SQLite format 3@ ?6?- |D~~>}}6|r3'indexintroductions_indexintroductionsCREATE UNIQUE INDEX introductions_index on introductions(book_number)f%indexverses_indexversesCREATE UNIQUE INDEX verses_index on verses(book_number, chapter, verse) tablebooks_allbooks_allCREATE TABLE "books_all" ("book_number" NUMERIC, "short_name" TEXT, "long_name" TEXT, "book_color" TEXT, "is_present" NUMERIC)wItableversesversesCREATE TABLE "verses" ("book_number" NUMERIC, "chapter" NUMERIC, "verse" NUMERIC, "text" TEXT) ''StableintroductionsintroductionsCREATE TABLE "introductions" ("book_number" NUMERIC, "chapter_number" NUMERIC, "introduction" TEXT)=_tableinfoinfoCREATE TABLE info (name TEXT, value TEXT){UtablebooksbooksCREATE TABLE "books" ("book_color" TEXT, "book_number" NUMERIC, "short_name" TEXT, "long_name" TEXT) }!{bC$ ~~~~~t~W~:~$~ }}}}}}o}U}>}!!#ff7c80Ap.Apocalipsa#00ff00Iu.Iuda#00ff003Io.3 Ioan#00ff002Io.2 Ioan#00ff001Io.1 Ioan#00ff002Pe.2 Petru#00ff001Pe.1 Petru#00ff00Ia.Iacov#ffff00Ev.Evrei#ffff00Flm.Filimon#ffff00vTitTit#ffff00l2Ti.2 Timotei#ffff00b1Ti.1 Timotei )#ffff00X2Te.2 Tesaloniceni )#ffff00N1Te.1 Tesaloniceni #ffff00DCo.Coloseni #ffff00:Flp.Filipeni #ffff000Ef.Efeseni #ffff00&Ga.Galateni##ffff002Co.2 Corinteni##ffff001Co.1 Corinteni#ffff00Ro.Romani$3#00ffffFa.Faptele apostolilor#ff6600Ioa.Ioan#ff6600Lu.Luca#ff6600Mc.Marcu#ff6600Mt.Matei ~~~~~t~]~E~*~ -contains_accentstrue/russian_numberingfalse)strong_numbersfalse'right_to_leftfalse languagero)chapter_stringCapitolul#3'introduction_stringPrezentare…'sdetailed_info

Noul Testament pe înţelesul tuturor, publicat de către Living Bible International, prima ediţie în 1984, iar a doua ediţie în 1990.

Copyright: Living Bible International

Actualizat în: 2015-12-21

3#WdescriptionNoul Testament pe Înţelesul Tuturor vbvb9

Prefaţă

SCOPUL principal al acestei traduceri este de a exprima cit mai clar sensul deplin al Noului Testament în limba română. S-a avut în vedere în special cititorul mai puţin sau chiar deloc familiarizat cu Biblia.

Scriitorii* Noului Testament au scris în limba greacă vorbită – numită koine – nu în greaca literară, clasică. Vedem dar că ucenicii Domnului nu s-au sfiit să folosească limbajul simplu, vorbit, pe care unii l-ar fi putut considera ne-adecvat pentru redarea adevărului lui Dumnezeu. Ei au procedat aşa deoarece au voit să fie înţeleşi de toţi oamenii. Ei au scris sub inspiraţia lui Dumnezeu şi la porunca lui. în ce ne priveşte, am căutat să le urmăm exemplul in ediţia de faţă a Noului Testament.

Nici o traducere nu se poate face traducându-se „cuvânt cu cuvânt”. în traducerea actuală, s-au folosit adesea mai multe cuvinte pentru a traduce un singur cuvânt din limba greacă. în multe privinţe, metoda folosită ar putea fi considerată o parafrazare. Or, a parafraza înseamnă a reda conţinutul integral al unui text, deşi uneori intr-o altă formă, de obicei dezvoltată. De aici, rezultă şi subtitlul cărţii – pe înţelesul tuturor. Telul urmărit de traducător a fost acela de a reda, cit mai fidel cu putinţă, întreg sensul avut în vedere de scriitorii Noului Testament, într-o formă cit mai explicită şi mai atrăgătoare, lărgind contextul. acolo unde a fost nevoie, pentru ca cititorii de azi să poată înţelege mai bine Adevărul etern.

Această ediţie nu vine să înlocuiască celelalte traduceri folosite la ora actuală in România. Mai degrabă, ea are menirea să suplimenteze şi să faciliteze studierea Scripturilor, oferind lumină în plus asupra multor pasaje dificile din traducerile anterioare.

Rugăciunea noastră, a întregului colectiv de redacţie, este ca Dumnezeu să binecuvânteze această nouă traducere, spre slava Sa, pentru ca mulţi s-o citească, s-o înţeleagă şi s-o aplice in viaţa lor.

Traducătorul

*Am folosit intenţionat termenul „scriitorii”, şi nu „autorii”, întrucât autorul Scripturii, fie că e vorba de Noul Testament, fie de Vechiul Testament, este unul singur: Dumnezeu, cel care s-a folosit de oameni şi i-a inspirat pentru a ne comunica mesajul său divin.

) 2|vpjd^XRLF@:4.(" 10a/?.-,\+?*)m(@'&i%K$4# "m!L + ZT@q.M`8x>a 7 W n  1 Z RvzaC-~~~~~u~\~B~(~}}}}}x}]}2}|||||||g|O|4|{{{{{{}{d{={#{zzzzzszPz-zyyyyyypyTy9yyxxxxx~xVx6xwwwwwywZw;wwvR4Mac.4 Macabei#c0c0c0Q2Ezd.2 Ezdra#c0c0c0PMan.Manase  #c0c0c0O3Mac.3 Macabei#c0c0c0N2Mac.2 Macabei#c0c0c0M1Mac.1 Macabei#c0c0c0%L1YBel.Istoria balaurului#c0c0c0"K+ESus.Istoria Susanei#c0c0c0JSir.Sirah#c0c0c0ISol.Solomon#c0c0c0H3Ezd.3 Ezdra#c0c0c0G#1Tin.Trei tineri#c0c0c0&F5;Ep.Epistola lui Ieremia#c0c0c0E@Bar.Baruh#c0c0c0DIdt.Iudita#c0c0c0CTob.Tobit#c0c0c0B! Ap.Apocalipsa#ff7c80A Iu.Iuda#00ff00@ 3Io.3 Ioan#00ff00? 2Io.2 Ioan#00ff00> 1Io.1 Ioan#00ff00= 2Pe.2 Petru#00ff00< 1Pe.1 Petru#00ff00; Ia.Iacov#00ff00: Ev.Evrei#ffff009 Flm.Filimon#ffff008 vTitTit#ffff007 l2Ti.2 Timotei#ffff006 b1Ti.1 Timotei#ffff00!5) X2Te.2 Tesaloniceni#ffff00!4) N1Te.1 Tesaloniceni#ffff003 DCo.Coloseni#ffff002 :Flp.Filipeni#ffff001 0Ef.Efeseni#ffff000 &Ga.Galateni#ffff00/# 2Co.2 Corinteni#ffff00.# 1Co.1 Corinteni#ffff00- Ro.Romani#ffff00%,3 Fa.Faptele apostolilor#00ffff+ Ioa.Ioan#ff6600* Lu.Luca#ff6600) Mc.Marcu#ff6600( Mt.Matei#ff6600'Ml.Maleahi#ffff99&Za.Zaharia#ffff99%Hg.Hagai#ffff99$Ţef.Ţefania#ffff99#Hb.Habacuc#ffff99"Na.Naum#ffff99!Mi.Mica#ffff99 Ion.Iona#ffff99|Ob.Obadia#ffff99rAm.Amos#ffff99hIoe.Ioel#ffff99^Os.Osea#ffff99TDa.Daniel#ff9fb4JEze.Ezechiel#ff9fb4);6Pl.Plângerile lui Ieremia#ff9fb4,Ir.Ieremia#ff9fb4"Is.Isaia#ff9fb4(9Cc.Cântarea cântărilor#66ff99#Ec.Eclesiastul#66ff99Pr.Proverbe#66ff99Ps.Psalmii#66ff99IovIov#66ff99Es.Estera#ffcc99Ne.Neemia#ffcc99Ezr.Ezra#ffcc992Cr.2 Cronici#ffcc99 1Cr.1 Cronici#ffcc99 'x2Îm.2 Împăraţi#ffcc99 'n1Îm.1 Împăraţi#ffcc99 d2Sa.2 Samuel#ffcc99 Z1Sa.1 Samuel#ffcc99PRutRut#ffcc99#FJu.Judecători#ffcc99>o==<\;::Z988H7g6655844^33 2210//..-,,++)**y*))('j'#&&%%K$$;#"!!8 RX+G*hk,#y( R 8 [ f}a8l+xZiAcest lucru a împlinit profeţia lui Isaia: „El a luat neputinţele noastre şi a purtat bolile noastre.”BY}În seara aceea, au fost aduşi la Isus mai mulţi oameni posedaţi de demoni. Şi, după ce rostea doar un singur cuvânt, toţi demonii fugeau; şi toţi bolnavii au fost vindecaţi.fXEDar când îi atinse Isus mâna, febra o părăsi iar ea se sculă şi le făcu de mâncare.`W9Când sosi Isus în casa lui Petru, soacra acestuia zăcea la pat cu febră mare.#V? Atunci Isus îi zise ofiţerului roman: „Du-te acasă. Ce ai crezut s-a şi întâmplat!” Şi bolnavul a fost vindecat chiar în ceasul acela.;Uo Şi mulţi israeliţi – cei pentru care a fost pregătită Împărăţia – vor fi aruncaţi în întunericul de afară, unde e plânsul şi scrâşnirea dinţilor.”?Tw Dar vă spun că multe Neamuri vor veni ca acest ofiţer roman din toată lumea şi vor sta la masă în Împărăţia Cerurilor împreună cu Avraam, Isaac şi Iacob. S  Isus se opri în loc uimit şi, întorcându-se către mulţime, spuse: „N-am văzut aşa credinţă în tot Israelul! R Ştiu aceasta pentru că sunt şi eu subordonat autorităţii ofiţerilor mei superiori şi am şi eu putere asupra soldaţilor mei. Astfel, când îi spun unuia «Du-te», se duce, şi altuia «Vino», vine, iar sclavului meu când îi spun «Fă cutare lucru», face aşa cum îi spun. Ştiu că şi tu, Doamne, ai autoritate să spui acestei boli să dispară – şi va dispare!”eQCDar ofiţerul îi zise: „Doamne, nu sunt vrednic să te primesc sub acoperişul casei mele. De altfel, nici nu e nevoie să vii. E de ajuns să zici de aici: «Fii vindecat» şi servitorul meu se va face bine.PP„Bine”, îi spuse Isus, „voi veni să-l vindec.”O5rugându-l stăruitor să vină acasă la el, să-i vindece sclavul care-l slujea, întrucât acesta zăcea la pat, paralizat şi chinuit de durere.ZN-Când sosi la Capernaum, i se înfăţişă un căpitan din armata romană,uMcApoi Isus îi spuse: „Nu te opri să stai de vorbă cu nimeni; du-te drept la preot să te vadă şi ia cu tine jertfa cerută de legea lui Moise în cazul leproşilor vindecaţi – o mărturie publică a vindecării tale.”Llsus se atinge de om. „Da, vreau”, îi spune el, „fii vindecat!” Şi în clipa aceea lepra dispare.2K]Când, ce să vezi! Din mulţime înaintează un lepros. Îngenunchează şi i se închină. „Doamne”, se roagă leprosul de el, „dacă vrei mă poţi vindeca.”aJ =La coborârea de pe deal, în urma lui Isus venea o mulţime foarte mare de oameni.kIOcăci Isus îi învăţa cu o mare autoritate, şi nu cum îi învăţau conducătorii lor evrei.;HqOamenii erau uimiţi de învăţăturile lui Isus,GDeoarece, atunci când vin ploile şi inundaţiile şi vântul suflă cu putere, casa acestui om va cădea cu un troznet mare.”FDar cei care aud învăţăturile mele şi le ignoră sunt nechibzuiţi, asemenea unui om care-şi construieşte casa pe nisip.#E?Chiar dacă vin ploile torenţiale, se umflă apele şi furtuna îi loveşte cu furie casa, ea nu se va prăbuşi, fiindcă e zidită pe stâncă.&DEToţi cei care ascultă de învăţăturile mele şi le urmează sunt înţelepţi, aidoma unui om care-şi construieşte casa pe o stâncă solidă.C}Dar replica mea va fi: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecaţi de la mine, voi, care practicaţi fărădelegea.»FBÎn ziua judecăţii mulţi îmi vor spune: «Doamne, Doamne, noi am vorbit altora despre tine şi am folosit numele tău pentru a scoate demoni şi a face multe alte minuni mari.»tAaNu toţi cei care folosesc limbajul unor oameni evlavioşi sunt evlavioşi. Ei pot să-mi zică «Doamne», dar aceasta nu înseamnă că vor ajunge în cer. Căci întrebarea hotărâtoare este: ascultă de Tatăl meu din cer?_@7Da, acesta e modul de a identifica un pom ori o persoană: după roadele sale.g?GAstfel, arborii care nu fac roade bune de mâncat sunt tăiaţi şi aruncaţi în foc.>/Un soi care produce fructe delicioase nu va da niciodată fructe rele. Tot aşa, un pom cu fructe necomestibile nu va produce fructe bune.e=CAtâtea feluri deosebite de pomi se pot recunoaşte imediat, cercetând fructul lor.S<Îi puteţi descoperi după felul cum se poartă, aşa cum identifici un pom după fructul pe care-l produce. Viţa de vie n-o vei confunda niciodată cu mărăcinii, nici smochinii cu ciulinii. ; Feriţi-vă de învăţătorii falşi, care se dau drept oi nevinovate, dar sunt lupi şi vă vor sfâşia în bucăţi.m:SPoarta care duce la Viaţă e mică, drumul ei îngust, şi puţini sunt cei care o găsesc.>9u În cer nu se poate intra decât pe poarta strâmtă! Drumul mare spre iad e larg şi poarta lui e destul de lată pentru toate mulţimile care aleg calea lui uşoară.8w Faceţi altora ce doriţi să vă facă şi ei. În esenţă, aceasta e învăţătura legilor lui Moise.]73 Şi dacă voi, oameni păcătoşi, cu inima împietrită, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, atunci Tatăl vostru din cer nu va da el oare, cu atât mai mult, daruri bune celor care i le cer?S6 Dacă-i cere un peşte, îi va da oare un şarpe? Fireşte că nu!a5; Dacă un copil îi cere tatălui său o pâine, oare îi va da acesta o piatră?v4eCăci oricine cere va primi. Oricine caută găseşte. Numai să bateţi, şi uşa vi se va deschide.h3ICereţi şi vi se va da! Căutaţi şi veţi găsi! Bateţi şi vi se va deschide!"2=Nu daţi lucrurile sfinte câinilor, nici mărgăritare porcilor! Căci le vor călca în picioare şi se vor năpusti apoi asupra voastră.1Ipocrit ce eşti! Scapă mai întâi tu de bârnă şi atunci vei vedea, putând să-l ajuţi şi pe fratele tău.20]Se cade oare să zici: «Prietene, dă-mi voie să te ajut să-ţi scoţi paiul din ochi», când tu însuţi nu poţi vedea din pricina bârnei din ochiul tău?n/UDe ce te necăjeşti pentru paiul din ochiul unui frate, când tu ai o bârnă într-al tău?S.Fiindcă alţii vă vor trata aşa cum îi trataţi şi voi pe ei.=- wNu criticaţi şi nu veţi fi criticaţi.,"Aşa că, nu vă îngrijoraţi pentru ziua de mâine. Dumnezeu va avea grijă şi de mâine. Ajunge zilei necazul ei!m+S!Şi vi le va da bucuros pe toate, dacă şi voi îi veţi da primul loc în viaţa voastră.F* De ce să fiţi ca păgânii? Căci ei sunt aceia care se fălesc cu toate aceste lucruri, fiind total preocupaţi de ele. Dar Tatăl vostru ceresc ştie absolut tot ce vă trebuie.v)eDeci, nu vă faceţi nici un fel de griji, dacă veţi avea suficientă mâncare şi îmbrăcăminte.>(uŞi dacă Dumnezeu are grijă în chip atât de minunat de nişte flori, care azi sunt, mâine s-au dus, oare nu se va îngriji în mod sigur de voi, puţin credincioşilor?'{Cu toate acestea, nici chiar regele Solomon, în toată splendoarea sa, nu era îmbrăcat atât de frumos ca ei.&/Şi de ce să vă faceţi atâtea griji pentru hainele voastre?! Uitaţi-vă la crinii de pe câmp! Ei nu se preocupă de veşmintele lor.]%3Vor adăuga oare toate grijile voastre o singură clipă la viaţa voastră?$Uitaţi-vă la păsări! Ele nu-şi fac griji, gândindu-se ce o să mănânce – ele nu trebuie să semene sau să culeagă ori să strângă hrana – căci Tatăl vostru ceresc le hrăneşte. Or, voi sunteţi cu mult mai de preţ decât ele.s#_Deci sfatul meu este acesta: nu vă faceţi griji pentru lucruri – mâncare, băutură, bani şi îmbrăcăminte. Căci viaţa voastră este mai importantă decât hrana şi trupul mai important decât îmbrăcămintea."5Nu puteţi sluji la doi stăpâni: şi lui Dumnezeu, şi banului. Căci o să-l urâţi pe unul şi o să-l iubiţi pe celălalt, ori invers.%!CDar dacă ochiul îţi este umbrit de gânduri şi dorinţe rele, te afli într-o beznă spirituală. Şi cât de adâncă poate fi această beznă!d ADacă ochiul îţi este curat, tot sufletul îţi va fi inundat de lumina soarelui.X)Dacă bogăţiile voastre sunt în cer, acolo va fi şi inima voastră.veStrângeţi-le în cer unde nu-şi vor pierde valoarea niciodată şi unde sunt la adăpost de hoţi.veNu vă strângeţi bogăţii aici pe pământ, unde îşi pot pierde valoarea sau pot fi furate.ca nimeni să nu-şi dea seama că posteşti, decât Tatăl tău care cunoaşte orice secret. Şi el te va răsplăti.DDar tu când posteşti, prezintă-te cât mai bine,J Şi acum despre post. Când postiţi, renunţând la mâncare pentru un scop spiritual, nu faceţi acest lucru în mod public, ca ipocriţii, care se străduiesc să arate cât mai posomoriţi pentru a-şi atrage compătimirea oamenilor. Într-adevăr, aceasta e singura răsplată pe care au s-o primească.T!însă dacă voi refuzaţi să-i iertaţi, nici el nu vă va ierta.{oTatăl vostru ceresc vă va ierta dacă şi voi îi iertaţi pe cei care păcătuiesc împotriva voastră;   Nu ne duce în ispită, ci ne scapă de Cel Rău. Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, în veci. Amin.»\1 şi ne iartă greşelile, precum şi noi iertăm pe cei care ne-au greşit.L Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi^5 Vie împărăţia Ta! Facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ.pY Rugaţi-vă în felul acesta: «Tatăl nostru, care eşti în cer! Sfinţească-se Numele Tău!q[Amintiţi-vă că Tatăl vostru ştie exact de ce aveţi nevoie, chiar înainte de a-i cere voi!0YCând vă rugaţi nu bolborosiţi la nesfârşit aceeaşi rugăciune, cum fac păgânii, care cred că rugăciunile le vor fi ascultate dacă le repetă mereu.T!Dar tu, când te rogi, retrage-te într-un loc unde eşti singur, închide uşa după tine şi roagă-te Tatălui tău în secret, iar Tatăl tău, care-ţi cunoaşte secretele, te va răsplăti.2]Şi acum, despre rugăciune: Când vă rugaţi, să nu fiţi ca ipocriţii care fac pe evlavioşii, rugându-se în public pe la colţurile străzilor şi în sinagogi unde pot fi văzuţi de toată lumea. Într-adevăr, aceasta e toată răsplata pe care au s-o primească vreodată.Y+Tatăl tău, care cunoaşte toate secretele, te va răsplăti pe faţă.r ]Dar tu când îi faci cuiva un bine, fă-l cu discreţie – nu-i spune stângii ce face dreapta.- SCând daţi un dar unui cerşetor, nu faceţi caz de asta, ca ipocriţii care bat toba pe străzi şi în sinagogi, pentru a atrage atenţia asupra actelor lor de caritate! Vă spun cu toată seriozitatea, că ei şi-au primit absolut toată răsplata de care vor beneficia vreodată.L  Aveţi grijă, faptele bune să nu le faceţi ca să fiţi văzuţi de oameni, pentru a fi admiraţi, căci în cazul acesta vă veţi pierde răsplata de la Tatăl vostru din ceruri.o W0Dar voi trebuie să fiţi desăvârşiţi, după cum Tatăl vostru din cer este desăvârşit. /Dacă vă purtaţi prieteneşte doar cu prietenii, prin ce vă deosebiţi de alţii? Până şi păgânii fac asta.lQ.Ce folos dacă îi iubiţi doar pe cei ce vă iubesc? Până şi vameşii fac atâta lucru.^5-În felul acesta, veţi proceda ca adevăraţi fii ai Tatălui vostru din cer. Căci el dă lumina soarelui şi celor răi, şi celor buni şi trimite ploaie şi peste cei drepţi, şi peste cei nedrepţi.lQ,Dar eu vă spun: Pe duşmani să-i iubiţi! Să vă rugaţi pentru cei care vă persecută!gG+Există o zicală: «Pe prieteni să-i iubeşti iar pe duşmani să-i urăşti.»mS*Daţi celor ce vă cer şi nu întoarceţi spatele celor ce vor să se împrumute de la voi.a;)Dacă cineva vă sileşte să mergeţi cu el un kilometru, voi să mergeţi doi.fE(Dacă sunteţi aduşi cu forţa la tribunal şi vi se ia haina, cedaţi şi cămaşa.'Dar eu vă spun: Nu vă opuneţi violenţei! Dacă sunteţi pălmuiţi pe un obraz, întoarceţi-l şi pe celălalt.U#&Legea lui Moise spune: «Dacă un om îi scoate ochiul altuia, trebuie să plătească cu propriul lui ochi. Dacă i se scoate un dinte cuiva, scoate-i un dinte celui care a făcut aceasta.»^5%Spuneţi pur şi simplu «da, am să fac» sau «nu, n-am să fac cutare sau cutare lucru». Cuvântul vostru e de ajuns. A întări promisiunea voastră cu un jurământ denotă că ceva nu e în regulă.|~q$Nu juraţi nici măcar «pe capul vostru», căci nu puteţi face alb sau negru nici măcar un fir de păr.R}#Şi dacă juri «pe pământ» e tot un jurământ sacru, căci pământul e aşternutul picioarelor lui Dumnezeu. Să nu juraţi «pe Ierusalim», căci Ierusalimul este capitala marelui Rege.<|q"Dar eu vă spun: Nu faceţi nici un fel de jurăminte! Nu juraţi nici măcar pe cer, căci acesta este un jurământ sacru Domnului, căci cerul este tronul lui Dumnezeu.{)!Din nou, legea lui Moise spune: «Să nu-ţi calci jurămintele făcute înaintea lui Dumnezeu, ci să le împlineşti pe toate.»Az{ Dar eu vă spun că un om care divorţează de nevasta sa, exceptând cazurile de infidelitate, o face să comită adulter. Şi cel care se căsătoreşte cu ea comite adulter. y9Legea lui Moise spune: «Dacă cineva vrea să scape de nevastă-sa, poate divorţa de ea, dându-i o simplă scrisoare de despărţire.»)xKŞi dacă mâna ta – fie chiar mâna ta dreaptă – te face să păcătuieşti, reteaz-o şi arunc-o! Mai bine aşa, decât să te trezeşti în iad._w7Aşadar, dacă ochiul tău – chiar dacă e ochiul tău cel mai bun! – te face să pofteşti, scoate-l şi aruncă-l. Mai bine să fie nimicită o parte din tine, decât să fii aruncat cu totul în iad.v}Dar eu vă spun: Oricine se uită doar la o femeie cu poftă în privire a comis deja adulter cu ea în inima sa.PuLegile lui Moise spuneau aşa: «Să nu comiţi adulter.»Ltunde vei sta până îţi vei plăti cel din urmă bănuţ.2s]Cu duşmanul tău să cazi degrabă la învoială, înainte de a fi prea târziu, altfel el te va târî la judecată şi vei fi aruncat în celula datornicului,!r;lasă-ţi jertfa acolo lângă altar şi du-te şi cere-i iertare şi împacă-te cu el şi abia după aceea vino şi adu-i jertfa lui Dumnezeu./qWAstfel, dacă stai înaintea altarului din templu, aducând o jertfă lui Dumnezeu şi deodată îţi aminteşti că fratele tău are ceva împotriva ta,Ap{Dar eu am adăugat la această regulă şi vă spun că e de ajuns să fiţi mânioşi chiar acasă la voi, şi sunteţi deja în pericol să fiţi judecaţi! Dacă-i spui «nebun» prietenului tău, eşti în pericol să fii adus în faţa judecăţii. Iar dacă-l blestemi, te pasc flăcările iadului.loQSub legile lui Moise regula era următoarea: «Dacă ucizi, trebuie să mori şi tu».An{Eu însă vă previn: dacă bunătatea voastră nu este mai mare decât a fariseilor şi a altor conducători evrei, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia Cerurilor!m5Iată de ce, oricine calcă cea mai mică dintre porunci şi-i învaţă şi pe alţii să facă la fel va fi cel mai neînsemnat în Împărăţia Cerurilor. Dar cei care învaţă pe alţii legile lui Dumnezeu şi le respectă vor fi mari în Împărăţia Cerurilor. l Spun aceasta cu toată răspunderea: orice lege din Carte va rămâne în vigoare, până când i se va împlini scopul.pkYNu cumva să înţelegeţi greşit motivul venirii mele – eu nu am venit să anulez legile lui Moise şi avertismentele profeţilor. Dimpotrivă, eu am venit să le aduc la îndeplinire şi să le adeveresc pe toate.j%Faptele voastre bune să strălucească, pentru ca toţi să le poată vedea, aşa încât să-l slăvească pe Tatăl vostru ceresc.]i3Nu vă ascundeţi lumina! Lăsaţi-o să strălucească pentru toată lumea.h„Voi sunteţi lumina lumii – o cetate aşezată pe munte, care străluceşte în noapte ca toţi s-o poată vedea.{go Voi sunteţi sarea pământului, care face lumea suportabilă. Ce se va întâmpla cu lumea dacă vă veţi pierde gustul de sare? Chiar şi voi veţi fi aruncaţi afară şi călcaţi în picioare ca unii care nu mai valoraţi nimic.Df Fiţi fericiţi şi bucuraţi-vă de acest lucru, fiindcă în cer vă aşteaptă o răsplată nemaipomenit de mare. Nu uitaţi că şi profeţii de odinioară au fost prigoniţi.7eg Când sunteţi insultaţi, persecutaţi şi se spun tot felul de minciuni pe seama voastră, din pricina faptului că sunteţi urmaşii mei – o ce minunat e atunci!d{ Fericiţi sunt cei persecutaţi din pricina faptului că sunt drepţi, căci a lor este Împărăţia Cerurilor.^c5 Fericiţi sunt cei care urmăresc pacea! Ei vor fi numiţi fiii lui Dumnezeu.RbFericiţi sunt cei cu inima curată, căci vor vedea pe Dumnezeu.\a1Fericiţi sunt cei omenoşi şi milostivi, căci li se va arăta îndurare.w`gFericiţi sunt cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci vor avea negreşit parte de ea.S_Fericiţi sunt cei blânzi şi umili, căci ei vor moşteni lumea!L^Fericiţi sunt cei ce plâng, fiindcă vor fi mângâiaţi.s]_„Fericiţi sunt cei smeriţi!” le-a spus el, „căci a lor este Împărăţia Cerurilor.7\is-a aşezat jos şi a început să-i înveţe.a[ =Într-o zi, pe când se adunau mulţimile, s-a suit pe coasta muntelui cu ucenicii,GZOriunde mergea îl urmau mulţimi uriaşe – oameni din Galileea, din Decapolis Zece Oraşe, din Ierusalim şi din toată Iudeea, ba chiar şi de pe celălalt mal al râului Iordan.1Y[Ştirea despre minunile sale s-a răspândit cu mult peste hotarele Galileii, aşa încât veneau bolnavi să fie vindecaţi chiar şi din Siria. Şi oricare ar fi fost boala ori suferinţa lor, fie că erau posedaţi de demoni, fie că erau epileptici, fie paralizaţi – pe toţi îi vindeca.XX)Isus cutreiera întreaga Galilee, învăţându-i pe oameni în sinagogile evreieşti, predicând pretutindeni Vestea Bună despre Împărăţia Cerurilor. Şi vindeca tot felul de boli şi suferinţe.]W3Imediat aceştia s-au o-prit din lucru şi, părăsindu-şi tatăl, s-au dus cu el.;VoPuţin mai sus, pe plajă, a văzut alţi doi fraţi: pe Iacob şi Ioan, stând într-o barcă cu tatăl lor Zebedei, reparându-şi plasele, şi i-a chemat şi pe ei să vină.GUŞi îndată ei şi-au lăsat năvoadele şi au plecat cu el.dTAIsus le-a strigat: „Veniţi după mine şi voi face din voi pescari de oameni!”YS+Într-o zi, pe când se plimba pe malul Lacului Galileea, a văzut doi fraţi – pe Simon, numit şi Petru, şi pe Andrei – într-o barcă pe lac, pescuind cu năvodul, căci erau pescari de meserie.R1De atunci Isus a început să predice, spunând: „Întoarceţi-vă din păcat la Dumnezeu, căci Împărăţia Cerurilor este aproape.”%QC– acolo, oamenii care zăceau în întuneric au văzut o mare lumină; ei stăteau în umbra morţii, dar iată că acum a strălucit lumina peste ei!”'PG„Ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, de lângă lac, şi ţinutul de dincolo de râul Iordan şi Galileea Superioară, unde trăiesc atâţia străini1O]Aceasta a împlinit profeţia lui Isaia:nNU Curând însă s-a mutat la Capernaum, lângă Lacul Galileii, în apropiere de Zabulon şi Neftali.M Când a auzit Isus că Ioan fusese arestat, a părăsit Iudeea şi s-a întors acasă la Nazaret, în Galileea.ML Satan a plecat atunci şi au venit îngeri şi l-au slujit pe Isus.K7 „Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Scripturile spun: «Să te închini doar Domnului Dumnezeu. Numai de el să asculţi.»”kJO „Am să ţi le dau pe toate”, spuse el, „numai să îngenunchezi şi să mi te închini.”IDupă aceasta, Satan l-a dus pe vârful unui munte foarte înalt şi i-a arătat împărăţiile lumii cu toată gloria lor.H/Isus însă i-a dat următoarea replică: „De asemenea, Scripturile ne spun să nu-l supunem pe Domnul Dumnezeu la o probă absurdă!”}Gs„Sari jos”, i-a zis el, „şi dovedeşte că eşti Fiul lui Dumnezeu; căci Scripturile spun limpede: «Dumnezeu va trimite îngerii săi să te păzească de orice rău»… ei vor avea grijă să nu te zdrobeşti de stâncile de jos.”EFAtunci Satan l-a dus la Ierusalim pe acoperişul templului. E9Dar Isus i-a răspuns: „Nu! Pentru că Scripturile ne spun că omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt rostit de Dumnezeu”.D%Atunci Satan l-a ispitit să-şi procure hrana prefăcând pietrele în pâini. „Asta va dovedi că eşti Fiul lui Dumnezeu” i-a zis el.fCETimp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi nu a mâncat nimic şi i s-a făcut foame.iB MApoi Isus a fost dus în deşert de către Duhul Sfânt, ca să fie ispitit acolo de Satan.hAIŞi o voce din cer zicea: „Acesta e Fiul meu preaiubit, de care sunt pe deplin mulţumit.”@După botez, cum a ieşit Isus din apă, i s-au deschis cerurile şi l-a văzut pe Duhul lui Dumnezeu, coborând în chip de porumbel.?}Isus însă i-a zis: „Te rog botează-mă, căci trebuie să fac tot ce este drept.” Atunci Ioan l-a botezat.~>uDar Ioan voia să-l oprească. „Nu se cade,” zicea el. „Eu sunt acela care trebuie să fiu botezat de tine.”h=I Apoi Isus a plecat de acasă, din Galileea, la râul Iordan pentru a fi botezat acolo de Ioan.< El va despărţi pleava de grăunţe, arzând-o cu un foc care nu se va stinge niciodată iar grăunţele le va pune la adăpost.”; Cât despre mine, eu îi botez cu apă pe cei care se pocăiesc de păcatele lor; dar vine altcineva, cu mult mai mare decât mine – atât de mare încât eu nu sunt vrednic să-i duc încălţămintea! El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc.:/ Deoarece, chiar acum toporul judecăţii lui Dumnezeu stă gata să cadă asupra oricărui pom neroditor. Vor fi tăiaţi în bucăţi şi arşi. 9  Nu încercaţi să vă strecuraţi aşa cum sunteţi, zicându-vă: «Pe noi nu ne paşte nici un pericol, că doar evrei suntem, urmaşii lui Avraam». Asta nu dovedeşte nimic. Dumnezeu poate preface şi pietrele acestea de aici în fii ai lui Avraam!”.8WFaceţi roade pe măsura pocăinţei.T7!Dar când a văzut el că o mulţime de farisei şi saduchei vin să fie botezaţi, i-a dat în vileag. „Pui de şerpi!”, i-a pus el în gardă. „Cine v-a avertizat să fugiţi de mânia viitoare?Z6-iar când aceştia îşi mărturiseau păcatele, el îi boteza în râul Iordan. 5Oameni din Ierusalim, de pe valea Iordanului şi, de fapt, din toate colţurile Iudeii, ieşeau în pustiu să-l audă predicând,04YÎmbrăcămintea lui Ioan era ţesută din păr de cămilă, peste care era încins cu o curea de piele; hrana lui era alcătuită din lăcuste şi miere sălbatică.?3wProfetul Isaia vorbise cu multe secole înainte despre misiunea lui Ioan. Aşa scrisese el: „Aud un strigăt în pustiu: «Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-i cărările.»”2„Întoarceţi-vă de la păcatele voastre… întoarceţi-vă la Dumnezeu… căci Împărăţia Cerurilor vine curând.” 1 Pe când locuiau ei la Nazaret, Ioan Botezătorul a început să predice în pustiul Iudeii. Tema sa permanentă era aceasta: 0 şi astfel s-a stabilit la Nazaret. Acest fapt a împlinit prezicerea profeţilor despre Mesia: „I se va spune Nazarinean.”)/KPe drum însă s-a înspăimântat când a aflat că noul rege era Arhelau fiul lui Irod. Dar, într-un alt vis, a fost înştiinţat să se ducă în GalileeaX.)Şi Iosif s-a întors imediat în Israel împreună cu copilul şi cu mama sa. -„Ridică-te, ia pruncul şi pe mama sa şi du-te înapoi în Israel, căci cei care ameninţau să-l omoare pe copil au murit.”w,gDupă moartea lui Irod, un înger al Domnului îi apăru lui Iosif într-un vis, în Egipt, şi-i spuse:$+A„Un glas s-a auzit în Rama, plâns şi jale mare; Rahela îşi jeleşte disperată copiii şi nu se lasă mângâiată, căci copiii ei nu mai sunt!”@*{Atunci s-a împlinit ce s-a spus prin profetul Ieremia:u)cIrod s-a aprins de mânie când a aflat că magii i-au nesocotit dorinţa şi a dat ordin să fie omorâţi toţi băieţii din Betleem şi împrejurimi până la vârsta de doi ani, potrivit cu vremea pe care o aflase de la magi.(unde a rămas până la moartea lui Irod. Acest fapt a împlinit prezicerea profetului: „Mi-am chemat Fiul din Egipt.”k'OAstfel Iosif s-a sculat, a luat copilul şi pe mama sa în timpul nopţii şi a plecat în Egipt, &9 După plecarea lor, un înger al Domnului i-a apărut lui Iosif într-un vis, zicându-i: „Scoală-te şi fugi în Egipt împreună cu copilul şi mama sa şi stai acolo până când îţi voi spune eu să te întorci, căci regele Irod va încerca să omoare copilul.”% Dar, la întoarcere spre ţara lor, fiind avertizaţi de Dumnezeu printr-un vis să nu se mai ducă la Irod, s-au dus acasă pe alt drum.I$  Intrând în casă, au văzut copilul cu mama sa Maria, s-au aruncat cu faţa la pământ şi i s-au închinat. Apoi şi-au desfăcut baierele pungilor şi i-au dat aur, tămâie şi smirnă.>#w Când au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie.A"{ După această întrevedere, magii au pornit iar la drum şi steaua pe care o văzuseră în răsărit a mers înaintea lor, oprindu-se deasupra locului în care se afla copilul.?!wI-a trimis la Betleem şi le-a spus: „Duceţi-vă şi căutaţi copilul peste tot şi când îl veţi găsi, daţi-mi de ştire, ca să mă pot duce şi eu să mă închin lui.”r ]Atunci Irod i-a chemat pe magi în taină şi a aflat de la ei data exactă când a apărut steaua.A{«Şi tu Betleeme, din ţinutul lui Iuda, nu eşti cu nimic mai prejos între domnitorii lui Iuda; căci din tine va ieşi un domnitor, care va fi păstorul poporului meu Israel.»”[/„La Betleem, în Iudeea”, au răspuns ei, „căci iată ce a scris profetul:  I-a chemat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe învăţătorii legii şi i-a întrebat unde urma să se nască Cristosul.X)Când a auzit regele Irod aceasta, s-a tulburat împreună cu tot Ierusalimul./şi au întrebat: „Unde este cel care s-a născut rege al iudeilor? Noi i-am văzut steaua în răsărit şi am venit să ne închinăm lui.” După ce s-a născut Isus la Betleem, în Iudeea, în timpul domniei regelui Irod, au venit nişte magi din răsărit la Ierusalimb ?dar ea a rămas fecioară până când i s-a născut fiul; şi Iosif i-a pus numele Isus.m UCând s-a trezit, Iosif a făcut cum îi poruncise îngerul şi a luat-o acasă pe Maria, ca soţie, %„Fecioara va rămâne însărcinată şi va naşte un fiu, căruia îi vor pune numele: «Emanuel»” – (adică „Dumnezeu cu noi”).Z /Toate acestea s-au întâmplat pentru a împlini ce spusese Domnul prin profetul:w iEa va naşte un fiu, căreia îi vei pune numele Isus, deoarece el îşi va salva poporul de păcatele lor.”P Pe când cugeta la aceasta, avu un vis în care apăru un înger şi-i spuse: „Iosif, fiul lui David, nu te teme s-o iei de nevastă pe Maria! Căci copilul din ea a fost zămislit de Duhul Sfânt.) MAtunci Iosif, logodnicul ei, fiind un om neprihănit, s-a hotărât să strice logodna, dar în ascuns, întrucât nu voia s-o facă de ruşine în faţa lumii.O Iată istoria naşterii lui Isus Cristos: mama sa, Maria, era logodită, urmând să se căsătorească cu Iosif. Dar, pe când era încă fecioară, a rămas însărcinată de la Duhul Sfânt. Aşadar sunt paisprezece generaţii de la Avraam la David, paisprezece până la exil şi paisprezece de la exil la Cristos.X +Iacob a fost tatăl lui Iosif (soţul Mariei, mama lui Isus Cristos – Mesia).i MEliud a fost tatăl lui Eleazar; Eleazar a fost tatăl lui Matan; Matan a fost tatăl lui Iacob;d CAzor a fost tatăl lui Sadoc; Sadoc a fost tatăl lui Achim; Achim a fost tatăl lui Eliud;n  W Zorobabel a fost tatăl lui Abiud; Abiud a fost tatăl lui Eliachim; Eliachim a fost tatăl lui Azor;^  7 După exil: Iehonia a fost tatăl lui Salatiel; Salatiel a fost tatăl lui Zorobabel;j  O Iosia a fost tatăl lui Iehonia şi al fraţilor săi (născuţi pe vremea exilului în Babilon).g  I Ezechia a fost tatăl lui Manase; Manase a fost tatăl lui Amon; Amon a fost tatăl lui Iosia;f  G Uzia a fost tatăl lui Ioatam; Ioatam a fost tatăl lui Ahaz; Ahaz a fost tatăl lui Ezechia;f GAsa a fost tatăl lui Iosafat; Iosafat a fost tatăl lui Ioram; Ioram a fost tatăl lui Uzia.e ESolomon a fost tatăl lui Roboam; Roboam a fost tatăl lui Abia; Abia a fost tatăl lui Asa;s aIese a fost tatăl regelui David. David a fost tatăl lui Solomon (mama sa fiind fosta soţie a lui Urie); Salmon a fost tatăl lui Boaz (mama sa era Rahab); Boaz a fost tatăl lui Obed (a cărui mamă a fost Rut); Obed a fost tatăl lui Iese;m UAram a fost tatăl lui Aminadab; Aminadab a fost tatăl lui Naason; Naason a fost tatăl lui Salmon; Iuda a fost tatăl lui Fares şi al lui Zara (a căror mamă a fost Tamar); Fares a fost tatăl lui Esrom; Esrom a fost tatăl lui Aram;{ qAvraam a fost tatăl lui Isaac; Isaac a fost tatăl lui Iacob; Iacob a fost tatăl lui Iuda şi al fraţilor săi.T %Aceştia sunt strămoşii lui Isus Cristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.  e~~J}}_|||{)zyy xxdwwvv u:ttMssrr2qTpp1onwmll k*j>iiti(hh#gffceedd&ccfbbak`y` _^^?]]q\\\-[[fZ~YY|XXAWWIVVU]TT2SSRQQP^O{NNN!MvLLzKKJJ]IIaH^GFF@EE]DzD C#BB;A@??l>>c==Q<;;c::9T88 766554r33]22@21C00/..}--g,,,C++M**m))L(''n&&%y%$|##;"!!H *q>aXv [;0 ` X } 4 zk7w s1_ &Ogorul e lumea iar sămânţă reprezintă oamenii Împărăţiei; neghina sunt oamenii lui Satan.m0S %„De acord”, spuse el. „Eu sunt agricultorul care seamănă sămânţă aleasă./{ $Apoi, lăsând mulţimile afară, intră în casă. Ucenicii îl rugară să le explice parabola cu neghina şi grâul.}.s #De altfel, aşa se proorocise: „Voi vorbi în parabole; voi dezlega tainele ascunse de la începutul timpului.”~-u "Isus folosea mereu aceste parabole cu conţinut semnificativ când vorbea mulţimilor. De fapt, întrucât profeţii au spus că avea să folosească atâtea ilustraţii, niciodată nu le vorbea fără să le spună cel puţin o parabolă.,w !A mai folosit şi acest exemplu: „Împărăţia Cerurilor se poate compara cu o femeie care face pâine. Ea ia o cantitate de făină şi o frământă cu drojdie până când aceasta pătrunde în fiecare părticică din aluat.”+/ E cea mai mică dintre seminţe, dar se face cea mai mare dintre plante şi devine un pom în care păsările îşi pot găsi adăpost.”*) Iată încă una din parabolele sale: „Împărăţia Cerurilor se aseamănă cu o sămânţă de muştar, semănată pe un ogor.K) «Lăsaţi-le pe amândouă să crească până la vremea secerişului şi atunci am să le spun secerătorilor să separe neghina şi s-o ardă, iar grâul să-l pună în hambare.»”b(= «Nu, pentru că o să vătămaţi şi grâul dacă faceţi aşa», răspunse el.l'Q «Aici e lucrătura duşmanului», le explică el. «Să smulgem neghina?» întrebară ei.&1 Oamenii agricultorului au venit şi i-au spus: «Stăpâne, ogorul în care ai semănat sămânţă aceea de soi e năpădit de neghină!»H%  aşa încât, o dată cu grâul, a crescut şi neghina.l$Q Dar într-o noapte, pe când dormea, a venit duşmanul lui şi a semănat neghină în lan,z#m Împărăţia Cerurilor se aseamănă cu un ogor în care agricultorul a semănat sămânţă bună.H"  Terenul bun reprezintă inima unui om care ascultă mesajul, îl înţelege şi apoi iese în lume, aducând alte treizeci, şaizeci şi chiar o sută de suflete în Împărăţie.”W!' Terenul acoperit de mărăcini reprezintă omul care aude mesajul, dar grijile acestei vieţi şi patima banului înăbuşă cuvântul lui Dumnezeu, iar el trăieşte tot mai puţin pentru Dumnezeu.  dar sufletul lui nu are profunzime iar seminţele nu-şi pot adânci rădăcinile în el, aşa încât, după o vreme, când vine necazul sau se pornesc persecuţiile din pricina convingerilor sale, entuziasmul lui scade iar el se dă la fund.  Stratul subţire de pe stâncă reprezintă inima unui om care aude mesajul şi îl primeşte cu o bucurie adevărată,`9 Cărarea bătătorită unde a căzut o parte din seminţe reprezintă inima unei persoane care aude Vestea Bună despre împărăţie şi nu o înţelege. Atunci vine Satan şi fură seminţele din inima sa.]3 Şi acum, iată tâlcul parabolei cu agricultorul care a semănat grăunţe:3 Mulţi profeţi şi oameni cu frică de Dumnezeu ar fi dorit să vadă ce-aţi văzut voi şi să audă ce aţi auzit voi, dar nu s-a putut.ve ca să nu vadă, să nu audă, să nu priceapă şi să nu se întoarcă la Dumnezeu, şi să nu mă lase să-i vindec.» Ochii voştri sunt însă binecuvântaţi, căci ei văd; de asemenea şi urechile voastre, pentru că aud.mS Căci inimile lor sunt împietrite, sunt tari de urechi şi ochii le sunt cuprinşi de somn,fE Asta împlineşte profeţia lui Isaia: «Ei aud, dar nu pricep; privesc, dar nu văd!ta De aceea folosesc aceste pilde, pentru ca oamenii să audă şi să vadă, dar să nu înţeleagă./W „Căci celui ce are i se va mai da”, le spuse el, „aşa încât va avea din belşug; dar celui ce n-are i se va lua până şi puţinul pe care îl are.   Atunci Isus le-a explicat cum numai lor le-a fost îngăduit să priceapă rostul Împărăţiei Cerurilor, nu şi celorlalţi.a; Au venit ucenicii săi şi l-au întrebat: „De ce le vorbeşti mereu în parabole?”-U Cine are urechi să audă!”8i Dar câteva au căzut în pământ bun şi au dat o recoltă bogată, de treizeci, de şaizeci şi chiar de o sută de ori mai mare decât cantitatea însămânţată.]3 Alte seminţe au căzut printre spini, care au înăbuşit tulpinile firave.hI dar soarele dogorâtor le-a ars curând şi au murit, căci n-aveau rădăcini adânci.3 Altele au căzut pe un teren stâncos, unde stratul de pământ era foarte subţire; plantele au răsărit destul de repede în solul acela,w împrăştiind seminţele pe pământ, unele au căzut pe-o cărare şi păsările au venit şi le-au mâncat.} A istorisit multe întâmplări cum e şi aceasta: „Un agricultor a ieşit să semene grăunţe pe ogorul său.  unde se adună îndată o mulţime de oameni. S-a suit în barcă şi a predicat de acolo în timp ce mulţimile ascultau pe mal.e  E Mai târziu, în cursul aceleiaşi zile, Isus a ieşit din casă şi s-a dus pe ţărm,m S 2Apoi adăugă: „Oricine ascultă de Tatăl meu din cer este fratele, sora şi mama mea!”| q 1Şi a arătat cu mâna spre ucenicii săi. „Priviţi, zise el, aceştia sunt mama mea şi fraţii mei!”P  0el a exclamat: „Cine este mama mea? Care sunt fraţii mei?”.W /Când i-a spus cineva că sunt acolo,  .Pe când vorbea Isus, într-o casă ticsită de oameni, mama şi fraţii lui erau afară vrând să stea de vorbă cu el.2] -Atunci demonul ia cu el alte şapte duhuri, mai rele decât el şi intră cu toţii în om, locuind în el. Astfel, starea lui devine mai rea decât înainte.” ,Atunci îşi zice: «Mă voi întoarce la omul din care am plecat.» Şi se înapoiază, găsind inima omului curată dar goală!8i +„Naţiunea aceasta rea este ca un om stăpânit de demon. Fiindcă dacă demonul pleacă, se duce în deşert o vreme, căutând odihna pe care însă n-o găseşte.3 *Regina din Şeba se va ridica împotriva acestei naţiuni la judecată şi o va condamna; căci ea venise dintr-o ţară îndepărtată să audă înţelepciunea lui Solomon şi acum iată, aici e unul mai mare decât Solomon – iar voi refuzaţi să credeţi în el./W )Oamenii din Ninive se vor ridica împotriva acestei naţiuni la judecată şi vă vor condamna. Deoarece, când Iona le-a predicat, ei s-au pocăit şi s-au întors la Dumnezeu din toate căile lor rele. Şi acum unul mai mare decât Iona este aici – iar voi refuzaţi să-l credeţi.5c (Căci, aşa cum Iona a stat în peştele cel mare trei zile şi trei nopţi, tot aşa şi eu, Fiul omului, voi sta în inima pământului trei zile şi trei nopţi.9k 'Dar Isus a răspuns: „Numai un popor rău şi necredincios ar mai cere dovezi, dar nu i se vor da alte dovezi în afară de ceea ce i s-a întâmplat profetului Iona!B} &Într-o zi, câţiva dintre conducătorii evrei, inclusiv unii farisei, au venit la Isus, cerând să vadă o minune prin care să le dovedească faptul că e într-adevăr Mesia.~' %Cuvintele voastre de acum reflectă soarta voastră de atunci: ori veţi fi justificaţi prin ele, ori veţi fi condamnaţi de ele.”}! $Vă mai spun şi acest lucru, că va trebui să daţi socoteală în Ziua Judecăţii de orice vorbă deşartă pe care o rostiţi.%|C #Vorbirea unui om bun dă la iveală comorile bogate din lăuntrul său. Un om cu inimă haină este plin de venin şi cuvintele sale îl dau de gol..{U "Pui de şerpi ce sunteţi! Cum ar putea nişte oameni răi ca voi să spună ceea ce este bun şi drept? Căci inima unui om determină felul lui de a vorbi.z !Pomul se cunoaşte după roade. Un pom de soi ales dă fructe bune; nu tot aşa şi soiurile de proastă calitate.6ye Oricine va vorbi împotriva Fiului omului va fi iertat, dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat, nici în lumea de acum, nici în cea de apoi.x+ De aceea vă spun că orice păcat şi orice hulă le vor fi iertate oamenilor, dar hula împotriva Duhului Sfânt nu le va fi iertată.]w3 Cine nu e cu mine este împotriva mea şi cine nu adună cu mine risipeşte.v Pe Satana nu-l poţi deposeda de împărăţia sa fără ca, mai întâi, să-l legi. Numai atunci pot fi demonii scoşi afară!u  Dar dacă eu scot afară demoni prin Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăţia lui Dumnezeu a sosit în mijlocul vostru.Pt Dacă însă eu, după cum susţineţi voi, scot afară demoni invocând puterile Satanei, de ce puteri fac uz ai voştri când scot demoni? Lor să le daţi socoteală de acuzaţia voastră!s Şi atunci, dacă Satana îl scoate afară pe Satana, se luptă cu sine însuşi, distrugându-şi propriul regat.5rc Isus a ştiut ce gândesc şi a ripostat: „O împărăţie dezbinată se duce de râpă. O cetate sau o casă dezbinată împotriva ei însăşi nu poate dăinui.q- Când au auzit însă fariseii despre minune, au zis: „E în stare să scoată demoni pentru că el însuşi este Satana, regele demonilor.”Vp% Mulţimea a rămas uluită. „Poate că Isus o fi Mesia!” au exclamat ei.Do Atunci a fost adus la Isus un om stăpânit de demon, care nu putea nici să vadă, nici să vorbească, şi Isus l-a vindecat, aşa încât acum putea şi să vorbească, şi să vadă.;nq iar numele său va fi speranţa întregii lumi.”m5 Nu-i zdrobeşte pe cei slabi şi nu stinge nici o speranţă, oricât de mică ar fi; el va pune capăt oricărui conflict prin victoria sa finală,?ly El nu se luptă şi nu strigă; nu-şi ridică glasul!0kY „Priviţi-l pe Robul meu. Uitaţi-vă la Alesul meu. El e Preaiubitul meu în care mi se desfată sufletul. Voi pune Duhul meu peste el iar el va judeca naţiunile.Gj Acest lucru a împlinit profeţia lui Isaia cu privire la el:Vi% Dar le-a atras atenţia să nu răspândească ştirea despre minunile sale.~hu Dar el ştia ce plănuiau şi a părăsit sinagoga, urmat de multă lume. A vindecat pe toţi bolnavii din mulţime.lgQ Atunci fariseii au convocat o şedinţă ca să pună la cale arestarea şi moartea lui Isus.#f? Apoi i-a zis omului: „Întinde-ţi braţul.” Şi când acesta a dat să facă aşa, mâna i-a revenit la normal, fiind întocmai ca cealaltă!uec Acum însă, cu cât mai valoros este un om decât o oaie! Da, este drept să faci bine de Sabat.”\d1 Iată însă ce le-a răspuns el: „Dacă aţi avea doar o singură oaie şi aceasta ar cădea în fântână în ziua de Sabat, n-aţi lucra în ziua aceea ca s-o salvaţi? Fireşte că aşa aţi face.lcQ şi a observat acolo un om cu mâna diformă. Fariseii l-au întrebat pe Isus: „Este legal să lucrezi, vindecând pe alţii în ziua de Sabat?” (Fireşte, se aşteptau ca el să spună da şi, astfel să-l poată aresta.),bS După aceasta, s-a dus la sinagogăLa Căci Eu, Fiul omului, sunt domn chiar şi al Sabatului.”;`o Dacă aţi fi ştiut ce înseamnă acest verset din Scriptură: «Mai presus de ofrandele voastre, doresc să fiţi îndurători», nu i-aţi condamna pe cei nevinovaţi.;_q Or, aici este unul mai mare decât templul! ^ Apoi, n-aţi citit niciodată în legea lui Moise că preoţii care sunt de serviciu în templu pot lucra în ziua de Sabat?]  S-au dus în templu şi au mâncat plinea specială permisă doar preoţilor. Şi aceasta a fost o încălcare a legii.\} Isus însă le-a zis: „N-aţi citit ce a făcut Regele David când lui şi prietenilor lui li s-a făcut foame? [ Dar i-au văzut nişte farisei şi au început să-i acuze: „Ucenicii tăi calcă legea. Ei culeg spice într-o zi de Sabat.” Z  Cam pe vremea aceea, Isus se plimba într-o zi prin lanurile de grâu împreună cu ucenicii săi. Era Sabatul, ziua de închinare a evreilor, şi ucenicilor li s-a făcut foame; de aceea, au început să rupă spice de grâu şi să le mănânce boabele.@Y{ deoarece eu nu vă dau decât poveri uşoare.”CX Purtaţi jugul meu – căci se potriveşte de minune – şi îngăduiţi-mi să vă învăţ; căci eu sunt blând şi smerit, şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre,`W9 Veniţi la mine, voi cei trudiţi şi împovăraţi, şi eu vă voi da odihnă.IV  „Tot adevărul mi s-a încredinţat de către Tatăl meu. Numai Tatăl îl cunoaşte pe Fiul, iar Tatăl e cunoscut doar de Fiul şi de cei cărora le este descoperit de către Fiul.KU Da, Tată, că aşa ai găsit tu cu cale să procedezi!”cT? Şi Isus a rostit această rugăciune: „O Tată, Domn al cerului şi al pământului, îţi mulţumesc că ai ascuns adevărul de cei care se cred atât de înţelepţi şi că l-ai revelat copilaşilor._S7 Cu adevărat, mai bine va fi de Sodoma în Ziua Judecăţii decât de tine.”@Ry Şi tu, Capernaume, deşi mult onorat, te vei coborî în iad! Căci dacă s-ar fi făcut la Sodoma minunile mari pe care le-am înfăptuit în tine, ea ar mai fi şi astăzi.hQI Negreşit, Tirul şi Sidonul vor scăpa mult mai uşor în Ziua Judecăţii decât voi!\P1 „Vai de tine, Horazine, şi vai de tine Betsaido! Căci dacă aş fi făcut în Tir şi Sidon minunile săvârşite pe străzile tale, locuitorii lor s-ar fi pocăit de mult, cu ruşine şi umilinţă. O Apoi a început să mustre oraşele unde făcuse cele mai multe din minuni, fiindcă acestea nu se întorseseră la Dumnezeu.bN= Iar eu, Fiul omului, ospătez şi beau şi voi vă plângeţi că sunt «un mâncăcios şi un beţiv» şi că umblu cu cel mai rău soi de păcătoşi! Dar înţelepciunea e îndreptăţită de copiii ei.”uMc Căci Ioan Botezătorul nici măcar nu bea vin şi adesea sta nemâncat iar voi ziceţi că-i nebun.L «Ne-am jucat de-a nunta şi nu v-aţi bucurat şi atunci ne-am jucat de-a înmormântarea dar nu v-aţi întristat.»K Ce să spun eu despre acest popor? Oamenii aceştia sunt ca nişte copii care se joacă, spunând prietenilor lor:aJ; De aţi fost vreodată pregătiţi să ascultaţi, acum e timpul să ascultaţi!!I; şi, dacă vreţi să ştiţi la cine mă refer, el este Ilie, cel despre care ziceau profeţii că va veni la începutul Împărăţiei.wHg căci toate legile şi profeţiile erau îndreptate spre venirea lui Mesia. Apoi a apărut Ioan-GS Şi de când a început Ioan Botezătorul să predice şi să boteze, mulţimi înflăcărate de oameni se îmbulzesc să intre în Împărăţia Cerurilor,iFK Într-adevăr, dintre toţi oamenii care s-au născut vreodată, nici unul nu străluceşte mai luminos decât Ioan Botezătorul. Totuşi până şi cei mai mici din Împărăţia Cerurilor vor fi mai mari decât el!3E_ Căci Ioan e cel de care se pomeneşte în Scripturi, mesagerul menit să mă preceadă, să-mi anunţe venirea şi să pregătească poporul pentru primirea mea.fDE Sau un profet al lui Dumnezeu? Da! Într-ade-văr, el este mai mult decât un profet.|Cq Sau poate v-aţi aşteptat să vedeţi un bărbat îmbrăcat în straie împărăteşti, ca într-un palat?cB? După ce plecară ucenicii lui Ioan, Isus începu să vorbească mulţimilor despre el: „Când v-aţi dus în pustiul arid să-l vedeţi pe Ioan, ce v-aţi aşteptat să găsiţi? O trestie bătută de vânt?mAS Apoi transmiteţi-i acest mesaj: «Binecuvântaţi sunt cei ce nu se îndoiesc de mine».”_@7 despre orbii pe care i-am vindecat şi şchiopii care umblă acum fără să mai fie ajutaţi, leproşii tămăduiţi, surzii care aud, morţii înviaţi şi povestiţi-i cum predic Vestea Bună săracilor.? Isus le-a spus: „Întoarceţi-vă la Ioan şi povestiţi-i despre toate minunile pe care aţi văzut că le fac,Y>+ „Tu eşti, cu adevărat, cel ce vine, sau trebuie să aşteptăm pe altul?”-=S Ioan Botezătorul, care se afla acum în închisoare, a auzit despre toate minunile pe care le făcea Mesia, şi şi-a trimis ucenicii să-l întrebe pe Isus:.< W După ce a terminat de dat aceste îndrumări celor doisprezece ucenici ai săi, Isus a plecat să predice în oraşele prin care urmau să meargă mai departe.7;g *Şi dacă, în calitate de reprezentanţi ai mei, daţi până şi un pahar de apă rece unui copilaş, veţi fi, cu siguranţă, răsplătiţi şi pentru aceasta.”:w )Dacă primiţi un profet cu bucurie pentru că acesta e un om a lui Dumnezeu, veţi primi aceeaşi răsplată ca profetul. Iar dacă primiţi cu bucurie pe oamenii buni şi evlavioşi, pentru evlavia lor, veţi avea o răsplată ca a lor.U9# (Cei ce mă primesc pe mine îl primesc pe Dumnezeu, care m-a trimis. 89 'Dacă vă agăţaţi de viaţa voastră, ţinând morţiş la ea, o veţi pierde; dar dacă renunţaţi la ea de dragul meu, o veţi câştiga.q7[ &Dacă refuzaţi să vă luaţi crucea şi să mă urmaţi nu sunteţi vrednici să fiţi ai mei./6W %Dacă vă iubiţi tatăl şi mama mai mult decât pe mine sau dacă vă iubiţi fiul sau fiica mai mult decât pe mine, nu sunteţi vrednici să fiţi ai mei.P5 $duşmanii cei mai mari ai omului vor fi chiar cei din casa lui!47 #Am venit să-l pun pe câte un fiu împotriva tatălui său şi pe câte o fiică împotriva mamei ei, pe câte o noră împotriva soacrei –g3G "Să nu vă închipuiţi c-am venit să aduc pace pe pământ! Ci mai degrabă o sabie.2 !Dar dacă se leapădă cineva de mine în mod public, şi eu mă voi lepăda de el pe faţă, înaintea Tatălui meu din cer.'1G Dacă mă recunoaşte cineva în mod public ca prieten al său, şi eu îl voi recunoaşte pe faţă ca prieten al meu înaintea Tatălui meu din cer.y0k Aşa că, nu vă îngrijoraţi! Voi sunteţi cu mult mai de preţ în ochii lui decât toate păsările.=/u Până şi perii din cap vă sunt număraţi..- Nici măcar o singură vrabie – cât costă vrăbiile?… două la leu? – nu poate cădea pe pământ fără ştirea Tatălui vostru._-7 Nu vă temeţi de cei care nu vă pot ucide decât trupul, neputându-se, în schimb, atinge de sufletul vostru! Să vă fie frică doar de Dumnezeu, cel care poate nimici şi sufletul, şi trupul, în iad.9,k Ce vă spun eu acum la întuneric voi să faceţi cunoscut în public când vin zorii zilei. Ce vă şoptesc eu la ureche voi să vestiţi de pe acoperişurile caselor!&+E Dar să nu vă temeţi de cei ce vă ameninţă. Căci vine vremea când adevărul va ieşi la iveală: uneltirile lor ascunse vor fi date pe faţă.T*! Discipolul are aceeaşi soartă ca dascălul său. Slujitorul, ca stăpânul său. Şi atunci, dacă mie, stăpânul casei, mi se spune «Satan», cu atât mai mult vi se va spune şi vouă aşa!z)m Un discipol nu este mai mare decât învăţătorul său. Un slujitor nu e mai presus de stăpânul său.( Când sunteţi persecutaţi într-un oraş, fugiţi într-altul! Eu am să mă întorc înainte ca voi să le fi parcurs pe toate!~'u Toţi vă vor urî pentru că sunteţi ai mei. Dar cei care vor răbda până la sfârşit vor fi mântuiţi.C& Frate îl va trăda pe frate, dându-l la moarte şi taţii îşi vor vinde proprii copii. Iar copiii se vor ridica împotriva părinţilor şi aceştia vor muri din pricina lor.a%; Fiindcă, nu voi veţi vorbi, ci Duhul Tatălui vostru ceresc va vorbi prin voi!$7 Când sunteţi arestaţi, nu vă îngrijoraţi, gândindu-vă ce veţi spune, deoarece vi se vor da cuvintele potrivite, la vremea potrivită.`#9 Ba mai mult, va trebui să staţi la judecată înaintea guvernatorilor şi a regilor, de dragul meu. Acest lucru vă va da ocazia să le vorbiţi despre mine – în adevăr, să oferiţi lumii o mărturie.b"= Dar păziţi-vă! Căci veţi fi arestaţi, judecaţi şi biciuiţi în sinagogi.p!Y Vă trimit ca pe nişte oi între lupi. Fiţi precauţi ca şerpii şi inofensivi ca porumbeii. { Într-adevăr, cetăţilor rele ale Sodomei şi Gomorei le va fi mai uşor în Ziua Judecăţii decât acestora.  În orice oraş sau casă în care nu sunteţi bine primiţi, să vă scuturaţi picioarele de praful acelui loc la plecare.&E şi, dacă se dovedeşte a fi o casă de oameni cu frica lui Dumnezeu, daţi-i binecuvântarea voastră; iar dacă nu, păstraţi-vă binecuvântareaM Când cereţi permisiunea să rămâneţi, fiţi prietenoşi.U Ori de câte ori intraţi într-un oraş sau sat, căutaţi un om temător de Dumnezeu şi rămâneţi în casa lui până când veţi porni din nou la drum.dA nu luaţi nici măcar o boccea cu haine şi încălţăminte de rezervă – nici măcar un baston de drum să nu luaţi; căci cei pe care îi ajutaţi au datoria să vă dea mâncare şi să vă îngrijească.-U Nu luaţi nici un ban cu voi; Vindecaţi bolnavii, înviaţi morţii, tămăduiţi leproşii şi scoateţi demonii. Totul gratuit, aşa cum aţi primit şi voi!nU Mergeţi şi aduceţi-le la cunoştinţă faptul că Împărăţia lui Dumnezeu este aproape.O ci numai la poporul Israel – oile pierdute ale lui Dumnezeu.~u Isus i-a trimis înarmaţi cu aceste instrucţiuni: „Nu vă duceţi la alte neamuri ori la samariteni,Q Simon Canaanitul şi Iuda Iscarioteanul (cel care l-a trădat pe Isus).wg Filip, Bartolomeu, Toma, Matei (perceptorul sau vameşul), Iacob (fiul lui Alfeu), şi Levi, numit şi Tadeu,"= Iată numele celor doisprezece ucenici ai săi: Simon (numit şi Petru), Andrei (fratele lui Petru), Iacob (fiul lui Zebedei), Ioan (fratele lui Iacob), + Isus şi-a chemat cei doisprezece ucenici şi le-a dat putere să scoată duhuri rele şi să vindece orice fel de boală şi suferinţă. &„De aceea, rugaţi-vă Domnului secerişului şi cereţi-i să adune mai mulţi lucrători pentru lanurile sale.”kO %„E atât de mare recolta, dar lucrătorii sunt aşa de puţini!” spunea el ucenicilor.nU $Şi era atât de copleşit de milă pentru mulţimile care veneau, căci greutăţile lor erau aşa de mari iar ei nu ştiau nici ce să facă, nici unde să se ducă să găsească ajutor. Erau ca nişte oi fără păstor!+O #Isus cutreiera toate cetăţile şi satele din partea locului, învăţându-i pe oameni în sinagogile evreieşti şi predicând evanghelia Împărăţiei.  "Dar fariseii ziceau: „De aceea poate scoate draci fiindcă şi el e posedat de ei – e stăpânit de Satan, regele demonilor!”7 g !Atunci Isus a scos afară demonul şi îndată omul a putut vorbi din nou. Ce s-au mai minunat mulţimile! „În viaţa noastră n-am văzut aşa ceva”, exclamau oamenii.} s Părăsind localitatea respectivă, Isus a întâlnit un om care nu putea vorbi fiindcă avea un demon în el.= u dar ei au răspândit vestea în tot ţinutul acela.  Şi deodată orbii şi-au căpătat vederea! Isus le-a cerut cu stricteţe să nu povestească nimănui cele întâmplate,eC Atunci Isus le-a atins ochii, zicând: „Deoarece credeţi, veţi fi vindecaţi!”8i Mai mult, au intrat chiar în casa unde stătea Isus şi atunci el i-a întrebat: „Credeţi că vă pot reda vederea?” „Da, Doamne – i-au zis ei – credem.”  La plecarea lui Isus din locul acela, s-au luat după el doi orbi, care strigau: „O, fiul regelui David, ai milă de noi!”b= Ştirea despre acest miracol nemaipomenit s-a răspândit în toate colţurile regiunii.5c În cele din urmă, când mulţimea a ieşit, Isus a intrat în odaia unde zăcea fetiţa şi a apucat-o de mână, iar ea a sărit în picioare, sănătoasă ca înainte!5 Isus a zis: „Scoateţi-i afară, căci fetiţa nu e moartă, ci doar adormită!” Să fi auzit atunci râsete şi batjocuri la adresa lui!gG Când a ajuns acasă la rabin şi a văzut mulţimile zgomotoase şi a auzit muzica funebră,' Isus s-a întors şi i-a zis: „Fiică, ai încredere! Credinţa ta te-a vindecat.” Şi femeia s-a însănătoşit din clipa aceea.I  căci îşi zicea: „Dacă îl ating doar, mă voi vindeca.” o femeie, care suferea de doisprezece ani de scurgere de sânge s-a furişat pe la spate şi s-a atins de poala hainei lui,>~w Pe când mergea Isus cu ucenicii spre casa rabinului,h}I Pe când spunea aceasta, a venit la el rabinul sinagogii locale şi i s-a închinat. „Fiica mea cea mică a murit chiar acum, i-a zis el, dar tu o poţi readuce la viaţă, dacă ai vrea numai să vii s-o atingi.”r|] Şi cine ar folosi burdufuri vechi de vin pentru a păstra vin nou? Burdufurile vechi ar plezni şi vinul s-ar vărsa. Pentru păstrarea vinului nou se folosesc numai burdufuri noi. În felul acesta, ambele se vor păstra.”{ Şi cine ar petici oare o haină veche cu stofă neintrată la apă? Căci peticul s-ar rupe şi gaura s-ar face şi mai mare.z' „Se cade oare ca prietenii mirelui să jelească şi să se abţină de la mâncare câtă vreme acesta e cu ei?”, îi întrebă Isus. „Dar vine timpul când eu voi fi luat de la ei. Atunci vor avea destul timp să postească şi să stea mâhniţi.%yC Într-o zi, ucenicii lui Ioan Botezătorul au venit la Isus şi l-au întrebat: „De ce nu postesc ucenicii tăi, cum postim şi noi şi fariseii?”;xo „Plecaţi de aici şi învăţaţi sensul acestui verset din Scriptură: «Nu de jertfele şi darurile voastre am eu nevoie, ci doresc să aveţi în voi puţină îndurare.» Misiunea mea aici pe pământ este să aduc păcătoşii înapoi la Dumnezeu, nu să-mi fac de lucru cu oamenii buni.”xwi „Pentru că nu sănătoşii au nevoie de doctor, ci bolnavii!” răspunse Isus, după care adăugă:wvg Fariseii însă erau indignaţi şi ziceau: „De ce umblă învăţătorul vostru cu oameni de teapa lor?”%uC La câtva timp după aceea, Isus lua masa împreună cu ucenicii în casa lui Matei şi se mai aflau acolo, ca musafiri, mulţi păcătoşi notorii.Zt- Cum mergea Isus pe drum, a văzut un om pe nume Matei, stând la punctul unde se percepea impozitul. „Vino să fii ucenicul meu”, i-a zis Isus, şi Matei s-a ridicat imediat, pornind după el.+sO Un fior de groază trecu prin oameni când văzură ce s-a întâmplat chiar sub ochii lor. Ce-au mai slăvit pe Dumnezeu pentru că a dat atâta putere unui om!3ra Şi băiatul sări în picioare şi porni!aq; Ca atare, să vă dovedesc că am putere aici pe pământ să iert păcatele – spuse el, întorcându-se către paralitic – ridică-te, strânge-ţi rogojina şi mergi pe picioarele tale acasă!”Np Ce e oare mai greu, să-i ierţi păcatele sau să-l vindeci?toa Isus însă ştia ce gândesc, de aceea, i-a întrebat: „Cum puteţi avea gânduri atât de rele?sn_ „Blasfemie! Omul acesta afirmă că este Dumnezeu!” exclamară câţiva din conducătorii religioşi.Om Nu după mult timp, nişte oameni i-au adus un băiat paralitic, pe o rogojină. Când le-a văzut Isus credinţa, a zis băiatului bolnav: „Fruntea sus, fiule! Ţi-am iertat păcatele!”l  Aşadar Isus s-a urcat în barcă şi a trecut de cealaltă parte a lacului, la Capernaum, oraşul său de baştină.k{"şi întreaga populaţie a ieşit într-un suflet să-l vadă pe Isus, implorându-l să plece şi să-i lase în pace.njU!Porcarii au luat-o la fugă spre oraşul cel mai apropiat, să ducă vestea despre cele întâmplateVi% „Fie, le-a răspuns Isus, afară cu voi!” Şi au ieşit din oameni, intrând în porci, şi întreaga turmă a luat-o la goană, prăvălindu-se peste stâncă şi înecându-se în lac.ohWDemonii s-au milogit, zicând: „Dacă ne izgoneşti, trimite-ne atunci în turma aceea de porci.”3gaÎn depărtare păştea o turmă de porci.fwEi au început să ţipe la Isus: „Fiul lui Dumnezeu, ce ai cu noi? Încă nu ţi s-a dat dreptul să ne chinui.”eCând au sosit de cealaltă parte a lacului, în ţinutul gadarenilor, i-au ieşit în întâmpinare doi bărbaţi stăpâniţi de demoni. Ei trăiau într-un cimitir şi erau atât de periculoşi încât nimeni nu putea trece prin locul acela.dUcenicii au rămas încremeniţi de uimire. „Cine e acesta – se întrebau ei – de-l ascultă până şi vânturile şi marea?”mcSDar Isus le-a răspuns: „O, oameni cu credinţa mică! De ce v-aţi înspăimântat aşa de tare?!” Apoi s-a ridicat, a certat vântul şi valurile, iar furtuna s-a potolit şi peste toate s-a lăsat o linişte mare.mbSUcenicii s-au dus la el şi l-au trezit, strigând: „Doamne, salvează-ne căci ne scufundăm!”iaKDeodată s-a stârnit o furtună cumplită cu valuri mai înalte decât barca. Dar Isus dormea.f`EApoi s-a urcat într-o barcă şi a pornit să traverseze lacul împreună cu ucenicii._yDar Isus i-a zis: „Urmează-mă acum! Lasă-i pe cei morţi spiritual să-şi vadă de morţii lor.”d^AUn altul care îl urma i-a zis: „Doamne, lasă-mă mai întâi să-mi îngrop tatăl.” ]9Dar Isus i-a zis: „Vulpile au vizuini şi păsările cuiburi, dar eu, Fiul Omului, n-am un cămin al meu – n-am unde să-mi aşez capul.”t\aChiar atunci unul din teologii evreilor i-a zis: „Învăţătorule, eu te voi urma oriunde vei merge!”['Când a observat Isus câtă lume se strânge, le-a spus ucenicilor să se pregătească pentru a traversa de cealaltă parte a lacului. m~~x~ }|o{{~zz-yyHxx-wwvVuuattt2ss8rrqqppp@onnm:ll{l@kCjjUiiThheh'ggMffeeAddcbb\aa`\__5^^]]|\\Q[[DZZcYYoXX>WVV2UUWTTkSSbRQ4POzNNNMM>>6== În seara acelei zile a spus casierului să cheme pe toţi oamenii şi să-i plătească începând cu ultimii. 9«Pentru că nu ne angajează nimeni», au răspuns ei. «Atunci haideţi şi lucraţi şi voi alături de ceilalţi în via mea», le zise el.)KPe la ora cinci după amiază, s-a dus din nou în oraş şi, văzând încă pe unii fără lucru, i-a întrebat: «De ce staţi degeaba toată ziua?»i KLa amiază, şi apoi încă o dată pe la ora trei după masă, a făcut acelaşi lucru. şi i-a trimis şi pe aceştia la via sa, spunându-le că îi va plăti cu cât li se cuvine, la sfârşitul zilei. }După câteva ore, a trecut prin piaţă şi a văzut acolo pe unii care stăteau degeaba în aşteptare de lucruP S-a învoit cu ei pentru plata cu ziua şi i-a trimis la lucru.I  Iată încă o parabolă, care ilustrează Împărăţia cerurilor: Proprietarul unei vii a ieşit într-o zi dis-de-dimineaţă să angajeze lucrători pentru culesul strugurilor.Dar mulţi dintre cei ce sunt acum primii vor fi ultimii atunci; şi unii din cei ce sunt ultimii acum vor fi primii atunci.”PŞi oricine renunţă la casă, fraţi, surori, tată, mamă, soţie, copii sau avere, pentru a mă urma pe mine va primi în schimb de o sută de ori pe atâta şi va avea viaţă veşnică.nUIsus a răspuns: „Când eu, Fiul omului, voi sta pe tronul meu slăvit din Împărăţie, voi, ucenicii mei, veţi sta în mod sigur pe douăsprezece tronuri şi veţi judeca cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.jMAtunci Petru i-a zis: „Noi am lăsat totul pentru a te urma. Cu ce ne alegem din asta?”zmIsus îi privi ţintă şi spuse: „Omeneşte vorbind, nici unul. Dar la Dumnezeu totul este posibil.”yAceastă remarcă i-a descumpănit pe ucenici. „Atunci cine din lumea asta mai poate fi mântuit?” întrebară ei.*MSpun încă o dată: e mai uşor pentru o cămilă să treacă prin urechile unui ac, decât pentru un bogat să intre în Împărăţia lui Dumnezeu!”}Atunci Isus le-a zis ucenicilor: „Este aproape imposibil pentru un bogat să intre în Împărăţia cerurilor.fEDar când a auzit tânărul nostru una ca asta, a plecat întristat, căci era foarte bogat.6eIsus i-a spus atunci: „Dacă vrei să fii perfect, du-te şi vinde tot ce ai, dă banii la săraci, şi vei avea o comoară în cer; apoi vino şi urmează-mă.”s~_„Întotdeauna le-am respectat pe toate acestea”, răspunse tânărul. „Ce ar mai trebui să fac?”j}Msă-ţi cinsteşti tatăl şi mama şi să-ţi iubeşti aproapele ca pe tine însuţi!”|!„Pe care din ele?” întrebă omul. Şi Isus îi răspunse: „Să nu ucizi, să nu comiţi adulter, să nu furi, să nu minţi,K{„Bun?”, îl întrebă el. „Numai unul este cu adevărat bun – şi acela e Dumnezeu. Dar, să-ţi răspund la întrebare, poţi ajunge în cer dacă păzeşti poruncile.”zCineva a venit la Isus cu următoarea întrebare: „Doamne, ce lucru bun să fac ca să obţin viaţa veşnică?”[y/Şi şi-a pus mâinile pe capetele lor şi i-a binecuvântat înainte de a pleca.xDar Isus le-a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la mine şi nu-i opriţi. Căci Împărăţia cerurilor este a unora ca ei.”?ww Au fost aduşi nişte copilaşi la Isus ca să-şi pună mâinile peste ei şi să se roage. Ucenicii i-au certat pe cei care i-au adus. „Nu-l mai deranjaţi”, spuseră ei.Iv  Unii se nasc inapţi pentru căsătorie, alţii sunt infirmi iar alţii refuză să se căsătorească de dragul Împărăţiei cerurilor. Oricine poate, să accepte afirmaţia mea!” u „Nu oricine poate fi de acord cu această afirmaţie”, spuse Isus, „ci numai aceia pe care îi ajută Dumnezeu.qt[ Ucenicii lui Isus i-au zis atunci: „Dacă aşa stau lucrurile, mai bine să nu se căsătorească!”'sG Şi vă spun că oricine divorţează de soţie, afară de cazul în care există adulter la mijloc, şi se căsătoreşte cu alta, comite adulter.”r3Isus a răspuns: „Moise a făcut aşa pentru că vă cunoştea inimile împietrite şi rele, dar nu aceasta a fost intenţia lui Dumnezeu.q5„Atunci”, au continuat ei, „de ce a zis Moise că un bărbat poate să divorţeze de soţia sa, printr-o simplă scrisoare de despărţire?” p Cei doi vor deveni una – de aici înainte, nu doi, ci unul. Nici un om nu poate despărţi ceea ce a unit Dumnezeu.”wogşi că bărbatul trebuie să-şi lase tatăl şi mama, să se unească pentru totdeauna cu soţia sa.n„Nu citiţi Scripturile?”, răspunse el. „Acolo stă scris că la început Dumnezeu a creat pe bărbat şi pe femeieRmAu venit nişte farisei să-i pună tot felul de întrebări şi au încercat să-l prindă în cursă, făcându-l să zică ceva care să-l piardă. „Admiţi divorţul?”, l-au întrebat ei.KlMari mulţimi veneau după el iar el îi vindecă pe cei bolnavi.k După ce a sfârşit Isus această cuvântare, a părăsit Galileea şi a făcut cale întoarsă în Iudeea, trecând râul Iordan.mjS#Aşa vă va face Tatăl meu ceresc dacă refuzaţi să vă iertaţi cu adevărat fraţii.”i"Şi, mânios, regele l-a aruncat în camera de tortură, să stea acolo până când va putea achita ultimul bănuţ.`h9!nu s-ar fi cuvenit oare să ai şi tu milă de alţii cum am avut eu de tine?»bg= Regele a poruncit să fie adus în faţa lui omul pe care-l iertase şi i-a zis: «Nenorocitule! Om cu inimă rea! Adică eu ţi-am iertat toată datoria aceea u-riaşă, numai fiindcă te-ai rugat de mine –af;Atunci prietenii acestui om s-au dus la rege şi i-au relatat cele întâmplate..eUDar creditorul său n-a vrut să audă de aşa ceva. A cerut ca datornicul să fie arestat şi aruncat în închisoare până când va achita toată datoria.(dIOmul însă i-a căzut în genunchi şi l-a implorat să-l mai păsuiască. «Îngăduie-mi încă puţin timp şi am să-ţi plătesc», s-a rugat el.5ccDar după ce a plecat de le rege, el a întâlnit un om care-i datora vreo douăzeci de mii de lei, l-a înhăţat de gât şi i-a pretins să-i plătească pe loc.ibKAtunci regele a fost copleşit de milă pentru el şi l-a eliberat, iertându-i datoria.*aMDar omul a căzut în genunchi, cu faţa în ţărână înaintea regelui, şi i-a zis: „O, înălţimea ta, mai răbdă-mă şi-ţi voi plăti tot.”:`mDar el n-a putut plăti şi atunci regele a poruncit să fie vânduţi în contul datoriei sale atât el, cât şi nevasta şi copiii săi, împreună cu tot avutul lor._}În cadrul acestei operaţii, a fost adus la el unul din debitorii săi care-i datora o sută de milioane de lei.y^kÎmpărăţia cerurilor se poate asemăna cu un rege care s-a hotărât să-şi aducă socotelile la zi.W]'„Nu”, răspunse Isus, „de şaptezeci de ori câte şapte!\7Apoi Petru a venit la el şi l-a întrebat: „Doamne, de câte ori să-l iert pe un frate care păcătuieşte împotriva mea? De şapte ori?” [ Căci acolo unde se strâng doi sau trei laolaltă în virtutea faptului că sunt ai mei, eu voi fi în mijlocul lor.”?ZwDe asemenea, vă mai spun şi aceasta: dacă doi din voi se învoiesc aici pe pământ cu privire la vreun lucru pe care-l cereţi, Tatăl meu din cer îl va face pentru voi.,YQVă mai spun şi aceasta, că tot ce legaţi pe pământ va fi fost deja legat în cer, şi tot ce dezlegaţi pe pământ va fi fost deja dezlegat în cer.GXDacă tot nu vrea să asculte, adu cazul în faţa bisericii şi dacă verdictul bisericii îţi dă dreptate ţie, dar el nu-l acceptă, atunci biserica este datoare să-l excludă.WDar dacă refuză, atunci mai ia cu tine vreo doi fraţi şi du-te din nou la el, dovedind tot ce afirmi prin martorii aceştia.EVDacă un frate păcătuieşte împotriva ta, du-te la el personal şi confruntă-l cu greşeala săvârşită. Dacă ascultă şi şi-o mărturiseşte, ai câştigat un frate.hUITot aşa, voia Tatălui meu este ca nici măcar unul din aceşti micuţi să nu piară.T Iar dacă o găseşte, se va bucura mai mult de ea decât de toate cele nouăzeci şi nouă, care sunt în siguranţă acasă!;So Dacă un om are o sută de oi, şi una i se rătăceşte, ce va face el? Oare nu le va lăsa pe celalalte nouăzeci şi nouă şi se va duce în căutarea celei pierdute?MR Iar eu, Fiul omului, am venit să-i salvez pe cei pierduţi.Q7 Feriţi-vă să desconsideraţi pe vreunul din aceşti copilaşi. Fiindcă vă spun că în cer îngerii lor au acces permanent la Tatăl meu.'PG Şi dacă ochiul te face să păcătuieşti, scoate-l şi aruncă-l; mai bine să intri în rai cu un singur ochi, decât să fii în iad cu amândoi!GOPrin urmare, dacă mâna sau piciorul te face să cazi în păcat, taie-le şi aruncă-le. Mai bine să intri în rai schilod, decât să te trezeşti în iad cu mâini şi picioare!N)Vai de lume, din pricina tuturor răutăţilor ei. E inevitabilă ispita de a face rău, dar vai de omul care ispiteşte pe altul!OMDar dacă vreunul din voi îl face pe unul din aceşti micuţi care cred în mine să-şi piardă credinţa, mai bine ar fi să i se lege o piatră mare de gât şi să fie aruncat în mare. LŞi oricare din voi primeşte cu drag un copilaş ca acesta, în numele meu, pe mine mă primeşte şi de mine are grijă.pKYDe aceea, oricine se umileşte ca acest copilaş este cel mai mare în Împărăţia cerurilor..JUzicând: „Dacă nu vă întoarceţi la Dumnezeu din păcatele voastre, devenind asemenea unor copii, nu veţi intra niciodată în Împărăţia cerurilor.GIIsus chemă un copilaş la el şi-l aşeză în mijlocul lor,H Cam pe la ora aceea, au venit ucenicii la Isus să-l întrebe care dintre ei va fi mai mare în Împărăţia cerurilor.xGiTotuşi nu vrem să-i jignim, aşa că du-te pe ţărm, aruncă undiţa şi deschide gura primului peşte pe care-l vei prinde. Vei găsi o monedă care acoperă plata impozitelor pentru amândoi. Ia-o şi plăteşte impozitele.”tFa„De la străini”, răspunse Petru. „Ei bine, atunci înseamnă că cetăţenii sunt scutiţi!$EA„Sigur că plăteşte,” a răspuns Petru. Apoi intră în casă să discute această problemă cu Isus dar, înainte de a apuca să deschidă gura, Isus îl întrebă: „Tu ce crezi, Petre, regii iau tribut de la supuşii lor sau de la străinii pe care i-au cucerit?”(DILa sosirea lor în Capernaum, au venit la Petru perceptorii impozitului pentru templu şi l-au întrebat: „Stăpânul vostru nu plăteşte impozite?”uCcdar a treia zi după aceea voi învia.” Inimile ucenicilor se umplură de întristare şi groază.B1Într-o zi, pe când se mai aflau în Galileea, Isus le spuse: „Eu am să fiu vândut şi dat în mâinile celor care mă vor ucide,dAADar acest soi de demon nu va pleca decât după ce v-aţi rugat şi aţi postit.” @ „Din pricina credinţei voastre mici,” le-a răspuns Isus. „Căci dacă aţi avea credinţă, chiar cât o sămânţă de muştar, aţi putea zice acestui munte: «Urneşte-te din loc!» şi s-ar urni îndată. Nimic nu ar fi imposibil.z?mDupă aceasta, ucenicii l-au întrebat pe Isus în particular: „Noi de ce n-am putut scoate demonul acesta?”v>eApoi Isus a certat demonul din băiat şi acesta l-a părăsit iar băiatul s-a făcut bine din acel moment.=wIsus răspunse: „O, popor încăpăţânat şi necredincios! Cât să vă mai suport? Aduceţi-l la mine.”O<de aceea, l-am adus la ucenicii tăi dar ei nu l-au putut vindeca.”;)„Doamne, ai milă de fiul meu, căci este bolnav mintal şi se află într-un mare necaz, pentru că de multe ori cade în foc sau în apă;:-Când au ajuns la poalele muntelui, îi aştepta o mare mulţime de oameni. Un om a venit şi a îngenuncheat înaintea lui Isus, spunând:R9 Atunci ucenicii şi-au dat seama că le vorbea despre Ioan Botezătorul.85 De fapt, el a şi venit, dar n-a fost recunoscut şi mulţi s-au purtat urât cu el. La fel şi eu, Fiul omului, voi suferi în mâna lor.”i7K Isus le-a răspuns: „Au dreptate. Ilie trebuie să vină şi să pună totul la punct.6 Ucenicii l-au întrebat: „De ce susţin conducătorii evrei că Ilie trebuie să se întoarcă înainte de a veni Mesia?”5  Pe când coborau de pe munte, Isus le-a poruncit să nu spună la nimeni ce au văzut decât după ce va învia el din morţi.P4Când îşi ridicară din nou privirile, nu mai era cu ei decât Isus.i3KIsus veni la ei şi-i atinse. „Ridicaţi-vă”, le zise el, „şi nu vă temeţi.”]23La aceasta, ucenicii căzură cu faţa la pământ, înspăimântaţi de-a binelea.N1Dar chiar pe când rostea aceste cuvinte, un nor luminos îi acoperi şi o voce din nor rosti: „Acesta este Fiul meu preaiubit, în care îmi găsesc toată desfătarea. De el să ascultaţi.”;0oPetru zise numaidecât: „Învăţătorule, ce minunat e să fim aici, împreună! Dacă vrei, am să fac trei colibe, una pentru tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie.”I/ Deodată au apărut Moise şi Ilie şi au stat de vorbă cu el.-.SPe când priveau ei la el, înfăţişarea lui s-a schimbat, aşa încât faţa îi strălucea ca soarele iar hainele s-au făcut albe de nu te puteai uita la ele.- #La şase zile după aceea, Isus i-a luat pe Petru, Iacob şi fratele său Ioan şi i-a dus pe vârful unui deal înalt şi singuratic.,Şi unii din voi, cei care staţi aici în clipa aceasta, veţi apuca negreşit să mă vedeţi venind în împărăţia mea.” + Căci eu, Fiul omului, voi veni cu îngerii mei în gloria Tatălui meu şi îl voi judeca pe fiecare după faptele sale.*/Ce folos e să câştigi toată lumea aceasta – şi să pierzi viaţa veşnică? Se poate oare asemăna ceva cu valoarea vieţii eterne?)Căci oricine îşi păstreză viaţa pentru sine o va pierde; şi oricine şi-o va pierde pentru mine o va regăsi.|(qApoi Isus a zis ucenicilor: „Dacă vrea cineva să-mi fie discipol, să-şi ia crucea şi să mă urmeze.W''Isus s-a întors spre Petru, zicând: „Pleacă de la mine, Satano! Eşti o cursă periculoasă pentru mine. Tu gândeşti doar din punctul tău de vedere, al omului, nu din cel al lui Dumnezeu.”&Dar Petru l-a luat deoparte să-l mustre. „Doamne fereşte!”, i-a zis el, „doar n-o să ţi se întâmple aşa ceva!” % Din acel moment Isus a început să vorbească deschis ucenicilor despre călătoria sa la Ierusalim şi despre ce se va întâmpla acolo – cum va suferi în mâinile conducătorilor evrei, cum va fi omorât şi cum va învia trei zile după aceea.K$Apoi i-a prevenit pe ucenici să nu spună altora că el e Mesia.C#Şi îţi voi da cheile Împărăţiei Cerurilor; orice vei lega pe pământ va fi fost deja legat în cer; şi orice vei dezlega pe pământ va fi fost deja dezlegat în cer!”"Tu eşti Petru, şi pe această piatră îmi voi clădi biserica; şi toate puterile iadului nu o vor putea învinge. !„Eşti binecuvântat Simone, fiul lui Iona, pentru că nu priceperea ta ţi-a descoperit aceasta, ci Tatăl meu din cer.U #Simon Petru a răspuns: „Cristosul, Mesia, Fiul Dumnezeului Celui viu.”Q„Dar voi”, le-a zis el, „cine credeţi că sunt?”xi„Unii zic că eşti Ioan Botezătorul; alţii Ilie; iar alţii, Ieremia, ori unul din ceilalţi profeţi.”   Când a ajuns Isus în Cezareea Filipi, a pus următoarea întrebare ucenicilor: „Cine zic oamenii că sunt eu?”   Atunci au înţeles, în sfârşit, că prin „aluat” el înţelegea învăţătura greşită a fariseilor şi a saducheilor.6e Cum poate să vă şi treacă prin cap că m-am referit la mâncare? Eu însă vă mai spun o dată: «Să vă feriţi de aluatul fariseilor şi al saducheilor.»”dA Nu vă amintiţi nici de cei patru mii pe care i-am hrănit şi de tot ce a rămas?*M Oare când o să înţelegeţi? Aţi uitat complet de cei cinci mii pe care i-am hrănit cu cinci pâini şi de coşurile de fărâmituri care au rămas?-Dar Isus ştia ce gândeau şi le-a spus: „O, oameni cu credinţa mică! De ce vă faceţi atâtea griji pentru că n-aveţi ce mânca?H Ei credeau că spune aceasta fiindcă uitaseră să ia pâine.y„Fiţi atenţi! – i-a prevenit Isus – să vă feriţi de aluatul fariseilor şi al saducheilor.”|qCând au sosit de partea cealaltă a lacului, ucenicii şi-au dat seama că uitaseră să-şi ia de mâncare.s_Naţiunea aceasta rea şi necredincioasă cere nu ştiu ce semn nemaipomenit din cer, dar nu i se va mai da nici o dovadă în afară de minunea care s-a întâmplat cu Iona.” Atunci Isus i-a lăsat şi a plecat mai departe.cer roşu dimineaţa înseamnă vreme proastă rea ziua – dar nu sunteţi în stare să citiţi semnele evidente ale vremurilor.$AEl le-a răspuns: „Voi vă pricepeţi să citiţi pe cer semnele legate de starea timpului – cer roşu seara înseamnă vreme frumoasă mâine;* OÎntr-o zi, fariseii şi saducheii au venit să pună la încercare pretenţia lui Isus de a fi Mesia, cerându-i să facă o demonstraţie oarecare pe cer.xi'Atunci Isus i-a trimis pe toţi acasă, iar el s-a urcat într-o barcă şi a trecut în ţinutul Magadanului.\1&Iar după aceea, când s-au strâns resturile, au mai rămas şapte coşuri pline.jM%Şi toţi au mâncat până s-au săturat – patru mii de bărbaţi, afară de femei şi copii.- S$iar el a luat cele şapte pâini împreună cu peştii, a mulţumit lui Dumnezeu pentru ele, le-a împărţit şi le-a dat ucenicilor care le-au întins mulţimii.5 e#Atunci Isus le-a spus tuturor să se aşeze, "Isus i-a întrebat: „Câtă mâncare aveţi aici?” „Şapte pâini şi câţiva peştişori”, au răspuns ei. !!Ucenicii i-au răspuns: „De unde să facem noi rost, aici în pustiu, de atâta hrană cât să ajungă pentru acest popor flămând?” 5 Atunci Isus şi-a chemat ucenicii, zicându-le: „Mi-e milă de oamenii aceştia – căci se fac trei zile de când sunt împreună cu mine şi nu le-a mai rămas nimic de mâncare; nu vreau să-i trimit acasă flămânzi, ca nu cumva să leşine de foame pe drum.”[/Ce privelişte! Unii care nu fuseseră în stare să spună un cuvânt toată viaţa lor vorbeau acum cu însufleţire, iar cei fără braţe şi picioare s-au trezit că le au! Şchiopii umblau iar cei ce fuseseră orbi îşi roteau acum privirile cu nesaţ! Mulţimile erau pur şi simplu uluite şi-l slăveau pe Dumnezeul lui Israel.KŞi o mare mulţime de oameni i-au adus şchiopii, orbii şi schilozii şi pe cei ce nu puteau vorbi, precum şi pe mulţi alţii, aşezându-i înaintea lui Isus. Iar el i-a vindecat pe toţi.c?Isus s-a înapoiat la Marea Galileii. Apoi s-a urcat pe un deal şi s-a aşezat jos.7„Femeie, i-a zis Isus, mare e credinţa ta, de aceea, rugămintea îţi este satisfăcută.” Şi fiica i-a fost vindecată imediat.yk„Da, îi răspunse ea, dar până şi căţeii de sub masă au voie să mănânce fărâmiturile care cad.”mS„Nu pare a fi în ordine să iei pâinea de la copii şi s-o arunci la câini”, zise el.fEDar ea a venit şi i s-a închinat, implorându-l din nou: „Doamne, ajută-mă, te rog!”oWAtunci Isus a zis femeii: „N-am fost trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel.”I Isus însă nu i-a răspuns nimic – nici un cuvânt. Atunci ucenicii l-au îmboldit s-o alunge. „Spune-i să plece”, îi ziceau ei, „să nu ne mai bată la cap cu rugăminţile ei.”PO femeie din Canaan, care locuia acolo, a venit la el, rugându-se: „Ai milă de mine, o, Doamne, fiul regelui David! Căci fiica mea are un demon în ea, şi demonul acesta o chinuie întruna.”h~IApoi Isus a părăsit ţinutul acela şi s-a retras în regiunea Tirului şi a Sidonului.)}KAcestea sunt cele care întinează; dar nu e o pângărire spirituală să mănânci fără să te fi supus datinii de spălare rituală a mâinilor!”|yCăci din inimă ies gândurile rele, uciderile, adulterul, imoralitatea sexuală, hoţia, minciuna şi bârfa.{wCuvintele rele însă provin dintr-o inimă rea şi, într-adevăr, îl pângăresc pe omul care le rosteşte.ozW„N-aţi observat că tot ce mâncaţi trece prin stomac şi este eliminat apoi din organism?@y{„Cum, nu înţelegeţi?” i-a întrebat Isus.x-Atunci Petru l-a rugat să le explice ce a a vrut să spună când a zis că oamenii nu se pângăresc dacă mănâncă hrană care nu e cuşer.rw]Ei sunt nişte călăuze oarbe pentru orbi, încât şi unii şi alţii vor cădea în şanţ.”v! Isus a răspuns: „Orice plantă care nu e sădită de Tatăl meu va fi smulsă din rădăcini, aşa că nu-i băgaţi în seamă.duA Atunci au venit ucenicii, zicându-i: „I-ai jignit pe farisei cu observaţia aceasta.”@ty «Nu ceea ce intră în om îl întinează, ci ceea ce iese din gura lui – iată ce-l pângăreşte! Ceea ce spuneţi şi gândiţi – iată ce vă întinează!»”|sq Atunci Isus s-a adresat mulţimilor, zicându-le: „Ascultaţi ce vă spun şi încercaţi să pricepeţi:r Închinarea lor n-are nici o valoare, căci îi învaţă pe alţii legi făcute de oameni, nu legi provenite de la Dumnezeu.»”]q3«Oamenii aceştia zic că mă cinstesc, dar inima lor este departe de mine.@p{Ipocriţilor! Bine a profeţit Isaia despre voi:o)Şi, în felul acesta, prin datina voastră omenească, anulaţi porunca lui Dumnezeu de a cinsti pe părinţi şi a avea grijă de ei.nDar voi ziceţi: «Chiar dacă părinţii trec prin nevoi materiale, poţi da bisericii banii pentru ajutorarea lor.»&mEBunăoară, legea lui Dumnezeu este aceasta: «Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta; oricine îşi batjocoreşte părinţii trebuie să moară.»l{El le-a răspuns: „Dar, atunci, tradiţiile voastre de ce nu ţin seama de poruncile directe ale lui Dumnezeu?Mk„De ce nu respectă ucenicii tăi tradiţiile străvechi ale evreilor?” – l-au luat ei la rost. „Căci ei nesocotesc ritualul nostru străbun de spălare a mâinilor înainte de masă.”j %Între timp, au sosit de la Ierusalim nişte farisei şi alţi conducători evrei cu gând să-i pună o serie de întrebări lui Isus.i$Bolnavii îl rugau să le dea voie doar să se atingă de poala hainei sale, şi toţi cei ce reuşeau să facă aceasta erau vindecaţi.ohW#Vestea sosirii lor s-a răspândit cu iuţeala fulgerului în tot oraşul, astfel că nu după mult timp oamenii au început să alerge în stânga şi-n dreapta, spunând tuturor să-şi aducă bolnavii pentru a fi tămăduiţi.(gK"Au debarcat la Ghenezaret.f!Ceilalţi stăteau neclintiţi, cuprinşi de teamă şi uimire. Au exclamat: „Nu mai încape îndoială că eşti Fiul lui Dumnezeu!”De Şi când s-a urcat înapoi în barcă, vântul s-a oprit. dÎn aceeaşi clipă Isus i-a întins mâna şi, apucându-l, i-a zis: „Omule cu credinţa mică, de ce te-ai îndoit?”c1Dar când s-a uitat la valurile înalte din jur, a intrat groaza în el şi a început să se scufunde. „Salvează-mă, Doamne!” a strigat el.b„Foarte bine”, i-a zis Domnul, „haide, vino!” Astfel, Petru s-a dat jos din barcă şi a pornit pe apă spre Isus.qa[Apoi Petru i-a strigat: „Doamne, dacă eşti chiar tu, spune-mi să vin la tine, umblând pe apă.”c`?Imediat însă Isus le-a vorbit, liniştindu-i. „Nu vă temeţi!” le-a zis el.;_qEi au ţipat îngroziţi, crezând că e o stafie.K^Cam pe la patru dimineaţa, a venit Isus la ei, umblând pe apă!]3S-a făcut noapte şi în largul lacului ucenicii erau la strâmtoare, deoarece se stârnise un vânt puternic şi valuri mari se izbeau de barcă.+\QApoi s-a dus pe deal să se roage.O[Îndată după aceasta, Isus a spus ucenicilor să se urce în barca lor şi să treacă de cealaltă parte a lacului, în timp ce el a rămas în urmă să-i trimită pe oameni la casele lor.fZEÎn mulţime erau vreo cinci mii de bărbaţi în ziua aceea, în afară de femei şi copii.Y{Şi fiecare a mâncat până s-a săturat. Iar la urmă, când s-au strâns resturile, au adunat douăsprezece coşuri.yXkApoi a spus poporului să se aşeze pe iarbă; a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti, a privit spre cer şi l-a rugat pe Dumnezeu să binecuvinteze mâncarea, apoi a frânt pâinile şi le-a dat ucenicilor să le împartă la oameni.8Wk„Aduceţi-le încoace”, le-a zis el.dVA„Cum?” s-au mirat ei. „Când noi nu avem decât cinci pâini mici şi doi peşti!”UU#Dar Isus a răspuns: „Nu e nevoie – daţi-le voi de mâncare!”_T7În seara aceea au venit ucenicii la el şi i-au zis: „E deja trecut de ora cinei şi n-avem ce să mâncăm aici în deşert; dă drumul deci mulţimilor să se ducă prin sate să cumpere de-ale mâncării.”1S[Astfel că, pe când s-a întors Isus din locul acela retras, o mulţime mare de oameni îl aştepta, iar lui i s-a făcut milă de ei şi i-a vindecat pe cei bolnavi.XR) De îndată ce a auzit vestea, Isus a plecat singur cu o barcă într-un colţ retras. Dar mulţimea de oameni din mai toate satele învecinate au văzut încotro se duce şi s-au luat după el pe mal.Q Atunci au venit ucenicii lui Ioan după trupul său şi l-au îngropat, după care au venit la Isus să-i spună ce s-a întâmplat.ZP- şi capul i-a fost adus pe o tavă şi înmânat fetei, care i l-a dat mamei ei.;Oq Prin urmare, Ioan a fost decapitat în închisoare N9 Regele s-a întristat profund, însă fiindcă promisese, şi nu voia să dea înapoi în văzul oaspeţilor, a poruncit să se facă cum ceruse fata.ZM-Ca atare, la îndemnul mamei, fata a cerut capul lui Ioan Botezătorul pe tavă.4Lcîncât s-a jurat să-i dea orice doreşte.(KIÎnsă la petrecerea dată în cinstea lui Irod, cu ocazia zilei de naştere a acestuia, fiica Irodiadei a executat un dans care l-a încântat atât de mult,vJeL-ar fi ucis el pe Ioan, dar se temea de o rebeliune, fiindcă tot poporul era convins că Ioan este profet.UI#întrucât Ioan îi spusese că nu este drept să se căsătorească cu ea.H5Căci Irod îl arestase pe Ioan şi-l aruncase în lanţuri în închisoare, la cererea soţiei sale, Irodiada, fosta soţie a fratelui său, Filip,G#a spus oamenilor săi: „Acesta trebuie să fie Ioan Botezătorul, revenit printre cei vii. De aceea poate face toate minunile acestea.”/F [Când a auzit regele Irod de Isus,aE; :Astfel, n-a săvârşit decât vreo câteva minuni acolo, din pricina necredinţei lor.D 9Şi s-au supărat pe el. Atunci Isus le-a spus: „Un profet e onorat peste tot, numai în ţara sa şi între ai săi, nu!”_C7 8Ba şi surorile lui, tot aici locuiesc şi ele. Cum se face că el e aşa de mare?”?Bw 7„Cum este oare posibil acest lucru?” se mirau oamenii. „Nu e decât un simplu fiu de tâmplar, or, pe mama lui Maria şi pe fraţii săi Iacob, Simion şi Iuda îi cunoaştem.:Am 6S-a întors în oraşul său de baştină din Galileea, Nazaret, şi a început să-i înveţe pe oameni în sinagogă, uimindu-i pe toţi cu înţelepciunea şi minunile sale.S@ 5Când a terminat Isus de spus aceste parabole, a plecat mai departe.F? 4Apoi le-a spus: De aceea, orice cărturar care a devenit un discipol al Împărăţiei Cerurilor este ca un gospodar ce scoate din comoara lui şi lucruri noi, şi lucruri vechi.”N> 3Înţelegeţi? „Da”, i-au răspuns ei, „Înţelegem.”c=? 2aruncându-i pe cei răi în foc. Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.|<q 1Aşa va fi la sfârşitul lumii – îngerii vor veni şi vor despărţi pe oamenii răi de cei evlavioşi,;- 0Când s-a umplut plasa în apă, o trage la mal, se aşează şi îi sortează pe cei comestibili în coşuri, pe ceilalţi aruncându-i./:W /Iarăşi, Împărăţia Cerurilor se mai poate ilustra printr-un pescar ce-şi aruncă plasa în apă şi adună peşti de tot soiul, şi buni, şi răi.r9] .Dă peste un târg bun – o perlă de mare valoare – şi vinde tot ce are pentru a o cumpăra.y8k -Iarăşi, Împărăţia Cerurilor este ca un negustor de perle, în căutare de mărgăritare rare.7- ,Împărăţia Cerurilor este ca o comoară, ascunsă într-un ogor, pe care un om o descoperă din întâmplare pe câmp. De bucurie, se duce şi vinde tot ce are pentru a face rost de bani să poată cumpăra acel ogor şi, odată cu el, desigur, şi comoara!|6q +Atunci cei evlavioşi vor străluci ca soarele în Împărăţia Tatălui lor. Cine are urechi să asculte!i5K *aruncându-i în cuptor, unde vor arde. Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.w4g )Eu îmi voi trimite îngerii iar ei vor elimina din Împărăţie orice ispită şi pe toţi cei răi,x3i (Cum în această istorioară neghina este separată şi arsă, tot aşa va fi şi la sfârşitul lumii:2 'Duşmanul care a semănat neghina printre grâu este diavolul; secerişul e sfârşitul lumii, iar secerătorii sunt îngerii. A|~~}}}O||_{{vzz)yxww'vv%uu5thss5rrUrqpp/oo:nnn3mll(kk|>0==3<<@;;:: 988o77%6y55^443z211U00,//p/--%,C++"*|)e(((.'&%%d$U$#z""n!!G 1$>w(mp2U R%WMmq)i : X ! V 5=.KAnDin nou, Împărăţia cerurilor poate fi învederată prin parabola unui om care, ducându-se într-o altă ţară, şi-a chemat slujitorii la el şi le-a dat banii ce urmau să fie investiţi de aceştia în contul său, în absenţa lui.jmM Deci, staţi treji şi fiţi pregătiţi, căci nu ştiţi data sau clipa revenirii mele.Ul# Dar el le-a răspuns: «Adevărat vă spun că nici nu vă cunosc!»ykk Mai târziu, când au sosit celelalte cinci, au rămas afară, strigând: «Domnule, deschide-ne uşa!»j5 Numai că, pe când ele erau plecate, a sosit mirele şi cele care au fost gata au intrat cu el la ospăţul de nuntă şi s-a încuiat uşa!xii Dar celelalte au răspuns: «Nici noi n-avem de ajuns. Duceţi-vă mai bine şi cumpăraţi-vă ulei.»hAtunci cele cinci care nu aveau ulei s-au rugat de celelalte să împartă cu ele, căci lămpile lor erau gata să se stingă.Vg%Şi toate fetele au sărit în picioare şi şi-au potrivit lămpile.nfUcând deodată au fost trezite de strigătul: «Vine mirele! Haideţi să-l întâmpinaţi!»wegAstfel, întrucât mirele întârzia, s-au întins puţin să se odihnească până la miezul nopţii,Hd în timp ce celelalte au fost nechibzuite şi au uitat.fcEDar numai cinci din ele au fost destul de înţelepte să-şi umple lămpile cu ulei,Rbcare şi-au luat lămpile şi s-au dus să-l întâmpine pe mire.ha K„Împărăţia cerurilor poate fi ilustrată prin parabola cu cele zece fecioare,2`]3şi te va pedepsi aspru, şi vei fi judecat la un loc cu cei făţarnici, fiind trimis la judecata ipocriţilor; acolo va fi plâns şi suferinţă cumplită.”4_c2Domnul tău va sosi pe neaşteptate,q^[1şi începi să-ţi maltratezi tovarăşii de slujbă, făcându-ţi de cap şi îmbătându-te,m]S0Dar dacă eşti rău şi-ţi zici în sinea ta: «Domnul meu n-are să vină prea curând»,X\)/Credincioşilor de felul acesta le voi lăsa în stăpânire tot ce am.t[a.Vei fi binecvtvântat dacă mă voi întoarce şi te voi găsi făcându-ţi datoria cum se cuvine.Eşti tu un slujitor înţelept şi credincios al Domnului? Şi nu ţi-am dat eu sarcina de a-mi administra şi conduce casa, de a da mâncare copiilor mei, zi de zi?Yw,tot aşa şi voi puteţi evita nenorocirea, fiind totdeauna pregătiţi pentru întoarcerea mea neaşteptată.]X3+Aşa după cum un om poate preîntâmpina furtul şi jaful, stând de pază,`W9*Deci fiţi pregătiţi, căci nu ştiţi ziua când va veni Domnul vostru._V7)Două femei vor fi la treburile casnice; una va fi luată, cealaltă lăsată.gUG(Doi bărbaţi vor lucra împreună pe câmp şi unul va fi luat iar altul lăsat.+TQ'Aşa va fi şi venirea mea.S&oamenilor nu le venea să creadă ce avea să se întâmple până când a sosit realmente potopul şi i-a măturat pe toţi.0RY%Lumea se va simţi în largul ei – cu banchete, petreceri şi nunţi – exact aşa cum era pe timpul lui Noe, înainte de venirea neaşteptată a potopului;/QW$Nimeni însă nu ştie data şi ceasul când va fi sfârşitul – nici măcar îngerii, într-adevăr, nici chiar Fiul lui Dumnezeu. Numai Tatăl ştie.UP##Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele rămân în veci.O"Vă spun cu toată certitudinea că nu va trece generaţia aceasta până nu se vor întâmpla toate aceste lucruri. N !Tot astfel, când veţi vedea toate acestea începând să se întâmple, puteţi şti că revenirea mea este iminentă.3M_ Acum, învăţaţi această lecţie de la smochin. Când ramurile sale se frăgezesc şi el începe să înfrunzească, veţi şti că vara e foarte aproape.MLŞi eu îmi voi trimite îngerii, care, în sunetul ca de tunet al unei goarne puternice, îi vor aduna pe aleşii mei din cele mai îndepărtate colţuri ale pământului şi ale cerului.cK?Şi apoi, în sfârşit, va apare pe ceruri semnalul revenirii mele, şi pe toată faţa pământului vor fi bocete jalnice. Iar naţiunile lumii mă vor vedea venind pe norii cerului cu putere şi slavă mare.\J1Imediat după persecuţiile din zilele acelea, soarele se va întuneca iar luna se va înnegri; stelele vor sta gata să cadă din cer iar puterile care susţin pământul se vor zgudui din temelii.KIŞi oriunde va fi hoitul, acolo se vor aduna şi vulturii.8HiCăci aşa cum fulgerul, cu lumina-i orbitoare, brăzdează cerul de la răsărit la apus, tot aşa va fi şi la venirea mea, când eu, Fiul omului, mă voi întoarce.JG Deci dacă vă spune cineva că Mesia s-a întors şi se află în cutare deşert, nu vă obosiţi să mergeţi să vedeţi. Sau, că se ascunde într-un anumit loc – să nu credeţi!*FONotaţi, eu v-am prevenit.7EgCăci se vor ridica Cristoşi falşi şi profeţi falşi şi vor face minuni nemaipomenite, pentru ca să înşele, dacă e cu putinţă, şi pe aleşii lui Dumenzeu.D-Atunci dacă vă va spune cineva: «A sosit Mesia în cutare loc», ori «S-a arătat aici», ori «În satul de colo», să nu credeţi.&CEDe fapt, dacă nu s-ar scurta zilele acelea, toată suflarea omenească ar pieri. Dar ele vor fi scurtate din pricina poporului ales al lui Dumnezeu. B Căci vor fi persecuţii cum nu s-au mai văzut pe lumea aceasta de la începutul istoriei, şi nici nu se vor mai vedea.LARugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna sau de Sabat.d@AŞi va fi vai de femeile însărcinate şi de cele cu copii mici în zilele acelea.M?cei de pe câmp să nu se mai întoarcă acasă după haine.>iar cei de pe acoperişuri nici să nu coboare în casă să-şi împacheteze lucrurile, înainte de a se refugia;I= atunci cei din Iudeea să fugă pe dealurile din Iudeea,-<SAşadar, când veţi vedea urâciunea pustiirii (descrisă de profetul Daniel) stând în locul sfânt, (notă pentru cititor: ştii ce înseamnă aceasta!)7;gIar Vestea Bună despre Împărăţie se va predica în toată lumea, astfel încât toate naţiunile o vor auzi şi, atunci, în cele din urmă, va veni sfârşitul.L: Dar cei ce vor îndura până la sfârşit vor fi salvaţi.\91 Păcatul va izbucni cu violenţă peste tot şi va răci dragostea multora.e8C Mulţi profeţi falşi îşi vor face apariţia şi-i vor duce pe mulţi în eroare.i7K şi mulţi dintre voi vor recădea în păcat şi se vor trăda şi urî unii pe alţii.w6g Atunci veţi fi torturaţi şi omorâţi şi urâţi în toată lumea din pricină că sunteţi ai meiX5)Dar toate acestea nu vor fi decât începutul grozăviilor ce vor urma..4UNaţiunile şi împărăţiile pământului se vor ridica unele împotriva altora şi în multe părţi va fi foamete şi vor avea loc cutremure de pământ.*3MCând veţi auzi că izbucnesc războaie în şir, să ştiţi că acestea semnalează revenirea mea; ele trebuie să vină, dar încă nu e sfârşitul.e2Cdeoarece vor veni mulţi şi se vor da drept Mesia, ducându-i pe mulţi în eroare.M1Isus le-a spus: „Nu vă lăsaţi amăgiţi de nimeni,S0„Când se va întâmpla aceasta?” l-au întrebat ucenicii, mai târziu, când stătea jos pe o coastă a Muntelui Măslinilor. „Ce evenimente vor semnala venirea ta şi sfârşitul lumii?”/wDar el le-a spus: „Toate clădirile acestea vor fi dărâmate şi nu va rămâne aici piatră pe piatră!”. Pe când părăsea Isus incinta templului, au venit ucenicii lui să-l ia cu ei în trecere prin încăperile templului.!-;'Fiindcă, ţi-o spun: nu mă vei mai vedea deloc până când vei fi gata să-l primeşti cu bucurie pe acela pe care ţi-l trimite Dumnezeu.”3,a&Iar acum, casa ţi-a rămas pustie. +%O, Ierusalime, Ierusalime, cetatea care ucide profeţii şi omoară cu pietre pe toţi aceia pe care Dumnezeu îi trimite la ea! De câte ori n-am vrut să-ţi adun copiii la un loc cum îşi adună cloşca puii sub aripi, dar n-ai vrut sa mă laşi.m*S$Da, da, toată judecata care s-a adunat de secole se va sparge în capul acestei generaţii.s)_#astfel ca să vă faceţi vinovaţi de tot sângele oamenilor evlavioşi care au fost ucişi la voi, de la neprihănitul Abel şi până la Zaharia (fiul lui Barachia), pe care l-aţi ucis în Templu între altar şi sanctuar.{(o"Eu vă trimit profeţi şi oameni plini de Duhul Sfânt, scriitori inspiraţi, iar voi îi ucideţi prin răstignire pe unii, iar altora le sfârtecaţi spinările cu biciurile în sinagogile voastre şi-i goniţi din oraş în oraş,a';!Şerpi ce sunteţi! Pui de viperă! Cum o să scăpaţi voi de judecata iadului?f&E Voi călcaţi pe urmele lor şi umpleţi până la refuz măsura perversităţii lor.d%ADar când spuneţi aşa, vă acuzaţi singuri căci sunteţi fiii unor oameni răi.d$Aşi ziceţi: «Noi n-am fi procedat ca părinţii noştri, pentru nimic în lume.»#Da, da, vai de voi farisei şi teologi – făţarnici ce sunteţi! Căci voi ridicaţi monumente în cinstea profeţilor ucişi de părinţii voştri şi presăraţi flori pe mormintele oamenilor evlavioşi, pe care tot părinţii voştri i-au dus la pieire""=Voi vă siliţi să păreţi sfinţi, dar sub anteriile acelea pioase ale voastre se află inimi pătate de tot felul de ipocrizii şi de păcat.(!IVai de voi farisei şi conducători religioşi! Sunteţi ca nişte mausolee minunate – dar pline pe dinăuntru de oase de morţi şi de putrefacţie.r ]Farisei orbi ce sunteţi! Curăţaţi mai întâi interiorul cupei şi apoi toată va fi curată.^5Vai de voi farisei şi conducători religioşi. Ipocriţilor! Sunteţi atât de atenţi să lustruiţi exteriorul unei cupe, dar pe dinăuntru o lăsaţi murdară de lăcomie şi de spirit de jecmăneală.W'Călăuze oarbe! Voi strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila.yO, vai de voi farisei şi ceilalţi conducători religioşi! Ipocriţilor! Căci voi daţi zeciuială şi din ultima frunzuliţă de mentă din grădina voastră, dar ignoraţi lucrurile importante: dreptatea, şi îndurarea, şi credinţa. Fireşte, trebuie să daţi zeciuială, dar în acelaşi timp nu trebuie să lăsaţi nefăcute lucrurile cele mai importante.jMŞi când juraţi «pe ceruri», juraţi pe Tronul lui Dumnezeu şi pe Dumnezeu însuşi.gGiar când juraţi «pe Templu», juraţi pe el şi pe Dumnezeu care locuieşte în el.OCând juraţi «pe altar» juraţi pe el şi pe tot ce e pe elProşti orbi ce sunteţi! Fiindcă, ce e mai mare, darul de pe altar, ori altarul propriu-zis, care sfinţeşte darul?-Tot voi mai ziceţi că un jurământ făcut «pe altar» se poate călca, dar a jura «pe darurile de pe altar» te leagă cu adevărat!gGProşti orbi ce sunteţi! Ce e mai mare, aurul sau templul prin care e sfinţit aurul?mSCălăuze oarbe! Vai de voi! Voi spuneţi că dacă juri pe «Templul lui Dumnezeu», asta nu-i nimic – asemenea jurământ e voie să-l calci – dar să juri pe «aurul din Templu», asta da, te leagă de jurământ!FDa, vai de voi, făţarnici ce sunteţi! Căci voi sunteţi în stare de orice ca să câştigaţi un singur prozelit şi după aceea faceţi din el un diavol şi jumătate, ca voi.#Şi vă pretindeţi sfinţi, făcând rugăciuni lungi de ochii lumii, în timp ce alungaţi văduvele din casele lor. Ipocriţilor!@y Vai de voi farisei, şi de voi ceilalţi teologi făţarnici. Ipocriţilor! Căci voi nici pe alţii nu-i lăsaţi să intre în Împărăţia cerurilor, nici voi nu intraţi. Însă cei ce se cred mari vor fi dezamăgiţi şi umiliţi; iar cei ce se umilesc vor fi preţuiţi cu adevărat.  Cu cât e mai umilă slujirea voastră pentru alţii, cu atât mai mari sunteţi voi. Ca să fii cel mai mare, fii slujitor. Şi să nu vă zică nimeni «Învăţătorule», căci numai unul este învăţătorul vostru, şi acela este Mesia.(I Nici cu «Părinte» să nu vă adresaţi nimănui de aici de pe pământ, căci numai lui Dumnezeu din cer trebuie să i te adresezi în felul acesta.#?Voi să nu permiteţi nimănui să vă spună aşa. Căci singur Dumnezeu este rabinul vostru iar voi sunteţi toţi la acelaşi nivel, ca fraţi. 7Cu câtă satisfacţie gustă plecăciunile ce li se fac pe stradă şi cum se mai bucură când li se spune: «Rabin» şi «Învăţător»!r ]Şi ce le mai place să stea în capul mesei la ospeţe şi în băncile rezervate din sinagogă!3 _Îşi iau alură de sfinţi şi-şi poartă punga lor cu versete din Scriptură pe braţe, iar ciucurii lor de pomină de la anteriu şi-i fac dinadins mai lungi.m SEi vă supun unor cerinţe imposibile, pe care ei nici măcar nu încearcă să le respecte.l QŞi bineînţeles că voi trebuie să vă supuneţi la toate capriciile lor! O fi în regulă să executaţi ce vă spun ei, dar nu urmaţi exemplul lor. Căci nici ei înşişi nu fac ceea ce vă cer vouă să faceţi. „Ai crede că fariseii şi conducătorii aceştia evrei sunt Moise în persoană, aşa o ţin întruna inventând la legi!? {Atunci Isus a zis mulţimilor şi ucenicilor săi:oW.Ei nu avură ce să-i răspundă. Şi după aceea nimeni n-a îndrăznit să-i mai pună întrebări.ve-Aşadar, când David îl numeşte «Domn», cum ar putea fi el doar fiul său, şi nimic mai mult?”wg,«Dumnezeu a zis Domnului meu: Stai la dreapta mea până îţi voi aşterne duşmanii sub picioare.»1+„De ce atunci David, vorbind sub inspiraţia Duhului Sfânt, îl numeşte «Domn»?”, îi întrebă Isus. „Căci David spunea:Z-*„Dar Mesia, al cui fiu este?” „Fiul lui David”, i-au răspuns ei.I )Apoi, fiind înconjurat de farisei, le-a pus o întrebare:yk(Toate celelalte porunci şi toate cerinţele profeţilor rezultă din aceste două legi şi îşi găsesc împlinirea în respectarea lor. Respectaţi-le numai pe acestea, şi veţi constata că le respectaţi pe toate celelalte.”s_'A doua e tot aşa de importantă ca şi prima: «Să-ţi iubeşti aproapele ca pe tine însuţi».H~ &Aceasta e prima şi cea mai importantă dintre porunci.} %Isus a răspuns: „«Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată i-nima, cu tot sunetul şi cu toată mintea ta.»^|5$„Învăţătorule, care este cea mai importantă poruncă din legile lui Moise?”2{_#Unul din ei, un avocat, a luat cuvântul:z+"Când au auzit aceştia cum i-a încurcat Isus pe saduchei cu răspunsul său, s-au întărâtat şi au venit cu o nouă întrebare la el.dyA!Mulţimile au rămas adânc impresionate de răspunsurile sale – nu însă şi fariseii.x «Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacob»? Deci, Dumnezeu nu este Dumnezeul morţilor, ci al celor vii.”DwCât priveşte faptul că este sau nu înviere după moarte – ce să spun, nu citiţi niciodată Scripturile? Nu vă daţi seama că Dumnezeu vorbea despre înviere când zicea:jvMCăci la înviere nu va fi vorba de nici o căsătorie; toţi vor fi ca îngerii din cer.u%Greşeala voastră, le-a răspuns Isus, provine din faptul că nu cunoaşteţi nici Scripturile şi nici puterea lui Dumnezeu.itKProblema se pune: A cui soţie va fi ea la înviere? Căci le-a fost soţie la toţi şapte!”!s=La urmă a murit şi ea.!r;Dar şi acesta a murit fără copii iar soţia a fost trecută următorului frate, şi tot aşa, până când a ajuns să fie soţia fiecăruia din ei.'qGEi bine, era la noi o familie de şapte fraţi. Primul bărbat s-a însurat şi a murit fără copii, deci văduva a devenit soţia celui de-al doilea frate.Mp„Învăţătoru-le, Moise zicea că atunci când un om moare fără copii, e datoria fratelui său să ia în căsătorie văduva, urmând ca toată averea decedatului să revină copiilor lor.o7Tot în ziua aceea însă au venit la el câţiva saduchei, care spun că nu există înviere după moarte, şi i-au pus următoarea întrebare:\n1Răspunsul lui i-a uimit şi i-a încurcat, aşa că au plecat cu toţii umiliţi.m-„Al cezarului” i-au răspuns ei. „Ei bine atunci, daţi cezarului ce este al cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.”ulc„Al cui chip e imprimat aici?”, îi întrebă el. „Şi al cui nume e scris dedesubt?”BkIa arătaţi-mi o monedă!” Şi i-au dat un ban.j5Isus bănuise ce urmăresc ei. „Ipocriţilor!”, le strigă el, pe cine credeţi c-o să duceţi cu întrebările voastre meschine?Vi%Spuneţi-ne deci, este drept să plătim impozit guvernului roman sau nu?” h S-au hotărât să trimită pe câţiva dintre oamenii lor împreună cu irodienii la Isus cu această întrebare: „Domnule, noi ştim că sunteţi foarte cinstit şi că spuneţi adevărul, indiferent de consecinţe, fără frică şi fără părtinire.DgAtunci fariseii s-au adunat cu toţii, încercând să întindă o cursă lui Isus, provocându-l să spună ceva care să constituie motiv de arestare a lui de către autorităţi.Hf Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.”7eg Atunci regele a spus slujitorilor săi: «Legaţi-l de mâini şi de picioare şi aruncaţi-l în întunericul de afară unde e plânsul şi scrâşnirea dinţilor.»d «Prietene», i se adresă el, «cum se face că te afli aici fără mantia de nuntă?» Şi omului i-a pierit graiul.:cm Când a intrat însă regele să-şi salute oaspeţii, a zărit printre meseni pe unul care nu era îmbrăcat cu haina de nuntă ce-i fusese pusă la dispoziţie.b# Şi aşa au făcut servitorii: au adus pe toţi câţi i-au găsit, şi buni, şi răi, şi sala de ospăţ s-a umplut de invitaţi.a De aceea, acum duceţi-vă pe la colţurile străzilor şi invitaţi la nuntă pe toţi cei care vă ies în cale.»`}Iar slujitorilor le-a spus: «Nunta e pregătită, dar oaspeţii invitaţi de mine nu s-au făcut vrednici de ea.p_YFurios, regele şi-a trimis atunci armata, nimicindu-i pe ucigaşi şi dând foc oraşului lor.d^Aba alţii i-au batjocorit pe mesageri, pe unii i-au bătut, pe alţii i-au omorât.5]cDar oaspeţii invitaţi de el pur şi simplu au pufnit în râs şi şi-au văzut mai departe de treburile lor – unul s-a dus la ferma sa, altul la prăvălia sa,n\UAtunci a trimis alţi servitori cu acelaşi mesaj: «Totul e gata pregătit. Grăbiţi-vă!»T[!Pentru acea nuntă, regele a trimis o mulţime de invitaţii şi când a fost pregătit ospăţul, mulţi mesageri au mers să-i cheme pe nuntaşi cu mare cinste. Dar nici unul nu voia să vină. Z9„De pildă, spunea el, Împărăţia cerurilor mai poate fi ilustrată şi prin povestirea cu regele care a făcut o nuntă mare fiului său.iY MIsus a mai istorisit şi alte pilde, menite să dezvăluie natura Împărăţiei cerurilor. X.au vrut să scape de el chiar atunci, dar se temeau să treacă la fapte din pricina mulţimilor, care vedeau în Isus un profet.W!-Când mai marii preoţilor şi ceilalţi conducători evrei şi-au dat seama că la ei se referea Isus, ei fiind arendaşii din povestire,V3,Toţi cei care se poticnesc de această stâncă a adevărului vor fi zdrobiţi, iar cei asupra cărora va cădea se vor face ţăndări.”?Uw+Ceea ce vreau să vă spun este că Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată de la voi şi dăruită unei naţiuni care-i va da lui Dumnezeu partea de recoltă ce i se cuvine.\T1*Atuci Isus i-a întrebat: „N-aţi citit niciodată în Scripturi: «Piatra aruncată de zidari a fost pusă la locul cuvenit, ca piatră unghiulară.» Ce minunat! Ce lucru neobişnuit a făcut Domnul.+SO)Conducătorii evrei au răspuns: „Pe oamenii aceia răi îi va trimite la moarte groaznică iar via o va da în arendă altora, care îi vor plăti la timp.”kRO(Când se va întoarce proprietarul viei, ce credeţi că o să le facă acestor oameni?”ZQ-'Prin urmare, l-au târât afară din vie, şi l-au omorât şi pe acesta!IP &Dar când au văzut arendaşii că vine fiul, s-au sfătuit între ei, zicând: «Iată, vine moştenitorul acestui pământ; haideţi să-l omorâm şi ne va rămânea nouă averea!»Oy%În cele din urmă, proprietarul şi-a trimis fiul, crezând că faţă de acesta vor avea, negreşit, respect.N$Atunci a mai trimis un grup, mai numeros, de oameni de-ai lui, să-i aducă partea cuvenită, dar rezultatele au fost aceleaşi. M9#Dar arendaşii au sărit la oamenii proprietarului, pe unul l-au bătut, pe altul l-au spânzurat iar pe cel de-al treilea l-au ucis cu pietre.lLQ"Când a sosit vremea culesului, şi-a trimis oamenii să-i aducă partea care i se cuvenea.$KA!Şi acum, ascultaţi această parabolă: Un proprietar de pământ a sădit o vie, a împrejmuit-o cu un gard viu şi a construit un post de pază. Apoi a dat via în arendă unora cu care s-a înţeles să împartă recolta, şi s-a dus să locuiască în altă ţară.+JO Căci Ioan Botezătorul v-a spus să vă pocăiţi şi să vă întoarceţi la Dumnezeu, dar n-aţi vrut, în schimb oamenii răi şi prostituatele au ascultat. Dar voi, nici când aţi văzut aceste lucruri întâmplându-se, nu v-aţi pocăit şi n-aţi crezut cuvintele lui Ioan.I'Care din ei şi-a ascultat tatăl?” „Fireşte, primul”, au zis ei, cu toţii. Atunci Isus le-a explicat ce a vrut să spună prin această pildă: „Negreşit, oamenii răi şi prostituatele vor intra în Împărăţia cerurilor înaintea voastră. HAtunci tatăl i-a spus celui mai tânăr: «Du-te tu!» iar el i-a răspuns: «Da tată, am să mă duc», dar nu s-a dus.aG;«Nu mă duc» i-a răspuns el, dar până la urmă s-a răzgândit şi s-a dus.F%„Dar ce ziceţi de asta? Un om care avea doi fii a zis celui mai mare: «Fiule, du-te şi lucrează azi în gospodăria mea.»EPână la urmă i-au răspuns: „Nu ştim!” „Atunci nici eu n-am să vă răspund la întrebarea voastră”, le-a zis Isus.DIar dacă negăm că Dumnezeu l-a trimis au să sară toţi pe noi, fiindcă mulţimea asta toată crede că Ioan a fost un profet.”fCE„Ioan Botezătorul era un trimis al lui Dumnezeu, sau nu?” Ei discutară între ei, zicându-şi: „Dacă răspundem: «Da, era de la Dumnezeu», atunci are să ne întrebe de ce n-am crezut spusele lui Ioan.rB]„Am să vă spun, dacă-mi răspundeţi voi mai întâi la o singură întrebare”, zise Isus.xAiDupă ce s-a întors la templu şi a început să-i înveţe pe oameni, preoţii cei mai de seamă, împreună cu alţi conducători evrei, au venit la el şi i-au cerut socoteală pentru alungarea negustorilor, cu o zi mai înainte.n@UPuteţi obţine orice – orice lucru pentru care vă rugaţi – dacă aveţi credinţă.”?#Atunci Isus le-a zis: „Cu adevărat vă spun că dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, voi înşivă veţi putea face asemenea fapte, ba mai mult, veţi putea zice până şi muntelui acestuia al Măslinilor: «Urneşte-te!» şi se va supune.o>WUcenicii au rămas înmărmuriţi şi au întrebat: „Cum de s-a uscat pomul acesta atât de repede?V=%Văzând un smochin lângă drum, s-a apropiat să vadă dacă are smochine dar n-a găsit decât frunze. Atunci i-a zis: „Niciodată să nu mai dai rod!” Şi, de îndată, smochinul s-a uscat.M<Dimineaţa, pe când se întorcea la Ierusalim, a flămânzit.A;}Apoi s-a întors la Betania, unde a rămas peste noapte.:„Da”, le-a răspuns Isus. „Dar voi nu citiţi Scripturile? Căci ele spun: «Până şi pruncii îl vor lăuda!»”U9#Dar când au văzut mai marii preoţilor şi ceilalţi conducători evrei aceste minuni extraordinare şi i-au auzit până şi pe copiii mici din templu strigând: „Dumnezeu să-l binecuvânteze pe Fiul lui David”, au intrat în mare panică. Alarmaţi, au venit la Isus şi l-au întrebat: „Auzi ce spun copiii aceştia?”\81Îndată, au venit la el orbii şi şchiopii şi el i-a vindecat acolo în templu.&7E „Scripturile spun că templul meu este un loc de rugăciune”, declară el, „dar voi l-aţi transformat într-o peşteră de tâlhari!”6 Isus a intrat în templu, i-a dat afară pe negustori, a răsturnat mesele cămătarilor şi tarabele celor ce vindeau porumbei.V5% Şi mulţimile răspundeau: „E Isus, profetul de la Nazaret, din Galileea.4} S-a stârnit vâlvă mare în întreg Ierusalimul la intrarea lui Isus în oraş. „Cine e acesta?”, întrebau toţi.u3c Treptat, mulţimile au început să se agite înaintea şi în urma sa, strigând: „Dumnezeu să-l binecuvânteze pe fiul regelui David!…” „Slavă lui!…” „Iată omul lui Dumnezeu!…” „Binecuvântează-l Doamne!…”2 Unii din mulţime îşi întindeau hainele pe drum înaintea sa iar alţii tăiau ramuri din copaci şi i le aruncau în cale._17şi i-au adus animalele, aruncându-şi hainele peste mânz ca să-l poată călări.60gCei doi ucenici au făcut cum le spusese Isusi/K„Spuneţi cetăţii Ierusalimului că Regele ei vine la ea, călărind umil un măgăruş!”N.Lucrul acesta s-a făcut pentru a se împlini străvechea profeţie: -9Dacă vă întreabă cineva ce faceţi, spuneţi-i doar atât: «Învăţătorul are nevoie de ei» şi nu veţi avea nici o încurcătură.”.,U„Imediat cum intraţi în sat”, le-a spus el, „veţi vedea o măgăriţă legată, alături de mânzul ei. Dezlegaţi-i şi aduceţi-i încoace.:+ oPe când se îndrepta Isus cu ucenicii spre Ierusalim, în apropiere de oraşul Betfaghe, de pe Muntele Măslinilor, i-a trimis pe doi dintre ei în satul de dinaintea lor.|*q"Isus a fost cuprins de milă şi le-a atins ochii. Îndată, ei şi-au căpătat vederea şi au pornit după Isus.4)c!„Doamne, spuseră ei, dorim să vedem!”w(g Când a ajuns Isus în dreptul lor, s-a oprit în drum şi le-a strigat: „Ce doriţi să vă fac?”c'?Mulţimea le-a spus să tacă, dar ei n-au făcut altceva decât să strige şi mai tare.'&GPe marginea drumului stăteau doi orbi care, îndată ce au auzit că vine Isus, au început să strige: „Doamne, Fiu al regelui David, ai milă de noi!”%Pe când Isus împreună cu ucenicii părăseau oraşul Ierihon, o mare mulţime de oameni se îmbulzea în urma lor.I$ Comportarea voastră trebuie să fie ca a mea, căci eu, Fiul omului, n-am venit să mi se slujească, ci să slujesc şi să-mi dau viaţa ca preţ de răscumpărare pentru alţii.”g#GŞi dacă vreţi să fiţi chiar în vârful piramidei, trebuie să slujiţi ca robii."}Dar între voi e cu totul altceva. Oricine vrea să fie conducător între voi trebuie să fie slujitorul vostru.!!;Dar Isus i-a chemat şi le-a spus: „Între păgâni, regii sunt tirani şi orice funcţionar, cât de mic, se poartă despotic cu subalternii.Z -Ceilalţi zece ucenici s-au indignat când au auzit ce ceruseră Iacob şi Ioan.D„Veţi şi bea, cu adevărat, din el, le spuse Isus, dar nu eu hotărăsc cine va sta alături de mine. Locurile acelea sunt păstrate pentru cei aleşi de Tatăl meu.”fEDar Isus i-a zis: „Nu ştii ce-mi ceri!” Apoi se întoarse spre Iacob şi Ioan şi-i întrebă: „Sunteţi voi în stare să beţi din paharul amar din care voi bea eu?” „Da”, i-au zis ei, „suntem!”C„Care îţi este dorinţa?” o întrebă el. „În Împărăţia ta, vrei să-i laşi pe cei doi fii ai mei să ocupe primele două scaune, alături de tine?” întrebă ea.Atunci mama lui Iacob şi Ioan, fiii lui Zebedei, i-a adus pe aceştia la Isus, s-a închinat şi i-a cerut o favoare.yŞi ei mă vor preda autorităţilor romane şi voi fi batjocorit şi răstignit, dar a treia zi voi învia.”Eşi le-a vorbit despre ce avea să i se întâmple când vor ajunge acolo. „Voi fi denunţat mai marilor preoţilor şi altor conducători evrei, care mă vor condamna la moarte.iKÎn timp ce se îndrepta spre Ierusalim, Isus i-a luat deoparte pe cei doisprezece ucenicizmŞi aşa se întâmplă, că cei din urmă vor fi cei dintâi, iar cei dintâi vor fi cei de pe urmă.”Mă opreşte vreo lege să dau banii degeaba, dacă vreau să fac aşa? Se cade oare să te superi pe mine pentru că sunt bun?»W'Ia-ţi plata şi du-te. Aşa vreau eu, să-i plătesc pe toţi la fel! «Prietene, i-a răspuns el unuia din ei, nu ţi-am făcut nici o nedreptate! N-ai acceptat să fii plătit cu ziua pentru muncă? «Aceştia n-au lucrat decât o oră, şi totuşi i-ai plătit exact ca şi pe noi, cei care am lucrat toată ziua pe arşiţă.»0[ Atunci ei au protestat, zicând:H  Astfel, când a venit rândul celor ce fuseseră angajaţi mai devreme, aceştia şi-au închipuit că vor primi mult mai mult. Când colo, şi ei au fost plătiţi cu aceeaşi sumă.y Când au fost plătiţi cei ce fuseseră angajaţi la ora cinci, fiecare a primit plata pentru o zi întreagă. $~~ }}|{zzTyyfxxx#wLvv2uuOtss~rrvrqpp4onn7mmnllIkk]kjjZji|ihhggfeeddfd*ccvbbZaa"`__^^^/]]\v[[+ZTYXXXWWVVoUUNTT*SS RR$Q PIOONMlLLKRJIII7HHIGGPFF!EDDCBBTAA@@r@!??2>x==== <;;f:99C8817 655p5/4I43|22Q111:00n0/A..+--E,, ++**U))(''.&&;%%$$$#"k!!! o z2ex{a*t*&eW F i O s ,.fbZ.W /(A venit la el un lepros şi a îngenuncheat înaintea lui, implorându-l să-l vindece. „Dacă vrei, mă poţi vindeca”, se tânguia el.V 'Şi astfel a cutreierat Isus toată Galileea, predicând în sinagogile lor şi eliberându-i pe mulţi de sub stăpânirea demonilor.U &Isus a răspus: „Să mergem şi-n alt loc, prin satele din jur, să predic şi acolo, căci de aceea am venit.”PT %şi când l-au găsit, i-au spus miraţi: „Toată lumea te caută!”OS $Mai târziu, Simon şi cei care erau cu el au pornit în căutarea luiR %#A doua zi, dis-de-dimineaţă, până nu se făcuse ziuă, Isus s-a sculat, a ieşit din casă şi s-a dus într-un loc retras să se roage.2Q _"şi Isus a vindecat mulţi bolnavi de diferite boli. De asemenea, a scos afară mulţi demoni, dar nu le dădea voie să vorbească pentru că aceştia ştiau cine este./P [!Tot oraşul s-a adunat în pragul uşiiO  În seara aceea, îndată ce a apus soarele, oamenii i-au adus lui Isus toţi bolnavii şi oamenii stăpâniţi de demoni.N -Atunci el s-a dus la ea, a apucat-o de mână şi a ajutat-o să se ridice. Îndată au părăsit-o frigurile şi ea le-a pregătit de mâncare.dM CSoacra lui Simon zăcea la pat bolnavă de friguri şi astfel i-au spus lui Isus despre ea.kL QPărăsind sinagoga, Isus s-a dus împreună cu Iacob şi Ioan în casa lui Simon şi Andrei.WK )Vestea despre el s-a lăţit cu iuţeala fulgerului în tot ţinutul Galileii.zJ oAtât de tare i-a uimit lucrul acesta pe oameni încât au început să se întrebe: „Oare ce să fie asta? O nouă învăţătură? Şi uite cu ce autoritate vorbeşte! Până şi duhurilor rele le porunceşte iar acestea îl ascultă.”zI oAtunci duhul rău a început să-l zgâlţâie pe om din toate puterile şi a ieşit din el cu un urlet groaznic.KH Isus l-a certat, zicându-i să tacă şi să iasă afară din om.yG m„Ce ai cu noi, Isus din Nazaret? Ai venit să ne nimiceşti? Ştiu eu cine eşti – Sfântul lui Dumnezeu!”aF =Tocmai atunci un om din sinagogă, posedat de un duh rău, a strigat în gura mare:uE eOamenii erau uimiţi de învăţătura sa, deoarece el le vorbea cu autoritate, nu ca învăţătorii Legii.D yAu ajuns la Capernaum şi în ziua de Sabat, Isus s-a dus la sinagogă, unde a început să-i înveţe pe oameni.C #Numaidecât i-a chemat şi pe aceştia iar ei l-au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în barcă împreună cu argaţii şi l-au urmat pe Isus.B După o bucată de drum, l-a văzut pe Iacob, fiul lui Zebedei şi pe fratele acestuia, Ioan, într-o barcă pregătindu-şi năvoadele.EA Îndată ei şi-au lăsat plasele de pescuit şi l-au urmat.c@ A„Veniţi după mine, le-a zis Isus, şi vă voi face pescari de oameni.”'? IPe când trecea Isus pe malul Mării Galileii, i-a văzut pe Simon şi pe fratele lui, Andrei, aruncând năvodul în lac, căci erau pescari de meserie.>  „A venit vremea, zicea el. Împărăţia lui Dumnezeu este aproape. Pocăiţi-vă şi credeţi Vestea Bună!”= yDupă ce a fost aruncat Ioan în temniţă, Isus s-a dus în Galileea, propovăduind Vestea Bună a lui Dumnezeu.<   unde Isus a rămas patruzeci de zile şi a fost ispitit de Satana. A stat printre fiarele sălbatice şi îngerii l-au slujit.3; c Îndată Duhul l-a trimis în deşert,z: o Şi un glas din cer s-a auzit zicând: „Tu eşti Fiul meu preaiubit, în care îmi găsesc toată plăcerea.”s9 a Pe când ieşea Isus din apă, a văzut cum se deschide cerul şi Duhul coboară asupra sa ca un porumbel.v8 g În vremea aceea a venit Isus din Nazaret, din ţinutul Galileii, şi a fost botezat de Ioan în Iordan.G7  Eu vă botez cu apă, dar el vă va boteza cu Duhul Sfânt.”*6 OŞi iată care era mesajul lui: „După mine vine unul cu mult mai puternic, faţă de care eu nu sunt vrednic nici să mă plec şi să-i leg cureaua sandalei.5 3Ioan era îmbrăcat cu haine din păr de cămilă, iar mijlocul îi era încins cu o curea din piele. Se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.<4 sÎntregul ţinut al Iudeii împreună cu toţi locuitorii Ierusalimului au ieşit să-l întâlnească şi după ce îşi mărturiseau păcatele, Ioan îi boteza în râul Iordan.3 Şi astfel a venit Ioan, botezând în ţinutul deşertului şi predicând pocăinţa şi botezul pentru iertarea păcatelor,22 _„Îmi voi trimite solul înaintea ta, care îţi va pregăti calea – glasul celui care strigă în pustiu: «Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-i cărările.»”41 eAşa stă scris în cartea profetului Isaia:H0 Începutul Evangheliei lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu.K/Învăţaţi aceşti ucenici noi să respecte toate poruncile pe care vi le-am dat vouă; şi fiţi siguri de acest fapt: că sunt cu voi întotdeauna, până la sfârşitul veacului.”.-De aceea, mergeţi şi faceţi ucenici în rândul tuturor popoarelor, botezându-i în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh.\-1El a zis ucenicilor: „Toată puterea mi s-a dat, în cer şi pe pământ.b,=L-au întâlnit acolo şi i s-au închinat – dar unii nu erau siguri că e chiar Isus!+Atunci cei unsprezece ucenici au pornit spre Galileea, ducându-se la muntele unde le spusese Isus că îl vor găsi.)*KAşadar, paznicii au acceptat mita şi au spus cum fuseseră învăţaţi. Povestea lor s-a răspândit printre evrei, care încă mai cred în ea şi astăzi.')G„Dacă va ajunge acest lucru la urechile guvernatorului”, i-a asigurat consiliul, „o să intervenim noi să vă apărăm şi nu va fi nici un necaz.”r(] să spună că pe când dormeau ei, au venit ucenicii lui Isus în timpul nopţii şi i-au furat trupul.y'k A fost convocată o şedinţă cu toţi conducătorii evrei, la care s-a hotărât ca paznicii să fie mituiţiH&  Pe când se îndreptau femeile spre oraş, câţiva din paznicii templului, care făcuseră de gardă la mormânt, s-au dus la mai marii preoţilor şi le-au povestit cele întâmplate. %9 Isus le-a spus atunci: „Nu vă înspăimântaţi! Mergeţi şi spuneţi fraţilor mei să plece imediat în Galileea. unde mă vor întâlni.D$ Pe când alergau ele, Isus apăru deodată în faţa lor! „Bucuraţi-vă!” le zise el, şi femeile căzură în genunchi, îmbrăţişându-i picioarele şi închinându-i-se._#7Femeile au plecat în grabă de la mormânt, înspăimântate de-a binelea, dar, în acelaşi timp, pline de bucurie, şi apoi au luat-o la fugă ca să-i găsească pe ucenici şi să le transmită toate acestea.C"Şi acum, duceţi-vă repede şi spuneţi ucenicilor săi că a înviat din morţi şi că pleacă în Galileea unde se va întâlni cu ei. Acesta e mesajul pe care îl am pentru ei.”r!]dar el nu-i aici! Căci a înviat aşa cum a spus. Intraţi şi vedeţi locul unde zăcea trupul său… Îngerul a vorbit atunci femeilor: „Nu vă înspăimântaţi!” a zis el. „Ştiu că-l căutaţi pe Isus care a fost răstignit,kOCând l-au văzut santinelele, s-au cutremurat de frică şi au căzut într-un leşin de moarte.fEFaţa îi strălucea ca lumina fulgerului iar îmbrăcămintea-i era de un alb strălucitor.#?Deodată s-a produs un cutremur mare de pământ; căci un înger al Domnului a coborât din cer şi a răsturnat piatra la o parte, aşezându-se pe ea. {A doua zi dis-de-dimineaţă, când se crăpa de ziuă, Maria Magdalena şi cealaltă Marie au plecat la mormânt.PBAtunci ei au sigilat mormântul şi au pus santinele să-l păzească.{oA„Descurcaţi-vă cu paznicii voştri din templu,” le-a spus Pilat. „Pot să-l păzească destul de bine.”5@Vă rugăm să daţi ordin să se sigileze mormântul până a treia zi, împiedicându-i astfel pe ucenicii lui să vină, să-i fure trupul şi apoi să spună la toată lumea că a înviat! Pentru că, dacă se întâmplă una ca asta, va fi mai rău decât la început.”pY?şi i-au spus: „Excelenţă, mincinosul acela spunea la un moment dat că după trei zile va învia.>A doua zi, la sfârşitul primei zile a ceremoniilor de Paşte, mai marii preoţilor împreună cu fariseii s-au dus la PilatkO=Atât Maria Magdalena, cât şi cealaltă Marie stăteau şi priveau de la o oarecare depărtare.<şi l-a aşezat în propriul său mormânt de curând săpat în stâncă, prăvălind o piatră mare la intrare, după care a plecat.D;Iosif l-a luat, l-a învelit într-un giulgiu de in curat,dA:s-a dus la Pilat şi i-a cerut trupul lui Isus. Şi Pilat a dat ordin să i se dea trupul.lQ9Când s-a lăsat seara, unul din ucenicii lui Isus, un om bogat din Arimateea, pe nume Iosif,y8Printre ele se aflau Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob şi Iosif, şi mama lui Iacob şi Ioan (fiii lui Zebedei).wg7Şi multe femei care veniseră din Galileea împreună cu Isus să-l slujească îl priveau de la distanţă.eC6Soldaţii de la locul răstignirii, împreună cu cel care-i conduceau, au tras o spaimă cumplită din cauza cutremurului şi a tuturor celor întâmplate. Ei au exclamat: „Negreşit, acesta era Fiul lui Dumnezeu.”}s5După învierea lui Isus, aceştia au părăsit cimitirul şi au intrat în Ierusalim, arătându-se multor oameni.  4s-au deschis morminte şi mulţi oameni evlavioşi, bărbaţi şi femei care muriseră mai demult, au revenit printre cei vii.4 a3Şi, lucru nemaipomenit, perdeaua care despărţea Locul Prea Sfânt din templu s-a rupt în două, de sus până jos; pământul s-a cutremurat, stânci s-au sfărâmat,I  2Atunci Isus a mai strigat o dată, şi-a dat duhul şi a murit.m S1Dar ceilalţi au zis: „Lasă-l în pace. Lasă să vedem dacă o să vină Ilie să-l salveze.”  0Unul a alergat şi a înmuiat un burete în vin acru şi, punându-l în capătul unui băţ, i l-a ridicat să-l poată sorbi.hI/Unii din cei prezenţi n-au înţeles bine aceste cuvinte şi au crezut că-l cheamă pe Ilie.-S.Cam pe la trei după-masă Isus a strigat: „Eli, Eli, Lama Sabactani,” care înseamnă: „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?”-În după amiaza aceea, tot pământul a fost cuprins de întuneric, timp de trei ore, de la amiază până la ora trei.G,Şi tâlharii i-au aruncat în obraz aceleaşi cuvinte grele.)+S-a încrezut în Dumnezeu – acum să-şi arate Dumnezeu aprobarea faţă de el, izbăvindu-l! N-a zis el: «Eu sunt Fiul lui Dumnezeu»?”:m*„I-a salvat pe alţii,” râdeau ei, „dar pe sine nu se poate salva! Auzi tu, cică e regele Israelului, ha? Păi coboară întâi de pe cruce, şi atunci o să te credem!U#)Îl batjocoreau şi mai marii preoţilor împreună cu conducătorii evrei.<q(„Şi zi aşa! Tu poţi distruge templul şi-l poţi reclădi în trei zile, nu? Ei bine, coboară atunci de pe cruce, dacă într-adevăr eşti Fiul lui Dumnezeu!” ziceau ei.jM'Şi oamenii care treceau pe acolo îi aruncau tot felul de insulte, clătinând din cap spre el.gG&De o parte şi de alta a lui, au mai fost răstigniţi în dimineaţa aceea şi doi tâlhari._~7%Iar deasupra capului i-au pus o inscripţie: „Acesta este Isus, Regele evreilor.”D}$Apoi s-au aşezat jos şi-l priveau cum atârnă pe cruce.b|=#După răstignire, soldaţii au aruncat cu zarurile pentru a-şi împărţi hainele lui.h{I"unde soldaţii i-au dat să bea vin acrit; dar Isus, după ce l-a gustat, a refuzat să-l bea.zw!Apoi au ieşit afară din oraş, într-un loc cunoscut sub numele de Golgota, adică „Dealul Căpăţânii”,%yC Pe când se îndreptau spre locul de execuţie, au dat peste un om din Cirena, în Africa – pe nume Simon – şi l-au forţat să ducă crucea lui Isus.x{După ce l-au batjocorit, i-au scos roba, l-au îmbrăcat iar cu hainele lui şi l-au scos afară pentru a-l răstigni.EwApoi l-au scuipat şi, luând o nuia, l-au lovit peste cap.bv=şi i-au făcut o coroană din spini lungi, aşezându-i-o pe cap, iar în mâna dreaptă i-au pus un băţ în loc de sceptru, îngenunchind în faţa sa în batjocură. „Salutare, rege al evreilor!” strigau ei.>uwL-au despuiat şi l-au îmbrăcat cu o robă stacojievteDar aceştia l-au dus mai întâi în sala de arme, apoi au chemat înăuntru toată grupa de soldaţi."s=Pilat l-a eliberat atunci pe Baraba. Iar pe Isus, după ce a pus să fie biciuit, l-a dat pe mâna soldaţilor romani să-l ia şi să-l răstignească.wrgGloata a început atunci să ţipe: „Sângele lui să cadă asupra noastră şi asupra copiilor noştri!”$qACând a văzut Pilat că n-o scoate la capăt cu ei şi că lucrurile degenerează într-o răscoală, a trimis după un lighean cu apă şi s-a spălat pe mâini în faţa mulţimii, zicând: „Eu sunt nevinovat de sângele acestui om cumsecade. Răspunderea o veţi purta voi!”p)„Pentru ce?”, i-a întrebat Pilat. „Ce rău a făcut?” Dar ei nu mai conteneau cu strigătele: „Răstigneşte-l! Răstigneşte-l!”so_„Atunci, cu Isus, Mesia al vostru, ce să fac?” întrebă Pilat. Ei strigară: „Răstigneşte-l!”#n?Astfel, când a întrebat din nou guvernatorul: „Pe care din aceştia doi vreţi să vi-l eliberez?” gloata a strigat într-un glas: „Pe Baraba!”m1Între timp, mai marii preoţilor şi oficialităţile evreieşti au înduplecat mulţimile să ceară eliberarea lui Baraba şi moartea lui Isus.Xl)Tocmai atunci, în timp ce el prezida tribunalul, soţia lui Pilat i-a trimis un bilet: „Să-l laşi în pace pe omul acela nevinovat, căci azi noapte am avut un coşmar groaznic în legătură cu el.” kCăci el ştia prea bine că Isus fusese arestat de conducătorii evrei din invidie şi duşmănie, din cauza popularităţii sale.1j[şi dimineaţa, când s-au adunat mulţimile în faţa casei lui Pilat, el le-a întrebat: „Pe care să vi-l eliberez – pe Baraba, sau pe Isus, Mesia al vostru”?[i/În anul acela, se afla în închisoare un criminal deosebit de cunoscut, Baraba,|hqExista obiceiul ca guvernatorul să elibereze câte un deţinut în fiecare an de Paşte – pe oricare doreau ei.:goIsus n-a spus nimic, spre mirarea guvernatorului./fY „Nu auzi ce spun?”, i-a zis Pilat.}es Dar când îi aduceau mai marii preoţilor şi ceilalţi conducători evrei numeroasele lor acuzaţii, Isus tăcea.6de Isus se afla acum în picioare înaintea guvernatorului roman, Pilat. „Eşti tu Mesia al iudeilor?” îl întrebă guvernatorul. „Da”, i-a răspuns Isus.Nc şi au cumpărat ogorul olarului, după cum mi-a spus mie Domnul.”b- Acest lucru a împlinit profeţia lui Ieremia care spune: „Ei au luat cei treizeci de arginţi – preţul dat pentru el de poporul Israel –NaDe aceea, cimitirul se mai numeşte şi acum „Ogorul sângelui.”J` Au mai discutat între ei şi, în cele din urmă, s-au hotărât să cumpere un ogor, de unde scoteau olarii argilă, şi să-l transforme în cimitir pentru străinii decedaţi la Ierusalim.9_kMai marii preoţilor au ridicat banii de jos şi au zis: „Nu-i putem pune în colectă, pentru că nu ne dau voie legile noastre să primim bani plătiţi pentru un omor.”T^!Atunci Iuda a aruncat banii în templu, s-a dus afară şi s-a spânzurat.|]q„Am păcătuit”, declară el, „căci am vândut un om nevinovat.” „Asta te priveşte”, au răspuns ei.o\WCam în acest timp, Iuda, cel care-l trădase, văzând că Isus fusese condamnat la moarte, s-a răzgândit şi a regretat amarnic ceea ce făcuse. A dus înapoi banii la mai marii preoţilor şi la ceilalţi conducători evrei.M[Atunci l-au trimis legat în lanţuri la Pilat, guvernatorul roman.FZ Când s-a făcut dimineaţă, mai marii preoţilor şi conducătorii evrei s-au adunat din nou să discute cum ar putea convinge autorităţile romane să-l condamne pe Isus la moarte.5YcKAtunci Petru şi-a adus aminte de vorbele lui Isus: „Înainte să cânte cocoşul, te vei lepăda de mine de trei ori.” Şi a ieşit afară, plângând cu amar.XJPetru a început să se blesteme şi să se jure. „Nici măcar nu-l cunosc”, spuse el. Şi imediat a cântat cocoşul.=WsIDar, după un timp, oamenii care stăteau acolo au venit la el şi i-au zis: „Noi ştim că eşti unul din ucenicii săi, căci se cunoaşte după accent că eşti galileean.”kVOHPetru a negat din nou, jurându-se de data aceasta: „Nici nu-l cunosc pe acest om”, spuse el.UGMai târziu, afară la poartă, l-a zărit altă fată şi le-a zis celor din jur: „Omul acesta era cu Isus din Nazaret.”kTOFDar Petru a negat cu voce tare. „Nici măcar nu ştiu despre ce vorbeşti”, spuse el mânios.S/EÎn acest timp, cum stătea Petru în curte, a venit o fată la el şi i-a zis: „Tu erai cu Isus, căci amândoi sunteţi din Galileea.”LRDzicând: „Prooroceşte-ne Mesia! Spune, acum cine te-a lovit?”_Q7CApoi l-au scuipat în faţă şi au început să-l lovească, iar unii îl pălmuiau,SPBCe verdict îi daţi?” Ei au strigat: „La moarte cu el! La moarte!”&OEAAtunci Marele Preot şi-a sfâşiat hainele, ţipând: „Blasfemie! Ce nevoie mai avem de alţi martori? Doar l-aţi auzit cu toţii ce-a spus el însuşi!5Nc@„Da”, sunt.”, a răspuns Isus. „Şi în viitor mă veţi vedea pe mine, Fiul omului, stând la dreapta lui Dumnezeu şi revenind pe norii cerului.”?Mw?Dar Isus nu a scos nici un cuvânt. Atunci marele preot i-a zis: „În numele Dumnezeului celui Viu îţi poruncesc să ne spui dacă susţii că eşti Mesia, Fiul lui Dumnezeu.”L'>Atunci marele preot s-a ridicat în picioare şi i s-a adresat lui Isus astfel: „Ce ai de spus despre asta? Ai afirmat sau nu aşa ceva?”8Ki=Până la urmă, s-au găsit doi care au declarat: „Omul acesta a zis: «Eu sunt în stare să distrug templul lui Dumnezeu şi să-l construiesc la loc în trei zile»”.%JCAtunci gloata l-a dus acasă la marele preot, Caiafa, unde se adunau toţi conducătorii evrei.>Fu8Dar toate acestea se întâmplă pentru a se împlini cuvintele profeţilor consemnate de Scriptură.” În acel moment toţi ucenicii l-au părăsit, fugind care încotro.E#7Isus se adresă atunci celor veniţi. „Sunt un criminal primejdios?”, întrebă el, „de-a trebuit să vă înarmaţi cu săbii şi ciomege că să mă puteţi aresta? Am fost cu voi, învăţându-vă zilnic în templu, şi nu m-aţi oprit atunci.{Do6Dar dacă aş face-o, cum s-ar mai împlini Scripturile care descriu ceea ce se întâmplă chiar acum?”{Co5Nu-ţi dai seama că i-aş putea cere Tatălui meu mii de îngeri să ne apere şi ni i-ar trimite pe loc?}Bs4„Pune sabia în teacă” îi spuse Isus. „Căci cei ce umblă cu săbii de săbii vor fi ucişi.A3Unul din bărbaţii care se aflau acolo cu Isus scoase o sabie şi-i reteză urechea servitorului personal al marelui preot.@/2Dar Isus i-a spus: „Prietene, haide, isprăveşte-ţi misiunea pentru care ai venit aici.” Atunci ceilalţi au venit şi l-au arestat.?{1Astfel, Iuda se duse drept la Isus şi i se adresă astfel „Salutare, învăţătorule!” şi îndată îl sărută.S>0Iuda le spusese că acela pe care-l va săruta el este cel căutat de ei.G=/Chiar în clipa aceea, până nu termină bine vorba, sosi Iuda, unul din cei doisprezece, cu o ceată mare de oameni înarmaţi cu săbii şi ciomege, trimişi de conducătorii evrei.\<1.Ridicaţi-vă! Trebuie să mergem. Iată, vine omul care mă trădează.”?;w-În cele din urmă, s-a întors la ucenici, zicându-le: „Dormiţi acum şi odihniţi-vă… ba nu, staţi, căci a sosit vremea…! Eu sunt dat în mâna unor oameni răi.[:/,şi atunci a plecat iar să se roage, pentru a treia oară, cu aceleaşi cuvinte.f9E+A venit la ei iarăşi şi i-a găsit dormind, căci pleoapele li se îngreuiaseră de somn,#8?*I-a lăsat din nou şi s-a rugat: „Tatăl meu! Dacă nu-mi poate fi luată această cupă până ce n-o beau toată, atunci facă-se voia ta.”7)Vegheaţi şi rugaţi-vă! Altfel vă va birui ispita. Într-adevăr, duhul este plin de râvnă, dar cât de slab este trupul!”:6m(Apoi se întoarse la cei trei ucenici şi-i găsi adormiţi. „Petre”, strigă el, „n-ai fost în stare să stai treaz împreună cu mine nici o oră măcar?S5'Făcu câţiva paşi înainte, căzu cu faţa la pământ şi începu să se roage. „Tatăl meu! Dacă-i cu putinţă, fereşte-mă de cupa aceasta. Totuşi, să se facă voia ta, nu a mea.”.4U&Atunci le spuse: „Sufletul meu este zdrobit de o groază şi o întristare vecină cu moartea… staţi aici… staţi şi vegheaţi împreună cu mine!”3#%Îi luă cu el numai pe Petru şi pe cei doi fii al lui Zebedei, Iacob şi Ioan, şi inima îi fu cuprinsă deodată de chin şi disperare.2+$Atunci Isus îi duse într-o grădină numită Ghetsimane şi le spuse să se aşeze şi să-l aştepte cât timp se va duce să se roage.t1a#„Nici mort n-am să fac asta!” stăruia Petru, şi toţi ceilalţi ucenici au declarat acelaşi lucru.!0;"Isus îi spuse: „Adevărul e că tocmai tu în noaptea aceasta, înainte de a cânta cocoşul în zori, te vei lepăda de mine de trei ori.”`/9!Petru declară solemn: „Dacă toţi ceilalţi te vor părăsi, eu – niciodată!”c.? Dar după ce voi învia, mă voi duce în Galileea şi vă voi întâlni acolo.”*-MAtunci Isus le-a spus: „La noapte toţi mă veţi părăsi. Stă scris în Scripturi că Dumnezeu va lovi Păstorul şi oile turmei se vor risipi.K,Şi după ce au cântat un imn, au ieşit pe Muntele Măslinilor.!+;Notaţi cuvintele mele – nu voi mai bea acest vin până în ziua când îl voi bea nou, împreună cu voi, în Împărăţia Tatălui meu.”*căci acesta este sângele meu, care pecetluieşte noul legământ. Este vărsat pentru iertarea păcatelor multora.u)cApoi a luat o cupă de vin, a mulţumit pentru ea, şi le-a dat-o, zicând: „Beţi fiecare din ea,<(qPe când mâncau, Isus a luat o pâine mică, a binecuvântat-o, a frânt-o şi le-a dat-o ucenicilor, zicând: „Luaţi, mâncaţi, căci acesta este trupul meu.”j'MIuda îl întrebase şi el: „Rabi, eu sunt acela?” şi Isus încuviinţase. „Da.”+&OCăci trebuie să mor, aşa cum s-a profeţit, dar vai de omul care mă trădează. Ar fi fost mult mai bine pentru el să nu se fi născut niciodată.”G%El a răspuns: „Este cel pe care l-am servit primul.g$GUn fior de întristare le străbătu inimile şi fiecare întrebă: „Oare eu sunt acela?”9#ma spus: „Unul din voi mă va trăda.”H" În seara aceea, pe când stătea la masă cu cei doisprezece,P!Astfel, ucenicii au făcut cum le spusese şi au pregătit acolo cina.Z -El le-a răspuns: „Duceţi-vă în cetate şi căutaţi-l pe domnul cutare şi spuneţi-i: «Stăpânul nostru a zis: Vremea mea a sosit şi voi mânca masa pascală cu ucenicii mei în casa ta.»”^5În prima zi a festivităţilor de Paşte, când consumul pâinii dospite era oprit în toate casele evreilor, ucenicii au venit la Isus şi l-au întrebat: „Unde să ne pregătim să mâncăm Paştele?”V%Din acel moment, Iuda a aşteptat ocazia potrivită spre a-l trăda pe Isus.şi i-a întrebat: „Cât îmi plătiţi să-l dau pe Isus pe mâna voastră?” Ei i-au dat treizeci de monede de argint.lQAtunci Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece apostoli, s-a dus la mai marii preoţilor) Şi pentru această faptă nu va fi uitată niciodată. Fapta ei se va povesti în toată lumea, oriunde se va predica Vestea Bună.”a; Ea a turnat acest parfum asupra mea spre a-mi pregăti trupul de înmormântare.dA Pe săraci îi veţi avea mereu cu voi dar pe mine nu mă veţi vedea întotdeauna.y Isus ştia ce gândesc şi, de aceea, a zis: „De ce o criticaţi? Căci ea a făcut un lucru bun pentru mine.W' „Când l-ar fi putut vinde pe o avere şi s-o fi împărţit săracilor!”FUcenicii s-au indignat. „Ce risipă de bani!” ziceau ei.jMÎn timpul mesei, a intrat o femeie cu o sticlă de parfum foarte scump şi i l-a turnat pe cap.J Isus însă s-a dus la Betania, la casa lui Simon leprosul.wg„Dar nu în timpul sărbătorilor de Paşte”, s-au învoit ei, „pentru că ar avea loc o răscoală.”oWunde discutau cum să-l prindă fără agitaţie pe Isus şi să-l ucidă fără ştirea mulţimilor.1Chiar în clipa aceea, mai marii preoţilor şi celelalte oficialităţi evreieşti se aflau într-o şedinţă la locuinţa marelui preot Caiafa,{„După cum ştiţi, sărbătoarea Peştelui începe peste două zile, iar eu voi fi trădat şi răstignit.”O Când a terminat Isus această convorbire cu ucenicii, le-a spus:ta.Şi ei se vor duce în pedeapsa veşnică; dar cei neprihăniţi vor intra în viaţa veşnică.”- S-Şi eu le voi răspunde: «Când aţi refuzat să-i ajutaţi pe cei mai neînsemnaţi dintre aceşti fraţi ai mei, pe mine aţi refuzat să mă ajutaţi.»1 [,Atunci ei vor răspunde: «Doamne, când te-am văzut noi vreodată flămând ori însetat, străin sau gol, bolnav sau întemniţat, şi să nu te fi ajutat?» +eram străin şi aţi refuzat să mă primiţi; gol, şi nu m-aţi îmbrăcat; bolnav şi la închisoare, şi nu m-aţi vizitat.» *Căci am fost flămând şi n-aţi binevoit să-mi daţi de mâncare; mi-a fost sete şi n-aţi voit să-mi daţi să beau nimic;5 c)Apoi mă voi întoarce spre cei de la stânga mea şi le voi spune: «Afară de aici, blestemaţilor, în focul veşnic, pregătit pentru diavolul şi demonii săi.  (Iar eu, Regele, le voi spune a-tunci: «Când aţi făcut-o pentru fraţii mei, e ca şi cum aţi făcut-o pentru mine!»b='Când te-am văzut noi vreodată bolnav ori în închisoare, şi te-am vizitat?»M&Ori străin, şi te-am ajutat? Sau gol şi te-am îmbrăcat?4a%Atunci aceşti neprihăniţi vor răspunde: «Doamne, când te-am văzut noi vreodată flămând, şi ţi-am dat de mâncare? Sau însetat, şi ţi-am dat să bei?X)$şi m-aţi îmbrăcat; bolnav şi la închisoare, şi m-aţi vizitat.»2]#Căci mi-a fost foame şi voi mi-aţi dat de mâncare; mi-a fost sete şi voi mi-aţi dat să beau apă; eram străin şi m-aţi invitat în casele voastre; gol,<q"Atunci eu, Regele, voi spune celor de la dreapta mea: «Veniţi binecuvântaţii Tatălui meu, intraţi în Împărăţia ce v-a fost pregătită de la întemeierea lumii.O!şi voi aşeza oile la dreapta mea iar caprele la stânga mea.  Şi toate naţiunile vor fi adunate înaintea mea. Iar eu îi voi despărţi pe oameni cum desparte un păstor oile de capre Dar când eu, Fiul omului, voi veni în slavă împreună cu toţi îngerii, atunci mă voi sui pe tronul meu glorios.~Aruncaţi-l pe slujitorul acesta netrebnic în întunericul de afară: acolo va fi plâns şi scrâşnet de dinţi.»S}Pentru că cel care întrebuinţează cum se cuvine ceea ce i s-a dat va mai primi încă şi va avea din belşug. Dar omului nevrednic i se va lua până şi puţinul ce i-a fost încredinţat.Z|-Luaţi banii de la acest om şi daţi-i omului cu treizeci de mii de lei.g{Gtrebuia cel puţin să-mi fi depus banii la bancă ca să pot încasa măcar dobânda.yzkŞi stăpânul său i-a răspuns: «Tâlhar leneş ce eşti! Dacă ştiai că-ţi voi pretinde profitul,}ysşi m-am temut că ai să-mi iei câştigul, şi atunci am ascuns banii în pământ – uite, aicea sunt!»kxOApoi a venit omul cu şase mii de lei şi a zis: «Stăpâne, ştiam că eşti un om aspru#w?«Bine ai lucrat, i-a zis stăpânul, eşti un slujitor bun şi credincios! Ai fost vrednic de încredere şi de aceea, acum vei primi mai mult.»>vuA venit al doilea, omul care primise cei doisprezece mii de lei, cu următoarele cuvinte: «Domnule, mi-aţi dat doisprezece mii de lei să-i valorific iar eu i-am dublat.»\u1Stăpânul său l-a lăudat pentru isprava bună ce o făcuse: «Ai fost vrednic de încredere în administrarea acestei sume mici», i-a spus el, «aşa că acum am să-ţi dau mai multă răspundere.»htIOmul căruia îi încredinţase treizeci de mii de lei i-a adus şaizeci de mii de lei.uscDupă o vreme, stăpânul lor s-a întors din călătorie şi le-a cerut să dea socoteală de bani.rDar omul care primise şase mii de lei a săpat o groapă şi şi-a ascuns banii ca să-i păstreze în siguranţă.sq_Omul cu douăsprezece mii s-a pus şi el pe treabă şi a mai câştigat douăsprezece mii de lei.!p;Omul care primise cei treizeci de mii a început imediat să cumpere şi să vândă şi nu după mult timp a mai făcut treizeci de mii de lei.Xo)Unuia i-a dat trezeci de mii de lei, altuia douăsprezece mii, iar ultimului – şase mii de lei – împărţindu-i astfel, după capacităţile fiecăruia – şi apoi a plecat în călătoria sa. 8~~,||c{{}zz*yy=xxww8vcuutKsQrqq,pp o&nn3mllYlkjjiihh!gBff!eeUddbd8ccnbbnaa`N__5^^e]]G\\f[[u[!ZZLYYXXWWVgUU[TT9SRRSQ^PP#ONMLqLKKDJJVIIHH=GG-FEE{DDLCC0BBAAn@P??E>>`==<<<;;1:99918766s65W543322C110//w..*--,m++-**1)(('n&&%%l%$l## "! v %ZTG2Otj co<v , t  8 ~ " g|z%0-7UCine are urechi să audă!”6Nu ce intră în om din afară îl face «necurat». Mai degrabă, ceea ce iese din om – aceea îl «întinează.»5Din nou Isus a chemat la el mulţimea şi a spus: „Ascultaţi cu toţii la mine şi înţelegeţi lucrul acesta.%4C Astfel voi anulaţi cuvântul lui Dumnezeu prin tradiţia voastră transmisă din tată-n fiu. Şi multe lucruri de felul acestora săvârşiţi.”I3  scutit astfel de datoria de a-şi ajuta tatăl şi mama.72g Dar voi spuneţi că dacă un om îi zice tatălui sau mamei sale: «Tot ajutorul pe care ţi l-aş fi putut da este Corban» (adică, un dar închinat lui Dumnezeu),1% Căci Moise a zis: «Cinsteşte pe tatăl şi pe mama ta», şi «Oricine îşi blastămă tatăl şi mama trebuie să fie omorât.»0 Şi le-a mai spus: „Bine vă mai pricepeţi să daţi la o parte poruncile lui Dumnezeu pentru a respecta tradiţiile voastre!j/MVoi aţi părăsit poruncile lui Dumnezeu şi acum vă ţineţi de datinile oamenilor.”c.?În zadar mi se închină; învăţăturile lor sunt reguli stabilite de oameni.»J- El le-a răspuns: „Bine a spus Isaia când a proorocit despre voi, făţarnicilor! Iată ce a spus el: «Oamenii aceştia mă cinstesc cu buzele, dar inimile lor sunt departe de mine.3,_Deci fariseii şi învăţătorii legii l-au întrebat pe Isus: „De ce nu trăiesc ucenicii tăi după tradiţia bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile nespălate?”+/Şi multe alte tradiţii de felul acestora respectă ei cu străşnicie, cum ar fi, de pildă, spălarea ceştilor, a ulcioarelor şi ibricelor.) *(Fariseii şi toţi iudeii nu mănâncă fără să se spele pe mâini în cadrul unei ceremonii, potrivit cu datina bătrânilor.) şi i-au zărit pe câţiva ucenici mâncând cu „mâinile murdare” – adică nespălate conform ceremonialului religios.r( _Fariseii şi unii din învăţătorii legii care veniseră de la Ierusalim s-au adunat în jurul lui Isusc'?8Şi oriunde mergea, la sat şi la oraş, oamenii scoteau bolnavii în piaţa publică şi se rugau de el să-i lase să se atingă numai de poala hainei sale şi toţi cei ce reuşeau să se atingă de el se vindecau.c&?7Au dat fuga prin tot ţinutul, aducând la Isus bolnavii pe tărgi, purtându-i după el.Q%6De îndată ce au coborât din barcă, oamenii l-au recunoscut pe Isus.k$O5Traversând de cealaltă parte a lacului, au ancorat la Ghenazaret şi au coborât pe uscat.k#O4căci nu pricepuseră nici minunea cu înmulţirea pâinilor, deoarece inima le era împietrită.]"33Apoi a urcat în barcă la ei şi vântul s-a potolit. Ei au rămas înmărmuriţi,N!2Imediat el le-a vorbit: „Curaj! Nu vă temeţi! Eu sunt.”d A1dar când l-au văzut ei umblând pe apă, au ţipat îngroziţi, crezând că e o stafie.\10I-a văzut pe ucenici cum se opintesc vâslind, luptându-se cu vântul potrivnic. Cam pe la straja a patra, s-a dus la ei pe lac, umblând pe apă. Când a ajuns în dreptul lor, a dat să meargă mai departe,gG/Când s-a lăsat întunericul, barca era în mijlocul lacului iar el se afla singur pe uscat.L.După ce s-a despărţit de ei, Isus s-a dus pe deal să se roage.G-Imediat după aceasta, Isus le-a spus ucenicilor să intre în barcă şi să meargă înaintea lui în Betsaida, în vreme ce el a rămas în urmă să dea drumul oamenilor să plece.:o,Au mâncat şi s-au săturat cinci mii de oameni.lQ+iar ucenicii au cules de pe jos douăsprezece coşuri pline cu fărâmituri şi resturi de peşte.0[*Toată lumea a mâncat şi s-a săturatpY)Luând cele cinci pâini şi cei doi peşti şi privind spre cer, el a mulţumit şi a frânt pâinile. Apoi le-a dat ucenicilor ca aceştia să le pună înaintea oamenilor. De asemenea, a împărţit şi cei doi peşti la toţi.W'(Şi oamenii s-au aşezat în grupuri de câte o sută şi de câte cincizeci.K'Atunci Isus le porunci să-i aşeze pe oameni în cete pe iarbă.#?&„Câtă mâncare avem la noi?” întrebă el. „Mergeţi să vedeţi.” Ei se întoarseră şi raportară că au cinci pâini şi doi peşti.4a%Dar Isus le-a spus: „Daţi-le voi să mănânce.” „Ce să le dăm?” întrebară ei. „Ne-ar trebui o avere să cumpărăm alimente pentru atâta popor!”r]$fiindcă aici în locul acesta pustiu nu se găseşte nimic de mâncare şi uite că se face târziu.”$A#După masă, târziu, au venit ucenicii şi i-au zis: „Spune oamenilor să se ducă prin satele şi fermele dimprejur să-şi cumpere de-ale mâncării,iK"Aşa că, la coborârea din barcă, era prezentă acolo mulţimea uriaşă dintotdeauna. Lui Isus i s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca nişte oi fără păstor, şi i-a învăţat multe lucruri de care aveau nevoie.{o!Dar mulţi i-au văzut când au plecat şi au alergat înainte pe ţărm, întâmpinându-i când au tras la mal.Z- Aşadar, se urcară în barcă şi porniră în căutarea unui colţ mai retras._7Atunci Isus le făcu o propunere: „Haideţi să lăsăm mulţimile pentru un timp şi să ne odihnim.” Căci atâta amar de lume venea şi pleca încontinuu încât nu mai aveau timp nici să mănânce.# ?Între timp, s-au înapoiat şi apostolii lui Isus din călătoria lor şi i-au povestit tot ce făcuseră şi spuseseră oamenilor vizitaţi de ei.k OCând au auzit ucenicii lui Ioan ce s-a întâmplat, au venit să-i ia trupul şi l-au îngropat.h Iapoi i-a adus capul pe o tavă şi l-a dat fetei, care, la rândul ei, l-a înmânat mamei ei. 5Astfel, a trimis un soldat din garda personală în temniţă să-i taie capul lui Ioan şi să i-l aducă. Soldatul l-a ucis pe Ioan în temniţă,p YRegele s-a întristat foarte tare, dar i-a fost greu să-şi calce jurământul în faţa oaspeţilor.Ea se întoarse în grabă la rege şi-i spuse într-un suflet: „Vreau capul lui Ioan Botezătorul – chiar acum… pe o tavă.”ucFiica ieşi din sală să se consulte cu mama ei, care o îndemnă: „Cere capul lui Ioan Botezătorul!”Pchiar şi jumătate din regatul meu, şi-ţi voi împlini dorinţa.”GAtunci intră fiica Irodiadei şi execută în faţa tuturor un dans care plăcu foarte mult întregii asistenţe. „Poţi să-mi ceri absolut tot ce doreşti, îi spuse regele încântat,\1Până la urmă, s-a ivit şi şansa Irodiadei. Era ziua de naştere a lui Irod, care dădu o petrecere pentru sfetnicii săi de la palat, pentru ofiţerii din armată şi cetăţenii mai cu vază din Galileea.'Pe de altă parte, regele îl respecta pe Ioan, ştiindu-l om bun şi sfânt şi, prin urmare, îl ţinea sub protecţia sa. De câte ori stătea de vorbă cu Ioan, Irod se tulbura foarte mult, ceea ce nu-l împiedica totuşi să dorească să-l asculte în continuare.*MIrodiada voia cu orice chip să-l vadă mort pe Ioan, dintr-un sentiment de răzbunare însă avea mâinile legate, atâta timp cât îi lipsea acordul regelui.întrucât acesta spunea întruna că e greşit ca regele să se căsătorească cu Irodiada, soţia fratelui său Filip.SCăci Irod trimisese soldaţi să-l aresteze şi să-l închidă pe Ioan,fE„Ba nu, zicea Irod, acesta e Ioan, cel căruia i-am tăiat capul. A înviat din morţi.”.~UAlţii credeau că este Ilie, profetul din vechime, care s-a întors printre cei vii; ba, alţii susţineau că e un profet nou, aidoma profeţilor mari din trecut.}Curând a auzit şi regele Irod despre Isus, căci vestea despre minunile sale circula pretutindeni. Regele credea că Isus este Ioan Botezătorul, revenit printre cei vii. De aceea, oamenii ziceau: „Nici nu e de mirare că poate face asemenea minuni.”f|E Au scos afară mulţi demoni şi au vindecat mulţi bolnavi, ungându-i cu ulei de măsline.|{q Astfel, ucenicii porniră la drum, spunând tuturor celor care le ieşeau în cale să se întoarcă de la păcat.