SQLite format 3@ ;;- |VD~~>}}H||V|'Cindexstories_indexstories CREATE UNIQUE INDEX stories_index on stories(book_number, chapter, verse, order_if_several)r3'indexintroductions_indexintroductionsCREATE UNIQUE INDEX introductions_index on introductions(book_number)f%indexverses_indexversesCREATE UNIQUE INDEX verses_index on verses(book_number, chapter, verse) mtablestoriesstoriesCREATE TABLE stories (book_number NUMERIC, chapter NUMERIC, verse NUMERIC, order_if_several NUMERIC, title TEXT)wItableversesversesCREATE TABLE "verses" ("book_number" NUMERIC, "chapter" NUMERIC, "verse" NUMERIC, "text" TEXT) ''StableintroductionsintroductionsCREATE TABLE "introductions" ("book_number" NUMERIC, "chapter_number" NUMERIC, "introduction" TEXT)=_tableinfoinfoCREATE TABLE info (name TEXT, value TEXT){UtablebooksbooksCREATE TABLE "books" ("book_color" TEXT, "book_number" NUMERIC, "short_name" TEXT, "long_name" TEXT) PwvzbE0~~~~~~s~Z~A~+~}}}}}{}Q}6}}||||||u|[|@|(|{{{{{{o{V{7{zzzzzzhzKz.zyyyyyy}ycyIy2yxxxxxxgxLx3xwwwwwvP#c0c0c0Man.ManaseO#c0c0c03Mac.3 MacabeiN#c0c0c02Mac.2 MacabeiM#c0c0c01Mac.1 Macabei$L1#c0c0c0YBel.Istoria balaurului!K+#c0c0c0ESuz.Istoria SuzaneiJ#c0c0c0Sir.SirahI#c0c0c0Sol.SolomonH#c0c0c03Ezd.3 EzdraG##c0c0c01Tin.Trei tineri%F5#c0c0c0;Ep.Epistola lui IeremiaE#c0c0c0@Bar.BaruhD#c0c0c0Idt.IuditaC#c0c0c0Tob.TobitB!#ff7c80Ap.ApocalipsaA#00ff00Iu.Iuda@#00ff003Io.3 Ioan?#00ff002Io.2 Ioan>#00ff001Io.1 Ioan=#00ff002Pe.2 Petru<#00ff001Pe.1 Petru;#00ff00Ia.Iacob:#ffff00Ev.Evrei9#ffff00Flm.Filimon8#ffff00vTitTit7#ffff00l2Ti.2 Timotei6#ffff00b1Ti.1 Timotei 5)#ffff00X2Te.2 Tesaloniceni 4)#ffff00N1Te.1 Tesaloniceni3#ffff00DCo.Coloseni2#ffff00:Flp.Filipeni1#ffff000Ef.Efeseni0#ffff00&Ga.Galateni/##ffff002Co.2 Corinteni.##ffff001Co.1 Corinteni-#ffff00Ro.Romani$,3#00ffffFa.Faptele apostolilor+#ff6600Ioa.Ioan*#ff6600Lu.Luca)#ff6600Mc.Marcu(#ff6600Mt.Matei'#ffff99Ml.Maleahi&#ffff99Za.Zaharia%#ffff99Ag.Agheu$#ffff99Sof.Sofonie##ffff99Avc.Avacum"#ffff99Na.Naum!#ffff99Mih.Miheia #ffff99Ion.Iona#ffff99|Ob.Obadia#ffff99rAm.Amos#ffff99hIl.Ioil#ffff99^Oz.Ozeea#ff9fb4TDa.Daniil#ff9fb4JIz.Iezechil(;#ff9fb46Pl.Plângerile lui Ieremia#ff9fb4,Ir.Ieremia#ff9fb4"Is.Isaia'9#66ff99Cc.Cântarea cântărilor##66ff99Ec.Eclesiastul#66ff99Pr.Proverbe#66ff99Ps.Psaltirea#66ff99IovIov#ffcc99Es.Estera#ffcc99Ne.Neemia#ffcc99Esd.Esdra#ffcc992Cr.2 Cronici #ffcc991Cr.1 Cronici #ffcc99x2Re.2 Regi #ffcc99n1Re.1 Regi #ffcc99d2Sam.2 Samuil #ffcc99Z1Sam.1 Samuil#ffcc99PRutRut##ffcc99FJu.Judecători#ffcc99Biblia sau dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi a Noului Testament tradusă după textele originale ebraice şi greceşti de preoţii profesori Vasile Radu şi Gala Galaction din înalta iniţiativă a majestăţii sale regelui Carol II. Ediţia a 2-a tipărită în 1939 la Bucureşti.

Copyright: Domeniu Public*#EdescriptionBiblia Regele Carol II, 1939 CwCw

Prefață

PREA ÎNĂLŢATULUI
ŞI BINE CREDINCIOSULUI NOSTRU STĂPÂN,
MAJESTĂŢII SALE REGELUI CAROL II

MAJESTATE,

Un cărturar englez, vorbind de Biblia poporului său, spune următoarele: «Când cineva mi-aduce această Biblie engleză, cumpărată cu câţiva bani, eu o văd stropită de lacrimi şi tipărită nu cu slove obişnuite de tipar, ci cu viul sânge al unora dintre cei mai nobili şi mai buni fii ai Angliei».

Cugetând la Sfânta noastră Scriptură românească şi la obârşiile ei, amintirile şi icoanele pe care ea ni le rechiamă nu urcă până la acele culmi zbuciumate şi tragice ale trecutului Bibliei engleze. Printr’o deosebită binecuvântare a Dumnezeului părinţilor noştri, noi Românii, păstrând cu scumpătate sfintele cărţi bisericeşti şi predaniile ortodoxe, n’am cunoscut certurile şi războaiele religioase. Cu toate că, bisericeşte, neamul nostru a fost multă vreme stăpânit întâi de limba slavonă şi mai târziu de limba grecească, totuşi strădania noastră de neatârnare a fost paşnică şi fără silnicii. Luptătorii pentru românizarea Bisericii noastre au dus luptă de cărturari, în chiliile mănăstirilor, în cămările vlădicilor şi în preajma întâielor tiparniţe întemeiate în ţările româneşti. Coresi, vlădica Simion Ştefan, stolnicul Constantin Cantacuzino şi fraţii Greceni, însuşi ieromonahul unit Samuil Micu… au îndeplinit migăloasa lor lucrare în atmosfera tihnită şi neştiutoare de răzvrătire a Bisericii strămoşeşti.

Mai târziu, Mitropolitul Gavriil Bănulescu al Basarabiei, Episcopul Filotei al Buzăului, Mitropolitul Andrei Şaguna al Ardealului au îndemnat la retipărire şi au retipărit una şi aceeaşi Biblie, moştenită de la părinţi şi pe care, pe ici pe colo, o mai potriveau vlădicii editori sau sfetnicii lor teologi. Poporul românesc, închinându-se de la începutul veacului al XVIII-lea în două biserici, a trăit mai departe o viaţă bisericească nebântuită de turburări iscate din pricina credinţei, cinstind şi citind aceeaşi Sfântă Scriptură, şi nemolipsit de propaganda sectelor protestante şi neoprotestante.

După marele război, prefaceri adânci s’au arătat pe toate tărâmurile vieţii popoarelor şi prefaceri adânci au început să se arate şi pe tărâmul sufletesc şi bisericesc al obştiei româneşti. Viaţa bisericească patriarhală de altădată a neamului nostru, cu una şi aceeaşi credinţă ecumenică, cu aceeaşi constituţie episcopală şi cu acelaşi Jertfelnic, a rămas în amurgul istoriei. Zguduirile şi schimbările aduse de marele război, revărsarea neamurilor peste neamuri şi împestriţarea credinţelor (lucru de neînlăturat la glorioasa închegare a României actuale) ne-au adus o situaţie nouă bisericească, aprig caracterizată prin rivalităţile confesionale, prin zeloasa activitate a sectelor neoprotestante şi prin pasiunea pentru citirea şi răspândirea Bibliei. Noua lume, pasionată de Biblie, dar răzvrătită faţă de dogmele şi de tradiţiile Sfintei Biserici şi constituită în corporaţii sectare protivnice, şi-a făurit o nouă traducere a Cărţii Sfinte, pe care o răspândeşte cu mare belşug în toate straturile poporului.

Biserica naţională ortodoxă, dându-şi seama de schimbarea vremilor şi de zămislirea primejdiilor, a căutat să stăvilească propaganda sectaro-protestantă, retipărind Biblia noastră tradiţională, întemeiată pe versiunea elinească a Celor Şaptezeci, după ce a trecut-o printr’o temeinică revizuire şi, în bună parte, printr’o largă muncă de traducere nouă. Patriarhul ţării, Sanctitatea Sa D. D. Dr. Miron, a pus la lucru încercata destoinicie de cărturar biblic a I. P. S. Sale Mitropolitul Moldovei şi Sucevei D. D. Nicodim, cum şi strădania mai jos semnaţilor servitori ai Majestăţii Voastre, şi a tipărit întreaga Sfântă Scriptură (după câteva tipărituri parţiale, mai vechi) în trecutul an 1936.

În împrejurările încurcat împletite ale ceasului de faţă, silinţele, munca şi opera Sfintei noastre Biserici aveau nevoie de ajutor şi de întregire. În lupta deschisă cu sectanţii mai vechi şi de ultimă oră, Biblia retipărită de Biserică va fi prea puţin folosită, atât de sectanţi cât şi de misionarii noştri ortodocşi. Sectanţii nu primesc cercetări şi discuţii decât pe baza textului biblic tălmăcit din originalul ebraic, iar misionarii noştri sunt constrânşi, spre marea lor părere de rău, să se slujească tot de textul sectanţilor.

Majestatea Voastră, Regele drept credincios al României Mari, reînviind purtările de grijă, drepturile şi pildele vechilor noştri voevozi iubitori de carte şi iubitori de biserică, aţi adus Bisericii româneşti sprijinul Vostru regal şi i-aţi dăruit un dar pe care numai Majestatea Voastră avea dreptul şi puterea să-l ordone şi să-l pogoare până la noi.

Ne-aţi poruncit să încordăm din nou energiile noastre şi să pregătim pentru Fundaţia pentru Literatură şi Artă «REGELE CAROL II» această Biblie. Am împlinit porunca Maiestăţii Voastre. Ne-am întors la lucru, am recercetat în amănunţime partea noastră de traducere, încăpută în Biblia din 1936, şi am tradus din nou, din textul original ebraic, toate acele cărţi care până acum fuseseră tălmăcite numai din Septuaginta. Regele de azi repeta, norocos şi consecvent, porunca dată de către Principele Carol, în anul 1923, la întemeierea Fundaţiei «Principele Carol», unuia din noi mai jos semnaţii, ca să-I lucreze o nouă traducere a întregii Sfinte Scripturi.

Cu Biblia de azi, dăruiţi un dar cu adevărat regesc studenţimii noastre teologice şi îndeobşte preoţilor noştri licenţiaţi în teologie. Programul facultăţilor de teologie din România impune studenţilor învăţământul limbii ebraice şi exegeza Vechiului Testament, făcută după textul original. Studenţii teologi se deprind de la început să vadă în Vechiul Testament ebraic depozitul cel adevărat al revelaţiunii vechi-testamentare, iar pe toate celelalte versiuni (adică traduceri vechi şi noi ale Vechiului Testament) să le aşeze mai prejos decât Biblia Ebraică. Alcătuitorii programului Facultăţilor de Teologie, adică înaltele autorităţi şcolare, în înţelegere cu înaltele autorităţi bisericeşti, au socotit — la noi ca şi aiurea — că studenţii teologi trebue să pornească, în studiul exegetic al Vechiului Testament, de la textul de obârşie. Dar ştiut este că în Facultăţile noastre teologice studiul limbii ebraice nu este împins atât de departe, încât să facă pe studenţi destul de familiari cu limba ebraică. Ieşind din facultate, tânărul teolog, chiar când are dispoziţii filologice, rar se mai întoarce la gramatica ebraică şi la dicţionarul lui Gesenius. El rămâne încredinţat că adevărata Biblie a Vechiului Testament este Biblia Ebraică, pe care învăţământul teologic i-a propus-o cu întâietate, dar, în acelaşi timp, rămâne cu părerea de rău că între el şi textul ebraic nu există nici legătură directă, nici tălmaci ortodox. Mai târziu, când, în viaţa lui de preot sau în cariera lui de profesor de religie, va avea nevoie să stabilească starea de obârşie a vre-unui loc biblic, el va fi constrâns să alerge la una din traducerile (în circulaţie universală) franceză, engleză, germană sau, în cazul cel mai umil, la una din Bibliile româneşti, aduse nouă de prozelitismul protestant… Iar în cugetul lui va rătăci mereu nedomirirea că textul ebraic al Vechiului Testament n’a găsit la noi, până astăzi, nici un traducător, teolog ortodox.

Îndeplinind zi de zi porunca pe care ne-aţi dat-o, am întrevăzut o perspectivă şi o speranţă de sub cerurile viitorului. Un gând bun şi românesc, o adăstare, astăzi de abia cu lumină de candelă, au nălucit înaintea sufletului nostru. Şi Majestatea Voastră aţi sporit această lumină şi aţi făcut să tresară de nădejde inima noastră, rostind la Blaj, la serbările «Astrei», în ziua de 20 Septemvrie 1936, aceste cuvinte, vrednice să fie păstrate pe table de aramă:

«… toţi cei ce simt româneşte şi creştineşte să-şi întindă mâna peste nevoile, peste micile deosebiri ale zilei şi să lucreze la plămădirea sufletului acestui popor, care, fie el ortodox, fie el unit, tot popor creştin şi tot popor român este».

Este sfioasa şi negrăita năzuinţă a servitorilor Majestăţii Voastre ca această Biblie a ostenelilor lor să ajungă într’o zi – după ce va fi cunoscută, discutată, verificată – Biblia neamului nostru întreg şi a viitoarei noastre reîntâlniri bisericeşti.

MAJESTATE,

Ne-aţi chemat la Fundaţia pentru Literatură şi Artă «REGELE CAROL II» şi ne-aţi întovărăşit cu falanga culturală care se strădueşte să institue în poporul nostru întâietatea cărţii româneşti. Sfânta Scriptură este Cartea Revelaţiunii Divine, Opera Sfântului Duh, insuflată marilor profeţi ai Vechiului şi ai Noului Testament, dar este totdeodată şi un măreţ monument literar, un cedru din Libanul literaturii universale, cu rădăcini înfipte în stâncile Egiptului, ale Arabiei şi ale Canaanului şi cu mistica-i cunună revărsată peste cetăţile din primul veac al creştinătăţii: Ierusalimul, Antiohia şi Corintul, Efesul, Alexandria şi Roma. Sfânta Scriptură, prin minunată şi multiplă binecuvântare, a odrăslit şi odrăsleşte pururea, ca toiagul lui Aaron, prima frunte de flori în toate literaturile naţionale creştine. Printre literaturile europene, literatura engleză şi literatura germană au început primăvara lor cu traducerea Sfintei Scripturi. Biblia engleză precede opera lui Shakespeare. Biblia lui Luther deschide cale lui Klopstock şi lui Goethe.

La noi Românii, deşi Biblia principelui Şerban Cantacuzino este cu aproape două sute de ani mai veche decât Alecsandri, Odobescu şi Eminescu, Creangă, Caragiale şi Coşbuc, totuşi, pentru anumite pricini proprii stării noastre bisericeşti şi culturale, nu se poate dovedi că ea a avut asupra lor o înrâurire prea statornică şi hotărîtoare. Cu atât mai mare cuvânt simţim azi cu toţii că Sfânta Scriptură trebue să-şi îndeplinească, la noi, rodnica ei menire şi să pătrundă ca o reţea de apă vie ogoarele inimii şi ale literaturii româneşti.

Aţi hotărît, Majestate, ca între atâtea cărţi pe care Fundaţiile Regale le pun la îndemâna cititorilor români să fie – ca Operă Eternă şi ca Prima Carte din lume – şi Sfânta Scriptură. Înţelegem prea bine că «Regele Culturii» nu putea să lase afară din amfiteatrul său cultural blocul Sfintei Scripturi, cel ce, cu altă lature a lui, formează perete în Biserica străbună. Aşteptăm cu bucurie acest dar august, dăruit neamului nostru şi menit să se răspândească şi în colibe şi în palate, şi pe mesele cărturarilor şi pe pupitrele studenţilor, şi printre iubitorii cucerniciei şi printre căutătorii poeziei.

Sarcina pe care ne-aţi dat-o şi care a însemnat o culminaţie în străduinţele noastre şi în munca noastră ştiută şi neştiută, începută de câteva decenii, ne-a pus statornic înainte problema limbii literare cuvenite unei traduceri a Sfintei Scripturi. Ne-am silit să ţinem, în traducerea aceasta, o cale mijlocie, nelăsăndu-ne înduplecaţi nici de cei ce doreau să regăsească în noua Biblie toate arhaismele şi tot graiul traducătorilor Bibliei de la 1688, nici de progresiştii şi neolatiniştii de azi, care ar voi să şteargă din limba noastră toate dovezile lungului nostru trai laolaltă cu alte neamuri fără de obârşie romană. Este un adevăr pe care îl întărim cu smerenie în faţa Majestăţii Voastre: graiul omului are în el nestatornicia şi fluiditatea a tot ce este omenesc şi pământesc. După cum în moravuri, în port, în traiul zilnic, în diferitele aspecte ale vieţii sociale, totul se mişcă şi se schimbă, cu paşi de ani sau de veacuri, după amestecate şi felurite înrâuriri şi după mersul vieţii universale, întocmai aşa este şi cu graiul dintre noi. Oamenii înţelepţi au observat şi au spus de mult că vorba omului îndeplineşte o slujbă în unele privinţe asemănătoare cu slujba îndeplinită de monetă. Cuvântul este un mijloc de contact, de schimb şi (ca şi la bani) de adunare de comori. Cui i-a trecut prin gând, vreodată, că s’ar putea înveşnici un sistem monetar? Care om cuminte poate să ne ceară să oprim în loc şi să proclamăm «Ne varietur» cutare vârstă sau cutare fază a unei limbi, încă vie şi în necontenită transformare?

Dar graiul nostru cel neodihnit şi evolutiv poate să fie oprit în loc şi lăsat moştenire celor ce ne vor urma: pe plăci de aramă, pe ziduri de temple şi de mausolee, în operele poeţilor de geniu şi în traducerile Sfintei Scripturi. Sfânta Scriptură are, de trei mii de ani, puterea să fixeze, pe calea popoarelor şi în viaţa limbilor, unele etape ale lexicului şi ale sintaxei. Când şi când, Biblia înscrie, prin traducerea ei, în istoria neamurilor iubitoare de Christos, mari momente religioase şi literare. Ne-am dat osteneala, Majestate, să umplem sacrele măsuri ale Cărţii Eterne cu lamura limbii româneşti, aşa cum am deprins-o din gura mamei, aşa cum am învăţat-o din cărţile clasicilor români şi aşa cum ne-o impune astăzi, către mijlocul secolului al XX-lea, treapta ei de dezvoltare şi de îmbogăţire. Pentru graiul pus de noi în Sfânta Carte, Vă aducem chezăşie, Majestate, unul: Vrancea tinereţii lui şi lunga lui deprindere cu limba cărţilor bisericeşti, iar celălalt: patruzeci de ani de activitate literară, încununată deunăzi chiar de mâna Majestăţii Voastre.

Cu voinţă rectilinie, necurmat aceeaşi de cel puţin paisprezece ani, Majestatea Voastră aţi voit, aţi poruncit, aţi făcut să crească din sârguinţa noastră de cărturari bisericeşti, profesori de Exegeza Vechiului şi Noului Testament, mobilizaţi la Fundaţia pentru Literatură şi Artă «REGELE CAROL II», această nouă traducere a Cărţii Eterne, îngăduiţi traducătorilor acestei Biblii să salute adânc steaua Voastră regală şi să fericească pe Majestatea Voastră că V’a ajutat Domnul şi Dumnezeul şi Mântuitorul nostru Iisus Christos să aşezaţi numele Vostru în rând cu numele Regilor de sfântă pomenire din Israil, cei ce ctitoreau şi împodobeau Casa Viului Dumnezeu, cei ce porunceau ca Legea-I Sfântă să fie împrospătată în inima poporului.

MAJESTATE,

Înaintea celor de faţă şi a celor viitori, daţi-ne Augusta Voastră împuternicire să chemăm Biblia aceasta, pentru ca astfel să-i rămână numele şi astfel să se pomenească, în neam de neamul nostru:

BIBLIA REGELE CAROL II.

Suntem, Majestate, ai Majestăţii Voastre
prea smeriţi ostenitori
Pr. VASILE RADU şi GALA GALACTION

Bucureşti, Octombrie 1937.