\z1 „Şi ori de câte ori nu vă va primi un sat sau nu va voi să vă asculte, scuturaţi-vă praful acelui sat de pe picioarele voastre la plecare; acesta va fi semnul că l-aţi lăsat în plata lui.”%yC „În fiecare sat să staţi într-o singură casă – să nu vă plimbaţi din casă în casă pe timpul şederii voastre acolo”, le-a spus el.Tx! nici măcar o pereche de încălţăminte în plus ori un schimb de haine.twaLe-a spus să nu-şi ia nimic cu ei în afară de toiag de drum – nici hrană, nici traistă, nici bani,#v?Apoi plecă pe la sate, să-i înveţe pe oameni, şi-i chemă pe cei doisprezece ucenici, trimiţându-i, doi câte doi, să scoată afară demoni.„Un profet e onorat peste tot, numai în oraşul său şi printre rudele sale şi în propria familie nu.”Tr!„Nu-i mai bun decât noi”, spuneau ei. „E doar un tâmplar, fiul Mariei şi fratele lui Iacob, Iosif, Iuda şi Simon. Şi surorile sale locuiesc chiar aici printre noi.” Şi s-au supărat pe el.QqÎn Sabatul următor, se duse la sinagogă să propovăduiască. Oamenii erau uimiţi de înţelepciunea şi de minunile sale, fiindcă, după ei, el nu era decât un localnic oarecare, asemenea lor.zp oCurând după aceea, Isus părăsi ţinutul respectiv şi se înapoie la Nazaret, oraşul său de baştină.o+Isus le-a cerut stăruitor să nu povestească nimănui cele întâmplate şi le-a spus să-i dea fetiţei ceva de mâncare.onW*Şi ea sări în picioare, începând să umble prin odaie. Părinţii erau de-a dreptul copleşiţi!nmU)Apucând-o de mână, îi spuse: „Ridică-te, fetiţo!” (Nu avea decât doisprezece ani.)Kl(Mulţi îl luară în derâdere, dar el i-a dat pe toţi afară şi, luându-i pe tatăl şi pe mama fetiţei, împreună cu cei trei ucenici ai săi, intră în camera în care zăcea fetiţa.!k;'Intră şi se adresă celor de acolo: „Ce e cu plânsul şi cu haosul acesta? – întrebă el. Copila nu e moartă, doar adormită!”j}&Când sosiră, Isus văzu îndată că acolo domneşte o stare de haos; lumea plângea şi se tânguia fără reţinere.i%Atunci Isus opri mulţimea în loc şi nu dădu voie nimănui să-l însoţească la casa lui Iair, afară de Petru, Iacob şi Ioan.h}$Dar Isus nu le luă în seamă comentariile, ci îi spuse lui Iair: „Nu te teme! Încrede-te numai în mine.”Cg#Până nu termină Isus de vorbit cu ea, sosiră mesageri de la casa lui Iair să anunţe că e prea târziu, căci fiică-sa a murit şi nu mai are rost să cheme pe Isus în casa lui.f{"Dar el îi zise: „Fiică, credinţa ta te-a însănătoşit; du-te în pace şi fii vindecată de boala ta!”)eK!Atunci biata femeie, tremurând toată de spaimă, când îşi dădu seama că a fost descoperită, veni şi i se aruncă la picioare, spunându-i ce a făcut.Xd) Dar el a continuat să privească în jur, pentru a-l zări pe cel în cauză. cUcenicii săi i-au răspuns: „Cum de mai întrebi cine te-a atins, când vezi toată mulţimea asta de oameni în jurul tău?”+bOIsus şi-a dat seama imediat că a ieşit din el o putere tămăduitoare şi s-a întors spre mulţime, întrebând: „Cine s-a atins de hainele mele?”`a9Şi de îndată ce l-a atins pe Isus, n-a mai sângerat şi a ştiut că s-a vindecat.r`]Căci, îşi zicea ea: „De-aş putea numai să mă ating de hainele sale, mă voi vindeca îndată.”S_A auzit şi ea despre minunile extraordinare pe care le făcea Isus şi, tocmai de aceea, şi-a făcut loc prin mulţime, reuşind să ajungă chiar în spatele lui Isus, şi s-a atins de hainele sale.9^kÎn toţi aceşti ani, ea îndurase mult de pe urma multor doctori şi-şi cheltuise toţi banii cu ei, dar nu se făcuse bine – de fapt, starea ei se înrăutăţise mereu.`]9În mulţimea aceea se afla şi o femeie care suferea de hemoragie de doisprezece ani.B\Isus plecă cu el şi mulţimea se îmbulzi în urma lor.@[yşi se rugă fierbinte de Isus să-i vindece fetiţa. „E pe moarte”, spuse el disperat. „Te rog, vino şi pune-ţi mâinile peste ea ca să se facă bine şi să trăiască!”UZ#Conducătorul sinagogii din localitate, pe nume Iair, veni, i se închină,YyTrecând cu barca de cealaltă parte a lacului, o mare ceată de oameni se adunară în jurul lui Isus pe ţărm.cX?Aşa că omul porni să viziteze Decapolis (cele Zece Oraşe din regiunea aceea) şi începu să spună tuturor despre lucrările măreţe pe care le-a făcut Isus pentru el; iar ei rămâneau uimiţi de povestea lui.EWdar Isus nu a fost de acord. „Du-te acasă la prietenii tăi, îi zise el, şi povesteşte-le ce lucruri minunate a făcut Dumnezeu pentru tine şi cât de îndurător a fost!”VAtunci Isus se întoarse la barcă. Omul care fusese posedat de demoni se rugă mult de Isus să-l lase şi pe el să vină,[U/aşa că un grup veni la Isus să-l înduplece să plece şi să-i lase în pace.]T3Cei care văzuseră cum s-au întâmplat lucrurile, povesteau acum la toată lumea,DSToată lumea s-a grăbit spre locul unde era Isus, să vadă cu ochii cele întâmplate; dar când îl văzură pe om stând jos, îmbrăcat şi sănătos la minte, se înspăimântară.wRgPorcarii o luară la fugă spre oraşele şi satele dimprejur, ducând cu ei vestea despre cele întâmplate.@Qy Şi Isus le dădu voie. Atunci duhurile rele ieşiră din om şi intrară în porci şi atunci întreaga turmă o porni de-a valma peste coasta abruptă drept în lac şi se înecă.DP „Trimite-ne în porcii aceia,” îl implorară demonii.}Os Întâmplarea a făcut însă ca tocmai atunci să râme pe acolo o turmă mare de porci, pe dealul de lângă lac.ON Atunci demonii se rugară de el stăruitor să nu-i trimită departe.M+ „Cum te numeşti?” îl întrebă Isus, şi demonul răspunse: „Legiune, pentru că suntem mulţi aici, înlăuntrul acestui om.”1L[Duhul scoase un ţipăt groaznic, zbierând ascuţit: „Ce ai de gând să faci cu mine, Isuse, Fiul Dumnezeului Preaînalt? Pentru Dumnezeu, te rog nu mă chinui!”dKAAtunci Isus se adresă demonului din om, spunându-i: „Ieşi afară, duh rău!”{JoPe când se afla Isus încă în larg, omul l-a zărit şi a alergat în întâmpinare, aruncându-i-se înainte.4IaCât era ziua de lungă şi toată noaptea, rătăcea bezmetic printre morminte şi pe dealurile pustii, ţipând cât îl ţinea gura şi tăindu-se cu pietre ascuţite.PHNu se găsea nici un om destul de puternic pentru a-l ţine în frâu.G-Omul acesta locuia printre morminte şi avea atâta forţă încât, ori de câte ori era pus în lanţuri şi cătuşe – lucru care se întâmpla destul de des – reuşea să rupă cătuşele de la mâini şi să sfărâme lanţurile, pentru ca apoi să fugă din nou.kFOun om posedat de demoni ieşi alergând dintr-un cimitir, tocmai pe când cobora Isus din barcă.9E oCând au sosit de cealaltă parte a lacului, D)Dar ei erau plini de veneraţie şi ziceau între ei: „Cine să fie omul acesta, de-l ascultă până şi vântul şi marea?”C(Apoi îi întrebă pe ucenici: „De ce v-aţi temut aşa de tare? Nici voi încă nu aveţi încredere în mine?”By'Atunci el certă vântul şi spuse mării: „Linişteşte-te!” Vântul se opri şi se făcu o mare linişte.A!&Isus dormea la pupa corăbiei. Disperaţi, ei îl treziră zicând: „Învăţătorule, nu-ţi pasă că suntem gata să ne înecăm?!”'@G%Dar în curând se iscă o furtună cumplită. Valuri mari începură să izbească barca, până când se umplu aproape cu apă, fiind gata să se scufunde.?y$Atunci ei îl luară şi porniră în larg, lăsând în urmă mulţimile (deşi mai veneau şi alte bărci după ei).x>i#Când s-a făcut seară, Isus a zis ucenicilor: „Să traversăm de cealaltă parte a lacului.”$=A"De fapt, nu-i învăţa în public decât prin intermediul pildelor, dar pe urmă, când rămânea singur cu ucenicii, lor le explica ce voise să spună. <!Isus folosea multe ilustraţii de felul acestora, pentru a-i învăţa pe oameni atât cât erau ei pregătiţi să înţeleagă.;1 creşte devenind una din plantele cele mai mari, cu ramuri întinse în care păsările îşi pot clădi cuiburile şi se pot adăposti.”m:SEa este ca o sămânţă minusculă de muştar. Deşi este una din seminţele cele mai mici,x9iIsus a întrebat apoi: „Cum să descriu Împărăţia lui Dumnezeu? Prin ce pildă s-o ilustrez?T8!Atunci a venit şi agricultorul cu secera şi a recoltat grâul.”<7qCăci solul era acela care le făcea să crească. La început, a răsărit un firicel, mai apoi s-a format spicul de grâu şi, în cele din urmă, s-au copt grăunţele.6după aceea a plecat. Pe măsură ce treceau zilele, grânele creşteau – fără să fie nevoie de ajutorul lui.5 „Iată încă o parabolă ilustrând natura Împărăţiei lui Dumnezeu: Un agricultor şi-a semănat ogorul şi_47Celui ce are i se va mai da; celui ce nu are i se va lua până şi ce are.”$3AŞi aveţi grijă să puneţi în practică ceea ce auziţi. Cu cât veţi face mai mult aşa, cu atât veţi înţelege mai bine ceea ce vă spun.02[Dacă aveţi urechi, ascultaţi!O1Tot ce este ascuns în prezent va ieşi într-o zi la iveală.U0#Apoi el îi întrebă: „Când aprinde cineva o lampă, o acoperă oare, ca să împiedice lumina să se răspândească? Fireşte că nu! Lumina nu s-ar mai vedea şi lampa n-ar mai fi de nici un folos. Lampa se aşează într-un loc potrivit, pentru a lumina în jur şi a fi de folos, împlinindu-şi astfel rostul.|/qDar solul bun reprezintă inimile acelora care acceptă mesajul lui Dumnezeu cu adevărat şi produc o recoltă îmbelşugată pentru Dumnezeu – de treizeci, de şaizeci sau chiar de o sută de ori cât s-a sădit în inimile lor.”k.Odar, cât ai bate din palme, intervin atracţiile acestei lumi şi desfătările bogăţiei, goana după succes şi vraja lucrurilor frumoase şi înăbuşă mesajul lui Dumnezeu din inimile lor, făcându-l neroditor.g-GTerenul spinos reprezintă inimile oamenilor care ascultă Vestea Bună şi o primesc,V,%dar, asemenea plantelor tinere semănate pe un astfel de teren, rădăcinile lor nu ajung prea adânc şi, deşi la început toate par să meargă strună, de îndată ce vine prigoana, se ofilesc.^+5Terenul pietros reprezintă inimile acelora care ascultă mesajul cu bucurie,q*[Cărarea bătătorită, pe care au căzut o parte din seminţe, reprezintă inimile împietrite ale unora dintre cei ce aud mesajul lui Dumnezeu; îndată însă vine Satan, încercând să-i facă să uite Cuvântul vestit.)3Agricultorul despre care am vorbit este oricine duce mesajul lui Dumnezeu altora, încercând să semene sămânţă bună în vieţile lor.( Dar dacă voi nu înţelegeţi această ilustraţie simplă, ce-o să vă faceţi cu celelalte pe care am să vi le mai spun?/'W După cum spune profetul Isaia: «Cu toate că văd şi aud, ei nu vor pricepe şi nu se vor întoarce la Dumnezeu, şi nu vor fi iertaţi de păcatele lor.»&  El a răspuns: „Vouă vi s-a dat să cunoaşteţi secretele Împărăţiei lui Dumnezeu, care altora le sunt ascunse.% După aceea, când a rămas singur cu cei doisprezece şi ceilalţi ucenici, ei l-au întrebat: „Care este tâlcul povestirii tale?”6$g Cine are urechi de auzit să audă!”O#Dar câteva seminţe au căzut în sol bun şi au dat o producţie de treizeci de ori cât cantitatea însămânţată – ba, unele au dat chiar de şaizeci şi de o sută de ori pe atâta!"1Alte seminţe au căzut printre spini, care, crescând mult mai repede, le-au năpădit cu totul şi seminţele n-au mai ajuns să dea rod. ! dar s-au ofilit numaidecât sub bătaia razelor de soare şi au murit, întrucât rădăcinile nu aveau hrană destulă.| qAltele au căzut pe un sol subţire, cu substrat de rocă. Seminţele au prins rădăcini destul de repede, unele au căzut pe o cărare, şi fiindcă pământul era bătătorit, au venit păsările şi le-au ciugulit pe toate.}s„Ascultaţi! Un agricultor s-a hotărât să semene nişte grăunţe. În timp ce le împrăştia pe ogor,fEMetoda sa curentă de a-i învăţa pe oameni era de a le istorisi pilde. Iată una din ele:@ {Din nou s-a strâns o mulţime imensă în jurul său, pe ţărmul mării, în timp ce vorbea, aşa că Isus s-a urcat într-o barcă, s-a aşezat în ea şi a vorbit de pe mare.T!#Oricine face voia lui Dumnezeu îmi este frate, soră şi mamă.”{o"Apoi a privit la cei ce stăteau aşezaţi roată în jurul lui şi a spus: „Iată mama şi fraţii mei!Q!Cine este mama mea şi cine sunt fraţii mei?” a întrebat el.|q Isus era înconjurat de o mulţime de oameni şi i-au spus: „Mama şi fraţii tăi sunt afară şi te caută.”oWApoi au sosit mama şi fraţii lui Isus. Rămânând afară, ei au trimis pe cineva să-l cheme.Y+A spus lucrul acesta datorită cuvintelor rostite de ei: „Are duh necurat.”{Dar oricine huleşte împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat niciodată, căci e vinovat de păcat veşnic.”_7Vă spun adevărul, toate păcatele şi blasfemiile li se vor ierta oamenilor.8iDe fapt, nimeni nu poate intra în casa unui om puternic, ca să-i ia lucrurile din casă, decât dacă mai întâi îl va lega. Numai atunci îi va putea prăda casa.wgIar dacă Satana se opune lui însuşi şi e dezbinat, atunci nu va rezista, ci i-a venit sfârşitul.SDacă o casă e dezbinată împotriva ei însăşi, nu va rezista.^5Dacă o împărăţie este dezbinată împotriva ei însăşi, nu va rezista.4aIsus i-a chemat pe aceşti oameni şi, făcând uz de proverbe bine cunoscute şi înţelese de ei, i-a întrebat: „Cum poate Satan să-l dea afară pe Satan?”CDar cărturarii evreilor, care sosiseră de la Ierusalim, au spus: „Necazul cu el constă în faptul că e stăpânit de Satan, regele demonilor. De aceea îl ascultă dracii.”  Când au auzit rudele lui ce se întâmplă, au venit cu gând să-l ia cu ei acasă. „Şi-a ieşit din minţi”, au spus ei.G Când s-a întors în casa unde stătea, au început din nou să se strângă mulţimi mari de oameni şi curând casa s-a umplut atât de mult încât nici să mănânce n-a mai avut timp.; qIuda Iscarioteanul (care mai târziu l-a trădat).> uAndrei, Filip, Bartolomeu, Matei, Toma, Iacob (fiul lui Alfeu), Tadeu, Simon (un membru al unui partid politic care promova răsturnarea prin mijloace violente a guvernului roman),Y +Iacob şi Ioan (fiii lui Zebedei, cărora Isus le spunea „Fiii Tunetului”),kOIată numele celor doisprezece pe care i-a ales: Simon (căruia Isus i-a pus numele „Petru”),'Işi să scoată afară demoni.^5Apoi a ales doisprezece dintre ei să-l însoţească mereu, să meargă să predice După aceea, s-a suit pe deal şi a chemat la sine pe cei pe care i-a ales, invitându-i să stea cu el; şi aceştia au venit.N Dar el le poruncea cu străşnicie să nu spună nimănui cine este.xi Ori de câte ori îl vedeau, duhurile rele cădeau înaintea lui şi ţipau: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu.”+ Căci vindecase atit de mulţi oameni încât acum toţi cei care sufereau de vreo boală se îmbulzeau în faţă, să se poată atinge de el.y Din pricina mulţimii, el le-a spus ucenicilor să-i facă rost de o barcă, pentru ca să nu fie asaltat de mulţimi.[/Când au auzit ce fapte săvârşeşte Isus, au început să vină la el mulţi oameni din Iudeea, Ierusalim, Idumeea şi ţinuturile de dincolo de Iordan, de asemenea, de prin părţile Tirului şi Sidonului.wgIsus s-a retras împreună cu ucenicii înspre lac şi o mare mulţime de oameni din Galileea l-a urmat.t~aAtunci fariseii au ieşit şi au început să comploteze împreună cu irodienii cum să-l ucidă pe Isus.G}Atunci Isus i-a privit cu mânie şi, fiind adânc tulburat de îndărătnicia inimii lor, i-a spus omului: „Întinde-ţi mâna.” El a întins-o şi mâna i s-a vindecat complet."|=Apoi Isus i-a întrebat: „Ce este îngăduit în ziua de Sabat: să faci bine, sau rău, să salvezi viaţa sau s-o ucizi?” Dar ei au tăcut.q{[Isus i-a spus omului cu mâna uscată: „Ridică-te şi stai în picioare în faţa tuturor.”8ziUnii din cei ce se aflau acolo căutau un motiv să-l poată acuza pe Isus. Prin urmare, îl urmăreau cu atenţie să vadă dacă îl va vindeca pe bolnav în ziua de Sabat.Yy -Altă dată Isus s-a dus la sinagogă, unde se afla un om cu mâna uscată.GxŞi astfel, Fiul Omului este Domn şi al Sabatului.”Zw-Apoi le-a spus: „Sabatul a fost făcut pentru om, nu omul pentru Sabat.rv]Pe vremea când era mare preot Abiatar, a intrat în Casa lui Dumnezeu şi a mâncat pâinea consacrată, pe care nu au voie s-o mănânce decât preoţii. Ba mai mult, a dat şi celor care erau cu el să mănânce din ea.”uEl le-a răspuns: „N-aţi citit niciodată ce a făcut David, când el şi cei care-l însoţeau au flămânzit?\t1Fariseii i-au spus: „Uite, de ce fac ei ce nu e îngăduit în ziua de Sabat?”sÎntr-o zi de Sabat Isus trecea prin lanurile de grâu şi ucenicii, care mergeau cu el, au început să culeagă spice de grâu._r7Şi nimeni nu toarnă vin nou în burdufuri vechi, pentru ca nu cumva vinul să spargă burdufurile şi ambele să se strice: şi vinul, şi burduful. Mai degrabă, el va turna vin nou în burdufuri noi.”:qmNimeni nu coase un petec de pânză neintrată la apă pe b haină veche, fiindcă atunci petecul nou se va rupe de haina veche, producând o ruptură şi mai mare.bp=Dar va veni vremea când mirele va fi luat de la ei şi în ziua aceea vor posti.o!Isus a răspuns: „Cum pot oare posti oaspeţii mirelui câtă vreme el se află cu ei? Nu pot posti atâta vreme cât este cu ei.Yn+Ucenicii lui Ioan şi fariseii obişnuiau să postească. Au venit unii oameni şi l-au întrebat pe Isus: „Cum se face că ucenicii lui Ioan şi cei ai fariseilor postesc, dar ucenicii tăi nu postesc?”,mQCând a auzit Isus, le-a spus: „Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. N-am venit să-i chem pe cei neprihăniţi, ci pe păcătoşi.”vleCând au văzut învăţătorii legii, care erau farisei, că Isus stă la masă cu „păcătoşii” şi perceptorii impozitului, i-au întrebat pe ucenici: „De ce mănâncă la aceeaşi masă cu perceptorii şi «păcătoşii»?”Ik Pe când cina Isus în casa lui Levi, împreună cu el mai luau masa mulţi perceptori ai impozitului şi „păcătoşi”, precum şi ucenicii, căci o mulţime de oameni au venit după el.Jj Cum mergea aşa, l-a zărit pe Levi, fiul lui Alfeu, care stătea în ghişeul perceptorului de impozit. „Vino după mine,” i-a spus Isus şi Levi s-a sculat îndată şi l-a urmat.zim Atunci Isus ieşi din nou pe ţărmul mării. O mulţime de oameni se adună şi el începu să-i înveţe.Qh Omul s-a sculat, şi-a luat targa şi a plecat în văzul tuturor. Toată lumea a rămas înmărmurită şi a început să laude pe Dumnezeu, zicând: „În viaţa noastră n-am văzut aşa ceva!”Pg „eu îţi spun: ridică-te, ia-ţi targa şi du-te acasă!”f} Dar ca să ştiţi că Fiul Omului are autoritate pe pământ să ierte păcatele…” i-a zis el paraliticului,e- Oare ce este mai uşor: să-i spui paraliticului: «Păcatele îţi sunt iertate» sau să spui: «Ridică-te, ia-ţi targa şi umblă»? d Imediat Isus a ştiut în duhul său ce gândeau ei în inimă şi le-a spus: „De ce vă gândiţi la asemenea lucruri? c „Cum îşi permite omul acesta să vorbească astfel? Asta e hulă! Doar se ştie că numai Dumnezeu poate ierta păcatele!”\b1Dar unii din învăţătorii legii, care stăteau acolo, şi-au zis în sinea lor:uacCând le-a văzut Isus credinţa, i-a spus paraliticului: „Fiule, păcatele îţi sunt iertate!”W`'N-au putut pătrunde prin mulţime până la Isus şi atunci au făcut o spărtură în acoperişul de lut al încăperii unde se afla Isus şi l-au coborât pe bolnav, cu tot cu targa, exact în faţa sa.J_ Au venit patru bărbaţi, ducând cu ei un paralitic pe o targa.^#Curând casa unde stătea deveni ticsită de lume, încât nu mai era nici un loc, nici măcar afară la uşă. Iar el le vestea Cuvântul. ] La câteva zile după aceea, Isus s-a întors la Capernaum, unde vestea sosirii lui s-a răspândit degrabă în tot oraşul.6\ g-În loc să facă cum i s-a spus, de îndată ce a plecat, omul a început să spună în dreapta şi-n stânga cum a fost el vindecat. Şi astfel Isus n-a mai putut intra direct în nici un oraş, ci a fost nevoit să rămână prin locuri pustii. Dar şi acolo au venit la el oameni de pretudindeni.H[  ,„Să nu cumva să spui cuiva despre asta! Ci du-te şi arată-te preotului şi adu jertfele poruncite de Moise pentru un lepros vindecat, ca toţi să vadă că ai fost curăţit.”=Z w+Îndată Isus i-a spus să plece, poruncindu-i aspru:GY  *Şi lepra a dispărut imediat iar omul a fost vindecat pe loc.{X q)Cuprins de milă, Isus a ridicat mâna şi l-a atins, zicând: „Bineînţeles că vreau! Fii vindecat!” ~~}}G||{{zyyaxxjwwMvv(uttmss*rr>qqpp:ooEn^mmRllfeePdccFcba`_B^R]]\[[*ZZPYY7XXWVV(UU>TT)SSFR1QePP,OODNMLLvKKJJaJIPHHGGFEsE0DCC7BBwB3A|A@@&?D>>x==F<<<;;m::t:9Y877t6655~54332a11l000/d.o-,++I**`)((;''a&&N%%4$)## "D!!n T}$L~LuX}B<=jl  Y < m mPa) / Când i-au întins-o, el i-a întrebat: „Al cui chip şi al cui titlu e înfăţişat aici?” Ei i-au răspuns: „Al împăratului.”q[ Isus a priceput vicleşugul lor şi a zis: „Arătaţi-mi o monedă şi am să vă răspund.”4a „Învăţătorule,” ziseră aceste iscoade, „noi ştim că spui adevărul fără teamă! Şi că nu te laşi influenţat de părerile şi dorinţele oamenilor, ci în mod sincer îi înveţi pe oameni căile lui Dumnezeu. Spune-ne acum, este drept să se plătească impozit Romei, sau nu?”.U Dar trimiseră îndată alţi conducători politici şi religioşi care să-l tragă de limbă, doar-doar o spune ceva care să le dea prilejul să-l aresteze.9k Conducătorii evrei voiră să-l aresteze chiar atunci, pe loc, pentru că folosise această pildă, întrucât ştiau prea bine la cine face el aluzie – ei erau viticultorii nemernici din istorioară. Dar se temeau să se atingă de el de teama gloatelor. Aşa că îl lăsară şi plecară de acolo.[/ Aceasta e lucrarea Domnului şi este uimitor să constaţi acest lucru.”;o Nu vă amintiţi să fi citit acest verset din Scripturi: «Piatra de temelie – piatra cea mai importantă dintr-o clădire – este cea pe care au aruncat-o zidarii!»/ Ce credeţi că va face proprietarul când va afla ce s-a întâmplat? Va veni şi-i va ucide pe toţi iar via o va da în arendă altora.^5 Aşa că l-au prins, l-au omorât iar trupul i l-au azvârlit afară din vie. 9 Dar când l-au văzut viticultorii că vine, şi-au zis: «Iată moştenitorul viei! Haideţi să-l ucidem şi astfel vom fi stăpâni pe ea!»uc În cele din urmă, l-a trimis pe acesta, crezând că lui îi vor acorda, negreşit, tot respectul./~W Pe următorul trimis l-au omorât; şi mai târziu alţii au fost fie bătuţi, fie ucişi, până când nu a mai rămas decât singurul fiu pe care îl avea.4}a Atunci proprietarul l-a trimis pe un alt om al său, care însă a avut parte de acelaşi tratament, numai că, mult mai aspru, deoarece a fost rănit rău la cap.b|= Dar lucrătorii l-au bătut măr pe om şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.r{] La vremea culesului şi-a trimis unul din oameni să-i ridice partea de recoltă ce i se cuvenea.Gz  Iată câteva din pildele pe care le-a istorisit Isus poporului în vremea aceea: „Un om a sădit o vie, a împrejmuit-o cu un zid, a săpat un teasc pentru must şi a zidit un turn de pază. Apoi a dat via în arendă unor viticultori localnici şi a plecat în călătorie spre o ţară îndepărtată..yU !Aşa că au spus: „Nu-ţi putem răspunde. Nu ştim.” La care şi Isus le răspunse: „Atunci nici eu nu am să vă răspund la întrebarea voastră!”x3 Dacă însă zicem că nu l-a trimis Dumnezeu, atunci ne sare lumea-n cap.” (Căci poporul, în unanimitate, era convins că Ioan fusese profet.)w Aici ei se sfătuiră zicând: „Dacă răspundem că Dumnezeu l-a trimis, atunci va zice: «Ei bine, atunci de ce nu l-aţi primit?»fvE Ce era cu Ioan Botezătorul? A fost el trimis de Dumnezeu sau nu? Răspundeţi-mi!”`u9 Isus răspunse: „Am să vă spun dacă-mi răspundeţi numai la o întrebare:mtS „Ce se petrece aici?” întrebară ei. „Cine ţi-a dat dreptul să-i goneşti pe negustori?”ksO mai marii preoţilor şi ceilalţi conducători evrei veniră la el să-i ceară socoteală.irK Între timp, au ajuns din nou la Ierusalim şi, pe când se plimbau prin zona templului,q1 Dar când vă rugaţi, iertaţi mai întâi pe oricine aveţi pică, pentru ca astfel şi Tatăl vostru din cer să vă ierte păcatele.”p{ Puteţi să vă rugaţi pentru absolut orice, şi DACĂ VEŢI CREDE, VEŢI AVEA CEEA CE AŢI cerut; al vostru e!o} veţi putea zice acestui Munte al Măslinilor: «Ridică-te şi aruncă-te în mare» şi ordinul vostru va fi executat. Singurul lucru care se cere este să credeţi într-adevăr şi să nu vă îndoiţi câtuşi de puţin! Ascultaţi-mă!n Drept răspuns, Isus zise ucenicilor: „Dacă veţi avea numai credinţă în Dumnezeu – şi acesta e un adevăr absolut –#m? Atunci Petru îşi aduse aminte ce spusese Isus smochinului şi exclamă mirat: „Uite, învăţătorule! Smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat!”l A doua zi dimineaţa, trecând pe lângă smochinul blestemat de el, observară că acesta s-a uscat de la rădăcină.Nk În seara aceea, ca de obicei, Isus cu ucenicii părăsiră oraşul.j+ Când au auzit mai marii preoţilor şi ceilalţi conducători evrei ce făcuse Isus, au început să pună la cale cum e mai bine să scape de el. Problema era teama că se vor răscula mulţimile, întrucât manifestau atât entuziasm faţă de învăţătura lui Isus.Si El le-a spus: „Este scris în Scripturi: «Templul Meu trebuie să fie un loc de rugăciune pentru toate naţiunile», şi, când colo, voi l-aţi transformat într-o speluncă de tâlhari.”Rh şi-i opri pe toţi ceilalţi să-şi mai aducă grămezile de mărfuri.Yg+ Întorcându-se cu toţii la Ierusalim, el intră în templu şi începu să-i gonească de acolo pe negustori şi pe clienţii acestora, răsturnând mesele zarafilor şi tarabele celor ce vindeau porumbei,fy Atunci Isus zise pomului: „Niciodată să nu mai dai rod!” Ucenicii l-au auzit când a spus aceste cuvinte.jeM La câţiva paşi înainte zări un smochin, care înfrunzise deja complet, şi se apropie de el să vadă dacă are ceva smochine. Dar nici urmă de smochine; nu erau decât frunze, căci nu era încă vremea să rodească.Yd+ A doua zi de dimineaţă, pe când părăseau Betania, i s-a făcut foame.Tc! Astfel îşi făcu intrarea în Ierusalim, pătrunzând în Templu. Privi cu atenţie înjur la toate şi apoi, fiind deja după amiaza târziu, porni împreună cu cei doisprezece ucenici spre Betania.b „Binecuvântată e Împărăţia adusă de el, Împărăţia părintelui nostru David!” – „Ocroteşte-l, Dumnezeule, pe Rege!”Aa{ Isus era în centrul alaiului, cu mulţimile care mergeau în faţa şi spatele său. Toţi strigau: „Trăiască Regele!” „Binecuvântat este cel ce vine în numele Domnului!” ` Şi mulţi oameni şi-au întins hainele pe drum înaintea lui, în timp ce alţii aruncau pe jos crengi înfrunzite de pe câmp._} Astfel, a fost adus mânzul la Isus iar ucenicii îi aruncară hainele lor pe spate, pentru ca Isus să poată călări.o^W Ei răspunseră că au poruncă de la Isus să facă aşa şi atunci oamenii nu se mai împotriviră.t]a Pe când îl dezlegau, nişte oameni i-au întrebat: „Dar ce faceţi, de ce dezlegaţi mânzul acela?”J\  Cei doi plecară şi găsiră mânzul legat în faţa unei case.[ Iar dacă vă întreabă cineva ce faceţi, spuneţi-i doar atât: «Stăpânul nostru are nevoie de el curând.»”CZ Intraţi în satul acela de colo”, le spuse el, „şi cum intraţi, veţi zări un mânz legat pe care nu a mai încălecat nimeni. Dezlegaţi-l şi aduceţi-mi-l aici.-Y U Pe când se apropiau de Betfaghe şi Betania, la marginea Ierusalimului, ajungând la Muntele Măslini lor, Isus îi trimise pe doi din ucenicii săi înainte.X5 4Isus îi zise atunci: „Bine, aşa va fi! Credinţa ta te-a vindecat.” Orbul îşi recapătă vederea imediat şi porni în urma lui Isus.zWm 3„Ce vrei să-ţi fac?” întrebă Isus. „O, învăţătorule”, spuse orbul, „doresc să văd!”VV% 2Bartimeu smulse de pe el haina, o aruncă cât colo şi se repezi spre Isus.CU 1Când îl auzi Isus, se opri locului în drum şi zise: „Spuneţi-i să vină încoace.” Atunci îi strigară orbului: „Haide, curaj! Ridică-te, căci te cheamă la el!”T 0„Taci!” ţipară câţiva la el. Dar el a început să strige şi mai tare: „O, Fiul lui David, ai milă de mine!”S /Când a auzit Bartimeu că Isus din Nazaret e prin apropiere, a început să strige tare: „Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!”R .Apoi au ajuns la Ierihon. Mai târziu, pe când părăseau oraşul, o mare mulţime de oameni se luă după ei. S-a întâmplat ca un cerşetor orb, pe nume Bartimeu, (fiul lui Timeu) să stea pe marginea drumului tocmai când trecea Isus pe acolo.1Q[ -Deoarece, nici chiar eu, Fiul omului, nu mă aflu aici ca să mi se slujească, ci să-i ajut pe alţii şi să-mi dau viaţa pentru răscumpărarea multora.”bP= ,Şi oricine vrea să fie cel mai mare dintre voi trebuie să fie sclavul tuturor.vOe +Dar între voi e altfel. Oricine vrea să fie mare între voi trebuie să fie slujitorul celorlalţi.N% *Aşa că Isus îi chemă la el şi le spuse: „Aşa cum ştiţi, regii şi cei mari de pe pământ fac pe grozavii faţă de oameni.bM= )Când au aflat ceilalţi ucenici ce ceruseră Iacob şi Ioan, s-au indignat foarte tare.rL] (Dar eu nu am dreptul să vă aduc pe tronurile de lângă mine. Lucrul acesta e stabilit deja.”K- '„Sigur că suntem!” ziseră ei. Şi Isus adăugă: „Într-adevăr, veţi bea din paharul meu şi veţi fi botezaţi cu botezul meu.lJQ &Isus le răspunse: „Nu ştiţi ce cereţi! Sunteţi voi în stare să beţi din cupa amară a durerii din care trebuie să beau eu? Sau să fiţi botezaţi cu botezul suferinţei cu care trebuie să fiu eu botezat?”I %„Noi am dori să ocupăm tronurile de lângă tine în Împărăţia ta,” spuseră ei, „unul la dreapta şi altul la stânga ta!”1H] $„Ce anume?” îi întrebă el.1G[ #Atunci Iacob şi Ioan, fiii lui Zebedei, se apropiară şi i se adresară cu o voce scăzută: „Învăţătorule, spuseră ei, am dori să ne faci un hatâr.”F "Mă vor batjocori şi mă vor scuipa, mă vor bate cu bicele lor şi mă vor ucide; dar după trei zile voi învia.”yEk !„Când vom ajunge acolo”, le spuse el, „Eu, Fiul omului, voi fi arestat şi dus în faţa mai marilor preoţilor şi a conducătorilor evrei, care mă vor condamna la moarte şi mă vor preda romanilor pentru a fi ucis. D În acest timp se aflau pe drumul care duce la Ierusalim şi Isus mergea înaintea lor, la o oarecare distanţă. Ucenicii îl urmau tulburaţi. Chemându-i la el, Isus le descrise încă o dată tot ce avea să i se întâmple la sosirea în Ierusalim. C  Mulţi din cei dintâi aici vor fi cei din urmă dincolo şi mulţi din cei din urmă aici vor fi dincolo cei dintâi.”qB[ fără să nu i se dea înapoi de o sută de ori pe atâta: case, fraţi, surori, mame, copii şi pământ – dar şi necazuri! Toate acestea vor fi ale lui aici pe pământ, iar în lumea de apoi va avea viaţă veşnică.HA  Dar Isus răspunse: „Vă asigur că n-a renunţat nimeni la ceva – casă, fraţi, surori, mamă, tată, copii sau avere – din dragoste pentru mine şi pentru a vesti Evanghelia,@3 Atunci Petru începu să înşire toate lucrurile la care renunţaseră el şi ceilalţi ucenici. „Am lăsat totul pentru a te urma”, spuse el.?' Isus îi privi ţintă şi spuse: „Pentru om asta e imposibil, dar nu pentru Dumnezeu, căci toate sunt cu putinţă la Dumnezeu.”e>C Ucenicilor nu le venea să creadă „Atunci cine mai poate fi mântuit?” întrebară ei. =  Este mai lesne să treacă o cămilă prin urechile unui ac decât să intre un bogat în Împărăţia lui Dummezeu.”.<U Cuvintele acestea îi uimiră. Astfel, Isus reluă ideea: „Cât de greu este pentru cei ce se bizuie pe bogăţii să intre în Împărăţia lui Dumnezeu!/;W Isus îl urmări cu privirea, apoi se îndreptă spre ucenici şi le spuse: „Este aproape imposibil ca bogaţii să intre în Împărăţia lui Dumnezeu.”U:# Atunci omul se posomorî la faţă şi plecă, pentru că era foarte bogat.n9U Privindu-l, Isus simţi o iubire adevărată pentru el. „Un singur lucru îţi mai lipseşte”, îi spuse el: „du-te şi vinde tot ce ai şi dă la săraci; vei avea o comoară în cer. Vino apoi şi urmează-mă.”k8O „Învăţătorule, nu am călcat nici măcar o dată vreuna din aceste legi”, răspunse omul.37_ Cât priveşte întrebarea ta, ce să spun – cunoşti poruncile: nu ucide, nu comite adulter, nu fura, nu minţi, nu înşela, respectă-ţi tatăl şi mama.”n6U „De ce mă numeşti bun?” întrebă Isus. „Numai Dumnezeu este cu adevărat bun.J5  Tocmai pe când se pregătea să pornească într-o călătorie, veni la el în fugă un om, care îngenunche şi-l întrebă: „Bunule învăţător, ce să fac ca să ajung în cer?”b4= Apoi luă copiii în braţe, îşi puse mâinile peste capetele lor şi-i binecuvântă.%3C Vă spun cu toată hotărârea, că oricine refuză să vină la Dumnezeu ca un copilaş în veac nu va fi lăsat să intre în Împărăţia sa.”S2 Dar când a văzut Isus ce se întâmplă, tare nu i-a plăcut de ucenici şi le-a zis: „Lăsaţi copiii să vină la mine, căci a unora ca ei este Împărăţia lui Dumnezeu. Nu-i alungaţi!$1A Odată, când nişte mame şi-au adus copiii la Isus pentru a fi binecuvântaţi, ucenicii, cu degetul la buze, le-au făcut semn să nu-l deranjeze.p0Y Iar dacă o soţie divorţează de soţul ei şi se recăsătoreşte, şi ea comite adulter.”/ El le-a spus: „Când un bărbat divorţează de soţie pentru a se căsători cu alta, comite adulter împotriva ei.k.O Mai târziu, când a rămas singur cu ucenicii în casă, ei au deschis din nou subiectul acesta.U-# Şi nici un om nu are voie să despartă ceea ce Dumnezeu a unit.”t,a şi el şi soţia să fie uniţi, aşa încât să nu mai fie doi, din acel moment, ci unul singur.N+ de aceea, urmează ca bărbatul să-şi lase tatăl şi mama,5*c Categoric însă că aceasta nu e calea lui Dumnezeu. Căci de la bun început el i-a făcut pe bărbat şi femeie să fie uniţi pentru totdeauna prin căsătorie;)! „Şi de ce spune aşa?” întrebă Isus. „Am să vă spun eu de ce: este o concesie pentru inimile voastre împietrite.(% „El spune că divorţul e legal”, răspunseră ei. „Zice că bărbatul nu are decât să-i dea soţiei o scrisoare de despărţire.”O' „Ce spune Moise referitor la divorţ?” îi întrebă Isus.w&g Au venit nişte farisei şi l-au întrebat: „Aprobi divorţul?” Fireşte, voiau să-l prindă în cursă.^% 7 Apoi părăsi Capernaumul, îndreptându-se spre hotarele de sud ale Iudeii, în regiunea de la răsărit de râul Iordan. Şi, ca întotdeauna, n-au lipsit mulţimile, pe care el, ca de obicei, le învăţa.?$w 2Sarea bună nu mai are valoare dacă-şi pierde sărătura; nu mai poate da gust la nimic. Deci aveţi grijă să nu vă pierdeţi aroma! Trăiţi în pace unii cu alţii.”0#[ 1unde toţi sunt săraţi cu foc.]"3 0acolo unde viermele nu moare niciodată şi focul nu se stinge nicicând –3!_ /Şi dacă ochiul tău e păcătos, scoate-l. Mai bine să intri în Împărăţia lui Dumnezeu chior, decât să ai doi ochi cu care să vezi flăcările iadului,A } .decât să ai două picioare care te duc în iad.iK -Dacă piciorul te duce la păcat, taie-l. Mai bine şchiop, dar să trăieşti în veci,Q ,decât să fii aruncat în focul de nestins al iadului cu două.hI +Dacă mâna ta face rău, tai-o. Mai bine să trăieşti în veci cu o singură mână,hI *Dar dacă cineva face pe unul din micuţii aceştia care cred în mine să-şi piardă credinţa, ar fi mai bine pentru acel om dacă i s-ar lega de gât o piatră uriaşă de moară şi ar fi aruncat în mare.5 )Dacă vă dă cineva şi un pahar de apă, din pricină că sunteţi ai lui Cristos, adevărat vă spun că acela nu-şi va pierde răsplata.@{ (Oricine nu este împotriva noastră este cu noi.$A '„Nu-i interziceţi,” spuse Isus. „Fiindcă nici unul din cei care fac minuni în numele meu nu se va întoarce curând împotriva mea.gG &Unul din ucenicii săi, Ioan, îi spuse într-o zi: „Învăţătorule, am văzut un om care făcea uz de numele tău pentru a izgoni demoni dar i-am spus să nu mai facă acest lucru, căci nu este din grupul nostru.”=s %„Oricine primeşte cu drag, în numele, meu un copilaş ca acesta pe mine mă primeşte şi oricine mă primeşte pe mine îl primeşte pe Tatăl meu, care m-a trimis!”Q $Apoi aşeză un copilaş între ei şi, luându-l în braţe, le spuse: 9 #El se aşeză, îi chemă în jurul său şi le spuse: „Oricine vrea să fie cel mai mare trebuie să fie cel mai mic, slujitorul tuturor!”  "Dar lor le era ruşine să răspundă, căci avuseseră discuţii contradictorii, căutând să afle cine e cel mai mare dintre ei.=s !Şi astfel au ajuns la Capernaum. După ce se instalară în casa în care urmau să stea, el îi întrebă: „Despre ce vorbeaţi între voi când veneam pe drum?”M Dar ei nu înţelegeau şi se temeau să întrebe la ce se referă.{ Obişnuia să le spună: „Eu, Fiul omului, voi fi trădat şi ucis iar la trei zile după aceea voi învia.”)K Părăsind regiunea aceea, porniră prin Galileea, unde Isus încercă să evite lumea, cu scopul de a petrece mai mult timp cu ucenicii, învăţându-i.V% Isus răspunse: „Cazuri ca acesta necesită rugăciune şi post.” După aceea, când Isus rămase singur cu ucenicii în casă, ei îl întrebară: „Noi de ce n-am putut izgoni demonul?”{ o Dar Isus îl luă de mână şi-l ajută să se ridice şi să se ţină pe picioare până îşi reveni complet!m S Atunci demonul scoase un ţipăt groaznic, zgâlţâindu-l pe copil din nou, după care îl părăsi. Băiatul însă zăcea fără vlagă, livid şi, după toate aparenţele, mort. Un murmur trecu prin mulţime: „A murit.”o W Când văzu Isus că se îngroaşă rândurile mulţimii, certă demonul. „O, demon de surzenie şi muţenie,” spuse el, „îţi poruncesc să ieşi din copilul acesta şi să nu mai intri în el niciodată!”i K Tatăl răspunse numaidecât: „Dar eu AM credinţă; o ajută-mă numai să am mai MULTĂ!”c ? „Dacă pot?” întrebă Isus. „ORICE e posibil dacă ai credinţă.”w Şi demonul îl face să cadă în foc ori în apă, ca să-l omoare. O, ai milă de noi şi fă ceva dacă poţi.”  „De câtă vreme e aşa?” îl întrebă Isus pe părintele copilului. Acesta răspunse: „De când era mic de tot.)K Şi îi aduseră băiatul, dar când îl văzu demonul pe Isus, îl zgâlţâi îngrozitor pe copil, care căzu la pământ, zvârcolindu-se cu spume la gură.H  Isus spuse ucenicilor săi: „Ah, ce mică vă e credinţa! Câtă vreme mai trebuie să stau cu voi ca să credeţi? Câtă răbdare să mai am cu voi? Aduceţi-l la mine.” Şi ori de câte ori pune demonul stăpânire pe el, îl izbeşte de pâmânt, făcându-l să spumege la gură, să scrâşnească din dinţi şi să se înţepenească tot. M-am rugat de ucenicii tăi să izgonească demonul, dar n-au putut face acest lucru.”%C Un bărbat din mulţime luă cuvântul, spunând: „Învăţătorule, mi-am adus fiul să-l vindeci, căci nu poate vorbi, fiindcă e posedat de un demon.7i „Ce s-a întâmplat?” întrebă el.jM Mulţimea îl privi temătoare pe Isus cum venea spre ea şi apoi alergă în întâmpinarea sa.$A La poalele muntelui găsiră o mare mulţime împrejurul celorlalţi nouă ucenici, care erau prinşi într-o discuţie cu nişte conducători evrei.a; dar că „i-au făcut ce au vrut ei”, exact aşa cum prevestiseră profeţii.~} Isus conveni că mai întâi trebuie să vină Ilie pentru a pregăti calea – şi spuse că, de fapt, el a venit deja,A}{ Începură să-l întrebe despre un lucru pe care îl tot pomeneau conducătorii religioşi ai evreilor, anume că Ilie trebuie să se întoarcă înainte de venirea lui Mesia.|' Aşadar ei au păstrat acest secret, deşi vorbeau adesea despre el, întrebându-se ce voise Isus să spună prin: „înviat din morţi.”{  Pe când coborau coasta muntelui, el le spuse să nu pomenească vreodată ce au văzut până când va fi înviat din morţi.pzY Apoi priviră deodată înjur şi iată că Moise şi Ilie nu mai erau – rămăsese doar Isus cu ei.,yQ Însă pe când rostea aceste cuvinte, un nor îi învălui, ascunzând soarele şi o voce din nor zise: „Acesta e Fiul meu prea iubit, de EL să ascultaţi!”x Spusese acestea doar ca să se afle în vorbă, fiindcă intrase o spaimă cumplită în el şi nu mai ştia ce să zică. w „Învăţătorule, dar asta e minunat!” exclamă Petru. „O să facem aici trei colibe, câte una pentru fiecare din voi…”Iv  Atunci au apărut Ilie şi Moise şi au stat de vorbă cu Isus. u  şi hainele i s-au făcut albe de nu te puteai uita la ele, cum niciodată nu s-ar fi putut face printr-un procedeu pământesc.:tm La şase zile după aceasta Isus i-a luat pe Petru, Iacob şi Ioan pe vârful unui munte. Nu mai era nimeni acolo. Deodată faţa a început să-i strălucească de slavă5s e Isus a continuat, spunând ucenicilor: „Unii din voi, cei prezenţi aici, nu vor muri până nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind cu mare putere!”frE&De cei cărora le este ruşine de mine şi de mesajul meu în aceste zile de necredinţă şi păcat, îmi va fi şi mie, Fiul omului, ruşine când mă voi înapoia în slava Tatălui meu, cu îngerii sfinţi.”Rq%Căci are oare vreun lucru mai mare valoare decât omul însuşi?opW$Şi ce folos va avea un om să câştige toată lumea, dacă se va pierde pe sine între timp?loQ#Dacă insistaţi să vă păstraţi viaţa, o veţi pierde. Numai acei care renunţă la viaţa lor, de dragul meu şi de dragul Evangheliei, vor ajunge vreodată să cunoască ce înseamnă să trăieşti cu adevărat.An{"Apoi îi îndemnă pe ucenici şi pe toţi oamenii care se aflau acolo să se apropie şi să asculte. „Dacă vreţi careva din voi să fiţi urmaşii mei”, le spuse el, „atunci trebuie să renunţaţi la plăcerile voastre şi să vă purtaţi crucea pe umăr, urmându-mă pas cu pas.xmi!Isus se întoarse, privi spre ucenici, şi-i spuse apoi lui Petru, pe un ton foarte aspru: „Piei din ochii mei, Satano! Tu, Petru, priveşti lucrurile doar din punct de vedere omenesc, nu din punctul de vedere al lui Dumnezeu.”l El discută deschis aceste lucruri cu ei, dar Petru îl luă deoparte să-l dojenească. „Să nu mai spui aşa ceva” îi zise el.xkiApoi începu să le vorbească despre lucrurile groaznice pe care avea să le sufere, cum va fi respins de bătrâni, de mai marii preoţilor şi de ceilalţi conducători evrei – cum avea să fie ucis şi cum va învia după trei zile.1j]Isus îi preveni să nu spună nimănui.i{Atunci Isus îi întrebă: „Dar voi cine credeţi că sunt?” Petru răspunse îndată: „Tu eşti Mesia.”1h[„Unii cred că eşti Ioan Botezătorul”, răspunseră ucenicii, „pe când alţii spun că eşti Ilie sau vreun alt profet din vechime revenit printre cei vii.”LgDupă aceea, Isus şi ucenicii părăsiră Galileea, plecând spre satele din Cezareea Filipi. Pe drum Isus îi întrebă: „Cine cred oamenii că sunt eu? Ce zic ei despre mine?”jfMIsus îl trimise acasă la ai săi. „Să nu mai treci însă prin sat”, îi spuse el.We'Atunci Isus îşi puse mâinile din nou peste ochii omului – şi, când omul privi încordat, vederea i se restabili complet. Acum vedea totul desluşit şi ochii lui sorbeau cu nesaţ imaginile din jur."d=Omul privi înjur şi răspunse: „Da, văd nişte oameni, dar nu-i văd prea clar; îmi par ca nişte trunchiuri de copaci ce umblă de colo, colo!”c7Isus îl aduse pe orb de mână afară din sat, scuipă peste ochi şi îşi puse mâinile peste el. „Vezi ceva acum?” îl întrebă Isus.b}Când sosiră la Betsaida, nişte oameni îi aduseră un orb, implorându-l să se atingă de el şi să-l vindece.La„Şi voi tot vă mai frâmântaţi că nu avem pâine?”`„Şi când i-am hrănit pe cei patru mii cu şapte pâini, cât a rămas?” „Şapte coşuri,” răspunseră ei.<_qCum rămâne cu cei cinci mii de bărbaţi pe care i-am hrănit cu cinci pâini? Câte coşuri de firimituri aţi strâns după aceea?” „Douăsprezece,” spuseră ei.T^!După cum spunea Isaia: «Aveţi ochi, ca să vedeţi cu ei – dar, atunci, de ce nu priviţi? De ce nu vă deschideţi urechile ca să auziţi?» Nu sunteţi în stare să ţineţi minte nimic?F]Isus şi-a dat seama despre ce discută şi le-a zis: „Nu despre aceasta e vorba! Nu înţelegeţi? Oare atât de mult vi s-au împietrit inimile, de nu mai puteţi pricepe nimic?\%„Ce vrea să spună cu asta?”, se întrebară ucenicii. Până la urmă şi-au zis că se referea la faptul că uitaseră să ia pâine.[În timpul traversării, Isus le spuse pe un ton grav: „Feriţi-vă de aluatul regelui Irod şi al fariseilor.” Z Dar ucenicii uitaseră să ia hrană de drum înainte de a pleca şi acum nu mai aveau decât o singură pâine în barcă.eYC Astfel, se întoarse la barcă şi îi lăsă acolo, trecând de cealaltă parte a lacului. X9 Isus se posomorî la auzul acestor cuvinte şi zise: „Nici să nu vă gândiţi la aşa ceva. Dar câte minuni mai vreţi voi să vedeţi?”cW? Când au aflat conducătorii evrei din localitate de sosirea sa, au venit îndată să aibe o discuţie cu el. „Fă-ne o minune!” spuseră ei. „Fă să se întâmple ceva pe cer şi atunci vom crede în tine.”Vw Imediat după aceasta, Isus s-a urcat într-o barcă împreună cu ucenicii şi a ajuns în regiunea Dalmanutha.pUY Erau vreo patru mii de oameni acolo şi, când s-au adunat resturile, s-au umplut şapte coşuri mari!QTAu mâncat toţi şi s-au săturat, după care Isus îi trimise acasă.SSe mai găsiră şi vreo câţiva peştişori pentru care Isus mulţumi, de asemenea, şi porunci ucenicilor să-i împartă.BR}Isus ceru mulţimii să se aşeze jos. Apoi luă cele şapte pâini, mulţumi lui Dumnezeu pentru ele, le rupse în bucăţi şi le înmână ucenicilor, ca să le împartă oamenilor.\Q1„Câte pâini aveţi?” îi întrebă el. „Şapte”, răspunseră ei.pPY„Nu am înţeles… trebuie să le facem rost de mâncare aici în deşert?” întrebară ucenicii.vOeIar dacă-i trimit acasă nemâncaţi, vor leşina pe drum, căci unii din ei au venit de departe.”N{„Mi-e milă de oamenii aceştia”, spuse el, „căci sunt aici de trei zile şi nu mai au nimic de mâncare.:M oÎntr-o zi, cam pe la aceeaşi oră, când din nou se adună o mulţime mare de oameni, s-a terminat iarăşi hrana. Isus şi-a chemat ucenicii să discute cu ei situaţia.L%căci erau copleşiţi de uimire şi rosteau întruna: „Tot ce face el e minunat; vindecă până şi surzenia şi bâlbâiala!”4Ka$Isus le-a poruncit să nu vorbească nimănui despre cele întâmplate. Dar cu cât le cerea mai mult acest lucru, cu atât mai tare vorbeau ei în dreapta şi-n stingă,nJU#Îndată urechile omului s-au deschis, limba i s-a dezlegat şi a început să vorbească desluşit.zIm"A privit spre cer şi, cu un suspin adânc, i-a spus:«Eph-phatha!” (adică „Deschide-te!”).$HA!După ce l-a luat deoparte, la o oarecare distanţă de mulţime, Isus şi-a introdus degetele în urechile omului Apoi a scuipat şi a atins limba omuluiG Acolo nişte oameni i-au adus un surdo-mut şi toţi s-au rugat stăruitor să-şi pună mâinile peste el şi să-l vindece.FApoi Isus a părăsit ţinutul Tirului şi, trecând prin Sidon, s-a întors la Marea Galileii, în ţinutul celor Zece Oraşe.tEaEa s-a dus acasă şi a găsit copila stând întinsă în pat, liniştită, căci demonul ieşise din ea.}DsAtunci el i-a răspuns: „Fiindcă astfel ai răspuns, poţi să te duci; demonul a ieşit din fiica ta.”Cy„Da, Doamne, a răspuns femeia, dar până şi câinii de sub masă mănâncă fărâmiturile ce cad de la copii.”B)„Mai întâi, să se sature copiii, i-a răspuns el. Căci nu e drept să iei pâinea de la copii şi s-o arunci la câini.”AyFemeia era de origine greacă, o feniciană din Siria. Ea s-a rugat fierbinte de Isus să alunge demonul din fiica ei.@-Dimpotrivă, de îndată ce a auzit despre el, o femeie a cărei fetiţă era stăpânită de un duh rău a venit şi i s-a aruncat la picioare.]?3Isus a plecat din locul acela şi a sosit în ţinutul Tirului şi Sidonului. A intrat într-o casă şi n-a dorit să ştie nimeni că se află acolo; dar n-a fost chip să rămână secretă prezenţa sa.Y>+Toate aceste rele ies dinăuntru şi-l fac pe om să fie «necurat.»”d=Alăcomia, răutatea, înşelăciunea, desfrâul, invidia, aroganţa şi nebunia.”{<oCăci dinăuntru, din inima omului, ies gândurile rele, imoralitatea sexuală, furtul, omorul, adulterul,T;!Apoi a continuat: „Ceea ce iese din om – aceea îl întinează.(:IFiindcă nu intră în inima lui, ci în stomac iar de acolo este eliminat din corp.” (Spunând aceasta, Isus a declarat orice hrană „curată”.)79g„De ce sunteţi atât de greoi?” i-a întrebat el. „Nu înţelegeţi oare că nici un lucru din afară care pătrunde în om nu-l poate face «necurat»?z8mDupă ce s-a despărţit de mulţime şi a intrat în casă, ucenicii l-au rugat să le explice această pildă. !h~~ }||<{{>zyxwwUvvKutss r-qpponnmm)lkk{jj:iiJhgffe;dccbb3aa`__z^^^$]]g\\[b[ ZZ YXXWWBVUTTeSSRRhQQ/P^ONNMwLLKKUJJ1InIH]GGqFFYEEPDCCzBB9A@@\@?>>O=y<În vremea lui Irod, regele Iudeii, era un preot pe nume Zaharia, care aparţinea cetei preoţeşti a lui Abia. Soţia lui descindea şi ea din Aaron.RY pentru ca să cunoşti certitudinea lucrurilor ce ţi s-au încredinţat.FX Prin urmare, după ce eu însumi am cercetat cu de-amănuntul toate aceste lucruri de la începutul lor, mi s-a părut nimerit şi mie să-ţi fac o expunere ordonată, prea alesule Teofil,wW iaşa cum ne-au fost transmise de cei care au fost de la început martori oculari şi slujitori ai cuvântului.dV EMulţi şi-au propus să facă o relatare a lucrurilor care s-au împlinit printre noi,U'Şi ucenicii au pornit peste tot, predicând, şi Domnul era cu ei, confirmând ceea ce spuneau ei prin minunile care însoţeau mesajul lor.T{După ce a terminat Domnul Isus de vorbit cu ei, a fost înălţat la cer şi s-a aşezat la dreapta lui Dumnezeu.NSEi vor putea ţine în mână şerpi, fără să fie vătămaţi, iar dacă vor bea ceva otrăvitor, nu le va face rău, şi-şi vor putea pune mâinile peste cei bolnavi, vindecându-i.” R Şi iată semnele care vor însoţi pe cei care cred: în numele meu, vor scoate afară demoni, vor vorbi în alte limbi.vQeCei care cred şi se botează vor fi mântuiţi, dar cei care refuză să creadă vor fi condamnaţi.PŞi apoi le spuse: „Voi trebuie să mergeţi în toată lumea şi să predicaţi Evanghelia tuturor de pretutindeni.xOiMai târziu, s-a arătat celor doisprezece ucenici pe când aceştia stăteau împreună la masă. El îi mustră pentru necredinţa lor, pentru refuzul lor încăpăţânat de a-i crede pe cei care îl văzuseră înviat din morţi.N- Când, în sfârşit, şi-au dat seama cine este, au luat-o la fugă înapoi spre Ierusalim să le spună celorlalţi, dar nimeni nu i-a crezut.FM Mai târziu, în cursul aceleiaşi zile, s-a arătat la doi oameni care plecaseră de la Ierusalim, dar aceştia nu l-au recunoscut la început, întrucât îşi schimbase înfăţişarea.L7 Dar ei n-au crezut-o.K I-a găsit pe ucenici cu ochii înlăcrimaţi de durere şi le-a spus bucuroasă că l-a văzut pe Isus şi că este viu!%JC Isus a înviat în zorii zilei de duminică şi prima persoană care l-a văzut a fost Maria Magdalena – femeia din care Isus scosese şapte demoni.IFemeile o luară la fugă de la mormânt, tremurând de spaimă şi nedumerire, nemaiputând scoate nici o vorbă de îngrozite ce erau.[H/Acum mergeţi şi transmiteţi acest mesaj ucenicilor săi, inclusiv lui Petru: «Isus se duce înaintea voastră în Galileea. Vă veţi întâlni cu el acolo, exact aşa cum v-a spus înainte de a muri»”.XG)Dar îngerul le spuse: „Nu fiţi atât de surprinse. Doar aţi venit să-l căutaţi pe Isus Nazarineanul care a fost răstignit, nu-i aşa? Nu mai e aici – a înviat! Priviţi, aici zăcea trupul său.|FqAtunci intrară şi, ce să vezi, în dreapta stătea un tânăr îmbrăcat în alb. Femeile tresăriră speriate.%ECDar când ajunseră acolo, priviră în sus şi observară că piatra – care era foarte grea – fusese deja dată în lături, mormântul fiind deschis.kDOPe drum discutară între ele cum ar putea oare să dea la o parte piatra uriaşă de la intrare.mCSA doua zi, dis-de-dimineaţă, chiar la răsăritul soarelui, duseră aceste mirodenii la mormânt.3B aÎn seara următoare, după ce a trecut Sabatul, Maria Magdalena şi Salome împreună cu Maria mama lui Iacob, ieşiră să cumpere mirodenii pentru îmbălsămare.jAM/Maria Magdalena şi Maria, mama lui lose, priveau cum este aşezat trupul lui Isus în mormânt.\@1.Iosif cumpărase un cearşaf lung din in cu care înfăşură trupul lui Isus, îl coborî de pe cruce, şi-l puse într-un mormânt săpat în stâncă, după care prăvăli o piatră mare în faţa intrării.`?9-Ofiţerul adeveri faptul şi atunci Pilat îi spuse lui Iosif că poate să ia trupul.>#,Lui Pilat nu îi venea să creadă că Isus a şi murit, de aceea, a chemat ofiţerul roman răspunzător să-l întrebe dacă e adevărat.y=k+Iosif din Arimateea, un membru respectat al Curţii supreme evreieşti (care, în ceea ce-l privea, aştepta cu nerăbdare venirea Împărăţiei lui Dumnezeu), şi-a luat inima în dinţi şi s-a dus la Pilat să-i ceară trupul lui Isus.d<A*Toate acestea s-au întâmplat în preziua Sabatului. Spre sfârşitul după-amiezii,;5)Acestea, împreună cu multe alte galileene care-l urmau, îl îngrijiseră când era în Galileea şi acum veniseră împreună cu el la Ierusalim. :(Nişte femei priveau de la distanţă – Maria Magdalena, Maria (mama lui Iacob cel tânăr şi a lui lose), Salomeea şi altele.9)'Când văzu ofiţerul roman care stătea lângă cruce cum îşi dădu Isus duhul, exclamă: „Acesta era într-adevăr Fiul lui Dumnezeu!”L8&Perdeaua din templu se rupse imediat în două, de sus până jos.I7 %Atunci Isus scoase alt strigăt puternic şi îşi dădu duhul.46a$Aşa că unul din ei a alergat şi a adus un burete, l-a înmuiat în vin acrit şi i l-a întins pe un băţ. „Să vedem dacă va veni Ilie să-l dea jos!” spuse el.@5{#Unii din cei prezenţi au crezut că-l cheamă pe Ilie.4"Atunci Isus a strigat cu voce tare: „Eli, Eli, lama sabactani?” („Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?”){3o!Pe la amiază, s-a lăsat un întuneric peste întreaga ţară, care a durat până la ora trei după masă.J2  „Ascultă Mesia!” (adică „Regele Israelului”), îi strigau ei, „coboară de pe cruce şi o să te credem!” Până şi cei doi tâlhari, care mureau împreună cu el, îl insultau.i1KMai marii preoţilor şi conducătorii religioşi stăteau şi ei în jurul crucii, făcând glume pe seama lui Isus. „Nu-i aşa că se pricepe să-i «mântuie pe alţii», ziceau ei, pe el însă nu se poate mântui!”_07„Ha, ha! Ia te uită la tine!” urlau ei. „Şi zi aşa, poţi să distrugi templul şi să-l construieşti în trei zile! Dacă eşti aşa grozav, salvează-te pe tine mai întâi şi coboară de pe cruce!”Z/-Oamenii care treceau pe acolo îl batjocoreau şi dădeau din cap în derâdere.g.GŞi astfel s-a împlinit Scriptura care zice: „El a fost socotit în rândul celor răi.”-În dimineaţa aceea, au mai fost răstigniţi şi doi tâlhari, ale căror cruci au fost plasate de o parte şi de alta a crucii sale.y,kPe cruce, deasupra capului, a fost prinsă o tăbliţă cu acuzaţia ce-i fusese adusă: „Regele evreilor.”<+sRăstignirea a avut loc pe la ora nouă dimineaţa.Y*+Şi apoi l-au răstignit – după care au dat cu zarurile pentru hainele sale.P)Acolo i s-a dat să bea vin dres cu ierburi amare, dar el l-a refuzat.Z(-L-au dus pe Isus într-un loc numit Golgota. (Golgota înseamnă căpăţână.)"'=Simon din Cirena, care se întorcea de la câmp chiar atunci, a fost forţat să ducă crucea lui Isus. (Simon era tatăl lui Alexandru şi Rufus.)4&aCând, în cele din urmă, s-au plictisit de această distracţie, i-au scos roba purpurie şi l-au îmbrăcat din nou cu hainele lui, ducându-l la locul de răstignire.}%sŞi-l loveau în cap cu o trestie şi-l scuipau, plecându-se înaintea lui – chipurile, să i se „închine”.I$ Apoi îl salutară, ţipând: „Trăiască regele evreilor!” # îl îmbrăcară într-o mantie purpurie şi-i împletiră o cunună de spini lungi şi ascuţiţi pe care i-o aşezară pe cap.s"_Atunci, soldaţii romani îl aduseră la cazarma de la palat, chemară întreaga gardă a palatului,3!_Atunci Pilat, temându-se de o răscoală şi vrând să potolească mulţimea, îl eliberă pe Baraba. Pe Isus porunci să-l biciuască, şi-l dădu să fie răstignit.x i„Dar de ce?” întrebă Pilat. „Ce rău a făcut?” Ei însă urlau şi mai tare: „Răstigneşte-l!”G Ei îi răspunseră într-un strigăt: „Răstigneşte-l!”  „Dar dacă-l eliberez pe Baraba”, îi întrebă Pilat, „cu omul acesta, căruia îi ziceţi «regele» vostru, ce să fac?” Dar, în această situaţie, mai marii preoţilor au incitat gloata să ceară eliberarea lui Baraba, în locul lui Isus.4a (Căci de pe acum începuse să-şi dea seama că e vorba de o înscenare, pusă la cale de mai marii preoţilor din invidie pentru popularitatea de care se bucura Isus.)ta „Ce-aţi zice să vi-l dau pe Regele iudeilor? Întrebă Pilat. „Nu vreţi să vi-l eliberez pe el?” O ceată zgomotoasă începuse deja să se îmbulzească înspre Pilat, cerându-i să le elibereze un deţinut, ca de obicei.2]Unul dintre deţinuţii aflaţi în închisoare pe atunci era Baraba, care fusese condamnat împreună cu alţii, pentru omoruri săvârşite în timpul unei răscoale.Pilat avea obiceiul să elibereze câte un deţinut evreu în fiecare an de Paşti – pe oricine se întâmpla să-l ceară poporul.PDar Isus nu mai scoase nici un cuvânt, spre marea uimire e lui Pilat.r]iar Pilat îl întrebă: „De ce nu spui nimic? Ce e cu toate învinuirile acestea care ţi le aduc?”BAtunci mai marii preoţilor îl acuzară de multe delicte}sPilat îl întrebă: „Tu eşti Regele evreilor?” „Da,” răspunse Isus, „aşa e cum zici.”y mDis-de-dimineaţă mai marii preoţilor, bătrânii şi teologii – întreaga Curte Supremă – se întâlniră pentru a discuta pasul următor. Hotărâră să-l trimită pe Isus sub escortă înarmată la Pilat, guvernatorul roman.+HŞi imediat cântă cocoşul a doua oară. În clipa aceea, lui Petru îi trecură prin minte ca un fulger cuvintele lui Isus: „Înainte să cânte cocoşul de două ori, te vei lepăda de mine de trei ori.” Atunci Petru nu mai rezistă şi izbucni în plâns.oWGEl începu să se blesteme şi să jure. „Nu-l cunosc pe omul acesta de care vorbiţi”, spuse el.7gFPetru negă din nou. După un timp, alţii care stăteau în jurul focului începură să-i spună lui Petru: „Şi tu faci parte dintre ei, că doar eşti din Galileea!”zmEFata îl zări şi acolo şi începu să spună la toată lumea: „Uitaţi-l! Acela e un ucenic al lui Isus!”DPetru negă. „Habar n-am despre ce vorbeşti!” spuse el şi se duse în fundul curţii. Tocmai atunci cântă un cocoş.e CCÎl privi atentă o clipă, apoi zise cu glas tare: „Şi tu erai cu Isus Nazarineanul.”" =BÎn timpul acesta, Petru se afla jos în curte. Una din slujnicile care lucra la Marele Preot în casă l-a zărit pe Petru încălzindu-se la foc.t aAAtunci unii din ei au început să-l scuipe; l-au legat la ochi şi au început să-l lovească cu pumnii în obraz. „Profetule, cine te-a lovit acum?”, rânjeau ei. Până şi gardienii l-au lovit cu pumnii când l-au luat cu ei.l Q@Mai are vreun rost să căutăm martori?” În unanimitate, ei au votat condamnarea sa la moarte.\ 1?Atunci Marele Preot îşi sfâşie hainele şi zise: „Ce altceva ne mai trebuie?>Isus zise: „Da eu sunt, şi mă veţi vedea stând la dreapta lui Dumnezeu şi întorcându-mă pe pământ pe norii cerului.”yk=Isus însă nu dădu nici un răspuns. Atunci Marele Preot îl întrebă: „Eşti Mesia, Fiul lui Dumnezeu?”<qw;Dar nici de data aceasta nu s-au potrivit versiunile!1[:„Noi l-am auzit zicând: «Voi distruge templul acesta făcut de mâna omului şi în trei zile voi zidi la loc altul, care nu mai e făcut de mâini omeneşti!»”G9În cele din urmă, s-au ridicat unii cu minciuni şi au zis:fE8Mai mulţi martori falşi s-au oferit să aducă dovezi, dar aceştia se contraziceau mereu.\17Înăuntru, mai marii preoţilor, împreună cu întreaga Curte Evreiască Supremă încercau să găsească o vină lui Isus, suficientă pentru a-l condamna la moarte. Dar toate eforturile lor erau zadarnice./6Petru venea în urmă, la o mare distanţă şi se furişă înăuntru pe poarta casei Marelui Preot şi se ghemui lângă foc printre servitori.-5Isus fu condus la reşedinţa Marelui Preot, unde se adunară în curând toţi mai marii preoţilor şi ceilalţi conducători religioşi.\~14acesta reuşi să scape, dar haina i se rupse în încăierare, aşa că fugi gol.}-3Mai era totuşi un tânăr care-l urma de departe, îmbrăcat doar cu o cămaşă de noapte de in. Când încercă gloata să pună mâna pe el,G|2Între timp, toţi ucenicii săi l-au părăsit şi au fugit.G{1De ce nu m-aţi arestat în templu? Eram zilnic acolo, învăţându-i pe oameni. Dar lucrurile acestea se întâmpla ca să se împlinească profeţiile care vorbesc despre mine.”z0Isus îi întrebă: „Ce sunt eu, un tâlhar primejdios, de aţi venit să mă arestaţi înarmaţi până-n dinţi?_y7/Dar cineva scoase o sabie şi lovi pe servitorul marelui preot, retezându-i urechea.?xy.Cei veniţi cu el l-au prins pe Isus şi l-au arestat.w)-Astfel, de îndată ce sosiră, se duse ţintă la Isus. „Învăţătorule!” exclamă el şi-l îmbrăţişa cu mare paradă de prietenie. v,Iuda le spuse: „Veţi şti pe care să-l arestaţi când voi merge să-l salut. Atunci îl veţi putea ridica fără probleme.”Ru+Şi pe când rostea aceste cuvinte, sosi Iuda (unul din ucenicii săi) cu o gloată, înarmată cu săbii şi ciomege, ce fusese trimisă de mai marii preoţilor şi ceilalţi conducători evrei.ltQ*Haideţi, ridicaţi-vă. Trebuie să mergem. Priviţi! Iată-l pe cel ce mă trădează!”>su)A treia oară când se întoarse la ei le spuse: „Dormiţi mai departe şi odihniţi-vă. Ba nu, staţi! Căci timpul de somn s-a sfârşit. Sunt vândut unor oameni răi.r}(Apoi se întoarse iarăşi la ei şi-i găsi dormind, fiindcă erau foarte obosiţi. Nici nu mai ştiură ce să spună.Sq'Şi plecă din nou să se roage, repetând stăruitor aceleaşi dorinţe.p &Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită. Căci deşi duhul este plin de râvnă, trupul este slab.”9ok%Apoi se întoarse la cei trei ucenici şi-i găsi adormiţi. „Simone!” spuse el. „Ai adormit!? N-ai fost în stare să veghezi cu mine nici măcar un ceas?n$„O, Tată, spuse el, la tine totul e posibil. Ia de la mine această cupă. Totuşi voia ta să se facă, nu a mea.”+mO#Se duse puţin mai înainte şi căzu cu faţa la pământ, rugându-se ca, dacă e cu putinţă, ceasul îngrozitor ce-l aşteaptă să nu mai vină niciodată.l"Şi le spuse: „Sufletul îmi este zdrobit de o întristare de moarte; rămâneţi aici şi vegheaţi împreună cu mine.”zkm!Luă cu el pe Petru, Iacob şi Ioan şi începu să fie cuprins de groază şi de cea mai cumplită suferinţă.1j[ Apoi au ajuns într-o poiană cu măslini, numită Grădina Ghetsimane şi el le spuse: „Rămâneţi aici până mă duc eu să mă rog.” i9„Nu”, izbucni Petru. „Nici chiar dacă ar trebui să mor cu tine! În veci nu mă voi lepăda de tine!” Şi toţi ceilalţi se jurară la fel.h7„Petre”, îi spuse Isus, „Înainte să cânte cocoşul a doua oară mâine dimineaţă, tu te vei lepăda de mine de trei ori.”cg?Petru îi spuse: „Eu nu te voi părăsi niciodată, indiferent ce ar face ceilalţi!”`f9Dar după ce voi învia, mă voi duce în Galileea şi vă voi întâlni acolo.1e[„Toţi până la unul mă veţi părăsi”, le spuse Isus. „Căci Dumnezeu a declarat prin profeţi: «Voi ucide Păstorul iar oile se vor risipi.»Td!Apoi intonară un imn şi ieşiră împreună pe Muntele Măslinilor.cAdevărat vă spun că nu voi mai bea din rodul viţei până în ziua când îl voi bea nou, în Împărăţia lui Dumnezeu.”"b=După aceea le spuse: „Acesta e sângele meu, vărsat pentru mulţi, pecetluind astfel noul legământ încheiat între Dumnezeu şi om.haIApoi luă paharul şi, după ce mulţumi lui Dumnezeu, li-l dădu iar ei băură toţi din el.?`wPe când mâncau, Isus a luat o pâine mică, a cerut binecuvântarea lui Dumnezeu asupra ei, a frânt-o şi le-a dat-o zicând: „Mâncaţi, acesta este trupul meu.”._UEu trebuie să mor, cum au spus profeţii demult, dar vai, ce grozăvie îl aşteaptă pe omul de care sunt vândut. Ah, de nu s-ar fi născut niciodată!”o^WIsus răspunse: „Este unul din voi, cei doisprezece, care mâncaţi împreună cu mine acum.z]mO mare tristeţe se abătu asupra lor. Unul câte unul, începură să-l întrebe: „N-oi fi cumva eu acela?”U\#şi, cum mâncau, stând întinşi în jurul mesei, Isus a zis: „Vă spun cu toată gravitatea că unul dintre voi mă va vinde, chiar unul dintre cei care mănâncă aici împreună cu mine.”@[{Seara a sosit Isus împreună cu ceilalţi uceniciZAstfel, cei doi ucenici s-au dus înainte în oraş şi au găsit totul aşa cum le spusese Isus şi au pregătit Paştele.Y El vă va conduce sus într-o odaie spaţioasă, unde este întinsă deja masa. Acolo să pregătiţi cina noastră.”5XcŞi unde va intra, spuneţi proprietarului casei: «Stăpânul nostru ne-a trimis să vedem camera pregătită pentru noi, unde vom mânca diseară cina pascală.»oWW El i-a trimis pe doi dintre ei la Ierusalim să facă pregătiri în acest sens. „Cum mergeţi pe drum”, le spuse el, „veţi zări un om venind spre voi, ducând în mână un vas cu apă. Luaţi-vă după el.+VO În prima zi a Paştelor, ziua în care se sacrificau mieii, ucenicii lui Isus l-au întrebat unde doreşte să meargă pentru Cina Pascală tradiţională.MU Când au auzit mai marii preoţilor de ce venise, au sărit în sus de bucurie şi i-au promis o răsplată. Aşa că el a început să pândească ocazia şi locul nimerit să-l vândă pe Isus.T} Atunci Iuda Iscarioteanul, unul din ucenicii săi, s-a dus la mai marii preoţilor să pună la cale trădarea lui Isus./SW Şi vă spun solemn acest adevăr, că ori de câte ori se va predica Vestea Bună în lumea întreagă, fapta acestei femei va fi amintită şi lăudată.”YR+Ea a făcut ce a putut şi mi-a uns trupul în vederea înmormântării.=QsPe săraci îi aveţi cu voi întotdeauna – şi ei au mare nevoie de ajutorul vostru – dar îi puteţi ajuta oricând; eu însă nu voi mai fi multă vreme printre voi.aP;Dar Isus zise: „Lăsaţi-o în pace; de ce o criticaţi pentru o faptă bună?yOk„Ia uite ce-a făcut! Putea vinde parfumul acesta pe o avere şi s-o împartă la săraci!” bombăniră ei.VN%Unii meseni s-au indignat faţă de această „risipă”, cum o numeau ei.[M/În acest timp, Isus se afla la Betania, în casa lui Simon leprosul. În timpul cinei intră o femeie cu o sticlă splendidă de parfum scump. Apoi, rupând sigiliul, îl turnă tot peste capul lui Isus.`L9„Dar n-o putem face de Paşte”, spuseră ei, „căci va avea loc o răscoală”.>K wPeste două zile începură festivităţile de Paşte – o sărbătoare evreiască anuală în timpul căreia nu se consumă deloc pâine dospită. Mai marii preoţilor, împreună cu ceilalţi conducători evrei căutau o ocazie nimerită să-l aresteze pe Isus în secret şi să-l trimită la moarte.rJ] %Fiţi atenţi la ÎNTOARCEREA MEA! Acesta e mesajul meu pentru voi şi pentru toţi ceilalţi.”FI $Nu mă puneţi în situaţia să vă găsesc dormind.H  #Fiţi cu ochii în patru! Căci nu ştiţi când voi veni: seara, la miezul nopţii, în zorii zilei sau în plină zi.uGc "Venirea mea se poate compara cu aceea a unui om plecat într-o călătorie în altă ţară. El le-a repartizat angajaţilor săi munca ce o aveau de făcut în lipsa lui şi i-a spus portarului să fie atent la întoarcerea sa.Fy !Şi întrucât nu ştiţi când se vor întâmpla, fiţi mereu treji. Staţi de veghe, aşteptând venirea mea. E9 Totuşi nimeni nu ştie, nici măcar îngerii din cer, nici chiar eu, ziua sau ceasul când se vor împlini aceste lucruri; numai Tatăl ştie.ZD- Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele vor rămâne în veci.UC# Da, acestea sunt evenimentele care vor semnala sfârşitul veacului.6Be La fel, când veţi vedea întâmplându-se lucrurile pe care vi le-am descris, puteţi fi siguri că venirea mea este foarte apropiată, că eu sunt chiar la uşă.'AG Şi acum iată învăţăminte de la un smochin. Când mugurii săi se frăgezesc şi încep să dea în frunză, ştiţi că a venit primăvara.@1 Iar eu voi trimite îngerii să-mi adune aleşii din toată lumea – din cele mai îndepărtate colţuri ale pământului şi ale cerului.w?g Atunci întreaga omenire mă va vedea pe mine, Fiul omului, venind în nori cu mare putere şi slavă.@>{ stelele vor cădea şi cerurile se vor clătina.f=E După nenorocirea aceasta, soarele se va întuneca iar luna nu va mai străluci,-<U Aveţi grijă! V-am prevenit!9;k Căci vor fi mulţi cristoşi falşi şi profeţi falşi care vor face minuni extraordinare, menite să-i amăgească, dacă se poate, chiar şi pe copiii lui Dumnezeu.:y Şi atunci dacă vă spune cineva: «Iată-l aici pe Mesia» ori «Iată-l acolo», nu-i daţi nici o atenţie.Z9- Dacă nu ar scurta Domnul această perioadă de calamitate, nu ar mai scăpa cu viaţă nici un suflet de pe întreg pământul. Din pricina aleşilor săi însă el va restrânge numărul acelor zile.!8; Căci vor fi zile pline de asemenea orori cum nu s-au mai văzut de la începutul creaţiei lui Dumnezeu şi nici nu se vor mai vedea vreodată.B7 Şi rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna.j6M Vai de femeile însărcinate în zilele acelea şi de mamele care-şi alăptează copiii.j5M Dacă sunteţi afară la câmp, nici măcar să nu vă întoarceţi după bani sau haine.e4C Grăbiţi-vă! Dacă sunteţi pe acoperişurile caselor, nu mai reveniţi în casă.B3} Când veţi vedea «urâciunea pustiirii» stând acolo unde nu-i este locul – cititorul să înţeleagă – atunci cei care sunt în Iudeea să fugă în munţi./2W Şi toată lumea vă va urî din pricină că sunteţi ai mei. Dar toţi cei care rabdă până la sfârşit, fără să se lepede de mine, vor fi mântuiţi.61e Fraţii se vor trimite unii pe alţii la moarte, părinţii îşi vor trăda proprii copii, iar copiii, la rândul lor, îşi vor trăda părinţii spre a fi ucişi.^05 Dar când veţi fi arestaţi şi judecaţi la proces, nu vă faceţi probleme ce o să spuneţi în apărarea voastră. Vorbiţi numai ceea ce vă spune Dumnezeu, căci nu voi veţi vorbi, ci Duhul Sfânt.y/k Căci Vestea Bună trebuie dusă la cunoştinţa fiecărei naţiuni, înainte de sosirea ultimelor zile.L. Dar, aveţi grijă, când încep acestea să se întâmple! Căci voi veţi fi într-un mare pericol. Vă vor târî în faţa instanţelor judecătoreşti, veţi fi bătuţi în sinagogi şi acuzaţi că sunteţi urmaşii mei în faţa unor conducători şi regi. Aceasta vă dă ocazia să le vestiţi Evanghelia.s-_ Căci naţiuni şi regate îşi vor declara război unele altora şi vor avea loc cutremure în multe ţări şi va fi foamete. Acestea toate nu fac altceva decât să prevestească fazele de început ale chinului ce urmează.g,G Şi vor izbucni războaie pretutindeni, dar nu acesta e semnalul sfârşitului vremii.x+i „căci vor veni mulţi şi se vor da drept Mesia al vostru, ducându-i pe mulţi pe calea pierzării.r*] Atunci Isus le răspunse în amănunt: „Să nu vă inducă nimeni în eroare”, spuse el,y)k „Dar când au să se întâmple toate aceste lucruri cu templul? Va exista o înştiinţare în prealabil?”A({ Cum stăteau aşa pe coasta Muntelui Măslinilor, de cealaltă parte a văii, faţă în faţă cu Ierusalim, Petru, Iacob, Ioan şi Andrei rămaseră singuri cu el şi-l întrebară:w'g Isus răspunse: „Da, uitaţi-vă! Căci nu va mai rămâne piatră peste piatră, ci numai ruine.”H&  Pe când părăsea templul în ziua aceea, unul din ucenicii săi zise: „Învăţătorule, ce clădiri frumoase sunt acestea! Priveşte numai ce minunat e lucrată piatra zidurilor.”e%C ,Căci ei au dat puţin din ce le prisosea, pe când ea şi-a dat ultimul bănuţ.”$/ +Isus îi chemă pe ucenici la el şi făcu următoarea remarcă: „Văduva aceea săracă a dat mai mult decât toţi bogaţii la un loc!H#  *Apoi veni o văduvă săracă şi aruncă şi ea doi bănuţi.>"u )După aceasta, s-a apropiat de cutia pentru colectă din templu şi, aşezându-se acolo, privea mulţimile care aruncau bani înăuntru. Unii, mai bogaţi, dădeau sume mari.!/ (în schimb ei, fără pic de ruşine, dau afară văduve din casele lor prin înşelăciuni şi apoi, ca să nu se vadă ce fel de oameni sunt, se ţin foarte pioşi, făcând rugăciuni lungi în public. Din această cauză, pedeapsa lor va fi cu atât mai mare.”y k 'Au o mare plăcere să ocupe locurile cele mai bune în sinagogă şi scaunele de onoare la banchete – &Iată ce i-a mai învăţat, între altele, în această perioadă: „Feriţi-vă de învăţătorii religioşi! Căci lor le place să umble îmbrăcaţi în robele bogaţilor şi învăţaţilor şi să li se închine toţi când trec prin pieţe.%C %Când David îl numeşte «Domnul» său, cum poate fi el fiul său?” Acest fel de judecată încânta mulţimile care-l ascultau cu mare interes.Z- $Căci David însuşi spunea – şi Duhul Sfânt vorbea prin el când a spus-o: – «Dumnezeu a zis Domnului meu: stai la dreapta mea până voi face din duşmanii tăi scaun pentru picioarele tale.»gG #Mai târziu, pe când Isus îi învăţa pe oameni în zona templului, le puse această întrebare: „De ce susţin învăţătorii voştri religioşi că Mesia trebuie să fie un descendent al regelui David?U# "Dându-şi seama ce bine înţelegea omul acesta, Isus îi spuse: „Tu nu eşti departe de Împărăţia lui Dumnezeu.” Şi după aceasta nimeni n-a mai îndrăznit să-i pună vreo întrebare.a; !Eu ştiu că este cu mult mai important să-l iubesc cu toată inima mea şi priceperea mea şi tăria mea, şi să-i iubesc pe alţii ca pe mine însumi, decât să aduc tot felul de jertfe pe altarul templului.” Profesorul de religie răspunse: „Bine, învăţătorule, adevărat ai zis că este unul singur şi că nu este altul în afară de el.$A A doua este: «Trebuie să-ţi iubeşti aproapele tot aşa de mult ca pe tine însuţi.» Nici o altă poruncă nu este mai mare decât acestea.”_7 Şi trebuie să-l iubeşti cu toată inima, sufletul, mintea şi puterea ta.» Isus răspunse: „Cea care spune: «Ascultă, Israele! Domnul Dumnezeul nostru este singurul Dumnezeu, altul nu-i.\1 Unul din profesorii de religie care stătea acolo şi asculta discuţia şi-a dat seama că Isus răspunsese bine. Atunci puse şi el o întrebare: „Dintre toate poruncile, care e cea mai importantă?”?w În felul acesta, Dumnezeu îi spunea lui Moise că aceşti oameni, deşi muriseră de sute de ani, sunt încă la fel de vii ca oricând. Aici aţi comis o gravă eroare.”- Acum în ce priveşte întrebarea: «Va fi o înviere?» – n-aţi citit niciodată în cartea Exodului despre Moise şi tufa care ardea? Dumnezeu i-a spus lui Moise: «Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi eu sunt Dumnezeul lui Isaac şi eu sunt Dumnezeul lui Iacob.»1 Fiindcă atunci când aceşti şapte fraţi împreună cu femeia vor învia din morţi, nu vor mai fi căsătoriţi, ci vor fi ca îngerii.~u Isus le răspunse: „Problema voastră este că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.zm Iată ce vrem noi să ştim: la înviere, a cui nevastă va fi ea, căci le-a fost soţie la toţi, pe rând?”r] şi aşa mai departe până când au murit cu toţii, fără copii; la urmă de tot, a murit şi femeia.Y+ Astfel, al doilea frate a luat-o pe văduvă în căsătorie, dar curând a murit şi el, tot fără urmaşi. Apoi următorul dintre fraţi s-a căsătorit cu ea şi a murit şi el, fără să fi avut copii,y k Ei bine, erau şapte fraţi şi cel mai mare dintre ei s-a căsătorit şi a murit, nelăsând copii în urmă.F  „Domnule, Moise ne-a dat o lege, drept care atunci când un bărbat moare fără copii, fratele lui are datoria să-i ia în căsătorie văduva, făcând copii în numele fratelui său.  Atunci au ieşit din rând saducheii – un grup de oameni care susţin că nu există înviere. Iată ce întrebare i-au pus ei: ! Atunci Isus le-a spus: „Daţi Cezarului ce e al Cezarului şi lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu.” Şi ei s-au mirat mult de el. Q~~?}||>{zzVyy+xxFwwivvvuutt8sirrqqwq poomnnwn;nmimll@kkkjj>ii/hohggfffee4dd\dcczcbbabaa2``_X^^x]]/\\{[[SZZYYLXXQWFVV^VUTT S3RQQPOO}O?NNNWMM=LKK6JGIHHnHGiFFKEEdDCCCBAYA @x??e? > <;;;):k98866}654332,110o//.o--,y++*b))(''m&&B%%*$$o###Q""[!!p Sdi9LR`r<-b'JcUW . & P QX5>cAtunci se suiră pe acoperişul casei în care se afla el, scoaseră câteva ţigle şi-l coborâră aşa, cu tot cu pat, în mijlocul mulţimii, drept în faţa lui Isus.,=QCând, ce să vezi! Nişte oameni veneau cu un pat, pe care transportau un paralitic. Ei încercară să pătrundă prin mulţime până la Isus dar nu izbutiră.j<MÎntr-o zi, pe când îi învăţa pe oameni, nişte conducători religioşi ai evreilor şi învăţători ai legii stăteau în preajma sa. (Nu ştiu cum se făcea că oamenii aceştia răsăreau ca din pământ, venind din toate satele Galileii şi Iudeii, ba încă şi de la Ierusalim.) Şi puterea tămăduitoare a Domnului era în el mereu.E;Dar el se retrăgea adesea în locuri pustii, să se roage.-:SAstfel, ştirea despre puterea lui se răspândea şi mai repede şi mari mulţimi de oameni veneau să-l asculte predicând şi să fie tămăduite de bolile lor.59cIsus îi spuse atunci să plece imediat la preotul evreu pentru a fi consultat, fără să spună cuiva ce s-a întâmplat. „Adu jertfa cerută de legea mozaică în cazul leproşilor vindecaţi”, a adăugat el. „Aceasta va constitui pentru toţi o dovadă că eşti vindecat.”8 Isus întinse mâna şi, atingându-l, îi spuse: „Fireşte că vreau. Fii vindecat!” Şi lepra îl părăsi într-o clipă.]73 Odată, într-un sat pe care îl vizita, întâlni un bolnav a cărui lepră ajunsese într-un stadiu avansat. Când îl zări leprosul pe Isus, îi căzu la picioare cu faţa în ţărână şi se rugă fierbinte să fie vindecat. „Doamne”, spuse el, e de ajuns să vrei, şi mă vei putea curaţi de orice urmă a bolii mele.”`69 Şi de îndată ce ajunseră la mal, Petru lăsă totul şi plecă împreună cu Isus.5/ care erau cu el, Iacob şi Ioan, fiii lui Zebedei. Isus răspunse: „Nu te nelinişti! Căci de acum înainte vei fi pescar de oameni!”]43 Căci se îngrozi, când văzu ce de peşte prinseră, atât el, cât şi ceilalţiR3Când îşi dădu Petru seama ce se întâmplase, căzu în genunchi înaintea lui Isus şi zise: „O, Doamne, te rog pleacă de la noi, eu sunt un păcătos prea mare ca să pot sta lângă tine.”&2EAu strigat după ajutor şi au venit tovarăşii lor cu cealaltă barcă şi numaidecât amândouă bărcile se umplură de peşte, mai-mai să se scufunde.[1/De data aceasta plasele au fost atât de pline, încât au început să se rupă!/0W„Doamne”, răspunse Simon, „noi am muncit din răsputeri toată noaptea trecută şi n-am prins nimic. Dar dacă spui tu aşa, o să mai încercăm o dată.”6/eDupă ce termină de vorbit, îi spuse lui Simon: „Acum vâsliţi în larg, unde e mai adâncă apa, aruncaţi năvoadele şi veţi prinde o mulţime de peşti!”8.iUrcându-se într-una din ele, Isus îl rugă pe Simon, proprietarul ei, s-o împingă pe apă pentru ca el să poată sta în barcă şi să vorbească mulţimilor de acolo._-7El observă două bărci goale la mal, în timp ce pescarii îşi spălau năvoadele., +Într-o zi, Isus predica pe malul lacului Ghenezaret şi o mare mulţime de oameni se îmbulzea în jurul lui să audă Cuvântul lui Dumnezeu.b+=,Aşadar, el şi-a continuat călătoria, predicând prin sinagogile din întreaga Iudee.%*C+El însă le-a răspuns: „Eu trebuie să predic Vestea Bună a Împărăţiei lui Dumnezeu şi prin alte locuri, căci de aceea am fost trimis.”c)?*A doua zi dis-de-dimineaţă s-a dus în pustiu. Mulţimile de oameni l-au căutat peste tot şi când l-au găsit, în sfârşit, s-au rugat de el stăruitor să nu-i părăsească, ci să mai rămână la Capernaum.Y(+)Unii erau posedaţi de demoni; dar demonii ieşeau din oameni la porunca sa, strigând: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu.” Însă fiindcă ştiau că el este Cristosul, Isus i-a oprit, spunându-le să tacă.E'(În seara aceea, după asfinţitul soarelui, toţi sătenii care aveau bolnavi în familie, indiferent de boala lor, i-au adus la Isus; şi atingerea mâinilor sale i-a vindecat pe toţi./&W'Stând în picioare lângă patul ei, el se adresă frigurilor, certându-le, şi imediat temperatura îi reveni la normal iar ea se sculă şi le făcu de mâncare.;%o&Părăsind sinagoga în ziua aceea, s-a dus acasă la Simon, unde a găsit-o pe soacra acestuia foarte bolnavă de friguri. „Te rugăm, vindec-o”, s-au rugat ei toţi de el.N$%Istoria acestei fapte se răspândi ca fulgerul în toată regiunea.w#g$Uluiţi, oamenii întrebară: „Ce se ascunde în cuvintele acestui om, de până şi demonii i se supun?”T"!#„Taci!”, i-a spus Isus demonului cu asprime. „Ieşi afară!” Şi demonul dădu cu omul de pământ în văzul mulţimii, după care îl părăsi, fără să-i mai facă vreun rău.5!c"„Pleacă de la noi! Nu vrem să avem nimic de-a face cu tine, Isuse din Nazaret! Ai venit să ne nimiceşti? Ştim noi cine eşti tu: Fiul cel Sfânt al lui Dumnezeu.”{ o!Odată, pe când îi învăţa pe oameni în sinagogă, un om posedat de demon a început să strige către Isus:4a Şi aici oamenii rămâneau uimiţi când îi auzeau cuvintele, căci el vorbea ca unul care avea autoritate, fără să reproducă opiniile altora ca provenind de la el.{oS-a întors apoi la Capernaum, o cetate din Galileea, şi predica acolo la sinagogă în fiecare sâmbătă.EDar el şi-a croit drum prin gloată şi a plecat de la ei."=Au sărit în sus şi s-au năpustit buluc asupra lui. Apoi l-au dus pe buza dealului pe care era zidită cetatea, cu gând să-l arunce în prăpastie.GAceste observaţii i-au mâniat cumplit pe cei aflaţi acolo.$ASau gândiţi-vă la profetul Elisei, cel care l-a vindecat pe Naaman Sirianul, şi nu pe numeroşii leproşi evrei care aveau nevoie de ajutor.”?ycu toate acestea, Ilie nu a fost trimis la ele.T!Bunăoară, aduceţi-vă aminte de minunea pe care a făcut-o Ilie profetul ca s-o ajute pe văduva din Sarepta, acea străină din ţinutul Sidonului. Erau destule văduve evreice care duceau lipsă de ajutor în zilele acelea de foamete, căci nu plouase de trei ani şi jumătate şi foametea făcea prăpăd în ţară;]3Adevărat vă spun însă că nici un profet nu este acceptat în patria sa.iKAtunci el zise: „Pesemne, îmi veţi aminti proverbul care zice: «Doctore, vindecă-te pe tine însuţi», cu alte cuvinte, «De ce nu faci minuni în oraşul tău de baştină, aşa cum ai făcut în Capernaum?»X)Toţi cei care se aflau acolo l-au vorbit de bine şi au rămas uimiţi de cuvintele minunate ce-i ieşeau din gură. „Oare cum e posibil acest lucru?”, se întrebau ei. „Nu este el fiul lui Iosif?”QApoi adăugă: „Scripturile acestea s-au împlinit astăzi!”Închise apoi cartea, i-o înmână îngrijitorului şi se aşeză jos, în timp ce toţi oamenii din sinagogă se uitau ţintă la el.c?şi să vestesc vremea îndurării lui Dumnezeu tuturor acelora care vin la el.”kO„Duhul Domnului este peste mine; căci m-a împuternicit să predic Vestea Bună celor săraci; m-a trimis să aduc la cunoştinţă eliberarea prizonierilor, să dăruiesc vedere orbilor şi scăpare celor asupriţi\1I s-a dat cartea profetului Isaia, pe care a deschis-o la pasajul unde spune aşa::mCând a ajuns în Nazaret, unde îşi petrecuse copilăria, s-a dus ca de obicei la sinagogă, în ziua de sâmbătă, şi s-a ridicat în picioare să citească din Scripturi.T!datorită predicilor pe carele ţinea în sinagogi; şi toţi îl lăudau. Atunci Isus s-a întors în Galileea, plin de puterea Duhului Sfânt. În curând a ajuns să fie bine cunoscut în tot ţinutul,| q După ce a terminat Diavolul cu toate ispitirile sale, l-a părăsit pe Isus pentru o vreme şi a plecat de acolo.t a Isus a răspuns: „Tot Scripturile spun: «Să nu pui la încercare pe Domnul Dumnezeul tău».”4 c nu cumva să te zdrobeşti de caldarâm.”] 3 Căci Scripturile spun că Dumnezeu îşi va trimite îngerii să te păzească – Satan l-a dus apoi la Ierusalim, pe acoperişul înalt al templului şi a as: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, sari jos!wgIsus a răspuns: „Lui Dumnezeu trebuie să ne închinăm şi numai lui. Aşa scrie în Scripturi.”>wdoar să cazi în genunchi şi să mi te închini.”1şi i-a zis: „Îţi voi da toate aceste strălucite împărăţii, cu toată slava lor – căci ale mele sunt şi pot să le dau cui voiesc –ucAtunci Satan l-a ridicat foarte sus şi i-a dezvăluit toate împărăţiile lumii surprinse într-o clipă2]Dar Isus a răspuns: „Este scris în Scripturi: «Omul nu trăieşte numai cu pâine». În viaţă sunt multe lucruri cu mult mai importante decât pâinea”r]Satan a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, spune-i acestei pietre să se prefacă într-o pâine.”yunde Satan l-a ispitit timp de patruzeci de zile. Nu a mâncat nimic în tot acest timp şi a flămânzit foarte tare.  Apoi Isus, plin de Duhul Sfânt, a părăsit râul Iordan, fiind îndemnat de Duhul să se ducă în ţinuturile pustii ale Iudeii,{&Tatăl lui Cainan a fost Enos; Tatăl lui Enos a fost Set; Tatăl lui Set a fost Adam; Tatăl lui Adam a fost Dumnezeu.3~_%Tatăl lui Lameh a fost Metusala; Tatăl lui Metusala a fost Enoh; Tatăl lui Enoh a fost Iared; Tatăl lui Iared a fost Mahalaleel; Tatăl lui Mahalaleel a fost Cainan;!};$Tatăl lui Sala a fost Cainan; Tatăl lui Cainan a fost Arfaxad; Tatăl lui Arfaxad a fost Sem; Tatăl lui Sem a fost Noe; Tatăl lui Noe a fost Lameh;!|;#Tatăl lui Nahor a fost Seruc; Tatăl lui Seruc a fost Ragau; Tatăl lui Ragau a fost Falec; Tatăl lui Falec a fost Eber; Tatăl lui Eber a fost Sala;#{?"Tatăl lui Iuda a fost Iacob; Tatăl lui Iacob a fost Isaac; Tatăl lui Isaac a fost Avraam; Tatăl lui Avraam a fost Tara; Tatăl lui Tara a fost Nahor;Gz!Tatăl lui Naason a fost Aminadab; Tatăl lui Aminadab a fost Admin; Tatăl lui Admin a fost Arni; Tatăl lui Arni a fost Esrom; Tatăl lui Esrom a fost Fares; Tatăl lui Fares a fost Iuda;y3 Tatăl lui David a fost Iese; Tatăl lui Iese a fost Iobed; Tatăl lui Iobed a fost Boo; Tatăl lui Boo a fost Sala; Tatăl lui Sala a fost Naason;'xGTatăl lui Eliachim a fost Melea; Tatăl lui Melea a fost Mena; Tatăl lui Mena a fost Matata; Tatăl lui Matata a fost Natan; Tatăl lui Natan a fost David;&wETatăl lui Levi a fost Simeon; Tatăl lui Simeon a fost Iuda; Tatăl lui Iuda a fost Iosif; Tatăl lui Iosif a fost Ionam; Tatăl lui Ionam a fost Eliachim;$vATatăl lui Er a fost Iosua; Tatăl lui Iosua a fost Eliezer; Tatăl lui Eliezer a fost Iorim; Tatăl lui Iorim a fost Matat; Tatăl lui Matat a fost Levi; u9Tatăl lui Neri a fost Melhi; Tatăl lui Melhi a fost Adi; Tatăl lui Adi a fost Cosam; Tatăl lui Cosam a fost Elmadam; Tatăl lui Elmadam a fost Er;0tYTatăl lui Ioda a fost Ioanan; Tatăl lui Ioanan a fost Resa; Tatăl lui Resa a fost Zorobabel; Tatăl lui Zorobabel a fost Salatiel; Tatăl lui Salatiel a fost Neri;)sKTatăl lui Nagai a fost Maat; Tatăl lui Maat a fost Matatias; Tatăl lui Matatias a fost Semein; Tatăl lui Semein a fost Ioseh; Tatăl lui Ioseh a fost Ioda;"r=Tatăl lui Iosif a fost Matatia; Tatăl lui Matatia a fost Amos; Tatăl lui Amos a fost Naum; Tatăl lui Naum a fost Esli; Tatăl lui Esli a fost Nagai;gqGTatăl lui Levi a fost Melchi; Tatăl lui Melchi a fost Ianai; Tatăl lui Ianai a fost Iosif;fpEIsus avea cam treizeci de ani când şi-a început misiunea sa publică de propovăduire. Isus era cunoscut drept fiul lui Iosif. Tatăl lui Iosif a fost Eli; „Tatăl lui Eli a fost Matat; Tatăl lui Matat a fost Levi;Apoi, într-o zi, chiar Isus s-a alăturat mulţimilor, ca să fie botezat de Ioan. Şi, după ce a fost botezat, pe când se ruga, s-au deschis cerurile m Irod l-a aruncat pe Ioan în temniţă, adăugind astfel încă un păcat la numeroasele păcate pe care le săvârşise deja).ql[(Dar, în urma criticilor publice aduse de Ioan lui Irod, guvernatorul Galileii, din pricina faptului că acesta se căsătorise cu Irodiada, soţia fratelui său, precum şi din pricina multor altor rele pe care le făcuse acesta,vkeMulte avertismente de felul acestora utiliza Ioan pentru a aduce la cunoştinţa poporului Vestea cea Bună.ujcEl va despărţi pleava de grâu şi va arde pleava cu un foc veşnic iar grâul îl va pune în hambar.”iIoan răspundea la această întrebare cu cuvintele: „Eu vă botez numai cu apă, dar va veni în curând cineva cu o autoritate mult mai mare decât a mea. De fapt, eu nu sunt vrednic să-i fiu nici măcar sclav. El vă va boteza cu foc – cu Duhul Sfânt.,hQToată lumea era în aşteptare şi toţi doreau să ştie dacă nu cumva el era Mesia. Aceasta era chestiunea la ordinea zilei care se discuta pretutindeni.g)„Dar noi”, întrebară nişte soldaţi, „noi ce să facem?” Ioan a răspuns: „Să nu stoarceţi bani cu ajutorul ameninţărilor şi al violenţei; să nu învinuiţi pe nimeni de vreo faptă pe care n-a săvârşit-o; şi mulţumiţi-vă cu solda voastră!”f! „Prin cinstea voastră”, le-a răspuns el. „Aveţi grijă să nu luaţi mai multe impozite de cât vă cere stăpânirea romană.”:em Au venit să fie botezaţi până şi perceptori de impozite, renumiţi pentru corupţia lor, şi au întrebat: „Cum să-ţi dovedim că am renunţat la păcatele noastre?”d „Dacă aveţi două haine”, le-a răspuns el, „daţi una săracilor. Dacă aveţi hrană de prisos, daţi-o celor flămânzi.”:co Mulţimea a răspuns: „Ce trebuie să facem?”Tb! Toporul judecăţii sale stă gata să cadă asupra voastră, să vă taie rădăcinile şi apoi să vă doboare, într-adevăr, orice arbore care nu produce rod bun va fi tăiat şi aruncat în foc.”7agDuceţi-vă şi dovediţi mai întâi prin felul vostru de trai că v-aţi pocăit cu adevărat. Să nu credeţi că vă aflaţi la adăpost doar fiindcă sunteţi urmaşii lui Avraam. Asta nu e de ajuns. Dumnezeu poate face să răsară copii ai lui Avraam chiar din pietrele acestea ale deşertului!y`kIată un model al predicilor ţinute de Ioan în faţa mulţimilor care veneau să se boteze: „Pui de şerpi! Voi încercaţi să scăpaţi de iad fără să vă întoarceţi cu adevărat la Dumnezeu. De aceea vreţi să fiţi botezaţi!X_)Şi atunci întreaga omenire îl va vedea pe Salvatorul trimis de Dumnezeu.”f^ENivelaţi munţii! Umpleţi văile! Îndreptaţi cotiturile! Neteziţi drumurile denivelate!&]ECa să folosesc cuvintele profetului Isaia, Ioan era „o voce care striga din pustiu: Pregătiţi un drum pe care să meargă Domnul! Lărgiţi-i cărarea!$\AAtunci Ioan a pornit să cutreiere din loc în loc, pe ambele maluri ale râului Iordan, predicând oamenilor botezul spre a fi iertaţi de păcatele lor.6[giar Ana şi Caiafa erau marii preoţi evrei.)BZ În anul al cincisprezecelea al domniei împăratului Tiberiu Cezar, a sosit un mesaj de la Dumnezeu pentru Ioan (fiul lui Zaharia), care locuia acum în deşert. (Pilat era guvernator peste Iudeea în vremea aceea; Irod peste Galileea; fratele său Filip peste Itureea şi Trahonitis; Lysanias peste AbilenayYk4Astfel, Isus creştea în statură şi în înţelepciune, fiind iubit, deopotrivă, de Dumnezeu şi de oameni.Xw3Apoi s-a întors la Nazaret împreună cu ei şi le era supus. Mama sa a reţinut toate acesate lucruri în inima ei.4Wc2Dar ei nu au priceput ce a vrut să spună.'VG1„Dar ce nevoie aţi avut să mă căutaţi?” îi întrebă el. „Nu v-aţi dat seama că voi fi aici în templu, în Casa Tatălui meu?”aU;0Părinţii lui nu ştiau ce să creadă când l-au văzut stând acolo atât de calm. „Fiule!” i-a zis mama sa, „de ce ne-ai făcut una ca asta? Tatăl tău şi cu mine te-am căutat peste tot cu disperare.”AT}/uimindu-i pe toţi cu priceperea şi răspunsurile sale.S7.L-au găsit, în cele din urmă, după trei zile. Era în templu, stând împreună cu învăţătorii legii şi discutând cu ei chestiuni profunde,DR-Negăsindu-l, s-au întors la Ierusalim să-l caute acolo.SQ,deoarece au presupus că e cu prietenii, urmând să se întoarcă cu ceilalţi drumeţi. Dar când s-a făcut seară şi el tot nu apărea, au început să-l caute pe la rubedeniile şi prietenii lor.1P[+După încheierea festivităţilor, au pornit spre casă, la Nazaret, dar Isus a rămas în continuare la Ierusalim. Părinţii lui nu i-au simţit lipsa în prima zi,MO*cu ocazia sărbătorii de Paşte la care luau parte în fiecare an.fNE)Când a atins vârsta de doisprezece ani, Isus şi-a însoţit părinţii la Ierusalim,cM?(Acolo copilul a crescut, devenind un adolescent puternic şi bine împlinit, renumit pentru înţelepciunea sa care depăşea pe cea a altor copii de vârsta lui; şi Dumnezeu îşi turna binecuvântările asupra lui.L'După ce au împlinit părinţii lui Isus toate cerinţele Legii lui Dumnezeu, s-au întors acasă la Nazaret, în Galilea.kKO&Se apropie tocmai pe când stătea de vorbă Simeon cu Maria şi Iosif, şi începu să-i mulţumească lui Dumnezeu şi să vestească sosirea lui Mesia tuturor locuitorilor Ierusalimului care aşteptau venirea Salvatorului.J%Ea nu se dezlipea de templu, ci stătea acolo zi şi noapte, închinându-se lui Dumnezeu cu rugăciuni şi, adesea, cu post.pIY$O proorociţă, pe nume Ana, se afla şi ea în templu în ziua aceea. Era fiica lui Fanuel din tribul iudaic al lui Aşer şi era foarte bătrână, căci de optzeci şi patru de ani era văduvă, după şapte ani de căsătorie.H#Dar va fi o bucurie nespusă pentru mulţi alţii. Şi gândurile cele mai ascunse ale multor inimi vor fi descoperite.”4Ga"Simeon i-a binecuvântat, însă i-a spus Mariei: „O sabie îţi va străpunge sufletul, deoarece copilul acesta va fi respins de mulţi din Israel, spre pierzarea lor._F7!Iosif şi Maria stăteau acolo, minunându-se de ce le era dat să audă despre Isus.cE? El este Lumina care va străluci peste naţiuni şi va fi slava poporului tău Israel!”În ziua aceea se afla în templu un om pe nume Simeon, care locuia la Ierusalim. El era un om drept, foarte pios şi plin de Duhul Sfânt, care aştepta, clipă de clipă, sosirea lui Mesia.,=QÎn acest timp, au adus şi părinţii lui Isus jertfa lor de purificare – fie o pereche de turturele, fie doi porumbei tineri”, după cum era cerinţa legii.<deoarece Dumnezeu spusese aşa în aceste legi: „Dacă întâiul născut al unei femei este băiat, acesta va fi dedicat Domnului.”T;!Când a venit vremea ca Maria să aducă o jertfă de purificare la templu, aşa cum o cereau legile lui Moise în urma naşterii unui copil, părinţii săi l-au dus la Ierusalim să-l dedice Domnului,L:Peste opt zile, când a avut loc ritualul de circumcizie a copilului, i s-a pus numele Isus, acesta fiind numele pe care i l-a dat îngerul încă înainte ca pruncul să fi fost zămislit.<9qPăstorii s-au întors apoi la turmele lor de pe câmp, slăvindu-l pe Domnul pentru vizita îngerilor şi pentru faptul că au văzut copilul, întocmai cum le spusese îngerul.q8[dar Maria păstra cu grijă, ca pe o comoară, toate aceste lucruri în inima sa şi se gândea la ele.L7Toţi care au auzit relatarea păstorilor şi-au exprimat uimirea,d6APăstorii au spus tuturor ce s-a întâmplat şi ce le zisese îngerul despre acest copil.~5uEi au alergat până în sat şi i-au găsit pe Maria şi pe Iosif. Şi, într-adevăr, pruncul era acolo în iesle.4După ce s-a întors toată oştirea aceasta mare de îngeri în cer, păstorii au zis între ei: „Haideţi, să mergem la Betleem, să vedem cu ochii noştri lucrul acesta minunat care s-a întâmplat, despre care ne-a înştiinţat Domnul nostru.”3„Slavă lui Dumnezeu în cerurile preaînalte”, cântau ei, „şi pace pe pământ între toţi cei plăcuţi lui.”p2Y Deodată, îngerului i se alăturară mulţi alţii – oştile cereşti, care-l slăveau pe Dumnezeu:o1W Şi cum îl veţi recunoaşte? Veţi găsi un prunc înfăşat în scutece, aşezat într-o iesle.”P0 Salvatorul, Mesia, Domnul, s-a născut în noaptea aceasta la Betleem./ „Nu vă temeţi! Căci vă aduc cea mai fericită veste anunţată vreodată şi această veste este destinată tuturor!6.e Deodată, apăru un înger între ei şi tot locul se lumină puternic de slava Domnului. Pe păstori îi cuprinse frica, dar îngerul îi linişti cu următoarele cuvinte:t-aÎn noaptea aceea, se aflau nişte păstori pe câmpia din jurul satului, păzindu-şi turmele de oi.-,Sşi a născut primul ei copil, de parte bărbătească. L-a înfăşat într-o pătură şi l-a aşezat într-o iesle, deoarece la han nu s-a găsit loc pentru ei.I+ În timpul şederii lor acolo, a sosit timpul ca ea să nască;e*CA luat-o cu el şi pe Maria, logodnica sa, care, bineînţeles, era vizibil însărcinată.G)Întrucât Iosif se trăgea din dinastia regală, a trebuit să se ducă la Betleem în Iudeea, unde era casa strămoşească a regelui David, venind din provincia galileană a Nazaretului.{(oFiecare a fost obligat să se întoarcă la casa strămoşească, pentru a fi trecut pe listele de recensământ.]'3(Recensământul s-a organizat pe vremea când Quirinius era guvernator al Siriei.)}& uCam pe timpul acesta, împăratul roman Cezar August a decretat efectuarea unui recensământ în toată ţara.>% wPBăieţaşul îl iubea pe Dumnezeu nespus şi, când se făcu mare, se duse să trăiască izolat, în pustiu, până când îşi începu slujirea publică faţă de poporul Israel.v$ gOaducând lumină celor care stau în întuneric şi în umbra morţii, călăuzindu-ne pe cărarea păcii.”# 1NToate acestea vor fi cu putinţă fiindcă îndurarea Dumnezeului nostru e plină de duioşie şi zorile raiului sunt gata să răsară peste noi,U" %MVei spune poporului său cum pot afla salvarea prin iertarea păcatelor lor.! LIar tu, copilaşul meu, vei fi numit profet al slăvitului Dumnezeu, căci tu vei pregăti calea pentru venirea lui Mesia.M  Kîn sfinţenie şi neprihănire înaintea lui, toate zilele noastre.e EJcă ne va scăpa din mâna vrăjmaşilor noştri şi ne va ajuta să-l slujim fără frică,6 iIjurământul făcut părintelui nostru Avraam,u eHsă-şi arate îndurarea faţă de strămoşii noştri şi să-şi aducă aminte de legământul lui sfânt,T #G– care să ne salveze de duşmanii noştri şi de toţi cei ce ne urăsc;> yFdupă cum spusese prin sfinţii lui profeţi de demultG  EEl a ridicat un salvator măreţ, din casa robului său David,n WD„Lăudă să-i fie Domnului, Dumnezeului lui Israel, căci a venit şi şi-a răscumpărat poporul.d CCAtunci tatăl său, Zaharia, se umplu de Duhul Sfânt şi făcu următoarea profeţie:E BŞi tuturor celor care auzeau vestea le mergea la inimă şi fiecare se întreba: „Oare ce va ieşi din acest băiat? Căci negreşit mâna Domnului este asupra lui în chip deosebit.”  AToţi vecinii au fost cuprinşi de uimire şi vestea despre cele întâmplate se răspândi în toată regiunea deluroasă a Iudeii.d C@Chiar în clipa aceea, Zaharia îşi recapătă graiul şi începu să-l laude pe Dumnezeu.n W?El făcu semn să i se aducă o tăbliţă şi, spre mirarea tuturor, scrise: „Îl cheamă IOAN.”L >De aceea, se adresară tatălui copilului, vorbindu-i prin gesturi.` ;=„Cum?” exclamară ei. „Nu mai e nimeni cu numele acesta în toată familia ta.”T #Între timp, aşteptarea Elisabetei luă sfârşit, căci sosi vremea să i se nască pruncul – un băiat.P  8Maria rămase cu Elisabeta vreo trei luni şi apoi se întoarse acasă.}  u7Căci el a promis părinţilor noştri – lui Avraam şi copiilor săi – «că va avea milă de ei în veci.»”o  Y6Şi cât de mult l-a ajutat pe robul său Israel! El nu şi-a uitat făgăduinţa de a fi îndurător.f  G5A săturat inimile flămânde, în timp ce pe cei bogaţi i-a trimis înapoi cu mâna goală.Q  4El a smuls prinţii de pe tronurile lor şi i-a glorificat pe cei umili.m U3Cât de puternic este măreţul său braţ! Cum îi împrăştie el pe cei mândri şi îngâmfaţi!a =2Îndurarea sa ţine din generaţie în generaţie, pentru toţi cei care îl venerează.R 1Căci Cel cu desăvârşire Sfânt mi-a făcut parte de lucruri măreţe. )0Căci el şi-a plecat ochii asupra roabei sale umile şi acum generaţii după generaţii, în veci, mă vor numi binecuvântată de Dumnezeu.4 e/Cât mă bucur în Dumnezeu, Salvatorul meu!9 o.Maria răspunse: „O, cum îl laud eu pe Domnul!x k-Tu ai crezut că Dumnezeu va face precum a zis; de aceea, ţi-a şi dat o binecuvântare atât de minunată!”x k,Când ai intrat şi m-ai salutat, în clipa în care ţi-am auzit vocea, copilul a săltat de bucurie în mine!E +Ce onoare pe mine, să mă viziteze chiar mama Domnului meu!h K*Scoase un strigăt de bucurie şi exclamă către Maria: „Tu ai câştigat mai multă trecere la Dumnezeu decât toate celelalte femei şi copilul tău e destinat să aibă parte de cea mai înaltă laudă a lui Dumnezeu.|~ s)La auzul cuvintelor de salut ale Mariei, copilul Elisabetei săltă înăuntrul ei iar ea se umplu de Duhul Sfânt.T} #(în oraşul unde locuia Zaharia, cu gând să-i facă o vizită Elisabetei.e| E'Câteva zile mai târziu, Maria plecă în grabă spre ţinuturile muntoase ale Iudeii,({ K&Maria zise: „Sunt roaba Domnului şi vreau să fac tot ce doreşte el. Fie ca tot ce mi-ai spus să se împlinească!” Şi după aceasta îngerul dispăru.Pz %Căci fiecare promisiune a lui Dumnezeu se va împlini în mod cert.”y  $Ba mai mult, acum şase luni rudenia ta Elisabeta – căreia i se zicea stearpă – a rămas însărcinată la bătrâneţe.Kx #Îngerul îi răspunse: „Duhul Sfânt va veni asupra ta şi puterea lui Dumnezeu te va umbri; astfel copilul care ţi se va naşte va fi sfânt cu desăvârşire – însuşi Fiul lui Dumnezeuww i"Maria îl întrebă pe înger: „Dar cum voi putea da naştere unui copil, când eu sunt încă fecioară?”ev E!El va domni peste Israel în veci; împărăţia sa nu va cunoaşte niciodată sfârşit!”u y El va fi foarte mare şi va fi numit Fiul lui Dumnezeu. Şi Domnul Dumnezeu îi va da tronul strămoşului său David.pt [Peste foarte puţin timp vei rămâne însărcinată şi vei avea un băiat, pe care îl vei numi Isus.s „Nu-ţi fie teamă, Maria”, îi zise îngerul, „căci Dumnezeu s-a hotărât să te binecuvânteze în chip minunat!`r ;Tulburată şi descumpănită, Maria se strădui să afle ce voise îngerul să spună.mq UGabriel i se arătă, spunându-i: „Bucură-te, prea aleasă între femei! Domnul este cu tine.”lp Sla o fecioară pe nume Maria, care era logodită cu un om numit Iosif, descendent al regelui David.ko QÎn luna următoare, Dumnezeu l-a trimis pe îngerul Gabriel la Nazaret, un sat din Galileea,Yn -„Ce bun e Domnul,” exclamă ea, „să-mi ia ruşinea de a nu avea copii!”m Curând după aceea, soţia sa Elisabeta rămase însărcinată şi se retrase în izolare pentru o perioadă de cinci luni.ml UZaharia rămase la templu să-şi efectueze celelalte zile de serviciu şi apoi se întoarse acasă.7k iCând se ivi Zaharia, în cele din urmă, nu putu să rostească nici un cuvânt, iar ei îşi dădură seama din gesturile sale că trebuie să fi avut o vedenie în templu.vj gÎntre timp, mulţimea de afară îl aştepta pe Zaharia să se întoarcă şi se întreba de ce nu mai vine.@i {Dar acum, fiindcă nu m-ai crezut, vei fi lovit de muţenie, nemaiputând vorbi până când se va naşte copilul. Căci cuvintele mele se vor împlini negreşit la timpul cuvenit.”'h IAtunci îngerul i-a spus: „Eu sunt Gabriel, cel care stau în însăşi prezenţa lui Dumnezeu. El este cel care m-a trimis la tine cu această veste bună.;g qZaharia l-a întrebat pe înger: „Oare cum pot fi sigur că se va întâmpla aşa, căci eu sunt un om bătrân iar soţia mea e, şi ea, destul de înaintată în vârstă.”sf aŞi va umbla înaintea Domnului în duhul şi puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor faţă de copiii lor şi pe cei neascultători la înţelepciunea celor neprihăniţi – să pregătească un popor pentru Domnul.He  El îi va readuce pe mulţi israeliţi la Domnul Dumnezeul lor.(d Kcăci el va fi mare în ochii Domnului. El nu va avea voie să guste vin sau altă băutură fermentată şi va fi umplut cu Duhul Sfânt chiar de la naştere.cc AEl va fi o bucurie şi o desfătare pentru tine, şi mulţi se vor bucura că s-a născut,+b Q Dar îngerul i-a spus: „Nu te teme, Zaharia, căci rugăciunea ţi-a fost ascultată. Nevasta ta, Elisabeta, va naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Ioan. Y~~d~}<|{zzYyxxtwvuutt4ss[rrqnppOoonhmll[kkjjIih`h5gffFedd3cbbba``__c^]O\\&ZZYjXWWVzUU_U T5SbSRQPPNOuNMFLLKJJ9ItHGG]FFOEEDICBB8AAC@w?? >==H<<:;:988766]52433422]11A0/.--0,++i*B)('X%% $ #"")!!L Q}{(s5L1o  z \  $ cGG m$YGx Dar mulţimile aflară încotro se îndreaptă şi se luară după el. Isus le primea cu bucurie, vorbindu-le iarăşi despre Împărăţia lui Dumnezeu şi tămăduindu-i pe cei suferinzi.w După ce s-au întors apostolii la Isus, înştiinţându-l despre tot ce făcuseră, el plecă fără veste cu ei la Betsaida.3v_ „Doar i-am tăiat capul lui Ioan”, spunea Irod, „atunci cine este cel despre care aud toate aceste lucruri?” Şi făcea tot posibilul să-l poată vedea cândva.u/ iar alţii spuneau: „Este Ilie ori vreun alt profet de demult înviat din morţi.” Zvonurile acestea circulau în lungul şi-n latul ţării.[t/ Când au ajuns la urechile lui Irod, guvernatorul, veşti despre minunile săvârşite de Isus, el a rămas îngrijorat şi intrigat, fiindcă unii ziceau: „Este Ioan Botezătorul revenit printre cei vii”;Ys+ Şi ucenicii porniră prin sate, predicând Evanghelia şi vindecând bolnavii.|rq Dacă, la intrarea voastră într-un oraş, locuitorii nu vor să vă asculte când le vorbiţi, întoarceţi-vă numaidecât şi plecaţi mai departe, scuturându-vă praful de pe picioare la plecare, spre mărturie împotriva lor.”dqA Trageţi doar la o singură casă când sosiţi într-un sat şi rămâneţi acolo.1p[ „Să nu luaţi cu voi nici măcar toiag de drum”, le spuse el, „nici traistă, nici hrană, nici bani. Nici măcar o haină în plus să nu luaţi.{oo Apoi îi trimise să spună tuturor despre venirea Împărăţiei lui Dumnezeu şi să tămăduiască pe bolnavi.2n _ Îtr-o zi, Isus îi adună pe cei doisprezece ucenici şi le dădu autoritate asupra tuturor demonilor – puterea de a-i izgoni – şi de a vin deca toate bolile. m 8Părinţii ei erau copleşiţi de fericire, dar Isus le puse în vedere să nu dea nimănui amănunte despre cele întâmplate.l7În acel moment, viaţa reveni în trupul ei şi fetiţa sări în picioare. „Daţi-i ceva să mănânce!”, spuse el.Wk'6Atunci Isus o prinse de mână şi-i vorbi: „Ridică-te, fetiţo!”Tj!5Faptul a stârnit râsete şi ironii, deoarece toţi ştiau că e moartă. i 4Casa era plină de oameni care boceau, dar el porunci: „Încetaţi cu plânsul! Ea nu e moartă, ci doar adormită!” h3Când au ajuns acasă, Isus n-a dat voie nimănui să intre în odaie, decât lui Petru, Iacob şi Ioan, şi părinţilor fetiţei.g12Dar Isus, când a auzit ce s-a întâmplat, i-a spus tatălui: „Nu te teme! Ai numai credinţă în mine, şi toate vor fi în ordine.”jfM1Pe când vorbea încă, a sosit un mesager din casa lui Iair cu ştirea că fetiţa a murit. „Gata, s-a dus,” îi spuse el tatălui fetei, „nu mai are nici un rost să-l deranjezi pe învăţător, în cazul acesta.”deA0„Fiică”, îi zise el, „credinţa ta te-a vindecat. Du-te în pace.”>du/Când şi-a dat seama femeia că Isus ştie, a început să tremure şi a căzut în genunchi la picioarele lui, spunându-i de ce se atinsese de el şi că acum este sănătoasă.c'.Dar Isus îi răspunse: „Ba nu; cineva m-a atins în mod intenţionat, căci am simţit cum iese din mine o putere vindecătoare.”Nb-„Cine m-a atins?”, întrebă Isus. Toţi negară că ar fi făcut aşa ceva, iar Petru mai adăugă: „Învăţătorule, toată mulţimea asta te îmbulzeşte din toate părţile…”Xa),Dar în clipa în care se atinse de poala hainei lui Isus, hemoragia încetă.~`u+Mergând ei aşa, s-a apropiat din spate o femeie care dorea să se vindece şi l-a atins. Sărmana de ea, avea o scurgere de sânge care nu contenea de doisprezece ani şi nu putea găsi leac nicăieri (deşi cheltuise tot ce avea cu medicii)._-*întrucât singurul său copil – o fetiţă de doisprezece ani – era pe moarte. Isus a plecat cu el, croindu-şi anevoie drum prin mulţime./^W)În acest timp, un alt om, pe nume Iair, din conducerea sinagogii evreieşti, a venit şi a căzut la picioarele lui Isus, implorându-l să-i facă o vizită acasă](De cealaltă parte a lacului, mulţimile l-au primit pe Isus cu braţele deschise, deoarece îl aşteptase îndelung.c\?'„Întoarce-te la familia ta”, îi zise el, „şi spune-le ce lucru minunat a făcut Dumnezeu pentru tine.” Aşa că el porni prin tot oraşul, povestind tuturor ce mare minune a făcut Isus cu el.w[g&Omul care fusese posedat de demoni se ruga stăruitor să-l lase şi pe el să vină, dar Isus îi interzise.@Zy%Şi toţi l-au rugat pe Isus fierbinte să plece şi să-i lase în pace (căci îi răzbise o spaimă cumplită). Isus se întoarse la barcă şi trecu de cealaltă parte a lacului.wYg$Atunci, cei care văzuseră cum s-au petrecut lucrurile au început să istorisească vindecarea posedatului.2X]#Curând apăru o mulţime de oameni să vadă cu ochii lor ce s-a întâmplat şi dădură peste omul care fusese posedat de demoni, aşezat acum liniştit la picioarele lui Isus, îmbrăcat şi în deplinătatea facultăţilor sale mintale! O mare spaimă puse stăpânire pe întreaga mulţime.|Wq"Porcarii au luat-o la fugă spre oraşul din apropiere, comunicând vestea tuturor celor care le ieşeau în cale.PV!Aşa că, l-au părăsit pe om şi au intrat în porci, după care întreaga turmă s-a năpustit numaidecât la vale, prăbuşindu-se peste stâncă în lacul de la poalele muntelui, înecându-se.U/ Prin apropiere păştea o turmă de porci pe coasta muntelui şi demonii l-au implorat să le îngăduie să intre în porci. Isus le-a dat voie.LTEi se tot rugau de el să nu le poruncească să meargă în Abis. S„Care îţi este numele?” întrebă Isus demonul. „Legiune”, răspunseră ei – căci omul era plin cu miile de ei. R9Căci Isus îi poruncise deja demonului să-l părăsească. Demonul acesta pusese de multe ori stăpânire pe om, aşa încât, chiar atunci când era legat în lanţuri, le rupea cât ai bate din palme şi o apuca orbeşte spre deşert, fiind complet sub influenţa demonului.ZQ-De îndată ce-l zări pe Isus, scoase un ţipăt ascuţit şi se aruncă la picioarele sale, urlând: „Ce ai cu mine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Prea înalt? O, te rog, îndură-te şi nu mă chinui!”PPPe când cobora din barcă, îi ieşi în întâmpihare un om din Gadara, ce era de multă vreme posedat de demoni. Rămas fără adăpost şi despuiat, el trăia într-un cimitir, printre morminte.gOGAstfel, sosiră dincolo, în ţinutul Gherasenilor de pe malul celălalt al lacului Galileii.}NsApoi îi întrebă: „Unde vă este credinţa?” Ucenicii trăiră un sentiment de spaimă şi de veneraţie în acelaşi timp, şi se întrebau uimiţi: „Cine este omul acesta, de până şi vânturile şi valurile îl ascultă?”zMmUcenicii s-au dus la el şi l-au trezit strigând: „Învăţătorule, învăţătorule, ne scufundăm!” Atunci el vorbi furtunii: „Linişteşte-te”, porunci el, şi numaidecât vântul şi valurile se potoliră, şi totul se calmă.cL?În timpul traversării, el s-a întins şi a aţipit puţin, timp în care s-a stârnit un vânt puternic. Curând s-a iscat o furtună cumplită care ameninţa să-i scufunde, astfel că se aflau în mare primejdie.'KGCam tot în vremea aceea, într-o zi, pe când se afla împreună cu ucenicii într-o barcă, Isus le-a propus să treacă de cealaltă parte a lacului.Ja făcut observaţia următoare: „Mama mea şi fraţii mei sunt toţi aceia care aud mesajul lui Dumnezeu şi i se supun.”GICând a auzit Isus că ei sunt afară şi doresc să-l vadă,HOdată, când au venit mama şi fraţii lui să-l vadă, nu au putut să pătrundă în casa unde se afla el, din pricina mulţimilor.EGDeci luaţi seama cum ascultaţi, căci oricui are i se va mai da; iar celui care nu are i se va lua până şi ceea ce îşi închipuie că înrudirea de stnge şi cea spiritualăF%Aceasta ilustrează faptul că într-o zi tot ce zace în inimile oamenilor va fi adus la lumină şi făcut cunoscut tuturor.eECAltă dată el a întrebat: „Unde s-a mai pomenit ca cineva să aprindă o lampă şi apoi să o acopere, nelăsând-o să lumineze? Nu, lămpile se aşează sub cerul liber unde pot fi văzute de toţi.nDUDar solul cel bun reprezintă oamenii oneşti, cu inimă bună. Ei ascultă cuvintele lui Dumnezeu şi rămân credincioşi lor, răspândindu-le cu statornicie şi la alţii, care în curând ajung să creadă şi ei.”YC+Sămânţa dintre spini îi reprezintă pe aceia care ascultă şi cred cuvintele lui Dumnezeu dar a căror credinţă se stinge ulterior datorită îngrijorărilor şi bogăţiilor, precum şi din cauza răspunderilor şi a plăcerilor vieţii. Astfel, ei nu reuşesc niciodată să ajute şi pe altul să creadă Vestea Bună.B Terenul pietros reprezintă oamenii cărora le place să asculte predici, dar nu ştiu cum se face că mesajul răzbate niciodată până în adâncul fiinţei lor şi astfel nu reuşesc să prindă rădăcini şi să crească. Ei ştiu că mesajul e adevărat şi, într-un fel, îl cred o vreme, dar când începe să bată crivăţul aspru al persecuţiilor, interesul lor se pierde.jAM Cărarea bătătorită, unde au căzut unele seminţe, reprezintă inimile împietrite ale celor care aud cuvintele lui Dumnezeu, dar apoi vine diavolul şi le fură, împiedicându-i să creadă şi să fie salvaţi.b@= „Iată tâlcul povestirii: Sămânţa e mesajul lui Dumnezeu adresat oamenilor.#?? El le-a răspuns: „Vouă vă este dat de la Dumnezeu să cunoaşteţi tâlcul acestor parabole, căci ele dezvăluie multe aspecte ale Împărăţiei lui Dumnezeu. Pe când, aceste mulţimi aud cuvintele, dar nu le înţeleg, întocmai cum au prezis profeţii din vechime.L> Apostolii săi l-au rugat să le tălmăcească sensul povestirii.=Altele însă au căzut în sol fertil; aceste seminţe au încolţit şi au dat o recoltă de o sută de ori cât cantitatea însămânţată.” (Pe când spunea această pildă, a adăugat: „Cine are urechi de auzit să audă!”)n<UAlte seminţe au căzut printre scaieţi, şi tulpinile fragede au fost curând înăbuşite.G;Alte seminţe au căzut în sol puţin adânc cu strat de rocă dedesubt. Sămânţa aceasta a început să crească, dar planta s-a uscat repede şi a murit din lipsă de umezeală.a:;„Un agricultor a ieşit pe ogorul lui să semene grăunţe, împrăştiind seminţele, unele au căzut pe o cărare şi au fost călcate în picioare; fiind la vedere, păsările au venit şi le-au mâncat.29]Într-o zi, el dădu următoarea ilustraţie unei mari mulţimi care se aduna să-l audă vorbind – în timp ce unii erau încă pe drum, venind din alte oraşe:8Ioana, soţia lui Cuza (Cuza era directorul comercial al regelui Irod, răspunzând de palat şi de problemele interne ale acestuia), Suzana, precum şi multe altele care contribuiau din puţinul lor la întreţinerea lui Isus şi a ucenicilor săi. 79Veniră şi nişte femei, din care scosese demoni sau le vindecase. Printre ele se afla şi Maria Magdalena, (cea din care Isus scosese şapte draci),96 mNu mult după aceea, Isus porni să străbată prin oraşele şi satele Galileii spre a vesti sosirea Împărăţiei lui Dumnezeu şi îi luă cu el pe cei doisprezece ucenici.\512Şi Isus i-a spus femeii: „Credinţa ta te-a mântuit; du-te în pace.”4 1Atunci bărbaţii care stăteau la masă şi-au zis între ei: „Cine se crede omul acesta, de iartă păcatele peste tot?”H3 0Şi i-a zis femeii: „Păcatele îţi sunt iertate.”62e/De aceea, păcatele ei – deşi multe la număr – îi sunt iertate, fiindcă ea m-a iubit mult; dar cel căruia i se iartă puţin dă dovadă de puţină iubire.&1E.Tu ai neglijat acel obicei ospitalier şi nu mi-ai dat ulei de măsline să-mi ung capul, dar ea mi-a acoperit picioarele cu un parfum de mare preţ.0%-N-ai binevoit să-mi dai tradiţionalul sărut de bun-venit, dar ea, de când a intrat, nu mai conteneşte să-mi sărute picioarele.'/G,Apoi se întoarse spre femeie şi-i spuse lui Simon: „Vezi tu femeia aceasta îngenuncheată? Când am trecut pragul casei tale, tu nu te-ai obosit să-mi oferi apă pentru a-mi spăla picioarele de praf, dar ea mi le-a spălat cu lacrimile ei şi mi le-a şters cu părul ei.o.W+„Socotesc că cel care îi datora mai mult”, a răspuns Simon. „Aşa e”, conveni Isus.<-q*Dar nici unul din ei nu i-a putut restitui banii şi atunci, de milă, i-a iertat pe amândoi, scutindu-i de datorie. Care crezi că l-a iubit cel mai mult după aceea?”,)Isus îi spuse o pildă: „Un om a împrumutat bani la două persoane, 12.500 lei la unul şi 1.250 lei la altul.L+(Atunci vorbi Isus, răspunzând gândurilor omului. „Simone”, se adresă el fariseului, „am ceva să-ţi spun.” „Gata, învăţătorule”, te ascult”, răspunse Simon.*'Când a văzut gazda lui Isus, fariseul, ce se petrece şi cine este femeia în cauză, şi-a zis în sinea lui: „Nu mai îmi trebuie altă dovadă că Isus nu este profet, căci dacă l-ar fi trimis cu adevărat Dumnezeu, el ar şti ce fel de femeie e asta!”v)e&Intrând, ea a îngenuncheat la picioarele sale, în spatele lui, şi a început să plâiigă atât de tare, încât i-a udat picioarele cu lacrimile ei; apoi i le-a şters cu părul, le-a sărutat şi a turnat peste ele parfumul adus.0(Y%o femeie care trăise o viaţă păcătoasă în oraşul acela a auzit că Isus lua masa în casa fariseului şi a adus un vas de alabastru cu un parfum foarte scump. '$Unul din farisei l-a chemat pe Isus acasă la el la dejun şi Isus a acceptat invitaţia. Pe când s-au aşezat să mănânce,J& #Dar înţelepciunea e justificată de toţi copiii ei.”=%s"Dar eu nu mă abţin nici de la mâncare, nici de la vin iar voi ziceţi: «Ce mare mâncăcios mai e Isus! Iată că şi bea! Mai mult, uite ce prieteni de soi rău are».&$E!Căci Ioan Botezătorul obişnuia să postească şi o picătură de alcool nu punea în gură, iar voi aţi zis: «Precis nu e în toate minţile».%#C Sunt ca nişte copii ce se plâng prietenilor: «Dacă vă cântăm de nuntă, nu vă place, iar dacă vă cântăm de înmormântare, nici atât.»m"SŞi Domnul a spus: „Cu ce să-i asemăn pe cei din generaţia actuală? Cum să-i descriu?$!AToţi, afară de farisei şi învăţătorii legii mozaice. Aceştia au respins planul lui Dumnezeu privitor la ei şi au refuzat botezul lui Ioan.@ yToţi cei care-l auzeau pe Ioan predicând – până şi cei mai răi dintre ei – erau de acord cu faptul că cerinţele lui Dumnezeu sunt drepte, şi erau botezaţi de el.H În întreaga omenire nu există nici unul mai mare decât Ioan. Cu toate acestea, până şi cel mai neînsemnat cetăţean din Împărăţia lui Dumnezeu este mai mare decât el.”la el se referă Scripturile când spun: «Iată! Eu trimit mesagerul înaintea ta, să-ţi pregătească drumul».jMDar atunci ce aţi găsit, un profet? Da, un profet, şi chiar mai mult decât un profet;/L-aţi găsit îmbrăcat în straie alese? Nicidecum! Oamenii care trăiesc în lux pot fi întâlniţi în palate, nu afară, în pustiu.}sDupă ce plecară, Isus vorbi mulţimii despre Ioan. „Cine e omul acesta pe care v-aţi dus să-l vedeţi în pustiul Iudeii?”, întrebă el. „L-aţi găsit slab ca o trestie clătinată de cea mai uşoară adiere de vânt?nUMai spuneţi-i de asemenea: «Binecuvântat este cel ce nu-şi pierde credinţa în mine»”X)La întrebarea lor, Isus a răspuns: „Întoarceţi-vă la Ioan şi povestiţi-i tot ce aţi văzut şi aţi auzit: cum cei orbi şi-au recăpătat vederea, cum infirmii umblă acum fără să mai şchiopăteze iar leproşii sunt complet vindecaţi. Surzii aud din nou. Morţii revin la viaţă. Şi săracii aud Vestea Bună.?ytămăduia şchiopii şi orbii, izgonea duhurile rele.eCCei doi ucenici îl găsiră pe Isus asaltat de o mulţime de bolnavi pe care-i vindeca –  Ioan trimise pe doi dintre ei la Isus să-l întrebe: „Tu eşti Mesia cu adevărat? sau trebuie să-l mai aşteptăm?”~uUcenicii lui Ioan Botezătorul auziră curând despre toate faptele lui Isus. Când îi vorbiră lui Ioan despre el,!Ştirea despre cele făcute de el în ziua aceea a cutreierat cu repeziciune de la un capăt al Iudeii la altul, până dincolo de hotare.mSO mare frică trecu peste mulţimea de oameni. Ei începură să înalţe laude către Dumnezeu, exclamând: „Un mare profet s-a ridicat dintre noi”, şi: „Am văzut azi mâna lui Dumnezeu la lucru în mijlocul nostru.”  Atunci băiatul se ridică în capul oaselor şi intră în vorbă cu cei din juru! său. Şi Isus îl dădu înapoi mamei sale.A{Apoi făcu câţiva paşi până la sicriu şi îl atinse, după care cei ce-l duceau pe umeri se opriră din mers. „Fiule”, rosti el, „vino înapoi la viaţă!”  Când a zărit-o Domnul, inima i s-a umplut de milă şi înţelegere pentru suferinţa ei. „Nu plânge!”, îi spuse el.B} Pe când se apropia de poarta satului, tocmai ieşea un cortegiu funerar. Băiatul care murise era singurul fiu al unei văduve, care era acum însoţită de un mare număr de săteni.} La scurt timp după aceea, Isus s-a dus împreună cu ucenicii în satul Nain, urmat fiind de nelipsitele mulţimi.o W Şi pe când s-au întors prietenii căpitanului acasă la el, l-au găsit pe sclav complet vindecat.: m Isus rămase uluit, întorcându-se cu faţa spre mulţime, zise: „În tot Israelul, cu toţi evreii săi, nu am întâlnit un om care să aibă credinţa acestuia.” 'Eu ştiu, fiindcă sunt sub autoritatea ofiţerilor mei superiori şi am la rândul meu alţi oameni sub stăpânirea mea. N-am decât să spun: «Du-te!» şi se duc; sau «Vino!» şi vin; iar sclavului meu nu trebuie decât să-i zic: «Fă cutare sau cutare lucru» şi el îl va executa întocmai. Deci spune numai atât: «Vindecă-te» şi slujitorul meu se va şi însănătoşi!” nici măcar să-ţi ies în întâmpinare nu merit. Rosteşte doar un cuvânt de acolo, de unde eşti, şi slujitorul se va face bine.U #Isus s-a dus cu ei. Dar tocmai când să ajungă acasă, căpitanul a trimis nişte prieteni să-i spună: „Doamne, nu te mai deranja să vii până la mine, căci nu sunt vrednic de o atare cinste –  „căci ne iubeşte pe noi, evreii, până într-acolo încât a dat din buzunarul său pentru a ni se construi o sinagogă!” Aşadar, aceştia au început să se roage stăruitor de Isus să-i însoţească la omul care-i cerea ajutor. Pe căpitan i l-au înfăţişat drept un om foarte cumsecade. „Dacă merită cineva ajutorul tău, atunci acela este căpitanul”, i-au spus ei,Când a auzit căpitanul despre Isus, a trimis la el nişte evrei bătrâni cu mare vază să-l roage să vină şi să-i vindece robul.{Tocmai în perioada aceea se îmbolnăvise şi era pe moarte cel mai destoinic rob al unui căpitan din armata romană.W )De îndată ce şi-a terminat Isus predica, s-a întors în oraşul Capernaum.O1Însă cei care ascultă dar nu se supun sunt ca un om care-şi face casa fără fundaţie. Când vor năvăli şuvoaiele peste acea casă, ea se va prăbuşi devenind un morman de ruine.”T!0se aseamănă cu un om care-şi zideşte casa pe o temelie puternică, aşezată pe un strat de rocă. Când vin inundaţiile şi îi lovesc casa, ea rămâne în picioare, căci e zidită solid.O/Dar toţi aceia care vin să mă audă şi să asculte de mineU#.Deci voi de ce îmi ziceţi «Doamne», dacă nu ascultaţi de mine??w-Un om bun va face fapte bune, dintr-o inimă bună, după cum un om rău va scoate fapte rele din străfundul răutăţii sale. Tot ce umple inima se va revărsa în vorbire.~+,Un pom poate fi identificat după felul de fructe pe care îl produce. Smochinele nu cresc pe mărăcini, nici strugurii pe rug de mure!}w+Un pom de soi bun nu va produce fructe sălbatice, după cum nici pomii de soiuri slabe nu vor da roade alese.4|a*Cum poţi concepe măcar să-i zici: «Frate, hai să te ajut să scapi de paiul acela din ochi», când tu nici nu poţi vedea de bârna dintr-al tău? Ipocritule! Scapă mai întâi tu de bârna din ochiul tău şi poate că atunci ai să vezi destul de bine să te ocupi şi de paiul lui.{#)Şi de ce faci atâta caz pentru paiul din ochiul altuia – o greşeală neînsemnată de-a sa – când într-al tău e o bârnă?1z[(Cum e posibil ca un elev să aibă mai multe cunoştinţe ca profesorul său? Dar dacă munceşte serios, s-ar putea să dobândească aceeaşi învăţătură.Ly'Iată câteva din pildele pe care le folosea Isus în predicile sale: „La ce bun să conducă un orb pe un altul? Căci el va cădea în şanţ şi-l va trage şi pe celălalt după el.3x_&Căci dacă daţi, veţi primi. Darul vostru se va întoarce la voi în întregime, ba chiar sporit şi bine îndesat, cu mult mai mult şi dând pe dinafară de plin ce va fi. Cu măsura folosită de voi când daţi altora – mică sau mare – vi se va măsura şi vouă ce vi se dă.”Cw%Să nu criticaţi şi să nu judecaţi niciodată – altminteri, riscaţi să vi se facă la fel. Luaţi-i pe alţii cu frumosul şi atunci şi ei vă vor răspunde la fel._v7$Străduiţi-vă să manifestaţi aceeaşi compasiune ca cea a Tatălui vostru.>uu#Iubiţi-vă duşmanii! Faceţi-le bine! Daţi-le cu împrumut. Şi nu vă neliniştiţi la gândul că nu vă vor plăti. Atunci răsplata voastră din ceruri va fi mare şi veţi proceda ca nişte adevăraţi fii ai lui Dumnezeu: căci el este bun şi cu cei nerecunoscători, şi cu cei foarte răi.Nt"Iar dacă împrumutaţi bani numai celor care vi-i înapoiază, ce bine mai e şi acesta? Chiar şi ultimii oameni le vor împrumuta celor de felul lor, când ştiu că-i vor primi înapoi.s!!Şi dacă faceţi bine doar acelora care vă fac bine – credeţi că e mare ispravă? Până şi păcătoşii procedează la fel!r Ce credeţi, că meritaţi laude doar pentru că-i iubiţi pe cei ce vă iubesc? Chiar şi cei fără nici un Dumnezeu fac aşa!Wq'Purtaţi-vă cu alţii aşa cum aţi dori să se poarte şi ei cu voi.pDaţi ce aveţi oricui vă cere; şi când vi se iau lucrurile, nu vă îngrijoraţi la gândul că nu le veţi mai primi înapoi.oDacă vă pălmuieşte cineva pe un obraz, daţi-i-l şi pe celălalt! Dacă vă cere haina, daţi-i şi cămaşa. n Rugaţi-vă pentru fericirea celor care vă blestemă; imploraţi binecuvântarea lui Dumnezeu peste cei care vă lovesc.dmAAscultaţi cu toţii! Iubiţi-vă duşmanii! Faceţi bine celor ce vă urăsc!lŞi ce mare va fi întristarea celor aclamaţi de mulţimi – întocmai ca profeţii falşi, care întotdeauna au fost lăudaţi.k/Acum sunt bogaţi şi prosperi, dar îi aşteaptă vremuri de foame teribilă. Râsul lor nepăsător de astăzi va însemna necaz atunci.kjODar, vai, de ce necazuri vor avea parte bogaţii! Căci aici, jos, e singura lor fericire.i}Bucuraţi-vă nespus când vi se întâmplă toate acestea! Da, săriţi în sus de bucurie! Căci o mare răsplată vă aşteaptă în ceruri. Şi veţi fi într-o companie plăcută, căci şi profeţii din vechime au fost trataţi la fel.h/Ce mare fericire e atunci când alţii vă urăsc şi vă exclud, vă insultă şi vă pătează numele, din pricină că sunteţi ai mei!2g]Ce fericiţi sunteţi voi cei, flămânzi acum, căci veţi fi săturaţi. Ferice de voi, cei care plângeţi, fiindcă vine vremea când veţi râde de bucurie.)fKAtunci el se îndreptă spre ucenicii săi şi le vorbi aşa: „Ce fericiţi sunteţi voi săracii, căci a voastră e Împărăţia lui Dumnezeu!e Toată lumea se străduia să-l atingă pentru că în această împrejurare ieşea din el o putere care îi vindeca pe toţi.(dKŞi el a izgonit mulţi demoni.}csAu coborât pe povârnişul muntelui şi s-au oprit împreună cu Isus pe un platou, înconjuraţi de un mare număr de ucenici ai săi, care, la rândul lor, erau şi ei înconjuraţi de o mulţime de oameni. Căci veniseră să-l audă ori să fie vindecaţi oameni din toată Iudeea şi din Ierusalim, ba, încă şi de pe coasta de nord a mării, de la Tir şi Sidon.ebCIuda (fratele lui Iacob), Iuda Iscarioteanul (care mai târziu l-a trădat pe Domnul Isus).OaMatei, Toma, Iacob (fiul lui Alfeu), Simon (numit şi „Zilotul”),~`uIată numele lor: Simon (căruia îi spuneau şi Petru), Andrei (fratele lui Simon), Iacob, Ioan, Filip, Bartolomeu,/_W În zorii zilei îşi chemă ucenicii şi alese dintre ei doisprezece care să constituie cercul său intim. (Ei au fost numiţi „apostoli” sau „misionari”.)^  Într-o zi, la puţin timp după aceasta, Isus se duse în munţi să se roage şi rămase în rugăciune toată noaptea.]{ Puşi în faţa acestei situaţii, duşmanii lui Isus turbară de mânie şi începură să pună la cale omorârea sa.+\O Apoi îşi roti privirea de la unul la altul şi îi zise omului: „Întinde-ţi mâna.” Şi încercând s-o întindă, mâna reveni complet la normal.U[# Atunci Isus se adresă fariseilor şi învăţătorilor legii. „Am să vă pun o întrebare. Este drept să faci bine în ziua de Sabat ori să faci rău? Să salvezi viaţa sau s-o distrugi?”1Z[Dar Isus le cunoştea gândurile mult prea bine! De aceea, îi spuse omului cu mâna diformă: „Vino şi stai aici în văzul tuturor.” Şi omul făcu aşa.5YcÎnvăţătorii legii şi fariseii erau cu ochii pe Isus, să vadă dacă îl va tămădui, întrucât era Sabat. Căci ei căutau cu tot dinadinsul un motiv de a-l acuza.vXeDe alt Sabat, se afla în sinagogă unde învăţa pe oameni şi era acolo un om cu mâna dreaptă diformă.NWIsus adăugă: „Eu sunt stăpân chiar şi al Sabatului.”JV Ei bine, a intrat în templu şi a luat pâinea aceea specială, expusă înaintea lui Dumnezeu şi a mâncat-o – lucru, de asemenea, nepermis – şi a dat şi celorlalţi din ea.”#U?Isus răspunse: „Voi nu citiţi Scripturile? N-aţi citit niciodată ce a făcut regele David când el şi cei care-l însoţeau au flămânzit? TNişte farisei însă au zis: „Aceasta nu este permis! Ucenicii tăi culeg grâul or, legea mozaică interzice munca de Sabat.”1S ]Într-o zi de Sabat, pe când Isus şi ucenicii treceau printre lanurile de grâu, au început să rupă nişte spice, să le frece în palme şi să mănânce boabele.R5'Nimeni însă nu pare să dorească vin nou, după ce a băut deja din cel vechi. Căci lumea spune: „Cel mai bun e totuşi vinul vechi.”4Qc&Vinul nou se pune în burdufuri noi.yPk%Şi nimeni nu va pune vin nou în burdufuri vechi, căci vinul nou va sparge vasul vechi, vărsându-se.SO$Apoi Isus a rostit următoarea parabolă: „Nimeni nu va tăia un petic dintr-o ţesătură nouă, pentru a cârpi o haină veche, căci peticul va intra la apă şi haina veche se va rupe iar.nNU#Vine însă vremea când mirele va fi omorât şi atunci n-o să le mai ardă de mâncare.”,MQ"Isus le puse şi el o întrebare: „Aţi văzut oameni fericiţi să postească? Sau nuntaşi care să nu pună nimic în gură la sărbătorirea mirelui?)LK!Următorul lucru de care s-au legat a fost faptul că ucenicii lui Isus mănâncă şi beau în loc să postească. „Ucenicii lui Ioan Botezătorul o ţin numai în post şi rugăciune”, obiectară ei „şi tot aşa fac şi ucenicii fariseilor. De ce mănâncă şi beau ai tăi?”K/ Ţelul meu este să-i conving pe păcătoşi să se întoarcă de la păcatele lor, nu să-mi pierd vremea cu cei ce se cred deja buni!”eJCIsus însă le-a răspuns: „Nu sănătoşii au trebuinţă de doctor, ci bolnavii.I7Dar fariseii şi învăţătorii legii s-au plâns amarnic ucenicilor lui Isus de faptul că el se aşează la masă cu asemenea păcătoşi notorii.VH%La scurt timp după aceasta, Levi dădu o masă acasă la el şi-l invită pe Isus ca oaspete de onoare. Mai erau prezenţi acolo şi o mulţime de colegi de slujbă ai lui Levi precum şi alţi musafiri.MGŞi Levi părăsi totul, sărind în picioare şi plecând cu Isus.+FOMai târziu, pe când părăsea Isus oraşul, a zărit un perceptor – cu reputaţia atât de caracteristică a acestor oameni de a înşela pe alţii – stând la punctul unde se percepea impozitul. Omul se numea Levi. Isus i-a zis: „Vino să fii unul din ucenicii mei.”QEUn sentiment de veneraţie şi teamă îi cuprinse pe cei prezenţi, începură să-l laude pe Dumnezeu, repetând la nesfârşit cuvintele: „Ciudate lucruri ne-a mai fost dat să vedem astăzi!” DZis şi făcut. Omul se ridică în picioare, sub privirile tuturor, ridică patul şi porni spre casă, slăvindu-l pe Dumnezeu.OCÎmi voi arăta puterea de a ierta păcatul, dovedind că sunt în stare să-l vindec de boala sa.” Şi-i spuse paraliticului: „Ridică-te, strânge-ţi patul şi du-te acasă!”RBEste, oare, mai greu să-i ierţi păcatele decât să-l vindeci?dAAIsus ştia ce gândesc, de aceea, le răspunse: „Şi de ce, mă rog, e blasfemie?A@{„Dar cine se crede omul acesta?”, exclamară între ei fariseii şi învăţătorii legii. „Asta e curată blasfemie! Cine, în afară de Dumnezeu, mai poate ierta păcatele?”m?SVăzându-le credinţa, Isus îi spuse omului: „Prietene, păcatele îţi sunt iertate!” ~}}2}|^{{zyyxwwFvvu`tt_ss[rqpppoo&nhnmOlxkk6jj ihhgkfffeeddZcc#baa(`_^^h]]f\[[,ZZ(YGXWW9VUUTSSgQQPkONNMMGLKJJoJHGGRFFEDiCCTB}AAP@??t>==<;;::<99.8;7h6z55r44_33S211A//a.;-N,++;*)){((](&&*%x$##"!!. kL<dL~f{%^}hV U  L Bp&^ 8  -Dar dacă omul începe să gândească în felul următor: «Domnul meu nu se va întoarce prea curând» şi începe să-i biciuiască pe bărbaţii şi femeile pe care se cuvenea să-i ocrotească şi să piardă timpul în chefuri şi beţii –E7 ,stăpânul său îi va da în grijă tot avutul lui. 6 +Dacă se întoarce stăpânul său şi constată că s-a achitat cum trebuie de sarcină, atunci va exista o răsplată –05Y *Şi Domnul îi răspunse: „Eu vorbesc oricărui om credincios şi cumpătat căruia stăpânul îi acordă răspunderea de a-i hrăni pe ceilalţi slujitori.S4 )Petru întrebă: „Doamne, numai nouă ne vorbeşti sau tuturor?”o3W (Aşadar, fiţi gata tot timpul. Căci eu, Fiul omului, voi veni când nimeni nu se aşteaptă.27 'Toţi ar fi gata pentru el numai dacă ar şti ora exactă a înapoierii – întocmai cum ar fi gata pentru un hoţ dacă ar şti când vine.61e &S-ar putea ca el să vină la ora nouă seara – sau chiar la miezul nopţii. Dar indiferent când va veni, slujitorii lui care sunt gata vor avea parte de bucurie.i0K %Mare va fi bucuria acelor care sunt gata şi-l aşteaptă să se întoarcă. El însuşi îi va aşeza la masă, se va îmbrăca în haine de ospătar, şi-i va servi, în timp ce ei vor sta aşezaţi şi vor mânca.N/ $pentru întoarcerea Domnului vostru de la ospăţul de nuntă. Atunci veţi fi în stare să-i deschideţi uşa şi să-l poftiţi înăuntru, în clipa în care soseşte şi bate la uşă.H.  #Fiţi gata – complet îmbrăcaţi şi pregătiţi –Z-- "Oriunde este comoara voastră, acolo vor fi inima şi gândurile voastre.%,C !Vindeţi tot ce aveţi şi daţi celor nevoiaşi. Aceasta va face să crească pungile voastre din ceruri! Or, pungile din cer nu au petece nici găuri în ele. Comorile voastre de acolo nu vor dispare niciodată; nici hoţ nu le poate fura; nici o molie nu le poate distruge.+} Deci nu te teme, turmă mică. Fiindcă Tatălui tău îi face o mare plăcere să-ţi dăruiască Împărăţia./*W El vă va da întotdeauna tot ce vă lipseşte de pe o zi pe alta, dacă şi voi veţi face din Împărăţia lui Dumnezeu preocuparea voastră de căpetenie.) Toată omenirea se zbate pentru o bucată de pâine, dar Tatăl vostru ceresc vă cunoaşte nevoile fiecărei zile.'(G Nici pentru hrană să nu vă faceţi griji – gândindu-vă ce-o să mâncaţi şi ce-o să beţi; nu lăsaţi ca acestea să vă aducă nelinişte.R' Iar dacă Dumnezeu asigură îmbrăcămintea unor flori care astăzi sunt, mâine au dispărut, nu vă gândiţi atunci, îndoielnici ce sunteţi, că şi vouă vă va asigura îmbrăcămintea?%&C Priviţi cum cresc crinii: nici nu torc, nici nu ţes, totuşi vă spun: Nici Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din aceştia.%/ Şi dacă îngrijorarea nu poate realiza nici măcar un lucru atât de mic, ce rost mai are să vă îngrijoraţi pentru lucruri mai mari?5$c În plus, ce rost are să vă îngrijoraţi? La ce bun să vă necăjiţi? Se va adăuga oare măcar o singură zi la viaţa voastră prin aceasta? Fireşte că nu.# Priviţi corbii: ei nu seamănă şi nu seceră, nici nu au hambare pentru provizii de hrană şi, cu toate acestea, se descurcă admirabil – căci Dumnezeu este cel care-i hrăneşte. Or, voi îi sunteţi cu mult mai de preţ decât toate păsările!n"U Căci viaţa constă din alte lucruri, mult mai importante decât hrana şi îmbrăcămintea. !9 Apoi, întorcându-se către ucenici, spuse: „Nu vă îngrijoraţi gândindu-vă dacă aveţi destul de mâncat sau cu ce vă îmbrăca.c ? Da, nebun este orice om care-şi strânge bogăţii pe pământ, dar nu în cer”xi Dar Dumnezeu i-a zis: «Nebunule! La noapte vei muri şi cine va avea parte de tot ce-ai agonisit tu?»C Şi voi zice sufletului meu: «Acu-i de trăit; ai adunat aici să-ţi ajungă pentru nu ştiu câţi ani. De-acum să te ţii trai uşor – mănâncă, bea şi veseleşte-te!»5c şi-n cele din urmă exclamă: «A, ştiu ce-am să fac – am să le dărâm pe cele vechi şi am să-mi construiesc altele mai mari. Atunci voi avea destul loc.»+ De fapt, hambarele sale erau pline până la refuz – într-atâta de nu mai reuşea să adune în ele totul. Se gândi el ce se gândita Apoi dădu un exemplu: „Un om bogat avea un pământ fertil, care-i aducea recolte îmbelşugate.q[ Atenţie! ia seama ca nu cumva să ajungi să doreşti întotdeauna lucruri pe care nu le ai.”~u Dar Isus îi răspunse: „Omule, cine m-a făcut pe mine judecător să mă pronunţ în asemenea chestiuni! Atunci, cineva din mulţime îi strigă: „Domnule, vă rog să spuneţi fratelui meu să împartă moşia tatălui meu cu mine.”R căci Duhul Sfânt vă va da cuvintele potrivite chiar atunci.”G Iar când veţi fi aduşi la judecată înaintea dregătorilor evrei şi a autorităţilor în sinagogi, să nu vă îngrijoraţi cu privire la ce veţi spune în apărarea voastră,*M Totuşi până şi cei care vorbesc împotriva mea pot fi iertaţi – pe când cei care vorbesc împotriva Duhului Sfânt nu vor fi iertaţi niciodată.ta Dar mă voi lepăda înaintea îngerilor de aceia care se leapădă de mine în mijlocul oamenilor.gG Iar eu vă asigur de următorul lucru: anume că eu, Fiul omului, vă voi onora în public în prezenţa îngerilor lui Dumnezeu, dacă şi voi mă veţi recunoaşte în public aici pe pământ ca prietenul vostru.2] Şi el ştie până şi câţi peri aveţi în cap! Niciodată să nu vă temeţi, căci voi îi sunteţi cu mult mai de preţ decât un stol întreg de vrăbii.1 Cât costă cinci vrăbii? Vreo doi, trei lei? În orice caz, nu mai mult de atâta. Totuşi Dumnezeu nu uită pe absolut nici una din ele.} Dar am să vă spun eu de cine să vă temeţi: temeţi-vă de Dumnezeu care poate ucide şi arunca apoi în iad..U Iubiţi prieteni, nu vă temeţi de oamenii aceştia care doresc să vă ucidă. Ei nu pot ucide decât trupul; asupra sufletului vostru nu au nici o putere.H  Tot ce-au spus ei la întuneric se va auzi la lumină şi tot ce-aţi rostit voi în şoaptă la adăpostul odăilor tainice se va vesti de pe acoperişul caselor, ca să audă toţi!A } Până la urmă se va vedea ca drojdia în aluat.0  [ Între timp, când s-a adunat o mulţime de zeci de mii, încât se călcau în picioare unii pe alţii, el se îndreptă spre ucenici şi le vorbi lor mai întâi: „Feriţi-vă de aluatul fariseilor, care este făţărnicie. O asemenea ipocrizie nu va putea fi ascunsă la nesfârşit.b = 6doar-doar îl vor prinde-n cursă cu vreo vorbă care să le dea dreptul să-l aresteze.- S 5Fariseii şi specialiştii în probleme juridice s-au aprins foc de mânie şi, începând din acel moment, îl atacară înverşunaţi cu o ploaie de întrebări,Q  4Vai de voi, specialişti în religie! Căci voi ascundeţi adevărul de oameni. Voi înşivă nu vreţi să-l acceptaţi şi, pe deasupra, mai le luaţi şi altora şansa de a crede în el.”?w 3începând cu asasinarea lui Abel şi terminând cu cea a lui Zaharia, care a pierit între altar şi sanctuar. Nu încape îndoială că asupra voastră va cădea acuzaţia.%C 2„Şi voi, cei din generaţia actuală, veţi fi făcuţi răspunzători de moartea tuturor slujitorilor lui Dumnezeu, de la întemeierea lumii –(I 1Iată ce spune Dumnezeu despre voi: «Vă voi trimite profeţi şi apostoli dar voi pe unii îi veţi ucide iar pe ceilalţi îi veţi pune pe fugă.»  0Ucigaşilor! Voi aprobaţi faptele părinţilor voştri, considerându-le drepte – în fond şi voi aţi procedat la fel.}s /Vai de voi! Fiindcă voi procedaţi întocmai ca strămoşii voştri din vechime care-i ucideau pe profeţi.7 .„Indiscutabil că şi pe voi vă aşteaptă aceleaşi orori!” spuse Isus. „Căci voi striviţi pe bieţii oameni sub povara unor pretenţii religioase cu neputinţă de îndeplinit – pretenţii pe care voi nici măcar nu vă gândiţi să le satisfaceţi.>u -„Domnule,” spuse un specialist în probleme de drept bisericesc, care era şi el de faţă, „dumneavoastră aţi adus insulte şi profesiei mele prin cele spuse adineaori.”.U ,Da, vă aşteaptă o judecată groaznică. Pentru că voi sunteţi ca un mormânt ascuns pe câmp. Nu ştiu trecătorii ce putreziciune zace pe unde merg.”/W +Vai de voi, farisei! Căci tare vă mai plac vouă locurile de cinste în sinagogi şi salutul reverenţios al tuturor oamenilor, când treceţi prin piaţă!$A *Dar vai de voi, fariseilor! Căci voi, deşi aveţi grijă să dijmuiţi până şi cea mai mică fărâmă din venitul vostru, uitaţi cu totul de justiţia şi dragostea lui Dumnezeu. Da, trebuie să daţi zeciuială, dar nu trebuie să lăsaţi nefăcute celelale lucruri.U~# )Cea mai bună demonstraţie a curăţiei o constituie generozitatea.x}i („Proştilor! Oare nu le-a făcut Dumnezeu pe amândouă, şi partea dinăuntru, şi partea dinafară?|7 'Atunci Isus i-a zis: „Voi fariseii vă spălaţi pe dinafară, dar pe dinăuntru tot murdari rămâneţi – plini de lăcomie şi răutate.;{q &Tare s-a mai mirat gazda când a observat aceasta.Ez %Pe când vorbea, unul din farisei l-a invitat la masă. Sosind la om acasă, Isus s-a aşezat la masă fără să îndeplinească ceremonialul de spălare cerut de datina evreiască.5yc $Dacă lăuntrul tău e inundat de lumină, nemaiexistând nici un ungher întunecos, atunci şi exteriorul va radia ca şi când te-ai afla în bătaia unui far.”fxE #Aşadar, vegheaţi cu băgare de seamă ca nu cumva să fie ascunsă lumina soarelui.iwK "Ochiul îţi luminează întreaga fiinţă lăuntrică. Un ochi curat permite luminii să-ţi intre în suflet. Pe când, un ochi plin de pofte împiedică lumina să pătrundă şi te lasă să te pierzi în beznă.9vk !Nimeni nu aprinde o lampă ca s-o ascundă de privirile oamenilor. Dimpotrivă, o va pune undeva la vedere ca să ofere lumină tuturor acelora care intră în cameră.iuK „Ba se vor scula şi ninivenii să osândească naţiunea aceasta, fiindcă ei s-au pocăit în urma predicii lui Iona; or, aici e unul cu mult mai mare decât Iona dar naţiunea aceasta nu vrea să asculte."t= În ziua judecăţii se va ridica regina din Seba şi va acuza generaţia de astăzi, deoarece ea străbătuse cale lungă şi anevoioasă ca să audă înţelepciunea lui Solomon dar aici e unul cu mult mai mare decât Solomon şi nu prea mulţi îl iau în seamă.zsm ale cărui întâmplări au demonstrat locuitorilor din Ninive că Dumnezeu l-a trimis la aceşti oameni._r7 În timp ce mulţimea se îmbulzea către el din toate părţile, el le ţinu următoarea predică: „Trăim în vremuri rele, cu oameni răi. Ei cer la nesfârşit să se întâmple ceva ciudat pe ceruri spre a dovedi că sunt Mesia însă singura dovadă care le-o voi da este o minune asemănătoare cu cea a lui Iona,q! El i-a răspuns: „Da, însă şi mai binecuvântaţi sunt toţi aceia care aud Cuvântul lui Dumnezeu şi-l pun în practică.”2p] Pe când vorbea astfel, o femeie din mulţime strigă: „S-o binecuvânteze Dumnezeu pe mama ta şi pântecele din care ai ieşit, şi pieptul la care ai supt.”@oy Atunci se duce şi mai ia cu el şapte demoni, şi mai răi decât el, şi intră cu toţii în om. Astfel, bietul om e într-o stare de şapte ori mai rea decât înainte.”Zn- şi constată că fosta sa locuinţă e măturată peste tot şi curată.+mO Când este aruncat un demon afară dintr-un om, se duce în locuri pustii, căutând odihnă; dar negăsind-o, se întoarce în persoana din care a ieşitylk Oricine nu e pentru mine este împotriva mea; dacă nu mă ajută pe mine, aduce prejudicii cauzei mele.k până când, cineva mai puternic şi mai bine înarmat îl atacă şi-l învinge, deposedându-l de arme şi luându-i avuţiile.{jo Căci atunci când Satana, înarmat până-n dinţi, îşi păzeşte palatul, acesta e în siguranţă –i Dar dacă eu izgonesc demonii prin puterea lui Dumnezeu, faptul demonstrează că Împărăţia lui Dumnezeu a sosit.jhM Şi dacă mie îmi dă putere Satana, discipolilor voştri cine le-o dă? Fiindcă şi ei izgonesc demoni! Credeţi că e dovadă a faptului că sunt posedaţi de Satana? Pe ei să-i întrebaţi dacă aveţi dreptate!Og Prin urmare, dacă ar fi adevărat ce aţi afirmat voi, anume că Satana luptă cu sine, învestindu-mă pe mine cu puterea de a izgoni demoni, cum se face că regatul lui supravieţuieşte?ofW El le cunoştea gândurile fiecăruia dintre ei, de aceea, a zis: „Orice regat în care domneşte războiul civil e sortit pieirii; tot aşa este şi în casa în care predomină discuţiile contradictorii şi certurile. e Alţii i-au cerut să facă să se întâmple ceva deosebit în văzduh prin care să se adeverească afirmaţia sa că este Mesia.zdm dar unii ziceau: „Nu e de mirare că-i poate izgoni. El îşi trage puterea de la Satana, regele demonilor!”c Odată, când a izgonit Isus un demon dintr-un om care nu putea vorbi, omul şi-a recăpătat glasul. Mulţimea era extaziată,Kb Şi dacă până şi nişte păcătoşi ca voi dau copiilor ce au nevoie, nu vă daţi seama că Tatăl vostru va face cel puţin pe atâta, şi va da Duhul Sfânt celor care i-l cer?”Qa Dacă cere un ou, îi daţi un scorpion? Fireşte că nu! `9 Voi, bărbaţi care sunteţi părinţi – dacă vă cere fiul pâine, îi daţi oare o piatră? Dacă vă cere peşte, îi veţi da un şarpe?o_W Oricine cere primeşte; şi toţi cei ce caută vor găsi; oricui bate, i se va deschide uşa."^= Tot aşa e şi cu rugăciunea – cereţi mereu şi veţi primi mereu; căutaţi mereu şi veţi găsi mereu! Bateţi şi uşa vi se va deschide.s]_ Dar eu am să vă spun următorul lucru: deşi nu va face aşa ceva în calitate de prieten, dacă continui să baţi suficient de mult timp, el se va scula şi-ţi va da tot ce doreşti – numai din cauza insistentelor tale.L\ El ţi-ar răspunde din odaia de culcare: «Te rog nu-mi cere să mă scol acum. Uşa e încuiată noaptea şi toţi suntem în pat. Pur şi simplu n-am cum să te ajut de data aceasta.»\[1 «Tocmai acum a picat un prieten de-al meu, şi n-am ce-i da de mâncare.»RZ Apoi, învăţându-i în continuare despre rugăciune, le spuse: „Să presupunem că te-ai duce la miezul nopţii la un prieten acasă cu gând să împrumuţi trei pâini. I-ai striga aşa:#Y? şi ne iartă nouă păcatele noastre fiindcă şi noi iertăm oricui ne este dator. Şi nu ne duce în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.”WX' Pâinea noastră cea de toate zilele – dă-ne-o nouă în fiecare ziOW Iată deci ce rugăciune i-a învăţat el: „Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se numele tău! Vie împărăţia ta! Facă-se voia ta, precum în cer, aşa şi pe pământ.SV ! Odată, când ieşise Isus să se roage, unul din ucenicii săi veni la el, când termină, şi-i zise: „Doamne, învaţă-ne şi pe noi să ne rugăm, după cum şi Ioan şi-a învăţat ucenicii.”U5 *Când, de fapt, numai un singur lucru merită să te preocupe. Maria l-a descoperit deja – şi eu n-am să i-l iau.” Rugăciunea lui IsuspTY )Dar Domnul îi zise: „Marta dragă, ce te mai frămânţi tu pentru toate fleacurile acestea!DS (Marta însă era absentă la toate acestea, deoarece era foarte prinsă de pregătirile pe care le făcea pentru cină. Deodată veni la Isus şi-i spuse: „Doamne, nu ţi se pare că e cam nedrept din partea soră-mi să stea cu mâinile în sân iar eu să mă ocup de toate? Spune-i să vină să mă ajute.”TR! 'Sora acesteia, Maria, stătea jos pe podea şi asculta tot ce spunea Isus.Q/ &Continuându-şi Isus cu ucenicii călătoria spre Ierusalim, ajunseră la un moment dat într-un sat unde îi primi o femeie pe nume Marta.'PG %Omul răspunse: „Cel care i-a arătat un pic de milă.” Atunci Isus îi spuse: „Aşa este. Acum du-te şi fă şi tu la fel.” Maria, şi MariatOa $Acum, care dintre cei trei ai spune că s-a purtat ca un semen adevărat cu victima bandiţilor?”N #A doua zi, îi întinse hangiului două hârtii de o sută de lei şi-i spuse să se ocupe de om. «Dac-o fi să se ridice nota de plată peste suma aceasta,» zise el, «am să-ţi achit diferenţa la proxima ocazie când mai trec pe aici.»2M] "Îngenunchind lângă el, samariteanul îi alină durerile, ungându-l cu alifii, şi-i bandajă rănile. Apoi îl sui pe măgarul său iar el merse pe jos, alături, până. când ajunseră la un han, unde rămase la căpătâiul bolnavului toată noaptea, dându-i îngrijirile necesare.fLE !Dar apăru şi un samaritean dispreţuit şi, când îl văzu, fu copleşit de milă.gKG Un ajutor de preot de la templu făcu la fel, lăsându-l acolo să zacă mai departe.=Js Din întâmplare se abătu pe acolo un preot evreu; când zări omul întins la pământ, trecu numaidecât de cealaltă parte a şoselei şi-şi văzu mai departe de drum.I Isus îi răspunse printr-o ilustraţie: „Un evreu care călătorea de la Ierusalim la Ierihon a fost atacat de bandiţi. Ei l-au despuiat de haine şi de bani, l-au bătut crunt şi l-au lăsat să zacă acolo la marginea drumului, pe jumătate mort.H' Persoana respectivă însă dorea să se scuze (pentru lipsa sa de dragoste faţă de anumiţi oameni) de aceea întrebă: „Care semeni?”XG) „Perfect!” îi răspunse Isus. „Fă aşa şi vei trăi!”fFE „Spune aşa,” zise el, „că trebuie să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima, din tot sufletul, cu toată puterea şi cu toată mintea ta. Iar pe semen trebuie să-l iubeşti ca pe tine însuţi.”[E/ Isus îi răspunse: „Ce spune legea mozaică în această privinţă?”^D5 Într-o zi, un specialist în legea lui Moise s-a sculat şi l-a pus la încercare pe Isus, întrebându-l: „Invăţătorule, ce trebuie să fac pentru ca să moştenesc viaţa veşnică în cer?”C/ Mulţi profeţi şi regi de demult au năzuit din tot sufletul la aceste zile, ca să vadă şi să audă ce aţi văzut şi auzit voi!”B% Apoi, întorcându-se spre apostoli, le spuse în şoaptă: „De ce privilegiu mare vă bucuraţi voi să vedeţi lucrurile acestea.lAQ Toate lucrurile mi-au fost încredinţate de către Tatăl. Nimeni nu-l cunoaşte pe Fiul decât Tatăl şi nimeni nu-l cunoaşte pe Tatăl decât Fiul şi cei cărora găseşte de cuviinţă Fiul să li-l descopere.”n@U Apoi a fost umplut de bucuria Duhului Sfânt şi a rostit următoarele cuvinte: „Te laud, o, Tată, Domn al cerului şi al pământului, că ai ascuns aceste lucruri de intelectualii şi înţelepţii în accepţia lumii, dar că le-ai revelat celor care posedă o încredere de copil. Da, Tată, îţi mulţumesc, fiindcă aşa ai găsit cu cale.? Totuşi, important este nu că vi se supun demonii, ci că numele voastre sunt trecute în registrul de cetăţeni ai cerului.”*>M Iar eu v-am dat autoritate asupra întregii puteri a Vrăjmaşului, şi să umblaţi printre şerpi şi scorpioni, zdrobindu-i. Nimic nu vă va vătăma.q=[ „Da, aşa este”, le spuse el, „l-am văzut pe Satana căzând din cer ca un fulger!<- Când s-au întors, cei şaptezeci i-au dat raportul plini de voioşie: „Până şi demonii ni se supun când facem uz de numele tău.”_;7 Apoi le spuse ucenicilor: „Cei care vă primesc cu bucurie pe mine mă primesc. Şi cei care vă resping pe mine mă resping. Iar cei care mă resping, pe mine, îl resping pe Dumnezeu care m-a trimis.”:# Ce să spun însă despre voi, cetăţeni ai Capernaumului? Oare voi vă veţi înălţa la cer? Nu, veţi fi coborâţi în iad.”o9W Da, Tirul şi Sidonul vor avea parte de o mai mică pedeapsă în Ziua Judecăţii decât voi.)8K Ce orori vă aşteaptă pe voi, cetăţi ale Horazinului şi Betsaidei! Căci dacă s-ar fi făcut minunile mele în oraşele Tir şi Sidon, locuitorii lor s-ar fi pocăit de mult, îmbrăcându-se în sac şi aruncându-şi cenuşă în cap, drept semn al căinţei lor profunde.l7Q Chiar nemernica Sodomă va scăpa mai uşor decât o asememea cetate, în Ziua Judecăţii.]63 «Ne scuturăm picioarele de praful oraşului vostru, ca să se ştie că de-acum încolo sunteţi sortiţi pierzării. Să nu uitaţi niciodată cât de aproape aţi fost de Împărăţia lui Dumnezeu!»`59 Dar dacă oraşul respectiv vă respinge, ieşiţi pe străzile sale, spunând:43 (2) Vindecaţi bolnavii şi, în timp ce faceţi astfel, rostiţi cuvintele: «Împărăţia lui Dumnezeu este acum foarte aproape de voi.»3 Dacă într-un oraş sunteţi primiţi cu bucurie, urmaţi aceste două reguli: (1) Mâncaţi din tot ce vi se pune înainte, 29 Când intraţi într-un sat, să nu vă tot plimbaţi din casă în casă, ci rămâneţi într-un singur loc, mâncând şi bând fără comentarii din tot ce vi se oferă. Apoi, nu şovăiţi când vi se acordă ospitalitate, căci vrednic este lucrătorul de plata sa.1y Dacă e vrednică de binecuvântare, aceasta va rămâne; iar dacă nu, binecuvântarea se va întoarce la voi.V0% Ori de câte ori intraţi în vreo casă, oferiţi-i binecuvântarea.%/C Nu luaţi nici un ban cu voi, nici traistă pentru drum, nici măcar o pereche de încălţăminte de rezervă. Şi să nu pierdeţi timpul pe drum.d.A Acum plecaţi şi nu uitaţi că vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor.v-e Iată instrucţiunile pe care le-a dat acestora: „Rugaţi stăruitor pe Domnul secerişului să trimită mai mulţi lucrători care să vă dea o mână de ajutor, fiindcă e mult de secerat dar lucrătorii sunt foarte puţini.9, m Apoi Domnul a ales alţi ucenici, şaptezeci la număr, şi i-a trimis înaintea sa, doi câte doi, prin toate oraşele şi satele pe care plănuia să le viziteze mai târziu.