{|vpjd^XRLF@:4.(" ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~z~t~n~h~b~\~V~P~J~D~>~8~2~+~$~~~~~}}}}}}}}}}}}}}}}}}}|}u}n}g}`}Y}R}K}D}=}6}/}(}!}}} }||||||||||||||||||||y|r|k|d|]|V|O|H|A|:|3|,|%|||| |{{{{{{{{{{{{{. g@[ 9g5PT_`]3p*@m'j/i8\t#4cp (Ft;Z|xr}81@~L}M|I{RzZy{xKwvSutLs!rqZp+oqn6mql7kjidh3g fXe#doc/b}aK`_X^]S\ [1ZiYAXWdVFU|TJS"RQ~PnO_NYM$LrKEJsI=HdG2FfECDCnB3A@,?C>:=><;X:29}8L76a54Q3/2{1>0/e.2-,S+)*w)I( '9&%[$#M" !P )^?{0n%N /c(]M r  K dȉLJƅsŃ tdSC3#  x o}  fM  ]  !9 J#S ,K i @ 7   0 x' Z 2 #  aAevlbXND:0&~~~~~~~~~~~~~~|~r~h~^~T~J~@~6~,~"~~~}}}}}}}}}}}}}}y}o}e}[}Q}G}=}3})}}} }||||||||||||||v|l|b|X|N|D|:|0|&|||{{{{{{{{{{{{{{|{r{i{_{U{K{A{7{-{#{{{zzzzzzzzzzzzzuzjz_zTzIz>z3z(zzzyyyyyyyyyyyyyyynycyXyMyBy7y,y!yy yxxxxxxxxxxxx|xrxgx\xQxFx;x0x%xxxwwwwwwwwwwwwwuwkw`wUwJw?w4w)wwwvvvvvvvvvvvvvzvovdvZvOvDv9v.v#vv vuuuuuuuuuuuu~usuhu]uRuGun2n&nnnmmmmmmmmmmmmsmgm[mOmCm8m,m mmllllllllllllylmlalUlIl=l1l%ll lkkkkkkkkkkk~krkfkZkNkBk6k*kkkjjjjjjjjjjjjvjjj^jRjFj:j.j"jj iiiiiiiiiiii{ioiciWiKi?i3i'iiihhhhhhhhhhhhshgh[hOhCh7h+hhhggggggggggggwgkg_gSgGg;g/g#gg ffffffffffff{fofcfWfKf?f3f'fffeeeeeeeeeeeesege[eOeCe7e+eeeddddddddddddwdkd_dSdGd;d/d#dd ccccccccccczcmc`cScFc9c,cccbbbbbbbbbbbbubib]bQbEb9b-b!bb aaaaaaaaaaaazanabaVaJa>a2a&aaa```````````}`p`c`V`I`=`0`#`` ___________~_q_d_W_J_=_0_#__ ^^^^^^^^^^^^z^n^b^V^J^>^2^&^^^]]]]]]]]]]]]s]g][]O]C]7]+]]]\\\\\\\\\\\\w\k\_\S\G\;\/\#\\ [[[[[[[[[[[[|[p[d[X[L[@[4[([[[ZZZZZZZZZZZZtZhZ\ZPZDZ8Z,Z ZZYYYYYYYYYYYYxYlY`YTYHYR2R&RRRQQQQQQQQQQQQvQjQ^QRQGQ;Q/Q#QQ PPPPPPPPPPPPPtPhP\PPPDP8P,P PPOOOOOOOOOOOOzOnObOVOJO>O2O&OOONNNNNNNNNNNNsNgN[NONCN8N,N NNMMMMMMMMMMMMzMnMbMVMJM>M2M&MMMLLLLLLLLLLL~LrLfLZLNLBL6L+LLLKKKKKKKKKKKKwKlK`KTKHKH2H&HHHGGGGGGGGGGGGsGgG[GOGDG8G,G GGFFFFFFFFFFFFyFmFaFUFIF=F1F%FF FEEEEEEEEEEEEsEgE\EPEDE8E-E!EE DDDDDDDDDDDD|DpDdDYDMDAD5D*DDDCCCCCCCCCCCCxClCaCUCIC=C1C&CCCBBBBBBBBBBBBwBlB`BTBHB  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '   &   %   $   #   "  !                                                                                                                                                                                                                                         `  _  ^  ]  \  [  Z  Y  X   W   V   U   T   S  R  Q  P  O  N  M  L  K  J  I  H   G   F   E   D   C  B  A  @  ?  >  =  <  ;                                                                                     |  r   r  r  r  r  r  r  r  r  h  h  h  h  ^  ^   ^   ^   ^   ^   ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^~  Y:  T }  T |  T {  T z  Ty  Tx  Tw  Tv  Tu  Tt  Ts  Tr  J0q  J/p  J.o  J-n  J,m  J+l  J*k  J)j  J(i  J'h  J&g  J%f  J$e  J#d  J"c  J!b  J a  J`  J_  J^  J]  J\  J[  JZ  JY  JX  JW  JV  JU  JT  JS  JR  JQ  JP  JO  J N  J M  J L  J K  J J  JI  JH  JG  JF  JE  JD  JC  JB  E9  @  @  @  @  @  ;  6A  6@  6?  6>  6=  1  ,4<  ,3;  ,2:  ,19  ,08  ,/7  ,.6  ,-5  ,,4  ,+3  ,*2  ,)1  ,(0  ,'/  ,&.  ,%-  ,$,  ,#+  ,"*  ,!)  , (  ,'  ,&  ,%  ,$  ,#  ,"  ,!  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,   ,   ,   ,   ,   ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  "B  "A  "@  "?  ">  "=  "<  ";  ":  "9  "8  "7  "6  "5  "4  "3  "2  "1  "0  "/  ".  "-  ",  "+  "*  ")  "(  "'  "&  "%  "$  "#  ""  "!  "   "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "   "   "   "   "   "  "  "  "  "  "  "  "  38  27  16  05  /4  .3  -2  ,1  +0  */  ).  (-  ',  &+  %*  $)  #(  "'  !&   %  $  #  "  !                                                                                                                                                                                                                                                                                 ~   }  |  {  z  y  x  w  v  u  t  s  r  q  p  o  n  m  l  k  j  i  h  g  f  e  d  c  b  a  `  _  ^  ]  ~\  }[  |Z  {Y  zX  yW  xV  wU  vT  uS  tR  sQ  rP  qO  pN  oM  nL  mK  lJ  kI  jH  iG  hF  gE  fD  eC  dB  cA  b@  a?  `>  _=  ^<  ];  \:  [9  Z8  Y7  X6  W5  V4  U3  T2  S1  R0  Q/  P.  O-  N,  M+  L*  K)  J(  I'  H&  G%  F$  E#  D"  C!  B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                        *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                                                                                                                                                                         $  #  "  !                                     ~  }   |   {   z   y   x  w  v  u  t  s  r  q  p  o  n  m  l  k  j  i  h  g  f  e  d  c  b  a  `   _   ^   ]   \   [  Z  Y  X  W  V  U  T  S  xR  xQ  xP  xO  xN  xM  xL  xK  xJ  xI  xH  xG  x F  x E  x D  x C  x B  xA  x@  x?  x>  x=  x<  x;  x:  n9  n8  n7  n6  n5  n4  n3  n2  n1  n 0  n /  n .  n -  n ,  n+  n*  n)  n(  n'  n&  n%  n$  d#  d"  d!  d  d  d  d  d  d  d  d  d   d   d   d   d   d  d  d  d  d  d  d  d  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  P  P  P  P  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  2"  2!  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  ($  (#  ("  (!  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (   ( ~  (}  (|  ({  (z  (y  (x  (w (v  u  t  s  r  q  p  o  n  m  l  k  j  i  h   g   f   e   d   c  b  a  `  _  ^  ]  \ [  (Z  'Y  &X  %W  $V  #U  "T  !S   R  Q  P  O  N  M  L  K  J  I  H  G  F  E  D  C  B  A  @   ?   >   =   <   ;  :  9  8  7  6  5  4 3   22   11   00   //   ..   --   ,,   ++   **   ))   ((   ''   &&   %%   $$   ##   ""   !!                                                                                        4~~}}|||{zyyxxwwrvvv u7ttAsrqqIp1oXnammllDkjjji}hh5ggvgff#ee;dccbba~a`__y^^]\\l[[_ZZQYY?XEWVUUTTlSSRQQsPPOOONMMMLL#KKPJII]HHGG'FF%EUDDCCBAAA"@@`@ ??<>>>==^<<}<;;E::a:99688J77<66I55j4423n22D1p1?00{0#/..D-,++**)v)*(''&J%%%$$#""!!- |~iw{ZXCM \3 $ N g s  Ald Şi a văzut Ham, tatăl lui Canaan, goliciunea părintelui său şi s’a dus să le spună celor doi fraţi ai săi, care erau afară.Pc Şi a băut vin şi s’a îmbătat şi s’a dezvelit în cortul său.Gb Şi a început Noe să muncească pământul şi a sădit vie.^a7 Aceştia trei sunt feciorii lui Noe şi din ei s’a umplut de oameni tot pământul.v`g Şi feciorii lui Noe, care au ieşit din corabie au fost: Sem, Ham şi Iafet; iar Ham este tatăl lui Canaan._ Apoi, a zis Dumnezeu lui Noe: «Acesta este legământul pe care l-am aşezat între mine şi toată făptura de pe pământ!»R^ Curcubeul se va arăta în nori şi mă voi uita la el, ca să-mi aduc aminte de legământul veşnic dintre Dumnezeu şi toate vieţuitoarele cu viaţă în ele, din toate felurimile de pe pământ!»F] Atunci îmi voi aduce aminte d legământul care este între mine şi voi şi toate vieţuitoarele de tot soiul, şi apele nu se vor mai aduna în potop, ca să nimicească toată făptura;`\; Iar când voi grămădi noii deasupra pământului şi se va arăta curcubeul în nori,c[A Pus-am în nori curcubeul meu, ca să fie semnul legământului, între mine şi pământ.8Zk Şi a adăogat Dumnezeu: «Acesta este semnul legământului pe care îl statornicesc între mine şi voi, şi toate vieţuitoarele care sunt cu voi, spre veacuri şi veacuri:*YO Deci voi încheia legământul meu cu voi: Nici o făptură nu va mai fi stârpită de apele potopului şi nu va mai fi potop ca să prăpădească pământul.»VX' Şi cu toate făpturile vii care sunt cu voi: cu păsările, cu dobitoacele şi cu toate vieţuitoarele pământului, care sunt cu voi, cu toate câte au ieşit din corabie, cu toate jivinele pământului.SW! «Iată eu voi încheia legământul meu cu voi şi cu seminţia voastră,QV Apoi a grăit Dumnezeu către Noe şi către feciorii lui şi le-a spus:kUQ Iară voi fiţi roditori şi vă înmulţiţi, răspândiţi-vă pe pământ şi-l stăpâniţi!»T Cine varsă sânge omenesc, prin mână de om sângele lui se va vărsa, căci după chipul său a făcut Dumnezeu pe om.cSA Şi negreşit, pentru sângele vostru, pentru viaţa voastră, voi cere răzbunare; de la oricare fiară voi cere acest sânge, chiar şi din mâna omului, din mâna fratelui său, cu răzbunare voi cere viaţa omului.\R3 Numai carnea, cu puterea ei de viaţă, adică cu sângele ei, să n’o mâncaţi.tQc Tot ce se mişcă şi ce trăieşte să vă fie vouă demâncare, precum v’am dat şi toată iarba verde.[P1 Şi teamă de voi şi groază de voi să domnească peste toate vieţuitoarele pământului şi peste toate păsările cerului. Tot ce mişcă pe pământ şi toţi peştii mării sunt daţi în mâna voastră. O  Şi Dumnezeu a binecuvântat pe Noe şi pe feciorii lui şi le-a zis: «Fiţi roditori şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul,N3 De aci înainte, cât va dăinui pământul, semănatul şi secerişul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua şi noaptea nu vor mai conteni!»%ME Şi a mirosit Dumnezeu mirosul cu bună mireazmă şi a zis Dumnezeu în cugetul său: «De acum înainte nu voi mai blestema pământul din pricina omului, pentru că plăsmuirile inimii omului sunt rele din tinereţea lui şi nu voi mai nimici toate vieţuitoarele precum am făcut.+LQ Şi a zidit Noe un jertfelnic lui Dumnezeu şi a luat din toate vieţuitoarele curate şi din toate păsările curate şi le-a adus, ardere de tot, pe jertfelnic.~Kw Toate vieţuitoarele, toate târîtoarele şi toate păsările şi tot ce se mişcă pe pământ, după soiurile lor.YJ- Deci au ieşit din corabie Noe şi feciorii lui şi femeia lui şi nurorile lui, I Toate vieţuitoarele care sunt cu tine, din toată făptura, şi păsări, şi dobitoace şi tot felul de târîtoare, care se târăsc pe pământ, scoate-le cu tine, ca să mişune pe pământ şi să se prăsească şi să se înmulţească pe pământ!»SH! «Ieşi din corabie, tu şi femeia ta şi feciorii tăi şi nurorile tale.8Gm Atunci a grăit Dumnezeu către Noe şi i-a zis:UF% Iar în luna a doua, în ziua a douăzeci şi şaptea, pământul era uscat.hEK  Iar în anul şase sute şi unul al vieţii lui Noe, în ziua întâia din luna întâia, apele de pe pământ se uscară şi Noe dădu la o parte acoperişul corăbiei şi se uită: şi iată se zbicise faţa pământului.tDc  Şi a aşteptat încă alte şapte zile, şi a dat drumul porumbelului, dar el nu s’a mai întors la Noe.3Ca  Şi a venit la el porumbelul, în faptul serii, şi iată avea în ciocul său o frunză de măslin ruptă atunci. Şi Noe a priceput că apele au scăzut de pe pământ.[B1  Şi a aşteptat încă şapte zile şi a dat drumul iar porumbelului, din corabie.~Aw  Ci porumbelul n’a găsit unde să-şi odihnească talpa piciorului, şi s’a întors la Noe în oorabie, căci apele erau pe toată faţa pământului. Atunci Noe şi-a întins mâna şi a apucat porumbelul şi l-a băgat la sine în corabie.@' Şi după şapte zile Noe a dat drumul unui porumbel din corabie, ca să se încredinţeze dacă s’au scurs apele de pe faţa pământului,? Şi a dat drumul unui corb. Acesta a ieşit, ducându-se şi întorcându-se, până ce s’au uscat apele de pe pământ.g>I Iar după ce au trecut patruzeci de zile, Noe a deschis fereastra corăbiei pe care o făcuse,=1 Şi apele au scăzut mereu, mereu, până în luna a zecea, iar în luna a zecea, în cea dintâi zi a lunii, s’au arătat vârfurile munţilor.k<Q Iar în luna a şaptea, în ziua a şaptesprezecea a lunii, corabia s’a oprit pe muntele Ararat.;} Şi apele de pe pământ au dat înapoi, puţin câte puţin, şi după o sută şi cincizeci de zile au scăzut de tot.h:K Şi s’au închis izvoarele adâncului şi stăvilarele cerului şi ploaia din cer a contenit.L9  Şi Dumnezeu şi-a adus aminte de Noe şi de toate fiarele şi de toate dobitoacele care erau cu el în corabie, şi Dumnezeu a lăsat să bată vânt pe pământ şi apele au început să scadă.M8 Şi au crescut apele pe pământ vreme de o sută cincizeci de zile.7{ Astfel au fost stârpite toate făpturile de pe faţa pământului, de la om până la dobitoc, până la târîtoare, până la păsările cerului; stârpite au fost de pe pământ şi au rămas numai Noe şi cu cei ce se aflau cu el în corabie.`6; Toate vieţuitoarele de pe uscat cu suflare de viaţă în nările lor, toate pieriră.15] Atunci pieri toată făptura care se mişcă pe pământ: păsări, dobitoace şi fiare, cât şi toate vietăţile care mişună pe pământ, precum şi toţi oamenii.]45 Cu cincisprezece coţi deasupra lor se ridicară apele şi munţii fură acoperiţi.3 Şi apele au crescut uriaşe pe pământ, afară din cale, încât toţi munţii cei mai înalţi, de sub tot cerul, fură acoperiţi.h2K Şi apele au crescut mari şi au sporit foarte pe pământ, şi corabia plutea pe faţa apelor.1 Şi a stăruit potopul patruzeci de zile pe pământ şi au crescut apele şi au ridicat corabia, şi ea plutea pe deasupra pământului.%0E Şi veneau, veneau parte bărbătească şi parte femeiască, din toată făptura, precum poruncise Dumnezeu lui Noe. Apoi Dumnezeu a închis uşa după el.o/Y Şi au intrat la Noe în corabie, perechi-perechi, din toate vieţuitoarele cu duh de viaţă în ele.A.} Apoi tot felul de fiare şi tot felul de dobitoace şi tot soiul de târîtoare, care se târăsc pe pământ, şi tot felul de păsări şi tot felul de păsărele şi de zburătoare. -;  În ziua aceea a intrat Noe în corabie şi împreună cu el: Sem, Ham şi Iafet, feciorii lui Noe, femeia lui Noe şi cele trei femei ale fiilor săi,S,!  Şi a ţinut ploaia pe pământ patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.F+  În anul şase sute al vieţii lui Noe, în luna a doua, în ziua a şaptesprezecea a lunii, în ziua aceea ţâşniră toate izvoarele marelui adânc şi stăvilarele cerului se crăpară.W*)  Iar când s’au împlinit şapte zile, apele potopului au pornit pe pământ. )  Două câte două veniră la Noe în corabie, parte bărbătească şi parte femeiască, aşa cum îi poruncise Dumnezeu lui Noe.p([ Din dobitoacele curate şi din cele necurate şi din păsări şi din tot ce se târăşte pe pământ,~'w Şi au intrat Noe şi feciorii săi şi femeia sa şi nurorile sale, cu el în corabie, din pricina apelor potopului.j&O Şi Noe era în vârstă de şase sute de ani, când apele potopului veniră asupra pământului.H% Iar Noe a făcut întru totul, aşa precum i-a poruncit Domnul.G$ Căci peste şapte zile eu voi slobozi ploaie pe pământ, timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, şi voi şterge de pe faţa pământului toate făpturile pe care le-am zidit.»!#= Aşijderea şi din păsările cerului câte şapte perechi, bărbătuşul şi găinuşa, ca să le dăinuiască sămânţa pe toată faţa pământului.O" Din toate dobitoacele cele curate ia cu tine câte şapte perechi, parte bărbătească şi parte femeiască, iar din dobitoacele necurate câte o pereche, parte bărbătească şi parte femeiască.! / Şi a zis Domnul lui Noe: «Intră tu şi toată casa ta în corabie, căci numai pe tine te-am cunoscut drept, înaintea mea, în neamul acesta.I  Şi Noe a făcut toate întocmai aşa cum i-a poruncit Dumnezeu.% Iar tu ia cu tine din orice fel de hrană care e bună de mâncat şi adun’o în corabie, ca să aveţi de mâncare voi şi dobitoacele.»/Y Din tot soiul de păsări şi de dobitoace, şi din tot soiul de târîtoare ale pământului: câte o pereche din toate să vie la tine, ca să rămâie în viaţă.A} Şi din toate vieţuitoarele, din toată făptura, câte două din toate să bagi în corabie, ca să rămână în viaţă, cu tine; parte bărbătească şi parte femeiască să fie!ue Şi eu voi încheia legământul meu cu tine! Iar tu intră în corabie, tu şi feciorii tăi şi femeia ta.1] Şi eu iată voi aduce potopul apelor pe pământ, ca să prăpădesc tot trupul de sub cer, care are în el duh de viaţă, şi tot ce se află pe pământ să piară.dC Să faci corăbiei răsuflători şi să le croieşti la un cot de la acoperiş în jos, iar uşa corăbiei s’o pui într’o lăture. S’o faci cu trei rânduri de cămări: rândul de jos, al doilea şi al treilea.$C Iată şi măsura după care s’o faci: trei sute de coţi să fie lungimea corăbiei, cincizeci de coţi lărgimea şi treizeci de coţi înălţimea ei.  Fă-ţi o corabie din lemn de chiparos. Corabia s’o faci cu cămăruţe şi s’o ungi pe dinăuntru şi pe dinafară cu smoală.G  Atunci a grăit Dumnezeu către Noe: «Sfârşitul a toată făptura stă gata, în faţa mea, căci pământul s’a umplut de silnicie. Deci iată, eu îi voi nimici o dată cu pământul.{  Şi s’a uitat Dumnezeu pe pământ şi iată se stricase, fiindcă tot trupul îşi stricase rostul său pe pământ.U%  Ci pământul se stricase în faţa lui Dumnezeu şi se umpluse de silnicie.G  Şi i s’au născut lui Noe trei feciori: Sem, Ham şi Iafet.wi  Iată istoria vieţii lui Noe. Noe era om drept şi fără prihană în veacul său şi Noe umbla cu Dumnezeu..Y Ci Noe a aflat har în ochii Domnului.P Atunci a rostit Domnul: «Nimici-voi, de pe faţa pământului, pe omul pe care l-am zidit, şi pe om şi dobitoacele şi târîtoarele şi păsările cerului, căci îmi pare rău că le-am zidit».dC I-a părut rău lui Dumnezeu că a făcut pe om pe pământ şi s’a mâhnit în inima sa.?y Şi când a văzut Domnul că s’a înmulţit răutatea oamenilor pe pământ şi că toată închipuirea cugetelor inimii lor este numai şi numai spre răutate, în toată vremea,@{ Iar în vremea aceea erau pe pământ Uriaşii, mai ales după ce fiii lui Dumnezeu intrară la fiicele oamenilor şi le născură fii. Aceştia sunt vitejii cei vestiţi din vechime. - Şi a zis Domnul: «Nu va rămânea Duhul meu în oameni pururea, fiindcă sunt trup. Drept aceea zilele lor să fie o sută douăzeci de ani!» ) Atunci au văzut fiii lui Dumnezeu că fetele oamenilor sunt frumoase şi şi-au luat de neveste, din toate, pe acelea pe care şi le-au ales.p  ] Iar după ce oamenii au început să se înmulţească pe faţa pământului şi li s’au născut fete,i M  Şi Noe era în vârstă de cinci sute de ani şi i s’au născut lui Noe: Seni, Ham şi Iafet.l S Deci toate zilele vieţii lui Lameh au fost şapte sute şaptezeci şi şapte de ani. Apoi a murit.{ Şi a inai trăit Lameh, după ce i s’a născut Noe, cinci sute nouăzeci şi cinci de ani, şi a avut fii şi fiice.&G Şi i-a pus numele Noe, zicând: «Acesta ne va mângâia de munca şi de truda mâinilor noastre, căşunate de pământul pe care l-a blestemat Dumnezeu!»a= Şi Lameh era în vârstă de o sută optzeci şi doi de ani şi i s’a născut un fiu.dC Deci toate zilele lui Matusalem au fost nouă sute şaizeci şi nouă de ani. Apoi a murit.} Şi a mai trăit Matusalem, după ce i s’a născut Lameh, şapte sute optzeci şi doi de ani şi a avut fii şi fiice.gI Şi Matusalem era în vârstă de o sută optzeci şi şapte de ani şi i s’a născut Lameh.kQ Şi fiindcă Enoh umbla în căile Domnului, nu s’a mai văzut, căci Dumnezeu l-a luat la sine.P Deci au fost toate zilele lui Enoh trei sute şaizeci şi cinci de ani.y Şi Enoh a umblat în căile Domnului, după ce i s’a născut Matusalem, trei sute de ani, şi a avut fii şi fiice.`; Şi Enoh era în vârstă de şaizeci şi cinci de ani când i s’a născut Matusalem.f~G Deci toate zilele vieţii lui Iared au fost nouă sute şaizeci şi doi de ani. Apoi a murit.j}O Şi a mai trăit Iared, după ce i s’a născut Enoh, opt sute de ani, şi a avut fii şi fiice.b|? Şi Iared era în vârstă de o sută şaizeci şi doi de ani când i s’a născut Enoh.d{C Deci toate zilele lui Mahalaleel au fost opt sute nouăzeci şi cinci de aui. Apoi a murit.yzm Şi a mai trăit Mahalaleel, după ce i s’a născut Iared, opt sute treizeci de ani, şi a avut fii şi fiice.`y; Şi Mahalaleel era în vârstă de şaizeci şi cinci de ani şi i s’a născut Iared.Px Deci toate zilele lui Chenan au fost nouă sute zece ani. Apoi a murit.{wq  Şi a mai trăit Chenan, după ce i s’a născut Mahalaleel, opt sute patruzeci de ani, şi a avut fii şi fiice.Yv-  Şi Chenan era în vârstă de şaptezeci de ani şi i s’a născut Mahalaleel.Pu  Deci toate zilele lui Enoş au fost nouă sute cinci ani. Apoi a murit.wti  Şi a mai trăit Enoş, după ce i s’a născut Chenan, opt sute cincisprezece ani, şi a avut fii şi fiice.Ss!  Şi Enoş era în vârstă de nouăzeci de ani şi i s’a născut Chenan.Tr# Deci toate zilele lui Set au fost nouă sute doisprezece ani. Apoi a murit.mqU Şi a mai trăit Set, după ce i s’a născut Enoş, opt sute şapte ani, şi a avut fii şi fiice.Qp Şi Set era în vârstă de o sută cinci ani şi i s’a născut Enoş.eoE Deci toate zilele pe care le-a trăit Adam au fost nouă sute treizeci de ani. Apoi a murit.hnK Şi a mai trăit Adam, după ce i s’a născut Set, opt sute de ani, şi a avut fii şi fiice.m/ Şi Adam era în vârstă de o sută treizeci de ani şi i s’a născut un fiu, după asemănarea şi după chipul său, şi i-a pus numele Set.vlg Bărbat şi femeie făcutu-i-a şi i-a binecuvântat pe ei şi le-a pus numele Om, în ziua când i-a făcut.k { Iată izvodul neamurilor lui Adam. În ziua când l-a făcut Dumnezeu pe om, l-a făcut după asemănarea lui Dumnezeu. j Şi lui Set de asemeni i s’a născut un fiu, căruia i-a pus numele Enoş. Atunci au început oamenii să cheme numele Domnului.Mi Şi Adam a cunoscut iarăşi pe femeia sa şi ea a născut un fiu şi i-a pus numele Set, «căci – a zis ea – mi-a dat Dumnezeu altă odraslă, în locul lui Abel, pe care l-a omorît Cain».lhS Şi dacă va fi de şapte ori răzbunat Cain, atunci Lameh va fi de şaptezeci şi şapte de ori.»Mg Ci Lameh zis-a către femeile sale: «Ada şi Ţila, ascultaţi de glasul meu! Femei ale lui Lameh, luaţi aminte la spusa mea: Am ucis un om pentru rana mea şi un băietan pentru vânătaia mea!f{ Şi Ţila a născut şi ea pe Tubal-cain, făurar de unelte de aramă şi de fier, iar sora lui Tubalcain a fost Naama.}eu Iar numele fratelui său a fost Iubal; acesta a fost părintele tuturor celor ce cântă din chitară şi din flaut.rd_ Şi Ada a născut pe Iabel; acesta a fost părintele celor ce sălăşluesc în corturi şi pasc turmele.fcG Şi Lameh şi-a luat două femei; cea dintâi se numea Ada, iar cea de a doua se numea Ţila. b; Iar lui Enoh i s’a născut Irad. Şi Irad a fost tatăl lui Mehuiael şi Mehuiael a fost tatăl lui Metuşael, iar Metuşael a fost tatăl lui Lameh.4ac Şi a cunoscut Cain pe femeia sa, şi a zămislit şi a născut pe Enoh. Şi s’a apucat şi a zidit o cetate şi cetăţii i-a pus numele Enoh, după numele fiului său.r`_ Şi a purces Cain din faţa lui Dumnezeu şi s’a sălăşluit în pământul Nod, la răsărit de Eden.?_y Ci i-a răspuns Dumnezeu: «Nu aşa! Oricine va ucide pe Cain va cădea sub înşeptită răzbunare!» Şi a pus Dumnezeu lui Cain un semn, ca nimeni care-l va găsi să nu-l omoare.:^o Iată, astăzi tu mă alungi de pe faţa acestui pământ şi trebue să mă ascund de tine. Rătăcitor şi fugar voi fi pe pământ, iar cine va da peste mine, mă va ucide!»b]?  Şi a zis Cain către Domnul: «Fărădelegea mea este prea mare, ca să mi se mai ierte!m\U  Când vei munci pământul, să nu-ţi mai dea vlaga lui! Zbuciumat şi fugar să fii pe pământ!»[  Şi acum blestemat să fii tu pe pământul care şi-a deschis gura ca să primească sângele fratelui tău, din mâna ta!mZU  Atunci Domnul zise: «Ce-ai făcut! Glasul sângelui fratelui tău strigă către mine din pământ.Y#  Atunci a grăit Domnul către Cain: «Unde este Abel, fratele tău?» Iar el a răspuns: «Nu ştiu! Nu cumva sunt paznicul fratelui meu?»X/ Şi a zis Cain lui Abel, fratele său: «Să mergem pe câmp!» Iar când erau pe câmp, Cain a tăbărît pe Abel, fratele sau, şi l-a omorît.FW Oare dacă ţi-e bună inima, nu ţii fruntea sus? Iar dacă ţi-e inima haină, păcatul stă la pândă, la uşa ta. Şi pofta lui dă năvală spre tine, dar tu pune stăpânire pe el!»kVQ Şi a întrebat Domnul pe Cain: «De ce te-ai aprins de mânie şi de ce s’a posomorit faţa ta?uUe Iar la Cain şi la jertfa lui nu s’a uitat. Şi Cain s’a aprins de mânie şi faţa lui s’a posomorit.T/ Şi Abel a adus şi el din cele întâi născute ale oilor sale şi din grăsimea lor. Iar Dumnezeu a privit cu îndurare pe Abel şi jertfa lui,\S3 Şi după câtăva vreme, Cain a adus din roadele pământului prinos lui Dumnezeu.|Rs Apoi, a doua oară, a născut pe fratele său, Abel. Şi Abel era păstor de oi, iar Cain era muncitor de pământ.Q Şi Adam a cunoscut pe Eva femeia sa. Şi ea a zămislit şi a născut pe Cain şi a zis: «Dobândit-am un om de la Dumnezeu».*PO Şi l-a gonit pe Adam, şi l-a aşezat la răsăritul grădinii Edenului. Apoi a pus heruvimi cu sabie de flacără, ca să păzească drumul spre pomul vieţii.mOU Deci l-a scos Domnul Dumnezeu din grădina Edenului, ca să lucreze pământul din care fusese luat.aN= Şi a zis Domnul Dumnezeu: «Iată Adam s’a făcut ca unul dintre noi, cunoscând binele şi răul. Şi acum, să nu întindă mâna şi să ia şi din pomul vieţii şi să mănânce şi să trăiască în veci!»lMS Şi a făcut Domnul Dumnezeu lui Adam şi femeii sale veşminte de piele şi i-a îmbrăcat cu ele.WL) Şi a pus Adam femeii sale numele Eva, căci ea a fost mama tuturor celor vii.9Km Întru sudoarea feţei tale să mănânci pâine, până când te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat. Căci pulbere eşti şi în pulbere te vei întoarce!»VJ' Spini şi pălămidă să-ţi aducă, şi să mănânci buruienile câmpului.I# Iar lui Adam i-a zis: «Pentru că ai ascultat de îndemnul femeii tale şi ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit: «Să nu mănânci din el!» – blestemat să fie pământul din pricina ta! Cu trudă să te hrăneşti din el, în toate zilele vieţii tale!0H[ Apoi a zis femeii: «Voi înmulţi foarte suferinţele sarcinii tale! Întru dureri vei naşte fii; şi dorul tău va fi după bărbatul tău şi el te va stăpâni.»G9 Duşmănie voi pune între tine şi femeie, între seminţia ta şi seminţia ei; aceasta îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei împunge călcâiul.»wFi Zis-a Domnul Dumnezeu către şarpe: «Pentru că ai făcut aceasta, blestemat să fii tu între toate dobitoacele şi între toate fiarele câmpului; pe pântece să te târăşti şi pulbere să mănânci, în toate zilele vieţii tale!E1  Şi a întrebat-o Domnul Dumnezeu pe femeie: «Pentru ce ai făcut aceasta?» Iar femeia a răspuns: «Şarpele m’a amăgit şi eu am mâncat».rD_  Atunci Adam a zis: «Femeia pe care mi-ai dat-o să fie cu mine, ea mi-a dat din pom şi eu am mâncat!» C  Şi a zis Domnul: «Cine ţi-a spus ţie că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit să nu mănânci?»~Bw  Atunci el a răspuns: «Auzit-am paşii tăi în grădină, şi m’am temut, fiindcă sunt gol, şi m’am ascuns».KA  Şi a strigat Domnul Dumnezeu pe Adam şi i-a zis: «Unde eşti?»=@u Şi au auzit umbletul Domnului Dumnezeu, care se plimba în adierea serii prin grădină, şi s’au ascuns Adam şi femeia lui, de faţa Domnului Dumnezeu printre pomii grădinii.? Atunci li s’au deschis ochii la amândoi şi şi-au dat seama că sunt goi şi au cusut frunze de smochin şi şi-au făcut pestelci.s>a Şi femeia, văzând că rodul pomului este bun de mâncare şi ispititor la vedere şi de dorit, ca unul care dă înţelepciune, a luat din roadele lui şi a mâncat şi a dat şi bărbatului ei care era cu ea, şi a mâncat şi el.=/ Dar Dumnezeu ştie că în ziua când veţi mânca din el, deschide-se-vor ochii voştri şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul.»C< Atunci şarpele zise către femeie: «Nu veţi muri deloc!;9 Dar din rodul pomului care este în mijlocul grădinii, a spus Dumnezeu: «Să nu mâncaţi din el, nici să vă atingeţi de el, ca să nu muriţi!»a:= Şi a răspuns femeia şarpelui: «Din roadele pomilor grădinii avem voie să mâncăm,Y9 / Ci şarpele era cel mai viclean dintre toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. Şi el a zis către femeie: «Adevărat este că a spus Dumnezeu să nu mâncaţi din toţi pomii grădinii?»F8 Şi Adam şi femeia lui erau amândoi goi şi nu se ruşinau.|7s Pentru aceea, va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa, şi vor fi amândoi un trup.67 Atunci Adam a grăit: «Aceasta este acum os din oasele mele şi carne din carnea mea. Aceasta se va chema femeie, căci din bărbat a fost luată.»g5I Şi a făcut Domnul Dumnezeu coasta pe care a luat-o din Adam femeie şi a adus-o către Adam.4# Atunci Domnul Dumnezeu a adus un somn greu peste Adam şi el a adormit, iar Domnul a luat una din coastele lui şi a strâns carnea la loc.)3M Şi a pus Adam nume tuturor dobitoacelor şi tuturor păsărilor cerului şi tuturor fiarelor câmpiei, dar pentru Adam nu s’a aflat un ajutor de potriva lui.v2g Căci Domnul Dumnezeu făcuse din pământ toate vieţuitoarele câmpului şi toate păsările cerului şi le adusese la Adam, ca să vază cum le va numi; şi pe fiecare vietate, cum era s’o numească Adam, aşa era să fie numele ei.u1e Apoi a zis Domnul Dumnezeu: «Nu este bine să fie omul singur. Îi voi face lui un ajutor de potriva lui.»0} Dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, fiindcă în ziua când vei mânca din el, vei muri!»b/? Şi a poruncit Domnul Dumnezeu lui Adam, zicând: «Din toţi pomii grădinii vei mânca,u.e Şi a luat Domnul Dumnezeu pe Adam şi l-a pus în grădina Edenului, ca s’o lucreze şi s’o păzească.}-u Şi numele fluviului al treilea este Tigru, care curge la răsăritul Asiriei. Iar al patrulea fluviu este Eufratul.[,1  Şi numele fluviului al doilea este Ghihon; acesta înconjoară tot ţinutul Cuş.U+%  Şi aurul acestui ţinut e de mare preţ. Acolo se află bdeliul şi onixul.f*G  Numele celui dintâi este Fison. Acesta înconjoară tot ţinutul Havila; acolo se află aur.j)O  Şi un fluviu ieşea din Eden, ca să ude grădina, şi de acolo se despărţea în patru braţe.Y(-  Apoi Domnul Dumnezeu a poruncit să răsară din pământ tot felul de pomi, frumoşi la vedere şi buni la mâncare; iar în mijlocul grădinii erau pomul vieţii şi pomul cunoştinţei binelui şi răului,'} Şi a sădit Domnul Dumnezeu o grădină, în Eden, spre Răsărit, şi a sălăşluit acolo pe omul pe care îl zidise.&7 Atunci a zidit Domnul Dumnezeu pe om din ţărâna pământului şi a suflat în nările lui suflare de viaţă, şi s’a făcut Adam, fiinţă vie.X%+ Ci numai aburi se ridicau de pe pământ şi adăpau toată faţa pământului.-$U Nici un copăcel nu era pe pământ şi nici o buruiană nu răsărise, căci Domnul Dumnezeu nu slobozea ploaie pe pământ şi nu era nici un om ca să-l lucreze,#% Iată obârşiile cerului şi ale pământului, atunci când au fost zidite. În vremea când Domnul Dumnezeu a făcut pământul şi cerul,") Şi a binecuvântat Dumnezeu ziua a şaptea şi a sfinţit-o, căci întru ea s’a odihnit de toată lucrarea sa pe care a făcut-o Dumnezeu. !; Şi a sfârşit Dumnezeu în ziua a şaptea lucrarea sa pe care o făcuse şi s’a odihnit în ziua a şaptea de toată lucrarea sa pe care o făcuse.O   Aşa s’au desăvârşit cerul şi pământul şi toată oştirea lor.   Şi a privit Dumnezeu la toate câte le făcuse şi iată erau bune foarte. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a şasea.t e Şi tuturor dobitoacelor pământului şi tuturor păsărilor cerului şi tuturor jivinelor care se târăsc pe pământ şi care au în ele suflare de viaţă, le dau ca hrană toată iarba şi toată buruiana.» Şi s’a făcut aşa.V ) Şi a zis Dumnezeu: «Iată, vă dau vouă toate ierburile care au sămânţă în ele, de pe toată faţa pământului, şi toţi pomii care au roade cu sămânţă în ele. Acestea să fie hrana voastră. ' Şi i-a binecuvântat pe ei Dumnezeu şi le-a zis lor Dumnezeu: «Fiţi roditori şi vă înmulţiţi, şi umpleţi pământul şi supuneţi-l, şi stăpâniţi peste peştii mării şi peste păsările cerului şi peste toate vietăţile care se mişcă pe pământ».| u Şi a făcut Dumnezeu pe om, după chipul său, după chipul lui Dumnezeu l-a făcut, bărbat şi femeie i-a făcut.  Şi a zis Dumnezeu: «Să facem om, după chipul nostru şi după asemănarea noastră, care să aibă stăpânire peste peştii mării şi peste păsările cerului şi peste dobitoace şi peste tot pământul şi peste toate jivinele care se târăsc pe pământ.B  Şi a făcut Dumnezeu fiarele pământului, după soiul lor, şi dobitoacele după soiul lor şi toate târîtoarele de pe pământ, după soiul lor. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. ; Şi a zis Dumnezeu: «Să scoată pământul fiinţe vii după fel şi fel: dobitoace, târîtoare şi fiare, după soiul lor». Şi s’a făcut aşa.L  Şi s’a făcut seară şi s’a făcut dimineaţă: ziua a cincea.% G Şi le-a binecuvântat Dumnezeu zicând: «Prăsiţi-vă şi vă înmulţiţi şi umpleţi apele mărilor şi păsările să se înmulţească pe pământ».R ! Şi a făcut Dumnezeu chiţii cei mari şi toate vietăţile viermuitoare de care mişună apele, după soiul lor, şi toate păsările zburătoare, după soiul lor. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. 3 Şi a zis Dumnezeu: «Să mişune apele de sumedenie de jivine cu viaţă în ele şi păsările să zboare pe pământ şi pe întinsul cerului».> { Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a patra.  Şi să stăpânească peste zi şi peste noapte şi să despartă lumina de întuneric. Şi a văzut Dumnezeu că este bine.K  Şi i-a pus Dumnezeu pe bolta cerului, ca să lumineze pe pământ,@ } Deci a făcut Dumnezeu cei doi luminători mari: luminătorul cel mai mare, ca să stăpânească ziua, şi luminătorul cel mai mic, ca să stăpânească noaptea, precum şi stelele.h M Şi să fie luminători, pe bolta cerului, ca să lumineze pe pământ». Şi s’a făcut aşa.$ E Şi a zis Dumnezeu: «Să fie luminători pe bolta cerului, ca să despartă ziua de noapte şi să fie semne ale anotimpurilor, ale zilelor şi ale anilor.>  { Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a treia.V  ) Şi pământul a odrăslit pajişte verde, ierburi având sămânţă în ele, după neamul lor, şi pomi roditori, cu rod care are sămânţă în el, după neamul lor. Şi a văzut Dumnezeu că este bine.e  G Şi a zis Dumnezeu: «Să odrăslească pământul pajişte verde, ierburi având sămânţă în ele şi pomi roditori, care să facă, după soiul lor, roade cu sămânţă în ele, pe pământ». Şi s’a făcut aşa.x  m Şi a numit Dumnezeu uscatul pământ, iar adunarea apelor a numit-o mări. Şi a văzut Dumnezeu că este bine.  } Şi a zis Dumnezeu: «Să se adune apele cele de sub cer la un loc şi să se ivească uscatul». Şi s’a făcut aşa._ ; Şi a numit Dumnezeu tăria cer; şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a doua. 7 Şi a făcut Dumnezeu tăria cerului şi a despărţit apele care sunt dedesubtul tăriei de apele care sunt deasupra tăriei. Şi s’a făcut aşa.f I Şi a zis Dumnezeu: «Să fie o tărie în mijlocul apelor, care să despartă apele de ape».  Şi a numit Dumnezeu lumina ziuă şi întunericul l-a numit noapte. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua întâia.d E Şi a văzut Dumnezeu că lumina este bună şi a despărţit Dumnezeu lumina de întuneric.J  Şi a zis Dumnezeu: «Să fie lumină!» Şi s’a făcut lumină.   Şi pământul era fără chip şi pustiu şi întuneric era deasupra adâncului, iar Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor.: u La început, a făcut Dumnezeu cerul şi pământul. ~~8}}Q}||C{{{bzzYyyxxx6www0vvvcuuLttbtsssrrrRqqqp^ponmmllkjj_iiihhHggyg-ffnfeeDddudcc=bbTa?``C__^U]n\\[7ZZBYYXX4WW&VV1UU'TTwSSmSRQQMPOO!NzN%MRLL9KK7JIINHGGFFEBDDCBBAY@??n>>C==;<<;I:w:9J88@77H665544g3322D11O100V/..5-3,}, +_**b))(Q''w'&<%%o%$n##"t!!N a5o8kwP*W|~c? }   ou?K { Şi cei doi îngeri au sosit în Sodoma către seară. Iar Lot şedea în poarta Sodomei. Cum i-a văzut, Lot s’a sculat ca să-i întâmpine şi s’a închinat până la pământ.pJ[ !Şi a purces Domnul, după ce a sfârşit de vorbit cu Avraam, iar Avraam s’a întors la cortul său.XI+  Atunci a mai zis Avraam: «Să nu se întărâte Domnul meu, dar voi mai vorbi numai de data aceasta. – Poate că se vor găsi în ea zece drepţi!» Răspuns-a Domnul: «Nu o voi pierde pentru cei zece!»CH Şi iar a zis Avraam: «Iată-mă cutezând să mă întind la vorbă cu Stăpânul. Poate se găsesc în cetate douăzeci!» Răspuns-a Domnul: «Nu voi nimici-o pentru cei douăzeci!»8Gk Şi a zis Avraam: «Să nu se mânie Domnul dacă mai vorbesc. – Poate se găsesc în ea treizeci!» Răspuns-a Domnul: «Nu o voi prăpădi dacă se află acolo treizeci». F; Atunci Avraam vorbi Domnului din nou şi zise: «Poate că se găsesc în ea patruzeci!» Răspuns-a Domnul: «Nu o voi pierde pentru cei patruzeci!».QE Poate că din cei cincizeci de drepţi vor lipsi cinci. Pierde-vei tu, pentru lipsa acestor cinci, toată cetatea?» Şi Domnul a grăit: «Nu o voi pierde, dacă găsesc în ea patruzeci şi cinci!»~Dw Dar Avraam a răspuns şi a zis: «Iată am cutezat să vorbesc cu Domnul, deşi nu sunt decât pulbere şi cenuşă!C# Atunci Domnul a zis: «Dacă la Sodoma găsesc cincizeci de drepţi înlăuntrul cetăţii, eu voi cruţa tot ţinutul, în hatârul lor!»eBE Departe de tine să faci un lucru ca acesta! Să ucizi pe cel drept de-a-valma cu cel rău şi să-i meargă celui drept la fel cu nelegiuitului! Departe de tine! Judecătorul a tot pământul oare nu va face dreptate?»$AC Poate că se află cincizeci de drepţi înlăuntrul cetăţii; oare prăpădi-vei tu şi nu vei cruţa locul, pentru cei cincizeci de drepţi dinlăuntru?f@G Şi Avraam s’a apropiat şi a grăit: «Nimici-vei tu pe cel drept odată cu cel păcătos? ? De acolo, ceilalţi doi bărbaţi se îndreptară şi luară calea spre Sodoma. Dar Avraam mai rămase pe loc în faţa Domnului. > Mă pogor acum să văd dacă faptele lor sunt întocmai precum arată strigarea ajunsă până la mine, iar de nu, voi vedea!»= Atunci Domnul a grăit: «De vreme ce strigătul împotriva Sodomei şi Gomorei este mare şi păcatul lor grozav de greu.r<_ Căci l-am ales anume ca să lase în grijă fiilor săi şi casei sale, în urma sa, ca ei să umble în căile Domnului îndeplinind dreptatea şi pravila, aşa încât Domnul să izbândească făgăduinţele făcute lui Avraam!»; O dată ce Avraam va fi negreşit un popor mare şi vajnic şi întru el binecuvânta-se-vor toate popoarele pământului?Z:/ Şi Domnul a zis în sine: «Ascunde-voi de Avraam aceea ce sunt pe cale să fac, 9 Apoi acei oameni se sculară de acolo şi-şi îndreptară ochii în partea Sodomei, iar Avraam mergea cu ei, ca să-i petreacă.t8c Sara a tăgăduit şi a zis: «N’am râs», că o apucase frica; dar el i-a răspuns: «Ba nu! Ai râs!»7% Este la Dumnezeu vre-un lucru cu neputinţă? Pe vremea aceasta, când se va împlini anul, voi veni iar la tine, şi Sara va avea un fiu!»6  Atunci Domnul a grăit lui Avraam: «Pentru ce a râs Sara şi a zis: «Cu adevărat naşte-voi eu un fiu, aşa bătrână cum sunt?» 5  Şi Sara a râs în inima ei şi a zis: «După ce am ajuns bătrână, să-mi mai fie a zburda? Iar stăpânul meu e un moşneag!»p4[  Şi Avraam şi Sara erau bătrâni, înaintaţi în vârstă, iar cu Sara contenise rostul zămislirii.-3U  Atunci a zis unul: «Voi veni negreşit iar la tine, când va fi anul, şi iată Sara femeia ta va avea un fiu». Dar Sara asculta din uşa cortului, în dosul lui.j2O  Ci ei l-au întrebat: «Unde este Sara, femeia ta?» Şi el a răspuns: «Inlăuntru, în cort!»*1O A luat unt şi lapte şi viţelul pe care-l gătise şi le-a pus înaintea prumeţilor, iar el a stat în picioare în faţa lor, sub copac, pe când ei mâncau.0 Apoi Avraam a alergat la cireadă, a luat un viţel tânăr şi gras şi l-a dat slugii ca să dea zor să-l pregătească;/! Şi Avraam a intrat în sârg în cort la Sara şi i-a grăit: «Ia de grabă trei sea de lamură de făină, frământă şi fă turte!»[.1 Iar eu vă voi aduce un codru de pâine ca să vă întăriţi inimile; pe urmă vedeţi-vă de drum. Altfel, de ce v’aţi fi abătut pe la robul vostru?» Iar ei au răspuns: «Aşa să faci precum ai zis».o-Y îngăduiţi să vă aducă puţină apă şi spălaţi-vă pe picioare; apoi odihniţi-vă sub copac.f,G Şi a rostit: «Doamne, dacă am aflat har în ochii tăi, nu trece cu vederea pe robul tău!O+ Şi ridicându-şi ochii şi privind, iată trei bărbaţi stăteau înaintea lui; şi când i-a văzut, a alergat din uşa cortului întru întâmpinarea lor şi s’a închinat până la pământ,* { Domnul s’a arătat iarăşi lui Avraam, la stejarul Mamre, pe când el stătea la uşa cortului, sub zapuşala zilei. ); Şi toţi bărbaţii casei sale, robi născuţi în casă sau robi cumpăraţi cu argint de prin străini, au fost tăiaţi împrejur împreună cu el.Z(/ În una şi aceeaşi zi, au fost tăiaţi împrejur Avraam şi Ismail, fiul său.c'A Iar Ismail, fiul său, era în vârstă de treisprezece ani când a fost tăiat împrejur.a&= Şi Avraam era în vârstă de nouăzeci şi nouă de ani când a fost tăiat împrejur.!%= Atunci a luat Avraam pe Ismail, fiul său, şi pe toţi robii născuţi la el în casă şi pe toţi cei cumpăraţi cu argintul său, toată partea bărbătească din gloata casei lui Avraam, şi a tăiat împrejur trupul lor, chiar în ziua aceea, precum vorbise Dumnezeu cu el.W$) Şi a sfârşit de vorbit cu el şi s’a înălţat Domnul de lângă Avraam.r#_ Dar legământul meu îl voi încheia cu Isaac, pe care ţi-l va naşte Sara la anul pe vremea aceasta!»I" Şi cu Ismail te-am ascultat! Iată, l-am binecuvântat şi-i voi da roadă trupului, şi-l voi înmulţi peste măsură; şi va odrăsli doisprezece voevozi şi voi face din el un popor mare.V!' Dar Domnul i-a răspuns: «Cu adevărat, Sara, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isaac şi eu voi încheia legământul meu cu el, legământ veşnic, pentru urmaşii lui de după el.Z / Şi a grăit Avraam către Domnul: «Fie ca Ismail să aibă zile în faţa ta!»B Atunci Avraam a căzut cu faţa la pământ, a zâmbit şi a zis în inima sa: «Oare cuiva de o sută de ani să-i mai vie fecior, şi Sara, la nouăzeci de ani, o să mai fie mamă?»*O Şi eu voi binecuvânta-o, şi-ţi voi da, din ea, un fecior; voi binecuvânta-o şi va fi matcă de noroade, şi stăpânitori de neamuri vor odrăsli din ea!»{q Şi a zis iarăşi Domnul către Avraam: «Sarai, femeia ta, să nu se mai cheme Sarai, ci Sara să fie numele ei.4c Iar bărbatul netăiat împrejur, care nu şi-a tăiat împrejur trupul său – acest suflet să fie stârpit din poporul său, ca unul care a stricat legământul meu!»