+5 >Isus însă îi spuse: „Oricine se lasă abătut de la misiunea pe care i-o încredinţez nu este vrednic de Împărăţia lui Dumnezeu.”{*o =Un altul i-a zis: „Da, Doamne, voi veni negreşit dar mai întâi lasă-mă să le cer voie celor de-acasă.”\)1 „Lasă-i pe cei lipsiţi de viaţă veşnică să se preocupe de asemenea lucruri. Datoria ta este de a veni şi de a predica lumii întregi despre sosirea Împărăţiei lui Dumnezeu.(+ ;Altă dată, când l-a poftit pe unul să vină cu el şi să-i fie ucenic, omul s-a învoit – dar a vrut să aştepte până-i moare tatăl.M' :Dar Isus îi răspunse: „Nu uita că eu n-am nici măcar un loc unde să-mi pun capul. Vulpile au vizuini şi păsările cuiburi dar eu, Fiul omului, nu am nici un cămin pe pământ.”c&? 9Pe drum cineva i-a spus lui Isus: „Eu te voi urma peste tot, oriunde vei merge.”% 8căci Fiul omului n-a venit să piardă sufletele oamenilor, ci să le mântuiască. Şi apoi au plecat mai departe, spre alt sat.q$[ 7Isus însă se întoarse spre ei şi-i mustră, „Nu ştiţi de ce duh sunteţi însufleţiţi,5#c 6Când sosi vestea despre cele întâm-plare, Iacob şi Ioan se adresară lui Isus cu întrebarea: „Învăţătorule, să poruncim să se coboare foc din cer peste ei?”v"e 5Dar locuitorii acelui sat refuzară să aibă de-a face cu ei, fiindcă mergeau în direcţia Ierusalimului.a!; 4Într-o zi trimise înainte nişte mesageri să rezerve camere într-un sat samaritean.m S 3Cum se apropia momentul înapoierii sale le cer, el se îndrepta tot mai sigur spre Ierusalim. 2Dar Isus îi zise: „Nu trebuia să faci aşa. Căci oricine nu este împotriva voastră este, de fapt, în favoarea voastră.”K 1„Învăţătorule,” spuse Ioan, „noi l-am văzut pe unul făcând uz de numele tău pentru a izgoni demoni, şi i-am spus să înceteze. La urma urmei, nu face parte din grupul nostru.”iK 0şi vorbi: „Oricine are grijă de un copilaş ca acesta, de mine are grijă! Şi oricine mă slujeşte pe mine îl slujeşte pe Dumnezeu, care m-a trimis. Grija voastră pentru alţii e măsura măririi voastre.”L /Dar Isus le ştia gândurile. De aceea luă un copilaş lângă el  .Numaidecât se iscă o discuţie aprinsă între ei, pentru a stabili care va fi cel mai mare în viitoarea Împărăţie.% -Dar ucenicii nu-şi dădură seama la ce se referea, întrucât minţile lor nu erau încă luminate, şi s-au temut să-i ceară lămuriri.s_ ,„Fiţi atenţi la mine şi reţineţi ce vă spun. Eu, Fiul omului, urmează să fiu trădat.”H  +O mare teamă îi cuprinse pe oameni la vederea acestei demonstraţii a puterii lui Dumnezeu. Între timp, pe când apostolii comentau uluiţi faptele sale extraordinare, Isus le vorbi:S *Pe când se apropia băiatul, demonul îl doborî la pământ şi-l aruncă într-o zvârcolire cumplită. Dar Isus porunci dracului să iasă afară şi vindecă băiatul, redându-l părintelui său.2] )„Ah, încăpăţânaţi şi necredincioşi ce sunteţi”, strigă Isus ucenicilor săi. „Cât timp să vă mai suport? Aduceţi-l încoace!”`9 („O, cum i-am mai rugat pe ucenici să izgonească demonul din el, dar n-au putut.”:m 'Un drac îl apucă mereu, făcându-l să ţipe; şi-l aruncă în asemenea convulsii, că face numai spume la gură; îl loveşte încontinuu şi o clipă nu-l lasă în pace.uc &şi un om din gloată îi strigă: „Învăţătorule, băiatul acesta de lângă mine e singurul meu fiu.a; %A doua zi, pe când coborau de pe deal, o mare mulţime le ieşi în întâmpinare  $Când vocea se stinse, Isus se afla singur cu ucenicii. Ei n-au spus nimănui ce au văzut acolo, decât la mult timp după aceea.a; #Atunci un glas din nor zise: „ACESTA e Fiul meu, Alesul meu; de EL să ascultaţi!” "Dar pe când rostea aceste cuvinte, un nor luminos se formă deasupra lor; şi îi cuprinse groaza când norul îi acoperi.{ !Pe când se pregăteau Moise şi Ilie să plece, Petru, năuc de-a binelea, nemaiştiind ce spune, scăpă cuvintele: „Învăţătorule, ce minunat e! O să ridicăm aici trei colibe – una pentru tine, una pentru Moise şi alta pentru Ilie!”S  Petru şi ceilalţi fură cuprinşi de toropeală şi aţipiră. Trezindu-se, îl văzură pe Isus învăluit de slava şi lumina puternică ce îl înconjura, şi pe cei doi bărbaţi care erau cu el. 3 Învăluiţi în slavă şi splendoare, ei discutară despre moartea lui, ce urma să aibă loc la Ierusalim conform planului rânduit de Dumnezeu.` 9 Apoi apărură doi bărbaţi – Moise şi Ilie – care începură să discute cu el!   Pe când se ruga, faţa începu să-i strălucească iar hainele i se făcură albe, sclipitoare, de nu te puteai uita la ele.r ] Opt zile mai târziu, Isus îi luă cu el pe Petru, Iacob şi Ioan şi urcă pe munte să se roage.7 Dar iată ce vă spun: unii din voi, cei care staţi chiar acum aici, nu veţi muri până când nu veţi vedea Împărăţia lui Dumnezeu!”R Când eu, Fiul omului, voi veni în slava mea şi în slava Tatălui şi a sfinţilor îngeri, îmi va fi ruşine atunci de toţi cei cărora acum le este ruşine de mine şi de cuvintele mele.jM Şi ce folos e să câştigi toată lumea, dacă, în schimb, te pierzi pe tine însuţi? Oricine îşi va pierde viaţa de dragul meu, şi-o va salva, dar oricine ţine morţiş să-şi păstreze viaţa şi-o va pierde.V% Apoi le spuse tuturor: „Oricine doreşte să mă urmeze va trebui să lase deoparte dorinţele sale şi comoditatea sa şi să-şi poarte crucea în fiecare zi, rămânând strâns legat de mine!mS „Căci trebuie să sufăr mult”, zise el, „şi trebuie să fiu respins de conducătorii evrei – de bătrâni, de mai marii preoţilor şi învăţătorii legii – şi să fiu omorât; iar după trei zile voi învia!”N El le dădu porunci stricte să nu discute cu nimeni despre aceasta.  „Dar voi cine credeţi că sunt?”, întrebă din nou Isus. Petru răspunse: „Mesia – Cristosul lui Dumnezeu!”# „Ioan Botezătorul”, îi răspunseră ei, „sau poate Ilie ori vreunul din ceilalţi profeţi de demult, care a înviat din morţi.”-S Într-o zi, pe când se ruga singur şi ucenicii erau pe undeva prin apropiere, Isus se duse la ei şi-i întrebă: „Cine zic oamenii că sunt eu?” ~ Şi toţi mâncară pe săturate. Cu toate acestea, la urmă se strânseră douăsprezece coşuri cu firimiturile care au rămas!2}] Isus luă cele cinci pâini şi cei doi peşti, îşi îndreptă privirile spre cer şi mulţumi. Apoi rupse bucăţi pe care ucenicii să le pună înaintea oamenilor.|1 Şi aşa făcură.{+ Căci se aflau acolo vreo cinci mii de oameni. „Spuneţi-le să se aşeze pe iarbă în grupuri de câte cincizeci”, răspunse Isus.z Dar Isus le răspunse: „Hrăniţi-i voi!” „Cum asta! Noi nu avem decât cinci pâini şi doi peşti pentru toţi câţi suntem aici”, protestară ei, „sau poate vrei să mergem şi să cumpărăm hrană pentru tot poporul acesta?”&yE Îtr-un târziu, când deja se însera, apostolii au venit la el şi l-au îndemnat să trimită oamenii prin satele şi gospodăriile învecinate, să găsească de mâncare şi de dormit pentru noapte. „Căci”, ziceau ei, „aici în desert nu se găseşte nimic de mâncare.” V~}}}$||:{pzzeyyGxvwwHvvu{u2t`sfrrr> ==AOdată, un teolog evreu i-a pus următoarea întrebare: „Bunule învăţător, ce să fac pentru ca să ajung în rai?”.c?Oricine nu are credinţa lor nu va intra niciodată pe porţile Împărăţiei!”Atunci Isus îi chemă pe copii la el şi se adresă ucenicilor: „Lăsaţi copilaşii să vină la mine! Şi nu-i alungaţi niciodată, căci Împărăţia lui Dumnezeu este a celor care au inimi tot aşa de încrezătoare ca ale copilaşilor acestora.!Într-o zi, nişte mame şi-au adus copilaşii la Isus, să fie atinşi şi binecuvântaţi de el. Dar ucenicii le-au spus să plece.~5Vă spun că păcătosul, nu fariseul, s-a întors acasă iertat! Fiindcă cei mândri vor fi umiliţi, iar cei umili vor fi înălţaţi.”}} Dar vameşul cel corupt stătea la o oarecare depărtare, şi nu îndrăznea nici măcar să-şi ridice privirea spre cer când se ruga, ci se bătea cu pumnii în piept, îndurerat, şi exclama: «Doamne, îndură-te de mine, păcătosul!»t|a eu postesc de două ori pe săptămână şi-i dau lui Dumnezeu a zecea parte din tot cecâştig!»h{I Orgoliosul fariseu se «rugă» astfel: «Mulţumescu-ţi Doamne, că eu, unul, nu sunt un păcătos ca toţi ceilalţi şi, mai cu seamă, ca vameşul acela! Eu nu înşel niciodată pe alţii; eu nu comit adulter;z/ „Doi oameni s-au dus la templu să se roage. Unul dintre ei era un fariseu mândru şi plini de sine, celălalt era un vameş necinstit.y Apoi a istorisit cele ce urmează, pentru unii care se lăudau cu virtutea lor şi-i dispreţuiau pe toţi ceilalţi:ExDa, le va răspunde neîntârziat! Dar întrebarea se pune: Când eu, Fiul omului, mă voi întoarce, câţi voi găsi oare dintre aceia care au credinţă şi se roagă?”zwmoare nu vă gândiţi că Dumnezeu negreşit va face dreptate copiilor săi, care-l roagă zi şi noapte?bv=Atunci Domnul a zis: „Dacă până şi un judecător rău poate fi înduplecat,%uCdar femeia aceasta realmente mă sâcâie. O să am grijă să i se facă odată dreptate, pentru că altfel mă va istovi cu stăruinţele ei!»”1t[O vreme, judecătorul n-o băgă în seamă, dar în cele din urmă femeia îl calcă pe nervi şi el izbucni: «Eu nici de Dumnezeu nu mă tem, nici de oameni, sMereu venea la el o văduvă din oraş, cerând să i se facă dreptate, împotriva unui om care îi pricinuise mult rău.rw„Într-un oraş locuia un judecător, spuse el, – un om fără Dumnezeu, care dispreţuia pe toată lumea.\q 3O într-o zi Isus le spuse ucenicilor o parabolă menită să ilustreze nevoia lor de a se ruga încontinuu precum şi să le arate că nu trebuie să contenească să se roage până ce nu vor primi răspunsul.p%„Doamne, unde vor fi ei luaţi?” întrebară ucenicii. Isus răspunse: „Unde e hoitul acolo se vor aduna şi vulturii!”Ro$şi aşa va fi şi cu cei care lucrează cot la cot pe ogoare.”bn=#Două femei vor lucra împreună în casă: una va fi luată, cealaltă lăsată;|mq"În noaptea aceea, doi bărbaţi vor dormi sub acelaşi acoperiş: unul va fi luat, celălalt va fi lăsat.zlm!Oricine se agaţă de viaţa sa o va pierde şi oricine îşi pierde viata pentru mine o va răscumpăra.@k{ aduceţi-vă aminte ce a păţit nevasa lui Lot!j-Cei plecaţi la drum în ziua aceea să nu mai treacă pe acasă să împacheteze. Cei de pe câmp să nu se mai întoarcă în oraş –GiDa, va fi exact aşa în ziua revenirii Fiului omului.hpână în dimineaţa când Lot a părăsit Sodoma. Atunci a plouat din cer cu foc şi pucioasă şi au fost nimiciţi cu toţii.FgŞi lumea va mai fi ca în zilele lui Lot: oamenii îşi vedeau de treburile lor zilnice – mâncând şi bând, cumpărând şi vânzând, cultivând pământul şi construind –7fgMâncau, beau şi se căsătoreau – toate decurgând normal – până în ziua când Noe s-a urcat în arcă şi a venit peste ei potopul şi i-a nimicit pe toţi."e=Când mă voi întoarce, lumea va fi tot aşa de indiferentă faţă de lucrurile lui Dumnezeu cum erau oamenii în zilele lui Noe.mdSDar, mai întâi trebuie să sufăr cumplit şi să fiu respins de toată naţiunea aceasta.,cQdeoarece când mă voi întoarce, veţi cunoaşte acest lucru. Va fi un fapt foarte evident, ca fulgerul ce brăzdează cerul de la o margine la alta a sa.+bO„Vă vor ajunge la ureche ştiri că m-am întors şi că sunt în cutare sau cutare loc. Să nu le daţi crezare şi să nu porniţi în căutarea mea,:amMai târziu, discută din nou acest subiect cu ucenicii. „Va veni vremea când veţi dori să mai fiu cu voi măcar o singură zi, dar nu voi mai fi aici”, spuse el. ` Nu veţi putea zice: «A început aici, în locul acesta, ori acolo», căci Împărăţia lui Dumnezeu este în voi.”E_Într-o zi, fariseii l-au întrebat pe Isus: „Când va începe Împărăţia lui Dumnezeu?” Isus a răspuns: „Împărăţia lui Dumnezeu nu va veni cu semne vizibile.”b^=Şi Isus i-a spus omului: „Ridică-te şi du-te! Credinţa ta te-a vindecat.”c]?Numai străinul acesta s-a găsit să vină şi să aducă slavă lui Dumnezeu?”^\5Isus a întrebat: „N-am vindecat eu zece oameni? Unde sunt ceilalţi nouă?['Şi s-a aruncat cu faţa la pământ înaintea lui Isus, mulţumindu-i pentru ce i-a făcut. Omul acesta era un „samaritean dispreţuit”.lZQUnul dintre ei se întoarse ulterior la Isus, strigând: „Slavă lui Dumnezeu! Sunt vindecat!”&YEEl îi privi şi le spuse: „Duceţi-vă la preotul evreu să-i arătaţi că sunteţi vindecaţi!” Şi pe când mergeau ei, lepra pieri cu totul.FX care strigau deznădăjduiţi: „Isuse, ai milă de noi!”QW Şi cum au intrat într-un sat din drumul lor, au văzut zece leproşi,XV) Mergând spre Ierusalim, au ajuns la hotarul dintre Galileea şi Samaria.LU Tot astfel şi voi, dacă împliniţi doar ceea ce vă cer, nu trebuie să vă consideraţi vrednici de laudă, căci nu aţi făcut decât ceea ce era de datoria voastră să faceţi!”kTO Dar nici măcar nu i se va mulţumi pentru asta, întrucât el nu-şi face decât datoria.$SAci, în primul rând îi va pregăti de mâncare stăpânului şi-l va servi pe acesta cu cina, şi de-abia atunci se va apuca să mănânce şi eluRcCând vine un slujitor de la arat sau de la păscut oile, nu se va aşeza numaidecât să mănânce,|Qq„Dacă credinţa voastră ar fi şi numai cât un grăunte de muştar, a răspuns Isus, ar fi destul de mare încât să smulgă din rădăcini dudul acela şi să-l arunce în mare. Porunca voastră s-ar împlini îndată.”P}Într-o zi, apostolii i-au spus Domnului: „Noi avem nevoie de mai multă credinţă. Spune-ne cum o putem căpăta.”cO?Chiar dacă-ţi greşeşte de şapte ori pe zi, şi-şi cere iertare, iartă-l!”[N/Mustră-ţi fratele dacă păcătuieşte şi iartă-l dacă îi pare rău.[M/Mult mai bine ar fi de el dacă i s-ar lega o piatră de moară de gât şi ar fi aruncat în mare, decât să înfrunte pedeapsa ce-i aşteaptă pe cei care vătăma copilaşii aceştia. V-am prevenit!L 1Întotdeauna va exista ispita de a păcătui”, le spuse Isus ucenicilor într-o zi, „dar vai de omul prin care vine ispita.#K?Avraam îi spuse: «Dacă nu vor ei să asculte de Moise şi de profeţi, precis nu vor asculta nici chiar dacă va învia cineva din morţi!»” J Bogatul stăruia totuşi: «Aş, Părinte Avraame, nu-şi vor face ei timp şi nu vor găsi îndemn interior să le citească! Dar dacă va fi trimis cineva dintre cei morţi să-i prevină, atunci, cugetând la viaţa lor, sper că se vor pocăi.»Dar Avraam spuse: «Vezi tu, ei sunt preveniţi de-a lungul întregii lor vieţi de Sfintele Scripturi şi fraţii tăi le pot citi oricând şi ori de câte ori doresc!»Hcăci mai am cinci fraţi – să-i prevină despre locul acesta de chin, să nu ajungă şi ei aici când vor muri.»yGkAtunci bogatul zise: «O, Părinte Avraam, rogu-te, trimite-l pe Lazăr în casa tatălui meu –KFPe lângă asta, suntem despărţiţi de o mare prăpastie şi oricine doreşte să vină la tine de aici este oprit la marginea ei; tot aşa, nici unul de acolo nu poate trece la noi.»IE Dar Avraam îi spuse: «Fiule, adu-ţi aminte că în viaţă tu ai avut tot ce ţi-ai dorit, pe când Lazăr n-a avut nimic. Acum el este mângâiat aici iar tu te zbaţi în chinuri.mDS«Părinte Avraame», strigă el, «fie-ţi milă de mine, cât de puţin, şi trimite-l pe Lazăr încoace, să-şi înmoaie măcar degetul în apă şi să-mi răcorească limba, căci sunt în chinuri cumplite aici.» C iar sufletul lui a mers în Hades. Acolo, în chinuri groaznice, l-a zărit pe Lazăr, ca într-o zare, stând cu Avraam.În cele din urmă, cerşetorul a murit şi a fost dus de îngeri în locul unde ajung cei drepţi, să fie împreună cu Avraam. A murit şi bogatul şi a fost îngropat,A5Cum stătea el acolo, aşteptând cu nerăbdare să-i cadă ceva resturi de la masa bogatului, veneau câinii şi-i lingeau rănile deschise.Z@-Într-o zi a fost aşezat la uşa sa un cerşetor bolnav, pe nume Lazăr. ? Era un anume om bogat, zise Isus, care umbla îmbrăcat în haine frumoase şi trăia zilnic în veselie şi huzur.'>GAstfel, oricine divorţează de soţia sa şi se căsătoreşte cu alta comite adulter şi oricine ia de nevastă o femeie divorţată comite adulter.J= Dar aceasta nu înseamnă că legea şi-a pierdut valabilitatea în vreun punct al ei – oricât de minor. Ea rămâne la fel de puternică şi neclintită precum cerul şi pământul.*<MPână ce a început Ioan Botezătorul să predice, legile lui Moise şi mesajele profeţilor vă serveau drept călăuză. Dar Ioan a adus Vestea Bună, potrivit căreia Împărăţia lui Dumnezeu va veni în curând. Şi acum, mulţimi înflăcărate se îngrămădesc să intre.;)Apoi le vorbi aşa: „Voi purtaţi pe chip o expresie nobilă, de mare pioşenie, când sunteţi în public, dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile rele. Prefăcătoria voastră vă aduce cinste din partea oamenilor, dar în faţa lui Dumnezeu ea este o mârşăvie.[:/Fariseii, care, evident, ţineau mai mult la bani, luară în râs toate acestea.)9K Fiindcă, nici voi, nici alţii nu pot sluji la doi stăpâni. Fie că-l veţi urî pe unul şi-i veţi arăta loialitate celuilalt, fie invers – vă veţi entuziasma pentru unul şi-l veţi dispreţui pe celălalt. Nu puteţi sluji şi lui Dumnezeu, şi banului. Mamonein8U Şi dacă nu sunteţi corecţi cu banii altora, de ce vi s-ar mai încredinţa banii proprii?7) Iar dacă nu sunteţi vrednici de încredere când e vorba de afaceri pă-mânteşti, cine vă va mai încredinţa bogăţiile cerului?q6[ Nicidecum! Căci dacă nu sunteţi cinstiţi în chestiuni mărunte, nu veţi fi nici în cele mari. Dacă înşelaţi, fie şi numai un pic, nu veţi mai putea fi cinstiţi când vi se vor încredinţa răspunderi mai mari.Q5 Dar oare pot eu să vă învăţ pe voi să vă purtaţi astfel, câştigând prietenia cuiva prin înşelăciune? Oare vă va asigura acest lucru intrarea în căminul vostru veşnic din cer?;4oBogatul a fost nevoit să-l admire pe hoţ pentru şiretenia sa. Şi nu e un secret că oamenii acestei lumi sunt mai deştepţi la necinste decât cei evlavioşi.h3I«Dar tu cât îi datorezi?» îl întrebă el pe următorul. «Treizeci şi cinci de tone de grâu,» răspunse acesta. «Atunci, spuse contabilul, ia nota şi înlocuieşte-o cu una de douăzeci şi opt de tone!»n2U«Eu îi sunt datori cu 3.400 de litri de ulei de măsline,» răspunse omul. «Uite, aici e contractul pe care l-ai semnat,» îi răspunse contabilul. «Rupe-l şi completează altul pentru jumătate din cât datorai!» 19Astfel, invită pe fiecare datornic al patronului să vină pentru ca să discute situaţia, îl întrebă pe primul: «Tu cât îi datorezi?»0)Ştiu eu însă ce e de făcut! Şi, unde mai pui că, în felul acesta, o să am şi o mulţime de prieteni când voi pleca de aici!»a/;Ce şi-a zis contabilul în sinea lui? «Acum ce-am să mă fac, deoarece stăpânul mă dă afară din servici. Or, eu n-am putere să mă duc la săpat de şanţuri iar de cerşit sunt prea mândru s-o fac.).KPrin urmare, stăpânul îl chemă la el şi-i zise: «Ce-am auzit, că ai ajuns să mă furi, nu-i aşa? Încheie-ţi îndată situaţia şi pleacă!»b- ?Isus le-a spus ucenicilor o întâmplare: „Un om bogat a angajat un contabil să ţină evidenţa socotelilor sale, dar în curând s-a răspândit zvonul că acest contabil n-ar fi tocmai cinstit şi corect.",= Dar se cuvenea să-l serbăm pe fratele tău, pentru că el era ca mort pentru noi, însă acum a înviat; era pierdut însă l-am regăsit.»”u+c«Ascultă-mă, dragul meu, îi zise tatăl său, noi doi suntem una şi tot ce am eu e şi al tău.L*Iar acum, când se întoarce fiul ăsta al tău, după ce şi-a risipit banii cu femeile, tu serbezi evenimentul, tăind pentru el viţelul cel mai gras pe care-l avem pe lângăcasă?!»])3însă el a răspuns: «De atâţia ani am trudit pentru tine şi niciodată nu ţi-am ieşit din vorbă; şi-n tot acest timp o dată nu mi-ai dat şi mie măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei.2(]Atunci, fratele cel mare s-a supărat foarte tare şi n-a mai vrut să intre în casă. Tatăl lui a ieşit afară şi l-a rugat stăruitor să vină înăuntru,L'«S-a întors fratele tău – i s-a spus – şi tatăl tău a tăiat viţelul pe care-l ţineam la îngrăşat şi a dat un mare ospăţ, pentru a sărbători întoarcerea lui acasă.»K&şi l-a întrebat pe unul din servitori ce se întâmplă.x%iÎn acest timp, fiul cel mare era la muncă pe ogor. Când s-a întors acasă, a auzit muzica din casă$Fiindcă acest fiu al meu era mort şi a înviat. Era pierdut şi acum a fost găsit.» Şi a început petrecerea.#Tăiaţi apoi vieţui ce-l ţineam pentru îngrăşat, căci trebuie să sărbătorim evenimentul printr-un ospăţ.X")Dar tatăl său a poruncit slugilor: «Aduceţi, repede, haina cea mai frumoasă din casă şi îmbrăcaţi-l cu ea. Şi puneţi-i în deget inelul cu pietre scumpe şi încălţăminte în picioare.!!Fiul său i-a zis: «Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta, şi nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău.»_ 7Aşadar s-a întors acasă la tatăl său. Şi, pe când era el încă departe, tatăl său l-a văzut venind şi i s-a umplut inima de milă şi de dragoste; a alergat, l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat.zmşi nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Te rog primeşte-mă ca pe unul din argaţii tăi.”»wMă voi duce acasă la tatăl meu şi-i voi zice: „Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva taI Când, în cele din urmă, şi-a venit în fire, şi-a zis: «Acasă la tata până şi argaţii au tot ce le trebuie, ba încă le mai şi rămâne, şi uite că eu mor aici de foame!B}Tânărul nostru era atât de înfometat încât până şi roşcovele care se dădeau porcilor i se păreau mai bune de mâncat. Lui însă nu i se dădeau nici măcar acestea.hIA reuşit să-l înduplece pe un agricultor de pe-acolo să-l angajeze paznic la porci.Cam pe când i s-au terminat banii, o mare foamete s-a abătut asupra întregii ţări şi astfel el a început să rabde foame.:m Câteva zile mai târziu, fiul cel tânăr şi-a făcut bagajele şi a plecat într-o ţară îndepărtată, unde şi-a risipit banii la chefuri şi cu femeile stricate.hI Când cel mai mic i-a zis tatălui: «Te rog să-mi dai acum partea ce mi se cuvine din a-verea ta, fiindcă nu mai vreau să aştept până mori», tatăl lui s-a învoit să împartă averea celor doi fii ai săi.+Q „Un om avea doi fii.N În acelaşi fel, este mare bucurie între îngerii lui Dumnezeu când un păcătos se pocăieşte.” Pentru a ilustra şi mai bine miezul celor spuse, le-a mai dat şi această parabolă:a; Şi atunci nu-şi va chema prietenii şi vecinii să se bucure împreună cu ea?wgSau să luăm altă împrejurare: O femeie are zece monede de argint foarte scumpe şi pierde una din ele. Oare nu va aprinde lumina şi va scotoci fiecare ungher al casei, măturând prin toate crăpăturile până ce o va găsi?A{Ei bine, în acelaşi fel se va bucura cerul mai mult de un singur păcătos pierdut, care se întoarce la Dumnezeu, decât de alţi nouăzeci şi nouă care nu s-au rătăcit! Şi apoi, n-aţi chema oare prietenii şi vecinii să se bucure împreună cu voi de faptul că s-a găsit oaia pierdută?dAŞi când aţi da de ea, n-aţi lua-o pe umeri, plini de bucurie, ducând-o acasă?c?„Dacă aţi avea o sută de oi şi una singură din ele s-ar rătăci, pierzându-se în pustiu, nu le-aţi lăsa pe celelalte nouăzeci şi nouă, pornind în căutarea celei pierdute până ce aţi găsi-o??yDrept urmare, Isus a povestit următoarea istorioară:EDar acest fapt i-a atras nemulţumiri din partea conducătorilor religioşi evrei şi a teologilor, pentru că se asocia cu oameni atât de josnici – ba mai şi mânca împreună cu ei!t  cAdesea veneau la Isus să-i asculte predicile perceptori necinstiţi, precum şi alţi păcătoşi notorii.t a#Sarea lipsită de gust nu mai este bună de nimic – nici măcar ca îngrăşământ. Este total lipsită de valoare şi trebuie aruncată. Ascultaţi cu atenţie, dacă vreţi să înţelegeţi tâlcul celor spuse de mine.”B "De ce folos mai e sarea care şi-a pierdut gustul?. U!Astfel, nimeni nu poate deveni ucenicul meu dacă nu se opreşte întâi să-şi cântărească bunăstarea – şi apoi să renunţe la totul de dragul meu!; o Dacă se ajunge la o hotărâre negativă, atunci, cât sunt încă trupele inamice departe, va trimite o delegaţie de armistiţiu, care să discute condiţiile de pace.+OSau, cărui rege i-ar trece prin cap să meargă la război fără să ţină mai întâi sfat cu consilierii săi şi să discute dacă armata sa de zece mii de oameni e suficient de puternică pentru a învinge pe cei douăzeci de mii de oşteni care se îndreaptă împotriva sa?)K«Îl vezi pe omul acela?», îşi vor bate ei joc. «A început casa aceea, dar i s-au terminat banii înainte de a ajunge la capăt cu construcţia!»)Altminteri, e posibil să nici nu termine bine cu fundaţia şi să constate că nu mai are bani. Cum vor mai râde toţi de el atunci!Dar să nu porniţi înainte de a cântări preţul. Căci cine începe să construiască o clădire fără să alcătuiască mai întâi un deviz de cheltuieli şi să verifice dacă are suficiente fonduri pentru efectuarea tuturor plăţilor?eCŞi nimeni nu poate fi ucenicul meu dacă nu-şi poartă crucea şi nu mă urmează.+„Oricine doreşte să fie ucenicul meu trebuie să mă iubească mult mai mult decât îşi iubeşte propriul tată şi propria mamă, soţia, copiii, fraţii sau surorile sale – ba mai mult chiar decât propria viaţă – altminteri nu poate fi ucenicul meu.eCMulţimi mari de oameni mergeau după Isus. El se întoarse spre ei şi le vorbi aşa:Fiindcă nici unul din cei pe care i-am invitat în primul rând, nu va gusta nici măcar un strop din tot ce le pregătisem.»”7«Ei, atunci ieşi la hotar şi cutreieră drumurile de ţară, îndemnând pe oricine îţi iese în cale să vină, numai să se umple casa.H Dar şi după aceasta tot mai rămaseră locuri libere.~{Servitorul se întoarse şi aduse la cunoştinţa stăpânului tot ce-a spus fiecare. Stăpânul său se înfurie şi-i spuse să iasă degrabă pe străzile şi uliţele oraşului şi să invite cerşetorii, schilozii, şchiopii şi orbii.W}'Un altul tocmai se căsătorise şi nu putea veni din această cauză.h|IUn altul spuse că a cumpărat de curând cinci perechi de boi şi vrea să-i încerce.{'Dar ei începură să se scuze. Unul zise că tocmai a cumpărat un ogor şi doreşte să-l vadă, deci să-l ierte că nu poate veni. z Când totul era gata, şi-a trimis servitorul să treacă pe la oaspeţi şi să-i anunţe că a sosit timpul să vină.}ysIsus răspunse printr-o pildă: „Un om a pregătit un mare ospăţ şi a făcut o sumedenie de invitaţii.x#Auzind acestea, un om care stătea la masă cu Isus exclamă: „Ce mare privilegiu va fi să intri în Împărăţia lui Dumnezeu!” wAtunci, la învierea celor evlavioşi, Dumnezeu te va răsplăti fiindcă ai invitat din aceia care nu te pot recompensa.”]v3 Invitâ-i, în schimb, pe cei săraci, pe schilozi, pe şchiopi şi pe orbi.:um Apoi se întoarse către gazdă. „Când dai o masă”, spuse el, „să nu inviţi prieteni, fraţi, rude şi vecini bogaţi. Căci ei îţi vor întoarce invitaţia.ptY Căci oricine caută să se onoreze singur va fi umilit; iar cel ce este umil va fi o-norat.”xsi Mai degrabă, procedează astfel: aşează-te în locul cel mai de pe urmă şi, când te va vedea gazda, va veni şi-ţi va spune: «Prietene, avem un loc mai bun pentru tine!» Astfel, vei fi onorat în faţa tuturor oaspeţilor.Sr gazda îl va aduce la locul tău şi-ţi va spune: «Dă-i voi dânsului să stea în locul tău.» Iar tu, roşind, va trebui să ocupi unul din locurile rămase libere în altă parte a mesei.0qY„Dacă eşti invitat la un ospăţ de nuntă, nu te lupta să capeţi întotdeauna cel mai bun loc. Fiindcă dacă se iveşte unul mai respectat decât tine, pCând observă el că toţi cei care veneau la masă se căzneau să stea cât mai aproape de capul mesei, îi sfătui astfel:?oyNici de data aceasta ei nu avură ce să-i răspundă.MnApoi se întoarse către ei: „Care dintre voi nu lucrează în ziua de Sabat?”, întrebă el. „Dacă vă cade vita într-o groapă, oare nu săriţi să o scoateţi afară?”ymkIar când ei refuzară să-i răspundă, Isus îl luă pe bolnav de mână, îl vindecă şi-i spuse să plece.*lMIsus le spuse fariseilor şi specialiştilor în drept care stăteau împrejur: „Ei, ce ziceţi, e drept după lege să vindeci un om în Sabat sau nu?wkgfariseii îl pândeau ca să vadă dacă-l va vindeca pe un om de acolo ce suferea îngrozitor de hidropizie.aj =Într-o zi de Sabat, pe când se afla în casa unui membru al consiliului evreiesc,i3 #Iar acum… o, acum casa îţi este pustie. Şi nu mă vei mai vedea până când vei zice: «Bun venit celui ce vine în numele Domnului!»h "„O, Ierusalime, Ierusalime! Cetatea care ucide profeţii! Oraşul care îi omoară cu pietre pe cei ce îi sunt trimişi în ajutor! De câte ori nu am vrut să-ţi adun copiii la un loc cum îşi strlnge o cloşcă puii sub aripi, dar nu m-ai lăsat.g !Da, astăzi, mâine şi poimâine! Căci nu s-ar cuveni ca un profet al lui Dumnezeu să fie ucis altundeva decât în Ierusalim!Pf Isus răspunse: „Duceţi-vă şi spuneţi-i vulpii aceleia că voi continua să izgonesc demoni şi să fac minuni de vindecare astăzi şi mâine; iar a treia zi voi ajunge la destinaţie.e) La câteva minute după aceea, nişte farisei i-au zis: „Du-te de aici dacă ţii la viaţă, căci regele Irod este pe urmele tale!”Ld Notaţi bine acest lucru: unii care sunt dispreţuiţi acum vor fi mult onoraţi atunci; iar unii care se bucură de mare consideraţie în prezent vor fi cei mai neînsemnaţi atunci.”Uc# căci vor veni oameni din toată lumea să-şi ocupe locurile acolo.;bo Şi va fi plâns mare şi scrâşnet de dinţi când, stând afară, îi veţi vedea pe Avraam, Isaac şi Iacob, şi pe toţi profeţii în Împărăţia lui Dumnezeu – a  Şi el vă va răspunde: «Vă spun că nu vă cunosc. Nu puteţi intra aici, aşa vinovaţi cum sunteţi. Plecaţi!»”l`Q «Dar am stat la masă cu tine şi ne-ai învăţat pe străzile noastre», veţi zice voi.X_) dar odată ce stăpânul casei a încuiat uşa va fi prea târziu. Atunci dacă veţi sta afară şi veţi bate, rugându-vă: «Doamne, deschide-ne uşa», el vă va răspunde: «Nu vă cunosc!»”^5 „Uşa care dă spre cer este îngustă. Munciţi din răsputeri să intraţi pe ea, fiindcă adevărul e că mulţi vor încerca să intre,^]5 Cineva l-a întrebat: „Numai câţiva vor fi mântuiţi?” Şi el răspunse:\  El mergea din oraş în oraş şi din sat în sat, învăţându-i pe oameni pe unde trecea, înaintând mereu spre Ierusalim.T[! al cărei efect nu-l vezi decât atunci când aluatul a crescut.”FZ Este ca drojdia frământată până ce devine aluat,?Yw Este ca o sămânţă minusculă de muştar, sădită într-o grădină; curând ea creşte şi se face o tufă înaltă, în ale cărei ramuri vin să locuiască păsările.X3 Apoi începu să-i înveţe iarăşi despre Împărăţia lui Dumnezeu: „Cum este Împărăţia? Întrebă el. Prin ce o pot ilustra?yWk Spusele acestea îi făcură de ruşine pe duşmanii săi. Şi tot poporul se bucură de faptele sale minunate. V  Şi greşesc eu, doar pentru că e Sabat, când eliberez această evreică de cei optsprezece ani de robie ai Satanei?”U Domnul însă îi răspunse: „Ipocritule! Şi tu lucrezi de Sabat. Oare nu-ţi dezlegi vita din grajd în Sabat ca s-o adăpi?T) Dar conducătorul evreu al sinagogii din localitate era foarte indignat de faptul că Isus a vindecat-o într-o zi de Sabat. „Şase zile din săptămână sunt pentru lucru”, strigă el mulţimii. „Acelea sunt zilele de venit la vindecare, nu în ziua de Sabat!”wSg O atinse şi pe dată ea se îndreptă de spate. Cum îi mai mulţumi ea lui Dumnezeu şi cum îl mai slăvi!^R5 Chemând-o la el, Isus îi spuse: „Femeie, eşti vindecată de boala ta!”fQE a văzut o femeie infirmă, care de optsprezece ani era gârbovă şi nu se putea îndrepta.OP Într-o zi de Sabat, pe când învăţa pe oameni în sinagogă,QO Dacă obţinem smochine la anu, bine; dacă nu, am să-l tai.”Ny Mai acordă-i o şansă, răspunse grădinarul. Lasă-l încă un an şi am să mă ocup de el în mod special.vMe În cele din urmă i-a spus grădinarului să-l taie. «Trei ani am aşteptat şi nu mi-a dat măcar o smochină!» zise el. «De ce să ne mai batem capul cu el? Şi aşa ocupă degeaba un loc pe care l-am putea folosi altfel.»NL Apoi dădu un exemplu: „Un om a sădit un smochin în grădina sa şi a venit de nenumărate ori să vadă dacă va putea găsi vreo roadă dar de fiecare dată rămânea dezamăgit.FK Deloc! Şi voi veţi pieri dacă nu vă pocăiţi.”J- Dar cei optsprezece oameni care au murit când s-a prăbuşit turnul din Siloam peste ei? Erau ei oare cei mai păcătoşi din Ierusalim?I! Deloc! Nu vă daţi seama că şi voi veţi pieri dacă nu vă lăsaţi de căile voastre rele şi nu vă întoarceţi la Dumnezeu?H „Credeţi cumva că erau mai păcătoşi decât alţi oameni din Galileea?”, întrebă el. „Oare de aceea au suferit?+G Q Cam în vremea aceasta, i s-a adus la cunoştinţă că Pilat măcelărise nişte evrei din Galileea în timp ce aceştia aduceau jertfe la templul din Ierusalim.|Fq ;Fiindcă atunci nu vei mai fi liber până când nu vei plăti absolut totul, până la ultimul bănuţ.”ME :Dacă-ţi întâlneşti pârâşul în drum spre tribunal, încearcă să rezolvi cu el litigiul înainte de a ajunge în faţa judecătorului, altminteri el te va condamna la închisoare.AD} 9De ce nu vreţi să vedeţi singuri ce este bine?VC% 8Ipocriţilor! Tălmăciţi cerul destul de bine dar refuzaţi să luaţi seama la toate avertismentele din jurul vostru care vă înştiinţează despre criza ce stă să se abată asupra voastră.\B1 7Când suflă vântul de miazăzi ziceţi: «Astăzi va fi arşiţă mare».(AI 6Apoi se întoarse spre mulţime şi spuse: „Când vedeţi că se adună norii la apus, ziceţi: «Are să vină o ploaie». Şi aveţi dreptate.F@ 5Un tată va lua o anume hotărâre faţă de mine iar fiul său alta; mama şi fiica vor avea neînţelegeri; şi hotărârea unei soacre respectate va fi nesocotită de nora sa.”|?q 4De acum înainte familii întregi se vor scinda – trei pentru mine, doi împotrivă – sau poate invers.h>I 3Credeţi c-am venit să aduc pace pe pământ? Nicidecum! Ci, mai degrabă, dezbinarea.g=G 2Groaznic botez mă aşteaptă şi cât de îngrădit sunt până la înfăptuirea lui.l<Q 1Eu am venit să aduc foc pe pământ; ah, şi dacă mi-ar fi îndeplinită odată misiunea!^;5 0În vreme ce, cel ce nu este conştient de faptul că procedează greşit va avea parte de o pedeapsă uşoară. Se cere mult de la cei cărora li se dă mult, întrucât răspunderea lor este mai mare.”t:a /Va fi pedepsit aspru, fiindcă, deşi îşi cunoştea datoria, a refuzat să şi-o îndeplinească.&9E .ei bine, atunci stăpânul său se va întoarce fără veste şi-l va îndepărta din postul de încredere, trimiţându-l la un loc cu cei infideli. ^~~/}X|||X{{b{zVyxxuxwwvvovuku tt"ssPrrTqqpp-o>u=[În acest timp, gardienii care-l păzeau pe Isus începură să-şi bată joc de el.A^}>Şi Petru ieşi afară şi izbucni într-un plâns amar.U]#=În clipa aceea, Isus se întoarse şi privi spre Petru. Atunci Petru îşi aminti cuvintele lui Isus: „Înainte să cânte cocoşul mâine dimineaţă, tu te vei lepăda de mine de trei ori.” \ Astfel îl înşfăcară şi-l duseră la locuinţa marelui preot, iar Petru venea în urmă la o oarecare distanţă.U5De ce nu m-aţi arestat în templu? În fiecare zi eram acolo! Dar aceasta e clipa voastră – când puterea Satanei triumfă.”$TA4Apoi Isus se adresă mai marilor preoţilor şi căpitanilor gărzii de la templu, precum şi conducătorilor religioşi care mergeau în fruntea gloatei. „Ce sunt eu, un tâlhar?”, întrebă el, „de aţi venit să mă prindeţi înarmaţi cu săbii şi ciomege?Sw3Dar Isus le spuse: „Nu vă mai împotriviţi!” Şi atinse locul unde fusese urechea omului, vindecându-l.jRM2Şi unul din ei se repezi cu sabia spre slujitorul marelui preot, retezându-i urechea dreaptă.Q1Când văzură ceilalţi ucenici cum evoluează lucrurile, exclamară: „Învăţătorule, vrei să luptăm? Am luat cu noi săbiile!”mPS0Dar Isus zise: „Iuda, cum poţi face una ca asta – să-l vinzi pe Mesia cu un sărut?”SO/Dar, tocmai pe când zise aceasta, se apropie o gloată mare în frunte cu Iuda, unul din cei doisprezece ucenici. Iuda păşi drept spre Isus şi-l sărută pe obraz în semn de salut prietenesc.N1.«Cum, voi dormiţi?!», zise el. „Haideţi, sculaţi-vă şi rugaţi-vă lui Dumnezeu să nu cedaţi când veţi fi ispitiţi.”M-În cele din urmă, se ridică şi reveni la ucenici, pentru ca să-i găsească pe aceştia adormiţi şi istoviţi de atâta mâhnire.IL ,fiindcă spiritul său era atât de tulburat încât îl năpădiră broboane de sudoare amestecată cu sânge şi căzură picături mari pe pământ, în timp ce se ruga tot mai stăruitor.@K{+Atunci apăru un înger din cer şi-i dădu forţe noi,J*„Tată, dacă voieşti, te rog fă să treacă de la mine această cupă a morţii. Totuşi, voia ta să se facă, nu a mea.”{Io)Isus se duse puţin mai înainte, cât la o aruncătură de băţ, şi îngenunchie, rostind această rugăciune:dHA(Apoi le spuse: „Rugaţi-vă lui Dumnezeu ca să nu fiţi învinşi de ispită.”xGi'Însoţit de ucenici, el ieşi atunci din odaia de sus şi se duse, ca de obicei, pe Muntele Măslinilor.nFU&„Învăţătorule”, răspunseră ei, „avem aici două săbii.” „Destul!” zise el.OE%Căci a venit timpul să se împlinească această profeţie referitoare la mine: «El va fi condamnat ca un nelegiuit!» Da, aşa e, tot ce-au scris profeţii despre mine se va împlini.”0DY$„Acum însă, dacă aveţi traistă”, zise el, „să vă luaţi, şi bani. Iar dacă nu aveţi sabie, vindeţi-vă hainele şi cumpăraţi-vă una.HC #Apoi Isus îi întrebă: „Când v-am trimis să predicaţi Evanghelia fără bani, nici traistă şi nici haine de rezervă, cum v-aţi descurcat?” „Minunat”, răspunseră ei.dBA"Dar Isus îi răspunse: „Petre, dă-mi voie să-ţi spun ceva. De acum şi până mâine dimineaţă când va cânta cocoşul, te vei lepăda de mine de trei ori, declarând că nici nu mă cunoşti măcar.”xAi!Simon spuse: „Doamne, eu sunt gata să intru la închisoare cu tine şi chiar să mor împreună cu tine.”>@u dar eu m-am rugat pentru tine să nu-ţi pierzi credinţa. Astfel după ce te vei pocăi şi te vei întoarce iarăşi la mine, să întăreşti credinţa fraţilor tăi.”T?!„Simone, Simone, Satana mi te-a cerut să te cearnă ca pe grâu,">=de a mânca şi de a bea la masa mea în acea Împărăţie; şi veţi sta pe tronuri şi veţi judeca cele douăsprezece triburi ale lui Israel.c=?şi fiindcă Tatăl meu mi-a dăruit o Împărăţie, vă dau şi eu vouă dreptulW<'Totuşi fiindcă mi-aţi rămas credincioşi în aceste zile cumplite, ;În această lume, stăpânul stă la masă şi e servit de către slujitori. Dar aici nu! Căci eu sunt slujitorul vostru.b:=Dar între voi, conducătorul vostru va fi acela care vă slujeşte cel mai bine.9Isus le spuse: „În lumea aceasta regii şi oamenii cei mari poruncesc robilor, iar robii, vor nu vor, trebuie să execute!8Şi începură să discute aprins pentru a afla cine din ei va avea rangul cel mai mare în viitoarea Împărăţie.m7SAtunci ucenicii s-au mirat foarte tare, întrebându-se cine ar fi în stare să facă una ca asta. 6 Eu trebuie să mor, căci aşa e planul lui Dumnezeu. Dar vai, ce grozăvie îl aşteaptă pe omul care mă va vinde.”y5kDar iată că aici, la masa aceasta, stând printre voi ca un prieten, este omul care mă va vinde.d4ADupă cină le mai dădu un pahar de vin zicând: „Acest vin este simbolul noului legământ al lui Dumnezeu de a vă mântui – legământ pecetluit cu sângele pe care-l voi vărsa eu ca jertfă pentru voi.C3Apoi luă o pâine şi, după ce mulţumi lui Dumnezeu pentru ea, o frânse şi le-o dădu, zicând: „Acesta e trupul meu, dăruit pentru voi. Mâncaţi-o în amintirea mea.”d2ACăci eu nu voi mai bea vin până când va fi venit Împărăţia lui Dumnezeu.”w1gApoi luă un pahar cu vin şi, după ce mulţumi pentru el, spuse: „Luaţi şi beţi fiecare din el..0UCăci vă spun că de acum încolo nu o voi mai mânca până când ceea ce reprezintă această cină va fi avut deja loc în Împărăţia lui Dumnezeu.”O/El vorbi astfel: „Mult am aşteptat ceasul acesta, cu dor nespus, căci am ţinut în mod special să iau cina aceasta pascală împreună cu voi, înainte să înceapă suferinţele mele.`.9Apoi Isus sosi cu ceilalţi şi, la vremea cuvenită, se aşezară cu toţii la masă.k-O Ei plecară în oraş şi găsiră totul aşa cum le spusese Isus şi pregătiră cina de Paşte.',G El vă va duce sus într-o cameră mare, unde totul a fost pregătit pentru noi. Acela este locul. Duceţi-vă înainte şi pregătiţi acolo cina.”K+ şi spune-ţi-i aşa celui care locuieşte acolo: «Învăţătorul nostru vă roagă să ne conduceţi în camera de oaspeţi unde poate lua cina pascală împreună cu ucenicii săi!»#*? El le spuse: „Cum intraţi în Ierusalim, veţi vedea un om ducând un ulcior cu apă. Luaţi-vă după el şi intraţi în casa în care intră8)k „Unde doreşti să mergem?” întrebară ei.n(UIsus îi trimise înainte pe Petru şi pe Ioan să găsească un loc unde să le pregătească masa.x'iSosi şi ziua sărbătorii Paştelui, când se înjunghia mielul pascal şi se mânca pâinea nedospită.&{Aşa se face că el începu să caute un prilej nimerit pentru ca ei să-l aresteze când nu erau mulţimile de faţă.j%MFireşte, ei fură încântaţi să afle că e gata să-i ajute şi-i făgăduiră o răsplată.$Acesta s-a dus la mai-marii preoţilor şi la căpitanii gărzii templului să discute cu ei calea cea mai bună de a-l vinde pe Isus.f#EAtunci a intrat Satan în Iuda Iscarioteanul, care făcea parte din cei doisprezece ucenici.N"Mai-marii preoţilor şi ceilalţi conducători religioşi complotau de zor uciderea lui Isus, încercând să-l omoare fără a declanşa o răscoală – eventualitate de care se temeau cumplit.|! sÎntre timp, se apropia sărbătoarea Paştelui – acel praznic evreiesc la care se mânca pâine nedospită.c ?&Şi, în fiecare seară el se întorcea să-şi petreacă noaptea pe Muntele Măslinilor. %În fiecare zi Isus se ducea la templu să-i înveţe pe oameni şi mulţimile începeau să vină dis-de-dimineaţă să-l audă.7g$Vegheaţi în permanenţă. Şi rugaţi-vă ca, dacă se poate, să ajungeţi în prezenţa mea fără să trebuiască să treceţi prin toate grozăviile acestea.”jM#chefuind şi bând, preocupându-vă de problemele acestei vieţi, cum face restul lumii.A{"Fiţi cu băgare de seamă! Să nu vă ia sosirea mea neaşteptată prin surprindere; nu mă puneţi în situaţia să vă găsesc trăind într-o stare de comfort nepăsător,Z-!Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele în veci nu vor trece.{o Adevărat vă spun că nu va trece generaţia aceasta până când se vor întâmpla toate aceste lucruri.$AÎn acelaşi fel, când veţi vedea întâmplându-se evenimentele descrise de mine, puteţi fi siguri că Împărăţia lui Dumnezeu este aproape.`9Când îi ies frunzele, nu trebuie să vă spună nimeni că vara este aproape._7Apoi le dădu această pildă: „Observaţi smochinul sau orice alt pom.#?Astfel, când vor începe să se întâmple toate aceste lucruri, prindeţi curaj şi priviţi în sus! Căci mântuirea voastră este aproape.”}Atunci popoarele pământului mă vor vedea pe mine, Fiul omului, venind într-un nor, cu putere şi slavă mare.<qCurajul multora se va clătina din pricina cumplitei soarte pe care o vor vedea abătându-se asupra pământului, deoarece însăşi stabilitatea cerurilor se va tulbura.Apoi se vor petrece lucruri ciudate pe cer: avertismente, semne de rău augur şi prevestiri în soare, în lună şi în stele; iar aici jos, pe pământ, naţiunile vor intra într-o mare agitaţie, uluite fiind de vuietele mărilor şi de maree ciudate.!;Vor fi ucişi cu brutalitate ori trimişi în exil şi în captivitate pe la toate naţiunile lumii; iar Ierusalimul va fi cucerit şi călcat în picioare de alte neamuri până când – la timpul rânduit de Dumnezeu – se va încheia epoca de dominaţie a neevreilor.U#Vai de mamele care vor aştepta să nască în zilele acelea şi de cele cu copii mici! Căci va veni un necaz cumplit peste naţiunea aceasta şi urgia se va abate asupra acestui popor de oameni./Căci acestea vor fi zilele judecăţii lui Dumnezeu şi cuvintele profeţilor din străvechile Scripturi se vor împlini cu prisosinţă.3_Oamenii din Iudeea să se refugieze atunci pe dealuri. Cei din Ierusalim să încerce să scape iar cei din afara cetăţii să nu încerce să se mai întoarcă.y„Dar când veţi vedea Ierusalimul înconjurat de oşti, veţi şti că a sosit vremea distrugerii sale.U #căci, dacă veţi rămâne fermi, vă veţi câştiga sufletele.”@ {Dar nu veţi pierde nici un fir de păr din cap,[ /Şi toţi vă vor urî pentru că sunteţi ai mei şi purtaţi numele meu.7 gChiar şi cei mai apropiaţi vouă – părinţi, fraţi, rude şi prieteni – vă vor trăda şi veţi fi arestaţi din cauza lor; iar unii din voi veţi fi ucişi.& Ecăci eu vă voi da cuvintele potrivite şi o asemenea înţelepciune încât nici unul din adversarii voştri nu va fi în stare să vă răspundă.lQDe aceea, să nu fiţi preocupaţi de ce veţi răspunde la acuzaţiile ce vi se vor aduce,T! Drept rezultat însă Mesia va fi cunoscut şi onorat pretutindeni.jM Dar înainte de a avea loc toate acestea, vor veni vremuri de persecuţii nemaiîntâlnite iar voi veţi fi târâţi în sinagogi şi în închisori şi înaintea regilor şi a guvernatorilor din pricina numelui meu.3_ şi se vor produce cutremure de pământ năpraznice şi foamete în multe ţări, precum şi epidemii, iar pe cer se vor întâmpla lucruri înspăimântătoare.c? Căci o naţiune se va ridica împotriva alteia şi un regat împotriva celuilalt,:m Iar când veţi auzi că încep războaiele şi revoluţiile, să nu intraţi în panică. Ce e drept, războaiele trebuie să vină, dar sfârşitul nu va urma imediat.,QEl răspunse: „Să nu vă deruteze nimeni. Căci mulţi vor veni proclamându-se drept Mesia, şi zicând: «A sosit timpul.» Dar voi să nu-i credeţi!{„Învăţătorule!”, exclamară ei. „Dar când se va întâmpla asta? Va exista o înştiinţare mai înainte?”`9Dar Isus zise: „Va veni vremea când toate aceste lucruri pe care le admiraţi voi acum vor fi dărâmate şi nu va rămâne piatră pe piatră. Toate se vor preface într-o grămadă uriaşă de moloz.”7Câţiva dintre ucenicii săi începură să discute despre zidăria minunată a templului şi despre remarcabilele ornamentaţii ale zidurilor.j~MFiindcă ei au dat puţin din prisosul lor, dar ea, deşi săracă, a dat tot ce avea.”}w„Într-adevăr”, exclamă el, „această văduvă a dat mai mult decât toţi ceilalţi la un loc.\|1Deodată apăru şi o biată văduvă săracă şi aruncă doi bănuţi de aramă.s{ aCum stătea aşa în templu, se uita atent la bogaţii care aruncau daruri în cutia pentru colectă.uzc/Dar chiar în timp ce rostesc rugăciuni nesfârşite cu mare evlavie aparentă, ei îşi fac socoteli cum să înşele văduvele de averile lor. De aceea, pe aceşti oameni îi aşteaptă osânda cea mai grea a lui Dumnezeu.”y%.„Feriţi-vă de teologii de felul acestora, căci le place nespus să se dea în vânt cu odăjdiile lor impunătoare şi să le facă lumea plecăciuni pe stradă. Ce le mai place lor să stea în locurile de cinste din sinagogi şi la praznicile religioase!Zx--Apoi, în timp ce mulţimile ascultau, se întoarse către ucenici şi le spuse:ewC,Cum poate fi Mesia în acelaşi timp şi fiul lui David, şi Dumnezeul lui David?”Jv +până când îţi voi supune vrăjmaşii sub picioare.»|uq*Căci David însuşi a scris în cartea Psalmilor: Dumnezeu a zis Domnului meu Mesia: «Stai la dreapta meaxti)Dar apoi, le puse el o întrebare. „De ce se zice că Cristos Mesia este descendent al regelui David?esC(Aceasta a pus capăt întrebărilor lor, deoarece nu mai îndrăzneau să-l întrebe nimic._r7'„Frumos spus, domnule!”, observară câţiva din teologii aflaţi de faţă.1q[&A zice că Domnul este Dumnezeul cuiva, înseamnă că acea persoană e vie, nu moartă! Deci, din punctul de vedere al lui Dumnezeu, toţi oamenii sunt vii.”opW%Cât priveşte adevărata voastră întrebare – dacă există înviere sau nu – ce să spun eu aici, când până şi scrierile lui Moise demonstrează existenţa acestui lucru. Când descrie el cum i-a apărut Dumnezeu într-o tufă aprinsă, se referă la Dumnezeu ca fiind «Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob».3o_$Şi nu vor mai muri niciodată, în această privinţă, ei se aseamănă cu îngerii şi sunt fiii lui Dumnezeu, întrucât învie din morţi la o nouă viaţă.onW#dar când vor ajunge în cer, cei socotiţi vrednici de înviere, ei nu se vor mai căsători.[m/"Isus răspunse: „Căsătoria este pentru oamenii de aici de pe pământ,{lo!Iată acum întrebarea noastră: A cui nevastă va fi ea la înviere? Căci toţi au fost căsătoriţi cu ea!”0k[ În cele din urmă, a murit şi femeia.j'Lucrurile au continuat aşa, până când, unul după altul, toţi s-au căsătorit cu femeia văduvă şi au murit fără să fi avut copii.diAFratele său a luat-o pe văduvă în căsătorie însă şi el a murit, tot fără copii.h{Noi cunoaştem o familie de şapte fraţi. Primul dintre ei s-a căsătorit dar a murit şi n-a lăsat în urmă copii.{goau venit la Isus, vorbindu-i astfel: „Legile lui Moise spun că dacă un om moare fără copii, fratele acestuia e obligat să-i ia de soţie văduva, copiii aparţinând astfel în mod tegal persoanei decedate, pentru a-i perpetua numele.fwAtunci nişte saduchei – oameni care credeau că moartea e sfârşitul vieţii şi că nu există înviere –e-Aşa se face că încercarea lor de a-l păcăli în faţa mulţimii dădu greş iar ei, minunându-se de răspunsul său, nu mai ziseră nimic. d „Ei, atunci daţi împăratului tot ce-i aparţine,” zise el, iar lui Dumnezeu daţi-i tot ce este al său!”c„Daţi-mi o monedă. Al cui portret este aici? Şi al cui nume?” Ei răspunseră: „Al lui Cezar – împăratul roman.”*bODar el le pricepu jocul şi zise:Ya+Spune-ne acum – este drept sau nu să plătim impozit stăpânirii romane?”T`!Aceştia îi ziseră lui Isus: „Domnule, noi ştim ce învăţător cinstit eşti. Tu întotdeauna spui adevărul şi nu cauţi la faţa oamenilor, ci îi înveţi pe oameni numai căile lui Dumnezeu.i_KPândind prilejul, ei trimiseră agenţi de-ai lor care să se dea drept oameni cumsecade.8^iCând au auzit mai marii preoţilor şi conducătorii religioşi această povestire, din gura lui, au vrut să-l aresteze imediat, fiindcă şi-au dat seama că la ei se referea. Ei erau arendaşii aceia răi din poveste. Dar se temeau că dacă-l arestează chiar ei, va izbucni o răscoală. Aşa că încercară să-l determine să spună ceva care să poată fi adus la cunoştinţa guvernatorului roman, ca motiv de arestare.(]IŞi adaugă: «Oricine se poticneşte de această Piatră va fi sfărâmat; şi praful şi pulberea se vor alege de cei asupra cărora va cădea!».” \9Isus îi privi şi zise: „Atunci ce vrea să zică Scriptura când spune: «Piatra respinsă de zidari a fost făcută piatră unghiulară»?$[AVă spun eu: – va veni şi-i va ucide, iar via o va arenda altora.” „Dar nu vor face ei niciodată una ca asta”, protestară cei de faţă.nZUŞi astfel l-au târât afară din vie şi l-au ucis. «Ce credeţi că va face proprietarul?aY;Dar când îl zăriră arendaşii pe fiu, ziseră: «Iată şansa noastră! Omul acesta va moşteni tot pământul la moartea tatălui său. Haideţi să-l omorâm pentru ca să rămână pământul nostru!»[X/ «Ce să mă fac, oare?», se întrebă proprietarul. Şi se gândi: «Am găsit soluţia! Îmi voi trimite propriul fiu, la care ţin atât de mult. De bună seamă că faţă de el vor avea respect.»tWa L-a trimis şi pe al treilea, dar tot aşa a păţit. Şi acesta a fost bătut, rănit şi alungat.LV Apoi a trimis pe altul, dar lucrurile s-au petrecut la fel.NU Când a venit vremea culesului, l-a trimis pe unul din oamenii lui să-i ridice partea din recoltă ce i se cuvenea. Dar arendaşii l-au bătut măr şi l-au trimis înapoi cu mâna goală.oTW Şi se întoarse din nou către oameni, spunându-le această pildă: „Un om a sădit o vie şi a dat-o în arendă unor ţărani, după care a plecat într-o ţară îndepărtată să locuiască acolo câţiva ani.nSUIsus a zis: „Atunci nici eu n-am să vă spun cu ce autoritate fac toate aceste lucruri.”RRÎntr-un târziu, îi răspunseră, zicând: „Nu ştim de unde era.”Q'Pe de altă parte, dacă spunem: «de la oameni», toţi oamenii ne vor lovi cu pietre, fiindcă sunt convinşi că Ioan a fost un profet.”wPgEi discutară acest lucru între ei. „Dacă zicem: «din cer», ne va întreba: «De ce nu l-aţi crezut?»GOBotezul lui Ioan – era din cer, sau de la oameni?”IN El le-a răspuns: „Am să vă pun şi eu o întrebare:RMEi i-au zis: „Care este secretul puterii tale şi cine ţi-a dat-o?”UL %Într-una din acele zile, pe când îi învăţa pe oameni şi predica Evanghelia în templu, Isus a fost întâmplinat de către mai-marii preoţilor şi ceilalţi conducători şi consilieri religioşi.nKU0Însă planul nu le ieşea, din pricina poporului, care asculta cu luare aminte toate cuvintele lui.!J;/În fiecare zi îi învăţa pe oameni în templu. Dar fruntaşii preoţilor, învăţătorii legii şi conducătorii poporului încercau să-l omoare.I!.spunându-le: „Este scris: «Casa mea va fi o casă de rugăciune», dar voi aţi transformat-o într-o peşteră de tâlhari.”_H7-După aceea, a intrat în templu şi a început să-i alunge pe cei ce vindeau acolo,;Go,zdrobindu-te – pe tine şi pe copiii tăi. Nu vor lăsa duşmanii tăi nici o piatră peste altă piatră – fiindcă ai nesocotit prilejul ce ţi l-a dat Dumnezeu.”F+Vrăjmaşii tăi vor aduna mormane de pământ în jurul zidurilor tale, te vor încercui şi te vor strânge ca într-un cleşte,E*„Pacea veşnică ţi-a fost la îndemână, dar ai refuzat-o”, spuse el, plângând, „iar acum este prea târziu.D)Dar când se apropiară mai mult de Ierusalim şi Isus zări oraşul ce se întindea înaintea lui, ochii i se umplură de lacrimi.zCm(El răspunse însă astfel: „Dacă tac ei, vor izbucni în ovaţii pietrele de pe marginea drumului!”B)'Dar unii din fariseii aflaţi în mulţime cârteau, zicând: „Învăţătorule, ceartă-ţi ucenicii să nu mai spună asemenea lucruri!”*AM&„Dumnezeu ne-a dăruit un Rege!”, strigau ei bucuroşi. „Trăiască Regele! Cerul întreg să se bucure! Slavă lui Dumnezeu în cerurile prea înalte!”`@9%şi, când ajunseră la capătul drumului ce cobora de pe Muntele Măslinilor, întreg alaiul începu să strige şi să cânte, lăudându-l pe Dumnezeu pentru toate minunile nemaipomenite pe care le făcuse Isus.d?A$Atunci mulţimea de oameni îşi întinseră veşmintele de-a lungul drumului înaintea sav>e#Astfel, aduseră mânzul la Isus şi-şi aruncară o parte din haine pe spatele său, ca să se aşeze Isus.M="Ucenicii răspunseră simplu: „Domnul nostru are nevoie de el!”)<K!şi, fireşte, cum dădură să-l dezlege, stăpânii animalului cerură explicaţii. „Ce faceţi?”, întrebară ei. „De ce dezlegaţi mânzul nostru?”5;e Ei găsiră mânzul aşa cum le spusese Isusw:gDacă vă va întreba cineva ce faceţi, spuneţi-i doar atât: «Domnul nostru are nevoie de el.»”{9ocerându-le să intre în satul următor şi, cum vor intra, să caute îndată un măgar legat lângă drum. Avea să fie un mânz, nedeprins încă pentru călărie. „Dezlegaţi-l”, le-a spus Isus, „şi aduceţi-l aici.8{De îndată ce au ajuns în oraşele Betfaghe şi Betania, de pe Muntele Măslinilor, el a trimis înainte doi ucenici,e7CSpunând acestea, Isus plecă apoi mai departe spre Ierusalim, în fruntea ucenicilor. 6Şi acum să vină duşmanii aceia care s-au răsculat împotriva mea – aduceţi-i şi executaţi-i aici în faţa mea!”.5U«Da,» răspunse regele, „însă aşa se întâmplă întotdeauna: cei care au mai primesc iar cei care nu au prea mult curând vor pierde şi ceea ce au.E4«Domnule», ziseră ei, «dar el are deja destul!»37Apoi, întorcându-se spre ceilalţi care stăteau acolo, porunci: «Luaţi-i banii şi daţi-i celui care a realizat cel mai mare câştig!»q2[de ce nu ai depus banii la bancă, pentru ca să fi scos măcar dobânda de pe această sumă?»13«Tâlhar leneş ce eşti!», răcni regele. «Zici că sunt aspru? Ei, chiar aşa am să fiu cu tine! Dacă ştiai toate astea despre mine,U0#«pentru că m-am temut că îmi vei cere profiturile, deoarece eşti un om aspru în relaţiile cu alţii, luând ce nu-ţi aparţine şi chiar confiscând recoltele semănate de alţii!»/{Dar al treilea îi aduse stăpânului doar banii pe care îi primise de la el. «I-am păstrat bine», spuse el,b.=«Perfect!», exclamă stăpânul. «Tu poţi fi guvernator peste cinci oraşe.»g-GUrmătorul, de asemenea, raportă un câştig frumos – de cinci ori suma iniţială!\,1«Excelent!», spuse regele cu admiraţie. «Eşti un om de treabă. Ai fost credincios cu puţinul pe care ţi l-am încredinţat şi acum, drept răsplată, vei fi numit guvernator peste zece oraşe.»f+EPrimul îi raportă că a realizat un câştig imens – de zece ori suma iniţială.+*OÎntorcându-se regele acasă, îi chemă la el pe oamenii cărora le încredinţase bani şi-i întrebă ce-au făcut cu ei şi ce profituri au realizat.5)cDar unii din oamenii lui îl urau. Prin urmare, aceştia i-au trimis o declaraţie de independenţă, în care mărturiseau pe faţă că nu-l mai recunosc de rege.>(u Înainte de a pleca, i-a chemat pe cei zece colaboratori apropiaţi ai săi şi le-a dat la fiecare câte cincizeci de mii de lei, pe care să-i folosească în absenţa sa.*'M „Un anume nobil care trăia într-o provincie a fost chemat în capitala îndepărtată a imperiului pentru a fi încoronat ca rege al provinciei sale.&1 Şi fiindcă Isus se apropia de Ierusalim, le spuse o pildă ca să dezmintă impresia că Împărăţia lui Dumnezeu va începe numaidecât.i%K dar eu, Fiul omului, am venit să caut şi să mântuiesc tocmai pe astfel de oameni!”$ Isus i-a spus: „Iată dovada că azi a intrat mântuirea în casa aceasta! Omul acesta era unul din fiii pierduţi ai lui Avraamm#SÎn acest timp, Zacheu stătea înaintea lui Isus, zicând: „Doamne, de acum încolo voi da jumătate din averea mea la săraci iar dacă am luat cuiva impozit mai mare decât se cuvenea, îi voi plăti înapoi împătrit!”y"kDar mulţimea de oameni protestară, nemulţumiţi. „A călcat pragul unui păcătos notoriu”, murmurau ei.\!1Zacheu se dădu repede jos şi, plin de bucurie, îl invită pe Isus în casa lui.V %Când ajunse Isus în dreptul lui, îşi ridică privirile spre Zacheu şi-i strigă pe nume: „Zacheu”, îi spuse el, „coboară repede de acolo! Căci astăzi voi fi oaspetele tău!”oWDe aceea, alergă înainte şi se urcă într-un sicomor de lângă drum, ca să privească de acolo.nUîncercă să-l vadă şi el pe Isus dar, fiind prea mic de statură, nu putea, din cauza mulţimii.un om, pe nume Zacheu, unul din cei mai influenţi evrei din tagma vameşilor romani (şi, bineînţeles, un om foarte bogat)/ [Pe când trecea Isus prin Ierihon,1+Şi îndată omul îşi căpătă vederea şi-l urmă pe Isus, slăvind pe Dumnezeu. Toţi cei care văzuseră întâmplarea slăveau pe Dumnezeu.\1*Şi Isus zise: „De acum încolo, să vezi! Credinţa ta te-a vindecat.”)Apoi Isus îl întrebă: „Ce doreşti să-ţi fac?” „Doamne,” se rugă el, „vreau să-mi capăt vederea!”]3(Când ajunse Isus în dreptul lui, se opri. „Aduceţi-l pe orb aici,” spuse el.#?'Mulţimea de oameni care mergea înaintea lui Isus încercară să-l facă să tacă, dar el striga şi mai tare: „Fiul lui David, ai milă de mine!”Z-&şi atunci el începu să strige: „Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!”7i%I se spuse că Isus din Nazaret trece pe acolo\1$Când auzi acesta zgomotul mulţimii care se apropia, întrebă ce se întâmplă.{#Pe când se apropiau de Ierihon, au dat peste un orb care stătea pe marginea drumului, cerşind de la trecători. "Dar ei nu pricepeau o iotă din cele spuse de el. Sensul spuselor sale era ascuns de ei şi ei n-au înţeles despre ce le vorbea.U#!în cele din urmă, mă vor omorî; a treia zi însă voi învia.”uc Eu voi fi dat în mâna Neamurilor, ca să-şi bată joc de mine; voi fi scuipat, voi fi bicuit şi,c?Adunându-i pe cei doisprezece în jurul său, le spuse: „După cum ştiţi, suntem în drum spre Ierusalim. Când vom ajunge acolo, toate prezicerile profeţilor din vechime despre mine se vor împlini.wli se va da înapoi de multe ori pe atâta, şi pe deasupra vor primi viaţă veşnică în lumea viitoare.”9 k„Da”, spuse Isus, „şi tuturor celor care au făcut ca voi, părăsind casă, nevastă, fraţi, părinţi sau copii, de dragul Împărăţiei lui Dumnezeu,L Petru a zis şi el: „Noi am plecat de-acasă şi te-am urmat.”r ]Isus le-a răspuns: „Dumnezeu poate face ceea ce oamenilor le este cu neputinţă să facă!”~ uCei care l-au auzit spunând aceasta au exclamat: „Dacă e chiar aşa de greu, cum mai poate fi mtntuit cineva?”` 9„Ce greu este pentru cei bogaţi să intre în Împărăţia lui Dumnezeu!”>wIsus l-a privit cum se duce şi le-a spus ucenicilor:Y+Dar când a auzit omul aceasta, a plecat întristat, fiindcă era foarte bogat.SUn lucru îţi mai lipseşte”, îi spuse Isus. „Vinde tot ce ai şi dă banii la săraci – banii dăruiţi lor vor deveni o comoară pentru tine, în cer – apoi vino şi urmează-mă!”]3Omul răspunse: „Din fragedă copilărie am respectat fiecare din aceste legi.”KCât priveşte întrebarea ta, ce să spun, ştii cum sună cele zece porunci: Nu săvârşi adulter, nu ucide, nu fura, nu minţi; cinsteşte-ţi părinţii – şi aşa mai departe?”5„Îţi dai seama ce spui când mă numeşti «bun»? – îl întrebă Isus. Numai Dumnezeu este bun cu adevărat, şi nimeni altul. 6~~7}}1||g{{-zyyxx$ww8vjuuttssRrr0qqppIoo^nn1mm)llCkk]jiii&hgggffReeSdd0ccbbaa```_8^^^:]z\\w[[[.ZZCY{XXX(WWV[USTSSTRRdQQ>=<<<7;:::%99(888 77655Z433 22Q11P00M//..6-T,,J++3**))^((d('u'&&$$*##@"!! 8 e  taJ!C < M U  ^_w6NM Femeia se miră că un iudeu se opreşte să-i ceară ceva unui „samaritean dispreţuit” – lor de obicei nici măcar nu li se vorbea – şi îi atrase atenţia lui Isus asupra acestui fapt.L{În timpul acesta, nu era decât ea acolo, întrucât ucenicii se duseseră în sat să cumpere ceva de-ale mâncării.bK=Nu după mult timp, sosi şi o samariteancă să scoată apă iar Isus îi ceru să bea.J{Isus era obosit de drum, întrucât umblase mult pe arşiţă, şi, frânt cum era, s-a aşezat jos lângă fântână. I9Şi cam pe la amiază, apropiindu-se de satul Sihar, a ajuns la Fântâna lui Iacob, săpată pe lotul de pământ dăruit de Iacob fiului său Iosif.AH}Mergând într-acolo a trebuit să treacă prin Samaria.DGa părăsit Iudeea şi s-a întors în provincia Galileea.HF – (deşi Isus însuşi nu boteza, ci numai ucenicii lui) –$E CCând a aflat Domnul că fariseii auziseră că la el vin mulţimi mai mari de oameni decât la Ioan să fie botezaţi şi să devină ucenici ai săiiDK$Şi toţi aceia care se încred în el, Fiul lui Dumnezeu, pentru a fi mântuiţi, au viaţa veşnică; cei care nu cred şi nu ascultă de el nu vor vedea niciodată raiul, ci mânia lui Dumnezeu va rămâne asupra lor.”lCQ#Tatăl îl iubeşte pe acest om pentru că este Fiul său şi Dumnezeu i-a dăruit tot ce există.%BC"Căci acesta – pe care l-a trimis Dumnezeu – rosteşte cuvintele lui Dumnezeu, fiindcă Duhul lui Dumnezeu este asupra lui fără măsură sau limită.TA!!Însă cei care îl cred descoperă că Dumnezeu este un izvor de adevăr.f@E El spune ceea ce a văzut şi ce a auzit dar ce puţini sunt aceia care cred ce le spune el!"?=El a venit din cer şi este mai mare decât toţi ceilalţi. Eu sunt de pe pământ şi înţelegerea mea se mărgineşte la lucrurile acestui pământ.N>El trebuie să crească tot mai mult iar eu să mă fac tot mai mic.t=aFireşte, mulţimile se vor duce unde e atracţia principală – după cum mireasa se va duce acolo unde este mirele. Prietenii unui mire iau şi ei parte la bucuria sa. Eu sunt prietenul Mirelui şi mă bucur nespus de succesul lui.k<OMunca mea este de a pregăti calea pentru omul acela, ca toţi să meargă la el. Doar ştiţi şi voi cât de răspicat v-am spus că nu sunt eu Mesia. Eu mă aflu aici pentru a-i pregăti calea – atât şi nimic mai mult!\;1Ioan le-a răspuns: „Dumnezeu din cer îi rânduieşte fiecărui om lucrarea sa.:Astfel, ei au venit la Ioan şi i-au zis: „Învăţătorule, omul acela pe care l-ai întâlnit de cealaltă parte a râului Iordan – cel despre care spuneai că e Mesia – botează şi el acum, şi toată lumea se duce acolo, în loc să vină aici la noi.” 9Într-o zi, cineva a început să discute în contradictoriu cu ucenicii lui Ioan, spunându-le că botezul lui Isus e cel mai bun.a8;El boteza la Enon, în apropiere de Salim, întrucât acolo se găsea apă din belşug.L7În timpul acesta, Ioan Botezătorul încă nu era la închisoare.6După aceasta, Isus împreună cu ucenicii lui au părăsit Ierusalimul şi au stat o vreme în Iudeea, botezând acolo.51Dar cei care fac binele au venit cu drag la Lumină, pentru a da prilej tuturor să vadă că ei fac ceea ce doreşte Dumnezeu de la ei.”;4oEi au urât Lumina cerească pentru că doreau să păcătuiască în întuneric. Ei s-au ferit de Lumină, de frică să nu li se vadă păcatele şi să fie pedepsiţi.43aSentinţa lor se bazează pe următorul fapt: Lumina din cer a venit în lume, dar ei au iubit întunericul mai mult decât Lumina, deoarece faptele lor erau rele.2Nici o condamnare veşnică nu îi mai aşteaptă acum pe cei care îşi pun încrederea în el pentru a fi salvaţi. Dar cei care nu se încred în el au fost deja judecaţi şi condamnaţi pentru că nu cred în singurul Fiu al lui Dumnezeu.U1#Dumnezeu nu şi-a trimis Fiul în lume s-o condamne, ci s-o salveze.10[Fiindcă Dumnezeu atât de mult a iubit lumea încât l-a dat pe singurul său Fiu, pentru ca oricine crede în el să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.T/!pentru ca toţi cei care cred în mine să aibă viaţă veşnică..+Şi, după cum a înălţat Moise în pustiu chipul de aramă al unui şarpe pe o prăjină, tot aşa trebuie să fiu înălţat şi eu,j-M Căci numai eu, Fiul Omului, am venit pe pământ şi mă voi întoarce iarăşi în cer.[,/ Dacă însă nu mă crezi nici măcar atunci când îţi vorbesc despre asemenea lucruri ca cele petrecute aici, printre oameni, cum vei putea crede dacă-ţi voi spune ce are să se întâmple în cer?Z+- Eu îţi spun ce ştiu şi ce am văzut – dar tu nu vrei să mă crezi.t*a Isus răspunse: „Tu, un învăţător evreu respectat, şi totuşi să nu pricepi aceste lucruri?3)a „La ce te referi?”, întrebă Nicodim.(+Aşa cum vântul îl auzi, dar nu ştii de unde vine ori încotro se duce, tot aşa este şi cu naşterea din nou, prin Duhul Sfânt.”Z'-aşa că, nu te mira de afirmaţia mea că trebuie să te naşti din nou.m&SOamenii pot reproduce doar viaţa umană, dar Duhul Sfânt dăruieşte viaţa nouă din cer,6%eIsus îi răspunse: „Adevărat îţi spun cu toată seriozitatea că dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate intra în Împărăţia lui Dumnezeu.-$S„Să mă nasc din nou?! – exclamă Nicodim. Ce vrei să spui? Cum poate reveni un om bătrân înapoi în pântecele mamei sale, pentru a se naşte din nou?”$#AIsus răspunse: „Îţi spun cât se poate de serios: Dacă nu te naşti din nou, nu vei putea intra niciodată în Împărăţia lui Dumnezeu.”"#„Învăţătorule”, spuse el, „noi toţi ştim că Dumnezeu te-a trimis să ne înveţi. Minunile tale o dovedesc cu prisosinţă.”&! GÎntr-o noapte, după căderea întunericului, un conducător evreu pe nume Nicodim, membru al sectei fariseilor, veni să aibă o întrevedere cu Isus.R Nu avea nevoie să-i spună nimeni cât de schimbătoare e firea omului.V%Dar Isus nu s-a încrezut în ei, deoarece cunoştea oamenii în profunzime."=Din pricina minunilor pe care le-a făcut în Ierusalim cu ocazia sărbătorilor de Paşte, mulţi oameni s-au convins că, într-adevăr el este Mesia.`9După învierea sa, ucenicii şi-au adus aminte de spusele sale şi şi-au dat seama că citatul acela din Scriptură pe care-l pomenise se referea într-adevăr la persoana sa şi că se împlinise în întregime.FDar prin „sanctuarul acesta” el înţelegea trupul său.1[„Ce-ai spus?! – exclamară ei. Când a trebuit patruzeci şi şase de ani să se construiască templul acesta, tu vii şi zici că-l poţi ridica în trei zile?”+O„De acord, răspunse Isus, iată minunea pe care am s-o fac pentru voi: Distrugeţi sanctuarul acesta şi în trei zile am să-l ridic la loc.”a;„Cine-ţi dă ţie dreptul să le porunceşti să iasă afară?” îi cerură socoteală conducătorii evrei. „Dacă ai această autoritate de la Dumnezeu, arată-ne o minune care să dovedească acest fapt.”%Ucenicii săi îşi amintiră atunci de profeţia din Scripturi care zice: „Preocuparea pentru Casa lui Dumnezeu mă va mistui pe mine.”9kApoi, apropiindu-se de cei care vindeau porumbei, li se adresă cu următoarele cuvinte: „Luaţi lucrurile astea de aici! Nu faceţi piaţă din Casa Tatălui meu!”CIsus îşi confecţionă un bici din frânghii împletite şi îi alungă pe toţi afară, gonind oile şi vitele, împrăştiind banii cămătarilor pe jos şi răsturnându-le mesele.3În jurul templului văzu negustorii care vindeau vite, oi şi porumbei pentru jertfe precum şi cămătari, postaţi îndărătul tejghelelor lor.gG Apoi veni timpul pentru celebrarea anuală a Paştelui evreiesc şi Isus plecă la Ierusalim.}s După nuntă, el plecă pentru câteva zile la Capernaum, împreună cu mama, cu fraţii şi cu ucenicii săi.=s Minunea aceasta din Cana Galileii a fost prima demonstraţie publică a puterii sale cereşti pe care a făcut-o Isus. Şi ucenicii săi au crezut că într-adevăr el este Mesia.!; „Tare mai e bun vinul ăsta!” spuse el. „Tu nu eşti ca ceilalţi. De obicei, gazda pune la masă întâi vinul cel mai bun şi numai după aceea, când toţi sunt sătui şi nu le mai pasă, scoate şi din celălalt mai ieftin. Dar tu l-ai păstrat pe cel bun la urmă.”,Q Când gustă acesta apa, care între timp se prefăcuse în vin, neştiind de unde prevenise (deşi, se înţelege că slugile ştiau), naşul îl chemă pe mire.R„Scoate-ţi acum puţină apă şi aduceţi-o aici naşului.”]3Isus spuse atunci slugilor să le umple cu apă până sus. Când terminară, zise: 1Erau acolo şase vase din piatră pentru vin, care se utilizau la diferite ceremonialuri evreieşti şi aveau o capacitate de vreo sută de litri.L Dar mama lui zise slugilor: „Să faceţi tot ce vă spune el.”{ o„N-am cum să te ajut acum, îi spuse el, căci încă n-a sosit vremea minunilor pentru mine.”y kÎn timpul petrecerii, se terminară proviziile de vin şi mama lui Isus îi aduse la cunoştinţă acest fapt.K şi Isus împreună cu ucenicii se aflau şi ei printre musafiri.c APeste două zile, mama lui Isus fu invitată la o nuntă în satul din Cana Galileea,( K3Vei vedea dovezi şi mai mari decât aceasta. Vei vedea chiar cerul deschis şi pe îngerii lui Dumnezeu venind şi plecând de la mine, Fiul Omului.”r _2Isus îl întrebă: „Crezi toate acestea doar fiindcă ţi-am spus că te-am văzut sub smochin?f G1Natanael răspunse: „Învăţătorule, tu eşti Fiul lui Dumnezeu – regele Israelului!”* O0„De unde ştii tu cum sunt eu?”, ceru Natanael explicaţii. Şi Isus răspunse: „Te-am văzut la umbra unui smochin înainte de a te găsi Filip.”y m/În timp ce se apropiau ei, Isus zise: „Iată, vine un om sincer – un adevărat fiu al lui Israel.”  .„Nazaret!”, exclamă Natanael. „Oare poate ieşi ceva bun de acolo?” „Vino numai şi vezi cu ochii tăi”, zise Filip.^ 7-Acum Filip porni în căutarea lui Natanael şi, găsindu-l, îi spuse: „Noi l-am descoperit pe Mesia – chiar persoana despre care au scris Moise şi profeţii! Îl cheamă Isus, fiul lui Iosif din Nazaret.”P ,(Filip era din Betsaida, oraşul natal al lui Andrei şi al lui Petru.) +În ziua următoare, Isus se hotărî să plece în Galileea. Îl găsi pe Filip şi-i spuse: „Vino cu mine.”E~ *Şi îl duse şi pe Petru să facă cunoştinţă cu Isus. Isus se uită o clipă atent la Petru, apoi spuse: „Tu eşti Simon, fiul lui Ioan – dar te vei numi Petru, Stânca!”n} W)Apoi Andrei se duse să-l găsească pe fratele său, Petru, şi-i spuse: „L-am găsit pe Mesia!”J| ((Unul din aceşti bărbaţi era Andrei, fratele lui Simon Petru.)2{ _'„Veniţi să vedeţi”, spuse el. Astfel ei se duseră cu el la locul unde stătea şi rămaseră cu el în după amiaza aceea de pe la ora patru până seara.&z G&Isus privi îndărăt şi-i zări venind după el. „Ce doriţi?” îl întrebă el. „Învăţătorule”, răspunseră ei, „unde locuieşti?”Ty #%Atunci cei doi ucenici ai lui Ioan se întoarseră şi porniră după Isus.xx k$trecu pe acolo Isus. Ioan îl privi ţintă şi apoi declară: „Priviţi! Acesta este Mielul lui Dumnezeu!”Qw #A doua zi, cum stătea Ioan împreună cu doi dintre ucenicii săi,gv I"Eu am văzut lucrul acesta şi, prin urmare, depun mărturie că El este Fiul lui Dumnezeu.”>u w!„Eu nu ştiam că el este acela”, spuse din nou Ioan, dar la vremea când m-a trimis Dumnezeu să botez, mi-a spus aşa: «Când îl vei vedea pe Duhul Sfânt coborându-se şi oprindu-se asupra cuiva, atunci să ştii că acela este cel pe care îl cauţi tu. El este cel care botează cu Duhul Sfânt». t  Atunci Ioan descrise cum l-a văzut pe Duhul Sfânt sub formă de porumbel, coborându-se din cer şi oprindu-se asupra lui Isus. s  Eu nu ştiam că el este acela, dar mă aflu aici botezând cu apă, pentru a atrage atenţia naţiunii lui Israel asupra sa.”r 'El este cel de care vă vorbeam, când ziceam: «Vine în curând un om cu mult mai mare decât mine, care a existat cu mult înaintea mea.» q A doua zi, Ioan îl văzu pe Isus venind spre el şi exclamă: „Priviţi! Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!rp _Faptul acesta s-a petrecut în Betania, un sat de pe malul celălalt al râului Iordan, unde boteza Ioan.o care îşi va începe curând misiunea de propovăduire printre voi, iar eu nu sunt vrednic să-i fiu nici măcar rob.”n {Ioan zise: „Eu botez doar cu apă, dar chiar aici între voi se află Unul pe care voi nu l-aţi cunoscut niciodată,_m 9„Dacă nu eşti nici Mesia, nici Ilie, nici Profetul, cu ce drept vii să botezi?”4l eAtunci trimişii fariseilor îl întrebară:yk mEu sunt o voce din pustiu, care strigă aşa cum a profeţit Isaia: «Pregătiţi-vă pentru venirea Domnului!»~j w„Atunci cine eşti? Spune-ne ca să putem da un răspuns celor care ne-au trimis. Ce ai de zis în privinţa ta?”i „Bine, dar atunci cine eşti?”, întrebară ei. „Eşti Ilie?” „Nu”, răspunse el. „Eşti Profetul?” „Nu.”Dh El a negat categoric, spunând: „Nu eu sunt Cristosul.”%g EConducătorii evreilor au trimis nişte preoţi şi ajutori de preoţi de la Ierusalim să-l întrebe pe Ioan dacă susţine că e într-adevăr Mesia.f #Nimeni nu l-a văzut vreodată pe Dumnezeu, decât Dumnezeu, singurul lui Fiu, care stă la dreapta Tatălui – el ni l-a făcut cunoscut.]e 5Căci legea a fost dată prin Moise; harul şi adevărul au venit prin Isus Cristos.!d =Noi toţi am tras foloase de pe urma bogatelor sale binecuvântări ce ni le-a adus – binecuvântări peste binecuvântări au fost turnate peste noi.^c 7Ioan a atras atenţia oamenilor asupra sa, spunând mulţimilor: „Acesta este cel despre care vă vorbeam când ziceam: «Vine unul cu mult mai mare decât mine – căci el a existat cu mult înaintea mea»”.5b eŞi Cuvântul s-a făcut trup (carne) şi a locuit o vreme printre noi (şi noi i-am privit slava, slavă ca a singurului născut de la Tatăl), plin de har şi de adevăr.}a u copii născuţi nu din descendenţa naturală, nici din decizia omului sau voia soţului, ci născuţi din Dumnezeu.`  Totuşi, tuturor celor care l-au primit, celor care au crezut în numele lui, el le-a dat dreptul de a deveni copii ai lui Dumnezeu –G_   El a venit la ceea ce era al său, dar ai săi nu l-au primit.Z^ / El era în lume şi deşi lumea a fost făcută prin el, lumea nu l-a recunoscut.J]  adevărata lumină, care luminează pe orice om, venind în lume.T\ #Nu era el lumina, ci a venit doar ca să mărturisească despre lumină –h[ KEl a venit ca martor, să propovăduiască despre lumină, pentru ca prin el toţi să creadă.KZ A venit un om care a fost trimis de la Dumnezeu; el se numea Ioan.^Y 7Lumina luminează în întuneric şi întunericul n-a putut s-o învingă niciodată.DX În el era viaţa şi viaţa aceea a fost lumina oamenilor.fW GPrin el au fost făcute toate lucrurile; nimic nu s-a făcut fără el din tot ce s-a făcut.'V KEl era cu Dumnezeu la început.hU MLa început era Cuvântul (Logos) şi Cuvântul era cu Dumnezeu şi Cuvântul era Dumnezeu.După aceea, Isus îi conduse afară, pe drumul care duce la Betania şi, ridicându-şi mâinile spre cer, îi binecuvântă.xPi1Şi acum, eu voi trimite Duhul Sfânt asupra voastră, după cum a făgăduit Tatăl meu. Să nu începeţi încă să spuneţi şi altora – rămâneţi în oraş până va veni Duhul Sfânt şi vă va umple cu putere din cer.”BO0Voi aţi asistat la împlinirea acestor profeţii.$NA/şi că acest mesaj al mântuirii va fi dus, pornind de la Ierusalim, tuturor popoarelor: Pentru toţi cei care se întorc la mine există iertare.M.„Şi spuse: „Da, demult s-a scris că Mesia trebuie să sufere, să moară şi să învie din morţi a treia zilLQ-Atunci el le deschise minţile să priceapă, în sfârşit, aceste texte numeroase din Scriptură^K5,Apoi zise: „Când eram cu voi înainte, nu vă aduceţi aminte ce v-am spus că tot ce s-a scris despre mine de către Moise şi profeţi precum şi în cartea Psalmilor, trebuie să se împlinească?”,JS+şi el o mâncă sub privirile lor.4Ic*Ei îi dădură o bucată de peşte prăjitH)Ei erau încă în cumpănă, oscilând între bucurie şi îndoială. Atunci el îi întrebă: „Aveţi ceva de mâncare?”G}(Spunând acestea, le întinse mâna ca ei să vadă semnele cuielor şi le arătă rănile de la picioare.8Fi'Priviţi-mi picioarele! Doar vedeţi că sunt eu. Atingeţi-mă şi convingeţi-vă că nu sunt o stafie. Căci stafiile nu au trupuri, cum bine vedeţi, că eu am!”E&„De ce v-aţi înspăimântat?” îi întrebă el. „De ce vă îndoiţi că aş fi chiar eu? Priviţi-mi mâinile![D/%Dar întreg grupul fu cuprins de o spaimă cumplită, crezând că văd o stafie.^C5$Şi cum povesteau ei aşa, însuşi Isus stătea în mijlocul lor şi-i salută B#Atunci cei doi din Emaus istorisiră cum le apăruse Isus pe când mergeau pe drum şi cum l-au recunoscut când a frânt pâinea.GA"„Domnul a înviat cu adevărat! I s-a arătat lui Petru!”@5!În decursul aceleaşi ore, ei porniră înapoi spre Ierusalim, unde cei unsprezece ucenici împreună cu ceilalţi îi întâmpinară cu cuvintele:?/ Ucenicii începură să-şi aducă aminte cum li se încălzise inima când le vorbise Isus şi le tălmăcise Scripturile pe parcursul drumului.>Deodată – ca şi când le-ar fi deschis cineva ochii – ei îl recunoscură. Dar, chiar în clipa aceea, el dispăru. =Aşezându-se la masă, el ceru lui Dumnezeu să binecuvinteze bucatele şi apoi luă o pâine mică, o frânse şi le-o întinse.d<Adar cei doi se rugară stăruitor de el să înnopteze la ei, întrucât era deja târziu.m;SÎntre timp, se apropiaseră de Emaus şi de capătul drumului. Isus dădu să meargă mai departe,L:Atunci Isus le-a citat nenumărate pasaje din scrierile profeţilor, începând cu cartea Genezei şi trecând prin toată Scriptura, explicându-le tâlcul pasajelor referitoare la persoana sa. 9 Oare nu au prezis ei desluşit că Mesia va avea de suferit toate acestea înainte de a intra în epoca sa de glorie?”8'Atunci Isus le zise: „Ah, ce nechibzuiţi mai sunteţi! Vă este atât de greu să credeţi tot ce au scris profeţii în Scripturi.7Câţiva oameni de-ai noştri au alergat să vadă şi, într-adevăr, trupul lui Isus nu mai era acolo, aşa cum spuseră femeile.”Y6+cum că ar fi văzut acolo nişte îngeri care le-ar fi spus că Isus este viu!#5?mai vin şi nişte femei din grupul nostru de ucenici ai săi, care au fost azi de dimineaţă la mormântul lui, şi răspândesc o ştire nemaiauzită,4Noi trăgeam nădejde că el este slăvitul Mesia venit să salveze Israelul. Şi acum, pe lângă tot ce s-a întâmplat acum trei zile,=3sDar, mai-marii preoţilor împreună cu conducătorii noştri religioşi l-au arestat, dându-l pe mâna stăpânirii romane să fie condamnat la moarte, şi apoi l-au răstignit.2„Ce lucruri?” întrebă Isus. „Păi, ce i s-a întâmplat lui Isus, omul din Nazaret, răspunseră ei. Era un profet care făcea minuni de necrezut şi un învăţător puternic, foarte bine văzut, atât de Dumnezeu, cât şi de oameni./1WUnul din ei, Cleopa, răspunse: „Pesemne tu eşti singurul om din Ierusalim care nu a auzit ce lucruri cutremurătoare s-au petrecut aici săptămâna trecută.”[0/„După câte se pare, discutaţi foarte serios despre ceva”, le spuse el. „Ce vă preocupă atât de mult?” Ei se opriră din vorbă şi pe faţă li se putea citi o adâncă întristare.8/kDar Dumnezeu îi împiedică să-l recunoască.g.Gcând, deodată apăru chiar Isus în persoană şi li se alătură, păşind alături de ei.E-Mergând aşa pe drum, ei discutau despre moartea lui Isus,,3 În aceeaşi zi, duminică, doi dintre ucenicii lui Isus se duceau către Emaus, un sat aflat la unsprezece kilometri depărtare de Ierusalim.D+ Totuşi Petru alergă la mormânt să se uite şi el. Aplecându-se, privi înăuntru şi nu văzu decât pânza de în. Atunci se înapoie acasă, întrebându-se ce s-o fi întâmplat.p*Y Dar spusele lor li s-au părut ucenicilor de domeniul fanteziei şi, fireşte, nu le dădură crezare.u)c (Femei le care s-au dus la mormânt erau: Maria Magdalena, Ioana, Maria mama lui Iacob, precum şi altele.) ( şi porniră în goană înapoi spre Ierusalim să le spună celor unsprezece ucenici – şi celorlalţi – ce s-a întâmplat.#'AAtunci ele îşi amintiră&că Mesia trebuie să fie vândut în mâna unor oameni răi şi apoi răstignit şi că, după aceea, va învia a treia zi?”f%EEl nu este aici. A înviat! Nu vă amintiţi ce vă spunea când era cu voi în Galileea –$%Femeile se îngroziră şi le făcură plecăciuni adânci. Atunci oamenii întrebară: „De ce căutaţi între morţi pe cel ce este viu?<#qEle rămaseră foarte nedumerite, întrebându-se ce i s-o fi întâmplat. Deodată le apărură în faţă doi bărbaţi îmbrăcaţi în mantii albe de o strălucire orbitoare.E"Atunci intrară, dar trupul Domnului Isus nu mai era acolo.Z!-şi constatară că piatra imensă ce acoperea intrarea fusese dată la o parte.V  'Dar duminică, dis-de-dimineaţă, ele plecară cu miresmele la mormântW'8Atunci plecară acasă să pregătească arome şi alifii înmiresmate pentru îmbălsămarea lui; dar pe când terminară, se făcu Sabat şi se odihniră toată ziua aceea, aşa cum cerea legea mozaică.s_7Când trupul fu luat, femeile din Galileea porniră după el şi văzură cum este pus într-un mormânt.jM6Acestea se petreceau după-masa târziu, în ziua de vineri, zi rezervată pregătirii de Sabat.A{5Astfel coborî trupul lui Isus de pe cruce şi-l înveli într-o pânză lungă de în, aşezându-l într-un mor-mânt nou, ce fusese săpat în piatră la marginea unui deal."=4Era un om evlavios care aştepta venirea lui Mesia şi nu fusese de acord cu hotărârea luată de ceilalţi conducători evrei şi cu faptele acestora.`93originar din oraşul iudaic Arimateea, s-a dus la Pilat şi i-a cerut trupul lui Isus.V%2Atunci un om cu numele de Iosif, membru în Tribunalul Suprem evreiesc, 1Între timp, prietenii lui Isus, inclusiv femeile care-l urmaseră din Galileea, stăteau la distanţă şi priveau înmormântareaw0Iar când mulţimea care venise să urmărească răstignirea văzu că Isus a murit, plecă spre casă îndurerată.*M/Când văzu căpitanul roman răspunzător de execuţie ce s-a întâmplat, îl cuprinse frica şi exclamă: „Cu siguranţă că omul acesta era nevinovat.”r].Isus strigă atunci: „Tată, ţie îţi încredinţez duhul meu.” Şi cu aceste cuvinte muri.~u-Lumina soarelui pieri şi, deodată, perdeaua groasă care atârna în templu se rupse în două, de sus până jos.{o,Era amiază şi deodată se lăsă întunericul peste toată ţara timp de trei ceasuri, până la ora trei.b=+Isus îi răspunse: „Îţi promit solemn că astăzi vei fi cu mine în rai.”\1*Şi zise: „Isuse, adu-ţi aminte de mine când vei veni în Împărăţia ta.”zm)Noi ne merităm moartea pentru faptele noastre, dar omul acesta nu a făcut nici măcar un singur lucru rău.”c?(Dar celălalt criminal îl dojeni: „Nici măcar acum când mori nu te temi de Dumnezeu?3_'Unul din criminalii răstigniţi alături de el îl luă în râs: „Şi zici că eşti Mesia, nu? Atunci salvează-te pe tine însuţi şi, salvează-ne şi pe noi!”s _&Deasupra sa, pe cruce, fu prinsă în cuie o tăbliţă pe care scria: „ACESTA ESTE REGELE EVREILOR.”e C%Îi ziceau în derâdere: „Dacă eşti regele evreilor, salvează-te pe tine însuţi!”D $Şi soldaţii l-au batjocorit, dându-i să bea vin acrit.s _#Mulţimea privea iar conducătorii evrei râdeau şi-şi băteau joc de el. „S-a priceput de minune să-i ajute pe alţii”, ziceau ei, „să-l vedem acum salvându-se pe sine, dacă e într-adevăr Mesia, alesul lui Dumnezeu.” "„Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac”, strigă Isus. Şi soldaţii dădură cu zarul pentru fiecare din hainele sale.%!Ei au fost aduşi împreună cu Isus la locul numit „Căpăţâna” şi răstigniţi alături de el, unul în dreapta, altul în stânga.I  În acea zi în cetate se aflau doi condamnaţi la moarte.lQCăci dacă mie, Pomului celui verde, mi se fac asemenea lucruri, ce vă vor face vouă?”taOamenii vor implora munţii să cadă peste ei şi să-i zdrobească iar dealurile să-i înghită.kOCăci vine vremea când femeile fără copii vor fi socotite, pe bună dreptate, fericite.%Dar Isus se întoarse, spunându-le: „Fiice ale Ierusalimului, nu mă jeliţi pe mine, ci jeliţi-vă pe voi şi pe copiii voştri.dADin urmă venea o mare mulţime de oameni şi printre ei se aflau multe femei îndurerate.B}Pe când mulţimea îl conducea pe Isus la moarte, Simon din Cirena, care tocmai intra în Ierusalim venind de la ţară, fu silit să se întoarcă şi să ducă crucea lui Isus. apoi, tot conform dorinţei lor, îl eliberă pe Baraba, cel închis pentru răscoală şi omor. Iar Isus rămase în mâinile lor.W'Prin urmare, Pilat cedă şi Isus fu condamnat la moarte, aşa cum cereau ei;p~YDar ei strigară tot mai stăruitor să fie omorât Isus şi, până la urmă, glasurile lor biruiră.C}Pentru a treia oar, el îi mai întrebă: „De ce? Ce delict a comis? Eu nu am găsit nici un temei să-l condamn la moarte. De aceea, am să-l biciuiesc şi apoi îi voi da drumul.”@|{Dar ei strigau: „Răstigneşte-l! Răstigneşte-l!”g{GPilat nu se lăsă înduplecat şi le vorbi din nou, întrucât voia să-l elibereze pe Isus.z(Baraba se afla în închisoare pentru că stârnise o răscoală la Ierusalim împotriva guvernului precum şi pentru omor.)yDar în clipa aceea, se înălţă urletul prelung al gloatei şi toţi strigară în cor: „Omoară-l şi elibereazăni-l pe Baraba!”GxDe fiecare Paşte Pilat trebuia să le elibereze un deţinut.dwAPrin urmare, am să pun să fie biciuit cu biciul cu plumbi şi apoi îi voi da drumul.”v)Irod a ajuns la aceeaşi concluzie şi ni l-a trimis înapoi căci nici una din faptele acestui om nu îl face pasibil de pedeapsa cu moartea._u7şi pronunţă verdictul său: „Mi l-aţi adus pe omul acesta, acuzându-l că ar fi pornit o răscoală împotriva guvernului roman. Eu l-am anchetat amănunţit în această privinţă şi-l găsesc nevinovat.utc Pilat convocă atunci pe mai-marii preoţilor şi pe ceilalţi conducători religioşi şi mult popor,msS În ziua aceea, Irod şi Pilat – care fuseră până atunci duşmani – deveniră prieteni buni.Jr  Irod împreună cu soldaţii săi începură atunci să-şi bată joc de Isus şi să-l ridiculizeze; îl îmbrăcară cu o haină împărătească, după care îl trimiseră înapoi la Pilat. q Între timp, mai-marii preoţilor şi ceilalţi conducători religioşi stăteau acolo şi-şi strigau în continuare acuzaţiile.Yp+ El îi adresă lui Isus un potop de întrebări, dar nu primi nici un răspuns.$oAIrod era încântat că are prilejul să-l vadă pe Isus, întrucât auzise foarte multe despre el şi spera de mult să-l poată vedea făcând o minune.„Da”, i-a răspunse Isus, „sunt.”4iaEi începură să-l acuze numaidecât: „Omul acesta îndeamnă poporul să nu plătească impozitele faţă de guvernul roman şi pretinde că e Mesia, deci un rege.”Lh Atunci întreg Consiliul merse cu Isus la Pilat, guvernatorul.xgiG„Ce nevoie mai avem de alţi martori? strigară ei, când noi înşine l-am auzit spunând-o cu gura lui.”f{FToţi începură să ţipe: „Deci tu susţii că eşti Fiul lui Dumnezeu?” Iar el răspunse: „Da, sunt.”~euEDar vine în curând vremea când eu, Fiul Omului, voi fi înscăunat alături de Atotputernicul Dumnezeu.”Td!Dşi dacă v-aş pune întrebări nu aţi putea să-mi răspundeţi. cCşi i s-a cerut să declare dacă pretinde că este Mesia sau nu. El răspunse: „Dacă vă voi spune, nu mă veţi credeb7BA doua zi, la revărsatul zorilor, se adună Curtea supremă evreiască, inclusiv mai marii preoţilor şi Isus a fost dus în faţa acestui consiliu=auAŞi-i aruncau în obraz multe insulte, de tot felul. T~}}||"{{azz|yyxwvvuuttsssrrTqppjooQnn_mm3ll3k jJii2hhg^ff*eedpcccb8aa4`^`__^^5]]o\[[ZZZYXX,WWsVVJUVUTT SJRRQPP;OOtNNEMLLIKKiJJ@IIHHHH=GFFIEE{DD5CCPBB2BA{@@?^>>c=8<„Bine, fie, omorâţi-o cu pietre – dar numai acela care n-a păcătuit niciodată are dreptul să arunce prima piatră.”5+cEi încercau să-l prindă în cursă, doar-doar va spune ceva care să le dea temei să-l aresteze, dar Isus s-a aplecat şi a început să scrie cu degetul în ţarină.G*Legea lui Moise spune că trebuie s-o omorâm. Tu ce zici?”n)U„Învăţătorule, i-au zis ei lui Isus, femeia acesta a fost prinsă chiar în actul adulterului.N(Pe când vorbea, conducătorii evrei şi fariseii i-au adus o femeie prinsă în adulter şi au aşezat-o înaintea mulţimii de oameni, care se uitau curioşi să vadă ce s-a întâmplat.+'Odar a doua zi, dis-de-dimineaţă, a fost iarăşi prezent la templu. Curând se şi adună o mulţime de oameni iar el se aşeză şi începu să le vorbească.5& gIsus s-a întors pe Muntele Măslinilor,_%75Atunci adunarea s-a încheiat şi participanţii s-au împrăştiat pe la casele lor.$14Ei i-au răspuns: „Nu cumva eşti şi tu un din Galileea? Cercetează Scripturile şi ai să vezi că nici un profet nu va veni din Galileea!”a#;3„Este legal oare să condamni un om, înainte de a fi fost judecat?”, întrebă el."12Atunci Nicodim luă cuvântul. (Vă mai amintiţi de el? Este conducătorul acela evreu care a venit în ascuns să aibă o întrevedere cu Isus.)o!W1E limpede că gloata crede, dar, la urma urmelor, ce ştiu ei? Oricum, să fie blestemaţi!”i K0Este măcar unul singur dintre noi, fruntaşii evrei sau farisei, care crede că el este Mesia?R/„Deci şi pe voi v-a dus în rătăcire? Îi luară fariseii în râs.c?.„Spune lucruri atât de minunate…” răspunseră ei. „N-am mai auzit aşa ceva!”-S-Aprozii, care fuseseră trimişi să-l aresteze pe Isus, s-au întors la preoţii cei mai de seamă şi la farisei. „De ce nu l-aţi adus?” i-au luat cetat ei.G,Iar unii voiau să-l aresteze, dar nimeni nu s-a atins de el.J +Astfel, părerile mulţimii erau împărţite în privinţa lui.*Nu zic Scripturile răspicat că Mesia se va naşte din spiţa regală a lui David, la Betleem, satul în care s-a născut David?”yk)Alţii spuneau: „El este Mesia.” Totuşi unii ziceau: „Cum o să fie el?! Ce, Mesia va veni din Galileea?:m(Când l-au auzit mulţimile zicând aceasta, unii din ei au declarat: „Nu încape îndoială că acesta este profetul ce urmează să vină exact înaintea lui Mesia.”D'Se referea la Duhul Sfânt, care avea să fie dat tuturor celor care aveau să creadă în el; dar Duhul încă nu fusese dat, fiindcă Isus nu se înapoiase încă în slava sa din cer.&Fiindcă Scripturile declară că din adâncul fiinţei celui care crede în mine vor curge râuri de apă vie.”-%În ultima şi cea mai mare zi a praznicului, Isus a strigat mulţimilor: „Dacă-i este cuiva sete, să vină la mine şi să bea.$Ce vrea să zică cu asta că îl vom căuta dar nu-l vom găsi sau – «voi nu veţi putea veni acolo unde voi merge eu eu»?”'G#Această declaraţie i-a pus la mare încurcătură pe conducătorii evrei. „Unde o fi având de gând să se ducă? – s-au întrebat ei. Te pomeneşti că intenţionează să plece din ţară, ca misionar printre evreii din alte părţi ale lumii sau poate chiar printre ne-evrei.oW"Voi mă veţi căuta dar nu mă veţi găsi. Şi nu veţi putea veni acolo unde mă duc eu.”  !Dar Isus le-a zis: „Încă nu! Mai trebuie să stau aici puţină vreme. Apoi mă voi întoarce la cel care m-a trimis.+ Când au auzit fariseii împreună cu mai marii preoţilor că aceasta e starea de spirit a mulţimii, au trimis aprozi să-l aresteze pe Isus.H Mulţi oameni din mulţimile care se aflau la templu au crezut în el. „La urma urmelor, ziceau ei, ce minuni te-ai aştepta să facă Mesia pe care să nu le fi făcut şi omul acesta?”+Atunci conducătorii evrei au vrut să-l aresteze: dar nimeni nu s-a atins de el, fiindcă nu sosise încă vremea rânduită de Dumnezeu.[ /Eu îl cunosc pentru că am fost cu el şi el este cel care m-a trimis.” Aşa se face că Isus, într-o predică ţinută la templu, a rostit următoarele cuvinte, cu glas tare: „Da, aşa e, voi mă cunoaşteţi şi ştiţi unde m-am născut, dar eu sunt reprezentantul Unuia pe care voi nu-l cunoaşteţi şi el este Adevărul.0 YDar cum ar putea fi? Căci noi ştim unde s-a născut omul acesta: când va veni Cristos, el va apărea… aşa, dintr-o dată, şi nimeni nu va şti de unde vine.”# ?Totuşi, uite-l că predică în public iar ei nu spun nimic. Să fie oare aşa deoarece, conducătorii noştri în sfârşit au aflat că el este Mesia?{ oUnii din cei care locuiau la Ierusalim au zis între ei: „Nu e oare acesta omul pe care caută ei să-l ucidă?_7Mai reflectaţi puţin asupra acestui fapt şi veţi vedea că am dreptate.”3căci dacă se întâmplă să cadă perioada în care trebuie să vă tăiaţi copiii împrejur în ziua de Sabat, nu staţi pe gânduri, ci îndepliniţi această operaţie, şi bine faceţi. Atunci eu de ce să fiu condamnat fiindcă vindec un om în ziua de Sabat?J Dar şi voi lucraţi în Sabat, ori de câte ori păziţi legea lui Moise referitoare la circumcizie (de fapt, această datină a tăierii împrejur e mai veche decât legea lui Moise);r]Isus a răspuns: „Eu am lucrat în ziua de Sabat, vindecând un om şi voi aţi rămas miraţi._7Mulţimile au răspuns: „Ţi-ai pierdut minţile! Cine încearcă să te ucidă?”%CNici unul din voi măcar nu ţine legea lui Moise. Aşa că, pe mine de ce mă acuzaţi că o calc? De ce vreţi să mă ucideţi pentru aceasta?”EOricine îşi înfăţişează propriile sale idei urmăreşte să obţină laudă pentru sine, dar oricine caută să dea cinste aceluia care l-a trimis este un om bun şi sincer.<qDacă se hotărăşte vreunul din voi să facă cu adevărat voia lui Dumnezeu, va şti cu siguranţă dacă învăţătura mea vine de la Dumnezeu sau dacă e doar a mea.zmAtunci Isus le-a spus: „Eu nu vă transmit gândurile mele, ci acelea ale lui Dumnezeu care m-a trimis.-Conducătorii evrei s-au mirat când l-au văzut. „De unde ştie atâtea când niciodată n-a frecventat şcolile noastre?” se întrebau ei.|~qCând festivităţile erau în toi, a venit Isus şi s-a suit la Templu, predicând pe faţă, în văzul tuturor.}/ Dar nimeni nu îndrăznea să ia cuvântul în apărarea lui pe faţă, de teamă să nu-şi atragă represalii din partea conducătorilor evrei./|W S-au creat o mulţime de discuţii printre oameni. Unii spuneau: „E un om minunat”, în timp ce alţii ziceau: „Da de unde, ăsta trage publicul pe sfoară.”{ Conducătorii evrei l-au căutat printre participanţii la ceremonii şi-i întrebau pe toţi dacă nu l-au văzut cumva. z  Totuşi, după ce au plecat fraţii săi la aceste ceremonii, s-a dus şi el, însă în secret, fără să se arate în public.)yM Astfel el a rămas în Galileea.jxMDuceţi-vă voi înainte şi eu am să vin mai târziu, când va sosi timpul potrivit.”~wufiindcă pe voi lumea nu vă poate urâ, pe mine însă mă urăşte, fiindcă o acuz de păcat şi răutate.*vMIsus a răspuns: „Nu e acum timpul nimerit pentru mine să mă duc. Dar voi puteţi merge când doriţi, fără ca aceasta să aibă vreo consecinţă,3uaNici măcar fraţii lui nu credeau în el.t„Niciodată n-ai să ajungi să fii renumit, dacă te tot ascunzi. Eşti chiar atât de grozav? Atunci dovedeşte-o în faţa lumii!”As{şi fraţii lui Isus l-au îndemnat să meargă în Iudeea cu ocazia festivităţilor. „Du-te undeva unde să te vadă mai multă lume făcând minuni”, l-au luat ei peste picior._r7Dar curând sosi şi Sărbătoarea corturilor, unul din praznicele evreieşti anuale,4q cDupă aceasta, Isus a plecat spre Galileea, mergând din sat în sat, întrucât dorea să ocolească Iudeea, unde conducătorii iudeilor puneau la cale omorârea sa.qp[G(Se referea la Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, care avea să-l trădeze.)noUFApoi Isus a mai zis: „Eu v-am ales, pe toţi doisprezece, dar unul din voi este un drac.”MnEor, noi le credem şi ştim că tu eşti Cristosul lui Dumnezeu.”}msDSimon Petru a răspuns: „Învăţătorule, la cine să ne ducem? Numai tu ai cuvintele care dau viaţa veşnică,jlMCAtunci Isus s-a întors spre cei doisprezece şi i-a întrebat: „Voi nu vă duceţi?”]k3BÎn acest moment, mulţi din ucenicii săi i-au întors spatele şi l-au părăsit.j-ADe aceea, el observă: „Iată la ce m-am referit când am zis că nimeni nu poate veni la mine decât dacă-l atrage Tatăl la mine.”.iU@Unii din voi tot nu credeţi în mine.” (Căci Isus i-a ştiut de la început pe cei care nu vor crede şi l-a ştiut şi pe cel care avea să-l trădeze.)vhe?Numai Duhul Sfânt dă viaţă veşnică. Cei care nu se nasc decât o singură dată, printr-o naştere fizică, în veci nu vor primi acest dar. Dar acum eu v-am spus cum să obţineţi această viaţă spirituală adevărată.ugc>Atunci ce veţi crede dacă mă veţi vedea pe mine, Fiul omului, întor-cându-mă iarăşi la cer?lfQ=Isus cunoscu în sinea lui că aceştia se plâng şi le zise: „Asta vă supără pe voi?se_Eu sunt adevărata Pâine din cer; şi oricine mănâncă pâinea aceasta va trăi în veac şi nu va muri, cum au murit părinţii voştri – cu toate că şi ei au mâncat pâine din cer.”!b;9Eu trăiesc prin puterea Tatălui celui viu care m-a trimis şi, în acelaşi fel, cei care se împărtăşesc din mine vor trăi datorită mie.`a98Oricine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu este în mine şi eu în el._`77Căci trupul meu este adevărata hrană şi sângele meu adevărata băutură._6Dar oricine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu are viaţă veşnică şi eu îl voi învia în Ziua de apoi.J^ 5Prin urmare, Isus a mai spus o dată: „Adevărat, adevărat vă spun că dacă nu mâncaţi trupul Fiului omului şi nu beţi sângele său, nu puteţi avea viaţă veşnică în voi.F]4Atunci iudeii au început să se certe între ei, care mai de care, pentru a afla ce a vrut el să spună. „Cum poate omul acesta să ne dea trupul lui să-l mâncăm?” întrebară ei.I\ 3Eu sunt acea Pâine vie care s-a coborât din cer. Oricine mănâncă pâinea aceasta va trăi în veci. Această pâine este trupul meu care se dă pentru răscumpărarea omenirii.”r[]2Dar există un lucru numit Pâine cerească, ce dăruieşte viaţa veşnică oricui o mănâncă.Z/1Nu era nici o viaţă adevărată în pâinea aceea din văzduh care a fost dată părinţilor voştri în pustiu, fiindă toţi au murit.9Ym0Da, cu adevărat eu sunt Pâinea Vieţii!lXQ/Vă spun cât se poate de hotărât, că oricine crede în mine are deja viaţă veşnică!_W7.(Nu că cineva realmente l-ar vedea pe Tatăl, deoarece numai eu l-am văzut.)1V[-Precum e scris în Scripturi: «Ei vor fi învăţaţi de Dumnezeu». Cei cărora le vorbeşte Tatăl, şi învaţă adevărul de la el, vor fi atraşi la mine.+UO,Fiindcă nimeni nu poate să vină la mine decât dacă Tatăl, care m-a trimis, îl atrage la mine. În Ziua de apoi eu îi voi învia pe toţi aceştia.[T/+Dar Isus a răspuns: „Nu murmuraţi împotriva mea pentru c-am zis asta./SW*„Asta-i bună! exclamară ei, când el nu e decât Isus fiul lui Iosif. Ştim cine sunt părinţii lui… Ce vrea să zică prin asta, că s-a coborât din cer?”nRU)Atunci iudeii au început să murmure împotriva lui fiindcă s-a pretins a fi pâinea din cer.1Q[(Căci este voia Tatălui meu ca toţi cei care îl văd pe Fiul său şi cred în el să aibă viaţă veşnică, pentru ca eu să-i învii în Ziua de apoi.”AP{'Şi voia lui Dumnezeu este aceasta, ca nici unul măcar să nu se piardă din toţi aceia pe care mi i-a dat el, ci să-i învii pe toţi la viaţă veşnică în ziua de apoi.yOk&Căci am venit aici din cer să fac voia lui Dumnezeu care m-a trimis, nu să mi se facă pe placul meu.uNc%Vor veni însă unii la mine – aceia pe care Tatăl mi i-a dat – şi în veci nu-i voi respinge.pMY$Nenorocirea e că, aşa cum v-am mai spus, voi n-aţi crezut nici chiar după ce m-aţi văzut.*LM#Isus a răspuns: „Eu sunt pâinea vieţii. Nici unuia care vine la mine nu-i va mai fi foame. Iar cei care cred în mine nu vor mai înseta niciodată.bK="„Domnule, au zis ei, atunci dă-ne pâinea aceea în fiecare zi cât vom mai trăi!”|Jq!Pâinea adevărată este persoana aceea, pe care a trimis-o Dumnezeu din cer şi care dă viaţă lumii.”xIi Isus a zis: „Nu Moise le-a dat-o, ci Tatăl meu. Şi acum el vă îmbie cu adevărata pâine din cer.5HcDă-ne pâine gratuită în fiecare zi, cum aveau şi părinţii noştri în călătoria lor prin pustiu! După cum spun Scripturile: «Moise le-a dat pâine din cer.»”wGgEi au răspuns din nou: „Trebuie să ne arăţi mai multe minuni, dacă vrei să te credem că eşti Mesia.uFcIsus le spuse: „Aceasta e voia lui Dumnezeu, ca voi să credeţi în cel pe care l-a trimis el.”XE)„Ei au răspuns: „Ce trebuie să facem pentru a-l mulţumi pe Dumnezeu?”'DGNu trebuie însă să vă preocupe atât de mult lucrurile pieritoare cum ar fi, de pildă, hrana. Ci, mai degrabă, cheltuiţi-vă energiile în căutarea vieţii veşnice pe care eu, Fiul omului, v-o pot dărui. Fiindcă tocmai pentru acest scop m-a trimis Dumnezeu Tatăl.”C!Isus le-a răspuns: „Adevărul e că voi doriţi să staţi cu mine pentru că v-am hrănit, şi nu fiindcă aţi crede în mine.`B9Când au sosit şi l-au găsit, au întrebat miraţi: „Doamne, cum ai ajuns aici?”1A[aşa că, dacă văzură că nici Isus, nici ucenicii nu mai apar, se urcară în bărci şi vâsliră până la Capernaum, gândindu-se că-l vor găsi pe Isus acolo.C@Căci ştiau că Isus traversase împreună cu ucenicii, dar aceştia plecaseră din nou cu barca şi-l lăsaseră pe Isus singur. Prin apropiere se aflau câteva bărci de le Tiberias,?3A doua zi dimineaţa, după ce au sosit dincoace de lac, au început să se strângă mulţimi de oameni, (aşteptând să vină pe mal Isus.)>}Atunci ei s-au învoit să-l poftească în barcă şi numaidecât barca a sosit la destinaţia spre care se îndreptau..=Wdar el le-a strigat să nu se teamă.<Erau la vreo cinci-şase kilometri în larg când, deodată, l-au zărit pe Isus apropiindu-se de barcă. Ucenicii s-au înspăimântat,;Dar, nu după mult timp, cum vâsleau ei aşa, s-a năpustit asupra lor un o furtună şi marea a devenit foarte agitată.:Dar când s-a lăsat întunericul şi el tot nu venea, s-au suit în barcă şi au pornit-o spre Capernaum, de cealaltă parte a lacului.K9În seara aceea, ucenicii săi au coborât pe mal să-l aştepte.08YIsus a văzut îndată că nu le mai trebuia mult până să-l ia cu forţa şi să-l facă regele lor şi, prin urmare, a plecat de acolo, urcând singur în munţi.7Când şi-au dat seama oamenii ce minune mare s-a făcut acolo, au exclamat: „Negreşit, el este Profetul pe care-l aşteptăm!”L6 Şi s-au umplut douăsprezece coşuri cu resturile de la mâncare.|5q „Acum strângeţi fărâmiturile, spuse Isus ucenicilor, pentru ca nimic să nu se risipească.”04Y Atunci Isus a luat pâinile şi a mulţumit lui Dumnezeu, după care le-a dat oamenilor. Apoi a procedat la fel cu peştii. Şi toţi au mâncat până s-au săturat.A3{ „Spuneţi-le tuturor să se aşeze jos”, porunci Isus. Şi toţi s-au aşezat pe pantele acoperite cu iarbă ale dealului – numai bărbaţi erau vreo cinci mii la număr.x2i „E un tinerel pe aici care are cinci pâini de orz şi vreo doi peşti! Dar ce sunt astea la atâta lume!”J1 Atunci Andrei, fratele lui Simon Petru, luă cuvântul şi zise:V0%Filip răspunse: „Ne-ar trebui o avere doar să începem să-i hrănim!”b/=(Îl punea astfel la încercare, întrucât Isus deja ştia ce avea de gând să facă.).+Întorcându-se către Filip, îl întrebă: „Filip, ce zici, unde am putea cumpăra nişte pâine să hrănim toţi oamenii aceştia?X-)Isus zări curând o mare mulţime de oameni urcând dealul, în căutarea sa.W,'Astfel, suindu-se pe deal şi aşezându-se jos cu ucenicii împrejurul său,K+Şi o mare mulţime de oameni, printre care mulţi pelerini în drum spre Ierusalim la sărbătorile anuale de Paşte, îl urmau pretutindeni pe unde trecea el, să-l vadă vindecând bolnavii.n* WDupă aceasta Isus a traversat Marea Galileii, cunoscută şi sub denumirea de Marea Tiberiadei.l)Q/Şi, întrucât nu credeţi ce a scris el, nu e de mirare că nu credeţi nici în mine.”(7.Căci voi aţi refuzat să-l credeţi pe Moise. El a scris despre mine dar voi refuzaţi să-l credeţi, deci refuzaţi să credeţi în mine.2']-Totuşi nu eu sunt acela care vă va acuza înaintea Tatălui – ci Moise o va face! Moise, în ale cărui legi vă puneţi voi speranţele de a ajunge în cer.&7,Nu e de mirare că nu puteţi crede! Fiindcă, reciproc vă onoraţi bucuroşi, dar nu vă pasă de cinstea care vine de la singurul Dumnezeu!2%]+Ştiu, fiindcă am venit la voi să-l reprezint pe Tatăl şi voi refuzaţi să mă primiţi, dar când va veni altul, în numele său, pe acela îl veţi primi.v$e*întrucât, după câte ştiu eu foarte bine, voi nu aveţi în voi înşivă dragostea lui Dumnezeu.U##)Aprobarea sau dezaprobarea voastră nu înseamnă nimic pentru mine,l"Q(Cu toate acestea, voi nu vreţi să veniţi la mine, ca eu să vă pot da viaţa veşnică.)!K'Voi cercetaţi Scripturile, deoarece credeţi că ele vă dau viaţa veşnică. Dar Scripturile nu fac altceva decât să mă pună pe mine în lumină. )&Dar voi nu-l ascultaţi, fiindcă refuzaţi să credeţi în mine – cel care am fost trimis la voi să vă aduc mesajul lui Dumnezeu. %Şi chiar Tatăl însuşi a mărturisit despre mine, deşi nu printr-o apariţie personală pentru voi, ori prin viu grai.S$dar eu posed o dovadă mai măreaţă decât cea a lui Ioan. Mă refer la minunile pe care le fac: acestea mi-au fost acordate de Tatăl meu şi ele dovedesc că Tatăl este cel care m-a trimis.]3#Ioan a strălucit puternic o vreme şi voi aţi profitat şi v-aţi bucurat,>u"Dar mărturia cea mai adevărată despre mine nu vine din partea omului, deşi v-am amintit despre mărturia lui Ioan pentru ca să credeţi în mine şi să fiţi salvaţi.}s!Voi aţi ieşit să-l auziţi predicând şi pot să vă asigur că tot ce spune el despre mine e adevărat.ta dar mai e şi altcineva, da, chiar Ioan Botezătorul, care face aceste afirmaţii în favoarea mea.PCând fac afirmaţii privitoare la mine însumi nu sunt crezut,pYDar eu nu spun nimic fără să mă consult cu Tatăl. Eu judec după cum mi se spune. Iar judecata mea este absolut cinstită şi dreaptă, fiindcă este în acord cu voia lui Dumnezeu care m-a trimis, şi nu e doar a mea.şi vor învia apoi – cei care au făcut bine pentru viaţa veşnică, iar cei care au persistat în rău, pentru judecată.Nu vă miraţi atâta. Căci vine într-adevăr vremea când toţi morţii din mormintele lor vor auzi vocea Fiului lui Dumnezeu,Z-şi să judece păcatele întregii omeniri, deoarece el este Fiul Omului.Y+Tatăl are viaţa în el şi i-a dăruit Fiului să aibă viaţă în el2]Adevărat vă spun că va veni vremea – de fapt a şi venit – când morţii vor auzi glasul meu, glasul Fiului lui Dumnezeu, şi cei care ascultă vor trăi.V%Spun aceasta apăsat, că oricine ascultă mesajul meu şi crede în Dumnezeu, care m-a trimis, are viaţă veşnică şi nu va fi osândit pentru păcatele sale, ci a trecut din moarte la viaţă.X)pentru ca toţi să dea cinste Fiului, precum dau cinste Tatălui. Dar dacă voi refuzaţi să-l cinstiţi pe Fiul lui Dumnezeu, pe care el vi l-a trimis, atunci sigur voi nu-i daţi cinste Tatălui.SIar Tatăl lasă toată judecata păcatului în seama Fiului său,iKBa, mai mult chiar, va învia din morţi pe oricine doreşte el, precum face şi Tatăl.%Căci Tatăl îl iubeşte pe Fiul şi îi spune tot ce face: iar Fiul va face minuni mult mai izbitoare decât vindecarea acestui om. 'Isus le răspunse: „Fiul nu poate face nimic de la sine. El nu face decât ceea ce îl vede pe Tatăl făcând, şi întocmai ca el.\ 1Atunci conducătorii evreilor căutară şi mai îndârjiţi să-l omoare, fiindcă, pe lângă nesocotirea legilor Sabatice, el vorbea de Dumnezeu ca de Tatăl său şi prin aceasta se făcea egal cu Dumnezeu.d ADar Isus le răspunse: „Tatăl meu face bine mereu, iar eu îi urmez exemplul.”\ 1Astfel ei începură să-l hărţuiască pe Isus pentru a nu fi respectat Sabatul.q [Atunci omul a plecat să-i caute pe fruntaşii iudei şi le-a spus că Isus este cel care l-a vindecat.V%Dar mai pe urmă Isus îl găsi în templu şi-i zise: „Acum eşti sănătos; să nu mai păcătuieşti cum făceai înainte, altminteri, cine ştie, ţi se poate întâmpla ceva şi mai rău.”?y Omul n-a ştiut cine, iar Isus se pierdu în mulţime.I  „Cine a putut spune aşa ceva?”, îi cerură ei socoteală.J  „Omul care m-a vindecat mi-a spus s-o iau”, le răspunse el.R Prin urmare, nu se putea ca fruntaşii evrei să nu aibă ceva de obiectat. Ei i-au zis omului care fusese tămăduit: „Nu poţi munci în ziua de Sabat! Este ilegal să cari rogojina aceea!”# Cât ai clipi din ochi, omul se vindecă. Apoi îşi strânse rogojina şi începu să umble. Dar era Sabat când se făcu minunea aceasta.hIIsus îi spuse: „Ridică-te, strânge-ţi rogojina pe care dormi şi du-te acasă!”T!„Nu pot, îi spuse omul, căci n-am pe nimeni care să mă ajute să intru în bazin când are loc mişcarea apei. Până să ajung eu acolo, totdeauna se găseşte altul care să mi-o ia înainte.”ykCând îl zări Isus şi cunoscu de câtă vreme suferă, îl întrebă: „Ai vrea să te faci bine?”U#Unul din bărbaţii care zăceau acolo era olog de treizeci şi opt de ani.~ căci un înger al Domnului venea din când în când să tulbure apa şi prima persoană care intra în apă era vindecată)."}=Bolnavi cu duiumul – şchiopi, orbi sau oameni cu membrele paralizate – stăteau întinşi pe aceste platforme (aşteptând o anume mişcare a apei,|1În interiorul cetăţii, lângă Poarta Oilor, era Scăldătoarea Betesda, având cinci platforme acoperite sau pridvoare, de jur împrejurul ei.q{ ]După aceea, Isus s-a întors la Ierusalim cu ocazia uneia din sărbătorile religioase evreieşti.bz=6Aceasta a fost cea de-a doua minune a lui Isus în Galileea de la sosirea sa din Iudeea.Ky5Atunci tatăl şi-a dat seama că a fost chiar clipa când i-a spus Isus: „Fiul tău este vindecat.” Şi slujbaşul acela împreună cu toată casa lui au crezut că Isus este Mesia.4xa4El i-a întrebat când începuse băiatul să se simtă mai bine, iar ei i-au răspuns: „Ieri după amiază pe la ora unu l-au lăsat frigurile, aşa, dintr-o dată!” w3Pe când mergea el pe drum, l-au întâmpinat nişte slujitori cu vestea că toate sunt bune – fiul său şi-a revenit complet. v 2Isus îi spuse atunci: „Du-te acasă. Fiul tău este vindecat.” Şi omul l-a crezut pe Isus şi a pornit spre casă.~uu1Funcţionarul însă continua cu rugăminţile: „Domnule, vă rog să veniţi acum, până nu-mi moare copilul.”t0Isus întrebă: „Nu vreţi să credeţi nici unul din voi în mine, decât dacă vă voi face din ce în ce mai multe minuni?”La sfârşitul celor două zile de şedere, el porni mai departe, trecând doar prin Galileea,8ni*Atunci ei s-au adresat femeii, zicând: „Acum credem pentru că l-am auzit cu urechile noastre, nu numai fiindcă ne-ai spus tu. Într-adevăr, el este Salvatorul lumii”._m7)timp suficient pentru ca mulţi din ei să creadă în el, după ce îl ascultaseră. l((Când au ieşit la fântână să-l vadă, s-au rugat stăruitor să rămână în satul lor; şi Isus a rămas la ei două zile,k1'Mulţi oameni din satul acela samaritean au crezut că el este Mesia din pricina cuvintelor femeii: „El mi-a spus tot ce-am făcut vreodată!”vje&Eu v-am trimis să seceraţi de unde n-aţi semănat, alţii au muncit iar voi aţi cules roadele.”Qi%Pentru că, adevărat este că unul seamănă şi altul seceră.?hw$Secerătorii vor primi o bună plată şi vor aduna bărbaţi şi femei în grânarele cereşti. Ce mare bucurie îi aşteaptă, atât pe semănător, cât şi pe secerător!Og#Voi credeţi că recoltarea nu va începe până nu se va sfârşi vara, peste patru luni? Priviţi în jurul vostru! Pretutindeni cit vezi cu ochii se coc ogoare întinse, gata de seceriş.f"Atunci Isus le explică: „Eu mă hrănesc facând voia lui Dumnezeu care m-a trimis şi îndeplinind lucrarea sa.?ey!„Cine să i-o fi adus?” se tot întrebau ucenicii.ldQ „Lăsaţi asta, le zise el, căci eu am o hrană pe care voi nu o cunoaşteţi.”Ac}Între timp, ucenicii îl îmbiau pe Isus să mănânce.GbŞi oamenii au început să vină din tot satul, să-l vadă.ay„Veniţi să-l cunoaşteţi şi voi pe omul care mi-a spus tot ce-am făcut vreodată! Oare acesta să fie Mesia?”}`sAtunci femeia îşi lăsă vasul cu apă lângă fântână şi se întoarse în sat ca să spună la toată lumea:4_aTocmai atunci sosiră şi ucenicii. S-au cam mirat când l-au găsit stând de vorbă cu o femeie, dar nici unul din ei nu l-a întrebat motivul ori subiectul discuţiei.;^qAtunci Isus îi spuse: „Eu sunt Mesia.”V]%Femeia luă din nou cuvântul şi zise: „Dar cel puţin atâta lucru ştiu şi eu că va veni Mesia – cel căruia i se zice Cristos – or, când o să vină el, are să ne explice toate lucrurile.”V\%Dar voi samaritenii cunoaşteţi atât de puţin despre el şi vă închinaţi orbeşte, pe când noi iudeii cunoaştem totul despre el, căci mântuirea parvine lumii prin intermediul iudeilor.”3[_Căci Dumnezeu este Duh şi noi avem nevoie de ajutorul lui ca să ne putem închina aşa cum trebuie. O astfel de închinare doreşte Tatăl din partea noastră.ZCăci nu contează unde ne închinăm, ci cum ne închinăm – este închinarea noastră spirituală, adevărată? YIsus a răspuns: „Vine vremea când nu ne va mai preocupa dacă trebuie să ne închinăm Tatălui aici ori în Ierusalim._X7Dar, spuneţi-mi, din ce cauză pretind iudeii că Ierusalimul e singurul loc de închinăciune, în vreme ce noi samaritenii susţinem că e aici (la muntele Gherazim), unde s-au închinat strămoşii noştri?”>Ww„Doamne, zise femeia, negreşit tu eşti un profet. V9„Căci ai avut cinci bărbaţi şi cu omul cu care trăieşti în prezent nici măcar nu eşti căsătorită. (Aşa că ai spus adevărul)”}Us„Păi, nu sunt măritată „, îi răspunse femeia. „Nu puteai grăi mai adevărat!”, îi spuse Isus.>Tw„Du-te după soţul tău”, îi spuse Isus.5Sc„Doamne, i-a zis femeia, dă-mi şi mie din apa aceea! Fiindcă atunci nu-mi va fi iarăşi sete şi nu va mai trebui să fac atâta cale până aici, în fiecare zi.” R9Apoi a adăugat: „Apa care le-o dau eu însă se va transforma în ei într-un izvor permanent, care-i va uda în veci cu viaţă eternă.”pQY Drept răspuns Isus i-a zis că după ce vor bea această apă, oamenilor li se va face iarăşi sete.EP Şi-apoi, eşti tu oare mai mare decât strămoşul nostru Iacob? Cum poţi să oferi o apă mai bună decât cea pe care şi el şi fiii şi vitele sale au băut-o cu atâta plăcere?”O# „Dar n-ai frânghie şi nici găleată, spuse ea, or, asta e o fântână foarte adâncă. De unde ai putea face rost de apa aceasta vie?(NI Răspunsul fii următorul: „Dacă ai şti numai ce dar minunat are Dumnezeu pentru tine şi cine sunt eu, tu ai fi aceea care mi-ai cere apă vie.” o~}}||6{{zyyxRwwgvv!u;ttssrr3qyqppkoo0nzmll*kjcii_hhgwffedccbba```_z^^:]]\{[[fZsZ YYXWVVPUUTT`SSSRR$QQ;PPOO`NNiN$MMvLLQKKJJEIII%HH?GGFEEE@DDCBBDAAI@@??B>>>==`=Folosiţi-vă de Lumină cât mai este timp, şi atunci veţi deveni purtători de lumină.” După ce a spus aceste lucruri Isus a plecat şi s-a ascuns de ei.7 #Isus a răspuns: „Lumina mea nu va mai străluci pentru voi decât puţină vreme. Umblaţi în ea cât se mai poate şi duceţi-vă unde doriţi, înainte de a se face întuneric, fiindcă atunci va fi prea târziu să mai vedeţi drumul pe care trebuie să mergeţi.3_ "„Să moară?” se întreba mulţimea. „Noi credeam că Mesia va trăi în veci şi nu va muri niciodată. De ce spui tu că va muri? Despre care Mesia vorbeşti?”H   !A spus aceasta pentru a indica felul în care avea să moară.d A Iar eu, când voi fi înălţat pe o cruce, voi atrage la mine pe toţi oamenii.”u c Vremea judecăţii a sosit pentru lume – când Satan, prinţul acestei lumi, va fi aruncat afară.S  Atunci Isus le-a spus: „Vocea a fost pentru voi, nu pentru mine.w g Când a auzit mulţimea glasul, unii au crezut că a tunat, pe când alţii au spus că un înger i-a vorbit.!; Tată, dă slavă şi onoare numelui Tău.” Atunci s-a auzit o voce din cer, zicând: „Am şi făcut deja acest lucru şi-l voi mai face.”!; Acum sufletul meu este adânc tulburat. Să mă rog oare: «Tată, salvează-mă de la ceea ce mă aşteaptă»? Dar chiar pentru asta am venit.W' Dacă grecii aceştia doresc să fie ucenicii mei, spuneţi-le să vină şi să mă urmeze, căci slujitorii mei trebuie să fie acolo unde sunt şi eu. Iar dacă mă vor urma, Tatăl îi va onora.3 Dacă vă iubiţi viaţa de aici de jos, o veţi pierde. Dacă vă dispreţuiţi viaţa de aici de jos, o veţi preschimba cu slava eternă. şi că „trebuie să cad şi să mor ca un bob de grâu în brazdă. Dacă nu mor, voi rămâne numai eu – o sămânţă singuratică, în schimb, moartea mea va produce multe boabe noi de grâu – o recoltă îmbelşugată de vieţi noi.Y+ Isus a răspuns că nu-i sosise ceasul să se întoarcă în slava sa cereascăV% Filip i-a spus lui Andrei şi amândoi s-au dus apoi să-l întrebe pe Isus.}s i-au făcut o vizită lui Filip, care era din Betsaida, şi i-au zis: „Domnule, vrem să-l cunoaştem pe Isus.”`9 Nişte greci care veniseră la Ierusalim să ia parte la sărbătorile de Paşte,lQ Atunci fariseii au zis între ei: „Am pierdut! Ia uitaţi-vă, toată lumea s-a dus după el!”~% A fost motivul principal pentru care a ieşit atâta lume să-l întâlnească – fiindcă auziseră despre această minune nemaipomenită.p}Y Şi aceia din mulţime care-l văzuseră pe Isus înviindu-l pe Lazăr au povestit acest fapt tuturor.f|E (Ucenicii săi nu şi-au dat seama atunci că este împlinirea profeţiei dar, după întoarcerea lui Isus în slava sa cerească, au observat cât de multe profeţii din Scriptură se împliniseră chiar sub ochii lor.){ „Nu te teme de Regele tău, popor al Israelului, căci el va veni la tine blând, călare pe mânzul unei măgăriţe!”]z3 Isus călărea pe mânzul unei măgăriţe, împlinind astfel profeţia care zicea:Hy  au luat ramuri de palmier şi i-au ieşit în întâmpinare pe drum, strigând: „Iată Salvatorul! Dumnezeu să-l binecuvânteze pe regele Israelului! Slăvit fie Trimisul lui Dumnezeu!”x' A doua zi, vestea că Isus se îndreaptă spre Ierusalim s-a răspândit în tot oraşul şi o mulţime uriaşă de vizitatori de Paştew căci din pricina lui mulţi dintre iudei ieşiseră din rândurile lor şi crezură în Isus, fiind convinşi că el este Mesia al lor.Lv Atunci mai marii preoţilor s-au hotărât să-l ucidă pe Lazăr,2u] Când au auzit oamenii de rând din Ierusalim despre sosirea sa, au dat năvală cu toţii să-l vadă, atât pe el, cât şi pe Lazăr – cel înviat din morţi.gtG Pe săraci îi aveţi întotdeauna cu voi dar eu nu voi mai fi cu voi multă vreme.”ysk Isus a răspuns: „Lăsaţi-o în pace. Ea a făcut aceasta ca să mă pregătească de înmormântare.!r; Zicea asta nu pentru că l-ar fi interesat săracii, ci fiindcă el avea în grijă banii ucenicilor şi intra adesea în ei pentru uzul său personal.oqW „Parfumul ăsta făcea cât o avere. Trebuia să-l fi vândut iar banii să-i fi dat la săraci.”epC Dar Iuda Iscarioteanul, unul din ucenicii săi – acela care avea să-l trădeze – zise:3o_ Atunci Maria luă un vas cu parfum scump, făcut din esenţă de nard şi unse cu el picioarele lui Isus, ştergându-le cu părul ei. Toată casa se umplu de mireasmă.hnI Se pregătise un banchet în cinstea lui Isus. Marta servea iar Lazăr stătea la masă cu el.m + Cu şase zile înainte de a începe festivităţile de Paşte, sosi şi Isus în Betania unde se afla Lazăr – cel pe care îl înviase.1l[ 9Între timp, mai marii preoţilor şi fariseii anunţaseră oficial că oricine îl va vedea pe Isus va trebui să raporteze imediat, pentru ca ei să-l poată aresta.k 8Ei doreau să-l vadă pe Isus şi, cum stăteau ei de vorbă în Templu, se întrebau: „Ce credeţi? O să vină oare de Paşte?”mjS 7Se apropia Pastele – care era o zi sfântă le evrei – şi mulţi oameni de la sate au sosit în Ierusalim cu câteva zile mai devreme, pentru ca să poată îndeplini ritualul de purificare înainte de începerea Pastelor.Ui# 6În această perioadă, Isus şi-a încheiat misiunea de propovăduire publică şi a părăsit Ierusalimul, ducându-se la marginea deşertului, în satul Efraim şi a stat acolo împreună cu ucenicii.bh= 5Aşadar, din clipa aceea conducătorii evrei au început să urzească moartea lui Isus.g7 4A fost acea prezicere după care, moartea lui Isus nu va fi doar pentru Israel, ci pentru toţi copiii lui Dumnezeu împrăştiaţi în toată lumea.Rf 3Profeţia aceasta, după care Isus trebuia să moară pentru întreaga naţiune, a venit din partea lui Caiafa în calitatea sa de Mare Preot. N-a conceput-o singur, ci a primit inspiraţie s-o facă.deA 2lăsaţi să moară doar omul acesta pentru popor! De ce să piară întreaga naţiune?”edC 1Unul din ei, Caiafa, care era Mare Preot anul acela, a zis: „Neştiutori ce sunteţi! –.cU 0Dacă-l lăsăm în pace, întreaga naţiune se va duce după el – şi atunci va veni armata romană şi ne va ucide, preluând conducerea guvernului evreiesc.”Şi astfel, în sfârşit, mulţi dintre conducătorii evrei, care erau cu Maria şi au văzut minunea cu ochii lor, au crezut în cele din urmă în el._+ ,Şi Lazăr ieşi – învelit în giulgiu şi având faţa bandajată. Isus le spuse: „Desfaceţi-l şi daţi-i drumul să meargă.”:^o +Apoi strigă: „Lazăre, ieşi afară!”] *Desigur, tu mă asculţi întotdeauna, dar am spus-o pentru oamenii care stau aici, ca şi ei să creadă că tu m-ai trimis.”%\C )Aşadar, rostogoliră piatra la o parte. Atunci Isus îşi ridică privirile spre cer şi rosti: „Tată, îţi mulţumesc pentru că mă asculţi.[w („Dar nu ţi-am spus că vei vedea o minune strălucită de la Dumnezeu dacă vei crede?” o întrebă Isus.+ZO '„Daţi piatra la o parte”, spuse Isus. Dar Marta, sora mortului, zise: „La ora aceasta o să miroase foarte urât, fiindcă e mort de patru zile.”Y7 &Şi din nou Isus se umplu de indignare, între timp au ajuns la mormânt. Era un fel de peşteră cu o piatră grea răsturnată în faţa intrării.vXe %Dar unii ziceau: „Omul acesta a vindecat un orb – de ce nu l-a putut împiedica pe Lazăr să moară?”_W7 $„Erau prieteni apropiaţi – au spus fruntaşii iudei. Vezi, ce mult îl iubea!”/VY #Ochii lui Isus s-au umplut de lacrimi._U7 "„Unde este îngropat?”, i-a întrebat el. Ei ziseră: „Vino să vezi”.T !Când a văzut-o Isus cum plânge şi pe conducătorii evrei care boceau cu ea, s-a umplut de indignare şi s-a tulburat.-SS Când a sosit Maria la locul unde se afla Isus, i-a căzut la picioare, zicând: „Doamne, dacă ai fi fost tu aici, fratele meu ar mai fi şi azi în viaţă.”AR{ Când au văzut conducătorii iudei care veniseră s-o consoleze pe Maria că pleacă grăbită, au presupus că se duce la mormântul lui Lazăr să jelească şi au pornit după ea.OQ Dar Isus a rămas afară din sat, la locul unde îl întâlmse Marta.*PO Şi Maria s-a dus îndată la el.O/ Atunci ea l-a lăsat acolo şi s-a întors la Maria; apoi chemând-o din mijlocul bocitorilor, i-a spus: „A venit şi doreşte să te vadă.” N  „Da, învăţătorule, îi spuse ea. Cred că tu eşti Mesia. Fiul lui Dumnezeu, cel pe care l-am aşteptat atât de mult.”zMm Fiindcă crede în mine, va primi viaţă eternă şi nu va pieri niciodată. Crezi tu aceasta, Marto?”8Li Isus îi spuse: „Eu sunt cel care învie morţii şi le dăruieşte viaţă din nou. Oricine crede în mine, chiar dacă moare la fel ca ceilalţi, va trăi din nou.KK „Da, zise Marta, când vor învia toţi, în ziua învierii.”„Fratele tău va învia.”xIi Dar nici acum nu e prea târziu, căci eu ştiu că Dumnezeu îmi va învia fratele dacă ai să-l rogi tu.”_H7 Marta i-a spus lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.hGI Când a aflat Marta că vine Isus, i-a ieşit în întâmpinare. Maria însă a rămas acasă. F9 şi mulţi dintre conducătorii evrei veniseră să-şi prezinte condoleanţele şi să le mângâie pe Marta şi pe Maria pentru pierderea suferită.UE# Betania se afla la numai câţiva kilometri de drumul ce duce la Ierusalim,\D1 Când au sosit în Betania, li s-a spus că Lazăr e îngropat de patru zile.C  Toma, poreclit „Geamănul”, se adresă celorlalţi ucenici: „Haideţi, să mergem să murim şi noi împreună cu el!”B5 De dragul vostru, mă bucur că n-am fost acolo, fiindcă acest eveniment vă va da prilejul să credeţi în mine. Hai, să mergem la el.”?Ay Atunci le-a spus-o pe faţă: „Lazăr e mort.G@ Isus însă voise să spună prin aceasta că Lazăr a murit.?/ Ucenicii, crezând că Isus se referea la faptul că Lazăr petrece acum o noapte de odihnă, au zis: „Asta înseamnă că se face mai bine.”r>] Apoi adăugă: „Prietenul nostru Lazăr a adormit, dar eu am să mă duc acum să-l trezesc!”a=; Doar noaptea există primejdia să calci greşit, din pricina întunericului.”%<C Isus a răspuns: „Sunt douăsprezece ore cu lumină în fiecare zi şi în orice oră din ea omul poate umbla teafăr, fără să se poticnească.+;O Ucenicii au obiectat: „Învăţătorule, au zis ei, doar mai acu vreo câteva zile, conducătorii evrei încercau să te ucidă. Şi tu mergi din nou acolo?”u:c Dar, după ce au trecut cele două zile, le-a spus ucenicilor: „Haideţi să mergem în Iudeea.”o9W el a rămas unde se afla pentru încă două zile şi n-a făcut nici o mişcare pentru a veni la ei.G8 Deşi lui Isus îi erau foarte dragi Marta, Maria şi Lazăr,-7S Dar când a auzit Isus, a zis: „Scopul bolii sale nu este moartea, ci slăvirea lui Dumnezeu. Eu, Fiul Omului, voi primi slavă din această situaţie.” 6 Prin urmare, cele două surori i-au trimis lui Isus următorul mesaj: „Doamne, bunul tău prieten este foarte, foarte bolnav.”y5k Ei bine, fratele ei Lazăr, care locuia la Betania împreună cu Maria şi cu sora ei, Marta, s-a îmbolnăvit.4  Vă mai amintiţi de Maria, cea care a turnat parfumul acela scump peste picioarele lui Isus şi i le-a şters apoi cu părul ei?F3 *Şi mulţi din ei au ajuns la concluzia că Isus este Mesia.2 )Şi mulţi l-au urmat. „Ioan nu făcea minuni, se mirau ei, dar toate prezicerile sale privitoare la omul acesta s-au împlinit.”u1c (şi a plecat dincolo de râul Iordan să stea undeva în apropierea locului unde botezase Ioan la început.M0 'Încă o dată ei au încercat să-l aresteze. Dar el i-a părăsit#/? &Dar dacă le fac, credeţi în ele, chiar dacă în mine nu credeţi. Atunci vă veţi convinge că Tatăl meu este în mine şi eu în Tatăl.”M. %Să nu credeţi în mine dacă nu fac minuni de la Dumnezeu.-+ $voi numiţi totuşi blasfemie când cel care a fost sfinţit şi trimis în lume de Tatăl vine şi zice: «Eu sunt Fiul lui Dumnezeu».#,? #Deci dacă Scriptura, care nu poate să nu fie adevărată, vorbeşte despre cei cărora le-a fost adresat mesajul lui Dumnezeu ca fiind dumnezei,^+5 "„Chiar în legea voastră se spune că oamenii sunt dumnezei, răspunse el.*' !Ei i-au răspuns: „Nu pentru fapte bune, ci pentru blasfemie, pentru că deşi eşti un simplu muritor, te-ai declarat totuşi Dumnezeu.”3)_ Isus a zis: „Sub îndrumarea lui Dumnezeu, eu am făcut o mulţime de minuni, menite să-i ajute pe oameni. Pentru care din ele vreţi să mă ucideţi acum?”U(# Atunci conducătorii evrei au luat din nou pietre de jos să-l ucidă.+'Q Eu cu Tatăl suntem una.”& fiindcă Tatăl meu mi le-a dat iar el e mai puternic decât toţi ceilalţi, aşa că nimeni nu mi le poate răpi.)s%_ Eu le dau viaţă veşnică şi ele nu vor pieri niciodată. Nimeni nu le va smulge din mâna mea,W$' Oile mele îmi recunosc vocea, şi eu le cunosc, iar ele mă urmează.X#) (Dar voi nu credeţi în mine, fiindcă nu faceţi parte din oile mele. "9 „V-am şi spus deja, dar voi nu credeţi în mine, răspunse Isus. Dovada constă în minunile pe care le fac în numele Tatălui meu. !9 Conducătorii evrei l-au înconjurat, întrebându-l: „Câtă vreme ai de gând să ne ţii în încordare? Dacă eşti Mesia, spune-ne lămurit.”b = Era în templu şi se plimba prin zona cunoscută sub numele de „Odaia lui Solomon”.W' Era iarnă, şi Isus se afla la Ierusalim în timpul Sărbătorii dedicării.  Alţii ziceau: „Nouă nu ni se pare că acest om ar fi stăpânit de draci. Păi cum, poate un demon deschide ochii unui orb?”hI Unii ziceau: „Ori e posedat, ori e nebun. Ce rost are să mai ascultaţi un astfel de om?”yk La auzul acestor cuvinte, conducătorii evreilor au început din nou să aibă păreri diferite despre el.|q Nimeni nu mă poate ucide fără consimţământul meu – îmi dau viaţa de bună voie. Fiindcă am dreptul şi puterea să mi-o dau când vreau, după cum am dreptul şi puterea s-o iau înapoi. Căci Tatăl mi-a dat acest drept.”U# Tatăl mă iubeşte fiindcă îmi dau viaţa pentru ca s-o pot avea.*M Mai am şi alte oi, într-un alt staul. Trebuie să le aduc şi pe acelea, şi ele vor lua seama la glasul meu, şi vor fi o turmă cu un singur Păstor.wg după cum mă cunoaşte pe mine Tatăl, şi eu îl cunosc pe Tatăl, iar eu îmi dau viaţa pentru oi.Y+ „Eu sunt Bunul Păstor şi-mi cunosc oile, iar ele mă cunosc pe mine,J  Argatul fuge pentru că este tocmit şi nu-i pasă de oi.N Dar cel plătit fuge când vede că vine lupul şi lasă oile, fiindcă nu sunt ale lui iar el nu este păstorul lor. Atunci vine lupul şi se năpusteşte asupra lor, împrăştiind turma.Y+ Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun îşi dă viaţa pentru oi.' Scopul hoţului este să fure, să ucidă şi să distrugă. Scopul meu este să dăruiesc viaţa veşnică – o viaţă din belşug.   Da, eu sunt Poarta. Cei care au intrat pe poartă vor fi salvaţi; vor intra şi vor ieşi şi vor găsi păşuni verzi.  Toţi ceilalţi care au venit înaintea mea au fost nişte hoţi şi tâlhari. Dar oile adevărate nu le-au dat ascultare.T! Prin urmare, el le-a explicat-o. „Eu sunt poarta oilor, spuse el.]3 Cei care l-au auzit pe Isus folosind această ilustraţie n-au înţeles sensul ei.dA După un străin nu se vor duce, ci vor fugi de el, fiindcă nu-i cunosc glasul.”V % Merge înaintea lor şi ele îl urmează, fiindcă îi cunosc glasul.  Portarul i-o deschide larg iar oile aud glasul şi vin la el; atunci el îşi cheamă oile pe nume şi le scoate afară din staul.5 e Fiindcă păstorul intră pe poartă.  { „Oricine refuză să intre în staul pe poartă, şi se furişează, sărind gardul, negreşit e un hoţ.5 c )„Dacă aţi fi orbi, n-aţi fi vinovaţi”, a răspuns Isus. „Dar vinovăţia voastră rămâne, pentru că sunteţi conştienţi de ceea ce faceţi.”jM (Fariseii care stăteau în preajmă l-au întrebat: „Vrei să spui că noi suntem orbi, nu?”4a 'Atunci Isus i-a zis: „Eu am venit în lume să dau vedere celor orbi duhovniceşte şi să le arăt celor care-şi închipuie că văd, că, de fapt, nu văd.”L &„Da, Doamne, spuse omul, cred!” Şi i ş-a închinat lui Isus.\1 %„L-ai văzut” îi spuse „e cel care stă de vorbă cu tine.”B $Omul i-a răspuns: „Cine este, căci vreau să cred.”mS #Când a auzit Isus ce s-a întâmplat, l-a găsit pe om şi i-a spus: „Crezi în Mesia?” "„Tu te-ai născut în păcat, ţipară ei la el. Tocmai tu te găseşti să ne înveţi pe noi?” Şi l-au dat afară.W' !Dacă nu ar fi omul acesta de la Dumnezeu, n-ar fi în stare de aşa ceva.”^5 De când lumea, n-a mai fost cineva să poată deschide ochii unui orb din naştere.  Mă rog… o fi aşa, dar Dumnezeu nu-i ascultă pe oamenii răi, însă îi ascultă pe cei care i se închină şi fac voia sa. ~ „Vai, dar ciudaţi mai sunteţi!” răspunse omul. „Va să zică poate vindeca orbii, şi totuşi nu ştiţi nimic despre el?!w}g Noi ştim că Dumnezeu i-a vorbit lui Moise, cât priveşte pe individul acesta, nu ştim nimic despre el.”l|Q Atunci ei l-au afurisit şi i-au zis: „Tu eşti ucenicul lui, dar noi suntem ucenicii lui Moise.,{Q „Uite ce e! făcu omul, v-am spus o dată, n-aţi fost atenţi? De ce vreţi să mai auziţi o dată? Sau nu cumva vreţi să deveniţi şi voi ucenicii lui?”Gz „Dar ce ţi-a făcut? Întrebară ei. Cum te-a vindecat?”nyU „Dacă e păcătos, nu ştiu, le-a răspuns el, dar un lucru ştiu: că eram orb şi acum văd!”jxM „Dă slavă lui Dumnezeu şi nu lui Isus, fiindcă noi ştim că Isus este un om păcătos.”aw; Deci, pentru a doua oară, fariseii l-au chemat înăuntru pe fostul orb şi i-au spus:}vs Ziceau aşa de frica conducătorilor care anunţaseră că oricine va afirma că Isus este Mesia va fi excomunicat.'uG dar nu ştim ce i s-a întâmplat de vede acum, şi nici cine a făcut asta. Dar e el destul de mare, să vorbească singur! Aşa că întrebaţi-l pe el.”\t1 Părinţii au răspuns: „Ştim că acesta e fiul nostru şi că s-a născut orb,cs? şi i-au întrebat: „Este fiul vostru? S-a născut orb? Atunci cum se face că vede?”r% Conducătorii evrei nu voiau să creadă nici în ruptul capului că omul fusese orb, până când, în cele din urmă, au chemat părinţiifqE Atunci fariseii s-au năpustit cu întrebări asupra omului care fusese orb: „Omul acesta care ţi-a deschis ochii – cine spui că e?” „Cred că trebuie să fie vreun profet trimis de Dumnezu”, a răspuns omul.tpa Unii din ei au zis: „Înseamnă că Isus acesta nu e de la Dumnezeu, pentru că lucrează în ziua de Sabat.” Alţii ziceau: „Dar cum ar face un păcătos de rând asemenea minuni?” Astfel, s-au iscat neînţelegeri între ei.Do Atunci fariseii i-au cerut să le povestească pe-ndelete cum s-au petrecut faptele. Şi el le-a povestit cum Isus i-a uns ochii cu noroi şi, când s-a spălat, şi-a căpătat vederea.Mn (S-a întâmplat ca toatea acestea să aibă loc în ziua de Sabat.9mm Atunci l-au dus pe om în faţa fariseilor.Pl „Unde este el acum?” întrebară ei. „Nu ştiu”, răspunse el.okW Şi el le-a spus: „Un om căruia i se zice Isus a făcut tină şi mi-a uns ochii cu ea, după care mi-a spus să mă duc la scăldătoarea Siloamului, să mă spăl de noroi. Ei bine, am făcut aşa şi iată că acum văd.”Nj L-au întrebat prin ce minune a ajuns să vadă. Ce s-a întâmplat?@iy Unii ziceau că da, alţii că nu. „Nu poate fi acelaşi om, îşi dădeau ei cu părerea dar seamănă cu el!” Iar cerşetorul afirma: „Eu sunt unul şi acelaşi om.”h/ Vecinii lui şi alţii care-l cunoşteau drept „cerşetorul orb” s-au întrebat: „Oare să fie aceeaşi persoană – cerşetorul acela?”@gy după care îi spuse: „Du-te şi spală-te în scăldătoarea Siloam” („Siloam” înseamnă „Trimis”). Prin urmare, omul se duse acolo, se spălă şi primi vedere.Yf+ Apoi scuipă pe pământ, făcu noroi din scuipat şi unse cu el ochii orbului,Ue# Dar cât mai sunt încă aici în lume, îi dăruiesc lumina mea.”ddA Toţi trebuie să ne îndeplinim sarcinile ce ne-au fost încredinţate de către acela care m-a trimis, fiindcă n-a mai rămas decât puţin timp până la căderea nopţii, când încetează orice activitate.c „Nici una, nici alta – răspunse Isus –, ci s-a născut aşa pentru a demonstra puterea lui Dumnezeu.!b; „Învăţătorule, l-au întrebat ucenicii săi, de ce s-a născut omul acesta orb? Ca urmare a propriilor sale păcate sau ale părinţilor săi?”?a { Cum mergea înainte, a zărit un orb din naştere./`W;În acel moment conducătorii iudeilor au pus mâna pe pietre să-l ucidă. Dar Isus a fost ascuns de privirile lor şi a trecut printre ei, părăsind templul.y_k:Isus a răspuns: „Adevărul absolut este că eu existam cu mult înainte de a se fi născut Avraam!”p^Y9Conducătorii religioşi au zis: „N-ai nici cincizeci de ani şi zici că l-ai văzut pe Avraam?!” ] 8Părintele vostru Avraam s-a bucurat nespus să vadă aceste zile. El ştia că voi veni şi se bucura la gândul acesta.>\u7Voi însă nu-l cunoaşteţi. Eu îl cunosc. Dacă aş declara altfel, aş fi un mincinos la fel de mare ca voi. Dar fapt este că eu îl cunosc şi îl ascult întru totul.[6Atunci Isus le-a spus: „Dacă n-aş face altceva decât să mă laud singur, aceasta n-ar avea valoare. Dar Tatăl meu – pe care voi îl revendicaţi ca Dumnezeu al vostru – el este acela care face afirmaţii atât de măreţe despre mine.0ZY5Prin urmare, nu cumva oi fi tu mai mare decât părintele nostru Avraam, care a murit? Sau decât profeţii, care au murit şi ei? În definitiv, cine te crezi tu?”cY?4Conducătorii evreilor au zis a-tunci: „Ştim acum că eşti posedat de demon. Chiar Avraam şi cei mai falnici profeţi au murit, şi totuşi tu susţii că ascultarea de tine îl va împiedica pe un om să moară.kXO3Vă spun cât se poate de răspicat că oricine ascultă de mine nu va muri niciodată!”W2Şi deşi nu doresc deloc să devin mare, Dumnezeu aceasta îmi doreşte şi judecă pe toţi aceia care mă resping.V11„Nu este adevărat, a răspuns Isus, nu este nici un demon în mine. Căci eu dau cinste Tatălui meu – iar voi mă necinstiţi.U0„Samariteanule! Străinule! Drace!”, rânjiră conducătorii evrei. „N-am spus noi întotdeauna că eşti posedat de demon?!”1T[/Oricine îl are pe Dumnezeu de tată ascultă cu bucurie cuvintele lui Dumnezeu, întrucât voi nu le ascultaţi, asta dovedeşte că nu sunteţi copiii lui.”S#.Care din voi mă poate acuza, pe drept, măcar de un singur păcat? Nici unul! Şi, dacă vă spun adevărul, de ce nu mă credeţi?hRI-Şi astfel, când vin eu şi vă spun adevărul, e şi normal ca voi să nu-l credeţi.CQ,Căci voi sunteţi copiii tatălui vostru, Diavolul, şi vă complăceţi în ticăloşiile săvârşite de el. De la început el a fost un ucigaş şi un duşman al adevărului – nu se găseşte nici o un adevăr în el. Când minte, pentru el asta este absolut normal, fiindcă este tatăl minciunilor.}Ps+De ce nu puteţi înţelege odată ce vă spun? De aceea, fiindcă sunteţi împiedicaţi să înţelegeţi!:Om*Isus le-a zis: „Dacă aşa ar sta lucrurile, atunci voi m-aţi iubi, căci eu am venit la voi din partea lui Dumnezeu. Nu mă aflu aici din voia mea, ci el m-a trimis.ZN-)Nu, nu, ci voi mai degrabă ascultaţi de adevăratul vostru tată când vă purtaţi astfel.” Ei au ripostat: „Noi nu ne-am născut din flori – Tatăl nostru adevărat este însuşi Dumnezeu.”0MY(Pe când aşa, voi urmăriţi uciderea mea doar pentru că v-am spus adevărul auzit de mine de la Dumnezeu. Pe Avraam nu l-aţi vedea făcând asemenea fapte:2L]'„Tatăl nostru este Avraam”, declarară ei sus şi tare. „Nu este adevărat, replică Isus, fiindcă dacă ar fi, voi i-aţi urma exemplul său bun.pKY&Eu vă spun ce am văzut când eram cu Tatăl. Voi însă urmaţi sfaturile tatălui vostru.”DJ%(Da, îmi dau seama că sunteţi descendenţii lui Avraam!) Cu toate acestea, unii din voi urziţi să mă ucideţi fiindcă mesajul meu nu găseşte răspuns în inimile voastre.NI$Deci dacă Fiul vă va elibera, veţi fi liberi cu adevărat.\H1#Or, robii n-au drepturi, dar Fiul se bucură de toate drepturile existente.[G/"Isus a răspuns: „Voi sunteţi robi ai păcatului, toţi până la unul.6Fe!„Dar noi suntem descendenţii lui Avraam, i-au zis ei, şi niciodată n-am fost robii vreunui om de pe pământ. Ce vrei să spui cu asta că ne «va elibera»?”KE Veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va elibera.”|DqAcestora Isus le-a spus: „Voi sunteţi ucenicii mei cu adevărat dacă trăiţi aşa cum vă învăţ eu.CAtunci, mulţi dintre conducătorii iudei care l-au auzit rostind aceste vorbe au început să creadă că el este Mesia. BŞi cel care m-a trimis pe mine este cu mine – nu m-a părăsit – fiindcă eu întotdeauna fac ce-i este plăcut lui.”ZA-De aceea, Isus le-a mai spus: „Când îl veţi fi omorât pe Fiul omului, atunci vă veţi da seama că eu sunt acela şi că nu v-am expus propriile idei, ci am vorbit ceea ce m-a învăţat Tatăl.B@Dar ei tot nu pricepeau că le vorbeşte despre Dumnezeu.b?=Pentru multe lucruri aş putea să vă condamn şi multe aş putea să vă învăţ, dar n-am s-o fac, fiindcă eu nu rostesc decât ceea ce mi-a spus cel care m-a trimis să vorbesc, şi el este Adevărul.”>„Să ne spui cine eşti tu!” îi cerură ei socoteală. El răspunse: „Eu sunt cel care am susţinut întotdeauna că sunt.,=QDe aceea am zis că veţi muri în păcatele voastre, fiindcă dacă nu credeţi că eu sunt Mesia, Fiul lui Dumnezeu, veţi muri în păcatele voastre.”U<#Atunci el le-a spus: „Voi sunteţi de aici de jos; eu sunt de sus.;Iudeii au întrebat: „Are de gând să se sinucidă? Ce vrea să spună cu asta: «Unde mă duc eu voi nu puteţi veni»?”<:qMai târziu, Isus le-a spus din nou: „Eu voi pleca dintre voi; şi voi mă veţi căuta şi veţi muri în păcatele voastre. Şi unde mă duc eu voi nu puteţi veni.”)9KIsus a făcut aceste declaraţii pe când se afla în acea parte a templului numită „Tezaurul”. Dar ei nu l-au arestat, căci încă nu îi venise vremea.^85„Unde-ţi este tatăl?” l-au întrebat ei. Isus a răspuns: „Voi nu ştiţi cine sunt eu, prin urmare, nici cine este Tatăl meu. Dacă m-aţi cunoaşte pe mine, atunci l-aţi cunoaşte şi pe el.”c7?Ei bine, eu sunt unul dintre martori iar Tatăl care m-a trimis este celălalt.”61Legile voastre spun că dacă doi oameni se învoiesc asupra unui anumit fapt petrecut, mărturia lor este acceptată ca fiind adevărată. 5dar dacă aş face-o, ar fi o judecată absolut corecta în toate privinţele, căci eu îl am pe Tatăl, care m-a trimis.j4MVoi emiteţi judecăţi asupra mea fără să cunoaşteţi faptele. Eu nu vă judec acum;g3GIsus le-a zis: „Afirmaţiile pe care le fac eu sunt adevărate, chiar dacă se referă la mine însumi. Căci eu ştiu de unde am venit şi unde mă duc, dar voi nu cunoaşteţi aceste lucruri privitoare la mine.^25 Fariseii însă au ripostat cu cuvintele: „Eşti un lăudăros şi un mincinos!”l1Q Mai pe urmă, într-una din convorbirile sale, Isus a spus poporului: „Eu sunt Lumina lumii. Deci, dacă mă urmaţi pe mine, nu vă veţi poticni în întuneric, fiindcă o lumină vie va inunda cărarea voastră.” 0 „Nu, Doamne, răspunse femeia.” Isus îi zise atunci: „Nici eu nu te condamn. Du-te şi să nu mai păcătuieşti.” / Atunci Isus se ridică din nou în picioare şi-i spuse femeii: „Unde-ţi sunt pârâşii? Nu te-a condamnat nici unul?” [u~~R}}>|| {pzziyyaxxBwvvVuuLttdssQrdqq(pp8ooXonImm^llkkUj^iihh{ggWff'eecddCcc b%ad`p__D_^]]#\\[gZYYDXXWUV\UU@TT[SS8RMQPPoOONN[NMM>LKK\JJYIXHHIGGFEEjDDLCC#BB@Ai@@@??+>G==w<„N-ai avea nici o putere dacă nu ţi s-ar fi dat de sus. Aşa că, păcatul mai mare este al acelora Care m-au adus în faţa ta.” k „Mie nu vrei tu să-mi vorbeşti? Se răsti Pilat. Nu-ţi dai seama că am puterea să-ţi dau drumul sau să te răstignesc?”sj_ L-a dus pe Isus înapoi în palat şi l-a întrebat: „De unde eşti?” Dar Isus nu i-a răspuns nimic.Ti!Când a auzit Pilat una ca asta, a intrat în el o spaimă nemaipomenită.qh[Ei au răspuns: „După legile noastre el trebuie să moară, fiindcă s-a numit Fiul lui Dumnezeu.”LgLa vederea lui mai marii preoţilor şi oficialităţile evreieşti începură să strige: „Răstigneşte-l! Răstigneşte-l!” „Răstigniţi-l voi, spuse Pilat, eu nu-l găsesc vinovat.”lfQIsus ieşi afară, purtând cununa de spini şi mantia purpurie. Pilat exclamă: „Iată omul!”e'Pilat ieşi din nou afară şi se adresă iudeilor: „Am să vi-l scot afară acum, dar să vă intre bine în cap, nu-l găsesc vinovat.”\d1„Plecăciune, «Rege al iudeilor»; îşi băteau ei joc şi-l loveau cu pumnii.ciar soldaţii au împletit o cunună de spini şi i-au pus-o pe cap, apoi l-au îmbrăcat într-o mantie regală purpurie. b Atunci, la ordinul lui Pilat, Isus a fost bătut cu un bici plumbuit care a lăsat răni adinei, însângerate pe spinarea sa,ra](Drept răspuns însă ei au urlat: „Nu! Nu! Nu pe omul acesta, ci pe Baraba!” Baraba era un tâlhar.G`'Dar voi aveţi un obicei prin care îmi cereţi să vă eliberez în fiecare an de Paşte pe cineva de la închisoare. Aşa că, dacă vreţi, am să vi-l eliberez pe «Regele iudeilor»”_ &„Ce este adevărul?” exclamă Pilat. Apoi ieşi din nou afară la popor şi-i vorbi: „Nu este vinovat de nici un delict.g^G%Pilat a răspuns: „Bine, dar eşti rege?” „Da, a zis Isus. Acesta e ţelul pentru care m-am născut. Şi eu am venit să aduc adevărul în lume. Toţi cei care iubesc adevărul sunt discipolii mei.”\]1$Atunci Isus a răspuns: „Eu nu sunt un rege pământesc. Dacă aş fi, atunci ucenicii mei ar fi luptat când am fost arestat de conducătorii evrei. Dar Împărăţia mea nu este din lumea aceasta!” \#„Ce, eu sunt evreu? ripostă Pilat. Ai tăi te-au adus aici, împreună cu mai-marii preoţilor lor. Dar de ce? Ce-ai făcut?”O["„Rege în accepţiunea ta sau a evreilor?” întrebă Isus.{Zo!Atunci Pilat s-a întors la palat şi a cerut să-i fie adus Isus. „Eşti regele Iudeilor?” îl întrebă el.`Y9 Aceasta a împlinit prezicerea lui Isus privitoare la metoda prin care va fi executat.3X_Atunci luaţi-l şi judecaţi-l voi după legile voastre”, le spuse Pilat. „Dar noi vrem să fie răstignit, ziseră ei, şi pentru asta e nevoie de aprobarea ta.”RW„Nu l-am fi arestat noi dacă nu ar fi un infractor”, ripostară ei. V Deci Pilat, guvernatorul, ieşi afară la ei şi-i întrebă: „Ce pâră aduceţi acestui om? De ce fapte îl învinuiţi?”%UCProcesul lui Isus în faţa lui Caiafa se sfârşi în primele ore ale dimineţii. Apoi el fu adus la palatul guvernatorului roman. Pârâşii săi nu voiră să intre şi ei, fiindcă, ziceau ei, asta-i „întinează” şi atunci nu vor avea voie să mănânce mielul pascal.?TyDin nou Petru negă. Şi numaidecât cântă cocoşul.?SwDar unul din robii casei marelui preot – rudă cu omul căruia îi tăiase Petru urechea – întrebă: „Mie îmi spui, ce, nu te-am văzut eu oare acolo în poiană cu Isus?”/RWÎntre timp, cum stătea Simon Petru lângă foc, fu întrebat din nou: „Nu cumva eşti şi tu unul din ucenicii săi?” „Bineînţeles că nu,” răspunse el.AQ}Atunci Ana l-a trimis legat la marele preot Caiafa.P„Dacă am minţit, dovedeşte-o, răspunse Isus. Se cade oare să dai într-un om, doar fiindcă spune adevărul?”O}Unul din soldaţii care stăteau acolo l-a lovit cu pumnul pe Isus. „Aşa se răspunde marelui preot?” se răsti el. N De ce mă întrebaţi pe mine? Întrebaţi-i pe cei care m-au auzit, căci unii din ei sunt aici şi ştiu ce am spus.”"M=Isus răspunse: „Învăţăturile mele sunt bine cunoscute pretutindeni, fiindcă am predicat totdeauna în sinagogă şi în templu; am fost auzit de toţi conducătorii evrei şi nu am predat nici o învăţătură în particular pe care să n-o fi anunţat în public.LÎnăuntru, marele preot începu să-i pună întrebări lui Isus referitoare la discipolii săi şi ceea ce i-a învăţat.)KKÎn curte, aprozii împreună cu slujitorii casei stăteau în jurul unui foc, întrucât era frig. Şi Petru stătea împreună cu ei, încălzindu-se la foc.zJmFata îl întrebă pe Petru: „Nu cumva eşti şi tu unul din oamenii lui Isus?” „Nu, zise el, nu sunt!”.1I[În timp ce Petru a rămas afară la poartă. Atunci celălalt ucenic a vorbit cu fata care făcea de pază la poartă şi astfel ea îl lăsă şi pe Petru să intre.RHSimon Petru venea şi el în urma lor, cum făcea de altfel şi un alt ucenic care se cunoştea cu marele preot. Aşa se face că celălalt ucenic a fost lăsat să intre în curte împreună cu Isus.G{Caiafa a fost acela care le spusese celorlalţi conducători evrei: „Mai bine să moară unul singur pentru toţi!”YF+ Mai întâi îl duseră la Ana. socrul lui Caiafa, marele preot în anul acela.nEU Astfel, iudeii împreună cu soldaţii şi comandantul lor îl arestară pe Isus şi-l legară.D Dar Isus îi zise lui Petru: „Pune-ţi sabia în teacă! Ce, nu voi bea oare paharul pe care mi l-a dat Tatăl?”nCU Atunci Simon Petru scoase sabia şi reteză urechea dreaptă a lui Malhus, slujitorul marelui preot.B El a făcut aceasta pentru a împlini profeţia ce abia o rostise: „Nu am pierdut pe nici unul din cei pe care mi i-ai dat…”A„V-am spus că eu sunt, zise Isus, şi întrucât pe mine mă căutaţi, lăsaţi-i pe aceştia să plece.”|@qÎi mai întrebă o dată: „Pe cine căutaţi?” Şi ei răspunseră din nou: „Pe Isus din Nazaret.”Q?La auzul acestor cuvinte ei s-au dat înapoi şi au căzut la pământ.^>5„Pe Isus din Nazaret”, au zis ei. „Eu sunt acela”, a spus atunci Isus=)Isus era pe deplin conştient de ce avea să i se întâmple. Ieşindu-le în întâmpinare, el îi întrebă: „Pe cine căutaţi?”]<3Mai marii preoţilor şi fariseii îi dăduseră lui Iuda un grup de soldaţi şi câţiva oameni de-ai fariseilor să-l însoţească. Acum, cu torţe aprinse, felinare şi arme, sosiră în poiana măslinilor.{;oIuda trădătorul cunoştea locul acesta, fiindcă Isus se dusese de multe ori acolo împreună cu ucenicii săi.: După ce a rostit aceste cuvinte, Isus a trecut pârâul Chedron împreună cu ucenicii şi a intrat într-o poiană cu măslini.(9IŞi eu te-am descoperit lor şi voi continua să te descopăr, pentru ca dragostea ta mare pe care o ai pentru mine să poată fi în ei şi eu în ei.8}O, neprihănitule Tată, lumea nu te cunoaşte, dar eu te cunosc, şi ucenicii aceştia ştiu că tu m-ai trimis.L7Tată, îi vreau împreună cu mine – pe aceştia care mi i-ai dat tu – pentru ca ei să poată vedea slava mea. Tu mi-ai dat slava fiindcă m-ai iubit dinainte de întemeierea lumii.X6)eu în ei şi tu în mine, toţi fiind desăvârşiţi într-unul singur, pentru ca lumea să ştie că tu m-ai trimis şi să înţeleagă că-i iubeşti tot atât de mult cât mă iubeşti pe mine.5Eu le-am dat slava pe care mi-ai dat-o tu – acea glorioasă unitate a unei singure fiinţe, în care suntem noi –e4CPentru toţi mă rog, să aibă o simţire şi un singur gând, aşa cum avem noi, Tată. Precum eşti tu în mine şi eu în tine, tot astfel să fie şi ei în noi. Şi astfel lumea va crede că tu m-ai trimis. 3Nu mă rog doar pentru aceştia, ci şi pentru credincioşii din viitor care vor veni la mine datorită mărturiei acestora.x2iŞi mă consacru pe mine însumi, pentru a împlini nevoia lor de creştere în adevăr şi sfinţenie.P1Cum m-ai trimis tu în lume, aşa îi trimit eu pe ei în lume.^05Curăţeşte-i şi sfinţeşte-i, învăţându-i cuvintele adevărului tău.^/5Cum nu sunt eu din această lume, tot aşa nu sunt nici ei din lumea aceasta.X.)Eu nu te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de puterea Satanei.-Le-am dat poruncile tale. Iar lumea îi urăşte, fiindcă nu i se potrivesc, după cum nici eu nu mă potrivesc ei.,} Şi acum mă duc la tine. Eu le-am spus multe lucruri cât am stat cu ei, pentru ca să fie plini de bucuria mea.s+_ În timpul şederii mele aici, i-am păzit de orice primejdie, în cadrul familiei tale, pe toţi aceia care mi i-ai dat tu. I-am păzit, încât nici unul nu a pierit, în afară de fiul pierzării, cum au prezis Scripturile.s*_ Acum eu plec din lume şi-i las în urmă, ducându-mă la tine. Sfinte Tată, păstrează în grija ta pe toţi aceia pe care mi i-ai dat tu – pentru ca ei să fie uniţi, aşa cum suntem noi, fără să lipsească vreunul.))K Şi, întrucât sunt ai mei, sunt şi ai tăi; dar tu mi i-ai dat înapoi, împreună cu toate celelalte lucruri ale tale, şi astfel ei sunt slava mea.l(Q Eu nu mă rog pentru lume, ci pentru aceia pe care mi i-ai dat tu, fiindcă îţi aparţin.c'?Fiindcă, eu le-am transmis mai departe poruncile pe care tu mi le-ai dat şi ei le-au primit şi au deplina certitudine că eu m-am coborât pe pământ de la tine şi cred că tu eşti acela care m-ai trimis.D&Acum ei ştiu că tot ce am este un dar de la Tine.J% Eu le-am spus acestor oameni tot ce ţine de tine. Ei erau în lume, dar apoi tu mi i-ai dat mie. De fapt, ei au fost ai tăi dintotdeauna şi tu mi i-ai dat iar ei au ascultat de tine.$'Şi acum, Tată, descoperă-mi slava mea, cum stau în prezenţa ta, gloria pe care o împărţeam noi înainte de întemeierea lumii.