=u  Să fie tăiat împrejur robul născut în casa ta ca şi cel cumpărat cu argintul tău. Astfel semnul legământului meu să fie pe trupul vostru semn al unui legământ veşnic.xk  Când va fi de opt zile, orice prunc de partea bărbătească, dintre voi, să fie tăiat împrejur, în neam de neam, atât robul născut în casă cât şi cel cumpărat cu argint din orice neam străin şi care nu este din seminţia ta:ue  Şi anume să tăiaţi împrejur trupul vostru şi acesta să fie semnul legământului dintre mine şi voi.)M  Acesta este legământul meu, între mine şi voi şi urmaşii tăi de după tine, pe care să-l păstraţi: toată partea bărbătească să se taie împrejur.vg  Apoi zis-a Domnul către Avraam: «Iar tu păzeşte legământul meu, tu şi urmaşii tăi, în vacurile lor.+ Şi-ţi voi da ţie şi urmaşilor tăi, ţara pribegiei tale, tot pământul Canaan, în stăpânire veşnică, şi eu voi fi Dumnezeul lor!»Q Şi voi statornici legământul meu. între mine şi tine şi urmaşii tăi de după tine, în vacurile lor, spre veşnic legământ, ca eu să fiu Dumnezeul tău şi al seminţiei tale de după tine. Şi-ţi voi da ţie roadă trupului numeroasă foarte şi voi ridica din tine noroade, şi regi vor ieşi din coapsele tale.' Şi de aci înainte nu te va mai chema Avram, ci va fi numele tău Avraam, căci ţi-am hărăzit să fii părintele a o mulţime de popoare.dC «Eu însumi, iată, fac legământul meu cu tine: vei fi părintele a mulţime de popoare,[1 Atunci a căzut Avram cu faţa la pământ şi Domnul a vorbit cu el şi i-a spus:lS Voi statornici legământul meu între mine şi tine şi te voi înmulţi din ce în ce mai mult!»S # Şi când Avram a fost în vârstă de nouăzeci şi nouă de ani, i s’a arătat Dumnezeu şi i-a grăit: «Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic; umblă întru lumina feţei mele şi fii fără prihană!a= Şi Avram era în vârstă de optzeci şi şase de ani când Agar i-a născut pe Ismail.p [ Şi Agar i-a născut lui Avram un fiu şi a pus Avram fiului pe care i l-a născut Agar, numele Ismail.d C Pentru aceea s’a numit izvorul Beer-lahai-roi; iată-l, se află între Cadeş şi Bered.F   Şi Agar a chemat numele Domnului, care vorbise cu ea: «Tu eşti Dumnezeul Atotvăzător». Şi zicea Agar: «L-am văzut aici pe Dumnezeu şi am rămas cu viaţă, după ce l-am văzut!» 7  Şi el va fi ca un asin sălbatic: mâna lui va lovi în toţi şi mâna tuturor va lovi în el! Şi va sta dârz în faţa tuturor fraţilor săi.»! =  Şi a zis iarăşi îngerul Domnului: «Iată tu porţi în sân şi vei naşte un fiu şi-i vei da numele Ismail, fiindcă auzit-a Domnul necazul tău.   Şi i-a mai zis îngerul Domnului: «Voi înmulţi cu prisos sămânţa ta, încât să nu se poată număra, de multă ce va fi!»jO  Atunci i-a zis îngerul Domnului: «Intoarnă-te la stăpâna ta şi smereşte-te sub mâna ei!»'I Şi a întrebat-o: «Agar, roaba stăpânei tale Sarai, dincotro vii şi unde te duci?» Şi ea a răspuns: «Sunt fugară din faţa stăpânei mele, Sarai!»p[ Şi a găsit-o îngerul lui Dumnezeu la un izvor de apă, în pustie, la izvorul de pe calea spre Şur,2_ Dar Avram i-a răspuns femeii sale Sarai: «Iată roaba ta e în mâna ta! Fă cu ea cum crezi că e mai bine!» Şi Sarai a strunit-o aspru şi ea a fugit din faţa ei.~w Atunci Sarai a zis către Avram: «Ocara mea să cadă asupra ta! Eu însumi am pus pe roaba mea la sânul tău, şi dacă a văzut că a rămas grea, eu am ajuns de nimica toată în ochii ei! Dumnezeu să fie judecător între mine şi tine!» Şi a intrat la Agar şi ea a zămislit. Când a văzut că a rămas grea, stăpână-sa a scăzut în cinste, în ochii ei.E Deci Sarai, femeia lui Avram, a luat pe Agar Egipteanca, roaba sa, când se împliniseră zece ani de când Avram locuia în pământul Canaan, şi a dat-o bărbatului ei Avram, ca soţie.K Şi Sarai i-a zis lui Avram: «Iată Dumnezeu m’a îngrădit ca să nu nasc; intră deci la roaba mea. Poate că voi avea copii de la ea». Şi Avram a ascultat de îndemnul femeii sale Sarai.o [ Sarai, femeia lui Avram, nu-i născuse nici un fiu, şi avea o roabă egipteancă pe care o chema Agar.L~ Şi pe Amoriţi, pe Canaaniţi, pe Gherghesiţi şi pe Iebusiţi.»5}g Şi pe Hetiţi, pe Pereziţi şi pe Refaiţi,3|c Pe Cheniţi, pe Choneziţi, pe Chedmoniţi,;{q În ziua aceea, a încheiat Dumnezeu legământ cu Avram şi a zis: «Urmaşilor tăi voi da pământul acesta, de la fluviul Egiptului până la fluviul cel mare, al Eufratului: z; Iar după ce a asfinţit soarele şi s’a făcut întuneric, iată un cuptor fumegând şi o văpaie de foc, care au trecut printre acele ciozvârţi.y/ Şi în al patrulea vac do oameni, urmaşii tăi se vor întoarce aici, căci nu s’a împlinit până acum măsura fărădelegii Amoriţilor!»hxK Iar tu vei merge către părinţii tăi în pace, şi vei fi îngropat la adânci bătrâneţe.swa Dar şi pe poporul la care ei vor fi robi, eu îl voi judeca; iar după aceea ieşi-vor cu mari bogăţii.Iv  Şi Domnul a grăit lui Avram: «Cu adevărat să ştii că urmaşii tăi vor locui vremelnic îutr’o ţară străină, unde vor fi robi, şi aceia îi vor asupri vreme de patru sute de ani. u  Iar când a fost la scăpătatul soarelui, un somn greu a dat peste Avram şi iată spaimă şi întuneric mare au căzut peste el.Qt  Ci vulturii se lăsau în jos deasupra leşurilor, iar Avram îi alunga.s7  Şi i-a adus toate acestea şi le-a spintecat în două şi a pus fiecare jumătate faţă în faţă cu cealaltă, dar păsările nu le-a spintecat. r  Atunci i-a zis Domnul: «Adu-mi o junică de trei ani, o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea şi un porumbel!»_q9 Şi Avram a întrebat: «Doamne, Dumnezeule, după ce voi cunoaşte că va fi a mea?»p Apoi a zis către el: «Eu sunt Domnul, cel ce te-a scos pe tine din Ur, cetatea Caldeilor, ca să-ţi dau ţara aceasta de moştenire».Po Şi a crezut Avram pe Dumnezeu şi i-a socotit lui aceasta ca dreptate.3na Şi l-a scos din cort afară şi i-a zis: «Ia uită-te la cer şi numără stelele, dacă poţi să le numeri!» Şi a mai zis: «Atât de mulţi vor fi urmaşii tăi!»4mc Dar iată cuvântul Domnului către Avram, şi i-a spus: «Nu acesta va fi moştenitorul tău, ci acel ce va ieşi din măruntaiele tale, acela va fi moştenitorul tău!»rl_ Şi a adăugat Avram: «Iată tu nu mi-ai dat urmaş şi acum un rob din casă va fi moştenitorul meu!»Nk Atunci Avram i-a răspuns: «Doamne Dumnezeule, ce-mi vei da tu mie, fiindcă eu mă trec din viaţă fără copii, iar sluga mea născută în casă, Eliezer din Damasc, va fi moştenitorul meu?»:j q După aceste întâmplări, cuvântul Domnului s’a descoperit lui Avram în vedenie şi i-a zis: «Nu te teme, Avrame! Eu sunt scutul tău şi răsplata ta va fi mare foarte!»i Numai atâta: ce au mâncat voinicii şi partea oamenilor care au mers cu mine: Aner, Eşcol şi Mamre. Aceştia să-şi ia partea lor!»h/ Că nici un capăt de aţă, nici o curea de încălţăminte nu voi lua din tot ce este al tău, ca să nu zici: «L-am închiaburit pe Avram!»%gE Dar Avram a răspuns regelui Sodomei: «Ridic mâna mea înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul Cel Prea înalt, făcătorul cerului şi al pământului, şi jur:\f3 Şi a zis regele Sodomei către Avram: «Dă-mi numai oamenii, iar prada ia-o tu».e) Şi «binecuvântat fie Dumnezeul Cel Prea înalt, care a dat pe vrăjmaşii tăi în mâinile tale!» Şi i-a dat Avram zeciuială din toate. d Şi l-a binecuvântat şi a zis: «Binecuvântat fie Avram de Dumnezeul Cel Prea înalt, făcătorul cerului şi al pământului!»c Şi Melchisedec, regele Salemului, i-a ieşit înainte cu pâine şi vin; iar el era preot al Dumnezeului Celui Prea înalt.Jb Atunci regele Sodomei a venit întru întâmpinarea lui Avram, după întoarcerea lui de la înfrângerea lui Chedarlaomer şi a regilor uniţi cu el, în valea Şave, adică în valea Regelui.a Şi au luat înapoi toată prada şi au luat înapoi şi pe Lot, nepotul său, şi tot avutul lui, aşijderea şi pe femei şi poporul.5`e Şi acolo, după ce şi-a împărţit oamenii în cete, noaptea el şi robii săi au izbit pe regi şi i-au fugărit până la Hoba, care vine la miază-noaptea Damascului.H_ Auzind Avram că nepotul său a fost luat prins de război, a înarmat pe oamenii săi încercaţi, născuţi în casă, trei sute optsprezece inşi, şi a urmărit pe duşmani până la Dan.J^  Şi a venit unul din fugari şi a vestit pe Avram Evreul, care locuia la stejarul lui Mamre Amoritul, fratele lui Eşcol şi fratele lui Aner, căci şi aceştia făcuseră legământ cu Avram.l]S  Şi au luat şi pe Lot, nepotul lui Avram, şi averea lui şi s’au dus. Că el locuia în Sodoma.o\Y  Iar biruitorii au luat tot ce a fost de preţ în Sodoma şi Gomora şi toate merindele şi au plecat.1[]  Dar valea Sidim era plină cu puţuri de smoală. Şi au împuns la fugă regii Sodomei şi Gomorei şi au căzut în ele, iar câţi au mai rămas au fugit în munţi.IZ  Împotriva lui Chedarlaomer, regele Elamului, şi a lui Tidal, regele din Gutim, şi a lui Amrafel, regele Şinearului, şi a lui Arioc, regele Elasarului. Patru regi în luptă cu cinci regi.XY+ Au ieşit atunci regele Sodomei şi regele Gomorei şi regele din Adma şi regele din Ţeboim şi regele din Bela, adică Ţoar, şi s’au pus în rând de bătălie în valea Sidim, împotriva celorlalţi:&XG Apoi au luat-o înapoi şi au venit la En-Mişpat sau Cadeş, şi au bătut tot ţinutul Amaleciţilor, ca şi pe Amoriţii care locuiau în Haţaţon-Tamar.fWG Şi pe Horiţi lângă muntele lor Seir, până la El-Paran, care este în preajma pustiului.CV Şi în anul al paisprezecelea, a venit Chedarlaomer şi regii cei dimpreună cu el şi au bătut pe Refaiţi la Aştarot-Carnaim şi pe Zuziţi la Ham, pe Emiţi în câmpia Chiriataim,U Timp de doisprezece ani, cei din urmă fuseseră supuşi lui Chedarlaomer, iar în anul al treisprezecelea s’au răsculat.dTC Toţi aceştia dintâi au venit ca soţi de război în valea Sidim, adică Marea Sărată.[S1 Că aceştia au pornit război împotriva lui Bera, regele Sodomei, şi a lui Birşa, regele Gomorei, şi a lui Şinab, regele din Adma, şi a lui Şemeber, regele din Ţeboim, şi a regelui din Bela sau Ţoar.R ; Şi s’a întâmplat în zilele lui Amrafel, regele Şinearului, Arioc, regele Elasarului, Chedarlaomer, regele Elamului, şi Tidal, regele din Gutim,#QA Şi Avram ridicându-şi corturile a venit şi s’a sălăşluit la stejarul Mamre, care este lângă Hebron. Şi acolo a clădit Domnului un jertfelnic.XP+ Scoală-te, străbate ţinutul în lung şi în lat, căci ţie ţi-l voi da!»0O[ Şi voi înmulţi pe urmaşii tăi ca pulberea pământului, aşa încât, dacă cineva ar putea să numere pulberea pământului, şi pe urmaşii tăi îi va număra.bN? Fiindcă tot pământul pe care îl vezi dărui-l-voi ţie şi urmaşilor tăi, pe vecie.OM Şi Domnul a grăit lui Avram, după ce Lot s’a despărţit de el: «Ridică ochii tăi şi te uită, din locul unde stai, către miază-noapte, către miază-zi, către răsărit şi către apus,RL Dar oamenii din Sodoma erau răi şi tare păcătoşi înaintea Domnului.#KA Avram s’a sălăşluit în pământul Canaan şi Lot s’a aşezat printre cetăţile din valea Iordanului şi şi-a întins corturile până la Sodoma.J} Atunci Lot şi-a ales toată câmpia Iordanului şi a pornit spre răsărit; şi aşa s’au despărţit frate de frate.hIK Şi Lot şi-a ridicat ochii şi a privit toată câmpia Iordanului, care, mai înainte ca să fi prăpădit Dumnezeu Sodoma şi Gomora, era toată adăpată, până la Ţoar, ca grădina lui Dumnezeu ori ca ţara Egiptului.7Hi Iată tot ţinutul stă înaintea ta! Desparte-te, te rog, de mine! Dacă tu apuci la stânga, eu apuc la dreapta, iar dacă tu apuci la dreapta, atunci eu apuc la stânga!»G Atunci Avram a zis lui Lot: «Să nu fie ceartă între mine şi tine, şi între ciobanii mei şi ciobanii tăi, căci suntem fraţi!%FE Şi s’a iscat ceartă între ciobanii turmelor lui Avram şi ciobanii turmelor lui Lot. Iar Canaaniţii şi Pereziţii locuiau pe vremea aceea în ţară. E Şi nu-i încăpea ţinutul ca să locuiască împreună, căci averea lor era mare şi nu puteau să mai locuiască împreună.TD# Dar şi Lot, care întovărăşea pe Avram, avea turme, cirezi şi corturi.nCW Adică la locul jertfelnicului pe care-l zidise mai înainte şi unde Avram s’a închinat Domnului.B% Şi a mers din popas în popas, dinspre miază-zi până la Betel, până la locul unde fusese cortul său la început, între Betel şi Ai,=Aw Şi Avram era tare bogat: avea turme, argint şi aur.m@ W Şi a purces Avram din Egipt, el şi femeia sa, şi tot ce avea cu el, şi Lot cu el. spre miază-zi. ? Şi i-a dat Faraon oameni care să-l petreacă şi l-au petrecut afară din Egipt, pe el şi pe femeia lui şi toată averea lui.y>m De ce ai rostit: «Este sora mea»? Şi eu era s’o iau de soţie! Şi acum iată-ţi femeia! Ia-o şi du-te!»= Atunci a chemat Faraon pe Avram si i-a zis: «Ce este aceasta ce mi-ai făcut? De ce nu mi-ai spus că ea este femeia ta?l<S Dar Dumnezeu a bătut cu pedepse grele pe Faraon şi casa lui, din pricina femeii lui Avram, Sarai. ; Iar pe Avram l-au încărcat de daruri, în hatârul ei, şi i-au dat turme şi cirezi, asini, robi şi roabe, asine şi cămile.}:u Şi au văzut-o dregătorii lui Faraon şi au lăudat-o înaintea lui, şi femeia a fost luată în casa lui Faraon.b9? Şi ajungând Avram în Egipt, Egiptenii prinseră de veste că femeia era tare mândră.8} Spune deci că eşti soră-mea, ca să-mi meargă bine, în hatârul tău, şi să scap cu viaţă, mulţămită ţie!» 7 Iar când te-or vedea Egiptenii vor spune: «Asta e femeia lui!» Şi pe mine mă vor omori, iar pe tine te vor lăsa cu viaţă.6 Iar pe când se apropia ca să intre în Egipt, zis-a către Sarai, femeia sa «Ascultă, eu ştiu că tu eşti femeie frumoasă la chip,5# Şi s’a iscat foamete în ţară; şi s’a pogorît Avram în Egipt ca să se aşeze acolo vremelnic, căci în ţară era foamete grea.Z4/ Şi a pornit Avram, mergând din loc în loc şi îndreptându-se spre miază-zi.a3= Şi a purces de acolo către munte, spre răsărit de Betel, şi şi-a întins cortul, având Betelul spre apus şi Ai spre răsărit. Şi a clădit pe locul acela Domnului un jertfelnic şi s’a închinat Domnului.02[ Şi Domnul i s’a arătat lui Avram şi i-a zis: «Urmaşilor tăi dărui-voi această ţară!» Şi a clădit Avram acolo un jertfelnic Domnului, care i se arătase.1/ Şi a străbătut Avram ţara pe îndelete până la vatra Sihemului, până la stejarul More. Iar în acele zile locuiau în ţară Canaaniţii.c0A Şi a luat Avram pe Sarai, femeia sa, şi pe Lot, nepotul său, şi toată agonisita pe care o agonisiseră şi slugărimea pe care o dobândiseră în Haran, şi au purces în ţara Canaanului şi au ajuns în Canaan.+/Q Deci a plecat Avram, după cum îi vorbise Domnul, şi cu el a pornit şi Lot. Iar Avram era în vârstă de şaptezeci şi cinci de ani când a purces din Haran.*.O Şi voi binecuvânta pe cei ce te binecuvintează, iar pe cine te blestemă îi voi blestema, şi se vor binecuvânta întru tine toate neamurile pământului.» - Şi voi face din tine popor mare şi te voi binecuvânta şi voi mări numele tău. încât vei fi binecuvântare şi pentru alţii., / Şi Dumnezeu a zis lui Avram: «Ieşi din ţara ta şi din nemetul tău şi din casa tatălui tău, şi du-te în ţara pe care ţi-o voi arăta.\+3 Iar zilele lui Terah au fost două sute şi cinci ani. Şi a murit Terah în Haran.* Şi Terah a luat pe Avram, fiul său, şi pe Lot, fiul lui Haran, nepotul său, şi pe Sarai, nora sa, femeia lui Avram, fiul său, şi a plecat cu ei din cetatea Ur a Caldeilor, ca să se ducă în pământul Canaan; dar ajungând în Haran, s’au aşezat acolo.2)a Şi Sarai era stearpă şi n’avea copii.0([ Iar Avram şi Nahor şi-au luat soţii. Pe femeia lui Avram o chema Sarai, şi pe femeia lui Nahor o chema Milca, fiica lui Haran – tatăl Milcăi şi tatăl Iscăi.h'K Dar Haran a murit în zilele lui Terah, tatăl său, în patria sa, în cetatea Ur din Caldeia.c&A Iată spiţa lui Terah. Terah a avut pe Avram, pe Nahor şi pe Haran; Haran a avut pe Lot.d%C Şi Terah era în vârstă de şaptezeci de ani şi a avut pe Avram, pe Nahor şi pe Haran.s$a Şi a mai trăit Nahor, după ce a avut pe Terah, o sută şi nouăsprezece ani, şi a avut fii şi fiice.V#' Şi Nahor era în vârstă de douăzeci şi nouă de ani şi a avut pe Terah.m"U Şi a mai trăit Serug, după ce i s’a născut Nahor, două sute de ani, şi a avut fii şi fiice.K! Şi Serug era în vârstă de treizeci de ani şi a avut pe Nahor.i M Şi a mai trăit Reu, după ce a avut pe Serug, două sute şapte ani, şi a avut fii şi fiice.Q Şi Reu era în vârstă de treizeci şi doi de ani şi a avut pe Serug.hK Şi a mai trăit Peleg, după ce a avut pe Reu, două sute nouă ani, şi a avut fii şi fiice.I Şi Peleg era în vârstă de treizeci de ani şi a avut pe Reu.oY Şi a mai trăit Eber, după ce a avut pe Peleg, patru sute treizeci de ani, şi a avut fii şi fiice.Z/ Şi Eber era în vârstă de treizeci şi patru de ani şi i s’a născut Peleg.oY Şi a mai trăit Şelah, după ce i s’a născut Eber, patru sute trei ani, şi a avut fii şi fiice.Q Şi Şelah era în vârstă de treizeci de ani şi i s’a născut Eber.xk Şi a mai trăit Arpacşad, după ce i s’a născut Şelah, patru sute şi trei ani, şi a avut fii şi fiice.a= Şi Arpacşad era în vârstă de treizeci şi cinci de ani; şi i s’a născut Şelah.oY Şi a mai trăit Sem, după ce i s’a născut Arpacşad, cinci sute de ani, şi a avut fii şi fiice. Iată care sunt urmaşii lui Sem: Sem era în vârstă de o sută de ani şi i s’a născut Arpacşad, la doi ani după potop.+Q De aceea i s’a pus numele Babel, de vreme ce acolo amestecat-a Dumnezeu graiul a tot pământul şi de acolo i-a risipit Dumnezeu pe faţa pământului întreg.|s Şi i-a împrăştiat Dumnezeu pe ei de acolo pe toată faţa pământului şi ei au contenit cu ziditul cetăţii. Haidem să ne pogorîm şi să amestecăm pe loc graiul lor, astfel ca să nu se mai înţeleagă în limbă unii cu alţii!»cA Şi a zis Domnul: «Iată ei sunt un singur popor şi o singură limbă au cu toţii. Şi acesta e numai începutul lucrărilor, dar nimic nu le va rămânea nefăcut din toate câte îşi vor pune în minte să facă.iM Atunci s’a pogorît Domnul, ca să vază cetatea şi turnul pe care îl zideau fiii oamenilor.I Şi au zis: «Haidem să ne clădim o cetate şi un turn al cărui vârf să ajungă până la cer, şi să ne facem vestiţi, ca să nu mai fim împrăştiaţi pe toată faţa pământului!»A} Şi şi-au zis ei între ei: «Veniţi încoace! Să facem cărămizi şi să le ardem în foc!» Şi s’au slujit de cărămizi în loc de piatră şi de catran în loc de muruială.  Şi s’a întâmplat că, pornind oamenii din răsărit, au găsit un şes în ţinutul Şinear şi s’au sălăşluit în el.E   Şi tot pământul avea un singur grai şi aceleaşi cuvinte., S Acestea sunt familiile fiilor lui Noe, după spiţele lor şi după noroadele lor, iar din ei se trag neamurile care s’au împrăştiat după potop, pe pământ.x k Aceştia sunt fiii lui Sem, după familiile lor, după limbile lor, după ţările lor şi după noroadele lor.n W Iar aşezările lor începeau de la Meşa, cum te duci spre Sefar, până la muntele de la răsărit.U% Şi pe Ofir, pe Havila şi pe Iobab. Toţi aceştia au fost fiii lui Ioctan.-W Şi pe Obal, pe Abimael şi pe Şeba;-W Şi pe Hadoram, pe Uzai şi pe Dicla;N Şi Ioctan a avut pe Almodad, pe Şelef, pe Haţarmavet şi pe Ierah;) Iar Eber a avut doi fii: pe unul îl chema Peleg, pentru că în zilele lui s’a împărţit pământul, iar pe fratele lui îl chema Ioctan.;s Şi Arpacşad a avut pe Şelah, şi Şelah pe Eber.=w Iar fiii lui Aram au fost: Uţ, Hui, Gheter şi Maş.C Fiii lui Sem au fost: Elam, Asur, Arpacşad, Lud şi Aram.tc Aşijderea şi Sem, părintele tuturor fiilor lui Eber, fratele lui Iafet cel mai mare, a avut aceşti fii:p[ Aceştia sunt urmaşii lui Ham, după familiile, după limbile, după ţările şi după noroadele lor.!~= Şi ţara Canaaniţilor se întindea de la Sidon, cum vii spre Gherar, până la Gaza; cum mergi spre Sodoma, Gomora, Adma şi Ţeboim, până la Laşa.o}Y Şi pe Arvadiţi, pe Ţemariţi şi pe Hamatiţi. Pe urmă neamurile Canaaniţilor s’au răspândit.3|c Şi pe Heviţi, pe Archiţi şi pe Siniţi;>{y Apoi pe Iebusiţi şi pe Amoriţi şi pe Gherghesiţi,Sz! Şi Canaan a avut de urmaşi pe Sidon, întâiul său născut, şi pe Het;eyE Şi pe Patrusiţi şi pe Casluhiţi – din care au ieşit Filistenii – şi pe Caftoriţi.`x; Şi Miţraim a avut de urmaşi pe Ludiţi, pe Anamiţi, pe Lehabiţi şi pe Naftuhiţi,8wm Resen între Ninive şi Calah, cetatea cea mare.Zv/ Din ţara aceasta, s’a dus în Asiria şi a zidit Ninive, Rehobot-Ir şi Calah,euE Şi începutul stăpânirii sale a fost Babilonul, Erec, Acad, Calnè şi ţara Şinearului.t El a fost vajnic vânător înaintea Domnului. Pentru aceea se zice: «ca Nimrod – vajnic vânător înaintea Domnului»._s9 Şi Cuş a fost tatăl lui Nimrod. Acesta a fost cel dintâi stăpânitor pe pământ.qr] Şi fiii lui Cuş: Seba, Havila, Sabota, Raema şi Sabteca. Şi fiii lui Raema au fost: Şeba şi Dedan.Aq Şi fiii lui Ham au fost: Cuş, Miţraim, Put şi Canaan.Ap} De la aceştia s’au despărţit locuitorii din ostroavele neamurilor. Aceştia sunt fiii lui Iafet după ţările lor, după limbile lor, după familiile lor şi după noroadele lor.Jo Şi fiii lui Iavan au fost: Elişa, Tarşiş, Chitim şi Dodanim.9no Şi fiii lui Gomer: Aşchenaz, Rifat şi Togarma.Um% Fiii lui Iafet au fost: Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Meşec şi Tiras.el G Iată urmaşii fiilor lui Noe: Sem, Ham şi Iafet. După potop li s’au născut şi lor fii.Yk- Deci toate zilele lui Noe au fost nouă sute şi cincizeci de ani. Apoi a murit.Gj Iar Noe a mai trăit, după potop, trei sute cincizeci de ani.xik Dumnezeu să dea întindere lui Iafet şi să locuiască în corturile lui Sem, iar Canaan să fie robul lui!»ihM Şi a adăogat: «Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Sem, şi Canaan să fie robul lui!bg? Şi atunci Noe a zis: «Blestemat să fie Canaan! Să fie robul robilor fraţilor săi!»ofY Şi s’a trezit Noe din beţia lui şi a aflat ceea ce îi făcuse lui feciorul său cel mai tânăr.meU Atunci au luat Sem şi Iafet o mantie şi punând-o amândoi pe umerii lor, au mers deandăratele şi au acoperit goliciunea părintelui lor, iar feţele lor erau întoarse, aşa încât n’au văzut goliciunea părintelui lor. $~`}}||}{zz'yxx'w$vAu`tttsrrVqqUppWoonnm/lrkk/jAiti!hh/ggfYeeDdwcbaa^``_8^^%]O\\=[[PZZcZYXXrWWAVVUTTSS}RRJQQMPPEO-NNMMcMLLKKJJEIHGGFF6EdDD CC"BRAX@@??>==d<<<:;;a::h99877>65543332@1u00T//>.--z,,a+(*}* )+(('&y%$$c##d""!L ACgYNH +}| \ r   \JP+k#-~$xk Şi acestea sunt zilele anilor vieţii lui Avraam, pe care i-a trăit: o sută şi şaptezeci şi cinci de ani.[1 Şi feciorilor ţiitoarelor pe care le-a avut Avraam, el le-a dăruit daruri şi, fiind încă în viaţă, i-a depărtat de Isaac, fiul său, trimiţându-i spre răsărit, în ţinuturile de la Soare-Răsare.;s Însă Avraam a lăsat toată avuţia sa lui Isaac.nW Iar urmaşii lui Midian au fost: Efa, Efer, Enoh, Abida şi Eldaa. Toţi aceştia sunt fiii Cheturei.  Şi Iocşan a fost părintele lui Şeba şi al lui Dedan. Iar urmaşii lui Dedan au fost Aşuriţii şi Letuşiţii şi Leumiţii.dC Şi Chetura i-a născut pe Zimran, pe Iocşan, pe Medan, pe Midian, pe Işbac şi pe Şuah.E  Şi Avraam şi-a luat altă femeie şi numele ei era Chetura.<s CŞi Isaac a dus-o pe Rebeca în cortul Sarei, maică-sa; şi a luat-o pe Rebeca şi a fost femeia lui, şi a iubit-o. Şi astfel s’a mângâiat Isaac, după moartea maicii sale.S! BŞi i-a istorisit lui Isaac robul toate împrejurările prin care trecuse.K AŞi l-a întrebat pe rob: «Cine-i omul acela care vine pe câmp, întru întâmpinarea noastră?» Iar robul a răspuns: «Acesta e stăpânul meu!» Atunci ea a luat vălul şi s’a acoperit.]5 @Şi Rebeca ridicându-şi ochii a văzut pe Isaac, şi s’a dat jos de pe cămilă,' ?Şi el ieşise la câmp, în faptul serii, ca să se roage; şi şi-a ridicat ochii şi s’a uitat: şi iată nişte cămile veneau spre el.dC >Ci Isaac tocmai venea dinspre fântâna Lahai-Roi; că el locuia în ţinutul de miază-zi.' I =Atunci s’a sculat Rebeca şi roabele ei şi s’au suit pe cămile şi s’au dus după omul lui Avraam. Astfel robul a luat pe Rebeca şi a pornit la drum.1 ] <Şi au binecuvântat pe Rebeca şi au zis ei: «Tu, sora noastră, să fii mama a mii de zeci de mii. Şi urmaşii tăi să stăpânească porţile vrăjmaşilor lor.»| s ;Atunci au lăsat pe Rebeca, sora lor, şi pe doica ei să plece cu robul lui Avraam şi cu oamenii care erau cu el.| s :Deci au chemat-o pe Rebeca şi au întrebat-o: «Vrei să te duci cu omul acesta?» Iar ea a răspuns: «Mă duc!»` ; 9Au zis ei: «Să chemăm pe fată şi să întrebăm şi să auzim chiar din gura ei!»' 8Dar el le-a răspuns: «Nu mă zăboviţi! Căci Dumnezeu a dat izbândă călătoriei mele. Daţi-mi drumul să mă duc la stăpânul meu!» 7Atunci au zis fratele Rebecăi şi maică-sa: «Să mai stea fata cu noi câteva zile, aşa ca vreo zece zile; pe urmă să te duci.»9m 6Şi au băut şi au mâncat, el şi oamenii care erau cu el, şi au mas acolo. Iar dimineaţa, s’au sculat şi robul a zis: «Daţi-mi drumul să mă duc la stăpânul meu!»7 5Apoi robul a scos odoare de argint şi odoare de aur şi veşminte şi le-a dat Rebecăi; şi alte scumpeturi le-a dăruit fratelui ei şi maică-si.{q 4Iar robul lui Avraam, când a auzit aceste cuvinte ale lor, s’a închinat până la pământ înaintea Domnului. 3Iată, Rebeca stă înaintea ta! Ia-o şi du-te şi să fie soţia fiului stăpânului tău, aşa precum a hotărît Domnul!»1 2Atunci Laban şi Betuel au răspuns şi au grăit: «De la Domnul a purces lucrul acesta; nu suntem în stare să-ţi vorbim nici rău, nici bine![1 1Şi acum, dacă vă este aminte să vă purtaţi cu milă şi cu credincioşie către stăpânul meu, spuneţi-mi-o; iar de nu, spuneţi-o iar, ca să ştiu cum să mă întorc: spre dreapta sau spre stânga!»~w 0Şi am plecat capul şi am căzut la pământ înaintea lui Dumnezeu şi am proslăvit pe Domnul Dumnezeul stăpânului meu Avraam, care m’a dus pe calea cea mai dreaptă ca să peţesc pe fiica fratelui stăpânului meu, pentru feciorul său.r_ /Pe urmă am întrebat-o şi am zis: «A cui fată eşti tu?» Şi ea mi-a răspuns: «Sunt fata lui Betuel, feciorul lui Nahor, pe care i l-a născut lui Milca». Atunci ain pus inelul în nările ei şi brăţările în mâinile ei.*~O .Iar ea, degrabă, a plecat în jos ulciorul de pe umăr şi mi-a zis: «Bea, şi voi adăpa şi cămilele tale!» Atunci eu am băut, iar ea a adăpat cămilele.\}3 -Iar eu încă nu isprăvisem gândul acesta în inima mea şi iată Rebeca ieşea din cetate, cu ulciorul pe umăr; şi s’a pogorît la fântână şi a scos apă. Atunci am zis către ea: «Dă-mi să beau!»A|} ,Iar ea îmi va răspunde: «Îţi voi da şi ţie apă şi voi scoate apă şi pentru cămilele tale», – aceea să fie femeia pe care Domnul a hărăzit-o fiului stăpânului meu!»:{o +Iată eu stau lângă această fântână; fă fecioara care va ieşi să scoată apă şi căreia eu îi voi zice: «Dă-mi să beau, te rog, puţină apă din ulciorul tău»,6zg *Şi am sosit astăzi la fântână şi m’am rugat în gândul meu: «Doamne Dumnezeul stăpânului meu Avraam, fă să fie cu noroc calea pe care eu mă găsesc călător!'yI )Atunci vei fi dezlegat de jurământul meu, dacă, ducându-te la rudele mele, nu vor voi să-ţi dea pe fată. Atunci tu vei fi slobod de jurământul meu.»qx] (Atunci stăpânul meu mi-a zis: «Domnul, în faţa căruia mi-am petrecut viaţa, trimite-va pe îngerul său cu tine şi va da izbândă călătoriei tale, ca să iei femeie fiului meu din neamurile mele şi din casa tatălui meu.cwA 'Atunci am grăit către stăpânul meu: «Poate că femeia nu va voi să vie după mine».pv[ &Ci tu să te duci la casa tatălui meu şi la nemeturile mele, ca să iei de acolo soţie fiului meu!»u# %Iar stăpânul meu m’a pus să-i jur şi mi-a zis: «Să nu iei fiului meu soţie din fetele Canaaniţilor, în ţara cărora eu locuesc,t $Iar Sara, femeia stăpânului meu, i-a născut un fecior în urmă, când era bătrână, şi i-a dat lui toată averea sa..sW #Dumnezeu a binecuvântat cu prisos pe stăpânul meu şi l-a făcut mare şi i-a dat turme şi cirezi, şi argint şi aur, şi robi şi roabe, şi cămile şi asini.7rk "Atunci el a grăit: «Eu sunt robul lui Avraam!q' !După aceea i-a pus înainte de-mâncare, dar el a zis: «Nu voi mânca până ce nu voi povesti pricina mea». Iar Laban i-a zis: «Spune!»3pa  Atunci omul a intrat în casă, iar Laban a descărcat cămilele şi a dat paie şi nutreţ cămilelor şi apă de spălat pe picioare, lui şi oamenilor care erau cu el.(oK Şi Laban i-a zis: «Intră în casă. tu cel ce eşti binecuvântat de Domnul! De ce stai afară? Fiindcă eu am pregătit casa şi avem loc pentru cămile.»~nw Şi a văzut şi el inelul şi brăţările de la mâinile sorei sale şi a ascultat istorisirea Rebecăi, sora sa, care zicea: «Aşa a vorbit către mine omul acela!» Şi a ajuns Laban la el şi iată el stătea lângă cămile la fântână.tmc Şi Rebeca avea un frate, pe care-l chema Laban. Iar Laban a alergat la omul care era afară la fântână.Ll Iar fata a alergat şi a spus acasă, la maică-sa, cele petrecute.jkO Şi a grăit: «Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul stăpânului meu Avraam, care n’a depărtat mila sa şi credincioşia sa de la stăpânul meu, iar pe mine m’a dus Domnul până la casa fraţilor stăpânului meu».Wj) Atunci omul acela s’a închinat şi a căzut la pământ în faţa Domnului,diC Apoi a adăogat: «Avem şi paie, avem şi fân mult şi avem şi loc pentru mas noaptea».qh] Şi fata i-a răspuns: «Eu sunt fiica lui Betuel, feciorul Milcăi, pe care ea l-a născut lui Nahor».g! După aceea a întrebat-o: «A cui fiică eşti tu? Spune-mi te rog! Este în casa tatălui tău loc pentru noi ca să mânem la noapte?»Af} Iar după ce cămilele au contenit să bea, omul a scos un inel de aur în greutate de o jumătate de siclu şi două brăţări, pentru mâinile ei, în greutate de zece sicli de aur.&eG Iar omul se uita înmărmurit la ea, fără să spună nici un cuvânt şi aşteptând să vază dacă Dumnezeu i-a dat izbândă în călătoria lui sau nu.%dE Şi sprintenă şi-a vărsat ulciorul ei în teica de adăpat şi a dat iar fuga la fântână, ca să scoată apă. Şi a scos apă pentru toate cămilele.c Iar după ce i-a dat să bea i-a zis: «Şi pentru cămilele tale voi scoate apă până când se vor sătura de băut».vbg Iar ea a răspuns: «Bea, doamne». Şi degrabă plecă în jos ulciorul, pe braţul ei, şi-i dădu să bea.a Atunci robul a alergat întru întâmpinarea ei şi i-a spus: «Dă-mi să beau, te rog, puţină apă din ulciorul tău!»,`S Şi fata era foarte frumoasă la chip, fecioară şi nici un bărbat nu o cunoscuse; şi ea a coborît la fântână şi şi-a umplut ulciorul şi a dat să plece.Z_/ Dar mai înainte ca el să sfârşească cu rugăciunea lui, iată că Rebeca ieşea din cetate, şi ea era fata lui Betuel, feciorul Milcăi, soţia lui Nahor, fratele lui Avraam; şi ducea ulciorul pe umăr.,^S Fie ca fata căreia voi zice: «Apleacă, te rog, ulciorul ca să beau!» şi ea îmi va răspunde: «Bea şi voi adăpa şi cămilele tale!», aceea să fie, pe care tu ai hărăzit-o robului tău Isaac. Şi întru aceasta voi cunoaşte că ai arătat îndurarea ta către stăpânul meu.»m]U  Iată eu stau lângă fântâna aceasta şi fiicele gospodarilor din cetate ies ca să scoată apă.\  Şi el s’a rugat: «Doamne Dumnezeul stăpânului meu Avraam, adă-mi-o în cale şi fii milostiv cu stăpânul meu Avraam![  Şi a poposit cu cămilele afară din cetate, lângă o fântână, în fapt de seară, când ies femeile să scoată apă.]Z5  Apoi robul a luat zece cămile din cămilele stăpânului său şi a plecat, având cu el tot felul de odoare date de stăpânul său. Deci s’a sculat şi a luat drumul spre Mesopotamia, spre cetatea lui Nahor.nYW  Şi robul a pus mâna sa sub coapsa lui Avraam, stăpânul său, şi s’a jurat în pricina aceasta.'XI Iar dacă femeia nu va fi bucuroasă să vie după tine, atunci slobod să fii tu de acest jurământ al meu. Numai să nu duci acolo, înapoi, pe fiul meu!»5We Domnul Dumnezeul cerului – care m’a luat din casa tatălui meu şi din ţara mea de obârşie şi care a vorbit cu mine, şi care mi s’a jurat şi a spus: «Urmaşilor tăi da-voi ţara aceasta» – el va trimite pe îngerul său înaintea feţei tale şi vei peţi de acolo soţie fiului meu,\V3 Dar Avraam i-a răspuns: «Ia seama ca nu cumva să duci acolo înapoi pe fiul meu!6Ug Şi robul i-a răspuns: «Poate că femeia nu va fi bucuroasă să vie după mine, în ţara aceasta. Să duc înapoi atunci pe fiul tău, în ţara din care tu ai purces?»nTW Ci te vei duce în ţara mea, la neamurile mele şi că de acolo peţi-vei femeie fiului meu Isaac!»4Sc Şi jură-mi pe Domnul Dumnezeul cerului şi Dumnezeul pământului, cum ca nu-i vei lua femeie fiului meu dintre fiicele Canaaniţilor, în mijlocul cărora salăşluesc,R) Şi Avraam a grăit către slujitorul sau, starostele casei sale şi care gospodarea toată avuţia sa: «Pune te rog mâna ta sub coapsa mea,rQ a Ci Avraam era bătrân şi înaintat în vârstă, iar Dumnezeu îl binecuvântase pe Avraam întru toate.P5 Astfel au trecut în stăpânirea lui Avraam ţarina şi peştera care este în ea, ca moşie de îngropare a lui Avraam, cumpărată de la Hetiţi.#OA Iar după acestea, a îngropat Avraam pe Sara, femeia sa, în peştera din ţarina Macpela, la răsărit de Mamre, adică de Hebron, în ţara Canaanului.wNi În stăpânirea lui Avraam, cu ştiinţa fiilor lui Het, adică a tuturor care veniseră la poarta cetăţii.GM Astfel a ajuns ţarina lui Efron, cea din Macpela, la răsărit de Mamre, ţarina şi peştera din ea, precum şi toţi copacii care sunt în ţarină de jur-împrejur. în tot cuprinsul ei,NL Atunci Avraam a ascultat de Efron şi a cântărit lui Efron câtimea de argint, pe care o spusese în auzul fiilor lui Het, adică patru sute de sicli de argint, dupa preţuirea neguţătorească./KY «Nu, doamne! Ascultă-mă! O ţarină care preţueşte patru sute de sicli de argint, ce poate ea să însemneze pentru noi amândoi? Deci îngroapă pe moarta ta!»&JI Efron i-a răspuns lui Avraam:=Iu  Şi a rostit către Efron în auzul poporului de acolo, zicând: «O, te rog ascultă-mă: îţi dau preţul ţarinii; primeşte-l de la mine, ca să îngrop pe moarta mea acolo».]H5  Atunci Avraam s’a închinat până la pământ, în faţa poporului acelui ţinut,4Gc  «Nu aşa, doamne, ci ascultă-mă! Ţarina ţi-o dau ţie împreună cu peştera din ea, ţi-o dau ţie în faţa fiilor poporului meu, ca dar: îngroapă pe moarta ta!»6Fg  Ci Efron era de faţă, între fiii lui Het. Atunci Efron Heteul i-a răspuns lui Avraam, în auzul tuturor fiilor lui Het, care veniseră în poarta cetăţii, şi i-a zis:9Em  Ca să-mi dea mie peştera Macpela, care este a lui şi pe care o are la capătul ţarinii lui, şi să mi-o dea pe bani peşin, ca loc de îngropăciune în mijlocul vostru».1D] Şi răspunzându-le le-a zis: «Dacă vreţi din toată inima să îngrop pe moarta din casa mea, daţi-mi ascultare şi rugaţi pentru mine pe Efron, fiul lui Ţohar, C Atunci s’a sculat Avraam şi s’a închinat până la pământ, înaintea norodului ţinutului, adică înaintea fiilor lui Het,B «Ascultă-ne, doamne! Tu eşti, în mijlocul nostru, un principe al lui Dumnezeu; îngroapă pe moarta ta în cel mai ales dintre mormintele noastre; nici unul dintre noi nu te va ţine de rău, ca să-ţi îngropi pe moarta ta, în mormântul lui.»=Aw Şi fiii lui Het au răspuns lui Avraam şi i-au zis:@- «Eu sunt străin şi aciuat printre voi. Daţi-mi în stăpânire un loc de îngropăciune în mijlocul vostru, ca să îngrop pe moarta mea.»i?M Apoi s’a sculat Avraam de lângă moarta sa şi a deschis vorba cu fiii lui Het şi le-a spus: > Şi a murit Sara la Chiriat-Arba, adică Hebron, în ţara Canaan. Şi a pornit Avraam să jelească pe Sara şi s’o plângă.c= C Şi a trăit Sara o sută douăzeci şi şapte de ani. Atâţia au fost anii vieţii Sarei.p<[ Iar ţiitoarea lui, pe care o chema Reuma, a născut şi ea pe Tebah, pe Gaham, pe Tahaş şi pe Maaca.p;[ Iar lui Betuel i s’a născut Rebeca. Pe aceştia opt i-a născut Milca lui Nahor, fratele lui Avraam.O: Şi pe Chesed şi pe Hazo şi pe Pildaş şi pe Idlaf şi pe Betuel.»b9? Pe Uţ, întâiul său născut, şi pe Buz, fratele lui, şi pe Chemuel, tatăl lui Aram,8 Iar după aceste lucruri, i s’a adus lui Avraam această veste: «Iată, Milca a născut şi ea copii, fratelui tău Nahor:7# Apoi s’a întors Avraam la oamenii săi şi s’au sculat şi au plecat cu toţii până la Beerşeba. Şi a locuit Avraam în Beerşeba.6 Şi se vor binecuvânta întru seminţia ta toate popoarele pământului, pentru cuvântul că ai ascultat de glasul meu!»W5) Te voi binecuvânta cu prisosinţa şi voi înmulţi peste măsură seminţia ta, ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării, şi urmaşii tăi vor pune stăpânire pe porţile duşmanilor lor.%4E Şi i-a zis: «Mă jur pe mine însumi – grăit-a Domnul – de vreme ce tu ai făcut lucrul acesta şi n’ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu:J3 Şi a strigat îngerul Domnului, din cer, pe Avraam a doua oară,v2g Şi a numit Avraam locul acela: Iahveh-ire de unde se zice şi astăzi: «In muntele unde Domnul se arată».v1g  Atunci Avraam, ridicându-şi ochii s’a uitat şi iată în dosul său: un berbec, care se prinsese cu coarnele într’o leasă de mărăcini; şi s’a dus Avraam şi a luat berbecul şi l-a adus ardere de tot, în locul fiului său.L0  Şi i-a grăit: «Nu întinde mâna ta asupra copilului şi nu-i face nici un rău! Căci acum ştiu că te temi de Dumnezeu şi n’ai cruţat, pentru mine, pe fiul tău, pe singurul tău fiu!»/  Dar atunci îngerul Domnului a strigat către el din cer şi i-a zis: «Avraame! Avraame!» Şi el a răspuns: «Iată-mă!»[.1  Apoi Avraam şi-a întins mâna şi a apucat cuţitul ca să junghie pe fiul său.J-  Şi a ajuns la locul pe care i l-a arătat Dumnezeu; şi a clădit Avraam acolo jertfelnic şi a aşezat lemnele; apoi a legat pe Isaac, fiul său, şi l-a pus pe jertfelnic, deasupra lemnelor., Răspuns-a Avraam: «Dumnezeu va avea grijă de oaia pentru jertfă, copilul meu!» Şi au mers înainte, amândoi, împreună.N+ Atunci Isaac a deschis gura către Avraam, tatăl său, şi a zis: «Tată!» Şi el i-a răspuns: «Da, fiul meu!» Apoi a zis Isaac: «Văd focul şi lemnele, dar unde este oaia pentru jertfă?»$*C Şi a luat Avraam lemnele pentru jertfă şi le-a pus în cârcă fiului său şi a luat în mâna sa focul şi cuţitul şi au pornit amândoi împreună./)Y Şi a zis Avraam către oamenii săi: «Staţi voi aici, lângă asin, iar eu şi băiatul vom merge până acolo şi ne vom închina, apoi ne vom întoarce la voi!»Q( Iar a treia zi, Avraam, ridicându-şi ochii, a văzut locul de departe.s'a Şi s’a sculat Avraam în zorii zilei şi a pus samarul pe asinul său şi a luat pe doi robi ai săi şi pe Isaac, fiul său, şi a spart lemne pentru arderea de tot şi a pornit şi a venit la locul pe care i l-a arătat Dumnezeu.a&= Şi a rostit Domnul: «Ia pe fiul tău, pe singurul tău fiu, acela pe care îl iubeşti, pe Isaac, şi du-te în ţinutul Moria şi adu-l acolo jertfă, ardere de tot, pe unul din munţii pe care ţi-l voi arăta».% } Iar după acestea, Dumnezeu a pus la încercare pe Avraam şi i-a grăit: «Avraame!» Iar el a răspuns: «Iată-mă!»X$+ "Şi Avraam a petrecut, ca străin, în ţara Filistenilor, încă multă vreme.s#a !Iar Avraam a sădit un chiparos la Beerşeba şi s’a închinat acolo Domnului Dumnezeului celui veşnic."/  Deci făcut-au legământ la Beerşeba. Apoi s’au sculat Abimelec şi Picol, căpetenia oastei sale, şi s’au întors în ţara Filistenilor.[!1 De aceea s’a numit locul acela Beerşeba, pentru că acolo au jurat ei amândoi.  Răspuns-a el: «Aceste şapte mioare să le iei din mâna mea, anume ca să-mi fie mărturie cum că eu am săpat fântâna aceasta!»oY Iar Abimelec l-a întrebat pe Avraam: «Ce sunt acele şapte mioare pe care tu le-ai pus de o parte?»H Şi Avraam a pus şapte mioare din turmă, singure, de o parte.q] Atunci a luat Avraam vite mari şi mici şi le-a dăruit lui Abimelec şi au făcut amândoi legământ.&G Dar Abimelec răspunsese: «Eu n’am ştiinţă cine a săvârşit isprava aceasta; nici tu nu mi-ai dat de veste şi nici eu n’am auzit până astăzi!»jO Ci Avraam certase pe Abimelec din pricina unui izvor pe care-l cotropiseră slugile lui Abimelec.<u Atunci a răspuns Avraam: «Mă leg cu jurământ!»# Deci acum jură mie, aici pe Dumnezeu, că nu mă vei înşela nici pe mine, nici pe fiul meu, nici pe nepoţii mei. Cu aceeaşi prietenie cu care m’am purtat faţă cu tine, să te porţi şi tu faţă cu mine şi faţă cu ţara în care ai petrecut ca străin.»#A În vremea aceea, Abimelec împreună cu Picol, căpetenia oastei sale, a grăit către Avraam şi i-a spus: «Dumnezeu este cu tine în toate câte faci!^7 Şi a locuit în pustia Paran; iar maică-sa i-a luat lui femeie din ţara Egiptului.lS Iar Dumnezeu fu cu acest copil; şi el se făcu mare şi locui în pustie şi fu un arcaş iscusit.  Şi Dumnezeu deschise ochii ei şi văzu un izvor de apă. Şi ea se duse şi umplu burduful cu apă şi dădu copilului să bea.b? Scoală-te, ia copilul şi ţine-l bine de mână, căci voi face din el un popor mare!»J Şi a auzit Dumnezeu durerea copilului şi îngerul lui Dumnezeu a strigat pe Agar din cer şi i-a zis: «Ce ai, Agar? Nu te teme! Căci a auzit Dumnezeu durerea copilului, acolo unde se află.R Şi a pornit şi s’a aşezat în preajma lui, depărtare ca la o bătaie de săgeată, fiindcă zicea ea: «Să nu văd cum moare copilul!» Şi stând în preajma lui, a ridicat glasul şi a plâns.a= Şi când s’a sfârşit apa din burduf, a lepădat pe copil sub un stuf de mărăcini,p[ Atunci s’a sculat Avraam dis-de-dimineaţă şi a luat pâine şi un burduf de apă şi i le-a dat Agarei, punându-le pe umărul ei, o dată cu copilul, şi a izgonit-o. Iar ea a plecat şi s’a rătăcit în pustiul Beerşeba.S!  Dar şi pe fiul roabei îl voi face popor, căci este tot sămânţa ta.»