\#1Eu ţi-am adus slavă aici pe pământ, făcând tot ce mi-ai spus să fac.<"qŞi iată care e calea spre viaţa veşnică: Prin cunoaşterea ta, care eşti singurul Dumnezeu adevărat, şi a lui Isus Cristos, cel pe care l-ai trimis tu pe pământ.!5Căci tu i-ai dat autoritate asupra oricărui om de pe întreg pământul. El dă viaţă veşnică fiecăruia din cei pe care i i-ai dat tu.Q  Când sfârşi Isus de rostit aceste lucruri, îşi ridică privirea spre cer şi zise: „Tată, a sosit timpul. Descoperă slava Fiului tău pentru ca el să-ţi poată da înapoi slava.B}!V-am spus toate acestea pentru ca să aveţi pace în inimă şi în minte. Aici pe pământ veţi trece prin necazuri şi încercări, dar aveţi curaj, eu am învins lumea.”U# Vine însă timpul – de fapt a şi venit – când veţi fi împrăştiaţi şi fiecare se va întoarce la casa lui, lăsându-mă singur. Totuşi eu nu voi fi singur, căci cu mine este Tatăl.X)„Deci, până la urmă, credeţi totuşi acest lucru? Întrebă Isus."=Acum înţelegem că tu ştii totul şi că n-ai trebuinţă să-ţi spună nimeni nimic. Datorită acestui lucru credem că ai venit de la Dumnezeu.”dA„În sfârşit acum ne vorbeşti pe înţeles, ziseră ucenicii săi, nu în cimilituri.{oDa, aşa este, am venit în lume de la Tatăl şi voi părăsi lumea, pentru a mă întoarce la Tatăl.”)fiindcă însuşi Tatăl este acela care vă iubeşte mult de tot, fiindcă şi voi mă iubiţi şi credeţi că am venit de la Tatăl./Atunci voi vă veţi prezenta cererile sub semnătura mea. Şi nu va fi nevoie ca eu să-l rog pe Tatăl să vă satisfacă aceste cereri,@yV-am vorbit despe aceste chestiuni cu multă precauţie, dar va veni timpul când nu va mai fi nevoie, fiindcă eu vă voi spune desluşit toate lucrurile care ţin de Tatăl.@yPână acum nu aţi făcut acest lucru, începeţi însă acum. Cereţi, invocând numele meu şi veţi primi iar cupa bucuriei voastre va da peste margini de plină ce va fi.  Atunci nu va mai fi nevoie să-mi cereţi ceva, fiindcă veţi putea merge direct la Tatăl să-i cereţi în numele meu.9kVoi sunteţi întristaţi acum dar eu am să vă văd din nou şi atunci vă veţi bucura nespus de mult şi nimeni nu va fi în stare să vă răpească bucuria aceea.0YVa fi acea bucurie pe care o încearcă o femeie în durerile facerii, după ce i s-a născut copilul; chinul ei dă loc unei bucurii şi durerea este uitată.[/Lumea se va bucura nespus de ceea ce are să mi se întâmple, dar voi veţi plânge cu jale. Plânsul vostru însă se va preface dintr-o dată într-o bucurie minunată, când mă veţi vedea din nou.Isus şi-a dat seama că doresc să-l întrebe ceva şi, prin urmare, a zis: „Vă întrebaţi ce vreau să spun?1]Nu ştim ce vrea să zică prin asta.”„Ce tot spune? – se întrebară unii din ucenicii săi. Care e rostul acestei vorbe: «Mă voi duce la Tatăl»?'Peste foarte puţin timp voi pleca şi nu mă veţi mai vedea, dar la foarte scurt timp după aceea, mă veţi vedea iarăşi!”o WToată slava Tatălui îmi aparţine; la asta mă refer când zic că vă va arăta slava mea.[ /El mă va lăuda şi-mi va acorda multă onoare, arătându-vă slava mea.` 9 Când va veni Duhul Sfânt, care este adevărul, el vă va călăuzi în tot adevărul, fiindcă el nu-şi va prezenta propriile sale idei, ci vă va transmite ceea ce a auzit. El vă va vorbi despre viitor.i K O, mai am atâtea lucruri pe care doresc să vi le spun, dar nu puteţi înţelege acum.h I există izbăvire de judecată, deoarece prinţul acestei lumi a şi fost deja judecat.w neprihănirea stă acum la dispoziţia tuturor, fiindcă eu mă duc la Tatăl, şi voi nu mă veţi mai vedea;9m Păcatul lumii este necredinţa în mine;%CIar după ce va fi venit, el va convinge lumea despre păcatul ei şi despre disponibilitatea bunătăţii lui Dumnezeu şi izbăvirea de judecată.SÎnsă realitatea e că pentru voi e cel mai bine să mă duc. Fiindcă, dacă nu mă duc eu, nu va veni Mângâietorul. Dar dacă mă duc… el va veni – fiindcă îl voi trimite la voi.A}Dimpotrivă, sunteţi copleşiţi de întristare./Dar acum plec la cel care m-a trimis, şi pe nici unul din voi nu pare să-l intereseze scopul plecării mele: nimeni nu întreabă de ce!QDa, v-am spus aceste lucruri pentru ca, atunci când se vor întâmpla, să vă amintiţi că v-am înştiinţat din timp. u v-am spus mai dinainte, fiindcă aveam să stau cu voi câtva timp.QAceasta, din pricină că nu l-au cunoscut niciodată pe Tatăl.&ECăci veţi fi excomunicaţi din sinagogile lor, ba chiar va veni vremea când cei care vă vor ucide vor crede că îi fac un serviciu lui Dumnezeu.q ]V-am spus aceste lucruri pentru ca să nu vă clătinaţi în faţa a tot ce vă aşteaptă.w~gIar voi trebuie să le vorbiţi tuturor despre mine, fiindcă voi aţi fost cu mine de la început.”>}uDar vouă eu am să vi-l trimit pe Mângâietorul – Duhul Sfânt – izvorul întregului adevăr! El va veni la voi de la Tatăl şi vă va spune totul cu privire la mine.t|aFaptul acesta a împlinit ce-au spus profeţii cu privire la Mesia: «Ei m-au urât fără temei.»\{1Dacă n-aş fi făcut minuni atât de măreţe printre ei, nu ar fi socotiţi vinovaţi. Dar aşa cum stau lucrurile, ei au văzut aceste minuni şi totuşi m-au urât – şi pe mine, şi pe Tatăl meu.Iz Oricine mă urăşte pe mine îl urăşte pe Tatăl meu.yEi n-ar fi vinovaţi dacă n-aş fi venit eu şi nu le-aş fi vorbit. Dar acum n-au nici o scuză pentru păcatul lor.xyOamenii din lume vă vor persecuta fiindcă sunteţi ai mei, căci ei nu-l cunosc pe Dumnezeu, care m-a trimis.}wsVă mai aduceţi aminte ce v-am spus? «Un rob nu e mai mare decât stăpânul său!» Astfel, dacă pe mine m-au persecutat, de bună seamă că şi pe voi vă vor persecuta. Iar dacă m-ar fi ascultat pe mine, v-ar asculta şi pe voi.v5Lumea v-ar iubi dacă aţi fi de-ai ei, dar nu sunteţi – fiindcă eu v-am ales să ieşiţi din această lume, şi astfel ea vă urăşte.^u5fiindcă şi aşa din partea lumii veţi avea parte de suficientă ură.3taCer să vă iubiţi unii pe alţii,isKNu voi m-aţi ales pe mine, ci eu v-am ales pe voi. Eu v-am rânduit să mergeţi şi să aduceţi roade bune întotdeauna, pentru ca, indiferent ce veţi cere de la Tatăl, făcând uz de numele meu, el să vă dea.;roNu vă mai numesc robi, fiindcă un stăpân nu face confidenţe robilor săi; acum voi sunteţi prietenii mei, dovada fiind faptul că v-am spus tot ce mi-a spus Tatăl.Iq Şi voi sunteţi prietenii mei dacă ascultaţi de mine.xpi Şi iată măsura dragostei: Iubeşti cel mai mult atunci când îţi dai viaţa pentru prietenul tău.So Vă cer să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum v-am iubit şi eu.n V-am spus aceasta pentru ca să vă umpleţi de bucuria mea. Da, cupa bucuriei voastre va da peste margini de plină ce va fi!m' Atunci când ascultaţi de mine, veţi rămâne în dragostea mea, după cum şi eu ascult de Tatăl meu şi rămân în dragostea sa.ilK Cum m-a iubit pe mine Tatăl, aşa v-am iubit şi eu pe voi. Trăiţi în dragostea mea.wkgUcenicii mei adevăraţi produc recolte îmbelşugate. Faptul acesta aduce multă slavă Tatălui meu.j{Dar dacă rămâneţi în mine şi împliniţi poruncile mele, puteţi să-mi cereţi orice şi vi se va acorda.iDacă se desparte cineva de mine, este aruncat ca o ramură uscată şi adunat împreună cu celelalte într-o grămadă şi ars.?hwDa, eu sunt Viţa, iar voi sunteţi mlădiţele. Oricine trăieşte în mine şi eu trăiesc în el va produce mult rod. Fiindcă despărţiţi de mine nu puteţi face nimic.ggGAveţi grijă să trăiţi în mine iar mie să-mi daţi voie să trăiesc în voi. Fiindcă, o mlădiţă nu poate aduce rod când e îndepărtată de viţă. Nici voi nu puteţi fi roditori despărţiţi de mine.f#El deja v-a îngrijit prin faptul că v-a curăţat în vederea unei utilităţi şi forţe sporite, prin poruncile ce vi le-am dat.eEl retează orice ramură care nu dă rod. Dar ramurile roditoare le curăţă pentru ca să aducă şi mai mult rod.Rd „Eu sunt adevărata Viţă iar Tatăl meu este Grădinarul. cdar eu voi face de bună voie tot ce-mi cere Tatăl pentru ca lumea să ştie că-l iubesc pe Tatăl. Haideţi, să mergem!bNu mai am timp să stau de vorbă cu voi, fiindcă prinţul rău al acestei lumi se apropie. El nu are nici o putere asupra mea,aV-am spus aceste lucruri înainte de a se întâmpla, pentru ca, atunci când vor avea loc, să credeţi în mine,u`cAduceţi-vă aminte ce v-am spus – că mă duc, dar mă voi întoarce iarăşi la voi. Dacă mă iubiţi cu adevărat, vă veţi bucura foarte mult de mine, fiindcă mă pot duce acum la Tatăl, care este mai mare decât mine.:_mVă las cu un dar: pacea minţii şi a inimii. Şi pacea pe care o dau eu nu este instabilă ca pacea pe are o dă lumea. Deci nu vă tulburaţi şi nu vă temeţi.f^EDar când va trimite Tatăl pe Mângâietorul, care urmează să mă reprezinte, – şi prin Mângâietorul înţeleg pe Duhul Sfânt – el vă va învăţa multe lucruri şi vă va reaminti tot ce v-am spus eu.D]Vă spun aceste lucruri acum, cât mai sunt cu voi./\WOricine nu ascultă de mine nu mă iubeşte. Să nu uitaţi: eu nu inventez răspunsul la întrebarea voastră! Este răspunsul dat de Tatăl care m-a trimis.B[}Isus răspunse: „Fiindcă nu mă voi descoperi decât acelora care mă iubesc şi mă ascultă. Pe aceştia şi Tatăl îi va iubi iar noi vom veni la ei şi vom locui în ei.&ZEIuda, (dar nu Iscarioteanul, ci celălalt ucenic, numit la fel) i-a zis: „Doamne, de ce te vei descoperi numai nouă ucenicilor, şi nu lumii întregi?”#Y?Acela mă iubeşte care ascultă de mine şi, fiindcă mă iubeşte, şi Tatăl meu îl va iubi, îl voi iubi şi eu şi mă voi descoperi lui.”tXaCând voi învia, veţi cunoaşte că eu sunt în Tatăl, că voi sunteţi în mine iar eu în voi.W-Peste puţină vreme, voi pleca din lumea aceasta, dar cu voi încă voi fi prezent. Căci voi trăi din nou – şi veţi trăi şi voi.eVCNu, nu, eu nu vă voi părăsi, nici nu vă voi lăsa orfani – ci voi veni la voi.UyEste Duhul Sfânt, Duhul care călăuzeşte în tot adevărul. Lumea largă nu-l poate primi, fiindcă nu-l caută şi nu-l recunoaşte. Dar voi îl cunoaşteţi, fiindcă trăieşte alături de voi acum, iar într-o bună zi va fi în voitTaşi eu voi ruga pe Tatăl iar el vă va da un alt Mângâietor, care nu vă va părăsi niciodată.;SqDacă mă iubiţi, ascultaţi de mine,dRADa, da, cereţi orice, făcând uz de numele meu, şi eu vă voi împlini cerinţa!AQ{ Voi îi puteţi cere tot ce doriţi, invocând numele meu, şi eu vă voi asculta, întrucât aceasta va da slavă Tatălui din pricina a ceea ce voi face eu, Fiul, pentru voi.pPY „Vă spun acest adevăr solemn, cu toata tăria, că oricine crede în mine va face în mod sigur aceleaşi minuni pe care le-am făcut eu, ba chiar şi mai mari, pentru că eu mă duc la Tatăl, să fiu împreună cu el.=Os Numai să credeţi acest lucru – că eu sunt în Tatăl şi că Tatăl este în mine! Altminteri, să credeţi aceasta datorită puternicelor minuni la care aţi asistat.bN= Nu credeţi că eu sunt în Tatăl şi că Tatăl este în mine? Cuvintele pe care le rostesc eu nu sunt ale mele, ci vin de la Tatăl care trăieşte în mine. Şi el îşi înfăptuieşte lucrarea prin mine._M7 Isus răspunse: „Filip, nici chiar tu nu ştii cine sunt, după ce am petrecut atâta timp împreună cu voi?! Oricine m-a văzut pe mine l-a văzut pe Tatăl. Atunci, voi de ce mai cereţi să-l vedeţi?RLFilip spuse: „Doamne, arată-ni-l pe Tatăl şi vom fi mulţumiţi.”K5Dacă aţi fi ştiut cine sunt eu, atunci aţi fi ştiut şi cine este Tatăl meu. De acum încolo îl cunoaşteţi – şi l-aţi văzut!”{JoIsus îi spuse: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu poate ajunge la Tatăl decât prin mine.uIc„Ba, nu ştim, grăi Toma. Habar nu avem unde te duci, deci, cum am putea cunoaşte calea într-acolo?”IH Iar voi ştiţi unde mă duc şi cum se ajunge acolo.”%GCCând totul va fi gata, voi veni şi vă voi lua, pentru ca să fiţi pe veci cu mine, acolo unde sunt eu. Dacă nu ar fi aşa, v-aş spune lămuritFSunt multe cămine acolo sus unde locuieşte Tatăl meu, şi eu mă duc să le pregătesc pentru venirea voastră.yE mSă nu vi se tulbure inima! Voi aveţi încredere în Dumnezeu, aveţi acum încredere şi în mine.$DA &Isus răspunse: „Să mori pentru mine? Da de unde – înainte de a cânta cocoşul mâine dimineaţă, tu te vei lepăda de mine de trei ori!”bC= %„Dar de ce nu pot veni acum? Întrebă el, căci, eu sunt gata să mor pentru tine.” B9 $Simon Petru zise: „Învăţătorule, unde te duci?” Isus răspunse: „Tu nu poţi veni cu mine acum, dar mă vei urma mai încolo.”`A9 #Dragostea fierbinte dintre voi va demonstra lumii că sunteţi ucenicii mei.”t@a "Şi acum, eu vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii fierbinte cât vă iubesc eu.s?_ !Copii scumpi şi iubiţi, ce scurte sunt clipele acestea dinaintea plecării mele dintre voi! După ce vă voi părăsi, chiar dacă mă veţi căuta, nu veţi putea veni la mine – aşa cum le-am spus şi fruntaşilor evrei.W>' Iar Dumnezeu îmi va da propria lui slavă, şi încă foarte curând.S= De îndată ce a părăsit Iuda odaia, Isus a zis: „Vremea mea a sosit, slava lui Dumnezeu mă va înconjura în curând – şi Dumnezeu va primi multă laudă dintotcemiseva întâmpla.<<s Iuda a ieşit numaidecât afară în bezna nopţii.;# Unii au crezut că, întrucât Iuda e casierul lor, Isus i-a spus să meargă să plătească mâncarea sau să dea nişte bani săracilor.[:/ Nici unul din ceilalţi aflaţi la masă nu au înţeles ce vrea să spună Isus. 9  De îndată ce o mâncă, Satana intră în Iuda. Atunci Isus îi spuse: „Grăbeşte-te – acum e timpul s-o faci.”58c Şi el mi-a spus: „Este cel pe care-l voi onora, dându-i pâinea înmuiată în sos.” Şi după ce-o înmuie, i-o dădu lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul.S7 Prin urmare, eu m-am întors şi l-am întrebat: „Doamne, cine este?”v6e Simon Petru mi-a făcut semn să-l întreb cine este acela care avea să facă o faptă atât de mârşavă.d5A Întrucât eu stăteam la masă chiar lângă Isus, fiind prietenul său cel mai apropiat,[4/ Ucenicii se uitară unii la alţii, întrebându-se la cine s-ar fi putut referi.3 Duhul lui Isus se zbătea acum într-un chip cumplit şi el a exclamat: „Da, aşa este, unul din voi mă va trăda!”Q2 Cu adevărat, oricine primeşte cu bucurie o persoană trimisă de mine, pe mine mă primeşte cu bucurie. Or, a mă primi pe mine cu bucurie înseamnă a-l primi pe Tatăl care m-a trimis.”d1A Vă spun asta acum, pentru ca atunci când se va întâmpla, să credeţi în mine.i0K Nu spun aceste lucruri pentru voi toţi. Vă cunosc atât de bine pe fiecare din voi, fiindcă eu v-am ales. Scripturile declară: «Unul care cinează cu mine mă va trăda» şi acest lucru se va împlini degrabă.u/c Voi cunoaşteţi aceste lucruri – acum puneţi-le în practică. Aceasta e calea binecuvântării!.' Cât este de adevărat că un slujitor nu e mai mare decât stăpânul său! Nici mesagerul mai important decât acela care-l trimite.K- Eu v-am dat un exemplu de urmat: faceţi cum am făcut eu.,% Acum, întrucât eu, Domnul şi învăţătorul, v-am spălat picioarele, şi voi ar trebui să vă spălaţi picioarele unii altora.l+Q Voi îmi ziceţi «Învăţător» şi «Domn», şi bine faceţi, fiindcă este adevărat.*' După ce le-a spălat picioarele, şi-a îmbrăcat din nou mantia şi, aşezându-se, a întrebat: „Înţelegeţi ce am făcut acum?) Fiindcă Isus ştia cine avea să-l trădeze. Asta a vrut el să spună când a zis: „Nu toţi sunteţi curaţi.”^(5 Isus răspunse: „Unuia care a făcut baie nu mai trebuie să i se spele decât picioarele pentru a fi curat cu desăvârşire. Acum tu eşti curat – dar asta nu e valabil pentru toţi cei prezenţi.”}'s Auzind aceste cuvinte, Simon Petru exclamă: „Atunci spală-mi şi mâinile şi capul – nu numai picioarele!”-&S „Ba nu, protestă Petru, mie n-ai să-mi speli picioarele niciodată!” „Dacă nu ţi le spăl, atunci nu poţi fi părtaş cu mine”, răspunse Isus.k%O Isus răspunse: „Tu nu înţelegi acum de ce fac asta, dar într-o zi vei înţelege.”$w Când ajunse la Simon Petru, acesta îi spuse: „Învăţătorule, nu se cade să ne speli tu picioarele noastre!”#} turnă apă într-un lighean şi începu să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul de la brâu.W"' Isus se ridică de la masă, îşi scoase mantia, se încinse cu un ştergar,)!K Isus ştia că Tatăl îi dăduse toate lucrurile şi că venea de la Dumnezeu şi că avea să se întoarcă la Dumnezeu. Şi ce mult îşi iubea el ucenicii!, Q În timpul cinei, Diavolul îi sugerase deja lui Iuda, fiul lui Simon, că aceasta e noaptea în care să-şi aducă la îndeplinire planul de a-l trăda pe Isus. + Isus a ştiut în seara zilei de Paşte că avea să fie ultima noapte petrecută de el pe pământ, înainte de a se întoarce la Tatăl.w 2Şi eu ştiu că instrucţiunile sale conduc la viaţă veşnică, aşa că tot ce-mi spune el spun şi eu.”q[ 1Căci nu sunt propriile mele idei, ci v-am spus ceea ce am primit de la tatăl meu să vă spun.1 0Dar toţi cei care mă resping pe mine şi mesajul meu vor fi judecaţi în Ziua Judecăţii, datorită adevărurilor pe care le-am rostit.mS /încât toţi cei care-şi pun încrederea în mine să nu mai rătăcească în întuneric.T! .Eu am venit ca Lumină, să luminez în lumea aceasta întunecată,Y+ -Deoarece, când mă vedeţi pe mine, îl vedeţi pe cel care m-a trimis. ,Iar Isus a strigat mulţimilor: „Dacă aveţi încredere în mine, atunci cu adevărat vă încredeţi în Dumnezeu. L'~~C}||{zzcyyvxx\wvvGuuLttfts reqq5pooLonnnn&mmvmllNkkIjjihh(gzg ff8eeWdWcbbbaa`__I^^~]\\Z[[ZZYY_XGWnVMUVTSShRQQZPP;ONMM'LUKJJAIHHQ==a<<;e::99C88M77,6655\44y3322C100J//e.-,,+**c))('S&&>%G$$j$#E""!' v -$4|@v#C;xXA m  t =]kHyLj@MRegii pământului se unesc în lupta împotriva Fiului lui Dumnezeu, împotriva unsului său!»?tu ai vorbit demult prin Duhul Sfânt, strămoşului nostru, regele David, robul tău, zicând: «De ce spumegă de mânie păgânii împotriva Domnului şi de ce-şi urzesc neamurile ticăloasele lor comploturi împotriva Atotputernicului Dumnezeu?5>cAtunci toţi credincioşii s-au unit, şi s-au rugat: „O, Doamne, Creator al cerului şi al pământului, al mării şi al tuturor lucrurilor care se găsesc în ele – = De îndată ce fură eliberaţi, Petru şi Ioan îi găsiră pe ceilalţi ucenici şi le comunicară ce le cerea consiliul.><wvindecarea unui om care fusese olog patruzeci de ani.;7Atunci membrii sfatului i-au ameninţat şi mai rău dar, până la urmă, i-au lăsat să plece, fiindcă nu ştiau ce pedeapsă să le dea fără să stârnească tulburări în sânul mulţimilor. Căci toţi îl lăudau pe Dumnezeu din pricina acestei minuni extraordinare:s:_Noi nu putem înceta să istorisim faptele minunate ale lui Isus pe care le-am văzut şi le-am auzit.”y9kDar Petru şi Ioan le-au răspuns: „Înţelegeţi că Dumnezeu vrea să-i fim ascultători lui, şi nu vouă!s8_Deci îi chemară din nou şi le puseră în vedere ca nu cumva să mai vorbească vreodată despre Isus.<7qDar poate că vom reuşi să-i împiedicăm să-şi răspândească faima. Le vom spune că dacă vor mai săvârşi aşa ceva vreodată, vor fi pedepsiţi cu toată asprimea.”&6E„Ce ne facem cu oamenii aceştia?” se întrebau ei. „Nu putem tăgădui că au săvârşit o minune extraordinară, despre care ştie tot Ierusalimul.X5)Astfel, i-au dat afară din sala de consiliu şi s-au sfătuit între ei.p4YŞi-apoi, nu prea le venea la îndemână să nege vindecarea, când cel vindecat era chiar de faţă.c3? Când au văzut membrii consiliului îndrăzneala lui Petru şi Ioan, mai ales că ştiau că nu sunt oameni instruiţi, au rămas foarte uimiţi şi au înţeles pe dată ce a însemnat pentru ei să fi fost cu Isus.2w În nici un altul nu este mântuire! Nu există alt nume sub cer la care să apeleze oamenii spre a fi mântuiţi.”&1E Căci Isus-Mesia este cel la care se referă Scripturile când vorbesc despre «piatra lepădată de zidari, care a devenit piatra de temelie a clădirii.»K0 daţi-mi voie să vă declar pe faţă, vouă şi întregului popor al lui Israel, că fapta a fost făcută în numele şi în puterea lui Isus din Nazaret, Mesia, acel om pe care voi l-aţi răstignit – pe care însă Dumnezeu l-a readus la viaţă. Prin puterea lui, omul acesta stă azi în faţa voastră vindecat.`/9 dacă vă referiţi la fapta bună făcută ologului şi la modul cum a fost vindecat,n.UAtunci Petru, plin de Duhul Sfânt, le spuse: „Onoraţi conducători staroşti ai neamului nostru,*-MPrin urmare, le-au fost înfăţişaţi cei doi discipoli. „Prin ce putere sau cu a cui autoritate aţi făcut fapta aceasta?” le ceru consiliul socoteală.f,Eerau acolo marii preoţi Anania şi Caiafa, Ioan, Alexandru şi alte rude ale marelui preot.s+_A doua zi s-a întâmplat ca la Ierusalim să aibă loc un sfat al tuturor conducătorilor evrei –&*EDar mulţi din cei care auziseră mesajul lor au crezut şi astfel numărul credincioşilor a atins acum o nouă cifră record de circa cinci mii de oameni.\)1I-au arestat şi, fiindcă se făcuse deja seară, i-au întemniţat peste noapte.a(;foarte neliniştiţi fiindcă Petru şi Ioan afirmaseră că Isus a înviat din morţi. ' Pe când vorbeau ei poporului, mai-marii preoţilor, căpitanul poliţiei Templului şi unii saduchei au venit într-acolo,T&!Şi de îndată ce şi-a readus Dumnezeu robul la viaţă, l-a trimis, în primul şi în primul rând, la voi, bărbaţi israeliţi, să vă binecuvânteze, întorcându-vă de la păcatele voastre.”v%eVoi sunteţi copiii acelor profeţi; şi voi sunteţi incluşi în făgăduinţa făcută de Dumnezeu strămoşilor noştri de a binecuvânta întreaga lume prin neamul evreiesc – aceasta e promisiunea făcută de Dumnezeu lui Avraam.c$?Samuel şi toţi profeţii de la el încoace au vorbit despre ceea ce se petrece astăzi.@#{Cine nu-l va asculta va fi nimicit cu desăvârşire.»5"cBunăoară, Moise spusese cu mult timp în urmă: «Domnul Dumnezeu va ridica un Profet dintre voi care se va asemăna cu mine. Ascultaţi cu atenţie tot ce vă spune el.!Fiindcă el trebuie să rămână în cer până la vindecarea tuturor lucrurilor de păcat, cum s-a profeţit din timpuri străvechi.1 ]şi să vi-l trimită iarăşi pe Mesia.dAAcum schimbaţi-vă mintea şi atitudinea faţă de Dumnezeu şi întoarceţi-vă la el, pentru ca să vă poată curaţi de păcatele voastre şi să vă dea vremuri minunate de înviorare în prezenţa Domnului,taDar Dumnezeu, în tot acest timp, împlinea profeţiile după care Mesia trebuia să sufere toate acestea.-SScumpi fraţi, îmi dau seama că ceea ce i-aţi făcut voi lui Isus a fost făcut din ignoranţă; acelaşi lucru se poate spune şi despre conducătorii voştri.X)În numele lui Isus a fost vindecat omul acesta – şi voi ştiţi cât de olog era. Credinţa în numele lui Isus – ce ne-a fost dăruită de Dumnezeu – a fost cauza acestei vindecări desăvârşite.B}Şi l-aţi ucis pe Autorul Vieţii; dar Dumnezeu l-a adus din nou la viaţă. Ioan şi cu mine suntem martorii acestui fapt, fiindcă, după ce l-aţi omorât voi, noi l-am văzut viu!+Dar voi n-aţi vrut ca el, sfântul şi neprihănitul, să fie eliberat. Ci, în locul lui, aţi cerut stăruitor să vă elibereze un ucigaş.)K Căci Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacob, precum şi al tuturor strămoşilor noştri este acela care a adus slavă robului său Isus prin această faptă. Mă refer la Isus, cel pe care l-aţi osândit înaintea lui Filat, în ciuda faptului că Pilat era hotărât să-i dea drumul.8i Petru văzu îndată că acesta e un prilej nimerit pentru el şi se adresă astfel mulţimii: „Bărbaţi israeliţi” zise el, „ce este atât de surprinzător în asta? Şi de ce ne priviţi ca şi când noi, prin propria noastră putere şi evlavie, l-am fi făcut pe omul acesta să umble?4a Dădură toţi buzna în încăperea lui Solomon, unde el se ţinea tot timpul după Petru şi Ioan. Stăteau toţi acolo, uimiţi de lucrul minunat care se întâmplase.   îşi dădură seama că este cerşetorul olog pe care-l văzuseră de atâtea ori la Poarta Frumoasă, şi rămaseră uluiţi.`9 Când îl văzură cei dinăuntru că umblă şi-l auziră cum slăveşte pe Dumnezeu,$Aîncât el fu în picioare dintr-un salt. Stătu pe loc o clipă şi apoi începu să umble! Lăudându-l pe Dumnezeu, intră în templu împreună cu ei.9kAtunci Petru îl apucă pe olog de mână şi-l ridică în picioare. Şi pe când făcea aşa, picioarele omului şi oasele de la glezne se vindecară şi căpătară vlagă, 9Dar Petru îi zise: „Bani n-avem să-ţi dăm. Dar am să-ţi dau ceea ce am. Îţi poruncesc în numele lui Isus Cristos din Nazaret să umbli!”.FŞchiopul îi privi stăruitor, aşteptând de la ei un dar.Y+Ei îl priviră cu atenţie, după care Petru îi spuse: „Uită-te la noi!”RCând trecură Petru şi Ioan prin dreptul său, el le ceru nişte bani.W'Pe când se apropiau de templu, au zărit un olog din naştere, care, conform obiceiului său zilnic, era purtat pe stradă şi aşezat lângă poarta templului – cea căreia i se zicea Poarta Frumoasă.  Petru şi Ioan au plecat într-o după amiază la Templu, să ia parte la rugăciunile ce se ţineau acolo zilnic la ora trei./ W/lăudându-l pe Dumnezeu. Tot oraşul avea o atitudine binevoitoare faţă de ei şi în fiecare zi Dumnezeu adăuga la numărul lor pe toţi cei care erau salvaţi.N .În fiecare zi ei se închinau împreună la templu, se adunau în grupuri mici prin case să frângă pâinea şi mâncau împreună, cu bucurie neasemuită şi cu inimi pline de recunoştinţă,P -vânzându-şi averile şi împărţindu-le cu cei care duceau lipsă.e C,Apoi, toţi credincioşii se întâlneau permanent şi împărţeau tot ce aveau între ei,r]+Erau toţi stăpâniţi de un adânc sentiment de veneraţie, iar prin apostoli se făceau multe minuni.s_*Ei au intrat în rândul celorlalţi credincioşi, participând cu regularitate la întrunirile în cadrul cărora apostolii îi învăţau pe oameni din Cuvânt şi la serviciile de frângerea pâinii, precum şi la rugăciune.fE)Şi cei care l-au crezut pe Petru au fost botezaţi – în total vreo trei mii de persoane.(I(Apoi Petru ţinu o predică lungă, în care vorbi despre Isus şi îi îndemnă stăruitor pe toţi cei de acolo să se salveze de toate relele neamului lor.D'deoarece, Cristos l-a făgăduit fiecăruia din voi cei care aţi fost chemaţi de Domnul Dumnezeul nostru, precum şi copiilor voştri, ba chiar şi celor din ţările îndepărtate!”|q&Atunci Petru a răspuns: „Fiecare din voi trebuie să se întoarcă de la păcat, să revină la Dumnezeu şi să fie botezat în numele lui Isus Cristos, pentru iertarea păcatelor. Atunci veţi primi şi voi darul acesta – Duhul Sfânt,*M%Aceste cuvinte ale lui Petru i-au mişcat profund. Adresându-se lui şi celorlalţi apostoli, oamenii au întrebat: „Fraţilor, ce trebuie să facem?”%$De aceea, spun răspicat tuturor din Israel, că Dumnezeu l-a făcut pe acest Isus, pe care voi l-aţi răstignit, să fie Mesia, Domnul!”D#până ce îţi voi aduce duşmanii la supunere totală.» "Nu, David nu se referea la el însuşi în cuvintele pe care le-am citat, fiindcă el nu s-a suit niciodată la ceruri. Ba mai mult, el a declarat următoarele: «Dumnezeu a vorbit Domnului meu, Mesia, şi i-a zis: Stai aici în onoare alături de mineJ~ !Iar acum stă pe tronul cel mai de cinste din cer, alături de Dumnezeu. Şi aşa cum a promis, Tatăl a trimis Duhul Sfânt – cu urmările pe care le vedeţi şi le auziţi şi voi astăzi.e}C El vorbea despre Isus şi noi toţi suntem martorii faptului că Isus a înviat din morţi.>|uDavid întrevedea viitorul îndepărtat şi prezicea învierea lui Mesia, spunând că sunetul lui Mesia nu avea să fie părăsit în iad iar trupul său nu avea să putrezească.N{Ci, el era un profet şi ştia că Dumnezeu făgăduise printr-un jurământ, imposibil de călcat, că unul din descendenţii lui David avea să fie Mesia şi să stea pe tronul lui David.\z1Scumpi fraţi, cugetaţi şi voi singuri! David nu se referea la el însuşi când rostea aceste cuvinte citate de mine, întrucât el a murit şi a fost îngropat, iar mormântul lui se află aici printre noi.dyATu îmi vei reda iarăşi viaţa şi-mi vei dărui o bucurie minunată în prezenţa ta.»{xoTu nu vei lăsa sufletul meu în iad şi nu vei îngădui ca trupul Sfântului tău Fiu să cunoască putrezirea.w)Nici nu e de mirare că inima-mi este plină de bucurie iar limba strigă laudele sale! Fiindcă ştiu că totul va fi bine cu mine la moarte.1v[Regele David l-a prezis pe Isus cu cuvintele: «Eu ştiu că Domnul e totdeauna cu mine. El mă ajută. Puterea măreaţă a lui Dumnezeu este aceea care mă susţine.$uAApoi Dumnezeu l-a eliberat de grozăviile morţii şi l-a adus din nou la viaţă, fiindcă moartea nu putea să-l ţină pe acest om în strânsoarea sa."t=Dar Dumnezeu, dând curs planului său dinainte hotărât, v-a lăsat să apelaţi la guvernul roman pentru a-l ţintui pe cruce şi a-l omorî pe Isus.;soO, bărbaţi ai Ierusalimului, ascultaţi! Dumnezeu l-a confirmat public pe Isus din Nazaret, prin faptul că a săvârşit minuni extraordinare prin el, după cum bine ştiţi.OrDar oricine cere îndurare de la Domnul o va avea şi va fi salvat.»|qqsoarele se va întuneca iar luna se va înroşi cum e sângele, înainte să vină cutremurătoarea Zi a Domnului.ipKIar eu voi face semne nemaipomenite în ceruri şi pe pământ – sânge, foc şi nori de fum;toaDa, Duhul Sfânt va veni peste toţi slujitorii mei, bărbaţi şi femei deopotrivă, şi ei vor profeţi.Un#«În zilele de pe urmă, a zis Dumnezeu, voi turna Duhul meu Sfânt peste întreaga omenire şi fiii şi fiicele voastre vor profeţi iar tinerii voştri vor avea vedenii şi bătrânii vor avea visuri.bm=Nicidecum. Ceea ce vedeţi voi aici a fost prezis cu secole înainte prin profetul Ioel:lUnii din voi afirmă că oamenii aceştia sunt beţi. Nu e adevărat. E prea devreme. Nu se îmbată nimeni la ora nouă dimineaţa!*kMAtunci Petru păşi înainte împreună cu cei unsprezece apostoli şi strigă mulţimii: „Oaspeţi şi locuitori ai Ierusalimului, ascultaţi cu toţii!pjY Dar alţii din mulţime îşi băteau joc, zicând: „Păi, ce să fie, sunt beţi şi atâta tot!”tia Stăteau aşa uluiţi, neştiind ce să creadă. „Ce-o fi putând să însemne asta?” se întrebau ei.|hq cretani şi arabi. Şi-i auzim pe toţi vorbind în limbile noastre, despre măreţele minuni ale lui Dumnezeu!”.gU Frigia, Pamfilia, Egipt şi din ţinuturile Libiei unde se vorbeşte limba cirenă, precum şi vizitatori de la Roma – atât evrei, cât şi evrei convertiţi – f Suntem adunaţi aici oameni de toate felurile – parţi, mezi, elamiţi, bărbaţi din Mesopotamia, Iudeea, Capadocia, Pont. Asia,deAşi totuşi uite că îi auzim vorbind în toate limbile ţărilor unde ne-am născut noi!udc„Cum e cu putinţă una ca asta?” au exclamat ei, „că doar toţi oamenii aceştia sunt din Galileea,-cSŞi când au auzit vuietul, au alergat în număr mare să vadă ce se petrece şi au rămas înmărmuriţi când i-au auzit pe ucenici vorbind în diferite limbi.b%Se aflau în Ierusalim de ziua aceea mulţi iudei cucernici, sosiţi din sânul multor comunităţi, pentru festivităţile religioase.-aSşi toţi cei aflaţi acolo s-au umplut de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în limbi necunoscute lor, căci Duhul Sfânt le-a dat această inspiraţie.g`GApoi au apărut nişte flăcări sau limbi de foc care s-au oprit deasupra capului fiecăruia_}s-a auzit deodată din văzduh un sunet ca vuietul puternic al unui uragan, care a umplut casa unde se strânseseră ei./^ YTrecuseră deja şapte săptămâni de la moartea şi învierea lui Isus şi a sosit şi ziua de Rusalii. Pe când se adunau credincioşii la un loc în acea zi,v] gApoi au tras la sorţi şi, în felul acesta, Matias a fost ales ca apostol alături de ceilalţi unsprezece.K\ în locul lui Iuda trădătorul, care s-a dus unde-i era locul.”C[ Apoi s-au rugat cu toţii să fie ales omul potrivit. „O, Doamne”, ziceau ei, „tu cunoşti fiecare inimă în parte; arată-ne pe care din aceşti bărbaţi l-ai ales tu ca apostol^Z 7Adunarea a desemnat doi bărbaţi: pe Iosif Iustus (numit şi Barsaba) şi pe Matias.Y 7de la primele noastre întâlniri cu Domnul, din vremea când a fost botezat de Ioan, până în ziua când a fost luat de la noi şi dus în cer.”SX !Aşadar, noi trebuie să alegem acum pe altcineva în locul lui Iuda, care să ni se alăture în calitatea noastră de martori ai învierii lui Isus. Să alegem pe cineva care a fost cu noi tot timpul,~W wPrezicerea regelui David referitoare la aceasta apare în Cartea Psalmilor, unde el spune aşa: «Casa să-i fie pustiită şi să nu mai locuiască nimeni în ea.» Şi iarăşi: «Sarcina sa să fie dată altuia care să o ducă mai departe.»V Vestea morţii lui s-a răspândit cu iuţeală printre toţi locuitorii Ierusalimului şi ei au numit locul acela: «Ogorul Sângelui.»U %El a cumpărat un ogor cu banii primiţi de pe urma trădării şi acolo a căzut în cap, a crăpat şi i s-au vărsat măruntaiele afară.%T GIuda era apostol, ca şi noi.S „Fraţilor, era nevoie să se împlinească Scripturile privitoare la Iuda, cel care l-a trădat pe Isus, călăuzind gloatele la locul unde se afla Isus, întrucât acest lucru fusese prezis cu mult înainte, de Duhul Sfânt, care vorbea prin gura regelui David.@R {Întrunirea aceasta de rugăciune a ţinut vreo câteva zile. În acest timp, într-o zi pe când erau adunaţi vreo sută douăzeci de oameni, Petru s-a ridicat şi le-a vorbit:QQ Mai multe femei, printre care şi mama lui Isus, erau şi ele de faţă.EP  Ajungând în oraş, au ţinut o întrunire de rugăciune în odaia de sus a casei unde stăteau. Iată numele celor care au fost prezenţi la întâlnire: Petru, Ioan, Iacob, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacob (fiul lui Alfeu), Simon (numit şi „Zilotul”), Iuda (fiul lui Iacob) şi fraţii lui Isus.O 5 Ei erau pe Muntele Măslinilor când s-au întâmplat acestea, aşa că au străbătut pe jos distanţa de vreun kilometru până la Ierusalim.@N { care li se adresară cu cuvintele: „Bărbaţi din Galileea, de ce staţi aici şi vă uitaţi la cer? Isus s-a suit în cer şi într-o zi se va întoarce exact aşa cum s-a dus!”M 3 Pe când se străduiau ei să mai apuce măcar o dată să-l vadă, deodată apărură în mijlocul lor doi bărbaţi îmbrăcaţi în mantii albe, L   La scurt timp după aceea, el a fost înălţat la cer şi a dispărut într-un nor, lăsându-i cu privirea aţintită în sus.K Dar după ce va veni Duhul Sfânt asupra voastră, voi veţi primi putere să predicaţi cu mare efect despre moartea şi învierea mea oamenilor din Ierusalim, de prin toată Iudeea, din Samaria şi chiar celor de la marginile pământului.”|J s„Tatăl fixează aceste date”, a răspuns el, „şi nu este treaba voastră să le cunoaşteţi.NI Altă dată când li s-a arătat, ei l-au întrebat: „Doamne, acum ai de gând să eliberezi pe Israel de sub stăpânirea Romei şi să ne restabileşti ca naţiune independentă?”H }„Ioan v-a botezat cu apă, le-a a-mintit el, dar voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt, peste câteva zile.”XG +La una din aceste întâlniri, el le-a spus să nu părăsească Ierusalimul până ce nu va veni Duhul Sfânt peste ei, ca împlinire a făgăduinţei Tatălui, lucru pe care-l discutase cu ei mai înainte.F 9În decursul celor patruzeci de zile de la răstignirea sa, el s-a arătat din când în când apostolilor, ca om, şi le-a demonstrat în multe feluri că el este într-adevăr cel pe care-l a-veau în faţă. Cu aceste ocazii, el le-a vorbit despre Împărăţia lui Dumnezeu. E până în ziua în care a fost înălţat la cer, după ce, prin Duhul Sfânt, le-a dat instrucţiuni ucenicilor pe care i-a ales.D În prima mea lucrare, preaalesule Teofil, am scris depre tot ce a început Isus să facă şi să-i înveţe pe oameniCŞi socotesc că dacă toate celelalte evenimente din viaţa lui Isus ar fi scrise, n-ar încăpea cărţile respective în toată lumea!BEu sunt ucenicul acela! Am văzut aceste evenimente şi le-am consemnat aici. Şi noi ştim cu toţii că am redat aceste lucruri exact.bA=Şi astfel s-a răspândit zvonul printre fraţi că ucenicul acela nu va muri. Dar nu asta a vrut Isus să spună. El a zis doar atât: „Dacă eu vreau să trăiască până ce vin eu, ţie ce-ţi pasă?”@Isus a răspuns: „Dacă eu vreau ca el să trăiască până mă întorc eu, ţie ce-ţi pasă? Tu urmează-mă pe mine.”[?/Petru l-a întrebat pe Isus: „Dar cu el ce va fi, Doamne? De ce moarte va muri?\>1Petru se întoarse împrejur şi-l zări pe ucenicul pe care-l iubea Isus urmându-l şi el; era acela care se aplecase atunci la cină să-l întrebe pe Isus: „Învăţătorule, care din noi te va trăda?”,=QIsus i-a spus aceasta ca să-i dea de ştire cu ce fel de moarte avea să moară, pentru a da slavă lui Dumnezeu. Apoi Isus îi spuse: „Urmează-mă!”s<_Adevărat, adevărat îţi spun, când erai mai tânăr, puteai face ce doreai şi te puteai duce oriunde-ţi voiai, dar când vei îmbătrâni, îţi vei întinde mâinile şi alţii te vor duce unde nu vei vrea să mergi.”;3Încă o dată el îl întrebă: „Simone, fiul lui Ioan, mă iubeşti tu?” Petru se întrista de felul cum puse Isus întrebarea a treia oară. „Doamne, tu îmi cunoşti inima şi ştii că te iubesc!” zise el. Atunci Isus îi zise: „Paşte oile mele.U:#Isus îi spuse a doua oară: „Simone, fiul lui Ioan, mă iubeşti tu cu adevărat?” „Da, Doamne, zise Petru, doar ştii că te iubesc.” «Atunci paşte oiţele mele»”, zise Isus.9!După micul dejun, Isus îi spuse lui Simon Petru: „Simone, fiul lui Ioan, mă iubeşti tu mai mult decât ceilalţi de aici?” „Da, Doamne, tu ştii că te iubesc.”, îi răspunse Petru. „Atunci, paşte mieluşeii mei”, îi spuse Isus.c8?Aceasta a fost a treia oară când Isus ni s-a arătat de la învierea dintre cei morţi.K7 Atunci Isus trecu pe la fiecare servindu-ne cu peşte şi pâine.K6 „Acum, haideţi luaţi o gustare de dimineaţă!”, le spuse Isus, şi nici unul din noi n-am îndrăznit să-l întrebăm dacă e chiar Domnul, fiindcă eram absolut siguri că e el.'5G Aşadar Simon Petru se duse şi trase plasa la mal. După numărătoarea lui, erau o sută cincizeci şi trei de peşti mari, totuşi năvodul nu se rupsese.T4! Aduceţi vreo doi peşti din cei prinşi de curând,” spuse Isus.s3_ Când am ajuns acolo, am observat că fusese aprins un foc şi se frigea peşte la el şi era şi pâine.r2]Ceilalţi am rămas în barcă şi am tras plasa până la ţărm, ca la vreo sută de metri depărtare.<1qAtunci eu i-am spus lui Petru: „E Domnul!” Auzind aceasta, Simon Petru îşi puse tunica (fiindcă era dezbrăcat până la brâu) şi sări în apă înotând până la mal.k0OAtunci el a zis: „Aruncaţi năvodul în partea dreaptă a corăbiei şi o să prindeţi mulţi peşti!” Am făcut cum ne-a zis şi n-am mai putut trage năvodul din apă, de greutatea peştelui, atât de mult era!_/7El strigă: „Aţi prins ceva peşte, băieţi?” „Nu”, am răspuns noi.f.ECând se crăpa de ziuă, am văzut un om stând pe ţărm dar n-am putut distinge cine era.-7Simon Petru zise: „Eu mă duc să pescuiesc.” „Venim şi noi”, am zis cu toţii într-un glas. Ne-am dus dar n-am prins nimic toată noaptea.&,EEra acolo un grup dintr-ai noştri – Simon Petru, Toma „Geamănul”, Natanael din Cana Galileii, fratele meu Iacob şi eu precum şi alţi doi ucenici.o+ YMai târziu, Isus le apăru din nou ucenicilor lângă Lacul Galileii. Iată cum s-a întâmplat:*)dar cele de faţă au fost consemnate pentru ca voi să credeţi că el este Mesia, Fiul lui Dumnezeu şi, crezând în el, să aveţi Viaţa.g)GUcenicii lui Isus au asistat la multe alte minuni, pe lângă cele scrise în cartea aceasta,(#Atunci Isus îi spuse: „Tu crezi fiindcă m-ai văzut, dar mai binecuvântaţi sunt aceia care nu m-au văzut şi totuşi cred.”7'i„Domnul meu şi Dumnezeul meu!” zise Toma.&5Atunci el i se adresă lui Toma: „Pune-ţi degetul în palmele mele. Pune-ţi mâna în coasta mea şi nu mai fi necredincios, ci crede!”P%Opt zile mai târziu ucenicii erau din nou împreună şi, de data aceasta, era şi Toma cu ei. Uşile erau încuiate, dar deodată, ca mai înainte, Isus stătu în mijlocul lor şi-i salută.|$qCând îi spuneau mereu: „L-am văzut pe Domnul” el răspundea: „Nu voi crede până ce nu voi vedea rănile lăsate de cuie în păunele lui – şi-mi voi pune degetele în ele – şi până ce nu-mi voi pune mâna în coasta lui.”c#?Unul din ucenici, Toma „Geamănul”, nu era acolo cu ceilalţi ucenici în acest timp.x"iDacă iertaţi cuiva păcatele, vor fi iertate, dacă refuzaţi să i le iertaţi, vor fi neiertate.”K!Apoi suflă asupra lor şi le spuse: „Luaţi Duh Sfânt. {El luă cuvântul din nou şi le spuse: „Aşa cum m-a trimis pe mine Tatăl, aşa vă trimit şi eu pe voi.”lQl le arătă mâinile şi coasta. Şi ce minunată a fost bucuria lor când l-au văzut pe Domnul!*MÎn seara aceea, ucenicii erau adunaţi cu uşile încuiate, de frica fruntaşilor evrei, când deodată, Isus se ivi în mijlocul lor. După ce-i salută,xiMaria Magdalena îi găsi pe ucenici şi le spuse: „L-am văzut pe Domnul!” Apoi le transmise mesajul lui.lQ„Nu mă atinge, o preveni el, căci nu m-am suit încă la Tatăl. Dar du-te şi găseşte-i pe fraţii mei şi spune-le că mă sui la Tatăl meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul meu şi la Dumnezeul vostru.”q[„Maria!”, zise Isus. Ea se întoarse atunci către el. „Învăţătorule!”, exclamă ea.C„De ce plângi? o întrebă el. Pe cine cauţi?” (Ea crezu că e grădinarul). „Domnule, spuse ea, dacă l-ai luat, spune-mi unde l-ai pus, să mă duc să-l iau.”xiEa aruncă o privire peste umăr şi observă că stă cineva în spatele ei. Era Isus, dar ea nu-l recunoscu.  „De ce plângi?”, o întrebară îngerii. „Fiindcă l-au luat pe Domnul meu şi nu ştiu unde l-au pus”, răspunse ea.”s_ văzu doi îngeri în mantii albe stând la capul şi la picioarele locului unde zăcuse trupul lui Isus. şi, între timp Maria se înapoiase la mormânt şi stătea afară plângând..Cum plângea ea aşa, se aplecă şi privi înăuntru,7 Ne-am dus acasăpY fiindcă până atunci nu ne dădurăm seama că Scripturile au spus, de fapt, că el avea să învie.KAtunci am intrat şi eu, am văzut şi am crezut că înviase –_7precum şi bandajul care acoperise capul lui Isus, făcut acum ghem şi pus deoparte.EAtunci sosi Simon Petru, şi el intră. Zări şi el pânzaiKM-am aplecat şi, privind înăuntru, am văzut pânza de în aruncată pe jos dar n-am intrat.>wEu l-am întrecut pe Petru şi am ajuns primul acolo..WNoi am alergat la mormânt să vedem. #Ea o luă la fugă şi ne găsi pe Simon Petru şi pe mine şi zise: „Au luat trupul Domnului din mormânt şi nu ştiu unde l-au pus!”4  cDuminică dis-de-dimineaţă, înainte de revărsatul zorilor, Maria Magdalena a venit la mormânt şi a găsit piatra răsturnată alături de intrarea în mormânt. !*Şi atunci, fiindcă venea Sabatul şi trebuiau să se grăbească – şi fiindcă mormântul era la îndemână – l-au aşezat în el. )Locul răstignirii era în apropiere de poiana cu măslini, unde se afla un mormânt nou, ce nu mai fusese folosit până atunci. 3(Împreună, ei înfăşurară trupul lui Isus într-o pânză lungă de în, îmbibată în mirodenii, cum era obiceiul de înmormântare la evrei.!;'Nicodim, cel care venise la Isus noaptea, merse şi el, aducând cu sine cincizeci de kilograme de ulei pentru îmbălsămare, făcut din mir şi aloe.  &După aceea, Iosif din Arimateea, – care, de teama conducătorilor evrei, fusese ucenic secret al lui Isus – s-a dus la Pilat şi i-a cerut permisiunea să coboare trupul lui Isus de pe cruce. Şi Pilat i-a dat voie. Deci el veni şi-l luă cu el.K%şi iarăşi „Îl vor privi pe acela pe care l-au străpuns.”ve$Soldaţii au procedat aşa împlinind Scriptura care zice: „Nici unul din oasele sale nu va fi zdrobit,”jM#Eu am văzut toate acestea şi am întocmit un raport exact pentru ca şi voi să puteţi crede."Cu toate acestea, unul dintre soldaţi îl străpunse în coastă cu o suliţă şi ţâşni afară sânge amestecat cu apă.mS!dar când ajunseră la el, observară că murise deja şi atunci pe ale sale nu i le mai zdrobiră.oW Aşadar, soldaţii veniră şi zdrobiră picioarele celor doi oameni răstigniţi împreună cu Isus,0YConducătorii evrei nu voiră să lase victimele să atârne acolo a doua zi, care era Sabat (şi încă un Sabat aparte, Paştele). Aşa că, îl rugară pe Pilat să dea ordin să li se zdrobească fluierele picioarelor pentru a le grăbi moartea şi astfel să poată fi coborâte cadavrele.lQDupă ce-l gustă, Isus spuse: „S-a sfârşit”, îşi plecă capul şi-şi dădu duhul.~'Se afla acolo un vas cu oţet şi atunci ei înmuiară un burete în el şi, punându-l în vârful unei crengi de isop, i-l duseră la buze.|}qIsus ştia că totul s-a terminat de acum şi, ca să se împlinească Scripturile, a zis: „Mi-e sete.”_|7Iar mie mi-a zis: „Iată mama ta.” Şi de atunci am luat-o la mine acasă.{Când a văzut Isus pe mama sa stând acolo alături de mine, prietenul său apropiat, i-a zis: „Iată fiul tău.”kzOLângă cruce stăteau: Maria, mama lui Isus, mătuşa sa, soţia lui Cleopa şi Maria Magdalena.^y5„Să dăm cu zarul să vedem cine o va câştiga.” Aceasta a împlinit Scriptura care zice: „Şi-au împărţit hainele mele între ei şi au dat cu zarurile pentru cămaşa mea.” Chiar aşa au făcut ei.MxDupă ce l-au răstignit, soldaţii au împărţit hainele sale în patru grămezi, câte una pentru fiecare din ei. Dar au zis: „Mantia să nu i-o rupem”, căci era fără nici o cusătură.RwPilat a răspuns: „Ce am scris am scris! Rămâne exact aşa cum e!”'vGAtunci mai marii preoţilor i-au zis lui Pilat: „Schimbă textul de pe placă din «Regele iudeilor» în «El a spus: eu sunt Regele iudeilor.»”;uoLocul unde a fost răstignit Isus era în apropierea oraşului, iar inscripţia era în ebraică, latină şi greacă, pentru ca să poată fi citită de cât mai mulţi oameni.jtMŞi Pilat aşeză o tăbliţă deasupra lui pe care scria: Isus din NAZARET, REGELE IUDEILOR.”tsaAcolo îl răstigniră împreună cu alţi doi, câte unul de fiecare parte a lui Isus, iar el în mijloc.Ur#Aşadar, în sfârşit el era al lor. Atunci, ei l-au scos afară din oraş, punându-i crucea în spate, până la locul cunoscut sub numele de „Căpăţâna” sau, pe evreieşte, „Golgota.” ~~}||-{{0zz yy%xwwwvv9uu;tsbrrX1WWV\UU-TTBSSRbQ}PPNN2ML}KKpJJgII HH6GFFEErDCCPBBjAAF@@U?>>=<-zZn  7 ZEW) &Dar când aflară că Petru e prin apropiere, chiar în Lida, trimiseră doi bărbaţi să-l roage stăruitor să se întoarcă cu ei la Iopa. 3 %Cam în vremea aceasta, ea se îmbolnăvi şi muri. Prietenii ei o pregătiră de înmormântare şi o aşezară pe catafalc, într-o odaie de sus. 5 $În cetatea Iopa, era o femeie numită Dorea („Gazela”), o credincioasă care întotdeauna făcea bine altora, mai cu seamă celor săraci. y #Atunci întreaga populaţie a Lidei şi a Saronului s-a întors spre Domnul când l-a văzut pe Enea umblând din nou. { "Petru îi spuse: „Enea! Isus Cristos te-a vindecat. Scoală-te şi fă-ţi patul! Şi el fu vindecat în clipa aceea.k O !Acolo, a întâlnit un om cu numele de Enea, un paralitic care nu se ridicase din pat de opt ani.# Petru cutreiera din loc în loc ţinuturile, vizitându-i, şi în această călătorie a ajuns şi la credincioşii din oraşul Lida.  Între timp, biserica a avut un răgaz de pace pe tot cuprinsul Iudeii, Galileii şi Samariei, vreme în care şi-a sporit forţele şi numărul membrilor. Credincioşii au învăţat cum să umble în teama de Domnul şi în mângâierea Duhului Sfânt.  Când au auzit însă ceilalţi credincioşi de această primejdie, l-au dus la Cezareea; apoi l-au trimis acasă la el în Tars.'G predicând cu îndrăzneală în numele Domnului. Dar mai târziu, nişte evrei care vorbeau limba greacă, cu care polemizase el, au complotat să-l omoare.gG Atunci l-au acceptat, şi după aceea putea fi văzut tot timpul împreună cu credincioşii,:m Atunci Barnaba l-a dus la apostoli şi le-a spus cum îl văzuse Pavel pe Domnul în drum spre Damasc, ce-i spusese Domnul şi cum a predicat cu convingere în numele lui Isus. Ajungând la Ierusalim, el încercă să ia legătură cu credincioşii, dar tuturor le era frică de el. Credeau că e un impostor.   Astfel, în timpul nopţii câţiva prozeliţi de-ai săi l-au coborât într-un coş, printr-o spărtură din zidul cetăţii. Dar Pavel fu înştiinţat de planurile lor, anume că pândeau la porţile oraşului, zi şi noapte, gata să-l asasineze.T! După un timp, conducătorii evrei şi-au pus în gând să-l omoare.,~Q Pavel predica cu tot mai multă înflăcărare şi evreii din Damasc n-au putut combate dovezile aduse de el potrivit cărora, într-adevăr, Isus este Cristosul.}1 Toţi cei care-l auzeau rămâneau uimiţi. „Nu e acesta cel care-i persecuta atât de aprig pe ucenicii lui Isus la Ierusalim?” întrebau ei. „În plus mai auzim că şi aici ar fi venit să-i aresteze pe toţi şi să-i ducă în lanţuri la mai-marii preoţilor.”|3 şi apoi plecă imediat la sinagogă să spună la toţi cei de acolo Vestea cea Bună despre Isus – că într-adevăr el este Fiul lui Dumnezeu._{7 Apoi mâncă şi prinse putere. Rămase cu credincioşii din Damasc vreo câteva zilezy Într-o clipită (ca şi când i-ar fi căzut nişte solzi de pe ochi) Pavel văzu din nou şi fu botezat numaidecât.hyI Astfel, Anania plecă şi, găsindu-l pe Pavel, îşi puse mâinile peste el şi zise: „Frate Pavel, Domnul Isus, care ţi-a apărut pe drum, m-a trimis ca să fii umplut cu Duhul Sfânt şi să-ţi recapeţi vederea.”Mx Şi îi voi arăta cât va trebui să sufere pentru mine.”Lw Dar Domnul i-a zis:„Du-te şi fă cum ţi-am spus, căci Pavel e unealta aleasă de mine să-mi ducă mesajul la urechile neamurilor şi înaintea regilor, precum şi la poporul Israel./vW şi am prins de veste că are la el mandate de arestare de la mai-marii preoţilor, prin care este împuternicit să-i aresteze pe toţi credincioşii din Damasc!”vue „Vai, Doamne,” exclamă Anania, „dar am auzit ce groaznic s-a purtat el cu credincioşii din Ierusalimt! fiindcă i-am arătat viziunea unui om, pe nume Anania, care intră şi-şi pune mâinile peste el, ca să-şi recapete vederea!”Is  Şi Domnul îi spuse: „Du-te până la Strada Dreaptă şi vei găsi acolo casa unui om, numit Iuda, şi întreabă de unul Pavel din Tars. El mi se roagă chiar în clipa de faţă,'rG Acum, era în Damasc un credincios pe nume Anania. Domnul i-a vorbit într-o viziune, strigându-l: „Anania!” „Da, Doamne!” răspunse el.vqe şi rămase acolo trei zile, orb în continuare, fără să mănânce şi fără să bea în tot acest timp.dpA Când se ridică Pavel de jos, constată că e orb. Trebui să fie dus de mână la DamascpoY Oamenii care erau cu Pavel au amuţit de uimire, întrucât au auzit o voce dar n-au văzut pe nimeni.wng Acum ridică-te şi du-te în oraş, să aştepţi acolo instrucţiunile pe care am să ţi le dau.” m „Cine eşti, tu, învăţătorule?”, întrebă Pavel. Şi vocea răspunse: „Eu sunt Isus, cel pe care-l prigoneşti!vle El căzu la pământ şi auzi o voce din cer, zicându-i: „Pavele! Pavele! De ce mă persecuţi?”ykk Pe când se apropia de Damasc cu această misiune, deodată a strălucit asupra sa o lumină orbitoare din cer.pjY A cerut o scrisoare adresată sinagogilor din Damasc, prin care solicita colaborarea acestora la prigonirea tuturor credincioşilor aflaţi acolo, atât bărbaţi, cât şi femei, spre a-i aduce la Ierusalim, legaţi în lanţuri.i 7 Dar Saul, suflând peste tot ameninţări şi înverşunat să-i nimicească pe creştini până la unul, s-a dus la marele preot din Ierusalim.h#(Între timp, Filip s-a trezit în localitatea Azot. A predicat Evanghelia, acolo şi în toate celelalte oraşe până a ajuns la Cezareea.#g?'Când ieşiră din apă, Duhul Domnului îl răpi pe Filip şi eunucul nu-l mai văzu, dar porni mai departe la drum, bucurându-se nespus în inima lui.Qf&Apoi opri carul şi amândoi coborâră în apă şi Filip îl boteză."e=%„Nimic nu te împiedică, răspunse Filip, dacă crezi din toată inima.” Şi eunucul a zis: „Da, cred că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu!”d1$Cum mergeau aşa, au ajuns la un moment dat lângă o mică oază de apă şi eunucul a zis: „Iată apă! Ce mă împiedică să fiu botezat?”c#Astfel, Filip a plecat de la acest text al Scripturii şi apoi s-a referit la multe alte pasaje, spre a-i vorbi despre Isus.cb?"Eunucul l-a întrebat pe Filip: „Isaia se referă aici la el însuşi sau la altcineva?7ag!În umilirea ce i s-a adus, i-a fost refuzată dreptatea; şi cine va putea exprima răutatea poporului din generaţia sa? Fiindcă viaţa i-a fost luată de pe pământ.”B`} Pasajul din Scriptură pe care îl citea era acesta: „El a fost dus ca o oaie la tăiere, şi, precum mielul e fără grai în faţa celor care-l tund, aşa nu şi-a deschis el gura.:_m„Bineînţeles că nu!” răspunse omul. „Cum aş putea înţelege dacă nu are cine să mă înveţe?” Şi se rugă de Filip să urce în car şi să ia loc lângă el.]^3Filip alergă şi auzi ce citea omul şi-l întrebă: „Înţelegi ce citeşti?”]]3Duhul Sfânt i-a spus lui Filip: „Du-te într-acolo şi mergi alături de car!”`\9şi se întorcea acum în carul său, citind cu voce tare din cartea profetului Isaia.d[AEl a făcut cum i s-a spus, când, ce să vezi, cine venea pe drum, dacă nu însuşi Ministrul de finanţe al Etiopiei, un eunuc cu mare autoritate sub regina Candace. El fusese la Ierusalim să se închine la templu,0ZYÎn ce-l priveşte pe Filip, un înger al Domnului i-a zis: „Ieşi la drumul ce duce din Ierusalim prin Deşertul Gaza, ca să soseşti acolo pe la amiază.”JY După ce au mărturisit şi au predicat în Samaria, Petru şi Ioan s-au întors la Ierusalim, poposind pe drum în câteva sate samaritene ca să le predice şi lor Evanghelia (vestea bună).{XoRăspunzând, Simon a zis: „Rugaţi-vă voi la Domnul pentru mine, să nu vină peste mine tot ce aţi spus.”[W/Fiindcă văd că eşti plin de amărăciune şi prins în lanţul păcatului.”{VoPocăieşte-te, deci, de această răutate a ta şi roagă-te Domnului, poate îţi va ierta gândul inimii tale.yUkTu n-ai nici parte, nici sorţ în slujba aceasta, pentru că inima ta nu este dreaptă înaintea lui Dumnezeu.TDar Petru a răspuns: „Banii tăi să piară împreună cu tine, fiindcă ai crezut că darul lui Dumnezeu se poate cumpăra cu bani!S„Daţi-mi şi mie puterea aceasta, exclamă el, ca atunci când îmi pun şi eu mâinile peste oameni, să primească Duhul Sfânt.”>RuCând a văzut Simon lucrul acesta – că Duhul Sfânt se primeşte atunci când apostolii îşi puri mâinile peste capul oamenilor – a oferit bani să cumpere puterea aceasta.lQQAtunci Petru şi Ioan şi-au pus mâinile peste credincioşii aceia şi ei au primit Duhul Sfânt.hPIfiindcă nu venise încă peste ei. Ei nu fuseseră botezaţi decât în numele Domnului Isus.QOcare, când au venit, s-au rugat pentru ei să primească Duhul Sfânt,N!Când au auzit apostolii, care erau în Ierusalim, că Samaria a primit Cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru şi pe Ioan,M Şi însuşi Simon a crezut şi a fost botezat. Şi-l urma pe Filip peste tot, uimit de marile semne şi minuni pe care le făcea acesta.(LI Dar când au crezut mesajul pe Filip, care vestea evanghelia privitoare la împărăţia lui Isus Cristos, au fost botezaţi, atât bărbaţi, cât şi femei.ZK- Şi samaritenii luau aminte la el pentru că-i uimise multă vreme cu magia lui.J1 Era un om cu mare influenţă şi foarte mândru din pricina lucrurilor uimitoare pe care le putea face, zicând că el însuşi este cineva mare.FI Un om, pe nume Simon, fusese ani de zile, un mare vrăjitor.3Haşi a fost mare bucurie în oraşul acela.0GYMulte duhuri rele au fost izgonite, scoţând ţipete când îşi părăseau victimele, şi mulţi din cei care fuseseră paralizaţi ori şchiopi au fost vindecaţi;qF[Mulţimi de oameni ascultau cu atenţie ce avea să le spună, din pricina minunilor pe care le făcea.eECFilip, bunăoară, s-a dus în oraşul Samaria şi le-a vorbit locuitorilor despre Cristos.~DuDar credincioşii care fugiseră din Ierusalim s-au răspândit peste tot, predicând Vestea Bună despre Isus.\C1Saul era ca un sălbatic, alergând pretutindeni şi făcând ravagii printre credincioşi, pătrunzând chiar şi în casele lor, târând afară bărbaţi şi femei deopotrivă şi aruncându-i în temniţă.dBA(Dar nişte evrei evlavioşi veniră şi, cu adâncă durere, îl îngropară pe Ştefan.)A Saul a fost întru totul de acord cu omorârea lui Ştefan. Şi în ziua aceea se porni un mare val de persecuţii împotriva credincioşilor, care cuprinse biserica din Ierusalim. Cu excepţia apostolilor, toţi fugiră în Iudeea şi Samaria.y@k}:şi l-au târât afară din oraş să-l ucidă cu pietre. Martorii oficiali – călăii – şi-au scos hainele şi le-au aşezat la picioarele unui tânăr cu numele de Saul (Pavel).z=m9Atunci ei s-au năpustit asupra lui, astupându-şi urechile cu mâinile şi acoperindu-i vocea cu urletele lor,<w8Şi le-a spus: „Priviţi, văd cerurile deschise şi pe Isus, Mesia, stând alături de Dumnezeu, la dreapta sa!”n;U7Dar Ştefan, plin de Duhul Sfânt, şi-a aţintit privirea spre cer şi a văzut slava lui Dumnezeu.:)6Conducătorii evrei s-au aprins de mânie, în faţa acestor învinuiri ale lui Ştefan, şi au scrâşnit din dinţi ca nişte apucaţi.j9M5Da, voi dinadins aţi distrus legile lui Dumnezeu, deşi v-au fost date din mâna îngerilor.”g8G4Numiţi un singur profet pe care strămoşii voştri să nu-l fi persecutat! I-au omorât până şi pe cei care au prezis venirea celui neprihănit – a lui Mesia, pe care voi l-aţi trădat şi l-aţi ucis mişeleşte.d7A3Oameni încăpăţânaţi ce sunteţi, cu inimile şi urechile netâiate împrejur! Oare trebuie să vă împotriviţi veşnic Duhului Sfânt? Părinţii voştri s-au împotrivit lui, şi tot aşa faceţi şi voi!86k2Oare n-am făcut eu şi cerul şi pământul?»D51«Cerul este tronul meu, zice Domnul prin profeţii săi, şi pământul este scăunelul pentru picioarele mele. Ce fel de casă ai putea tu zidi? Întreabă Domnul. Aş locui eu în ea?L40Totuşi Dumnezeu nu locuieşte în temple făcute de mâna omului.F3/Dar Solomon a fost acela care l-a construit până la urmă.2.Dumnezeu l-a binecuvântat nespus pe David, iar David a cerut privilegiul de a clădi un templu permanent pentru Dumnezeul lui Iacob.J1 -Peste ani şi ani, când losua a condus bătălia împotriva celorlalte neamuri păgâne, tabernacolul a fost luat şi dus cu ei în noul teritoriu şi folosit până în vremea Regelui David.%0C,Strămoşii noştri au avut cu ei tabernacolul mântuirii în peregrinările lor prin pustiu, în el ţineau tăbliile de piatră pe care erau scrise cele Zece Porunci. Construcţia aceasta a fost ridicată în strictă conformitate cu planul pe care i-l arătase îngerul lui Moise.k/O+Nicidecum, căci adevăratul tău interes era îndreptat înspre zeii păgâni – Moloh, zeul-stea Remfan şi toate chipurile pe care ţi le-ai făcut. Aşa că, te voi trimite în captivitate, departe, dincolo de Babilon.»2.]*Atunci Dumnezeu s-a îndepărtat de ei şi i-a abandonat, lăsându-i să se închine soarelui, lunii şi stelelor ca fiind dumnezeii lor! Asta e în acord cu ce s-a scris în cartea profeţilor: «Mie mi-ai adus tu, Israele, jertfe în decursul celor patruzeci de ani petrecuţi în pustiu?x-i)Astfel, au făcut un idol cu chip de viţel, i-au adus jertfe şi s-au bucurat de lucrul pe care-l făcuseră./,W(I-au spus lui Aaron: «Fă-ne idoli, să avem nişte zei, care să ne ducă înapoi, deoarece nu ştim ce s-a întâmplat cu acest Moise, care ne-a scos din Egipt.»_+7'Dar părinţii noştri l-au respins pe Moise şi au voit să se întoarcă în Egipt.Y*+&Cât de adevărat s-a dovedit acest fapt, căci în pustiu însuşi Moise a acţionat ca mediator între poporul Israel şi îngerul care le dăduse Legea lui Dumnezeu, Cuvântul cel Viu de pe Muntele Sinai.s)_%Moise însuşi spusese poporului Israel: «Dumnezeu va ridica dintre fraţii voştri un profet ca mine.»!(;$Apoi, prin intermediul multor minuni el i-a condus afară din Egipt şi i-a trecut Marea Roşie şi au rătăcit prin pustiu, timp de patruzeci de ani.v'e#Şi astfel, Dumnezeu l-a trimis înapoi pe acelaşi om pe care poporul îl respinsese mai înainte, cu cuvintele: «Cine te-a pus pe tine dregător peste noi ca să ne judeci?» Moise le-a fost trimis ca salvator şi conducător al lor.&%"Eu am văzut chinul poporului meu din Egipt. I-am auzit strigătele şi m-am coborât să-l scap. Vino, fiindcă te voi trimite în Egipt.»S%!Domnul însă i-a zis: «Descalţă-te, fiindcă stai pe pământ sfânt.$' «Eu sunt Dumnezeul strămoşilor tăi – al lui Avraam, Isaac şi Iacob.» Moise a început să tremure şi n-a mai cutezat să privească.#{Moise a văzut-o şi s-a întrebat ce poate fi. Alergând să vadă despre ce e vorba, glasul lui Dumnezeu l-a strigat:"/Patruzeci de ani mai târziu, în deşertul de lângă Muntele Sinai, un înger i s-a arătat lui Moise într-o flacără de foc a unui rug.!În faţa acestei situaţii, Moise a fugit din ţară şi s-a stabilit în ţinutul Madian, unde i s-au născut cei doi fii.Y +Nu cumva ai să mă ucizi şi pe mine cum l-ai ucis ieri pe egipteanul acela?»'Dar omul care era vinovat i-a spus lui Moise să-şi vadă de treabă. «Cine te-a pus pe tine dregător, ca să ne judeci? l-a întrebat el.zmA doua zi, a repetat vizita şi a văzut, de data asta, doi israeliţi care se băteau. A intervenit şi a încercat să-i împace. «Oameni buni, le-a zis el, voi sunteţi fraţi şi nu se cade să vă bateţi în halul ăsta. Nu e bine!»El credea că fraţii săi îşi vor da seama că Dumnezeu l-a trimis să le vină în ajutor, dar nu s-a întâmplat aşa.nUÎn timpul vizitei, a zărit un egiptean maltratând un israelit. Atunci Moise l-a ucis pe egiptean.1Într-o zi, cu puţin timp înainte de a împlini patruzeci de ani, i-a venit în minte gândul de a-şi vizita fraţii, respectiv poporul Israel,uciniţiindu-l în toată înţelepciunea egiptenilor. Astfel, el a devenit un mare prinţ şi un bun orator.1şi când, în cele din urmă, n-au mai putut să-l ţină ascuns şi au fost nevoiţi să-l abandoneze, l-a găsit fiica regelui şi l-a adoptat,'Cam în vremea aceea, s-a născut Moise – un copil de o frumuseţe ieşită din comun. Părinţii săi l-au ascuns acasă trei luni de zilexiRegele acesta a uneltit împotriva neamului nostru, forţând părinţii să-şi abandoneze copiii pe câmpii.U#mai târziu, a fost încoronat un rege care nu avea cunoştinţă de Iosif.KPe măsură ce se apropia vremea ca Dumnezeu să-şi împlinească făgăduinţa făcută lui Avraam de a-i elibera urmaşii din sclavie, poporul evreu se înmulţea foarte mult în Egipt; Toţi au fost transportaţi la Sichem şi îngropaţi în mormântul cumpărat de Avraam de la fiii lui Hamor, tatăl lui Sichem.]3Aşadar, Iacob a ajuns în Egipt, unde a murit, atât el, cât şi toţi fiii săi.%CAtunci Iosif a trimis după tatăl său Iacob şi toate familiile fraţilor lui, să vină şi ei în Egipt – în total şaptezeci şi cinci de persoane.   Când s-au dus a doua oară, Iosif şi-a dezvăluit identitatea faţă de fraţii săi şi aceştia au fost primiţi de Faraon.}s Iacob a auzit că în Egipt se mai găseau grâne şi şi-a trimis îndată fiii să cumpere pentru toată familia. Dar s-a pornit o foamete în Egipt şi în Canaan iar strămoşii noştri au trecut prin mari suferinţe. Când li s-a terminat hrana,3 şi l-a izbăvit din toate chinurile sale, dându-i trecere la Faraon, regele Egiptului. De asemenea, Dumnezeu i-a dat lui Iosif o înţelepciune deosebită, aşa încât a fost numit de Faraon guvernator peste întreg Egiptul şi responsabil peste toate treburile palatului.v e Oamenii aceştia erau foarte invidioşi pe Iosif şi l-au vândut ca sclav în Egipt. Dar Dumnezeu era cu eld ADumnezeu, de asemenea, i-a dat lui Avraam, cu acea ocazie, porunca circumciziei, ca mărturie a legământului încheiat între Dumnezeu şi poporul lui Avraam. Şi astfel, Isaac, fiul lui Avraam, a fost circumcis la opt zile de la naştere. Isaac a devenit tatăl lui Iacob iar Iacob a fost tatăl celor doisprezece patriarhi ai poporului evreu.; o«Dar voi pedepsi naţiunea care-i robeşte, i-a spus Dumnezeu, şi după aceea poporul meu se va întoarce pe pământul acesta al Israelului. Şi mi se va închina mie aici.»' GDar tot Dumnezeu i-a mai spus că urmaşii lui aveau să părăsească ţinutul acesta, trăind într-o ţară străină, ca robi, timp de patru sute de ani.a ;dar nu i-a dat avere, nici măcar o palmă de pământ. Cu toate acestea, Dumnezeu făgăduise că în cele din urmă întrega ţară avea să-i aparţină, lui şi descendenţilor lui, deşi el încă n-avea copii!3_Astfel, a părăsit pământul chaldeenilor şi a trăit la Haran, în Siria, până la moartea tatălui său. Apoi Dumnezeu l-a adus încoace, pe pământul Israelului,.Uînainte de a pleca în Haran şi i-a spus să-şi părăsească patria, să-şi ia rămas bun de la rude şi să pornească spre o ţară pe care i-o va arăta El.taIată ce a răspuns Ştefan: „Slăvitul Dumnezeu s-a arătat strămoşului nostru Avraam în Mesopotamia[ 1Atunci marele preot l-a întrebat: „Sunt adevărate învinurile acestea?”  În clipa aceea, toate persoanele aflate în camera de consiliu au văzut faţa lui Ştefan strălucind ca aceea a unui înger!'GIată mărturia lor mincinoasă: „L-am auzit pe omul acesta afirmând că Isus din Nazaret va distruge Templul şi va desfiinţa toate legile lui Moise.”y Martorii mincinoşi au declarat că Ştefan a vorbit tot timpul împotriva templului şi împotriva legilor lui Moise. 9 Învinuirea aceasta a aţâţat furia gloatelor împotriva lui Ştefan şi atunci conducătorii evrei l-au arestat, târându-l în faţa Consiliului.B} De aceea, aduseră înăuntru nişte oameni care să depună mărturie mincinoasă împotriva lui, susţinând că l-ar fi auzit pe Ştefan blestemând pe Moise, şi chiar pe Dumnezeu.hI Dar nici unul din ei nu fu în stare să ţină piept înţelepciunii şi duhului lui Ştefan. ~  Dar într-o zi, câţiva membri ai cultului evreiesc al „izbăviţilor” au început o discuţie polemică cu el, la care se alăturară în curând nişte evrei din Cirena şi din Egipt, de la Alexandria, precum şi din provincia Cilicia şi din Asia.} Ştefan, bărbatul atât de plin de credinţă şi de puterea Duhului Sfânt, făcea minuni impresionante printre oameni.:|mMesajul lui Dumnezeu se predica în cercuri tot mai largi de ascultători iar numărul ucenicilor creştea enorm la Ierusalim; numeroşi preoţi iudei fură şi ei convertiţi.{-Aceşti şapte fraţi fură înfăţişaţi apostolilor, care se rugară pentru ei şi-şi puseră mâinile peste ei în semn de binecuvântare.&zEPropunerea păru înţeleaptă întregii adunări şi ei aleseră pe următorii: Ştefan (un om plin de credinţă şi de Duhul Sfânt), Filip, Prohorus, Nicanor, Timon, Parmenas, Nicolaus din Antiohia (un ne-evreu convertit la credinţa iudaică, care între timp devenise creştin).lyQAtunci noi vom putea să ne petrecem timpul în rugăciune, predicând şi învăţând pe oameni.bx=Priviţi atent în jurul vostru, iubiţi fraţi, şi alegeţi şapte bărbaţi înţelepţi şi plini de Duhul Sfânt, care se bucură de consideraţia tuturor; iar noi îi vom numi responsabili cu treburile acestea.^w5Drept urmare, cei doisprezece convocară o şedinţă cu toţi credincioşii. „Noi avem datoria să folosim timpul nostru în vestirea Cuvântului, şi nu să administrăm programe de alimentaţie, spuseră ei.3v aÎnsă odată cu creşterea rapidă a numărului credincioşilor, se iviră şi semne de nemulţumire. Cei care vorbeau numai greaca se plângeau că văduvele din mijlocul lor erau victimele unor discriminări şi că nu primeau aceeaşi cantitate de hrană ca văduvele care vorbeau ebraica.vue*Şi în fiecare zi, în templu şi în oraş, ei continuau să înveţe şi să predice că Isus este Mesia. t )Ei părăsiră sala de consiliu plini de bucurie că Dumnezeu îi socotise vrednici să suporte ocări pentru numele său.bs=(Consiliul acceptă sfatul lui, îi chemă înăuntru pe apostoli, ordonă să fie bătuţi şi apoi le spuse să nu mai vorbească niciodată în numele lui Isus, după care, în sfârşit, le dădu drumul să plece.r7'Dar dacă sunt de la Dumnezeu, voi nu veţi fi în stare să-i opriţi şi s-ar putea să vă treziţi că luptaţi chiar împotriva lui Dumnezeu.”;qo&Prin urmare, sfatul meu este următorul: lăsaţi-i pe oamenii aceştia în pace. Dacă învăţătura şi faptele lor sunt venite de la ei înşişi, curând vor fi dărâmate.8pi%După el, în vremea recensământu-lui veni Iuda din Galileea. Şi acesta şi-a atras de partea sa un număr de adepţi, dar apoi a murit iar adepţii lui au fost risipiţi.So$Fiindcă, în urmă cu câtva timp, era unul Teuda, care se pretindea mare. I s-au mai alăturat alţi patru sute, dar el a fost ucis iar adepţii lui au fost împrăştiaţi fără vărsare de sânge.n#Apoi se adresă colegilor săi cu cuvintele: „Bărbaţi israeliţi, aveţi grijă ce intenţionaţi să faceţi cu oamenii aceştia! m "Dar unul din membrii sfatului, un fariseu pe nume Gamaliel (specialist în drept religios şi o figură foarte populară în sânul maselor) s-a ridicat în picioare şi a cerut ca apostolii să fie daţi afară din sala de consiliu cât timp va vorbi el.klO!La auzul acestor cuvinte, Consiliul fu cuprins de furie şi hotărâră să-i omoare pe apostoli. k Iar noi suntem martori ai acestor lucruri, dimpreună cu Duhul Sfânt, pe care Dumnezeu îl dă tuturor celor ce ascultă de el.”8jiApoi, cu mare putere, Dumnezeu l-a înălţat la poziţia de Prinţ şi Salvator, pentru ca poporul Israel să aibă prilejul să se pocăiască şi să i se ierte păcatele.niUDumnezeul strămoşilor noştri l-a înviat pe Isus, după ce voi l-aţi ucis, pironindu-l pe cruce.whgDar Petru şi apostolii au răspuns aşa: „Noi trebuie să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de oameni. g9„Nu v-am spus oare să nu mai predicaţi niciodată despre acest Isus?” se răsti la ei marele preot. „Dar voi în loc să vă supuneţi, aţi împânzit Ierusalimul cu învăţătura voastră şi urmăriţi să aruncaţi asupra noastră vina pentru moartea acestui om!”+fQaducându-i înaintea Consiliului.,eQCăpitanul plecă împreună cu soldaţii săi şi-i aresta (fără violenţă, deoarece se temeau că-i va ucide poporul dacă se poartă urât cu ucenicii)dwAtunci sosi cineva cu ştirea că oamenii pe care-i întemniţaseră sunt liberi în templu, unde predică poporului.5ccCând auziră asta căpitanul soldaţilor şi mai-marii preoţilor, îşi ieşiră din minţi, neştiind ce-o să mai urmeze şi când se vor termina toate aceste lucruri. b „Uşile închisorii erau încuiate şi santinelele păzeau afară, dar când am deschis porţile, nu era nimeni înăuntru!”ayDar când sosi poliţia la închisoare, oamenii nu mai erau acolo, şi astfel se întoarseră la Consiliu, raportând:`+Ei sosiră la templu în zorii zilei şi imediat începură să predice. Mai târziu, în cursul aceleiaşi dimineţi, a sosit la templu marele preot cu suita lui şi, convocând Consiliul evreiesc şi întregul senat, a trimis după apostoli să fie aduşi la judecată.Q_„Duceţi-vă acum în templu şi predicaţi despre viaţa aceasta!”x^iDar un înger al Domnului a venit noaptea, a deschis porţile închisorii şi i-a scos afară. Apoi le-a spus:E]şi i-au arestat pe apostoli, aruncându-i în închisoare.\Marele preot împreună cu rudele şi prietenii săi saduchei au reacţionat cu invidie violentă la aceste evenimente/[WVeneau foarte mulţi şi din suburbiile Ierusalimului, aducându-şi bolnavii din familie şi pe cei posedaţi de demoni; şi toţi, până la unul, erau vindecaţi.$ZABolnavii erau scoşi în stradă pe paturile sau pe rogojinile lor, pentru ca măcar umbra lui Petru să cadă peste unii din ei când trecea el pe acolo.eYCŞi tot mai mulţi credincioşi veneau la Domnul, grupuri numeroase de bărbaţi şi femei.X Ceilalţi credincioşi însă nu îndrăzneau să li se alăture, deşi toţi aveau cea mai mare consideraţie pentru ei.7Wg În vremea aceasta, apostolii se adunau regulat la Templu, în zona cunoscută sub numele de încăperea lui Solomon şi săvârşeau minuni nemaiauzite printre oameni.hVI O groază mare cuprinse întrega biserică şi pe ceilalţi care auziseră ce s-a întâmplat.7Ug Cât ai clipi din ochi ea se prăbuşi la pământ, moartă. Tinerii intrară şi, văzând că murise, o scoaseră afară şi pe ea şi o îngropară alături de soţul ei.T- Şi Petru zise: „Cum de-a putut să vă treacă prin cap una ca asta, ţie şi soţului tău, să puneţi la încercare capacitatea Duhului lui Dumnezeu de a şti ce se petrece? Adineauri au ieşit tinerii care ţi-au îngropat soţul şi te vor îngropa şi pe tine.”S5Petru îi puse întrebarea: „Ascultă, e adevărat că aţi vândut pământul cu atâta?” „Da”, răspunse ea, „cu atâta l-am vândut.”YR+Cam la trei ore după aceea sosi şi nevasta lui, neştiind ce se întâmplase.aQ;şi cei mai tineri îl acoperiră cu un cearşaf, îl duseră afară şi-l îngropară.aP;De îndată ce auzi Anania aceste cuvinte, căzu mort la pământ. Toţi se îngroziră`O9A ta era averea, fie că voiai s-o vinzi, fie că nu. După ce ai vândut-o, erai liber să hotărăşti cât să dai. Cum de te-ai încumetat să faci o asemenea faptă? Nu pe noi ne-ai minţit, ci pe Dumnezeu.”NDar Petru a zis: „Anania, Satana ţi-a umplut inima. Când ai declarat că acesta e preţul întreg, l-ai minţit pe Duhul Sfânt.*MMşi a adus numai o parte din bani, susţinând că acesta e preţul întreg obţinut din vânzare. (Soţia lui se învoise cu el asupra acestei înşelăciuni.)wL iSpre deosebire de acesta, un bărbat pe nume Anania (cu soţia sa Safira), a vândut nişte proprietăţi~Ku%El era unul din cei care şi-a vândut pământul şi a adus banii apostolilor pentru a fi împărţiţi la săraci.?Jw$Bunăoară, era unul Iosif (pe care apostolii l-au numit Barnaba, ceea ce înseamnă „fiul mângâierii”, ce se trăgea din tribul leviţilor şi era originar din insula Cipru).JI #şi aduceau banii apostolilor, pentru a-i ajuta pe cei lipsiţi.\H1"şi nu era sărăcie, fiindcă toţi cei care posedau pământ ori case le vindeauG-!Iar apostolii ţineau predici pline de viaţă despre învierea Domnului Isus şi între toţi credincioşii domnea cu putere harul lui Dumnezeu$FA Toţi credincioşii aveau o singură simţire şi un singur gând şi nici unul nu se considera stăpân pe avutul său; toţi împărţeau ce aveau..EUDupă rugăciunea aceasta, clădirea unde erau adunaţi s-a cutremurat şi toţi s-au umplut de Duhul Sfânt şi au predicat cu îndrăzneală mesajul lui Dumnezeu.~Duşi trimite-ţi puterea ta vindecătoare. Facă-se, prin numele sfântului tău fiu Isus, multe semne şi minuni.”wCgŞi acum, o, Doamne, auzi-le ameninţările şi dăruieşte supuşilor tăi tot curajul când propovăduiesc,|BqEi nu se vor da înapoi de la nici o faptă pe care tu, în înţeleaptă ta putere, le vei îngădui să o facă.{AoTocmai asta se întâmplă azi în acest oraş. Căci regele Irod şi guvernatorul Pilat din Pont, împreună cu toţi romanii – precum şi cu poporul Israel – s-au unit împotriva lui Isus, Fiul tău cel uns şi supusul tău cel Sfânt. +~j}}t}*||{Ezgz yxxx=ww3vv:uutsssrr5qLppoo_nmmll"kjj+ihhegdffWee&dd4ccbaaea ``M__^^H]]m\\,[[IZYY,WW VgUU^TSSRR@QcPP>OONNKMM LKrJIHH1GG(FnEDDCBPAA'@g??+>c==,<<=;T:H9i88;7'655-432o211P0//_.--u,W++B+ *6)t(''A&%%$$##&"I!!C :|'Um/]3:m"T D r b ~]3(d7Tg Iar acum voi aveţi pretenţia să-l corectaţi pe Dumnezeu, împovărând ne-evreii cu un jug pe care nici noi, nici părinţii noştrii nu am fost în stare să-l purtăm?S3 El nu a făcut nici o deosebire între ei şi noi, deoarece le-a curăţit şi lor vieţile prin credinţă, aşa cum a făcut cu vieţile noastre.$RADumnezeu, care cunoaşte inimile oamenilor, a confirmat faptul că îi primeşte şi pe ne-evrei, dăruindu-le Duhul Sfânt aşa cum ni l-a dat şi nouă.wQgDupă o discuţie îndelungată, Petru se ridică şi luă cuvântul astfel: „Fraţilor, ştiţi cu toţii că Dumnezeu m-a ales dintre voi cu mult timp în urmă, să predic Vestea Bună ne-evreilor, pentru ca şi ei să poată crede.}PsPrin urmare, apostolii şi bătrânii bisericii fixară o altă întrunire, ca să discute această problemă.ODar atunci câţiva oameni, care fuseseră farisei înainte de convertire, se ridicară brusc în picioare susţinând că toţi ne-evreii convertiţi trebuie să fie tăiaţi împrejur şi obligaţi să ţină toate datinele şi ceremoniile evreieşti.gNGSosind la Ierusalim, se întâlniră cu conducătorii bisericii – fiind de faţă toţi apostolii şi bătrânii – şi Pavel cu Barnaba le făcură o dare de seamă despre tot ce a realizat Dumnezeu prin misiunea lor.;MoDupă ce au fost însoţiţi de întreaga adunare până la ieşirea din oraş, delegaţii porniră mai departe spre Ierusalim, făcând popas în oraşele Feniciei şi Samariei ca să viziteze credincioşii şi să le spună – spre bucuria tuturor – că şi ne-evreii au început să fie convertiţi.L3Pavel şi Barnaba discutară cu ei această chestiune îndelung, până când în cele din urmă credincioşii ii trimiseră la Ierusalim, însoţiţi de câţiva oameni din localitate, să stea de vorbă cu apostolii şi cu bătrânii în legătură cu această controversă`K ;Pe când se aflau Pavel şi Barnaba la Antiohia, sosiră nişte oameni din Iudeea, învăţându-i pe credincioşi că dacă nu respectă datina evreiască străbună a tăierii împrejur, nu pot fi mântuiţi.UJ#Şi rămaseră acolo împreună cu credincioşii din Antiohia multă vreme.4IaLa sosire, chemară laolaltă pe credincioşi şi făcură o dare de seamă asupra călătoriei, relatându-le cum a deschis Dumnezeu uşa credinţei şi pentru ne-evrei.NHÎn cele din urmă, se întoarseră cu corabia la Antiohia, de unde îşi începuseră călătoria şi unde fuseseră încredinţaţi în mâna lui Dumnezeu pentru misiunea ce era acum terminată.VG%predicară iarăşi în Perga şi îşi continuară călătoria spre Atalia.HF Apoi se deplasară din nou la Pamfilia, trecând prin Pisidia,6EeDe asemenea, Pavel şi Barnaba mai numiră presbiterii în fiecare biserică şi se rugară pentru ei cu post, încredinţându-i în grija Domnului în care se încredeau. D9unde îi ajutară pe credincioşi să crească în dragoste faţă de Dumnezeu şi unii faţă de alţii. Îi îndemnară să-şi păstreze credinţa, în ciuda persecuţiilor, amintindu-le că în Împărăţia lui Dumnezeu trebuie să intre prin multe greutăţi şi necazuri. C După ce predicară şi acolo Vestea Bună şi făcură mulţi adepţi, se întoarseră din nou în Listra, Iconia şi Antiohia,;BoDar Pavel, înconjurat de credincioşii care făcuseră cerc în jurul lui, se ridică şi se întoarse în oraş. A doua zi, porni mai departe împreună cu Barnaba spre Derbe. ANu trecură decât vreo câteva zile, şi sosiră nişte evrei de la Antiohia şi Iconia. Aceştia transformară mulţimea într-o gloată setoasă de sânge, care aruncă cu pietre în Pavel şi-l târî afară din oraş, după toate aparenţele mort.k@ODar, chiar şi aşa, Pavel şi Barnaba abia îi puteau împiedica pe oameni să le aducă jertfe.Y?+dar el nu s-a lăsat niciodată fără martori; întotdeauna au existat lucruri care să amintească de el – faptele sale bune, cum ar fi ploaia şi recoltele bogate, asigurându-vă hrană şi bucurie.”b>=În zilele de odinioară, el îngăduise popoarelor să-şi vadă fiecare de drumul lor,d=A„Oameni buni! Ce faceţi? Şi noi suntem nişte fiinţe omeneşti ca voi! Am venit să vă aducem Vestea Bună că sunteţi invitaţi să vă întoarceţi de la închinarea în faţa acestor lucruri fără sens şi să vă rugaţi, în schimb, Dumnezeului celui viu, care a făcut cerul şi pământul şi marea şi tot ce se găseşte în ele.<3Dar când văzură Barnaba şi Pavel ce se întâmplă, îşi sfâşiară hainele cuprinşi de consternare şi alergară printre oameni, strigând:#;? Preotul local al templului lui Jupiter îi aşteptă la marginea oraşului şi le aduse care întregi cu flori şi boi sacrificaţi, în faţa mulţimii.z:m Stabiliră că Barnaba e zeul grec Jupiter iar Pavel, întrucât era vorbitorul principal, fu considerat Mercur.&9E Când văzu mulţimea care asculta ce-a făcut Pavel, strigă (bineînţeles în dialectul lor local): „Oamenii aceştia sunt zei cu trupuri omeneşti!”h8I Astfel Pavel îi strigă: „Ridică-te!” Şi omul sări în picioare şi începu să umble.7 El îl asculta pe Pavel în timp ce predica iar Pavel îl observă şi-şi dădu seama că omul avea credinţa vindecării.6În timpul şederii în Listra, dădură peste un om cu picioarele schiloade, care era aşa din naştere şi nu umblase niciodată.'5Ipredicând acolo Vestea Bună.j4Mfugiră să-şi salveze vieţile, în oraşele Liconia, Listra, Derbe şi în zona învecinată,A3{Când au aflat Pavel şi Barnaba că se pusese la cale un complot menit să aţâţe o gloată de ne-evrei, evrei şi conducătorii acestora, pentru a-i ataca şi a-i ucide cu pietre,21Dar locuitorii oraşului aveau păreri împărţite despre ei. Unii erau de acord cu conducătorii evrei, pe când alţii luau partea apostolilor.F1Cu toate acestea, ei au rămas acolo vreme îndelungată, predicând cu îndrăzneală şi Domnul confirma faptul că mesajul lor venea de la el, dăruindu-le putere să facă minuni mari.$0ADar evreii care sfidau mesajul lui Dumnezeu au stârnit printre ne-evrei neîncredere în Pavel şi Barnaba, spunând tot felul de lucruri rele despre ei.H/ La Iconia, Pavel şi Barnaba s-au dus împreună la sinagogă şi au predicat cu atâta putere şi energie, încât mulţi – atât dintre evrei, cât şi dintre ne-evrei – au crezut.e.C 4Iar convertiţii pe care-i făcuseră acolo au rămas plini de bucurie şi de Duhul Sfânt.}-s 3Dar ei şi-au scuturat praful de pe picioare împotriva acelui oraş şi au plecat mai departe spre oraşul Iconia.N, 2Atunci, conducătorii evrei au aţâţat atât pe femeile devotate, cât şi pe conducătorii civici ai oraşului şi au incitat o gloată împotriva lui Pavel şi Barnaba, alungându-i din oraş.R+ 1Astfel, mesajul lui Dumnezeu s-a răspândit prin toată regiunea aceea.:*m 0La auzul acestor cuvinte, Neamurile s-au bucurat foarte mult şi au primit cu drag mesajul lui Pavel; şi toţi cei care fuseseră destinaţi pentru viaţa veşnică au crezut.J)  /Căci lucrurile se petrec exact aşa cum a poruncit Domnul când a zis: «V-am făcut o lumină pentru neamuri, să-i conduceţi şi pe cei de la marginile pământului la mântuirea mea.»”7(g .Atunci Pavel şi Barnaba luară cuvântul cu îndrăzneală şi spuseră următoarele: „A fost necesar ca această Veste Bună de la Dumnezeu să vi se dea întâi vouă, evreilor. Dar întrucât voi aţi respins-o şi v-aţi arătat nevrednici de viaţa veşnică, ei bine, o vom oferi ne-evreilor.'/ -Dar când văzură conducătorii evrei câtă lume s-a adunat, deveniră geloşi şi blestemară, căutând să contrazică tot ce spusese Pavel.d&A ,Săptămâna următoare, tot oraşul veni să-i asculte predicând Cuvântul lui Dumnezeu.Y%+ +Şi mulţi evrei şi ne-evrei evlavioşi care se închinau în sinagogă au mers în urma lui Pavel şi Barnaba pe stradă, în timp ce aceştia îi îndemnau să primească îndurările oferite de Dumnezeu.$3 *Plecând de la sinagogă în ziua aceea, oamenii l-au rugat pe Pavel să mai vină pe la ei şi să le vorbească şi săptămâna următoare.4#a )«Priviţi şi pieriţi, voi cei care dispreţuiţi adevărul, căci am să fac ceva în zilele voastre, un lucru pe care nu-l veţi crede când va fi vestit.»”i"K (O, luaţi aminte! Nu faceţi să vi se aplice şi vouă cuvintele profeţilor. Căci ei ziceau:!!; 'Oricine se încrede în el este eliberat de orice vină şi este declarat neprihănit – lucru pe care legea evreiască nu-l putea realiza niciodată.e C &Ascultaţi dar, fraţilor! În omul acesta, Isus, există iertare pentru păcatele voastre. %Dimpotrivă, era o referire la altul – cineva înviat de Dumnezeu şi al cărui trup nu a fost deloc atins de ravagiile morţii..U $Aceasta nu se referea la David. deoarece, după ce David şi-a slujit generaţia conform voii lui Dumnezeu, a murit şi a fost îngropat iar trupul său a putrezit.zm #Într-alt Psalm, a explicat pe larg, zicând: «Dumnezeu nu v-a îngădui ca Sfintul lui să vadă putrezirea».ve "Căci Dumnezeu făgăduise să-l aducă din nou la viaţă, pentru ca apoi să nu mai moară niciodată. Acest lucru e afirmat în Scriptura care zice: «Voi împlini faţă de tine minunata promisiune pe care i-am făcut-o lui David».8i !prin aceea că Dumnezeu l-a înviat pe Isus din morţi. La asta se referă Psalmul al doilea când zice despre Isus: «Astăzi te-am glorificat în calitatea de fiu al meu.»>u Şi acum Barnaba şi cu mine ne aflăm aici pentru a vă aduce această Veste Bună – că promisiunea făcută de Dumnezeu strămoşilor noştri s-a împlinit în zilele noastre,S Şi a fost văzut de multe ori în cursul zilelor ce au urmat de cei care-l însoţiseră la Ierusalim, venind din Galileea. Oamenii aceştia au adeverit neîncetat acest lucru prin mărturie publică.2_ Dar Dumnezeu l-a adus din nou la viaţă!  După ce au împlinit toate profeţiile privitoare la moartea sa, el a fost dat jos de pe cruce şi aşezat într-un mormânt. Ei n-au găsit nici un motiv temeinic ca să-l execute, totuşi, în ciuda acestui fapt, i-au cerut lui Pilat să-l omoare.- Evreii din Ierusalim şi conducătorii lor au împlinit profeţia despre uciderea lui Isus; fiindcă ei nu l-au recunoscut şi nu şi-au dat seama că este chiar acela despre care scriseseră profeţii, deşi auzeau cuvintele profeţilor când se citeau în fiecare Sabat. Fraţilor – fii ai lui Avraam, şi voi, ne-evrei care-l veneraţi pe Dumnezeu – mântuirea aceasta e pentru noi toţi!M Pe când se afla Ioan la sfârşitul misiunii sale, a întrebat: «Credeţi că eu sunt Mesia? Nicidecum! Dar Mesia va veni în curând şi, în comparaţie cu el, eu sunt cu totul neînsemnat.»  Dar, înainte de a veni el, Ioan Botezătorul a predicat despre nevoia întregului Israel de a se întoarce din păcat la Dumnezeu.|q Şi tocmai unul din descendenţii Regelui David, Isus, este Salvatorul lui Israel pe care l-a făgăduit Dumnezeu!9k Dar Dumnezeu l-a înlăturat din funcţie şi l-a pus rege pe David, despre care Dumnezeu a zis: «David (fiul lui Isai) este un om după inima mea, căci el mă va asculta.»1[ Apoi poporul s-a rugat să li se dea un rege şi Dumnezeu l-a dat pe Saul (fiul lui Chiş), un bărbat din tribul lui Beniamin, care a domnit timp de patruzeci de ani.V% Judecătorii au condus timp de 450 de ani, fiind urmaţi de profetul Samuel.h I Apoi a distrus şapte neamuri în Canaan şi a dat Israelului pământul lor drept moştenire.X ) Şi i-a îngrijit timp de patruzeci de ani în peregrinările lor prin pustiu.  „Dumnezeul acestui neam Israel i-a ales pe strămoşii noştri şi i-a onorat în Egipt, izbăvindu-i în chip glorios din sclavia lor.y k Aşadar, Pavel se ridică, îi salută cu un gest, şi începu să vorbească: „Bărbaţi ai lui Israel”, zise el, „precum şi toţi ceilalţi de aici care-l veneraţi pe Dumnezeu, permiteţi-mi să încep cu puţină istorie.& E După lectura obişnuită din Cărţile lui Moise şi Profeţi, cei care răspundeau de serviciu le trimiseră un bilet în care le spuneau: „Fraţilor, dacă aveţi vreun cuvânt de învăţătură pentru noi, vă rog să poftiţi în faţă. Suntem bucuroşi să vă ascultăm!”0Y Dar ceilalţi îşi continuară călătoria până la Antiohia, un oraş din provincia Pisidia. În ziua de Sabat, plecară la sinagogă să participe la slujbe.:m Apoi Pavel şi cei ce-l însoţeau au părăsit Pafosul, plecând cu o corabie în Pamfilia, debarcând în portul Perga. Acolo Ioan îi părăsi şi se întoarse la Ierusalim. Când văzu guvernatorul ce s-a întâmplat, se cutremură în faţa puterii mesajului lui Dumnezeu şi deveni credincios. Acum însă Dumnezeu şi-a pus mâna peste tine, să te pedepsească, şi vei fi lovit cu orbire pentru o vreme.” De îndată omul fu învăluit de ceaţă şi de întuneric şi începu să bâjbâie rugându-se să-l ia cineva de mâna şi să-i arate drumul.1[ „Fiu de diavol ce eşti, plin de toate vicleşugurile şi ticăloşiile tale, duşmanul oricărui lucru bun, până când ai de gând să te împotriveşti Domnului?ve Atunci Saul numit şi Pavel, plin de Duhul Sfânt, îl măsură pe vrăjitor de sus până jos, şi-i spuse:[/ Dar vrăjitorul (pe numele său grec Elymas) s-a amestecat şi el, sfătuindu-l pe guvernator să nu dea nici o ascultare spuselor lui Barnaba, prin aceasta încercând să-l împiedice să creadă în Domnul.  El se lipise pe lângă guvernatorul Sergius Paulus, un om înzestrat cu deosebită pricepere şi percepţie spirituală. Guvernatorul îi invită pe Barnaba şi pe Saul să le facă o vizită, deoarece voia să audă mesajul lor din partea lui Dumnezeu.eC După aceea, au predicat din oraş în oraş, de la un capăt la altul al însulei, până când au ajuns în cele din urmă la Pafos, unde au dat peste un vrăjitor evreu cu numele de Bar-Isus, care era un profet fals.zm Acolo, în oraşul Salamina, au intrat în sinagoga iudeilor şi au predicat. (Ioan Marcu era cu ei, ca ajutor.)o~W Îndrumaţi de Duhul Sfânt, ei au ajuns la Seleucia şi de acolo au plecat cu corabia la Cipru.p}Y Deci, după ce au postit şi s-au rugat din nou, şi-au pus mâinile peste ei şi i-au trimis la drum.@|y Într-o zi, pe când aceştia se închinau şi posteau, Duhul Sfânt le-a spus: „Lăsaţi-i pe Barnaba şi pe Saul să plece într-o misiune specială pe care le-am pregătit-o.”D{  Printre profeţii şi învăţătorii bisericii de la Antiohia erau Barnaba şi Simeon (numit şi „Negrul”), Luciu (din Cirena), Manaen (fratele vitreg al regelui Irod) şi Saul.>zu În acest timp, Barnaba şi Saul făcură o vizită la Ierusalim şi, de îndată ce-şi terminară treburile, se întoarseră în Antiohia, luându-l cu ei pe Ioan, zis şi Marcu.wyg Evanghelia lui Dumnezeu se răspândea cu repeziciune şi numărul noilor credincioşi creştea tot mai mult.Pe când se afla acolo, veni să-l viziteze o delegaţie din Tir şi Sidon. El era foarte nemulţumit de locuitorii acestor două oraşe, dar delegaţii se împrieteniră cu Blast, secretarul regal, şi cerură pace, fiindcă oraşele lor depindeau economic de comerţul cu ţara lui Irod.ty Când trimise Irod după el şi află că nu mai e în închisoare, dădu ordin să fie arestaţi cei şaisprezece gardieni, să fie aduşi în faţa judecătorilor şi condamnaţi la moarte. După aceea plecă la Cezareea, locuind acolo un timp.bs= În zori, temniţa a fost scena unor mari tulburări. Ce să se fi întâmplat cu Petru?krO El le făcu semn să tacă şi le povesti ce s-a întâmplat şi cum l-a scos Domnul din închisoare. „Comunicaţi lui Iacob şi celorlalţi ce s-a întâmplat”, zise el şi plecă altundeva, unde era mai în siguranţă.q Dar Petru tot bătea la uşă. Când s-au dus afară, în cele din urmă, şi au deschis uşa, mirarea lor n-a mai cunoscut margini.6pe Ei n-o crezură, ci îi spuseră: „Nu eşti în toate minţile.” La insistenţele ei însă îşi spuseră: „O fi îngerul său. Pesemne că l-au ucis deja.”)oK Când recunoscu vocea lui Petru, fu atât de copleşită de bucurie încât alergă înapoi în casă să le spună că Petru se află chiar acolo în stradă!Yn+ El bătu la uşa de afară şi o fată cu numele de Roda ieşi să-i deschidă. m9 După câteva momente de gândire, porni spre casa Mariei, mama lui Ioan Marcu, unde erau adunaţi mai mulţi creştini la o întrunire de rugăciune.hlI Atunci Petru îşi dădu seama, în sfârşit, ce se întâmplase. „Deci e chiar adevărat!”, îşi zise el. „Domnul şi-a trimis îngerul şi m-a salvat din mâna lui Irod şi de la ce sperau evreii să-mi facă.”~ku Trecură de primul rând de celule apoi de al doilea şi ajunseră la poarta de fier, care dădea în stradă – şi aceasta li se deschise singură! Astfel, ieşiră şi merseră o bucată de drum împreună, după care îngerul îl părăsi.+jO Astfel, Petru părăsi celula, mergând după înger. Dar tot timpul avu impresia că e un vis ori o vedenie şi nu crezu că ceea ce vede se întâmplî aievea.i3 Atunci îngerul îi zise: „Îmbracă-te şi puneţi sandalele.” El făcu aşa. „Acum puneţi haina şi urmează-mă!” îi porunci îngerul.rh] când deodată s-a făcut lumină în celulă şi apăru un înger al Domnului lângă Petru, îngerul îl lovi cu palma în coastă ca să-l trezească şi-i zise: „Repede! Scoală-te!” Şi lanţurile de la mâini îi căzură.Ag{ În noaptea premergătoare zilei în care urma să fie executat, el dormea, legat în lanţuri duble între doi soldaţi, în timp ce alţii făceau de gardă la intrarea închisorii,zfm Dar din rândurile Bisericii se înălţau către Dumnezeu rugăciuni fierbinţi pentru salvarea lui Petru.0eY şi l-a aruncat în închisoare, punându-l sub paza a şaisprezece soldaţi. Intenţia lui Irod era să-l predea pe Petru evreilor pentru a fi executat după Paşte.d Când a văzut Irod cât de mult a plăcut acest lucru conducătorilor evrei, l-a arestat pe Petru în timpul sărbătorilor de PaşteCam în vremea aceea, regele Irod a întreprins o acţiune împotriva câtorva credincioşia) Făcură întocmai, încredinţând darurile lor lui Barnaba şi Pavel, pentru ca aceştia să le ducă presbiterilor bisericii din Ierusalim.` Prin urmare, credicioşii s-au hotărât să trimită ajutoare creştinilor din Iudeea, fiecare după posibilităţile lui.Y_+ şi unul din ei, numit Agab, se ridică la una din întâlniri să prezică prin Duhul că o mare foamete se va abate asupra ţării Israelului. (Lucrul acesta s-a împlinit în timpul domniei lui Claudius.)[^/ În această perioadă, veniră de la Ierusalim în Antiohia nişte profeţi~]u Când îl găsi, îl aduse înapoi la Antiohia; şi ambii rămăseseră acolo un an întreg, învăţându-i pe numeroşii credincioşi recent convertiţi. (Acolo, în Antiohia, au fost pentru prima dată numiţi credincioşii „creştini.”)L\ Apoi Barnaba porni mai departe spre Tars, în căutarea lui Pavel. [ Barnaba era un om plin de Duhul Sfânt şi puternic în credinţă. Drept urmare, un mare număr de oameni se alăturară Domnului.ZZ- Când sosi şi el şi văzu ce lucruri minunate a făcut Dumnezeu, se umplu de bucurie şi fu copleşit de emoţie şi-i încuraja pe credincioşi să rămână ataşaţi Domnului, indiferent cât i-ar costa.Y Când a auzit biserica din Ierusalim ce s-a întâmplat, l-au trimis pe Barnaba la Antiohia să-i ajute pe noii convertiţi.|Xq Şi Domnul a onorat efortul acesta, aşa încât un mare număr dintre ne-evreii aceştia au devenit credincioşi."W= Cu toate acestea, unii din credincioşii care s-au dus în Antiohia venind din Cipru şi Cirena au vestit mesajul lor despre Domnul Isus şi unor greci.jVM Între timp, credincioşii care fugiseră din Ierusalim în timpul persecuţiilor ce au urmat după moartea lui Ştefan au ajuns până în Fenicia, Cipru şi Antiohia, răspândind Vestea cea Bună, dar numai la evrei.-US Când au auzit ceilalţi acestea, n-au mai avut nici o obiecţie, deoarece au primit răspuns la nedumeririle lor. Ei au început să-l slăvească pe Dumnezeu. „Da”, au zis ei, „Dumnezeu le-a dat şi ne-evreilor privilegiul de a se întoarce la el şi de a primi viaţă veşnică!”«Da, Ioan a botezat cu apă, dar voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt».AR{ Ei bine, atunci am început să le spun Vestea cea Bună, dar nici n-am început bine, că Duhul Sfânt a şi căzut asupra lor, aşa cum se coborâse şi asupra noastră la început.bQ= «El îţi va spune cum poţi fi mântuit tu şi toată familia ta» îi spuse îngerul.{Po El ne-a spus cum îi apăruse un înger şi-i spusese să trimită soli la Iopa, să-l găsească pe Simon Petru.KO Duhul Sfânt mi-a spus să merg cu ei şi să nu mă îngrijoreze faptul că nu sunt evrei. Fraţii aceştia, şase, m-au însoţit şi în curând am ajuns în casa celui care trimesese solii.oNW Chiar atunci, trei oameni care veniseră să mă ia cu ei la Cezareea sosiră în casa unde stăteam.oMW Lucrul s-a întâmplat de trei ori, înainte ca cearşaful cu tot ce conţinea să se facă nevăzut.fLE Dar vocea s-a auzit din nou: «Nu zice că nu e permis, când Dumnezeu spune că e!»yKk «Ba nu, Doamne, am răspuns eu, fiindcă n-am mâncat niciodată ceva interzis de legile noastre evreieşti!»XJ) Şi am auzit o voce, zicând: «Taie şi mănâncă tot ce pofteşti.»wIg În cearşaf erau tot soiul de animale, reptile şi păsări pe care noi nu avem voie să le mâncăm.0HY „Într-o zi la Iopa”, spuse el, „pe când mă rugam, am avut o vedenie: se făcea că un cearşaf uriaş cobora din cer, ţinut de cele patru colţuri ale sale.OG Atunci Petru le povesti cu de-amănuntul cum s-au petrecut lucrurile:iFK „Te-ai amestecat cu neamurile, ba încă ai stat la masă cu ei”, îl învinuiră aceştia.WE' Dar când se înapoie Petru la Ierusalim, credincioşii evrei îl criticară.D  Curând a ajuns la urechea apostolilor şi a celorlalţi fraţi din Iudeea vestea că şi ne-evreii au fost convertiţi.C 0Şi, zis şi făcut, îi boteză în numele lui Isus, Mesia. După aceea Corneliu îl rugă fierbinte să rămână cu ei câteva zile.B /Petru a întrebat: „Poate cineva să obiecteze pentru faptul că îi botez, acum după ce au primit şi ei Duhul Sfânt, ca şi noi?”A .Nu mai încăpea îndoială că acest lucru s-a în-tâmplat, fiindcă îi auzeau vorbind în alte limbi şi lăudându-l pe Dumnezeu.@{ -Evreii care veniseră cu Petru au rămas uimiţi când au văzut că darul Duhului Sfânt poate fi dat şi ne-evreilor.o?W ,Tocmai pe când rostea Petru aceste cuvinte, Duhul Sfânt s-a coborât asupra celor ce ascultau.}>s +Toţi profeţii au scris despre el, afirmând că oricui crede în el i se vor ierta păcatele prin numele său.”<=q *Şi el ne-a trimis să predicăm Evanghelia pretutindeni şi să adeverim că Isus este cel rânduit de Dumnezeu să fie judecătorul tuturor – şi al viilor, şi al morţilor.n<U )nu marelui public, ci nouă, celor care am mâncat şi am băut cu el după învierea sa din morţi.};s (Dar Dumnezeu l-a înviat după trei zile şi l-a arătat unor martori pe care Dumnezeu îi alesese mai dinainte – :  'Iar noi, apostolii, suntem martorii a tot ce a făcut el pe tot cuprinsul Israelului şi în Ierusalim, unde a fost răstignit.}9s &Şi nu mă îndoiesc că mai ştiţi şi aceea că Isus din Nazaret a fost uns de Dumnezeu cu Duhul Sfânt şi cu putere şi a cutreierat peste tot, făcând bine şi vindecând pe toţi cei stăpâniţi de demoni, fiindcă Dumnezeu era cu el.8 %Mesajul acesta s-a răspândit în toată Iudeea, începând cu Ioan Botezătorul din Galileea, în urma botezului propovăduit de Ioan.*7M $Sunt sigur că aţi auzit despre Vestea cea Bună pentru poporul Israel – că există pace cu Dumnezeu prin Isus, Mesia, care este Domnul întregului univers.6w #În fiecare naţiune el îşi are pe ai săi care i se închină şi fac fapte bune, fiind plăcuţi lui Dumnezeu.”5y "Atunci Petru răspunse astfel „Văd cât se poate de limpede că evrei: nu sunt singurii favorizaţi de Domnul!R4 !Deci am trimis imediat după tine şi bine ai făcut că ai venit atât de repede. Acum, iată-ne, aşteptăm înaintea Domnului şi ardem de nerăbdare să auzim ce ţi-a comunicat el să ne spui!”3+ Acum trimite nişte oa meni la Iopa şi cheamă-l încoace pe Simon Petru, care stă în casa lui Simon tăbăcarul, lângă ţărmul mării.»2 El îmi spuse: «Corneliu, rugăciunile tale au fost ascultate iar milosteniile ţi-au fost luate în seamă de Dumnezeu!R1 Corneliu a răspuns: „Acum patru zile mă rugam ca de obicei la ora aceasta a după-amiezii, când deodată apăru un om în faţa mea stând în pi cioare, îmbrăcat într-o mantie strălucitoare.]03 Astfel, am venit îndată ce s-a trimis după mine. Acum spuneţi-mi ce doriţi.”/y Petru li se adresă cu cuvintele: „Ştiţi că este neîngăduit unui bărbat iudeu să se lipească sau să vină în casa unuia de alt neam; şi totuşi mie Dumnezeu mi-a arătat într-o viziune că nu am voie să consider pe nimeni inferior.y.k El se ridică şi statură de vorbă un timp, după care intrară în încăperea unde erau adunaţi ceilalţi.X-) Dar Petru îi zise: „Ridică-te în picioare! Căci nu sunt decât un om!”a,; Cum intră Petru în casa lui, Corneliu se proşternu înaintea lui, închinându-i-se.+# A doua zi sosiră în Cezareea, fiind aşteptaţi de Corneliu, care îşi chemase rudele şi prietenii apropiaţi să-l cunoască pe Petru.* Atunci Petru îi pofti înăuntru şi-i găzdui peste noapte. A doua zi, se duse cu ei, însoţit fiind de alţi credincioşi din Iopa.e)C Atunci ei îi vorbiră de Corneliu, ofiţerul roman, un om cumsecade şi evlavios, bine văzut de evrei, şi cum îl învăţase un înger să trimită după Petru ca să-i poată comunica ce doreşte Dumnezeu de la el.(y Prin urmare, Petru coborî de pe acoperiş. „Eu sunt omul pe care-l căutaţi”, zise el. „Poftim, ce doriţi?”Z'- Du-te de-i întâmpină şi mergi cu ei. Totul e în regulă; eu i-am trimis.” &9 Între timp, pe când îşi făcea Petru tot felul de idei cu privire la viziune, Duhul Sfânt i-a spus: „Au venit trei bărbaţi să te vadă.8%k întrebând dacă acolo locuieşte Simon Petru.;$o Petru era într-o mare nedumerire. Ce să însemne viziunea? Şi ce i se cerea să facă? Tocmai atunci găsiră casa şi oamenii trimişi de Corneliu şi se opriră la poartă,^#5 Aceeaşi viziune s-a repetat de trei ori. Apoi cearşaful fu ridicat din nou la cer.}"s Vocea grăi din nou: „Nu-l contrazice pe Dumnezeu! Dacă el spune că un lucru e cuşer, atunci aşa e.”!!; „Ba nu, Doamne,” făcu Petru, „niciodată în viaţa mea n-am mâncat asemenea făpturi, fiindcă sunt interzise de legile noastre evreieşti.”n U Apoi o voce îi spuse: „Dă-i drumul, taie şi mănâncă pe care-l doreşti dintre ele.” În cearşaf se găseau tot felul de animale, şerpi şi păsări, care constituiau hrană interzisă pentru evrei.! Văzu cum se deschide cerul şi este aşezat pe pământ un cearşaf mare de pânză de canava, suspendat de cele patru colţuri ale sale.oW Era pe la amiază şi îi era foame, dar în timp ce se pregătea masa de prânz, el căzu în extaz.xi A doua zi, pe când se apropiau de oraş, Petru s-a suit pe acoperişul drept al casei sale să se roage.A} şi le spuse ce s-a întâmplat, trimiţându-i la Iopa. De îndată ce plecă îngerul, Corneliu chemă doi dintre slujitori din casă împreună cu un soldat evlavios, din garda sa personală,ta care găzduieşte la Simon tăbăcarul, lângă ţărmul mării, şi invită-l să-ţi facă o vizită.”Z- Trimite nişte oameni la Iopa să-l găsească pe unul cu numele de Simon Petru,Z- Corneliu îl privi cu ochii mari de groază. „Ce doriţi, domnule?”, îl întrebă el pe înger. Şi îngerul răspunse: „Rugăciunile şi milosteniile tale n-au rămas nebăgate în seamă de Dumnezeu.R Într-o zi, după-amiază, fiind treaz complet, a avut o viziune – era cam pe la ora trei – şi în această viziune văzu un înger al lui Dumnezeu venind spre el. „Corneliu!”, zise îngerul.' El era un om evlavios, cu adâncă veneraţie, şi aşa era toată familia lui. Dădea la săraci cu mărinimie şi era un om al rugăciunii.q ] În Cezareea, trăia un ofiţer din armata romană, Corneliu, un căpitan al unui regiment italian.G +Petru a rămas la Iopa o vreme, în casa tăbăcarului Simon.fE *Vestea aceasta s-a răspândit cu iuţeală în tot oraşul şi mulţi au crezut în Domnul.   )El îi dădu mâna şi o ajută să se ridice, după care îi chemă pe credincioşi şi pe văduve şi le-o dădu înapoi vie.=s (Dar Petru le rugă pe toate să iasă din odaie. Apoi îngenunche şi se rugă. Întorcându-se către corpul neînsufleţit, zise: „Ridică-te, Dorea”, şi ea deschise ochii.Q 'El se învoi şi, de îndată ce sosi, fu dus de ei în camera unde zăcea Dorea, încăperea era plină de văduve bocitoare, care-şi arătau una alteia hainele pe care le făcuse Dorea pentru ele. C~~B}}||${{7z|yxwwv5uuftssXsrvqqq9pRoonn~n*m^mkk6jj:ijihoggffewdcbb4a=``F__Q^^]\\\[ZZjZYY;XX$WVUUZTT SS R`Q6P O{ONNM!LLKJJIWHnGGFEDDJCvB;AA@W??>===C=;;;:f9T887{76v55?4j33U21{00//F.l-,,:+*m))(_'f' &&K%p$S##V"r!e! pkS~  VIS~L { U q0yraC{oTotuşi nu m-am dat niciodată înapoi de la propovăduirea adevărului, fie în public, fie prin casele voastre.Cam îndeplinit misiunea pe care mi-a dat-o Domnul cu smerenie – şi, mai ales, cu lacrimi – şi am fost în mare pericol să-mi pierd viaţa cu evreii care complotau împotriva mea.|qCând sosiră, le spuse: „Voi ştiţi că din prima zi când am pus piciorul în Asia până în clipa de faţă'GDar când acostarăm la Milet, el trimise un bilet bătrânilor bisericii din Efes, rugându-i să vină până la corabie pentru a sta de vorbă cu ei.+OPavel hotărâse să nu ne oprim la Efes în călătoria aceasta, întrucât el se grăbea să ajungă la Ierusalim ca, dacă se poate, să fie acolo de Rusalii.5A doua zi, lăsarăm în urmă portul Chios; apoi, după altă zi, făcurăm popas la Samos; şi în sfârşit, o zi mai târziu, sosirăm la Milet.lQNe ajunse şi el din urmă în acea localitate şi împreună traversarăm cu corabia la Mitylene.]3 Pavel se ducea pe calea uscatului la Asos, iar noi am plecat înainte pe apă.#? apoi Pavel începu din nou să vorbească şi nu se mai opri – până când apărură zorile, şi atunci trebui, în sfârşit, să se despartă de ei.3 _ Şi într-adevăr, nimic n-a mai avut! Un fior de bucurie trecu prin toţi când îl văzură teafăr! Se întoarseră cu toţii sus şi luară Cina Domnului împreună;s _ Pavel coborî şi-l luă în braţe. „Nu vă necăjiţi”, spuse el, „deoarece n-a păţit nimic!”G  şi în timp ce Pavel vorbea înainte, un tânăr pe nume Eutih, care şedea pe pervazul ferestrei, fu doborât de somn şi căzu de la etajul trei, găsindu-şi moartea în acest accident.X )Odaia de sus unde eram adunaţi era luminată de multe lămpi care pâlpâiau;8 iÎn prima zi a săptămânii, ne adunarăm la frângerea pâinii, urmând ca Pavel să predice. Şi, întrucât pleca a doua zi, el vorbi cu ei până la miezul nopţii.I De îndată ce s-au sfârşit ceremoniile de Paşte, ne-am îmbarcat pe o corabie la Filippi, în nordul Greciei, şi cinci zile mai târziu am sosit la Troas, unde am rămas o săptămână.:oEi plecaseră înainte şi ne aşteptau la Troas. Împreună cu el mai călătoreau câţiva oameni care mergeau până în provincia Asia; era vorba de Sopater din Bereea, fiul lui Pirus; Aristarh şi Secund din Tesalonic; Gaius din Derbe; Timotei; apoi Tihic şi Trofim care se întorceau acasă în Asia.V%Era deja de trei luni în Grecia şi se pregătea să plece în Siria cu corabia, când descoperi un complot împotriva vieţii lui şi atunci se hotărî să meargă mai întâi spre nord, în Macedonia.J predicând credincioşilor prin toate oraşele prin care trecea. {După ce se termină totul, Pavel trimise după ucenici, le predică un mesaj de bun rămas şi porni spre Grecia,/Y)Aşa îi risipi pe fiecare la ale lui.Q(căci riscăm să fim traşi la răspundere de guvernul roman pentru tulburările de astăzi, deoarece ele n-au avut nici un motiv. Şi dacă Roma îmi cere o explicaţie, nu ştiu ce am să spun.”{o'Iar dacă sunt şi alte reclamaţii, se pot rezolva în cadrul şedinţelor regulate ale Consiliului orăşenesc;_7&Dacă Demetriu şi meşteşugarii săi au o pricină întemeiată împotriva lor, curţile judecătoreşti le stau deschise şi judecătorii se pot ocupa îndată de cazul lor. Numai, să procedeze pe căi legale!~%Voi însă i-aţi adus aici pe oamenii aceştia care n-au furat nici măcar un capăt de aţă din templul ei şi nici n-au defaimat-o.'}G$Întrucât acesta este un fapt indiscutabil, nu trebuie să vă agitaţi, indiferent ce s-ar spune, şi nu trebuie să întreprindeţi nici un act nesăbuit.y|k#În cele din urmă, primarul oraşului izbuti să-i potolească îndeajuns ca să poată vorbi: „Cetăţeni ai Efesului”, spuse el, „toată lumea ştie că Efesul este centrul religiei Marii Diana, al cărei chip ne-a căzut din cer.C{"Dar când îşi dădu mulţimea seama că e evreu, începură să strige din nou şi o ţinură aşa încontinuu două ore: „Mare este Diana efesenilor! Mare este Diana efesenilor!”z-!Alexandru fu ochit îndată de câţiva evrei, care îl siliră să treacă în faţă. El le făcu semn să tacă şi încercă să vorbească.1y[ Înăuntru, toată lumea ţipa, unii cerând un lucru, alţii altul, într-un cuvânt era o mare harababură. De fapt, majoritatea nici nu ştiau de ce se află acolo.7xgÎn plus, câţiva ofiţeri romani din provincie – prieteni cu Pavel – i-au trimis şi ei un bilet, rugându-l să nu-şi pună viaţa în pericol încercând să intre.@w{Pavel vru să intre şi el, dar ucenicii nu-l lăsară.{voA început să se strângă o mulţime de oameni şi în curând oraşul fu cuprins de tulburare. Toţi dădură năvală spre amfiteatru, târându-i după ei pe Gaius şi pe Aristarh, tovarăşii de drum ai lui Pavel, ca să fie judecaţi.su_La auzul acestor cuvinte, clocotind de furie, ei începură să strige: „Mare este Diana efesenilor!”t-Evident, eu nu mă refer aici doar la implicaţiile comerciale pe care le prezintă situaţia creată şi la pierderile survenite în veniturile noastre, ci şi la faptul că există posibilitatea ca templul marii zeiţe Diana să-şi piardă din influenţă iar Diana – magnifica zeiţă, căreia nu i se închină doar ţinutul acesta din Asia, ci o lume întreagă – să fie dată uitării.”3s_După cum bine ştiţi şi voi, din cele văzute şi auzite personal, omul acesta, Pavel, a convins pe mulţi – ce zic, pe foarte mulţi oameni! – că zeii făcuţi de mâna omului nu-s deloc zei. Lucrul acesta a afectat comerţul nostru, nu numai aici la Efes, ci şi în întreaga provincie.'rGEl ţinu consfătuire cu oamenii săi şi cu alţi lucrători din meserii înrudite, vorbindu-le astfel: „Domnilor, meseria aceasta ne asigură existenţa.#q?Totul a început cu Demetriu, un argintar care angaja un mare număr de artizani pentru confecţionarea altarelor din argint ale zeiţei greceşti Diana.Xp)Dar, cam tot atunci, la Efes se iscă o mare dispută cu privire la creştini.oEl îşi trimise cei doi asistenţi, Timotei şi Erast, să meargă înaintea sa în Grecia, în timp ce el mai zăbovi puţin în Asia.QnDupă aceea, Pavel s-a simţit îndemnat de Duhul Sfânt să traverseze în Grecia, înainte de a se întoarce la Ierusalim. „Şi după aceea”, zicea el, „va trebui să mă duc la Roma.”emCFaptul arată cât de adânc a fost zguduit întreg ţinutul acela de mesajul lui Dumnezeu.6leşi aduseră cărţile lor cu formule magice şi farmece, făcând o grămadă mare şi dându-le foc în public. (Cineva a apreciat valoarea cărţilor la 100.000 de lei.)Zk-Mulţi credincioşi care practicaseră magia neagră îşi mărturisiră faptelemjSIstoria celor întâmplate se răspândi cu repeziciune în tot Efesul, la evrei şi greci deopotrivă; şi un sentiment de frică apăsătoare se lăsă peste întreg oraşul iar numele Domnului Isus fu ridicat la mare cinste.iŞi se năpusti asupra a doi dintre ei şi-i bătu măr, încât aceştia ieşiră în goană din casă, goi puşcă şi grav răniţi.h5Dar când încercară formula pe un om posedat, demonul din el răspunse: „Pe Isus îl cunosc, de asemenea şi pe Pavel, dar voi cine sunteţi?”PgCei care făceau aceasta erau şapte fii ai lui Sceva, un preot evreu. f  Un grup de evrei care colindau din oraş în oraş, izgonind demoni, se hotărâră să experimenteze folosirea numelui Domnului Isus. Formula magică stabilită de ei era: „Te conjur în numele lui Isus, cel predicat de Pavel, să ieşi afară!”`e9 până într-acolo încât era de ajuns ca anumite lucruri de-ale sale, batiste sau alte articole de îmbrăcăminte, să fie puse deasupra bolnavilor, ca aceştia să se vindece şi toţi demonii să iasă din ei.Wd' Şi Dumnezeu îl înzestra pe Pavel cu puterea de a face minuni neobişnuite,c7 Lucrurile au continuat aşa timp de doi ani, ceea ce a făcut ca toţi locuitorii provinciei Asia – evrei şi greci – să audă mesajul Domnului.b+ Dar unii i-au respins mesajul şi au vorbit pe faţă împotriva lui Cristos, ceea ce l-a făcut pe Pavel să plece, refuzând să le mai predice, şi-i luă cu ei pe credincioşi. El începu să ţină o adunare în şcoala unuia numit Tiranus şi predică acolo zilnic.Wa'Pavel se duse la sinagogă şi predică cu îndrăzneală în fiecare zi de Sabat, timp de trei luni, explicând ce crede el şi motivele sale, reuşind să-i convingă pe mulţi să creadă în Isus.1`]Era vorba de vreo doisprezece bărbaţi. _ Apoi, când îşi puse mâinile peste capetele lor, Duhul Sfânt se coborî peste ei şi vorbiră în alte limbi şi prorociră.V^%De îndată ce auziră ei aceasta, fură botezaţi în numele Domnului Isus.u]cPavel le explică atunci că botezul lui Ioan era o demonstraţie a dorinţei cuiva de a se întoarce din păcat la Dumnezeu şi că cei botezaţi de el trebuie să creadă în Isus, cel despre care Ioan spunea că va veni mai târziu.9\k„Cum, nu ştiţi?! Atunci ce credinţă aţi recunoscut la botezul vostru?”, îi întrebă el. Ei îi răspunseră: „Ceea ce ne-a învăţat Ioan Botezătorul.”1[[„Aţi primit voi Duhul Sfânt când aţi crezut?” i-a întrebat el. „Nu”, au răspuns ei, „nu ştim despre ce vorbeşti. Nu ştim dacă este Duhul Sfânt.”Z +În timp ce Apolo era în Corint, Pavel a străbătut interiorul şi, în cele din urmă a sosit la Efes, unde a dat peste nişte ucenici.'YGfiindcă respingea convingător în dezbaterile publice toate argumentele evreieşti, demonstrând cu texte din Scriptură că Isus este într-adevăr Mesia.X5Apolo se gândise mai înainte să meargă în Grecia şi credincioşii l-au îndemnat să facă acest lucru. Ei au scris tovarăşilor de credinţă de acolo, rugându-i să-l primească cu bine. Sosind în Grecia, el a fost bine folosit de Dumnezeu la întărirea bisericii,8WiEl a început să vorbească cu îndrăzneală în sinagogă. Când l-au auzit Priscilla şi Aquila, l-au invitat acasă la ei şi i-au explicat calea Domnului mai desluşit.5VcEl fusese instruit în calea Domnului şi vorbea cu multă râvnă şi îi învăţă pe oameni despre Isus cu multă atenţie, deşi nu cunoştea decât botezul lui Ioan.9UkŞi s-a întâmplat ca tocmai atunci să sosească la Efes, venind din Alexandria în Egipt, un evreu pe nume Apolo – admirabil învăţător al Bibliei şi predicator.VT%După o şedere de câtva timp acolo, Pavel plecă din nou, din loc în loc, trecând prin Galatia şi Frigia, vizitând pe toţi credincioşii, îmbărbătându-i şi ajutându-i să crească în Domnul.SwCând debarcă la Cezareea, coborî pe uscat şi se duse să salute biserica de acolo, după care plecă la Antiohia.9Rk„Trebuie să fiu neapărat la Ierusalim de sărbători”, spuse el. Dar promit că voi reveni la Efes, dacă va voi Dumnezeu.” Şi astfel plecarăm cu corabia de la Efes.iQKEi îl rugară să rămână câteva zile, dar el consideră că nu are timp deloc pentru asta.PAjungând în portul Efes, ne lăsă pe corabie, în timp ce el se duse până la sinagogă să aibă o discuţie cu evreii.&OEPavel rămase în oraş încă vreo câteva zile şi apoi îşi luă rămas bun de la creştini, pornind cu o corabie spre coastele Siriei şi luându-i cu el şi pe Priscilla şi Aquila. La Cencreea, Pavel se rase în cap, după obiceiul evreiesc, întrucât făcuse jurământ.,NQAtunci gloata puse mâna pe Sostene, noul conducător al sinagogii, şi-l bătură în faţa tribunalului. Dar lui Galio nici că i-a păsat de cele întâmplate.2M_Şi-i dădu afară din sala de judecată.\L1Dar întrucât nu e decât o simplă polemică referitoare la cuvinte, personalităţi şi legi evreieşti, ocupaţi-vă voi de asta. Pe mine nu mă interesează şi nu mă voi amesteca în afacerea aceasta.”QKDar tocmai pe când se pregătea Pavel să se apere, Galio se întoarse spre acuzatori şi zise: „Ascultaţi, evreilor, dacă acest caz ar implica un delict oarecare, aş fi obligat să vă ascult. J Ei îl învinuiră pe Pavel că ar fi „înduplecat oamenii să i se închine lui Dumnezeu în maniere contrare legii romane.”$IA Dar când ajunse Galio guvernator al Ahaiei, evreii făcură front comun împotriva lui Pavel, aducându-l înaintea guvernatorului pentru judecată.H Prin urmare, Pavel petrecu acolo anul următor şi jumătate din celălalt, învăţând pe oameni adevărurile lui Dumnezeu.wGg Căci eu sunt cu tine şi nimeni nu-ţi poate face vreun rău. În oraşul acesta am mulţi oameni.”F/ Într-o noapte, Domnul i-a vorbit lui Pavel într-o viziune, spunându-i: „Nu te teme! Deschide gura cu îndrăzneală! Nu te da bătut!4EaCrisp, conducătorul sinagogii şi toată familia lui credeau în Domnul şi au fost botezaţi – lucru care s-a întâmplat, de altfel, şi cu mulţi alţii din Corint.DwDupă aceea, trase la Titius Iust, un ne-evreu care se închina lui Dumnezeu şi locuia chiar lângă sinagogă.CDar când evreii se împotriviră şi-l blestemară, rostind insulte la adresa lui Isus, Pavel îşi scutură praful de pe mantie şi zise: „Sângele vostru să cadă asupra capului vostru, căci eu sunt nevinovat. De acum încolo voi predica ne-evreilor.”(BIŞi după sosirea lui Sila şi Timotei din Macedonia, Pavel îşi consacră în întregime timpul predicând şi aducând dovezi evreilor că Isus este Mesia.AwÎn fiecare Sabat, Pavel putea fi găsit la sinagogă, încercând să-i convingă pe evrei şi pe greci deopotrivă.D@întrucât şi ei erau meşteşugari de corturi ca şi el.%?CAcolo, cunoscu un evreu, născut la Pontus, pe nume Aquila, care sosise recent din Italia împreună cu soţia sa Priscilla. Ei fuseseră expulzaţi din Italia, în urma ordinului dat de Cezar Claudiu ca toţi evreii din Roma să fie deportaţi. Pavel locui şi munci alături de ei,<> uPavel părăsi apoi Atena şi plecă la Corint.5=c"dar câţiva se alăturară şi deveniră credincioşi. Printre ei era şi Dionis, un membru al Consiliului oraşului şi o femeie cu numele de Damaris, precum şi alţii.><w!Asta puse capăt discuţiilor purtate de Pavel cu ei,@;y Când l-au auzit pe Pavel pomenind de învierea unei persoane moarte, unii au pufnit în râs, dar alţii au zis: „Dorim să mai auzim despre subiectul acesta, altă dată.”:Căci el a rânduit o zi pentru dreapta judecare a lumii de către omul pe care l-a numit şi l-a evidenţiat, înviindu-l din morţi.”;9oDumnezeu a tolerat ignoranţa de odinioară a oamenilor cu privire la aceste lucruri, dar acum porunceşte tuturor să renunţe definitiv la idoli şi să se închine numai lui.-8SDacă acest lucru e adevărat, atunci nu ar mai trebui să-l concepem pe Dumnezeu ca pe un idol făcut de mâna omului, din aur sau argint ori cioplit în piatră.7Căci în el trăim, ne mişcăm şi existăm. După cum s-a exprimat unul din poeţii voştri: «Suntem fiii lui Dumnezeu.»$6AScopul său în toate acestea este ca ei să-l caute pe Dumnezeu şi apoi, bâjbâind, să-l găsească poate, deşi el nu e departe de nici unul din noi.75gEl i-a creat pe toţi oamenii pământului dintr-o singură sursă comună şi a împrăştiat naţiunile pe toată faţa pământului. El a stabilit dinainte care dintre ele să se ridice şi care să cadă, precum şi timpul când să se întâmple aceasta. El este cel care le-a delimitat hotarele.P4căci mâinile omeneşti nu pot sluji nevoilor sale – deoarece el nu cunoaşte nevoi! Dimpotrivă, el este acela care dăruieşte viaţă şi suflare oricărui lucru şi împlineşte orice nevoie.31El a făcut lumea şi tot ce se află în ea, şi fiindcă e Domnul Cerului şi al pământului, nu locuieşte în temple făcute de mâna omului, 2 întrucât, plimbându-mă prin oraşul vostru, am zărit numeroasele voastre altare, şi pe unul din ele am găsit inscripţia: «Dumnezeului Necunoscut.» Voi v-aţi închinat lui fără să ştiţi cine e, şi acum eu aş dori să vă vorbesc despre el.M1Prin urmare, Pavel, stând în picioare înaintea lor în forumul de pe Colina Marte, li se adresă în felul acesta: „Stimaţi atenieni, am observat că sunteţi un popor foarte religios,30_(Trebuie să adaug aici că atenienii, precum şi străinii aflaţi la Atena nu păreau să aibă altă preocupare decât să discute tot timpul ideile apărute recent)._/7„Fiindcă ai făcut nişte afirmaţii uluitoare şi am dori să auzim mai multe.”. L-au invitat totuşi să le vorbească în Areopag. „Vino să ne mai vorbeşti despre această religie nouă”, ziseră ei.e-CDe asemenea, avu o întrevedere cu unii filozofi epicurieni şi stoici. Reacţia lor, când le vorbi despre Isus şi învierea sa, fu următoarea: „Spune baliverne”, ori „Încearcă să propage o nouă religie”.D,El se duse la sinagogă să poarte discuţii cu evreii şi ne-evreii evlavioşi şi ţinu cuvântări zilnice, în piaţa publică, pentru toţi aceia care se nimereau să fie de faţă.+În timp ce-i aştepta în Atena, Pavel fu cuprins în duhul lui de o adâncă tulburare la vederea atâtor idoli, în tot oraşul.H* Însoţitorii lui Pavel, îl conduseră până la Atena, de unde se înapoiară la Bereea cu un bilet pentru Sila şi Timotei în care li se spunea să se grăbească să vină şi ei acolo.)Credincioşii trecură repede la acţiune, trimiţându-l pe Pavel la mare, în timp ce Sila şi Timotei rămaseră cu ei în continuare.({ Dar când aflară evreii de la Tesalonic că Pavel predică în Bereea, se deplasară şi ei acolo, stârnind zâzanie.'y Drept urmare, mulţi dintre ei au crezut, printre care şi câteva grecoaice sus-puse şi un mare număr de bărbaţi.s&_ Însă oamenii din Bereea aveau mintea mai deschisă decât cei din Tesalonic şi, prin urmare, au ascultat mesajul cu bucurie. Ei studiau Scripturile în fiecare zi să verifice dacă afirmaţiile lui Pavel şi Sila erau adevărate.;%o În noaptea aceea, creştinii îi grăbiră pe Pavel şi Sila să plece imediat în Bereea. Ajunşi acolo, ca de obicei, Pavel şi Sila se duseră la sinagogă să predice.B$ şi nu le dădură drumul să plece, decât pe cauţiune.\#1Auzind acestea, atât locuitorii oraşului, cât şi judecătorii se îngrijorară " Iar Iason acesta i-a primit în casa lui. S-au făcut vinovaţi de trădare, fiindcă susţin că nu Cezar e regele, ci Isus.”)!KNegăsindu-i acolo, îi târâră afară din casă pe lason şi încă pe vreo câţiva credincioşi, ducându-i pe aceştia, în schimb, înaintea Consiliului. „Pavel şi Sila au întors toată lumea pe dos şi acum, uite-i, că au venit şi aici să ne tulbure oraşul, strigară ei.& EDar conducătorii evreilor fură invidioşi pe succesul lor şi aţâţară oameni de nimic de pe stradă să adune o gloată şi să creeze tulburări. Ei atacară locuinţa lui Iason, plănuind să-i ducă pe Pavel şi pe Sila în faţa Consiliului cetăţii pentru a fi pedepsiţi.'GUnii din cei care ascultau se lăsară convinşi şi fură convertiţi – între care un număr mare de greci evlavioşi şi multe femei cu vază din oraş.zmtălmăcindu-le profeţiile legate de suferinţele lui Mesia şi învierea lui şi dovedind că Isus este Mesia.!Conform obiceiului său, Pavel se duse acolo să predice şi trei Sabaturi la rând deschise minţile oamenilor să priceapă Scripturile, În continuare, trecură prin cetăţile Amfipoli şi Apolonia, ajungând apoi în Tesalonic unde se afla o sinagogă evreiască.#?(Atunci Pavel şi Sila se înapoiară în casa Lidiei, unde se întâlniră cu credincioşii şi le mai predicară o dată, după care plecară din oraş.'Astfel, veniră la închisoare şi se rugară de ei să plece, scoţându-i afară personal şi stăruind să părăsească oraşul.'&Gardienii raportară asta judecătorilor iar aceştia se înspăimântară de moarte când auziră că Pavel şi Sila sunt cetăţeni romani.G%Dar Pavel a ripostat. „O, dar n-au să scape ei chiar atât de uşor pentru ce au făcut! Ne-au bătut în public, fără nici o judecată, şi ne-au întemniţat pe noi, cetăţeni romani. Şi acum, ar vrea să plecăm fără să ştie nimeni? Nu, aşa ceva nu se poate! Să vină ei înşişi să ne elibereze!”O$Prin urmare, temnicerul i-a spus lui Pavel că sunt liberi să plece.  #A doua zi dimineaţa, judecătorii au trimis nişte gardieni la temnicer să-i spună: „Dă drumul oamenilor acelora!”"Apoi îi luă la el acasă şi le dădu să mănânce. Ce s-au mai bucurat el şi ai săi că acum sunt şi ei credincioşi!X)!Atunci, pe loc, el le spălă rănile şi fu botezat împreună cu familia sa.hI Apoi îi vestiră Evanghelia lui şi întregii familii, spunându-i Vestea Bună de la Domnul.fEEi răspunseră: „Crede în Isus Cristos şi vei fi mântuit, tu şi toată familia ta.”zmÎi scoase afară şi se rugă fierbinte de ei, zicând: „Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?”.UDârdâind de frică, temnicerul ceru să i se aducă torţe aprinse şi alergă într-un suflet la celulă, aruncându-se la picioarele lui Pavel şi ale lui Sila.gGDar Pavel îi strigă: „Stai! Nu cumva să faci una ca asta, fiindcă toţi suntem aici!”#?Când se trezi temnicerul şi văzu uşile închisorii larg deschise, crezu că toţi deţinuţii au evadat şi-şi scoase sabia, gata să-şi ia viaţa.. Udeodată se produse un mare cutremur; închisoarea se clătină din temelii şi toate uşile se izbiră în lături, iar lanţurile deţinuţilor căzură de pe ei.( IPe la miezul nopţii, în timp ce Pavel şi Sila se rugau şi cântau imnuri de slavă Domnului – şi, bineînţeles, ceilalţi deţinuţi ascultau –N Temnicerul fu ameninţat cu moartea, în caz că evadează vreunul din ei, astfel că acesta a luat toate măsurile de precauţie, azvârlindu-i în carceră şi punându-le picioarele în butuci.t aLoviturile cădeau ploaie pe spinările lor dezgolite. După biciuire au fost azvârliţi în închisoare. /Îndată se formă o gloată învrăjbită împotriva lui Pavel şi Sila iar judecătorii porunciră să fie dezbrăcaţi şi bătuţi cu nuiele.SÎi învaţă pe oameni să comită fapte ce contravin legilor romane.”<s„Evreii aceştia ne corup oraşul”, strigau ei.4aDar cum speranţele de îmbogăţire ale stăpânilor ei fură complet năruite, ei puseră mâna pe Pavel şi Sila şi-i aduseseră înaintea judecătorilor din piaţă.s_Lucrul a continuat aşa zile la rând, până când Pavel, nemaiputând îndura, a vorbit demonului dinăuntrul ei. „Îţi poruncesc în numele lui Isus Cristos să ieşi afară din ea,” rosti el. Şi demonul o părăsi îndată.!;Ghicitoarea se lua după noi, strigând: „Oamenii aceştia sunt slujitorii lui Dumnezeu şi au venit să vă spună cum vi se pot ierta păcatele.”DÎntr-o zi, pe când ne duceam la locul de rugăciune de lângă râu, ne-a ieşit în cale o roabă posedată de un demon de ghicire. Ea câştiga mulţi bani pentru stăpânii ei.Apoi a fost botezată împreună cu toată familia ei şi ne-a invitat să ră-mânem la ea. „Dacă admiteţi că sunt credincioasă Domnului”, a spus ea, „atunci veniţi şi staţi în casa mea.” Şi a stăruit până când ne-a înduplecat.J Una din ele era o vânzătoare din Tiatira care făcea comerţ cu purpură. Ea se închina deja la Dumnezeu şi, cum ne asculta, Domnul i-a deschis inima şi ea a acceptat tot ce spunea Pavel.kO În ziua de Sabat, am făcut o mică plimbare afară din oraş până la malul unui râu, unde, după câte înţelese serăm, se adunau nişte oameni la rugăciune; şi am predicat Scriptura unor femei care au venit şi ele.+ şi, în sfârşit, am ajuns la Filipi, o colonie romană situată chiar de partea macedoneană a frontierei, şi am rămas acolo câteva zile.~ Ne-am îmbarcat pe o corabie la Troa şi am traversat de cealaltă parte la Samotracia, iar de acolo, mai departe la Neapolis a doua ziS} După ce Pavel a avut vedenia aceea, ne-am pregătit îndată să plecăm în Macedonia, fiindcă n-am putut trage altă concluzie decât că Dumnezeu ne trimitea în acel loc să predicăm Evanghelia. | În noaptea aceea, Pavel avu o viziune, în visul lui, un om din Macedonia, îl rugă stăruitor: „Vino pe aici şi ajută-ne!”g{GDeci, în loc să se ducă acolo, ei traversară provincia Misia, ajungând în cetatea Troa.Lzînaintând de-a lungul hotarelor Misiei, ei o luară apoi spre nord, în direcţia provinciei Bitinia, dar nici de data aceasta Duhul lui Isus nu le dădu voie să păşească pe teritoriul ei.yA doua zi, călătoriră prin Frigia şi Galatia, deoarece Duhul Sfânt le spusese să nu intre în provincia Asia, tocmai atunci,dxAAstfel, biserica creştea zilnic, în ce priveşte credinţa, cât şi numărul membrilor.+wOApoi au pornit din cetate în cetate, făcând cunoscută hotărârea pe care o luaseră apostolii şi bătrânii bisericii din Ierusalim cu privire la ne-evrei.v5ceea ce l-a făcut pe Pavel să-l invite cu ei în călătorie. Din respect pentru evreii din partea locului, el l-a circumcis pe Timotei înainte de a pleca, fiindcă toată lumea ştia că tatăl său era grec şi nu îngăduise să se facă acest lucru până atunciTu!Fraţii din Listra şi Iconia aveau o părere foarte bună despre Timotei,Ht Pavel şi Sila s-au dus mai întâi la Derbe şi de acolo la Listra, unde l-au întâlnit pe Timotei, un credincios a cărui mamă era o evreică creştină dar al cărui tată era grec.Qs)porniră spre Siria şi Cilicia să îmbărbăteze bisericile de acolo.Wr'(în vreme ce Pavel îl alese pe Sila şi, cu binecuvântarea credincioşilor,0qY'Dezacordul lor în această privinţă a fost atât de ascuţit, încât ei s-au despărţit. Barnaba îl luă cu el pe Marcu şi se îmbarcară cu destinaţia Cipru,dpA&Dar lui Pavel nu-i plăcu de loc ideea, întrucât Ioan Marcu îi părăsise în Pamfilia.\o1%Barnaba fu de acord şi îşi exprima dorinţa de a-l lua cu ei şi pe Ioan Marcu.cn?$Peste câteva zile, Pavel îi propuse lui Barnaba să se înapoieze amândoi în Pamfilia şi să viziteze fiecare oraş pe unde predicaseră mai înainte, ca să vadă cum progresează credincioşii convertiţi.qm[#iar Pavel şi Barnaba au rămas în Antiohia, să-i ajute pe alţii care învăţau şi predicau acolo.3la"Totuşi Sila s-a decis să rămână acolok!Ei rămaseră câteva zile, după care se întoarseră la Ierusalim ducând cu ei salutări şi mulţumiri celor care-i trimiseseră. j Atunci Iuda şi Sila, amândoi profeţi, le ţinură credincioşilor predici lungi, încurajându-i şi întărindu-le credinţa.PiŞi mare fu bucuria întregii biserici în ziua aceea când o citiră.h!Cei patru soli porniră îndată la drum spre Antiohia, unde convocară o adunare generală a creştinilor şi le transmiseră scrisoarea.tgaafară de aceea de a vă abţine de la consumul hranei închinate idolilor şi de la carnea cu sânge provenind de la animalele strangulate şi, bineînţeles, de la adulter. Dacă faceţi aşa, este suficient. Rămâneţi cu bine.”{foCăci i s-a părut nimerit Duhului Sfânt şi nouă să nu vă mai împovărăm cu o mulţime de legi evreieşti,Ye+vor confirma prin viu grai ce am hotărât noi cu privire la problema voastră.pdYOamenii aceştia, Iuda şi Sila, care şi-au pus viaţa în joc de dragul Domnului nostru Isus Cristoscc?De aceea, ni s-a părut o măsură înţeleaptă, după ce mai întâi luaserăm o hotărâre în unanimitate, să vă trimitem aceşti doi reprezentanţi oficiali, alături de prea iubiţii noştri Barnaba şi Pavel.EbAflăm că unii din credincioşii de aici v-au tulburat şi au pus sub semnul întrebării mântuirea voastră, dar să ştiţi că nu din partea noastră primiseră astfel de îndemnuri.RaIată conţinutul scrisorii pe care au luat-o cu ei: „Din partea apostolilor, bătrânilor şi a fraţilor din Ierusalim. Către: fraţii dintre Neamuri de la Antiohia, Siria şi Cilicia. Salutări!9`kAtunci apostolii şi bătrânii, împreună cu întreaga adunare, au votat să fie trimişi delegaţi la Antiohia împreună cu Pavel şi Barnaba, ca să le aducă la cunoştinţă hotărârea ce s-a luat. Bărbaţii aleşi fură doi conducători ai bisericii – Iuda (numit şi Barsaba) şi Sila._yCăci împotriva acestor lucruri s-a predicat în sinagogile evreieşti în fiecare Sabat, generaţii de-a rândul.”7^gci doar să le scriem să se abţină de la consumul cărnii jertfite idolilor, de la orice formă de adulter şi de la consumul cărnii cu sânge al animalelor strangulate.]Aşadar, socotesc că nu ar trebui să mai stăruim ca ne-evreii care se întorc la Dumnezeu să ţină legile evreieşti,b\=Asta spune Domnul, cel care-şi dezvăluie sensurile adânci întocmite dintru început.n[Upentru ca şi neamurile să-l descopere pe Domnul – toţi cei care sunt însemnaţi cu numele meu.~ZuDupă aceea, spune Domnul, mă voi întoarce şi voi reînnoi contractul meu cu David, care a fost desfăcut, Y Iar faptul că ne-evreii se convertesc corespunde cu ceea ce au prezis profeţii. Bunăoară, ascultaţi ce spune profetul Amos:X-Petru v-a relatat despre prima ocazie când Dumnezeu i-a vizitat pe ne-evrei, pentru a face din ei un popor care să aducă cinste numelui său.rW] Când au terminat ei, a luat cuvântul Iacob. „Fraţilor”, a spus el, „vă rog să mă ascultaţi:SV Discuţiile au încetat în momentul acela şi toţi şi-au îndreptat atenţia asupra lui Barnaba şi Pavel, ca să audă despre minunile pe care le-a făcut Dumnezeu prin ei în mijlocul ne-evreilor.oUW Nu credeţi că toţi suntem salvaţi în acelaşi fel, prin darul fără plată al Domnului Isus?”  E~~}@||;{zz9yyx2wwfvvGuuUttUsrqqq:ppeonn6m~llkkojj\iqhh_gfedd bbfaa`K__M^^N]\\`[[4ZYWXWWVUUTToSS:RRXQQaPOOhNNMLKKJJRIsHvGGvFF}EDD:CBAN@o???U>z>=u<<;j:988E877 665@44(33J21100/2..M--6,++ *)S((L'&&E%%$:#S"!! HA.@#<Xr*HpKD  C ^#Np[ MZŞi astfel, o, rege Agripa, nu am nesocotit viziunea aceea din cer! Y să le deschizi ochii să-şi vadă starea în care se găsesc, ca să se poată pocăi şi să poată trăi în lumina lui Dumnezeu, nu în întunericul Satanei, pentru ca astfel să poată primi iertarea păcatelor lor şi moştenirea lui Dumnezeu alături de oamenii de pretutindeni, ale căror păcate sunt curăţite şi care sunt puşi deoparte prin credinţa în mine.»XŞi eu te voi ocroti atât de propriul tău popor, cât şi de Neamuri. Da, aşa este, te voi trimite la ne-evrei,ZW-Acum, ridică-te! Căci eu ţi-am apărut ca să te numesc robul şi martorul meu. Tu trebuie să spui lumii despre această experienţă precum şi despre numeroasele ocazii când mă voi arăta ţie.Vy„«Cine eşti?»”, am întrebat eu. Şi Domnul mi-a răspuns: «Eu sunt Isus, cel pe care-l prigoneşti tu.7UgAm căzut cu toţii la pământ şi eu am auzit o voce care îmi vorbea în ebraică: «Saule, Saule, de ce mă persecuţi? Ţie însuţi îţi faci rău prin asta.»T când, într-o zi, pe la amiază, o lumină din cer, mai puternică decât soarele, a strălucit peste mine şi peste însoţitorii mei.{So Mă aflam într-o asemenea misiune la Damasc, înarmat cu autoritatea şi delegaţia mai-marilor preoţilor,aR; Am făcut uz de tortură pentru a-i determina pe creştinii de pretutindeni să-l blesteme pe Cristos. Eram atât de pornit împotriva lor, încât îi hăituiam până şi prin oraşe îndepărtate din alte ţări.TQ! Am aruncat în închisoare pe mulţi din sfinţii de la Ierusalim, având în acest sens autorizaţie de la marii preoţi; iar când erau condamnaţi la moarte, îmi dădeam şi eu votul împotriva lor.rP] Odată credeam şi eu că am datoria să fac tot felul de fapte oribile urmaşilor lui Isus din Nazaret.3O_Dar oare poate fi o nelegiuire să crezi că morţii vor învia? Domniei voastre i se pare de necrezut faptul că Dumnezeu îi poate aduce pe oameni iarăşi la viaţă?5NcCele douăsprezece triburi ale lui Israel aşteaptă zi şi noapte realizarea acestei speranţe! Totuşi, Majestate, ei susţin că e o crimă să am asemenea năzuinţă!LMDar motivul real care se ascunde îndărătul acuzaţiilor lor este altul – anume faptul că eu sper şi aştept ca Dumnezeu să-şi împlinească făgăduinţa făcută strămoşilor noştri.8LiDeşi nu vor s-o recunoască, ei ştiu prea bine că întotdeauna am fost cel mai strict dintre farisei, când a fost vorba de respectarea legilor şi a datinilor evreieşti.eKCAşa cum ştiu evreii prea bine, eu am primit o educaţie evreiască serioasă, din cea mai fragedă copilărie, la Tars şi mai pe urmă la Ierusalim, iar viaţa pe care am trăit-o a fost pe măsura acestei educaţii.J fiindcă ştiu că sunteţi un specialist în legile şi datinile evreieşti. Şi acum vă rog să mă ascultaţi cu răbdare!iIK„Sunt foarte fericit, rege Agripa, să-mi pot expune situaţia mea înaintea domniei voastre,H )Atunci Agripa i-a spus lui Pavel: „Poftim! Ai cuvântul. Să-ţi auzim istoria. Aşadar Pavel, gesticulând, îşi prezentă apărarea:lGQCăci nu se poate să trimiţi împăratului un deţinut fără nici o acuzaţie împotriva sa!”FProblema se pune însă: ce am să-i scriu împăratului despre el? Fiindcă nu există nici o învinuire reală împotriva sa. De aceea, l-am adus în faţa dumneavoastră şi, mai ales, înaintea regelui Agripa, pentru a-l interoga şi a-mi comunica ce să scriu.E/Dar, după părerea mea, el n-a făcut nimic vrednic de moarte. Totuşi a făcut recurs la Cezar şi acum, n-am încotro, trebuie să i-l trimit.TD!Festus se adresă apoi asistenţei cu următoarele cuvinte: „Rege Agripa şi onorată asistenţă, avem în faţă un om, pe care atât evreii din localitate, cât şi Cei din Ierusalim, îl vor mort.GCDeci a doua zi, după ce sosiră regele împreună cu Bernice în sala de judecată, cu mare pompă, însoţit de ofiţeri şi notabilităţile oraşului, Festus porunci să fie adus Pavel.Bw„Aş dori să-l audiez şi eu pe acest om”, zise Agripa. Şi Festus îi răspunse: „Îl vei auzi – mâine!”ADar Pavel a făcut recurs la Cezar şi am poruncit să fie repus în închisoare până voi putea aranja trimiterea sa la împărat.”.@UÎn faţa acestei situaţii n-am ştiut ce hotărâre să iau şi l-am întrebat pe om dacă n-ar fi dispus să fie judecat pe baza acestor acuzaţii, la Ierusalim.?Era ceva în legătură cu religia lor şi cu un oarecare Isus, mort cu câtva timp în urmă, despre care însă Pavel spune că e viu!Y>+Dar acuzaţiile ce i s-au adus nu au fost deloc ceea ce presupuneam că vor fi.=Când s-au înfăţişat aici pentru judecată, am dat curs cazului său chiar a doua zi şi am poruncit să fie adus Pavel.`<9Bineînţeles, imediat le-am atras atenţia că dreptul roman nu permite condamnarea unui om înainte ca acesta să fie judecat, învinuitului i se dă posibilitatea să se apere, faţă în faţă cu reclamanţii.&;ECând am fost la Ierusalim, mai-marii preoţilor şi ceilalţi conducători evrei mi-au expus punctul lor de vedere şi mi-au cerut să-l condamn la moarte.?:wÎn timpul şederii lor de câteva zile, Festus discută cazul lui Pavel cu regele. „Avem un deţinut aici”, îi spuse el, „al cărui caz mi-a fost lăsat de Felix nerezolvat.e9C La câteva zile după aceea, sosi Regele Agripa cu Bernice, într-o vizită la Festus.8  Festus se consultă cu consilierii săi şi apoi răspunse: „Foarte bine! La Cezar ai cerut recurs, la Cezar te vei duce!”d7A Dacă am comis ceva vrednic de moarte, sunt gata să mor. Dar dacă sunt nevinovat, nici dumneavoastră, nici altcineva nu are dreptul să mă dea pe mâna acestor oameni pentru a fi omorât. Eu fac recurs la Cezar!”6- Dar Pavel a răspuns: „Nu! Ci pretind să mi se acorde privilegiul de a fi audiat chiar de împărat. Ştiţi foarte bine că nu sunt vinovat.#5? Atunci Festus, din dorinţa de a fi pe placul evreilor, l-a întrebat: „Eşti dispus să mergi la Ierusalim şi să fii judecat acolo în faţa mea?”84iPavel a respins acuzaţiile, spunând: „Nu sunt vinovat. Nu m-am împotrivit legilor evreieşti, n-am profanat templul şi nu m-am răsculat împotriva guvernului roman.”63eÎn momentul sosirii lui Pavel la judecată, evreii din Ierusalim se adunară în jurul său, aruncându-i în faţă învinuiri grave pe care nu le-au putut însă dovedi.j2MDupă vreo opt sau zece zile, se înapoie la Cezareea şi a doua zi deschise procesul lui Pavel.~1ucei autorizaţi în chestiunea aceasta n-au decât să se înapoieze împreună cu el şi să ţină judecata acolo.}0sDar Festus a răspuns că, întrucât Pavel se află la Cezareea şi el însuşi se va întoarce acolo în curând,/Ei se rugară de el să-l aducă pe Pavel la Ierusalim neîntârziat. (Planul lor era să-l atragă într-o cursă şi să-l ucidă.)t.aunde îl căutară mai-marii preoţilor şi ceilalţi conducători evrei ca să-i expună cazul lui Pavel. - La trei zile după sosirea lui în Cezareea, ca să-şi ia în primire noua funcţie, Festus făcu o călătorie la Ierusalim,=,sDoi ani s-au scurs astfel; apoi Felix fu înlocuit de Porcius Festus. Şi fiindcă Felix dorea să se pună bine cu evreii, îl lăsă pe Pavel să zacă mai departe în lanţuri.+#Spera, de asemenea, că Pavel îi va da mită, fapt care îl făcea să trimită după el, din timp în timp, şi să stea de vorbă cu el.[*/Dar când se referi la neprihănire, stăpânire de sine şi la judecata de apoi, Felix se îngrozi. „Deocamdată ajunge; du-te acum”, răspunse el, „şi când voi mai avea timp, te voi chema din nou.”N)Câteva zile mai târziu, Felix reveni împreună cu Drusila, soţia sa legitimă, care era evreică. Trimiţând după Pavel, amândoi îl ascultară vorbind despre credinţa sa în Cristos Isus.c(?El porunci ca Pavel să fie dus la închisoare dar dădu ordin gardienilor să-l trateze omeneşte şi să nu interzică prietenilor lui să-l viziteze ori să-i aducă daruri ca să-i uşureze traiul în închisoare.`'9Felix, care ştia că creştinii nu umblă cu tulburări şi alte acte de genul acesta, le spuse evreilor să aştepte până soseşte Lisias, comandantul garnizoanei, urmând ca el să decidă asupra cazului.C&în afară de acel lucru pe care n-ar fi trebuit să-l spun, când am strigat: «Mă aflu aici în faţa Consiliului să mă apăr pentru credinţa ce o am în învierea morţilor!»”]%3dar priviţi! Întrebaţi-i pe oamenii aceştia ce vină mi-a găsit Consiliul lor,Y$+(şi ar trebui să fie prezenţi acum dacă au ceva de spus împotriva mea) –#Acuzatorii mei m-au văzut în templu în timp ce-mi aduceam jertfa de mulţumire. Eu mă răsesem în cap conform cerinţelor legii şi în jurul meu nu se adunase nici o mulţime; nu putea fi vorba de o tulburare. Dar erau de faţă şi nişte iudei din Asia"#După câţiva ani de absenţă, am revenit la Ierusalim cu bani destinaţi ajutorării evreilor şi pentru a aduce o jertfă lui Dumnezeu.!-Din această pricină, mă străduiesc, din toate puterile, să-mi păstrez conştiinţa curată înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.f Eşi cred, asemenea oamenilor acestora, că va fi o înviere a drepţilor şi a nedrepţilor.GDar există un lucru pe care trebuie totuşi să-l mărturisesc, şi anume faptul că, într-adevăr, cred în calea mântuirii despre care ei zic că ar fi o sectă; urmez acest sistem de slujire a Dumnezeului strămoşilor noştri; am o credinţă fermă în legea mozaică şi tot ce scrie în cărţile profetice;hI iar oamenii aceştia nu vor fi în stare niciodată să dovedească acuzaţiile ce mi le aduc.y şi veţi mai afla că niciodată n-am instigat pe nimeni la tulburări, în sinagogă sau pe străzile vreunui oraş,{ Veţi putea afla imediat că nu sunt decât douăsprezece zile de când am sosit la Ierusalim să mă închin la templu 9 Apoi, veni rândul lui Pavel să vorbească. Guvernatorul îi făcu semn să se ridice şi să ia cuvântul. Pavel începu: „Domnule, ştiu că de mulţi ani sunteţi judecător în probleme evreieşti şi acest fapt îmi dă încredere, acum când trebuie să mă apăr.pY Atunci, toţi ceilalţi evrei interveniră şi ei, declarând că tot ce a spus Tertul esta adevărat. 9cerând ca el să fie judecat de instanţele romane. Excelenţa voastră va putea constata adevărul acuzaţiilor noastre, interogându-l personal.”Qdar Lisias, comandantul garnizoanei, a venit şi ni l-a luat cu forţa, Pe deasupra, a încercat să pângărească templul în momentul când l-am arestat. Noi i-am fi aplicat ceea ce merită, pe drept,[/Căci noi l-am găsit drept o persoană care instigă permanent evreii de peste tot la tulburări şi răscoale împotriva guvernului roman. El este şeful unei secte cunoscute sub denumirea de «nazarineni.»"=Dar, ca nu cumva să vă plictisesc, vă rog să binevoiţi a-mi acorda atenţia pentru câteva clipe, cât voi expune, pe scurt, cazul omului acestuia.J Pentru acest fapt, noi vă suntem foarte, foarte recunoscători.\1La judecată, Terţul aduse aceste învinuiri lui Pavel, în faţa guvernatorului: „Excelenţa voastră ne-a acordat nouă evreilor linişte şi pace şi a redus simţitor discriminările împotriva noastră.+ QPeste cinci zile, sosi marele preot Anania, însoţit de câţiva conducători evrei şi de avocatul Tertul, să depună plângerea lor împotriva lui Pavel.3_#„Mă voi ocupa de cazul tău în amănunt când vor veni acuzatorii tăi”, îi spuse guvernatorul şi porunci să fie ţinut în închisoare la palatul regelui Irod.r]"Acesta citi scrisoarea şi apoi îl întrebă pe Pavel de unde este. „Din Cilicia”, răspunse Pavel.fE!Când sosiră în Cezareea, îl predară pe Pavel, împreună cu scrisoarea, guvernatorului.1 Ei se înapoiară la garnizoană în dimineaţa următoare, lăsându-l în grija călăreţilor, pentru a fi transportat mai departe la Cezareea.u cDeci, în noaptea aceea, conform ordinelor date de comandant, soldaţii îl duseră pe Pavel la Antipatris.C Când am fost informat despre existenţa unui complot contra lui, m-am decis să-l trimit la tine şi acum le voi spune acuzatorilor lui să ţi se adreseze ţie cu învinuirile lor.”( ICurând am aflat că era vorba de ceva în legătură cu credinţa lor evreiască, cu siguranţă nimic ca să merite pedeapsa cu închisoarea ori cu moartea.V %Atunci, l-am dus în faţa Consiliului lor, încercând să aflu ce făcuse. 3Omul cu pricina a fost prins de evrei şi era gata-gata să fie ucis dar am trimis soldaţii să-l scape, fiindcă am aflat că e cetăţean roman.X)„De la Claudius Lisias Către: Excelenţa sa, Guvernatorul Felix. Salutări!:oApoi scrise guvernatorului următoarea scrisoare:{Puneţi-i lui Pavel un cal la dispoziţie pe care să călărească şi duceţi-l nevătămat la Guvernatorul Felix.”KApoi chemă la el pe doi dintre ofiţerii săi şi ordonă: „Luaţi două sute de soldaţi la Cezareea, la nouă seara. Mai luaţi două sute de suliţaşi şi şaptezeci de soldaţi călare.jM„Să nu sufli o vorbă la nimeni despre asta”, îl preveni comandantul pe băiat la plecare.`9Să nu dai curs cererii lor! Căci peste patruzeci de oameni se ascund undeva de-a lungul drumului, pândind momentul când va trece el pe acolo să sară asupra lui şi să-l omoare. Ei s-au legat printr-un blestem să nu mănânce şi să nu bea până nu-l văd mort. Sunt adunaţi acolo deja şi se aşteaptă să le satisfaci cererea.”,Q„Mâine”, spuse el, „evreii te vor ruga să-l înfăţişezi iarăşi pe Pavel înaintea consiliului, sub pretext că vor să obţină şi alte informaţii.Comandantul îl apucă pe băiat de mână şi, luându-l deoparte, îl întrebă: „Ce doreşti să-mi spui, flăcăule?”LOfiţerul procedă întocmai, lă-murindu-l pe comandant: „Deţinutul acela cu numele de Pavel m-a chemat la el şi m-a rugat să-ţi aduc flăcăul acesta fiindcă are ceva să-ţi spună.”Atunci Pavel chemă pe unul din ofiţeri şi zise: „Condu-l pe băiatul acesta la comandant; are ceva important să-i comunice.”p~YDar nepotul lui Pavel prinse de veste de complotul lor şi veni la garnizoană să-l anunţe pe Pavel.W}'„Rugaţi-l pe comandant să-l aducă pe Pavel iarăşi în faţa consiliului”, cerură ei. „Ca pretext, spuneţi-i că vreţi să-i mai puneţi câteva întrebări. Şi noi îl vom omorî pe drum.”k|OApoi se înfăţişară la mai-marii preoţilor şi la bătrâni şi le comunicară ce-au făcut.+{Q până ce nu-l vor ucide pe Pavel.{zo A doua zi dimineaţa, peste patruzeci de evrei s-au legat printr-un blestem să nu mănânce şi să nu bea,[y/ În noaptea aceea, Domnul s-a aflat alături de Pavel şi i-a spus: „Nu te necăji, Pavele, cum le-ai vorbit oamenilor despre mine aici în Ierusalim, tot aşa va trebui să procedezi şi în Roma.”.xU Strigătele se înteţiră şi mai mult, iar oamenii trăgeau de Pavel din ambele părţi, când încolo, când încoace, în cele din urmă, comandantul, temându-se că au să-l rupă în două, porunci soldaţilor săi să-l zmulgă din mâinile lor şi să-l ducă înapoi la garnizoană.w! Fapt e că se iscă o zarvă nemaipomenită. Unii din conducătorii evrei săriră să ia apărarea lui Pa vel, zicând că nu e vinovat. „Nu-l găsim vinovat cu nimic”, strigară ei. „Poate i-a vorbit un duh sau un înger acolo pe drumul Damascului.”v5deoarece saducheii spun că nu există înviere, nici îngeri şi nici un spirit etern înăuntrul nostru, pe când fariseii cred în toate acestea.yukAceste vorbe provocară dezbinarea consiliului în două grupuri – de o parte saducheii, de alta fariseii –t#Apoi lui Pavel îi veni o idee. O parte din Consiliu era formată din saduchei iar alta din farisei. Prin urmare, strigă: „Fraţilor, eu sunt fariseu, cum au fost toţi strămoşii mei. Şi sunt judecat aici, astăzi, deoarece cred în învierea morţilor.”*sM„Nu mi-am dat seama că e marele preot, fraţilor,” răspunse Pavel, „fiindcă Scripturile spun: «Să nu-ţi vorbeşti de rău dregătorii, niciodată».jrMCei care stăteau lângă Pavel i-au zis: «Aşa se vorbeşte cu marele preot al lui Dumnezeu?»q Pavel îi spuse: „Dumnezeu te va bate!” Ce fel de judecător eşti tu care calci legea, poruncind să fiu lovit astfel?”jpMÎn clipa aceea, marele preot Anania porunci celor de lângă Pavel să-l lovească peste gură.o Uitându-se ţintă la Consiliu, Pavel începu: „Fraţilor, întotdeauna am trăit înaintea lui Dumnezeu cu un cuget curat!”ynkA doua zi, comandantul îl eliberă din lanţuri şi porunci mai-marilor preoţilor să convoace o şedinţă împreună cu consiliul evreiesc. Ordonă ca Pavel să fie adus înaintea lor pentru a afla care e, de fapt, pricina supărării.[m/Soldaţii care stăteau pregătiţi să-l biciuiască se făcură nevăzuţi când auziră că Pavel e cetăţean roman iar comandantul se înfricoşa fiindcă dăduse ordin ca Pavel să fie legat şi biciuit.$lA„Şi eu sunt”, mormăi comandantul printre dinţi, „şi ce m-a mai costat asta!” „Dar eu sunt cetăţean roman din naştere,” răspunse Pavel.kDrept urmare, comandantul se apropie de Pavel şi-l întrebă: „Spune-mi, eşti cetăţean roman?” „De bună seamă că sunt.”njUOfiţerul se adresă, la rândul lui, comandantului: „Ce facem? Omul acesta e cetăţean roman!”PiPe când îl legau, ca să fie biciuit, Pavel îi atrase atenţia unui ofiţer din preajmă, zicându-i: „Este legal oare să biciuieşti un cetăţean roman care nici măcar nu a fost judecat?”FhAtunci, comandantul îl trase înăuntru şi porunci să fie biciuit pentru a-l face să-şi mărturisească vina. Dorea să afle motivul pentru care se înfuriase mulţimea atât de tare.ggGEi începură să strige, să-şi arunce hainele în aer şi să azvârle ţărână în sus.lfQMulţimea ascultă până în punctul în care Pavel pomeni cuvântul „Neamuri”; apoi, cu un singur glas, strigă: „Isprăviţi cu omul acesta! Ce mai încolo, încoace – omorâţi-l! Nu merită să trăiască!”neUDar Dumnezeu mi-a zis: «Pleacă din Ierusalim, fiindcă te voi trimite departe la Neamuri!»dCând a fost ucis martorul tău Ştefan, am încuviinţat uciderea lui, – păzind hainele lor în timp ce ei îl loveau cu pietre.»c1«Dar, Doamne, am zis eu, ei ştiu prea bine că eu sunt acela care i-a închis şi i-a bătut în fiecare sinagogă pe cei care credeau în tine.Ab{şi l-am desluşit pe Domnul într-o vedenie, zicându-mi: «Grăbeşte-te! Pleacă imediat din Ierusalim fiindcă oamenii de aici nu te vor crede când le vei aduce mesajul.»oaWÎntr-o zi, după întoarcerea mea la Ierusalim, pe când mă rugam în templu, am căzut în transă`{Şi acum, de ce mai zăboveşti? Du-te şi botează-te şi fii curăţit de păcatele tale, chemând numele Domnului.»Q_Vei duce mesajul său pretutindeni, spunând ce ai văzut şi ai auzit. ^ Atunci el mi-a spus: «Dumnezeul părinţilor noştri te-a ales să-i cunoşti voia, să-l vezi şi să-l auzi vorbind pe Mesia.]y Apropiindu-se, Anania mi-a zis: «Frate Saul, recapătă-ţi vederea!» Şi chiar în ceasul acela, am văzut din nou.-\S Acolo, a venit să mă vadă un om pe nume Anania, evlavios cum nu se mai afla altul în ce priveşte respectarea legii şi bine văzut de toţi evreii din Damasc.[ Fusesem orbit datorită intensităţii luminii şi a trebuit să fiu dus de mână la Damasc de către însoţitorii mei.-ZS Şi eu am zis: «Ce să fac, Doamne?» Iar Domnul mi-a spus: «Ridică-te şi du-te la Damasc iar acolo ţi se va spune ce te aşteaptă în anii viitori.»SY Oamenii care erau cu mine au văzut lumina, dar n-au înţeles cuvintele.X«Cine eşti, tu, Doamne?», am întrebat eu. Şi el mi-a răspuns: «Eu sunt Isus din Nazaret, cel pe care tu îl prigoneşti.»pWYAm căzut la pământ şi am auzit o voce, zicându-mi: «Saule, Saule, de ce mă persecuţi?»VCum mergeam pe drum, apropiindu-mă de Damasc, deodată, cam pe la amiază, străluci în jurul meu o lumină foarte puternică din cer..UUMarele preot, sau oricare alt membru al Consiliului, poate adeveri această afirmaţie. Fiindcă le cerusem scrisori către conducătorii iudei din Damasc, cu instrucţiuni ca să-mi dea voie să aduc în lanţuri la Ierusalim, pentru a fi pedepsiţi, pe toţi creştinii pe care-i voi găsi.TŞi i-am persecutat pe creştini, prigonindu-i până la moarte, legând şi aruncând bărbaţi şi femei în închisoare.S„Eu sunt evreu”, zise el, „născut la Tars, un oraş din Cilicia, dar educat aici la Ierusalim, sub îndrumarea lui Gamaliei, la ale cărui picioare am învăţat să respect în amănunt legile şi datinile noastre evreieşti. Am devenit foarte înflăcărat în dorinţa de a-l onora pe Dumnezeu prin tot ce făceam, cum aţi încercat să faceţi şi voi astăzi.SR(Când îl auziră vorbind în ebraică, se făcu şi mai mare linişte.)iQ M„Fraţi şi părinţi, ascultaţi vă rog cu atenţie ce am de spus în apărarea mea.”Cele şapte zile erau pe terminate, când nişte evrei din Asia îl zăriră în templu şi aţâţară o gloată împotriva lui. Ei puseră mâna pe el,pBYPavel acceptă propunerea lor şi a doua zi plecă la templu împreună cu oamenii aceia, în vederea ceremoniei respective, făcând astfel public jurământul său de a aduce o jertfa, împreună cu ceilalţi, peste şapte zile.%ACÎn ce-i priveşte pe creştinii ne-evrei, lor nu le cerem să ţină aceste datini evreieşti – în afară de cele despre care le-am scris: să nu mănânce carne închinată idolilor, să nu consume carne cu sânge provenită de la animale strangulate, să nu comită adulter.”@yDu-te cu ei la templu şi rade-te şi tu pe cap – plătind şi pentru rasul lor. Atunci toţi vor şti că aprobi datina aceasta pentru creştinii evrei şi că tu însuţi respecţi legile evreieşti şi gândeşti ca noi în aceste chestiuni.?{Iată ce propunem noi: Avem aici patru bărbaţi care se pregătesc să se radă pe cap şi să facă unele jurăminte.A>}Ce putem face, fiindcă vor afla negreşit că ai sosit?J= Creştinilor noştri evrei de aici din Ierusalim li s-a spus că tu eşti împotriva legilor lui Moise, împotriva datinilor noastre evreieşti şi că interzici tăierea împrejur a copiilor.g<GEi slăviră pe Dumnezeu dar adăugară: „Ştii, iubite frate, că mii de evrei au crezut şi ei şi toţi susţin sus şi tare că credincioşii evrei trebuie să urmeze mai departe datinile şi tradiţiile evreieşti.;/După un schimb de salutări, Pavel istorisi nenumăratele lucruri înfăptuite de Dumnezeu între ne-evrei, prin intermediul activităţii sale.q:[A doua zi, Pavel ne luă cu el să facem cunoştinţă cu Iacob şi bătrânii bisericii din Ierusalim.S9Şi toţi credincioşii din Ierusalim ne făcură o primire călduroasă.=8sNe însoţiră câţiva ucenici din Cezareea şi, la sosire, furăm oaspeţi în casa lui Mnason, care era de loc din Cipru şi se număra printre primii credincioşi convertiţi.f7EAşa că, la scurt timp după asta, ne făcurăm bagajele şi pornirăm spre Ierusalim. 6Când deveni clar că Pavel nu se va lăsa înduplecat, renunţarăm a-l mai ruga şi ziserăm: „Voia Domnului să se facă.”45a Dar el spuse: „Se poate să plângeţi aşa? Îmi frângeţi inima! Căci eu sunt gata nu numai să fiu închis la Ierusalim, ci să şi mor de dragul Domnului Isus.”,4Q Auzind aceasta, toţi într-un cor – credincioşii din localitate şi tovarăşii săi de călătorie – îl rugară pe Pavel să nu se mai ducă la Ierusalim.y3k şi ne făcu o vizită. El luă cureaua lui Pavel, îşi legă mâinile şi picioarele cu ea şi exclamă: „Duhul Sfânt declară astfel: «Aşa va fi legat posesorul acestei curele de către evrei la Ierusalim şi predat romanilor»”.2w În timpul şederii noastre de câteva zile, sosi din Iudeea un om cu numele Agab, care avea şi el darul profeţiei,L1 El avea patru fiice necăsătorite, care posedau darul profeţiei.0}Am plecat mai departe spre Cezareea şi am tras la casa lui Filip Evanghelistul, unul dintre primii şapte diaconi.z/mDupă Tir, popasul următor a fost la Ptolemais, unde am salutat credincioşii, dar n-am stat acolo decât o zi.:.oApoi am urcat pe vas, iar ei s-au întors acasă.I- La sfârşitul săptămânii, ne înapoiarăm pe vas şi întreaga adunare, inclusiv soţiile şi copiii, veniră cu noi până la ţărm, unde ne-am rugat şi ne-am luat rămas bun de la ei.|,qAm coborât pe uscat şi am dat de nişte credincioşi din localitate cu care am stat o săptămână. Ucenicii aceştia îl preveniră pe Pavel cu ajutorul Duhului Sfânt, care profeţea prin ei, să nu pornească mai departe spre Ierusalim.+Am zărit insula Cipru, am lăsat-o în stânga noastră şi am aruncat ancora în portul Tir din Siria, unde a fost descărcat vasul.U*#unde ne-am suit pe o corabie cu destinaţia în provincia siriană Fenicia.$) CDupă ce ne-am despărţit de bătrânii din Efes, am navigat în linie dreaptă până la Cos; a doua zi, am ajuns la Rodos şi de acolo la Pătară,(}&îndureraţi, mai cu seamă fiindcă spusese că nu-l vor mai vedea niciodată. Apoi, îl însoţiră până la corabie.i'K%dar ei izbucniră în hohote de plâns şi-l îmbrăţişară, luându-şi rămas bun de la el,V&%$După ce sfârşi de vorbit, îngenunchie şi se rugă împreună cu eiB%}#Şi am constituit un exemplu permanent pentru voi, ajutând pe cei săraci; fiindcă, niciodată n-am uitat cuvintele Domnului Isus: «Mai ferice este a da, decât a primi.»”$"ştiţi că am lucrat cu aceste două mâini ale mele să-mi asigur existenţa şi chiar şi nevoile celor ce erau cu mine.@#{!Niciodată n-am râvnit după bani sau haine scumpe –e"C Şi acum vă încredinţez lui Dumnezeu şi vă las în grija lui; vă încredinţez minunatelor sale cuvinte, care vă pot întări credinţa şi pot da la toţi moştenirea cuvenită celor destinaţi mângâierii lui.(!IDeci vegheaţi! Nu uitaţi cei trei ani pe care i-am petrecut cu voi – cum am vegheat asupra voastră zi şi noapte şi câte lacrimi am vărsat pentru voi.o WBa, chiar şi unii dintre voi înşivă veţi răstălmăci adevărul, pentru a vă atrage discipoli.9kŞtiu foarte bine că după ce voi pleca dintre voi, îşi vor face apariţia în rândul vostru învăţători falşi, asemenea unor lupi flămânzi, şi nu vor cruţa turma.^5Aşadar, luaţi seama la voi înşivă! Aveţi grijă să hrăniţi şi să păstoriţi turma lui Dumnezeu – biserica sa, răscumpărată cu sângele său, fiindcă Duhul Sfânt v-a pus supraveghetori peste ea.`9fiindcă n-am ezitat să vă fac cunoscut întreg planul de mântuire al lui Dumnezeu.gGDaţi-mi voie să v-o spun deschis că nu sunt răspunzător de sângele vreunuia dintre voi,'Şi acum, ştiu că nici unul din voi, cei printre care am colindat cu învăţătura despre împărăţie, nu mă veţi mai vedea vreodată.Z-Dar viaţa nu are nici un preţ dacă nu opun în slujba sarcinii ce mi-a fost încredinţată de către Domnul Isus – sarcina de a duce altora Vestea Bună despre marea îndurare şi iubire a lui Dumnezeu.+afară de faptul că Duhul Sfânt m-a înştiinţat în toate cetăţile prin care am trecut, că mă aşteaptă închisoarea şi suferinţele.Acum însă mă duc la Ierusalim, fiindcă mă simt atras puternic într-acolo de Duhul Sfânt, neştiind ce mă aşteaptă,7gAm avut un singur mesaj, atât pentru evrei, cât şi pentru ne-evrei – nevoia lor de a se întoarce din păcat la Dumnezeu, prin credinţa în Domnul nostru Isus Cristos. Y~~}}||*{Y{ zyyVxxOwOvutt~ts"rtqpp;o nLmzllUkpjjj+i hhg9ffee(d@cbbaa````A__^Y]] \O[[]ZZ=<şi de sub puterea lui Satan.T!Da, toţi au păcătuit; nimeni nu atinge idealul slăvit al lui Dumnezeu;~uAceastă neprihănire vine prin credinţa în Isus Cristos şi pentru toţi cei care cred. Nu este nici o deosebire.~uDar acum, s-a arătat o neprihănire de la Dumnezeu, fără lege, despre care mărturisesc Legea şi Profeţii.6eAţi priceput acum? Nimeni nu poate fi îndreptăţit în ochii lui Dumnezeu, chiar dacă face ceea ce porunceşte legea. Deoarece, cu cât cunoaştem mai mult legile lui Dumnezeu, cu atât devine mai limpede că nu le ascultăm; legile sale nu fac altceva decât să ne arate că suntem păcătoşi.!;Aşa că, judecata lui Dumnezeu a pasă foarte greu asupra evreilor, căci ei au răspunderea de a păzi legile lui Dumnezeu, şi nu să facă toate răutăţile acestea; nici unul nu se poate scuza; de fapt, toată lumea amuţeşte vinovată înaintea Atotputernicului Dumnezeu.J „De Dumnezeu nici că le pasă, nici ce crede el despre ei.”{niciodată nu au cunoscut ce înseamnă să te simţi la adăpost sau să te bucuri de binecuvântarea lui Dumnezeu.”B„Oriunde se duc lasă în urma lor jale şi mizerie –V~%Se grăbesc să ucidă şi urăsc pe oricine are altă părere decât ei.”?}y„Gurile lor sunt pline de blesteme şi amărăciune.M| „Limbajul lor este dezgustător şi obscen, ca duhoarea ce iese dintr-un mormânt descoperit. Limba lor este plină de minciuni. Tot ce spun ei poartă acul şi otrava de moarte a şarpelui.”{# „Toţi s-au abătut; toţi au apucat-o razna. Nicăieri nu e vreunul care să fi făcut până la capăt ce e bine, absolut nici unul.”uzc „Nici unul nu a umblat cu adevărat pe căile lui Dumnezeu, nici măcar nu s-a sinchisit să încerce.”vye După cum spun Scripturile: „Nimeni nu e bun – cât e lumea de mare nu găseşti un singur nevinovat.”Bx} Bine, bine, atunci suntem noi evreii cu ceva mai buni decât alţii? Nu, cu nimic, căci am arătat deja că toţi oamenii, fără deosebire, evrei sau ne-evrei, sunt păcătoşi.#w?Dacă duci ideea aceasta până la capăt, ajungi la următoarea concluzie: cu cât suntem mai răi, cu atât se bucură Dumnezeu mai mult! Cei ce spun asemenea lucruri sunt vrednici de osândă. Şi totuşi unii îndrăznesc să susţină ca eu să predic astfel de idei greşite!3v_Fiindcă, atunci nu m-ar mai putea judeca şi condamna pe mine ca păcătos, dacă necinstea mea i-ar aduce slavă prin contrastul dintre cinstea sa şi minciunile mele.uDoamne fereşte! Atunci ce Dumnezeu ar mai fi el, dacă ar trece cu vederea păcatul? Cum ar mai putea condamna pe cineva?mtS„Dar”, zic unii, „nu cumva călcarea cuvântului lui Dumnezeu e bună şi păcatele noastre servesc un scop util? Poate că oamenii vor observa ce bun este Dumnezeu când vor vedea ce răi suntem noi. Mai este drept să ne pedepsească, de vreme ce, în fapt, păcatele noastre lasă să se dovedească bunătatea lui?” (Aşa vorbesc unii oameni.)sFireşte că nu! Chiar dacă restul lumii e format din mincinoşi. Dumnezeu nu poate minţi. Aţi uitat ce spune cartea Psalmilor despre aceasta? Că vorbele lui Dumnezeu se vor dovedi întotdeauna drepte şi adevărate, indiferent cine le-ar contesta?Ur#E adevărat că unii din ei au fost necredincioşi dar oare dacă şi-au călcat promisiunile faţă de Dumnezeu, înseamnă că şi Dumnezeu îşi va călca promisiunile faţă de aceia care îl iubesc?CqDa, a fi evreu presupune mari avantaje. Mai întâi de toate, evreilor le-a încredinţat Dumnezeu legile sale pentru ca ei să le cunoască şi, astfel, să poată face voia sa.!p =Atunci ce rost mai are să fii evreu? Există anumite privilegii pentru ei de la Dumnezeu? Are ritualul evreiesc de tăiere împrejur vreo valoare?RoNu, ci un evreu adevărat este cel ce s-a pus în ordine cu Dumnezeu în inima sa. Fiindcă Dumnezeu nu caută oameni din aceia care îşi taie trupul prin circumcizia propriu-zisă, ci oameni cu inima şi mintea schimbate. Oricine trece printr-o astfel de transformare a vieţii va primi laudă de la Dumnezeu, nu de la oameni.7ngCăci voi nu sunteţi evrei adevăraţi doar pentru că v-aţi născut din părinţi evrei sau pentru că aţi fost iniţiaţi în ceremonia evreiască a tăierii împrejur.>muRealitatea e că păgânii aceia vor ieşi mult mai bine decât voi, evreii, care cunoaşteţi atâtea despre Dumnezeu şi aveţi făgăduinţele sale, dar nu-i respectaţi legile.l7Iar dacă păgânii respectă legile lui Dumnezeu, oare nu le va da Dumnezeu la toţi drepturile şi onorurile pe care plănuise să le dea evreilor?k1E ceva, într-adevăr, să fii evreu, dacă respecţi legile lui Dumnezeu; dar dacă nu le respectaţi, staţi tot aşa de prost precum păgânii.ejCNu e de mirare că se spune în Scripturi că Dumnezeu e vorbit de rău din cauza voastră.|iqCe mândri sunteţi voi că ştiţi legile lui Dumnezeu, în schimb, pe el îl necinstiţi, călcând aceste legi.&hEZiceţi că e greşit să comiţi adulter – dar voi comiteţi acest păcat! Voi ziceţi: „Nu vă rugaţi la idoli”, ca apoi să faceţi idol din bani!%gCFără doar şi poate, îi învăţaţi pe alţii, dar atunci, pe voi înşivă de ce nu vă învăţaţi? Spuneţi altora să nu fure – dar voi furaţi!_f7Credeţi că-i puteţi călăuzi pe neştiutori şi-i puteţi învăţa până şi pe copii în lucrurile lui lui Dumnezeu, căci voi realmente cunoaşteţi legile lui, care a-bundă în cunoştinţă şi adevăr.[e/Sunteţi atât de siguri de calea care duce la Dumnezeu, că aţi putea să i-o arătaţi până şi unui orb. Vă credeţi lumini indicatoare, ce călăuzesc pe oamenii pierduţi în întuneric spre Dumnezeu. dŞi aşa e, voi ştiţi ce vrea el; puteţi deosebi binele de rău pentru că vi s-au predat legile sale din fragedă copilărie.-cSVoi, evreii, credeţi că totul e în ordine între voi şi Dumnezeu, fiindcă vouă v-a dat legile sale; vă făliţi că sunteţi prietenii săi apropiaţi.sb_Va veni negreşit o zi, când Isus Cristos, la porunca lui Dumnezeu, va judeca viaţa ascunsă a fiecăruia, gândurile şi motivele cele mai tainice; toate acestea fac parte din măreţul plan al lui Dumnezeu pe care îl vestesc eu.qa[Legile lui Dumnezeu sunt înscrise în ei; propria lor conştiinţă îi acuză, ori îi scuză uneori.`-Şi Dumnezeu îi va pedepsi pe evrei pentru păcatele lor, căci au legile sale scrise, dar nu le respectă. Ei ştiu ce e binele, dar nu-l fac._} La urma urmelor, mântuirea nu se acordă celor care ştiu ce trebuie să facă, decât dacă împlinesc ceea ce cunosc.x^i El va pedepsi păcatul oriunde îl va întâlni. Îi va pedepsi pe păgâni pentru păcatele lor, chiar dacă n-au cunoscut niciodată legile scrise ale lui Dumnezeu, deoarece în adâncul inimii lor ştiu să deosebească binele de rău.+]Q Căci Dumnezeu nu face părtinire.\3 dar cei ce ascultă de Dumnezeu vor avea parte de glorie, onoare şi pace de la Dumnezeu, fie că sunt evrei, fie că sunt de altă naţionalitate.u[c Numai de necazuri şi suferinţe vor avea parte atât evreii cât şi ne-evreii care păcătuiesc întruna,-ZSÎnsă groaznic îi va pedepsi pe cei care luptă împotriva adevărului lui Dumnezeu, umblând pe căi greşite – mânia lui Dumnezeu se va revărsa asupra lor.YVa da viaţă veşnică celor care, în răbdare, fac voia lui Dumnezeu, umblând după slava nevăzută, cinstea şi viaţa veşnică.8XkEl va da fiecăruia după faptă şi răsplată(WIVoi însă, nici vorbă! – nu vreţi să ascultaţi; şi astfel, vă atrageţi o pedeapsă îngrozitoare, din cauza încăpăţânării voastre, când refuzaţi să vă întoarceţi de la păcat; căci va veni o zi a mâniei, când Dumnezeu va fi dreptul Judecător al lumii întregi. VNu vă daţi seama câtă răbdare are el cu voi? Sau nu vă pasă?! Nu vedeţi cât v-a aşteptat, fără să vă pedepsească – pentru a vă da răgaz să vă întoarceţi de la păcatul vostru? Bunătatea lui are menirea să vă conducă la pocăinţă.USau credeţi că Dumnezeu îi va judeca şi condamna doar pe unii pentru aceste fapte, şi va închide ochii când voi faceţi la fel?dTADoar ştim că Dumnezeu, în dreptatea sa, va pedepsi pe toţi cei ce comit asemenea acte.HS Voi, care citiţi aceste rânduri, poate veţi zice: „Dar ce oameni groaznici mai sunt şi aceştia despre care ne vorbeşti!” Dar staţi niţel, că şi voi sunteţi tot aşa de răi! Când spuneţi că sunt nemernici şi că trebuie pedepsiţi, pe voi vă osândiţi, căci şi voi faceţi aceleaşi lucruri.VR ' Ei erau întru totul conştienţi de pedeapsa lui Dumnezeu cu moartea pentru aceste încălcări, şi cu toate acestea nu s-au sfiit să le facă în continuare – ba încă i-au încurajat şi pe alţii.Q Complet dezorientaţi, îşi călcau promisiunile, erau fără pic de inimă în ei – lipsiţi de cel mai elementar simţ al milei.AP }Şi astfel au devenit clevetitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, lăudăroşi, îngâmfaţi. neascultători de părinţii lor, veşnic concepând alte şi alte forme de păcătuire.'O IViaţa lor s-a umplut de tot felul de răutăţi şi păcate, de lăcomie şi ură, de invidie, de crime, de lupte, de minciuni, de amărăciune şi bârfeli.-N UAstfel, s-a întâmplat că atunci când l-au părăsit pe Dumnezeu, nemaivoind să-l recunoască, Dumnezeu i-a părăsit, lăsându-i în voia minţii lor bolnave.zM oIar bărbaţii, în loc să aibă raporturi normale cu femeile lor, ardeau de pofte unul pentru celălalt, făcând lucruri ruşinoase între ei şi primind, drept rezultat în sufletele lor, pedeapsa pe care o meritau cu vârf şi îndesat.L yDe aceea, Dumnezeu şi-a luat mâna de pe ei şi i-a lăsat să facă toate lucru rile acestea rele, încât până şi femeile lor şi-au schimbat rostul lor normal într-unul împotriva naturii complăcându-se în relaţii sexuale una cu alta. K  În loc să creadă adevărul despre Dumnezeu – care le era cunos cut – au preferat să creadă, în mod deliberat, în minciuni. Astfel, s-au rugat lucrurilor făcute de Dumnezeu dar au refuzat să asculte de binecuvântatul Dumnezeu care le-a făcut.HJ  Aşa că, Dumnezeu i-a lăsat să se dedea la tot felul de perversiuni sexuale şi să facă tot ce-i taie capul cu trupurile lor – ah, lucruri din cale-afară de rele şi păcătoase.^I 7Şi atunci, în loc să se închine slăvitului Dumnezeu, cel viu în vecii vecilor, au pus mâna pe lemn şi piatră şi şi-au făcut idoli, cioplindu-i în forme de păsări, animale, şerpi sau în chip de om.TH #Pretinzându-se înţelepţi, au devenit, în schimb, proşti de-a binelea. G ;Au avut cunoştinţă despre el – ba bine că nu! – dar n-au vrut să-l recunoască ori să i se închine, n-au vrut nici măcar să-i mulţumească pentru toată grija sa zilnică. Şi, după o vreme, au început să inventeze tot felul de idei stupide cu privire la înfăţişarea lui Dumnezeu şi la ce dorea el de la ei. Drept consecinţă, minţile lor neroade s-au întunecat şi au luat-o razna.*F ODin timpurile cele mai vechi, oamenii au văzut pământul şi cerul şi tot ce a făcut Dumnezeu şi au avut cunoştinţă despre existenţa sa, precum şi despre marea sa putere eternă. Aşa că nu vor avea nici o scuză când vor sta înaintea lui Dumnezeu în Ziua Judecăţii.E {Căci adevărul despre Dumnezeu le este cunoscut în mod intuitiv. Dumnezeu a pus această cunoaştere în inimile lor.D Dar Dumnezeu îşi revarsă mânia din cer împotriva tuturor oamenilor răi şi păcătoşi care resping adevărul.lC SVestea aceasta bună ne spune că Dumnezeu ne pregăteşte pentru cer – ne pune într-o stare după voia lui Dumnezeu – când ne punem credinţa şi încrederea în Cristos, pentru a fi mântuiţi. Acest lucru se realizează, de la început până la sfârşit, prin credinţă. Sau, cum spune Scriptura: „Cel neprihănit va trăi prin credinţă”3B aCăci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos această veste bună despre Cristos. Ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea tuturora care cred. Mesajul acesta a fost vestit mai întâi iudeilor în exclusivitate dar acum toţi sunt invitaţi să vină la Dumnezeu în acelaşi mod.A 9Aşadar, în ce mă priveşte, voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a veni şi la voi, cei din Roma, să predic Vestea Bună a lui Dumnezeu.R@ Căci am o mare datorie faţă de voi şi faţă de toţi ceilalţi – fie popoare civilizate, fie naţiuni păgâne; şi mă consider dator şi faţă de cei cu carte, şi faţă de cei fără carte.b? ? Doresc să ştiţi, iubiţi fraţi, că am plănuit să vin de multe ori (dar am fost împiedicat) pentru a putea lucra printre voi şi a vedea rezultate bune, cum sunt cele obţinute în alte biserici dintre Neamuri.m> U Apoi, am nevoie şi eu de ajutorul vostru, căci n-aş vrea doar să împărtăşesc credinţa mea cu voi, ci să fiu şi eu la rându-mi încurajat de a voastră. Astfel, fiecare din noi va fi o binecuvântare pentru celălalt.= 1 Căci tânjesc să vă fac o vizită, pentru a vă putea împărtăşi credinţa care va ajuta bisericii voastre să crească puternic în Domnul.L<  Un lucru pentru care mă rog neîncetat este ca Domnul să-mi dea prilejul de a veni să vă văd, în cele din urmă, şi – dacă e cu putinţă – să am o călătorie lipsită de primejdii.a; = Numai Dumnezeu ştie cât mă rog pentru voi: zi şi noapte vă aduc pe voi şi nevoile voastre în rugăciunile mele către cel pe care-l slujesc cu toată puterea mea, spunând altora Vestea Bună despre Fiul Său.>: wMai întâi de toate, permiteţi-mi să spun că, oriunde mă duc, aud vorbindu-se bine despre voi, deoarece credinţa voastră în Dumnezeu a ajuns să fie cunoscută în toată lumea. Cât de mult îi mulţumesc lui Dumnezeu prin Isus Cristos pentru aceste veşti, şi pentru fiecare din voi în parte!h9 Kda, şi pe voi Isus Cristos v-a chemat la el ca să fiţi ai lui Dumnezeu – poporul lui sfânt. Ale voastre să fie toată pacea şi toate îndurările care vin de la Dumnezeu Tatăl şi de la Isus Cristos, Domnul nostru!Z8 /Şi voi, scumpi prieteni din Roma, vă număraţi printre cei mult iubiţi de el:K7 Astfel, prin Cristos, toată bunătatea şi îndurarea lui Dumnezeu au fost revărsate peste noi, păcătoşii lipsiţi de orice merit; şi acum el ne trimite în toată lumea să vestim popoarelor de pretutindeni marile lucrări pe care le-a făcut Dumnezeu pentru ei, aşa încât şi ei să-l creadă şi să-l asculte.6  şi, fiind înviat din morţi, s-a dovedit a fi slăvitul Fiu al lui Dumnezeu, având natura sfântă a lui Dumnezeu însuşi.5 3Este Evanghelia despre Fiul său, Isus Cristos, Domnul nostru, care a venit ca un copilaş, s-a născut din spiţa regală a familiei regelui Davidh4 KAceastă Veste bună fusese promisă de mult prin profeţii lui Dumnezeu din Vechiul Testament.73 kIubiţi prieteni din Roma, această scrisoare este din partea lui Pavel, robul lui Isus Cristos, ales să fie misionar şi trimis să predice Vestea Bună a lui Dumnezeu.2'vorbindu-le cu toată îndrăzneala despre Împărăţia lui Dumnezeu şi despre Domnul Isus Cristos; şi nimeni nu încerca să-l oprească.1 Pavel a locuit următorii doi ani într-o casă închiriată şi avea uşa larg deschisă tuturor celor care îl vizitau,U0#Când a zis aceste vorbe, Iudeii au plecat, vorbind cu aprindere între ei./-Deci vreau ca voi să vă daţi seama că mântuirea aceasta, de la Dumnezeu, stă şi la îndemâna ne-evreilor, şi că ei o vor accepta.»” . fiindcă inimile vă sunt prea îmbuibate şi urechile nu mai ascultă iar ochii vi i-aţi închis ca să nu mai vedeţi fiindcă voi nu vreţi să vedeţi, să auziţi şi să înţelegeţi, şi astfel să vă întoarceţi spre mine ca să vă vindec.”U-#«Spuneţi evreilor: „Veţi auzi şi veţi vedea dar nu veţi înţelege,1,[Dar după ce discutară între ei îndelung, plecară cu acest cuvânt final al lui Pavel în urechi: „Duhul Sfânt a avut dreptate când a spus prin profetul Isaia:!+=Unii credeau, alţii nu.0*YSe fixă o oră şi, în ziua aceea, un mare număr de oameni veniră acasă la el. Pavel le vorbi despre Împărăţia lui Dumnezeu şi-i învăţă despre Isus din cele cinci cărţi ale lui Moise şi din cărţile profetice. Convorbirile începeau dimineaţa şi continuau până seara.,)QDar vrem să-ţi auzim convingerile, fiindcă singurul lucru pe care-l cunoaştem în legătură cu creştinii aceştia este că sunt învinuiţi pretutindeni!”#(?Ei răspunseră: „Noi nu am auzit nimic rău despre tine! Nici nu am primit vreo scrisoare din Iudeea ori veşti de la cei care sosesc de la Ierusalim.3'_V-am rugat să veniţi aici astăzi pentru a ne putea cunoaşte şi pentru a vă putea spune că sunt legat cu lanţul acesta fiindcă eu cred că Mesia a venit deja.”&Dar, întrucât evreii au protestat împotriva acestei decizii, m-am simţit obligat, fără să le port pică, să fac recurs la Cezar.%7Romanii m-au judecat şi au vrut să mă elibereze, fiindcă n-au găsit nici un temei pentru condamnare la moarte, cum au cerut conducătorii evrei.H$ La trei zile după sosirea sa el îi chemă pe conducătorii evrei locali şi li se adresă cu următoarele cuvinte: „Fraţilor, eu am fost arestat de evrei la Ierusalim şi predat autorităţilor romane pentru a fi judecat, cu toate că nu făcusem rău nimănui şi nu călcasem datinile străbunilor noştri.w#gAjunşi la Roma, Pavel primi permisiunea să se stabilească unde doreşte, fiind însă păzit de un soldat.g"GFraţii din Roma au auzit că vom sosi şi ne-au ieşit în întâmpinare la Forum, pe Calea Apiană. Alţii ni se alăturară la Trei Taverne. Când îi văzu Pavel, îi mulţumi lui Dumnezeu şi-i mai veni inima la loc.!unde am găsit nişte credincioşi. Ei ne rugară fierbinte să stăm cu ei şapte zile. Apoi am navigat mai departe la Roma.  De acolo, făcurăm un ocol până la Regium. O zi mai târziu, se iscă un vânt dinspre sud şi astfel a doua zi sosirăm la Puteoli,L Primul popas îl făcurăm la Siracuza, unde stăturăm trei zile.<q Trecură trei luni de la naufragiu înainte de a ridica pânzele din nou. De data aceasta, corabia se numea „Fraţii Gemeni”; era din Alexandria, şi iernase pe insulă.D Drept urmare, am fost copleşiţi cu daruri şi când veni vremea să ne îmbarcăm din nou, oamenii încărcară vasul cu tot felul de lucruri de care aveam trebuinţă în călătorie.X) Atunci veniră şi ceilalţi bolnavi de pe insulă şi fură toţi vindecaţi.2]Se întâmplă ca tatăl lui Publius să fie bolnav de friguri şi dizenterie. Pavel intră la el, se rugă pentru el şi, punându-şi mâinile peste el, îl vindecă.%CLângă locul în care eşuaserăm era o moşie aparţinând lui Publius, guvernatorul insulei. El ne primi foarte amabil şi ne dădu găzduire trei zile.NOamenii aşteptau să-l vadă umflându-se sau căzând mort; dar, când după o lungă aşteptare nu i se întâmplă nici un rău, se apropiară de el şi se răzgândiră, zicând că e un zeu.NDar Pavel scutură şarpele în foc şi rămase complet nevătămat.KLocuitorii insulei îl priviră cum îi atârnă de braţ şi-şi spuseră unul altuia: „De bună seamă că e un ucigaş! Chiar dacă a scăpat din mare, dreptatea nu-l lasă în viaţă.” Pe când culegea Pavel un braţ de vreascuri să pună pe foc, un şarpe otrăvitor, atras de căldură, i se încolăci pe mână. Locuitorii insulei au fost foarte amabili, primindu-ne la un foc aprins pe plajă, ca să ne încălzim, căci ploua şi era frig.= wCurând aflarăm că ne găseam pe insula Malta..U,urmând ca restul să facă la fel, agăţându-se de scânduri şi de resturile din corabia sfărâmată. Şi astfel, toţi reuşiră să ajungă la ţărm teferi.:m+Dar Iulius voia să-l cruţe pe Pavel, de aceea refuză să-i lase. Porunci deci tuturor celor care ştiau să înoate să sară în apă şi să încerce să ajungă la uscat, *Soldaţii îl sfătuiră pe comandant să le dea voie să ucidă deţinuţii, ca nu cumva aceştia să evadeze, înotând la mal.9k)Dar vasul lovi un banc de nisip şi eşua. Prova vasului se înţepenise bine, în timp ce pupa era pradă vijeliei valurilor şi astfel începu să se rupă din încheieturi.?w(Se hotărâră, în cele din urmă, să încerce. Tăind ancorele şi lăsându-le să cadă în apă, coborâră vâslele, ridicară ventrila mică şi se îndreptară spre ţărm.@y'Când se făcu ziuă, încă nu se putea distinge ţărmul, dar observară un golf cu o plajă şi se întrebară dacă n-ar putea pătrunde cumva printre stânci şi eşua pe nisip.^ 5&După gustare, echipajul uşura şi mai mult vasul, aruncând peste bord tot grâul.N %toţi cei două sute şaptezeci şi şase aflaţi la bordul vasului.Q $Deodată, toată lumea se simţi mai bine şi începurăm să mâncăm,w g#Apoi luă nişte pâini şi, după ce mulţumi lui Dumnezeu în faţa tuturor, rupse o bucată şi o mâncă. }"„Acum vă rog să mâncaţi ceva, pentru binele vostru! Deoarece, nici un fir de păr din capul vostru nu va pieri!”4a!Către dimineaţă, pe când se îngâna noaptea cu ziua, Pavel îndemnă pe toată lumea să mănânce. „N-aţi pus nimic în gură de două săptămâni”, spuse el.\1 Prin urmare, soldaţii au tăiat parâmele şi au lăsat barca să cadă în apă.3Dar Pavel le-a spus soldaţilor şi ofiţerului comandant: „Toată lumea trebuie să rămână la bordul vasului, altminteri toţi veţi muri.”5Câţiva şi-au făcut planul să abandoneze vasul şi au coborât barca de salvare sub pretext că ar dori să arunce ancorele de la prora vasului.dAŞi-au dat seama că dacă continuă în ritmul acesta, curând vor fi aruncaţi pe ţărm şi temându-se de stâncile de pe coastă, au aruncat patru ancore de la pupă şi s-au rugat să sosească zorile mai repede.LAu aruncat sonda şi au găsit că apa avea adâncimea de treizeci şi şase de metri. Puţin mai încolo au sondat adâncimea apei din nou şi au găsit-o doar de douăzeci şi şapte de metri.6ePe la miezul celei de-a paisprezecea nopţi de furtună, în timp ce eram purtaţi încolo şi-ncoace pe Marea Adriatică, marinarii au bănuit că suntem aproape de uscat.*OVom eşua însă pe o insulă.”W'Deci, prindeţi curaj! Căci eu cred în Dumnezeu. Va fi întocmai cum a zis.Sşi mi-a spus: «Nu te teme, Pavele – căci negreşit vei fi judecat înaintea lui Cezar! Ba, mai mult, Dumnezeu ţi-a ascultat cererea şi va salva vieţile tuturor celor care navighează cu tine.»~yFiindcă azi noapte, un înger al lui Dumnezeu (cel căruia îi aparţin şi pe care îl slujesc) a venit lângă miner}]Dar înveseliţi-vă! Căci nici unul din voi nu-şi va pierde viaţa, chiar dacă vasul se va scufunda.|5Nimeni nu mâncase de mult timp dar, în cele din urmă, Pavel chemă echipajul laolaltă şi zise: „Oameni buni, trebuia să mă fi ascultat de la început şi să nu fi plecat de la Limanuri Bune – aţi fi evitat toate pierderile şi avariile pe care le-am suferit.o{WCumplita furtună continuă astfel zile în şir, până la pierderea oricărei speranţe de salvare.NzA treia zi, au aruncat echipamentul şi tot ce s-a mai găsit acolo.ywA doua zi, întrucât marea s-a dezlănţuit şi mai tare, echipajul a început să arunce încărcătura peste bord.ax;şi am legat corabia cu odgoane să-i întărim carena. Marinarii se temeau să nu fim duşi pe nisipurile mişcătoare de pe coasta Africii şi, în consecinţă, au coborât pânzele, fiind purtaţi aşa de vânt. wAm ajuns, în fine, în spatele unei insule mici numite Clauda, unde, cu mare greutate, am ridicat la bord barca remorcată la vasvLa început, au încercat să-l aducă înapoi la ţărm, dar n-au izbutit şi atunci au renunţat, lăsând vasul în voia uraganului.NuDar, la scurt timp după aceea, vremea se schimbă brusc şi un vânt puternic, de tăria unui taifun („vântul de nord-est”, cum îi spuneau ei) a surprins vasul şi l-a îndreptat spre larg.:tm Tocmai atunci începu să sufle un vânt uşor dinspre miazăzi şi se părea că e o zi perfectă de navigat; aşa că, au ridicat ancora şi au pornit de-a lungul ţărmului.-sS Şi, întrucât Limanuri Bune era un port descoperit – nepotrivit pentru iernare – majoritatea membrilor echipajului au fost de părere să continuăm călătoria până pe coasta Fenixului, urmând să iernăm acolo; Fenix era un port bun, expus doar dinspre nord-vest şi sud-est. r Dar ofiţerii care răspundeau de deţinuţi au ascultat mai mult de căpitanul corăbiei şi de proprietarul ei decât de Pavel.Eq „Domnilor”, zise el, „părerea mea este că ne aşteaptă necazuri dacă mergem mai departe – cine ştie, poate un naufragiu, pierderea încărcăturii, răni şi chiar moarte.”]p3 Am rămas câteva zile acolo, între timp, vremea a devenit primejdioasă pentru călătorii lungi, întrucât ne apropiam de sfârşitul anului, şi atunci Pavel a discutat situaţia cu ofiţerii de pe corabie.*oMNavigând anevoie împotriva vântului şi plutind încet de-a lungul coastei de miazăzi, am sosit, în fine, la Limanuri Bune, în apropiere de oraşul Lasea.\n1Am avut parte câteva zile de o mare agitată şi, în cele din urmă, neam apropiat de Cnidus, dar vântul s-a înteţit prea tare şi am fost nevoiţi să acostăm în Creta, lăsând în urma portul Salmona.ymkAcolo ofiţerul nostru a găsit un vas egiptean din Alexandria, care pleca în Italia şi ne-a îmbarcat pe el.ylkşi am trecut prin dreptul coastelor provinciilor Cilicia şi Pamfilia, acostând la Mira, în provincia Lisia.5kcPornind mai departe, am întâmpinat vânturi puternice din faţă, care au îngreunat menţinerea direcţiei şi am navigat pe la nord de Cipru, între insulă şi uscat,Jj A doua zi am ancorat în portul Sidon şi Iulius s-a arătat deosebit de amabil cu Pavel, îngăduindu-i să coboare pe uscat să-şi viziteze prietenii şi să se bucure de ospitalitatea lor.Ji Ne-am îmbarcat pe o corabie, cu destinaţia Grecia, care urma să facă escală în mai multe locuri pe coasta Asiei. Trebuie să adaug că mai era cu noi şi Aristarh, un grec din Tesalonic.|h sÎn sfârşit se terminară toate pregătirile pentru transportarea noastră la Roma pe calea apei; prin urmare, Pavel împreună cu alţi deţinuţi au fost daţi în grija unui ofiţer numit Iulius, care era membru în garda imperială.kgO Şi Agripa i-a spus lui Festus: „Ar putea fi eliberat, dacă n-ar fi făcut recurs la Cezar!”f#Stând de vorbă între ei, după aceea, au recunoscut cu toţii că: „Omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte sau închisoare.”_e7Atunci regele, guvernatorul, Berenice şi toţi ceilalţi s-au ridicat şi au plecat.Jd Şi Pavel răspunse: „Şubrede sau nu, de-ar da Dumnezeu ca atât dumneavoastră, cât şi toţi cei aflaţi în sală să poată ajunge ca mine, cu excepţia lanţurilor pe care le port!”c}Agripa îl întrerupse: „Cu dovezi atât de şubrede crezi c-ai să reuşeşti să mă converteşti la creştinism?”Jb Rege Agripa, credeţi în profeţi? Da, ştiu că credeţi…”Maşi regele Agripa are cunoştinţă despre aceste lucruri. Eu vorbesc deschis, deoarece sunt convins că toate evenimentele acestea îi sunt familiare, fiindcă n-au fost săvârşite în ascuns!e`CDar Pavel a răspuns: „Prea alesule Festus, nu sunt nebun. Spun lucruri foarte adevărate|_qDeodată Festus strigă: „Pavele, eşti nebun. Studiile tale prea îndelungate ţi-au întunecat mintea!”^anume că Mesia va suferi şi va fi primul care va învia din morţi, pentru a aduce lumină Neamurilor şi evreilor deopotrivă.”b]=dar Dumnezeu m-a ocrotit şi aşa se face că azi sunt încă în viaţă pentru a putea relata aceste fapte tuturor, mari şi mici. Învăţătura mea nu conţine altceva decât ce au afirmat profeţii şi Moise –l\QEvreii m-au arestat în templu pentru că am predicat acest lucru şi au încercat să mă omoare,[Am predicat mai întâi celor din Damasc, apoi în Ierusalim şi Iudeea; de asemenea, şi la ne-evrei, că toţi trebuie să-şi părăsească păcatele şi să se întoarcă la Dumnezeu – dovedind pocăinţa lor prin săvârşirea unor fapte bune. ~~}o|{zz_yyVwvt2rqpoJnlWkcjCiZihggfedcca``_{^]\[ZYXXWVNU|TgS\RRmQPONlNMiLLVKK!IHGFEEaDQCCBZAA(@+?b=`<;9877P66f44k3342b11300.--j,,+*%)m(}''K&%%$<#""k!f  cxyz/o-HV M T "_~V%zq+ fie că suntem evrei, fie ne-evrei, şi să se îndure de noi, pentru ca astfel toţi să vadă cât de mare este slava sa.*} Dar el are dreptul să-i ia pe alţii, cum suntem noi, cei care am fost făcuţi purtători ai bogăţiilor slavei sale,P) Nu are Dumnezeu dreptul suveran de a-şi manifesta supărarea şi puterea împotriva celor care nu sunt buni de altceva decât să fie nimiciţi, pe care însă el îi rabdă totuşi de atâta timp?+(O Când face cineva un vas de lut, nu are el dreptul să folosească acelaşi lut pentru a face un vas frumos, pentru flori, şi altul pentru colectarea gunoiului?''G Nu, să nu spuneţi aşa. Căci cine sunteţi voi să-l criticaţi pe Dumnezeu? Se cade oare ca făptura să zică Creatorului: „De ce m-ai făcut aşa?”&3 Bine atunci, de ce-i mai învinuieşte Dumnezeu pe aceştia pentru că nu ascultă? Oare nu au făcut ei întocmai ce îi determinase el să facă? % Deci, după cum vedeţi, Dumnezeu e bun şi milostiv cu unii fiindcă aşa vrea el, iar pe alţii îi face să refuze să asculte.$$A Faraon, regele Egiptului, a fost un exemplu în această privinţă. Căci Dumnezeu i-a spus că i-a dat împărăţia Egiptului tocmai cu scopul de a dezvălui înfricoşătoarea putere a lui Dumnezeu asupra sa: pentru ca întreaga lume să audă de slăvitul nume al lui Dumnezeu.]#3 Aşadar binecuvântările lui Dumnezeu nu se dăruiesc doar fiindcă cineva şi-a pus în gând să le aibă ori se străduieşte să le capete. Ele sunt dăruite pentru că Dumnezeu se îndură de cine vrea el." Căci Dumnezeu îi spusese lui Moise: „Dacă vreau să fiu bun cu cineva, voi fi; şi voi avea milă de cine doresc eu.”6!g A procedat Dumnezeu nedrept? Fireşte că nu.M  Aceasta demonstrează că Dumnezeu îşi aducea la îndeplinire o hotărâre pe care o luase de la început; ea nu a depins de ce aveau să facă copiii, ci de dorinţa şi alegerea lui Dumnezeu. Şi Dumnezeu a zis aceasta înainte chiar de a se fi născut copiii, deci înainte ca aceştia să fi comis vreun bine sau vreun rău.I  Dumnezeu i-a spus ei că Esau, întâiul născut, va fi slujitorul lui Iacob, fratele său geamăn. Sau, cum se exprimă Scriptura: „Am ales să-l binecuvântez pe Iacob, şi nu pe Esau.”% Şi după ani şi ani, când fiul acesta, Isaac, a crescut şi s-a căsătorit, iar Rebeca, soţia sa, urma să-i aducă pe lume doi gemeni,\1 Căci aşa făgăduise Dumnezeu: „La anul îţi voi da ţie şi Sarei un fiu.”+O Aceasta înseamnă că nu toţi copiii lui Avraam sunt copiii lui Dumnezeu, ci doar aceia care cred în promisiunea salvării pe care i-a făcut-o el lui Avraam. Doar simplul fapt că descind din Avraam nu e de ajuns pentru a face din ei copii adevăraţi ai lui Avraam. Căci Scripturile spun că promisiunile se aplică doar fiului lui Avraam, Isaac, şi descendenţilor acestuia, deşi Avraam a mai avut şi alţi copii. Nu se poate spune despre cuvântul lui Dumnezeu că ar fi dat greş. Căci nu toţi cei ce sunt descrişi din Israel sunt Israel./W Ai lor sunt patriarhii legii, închinarea prin ei şi de la ei este urmărit firul genealogic al lui Cristos, care este Dumnezeu peste toţi, în veci slăvit! Amin. A lor este adoptarea ca fii; a lor e slava divină, legămintele, primirea legii, închinarea de la templu şi promisiunile.&E Căci aproape că aş dori ca eu însumi să fiu blestemat şi despărţit de Cristos de dragul fraţilor mei, cei de acelaşi neam cu mine, poporul Israel.@{ că am o mare durere şi un chin nesftrşit în inimă.x k Vorbesc adevărul în Cristos – nu mint şi conştiinţa mea confirmă acest lucru prin Duhul Sfânt –1['nici înălţimea, nici adâncimea, nici vreun alt lucru din creaţie nu va putea să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în Cristos Isus, Domnul nostru.+&Căci sunt pe deplin convins că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici demonii, nici prezentul, nici viitorul, nici vreo altă putere,%Nici unul din ele, căci în pofida tuturor acestor lucruri, noi suntem mai mult decât biruitori, prin acela care ne-a iubit. $După cum este scris: „Din pricina ta, noi înfruntăm moartea toată ziua; suntem consideraţi ca nişte ori gata de tăiat.”.U#Cine ne va despărţi de dragostea lui Cristos? Oare necazul ori greutăţile ori persecuţiile ori foametea ori lipsa de îmbrăcăminte ori primejdiile ori sabia?&E"Cine îndrăzneşte să ne condamne? Cristos Isus, care a murit – ba, mai mult, a şi înviat – stă la dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi.| q!Cine va aduce vreo acuză împotriva celor pe care Dumnezeu i-a ales? Dumnezeu este cel care ne îndreptăţeşte.~ u Cel care nu şi-a cruţat Fiul, ci l-a dat pentru noi toţi – oare nu ne va da, împreună cu el, toate lucrurile?w gCe vom zice noi faţă de toate acestea? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră? )Şi pe aceia pe care i-a predestinat i-a şi chemat; pe cei ce i-a chemat i-a şi justificat; iar pe cei ce i-a justificat i-a şi glorificat.: mCăci pe aceia pe care Dumnezeu i-a ştiut dinainte i-a şi predestinat să se conformeze chipului Fiului său, pentru ca el să fie întâiul născut între mai mulţi fraţi.  Şi noi ştim că în toate lucrurile Dumnezeu lucrează spre binele celor ce-l iubesc, care au fost chemaţi după planul lui.%Şi cel ce cercetează inimile noastre cunoaşte gândul Duhului, pentru că Duhul mijloceşte pentru sfinţi potrivit cu voia lui Dumnezeu.:mŞi în acelaşi mod, Duhul Sfânt ne ajută în slăbiciunea noastră. Căci noi nu ştim cum trebuie să ne rugăm, dar Duhul mijloceşte pentru noi cu suspine inexprimabile.#?Dar dacă trebuie să ne menţinem încrederea în Dumnezeu pentru un lucru care nu s-a petrecut încă, aceasta ne învaţă să aşteptăm cu răbdare.{oSuntem salvaţi pe temeiul încrederii. Şi a te încrede înseamnă a aştepta cu bucurie obţinerea unui lucru pe care nu-l ai încă – fiindcă cine posedă deja un lucru nu mai trebuie să spere şi să aibă încredere că-l va primi.}sNumai că până şi noi creştinii, deşi avem în noi Duhul Sfânt, ca o anticipare a slavei viitoare, gemem după eliberarea din chinuri şi suferinţe. Şi noi aşteptăm cu înfrigurare acea zi când Dumnezeu ne va da drepturi depline în calitate de copii ai săi, inclusiv trupurile noi ce ni le-a promis – trupuri care nu se vor îmbolnăvi şi nu vor mai muri.U#Căci ştim că până şi natura însăşi, animalele şi plantele, suferă de boli şi moarte, dar acestea nu sunt altceva decât „chinurile facerii”, toate fiind în aşteptarea acestui eveniment. vor dispare şi natura din jurul nostru se va bucura şi ea de glorioasa eliberare din păcat de care au parte copiii lui Dumnezeu.$AÎn ziua aceea spinii şi scaieţii, păcatul, moartea şi decăderea – lucrurile care au învins creaţia împotriva voii ei, cu voia lui Dumnezeu, –xiCăci întreaga Creaţie aşteaptă cu răbdare şi speranţă acea zi, când Dumnezeu îşi va învia copiii.j~MTotuşi ce suferim noi în prezent e nimic pe lângă slava care ne-o va da el mai târziu.^}5Or, copii fiind, vom avea parte de comorile sale – deoarece tot ce-i dă Dumnezeu Fiului său Isus ne este dat şi nouă. Dar dacă e să avem parte de slava sa, trebuie să avem parte şi de suferinţele sale. |Căci Duhul său Sfânt ne vorbeşte până în adâncul inimilor noastre şi ne spune că suntem cu adevărat copiii lui Dumnezeu.{{Iată deci că n-ar mai trebui să fim ca nişte sclavi fricoşi, care se ploconesc în faţa stăpânilor lor, ci ar trebui să ne purtăm ca înşişi copiii lui Dumnezeu, adoptaţi în sânul familiei sale, căruia acum îi spunem: „Tată.”`z9Căci toţi cei care sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.6ye Căci dacă vă luaţi în continuare după ea, sunteţi pierduţi, dar dacă o zdrobiţi împreună cu faptele ei rele, prin puterea Duhului Sfânt, veţi trăi negreşit.0xY Astfel, scumpii mei fraţi, voi nu mai aveţi absolut nici un fel de obligaţii faţă de vechea voastră natură păcătoasă ca să mai faceţi ce vă cere ea.Hw  Iar dacă Duhul lui Dumnezeu, care l-a înviat pe Isus din morţi, trăieşte în voi, el va face ca trupurile voastre muritoare să învie prin acelaşi Duh Sfânt, care trăieşte în voi.v! Totuşi, deşi Cristos trăieşte în voi, trupul vostru va muri, din pricina păcatului; dar duhul va trăi, deoarece Cristos l-a iertat.duA Dar voi nu sunteţi din aceia. Pe voi vă călăuzeşte noua voastră natură, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi. (Şi nu uitaţi, că dacă cineva nu are Duhul lui Cristos în el, nu este deloc un creştin.)?twDin această cauză, cei care se mai află sub stăpânirea eului lor păcătos, înclinaţi să-şi asculte propriile pofte rele, nu vor putea fi niciodată pe placul lui Dumnezeu.s-deoarece vechea natură păcătoasă din noi este împotriva lui Dumnezeu. Ea nu s-a supus niciodată legilor lui Dumnezeu şi nici nu se poate.rUrmând călăuzirea Duhului Sfânt vei ajunge la viaţă şi pace, pe când dacă te conduci după firea veche, vei ajunge la moarte,lqQCei care se lasă călăuziţi de natura lor josnică nu trăiesc decât cu un singur scop: să-şi placă lor înşişi, dar cei care urmează călăuzirea Duhului Sfânt se pomenesc făcând lucruri care-i plac lui Dumnezeu.4paAstfel că, acum putem asculta de legile lui Dumnezeu, dacă trăim după călăuzirea Duhului Sfânt şi încetam să mai ascultăm de vechea natură nemernică din noi.;ooNu suntem salvaţi din strânsoarea păcatului prin cunoaşterea poruncilor lui Dumnezeu, întrucât nu le putem respecta şi nu le respectăm, ci Dumnezeu a pus în aplicare alt plan pentru mântuirea noastră. El şi-a trimis propriul său Fiu, într-un trup uman ca al nostru – cu deosebirea că al nostru e păcătos – şi a nimicit influenţa păcatului asupra noastră, dându-se pe sine ca jertfa pentru păcatele noastre.-nSCăci puterea dătătoare de viaţă a Duhului – şi această putere este a mea prin Cristos Isus – m-a eliberat de cercul vicios al păcatului şi al morţii.cm AAşadar, pe cei care aparţin lui Isus Cristos nu-i mai aşteaptă nici o condamnare.llQSlavă lui Dumnezeu! Acest lucru s-a înfăptuit prin Isus Cristos Domnul nostru. El m-a eliberat.lkQAh, în ce situaţie mă aflu! Cine mă va elibera din sclavia acestei ucigătoare naturi josnice?&jEAşadar vedeţi cum stau lucrurile: noua mea viaţă mă îndeamnă la bine, pe când vechii naturi, încă prezente în mine, îi place să păcătuiască.iyÎmi place să fac voia lui Dumnezeu – dacă mă refer la noua mea natură: dar mai e ceva în străfundul meu – în natura mea josnică – aflat în conflict cu mintea mea, un conflict din care iese învingător, făcându-mă rob păcatului, care mai locuieşte în mine. Astfel, cu mintea sunt supus lui Dumnezeu, dar natura mea omenească este în robia păcatului.h)Pare a fi o realitate incontestabilă că ori de câte ori doresc să fac ceea ce e bine, în mod inevitabil sfârşesc prin a face ce e rău. gAcum însă dacă fac ceea ce nu vreau, e limpede în ce constă dificultatea: păcatul mă ţine legat în cleştele său nefast.fyCând doresc să fac binele, nu îl fac; iar când încerc să mă abţin de la rău, până la urmă totuşi îl fac.'eGŞtiu că eu sunt corupt până în măduva oaselor în ce priveşte natura mea. Oriunde m-aş îndrepta, nu-mi pot impune să fac binele. Vreau, dar nu pot.NdDar asta nu mă ajută cu nimic, deoarece nu mai sunt eu acela care comit răul, ci păcatul din mine, care este mai tare decât mine – el este cel care mă pune să fac toate aceste fapte rele!c'Ştiu perfect de bine că ceea ce fac este greşit, şi conştiinţa mea încărcată dovedeşte că sunt de acord cu legile pe care le calc.b)Nu mă pot înţelege deloc, căci vreau cu tot dinadinsul să fac ce e bine, dar nu reuşesc. Fac ceea ce nu vreau – adică ce urăsc.}asDeci legea e bună, şi nu acolo e buba, ci la mine, deoarece eu sunt vândut păcatului, care este stăpânul meu.w`g Dar cum vine asta? Oare nu legea a fost aceea care mi-a adus prăbuşirea? Atunci cum mai poate fi bună? Păi nu ea, ci păcatul, acel lucru diavolesc, este cel care s-a folosit de ce era bun pentru a-mi aduce condamnarea. Aşadar, vedeţi cât de viclean, ucigător şi odios este păcatul. Căci se foloseşte de legile lui Dumnezeu în scopurile sale rele.U_# Observaţi însă că legea însăşi era întru totul justă şi dreaptă.^ Păcatul m-a amăgit prin faptul că a luat legile bune ale lui Dumnezeu şi s-a folosit de ele pentru a mă face vinovat de moarte.] Aşa că, în ceea ce mă privea, legea dreaptă, care urma să-mi arate calea vieţii, mi-a adus până la urmă condamnarea la moarte.S\ Aşa se explică de ce mă simţeam bine câtă vreme nu înţelegeam cerinţele legii. Dar când am aflat adevărul, mi-am dat seama că am călcat legea şi că sunt un păcătos, osândit la moarte.z[mDar păcatul s-a folosit de aceasta lege împotriva poftelor, amintindu-mi că aceste pofte sunt greşite şi trezindu-mi înlăuntrul meu tot felul de porniri interzise! Doar dacă nu ar mai exista legi de călcat, ar înceta păcătuirea!PZEi bine, s-ar putea deduce oare din ce spun eu că legile lui Dumnezeu sunt rele? Fireşte că nu! Legea nu este păcătoasă, ci ea este cea care îmi arată păcatul. N-aş fi cunoscut niciodată păcatul din inima mea, poftele ascunse care zac acolo – dacă n-ar fi venit legea să-mi spună: „Să nu pofteşti!”mYSAcum însă nu mai e nevoie să vă bateţi capul cu obligaţiile impuse de legea lui Moise, întrucât aţi „murit” pe când vă aflaţi în captivitatea lor, şi acum îl puteţi sluji pe Dumnezeu cu adevărat – nu după felul vechi, supunându-vă în mod mecanic unui cod de reguli, ci după felul nou cu toată inima şi mintea voastră.\X1Câtă vreme firea voastră veche mai era activă, în voi mai acţionau pofte păcătoase, care vă împingeau să faceţi ceea ce e interzis de Dumnezeu şi să comiteţi păcate, roadele putrede ale morţii.~Wu„Soţul” – sau stăpânul vostru – era legea evreiască; dar voi aţi „murit”, ca să spunem aşa, împreună cu Cristos pe cruce; „morţi” fiind, nu mai sunteţi „căsătoriţi cu legea”, ea nemaiavând nici un drept asupra voastră. Apoi aţi fost înviaţi când a înviat Isus şi acum sunteţi o persoană nouă. Putem spune că în prezent sunteţi „căsătoriţi” cu acela care a înviat din morţi, pentru ca să aduceţi roade bune, adică fapte bune pentru Dumnezeu.EVAtunci dacă doreşte, se poate căsători cu altcineva. Faptul acesta ar constitui o încălcare a legii dacă soţul ei ar mai fi în viaţă însă după ce moare, este absolut corect.yUkPermiteţi-mi să vă dau un exemplu: când o femeie se căsătoreşte, legea o leagă de soţul ei atât timp cât acesta trăieşte. Dar dacă soţul moare, ea nu mai este legată de el; legea căsătoriei nu se mai aplică în cazul ei.T -Încă tot nu înţelegeţi, iubiţi fraţi evrei în Cristos, că atunci când o persoană moare, legea nu mai deţine nici o putere asupra sa?SFiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică prin Isus Cristos, Domnul nostru.3R_Dar acum sunteţi eliberaţi de sub puterea păcatului, fiind robii lui Dumnezeu, şi printre binefacerile sale pentru voi se numără sfinţenia şi viaţa nemuritoare.`Q9Şi care a fost rezultatul? Evident, numai bun nu, de vreme ce acum vă este ruşine doar când vă gândiţi la lucrurile pe care obişnuiaţi să le faceţi; căci toate acestea sfârşesc în osândă veşnică.YP+Pe vremea când zăceaţi în robia păcatului nu prea vă păsa de sfinţenie. OVorbesc în acest fel, facând uz de ilustraţia cu sclavii şi stăpânii, întrucât este mai lesne de înţeles: aşa cum eraţi odinioară robi ai păcatelor de tot felul, aşa trebuie să vă lăsaţi acum stăpâniţi de tot ce e drept, bun şi sfânt. NAşadar, acum sunteţi eliberaţi de vechiul vostru stăpân, păcatul, şi aţi devenit robii noului vostru stăpân, puritatea.&MESlavă Domnului că, deşi aţi ales cândva să fiţi sclavi ai păcatului, acum aţi ascultat din toată inima învăţătura la care v-a chemat Dumnezeu.LNu vă daţi seama că aveţi posibilitatea să vă alegeţi propriul stăpân? Puteţi opta pentru păcat (şi moarte) ori, altminteri, pentru ascultare (şi viaţă). Cel căruia vă dăruiţi vă va lua şi va fi şi stăpânul vostru iar voi veţi fi fiii săi.}KsSă însemne oare aceasta că acum puteţi să vă daţi drumul şi să păcătuiţi fără să vă sinchisiţi? (Căci mântuirea voastră nu mai depinde de respectarea legii, ci de primirea harului lui Dumnezeu.) O, nu, fireşte că nu!gJGPăcatul nu trebuie să mai fie niciodată stăpânul vostru, întrucât nu mai sunteţi legaţi de legea prin care păcatul vă înrobeşte, ci sunteţi liberi, bucurându-vă de bunăvoinţa şi îndurarea lui Dumnezeu.Iy Nu permiteţi nici unuia din mădularele trupului vostru să devină o unealtă a răutăţii, folosită la comiterea unor acte păcătoase, ci dăruiţi-vă pe voi înşivă, cu totul, lui Dumnezeu – cu fiecare parte din voi – căci sunteţi înviaţi din morţi şi doriţi să fiţi unelte în mâna lui Dumnezeu, spre a fi folosiţi în scopuri înalte şi măreţe.H Să nu mai daţi voie păcatului să stăpânească trupul vostru – nu mai cedaţi în faţa poftelor sale păcătoase.*GM Aşadar, vechea voastră fire păcătoasă s-o consideraţi moartă, trăind acum pentru Dumnezeu prin puterea şi jertfa lui, prin Isus Cristos, Domnul nostru.F/ El a murit o dată pentru totdeauna, ca să curme puterea păcatului, dar acum trăieşte veşnic într-o părtăşie neîntreruptă cu Dumnezeu.qE[ Cristos a înviat din morţi şi nu va mai muri niciodată. Moartea nu mai are nici o putere asupra sa.D/Şi, întrucât natura voastră iubitoare de păcat „a murit” împreună cu Cristos, noi ştim că veţi fi şi părtaşi la noua sa viaţă.aC;prin moartea lui Cristos sunteţi eliberaţi de sub puterea şi vraja lui seducătoare.?BwVechile voastre dorinţe păcătoase au fost ţintuite o dată cu el pe cruce; acea parte din voi căreia îi place să păcătuiască a fost zdrobită şi rănită de moarte, aşa încât acum, trupul vostru iubitor de păcat nu mai este subjugat păcatului şi nici nu mai trebuie să fie rob al păcatului;VA%Căci voi aţi devenit o parte din el şi, în felul acesta, aţi murit – se poate spune – împreună cu el; iar acum sunteţi părtaşi la noua sa viaţă şi veţi învia după cum a înviat şi el.@wVechea voastră natură iubitoare de păcat a fost îngropată împreună cu el prin botezul în moartea lui, iar faptul că Dumnezeu Tatăl, cu slăvită sa putere, l-a înviat pe Isus ne dă posibilitatea ca şi noi să trăim o viaţă nouă.]?3Căci puterea păcatului asupra noastră a fost zdrobită când am devenit creştini şi am fost botezaţi pentru a deveni o parte din Cristos: prin moartea sa a fost zdrobită puterea firii voastre păcătoase.b>=Fireşte că nu! Se cade oare să păcătuim la nesfârşit, când nu trebuie s-o facem?= Ei bine atunci, să păcătuim la nesfârşit pentru ca Dumnezeu să-şi manifeste tot mai mult bunătatea şi iertarea?<Odinioară, păcatul era acela care domnea peste toţi oamenii, aducându-le moartea; în schimb acum, domneşte bunătatea lui Dumnezeu, care ne reglementează poziţia faţă de el şi are drept rezultat viaţa eternă prin Isus Cristos Domnul nostru.;Cele zece porunci au fost date pentru ca toţi să poată vedea cât de departe au mers cu neascultarea legilor lui Dumnezeu, însă cu cât ne vedem mai mult păcătoşenia noastră, cu atât mai mult vedem şi harul îmbelşugat al lui Dumnezeu, care ne iartă.N:Pe mulţi i-a făcut Adam să fie păcătoşi, din pricina neascultării sale faţă de Dumnezeu, dar şi Cristos pe mulţi i-a făcut să fie acceptabili lui Dumnezeu, datorită ascultării sale.69eDa, aşa este, păcatul lui Adam a adus pedeapsă pentru toţi, dar neprihănirea lui Cristos îi pune pe oameni în ordine cu Dumnezeu pentru ca aceştia să poată trăi.x8iPăcatul acestui singur om, Adam, a făcut ca moartea să domnească peste toate, dar toţi aceia care sunt gata să primească darul de iertare şi achitare al lui Dumnezeu domnesc în viaţă, tot datorită unui singur om, Isus Cristos.A7{Păcatul acela al lui Adam a adus pentru mulţi pedeapsa cu moartea, în vreme ce Cristos preia de bună voie o sumedenie de păcate şi dăruieşte, în schimb, o viaţă glorioasă.U6#Şi ce deosebire între păcatul omului şi iertarea lui Dumnezeu! Fiindcă, acest om, Adam, a adus moartea multora prin păcatul său. Dar, Isus Cristos, a adus iertarea multora, prin mila lui Dumnezeu. 5Astfel că ei nu mureau din cauza păcatelor, deoarece ei înşişi nu nesocotiseră niciodată legea lui Dumnezeu care interzicea consumul fructului oprit, cum făcuse Adam. Ce contrast izbitor între Adam şi Cristos, a cărui venire se întrezărea doar!B4} Noi ştim că păcatul lui Adam a pricinuit toate acestea pentru că, deşi oamenii au păcătuit tot timpul de la Adam până la Moise, Dumnezeu nu i-a considerat atunci vinovaţi de moarte pentru călcarea legii sale, întrucât nu le dăduse încă legile sale, nici nu le spusese ce doreşte de la ei.c3? Când a păcătuit Adam, păcatul a intrat în întreaga omenire. Păcatul său a răspândit moartea în toată lumea, aşa că toţi au început să îmbătrânească şi să moară, deoarece toţi păcătuiau.n2U Ne bucurăm nespus de aceste raporturi noi şi minunate cu Dumnezeu – care se datorează întru totul jertfei Domnului nostru Isus Cristos, care a murit pentru păcatele noastre, transformându-ne în prieteni ai lui Dumnezeu.Q1 Şi dacă duşmani cum eram, Dumnezeu ne-a adus înapoi la el prin moartea Fiului său, câte binecuvântări trebuie să aibă pentru noi acum, când suntem prietenii săi iar el trăieşte în noi!R0 Şi dacă prin sângele său a făcut toate acestea pentru noi ca păcătoşi, cu atât mai mult va face pentru noi acum, după ce ne-a declarat nevinovaţi! Ne va salva de toată mânia lui Dumnezeu./5Dar Dumnezeu şi-a arătat marea sa iubire pentru noi prin faptul că l-a trimis pe Cristos să moară în locul nostru, deşi noi eram păcătoşi.!.;Chiar dacă am fi buni, tot nu ne-am aştepta ca cineva să moară pentru noi, deşi, fireşte, acest lucru ar putea fi în ultimă instanţă posibil.?-wCând eram noi total neputincioşi, fără nici o posibilitate de scăpare, Cristos a venit exact la timpul potrivit şi a murit pentru noi, păcătoşii, cărora nu ne păsa de el.{,oAtunci, când se va înfăptui acest lucru, vom fi în stare să ţinem capul sus, indiferent ce s-ar întâmpla, având încredinţarea că toate sunt bune, fiindcă noi ştim cât de mult ne iubeşte Dumnezeu şi simţim această iubire caldă în toată fiinţa noastră, pentru că Dumnezeu ne-a dat Duhul său cel Sfânt, care să ne umple inimile cu dragostea sa.q+[Iar răbdarea, la rândul ei, dezvoltă în noi tăria de caracter şi ne ajută să credem mai mult în Dumnezeu de fiecare dată când apelăm la ea, până când, nădejdea şi credinţa noastră vor fi puternice şi statornice.0*YNe putem bucura chiar şi atunci când dăm peste dificultăţi şi încercări, întrucât ştim că ele ne sunt de folos, fiindcă ne învaţă să fim răbdători. )Deoarece, din pricina credinţei noastre, el ne-a adus în această poziţie de privilegiu suprem în care ne găsim în prezent, când, bucuroşi şi încrezători, aşteptăm cu nerăbdare să înfăptuim tot ceea ce a avut în vedere Dumnezeu pentru noi.B( Aşadar, întrucât am fost îndreptăţiţi în ochii lui Dumnezeu, prin credinţa în promisiunile sale, avem o pace reală cu el prin ceea ce a făcut Cristos Domnul pentru noi.'El a murit pentru păcatele noastre şi a înviat, pentru a ne pune în ordine cu Dumnezeu, umplându-ne cu bunătatea lui Dumnezeu.N&ci şi într-al nostru, asigurându-ne că Dumnezeu ne va primi aşa cum l-a primit pe Avraam – atunci când credem promisiunile lui Dumnezeu, care l-a înviat din morţi pe Isus, Domnul nostru.(%IDar, acum, această afirmaţie minunată – că el a fost acceptat şi aprobat datorită credinţei sale – nu a fost făcută doar spre folosul lui Avraam,s$_Iar Dumnezeu, datorită credinţei lui Avraam, i-a iertat păcatele şi l-a declarat un om după voia sa.O#El avea deplină certitudine că Dumnezeu poate face tot ce a promis.e"CDar Avraam nu s-a îndoit niciodată. El l-a crezut pe Dumnezeu, şi credinţa şi încrederea sa deveneau tot mai puternice iar el l-a lăudat pe Dumnezeu pentru această binecuvântare chiar înainte de a se împlini.!1Şi fiindcă avea o credinţă puternică, el nu şi-a făcut probleme că este mult prea bătrân pentru a mai fi tată – la vârsta de o sută de ani – sau că Sara, nevastă-sa, la cei nouăzeci de ani ai ei, era, şi ea, mult prea bătrână pentru a mai avea copii.p YAşadar, atunci când Dumnezeu i-a spus lui Avraam că-i va dărui un fiu, care va avea mulţi urmaşi şi va deveni o mare naţiune, Avraam l-a crezut pe Dumnezeu, chiar dacă o asemenea promisiune era pur şi simplu de necrezut!-SLa aceasta se referă Scripturile când spun că Dumnezeu l-a făcut pe Avraam tatăl multor naţiuni. Dumnezeu îi va primi pe toţi oamenii, de orice naţiune, care îşi pun încrederea în el întocmai cum a făcut şi Avraam. Şi această promisiune vine din partea lui Dumnezeu însuşi, care învie morţii şi vorbeşte despre evenimentele viitoare cu aceeaşi certitudine ca şi când deja s-ar fi întâmplat!>uAşadar binecuvântările lui Dumnezeu ne sunt date prin credinţă, ca dar gratuit; le vom primi cu siguranţă, indiferent dacă ţinem sau nu datinile evreieşti, cu condiţia să avem o credinţă ca cea a lui Avraam, căci în chestiunile legate de credinţă Avraam este tatăl nostru, al tuturor!T!Dar fapt este că atunci când încercăm să obţinem binecuvântarea şi salvarea lui Dumnezeu prin respectarea legilor sale, întotdeauna sfârşim prin a-i stârni mânia sa, întrucât niciodată nu reuşim să le respectăm. Singura cale de a evita călcarea legii este de a nu mai avea nici o lege pe care s-o poţi călca!2]Aşa că voi dacă mai susţineţi încă faptul că binecuvântările lui Dumnezeu sunt destinate doar celor care se supun cerinţelor legii lui Moise, afirmaţi, de fapt, că promisiunile lui Dumnezeu făcute celor care se bizuie pe credinţă sunt lipsite de sens iar credinţa este o nebunie!  Prin urmare, e limpede că nu din pricina faptului că Avraam a păzit legile lui Dumnezeu i-a promis Dumnezeu că-i va da întreg pământul, – lui şi urmaşilor săi – ci pentru că el a avut încredere în Dumnezeu că îşi va ţine promisiunea.E De asemenea, Avraam este şi tatăl spiritual al acelor evrei care au fost tăiaţi împrejur. Din exemplul său, aceştia pot trage concluzia că nu ritualul în sine îi mântuieşte, întrucât Avraam a găsit bunăvoinţă în ochii lui Dumnezeu numai prin credinţă şi înainte de a fi fost tăiat împrejur.gG Avraam a fost tăiat împrejur abia mai târziu, după ce Dumnezeu îi promisese deja că-l va binecuvânta, din pricina credinţei sale. Ritualul circumciziei a constituit un semn că Avraam avea deja credinţă şi că obţinuse trecere la Dumnezeu, care îl declarase drept şi bun în ochii săi – înainte de a fi avut loc ceremonia. Astfel, Avraam este tatăl spiritual al celor care cred şi sunt mântuiţi fără obligaţia respectării legii lui Moise. Aşadar, observăm că, credincioşii sunt eliberaţi de obligaţiile impuse de lege, fiind justificaţi de către Dumnezeu prin credinţă.3 Pentru a putea răspunde la cele de mai sus, consideraţi mai întâi următoarea întrebare: Când i-a dat Dumnezeu această binecuvântare lui Avraam? Evident, înainte de a deveni evreu – adică înainte de a fi fost iniţiat prin ritualul evreisc al tăierii împrejur.! Acum însă se pune întrebarea: oare această binecuvântare e dăruită doar celor care au credinţă în Cristos, dar resptectă şi legile evreieşti, sau este dăruită şi celor care doar se încred în Cristos? Hai să vedem la Avraam: noi spunem că el a primit aceste binecuvântări prin credinţă. Oare numai prin credinţă? Sau şi pentru că a respectat regulile evreieşti?zmÎntr-adevăr, de câtă bucurie au parte toţi aceia cărora Domnul nu le mai ţine la socoteală păcatele.” „Binecuvântaţi şi vrednici de invidiat, spunea el, sunt toţi cei ale căror păcate sunt iertate şi trecute cu vederea, Regele David a vorbit despre aceasta, descriind fericirea unui păcătos nevrednic, pe care Dumnezeu îl declară neprihănit.}or, ea este gratuită şi se dăruieşte tocmai acelora care nu muncesc pentru obţinerea ei. Căci Dumnezeu îi declară pe păcătoşi buni în faţa sa numai dacă aceştia au credinţă în Cristos că el îi va salva de la mânia lui Dumnezeu.kODar oare nu şi-a câştigat el dreptul la rai prin toate faptele bune pe care le-a săvârşit? Nu, căci mântuirea este un dar; dacă ar putea-o câştiga cineva prin propria sa bunătate, atunci nu ar mai fi gratuită – Căci Scripturile ne spun că Avraam l-a crezut pe Dumnezeu şi de aceea Dumnezeu l-a declarat un om după voia sa (neprihănit).Dacă aşa ar sta lucrurile, ar avea cu ce să se laude. Dar din punctul de vedere al lui Dumnezeu, Avraam nu avea de ce să fie mândru.q ]Omeneşte vorbind, Avraam a fost întemeietorul naţiunii noastre evreieşti. Ce experienţe a avut el în această privinţă a mântuirii prin credinţă? Oare din cauza faptelor sale bune era privit cu ochi buni de Dumnezeu?{Ei bine, atunci, dacă suntem mântuiţi prin credinţă, înseamnă oare că nu mai trebuie să ascultăm de legile lui Dumnezeu? Dimpotrivă, exact invers! De fapt, numai atunci când ne punem încrederea în Isus îl putem asculta cu adevărat. +~}}=|{{z/yHxx`w)vbuttcssrr$qpponnmlkkjihgff8e3d>>2=r<}<;k:99 8N7i654 3}2Y10W/.-,v+*6(([''X&%%$#g""'!x w.?xM7W    _gl@m+$LADe fapt, ei şi-au riscat viaţa pentru mine; şi nu sunt eu singurul care le sunt recunoscător: toate bisericile dintre Neamuri le sunt recunoscătoare.sK_Salutaţi-i din partea mea pe Priscilla şi Aquila. Ei au fost colegii mei în misiunea lui Cristos Isus.HJ Primiţi-o ca pe sora voastră în Domnul, făcându-i o caldă primire creştinească. Ajutaţi-o în orice fel puteţi, căci şi ea pe mulţi i-a ajutat în nevoile lor, inclusiv pe mine.tI cFibia, o soră scumpă din Cencrea, vă va vizita în curând. A lucrat din greu la biserica de acolo.YH+!Şi acum, Dumnezeul nostru, care dăruieşte pacea, să fie cu voi toţi. Amin.yGk Atunci voi putea veni la voi cu inima fericită, dacă va voi Domnul, şi ne vom putea înviora unii pe alţii.,FQRugaţi-vă ca în Ierusalim să fiu ferit de cei ce nu sunt creştini. Rugaţi-vă, de asemenea, ca creştinii de acolo să primească banii pe care îi duc lor.wEgNu aţi vrea voi acum să vă uniţi cu mine în rugăciune? De dragul Domnului Isus Cristos, şi din pricina iubirii voastre pentru mine – ce vi s-a dat prin Duhul Sfânt – rugaţi-vă mult împreună cu mine pentru activitatea mea.gDGŞi sunt sigur că atunci când voi veni, Domnul îmi va da o mare binecuvântare pentru voi. C De îndată ce voi preda aceşti bani şi voi încheia această faptă bună a lor, voi veni să vă văd, în drum spre Spania.B/Ei s-au bucurat mult că au avut acest prilej, întrucât sunt încredinţaţi că datorează mult creştinilor de la Ierusalim. De ce aceasta? Pentru că vestea despre Cristos le-a parvenit prin biserica de la Ierusalim. Or, din moment ce au primit acest minunat dar spiritual al Evangheliei de la ei, socotesc că cel puţin atât pot să facă şi ei, în schimb, să le ofere ceva ajutor material.ACăci, vedeţi, fraţii din Macedonia şi Ahaia au făcut o colectă pentru cei din Ierusalim, care trec prin vremuri atât de grele.@yÎnainte de a veni însă trebuie să mă reped până la Ierusalim cu un dar pentru fraţii creştini evrei de acolo.h?ICăci am de gând să fac o călătorie în Spania şi cu această ocazie voi face un popas la Roma; apoi, după ce vom fi petrecut un moment plăcut împreună, mă veţi putea trimite din nou să-mi continui călătoria.{>oDar acum, în sfârşit, mi-am încheiat munca aici şi sunt gata să vin după atâţia ani lungi de aşteptare.d=ADe fapt, acesta e motivul pentru care mi-a trebuit atâta timp să vin în vizită la voi.#<?Eu am urmat planul amintit de Scripturi, unde Isaia spune că aceia care nu au mai auzit niciodată numele lui Cristos vor vedea acum şi vor înţelege.o;WÎn tot acest timp însă dorinţa mea supremă a fost să merg şi mai departe, predicând prin locuri unde numele lui Cristos nu s-a mai auzit, decât să vin în localităţi unde altcineva a şi pus deja bazele unei biserici.D:I-am câştigat prin mesajul meu şi prin modul meu de viaţă printre ei, precum şi prin minunile ce s-au făcut prin mine ca semne de la Dumnezeu – toate prin puterea Duhului Sfânt. În felul acesta, am predicat întreaga Evanghelie a lui Cristos, începând de la Ierusalim şi până departe în Illyricum.49aNu îndrăznesc să judec cu câtă eficacitate i-a folosit pe alţii, dar un lucru ştiu: că de mine s-a folosit pentru câştigarea ne-evreilor de partea lui Dumnezeu._87Aşa că, e drept să mă mândresc puţin cu tot ce a făcut Isus Cristos prin mine.37_însărcinat să vă aduc Evanghelia şi să vă ofer lui Dumnezeu ca pe o jertfă înmiresmată; căci Duhul Sfânt v-a curăţit şi v-a făcut plăcuţi lui Dumnezeu.x6iTotuşi mi-am luat îndrăzneala de a stărui asupra unor aspecte, ştiind că nu aveţi nevoie decât de această subliniere din partea mea; căci eu sunt, prin harul lui Dumnezeu, un trimis special al lui Isus Cristos la voi, Neamurile,>5uŞtiu, fraţii mei, că voi sunteţi înţelepţi şi buni, şi că aveţi cunoştinţa despre aceste lucruri, încât puteţi să-i învăţaţi şi pe alţii tot ce ţine de ele.\41 Astfel, eu mă rog pentru voi, Neamurile, ca Dumnezeu care vă dă speranţă, să vă ţină fericiţi şi plini de pace, pe voi cei care credeţi în el prin puterea Duhului Sfânt care se află în voi.+3O Iar profetul Isaia spunea aşa: „Se va ridica un Moştenitor din casa lui Iese, şi el va fi rege peste Neamuri; ele îşi vor pune nădejdea numai în el.”.d2A Şi încă o dată: „O, voi, ne-evreilor, lăudaţi pe Domnul, şi toţi să-l laude.”e1C Iar într-alt loc: „Bucuraţi-vă, o, ne-evreilor, împreună cu poporul său, evreii.”%0C Aduceţi-vă însă aminte că el a mai venit pentru ca şi ne-evreii să poată fi salvaţi şi să-l slăvească pe Dumnezeu pentru îndurările arătate faţă de ei. Asta a vrut să spună psalmistul când a scris: „Te voi lăuda printre ne-evrei şi voi cânta numele tău.”/%Nu uitaţi că Isus Cristos a venit să demonstreze că Dumnezeu rămâne credincios promisiunilor sale, făcute părinţilor noştri evrei.#.?Aşadar, primiţi-vă călduros unul pe altul în sânul bisericii, după cum v-a primit şi Cristos, cu toată căldura; atunci Domnul va fi glorificat.-Şi atunci toţi vom putea să-l lăudăm pe Domnul într-un singur glas, slăvindu-l pe Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Cristos.f,EFie ca Dumnezeu, care dăruieşte răbdare, statornicie şi îmbărbătare să vă ajute să trăiţi în armonie desăvârşită unul cu altul – fiecare din voi manifestând faţă de celălalt atitudinea lui Cristos.v+eLucrurile acestea care s-au scris în Scriptură cu atâta timp în urmă au menirea să ne înveţe răbdarea şi să ne îmbărbăteze, pentru ca astfel să aşteptăm cu bucurie vremea când Dumnezeu va învinge păcatul şi moartea.#*?Cristos n-a făcut pe placul său. După cum zice psalmistul: „El a venit tocmai pentru ca să sufere insultele celor care se împotriveau Domnului.”)Haideţi să fim pe placul celuilalt, şi nu pe al nostru, făcând ceea ce e bine pentru el şi, astfel, să-l întărim în Domnul.X( +Chiar dacă noi credem că nu are nici o importanţă pentru Domnul dacă facem sau nu aceste lucruri, nu putem totuşi continua aşa, doar pentru că nouă ne place; căci noi trebuie să purtăm „povara” de a fi atenţi faţă de îndoielile şi temerile altora – ale acelora care cred că nu e bine să se procedeze aşa.['/Oricine însă are încredinţarea că ceea ce şi-a pus în gând să facă nu e bine trebuie să renunţe la acest lucru, în caz contrar, păcătuieşte, întrucât el consideră acest fapt greşit, şi atunci pentru el într-adevăr este greşit. Tot ceea ce se face fără încredinţarea personală că e bine constituie un păcat.m&SS-ar putea să fii conştient că nici chiar din punctul de vedere al lui Dumnezeu nu e nimic greşit în ceea ce faci, dar păstrează această convingere pentru tine; nu face paradă de credinţa ta în faţa altora care s-ar putea să fie ofensaţi de ea. În asemenea cazuri, fericit e omul care nu păcătuieşte, făcând ceea ce ştie că e corect.*%MCel mai bine ar fi să renunţaţi a mai mânca carne ori a bea vin sau a face orice altceva care-l jigneşte pe fratele vostru sau îl face să păcătuiască.G$Nu ruinaţi lucrarea lui Dumnezeu pentru o mâncare. Vă spun încă o dată, carnea nu are nimic rău în sine, dar este greşit s-o consumaţi dacă îl face pe altul să se poticnească.y#kÎn felul acesta, urmăriţi să realizaţi armonie în biserică şi încercaţi să vă întăriţi reciproc."{Dacă-l lăsaţi pe Cristos să fie Domn în toate problemele acestea, Dumnezeu se va bucura; se vor bucura şi alţii.+!OFiindcă, la urma urmelor, nu ceea ce mâncăm sau bem are importanţă pentru noi creştinii, ci să stârnim bunătate şi pace şi bucurie de la Duhul Sfânt.k ONu fă nimic care să trezească critici la adresa ta, chiar dacă crezi că ceea ce faci e bine.NŞi dacă pe fratele tău îl deranjează ce mănânci, tu nu faci bine, pentru că mâhneşti pe fratele tău. Nu lăsa ca mâncarea ta să-l dărâme pe unul din cei pentru care a murit Cristos.+În ce mă priveşte pe mine, sunt absolut convins – pe baza autorităţii Domnului Isus – că nu e nimic rău în a consuma carne oferită în prealabil idolilor. Dar dacă crede cineva că e greşit, atunci nu trebuie să mănânce, deoarece pentru el este greşit. Deci să nu vă mai criticaţi unii pe alţii de acum înainte, ci, mai degrabă, siliţi-vă să trăiţi în aşa fel, încât să nu-l faceţi pe fratele vostru să se poticnească, lăsându-l să vă vadă practicând un lucru considerat de el greşit.dA Da, negreşit fiecare din noi va trebui să dea socoteală de sine în faţa lui Dumnezeu.% Căci este scris: „Pe viaţa mea”, – spune Domnul – „orice genunchi mi se va pleca şi orice limbă se va spovedi lui Dumnezeu.”;o Tu nu ai nici un drept să-l critici pe fratele tău sau să-l priveşti de sus. Nu uitaţi că fiecare din noi va sta personal în faţa Scaunului de Judecată al lui Dumnezeu.   Cristos a murit şi a înviat tocmai pentru acest scop, ca să poată fi Domnul nostru, atât în viaţă, cât şi în moarte.s_Fie că trăim, fie că murim, noi îl urmăm pe Domnul. Şi într-un fel, şi într-altul suntem ai lui.`9Noi nu suntem propriii noştri stăpâni, ca să trăim sau să murim cum am vrea noi.taDacă tu ai zile speciale în care te închini Domnului, înseamnă că încerci să-l onorezi; faci un lucru bun. Aşa este şi cu cel care consumă carne închinată idolilor; el aduce mulţumiri Domnului; procedează corect. Iar persoana care nici nu vrea să audă de această carne doreşte şi ea să-i facă pe plac Domnului căruia îi aducem mulţumiri.b=Unii cred că şi creştinii sunt obligaţi să ţină sărbătorile evreieşti ca pe nişte zile speciale de închinare lui Dumnezeu, dar alţii spun că e greşit şi lipsit de sens să-ţi faci atâtea probleme, întrucât fiecare zi, fără deosebire, este a lui Dumnezeu, în chestiuni de genul acesta fiecare trebuie să decidă personal.V%Ei sunt slujitorii lui Dumnezeu. Lui îi dau ei socoteală, nu vouă. Lăsaţi-l pe el să-i înştiinţeze dacă procedează corect sau nu. Căci Dumnezeu poate să-i determine să se poarte cum trebuie.+Cei care cred că e în regulă să mănânce asemenea carne nu trebuie să se uite de sus la cei care refuză să se atingă de ea. Iar dacă eşti unul din cei care refuză s-o mănânce, nu reproşa celor care mănâncă. Căci Dumnezeu i-a acceptat ca pe copiii săi.1[De pildă, evitaţi cu el discuţiile legate de consumul hranei ce a fost oferită idolilor. Se poate să credeţi că nu e nimic rău în asta, dar credinţa altora e mai slabă; ei cred că e greşit şi se vor lipsi de orice carne, mâncând doar legume, numai să nu consume altfel de carne.X +Faceţi-i o primire călduroasă oricărui frate care doreşte să intre în rândurile voastre, fără să-i cerneţi gândurile. Nu-l criticaţi pentru faptul că are scrupule diferite de ale voastre./W Ci rugaţi-l pe Domnul Isus Cristos să vă ajute să trăiţi aşa cum trebuie, nu să vă faceţi tot felul de socoteli cum să vă complăceţi mai bine în rău.@y aşa cum ni se potriveşte nouă celor care trăim în lumina zilei. Fiţi cumsecade şi sinceri în tot ceea ce faceţi, pentru ca toţi să poată aproba purtarea voastră. Nu vă risipiţi viaţa şi sufletul la chefuri şi beţii ori în hăţişurile poftelor şi adulterului, ori în harţă şi gelozie.:m Noaptea e pe sfârşite, ziua revenirii sale e foarte aproape. De aceea, dezbrăcaţi-vă de faptele rele ale întunericului şi îmbrăcaţi-vă cu armura unei vieţi corecte, 9 Un alt motiv pentru care se cere să aveţi o viaţă corectă este acesta: voi ştiţi cât de înaintată este ora; timpul zboară şi nu a mai rămas decât foarte puţin. Treziţi-vă, căci venirea Domnului este mai aproape decât atunci când am crezut pentru prima dată.   Dragostea nu face rău nimănui. De aceea, şi satisface toate cerinţele lui Dumnezeu. Este singura lege de care aveţi nevoie.   Dacă-ţi iubeşti aproapele ca pe tine însuţi, nu vei mai dori să-i faci vreun rău ori să-l înşeli, ori să-l ucizi, ori să-l jefuieşti. Şi nu vei mai păcătui cu nevastă-sa, după cum nu vei mai râvni la avutul său şi nu vei mai călca nici una din Cele Zece porunci. Toate sunt concretizate într-una singură, şi anume: iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi.  Plătiţi-vă toate datoriile, cu excepţia celei de a-i iubi pe alţii – aceasta niciodată să n-o consideraţi achitată. Căci dacă-i iubiţi pe alţii, înseamnă că ascultaţi de toate legile lui Dumnezeu şi veţi îndeplini toate cerinţele sale.= s Plătiţi cât se cuvine fiecăruia; plătiţi-vă impozitele de bunăvoie, supuneţi-vă superiorilor voştri şi acordaţi cinste şi respect tuturor celor cărora li se cuvine.a; De asemenea, plătiţi-vă impozitele, din aceleaşi motive. Căci funcţionarii publici trebuie plătiţi pentru ca să poată face în continuare munca încredinţată lor de Dumnezeu. Ei sunt în slujba voastră.N În concluzie, trebuie să respectaţi legile din două motive: mai întâi, pentru a nu ajunge să fiţi pedepsiţi, şi în al doilea rând, voi înşivă ştiţi că trebuie să le respectaţi.P Judecătorul e trimis de Dumnezeu să te ajute. Dar dacă comiţi vreo abatere, fireşte că ai de ce să te temi, căci el va porunci să fii pedepsit. Tocmai pentru acest scop l-a trimis Dumnezeu.`9 Căci judecătorul nu inspiră frică celor care au o purtare corectă; dar cei care comit rele îi vor şti totdeauna de frică. Dacă vrei să nu-ţi mai fie frică, respectă legile şi nu te va mai durea capul. Astfel, cei care nu vor să respecte legile ţării refuză, de fapt, să-l asculte pe Dumnezeu şi vor fi pedepsiţi pentru aceasta.) M Supuneţi-vă guvernului, căci Dumnezeu l-a aşezat acolo. Nu există nici un guvern în toată lumea asta care să nu fi fost adus la putere de Dumnezeu.b= Nu lăsaţi răul să ajungă stăpân pe situaţie, ci învingeţi răul făcând bine.q[ Ci, mai degrabă dă-i să mănânce duşmanului tău, dacă-i este foame. Dacă-i este sete, dă-i să bea ceva şi astfel „vei grămădi cărbuni aprinşi pe capul său.” Cu alte cuvinte, îi va fi ruşine de ce ţi-a făcut.<q Prieteni dragi, nu vă răzbunaţi niciodată. Lăsaţi aceasta pe seama lui Dumnezeu, căci el a zis că va plăti fiecăruia după merit. Nu vă faceţi singuri dreptateY+ Nu vă certaţi cu nimeni. Trăiţi în pace cu toţi, atât cât ţine de voi.,~Q Niciodată să nu răsplătiţi răul cu rău. În tot ceea ce faceţi, procedaţi astfel încât oamenii să vadă că sunteţi cinstiţi şi curaţi ca lacrima.n}U Lucraţi împreună, fericiţi. Nu faceţi pe grozavii! Nu încercaţi să intraţi în graţiile unor persoane importante, ci să vă placă să staţi în compania oamenilor de rând. Şi să nu credeţi că voi ştiţi totul!|} Când alţii sunt fericiţi, luaţi şi voi parte la fericirea lor. Dacă sunt trişti, împărtăşiţi tristeţea lor.{ Dacă se poartă cineva urât cu voi, fiindcă sunteţi creştini, nu-l blestemaţi, ci rugaţi-vă ca Dumnezeu să-l binecuvânteze.kzO Când trec copiii lui Dumnezeu prin nevoi, tu să fii acela care să-i ajuţi să iasă de la strâmtorare. Şi faceţi-vă obiceiul să invitaţi oaspeţi la masă iar dacă nu au unde să doarmă, găzduiţi-i peste noapte.{yo Bucuraţi-vă de tot ce are Dumnezeu în vedere pentru voi. Fiţi răbdători la necaz, şi totdeauna evlavioşi.ixK Niciodată să nu fiţi leneşi în munca voastră, ci să-l slujiţi pe Dumnezeu cu entuziasm.zwm Iubiţi-vă unii pe alţii cu o afecţiune frăţească şi găsiţi-vă plăcerea şi în a vă onora reciproc.v Nu vă prefaceţi doar că-i iubiţi pe alţii: iubiţi-i cu adevărat. Urâţi ce este rău. Luaţi partea binelui.%uC Dacă eşti predicator, ia seama ca predicile tale să îmbărbăteze şi să ajute. Dacă Dumnezeu ţi-a dat bani, fii cu mâna largă, ajutând pe alţii cu aceşti bani. Dacă Dumnezeu ţi-a dat calităţi administrative şi te-a pus răspunzător peste munca altora, ia-ţi în serios sarcina. Cei care aduc mângâieri celor întristaţi şi necăjiţi să facă acest lucru cu acea bucurie a creştinului.t/ Dacă darul tău este acela de a-i sluji pe alţii, atunci slujeşte-i cum se cuvine. Dacă eşti învăţător, învaţă pe alţii cum trebuie.1s[ Dumnezeu ne-a dăruit fiecăruia dintre noi capacitatea de a face anumite lucruri bune Aşa că dacă Dumnezeu ţi-a dat ţie capacitatea de a profeţi, atunci profeţeşte oriunde ai prilejul – ori de câte ori credinţa ta este suficient de puternică pentru a primi un mesaj de la Dumnezeu.r Noi toţi suntem mădulare ale lui, şi e nevoie de fiecare din noi pentru ca acest trup să fie complet, deoarece fiecare din noi are o funcţie deosebită de îndeplinit. Aşa încât ne aparţinem reciproc şi fiecare are nevoie de toţi ceilalţi.Zq- Aşa cum trupul nostru are multe părţi, la fel este şi cu trupul lui Cristos.dpA Ca trimis al lui Dumnezeu, eu vă aduc fiecăruia dintre voi avertismentul lui Dumnezeu: fiţi sinceri în aprecierea propriei voastre persoane, măsurându-vă valoarea după credinţa pe care v-a dat-o Dumnezeu.poY Nu copiaţi comportarea şi obiceiurile acestei lumi, ci purtaţi-vă ca oameni buni, având prospeţime în tot ce faceţi şi gândiţi. Atunci veţi învăţa din propria experienţă cât de bune vor fi căile sale pentru voi.|n s Şi astfel, scumpii mei fraţi, vă rog fierbinte să vă dăruiţi trupurile lui Dumnezeu, ca să fie o jertfă vie, sfântă – pentru ca el s-o poată primi. Când vă gândiţi la ce a făcut el pentru voi, vi se cere oare prea mult? m  $Căci toate vin numai de la Dumnezeu. Toate trăiesc prin puterea sa şi toate sunt spre slava sa. A lui să fie slava în veci!mlS #Şi cine ar putea vreodată să-i ofere lui Dumnezeu suficient pentru a-l determina să acţioneze?k "Căci cine dintre noi poate pătrunde gândirea lui Dumnezeu? Cine e de ajuns de priceput să-i fie sfetnic şi îndrumător?Ej !O, ce minunat e Dumnezeul nostru! Ce mari sunt înţelepciunea, cunoştinţa şi bogăţiile sale! Nouă ne este absolut imposibil să înţelegem toate hotărârile şi căile sale!i Căci Dumnezeu i-a lăsat pe toţi în voia lor să păcătuiască, pentru ca să se poată îndura de toţi deopotrivă.h Evreii sunt cei răzvrătiţi acum, dar într-o zi vor avea parte de îndurarea lui Dumnezeu de care vă bucuraţi voi acum.mgS Deoarece evreii au respins darurile lui Dumnezeu, el s-a îndurat de voi care eraţi nişte rebeli.f Căci darurile lui Dumnezeu şi chemarea sa nu vor putea fi retrase niciodată; el nu-şi va călca niciodată promisiunile.Ie  Acum mulţi evrei sunt duşmani ai Evangheliei. Ei o urăsc. Dar acest lucru v-a fost de folos, întrucât, până la urmă, a făcut ca Dumnezeu să vă dea vouă, ne-evreilor, darurile sale. Cu toate acestea, Dumnezeu încă îi mai iubeşte pe evrei, din pricina făgăduinţelor făcute lui Avraam, Isaac şi Iacob.Id  La momentul respectiv le voi lua păcatele, aşa cum am promis.Kc Şi apoi, întreg Israelul va fi mântuit. Vă amintiţi ce spuneau profeţii în legătură cu aceasta? „Va ieşi din Sion un Salvator, care-i va întoarce pe evrei de la fărădelegile lor.mbS Vreau să cunoaşteţi acest adevăr de la Dumnezeu, scumpi fraţi, pentru ca să nu vă simţiţi mândri şi să începeţi să vă lăudaţi. Da, este adevărat că în prezent unii dintre evrei se împotrivesc Evangheliei, dar aceasta nu va dura decât până când voi, ne-evreii, veţi veni cu toţii la Cristos – mă rog, acei care vor veni.eaC Căci dacă Dumnezeu a fost gata să vă ia pe voi, care eraţi atât de departe de el – ca ramuri dintr-un măslin sălbatic – şi să vă altoiască în pomul său cel bun (un lucru care nu se potrivea deloc cu natura voastră), nu vedeţi atunci că va fi mai dispus să-i repună la loc pe evrei, care de fapt au fost acolo de la început?(`I Pe de altă parte, dacă evreii se dezbăra de necredinţa lor şi revin la Dumnezeu, Dumnezeu îi va altoi din nou în vechiul pom. El are puterea s-o facă."_= Observaţi cum Dumnezeu este atât de îndurător şi, în acelaşi timp, atât de sever. El se poartă aspru cu cei care nu ascultă, dar e foarte bun cu voi dacă-l iubiţi şi vă încredeţi în el mai departe, însă dacă nici voi nu-l ascultaţi, şi voi veţi fi tăiaţi.~^u Căci dacă n-a cruţat Dumnezeu ramurile pe care le-a aşezat acolo în primul rând, nici pe voi nu vă va cruţa. ]  Aveţi grijă! Nu uitaţi că ramurile acelea, respectiv evreii, au fost rupte fiindcă nu l-au crezut pe Dumnezeu, şi că voi sunteţi acolo unde sunteţi doar pentru că voi credeţi. Nu fiţi mândri, ci smeriţi, recunoscători şi, mai ales, atenţi.\ „Ei”, veţi zice voi, „dar ramurile acelea au fost rupte pentru ca să-mi facă mie loc, aşa că trebuie să fiu destul de bun.”0[Y Dar voi trebuie să fiţi atenţi ca nu cumva să începeţi să vă lăudaţi că aţi fost puşi în locul ramurilor care s-au rupt. Amintiţi-vă că voi sunteţi importanţi prin simplul fapt că acum faceţi parte din pomul lui Dumnezeu; nu sunteţi decât o ramură, şi nu o rădăcină.{Zo Dar unele ramuri din pomul lui Avraam, adică unii evrei, s-au rupt. Iar voi, ne-evreii, care eraţi ramuri – să spunem – dintr-un măslin sălbatic, aţi fost altoiţi în pomul bun. Aşa că acum primiţi şi voi binecuvântarea promisă de Dumnezeu lui Avraam şi copiilor săi, bucurându-vă de aceeaşi hrană bogată pe care o dă Dumnezeu măslinului său.'YG Şi întrucât Avraam şi profeţii sunt poporul lui Dumnezeu, şi copiii lor vor fi. Căci dacă rădăcinile pomului sunt sfinte, aşa vor fi şi ramurile. X9 Şi ce minunat va fi când vor deveni creştini! Când s-a îndepărtat Dumnezeu de ei, aceasta a constituit o apropiere de restul lumii, cu scopul de a-i oferi mântuirea; dar acum va fi şi mai minunat când vor veni evreii la Cristos. Va fi ca atunci când înviază morţii. W pentru ca, dacă se poate, să-i fac să dorească ceea ce aveţi voi ne-evreii, şi astfel să-i mântuiesc măcar pe unii din ei./VW După cum ştiţi, Dumnezeu m-a numit ca trimis special pentru voi, ne-evreii. Eu pun mare accent pe aceasta şi le reamintesc evreilor ori de câte ori am prilejul,U{ Acum însă dacă lumea întreagă s-a îmbogăţit, ca urmare a faptului că evreii s-au poticnit de oferta de mântuire a lui Dumnezeu şi au respins-o, gândiţi-vă ce mare binecuvântare va fi mai târziu când şi evreii vor veni la Cristos.6Te Înseamnă oare aceasta că Dumnezeu şi-a lepădat poporul său evreu pentru totdeauna? Fireşte că nu! Scopul său a fost acela de a pune mântuirea sa şi la dispoziţia ne-evreilor, pentru ca prin aceasta să fie stârnită gelozia evreilor, ca şi ei să dorească mântuirea lui Dumnezeu.S% „Ochii să li se întunece”, spunea el, „pentru ca să nu poată vedea în veci şi să umble încovoiaţi sub poveri apăsătoare.”R Regele David a vorbit despre acelaşi lucru când a spus: „Belşugul lor şi celelalte binecuvântări să-i amăgească să creadă că între ei şi Dumnezeu totul e în ordine. Bunăstarea aceasta să se întoarcă asupra lor şi să-i zdrobească pe merit. Q  La aceasta se referă Scripturile noastre când spun că Dumnezeu i-a adormit, închizându-le ochii şi urechile pentru ca ei să nu înţeleagă ce spunem noi când le vorbim despre Cristos. Şi lucrurile au rămas aşa chiar până în ziua de astăzi.sP_ Aşa că situaţia stă în felul următor: cei mai mulţi evrei nu au dobândit favoarea lui Dumnezeu pe care o căutau. Câţiva inşi au dobândit-o – respectiv aceia aleşi de Dumnezeu – dar ochii celorlalţi au fost orbiţi.O{ Or, dacă a fost la mijloc îndurarea lui Dumnezeu, alegerea lor se bazează tocmai pe acest fapt. În caz contrar – când alegerea lor s-ar datora meritelor lor – îndurarea lui Dumnezeu n-ar mai fi un dar, ci ceva câştigat prin strădanii. N9 La fel e şi astăzi: nu toţi evreii s-au îndepărtat de Dumnezeu; mai sunt câţiva mântuiţi, ca urmare a îndurării lui Dumnezeu care i-a ales.fME Şi vă amintiţi cum i-a răspuns Dumnezeu? Aşa i-a spus: „Vai, dar nu eşti tu singurul care a mai rămas. Mai am alţi şapte mii în afară de tine, care încă mă iubesc şi nu s-au plecat în faţa idolilor!”L3 Ilie profetul se plângea lui Dumnezeu împotriva evreilor care omorâseră profeţii şi dărâmaseră altarele lui Dumnezeu. Ilie susţinea că în toată ţara nu a mai rămas decât el care să-l iubească pe Dumnezeu, şi uite că acum şi pe el încearcă să-l omoare!!K; Nu, Dumnezeu nu s-a lepădat de propriul său popor pe care l-a ales de la început. Vă aduceţi aminte ce spun Scripturile în legătură cu aceasta?uJ e Vin eu atunci şi întreb: şi-a lepădat ori şi-a părăsit Dumnezeu poporul său, evreii? Vai, dar nici vorbă de aşa ceva! Amintiţi-vă doar că eu însumi sunt evreu, urmaş al lui Avraam şi membru al familiei lui Beniamin.I! Între timp el continuă să-şi întindă mâinile către evrei, dar ei o ţin mai departe cu polemicile şi refuzul lor de a veni la el.yHk Iar mai târziu Isaia a afirmat cu tărie că Dumnezeu va fi descoperit de oameni care nici măcar nu-l caută.HG  Şi au înţeles ei că Dumnezeu are să acorde mântuirea sa altora dacă ei refuză s-o primească? Da, au înţeles, căci încă de atunci, din vremea lui Moise, Dumnezeu spusese că îşi va face poporul gelos şi va încerca să-l trezească, dând mântuirea sa popoarelor ignorante ale păgânătăţii.TF! Dar evreii cum stau? Au auzit ei cuvântul lui Dumnezeu? Da, l-au auzit, întrucât cuvântul s-a răspândit pretutindeni pe unde se găsesc ei; Vestea bună a fost predicată până la capătul lumii.\E1 Totuşi credinţa provine din auzirea Evangheliei – Vestea bună despre Cristos.0DY Însă nu toţi cei care aud Vestea Bună înseamnă că au şi primit-o cu bucurie, căci aşa spunea profetul Isaia: „Doamne, cine m-a crezut când le-am spus?”!C; Şi cum se va duce vreunul să le spună dacă nu-l trimite cineva? Despre aceasta vorbesc Scripturile când spun: „Ce minunată e misiunea celor care predică Evanghelia păcii cu Dumnezeu.” Cu alte cuvinte, ce bineveniţi sunt cei care predică Vestea Bună a lui Dumnezeu!KB Dar oare cum îl vor ruga să-i mântuiască dacă nu cred în el? Şi cum vor putea crede în el dacă n-au auzit niciodată despre el? Şi cum vor auzi despre el dacă nu le vorbeşte cineva?8Ak Oricine cheamă numele Domnului va fi mântuit.4@a În această privinţă şi evreul, şi ne-evreul sunt tot una: au cu toţii acelaşi Domn care îşi împarte cu mână largă bogăţiile tuturor acelora care i le cer.j?M Fiindcă Scripturile ne spun că nici unul care crede în Cristos nu va fi vreodată dezamăgit.*>M Căci un om ajunge să fie în ordine cu Dumnezeu prin credinţa din inima sa; iar cu gura spune altora despre credinţa sa, confirmându-şi astfel mântuirea.=3 Fiindcă, dacă spui altora cu gura ta că Isus Cristos este Domnul tău şi crezi din inimă că Dumnezeu l-a înviat din morţi, vei fi mântuit.l<Q Căci mântuirea care decurge din încrederea în Cristos – adică ceea ce predicăm noi – e deja la îndemâna fiecăruia dintre noi, numai să ne-o însuşim; de fapt, ne este atât de aproape cum ne sunt inima şi gura.e;C „Nu e nevoie să te cobori între cei morţi pentru a-l readuce pe Cristos la viaţă.”1:[ Pe când, mântuirea care vine prin credinţă spune aşa: „Nu e nevoie să cutreieri cerurile pentru a-l găsi pe Cristos şi a-l aduce aici jos să te ajute” şi^95 Deoarece, Moise scria, că numai dacă cineva ar putea atinge perfecţiunea în bunătate şi ar rezista ispitei fără să păcătuiască nici măcar o singură dată, numai atunci ar putea fi iertat şi salvat.C8 Ei nu înţeleg că Cristos le dă tuturor celor care se încred în el tot ce încearcă ei să obţină prin respectarea legii lui Moise, care a fost în vigoare până la venirea sa.37_ Căci ei nu înţeleg că Cristos a murit pentru ca să poată fi puşi în ordine cu Dumnezeu, în schimb, ei încearcă să devină suficient de buni pentru a câştiga bunăvoinţa lui Dumnezeu prin respectarea legilor şi datinilor evreieşti, dar nu aceasta e calea lui Dumnezeu de mântuire.u6c Eu ştiu cu cât entuziasm ţin ei la onoarea lui Dumnezeu, însă aceasta e o râvnă greşit canalizată.m5 U Iubiţi fraţi, dorul şi rugăciunea inimii mele este ca poporul evreu să poată fi mântuit.c4? !Dumnezeu i-a avertizat prin Scripturi cu privire la aceasta când a zis: „Eu am pus o Stâncă în calea evreilor şi mulţi se vor poticni de ea (de Isus). Cei care cred în el nu vor fi dezamăgiţi niciodată.”b3= De ce n-au reuşit? Pentru ca încercau să fie mântuiţi prin respectarea legii şi prin a fi îndeajuns de buni, în loc să se bizuie pe credinţă. Ei sunt aceia care s-au poticnit de marea piatră de poticnire.$2A Dar evreii, care s-au străduit atât de mult să fie în ordine cu Dumnezeu prin respectarea legilor sale, n-au reuşit niciodată să facă acest lucru.P1 Ei bine, ce vom zice noi la toate acestea? Vom spune doar atât: că Dumnezeu a dat ne-evreilor ocazia să fie achitaţi prin credinţă deşi, la drept vorbind, ei nu l-au căutat pe Dumnezeu.(0I Tot Isaia spune într-alt loc că dacă nu ar fi mila lui Dumnezeu, toţi evreii ar fi nimiciţi, aşa cum au pierit locuitorii cetăţilor Sodoma şi Gomora.9/k „Căci Domnul îşi va îndeplini îndeajuns de repede sentinţa pronunţată împotriva pământului, încheindu-şi socotelile, şi pe bună dreptate, împuţinându-i.”.5 Isaia profetul striga în gura mare, spunând că evreii, deşi sunt atâtea milioane la număr, nu aveau să fie mântuiţi, decât o parte din ei. - Şi păgânii, de care se zicea odinioară: „Voi nu sunteţi poporul meu”, vor fi numiţi „fii ai Dumnezeului celui Viu.”Q, Vă mai amintiţi ce spune profeţia lui Osea? Acolo Dumnezeu spune că îşi va găsi alţi copii (ce nu fac parte din familia sa evreiască) şi îi va iubi, deşi nimeni nu-i mai iubise vreodată. l6~}}}P||5{{zwyygxcwvvuut/srqqqpoo1nn8m}lkjiihogggeddcaa `i_B^"]\[[ZOYY%XXvWVUTT4SgRQPPNNLKK*IHGG&FFEvDCC'BAp@@B?>6=!<;::9988 6>524:210//.l--,+r**1))Q(b'&&_%$#""c!8bCqV^(w|.I1 / l,yZlm#Căci soţul care nu crede se apropie astfel de Dumenzeu prin soţia sa creştină; iar soţia care nu crede se apropie de Dumnezeu prin soţul ei creştin. Altfel, copiii voştri ar fi socotiţi necredincioşi – însă, aşa cum stau lucrurile, ei sunt sfinţiţi. l Şi dacă o femeie creştină are un soţ care nu e creştin, dar vrea totuşi să rămână cu ea, nu trebuie să-l părăsească.@ky Aş vrea să adaug aici nişte sugestii personale. Acestea nu mai sunt porunci venite din partea Domnului, dar mie mi se par nimerite. Dacă un creştin are o soţie care nu e creştină, şi care vrea totuşi să rămână împreună cu soţul ei, acesta nu trebuie s-o părăsească sau să divorţeze de ea.j5 Însă dacă e despărţită de el, să ră-mână singură; ori, dacă nu, să se întoarcă la el. Iar soţul nu trebuie să divorţeze de soţie.]i3 Acum însă pentru cei căsătoriţi eu am o poruncă, şi nu doar o simplă indicaţie. Iar porunca nu vine de la mine, căci iată ce a zis chiar Domnul: o soţie nu are voie să-şi părăsească soţul.h) Dar dacă nu vă puteţi stăpâni, atunci fie, căsătoriţi-vă! E mai bine să fiţi căsătoriţi, decât să ardeţi măcinaţi de pofte. g De aceea, eu le spun celor necăsătoriţi şi văduvelor – mai bine e să rămâneţi necăsătoriţi ca mine dacă puteţi."f=Eu le-aş dori tuturor să poată trăi fără căsătorie, aşa cum sunt eu. Dar în această privinţă noi nu suntem făcuţi toţi la fel. Unora Dumnezeu le dă darul unui soţ sau al unei soţii, altora le dă darul să poată rămâne necăsătoriţi, şi totuşi fericiţi.neUNu spun că trebuie să vă căsătoriţi. Fireşte însă că vă puteţi căsători dacă doriţi.KdAşadar, nu vă refuzaţi aceste drepturi unul altuia. Singura excepţie de la această regulă ar putea-o constitui o înţelegere între soţ şi soţie prin care aceştia decid să se abţină de la drepturile căsătoriei pentru o perioadă limitată de timp, în care să se poată dedica mai mult rugăciunii. După aceea, e bine să fie din nou împreună, pentru ca să nu-i poată ispiti Satana, datorită lipsei lor de stăpânire de sine.c'Căci o fată care se căsătoreşte nu mai are drepturi depline asupra trupului ei, întrucât de-acuma şi soţul ei are asemenea drepturi; în acelaşi mod, soţul nu mai are drepturi depline asupra propriului său trup, întrucât acesta aparţine acum şi soţiei.$bABărbatul are datoria să-i acorde soţiei tot ce constituie dreptul ei ca femeie căsătorită, iar soţia are datoria să facă la fel pentru soţul ei..aUDe obicei însă e mai bine să fii căsătorit, fiecare bărbat cu soţia sa şi fiecare femeie cu soţul ei, fiindcă altfel s-ar putea să recădeţi în păcat.` 3Şi acum, referitor la întrebările ridicate de voi în ultima voastră scrisoare: Răspunsul meu este că dacă nu vă căsătoriţi e bine.,_QCăci Dumnezeu l-a răscumpărat cu un mare preţ. Aşadar, folosiţi fiecare parte a trupului vostru pentru a-i reda slava lui Dumnezeu, căci lui îi aparţine.9^kÎncă n-aţi învăţat că trupul vostru e locuinţă pentru Duhul Sfânt, pe care Dumnezeu vi l-a dat? Nu ştiţi că el trăieşte în voi? Trupul vostru nu vă aparţine.j]MDe aceea zic, trebuie să ocoliţi cu desăvârşire orice formă de imoralitate sexuală. Nici un alt păcat nu afectează trupul ca acesta. Când păcătuiţi astfel, păcatul e îndreptat chiar împotriva trupului vostru.j\MDar dacă te dăruieşti Domnului, tu şi cu Cristos veţi fi uniţi într-o singură persoană.a[;Şi nu ştiţi că dacă un om se lipeşte de o prostituată ea devine o parte din el iar el devine o parte din ea? Căci Dumnezeu aşa ne spune în Scriptură, că în ochii săi cei doi devin o singură persoană.LZNu vă daţi seama că trupurile voastre sunt, realmente, o parte din trupul lui Cristos? Prin urmare, se cuvine să iau o parte din Cristos şi s-o alipesc astfel la o prostituată? Niciodată!{YoŞi Dumnezeu va învia trupurile noastre din morţi prin puterea sa, aşa cum l-a înviat pe Domnul Isus Cristos.wXg Să luăm, de exemplu, mâncarea. Dumnezeu ne-a dăruit pofta de mâncare şi un stomac care să digere hrana. Asta nu înseamnă însă că trebuie să mâncăm peste măsură. Nu acordaţi prea multă importanţă mâncării, întrucât odată şi odată Dumnezeu are să le desfiinţeze pe amândouă, şi stomacul, şi mâncarea. Desfrânarea însă nu trebuie tolerată niciodată: trupurile noastre nu au fost făcute pentru păcat, ci pentru Domnul, or Domnul vrea să le umple de sine.[W/ Eu am voie să fac tot ce doresc – cu condiţia ca acel lucru să nu fie interzis de Cristos – însă unele din aceste lucruri nu sunt bune pentru mine. Chiar dacă îmi sunt îngăduite, eu n-am să le fac, dacă cred că ar putea pune stăpânire pe mine, până într-acolo încât să nu mă mai pot opri ori de câte ori doresc.tVa Era o vreme când unii din voi eraţi ca ei, dar acum păcatele voastre au fost spălate iar voi aţi fost puşi deoparte pentru Dumnezeu şi el v-a acceptat pe baza a ceea ce au făcut Domnul Isus Cristos şi Duhul Sfânt pentru voi.WU' Tot aşa, şi hoţii, apoi cei lacomi, beţivii, calomniatorii sau tâlharii.2T] Nu ştiţi că cei care fac asemenea lucruri nu au nimic de-a face cu Împărăţia lui Dumnezeu? Să nu vă amăgiţi! Cei care trăiesc o viaţă imorală, cei care se închină la idoli, cei care trăiesc în adulter, precum şi homosexualii nu vor avea nici o parte în Împărăţia sa.S Dar nenorocirea e că voi înşivă sunteţi cei care faceţi rău şi înşelaţi pe alţii, ba chiar şi pe fraţii voştri!1R[Însuşi faptul că aţi intentat acţiune penală constituie o înfrângere pentru voi creştinii. De ce nu acceptaţi, mai degrabă, să fiţi nedreptăţiţi, oprind astfel lucrurile de a merge mai departe? Mult mai multă cinste i-aţi face Domnului dacă v-aţi lăsa să fiţi înşelaţi.QAltminteri, un creştin îl dă în judecată pe celălalt şi-şi acuză fratele creştin în faţa unor necredincioşi.,PQEu încerc să fac apel la bunul vostru simţ. În toată biserica nu se găseşte oare nici unul destul de înţelept ca să poată aplana aceste neînţelegeri?iOKDe ce să vă adresaţi atunci unor judecători din afară, care nici măcar nu sunt creştini?+NONu vă daţi seama că noi creştinii vom judeca până şi pe îngerii din cer? Astfel ar trebui să puteţi lichida problemele de aici cu destulă uşurinţă.NMNu ştiţi că într-o bună zi, noi creştinii vom ajunge să judecăm şi să guvernam lumea? Atunci de ce nu sunteţi în stare să hotărâţi între voi nici măcar lucruri atât de mărunte?L 1Cum se face că atunci când aveţi ceva împotriva altui creştin vă „adresaţi legii” şi cereţi unui tribunal păgân să se pronunţe în problema respectivă, când aţi putea să o aduceţi în faţa altor creştini, ca ei să hotărască cine are dreptate?8Ki Singur Dumnezeu este Judecătorul celor din afară. Dar aici voi înşivă trebuie să vă ocupaţi de acest caz şi să excludeţi persoana în cauză din biserica voastră.]J3 Nu e treaba noastră să-i judecăm pe cei din afara bisericii, în schimb, hotărât lucru, trebuie să-i judecăm şi să-i scuturăm zdravăn pe cei care sunt membrii bisericii şi păcătuiesc în acest fel.5Ic Voiam să spun doar că nu trebuie să vă întovărăşiţi cu nici unul care se pretinde frate de credinţă şi se complace totuşi în destrăbălare, ori este lacom sau pungaş, ori se închină la idoli, ori este beţiv sau abuziv. Cu un asemenea om nici măcar la masă nu trebuie să staţi.'HG Când spuneam asta, nu mă refeream totuşi la necredincioşii din lume, care trăiesc în destrăbălare ori sunt nişte escroci lacomi şi hoţi, sau la cei ce se închină la idoli, căci nu puteţi trăi în lumea aceasta fără să veniţi în contact cu oameni de felul acestora.dGA În scrisorile anterioare, vă spuneam să nu aveţi nimic de-a face cu oamenii stricaţi. FAşadar, să ne hrănim din el şi să prindem putere în viaţa creştină, lăsând complet în urmă viaţa veche, roasă de cancer, cu toată ura şi răutatea ei. În schimb, să ne hrănim din pâinea curată a cinstei, sincerităţii şi adevărului.UE#Îndepărtaţi acest cancer primejdios, omul acesta rău care s-a cuibărit printre voi – pentru ca astfel voi să puteţi rămâne curaţi. Cristos, Mielul lui Dumnezeu, a fost înjunghiat pentru noi.D'Ce groaznic e să vă lăudaţi cu starea voastră de curăţie, când permiteţi totuşi ca această situaţie să dăinuie în continuare. Nu vă daţi seama că dacă îi îngăduiţi unei singure persoane să persiste în păcat, în curând vor fi afectaţi toţi?Cdaţi-l pe omul acesta pe mâna Satanei, pentru ca trupul lui să fie nimicit, dar duhul lui să fie salvat îri ziua Domnului Isus. BCând vă strângeţi în numele Domnului Isus şi eu sunt cu voi în duh – şi puterea Domnului nostru Isus este prezentă, –3A_Chiar dacă nu sunt prezent cu trupul, sunt cu voi în duh. Şi deja am judecat pe cel care a făcut această faptă, ca şi când aş fi fost şi eu prezent acolo.8@iŞi voi încă vă mai lăudaţi că sunteţi „religioşi.” Ar trebui să plângeţi de durere şi ruşine. De ce nu luaţi măsuri ca acest om să fie exclus dintre voi?k? QToată lumea vorbeşte despre grozăvia care s-a petrecut între voi, despre ceva aşa de rău, cum nici printre păgâni nu s-a mai pomenit: aveţi în biserică un om care trăieşte în păcat cu nevasta tatălui său.g>GDeci alegeţi: să vin cu pedepse şi mustrări, ori cu dragoste paşnică şi cu blândeţe?s=_Împărăţia lui Dumnezeu nu stă în vorbe; ea înseamnă o viaţă trăită prin puterea lui Dumnezeu.H< Dar voi veni, şi asta cât de curând, dacă mă va lăsa Domnul, şi atunci voi vedea eu dacă oamenii aceştia mândri sunt doar nişte guralivi ori au într-adevăr puterea lui Dumnezeu.r;]Ştiu că unii din voi v-aţi mândrit, crezând că mi-e frică să vin la voi şi să mă ocup de voi.<:qChiar de aceea vi-l şi trimit pe Timotei, să vă ajute la aceasta. Căci el e unul din cei pe care i-am câştigat pentru Cristos, un copil iubit şi vrednic de toată încrederea în Domnul. El vă va reîmprospăta memoria cu învăţătura pe care o răspândesc în toate bisericile, oriunde mă duc.P9Aşa că, vă rog fierbinte, urmaţi exemplul meu şi faceţi ca mine.Y8+Fiindcă deşi puteţi avea încă zece mii de învăţători despre Cristos, nu uitaţi că nu mă aveţi decât pe mine de tată. Căci eu sunt cel care v-am adus la Cristos când v-am predicat Evanghelia.7Nu vă scriu toate astea pentru ca să vă fie ruşine, ci să vă previn şi să vă sfătuiesc ca pe nişte copii iubiţi.-6S Când s-au spus lucruri grele despre noi, am răspuns cu blândeţe. Şi cu toate acestea, până în clipa de faţă, noi suntem ca pleava călcată în picioare.+5O Am trudit din greu, lucrând cu mâinile pentru a ne câştiga existenţa. Pe cei ce ne-au blestemat i-am binecuvântat. Cu cei ce ne-au rănit am avut răbdare.?4w Până în clipa aceasta, noi am răbdat de foame şi sete, şi nici haine să ne ţină de cald nu avem. Am fost aruncaţi de colo-colo, fără să avem măcar un cămin al nostru.3 Religia, ziceţi voi, a făcut din noi nişte înapoiaţi dar, desigur, voi sunteţi, cu toţii, creştini înţelepţi, cu scaun la cap – nu aşa, oricum! Noi suntem slabi – nu însă voi! Voi vă bucuraţi de stima tuturor, pe când de noi râde toată lumea.2 Uneori cred că Dumnezeu ne-a aşezat pe noi, apostolii, chiar la coadă, ca nişte prizonieri care îşi aşteaptă execuţia, expuşi la sfârşitul paradei unui învingător, pentru a fi o privelişte atât pentru oameni, cât şi pentru îngeri. 1 Vi se pare că posedaţi deja toată hrana spirituală de care aveţi nevoie. Sunteţi sătui şi mulţumiţi, din punct de vedere spiritual, ca nişte regi bogaţi, care de pe tronurile lor ne privesc de sus! Eu unul aş dori ca realmente să fi ajuns pe tronurile voastre, căci atunci când vine vremea aceea, puteţi fi siguri că vom fi şi noi acolo, domnind împreună cu voi.t0aCe vă umflaţi aşa în pene? Ce lucru aveţi care să nu vă fi fost dat de Dumnezeu? Şi dacă tot ce aveţi e de la Dumnezeu, ce rost are să vă purtaţi ca şi când aţi fi cineva. Ori voi aţi realizat ceva prin voi înşivă?/ Am vorbit despre Apolo şi despre mine ca exemple prin care să ilustrez ce am spus până acum: anume că nu trebuie să aveţi persoane preferate. Nu trebuie să vă mândriţi cu unul din învăţătorii lui Dumnezeu mai mult decât cu ceilalţi.H. Aşadar, aveţi grijă să nu vă pripiţi cu concluziile pe care le trageţi cu privire la cineva, înainte de revenirea Domnului, respectiv dacă e sau nu un slujitor bun. Când va veni Domnul, va aprinde el lumina şi toată lumea va putea vedea exact cum este fiecare dintre noi, până în străfundul inimii Atunci fiecare va şti ce motive au determinat lucrul nostru pentru Domnul. Atunci Dumnezeu va da fiecăruia toată lauda cuvenită.-%Conştiinţa îmi este curată, dar nici asta nu e dovada supremă. Domnul însuşi este cel care trebuie să mă examineze şi să decidă.k,ODar eu cum stau în această privinţă? Am fost un slujtor bun? Oricum ar fi, nu-mi fac probleme în această privinţă, sau ce crede oricine altul. Nu am încredere nici în propriul meu mod de a judeca această chestiune.g+GAcum, cel mai important lucru la un slujitor este să facă exact ceea ce-i spune stăpânul.* 9Astfel, Apolo şi cu mine ar trebui să fim consideraţi ca slujitori ai lui Dumnezeu, care împart binecuvântările şi dezvăluie tainele lui.P)iar voi îi aparţineţi lui Cristos şi Cristos este al lui Dumnezeu.f(EVi i-a dat pe Pavel şi pe Apolo şi pe Petru ca ajutoare. V-a dat lumea să vă folosiţi de ea, şi până şi viaţa şi moartea vă sunt slujitoare. V-a dat tot prezentul şi întreg viitorul. Toate sunt ale voastre,'7Aşa că, nu fiţi atât de mândri de faptul că păşiţi pe urmele înţelepţilor acestei lumi, căci Dumnezeu v-a dat deja tot ce vă lipseşte.&3Din nou, în cartea Psalmilor ni se spune că Domnul ştie perfect de bine cum raţionează mintea umană şi cât de neroadă şi zadarnică este.%Căci înţelepciunea acestei lumi este o nebunie înaintea lui Dumnezeu. Cum se spune în cartea lui Iov, Dumnezeu face uz chiar de inteligenţa sclipitoare a omului pentru a-l prinde în cursă; acesta se poticneşte de propria sa „înţelepciune” şi cade.O$Nu vă mai amăgiţi singuri. Dacă te consideri mai inteligent decât majoritatea oamenilor, conform testelor de inteligenţă ale acestei lumi, atunci e mai bine să pui deoparte asemenea considerente şi să rămâi prost, decât să laşi această chestiune să te reţină de la adevărata înţelepciune ce vine de sus.5#cDacă cineva întinează şi pradă casa lui Dumnezeu, va fi nimicit de Dumnezeu. Deoarece, casa lui Dumnezeu e sfântă şi curată, şi tocmai voi sunteţi casa aceasta.!";Nu vă daţi seama că voi sunteţi cu toţii împreună casa lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu trăieşte în mijlocul vostru, în casa aceasta?!Dacă însă casa pe care a zidit-o va arde, el îşi va pierde răsplata. Cât despre el, va fi mântuit, dar ca prin foc. 7Atunci fiecare meşter care a zidit pe fundaţie cu materiale corespunzătoare, şi a cărui lucrare rămâne în picioare, îşi va primi răsplata. Va veni un timp de verificare în Ziua Judecăţii lui Cristos, care va stabili ce fel de material a folosit fiecare constructor. Munca fiecăruia va fi trecută prin foc, pentru ca toţi să poată vedea dacă este sau nu trainică şi ce s-a realizat ca atare.S Există însă diverse materiale de construcţie cu care se poate zidi pe această temelie. Unii utilizează aur, argint şi pietre scumpe, dar alţii zidesc cu vreascuri şi fin, ba chiar şi cu paie! Căci nimeni nu poate aşeza o altă temelie mai adevărată decât cea pe care am aşezat-o noi, şi anume: Isus Cristos.lQ Dumnezeu, în bunătatea şi îndurarea sa, m-a învăţat cum să devin un meşter zidar. Eu am pus temelia iar Apolo a zidit deasupra. Dar cel care zideşte pe această temelie trebuie să fie cu mare băgare de seamă.!; Noi nu suntem decât colaboratori ai lui Dumnezeu. Iar voi sunteţi ogorul lui – nu al nostru. Voi sunteţi clădirea lui Dumnezeu – nu a noastră.~uApolo şi cu mine formăm o echipă, cu acelaşi obiectiv, deşi fiecare va fi răsplătit pentru osteneala proprie.Persoana care seamănă sau udă nu are prea mare importanţă – important e Dumnezeu, care le face să crească pe toate.OSarcina mea era să seamăn sămânţa în inima voastră, iar sarcina lui Apolo a fost s-o ude, dar Dumnezeu – şi nu noi – a fost acela care a făcut să crească grădina în inima voastră.c?Cine sunt eu? Şi cine este Apolo, încât noi să constituim o pricină de ceartă? Cum vine asta, când noi suntem doar nişte slujitori ai lui Dumnezeu, fiecare cu aptitudinile lui particulare şi cu sarcinile lui!\1Ce să spun, vă certaţi acum pentru mine, că sunt sau nu mai mare decât Apolo şi, în felul acesta, dezbinaţi biserica. Oare nu demonstrează aceasta cât de puţin aţi evoluat în cunoaşterea Domnului?fECăci tot copii aţi rămas în credinţă, mânaţi de propriile voastre dorinţe, şi nu de cele ale lui Dumnezeu. Când sunteţi invidioşi şi vă scindaţi în grupuri care se ceartă, nu-i oare o dovadă că sunteţi încă nişte copii, care vor să li se facă pe voie? De fapt, vă purtaţi ca nişte oameni care nu sunt deloc ai Domnului.:mAm fost nevoit să vă hrănesc cu lapte, şi nu cu hrană solidă, deoarece nu aţi putut digera altceva mai tare. Ba încă şi acum mai trebuie să fiţi hrăniţi cu lapte. Scumpi fraţi, eu v-am vorbit ca şi când aţi fi doar nişte prunci în viaţa creştină, ca unii care nu-l urmaţi pe Domnul, ci propriile voastre dorinţe; nu vă pot vorbi cum aş vorbi unor creştini sănătoşi, care sunt plini cu Duhul.&EDar cum să poată? Când el nu a cunoscut niciodată gândurile Domnului, nici nu le-a discutat împreună cu el, nici nu a urnit mâna lui Dumnezeu prin rugăciune. Dar, oricât s-ar părea de ciudat, noi creştinii avem în noi ceva din însăşi mintea şi gândurile lui Cristos.!;Dar omul spiritual are înţelegere pentru orice lucru, şi asta îl contrariază şi îl supără pe omul de lume, care nu îl poate înţelege defel.DOmul care nu are Duhul nu poate înţelege şi nu poate primi aceste gânduri care vin de la Dumnezeu şi despre care ne învaţă Duhul Sfânt. Pentru ei par o nebunie, fiindcă numai aceia care-l au pe Duhul Sfânt în ei pot înţelege ce vrea să spună Duhul Sfânt. Ceilalţi, pur şi simplu, nu pot pricepe.oW Spunându-vă despre aceste daruri, noi am utilizat chiar cuvintele Duhului Sfânt, şi nu cuvinte de felul celor pe care le-am alege noi oamenii. Aşadar, folosim cuvintele Duhului Sfânt pentru a explica faptele Duhului Sfânt..U Iar Dumnezeu realmente ne-a dat Duhul său (nu duhul lumii) ca să ne vorbească despre minunatele daruri de har şi binecuvântare pe care ni le-a făcut Dumnezeu._ 7 Nimeni nu poate şti cu adevărat ce gândeşte unul despre altul sau cum este acela, decât însăşi persoana în cauză. Şi nimeni nu poate cunoaşte gândurile lui Dumnezeu decât însuşi Duhul lui Dumnezeu.U # Dar noi avem cunoştinţă despre aceste lucruri, pentru că Dumnezeu şi-a trimis Duhul său să ni le spună, iar Duhul său cercetează totul şi ne dezvăluie cele mai adânci taine ale lui Dumnezeu.I   Aceasta vrea să spună Scriptura când zice că nici un om nu a văzut, nu a auzit şi nici nu şi-a imaginat vreodată lucrurile minunate, pregătite de Dumnezeu pentru cei care îl iubesc. Dar oamenii mari ai acestei lumi nu l-au înţeles, căci dacă l-ar fi înţeles, nu l-ar fi răstignit pe Domnul Slavei! Cuvintele noastre sunt înţelepte fiindcă vin de la Dumnezeu şi vorbesc despre planul înţelept al lui Dumnezeu de a ne duce în gloriile cerului. Planul acesta era ascuns odinioară, deşi fusese conceput spre folosul nostru înainte de începutul lumii.wTotuşi atunci când sunt printre credincioşi maturi vorbesc şi cu cuvinte de mare înţelepciune, deşi nu o înţelepciune de pe acest pâmânt, şi nu de genul celeia care-i încântă pe oamenii mari ai acestei lumi. sortiţi căderii4aAm procedat aşa deoarece voiam ca credinţa voastră să rămână ancorată puternic în Dumnezeu, şi nu în ideile vreunui om, oricât de măreţe ar fi fost acestea.jMIar predicile mele erau foarte simple, nu cu prea multă oratorie şi înţelepciune omenească; dar cuvintele mele erau pătrunse de puterea Duhului Sfânt, dovedindu-le celor care le auzeau că mesajul vine de la Dumnezeu.H Am venit la voi timorat – plin de timiditate şi tremurând.a;Căci mă hotărâsem să vă vorbesc doar despre Isus Cristos şi moartea sa pe cruce.' IScumpi fraţi, chiar eu, când am venit la voi prima dată, n-am făcut uz de cuvinte alese şi idei geniale pentru a vă transmite mesajul lui Dumnezeu.| sŞi, după cum se spune în Scriptură: „Dacă se laudă cineva, să se laude doar cu ceea ce a făcut Domnul.”A }Căci viaţa care o aveţi acum prin Cristos Isus e în exclusivitate de la Dumnezeu. Cristos este cel care ne-a arătat planul de mântuire al lui Dumnezeu; el este cel care ne-a făcut să căpătăm trecere la Dumnezeu: ne-a făcut curaţi şi sfinţi şi s-a dat pe sine pentru ca să ne obţină mântuirea.^ 7pentru ca astfel nimeni să nu se poată vreodată lăuda în prezenţa lui Dumenzeu. El a ales un plan dispreţuit de lume, socotit drept nimic, şi l-a folosit pentru a reduce la zero tot ceea ce e mare în ochii lumii,y~ mDimpotrivă, Dumnezeu în mod intenţionat a găsit cu cale să se folosească de idei pe care lumea le consideră lipsite de sens şi importanţă, cu scopul de a-i face de ruşine pe cei consideraţi de oameni drept mari şi înţelepţi.} +Observaţi, iubiţi fraţi, cum între voi cei care-l urmaţi pe Cristos, puţini sunt aceia care deţin nume importante, putere ori bogăţii.| 3Acest plan, aşa-numit „nerod” al lui Dumnezeu, întrece cu mult în înţelepciune cele mai măreţe planuri ale celor mai înţelepţi oameni, iar Dumnezeu, în slăbiciunea sa – mă refer la Cristos când moare pe cruce – este cu mult mai puternic decât orice om.#{ ADar Dumnezeu a deschis ochii celor care au fost chemaţi la mântuire, atât evrei, cât şi ne-evrei, să vadă că Cristos e puterea extraordinară a lui Dumnezeu pentru mântuirea lor; Cristos însuşi constituie centrul înţeleptului plan al lui Dumnezeu pentru mântuirea lor.z 5Astfel, când noi predicăm despre moartea lui Cristos spre mântuirea lor, evreii se simt ofensaţi iar ne-evreii spun că e o absurditate totală.6y gEvreii cer un semn din cer ca dovadă că cele predicate sunt adevărate; iar pentru ne-evrei este o nebunie, întrucât ei nu cred decât ceea ce corespunde filozofiei lor.?x yCăci Dumnezeu, în înţelepciunea sa, a avut grijă ca lumea să nu ajungă niciodată să-l găsească pe Dumnezeu prin inteligenţa umană, oricât de sclipitoare ar fi aceasta, şi a intervenit apoi şi i-a salvat pe toţi cei care au crezut mesajul său, cei pe care lumea îi numeşte nebuni şi nerozi.w Aşa că, unde se află aceşti înţelepţi, aceşti savanţi, străluciţii oratori în marile probleme ale lumii acesteia? Dumnezeu i-a făcut pe toţi să apară nişte ignoranţi şi a demonstrat că înţelepciunea lor este imposibilă şi lipsită de sens.Rv Căci Dumnezeu spune: „Eu voi nimici toate planurile omeneşti de mântuire, oricât de înţelepte s-ar părea, şi voi ignora cele mai bune idei ale oamenilor, chiar şi pe cele mai strălucite.”^u 7Ştiu prea bine ce mare nebunie trebuie să li se pară celor pierduţi, când aud că Isus a murit pentru a-i mântui. Dar noi cei mântuiţi recunoaştem acest mesaj ca fiind însăşi puterea lui Dumnezeu.=t uCăci Cristos nu m-a trimis să botez, ci să predic Evanghelia; până şi predicile mele par atât de sărace, întrucât eu nu le umplu cu cuvinte căutate şi idei răsunătoare, de frică să nu diluez cumva, prin aceasta, puterea extraordinară ce se găseşte în mesajul simplu al crucii lui Cristos. s Ba, staţi puţin, am mai botezat şi familia Ştefanei, dar în afară de aceştia, nu-mi amintesc să mai fi botezat pe cineva.Xr +Aşa că nimeni nu are temei să spună că aţi fost botezaţi în numele meu.oq YAcum îmi pare atât de bine că nu am botezat pe nici unul dintre voi, în afară de Crisp şi Gaius.'p I Aşa că, practic, voi l-aţi împărţit pe Cristos între voi. Dar oare eu, Pavel, am murit pentru păcatele voastre? A fost vreunul botezat în numele meu?Io   Unii dintre ei zic aşa: „Eu sunt discipol al lui Pavel”, iar alţii zic că sunt de partea lui Apolo şi a lui Petru; alţii zic că ei sunt singurii discipoli adevăraţi ai lui Cristos.n # Deoarece unii din cei care stau în casa lui Cloe mi-au spus despre certurile şi discuţiile pe care le aveţi între voi, iubiţi fraţi.lm S Dar eu, scumpii mei fraţi, vă implor în numele Domnului Isus Cristos să încetaţi cu discuţiile contradictorii dintre voi. Să fie odată o adevărată stare de armonie, pentru ca astfel să nu se mai producă dezbinări în biserică. Vă rog fierbinte să vă puneţi cu toţii de acord, şi să ajungeţi la unitatea de gândire şi de scop.fl G Negreşit Dumnezeu va face aceasta pentru voi, căci el întotdeauna se ţine de cuvânt, şi el este cel care v-a îndemnat să acceptaţi această prietenie minunată cu Fiul Său, care e însuşi Cristos Domnul nostru. k ;Iar el garantează că până în ultima clipă veţi fi eliberaţi de orice păcat, ca să fiţi fără vină în ziua aceea când el se va întoarce.7j iAveţi acum har şi binecuvântare, toate darurile spirituale şi puterea de a înfăptui voia sa, în această vreme când aşteptăm revenirea Domnului nostru Isus Cristos.Ti #Ceea ce vă spuneam eu că poate Cristos să facă pentru voi s-a realizat!h 7El a înnobilat întreaga voastră viaţă. El v-a ajutat să vorbiţi deschis în favoarea sa şi v-a dăruit o înţelegere deplină a adevărului.g Niciodată nu voi putea înceta să-i mulţumesc lui Dumnezeu pentru toate darurile minunate pe care vi le-a dat, în Cristos Isus.Kf Har şi pace de la Dumnezeu tatăl nostru şi Domnul Isus Cristos.je OCătre biserica lui Dumnezeu din Corint, celor sfinţi în Isus Cristos şi chemaţi să fie sfinţi, împreună cu toţi cei de pretutindeni, care cheamă numele Domnului nostru Isus Cristos – Domnul lor şi Domnul nostru:|d uDin partea lui Pavel, ales de Dumnezeu să fie un apostol al lui Isus Cristos, şi din partea fratelui Sostene.lcQLui Dumnezeu, singurul înţelept, să-i fie slava în veci prin Isus Cristos Domnul nostru. Amin.ObDar acum, aşa cum au prezis profeţii şi la porunca lui Dumnezeu, acest mesaj se vesteşte pretutindeni, pentru ca oamenii din toată lumea să aibă credinţă în Cristos şi să asculte de el. a9Vă încredinţez lui Dumnezeu, care e în stare să vă întărească şi să vă statornicească în Domnul, după cum spune Evanghelia şi după cum v-am spus şi eu. Acesta e planul lui Dumnezeu de mântuire pentru voi, ne-evreii, ţinut secret de la începuturile timpului.E`Harul Domnului nostru Isus Cristos să fie cu voi cu toţi.c_?Gaius mă roagă să vă transmit sănătate din partea lui. Eu sunt oaspetele său şi biserica se adună aici în casa lui. Erastus, vistierul oraşului, vă transmite salutări; la fel şi Cuart, un frate creştin. ^Eu, Terţiu, cel care scrie această scrisoare pentru Pavel, vă trimit şi eu salutările mele, ca frate creştin în credinţă.t]aTimotei, colaboratorul meu, şi Luciu, Iason şi Sospitar, rudele mele, vă transmit multe salutări.%\CDumnezeul păcii îl va zdrobi curând pe Satana sub picioarele voastre. Binecuvântările de la Domnul nostru Isus Cristos să se coboare asupra voastră.^[5Dar toată lumea ştie că voi rămâneţi credincioşi şi sinceri. Asta îmi produce multă fericire. Vreau ca întotdeauna să ştiţi limpede ce este bine şi să rămâneţi curaţi în faţa oricărui rău.7ZgAsemenea învăţători nu lucrează pentru Domnul nostru Isus, ci urmăresc doar avantaje personale. Ei sunt vorbitori buni, şi oamenii simpli sunt adesea amăgiţi de ei.YyMai am de spus un singur cuvânt înainte de a încheia această scrisoare. Feriţi-vă de cei care produc dezbinări şi fac să se clatine credinţa altora, venind cu învăţături despre Cristos care sunt contrare celor care vi s-au dat.wXgSpuneţi-vă sănătate unii altora cu o sărutare Sfântă. Toate bisericile de aici vă transmit salutări.WTransmiteţi dragostea mea lui Filolog şi luliei, lui Nereus şi surorii sale Olimpia şi tuturor fraţilor care sunt împreună cu ei. VŞi vă rog să transmiteţi saluturile mele lui Asincrit, Flegon, Hermes, Patroba, Hermei şi celorlalţi fraţi care sunt cu ei.U1 Salutaţi-l pe Rufus, cel pe care Domnul l-a ales să fie al său; de asemenea şi pe scumpa sa mamă, care mi-a fost şi mie o mamă adevărată. T  Uraţi sănătate Trifenei şi Trifosei, care se ostenesc pentru Domnul şi scumpei Persida, care a lucrat atâta pentru Domnul._S7 Salutaţi-l pe Herodion, ruda mea. Salutaţi sclavii creştini din casa lui Narcisus.5Rc Nu-l uitaţi nici pe Apeles, un om bun, cu trecere la Dumnezeu; saluta-ţi-l din partea mea. Transmiteţi urări de sănătate celor care lucrează în casa lui Aristobul.EQ şi Urban, colegul nostru de lucru şi preaiubitul Stachis.VP%Sănătate lui Ampliat, pe care-l iubesc ca pe unul din copiii lui Dumnezeu,WO'Apoi urmează Andronic şi Iunia, rudele mele, care au fost în închisoare cu mine. Ei se bucură de respectul apostolilor şi au devenit creştini înaintea mea. Vă rog transmiteţi-le salutările mele.gNGDe asemenea, transmiteţi mulţumiri Mariei, care a depus atâtea eforturi pentru a ne ajuta.FMVă rog să transmiteţi salutări tuturor celor care se adună să se închine în casa lor. Salutaţi-l pe bunul meu prieten Epenet. El a fost primul om care a devenit creştin în Asia. u~~|{zzyxxawuttDsr qppo`mlkjj@i}hggfeeUdc4b1ab` _8^]\\%[[Z[YXX#WV(USRR QPO2N~ML7K@IIWHGnFExDlCCLBBRAA @]??>=H:::88765443&211//.(-c,,X++8**9)(( &&&%b$$1##B"! t8y!H3i  I GTLu  Dacă suferă o parte, toate părţile suferă împreună cu ea, şi dacă e onorată o parte, toate se bucură dimpreună.  Aceasta aduce bucurie între părţile trupului, astfel ca ele să aibă aceeaşi grijă una faţă de alta cum au pentru ele însele.  în timp ce părţile care se pot vedea nu necesită atâta grijă deosebită. Prin urmare, Dumnezeu a alcătuit trupul în aşa fel, încât, acelor părţi, care altfel ar putea părea mai puţin importante, să li se acorde o deosebită cinste şi grijă.& E Da, da, ne pare deosebit de bine că unele părţi par de-a dreptul ciudate! Şi ascundem cu atenţie de privirile altora părţile care nu trebuie văzute,ve Iar unele părţi care par cele mai slabe şi mai lipsite de importanţă sunt, în fond, cele mai necesare.  Ochiul nu va putea zice niciodată mâinii: „N-am nevoie de tine. Capul nu va putea zice picioarelor: „N-am nevoie de voi.”hI Prin urmare, el a făcut mai multe părţi şi, cu toate acestea, există doar un singur trup.P Cât de straniu ar arăta un trup dacă ar avea doar o singură parte! Dumnezeu însă nu aşa ne-a făcut. El i-a făcut trupului nostru multe părţi şi pe fiecare a pus-o acolo unde a găsit el cu cale.1 Să presupunem că tot trupul ar fi doar ochi – atunci cu ce ai mai auzi? Sau dacă tot trupul ar fi o ureche uriaşă, cum ai mai putea mirosi?B} Şi ce-aţi zice dacă aţi auzi urechea spunând: „Eu nu sunt o parte din trup deoarece nu sunt decât ureche, şi nu ochi”? Ar face-o oare asta să nu mai fie o parte a trupului?  Dacă piciorul zice: „Eu nu sunt o parte din trup fiindcă nu sunt mână”, asta nu înseamnă că nu mai e o parte a trupului.U# Da, aşa este deci, trupul are mai multe părţi, şi nu doar una singură.O Fiecare din noi este o parte din acest trup unic al lui Cristos. Unii din noi suntem evrei, alţii ne-evrei, unii suntem robi, alţii suntem liberi. Dar Duhul Sfânt ne-a potrivit pe fiecare la locul nostru, într-un singur trup. Noi am fost botezaţi în trupul lui Cristos de singurul Duh şi am primit acelaşi Duh Sfânt.M~ Trupul nostru are multe părţi, dar această multitudine de părţi formează totuşi un singur trup, toate părţile fiind adunate la un loc. Tot aşa este şi cu „trupul lui Cristos.” } Acelaşi Duh Sfânt unic dăruieşte toate aceste daruri şi puteri, stabilind care din ele să ne revină fiecăruia dintre noi.i|K Unora le dă puterea să facă minuni, iar altora puterea să profeţească şi să predice cu inspiraţie. Altuia îi dă puterea de a şti când vorbesc duhurile rele prin cei care pretind că vestesc mesajul lui Dumnezeu – sau când vorbeşte cu adevărat Duhul lui Dumnezeu. Ba altul este capabil să vorbească în limbi pe care nu le-a învăţat niciodată; iar alţii, care nu cunosc nici ei limba străină respectivă, primesc puterea de a înţelege ce se vorbeşte.\{1 Unuia el îi dă o credinţă deosebită, iar altuia puterea de a vindeca bolnavi.nzU Unuia Duhul Sfânt îi dăruieşte aptitudinea de a da sfaturi înţelepte, pe când, altuia el îi dă aptitudinea de a exprima în cuvinte cunoştinţele lui cele mai adânci, şi toate acestea prin intermediul aceluiaşi Duh.yw Duhul Sfânt pune în lumină puterea lui Dumnezeu prin fiecare din noi, ca mijloc de ajutorare a întregii biserici.Fx Multe sunt manifestările prin care influenţează Dumnezeu vieţile noastre, dar unul şi acelaşi este Dumnezeul care face acest lucru în noi şi prin noi toţi cei care suntem ai săi.rw] Există diferite feluri de slujire a lui Dumnezeu, dar unul şi acelaşi este Domnul pe care îl slujim.dvA Acum, Dumnezeu ne dăruieşte multe daruri, dar Duhul Sfânt este izvorul unic al tuturor. u9 Dar acum întâlniţi oameni care afirmă că transmit mesaje din partea Duhului lui Dumnezeu. Cum puteţi şti dacă ele sunt cu adevărat inspirate de Dumnezeu ori false? Iată cum le puteţi verifica: nici un om care vorbeşte prin puterea Duhului lui Dumnezeu nu-l poate blestema pe Isus şi nimeni nu poate spune: „Isus este Domn”, crezând în ceea ce spune, fără ca Duhul Sfânt să îl ajute.t Vă amintiţi, desigur, cum, înainte de a deveni creştini, treceaţi de la un idol la altul, idoli care nu pot spune nici un cuvânt.Us % Şi acum, fraţilor, doresc să vă scriu despre darurile aptitudinile deosebite pe care vi le dă Duhul Sfânt fiecăruia dintre voi, întrucât nu aş dori ca ele să fie greşit înţelese.Fr "Dacă-i este cuiva foame cu adevărat, să mănânce acasă, pentru a nu-şi atrage pedeapsa atunci când vă adunaţi la un loc. Celelalte probleme am să le discut cu voi când voi sosi.q' !De aceea, iubiţi fraţi, când vă adunaţi la Cina Domnului – respectiv la slujba de împărtăşanie – aşteptaţi-vă unii pe alţii. p  Totuşi, atunci când sunteţi judecaţi şi pedepsiţi de Domnul, aceasta e pentru a nu fi condamnaţi odată cu restul lumii.o Dar dacă vă veţi face un examen amănunţit de conştiinţă înainte de a mânca, nu va fi nevoie să fiţi judecaţi şi pedepsiţi.dnA Din această cauză mulţi dintre voi sunt slabi şi bolnavi, ba încă unii au şi murit.Um# Căci, dacă mănâncă pâinea şi bea din cupă în chip nevrednic, fără să se gândească la trupul lui Cristos, îşi mănâncă şi bea judecata lui Dumnezeu. El se joacă cu moartea lui Cristos. l De aceea, un om trebuie să-şi facă un examen amănunţit de conştiinţă înainte de a mânca pâinea şi de a bea din cupă.;ko Aşa că, dacă mănâncă cineva această pâine şi bea din această cupă a Domnului în chip nevrednic, se face vinovat de păcat împotriva trupului şi sângelui Domnului..jU Căci de fiecare dată când mâncaţi această pâine şi beţi această cupă, repovestiţi mesajul morţii Domnului. Să faceţi aşa până va veni el iarăşi.i În acelaşi fel, a luat cupa de vin după cină, zicând: „Această cupă este noul legământ între Dumnezeu şi voi, încheiat şi pus în vigoare prin sângele meu. Să faceţi aceasta spre pomenirea mea ori de câte ori îl veţi bea.”mhS şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu pentru ea, a frânt-o şi a dat-o ucenicilor, spunând: „Luaţi-o şi mâncaţi-o. Căci acesta este trupul meu care este dat pentru voi. Să faceţi aceasta în amintirea mea.”,gQ Căci iată ce a spus însuşi Domnul despre Masa lui, şi v-am transmis şi eu, altă dată: că în noaptea când l-a vândut Iuda, Domnul Isus a luat o pâine,Cf Cum? Chiar aşa e, cum se spune? Nu sunteţi în stare să mâncaţi şi să beţi acasă pentru a evita astfel discreditarea bisericii şi ruşinea celor săraci, care n-au de unde să-şi aducă mâncare? Ce pot eu să zic despre toate acestea? Vreţi cumva să vă laud? Ei bine, aflaţi că n-am să vă laud!9ek Căci mi s-a spus că fiecare se grăbeşte să înfulece cât mai repede tot ce-i stă înainte, nemaiaşteptând să împartă cu ceilalţi, aşa încât unuia îi revine prea puţină mâncare şi e nevoit să plece acasă fiămând, în timp ce altul bea prea mult şi, până la urmă, se îmbată.Xd) Când vă adunaţi să luaţi masa, nu luaţi Cina Domnului, ci pe a voastră!bc= Căci trebuie să fie şi partide între voi, ca să iasă la lumină cei găsiţi buni.3b_ Toţi îmi vorbesc despre certurile care se iscă la aceste întâlniri şi de dezbinările care se creează între voi, şi sunt înclinat să cred ceea ce mi se spune.laQ Problema următoare de pe lista de subiecte despre care mi-am propus să vă scriu este tot un lucru cu care nu pot fi de acord. Căci se pare că mai mult rău decât bine iese atunci când vă adunaţi la Cina Domnului.9`k Dacă cineva vrea totuşi să provoace discordie pe această temă tot ce pot eu să vă spun este că noi nu cunoaştem altă învăţătură decât aceea potrivit căreia femeile trebuie să aibă capul acoperit când profeţesc sau se roagă în public – toate bisericile fiind de aceeaşi părere._{ Căci femeile se mândresc cu părul lor lung, pe când unui bărbat îi este de obicei ruşine să poarte părul lung.a^; Oare nu ne învaţă până şi instinctul că femeia trebuie să aibă capul acoperit?] Voi înşivă ce ziceţi, cum vedeţi problema aceasta? E în ordine ca o femeie să se roage în public cu capul descoperit?@\y Căci, deşi prima femeie s-a tras din bărbat, de atunci încoace toţi bărbaţii s-au născut din femei şi atât bărbaţii, cât şi femeile se trag din Dumnezeu, Creatorul lor.j[M Amintiţi-vă însă că în planul lui Dumnezeu bărbaţii şi femeile au nevoie unul de altul.4Za Deci o femeie trebuie să poarte ceva pe cap, ca semn că se află sub autoritatea bărbatului, un fapt pe care toţi îngerii să-l poată observa şi saluta cu bucurie.kYO Şi Adam, primul bărbat, nu a fost făcut spre folosul Evei, ci Eva a fost făcută pentru Adam.^X5 Primul bărbat nu s-a tras din femeie, ci femeia este cea care s-a tras din bărbat.W3 Dar bărbatul nu trebuie să poarte nimic pe cap atunci când se închină, căci acoperirea capului ar constitui, în cazul lui, un semn de supunere în faţa bărbaţilor.. Slava lui Dumnezeu este bărbatul făcut după chipul lui, iar slava bărbatului este femeia.gVG Nu mai încape deci îndoială că dacă refuză să-şi acopere capul, atunci ar face bine să-şi taie părul complet. Dacă însă e ruşinos ca o femeie să fie rasă în cap, atunci e mai bine să poarte ceva pe cap.KU Tot din această cauză o femeie care se roagă în public sau profeţeşte cu capul descoperit îşi dezonorează soţul acoperirea capului fiind un semn al supunerii sale faţă de el.rT] De aceea, un bărbat care îşi acoperă capul când se roagă sau predică îl dezonorează pe Cristos.S  Acum vreau să ştiţi că Cristos este capul bărbatului iar bărbatul este capul femeii şi capul lui Cristos este Dumnezeu.pRY Mă bucur aşa de mult, iubiţi fraţi, că aţi ţinut minte şi aţi făcut ce v-am învăţat!fQ G Şi voi ar trebui să-mi urmaţi exemplul, după cum şi eu îl urmez pe al lui Cristos.3P_ !Şi eu urmez acelaşi plan. Încerc să fiu pe placul tuturor prin ceea ce fac, renunţând la ceea ce-mi place sau îmi cade mie cel mai bine, spre a le fi lor pe plac.qO[ Nu fiţi, deci, o piatră de poticnire pentru cineva, fie că e evreu, fie că e ne-evreu ori creştin.N Ei bine, am să vă spun de ce. Fiindcă tot ce faceţi voi trebuie să fie spre slava lui Dumnezeu, chiar şi ce mâncaţi şi ce beţi.AM{ Dacă eu pot să-i mulţumesc lui Dumnezeu pentru mâncare şi aceasta îmi prieşte, de ce trebuie să-l las pe altul să-mi strice tot cheful fiindcă el consideră că eu greşesc?jLM În cazul acesta, contează cum vede el problema, nu cum o vedeţi voi. Bine, bine, veţi zice voi, dar sunt eu oare obligat să mă călăuzesc şi să mă reţin de la anumite lucruri doar pentru a respecta părerea cuiva?:Km Dar dacă vă previne cineva că această carne a fost închinată idolilor, atunci să nu o mâncaţi de dragul celui care v-a spus şi din menajamente pentru conştiinţa sa.2J] Dacă vă invită la masă un necredincios, puteţi accepta invitaţia dacă doriţi. Mâncaţi orice vi se pune înainte şi nu puneţi nici un fel de întrebări în legătură cu bucatele servite. Căci în acest caz nu veţi avea de unde să ştiţi dacă au fost sau nu sacrificate în prealabil idolilor, şi deci nu va mai exista riscul de a avea mustrări de conştiinţă pentru că aţi consumat hrana respectivă.\I1 Căci pâmântul şi tot ce e bun pe el aparţine Domnului şi vă este dat vouă.4Ha Iată ce ar trebui să faceţi: Luaţi orice carne doriţi de pe piaţă. Nu întrebaţi dacă a fost sau nu închinată idolilor, pentru a nu vă încărca conştiinţa.G{ Nu vă gândiţi doar la voi! Încercaţi să vă gândiţi şi la cel de lângă voi, cam ce ar fi mai bine pentru el.^F5 Negreşit, sunteţi liberi să mâncaţi hrană închinată idolilor dacă doriţi; nu e împotriva legilor lui Dumnezeu să mănânci asemenea carne, dar aceasta nu înseamnă că acum vă puteţi da drumul fără nici o limită. Poate fi absolut legal, şi totuşi s-ar putea să nu fie cel mai bun sau mai folositor lucru de făcut.qE[ Ce? Va să zică, îl ispitiţi pe Domnul să se mânie pe voi? Sunteţi cumva mai puternici decât el?D/ Nu puteţi bea din cupă şi la Masa Domnului, şi la masa Satanei, după cum nu puteţi mânca pâine şi la Masa Domnului, şi la masa Satanei.C1 Ceea ce vreau să spun este că cei care închină hrană acestor idoli aduc jertfă demonilor, şi nicidecum lui Dumnezeu. Or, eu nu doresc ca vreunul din voi să se asocieze cu demonii când, împreună cu păgânii, consumaţi hrana care a fost închinată acestor idoli.gBG Dar unde vreau să ajung? Susţin eu oare că idolii cărora păgânii le aduc jertfe sunt vii cu adevărat ori dumnezei în toată puterea cuvântului, şi că, deci, aceste jertfe ar avea o valoare oarecare? Da de unde!YA+ Evreii, de asemenea, toţi care mănâncă jertfele sunt uniţi prin acest act.)@K Oricât de mulţi am fi, toţi mâncăm din aceeaşi pâine, arătând prin aceasta că suntem toţi părţi ale unuia şi aceluiaşi trup unic al lui Cristos.h?I Când cerem binecuvântarea Domnului asupra cupei de vin din care bem la masa Domnului, oare nu înseamnă aceasta că toţi cei care beau din ea sunt părtaşi ai binecuvântării prin sângele lui Cristos? Şi când frângem pâinea, mâncând din ea împreună, nu înseamnă oare că avem cu toţii parte de foloasele ce ni le-a adus trupul său?v>e Voi sunteţi oameni cu minte. Aşadar, judecaţi voi înşivă dacă nu e adevărat ceea ce am să vă spun.a=; Aşadar, prieteni, evitaţi cu tot dinadinsul orice formă de închinare la idoli.L< Nu uitaţi însă un lucru: poftele dăunătoare care pătrund în viaţa voastră nu sunt deloc o noutate. Sunt mulţi care au avut de înfruntat exact aceleaşi dificultăţi, înaintea voastră. Şi nici o ispită nu e irezistibilă. Puteţi să vă bizuiţi pe Dumnezeu că el va avea grijă ca ispita să nu devină atât de mare încât voi să nu vă mai puteţi împotrivi ei; căci el a făcut o promisiune în acest sens şi va face precum a zis: El vă va arăta cum să scăpaţi de sub puterea ispitei, astfel încât să vă puteţi totuşi împotrivi cu răbdare.G; Deci fiţi atenţi! Dacă gândiţi cumva astfel: „Eu unul n-aş face una ca asta”, ce li s-a întâmplat să fie şi pentru voi un avertisment, căci şi voi puteţi cădea în păcat.~:u Toate aceste lucruri li s-au întâmplat lor, pentru ca nouă să ne fie învăţătură de minte, să nu facem şi noi la fel; ele au fost consemnate pentru ca noi, în zilele acestea de pe urmă, să le cunoaştem şi să învăţăm din ele.99k Să nu murmuraţi împotriva lui Dumnezeu şi a modului cum se poartă cu voi, aşa cum au făcut unii din ei, căci Dumnezeu de aceea şi-a trimis îngerul să-i nimicească.8 Să nu puneţi la încercare răbdarea Domnului – căci ei au făcut-o şi au murit de muşcăturile unor şerpi veninoşi.(7I Să ne fie învăţătură şi ce li s-a întâmplat lor când unii din ei au păcătuit cu soţiile altora şi 23.000 au căzut răpuşi într-o singură zi.^65 şi să nu ne închinăm la idoli cum au făcut ei. (Scripturile, ne spun că: „Oamenii s-au aşezat să mănânce şi să bea, după care s-au ridicat să danseze” în semn de închinare la viţelul de aur.)d5A Lecţia aceasta constituie pentru noi un avertisment sever să nu dorim lucruri rele ca eiw4g Şi după toate acestea, marea lor majoritate nu l-au ascultat pe Dumnezeu, fiind nimiciţi de el în pustiu.}3s ei au băut apa pe care le-a dat-o Cristos. El era cu ei acolo, ca o Stâncă măreaţă de înviorare spirituală.c2? Şi printr-un miracol, Dumnezeu le-a trimis acolo, în deşert, hrană şi apă de băut;61e Acesta s-ar putea numi „botezul” lor – un botez în mare şi în nor! – ca urmaşi ai lui Moise: actul prin care se angajau să-l recunoască de conducător al lor.0  Căci noi nu trebuie să uităm nici o clipă, iubiţi fraţi, ce li s-a întâmplat înaintaşilor noştri în pustiu. Dumnezeu i-a călăuzit, trimiţându-le un nor care să meargă înaintea lor; şi i-a trecut pe toţi cu bine prin Marea Roşie.K/ Asemenea unui atlet, îmi disciplinez trupul, purtându-mă aspru cu el şi antrenându-l să execute ceea ce trebuie, şi nu ce ar dori el. Fiindcă, altminteri, mă tem ca nu cumva după ce i-am înscris pe alţii la concurs, eu însumi să fiu în cele din urmă descalificat şi să mi se poruncească să mă retrag.#.? Aşa că, alerg drept spre ţintă, având un scop precis la fiecare pas ce-l fac. Lupt pentru a învinge. Eu nu dau cu pumnul în vânt, sau în joacă.A-{ Ca să câştigaţi întrecerea, trebuie să renunţaţi la multe lucruri care v-ar putea împiedica să realizaţi performaţa maximă. Un atlet se supune de bună voie la atâtea restricţii, doar pentru a câştiga o medalie sau o cupă de argint dar noi o facem de dragul nepieritoarei răsplăţi cereşti. ,9 Într-o cursă de alergări toţi aleargă, dar numai unul singur ajunge primul la ţintă. Deci alergaţi şi voi la cursa voastră spre a câştiga.++ Fac aceasta din dorinţa de a le aduce Evanghelia, dar şi pentru binecuvântarea de care am parte eu însumi când îi văd venind la Cristos.H*  Când sunt cu cei a căror conştiinţă îi mustră uşor, nu mă port cu ei ca şi când aş cunoaşte totul şi nu spun că sunt nesăbuiţi; drept urmare, ei nu se mai împotrivesc când vreau să-i ajut. Deci, indiferent cum ar fi persoana respectivă, eu încerc să-i vorbesc despre Cristos ca să fie mântuit.s)_ Când sunt cu paginii, mă învoiesc cu ei pe cât posibil, având doar grijă să fac întotdeauna ce este bine pentru un creştin. Şi astfel, învoindu-mă, ajung să le câştig încrederea, reuşind în acelaşi timp să-i ajut.O( Când sunt cu evreii par a fi unul de-al lor, pentru ca ei să asculte Evanghelia iar eu să-i pot câştiga pentru Cristos. Când sunt printre ne-evrei, care ţin datinile şi îndeplinesc ceremonialurile evreieşti, nu port discuţii contradictorii cu ei, deşi în sinea mea nu-i aprob, dar procedez aşa pentru a-i ajuta.p'Y Şi acest lucru prezintă un real avantaj: eu nu am obligaţia să ascult de cineva doar pentru că îmi plăteşte ceva, totuşi, eu singur am devenit, de bunăvoie şi bucuros, slujitorul tuturor pentru a-i câştiga la Cristos.0&Y Care este atunci plata mea în acest caz? Este deosebita bucurie de care am parte cind predic Evanghelia fără plată, oricui, fără să revendic ce mi s-ar cuveni.^%5 Dacă mi-aş oferi singur serviciile, şi atunci Domnul mi-ar da o răsplată deosebită; dar lucrurile stau altfel, căci Dumnezeu m-a ales şi mi-a încredinţat această misiune sacră, aşa că n-am încotro.k$O Căci doar faptul că vă predic Evanghelia nu constituie un merit deosebit pentru mine – chiar dacă aş vrea, tot n-aş putea să încetez să mai predic. Aş fi într-o stare jalnică de tot. Vai de mine dacă nu predic!#+ Cu toate acestea, nu v-am cerut vreodată un ban. Şi nici de data asta nu vă scriu pentru a lăsa să se înţeleagă că aş don s-o fac de acum încolo. Adevărul e că mai bine aş muri de foame decât să-mi pierd bucuria pe care o am de a vă predica gratuit.|"q În acelaşi mod, Domnul a hotărât ca cei ce predică Evanghelia să fie întreţinuţi de aceia care o primesc.!# Nu vă daţi seama că Dumnezeu le-a spus celor ce slujeau în templul său să-şi ia fiecare după nevoile sale o parte din hrana închinată lui ca dar? Iar cei care lucrează la altarul lui Dumnezeu primesc şi ei o parte din hrana adusă ca jertfă lui Dumnezeu.E  Altora, care vă predică, le daţi aceste lucruri, şi bine faceţi. Dar oare nouă nu ni s-ar cuveni un drept şi mai mare la ele? Cu toate acestea, noi nu am făcut niciodată uz de acest drept, ci întotdeauna ne-am descurcat singuri, fără ajutorul vostru. Noi nu am cerut nicio dată nici un fel de plată, temându-ne ca nu cumva, astfel, să vă pierdeţi din interesul manifestat pentru mesajul ce vi-l aducem din partea lui Cristos.#? Noi am semănat în sufletele voastre sămânţă duhovnicească bună. E prea mult atunci să cerem, în schimb, doar nişte hrană şi îmbrăcăminte?nU Oare nu s-a gândit şi la noi? Fireşte că da. A spus aceasta ca să ne arate că lucrătorii creştini trebuie plătiţi de cei pe care îi ajută. E normal ca cei ce ară şi treieră să se aştepte la o parte din recoltă! Căci în legea pe care Dumnezeu i-a dat-o lui Moise el spunea că nu trebuie să-i pui boului o botniţă pentru a-l împiedica să mănânce când ieşi cu el la treierat. Credeţi că numai la boi s-a gândit Dumnezeu când a rostit aceste cuvinte?ve Dar nu citez aici doar părerile oamenilor privitor la ce este bine. Eu vă spun ce zice legea lui Dumnezeu. Care e soldatul care să se întreţină singur în armată? Ori, aţi auzit vreodată de vreun gospodar care să nu aibă dreptul să mănânce o parte din recolta sa? Care e ciobanul de la oi sau capre, care să mulgă laptele şi să nu bea din el?2] Apoi, oare numai Barnaba şi cu mine trebuie să lucrăm întruna pentru a ne câştiga e-xistenţa, în timp ce, celorlalţi, le asiguraţi voi cele necesare traiului?=s Dacă aş avea soţie şi dacă ea ar fi creştină, nu aş putea să o iau cu mine în călătoriile mele, aşa cum fac şi ceilalţi ucenici, cum fac fraţii Domnului şi Petru?6e Sau eu nu am nici un drept? Oare nu pot avea pretenţia să mi se acorde acelaşi privilegiu pe care-l au şi ceilalţi apostoli, acela de a fi găzduit în casele voastre?L Acesta e răspunsul pe care-l dau celor care vin să mă conteste.1 Chiar dacă, după părerea unora nu sunt apostol, pentru voi în mod cert sunt, căci voi prin mine aţi fost câştigaţi de partea lui Cristos.t c Eu sunt apostol, trimis al lui Dumnezeu, fiind răspunzător nu doar în faţa unui simplu om. Eu l-am văzut cu adevărat pe Isus Domnul nostru, cu ochii mei. Şi vieţile voastre transformate sunt rodul ostenelii mele pentru el.Y+ Astfel, dacă prin faptul că mănânc hrană închinată idolilor s-ar putea ca fratele meu să păcătuiască, nu mă voi mai atinge de ea cât trăiesc, întrucât nu vreau să-i pricinuiesc nici un rău.- Or, este un păcat împotriva lui Cristos să păcătuieşti împotriva fratelui tău, stârnindu-l să facă un lucru considerat de el greşit.P Şi astfel voi, fiindcă „ştiţi că e îngăduit să faceţi acest lucru”, veţi fi răspunzători de rănirea spirituală a unui frate cu conştiinţa sensibilă, pentru care a murit Cristos.R Căci, vedeţi, s-ar putea întâmpla următorul lucru: cineva care crede că e greşit să mănânce această hrană vă va vedea mâncând în templu, întrucât voi credeţi că nu e nici un rău în asta. Atunci şi el îşi va lua inima-n dinţi, făcând la fel, deşi tot timpul va avea sentimentul că nu e bine ce face.K Fiţi însă cu băgare de seamă cum folosiţi această libertate de a consuma carnea, pentru ca nu cumva să-l faceţi pe vreun frate cu conştiinţa mai slabă decât voi să păcătuiască.wŢineţi minte un singur lucru, că pe Dumnezeu nu-l interesează dacă mâncăm sau nu această hrană. Nu pierdem nimic dacă mâncăm sau nu această hrană. Nu pierdem nimic dacă nu o mâncăm, dar nici nu câştigăm ceva dacă o mâncăm.I Totuşi unii fraţi creştini nu cunosc acest lucru. Toată viaţa au fost obişnuiţi să-i considere pe idoli ca fiind vii, crezând că hrana închinată idolilor este oferită realmente unor dumnezei adevăraţi. Astfel, când aceştia mănâncă din această hrană, devin neliniştiţi şi-i mustră conştiinţa.P Noi însă ştim că nu există decât un singur Dumnezeu, Tatăl, care a creat toate lucrurile şi ne-a făcut şi pe noi copiii săi, şi există un singur Domn, Isus Cristos, care ne dă viaţă.` 9După unii oameni însă există mulţi dumnezei, atât în cer, cât şi pe pământ.l QDar, cum rămâne până la urmă? Putem sau nu să mâncăm carne închinată idolilor? Păi, ştim cu toţii că un idol nu este un dumnezeu adevărat şi că, de fapt, nu există decât un singur Dumnezeu, şi nimeni altul.p YPe când cel care-l iubeşte pe Dumnezeu cu adevărat, rămâne receptiv la cunoştinţa lui Dumnezeu.g GDacă crede cineva că cunoaşte toate răspunsurile, prin asta îşi arată doar ignoranţa.G Următoarea voastră întrebare se referă la consumul hranei oferite ca jertfă idolilor, în această chestiune fiecare crede că el are dreptate! Totuşi, deşi faptul de a fi „atotştiutori” ne face să ne simţim importanţi, dragostea este lucrul de care e într-adevăr nevoie pentru a clădi biserica.)K(După părerea mea însă va fi mult mai fericită dacă nu se recăsătoreşte; şi cred că vă dau un sfat venit de la Duhul lui Dumnezeu când zic aceasta.?w'Soţia este o parte integrantă din soţul ei, atâta timp cât acesta e în viaţă; dar dacă-i moare soţul, atunci se va putea recăsători – însă numai cu un creştin.  &Aşadar cel care se căsătoreşte cu fecioara respectivă face bine dar cel care nu se căsătoreşte cu ea face şi mai bine.`9%Dar bărbatul care a rezolvat problema în mintea lui şi nu e constrâns, ci stăpân pe viaţa lui, şi care s-a hotărât să nu se căsătorească cu fecioara respectivă – şi omul acesta procedează corect.7g$Dacă cineva crede că se poartă incorect cu fecioara cu care s-a logodit şi dacă aceasta ajunge să nu fie considerată tânără, aşa încât, el simte că are obligaţia să se căsătorească cu ea, atunci să facă cum doreşte, căci nu săvârşeşte păcat. Cei doi să se căsătorească.#Vă spun acestea pentru a vă veni în ajutor, nu ca să vă opresc cumva de la căsătorie. Dorinţa mea este ca prin tot ceea ce faceţi să-l slujiţi cât mai bine pe Domnul, având cât mai puţine lucruri care să vă distragă atenţia de la el.fE"De acum va avea interese împărţite. La fel e şi cu o fată care se mărită. Şi pe ea o aşteaptă aceeaşi problemă. Cea nemăritată e dornică să-i fie plăcută Domnului prin felul ei de a fi şi prin toate acţiunile sale. Pe când, unei femei căsătorite gândul îi este la alte lucruri, cum ar fi gospodăria sau gusturile soţului.!;!Pe când, unuia însurat nu-i mai este Chiar atât de uşor să facă acest lucru; el va trebui să se gândească la răspunderile sale pământeşti.-S În tot ceea ce faceţi, vreau să nu vă îngrijoraţi. Un bărbat neînsurat îşi poate petrece timpul slujind Domnului, gândindu-se cum să-i fie plăcut lui.X~)Cei care vin adesea în contact cu lucrurile captivante ale acestei lumi ar trebui să profite de prilejurile oferite, fără a se lăsa dominaţi de ele; căci lumea în forma ei actuală va pieri curând.w}gfericirea sau tristeţea, ori bogăţia nu ar trebui să-l împiedice pe cineva să se consacre lui Dumnezeu. | Important pentru noi este să ne amintim că nu ne-a mai rămas decât foarte puţin timp şi deci foarte puţine prilejuri de a lucra pentru Domnul, Din acest motiv, cei care au soţii ar trebui să rămână, pe cât posibil, liberi pentru Domnul;&{EDar dacă voi bărbaţii vă hotărâţi totuşi să vă căsătoriţi, mă rog, nu e nici un rău în asta; iar dacă o fată se mărită în timpuri ca acestea, lucrul nu constituie un păcat, deşi căsătoria va complica problemele şi aş dori să fiţi scutiţi de noi necazuri.z'Desigur, dacă eşti deja căsătorit, nu divorţa din pricina aceasta, însă dacă nu eşti căsătorit, să nu te pripeşti s-o faci acum.jyMIată cum stă problema: noi creştinii ne găsim în prezent în faţa unor pericole mari ce ameninţă viaţa noastră, în vremuri ca acestea sunt de părere că e mai nimerit ca o persoană să rămână necăsătorită.4xaAcum am să încerc să răspund la cealaltă întrebare pusă de voi. Care e situaţia fetelor încă nemăritate? Să le lăsăm să se mărite? Drept răspuns la această întrebare nu am nici o poruncă specială din partea Domnului pentru ele. Domnul însă, în bunătatea sa, mi-a dăruit înţelepciune vrednică de încredere şi astfel am să vă împărtăşesc cu bucurie părerea mea în această privinţă.Xw)Aşadar, iubiţi fraţi, indiferent care ar fi situaţia în care se găseşte cineva când devine creştin, lăsaţi-l în acea stare, căci Domnul este acum prezent în locul unde se află spre a-l ajuta.v)Tu ai fost cumpărat cu un preţ de Cristos, aşa că îi aparţii lui – fii dar liber acum de toate vanităţile şi temerile acestei lumi.Hu Dacă te cheamă Cristos, sclav fiind, nu uita că Cristos te-a eliberat de sub puterea teribilă a păcatului; iar dacă te-a chemat liber fiind, nu uita că acum eşti sclavul lui Cristos.9tkEşti sclav cumva? Asta să nu te necăjească – nu încape însă nici o îndoială că, dacă ai ocazia să devii liber, nu trebuie să mai stai nici o clipă pe gânduri.jsMÎn genere, e bine ca omul să continue munca pe care o făcea atunci când l-a chemat Dumnezeu.nrUcăci pentru un creştin nu are nici o importanţă dacă a trecut sau nu prin această ceremonie. Are însă importanţă, şi încă foarte mare, dacă este plăcut lui Dumnezeu şi respectă poruncile sale. Aceasta contează.wqgDe pildă, un om care a trecut deja prin ceremonialul evreiesc al circumciziei înainte de a fi devenit creştin, nu trebuie să se îngrijoreze din pricina aceasta; de asemenea, dacă nu a fost tăiat împrejur, să nu o mai facă acum,9pkCând hotărâţi în aceste chestiuni, aveţi însă grijă să trăiţi aşa cum a rânduit Dumnezeu, căsătorindu-vă sau necăsătorindu-vă după îndemnul şi ajutorul pe care vi le dă Dumnezeu, acceptând orice situaţie în care vă pune Dumnezeu. Aceasta e regula mea pentru toate bisericile.OoŞi-apoi, voi, nevestelor, nu aveţi nici o asigurare că soţii voştri se vor converti dacă rămân cu voi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru voi, bărbaţilor, în cazul soţiilor voastre. nDar dacă soţul ne-creştin sau soţia ne-creştină doreşte să plece, poate să o facă. În asemenea cazuri, soţul sau soţia creştină să nu insiste ca celălalt să rămână, căci Domnul îi vrea pe copiii lui să trăiască în pace şi armonie. o[}}+|/{Wziy xZwvv]uyt~ssQrIppo!n*mltjilhSgg5ffe7dd baaP`_^^@\\ZYX>WjVVUTTT6S|RR-Q9POON1MLLjLKlKJIHGG%FFE?DDD9CBB:A_@@K??