`;  Însă Dumnezeu i-a vorbit lui Avraam: «Nu te amarî în tine din pricina băiatului şi a roabei tale. Tot ceea ce îţi va spune Sara, ascultă de glasul ei, căci numai cei din Isaac se vor socoti urmaşii tăi.Y -  Şi cuvântul acesta i-a căzut foarte greu lui Avraam, cu privire la fiul său./ Y  Şi a zis lui Avraam: «Izgoneşte pe roaba aceasta şi pe fiul ei, căci nu se cuvine ca fiul roabei acesteia să fie moştenitor împreună cu fiul meu, cu Isaac!»{ q  Ci Sara a văzut pe fiul Agarei Egiptencei, pe care ea i-l născuse lui Avraam, cum se zbeguia cu fiul său Isaac,  Şi pruncul a crescut şi a fost înţărcat. Iar Avraam a făcut un ospăţ mare în ziua când a fost înţărcat Isaac. ! Şi a mai zis: «Cine ar fi putut să spue lui Avraam că Sara va mai alăpta copii? Şi totuşi i-am născut un fecior la bătrâneţe!»ue Şi Sara a grăit: «Dumnezeu m’a făcut prilej de petrecere. Oricine va auzi va râde pe socoteala mea!»X+ Iar Avraam era în vârstă de o sută de ani, când a avut pe Isaac fiul său. Şi Avraam a tăiat împrejur pe fiul său Isaac, când a fost în vârstă de opt zile, precum i-a fost poruncit Dumnezeu.b? Şi Avraam a pus fiului său care i se născuse, pe care Sara i-l născuse, numele Isaac.ym Deci ea a zămislit şi i-a născut lui Avraam un fiu, la bătrâneţe, la vremea pe care i-o sorocise Dumnezeu.n Y Şi Domnul a cercetat pe Sara, precum a fost vorbit, şi a împlinit faţă de ea ceea ce făgăduise.xk Fiindcă Dumnezeu oprise de istov orice zămislire în casa lui Abimelec, din pricina Sarei, femeia lui Avraam.! Atunci Avraam s’a rugat lui Dumnezeu, şi Dumnezeu a tămăduit pe Abimelec şi pe femeia lui şi pe roabele lui; şi ele au avut copii.R Iar Sarei i-a spus: «Iată, dăruit-am fratelui tău o mie de sicli de argint; aceasta să-ţi fie despăgubire pentru toate câte ţi s’au întâmplat; şi faţă de toţi te-ai dovedit dreaptă!»tc Şi i-a mai zis Abimelec: «Iată, ţara mea stă în faţa ta; locueşte unde vei socoti că e mai bine».~+ Şi a luat atunci Abimelec vite mici şi vite mari, şi robi şi roabe şi le-a dăruit – lui Avraam şi i-a dat înapoi pe Sara, femeia lui.Y}-  Iar când Dumnezeu m’a mânat să pribegesc, din casa tatălui meu, atunci i-am spus ei: «Fă pentru mine această bunătate şi pretutindeni pe unde vom ajunge, să zici despre mine: «El e fratele meu!»|!  De altă parte, ea este cu adevărat sora mea, căci este fiica tatălui meu, dar nu şi fiica mamei mele; şi a putut să fie femeia mea..{W  Atunci a răspuns Avraam: «M’am gândit aşa: de bună seamă că frică de Dumnezeu nimeni nu are în ţinutul acesta şi mă vor omorî din pricina femeii mele.`z;  Şi a mai zis Abimelec lui Avraam: «Ce ai socotit tu, când ai făcut lucrul acesta?»}yu  Apoi Abimelec a chemat pe Avraam şi i-a zis: «Ce treabă ne-ai făcut? Şi cu ce am păcătuit eu împotriva ta, ca să aduci asupra mea şi asupra stăpânirii mele o vină atât de mare? Fapte care nu se fac ai săvârşit faţă de mine!»Lx Şi Abimelec s’a sculat dis-de-dimineaţă şi a chemat la sine pe toţi dregătorii săi şi a povestit, în auzul lor, toată această pricină. Iar aceşti oameni s’au spăimântat grozav.aw= Deci acum dă înapoi pe femeie bărbatului ei, căci el este prooroc şi se va ruga pentru tine ca să rămâi cu viaţă; iar dacă n’o vei da înapoi, să ştii că vei muri fără greş, tu şi toţi ai tăi.»Iv Atunci i-a răspuns Dumnezeu în vis. «Ştiu şi eu că fără inimă vicleană ai făcut-o, de aceea te-am păzit să nu păcătueşti împotriva mea şi nu te-am lăsat să te atingi de ea.u9 Nu mi-a spus chiar el: Ea e sora mea, şi ea n’a zis aşijderea: El e fratele meu? Fără inimă vicleană şi cu mâini curate am făcut aceasta!»otY Ci Abimelec nu se apropiase de Sara şi a răspuns: «Doamne, oare ucide-vei tu şi pe omul cel drept?&sG Dar Dumnezeu a venit la Abimelec noaptea în vis şi i-a vorbit: «Iată tu vei muri, din pricina femeii pe care ai luat-o; că ea este legată cu bărbat!» r Ci Avraam zicea despre Sara, femeia sa: «Ea este sora mea!» Atunci Abimelec, regele Gherarului, a trimis şi a luat-o pe Sara.q 3 Şi a pornit Avraam de acolo spre plaiurile din miază-zi şi s’a oprit între Cadeş şi Şur, şi vrpmelnic şi-a întins corturile în Gherar.zpo &Iar cea mai mică a născut şi ea un fiu şi i-a pus numele Amon. Acesta este părintele Amoniţilor de astăzi.ro_ %Şi cea mai mare a născut un fiu şi i-a pus numele Moab. Acesta este părintele Moabiţilor de astăzi.Pn $Şi amândouă fetele lui Lot au rămas însărcinate de la tatăl lor.Im #Deci ele îmbătară cu vin şi în noaptea aceea pe tatăl lor şi s’a dus fata cea mai mică şi s’a culcat cu el şi el n’a ştiut nici când s’a culcat ea, nici când s’a sculat.jlO "Apoi, a doua zi, fata cea mare a zis către mezina ei: «Iată m’am culcat astă noapte cu tatăl meu. Să-l îmbătăm cu vin şi la noapte, şi intră şi tu şi culcă-te cu el, ca să avem de la tatăl nostru urmaşi.»Dk !Şi au îmbătat cu vin pe tatăl lor în noaptea aceea şi a intrat fata cea mare şi s’a culcat cu tatăl său şi el n’a ştiut nici când s’a culcat ea, nici când s’a sculat.xjk  Haidem să îmbătăm cu vin pe tatăl nostru şi să intrăm la el, ca să avem de la tatăl nostru urmaşi!»9im Atunci fiica cea mai mare a zis către cea mai mică: «Tatăl nostru e bătrân şi nu e nici un bărbat în vecinătate, care să vie la noi, după obiceiul a tot pământul.bh? Însă Lot a plecat din Ţoar şi s’a sălăşluit în munte, împreună cu cele două fiice ale sale, căci se temea să mai locuiască în Ţoar. Şi s’a aşezat într’o peşteră cu cele două fiice ale sale.Bg Astfel Dumnezeu, nimicind cetăţile ţinutului, şi-a adus aminte de Avraam şi a scos pe Lot din mijlocul pieirii, când a fost să piarză aceste cetăţi în care sălăşluise Lot.'fI Şi a căutat spre Sodoma şi Gomora şi spre toată câmpia ţinutului şi a privit şi iată: fum gros se ridica de pe pământ, ca fumul dintr’un cuptor.re_ Şi s’a sculat Avraam a doua zi de dimineaţă şi s’a dus la locul unde stătuse înaintea Domnului.Yd- Ci femeia lui Lot s’a uitat îndărăt şi s’a prefăcut în stâlp de sare.c{ Şi a prăpădit cetăţile acelea şi tot ţinutul şi pe toţi locuitorii cetăţilor şi tot ce creştea pe câmpie.wbi Atunci Domnul a turnat asupra Sodomei şi asupra Gomorei ploaie de pucioasă şi de foc, de la Domnul din cer.Ua% Când soarele a răsărit deasupra pământului, a intrat şi Lot în Ţoar.%`E Dă zor şi fugi acolo, fiindcă nu pot să împlinesc porunca până când nu vei ajunge tu în cetate!» Pentru aceea s’a numit numele cetăţii: Ţoar._ Şi i-a răspuns: «Iată că-ţi împlinesc şi această rugăminte, ca să nu prăpădesc cetatea de care mi-ai grăit./^Y Ci iată! Cetatea aceasta aproape este ca să fug în ea, şi e foarte mică. Ingădueşte-mă să fug într’însa. Aşa e că e mică? Şi voi scăpa cu viaţă!»a]= Iată a aflat robul tău har în ochii tăi şi tu ai mărit milostivirea ta, pe care mi-ai arătat-o mie, scăpându-mi viaţa, dar eu nu voi putea să fug la munte, fără să nu mă ajungă pieirea şi să nu mor.2\a Dar Lot le-a grăit: «Nu aşa, Stăpâne!3[a Iar după ce i-au scos afară, a zis unul: «Fugi ca să scapi cu viaţă! Nu te uita îndărăt şi nu te opri nicăieri în acest timp! Fugi la munte ca să nu pieri!»]Z5 Dar Lot zăbovindu-se, cei doi bărbaţi îl apucară de mână pe el şi pe femeia lui şi pe cele două fete ale lui, căci Dumnezeu voia să-l cruţe, şi-l scoaseră afară şi-l lăsară în faţa cetăţii._Y9 Ci când s’au revărsat zorile, îngerii dădură zor lui Lot zicând: «Scoală-te! Ia pe femeia ta şi pe cele două fiice ale tale, care se află aici, ca să nu pieri şi tu, pentru fărădelegea cetăţii!»Xy Şi a ieşit Lot şi a început să vorbească cu ginerii săi, care erau să ia pe fetele sale şi le-a spus: «Sculaţi! Ieşiţi din locul acesta, fiindcă Domnul e gata să prăpădească cetatea!» Dar ginerii săi credeau că Lot glumeşte.)WM  Căci noi vom nimici locul acesta, fiindcă strigătul împotriva locuitorilor lui s’a înteţit înaintea Domnului şi Domnul ne-a trimis ca să-l pierdem!»:Vo  Atunci cei doi bărbaţi grăiră către Lot: «Dacă mai ai pe cineva aici – vre-un ginere, fiii tăi şi fiicele tale şi pe câţi ai în cetate – scoate-i din acest loc,U  Iar pe cei dela uşa casei îi loviră cu orbire, de la cel mai mic până la cel mai mare, aşa încât ei se istoviră căutând uşa.nTW  Atunci cei doi bărbaţi întinseră mâna şi băgară pe Lot la ei în casă, şi închiseră uşa.S{  Iar ei strigară: «Dă-te înapoi!» Şi adăogară: «Acesta, singur, care s’a aciuat la noi ca venetic, vrea să ne fie judecător! Te vom struni mai zdravăn decât pe aceia!» Şi dădură buzna peste Lot şi se apropiară să spargă uşa.]R5 Iată, am două fete care nu ştiu de bărbat. Pe ele le voi scoate la voi şi faceţi cu ele ce veţi vrea, numai nu pricinuiţi acestor oameni nici o supărare, o dată ce au venit la umbra acoperişului meu!»KQ Şi a zis Lot: «Vă rog, fraţilor, nu săvârşiţi vre-o urgie!FP Şi Lot a ieşit la ei, la uşă, şi uşa a tras-o după el.O% Şi au chemat pe Lot şi i-au spus: «Unde sunt oamenii care au venit la tine în gazdă, acum, noaptea? Adu-i la noi ca să-i cunoaştem!»/NY Nu apucaseră însă să se culce, când oamenii din cetate, adică din Sodoma, înconjurară casa de la tânăr până la bătrân, tot poporul, din toate fundurile.M7 Dar el a stăruit mult de ei, şi s’au abătut la el şi au găzduit în casa lui. Şi le-a pregătit cină şi le-a copt azime şi ei au ospătat.zLo Şi a grăit: «Rogu-vă, stăpânii mei, abateţi-vă în casa robului vostru şi mâneţi noaptea şi spălaţi-vă pe picioare, iar mâine sculaţi-vă şi mergeţi în calea voastră». Dar ei au zis: «Ba nu, ci vom mânea pe uliţă». u~~X}}g|||f{{&zz*yxx:w2vvhutttsmsrrqMpp onemml|kjj'ihhh g[ffee=dkdc"bbag``g_^^]]P\\7[[ZZBYY!XWWWVV+UTTjSSWRRqQPP~OOXNN&MLLsKUJIIIHAGG.FEBDvCC(B/AL@@?>>H=<<@;::\99N98976544d3321100//..-,,U++ **')5((7''o&&|%%p%$$j##4""!!& `J! SdRqqJ(0 . X   %?>bohKr Când el zicea: «mieii brumării să fie simbria ta», atunci toate oile fătau miei brumării; iar când zicea: «mieii vărgaţi să fie simbria ta», atunci toate oile fătau miei vărgaţi.q Iar tatăl vostru m’a înşelat şi mi-a schimbat simbria de zece ori; dar nu l-a îngăduit Dumnezeu să mă păgubească.Rp Ci voi ştiţi că eu am slujit pe tatăl vostru din toate puterile mele,,oS Şi a zis către ele: «Eu văd, după faţa tatălui vostru, că el nu mai este prietenos cu mine ca mai daunăzi, însă Dumnezeul tatălui meu a rămas cu mine.Tn# Şi a trimis Iacob şi a chemat pe Rahila şi pe Lia la câmp, la turma sa,m{ Atunci Domnul a zis lui Iacob: «Intoarce-te în ţara părinţilor tăi şi la rudeniile tale şi eu voi fi cu tine».llS Şi Iacob a văzut faţa lui Laban şi iată nu mai era prietenos cu el ca ieri şi ca alaltăieri.Xk - Dar lui Iacob i-au ajuns la ureche cuvintele feciorilor lui Laban, care ziceau: «Iacob a luat tot ce a avut părintele nostru şi din averea părintelui nostru el şi-a înjghebat toată chiaburia aceasta».njW +Astfel, omul acesta ajunse tare bogat, având turme multe, şi roabe şi robi, şi cămile şi asini. i *Iar la oile cele slabe nu punea nuielele; aşa încât mieii plăpânzi erau ai lui Laban şi mieii cei zdraveni erau ai lui Iacob.h9 )Apoi de câte ori se împerecheau oile voinice, Iacob punea nuielele crestate sub ochii oilor, în jghiaburi, ca să zămislească cu ochii la nuiele.Mg (Iar Iacob osebea aceşti miei şi pe urmă punea oile din turma lui Laban cu faţa spre cele brumării şi seine; şi strângea la o parte oile sale şi nu le punea laolaltă cu turmele lui Laban.ofY 'Şi dacă se împerecheau înaintea nuielelor, oile năşteau miei brumării, vărgaţi şi tărcaţi.:eo &Apoi a pus nuielele pe care le jupuise, înaintea oilor, în teici, în adăpătoarele cu apă, unde veneau oile să se adape; şi ele se împerecheau când veneau să se adape.#dA %Atunci Iacob şi-a luat nuiele verzi de plop, de migdal şi de paltin şi a crestat pe ele crestături albe, jupuin-du-le de coaje până rămâneau albe. c $Şi Laban a pus cale de trei zile între turmele sale şi ale lui Iacob. Iar Iacob păştea oile care îi rămăseseră lui Laban.wbi #Şi a osebit Iacob, în ziua aceea, ţapii cei vărgaţi şi tărcaţi şi toate caprele cele bălţate şi pătate şi oricare capră care avea pe ea stropitură de alb şi tot ce era sein între miei, şi le-a dat în mâna fiilor săi.Aa "Iar Laban a răspuns: «Bine! Fie după cuvântul tău!»R` !Astfel cinstea mea se va dovedi mâine-poimâine în faţa ta, când vei veni să-mi dai simbria mea: tot ce nu va fi brumăriu şi tărcat între capre şi sein între miei să fie socotit de furat.»Q_  Voi trece azi prin toate turmele tale, despărţind din ele orice oaie brumărie şi tărcată şi orice miel sein dintre miei, şi tărcat şi brumăriu între capre; şi aceasta să fie simbria mea.N^ Ci Laban l-a întrebat: «Ce să-ţi dau?» Şi Iacob a zis: «Să nu-mi dai nimic, dar dacă îmi vei face lucrul pe care ţi-l voi spune eu, atunci iarăşi voi paşte oile tale şi le voi păzi.d]C Căci puţin era ceea ce aveai mai nainte de venirea mea, şi acum s’a înmulţit peste măsură şi te-a binecuvântat Domnul pe tine, de când am venit eu. Şi acum când o să mai fac şi eu ceva pentru casa mea?»p\[ Atunci a zis Iacob: «Tu bine ştii în ce fel te-am slujit şi ce au ajuns turmele tale sub mâna mea.Q[ Şi a adăogat: «Hotărăşte-mi tu simbria ta şi eu îţi voi da-o!» Z; Dar Laban i-a răspuns: «De am aflat har în ochii tăi, mai rămâi! Căci eu am băgat de seamă că Domnul m’a binecuvântat în hatârul tău.»Y) Dă-mi femeile mele pentru care ţi-am slujit, şi copiii mei şi lasă-mă să mă duc, fiindcă tu bine ştii slujba cu care te-am slujit.»X Iar dacă a născut Rahila pe Iosif, a grăit Iacob către Laban: «Dă-mi drumul să mă duc la locul meu, în ţara mea.XW+ Şi i-a pus numele Iosif zicând: «Să-mi mai dea Dumnezeu încă un fecior!»[V1 Deci a zămislit şi a născut un fiu şi a rostit: «Luat-a Dumnezeu ocara mea!»kUQ Şi şi-a adus aminte Dumnezeu de Rahila şi a auzit-o Dumnezeu pe ea şi a deschis pântecele ei.u "Şi a zămislit încă o dată şi a născut un fiu şi a zis: «De astădată bărbatul meu se va lipi de mine, fiindcă i-am născut trei feciori». De aceea i-a pus numele Levi.*=O !Şi iarăşi a zămislit şi a născut alt fiu şi a zis: «Auzit-a Domnul că sunt oropsită şi mi l-a dăruit şi pe acesta». De aceea i-a pus numele Simeon.&<G  Deci Lia a zămislit şi a născut un fiu şi i-a pus numele Ruben, căci zicea ea: «Domnul a căutat la jalea mea, că de acum mă va iubi bărbatul meu».k;Q Dar văzând Domnul că Lia este oropsită, a deschis pântecele ei, pe când Rahila era stearpă.: Şi Iacob a intrat şi la Rahila şi a iubit-o pe Rahila mai mult decât pe Lia şi a slujit lui Laban încă alţi şapte ani.M9 Şi Laban i-a dat pe Bilha, roaba sa, fiicei sale Rahila, ca roabă.8 Şi Iacob a făcut aşa şi a împlinit acea săptămână de nuntă. Iar Laban i-a dat lui pe Rahila, fiică-sa, de femeie.%7E Implineşte această săptămână de nuntă şi îţi voi da şi pe cealaltă, pentru slujba pe care vei face-o la mine, încă şapte ani de aci nainte!»|6s Însă Laban i-a răspuns: «Aici la noi nu este obiceiul să mărităm pe mezina înaintea celei întâi născute.35a Ci făcându-se ziuă, iată: era Lia. Atunci Iacob a zis lui Laban: «Ce e aceasta ce mi-ai făcut? Oare nu ţi-am slujit pentru Rahila? Atunci de ce m’ai înşelat?»I4 Şi Laban i-a dat pe Zilpa, roaba sa, fetei sale Lia, ca roabă.\33 Dar seara Laban a luat pe Lia fiica sa şi a dus-o la Iacob; iar el a intrat la ea.X2+ Atunci Laban a adunat pe toţi oamenii din partea locului şi a făcut ospăţ.}1u La urmă Iacob a zis lui Laban: «Dă-mi pe femeia mea, căci timpul meu s’a împlinit, ca să mă însor cu ea».0 Şi a slujit Iacob pentru Rahila şapte ani; şi au părut în ochii lui aceşti ani numai câteva zile, atât de mult o iubea.k/Q Laban a răspuns: «Mai bine s’o dau după tine decât s’o dau după altul. Rămâi la mine.».} Iar Iacob iubea pe Rahila. Deci el a răspuns: «Îţi voi sluji ţie şapte ani pentru Rahila, fata ta cea mai mică».e-E Dar Lia avea ochii stinşi, pe când Rahila era mândră la făptură şi frumoasă la chip.],5 Şi Laban avea două fete; pe cea mare o chema Lia, iar pe cea mică o chema Rahila.+ Apoi Laban i-a grăit lui Iacob: «Oare, fiindcă eşti ruda mea, o să mă slujeşti degeaba? Spune-mi ce simbrie vrei?»t*c Ci Laban i-a spus: «Negreşit, tu eşti osul meu şi carnea mea». Şi a stat Iacob la el o lună de zile.n)W  Iar Laban,. auzind această veste despre Iacob, fiul surorii sale, a alergat întru întâmpinarea lui şi l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat şi l-a adus la el acasă. Atunci Iacob i-a istorisit lui Laban toate câte petrecuse. (  Şi Iacob spuse Rahilei că el este ruda tatălui ei, că el este fiul Rebecăi. Atunci fata a alergat şi a vestit pe tată-său.P'  Apoi Iacob sărută pe Rahila şi, dându-şi drumul glasului, plânse.h&K  Deci, când văzu Iacob pe Rahila, fata lui Laban, fratele mamei sale, şi oile lui Laban, fratele mamei sale, atunci el veni aproape şi rostogoli piatra de pe gura fântânii şi adapă oile lui Laban, fratele mamei sale.]%5  Pe când vorbea el cu ei, Rahila veni cu oile tatălui său, căci era ciobăniţă.$3 Dar ei răspunseră: «Nu putem până ce nu se adună toate turmele; atunci ciobanii rostogolesc piatra de pe gura fântânii şi adăpăm oile!»# Şi Iacob zise iar: «Uitaţi-vă, e încă ziua mare; nu e vremea de adunat turmele; adăpaţi oile şi duceţi-vă de le paşteţi»." Zis-a lor Iacob: «Ii merge bine?» Iară ei au răspuns: «Ii merge bine!» Şi tocmai iată Rahila, fata lui, vine cu oile.z!o Şi iar i-a întrebat: «Cunoaşteţi oare pe Laban, feciorul lui Nahor?» Şi ei au răspuns: «Il cunoaştem».s a Şi Iacob i-a întrebat: «Fraţilor, din ce loc sunteţi voi?» Şi ei au răspuns: «Din Haran suntem!»#A Acolo se adunau toate turmele, şi ciobanii răsturnau piatra de pe gura fântânii şi adăpau oile, apoi puneau, pe gura fântânii, piatra la locul ei.V' Şi uitându-se el, a văzut o fântână în câmpie şi acolo trei turme de oi care se odihneau alături, căci din fântâna aceea adăpau ciobanii turmele şi o piatră uriaşă astupa gura fântânii.W + Apoi Iacob a pornit din nou la drum şi a ajuns în ţara fiilor Răsăritului.'I Iar piatra aceasta pe care am înalţat-o stâlp de pomenire va ajunge locaşul lui Dumnezeu şi din toate cele co îmi vei da mie, îţi voi da zeciuială.»^7 Şi de mă voi întoarce sănătos în casa tatălui meu, Domnul va fi Dumnezeul meu.?y Şi Iacob a făcut Domnului această juruinţă: «Daca Domnul Dumnezeu va fi cu mine şi ma va păzi pe calea aceasta pe care merg şi-mi va da pâine şi veşminte să mă îmbrac,b? Şi a pus locului aceluia numele Betel, însă numele cetăţii, la început, fusese Luz.#A Iar dimineaţa Iacob s’a sculat şi a luat piatra care-i slujise de căpătâi şi a pus-o ca stâlp de pomenile şi a turnat untdelemn în vârful lui.$C Şi s’a cutremurat Iacob şi a rostit: «Cât este de înfricoşat locul acesta! Aici este cu adevărat casa lui Dumnezeu şi aici este poarta cerului!» Şi s’a deşteptat Iacob din somnul său şi a zis: «Cu adevărat Domnul este în locul acesta şi eu n’am ştiut!»E Şi iată eu voi fi cu tine şi te voi păzi în toate căile tale şi te voi duce înapoi în ţinutul acesta şi nu te voi părăsi până ce nu voi împlini cele ce ţi-am făgăduit.»nW Iar seminţia ta fi-va ca pulberea pământului şi te vei răspândi spre apus şi spre răsărit şi spre miază-noapte şi spre miaza-zi şi se vor binecuvânta întru tine şi întru seminţia ta toate neamurile pământului.W)  Şi deodată Domnul a stat deasupra ei şi a grăit: «Eu sunt Domnul Dumnezeul lui Avraam, părintele tău. şi Dumnezeul lui Isaac. Pământul pe care tu stai culcat ţi-l voi da ţie şi seminţiei tale.5e  Şi a visat un vis; şi iată, în visul său, o scară era proptită de pământ, iar cu vârful ei atingea cerul, iar îngerii Domnului se suiau şi se pogorau pe scară.G  Şi a ajuns într’un loc şi a mas acolo, căci soarele asfinţise, şi a luat o stană de piatră din pietrele locului şi a pus-o căpătâi şi s’a culcat să doarmă în locul acela.G  Iar Iacob a pornit din Beerşeba şi a luat drumul spre Haran.%E  Atunci s’a dus Esau la Ismail şi a luat de soţie pe Mahalat, fiica lui Ismail, fiul lui Avraam, sora lui Nebaiot, peste celelalte femei pe care le avea.b? Şi Esau a înţeles că fetele din Canaan au nume rău în ochii lui Isaac, tatăl său.f G Şi a văzut că Iacob a ascultat pe tatăl său şi pe mama sa şi a plecat în Mesopotamia,V ' Deci a văzut Esau că Isaac a binecuvântat pe Iacob şi l-a trimis în Mesopotamia să-şi ia soţie de acolo, şi că binecuvântându-l i-a poruncit: «Să nu-ţi iei soţie dintre fetele Canaanului», 5 Astfel a trimis Isaac pe Iacob, şi el a plecat în Mesopotamia, la Laban, fiul lui Betuel Arameul, fratele Rebecăi, mama lui Iacob şi a lui Esau.9 m Şi să-ţi dea ţie binecuvântarea lui Avraam, ţie şi seminţiei tale, ca să stăpâneşti pământul în care eşti pribeag şi pe care Dumnezeu l-a dăruit lui Avraam.»% E Iar Dumnezeul Cel Atotputernic să te binecuvinteze şi să-ţi dea ţie rod şi să te înmulţească, şi să odrăslească din tine sumedenie de popoare.7 Scoală-te şi du-te în Mesopotamia, în casa lui Betuel, tatăl maicii tale, şi ia-ţi femeie de acolo, din fetele lui Laban, fratele maicii tale. ' După acestea, Isaac a chemat pe Iacob şi l-a binecuvântat şi i-a dat poruncă şi i-a zis: «Să nu-ţi iei femeie din fetele Canaanului.\3 .Şi Rebeca a zis lui Isaac: «Mi s’a urît cu viaţa din pricina acestor fete ale lui Het. Dacă Iacob şi-ar lua soţie din fetele lui Het, ca aceste fete din ţinut, ce rost ar mai avea viaţa pentru mine?»K -Până ce se va potoli urgia fratelui tău şi va uita ceea ce i-ai făcut. Atunoi eu voi trimite şi te va lua de acolo, căci de ce să rămân fără de voi amândoi, într’o singură zi?»S! ,Şi stai la el câtăva vreme, până când va trece mânia fratelui tău,cA +Ci acum, fiule, ascultă cuvântul meu: Scoală şi fugi la Laban, fratele meu, în Haran._9 *Şi i s’au spus Rebecăi vorbele fiului său celui mai mare, Esau; iar ea a trimis şi a chemat pe Iacob fiul său cel mic şi i-a zis: «Iată, fratele tău Esau umblă să se răzbune pe tine şi să te omoare.ue )Deci Esau a prins ură pe Iacob din pricina binecuvântării cu care-l binecuvântase tatăl său, şi şi-a zis Esau în gândul său: «Curând veni-vor zilele de întristare pentru tatăl meu, atunci voi ucide pe fratele meu Iacob!»,S (Cu sabia ta îţi vei agonisi traiul, şi vei fi rob fratelui tău; şi va veni o vreme când, adunându-ţi puterile, vei scutura jugul lui de pe grumazul tău»./ 'Atunci Isaac, tatăl său, i-a răspuns şi a grăit: «Iată, departe de ţarinile grase fi-va paloşul tău şi departe de roua cerului de sus;H~ &Dar Esau i-a răspuns tatălui său: «Oare numai această singură binecuvântare ai tu, tată? Binecuvintează-mă şi pe mine, părintele meu!» Şi Esau şi-a ridicat glasul şi a plâns.X}+ %Isaac i-a răspuns şi a zis lui Esau: «Iată, l-am pus stăpân peste tine şi pe toţi fraţii lui i-am făcut robii lui şi l-am dăruit cu grâu şi cu vin. Ţie acum ce pot să-ţi mai fac, fiul meu?» | $Şi a zis Esau: «Cu drept cuvânt se numeşte el Iacob, căci m’a înşelat de două ori cu asta: mi-a luat dreptul de întâi născut şi iată, acum, mi-a luat binecuvântarea mea!» Apoi a întrebat: «N’ai păstrat şi pentru mine o binecuvântare?»_{9 #Ci el a răspuns: «Fratele tău a venit cu vicleşug şi a luat binecuvântarea ta!»-zU "Auzind Esau cuvintele tatălui său, a strigat cu strigăt mare şi amărît peste măsură şi a zis părintelui său: «Binecuvintează-mă, tată, şi pe mine!»y !Atunci Isaac fu cuprins de spaimă şi de cutremur mare şi grăi: «Cine a fost atunci acela care a vânat vânatul şi mi l-a adus şi am mâncat din toate, mai înainte ca să vii tu, şi eu l-am binecuvântat? – Şi binecuvântat va rămânea!»x  Dar Isaac tatăl său l-a întrebat: «Cine eşti tu?» Iar el i-a răspuns: «Eu sunt feciorul tău, întâiul tău născut, Esau!»Jw Şi a făcut şi el o mâncare gustoasă şi a adus-o tatălui său şi i-a spus: «Să se scoale părintele meu şi să mănânce din vânatul fiului său, ca să mă binecuvinteze inima ta».(vK Când Isaac isprăvise cu binecuvântarea lui Iacob şi Iacob de-abia ieşise din faţa tatălui său Isaac, a sosit şi Esau, fratele său, de la vânătoare.u/ Noroadele să-ţi slujească ţie şi neamurile să se închine până la pământ înaintea ta. Să fii stăpân peste fraţii tăi şi să se închine ţie feciorii mamei tale. Blestemat să fie cel ce te va blestema şi binecuvântat să fie cel ce te va binecuvânta!»sta Dumnezeu să-ţi dea ţie din roua cerului şi din grăsimea pământului şi belşug de grâu şi de vin.[s1 Şi el s’a apropiat şi l-a sărutat. Şi Isaac a mirosit mirosul veşmintelor lui şi l-a binecuvântat şi a zis: «Iată, mirosul fiului meu este ca mirosul unei ţarine pe care a binecuvântat-o Dumnezeu.[r1 După aceea i-a zis Isaac, tatăl său: «Apropie-te şi mă sărută, fiul meu!»Kq Apoi a zis: «Vino aproape de mine ca să mănânc din vânatul fiului meu şi ca să te binecuvinteze sufletul meu!» Şi s’a apropiat de el şi a mâncat. Şi i-a turnat lui vin şi a băut.`p; Şi i-a zis: «Tu eşti cu adevărat fiul meu Esau?» Şi el i-a răspuns: «Eu sunt!»o} Astfel el nu l-a cunoscut, fiindcă mâinile lui erau păroase ca mâinile fratelui său Esau. Atunci l-a binecuvântat.n5 Şi s’a apropiat Iacob de Isaac, tatăl său, iar el l-a pipăit şi a zis: «Glasul este glasul lui Iacob, dar mâinile sunt mâinile lui Esau!»xmk Şi Isaac a zis lui Iacob: «Apropie-te să te pipăi, fiul meu. Oare tu, acesta, eşti fiul meu Esau sau nu?»'lI Atunci Isaac a zis fiului său: «Cum de ai găsit aşa degrabă vânat, fiul meu?» Zis-a el: «Fiindcă Domnul Dumnezeul tău mi-a scos vânatul înainte!»Ik Răspuns-a Iacob tatălui său:«Eu sunt Esau, întâiul tău născut. Am făcut, precum mi-ai zis; scoală-te, acum, şi mănâncă din vânatul meu, ca să mă binecuvinteze sufletul tău!»|js Şi el s’a dus la tată-său şi i-a zis: «Tată!» Iar el i-a răspuns: «Iată-mă; cine eşti tu, fiul meu?»diC Apoi a dat în mâna fiului ei Iacob mâncarea cea gustoasă şi pâinea pe care o făcuse._h9 Iar pieile iezilor le-a înfăşurat pe mâinile lui şi pe partea netedă a gâtului.-gU Apoi Rebeca a luat veşmintele cele mai bune ale fiului său mai mare, Esau, pe care le avea la ea în casă, şi a îmbrăcat cu ele pe Iacob, feciorul ei mai mic.f Şi el s’a dus şi a luat iezii şi i-a adus maică-si. Iar maică-sa a gătit o mâncare gustoasă aşa cum îi plăcea lui Isaac. e  Dar maica lui i-a răspuns: «Blestemul tău să vie peste mine, fiule, tu numai ascultă de cuvântul meu şi du-te şi adu-mi!»d3  Tatăl meu poate că mă va pipăi şi voi trece în ochii lui drept un înşelător şi voi aduce peste capul meu blestem şi nu binecuvântare».tcc  Dar Iacob a răspuns maicii sale Rebeca: «Vezi că Esau, fratele meu, este păros, pe când eu sunt neted.kbQ  Iar tu vei duce-o tatălui tău să mănânce, ca el să te binecuvinteze, mai nainte de a muri!»a  Du-te la turmă şi ia-mi de acolo doi iezi frumoşi din care să gătesc mâncare gustoasă tatălui tău, aşa cum îi place.Y`- Ci acum, copilul meu, ascultă de glasul meu şi fă aşa cum îţi voi porunci!_' «Adu-mi vânat şi pregăteşte-mi o mâncare gustoasă ca să mănânc şi să te binecuvintez, în faţa Domnului, mai nainte de a muri!» ^ Atunci Rebeca a zis lui Iacob, fiu-său: «Ascultă! Am auzit pe tatăl tău vorbind cu Esau, fratele tău, şi spunân-du-i aşa:] Şi Rebeca a auzit ce a vorbit Isaac cu Esau, fiul său. Şi Esau a pornit pe câmp, ca să vâneze vânat şi să-l aducă.\# Şi fă-mi o mâncare gustoasă, cum îmi place mie şi adu-mi-o să mănânc, ca sufletul meu să te binecuvinteze mai nainte de a muri!»|[s Deci acum ia-ţi armele tale, tolba ta cu săgeţi şi arcul tău şi ieşi pe câmp, şi vânează-mi ceva vânat,UZ% Zis-a el: «Vezi! Am ajuns la bătrâneţe şi nu ştiu ziua când voi muri.NY  Isaac ajunsese la bătrâneţe şi ochii lui slăbiseră, că nu mai putea să vadă; atunci a chemat pe Esau, fiul său cel mare, şi i-a grăit: «Fiul meu!» Şi Esau i-a răspuns: «Iată-mă!»IX #Şi ele au căşunat multă amărăciune lui Isaac şi Rebecăi. W; "Iar Esau, când a fost în vârstă de patruzeci de ani, şi-a luat de soţie pe Iudita, fiica lui Beeri Heteul, şi pe Basemat, fiica lui Elon Heteul.rV_ !Şi el a numit fântâna Şibea, pentru care şi numele cetăţii este Beerşeba, până în ziua de azi.U+  Iar în ziua aceea, au venit oamenii lui Isaac aducându-i veste despre o fântână pe care o săpaseră şi spunân-du-i: «Am dat de apă!»T/ Iar dis-de-dimineaţă s’au sculat şi s’au legat cu jurământ unul faţă cu altul, şi Isaac i-a petrecut şi au plecat de la el în pace.CS Şi Isaac le-a făcut ospăţ şi au mâncat şi au băut.FR Să nu ne faci nici un rău, precum nici noi nu ne-am atins de tine şi nu ţi-am făcut decât bine şi te-am lăsat să pleci de la noi în pace. Căci binecuvântat eşti tu de Domnul.»IQ Dar ei au răspuns: «Noi am văzut prea bine că Domnul este cu tine şi ne-am gândit: să facem un jurământ între noi, între noi şi tine. Deci vrem să încheiem un legământ cu tine.P Şi Isaac a zis către ei: «Pentru ce aţi venit la mine, o dată ce voi aveţi ură pe mine şi m’aţi gonit dela voi?»tOc Atunci Abimelec a venit la el, din Gherar, cu Ahuzat, prietenul său, şi cu Picol, căpetenia oastei sale.N- Şi el a zidit acolo un jertfelnic şi a chemat numele Domnului şi şi-a întins acolo corturile, iar slugile lui Isaac au săpat o fântână.fMG Iar Domnul i s’a arătat, în noaptea aceea, şi i-a zis: «Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, tatăl tău! Nu te teme, căci eu sunt cu tine şi te voi binecuvânta şi voi înmulţi seminţia ta, pentru Avraam robul meu».1L_ Apoi, de acolo, s’a suit în Beerşeba.ZK/ Apoi a plecat de acolo şi au săpat altă fântână şi nu s’au mai sfădit pentru ea; de aceea, i-a pus numele Rehobot, căci a zis el: «De acum Domnul ne-a scos la larg şi ne vom întinde în ţară».hJK Şi au săpat un alt puţ şi s’au certat şi pentru el. Pentru aceea, Isaac l-a numit Sitna.NI Atunci ciobanii din Gherar s’au luat la ceartă cu ciobanii lui Isaac, zicând: «Izvorul de apă este al nostru». Pentru aceea, el a numit fântâna Esec, fiindcă s’au certat acolo cu Isaac.[H1 Şi oamenii lui Isaac au săpat în vale şi au găsit acolo un izvor cu apă vie.pG[ Şi Isaac a săpat din nou fântânile de apă, pe care le săpaseră robii tatălui său Avraam şi pe care Filistenii le astupaseră chiar după moartea lui Avraam; şi le-a dat iarăşi numele pe care le dăduse părintele său.[F1 Deci Isaac a plecat de acolo şi a tăbărît în valea Gherar şi a locuit acolo.kEQ Atunci Abimelec a zis lui Isaac: «Du-te de la noi, căci ai ajuns mult mai puternic decât noi!»,DS De aceea, toate fântânile pe care le săpaseră slugile tatălui său, în zilele lui Avraam, tatăl său, Filistenii le închiseră şi le umplură cu pământ.{Cq Avea turme de oi şi cirezi de vite şi multă slugărime, aşa încât Filistenii începuseră să-l pizmuiască.sBa  Şi omul s’a îmbogăţit şi a sporit mereu şi a tot crescut până ce a ajuns peste măsură de avut. A  Şi Isaac a sămănat în ţinutul acela şi a scos, în acel an, de o sută de ori mai mult, fiindcă Domnul îl binecuvântase.@'  Atunci Abimelec a dat întregului popor porunca aceasta: «Oricine se va atinge de omul acesta şi de femeia lui va fi pedepsit cu moartea.»2?_  Atunci i-a zis Abimelec: «De ce ne-ai făcut una ca aceasta? Puţin ar fi lipsit ca vreunul din popor să se culce cu femeia ta şi ai fi adus peste noi o vină grea!»g>I  Atunci Abimelec a chemat pe Isaac şi i-a zis: «Fără îndoială, ea este soţia ta, atunci de ce mi-ai spus: Ea este sora mea? Dar Isaac i-a răspuns: «Fiindcă m’am gândit ca nu cumva să fiu ucis din pricina ei».0=[ Iar după ce a petrecut el acolo zile îndelungate, Abimelec. regele Filistenilor, s’a uitat afară pe fereastră şi iată că Isaac mângâia pe Rebeca, soţia sa. <; Şi l-au întrebat oamenii din partea locului despre femeia sa, însă el a răspuns: «Ea este sora mea!», fiindcă se temea să spună: «Este femeia mea!», ca nu cumva – zicea el – oamenii locului să mă omoare din pricina Rebecăi. Pentru că ea era frumoasă la chip.';K Deci Isaac a locuit în Gherar.:) Pentru cuvântul că Avraam a ascultat de glasul meu şi a păzit orânduielile mele, poruncile mele, legile mele şi învăţăturile mele!»49c Şi voi înmulţi seminţia ta ca stelele cerului şi voi da seminţiei tale toate aceste lucruri şi se vor binecuvânta întru seminţia ta toate noroadele pământului,k8Q Rămâi vremelnic în ţara aceasta şi eu voi fi cu tine şi te voi binecuvânta, pentru că ţie şi urmaşilor tăi dărui-voi aceste ţinuturi şi voi împlini jurământul cu care m’am jurat lui Avraam, părintele tău.7 Iar Domnul i s’a arătat lui şi i-a zis: «Să nu te pogori în Egipt, ci locueşte în ţinutul pe care ţi-l voi arăta.36 c Şi s’a iscat foamete în ţară, afară de foametea cea dintâi, care a fost în zilele lui Avraam. Atunci Isaac s’a dus la Abimelec, regele Filistenilor, în Gherar.A5} "Atunci Iacob i-a dat lui Esau pâine şi fiertură de linte. Şi el a mâncat şi a băut şi apoi s’a sculat şi a plecat. Astfel a dispreţuit Esau dreptul său de întâi născut.4 !I-a zis Iacob: «Fă-mi astăzi jurământ!» Şi el s’a jurat şi şi-a vândut dreptul său de întâi născut lui Iacob.s3a  Esau i-a răspuns: «Iată, sunt gata să mor, căci la ce-mi foloseşte acest drept dc întâi născut?»X2+ Dar Iacob a răspuns: «Vinde-mi astăzi mie dreptul tău de întâi născut».)1M Atunci Esau a zis lui Iacob:«Dă-mi să mănânc, te rog, din această fiertură roşcata, caci sunt sfârşit de oboseala!» Pentru aceea s’a numit el Edom.q0] Într’o zi, pe când Iacob îşi fierbea o fiertură, Esau a venit de pe câmp sfârşit de oboseală.`/; Ci Isaac iubea pe Esau fiindcă-i plăcea vânatul, iar Rebeca iubea mai mult pe Iacob..9 Şi pruncii s’au făcut mari; şi a fost Esau meşter vânător, un răscolitor al câmpiei, pe când Iacob a fost om paşnic, locuitor în corturi.P- Şi după aceea a ieşit fratele său care se ţinea cu mâna de călcâiul lui Esau, şi i-au pus numele Iacob. Iar Isaac era în vârstă de cincizeci de ani câud Rebeca i-a născut aceşti copii.f,G Şi a ieşit cel dintâi – roşcat, păros peste tot ca un cojoc; şi i-au pus numele Esau.^+7 Iar când s’a împlinit sorocul să nască, iată că avea în pântece doi gemeni,* Atunci Domnul a grăit către ea: «Două neamuri sunt în pântecele tău şi două popoare despărţi-se-vor chiar din măruntaiele tale; şi unul din cele două popoare va fi mai zdravăn decât celălalt, iar cel mai mare va sluji celui mai mic!»))M Dar pruncii se împungeau în pântecele ei, şi ea a zis: «Dacă e aşa, de ce mi-a mai venit această sarcină?» Şi s’a dus să caute răspuns la Domnul.(1 Şi s’a rugat Isaac Domnului pentru femeia sa, căci era stearpă, şi Domnul i-a ascultat rugăciunea, lui şi Rebeca, femeia lui, a zămislit. '; Şi Isaac era în vârstă de patruzeci de ani când şi-a luat de soţie pe Rebeca, fiica lui Betuel Arameul din Me-sopotamia, sora lui Laban Arameul.W&) Iată acum spiţa neamului lui Isaac, fiul lui Avraam: Avraam a avut pe Isaac.%7 Şi au locuit de la Havila până la Şur, la răsăritul Egiptului, când mergi către Asiria. Şi el a fost mai puternic decât toţi fraţii săi.$+ Şi aceştia sunt anii vieţii lui Ismail: o sută treizeci şi şapte de ani; şi s’a stins şi a murit şi a fost adăogat la poporul său. #; Aceştia sunt fiii lui Ismail şi acestea sunt numele lor, după aşezările lor şi după taberile lor: douăsprezece căpetenii, după noroadele lor./"[ Hadad, Tema, Ietur, Nafiş şi Chedema.!3 Mişma, Duma, Masa,- U  Şi iată numele fiilor lui Ismail, după numele lor şi după şirul naşterii lor: întâiul născut al lui Ismail a fost Nebaiot, apoi Chedar, Abdeel şi Mibsam,r_  Iată urmaşii lui Ismail, fiul lui Avraam pe care i l-a născut lui Avraam Agar Egipteanca, roaba Sarei,ym  Iar după moartea lui Avraam, Dumnezeu a binecuvântat pe Isaac, fiul lui, şi Isaac a locuit la Beer-Lahai-Roi.|s  În siliştea pe care a cumpărat-o Avraam de la fiii lui Het, acolo îngropatu-s’a Avraam ca şi Sara, femeia sa/  Şi l-au îngropat Isaac şi Ismail, feciorii săi, în peştera Macpela, în siliştea lui Efron, fiul lui Ţohar Heteul, ia răsărit de Mamre, Şi s’a stins şi a murit Avraam la bătrâneţe fericite, bătrân şi sătul de zile, şi a fost adăogat la poporul său. ~~}|||{{CzzyyMxxzww\vv-uutNssHroqqp oFn|mmOllkiii>=m<<;o::M9988V756h544332200V/}.--,,+j**X)((P('@&&U%%k%$z$&#T"""o!!`! x .TrK6$^i"p_QP g  N}~2M_ %Spusu-i-a acel bărbat: «S’au dus de aici, că i-am auzit vorbind între ei: «Să mergem la Dotan!» Atunci Iosif a pornit după fraţii săi şi i-a aflat la Dotan.iLM %Şi a răspuns: «Caut pe fraţii mei! Spune-mi, te rog, pe unde păşunează ei turmele acum?»uKe %Şi pe când umbla el încoace şi încolo pe câmpie, l-a găsit un om şi l-a întrebat: «Ce cauţi tu?»gJI %Şi a mai zis Israil: «Du-te, rogu-te, de vezi dacă fraţii tăi sunt sănătoşi şi dacă turmelor le merge bine şi să-mi aduci răspuns!» Astfel, l-a mânat pe el din valea Hebronului. Şi s’a dus Iosif la Sihem.I3 % Şi Israil a zis lui Iosif: «Vezi, fraţii tăi pasc turmele la Sihem. Vino, că vreau să te trimit la ei». Şi a răspuns Iosif: «Gata sunt!»\H3 % Şi într’o zi, fraţii săi s’au dus să pască turmele tatălui lor la Sihem.`G; % Pentru aceasta, fraţii săi îl pizmuiau, dar tatăl său ţinea minte aceste lucruri.|Fs % Şi povestindu-şi visul, tatălui său şi fraţilor săi, tatăl său l-a certat şi i-a spus: «Ce vis este acesta pe care l-ai visat tu? Nu cumva veni-vom noi, eu şi maică-ta şi fraţii tăi, să ne închinăm ţie până la pământ?»VE' % Altădată a mai visat Iosif alt vis şi l-a povestit şi pe acesta fraţilor săi zicând: «Iată am visat încă un vis! Se făcea că soarele şi luna şi unsprezece stele se închinau înaintea mea!»ED %Atunci fraţii lui au întâmpinat: «Vrei cumva să te faci rege peste noi şi să ne stăpâneşti pe noi?» Deci ei îl urîră şi mai mult, din pricina viselor lui şi cuvintelor lui.GC %Se făcea că noi legam snopii în mijlocul ţarinii şi iată că snopul meu s’a ridicat şi a stat în picioare, iar snopii voştri, stând jur-împrejur, s’au închinat snopului meu»TB# %Şi Iosif le-a povestit: «Ascultaţi acum visul acesta pe care l-am visat!rA_ %Apoi Iosif visă un vis şi-l povesti fraţilor săi; şi ei prinseră şi mai mult ciudă împotrivă-i.'@I %Iar fraţii săi, văzând că tatăl lor îl iubeşte pe el mai mult decât pe ei toţi, prinseră ură pe el şi nu puteau să mai aibă cu el vorbă bună.?7 %Ci Israil iubea pe Iosif mai mult decât pe toţi fiii săi, căci el era feciorul bătrâneţelor sale, şi îi făcuse o tunică lungă cu mâneci.>3 %Iată istoria urmaşilor lui Iacob: Iosif era în vârstă de şaptesprezece ani şi împreună cu fraţii săi păştea oile. Şi băieţandru cum era între feciorii Bilhei şi feciorii Zilpei, femeile lui Israil, el aducea tatălui lor ceea ce spunea lumea rău despre ei.\= 5 %Astfel a locuit Iacob în ţara unde trăise ca venetic şi tatăl său, în Canaan."<? $+Principii Magdiel şi Iram. Aceştia sunt voevozii Edomului, după aşezările lor, în ţara stăpânirii lor. Acesta este Esau, părintele Edomiţilor.);O $*Principii Chenaz, Teman, Mibţar,(:M $)Principii Oholibama, Ela, Pinon,95 $(Iată acum numele căpeteniilor pogoritoare din Esau, după familiile lor, după ţinuturile lor, după numirile lor: principii Timna, Aleva, Ietet,H8 $'Iar după ce a murit Baalhanan, feciorul lui Acbor, a domnit în locul său Hadar şi numele cetăţii lui era Pau. Şi numele soţiei lui era Mehetabeel, fiica lui Matred, fiica lui Mezahab.V7' $&După ce a murit Saul, a domnit în locul său Baalhanan, feciorul lui Acbor.W6) $%După ce a murit Samla, a domnit în locul său Saul din Rehobotul de pe râu.K5 $$După ce a murit Hadad, a domnit în locul său Samla din Masreca.-4U $#După ce a murit Huşam, a domnit în locul său Hadad, fiul lui Bedad, care a bătut pe Madianiţi în ţara Moabului, iar numele cetăţii lui domneşti era Avit.Z3/ $"După ce a murit Iobab, a domnit în locul său Huşam din ţinutul Temaniţilor.Y2- $!După ce a murit Bela, a domnit în locul său Iobab, fiul lui Zerah din Boţra.a1= $ Bela, fiul lui Beor, a domnit în Edom, iar numele cetăţii sale domneşti era Dinhaba.0y $Iată acum regii care au stăpânit ţara Edomului, mai nainte ca să fi stăpânit vre-un rege peste fiii lui Israil:x/k $Principii Dişon, Eter, Rişon. Aceştia sunt principii Horiţilor, după voevodatele lor, în pământul Seir.Q. $Iată căpeteniile Horiţilor: principii Lotan, Şobal, Ţibeon şi Ana,,-U $Iată fiii lui Rişon: Uţ şi Aran,8,m $Iar fiii lui Eter sunt: Bilhan, Zaavan şi Acan.E+ $Iată şi fiii lui Dişon: Hemdan, Eşban, Itran şi Cheran.D* $Iată feciorii lui Ana: Dişon şi Oholibama, fata lui Ana.()K $Iar fii lui Ţibeon au fost: Aia şi Ana. Ana este acel care a găsit izvoare de apă caldă în pustie, pe când păştea asinii lui Ţibeon, părintele său.F( $Iată fiii lui Şobal: Alvan, Mana-hat, Ebal, Şefo şi Onam.U'% $Iar fiii lui Lotan au fost: Hori şi Hemam, iar sora lui Lotan a fost Timna.k&Q $Dişon, Eter şi Rişon. Aceştia sunt voevozii Horiţilor, feciorii lui Seir, în ţara Edomului.v%g $Iată şi fiii lui Seir Horitul, care locuiau mai nainte în această ţară: Lotan, Şobal, Ţibeon şi Ana.[$1 $Aceştia sunt fiii lui Esau şi aceştia sunt voevozii lor, adică ai Edomiţilor.)#M $Iată şi fiii Oholibamei, soţia lui Esau: principii Ieuş, Ialam şi Core. Aceştia sunt principii pogorîtori din Oho-libama, fiica lui Ana, soţia lui Esau.T"# $Aceştia sunt feciorii lui Reguel, fiul lui Esau: principii Nahat, Zerah, Şama şi Miza. Aceştia sunt principii pogorîtori din Reguel în ţara Edomului. Aceştia sunt fiii Basematei, soţia lui Esau.! $Apoi principii: Core, Gatam şi Amalec. Aceştia sunt principii pogorîtori din Elifaz în ţara Edomului. Aceştia sunt feciorii Adei.  $Iată căpeteniile fiilor lui Esau. Fiii lui Elifaz, întâiul născut al lui Esau au fost principii: Teman, Omar, Ţefo, Chenaz, $Iată feciorii Oholibamei, fata lui Ana, fiul lui Ţibeon, femeia lui Esau, ea anume a născut lui Esau pe Ieuş, pe Ialam şi pe Core.wi $ Iată feciorii lui Reguel: Nahat, Zerah, Şama şi Miza; aceştia au fost feciorii Basematei, soţia lui Esau.) $ Şi Timna a fost ţiitoarea lui Elifaz, feciorul lui Esau, şi i-a născut lui Elifaz pe Amalec. Aceştia sunt feciorii Adei, soţia lui Esau.K $ Iar fiii lui Elifaz au fost: Teman, Omar, Ţefo, Gatam şi Chenaz.} $ Acestea sunt numele feciorilor lui Esau: Elifaz, feciorul Adei, Boţia lui Esau; Reguel fiul Basematei, soţia lui Esau.Q $ Iată spiţa neamului lui Esau, părintele Edomiţilor din muntele Seir.Z/ $De aceea, Esau s’a sălăşluit în muntele Seir. Esau se mai cheamă şi Edom..W $Din pricină că averile lor erau prea multe ca să mai poată sta la un loc. şi ţara în care petreceau pribegi nu putea să-i mai încapă de multele lor cirezi.}u $Şi Esau a luat pe femeile sale, pe fiii şi pe fetele sale şi toate sufletele casei sale, şi turmele sale şi toate vitele sale şi toată averea sa, pe care o agonisise în Canaan, şi s’a dus în altă ţară razna de fratele său Iacob,|s $Iar Oholibama a născut pe Ieuş şi pe Ialam şi pe Core. Aceştia sunt fiii lui Esau pe care i-a avut în Canaan.P $Şi Ada a născut lui Esau pe Elifaz şi Basemat i-a născut pe Reguel.;s $Şi pe Basemat, fiica lui Ismail, sora lui Nebaiot.+ $Esau şi-a luat femeile sale dintre fetele Canaanului, pe Ada, fiica lui Elon Heteul, şi pe Ohohbama, fiica lui Ana, fiul lui Ţibeon Horitul,G $Aceştia sunt urmaşii lui Esau, care se mai numeşte şi Edom.!= #Şi s’a stins Isaac şi a murit şi a fost adăogat la poporul său, bătrân şi sătul de zile, şi l-au înmormântat feciorii săi Esau şi Iacob.@} #Şi zilele lui Isaac au fost o sută şi optzeci de ani.  #Şi s’a dus Iacob la Isaac, părintele său, la Mamre în Chiriat-Arba, adică în Hebron, unde au vremelnicit Avraam şi Isaac.}u #Şi feciorii Zilpei, roaba Liei: Gad şi Aşer. Aceştia sunt fiii lui Iacob, care i s’au născut în Mesopotamia.A  #Feciorii Bilhei, roaba Rahilei, au fost: Dan şi Neftali;5 g #Feciorii Rahilei au fost: Iosif şi Veniamin.f G #Feciorii Liei: Ruben, întâiul născut al lui Iacob, Simeon, Levi, Iuda, Isahar şi Zebulon;N  #Iar pe când Iacob locuia în ţinutul acela, s’a dus Ruben şi s’a culcat cu Bilha, ţiitoarea tatălui său. Şi aceasta a ajuns la urechile lui Israil. Ci fiii lui Iacob au fost doisprezece.Q  #Şi a plecat Iacob şi şi-a înfipt cortul său dincolo de Migdal-Eder.  #Şi Iacob a ridicat un stâlp cu pisanie pe mormântul ei: stâlpul de la mormântul Rahilei, care se află şi în ziua de azi.a= #Şi a murit Rahila şi a fost înmormântată pe calea către Efrata, adică la Betleem.{q #Iar când a fost să-şi dea sufletul, căci a murit, i-a pus numele: Ben-Oni. Dar tatăl său l-a numit Veniamin.iM #Şi pe când ea se trudea să nască, i-a zis moaşa: «Nu te teme, căci ai încă un fecior!»9 #După aceea au purces de la Betel, şi când mai era o palmă de loc până să ajungă la Efrata, Rahila a născut şi a avut chinuri mari la facere.E #Deci Iacob a numit locul unde vorbise cu el Dumnezeu: Betel.<s #Iar Iacob a ridicat un stâlp cu pisanie pe locul unde vorbise Domnul cu el, un stâlp de piatră, şi a săvârşit deasupră-i jertfa de turnare şi a turnat peste el untdelemn.M # Şi Dumnezeu s’a înălţat de la el, în locul de unde-i vorbise.} # Iar ţara pe care am dat-o lui Avraam şi lui Isaac, ţi-o voi da ţie şi o voi da şi seminţiei tale de după tine!»Z/ # Apoi a grăit Dumnezeu către Iacob: «Eu sunt Dumnezeul Cel Atotputernic! Fii rodnic şi te înmulţeşte. Un popor, ba chiar un divan de popoare vor înflori din tine, şi chiar regi vor ieşi din coapsa ta.!~= # Şi i-a zis Dumnezeu: «Numele tău este Iacob; dar să nu te mai chemi Iacob, ci numele tău de aci nainte să fie Israil». Şi i-a pus numele Israil.y}m # Şi Dumnezeu i s’a arătat lui Iacob, încă o dată, după venirea lui din Mesopotamia şi l-a binecuvântat,| #Atunci a murit Debora, doica Rebecăi, şi a fost îngropată mai jos de Betel, sub un stejar pe care l-au numit «Stejarul Plângerii».!{= #Şi a clădit acolo un jertfelnic şi a pus locului numele El-Bet-El, fiindcă acolo i s’a descoperit Dumnezeu când fugea de dinaintea fratelui său.pz[ #Astfel Iacob a ajuns la Luz, în ţara Canaanului adică la Betel, el şi toată gloata care era cu el.y #Şi au plecat la drum şi spaima lui Dumnezeu a căzut peste cetăţile care erau în jurul lor şi n’au urmărit pe fiii lui Iacob.@x{ #Atunci ei dădură lui Iacob pe toţi dumnezeii cei străini care erau în mâinile lor şi cerceii care erau în urechile lor, şi Iacob i-a îngropat sub un stejar de lângă Sihem.Pw #Apoi să ne sculăm şi să ne suim la Betel şi să facem acolo un jertfelnic Dumnezeului care m’a auzit în ziua strâmtorării mele şi a fost cu mine în călătoria pe care am săvârşit-o!»Lv #Şi Iacob a zis casnicilor săi şi tuturor celor ce erau cu el: «Lepădaţi pe dumnezeii cei străini, care sunt în mijlocul vostru, şi vă curăţaţi şi vă primeniţi veşmintele voastre.Uu ' #Şi a poruncit Dumnezeu lui Iacob: «Scoală-te, sue-te la Betel şi te aşează acolo şi fă acolo un jertfelnic Dumnezeului care ţi s’a arătat atunci când fugeai dinaintea lui Esau, fratele tău!»t "Dar aceia au răspuns: «Iertat, oare, i-a fost lui să se poarte cu sora noastră cum s’ar fi purtat cu o desfrânată?»/sY "Atunci Iacob a zis lui Simeon şi lui Levi: «Aţi adus pe capul meu mare pacoste, făcându-mă urît locuitorilor acestui ţinut, Canaaniţilor şi Pereziţilor, iar eu am numai o mână de oameni! Şi dacă se vor aduna împotriva mea şi mă vor lovi, mă vor nimici pe mine şi casa mea.»yrm "Toata averea lor; şi pe toţi copiii lor şi pe femeile lor îi luară robi şi prădară tot ce era prin case.}qu "Deci luară turmele şi cirezile lor şi asinii lor şi tot ce găsiră în cetate şi tot ce găsiră în ţarină:qp] "Feciorii lui Iacob tăbărîră pe cei ucişi şi prădară cetatea, fiindcă necinstiseră pe sora lor. o "Iar pe Hemor şi pe Sichem, fiul său, îi trecură prin ascuţişul săbiei; apoi luară pe Dina din casa lui Sichem şi plecară.Zn/ "Dar a treia zi, pe când ei se aflau în dureri, cei doi feciori ai lui Iacob, Simeon şi Levi, fraţii Dinei, puseră mâna pe sabie şi intrară cu îndrăzneală în cetate şi uciseră pe toţi bărbaţii,Xm+ "Atunci toţi cei ce ieşeau la sfat în poarta cetăţii dădură ascultare lui Hemor şi lui Sichem, fiul său, şi se tăiară împrejur toţi bărbaţii, toţi câţi ieşeau la sfat în poarta cetăţii.l+ "Turmele lor şi averea lor şi toate vitele lor nu vor fi oare ale noastre? Numai să ne învoim cu ei, şi ei se vor sălăşlui între noi!»Ik "Însă aceşti oameni se învoiesc să locuiască împreună cu noi şi să facem un singur popor, numai dacă bărbaţii noştri se vor tăia împrejur, precum şi ei sunt tăiaţi împrejur.j5 "«Oamenii aceştia au gând bun cu noi; să locuiască deci cu noi în ţară şi să neguţătorească în ea, căci ţara, cum vedeţi, este întinsă şi la dreapta şi la stânga, în faţa lor. Să ne însurăm cu fetele lor, iar pe fetele noastre să le mărităm cu ei!i "Deci Hemor şi Sichem, fiul său, au venit în poarta cetăţii lor şi au început să vorbească cu oamenii cetăţii spunându-le:h! "Şi tânărul nu zăbovi să îndeplinească lucrul, căci iubea pe fata lui Iacob şi era cel mai cu vază din toată casa tatălui său.Rg "Şi cuvintele lor plăcură lui Hemor şi lui Sichem, feciorul lui Hemor.vfg "Iar de nu ne veţi da ascultare, ca să vă tăiaţi împrejur, noi vom lua pe fata noastră şi vom pleca.»e "Atunci vă vom da pe fetele noastre, iar pe fetele voastre le vom lua noi şi vom locui împreună cu voi şi vom ajunge un singur popor.d "Numai într’un fel putem să ne învoim cu voi, daca veţi face ca noi şi veţi tăia împrejur pe toţi bărbaţii voştri.,cS "Deci ei au zis către aceia: «Noi nu putem să facem acest lucru ca să dăm pe sora noastră după un om netăiat împrejur, fiindcă ar fi o ruşine pentru noi.b1 " Atunci fiii lui Iacob răspunsei ă cu vicleşug lui Sichem şi lui Hemor, tatăl său, vorbind aşa fiindcă Sichem necinstise pe Dina, sora lor.+aQ " Cereţi de la mine cât de mult preţ de răscumpărare şi daruri de nuntă şi eu vi le voi da, întocmai cum veţi spune. Însă daţi-mi pe fată de femeie!»`' " Atunci a grăit Sichem către tatăl fetei şi către fraţii ei: «De aş afla har în ochii voştri, şi orice îmi veţi spune vă voi da._9 " Şi locuiţi cu noi! Şi pământul să fie la îndemâna voastră; sălăşluiţi-vă în el, faceţi negoţ în el şi câştigaţi în el moşii.»q^] " Şi vă încuscriţi cu noi! Pe fetele voastre daţi-ni-le nouă şi pe fetele noastre luaţi-vi-le voi,]3 "Şi a intrat Hemor în vorbă cu ci şi le-a spus: «Sufletul fiului meu Sichem se sfârşeşte după fata voastră; daţi-i-o, vă rog, de femeie,~\w "Iar feciorii lui Iacob venind de la câmp şi auzind vestea, s’au mâhnit oamenii şi s’au aprins groaznic de mânie, că acela făptuise aşa ocară în Israil, culcându-se cu fata lui Iacob, lucru care nu se cuvenea să-l săvârşească.Q[ "Atunci Hemor, tatăl lui Sichem, a ieşit la Iacob să vorbească cu el.%ZE "Ci Iacob a auzit că Sichem a necinstit-o pe Dina, fata sa, dar fiindcă feciorii săi erau cu vitele pe câmp, el a tăcut din gură până la venirea lor.iYM "Şi a vorbit Sichem cu Hemor, tatăl său, astfel: «Peţeşte-mi de femeie pe această fată!»zXo "Şi inima lui s’a lipit de Dina, fata lui Iacob şi i-a căzut dragă fata şi i-a vorbit copilei de la inimă.Wy "Şi văzând-o Sichem, fiul lui Hemor Heveul, stăpânul ţinutului, a răpit-o şi s’a culcat cu ea şi a umilit-o.zV q "Dina fata Liei, pe care ea o născuse lui Iacob, a ieşit într’o zi, ca să vază pe fetele din partea locului.aU= !Şi a ridicat acolo un jertfelnic pe care l-a numit: «Dumnezeu, Dumnezeul lui Israil».(TK !Iar petecul de pământ unde şi-a înfipt ţăruşii cortului, l-a cumpărat din mâna fiilor lui Hemor, părintele lui Sihem, pe preţ de o sută de chesite.S% !Şi a ajuns Iacob cu pace la Sihem, în ţara Canaanului, la venirea lui din Mesopotamia şi şi-a aşezat tabăra la răsăritul cetăţii.R% !Iar Iacob a pornit spre Sucot şi şi-a clădit locuinţă şi turmelor sale le-a făcut târle. Pentru aceea s’a numit locul acela Sucot.KQ !Şi s’a întors, în ziua aceea, Esau pe drumul său, spre Seir.TP# !Şi a zis Esau: «Ingădueşte, atunci, să las cu tine câţiva oameni din ceata care mă însoţeşte!» Dar Iacob a răspuns: «Pentru ce aceasta, o dată ce am aflat har în ochii stăpânului meu?»aO= !Să treacă deci stăpânul meu înaintea robului său, iară eu voi călători pe răgaz şi domol, după pasul turmelor de dinaintea mea şi după pasul copiilor, până ce voi ajunge la stăpânul meu, în Seir!»-NU ! Şi Iacob a răspuns: «Stăpânul meu ştie că am copii plăpânzi şi mai am şi vaci fătate de curând; de le vor mâna slugile tare numai o zi, ele vor pieri.YM- ! Apoi a zis Esau: «Să pornim şi să mergem, şi eu voi merge în pasul tău».L7 ! Ia, te rog, prinosul meu, care ţi-a fost adus, fiindcă Dumnezeu mi-a fost mult milostiv şi am de toate!» Şi a stăruit de el până ce a primit.dKC ! Iacob însă a stăruit: «Nu aşa, te rog! Dacă am aflat har în ochii tăi, primeşte darul meu din mâna mea, căci am văzut faţa ta, ca şi cum aş fi văzut faţa lui Dumnezeu, atât de milostiv ai fost cu mine.cJA ! Dar Esau a întâmpinat: «Frate, am berechet! Rămână ale tale cele ce sunt ale tale!»I- !Şi a întrebat Esau: «Ce voiai să faci cu toată turma aceea pe care am întâlnit-o?» Zis-a Iacob: «Să aflu har în ochii domnului meu!»1H] !Apoi s’a apropiat şi Lia cu copiii ei şi s’au închinat până la pământ, iar la urmă s’au apropiat Iosif şi Rahila şi s’au închinat până la pământ.\G3 !Şi s’au apropiat roabele şi copiii lor şi s’au închinat până la pământ,OF !Şi ridicându-şi ochii Esau, a văzut femeile şi copiii lui Iacob şi l-a întrebat: «Cine sunt aceştia care sunt cu tine?» Răspuns-a: «Sunt copiii cu care a miluit Dumnezeu pe robul tău!»E !Ci Esau a alergat întru întâmpinarea lui şi l-a îmbrăţişat şi a căzut pe grumajii lui şi l-a sărutat şi au plâns amândoi.D} !Şi Iacob a trecut înaintea lor şi s’a închinat până la pământ de şapte ori, până să ajungă la frate-său.C !Şi a pus pe roabe şi pe copiii lor în frunte, apoi pe Lia şi pe copiii ei, iar pe Rahila şi pe Iosif la urmă de tot.?B { !Şi Iacob ridicându-şi ochii s’a uitat şi iată Esau venea împreună cu patru sute de inşi. Atunci Iacob şi-a împărţit copiii: ai Liei, ai Rahilei şi ai celor două roabe.IA !De aceea fiii lui Israil, până în ziua de astăzi, nu mănâncă muşchiul de pe încheietura şoldului, pentru că omul acela a lovit pe Iacob peste muşchiul de la încheietura şoldului.j@O Şi soarele răsărea în faţa lui când el a trecut de Peniel, şi Iacob şchiopăta din şold.?! Atunci Iacob a pus acelui loc numele Peniel, fiindcă, zicea el: «Am văzut pe Dumnezeu faţă către faţă şi am scăpat cu viaţă!»>7 Dar Iacob a întrebat şi a zis: «Spune-mi, te rog, numele tău!» Răspuns-a: «De ce întrebi de numele meu?» Şi l-a binecuvântat pe el, acolo.= Zis-a acela: «Numele tău nu va mai fi Iacob, ci Israil, pentru că te-ai luptat cu Dumnezeu şi cu oamenii şi ai biruit!»\<3 Atunci acela l-a întrebat: «Care este numele tău?» Şi Iacob a spus: «Iacob!»;7 Şi i-a zis acela: «Dă-mi drumul, căci se luminează de ziuă». Ci Iacob a răspuns: «Nu-ţi voi da drumul, până ce nu mă vei binecuvânta!»::o Şi dacă a văzut că nu poate să-l biruiască, atunci l-a lovit peste încheietura şoldului şi s’a scrântit încheietura şoldului lui Iacob, în luptă cu acel bărbat.b9? Şi Iacob a rămas singur. Atunci un om s’a luptat cu el până la revărsatul zorilor,Z8/ Iar după ce i-a luat şi i-a trecut dincolo de râu, a trecut şi ce avea cu el.07[ Dar s’a sculat noaptea şi a luat pe cele doua femei ale sale şi pe cele doua roabe ale sale şi pe cei unsprezcce copii ai sai şi i-a trecut prin vadul Iabocului.Y6- Astfel ploconul a trecut înaintea lui, iar el a mas noaptea aceea în tabără.s5a Şi veţi adăoga: «Şi iată şi robul tau Iacob vine în urma noastră!». Căci se gândea Iacob: «Il voi domoli prin acest dar care merge înaintea mea şi după aceasta voi da ochii cu el; poate că se va însenina faţa lui!»L4 Tot aşa i-a poruncit şi celui de al doilea şi celui de al treilea şi tuturor celor ce veneau după turme, spunân-du-le: «Unele ca acestea să spuneţi lui Esau, când vă veţi găsi cu el;3 Atunci tu să-i răspunzi: «Ale robului tău Iacob! Este un dar trimis domnului meu Esau; şi iată şi Iacob vine în urma noastră!»U2% Apoi i-a poruncit celui din frunte şi i-a zis: «De te va întâlni Esau, fratele meu, şi te va întreba şi va zice: «Al cui eşti tu şi încotro te duci şi ale cui sunt aceste vite dinaintea ta?».:1o Şi a dat aceste vite în mâna robilor săi, fiecare turmă deosebit şi le-a poruncit astfel: «Treceţi înaintea mea şi lăsaţi ceva depărtare între turmă şi turmă».0 Treizeci de cămile mulgătoare cu puii lor; patruzeci de vaci şi zece tauri; douăzeci de măgăriţe şi zece măgăruşi.o/Y Două sute de capre şi douăzeci de ţapi; două sute de mioare fătătoare şi douăzeci de berbeci;u.e Şi a mas acolo în noaptea aceea şi a osebit din ce i-a venit sub mână un dar pentru Esau, fratele său:)-M Ci tu ai făgăduit: «Voi grămădi bunătăţile mele asupra ta şi voi înmulţi seminţia ta, ca nisipul mării, care nu se poate număra de mult ce este!»,1 Scapă-mă din mâna fratelui meu, din mâna lui Esau, căci mi-e frică de el, ca nu cumva să vie să mă răpună pe mine împreună cu copiii!P+ Sunt prea mic faţă de toate îndurările şi faţă de toată credincioşia pe care ai dovedit-o cu robul tău, căci tre-cut-am Iordanul acesta numai cu toiagul meu şi acum am ajuns două tabere.d*C Apoi Iacob s’a rugat: «Dumnezeul părintelui meu Avraam şi Dumnezeul părintelui meu Isaac! Doamne, care mi-ai zis: «Intoarce-te în patria ta şi în locul tău de naştere şi-ţi voi arăta bunătăţile mele»,) Căci îşi zicea: «Dacă Esau năvăleşte împotriva unei tabere şi o sfărâmă, atunci tabăra care a rămas poate să scape!»-(U Atunci Iacob s’a spăimântat foarte şi a stat în mare cumpănă. Şi a împărţit gloata care era cu el, turmele şi cirezile şi cămilele, în două tabere,<'s Dar solii s’au întors la Iacob şi i-au spus: «Dusu-ne-am spre fratele tău Esau, dar el tocmai vine întru întâmpinarea ta şi împreună cu el sunt patru sute de oameni».& Am agonisit boi şi asini şi turme şi robi şi roabe, şi trimit solie şi veste domnului meu, ca să găsesc har în ochii tăi!»% Şi le-a dat lor porunca aceasta: «Aşa grăieşte robul tău Iacob: «Am petrecut vremelnic la Laban şi am stat până acum.p$[ Apoi Iacob a trimis înaintea sa soli către Esau, fratele său, în ţinutul Seir, în ţara Edomului.x#k Şi a rostit Iacob, când i-a văzut: «Aceasta este tabăra lui Dumnezeu!» Deci a numit locul acela Mahanaim.a"= Iar Iacob a mers mai departe în calea sa şi s’au întâlnit cu el îngerii Domnului.-! W Şi Laban s’a sculat dis-de-dimineaţă şi a sărutat pe nepoţii săi şi pe fetele sale şi i-a binecuvântat şi a plecat, şi s’a întors Laban la vatra sa. { 6Şi Iacob a adus jertfe pe munte şi a chemat pe rudele sale la ospăţ şi ei au ospătat şi au mas noaptea pe munte.2_ 5Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Nahor, Dumnezeul părinţilor lor să ne fie judecător!» Şi Iacob s’a jurat pe Dumnezeul de care se temea Isaac, tatăl său.kQ 4Această măgură să fie mărturie şi acest stâlp să fie mărturie, că nici eu nu voi trece spre tine de măgura aceasta şi nici tu nu vei trece spre mine de această măgură şi de acest stâlp, cu gând de duşmănie.{ 3Şi mai zise Laban lui Iacob: «Iată măgura aceasta şi iată acest stâlp pe care l-am ridicat între mine şi tine:<s 2Dacă vei asupri pe fetele mele, ori dacă vei lua alte femei peste fetele mele, deşi nimeni nu este lângă noi, totuşi cugetă că Dumnezeu este martor între mine şi tine.»zo 1Şi Miţpa, fiindcă, a zis el, Dumnezeu să vegheze între mine şi tine, când ne vom despărţi unul de altul.wi 0Şi Laban grăi: «Măgura aceasta să fie astăzi mărturie între mine şi tine». De aceea i-au zis Galaad,L /Ci Laban i-a pus numele Iegar-Sahaduta, iar Iacob a numit-o Galaad.  .Apoi Iacob zise rudelor sale: «Adunaţi pietre», şi ei adunară pietre şi clădiră o măgură; şi mâncară acolo pe măgură.N -Şi Iacob luă o stană de piatră şi o ridică stâlp de mărturie.gI ,Deci acum vino să facem legământ, eu cu tine, şi să fie mărturie între tine şi mine.»% +Atunci a răspuns Laban şi a zis lui Iacob: «Aceste fete sunt fetele mele şi aceşti copii sunt copiii mei şi aceste turme sunt turmele mele şi tot ceea ce vezi tu este al meu. Şi ce rău aş putea să fac azi fetelor mele, ori copiilor pe care ele i au născut?{ *Dacă n’ar fi fost cu mine Dumnezeul părintelui meu, Dumnezeul lui Avraam şi de care se teme Isaac, negreşit că tu mi-ai fi dat drumul cu mâna goală. Dar Dumnezeu a văzut obida mea şi truda mâinilor mele şi te-a judecat astă noapte.»=u )Am stat aceşti douăzeci de ani în casa ta: am slujit paisprezece ani pentru cele două fiice ale tale, iar şase ani pentru turmele tale; şi mi-ai schimbat simbria de zece ori.wi (Astfel eram: ziua mă topeam de arşiţă şi noaptea tremuram de frig; şi somnul nu se prindea de ochii mei. 'Pe oaia sfâşiată de fiare nu ţi-am adus-o: eu am îndurat paguba; din mâna mea cereai orice se fura ziua şi orice se fura noaptea.# &Iată sunt douăzeci de ani de când stau la tine! Mioarele tale şi caprele tale n’au lepădat şi berbecii turmei tale nu i-am mâncat!F %Acum, după ce ai răscolit toate lucrurile mele, ce ai găsit la mine, din toate odoarele casei tale? Pune-le aici în faţa rudelor mele şi rudelor tale şi ei să ne judece pe amândoi.?y $Atunci Iacob se aprinse de mânie şi a început să se certe cu Laban şi i-a spus lui Laban: «Care este vina mea şi care este păcatul meu, că mă urmăreşti cu învierşunare?  #Şi ea zise către tată-său: «Să nu fie cu bănat în ochii domnului meu că nu pot să mă scol înaintea feţei tale, fiindcă tocmai acum mi-a sosit necazul obişnuit al femeilor». Şi el a căutat cu de-a-măruntul, dar n’a dat peste terafimi.  "Ci Rahila luase idolii şi-i vârîse în şeaua unei cămile şi se aşezase pe ei. Şi Laban scotoci tot cortul, dar nu dădu de nimic.A } !Deci Laban a intrat în cortul lui Iacob şi în cortul Liei, şi în corturile celor două roabe, dar n’a găsit nimic; şi a ieşit din cortul Liei şi a intrat în cortul Rahilei.U %  La oricine vei găsi terafimii tăi, acela să nu mai trăiască! De faţă cu rudele noastre, caută ce este al tău între lucrurile mele şi ia-ţi-le!» Dar Iacob nu ştia că Rahila furase terafimii.  Şi a răspuns Iacob şi a zis lui Laban: «Fiindcă mă temeam şi mă gândeam ca nu cumva să smulgi de lângă mine pe fetele tale.oY Ci fie acum! Ai plecat fiindcă tânjeai după casa tatălui tău; dar de ce ai furat terafimii mei?»>w Îmi stă în putere să vă asupresc, dar Dumnezeul părintelui tău mi-a vorbit noaptea trecută şi mi-a spus: «Păzeşte-te să vorbeşti cu Iacob altfel decât prieteneşte!»tc Ba nici chiar nu mi-ai îngăduit să-mi sărut nepoţii şi fetele! De data asta te-ai purtat ca un nerod!"? Pentru ce ai fugit pe ascuns şi m’ai amăgit şi nu mi-ai dat de veste, ca eu să te fi petrecut cu bucurie şi cu cântece, din daira şi din harfă?% Şi a zis Laban către Iacob: «Ce ispravă e asta că m’ai înşelat şi ai mânat din urmă pe fetele mele ca pe nişte robite cu sabia? Şi a ajuns Laban pe Iacob, după ce Iacob îşi înfipsese corturile pe munte, iar Laban cu rudele sale le înfipsese pe muntele Galaad.+ Dar Dumnezeu veni la Laban Arameul noaptea în vis şi-i grăi: «Păzeşte-te ca nu cumva să vorbeşti cu Iacob altfel decât prieteneşte!»y Atunci el a luat cu sine pe rudele sale şi l-a urmărit pe Iacob cale de şapte zile şi l-a ajuns la muntele Galaad.D Tocmai a treia zi i s’a spus lui Laban că Iacob a fugit. Deci a fugit Iacob cu tot ce era al lui; şi s’a sculat şi a trecut Eufratul şi şi-a îndreptat faţa spre muntele Galaad.i~M Aşa Iacob înşelă inima lui Laban Arameul, întrucât nu-i dădu de veste că vrea să fugă.V}' Ci Laban se dusese să tundă oile, iar Rahila a furat terafimii tatălui ei.S|! Şi a mânat din urmă toate turmele sale şi toată averea pe care şi-o agonisise – cirezile sale pe care le agonisise în Mesopotamia – ca să ajungă la Isaac, tatăl său, în ţara Canaanului.W{) Şi Iacob s’a sculat şi a suit pe fiii săi şi pe femeile sale pe cămile.,zS Negreşit, toată bogăţia pe care a smuls-o Dumnezeu de la tatăl nostru este a noastră şi a copiilor noştri. Deci acum fă tot ce ţi-a spus ţie Dumnezeu!»y Oare nu ne-a socotit el pe noi străine, o dată ce ne-a vândut şi a mâncat mult şi bine banii de pe vânzarea noastră?uxe Atunci au răspuns Rahila şi Lia şi i-au zis: «Mai avem noi parte de moştenire în casa tatălui nostru?Ww)  Eu sunt Dumnezeul din Betel, unde tu ai uns stâlpul de pomenire şi unde te-ai legat cu juruinţă faţă cu mine! Acum scoală-te, ieşi din pământul acesta şi întoarce-te în ţara ta de obârşie.»8vk  Atunci mi-a zis: «Ridică-ţi ochii şi te uită: toţi ţapii care sar pe capre sunt vărgaţi, brumării şi bălţaţi, căci am văzut toate câte Laban a făcut cu tine.luS  Şi îngerul Domnului a grăit către mine, în vis: «Iacobe!» Şi eu am răspuns: «Iată-mă!»3ta  Şi odată, la vremea mârlitului oilor, am ridicat ochii şi m’am uitat – în vis – şi iată ţapii care săreau pe capre erau vărgaţi, brumării şi balţaţi.Ls  Astfel Dumnezeu a luat turmele tatălui vostru şi mi le-a dat mie. ,~y}||g{zzayxxDwwfvv)utt*ss$rryqqq8pooungmm8lkjj?iphhWgff'e8d7cc3buaab``+_^]]$\[ZZOYY/XWWiWVaUU"T}SS6RQQjPPYOO3N{MMLKKJJIHH5GG/FcEEEYDDmCCBBA{@@?{>>,=<< ;;:99Y88776x5544N332I1130//n..-y-,P+**$)c) (!'&&E%%W$#""_!!0 ;Qw2HKMU` w B :  ]I-&g J^7 + Şi luaţi şi pe fratele vostru şi porniţi şi duceţi-vă înapoi la omul a,cela.+Q + Argint luaţi cu voi de două ori atât, iar argintul adus înapoi în gura sacilor voştri, duceţi-l înapoi în mâinile voastre. Poate că a fost o greşală. + Atunci Israil, părintele lor, le-a răspuns: «Dacă este aşa, atunci faceţi astfel: luaţi din roadele cele mai de fală ale ţării, în sacii voştri şi duceţi acelui bărbat în dar: ceva balsam, ceva miere, tămâie şi zmirnă, fisticuri şi migdale.Y- + Că de nu ne întârziam atâta, până acum am fi venit înapoi a doua oară!»;q + Dau eu chezăşie pentru el. Din mâna mea să-l ceri! Dacă nu ţi-l voi aduce înapoi şi nu-l voi pune în faţa ta, păcat să am înaintea ta, în toate zilele vieţii mele!L +Dar Iuda a zis către Israil, tatăl său: «Lasă pe băiat cu mine! Să ne sculăm deci şi să pornim la drum, ca să ne ţinem viaţa şi să nu murim, nici noi, nici tu, nici copiii noştri!3a +Raspuns-au ei: «Acel om a întrebat amănunţit despre noi şi despre familia noastră, zicând: «Mai trăieşte tatăl vostru? Mai aveţi vre-un frate?» Iar noi i-am răspuns pe potriva acestor întrebări. De unde era să ştim noi că o să ne spună: «Aduceţi încoace pe fratele vostru?»y +Şi Israil a întrebat: «De ce mi-aţi făcut acest neajuns şi aţi destăinuit acelui om că mai aveţi un frate?»' +Iar dacă nu-l vei lăsa, nu ne vom duce, fiindcă omul acela ne-a spus: «Să nu daţi ochi cu mine, dacă fratele vostru nu va fi cu voi!»eE +Deci, dacă vei lăsa pe fratele nostru cu noi, noi ne vom duce şi-ţi vom cumpăra bucate;(K +Atunci Iuda i-a răspuns şi a zis: «Acel om ne-a încredinţat cu toată tăria zicând: «Să nu daţi ochi cu mine, dacă fratele vostru nu va fi cu voi!»$ C +Şi după ce au isprăvit de mâncat bucatele pe care le aduseseră din Egipt, tatăl lor le-a grăit: «Duceţi-vă înapoi şi cumpăraţi ceva bucate.»2  c +Şi foametea bântuia straşnic în ţară.  *&Dar Iacob a răspuns: «Nu se va pogorî cu voi fiul meu, căci fratele lui este mort şi acesta singur mi-a rămas; şi dacă i se întâmplă vre-o nenorocire în călătoria voastră, atunci voi veţi pogorî cărunteţele mele cu jale în Şeol!»3 a *%Dar Ruben a răspuns tatălui său şi a zis: «Să ucizi pe cei doi fii ai mei, dacă nu voi veni cu el la tine. Dă-mi-i în seama mea şi eu ţi-l voi aduce înapoi!»> w *$Iar Iacob, tatăl lor, grăi: «Voi m’aţi sărăcit de copii: Iosif nu mai este şi Simeon nu mai este, şi voiţi să mi-l luaţi şi pe Veniamin. Toate au venit pe capul meu!»8k *#Însă când ei au deşertat sacii lor, iată că fiecare a găsit punga cu banii la el în sac; deci când ei şi tatăl lor văzură pungile cu banii lor, se spăimântară.eE *"Dar aduceţi-mi pe fratele vostru cel mai mic şi atunci voi cunoaşte că nu sunteţi iscoade, ci că sunteţi oameni cinstiţi. Atunci voi da drumul fratelui vostru şi veţi fi liberi să neguţătoriţi în ţară.»q] *!Atunci omul acela, stăpânitorul ţării, ne-a zis: «După aceasta voi şti că sunteţi oameni cinstiţi: lăsaţi pe unul din fraţii voştri la mine şi voi luaţi grâul ca să potoliţi foamea familiilor voastre şi plecaţi!/ * Suntem doisprezece fraţi, feciorii părintelui nostru; unul a murit, iar cel mai mic este astăzi lângă tatăl nostru, în ţara Canaanului!»W) *Noi însă i-am răspuns: «Noi suntem oameni cinstiţi şi nu suntem iscoade!ue *«Omul care e stăpânitorul ţării a vorbit cu noi iabraş şi ne-a luat pe noi drept iscoade ale ţării. *Şi au ajuns la Iacob, părintele lor, în ţara Canaanului şi i-au istorisit lui toate cele întâmplate şi i-au spus:ym *Atunci el a zis către fraţii săi: «Banii mi-au fost întorşi, căci iată sunt în sacul meu». Atunci le-a îngheţat inima şi, cuprinşi de spaimă, ziceau unul cătie altul: «Ce e năpasta aceasta pe care ne-a trimis-o Dumnezeu?»% *Dar unul dintre ei, deslegându-şi sacul ca să dea nutreţ asinului său, la un han, a dat peste argintul său, care era în gura sacului.N *Apoi ei, încărcând bucatele lor pe asinii lor, au plecat de acolo.I~ *Apoi Iosif a poruncit să umple sacii lor cu grâu şi să le dea înapoi argintul lor, fiecăruia în sacul lui, şi să le mai dea şi merinde ca să aibă pe drum. Şi au făcut aşa cu ei.}# *Iar Iosif s’a dosit de ei şi a plâns. Apoi venind, iar a vorbit cu ei şi a luat dintre ei pe Simeon şi l-a legat pe el sub ochii lor.P| *Dar ei nu ştiau că Iosif înţelege, căci între ei era un tâlmaci.]{5 *Atunci Ruben le-a răspuns şi a zis: «Nu v’am spus eu vouă, când vă ziceam să nu faceţi nici un păcat împotriva băiatului? Şi nu m’aţi ascultat! De aceea, iată că sângele lui cere răzbunare!»z *Şi ei ziceau unul către altul: «De bună seamă că noi ispăşim păcatul săvârşit faţă de fratele nostru, deoarece am văzut jalea sufletului lui, când se ruga stăruitor de noi şi nu l-am ascultat; pentru aceea a venit peste noi năpasta aceasta!»y' *Iar pe fratele vostru cel mai mic, aduceţi-l la mine, ca să se adeverească cuvintele voastre şi voi să nu muriţi.» Şi au făcut aşa.Vx' *Dacă sunteţi oameni cinstiţi, unul dintre fraţii voştri să rămână închis în închisoarea voastră de până acum, iar voi plecaţi şi duceţi grâul, ca să potoliţi foamea familiilor voastre.vwg *Iar a treia zi, Iosif le-a zis: «Faceţi aşa, ca să scăpaţi cu viaţă, fiindcă eu mă tem de Dumnezeu!/v[ *Deci i-a pus pe ei sub pază trei zile.xuk *Trimiteţi dintre voi pe unul să aducă pe fratele vostru, iar voi rămâneţi aici închişi, ca astfel cuvintele voastre să fie puse la încercare, dacă este adevăr în voi; iar dacă nu, pe viaţa lui Faraon, voi sunteţi iscoade!»t' *De aceea veţi fi puşi la încercare. Pe viaţa lui Faraon, nu veţi ieşi de aici până ce fratele vostru cel mai mic nu va veni încoace!Xs+ *Iosif însă le-a răspuns: «Aşa e, cum v’am spus eu: Voi sunteţi iscoade!Cr * Ci ei ziseră iar: «Noi robii tăi eram doisprezece fraţi, feciorii unui singur om, în ţara Canaanului. Şi iată cel mai mic este azi lângă părintele nostru, iar altul a murit!»cqA * Dar el întâmpină: «Nu! Ci aţi venit să iscodiţi părţile neapărate ale ţării.»bp? * Noi toţi suntem feciorii unui om, suntem oameni cinstiţi; robii tăi nu sunt iscoade!»Xo+ * Dar ei au răspuns: «Nu, doamne! Ci robii tăi au venit ca să cumpere bucate.3na * Şi Iosif şi-a adus aminte de visele pe care le visase despre ei şi le-a zis: «Voi sunteţi iscoade şi aţi venit ca să iscodiţi părţile neapărate ale ţării!»Lm *Ci Iosif îi cunoscuse pe fraţii săi, ei însă nu l-au cunoscut.zlo *Şi Iosif văzând pe fraţii săi i-a cunoscut, dar el s’a făcut străin înaintea lor şi le-a vorbit cu asprime şi a întrebat: «De unde veniţi voi?» Iar ei au răspuns: «Din pământul Canaanului am venit să cumpărăm bucate!»5ke *Ci Iosif, ca stăpânitor al ţării, el era cel ce vindea bucate la tot poporul ţării. Deci au venit fraţii lui Iosif şi i s’au închinat lui cu feţele la pământ. j; *Şi au sosit în Egipt fiii lui Israil, ca să cumpere grâu împreună cu alţii, care veneau ca şi ei, căci foamete bântuia în pământul Canaan.i! *Dar pe Veniamin, fratele lui Iosif, nu l-a trimis Iacob cu fraţii ceilalţi, căci zicea el: «Să nu i se întâmple vre-o nenorocire!»[h1 *Deci zece din fraţii lui Iosif au pornit devale, ca să cumpere bucate din Egipt./gY *Apoi adaogă: «Iată, am auzit că în Egipt este grâu de vânzare. Duceţi-vă acolo şi cumparaţi-ne bucate, ca să ne ţinem viaţa şi să nu murim de foame!»yf o *Şi a aflat Iacob că în Egipt este grâu. Şi a zis Iacob feciorilor săi: «De ce vă uitaţi unul la altul?»e )9Iar toată lumea porni înspre Egipt, la Iosif, ca să cumpere grâu, căci foametea bântuia crâncen peste tot pământul.Pd )8În vremea aceea foametea bântuia pe toată faţa pământului. Atunci Iosif îşi deschise toate jitniţele şi vându bucate Egiptenilor. Şi foametea se înteţi şi mai mult în ţara Egiptului.hcK )7Dar când şi tot Egiptul începu să flămânzească, poporul începu să strige după pâine, înaintea lui Faraon. Iar Faraon zise către toţi Egiptenii: «Duceţi-vă la Iosif şi cum vă va porunci el, aşa faceţi!»+bQ )6începură cei şapte ani de secetă, după cum prevestise Iosif, şi foametea se înteţi în toate ţările, însă numai în tot ţinutul Egiptului era pâine.daC )5Şi după ce s’au isprăvit cei şapte ani de belşug care fuseseră în ţara Egiptului,` )4Iar pe cel de al doilea fiu l-a numit Efraim, căci, a zis Iosif, Dumnezeu mi-a dat roadă în pământul obijduirii mele.'_I )3Şi Iosif a pus celui dintâi născut al său numele Manase, căci, zicea el, Dumnezeu m’a ajutat să uit tot zbuciumul meu şi toată casa părintelui meu;#^A )2Şi mai nainte ca să vie întâiul an de foamete, lui Iosif i se născură doi fii, pe care îi născu Asineta, fata lui Putifar, preotul din cetatea On.] )1Astfel Iosif adună grâu mult foarte, ca nisipul mării, încât nu-i mai ţinu socoteala, fiindcă nu se mai putea măsura.d\C )0Deci Iosif strânse în cei şapte ani toate bucatele care se făcură în ţara Egiptului şi adună pâinea în jitniţele cetăţilor, anume grămădind pâinea holdelor din jurul fiecărei cetăţi acolo în cetate.W[) )/Şi pământul a rodit în cei şapte ani de berechet, mare belşug de bucate.=Zu ).Ci Iosif era în vârstă de treizeci de ani când se înfăţişă înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului. Apoi Iosif purcese din faţa lui Faraon şi străbătu tot Egiptul. )Şi am văzut ridicându-se din Nil şapte vaci grase la trup şi frumoase la făptură; şi ele păşteau prin păpu-rişte.|=s )Atunci a început Faraon să istorisească lui Iosif: «Se făcea, în visul meu, că stăteam pe ţărmul Nilului,z<o )Atunci Iosif a răspuns lui Faraon şi i-a zis: «Nu eu! Dumnezeu va răspunde lui Faraon cele ce sunt de bine.»@;{ )Deci Faraon a grăit lui Iosif: «Am visat un vis şi nimeni nu poate să mi-l tâlcuiască, dar eu am auzit despre tine spunându-se că dacă auzi un vis, poţi să-l tâlcueşti».-:U )Atunci Faiaon a trimis să cheme pe Iosif; şi l-au scos degrabă din închisoare; iar el s’a ras şi şi-a schimbat veşmintele şi a venit înaintea lui Faraon.)9M ) Şi s’a întâmplat că precum el ne-a tâlcuit, aşa a şi fost: pe mine m’a pus Faraon iarăşi în dregătoria mea, iar pe marele pitar l-a spânzurat!»K8 ) Şi se afla acolo cu noi un tânăr evreu, rob al căpeteniei gărzii împărăteşti. Şi i-am povestit ce visasem, iar el ne-a tâlcuit visele noastre dând visului fiecăruia tâlcul cuvenit.}7u ) Şi în aceeaşi noapte am visat eu şi el câte un vis; am visat fiecare câte un vis cu tâlcuirea lui deosebită.6% ) Faraon se mâniase pe robii săi şi mă închisese în casa căpeteniei gărzii împărăteşti şi împreună cu mine şi pe marele pitar.s5a ) Atunci marele paharnic vorbi către Faraon astfel: «Astăzi trebue să-mi aduc aminte de greşelile mele!m4U )Iar a doua zi de dimineaţă, duhul lui fu în mare zbucium şi trimise să cheme pe toţi vracii Egiptului şi pe toţi înţelepţii şi Faraon le povesti visele sale, dar nimeni nu fu în stare să le tâlcuiască lui Faraon. 3 )Şi înghiţiră spicele cele firave pe cele şapte spice grase şi pline. Atunci Faraon se deşteptă şi văzu că fusese vis.v2g )Şi iată că alte şapte spice, firave şi pârlite de vântul de răsărit, odrăsliră după cele dintâi,1 )Dar adormi din nou şi visă al doilea vis, şi iată i se părea că vede şapte spice, crescând din acelaşi pai, pline şi frumoase,0' )Şi mâncară vacile cele urîte la vedere şi uscate la trup pe cele şapte vaci frumoase la vedere şi grase! – Şi Faraon se deşteptă.9/m )Dar iată că alte şapte vaci au ieşit din Nil, după cele dintâi, şi acestea erau urîte la vedere şi uscate la trup şi au stătut lângă celelalte pe ţărmul Nilului..} )Şi se făcea că din Nil ieşeau şapte vaci, frumoase la vedere şi grase la trup, şi ele păşteau prin păpurişte.d- E )După doi ani de zile, Faraon visă un vis; şi iată i se părea că stă pe malul Nilului.M, (Dar marele paharnic nu şi-a mai adus aminte de Iosif, ci l-a uitat.Q+ (Iar pe marele pitar, l-a spânzurat, aşa precum Iosif le tâlcuise lor.c*A (A pus la loc pe marele paharnic la păhărnicia lui, ca să dea cupa în mâna lui Faraon;H) (Iar a treia zi, fiind ziua de naştere a lui Faraon, el a dat un ospăţ tuturor dregătorilor săi şi a înălţat capul marelui paharnic şi al marelui pitar, în mijlocul curtenilor săi:( (Peste trei zile, Faraon va înălţa capul tău, şi te va pune în spânzurătoare, iar păsările vor sfâşia carnea de pe tine!»q'] (Atunci Iosif i-a răspuns şi i-a zis: «Iată tâlcuirea visului tău: Cele trei panere sunt trei zile;#&A (Iar în panerul de deasupra erau tot felul de lucruri de mâncare pentru Faraon, făcute de pitar, iar păsările ciuguleau din panerul de pe capul meu.»2%_ (Şi văzând mai marele pitarilor că tâlcuirea era bună, a grăit lui Iosif: «Şi mie, în somnul meu, mi se părea că duc pe capul meu trei panere cu pâine albă.$ (Căci eu am fost furat din ţara Evreilor, iar aici n’am făcut nimic rău, deşi m’au vârît în această temniţă.»)#M (Ci tu adu-ţi aminte de mine, când îţi va merge iarăşi bine şi arată-mi-te milostiv, vorbind despre mine lui Faraon, şi scoate-mă din temniţa aceasta;>"w ( Peste trei zile Faraon va înălţa capul tău şi te va pune iar în dregătoria ta, şi vei da cupa lui Faraon în mâna lui, precum făceai mai nainte, când erai paharnicul lui.c!A ( Atunci Iosif i-a spus: «Iată tâlcul visului: Cei trei curpeni de viţă sunt trei zile.  ( Şi se făcea că am în mână cupa lui Faraon şi luam struguri şi-i storceam în cupă şi dădeam cupa în mâna lui Faraon!» ( Şi butucul avea trei curpeni, şi mi se părea că înmugureşte şi dă floare, iar ciorchinii ajunseră struguri copţi.% ( Atunci căpetenia paharnicilor povesti visul său lui Iosif vorbind aşa: «Se făcea, în visul meu, că în faţa mea era un butuc de vie,V' (Atunci ei i-au răspuns: «Am visat fiecare câte un vis şi nu e nimeni care să ni le tâlcuiască!» Dar Iosif a grăit către ei: «Oare tâlcuirile nu vin de la Dumnezeu? Spuneţi-mi visele voastre!»4c (Atunci Iosif a întrebat pe dregătorii lui Faraon, care erau cu el sub pază în casa stăpânului său, şi le-a spus: «Pentru ce feţele voastre sunt triste astăzi?»^7 (Iar dimineaţa când Iosif a intrat şi s’a uitat la ei, iată că erau turburaţi.A} (Când, într’o noapte, pitarul şi paharnicul împăratului Egiptului, care se aflau închişi în închisoare, au visat amândoi câte un vis, dar fiecare vis era cu tâlcuirea lui.  (Atunci căpitanul gărzii împărăteşti le rândui lor pe Iosif, şi Iosif le slujea. Astfel, câtva timp statură în temniţă,~w (Şi-i puse sub pază în casa căpitanului gărzii împărăteşti, adică în temniţă, unde era şi Iosif închis.{q (Atunci Faraon se mânie greu pe cei doi dregători ai lui, pe căpetenia paharnicilor şi pe căpetenia pitarilor, ' (Iar după acestea, paharnicul împăratului Egiptului şi pitarul lui căzură în greşală faţă cu stăpânul lor, împăratul Egiptului.1] 'Iar mai marele închisorii nu mai cerceta nimic din câte treceau prin mâna lui Iosif, fiindcă Domnul era cu el, şi ceea ce Iosif lucra, Domnul sporea şi întărea.4c 'Astfel încât căpetenia închisorii încredinţa în mâna lui Iosif pe toţi osândiţii care se găseau în temniţă, şi nimic nu se făcea acolo decât cu voia lui.  'Însă Dumnezeu era cu Iosif şi a revărsat asupră-i milostivirea sa şi-i dădu să afle har în ochii mai marelui închisorii,!= 'Şi a luat Putifar pe Iosif şi l-a băgat în temniţă, în locul unde erau închişi întemniţaţii împăratului. Aşa Iosif a ajuns în temniţă.(K 'Deci, auzind stăpânul lui Iosif cuvintele femeii sale, care-i spunea mereu şi zicea: «Astfel s’a purtat cu mine robul tău!», el s’a aprins de mânie. 'Dar când am început să strig din răsputeri şi să chem ajutor, atunci el a lăsat haina lui lângă mine şi a fugit afară’.»9 'Atunci ea i-a povestit aceeaşi poveste şi i-a zis: «A venit peste mine robul evreu pe care ni l-ai adus în casă, voind să-şi bată joc de mine,b? 'Şi a ţinut veşmântul lui Iosif lângă ea, până când a venit bărbatu-său acasă.  'Şi văzând el că ridic glasul şi chem într’ajutor, şi-a lăsat haina lângă mine, şi a luat-o la fugă şi a ieşit afară!»T # 'A strigat pe casnicii casei şi le-a spus aşa: «Vedeţi, el ne-a adus în casă pe un evreu ca să-şi bată joc de noi, fiindcă a venit la mine să se culce cu mine! Atunci am strigat din răsputeri,W ) ' Dar ea, văzând că Iosif şi-a lăsat haina în mâna ei şi a fugit afară,~ w ' Ea l-a apucat de haină şi i-a zis: «Culcă-te cu mine!» Atunci el a lăsat haina în mâna ei şi a fugit afară. 1 ' Iar într’o zi, intrând el în casă ca să-şi îndeplinească lucrul său şi fiindcă nimeni dintre oamenii casei nu era acolo, înlăuntru,|s ' Şi măcar că ea stăruia de Iosif, zi cu zi, el nu-i dădea ascultare să se culce lângă ea sau să stea cu ea.sa ' Nu este nimeni mai mare decât mine în casa aceasta şi nu m’a oprit de la nimic, doar numai de la tine, fiindcă eşti femeia lui. Deci cum să săvârşesc eu această mare nelegiuire şi să păcătuesc înaintea lui Dumnezeu?»P 'El însă n’a voit, ci i-a răspuns femeii stăpânului său: «Iată, stăpânul meu de când mă are pe mine, nu mai duce grijă de ce este în casa lui şi toate câte are le-a dat pe mâna mea. 'Şi după toate aceste fapte petrecute, femeia stăpânului său şi-a pus ochii pe Iosif şi i-a spus: «Culcă-te cu mine!»P 'Astfel el a lăsat pe mâna lui Iosif tot ce avea şi avându-l pe el nu se mai îngrijea de nimic altceva decât de mâncarea pe care o mânca. Iar Iosif era mândru la făptură şi frumos la chip.ym 'Iar din ceasul când l-a pus pe el vechil peste casa sa şi peste toate avuţiile sale, Domnul a binecuvântat casa egipteanului din pricina lui Iosif; şi binecuvântarea Domnului a fost peste toată averea lui, în casă şi în ţarină.*O 'Deci Iosif a aflat har înaintea lui şi slujea pe lângă el, şi Putifar l-a făcut vechil peste casa sa şi toate câte avea le-a încredinţat în mâna lui. 'Şi stăpânul său vedea că Domnul este cu Iosif, căci orice începea el, Domnul prin mâna lui aducea la bun sfârşit.sa 'Ci Domnul era cu Iosif, aşa încât stând în casa stăpânului său egiptean toate îi ieşeau cu bine.= w 'Deci Iosif a fost dus în Egipt, şi Egipteanul Putifar, dregătorul lui Faraon, căpetenia gărzii împărăteşti, l-a cumpărat din mâna Ismailtenilor care îl aduseseră acolo.j~O &După aceea a ieşit fratele său, care avea la mână firul stacojiu, şi i-au pus numele Zerah."}? &Iar după ce el şi-a tras mâna înapoi, iată că a ieşit şi frate-său. Atunci a zis moaşa: «Ce spărtură ai făcut!» Şi i-au pus numele Fares.:|o &Şi în ceasul naşterii, unul dintre gemeni şi-a scos mâna afară. Atunci moaşa a apucat-o şi a legat de ea un fir de aţă roşie zicând: «Acesta a ieşit cel dintâi».Q{ &Şi când a fost ea să nască, iată în pântecele ei erau doi gemeni.,zS &Şi Iuda s’a uitat bine şi a rostit: «Ea este mai dreaptă decât mine, de vreme ce nu am dat-o de soţie lui Şela, fiul meu!» Însă el nu a mai cunoscut-o.}yu &Dar pe când ea era scoasă afară, a trimis socrului său această vorbă: «Eu am rămas grea, cu omul care este stăpânul acestor lucruri». Şi a mai zis: «Uită-te, te rog, bine ale cui sunt: acest inel şi acest brâu şi acest toiag!»kxQ &Însă după vreo trei luni de zile, i s’a adus lui Iuda această veste: «Tamara, nora ta, a căzut în desfrânare. Şi iată a rămas grea din desfrânare.» Atunci a grăit Iuda: «Scoateţi-o afară, ca să fie arsă».w! &Atunci a zis Iuda: «Să şi le ţie! Numai să nu mă facă de ocară, căci, iată, eu i-am trimis iedul acesta şi tu nu ai găsit-o!»Fv &Atunci Hira Adulamitul s’a întors la Iuda şi i-a spus: «N’am găsit-o! Ba încă oamenii din partea locului m’au încredinţat că pe acolo n’a fost nici o femeie desfrânată!»Ku &Atunci el a întrebat pe oamenii locului zicând: «Unde este acea femeie desfrânată care şedea lângă Enaim, în drum?» Dar ei i-au spus: «Pe aici n’a fost nici o femeie desfrânată!»t &Ci Iuda a trimis iedul dându-l în mâna prietenului său Hira din Adulam, ca să ia zălogul de la acea femeie. Dar el n’a găsit-o.s{ &Apoi ea s’a sculat şi s’a dus şi lepădându-şi vălul s’a îmbrăcat iarăşi în veşmintele ei de văduvie.Kr &A întrebat Iuda: «Ce zălog să-ţi las?» Zis-a ea: «Inelul tău cu pecetie şi brâul tău şi toiagul tău din mâna ta». Şi el i le-a dat. Şi a intrat la ea şi ea a rămas grea cu el.q3 &Atunci el a zis: «Îţi voi trimite un ied din caprele turmei mele». Ea a adăogat: «Dar să-mi laşi vre-un zălog, până ce-mi vei trimete».Ip &Şi el s’a abătut la ea din cale şi a zis: («Haide, vreau să intru la tine!» – fiindcă el nu ştia că este noră-sa. Dar ea i-a răspuns: «Ce-mi vei da mie, ca să intri la mine?»hoK &Iar dacă a văzut-o Iuda, el a luat-o drept o desfrânată, fiindcă ea îşi acoperise faţa.n5 &Atunci şi-a dezbrăcat veşmintele de văduvie şi s’a acoperit cu un văl şi s’a înfăşurat în el şi s’a aşezat la răspântia satului Enaim, care se află pe drumul spre Timna; căci ea văzuse că Şela s’a făcut mare şi ea nu i-a fost dată lui ca soţie.bm? & Şi i s’a spus Tamarei astfel: «Iată, socrul tău se sue la Timna, la tunsul oilor!»Fl & Şi după ce a trecut multă vreme, a murit fata lui Şua, femeia lui Iuda; iar Iuda, mângâindu-se, s’a suit la Timna, la tunzătorii oilor sale, el şi Hira, prietenul său din Adulam. k & Atunci Iuda a zis către Tamara, nora sa: «Rămâi văduvă în casa tatălui tău, până când se va face mare Şela, fiul meu!» Căci se gândea el:«Nu cumva să moară şi el ca fraţii săi!» Deci Tamara s’a dus şi a locuit în casa tatălui ei.jjO & Ci fapta pe care o făcea el a fost urîcioasă în ochii Domnului şi Domnul l-a ucis şi pe el.>iw & Dar Onan ştia că aceşti urmaşi nu vor fi ai lui, de aceea, de câte ori intra la femeia fratelui său, îşi risipea sămânţa pe pământ, ca să nu dea urmaşi fratelui său.h &Atunci Iuda a zis lui Onan: «Intră tu la femeia fratelui tău şi o ia după datoria leviratului şi ridică urmaşi fratelui tău!»fgG &Însă Ir, întâiul născut al lui Iuda, a fost rău îu ochii Domnului şi Domnul l-a ucis.Uf% &Şi Iuda a luat femeie întâiului său născut Ir şi numele ei era Tamara.}eu &Şi a mai născut încă un fiu şi ea l-a numit Şela. Şi Iuda, când femeia i-a născut acest fiu, era la Chezib.Zd/ &Şi a zămislit iarăşi şi a născut alt fiu şi maică-sa i-a pus numele Onan.Kc &Şi ea a zămislit şi a născut un fiu pe care Iuda l-a numit Ir.pb[ &Şi Iuda a văzut acolo pe fata unui canaanit cu numele Şua şi a luat-o de femeie şi a intrat la ea.a  &În vremea aceea, Iuda s’a despărţit de fraţii săi şi în urmă s’a aciuat pe lângă un om din Adulam pe care îl chema Hira.`y %$Iar Madianiţii vândură pe Iosif în Egipt, lui Putifar, dregătorul lui Faraon, căpetenia gărzii împărăteşti._} %#Şi s’au strâns toţi feciorii săi şi toate fetele sale ca «să-l mângâie, dar el n’a voit să primească mângâierile lor, ci le-a răspuns: «Voi plânge până mă voi pogorî la fiul meu, în Şeol!» Şi tatăl sau l-a plâns mereu.u^e %"Şi Iacob şi-a rupt veşmintele şi a pus sac în jurul coapselor sale şi a jelit pe fiul său zile multe.]5 %!Şi după ce s’a uitat la ea, el a rostit: «E tunica fiului meu! O fiară sălbatică l-a mâncat! Iosif a fost sfâşiat, a fost sfâşiat!…»\+ % Apoi au trimis tunica cea lungă şi cu mâneci la tatăl lor şi i-au spus: «Iată ce am găsit. Vezi dacă este tunica fiului tău sau nu!»c[A %Atunci au luat tunica lui Iosif şi au junghiat un ied şi au tăvălit tunica în sânge.uZe %Şi s’a înturnat către fraţii săi şi le-a spus: «Băiatul nu mai este! Şi eu încotro s’o apuc?»Y %Când s’a întors Ruben la fântână, iată că Iosif nu mai era în fântână. Atunci Ruben şi-a sfâşiat veşmintele,ZX/ %Deci trecând pe acolo neguţători madianiţi, ei l-au tras şi l-au scos afară pe Iosif din fântână şi l-au vândut Ismailiţilor pe douăzeci de arginţi. Iar neguţătorii l-au dus pe Iosif în Egipt.1W] %Haideţi să-l vindem acestor Ismailiţi şi să nu ne atingem de el, fiindcă este fratele nostru şi carnea noastră este şi el.» Atunci fraţii lui s’au învoit.V %Atunci Iuda a grăit către fraţii săi: «Ce folos vom avea dacă vom ucide pe fratele nostru şi vom dosi sângele lui?U %După aceea, au stat jos ca să mănânce şi ridicându-şi ei ochii, s’au uitat şi au văzut o caravană de Ismailiţi venind dinspre Galaad; iar cămilele lor erau încărcate cu tămâie, cu balsam şi cu zmirnă; şi mergeau, ducându-le de-vale spre Egipt.fTG %Şi l-au luat şi l-au aruncat în fântână. Dar fântâna era deşartă şi n’avea apă. S %Deci, sosind Iosif la fraţii săi, ei l-au dezbrăcat de tunică – de tunica lui cea lungă şi cu mâneci pe care o avea –R %Apoi Ruben a căutat să-i înduplece şi le-a zis: «Să nu vărsaţi sânge! Aruncaţi-l în fântâna aceea din pustie, dar mâna să nu v’o întindeţi asupra lui!» Zicea aşa, ca să-l scape din mâna lor şi să-l aducă înapoi la tată-său.yQm %Când Ruben a auzit de una ca asta, a căutat să-l scape din mâinile lor şi a zis: «Să nu-i luăm viaţa!»/PY %Veniţi acum să-l omorîm şi să-l aruncăm într’o fântână şi să spunem: «L-a mâncat o fiară sălbatică!» Şi vom vedea ce se va alege de visele lui!»VO' %Deci au zis ei unul către altul: «Iată că acel meşter visător soseşte!xNk %Şi l-au zărit de departe. Şi, mai nainte ca el să se apropie de ei, au uneltit împotriva lui să-l omoare. \~>}p}{{}{z2yxwwvv3utsstrqpp6oxonmmClkkrjj`iiYhh2g:fyeed%cc-bbCa``__F^]]\[ZZYXX.WVV0UwTT SRRiQQTPOO@NN&MLL7KKJ@II6HHGFFHEE5DDDXCCCGB~B/AA,@@S??y?S?>|==C<;;i:998v77$6K5433211e0//H.--=,c+ ))('&&%$##V"R! .8il=O{+D\^d U [ Eg&\m]U 1Veniamin este un lup răpitor; dimineaţa el sfâşie prada sa şi seara el împarte ce a hrăpit.»n\W 1Iar binecuvântările tatălui tău covârşesc binecuvântările strămoşilor mei, până la vârfurile colinelor celor veşnice! Fie ele asupra capului lui Iosif, asupra creştetului celui ce este principe între fraţii săi![7 1De la Dumnezeul părinţilor tăi – El să fie ajutorul tău! – şi de la Cel Atotputernic – El să te binecuvînteze! – veni-vor asupra ta binecuvântări din înaltele ceruri, binecuvântări din adâncul cel de desubt, binecuvântările sânilor şi ale pântecelui! 0Şi a zis Iosif către tatăl său: «Nu aşa, tată; fiindcă acesta este întâiul născut, pune dreapta ta pe capul lui!»Y=- 0Deci, văzând Iosif că părintele său şi-a pus mâna dreaptă pe capul lui Efraim i-a părut rău şi a apucat mâna părintelui său ca s’o ia de pe capul lui Efraim şi s’o puna pe capul lui Manase;q<] 0Îngerul care m’a izbăvit pe mine din toate nevoile să binecuvinteze pe aceşti copii, ca să se pomenească întru ei numele meu şi numele părinţilor mei Avraam şi Isaac şi să se înmulţească îmbelşugat pe pământ!»P; 0Şi a binecuvântat pe Iosif şi a rostit: «Dumnezeu, înaintea căruia au umblat părinţii mei Avraam şi Isaac, Dumnezeu, care a fost păstorul meu din tineietele mele şi până în ziua de azi,j:O 0Dar Israil şi-a întins mâna dreaptă şi a pus-o pe capul lui Efraim, care era cel mai tânăr, iar mâna stângă a pus-o pe capul lui Manase, puuându-şi astfel braţele în cruce, fiindcă Manase era întâiul născut.*9O 0 Şi Iosif i-a luat pe amândoi, pe Efraim în dreapta sa, de-a-stânga lui Israil, şi pe Manase în stânga sa, de-a-dreapta lui Israil, şi i-a apropiat de el.~8w 0 Atunci Iosif i-a depărtat de la genunchii părintelui său şi ei s’au închinat în faţa lui până la pământ.%7E 0 Şi Iacob i-a spus lui Iosif: «Eu unul nu mai credeam că voi mai vedea faţa ta şi iată că Dumnezeu m’a învrednicit să văd şi pe urmaşii tăi!»76i 0 Ci ochii lui Israil erau împovăraţi de bătrâneţe şi el nu mai putea să deosebească. Şi Iosif i-a apropiat de el şi Iacob i-a sărutat pe ei şi i-a îmbrăţişat.;5q 0 Şi Iosif a răspuns părintelui său: «Aceştia simt fiii pe care mi i-a dăruit Dumnezeu, aici în Egipt!» Iar Iacob a zis: «Adu-i, te rog, la mine, ca să-i binecuvintez!»_49 0Atunci Israil s’a uitat la fiii lui Iosif şi l-a întrebat: «Cine sunt aceştia?»X3+ 0Ci mie, când veneam din Mesopotamia, mi-a murit Rahila în ţara Canaanului, pe drum, când mai era o palmă de loc până la Efrata, şi am înmormântat-o acolo, pe drumul către Efrata, adică Bctleem.»2+ 0Iar copiii pe care îi vei avea după aceştia vor fi ai tăi; dar se vor numi cu numele celor doi fraţi ai lor, în partea lor de moştenire.K1 0Şi acum cei doi feciori ai tăi – care ţi s’au născut ţie în Egipt, mai nainte de venirea mea în Egipt – sunt ai mei. Efraim şi Manase fi-vor ai mei, aşa cum sunt Ruben şi Simion.H0 0Şi mi-a grăit: «Iată eu îţi voi da roadă şi te voi înmulţi şi te voi face adunare de popoare şi voi dărui acest pământ seminţiei tale, de după tine, ca stăpânire veşnică. / 0Şi Iacob a zis lui Iosif: «Dumnezeul Cel Atotputernic mi s’a arătat mie la Luz, în ţara Canaanului, şi m’a binecuvântat..' 0Deci l-au vestit pe Iacob şi i-au spus: «Iată că feciorul tău Iosif vine la tine!» Şi Israil, adunându-şi puterile, a şezut pe pat.3- c 0Iar după aceste împrejurări i-a venit vorbă lui Iosif: «Iată părintele tău este bolnav!» Şi Iosif a luat cu sine pe cei doi fii ai săi, pe Manase şi pe Efraim.$,C /Dar Iacob i-a răspuns: «Fă-mi jurământ!» Şi Iosif i-a făcut jurământ. Atunci Israil s’a aplecat, închinându-se, spre capătul toiagului său.A+} /Căci vreau să mă odihnesc lângă părinţii mei! De aceea să mă duci din Egipt şi să mă îngropi în mormântul lor.» Iar Iosif a răspuns: «Voi face după cuvântul tău!»*{ /Şi când i s’a apropiat lui Israil ceasul ca să moară, a chemat pe fiul său Iosif şi i-a zis: «De am aflat har în ochii tăi, pune te rog mâna ta sub coapsa mea şi arată-mi mie îndurare şi credinţă ca să nu mă îngropi în Egipt!) /Iar Iacob a mai trăit în Egipt şaptesprezece ani şi zilele anilor vieţii lui au fost o sută patruzeci şi şapte de ani./(Y /Astfel a ajuns Israil să sălăşluiască în Egipt, în ţinutul Goşen. Şi au câştigat stăpânire în el şi au odrăslit şi s’au înmulţit sumedenie mare.h'K /Şi Iosif a aşezat aceasta ca o pravilă, care şi până azi are putere în ţara Egiptului: să i se dea lui Faraon a cincea parte din rodul ţarinii. Numai moşiile preoţilor, ele singure, nu sunt în mâna lui Faraon.& /Atunci ei au răspuns: «Tu ne-ai scăpat viaţa! De am găsit har în ochii stăpânului meu, să fim robii lui Faraon!»n%W /Însă la seceriş să daţi a cincea parte lui Faraon, iar patru părţi să fie ale voastre, pentru sămănatul ogorului şi pentru demâncarea voastră şi a celor din gospodăriile voastre şi pentru hrana copiilor voştri!»V$' /Atunci Iosif a rostit către popor: «Iată, v’am cumpărat pe voi astăzi împreună cu ţarinile voastre, pentru Faraon. Iată la îndemâna voastră sămânţă; apucaţi-vă şi samănaţi ţarinile!`#; /Numai moşiile preoţilor nu le-a cumpărat, căci preoţii aveau venituri rânduite de către Faraon şi se întreţineau din aceste venituri pe care le dăduse lor Faraon. Pentru aceea n’au vândut moşiile lor.`"; /Cât despre popor, el l-a făcut iobag de la o margine până la cealaltă a Egiptului.D! /Astfel Iosif a cumpărat pentru Faraon tot pământul Egiptului, căci Egiptenii vindeau fiecare ogorul său, deoarece foametea îi bântuia cumplit. Şi pământul a ajuns al lui Faraon.' I /De ce să pierim sub ochii tăi noi cu pământurile noastre? Cumpără-ne pe noi şi ogoarele noastre, pe bucate, aşa încât să fim cu ţarinile noastre robi ai lui Faraon, şi dă-ne sămânţă de sămănat, ca să trăim în loc să murim, iar ogoarele să ne rămână pustii!»R /Iar când s’a sfârşit anul acela, au venit la el, în anul al doilea, şi au grăit către el: «Nu vom ascunde de stăpânul nostru că, o dată ce banii s’au isprăvit şi turmele şi cirezile au trecut în mâna stăpânului nostru, nu ne mai rămâne altceva în faţa lui decât trupurile noastre şi ogoarele noastre.V' /Deci au adus vitele lor la Iosif şi Iosif le-a dat bucate drept preţul cailor şi al turmelor şi al cirezilor şi al asinilor. Astfel Iosif i-a ţinut cu pâine în anul acela, în schimbul vitelor lor.  /Dar Iosif le-a răspuns: «Aduceţi vitele voastre şi vă voi da vouă grâu pe vitele voastre, dacă banii s’au isprăvit!»C /Dar când banii din Egipt şi din Canaan s’au isprăvit, atunci au venit toţi Egiptenii la Iosif strigând: «Dă-ne pâine! De ce să murim în faţa ta? Fiindcă bani nu mai avem!»3a /Şi Iosif a adunat toţi banii care se găseau în ţara Egiptului şi în ţara Canaanului pe grâul pe care-l cumpăra lumea şi el a adus argintul în casa lui Faraon.0[ / Însă bucatele se isprăviseră în toată ţara, fiindcă foametea era cumplită foarte, aşa încât ţara Egiptului, ca şi ţara Canaanului se istoveau de lipsă.  / Şi Iosif hrănea pe tatăl său şi pe fraţii săi şi pe toată casa tatălui său, dându-le bucate după numărul copiilor lor.T# / Astfel Iosif a aşezat pe tatăl său şi pe fraţii săi şi le-a dat lor stăpânire în ţara Egiptului, în partea cea mai mănoasă a ţării şi anume în ţinutul Rameses, precum poruncise Faraon.O / Şi a binecuvântat Iacob pe Faraon şi a ieşit din faţa lui Faraon.vg / Răspuns-a Iacob lui Faraon: «Zilele anilor pribegiei mele sunt o sută şi treizeci de ani. Puţine şi trudnice au fost zilele anilor vieţii mele şi n’au ajuns la zilele anilor vieţii părinţilor mei, în zilele pribegiei lor!»S! /Ci Faraon a întrebat pe Iacob: «Câte sunt zilele anilor vieţii tale?»|s /Apoi Iosif a adus pe Iacob, părintele său, şi l-a înfăţişat lui Faraon. Iar Iacob a binecuvântat pe Faraon.9 /Pământul Egiptului stă înaintea ta. Sălăşlueşte în partea cea mai mănoasă a ţării pe tatăl tău şi pe fraţii tăi: sălăşluiască în ţinutul Goşen. Şi dacă ştii că se află între ei oameni destoinici, pune-i scutari peste turmele de pe moşiile mele!»hK /Atunci Faraon a vorbit lui Iosif şi i-a spus: «Tatăl tău şi fraţii tăi au venit la tine!3a /Apoi au grăit iar lui Faraon: «Am venit să stăm vremelnic în ţara aceasta, fiindcă nu mai este deloc păşune pentru turmele pe care le au robii tăi, căci cumplită este foametea în pământul Canaanului. Deci rugămu-te, îngădueşte ca robii tăi să se aşeze în pământul Goşen!»U% /Şi Faraon a întrebat pe fraţii lui Iosif: «Care este îndeletnicirea voastră?» Iar ei au răspuns lui Faraon: «Robii tăi sunt păstori de oi! Aşa suntem noi şi aşa au fost părinţii noştri.»^7 /Şi dintre toţi fraţii săi, el luă cinci inşi şi îi duse în faţa lui Faraon.m W /După aceea a venit Iosif şi a dat de veste lui Faraon şi i-a spus: «Părintele meu şi fraţii mei cu turmele lor şi cu cirezile lor şi cu toate ale lor au sosit din ţara Canaan şi iată-i poposiţi în ţinutul Goşen!»  ."Voi să răspundeţi: «Robii tăi sunt crescători de vite, din tinereţele noastre şi până acum, atât noi cât şi părinţii noştri» – ca voi să puteţi să locuiţi în pământul Goşen». Căci pentru Egipteni urîciune este orice cioban de oi.b ? .!Şi dacă o fi să vă cheme Faraon şi va zice: «Care este îndeletnicirea voastră?», 7 . Şi aceşti oameni sunt păstori de oi, căci se îndeletnicesc cu creşterea vitelor; şi au adus turmele lor şi cirezile lor şi toate câte au.»X + .Apoi Iosif grăi către fraţii săi şi către casa părintelui său: «Sui-mă-voi şi voi vesti pe Faraon şi-i voi zice: «Fraţii mei şi casa tatălui meu, care erau în ţara Canaan, au venit la mine! y .Atunci a rostit Israil către Iosif: «De acum pot să mor, după ce am văzut faţa ta şi ştiu că tu trăieşti!»K .Iar Iosif a pus să înhame caii la carul său şi a pornit întru întâmpinarea lui Israil, la Goşen, Şi s’a înfăţişat lui şi a căzut pe grumajii lui şi a plâns mult de gâtul lui. .Şi Iacob a trimis pe Iuda înaintea sa la Iosif, ca să-i deschidă calea către Goşen. Şi au intrat în ţinutul Goşen.&G .Apoi fiii lui Iosif, care i s’au născut lui în Egipt, au fost două suflete. Toate sufletele casei lui Iacob care au intrat în Egipt au fost şaptezeci.  .Toate sufletele care au intrat cu Iacob în Egipt, urmaşii ieşiţi din coapsele lui Iacob, peste tot au fost şaizeci şi şase. .Aceştia sunt fiii Bilhei pe care Laban o dăduse fiicei sale Rahila; şi ea a născut aceşti fii lui Iacob; peste tot şapte suflete.@} .Şi fiii lui Neftali: Iahţeel, Guni, Ieţer şi Şilem.#C .Şi fiii lui Dan: Huşim…gI .Aceştia sunt fiii Rahilei, care i-au fost născuţi lui Iacob: peste tot paisprezece suflete.mU .Iar fiii lui Veniamin au fost: Bela, Becher, Aşbel, Ghera, Naaman, Ehi, Roş, Mupim, Hupim şi Ard.) .Şi i s’au născut lui Iosif, în ţara Egiptului: Manase şi Efraim pe care i-a născut Asineta, fiica lui Putifar, preotul din cetatea On.;~s .Fiii Rahilei, femeia lui Iacob: Iosif şi Veniamin. } .Aceştia sunt fiii Zilpei, pe care o dăduse Laban fiicei sale Lia. Ea a născut pe aceştia lui Iacob – şaisprezece suflete.s|a .Şi fiii lui Aşer: Imna, Işva, Işvi, Beria şi Serah, sora lor. Iar fiii lui Beria: Heber şi Malchiel.L{ .Şi fiii lui Gad:Ţefon, Haghi, Suni,. Eţbon, Eri, Arod şi Areli.Ez .Aceştia sunt fiii Liei, pe care i-a născut ea lui Iacob, în Mesopotamia, precum şi pe Dina, fata lui Iacob. Toţi împreună, fiii şi fiicele lui au fost treizeci şi trei de suflete.6yi .Şi fiii lui Zebulon: Sered, Elon şi Iahleel.;xs . Şi fiii lui Isahar: Tola, Pua, Iaşub şi Şimron.w' . Şi fiii lui Iuda: Ir, Onan, Şela, Pereţ şi Zerah. Însă Ir şi Onan au murit în Canaan. Iar fiii lui Pereţ au fost: Heţron şi Hamul.6vi . Şi fiii lui Levi: Gherşon, Cahat şi Merari.cuA . Şi fiii lui Simeon: Nemuel, Iamin, Ohad, Iachin, Ţohar, apoi Saul, fiul unei canaanence.;ts . Şi fiii lui Ruben: Enoh, Palu, Heţron şi Cârmi,s} .Iată acum numele fiilor lui Israil care au venit în Egipt: Iacob şi fiii săi; întâiul născut al lui Iacob: Ruben. r .Fiii săi şi nepoţii săi, împreună cu el, fiicele sale şi nepoatele sale şi toată seminţia sa o aduse cu sine în Egipt.q) .Şi ei au luat vitele lor şi agonisita lor pe care o agonisiseră în Canaan şi au venit în Egipt – Iacob şi toată seminţia lui cu el:@p{ .Apoi Iacob a pornit din Beerşeba. Deci fiii lui Israil au dus pe Iacob, părintele lor, şi pe pruncii lor şi pe femeile lor, în carele pe care le trimisese Faraon ca să-l aducă.moU .Pogorî-voi cu tine în Egipt şi tot eu de acolo te voi scoate. Iar Iosif va închide ochii tăi!»n) .Şi Domnul a rostit: «Eu sunt Domnul Dumnezeul părintelui tău! Nu te teme să te pogori în Egipt, căci eu te voi face, acolo, popor mare.m{ .Şi Dumnezeu a grăit lui Israil, în vedenie, noaptea şi a zis: «Iacobe, Iacobe!» Iar el a răspuns: «Iată-mă!»l .Şi Israil a pornit la drum cu toate câte avea şi a ajuns la Beerşeba şi a adus jertfe Dumnezeului părintelui său Isaac.}ku -Deci a rostit Israil: «E destul; Iosif, fiul meu, încă trăieşte! Mă voi duce să-l văd înainte ca să mor!»Jj -Dar după ce i-au spus lui toate cuvintele pe care Iosif le rostise către ei şi a văzut carele pe care le trimesese Iosif ca să-l aducă, atunci duhul lui Iacob, tatăl lor, prinse viaţă.Ei -Şi i-au istorisit lui şi i-au spus: «Iosif este încă în viaţă şi el este ocârmuitor peste tot Egiptul». Însă inima lui Iacob ramase rece, fiindcă nu le dădea nici o crezare.]h5 -Şi au pornit din Egipt şi au ajuns în ţara Canaanului, la Iacob, părintele lor.ygm -Astfel Iosif a dat drumul fraţilor săi şi ei au plecat, însă el le-a spus: «Să nu vă certaţi pe drum!»Rf -Apoi, tatălui său îi trimise de asemenea zece asini încărcaţi cu bunătăţile Egiptului şi zece asine încărcate cu grâu, cu pâine şi cu alte mâncări, ca să le aibă tatăl său pe drum.e- -Apoi le dădu tuturor şi fiecărui în parte veşminte de schimb, dar lui Veniamin îi dădu trei sute de arginţi şi cinci rânduri de haine. d -Deci fiii lui Israil făcură aşa. Şi Iosif le dădu lor care, după porunca lui Faraon, şi le dădu şi merinde pentru drum. c -Şi să nu vă pară rău după gospodăriile voastre, căci partea cea mai bună din toată ţara Egiptului va fi a voastră!»+bQ -Iar tu ai poruncă să le spui: «Lua-ţi-vă care din ţara Egiptului pentru copiii voştri şi pentru femeile voastre şi, luând pe părintele vostru, veniţi!u ,Dar Iosif răspunse: «Ferească-mă Domnul să fac una ca aceasta! Omul la care s’a găsit cupa, acela îmi va fi rob. Cât despre voi, plecaţi în pace la părintele vostru!»t=c ,Atunci Iuda a vorbit: «Ce să spunem domnului meu? Ce vorbe să alegem şi cum să ne dezvinovăţim? Dumnezeu a scos la iveală păcatul robilor tăi. Iată-ne, robi suntem domnului meu! Şi noi şi acela la care s’a găsit cupa!»< ,Şi Iosif a rostit către ei: «Ce ispravă e aceasta pe care aţi făcut-o? Oare nu ştiaţi că un om ca mine ghiceşte fără greş?» ; ,Şi au intrat Iuda şi fraţii săi în casa lui Iosif, şi el era tot acolo, şi s’au închinat în faţa lui până la pământ.s:a , Atunci ei îşi sfâşiară veşmintele şi, încărcând fiecare asinul său, se întoarseră în cetate. 9 , Iar acela porni să caute, începând de la cel mai mare şi sfârşind cu cel mai mic. Şi cupa fu găsită în sacul lui Veniamin.s8a , Atunci ei dădură zor şi descărcară la pământ fiecare sacul său şi desfăcură fiecare sacul său.7+ , Iar el a răspuns: «Bine! Fie după cuvintele voastre! Acela la care se va găsi cupa să-mi fie rob; iar voi să fiţi fără nici o vină!»r6_ , Acela din robii tăi, la care se va găsi cupa, să moară! Şi noi înşine robi să fim domnului meu!»75i ,Iată, argintul pe care l-am găsit în gura sacilor noştri, ţi l-am adus înapoi din ţara Canaanului; atunci cum o să furăm noi, din casa domnului tău, argint sau aur?45 ,Atunci ei au răspuns: «De ce ne spune stăpânul meu nişte vorbe ca acestea? Ferească Domnul ca robii tăi să fi săvârşit o asemenea faptă!;3s ,Şi i-a ajuns din urmă şi le-a spus aceste vorbe. 2 ,De ce mi-aţi furat cupa de argint? Cupa din care bea stăpânul meu şi cu care el ghiceşte! Rău aţi făcut ce aţi făcut!»1 ,Dar abia ieşiseră din cetate şi nu erau prea departe, când Iosif a poruncit ispravnicului casei sale: «Scoală-te şi prinde din urmă pe acei oameni şi când îi vei ajunge să le vorbeşti aşa: «Pentru ce aţi răsplătit cu rău binele primit?[01 ,Dimineaţa în zorii zilei, oamenii au fost lăsaţi să plece, ei şi asinii lor.:/o ,Iar cupa mea – cupa de argint – pune-o în gura sacului celui mai tânăr dintre ei, împreună cu banii pentru grâu.» Şi el a făcut întocmai după cuvântul lui Iosif.,. U ,Şi Iosif a poruncit ispravnicului casei sale şi i-a spus: «Umple cu grâu sacii oamenilor, cât vor putea să ţină, şi pune banii fiecăruia în gura sacului.O- +"Şi Iosif le făcea tain din bucatele care erau în faţa lui, însă partea lui Veniamin era de cinci ori mai mare decât ale tuturor celorlalţi. Astfel ei au ospătat şi s’au veselit cu Iosif.^,7 +!Deci au stat la masă în faţa lui Iosif, dela cel dintâi născut, cu cinstea lui de întâi născut, până la cel mai tânăr, după tinereţea lui, aşa încât oamenii aceia se uitau cu mirare unul la altul.U+% + Şi i-au pus lui bucate deosebi şi lor deosebi şi Egiptenilor care mâncau cu el iarăşi deosebi, fiindcă Egiptenii nu pot să mănânce împreună cu Evreii, căci aceasta este urîciune la Egipteni.x*k +După aceea s’a spălat pe obraz şi a ieşit afară şi stăpânindu-şi firea a poruncit: «Puneţi masa!»;)q +Şi Iosif ieşi degrabă, căci inima lui era încinsă de duioşie pentru fratele său. Şi a căutat un loc unde să plângă, şi a intrat în iatacul său şi a plâns acolo.s(a +Şi Iosif ridicându-şi ochii a văzut pe Veniamin, fratele său, fiul maicii sale, şi a întrebat: «Acesta este fratele vostru cel mai mic, despre care mi-aţi vorbit?» Şi a adăogat: «Dumnezeu să-ţi fie milostiv, fiul meu!» ' +Răspuns-au ei: «Părintele nostru, robul tău, e sănătos şi trăieşte!» Şi ei îşi plecară capetele şi se închinară.%&E +Şi Iosif i-a întrebat pe ei de sănătate şi a adăogat: «Tatăl vostru cel bătrân, despre care mi-aţi vorbit, o duce bine? Mai este el în putere?»!%= +Deci, când a venit acasă Iosif, atunci ei i-au înfăţişat, aci în casă, darul care era în mâna lor şi s’au închinat lui până la pământ.x$k +Iar ei au pregătit darul lor, până când să vie Iosif la amiază, căci ei aflaseră că acolo vor ospăta.# +Astfel ispravnicul i-a băgat pe ei în casa lui Iosif şi le-a dat apă ca să se spele pe picioare şi a dat şi nutreţ asinilor lor." +Însă omul le-a răspuns: «Fiţi pe pace, n’aveţi nici o teamă! Dumnezeul vostru şi Dumnezeul părintelui vostru v’a pus vouă o comoara în sacii voştri. Cât despre argintul vostru, el a venit în mâna mea!» Şi le-a scos lor pe Simeon.!' +Dar am adus cu noi şi alte parale, ca să cumpărăm bucate. Noi nu suntem dumiriţi cine a pus atunci argintul nostru, în sacii noştri.»\ 3 +Şi s’a întâmplat că poposind la un han am deschis sacii noştri, şi iată că fiecare dintre noi am găsit banii în gura sacului, argintul nostru, întocmai după cântăreala lui, şi l-am adus înapoi.hK +Şi i-au zis lui: «Rugamu-te, doamne, noi am venit întâiaşi dată ca să cumpărăm bucate;jO +Deci ei s’au apropiat de ispravnicul casei lui Iosif şi au deschis vorba cu el, la uşa casei,(K +Însă ei, când s’au văzut duşi la Iosif acasă, s’au înfricoşat şi au început să zică: «Ne-a vârît în casă din pricina banilor puşi în sacii noştri, de data trecută; ei vor să ne scoată vinovaţi şi sa tabere pe noi, ca să ne ia pe noi robi, cu asini cu tot!»W) +Iar acela a făcut cum i-a poruncit Iosif şi a dus pe oameni acasă la Iosif.J +Şi Iosif, când a văzut cu ei pe Veniamin, a poruncit ispravnicului casei sale: «Du pe aceşti oameni acasă, taie ceva pentru masă şi găteşte, căci ei vor ospăta cu mine la amiază!»Y- +Deci oamenii au luat acele daruri, au luat de două ori pe atâta argint în mâinile lor, cum şi pe Veniamin, şi au purces şi s’au coborît în Egipt, şi acolo s’au înfăţişat înaintea lui Iosif.a= +Iar Dumnezeu Cel Atotputernic să vă dăruiască în faţa acelui om îndurare, ca să lase să vie cu voi celălalt frate al vostru cum şi Veniamin. Ci eu sunt ca unul care într’adevăr a rămas fără copii!» 6~V}||{{zzYyxqww?vv9upttFsHrqqFp2ooKnlmmglkk!jjiiii hh+ggMfZee.dd5cbbkaa``D__>^]]\\[z[ZcYXX:WVUUdTTuSSQRRgQQPPOQNMMRLKJJIIHIGPFE\D7CFBA@@f?c>>M== .  6 F]p?x6(Şi peştii din fluviu vor muri şi fluviul va fi puturos şi Egiptenii se vor îngreţoşa să mai bea apă din fluviu!»7'iAşa zice Domnul: «Intru aceasta vei cunoaşte că eu sunt Domnul! Iată eu voi lovi cu toiagul pe care-l ţin în mâna mea apele Nilului şi ele se vor preface în sânge.C&Şi spune-i: «Domnul Dumnezeul Evreilor m’a trimis la tine ca să-ţi spun: «Lasă poporul meu să mă prăznuiască în pustie, dar iată că până acum n’ai vrut să asculţi!»6%gDeci du-te la Faraon mâine dimineaţă, când tocmai iese la Nil, şi stai în calea lui, pe ţărmul fluviului şi ia în mâna ta toiagul care s’a prefăcut în şarpe,t$cAtunci Domnul a zis lui Moise: «Împietritu-s’a inima lui Faraon şi nu vrea să lase poporul să plece,k#Q Şi se învârtoşa inima lui Faraon şi nu-i ascultă, după cum le spusese de mai nainte Domnul.|"s Şi-şi aruncară jos toiegele lor şi ele se prefăcură în şerpi, dar toiagul lui Aaron înghiţi toiegele lor.! Atunci a chemat şi Faraon pe înţelepţi şi pe vrăjitori şi făcură şi ei, vracii Egiptului, la fel, cu vrăjile lor:\ 3 Şi au intrat Moise şi Aaron la Faraon şi au făcut aşa precum le-a fost poruncit Domnul, şi a aruncat Aaron toiagul său înaintea lui Faraon şi înaintea dregătorilor săi şi s’a prefăcut în şarpe.F «De vă va spune Faraon: «Arătaţi-ne nouă o minune!», atunci tu să grăieşti lui Aaron: «Ia toiagul tău şi aruncă-l înaintea lui Faraon» – şi el se va preface în şarpe!»2aApoi Domnul a zis lui Moise şi lui Aaron:~wIar Moise era în vârstă de optzeci de ani şi Aaron de optzeci şi trei de ani, când au stat de vorbă cu Faraon.FDeci Moise şi Aaron făcură precum le poruncise lor Domnul.#AAtunci Egiptenii vor cunoaşte că eu sunt Domnul, când voi întinde mâna mea împotriva Egiptului şi voi scoate pe fiii lui Israil din mijlocul lor.»W)Şi Faraon de nu va asculta de voi, eu voi întinde mâna împotriva Egiptului şi voi scoate oştirile mele, pe poporul meu, pe fiii lui Israil din ţara Egiptului prin mari arătări ale dreptăţii mele.}uDar eu voi împietri inima lui Faraon şi voi înmulţi minunile şi faptele mai presus de fire în ţara Egiptului.-Tu spune-i toate câte ţi le voi porunci, şi Aaron, fratele tău, să le spună lui Faraon, ca să dea drumul fiilor lui Israil, din ţara sa. Ci Domnul a răspuns lui Moise: «Iată, te pun să fii Dumnezeu lui Faraon, şi Aaron, fratele tău, să fie profetul tău.Atunci a zis Moise înaintea Domnului: «Iată eu sunt un om trudnic la vorbă, deci cum va sta cu mine de vorbă Faraon?» Zis-a lui Moise Domnul: «Eu sunt Domnul! Grăieşte lui Faraon, împăratul Egiptului, toate cele ce eu voi rosti către tine!»KDeci în ziua când a vorbit Domnul cu Moise, în ţara Egiptului,Şi ei sunt care au vorbit lui Faraon, împăratul Egiptului, ca să scoată pe fiii lui Israil din Egipt; aceştia sunt Moise şi Aaron.~wAşa dar aceştia sunt Aaron şi Moise, cărora le-a zis Domnul: «Scoateţi oştirile fiilor lui Israil din Egipt!»9mŞi Eleazar, fiul lui Aaron, şi-a luat de femeie pe una din fiicele lui Putiel şi ea i-a născut lui pe Fineas. Aceştia sunt capii familiilor Leviţilor după neamurile lor.a=Şi fiii lui Core au fost: Asir, Elcana şi Ebiasaf. Acestea sunt neamurile Coreiţilor.7Iar Aaron şi-a luat de soţie pe Elisabeta, fiica lui Aminadab, soia lui Naason, şi ea i-a născut lui pe Nadab, pe Abiu, pe Eleazar şi pe Itamar.?{Iar fiii lui Uziel au fost: Misail, Elţafan şi Sitri.; sIar fiii lui Iţhar au fost: Core, Nefeg şi Zicri., SIar Amram a luat de soţie pe Iochebed, mătuşa sa, şi ea i-a născut lui pe Aaron şi pe Moise. Şi vârsta lui Amram a fost o sută treizeci şi şapte de ani.h KFiii lui Merari au fost: Mahli şi Muşi. Acestea sunt neamurile lui Levi după naşterile lor.  Iar fiii lui Cahat au fost: Amram, Iţhar, Hebron şi Uziel. Şi vârsta lui Cahat a fost o sută şi treizeci şi trei de ani.4 eFiii lui Gherşon au fost: Libni şi Şimoi.9Iată şi numele fiilor lui Levi după naşterile lor: Gherşon, Cahat şi Merari; iar vârsta lui Levi a fost o sută şi treizeci şi şapte de ani.{Şi fiii lui Simeon: Nemuel, Iamin, Ohad, Iachin, Ţohar şi Saul, fiul canaanencei. Acestea sunt neamurile lui Simeon.!=Iată care sunt capii familiilor lor: Fiii lui Ruben, întâiul născut al lui Israil: Enoh, Palu, Heţion şi Cârmi. Acestea sunt neamurile lui Ruben.:o Însă Domnul a grăit cu Moise şi cu Aaron şi le-a poruncit să se ducă la fiii lui Israil şi la Faraon, împăratul Egiptului, ca să scoată pe fiii lui Israil din Egipt.E Atunci Moise a răspuns în faţa Domnului şi a zis: «Dacă nici măcar fiii lui Israil n’au vrut să mă audă, cum îmi va da ascultare Faraon? Şi apoi, eu sunt gângav la vorbă.»oY «Du-te şi spune lui Faraon, împăratul Egiptului, să slobozească din ţară pe fiii lui Israil.»?{ Şi iarăşi a vorbit Domnul cu Moise şi i-a poruncit:  Când Moise a spus acestea fiilor lui Israil, ei n’au dat ascultare lui Moise din pricina desnădejdii şi a crâncenei lor robii.PApoi vă voi duce pe voi în pământul acela pentru care am ridicat mâna mea cu jurământ că-l voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacob şi-l voi da vouă ca moştenire, căci eu sunt Domnul!»6gŞi vă voi lua pe voi ca popor al meu şi eu vă voi fi Dumnezeu şi veţi cunoaşte că eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, izbăvitorul vostru de sub împilarea Egiptenilor.l~SDrept aceea spune fiilor lui Israil: «Eu sunt Domnul şi vă voi scoate pe voi din împilarea Egiptenilor şi vă voi izbăvi din robia lor şi vă voi mântui pe voi cu braţ înalt şi cu mari arătări ale dreptăţii mele.}De asemenea am auzit şi tânguirea fiilor lui Israil, pe care Egiptenii îi ţin în sabie, şi mi-am adus aminte de legământul meu.|Şi am încheiat legământul meu cu ei, ca să le dau lor Canaanul, ţara pribegiei lor, în care ei au petrecut vremelnic.{!Dumnezeul Cel Atotputernic care m’am arătat lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacob, iar cu numele meu de Domnul, lor nu m’am descoperit.?z{Apoi a rostit către Moise şi a zis: «Eu sunt Domnul!Hy Şi Domnul i-a răspuns lui Moise: «Acum vei vedea ce-i voi face eu lui Faraon, căci silit de mână puternică le va da drumul şi strâns cu mână tare chiar îi va izgoni din ţara sa!»*xOCăci de când am intrat la Faraon, ca să-i vorbesc în numele tău, el asupreşte şi mai rău acest popor şi de mântuit poporul tău, tu nu l-ai mântuit!»wAtunci Moise s’a întors la Domnul şi a zis: «Doamne, pentru ce aduci năpastă peste poporul acesta şi de ce m’ai trimis pe mine?Tv#Atunci au zis către ei: «Dumnezeu să vă vadă şi să vă judece, pe voi care ne-aţi făcut urîţi înaintea lui Faraon şi a dregătorilor lui şi le-aţi dat sabie în mână, ca să ne ucidă,»kuQŞi ieşind de la Faraon ei s’au întâlnit cu Moise şi cu Aaron, care stăteau în drumul lor.#tAŞi vătafii fiilor lui Israil se văzură la grea strâmtoare, fiindcă li se poruncea: «Să nu micşoraţi numărul cărămizilor rânduite zi cu zi!»nsWŞi acum plecaţi la muncă! Paie să nu vi se mai dea; totuşi să faceţi tot atâtea cărămizi!»rFaraon însă le-a răspuns: «Leneşi sunteţi, leneşi! De aceea spuneţi: «Să mergem şi să aducem jertfe Domnului!»&qGPaie nu mai dau deloc robilor tăi şi totuşi ne poruncesc: «Faceţi cărămizi!» Şi iată că robii tai sunt bătuţi, dar vina este a oamenilor tăi.»p Atunci ispravnicii fiilor lui Israil veniră şi strigară înaintea lui Faraon, zicând: «De ce te porţi aşa cu robii tăi?ooYCi vătafii fiilor lui Israil, pe care îi pusese peste ei ispravnicii lui Faraon, erau bătuţi şi dojeniţi: «Pentru ce n’aţi împlinit sarcina voastră, nici ieri, nici astăzi, făcând atâtea cărămizi ca mai nainte?»sna Iar ispravnicii îi zoreau zicând: «Împliniţi lucrul vostru zi cu zi, ca şi atunci când erau paie».\m3 Atunci s’a risipit poporul în tot Egiptul, ca să adune trestie în loc de paie.wli Voi singuri duceţi-vă şi luaţi-vă paie de unde veţi găsi, dar nimic să nu scadă din munca voastră!»k Atunci ispravnicii poporului şi vătafii lui au ieşit şi au zis norodului: «Aşa porunceşte Faraon: Paie nu vă mai dau!yjm Să apese din greu munca pe aceşti oameni, ca să se trudească cu ea şi să nu se mai ia după vorbe goale!»jiOTotuşi numărul cărămizilor pe care le făceau ei până acum să-l ţineţi acelaşi şi să nu li-l micşoraţi, pentru că sunt leneşi; de aceea strigă şi zic: «Să mergem şi să aducem jertfe Dumnezeului nostru!»}hu«Să nu mai daţi poporului paie, pentru facerea cărămizilor, ca mai dăunăzi, ci să se ducă ei să-şi adune.qg]Atunci Faraon a poruncit, chiar în ziua aceea, ispravnicilor poporului şi vătafilor lui şi le-a zis:{fqŞi a mai zis Faraon: «Iată, poporul s’a înmulţit acum în ţară şi voi îl opriţi de la corvezile lui.»e)Atunci împăratul Egiptului le-a spus: «Pentru ce voi, Moise şi Aaron, stingheriţi pe popor de la lucrul său? Căutaţi-vă de treabă!»wdiZis-au ei către Faraon: «Dumnezeul Evreilor ne-a întâmpinat pe noi! Lasă-ne, te rugăm, să mergem în pustie cale de trei zile şi să aducem jertfe Domnului Dumnezeului nostru, ca să nu trimită asupra noastră ciumă sau sabie!»5ceDar Faraon a răspuns: «Cine este oare Domnul, ca să ascult de porunca lui şi să slobozesc pe Israil? Nu cunosc pe Domnul şi nici pe Israil nu-l voi lăsa să plece.»4b eDupă acestea, Moise şi Aaron au venit şi au grăit lui Faraon: «Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil: «Dă drumul poporului meu ca să mă prăznuiască în pustie.»+aQŞi poporul a crezut. Iar când a auzit că Dumnezeu a cercetat pe fiii lui Israil şi că a luat aminte la obida lor, au căzut la pământ şi s’au închinat.`Iar Aaron le-a spus lor toate cuvintele pe care le grăise Domnul către Moise şi a săvârşit minunile acelea înaintea norodului.\_3Şi au plecat Moise şi Aaron şi au strâns pe toţi bătrânii fiilor lui Israil.^#Atunci i-a istorisit Moise lui Aaron toate cuvintele Domnului cu care îl trimisese şi toate minunile pe care i le poruncise să le facă.:]oDupă aceea, Domnul a zis lui Aaron: «Du-te întru întâmpinarea lui Moise, în pustie!» Şi el a pornit şi s’a întâlnit cu el în muntele lui Dumnezeu şi l-a sărutat.q\]Atunci Domnul l-a lăsat, iar Sefora a zis: «Soţ de sânge eşti tu, din pricina tăierii împrejur».=[uAtunci Sefora a luat o piatră ascuţită şi a tăiat împrejur pe fiul său şi atingând picioarele lui Moise, i-a zis: «Cu adevărat, tu eşti pentru mine un soţ de sânge».vZgŞi pe drum s’a întâmplat că, fiind într’un han, Domnul a dat peste Moise şi a căutat să-l omoare.;YqDeci eu îţi poruncesc: Dă drumul fiului meu, ca să mi se închine, iar dacă tu nu vei vrea să-l laşi să plece, iată, eu voi ucide pe fiul tău, întâiul tău născut.»iXMAtunci să-i spui lui Faraon: «Aşa zice Domnul: «Israil este fiul meu, întâiul meu născut!xWkŞi a vorbit iarăşi Domnul cu Moise: «Când vei ajunge iarăşi în Egipt, ia aminte să faci înaintea lui Faraon toate minunile pe care le-am pus în mâna ta. Dar eu voi împietri inima lui şi el nu va da drumul poporului să plece.9VmAtunci Moise a luat pe femeia sa şi pe fiii săi şi i-a suit călare pe asin şi astfel s’a întors în ţara Egiptului. Şi Moise ţinea toiagul lui Dumnezeu în mâna sa.U!Ci Domnul i-a zis lui Moise, în Madian: «Du-te înapoi în Egipt, căci au murit toţi acei oameni care căutau să-ţi ridice viaţa!»TŞi s’a dus Moise înapoi la Ietro, socrul său, şi i-a spus lui: «Îngădue-mă să plec, te rog, şi să mă întorc la fraţii mei care sunt în Egipt şi să văd dacă mai sunt în viaţă!» Atunci Ietro i-a răspuns lui Moise: «Du-te cu sănătate!»QSDar tu ia în mâna ta toiagul acesta cu care vei face semne minunate!»xRkŞi el va vorbi în locul tău către popor şi va fi aşa că el va fi gura ta şi tu vei fi ca Dumnezeul lui.KQŞi tu vei vorbi cu el şi vei pune aceste cuvinte în gura lui, iar eu voi fi într’ajutorul gurii tale şi într’ajutorul gurii lui şi vă voi învăţa pe voi ceea ce trebue să faceţi.P-Atunci s’a aprins mânia Domnului împotriva’lui Moise şi a rostit Domnul: «Aaron levitul nu este el fratele tău? Eu ştiu că el grăieşte cu îndemânare şi tocmai el iată-l că iese întru întâmpinarea ta şi când te va vedea se va bucura din toată inima.eOE Şi Moise a mai zis: «Rogu-mă, Doamne, trimite pe altul pe care vei vrea să-l trimiţi!»eNE Ci acum tu du-te şi eu voi deschide gura ta şi te voi învăţa ce trebue să vorbeşti.»M! Însă Domnul i-a răspuns: «Cine i-a dat omului gură, sau cine face pe om mut, sau surd, sau cu vedere, sau orb?… Oare nu eu, Domnul?hLK Şi Moise a zis către Domnul: «O, Doamne! Eu nu sunt om meşter la cuvânt; n’am fost nici altădată, mai nainte, nici de când ai început să vorbeşti cu robul tău, căci sunt greoi la vorbă şi greoi la limbă.»kKQ Iar dacă nu vor crede nici după aceste două semne şi nu vor da ascultare cuvântului tău, atunci să iei apă din Nil şi s’o verşi pe uscat şi apa aceea pe care o vei lua din Nil, pe uscat se va preface în sânge.»J«Deci, dacă nu te vor crede şi nu-ţi vor da ascultare după semnul cel dintâi, atunci ei vor crede în puterea semnului al doilea.2I_Apoi zise Domnul: «Vâră încă o dată mâna ta în sân!» Şi el îşi vărî iară mâna în sân, iar când o scoase afară din sân, ea era din nou sănătoasă.;HqŞi a zis iarăşi Dumnezeu lui Moise: «Vâra mâna ta în sân!» Şi Moise a vârît mâna în sân, iar când a scos-o afară, iată mâna lui era albă de lepra, ca zăpada.G5«Acum vor crede că ţi s’a arătat ţie Domnul Dumnezeul strămoşilor lor, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaao şi Dumnezeul lui Iacob!»