>=< v"2Fyo4Ah, cât de greu mi-a fost să scriu scrisoarea aceea! Aproape că mi-a frânt inima şi vă spun sincer că am plâns scriind-o. Nu am vrut să vă rănesc, dar a trebuit să vă arăt cât de mult vă iubesc şi cât mă interesează soarta voastră.31De aceea am scris aşa cum am scris în ultima mea scrisoare, pentru ca să limpeziţi situaţia înainte de venirea mea. Astfel, când, în sfârşit, voi veni la voi, nu mă vor/ întrista tocmai aceia care s-ar cuveni să-mi aducă cea mai mare bucurie. Eram convins că bucuria voastră depinde atât de mult de a mea, încât nici voi nu veţi fi mai fericiţi dacă nu voi veni la voi cu bucurie.72gCăci dacă eu vă întristez, atunci mie cine are să-mi aducă bucurie? Voi sunteţi cei care-mi aduceţi bucurie; or, dacă eu vă provoc durere, ce bucurie o să mai am?o1 YMi-am zis: „Nu, hotărât lucru, n-am să-i mai întristez printr-o altă vizită penibilă.”h0 KCând voi veni totuşi, deşi nu voi putea fi de prea mare ajutor pentru credinţa voastră – căci e deja puternică – aş dori să contribui cu ceva la bucuria voastră: aş dori să vă fac fericiţi, şi nu trişti.l/ SMă adresez acestui Dumnezeu, să depună el mărturie împotriva mea dacă n-aş spune cumva adevărul; motivul pentru care nu am venit încă în vizită la voi este că nu doresc să vă întristez printr-o mustrare severă.q. ]El şi-a pus pecetea asupra noastră – semnul distinctiv că-i aparţinem – şi ne-a dat Duhul său Sfânt în inimile noastre ca o garanţie a faptului că suntem ai lui şi ca o primă rată din tot ce urmează să ne mai dea."- ?Tocmai acest Dumnezeu a făcut din mine şi din voi creştini loiali şi ne-a dat recunoaşterea şi mandatul de apostoli să predicăm Vestea cea bună.5, eEl execută şi împlineşte toate promisiunile lui Dumnezeu, oricât de multe ar fi; iar noi le-am spus tuturor ce plin de credincişie este el, dând slavă numelui său.D+ Timotei, Silvan şi cu mine v-am vorbit despre Isus Cristos Fiul lui Dumnezeu. El nu e din aceia care să spună „da” când vrea să spună „nu.” El întotdeauna face precum zice.* #Nicidecum! Pe cât e Dumnezeu de adevărat, pe atât de mult mă deosebesc eu de acest soi de oameni. La mine „da” înseamnă „da”.^) 7Bine, vă veţi întreba voi, dar atunci de ce mi-am schimbat planul? Oare nu mă hotărâsem încă definitiv? Sau poate sunt şi eu ca un om din lume care zice „da”, când, de fapt, vrea să spună „nu”?p( [am plănuit să mă opresc să vă văd în drumul meu spre Macedonia, şi apoi din nou la întoarcere, pentru a vă fi dat astfel o dublă binecuvântare şi voi să mă puteţi trimite mai departe în călătoria mea spre Iudeea.W' )Tocmai fiindcă eram atât de sigur de înţelegerea şi încrederea voastră,& cum deja sunteţi, într-o anumită măsură – căci şi eu voi fi mândru de voi în ziua aceea când va veni din nou Domnul Isus.% 7 Scrisorile mele au fost sincere şi deschise; nu am fost niciodată echivoc! Şi deşi voi încă nu mă cunoaşteţi prea bine (sper totuşi că într-o zi veţi avea ocazia să mă cunoaşteţi), aş dori să faceţi un efort şi să mă acceptaţi, fiind mândri de mine –E$  Ne bucurăm mult că putem zice, în deplină sinceritate, că în toate legăturile care le-am avut cu alţii am fost curaţi şi sinceri, bizuindu-ne pe ajutorul Domnului, şi nu pe propria noastră destoinicie. Dacă se poate, acest lucru e şi mai adevărat în ce priveşte conduita noastră faţă de voi.^# 7 Dar şi voi trebuie să ne ajutaţi, rugându-vă pentru noi. Căci multe mulţumiri şi laude veţi înălţa lui Dumnezeu, când veţi vedea că rugăciunile voastre pentru siguranţa noastră au fost ascultate!"  Şi el ne-a ajutat şi ne-a salvat de la o moarte groaznică, ba încă şi mai mult, avem încrederea că va continua s-o facă mereu. ! ; Simţeam că suntem sortiţi pieirii şi vedeam cât de neputincioşi ajunseserăm. Dar a fost bine că s-a întâmplat aşa, deoarece în această situaţie am lăsat totul în mâna lui Dumnezeu, singurul care ne mai putea salva – căci el e în stare să învie şi morţii.Z  /Socotesc că ar trebui să ştiţi şi voi, scumpi fraţi, ce vremuri grele am trăit în Asia. Am fost de-a dreptul zdrobiţi şi copleşiţi. Ba. ne-am temut că nu vom mai ieşi vii din această încercare.n Wşi aceasta tot pentru ca să vă ajutăm pe voi: anume, să vă arătăm din experienţa noastră personală cu câtă duioşie vă mângâie Dumnezeu când treceţi prin aceleaşi suferinţe. El vă va da tăria să rezistaţi. #Datorită acestor necazuri v-am putut aduce mângâierea şi mântuirea lui Dumnezeu. Dar, în necazul nostru, Dumnezeu ne-a mângâiat – Şi oare de ce face asta? Pentru ca atunci când şi alţii trec prin necazuri, având nevoie de compasiunea şi îmbărbătarea noastră, şi noi să le putem da ajutorul şi mângâierea pe care ni le-a dăruit Dumnezeu. Să fiţi siguri de acest lucru; cu cât suferim mai mult pentru Cristos, cu atât ne va copleşi şi el mai mult cu mângâierile şi încurajările sale. {cel care, în chip atât de minunat, ne mângâie şi ne întăreşte în toate greutăţile şi încercările noastre!r _Ce Dumnezeu minunat avem – el e Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, izvorul oricărei îndurări, !Fie ca Dumnezeu Tatăl nostru şi Domnul Isus Cristos să vă binecuvânteze din plin, pe fiecare în parte, şi să vă dăruiască pace!u gScumpi prieteni. Această scrisoare e din partea mea, Pavel, numit de Dumnezeu să fiu solul lui Isus Cristos şi din partea scumpului nostru frate Timotei. Vă scriem vouă, tuturor credincioşilor din Corint şi din toată Grecia.a;Vă transmit tuturor dragostea mea, vouă tuturor celor care sunteţi în Cristos Isus.eCFie ca dragostea şi bunăvoinţa Domnului Isus Cristos să se odihnească asupra voastră.^5Dacă nu iubeşte cineva pe Domnul, acea persoană e blestemată. Vino Doamne Isuse!EVoi scrie aceste ultime cuvinte ale scrisorii cu mâna mea.kOToţi fraţii vă trimit sănătate. Spuneţi-vă sănătate unii altora cu o sărutare sfântă.X)Bisericile de aici, din Asia, vă transmit salutările lor pline de dragoste. Aquila şi Priscilla vă transmit dragostea lor, împreună cu toţi ceilalţi care se adună în casa lor la serviciile divine.;oMult m-au înviorat şi au constituit pentru mine o minunata încurajare, cum nu mă îndoiesc că au fost şi pentru voi. Sper că apreciaţi pe deplin munca unor oameni ca ei."=Mă bucur aşa de mult că Stefanas, Fortunat şi Ahaic au sosit aici într-o vizită. Ei au compensat pierderea de a nu vă avea aici să mă ajutaţi./WVă rog să urmaţi indicaţiile lor şi să faceţi totul pentru a-i ajuta, de asemenea şi pe alţii ca ei ce trudesc din greu alături de voi, cu atâta dăruire.LVă mai aduceţi aminte de Stefanas şi familia lui? Ei au fost primii care au devenit creştini în Grecia şi îşi petrec viaţa acum ajutându-i şi slujindu-i pe creştinii de pretutindeni.DŞi tot ce faceţi să faceţi din bunătate şi dragoste.5 c Rămâneţi treji, cu ochii deschişi, în eventualitatea unui pericol spiritual; rămâneţi credincioşi Domnului; purtaţi-vă ca nişte oameni adevăraţi; fiţi tari!A { L-am rugat insistent pe Apolo să vă viziteze împreună cu alţii, dar a socotit că nu e deloc voia Domnului să plece acum: el are să vă vadă mai târziu, când va avea ocazia.% C Nu daţi voie nimănui să-l dispreţuiască sau să-l ignore doar pentru că e tânăr, ci trimiteţi-l înapoi la mine; sper să se fi bucurat de şederea lui printre voi; de abia aştept să-l văd, cât mai curând, pe el şi pe cei care se vor întoarce împreună cu el.v e Dacă soseşte Timotei, faceţi-l să se simtă ca acasă, căci şi el face lucrarea Domnului ca mine.% C căci aici uşa mi-e larg deschisă să predic şi să răspândesc învăţătură creştină. Sunt multe posibilităţi, dar există şi mulţi duşmani.5eVoi rămâne aici la Efes până la Rusalii,!;De data acesta nu intenţionez să mă opresc doar în treacăt, şi apoi să merg mai departe; vreau să vin şi să stau puţin, dacă va voi Domnul.S-ar putea să stau mai mult cu voi, probabil toată iarna, după care mă veţi putea trimite mai departe la viitoarea destinaţie.Căci eu vă voi vizita după ce voi fi trecut mai întâi prin Macedonia, dar acolo nu voi sta decât foarte puţin.Y+Şi dacă e înţelept să merg şi eu, atunci vom putea călători împreună.GLa venirea mea, voi trimite la Ierusalim darul vostru, pornit din dragoste, împreună cu o scrisoare, urmând să fie dus acolo de mesageri de încredere pe care-i veţi alege voi singuri.B}În prima zi a fiecărei săptămâni, fiecare din voi să pună deoparte ceva din câştigul săptămânii precedente, dând această sumă la colectă. Suma să fie în funcţie de cât v-a ajutat Domnul să câştigaţi. Nu aşteptaţi până vin eu la voi, ca atunci să strângeţi toţi banii dintr-odată.X +Şi iată acum nişte indicaţii privind banii pe care îi strângeţi spre a-i trimite creştinilor de la Ierusalim; (de fapt, sunt aceleaşi îndrumări pe care le-am dat şi bisericilor din Galatia.):Astfel, iubiţii mei fraţi, întrucât suntem siguri de biruinţa viitoare, fiţi tari şi statornici, mereu spornici în lucrarea Domnului; căci ştiţi că nimic din ceea ce faceţi pentru Domnul nu se risipeşte – cum ar fi cazul dacă n-ar exista înviere.9Cât de mult îi mulţumim lui Dumnezeu pentru toate acestea! El este acela care ne face să fim victorioşi prin Isus Cristos Domnul!*~M8Căci păcatul – respectiv veninul care aduce moartea – va fi dispărut; şi legea, care dă în vileag păcatele noastre, nu va mai fi judecătorul nostru.N}7O, moarte, unde îţi este atunci biruinţa? Unde îţi este boldul?|6Când se va întâmpla acest lucru, se va împlini, în fine, această Scriptură care zice: „Moartea e înghiţită de victorie.”!{;5Căci trupurile noastre pământeşti, cele muritoare, de acum, trebuie transformate în trupuri cereşti care nu mai pot pieri, ci vor trăi în veac.Wz'4Se va întâmpla dintr-odată, cât ai clipi din ochi, atunci când va suna ultima trâmbiţă. Căci din cer se va auzi sunetul puternic al trâmbiţei şi toţi creştinii care au murit vor învia dintr-odată, având trupuri noi care nu vor mai muri niciodată; şi apoi, noi cei încă în viaţă, vom avea deodată trupuri noi.sy_3Dar eu vă spun acest secret ciudat şi minunat: nu toţi vom muri, dar toţi vom primi un trup nou!Wx'2Eu asta vă spun, fraţii mei: un trup pământesc făcut din carne şi sânge nu poate intra în Împărăţia lui Dumnezeu. Trupurile noastre putrezicioase nu sunt cele potrivite pentru a trăi în veci.w 1Aşa cum în prezent fiecare din noi are un trup ca al lui Adam, tot aşa într-o bună zi vom avea un trup ca al lui Cristos.?vw0Orice fiinţă omnească are un trup exact ca al lui Adam, făcut din ţărână, dar toţi cei care sunt ai lui Cristos vor avea acelaşi fel de trup ca al său – un trup ceresc.[u//Adam a fost făcut din ţarina pământului, dar Cristos a venit din cer, de sus.{to.Mai întâi, deci, avem aceste trupuri umane şi apoi, mai târziu, Dumnezeu ne dă trupuri cereşti, spirituale.s+-Scripturile ne spun că primului om, Adam, i s-a dat un trup uman, natural, dar Cristos e mai presus, căci el era Spirit dătător de viaţă.ar;,La moarte ele nu sunt decât nişte trupuri omeneşti, dar când vor învia vor fi trupuri supra-omeneşti. Căci după cum există trupuri omeneşti naturale, tot aşa există şi trupuri spirituale, supranaturale.~qu+Trupurile noastre de acum ne stânjenesc, căci ele se îmbolnăvesc şi mor; dar ele vor fi încununte de slavă la învierea noastră. Da, aşa este, acum sunt nişte trupuri slabe, muritoare, dar în noua viaţă ele vor fi pline de forţă.Hp *În acelaşi fel, trupurile noastre pâmânteşti, care mor şi putrezesc, se deosebesc de trupurile care le vom avea când vom învia, fiindcă acestea din urmă nu vor mai muri niciodată.uoc)Soarele are un fel de slavă, pe când luna şi stelele diferă una de alta în frumuseţe şi strălucire.)nK(Îngerii din cer au trupuri foarte diferite de ale noastre şi frumuseţea şi slava trupurilor lor se deosebeşte de frumuseţea şi slava trupurilor noastre.Am{'Şi tot aşa după cum există diferite feluri de seminţe şi plante, există diferite feluri de fiinţe vii. Oamenii, animalele, peştii şi păsările se deosebesc unele de altele.l7&Apoi Dumnezeu îi dăruieşte un nou trup minunat – aşa cum găseşte el de cuviinţă; din fiecare soi de seminţe răsare un alt fel de plantă.Vk%%Când iese mlădiţa din sămânţă, e foarte diferită de sămânţă pe care ai semănat-o iniţial. Căci tot ce puneţi în pământ este un bob mic şi uscat de grâu sau, mă rog, de ce semănaţi.Gj$Ce întrebare nechibzuită! Răspunsul îl veţi găsi în propria voastră grădină. Când puneţi o sămânţă în pământ, aceasta nu se face plantă dacă nu „moare” mai întâi.yik#Cineva ar putea însă întreba: „Cum vor fi morţii readuşi la viaţă? Ce fel de trupuri vor avea?”0hY"Băgaţi-vă odată minţile în cap şi încetaţi să mai păcătuiţi. Căci, spre ruşinea voastră, trebuie să spun că unii dintre voi nu-l cunosc pe Dumnezeu.g+!Nu vă lăsaţi amăgiţi de cei care susţin asemenea lucruri. Dacă staţi să-i ascultaţi, o să începeţi să vă purtaţi şi voi ca ei.f1 Şi ce rost a avut să mă lupt cu fiarele sălbatice – mă refer la cei din Efes – dacă ar fi fost doar pentru ceea ce câştig în viaţa de aici? Dacă nu vom mai trăi niciodată după moarte, atunci am putea foarte bine să ne facem de cap; la urma urmelor: hai să mâncăm, să bem şi să ne veselim! Ce importanţă mai are? Căci, oricum, mâine vom muri, şi cu asta totul s-a terminat! eFapt este că eu înfrunt moartea zilnic şi asta e tot atât de adevărat ca mândria mea faţă de evoluţia voastră în Domnul.dwBa încă şi noi înşine, de ce să ne mai punem mereu viaţa în primejdie, înfruntând moartea clipă de clipă?7cgDacă morţii nu vor învia, atunci ce rost mai are ca oamenii să se boteze pentru cei ce au murit? De ce s-o mai faceţi, dacă nu credeţi că morţii vor învia cândva?b3Când Cristos va fi câştigat, în cele din urmă, bătălia împotriva tuturor duşmanilor săi, el, Fiul lui Dumnezeu, se va supune şi el sub ordinele Tatălui său, pentru ca Dumnezeu, care i-a dat victoria asupra tuturor celorlalte lucruri, să fie mai presus de toţi.jaMCăci domnia şi autoritatea peste toate lucrurile i-a fost dată lui Cristos de către Tatăl său; cu singura excepţie că, desigur, Cristos nu domneşte peste Tatăl însuşi, care i-a dat această putere să domnească.a`;inclusiv ultimul duşman, moartea. Şi aceasta trebuie învinsă, punându-i-se capăt.S_Căci Cristos va fi Rege, până când îşi va învinge toţi duşmanii,^După asta, va veni sfârşitul, când el va preda Împărăţia lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi supus toţi duşmanii de orice fel.{]oTotuşi fiecare la rândul lui: Cristos a înviat primul; apoi, când va reveni Cristos, vor învia toţi ai lui.W\'Toţi mor, pentru că toţi ne înrudim cu Adam, fiind membrii rasei sale păcătoase, şi pretutindeni unde se găseşte păcat, va urma şi moartea. Dar toţi cei care se înrudesc cu Cristos vor învia.-[SMoartea a pătruns în lume datorită celor făcute de un singur om (Adam), dar datorită celor făcute de celălalt om (Cristos) există acum înviere din morţi.?ZwDar realitatea incontestabilă este că Cristos a înviat cu adevărat din morţi şi a devenit primul înviat din milioanele de oameni care vor învia şi ei într-o bună zi.YŞi dacă a fi creştin nu are valoare pentru noi decât aici, în viaţa de acum, atunci suntem creaturile cele mai jalnice.GXÎn acest caz, toţi creştinii care au murit sunt pierduţi.xWiiar voi degeaba mai credeţi că Dumnezeu vă va mântui; de fapt, vă aflaţi sub osânda păcatelor voastre.>VwDacă nu învie ei, atunci nici Cristos nu a înviat,NUiar noi apostolii suntem cu toţii nişte mincinoşi, fiindcă v-am spus că Dumnezeu l-a înviat pe Cristos din morţi, şi asta bineînţeles că nu mai e adevărat, dacă morţii nu mai învie.*TMOr, dacă el e încă mort, atunci toate predicile noastre nu servesc la nimic iar încrederea voastră în Dumnezeu este goală, fără valoare şi zadarnică;cS? Căci, dacă nu există înviere din morţi, atunci înseamnă că Cristos e încă mort.JR  Dar, ia spuneţi-mi acum. Din moment ce credeţi ceea ce vă predicăm, anume că Cristos a înviat din morţi, de ce mai zic atunci unii din voi că morţii nu vor mai învia niciodată?Q' Nu are nici o importanţă cine a lucrat mai mult, eu sau ei; important este că noi v-am predicat aceeaşi Evanghelie şi voi aţi crezut-o.VP% Dar tot ce sunt în prezent se datoreşte în întregime faptului că Dumnezeu a revărsat asupra mea asemenea bunătate şi har – şi nu fără rezultate: căci eu am muncit mai mult decât toţi ceilalţi apostoli, dar, dacă stau să mă gândesc, nu eu am făcut asta, ci Dumnezeu a lucrat în mine, ca să mă binecuvânteze.%OC Căci eu sunt cel mai nevrednic dintre toţi apostolii şi nici n-ar trebui să mi se spună apostol, după felul în care am tratat biserica lui Dumnezeu. N La urmă de tot l-am văzut şi eu, cu mult în urma celorlalţi, ca şi când eu m-aş fi născut prea târziu pentru aceasta.KMApoi l-a văzut Iacob şi, mai târziu, toţi ceilalţi apostoli.L5După aceea, el a fost văzut la o singură arătare, de mai bine de cinci sute de fraţi creştini, dintre care mulţi mai sunt încă în viaţă.YK+El a fost văzut de Petru şi, mai pe urmă, de restul „celor Doisprezece.”wJgşi că a fost îngropat, iar la trei zile după aceea s-a ridicat din mormânt aşa cum au prezis profeţii.)IKChiar de la început, v-am transmis ceea ce mi s-a spus, anume că Cristos a murit pentru păcatele noastre, exact aşa cum spuseseră Scripturile că va muri,H1şi tocmai această Evanghelie vă mântuie, dacă mai credeţi în ea, afară doar dacă, bineînţeles, nu aţi crezut în ea din capul locului.UG %Iar acum, fraţilor, permiteţi-mi să vă reamintesc ce e de fapt Evanghelia, căci ea nu s-a schimbat – este aceeaşi Veste Bună pe care v-am vestit-o şi altădată. Atunci aţi primit-o cu bucurie şi încă o primiţi şi acum, căci credinţa voastră este solid ancorată şi zidită pe temelia acestui minunat mesaj;\F1(Numai, aveţi grijă ca totul să se desfăşoare normal, în pace şi în ordine.?Ew'Deci, fraţii mei de credinţă, să doriţi din tot sufletul să fiţi profeţi, pentru ca să puteţi predica limpede mesajul lui Dumnezeu şi nu împiedecaţi vorbirea în limbi. D &Dacă totuşi cineva continuă să nu fie de acord – mă rog, n-are decât! – noi îl vom lăsa în plata ignoranţei sale.pCY%Voi cei care pretindeţi că aveţi darul profeţiei, sau orice altă aptitudine specială din partea Duhului Sfânt, ar trebui să vă daţi seama primii că ceea ce vă spun eu e o poruncă directă de la Domnul nostru însuşi.4Ba$Nu sunteţi de acord cu asta? Credeţi cumva că deplina cunoaştere a voii lui Dumnezeu începe şi se sfârşeşte cu voi, corintenii? Ei bine, atunci v-aţi înşelat!A#Dacă au întrebări de pus, saşi întrebe soţii acasă, căci nu se face ca femeile să-şi exprime opiniile în adunările bisericii.6@e"Femeile trebuie să tacă în adunările bisericii. Nu se cade ca ele să ia parte la discuţii, întrucât ele sunt subordonate bărbaţilor, cum declară şi Scripturile.?!Dumnezeu nu este un Dumnezeu al dezordinei. Lui îi place armonia şi o găseşte prezentă în toate celelalte biserici.->U Duhurile profeţilor le sunt supuse.!=;În felul acesta, toţi cei care au darul profeţiei pot vorbi, unul după altul, şi astfel fiecare va învăţa ceva, va fi îmbărbătat şi ajutat.~<uDar dacă, în timp ce profeţeşte cineva, un altul primeşte un mesaj ori un gând de la Domnul, primul să tacă.q;[Doi sau trei pot profeţi, câte unul, pe rând (dacă au darul), în timp ce toţi ceilalţi ascultă._:7Dar dacă nu există acolo nici unul care să tălmăcească, nu au voie să vorbească cu glas tare. Pot să vorbească în gând, cu ei înşişi şi cu Dumnezeu, în acea limbă necunoscută, dar nu în public.P9Niciodată să nu vorbească mai mult de doi sau trei într-o limbă necunoscută; în plus, trebuie să vorbească numai câte unul o dată, având la îndemână pe cineva care să tălmăcească.l8QEi bine, fraţii mei, să recapitulăm cele spuse de mine până acum. Când vă adunaţi împreună unii vor cânta, altul va preda ori va împărtăşi cine ştie ce cunoştinţe deosebite pe care i le-a dat Dumnezeu, ori va vorbi într-o limbă necunoscută, dar tot ce se face trebuie să fie de folos tuturor şi să-i întărească în Domnul.Q7În timp ce ascultă, gândurile sale ascunse vor fi date pe faţă iar el se va prăbuşi în genunchi şi se va închina lui Dumnezeu, declarând că Dumnezeu este cu adevărat în mijlocul vostru. 6Dar dacă toţi profeţii fac cunoscută voia ascunsă a lui Dumnezeu, chiar dacă acest fel de a predica se adresează mai mult credincioşilor şi intră un necredincios, ori un credincios mai de curând întors la Dumnezeu care nu pricepe aceste lucruri, toate predicile voastre îl vor convinge de faptul că e păcătos şi va avea mustrări de conştiinţă la tot ce aude.C5Dar chiar şi aşa, dacă un necredincios, sau unul care nu posedă aceste daruri, vine la biserică şi vă aude pe toţi vorbind în alte limbi, s-ar putea ca să vă ia drept nebuni.b4=Deci vedeţi că priceperea de a „vorbi în limbi” nu constituie un ajutor pentru copiii lui Dumnezeu, ci este, mai degrabă, menită să stârnească interesul necredinciosului. Credincioşii însă au nevoie de profeţie (vestirea adevărurilor profunde ale lui Dumnezeu), în timp ce necredincioşii nu sunt încă pregătiţi pentru ea.*3MÎn vechile Scripturi ni se spune că Dumnezeu avea să trimită oameni care să vorbească poporului său în limbi străine, dar nici atunci el nu va asculta.v2eIubiţi fraţi, să nu înţelegeţi aceste lucruri la modul copilăresc. Când e să vă gândiţi la rău, atunci să fiţi nişte prunci nevinovaţi, dar când e să pricepeţi chestiuni de felul acestora, atunci fiţi oameni maturi.h1IDar, când mă închin în public, prefer să spun cinci cuvinte pe care oamenii să le înţeleagă şi care să le fie de ajutor, decât zece mii de vorbe într-o limbă necunoscută, zicând că „vorbesc în limbi”.y0kEu îi mulţumesc lui Dumnezeu că, în particular „vorbesc în limbi” mai mult decât voi toţi la un loc.y/kTu, unul, vei mulţumi tare frumos – n-am ce zice – dar ceilalţi care sunt acolo nu vor fi deloc ajutaţi.-.SCăci dacă îl lauzi şi-i mulţumeşti lui Dumnezeu numai cu duhul, vorbind într-altă limbă, cum vor mai putea cei care nu te înţeleg să-l laude şi ei pe Dumnezeu împreună cu tine? Cum ţi se vor putea alătura ei în aducerea de mulţumiri, când ei nici măcar nu ştiu ce spui? - Ei bine, atunci ce voi face? Şi una şi alta! Mă voi ruga în limbi necunoscute, dar şi în limbajul obişnuit, pe care-l înţelege tot omul. Voi cânta pe limbi necunoscute dar şi într-un limbaj obişnuit, pentru a putea înţelege lauda ce o aduc.r,]Căci dacă mă rog într-o limbă pe care nu o înţeleg, duhul meu se roagă, dar eu nu ştiu ce spun.4+a Dacă primeşte cineva darul vorbirii în limbi necunoscute, să se roage şi pentru darul de a şti ce spune, încât să le poată vorbi apoi desluşit şi celorlalţi.H*  Dacă tot sunteţi atât de dornici să primiţi daruri speciale de la Duhul Sfânt, cereţi atunci ce este mai bun, anume ceea ce va fi de un real folos pentru întreaga voastră biserică.8)i dar pentru mine ele nu înseamnă nimic. Cineva care vorbeşte într-una din aceste limbi va fi pentru mine un necunoscut şi eu, la rândul meu, voi fi necunoscut pentru el.s(_ Presupun că există sute de limbi diferite în lume, şi toate sunt perfecte pentru cei ce le înţeleg,+'O În acelaşi mod, dacă vorbeşti cu cineva într-o limbă pe care nu o înţelege, de unde va şti acesta ce vrei să-i spui? E ca şi cum ai vorbi cu pereţii!l&QIar dacă gornistul nu respectă notele, de unde vor şti soldaţii când sunt chemaţi la luptă?%#Până şi instrumentele muzicale – de pildă, flautul sau harfa – sunt exemple grăitoare ale nevoii de a vorbi o limbă simplă dar curată, şi nu limbi necunoscute. Căci nimeni nu va putea recunoaşte ce melodie redă flautul dacă nu e clară fiecare notă.e$CScumpi prieteni, chiar dacă eu însumi aş veni la voi vorbind într-o limbă necunoscută vouă, la ce v-ar folosi? Dar dacă vorbesc lămurit ceea ce mi-a dezvăluit Dumnezeu şi vă spun ceea ce ştiu şi ce are să se întâmple, precum şi marile adevăruri din Cuvântul lui Dumnezeu – de asta aveţi nevoie; acestea vă vor ajuta pe voi.#/Eu aş vrea ca toţi să aveţi darul „vorbirii în limbi” dar, şi mai mult, aş dori ca toţi să puteţi profeţi, vestind mesajele lui Dumnezeu, întrucât aceasta e o putere mai mare şi mai utilă decât aceea de a vorbi în limbi necunoscute – afară doar dacă, bineînţeles, puteţi reda apoi şi celorlalţi ceea ce spuneţi, pentru ca astfel şi ei să aibă vreun folos din aceasta."Prin urmare, o persoană care „vorbeşte în limbi” se ajută pe sine să atingă noi dimensiuni spirituale, dar unul care profeţeşte, vestind mesaje din partea lui Dumnezeu, ajută întreaga biserică să evolueze în ce priveşte sfinţenia şi fericirea.!3Pe când omul care profeţeşte, vestind mesajele lui Dumnezeu, îi ajută pe alţii să crească în Domnul, îmbârbătându-i şi mângâindu-i.s _Dar dacă darul tău este de a „vorbi în limbi”, adică în limbi pe care nu le-ai învăţat, tu vei vorbi cu Dumnezeu, şi nu cu ceilalţi, fiindcă ei nu te vor înţelege. Vei vorbi prin puterea Duhului, dar va fi un secret.b ?Dragostea să fie ţinta voastră de căpetenie. Cu toate acestea, cereţi ca Duhul Sfânt să vă dea şi aptitudinile sale speciale şi, mai cu seamă, darul profeţiei, să puteţi vesti mesajele lui Dumnezeu. Prin urmare, trei lucruri rămân: credinţa, speranţa şi dragostea – şi dintre toate acestea dragostea e cea mai mare.4a În acelaşi mod, noi nu-l putem vedea şi înţelege pe Dumnezeu decât într-o mică măsură, ca şi când i-am privi chipul reflectat într-o oglindă palidă; dar într-o bună zi îl vom vedea în toată plenitudinea sa, faţă în faţă. Acum tot ce cunoaştem e şters şi învăluit în ceaţă, dar atunci vom vedea toate lucrurile limpede, cu aceeaşi claritate cu care priveşte Dumnezeu în inima mea chiar acum. Situaţia e următoarea: când eram copil, vorbeam, gândeam şi judecam ca un copil. Dar când am devenit om în toată firea, gândurile mele au depăşit cu mult pe cele din copilărie, astfel că acum am renunţat la aceste lucruri copilăreşti. Dar când vom fi făcuţi desăvârşiţi şi compleţi, atunci va înceta şi nevoia de aceste daruri speciale şi ele vor dispare.' Acum cunoaştem atât de puţin, cu toate darurile noastre speciale, şi până şi predicile celor mai dotaţi sunt totuşi destul de slabe.wg Toate darurile şi puterile deosebite de la Dumnezeu vor înceta cândva, dar dragostea nu va înceta niciodată, într-o zi şi darurile acestea cum sunt profeţia, vorbirea în limbi necunoscute şi cunoştinţa deosebită vor dispare.`9 Dacă iubeşti pe cineva, întotdeauna îi vei rămâne credincios, oricât te-ar costa. Vei crede întotdeauna în el, aşteptându-te să fie totdeauna la înălţime şi îl vei apăra întotdeauna cu fermitate.s_ Niciodată nu se bucură de nedreptate, ci este în culmea fericirii ori de câte ori învinge adevărul.q[ niciodată nu e trufaşă ori egoistă ori necuviincioasă. Dragostea nu ţine morţiş să i se facă pe voie. Nu este iritabilă şi nici susceptibilă. Nu poartă pică şi aproape că nici nu bagă în seamă greşelile altora. Dragostea este foarte răbdătoare şi bună, niciodată geloasă sau invidioasă; ea nu se laudă niciodată, nici nu se făleşte,+O Dacă mi-aş da tot ce am la săraci şi dacă aş fi ars de viu pentru vestirea Evangheliei, şi n-aş avea dragoste pentru alţii, tot la nimic nu mi-ar servi.\1 Dacă aş avea darul profeţiei şi aş şti tot ce se va întâmpla în viitor; dacă aş cunoaşte totul despre tot, şi nu i-aş iubi pe alţii, la ce mi-ar folosi? Chiar dacă aş avea darul credinţei, încât să-i vorbesc unui munte şi să-l fac să se urnească de la locul lui, tot n-aş valora nimic dacă nu aş avea dragoste.j O Dacă aş avea darul de a vorbi în alte limbi, pe care nu le-am învăţat şi dacă aş putea vorbi în orice limbă din cer şi de pe pământ, şi nu aş avea dragoste pentru alţii, n-aş face altceva decât zgomot.T! Nu, dar străduiţi-vă din tot sufletul să aveţi pe cel mai important dintre aceste daruri. Permiteţi-mi totuşi, mai întâi, să vă vorbesc despre altceva, cu mult mai bun decât toate celelalte!xi Sunt toţi în stare să vindece bolnavi? Fireşte că nu. Ne dăruieşte oare Dumnezeu tuturor capacitatea de a vorbi în limbi pe care nu le-am învăţat niciodată? Oare toţi înţeleg şi pot tălmăci ce spun cei care au acest dar?% Toţi sunt apostoli? Fireşte că nu. Toţi sunt predicatori sau profeţi? Nu. Toţi sunt învăţători? Au toţi puterea să facă minuni? Am să înşir câteva din părţile aşezate de el în biserica sa: apostoli, profeţi – respectiv acei care vestesc Cuvântul lui Dumnezeu cu inspiraţie – apoi învăţători, cei care fac minuni, cei care au darul vindecării, cei care-i pot ajuta pe alţii, cei care-i pot determina pe alţii să lucreze împreună, cei care vorbesc în limbi pe care nu le-au învăţat niciodată.! ; Iată ce vreau să spun: voi toţi formaţi, laolaltă, acel trup unic al lui Cristos şi fiecare din voi este o parte distinctă şi necesară din el. |7~}}},|m{{czWyQxYwIvuxtsrrPponmmallkii!hhgfIdycbb?a`^_t_^K]K\[[#ZYhXOW4VzVUTT%SRR=QxP`OMLKJIzHGG(F@EDCBAA>@_?>> =J<<;w::.988<7*6/5h4432@10'.,+*))-(~( 'O&&%#"! PGR=iq T  ( ` n]z|zKm Oi fi părând eu că mă laud mai mult decât se cuvine cu autoritatea ce o am asupra voastră – autoritate menită să vă ajute, nu să vă facă rău – dar, nu-i nimic, căci am să împlinesc fiecare afirmaţie pe care am făcut-o.J  Necazul cu voi este că priviţi la mine, iar eu par slab şi neputincios; voi însă ar trebui să priviţi dincolo de aparenţe. Totuşi, dacă se poate lăuda cineva că posedă puterea şi autoritatea lui Cristos, atunci negreşit acela sunt eu.iIK Suntem gata să pedepsim orice neascultare, după ce supunerea voastră va fi un fapt realizat.H Aceste arme pot zdrobi orice argument semeţ împotriva lui Dumnezeu şi orice piedică ce s-ar ridica în calea cunoaşterii lui Dumnezeu, în felul acesta rebelii pot fi readuşi la Dumnezeu şi transformaţi în oameni care să asculte de Cristos.G Pentru a doborî fortăreţele diavolului fac uz de armele puternice ale lui Dumnezeu, nu de cele făcute de mâna omului.}Fs E drept că sunt un om oarecare, dar eu nu utilizez planuri şi metode omeneşti pentru a-mi câştiga bătăliile.E Sper să nu fie nevoie să vă demonstrez, când vin, cât de aspru şi neînduplecat pot fi. Nu vreau să-mi duc la îndeplinire planurile actuale cu privire la unii din voi care par să creadă că eu acţionez şi vorbesc doar ca un om călăuzit de ambiţie.CD  Mă rog de voi – da, eu, Pavel, mă rog de voi, şi o fac cu blândeţe, exact aşa cum ar face-o Cristos însuşi. Totuşi unii din voi zic: „Scrisorile lui Pavel sunt îndrăzneţe, n-avem ce zice, când este departe de noi, dar când vine încoace, să vedeţi ce teamă îi va fi să ridice glasul!”wCg Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru Fiul său – darul său prea minunat pentru a putea fi exprimat în cuvinte.B Iar ei se vor ruga pentru voi fierbinte şi stăruitor, cu multă simţire, ca urmare a harului minunat al lui Dumnezeu arătat prin voi.nAU Cei pe care-i ajutaţi se vor bucura nu numai din pricina darurilor voastre generoase, pentru ei şi pentru alţii, ci, în plus, îl vor lăuda pe Dumnezeu, văzând că faptele voastre sunt la fel de bune ca doctrina voastră.D@ Astfel, două lucruri se realizează ca urmare a darurilor voastre: cei care duc lipsă vor fi ajutaţi iar aceştia, la rândul lor, nu vor mai conteni să-i mulţumească lui Dumnezeu.s?_ Da, într-adevăr, Dumnezeu vă va da din belşug, ca să puteţi da şi voi altora, iar când vom duce celor care au nevoie darurile voastre, vor izbucni în strigăte de laudă şi mulţumire către Dumnezeu pentru ajutorul vostru.1>[ Căci Dumnezeu, care dă sămânţă gospodarului să semene şi, mai pe urmă, o recoltă bună s-o secere şi să se bucure de ea, vă va da şi vouă tot mai multă sămânţă de semănat şi o va face să crească, pentru ca voi să puteţi dărui tot mai multe roade din secerişul vostru.= Este aşa cum spun Scripturile: „Omul evlavios dă cu mână largă la săraci. Faptele sale bune îi vor face cinste în veci.”< Dumnezeu e în stare să vă compenseze golurile, dându-vă tot ceea ce vă lipseşte, şi chiar mai mult, aşa încât nu numai că veţi avea destul pentru acoperirea propriilor voastre nevoi, ci vă va mai rămâne din belşug să daţi cu bucurie şi altora.8;i Fiecare trebuie să decidă singur cât să dea. Nu forţaţi pe nimeni să dea mai mult decât este dispus, căci Dumnezeu doreşte ca cei care dau să dea din toată inima.w:g Nu uitaţi însă un lucru, că dacă daţi puţin, puţin veţi şi primi. Gospodarul care seamănă doar câteva seminţe abia va strânge o recoltă mică, dar dacă însămânţează o cantitate mare, şi secerişul va fi bogat.u9c Aşadar, i-am rugat pe ceilalţi fraţi de aici să se ducă înaintea mea şi să vadă dacă darul pe care l-aţi promis e pregătit deja. Aş dori să fie un dar adevărat, şi să nu pară că a fost făcut la insistenţele altuia.B8} Tare mi-ar fi ruşine – după cum şi vouă v-ar fi – să-i iau pe aceşti macedonieni cu mine şi, când colo, să constat că nu sunteţi încă gata s-o faceţi, cum le-am spus!t7a Eu însă îi trimit pe aceşti oameni tocmai pentru a mă asigura că sunteţi, într-adevăr, gata aşa cum le-am spus, cu toţi banii adunaţi; n-aş vrea ca de data aceasta să reiasă că m-am înşelat când m-am lăudat cu voi.*6M Căci ştiu cu câtă râvnă o faceţi şi de aceea m-am şi lăudat prietenilor din Macedonia încă de acum un an că sunteţi gata să le trimiteţi un ajutor în bani. De fapt, tocmai entuziasmul vostru i-a determinat pe mulţi dintre ei să înceapă şi ei strângerea de ajutoare."5 ? Îmi dau seama că nici nu ar trebui să vă amintesc despre aceasta, respectiv despre ajutorul pe care se cuvine să-l daţi copiilor lui Dumnezeu.4Vă rog să vă manifestaţi iubirea voastră faţă de aceşti oameni, făcând pentru ei tot ce m-am lăudat în public că veţi face.3wDacă întreabă cineva cine este Tit, spuneţi-i că este colaboratorul meu, conlucrătorul meu printre voi, iar despre ceilalţi doi puteţi să spuneţi că reprezintă comunităţile de aici şi sunt exemple strălucite de copii ai Domnului.e2CVă mai trimit încă un frate, pe care-l cunoaştem din experienţă ca pe un creştin serios. El de-abia aşteaptă să pornească la drum, fiind cu atât mai interesat, după ce i-am vorbit despre dărnicia voastră.1Dumnezeu ştie că suntem cinstiţi, dar aş vrea ca şi oamenii să cunoască acest lucru. De aceea am recurs la procedura aceasta.=0sCălătorind împreună, vom lua toate precauţiile împotriva unor eventuale suspiciuni, deoarece nu am dori ca cineva să poată obiecta de felul cum mânuim aceste daruri mari.b/=De fapt, omul acesta a fost ales de biserici să călătorească împreună cu mine pentru a duce darul vostru la Ierusalim. Acest lucru va da slavă Domnului şi va dovedi cât de mult dorim să ne ajutăm reciproc..Împreună cu el mai trimit pe încă un frate, bine cunoscut şi mult lăudat în toate bisericile ca un bun predicator al Evangheliei.4-aEl s-a bucurat de propunerea pe care i-am făcut-o să vă viziteze din nou – dar cred că ar fi venit şi fără îndemnul meu, deoarece e foarte dornic să vă vadă!v,eÎi mulţumesc lui Dumnezeu că i-a dat şi lui Tit aceeaşi preocupare pentru voi pe care o am şi eu.w+gVă aduceţi aminte ce spun Scripturile în această privinţă? „Celui care a strâns mult nu i-a mai rămas nimic de prisos, iar celui care a strâns puţin i-a ajuns”? Deci şi voi trebuie să împărţiţi cu cei care duc lipsă.*ci doar că trebuie să împărţiţi cu ei. În momentul de faţă, voi aveţi din belşug şi îi puteţi ajuta; altă dată, când veţi duce voi lipsă, şi ei la rândul lor vor putea împărţi cu voi. În felul acesta, fiecare va avea după nevoile sale.)w Fireşte, nu vreau să spun cu asta că cei care primesc darurile voastre pot să se lăfăie pe cheltuiala voastră, (9 Dacă sunteţi cu adevărat dornici să daţi, atunci nu are importanţă cât daţi. Dumnezeu vrea să daţi din ceea ce aveţi, nu din ce nu aveţi. ' Cum aţi pornit cu atâta elan, trebuie să duceţi până la capăt acest plan, cu tot atâta bucurie, dând atât cât puteţi din cât aveţi. Ideea voastră iniţială plină de entuziasm să-şi aibă acum răspuns în fapte concrete din partea voastră.9&k Vreau să vă fac o propunere, să duceţi la îndeplinire ce aţi început acum un an, întrucât nu numai că voi aţi venit cu ideea, ci aţi şi pus-o primii în aplicare.f%E Doar ştiţi câtă iubire şi bunătate a avut Domnul nostru Isus: deşi el a fost peste măsură de bogat, s-a făcut sărac de tot numai ca să vă ajute pe voi, tocmai sărăcia lui fiind aceea care v-a îmbogăţit.$Nu vă dau o poruncă; şi nu zic că trebuie să faceţi aşa, dar văd cât zel pun alţii în această misiune. Şi atunci, prin dărnicia voastră, pot să mă conving şi eu că iubirea vă este adevărată şi că nu se mărgineşte doar la vorbe.$#AVoi sunteţi primii în atâtea privinţe: aveţi o credinţă atât de mare, atâţia predicatori buni, posedaţi atâta învăţătură şi manifestaţi atâta entuziasm şi dragoste pentru noi. Acum aş dori să fiţi primii şi în duhul dărniciei, dăruind cu voie bună. "9Ei au fost atât de entuziasmaţi de faptul că l-am îndemnat pe Tit – cel care, din capul locului, v-a îndemnat la dărnicie – să vă facă o vizită şi să vă îndemne să duceţi până la capăt partea ce vă revine în această slujbă duhovnicească a dărniciei.!yBa, mai mult, au întrecut toate aşteptările noastre, căci, de la bun început, fapta lor a pornit dintr-o dăruire personală faţă de Domnul şi faţă de noi, lăsând ca Dumnezeu să-i călăuzească cum va voi el prin intermediul nostru. S-au rugat stăruitor de noi să luăm banii, pentru ca şi ei să participe cu ceva la bucuria de a-i ajuta pe creştinii din Ierusalim.-SEi nu au dat doar atât cât au putut, ci mult mai mult; şi pot fi martor că au făcut aceasta din propria lor iniţiativă, şi nu pentru că i-am îndemnat eu.8iDeşi au trecut prin multe necazuri şi vremuri grele, ei au îmbinat bucuria lor minunată cu crunta lor sărăcie, fapt care a dus la un belşug de dărnicie pentru alţii.p [Şi acum, doresc să vă spun ce a făcut Dumnezeu în harul său pentru bisericile din Macedonia.+OCâtă fericire îmi dă acest lucru, acum după ce sunt convins că totul e iarăşi în ordine între voi. Încă o dată pot avea încredere deplină în voi.#?Cel mai mult vă iubeşte atunci când îşi aminteşte cu cât interes l-aţi ascultat şi cu câtă preocupare şi adâncă îngrijorare l-aţi primit.nUEu îi spusesem cum va fi, adică, îi explicasem înainte de a pleca cât de mândru sunt de voi, şi nu m-aţi dezamăgit, întotdeauna v-am spus adevărul şi nici de data aceasta nu m-am lăudat degeaba cu voi faţă de Tit.gG Pe lângă îmbărbătarea ce ne-aţi transmis-o prin dragostea voastră, ne-a prilejuit şi mai multă fericire bucuria lui Tit de a fi fost atât de bine primit de voi şi de a-i fi risipit temerile şi îngrijorările. V-am scris aşa cum v-am scris pentru ca Domnul să vă poată arăta că, de fapt, mă îngrijesc mult de voi. Acesta a fost scopul meu, chiar mai mult decât să-l ajut pe omul acela care a păcătuit sau pe tatăl său, faţă de care a păcătuit.r] Uitaţi-vă la voi înşivă şi vedeţi cât bine v-a făcut această mâhnire de la Domnul. N-aţi mai dat din umeri, nepăsători, ci aţi devenit serioşi şi sinceri, dorind să scăpaţi cât mai repede de păcatul de care vă scrisesem! V-aţi îngrozit de cele întâmplate şi aţi dorit fierbinte să vin să vă ajut. Aţi trecut imediat la rezolvarea problemei, pedepsindu-l pe cel care păcătuise. Aţi făcut tot ce v-a stat în putinţă să îndreptaţi situaţia.s_ Căci Dumnezeu foloseşte câteodată întristarea în viaţa noastră pentru a ne ajuta să părăsim păcatul şi să căutăm viaţa veşnică. Nu trebuie să ne pară rău niciodată că el ne trimite această întristare. Dar întristarea unui necredincios nu este întristarea adevăratei pocăinţe şi nu-l poate scăpa pe cineva de la moarte veşnică.U# Acum mă bucur că v-am trimis-o, nu pentru că v-a rănit ci pentru că durerea v-a făcut să va reîntoarceţi la Dumnezeu, întristarea pe care aţi simţit-o a fost o întristare folositoare, de felul aceleia pe care doreşte Dumnezeu s-o aibă copiii săi, aşa încât să nu mai fie nevoie să mă adresez vouă cu asprime.<qAcum nu-mi pare rău că v-am tri mis scrisoarea aceea, deşi îmi păruse rău o vreme, ştiind cât de dureroasă va fi pentru voi. Însă nu va durut decât pentru scurt timp.SNu numai prezenţa lui a constituit o bucurie, ci şi veştile aduse de el despre zilele minunate petrecute cu voi. Când mi-a spus ei cu câtă nerăbdare aşteptaţi vizita mea şi ce rău v-a părut de cele întâmplate, şi mi-a vorbit despre loialitatea şi căldura dragostei voastre pentru mine, n-am mai putut de bucurie!mSAtunci Dumnezeu, care încurajează pe toţi cei descurajaţi, ne-a înviorat prin sosirea lui Tit.,QCând am sosit în Macedonia, nu am avut deloc parte de odihnă, în afară, la tot pasul, ne loveam de necazuri; iar înăuntru, inimile ne erau pline de teamă.-SAm cea mai mare încredere în voi şi mă mândresc cu voi. Mult m-aţi încurajat voi pe mine; mi-aţi adus atâta bucurie, în ciuda tuturor suferinţelor mele.CNu spun asta ca să vă cert sau să vă învinuiesc, ci, dimpotrivă – cum spuneam mai înainte – vă voi purta în veci în inima mea şi voi trăi şi voi muri împreună cu voi.wgVă rog să vă deschideţi iarăşi inima faţă de noi, căci pe nici unul din voi nu l-am nedreptăţit în vreun fel. Nici unul din voi nu a fost dus în rătăcire. Noi nu am înşelat pe nimeni şi nu am profitat de nici unul.  Având promisiuni atât de măreţe, scumpi prieteni, haideţi atunci să ne îndepărtăm de tot ce e greşit, atât cu trupul, cât şi cu duhul, şi să ne curăţim, trăind în acea frică sănătoasă de Domnul, dăruindu-ne în întregime numai lui.I  şi vă voi fi Tată iar voi veţi fi fiii şi fiicele mele.” De aceea, Domnul a zis: „Părăsiţi-i; despărţiţi-vă de ei; nu vă atingeţi de ce este murdar; şi eu vă voi primi +Şi ce unire poate exista între templul lui Dumnezeu şi idoli? Căci voi sunteţi templul lui Dumnezeu, căminul Dumnezeului viu şi aşa a declarat Dumnezeu despre voi: „Eu voi locui în ei şi voi umbla printre ei, voi fi Dumnezeul lor iar ei vor fi poporul meu.” yŞi ce armonie poate exista între Cristos şi Diavolul? Cum se poate întovărăşi un credincios cu un necredincios?A{Să nu intraţi în tovărăşie cu cei care nu-l iubesc pe Domnul, căci ce au oamenii lui Dumnezeu în comun cu oamenii păcatului? Cum poate convieţui lumina cu întunericul? Vă vorbesc acum ca şi când aţi fi chiar proprii mei copii. Deschideţi-vă inimile faţă de noi! Răspundeţi la dragostea noastră!@y Orice răceală care mai stăruie între noi se datorează nu lipsei mele de dragoste, ci faptului că iubirea voastră e prea mică şi nu ajunge până la mine pentru a mă atrage.uc O, scumpii mei prieteni corinteni! V-am făcut cunoscut tot ceea ce simt; vă iubesc din toată inima.=s Avem în inimă durere dar, în acelaşi timp, şi bucuria Domnului. Suntem săraci, dar dăm altora bogate daruri spirituale. Nu posedăm nimic, şi totuşi ne bucurăm de toate.*M Lumea ne ignoră, dar Dumnezeu ne cunoaşte; trăim în vecinătatea morţii şi totuşi uite ce vii suntem! Am fost răniţi, dar n-am fost lăsaţi să murim.V%Noi rămânem credincioşi Domnului, fie că suntem onoraţi, fie că suntem dispreţuiţi, fie că suntem criticaţi, fie că suntem lăudaţi. Noi suntem sinceri, deşi alţii spun că am fi mincinoşi.H Am fost demni de încredere iar puterea lui Dumnezeu ne-a ajutat în tot ce am întreprins. Ne-a stat la dispoziţie întreg arsenalul unui om evlavios – arme de apărare şi arme de atac.[/Ne-am dovedit a fi ceea ce afirmăm că suntem prin vieţile noastre integre, prin înţelegerea Evangheliei şi prin răbdarea noastră. Am fost buni, plini de iubire adevărată şi umpluţi cu Duhul Sfânt.4aAm fost bătuţi, aruncaţi în închisoare, am înfruntat mânia gloatelor, am muncit până la epuizare, am petrecut nopţi întregi nedormite, de veghe, şi am postit.6~eDe fapt, prin tot ceea ce facem, încercăm să dovedim că suntem nişte vestitori adevăraţi ai lui Dumnezeu, îndurăm suferinţe, greutăţi şi necazuri de tot felul.}}Noi încercăm să trăim în aşa fel, încât nimeni să nu fie ofensat sau împiedicat să-l găsească pe Domnul din pricina felului nostru de a acţiona, în aşa fel încât nimeni să nu se poată lega de noi şi să dea apoi vina pe Domnul.,|QCăci aşa zice Dumnezeu: „Strigătul vostru a ajuns la mine la momentul potrivit, când uşile de primire erau larg deschise. V-am ajutat în ziua aceea când a fost oferită salvarea”. În clipa de faţă, Dumnezeu e gata să vă primească cu bucurie. Astăzi e gata să vă salveze.{ 3Ca părtaşi ai lui Dumnezeu, vă rugăm fierbinte să nu lăsaţi să vă scape mesajul acesta minunat despre marea bunătate a lui Dumnezeu.6zeCăci Dumnezeu l-a încărcat pe Cristos cu păcatele noastre, pe el, cel care era fără păcat, iar apoi, în schimbul acestora, a turnat bunătatea lui Dumnezeu în noi!dyANoi suntem ambasadorii lui Cristos. Dumnezeu se foloseşte de noi pentru a vă vorbi: noi vă rugăm fierbinte, aşa cum v-ar ruga însuşi Cristos, să primiţi dragostea ce v-o oferă el: împăcaţi-vă cu Dumnezeu.RxCăci Dumnezeu era în Cristos, împăcând lumea cu sine, nemaiţinând cont de păcatele lor, ci ştergându-le cu desăvârşire. Acesta e minunatul mesaj pe care ni l-a dat el să-l vestim altora._w7Toate lucrurile acestea noi sunt de la Dumnezeu, care ne-a readus la sine prin faptele lui Cristos. Şi Dumnezeu ne-a dăruit privilegiul de a-i îndemna pe toţi să intre în graţia sa şi să ne împace cu el.v#Când se întoarce cineva la Dumnezeu, devine un om cu totul nou pe dinăuntru. El nu mai este deloc acelaşi. S-a născut o nouă viaţă!$uAAşadar, încetaţi de a-i mai cântări pe creştini după ce crede lumea despre ei sau după cum vi se par vouă, la suprafaţă. Odată gândeam şi eu aşa despre Cristos, în mod eronat, crezând că nu e decât un om ca mine. Câtă deosebire în felul meu actual de a gândi!t+El a murit pentru toţi, aşa încât toţi cei care trăiesc, ca unii care au primit de la el viaţă veşnică, să nu mai trăiască pentru ei înşişi, după bunul lor plac, ci să-şi trăiască viaţa după placul lui Cristos, care a murit şi a înviat pentru ei. s Tot ce facem pentru voi se datorează faptului că suntem călăuziţi de iubirea lui Cristos. Din moment ce credem că Cristos a murit pentru noi toţi, trebuie să credem şi că noi am murit faţă de vechiul fel de trai pe care îl duceam cândva.grG Suntem oare nebuni de spunem asemenea lucruri despre noi înşine? Dacă suntem, atunci e pentru a da slavă lui Dumnezeu. Iar dacă, dimpotrivă, suntem în toate facultăţile mintale, asta e spre folosul vostru.cq? Am început cumva din nou să ne umflam în pene? Nici vorbă de aşa ceva! Vă înarmez doar cu argumente serioase pe care le puteţi folosi faţă de aceia dintre voi care se laudă ce grozavi sunt şi cât de bine predică, dar nu au inimă sinceră şi curată. Voi vă puteţi lăuda cu noi că, cel puţin, avem intenţii bune şi sincere.=ps Tocmai fiindcă avem această teamă solemnă de Domnul, veşnic prezentă în mintea noastră, muncim cu atâta sârguinţă pentru câştigarea altora. Dumnezeu cunoaşte inimile noastre şi ştie cât sunt de curate în această privinţă, după cum sper că şi voi le cunoaşteţi în adâncul vostru.o! Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm îna intea lui Cristos, pentru a fi judecaţi şi a ni se dezvălui viaţa în faţa sa. Fie care din noi va primi ceea ce i se cu vine pentru lucrurile bune sau rele pe care le va fi făcut în trupul său pământesc.An{ Deci obiectivul nostru este să-i facem pe plac lui prin tot ce în treprindem, fie că ne aflăm aici, în acest trup, fie că suntem detaşaţi de acest trup, dar cu Domnul în cer.rm]Şi nu ne temem, ci ne-am împăcat cu gândul că vom muri, fiindcă atunci vom merge acasă la Domnul.\l1Noi ştim că aceste lucruri sunt adevărate, prin credinţă, şi nu prin vedere.kAşteptăm acum cu bucurie şi încredere să primim trupurile noastre cereşti, conştienţi fiind că fiecare clipă petrecută în aceste trupuri muritoare înseamnă o clipă petrecută departe de locuinţa noastră cerească, unde vom fi împreună cu Isus.j3Însă Dumnezeu tocmai pentru scopul acesta ne-a creat şi ne-a dăruit Duhul Său ca o arvună, garantându-ne ceea ce urmează încă să primim.si_Căci atâta timp cât suntem în cortul acesta, gemem şi suntem împovăraţi, deoarece nu dorim să fim dezbrăcaţi, ci să fim îmbrăcaţi cu locuinţa cerească, pentru ca ceea ce e muritor să poată fi înghiţit de viaţă.Nhpentru că atunci când vom fi îmbrăcaţi, nu vom fi găsiţi goi.igKÎntre timp însă gemem, tânjind de dor să fim îmbrăcaţi cu locuinţa noastră cerească,6f gAcum însă ştim că dacă e nimicit cortul acesta pământesc în care locuim, avem o clădire de la Dumnezeu, o casă eternă în cer, nezidită de mâini omeneşti.e'Astfel, noi nu ne uitam la ce se vede în momentul de faţă, la necazurile care ne împresoară din toate părţile, ci aşteptăm cu nerăbdare bucuriile încă nevăzute ale cerului. Necazurile se vor sfârşi curând, dar bucuriile care urmează vor ţine în veci.d#La urma urmelor, necazurile şi suferinţele noastre actuale sunt destul de mici şi nu vor ţine multă vreme. Dar perioada aceasta scurtă cât ţine durerea va aduce cu sine, în final, cele mai alese binecuvântări ale lui Dumnezeu pentru noi, în vecii vecilor.$cAIată de ce nu ne dăm bătuţi niciodată. Deşi trupurile noastre se sting, tăria noastră lăuntrică în Domnul creşte pe zi ce trece, tot mai mult.bSuferinţele prin care trecem sunt spre folosul vostru. Şi cu cât vor fi câştigaţi mai mulţi dintre voi pentru Cristos, cu atât vor exista mai mulţi care să-i mulţumească pentru marea sa bunătate şi îndurare, iar Domnul va fi cu atât mai slăvit.FaNoi ştim că acelaşi Dumnezeu care l-a adus înapoi pe Domnul Isus dintre cei morţi ne va readuce şi pe noi la viaţă împreună cu Isus şi ne va aduce în faţa lui alături de voi.L` Noi afirmăm cu îndrăzneală ceea ce credem având încrederea că Dumnezeu ne va purta de grijă, aşa cum a făcut autorul Psalmilor când a zis: „Eu cred şi, de aceea, vorbesc.” _  Datorită faptului că predicăm, suntem confruntaţi cu moartea, dar aceasta a avut drept rezultat pentru voi viaţa veşnică.|^q Aşa este, trăim într-un pericol permanent pentru vieţile noastre, fiindcă îl slujim pe Domnul, dar acest fapt ne oferă încontinuu prilejul de a demonstra puterea lui Isus Cristos, care sălăşluieşte în trupurile noastre muritoare.6]e Trupurile acestea ale noastre au de înfruntat moartea mereu, cum a înfruntat-o şi Isus; aşa că e limpede pentru toţi că numai Cristos cel viu ne ţine teferi.l\Q Suntem trântiţi la pământ uneori, dar ne ridicăm din nou şi mergem întotdeauna mai departe.f[ENoi suntem apăsaţi din toate părţile de necazuri, nu însă frânţi sau sfărâmaţi. Suntem total nedumeriţi pentru că nu ştim de ce iau lucrurile întorsătura pe care o iau, dar nu ne dăm bătuţi niciodată.*ZMDar comoara aceasta preţioasă, adică lumina şi puterea care strălucesc acum în noi, este cuprinsă într-un veşmânt pieritor: trupul nostru firav. Oricine îşi va da seama că glorioasa putere din noi nu ne aparţine, ci trebuie neapărat să-şi aibă izvorul în Dumnezeu./YWCăci Dumnezeu, care a zis: „Să fie lumină în întuneric”, ne-a făcut să înţelegem că pe chipul lui Isus Cristos se vede tocmai strălucirea slavei sale.XNoi nu cutreierăm din loc în loc, predicându-ne pe noi înşine. Noi suntem robii voştri, slujindu-vă în numele lui Isus Cristos.WSatana, care e dumnezeul acestei lumi rele, i-a orbit, împiedicându-i să vadă lumina glorioasă a Evangheliei care străluceşte peste ei sau să priceapă mesajul nemaipomenit pe care îl vestim noi despre slava lui Cristos, care este chipul lui Dumnezeu.VDacă e ascunsă de cineva Evanghelia pe care o predicăm, atunci ea e ascunsă de aceia care se îndreaptă spre o moarte veşnică.LUNoi nu încercăm să-i determinăm pe oameni să creadă prin şiretlicuri – nu avem nici un interes să păcălim pe cineva. Niciodată nu încercăm să facem pe cineva să creadă că Biblia ne învaţă un anumit lucru, care în realitate să nu fie adevărat. Respingem categoric orice metode ruşinoase de genul acesta. Ne aflăm în prezenţa lui Dumnezeu când vorbim, şi astfel spunem adevărul, aşa cum vor confirma cei care ne cunosc.RT Chiar Dumnezeu însuşi, în îndurarea sa, este cel care ne-a încredinţat această misiune minunată de a spune altora Vestea sa Bună, aşa încât noi nu ne vom da niciodată bătuţi.^S5Noi credincioşii nu avem nici un văl pe faţă; noi putem fi oglinzi ce reflectă luminos slava Domnului. Şi în măsura în care lucrează Duhul Domnului înlăuntrul nostru, ne asemănăm tot mai mult cu el.#R?Domnul este Spiritul care dă viaţă şi unde e el, acolo e libertate faţă de încercarea de a fi salvat prin respectarea legilor lui Dumnezeu.vQeDar, ori de câte ori se întoarce cineva la Domnul din păcatele sale, vălul este numaidecât înlăturat.0PYChiar şi azi, când citesc ei scrierile lui Moise, un văl este peste inimile lor, (întrucât ei cred că respectarea Legii este calea prin care pot fi mântuiţi).COÎnsă nu numai faţa lui Moise era acoperită cu un văl, ci şi minţile şi priceperea poporului său, care era împiedicat să vadă. Ba, încă şi acum, când se citeşte Scriptura, ai impresia că inimile şi minţile evreilor sunt acoperite de un văl gros, întrucât ei nu văd şi nu pot înţelege adevăratul sens al Scripturilor. Căci vălul acesta al neînţelegerii nu poate fi înlăturat decât prin credinţa în Cristos.vNe nu ca Moise, care şi-a acoperit faţa cu un văl, pentru ca israeliţii să nu vadă cum i se pierde slava.tMa Întrucât ştim că noua slavă de acum nu se va risipi niciodată, putem predica cu mare îndrăzneală,QL Deci, dacă vechiul sistem, care s-a stins cu timpul, era totuşi încununat de slavă cerească, slava noului plan de mântuire al lui Dumnezeu este, cu siguranţă, mai mare, fiindcă este eternă.K De fapt, slava aceea de la în ceput, ce strălucea pe faţa lui Moise, e palidă pe lângă copleşitoarea slavă a noului legământ.J  Dacă planul care duce la pieire a fost slăvit, cu mult mai slăvit este planul care-i pune pe oameni în ordine cu Dumnezeu.I Atunci noi oare să nu ne aşteptăm la o slavă, cu mult mai mare, în zilele acestea când Duhul Sfânt dăruieşte viaţă?HCu toate acestea, acel sistem străvechi de legi care ducea la moarte a fost încununat la început cu atâta slavă, încât oamenii nu au putut suporta să-l privească pe Moise în faţă. Deoarece, în momentul în care le-a dat legea lui Dumnezeu pe care urmau s-o respecte, faţa îi strălucea cu însăşi slava lui Dumnezeu – deşi, începuse deja să-şi piardă din luminozitate.(GIEl este acela care ne-a ajutat să spunem altora despre noul său legământ pe baza căruia pot fi mântuiţi. Noi nu le spunem că trebuie să se supună fiecărei legi a lui Dumnezeu fiindcă altfel vor muri, ci le spunem că există viaţă pentru ei de la Duhul Sfânt. Vechea cale de mântuire prin încercarea de a păzi Legea sfârşeşte în moarte; prin calea cea nouă, Duhul Sfânt le dă viaţă.F+şi nu fiindcă am crede că putem realiza noi înşine ceva trainic. Singura noastră putere şi singurul nostru ajutor ne vin de la Dumnezeu.VE%Îndrăznim să afirmăm aceste lucruri bune despre voi numai datorită marii încrederi pe care o avem în Dumnezeu prin Cristos, că el ne va ajuta să rămânem credincioşi celor afirmate de noi,^D5Toţi vor observa că sunteţi o scrisoare de la Cristos, scrisă de noi. Nu e o scrisoare aşternută cu toc şi cerneală, ci prin Duhul Dumnezeului celui viu; nu e săpată în piatră, ci în inimi omeneşti.KCSingura scrisoare de care am nevoie sunteţi voi înşivă! Cât priveşte schimbarea în bine ce a survenit în inimile voastre, oricine poate vedea că am făcut o lucrarea bună printre voi. B ;Am început oare să ne asemănăm cu învăţătorii aceia falşi ai voştri, care vă vorbesc tot timpul doar despre ei înşişi şi vi se prezintă cu scrisori lungi de recomandare? Consider că în privinţa noastră nu aveţi nevoie de nici o scrisoare de recomandare.)AKCăci noi nu stricăm Cuvântul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulţi, ci vorbim cu inima curată, din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Cristos. @Pentru cei ce nu sunt mântuiţi, noi suntem ca o duhoare înfricoşătoare, care le aminteşte de moarte şi osândă, pe când celor care-l cunosc pe Cristos, noi le suntem un parfum dătător de viaţă. Dar cine se simte în stare de o asemenea sarcină?t?aDin punctul de vedere al lui Dumnezeu, în viaţa noastră există o aromă plăcut mirositoare, sănătoasă. Este mireasma lui Cristos din noi, o aromă atât pentru cei mântuiţi, cât şi pentru cei nemântuiţi din jurul nostru.>}Dar, să-i mulţumim lui Dumnezeu! Căci prin ceea ce a făcut Cristos, el a triumfat asupra noastră, astfel că acum, oriunde mergem, el se foloseşte de noi pentru a le vorbi altora despre Domnul şi a răspândi Evanghelia ca pe un parfum ales.=  Dar Tit, scumpul meu frate, nu era acolo ca să mă întâmpine şi astfel, nu m-am putut odihni, întrebându-mă unde o fi şi ce i s-o fi întâmplat. Aşa că, mi-am luat rămas bun şi am plecat direct în Macedonia, încercând să dau de el acolo.w<g Ei bine, când am ajuns în cetatea Troas, Domnul mi-a dat ocazii extraordinare de a predica Evanghelia. ; Trebuie să iertăm şi din alt motiv şi anume, pentru a nu fi înşelaţi de Satana; căci noi ştim ce încearcă el să facă.;:o Când iertaţi voi pe cineva, şi eu îl iert. Şi orice am iertat (în măsura în care m-a afectat şi pe mine), am iertat prin autoritatea lui Cristos şi spre binele vostru.q9[ V-am scris aşa cum v-am scris pentru ca să văd până unde veţi merge cu ascultarea faţă de mine.J8 Vă rog să-i arătaţi acum că îl iubiţi încă foarte mult.*7MAcum este timpul să-l iertaţi şi să-l mângâiaţi. Altminteri, s-ar putea să ajungă atât de înverşunat şi descurajat, încât să nu-şi mai revină.6)N-aş vrea să fiu mai aspru cu el decât s-ar cuveni. Destul a fost pedepsit prin faptul că l-aţi condamnat cu toţii într-un singur glas.E5Nu uitaţi că omul acela despre care v-am scris – pricina întregului necaz – nu mi-a adus mâhnire mie personal, cât vouă celorlalţi (deşi, e drept, m-a atins şi pe mine). s~l}|{{bzHyXxxwrv8ubt'srr.qspup-oo7nnQmglukkkjihggFfvdccxbba{``i_^^^]\ZZJXWVUTSRRQPOGMLRKRJbIHGG#F%EDDC9BBBAF@@|??>g=<< ;:988>7655p44f433522k10W..,,9++*~)('c& %#"[! {v^GUt eSlGI E ; }>b9(Ci&Şi fiindcă suntem fiii săi, Dumnezeu a trimis Duhul Fiului său în inimile noastre, pentru ca noi acum, pe bună dreptate, să-i putem zice lui Dumnezeu: „scumpul nostru Tată.”h{&să ne cumpere libertatea, nouă celor care eram robii legii, pentru ca el să ne poată adopta ca pe proprii săi fii.zgm&Dar când a sosit timpul potrivit, hotărât de Dumnezeu, el şi-a trimis Fiul născut dintr-o femeie, ca evreu,f&Şi aşa a fost cu noi înainte de a veni Cristos. Noi eram robii legilor şi ritualurilor iudaice, deoarece credeam că ne pot salva.e&El e obligat să facă ceea ce-i spune tutorele şi administratorul său, până când atinge vârsta fixată de tatăl lui.yd m&Nu uitaţi însă un lucru, că dacă moare un tată şi-i lasă fiului cel mic o avere, copilul, până când se face mare, nu e într-o poziţie cu mult mai bună decât un sclav, deşi, practic, posedă toate bunurile tatălui său.c5&Şi acum, fiind ai lui Cristos, suntem adevăraţii descendenţi ai lui Avraam şi toate promisiunile făcute de Dumnezeu lui ne aparţin şi nouă.7bg&Nu mai suntem evrei sau greci, sclavi sau oameni liberi, nici măcar bărbaţi sau femei, ci toţi suntem la fel – suntem cu toţii creştini; suntem una în Cristos Isus.`a9&şi noi cei care am fost botezaţi într-o unire cu Cristos suntem învăluiţi de el.^`5&Fiindcă, acum suntem cu toţii copiii lui Dumnezeu prin credinţa în Isus Cristos,Z_-&Dar acum, după ce a venit credinţa, noi nu mai suntem sub supravegherea legii.^&Să mă exprim şi altfel. Legea a fost pusă să ne conducă la Cristos, pentru ca să fim justificaţi prin credinţă.4]a&Înainte de a veni Cristos, noi eram sub paza legii, în custodie de ocrotire – ca să spunem aşa – până când aveam să credem în Salvatorul care urma să vină.:\m&căci Scriptura spune că toţi suntem robii păcatului. Singura scăpare este în credinţa în Isus Cristos; calea scăpării este deschisă tuturor acelora care cred în el.[&Ei bine, se bat oare cap în cap legile lui Dumnezeu cu promisiunile sale? Bineînţeles că nu! Dacă am putea fi mântuiţi prin legile sale, atunci Dumnezeu nu ar mai fi fost nevoit să ne dea o altă cale de scăpare din strânsoarea păcatului – Z &Dar când Dumnezeu i-a făcut promisiunea sa lui Avraam, a făcut-o personal, fără îngeri şi fără Moise, ca intermediari.)\Y1&Ei bine, care a fost rostul legii? Ea a fost adăugată, după ce a fost făcută promisiunea, pentru a arăta oamenilor cât de vinovaţi sunt de călcarea legilor lui Dumnezeu. Dar acest sistem de legi era menit să dureze doar până la venirea lui Cristos, Copilul căruia i s-a făcut promisiunea lui Dumnezeu. (Şi apoi, mai e o deosebire. Dumnezeu i-a însărcinat pe îngeri cu misiunea de a-i da lui Moise legile sale, iar el le-a dat mai departe poporului.X&Dacă moştenirea ar depinde de lege, atunci n-ar mai depinde de promisiune. Dar Dumnezeu, în harul lui, i-a dat-o printr-o promisiune.zWm&Iată ce vreau să zic: Promisiunea lui Dumnezeu că va salva prin credinţă – promisiune scrisă şi semnată de Dumnezeu – nu a mai putut fi anulată sau modificată patru sute treizeci de ani mai târziu, când Dumnezeu a dat Legea.OV&Dumnezeu a făcut câteva promisiuni lui Avraam şi Copilului său. Şi notaţi: nu se spune că promisiunile au fost destinate copiilor săi, cum ar fi fost normal să se spună dacă expresia s-ar fi referit la toţi fiii săi – adică toţi evreii – ci numai Copilului său – ceea ce, desigur, se referă la Cristos.NU&Iubiţi fraţi, chiar şi în viaţa de toate zilele, promisiunea făcută de un om faţă de altul nu se poate schimba, dacă e scrisă şi semnată. Din acest moment, el nu mai poate da înapoi.cT?&Acum, Dumnezeu îi poate binecuvânta şi pe ne-evrei cu aceeaşi binecuvântare pe care a promis-o şi lui Avraam; şi noi toţi, întrucât suntem creştini, putem avea Duhul Sfânt promis, prin această credinţă.S& Dar Cristos ne-a răscumpărat de sub osânda acelui sistem imposibil, luând asupra sa blestemul pentru faptele noastre rele. Căci aşa este scris în Scripturi „Blestemat e oricine atârnă pe lemn” precum a fost Isus atârnat pe o cruce de lemn.$RA& Cât de mult se deosebeşte calea aceasta a credinţei de calea legii, care spune că un om e salvat prin supunere în faţa tuturor legilor lui Dumnezeu.cQ?& Prin urmare, e limpede că nimeni nu va putea câştiga vreodată bunăvoinţa lui Dumnezeu prin încercarea de a respecta legile mozaice, fiindcă Dumnezeu a zis că singura cale prin care putem fi puşi în ordine înaintea sa este credinţa. Cum se exprimă profetul Habacuc: „Omul care află viaţa o află încrezându-se în Dumnezeu.”P+& Da, cei care se bizuie pe legile mozaice ca să fie salvaţi se află sub blestemul lui Dumnezeu, fiindcă Scripturile arată foarte clar că: „Blestemat este oricine calcă măcar o dată, fie şi numai una din aceste legi scrise în Cartea Legii lui Dumnezeu.”O}& Şi aşa e: toţi cei care se încred în Cristos împărtăşesc aceeaşi binecuvântare pe care a primit-o şi Avraam.:Nm&Mai mult încă, Scripturile anticipau cu bucurie vremurile acestea, când Dumnezeu avea să mântuiască şi pe ne-evrei, prin credinţa lor. Dumnezeu i-a spus lui Avraam despre aceasta cu mult timp în urmă: „Voi binecuvinta pe cei ce, de orice neam ar fi, se încred în mine cum te încrezi tu.”"M=&Puteţi observa de aici că adevăraţii copii ai lui Avraam sunt toţi oamenii credincioşi care, realmente, îşi pun toată încrederea în Dumnezeu.$LA&Avraam a avut aceeaşi experienţă – Dumnezeu l-a declarat potrivit pentru cer numai datorită faptului că a crezut făgăduinţele lui Dumnezeu.!K;&Vă întreb din nou: Oare Dumnezeu vă dă puterea Duhului Sfânt şi face minuni printre voi ca urmare a stăruinţelor voastre de a respecta legile mozaice? Bineînţeles că nu. Toate acestea se întâmplă când credeţi în Cristos şi vă puneţi toată încrederea în el.|Jq&Aţi suferit atâta pentru Evanghelie! Şi acum să daţi cu piciorul la toate? Dar se poate? Nu-mi vine să cred!I&Ei bine atunci, v-aţi ieşit de tot din minţi? Căci dacă încercarea de a respecta legile mozaice nu v-a dat de la bun început viaţă spirituală, ce vă face să credeţi că încercarea voastră actuală de a le asculta va scoate din voi creştini mai tari?H!&Să vă întreb numai atât: Aţi primit oare Duhul Sfânt prin încercarea de a respecta legile mozaice? De bună seamă că nu, fiindcă Duhul Sfânt a venit peste voi numai după ce aţi auzit despre Cristos şi v-aţi pus încrederea în el pentru a fi salvaţi.#G A&O, Galateni nechibzuiţi! Ce vrăjitor v-a hipnotizat şi v-a legat cu o vrajă nemernică? Fiindcă, altădată vedeaţi sensul morţii lui Cristos, şi atât de limpede, de parcă v-aş fi purtat pe dinaintea ochilor o pancardă pe care era zugrăvit Cristos murind pe cruce.ZF-&Eu nu sunt unul din aceia care socotesc că moartea lui Cristos ar fi lipsită de sens. Căci dacă am fi putut fi salvaţi prin respectarea legilor iudaice, atunci n-ar mai fi fost nevoie să moară Cristos.E}&Eu am fost răstignit împreună cu Cristos: şi acum nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăieşte în mine. Iar viaţa reală pe care o duc în trupul acesta este urmarea încrederii mele în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi s-a dat pentru mine.D3&Căci tocmai prin citirea Scripturilor am ajuns să-mi dau seama că nu voi putea obţine niciodată bunăvoinţa lui Dumnezeu încercând doar să respect legile. Am ajuns să-mi dau seama că a fi acceptat de Dumnezeu e un lucru care se capătă prin credinţa în Cristos.5Cc&Dimpotrivă, suntem nişte păcătoşi dacă începem să reclădim vechiul sistem pe care l-am distrus sau încercăm să fim mântuiţi prin respectarea legilor mozaice.B &Dar ce se întâmplă dacă, crezând că Cristos ne va mântui, am constata apoi că suntem pe drumul greşit şi că nu putem fi salvaţi fără tăierea împrejur şi respectarea tuturor legilor mozaice? Nu s-ar cuveni atunci să zicem că credinţa în Cristos ne-a dus de râpă? Ferească Dumnezeu ca cineva să îndrăznească a cugeta astfel de lucruri despre Domnul nostru.OA&şi noi, creştinii evrei, ştim prea bine că nu putem fi în ordine cu Dumnezeu prin simpla respectare a legilor noastre evreieşti, ci numai prin credinţa în Isus Cristos, prin care avem iertarea păcatelor. Şi astfel, şi noi ne-am încrezut în Isus Cristos, pentru a putea fi acceptaţi de Dumnezeu pe baza credinţei noastre – şi nu pentru că am respectat legile mozaice. Deoarece, nimeni nu va fi salvat vreodată prin respectarea lor.”P@&Tu şi cu mine suntem evrei din naştere, şi nu păcătoşi ne-evrei,R?&Când am văzut ce se întâmplă, că nu sunt sinceri şi nu urmează adevărul Evangheliei, i-am spus lui Petru, de faţă cu toţi: „Deşi eşti evreu din naştere, tu ai renunţat de mult la legile mozaice; cum se face însă că, aşa, dintr-o dată, ai început să-i obligi tocmai pe ne-evreii aceştia să le respecte? >9& apoi şi ceilalţi creştini evrei, chiar şi Barnaba, au devenit ipocriţi, urmând exemplul lui Petru, deşi, fireşte, ei ştiau care e realitatea.F=& Fiindcă, la început, când a venit acolo, mânca laolaltă cu creştinii ne-evrei care nu se complică cu circumcizia şi cu multe alte legi evreieşti. După aceea însă, când sosiră nişte prieteni evrei de-ai lui Iacob, el refuză să mai stea la masă cu ne-evreii fiindcă se temea de ce o să zică evreii aceştia ortodocşi, care susţineau morţiş că trebuie să fii neapărat tăiat împrejur pentru a putea fi mântuit;)<K& Dar când a venit Petru la Antiohia am fost nevoit să mă opun lui, în public contestând energic faptele sale, fiindcă era pe o cale foarte greşită.;/& Singurul lucru pe care ni l-au sugerat totuşi a fost să nu uităm niciodată să ajutăm săracii, o dorinţă care, de altfel, o aveam şi eu.2:]& ne-au strâns mâinile, mie şi lui Barnaba, şi ne-au încurajat să predicăm mai departe printre ne-evrei, în vreme ce ei îşi vor continua misiunea printre evrei.c9?&aşa după cum Petru fusese mult binecu-vântat în vestirea Cuvântului pentru evrei –28]&Realitatea e că dacă au văzut Petru, Iacob şi Ioan, care erau cunoscuţi drept stâlpii bisericii, cât de mult m-a folosit Dumnezeu la câştigarea ne-evreilor –7&Nici marii conducători ai bisericii care erau de faţă n-au avut nimic de adăugat la ceea ce predicam eu. (Apropo, faptul că ei erau conducători însemnaţi n-a avut absolut nici o importanţă pentru mine, fiindcă în faţa lui Dumnezeu toţi sunt egali.)l6Q&Noi însă nu le-am dat atenţie nici măcar o singură clipă, fiindcă n-am vrut să vă inducem în eroare, făcându-vă să credeţi că mântuirea se poate câştiga prin circumcizie ori prin respectarea legilor mozaice.`59&Însă nici problema aceasta nu s-ar fi ivit, dacă n-ar fi venit unii aşa-zişi „creştini” – în realitate impostori – să ne spioneze şi să vadă de câtă libertate ne bucurăm noi în Cristos Isus, respectiv dacă ţinem sau nu legile iudaice. Ei au încercat să ne încătuşeze din nou cu regulile lor, ca pe nişte sclavi.;4o&Şi, într-adevăr, au fost de acord cu mine; ba, încă şi mai mult: n-au avut nici măcar pretenţia ca Tit, tovarăşul meu, să fie tăiat împrejur, deşi el nu era evreu.Q3&Eu mergeam cu porunci clare din partea lui Dumnezeu să discut cu fraţii de acolo în legătură cu mesajul pe care îl vesteam ne-evreilor. Am stat de vorbă, în particular, cu conducătorii bisericii, pentru ca aceştia să înţeleagă cu toţii ce anume propovăduisem şi, speram eu, să convină că totul e în ordine. 2 &Apoi, paisprezece ani mai târziu, m-am reîntors la Ierusalim, de data aceasta însoţit de Barnaba; a venit şi Tit cu noi.81 m&Şi dădeau slavă lui Dumnezeu din pricina mea."0 ?&Tot ce ştiau provenea din vorbele oamenilor, cum că „duşmanul nostru de altădată predică acum tocmai credinţa pe care încerca s-o distrugă.”@/ }&Creştinii din Iudeea nu aveau idee cum arăt la faţă.E. &Apoi, după vizita aceasta, am plecat în Siria şi Cilicia.- #&(Fiţi atenţi la ce vă spun, fiindcă v-o spun chiar în prezenţa lui Dumnezeu. Lucrurile s-au petrecut întocmai aşa – nu vă mint.)o, Y&Şi singurul apostol pe care l-am mai întâlnit cu acea ocazie a fost Iacob, fratele Domnului nostru.{+ q&Abia după trei ani am plecat, în fine, la Ierusalim să-l vizitez pe Petru şi am stat la el cincisprezece zile./* Y&nu m-am dus la Ierusalim să mă consult cu cei care erau apostoli înaintea mea. Ci, m-am dus în deşerturile Arabiei, după care m-am înapoiat în oraşul Damasc.o) Y&să mi-l descopere pe Fiul său în mine, astfel încât să pot merge la ne-evrei şi să le duc Vestea Bună despre Isus. Când s-au petrecut toate acestea în viaţa mea, eu nu m-am dus de îndată să le discut cu vreun altul;&( G&Dar cu mine s-a petrecut ceva! Chiar înainte de a mă naşte, Dumnezeu m-a ales ca să fiu al său şi m-a chemat – o câtă bunătate şi har e aici! –8' k&Am fost mai religios decât oricare alt evreu de vârsta mea din toată ţara şi m-am străduit din răsputeri să urmez toate vechile reguli tradiţionale ale religiei mele.S& !& Ştiţi în ce hal eram când urmam religia iudaică – cum îi urmăream pe creştini fără pic de milă, hăituindu-i şi făcând tot ce-mi stătea în putinţă pentru a-i stârpi odată pe toţi./% Y& Deoarece, mesajul meu provine, nici mai mult, nici mai puţin, decât de la însuşi Isus Cristos, care mi-a spus ce trebuie să spun. Nimeni altul nu m-a învăţat.$ & Scumpi prieteni, vă spun solemn că drumul spre cer predicat de mine nu se bazează pe capriciile ori visul vreunui om.y# m& Vedeţi bine că nu mă străduiesc să vă fac plăcerea cu vorbe dulci şi linguşiri; din contră, eu pe Dumnezeu vreau să-l mulţumesc. Dacă aş mai încerca şi acum să fiu pe placul oamenilor, n-aş putea fi slujitorul lui Cristos." -& Repet – dacă predică cineva orice altă Evanghelie decât cea pe care aţi primit-o cu bucurie, blestemul lui Dumnezeu să cadă asupra lui.! &Blestemele lui Dumnezeu să cadă asupra oricui (inclusiv asupra mea), care predică orice cale de mântuire decât cea despre care v-am vorbit eu; da, chiar dacă un înger ar veni din cer să vă predice orice alt mesaj, să fie în veci blestemat.4  c&Fiindcă nu există nici o altă cale decât cea pe care v-am arătat-o noi; nu vă lăsaţi amăgiţi de aceia care răstălmăcesc şi schimbă adevărul despre Cristos.B &Sunt uimit să constat că v-aţi îndepărtat atât de repede de Dumnezeu, cel care, în dragostea şi îndurarea sa, v-a invitat să fiţi părtaşi la viaţa eternă pe care o dăruieşte el prin Cristos; aţi început deja să urmaţi o „altă cale spre cer” care, dealtminteri, nici nu duce în cer.E &Toată slava să-i fie lui Dumnezeu în vecii vecilor. Amin. &care a murit pentru păcatele noastre conform planului lui Dumnezeu şi ne-a scăpat de lumea aceasta rea în care trăim.M &Fiţi binecuvântaţi de Dumnezeu Tatăl şi de Domnul Isus Cristos,w i&Chemarea mea vine din partea lui Isus Cristos însuşi şi de la Dumnezeu Tatăl, care l-a înviat din morţi.= w&De la Pavel misionarul şi de la toţi ceilalţi creştini de aici: Către: Bisericile din Galatia. Eu nu am fost chemat să fiu misionar de vreun grup ori de vreo instituţie.1 Fie ca harul Domnului nostru Isus Cristos să fie cu voi cu toţi, şi dragostea lui Dumnezeu şi părtăşia Duhului Sfânt să fie cu voi toţi.E Toţi creştinii de aici vă transmit multe urări de bine.G Spuneţi-vă unii altora sănătate, cu o sărutare sfântă.D Închei cu aceste cuvinte: Fiţi fericiţi! Creşteţi în Cristos! Luaţi seama la ce v-am spus! Trăiţi în pace şi armonie. Şi dragostea şi pacea lui Dumnezeu să fie cu voi.ta Vă scriu aceste rânduri în speranţa că nu va mai fi nevoie să vă cert şi să vă pedepsesc când voi veni; deoarece, nu doresc să fac uz de autoritatea pe care mi-a dat-o Domnul pentru a vă pedepsi, ci pentru a vă întări.?w Ne bucurăm să fim slabi şi dispreţuiţi, numai să vă ştim pe voi tari, cu adevărat. Dorinţa şi rugăciunea noastră supremă este ca voi să deveniţi credincioşi maturi.fE Noi avem răspunderea să încurajăm întotdeauna latura pozitivă, şi nu să dorim răul.zm Mă rog ca voi să trăiţi o viaţă frumoasă, nu pentru ca să culegem noi laurii, demonstrând că învăţătura noastră e cea mai bună; nu, nu de aceea, căci noi dorim ca voi să procedaţi bine chiar dacă noi am fi dispreţuiţi.jM Sper că veţi fi de acord că eu am trecut proba cu bine şi că sunt cu adevărat al Domnului. Cercetaţi-vă pe voi înşivă dacă sunteţi în credinţă – puteţi trece examenul? Simţiţi voi prezenţa şi puterea lui Cristos tot mai mult în lăuntrul vostru? Sau vă prefaceţi numai că sunteţi creştini, când, de fapt, nu sunteţi?1[ Trupul său uman, slab, a murit pe cruce, dar acum el trăieşte prin puterea măreaţă a lui Dumnezeu. Şi noi suntem slabi în trupurile noastre, cum a fost el, dar acum trăim şi suntem puternici, cum este el, şi avem toată puterea lui Dumnezeu la îndemână atunci când tratăm cu voi. Veţi avea toate dovezile că Cristos vorbeşte prin mine. Cristos nu e slab în relaţiile sale cu voi, ci este o putere mare în voi.l Q I-am avertizat deja pe cei care păcătuiseră când am fost la voi rândul trecut; acum îi avertizez din nou, pe alţii, aşa cum am făcut atunci, că de data aceasta vin pregătit să-i pedepsesc aspru şi nu-i voi cruţa.|  s Este a treia oară când vin la voi. Scripturile ne spun ca în orice dezbatere hotărârile vor fi luate pe mărturia a doi sau trei martori oculari. Ei bine, este al treilea avertisment pe care vi-l dau, cu ocazia acestei vizite.[ / Da, mi-e teamă că atunci când am să vin, Dumnezeu mă va smeri înaintea voastră şi voi fi întristat şi îndurerat, fiindcă mulţi dintre voi, cei care aţi păcătuit, nici măcar nu vă pasă de lucrurile necurate şi rele pe care le-aţi făcut: respectiv pofta şi imoralitatea voastră şi faptul că luaţi nevasta altuia.  Căci mi-e teamă că dacă voi veni la voi, n-o să-mi placă ce-o să găsesc şi apoi n-o să vă placă felul în care voi fi nevoit să mă port cu voi. Tare mi-e teamă că vă voi găsi certându-vă şi invidiindu-vă unii pe alţii, supărându-vă şi făcând pe grozavii, umblând cu vorbe rele unii faţă de alţii şi cu şoapte pe la spate, plini de îngâmfare şi dezbinare.E  Acum, precis credeţi că vă spun toate acestea ca să reintru în graţiile voastre. Dar nu e deloc aşa. Vă spun, şi Dumnezeu mă aude când vorbesc, că v-am scris acestea pentru a vă ajuta pe voi, iubiţi prieteni – pentru a vă întări duhovniceşte, şi nu pentru a-mi face situaţia mai uşoară.!; Când l-am îndemnat pe Tit să vă viziteze şi l-am trimis împreună cu el şi pe celălalt frate, au obţinut ei vreun profit de pe urma voastră? Bineînţeles că nu. Căci noi avem acelaşi Duh Sfânt şi călcăm fiecare pe urmele celuilalt, având un mod comun de lucru.[/ Bine, dar cum? V-am stors eu prin vreunul din oamenii pe care i-am trimis la voi?gG Zic unii din voi: „E drept că nu prea ne-au costat vizitele sale, dar Pavel ăsta e foarte şiret căci uite cum ne-a dejucat planurile. Nu se poate să nu fi stors el ceva bani de la noi, printr-un mijloc oarecare.” 9 Mă dăruiesc vouă cu bucurie, cu tot ce am, spre binele vostru spiritual, deşi cu cât vă iubesc mai mult, se pare că voi mă iubiţi mai puţin.7g Vin acum la voi pentru a treia oară; şi nici de data aceasta n-o să vă coste nimic. Căci, nu am nevoie de banii voştri, ci de voi înşivă! Oricum, voi sunteţi copiii mei; or, nu copiii sunt aceia care cumpără de mâncare părinţilor, ci tocmai invers: părinţii aduc de mâncare copiilor.|q Singurul lucru ce nu l-am făcut pentru voi, dar pe care îl fac în toate bisericile celelalte, a fost să vă devin o povară – nu v-am cerut să-mi daţi de mâncare ori să mă cazaţi. Vă rog să mă iertaţi pentru greşeala aceasta!fE Când am fost la voi, v-am oferit în mod categoric toate dovezile că sunt un apostol adevărat, trimis la voi de însuşi Dumnezeu: deoarece, cu răbdare, am făcut printre voi multe minuni, semne şi lucruri măreţe.y M-aţi făcut să mă port ca un nebun, cu laudele acestea, – voi trebuia să mă lăudaţi. Nu este nici un singur lucru pe care îl au aceşti „indivizi admirabili” pe care să nu-l am şi eu, chiar dacă eu nu valorez absolut nimic.   Întrucât ştiu că e numai spre folosul lui Cristos, sunt pe deplin mulţumit cu „ţepuşul” meu, insulte, persecuţii şi necazuri de tot felul. Căci atunci când sunt slab, sunt tare – cu cât am mai puţin, cu atât depind mai mult de Cristos.nU Dar el mi-a răspuns: „Nu, căci sunt cu tine şi aceasta îţi ajunge; nu mai ai nevoie de nimic altceva. Puterea mea este cel mai bine evidenţiată în oamenii slabi.” Aşa se face că îmi place să mă laud cu faptul că sunt slab; mă bucur să fiu un exemplu viu al puterii lui Cristos, şi să nu-mi etalez propria putere şi capacitate.M~ În trei rânduri l-am rugat fierbinte pe Dumnezeu să mă vindece.}w Voi mai spune şi aceasta: că întrucât experienţele pe care le-am avut au fost atât de ieşite din comun, Dumnezeu a trebuit să-mi dea un anume lucru foarte supărător, care să mă împiedice să mă îngâmf; astfel mi-a dat o boală care este ca un ţepuş în carne, un mesager al Satanei care să mă rănească şi să mă supere – să-mi înfrângă mmdria.s|_ Am prea multe lucruri cu care să mă laud şi n-am să fiu atât de nechibzuit s-o fac, pentru că nu vreau ca cineva să aibă despre mine o părere mai înaltă decât se cuvine din ceea ce vede în viaţa mea şi în mesajul meu.z{m Asta da, e o experienţă cu care poţi să te lauzi şi totuşi eu n-am s-o fac. Mă voi lăuda doar cu faptul că sunt foarte slab şi că Dumnezeu e atât de măreţ, încât poate să se folosească de o atare slăbiciune spre slava sa.z3 şi am auzit lucruri atât de extraordinare încât nu se pot exprima în cuvinte omeneşti (şi în orice caz nu am voie să le povestesc altora.))yM Dar, oricum, am fost în paradis7xg Acum paisprezece ani am fost răpit la cer. Să nu mă întrebaţi dacă am fost acolo cu trupul sau numai cu duhul, căci nu ştiu; numai Dumnezeu poate da răspunsul aici.Kw  E atâta nebunie în lăudăroşenia asta, dar fie, hai să continui cu ea. Daţi-mi voie să vă spun despre viziunile pe care le-am avut şi revelaţiile de care mi-a făcut parte Domnul.v !dar eu am fost coborât într-un coş legat de funie, printr-o spărtură din zid, şi am scăpat! Halal popularitate!u Bunăoară, la Damasc, guvernatorul de sub comanda regelui Areta a postat soldaţi la porţile cetăţii să mă prindă;t Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, căruia i se cuvine toată lauda în vecii vecilor, ştie că spun adevărul.|sq Dar dacă e să mă laud, atunci mă voi lăuda mai degrabă cu lucrurile care demonstrează cât de slab sunt eu.prY Săvârşeşte cineva o greşeală şi eu să nu mă întristez? Or, cade cineva şi eu nu doresc din tot sufletul să-l ajut? Este cineva rănit în duhul său şi eu să nu mă aprind de mânie împotriva celor care l-au rănit?bq= Apoi, pe lângă toate acestea, mai am şi grija necontenită pentru soarta bisericilor.]p3 Am trăit cu trudă şi dureri şi cu nopţi nedormite. Adesea am răbdat de foame şi de sete şi am postit de multe ori; de câte ori nu am tremurat de frig, neavând îmbrăcăminte suficient de călduroasă!4oa Am străbătut kilometri anevoioşi şi adesea am fost în mare primejdie din pricina inundaţiilor şi a tâlharilor, ba chiar şi a propriilor concetăţeni, evreii, precum şi din cauza ne-evreilor. Am înfruntat pericole mari din cauza gloatelor din cetăţi şi însăşi primejdia morţii în deşerturi şi în furtuni pe mare, precum şi pericole din partea unora care se pretind că-s fraţi în Cristos, dar nu sunt.Ln De trei ori am fost bătut cu nuiele. O dată am fost lovit cu pietre. De trei ori am suferit naufragiu. O dată am rămas pe mare sub cerul liber o noapte întreagă şi toată ziua următoare.~mu În cinci ocazii diferite evreii mi-au aplicat acele groaznice „treizeci şi nouă de lovituri de bici” ale lor. l Spun ei că-l slujesc pe Cristos? Dar eu l-am slujit mult mai mult! Întreb ca un om care şi-a pierdut mintea. Eu am muncit mai mult, am fost aruncat în închisoare mai des, am fost biciuit de nenumărate ori şi am înfruntat moartea în repetate rânduri.Pk Ei se laudă că sunt evrei, nu-i aşa? Ei bine, şi eu sunt. Şi mai spun că sunt israeliţi, popor ales al lui Dumnezeu, da? Şi eu sunt. Şi că sunt descendenţi ai lui Avraam? Dar şi eu sunt.\j1 Mi-e ruşine s-o mărturisesc, dar eu aşa ceva nu aş avea curajul sau tăria să fac! Dar nu există un lucru cu care să nu se laude ei – vorbesc iarăşi ca un nebun – şi să nu mă pot lăuda şi eu.) i nu vă supăraţi când fac din voi robii lor, vă iau tot ce aveţi, profită de voi, îşi dau aere şi vă lovesc peste obraz.rh] (Voi vă credeţi atât de înţelepţi, şi totuşi îi ascultaţi de bunăvoie pe nechibzuiţii aceia;bg= De vreme ce alţii vă tot amintesc cât de grozavi sunt ei, de ce nu aş face-o şi eu?}fs Lăudăroşenia aceasta nu e pentru mine o poruncă din partea Domnului, căci acum procedez ca un om fără minte.neU Iarăşi fac apel la voi, să nu consideraţi că mi-am pierdut minţile de vor besc astfel; chiar dacă aţi crede acest lucru despre mine, oricum, ascultaţi-mă – nebun sau prost – chiar dacă mă laud şi eu puţin.fdE aşa că nu e de mirare că c pot face şi slujitorii lui, când apar în postură de slujitori evlavioşi. Până la urmă însă îşi vor primi cu vârf şi îndesat pedeapsa pe care o merită pentru faptele lor rele.^c5 Dar nici nu mă mir! Căci până şi Satana se poate preface în înger de lumină,b{ Pe aceştia nu i-a trimis Dumnezeu; ei sunt „falsuri” care v-au amăgit să credeţi că sunt apostolii lui Cristosa/ Dar voi proceda astfel pentru a le tăia craca de sub picioare celor care se laudă că lucrează pentru Dumnezeu exact aşa cum o facem şi noi.T`! Şi de ce mă rog? Fiindcă nu vă iubesc? Dumnezeu ştie cât vă iubesc.E_ Promit solemn că voi spune tuturor din Grecia despre asta!z^m Iar când aceste fonduri s-au epuizat şi începusem să rabd de foame, tot nu v-am cerut nimic, deoarece creştinii din Macedonia mi-au adus încă un dar. Vouă însă niciodată nu v-am cerut nici un ban, şi nici n-o voi face vreodată.7]g În schimb, pe alte biserici le-am „jefuit”, acceptând ofertele trimise şi cheltuindu-le în timpul şederii mele printre voi, pentru a vă sluji astfel fără plată.=\s Am procedat oare greşit şi m-am înjosit cumva, făcându-mă vrednic de dispreţul vostru, prin faptul că v-am predicat Evanghelia lui Dumnezeu fără să vă iau nici un ban?&[E Dacă sunt un orator slab, cel puţin eu ştiu ce vorbesc, cum cred că v-aţi dat seama până acum, deoarece am dovedit acest lucru în repetate rânduri. Z  Totuşi eu nu consider că aceşti minunaţi „mesageri de la Dumnezeu”, cum îşi zic ei, sunt mai buni cu ceva decât mine.7Yg Păreţi atât de creduli: voi credeţi absolut tot ce vi se spune, chiar dacă persoana respectivă vă predică despre un alt Isus decât cel pe care îl predicăm noi sau despre un duh deosebit de Duhul Sfânt pe care l-aţi primit voi, sau vă arată o altă cale de mântuire. Înghiţiţi totul.RX Dar eu tare mă tem că dragostea voastră ar putea fi abătută de la acea atitudine de dăruire simplă şi curată faţă de Domnul, aşa cum a fost înşelată şi Eva de Satana în Grădina Eden.6We Sunt profund îngrijorat pentru voi, cu preocuparea profundă a lui Dumnezeu însuşi. Doresc cu tot dinadinsul ca dragostea voastră să i-o dăruiţi numai lui Cristos, exact aşa cum o tânără fecioară castă îşi păstrează intactă iubirea pentru un singur bărbat: acela care-i va fi soţ. V ; Vă rog să aveţi răbdare cu mine; suportaţi un pic de nebunie din partea mea. Hai, mai răbdaţi-mă puţin, să vă spun tot ce am pe inimă.U7 Când se laudă cineva singur cu lucrurile bune pe care le-a făcut, lauda lui nu prea contează. Dar când Domnul îl laudă, se schimbă situaţia!T/ După cum spun Scripturile: „Dacă are cineva de gând să se laude, atunci să se laude cu ceea ce a făcut Domnul, şi nu cu persoana lui.”lSQ Odată realizat acest lucru, vom putea predica Evanghelia şi altor oraşe, cu mult dincolo de hotarele voastre, unde nu lucrează nimeni; atunci nu se va mai pune problema amestecului cuiva în domeniul de lucru al celuilalt.R% Nu e ca şi când am încerca să ne însuşim meritele ce i se cuvin altuia pentru munca înfăptuită printre voi. Dimpotrivă, noi sperăm să crească credinţa voastră şi, în ciuda limitelor încă impuse nouă, munca noastră printre voi să se extindă mult.Q Noi nu depăşim măsura când pretindem autoritatea asupra voastră, întrucât noi am venit la voi primii cu Evanghelia despre Cristos.AP{ Noi însă nu ne vom făli cu autoritatea pe care nu o avem. Ţelul nostru este să fim pe măsura planului lui Dumnezeu pentru noi, or, planul acesta cuprinde şi colaborarea cu voi.$OA Vai, dar nu vă necăjiţi, căci nu voi îndrăzni să afirm că sunt tot atât de grozav ca aceştia care se laudă cât de buni sunt ei! Din păcate nu se compară decât între ei înşişi, propriile lor idei mici fiind singurul etalon pentru ei. Câtă prostie din partea lor!N} Ei bine, de data aceasta, prezenţa mea în persoană va fi tot atât de aspră pentru voi cum sunt şi scrisorile mele!M „Nu vă faceţi probleme pentru scrisorile sale”, zic unii. „Sună, într-adevăr, grozav, dar în realitate e numai gura de el. O să-l vedeţi când vine aici că nu e nimic de capul lui şi că n-aţi auzit predicator mai slab decât el!” L  Spun aceasta pentru ca nu cumva să aveţi impresia că e o simplă bravură din partea mea când vă cert în scrisorile mele. L~}r||]{d{z$y.xww$v6u|tt.smrbqpoonm+lakjjidhgg9ff\ecc5bb ac`q^s]]5[ZZ)YYBXXJ=@RK0Încetaţi de a mai fi răutăcioşi, iritabili şi supărăcioşi. Certurile, cuvintele grele şi antipatia faţă de alte persoane nu trebuie să aibe absolut nici un loc în viaţa voastră.jM0Nu întristaţi pe Duhul Sfânt prin felul vostru de trai. Amintiţi-vă că el este acela care vă marchează cu un semn, în vederea păstrării voastre pentru acea zi când salvarea voastră din păcat se va fi încheiat.. U0Nu folosiţi un limbaj murdar. Să nu vă iasă din gură decât vorbe bune, care să-i ajute pe cei cu care vorbiţi şi să constituie pentru ei o binecuvântare.U #0Dacă e vreunul care fură, trebuie să se lase de furat îndată şi să se apuce de o muncă cinstită, începând să se servească de cele două mâini ale sale pentru a da la alţii care duc lipsă.p Y0fiindcă atunci când sunteţi supăraţi îi oferiţi diavolului posibilitatea să se afirme în voi.Q 0Dacă sunteţi supăraţi, nu comiteţi păcatul de a da în continuare apă la moara supărării voastre. Nu lăsaţi să apună soarele peste mânia voastră – treceţi cât mai curând peste ea;5 c0Nu vă mai minţiţi unii pe alţii; spuneţi adevărul, fiindcă avem părtăşie unii cu alţii, şi atunci când ne minţim unii pe alţii ne facem rău nouă înşine.{0Da, trebuie să fiţi o persoană nouă şi deosebită, sfântă şi bună. Îmbrăcaţi-vă cu această natură nouă.jM0Acum atitudinile şi gândurile voastre trebuie să fie într-o permanentă schimbare spre bine.r]0atunci lepădaţi-vă odată de vechea voastră fire păcătoasă – de omul vechi din voi, care se asocia la căile voastre rele – fiindcă natura aceasta e putredă până în măduva oaselor, plină de pofte şi făţărnicie.kO0Dacă i-aţi auzit cu adevărat vocea şi aţi învăţat de la el adevărurile privitoare la el,7i0Voi însă nu aşa.l-aţi cunoscut pe Cristos!M0Lor a încetat să le mai pese de ce e bine şi ce e rău şi s-au dedat căilor necurate. Nu se mai înfrânează de la nimic, mânaţi fiind de minţile lor perverse şi poftele lor nesăbuite.>u0Inimile lor închise sunt pline de întuneric; ei sunt total înstrăinaţi de viaţa lui Dumnezeu, fiindcă şi-au ferecat minţile faţă de el şi nu pot înţelege căile sale.+0Permiteţi-mi atunci, vorbind în numele Domnului, să spun aceasta: nu mai trăiţi ca cei nemântuiţi, care sunt orbiţi şi derutaţi.:m0ajungând astfel să ne asemănăm tot mai mult cu Cristos, care este capul trupului său, biserica. Sub îndrumarea sa, întreg corpul se îmbină perfect şi fiecare parte ajută în felul ei deosebit celelalte părţi, astfel încât tot trupul rămâne sănătos, se dezvoltă şi e plin de dragoste.+O0În schimb, vom urma adevărul dintr-un spirit de dragoste în orice împrejurare – vorbind cu sinceritate, tratând cu sinceritate, trăind cu sinceritate –~}0Atunci nu vom mai fi ca nişte copii, schimbându-ne mereu concepţia asupra credinţei noastre, fiindcă ne-a spus cineva un lucru cu totul deosebit sau ne-a minţit pur şi simplu, făcând ca minciuna respectivă să aibe rezonanţa adevărului.s}_0 până când vom crede toţi acelaşi lucru cu privire la salvarea noastră şi cu privire la Salvatorul nostru, Fiul lui Dumnezeu, şi vom atinge deplina maturizare în Domnul – până într-acolo încât să fim plini de Cristos.;|o0 Oare de ce ne dă el aceste înzestrări speciale de a înfăptui anumite lucruri în modul cel mai bun? Pentru ca oamenii lui Dumnezeu să fie înzestraţi în vederea efectuării unei munci mai bune pentru el, întărind biserica, trupul lui Cristos, şi aducând-o la poziţia de tărie şi maturitate;r{]0 Unii dintre noi au fost înzestraţi cu aptitudini speciale în calitate de apostoli; altora li s-a dat darul predicării inspirate; unii posedă aptitudinea specială de a câştiga oameni pentru Cristos; pe când alţii au darul de a îngriji oamenii lui Dumnezeu cum îşi îngrijeşte păstorul oile, călăuzindu-i şi învăţându-i căile lui Dumnezeu.Az{0 Cel care s-a coborât este unul şi acelaşi cu cel care s-a înălţat din nou, spre a umple cu sine toate lucrurile de pretutindeni, de la cele mai de jos până la cele mai de sus.*yM0 Notaţi ce spune: că s-a întors la cer. Aceasta înseamnă că mai întâi se coborâse din înălţimile cerurilor până jos, în adâncurile pă-mântului.Zx-0Psalmistul vorbeşte despre aceasta, fiindcă zice că după ce s-a întors Cristos triumfător la cer, în urma învierii sale şi a victoriei asupra Satanei, a împărţit cu mână largă daruri oamenilor. w 0Totuşi Cristos ne-a dat aptitudini speciale – tot ce găseşte el de cuviinţă să primim din bogatul său tezaur de daruri.v0şi toţi avem acelaşi Dumnezeu şi Tată care e deasupra noastră şi în noi toţi, trăind prin fiecare parte din noi.]u30Pentru noi nu există decât un singur Domn, o singură credinţă, un singur boteztw0Noi suntem cu toţii părţi ale unui singur trup, avem acelaşi Duh şi am fost chemaţi la acelaşi viitor glorios.s}0Străduiţi-vă totdeauna să păstraţi unitatea făurită de Duhul Sfânt şi astfel trăiţi în pace unii cu alţii.r50Fiţi smeriţi şi blânzi. Aveţi răbdare unii cu alţii, manifestând îngăduinţă faţă de greşelile celuilalt, din pricina iubirii voastre.[q 10Vă rog – eu cel întemniţat pentru că îl slujesc pe Domnul – să trăiţi şi să vă purtaţi într-un chip vrednic de cei care au fost aleşi pentru binecu-vântări atât de minunate ca acestea.!p;0Lui să i se dea slavă în veci de veci, de-a lungul veacurilor nesfârşite, din pricina planului său minunat de a salva biserica prin Isus Cristos.=os0Acum, gloria să-i fie adusă lui Dumnezeu cel care prin măreaţa sa putere care acţionează în noi este în stare să facă nespus mai mult decât am cuteza noi vreodată să cerem sau să visăm măcar – infinit mai presus de cele mai înalte rugăciuni, dorinţe, gânduri sau speranţe ale noastre.%nC0şi să aveţi o experienţă proprie a acestei iubiri, deşi ea este atât de mare încât niciodată nu-i veţi putea da de capăt şi n-o veţi putea cunoaşte sau înţelege pe deplin. Şi astfel, în cele din urmă, veţi fi umpluţi cu toată plinătatea lui Dumnezeu însuşi.Om0şi fie ca voi să puteţi simţi şi înţelege, aşa cum trebuie s-o facă toţi copiii lui Dumnezeu, cât de lungă, cât de lată, cât de adâncă şi cât de înaltă este de fapt iubirea sa;zlm0Şi mă rog ca Cristos să se simtă tot mai ca la el acasă în inimile voastre, trăind în voi, în timp ce voi vă puneţi încrederea în el. Fie ca rădăcinile voastre să se înfigă adânc în solul iubirii minunate a lui Dumnezeu;k{0ca din slăvitele sale bogăţii fără sfârşit, el să vă dea acea statornică putere lăuntrică a Duhului Sfânt.Qj0din care unii sunt deja în cer iar alţii se mai află pe pământ –i0Când cuget la înţelepciunea şi mărimea planului său, mă prăbuşesc în genunchi şi mă rog Tatălui acestei mari familii –*hM0 Aşa că, vă rog să nu vă pierdeţi cu firea pentru ce mi se întâmplă. Pentru voi sufăr şi voi ar trebui să vă simţiţi onoraţi şi îmbărbătaţi./gW0 Acum putem veni fără teamă chiar în prezenţa lui Dumnezeu, asiguraţi fiind că ne va primi călduros când vom veni împreună cu Cristos şi vom crede în el.Pf0 cum plănuise dintotdeauna să facă, prin Isus Cristos Domnul nostru.Ge0 Motivul său? Ca să arate tuturor puterilor cerului ce nespus de înţelept este Dumnezeu, când vor vedea întreaga sa familie – evrei şi ne-evrei – uniţi laolaltă în biserica sa,8di0 şi de a le explica tuturor că Dumnezeu este şi Salvatorul ne-evreilor, întocmai precum a rânduit în taină creatorul tuturor lucrurilor de la începutul începuturilor.$cA0Gândiţi-vă numai! Deşi n-am făcut nimic ca să-l merit, şi deşi sunt mai neînsemnat decât cel mai din urmă creştin, am fost totuşi ales pentru bucuria aceasta deosebită de a duce ne-evreilor Fericita Veste a comorilor nesfârşite ce le stau la dispoziţie în Cristos;1b[0Dumnezeu mi-a acordat minunatul privilegiu de a vorbi tuturor despre acest plan al său; mi-a dat puterea sa şi capacitatea specială de a-l înfăptui cum se cuvine.-aS0Şi iată în ce constă secretul: că şi ne-evreii vor avea parte cu prisosinţă alături de evrei de toate bogăţiile moştenite de fiii lui Dumnezeu; şi unii, şi alţii sunt invitaţi să-şi ocupe locul în biserica sa; toate făgăduinţele lui Dumnezeu de a da binecuvântări măreţe prin Cristos se aplică şi unora, şi altora când acceptă Vestea Bună despre Cristos şi tot ce a făcut el pentru ei.&`E0În vremurile de demult Dumnezeu nu a împărtăşit acest plan cu poporul său, dar acum el l-a revelat prin Duhul Sfânt apostolilor şi profeţilor săi.F_0Spun asta pentru a vă explica cum văd eu problema aceasta.y^k0Dumnezeu însuşi mi-a dezvăluit acest plan secret al său, ca şi ne-evreii să beneficieze de bunătatea sa.\]10De bună seamă, voi ştiţi deja că Dumnezeu mi-a încredinţat această misiune specială de a descoperi bunăvoinţa Lui faţă de voi ne-evreii, după cum am amintit pe scurt într-una din scrisorile mele.%\ E0Eu, Pavel, robul lui Cristos, mă aflu aici în închisoare pentru voi, deoarece am predicat că şi voi ne-evreii faceţi parte din casa lui Dumnezeu. [ 0Şi voi sunteţi uniţi, de asemenea, cu el şi unul cu altul prin Duhul, făcând parte din această locuinţă a lui Dumnezeu.Z)0Noi cei care credem suntem cu toţii armonios îmbinaţi cu Cristos, ca nişte părţi ale unui templu minunat aflat în continuă dezvoltare.|Yq0Temelia pe care staţi voi acum e formată din apostoli şi profeţi! Iar piatra de temelie este însuşi Cristos!xXi0Acum voi nu mai sunteţi venetici faţă de Dumnezeu şi străini faţă de cer, ci sunteţi membrii familiei lui Dumnezeu, cetăţeni ai cerului şi aveţi un loc bine definit în casa lui Dumnezeu, alături de toţi ceilalţi creştini.)WK0Acum însă cu toţii, evrei sau ne-evrei, ne putem apropia de Dumnezeu Tatăl, cu ajutorul Duhului Sfânt, pe baza jertfei săvârşite de Cristos pentru noi. V0Iar el a adus Vestea Bună a păcii, vouă, ne-evreilor, care eraţi foarte departe de el, şi nouă, evreilor, care eram aproape.GU0Ca mădulare ale aceluiaşi trup, mânia unora împotriva celorlalţi a dispărut, fiindcă şi unii şi alţii am fost împăcaţi cu Dumnezeu. Şi astfel, la urmă, duşmănia a încetat.DT0Prin moartea sa el a pus capăt antagonismului dintre noi, generat de legile mozaice care-i favorizau pe evrei şi le excludeau pe celelalte popoare, fiindcă el a murit ca să înlăture întregul sistem de legi mozaice. Apoi a luat cele două grupuri învrăjbite reciproc şi le-a făcut părţi integrante din el însuşi; astfel a făcut fuziunea celor două părţi într-o singură persoană nouă ca, în cele din urmă, să fie pace.WS'0Căci Cristos însuşi este calea păcii noastre. El a făcut pace între noi evreii şi voi ne-evreii prin aceea că ne-a făcut să fim o singură familie, surpând zidul de dispreţ ce ne separa odată.PR0 Dar acum sunteţi ai lui Cristos Isus şi, deşi odinioară eraţi departe de Dumnezeu, v-aţi apropiat foarte mult de el datorită actului înfăptuit de Isus Cristos pentru voi prin sângele său.fQE0 Amintiţi-vă că pe atunci trăiaţi complet despărţiţi de Cristos; voi nu eraţi un popor al lui Dumnezeu şi nu puteaţi beneficia de promisiunile sale. Eraţi pierduţi, fără de Dumnezeu, şi fără de nădejde.P0 Nici o clipă să nu uitaţi că eraţi cândva păgâni şi că evreii vă spuneau „cei fără de Dumnezeu” şi „necuraţi”. (Dar lasă că şi inimile lor erau tot necurate, chiar dacă se supuneau ritualului circumciziei ca semn al evlaviei lor.)ZO-0 Dumnezeu singur este cel care ne-a făcut ceea ce suntem şi ne-a dat o viaţă nouă prin Cristos Isus; şi, cu veacuri multe în urmă, el a rânduit ca noi să ne petrecem aceste vieţi ajutând pe alţii.N0 Mântuirea nu este o răsplată pentru binele înfăptuit de noi, aşa că, nimeni nu-şi poate asuma vreun merit pentru ea.=Ms0Datorită bunătăţii sale aţi fost voi salvaţi, prin încrederea în Cristos. Dar până şi încrederea aceasta nu provine de la voi înşivă, ci este un dar de la Dumnezeu.#L?0Şi acum Dumnezeu ne poate da ca exemple grăitoare ale nespusei sale bunătăţi de care a dat dovadă în tot ce a făcut pentru noi prin Isus Cristos.3K_0şi, spiritual vorbind, ne-a înviat în slava alături de Cristos, unde stăm azi împreună cu el în Împărăţia cerurilor – acestea toate datorându-se lui Isus.sJ_0încât, deşi eram morţi din punct de vedere spiritual şi osândiţi din cauza păcatelor noastre, ne-a redat viaţa când l-a înviat pe Cristos din morţi Bunăvoinţa lui, nemeritată de noi, a fost singura care ne-a salvat –UI#0Dumnezeu însă e atât de bogat în îndurare! El ne-a iubit atât de multLH0Noi toţi eram odată ca ei; vieţile noastre erau expresia răului din noi; făceam toate ticăloşiile la care ne puteau duce pasiunile şi gândurile noastre rele. De la început porniserăm rău, născându-ne cu moştenirea firii noastre perverse şi aflându-ne sub aceeaşi mânie a lui Dumnezeu ca toţi ceilalţi.G 0Mergeaţi la un loc cu gloata, şi nu vă deosebeaţi cu nimic de ceilalţi, fiind plini de păcat şi ascultând de Satana, prinţul grozav al puterii văzduhului, care lucrează chiar în clipa de faţă în inimile celor care se împotrivesc Domnului.nF W0Odinioară eraţi sub blestemul lui Dumnezeu, osândiţi pe veci din pricina păcatelor voastre.aE =0care e trupul său, plinătatea sa, autorul şi dătătorul oricărui lucru, de oriunde.lD S0Iar Dumnezeu i-a pus sub picioare toate lucrurile şi l-a făcut capul suprem al bisericii sale –JC 0mai presus de orice rege, dregător sau conducător. Da, nu mai încape nici o îndoială, că onoarea sa e infinit mai slăvită dectt aceea a oricui, fie din lumea asta, fie din cea viitoare.qB ]0care l-a înviat pe Cristos din morţi şi l-a aşezat la loc de cinste la dreapta lui Dumnezeu în cer,3A a0Mă rog ca voi să începeţi să înţelegeţi ce incredibil de mare este puterea sa de a-i ajuta pe aceia care cred în el. Este vorba de aceeaşi putere extraordinară-@ U0Mă rog ca inimile voastre să vă fie inundate de lumină pentru a putea pricepe, măcar în parte, viitorul glorios la care v-a chemat să fiţi părtaşi. Vreau să vă daţi seama că Dumnezeu v-a îmbogăţit datorită faptului că noi cei care suntem ai lui Cristos i-am fost daţi lui!>? w0Mă rog întruna pentru voi, ca Dumnezeu să vă dea înţelepciunea de a avea o viziune clară şi a înţelege cu adevărat cine este Cristos şi cât de mult a făcut pentru voi.C> 0nu mai contenesc să-i mulţumesc lui Dumnezeu pentru voi.C= 0Aşa se explică de ce, din clipa în care am auzit despre puternica voastră credinţă în Domnul Isus şi despre dragostea pe care o manifestaţi faţă de creştinii de pretutindeni, < 0Prezenţa sa în noi constituie garanţia că Dumnezeu ne va da tot ce a promis; iar pecetea Duhului asupra noastră înseamnă că Dumnezeu ne-a cumpărat deja şi garantează că ne va lua la sine. Iată alt motiv de a-l lăuda pe slăvitul nostru Dumnezeu.; 70 Şi, datorită lui Cristos, voi toţi ceilalţi care aţi auzit Vestea Bună despre modul în care puteţi fi salvaţi şi v-aţi pus încrederea în Cristos, aţi fost însemnaţi ca aparţinând lui Cristos, prin Duhul Sfânt, ce fusese promis demult tuturor credincioşilor.Z: /0 Scopul urmărit de Dumnezeu prin aceasta a fost ca noi să-l lăudăm pe el şi să-i dăm slavă fiindcă a făcut lucruri atât de măreţe pentru noi, cei care avem să ne încredem cei dintâi în Cristos.C9 0 Mai mult, datorită lui Cristos, noi am devenit pentru Dumnezeu nişte moştenitori în care el îşi găseşte desfătarea, deoarece, ca parte integrantă a planului suveran al lui Dumnezeu, noi am fost aleşi de la început să fim ai lui şi toate lucrurile se desfăşoară întocmai cum a hotărât el demult.K8 0 Iată care a fost ţelul urmărit de el: ca, la împlinirea vremii, să ne adune pe toţi laolaltă de oriunde am fi – din cer sau de pe pământ – pentru a fi pe veci împreună cu Cristos."7 ?0 Dumnezeu ne-a dezvăluit motivul secret pentru care l-a trimis pe Cristos, conform planului hotărât de el, în îndurarea sa, cu atâta timp în urmă."6 ?0şi a turnat din plin peste noi toată bogăţia harului său, fiindcă, ce bine ne înţelege el şi cum ştie ce ni se potriveşte în orice situaţie!5 0Atât de mare e bunătatea sa faţă de noi încât el ne-a luat toate păcatele prin sângele Fiului său, prin care suntem mântuiţi,/4 Y0A lui Dumnezeu să fie acum toată slava pentru minunata sa bunătate şi bunăvoinţă cu care ne-a copleşit în virtutea faptului că suntem ai preaiubitului său.C3 0Planul său neschimbător a fost dintotdeauna acela de a ne adopta în sânul familiei sale prin trimiterea lui Isus Cristos să moară pentru noi. Şi el a făcut aceasta de bună voie!-2 U0Demult, chiar înainte de facerea lumii, Dumnezeu ne-a ales să fim ai lui, prin ceea ce avea să înfăptuiască Cristos pentru noi; el a hotărât atunci să ne facă sfinţi în ochii săi, absolviţi de orice greşeală – pe noi, cei care stăm înaintea sa acoperiţi cu dragostea lui.>1 w0Cât de mult îl lăudăm pe Dumnezeu Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care ne-a copleşit cu toate binecuvântările cerului, datorită faptului că suntem ai lui Cristos!x0 k0Ale voastre să fie binecuvântările şi pacea sa, de la Dumnezeu Tatăl şi de la Isus Cristos Domnul nostru./ )0Iubiţi prieteni creştini din Efes, pururea credincioşi Domnului: Vă scrie Pavel, cel ales de Dumnezeu să fie solul lui Isus Cristos.R.&Iubiţi fraţi, harul Domnului nostru Isus Cristos să fie cu voi toţi.P-&De aici înainte, vă rog să nu mai discutaţi cu mine în contradictoriu despre aceste lucruri, fiindcă port în trupul meu cicatricile biciurilor şi rănilor provenite de la duşmanii lui Isus.=,s&Îndurarea şi pacea lui Dumnezeu să fie peste voi toţi cei care trăiţi după acest principiu şi peste toţi ceilalţi de pretutindeni care sunt cu adevărat ai lui Dumnezeu.;+o&Nu mai are importanţă dacă am fost sau nu tăiaţi împrejur; ceea ce contează este să ştim dacă am fost sau nu cu adevărat schimbaţi în nişte oameni noi, deosebiţi. *9&În ce mă priveşte, ferească Dumnezeu să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Cristos. Datorită acelei cruci, interesul meu pentru lucrurile atractive ale lumii a pierit de mult, după cum tot de multă vreme a încetat şi interesul lumii pentru mine.X))& Şi chiar învăţătorii care se supun tăierii împrejur nu se silesc să respecte şi celelalte legi iudaice, ci vor ca voi să fiţi circumcişi pentru ca să se poată lăuda că sunteţi ucenicii lor."(=& Învăţătorii aceia ai voştri care încearcă să vă înduplece să vă tăiaţi împrejur o fac cu un singur motiv: pentru ca să câştige popularitate şi să evite persecuţiile de care ar avea parte dacă ar recunoaşte că numai în crucea lui Cristos există mântuire.y'k& Am să vă scriu aceste cuvinte de încheiere cu mâna mea. Ia uitaţi-vă ce litere mari trebuie să fac!{&o& De aceea, ar trebui, ori de câte ori putem, să facem bine la toţi, şi, mai ales, fraţilor noştri creştini.%& Să nu obosim a face bine, căci după o vreme vom culege un belşug de binecuvântare dacă nu ne descurajăm şi nu ne dăm bătuţi.$&Dacă seamănă ca să-şi satisfacă dorinţele rele, va sădi seminţele răului şi neîndoielnic va culege roadă unei decăderi spirituale şi a morţii; dar dacă sădeşte lucrurile bune ale Duhului, va culege viaţa veşnică pe care i-o dă Duhul Sfânt.3#_&Nu vă lăsaţi induşi în eroare; aduceţi-vă aminte că nu-l puteţi nesocoti pe Dumnezeu şi să scăpaţi nepedepsiţi: ceea ce a semănat cineva, aceea va culege! "&Cei cărora li se predică Cuvântul lui Dumnezeu au datoria să-şi ajute învăţătorii, contribuind la întreţinerea lor.5!e&căci fiecare trebuie să-şi poarte povara.? w&Fiecare să se asigure că face lucrurile cum poate fi mai bine, fiindcă atunci va avea satisfacţia personală a muncii bine înfăptuite şi nu va trebui să se compare cu altul,fE&Dacă se crede cineva prea mare pentru a se coborî la aşa ceva, acela se înşală singur.a;&Împărtăşiţi necazurile şi problemele voastre, împlinind astfel porunca Domnului. !&Fraţi scumpi, dacă un creştin e biruit de vreun păcat, voi care sunteţi evlavioşi ar trebui, cu toată blândeţea şi smerenia, să-l aduceţi înapoi la drumul cel bun, amintindu-vă că s-ar putea ca rândul următor să greşească chiar unul din voi.&Atunci nu vom mai avea nevoie să umblăm după onoruri şi popularitate, care nu duc decât la gelozie şi resentimente.|q&Dacă trăim prin puterea Duhului Sfânt, să urmăm îndrumarea Duhului Sfânt în toate sferele vieţii noastre.uc&Cei care aparţin lui Cristos şi-au ţintuit pe cruce dorinţele lor rele din fire, răstignindu-le acolo.lQ&blândeţe şi stăpânire de sine; şi aici nu poate fi vorba de o încălcare a legilor mozaice./W&Dar când Duhul Sfânt e stăpân pe viaţa noastră, el va produce în noi fructe de felul acesta: dragoste, bucurie, pace, răbdare, omenie, bunătate, fidelitate,ve&invidia, crimele, beţia, petrecerile deşănţate şi toate celalalte de felul acesta. Daţi-mi voie să vă spun încă o dată cum v-am mai spus-o, că oricine trăieşte o astfel de viaţă nu va moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.[/&idolatrie, spiritism (adică, încurajarea activităţii demonilor), ură şi lupte, gelozie şi mânie, efortul permanent de a obţine pentru tine tot ce e mai bun, nemulţumirile de tot felul şi critici, impresia că toţi ceilalţi sunt greşiţi şi numai cei din grupuşorul tău au dreptate – apoi ar mai fi: doctrina greşită,/W&Dar când urmaţi propriile voastre înclinaţii greşite, viaţa voastră va produce rezultate proaste, cum ar fi: gânduri necurate, goana după plăceri senzuale,&Când sunteţi călăuziţi de Duhul Sfânt nu mai e nevoie să vă impuneţi vouă înşivă să respectaţi legile mozaice.zm&Căci noi, în mod normal suntem înclinaţi spre fapte rele, care sunt tocmai opusul lucrurilor pe care ne îndeamnă Duhul Sfânt să le facem; iar faptele bune pe care dorini să le facem, când Duhul Sfânt obţine câştig de cauză în noi, sunt exact contrarul dorinţelor noastre naturale. Aceste două forţe contrare din noi se află într-o permanentă luptă una cu alta pentru a pune stăpânire pe noi şi dorinţele noastre nu sunt niciodată imune la presiunile exercitate de ele.nU&Vă sfătuiesc să nu ascultaţi decât de învăţăturile Duhului Sfânt. El vă va spune unde să mergeţi şi ce să faceţi, şi atunci nu veţi mai săvârşi mereu faptele rele la care vă îndeamnă natura voastră.9k&Dar dacă voi, în loc să vă iubiţi între voi, sunteţi încontinuu puşi pe critici şi vă ciorovăiţi mereu, băgaţi de seamă! Nu cumva să vă distrugeţi reciproc.~u&Fiindcă întreaga Lege se poate cuprinde într-o singură poruncă: „Iubeşte-i pe alţii ca pe tine însuţi.”& Căci voi, iubiţi fraţi, aţi primit libertatea: nu de a face rău, ci libertatea de a vă iubi şi a vă sluji unii pe alţii.5c& Tare aş dori ca învăţătorii aceştia care vor să vă tăiaţi împrejur să-şi taie ei înşişi orice legături pe care le mai au cu voi şi să vă lase în pace! & Unii merg până acolo, încât afirmă că tocmai eu predic necesitatea tăierii împrejur şi a legilor iudaice ca parte a planului de mântuire. Dar, dacă aş predica eu aşa ceva, n-aş mai fi persecutat – fiindcă mesajul acesta nu lezează pe nimeni. Dar faptul că sunt încă persecutat dovedeşte că eu predic în continuare salvarea numai şi numai prin crucea lui Cristos.Y +& În Domnul îmi pun toată încrederea să vă aducă înapoi la felul meu de a crede, în aceste chestiuni. Se va ocupa Dumnezeu de persoana aceea care v-a tulburat şi v-a zăpăcit, indiferent cine ar fi!l Q& Nu e nevoie însă decât de unul greşit între voi, care să vă contamineze pe toţi ceilalţi!k O&Categoric, nu Dumnezeu a făcut-o, fiindcă el este cel care v-a chemat la libertate în Cristos. {&Şi când mă gândesc ce bine mergeaţi! O, oare cine s-a strecurat între voi de v-a oprit să mai urmaţi adevărul? &Şi noi, cei cărora Cristos ne-a dat viaţa eternă, nu avem de ce să ne temem dacă am fost sau nu circumcişi sau dacă ţinem sau nu ceremoniile iudaice; fiindcă, singurul lucru de care avem nevoie este o credinţă care să se manifeste prin dragoste.&Pe când noi, cu ajutorul Duhului Sfânt, ne bizuim pe moartea lui Cristos care ne şterge păcatele şi ne pune în ordine cu Dumnezeu.-S&Cristos nu vă este de nici un folos dacă socotiţi că vi se va şterge datoria faţă de Dumnezeu prin respectarea acelor legi; aţi pierdut harul lui Dumnezeu.;o&Repet: oricine încearcă să găsească trecere la Dumnezeu prin tăierea împrejur, trebuie să respecte cu stricteţe toate celelalte legi iudaice, căci altminteri va pieri.0Y&Ascultaţi ce vă spun, dacă vă bizuiţi pe circumcizie şi respectarea legilor iudaice pentru a fi puşi în ordine cu Dumnezeu, atunci Cristos nu vă poate salva.U %&Prin urmare, Cristos ne-a făcut liberi. Acum aveţi grijă să rămâneţi liberi şi să nu vă lăsaţi încătuşaţi iarăşi în lanţurile sclaviei faţă de legile şi ceremoniile evreieşti.F&Iubiţi fraţi, noi nu suntem copiii femeii sclave, cu vreo obligaţie faţă de legile iudaice, ci copii ai femeii libere, acceptabili în ochii lui Dumnezeu datorită credinţei noastre.eC&Dar conform Scripturilor, Dumnezeu i-a spus lui Avraam să alunge soţia sclavă şi pe fiul acesteia, fiindcă fiul soţiei sclave nu putea moşteni căminul şi pământurile lui Avraam alături de fiul femeii libere.nU&Şi astfel, noi cei care suntem născuţi din Duhul Sfânt suntem persecutaţi azi de aceia care vor ca noi să respectăm legile iudaice, precum a fost şi Isaac, copilul promisiunii, persecutat de Işmael, fiul soţiei sclave.wg&Voi împreună cu mine, iubiţi fraţi, sunteţi copiii făgăduinţei lui Dumnezeu, precum a fost şi Isaac.~&La aceasta s-a referit Isaia când a profeţit: „O, femeie fără copii! Acum te poţi bucura şi tu! Poţi striga de bucurie chiar dacă n-ai avut până acum copii. Fiindcă am să-ţi dăruiesc o mulţime de copii, mai mulţi decât are soţia sclavă.”o}W&Dar cetatea noastră „mamă” este Ierusalimul ceresc, şi ea nu mai este sclavă legilor mozaice.Z|-&Apropo, arabii îi spun „Muntele Agar” – or, în ilustraţia mea, Agar, soţia-sclavă, reprezintă Ierusalimul, cetatea-mamă a evreilor, centrul acelui sistem bazat pe încercarea de a-i face pe plac lui Dumnezeu prin străduinţa de a respecta Poruncile; şi evreii, care se silesc să urmeze sistemul acesta, sunt sclavii lui.{&Aşadar, această istorie adevărată ilustrează cele două căi prin care îi ajută Dumnezeu pe oameni. O cale era să le dea legile sale pe care să le păzească. Lucrul acesta l-a făcut pe Muntele Sinai, când i-a dat cele Zece Porunci lui Moise.=zs&Nu a fost nimic deosebit în naşterea pruncului soţiei sclave. Pe când pruncul soţiei libere nu s-a născut decât după ce a promis Dumnezeu în mod special că se va naşte.}ys&Fiindcă e scris că Avraam a avut doi fii, unul de la soţia sclavă şi celălalt de la soţia născută liberă.Jx &Ia ascultaţi aici, prietenii mei, care credeţi că mai trebuie să respectaţi legile mozaice pentru a fi salvaţi: De ce nu căutaţi să aflaţi ce vor să zică de fapt legile astea?6we&Ce-aş mai dori să fiu acum la voi şi să nu mai trebuiască să stau de vorbă cu voi astfel, fiindcă, sincer să vă spun, la aşa depărtare nu prea ştiu ce să fac.jvM&O, copiii mei, ce durere îmi cauzaţi! Încă o dată am ajuns să sufăr pentru voi durerile unei mame care aşteaptă să i se nască copilul – tânjesc de dor să vină odată timpul să fiţi umpluţi de Cristos."u=&E un lucru frumos când oamenii sunt sincer amabili cu voi din motive întemeiate, mai ales dacă nu fac asta doar atunci când sunt şi eu printre voi!ytk&Învăţătorii aceia falşi care se luptă din răsputeri să vă câştige bunăvoinţa nu fac asta spre binele vostru. Ceea ce încearcă ei să facă este să vă rupă complet de mine, ca să le acordaţi lor mai multă atenţie.dsA&Şi acum, se poate să fi devenit eu duşmanul vostru doar pentru că v-am spus adevărul?rr]&Unde e spiritul acela de fericire pe care-l simţeaţi cu toţii atunci? Fiindcă, în zilele acelea, sunt convins că v-aţi fi scos şi ochii din cap ca să-i înlocuiţi pe ai mei, numai să-mi puteţi fi de vreun ajutor cu asta.\q1&Însă deşi boala mea v-a repugnat, nu m-aţi respins şi nu m-aţi alungat. Dimpotrivă, m-aţi primit şi m-aţi îngrijit de parcă aş fi fost un înger de la Dumnezeu sau chiar Isus Cristos în persoană.]p3& cu toate că eram bolnav când v-am adus întâia oară Vestea Bună a lui Cristos.uoc& Scumpi fraţi, vă rog simţiţi ce simt eu despre aceste lucruri, fiindcă eu sunt tot atât de liber faţă de lanţurile acestea, cum eraţi şi voi odată. Atunci, când v-am predicat pentru prima dată, nu m-aţi dispreţuit,onW& Mă tem pentru voi. Mi-e teamă că toată osteneala pe care mi-am dat-o pentru voi a fost în zadar.m7& Voi încercaţi să câştigaţi bunăvoinţă în ochii lui Dumnezeu prin ceea ce faceţi sau nu faceţi în anumite zile, luni, anotimpuri sau ani.Ql& Şi acum când l-aţi găsit pe Dumnezeu (sau poate c-ar trebui să zic „Dumnezeu v-a găsit pe voi”), cum se explică faptul că mai doriţi totuşi să vă întoarceţi înapoi, redevenind sclavii unei religii sărace, şubrede şi inutile, bazată pe încercarea de a ajunge în cer prin ascultarea legilor lui Dumnezeu?k{&Înainte de a-l cunoaşte voi, ne-evreii, pe Dumnezeu, eraţi robi ai aşa-numiţilor zei, care nici măcar nu există.0jY&De-acum nu mai suntem robi, ci înşişi fiii lui Dumnezeu. Şi, întrucât suntem fiii săi, tot ce posedă el este şi al nostru, fiindcă aşa a rânduit Dumnezeu. R~}}|L{ zFzyWxxvwwovvuuNtt6ssrr0q`pponmmlm@lkjj0iigg!feeodcxba``_{^^w]\[[BZZYXXWWeVUT\SSR$QSPPON;MMLwKJ IHGGFF DCCOBA@@`??>>h===<<+:: 98T765544I33L211s0//t.--?+*)1(R'&%2$#"!! Mp8Gs1vMJ  n   = c };e@ #DCristos este asemănerea desăvârşită a nevăzutului Dumnezeu. El exista înainte de a fi făcut Dumnezeu orice lucru şi, de fapt,Y? -Dcare ne-a cumpărat libertatea cu sângele său şi ne-a iertat toate păcatele.w> iD Căci el ne-a scăpat din stăpânirea întunericului şi ne-a strămutat în Împăraţia scumpului său Fiu,)= MD veşnic recunoscători Tatălui, care ne-a învrednicit să împărtăşim toate minunăţiile aflate în posesia celor care trăiesc în împărăţia luminii.E< D Ne rugăm, de asemenea, să fiţi umpluţi cu măreaţa şi glorioasa lui tărie, pentru a putea merge tot înainte indiferent ce s-ar întâmpla – fiind mereu plini de bucuria Domnului,t; cD pentru ca felul vostru de trai să-i fie întotdeauna plăcut Domnului şi să-i aducă cinste, iar voi să săvârşiţi mereu fapte bune, de omenie, pentru alţii, învăţând încontinuu cum să-l cunoaşteţi pe Dumnezeu mai bine.q: ]D Aşa se face că de când am auzit prima oară despre voi ne rugăm întruna şi-i cerem lui Dumnezeu să vă ajute să înţelegeţi ce doreşte de la voi să întreprindeţi şi să vă facă înţelepţi în cele spirituale,r9 _DTot el este acela care ne-a spus despre marea iubire faţă de alţii pe care v-a dăruit-o Duhul Sfânt.-8 UDEpafras, mult iubitul nostru tovarăş de lucru, este cel care v-a adus această Veste Bună. El e robul lui Isus Cristos menit să ne ajute aici în numele vostru.+7 QDAceeaşi Veste Bună pe care aţi primit-o voi se răspândeşte în toată lumea, transformând peste tot vieţile oamenilor, cum le-a schimbat şi pe ale voastre chiar în prima zi când aţi auzit-o şi aţi luat cunoştinţă despre marea bunătate a lui Dumnezeu faţă de păcătoşi.6 DŞi aşteptaţi cu nerăbdare şi emoţie bucuriile cerului, chiar din clipa când vi s-a predicat Evanghelia întâia oară.a5 =Dfiindcă am auzit cât de mult vă încredeţi în Domnul şi-i iubiţi pe oamenii săi.4 yDOri de câte ori ne rugăm pentru voi începem cu mulţumiri către Dumnezeu Tatăl Domnului nostru Isus Cristos,V3 'DCătre: credincioşii şi sfinţii fraţi creştini – poporul lui Dumnezeu – din oraşul Colose. Dumnezeu Tatăl nostru să vă copleşească de binecuvântări şi să vă umple de pacea lui sublimă.2 DDe la: Pavel, un apostol al lui Cristos Isus, ales de Dumnezeu să fie solul lui Isus Cristos, şi de la fratele Timotei.=1u:Harul Domnului Isus Cristos să fie cu duhul vostru.0:De asemenea, toţi sfinţii – creştini de aici – doresc să vă salute şi, mai cu seamă, cei care lucrează la palatul lui Cezar.y/k:Salutaţi-i din partea mea pe toţi creştinii de acolo; fraţii care sunt cu mine vă trimit şi ei salutări.R.:Acum, lui Dumnezeu Tatăl nostru să-i fie slava în veci de veci. Amin.-/:El este acela care vă va împlini toate nevoile voastre din bogăţiile sale în slavă, din pricina a ceea ce a făcut Cristos Isus pentru noi.v,e:În prezent, am tot ce-mi trebuie – şi chiar mai mult! Am o provizie generoasă din darurile pe care mi le-aţi trimis cu ocazia venirii lui Epafrodit. Ele sunt o jertfă plăcut mirositoare, care-i face multă plăcere lui Dumnezeu.++O:Însă deşi apreciez darurile voastre, fericirea maximă mi-o prilejuieşte răsplata binemeritată pe care o veţi dobândi voi ca urmare a dărniciei voastre.T*!:Chiar şi când am fost în Tesalonic, mi-aţi trimis ajutor de două ori.~)u:După cum ştiţi foarte bine, când v-am adus prima dată Evanghelia, după care mi-am văzut mai departe de drum, părăsind Macedonia, doar voi, filipenii, v-aţi asociat cu mine la dat şi primit. Nici o altă biserică nu a făcut aceasta.z(m:Dar chiar aşa stând lucrurile, bine aţi procedat, acordându-mi ajutor în strâmtorarea prin care trec acum.v'e: Fiindcă pot face ceea ce-mi cere Dumnezeu cu ajutorul lui Cristos, care îmi dăruieşte tărie şi putere.D&: Ştiu să trăiesc aproape din nimic ori din belşug. Am învăţat să fiu mulţumit în orice situaţie, fie că am stomacul plin, fie că rabd de foame, şi-n belşug şi-n sărăcie.z%m: Nu că aş fi dus vreodată lipsă, fiindcă am învăţat să mă descurc de minune şi cu mult, şi cu puţin.$w: Cât de recunoscător îi sunt Domnului şi cât de mult îl laud că iarăşi îmi acordaţi ajutor. Ştiu că întotdeauna aţi făcut tot ce v-a stat în putinţă să-mi trimiteţi câte ceva, dar o vreme n-aţi avut ocazia s-o faceţi. #: Puneţi mereu în practică tot ce aţi învăţat de la mine şi tot ce m-aţi văzut facând, şi Dumnezeui păcii va fi cu voi.3"_:Şi acum, fraţilor, în încheierea acestei scrisori, îngăduiţi-mi să mai amintesc un singur lucru: Concentraţi-vă gândurile asupra a tot ce e a devărat, bun şi drept. Gândiţi-vă la acele lucruri care sunt curate şi încântătoare şi opriţi-vă asupra părţilor bune şi frumoase din alţii. Gândiţi-vă la toate lucrurile pentru care puteţi să-i mulţumiţi lui Dumnezeu şi de care vă puteţi bucura.!3:Dacă veţi face aşa, veţi experimenta pacea lui Dumnezeu, care e atât de minunată, încât întrece cu mult posibilităţile minţii omeneşti de a o înţelege. Pacea sa va păstra gândurile şi inimile voastre într-o stare de linişte şi odihnă, prin Isus Cristos.= s:Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci rugaţi-vă pentru orice lucru; aduceţi nevoile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu şi nu uitaţi să-i mulţumiţi pentru răspunsurile sale.7g:Daţi ocazie tuturor să vadă că sunteţi dezinteresaţi şi plini de consideraţie faţă de alţii, în toate acţiunile voastre. Nu uitaţi că Domnul vine în curând.c?:Întotdeauna să fiţi plini de bucurie în Domnul; şi iarăşi zic: bucuraţi-vă!5:Te rog şi pe tine, colaboratorul meu credincios, să le ajuţi pe aceste femei, fiindcă au lucrat cot la cot cu mine la răspândirea Evangheliei printre oameni; au lucrat şi cu Clement şi cu ceilalţi colegi de lucru ai mei ale căror nume sunt scrise în Cartea Vieţii.6e:Vreau acum să fac un apel către acele două femei scumpe, Evodia şi Sintichia. Vă rog din suflet, cu ajutorul lui Dumnezeu, încetaţi cu certurile şi împăcaţi-vă.P :Iubiţi fraţi creştini, vă iubesc şi mi-e dor de voi, fiindcă voi sunteţi bucuria şi răsplata pentru toată osteneala muncii mele. Preaiubiţii mei prieteni, rămâneţi fideli Domnului.mS:Când va veni iarăşi, va lua aceste trupuri muritoare ale noastre şi le va transforma în trupuri slăvite, ca al său, făcând uz de aceeaşi putere extraordinară cu care va cuceri toate celelalte lucruri de pretutindeni.:Dar patria noastră este în cer, cu Mântuitorul nostru, Domnul Isus Cristos; şi aşteptăm cu bucurie reîntoarcerea sa de acolo.\1:Viitorul lor va fi o pierzare veşnică, întrucât zeul lor este pofta lor: ei sunt mândri de ceea ce ar trebui să le fie ruşine; şi nu se gândesc la nimic altceva decât la viaţa aceasta de pe pământ.B}:Fiindcă v-am mai spus şi altădată şi o spun din nou acum cu lacrimi în ochi, sunt mulţi care, aparent, merg pe calea creştină dar în fond sunt duşmani ai crucii lui Cristos.:Iubiţi fraţi, rânduiţi-vă vieţile după modelul vieţii mele şi observaţi cine mai trăieşte potrivit pildei mele.Q:dacă şi voi ascultaţi în totul de adevărul pe care-l cunoaşteţi.B}:Sper că toţi care sunteţi creştini maturi veţi vedea la fel aceste adevăruri şi dacă nu sunteţi de acord în vreo privinţă, am credinţa că Dumnezeu vă va lămuri –1[:eu mă lupt din răsputeri să termin cursa şi să pot primi premiul pentru care ne cheamă Dumnezeu în cer, datorită celor săvârşite de Cristos Isus pentru noi.C: Nu, scumpi fraţi, nu sunt încă tot ce ar trebui să fiu dar îmi concentrez toată energia asupra unui singur ţel: uitând trecutul şi privind înainte spre ceea ce mă aşteaptă,nU: Nu vreau să zic că am atins perfecţiunea, încă n-am învăţat tot ce trebuie, dar lucrez fără întrerupere ca să ajung acea zi când, în cele din urmă, voi fi tot ce a vrut Cristos să devin atunci când m-a mântuit.): Aşa că, indiferent cât m-ar costa, eu sunt unul dintre aceia care doresc să ajungă cu orice chip învierea cea aleasă dintre cei morţi.: Am renunţat atunci la toate celelalte – am constatat că e singura cale de a-l cunoaşte pe Cristos cu adevărat şi de a experimenta extraordinara putere care l-a înviat pe el, precum şi de a descoperi ce înseamnă să suferi şi să mori împreună cu el.Y+: şi de a deveni una cu el, nebizuindu-mă că voi fi mântuit prin atingerea unui grad suficient de bunătate ori prin respectarea legilor lui Dumnezeu, ci punându-mi încrederea în Cristos, ca el să mă salveze; căci calea lui Dumnezeu de a ne pune în ordine cu el depinde de credinţă – bizuirea în exclusivitate pe Cristos.x i:Da, toate celelalte sunt lipsite de valoare când le compari cu câştigul nepreţuit de a-l cunoaşte pe Cristos Isus, Domnul meu. Am pus deoparte toate celelalte lucruri, socotindu-le egal cu zero, cu scopul de a-l putea avea pe CristosC :Însă toate lucrurile acestea pe care altă dată le consideram de mare valoare le-am aruncat acum la coş pentru a-mi putea pune încrederea şi speranţa numai şi numai în Cristos.[ /:Cât priveşte sinceritatea? Nu se mai pune la îndoială, întrucât, mânat de ea, aduceam persecuţii mari bisericii; şi încercam să respect fiecare normă şi regulă până în cele mai mici amănunte. /:Fiindcă eu am îndeplinit ceremonia evreiască de iniţiere când eram de numai opt zile, născut dintr-o familie de evrei get-beget, o ramură a vechii seminţii originare a lui Beniamin. Aşa că, dacă a fost cineva evreu adevărat vreodată, atunci acela eu am fost! Ba mai mult, am fost un membru al fariseilor, care cer respectarea cea mai strictă a tuturor legilor şi a datinilor evreieşti.l Q:Cu toate acestea, dacă ar avea cineva motiv să spere că se va putea mântui singur, atunci acela aş fi eu. Dacă alţii ar putea fi salvaţi prin ceea ce sunt ei înşişi, atunci de bună seamă că şi eu aş putea!{o:Căci nu tăierea în trupul nostru (circumcizia) este aceea care face din noi copii ai lui Dumnezeu; ci închinăciunea pe care i-o aducem În duhul nostru. Aceasta e unica „circumcizie” adevărată. Gloria noastră, a creştinilor, constă în ceea ce a făcut Cristos Isus pentru noi, conştienţi fiind că nu stă în putinţa noastră de a ne mântui singuri.6e:Fiţi cu ochii în patru la nemernicii aceia – câini primejdioşi, cum le zic eu, – care susţin că trebuie să fiţi tăiaţi împrejur pentru a putea fi mântuiţi.) M:Orice s-ar întâmpla, iubiţi prieteni, bucuraţi-vă în Domnul. Nu voi obosi niciodată spunându-vă asta, iar vouă vă prinde bine s-o auziţi mereu.J :căci el şi-a pus în joc viaţa pentru lucrul lui Cristos şi era cât pe-aci să moară când a încercat să facă pentru mine ceea ce voi nu puteaţi face fiindcă eraţi departe de mine.hI:Primiţi-l călduros în Domnul cu toată bucuria şi arătaţi-i cât de mult îl apreciaţi,6e:Aşadar, sunt cu atât mai nerăbdător să-l văd reîntors printre voi, fiindcă ştiu ce bucuroşi veţi fi să-l vedeţi iarăşi, şi de aceasta mă voi bucura şi eu.V%:Adevărat că a fost bolnav; de fapt, puţin a lipsit să moară. Dar Dumnezeu a avut milă de el, şi de mine, căci n-a îngăduit să mai fiu lovit şi de necazul acesta, după toate câte am pătimit.|q:Acum îl trimit acasă iarăşi, căci i s-a făcut dor de voi toţi şi era necăjit că aţi auzit de boala lui.nU:Între timp, m-am gândit c-ar trebui să vi-l trimit înapoi pe Epafrodit. Voi l-aţi trimis să-mi fie de ajutor în nevoia care mă apasă; aflaţi dar că noi doi am fost fraţi adevăraţi, lucrând şi luptând cot la cot.eC:Şi am încredere în Domnul că în curând voi putea veni chiar eu personal să vă văd.f~E:Sper să vi-l trimit de îndată ce am cunoştinţă de ce o să se întâmple cu mine aici.}:Dar pe Timotei îl cunoaşteţi voi înşivă. Mi-a fost întotdeauna ca un fiu prin ajutorul ce mi l-a dat la predicarea Evangheliei.a|;:toţi ceilalţi par munciţi de propriile lor planuri, nu de cele ale lui Isus Cristos.b{=:Cât priveşte interesul adevărat pentru soarta voastră, nu este nici unul ca Timotei;Jz :Dacă va voi Domnul, îl voi trimite la voi în curând pe Timotei. Apoi, la întoarcerea sa, el mă va putea îmbărbăta cu tot ce-mi va spune despre voi şi despre felul cum o duceţi.'yG:Căci şi voi trebuie să fiţi fericiţi pentru acest lucru şi să jubilaţi împreună cu mine, pentru privilegiul ce mi s-a acordat de a muri pentru voi.x5:Iar dac-o fi ca sângele vieţii mele să fie turnat, ca să spun aşa, peste credinţa voastră, pe care o aduc lui Dumnezeu ca jertfa, – cu alte cuvinte, dac-o fi să mor pentru voi – mă voi bucura şi în acest caz şi voi împărtăşi bucuria mea cu fiecare din voi.#w?:desfăşurându-le Cuvântul Vieţii. Atunci, când se va întoarce Cristos, ce bucuros voi fi să constat că munca mea printre voi nu a fost în zadar.Uv#:astfel ca nimeni să nu poată rosti un cuvânt de învinuire la adresa voastră, în calitatea voastră de copii ai lui Dumnezeu, voi trebuie să trăiţi vieţi curate şi nevinovate, într-o lume întunecată, care mişună de oameni necinstiţi şi îndărătnici. Străluciţi în mijlocul lor ca nişte reflectoare puternice,[u/:în tot ceea ce faceţi, feriţi-vă de văicăreli şi discuţii contradictorii,t-: Căci Dumnezeu este la lucru înlăuntrul vostru, ajutându-vă să doriţi a-l asculta şi apoi, ajutându-vă să faceţi ceea ce doreşte el.~su: Preaiubiţi prieteni, când eram acolo cu voi, întotdeauna vă străduiaţi să împliniţi întocmai îndrumările mele. Acum că sunt departe de voi trebuie să aveţi şi mai multă grijă să faceţi binele care decurge din faptul că sunteţi mântuiţi, ascultându-l pe Dumnezeu cu adâncă veneraţie, dându-vă înapoi de la orice ar putea să-i displacă.rr]: şi orice limbă să mărturisească faptul că Isus Cristos este Domn, spre gloria lui Dumnezeu Tatăl.]q3: pentru ca la numele lui Isus să se plece orice genunchi din cer şi de pe pământ}ps: Tocmai din cauza aceasta Dumnezeu l-a ridicat în slăvile cerului şi i-a dat un nume mai presus de oricare altul,goG:Şi s-a smerit atât de mult până într-acolo încât să moară ca un criminal pe o cruce.{no:ci şi-a pus deoparte puterea şi slava sa, luându-şi înfăţişarea de sclav şi devenind asemenea oamenilor.fmE:care, deşi era Dumnezeu, nu şi-a cerut şi nu a ţinut morţiş la drepturile sale divine,Kl:Atitudinea voastră ar trebui să fie ca a lui Isus Cristos,sk_:Nu vă gândiţi tot timpul doar la treburile voastre, ci interesaţi-vă şi de alţii şi de ce fac ei.Gj:Nu fiţi egoişti; scopul vieţii voastre să nu fie acela de a produce o impresie bună asupra altora. Fiţi smeriţi, având despre alţii o părere mai bună decât despre voi înşivă.\i1:Dacă da, atunci faceţi-mă fericit pe deplin, iubindu-vă unii pe alţii şi trăind în acord desăvârşit unii cu alţii, lucrând împreună cu o singură inimă, cu un singur gând şi cu un singur ţel.?h y:Se poate vorbi între creştini de o ridicare reciprocă a moralului? Mă iubiţi voi suficient pentru a dori să mă ajutaţi? Are vreo semnificaţie pentru voi faptul că suntem fraţi în Domnul, împărtăşind acelaşi Duh? Există în inimile voastre câtuşi de puţină duioşie şi consideraţie?Hg  :Suntem angajaţi împreună în această luptă. M-aţi văzut suferind pentru el în trecut; acum din nou sunt prins în viitoarea unei cumplite suferinţe, fapt care vă este bine cunoscut.rf _:Căci vouă vi s-a dat nu numai privilegiul de a vă încrede în el, ci şi acela de a suferi pentru el.ne W:indiferent ce v-ar face duşmanii voştri. Ei vor vedea în aceasta un semn al propriei lor căderi, în vreme ce pentru voi va constitui un semn clar de la Dumnezeu că el este cu voi şi că v-a dăruit viaţă veşnică cu el.Pd :Indiferent însă ce mi s-ar întâmpla mie, voi să nu uitaţi o clipă să trăiţi ca nişte creştini, aşa încât, fie c-am să vă mai văd, fie că nu, să aud în continuare veşti bune despre voi, că rămâneţi uniţi, cot la cot, mânaţi de un singur ţel măreţ – acela de a proclama fără teamă Evanghelia,@c {:Rămânerea mea în viaţă va constitui pentru voi, când am să vă vizitez din nou, o bucurie şi un temei de slăvire a lui Isus Cristos pentru faptul că m-a ferit de orice rău.Zb /:Într-adevăr, încă e nevoie de mine aici jos şi astfel am încredinţarea că voi mai zăbovi pe acest pământ câtăva vreme, spre a vă ajuta să creşteţi şi să vă bucuraţi în credinţa voastră.Na :Realitatea însă e că dacă rămân, vă pot fi mai de folos vouă.@` {:Uneori aş vrea să trăiesc iar alteori nu, fiindcă tânjesc de dor să plec şi să fiu alături de Cristos. Cu cât mai fericit aş fi eu acolo împreună cu Cristos, decât aici!=_ u:Dar dacă rămânerea în viaţă îmi va crea şi mai multe prilejuri de a câştiga oameni pentru Cristos, atunci chiar că nu mai ştiu cum e mai bine, să trăiesc sau să mor.^ :Căci pentru mine a trăi înseamnă prilejuri favorabile pentru Cristos, iar a muri – ei bine asta e şi mai bine!,] S:Căci eu trăiesc cu speranţa şi dorinţa vie ca niciodată să nu apuc să fac vreun lucru de care să-mi fie apoi ruşine; ci să fiu întotdeauna gata să iau cuvântul cu îndrăzneală în favoarea lui Cristos, câtă vreme am de trecut prin încercările acestea din închisoare, aşa cum am făcut şi în trecut; şi ca în orice clipă să-i fac cinste lui Cristos, fie că trăiesc, fie că trebuie să mor.:\ o:Voi continua să mă bucur şi de acum încolo, fiindcă ştiu că în urma rugăciunilor voastre şi cu ajutorul Duhului Sfânt, toate acestea se vor întoarce spre binele meu. [ ;:Indiferent însă care ar fi motivul care-i determină să propovăduiască, fapt este că Evanghelia despre Cristos se predică azi, iar eu mă bucur. Z :Iar alţii predică ca să-mi stârnească gelozia, crezând că succesul lor va spori necazurile suferite de mine în închisoare. Y :care predică fiindcă mă iubesc, ştiind că Domnul m-a adus pe aceste meleaguri ca să-i fiu de folos în apărarea adevărului.^X 7:Evident, unii predică Evanghelia din gelozie pentru felul în care m-a folosit Dumnezeu pe mine. Ei vor să-şi creeze reputaţia de predicatori neînfricaţi! Dar sunt şi din cei dominaţi de motive mai curate,oW Y:Şi din pricina detenţiunii mele, multora din creştinii de aici pare să le fi pierit frica de lanţuri! Nu ştiu cum se face că răbdarea mea i-a îmbărbătat şi au prins şi mai mult curaj în a vorbi altora despre Cristos.V : Căci toată lumea de pe aici, până şi soldaţii de la cazarmă, ştiu că sunt în lanţuri pentru simplul motiv de a fi creştin,,U S: Scumpii mei fraţi, mai doresc să ştiţi că tot ce mi s-a întâmplat aici a constituit un puternic imbold pentru răspândirea Evangheliei despre Cristos.MT : Fie ca voi să fiţi găsiţi mereu săvârşind acele fapte bune şi milostive care vădesc că sunteţi copii ai lui Dumnezeu, deoarece asemenea acte vor aduce multă laudă şi glorie Domnului.XS +: Fiindcă doresc să puteţi deosebi net binele de rău, întotdeauna, şi să fiţi curaţi în lăuntrul vostru, pentru ca nimeni să nu vă poată critica şi aceasta până va veni Domnul nostru iarăşi.CR : Mă rog ca dragostea voastră să crească şi să se reverse tot mai mult, iar voi să vă dezvoltaţi tot mai mult în cunoştinţa şi percepţia spirituală, izvorâtă din Dumnezeu.Q :Numai Dumnezeu ştie cât de adâncă este dragostea şi dorul meu pentru voi – doar Isus Cristos vă mai iubeşte cu atâta duioşie.9P m:Cât de normal este să simt ceea ce simt pentru voi, căci aveţi un loc deosebit în inima mea. Noi ne-am împărtăşit cu toţii din aceleaşi binecuvântări ale lui Dumnezeu, şi când eram la închisoare, şi când eram liber, apărând împreună adevărul şi vorbind altora despre Cristos.%O E:Şi sunt convins că Dumnezeu care a început acea lucrare bună în voi va continua şi de acum încolo să vă ajute să creşteţi în harul lui, până când misiunea pe care vrea s-o realizeze el în voi se va încheia, în cele din urmă, în ziua întoarcerii lui Isus Cristos.N 9:din pricina ajutorului vostru minunat la răspândirea Evangheliei despre Cristos, din clipa când aţi au-zit-o voi înşivă şi până în prezent.JM :Când mă rog pentru voi, inima îmi este copleşită de bucurie,QL :Toate rugăciunile mele pentru voi sunt pline de laudă pentru Dumnezeu!VK ':Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi! Da, rugăciunea mea este ca Dumnezeu Tatăl nostru să vă dea la fiecare binecuvântările sale cele mai alese, şi pacea sa în inimile şi în vieţile voastre.#J C:De la Pavel şi Timotei, robi ai lui Isus Cristos. Către: toţi sfinţii în Cristos Isus din oraşul Filipi, împreună cu presbiterii şi diaconii:I0Fie ca harul şi binecuvântarea lui Dumnezeu să se odihnească peste toţi aceia care-l iubesc sincer pe Domnul nostru Isus Cristos.H%0Fraţii mei creştini, Dumnezeu să vă dea pace şi dragoste, împreună cu credinţă de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul Isus Cristos. G 0Tocmai de aceea îl şi trimit, cu scopul de a vă relata cum ne aflăm şi de a vă încuraja prin veştile ce vi le va aduce.zFm0Tihic, un frate mult iubit şi ajutor de nădejde în misiunea Domnului, vă va spune pe larg cum o duc eu.TE!0Mă aflu în lanţuri acum fiindcă am predicat acest mesaj din partea Domnului. Dar rugaţi-vă să nu încetez de a vorbi cu îndrăzneală pentru el, chiar şi aici în închisoare, aşa cum trebuie.dDA0Rugaţi-vă şi pentru mine, cerându-i lui Dumnezeu să-mi dea cuvintele potrivite când le vorbesc altora, cu îndrăzneală, despre Domnul şi când le explic că mântuirea sa e destinată şi pentru ne-evrei.tCa0Rugaţi-vă întruna. Cereţi-i lui Dumnezeu orice lucru care se potriveşte cu dorinţele Duhului Sfânt. Stăruiţi pe lângă el, aducându-i aminte de nevoile voastre, şi rugându-vă neîncetat pentru creştinii de pretutindeni.iBK0Şi vă va mai trebui coiful mântuirii şi sabia Duhului – care este cuvântul lui Dumnezeu.A!0În toate bătăliile veţi avea nevoie de credinţă, ca de un scut care să oprească săgeţile de foc trase de Satana asupra voastră.@70În picioare purtaţi încălţăminte care să vă poată duce cu iuţeală acolo unde trebuie să predicaţi Vestea cea Bună a păcii cu Dumnezeu.?0Dar pentru a realiza aceasta, veţi avea nevoie de centura puternică a adevărului şi de platoşa aprobării lui Dumnezeu.Z>-0 Aşadar, folosiţi-vă de fiecare piesă din armura lui Dumnezeu pentru a vă împotrivi vrăjmaşului ori de câte ori vă atacă, putând, astfel, rămâne în picioare teferi după ce au trecut toate.[=/0 Căci nu luptăm împotriva unor oameni din carne şi sânge, ci împotriva unor persoane fără trup – împotriva stăpânitorilor nemernici ai lumii nevăzute, a acelor fiinţe satanice grozave şi a marilor prinţi răi ai întunericului care conduc această lume; împotriva uriaşului număr de spirite rele din lumea spirituală.<0 Îmbrăcaţi-vă cu toată armura lui Dumnezeu, pentru ca să puteţi râmâne teferi în faţa strategiilor şi uneltirilor Satanei.;)0 La urmă de tot, aş dori să vă reamintesc că tăria voastră trebuie să provină din extraordinara putere a Domnului care e în voi.W:'0 Şi voi, stăpânilor de sclavi, aveţi obligaţia de a vă purta drept cu sclavii voştri, aşa cum le-am spus lor să se comporte faţă de voi. Nu-i ameninţaţi întruna. Amintiţi-vă că şi voi sunteţi sclavii lui Cristos; aveţi acelaşi stăpân ca şi ei, or, în faţa lui Isus toţi sunt egali şi nu există favoritism.90Nu uitaţi, Domnul vă va răsplăti pentru fiecare faptă bună, fie că sunteţi sclavi, fie că sunteţi oameni liberi.8/0Munciţi cu hărnicie şi cu bucurie tot timpul, ca şi când aţi face-o pentru Cristos, împlinind voia lui Dumnezeu din toată inima voastră.70Nu lucraţi cu sârguinţă numai atunci când sunteţi supravegheaţi de stăpân, eschivându-vă atunci când nu vă vede.R60Şi voi sclavilor, ascultaţi de Stăpânii voştri şi străduiţi-vă din tot sufletul să le oferiţi slujirea cea mai bună de care sunteţi în stare. Slujiţi-i cum l-aţi sluji pe Cristos.5)0Şi acum un cuvânt pentru voi, părinţii. Să n-o ţineţi întruna certându-vă şi cicalindu-vă copiii, trezind în ei mânie şi resentimente. Mai degrabă, creşteţi-i cu acea disciplină plină de iubire aprobată de Domnul, cu sugestii şi sfaturi evlavioase.{4o0Şi anume: dacă îţi vei cinsti tatăl şi mama, vei avea parte de o viaţă lungă, plină de binecuvântări.3/0Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta. Aceasta e cea dintâi din cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu, care se sfârşeşte cu o făgăduinţă.2 0Copii, ascultaţi de părinţii voştri; se cuvine să faceţi aşa fiindcă Dumnezeu le-a dat autoritate asupra voastră.X1)0!Prin urmare, repet: soţul trebuie să-şi iubească soţia ca pe o parte din el însuşi, iar soţia trebuie să aibe grijă să-şi respecte profund soţul – ascultându-l, lăudându-l şi onorându-l.x0i0 Lucrul acesta ilustrează modul în care noi alcătuim trupul lui Cristos; secretul acesta e foarte însemnat.)/K0(Dovada faptului că soţul şi soţia alcătuiesc un singur trup o găsim în Scriptură, unde se spune: „Bărbatul trebuie să se despartă de tatăl şi de mama sa atunci când se căsătoreşte, pentru a se uni în chip desăvârşit cu soţia sa, cei doi devenind unul singur.”)).M0ale cărui mădulare suntem noi.-}0Nimeni nu-şi urăşte trupul, ci şi-l îngrijeşte cu drag, după cum şi Cristos are grijă de trupul său, biserica,,0Iată deci cum au soţii datoria să-şi trateze soţiile, iubindu-le ca pe ei înşişi. Căci, întrucât soţul şi soţia sunt acum una, soţul nu-şi face decât lui însuşi un serviciu şi pe sine se iubeşte atunci când îşi iubeşte soţia.++O0pentru ca să şi-o poată înfăţişa ca biserică slăvită, fără pată sau zbârcitură sau vreun defect oarecare, ci Sfântă şi lipsită de orice cusur.f*E0ca s-o sfinţească şi s-o cureţe, spălând-o prin botez şi prin cuvântul lui Dumnezeu;,)Q0Iar voi, soţilor, daţi dovadă de aceeaşi dragoste faţă de soţiile voastre pe care a manifestat-o şi Cristos faţă de biserica sa când a murit pentru ea,(+0Aşadar, voi soţiilor trebuie să vă as cultaţi de bună voie soţul în toate lucrurile, întocmai precum ascultă şi biserica de Cristos.L'0Căci soţul c are în grija sa pe soţie tot aşa cum şi Cristos are în grija sa trupul său, biserica, (în grija lui pentru biserică, el şi-a dat până şi viaţa, ca să-i fie Salvator!&0Voi, nevestelor, trebuie să vă supuneţi conducerii soţului vostru în acelaşi fel în care vă supuneţi Domnului.Q%0Onoraţi-l pe Cristos prin supunerea voastră unul faţă de celălalt.~$u0Mulţumiţi întotdeauna pentru orice lucru Dumnezeului şi Tatălui nostru în numele Domnului nostru Isus Cristos.##?0Discutaţi îndelung unii cu alţii despre Domnul, recitând psalmi şi imnuri, intonând cântece sacre şi cântând în inimile voastre pentru Domnul.")0Nu vă îmbătaţi cu vin, deoarece multe rele se ascund pe calea aceasta; fiţi, în schimb, umpluţi de Duhul Sfânt şi călăuziţi de el.y!k0Nu acţionaţi necugetat, ci străduiţi-vă să aflaţi şi să faceţi tot ceea ce doreşte Domnul de la voi.P 0profitaţi la maximum de orice prilej ce vi se iveşte de a face bine.nU0Deci luaţi seama cum vă purtaţi, căci trăim zile grele. Nu fiţi nechibzuiţi, ci înţelepţi:ve0De aceea se zice: „Trezeşte-te tu care dormi, ridică-te din mormânt şi Cristos îţi va da lumină.”`90 Fapt e că atunci când voi le daţi în vileag, lumina îi surprinde în păcatul lor, scoţându-l în evidenţă, şi când văd cât de greşiţi sunt, unii din ei s-ar putea chiar să devină copii ai luminii.}s0 Ar fi o ruşine chiar şi numai să amintesc aici plăcerile întunericului în care se complac cei necredincioşi.0 Nu luaţi parte la plăcerile de nimic ale răului şi întunericului, ci, mai degrabă, osândiţi-le şi demascaţi-le.eC0 Pe măsură ce înaintaţi în viaţă, căutaţi să aflaţi ce lucruri îi plac Domnului.ve0 Datorită acestei lumini din voi, s-ar cuveni să săvârşiţi numai ceea ce este bun, drept şi adevărat.'G0Fiindcă deşi inima voastră era năpădită de întuneric, acum e inundată de o lumină care vine de la Domnul şi comportarea voastră trebuie s-o arate!A}0Cu astfel de oameni nici măcar să nu aveţi de-a face.A{0Nu vă lăsaţi amăgiţi de cei care încearcă să găsească scuze pentru aceste păcate, fiindcă mânia aprinsă a lui Dumnezeu îi paşte pe toţi cei care comit asemenea fapte.=s0De asta puteţi fi siguri, că Împărăţia lui Cristos şi a lui Dumnezeu în veci nu va aparţine aceluia care e necurat ori hrăpăreţ, căci în fond hrăpăreţul nu este decât unul care se închina la idoli – el iubeşte lucrurile acestei lumi mai mult decât pe Dumnezeu şi li se închină lor.?w0Anecdotele şi vorbele obscene, glumele deplasate – toate acestea nu sunt pentru voi. Voi însă amintiţi-vă unii altora despre bunătatea lui Dumnezeu şi fiţi recunoscători.'0Să nu se petreacă printre voi nici un fel de păcate sexuale, necurăţie ori lăcomie. Nimeni să nu vă poată acuza de asemenea lucruri.%C0Fiţi plini de iubire faţă de alţii, urmând exemplul lui Cristos care v-a iubit şi s-a dat pe sine lui Dumnezeu ca jertfă pentru a vă spăla de păcate. Şi lui Dumnezeu aceasta i-a făcut plăcere, căci dragostea lui Cristos faţă de voi a fost pentru el ca un parfum ales.| s0Urmaţi exemplul lui Dumnezeu în tot ceea ce faceţi întocmai precum un copil preaiubit îşi imită tatăl.*M0 Dimpotrivă, purtaţi-vă omenos unii cu alţii, cu blândeţe, iertându-vă unul pe altul, precum v-a iertat şi Dumnezeu pentru că aparţineţi lui Cristos. ~~q}}E|={zx)wuwvFut`ssqq3poo-mmlkk)ji9h`gfeddbbaa`__^c]\t\[ZZDYdXKVV4UTSdRR2QQPOmNNMVLKK JbIIHGGTFEEDrCCBBPAAC@@K?M>==<|< :988765433_2110{/.-,,)+T*)))/(''&,%$;##/"_" !G :>4wtYT`$G\oJ   k i\)|xHm  XSuntem fericiţi să informăm alte biserici despre răbdarea şi credinţa voastră deplină în Dumnezeu, în ciuda tuturor necazurilor şi a greutăţilor copleşitoare prin care treceţi.0l [XIubiţi fraţi, a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru voi nu este doar un lucru nimerit prin însăşi natura sa, ci şi o datorie a noastră faţă de Dumnezeu, dat fiind felul minunat în care a evoluat credinţa voastră şi dragostea crescândă pe care o manifestaţi unii faţă de alţii.k XDumnezeu Tatăl şi Domnul nostru Isus Cristos să vă dăruiască binecuvântări bogate, inimi şi minţi pline de pace.j -XDe la: Pavel, Sila şi Timotei. Către: Biserica din Tesalonic, aflată la adăpost în Dumnezeu Tatăl nostru şi în Domnul Isus Cristos.eiCNŞi fie ca binecuvântările bogate ale Domnului nostru Isus Cristos să fie cu voi, toţi._h7NVă poruncesc în numele Domnului să citiţi această scrisoare la toţi creştinii.Hg NSpuneţi sănătate tuturor fraţilor cu o sărutare sfântă.0f[NIubiţi fraţi, rugaţi-vă pentru noi.xeiNDumnezeu, care v-a chemat să deveniţi copiii săi, va face toate acestea pentru voi, după cum a făgăduit.Wd'NÎnsuşi Dumnezeul păcii să vă cureţe pe deplin; şi fie ca spiritul, sufletul şi trupul vostru să fie păzite intacte şi nepătate, până în ziua când se va întoarce Domnul nostru Isus Cristos.0c[NPăziţi-vă de orice formă a răului.byNdar verificaţi tot ce se spune pentru a vă asigura că e adevărat, şi numai după aceea acceptaţi aceste lucruri.:aoNNu-i luaţi în derâdere pe cei care profeţesc,'`INNu înăbuşiţi Duhul Sfânt.,_QNFiţi recunoscători şi gata de a mulţumi, indiferent ce s-ar întâmplă, căci aceasta e voia lui Dumnezeu pentru voi, cei care aparţineţi lui Cristos Isus. ^;NRugaţi-vă neîncetat.&]GNFiţi mereu plini de bucurie.\/NLuaţi seama să nu întoarceţi nimănui rău pentru rău, ci totdeauna străduiţi-vă să vă faceţi bine unul altuia şi la toţi ceilalţi.1[[NIubiţi fraţi, avertizaţi pe cei leneşi ori nestăpâniţi; mângâiaţi-i pe cei speriaţi; îngrijiţi cu blândeţe pe cei slabi; şi aveţi răbdare cu fiecare.