+FQDar Domnul i-a zis lui Moise: «întinde mâna şi apucă-l de coadă». Şi el şi-a întins mâna şi l-a apucat şi s’a făcut iarăşi toiag, în mâna lui.E Zis-a Domnul: «Aruncă-l jos!» Şi el l-a aruncat jos şi toiagul s’a prefăcut în şarpe şi Moise a fugit din faţa lui.dDCDomnul însă a zis către el: «Ce-i acela din mâna ta?» Răspuns-a Moise: «Un toiag!»+C SAtunci Moise a răspuns şi a zis: «Dar iată, ei nu mă vor crede şi nu vor asculta de cuvântul meu, ci îmi vor spune: «Nu ţi s’a arătat ţie Dumnezeu!»ByCi fiecare femeie să ceara de la vecina sa şi de la aceea cu care petrece în casă, odoare de argint, şi odoare de aur, şi îmbrăcăminte cu care să îmbrăcaţi, pe fiii voştri şi pe fiicele voastre, şi aşa sa prădaţi pe Egipteni!»AyŞi eu voi da acestui popor har în ochii Egiptenilor, aşa încât veţi pleca, dar nu veţi pleca cu mâinile goale,/@YPentru aceea, eu voi întinde mâna mea şi voi bate Egiptul cu tot felul de minuni pe care le voi face în mijlocul lui şi numai după aceea vă va da vouă drumul.r?_Ci eu ştiu că împăratul Egiptului nu vă va îngădui să plecaţi decât numai silit cu mână tare.2>_Şi dacă vor asculta de glasul tău, să te duci tu şi bătrânii lui Israil la împăratul Egiptului şi să-i vorbeşti aşa: «Domnul Dumnezeul Evreilor ni s’a arătat nouă, deci acum îngădue-ne să mergem în pustie cale de trei zile, ca să aducem jertfe Domnului Dumnezeului nostru.»m=UDrept aceea am hotărît să vă scot pe voi din jalea Egiptului şi să vă duc în ţara Canaaniţilor, a Hetiţilor, a Amoriţilor, a Pereziţilor, a Heviţilor şi a Iebusiţilor, într’o ţară unde curge lapte şi miere.!<=Du-te şi strânge laolaltă pe bătrânii lui Israil şi spune-le: «Domnul Dumnezeul strămoşilor voştri mi s’a arătat mie, Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iacob, şi mi-a zis: «V’am cercetat pe voi de aproape şi am văzut câte vi se fac vouă în Egipt.:;oŞi a zis iarăşi Dumnezeu către Moise: «Aşa să spui fiilor lui Israil: «Domnul Dumnezeul strămoşilor voştri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob, m’a trimis la voi. Acesta este numele meu în veci şi acesta este numele cu care mă veţi chema în neam de neam!»2:_Atunci Dumnezeu a rostit către Moise: «Eu sunt cel ce sunt». Apoi a adăugat: «Aşa să spui fiilor lui Israil: Cel ce se numeşte «Eu sunt» m’a trimis la voi.»u9e Şi Moise a grăit către Dumnezeu: «Iată, eu mă voi duce la fiii lui Israil şi le voi spune: «Dumnezeul părinţilor voştri m’a trimis la voi»; şi dacă mă vor întreba: «Care este numele lui?» – eu ce să le răspund?»L8 Atunci a zis Domnul: «Dar eu voi fi cu tine! Şi acesta îţi va fi semnul că eu te-am trimis: după ce vei scoate pe poporul meu din Egipt, vă veţi închina lui Dumnezeu pe muntele acesta!»7{ Ci Moise a răspuns lui Dumnezeu: «Cine sunt eu, ca să mă duc la Faraon Şi să scot pe fiii lui Israil din Egipt?»n6W Şi acum vino, să te trimit la Faraon, ca să scoţi pe poporul meu, pe fiii lui Israil, din Egipt»5 Căci acum iată strigătul fiilor lui Israil a ajuns până la mine şi am văzut destul împilarea cu care-i împilează Egiptenii.&4GDeci m’am pogorît, ca să-i mântuesc din mâna Egiptenilor şi să-i strămut din ţara aceea, într’o ţară roditoare şi largă, într’o ţară unde curge lapte şi miere, în ţara Canaaniţilor, a Hetiţilor, a Amoriţilor, a Pereziţilor, a Heviţilor şi a Iebusiţilor.13]Rostit-a Domnul: «Am văzut prea bine obida poporului meu care este în Egipt şi am auzit strigătul lor împotriva celor ce-i împilează, aşa că ştiu nevoia lor.O2Şi a zis iar: «Eu sunt Dumnezeul părintelui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob!» Atunci Moise şi-a ascuns faţa sa, căci s’a temut să caute la Dumnezeu.19Şi a zis Domnul: «Nu te apropia până aici! Descalţă-te de sandalele tale, fiindcă locul pe care stai tu, în faţa mea, este pământ sfânt!»@0{Şi văzând Domnul că el a pornit într’acolo ca să se uite, a strigat către el Dumnezeu din mijlocul desişului şi i-a zis: «Moise! Moise!» Iar el a răspuns: «Iată-mă!»/#Şi Moise şi-a zis: «Să trec în partea aceea şi să privesc la această arătare năzdrăvană: de ce nu se mistueşte mărăcinele?»F.Atunci îngerul Domnului i s’a arătat lui în flacăra de foc din mijlocul unui desiş de mărăcini: şi s’a uitat Moise şi iată mărăcinii ardeau cu flacără, dar nu se mistuiau.+- SŞi Moise păştea oile socrului său Ietro, preotul din Madian, şi odată a mânat turma în fundul pustiei şi a ajuns la muntele lui Dumnezeu, adică la Horeb.O,Şi Dumnezeu a căutat la fiii lui Israil şi i-a văzut cu îndurare.+yŞi a auzit Dumnezeu jelania lor şi şi-a adus aminte Dumnezeu de legământul său cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacob.E*Dar în această lungă vreme, a murit împăratul Egiptului, iar fiii lui Israil gemând de atâtea munci şi văitându-se, vaietul lor de atâtea munci s’a ridicat până la Dumnezeu.z)oŞi a născut un fiu şi el i-a pus numele Gherşom, căci zicea:«Ca un oaspe am fost eu în pământ străin!»j(OŞi Moise s’a învoit să rămână la omul acela şi el i-a dat lui Moise pe fiică-sa Sefora.'Atunci el a zis fiicelor sale: «Şi unde este el? De ce l-aţi lăsat aşa pe acel om? Chemaţi-l, să mănânce ceva.»&/Ci ele au răspuns: «Un egiptean ne-a luat parte împotriva ciobanilor, ba încă a scos şi apă în locul nostru şi a adăpat oile noastre!»l%SŞi venind ele la Raguel, tatăl lor, el le-a întrebat: «Pentru ce aţi venit azi aşa devreme?»}$uDar alţi păstori au venit şi le-au alungat. Atunci Moise s’a dus şi le-a dat ajutor şi a adăpat turmele lor. #Şi preotul din Madian avea şapte fete şi ele au venit să scoată apă şi au umplut teicile, ca să adape turmele tatălui lor,:"oDeci Faraon, auzind de această pricină, a căutat să omoare pe Moise, dar Moise a fugit din faţa lui Faraon şi s’a oprit în ţara Madian şi a stat lângă o fântână.q!]Dar acela i-a răspuns: «Cine te-a pus pe tine dregător şi judecător peste noi? Gândeşti oare să mă ucizi precum ai ucis pe egiptean?» Atunci Moise s’a înfricoşat şi şi-a zis: «Cu adevărat lucrul a ajuns cunoscut!»  Dar a ieşit şi a doua zi şi iată că doi evrei se sfădeau între ei! Şi a zis asupritorului: «De ce baţi pe aproapele tău?»,  Atunci el, uitându-se în toate părţile şi văzând că nu e nici un om de faţă, a ucis pe egiptean şi l-a ascuns în nisip.oY Şi s’a întâmplat în vremea aceea, când Moise se făcuse mare, că el a ieşit la fraţii săi şi s’a uitat la muncile lor cele grele şi a văzut pe un egiptean cum bătea pe un evreu, adică pe unul dintre fraţii săi."? Şi când copilul s’a făcut mare, l-a adus la fiica lui Faraon, care şi l-a înfiat şi i-a pus numele Moise, căci zicea ea: «L-am scos din apă!»'I Şi fiica lui Faraon i-a zis: «Ia acest copil şi alăptează-mi-l, şi eu îţi voi da plata ce ţi se cuvine!» Şi femeia a luat copilul şi l-a alăptat.iMŞi fiica lui Faraon i-a răspuns: «Du-te!» Iar fata s’a dus şi a chemat pe mama copilului.)A zis atunci sora lui către fiica lui Faraon: «Să mă duc să-ţi chem o doică din femeile Evreilor, care să-ţi alăpteze acest copil?»0[Şi l-a deschis şi a văzut pruncul şi iată era un băiat care plângea, şi i s’a făcut milă de el şi a zis: «Acesta trebue să fie dintre copiii Evreilor!»_9Atunci fiica lui Faraon s’a pogorît să se scalde în fluviu, şi fetele care o însoţeau mergeau de-a-lungul Nilului; şi ea a văzut panerul în mijlocul trestiilor şi a trimis pe o roabă ca să i-l aducă.NIar sora lui stătea mai departe, ca să vază ce i se va întâmpla.H Dar când n’a mai putut să-l ascundă, i-a făcut un paner de papură şi l-a smolit cu răşină şi cu smoală şi a pus în el pe copil şi l-a vârît în trestie, pe marginea Nilului,r_Şi femeia a zămislit şi a născut un copil şi, văzându-l că e frumos, l-a ţinut ascuns trei luni.W +Un om din casa lui Levi s’a dus şi şi-a luat soţie pe o fiică a lui Levi.( MLa urmă, Faraon a dat întregului său popor această poruncă: «Orice băiat de curând născut aruncaţi-l în Nil! Orice fată lăsaţi-o să trăiască!»o [Şi pentru că moaşele fuseseră temătoare de Dumnezeu, le-a dat lor Dumnezeu case întregi de copii.b AŞi Dumnezeu le-a răsplătit cu bine, iar poporul spori şi se înmulţi afară din cale,2 aCi moaşele au răspuns lui Faraon: «Fiindcă femeile evreice nu sunt ca femeile egiptence, ele sunt zdravene: mai nainte ca să vie la ele moaşa, ele au şi născut». )Atunci împăratul Egiptului a chemat pe moaşe şi le-a certat: «De ce aţi făcut isprava aceasta şi aţi lăsat cu viaţă pe băieţi?»  Dar moaşele, temându-se de Dumnezeu, n’au făcut precum le poruncise împăratul Egiptului, ci au lăsat cu viaţă pe băieţi.=  wŞi le-a zis: «Când veţi moşi femeile evreice şi când le veţi vedea, în scaunul de naştere, dacă va fi băiat, ucideţi-l, iar de va fi fată, lăsaţi-o să trăiască!»v  iIar împăratul Egiptului a poruncit moaşelor evreice, – una cu numele Şifra şi a doua cu numele Pua, –5  gŞi le amărîră viaţa cu corvezi grele, la lut şi la cărămizi şi la tot felul de munci ale câmpului. Şi toată munca lor, pe care o robeau la ei, era cu harapnicul.=  y Şi să-i înjuge pe fiii lui Israil la munci silnice.    Dar cu cât îl împilau, cu atâta el sporea şi se răspândea, astfel că Egiptenii ajunseră să urască pe fiii lui Israil, 5 Deci au pus pe ei vătafi de corvadă, ca să-i împileze cu muncile lor grele. Şi Israil a zidit lui Faraon cetăţile-pătule: Pitom şi Rameses.o [ Haidem să ne purtăm cu ei cu iscusinţă, ca să nu se înmulţească şi, când s’ar întâmpla vre-un război, să nu se dea şi ei de partea vrăjmaşilor noştri şi să lupte împotriva noastră şi să plece din ţară!» { Şi el a grăit către poporul său: «Uitaţi-vă, poporul fiilor lui Israil este mai numeros şi mai tare decât noi!Y /Atunci s’a ridicat stăpân în Egipt un împărat nou, care nu ştia de Iosif. 1Iar fiii lui Israil s’au prăsit şi au sporit şi s’au înmulţit şi s’au făcut tari din ce în ce mai mult şi ţara s’a umplut de ei.T %Şi a murit Iosif şi toţi fraţii săi şi toţi cei din veacul lui Iosif. Şi toţi care au fost purces din coapsele lui Iacob au fost şaptezeci de inşi, cu Iosif care era în Egipt de mai nainte.# EDan, Neftali, Gad şi Aşer.$ GIsahar, Zebulon şi Veniamin,$ GRuben, Simeon, Levi şi Iuda,v~ kAcestea sunt numele fiilor lui Israil, care au venit în Egipt, – fiecare cu familia lui împreună cu Iacob:} 2Şi Iosif a murit în vârstă de o sută şi zece ani şi l-au îmbălsămat şi l-au pus într’un sarcofag acolo în Egipt.|# 2Şi Iosif a luat acest jurământ de la fiii lui Israil: «Când Dumnezeu vă va cerceta pe voi, să duceţi cu voi oasele mele, de aici!»{y 2La urmă, Iosif a zis către fraţii săi: «Mă apropii de moarte. Însă Dumnezeu vă va cerceta negreşit şi vă va scoate din ţara aceasta ca să vă ducă în ţara pe care a făgaduit-o cu jurământ lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacob!»'zI 2Aşa încât Iosif a văzut pe urmaşii lui Efraim până la al treilea neam, şi fiii lui Machir, feciorul lui Manase, s’au născut pe genunchii lui Iosif.myU 2Astfel Iosif a locuit în Egipt, el şi casa tatălui său. Şi Iosif a trăit o sută şi zece ani.x 2Deci acum nu vă temeţi! Eu vă voi hrăni pe voi şi pe copiii voştri!» Şi Iosif i-a îmbunat pe ei şi a vorbit cu ei sufleteşte.[w1 2E drept că voi aţi cugetat rele împotriva mea, însă Dumnezeu a potrivit aşa ca să iasă bine, pentru ca să se împlinească aceea ce se vede astăzi, adică: să mântuiască viaţa a mulţime de norod.Wv) 2Ci Iosif le-a răspuns: «Nu vă temeţi! Sunt eu oare în locul lui Dumnezeu? u 2Apoi au venit şi fraţii lui şi s’au închinat înaintea lui şi au rostit: «Iată-ne, stăm în faţa ta ca nişte robi!»t 2«Aşa să vorbiţi lui Iosif: «Rogu-mă ţie iartă greşala fraţilor tăi şi păcatul lor, căci ei ţi-au făcut ţie mare neajuns; dar acum, mă rog ţie, iartă păcatul robilor Dumnezeului părintelui tău.» Dar Iosif a plâns când i-au vorbit acestea.{sq 2Atunci ei au trimis la Iosif pe unul cu această solie: «Tatăl tău, mai nainte de a muri, a poruncit şi a zis:Or 2Iar fraţii lui Iosif, dacă au văzut că tatăl lor a murit, au zis: «Poate că Iosif ne va purta ură şi va căuta cu adevărat să ne răsplătească tot răul pe care noi i l-am făcut lui.»-qU 2Apoi Iosif, după înmormântarea tatălui său s’a întors în Egipt, el şi fraţii săi şi toţi cei ce veniseră cu el, ca să înmormânteze pe tatăl său.zpo 2 Şi l-au dus pe el fiii lui în ţara Canaan şi l-au înmormântat în peştera din siliştea Macpela, pe care o cumpărase Avraam împreună cu locul, ca moşie de îngropăciune, de la Efron Heteul şi care se află la răsărit de Mamre.>=O<;;2::99E877R6U55 33^22U11-0/..o--c,++*Q)('&&%_$$F#G"B!!S sld^;_s hjd"2Je 2 X }<^S6c kŞi Domnul a vorbit lui Moise şi i-a poruncit: b Nu se depărta stâlpul de negură în timpul zilei, iar în timpul nopţii nu se depărta stâlpul de foc de dinaintea poporului.Va' Iar Domnul mergea înaintea lor, ziua în chip de stâlp de nour, ca să le arate calea, iar noaptea în chip de stâlp de foc, ca să le lumineze, aşa încât ei să poată să meargă, ziua şi noaptea.f`G Apoi ei au pornit cu tabăra din Sucot şi au poposit la Etam, care vine la capătul pustiei.Z_/ Atunci Moise a fost luat cu sine osemintele lui Iosif, fiindcă Iosif legase cu jurământ pe fiii lui Israil şi le spusese: «Dumnezeu vă va cerceta pe voi, deci să luaţi cu voi de aici osemintele mele!»^' Deci Dumnezeu a dus poporul împrejur pe calea pustiului, spre Marea Roşie. Iar fiii lui Israil au ieşit oameni liberi din ţara Egiptului. ] Iar după ce Faraon a dat drumul poporului, Dumnezeu nu l-a îndrumat pe calea ţării Filistenilor, deşi ar fi fost mai aproape, căci a zis Dumnezeu: «Nu cumva poporul, când va vedea războiul, să-i pară rău şi iarăşi să se întoarcă în Egipt».\! Şi să fie aceasta ca un semn pe mâna ta şi ca un talisman între ochii tăi, căci cu mână tare ne-a scos pe noi Domnul din Egipt!»v[g Şi pentru că Faraon se împotrivea să ne dea drumul, atunci Domnul a ucis pe toţi întâii născuţi din ţara Egiptului, de la întâiul născut al omului, până la întâiul născut al vitelor; pentru aceea jertfesc eu Domnului tot ce este parte bărbătească şi deschide întâi pântecele. Iar pe toţi întâii născuţi între fiii mei îi răscumpăr!c %Şi au pornit fiii lui Israil din Rameses spre Sucot, ca la şase sute de mii de piotaşi, afară de copii.{=q $Iar Domnul a dat poporului har în ochii Egiptenilor, ca să le dea ce au cerut. Şi astfel au jefuit pe Egipteni.!<= #Pe de altă parte, fiii lui Israil făcură după cuvântul lui Moise; cerură cu împrumut de la Egipteni vase de argint şi vase de aur şi veşminte. ; "Şi poporul a luat, pe umeri, frământătura sa, mai înainte ca să se dospească, în căpisterele înfăşurate în hainele lor.r:_ !Şi Egiptenii dădeau zor poporului să iasă mai degrabă din ţară, căci ziceau: «Murim cu toţii!»}9u Luaţi-vă şi turmele şi cirezile voastre, cum aţi cerut, dar duceţi-vă! Şi mă binecuvântaţi şi pe mine!»L8 Şi a chemat Faraon pe Moise şi pe Aaron, atunci noaptea, şi a rostit: «Sculaţi-vă! Ieşiţi din norodul meu! Şi voi şi fiii lui Israil! Duceţi-vă şi slujiţi Domnului, precum aţi zis!47c Şi s’a sculat noaptea Faraon, el şi toţi sfetnicii săi şi toţi Egiptenii, şi a fost jelanie mare în Egipt, căci nu era nici o casă în care să nu fie un mort.6 Iar la miezul nopţii, Domnul a lovit pe toţi întâi născuţii din ţara Egiptului, de la întâi născutul lui Faraon, stătător pe tronul lui, până la întâinăscutul întemniţatului, care stă în temniţă, şi toată pârga dobitoacelor.w5i Şi s’au dus fiii lui Israil şi au făcut precum a poruncit Domnul lui Moise şi lui Aaron, aşa au făcut.4 Voi să le răspundeţi: «Aceasta este jertfa pentru Paştele Domnului, care» a trecut în Egipt pe lângă casele fiilor lui Israil, când a lovit el Egiptul, iar casele noastre le-a cruţat.» Atunci poporul a căzut la pământ şi s’a închinat.Y3- Şi când o fi să vă întrebe copiii voştri: «Ce este rânduiala aceasta?»,2  Iar după ce veţi intra în ţara pe care Domnul va dărui-o vouă. Precum a făgăduit, voi să păziţi rânduiala aceasta.a1= Iar voi să păziţi datina aceasta ca o lege pentru tine şi pentru fiii tăi, pururea.0} Căci Domnul va trece, ca să lovească pe Egipteni. Şi când va vedea sângele la pragul de sus şi la cei doi uşori, Domnul va trece pe lângă uşă şi nu va îngădui ca îngerul pierzător să intre în casele voastre şi să vă lovească.{/q Apoi luaţi un mănunchi de isop şi muiaţi-l în sângele mielului, adunat într’un blid şi ungeţi pragul de sus şi cei doi uşori ai uşii, cu sângele din blid, iar voi să nu ieşiţi nici unul din uşa casei lui, până dimineaţa,3.a Apoi Moise a chemat pe toţi bătrânii lui Israil şi le-a zis: «Grăbiţi-vă şi luaţi-vă câte un miel pentru fiecare din familiile voastre şi junghiaţi Pastele._-9 Nimic dospit să nu mâncaţi, ci în toate locuinţele voastre să mâncaţi azime.»:,o Şapte zile să nu se afle aluat în casele voastre, fiindcă oricine va mânca dospitură, sufletul acela să fie stârpit din obştia lui Israil, fie străin, fie băştinaş.'+I În luna întâia, în ziua a paisprezecea a lunii, începând de cu seară, să mâncaţi azime până în seara din ziua a douăzeci şi una a acestei luni.L* Voi deci să păziţi praznicul azimelor, fiindcă eu în această zi am scos oştirile voastre din ţara Egiptului, şi să păziţi ziua aceasta pentru neamurile viitoare ca pravilă veşnică.)  Apoi în ziua cea dintâi să ţineţi adunare sfântă şi în ziua a şaptea să ţineţi iarăşi adunare sfântă; nici o muncă să nu faceţi în acele zile, fără numai ceea ce trebue să mănânce fiecare om, numai atâta, să fie munca voastră.(} Şapte zile să mâncaţi azime, însă cu o zi înainte să daţi la o parte din casele voastre orice dospitură, pentru că oricine va mânca pâine dospită din ziua întâia până în ziua a şaptea, sufletul acela să fie stârpit din Israil.$'C Iar această zi să vă fie vouă spre pomenire, ca s’o prăznuiţi ca sărbătoare a Domnului; ca pravilă veşnică s’o prăznuiţi în neam de neam.E& Şi sângele acela va fi vouă semn la casele în care locuiţi, iar când voi vedea sângele voi trece pe lângă voi şi nu vă va ajunge plaga ucigaşă, când voi lovi ţara Egiptului.]%5 Şi în noaptea aceea voi trece prin ţara Egiptului şi voi ucide pe toţi întâii născuţi din ţara Egiptului de la om şi până la dobitoc şi voi judeca pe toţi dumnezeii Egiptului, căci eu sunt Domnul.b$? Şi să-l mâncaţi astfel: anume având coapsele voastre încinse, încălţaţi cu încălţămintele voastre şi cu toiegele în mâna voastră şi să-l mâncaţi în toată graba, fiindcă este Paştele Domnului.#y Şi să nu lăsaţi nimic din el pe a doua zi, şi dacă va rămânea ceva din el pe a doua zi, să-l ardeţi în foc.{"q Şi să nu-l mâncaţi nici crud, nici fiert în apă, ci fript pe foc, capul, ciozvârţile şi măruntaiele lui. ! Şi să mănânce în noaptea aceea carnea mielului friptă pe foc şi anume cu azime şi cu ierburi amare, aşa să-l mănânce!  Apoi să ia din sângele mielului şi să ungă amândoi uşorii uşii şi pragul cel de sus, în casele în care îl vor mânca.!= Şi să-l păstraţi până în a paisprezecea zi a acestei luni şi atunci toată adunarea obştiei lui Israil să-l înjunghie între cele două seri.vg Iar mielul să fie fără racilă, parte bărbătească, de un an şi să-l luaţi fie din oi, fie din capre. Şi dacă o casă va fi prea mică pentru un miel întreg, atunci capul familiei să se întovărăşească cu vecinul său cel mai apropiat de ţinând socoteală de câte suflete sunt şi de cât poate să mănânce fiecare. Aşa să vă socotiţi la un miel.3a Spuneţi la toată obştia lui Israil şi grăiţi: «În ziua a zecea a acestei luni să-şi ia fiecare câte un miel de fiecare familie, câte un miel de fiecare casă.nW «Luna aceasta să fie la voi începutul lunilor; ea să vă fie întâia lună dintre lunile anului.P  Şi Domnul a vorbit cu Moise şi cu Aaron în ţara Egiptului şi a zis:2_ Deci Moise şi Aaron au făcut toate aceste minuni înaintea lui Faraon, însă Domnul împietrise inima lui Faraon, ca să nu dea drumul din ţara sa fiilor lui Israil.  Căci Domnul zisese către Moise: «Faraon nu vă va asculta pe voi, ca minunile mele să se înmulţească în ţara Egiptului!»/ Iar toţi aceşti dregători ai tăi vor veni la mine şi se vor închina până la pământ înaintea mea şi vor zice: «Ieşi tu şi tot poporul care stă la picioarele tale şi după aceea eu voi ieşi.» Şi astfel Moise a plecat aprins de mânie din faţa lui Faraon,<s Dar împotriva tuturor fiilor lui Israil nici un câine nu va mârâi, nici la oameni, nici la dobitoace, ca să cunoaşteţi ce osebire va face Domnul între Egipteni şi Israil. Şi va fi jelanie mare în toată ţara Egiptului, cum n’a mai fost la fel înainte şi cum nu va mai fi la fel în viitor.ym Şi vor muri toţi întâii născuţi din ţara Egiptului, de la întâiul născut al lui Faraon care stă pe tronul lui şi până la întâiul născut al roabei care stă în dosul râşniţei şi toţi întâii născuţi ai dobitoacelor.mU Şi Moise a rostit: «Aşa grăieşte Domnul: «La miezul nopţii trece-voi prin mijlocul Egiptului,J Şi Domnul a dat poporului har în ochii Egiptenilor, iar însuşi Moise ajunsese la mare vază în pământul Egiptului, atât în faţa dregătorilor lui Faraon, cât şi în faţa poporului.1] Ci îndeamnă acum, în auzul poporului, ca fiecare om să ceară cu împrumut de la vecinul său şi fiecare femeie de la vecina sa scule de argint şi scule de aur.»p ] Apoi Domnul a grăit către Moise: «Aduce-voi încă o plagă asupra lui Faraon şi asupra Egiptului; după aceea el vă va da drumul de aici. Dar când vă va lăsa să plecaţi de-a-binelea, el vă va goni de aici cu îndârjire.P Dar Moise i-a răspuns: «Drept ai grăit! Nu voi mai vedea faţa ta!»"? Deci Faraon zise către Moise: «Fugi de dinaintea mea şi fereşte-te să mai dai ochi cu mine, fiindcă în ziua când vei vedea faţa mea, vei muri!»W ) Ci Domnul înăspri inima lui Faraon şi el nu se învoi să-i lase să plece. 9 Dar şi vitele noastre trebue să vie cu noi, fără să rămână aici nici măcar o unghie de-a lor, fiindcă din ele vom lua jertfe ca să cinstim pe Domnul Dumnezeul nostru; însă noi nu ştim în ce chip ne vom închina Domnului, până ce nu vom ajunge în locul acela.» 3 Însă Moise a răspuns: «Nu numai că tu însuţi trebue să ne dărueşti jertfe şi arderi de tot ca să le aducem Domnului Dumnezeului nostru,J  Atunci Faraon chemă pe Moise şi zise: «Duceţi-vă şi-i slujiţi Domnului numai voi, iar turmele voastre şi cirezile voastre să rămână pe loc. Să meargă cu voi şi pruncii voştri.»$ C Aşa încât nu se mai vedea om cu om şi nimeni nu s’a mai clintit din locul său trei zile; însă toţi fiii lui Israil avură lumină în casele lor.y Şi Moise a întins mâna sa spre cer şi s’a făcut întuneric beznă în toată ţara Egiptului timp de trei zile,$C Şi iar a poruncit lui Moise Domnul: «Întinde mâna ta spre cer şi să fie întuneric în ţara Egiptului, atât de des încât să-l pipăi cu mâna.»b? Dar Domnul învârtoşa inima lui Faraon şi tot nu voi să dea drumul fiilor lui Israil.cA Şi Domnul întoarse vântul, aducând un vânt de la apus, puternic foarte, care ridică stolurile de lăcuste şi le aruncă în Marea Roşie, aşa încât nu mai rămase nici o lăcustă în tot cuprinsul Egiptului.A Atunci el a ieşit de la Faraon şi s’a rugat Domnului.#A Ci acum, te rog, iartă greşala mea numai această dată şi rugaţi-vă Domnului Dumnezeului vostru ca să alunge de la mine acest prăpăd de moarte!»3 Atunci Faraon a chemat în grabă pe Moise şi pe Aaron şi le-a zis: «Păcătuit-am înaintea Domnului Dumnezeului vostru şi înaintea voastră!(K Şi ele au acoperit toată faţa pământului de s’a întunecat tot locul şi au mâncat toate fâneţele şi toată roada pomilor, pe care o mai lăsase grindina, încât n’a mai rămas nici o frunză verde în copaci şi nici un fir de iarbă pe ogoare, în toată ţara Egiptului.lS Şi au năvălit stolurile de lăcuste în tot Egiptul şi s’au aşezat în tot cuprinsul peste măsură de multe, cum n’au mai fost niciodată înaintea lor atâtea lăcuste şi nu vor mai fi în viitor niciodată atâtea.y Deci Moise a întins toiagul său peste ţara Egiptului şi atunci Domnul a pornit un vânt de la răsărit, care a bătut toată ziua aceea şi toată noaptea; iar când s’a luminat de ziuă, vântul de la răsărit a adus stoluri de lăcuste.w~i Atunci Domnul i-a poruncit lui Moise: «Întinde mâna ta peste ţara Egiptului, ca să vie stoluri de lăcuste şi să năvălească asupra ţării Egiptului şi să roadă toate fâneţele şi tot ce a mai rămas de pe urma grindinei.»}9 Nu aşa! Ci mergeţi voi bărbaţii şi-i slujiţi Domnului, căci aceasta a fost şi vrerea voastră.» Şi i-au gonit pe ei de dinaintea lui Faraon.| Zis-a Faraon către ei: «Domnul să fie cu voi, precum vă voi lăsa eu pe voi şi pe copiii voştri. Vedeţi că aveţi gânduri rele!^{7 Atunci a răspuns Moise: «Vom pleca cu flăcăii şi cu bătrânii noştri, cu feciorii şi cu fetele noastre. Vom merge cu turmele noastre şi cu cirezile noastre, căci prăznuim praznicul Dumnezeului nostru!»Mz Atunci au fost aduşi înapoi Moise şi Aaron înaintea lui Faraon şi el le-a zis: «Duceţi-vă şi vă închinaţi Domnului Dumnezeului vostru. Dar cine anume sunt aceia care vor să meargă?»tyc Atunci dregătorii lui Faraon au grăit către el: «Până când omul acesta va fi nouă piază rea? Dă-le drumul acestor oameni ca să se închine Domnului Dumnezeului lor. Oare tu tot nu-ţi dai seama că Egiptul stă să piară?»x7 Şi ele vor umplea palatele tale şi casele tuturor robilor tăi şi casele tuturor Egiptenilor, lucru pe care nu l-au văzut nici părinţii tăi, nici strămoşii tăi, de când au venit pe pământ până în ziua de astăzi.» Şi s’au întors şi au ieşit de la Faraon.qw] Şi vor acoperi toată faţa pământului, aşa încât pământul nu se va mai vedea şi ele vor mânca rămăşiţa care a scăpat şi v’a rămas de la bătaia grindinei şi vor mânca şi toţi copacii, care vă cresc pe câmp.~vw Iar dacă nu vei voi să slobozeşti poporul meu, eu voi aduce mâine stoluri de lăcuste în cuprinsul ţării tale,Pu Atunci Moise şi Aaron au intrat la Faraon şi i-au spus: «Aşa zice Domnul Dumnezeul Evreilor: Cât vei stărui să nu te smereşti înaintea mea? Dă drumul poporului meu ca să mă prăznuiască!Lt Şi ca să povestiţi, în auzul fiilor voştri şi al nepoţilor voştri, cele ce am săvârşit în Egipt şi minunile mele pe care le-am făcut cu ei şi să cunoaşteţi că eu sunt Domnul!»4s e Şi iarăşi a grăit Domnul către Moise: «Intră la Faraon, că eu am împietrit inima lui şi inima sfetnicilor lui, ca să săvârşesc în mijlocul lor minunile mele,r% #Astfel Faraon a stăruit în învârtoşarea inimii lui şi n’a dat drumul fiilor lui Israil, precum vestise Dumnezeu prin gura lui Moise. q; "Dar când Faraon a văzut că ploaia şi grindina şi tunetele au contenit, el a păcătuit înainte şi şi-au împietrit inima, el şi sfetnicii lui.Bp !Deci Moise, ieşind de la Faraon şi afară din cetate, şi-a întins mâinile către Domnul şi tunetele au contenit şi grindina la fel şi ploaia nu s’a mai vărsat peste pământ._o9 Însă grâul şi măzărichea nu s’au stricat, pentru că ele sunt mai târzii. –jnO – Ci inul şi orzul au fost nimicite, fiindcă orzul dăduse în spic, iar inul era în floare.kmQ Iar despre tine şi despre dregătorii tăi, eu ştiu că voi nu vă temeţi de Domnul Dumnezeu!»Zl/ Atunci Moise i-a răspuns: «îndată ce voi ieşi din cetate, voi întinde mâinile mele către Domnul şi tunetele se vor curma şi grindina nu va mai cădea, ca să cunoşti că pământul este al Domnului.$kC Rugaţi-vă Domnului, căci acum este destul, ca să nu mai fie tunete şi grindină, iar eu vă voi lăsa să plecaţi şi nu vă voi mai ţine în loc!»/jY Atunci a trimis Faraon şi a chemat pe Moise şi pe Aaron şi a rostit: «De rândul acesta am păcătuit; Domnul este drept, dar eu şi poporul meu suntem vinovaţi.Zi/ Numai în pământul Goşen, unde se aflau fiii lui Israil, nu a căzut grindina.Uh% Şi a bătut grindina în toată ţara Egiptului, tot ce se găsea pe câmp, de la oameni şi până la dobitoace; de asemeni a bătut grindina toate fâneţele şi a dejghinat toţi pomii de prin livezi.5ge Era grindină şi foc şi fulgere necontenite printre grindină, atât de crâncenă, cum nu mai fusese alta la fel în tot Egiptul, de când se înjghebase acolo un popor.=fu Şi a întins Moise toiagul său spre cer şi Domnul a slobozit tunete şi grindină, şi fulgere cutreerau pământul; astfel Domnul a plouat cu grindină pe pământul Egiptului.Se! Şi Domnul a grăit lui Moise: «Întinde mâna ta spre cer şi va cădea grindină în toată ţara Egiptului, peste oameni, peste dobitoace şi peste toate fâneţele de pe câmp, în ţara Egiptului!qd] Iar acei care nu şi-au muiat inima la ameninţarea Domnului şi-au lăsat slugile şi vitele în câmp.c{ Cei care dintre dregătorii lui Faraon s’au temut de ameninţarea Domnului, au aciuat pe la odăi slugile şi vitele,[b1 Deci, acum, trimite să adune vitele tale şi tot ce ai pe câmp, fiindcă toţi oamenii şi toate vitele care se vor găsi pe câmp şi nu vor fi aciuate pe la odăi, vor fi lovite de grindină şi vor muri!»a9 Iată eu, mâine pe vremea aceasta, voi porni o grindină atât de tare, cum n’a mai fost la fel în Egipt, din ziua descălecatului şi până azi.[`1 Dacă tu te vei grozăvi mereu împotriva poporului meu, să nu-l laşi să plece,_% Ba dimpotrivă! De aceea te-am lăsat să trăieşti anume ca să-mi arat vârtutea mea şi să se vestească numele meu în tot pământul.^/ Că şi acum, dacă mi-aş fi întins mâna mea şi te-aş fi lovit pe tine şi pe poporul tău cu ciumă, ai fi pierit de pe faţa pământului.4]c Căci, de nu, voi trimite toate pedepsele mele peste tine şi peste dregătorii tăi şi peste poporul tău, ca să cunoşti că nu este altul ca mine, în tot pământul.a\= Şi iarăşi a grăit Domnul către Moise: «Scoală-te mâine dis-de-dimineaţă şi stăi înaintea lui Faraon şi spune-i: «Aşa zice Domnul Dumnezeul Evreilor: Dă drumul poporului meu, ca să mă prăznuiască!|[s Ci Domnul a învârtoşat inima lui Faraon şi nu i-a ascultat, aşa precum Domnul spusese de mai nainte lui Moise.Z1 Iar vrăjitorii n’au mai putut să se înfăţişeze lui Moise din pricina buboaielor, căci şi vrăjitorii aveau bube, ca şi toţi Egiptenii.8Yk Deci ei au luat funingine din cuptor şi au venit înaintea lui Faraon, iar Moise a zvârlit-o spre cer şi ea a stârnit pe oameni şi pe vite arsuri, care căşunau buboaie.-XU Şi se va întinde ca un colb subţire, peste tot Egiptul, care va stârni pe oameni şi pe dobitoace arsuri pricinuitoare de buboaie, în toată ţara Egiptului!»"W? Şi iarăşi a zis Domnul către Moise şi către Aaron: «Luaţi din cuptor un pumn de funingine şi Moise s’o zvârle spre cer, înaintea lui Faraon./VY Şi Faraon a trimis să-i aducă ştire şi iată nu murise dintre vitele lui Israil nici măcar una. Dar inima lui Faraon se împietri şi nu a dat drumul poporului.U Şi Domnul a făcut întocmai a doua zi şi au murit toate vitele Egiptenilor, iar dintre vitele fiilor lui Israil n’a murit nici una.rT_ Şi Domnul i-a hotărît un răstimp: «Mâine va adeveri Domnul ameninţarea aceasta, aici în ţară!»S- Dar Domnul va face osebire între vitele lui Israil şi vitele Egiptenilor şi nu va muri nici una din toate câte sunt ale fiilor lui Israil.»-RU Iată mâna Domnului va fi peste vitele tale, care sunt pe câmp: peste cai, peste asini, peste cămile, peste cirezi şi peste turme, şi va fi o ciumă cumplită.EQ Iar dacă nu vei vrea să-i dai drumul, ci-l vei împiedica,,P U După acestea Domnul a grăit lui Moise: «Intră la Faraon şi vorbeşte-i: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeul Evreilor! Dă drumul poporului meu să-mi slujească!iOMDar Faraon şi-a învârtoşat inima şi de data aceasta, şi n’a lăsat poporul să se ducă.3NaIar Domnul a făcut după rugăciunea lui Moise şi roiurile de tăuni au plecat de la Faraon, de la dregătorii lui şi de la poporul lui şi n’a mai rămas nici unul.EMŞi Moise ieşind din faţa lui Faraon s’a rugat Domnului,&LGŞi Moise a zis: «Iată, îndată ce voi ieşi de la tine, mă voi ruga Domnului să plece mâine roiurile de tăuni de la Faraon şi de la dregătorii lui şi de la poporul său. Numai că Faraon să nu ne mai înşele încă o dată, nelăsând poporul să aducă jertfe Domnului!»:KoRăspuns-a Faraon: «Eu vă voi slobozi pe voi, ca să aduceţi jertfe Domnului Dumnezeului vostru, în pustie, numai să nu vă duceţi prea departe. Rugaţi-vă pentru mine!»JNe vom înfunda cale de trei zile în pustie şi vom aduce jertfe Domnului Dumnezeului nostru, precum ne-a dat poruncă.»I)Şi Moise a grăit «Nu este cu cale să facem aşa, pentru că jertfele pe care le aducem noi Domnului Dumnezeului nostru sunt grozăvie pentru Egipteni. Şi iată, dacă vom jertfi înaintea ochilor lor ceea ce pentru ei este urîciune, nu ne vor ucide oare cu pietre?HAtunci a chemat Faraon pe Moise şi pe Aaron şi le-a zis: «Duceţi-vă şi jertfiţi Dumnezeului vostru aici în ţară!»^G7Iar Domnul a făcut întocmai şi s’au stârnit roiuri dese de tăuni, în palatul lui Faraon şi în casele dregătorilor săi şi în toată ţara Egiptului, încât s’a pustiit ţara de mulţimea tăunilor.lFSŞi voi face osebirea între poporul meu şi poporul tău. Mâine împlini-se-va minunea aceasta!»5EeCi voi osebi, în ziua aceea, ţinutul Goşen, în care locueşte poporul meu, ca să nu fie acolo roiuri de tăuni, iar tu să cunoşti că eu Domnul sunt în acel ţinut./DYIar de nu vei vrea să slobozeşti pe poporul meu, iată voi trimite peste tine şi peste slujitorii tăi şi peste poporul tău şi în casele tale roiuri de tăuni.uCeŞi iarăşi a grăit Domnul către Moise: «Scoală-te mâine dis-de-dimineaţă şi stai în drumul lui Faraon, căci el iată va ieşi la Nil şi vorbeşte-i: «Aşa rosteşte Domnul: «Dă drumul poporului meu ca să mi se închine!7BiDeci vrăjitorii au grăit lui Faraon: «Acesta este degetul lui Dumnezeu!» Dar inima lui Faraon s’a împietrit şi nu i-a ascultat, aşa precum spusese mai nainte Domnul.%AEAtunci vrăjitorii cu farmecele lor încercară să facă la fel, să scoată ţânţari, dar nu putură. Iar ţânţarii învăluiau pe oameni şi pe vite.q@] Şi ei au făcut aşa. Şi Aaron a întins mâna sa ţinând toiagul şi a lovit pulberea pământului şi au năvălit ţânţarii pe oameni şi pe vite; toată pulberea pământului s’a prefăcut în ţânţari, în tot Egiptul.*?O Atunci a zis Domnul lui Moise: «Spune lui Aaron:«Întinde toiagul tău şi loveşte pulberea pământului ca să se prefacă în ţânţari, în tot Egiptul.» > Ci Faraon văzând că este la larg, şi-a lăsat inima grea şi nu le-a dat ascultare, aşa precum spusese de mai nainte Domnul.c=A Şi Egiptenii le-au strâns grămezi-grămezi şi pământul s’a umplut de duhoarea lor.}<u Iar Domnul a făcut precum l-a rugat Moise şi au murit broaştele de prin case, de prin curţi şi de prin ţarini. ;Apoi Moise şi Aaron au ieşit de la Faraon, şi Moise a strigat către Domnul să ia broaştele pe care le adusese peste Faraon.:7Atunci depărta-se-vor broaştele de la tine şi din casele tale şi de la dregătorii tăi şi de la poporul tău şi numai în Nil vor rămânea!»9Zis-a Faraon: «Mâine!» Răspuns-a Moise: «Fie după cuvântul tău, ca să cunoşti că nu este altul ca Domnul Dumnezeul nostru!o8YCi Moise i-a răspuns lui Faraon: «Porunceşte-mi când să mă rog Domnului pentru tine şi pentru robii tăi, şi pentru norodul tău, să nimicească broaştele de la tine şi din casele tale şi să rămână numai în Nil?»_79Atunci Faraon a chemat pe Moise şi pe Aaron şi le-a zis: «Rugaţi-vă Domnului să ducă departe broaştele de la mine şi de la norodul meu şi eu voi da drumul norodului vostru ca să aducă jertfe Domnului!»n6WDar au făcut la fel şi vrăjitorii cu fermecătoriile lor şi au adus broaşte în ţara Egiptului.{5qDeci Aaron şi-a întins mâna peste apele Egiptului şi s’au stârnit broaşte şi au acoperit ţara Egiptului.24 aŞi Domnul a grăit lui Moise: «Zi lui Aaron: «Întinde mâna ta, cu toiagul tău peste fluvii, peste canale şi peste heleştae şi adu broaşte în ţara Egiptului!»`3;Astfel broaştele se vor sui pe tine şi pe norodul tău şi pe toţi slujitorii tai!»z2oŞi Nilul va mişuna de broaşte care se vor sui şi vor intra în palatul tău şi în iatacul tău de dormit, şi în patul tău, şi în casele dregătorilor tăi, şi ale norodului tău, şi în cuptoarele tale şi în căpisterele tale!l1SIar de nu vei vrea să-i dai drumul, iată eu voi bate cu broaşte tot cuprinsul stăpânirii tale!0)După aceea, a zis Domnul lui Moise: «Intră la Faraon şi spune-i: «Aşa grăieşte Domnul! Dă drumul poporului meu ca să mi se închine!J/Şi s’au împlinit şapte zile, după ce Domnul a bătut Nilul..Şi toţi Egiptenii din preajma Nilului s’au pus să sape, ca să dea de apă de băut, fiindcă nu mai puteau să bea din apa Nilului.s-aIar Faraon îşi întoarse faţa şi porni spre palatul său şi nu puse la inimă nimic nici din aceasta.),MDar vrăjitorii Egiptului făcură la fel, cu farmecele lor, si inima lui Faraon se învârtoşă şi el rămase neînduplecat, întocmai cum le spusese Domnul.)+MŞi peştii care erau în fluviu au murit şi Nilul s’a împuţit, aşa încât Egiptenii nu mai putură să bea apa din fluviu şi sânge fu în tot Egiptul.s*aŞi Moise şi Aaron au făcut aşa precum le-a poruncit Domnul. Şi Aaron, ridicând toiagul, a lovit apa Nilului înaintea ochilor lui Faraon şi înaintea ochilor dregătorilor lui, şi toată apa Nilului s’a prefăcut în sânge.d)CŞi Domnul a poruncit lui Moise: «Zi lui Aaron: «Ia toiagul tău şi întinde mâna ta peste apele Egiptului, peste râurile lor, peste fluviile lor, peste heleştaele lor şi peste toate ochiurile lor de apă, ca să se prefacă în sânge. Şi va fi sânge în tot Egiptul, până şi în vasele lor de lemn şi în chipurile lor de piatră!» '~}||V{{z6yhxwvvv!urtss#rGqkppHonnm-lskkYjiihhKgglffGee.ddBccVbaa `__^^^+]]@\`[ZhYY#XWVUU@SSPRRQPP]ONN#MaMLVKJII6HH:GG+FSFEDCCqBBAA"@S?>>=N<!Q As\,[>~|W & < L : n]ZGw$N/Cel ce va blestema pe tatăl său sau pe mama sa să fie dat morţii.^.7Cel ce va fura un om şi-l va vinde sau se va găsi în mâna sa să fie dat morţii.F-Cel ce va bate pe tatăl său sau pe mama sa să fie omorît.%,EDacă însă cineva se înverşunează împotriva aproapelui său şi-l ucide cu vicleşug, să-l smulgi chiar de la jertfelnicul meu şi să-l dai morţii.t+c Dacă nu l-a pândit, ci Dumnezeu i l-a dat în mână, îţi voi hotărî un loc unde să fugă ucigaşul.V*' De va lovi cineva un om şi acesta va muri, făptuitorul să fie dat morţii.v)g Iar când aceste trei lucruri nu i le va împlini, atunci să iasă de la el, în dar, fără răscumpărare.(' Dacă însă îşi va lua altă soţie, el să nu-i scadă nimic nici din hrana ei, nici din îmbrăcămintea ei, nici din traiul împreună.j'O Iar dacă se hotărăşte s’o dea fiului său, să se poarte cu ea ca un părinte cu fiică-sa.T&#Dacă nu va fi pe placul stăpânului ei, după ce şi-a făcut-o soţie, să-i încuviinţeze să se răscumpere, dar să n’aibă dreptul s’o vânză la neam străin, după ce i-a fost necredincios.`%;Dacă cineva va vinde pe fiică-sa roabă, ea nu se va libera, cum se liberează robii.M$Atunci să-l ducă stăpânul său înaintea lui Dumnezeu şi să-l pună lângă uşă, sau lângă uşor şi stăpânul său să-i găurească urechea cu o sulă; iar el să-i fie rob deapururi.#Iar dacă robul va zice sus şi tare: «Iubesc pe stăpânul meu, pe femeia şi pe copiii mei şi nu vreau să mă liberez»,"7Dacă stăpânul lui i-a dat femeie şi aceasta i-a născut lui fii sau fiice, femeia şi copiii să fie ai stăpânului ei, iar el să iasă singur.l!SDacă a venit singur, singur să iasă; dacă a venit cu el soţie, să iasă şi soţia lui cu el. De vei cumpăra rob evreu, el să-ţi slujească şase ani, iar în al şaptelea an să iasă slobod, fără răscumpărare.@ «Iată acum legiuirile pe care să le pui înaintea lor:eEŞi să te sui la jertfelnicul meu, pe trepte, ca să nu se descopere acolo goliciunea ta!»&GIar dacă îmi vei face jertfelnic de piatră, să nu-l clădeşti din pietre cioplite, căci dacă întrebuinţezi la ele dălţi de fier, le pângăreşti.lSSă-mi faci jertfelnic de pământ şi să jertfeşti pe el arderile de tot ale tale, jertfele tale de pace din turmele şi din cirezile tale. În orişice loc unde te vei închina mie, voi veni la tine şi te voi binecuvânta.gISă nu vă faceţi dumnezei afară de mine, dumnezei de argint ori de aur, să nu vă faceţi.}uŞi a rostit Domnul către Moise: «Spune aşa fiilor lui Israil: «Voi aţi văzut că eu am vorbit cu voi din cer.dCDeci poporul a stătut departe, iar Moise s’a apropiat de întunecimea unde era Dumnezeu.FCi Moise a rostit către popor: «Nu vă temeţi, căci Dumnezeu a venit tocmai ca să vă pună la încercare şi ca frica de el să fie mereu în faţa voastră şi să nu păcătuiţi!»!Şi au zis către Moise: «Vorbeşte tu cu noi şi noi te vom asculta, dar să nu vorbească Dumnezeu cu noi, că ne e teamă că murim.»9mŞi tot poporul era martor la tunetele şi la fulgerele şi la sunetul cornului şi la priveliştea muntelui fumegând, şi privea poporul şi se cutremura şi stătea departe.MSă nu pofteşti casa aproapelui tău, nu pofteşti femeia aproapelui tău, nici pe robul lui, nici pe roaba lui, nici boul lui, nici asinul lui şi nimic din toate câte sunt ale aproapelui tău!ASă nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău.%Să nu furi.9Să nu fii desfrânat.' Să nu ucizi."? Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie ţie bine şi să trăieşti zile multe pe pământul pe care ţi-l va da Domnul Dumnezeul tău.D Că în şase zile făcut-a Domnul cerul şi pământul, marea şi toate câte sunt, iar în ziua a şaptea s’a odihnit. De aceea a binecuvântat Domnul ziua a şaptea şi a sfinţit-o. Iar ziua a şaptea este Sâmbăta, ziua Domnului Dumnezeului tău. Să nu lucrezi în ea, nici un lucru, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici dobitocul tău, nici străinul tău care locueşte înlăuntrul cetăţilor tale,: q Şase zile lucrează şi fă toate lucrurile tale,F Adu-ţi aminte de ziua Sâmbetei, ca să o sfinţeşti pe ea.  