\Z1N Să aveţi o consideraţie deosebită pentru ei şi să le dăruiţi dragostea voastră din inimă, fiindcă ei îşi dau toată silinţa să vă fie de ajutor. Şi nu uitaţi, să nu existe certuri între voi.Y7N Iubiţi fraţi, acordaţi cinste fraţilor aleşi în conducerea bisericii, care lucrează din greu printre voi şi vă previn de tot ce e rău.bX=N Aşadar, încurajaţi-vă unii pe alţii şi întăriţi-vă, aşa cum şi faceţi deja.WN El a murit pentru noi ca noi să putem trăi în veci cu el, fie că suntem morţi, fie că suntem vii în momentul întoarcerii sale.oVWN Căci Dumnezeu nu ne-a ales să suferim mânia sa, ci să ne salveze prin Domnul nostru Isus Cristos.7UgNHaideţi însă ca noi, cei care trăim în lumină, să fim mereu treji, ocrotiţi de armura credinţei şi a iubirii, purtând drept coif nădejdea fericită a mântuirii.9TmNNoaptea e vremea dormitului şi a îmbătatului. S NPrin urmare, rămâneţi de veghe, şi nu dormiţi ca ceilalţi. Vegheaţi în vederea întoarcerii sale şi ţineţi-vă treji.tRaNCăci voi sunteţi cu toţii copii ai luminii şi ai zilei şi nu aparţineţi întunericului şi nopţii."Q=NDar voi, iubiţi fraţi, nu sunteţi nelămuriţi asupra acestor lucruri şi pe voi nu vă va lua prin surprindere, ca un hoţ, ziua revenirii Domnului.kPONCând vor zice oamenii: „Totul e în ordine, peste toate domneşte linişte şi pace” – atunci, dintr-o dată, va cădea asupra lor dezastrul, la fel de fulgerător cum încep durerile naşterii la o femeie. Şi oamenii aceştia nu vor fi în stare să scape cu fuga nicăieri – căci nu va exista loc pe faţa pământului unde să se ascundă."O=Nfiindcă voi sunteţi perfect conştienţi de faptul că nimeni nu ştie acest lucru. Ziua aceea a Domnului va veni pe neaşteptate, ca un hoţ noaptea.N }NCând se vor întâmplă oare toate acestea? N-ar trebui să mai spun nimic în legătură cu asta, iubiţi fraţi,ZM-NAşadar, mângâiaţi-vă şi încurajaţi-vă unii pe alţii cu această veste.DLNApoi noi, cei care vom fi rămas în viaţă la prima venire a lui vom fi ridicaţi împreună cu ei pe nori spre a-l întâmpina pe Domnul în văzduh şi spre a rămâne cu el pe veci.iKKNCăci Domnul însuşi se va coborî din cer cu un strigăt puternic, însoţit de vocea cutremurătoare a arhanghelului şi apelul răsunător al goarnei lui Dumnezeu. Şi creştinii decedaţi vor fi primii care vor învia.gJGNPot să vă spun următoarele direct din partea Domnului: anume, că noi cei aflaţi încă în viaţă la venirea Domnului nu ne vom înălţa ca să ne întâlnim cu el înaintea celor morţi aflaţi în mormintele lor.YI+NFiindcă, după cum credem că Isus a murit şi apoi a înviat, avem temei să credem şi că, la întoarcerea lui Isus, Dumnezeu va aduce înapoi împreună cu el pe toţi creştinii care au adormit în el._H7N Şi acum, iubiţi fraţi, doresc să ştiţi ce i se întâmplă unui creştin la moarte, pentru ca atunci când o fi să se întâmple, să nu fiţi copleşiţi de durere ca cei care nu au nici o speranţă.GN Drept urmare, veţi câştiga încrederea şi respectul celor necredincioşi şi nu va mai trebui să depindeţi de nimeni.LFN Aceasta ar trebui să fie ambiţia voastră: să trăiţi o viaţă aşezată, văzându-vă de treburile voastre şi câştigându-vă singuri existenţa, cum v-am mai spus şi altădată.pEYN Într-adevăr, iubirea voastră faţă de toţi fraţii creştini, de pe întreg cuprinsul ţării voastre, este deja foarte puternică. Chiar aşa fiind, iubiţi prieteni, noi vă îndemnăm stăruitor să-i iubiţi şi mai mult.D{N Cât priveşte dragostea curată, frăţească, ce se cuvine să existe între oamenii lui Dumnezeu, nu-i nevoie să spun prea multe – de asta sunt sigur! Căci Dumnezeu însuşi este acela care vă învaţă să vă iubiţi unii pe alţii.$CANDacă refuză cineva să trăiască după aceste norme, nu regulile omului le va nesocoti, ci pe cele ale lui Dumnezeu, care vă dăruieşte Duhul Sfânt.pBYNCăci Dumnezeu nu ne-a chemat să fim cu mintea întinată şi plini de pofte, ci sfinţi şi curaţi.AwNVoia lui Dumnezeu mai este şi aceasta: să nu recurgeţi la înşelătorii în acest domeniu, luând soţia altuia, fiindcă Domnul vă va pedepsi groaznic pentru astfel de fapte, aşa cum v-am avertizat cât se poate de solemn cu altă ocazie._@7Nnu în pofte necontrolate ca păgânii, care nu-l cunosc pe Dumnezeu şi căile sale.X?)Nurmând ca fiecare din voi să vă căsătoriţi în sfinţenie şi cinste –{>oNCăci Dumnezeu doreşte să fiţi sfinţi şi curaţi, şi să vă păziţi neîntinaţi de orice destrăbălare,= NAcum vă rog fierbinte – ba mai mult, vă cerem în numele Domnului Isus – să trăiţi tot mai aproape de idealul acesta.x< kNPermiteţi-mi să mai adaug şi aceasta, iubiţi fraţi: voi deja aţi învăţat cum să-i fiţi plăcuţi lui Dumnezeu în viaţa de fiecare zi, deoarece cunoaşteţi poruncile pe care vi le-am dat din partea Domnului Isus însuşi. ; N Drept urmare, inimile voastre vor fi întărite de Dumnezeu şi curăţite de păcat şi sfinţite pentru ca voi să puteţi sta înaintea lui absolviţi de orice vină în ziua când se va întoarce Domnul nostru Isus Cristos împreună cu toţi ai săi.@:yN Şi facă Domnul ca iubirea voastră să crească şi să se reverse de la unul la altul şi apoi către toţi ceilalţi, aşa cum se manifestă şi dragostea noastră faţă de voi.Q9N Fie ca Dumnezeu Tatăl nostru însuşi să ne trimită iarăşi la voi.L8N Fiindcă zi şi noapte ne rugăm pentru voi, cerându-i lui Dumnezeu să ne îngăduie să vă mai vedem o dată, pentru a umple eventualele mici lipsuri încă existente în credinţa voastră.77gN Cum am putea vreodată să-i mulţumim îndeajuns lui Dumnezeu pentru voi şi pentru bucuria şi desfătarea ce ne-aţi prilejuit-o în rugăciunile voastre pentru noi?N6NPutem îndura orice, atâta vreme cât vă ştim pe voi tari în el.H5 NOr, acest fapt, iubiţi fraţi, ne aduce multă mângâiere în toate necazurile copleşitoare şi suferinţele prin care trecem aici, întrucât ştim că aţi rămas credincioşi Domnului.!4;NTimotei însă tocmai s-a întors şi aduce cu sine veşti minunate, potrivit cărora credinţa şi dragostea voastră sunt mai puternice ca oricând, iar voi vă amintiţi de vizita noastră cu bucurie şi doriţi să ne vedeţi, la fel de mult cât dorim şi noi să vă vedem.f3ENCum spuneam dar, nemaiputând îndura, l-am trimis pe Timotei să vadă dacă vă este tot aşa de tare credinţa. Mă temeam ca nu cumva să vă fi tras pe sfoară Satana şi toată munca noastră să fi fost în zadar.2!NChiar pe când ne aflam în mijlocul vostru, v-am prevenit dinainte că vor urma în curând suferinţe – şi aşa s-a şi întâmplat.)P1Nşi a nu vă lăsa să vă pierdeţi cu firea în toate necazurile prin care treceaţi. (Dar voi, desigur, ştiţi că aceste necazuri sunt prevăzute în planul lui Dumnezeu pentru noi, creştinii.)0KNşi să-l trimit pe Timotei, fratele şi colaboratorul nostru, slujitorul lui Dumnezeu, în vizită la voi pentru a vă întări credinţa şi a vă încuraja,g/ INCând, în cele din urmă, n-am mai putut răbda, m-am decis să rămân singur la Atena,<.sNFiindcă voi sunteţi trofeul şi bucuria noastră. -NCăci, pentru ce trăim noi oare şi ce ne dă bucurie şi nădejde? Cine constituie pentru noi răsplata şi cununa noastră, dacă nu chiar voi? Da, multă bucurie ne veţi prilejui când vom sta împreună înaintea Domnului Isus Cristos la revenirea sa.j,MNTare mult doream să venim iar eu, Pavel, am încercat de nenumărate ori, dar Satan ne-a oprit.Q+NScumpi fraţi, la scurt timp după ce ne-am despărţit de voi (deşi cu inimile niciodată n-am fost departe de voi), am încercat din răsputeri să mai venim măcar o singură dată să vă vedem.R*Nîncercând să ne împiedice să predicăm ne-evreilor, ca nu cumva să fie vreunii din ei salvaţi; şi astfel îngroaşă mulţimea păcatelor lor. Mânia lui Dumnezeu i-a ajuns în cele din urmă.F)NDupă ce şi-au ucis profeţii, ei l-au omorât chiar şi pe Domnul Isus; iar acum ne persecută cu brutalitate şi pe noi, izgonindu-ne. Ei se împotrivesc şi lui Dumnezeu şi oamenilor,2(]NIar apoi, iubiţi fraţi, aţi suferit persecuţii din partea concetăţenilor voştri, ca bisericile din Iudeea care au fost prigonite de însuşi poporul lor, evreii.B'}N Nu vom pregeta să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru faptul că, atunci când v-am predicat, voi n-aţi luat cuvintele rostite de noi drept ale noastre, ci le-aţi acceptat ca pe însuşi Cuvântul lui Dumnezeu – ceea ce, de fapt, şi erau – şi acest Cuvânt v-a transformat vieţile când l-aţi crezut.2&]N să trăiţi astfel încât să nu-i faceţi greutăţi lui Dumnezeu, ci numai bucurie, fiindcă el v-a invitat în Împărăţia sa ca să împărtăşiţi gloria lui.%-N V-am vorbit cum vorbeşte un tată copiilor săi – nu vă mai aduceţi aminte? – v-am rugat stăruitor, v-am încurajat şi chiar v-am cerut2$]N Voi înşivă sunteţi martorii noştri – şi Dumnezeu de a-semenea – că am fost curaţi, cinstiţi, cu o purtare ireproşabilă faţă de fiecare dintre voi. # N Nu vă amintiţi, iubiţi fraţi, cu câtă râvnă am lucrat printre voi? Zi şi noapte trudeam din greu şi asudam pentru pâinea cea de toate zilele, ca să nu constituim pentru nimeni o povară pe timpul cât am stat acolo să vă predicăm Evanghelia."wNV-am iubit foarte mult – atât de mult, încât nu numai mesajul lui Dumnezeu vi l-am dat, ci şi vieţile noastre.j!MNNoi însă ne-am purtat blând cu voi, ca o mamă ce-şi hrăneşte şi-şi îngrijeşte copiii.^ 5NIar în ce priveşte elogiile, n-am cerut aşa ceva nici de la voi, nici de la alţii, deşi, la drept vorbind, în calitate de apostoli ai lui Cristos negreşit ni se cuvenea oarecare onoare din partea voastră.SNNici măcar o singură dată n-am încercat să vă câştigâm prin linguşeli, cum bine ştiţi şi ştie şi Dumnezeu că nu ne-am prefăcut a fi prietenii voştri pentru a vă stoarce de bani.fENFiindcă noi vorbim în calitate de trimişi ai lui Dumnezeu, oameni în care el are încredere că vor spune adevărul; noi nu schimbăm nici o frân-tură din mesajul lui pentru a ne potrivi cu gusturile celor care-l ascultă; căci noi îl slujim numai şi numai pe Dumnezeu, cel care cercetează gându-rile cele mai adânci ale inimii noastre.+NPrin urmare, vedeţi bine că nu vă predicăm din motive false ori având în vedere scopuri mârşave: am fost absolut sinceri şi deschişi.xiNŞtiţi cât de rău fuseserăm trataţi în Filipi, tocmai înainte să venim la voi, şi câte am pătimit acolo. Totuşi Dumnezeu ne-a dat curajul să vă repetăm cu îndrăzneală acelaşi mesaj, deşi eram înconjuraţi de duşmani.\ 3NŞtiţi şi voi singuri, iubiţi fraţi, cât de rodnică a fost vizita aceea.d CN Ei mai povestesc cu cât dor aşteptaţi voi întoarcerea Fiului lui Dumnezeu din cer – Isus, cel pe care Dumnezeu l-a înviat. El este singurul nostru Salvator de mânia aprinsă a lui Dumnezeu împotriva păcatului.x kN Întrucât ei nu mai contenesc să ne spună ce primire minunată ne-aţi făcut şi cum aţi întors spatele idolilor voştri, întorcându-vă spre Dumnezeu, aşa încât acum Dumnezeu cel viu şi adevărat este singurul vostru stăpân.< sNŞi acum, Cuvântul Domnului a pornit de la voi şi s-a răspândit pretutindeni pe la alţii, mult peste hotarele Macedoniei şi Ahaiei, căci oriunde mergem dăm peste oameni care ne vorbesc despre puternica voastră credinţă în Dumnezeu. Aşa că, nu mai e nevoie să le vorbim noi înşine despre ea.n WNLa fel, voi înşivă aţi devenit o pildă pentru toţi ceilalţi creştini din Macedonia şi Ahaia.= uNŞi astfel, aţi urmat pilda noastră şi a Domnului, căci aţi primit mesajele noastre cu bucurie de la Duhul Sfânt, în ciuda încercărilor şi necazurilor la care v-au supus.4 cNCăci Evanghelia pe care v-am adus-o nu a fost pentru voi o simplă înşiruire de vorbe goale, fără noimă; nu, nicidecum, fiindcă aţi ascultat-o cu viu interes. Cele spuse de noi au lăsat asupra voastră o puternică înrâurire, fiindcă Duhul Sfânt v-a dat asigurarea deplină că tot ce am spus e adevărat. Apoi mai ştiţi că înseşi vieţile noastre au fost o dovadă în plus despre adevărul mesajului nostru.U %NNoi ştim că Dumnezeu v-a ales, fraţi scumpi şi mult iubiţi de Dumnezeu.z oNNiciodată nu uităm eforturile voastre în dragoste, ori de câte ori stăm de vorbă cu Dumnezeul şi Tatăl nostru despre voi, despre puternica voastră credinţă şi fermitatea cu care anticipaţi revenirea Domnului nostru Isus Cristos.` ;NÎi mulţumim întotdeauna lui Dumnezeu pentru voi şi ne rugăm pentru voi mereu. NDe la Pavel, Sila şi Timotei. Către Biserica tesalonicenilor, care sunt în Dumnezeu Tatăl şi Domnul Isus Cristos: Har şi pace!'GDIată propriul meu salut, scris chiar de mâna mea: Aduceţi-vă aminte de mine care zac în închisoare. Binecuvântările lui Dumnezeu să vă înconjoare!_7DApoi spuneţi-i lui Arhip: „Ai grijă să împlineşti tot ce ţi-a spus Domnul.”$ADApropo, v-aş ruga ca după ce citiţi această scrisoare, s-o daţi mai departe bisericii din Laodicea. Citiţi şi scrisoarea pe care le-am scris-o lor. DVă rog să transmiteţi salutările mele fraţilor creştini din Laodicea, şi lui Nymfa, precum şi celor care se adună în casa sa.K DDoctorul Luca vă transmite şi el dragostea sa, la fel şi Dima. D Vă pot asigura că şi-a dat toată osteneala pentru voi cu rugăciunile sale, precum şi pentru creştinii din Laodicea şi Hierapolis." =D Epafras, care e din oraşul vostru, rob al lui Cristos Isus, vă transmite dragostea sa. El se roagă mereu pentru voi din toată inima, cerându-i lui Dumnezeu să vă întărească şi să vă desăvârşească, şi să vă ajute să-i cunoaşteţi voia în tot ceea ce faceţi.) KD Isus Iust vă transmite şi el multă dragoste. Aceştia sunt singurii creştini evrei care lucrează cu mine aici – o, şi câtă mângâiere mi-au adus ei! D Aristarh, care se află alături de mine ca deţinut, vă transmite şi el dragostea sa, ca, de altfel, şi Marcu – o rudă de-a lui Barnaba. Şi, cum spuneam şi altădată, acordaţi-i lui Marcu o primire călduroasă, din inimă, dacă trece pe la voi.#?D Îl trimit, de asemenea, pe Onisim, un frate credincios şi mult iubit, unul dintr-ai voştri. El şi cu Tihic vă vor pune la curent cu ultimele ştiri.DL-am trimis în această călătorie specială să vadă ce mai faceţi – şi să vă mângâie şi să vă încurajeze.â!DTihic, mult-iubitul nostru frate, vă va spune cum o mai duc. El munceşte cu hărnicie şi-l slujeşte pe Domnul împreună cu mine.%CDFelul vostru de a vorbi să fie întotdeauna plăcut şi, în acelaşi timp, bine chibzuit, fiindcă atunci veţi avea un răspuns potrivit pentru fiecare.)DProfitaţi la maximum de ocaziile pe care le aveţi de a vesti altora Evanghelia. Fiţi înţelepţi în toate legăturile voastre cu ei.#?DRugaţi-vă să fiu destul de îndrăzneţ spre a o comunica cu simţul răspunderii, făcând-o cât mai desluşită, cum, desigur, se şi cade să fac.)KDNu uitaţi să vă rugaţi şi pentru noi, ca Dumnezeu să ne dea ocazii numeroase de a predica Evanghelia lui Cristos pentru care sunt eu aici la închisoare.EDSă nu obosiţi rugându-vă, ci să perseveraţi în rugăciune; fiţi atenţi să recepţionaţi răspunsurile lui Dumnezeu şi nu uitaţi să-i mulţumiţi când acestea au sosit.S !DVoi, stăpânilor de sclavi, trebuie să fiţi drepţi şi nepărtinitori cu toţi sclavii voştri. Amintiţi-vă întotdeauna că şi voi aveţi un Stăpân în cer, care vă supraveghează atent.E~DDar dacă nu vă daţi toată silinţa pentru el, atunci el vă va plăti într-un fel care n-are să vă convină – căci el nu părtineşte pe nimeni şi nu ia în seamă aparenţele.8}iDaducându-vă aminte că Domnul Cristos este acela care vă va plăti, dându-vă întreaga parte ce vi se cuvine din toată avuţia sa. Pentru el lucraţi voi în realitate.|DLucraţi cu râvnă şi voioşie la orice treabă, întocmai ca şi cum aţi munci pentru Domnul, nu doar pentru stăpânii voştri,*{MDVoi sclavilor trebuie să vă supuneţi tot timpul stăpânilor voştri pământeşti. Încercând să-i mulţumiţi nu numai atunci când vă supraveghează, ci în orice clipă; ascultaţi-i de bună voie, din dragostea voastră pentru Domnul şi din dorinţa de a-i face plăcere.zzmDTaţilor, nu vă certaţi copiii aşa de tare încât aceştia să se descurajeze şi să-şi piardă nădejdea.yyDVoi, copii, trebuie să ascultaţi întotdeauna pe tatăl şi pe mama voastră, căci asta îi face plăcere Domnului.xDIar voi, soţilor, trebuie să fiţi buni cu soţiile voastre şi să le iubiţi, nu să vă purtaţi aspru sau cu ciudă faţă de ele.lwQDVoi, soţiilor, supuneţi-vă soţilor voştri, căci aceasta a rânduit Dumnezeu pentru voi.?vwDŞi tot ce faceţi sau spuneţi să-l reprezinte pt Domnul Isus, ca împreună cu el să vă înfăţişaţi în prezenţa lui Dumnezeu Tatăl pentru a-i aduce mulţumirile voastre.8uiDAduceţi-vă aminte ce v-a învăţat Cristos şi lăsaţi cuvintele lui să vă îmbogăţească vieţile şi să vă facă înţelepţi; transmiteţi-le între voi ca învăţătură şi cântaţi-le în psalmi şi cântece bisericeşti, intonând Domnului melodii din inimi pline de recunoştinţă.ltQDPacea inimii, care vine de la Cristos, să fie pururea prezentă în inimile şi vieţile voastre, pentru că aceasta e responsa bilitatea şi privilegiul vostru ca mădu lare ale trupului său. Şi fiţi mereu recunoscători. s9DMai presus de toate, dragostea să vă călăuzească viaţa, fiindcă atunci întreaga biserică va rămâne unită, într-o armonie desăvârşită.+rOD Fiţi blânzi şi gata de a ierta; nu ţineţi ură niciodată. Aduceţi-vă aminte că Domnul v-a iertat; prin urmare, şi voi trebuie să-i iertaţi pe alţii.dqAD Întrucât aţi fost aleşi de Dumnezeu care v-a dat acest fel de viaţă nouă şi datorită profundei sale iubiri şi griji pentru voi, se cade ca voi să daţi dovadă practică de milă, tandreţe şi bunătate faţă de alţii. Nu vă căzniţi să produceţi impresie bună asupra lor, ci fiţi gata să suferiţi în linişte şi răbdare.p#D În traiul acesta nou nu mai contează naţionalitatea, rasa, educaţia ori poziţia socială a cuiva; asemenea lucruri nu au nici o importanţă. Ceea ce contează însă este dacă cineva îl are sau nu pe Cristos, iar el este în egală măsură accesibil tuturor.\o1D Voi trăiţi o viaţă nouă care neîncetat se deprinde tot mai mult cu ceea ce e bine şi se străduieşte încontinuu să-i semene cât mai fidel lui Cristos, cel care a creat această viaţă nouă în voi.5ncD Să nu vă mai spuneţi unii altora minciuni; vechea voastră viaţă, cu toată răutatea ei, era plină de astfel de lucruri; acum ea e moartă şi aparţine trecutului.m/Ddar acum a sosit timpul să lepădaţi şi să aruncaţi toate veşmintele acestea stricate ale mâniei, urii, blestemelor şi limbajului murdar.hlIDŞi voi le săvârşeaţi în mod curent când viaţa voastră făcea parte din lumea aceasta;jkMDMânia îngrozitoare a lui Dumnezeu planează asupra tuturor acelora care comit astfel de fapte.DjDAtunci, adio lucrurilor păcătoase ale acestui pământ; omorâţi-vă dorinţele rele care se cuibăresc în voi; nu mai aveţi nimic de a face cu păcatele sexuale, cu necurăţia, cu poftele şi dorinţele ruşinoase; nu vă închinaţi lucrurilor bune ale acestei vieţi, căci asta constituie idolatrie.#i?DŞi când Cristos, care este adevărata noastră viaţă, se va întoarce, veţi străluci plini de el şi veţi împărtăşi cu el toate gloriile sale.h5DAr trebui să aveţi tot atâta dorinţă pentru lumea asta cât are şi un om mort. Viaţa voastră reală este în cer cu Cristos şi cu Dumnezeu.gDCerul să domine gândurile voastre; să nu vă pierdeţi timpul mgrijorându-vă cu privire la lucrurile de aici de jos.f DÎntrucât voi aţi revenit la viaţă, ca să mă exprim aşa, atunci când a înviat Cristos din morţi, aţintiţi-vă acum privirile asupra îmbelşugatelor comori şi bucurii ale cerului, unde el stă la dreapta lui Dumnezeu la loc de cinste şi putere.(eIDOr fi părând aceste reguli bune, căci ele şi altele de felul lor necesită un grad înalt de devotament şi umilesc trupul prin asprimea lor, dar n-au absolut nici un efect când e vorba de a învinge gândurile şi dorinţele rele ale cuiva. Dimpotrivă, ele îl fac pe om trufaş.dDRegulile acestea nu sunt nimic altceva decât simple învăţături omeneşti, întrucât hrana a fost făcută pentru a fi consumată.Wc'Daceea de a nu mânca, de a nu gusta, de a nu atinge unele feluri de mâncare?Vb%DÎntrucât voi aţi murit, ca să spunem aşa, împreună cu Cristos, şi prin asta aţi fost eliberaţi de a mai urma ideile lumii privitoare la posibilitatea mântuirii – respectiv facerea de bine şi respectarea anumitor norme – cum de mai continuaţi să le urmaţi totuşi – fiind încă legaţi de reguli cum ar fi:\a1DDar ei nu sunt legaţi de Cristos, Capul, cu care noi, trupul său, suntem uniţi; căci pe noi ne leagă laolaltă puternice legături şi nu ne dezvoltăm decât dacă ne alimentăm şi ne tragem seva din el.t`aDNimeni să nu vă declare pierduţi fiindcă refuzaţi să vă închinaţi la îngeri. Unii zic c-au văzut o vedenie şi de aceea ştiu că trebuie să vă închinaţi lor. Oamenii aceştia mândri au o imaginaţie tare bogată.C_DCăci acestea nu au fost de-cât nişte norme temporare, care au luat sfârşit odată cu venirea lui Cristos. Erau doar nişte umbre palide ale realităţii care este Cristos însuşi.R^DAşadar, nu mai permiteţi nimănui să vă critice pentru ceea ce mâncaţi sau beţi, ori pentru că nu ţineţi sărbătorile şi praznicele evreieşti, sau ritualurile cu lună nouă ori Sabatele.R]Dîn acest fel Dumnezeu i-a răpit Satanei puterea de a vă mai târî în păcat, şi a desfăşurat larg în văzul întregii lumi triumful lui Cristos de la cruce, unde vi s-au luat toate păcatele.U\#Dşi a şters învinuirile dovedite împotriva voastră, lista tuturor poruncilor sale pe care nu le respectaserăţi. El a luat această listă de păcate şi a distrus-o, ţintuind-o pe crucea lui Isus.C[D Voi eraţi morţi în păcate şi dorinţele voastre păcătoase nu fuseseră încă îndepărtate. Apoi el v-a făcut parte din însăşi viaţa lui Cristos, căci v-a iertat păcatele%ZCD Căci în botez vedeţi cum a murit şi a fost îngropată cu el vechea voastră natură păcătoasă; şi apoi aţi ieşit din moarte împreună cu el la o viaţă nouă, dat fiind că v-aţi încrezut în Cuvântul Atotputernicului Dumnezeu, care l-a înviat pe Cristos din morţi.AY{D Când aţi venit la Cristos, el v-a eliberat de dorinţele voastre rele, nu printr-o operaţie trupească de circumcizie, ci printr-una spirituală, adică botezul sufletelor voastre.MXD aşadar, voi aveţi totul când îl aveţi pe Cristos, şi sunteţi plini de Dumnezeu prin unirea voastră cu Cristos. El este domnitorul domnitorilor, având autoritate peste orice altă putere.QWD Căci în Cristos găsim perfecţiunea lui Dumnezeu într-un trup uman;OVDNu permit altora să vă strice credinţa şi bucuria cu folozofiile lor şi cu răspunsurile lor greşite, superficiale, clădite pe gânduri şi idei omeneşti, în locul celor venite de la Isus.CUDLăsaţi ca rădăcinile voastre să se înfigă tot mai adânc în el şi să-şi extragă de acolo hrana necesară creşterii. Aveţi grijă să creşteţi în Domnul şi să deveniţi puternici şi viguroşi în adevăr. Din vieţile voastre să se reverse bucuria şi recunoştinţa pentru tot ce a făcut el.>TuDŞi acum, exact aşa cum v-aţi pus încrederea în Cristos să vă mântuiască, încredeţi-vă în el şi pentru problemele fiecărei zile; trăiţi într-o unire vitală cu el.YS+DFiindcă, deşi sunt departe de voi, cu inima sunt în mijlocul vostru, şi inima mea e fericită deoarece lucrurile merg atât de bine la voi, e fericită din cauza puternicii voastre credinţe în Cristos.dRADSpun aceasta întrucât mi-e teamă ca nu cumva să vă amăgească cineva eu vorbe dulci.pQYDîn el se află ascunse toate comorile măreţe şi neexplorate ale înţelepciunii şi cunoştinţei.dPADIată ce am cerut de la Dumnezeu pentru voi: să fiţi îmbărbătaţi şi sudaţi între voi prin puternice legături de dragoste şi să dobândiţi experienţa bogată a cunoaşterii lui Cristos cu o certitudine reală şi o înţelegere desluşită. Deoarece planul secret al lui Dumnezeu, azi în sfârşit dezvăluit, este însuşi Cristos.MO DDe-aţi şti cât m-am luptat în rugăciune pentru voi şi pentru biserica din Laodicea, precum şi pentru mulţi alţi prieteni care nu au avut niciodată ocazia să mă cunoască personal.~N wDAceasta e misiunea mea şi eu mi-o pot îndeplini doar fiindcă energia sublimă a lui Cristos acţionează în mine.M 5DAşa că oriunde mergem, le vorbim despre Cristos tuturor celor care sunt dispuşi să asculte, prevenindu-i şi învăţându-i cum ştim mai bine. Vrem să putem înfăţişa pe fiecare lui Dumnezeu ca desăvârşit, pe baza a ceea ce a făcut Cristos pentru fiecare din ei.AL }Diar bogăţiile şi gloria acestui plan vă sunt destinate şi vouă, ne-evreilor. Şi iată care este secretul: Cristos în inimile voastre este singura voastră speranţă de glorie.9K mDEl a păstrat acest secret secole şi generaţii de-a rândul, dar acum, în cele din urmă i-a făcut plăcere să-l dezvăluie acelora care îl iubesc şi trăiesc pentru el,oJ YDDumnezeu m-a trimis să ajut biserica sa şi să împărtăşesc planul lui secret vouă, ne-evreilor.0I [DParte din munca mea însă este să sufăr pentru voi; dar mă bucur, întru-cât contribui la împlinirea suferinţelor lui Cristos pentru trupul său, biserica.VH 'DSingura condiţie pe care trebuie s-o îndepliniţi este să credeţi întru totul adevărul, rămânând ferm şi statornic ataşaţi lui, tari în Domnul, pe deplin convinşi de Evanghelia potrivit căreia Isus a murit pentru voi, neclintiţi în încrederea voastră că el v-a mântuit. Aceasta e Vestea minunată care v-a fost dată fiecăruia din voi în parte şi se împrăştie acum pe tot pământul. Iar eu, Pavel, am bucuria de a o transmite altora.G %DLucrul acesta l-a îndeplinit prin moartea trupului său uman pe cruce, iar acum, drept urmare, Cristos v-a adus în însăşi prezenţa lui Dumnezeu, unde staţi azi, înaintea sa, fără nici o acuzaţie la activul vostru – nimic pentru care să vă poată dojeni.F 5DAici sunteţi cuprinşi şi voi, cei odinioară total despărţiţi de Dumnezeu. Cândva voi îi eraţi duşmani şi-l uraţi, fiind separaţi de el prin gândurile şi acţiunile voastre rele; acum însă el v-a adus înapoi, de data aceasta în calitate de prieteni ai săi.E DTocmai prin ceea ce a înfăptuit Fiul său, a croit Dumnezeu o cale prin care să poată veni la el toţi – atât cei din cer, cât şi cei de pe pământ – fiindcă moartea lui Cristos pe cruce a adus tuturor pace cu Dumnezeu prin sângele său.OD DCăci Dumnezeu a dorit ca tot ce este el să locuiască în Fiul său.VC 'DEl este capul trupului, alcătuit din poporul său – respectiv, biserica – pe care el a iniţiat-o; mai este şi conducătorul tuturor acelora care se scoală din morţi, fiind astfel primul în toate:}B uDEl este dinainte de orice început, înainte de orice alt lucru şi toate sunt susţinute la un loc prin puterea sa. A Dprin Cristos există tot ce se află în cer şi pe pământ, lucrurile văzute de noi, precum şi cele nevăzute; lumea spiritelor cu regii şi regatele sale, dregătorii şi autorităţile sale: prin Cristos au fost făcute toate spre folosul şi slava sa. b~}}|{zy=xwvMulutsrrqRppEnnmmlk-jj6ii hgtfee>h=<;%:9987655C4a322O100/9.|-,,+O*)('&&m%%M$#{"!!* Ql2L#s H Z j 5K7zR:bT #l Şi acum el ne-a elucidat toate aceste lucruri, prin venirea Salvatorului nostru Isus Cristos, care a frânt puterea morţii şi ne-a arătat calea spre viaţa eternă, care înseamnă încredere în el. #l El este acela care ne-a salvat şi ne-a ales pentru misiunea lui sfântă, nu pentru c-am fi meritat noi aceasta, ci fiindcă aşa a fost planul său, cu mult înainte de întemeierea lumii – ca el să-şi arate dragostea şi bunătatea faţă de noi, prin Cristos.$ ClSă nu-ţi fie frică sau ruşine să vorbeşti altora despre Domnul nostru şi să nu-ţi fie ruşine de mine pentru că mă aflu aici în închisoare, din pricina lui Cristos Fii gata să suferi împreună cu mine pentru Domnul, fiindcă el îţi va da tărie în suferinţă.9 mlCăci Duhul Sfânt, care este darul lui Dumnezeu, nu doreşte ca tu să te temi de oameni, ci să fii înţelept şi puternic, să-i iubeşti şi să-ţi placă să stai cu ei.D lAşa stând lucrurile, doresc să-ţi aduc aminte să aprinzi din nou flacăra tăriei şi a îndrăznelii pe care ai primit-o când mi-am pus mâinile peste tine şi te-am binecuvântat.& GlCunosc încrederea ta neprefăcută în Domnul, tot aşa au fost mama ta Eunice şi bunica ta Lois; şi sunt ferm convins că şi credinţa ta este ca a lor.  7lO, ce dor îmi e să te văd iarăşi la faţă. Ce fericit aş fi, căci îmi amintesc bine lacrimile pe care le-ai vărsat când ne-am despărţit.l  SlDe-ai şti cât de mult îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru tine, Timotei. În fiecare zi mă rog pentru tine şi, de multe ori, în timpul lungilor nopţi, îl rog pe Dumnezeul meu din inimă să te binecuvânteze din belşug. El este Dumnezeul părinţilor mei şi Dumnezeul meu, şi singurul meu ţel în viaţă este acela de a-i face lui pe plac.w  ilCătre: Timotei, fiul meu drag. Har, îndurare şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi Cristos Isus, Domnul nostru.  lDe la: Pavel, apostol al lui Isus Cristos, prin voia lui, după promisiunea vieţii care este în Isus Cristos, Domnul nostru." =bUnii din ei au scăpat din vedere exact lucrul cel mai important din viaţă – ei nu-l cunosc pe Dumnezeu. Îndurarea lui Dumnezeu să fie peste tine!/bO, Timotei, să nu uiţi să împlineşti toate lucrurile acestea pe care ţi le-a încredinţat Dumnezeu. Evită cu tot dinadinsul orice fel de discuţii contradictorii cu aceia care se fălesc cu „cunoştinţele” lor şi, tocmai prin asta, dovedesc că nu le au.MbProcedând astfel, îşi vor strânge o comoară adevărată în ceruri – unica investiţie sigură pentru eternitate! Şi-apoi vor trăi şi aici jos pe pământ o viaţă creştină rodnică.jMbSpune-le să folosească banii de care dispun pentru a face bine. Ei să fie bogaţi în fapte bune şi să dea cu bucurie tuturor celor care duc lipsă, fiind mereu gata să împartă cu alţii tot ce le-a dăruit Dumnezeu.7gbSpune-le celor bogaţi să nu se îngâmfe şi să nu-şi pună încrederea în banii lor, care vor pieri în curând, ci mândria şi încrederea lor să stea în Dumnezeul cel viu care întotdeauna ne dă la toţi cu mână largă toate lucrurile de care avem trebuinţă, ca să ne bucurăm de ele.A{bsingurul care nu poate muri niciodată, cel care locuieşte într-o lumină atât de înfricoşătoare încât nici o fiinţă umană nu se poate apropia de el. Nici un om simplu nu l-a văzut vreodată, şi nici nu-l va vedea. Ale lui să fie onoarea, puterea veşnică şi stăpânirea în veci de veci. Amin.'GbCăci la vremea potrivită Cristos va fi descoperit din cer de către binecuvântatul şi singurul Dumnezeu Atotputernic, Regele regilor şi Domnul domnilor,,Qbsă împlineşti tot ce ţi-a spus el să faci, pentru ca nimeni să nu-ţi poată găsi vreo vină, de acum şi până la revenirea Domnului nostru Isus Cristos./Wb Îţi poruncesc înaintea lui Dumnezeu, care dă viaţă tuturor, şi înaintea lui Cristos Isus care a depus o mărturie neînfricată în faţa lui Pilat din Pont,Lb Luptă înainte pentru Dumnezeu! Ţine-te strâns de viaţa eternă pe care ţi-a dăruit-o Dumnezeu şi pe care ai mărturisit-o cu o mărturie atât de răsunătoare, în faţa multor martori.5b Dar, tu, Timotei… o, tu eşti omul lui Dumnezeu. Fugi de toate relele acestea, punându-ţi, în schimb, toate eforturile în slujba binelui şi a dreptăţii, învăţând cum să te încrezi în el şi să-i iubeşti pe alţii, cum să fii plin de răbdare şi gingăşie.W~'b Căci iubirea banului este primul pas către toate formele de păcat. Ba, unii l-au părăsit până şi pe Dumnezeu din dragostea lor pentru bani şi, ca urmare, s-au străpuns cu o sumedenie de necazuri.&}Eb Dar, oamenii care n-au alt gând decât să se îmbogăţească mai repede încep să se dedea la tot felul de fapte reprobabile doar pentru a aduna mai mulţi bani, fapte care le dăunează şi le întunecă minţile de răutate şi, în cele din urmă, îi duc de-a dreptul în iad.||qbPrin urmare, ar trebui să fim pe deplin mulţumiţi fără bani, dacă avem hrana şi îmbrăcămintea necesară.{bLa urma urmelor, noi nu am adus cu noi nimic când am venit pe lume şi nici nu putem lua de aici vreun bănuţ când murim.Yz+bVrei să fii bogat? Păi, ai şi devenit deja dacă eşti fericit şi bun.Iy bPolemiştii aceştia – ale căror minţi sunt învăluite în păcat – nu ştiu să spună adevărul; pentru ei Evanghelia nu e decât un mijloc de câştig. Fereşte-te cât poţi de ei.ixKbOricine vine cu altă învăţătură decât aceasta e un încrezut şi un prost. Astfel de oameni se tocmesc asupra înţelesului cuvintelor lui Cristos şi stârnesc polemici aprinse, care sfârşesc în gelozie şi supărări, ce nu duc decât la învinuiri reciproce şi tot felul de suspiciuni urâte şi de ocară aruncate în obrazul celuilalt./wWbN-au decât să le respingă unii, dar ele rămân învăţaturile bune şi sănătoase ale Domnului Isus Cristos şi constituie temelia unei vieţi evlavioase.wvgbDacă proprietarul de sclavi este creştin, faptul nu poate constitui o scuză pentru ca sclavii să trândăvească; dimpotrivă, ar trebui să lucreze cu şi mai multă tragere de inimă, ştiind că osteneala lor îi este de ajutor unui frate de-al lor în credinţă. Învaţă pe oameni aceste adevăruri, Timotei, şi îndeamnă-i pe toţi să asculte de ele.9u mbSclavii creştini au obligaţia să muncească sârguincios pentru stăpânii lor şi să-i respecte; să nu se zică niciodată că oamenii lui Cristos nu sunt buni de nimic când e vorba de muncă. Nu îngădui ca numele lui Dumnezeu ori învăţătura lui să ajungă de râs din pricina aceasta.wtgbTot aşa şi faptele bune se văd uşor, şi chiar dacă nu s-ar vedea, multă vreme nu vor rămâne ascunse.-sSbPăcatele unora sar în ochi, ieşind în evidenţă cu mult înainte ca să se plângă cineva de ei, pe când păcatele altora sunt descoperite mult mai târziu.Jr b(Apropo, asta nu înseamnă că trebuie să renunţi complet la vin. Ar trebui să serveşti uneori câte puţin vin ca medicament pentru stomacul tău, fiindcă eşti destul de bolnăvicios.)`q9bNiciodată să nu te pripeşti când îţi pui mâinile peste cineva; altfel s-ar putea să-i treci cu vederea păcatele şi va apărea că tu le aprobi. Şi ia seama ca tu însuţi să te fereşti de orice păcat.cp?bÎţi poruncesc solemn, în prezenţa lui Dumnezeu, a Domnului Isus Cristos şi a sfinţilor îngeri, să faci acest lucru chiar dacă acest fruntaş îţi este prieten apropiat. Cu toţi trebuie să te porţi la fel. obDacă într-adevăr a păcătuit, atunci să fie mustrat în faţa întregii biserici pentru ca nimeni să n-o ia pe urmele sale.n/bNu-ţi pleca urechea la învinuirile aduse împotriva unuia din fruntaşii bisericii, decât dacă există doi sau trei martori care să-l acuze.emCbCăci aşa spun Scripturile: „Să nu legi niciodată gura boului când ieşi la seceratul griului – lasă-l să mănânce în voie din mers.” Şi în alt loc: „Cine munceşte este vrednic de plata lui.”ElbPresbiterii care-şi fac treaba cum se cuvine trebuie plătiţi bine şi apreciaţi în mod deosebit, mai ales cei care depun o muncă grea ca predicatori, cit şi ca învăţători.EkbDă-mi voie să-ţi mai amintesc o dată, că rudele văduvei sunt acelea care trebuie să-i poarte de grijă şi că nu trebuie să lase acest lucru în sarcina bisericii, fiindcă numai astfel biserica îşi va putea întrebuinţa banii ajutând văduvele care n-au absolut pe nimeni şi nici la cine să apeleze.jbCăci tare mi-e teamă că unele din ele s-au şi îndepărtat deja de biserică şi au fost duse în rătăcire de Satana.i bDe aceea, consider că e mai bine ca văduvele tinere să se recăsătorească şi să aibă copii, având grijă de casa lor.hb În plus, s-ar putea să fie leneşe şi să umble tot timpul cu bârfe din casă în casă, băgându-şi nasul în treburile altora.^g5b Or, atunci se vor face vinovate, fiindcă şi-au călcat promisiunea de la început.\f1b Nu e bine însă ca văduvele mai tinere să devină membre ale acestui grup special, deoarece s-ar putea ca după un anumit timp să-şi nesocotească jurământul faţă de Domnul şi să se mărite iarăşi.>eub Ea trebuie să se bucure de stima tuturor, ca urmare a faptelor bune pe care le-a săvârşit. Şi-a crescut ea copiii cum trebuie? A fost bună cu străinii, precum şi cu creştinii? A spălat picioarele sfinţilor? I-a ajutat pe cei bolnavi şi năpăstuiţi? Este gata oricând să dea dovadă de omenie?Kdb Văduva care doreşte să fie trecută pe lista oficială a văduvelor din cadrul bisericii trebuie sa aibă cel puţin şaizeci de ani şi să nu fi fost căsătorită decât o singură dată.cbDar oricine refuză să asigure cele necesare rudelor sale atunci când acestea au nevoie de ajutor, îndeosebi celor care locuiesc împreună cu familia lui, şi-a pierdut dreptul de a se mai numi creştin. Un astfel de om e mai rău decât păgânii.b}bAcestea trebuie să constituie norma bisericii tale, pentru ca toţi creştinii să ştie şi să aplice ceea ce e bine.Cabdar dacă tot timpul nu fac altceva decât să umble cu bârfe şi să alerge ahtiate după plăceri, prăpădindu-şi astfel sufletele, biserica nu mai este obligată să vadă de ele.6`ebBiserica trebuie să aibe grijă şi de văduvele sărace care n-au pe nimeni pe lume, dacă acestea apelează la ajutorul lui Dumnezeu şi petrec mult timp în rugăciune;_bDar dacă au copii sau nepoţi, aceştia sunt cei care trebuie să-şi ia răspunderea de a le ajuta, întrucât omenia trebuie să înceapă de acasă, prin întreţinerea părinţilor nevoiaşi. Tare mult îi place lui Dumnezeu o astfel de faptă.!^;bBiserica are datoria să poarte de grijă, cu toată dragostea, femeilor ai căror soţi au murit, dacă acestea nu mai au pe nimeni care să le ajute.9]kbPe femeile mai înaintate în vârstă să le tratezi ca pe nişte mame, iar cu fetele să te porţi ca şi când ţi-ar fi surori, având numai gânduri curate faţă de ele.`\ ;bSă nu vorbeşti niciodată tăios cu un om mai în vârstă, ci să discuţi respectuos, ca şi cum ţi-ar fi tată. Celor mai tineri să le vorbeşti întocmai cum te-ai adresa unor fraţi pe care-i iubeşti.9[kbVeghează atent la tot ce faci cu fapta sau cu gândul. Rămâi fidel faţă de ceea ce e drept şi Dumnezeu te va binecuvânta şi te va folosi ca să-i ajuţi şi pe alţii.CZbPune în practică aceste aptitudini; avântă-te cu toată râvna în sarcinile ce-ţi stau înainte, încât toţi să observe îmbunătăţirea şi progresele pe care le-ai realizat.*YMbAi grijă să foloseşti darurile şi înzestrarea pe care ţi le-a dat Dumnezeu prin profeţii săi când şi-au pus presbiterii bisericii mâinile peste tine.X-b Până ce voi ajunge eu, citeşte în public şi explică bisericii Scriptura; predică Cuvântul lui Dumnezeu şi învaţă-i pe oameni din el. Wb Nu-i da voie nimănui să te subaprecieze doar fiindcă eşti tânăr. Fii pentru toţi un ideal şi lasă ca ei să urmeze modul tău de a învăţa şi de a trăi; fii pentru ei un model prin dragostea ta, prin credinţa ta şi prin gândurile tale curate.aV;b Predică aceste învăţături şi fă tot posibilul ca toţi să le înveţe temeinic.^U5b Noi muncim din greu şi suferim mult pentru ca oamenii să-l creadă, căci speranţa noastră stă în Dumnezeul cel viu care a murit pentru toţi, şi îndeosebi pentru aceia – care au acceptat mântuirea sa.>Twb Acesta e adevărul şi toţi ar trebui să-l accepte.iSKbExerciţiile fizice sunt bune – nimic de zis – dar exerciţiile spirituale sunt cu mult mai importante şi constituie un tonic pentru toate acţiunile tale. Aşadar, exersează-te din punct de vedere spiritual şi antrenează-te în a deveni un creştin mai bun, fiindcă asta te va ajuta nu numai acum în viaţa de aici, ci şi în cea viitoare.FRbNu-ţi pierde timpul cu polemici aprinse pentru nişte idei stupide, mituri şi legende absurde. Cheltuieşte-ţi timpul şi energia cu fapte care să te menţină sănătos duhovniceşte.VQ%bDacă vei explica aceste lucruri şi celorlalţi, îţi vei face datoria de păstor vrednic, care se hrăneşte cu credinţă şi cu învăţătura adevărată de felul aceleia pe care ai urmat-o tu.{Pobşi îi cerem binecuvântarea, fiindcă acel lucru devine bun datorită Cuvântului lui Dumnezeu şi rugăciunii.nOUbCăci tot ce a făcut Dumnezeu este bun şi poate fi consumat de noi cu bucurie, dacă îi mulţumimNbEi vor veni şi vor afirma că e greşit să te căsătoreşti şi să consumi carne, cu toate că Dumnezeu a dăruit aceste lucruri unor creştini care nu duc lipsă de învăţătură sănătoasă, pentru a se bucura de ele şi a-i fi recunoscători.MbAceşti învăţători vor minţi cu atâta seninătate şi o vor face atât de des, încât nici măcar nu-i va mai mustra conştiinţa.fL GbDuhul Sfânt însă ne spune lămurit că, în vremurile de pe urmă, unii din biserică se vor îndepărta de Cristos şi vor deveni adepţi înverşunaţi ai unor învăţători cu idei de inspiraţie diavolească.KybEste foarte adevărat că a trăi o viaţă evlavioasă nu e lucru uşor. Dar răspunsul se află în Cristos, cel care a venit pe pământ ca om, s-a dovedit a fi curat şi nepătat în duhul său, a fost slujit de către îngeri, a fost predicat printre naţiuni, a fost acceptat de oamenii de pretutindeni şi apoi a fost primit iarăşi acolo sus în slava sa cerească.QJbaşa încât, dacă nu voi putea veni imediat, tu să ştii ce fel de oameni să alegi în funcţiile de conducere pentru biserica Dumnezeului celui viu, temelia şi stâlpul puternic al adevărului.WI'bÎţi scriu acum aceste lucruri, deşi sper să fiu curând alături de tine,RHb Cei care dau rezultate bune ca diaconi vor fi răsplătiţi atât prin respectul arătat de ceilalţi, cât şi prin faptul că îşi vor dezvolta propria lor încredere şi îndrăzneală în Domnul.dGAb Diaconii să n-aibă decât o singură nevastă şi o familie fericită şi ascultătoare.sF_b Soţiile lor trebuie să fie cumpătate, nu beţive ori bârfitoare, ci credincioase în tot ceea ce fac.tEab Înainte de a fi rugaţi să devină diaconi, ar trebui să li se încredinţeze alte slujbe în biserică pentru a li se pune la încercare caracterul şi destoinicia iar dacă le îndeplinesc cu succes, atunci pot fi aleşi diaconi.D{b Ei trebuie să fie discipoli adevăraţi, din toată inima, ai lui Cristos, care este izvorul tainic al credinţei lor.IC bDiaconii trebuie să fie, şi ei, acelaşi fel de oameni, de treabă şi statornici precum sunt şi pastorii. Nu trebuie să bea vin peste măsură şi nu trebuie să fie lacomi de bani.yBkbDe asemenea, trebuie ca oamenii din afara bisericii – aceia care nu sunt creştini – să-l vorbească de bine, încât Satan să nu-l poată prinde în cursă cu multe învinuiri şi să-i răpească libertatea de a-şi păstori turma.A7bPresbiterul sau păstorul nu trebuie să fie un creştin de curând convertit, fiindcă s-ar putea întâmpla să devină mândru pentru că a fost ales atât de repede, or, mândria vine înaintea căderii. (O pildă, în acest sens, o constituie prăbuşirea Satanei).@}bFiindcă dacă un om nu poate face mica lui familie să se poarte cum trebuie, cum poate fi de folos bisericii întregi?g?GbTrebuie să aibă o familie bine-crescută, cu copii care ascultă imediat şi fără murmur.s>_bNu trebuie să fie băutor sau certăreţ, ci blând şi delicat, nefiind dintre aceia care iubesc banul.Q=bCăci presbiterul, sau supraveghetorul, trebuie să fie un om cumsecade, a cărui viaţă să nu poată fi vorbită de rău. Nu-i este permis să aibă decât o singură soţie şi trebuie să fie harnic şi cumpătat, plin de fapte bune. Trebuie să fie bucuros de oaspeţi şi se cere să fie un bun învăţător al Bibliei.l< SbAdevărat se zice că dacă un om doreşte să fie presbiter este animat de o dorinţă bună. ;bTotuşi ea va fi mântuită prin naşterea de fii, dacă stăruieşte cu smerenie în credinţă, în dragoste şi în sfinţenie.T:!bŞi nu Adam a fost amăgit de Satana, ci Eva, iar urmarea a fost păcatul.m9Sb De ce? Pentru că Dumnezeu l-a făcut mai întâi pe Adam, şi numai după aceea a făcut-o pe Eva.8#b Eu nu permit unei femei să înveţe pe bărbat sau să aibe autoritate asupra lui – ea trebuie să tacă la întrunirile bisericii tale.S7b Femeile se cuvine să asculte şi să înveţe în linişte şi smerenie.J6 b Femeile creştine trebuie să reţină atenţia prin bunătatea şi cuviinţa lor, şi nicidecum prin coafura sau bijuteriile pe care le poartă ori prin cine ştie ce haine ieşite din comun.5#b Femeile să se poarte, şi ele, în acelaşi fel, cu o notă de bun simţ şi cumpătare în purtarea şi felul lor de a se îmbrăca.47bAstfel, doresc ca oamenii de pretutindeni să se roage cu mâini sfinte înălţate către Dumnezeu, neatinşi de păcat, de mânie şi resentimente.b3=bIar eu am fost ales – şi acesta e un adevăr absolut – ca vestitor şi misionar al lui Dumnezeu, să-i învăţ pe ne-evrei adevărul acesta şi să le descopăr planul lui Dumnezeu de mântuire prin credinţă. 2bprin faptul că şi-a dat viaţa pentru întreaga omenire. Acesta e mesajul pe care l-a oferit Dumnezeu lumii, la timpul cuvenit.1!bcă Dumnezeu e de o parte, şi toţi oamenii sunt de cealaltă parte, iar Cristos Isus, el însuşi om, se află între ei pentru a-i uni,j0Mbcăci el doreşte nespus de mult ca toţi să fie mântuiţi şi să înţeleagă acest adevăr:V/%bAcesta e un lucru bun, care-i face plăcere lui Dumnezeu, Salvatorul nostru,./bRoagă-te astfel pentru regi şi pentru toţi cei cu putere peste noi, precum şi pentru cei care au fost puşi în funcţii de mare răspundere, pentru ca noi să putem trăi în pace şi linişte, ducând o viaţă evlavioasă şi fiind mereu cu gândul la Domnul nostru./- YbIată ce îndrumări îţi dau: roagă-te mult pentru alţii; cere fierbinte îndurarea lui Dumnezeu peste ei; mulţumeşte-i pentru tot ce va face el pentru ei.B, bImeneu şi Alexandru sunt două asemenea exemple. A trebuit să-i dau pe mâna Satanei pentru a fi pedepsiţi, până când vor învăţa să nu mai facă de ruşine numele lui Cristos.E+ bŢine-te strâns de credinţa ta în Cristos şi păstrează-ţi întotdeauna conştiinţa curată, făcând ceea ce ştii că e bine. Căci unii nu au dat ascultare glasului conştiinţei şi, cu bună ştiinţă, au făcut lucruri rele. Nu e de mirare că la scurtă vreme au naufragiat în ce priveşte credinţa.$* CbŞi acum, Timotei, fiul meu, iată ce îţi poruncesc: luptă lupta cea bună în bătăliile Domnului, aşa cum ne-a spus Domnul prin profeţii săi.I)  bGlorie şi onoare să-i fie lui Dumnezeu, în veci de veci! El este Regele veacurilor, cel nevăzut, care nu moare niciodată; el singur este Dumnezeu şi plin de toată înţelepciunea. Amin. ( bDar Dumnezeu a avut milă de mine pentru ca Isus Cristos să mă poată folosi ca pildă pentru a demonstra tuturor câtă răbdare are el chiar faţă de cei mai mari păcătoşi, astfel ca şi alţii să-şi dea seama că şi ei pot avea viaţă veşnică.J' bCât de adevărat este acest lucru şi cât de mult doresc ca toţi să cunoască faptul că Isus Cristos a venit în lume să-i mântuiască pe păcătoşi – dintre care eu sunt cel dintâi!& bO, ce bun a fost Domnul nostru, căci mi-a arătat cum să mă încred în el şi să ajung a fi umplut de dragostea lui Cristos Isus.h% Kb deşi odinioară batjocoream numele lui şi-i hăituiam oamenii, făcându-le cât mai mult rău posibil. Dar Dumnezeu s-a îndurat de mine, fiindcă eu nu ştiam ce fac, deoarece la vremea aceea nu-l cunoşteam pe Cristos.$ 9b îi mulţumesc nespus lui Cristos Isus Domnul nostru fiindcă m-a ales să fac parte din solii săi şi mi-a dat tăria să-i rămân credincios,u# eb care prin faptele lor se împotrivesc Evangheliei binecuvântatului nostru Dumnezeu, al cărui mesager sunt.K" b Aşa că, menirea unor astfel de legi este să-i înfiereze ca păcătoşi pe toţi cei care sunt imorali şi necuraţi: adică pe homosexuali, pe răpitori, pe mincinoşi şi pe toţi ceilalţiq! ]b dar ele nu au fost făcute pentru noi, cei pe care Dumnezeu ne-a salvat; ele sunt destinate păcătoşilor, care urăsc pe Dumnezeu, au inimi răzvrătite, blastămă şi înjură, dau în tatăl şi mama lor şi săvârşesc crime.]  5bLegile acelea sunt bune atunci când sunt folosite după cum le-a rânduit Dumnezeu,  bEi doresc să-şi câştige faima de învăţători ai legilor lui Moise, când, de fapt, habar nu au ce ne arată aceste legi.  bÎntreaga idee le scapă cu desăvârşire acestor învăţători care îşi pierd vremea cu discuţii lipsite de sens şi polemici.B bDorinţa mea fierbinte este ca toţi creştinii de acolo să fie umpluţi cu acea iubire care vine din inimi curate, minţile să le fie neîntinate iar credinţa să le fie puternică. bPune capăt miturilor şi născocirilor lor, precum şi ideii lor după care mântuirea se capătă prin câştigarea bunăvoinţei unui şir nesfârşit de îngeri care duc până la Dumnezeu – nişte idei smintite, care nu fac altceva decât să stârnească întrebări şi polemici aprinse, în loc să-i ajute pe oameni să accepte planul de mântuire prin credinţă al lui Dumnezeu.@ {bCum spuneam şi cu ocazia plecării mele spre Macedonia, te rog să rămâi acolo la Efes şi să încerci să-i opreşti pe cei care răspândesc o doctrină atât de greşită.r _bCătre: Timotei. Timotei, tu îmi eşti ca un fiu în credinţă. Fie ca Dumnezeu Tatăl nostru şi Isus Cristos Domnul nostru să-şi arate faţă de tine bunătatea şi îndurarea sa şi să dea multă pace inimii şi minţii tale. bDe la: Pavel, apostol prin porunca lui Dumnezeu Mântuitorul nostru şi a lui Cristos Isus – singura noastră nădejde.NXBinecuvântarea Domnului Isus Cristos să fie peste voi toţi. Amin.LXIată acum salutul meu personal, scris chiar de mâna mea, aşa cum fac la sfârşitul tuturor scrisorilor mele, pentru a dovedi că vin într-adevăr din partea mea. Acesta e chiar scrisul meu.XFie ca Dumnezeul păcii însuşi să vă dea pacea sa, indiferent de ce s-ar întâmpla. Domnul să fie cu voi toţi.mSXNu-l consideraţi un duşman, ci vorbiţi-i aşa cum i-aţi vorbi unui frate care trebuie prevenit.XDacă refuză cineva să se supună celor spuse de noi în această scrisoare, notaţi-l şi apoi ocoliţi-l pentru ca să se ruşineze.oWX Iar vouă, celorlalţi, iubiţi fraţi, vă spun să nu obosiţi niciodată a face ceea ce este bine.9kX În numele Domnului Isus Cristos, îi îndemnăm pe oamenii aceştia – le poruncim! – să se liniştească, să se apuce de lucru şi să-şi câştige singuri existenţa.}X Auzim totuşi că unii din voi trăiesc în trândăvie, refuzând să muncească şi irosindu-şi timpul cu flecăreli.|qX Chiar pe când eram încă acolo la voi v-am dat această regulă: „Cine nu munceşte, nici să nu mănânce!”[/X Nu se pune problema că n-am fi avut dreptul să vă cerem să ne întreţineţi, dar am dorit prin aceasta să vă arătăm, în modul cel mai grăitor, cum trebuie să munciţi pentru a vă câştiga plinea.V%Xn-am vrut să primim de la nimeni mâncare pe gratis; am muncit din greu zi şi noapte pentru banii de care aveam nevoie ca să ne întreţinem, aşa încât să nu fim pentru nici unul din voi o povară. XFiindcă ştiţi bine că aveţi datoria să urmaţi exemplul nostru: pe noi nu ne-aţi văzut niciodată pierzând vremea de pomană; !XŞi acum, iată o poruncă, scumpi fraţi, pe care v-o dau în numele Domnului nostru Isus Cristos, prin autoritatea sa: feriţi-vă de orice creştin care-şi duce zilele în trândăvie şi nu urmează idealul de muncă statornică pe care vi l-am lăsat noi. XFie ca Domnul să vă facă să înţelegeţi tot mai profund iubirea lui Dumnezeu şi răbdarea care vine de la Cristos. XŞi avem încredere în Domnul că veţi pune în practică lucrurile învăţate de la noi şi că veţi face aşa întotdeauna.v eXDar Domnul rămâne credincios; el vă va face puternici şi vă va feri de atacurile satanice de orice fel.{oXApoi, mai rugaţi-vă ca noi să fim salvaţi din ghearele unor oameni răi, căci nu toţi îl iubesc pe Domnul.O XÎn încheiere, iubiţi fraţi, apropi-indu-mă de sfârşitul acestei scrisori, vă rog să vă rugaţi pentru noi. Mai întâi, rugaţi-vă ca mesajul Domnului să se răspândească într-un timp cât mai scurt şi să triumfe oriunde ajunge, convertind oameni pretutindeni, aşa cum a făcut când a sosit şi la voi.Xsă vă mângâie inimile cu toată dărnicia şi să vă ajute în orice lucru bun pe care-l rostiţi sau înfăptuiţi.$AXDomnul nostru Isus Cristos însuşi şi Dumnezeu Tatăl nostru, care ne-a iubit şi ne-a dăruit mângâiere veşnică, şi speranţă nemeritată de noi,V%XAvând în vedere toate aceste lucruri, iubiţi fraţi, rămâneţi tari şi ţineţi-vă strâns de adevărul pe care vi l-am comunicat în scrisorile noastre şi în timpul şederii noastre printre voi.X)XPrin noi el v-a chemat să împărtăşiţi slava Domnului nostru Isus Cristos]3X Noi însă trebuie să aducem veşnic mulţumiri lui Dumnezeu pentru voi, fraţii noştri iubiţi de Domnul, fiindcă Dumnezeu a binevoit, de la bun început, să vă dăruiască mântuirea şi să vă cureţe prin activitatea Duhului Sfânt şi prin încrederea voastră în adevăr. Prin noi el v-a adus la cunoştinţă Evanghelia.#?X şi astfel, toţi vor avea parte de judecata cuvenită pentru faptul că au crezut minciuna şi au respins adevărul, complăcându-se în păcatele lor.c?X şi, prin urmare, Dumnezeu le va îngădui să creadă în minciuni din toată inima lor,DX El îi va amăgi de tot pe cei care se îndreaptă spre iad, fiindcă au spus „nu” adevărului; ei au refuzat să-l creadă şi să-l iubească, nelăsându-l să-i mântuiascăV~%X Omul acesta al păcatului va veni ca o unealtă a Satanei, plin de putere satanică, şi-i va înşela pe toţi cei aflaţi pe calea pierzării cu demonstraţii stranii şi va simula minuni extraordinare.}/XAtunci se va arăta răul acela, pe care Domnul Isus îl va arde cu suflarea gurii sale şi-l va nimici prin prezenţa sa atunci când va reveni.|{XCât priveşte lucrarea pe care o va face acest om al răzvrătirii şi al iadului când va veni, ea este deja în desfăşurare, deşi el însuşi nu va veni decât atunci când Cel care-l mai reţine în prezent se va da la o parte din calea sa.{}XŞi ştiţi ce îl mai împiedică să iasă la iveala, căci el nu poate veni decât atunci când s-a împlinit vremea.KzXNu vă aduceţi aminte că v-am spus asta când eram cu voi?]y3XEl va sfida pe Dumnezeu însuşi şi va sfărâma orice obiect de adorare şi închinare. El va intra în templul lui Dumnezeu şi se va înscăuna acolo ca Dumnezeu, pretinzându-se a fi însuşi Dumnezeu.3x_XNu vă lăsaţi duşi de nas şi amăgiţi de ei, indiferent ce v-ar spune. Căci ziua aceea nu va veni înainte ca să se întâmple două lucruri: mai întâi, va exista o perioadă de mare răzvrătire împotriva lui Dumnezeu şi, apoi, va veni omul fărădelegii – adică, fiul iadului._w7XVă rog să nu vă tulburaţi şi să nu vă agitaţi, scumpi fraţi, la auzul zvonului care circulă, după care ziua aceasta a Domnului a şi venit deja. Dacă auziţi despre unii că ar fi avut vedenii şi mesaje speciale din partea lui Dumnezeu în legătură cu aceasta ori scrisori venite, chipurile, din partea mea, să nu-i credeţi.Sv !XŞi acum, care e situaţia cu revenirea Domnului nostru Isus Cristos??u yX Atunci toţi vor lăuda fără încetare numele Domnului Isus Cristos, datorită rezultatelor pe care le văd în voi; şi cea mai mare glorie pentru voi o va constitui faptul că sunteţi ai lui. Îndurarea plină de duioşie a Domnului Isus Cristos este aceea care a făcut posibile toate acestea pentru voi.|t sX Şi astfel, nu mai contenim să ne rugăm pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă facă copii din aceia care-i plac lui – să vă facă atât de buni, cât aţi vrea şi voi să fiţi! – şi să vă răsplătească credinţa cu puterea sa.s  X atunci când va veni el să primească toată lauda şi admiraţia ce i se cuvin din pricina a tot ce a făcut pentru poporul său, pentru toţi sfinţii săi. Şi voi veţi fi împreună cu el, fiindcă aţi crezut cuvântul lui Dumnezeu ce vi l-am dat.r X Ei vor fi pedepsiţi într-un iad veşnic, pe veci despărţiţi de faţa lui Dumnezeu, ca niciodată să nu vadă slava puterii sale,q -Xaducând judecată peste cei care nu vor să cunoască pe Dumnezeu şi peste cei care resping planul său de mântuire prin Domnul Isus Cristos.p }XŞi astfel, aş dori să vă spun vouă, celor care suferiţi, că Dumnezeu vă va da odihnă împreună cu noi atunci când, în mod cu totul neaşteptat, Domnul Isus se va ivi din cer într-o flacără de foc, împreună cu falnicii săi îngeri,[o 1Xîn vreme ce pentru cei care vă fac rău el pregăteşte judecată şi pedeapsă.^n 7XAcesta nu e decât un exemplu al modului drept şi nepărtinitor al lui Dumnezeu de a acţiona, fiindcă el foloseşte suferinţele de care aveţi voi parte în vederea pregătirii voastre pentru Împărăţia sa, ~~}}|{zzvyyxqww.vuutRsrQq7p8o'nmmMkjihh-gfteedcb\aa)`_^]\\D[ZYXXRWgUU@TSS)RoQ]Q$PPOO0NNxMLL7KKcJJxIHGGRFIE(D7CXBPAN@~?? >y=Rw Altă dată a zis: „Îmi voi pune încrederea în Dumnezeu, la un loc cu fraţii mei.” Şi într-altă ocazie: „Iată-mă, împreună cu copiii pe care mi i-a dat Dumnezeu.”=% Căci aşa spune el în cartea Psalmilor: „Le voi vorbi fraţilor mei despre Dumnezeu, Tatăl meu, şi îi vom cânta împreună laude.”< Noi, cei care am fost sfinţiţi de către Isus, avem acum acelaşi Tată ca el. De aceea nu-i este ruşine lui Isus să ne facă fraţi.S; Şi se cuvenea întru totul ca Dumnezeu care le-a făcut pe toate spre gloria lui proprie, să-i îngăduie lui Isus să sufere, fiindcă prin aceasta avea să aducă în cer un număr foarte mare de copii ai lui Dumnezeu; căci suferinţa sa a făcut din Isus un conducător desăvârşit, capabil să-i ducă la mântuire.1:[ dar îl vedem pe Isus – care pentru o vreme a fost cu puţin mai prejos decât îngerii – încununat acum de Dumnezeu cu slavă şi onoare, din pricina faptului că a suferit moartea pentru noi. Da, în marea îndurare a lui Dumnezeu, Isus a gustat moartea pentru oamenii din întreaga lume.-9SL-ai pus stăpân absolut peste toate. N-a mai rămas nimic care să nu-i fi fost încredinţat lui.” Încă n-am asistat la împlinirea tuturor acestor lucruri,}8sFiindcă, deşi l-ai făcut, pentru o vreme, mai prejos decât îngerii, acum l-ai încununat cu slavă şi onoare.P7Nicidecum, întrucât aşa îi spune David lui Dumnezeu în cartea Psalmilor: „Ce este omul ca să-ţi pese atâta de el? Şi cine este acest fiu al omului pe care-l copleşeşti cu atâta onoare?Y6+Mai mult, lumea viitoare de care vorbim noi, nu va fi condusă de îngeri.&5EDumnezeu ne-a dovedit întotdeauna că aceste mesaje sunt adevărate prin semne, minuni şi tot felul de miracole, precum şi prin aceea că a dat anumite aptitudini speciale de la Duhul Sfânt celor care cred; da, aşa este, Dumnezeu a împărţit asemenea daruri fiecăruia din noi.P4ce ne face să credem că noi am putea scăpa, dacă rămânem nepăsători faţă de o mântuire atât de mare, vestită de însuşi Domnul Isus şi transmisă nouă de cei care l-au auzit vorbind?+3OCăci, întrucât mesajele aduse prin îngeri s-au dovedit întotdeauna adevărate şi oamenii au fost întotdeauna pedepsiţi pentru că nu le-au dat ascultare,&2 GAşadar trebuie să ascultăm cu foarte mare băgare de seamă adevărurile pe care le-am auzit, fiindcă altminteri s-ar putea să ne abatem de la ele.&1 GNicidecum, fiindcă îngerii nu sunt altceva decât nişte soli spirituali, trimişi să dea ajutor şi să aibă grijă de aceia care primesc mântuirea sa.50 e Apoi, i-a zis oare Dumnezeu vreodată unui înger ce îi spune Fiului său: „Ia loc aici lângă mine în onoare, până îţi voi zdrobi toţi duşmanii sub picioare”?-/ U şi, într-o bună zi, tu le vei împături şi le vei înlocui cu altele. Dar tu însuţi niciodată nu te vei schimba iar anii tăi nu vor cunoaşte sfârşit.”j. O Ele vor dispare în neant, dar tu vei rămâne în veac. Ele se vor uza, aidoma unor haine vechi,- / Dumnezeu l-a numit, de asemenea, „Domn”, când a zis: „Doamne, la început tu ai făcut pământul, iar cerurile sunt opera mâinilor tale.', I Tu iubeşti ce e drept şi urăşti ce e rău; astfel, Dumnezeu, însuşi Dumnezeul tău, a turnat asupra ta mai multă bucurie decât peste oricare altul.”+ 9dar despre Fiul spune astfel: „Împărăţia ta, o, Dumnezeule, va dăinui în veci de veci; poruncile tale sunt întotdeauna drepte şi adevărate.f* GDumnezeu îşi numeşte îngerii mesageri iuţi ca vântul şi slujitori alcătuiţi din foc; )  În schimb, despre Isus, Dumnezeu a afirmat acest lucru. Altă dată a spus: „Eu sunt Tatăl lui şi el este Fiul meu” şi, cu altă ocazie – când a venit Fiul său pe pământ – Dumnezeu a zis: „Toţi îngerii lui Dumnezeu să i se închine.”+( QCăci Dumnezeu nu s-a adresat niciodată vreunui înger cu cuvintele: „Tu eşti Fiul meu şi astăzi ţi-am acordat onoarea ce i se cuvine acestui nume.”g' IAstfel, el a devenit cu mult mai presus decât îngerii, fapt dovedit prin aceea că numele de „Fiul lui Dumnezeu”, care i-a fost dat de către Tatăl său, e cu mult mai măreţ decât numele şi titlurile îngerilor.z& oFiul lui Dumnezeu străluceşte învăluit de slava lui Dumnezeu şi tot ce este şi tot ce face Fiul lui Dumnezeu denotă că el este chiar Dumnezeu. El pune ordine în Univers, prin măreaţa putere a poruncii sale. El este cel care a murit ca să ne cureţe şi să ne şteargă păcatele după care s-a aşezat la locul de onoare supremă lângă Dumnezeul cerului. % ;Dar acum, în zilele noastre, el ne-a vorbit prin Fiul său, căruia i-a încredinţat toate lucrurile şi prin care a făcut lumea şi tot ce există.f$ ICu multă vreme în urmă, Dumnezeu a vorbit părinţilor noştri în multe şi felurite chipuri, prin profeţi sub formă de viziuni, visuri şi chiar faţă în faţă, dezvăluindu-le treptat planurile sale.W# )Binecuvântările Domnului nostru Isus Cristos să fie peste duhul tău. Amin.I"  La fel şi Marcu, Aristarh, Dima şi Luca, colegii mei de lucru.z! oEpafras, cel întemniţat aici cu mine, datorită predicării Evangheliei lui Cristos, îţi transmite salutări.)  MTe rog să-mi pregăteşti o încăpere, fiindcă trag nădejde că Dumnezeu îţi va asculta rugăciunile şi-mi va îngădui să vin la tine în curând.y mŢi-am scris această scrisoare fiindcă sunt încredinţat că vei face ce te-am rugat, ba încă şi mai mult!x kDa, dragul meu frate, fă-mi o bucurie prin acest act de iubire şi inima-mi ostenită îl va slăvi pe Domnul.b ?Îţi voi plăti eu înapoi (Eu, Pavel, garantez personal acest lucru, scriind aici cu propria-mi mână) – însă nu voi aminti aici cât îmi datorezi tu mie! Dacă-i pe-aşa, tu îmi datorezi până şi sufletul.x kDacă ţi-a făcut vreun rău, cât de cât, ori dacă ţi-a furat ceva, trece-le pe toate în contul meu.c ADacă-ţi sunt prieten cu adevărat, atunci primeşte-l pe el aşa cum m-ai primi pe mine.Z /nu doar un sclav, ci altceva, mult mai bun – un frate scump, în special pentru mine. Acum el va însemna mult mai mult şi pentru tine, fiindcă nu mai îţi este doar o slugă, ci şi un frate în Cristos.  Poate că ai putea să-ţi imaginezi lucrurile astfel: el a fugit de la tine pentru o vreme, pentru ca acum să fie al tău pe veci, {dar n-am vrut s-o fac fără consimţământul tău. Nu voiam să fii bun din obligaţie, ci din propria-ţi dorinţă.; q Chiar aveam de gând să-l opresc aici cu mine pentru cât voi sta în lanţurile acestea, cu care m-am ales pentru predicarea Evangheliei, căci el mi-ar fi fost de mare ajutor,H   Ţi-l trimit înapoi şi, împreună cu el, vine şi inima mea. 7 Onisim (al cărui nume înseamnă „Folositor”) nu ţi-a fost de prea mare folos în trecut, dar acum are să ne fie de un real folos la amândoi.( K Rugămintea mea fierbinte este ca tu să te porţi omenos cu fiul meu Onisim, pe care l-am câştigat pentru Cristos, în vreme ce mă aflam aici în lanţuri.{ q dar prefer să te rog eu, Pavel, care de-acum sunt un om bătrân, întemniţat aici din pricina lui Isus Cristos. #Acum vreau să te rog să-mi faci un serviciu. Ţi l-aş putea pretinde în numele lui Cristos, fiindcă pentru tine e o faptă bună,: oEu însumi am avut parte de multă bucurie şi mângâiere, graţie dragostei tale, fratele meu, deoarece bunătatea ta a înviorat de atâtea ori inimile copiilor lui Dumnezeu.W )Şi mă rog ca, pe măsură ce-ţi împărtăşeşti credinţa cu alţii, să fie antrenaţi şi ei de ea, când vor vedea în tine belşugul de fapte bune pe care Isus Cristos ne-a învăţat să le facem.p [fiindcă mereu primesc veşti despre dragostea şi încrederea ta în Domnul Isus şi în oamenii săi.a =Întotdeauna când îi mulţumesc lui Dumnezeu mă rog pentru tine, dragă Filimon,e  EDumnezeu, Tatăl nostru, şi Domnul Isus Cristos să-ţi dea binecuvântările şi pacea sa.  către biserica ce se adună în casa lui; către Apfia, sora noastră, şi către Arhip, care, asemenea mie, este un ostaş al crucii.  De la Pavel, întemniţatul lui Cristos Isus şi de la fratele nostru Timotei. Către Filimon, prea-iubitul nostru coleg, şi4 avToţi cei de pe-aicea îţi trimit salutări. Transmite multă sănătate tuturor prietenilor creştini de acolo. Binecuvântarea lui Dumnezeu să fie cu voi toţi. Amin. vCăci oamenii noştri trebuie învăţaţi să sară în ajutorul oricui are nevoie, astfel ca viaţa lor să fie rodnică.v Încearcă să-i dai tot ajutorul lui Zenas avocatul şi lui Apolo în călătoria lor; ai grijă să li se dea cele de trebuinţă.H v Plănuiesc să ţi-l trimit fie pe Artemas, fie pe Tihic. De îndată ce soseşte vreunul unul din ei, încearcă să vii imediat la mine, la Nicopole, căci acolo m-am decis să ierne.lQv pentru că o asemenea persoană se face vinovată de dezbinare. Acel om păcătuieşte conştient.H v Dacă e vreunul printre voi care produce dezbinări, să i se dea o primă mustrare, şi apoi a doua mustrare. Dacă şi după asta persistă, atunci să nu mai aveţi nimic de-a face cu el,1v Nu te încurca cu polemici asupra unor întrebări fără răspuns şi a unor idei teologice controversate; nu te băga în discuţiile şi certurile privitoare la respectarea legilor evreieşti, căci nu merită să te ocupi de aşa ceva; nu-ţi va aduce decât necaz.{ovToate lucrurile care ţi le-am spus până acum sunt adevărate. Stăruie asupra lor, astfel ca toţi creştinii să fie cu luare aminte să facă fapte bune mereu, nu numai fiindcă aşa se cuvine, ci pentru că acest lucru va da rezultate.}vca să ne poată declara buni în ochii lui Dumnezeu – toate sunt o urmare a îndurării lui nespuse; şi acum, noi ne putem împărtăşi din belşugul de viaţă veşnică pe care ni-l dă el şi aşteptăm cu bucurie şi nerăbdare s-o primim.'vEl l-a turnat din plin peste noi cu prisosinţă – şi toate astea numai datorită celor săvârşite de Isus Cristos, Mântuitorul nostru,vatunci el ne-a salvat – nu fiindcă am fi fost noi îndeajuns de buni pentru a fi mântuiţi, ci numai datorită bunătăţii şi îndurării sale. El ne-a spălat de păcatele noastre şi ne-a dat bucuria inedită a Duhului Sfânt care locuieşte acum în noi.kOvDar când a venit vremea să se arate dragostea şi îndurarea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru,~vŞi noi eram odată fără minte şi neascultători; ne-au dus alţii în rătăcire şi am devenit şi noi robii multor plăceri rele şi dorinţe nemernice. Viaţa noastră era plină de resentimente şi invidie, îi uram pe alţii şi ei ne urau la rândul lor.}vSă nu care cumva să vorbească de rău pe vreunul ori să se certe, ci să fie amabili, sinceri şi curtenitori faţă de toţi.| 5vAdu-le aminte fraţilor să se supună guvernului şi funcţionarilor săi, fiind întotdeauna ascultători şi gata de orice muncă cinstită.~{uvSă-i înveţi pe oamenii tăi aceste lucruri şi să-i încurajezi să le aplice, îndreptându-i ori de câte ori e nevoie, ca unul care ai tot dreptul s-o faci. Nu-i da nimănui voie să creadă că ceea ce spui tu e lipsit de însemnătate..zUvcel care a murit îndurând judecata lui Dumnezeu împotriva păcatelor noastre, pentru ca să ne poată scăpa odată din veşnicile căderi în păcat şi să facă din noi oamenii săi, oameni cu inima curată, animaţi de un entuziasm real de a face fapte de bunătate în folosul altora.yv aşteptând cu bucurie vremea când se va arăta slava sa – slava măreţului nostru Dumnezeu şi Salvator Isus Cristos,txav şi, împreună cu acest dar, intervine şi realizarea faptului că Dumnezeu doreşte să întoarcem spatele traiului nostru necredincios şi plăcerilor păcătoase, şi să trăim zi de zi o viaţă frumoasă, cu frica lui Dumnezeu,Ww'v Căci darul fără plată al mântuirii eterne este oferit acum tuturor;7vgv şi să nu fure, ci să se arate în toate vrednici de încrederea acordată. Procedând astfel, îi vor determina pe oameni să creadă în Salvatorul şi Dumnezeul nostru.u%v Îndeamnă-i pe robi să fie supuşi stăpânilor şi să-şi dea toată silinţa pentru a-i mulţumi pe deplin. Să nu le întoarcă vorba,etCvFelul tău de a vorbi ar trebui să fie atât de chibzuit încât oricine doreşte să poarte discuţii contradictorii cu tine să fie nevoit să se ruşineze, negăsind nimic în spusele tale care ar putea fi criticat!as;vŞi aici, tu însuţi trebuie să le fii pildă, în fapte bune de tot felul. Fie ca în tot ceea ce faci să se oglindească iubirea ta faţă de adevăr, precum şi faptul că îi eşti ataşat cu toată suflarea.lrQvTot aşa, şi pe tineri îndeamnă-i să se poarte cu băgare de seamă, luând viaţa în serios.`q9vşi să fie cumpătate şi curate în gândire, stând pe la casele lor, ascultându-şi soţii şi purtându-se bine cu ei, aşa încât cei care le cunosc să nu poată nicicum vorbi de rău credinţa creştină.$pAvFemeile acestea mai bătrâne trebuie să caute a le deprinde pe cele mai tinere să trăiască o viaţă liniştită, să-şi iubească soţii şi copiiieoCvPe femeile mai vârstnice învaţă-le să fie liniştite şi respectuoase în tot ce fac. Să nu se plimbe încolo şi încoace cu vorbe rele la adresa altora, şi să nu fie beţive, ci să îndemne la bine pe alţii.dnAvÎnvaţă-i pe cei mai în etate să fie cumpătaţi şi să nu se supere din nimica toată, ci să fie oameni cu judecată, care să cunoască şi să creadă adevărul, făcându-le pe toate cu dragoste şi răbdare.m )vÎn ce te priveşte pe tine, nu te sfii să afirmi cu tărie care este adevăratul fel de trai ce caracterizează creştinismul autentic.Zl /vOamenii aceştia au pretenţia că-l cunosc pe Dumnezeu, însă dacă te uiţi o clipă la felul cum se poartă, îţi dai seama că mint. Ei sunt răi şi neascultători, incapabili să facă vreun lucru bun.#k AvOmul cu inima curată vede în toate numai bine şi pentru el totul e curat, dar cel cu inima haină şi năpădită de bănuieli, nu ştiu cum se face, că numai rău găseşte în toate, deoarece priveşte şi ascultă totul prin mintea lui întinată şi inima lui răzvrătită.j vşi să-i faci să nu mai asculte la toate basmele acestea evreieşti şi pretenţiile unor oameni care au întors spatele adevărului.i  v Acesta e adevărul. Aşa că, ia-i pe creştinii de acolo pe un ton cât de aspru se cere, numai să le întăreşti credinţabh ?v Chiar unul de-al lor, profet din Creta, a zis despre ei aşa: „Oamenii aceştia din Creta sunt cu toţii nişte mincinoşi; sunt ca nişte animale leneşe, care nu trăiesc decât pentru a-şi sătura pântecele.”Lg v de aceea, trebuie să li se pună capăt neîntârziat. Familii întregi au şi fost deja abătute de la harul lui Dumnezeu, învăţătorilor acestora nu le este gândul decât la banii voştri.~f wv Căci, mulţi sunt aceia care nu se supun; asta e cu precădere adevărat între aceia care zic că toţi creştinii trebuie să respecte legile evreieşti. Dar acestea sunt vorbe fără cap; ele orbesc pe oameni, să nu mai afle adevărul,e v Credinţa în adevărul care le-a fost încredinţat trebuie să le fie puternică şi statornică, aşa încât şi ei, la rândul lor, să-i poată învăţa pe alţii adevărul şi să le arate celor care au altă părere decât ei unde au greşit.[d 1vTrebuie să fie bucuroşi de oaspeţi şi trebuie să iubească orice lucru bun. Se cere să fie oameni oneşti, cu judecată. Şi mai trebuie să fie curaţi la suflet şi cumpătaţi în toate acţiunile lor.mc UvPresbiterii aceştia trebuie să aibă o viaţă ireproşabilă, întrucât ei sunt slujitorii lui Dumnezeu. Ei n-au voie să fie mândri ori impulsivi şi nu le este îngăduit să fie beţivi sau bătăuşi ori lacomi de bani.b 5vOamenii pe care-i alegi trebuie să câştige stima tuturor prin viaţa lor frumoasă; nu trebuie să aibă decât o singură soţie iar copiii lor trebuie să-l iubească pe Domnul şi să nu le meargă numele că sunt scandalagii ori neascultători faţă de părinţi.a vTe-am lăsat acolo, pe insula Creta, spre a face tot ce era necesar pentru întărirea bisericii sale, a fiecăruia în parte, şi te-am rugat să numeşti în fiecare oraş presbiteri dispuşi să urmeze instrucţiunile ce ţi le-am încredinţat`  vCătre Tit, adevăratul meu fiu în credinţă. Har şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Cristos Isus Mântuitorul nostru.z_ ovŞi acum, la timpul rânduit de el, a revelat această Evanghelie şi mi-a îngăduit mie s-o aduc la cunoştinţa tuturor. Prin hotărârea lui Dumnezeu Mântuitorul nostru, am fost împuternicit să îndeplinesc această misiune pentru el.H^  vadevăr din acela care schimbă vieţile oamenilor, astfel încât să aibă viaţa veşnică pe care le-a făgăduit-o Dumnezeu înainte de întemeierea lumii – or, el nu poate să mintă.M] vDe la Pavel, robul lui Dumnezeu şi mesagerul lui Isus Cristos. Eu am fost trimis să vestesc credinţa celor aleşi de Dumnezeu şi să-i învăţ cum să cunoască adevărul lui Dumnezeu –K\lDomnul Isus Cristos să fie cu duhul tău. Harul să fie cu tine.[+lFă tot posibilul să fii aici înainte de sosirea iernii. Ebul îţi transmite salutări; le fel şi Pudens, Linus, Claudia şi toţi fraţii.MZlErast a rămas la Corint iar pe Trofim l-am lăsat bolnav la Milet.YylTe rog transmite salutări din partea mea lui Priscilla şi Aquila şi celor care trăiesc în casa lui Onisifor.$XAlDa, Domnul întotdeauna mă va scăpa de orice rău şi mă va duce în împărăţia sa cerească. A lui Dumnezeu să-i fie slava în veci de veci. Amin.[W/lDomnul însă este cel care a stat alături de mine şi mi-a dat prilejul să ţin cu îndrăzneală o întreagă predică, s-o audă toată lumea. Şi el m-a scăpat din primejdia de a fi fost aruncat la lei.6VelLa prima mea înfăţişare înaintea judecătorului, n-a fost aici nimeni care să mă ajute. Au fugit cu toţii. Sper că nu vor trebui să dea socoteală pentru aceasta.bU=ldar fii cu băgare de seamă faţă de el, fiindcă a atacat toate afirmaţiile noastre.PTlAlexandru, căldărarul, mi-a făcut mult rău. Domnul îl va pedepsi,!S;l Când vei veni, ai grijă să aduci şi haina pe care i-am lăsat-o în grijă fratelui Carpos la Troa precum şi cărţile şi, în special, sulurile.?Ryl (Tihic e plecat şi el, fiindcă l-am trimis la Efes.)fQEl Numai Luca a rămas cu mine. Când vii, ia-l şi pe Marcu cu tine, fiindcă am nevoie de el. P9l fiindcă Dima m-a părăsit. El iubea lucrurile bune ale acestei vieţi şi s-a dus la Tesalonic. Crescens a plecat în Galatia iar Tit în Dalmaţia.6Ogl Te rog să vii cât mai curând posibil,NlÎn cer mă aşteaptă o cunună pe care Domnul, Judecătorul cel drept, mi-o va da în măreaţa zi a reîntoarcerii sale. Dar nu numai mie, ci şi tuturor acelora în a căror viaţă se citeşte faptul că aşteaptă cu dor şi nerăbdare revenirea sa.6MelAm luptat mult şi din greu pentru Domnul meu şi în tot acest răstimp i-am rămas credincios. Iar acum mi-a venit vremea şi mie să încetez lupta şi să mă odihnesc.Spun asta fiindcă nu voi rămâne multă vreme în viaţă, ca să te mai pot ajuta. Timpul meu s-a scurs aproape în întregime, încă puţin şi-am să pornesc spre cer.jKMlTu însă trebuie să stai treaz şi să fii cu ochii în patru în faţa acestor pericole. Să nu-ţi fie frică de suferinţa pentru Domnul. Adu-i pe alţii la Cristos. Nu lăsa nimic nefăcut din ceea ce trebuie să faci.fJElEi nu vor asculta ce spune Biblia, ci, cu nepăsare vor urma propriile lor idei rătăcite..0IYlCăci va veni o vreme când oamenii nu vor mai vrea să audă adevărul, ci vor umbla după învăţători care să le spună doar ceea ce este pe placul auzului lor.oHWlsă predici Cuvântul lui Dumnezeu cu stăruinţă în toate ocaziile, ori de câte ori ai prilejul, şi la timp, şi nelatimp, şi când e convenabil, şi când nu e. Îndreaptă-ţi şi mustră-ţi enoriaşii atunci când au nevoie de aceasta şi încurajează-i să facă ceea ce este bine, hrănindu-i în răbdare tot timpul, cu Cuvântul lui Dumnezeu.gG IlAstfel, eu te îndemn din toată inima, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea lui Isus Cristos – care va judeca într-o bună zi pe cei vii şi pe cei morţi, când se va arăta spre a-şi întemeia Împărăţia –vFelEste metoda lui Dumnezeu de a ne face să fim bine pregătiţi la orice pas, gata mereu a face bine tuturor.0EYlOrice text din Scriptură ni s-a dat prin inspiraţie de la Dumnezeu şi este de o valoare nepreţuită pentru noi, ca să ne înveţe ceea ce e adevărat şi să ne facă să ne dăm seama ce e greşit în vieţile noastre; ea este cea care ne îndreaptă şi ne ajută să facem ce este bine.DDlŞtiu cum, din fragedă copilărie, ai fost învăţat sfintele Scripturi; tocmai ele sunt acelea care-ţi dau înţelepciunea de a primi salvarea lui Dumnezeu crezând în Cristos Isus.FClTu însă trebuie să crezi mai departe învăţăturile ce ţi s-au dat. Tu ştii că sunt adevărate, deoarece ştii că poţi avea încredere în aceia dintre noi care te-am învăţat./BWl De fapt, oamenii răi şi învăţătorii falşi se vor face tot mai răi, înşelându-i pe mulţi, după ce ei înşişi au fost mai întâi înşelaţi de Satana. A l Da, aşa e, toţi cei care se hotărăsc să trăiască o viaţă evlavioasă, plăcută lui Cristos Isus, vor avea de suferit.]@3l Ştii prin câte necazuri am trecut ca urmare a faptului că am predicat Evanghelia. Nu-ţi sunt străine nici suferinţele pe care le-am îndurat în Antiohia, în Iconia şi Listra, însă Domnul m-a izbăvit.-?Sl Tu însă, care m-ai observat îndeaproape pe mine, ştii că eu nu sunt un astfel de om. Cunoşti ce cred eu, cum trăiesc eu şi care îmi sunt dorinţele, îmi ştii credinţa în Cristos şi cât de mult am suferit, îţi este cunoscută dragostea mea pentru tine şi răbdarea mea.<>ql Dar nu vor scăpa nepedepsiţi la nesfârşit. Într-o bună zi, înşelătoria lor va fi adusă la cunoştinţa tuturor, cum s-a întâmplat şi cu păcatul lui lane şi lambre.=lIar în ceea ce-i priveşte pe ei, învăţătorii aceştia luptă împotriva adevărului, aşa cum au luptat şi Iane şi Iambre împotriva lui Moise. Ei au minţile întinate, pervertite şi smintite şi s-au întors împotriva credinţei creştine.z<mlFemeile de genul acesta aleargă mereu după alţi şi alţi învăţători, dar nu pricep niciodată adevărul.E;lEi sunt din cei care se furişează cu viclenie în casele altora şi leagă prietenii la repezeală cu femei uşuratice, împovărate de păcate şi le învaţă apoi doctrinele lor noi.g:Glavând doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. Să nu ai nimic de-a face cu ei.19[lEi îşi vor trăda prietenii; vor fi ca nişte pachete de nervi, se vor umfla în pene de îngâmfare, şi în locul închinării la Dumnezeu, vor prefera plăcerile, 8 lVor avea inimi tari ca piatra şi niciodată nu vor ceda în faţa altora; vor fi mincinoşi învederaţi şi scandalagii şi nu vor da doi bani pe moralitate. Ei vor fi oameni duri, plini de cruzime şi-i vor batjocori pe cei care încearcă să fie buni.t7alCăci oamenii nu se vor iubi decât pe ei înşişi şi banii lor; vor fi mândri şi lăudăroşi, dispreţuitori la adresa lui Dumnezeu, neascultători faţă de părinţi, ingraţi faţă de ei, şi răi până în măduva oaselor.~6 wlN-ar strica să mai ştii şi aceasta, Timotei, că în zilele din urmă are să fie tare greu să fii creştin.X5)lAtunci ei îşi vor veni în fire şi vor scăpa din cursa Satanei, de robi ai păcatului, pe care acesta o foloseşte ori de câte ori îi convine, şi astfel vor putea începe să facă voia lui Dumnezeu.47lFii smerit atunci când încerci să-i înveţi pe cei cu o concepţie confuză despre adevăr. Căci dacă le vorbeşti curtenitor şi cu blândeţe, cu ajutorul lui Dumnezeu, e mai probabil ca ei să renunţe la ideile lor greşite şi să creadă în ceea ce este adevărat.3lOamenii lui Dumnezeu nu au voie să fie certăreţi; ei trebuie să înveţe cu toată gingăşia şi răbdarea pe cei rătăciţi.#2?lIarăşi îţi zic, nu te lăsa antrenat în discuţii contradictorii, care nu fac altceva decât să-i tulbure pe oameni şi să-i întărite la mânie.&1ElFugi de tot ce-ţi trezeşte acele pofte atât de comune la tineri şi stai, în schimb, aproape de orice lucru care te face să doreşti a face bine. Ai credinţă şi dragoste şi gustă plăcerea pe care ţi-o oferă tovărăşia celor ce iubesc pe Domnul şi au inimi curate.v0elDacă te vei feri de păcat şi tu vei fi unul din aceste vase lucrate din aurul cel mai curat – chiar cel mai de preţ din câte se găsesc în casă – aşa încât Cristos să te poată utiliza în scopurile sale cele mai înalte.z/mlÎntr-o casă sănătoasă, sunt vase din aur şi argint, după cum există şi unele făcute din lemn şi lut. Vasele scumpe se folosesc pentru musafiri iar cele ieftine se întrebuinţează la bucătărie sau la colectarea gunoiului.S.lDar adevărul lui Dumnezeu stă ferm în picioare, ca o stâncă măreaţă şi nimic nu-l poate clătina. Este o piatră de temelie cu următoarele inscripţii: „Domnul îi cunoaşte pe cei care sunt cu adevărat ai săi” precum şi cuvintele: „Orice persoană care-şi zice creştin trebuie să se ferească de păcat.”$-AlEi au părăsit calea adevărului, predicând minciuna după care învierea morţilor a şi avut loc deja; şi au slăbit credinţa unora care-i ascultă./,WlCăci în astfel de ocazii se spun lucruri care ustură şi dor pentru multă vreme după aceea. Imeneu şi Filet, în setea lor de polemică, sunt astfel de oameni.|+qlEvită cu tot dinadinsul discuţiile fără sens care-i duc pe oameni în păcatul mâniei unora faţă de alţii. *lMunceşte din greu, pentru ca Dumnezeu să-ţi poată spune: „Bravo!” Fii un lucrător de nădejde căruia nu are de ce să-i fie ruşine când Dumnezeu îi examinează munca. Caută să cunoşti ce vrea să spună şi să însemne Cuvântul lui Dumnezeu.{)olReaminteşte-le alor tăi aceste mari adevăruri şi porunceşte-le în numele Domnului să nu poarte discuţii contradictorii pentru lucruri lipsite de importanţă. Asemenea discuţii sunt derutante şi inutile, ba chiar dăunătoare.(%l Chiar şi atunci când, de slabi ce suntem, nu ne mai rămâne nici un pic de credinţă, el rămâne credincios şi ne va ajuta, fiindcă nu ne poate dezmoşteni, întrucât suntem o parte din el, şi întotdeauna îşi va împlini făgăduinţele sale faţă de noi.D'l Iar dacă socotim că serviciul nostru actual în slujba lui este greu şi apăsător, să ne amintim că într-o zi vom sta împreună cu el şi vom domni cu el. Dar dacă ne dăm bătuţi atunci când suferim şi ne întoarcem împotriva lui Cristos, atunci şi el e nevoit să se întoarcă împotriva noastră.5&cl Sunt mângâiat de adevărul după care, atunci când suferim şi murim pentru Cristos, aceasta nu înseamnă altceva decât că vom începe să trăim cu el în cer.-%Sl În ce mă priveşte eu sunt mai mult decât dispus să sufăr, dacă aceasta va aduce salvare şi glorie eternă în Cristos Isus celor pe care i-a ales Dumnezeu.O$l Tocmai pentru că eu am predicat aceste adevăruri mari am aici parte de necaz şi am fost azvârlit în temniţă ca un criminal. Dar Cuvântul lui Dumnezeu nu e în lanţuri, chiar dacă eu sunt.F#lSă nu uiţi niciodată minunatul fapt că Isus Cristos a fost om, născut din familia regelui David; şi că a fost Dumnezeu – o realitate dovedită prin aceea că a înviat din morţi. " lMeditează la aceste trei exemple pe care ţi le-am dat şi fie ca Domnul să te ajute să înţelegi cum trebuie să le aplici.!lMunceşte cu sârguinţă, asemenea unui agricultor care va primi o plată mai bună dacă va strânge o recoltă mai îmbelşugată., QlUrmează regulile Domnului de înfăptuire a lucrării sale, aşa după cum un atlet ori respectă regulile, ori e descalificat şi nu mai ia nici un premiu. 9lŞi, ca oştean al lui Cristos, nu te lăsa prins în treburile lumeşti, fiindcă atunci nu vei mai mulţumi pe cel care te-a înrolat în oastea sa.nUlIa-ţi partea ta de suferinţă ce ţi se cuvine ca ostaş al lui Isus Cristos, cum fac şi eu.lQlCăci trebuie să-i înveţi pe alţii lucrurile despre care atât tu, cât şi mulţi alţii m-aţi auzit vorbind. Predă aceste adevăruri mari unor oameni vrednici de încredere, care la rândul lor le vor transmite altora._ 9lO, Timotei, fiul meu, fii tare, cu tăria pe care ţi-o dăruieşte Cristos Isus.J lDomnul să-i dea o binecuvântare deosebită în ziua revenirii lui Cristos. Şi-apoi, tu însuţi ştii, mai bine decât ţi-aş putea eu spune, cât de mult m-a ajutat el când eram în Efes.o YlDe altfel, când a venit la Roma a umblat peste tot să mă caute şi, în cele din urmă, m-a găsit.x klDomnul să-l binecuvânteze pe Onisifor şi toată casa lui, fiindcă adesea m-a vizitat şi m-a încurajat. Vizitele sale m-au înviorat ca un suflu de aer proaspăt, şi lui niciodată nu i-a fost ruşine de faptul că sunt întemniţat.u elDupă cum ştii, toţi creştinii care au sosit aici din Asia m-au părăsit; până şi Figel, şi Ermogen.x klPăzeşte cu străşnicie aptitudinea pe care ai primit-o în dar de la Duhul Sfânt, care trăieşte în tine.+ Ql Äine-te cu tot dinadinsul de modelul de adevăr învăţat de la mine, în special cu privire la credinţa şi dragostea pe care ţi le oferă Cristos Isus._ 9l De aceea sufăr eu acum în închisoare şi nu mă ruşinez de asta, fiindcă eu ştiu în cine mă încred şi sunt sigur că e în stare să păzească tot ce i-am încredinţat până în ziua întoarcerii sale.d Cl Iar Dumnezeu m-a ales pe mine să-i fiu apostol, să predic ne-evreilor şi să-i învăţ. M`~}|{{Wzz3yIxNwvuu tesrqpooEn|n.m*lk j]ii ggAffiedwc}baaL__i_^]s\[[)ZZYQWW UT6SSWRRQPoONNMGL,KiJJbITHiFEEBD:BAA??c>>9=r<;;(::F988f7665554j322&0//9..>-,+*~)('R&t%%R$##"! C=n/p?&=bB2  K [oweOFMb\= Şi Duhul Sfânt depune mărturie că aşa stau lucrurile, deoarece a spus următoarele:[ Căci prin acea jertfă unică el i-a făcut pe veci desăvârşiţi în ochii lui Dumnezeu pe toţi aceia care sunt sfinţiţi de el.FZ aşteptând ca duşmanii să-i fie aşternuţi sub picioare.Vechiul sistem de legi evreieşti nu oferea decât o palidă anticipare a frumoaselor lucruri pe care Cristos avea să le realizeze pentru noi. Sub vechiul sistem jertfele se repetau la nesfârşit, an de an, şi, cu toate acestea, nu puteau să-i mântuiască pe cei care trăiau sub rânduielile lor. M tot aşa şi Cristos a murit numai o dată ca jertfă pentru păcatele multor oameni; şi el va veni din nou, dar nu ca să se mai ocupe de păcatele noastre, ci de data aceasta va aduce cu el mântuire tuturor acelora care îl aşteaptă cu dor şi răbdare.hLI Şi după cum oamenilor le este dat să moară o singură dată, după care urmează judecata,'KG Dacă ar mai fi fost necesar aşa ceva, el ar fi fost nevoit să moară mereu, încă de la întemeierea lumii. Pe când lucrurile stau cu totul altfel! Căci el a venit o dată pentru totdeauna, la sfârşitul veacului, să îndepărteze pe veci puterea păcatului, murind pentru noi.J) Şi nici nu s-a oferit mereu, mereu, cum oferă anual marele preot de-aici de pe pâmânt sânge de animale ca jertfă, în Sfânta Sfintelor. I Deoarece, Cristos a intrat chiar în cer, pentru ca acum să se înfăţişeze înaintea lui Dumnezeu ca prieten al nostru. El nu a înfăptuit acest lucru în locaşul pământesc de închinare, întrucât nu era decât o copie a Templului adevărat din cer._H7 Aşa se explică de ce cortul sacru de aici, de pe pământ, cu tot ce se găsea în el – totul fiind copiat după lucrurile din cer – trebuia purificat de Moise astfel prin stropirea cu sânge de animale. Dar lucrurile adevărate din cer, după care s-au făcut copiile de pe pământ, au fost purificate prin ofrande mult mai de preţ.$GA De altfel, putem spune că aproape toate lucrurile se curăţau prin stropirea cu sânge, căci fără vărsare de sânge nu există iertare a păcatelor.uFc Şi, în acelaşi mod, a stropit cu sânge cortul sacru şi toate instrumentele care slujeau la închinare.kEO Apoi a zis: „Acesta e sângele legământului, pe care Dumnezeu v-a poruncit să-l păziţi”. D  Fiindcă după ce a dat Moise poporului toate Legile lui Dumnezeu, a luat sângele viţeilor împreună cu apă, şi a stropit cu sângele respectiv cartea Legilor lui Dumnezeu şi poporul folosindu-se în acest scop de ramuri de isop şi lână stacojie.]C3 De aceea, nici primul legământ nu a intrat în vigoare fără stropire de sânge.eBC Testamentul intră în vigoare numai după moartea persoanei care l-a alcătuit. Câtă vreme mai este în viaţă, nimeni nu se poate sluji de el pentru a pune mâna pe vreunul din obiectele făgăduite prin testament.A# Acum, dacă moare cineva şi lasă un testament – adică lista lucrurilor ce urmează a fi dăruite unor anumite persoane la moartea sa – nimeni nu capătă nimic, până când se va stabili cu certitudine că cel care a întocmit testamentul e mort de-a binelea.-@S Cristos a venit cu acest nou legământ pentru ca toţi cei invitaţi să se poată apropia, bucurându-se pe veci de toate minunăţiile promise de Dumnezeu lor. Fiindcă Cristos a murit ca să-i scape de pedeapsa păcatelor săvârşite de ei câtă vreme se aflau sub vechiul sistem.;?o gândiţi-vă numai, cu cât mai sigur ne va transforma sângele lui Cristos vieţile şi inimile. Jertfa sa ne eliberează de povara şi grija de a respecta vechile rânduieli şi trezeşte în noi dorinţa de a-l sluji pe Dumnezeul cel Viu. Căci, prin ajutorul eternului Duh Sfânt, Cristos s-a dat de bună voie pe sine lui Dumnezeu, murind pentru păcatele noastre; el, Cel desăvârşit, fără nici un singur păcat sau cusur. > Iar dacă sub vechiul sistem sângele taurilor şi al caprelor şi cenuşa junincilor puteau curaţi trupurile oamenilor de păcat,+=O şi a adus cu sine sânge în acea odaie interioară, în Sfânta Sfintelor, odată pentru totdeauna, şi a stropit cu el locaşul îndurării; dar sângele nu era de capre sau de viţei. Nu, el şi-a luat propriul sânge şi, de unul singur, a asigurat prin el, salvarea noastră eternă.<w El a venit în calitate de Mare Preot al acestui sistem superior de care ne bucurăm în prezent. El a intrat în acel cort desăvârşit, şi mult mai mare, din cer, care nu este făcut de mâini omeneşti, şi nici nu e din lumea aceasta,x;i Căci vechiul sistem nu se ocupa decât cu anumite ritualuri – respectiv stabileau ce mâncăruri ai voie să consumi, ce ai voie să bei, care sunt regulile de spălare, şi câte şi mai câte reguli. Oamenii au trebuit să respecte aceste reguli, ca s-o scoată cumva la capăt până la venirea lui Cristos, care a adus cu sine calea cea nouă, mult mai bună.K: Aceasta constituie o lecţie importantă pentru noi cei de azi. Fiindcă, sub vechiul sistem se aduceau daruri şi jertfe, dar acestea nu reuşeau să cureţe inimile oamenilor care le aduceau.9} Iar Duhul Sfânt se foloseşte de toate acestea ca să ne arate că, sub vechiul sistem, oamenii de rând nu puteau intra în Sfânta Sfintelor câtă vreme Sfânta Sfintelor şi întregul sistem pe care îl reprezintă erau încă în folosinţă.O8 Însă numai marele preot intra în odaia dinăuntru, şi chiar şi el doar o singură dată pe an, absolut singur şi întotdeauna cu sânge cu care să stropească locaşul îndurării ca o ofrandă adusă lui Dumnezeu, care să-i răscumpere propriile sale greşeli şi păcate, precum şi pe acelea ale întregului popor.}7s Când toate erau gata, preoţii puteau intra şi ieşi din prima încăpere când doreau, îndeplinindu-şi slujba.z6m Deasupra chivotului erau nişte statui de îngeri numiţi heruvimi – sau apărători ai slavei lui Dumnezeu – care aveau aripile întinse peste capacul aurit al chivotului, numit locaşul îndurării. Dar, de ajuns cu atâtea amănunte.l5Q Aici se aflau un altar pentru tămâiere, din aur, şi o cutie aurită, numită chivotul legământului, acoperită în întregime cu aur curat. Înăuntrul chivotului se găseau tăbliile de piatră, pe care erau înscrise Cele Zece Porunci, apoi un vas aurit cu puţină mană în el şi, în sfârşit, toiagul de lemn al lui Aaron, care a înmugurit.Y4+ Apoi venea o perdea, după care urma acea încăpere numită Sfânta Sfintelor.E3 În interiorul locaşului de închinare se găseau două încăperi. În prima se afla sfeşnicul de aur şi masa pe care se aşezau pâinile sfinte; partea aceasta se numea Locul Sfânt.%2 E Acum se ştie că primul acord încheiat între Dumnezeu şi poporul său conţinea reguli pentru închinare şi exista un cort sacru aici pe pământ.'1G Dumnezeu spune că noile sale promisiuni şi noul său acord iau locul celor vechi; fiindcă cel vechi este perimat de-acuma şi a fost dat deoparte pe veci.t0a Şi voi avea îndurare de ei când vor face fapte rele şi nu-mi voi mai aduce aminte de păcatele lor.”Z/- Şi nimeni nu va mai trebui să se adreseze prietenului, vecinului sau fratelui său cu cuvintele: «Şi tu trebuie să-l cunoşti pe Domnul», fiindcă toată lumea, de la mic la mare, mă va cunoaşte deja.z.m Dar iată că acesta e noul acord pe care-l voi încheia cu poporul Israel, zice Domnul: îmi voi scrie legile în minţile lor pentru ca ei să ştie ce doresc de la ei, fără ca eu să mai trebuiască să le spun ce să facă, şi legile acestea vor fi în inimile lor pentru ca ei să dorească a le respecta, şi eu voi fi Dumnezeul lor iar ei vor fi poporul meu.~-u Acest acord nou nu va mai fi ca cei vechi pe care l-am dat părinţilor lor în ziua în care i-am luat de mână să-i scot afară din ţara Egiptului; ei nu şi-au respectat partea care le revenea la această învoială, aşa că am anulat-o.(,IDar chiar Dumnezeu i-a găsit cusur celui vechi, fiindcă a zis: „Va veni ziua când eu voi încheia un nou acord cu poporul Israel şi cu poporul lui Iuda.+Vechiul legământ nu putea funcţiona perfect. Dacă ar fi avut succes, n-ar mai fi fost nevoie de un altul care să-l înlocuiască.n*UDar Cristos, ca Preot în cer, a fost răsplătit cu o muncă mult mai importantă decât a celor care slujesc sub vechile legi, fiindcă noul acord pe care ni-l transmite de la Dumnezeu conţine promisiuni cu mult mai minunate. ) Munca lor este legată de un simplu model pământesc al adevăratei slujbe din cer. Deoarece, când Moise se pregătea să înalţe cortul, Dumnezeu i-a atras atenţia să urmeze întocmai tiparul cortului ceresc, aşa cum i s-a arătat pe Muntele Sinai.)(KJertfa adusă de el e cu mult mai bună decât cele venite din partea preoţilor pământeşti. (Dar chiar aşa stând lucrurile, dacă s-ar afla Isus aici pe pământ, nici nu i s-ar mai cere să fie preot, fiindcă aici jos preoţii urmează tot vechiul sistem evreiesc de sacrificii).|'qÎntrucât fiecare mare preot este numit să aducă daruri şi sacrificii, şi Cristos trebuia să ofere o jertfa.y&kEl slujeşte în Templul din cer, adevăratul locaş de închinare zidit de Domnul, şi nu de mâini omeneşti.=% uIată ce spunem noi de fapt: Cristos, a cărui preoţie am descris-o adineaori, este Marele nostru preot şi se află în cer la locul de onoare supremă alături de Dumnezeu.f$EÎn cadrul vechiului sistem, până şi preoţii erau oameni slabi şi păcătoşi care nu se puteau abţine de la rău, dar mai târziu Dumnezeu a desemnat prin jurâmântul lui pe Fiul său, cel în veci desăvârşit.>#uEl nu mai are nici o trebuinţă de sângele zilnic al jertfelor animale, cum era cazul la ceilalţi preoţi, sânge care să le acopere mai întâi propriile lor păcate şi apoi păcatele poporului; fiindcă el a isprăvit cu toate jertfele, odată pentru totdeauna, când s-a adus jertfa pe sine pe cruce.Q"Prin urmare, el este tocmai marele preot de care avem noi nevoie; căci el e sfânt şi lipsit de orice cusur, nepătat de păcat, neîntinat de păcătoşi şi lui i s-a dat locul de onoare în cer.v!eEl e în stare să-i mântuiască pe deplin pe toţi aceia care vin la Dumnezeu prin el. Întrucât va trăi în veac, va fi veşnic acolo, ca să-i reamintească lui Dumnezeu că a plătit pentru păcatele oamenilor prin sângele său.r ]Dar Isus trăieşte în veci şi rămâne preot pentru totdeauna, deci nu mai e nevoie de nici un altul.GSub vechiul legământ, trebuiau să fie o mulţime de preoţi pentru ca, pe măsură ce mureau cei bătrâni, să se poată asigura continuitatea sistemului prin cei care le preluau locul.!Datorită jurământului lui Dumnezeu, Cristos poate garanta pe veci succesul acestui nou legământ, cu mult mai bun decât cel anterior.J el n-a mai spus aceste cuvinte şi despre alţi preoţi. Numai lui Cristos i-a spus: „Domnul a jurat şi nu se va răzgândi niciodată: tu eşti preot pe veci, cu rangul lui Melchisedec.”@{Dumnezeu a jurat că Cristos va fi totdeauna preot, or,SNu a reuşit niciodată să pună pe cineva în ordine cu Dumnezeu. Dar acum avem speranţe mult mai mari, întrucât Cristos ne face acceptabili în ochii lui Dumnezeu, iar noi ne putem apropia de el.-SDa, vechiul sistem de preoţie bazat pe originea familiei a fost anulat fiindcă nu dădea deloc rezultate. Era neputincios şi inutil pentru mântuirea oamenilor.Şi psalmistul scoate acest lucru în evidenţă când spune despre Cristos: „Tu eşti preot pe veci, cu rangul lui Melchisedec.”;onu a devenit preot prin îndeplinirea vechii cerinţe de a te trage din tribul lui Levi pentru a fi preot, ci pe baza puterii ce izvorăşte dintr-o viaţă fără de sfârşit.  Deci vedem limpede că metoda lui Dumnezeu s-a schimbat, deoarece Cristos, noul mare preot care venea cu rangul lui Melchisedec,~uci s-a tras din tribul lui Iuda, care nu fusese ales pentru preoţie; Moise nu îi încredinţase această sarcină.^5 După cum ştim cu toţii, Cristos nu făcea parte din tribul preoţesc al lui Levi,wg Când trimite Dumnezeu un nou fel de preot, legea sa trebuie modificată, cu scopul de a permite acest lucru.$A (e) Dacă ar fi putut preoţii evrei şi legile lor să ne salveze, de ce a mai fost nevoie ca Dumnezeu să-l trimită pe Cristos ca preot de rangul lui Melchisedec, în loc să-l fi trimis pe cineva de rangul lui Aaron – acelaşi rang pe care-l deţineau toţi ceilalţi preoţi?$A Fiindcă deşi Levi nu se născuse încă, sămânţa din care a provenit era deja în Avraam la vremea când acesta a plătit zeciuială lui Melchisedec.C (d) Am putea spune că însuşi Levi (strămoşul tuturor preoţilor evrei, al tuturor acelora care primesc zeciuială) a plătit zeciuială lui Melchisedec prin intermediul lui Avraam.(c) Preoţii iudei, deşi erau tot muritori, primeau zeciuială; nouă însă ni se spune că Melchisedec trăieşte în continuare.!or, după cum ştie oricine, persoana care are puterea de a binecuvânta este întotdeauna mai mare decât cea pe care o binecuvântează.Dar Melchisedec nu-i era rudă lui Avraam, şi totuşi el i-a dat zeciuială. (b) Melchisedec l-a binecuvântat pe falnicul Avraam – Ar fi lesne de înţeles motivul unei asemenea acţiuni din partea lui Avraam dacă Melchisedec ar fi fost preot evreu, fiindcă mai târziu oamenilor lui Dumnezeu li s-a cerut prin lege să facă danii preoţilor, întrucât aceştia erau rude cu ei.s _Observaţi deci cât de mare este Melchisedec: (a) Până şi Avraam, întâiul şi cel mai onorat dintre toţi oamenii lui Dumnezeu, i-a dat lui Melchisedec o zecime din prăzile pe care le luase de la regii cu care s-a luptat.s _Melchisedec nu avea nici tată, nici mamă şi nu există nici un fel de date privitoare la strămoşii săi. El nu s-a născut niciodată şi n-a murit niciodată, dar viaţa sa e ca a Fiului lui Dumnezeu – preot în veci de veci.H  Atunci Avraam a luat a zecea parte din tot ce câştigase în cursul bătăliei şi i-a dat-o lui Melchisedec. Numele lui Melchisedec înseamnă „dreptate” – prin urmare el este Regele Dreptăţii; tot el mai este şi Regele Păcii, datorită numelui Salem purtat de oraşul său care se traduce prin „Pace”.  Melchisedec era rege al oraşului Salem, şi de asemenea, preot al Dumnezeului Preaînalt. Întorcându-se Avraam acasă după ce câştigase o mare bătălie împotriva mai multor regi, a fost întâmpinat de Melchisedec, care l-a binecuvântat.)Kunde s-a dus Cristos, înaintea noastră, ca să pledeze în favoarea noastră în calitate de Mare preot al nostru, având onoarea şi rangul lui Melchisedec.V%Nădejdea aceasta sigură, că vom fi mântuiţi, este pentru sufletele noastre o ancoră puternică, vrednică de încredere, care ne leagă de însuşi Dumnezeu, îndărătul uşilor sfinte ale cerului,1El ne-a dat şi făgăduinţa şi jurământul său – deci două lucruri pe care ne putem bizui întru totul, căci e cu neputinţă ca Dumnezeu să mintă. Iar acum, toţi cei care aleargă la el ca să găsească salvare au motive să fie încurajaţi când le este dat să audă asemenea asigurări din partea lui Dumnezeu; acum ei pot avea deplina certitudine că el le va da mântuirea promisă.gGŞi Dumnezeu s-a legat printr-un jurământ, astfel ca cei pe care a făgăduit să-i ajute să aibă deplină siguranţă şi să nu mai trebuiască niciodată să creadă că el ar putea cumva să-şi schimbe planurile.  Când un om depune un jurământ, el face apel la un altul mai mare decât el, care să-l silească să-şi îndeplinească promisiunea ori să-l pedepsească dacă nu se mai ţine de ea ulterior; astfel, jurământul curmă orice discuţii în acest sens.  Atunci, Avraam a aşteptat cu răbdare până când Dumnezeu, în fine, i-a dăruit un fiu, pe Isaac, întocmai cum făgăduise.vecă îl va binecuvânta întru totul pe Avraam îi va dărui un fiu şi-l va face tatăl unei mari naţiuni.?w Bunăoară, să luăm promisiunea făcută de Dumnezeu lui Avraam: Dumnezeu a depus un jurământ în numele său, întrucât nu se găsea nici un altul mai mare prin care să jure,' Deci, ştiind ce vă aşteaptă, n-o să mai deveniţi indiferenţi şi serbezi din punct de vedere spiritual, ci veţi dori din toată inima să călcaţi pe urmele celor care au parte de tot ce le-a promis Dumnezeu, din pricina puternicei lor credinţe şi răbdări.9k Şi dorinţa noastră fierbinte este ca şi de aici înainte să vă iubiţi semenii, câte zile veţi mai trăi, pentru ca să puteţi primi, la urmă, o răsplată deplină.v~e Fiindcă Dumnezeu nu poate fi nedrept. Cum ar putea el să uite râvna voastră neobosită pentru el ori să nu-şi aducă aminte câtă dragoste aveaţi când va pentru el, cum îi arătaţi, de altfel, şi acum – ajutându-i copiii?E} Dragi prieteni, chiar dacă mă exprim în felul acesta, nu cred că ceea ce spun se aplică în cazul vostru. Am încrederea că voi produceţi roade bune care vă însoţesc mântuirea.$|ADacă însă va continua să dea scaieţi şi mărăcini, atunci nimeni nu va mai da doi bani pe el, ci-l va socoti doar vrednic de ocară şi bun de ars.&{ECând pământul unui agricultor a avut parte de ploaie din belşug şi s-au făcut roade bogate, se poate spune că Dumnezeu a binecuvântat acel pământ.|zqpentru ca, totuşi, ulterior să vă întoarceţi împotriva lui Dumnezeu. N-aveţi cum să vă mai pocăiţi după ce, respingându-l, l-aţi răstignit din nou pe cruce pe Fiul lui Dumnezeu, şi l-aţi expus batjocurii şi ruşinii tuturor.vyeştiind cât de bun este Cuvântul lui Dumnezeu şi înţelegând puterile extraordinare ale lumii viitoare,Ax{Găsesc inutilă încercarea de a vă readuce la Domnul, după ce aţi înţeles Evanghelia şi aţi gustat personal minunăţiile cerului, şi v-aţi împărtăşit din Duhul Sfânt,:woCu voia Domnului, vom trece acum la alte lucruri.v5Nu vă mai trebuie alte învăţături suplimentare despre botez şi despre punerea mâinilor ori despre învierea morţilor şi judecata veşnică.3u aSă nu mai repetăm la nesfârşit aceleaşi lucruri, expunând mereu aceleaşi noţiuni de bază privitoare la Cristos, ci haideţi să trecem la altele, ajungând la maturitate în puterea noastră de înţelegere, aşa cum le stă bine unor creştini adevăraţi. Ce rost ar mai avea să vorbim în continuare despre nerozia încercării de a fi mântuit prin fapte bune ori despre necesitatea de a crede în Dumnezeu?t+Voi niciodată nu veţi putea mânca hrană spirituală solidă şi nu veţi reuşi să înţelegeţi lucrurile mai adânci din Cuvântul lui Dumnezeu până ce nu veţi deveni creştini mai buni şi veţi învăţa să deosebiţi binele de rău prin practicarea binelui.Ls Or, când cineva trăieşte tot cu lapte, asta dovedeşte că nu a înaintat prea mult în viaţa de credinţă şi nu prea poate deosebi binele de rău. El este încă prunc în ale credinţei!sr_ Sunteţi creştini de mult timp şi ar trebui ca voi să-i învăţaţi pe alţii; când colo, voi aţi recăzut la poziţia în care e nevoie ca cineva să vă înveţe iarăşi principiile elementare ale Cuvântului lui Dumnezeu. Sunteţi ca nişte copii nou-născuţi care nu pot bea decât lapte, întrucât vârsta nu le permite să consume hrană solidă.1q[ Aş mai avea încă multe să vă spun în această privinţă, dar nu păreţi prea interesaţi să ascultaţi, aşa că mi-e greu să vă fac să înţelegeţi.{po Fiindcă, nu trebuie să uitaţi că Dumnezeu l-a ales să fie Mare preot cu acelaşi rang ca al lui Melchisedec.!o; Doar după ce s-a dovedit perfect, în cuprinsul acestei experienţe, Isus a devenit dătătorul mântuirii eterne tuturor acelora care ascultă de el.*nMCu toate că Isus a fost Fiul lui Dumnezeu, el a trebuit să înveţe din experienţă ce înseamnă să asculţi, atunci când ascultarea însemna suferinţă. m Totuşi, cât a stat aici pe pământ, Cristos a apelat la Dumnezeu, rugân-du-se cu lacrimi izvorâte din agonia sufletului său, la singurul care putea să-l salveze de la moarte. Şi Dumnezeu i-a ascultat rugăciunile, din pricina supunerii lui smerite. l Şi, altă dată, Dumnezeu i-a mai zis: „Tu ai fost ales ca Preot, pe veci de veci, cu acelaşi rang ca al lui Melchisedec.”!k;Iată de ce Cristos nu s-a ales el singur la onoarea de a fi Mare preot, ci Dumnezeu l-a ales. Dumnezeu i-a spus: „Fiul meu, astăzi te-am onorat.”ljQUn alt lucru pe care nu trebuie să-l uităm este că nimeni nu poate fi mare preot doar fiindcă aşa vrea el. Trebuie să fie chemat de Dumnezeu pentru această sarcină, în acelaşi mod în care l-a ales Dumnezeu pe Aaron.^i5fiindcă şi el este împresurat de ispite şi le înţelege foarte bine problemele.h Şi, pentru că şi el este om, se poate purta delicat cu alţi oameni, chiar dacă aceştia sunt mărginiţi şi neştiutori,Sg !Marele preot evreu e un om, la fel ca ceilalţi, cu deosebirea că e ales ca purtător de cuvânt al tuturor celorlalţi oameni în relaţiile lor cu Dumnezeu. El se prezintă înaintea lui Dumnezeu cu darurile lor şi-i oferă sângele animalelor sacrificate, spre a ispăşi atât păcatele poporului, cât şi pe ale sale.)fKAstfel, să ne a-propiem cu îndrăzneală de însuşi tronul lui Dumnezeu şi să rămânem acolo, pentru a găsi harul care să ne ajute în vreme de nevoie.He Marele nostru preot ne înţelege slăbiciunile, întrucât şi el a avut aceleaşi ispite ca şi noi, deşi el nu a cedat în faţa nici uneia dinele şi n-a păcătuit nici măcar o dată.4daDar Isus, Fiul lui Dumnezeu, este Marele nostru preot, care s-a suit până în cer ca să ne vină în ajutor; de aceea, sa nu încetăm niciodată a ne încrede în el.vce El îi ştie pe toţi, oriunde s-ar afla. Suntem complet goi şi descoperiţi în faţa atotvăzătorilor ochi ai Dumnezeului nostru celui viu; nimic nu poate fi ascuns de acela căruia trebuie să-i dăm socoteală de tot ce am făcut.b Cuvântul lui Dumnezeu e plin de putere vie: este mai pătrunzător decât orice sabie cu două tăişuri, tăind adânc şi fulgerător în orice aspect al gându-rilor şi dorinţelor noastre celor mai tainice, dezvăluindu-le aşa cum sunt ele în realitate.[a/ Să ne dăm toată silinţa pentru a intra şi noi în locul acela de odihnă, luând seama ca nu cumva să fim neascultători faţă de Dumnezeu, cum au fost copiii lui Israel, care n-au mai putut intra.` căci oricine intră în odihna lui Dumnezeu se odihneşte de lucrările lui, cum s-a odihnit şi Dumnezeu de lucrările lui.J_  Rămâne, dar, o odihnă a Sabatului pentru copiii lui Dumnezeu;t^aCăci dacă losua le-ar fi dat odihnă, Dumnezeu nu ar mai fi vorbit atunci mai târziu despre o altă zi.O]Dar el a rânduit un alt timp pentru a se intra, şi timpul acela a venit acum. Vestea a fost anunţată de către Dumnezeu prin regele David, la mulţi ani după eşecul primului om de a intra, care s-a exprimat cu cuvintele citate deja: „Astăzi, când îi auziţi glasul care vă cheamă, nu vă împietriţi inimile”.C\Şi totuşi promisiunea rămâne şi unii intră – dar nu aceia care au avut prima şansă, căci ei l-au nesocotit pe Dumnezeu şi n-au mai reuşit să beneficieze de promisiunea sa.[Cu toate acestea, ei n-au intrat, deoarece, până la urmă, Dumnezeu a zis: „Ei nu vor intra niciodată în odihna mea.”+ZONoi ştim că e gata şi aşteaptă, fiindcă e scris că Dumnezeu s-a odihnit în a şaptea zi de creaţie, după ce a isprăvit tot ce-şi propusese să facă.YCăci numai noi, cei care credem în Dumnezeu, putem intra în locul său de odihnă. El a zis: „Am jurat, în mânia mea, ca cei care nu mă cred să nu intre niciodată”, cu toate că el e gata şi-i aşteaptă încă de la întemeierea lumii.XDeoarece vestea aceasta minunată – mesajul că Dumnezeu doreşte să ne mântuiască – ne-a fost dată nouă, aşa cum a fost dată şi celor care au trăit pe vremea lui Moise. Dar lor nu le-a folosit la nimic, fiindcă ei nu l-au crezut. Le lipsea credinţa.W {Deşi promisiunea lui Dumnezeu – după care poţi intra în locul său de odihnă – rămâne încă valabilă, ar trebui să tremurăm de frică, fiindcă unii dintre voi s-ar putea să fie pe punctul de a nu putea intra, până la urmă.KVŞi de ce n-au putut intra? Fiindcă n-au avut încredere în el.EUŞi cui se adresa Dumnezeu când s-a legat printr-un jurământ că nu vor putea intra niciodată în ţara pe care o făgăduise poporului său? Vorbea tuturor celor care l-au nesocotit:4TaŞi cine oare l-a întărâtat la mânie pe Dumnezeu de-a lungul celor patruzeci de ani? Tocmai acei oameni care au păcătuit şi, în consecinţă, au murit în pustiu.?SwDar oare cine erau oamenii aceia care au auzit glasul lui Dumnezeu vorbindu-le şi s-au răsculat totuşi împotriva sa? Erau cei care ieşiseră din Egipt sub conducerea lui Moise.R#Momentul potrivit însă este acum să nu uitaţi nici o clipă avertismentul dat: „Astăzi dacă auziţi glasul lui Dumnezeu care vă vorbeşte, nu vă împietriţi inimile împotriva sa, cum a făcut poporul Israel, când s-a răzvrătit contra lui în pustiu.”WQ'Fiindcă, dacă rămânem credincioşi până la capăt, având aceeaşi încredere în Dumnezeu pe care am avut-o şi la început, când am devenit creştini, vom împărtăşi tot ce este al lui Cristos.YP+ Discutaţi între voi aceste lucruri în fiecare zi, cât mai este timp, pentru ca nici unul din voi să nu se împietrească împotriva lui Dumnezeu sau să fie sedus de strălucirea deşartă a păcatului.PO Prin urmare, iubiţi fraţi, păziţi-vă de propria voastră inimă, ca nu cumva să constataţi că e plină de răutate şi necredinţă şi a început să vă îndepărteze de Dumnezeul cel Viu."N= Şi-atunci, plin de mânie împotriva lor, Dumnezeu s-a legat printr-un jurământ să nu le îngăduie niciodată să ajungă la locul său de odihnă.aM; „Dar”, spune Dumnezeu, „m-am mâniat foarte tare pe ei, fiindcă inimile le erau mereu îndreptate într-altă parte decât spre mine, şi astfel n-au aflat niciodată cărările pe care doream să meargă.”fLE Dar Dumnezeu l-a răbdat patruzeci de ani. Şi cu toate că răbdarea lui Dumnezeu fusese încercată până la maximum, el a continuat, în tot acest timp, să-i desfăşoare înaintea privirilor măreţele sale minuni.PKşi să nu dăm voie inimilor noastre să i se împotrivească, cum a făcut poporul Israel. Acesta s-a împotrivit iubirii sale şi s-a plâns de el în pustiu pe când era pus la încercare de el.J1Dată fiind superioritatea lui Cristos, Duhul Sfânt ne previne să-i dăm ascultare şi să fim cu băgare de seamă, să-i auzim glasul aziwIgPe când, Cristos, crediciosul Fiu al lui Dumnezeu, este stăpân absolut peste casa lui Dumnezeu. Iar noi, creştinii, suntem casa lui Dumnezeu – el trăieşte în noi! – dacă ne păstrăm curajul şi nădejdea cu care ne lăudăm.fHENimic de zis, Moise a făcut lucruri deosebite în casa lui Dumnezeu, dar el nu era decât un slujitor; munca sa avea mai mult menirea să ilustreze şi să sugereze lucrurile ce aveau să se întâmple mult mai târziu.wGgŞi-apoi, mulţi oameni sunt în stare să ridice case, dar numai Dumnezeu singurul a făcut toate lucrurile.&FEDar gloria lui Isus întrece cu mult pe cea a lui Moise, tot aşa cum omului care zideşte o casă frumoasă îi revine mai multă laudă decât casei sale.E!Căci el a fost credincios lui Dumnezeu, care l-a numit Mare preot, tot aşa după cum Moise a slujit cu credinţă în casa lui Dumnezeu.D De aceea, iubiţii mei fraţi, pe care Dumnezeu v-a pus deoparte pentru sine, ca unii care aţi fost aleşi de el pentru cer, aş dori acum să vă gândiţi la faptul că Isus este mesagerul lui Dumnezeu şi Marele preot al credinţei noastre.1C[Căci, întrucât el însuşi a trecut prin mari suferinţe şi ispite, ştie ce înseamnă să suferim şi să fim ispitiţi, şi este pe deplin capabil să ne ajute.PBşi a trebuit ca Isus să ne semene nouă, fraţilor săi, pentru ca să poată fi marele nostru preot, plin de compasiune pentru noi şi demn de încredere înaintea lui Dumnezeu, un preot care să se poarte faţă de noi cu îndurare, iar faţă de Dumnezeu să rămână credincios în modul de a trata păcatele poporului._A7Noi ştim că el nu a venit ca înger, ci ca fiinţă omenească – da, ca un evreu,@1Numai în chipul acesta putea el să izbăvească pe aceia care, prin frica morţii, au trăit toată viaţa lor robiţi de o groază permanentă. ~~Y}}|4{zyyx w1vvttsrrIq|ppLpon_mmalhk#j i!geedAc\b5``_^^ ]u\|[[YXX@WVUTYSuRR3QuPjOa=<;:99188"7w65433d22b21z0//O.--i,)+g**)$((''&%%$#v""R!!S ={$Gl`6@>byDX ) F T  {sR-Mw„Bine, bine”, va zice cineva, „dar ai afirmat că nu se poate ajunge la Dumnezeu decât prin credinţă, şi prin nimic altceva.” La care eu voi spune doar atât, că faptele bune sunt cel puţin la fel de importante, deoarece fără fapte bune nu poţi dovedi că ai sau nu credinţă. Pe când oricine poate vedea că am credinţă, după felul cum mă port.\~1Vedeţi dar, că nu de de ajuns să ai credinţă. Trebuie să şi faci dovada credinţei prin fapte bune. Credinţa care nu se manifestă prin fapte bune nu e o credinţă vie – e formală şi nefolositoare.M}şi vii tu şi-i spui: „Pace, şi Domnul să te binecuvânteze; ai grijă să nu stai în frig şi să mănânci cum trebuie”, şi-l laşi fără haine sau alimente, ce bine mai e şi acesta?Q|Dacă ai un prieten care duce lipsă de hrană şi îmbrăcăminteC{Iubiţi fraţi, ce rost are să ziceţi că aveţi credinţă şi că sunteţi creştini, dacă n-o dovediţi, ajutându-i pe alţii? Oare asemenea credinţă va mântui pe cineva?Oz fiindcă cei necruţători nu vor avea parte de nici un pic de milă. Dar dacă ai fost îndurător, atunci îndurarea lui Dumnezeu va atârna mai greu în cântarul judecăţii sale împotriva ta.y Vei fi judecat după cum faci sau nu ceea ce-ţi cere Cristos, Aşadar, fii treaz la tot ce faci cu fapta sau cu gândul;Jx  Fiindcă Dumnezeu, care a zis că n-ai voie să te încurci cu o femeie care are deja un soţ, a mai spus şi că nu-ţi este permis să ucizi. Deci, chiar dacă n-ai călcat legile căsătoriei prin adulter, dar ai omorât pe cineva, ai călcat din plin legile lui Dumnezeu şi te găseşti total vinovat în faţa lui.6we Şi persoana care respectă toate legile lui Dumnezeu, până la una, dar face doar un singur pas greşit, e la fel de vinovată ca şi persoana care le-a călcat pe toate.v# Dar tocmai această lege a Domnului o călcaţi voi când îi favorizaţi pe cei bogaţi şi vă linguşiţi pe lângă ei: este un păcat.DuDa, într-adevăr, e bine când ascultaţi întrutotul de porunca Domnului: „Să-ţi iubeşti şi să-ţi ajuţi semenii la fel cum te iubeşti şi te îngrijeşti pe tine însuţi.”utcŞi, de cele mai multe ori, ei sunt aceia care râd de Isus Cristos, al cărui nume nobil voi îl purtaţi.nsUCu toate acestea, dintre cei doi străini, voi pe cel sărac l-aţi dispreţuit. Or, nu vă daţi seama că, îndeobşte, bogaţii sunt aceia care se leagă de voi ca să vă caute pricină şi să vă târască în faţa legii?_r7Ascultaţi la mine, scumpi fraţi: Dumnezeu i-a ales pe cei săraci să fie bogaţi în credinţă şi Împărăţia lui Dumnezeu este a lor, fiindcă acesta e darul făgăduit de el tuturor celor care îl iubesc.+qODacă nu… n-ai decât să te aşezi pe jos!” – ei bine, asemenea gest pune sub semnul întrebării întreaga voastră credinţă – mai sunteţi voi oare creştini în vreun fel? – Această atitudine dovedeşte că motivele de care sunteţi animaţi nu sunt deloc în ordine.hpIiar voi vă agitaţi numaidecât în jurul bogatului, neştiind cum să-i mai intraţi în voie, şi-i oferiţi locul cel mai bun din biserică, zicând în schimb, săracului: „Dacă-ţi convine să stai acolo, bine!…Wo'Dacă vă intră în biserică unul îmbrăcat în haine scumpe şi încărcat de inele preţioase de aur pe degete şi, în aceeaşi clipă, intră un sărac în haine ponosite şi rupte de-atâta purtat,=n uIubiţi fraţi, cum mai puteţi avea pretenţia că sunteţi ai Domnului Isus Cristos, ai Domnului slavei, când îi onoraţi pe bogaţi iar la cei săraci vă uitaţi de sus?rm _Creştinul curat şi fără prihană, din punctul de vedere al lui Dumnezeu, este acela care are grijă de orfani şi de văduve, care rămâne credincios Domnului şi nu se lasă întinat sau contaminat de legăturile sale cu lumea.l 9Oricine îşi zice creştin, şi totuşi nu-şi înfrânează limba sa cea ascuţită, se amăgeşte singur iar religia sa nu are prea multă valoare.ek EDar dacă cineva pătrunde cu privirea adâncimea legii lui Dumnezeu, care este legea libertăţii, nu numai că o va reţine, ci se va şi conforma în faptă, iar Dumnezeu îl va binecuvânta nespus în tot ce va face.j De îndată ce se îndepărtează de ea, imaginea chipului său dispare, iar el nu-şi mai aminteşte cum arată la faţă.i /Fiindcă, persoana care se rezumă doar la ascultarea mesajului, fără să-l şi împlinească, e ca omul care-şi priveşte faţa în oglindă.2h _Dar să nu uitaţi că nu e deajuns să auziţi acest mesaj, ci trebuie să-l împliniţi prin faptele voastre. Prin urmare, luaţi seama să nu vă înşelaţi singuri.%g EAşadar, debarasându-vă de orice murdărie şi revărsare de răutate, primiţi cu blândeţe cuvântul sădit, care poate să vă mântuiască sufletele.Vf 'căci supărarea nu produce viaţa neprihănită pe care o doreşte Dumnezeu.}e uIubiţi fraţi, să nu uitaţi că cel mai bine e să asculţi mult, să vorbeşti puţin şi să nu te superi,sd aEl, de bunăvoie, ne-a născut prin cuvântul adevărului, ca să fim o pârgă a întregii sale creaţii.c  Dar orice dar bun şi desăvârşit se coboară de sus, de la Tatăl luminilor, la care nu este schimbare sau umbră de mutare.4b eDeci să nu vă înşelaţi, iubiţi fraţi!da CGândurile acestea rele duc la acţiuni rele, care sunt apoi urmate de pedeapsa cu moartea.P` ci ispita e atracţia propriilor gânduri şi dorinţe rele ale omului.5_ e Nu uitaţi că, atunci când cineva e atras la rău, nu Dumnezeu este ce-l care îl ispiteşte, fiindcă Dumnezeu nu poate fi ispitit şi nici nu ispiteşte pe nimeni,W^ ) Fericit e omul care nu cedează, refuzând să păcătuiască atunci când e ispitit, fiindcă după ce trece ispita, va primi ca răsplată cununa vieţii, promisă de Dumnezeu tuturor celor care-l iubesc.T] # ca o floare ce şi-a pierdut frumuseţea de îndată ce s-a veştejit sub arşiţa soarelui de vară. Ca iarba sunt bogaţii! Curând vor muri şi ei, lăsând în urmă toate activităţile lor febrile.\  Dar bogatul ar trebui să fie smerit, căci bogăţiile sale nu înseamnă nimic pentru Domnul iar el va dispare în curând,x[ k Creştinul pe care lumea nu pune prea mult preţ trebuie să fie bucuros, pentru că e mare în ochii Domnului.TZ #căci este un om cu mintea îndoielnică, nestatornic în toate căile lui.HY  Să nu se aştepte omul acela să primească ceva de la Domnul,QX Dar când îi cereţi în rugăciune, aşteptaţi-vă şi primiţi. Credeţi şi nu vă îndoiţi, căci cel care se îndoieşte este ca valul mării, purtat de vânt şi aruncat încolo în încoace.(W KDacă doriţi să ştiţi ce vrea Dumnezeu de la voi, rugaţi-l să vă spună ce trebuie să faceţi şi el vă va spune bucuros, căci oricând e gata să dea o măsură îndoită de înţelepciune tuturor celor care i-o cer; şi niciodată n-are să vă reproşeze că i-aţi cerut-o.V -Numai, lăsaţi-o să crească şi nu daţi bir cu fugiţii în faţa dificultăţilor de care vă loviţi. Fiindcă atunci când răbdarea voastră va fi făcut pe deplin lucrarea, veţi deveni oameni maturi, cu un caracter bine format, împliniţi în toate privinţele.VU 'deoarece, când calea-i aspră, răbdarea voastră are prilejul să crească.T {Iubiţi fraţi, este cumva viaţa voastră plină de greutăţi şi ispite? Atunci bucuraţi-vă din tot sufletul,S De la Iacob, slujitor al lui Dumnezeu şi al Domnului Isus Cristos. Către creştinii evrei împrăştiaţi peste tot: Salutări!7Ri Harul lui Dumnezeu să fie cu voi toţi. Amin.AQ{ Transmiteţi salutările mele tuturor conducătorilor şi celorlalţi credincioşi de la voi. Creştinii din Italia, care se află aici împreună cu mine, vă transmit dragostea lor.P1 Vreau să ştiţi că fratele Timotei a ieşit acum de la închisoare; dacă se abate pe-aici în curând, voi veni împreună cu el să vă văd.Oy Fraţilor, vă rog să luaţi aminte, cu răbdare, la tot ce v-am spus în această scrisoare, căci nu e prea lungă.!N; să vă înzestreze cu tot ce vă lipseşte pentru a face voia sa, prin sângele veşnicului legământ încheiat între Dumnezeu şi voi. El să producă în voi, prin puterea lui Cristos, tot ceea ce îi face plăcere lui, şi a lui să fie toată slava în veci de veci. Amin.|Mq Şi acum, fie ca Dumnezeul păcii care l-a înviat din morţi pe Domnul nostru Isus, Marele Păstor al oilor,|Lq Acum am nevoie de rugăciunile voastre mai mult ca oricând pentru a mă putea întoarce la voi, cât mai curând.jKM Rugaţi-vă pentru noi, căci conştiinţa ne este curată, şi aşa vrem să o păstrăm mereu. J Ascultaţi de conducătorii voştri spirituali, fiind gata să faceţi ce vă spun aceştia. Căci ei au misiunea să vegheze asupra sufletelor voastre şi Dumnezeu îi va judeca după vrednicia cu care îşi îndeplinesc această slujbă. Daţi-le prilejul să ducă lui Dumnezeu veşti îmbucurătoare despre voi, nu întristare şi necaz, fiindcă, altminteri, veţi suferi şi voi.I Nu uitaţi să faceţi bine şi să împărţiţi avutul cu cei care duc lipsă, căci astfel de sacrificii îi fac multă plăcere. H Cu ajutorul lui Isus, vom aduce necontenit jertfa noastră de laudă lui Dumnezeu, vorbind şi altora despre gloria numelui său.kGO Căci nu aici pe pământ ne este casa, ci în cer, unde aşteptăm să ajungem cât mai curând.fFE Aşadar, să ieşim afară la el, dincolo de zidurile cetăţii adică, în afara intereselor acestei lumi, acceptând de bună voie să fim dispreţuiţi să suferim acolo, împreună cu el, suportând ocara lui.Ew De aceea a suferit şi Isus şi a sângerat şi a murit afară din cetate, unde sângele său ne-a spălat păcatele.SD În cadrul sistemului de legi evreieşti, marele preot aducea sângele animalelor înjunghiate în sanctuar, drept jertfă pentru păcate, după care trupurile animalelor erau arse în afara cetăţii.>Cu Noi avem un altar, adică crucea pe care a fost jertfit Isus, şi cei care continuă să caute mântuirea prin respectarea legilor iudaice n-au să găsească nici un ajutor acolo.Aduceţi-vă aminte şi de conducătorii voştri care v-au învăţat Cuvântul lui Dumnezeu. Gândiţi-vă ce mult bine au adus vieţile acestora şi încercaţi să vă încredeţi şi voi în Domnul cu aceeaşi tărie ca a lor.*?M De aceea, putem declara fără nici o urmă de îndoială sau teamă: „Domnul este sprijinitorul meu şi nu mă voi teme de ce mi-ar putea face un biet om.”>3 Nu iubiţi banul, ci mulţumiţi-vă cu ce aveţi, căci aşa a zis Dumnezeu: „Niciodată nu te voi lăsa, cu nici un chip nu te voi părăsi.”1=[ Cinstiţi căsnicia şi jurămintele sale şi fiţi neîntinaţi; căci Dumnezeu îi va pedepsi cu siguranţă pe toţi cei care sunt imorali ori săvârşesc adulter.Q< Apoi, nu uitaţi nici de cei care sunt la închisoare. Suferiţi şi voi ca şi când v-aţi afla acolo, alături de ei. Luaţi şi voi parte la durerea celor obidiţi, ştiind prin ce trec aceştia.;+ Nu uitaţi să-i omeniţi pe străinii care vă bat la uşă, căci unii care au făcut aşa, fără să-şi fi dat seama, au găzduit îngeri!H:  Iubiţi-vă mai departe cu aceeaşi dragoste frăţească.69g Căci Dumnezeul nostru este un foc mistuitor.E8 Având o Împărăţie care nu poate fi distrusă de nimic, să căutăm să-i facem pe plac lui Dumnezeu, slujindu-l cu inimi pline de recunoştinţă, cu frică sfântă şi veneraţie.7 Prin aceasta vrea să spună că va cerne tot ce n-are temelie sigură, ca să nu mai rămână decât lucrurile care nu se clatină.16[ Când a vorbit el de pe Muntele Sinai, vocea sa a făcut să se cutremure pământul dar spune el: „Data viitoare voi zgudui nu numai pământul, ci şi cerurile.”53 Aşadar, luaţi seama să ascultaţi de cel care vă vorbeşte. Căci dacă n-a scăpat poporul Israel când a refuzat să ia aminte la Moise, mesagerul pământesc, ce groaznică e primejdia noastră dacă refuzăm să-l ascultăm pe Dumnezeu care ne vorbeşte din cer.J4  şi la Isus însuşi, care ne-a adus minunatul său legământ nou; şi la sângele stropit care, în loc să strige după răzbunare ca sângele lui Abel, ne iartă cu generozitate păcatele.X3) şi la biserica, alcătuită din toţi cei care au fost înscrişi în cer; şi la Dumnezeu care este Judecătorul tuturor; şi la duhurile celor răscumpăraţi, din ceruri, care au devenit deja perfecţi;'2G Voi însă v-aţi suit până sus pe Muntele Sion, la cetatea Dumnezeului celui viu, Ierusalimul ceresc; şi la adunarea fericiţilor îngeri, fără număr;z1m Însuşi Moise a fost atât de înspăimântat de această privelişte, încât a început să tremure ca varga.0 Ei s-au dat înapoi, clătinându-se la porunca lui Dumnezeu, după care şi un animal dacă se atingea de munte trebuia să moară.=/s Căci s-a auzit un zgomot asurzitor de trompetă şi un glas care aducea un mesaj atât de înfricoşător, încât oamenii l-au implorat pe Dumnezeu să înceteze a le mai vorbi.W.' Voi încă n-a trebuit să înfruntaţi groaza, focul acela mistuitor, bezna nepătrunsă şi cumplita furtună de care au avut parte israeliţii pe Muntele Sinai, când le-a dat Dumnezeu legile sale.X-) Şi, mai pe urmă, când şi-a cerut înapoi drepturile, a fost prea târziu, chiar dacă i-a părut rău şi a plâns cu lacrimi amare. Deci, reţineţi toate aceste lucruri şi fiţi cu băgare de seamă.`,9 Luaţi seama să nu fie prins nici unul din voi în păcate sexuale ori să ajungă să nu-i mai pese de Dumnezeu, cum s-a întâmplat cu Esau, care şi-a vândut dreptul de întâi născut pentru un blid de linte.*+M Purtaţi-vă de grijă unii altora, ca nici unul să nu scape binecuvântările lui Dumnezeu cele mai alese. Vegheaţi să nu prindă rădăcini printre voi nici un fel de amărăciune, căci odată ce dă lăstar, provoacă mari necazuri, rănindu-i pe mulţi în viaţa lor spirituală."*= Siliţi-vă să nu luaţi parte la nici un fel de certuri, ci să trăiţi o viaţă curată şi sfântă, căci cine nu e sfânt nu va vedea pe Domnul.I)  şi trasaţi o cărare dreaptă şi netedă pentru paşii voştri, ca cei care vin după voi, chiar dacă sunt slabi şi ologi, să nu cadă şi să nu se lovească, ci să devină puternici.{(o Aşadar, întăriţi-vă din nou mâinile voastre istovite, ţineţi-vă bine pe picioarele voastre slăbite_'7 Adevărat, nu e prea plăcut să fii pedepsit, cât timp durează pedeapsa – de ce să n-o recunoaştem: doare! Dar după aceea îi putem vedea roadele: o creştere tăcută dar sigură în har şi în caracter.& Părinţii noştri pământeşti ne-au educat doar un anumit număr de ani, făcând tot ce ştiau ei că e mai bine pentru noi, dar corecţia lui Dumnezeu e totdeauna dreaptă şi spre folosul nostru, ca să ne putem împărtăşi din sfinţenia sa.v%e Dat fiind că ne respectăm părinţii aceştia pământeşti, deşi ne pedepsesc, oare nu ar trebui să ne supunem, cu şi mai multă seninătate, educaţiei pe care ne-o face Dumnezeu, pentru ca să putem începe a trăi cu adevărat?b$= Dar dacă Dumnezeu nu vă pedepseşte când ar trebui s-o facă, cum îşi pedepsesc şi alţi părinţi copiii, atunci înseamnă că voi nu mai sunteţi fiii săi – că, de fapt, nu faceţi parte din familia lui.5#c Lăsaţi-l pe Dumnezeu să vă educe, fiindcă el se poartă cu voi ca un tată care îşi iubeşte copiii. Cine a mai auzit de un fiu care să nu fie corectat niciodată?" Fiindcă, în pedeapsa lui e dovada că te iubeşte. Când te bate cu nuiaua e o dovadă că eşti fiul său cu adevărat.”m!S Ori aţi uitat cumva de încurajatoarele cuvinte ce vi le-a adresat Dumnezeu vouă, care sunteţi copiii săi? „Fiul meu nu te supăra când te pedepseşte Domnul. Nu te descuraja când e nevoit să-ţi arate unde ai greşit.M  La urma urmelor, voi n-aţi luptat şi nu v-aţi zbătut niciodată atât de mult împotriva păcatului şi a tentaţiei, încât să vă iasă broboane mari de sudoare amestecate cu sânge.]3 Dacă vreţi să ştiţi cum veţi reuşi să nu cădeţi de oboseală şi să nu vă pierdeţi cu firea, gândiţi-vă la răbdarea lui în faţa atâtor mârşăvii câte i-au făcut nişte oameni păcătoşi.  Aţintiţi-vă privirile la Isus, conducătorul şi învăţătorul nostru. El a fost dispus să moară, o moarte ruşinoasă pe cruce, pentru bucuria de care ştia că va avea parte după aceea; şi acum stă la locul de onoare lângă tronul lui Dumnezeu. 9 Întrucât suntem priviţi ca dintr-o tribună mare de o mulţime atât de uriaşă de martori, să ne eliberăm de orice lucru care ne încetineşte mersul sau ne trage înapoi, mai cu seamă de acele păcate care se încolăcesc în jurul nostru atât de strâns şi ne fac să ne împiedicăm; şi să străbatem răbdători cursa aceasta deosebită pe care Dumnezeu o aşterne fiecăruia înainte.) (Căci Dumnezeu dorea ca ei să aştepte până vor împărtăşi, împreună cu noi, răsplăţi şi mai bune, ce ne-au fost pregătite nouă.0Y 'Şi oamenii aceştia ai credinţei, deşi s-au încrezut în Dumnezeu şi i-au câştigat bunăvoinţa, n-au primit, încă nici unul, tot ce le făgăduise Dumnezeu.{o &Unii au umblat în piei de oi şi capre, rătăcind prin munţi şi locuri pustii, ascunzându-se prin peşteri şi văgăuni. Au răbdat foame, au suferit de boli şi au fost maltrataţi – ca unii care erau prea buni pentru lumea aceasta.q[ %Unii au murit sub ploaia pietrelor ucigătoare iar alţii au fost tăiaţi în două cu fierăstrăul; altora li s-a promis libertatea, numai să renunţe la credinţă, iar când au refuzat să facă aşa, au fost ucişi cu sabia.+ $Unii au fost batjocoriţi şi li s-au sfârtecat spinările cu biciul, pe când alţii au fost azvârliţi în carcere, ferecaţi în lanţuri.G #Apoi, unele femei, prin credinţă, şi-au primit pe cei dragi înapoi de la moarte. Alţii însă s-au încrezut în Dumnezeu şi au fost omorâţi în bătăi, preferind să moară decât să se lepede şi să fie liberi, având convingerea că după ce avea să treacă şi asta, vor învia la o viaţă mai bună.*M "şi într-un cuptor care ardea. Unii, prin credinţa lor, au scăpat de la moartea prin sabie. Alţii au fost întăriţi din nou, după ce fuseseră, mai întâi, slabi şi bolnavi. Unora li s-a dat o mare putere în bătălie; aceştia au întors armate întregi şi le-au pus pe fugă. !Oamenii aceştia s-au încrezut cu toţii în Dumnezeu şi, în consecinţă, au câştigat bătălii, au răsturnat împărăţii, şi-au condus bine poporul şi au primit ce le făgăduise Dumnezeu; au fost feriţi de orice rău într-o groapă cu lei:m Ei, dar unde ar trebui să mă opresc? Mi-ar lua prea mult timp să redau toate cazurile de credinţă ale lui Ghedeon, Barac, Samson, Iefta, David, Samuel şi toţi profeţii.  Prin credinţă, prostituata Rahab, pentru faptul că le-a adăpostit pe iscoade, nu a pierit la un loc cu cei necredincioşi.2] Credinţa a fost aceea care a făcut să se prăbuşească zidurile Ierihonului, după ce poporul Israel le dăduseră ocol şapte zile, aşa cum le poruncise Dumnezeu.`9 Poporul Israel s-a încrezut în Dumnezeu şi a trecut de-a dreptul prin Marea Roşie, de parcă s-ar fi aflat pe uscat. Dar când au încercat egiptenii, care-l urmăreau, să facă la fel, s-au înecat cu toţii. Şi numai fiindcă a crezut că Dumnezeu îi va salva poporul, le-a poruncit oamenilor săi să taie un miel, aşa cum le spusese Dumnezeu, şi să stropească cu sângele său uşorii caselor lor, aşa încât înspăimântătorul înger al morţii, trimisul lui Dumnezeu, să nu se poată atinge de fiul cel mai mare din familiile lor, cum avea să li se întâmple egiptenilor.W' Şi tocmai fiindcă s-a încrezut în Dumnezeu, a părăsit ţara Egiptului, fără să se teamă de mânia regelui. Moise mergea tot înainte, de parcă l-ar fi văzut pe Dumnezeu, realmente, acolo cu el.C El a socotit că e mai bine să sufere pentru Cristos cel făgăduit, decât să aibă toate comorile Egiptului, căci el anticipa frumoasa răsplată pe care Dumnezeu avea să i-o dea.7 g preferând să împărtăşească maltratarea de care aveau parte copiii lui Dumnezeu, când, putea, foarte bine, să se fi bucurat de plăcerile trecătoare ale păcatului.f E Pron credinţă, a refuzat Moise, când s-a făcut mare, să fie tratat ca nepot al regelui,3 _ De asemenea, şi părinţii lui Moise au avut credinţă. Căci dacă au văzut ei că Dumnezeu le-a dăruit un copil deosebit, au avut încredere că Dumnezeu îl va salva de la moartea ordonată de regele Egiptului şi astfel l-au ascuns timp de trei luni, fără să se teamă de acea poruncă.8 i Şi tot aşa, prin credinţă, şi Iosif, când i se apropia sfârşitul, a vorbit cu încredere despre felul în care avea să scoată Dumnezeu poporul lui Israel din Egipt; şi atâta de sigur era el de acest fapt, încât i-a pus să promită că vor lua cu ei oasele sale când vor pleca din Egipt.F  Prin credinţă şi Iacob, la bătrâneţe, când nu mai avea mult de trăit, i-a binecuvântat pe cei doi fii ai lui Iosif, rugându-se, cum stătea în picioare, rezemat de toiagul său. Prin credinţă, şi nu prin altceva, a ştiut Isaac că Dumnezeu îi va binecuvânta în viitor pe cei doi fii ai săi, Iacob şi Esau.uc El credea că şi dacă Isaac va muri, Dumnezeu avea să-l readucă la viaţă; or, cam asta s-a şi întâmplat, fiindcă, în ceea ce-l priveşte pe Avraam, Isaac era socotit ca şi mort, dar, până la urmă, s-a întors acasă viu. da… chiar aşa; să-l înjunghie pe Isaac, cel prin care făgăduise Dumnezeu să-i dea lui Avraam o naţiune întreagă de urmaşi!^5 Şi când l-a pus Dumnezeu la încercare, Avraam tot s-a încrezut în Dumnezeu şi în promisiunile sale şi astfel şi-a adus fiul, pe Isaac, ca jertfă, fiind gata să-l înjunghie pe altarul de sacrificii –2] Dar n-au făcut-o fiindcă n-au voit. Ei trăiau pentru cer. Şi acum lui Dumnezeu nu-i este ruşine să se numească Dumnezeul lor, căci le-a făurit un oraş ceresc.ta Să fi vrut. numai, şi ar fi putut oricând să se întoarcă la plăcerile şi atracţiile acestei lumi.  Şi e limpede că atunci când spuneau aşa, privirile le erau aţintite cu dor şi înfrigurare spre adevărata lor casă din cer.  Oamenii aceştia ai credinţei pe care i-am pomenit aici au murit fără să fi primit în viaţă tot ce le făgăduise Dumnezeu; doar le-au văzut de departe cum îi aşteaptă şi s-au bucurat nespus, fiindcă se învoiseră cu toţii că acest pământ nu era căminul lor adevărat, ci aici jos nu erau decât nişte străini, simpli vizitatori, în trecere prin lumea aceasta.#? Şi astfel, o întreagă naţiune s-a tras din Avraam, care era prea bătrân ca să mai aibă fie şi un copil – o naţiune cu atâtea milioane de oameni, că nu se pot număra, după cum nu poţi da de capăt stelelor de pe cer ori firelor de nisip de pe ţărmurile oceanelor.a; Şi Sara a avut credinţă, şi, din pricina aceasta, a putut fi mamă în ciuda bătrâneţelor sale, căci şi-a dat seama că Dumnezeu, care-i făcuse promisiunea, avea să-şi ţină în mod sigur făgăduinţa.=~s Avraam a făcut lucrul acesta fiindcă se aştepta ca Dumnezeu să-l aducă în mod sigur în cetatea aceea puternică din cer, al cărei proiectant şi constructor este Dumnezeu.]}3 Ba, chiar după ce a ajuns în ţara făgăduinţei lui Dumnezeu, a locuit în corturi ca un călător vremelnic, cum, de altfel, au făcut şi Isaac şi Iacob, cărora Dumnezeu le-a dăruit aceeaşi promisiune.|/ Avraam s-a încrezut în Dumnezeu şi, când i-a spus Dumnezeu să-şi părăsească casa părintească şi să plece departe, într-altă ţară, pe care a făgăduit să i-o dea, Avraam a ascultat şi a pornit îndată, deşi nu ştia nici măcar încotro se îndreaptă.{/ Un altul care s-a încrezut în Dumnezeu a fost Noe. Când a auzit el semnalul de avertizare al lui Dumnezeu pentru viitor, Noe l-a crezut pe Dumnezeu deşi nu se zărea nici un semn al potopului şi, fără să piardă timpul, s-a apucat să construiască arca şi astfel şi-a salvat familia. Credinţa lui Noe în Dumnezeu era diametral opusă păcatului şi necredinţei ce caracterizau restul lumii – care refuza să se supună – şi, din pricina credinţei sale, el a intrat în rândurile celor acceptaţi de Dumnezeu.ezC Lui Dumnezeu nu-i poţi fi plăcut fără să ai credinţă, fără să depinzi de el. Oricine vrea să vină la Dumnezeu trebuie să creadă că el există şi că răsplăteşte pe cei care-l caută cu inima sinceră.y# Apoi, Enoh s-a încrezut şi el în Dumnezeu şi de aceea Dumnezeu l-a dus în cer fără să mai treacă prin moarte; a dispărut aşa, dintr-odată, fiindcă îl luase Dumnezeu. Dar până să se întâmple asta, Dumnezeu zisese deja că e foarte mulţumit de Enoh.Ax{ Prin credinţă a ascultat Abel de Dumnezeu şi i-a adus o ofrandă care i-a plăcut lui Dumnezeu mai mult decât de cea a lui Cain. Dumnezeu l-a acceptat pe Abel, şi a dovedit-o, prin aceea că i-a primit darul; şi, cu toate că Abel a murit de mult, încă avem ce învăţa de la el ca model de credinţă.uwc Prin credinţă – adică prin încredere în Cuvântul lui Dumnezeu – ştim că lumea şi stelele, ca, dealtfel, toate lucrurile, au fost făcute, la porunca lui Dumnezeu; şi că au fost făcute din lucrurile care nu se văd.Ov Oamenii lui Dumnezeu din vechime erau renumiţi pentru credinţa lor.(u K Ce este credinţa? Credinţa înseamnă că avem încredere deplină în lucrurile sperate; înseamnă că suntem siguri de lucrurile pe care nu le vedem.6te 'Noi însă nu i-am întors niciodată spatele lui Dumnezeu, ca să ne pecetluim cumva soarta. Dimpotrivă, credinţa noastră în el asigură mântuirea sufletelor noastre.~su &Şi acei care, prin credinţa lor, au fost învredniciţi în ochii lui Dumnezeu trebuie să trăiască prin credinţă, în toate, punându-şi încrederea în el. Altminteri, dacă dau înapoi, Dumnezeu nu-şi va găsi nici o plăcere în ei..rW %Mult nu va mai întârzia venirea sa.q $Este nevoie să fiţi mereu statornici, făcând voia lui Dumnezeu, dacă vreţi să facă şi Dumnezeu pentru voi tot ce v-a promis.p+ #Nu lăsaţi să se stingă această fericită încredere în Domnul, indiferent ce s-ar întâmpla. Amintiţi-vă ce răsplată vă aşteaptă!Io  "Eraţi alături de cei aruncaţi în închisoare şi, realmente, vă bucuraţi când vi se lua avutul, ştiind că-n cer vă aşteaptă lucruri mult mai bune, care vor fi ale voastre pe veci.n+ !Uneori eraţi luaţi în râs şi bătuţi; alteori, văzându-i pe alţii că suferă la fel ca voi, luaţi şi voi parte la suferinţele lor.Im  Să nu uitaţi niciodată acele zile minunate când aţi auzit prima dată despre Cristos. Aduceţi-vă aminte ce ataşaţi eraţi de Domnul, deşi aceasta presupunea o cumplită suferinţă.Xl) Înfiorător lucru este să cazi, vinovat, în mâinile Dumnezeului celui Viu.Ek Căci noi îl cunoaştem pe acela care a zis: „A mea este dreptatea; mă voi răzbuna pe ei!”; şi care a mai spus următoarele: „Domnul însuşi se va ocupa de cazurile acestea.”&jE Gândiţi-vă cu cât mai îngrozitoare va fi pedeapsa acelora care l-au călcat în picioare pe Fiul lui Dumnezeu şi au luat sângele său curăţitor drept sânge obişnuit, nesfinţit, şi au insultat şi întărâtat pe Duhul Sfânt, care aduce oamenilor îndurarea lui Dumnezeu.i Omul care refuza să se supună legilor date de Moise era ucis fără cruţare, dacă se găseau doi sau trei martori la păcatul său.h' Nu mai avem la ce să ne aşteptăm decât la groaznica pedeapsă a cumplitei mânii a lui Dumnezeu care-i va mistui pe toţi duşmanii săi.Xg) Dacă păcătuieşte cineva dinadins, respingându-l pe Mântuitorul după ce a cunoscut o dată adevărul iertării, păcatul nu mai este acoperit de moartea lui Cristos; de-acum nu mai putem scăpa de el.}fs Să nu neglijăm îndatoririle noastre către biserică şi întrunirile din cadrul ei, cum fac unii, ci să ne încurajăm şi să ne prevenim reciproc, mai cu seamă în vremuri ca acestea, când ziua întoarcerii sale e atât de apropiată.Şi astfel, iubiţi fraţi, datorită sângelui lui Isus noi putem intra acum direct în Sfânta Sfintelor unde se află Dumnezeu.'_G Acum, după ce păcatele au fost iertate şi date uitării, odată pentru totdeauna, nu mai este nici o nevoie să se aducă jertfe care să ne scape de ele.k^O Şi mai adaugă: „Niciodată nu-mi voi mai aduce aminte de păcatele şi fărădelegile lor.”5]c „Acesta e acordul pe care îl voi încheia cu poporul Israel, în ciuda faptului că şi-au încălcat prima învoială: îmi voi scrie legile mele în mintea lor, pentru ca să-mi cunoască voia în orice clipă, şi-mi voi pune legile în inima lor pentru ca ei să dorească să le respecte.” ~}|{{ zyy_xwwNvuttqssPrrTqpoo(nmKll{kjjhhg'feddOc b*aw``T__J^^ ] \f[[[ZZYXW8V@UTTHSpRR/Q]PPO=<;::89e9 8765432p10P/-..-,@+**)(('&&+%O$$n##! B >mwP1.+~|i- S  G  ]iiKDacă vă veţi umili sub mâna tare a lui Dumnezeu, la timpul cuvenit şi el vă va înălţa.veŞi voi, cei mai tineri, urmaţi călăuzirea celor mai vârstnici. Slujiţi-vă între voi, cu toţii, într-un spirit de smerenie, căci Domnul acordă binecuvântări deosebite celor smeriţi, dar se ridică împotriva celor mândri.~uIar când are să vină Păstorul Păstorilor, veţi avea ca răsplată o veşnică parte din gloria şi onoarea sa.wgnu făcând pe şefii cu cei ce v-au fost daţi în grijă, ci dându-vă pe voi înşivă ca exemple turmei.Z-Păstoriţi turma lui Dumnezeu ce vi s-a dat în grijă, să slujiţi ca nişte supraveghetori – nu din obligaţie, ci de voie bună, cum vrea Dumnezeu să fiţi; nu lacomi de bani, ci dornici să slujiţi;Z /Către presbiterii bisericii din mijlocul vostru: fac apel la voi, fiind şi eu presbiter, ca unul care am fost martor la suferinţele lui Cristos şi ca unul care voi avea parte de slava ce se va arăta._7Prin urmare, dacă suferiţi după voia lui Dumnezeu, continuaţi să faceţi, neobosiţi, tot ce e bine şi drept şi încredinţaţi-vă lui Dumnezeu, care v-a făcut, căci n-are să vă înşele aşteptările.kODacă abia sunt mântuiţi cei neprihăniţi, ce şansă vor mai avea atunci cei fără Dumnezeu?Căci a sosit vremea judecăţii, care trebuie să înceapă mai întâi de la copiii lui Dumnezeu. Or, dacă până şi noi, care suntem creştini, trebuie să fim judecaţi, ce cumplită soartă îi aşteaptă pe aceia care n-au crezut niciodată în Domnul??wNu e însă nici o ruşine să suferi fiindcă eşti creştin. Lăudaţi-l pe Dumnezeu pentru privilegiul de a face parte din familia lui Cristos şi de a purta minunatul său nume!!Dar să n-aud cumva că suferiţi pentru un omor sau furt ori fiindcă aţi provocat scandal sau v-aţi băgat nasul în treburile altora.8iBucuraţi-vă când vă înjură şi vă insultă oamenii fiindcă sunteţi creştini, deoarece, în acele momente, Duhul lui Dumnezeu se va coborî peste voi cu mare slavă.*M Dimpotrivă, bucuraţi-vă din toată inima, fiindcă încercările acestea vă fac părtaşi la suferinţele lui Cristos şi, după aceea, veţi avea bucuria neasemuită de a vă împărtăşi din slava sa, în ziua aceea, nu prea îndepărtată, când frumuseţea ei va fi dezvăluită.I  Să nu vă miraţi şi să nu fiţi contrariaţi, iubiţi prieteni, când treceţi prin încercări grele de tot felul, întrucât ceea ce vi se întâmplă nu este un lucru neobişnuit.;o Eşti chemat să predici? Predică dar ca şi când ar vorbi însuşi Dumnezeu prin tine. Eşti chemat să dai ajutor altora? Fă-o cu toate forţele şi energia ce ţi le oferă Dumnezeu, pentru ca el să fie glorificat prin Isus Cristos – a lui să fie toată slava şi puterea în veci de veci! Amin.V% Dumnezeu v-a dat la fiecare anumite aptitudini speciale; aveţi grijă să le folosiţi la ajutorarea voastră reciprocă, transmiţând mai departe numeroasele feluri de binecuvântări ale lui Dumnezeu.y Împărtăşiţi-vă cu voioşie casa împreună cu aceia care au nevoie de o masă ori un loc de dormit peste noapte.4aŞi, mai important decât toate, continuaţi să manifestaţi unul faţă de altul aceeaşi dragoste profundă, căci dragostea compensează multe din greşelile voastre.v eSfârşitul lumii se apropie curând. Fiţi, prin urmare, oameni maturi şi cumpătaţi ai rugăciunii.l QAşa se explică de ce a fost predicată Evanghelia chiar şi celor înecaţi în apele potopului, pentru ca ei să poată trăi în duhurile lor, aşa cum trăieşte Dumnezeu, deşi trupurile lor au fost pedepsite cu moartea.B }Voi însă amintiţi-vă un lucru, că şi ei vor trebui să dea faţă cu Judecătorul tuturor, şi-al morţilor, şi-al viilor, şi îşi vor primi pedeapsa pentru felul lor de trai.` 9Cum e şi firesc, prietenii voştri de odinioară se vor mira foarte tare când nu veţi mai participa, ca altădată, cu toată fiinţa voastră, la faptele lor rele şi vor începe să râdă de voi, cu dispreţ.~ uDestul v-aţi complăcut în trecut în ticăloşiile îndrăgite de cei fără nici un Dumnezeu – păcatul sexual, poftele, beţiile, petrecerile deşănţate, chefurile şi închinarea la idoli – care conduc la alte păcate şi mai grave.)Kiar voi nu veţi mai alerga niciodată în viaţă pentru satisfacerea unor dorinţe păcătoase, ci veţi dori din toată inima să faceţi voia lui Dumnezeu. yÎntrucât Cristos a suferit şi a îndurat durerea, şi voi trebuie să aveţi aceeaşi atitudine ca el, fiind gata să suferiţi şi voi. Fiindcă nu trebuie să uitaţi că atunci când suferă trupul vostru, păcatul îşi pierde puterea$AŞi acum Cristos este în cer, unde stă la locul de onoare, chiar lângă Dumnezeu Tatăl, cu toţi îngerii şi puterile cerului plecate şi supuse lui.W'(În paranteză fie spus, asta întruchipează pentru noi botezul: prin el arătăm că am fost salvaţi de la moarte şi osândă prin învierea lui Cristos; nu pentru că trupurile noastre sunt spălate cu apă, ci fiindcă atunci, când suntem botezaţi, ne întoarcem către Dumnezeu şi-l rugăm să ne cureţe inima de păcat)./erau duhurile acelora care, demult, pe vremea lui Noe, au refuzat să ia aminte la Dumnezeu, deşi el i-a aşteptat cu îndelungă răbdare tot timpul cât a construit Noe arca. Totuşi numai opt persoane au fost salvate de la înec când a venit potopul acela îngrozitor.fEşi în acest mod a ajuns el la duhurile închise într-o temniţă şi acolo le-a predicat;5Şi Cristos a suferit. El a murit odată pentru păcatele noastre ale tuturor, el care n-a putut fi găsit vinovat nicicând măcar de un singur păcat, pentru ca să ne poată duce în pace acasă, la Dumnezeu. Trupeşte a fost ucis, dar duhul său a continuat să trăiască)Nu uitaţi acest lucru, că dacă Dumnezeu voieşte să suferiţi, atunci e mai bine să suferiţi pentru fapte bune, decât pentru cele rele.r]Purtaţi-vă corect, fiindcă atunci, chiar dacă vă vor vorbi oamenii de rău, aruncându-vă în obraz tot felul de cuvinte rele, când vor vedea că aţi făcut numai bine, se vor ruşina de faptul că v-au învinuit pe nedrept.MSfinţiţi în inimile voastre pe Cristos ca Domn şi dacă o fi să vă întrebe cineva de ce credeţi ceea ce credeţi, fiţi gata să-i răspundeţi, dar s-o faceţi cu blândeţe şi respect.u~cÎnsă chiar dacă ar face-o, sunteţi de invidiat, fiindcă Dumnezeu vă va răsplăti pentru acest lucru.Q} De obicei, nimeni nu vă va lovi fiindcă vreţi să faceţi bine.| Căci Domnul veghează asupra copiilor săi, ascultându-le rugăciunile, dar se încruntă la faţă împotriva celor ce fac răul."{= Întoarce-ţi faţa de la rău şi fă bine. Sileşte-te să trăieşti în pace, chiar dacă va trebui uneori să alergi după ea şi s-o ţii în loc.z Dacă vrei să trăieşti o viaţă frumoasă şi fericită, ţine-ţi limba în frâu şi păzeşte-ţi buzele de minciuni. y Nu răspundeţi la rău cu rău. Nu ripostaţi celor care fac afirmaţii urâte la adresa voastră, ci, mai degrabă, rugaţi-vă lui Dumnezeu să-i ajute, căci datoria noastră este să fim buni unii cu alţii, iar Dumnezeu ne va binecuvânta pentru asta.dxAŞi acum am câteva cuvinte pentru voi toţi: Voi ar trebui să fiţi ca o familie mare de oameni fericiţi, plini de înţelegere unii faţă de alţii, iubindu-vă între voi cu inimi duioase şi minţi smerite.'wGŞi voi, soţilor, trebuie să aveţi grijă de soţiile voastre, fiind atenţi la nevoile lor, acordându-le înţelegerea ce li se cuvine ca vas mai slab, amintindu-vă că şi ele vor moşteni împreună cu voi harul vieţii, pentru că să nu fie împiedicate rugăciunile voastre.(vIBunăoară, Sara a ascultat de soţul ei, Avraam, şi l-a cinstit ca pe un cap de familie. Dacă veţi face şi voi la fel, veţi păşi pe urmele ei, ca nişte fiice bune şi veţi proceda cum e bine; atunci nu veţi avea de ce să vă temeţi că v-aţi putea jigni bărbaţii.&uETocmai această frumuseţe profundă era podoaba sfintelor femei din vechime, care s-au încrezut în Dumnezeu şi s-au integrat în planurile soţilor lor.&tEFrumuseţea voastră să fie cea interioară, a inimii pătrunse de acel farmec nepieritor al unui duh liniştit, care îi este atât de scump lui Dumnezeu.zsmNu vă preocupaţi de frumuseţea exterioară ce stă în bijuterii sau haine frumoase, ori în pieptănătură.ar;Viaţa voastră evlavioasă le va suna mai convingător decât toate vorbele la un loc.Xq +Nevestelor, integraţi-vă în planurile soţilor voştri; căci dacă ei refuză să asculte când le vorbiţi despre Domnul, vor fi în schimb câştigaţi prin purtarea voastră curată şi respectuoasă./pWCa nişte oi, voi vă rătăciserăţi de la Dumnezeu, dar acum v-aţi întors la Păstorul şi Păzitorul sufletelor voastre, care vă păzeşte de toate atacurile.oyEl a purtat, personal, povara păcatelor noastre în propriul său trup, când a murit pe cruce, pentru ca noi să isprăvim odată cu păcatul şi să trăim, de acum încolo, o viaţă ca a lui. Căci rănile sale le-au vindecat pe ale noastre.?nwşi n-a ripostat niciodată la insulte; iar când a suferit, n-a ameninţat că se va răzbuna, ci şi-a încredinţat soarta în mâinile lui Dumnezeu care totdeauna judecă drept.3mael n-a păcătuit niciodată, n-a minţit,8liSuferinţa aceasta face parte integrantă din slujba pe care v-a încredinţat-o Dumnezeu. Cristos, care a suferit pentru voi, este exemplul vostru. Călcaţi pe urmele sale:pkYSe înţelege că n-aveţi nici un merit atunci când răbdaţi dacă sunteţi bătuţi pentru nişte fapte rele; dar dacă voi sunteţi corecţi şi trebuie să suferiţi pentru asta, îndurând loviturile, Dumnezeu va fi onorat.BjSlăviţi pe Domnul dacă sunteţi pedepsiţi pe nedrept!Xi)Şi voi, slugilor, trebuie să vă respectaţi stăpânii şi faceţi tot ce vă pretind – nu numai când sunt oameni de treabă şi înţelegători, ci şi atunci când sunt aspri şi necruţători.hPurtaţi-vă respectuos cu toată lumea. Iubiţi-i pe creştinii de pretutindeni. Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi cinste guvernului.LgVoi sunteţi liberi faţă de lege, dar asta nu înseamnă că sunteţi liberi să faceţi rău. Trăiţi ca aceia care sunt liberi să facă numai voia lui Dumnezeu, în orice clipă a vieţii.zfmVoia lui Dumnezeu este ca vieţile voastre frumoase să reducă la tăcere pe cei care vorbesc ca nişte prosti împotriva Evangheliei, fără să ştie măcar ce poate face aceasta pentru ei, întrucât nu i-au cunoscut niciodată puterea.ecât şi celor ale slujbaşilor acestuia, pe care el i-a trimis să pedepsească pe toţi răufăcătorii şi să onoreze pe cei drepţi.d De dragul Domnului, supuneţi-vă tuturor legilor cârmuirii de care aveţi parte: atât legilor regelui, ca şef de stat,c7 Fiţi atenţi cum vă purtaţi în mijlocul semenilor voştri necredincioşi; fiindcă atunci, chiar dacă sunt suspicioşi faţă de voi şi vă vorbesc de rău, până la urmă vor sfârşi prin a-l lăuda pe Dumnezeu pentru faptele voastre bune, la întoarcerea lui Cristos.9bk Iubiţi fraţi, aici nu sunteţi decât nişte călători în trecere pe acest pământ. Dat fiind că adevărata voastră casă este în cer, vă rog fierbinte, feriţi-vă cu desăvârşire de plăcerile rele ale acestei lumi; ele nu sunt pentru voi, deoarece se luptă direct cu sufletul vostru._a7 Cândva eraţi cum nu se poate mai rău; dar acum sunteţi chiar ai lui Dumnezeu. Cândva nu cunoşteaţi prea multe despre îndurarea lui Dumnezeu; acum însăşi viaţa v-a fost schimbată de această îndurare.=`s Dar voi nu sunteţi din aceia, fiindcă voi aţi fost aleşi chiar de Dumnezeu – sunteţi preoţii Regelui, sunteţi sfinţi şi curaţi, sunteţi chiar ai lui Dumnezeu – şi toate acestea cu un singur scop: ca să puteţi arăta şi altora cum v-a chemat Dumnezeu din întuneric la lumina sa minunată.e_CŞi Scripturile adaugă: „El este Piatra de care unii se vor poticni fiindcă nu vor să audă Cuvântul lui Dumnezeu, nici să se lase călăuziţi de el, şi atunci trebuie să urmeze, drept pedeapsă, căderea lor.^%Da, foarte scump vă este el vouă, celor care credeţi; pe când, celor care-l resping… ce să le spun? – „Aceeaşi Piatră care a fost respinsă de zidar a devenit piatră unghiulară, adică partea cea mai importantă şi mai de preţ din toată clădirea.”d]ACum se exprimă şi Scriptura: „Iată, îl trimit pe Cristos ca să fie preţioasa piatră unghiulară a bisericii mele, aleasă cu multă grijă, iar pe aceia care se încred în el niciodată nu-i voi dezamăgi.”(\IŞi acum voi aţi devenit pietre vii de construcţie de care Dumnezeu se serveşte la zidirea casei sale. Ba, încă şi mai mult, sunteţi preoţii lui sfinţi. De aceea, veniţi la el ca unii care i-aţi câştigat bunăvoinţa lui Isus Cristos şi oferiţi-i lucruri plăcute.`[9Apropiaţi-vă de Cristos, Temelia cea Vie de Stâncă pe care zideşte Dumnezeu; chiar dacă oamenii l-au dispreţuit, el rămâne scump în ochii lui Dumnezeu, care l-a ales să fie mai presus de toţi ceilalţi.[Z/cum plânge copilul mic după lapte, şi astfel, creşteţi puternici în Domnul.XY)Dacă aţi gustat bunătatea şi îndurarea Domnului, cereţi să vă mai dea,OX Prin urmare, nu vă prefaceţi doar că sunteţi buni, ci lepădaţi sentimentele voastre de ură! Încetaţi odată cu necinstea, cu invidia şi nu mai vorbiţi de rău pe alţii, pe la spate.uW edar Cuvântul Domnului va dăinui în veac şi mesajul său este tocmai Evanghelia ce vi s-a predicat vouă.ZV /Într-adevăr, viaţa noastră pământească va trece ca iarba când se îngălbeneşte şi moare veştejită. Toată măreţia noastră e ca o floare ce îndată se ofileşte şi cade la pământ, strivită;U Căci voi aveţi o viaţă nouă. Nu una care v-a fost transmisă de la părinţii voştri, fiindcă aceasta se stinge cu timpul, ci una nouă care va ţine în veac, întrucât provine de la Cristos, mesajul veşnic viu al lui Dumnezeu către oameni.T Acum puteţi avea o dragoste reală pentru toţi, fiindcă inimile v-au fost curăţite de egoism şi ură atunci când v-aţi încrezut în Cristos pentru a fi mântuiţi; aşadar, aveţi grijă să vă iubiţi unii pe alţii cu căldură şi din toată inima.WS )Datorită acestui fapt, vă puteţi pune încrederea în Dumnezeu care l-a înviat pe Cristos din morţi şi i-a dăruit mare slavă. Acum credinţa şi nădejdea voastră se pot odihni numai în el singur.>R wEl l-a ales în vederea acestui scop, cu mult înainte de întemeierea lumii, dar a fost adus numai de curând în ochii lumii, ca o binecuvântare pentru voi, abia în aceste zile.zQ oci aţi fost plătiţi cu sângele scump al lui Cristos, Mielul fără prihană şi fără cusur al lui Dumnezeu.iP MDumnezeu a plătit un preţ de răscumpărare ca să vă salveze de pe drumul acela pe care au mers părinţii voştri, care nu putea să ducă niciodată la cer, şi plata nu s-a făcut în aur sau argint, cum bine ştiţi;/O YŞi nu uitaţi că Tatăl vostru ceresc, la care vă rugaţi, nu are preferaţi atunci când judecă. El vă va judeca şi pe voi, cu dreptate absolută, pentru toate faptele voastre. Purtaţi-vă deci cu acea frică plină de respect faţă de el, de acum şi până veţi ajunge în cer.RN Aşa a spus chiar el însuşi: „Fiţi sfinţi, aşa cum sunt şi eu.”M }Acum însă fiţi sfinţi în tot ceea ce faceţi, după cum şi Domnul, care v-a invitat să-i fiţi copii este sfânt.&L GAscultaţi de Dumnezeu, pentru că sunteţi copiii lui; nu vă întoarceţi iarăşi la vechile voastre năravuri, când nu ştiaţi să faceţi decât rău.~K w De aceea, voi aveţi toate motivele să vă bucuraţi, încă de pe acum, în mod cumpătat şi în deplină cunoştinţă de cauză, la gândul că veţi avea parte de mai multă îndurare de la Dumnezeu când se va întoarce Isus Cristos.hJ K Până la urmă, au fost înştiinţaţi că aceste fapte nu se vor petrece în timpul vieţii lor, ci mulţi ani mai târziu, pe vremea voastră. Şi acum, în sfârşit, Vestea aceasta Bună ne-a fost explicată desluşit, nouă tuturor. Şi ne-a fost predicată, în puterea aceluiaşi Duh Sfânt trimis din cer care le vorbise şi lor. Este un fapt minunat şi, în acelaşi timp, ciudat că până şi îngerii din cer ar da orice, numai să poată afla mai multe despre ea.#I A Ei se întrebau ce-a vrut să zică Duhul lui Cristos din ei, când le spunea să aştearnă în scris evenimentele referitoare la Cristos respectiv suferinţele sale şi marea sa glorie ulterioară. Şi se mai întrebau când şi cui aveau să i se întâmple toate aceste lucruri.H ) Profeţii, totuşi, n-au prea înţeles mântuirea aceasta. Deşi au scris despre ea, ei aveau multe nelămuriri cu privire la sensul ei.xG k Şi, pe deasupra, fiindcă vă încredeţi în el, veţi fi răsplătiţi şi cu mântuirea sufletelor voastre.QF Voi îl iubiţi, deşi nu l-aţi văzut niciodată; deşi nu-l vedeţi, vă încredeţi în el; şi încă de-acum sunteţi fericiţi, simţind acea bucurie inexprimabilă care provine direct din cer.bE ?Greutăţile acestea nu au altă menire decât să vă încerce credinţa, pentru a stabili dacă este sau nu puternică şi curată. Ea este pusă la încercare, aşa cum şi aurul este încercat şi purificat prin foc – dar Dumnezeu preţuieşte credinţa voastră incomparabil mai mult decât aurul acela. Deci, dacă credinţa voastră rămâne puternică, după ce a fost încercată în foc, ea vă va aduce multă laudă, glorie şi onoare în ziua revenirii sale.D Deci, nu încetaţi să vă bucuraţi! Căci minunată-i bucuria ce ne aşteaptă, chiar dacă, pentru o vreme, drumul e greu aici jos.C #Şi, fiindcă aveţi încredere în Dumnezeu, tot el este acela care, în măreaţa sa putere, va avea grijă să ajungeţi acolo teferi, pentru a putea lua darul în primire. Viaţa veşnică va fi a voastră în ziua aceea de apoi, pentru ca toţi s-o poată vedea.CB Şi Dumnezeu a pus deoparte pentru copiii săi darul nepreţuit al vieţii veşnice care vă este păstrat în ceruri, curat şi nepătat, fără posibilitate de schimbare ori degradare.yA mToată cinstea şi lauda să-i fie Dumnezeului şi Tatălui Domnului nostru Isus Cristos; căci numai îndurarea lui nemărginită a fost aceea care ne-a dăruit privilegiul de a ne naşte din nou, pentru ca acum să facem parte, ca membri, din însăşi familia lui Dumnezeu. Acum trăim în speranţa unei vieţi eterne, întrucât Cristos a înviat din morţi.]@ 5care au fost aleşi după preştiinţa lui Dumnezeu Tatăl, prin lucrarea de sfinţire a Duhului Sfânt, pentru ascultarea de Isus Cristos şi stropirea cu sângele lui: Harul şi pacea să le aveţi din belşug!0? ]De la Petru, apostol al lui Isus Cristos, către aleşii lui Dumnezeu, străini în lumea aceasta, împrăştiaţi prin Pont, Galatia, Capadocia, Asia şi Bitinia,> cel care îl readuce la Dumnezeu va fi salvat un suflet rătăcit de la moarte, prilejuind iertarea numeroaselor sale păcate.N=Scumpi fraţi, dacă a alunecat cineva, depărtându-se de Dumnezeu şi nu se mai încrede acum în Domnul, şi se găseşte cineva care să-l ajute să înţeleagă încă o dată Adevărul,!<;Iar când s-a rugat iarăşi, de data aceasta ca sa plouă, ploaia a curs şiroaie, iarba a înverzit şi grădinile au început din nou să rodească.;)Ilie era om ca noi, şi totuşi, când s-a rugat el cu intensitate să nu cadă ploaie deloc, nici n-a căzut, timp de trei ani şi jumătate!T:!Recunoaşteţi-vă greşelile unii altora şi rugaţi-vă unul pentru celălalt ca să puteţi fi vindecaţi. Rugăciunea fierbinte a unui om neprihănit are mare influenţă şi dă rezultate minunate.9!Şi rugăciunea lor, dacă a fost făcută cu credinţă, îl va vindeca, iar dacă boala i s-a tras de la un păcat, Domnul îl va ierta.48aEste cineva bolnav? Să cheme fruntaşii bisericii şi aceştia să se roage cu mâinile deasupra lui şi să-l ungă cu untdelemn, implorându-l pe Domnul să-l vindece.$7A Suferă vreunul din voi? Să se roage fără încetare pentru asta. Şi cei ce au motive să fie recunoscători să aducă necontenit laude Domnului.t6a Dar mai presus de toate, iubiţi fraţi, să nu juraţi nici pe cer, nici pe pământ ori pe altceva, ci spuneţi doar atât: „da” sau „nu” ca nu cumva să păcătuiţi şi să se abată blestemul lui Dumnezeu asupra voastră. 5 Noi ştim ce fericiţi sunt ei acum fiindcă i-au rămas credincioşi cândva, în ciuda grelelor suferinţe pe care le-au îndurat din această cauză. Iov este un exemplu al omului care a continuat să se încreadă în Dumnezeu chiar şi la necaz; vedem, din experienţa sa, că planul lui Dumnezeu s-a terminat, până la urmă, cu bine, căci aşa e el, plin de milă şi duioşie.O4 Ca pilde de răbdare în suferinţă, luaţi-i pe profeţii Domnului.~3u Nu tot bombăniţi împotriva celuilalt, fraţilor! Ce, voi înşivă sunteţi în afara oricărei critici? Priviţi-l numai pe Marele Judecător cum vine. Aproape că a ajuns, lăsaţi în grija lui orice critică ce-ar trebui făcută.`29Da, aveţi răbdare şi prindeţi mai mult curaj, căci venirea Domnului este aproape.X1)Însă în ceea ce vă priveşte pe voi, iubiţi fraţi, care aşteptaţi întoarcerea Domnului, fiţi răbdători, ca un gospodar care aşteaptă până-n toamnă să-i dea în pârg preţioasa-i recoltă._07Aţi osândit şi aţi ucis oameni cinstiţi care n-aveau nici o putere să se apere.%/CVoi v-aţi cheltuit anii aici pe pământ în distracţii şi în satisfacerea oricărui capriciu iar acum inimile voastre îmbuibate sunt gata de tăiere. .9Căci, ascultaţi şi veţi auzi ţipetele lucrătorilor pe care i-aţi jecmănit la plată. Strigătele lor au ajuns la urechile Domnului Oştirilor.}-sValoarea aurului şi a argintului vostru scade vertiginos; cu toate acestea, va rămâne ca mărturie împotriva voastră şi vă va mistui, ca focul – carnea trupului. Asta aţi pus deoparte să aveţi, asta veţi avea în ziua judecăţii!,!De pe-acum au şi început să vă putrezească averile şi veşmintele voastre alese devin nişte amărâte de cârpe, mâncate de molii.#+ AAscultaţi şi voi bogaţilor! Acum e timpul să plângeţi şi să gemeţi, chinuiţi de durere, din pricina cumplitelor necazuri ce vă aşteaptă.n*UMai aduceţi-vă aminte şi de faptul că cine poate să facă un bine şi nu-l face păcătuieşte.)#Altminteri, vă veţi trezi fălindu-vă cu planurile voastre şi o asemenea încredere de sine nu-i face plăcere niciodată lui Dumnezeu.~(uAr trebui să spunem, mai degrabă, aşa: „Dacă va voi Domnul, vom trăi şi vom face cutare sau cutare lucru.”'5De unde ştiţi ce are să se întâmple mâine? Fiindcă lungimea vieţii noastre e ca ceaţa dimineţii – o vezi o clipă, iar apoi a dispărut./&W Ia, ascultaţi aici, voi cei care spuneţi: „Astăzi sau mâine o să ne ducem în cutare oraş, o să stăm acolo un an şi o să pornim nişte afaceri rentabile.[%/ Numai cine a făcut legea este îndreptăţit să judece între noi. Doar el hotărăşte ce să facă cu noi, să ne salveze, ori să ne piardă. Aşa că, ce drept ai tu să judeci sau să critici pe alţii?B$} Nu vă criticaţi şi nu vă vorbiţi de rău, fraţii mei scumpi. Căci făcând aşa, vă veţi trezi luptând împotriva legii lui Dumnezeu care spune să vă iubiţi unii pe alţii, şi o veţi declara nedreaptă. Dar treaba voastră nu e să stabiliţi dacă e dreaptă ori ba, ci să vă supuneţi ei. # Şi-atunci, când vă veţi simţi nevrednicia înaintea Domnului, el vă va înălţa, vă va îmbărbăta şi vă va da ajutor.S" Să curgă lacrimi pentru toate relele pe care le-aţi săvârşit. Durerea şi întristarea sinceră să vă cuprindă inima. Tristeţea să ia locul râsului şi bucuria să se prefacă în mâhnire.d!AŞi când vă veţi apropia de Dumnezeu, şi el se va apropia de voi. Spălaţi-vă mâinile, păcătoşilor! Şi-n inimă nu-l lăsaţi decât pe Dumnezeu, pentru ca el să v-o cureţe şi s-o facă credincioasă lui. Aşadar, dăruiţi-vă pe voi înşivă, cu smerenie, lui Dumnezeu, împotriviţi-vă diavolului şi el va fugi de voi.Z-Dar el ne dăruieşte din ce în ce mai multă tărie ca să ne împotrivim la toate poftele acestea rele. După cum spune Scriptura: Dumnezeu dă tărie celui smerit, dar se opune celor mândri şi trufaşi.5cSau ce credeţi că vrea să spună Scriptura când declară că Duhul Sfânt, pe care Dumnezeu l-a pus în voi, veghează asupra noastră cu o gelozie plină de duioşie?(ISunteţi ca o soţie necredinciosă care iubeşte duşmanii soţului ei. Oare nu vă daţi seama că împrietenirea cu vrăjmaşii lui Dumnezeu – adică plăcerile josnice ale acestei lumi – vă transformă în duşmani ai lui Dumnezeu? Vin iarăşi şi zic, că dacă ţelul vostru este acela de a gusta plăcerile păcătoase ale acestei lumi fără de Dumnezeu, nu mai puteţi rămâne prieteni cu Dumnezeu.!Dar şi când cereţi, tot nu primiţi, fiindcă scopul vostru e total greşit – nu doriţi decât ceea ce vă va satisface pe voi.ucPoftiţi ce nu-i al vostru şi atunci săvârşiţi omor, numai ca să puneţi mâna pe lucrul dorit. Vi se scurg ochii după tot ce au alţii şi, fiindcă ştiţi bine că nu o să ajungeţi niciodată să aveţi aşa ceva, vă luaţi la luptă să le smulgeţi cu forţa, însă motivul pentru care nu aveţi ceea ce doriţi este că nu cereţi de la Dumnezeu.~ wCare să fie pricina certurilor şi luptelor dintre voi? Nu cumva, puhoiul de dorinţe rele dinlăuntrul vostru?LCei care fac pace se vor bucura de pace, şi vor culege bunătate.[/Dar înţelepciunea care vine din cer este, mai întâi de toate, curată şi plină de blândeţe discretă, care nu poate fi tulburată de nimic. Apoi este iubitoare de pace şi curtenitoare. Admite discuţia şi e gata să cedeze în faţa altora; este plină de îndurare şi fapte bune. Este dintr-o bucată, sinceră şi deschisă.{oCăci oriunde există invidie şi ambiţie personală, va domni dezordinea, însoţită de toate relele posibile.'GFiindcă, invidia şi egoismul nu fac parte din înţelepciunea lui Dumnezeu. Astfel de lucruri nu vin de sus, ci sunt lumeşti, fiind inspirate de diavolul.9kÎn orice caz, nu cumva să vă lăudaţi că sunteţi înţelepţi şi buni, dacă, dimpotrivă, sunteţi plini de invidie şi egoism; ar fi cea mai josnică dintre minciuni.s_ Dacă sunteţi înţelepţi, trăiţi o viaţă de statornicie în bunătate, pentru ca să nu iasă la suprafaţă decât fapte bune. Iar dacă veţi reuşi să nu vă făliţi cu ele, atunci veţi fi înţelepţi cu adevărat!I  Sau, poate cineva culege măsline dintr-un smochin şi smochine dintr-o viţă de vie? Da de unde – niciodată! După cum nu poţi scoate apă dulce proaspătă dintr-o fântână sărată.W' Cum adică, va da oare un izvor mai întâi apă dulce, şi apoi apă amară?5 Şi aşa se face că din aceeaşi gură ies şi binecuvântâri, şi blesteme. Fraţii mei iubiţi, fireşte că acest lucru nu poate fi în ordine./ Acum îl laudă pe Tatăl nostru din cer, acum izbucneşte în blesteme la adresa unor oameni făcuţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.wdar nici o fiinţă omenească nu poate îmblânzi limba. Ea este gata oricând să-şi reverse otrava-i ucigătoare.{Omul a dresat, şi poate să îmblânzească orice animal sau pasăre care există şi orice fel de peşti sau reptile,z mIar limba e o flacără de foc. Este plină de răutate şi otrăveşte cu veninul ei orice colţişor al trupului. Ea este aprinsă chiar de iad şi poate să facă din întreaga noastră viaţă o văpaie care aduce prăpăd şi dezastru.& ETot aşa, limba este un organ mic, dar ce pagube enorme poate provoca. Cât e pădurea de mare, nu-i trebuie decât o singură scânteie ca să ia foc., QDe asemenea, printr-o cârmă mică timonierul poate schimba cursul unei nave uriaşe în direcţia dorită de el, chiar dacă vântul potrivnic suflă cu putere.' GPrin intermediul unei zăbale mici puse în gura calului, îl putem struni să se întoarcă şi să meargă încotro vrem noi, oricât de mare ar fi acesta.6 eNoi toţi greşim în multe feluri, însă dacă nu greşeşte cineva niciodată în ceea ce spune, este un om perfect, în stare să-şi ţină tot trupul în stăpânire.( KNu mulţi dintre voi, fraţilor, ar trebui să fiţi învăţători, fiindcă ştiţi că noi cei care-i învăţăm pe alţii vom fi judecaţi mai aspru.{După cum trupul e mort când nu mai este duh în el, tot aşa, e moartă şi credinţa care nu se transpune în fapte.>uProstituata Rahab e un alt exemplu în acest sens. Ea a fost salvată din pricina faptei sale, când i-a ascuns pe mesagerii aceia, trirniţându-i înapoi, teferi, pe un alt drum.`9Vedeţi deci, că un om e salvat atât prin ceea ce face, cât şi prin ceea ce crede.MŞi astfel, s-a întâmplat întocmai cum spun Scripturile, că Avraam s-a încrezut în Dumnezeu şi Dumnezeu l-a declarat bun în ochii săi, ba chiar a fost numit „prietenul lui Dumnezeu.”veFiindcă, vedeţi, el se încredea în Dumnezeu atât de mult, încât era gata să facă, fără şovăire, tot ce i-ar fi cerut Dumnezeu; credinţa sa a fost împlinită de ceea ce a făcut, prin acţiunile şi prin faptele sale bune.pYNu vă amintiţi că şi părintele nostru Avraam a fost declarat vrednic pentru ceea ce a făcut, atunci când a acceptat să asculte de Dumnezeu, deşi această ascultare însemna să-şi aducă fiul, Isaac, ca jertfă pe altar?wSărmanul de tine! Nepriceputule! Când ai de gând să înţelegi odată, că nu-ţi foloseşte la nimic „să crezi”, dacă nu faci faptele cerute de Dumnezeu? Credinţa care nu e transpusă în fapte bune nu e deloc credinţă adevărată.1[Mai sunt încă şi acuma printre voi din aceia care susţin că nu trebuie altceva decât „să crezi?” Adică, asta ar fi marea greutate, să crezi în unicul Dumnezeu? Dar ce? Diavolii oare nu cred şi ei în Dumnezeu? – ba da, şi încă ce mai cred, de se cutremură şi se înfioară! R~t}||NzzSyxxwwvvuut|srrUqqeppoAnllXkj~ihh feeledMc6b*`_r^}]]4\H[uZYX|WVVUbTqSS`RR PPOrNMLKJDIwHGG(FzF-EED.CBB@??%>==<<(;::H98.7;6v5Q43K2B11'0s/..-,z+*)(('}&%$#"!!K q ^]WTc2N^6   a \yr9m>0t?aCăci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Duhul Sfânt, şi aceştia trei una sunt.%>CEl, Isus Cristos, este Cel ce a venit cu apă şi cu sânge; şi Duhul este Cel ce mărturiseşte despre lucrul acesta, fiindcă Duhul este adevărul.b==Cine este cel ce învinge lumea? Numai acela care crede că Isus este Fiul lui Dumnezeu.&<Eîntrucât toţi copiii lui Dumnezeu pot s-asculte de el, învingând păcatul şi plăcerile murdare, prin încredere în Cristos că el îi va ajuta.;{A-l iubi pe Dumnezeu înseamnă a face ceea ce-ţi spune el să faci şi asta nu constituie, în fond, nici o greutate,H: Prin urmare, puteţi afla cât de mult îi iubiţi pe copiii lui Dumnezeu-pe fraţii şi pe surorile voastre în Domnul – după măsura în care îl iubiţi şi îl ascultaţi pe Dumnezeu.I9 Dacă credeţi că Isus este Cristos – adică Fiul lui Dumnezeu şi Salvatorul vostru – atunci sunteţi copiii lui Dumnezeu. Şi oricine iubeşte pe Dumnezeu iubeşte şi copiii săi.i8KÎnsuşi Dumnezeu a zis că nu trebuie să-l iubeşti doar pe Dumnezeu, ci şi pe fratele tău.7Dacă zice cineva „Îl iubesc pe Dumnezeu”, dar continuă să-şi urască fratele, acela este un mincinos; căci dacă nu-şi iubeşte fratele care e chiar acolo lângă el, cum poate să-l iubească pe Dumnezeu pe care nu l-a văzut niciodată?o6WObservaţi deci, că dragostea noastră faţă de el este urmarea faptului că el ne-a iubit întâi.m5SN-avem de ce să ne temem de cineva care ne iubeşte cu o dragoste desăvârşită. Iubirea sa perfectă faţă de noi izgoneşte orice simţământ de groază, de ce ne-ar putea face. Dacă ne este totuşi frică, asta se datorează faptului că ne temem de ce-ar putea să ne facă şi dovedeşte că nu suntem deplin convinşi de iubirea sa pentru noi.h4IŞi, în măsura în care trăim cu Cristos, dragostea noastră se desăvârşeşte şi se împlineşte tot mai mult. În felul acesta, nu ne va mai fi ruşine şi nu ne vom mai simţi stingheriţi în ziua judecăţii, ci vom putea sta faţă în faţă cu el bucuroşi şi încrezători, fiindcă el ne iubeşte şi noi îl iubim la rândul nostru.3Şi noi ştim cât de mult ne iubeşte Dumnezeu, fiindcă i-am simţit dragostea şi fiindcă îl credem când ne spune că ne iubeşte cu mult dor. Dumnezeu este dragoste şi oricine trăieşte în dragoste trăieşte cu Dumnezeu şi Dumnezeu trăieşte cu el.2}Oricine crede şi afirmă că Isus este Fiul lui Dumnezeu îl are pe Dumnezeu trăind în el şi trăieşte cu Dumnezeu.11Ba, mai mult chiar, noi am văzut cu ochii noştri şi acum spunem lumii întregi că Dumnezeu şi-a trimis Fiul lui ca să salveze această lume.{0o Şi el şi-a pus propriul Duh Sfânt în inimile noastre, ca dovadă că trăim în el şi el trăieşte în noi.3/_ Fiindcă, deşi nu l-am văzut încă pe Dumnezeu, când ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu trăieşte în noi şi dragostea sa din lăuntrul nostru creşte tot mai mult.. Iubiţi prieteni, dat fiind că Dumnezeu ne-a iubit atât de mult, de bună seamă că şi noi trebuie să ne iubim unii pe alţii.o-W Vedem în fapta aceasta ce este dragostea adevărată: nu este dragostea noastră faţă de Dumnezeu, ci dragostea sa faţă de noi, când l-a trimis pe Fiul lui să ia asupra sa mânia lui Dumnezeu împotriva păcatelor noastre.,/ Dumnezeu a demonstrat cât de mult ne-a iubit trimiţând pe singurul său Fiu în lumea aceasta ca să ne aducă viaţa eternă prin moartea sa.+Dar dacă n-are cineva dragoste şi bunătate în el, asta dovedeşte că nu-l cunoaşte pe Dumnezeu – căci Dumnezeu este dragoste.u*cScumpi prieteni, să practicăm iubirea unuia pentru altul, căci dragostea vine de la Dumnezeu şi cei pătrunşi de iubire şi bunătate dovedesc că sunt copiii lui Dumnezeu şi că au început să-l cunoască mai îndeaproape._)7În schimb, noi suntem copii ai lui Dumnezeu şi aşa se explică de ce numai acei care au umblat şi au vorbit cu Dumnezeu sunt gata să ne asculte. Ceilalţi nu ne vor asculta. Iată deci încă un mod de a afla dacă un mesaj vine cu adevărat din partea lui Dumnezeu: dacă este într-adevăr de la el, atunci lumea nu-i va da ascultare.-(SOamenii aceştia aparţin acestei lumi şi, prin urmare, e cât se poate de firesc ca ei să fie preocupaţi de probleme lumeşti iar lumea să le acorde atenţie.s'_Prieteni dragi, voi sunteţi ai lui Dumnezeu şi aţi câştigat bătălia cu aceia care se împotrivesc lui Cristos, fiindcă este cineva în inima voastră care e mai tare decât orice învăţător rău din lumea asta ticăloasă.8&iÎn schimb, dacă se dă un răspuns negativ la această întrebare, atunci mesajul nu e de la Dumnezeu, ci de la un potrivnic al lui Cristos, asemenea lui „Anticrist”, cel despre care aţi auzit că are să vină şi atitudinea sa duşmănoasă faţă de Cristos s-a şi răspândit deja în lume.-%Sşi felul prin care puteţi afla dacă mesajul lor vine din partea Duhului Sfânt este să puneţi următoarea întrebare: „Recunoaşte el că Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, a devenit om, luând asupra sa un trup uman?” Dacă răspunsul e afirmativ, atunci mesajul vine de la Dumnezeu.'$ IPreaiubiţii mei prieteni, să nu credeţi întotdeauna orice vă ajunge la urechi doar fiindcă spune cineva că e un mesaj de la Dumnezeu: puneţi spusele sale la încercare pentru a vedea cât de adevărate sunt. Căci mulţi învăţători falşi dau târcoale în jurul nostruB#}Cei care fac ce zice Dumnezeu locuiesc împreună cu Dumnezeu şi Dumnezeu locuieşte cu ei. Ştim că lucrul acesta e adevărat fiindcă ne-o spune Duhul Sfânt pe care el ni l-a dat."Şi iată ce spune Dumnezeu că trebuie să facem: să credem în numele Fiului său, Isus Cristos, şi să ne iubim unii pe alţii.n!Uprimind tot ce-i cerem fiindcă îi suntem ascultători şi facem acele lucruri care-i sunt pe plac. Pe de altă parte, preaiubiţii mei prieteni, dacă cugetul ne este curat, putem veni la Domnul cu deplină asigurare şi încredere,'GDar dacă ne mustră conştiinţa şi simţim că am greşit, Domnul va simţi şi mai acut lucrul acesta, fiindcă îi sunt cunoscute toate faptele noastre.DAtunci vom fi încredinţaţi pe deplin, de acţiunile noastre, că suntem de partea lui Dumnezeu, iar cugetul nostru va fi curat, chiar şi atunci când vom sta înaintea Domnului.Copilaşilor, să încetăm odată de a spune doar cu gura că-i iubim pe oameni! Haideţi să-i iubim cu adevărat, dovedind-o cu fapta.eCDacă însă un om care se vrea creştin are bani destui ca să trăiască bine şi-şi vede fratele la strâmtoare fără să-i vină în ajutor – oare cum mai poate locui dragostea lui Dumnezeu într-un asemenea om?>uNoi ştim ce este dragostea adevărată din pilda lăsată de Cristos prin moartea sa pentru noi. Şi astfel, şi noi ar trebui să ne dăm viaţa pentru fraţii noştri creştini.;oOricine îşi urăşte fratele de credinţă este, în fond, un ucigaş în inima sa; şi ştiţi că nici unul care doreşte să ia viaţa altuia nu are în el viaţă eternă.>uDacă-i iubim pe creştini e o dovadă că am fost izbăviţi de iad şi am primit viaţă eternă. Dar cel care nu are dragoste pentru alţii se îndreaptă spre moarte veşnică.N Deci nu vă miraţi, scumpii mei prieteni, dacă lumea vă urăşte.V% Să nu fim asemenea lui Cain care era de-al Satanei şi şi-a ucis fratele. De ce l-a omorât? Deoarece Cain săvârşise deja rău şi ştia foarte bine că viaţa fratelui său e mai bună decât a lui.[/ fiindcă mesajul adresat nouă de la început a fost să ne iubim unii pe alţii.eC În felul acesta, putem şti acum cine este copil de-al lui Dumnezeu şi cine este de-al Satanei. Oricine trăieşte o viaţă de păcat şi nu-şi iubeşte fratele dovedeşte că nu face parte din familia lui Dumnezeu;-S Cel care s-a născut în familia lui Dumnezeu nu-şi face obişnuinţă din a păcătui, deoarece are acum în el viaţa lui Dumnezeu; aşa că nu mai poate păcătui la infinit, întrucât a luat naştere în el această viaţă nouă care îl ţine în frâu – el a fost născut din nou.nUDar dacă păcătuiţi la nesfârşit, se vădeşte că sunteţi de-ai Satanei, care de atunci de când a început sa păcătuiască o ţine necontenit aşa. Dar Fiul lui Dumnezeu a venit să distrugă activităţile Diavolului.I O, scumpii mei copii, nu daţi voie nimănui să vă înşele cu privire la aceasta: anume, că dacă faceţi bine necontenit, asta se datoreşte faptului că sunteţi buni, aşa cum este el.-SDeci dacă rămânem apropiaţi de el şi-i suntem ascultători, nu vom păcătui nici noi; cât priveşte pe cei care o ţin numai în păcat, ar trebui să-şi dea seama de următorul fapt: că ei păcătuiesc fiindcă nu l-au cunoscut niciodată cu adevărat şi n-au devenit copiii săi.FŞi voi ştiţi că el s-a făcut om ca să ne poată lua păcatele, şi că în el nu este nici un păcat, că n-a dat greş niciodată în împlinirea voii lui Dumnezeu, în nici un fel.Dar cei care păcătuiesc întruna sunt împotriva lui Dumnezeu, deoarece orice păcat este comis împotriva voii lui Dumnezeu.}Şi oricine crede cu adevărat acest lucru îşi va da toată silinţa să rămână curat fiindcă şi Cristos e curat., QDa, aşa e, iubiţi prieteni, noi suntem deja copiii lui Dumnezeu, chiar în clipa de faţă, şi nici nu ne putem măcar imagina cum va fi mai târziu. Dar un lucru ştim, că atunci când va veni el, noi vom fi ca el, drept urmare a faptului că îl vom vedea aşa cum este în realitate.  1Vedeţi dar ce mult ne iubeşte Tatăl nostru, că ne îngăduie să ne numim copiii săi – gândiţi-vă numai – şi suntem cu adevărat copiii lui! Dar, întrucât majoritatea oamenilor nu-l cunosc pe Dumnezeu, natural, ei nu înţeleg că noi suntem copiii săi. -Dat fiind că ştim că Dumnezeu e totdeauna bun şi nu face decât bine, avem temeiuri să credem că toţi cei care fac bine sunt copiii săi.t aIar acum, copilaşii mei, rămâneţi în părtăşie fericită cu Domnul, pentru ca atunci când va veni el să fiţi siguri că toate-s bune şi să nu vă roşească obrazul de ruşine sau să vă codiţi să-l întâmpinaţi.o WDar voi aţi primit Duhul Sfânt şi el locuieşte în voi, în inimile voastre, aşa că n-aveţi nevoie de nimeni ca să vă înveţe ce e bine. Căci el vă învaţă toate lucrurile, fiind el însuşi adevărul, şi nu un mincinos; şi astfel, întocmai cum a spus el, voi trebuie să trăiţi în Cristos şi să nu vă îndepărtaţi niciodată de el."=Observaţiile făcute de mine în legătură cu Anticrist îi vizează pe unii care tare ar mai dori să vă lege la ochi şi să vă ducă la pierzare.EŞi el ne-a promis personal că ne va da viaţă veşnică.J Aşadar, credeţi fără încetare ceea ce aţi fost învăţaţi de la început. Făcând aşa, veţi rămâne mereu în strânsă părtăşie atât cu Dumnezeu Tatăl, cât şi cu Fiul său.FFiindcă cel care nu crede în Cristos, Fiul lui Dumnezeu, nu poate să-l aibă nici pe Dumnezeu Tatăl. Dar cel care îl are pe Cristos, Fiul lui Dumnezeu, îl are şi pe Dumnezeu Tatăl.0YŞi cine este cel mai mare mincinos? Acela care zice că Isus nu este Cristos. Un asemenea om este anticrist, fiindcă nu crede în Dumnezeu Tatăl şi în Fiul său.*MPrin urmare, vouă nu vă scriu ca unora care au nevoie să cunoască adevărul, decât vă previn ca oameni care puteţi discerne între adevăr şi minciună.jMDar voi sunteţi altfel, fiindcă peste voi a venit Duhul Sfânt şi voi cunoaşteţi adevărul.Aceşti „potrivnici ai lui Cristos” au fost cândva membri ai bisericilor noastre; în realitate însă ei n-au fost niciodată dintre ai noştri, căci altfel n-ar fi plecat dintre noi. Când ne-au părăsit, au dovedit că nu erau de-ai noştri.GCopilaşilor, a sosit ceasul de pe urmă al acestei lumi. Aţi auzit de Anticrist care urmează să vină – despre acela care se împotriveşte lui Cristos. Ei bine, deja şi-au făcut apariţia multe persoane de genul acesta. Faptul ne întăreşte şi mai mult convingerea că sfârşitul lumii este aproape.7gOr, lumea de azi este în destrămare, iar lucrurile acestea rele, neîngăduite, vor pieri şi ele odată cu ea, dar oricine face mereu voia lui Dumnezeu va trăi în veac.!~;Căci toate lucrurile acestea lumeşti, dorinţele rele, cum ar fi: goana nebună după sex, ambiţia de a cumpăra tot ce place privirilor, mândria izvorâtă din bogăţie şi poziţie importantă, toate acestea nu vin de la Dumnezeu, ci sunt produsul acestei lumi ticăloase.A}{nu mai iubiţi lumea aceasta rea şi tot ce vă oferă ea, deoarece, atunci când iubiţi aceste lucruri dovediţi că, de fapt, pentru Dumnezeu nu mai aveţi nici un pic de dragoste.o|WŞi astfel, mă adresez vouă, taţilor, care-l cunoaşteţi pe Veşnicul Dumnezeu şi vouă, tinerilor, care sunteţi tari, având cuvântul lui Dumnezeu în inimă, vouă celor care aţi câştigat bătălia împotriva Satanei: { Vă spun aceste lucruri vouă, celor mai vârstnici, fiindcă-l cunoaşteţi cu adevărat pe Cristos, cel viu de la începutul începuturilor. Şi vă vorbesc şi vouă, tinerilor, fiindcă aţi ieşit învingători în lupta cu Satana. De asemenea, vă scriu şi vouă, băieţilor şi fetelor mai tinere, întrucât şi voi aţi învăţat să-l cunoaşteţi pe Dumnezeu Tatăl nostru.z Vă scriu toate acestea, vouă copilaşilor, fiindcă păcatele v-au fost iertate în numele Salvatorului nostru Isus.1y[ Căci cel care-şi urăşte fratele de credinţă orbecăie într-o beznă spirituală şi nu ştie unde se duce, fiindcă întunericul l-a orbit de nu mai vede calea.#x? Pe când, oricine îşi iubeşte fratele de credinţă „umblă în lumină” şi vede unde să calce fără să se poticnească în beznă şi păcat.wy Oricine zice că umblă în lumina lui Cristos, dar îşi urăşte fratele de credinţă, se află tot în întuneric.!v;Totuşi vă scriu o poruncă nouă. Adevărul ei se vede în Cristos şi în voi, fiindcă întunericul trece şi lumina a început să strălucească.FuFraţii mei dragi, porunca aceasta despre care vă scriu nu este nouă, ci este tot cea veche pe care aţi avut-o de la început. Această poruncă veche este mesajul pe care l-aţi auzit.dtAOricine zice că e creştin are datoria să trăiască întocmai cum a trăit şi Cristos.&sEPe când, cei care împlinesc spusele lui Cristos, vor învăţa să-l iubească pe Dumnezeu tot mai mult. Iată cum poţi şti dacă eşti creştin sau nu.zrmPoate va zice cineva: „Eu îl cunosc”. Dar dacă nu face ceea ce îi spune Cristos, atunci este un mincinos.Aq{Şi cum putem fi siguri că suntem ai lui? Aruncând o privire în lăuntrul nostru şi întrebându-ne astfel: căutăm noi să facem cu adevărat ceea ce doreşte el de la noi?{poEl este acela care a luat asupra sa mânia lui Dumnezeu îndreptată împotriva păcatelor noastre şi ne-a adus într-o stare de părtăşie cu Dumnezeu; el este iertarea păcatelor noastre, şi nu numai alor noastre, ci ale lumii întregi.$o CDragii mei copilaşi, vă spun aceasta ca să vă feriţi de păcat. Dacă aţi păcătuit totuşi, există Cineva care să pledeze în favoarea voastră înaintea Tatălui. Acesta este Isus Cristos, întruchiparea a tot ce este bun, care îi este cu totul plăcut lui Dumnezeu.n ! Dacă susţinem că n-am păcătuit, minţim şi-l facem pe Dumnezeu mincinos în faţă, şi cuvântul lui n-are loc în viaţa noastră.}m u Dar dacă îi mărturisim păcatele noastre, ne putem bizui pe el că ne va ierta şi ne va curaţi de orice rău. Şi e întrutotul drept ca Dumnezeu să procedeze astfel, întrucât Cristos a murit ca să ne spele cu desăvârşire păcatele.l }Dacă zicem că n-avem păcat deloc, nu facem altceva decât să ne înşelăm singuri şi să respingem adevărul.Nk Dacă însă, asemenea lui Cristos, trăim în lumina prezentei lui Dumnezeu, stabilim o minunată frăţie şi bucurie unii cu alţii iar sângele lui Isus, Fiul său ne curăţă de orice păcat.j  Prin urmare, dacă afirmăm că-i suntem prieteni, dar continuăm să trăim în păcat şi în întuneric spiritual, minţim.i 7Iată mesajul pe care ni l-a încredinţat Dumnezeu să vi-l transmitem: Dumnezeu este Lumină şi în el nu se află nici un pic de întuneric.Jh Noi scriem aceasta pentru ca bucuria noastră să fie întreagă.*g ONoi vă vestim ce am văzut şi am auzit, pentru ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi. Şi părtăşia noastră este cu Tatăl şi cu Fiul lui, Isus Cristos.f 1Viaţa s-a arătat; noi am văzut-o şi o adeverim. Astfel noi vă predicăm viaţa veşnică, cea care a fost la Tatăl şi ni s-a arătat nouă.Ie Ceea ce a fost de la început, ceea ce am auzit, ceea ce am văzut cu ochii noştri, ceea ce am privit şi am pipăit cu mâinile noastre – iată ce vestim privitor la Cuvântul vieţii._d7Voi însă creşteţi în forţa spirituală şi căutaţi să-l cunoaşteţi cât mai bine pe Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Cristos! A lui să fie toată slava şi onoarea sublimă, acum şi-n veci de veci!Ic Eu vă previn din timp, scumpii mei fraţi, să vegheaţi şi să nu vă lăsaţi antrenaţi de greşelile acestor oameni răi, pentru ca nu cumva să vă treziţi că v-aţi amestecat cu ei.b5Unele din afirmaţiile sale nu sunt prea uşor de înţeles şi mai există câte unii care dinadins sunt proşti. Aceştia cer mereu să li se ofere nu ştiu ce interpretare neobişnuită – ei au răstălmăcit scrisorile sale, dându-le un sens total diferit de cel avut în vedere de Pavel, cum fac, de altfel, şi cu celelalte texte din Scriptură. Urmarea acestui fapt va fi pentru ei un dezastru.paYNu uitaţi care este motivul aşteptării sale. El ne acordă timp ca să putem transmite altora mesajul său. Tot despre aceste lucruri a vorbit şi Pavel, preaiubitul şi înţeleptul nostru frate, în multe din scrisorile sale.`#Scumpii mei prieteni, în aşteptarea acestor lucruri care au să se întâmple şi a venirii sale, daţi-vă toată silinţa să trăiţi fără să păcătuiţi; şi fiţi în pace cu toţii, pentru ca atunci când se va întoarce el, să fie mulţumit de voi.H_  Noi însă aşteptăm cu bucurie şi nerăbdare împlinirea făgăduinţei lui Dumnezeu, conform căreia vor urma apoi ceruri noi şi un pământ nou, unde nu va mai fi decât neprihănirea./^W Voi trebuie să anticipaţi cu bucurie şi să grăbiţi venirea acestei zile, când Dumnezeu va da foc cerurilor şi corpurile cereşti se vor topi mistuite de foc. ] Aşadar, întrucât tot ce ne înconjoară va pieri într-o bună zi, ce viaţă sfântă şi evlavioasă ar trebui să trăim noi!o\W Ziua Domnului va veni negreşit, ca hoţul la care nu te aştepţi, şi atunci cerurile se vor topi cu zgomot înfiorător iar corpurile cereşti vor dispare în foc şi pământul cu tot ce se află pe el se vor face scrum.[ Nu se poate spune că ar întârzia cu întoarcerea sa promisă, chiar dacă uneori ar părea astfel. El aşteaptă însă dintr-un motiv bine întemeiat, şi anume, fiindcă nu voieşte să piară nici unul şi le mai oferă păcătoşilor timp să se pocăiască.ZwNu uitaţi însă acest lucru, iubiţi fraţi, că o zi este ca o mie de ani la Domnul şi o mie de ani ca o zi.MYŞi Dumnezeu a poruncit ca pământul şi cerurile să fie păstrate deoparte în vederea unui foc nimicitor, care va avea loc în ziua judecăţii, când toţi oamenii fără Dumnezeu vor pieri.OXşi folosise apele la formarea pământului, înconjurându-l cu ele.;WoÎnsă ei uită cu bună ştiinţă următorul fapt: că Dumnezeu a nimicit deja lumea o dată printr-un potop cumplit, la multă vreme după ce făcuse cerurile prin porunca samVSCam aşa sună argumentele lor: „Adică, Isus a promis că se va întoarce, nu? Bun, dar atunci unde este? N-o să mai vină niciodată, asta e! De când e lumea, toate au rămas întocmai cum erau din prima zi a creţiei.”7UgMai întâi, aş dori să vă reamintesc că în zilele din urmă vor veni oameni batjocoritori care vor săvârşi toate relele, imaginabile şi vor lua adevărul în râs.BT}de fapte pe care deja le cunoaşteţi: lucruri pe care le-aţi învăţat de la sfinţii profeţi şi de la noi, apostolii, care v-am adus cuvintele Domnului şi Mântuitorului nostru.)S MAceasta e cea de-a doua scrisoare pe care v-am scris-o, fraţii mei scumpi, şi în ambele am încercat să vă aduc aminte – cu permisiunea voastră –hRIExistă o zicală veche care spune aşa: „Câinele se întoarce la ce-a vărsat şi porcul, după ce-a fost spălat, se duce din nou să se bălăcească în noroi.” Aşa e şi cu cei care se întorc din nou la păcat.Q-Mai bine ar fi fost să nu fi auzit niciodată despre Cristos, decât să afle despre el şi apoi să întoarcă spatele poruncilor sale sfinte.dPAOr, când a scăpat cineva de căile rele ale lumii aflând despre Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Cristos, şi apoi se încurcă din nou în păcat şi revine la păcatul lui, e şi mai rău de el decât înainte.oOW„Doar nu pentru că sunteţi buni veţi fi mântuiţi”, zic ei, „aşa că, tot una e, şi dacă sunteţi răi. Puteţi face ce poftiţi; fiţi liberi!” Însă tocmai învăţătorii care promit această „libertate” faţă de lege sunt ei înşişi robi ai păcatului şi ai nimicirii. Fiindcă, omul e robul oricărui lucru care-l stăpâneşte.ONSe fălesc, nevoie mare, cu păcatele şi cuceririle lor şi, folosindu-se de pofte ca momeală, îi ademenesc să se întoarcă în păcat pe aceia care abia au scăpat de un trai atât de josnic.hMIOamenii aceştia sunt nişte netrebnici. Asemenea unor izvoare secate, promit mult dar nu dau nimic; sunt nestatornici, ca nişte nori goniţi de furtună. Ei sunt sortiţi să zacă în infernul veşnic al întunericului.Ldar Balaam a fost oprit din goana sa nebună atunci când măgarul său i s-a adresat cu grai omenesc, certându-l şi mustrându-l.3K_S-au abătut de la calea cea dreaptă şi au devenit ca Balaam, fiul lui Beor, care s-a îndrăgostit de banii pe care-i putea câştiga de pe urma relelor săvârşite;qJ[Nici o femeie nu poate scăpa de privirea lor plină de pofte păcătoase, iar ei nu se mai satură niciodată. Ei se distrează ademenind femeile uşuratice. Se antrenează să fie hrăpăreţi. Ei sunt osândiţi şi blestemaţi.KI Asta va fi plata pe care o vor primi pentru păcatul lor, căci zi de zi trăiesc în plăceri păcătoase. Ei sunt o ruşine şi o pată pentru voi. Fiindcă ei vă înşală, trăind pe ascuns în păcate murdare şi, în acelaşi timp, participând la mesele voastre de dragoste, chipurile, ca nişte oameni cumsecade.eHC Însă învăţătorii falşi sunt nişte proşti, care pot fi puşi în rând cu animalele, născute doar pentru a fi prinse şi tăiate. Ei fac absolut tot ce le trece prin cap şi râd de forţele înspăimântătoare ale lumii de jos, despre care au atât de puţin habar. Dar şi ei vor fi nimiciţi la un loc cu demonii şi puterile iadului.G  deşi îngerii din cer care se află chiar în prezenţa Domnului, fiind cu mult mai mari în putere şi forţă decât învăţătorii aceştia falşi, nu rostesc niciodată vreo vorbă lipsită de respect la adresa acestor forţe puternice ale răului.F El este deosebit de aspru şi necruţător cu aceia care dau curs gândurilor lor rele şi pline de pofte, precum şi cu cei mândri şi îndărătnici care, în cutezanţa lor, nu se sfiesc să ia în râs până şi fiinţele slăvite, fără să tresară măcar,EE Tot astfel ne poate izbăvi Domnul, pe tine şi pe mine, de ispitele care ne înconjoară, continuând să-i pedepsească pe cei nelegiuiţi, până când va sosi ziua judecăţii finale.SDscârbit de groaznica depravare pe care o vedea în jurul său, zi de zi.aC;Dar, în acelaşi timp, Domnul l-a izbăvit pe Lot din Sodoma pentru că era un om bun,bB=Mai târziu, a prefăcut oraşele Sodoma şi Gomora în mormane de cenuşă şi le-a ras de pe faţa pământului, ca să servească de pildă mai târziu pentru toţi pagânii, să-şi amintească de ele cu groază.OAŞi nu i-a cruţat nici pe unul din oamenii care au trăit în timpurile străvechi, dinaintea potopului, în afară de Noe, singurul care şi-a ridicat glasul în favoarea lui Dumnezeu – şi familia sa de şapte persoane. Cu acea ocazie, Dumnezeu a nimicit complet întreaga lume de oameni păgâni printr-un potop uriaş.W@'Căci Dumnezeu n-a cruţat nici măcar pe îngerii care au păcătuit, ci i-a aruncat în iad, unde stau ferecaţi în lanţuri, în văgăuni lugubre, în beznă adâncă, până la ziua judecăţii.R?În lăcomia lor nemăsurată, învăţătorii aceştia vă vor spune orice, numai să pună mâna pe banii voştri. Dar Dumnezeu i-a osândit deja demult şi nimicirea lor se apropie cu paşi repezi.@>yMulţi se vor lua după învăţătura lor pervertită, conform căreia nu e nici un rău să comiţi păcate sexuale. Şi, din pricina lor, Cristos şi calea lui vor fi batjocorite.a= =Dar şi pe vremea aceea erau profeţi falşi, aşa cum vor fi şi printre voi învăţători mincinoşi. Aceştia îşi vor răspândi, cu multă dibăcie, minciunile cu privire la Dumnezeu, întorcându-se până şi împotriva învăţătorului lor care i-a răscumpărat; vor avea însă parte de un sfârşit cumplit şi neîntârziat.r< _ci Duhul Sfânt din aceşti oameni evlavioşi a fost acela care le-a dat mesaje autentice de la Dumnezeu.g; IFiindcă nici o profeţie consemnată de Scriptură n-a fost concepută de profetul respectiv,*: OPrin urmare, s-a văzut şi s-a dovedit că spusele profeţilor s-au adeverit. Bine-aţi face dacă aţi cerceta şi voi cu, luare aminte tot ce au scris aceştia căci, asemenea unor lumini aprinse în unghere întunecate, cuvintele lor ne ajută să înţelegem multe lucruri care, altminteri, ar fi neclare şi greu de priceput pentru noi. Dar când vă veţi opri asupra minunatului adevăr cuprins în cuvintele profeţilor, în sufletele voastre va răsări lumina, iar Cristos, luceafărul de dimineaţă, va străluci în inima voastră.N9 „Acesta e Fiul meu prea iubit şi-n el îmi aflu toată bucuria.”K8 Eu eram acolo pe muntele sfânt când el a strălucit de slava ce i-o dăduse Dumnezeu, Tatăl său; am auzit cu urechile mele glasul acela slăvit şi maiestuos răsunând din cer cu cuvintele:57 eFiindcă nu vă spuneam basme când vă explicam puterea Domnului nostru Isus Cristos şi revenirea sa. Chiar ochilor mei le-a fost dat să vadă splendoarea şi gloria sa.6 +în speranţa că vi se vor întipări atât de bine în minte, încât vă veţi aduce aminte de ele şi după ce voi fi plecat eu dintre voi.g5 ITotuşi câtă vreme mai zăbovesc aici, ţin să vă amintesc mereu aceste lucruri în scris,4  Însă mie Domnul Isus Cristos mi-a arătat că zilele mele pe pământ au fost numărate şi că în curând am să mor. 3  Am de gând să vă amintesc încontinuu despre aceste lucruri, chiar dacă le cunoaşteţi deja şi faceţi progrese frumoase.2 / Iar Dumnezeu vă va deschide larg porţile cerului ca să intraţi în împărăţia veşnică a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Cristos.t1 c Aşadar, iubiţii mei fraţi, munciţi din greu pentru a dovedi că faceţi parte cu adevărat dintre aceia pe care Dumnezeu i-a chemat şi i-a ales, şi atunci nu vă veţi poticni şi nu veţi aluneca niciodată de la drumul cel bun.0  Dar dacă cineva nu le are pe acestea, este miop şi orb şi a uitat că a fost curăţit de păcatele sale de altă dată.5/ eCăci dacă veţi poseda aceste calităţi în măsură tot mai mare, ele nu vă vor lăsa să fiţi leneşi, nici neroditori în cunoaşterea Domnului nostru Isus Cristos.N. iar la evlavie iubirea fraţilor; iar la iubirea fraţilor dragostea.|- siar la cunoştinţă stăpânire de sine; iar la stăpânire de sine perseverenţă; iar la perseverenţă evlavie;~, wDe aceea, daţi-vă toate silinţele să adăugaţi la credinţa voastră bunătatea; iar la bunătate cunoştinţă;X+ +Prin acestea el ne-a dat chiar promisiunile sale mari şi scumpe, pentru ca prin ele să puteţi participa la natura divină şi să scăpaţi de corupţia care este în lume, pricinuită de dorinţele rele.* 9Puterea lui divină ne-a dat tot ce ne trebuie pentru viaţă şi evlavie prin cunoaşterea celui care ne-a chemat prin slava şi bunătatea lui.i) MHarul şi pacea să le aveţi din belşug prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi a lui Isus Cristos.W( +Simon Petru, slujitor şi apostol al lui Isus Cristos, Către toţi cei care prin neprihănirea Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Cristos au primit o credinţă de aceeaşi preţ cu a noastră:|'qSalutaţi-vă unii pe alţii cu o sărutare de dragoste. Vă doresc pace, tuturor celor care sunteţi în Cristos.{&o Cea care este în Babilon, aleasă împreună cu voi, vă trimite salutările ei, de asemenea şi fiul meu Marcu.y%k Vă trimit această scurtă scrisoare prin bunăvoinţa lui Silvan care, după părerea mea, este un frate foarte credincios. Sper să vă fi îmbărbătat cu această scrisoare, căci v-am făcut o expunere fidelă a felului în care binecuvântează Dumnezeu. Cele scrise de mine mai sus au menirea şi datoria să v-ajute să rămâneţi fermi în iubirea sa.V$% A lui să fie toată puterea, peste toate lucrurile, în veci de veci! Amin.#% După ce veţi fi suferit puţină vreme, Dumnezeul nostru, care este plin de îndurare prin Cristos, vă va da slava sa veşnică. El va veni personal să vă ia acolo sus şi să vă aşeze definitiv la locul ce vi se cuvine, făcându-vă mai puternici ca oricând./"W Staţi neclintiţi când vă atacă. Încredeţi-vă în Domnul şi nu uitaţi că şi alţi creştini din lumea asta mare trec prin aceleaşi suferinţe ca şi voi.Z!-Fiţi cu băgare de seamă şi vegheaţi, ca nu cumva să vă ia prin surprindere atacurile Satanei – marele vostru duşman – care dă târcoale şi urlă ca un leu flămând, gata să-şi sfâşie prada.* MLăsaţi pe seama lui toate îngrijorările şi neliniştile voastre, căci el se gândeşte mereu la voi şi este atent la toate lucrurile care vă afectează. {~}}^||`{{EyyRxwvvBuu>4=<<;]::i988G7u6>443f200]/.-,+|+(*4)A(s('&&&6%$s#"!! k{ zg n  R ! j -1a+Şi cele patru fiinţe ziceau întruna: „Amin!” Iar cei douăzeci şi patru de bătrâni au căzut cu faţa la pământ şi i se închinau.x`i Şi atunci i-am auzit pe toţi cei din cer şi de pe pământ, şi pe morţii de sub pământ şi din mare exclamând: „Binecuvântarea, onoarea, gloria şi puterea sunt ale celui care stă pe tron şi ale Mielului, în veci de veci.”K_ „Vrednic este Mielul! – cântau ei cu voce tare – Mielul a fost înjunghiat. El este vrednic să primească puterea şi bogăţia, înţelepciunea, tăria şi onoarea, slava şi lauda.”^ Apoi, în viziunea mea, am auzit cântarea milioanelor de îngeri ce înconjurau tronul, fiinţele acelea şi bătrânii:{]o Şi i-ai adunat într-o Împărăţie şi i-ai făcut preoţi ai Dumnezeului nostru; ei vor domni pe pământ.” \ Ei îi cântau o cântare nouă cu următoarele cuvinte: „Vrednic eşti tu să iei sulul, să-i rupi peceţile şi să-l desfaci; căci tu ai fost înjunghiat şi sângele tău a răscumpărat oameni din toate naţiunile ca daruri închinate lui Dumnezeu.u[cŞi când a luat sulul, cei douăzeci şi patru de bătrâni au căzut cu faţa la pământ înaintea Mielului, fiecare din ei având o harpă şi flacoane de aur umplute cu tămâie – adică rugăciunile poporului lui Dumnezeu.^Z5El a păşit înainte şi a luat sulul din mâna dreaptă a celui ce şedea pe tron.HY Am privit şi iată că înaintea celor douăzeci şi patru de bătrâni stătea un Miel, în faţa tronului şi a fiinţelor, şi Mielul avea răni care îi pricinuiseră cândva moartea. El avea şapte coarne şi şapte ochi, care reprezintă Duhul înşeptit al lui Dumnezeu, trimis în toate colţurile lumii.sX_Dar unul din cei douăzeci şi patru de bătrâni mi-a zis: „Nu mai plânge! Căci iată! Leul din tribul lui Iuda, rădăcina lui David, a cucerit şi s-a dovedit vrednic să deschidă sulul şi să-i rupă cele şapte peceţi,”qW[Atunci am plâns de necaz fiindcă nu s-a găsit nici unul vrednic să ne poată spune ce scrie în el. V Dar nimeni de pe întreg cuprinsul cerului sau al pământului ori dintre morţi nu a putut să-l deschidă şi să-l citească.U7Un înger măreţ cu voce puternică striga această întrebare: „Cine este vrednic să rupă peceţile acestui sul şi să-l desfăşoare?”.T WŞi am văzut un sul în mâna dreaptă a unuia care şedea pe tron, şi sulul era scris şi pe dinăuntru, şi pe dinafară, fiind pecetluit cu şapte sigilii.1S[ „O, Doamne, tu eşti vrednic să primeşti glorie, o-noare şi putere, căci tu ai creat toate lucrurile. Prin voinţa ta au fost ele create şi îşi au fiinţa.”1R[ cei douăzeci şi patru de bătrâni cad cu faţa la pământ înaintea lui şi i se închină, celui veşnic viu, aruncându-şi cununile înaintea lui şi cântând: Q Şi când fiinţele îl slăvesc, îl cinstesc şi îi mulţumesc celui care stă pe tron, care trăieşte în vecii vecilor,PFiecare din aceste fiinţe vii avea şase aripi şi partea centrală a aripilor lor era toată plină de ochi. Zi de zi, şi noapte de noapte, ele rosteau întruna: „Sfânt, sfânt, sfânt, Doamne, Dumnezeu Atotputernic – cel care a fost, este şi va veni.”De jur-împrejurul acestui tron erau alte douăzeci şi patru de tronuri mai mici, pe care şedeau douăzeci şi patru de bătrâni; toţi erau îmbrăcaţi în alb şi aveau pe cap cununi de aur./KWŞi el emitea cascade de lumină, ca un diamant străfulgerător sau un rubin scânteietor, şi tronul său era înconjurat de un curcubeu cu strălucire de smarald.J/Şi, în aceeaşi clipă m-am şi aflat cu duhul, acolo sus în cer şi am văzut – o, cât de slăvit era! – un tron pe care stătea cineva!I Apoi am privit şi am văzut o uşă deschisă în cer şi aceeaşi voce pe care o auzisem mai înainte, ca un sunet puternic de trâmbiţă, mi-a vorbit, zicând: „Vino aici sus şi am să-ţi arăt ce trebuie să se întâmple în viitor!”TH!Cine are urechi de auzit să asculte ce spune bisericilor Duhul.”GGTuturor acelora care înving le voi îngădui să ia loc alături de mine pe tronul meu, aşa cum mi-am ocupat şi eu locul cu tatăl meu pe tronul său, după ce am ieşit biruitor.;FoIată, de cât timp stau la uşă şi bat întruna! Dacă îmi aude cineva chemarea şi deschide uşa, voi intra la el, mă voi bucura de părtăşia lui şi el de a mea.UE#Eu îndrept şi pedepsesc mereu pe toţi aceia pe care îi iubesc; aşa că, trebuie să te pedepsesc, dacă nu te laşi de nepăsarea ta şi nu dobândeşti râvnă pentru lucrurile lui Dumnezeu.kDOSfatul meu este să cumperi aur curat de la mine, aur purificat prin foc – şi numai după aceea vei fi cu adevărat bogată. Apoi, să cumperi de la mine veşminte albe, curate şi neîntinate, ca să-ţi acoperi goliciunea şi să nu-ţi mai fie ruşine; şi să-ţi procuri de la mine leacuri pentru ochi, ca să te vindeci şi să vezi iar.CCTu zici: Sunt bogată şi am tot ce-mi doresc; nimic nu-mi mai lipseşte! Şi nu-ţi dai seama că, spiritualiceşte, eşti jalnică şi nenorocită, săracă, oarbă şi goală.ZB-Dar, întrucât nu eşti decât călduţă, am să te vărs din gura mea!kAOTe ştiu eu bine pe tine – nu eşti nici caldă, nici rece; măcar de-ai fi una din ele!!@;Scrie următoarea scrisoare îngerului bisericii din Laodiceea: „Mesajul acesta vine din partea aceluia care rămâne neclintit, martorul adevărat şi credincios a tot ce este, a fost ori va mai fi, în veci de veci, sursa primară a creaţiei lui Dumnezeu:N? Să asculte toţi cei care aud ce spune bisericilor Duhul.”v>e Cât despre cel care biruie, voi face din el un stâlp în templul Dumnezeului meu; acolo va fi în afara oricărei primejdii şi nu va mai ieşi din el; voi scrie pe el numele Dumnezeului meu şi el va fi un cetăţean în oraşul Dumnezeului meu – noul Ierusalim, care se va coborî din cer de la Dumnezeul meu; şi va avea înscris pe el noul meu nume.}=s Iată, eu vin curând! Păstrează puţina forţă de care dispui – pentru ca nimeni să nu-ţi ia cununa.m<S Fiindcă ai ascultat de mine cu răbdare, în ciuda persecuţiilor, eu te voi ocroti de epoca de mare năpastă şi ispitire, care se va abate asupra lumii, ca să-i pună la încercare pe toţi cei rămaşi în viaţă.d;A Reţine următoarele: îi voi forţa pe cei care sprijină cauzele Satanei, dându-se drept copiii mei (deşi mint, fiindcă nu sunt) să-ţi cadă la picioare şi să recunoscă faptul că eu pe voi vă iubesc.E:Te cunosc foarte bine; nu eşti puternică, dar ţi-ai dat silinţa să asculţi şi nu mi-ai tăgăduit numele. De aceea, ţi-am deschis o uşă pe care n-o poate închide nimeni.9Scrie această scrisoare îngerului bisericii din Filadelfia: „Mesajul care urmează ţi l-a trimis cel sfânt şi adevărat, care are cheia lui David, cu care deschide şi nimeni nu mai poate închide, şi închide şi nimeni nu mai poate deschide.N8Oricine are urechi, să asculte ce zice bisericilor Duhul.”U7#Oricine biruieşte va fi înveşmântat în alb şi eu nu-i voi şterge numele din cartea vieţii, ci i-l voi rosti cu glas tare înaintea Tatălui meu şi a îngerilor săi, căci el este al meu.C6Cu toate acestea, până şi acolo în Sardis sunt unii care nu şi-au mânjit hainele cu necurăţia lumii; ei vor păşi cu mine îmbrăcaţi în alb, pentru că sunt vrednici.\51Întoarce-te la ceea ce ai auzit şi ai crezut de la început; ţine-te strâns de aceasta şi vino iarăşi la mine. Fiindcă, dacă nu, voi veni pe neaşteptate la tine, ca un hoţ, şi te voi pedepsi.'4GTrezeşte-te! Şi întăreşte puţinul rămas, fiindcă şi ce mai rămâne este pe moarte. Faptele tale nu sunt deloc drepte în ochii lui Dumnezeu.3 #Îngerului bisericii din Sardis scrie-i următoarea scrisoare: „Mesajul acesta ţi-l transmit din partea aceluia care are Duhul înşeptit al lui Dumnezeu şi cele şapte stele. Îţi cunosc reputaţia de biserică vie şi activă, însă acum eşti moartă.W2'„Cine are urechi de auzit să asculte ce spune bisericilor Duhul.”:1oŞi vă voi da luceafărul de dimineaţă!E0Voi le veţi guverna cu un toiag de fier, aşa cum mi-a dat şi mie Tatăl autoritate să le conduc; ele vor fi sfărâmate ca un vas de lut din care nu mai rămân decât cioburi.n/UVoi da putere asupra naţiunilor tuturor celor care înving, care fac lucrurile plăcute mie.i.Knu vă mai cer nimic în plus, decât să ţineţi strâns ce aveţi până voi veni eu.J- Cât vă priveşte pe voi ceilalţi din Tiatira care nu aţi urmat această învăţătură falsă („adevăruri mai adânci”, cum le numesc ei – de fapt, sunt adâncimile Satanei)o,Wşi-i voi lovi copiii cu moartea. Şi toate bisericile vor cunoaşte că eu sunt acela care cercetează adânc străfundurile inimii şi minţii omeneşti; eu vă voi da fiecăruia din voi tot ce vi se cuvine, după merit.p+YFii acum atent la ce-ţi spun: O voi lovi cu o suferinţă cumplită, care-o va doborî la pat, la un loc cu ceilalţi ucenici imorali ai ei, dacă nu se întorc iarăşi la mine, pocăindu-se de păcatul săvârşit cu ea;Q*Eu i-am dat timp să se pocăiască, dar ea a refuzat s-o facă.9)kMai am însă ceva împotriva ta: tu îi permiţi femeii aceleia numită Izabela, care-şi zice proorocită, să-i înveţe pe slujitorii mei că nu e cine ştie ce fapt grav să comiţi păcate sexuale; ea îi îndeamnă să fie imorali şi să consume carne sacrificată în prealabil idolilor.(Am cunoştinţă despre toate faptele tale bune – omenia ta faţă de cei săraci, darurile făcute lor şi felul cum îi îngrijeşti; de asemenea, cunosc dragostea, credinţa şi răbdarea ta şi văd cum progresezi mereu în toate aceste privinţe.l'QScrie această scrisoare îngerului bisericii din Tiatira: „Iată mesajul din partea Fiului lui Dumnezeu, ai cărui ochi sunt pătrunzători ca para focului şi ale cărui picioare strălucesc ca arama încinsă.(&ISă asculte oricine are urechi de auzit ce spune bisericilor Duhul: oricine biruieşte va mânca din mana ascunsă, din hrana cea tainică din cer; şi-i voi da fiecăruia o piatră albă şi pe acea piatră va fi săpat un nume pe care nu-l ştie decât cel care o primeşte.”s%_Pocăieşte-te, altminteri o să vin deodată la tine să lupt împotriva lor cu sabia gurii mele. $ Da, aşa este, ai în mijlocul tău, nici mai mult, nici mai puţin, decât pe unii din aceşti discipoli ai lui Balaam.*#MŞi totuşi am câteva lucruri împotriva ta. Tu îngădui în mijlocul tău pe unii care procedează la fel ca Balaam când l-a învăţat pe Balac să ducă poporul Israel de râpă, târându-l în păcate sexuale şi îndemnându-l să ia parte la ospeţe în cinstea idolilor.J"  Sunt pe deplin conştient de faptul că locuieşti în cetatea de scaun a Satanei, în centrul de închinăciune satanică; şi totuşi mi-ai rămas credincioasă, refuzând să te lepezi de mine, chiar când Antipa, martorul meu credincios, a fost martirizat printre voi de către adepţii înfocaţi ai Satanei.3!_ Scrie această scrisoare îngerului bisericii din Pergam: „Mesajul de faţă vine din partea aceluia care mânuieşte sabia ascuţită, cu două tăişuri.  Oricine are urechi să asculte ce spune bisericilor Duhul; Cel care învinge nu va mai fi lovit de Moartea a Doua.” Să nu-ţi mai fie frică de ce ai să suferi curând – căci nu peste mult timp Diavolul are să arunce pe unii din voi în închisoare ca să vă pună la încercare. Veţi fi persecutaţi timp de „zece zile”. Ţine sus şi tare credinţa, chiar atunci când eşti confruntat cu moartea şi eu îţi voi da cununa vieţii – un viitor glorios care nu se va sfârşi niciodată.3_ Ştiu cât de mult suferi tu pentru Domnul şi ştiu totul despre sărăcia ta (dar ai bogăţii cereşti) şi cunosc defăimările aduse de cei care ţi se împotrivesc, care zic că sunt evrei – deci copiii lui Dumnezeu – când, de fapt, nu sunt, ci fac parte din sinagoga lui Satana.NÎngerului bisericii din Smirna scrie-i următoarea scrisoare: „Mesajul acesta vine din partea aceluia care este Cel Dintâi şi Cel de pe Urmă, care a fost mort şi apoi a înviat:(ICine are urechi să audă ce spune bisericilor Duhul: tuturor învingătorilor le voi da să mănânce din pomul vieţii în Paradisul lui Dumnezeu.”-Însă un lucru e într-adevăr bun la tine şi anume acela că urăşti faptele desfrânaţilor de nicolaiţi, pe care le urăsc şi eu.T!Adu-ţi aminte de înălţimea de la care ai căzut! Pocăieşte-te şi fă din nou lucrurile pe care le făceai la început. Dacă nu te pocăieşti, voi veni la tine şi-ţi voi lua sfeşnicul.jMTotuşi mai este un lucru care nu este în ordine: tu nu mă mai iubeşti ca la început.Ai suferit cu răbdare, de dragul meu, fără să dai înapoi o clipă – dar ţi-ai părăsit dragostea dintâi!#?Cunosc numeroasele tale fapte bune. Ţi-am urmărit îndeaproape râvna şi răbdarea; ştiu că nu suporţi păcatul în rândul membrilor tăi şi că ai cercetat cu de-amănuntul pretenţiile celor care-şi zic apostoli, dar nu sunt, şi ai dovedit că mint cu sfruntare.4 cÎngerului bisericii din Efes scrie-i: „Iată cuvintele celui ce ţine cele şapte stele în mâna dreaptă şi umblă în mijlocul celor şapte sfeşnice de aur:t cIată tâlcul celor şapte stele pe care le-ai văzut în mâna mea dreaptă şi al celor şapte sfeşnice de aur: cele şapte stele sunt îngerii celor şapte biserici iar cele şapte sfeşnice sunt chiar bisericile însele.”g IAşterne în scris ce-ai văzut adineaori şi ceea ce are să ţi se arate numaidecât. cel viu, care a murit şi acum este viu în vecii vecilor, care are cheile morţii şi ale Hadesului – să nu-ţi fie frică!> wCând l-am văzut, i-am căzut îndată la picioare, ca mort; dar el şi-a pus mâna dreaptă peste mine şi mi-a zis: „Nu te teme! Eu sunt Cel Dintâi şi Cel de pe Urmă,% EÎn mâna dreaptă ţinea şapte stele şi din gură ieşea o sabie ascuţită, cu două tăişuri, iar faţa îi strălucea cum e soarele mai strălucitor. Picioarele sale străluceau ca arama încinsă în cuptor iar glasul lui tuna ca vuietul valurilor când se izbesc de ţărm.d CCapul şi părul îi erau albe ca lâna şi ca neaua iar ochii îi erau ca flacăra de foc.< s Şi în mijlocul lor stătea cineva care semăna la chip cu „Fiul omului”, îmbrăcat într-o mantie lungă şi având petrecută de-a curmezişul pieptului o eşarfă de aur.m  U Când m-am întors să văd cine vorbea şi iată că lângă mine se aflau şapte sfeşnice de aur.U  % zicând: „Scrie pe un sul tot ce vezi şi trimite scrisoarea celor şapte biserici: bisericii din Efes, celei din Smirna şi celor din Peram, Tiati-ra, Sardis, Filadelfia şi Laodiceea.”t  c În Ziua Domnului eram în Duhul când, deodată, am auzit în spatele meu un glas mare, ca de trâmbiţă,E   Eu, Ioan, fratele vostru, şi părtaş la suferinţă, la împărăţie şi la răbdare în Isus, mă aflam pe insula Patmos din pricina Cuvântului lui Dumnezeu şi a mărturiei lui Isus.  „Eu sunt Alfa şi Omega,” spune Domnul, „care este şi care era şi care vine, Cel Atotputernic.”M Iată! El vine, înconjurat de nori; şi toţi ochii îl vor vedea – da, îl vor vedea şi cei ce l-au străpuns. Şi toate naţiunile vor plânge cu mare jale din pricina lui. Aşa va fi! Amin. şi ne-a făcut o împărăţie, preoţi pentru Dumnezeu şi Tatăl său; – a lui să fie slava şi stăpânirea în vecii vecilor!P şi de la Isus Cristos, care este martorul credincios, întâiul născut din morţi, şi domnul regilor pământului. Celui ce ne iubeşte şi ne-a spălat de păcatele noastre prin sângele luif GDin partea lui Ioan, către cele şapte biserici din provincia Asia: Har vouă şi pace de la cel ce este şi care era şi care vine, şi de la cele şapte Duhuri (sau: Duhul înşeptit) care sunt înaintea tronului său,2 _Binecuvântat este cel ce citeşte cuvintele acestei profeţii şi binecuvântaţi sunt cei ce o aud şi pun la inimă ceea ce e scris în ea, căci vremea este aproape.l Scare adevereşte tot ce a văzut – aşadar cuvântul lui Dumnezeu şi mărturia lui Isus Cristos.W +Revelaţia lui Isus Cristos, pe care Dumnezeu i-a dat-o să arate slujitorilor săi ce urmează în curând să se întâmple. El a făcut cunoscut aceasta trimiţându-şi îngerul la robul său, Ioan,  ale lui sunt şi ale lui vor rămâne în veci de veci. Şi el este în stare să vă ferească de orice alunecare şi de orice cădere şi să vă aducă, fără păcat şi desăvârşiţi, în slăvită sa prezenţă, cu chiote de bucurie veşnică. Amin.l SŞi acum toată slava să-i fie singurului Dumnezeu, care ne mântuieşte prin Isus Cristos, Domnul nostru; da, într-adevăr, toată splendoarea şi maiestatea, toată puterea şi autoritatea sunt ale sale de la început;` ;Salvaţi-i pe unii, smulgându-i ca din flăcările iadului însuşi. Cât priveşte pe alţii, ajutaţi-i să-l afle pe Domnul printr-o purtare omenoasă faţă de ei, dar aveţi grijă ca nu cumva să fiţi târâţi şi voi în păcatele lor. Urâţi până şi haina mânjită de păcat, dar fiţi îndurători faţă de ei ca păcătoşi.s~ aÎncercaţi să-i ajutaţi pe cei care vă contrazic în discuţii. Aveţi milă de cei care se îndoiesc.]} 5Rămâneţi mereu înăuntrul hotarelor în care vă poate cuprinde şi binecuvânta iubirea lui Dumnezeu. Aşteptaţi cu răbdare viaţa veşnică pe care are să v-o dea Domnul Isus Cristos, în îndurarea lui.C| Dar voi, iubiţii mei prieteni, trebuie să vă zidiţi vieţile tot mai trainic pe temelia sfintei noastre credinţe, învăţând să vă rugaţi în puterea şi forţa Duhului Sfânt.z{ oEi stârnesc discuţii în contradictoriu; iubesc lucrurile rele ale lumii şi Duhul Sfânt nu locuieşte în ei.%z Ecă în vremurile din urmă vor veni batjocoritorii aceştia, care nu vor avea alt scop în viaţă decât să se distreze pe toate căile rele imaginabile.fy GDragi prieteni, aduceţi-vă aminte ce v-au spus apostolii Domnului nostru Isus Cristos,Fx Oamenii aceştia se plâng în permanenţă, veşnic nemulţumiţi, şi săvârşesc toate relele la care îi poate duce mintea. Sunt nişte lăudăroşi cu gură mare, cărora le place să se dea în spectacol şi, chiar atunci când manifestă respect faţă de cineva, o fac numai pentru a obţine ceva în schimb.w El îi va aduce pe oamenii lumii înaintea sa la judecată, ca să primească pedeapsa dreaptă şi să dovedească lucrurile groaznice săvârşite de ei în răzvrătirea lor faţă de Dumnezeu, scoţând la iveală tot ce au rostit împotriva sa.”Cv Enoh, care a trăit demult, la scurtă vreme după Adam, avea cunoştinţă de aceşti oameni, căci iată ce spunea el despre ei: „Priviţi! Vine Domnul cu milioanele sale de sfinţi."u ? Nu lasă în urma lor decât ruşine şi ocară, ca dâra murdară de spumă ce rămâne pe nisip în urma valurilor sălbatice. Ei rătăcesc de colo-colo, de parcă ar fi nişte stele strălucitoare, dar, în fond, înaintea lor zace bezna veşnică ce le-a pregătit-o Dumnezeu.3t a Când oamenii aceştia iau parte la mesele voastre de dragoste în biserică, ei sunt ca nişte pietre ascunse printre voi, care râd şi-i dau înainte, îndopându-se până ce nu mai pot, fără să se gândească deloc la ceilalţi din jurul lor. Ei sunt ca nişte nori fără ploaie, mânaţi de vânt peste ţinuturi aride, promiţând mult, dar nedând nimic. Sunt ca nişte pomi în care nu găseşti un fruct măcar, la vremea culesului. Nu sunt doar morţi, ci morţi de două ori, căci au fost smulşi cu rădăcină cu tot pentru a fi arşi.ys m Vai de ei! Căci o iau pe urmele lui Cain, care şi-a omorât fratele; şi, întocmai ca Balaam, ar face orice când e vorba de bani; l-au nesocotit pe Dumnezeu precum Core, în speranţa unui câştig; ei vor pieri sub blestemul său./r Y Oamenii aceştia însă batjocoresc şi blestemă absolut tot ce nu pricep şi, asemenea unor dobitoace, fac tot ce le trece prin cap, ruinându-şi astfel sufletele.bq ? Până şi Mihael, unul din cei mai mari îngeri, când s-a certat cu Satana pentru trupul lui Moise, nu a îndrăznit să-l acuze pe Satana sau să-l ia în zeflemea, ci a spus doar atât: „Domnul să te mustre.”p 3Cu toate acestea, învăţătorii falşi de care vorbeam îşi trăiesc mai departe viaţa lor desfrânată şi ticăloasă, înjosindu-şi trupurile şi râzând de cei slăviţi acele puteri uriaşe ale răului înfiorător care şi-au părăsit starea dintâi.9o mNu uitaţi de locuitorii Sodomei şi Gomorei, oraşele învecinate în care se răsfăţau în poftele de tot felul, inclusiv homosexualitatea. Cetăţile acelea au fost distruse de foc şi rămân până în ziua de azi un avertisment pentru noi că există un iad în care sunt pedepsiţi păcătoşii.}n uŞi vă mai amintesc de îngerii aceia care erau odată curaţi şi sfinţi, dar s-au abătut de bună voie la o viaţă de păcat, în prezent, Dumnezeu îi ţine legaţi în lanţuri în temniţe întunecate, unde aşteaptă ziua judecăţii.m Iată ce le răspund eu acestora: aduceţi-vă aminte de un lucru – pe care de fapt îl şi ştiţi – că Domnul a scăpat un întreg popor din ţara Egiptului, dar că după aceea i-a ucis pe toţi aceia care nu s-au încrezut în el şi nu l-au ascultat.ml UZic asta întrucât s-au strecurat printre voi nişte învăţători fără de Dumnezeu, care susţin că, după ce am devenit creştini, putem face absolut tot ce dorim fără să ne temem de pedeapsa lui Dumnezeu. Soarta unor astfel de oameni a fost de mult pecetluită, căci ei s-au întors împotriva singurului nostru stăpân şi Domn, Isus Cristos.ik MPreaiubiţi prieteni, plănuisem să vă scriu câteva gânduri privitoare la mântuirea pe care ne-a dat-o Dumnezeu, dar acum descopăr că trebuie să vă scriu despre altceva şi anume să vă îndemn să apăraţi cu hotărâre credinţa dată de Dumnezeu, o dată pentru totdeauna, poporului său, ca s-o păstreze neschimbată de-a lungul anilor.bj ?Fie ca voi să aveţi tot mai mult parte de bunătatea, pacea şi dragostea lui Dumnezeu.)i ODe la: Iuda, slujitor al lui Isus Cristos şi frate cu Iacob. Către creştinii de pretutindeni, căci Dumnezeu Tatăl v-a ales şi Isus Cristos v-a păzit.h  fiindcă sper să vă văd în curând şi atunci vom avea destule de discutat împreună. Aşa că până atunci vă spun la revedere. Prietenii de aici vă transmit dragostea lor şi eu vă rog să-i salutaţi în mod deosebit, din partea mea, pe toţi.Kg  Am multe să vă spun dar nu voiesc să le aştern în scris,Nf  Dar oricine, inclusiv adevărul însuşi, are cuvinte de laudă la adresa lui Dimitrie. Chiar şi eu însumi pot spune aceleaşi lucruri despre el, şi voi ştiţi că eu spun numai adevărul.e ' Prieten drag, nu te lăsa influenţat de acest exemplu rău. Tu ia-te numai după ceea ce este bine. Adu-ţi aminte că cei ce umblă drept, dovedesc că sunt copiii lui Dumnezeu; dar cei care persistă în rău demonstrează că sunt foarte departe faţă de Dumnezeu.^d 7 Când vin, am să vă spun câteva din lucrurile pe care le face el şi ce ticăloşii rosteşte la adresa mea şi cu ce limbaj jignitor vorbeşte. Nu numai că refuză să-i primească pe misionarii călători, dar le mai spune şi altora să facă la fel, iar dacă aceştia îi primesc totuşi, umblă să-i dea afară din biserică.c } Referitor la aceasta, am trimis bisericii o scurtă scrisoare, dar trufaşul de Diotref, căruia îi place să se amestece în toate, dându-se drept conducătorul creştinilor de acolo, nu acceptă autoritatea mea şi refuză să mă asculte.b Aşa că noi suntem aceia care trebuie să avem grijă de ei, pentru ca să devenim părtaşi cu ei la lucrarea Domnului.5a eCăci ei călătoresc pentru Domnul şi nu iau cu ei nici hrană, nici îmbrăcăminte iar de la necredincioşi nu primesc bani, şi nici adăpost, chiar dacă le predică.3` aEi au relatat bisericii de aici despre prietenia pe care le-ai arătat-o şi despre faptele tale de dragoste. Mă bucur când îi trimiţi la drum cu câte un dar frumos.)_ MDragul meu prieten, tu faci o treabă bună pentru Dumnezeu, prin aceea că te îngrijeşti de învăţătorii şi misionarii aflaţi în trecere pe acolo._^ 9N-aş putea avea o bucurie mai mare decât să aud asemenea lucruri despre copiii mei.G]  M-am bucurat mult să aud de la nişte fraţi care au trecut pe aici că ai în continuare o viaţă curată şi devotată şi că te călăuzeşti în traiul tău după normele Evangheliei.\  Prieten scump, mă rog ca scrisoarea aceasta să te găsească tot aşa de sănătos trupeşte, cât te ştiu sufleteşte.T[ %De la: Ioan, presbiterul. Către Gaius cel drag şi mult iubit de mine.cZ A Salutări de la copiii sorei tale, care este şi ea o prea aleasă copilă a lui Dumnezeu. Y  Încolo, aş mai dori să vă spun multe lucruri, dar nu vreau să le amintesc în această scrisoare, întrucât am speranţa că voi putea să vă vizitez în curând şi atunci vom putea discuta acele lucruri pe-ndelete şi vom petrece clipe fericite.MX  fiindcă dac-o faceţi, veţi fi şi voi părtaşi la răutatea lui. W ; Dacă vine să vă înveţe unul care nu crede învăţătura lui Cristos, nici măcar să nu-l poftiţi în casă la voi. Să nu-l încurajaţi defel,$V C Fiindcă dacă o luaţi de capul vostru dincolo de învăţătura lui Cristos, pe Dumnezeu îl veţi lăsa în urma voastră; însă dacă rămâneţi credincioşi învăţăturilor lui Cristos, îl veţi avea şi pe Dumnezeu. Atunci amândoi vor fi ai voştri, şi Tatăl, şi Fiul.FU Feriţi-vă să nu fiţi ca ei şi să pierdeţi răsplata pentru care şi eu, şi voi am muncit atât de mult. Faceţi totul ca să câştigaţi de la Domnul întreaga voastră răsplată.zT oFiţi atenţi la conducătorii falşi, că tare mulţi mai sunt aceia care nu cred că Isus Cristos a venit pe pământ ca fiinţă umană, cu un trup ca al nostru. Asemenea oameni sunt împotriva adevărului şi împotriva lui Cristos.S }Dacă-l iubim pe Dumnezeu, vom face tot ce ne spune el. Şi el ne-a spus de la bun început să ne iubim unii pe alţii.8R kŞi acum, aş dori să vă reamintesc cu hotărâre porunca pe care ne-a dat-o Dumnezeu chiar de la început, şi anume că creştinii trebuie să se iubească între ei.,Q SCât de fericit sunt să dau peste copiii tăi aici şi să constat că trăiesc aşa cum se cuvine, urmând adevărul şi ascultând de porunca lui Dumnezeu. P Harul, îndurarea şi pacea de la Dumnezeu Tatăl şi de la Isus Cristos, Fiul Tatălui, vor fi cu noi în adevăr şi în dragoste.aO =datorită adevărului care locuieşte acum în noi şi va fi pe veci în inima noastră:N 9De la Ioan, presbiterul. Către acea doamnă aleasă şi copiii ei, pe care îi iubesc atât de mult şi eu şi toţi cei ce cunosc adevărul –MIubiţi copii, păziţi-vă cu străşnicie de orice lucru care ar putea lua locul lui Dumnezeu în inima voastră. Amin.L3Şi mai ştim că Cristos, Fiul lui Dumnezeu, a venit să ne ajute să-l înţelegem şi să-l descoperim pe adevăratul Dumnezeu. Şi acum noi suntem în Dumnezeu fiindcă suntem în Isus Cristos, Fiul său, care este unicul Dumnezeu adevărat; şi el este viaţa veşnică.K%Noi ştim că suntem copiii lui Dumnezeu şi că restul lumii, toţi ceilalţi din jurul nostru, se află sub puterea şi controlul Satanei.JJ Nici un om care a devenit membru al familiei lui Dumnezeu nu face din păcat o practică, deoarece Cristos, Fiul lui Dumnezeu, îl ţine în siguranţă şi Diavolul nu poate pune mâna pe el.IFireşte, orice rău este un păcat. Nu mă refer la păcatele acestea obişnuite, ci la cel care sfârşeşte prin moarte.fHEDacă vedeţi un creştin păcătuind într-un fel care nu duce la moarte, trebuie să-l rugaţi pe Dumnezeu să-l ierte şi Dumnezeu îi va da viaţă, cu condiţia să nu fi comis acel singur păcat fatal. Există însă un păcat unic care duce la moarte şi dacă pe acesta l-a săvârşit, atunci nu mai are nici un rost să te rogi pentru el.GŞi dacă ştim precis că ne ascultă când îi vorbim şi-i prezentăm cererile noastre, atunci putem fi siguri că ne va răspunde.FŞi noi suntem siguri de aceasta, că ne va asculta ori de câte ori îi cerem orice lucru corespunzător voii sale.E V-am scris aceste lucruri vouă, celor care credeţi în Fiul lui Dumnezeu, pentru ca să ştiţi că aveţi viaţă veşnică.iDK Deci oricine îl are pe Fiul lui Dumnezeu are viaţă; oricine nu-l are pe Fiul nu are viaţă.kCO Şi ce a spus Dumnezeu? Că el ne-a dat viaţă veşnică şi că viaţa aceasta e în Fiul său.VB% Toţi cei care cred aceasta cunosc, în inima lor, că este adevărat. Dacă nu crede pineva lucrul acesta, îl face pe Dumnezeu mincinos în faţă, fiindcă nu crede ce a spus Dumnezeu despre Fiul său.QA Noi dăm crezare celor care depun mărturie la tribunalele noastre; dar atunci, cu atât mai mult, putem crede absolut toate declaraţiile lui Dumnezeu. Or, Dumnezeu declară că Isus este Fiul său.@{Şi trei sunt care mărturisesc pe pământ: Duhul, apa şi sângele, şi aceştia trei sunt una în mărturisirea lor. I~b}||;{z{zy&xw@vwuu@tqssSr_qzpp!ooooFn-mll"kjj&ihhjgffQee0dBccbba__<^^]g\\[{[:ZZUYYXXJWWVUUTSS„Luaţi seama: Eu voi veni ca un hoţ, când nici nu vă aşteptaţi! Binecuvântaţi sunt toţi aceia care mă aşteaptă, care îşi ţin mantiile la îndemână şi nu vor fi nevoiţi să umble goi şi să le fie ruşine.”gGDemonii aceştia cu puteri miraculoase au discutat cu toţi conducătorii lumii, adunându-i pe toţi laolaltă ca să lupte împotriva Domnului, în acea măreaţă zi viitoare a Judecăţii lui Dumnezeu, Atotputernicul.  Şi am văzut duhurile rele deghizate în broaşte, sărind afară din gura balaurului, a făpturii şi a proorocului ei mincinos.S Al şaselea înger şi-a turnat apoi potirul asupra marelui fluviu Eufrat şi acesta a secat numaidecât, aşa încât regii de la răsărit au putut trece nestingheriţi spre apus cu trupele lor." = şi au blestemat pe Dumnezeul cerului, din pricina chinurilor şi suferinţelor îndurate, şi tot n-au voit să se pocăiască pentru faptele lor rele.A { Apoi şi-a turnat îngerul al cincilea potirul peste tronul fiarei ieşite din mare, şi regatul ei a fost cufundat în întuneric. Iar supuşii ei şi-au muşcat limba de durereG  Toată lumea s-a ales cu arsuri de pe urma acestui val de căldură şi au blestemat cu toţii numele lui Dumnezeu care a trimis aceste urgii – tot nu s-au pocăit şi nu i-au dat slavă. Apoi şi-a vărsat şi îngerul al patrulea potirul asupra Soarelui, făcându-l să-i pârjolească pe oameni cu focul său. Şi am auzit pe îngerul de la altar zicând: „Da, Doamne, Dumnezeule Atotputernic, pedepsele tale sunt drepte şi adevărate.”X)fiindcă sfinţii şi profeţii tăi au murit ca martiri şi sângele lor a fost vărsat pe pământ; şi acum şi tu ai vărsat sângele acelora care i-au omorât. Aceasta e răsplata care li se cuvine.”"=Şi l-am auzit pe îngerul acesta al apelor, zicând cu glas tare: „Drept eşti să trimiţi această judecată, o, Sfântule, care eşti şi ai fost,Apoi goli şi îngerul al treilea potirul deasupra tuturor apelor curgătoare şi acestea se prefăcură în sânge.5Turnă şi cel de-al doilea înger potirul asupra oceanelor şi ele se făcură ca sângele apos al unui om mort; şi tot ce avea viaţă muri.oWAşadar, ieşi din templu cel dintâi înger şi vărsă potirul deasupra pământului şi toţi oamenii care purtau semnul Făpturii şi se închinau statuii sale fură îndată năpădiţi de răni respingătoare şi dureroase.> wŞi am auzit o voce impunătoare, strigând din templu către cei şapte îngeri: „Porniţi acum la drum şi goliţi cele şapte potire cu mânia lui Dumnezeu pe pământ.”#?Templul s-a umplut de fum din cauza gloriei şi puterii sale; şi n-a putut intra nimeni, până când au terminat îngerii de vărsat cele şapte urgii.(IŞi una din cele patru fiinţe vii i-a dat fiecăruia din ei câte o cupă de aur, plină cu mânia cumplită a Dumnezeului care trăieşte, în veci de veci.>uCei şapte îngeri desemnaţi să-şi verse cele şapte urgii au ieşit din templu, îmbrăcaţi în în curat, de un alb strălucitor, şi încinşi peste piept cu eşarfe de aur.X)Apoi m-am uitat şi iată că s-a deschis templul cortului mărturiei din cer.u~cCine este acela care nu se va teme de tine, o, Doamne, şi nu-ţi va proslăvi numele? Căci singur tu eşti Sfânt. Toate naţiunile vor veni înaintea ta să se închine, pentru că faptele tale neprihănite au fost acum arătate.”^}5şi cântau cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, şi cântarea Mielului: „Mari şi minunate sunt faptele tale, Doamne, Dumnezeule Atotputernic! Drepte şi adevărate sunt căile tale, o, Rege al veacurilor.^|5Înaintea mea se întindea ceva care părea a fi un ocean de foc şi sticlă pe care stăteau toţi aceia care biruiseră fiara, chipul ei, semnul şi numărul ei. Toţi ţineau în mână harpe ale lui Dumnezeu,{ Şi am văzut în cer un alt alai măreţ ce înfăţişa lucrurile ce aveau să urmeze: şapte îngeri au fost desemnaţi să aducă pe pământ cele şapte plăgi finale – şi abia atunci se va sflrşi, în cele din urmă, mânia lui Dumnezeu.PzŞi strugurii au fost zdrobiţi sub picioare în teascul din afara oraşului şi au curs şuvoaie de sânge, pe o distanţă de 300 kilometri, cu o înălţime ce ajungea până la zăbala unui cal.y}Astfel, îngerul şi-a rotit secera pe pământ şi a încărcat strugurii în teascul cel mare al mâniei lui Dumnezeu.xTocmai atunci îngerul care are putere să distrugă lumea cu foc i-a strigat îngerului cu secera: „Treci la acţiune cu secera ta şi retează cu ea ciorchinii de struguri de pe viţa de vie a pământului, fiindcă sunt copţi, numai buni de judecată.”sw_Pe urmă, a mai venit un înger de la templul din cer şi iată că şi acesta avea o seceră ascuţită.sv_Aşa că cel ce şedea pe nor şi-a rotit secera deasupra pământului şi recolta, a şi fost strânsă.)uKDupă asta, a ieşit un înger din templu şi i-a strigat astfel: „Pune secera la lucru, fiindcă a venit timpul să seceri; s-a copt recolta pe pământ.”_t7Apoi scena s-a schimbat şi am văzut un nor alb, pe care şedea cineva semănând cu cel ce fusese numit „Fiul omului.” Pe cap el purta o coroană de aur masiv şi în mână ţinea o seceră ascuţită.Ps Şi am auzit în ceruri, deasupra mea, o voce, care zicea: „Binecuvântaţi sunt morţii care mor de-acum în Domnul. Da, aşa e, zice Duhul, binecuvântaţi, cu adevărat, sunt aceştia, fiindcă acum ei se vor odihni după toată truda şi încercările prin care au trecut; căci faptele lor bune îi vor urma în cer!”,rQ Fie ca aceasta să constituie o încurajare pentru copiii lui Dumnezeu, ca ei să îndure răbdători toate încercările şi persecuţiile care vin, fiindcă sunt sfinţii lui care rămân neclintiţi până la sfârşit, în ascultarea poruncilor sale şi în încrederea lor în Isus.”Jq  Fumul caznelor lor se va ridica în veci de veci şi nu vor cunoaşte alinare nici ziua, nici noaptea, fiindcă s-au închinat fiarei şi statuii sale şi au fost tatuaţi cu codul numelui ei.%pC trebuie să bea vinul mâniei lui Dumnezeu. Şi ei vor fi chinuiţi cu foc şi cu pucioasă aprinsă, în prezenţa sfinţilor săi îngeri şi a Mielului.4oa Apoi au fost urmaţi de un al treilea înger, care striga: „Oricine se închină fiarei ieşite din mare şi statuii ei, primind semnul ei pe mână sau pe frunte,nApoi, el a fost urmat în cer de un alt înger, care zicea: „A căzut Babilonul, cetatea cea mare, fiindcă ea era seducătoarea naţiunilor lumii, şi le făcea să soarbă împreună cu ea din vinul cumplitelor sale necurăţenii şi păcate.”bm=„Temeţi-vă de Dumnezeu”, striga el, „şi proslăviţi-i măreţia, căci a sosit timpul ca el să fie Judecătorul, închinaţi-vă aceluia care a făcut cerul şi pământul, marea şi toate izvoarele ei.”ClŞi am văzut un alt înger, străbătând cerurile în zbor şi ducând cu el eterna evanghelie ca s-o vestească celor de pe pământ – la fiecare neam, trib, limbă şi popor.[k/Ei nu pot fi învinuiţi de nici un neadevăr; sunt curaţi, fără nici o pată.jCăci ei sunt neîntinaţi spiritualiceşte, având puritatea unei fecioare şi-l urmează pe Miel oriunde merge. Ei au fost cumpăraţi cu un preţ mare din mijlocul oamenilor de pe pământ, ca o ofrandă sfinţită adusă lui Dumnezeu şi Mielului.Bi}Corul acesta extraordinar, de 144.000 de voci, cânta o melodie nouă, neasemuit de frumoasă, în faţa tronului lui Dumnezeu şi înaintea celor douăzeci şi patru de bătrâni; şi nimeni nu era în stare să cânte această cântare, în afară de cei 144.000, care fuseseră răscumpăraţi de pe pământ.h)Şi am auzit din cer un sunet asemenea vuietului unei cascade uriaşe ori bubuiturilor unui tunet. Era cântarea unui cor acompaniat de harpe.Gg Apoi am văzut un Miel, stând în picioare pe Muntele Sion din Ierusalim, şi împreună cu el erau 144.000 de persoane ce purtau scrise pe frunţi numele lui şi numele Tatălui său.@fy Iată o enigmă care se cere rezolvată cu chibzuinţă profundă. Fie ca cei ce sunt în stare, să traducă acest cod: valorile numerice ale literelor numelui său adunate dau 666.keO Şi nimeni nu putea obţine nici o slujbă şi nu putea cumpăra în nici un magazin fără permisul conferit de acel semn, care consta fie din numele fiarei, fie dintr-o cifră ce reprezenta forma codificată a acestui nume.!d; El a poruncit ca toţi oamenii, mic şi mare, bogat şi sărac, sclav sau liber – să fie tatuaţi cu un semn anumit pe mâna dreaptă ori pe frunte.(cI I s-a îngăduit să dea suflare acestei statui, şi chiar s-o facă să vorbească. Apoi statuia a ordonat să fie omorât oricine refuză să i se închine.?bw Prin aceste miracole reuşea să amăgească pe toţi locuitorii pământului. Putea face aceste lucruri extraordinare ori de câte ori era de faţă fiara să-l urmărească. Şi a poruncit oamenilor din întreaga lume să-i facă o mare statuie primei fiare ce fusese rănită de moarte şi totuşi trăise.wag El a făcut minuni nemaipomenite, cum ar fi coborârea focului din cer pe pământ în faţa ochilor tuturor. ` El a exercitat întreaga autoritate a fiarei căreia i se vindecase rana, şi a obligat pe toată lumea să se închine acesteia.7_g Apoi am văzut un alt animal ciudat, ieşind, de data aceasta, din pământ, cu două corniţe ca de miel însă cu o voce înfricoşătoare, asemănătoare Balaurului.J^  Oricine urmează să meargă în robie, în robie va merge. Oricine urmează să fie omorât cu sabia, cu sabia va fi omorât. Asta necesită răbdare şi credin-cioşie din partea sfinţilor.,]S Dacă are cineva urechi, să audă!*\M Şi toţi locuitorii pământului, al căror nume nu sunt scrise, de la întemeierea lumii, în cartea vieţii Mielului cel înjunghiat, se vor închina fiarei.[- Şi i s-a dat să facă război cu sfinţii şi să-i biruiască. Şi i s-a dat stăpânire peste orice seminţie şi popor şi limbă şi neam.Z Şi şi-a deschis gura în hule împotriva lui Dumnezeu, ca să hulească numele lui şi locuinţa lui şi pe cei ce locuiesc în cer.!Y; Atunci i s-a dat fiarei o gură să rostească cuvinte pline de semeţie şi hule şi să-şi exercite autoritatea timp de patruzeci şi două de luni.LX Oamenii s-au închinat balaurului, fiindcă acesta i-a dat atâta putere, şi s-au închinat şi fiarei, zicând: „Cine este asemenea fiarei şi cine poate să se măsoare cu ea în luptă?”jWM Am văzut că unul din capetele sale avea o rană incurabilă – totuşi rana aceasta fatală s-a vindecat. Lumea întreagă a rămas înmărmurită în faţa acestei minuni şi a mers după fiară, cuprinsă de veneraţie.7Vg Fiara pe care am văzut-o semăna cu un leopard însă avea labe de urs şi gură de leu. Şi Balaurul i-a dat fiarei puterea sa, împreună cu tronul şi o mare autoritate.U { Apoi, în vedenia mea, am văzut o fiară ieşind din mare. Avea şapte capete şi zece coarne, pe care erau zece coroane. Şi pe fiecare cap erau scrise nume de ocară ce constituiau, fiecare, o sfidare şi o insultă la adresa lui Dumnezeu.T  Atunci, Balaurul înfuriat a pornit la atac împotriva celorlalţi copii ai ei – împotriva tuturor acelora care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi mărturisesc că sunt ai lui Isus. El s-a oprit pe ţărmul oceanului şi a rămas acolo în aşteptare.hSI dar pământul i-a venit în ajutor, deschizându-şi gura şi înghiţind şuvoaiele de apă.vRe Şi din gura Şarpelui a ţâşnit un şuvoi mare de apă care înainta spre femeie, încercând s-o înece;sQ_ Dar ea a primit două aripi ca acelea ale unui vultur măreţ, cu care să zboare la locul ce i se pregătise în pustiu unde avea să fie îngrijită şi apărată de furia Şarpelui – de Balaur – timp de trei ani şi jumătate.iPK Când s-a pomenit Balaurul aruncat pe pământ, a persecutat femeia care născuse copilul.O! Strigaţi de bucurie, voi cerurilor! şi voi, cetăţeni ai cerului, săltaţi de bucurie şi fericire! Cât despre voi, oamenii lumii, vai şi amar de voi, căci Diavolul s-a coborât la voi spumegând de mânie, ştiind că nu mai are decât foarte puţin timp.” N Ei l-au învins prin sângele Mielului şi prin mărturia lor, fiindcă nu şi-au iubit propria viaţă, ci şi-au dat-o pentru el.iMK Apoi am auzit un glas puternic, ce străbătea cerurile de la un capăt la altul şi zicea: în sfârşit s-a întâmplat! Iată în fine mântuirea lui Dumnezeu, puterea şi cârmuirea sa şi autoritatea Cristosului său; căci Pârâşul fraţilor noştri, care îi acuza zi şi noapte înaintea lui Dumnezeu, a fost aruncat din cer jos pe pământ.>Lu Balaurul acesta mare, care nu e altul decât Şarpele din vechime numit şi Diavolul ori Satan, cel care înşală întreaga lume, a fost azvârlit pe pământ cu toată armata sa.RK Şi Balaurul a pierdut bătălia, fiind obligat să părăsească cerul."J= Apoi a fost război în cer; Mihail împreună cu îngerii aflaţi sub comanda lui s-au luptat cu balaurul şi cu oştirea lui de îngeri căzuţi.mIS Femeia a fugit în pustiu, unde îi pregătise Dumnezeu un loc, s-o aibă în grijă 1.260 de zile.H' Ea a născut un băiat care urma să cârmuiască toate naţiunile cu o mână de fier. Copilul a fost răpit la Dumnezeu şi la tronul său.:Gm Cu coada trăgea după el o treime din stele, pe care le-a azvârlit apoi pe pământ. S-a oprit în faţa femeii, care sta să nască, pentru a-i înghiţi deîndată pruncul!qF[ Deodată s-a arătat un balaur roşu cu şapte capete şi zece coarne, având pe capete şapte coroane._E7 Era însărcinată şi ţipa de durere în chinurile facerii, aşteptând să nască.vD g Apoi în cer şi-a făcut apariţia un măreţ alai sărbătoresc, ca o întruchipare a lucrurilor viitoare. Am văzut o femeie învăluită în lumină având sub picioare luna şi pe cap o cunună formată din douăsprezece stele.C% Apoi, în cer s-a deschis Templul lui Dumnezeu şi înăuntru s-a văzut chivotul legământului său. Cerul era brăzdat de fulgere şi tunete asurzitoare. A urmat, apoi, o mare furtună cu grindină şi lumea a fost zguduită de un cutremur de pământ înfiorător.OB Popoarele s-au mâniat pe tine, dar acum a venit rândul tău să te mânii pe ele. E timpul să judeci pe morţi şi să-ţi răsplăteşti slujitorii – profeţii şi oamenii de rând, pe toţi cei care se tem de numele tău, mari şi mici – şi să-i distrugi pe aceia care au făcut să vină nimicirea pe pământ.”A3 „Îţi mulţumim, Doamne, Dumnezeule Atotputernic, care eşti, ai fost şi acum ţi-ai preluat măreaţa ta putere şi ai început să domneşti."@= Şi cei douăzeci şi patru de bătrâni care stau pe tronuri înaintea lui Dumnezeu s-au aruncat cu faţa la pământ, în semn de închinare, zicând:? Deoarece, chiar atunci îngerul al şaptelea a sunat din trâmbiţă şi s-au auzit îndată nişte voci din cer care strigau: „Împărăţia acestei lumi este acum a Domnului nostru şi a Cristosului său; şi el va domni în veci de veci.”P> A doua nenoricire a trecut şi ea dar este urmată imediat de a treia:t=a În aceeaşi oră se va produce un cutremur îngrozitor de pământ, care va dărâma a zecea parte din oraş, lăsând în urmă 7.000 de morţi. Atunci toţi cei rămaşi în viaţă, de groază, îl vor slăvi pe Dumnezeul cerului.><u După aceea, se va auzi strigătul puternic al unei voci din cer, glăsuind astfel: „Veniţi aici sus!” Şi ei se vor înălţa la cer pe un nor, sub privirile duşmanilor lor.;' Dar, după trei zile şi jumătate, duhul de viaţă de la Dumnezeu va intra în ei şi se vor scula. Va intra în toţi o mare spaimă.[:/ Şi va avea loc o sărbătoare mondială – oamenii de pretutindeni se vor bucura şi-şi vor face unii altora cadouri, dând petreceri în cinstea morţii celor doi profeţi care-i chinuiseră atât de mult.<9q Timp de trei zile şi jumătate oameni din toate popoarele, triburile, limbile şi naţiunile pământului vor privi trupurile lor neînsufleţite şi vor refuza să-i îngroape.W8' timp de trei zile şi jumătate, trupurile lor neînsufleţite vor fi expuse privirilor, pe străzile marelui oraş „Sodoma” şi „Egipt”) – adică, tocmai acolo unde fusese răstignit Domnul lor.J7  Când îşi vor încheia cei trei ani şi jumătate de mărturie solemnă, tiranul care va ieşi din groapa fără fund va declara război împotriva lor şi-i va birui, omorându-i apoi;.6U Ei au putere să închidă zăgazurile cerului, ca să nu mai plouă deloc în timpul celor trei ani şi jumătate cât vor prooroci ei, şi să prefacă apele curgătoare şi oceanele în sânge, precum şi puterea de a abate asupra pământului tot soiul de plăgi, ori de câte ori doresc.a5; Oricine va încerca să le facă vreun rău va fi ucis de rafalele de foc din gura lor.4 Martorii aceştia sunt cei doi măslini şi cele două sfeşnice care stau înaintea Dumnezeului întregului pământ.3 Şi eu le voi da putere celor doi martori ai mei să proorocească 1.260 de zile îmbrăcaţi în pânză de sac.”D2 „Curtea exterioară însă să n-o masori”, mi s-a spus, „fiindcă ea a fost predată naţiunilor. Ele vor călca în picioare Cetatea Sfântă timp de patruzeci şi două de luni.H1  După aceea, mi s-a dat o vergea de măsurat şi mi s-a spus să mă duc să măsor Templul lui Dumnezeu, inclusiv curtea interioară unde se află altarul, şi să număr credincioşii.r0] Apoi el mi-a zis: „Trebuie să prooroceşti mai departe multor popoare, naţiuni, triburi şi regi.”0/Y Aşadar, i l-am luat din mână şi l-am mâncat. Într-adevăr, aşa cum mi s-a spus, l-am simţit dulce în gură dar, după ce l-am înghiţit, m-a durut stomacul.d.A Astfel, m-am apropiat şi l-am rugat să-mi dea sulul. „Poftim! Ia-l şi mănâncă-l!” mi-a zis el. „La început, va avea gust de miere, dar când îl vei înghiţi, vei simţi o senzaţie de acru în stomac!”$-A Apoi vocea din cer mi-a vorbit din nou, zicându-mi: „Du-te şi ia sulul desfăcut de la îngerul falnic care stă în picioare pe mare şi pe uscat.”a,; ci, când va suna îngerul al şaptelea din trâmbiţă, se va împlini planul de nepătruns al lui Dumnezeu, ce fusese ţinut ascuns veacuri de-a rândul, încă de la anunţarea sa de către robii săi, profeţii.W+' şi a jurat pe Cel care trăieşte în vecii vecilor, care a creat cerul şi tot ce se află în el şi pământul cu tot ce conţine acesta şi marea cu toate ale ei, că nu va mai fi nici o întârziere,k*O Apoi falnicul înger care stătea pe mare şi pe uscat şi-a ridicat mâna dreaptă până la cer3)_ Tocmai mă pregăteam să notez ce-au spus tunetele, când am auzit din cer un glas care mi-a zis: „Să nu faci asta. Cuvintele lor nu trebuie să fie destăinuite.”v(e şi a scos un strigăt puternic – ca răcnetul unui leu – la care au răspuns şapte bubuituri de tunet.'y Şi în mână ţinea desfăcut un sul mic. Şi-a pus piciorul drept în mare iar stângul şi l-a aşezat pe pământR&  Atunci am văzut un alt înger puternic coborându-se din cer, învăluit de un nor şi având deasupra capului un curcubeu; faţa îi strălucea ca soarele iar picioarele îi scăpărau ca focul.y%k De asemenea, n-au vrut să se pocăiască de toate crimele şi vrăjitoria lor, de imoralitatea şi hoţia lor.2$] Dar oamenii rămaşi în viaţă după aceste calamităţi tot n-au voit să se închine lui Dumnezeu! N-au voit nicidecum să se lase de închinarea la idoli sau să renunţe la idolii lor făcuţi din aur şi argint, aramă, piatră şi lemn, care nici nu văd, nici nu aud, şi nici nu umblă.=#s Puterea lor de ucidere nu stătea doar în gură, ci şi în cozile lor, fiindcă ele se asemănau cu nişte capete de şarpe, cu care izbeau şi muşcau, producând răni fatale.""= Capetele cailor semănau foarte mult cu ale leilor şi din gurile lor ţâşnea fum, foc şi pucioasă aprinsă, şi au ucis o treime din toţi oamenii.:!m În vedenia mea, am văzut cum li se răspândesc caii peste tot; călăreţii purtau platoşe de fier înroşit, deşi unele erau de albastrul cerului iar altele erau galbene. ! Ei mergeau în fruntea unei armate de 200 de milioane de războinici – am aflat cifra aceasta dintr-un anunţ pe care l-am auzit atunci./ Ei fuseseră pregătiţi pentru anul acela, luna, ziua şi ceasul respectiv, şi acum au fost dezlegaţi să ucidă o treime din toată omenirea. care i-a spus îngerului al şaselea: „Eliberează-i pe cei patru demoni mari, ţinuţi legaţi la marele fluviu Eufrat.”/W A sunat şi al şaselea înger din trâmbiţă şi am auzit un glas dinăuntrul celor patru coarne ale altarului de aur ce stă în faţa tronului lui Dumnezeu,I  Prima teroare ia sfârşit, dar mai sunt încă două de venit!~u Regele lor era îngerul abisului, care în ebraică se numeşte Abadon iar în greacă Apolion (adică Nimicitorul).iK Aveau cozi şi ţepi ca de scorpion, şi în ele aveau puterea de a tortura oamenii cinci luni.ve Purtau platoşe făcute parcă din fier şi vuietul aripilor lor era al carelor şi al cailor în bătălie.>w Părul le era lung ca la femei iar dinţii ca de lei. Lăcustele păreau nişte cai îmbrăcaţi în zale, gata de luptă. Pe cap aveau ca nişte cununi de aur şi feţele le erau ca de om.@y În zilele acelea, oamenii vor încerca să se sinucidă dar va fi în zadar, fiindcă moartea nu va veni. Vor dori din suflet să moară, dar moartea, pur şi simplu, va fugi de ei! Aveau ordine să nu-i omoare, ci doar să-i tortureze cinci luni de zile, cu acea agonie pricinuită de înţepăturile scorpionului.-S Dar li s-a spus să nu vatăme iarba, nici plantele, nici arborii, ci să se năpustească doar asupra acelor oameni care nu posedă semnul lui Dumnezeu pe frunte. Apoi au ieşit din fum nişte lăcuste care s-au îndreptat asupra pământului şi au căpătat puterea să înţepe ca scorpionii. Când a deschis-o, a răbufnit din ea un fum gros, ca dintr-o sobă uriaşă, şi soarele împreună cu aerul s-au înnegrit de fum.  ; Apoi a sunat al cincilea înger din trâmbiţă sa şi am văzut pe unul care a căzut din cer pe pământ şi i s-a dat cheia gropii fără fund.3 Cum priveam aşa, am văzut un vultur singuratic zburând pe ceruri şi strigând cât putea de tare: „Vai, vai, vai de oamenii pământului din pricina grozăviilor care se vor întâmpla de îndată ce vor suna din trâmbiţe ceilalţi trei îngeri care au mai rămas.”   A sunat şi îngerul al patrulea din trâmbiţă şi numaidecât o treime din soare şi o treime din lună şi stele s-au întunecat şi au fost nimicite, aşa încât lumina zilei a fost redusă cu o treime iar noaptea a devenit şi mai întunecată. Steaua se numea „Amărăciune”, întrucât a otrăvit o treime din toate apele de pe pământ şi au murit mulţi oameni.~ u A sunat îngerul al treilea şi o stea mare de foc a căzut din cer peste a treia parte din râuri şi izvoare.n U şi a treia parte din mare s-a făcut roşie ca sângele; iar o treime din peşti au fost omorâţi.2 ]Apoi a sunat al doilea înger din trâmbiţă şi ceva care părea a fi un munte uriaş aprins a fost aruncat în mare şi a distrus o treime din toate corăbiile;j MA sunat primul înger din trtmbiţă, şi asupra pământului s-a abătut grindină şi foc amestecate cu sânge. O treime din pământ a luat foc, aşa încât, a treia parte din pomi au ars, împreună cu iarba verde.c ?Apoi cei şapte îngeri cu cele şapte trâmbiţe s-au pregătit să sune falnic din ele.7gApoi îngerul a umplut cădelniţa cu foc de pe altar şi a aruncat-o pe pământ; şi tunetul bubuia iar fulgerul cădea şi s-a produs un cutremur de pământ îngrozitor. Şi mireasma amestecului de tămâie şi rugăciuni s-a suit de pe altarul pe care le turnase îngerul până sus la Dumnezeu.yApoi, a venit un alt înger cu o cădelniţă de aur şi s-a oprit la altar; şi i s-a dat o mare cantitate de tămâie pe care s-o combine cu rugăciunile copiilor lui Dumnezeu şi s-o aducă apoi ca jertfă pe altarul de aur din faţa tronului.Şi i-am văzut pe cei şapte îngeri care stăteau în picioare înaintea lui Dumnezeu. Lor li s-au dat şapte trâmbiţe. }Când a rupt Mielul pecetea a şaptea, s-a făcut tăcere pe tot cuprinsul cerului, timp de vreo jumătate de oră.7gCăci Mielul care stă în faţa tronului îi va hrăni, va fi păstorul lor şi-i va duce la izvoarele apei vieţii. Şi Dumnezeu le va şterge lacrimile toate din ochi.”ykei nu vor mai fi flămânzi niciodată şi nici nu le va mai fi sete şi vor fi ocrotiţi de arşiţa soarelui.'De aceea, se găsesc acum în faţa tronului lui Dumnezeu, slujindu-l zi şi noapte în templul său. Cel care stă pe tron îi va adăposti;Y+„Domnul meu, tu ştii”, am răspuns eu. „Spune-mi te rog şi mie!” Aceştia sunt cei care vin din marea strâmtoare, mi-a răspuns el. Ei şi-au spălat hainele şi le-au albit în sângele Mielului.y Atunci unul dintre bătrâni m-a întrebat: „Cine sunt aceştia, îmbrăcaţi în haine albe, şi de unde vin ei?”5~c „Amin!” ziceau ei. „Lauda şi gloria, înţelepciunea şi mulţumirea, onoarea, puterea şi tăria să fie, toate, ale Dumnezeului nostru, în veci de veci. Amin!”T}! Şi iată că toţi îngerii au făcut cerc în jurul tronului şi împrejurul bătrânilor şi al celor patru fiinţe, căzând cu faţa la pământ înaintea tronului şi închinându-se lui Dumnezeu.w|g Şi ei strigau cu glas tare: „Mântuirea vine de la Dumnezeul nostru, care sade pe Tron, şi de la Miel.”{# După asta, am văzut o mulţime uriaşă de oameni, atât de mare încât nu se putea număra, din toate popoarele şi provinciile, de toate limbile, care stăteau înaintea tronului şi în faţa Mielului, îmbrăcaţi în alb, cu ramuri de palmier în mâini.8zkZabulon: 12.000 Iosif: 12.000 Beniamin: 12.000.3yaSimeon: 12.000 Levi: 12.000 Isahar: 12.0005xeAşer: 12.000 Neftali: 12.000 Manase: 12.000/wYIuda: 12.000 Ruben: 12.000 Gad: 12.000vDar câţi au primit semnul acesta? Am auzit numărul – erau 144.000, luaţi din toate seminţiile lui Israel, după cum urmează:Cu„Staţi pe loc! Să nu faceţi încă nimic – să nu loviţi nici pământul, nici marea, nici copacii – până voi fi pus sigiliul lui Dumnezeu pe frunţile slujitorilor săi.”at;Şi am văzut un alt înger care venea de la răsărit şi aducea cu el marele sigiliu al Dumnezeului celui Viu. Şi el le-a strigat celor patru îngeri cărora li se dăduse putere să vatăme pământul şi marea:ps [Apoi am văzut patru îngeri stând la cele patru colţuri ale pământului, ţinând în loc cele patru vânturi, să nu mai sufle, astfel că nici o frunză nu mai foşnea în copaci, iar oceanul s-a făcut neted ca oglinda.^r5fiindcă a sosit ziua cea mare a mâniei lui şi cine îi mai poate supravieţui?”9qkşi le-au strigat munţilor să îi strivească sub ei. „Cădeţi peste noi,” se rugau ei, „şi ascundeţi-ne de faţa aceluia care stă pe tron, şi de mânia Mielului,KpRegii pământului, conducătorii lumii şi oamenii bogaţi, comandanţii militari şi toţi ceilalţi oameni, mari şi mici, robi sau liberi, s-au ascuns în peşterile şi stâncile munţiloroŞi cerurile înstelate au dispărut cum se strânge un sul; şi fiecare munte şi insulă s-au cutremurat şi s-au mutat de la loc.!n; Apoi, nu ştiu cum s-a făcut, că parcă stelele cerului au început să cadă pe pământ, ca smochinele verzi doborâte din pom de vântul puternic.Em Am privit cum a rupt el pecetea a şasea şi îndată s-a produs un mare cutremur de pământ; soarele s-a întunecat ca un veşmânt de doliu şi luna s-a făcut roşie ca sângele.Xl) Li s-a dat fiecăruia câte o mantie albă şi li s-a spus să mai aştepte puţin, până când şi fraţii lor, robi ca şi ei ai lui Isus, vor fi fost martirizaţi pe pământ şi li se vor fi alăturat.k Ei strigau către Domnul şi ziceau: „O, Stăpâne Doamne, Sfânt şi Adevărat, cât mai este până când ai să judeci oamenii pământului pentru ceea ce ne-au făcut? Când ai să te răzbuni pentru sângele nostru pe locuitorii pământului?”\j1 Şi când a rupt pecetea a cincea, am văzut un altar alb şi sub el toate sufletele celor care muriseră ca martiri fiindcă predicaseră Cuvântul lui Dumnezeu şi fiindcă aduseseră mărturii cinstite.iŞi, de data aceasta, am văzut un cal galben, al cărui călăreţ se numea Moartea. Şi după el venea un alt cal care se numea Hades. Li s-a dat în stăpânire o pătrime din pământ, ca să ucidă cu război, foamete, boli şi animale sălbatice.ghGŞi când s-a rupt pecetea a patra, am auzit-o pe a patra fiinţă, zicând: „Vino!”=gsŞi o voce din rândul celor patru fiinţe zicea: „O pâine pentru plata unei zile de muncă ori un kilogram de faină de orz, dar nu există nici ulei de măsline, nici vin.”0fYDupă ce a rupt a treia pecete, am auzit-o pe fiinţa a treia zicând: „Vino!” Şi am văzut un cal negru, al cărui călăreţ ţinea în mâna o cumpănă.LeDe data aceasta a ieşit un cal roşu. Călăreţului său i s-a dat o sabie lungă şi puterea să alunge pacea şi să aducă anarhie pe pământ; pretutindeni au izbucnit război şi ucideri.d7Apoi a desfăcut sulul până la cea de a doua pecete, pe care a rupt-o, de asemenea. Şi am auzit-o pe a doua fiinţă vie zicând: „Vino!”cc?M-am uitat şi iată că în faţa mea se afla un cal alb. Călăreţul său purta un arc şi i s-a aşezat pe cap o cunună; el a pornit vijelios pe cal, să învingă în multe bătălii şi să câştige războiul.3b aÎn timp ce priveam eu, Mielul a rupt prima pecete şi a început să desfăşoare sulul. Atunci una din cele patru fiinţe a rostit cu voce ca de tunet: „Vino!” !C~}&|{zziyxx6ww utt>srrqq"pFoFnn'mylkkEjXijhgg1fedcbb0a_`__1^2]\^[[4ZtYYXwW]VVUeTS^RR]QQPP OFNM/LLKJHHaGG'FkEKD|CBBAA@?>>\== <;C:v99E88>77>6Y55v433211u100/y.--,,q+U*))<(D''c&%$$-#t""B!I Harul Domnului nostru Isus Cristos să fie cu voi toţi. Amin. xiCel care a spus toate aceste lucruri declară: „Da, eu vin curând!” Amin! Vino, Doamne Isuse!3_Iar dacă va scoate cineva vreo parte din aceste profeţii, Dumnezeu îi va lua partea lui de la pomul vieţii şi din Cetatea Sfântă care a fost descrisă mai sus.”5cŞi eu declar solemn oricui citeşte această carte: dacă adaugă cineva ceva la ceea ce s-a scris aici, Dumnezeu îi va adăuga urgiile descrise în această carte.I Duhul şi mireasa zic: «Vino.» Oricine îi aude să zică la fel: «Vino!» Să vină şi cel însetat – toţi cei care doresc, să vină! Să vină şi să bea apa vieţii fără plată.I Eu, Isus, mi-am trimis îngerul la tine să comunice bisericilor toate aceste lucruri. Eu sunt rădăcina lui David, şi urmaşul său. Eu sunt Luceafărul strălucitor de dimineaţă.[/Afară din oraş sunt toţi aceia care s-au rătăcit de la Dumnezeu, vrăjitorii şi imoralii, ucigaşii şi cei care se închină la idoli, precum şi toţi aceia cărora le place să mintă şi mint.9kBinecuvântaţi sunt, în veci, toţi aceia care îşi spală mantiile, ca să aibă dreptul să intre pe porţile cetăţii şi să mănânce fructe din pomul vieţii.e C Eu sunt Alfa şi Omega, începutul şi Sfârşitul, Cel Dintâi şi Cel de pe Urmă.v e „Iată, vin în curând, şi aduc cu mine răsplata, să dau fiecăruia după faptele săvârşite.t a Şi când va veni timpul acela, toţi cei care fac rău îl vor săvârşi şi mai vârtos; cei răi vor deveni şi mai răi; cei buni vor fi şi mai buni; cei care sunt sfinţi vor merge mai departe, din sfinţenie în sfinţenie.”| q Apoi m-a învăţat aşa: „Nu sigila ceea ce ai scris, fiindcă vremea împlinirii acestor lucruri este aproape.  dar el mi-a spus din nou: „Nu! Să nu cumva să faci una ca asta, fiindcă şi eu sunt un slujitor ca tine şi ca fraţii tăi, profeţii, şi ca toţi aceia care iau aminte la adevărul cuprins în această carte. Numai lui Dumnezeu să i te închini.”Eu, Ioan, am văzut toate aceste lucruri şi am căzut cu faţa la pământ, să mă închin îngerului care mi le-a arătat;)Dumnezeu, care le destăinuie profeţilor săi ce rezervă viitorul şi-a trimis îngerul să-ţi spună că lucrurile acestea se vor întâmpla în curând. Binecuvântaţi sunt cei care le cred pe acestea şi pe toate celelalte câte mai sunt scrise în sul”.xiAtunci îngerul mi-a spus: „Cuvintele acestea sunt vrednice de crezare şi adevărate: «Vin curând!»(IŞi nu va mai fi noapte acolo – nu va mai fi nevoie de lămpi ori de soare – fiindcă Domnul Dumnezeu va fi lumina lor; şi ei vor domni în veci de veci.T!Şi ei îi vor vedea faţa; şi numele său va sta scris pe frunţile lor. Nu va exista rău în oraşul acela; căci tronul lui Dumnezeu şi al Mielului vor fi acolo şi slujitorii săi i se vor închina.veprin mijlocul străzii principale. De fiecare parte a râului creşteau pomi ai vieţii, ce rodeau de douăsprezece ori pe an, dând câte o nouă recoltă în fiecare lună; frunzele erau folosite ca leac pentru vindecarea naţiunilor. Şi el mi-a arătat un râu cu apa curată a vieţii, limpede cum e cristalul, ce curgea de la tronul lui Dumnezeu şi al Mielului,(INimic rău nu va fi îngăduit să intre acolo – nimeni care e imoral ori necinstit – numai aceia ale căror nume sunt scrise în Cartea Vieţii Mielului.I Şi gloria şi onoarea tuturor naţiunilor vor fi aduse în el.l~QPorţile sale nu se închid niciodată, ci rămân deschise toată ziua – iar noapte nu există.y}kLumina sa va lumina naţiunile pământului şi conducătorii pământului vor veni şi-i vor aduce gloria lor. |Şi oraşul n-are trebuinţă de soare ori de lună ca să-l lumineze, fiindcă slava lui Dumnezeu şi a Mielului îl iluminează.{Nu se vedea nici un templu în oraş, fiindcă lumea se închina Dumnezeului Atotputernic şi Mielului la fiecare colţişor al său.*zMCele douăsprezece porţi erau alcătuite din perle – fiecare poartă dintr-o singură perlă. Şi strada principală era din aur pur, transparent, ca sticla.:ymal şaselea cu sardiu; al şaptelea cu oii vină; al optulea cu berii; al nouălea cu topaz; al zecelea cu crisopraz; al unsprezecelea cu hiacint; al doisprezecelea cu ametist.rx]Zidul era făcut din jasp şi era clădit pe douăsprezece straturi de pietre de temelie, încrustate cu nestemate: primul strat cu jasp; al doilea cu safir; al treilea cu calcedonie; al patrulea cu smarald; al cincilea cu sardonix;?wyOraşul era curat, din aur pur, transparent ca sticla.v3Apoi a măsurat grosimea zidurilor şi le-a găsit de 66 metri (îngerul îmi striga aceste măsurători, folosind unităţi de măsură standard.)au;Măsurând-o, a constatat că e un pătrat, lăţimea fiind egală cu lungimea; de fapt, avea forma unui cub, întrucât înălţimea era identică cu celelalte dimensiuni – fiecare latură având 2.400 kilometri.|tqÎngerul ţinea în mână o riglă aurită de măsurat ca să măsoare cu ea cetatea, porţile şi zidurile sale.~suZidurile aveau douăsprezece pietre de temelie şi pe ele erau scrise numele celor doisprezece apostoli ai Mielului.Mr Pe fiecare latură, nord, sud, est şi vest, se. aflau trei porţi.3q_ Zidurile sale erau late şi înalte, cu douăsprezece porţi, păzite de doisprezece îngeri. Şi pe ele erau scrise numele celor douăsprezece seminţii ale lui Israel. p  Era plin cu slava lui Dumnezeu şi strălucea şi scânteia tot ca un giuvaer ales, limpede cum e cristalul şi curat ca jaspul.o7 Şi el m-a dus pe vârful unui munte foarte înalt, de unde am privit oraşul acela minunat, Ierusalimul sfânt, coborând din ceruri de la Dumnezeu.In  Atunci, unul din cei şapte îngeri, care goliseră potirele conţinând cele şapte urgii finale, a venit şi mi-a spus: „Haide cu mine şi-ţi voi arăta mireasa, soţia Mielului.”LmCât despre laşii care dau înapoi şi nu mă mai urmează, cei care îmi sunt necredincioşi, corupţii, ucigaşii, imoralii, şi cei care vorbesc cu demonii, precum şi închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii – locul lor de osândă este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă. Aceasta e moartea a doua.”wlgOricine învinge va moşteni toate aceste binecuvântări şi eu voi fi Dumnezeul său iar el va fi fiul meu.kS-a sfârşit! Eu sunt Alfa şi Omega – începutul şi Sfârşitul. Eu le voi da celor însetaţi izvoarele apei vieţii, în dar.9jkŞi cel care stătea pe tron a zis: „Iată, eu fac toate lucrurile noi!” Şi apoi mi-a zis: „Scrie asta, fiindcă ceea ce-ţi spun este vrednic de crezare şi adevărat;i5El le va şterge toate lacrimile din ochi şi nu va mai fi moarte, nici întristare, nici plâns, nici durere. Toate acestea vor fi duse pe veci!”`h9Am auzit un strigăt puternic de la tron care zicea: „Iată! Locuinţa lui Dumnezeu e acum printre oameni şi el va trăi în mijlocul lor, iar ei vor fi poporul lui; da, chiar Dumnezeu însuşi va fi printre ei.,gQŞi eu, Ioan, am văzut Cetatea Sfântă, noul Ierusalim, coborându-se de la Dumnezeu din cer. Era o privelişte glorioasă, frumoasă ca o mireasă la nunta ei.f Apoi am văzut un pământ nou, (fără mări şi oceane), şi un cer nou, căci pământul cu cerul actual dispăruseră.se_Iar dacă numele cuiva nu a fost găsit trecut în Cartea Vieţii, acela a fost aruncat în iazul de foc.wdgŞi moartea împreună cu iadul au fost aruncate în iazul de foc. Aceasta e moartea a doua – iazul cu foc.@cy Oceanele şi-au predat trupurile îngropate în ele; pământul şi locuinţa morţilor au predat şi ei morţii ce-i aveau. Într-adevăr, fiecare a fost judecat după faptele sale.zbm Am văzut morţii, mari şi mici, stând în picioare înaintea lui Dumnezeu; şi s-au deschis cărţile, inclusiv Cartea Vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după ce era scris acolo în cărţi, fiecare pe măsura faptelor săvârşite.(aI Şi am văzut un mare tron alb şi pe cel ce şedea pe el, de a cărui faţă fugiseră pământul şi văzduhul, dar n-au găsit un loc să se ascundă.K` Atunci Diavolul, care-i trădase, va fi aruncat din nou în iazul de foc care arde cu pucioasă, unde se află fiara şi profetul fals şi vor fi chinuiţi zi şi noapte, în veci de veci._1 Vor înainta peste câmpia întinsă a pământului şi vor încercui din toate părţile poporul lui Dumnezeu şi cetatea iubită a Ierusalimului. Dar asupra acestor armate pornite la atac se va năpusti, ca un trăsnet, foc din cer de la Dumnezeu şi-i va mistui pe toţi.8^iSe va duce să înşele popoarele lumii şi să le adune la un loc, cu Gog şi Magog, în vederea unei bătălii – o oştire puternică, numeroasă ca nisipul de pe ţărm.U]#Când se va încheia mia de ani, Satan va fi eliberat din închisoare.^\5Binecuvântaţi şi sfinţi sunt cei care au parte de prima înviere, căci Moartea a doua nu-i mai poate îngrozi, deoarece ei vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Cristos, şi vor domni cu el o mie de ani.s[_Aceasta e Prima înviere. (Restul morţilor n-au înviat decât după ce s-au terminat cei o mie de ani.)?ZwApoi am văzut nişte tronuri şi pe ele şedeau cei cărora li se dăduse dreptul să judece. Şi am văzut sufletele acelora care fuseseră decapitaţi din pricina mărturiei lor despre Isus, datorită propovăduirii Cuvântului lui Dumnezeu, care nu se închinaseră fiarei ori statuii acesteia, nici nu voiseră să primească semnul ei pe mână ori pe frunte. Ei înviaseră cu toţii şi acum domneau cu Cristos o mie de ani.wYgşi l-a aruncat în groapa fără fund, pe care a închis-o şi a încuiat-o, pentru ca să nu mai poată înşela popoarele, până când se vor împlini cei o mie de ani. După aceea, va fi pus în libertate pentru o scurtă perioadă.XL-a apucat pe balaur – pe Şarpele cel vechi, pe Diavolul, pe Satana – şi l-a legat în lanţuri pentru o mie de ani,fW GApoi am văzut un înger coborându-se din cer cu cheia şi cu un lanţ greu în mână.%VCŞi întreaga lor armată a fost ucisă cu sabia ascuţită din gura celui călare pe calul alb, şi toate păsările cerului s-au ospătat din carnea lor.vUeŞi fiara a fost prinsă şi împreună cu ea profetul mincinos, care era în stare să facă miracole mari când era de faţă fiara – minuni ce au înşelat pe toţi aceia care acceptaseră semnul fiarei şi se închinaseră statuii acesteia. Ambii – atât fiara, cât şi profetul mincinos – au fost aruncaţi de vii în iazul de foc ce arde cu pucioasă.T+Apoi am văzut-o pe fiară adunând guvernele pământului şi armatele acestora să lupte împotriva celui aşezat pe cal şi a oştirii sale.?SwVeniţi şi mâncaţi carnea regilor, a căpitanilor şi a marilor generali; a cailor şi a călăreţilor; şi a omenirii întregi deopotrivă: mari şi mici, sclavi şi liberi.”$RAApoi am văzut un alt înger stând în lumina soarelui şi strigând cu glas tare păsărilor: „Veniţi şi culegeţi pentru cina Măreţului Dumnezeu!hQIPe mantia sa şi pe coapsă era scris acest titlu: „REGE AL REGILOR ŞI DOMN AL DOMNILOR.”OPÎn gură ţinea o sabie ascuţită cu care să lovească popoarele. El le-a condus cu o mână de fier; şi a călcat cu picioarele în teascul înverşunatei mânii a lui Dumnezeu Atotputernicul.kOOOştile cerului, îmbrăcate în inul cel mai ales, mai alb şi mai curat, îl urmau pe cai albi.fNE Era îmbrăcat în veşminte muiate în sânge şi se intitula „Cuvântul lui Dumnezeu”.M! Ochii săi erau ca nişte flăcări şi pe cap avea multe coroane. Avea scris pe frunte un nume, al cărui înţeles nu-l ştia decât el.1L[ Apoi am văzut cerul deschis şi în el un cal alb. Cel care stătea pe cal se numea „Credincios şi Adevărat” – cel ce pedepseşte drept şi face război.NK Atunci i-am căzut la picioare ca să mă închin lui dar el mi-a zis: „Nu cumva să faci una ca asta! Căci şi eu sunt doar un slujitor al lui Dumnezeu, ca tine şi ca fraţii tăi creştini, care mărturisesc credinţa lor în Isus. Scopul oricărei profeţii şi a tot ce ţi-am arătat este de a vorbi despre Isus.”2J] Şi îngerul mi-a dictat următoarea propoziţie: „Binecuvântaţi sunt invitaţii la nunta Mielului.” Şi a adăugat: „Dumnezeu însuşi declară acest lucru.”+IOEi i s-a îngăduit să poarte cel mai curat, mai alb şi mai fin dintre inuri.” (Inul subţire reprezintă faptele bune săvârşite de poporul lui Dumnezeu.)HSă ne bucurăm, să ne veselim şi să-l cinstim! Căci a venit vremea ospăţului de nuntă al Mielului şi mireasa lui s-a gătit.G%Atunci am auzit din nou un glas care aducea cu strigătul unei vaste mulţimi ori cu valurile a o sută de oceane izbindu-se de ţărm ori cu bubuiturile asurzitoare ale unui tunet puternic: „Lăudaţi pe Domnul, căci Domnul Dumnezeul nostru Atotputernic domneşte.F)Şi din tron ieşea o voce care zicea: „Lăudaţi pe Dumnezeul nostru, voi, toţi robii săi, mari şi mici, care vă temeţi de el.”REAtunci cei douăzeci şi patru de bătrâni şi cele patru fiinţe au căzut cu faţa la pământ şi s-au închinat lui Dumnezeu, care stătea pe tron, spunând: „Amin! Aleluia! Slavă Domnului!”DŞi iarăşi, vocile lor răsunau cu cuvintele: „Lăudaţi pe Domnul! Fumul trupului ei ars se ridică în veci de veci!”După asta, am auzit strigătele unei mulţimi uriaşe din cer: „Aleluia! Slavă Domnului! Mântuirea e de la Dumnezeul nostru. Onoarea şi autoritatea sunt numai ale lui.hAIŞi a fost răspunzătoare pentru sângele tuturor profeţilor martirizaţi şi al Sfinţilor. @9Negre ca tăciunele vor fi nopţile sale; nu se va mai vedea nici măcar o lampă la vreo fereastră. Adio zurgălăi veseli de nuntă şi glasuri fericite de miri şi mirese. Oamenii de afaceri erau cunoscuţi pe tot globul şi ea a amăgit toate popoarele cu vrăjitoriile ei.,?QNiciodată nu se va mai auzi acolo sunetul muzicii de harpe, flaut şi trompete. Nu va mai exista nici un fel de industrie acolo, şi nu se vor mai macină boabe.{>oApoi un înger măreţ şi impunător a luat un bolovan, ce semăna cu o piatră de hotar, şi l-a aruncat în ocean, strigând: „Babilonul, cetatea cea mare, va fi aruncată cum am aruncat eu piatra aceasta, şi va pieri pentru totdeauna.G=Dar tu, o, cerule, bucură-te nespus de soarta ei; şi voi, copii ai lui Dumnezeu, profeţi şi apostoli: bucuraţi-vă! Căci, în sfârşit, Dumnezeu a pronunţat judecata asupra ei.Q<Şi-şi vor arunca ţărână în cap, de mâhnire, zicând: „Vai! Vai de cetatea asta mare! I-a îmbogăţit pe atâţia din marea sa bogăţie, şi acum, uite, s-a dus, într-un singur ceas…” ; şi vor plânge, văzând cum se ridică fumul, şi vor zice: „Unde s-a mai văzut un alt oraş ca acesta în toată lumea?”M:Într-o clipă, s-a dus de râpă toată bogăţia acestui oraş!” Şi toţi proprietarii de nave, împreună cu căpitanii vaselor comerciale şi echipajele acestora vor sta la mare depărtareD9„Vai, vai, oraşul acela mare, atât de frumos, ca o femeie, îmbrăcată în ţesăturile cele mai fine de purpură şi în roşu aprins, împodobită cu aur, pietre scumpe şi perle.B8}Şi astfel, comercianţii care făcuseră avere vânzându-i ei aceste mărfuri vor sta la mare depărtare, de frică să nu păţească şi ei la fel, şi vor plânge şi jeli astfel:v7e„Toate lucrurile minunate care îţi plăceau ţie atât de mult s-au dus acum pe gârlă”, vor striga ei. „Articolele de lux şi splendoarea la care ţineai atât de mult nu vor mai fi niciodată ale tale. Duse vor fi pe veci!”K6 precum şi mirodenii, parfumuri şi tămâie, alifii şi esenţe parfumate, vin, ulei de măsline şi făină foarte fină; grâu, vite, oi, care şi sclavi – ba, chiar şi suflete omeneşti.95k Ea era clientul lor de bază pentru aur şi argint, pietre preţioase, perle, inurile cele mai alese, mătăsurile purpurii şi ţesături de un roşu aprins; de asemenea, ea cumpăra toate sortimentele de lemn aromat, produse din fildeş, cele mai scumpe sculpturi în lemn, aramă, fier, şi marmură,j4M Negustorii pământului o vor jeli, şi ei, fiindcă nu va mai fi cine să le cumpere produsele.*3M Se vor da înapoi, înfricoşaţi, tremurând de spaimă şi abia îngăimând: „Vai, Babilonule! Cetatea cea mare! Cum a venit într-o clipă judecata ta!”H2  Şi conducătorii lumii, care au luat parte la faptele ei imorale şi au beneficiat de favorurile ei, o vor boci când vor vedea fumul ridicându-se de pe rămăşiţele ei carbonizate.;1oTocmai de aceea, durerile morţii, de jale şi de foamete, o vor năpădi într-o singură zi şi focul o va mistui cu desăvârşire; căci mare este Domnul, care o judecă.”j0MA trăit în lux şi-n plăceri de tot felul – dă-i acum răsplata acestora sub formă de chinuri şi dureri. Ea se laudă: «Eu sunt regină, pe tronul meu, nu o văduvă neputincioasă. Eu nu voi avea parte de durere.»i/KFă-i aşa cum ţi-a făcut şi ea ţie, ba, încă şi mai mult – dă-i o pedeapsă îndoită pentru toate faptele ei nemernice. Din multe calamităţi a dat ea să soarbă altora – dă-i, acum, de două ori pe-atâta..Fiindcă păcatele ei s-au ridicat până la cer, de multe ce sunt, şi Dumnezeu e gata s-o judece pentru nelegiuirile ei.9-kApoi am auzit o altă voce din cer, care glăsuia astfel: „Depărtaţi-vă de ea, poporul meu! Nu luaţi parte la păcatele ei, ca să nu fiţi pedepsiţi odată cu ea!k,OCăci toate popoarele au băut din vinul ucigător al neînchipuitei ei imoralităţi. Chinuitorii pământului s-au distrat cu ea şi oamenii de afaceri din lumea întreagă s-au îmbogăţit de pe urma traiului ei luxos.”*+MEl a scos un strigăt puternic: „A căzut Marea Cetate Babilon, cea care devenise un cuib de demoni, un refugiu al diavolilor şi duhurilor rele de tot soiul.* După toate acestea, am văzut un alt înger coborându-se din cer cu mare putere, şi pământul s-a luminat tot de splendoarea sa.)Şi femeia asta pe care ai văzut-o tu în vedenie reprezintă cetatea cea mare care domneşte peste regii pământului.”|(qCăci Dumnezeu va pune un plan în minţile lor, plan care îi va aduce la îndeplinire scopurile sale: ei vor cădea la învoială să-i dea animalului stacojiu autoritatea lor, pentru ca, astfel, să se împlinească cuvintele lui Dumnezeu.X')Animalul stacojiu cu cele zece coarne ale sale, reprezentând pe cei zece regi care vor domni împreună cu el, urăsc cu toţii femeia şi o vor ataca, lăsând-o în pielea goală şi răvăşită de foc.&Oceanele, lacurile şi râurile pe care stă femeia reprezintă mulţimile de oameni de toate rasele şi de toate neamurile.U%#Împreună ei vor porni un război împotriva Mielului, dar Mielul îi va învinge; căci el e Domn, mai presus de toţi domnii, şi Rege al regilor iar poporul constă din aleşii şi credincioşii lui.T$! Şi toţi vor semna un tratat prin care-i cedează lui puterea şi forţa..#U Cele zece coarne ale sale sunt zece regi care nu au ajuns încă la putere; ei vor fi rânduiţi să domnească cu el, în regatele lor, pentru o scurtă perioadă.,"Q Animalul stacojiu care a murit este regele al optulea, care a domnit anterior ca unul dintre cei şapte; după a doua domnie a sa, va merge şi el la osânda lui.3!_ De asemenea, ele mai reprezintă şapte regi. Cinci au căzut deja, al şaselea domneşte în prezent, iar al şaptelea urmează să vină, dar domnia lui va fi scurtă.* M Şi acum, gândeşte-te bine: cele şapte capete ale sale reprezintă un anume oraş, clădit pe şapte dealuri, în care îşi are reşedinţa această femeie.dAEl era în viaţă dar acum nu mai trăieşte. Şi totuşi, nu peste mult timp, va ieşi din groapa fără fund şi se va duce la pierzare veşnică; iar locuitorii pământului ale căror nume n-au fost scrise în Cartea Vieţii, înainte de întemeierea lumii, vor rămâne înlemniţi când îl vor vedea din nou, după ce murise o dată.  „De ce te miri aşa?” m-a întrebat îngerul. „Am să-ţi spun cine este şi ce reprezintă animalul pe care călăreşte.+Mi-am dat seama că era beată – se îmbătase de sângele martirilor lui Isus pe care-i omorâse. Şi, privind-o, m-am înfiorat de groază.Purta pe frunte o denumire misterioasă: „Babilonul cel mare, mama prostituatelor şi a închinării la idoli din lumea întreagă.”<qFemeia purta îmbrăcăminte de culoare purpurie şi stacojie, bijuterii alese, din aur, pietre preţioase şi perle iar în mână ţinea un pocal de aur, plin de obscenităţi.Y+Aşadar, îngerul m-a dus cu duhul în pustiu. Acolo am văzut o femeie, aşezată pe un animal stacojiu cu şapte capete şi zece coarne, toate acoperite de inscripţii insultătoare la adresa lui Dumnezeu.{oRegii lumii au avut raporturi imorale cu ea şi oamenii lumii au fost îmbătaţi cu vinul desfrânării sale.” Unul din cei şapte îngeri care au turnat urgiile pe pământ s-a apropiat şi a intrat în vorbă cu mine. „Vino cu mine”, mi-a zis el, „şi-ţi voi arăta ce are să se întâmple cu prostituata aceea notorie care şade pe mulţimea de ape ale lumii.r]şi a căzut din cer o furtună nemaipomenită de grindină; au căzut din cer pietre de grindină cântărind fiecare câte 50 de kilograme peste oamenii de jos, care l-au blestemat pe Dumnezeu pentru crâncenul potop de grindină.1]Insulele au pierit, munţii s-au nivelat\1Marea cetate a „Babilonului” s-a scindat în trei părţi şi oraşele din lumea întreagă s-au prefăcut în mormane de moloz; şi astfel în gândurile lui Dumnezeu s-au amintit toate păcatele „Babilonului” şi el a fost pedepsit până ce s-a scurs ultima picătură de mânie din cupa cu vin a înfricoşătoarei sale furii.9kAtunci a bubuit tunetul şi cerul a fost brăzdat de fulgere; şi s-a produs un năpraznic cutremur de pământ, a cărui tărie nu avea precedent în toată istoria omenirii.9kApoi şi-a turnat şi îngerul al şaptelea potirul, în văzduh; şi de la tronul templului din cer s-a auzit un puternic strigăt, care zicea aşa: „S-a isprăvit!” ;vlbXND:0&~~~~~~~~~~~~~z~o~d~Y~N~C~8~-~"~~ ~}}}}}}}}}}}}~}s}h}]}R}H}=}2}'}}}|||||||||||||w|l|a|V|K|@|6|+| || {{{{{{{{{{{{{{{p{e{Z{O{D{9{.{#{{ {zzzzzzzzzzzzzznzbzVzJz>z2z&zzzyyyyyyyyyyyysygy[yOyCy7y+yyyxxxxxxxxxxxxxxlx`xTxHxu2u&uuuttttttttttt~trtftZtNtBt6t*tttsssssssssssswsks_sSsGs;s/s#ss rrrrrrrrrrrr{rorcrWrKr?r3r'rrrqqqqqqqqqqqqtqhq\qPqDq8q,q qqppppppppppppxpmpapUpIp=p1p%pp pooooooooooo}oqoeoYoMoAo5o)ooonnnnnnnnnnnnunin]nQnEn9n-n!nn mmmmmmmmmmmmzmnmbmVmJm>m2m&mmmlllllllllll~lrlflZlNlBl6l*lllkkkkkkkkkkkkvkjk_kSkGk;k/k#kk jjjjjjjjjjjj{jojcjWjKj?j3j'jjjiiiiiiiiiiiitihi\iPiDi8i,i iihhhhhhhhhhhhxhlh`hThHh`2`&```___________~_r_f_Z_N_B_6_*___^^^^^^^^^^^^w^k^_^S^G^;^/^#^^ ]]]]]]]]]]]]{]o]c]W]K]?]3]']]]\\\\\\\\\\\\s\g\\\P\D\8\,\ \\[[[[[[[[[[[[x[l[`[T[H[<[0[$[[ [ZZZZZZZZZZZ}ZqZeZYZMZAZ5Z)ZZZYYYYYYYYYYYYuYiY]YQYEY9Y-Y!YY XXXXXXXXXXXXyXmXaXUXIX=X1X&XXXWWWWWWWWWWW~WrWfWZWNWBW6W*WWWVVVVVVVVVVVVvVjV^VRVFV:V.V"VV UUUUUUUUUUUU{UoUcUWUKU?U3U'UUUTTTTTTTTTTTTsTgT[TOTCT7T+TTTSSSSSSSSSSSSwSkS_SSSGS;S/S#SS RRRRRRRRRRRR|RpRdRXRLR@R4R(RRRQQQQQQQQQQQQtQhQ\QPQDQ8Q,Q QQPPPPPPPPPPPPxPlP`PTPHP>>>>>>>>>>>s>g>[>O>C>7>+>>>============w=k=_=S=G=;=0=$== =<<<<<<<<<<<|727'777666666666666s6g6[6O6C676+666555555555555w5l5`5T5H5<505$55 544444444444|4p4d4X4L4@444(444333333333333t3h3\3P3D383,3 33222222222222x2l2`2T2H2<202$22 211111111111}1q1e1Y1M1A151)111000000000000u0i0]0Q0E090-0!00 ////////////z/n/b/V/J/>/2/&///............~.s.h.].R.G.<.1.&...-------------v-k-`-U-J-?-4-)---,,,,,,,,,,,,,y,n,c,X,M,B,7,,,!,, ,++++++++++++|+p+d+X+L+@+4+(+++************t*h*\*P*D*8*,* **))))))))))))x)l)`)T)H)<)0)$)) )(((((((((((}(q(e(Y(M(A(5()(((''''''''''''u'i']'Q'F':'.'"'' &&&&&&&&&&&&z&n&b&V&J&>&2&&&&&%%%%%%%%%%%~%r%f%Z%N%B%7%+%%%$$$$$$$$$$$$w$k$_$S$G$;$/$#$$ ############{#o#d#X#L#@#4#(###""""""""""""t"h"\"P"D"8"," ""!!!!!!!!!!!!x!l!`!T!H!2&~rfZNB6*vj^RF:.# {ocWK?3'sg[OC7+wk_SG<0$ |pdXL@4(th\PE9-! ymaUI=1% }qeYMA5)vj^RF:." znbVJ>2&  0 ;  / :  . 9  - 8  , 7  + 6  * 5  ) 4  ( 3  ' 2  & 1  % 0  $ /  # .  " -  ! ,  +   *   )   (   '   &   %   $   #   "   !                                                         6  5  4  3   2   1   0   /   .   -   ,   +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                   *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                   >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                ~  }  |  {  z  y  x  w  v  u  t  s  r  q  p  o   n 8m 7l 6k 5j 4i 3h 2g 1f 0e /d .c -b ,a +` *_ )^ (] '\ &[ %Z $Y #X "W !V  U T S R Q P O N M L K J I H G F E D C  B  A  @  ?  > = < ; : 9 8 7  6 25 14 03 /2 .1 -0 ,/ +. *- ), (+ '* &) %( $' #& "% !$  # " !                                    1 0 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                        ' & % $ # " !                                        , + * ) ( ' & % $ # " !                                        & %~ $} #| "{ !z  y x w v u t s r q p o n m l k j i h g  f  e  d  c  b a ` _ ^ ] \ [  Z 4Y 3X 2W 1V 0U /T .S -R ,Q +P *O )N (M 'L &K %J $I #H "G !F  E D C B A @ ? > = < ; : 9 8 7 6 5 4 3  2  1  0  /  . - , + * ) ( '  &  P%  O$  N#  M"  L!  K  J  I  H  G  F  E  D  C  B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                                                 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                        H G F E D C B A @ ? > = < ; : 9 8 7 6 5 4~ 3} 2| 1{ 0z /y .x -w ,v +u *t )s (r 'q &p %o $n #m "l !k  j i h g f e d c b a ` _ ^ ] \ [ Z Y X  W  V  U  T  S R Q P O N M L  K  %J  $I  #H  "G  !F  E  D  C  B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '   &  ,%  +$  *#  )"  (!  '  &  %  $  #  "  !                                                                   !                                                                   4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                   2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                          ~  }  |  {  z  y  x  w  v  u  t   s &r %q $p #o "n !m  l k j i h g f e d c b a ` _ ^ ] \ [ Z  Y  X  W  V  U T S R Q P O N  M %L $K #J "I !H  G F E D C B A @ ? > = < ; : 9 8 7 6 5  4  3  2  1  0 / . - , + * )  ( 8' 7& 6% 5$ 4# 3" 2! 1 0 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                        + * ) ( ' & % $ # " !                                        ) ( ' & % $ # " !                                        # " !                                 ~ } | { z  y x w v u t s r q p o n m l k j  i  h  g  f  e d c b a ` _ ^  ]  -\  ,[  +Z  *Y  )X  (W  'V  &U  %T  $S  #R  "Q  !P   O  N  M  L  K  J  I  H  G  F  E  D  C  B  A  @  ?  >  =   <   ;   :   9   8  7  6  5  4  3  2  1  0 / . - , + * )  (  '  &  %  $ # " !       B A @ ? > = < ; : 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                        K J I H G F E D C B A @ ? > = < ; : 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                        . - , + * ) ( ' & % $ # " !    ~ } | { z y x w v u t s r q p o n  m  l  k  j  i h g f e d c b  a 3` 2_ 1^ 0] /\ .[ -Z ,Y +X *W )V (U 'T &S %R $Q #P "O !N  M L K J I H G F E D C B A @ ? > = < ;  :  9  8  7  6 5 4 3 2 1 0 /  . '- &, %+ $* #) "( !'  & % $ # " !                                 . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                        . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                        " !                                                  ~ } | { z y x  w  v  u  t  s r q p o n m l  k #j "i !h  g f e d c b a ` _ ^ ] \ [ Z Y X W V U  T  S  R  Q  P O N M L K J I  H G F E D C B A @ ? > = < ; :  9  8  7  6  5 4 3 2 1 0 / .  - , + * ) ( ' & % $ # " !                       ' & % $ # " !                                        $ # " !                                         :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                   2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %~  $}  #|  "{  !z  y  x  w  v  u  t  s  r  q  p  o  n  m  l  k  j  i  h  g  f  e  d  c  b  a  `  _  ^  ]  \  [   Z  Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O  N  M  L  K  J  I  H  G  F  E  D  C  B  A  @  ?  >  =   <  *;  ):  (9  '8  &7  %6  $5  #4  "3  !2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                 &  %  $  #  "  !                                                            " !                                                                " !                                  0 / . - , + * ) ( ' & % $~ #} "| !{  z y x w v u t s r q p o n m l k j i h  g  f  e  d  c b a ` _ ^ ] \  [ Z Y X W V U T S R Q P O  N  M  L  K  J I H G F E D C  B A @ ? >  =  <  ;  :  9 8 7 6 5 4 3 2  1 0 / . - , + * ) ( '  &  %  $  #  " !                                                          -m|qeYMA5)~~~~~~~~~~~~u~i~]~Q~E~9~-~!~~ }}}}}}}}}}}}z}n}b}V}J}>}2}&}}}|||||||||||~|r|f|Z|N|B|6|+|||{{{{{{{{{{{{w{k{_{S{G{;{/{#{{ zzzzzzzzzzzz|zpzdzXzLz@z4z(zzzyyyyyyyyyyyytyhy\yPyDy9y-y!yy xxxxxxxxxxxxyxmxaxUxIx=x1x%xx xwwwwwwwwwww~wrwfwZwNwBw6w*wwwvvvvvvvvvvvvvvjv^vRvFv:v.v"vv uuuuuuuuuuuu{uoucuWuKu?u3u'uuuttttttttttttstgt[tOtCt7t+tttsssssssssssswsks_sSsGsm2m&mmmlllllllllll~lrlflZlNlBl6l*lllkkkkkkkkkkkkwkkk_kSkGk;k/k#kk jjjjjjjjjjjj{jojcjWjKj?j3j'jjjiiiiiiiiiiiisigi[iPiDi8i,i iihhhhhhhhhhhhxhlh`hThHhc2c&cccbbbbbbbbbbb~brbfbZbNbBb6b*bbbaaaaaaaaaaaawaka_aSaGa;a/a#aa ````````````{`o`c`W`K`?`3`'```____________s_g_[_O_D_8_,_ __^^^^^^^^^^^^x^l^`^T^H^<^0^$^^ ^]]]]]]]]]]]|]p]d]X]L]@]4](]]]\\\\\\\\\\\\u\i\]\Q\E\9\-\!\\ [[[[[[[[[[[[y[m[a[U[I[=[1[%[[ [ZZZZZZZZZZZ}ZqZeZYZMZAZ5Z)ZZZYYYYYYYYYYYYvYjY^YRYFY:Y.Y"YY XXXXXXXXXXXXzXnXbXVXJX>X2X&XXXWWWWWWWWWWW~WrWfWZWNWCW7W+WWWVVVVVVVVVVVVwVkV_VSVGV;V/V#VV UUUUUUUUUUUU{UoUcUWUKU?U3U'UUUTTTTTTTTTTTTtThT\TPTDT8T,T TTSSSSSSSSSSSSxSlS`STSHSP2P&PPPOOOOOOOOOOO~OrOfOZONOBO6O*OOONNNNNNNNNNNNvNjN^NRNFN:N.N"NN MMMMMMMMMMMM{MoMcMWMKM?M3M'MMMLLLLLLLLLLLLsLgL[LOLCL7L+LLLKKKKKKKKKKKKxKlK`KTKHKH2H&HHHGGGGGGGGGGG~GrGfGZGNGBG6G*GGGFFFFFFFFFFFFwFkF_FSFGF;F/F#FF EEEEEEEEEEEE|EpEdEXELE@E4E(EEEDDDDDDDDDDDDtDhD]DQDED9D-D!DD CCCCCCCCCCCCyCmCaCUCIC=C1C%CC CBBBBBBBBBBB~BrBfBZBNBBB6B*BBBAAAAAAAAAAAAvAjA^ARAFA:A.A"AA @@@@@@@@@@@@{@o@c@W@K@?@3@'@@@????????????s?g?[?O?C?7?+???>>>>>>>>>>>>x>l>`>T>H><>0>$>> >============|=q=f=[=P=E=:=/=$===<<<<<<<<<<<929&99988888888888~8r8f8Z8N8B868*888777777777777w7k7_7S7G7;7/7#77 666666666666{6o6c6W6K6?636'666555555555555t5h5\5P5D585,5 55444444444444y4m4a4U4I4=414%44 433333333333}3q3e3Y3M3A353)333222222222222u2i2]2Q2E292.2"22 111111111111z1n1b1V1J1>121&11100000000000~0r0f0Z0O0C070+000////////////w/k/_/S/G/;///#// ............{.o.c.W.L.@.4.(...------------t-h-\-P-D-8-,- --,,,,,,,,,,,,x,l,`,T,H,<,0,$,, ,+++++++++++}+q+e+Y+M+A+5+)+++************v*j*^*R*F*:*.*"** )))))))))))){)o)c)W)K)?)3)')))((((((((((((s(g([(O(C(7(+(((''''''''''''w'k'_'S'G';'/'#'' '&&&&&&&&&&&|&p&d&X&L&@&4&(&&&%%%%%%%%%%%%u%i%]%Q%E%9%-%!%% $$$$$$$$$$$$y$m$a$U$I$=$1$%$$ $###########~#r#f#Z#N#B#6#*###""""""""""""v"j"^"R"F":"."""" !!!!!!!!!!!!{!o!c!W!K!?!3!'!!!  s g \ P D 8 ,  xl`TH<0$ }qeYMA5)ui]QE9-" znbVJ>2&~rf[OC7+wk_SG;/# |pdXL@4(th\PD8,  ymaUI=1% }rfZNB6*vj^RF:/# {ocWK?3'th\PD8, xm  h  g f e d c b a ` _ ^ ] \ [ Z Y X W V U  T  S  R  Q  P O N M L K J I  H G F E D C B A @ ? > = < ; :  9  8  7  6  5 4 3 2 1 0 / .  - , + * ) ( ' & % $ # " !                      # " !                                                                            ( ' & % $ # " !                                        & % $ # " !                                        ) ( ' & %~ $} #| "{ !z  y x w v u t s r q p o n m l k j i h g  f  e  d  c  b a ` _ ^ ] \ [  Z Y X W V U T S R Q P O N M L K  J  I  H  G  F E D C B A @ ?  > "= !<  ; : 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 / . - , + * )  (  '  &  %  $ # " !       ( ' & % $ # " !                                        ) ( ' & % $ # " !                                                                           4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                          ~  }  |   {  z  y  x  w  v  u  t  s  r  q  p  o  n  m  l  k  j  i  h  g  f  e  d  c   b  a  `  _  ^  ]  \  [  Z  Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O  N  M  L  K  J  I  H  G  F  E   D  0C  /B  .A  -@  ,?  +>  *=  )<  (;  ':  &9  %8  $7  #6  "5  !4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                             +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                  ( ' & % $ # " !                                        < ; : 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                                   ~ } | { z y x w  v *u )t (s 'r &q %p $o #n "m !l  k j i h g f e d c b a ` _ ^ ] \ [ Z Y  X  W  V  U  T S R Q P O N M  L %K $J #I "H !G  F E D C B A @ ? > = < ; : 9 8 7 6 5 4  3  2  1  0  / . - , + * ) (  ' & % $ # " !                           / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                                                                                                                                                     * ) ( ' & % $ # " !     ~ } | { z y x w v u t s r q p o  n  m  l  k  j i h g f e d c  b (a '` &_ %^ $] #\ "[ !Z  Y X W V U T S R Q P O N M L K J I H G  F  E  D  C  B A @ ? > = < ;  : 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 / . -  ,  +  *  )  ( ' & % $ # " !   !                                                                                                     &  %  $  #  "  !                                                            2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                               ~   }   |   {   z  y  x  w  v  u   t   s   r   q   p   o   n   m  9 l  8 k  7 j  6 i  5 h  4 g  3 f  2 e  1 d  0 c  / b  . a  - `  , _  + ^  * ]  ) \  ( [  ' Z  & Y  % X  $ W  # V  " U  ! T  S   R   Q   P   O   N   M   L   K   J   I   H   G   F   E   D   C   B   A  @  ?  >  =  <   ;   :   9   8   7   6   5   4  * 3  ) 2  ( 1  ' 0  & /  % .  $ -  # ,  " +  ! *  )   (   '   &   %   $   #   "   !                                                             )  (   '   &   %   $   #   "   !                                                            ; : 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                  5 4 3 2 1 0 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                     ~  }  |  {  z  y  x  w  v  u  t  s  r   q G p F o E n D m C l B k A j @ i ? h > g = f < e ; d : c 9 b 8 a 7 ` 6 _ 5 ^ 4 ] 3 \ 2 [ 1 Z 0 Y / X . W - V , U + T * S ) R ( Q ' P & O % N $ M # L " K ! J  I  H  G  F  E  D  C  B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +   * / ) . ( - ' , & + % * $ ) # ( " ' ! & %  $  #  "  !                                                        6 5 4 3 2 1 0 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                  $ # " !                                                             3  2  1  0  /  .  -  ,  +   * ~  ) }  ( |  ' {  & z  % y  $ x  # w  " v  ! u   t   s   r   q   p   o   n   m   l   k   j   i   h   g   f   e   d   c   b   a   `   _   ^   ]   \   [   Z   Y   X   W   V   U 5 T 4 S 3 R 2 Q 1 P 0 O / N . M - L , K + J * I ) H ( G ' F & E % D $ C # B " A ! @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !   8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  & % $ # " !                                          G F E D C B A @ ? > = < ; : 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                  & % $ # " !                               ~  }  |   { / z . y - x , w + v * u ) t ( s ' r & q % p $ o # n " m ! l  k  j  i  h  g  f  e  d  c  b  a  `  _  ^  ]  \  [  Z  Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O  N  M   L 0 K / J . I - H , G + F * E ) D ( C ' B & A % @ $ ? # > " = ! <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !           +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                              % $ # " !                                                                                                   # " !              ~  }  |  {  z  y  x  w  v  u  t  s  r  q  p  o  n  m  l  k   j  # i  " h  ! g  f   e   d   c   b   a   `   _   ^   ]   \   [   Z   Y   X   W   V   U   T  S  R  Q  P  O   N   M   L   K   J   I   H   G  ; F  : E  9 D  8 C  7 B  6 A  5 @  4 ?  3 >  2 = i  @|pdXL@4(~~~~~~~~~~~~t~h~\~P~D~8~,~ ~~}}}}}}}}}}}}y}m}a}U}I}=}1}%}} }||||||||||||u|j|_|T|I|>|3|(|||{{{{{{{{{{{{{x{m{b{W{L{A{6{+{{{zzzzzzzzzzzzwzkz_zSzGz;z/z#zz yyyyyyyyyyyy|ypydyXyLy@y4y(yyyxxxxxxxxxxxxtxhx]xQxEx9x-x!xx wwwwwwwwwwwwywmwawUwIw=w2w&wwwvvvvvvvvvvv~vrvfvZvNvBv7v+vvvuuuuuuuuuuuuwuku_uSuGu;u/u$uu uttttttttttt|tptdtXtLt@t4t(tttssssssssssssusis]sQsEs9s-s!ss rrrrrrrrrrrryrmrarUrIr=r1r&rrrqqqqqqqqqqq~qrqfqZqNqBq6q*qqqppppppppppppwpkp_pSpGp;p/p#pp oooooooooooo|opodoXoLo@o4o(ooonnnnnnnnnnnntnhn\nPnDn8n,n nnmmmmmmmmmmmmymmmamUmIm=m1m%mm mlllllllllll~lrlflZlOlCl7l+lllkkkkkkkkkkkkwkkk_kSkGkX2X&XXXWWWWWWWWWWWWsWgW[WOWCW7W+WWWVVVVVVVVVVVVwVkV_VSVGV;V/V#VV UUUUUUUUUUUU{UoUcUWUKU@U4U(UUUTTTTTTTTTTTTtThT\TPTDT8T,T"TT TSSSSSSSSSSSS}SrSgS\SQSFS;S0S%SSSRRRRRRRRRRR~RrRfRZRORCR7R+RRRQQQQQQQQQQQQxQlQ`QTQHQL2L&LLLKKKKKKKKKKK~KrKgK[KOKCK7K+KKKJJJJJJJJJJJJwJkJ_JSJGJ;J/J#JJ IIIIIIIIIIII|IpIdIXILI@I4I(IIIHHHHHHHHHHHHuHiH]HQHEH;H0H%HHHGGGGGGGGGGGGGuGjG_GTGIG>G3G'GGGFFFFFFFFFFFFsFgF[FOFCF8F,F FFEEEEEEEEEEEExElE`ETEHEB3B'BBBAAAAAAAAAAAAsAgA]ARAGA>>>>>>>>>>>u>i>^>R>F>:>.>">> ============z=n=b=V=J=>=2=&===<<<<<<<<<<<.2.&...-----------~-r-f-Z-N-B-6-*---,,,,,,,,,,,,,x,l,`,T,H,<,0,$,, ,+++++++++++}+q+e+Y+M+A+5+)+++*************u*j*_*T*I*>*3*(***))))))))))))w)k)_)T)H)<)0)$)) )(((((((((((}(q(e(Y(M(A(5()(((''''''''''''v'j'^'R'F':'.'"'' &&&&&&&&&&&&{&o&c&W&K&?&3&'&&&%%%%%%%%%%%%z%o%d%Y%N%C%8%-%"%% %$$$$$$$$$$$$s$g$[$O$C$7$+$$$############x#l#`#T#H#<#0#$## #"""""""""""}"q"e"Y"M"A"5")"""!!!!!!!!!!!!!u!j!_!T!I!>!3!'!!! t h \ P D 8 ,  vk`UJ?4)zodYNC8-" znbVK?3'sh\PD8, ymaUI=1% ~rfZNB6*wk_SG;/# |pdXL@4)ui]QE9-! znbVJ>2&~rfZNB6*wk_SG;/# {ocWK?3(                               (  '  &  %  $  #  "  !                                              ~  }  |  {  z  y  x  w  v   u  't  &s  %r  $q  #p  "o  !n  m  l  k  j  i  h  g  f  e  d  c  b  a  `  _  ^  ]  \  [  Z  Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O   N  M  L  K  J  I  H  G  F  E  D  C  B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3   2  1  0  /  .  - , + * ) ( ' &  % $ # " !                                                                                                                                                                                                                                            v v v  v  v  v  v  v v v v v v~ v}  v| v{ vz v y v x v w v v v u vt vs vr vq vp vo vn  vm  vl  vk  vj  v i  v h  v g  v f  v e  vd  vc  vb  va  v`  v_  v^  v] l\ l[ lZ lY lX lW lV lU lT l S l R l Q l P l O lN lM lL lK lJ lI lH  lG lF lE lD lC l B l A l @ l ? l > l= l< l; l: l9 l8 l7  l6 l5 l4 l3 l2 l1 l0 l/ l. l- l, l+ l* l) l ( l ' l & l % l $ l# l" l! l l l l  l  l  l  l  l  l  l   l   l   l   l   l  l  l  l  l  l  l  l b b b b b b b b b  b  b  b  b  b b b b b b b  b b b b b b b b b b b b b b  b  b  b  b  b b b b b b b  b b b b b  b  b  b  b  b b b b b b b  b b b b b  b  b  b  b  b b b b b b b  b b b b  b  b  b  b  b b b b b b b  b  b  b  b  b  b  b  b  b   b   b   b   b   b  b  b  b  b  b  b  b X X X X X X  X  X  X  X  X X X X X X X  X X X X X X  X  X  X  X ~ X} X| X{ Xz Xy Xx Xw  Xv  X u  X t  X s  X r  Xq  Xp  Xo  Xn  Xm  Xl  Xk  Xj Ni Nh Ng Nf Ne Nd Nc Nb Na N` N_ N^ N] N\ N[ N Z N Y N X N W N V NU NT NS NR NQ NP NO  NN NM NL NK NJ NI N H N G N F N E N D NC NB NA N@ N? N> N=  N< N ; N : N 9 N 8 N 7 N6 N5 N4 N3 N2 N1 N0  N/ N. N- N, N+ N* N) N( N ' N & N % N $ N # N" N! N N N N N  N  N   N   N  N  N  N  N  N  N  N D D D D D D  D  D  D  D  D D D D D D D  D D D D D D D D D D D D D D  D  D  D  D  D D D D D D D  D D D D D D D D D D D D  D  D  D  D  D D D D D D D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D   D   D   D   D   D  D  D  D  D  D  D  D : : : : : : : : : : :  :  :  :  :  : : : : : : :  : : : : : : : : : :  :  :  :  :  : : : : : : :  : : : : : : : : :~ :} :| :{ :z :y :x :w :v :u : t : s : r : q : p :o :n :m :l :k :j :i  :h  :g  :f  :e  :d  :c  :b  :a  :`  :_  :^  :]  :\  :[  :Z  :Y  :X  :W  : V  : U  : T  : S  : R  :Q  :P  :O  :N  :M  :L  :K  :J 0I 0H 0G 0F 0E 0D 0C 0B 0A 0@ 0? 0 > 0 = 0 < 0 ; 0 : 09 08 07 06 05 04 03  02 0!1 0 0 0/ 0. 0- 0, 0+ 0* 0) 0( 0' 0& 0% 0$ 0# 0" 0! 0 0 0 0  0  0  0  0  0 0 0 0 0 0 0  0 0  0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0  0  0  0  0  0 0 0 0 0 0 0  0 0 0 0 0 0 0 0 0 0  0  0  0  0  0 0 0 0 0 0 0  0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0  0  0  0  0  0 0 0 0 0 0 0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0   0   0   0   0   0  0  0  0  0  0  0  0 & & & & & &  &  &  &  &  & & & & & & &  & & & & & & & & & & & & & & &  &  &  &  &  & & & & & & &  & & & & & &~ &} &| &{ &z &y &x &w &v &u &t &s &r &q & p & o & n & m & l &k &j &i &h &g &f &e  &d &c &b &a &` &_ &^ &] &\ &[ &Z &Y &X &W &V &U &T & S & R & Q & P & O &N &M &L &K &J &I &H  &G &F &E &D &C &B &A &@ &? & > & = & < & ; & : &9 &8 &7 &6 &5 &4 &3  &2  &1  &0  &/  &.  &-  &,  &+  &*  &)  &(  &'  & &  & %  & $  & #  & "  &!  &  &  &  &  &  &  &                                                                          !                                                                                                                                                                                                             ~ } |  { z y x w v u t s  r  q  p  o  n m l k j i h g  f e d c b a  `  _  ^  ]  \ [ Z Y X W V U  T S R Q P O  N  M  L  K  J I H G F E D C  B A @ ? >  =  <  ;  :  9 8 7 6 5 4 3 2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &   %   $   #   "   !                                               : 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                        ( ' & % $ # " !                                                                                                          ~  }  |  {  z  y  x  w  v  u  t   s  "r  !q  p  o  n  m  l  k  j  i  h  g  f  e  d  c  b  a  `  _  ^  ]  \  [  Z  Y  X  W  V  U  T  S  R   Q  !P  O  N  M  L  K  J  I  H  G  F  E  D  C  B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1   0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                             ( ' & % $ # " !                                                                                                                                                                            ~  }  |  {  z  y  x  w  v  u  t  s  r  q   p   o   n   m   l  k  j  i  h  g  f  e  d c b a ` _ ^ ] \ [ Z Y X W V  U  T  S  R  Q P O N M L K J  I !H  G F E D C B A @ ? > = < ; : 9 8 7 6 5  4  3  2  1  0 / . - , + * )  ( ' & % $ # " !                                                                                                $  #  "  !                                                                                                              !                                                                  ' & % $ # " !                ~ } | { z  y  x  w  v  u t s r q p o n  m l k j i h g f e d c b a  `  _  ^  ]  \ [ Z Y X W V U  T S R Q P O N M L K J  I  H  G  F  E D C B A @ ? >  = < ; : 9 8 7 6 5  4  3  2  1  0 / . - , + * )  ( ' & % $ # " !                                                                                                                                                                                                            , + * ) ( ' & % $ # " !           ~ } | { z y x w v u  t  s  r  q  p o n m l k jW|pdXMA5)~~~~~~~~~~~~u~i~]~Q~E~9~-~#~~ ~}}}}}}}}}}}}~}s}h}]}R}G}<}1}&}}}||||||||||||v|j|^|R|F|:|.|"|| {{{{{{{{{{{{{{o{c{W{K{?{3{'{{{zzzzzzzzzzzztzhz\zPzDz8z,z!zz yyyyyyyyyyyyyymyayUyIy=y3y(yyyxxxxxxxxxxxxxxxmxbxWxLxAx6x+x xxwwwwwwwwwwwwxwlw`wTwHwq3q'qqqppppppppppppspgp[pOpCp7p+pppooooooooooooxolo`oToHoj3j(jjjiiiiiiiiiiiiisigi[iOiCi7i+iiihhhhhhhhhhhhwhkh_hThHhc2c&cccbbbbbbbbbbbbtbhb\bPbDb8b,b bbaaaaaaaaaaaayamaaaUaIa=a1a%aa a```````````~`r`f`Z`N`B`6`*```____________w_k___S_G_;_/_#__ _^^^^^^^^^^^}^q^e^Y^M^A^5^)^^^]]]]]]]]]]]]v]j]^]R]F]:].]"]] \\\\\\\\\\\\{\o\c\W\K\?\3\'\\\[[[[[[[[[[[[t[h[\[P[D[8[,[ [[ZZZZZZZZZZZZyZmZaZUZIZ=Z1Z%ZZ ZYYYYYYYYYYY~YrYfYZYNYBY6Y*YYYXXXXXXXXXXXXwXkX_XSXGX;X/X#XX WWWWW                                                                                                                                                                                                  ~ } |  { z y x w v u t  s  r  q  p  o n m l k j i h  g  f  e  d  c  b  a  `  _  ^  ]  \  [  Z  Y  X  W  V   U  T  S  R  Q  P  O  N  M  L  K  J  I  H  G  F  E   D  C  B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2   1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '   &  %  $  #  "  !                                                                                                                                                                                                                                                         ~  }  |  {  z  y  x  w  v   u   t   s   r   q  p  o  n  m  l  k  j  i  h   g   f   e   d   c  b  a  `  _  ^  ]  \  [   Z   Y   X   W   V  U  T  S  R  Q  P  O  N M L K J I H G F  E  D  C  B  A @ ? > = < ; :  9 8 7 6 5 4 3 2 1  0  /  .  -  , + * ) ( ' & %  $ # " !                                                                                                                                                                                                                                             ~  }  |  {  z  y x w v u t s r  q p o n m l k j i h g f e  d  c  b  a  ` _ ^ ] \ [ Z Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O  N  M  L   K   J   I   H   G  F  E  D  C  B  A  @  ? > = < ; : 9 8  7  6  5  4  3 2 1 0 / . - ,  + * ) ( '  &  %  $  #  " !