Să nu iei în deşert numele Domnului Dumnezeului tău, căci Domnul nu va cruţa pe acela care va lua numele său în deşert.k QŞi mă milostivesc până la al miilea neam, către cei ce mă iubesc şi păzesc poruncile mele.k QSă nu te închini lor, nici să slujeşti lor; căci eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Dumnezeu râvnitor, care pedepsesc păcatele părinţilor care mă urăsc pe mine, în copiii lor, până la al treilea şi al patrulea neam,1Să nu-ţi faci ţie chip cioplit şi nici un fel de asemănare cu cele ce sunt în cer, sus, sau pe pământ, jos, sau în apele de sub pământ.0]Să nu ai alţi dumnezei afară de mine.gI«Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te-am scos pe tine din ţara Egiptului, din casa robiei.? }Atunci Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte şi a zis:9oŞi Moise s’a coborît la popor şi i-a vorbit.DAtunci răspunsu-i-a Domnul: «Du-te, coboară-te şi apoi urcă-te, tu şi cu Aaron; iar preoţii şi poporul să nu dea năvală să se sue la Domnul, ca să nu facă prăpăd în ei!»S!Şi Moise a grăit către Domnul: «Poporul nu poate să se sue pe muntele Sinai, căci tu ne-ai pus opreală şi ne-ai spus: «Pune hotar în jurul muntelui, ca să nu se poată apropia nimeni de el!»Chiar şi preoţii care se apropie de Domnul să se sfinţească pe sine, ca nu cumva Domnul să facă prăpăd printre ei!»&GIar Domnul a rostit către Moise: «Pogoară-te şi îndeamnă stăruitor poporul să nu năvălească spre Domnul să-l vadă, ca să nu piară cu grămada!-Astfel Domnul s’a pogorît pe muntele Sinai, pe vârful muntelui; şi Domnul a chemat pe Moise pe vârful muntelui şi Moise s’a suit la el.{~qŞi sunetul cornului răzbătea şi clocotea puternic! Moise vorbea, iar Dumnezeu îi răspundea cu glas de tunet..}WIar muntele Sinai fumega tot, căci Domnul se pogorîse în foc pe munte şi fum se ridica de pe el, ca fumul dintr’un cuptor, şi tot muntele se cutremura grozav.}|uAtunci Moise scoase poporul din tabără, întru întâmpinarea lui Dumnezeu, şi ei rămaseră la poalele muntelui.X{+Iar a treia zi, când s’a făcut ziuă, s’au pornit tunete şi fulgere şi nouri grei au acoperit muntele şi sunetul cornului a clocotit vajnic; iar tot poporul care era în tabără tremura de spaimă.^z7Apoi a rostit către popor: «Fiţi gata pe poimâine! Nu vă apropiaţi de femeie!»py[Şi s’a pogorît Moise din munte, la popor, şi a sfinţit poporul şi ei şi-au spălat veşmintele.cxA Să nu puneţi mâna pe el! Cel care se va atinge de el să fie ucis cu pietre sau să fie străpuns cu săgeata: nici dobitoc, nici om să nu mai trăiască! Numai când cornul va suna prelung, să se urce pe munte!»Jw Şi să pui poporului hotar împrejurul muntelui şi să-i spui: «Feriţi-vă să nu vă suiţi pe acest munte, nici să vă atingeţi de poalele lui! Oricine se va atinge de munte să moară!}vu Şi să fie gata pe poimâine, căci poimâine se va pogorî Domnul, în văzul poporului întreg, pe muntele Sinai. u Zis-a Domnul lui Moise: «Du-te la popor şi poartă de grijă ca azi şi mâine să se sfinţească şi să-şi spele veşmintele,itM Apoi Domnul a rostit către Moise: «Iată eu voi veni la tine în nour des, ca să audă poporul când voi vorbi cu tine şi aşijderea să aibă credinţă în tine pururea.» Iar Moise a spus Domnului cuvintele poporului.s5Atunci tot poporul a răspuns într’un glas şi a zis: «Tot ceea ce ne-a grăit Domnul vom face». Şi Moise a adus Domnului cuvintele poporului.r#Şi după ce s’a dat jos, Moise a chemat pe bătrânii poporului şi le-a împărtăşit lor toate poruncile pe care le poruncise Domnul.qŞi voi îmi veţi fi mie împărăţie preoţească şi neam sfânt!» Acestea sunt cuvintele pe care să le spui fiilor lui Israil.»?pyAcum, de veţi asculta întocmai de glasul meu şi de veţi păzi descoperirile legământului meu, dintre toate neamurile voi veţi fi norodul meu, căci al meu este tot pământul!oVoi aţi văzut cele ce am făcut Egiptenilor şi cum v’am purtat pe voi ca pe aripi de vultur şi v’am adus la mine!4ncŞi Moise s’a suit în muntele lui Dumnezeu, iar Domnul l-a strigat din munte şi i-a zis: «Aşa să vorbeşti casei lui Iacob şi să dai în ştire fiilor lui Israil:mCi ei plecaseră din Rafidim şi au ajuns în pustiul Sinai şi au tăbărît în pustiu; tăbărît-a Israil acolo, în faţa muntelui.l În luna a treia de la ieşirea fiilor lui Israil din ţara Egiptului, chiar în aceeaşi zi, au ajuns în pustiul Sinai.ak=Apoi Moise şi-a luat rămas bun de la socru-său şi acesta s’a întors în ţara sa. jŞi aceştia judecau poporul în toată vremea şi aduceau pricinile cele mai grele la Moise, iar pe toate cele mici le judecau ei.Hi Astfel Moise alese din tot Israilul bărbaţi destoinici şi i-a pus căpetenii peste popor: căpetenii peste mii, căpetenii peste sute, căpetenii peste cincizeci şi căpetenii peste zeci.]h5Şi Moise a ascultat de cuvântul socrului său şi a făcut toate câte i le-a zis.g5Dacă vei face aşa şi Dumnezeu îţi va da deslegare, atunci vei putea să rămâi teafăr şi tot poporul acesta va pleca mulţumit la casa sa!»hfKEi să împartă dreptatea poporului în toată vremea; şi numai pricinile grele să le aducă la tine, iar pe cele mai mici să le descurce ei. Astfel povara ta va fi mai uşoară, căci ei vor purta-o împreună cu tine.{eqIar tu alege-ţi, din tot poporul, oameni de nădejde, temători de Dumnezeu, oameni de credinţă, care să urască lăcomia, şi pune-i pe ei căpetenii peste mii, căpetenii peste sute, căpetenii peste cincizeci şi căpetenii peste zeci!ydmÎnvaţă-i poruncile şi legile Domnului, arată-le calea pe care să meargă şi faptele pe care să le facă.2c_Ascultă acum ce-ţi grăesc eu: eu îţi voi da un sfat şi Dumnezeu să fie cu tine! Fii poporului mijlocitor la Dumnezeu şi adu înaintea lui Dumnezeu pricinile lor;5beTe istoveşti din cale afară şi tu şi poporul acesta de lângă tine, căci sarcina aceasta este prea grea pentru tine şi nu vei putea s’o scoţi la capăt tu singur.OaÎnsă socrul lui Moise a zis către el: «Ceea ce faci, nu faci bine!&`GCând s’a iscat vre-o pricină între ei, ei vin la mine şi eu judec între parte şi parte şi le fac cunoscute poruncile lui Dumnezeu şi legile sale!»i_MRăspuns-a Moise socrului său: «Poporul vine la mine, ca să afle îndreptările lui Dumnezeu.b^?Deci văzând socrul lui Moise toată strădania lui cu poporul, i-a grăit: «Ce e aceasta ce faci tu cu poporul? Pentru ce stai tu singur, şi tot poporul tău stă împrejurul tău de dimineaţa şi până seara?»]  Iar a doua zi a stat Moise să împartă dreptate poporului şi poporul a stat în faţa lui Moise de dimineaţa până seara.A\} Apoi Ietro, socrul lui Moise, aduse lui Dumnezeu arderi de tot şi jertfe. Şi au venit Aaron şi toţi bătrânii lui Israil să ospăteze cu socrul lui Moise, înaintea lui Dumnezeu.[/ Acum cunosc şi eu că Domnul este mai mare decât toţi Dumnezeu, precum s’a dovedit acuma, când Egiptenii s’au purtat trufaş cu Israil.»>Zw Atunci a rostit Ietro: «Binecuvântat fie Domnul care v’a scăpat pe voi din mâna Egiptenilor şi din mâna lui Faraon şi care a scos acest popor de sub împilarea Egiptenilor!yYm Şi Ietro s’a bucurat de tot binele pe care Domnul îl făcuse lui Israil, scăpându-l din mâna Egiptenilor.NXApoi Moise a istorisit socrului său toate câte Domnul făcuse lui Faraon şi Egiptenilor din pricina lui Israil şi toate necazurile care au dat peste ei în drum şi de care Domnul i-a izbăvit.LWAtunci a ieşit Moise întru întâmpinarea socrului său şi i s’a închinat până la pământ şi l-a sărutat şi, după ce s’au întrebat unul pe altul de sănătate, au intrat în cort.|VsŞi i-a trimis vorbă lui Moise: «Eu, socrul tău Ietro, am venit la tine cu femeia ta şi cu cei doi fii ai ei!»U3Şi a venit Ietro, socrul lui Moise, cu fiii şi cu femeia lui Moise, în pustiul unde îşi aşezase tabăra, adică lângă muntele lui Dumnezeu.T5Iar celalalt se numea Eliezer, căci zisese Moise: «Dumnezeul părintelui meu mi-a fost într’ajutor şi m’a scăpat de sabia lui Faraon!» –}SuŞi pe cei doi fii ai ei; unul se numea Gherşom, căci Moise zisese: «Ca un oaspe am fost în ţară străină!»,hRKIetro, socrul lui Moise a luat pe Sefora, femeia lui Moise, după ce el a fost trimis-o acasă,AQ Ci auzind Ietro, preotul din Madian, socrul lui Moise, despre toate câte săvârşise Dumnezeu pentru Moise şi pentru Israil, poporul său, cum îl scosese Domnul pe Israil din Egipt,yPmŞi a zis: «Luaţi în mână flamura Domnului! Domnul se luptă împotriva Amaleciţilor, din neam în neam!»[O1Iar Moise a clădit un jertfelnic şi i-a pus numele «Domnul este flamura mea!»,;NqApoi Domnul a rostit către Moise: «Scrie aceasta într’o carte spre pomenire şi vâră-i în urechi lui Iosua că voi şterge cu totul pomenirea Amaleciţilor, de sub cer!»VM' Iar Iosua a trecut pe Amaleciţi şi pe poporul lor prin ascuţişul săbiei.|Ls Dar obosind mâinile lui Moise, au luat o lespede şi au pus-o sub el şi el a şezut pe ea, iar Aaron şi Hur îi sprijineau mâinile, unul de o parte şi altul de alta, astfel că mâinile lui stătură neclintite, până la apusul soarelui.K Şi aşa era: când Moise îşi ridica mâinile, biruia Israil, iar când îşi lăsa mâinile în jos, biruiau Amaleciţii.J Şi Iosua a făcut precum i-a zis Moise şi a intrat în luptă cu Amaleciţii; iar Moise, Aaron şi Hur s’au suit pe deal.(IK Şi Moise a zis lui Iosua: «Alege-ţi bărbaţi şi ieşi de te luptă cu Amaleciţii! Mâine eu voi sta pe vârful dealului cu toiagul Domnului în mână!»QHAtunci au venit Amaleciţii şi au început lupta cu Israil, la Rafidim.JGDeci s’a numit numele locului acela Masa şi Meriba, din pricina gâlcevei fiilor lui Israil şi din pricina ispitirii Domnului când au zis: «Este oare Domnul în mijlocul nostru sau nu?».VF'Şi iată eu voi sta în faţa ta, acolo pe stânca Horebului, iar tu loveşte stânca! Şi din ea va ţâşni apa şi se va adăpa poporul.» Şi Moise făcu întocmai, în văzul bătrânilor lui Israil.CEAtunci Domnul a răspuns lui Moise: «Treci pe dinaintea poporului şi ia cu tine câţiva din bătrânii lui Israil, iar toiagul tău cu care ai lovit Nilul ia-l în mână şi pleacă!DAtunci Moise a strigat către Domnul şi a grăit: «Ce să mă fac cu poporul acesta? Că puţin a lipsit să nu mă ucidă cu pietre!»KCDeci, fiindcă poporul însetoşa aci după apă, cârti împotriva lui Moise şi-i zise: «De ce ne-ai luat din Egipt, ca să ne omori de sete pe noi şi pe copiii noştri şi vitele noastre?»,BSŞi poporul a prins a se certa cu Moise şi-i zicea: «Dă-ne apă să bem!» Iar Moise le răspundea: «De ce vă certaţi cu mine? De ce ispitiţi pe Dumnezeu?»>A yApoi, după porunca Domnului, toată obştia fiilor lui Israil a pornit din pustiul Sin, mergând din popas în popas, şi a tăbărît la Rafidim. Dar poporul nu avea apă de băut.5@g$Iar omerul este a zecea parte dintr’o efă.!?=#Iar fiii lui Israil mâncară mană patruzeci de ani, până ce au ajuns în ţară locuită; mâncară mană până ce au sosit la hotarele Canaanului.r>_"Şi precum a poruncit Domnul lui Moise, astfel l-a pus Aaron înaintea chivotului legii să se păstreze.%=E!Şi a rostit Moise către Aaron: «Ia un vas şi pune în el un omer plin, de mană, şi aşează-l înaintea Domnului, spre păstrare urmaşilor voştri!»u<e Şi Moise a grăit iar: «Iată ceea ce porunceşte Domnul:«Umpleţi un omer cu mană, ca să se păstreze pentru urmaşii voştri, să vază ei pâinea cu care v’am hrănit în pustie, când v’am scos pe voi din ţara Egiptului.»;Şi fiii lui Israil i-au pus numele «mană», şi ea semăna cu sămânţa de coriandru: era albă şi avea gust de turtă cu miere.6:iDeci s’a odihnit poporul în ziua a şaptea.T9#Vedeţi că Domnul v’a dăruit ziua Sâmbetei; pentru aceea el vă dă în ziua a şasea demâncare pentru două zile. Fiecare să stea acasă; să nu iasă nimeni din cortul său în ziua a şaptea!»8Atunci grăit-a Domnul către Moise: «Până când vă veţi încăpăţâna să nu ascultaţi poruncile mele şi orânduielile mele?y7mŞi s’a întâmplat că în ziua a şaptea au ieşit câţiva din popor ca să adune, dar n’au găsit nimic.g6IŞase zile să o culegeţi, dar în ziua a şaptea e Sâmbătă şi în ziua aceea nu va fi.»5Atunci Moise le-a zis: «Mâncaţi mana astăzi, căci azi e Sâmbătă, în cinstea Domnului, căci azi nu o veţi găsi pe câmpie.4Şi ei au pus prisosul lor la o parte până a doua zi, precum le poruncise Moise, şi nu s’a stricat şi nici n’a făcut viermi.!3=Şi Moise le-a răspuns: «Iată ceea ce porunceşte Domnul: Mâine este zi de odihnă, odihna cea sfântă în cinstea Domnului; coaceţi ce aveţi de copt şi fierbeţi ce aveţi de fiert, şi tot ceea ce va prisosi puneţi de o parte, la păstrare, până mâine dimineaţă!»E2Iar când a fost ziua a şasea, le-a ieşit la măsurătoare până de două ori mai mult, câte două omere de fiecare. Şi au venit toţi voevozii obştiei să-l înştiinţeze pe Moise,13Deci ei au strâns mană în fiecare dimineaţă, fiecare după gurile ce avea de săturat; dar când soarele începea să dogorească ea se topea.*0ODar n’au ascultat de îndemnul lui Moise, ci unii au păstrat din ea pe a doua zi, dar a făcut viermi şi a început să pută. Şi Moise s’a mâniat pe ei.Z//După aceea Moise i-a îndemnat: «Nimeni să nu oprească din ea pe a doua zi!»>.wDar când au măsurat cu omerul, nici cel ce strânsese mai mult n’a avut de prisos, nici cel ce strânsese mai puţin n’a avut lipsă, ci fiecare adunase pe potriva nevoii lui.c-AIar fiii lui Israil au făcut întocmai şi au adunat unii mai mult şi alţii mai puţin.w,iŞi acesta e cuvântul pe care-l porunceşte Domnul: «Strângeţi din ea fiecare cât îi trebue pentru hrana sa, câte un omer de cap de om, după numărul sufletelor voastre, câte are fiecare în cortul său, atâta să strângeţi!»U+%Deci, văzând-o fiii lui Israil, au zis unii către alţii: «Ce e aceasta?», căci nu ştiau ce este. Dar Moise le-a răspuns: «Aceasta este pâinea pe care Dumnezeu v’a dat-o vouă s’o mâncaţi!*3Ci, după ce s’a ridicat stratul de rouă, iată pe faţa pustiei ceva mărunţel şi grăunţos, mărunţel ca chiciura, când este pe pământ.)+ Iar când s’a înserat, au venit prepeliţe şi au acoperit tabăra, iar a doua zi dimineaţa, împrejurul taberei căzuse un strat de rouă.b(? «Auzit-am cârtirea fiilor lui Israil! Vorbeşte cu ei şi le spune: «În faptul serii mânca-veţi carne şi dimineaţa vă veţi sătura de pâine, şi astfel veţi cunoaşte că eu sunt Domnul Dumnezeul vostru».0'] Iar Domnul a grăit lui Moise şi a zis:&/ Iar pe când vorbea Aaron către toată obştia fiilor lui Israil, au căutat spre pustie şi iată mărirea lui Dumnezeu s’a arătat în nour.%/ Apoi Moise zise lui Aaron: «Spune tare către toată obştia fiilor lui Israil: «Apropiaţi-vă de Domnul, că el a auzit cârtirea voastră».N$Şi Moise adăogă: «Vedea-veţi mărirea Domnului, când astă seară Domnul vă va da carne să mâncaţi şi mâine dimineaţă pâine să vă săturaţi, fiindcă Domnul a auzit cârtirile pe care voi le rostiţi împotriva lui. Dar noi ce suntem? Murmurele voastre nu sunt împotriva noastră, ci împotriva Domnului!»(#KIar mâine de dimineaţă veţi vedea slava Domnului, fiindcă el a auzit cârtirea împotriva Domnului! Iar noi ce suntem, de cârtiţi împotriva noastră?»!"=Şi Moise şi Aaron au grăit către toţi fiii lui Israil: «Astă seară veţi cunoaşte că Domnul este cel ce v’a scos pe voi din ţara Egiptului,! Iar în ziua a şasea, să măsoară ceea ce au adunat, şi se va afla de două ori mai mult decât ce adunau în fiecare zi.»t cAtunci Domnul rostit-a către Moise: «Iată eu voi ploua peste voi pâine din cer, iar poporul să iasă zilnic să-şi adune cât îi trebue pentru o zi, căci voiesc să-i pun la încercare, dacă au să umble în legea mea. ori nu. Astfel fiii lui Israil ziceau către ei: «Mai bine muream de mâna Domnului, în ţara Egiptului, când şedeam lângă oalele cu carne şi mâncam pâine de ne săturam! Dar voi ne-aţi adus în pustietatea aceasta, ca să moară de foame toată gloata.»fGCi toată obştia fiilor lui Israil cârti, în pustie, împotriva lui Moise şi a lui Aaron.X -După aceea au pornit din Elim, şi toată obştia fiilor lui Israil a ajuns în pustiul Sin, care este între Elim şi Sinai, în ziua a cincisprezecea a lunii a doua, de la ieşirea lor din ţara Egiptului.+Şi au ajuns la Elim şi erau acolo douăsprezece izvoare de apă şi şaptezeci de palmieri. Şi ei şi-au aşezat tabăra acolo lângă apă.X+Şi a rostit: «Dacă vei asculta cu luare aminte de glasul Domnului Dumnezeului tău şi vei face ceea ce este drept în ochii lui, şi vei asculta de poruncile lui şi vei păzi toate legile lui, eu nu voi aduce asupra ta nici una din bătăile pe care le-am adus asupra Egiptului, căci eu sunt Domnul, cel ce te vindecă pe tine.»\3Atunci el a strigat către Domnul, şi Domnul i-a arătat un lemn şi Moise l-a aruncat în apă şi apele s’au îndulcit. Acolo, Domnul a dat poporului rânduieli şi porunci, şi acolo l-a pus la încercare.S!Şi poporul a prins a cârti împotriva lui Moise zicând: «Ce vom bea?»Şi ajungând la Mara, n’au putut să bea din apa de la Mara, fiindcă apele erau amare; pentru aceea s’a numit numele locului Mara.1Apoi Moise a pornit cu fiii lui Israil de la Marea Roşie şi au intrat în pustiul Sur şi au mers prin pustiu trei zile, dar n’au dat de apă.Şi Maria le dădea răspuns: «Cântaţi Domnului că s’a proslăvit întru slavă! Pe cal şi pe călăreţ i-a aruncat în mare!» Iar Maria proorocita, sora lui Aaron, a luat dairaua in mână, şi toate femeile au ieşit după ea cu dairale şi dănţuind.S!Căci au intrat în mare caii lui Faraon, cu carele şi cu călăreţii lor; întors-a Domnul valurile mării asupra lor, în vreme ce fiii lui Israil au umblat pe pământ uscat, în mijlocul mării.»EIar Domnul împărăţi-va în veac şi în veacul veacului.CDuce-l-vei pe el şi-l vei sădi în muntele moştenirii tale, în locul pe care l-ai gătit ţie spre locuinţă, Doamne, în locaşul sfânt, pe care, Doamne, mâinile tale l-au zidit.b?Groază şi frică mare căzut-au peste ei; înaintea măreţiei braţului tău au stat muţi ca piatra, până ce era să treacă poporul tău, o, Doamne, până ce era să treacă poporul pe care tu l-ai câştigat.3Spăimântatu-s’au atunci căpeteniile Edomului; cutremur i-a cuprins pe voevozii Moabului; toţi locuitorii Canaanului şi-au pierdut cumpătul.eEAuzit-au neamurile şi s’au cutremurat; frica i-a cuprins pe cei ce locuesc în Filisteia.{ Călăuzit-ai cu mila ta acest popor pe care l-a mântuit; îndreptatu-l-ai cu puterea ta, către sfântul tău locaş.; s Intins-ai dreapta ta şi pământul i-a înghiţit.* O Doamne, cine este asemenea cu tine între dumnezei, cine e la fel cu tine: măreţ întru sfinţenie, înfricoşat întru fapte slăvite şi făcător de minuni?o Y Dar ai trimis duhul tău şi marea i-a acoperit; s’au dus la fund ca plumbul, în apele năprasnice.# A Duşmanul zicea: «Îi voi urmări şi-i voi ajunge, voi împărţi prada, pofta mea se va sătura cu ei, voi trage sabia mea, mâna mea îi va stârpi!» +La suflarea nărilor tale, apele s’au ridicat grămadă si valurile au încremenit ca un zid şi puhoaiele s’au închegat în inima mării.Şi cu mulţimea slavei tale ai doborît pe protivnicii tăi. Tu dai drumul mâniei tale care-i mistueşte ca pe o mirişte.|sDreapta ta, Doamne, este prea măreaţă prin puterea ei, mâna ta cea dreaptă, Doamne, a sfărâmat pe vrăjmaş,]5Adâncurile mării i-au acoperit; s’au dus în jos în străfunduri, ca o piatră. Carele lui Faraon şi oştirea lui le-a aruncat în mare şi cei mai aleşi din vitejii săi s’au cufundat în Marea Roşie.=wDomnul este mare războinic! Domnul este numele său!0[Vârtutea mea şi psalmul meu este Domnul, căci el este izbăvirea mea. El este Dumnezeul meu şi-l voi preamări, Dumnezeul părintelui meu şi-l voi prea-înălţa!R !Atunci Moise şi fiii lui Israil au cântat Domnului cântarea aceasta şi au grăit cântând: «Să cântăm Domnului că întru slavă s’a proslăvit! Pe cal şi pe călăreţ i-a aruncat în mare!5eŞi Israil a văzut minunea cea mare pe care a săvârşit-o Domnul împotriva Egiptenilor şi s’a temut de Domnul şi a crezut în Domnul şi în Moise, slujitorul său. Aşa a mântuit Domnul în ziua aceea pe Israil din mâna Egiptenilor, iar Israil i-a văzut pe Egipteni morţi pe ţărmul mării.Ci fiii lui Israil au trecut ca pe uscat prin mijlocul mării şi apele stăteau ca un zid de-a-dreapta şi de-a-stânga lor.6~gIar apele venind înapoi au acoperit carele şi pe călăreţi şi toată oastea lui Faraon, care intrase după Israil în mare, şi din ei toţi n’a mai rămas nici unul.j}OŞi Moise a întins mâna sa deasupra mării, iar marea, în faptul dimineţii, a năvălit puternic înapoi la locul ei, iar Egiptenii în fuga lor au intrat în ea; astfel Domnul i-a aruncat pe Egipteni în mijlocul mării,)|MDomnul atunci a poruncit lui Moise: «Întinde mâna ta asupra mării, ca apele să se întoarcă peste Egipteni, peste carele lor şi peste călăreţii lor».X{+Şi le-a scos roatele de la care, încât le duceau cu mare greutate. Atunci Egiptenii au început să zică: «Să fugim din faţa lui Israil, pentru că Domnul se luptă pentru ei împotriva Egiptenilor!» z;Iar când a fost în straja dimineţii, Domnul a căutat, din stâlpul de foc şi de nour, spre tabăra Egiptenilor şi a umplut oastea lor de spaimă.y#Atunci Egiptenii, urmărindu-i, au intrat după ei cu toţi caii lui Faraon şi cu carele lui şi cu călăreţii lui, în mijlocul mării.x Şi fiii lui Israil au intrat prin mijlocul mării ca pe uscat, iar apele se ridicau ca un zid, de-a-dreapta şi de-a-stânga.Xw+Şi Moise întinse mâna sa peste mare şi Domnul a împins marea înapoi printr’un vânt puternic de la răsărit, care, bătând toată noaptea, a prefăcut marea în uscat. Atunci apele s’au despicat,Xv+Deci a venit între tabăra Egiptenilor şi tabăra lui Israil. Şi era nour şi întuneric pentru unii, iar pentru ceilalţi noaptea era luminată, şi aşa nu s’au apropiat unii de alţii toată noaptea.BuŞi îngerul lui Dumnezeu, care mergea înaintea taberei lui Israil, a purces şi a mers în urma lor şi stâlpul de nour s’a ridicat de dinaintea lor şi s’a aşezat în urma lor. t;Atunci vor cunoaşte Egiptenii că eu sunt Domnul, când îmi voi arăta slava mea, împotriva lui Faraon şi a carelor lui şi a călăreţilor lui.»as=Iar eu, iată voi învârtoşa inima Egiptenilor, ca să se ia după voi. Şi eu îmi voi arăta slava mea împotriva lui Faraon şi împotriva întregii lui oştiri şi împotriva carelor lui şi călăreţilor lui.+rQIar tu ridică toiagul tău şi întinde mâna ta deasupra mării şi despică-o în două, ca fiii lui Israil să treacă prin mijlocul mării pe pământ uscat.hqKŞi Domnul a zis lui Moise: «De ce strigi către mine? Spune fiilor lui Israil să pornească,DpDomnul se va lupta pentru voi, iar voi fiţi liniştiţi!»soa Dar Moise a rostit către popor: «Nu vă fie frică, staţi locului şi priviţi mântuirea cea de la Domnul, pe care vă va face-o vouă astăzi, fiindcă aceşti Egipteni, pe care îi vedeţi astăzi, nu-i veţi mai vedea în veci!mnU Nu este acesta cuvântul pe care ţi l-am spus ţie în Egipt, când îţi ziceam: «Lasă-ne în pace ca să slujim Egiptenilor? Căci ar fi fost mai bine pentru noi să slujim pe Egipteni decât să murim în pustia aceasta!»)mM Apoi ziseră către Moise: «Oare nu mai erau morminte în Egipt de ne-ai scos pe noi ca să murim în pustie? Ce ai făcut tu cu noi, că ne-ai scos din Egipt?Jl Iar când Faraon se apropie, fiii lui Israil îşi ridicară ochii şi văzură că Egiptenii veneau în urma lor. Atunci se spăimântară groaznic fiii lui Israil şi strigară către Domnul,ckA Astfel Egiptenii îi urmăriră cu toţi caii şi carele lui Faraon şi cu toţi călăreţii şi armata lui şi îi ajunseră acolo unde erau tăbărîţi aproape de Pi-hahirot, lângă mare, în faţa Baalţefonului./jYIar Domnul învârtoşă inima lui Faraon, împăratul Egiptului, şi porni pe urma fiilor lui Israil. Însă fiii lui Israil ieşiseră ocrotiţi de mână înaltă.iŞi mai luă şase sute de care alese precum şi toate celelalte care ale Egiptului şi în toate erau luptători viteji.LhAtunci Faraon a pus să înhame carul său şi luă oastea cu sine.xgkCând i s’a dat de ştire împăratului Egiptului că poporul a fugit, inima lui Faraon şi a dregătorilor lui se schimbă în privinţa poporului şi ziseră:«Ce ispravă făcurăm noi de am dat drumul lui Israil din robia noastră!» fEu atunci voi învârtoşa inima lui Faraon şi el va porni în urmărirea lor. Iar eu îmi voi arăta slava mea împotriva lui Faraon şi împotriva întregii lui oştiri, şi Egiptenii vor cunoaşte că eu sunt Domnul!» Şi fiii lui Israil au făcut aşa.tecFiindcă Faraon va zice despre fiii lui Israil: «Ei s’au rătăcit în ţară şi pustiul i-a închis!»Ud%«Spune fiilor lui Israil să se întoarcă înapoi şi să-şi aşeze tabăra înaintea Pi-hahirotului, între Migdal şi Mare, la răsărit de Baalţefon: «Tăbărîţi în dreptul lui, lângă mare!» wp~~ }||7{{zzkyxx@ww8vv uMtt srr2qtppo?mm/l(kkcjiiwhhh^hgg\ffeeeHddczbbeaaIa`` __<^^1]\\[[HZrYY X^WW>>,==<)((M'p&&&%g%$##""S!!7  #~k+p2\h-6_/  L f  % L)SBAw~ wIar în al patrulea şir să fie un beril, un onix şi un jaspis. Aceste pietre să fie legate în ferecaturi de aur.F În al treilea şir să fie un opal, o agată şi un ametist,JÎn al doilea şir să fie un carbuncul, un safir şi un diamant.0[Şi să-l acoperi cu o podoabă de pietre scumpe aşezate în patru şiruri. În şirul întâi să fie un rubin, un topaz şi un sinaragd; acesta este şirul întâi.b?Să fie pătrat, îndoit, lungimea lui fie de o palmă şi lăţimea lui tot de o palmă,(KSă faci după aceea hoşenul judecăţii, ţesut cu măiestrie, la fel cu efodul, din fire de aur, din porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi din vison.%Şi două lănţujele de aur cuiat şi să le faci ca o sfoară, adică împletite, şi aceste lănţujele împletite să le pui în sponci.+S Să mai faci sponci din fir de aur,dC După aceea să pui aceste două pietre pe umerarii efodului ca pietre care să amintească pe fiii lui Israil; iar Aaron să poarte numele lor pe cei doi umeri ai săi, înaintea Domnului, spre neîntreruptă pomenire.A} Aşa cum fac săpătorii în piatră, ca o scriptură pe pecetie, aşa să sapi numele fiilor lui Israil pe cele două pietre, şi pe urmă să fereci pietrele în ferecătură de aur._9 Şase nume pe o piatră şi pe cealaltă piatră alte şase, în şirul naşterii lor,X+ Apoi să iei două pietre de onix şi să sapi pe ele numele fiilor lui Israil.D~Şi brâul care va trece peste efod, ca să-l strângă, să fie lucrat ca şi efodul dintr’o bucată cu el; să fie din aur, din porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi din vison.\}3El să aibă două umerare cu care să se lege la cele două capete de sus ale lui.w|iŞi să facă efodul din aur, din porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi din vison ţesut cu măiestrie.W{)Pentru aceasta să ia aur şi porfiră violetă, stacojie, vişinie şi vison.czAŞi acestea sunt veşmintele pe care să le facă: hoşen, efod, mantie, tunică, mitră şi brâu; deci să le facă aceste sfinte odăjdii lui Aaron, fratelui tău şi fiilor lui, ca să-mi slujească mie ca preoţi.by?Şi tu să vorbeşti cu toţi cei ce au inimă înţeleaptă, pe care eu i-am umplut cu duhul înţelepciunii, ca să-i facă lui Aaron veşminte pentru ziua sfinţirii lui, când va fi să-mi slujească mie ca preot.Xx+Şi să faci sfinte odăjdii lui Aaron, fratele tău, spre cinste şi podoabă.Tw %Iar tu ia lângă tine pe Aaron, fratele tău şi pe fiii lui împreună cu el, din mijlocul fiilor lui Israil, ca să-mi fie mie preoţi, adică Aaron, Nadab şi Abiu, Eleazar şi Itamar, fiii lui Aaron.v!În cortul descoperirii, dincoace de perdeaua care ascunde chivotul legii, Aaron şi fiii săi să aşeze candelabrul care să ardă de seara până dimineaţa, înaintea Domnului. Aceasta să fie pravilă veşnică, în neam de neamul lor, pentru fiii lui Israil.»u%Şi tu porunceşte fiilor lui Israil să-ţi aducă, pentru candelabru, untdelemn curat, stors din măsline, ca să ardă candelele pururea. tIar toate odoarele locaşului, pentru toată slujba lui, şi toţi ţăruşii lui şi toţi ţăruşii curţii să fie de aramă.PsLungimea curţii să fie de o sută de coţi şi lărgimea de cincizeci de coţi. Iar înălţimea ei să fie de cinci coţi, şi anume din perdele de vison, atârnate pe stâlpi cu tălpi de aramă.rToţi stâlpii de jur-împrejurul curţii să aibă vergele de argint, cârligele să fie de argint şi tălpile de aramă.JqIar la poarta curţii să fie o perdea de douăzeci de coţi de porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi de vison, lucru de meşter ţesător, cu patru stâlpi, sprijiniţi pe patru tălpi.upeŞi de cealaltă parte a uşii, iarăşi cincisprezece coţi de perdele, cu trei stâlpi şi cu trei tălpi.uoeŞi anume: de o parte a uşii să agaţi cincisprezece coţi de perdele, cu trei stâlpi şi cu trei tălpi,\n3 Şi lărgimea curţii, în partea dinspre răsărit, să fie de cincizeci de coţi,*mO Iar în lat, în partea dinspre apus a curţii, să pui perdele de cincizeci de coţi lungime, agăţate pe zece stâlpi şi stâlpii întăriţi pe zece tălpi.Al} Tot fie laturea dinspre miazănoapte: să pui perdele de o sută de coţi, apoi douăzeci de stâlpi cu tălpi de aramă, iar cârligele la stâlpi şi vergelele lor să fie de argint.k{ Apoi douăzeci de stâlpi, cu douăzeci de tălpi de aramă, iar cârligele la stâlpi şi vergelele să fie de argint.(jK După aceea să-i faci locaşului o curte. Pe partea dinspre miază-zi a curţii să-i pui perdele de vison, şi lungimea unei laturi să fie o sută de coţi. iŞi jertfelnicul să-l faci din scânduri şi gol pe dinăuntru, precum ţi s’a arătat ţie în munte, aşa să-l alcătueşti.hŞi pârghiile să le vâri prin verigi şi pârghiile să fie de amândouă laturile jertfelnicului, ca să poată fi dus.igMSă faci apoi pârghii jertfelnicului, pârghii de lemn de salcâm, şi să le fereci cu aramă; fŞi să pui gratia aceasta jos la temelia jertfelnicului, iar gratia să ajungă până la jumătatea înălţimii jertfelnicului.)eMSă faci împrejurul jertfelnicului o gratie de aramă în chip de reţea şi la această gratie să faci patru verigi de aramă, la cele patru colţuri ale ei.d'Apoi să-i faci cenuşare de pus cenuşa, lopeţi, talgere, furculiţe şi lighene pentru jăratic; toate uneltele lui să le faci de aramă. cŞi să-i faci patru coarne la cele patru colţuri ale lui; coarnele să fie dintr’o bucată cu el şi să-l îmbraci în aramă.*b Q«Să faci un jertfelnic din lemn de salcâm, lung de cinci coţi şi lat de cinci coţi. Jertfelnicul să fie pătrat şi înălţimea lui să fie de trei coţi.7ai%Iar perdelei să-i faci cinci stâlpi din lemn de salcâm şi să-i îmbraci în aur, şi cârligele să fie tot de aur şi să torni pentru stâlpi cinci tălpi de aramă.»`}$Iar la uşa cortului să faci o perdea de porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi de vison, ţesută cu alesături.7_i#Şi să pui masa dincoace de perdea, iar candelabrul să-l pui în faţa mesei, în partea de miază-zi a cortului, iar masa s’o pui în partea de miază-noapte a cortului.L^"Şi să pui capacul pe chivotul legii, acolo în Sfânta Sfintelor,@]{!Şi să prinzi perdeaua de cârlige. Chivotul legii să-l pui în dosul perdelei şi perdeaua aceea să fie pentru voi ca un perete despărţitor între Sfânta şi Sfânta Sfintelor.!\= Şi să aşezi perdeaua pe patru stâlpi de lemn de salcâm, îmbrăcaţi cu aur, care să aibă cârlige de aur şi să stea pe patru tălpi de argint.[ Să faci o perdea de porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi din vison, ţesătură măiastră, cu heruvimi cusuţi pe ea.[Z1Şi astfel să înjghebezi locaşul după chipul care ţi s’a arătat în munte.Y1Şi scândurile să le îmbraci cu aur şi scoabele lor prin care vei petrece manelele să le faci de aur şi manelele să le îmbraci tot cu aur.nXWIar manela de la mijlocul scândurilor să treacă de la un capăt până la celălalt al locaşului.,WSCinci manele pentru scândurile de pe cealaltă lăture a locaşului şi cinci manele pentru scândurile din partea dinapoi a locaşului, care vine spre asfinţit.gVIŞi să faci manele de lemn de salcâm: cinci pentru scândurile de pe o lăture a locaşului,UySă fie deci opt scânduri, şi cele şaisprezece tălpi de argint ale lor, câte două tălpi sub fiecare scândură.T'Ele să fie încheiate de jos şi până sus, până la întâia scoabă, şi amândouă aşa să fie puse, ca să facă cele două unghiuri.WS)Şi să mai faci două scânduri la cele două unghiuri din fundul locaşului.gRIIar pentru partea de dinapoi a locaşului, care vine spre asfinţit, să faci şase scânduri.QCu cele patruzeci de tălpi de argint ale lor, câte două tălpi sub o scândură şi două tălpi sub o altă scândură,uPeTot aşa şi pentru laturea a doua a locaşului, cea dinspre miază-noapte, să faci douăzeci de scânduri,fOGŞi să faci patruzeci de tălpi de argint de pus sub cele douăzeci de scânduri, câte două tălpi sub o scândură, pentru cei doi cepi ai ei, şi două tălpi sub altă scândură, iarăşi pentru cei doi cepi ai ei.cNAŞi asemenea scânduri pentru locaş să faci douăzeci, pentru laturea dinspre miază-zi.M%Şi fiecare scândură să aibă câte doi cepi care să prindă scândurile de tălpile lor; aşa să faci la toate scândurile locaşului.~LwLungimea fiecărei scânduri să fie de zece coţi şi lăţimea fiecărei scânduri să fie de un cot şi jumătate.YK-Să faci apoi, pentru locaş, scânduri de lemn de salcâm, de pus în picioare.JŞi să mai faci peste cort un alt acoperiş de piei roşii de berbec şi încă un acoperiş, pe deasupra, de piei de viţel de mare.YI- Şi coţii de la o lăture şi de la cealaltă lăture, care vor fi de prisos din lungimea covoarelor cortului, să cadă pe cele două laturi ale cortului, într’o parte şi într’alta, ca să-l acopere. H  Iar ceea ce întrece din covoarele cortului – jumătatea covorului care întrece – să acopere partea de dinapoi a cortului.#GA Să mai faci cincizeci de copci de aramă şi să pui copcile în cheotorile lor şi să închei cele două făşii, ca astfel cortul să fie unul singur.9Fm Şi să faci cincizeci de cheotori pe marginea covorului de la capătul întâii făşii şi cincizeci de cheotori pe marginea covorului de la capătul celei de a doua fâşii.4Ec Să coşi împreună cinci covoare de o parte şi celelalte şase covoare de altă parte şi să îndoieşti pe cel de al şaselea covor în partea de dinainte a cortului. DLungimea unui covor să fie de treizeci de coţi şi lăţimea de patru coţi; cele unsprezece covoare să aibă aceeaşi măsură.|CsŞi să mai faci şi covoare din păr de capră pentru acoperişul cortului, şi anume să faci unsprezece covoare.BSă faci cincizeci de copci de aur şi să închei cele două făşii una cu alta, cu copci, ca astfel cortul să fie o singură bucată.2A_Să pui cincizeci de cheotori la întâiul covor şi cincizeci la capătul celui din urmă covor din făşia a doua, aşa ca cheotorile să vină una în dreptul alteia.2@_Apoi să pui cheotori de porfiră violetă pe marginea covorului, de la capătul celei dintâi făşii şi tot aşa să pui cheotori la capătul celei de-a doua făşii.?'Cinci covoare să fie încheiate într’o făşie mare şi celelalte cinci covoare să fie iarăşi încheiate într’o altă făşie mare.>7Lungimea unui covor să fie de douăzeci şi opt de coţi, iar lăţimea lui să fie de patru coţi, şi toate covoarele să aibă aceeaşi măsură.'= K«Iar cortul să-l faci din zece covoare de vison şi de porfiră violetă, stacojie şi vişinie, cu heruvimi; lucru de meşter ţesător, să le faci pe ele.Y<-(Şi vezi să le faci toate după chipul care ţi s’a arătat ţie în munte.»S;!'Candelabrul cu toate aceste unelte să fie dintr’un talant de aur curat.E:&Mucările şi tăviţele pentru scrum să fie din aur curat. 9%Şi pe urmă să-i faci şapte candele şi să le aşezi într’însul, aşa ca ele să arunce lumina lor înaintea candelabrului.#8A$Caliciurile şi braţele să fie dintr’o bucată cu candelabrul şi tot candelabrul să fie lucrat din ciocan, dintr’o singură bucată, de aur curat.~7w#Un caliciu să fie sub întâia pereche de braţe care ies din candelabru, un caliciu să fie sub a doua pereche şi un caliciu să fie sub a treia pereche de braţe. Aşa să fie lucrate cele şase braţe care se desfac din fusul candelabrului.o6Y"Fusul candelabrului sa aibă patru cupe în forma florii do migdal, cu caliciurile şi cu florile lor:45c!Candelabrul să aibă la un braţ trei cupe în chipul florii de migdal, cu caliciurile şi cu florile lor, şi la alt braţ, tot aşa, trei cupe în chipul florii de migdal, cu caliciurile şi cu florile lor; aşa să fie lucrat fiecare din cele şase braţe care se desfac din fusul candelabrului. 4 Şase braţe să se desfacă din laturile lui, trei braţe ale candelabrului să fie pe o parte şi trei să fie pe cealaltă parte.?3yŞi să faci un candelabru de aur curat. Acest candelabru, cu piciorul şi cu fusul lui, sa fie din aur cecănit; iar cupele lui cu caliciurile şi cu florile lor să fie trup cu el.]25Iar pe masă să pui pâinile punerii înainte, care să stea pururea înaintea mea.1{Şi să faci pentru masă talgere, năstrape, potire şi cupe ca să torni cu ele, şi să le faci anume din aur curat.q0]Iar pârghiile să le faci din lemn de salcâm şi să le îmbraci cu aur, şi cu ele să se ducă masa.q/]Şi aceste verigi, menite să primească pârghiile care vor duce masa, să le pui chiar lângă pervaz,.{Şi să faci şi patru verigi de aur şi să le prinzi în cele patru colţuri unde sunt cele patru picioare ale mesei.-Să mai faci împrejurul ei un pervaz lat de o palmă şi pe pervaz, de jur-împrejur, să împleteşti o cunună de aur.^,7Şi s’o îmbraci cu aur curat şi să-i faci împrejur o cunună din aur împletit.+După aceea să faci o masă de lemn de salcâm, lungă de doi coţi, lată de un cot şi înaltă de un cot şi jumătate.F*Şi acolo mă voi descoperi ţie şi voi grăi cu tine de sus de pe chivot, dintre cei doi heruvimi care stau pe chivotul legii, toate câte îţi voi porunci cu privire la fiii lui Israil.h)KŞi să pui acest capac deasupra chivotului, iar în chivot să pui legea pe care-ţi voi da-o./(YIar heruvimii să fie cu aripile întinse şi ridicate acoperind cu ele capacul chivotului, şi să stea unul în faţa altuia, cu feţele înspre capacul chivotului./'YSă faci să iasă un heruvim din capătul acesta şi un heruvim din capătul celălalt; din capacul de aur să faci să iasă heruvimii la cele două capete ale lui.z&oSă mai faci doi heruvimi de aur şi sări faci din aur cecănit, răsărind din cele două capete ale capacului. %Să faci pe urmă un capac de aur curat: lungimea lui să fie de doi coţi şi jumătate, iar lăţimea lui de un cot şi jumătate.C$După aceea să pui în chivot legea pe care-ţi voi da-o.\#3Iar pârghiile să rămână în verigile chivotului şi să nu fie scoase din ele.{"qŞi să vâri pârghiile prin verigile de pe laturile chivotului, aşa încât să se poată duce chivotul cu ele.M! Şi să faci pârghii de lemn de salcâm şi să le îmbraci cu aur.0 [ Şi să torni pentru chivot patru verigi de aur şi să le prinzi la cele patru colţuri de jos ale lui, două verigi de o parte şi două verigi de cealaltă lăture. Şi să-l fereci cu aur curat, şi pe dinăuntru şi pe dinafară să-l fereci, iar sus să-i faci o ghirlandă de aur de jur-împrejur.@{ Aşa dar să-mi faci un chivot de lemn de salcâm; lungimea lui să fie de doi coţi şi jumătate, lăţimea de un cot şi jumătate şi înălţimea lui tot de un cot şi jumătate.ue Întocmai cum îţi voi arăta eu: chipul locaşului şi chipul tuturor odoarelor lui întocmai să le faci.H Şi să-mi faci locaş, sfânt ca să locuesc în mijlocul lor,G Pietre de onix şi pietre scumpe de pus la efod şi la hoşen._9Untdelemn pentru candele, mirezme pentru mir şi pentru tămâia cea bine mirositoare;U%Piei de berbec vopsite roşu şi piei de viţel de mare şi lemn de salcâm;LPorfiră violetă, stacojie şi vişinie, vison şi păr de capră;T#Iată darurile pe care să le primiţi de la ei: aur şi argint şi aramă; «Spune fiilor lui Israil să-mi aducă daruri; de la tot omul pe care-l îndeamnă inima să dea, să primiţi daruri pentru mine.2 cAtunci a grăit Domnul lui Moise şi a zis:Şi Moise a intrat în mijlocul nourilor şi s’a urcat pe munte şi a stat Moise în munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.ueIar înaintea ochilor fiilor lui Israil, chipul slavei Domnului pe vârful muntelui era ca un foc mistuitor.+QŞi slava Domnului s’a pogorît pe muntele Sinai, iar nourii l-au acoperit şase zile. Iar în ziua a şaptea l-a strigat Domnul pe Moise din mijlocul nourilor.H Deci Moise s’a suit în munte şi un nour a acoperit muntele.6gIar bătrânilor le-a zis: «Rămâneţi aici până ce ne vom întoarce la voi, şi iată Aaron şi Hur sunt cu voi; de va avea cineva vre-o pricină, să se ducă la ei.»lS Deci Moise sculându-se împreună cu Iosua, slujitorul său, s’au suit în muntele lui Dumnezeu.=u Apoi Domnul a zis către Moise: «Sue la mine în munte şi stai acolo şi-ţi voi da table de piatră, adică legea şi poruncile, pe care le-am scris pentru învăţătura lor!»% E Însă asupra acestor aleşi dintre fiii lui Israil, Domnul nu şi-a întins mâna lui, ci ei priviră pe Dumnezeu, iar după aceea au mâncat şi au băut. ! Şi au văzut pe Dumnezeul lui Israil; şi sub picioarele lui era ca un pod de strălucitoare safire şi ca inima cerului celui mai senin.w i După aceea Moise şi Aaron, Nadab şi Abiu şi şaptezeci dintre bătrânii lui Israil s’au suit în munte.; qÎn sfârşit, Moise a luat sângele şi a stropit poporul zicând: «Acesta este sângele legământului pe care îl încheie Domnul cu voi pe temeiul tuturor acestor cuvinte.»$ CA luat, după aceea, cartea legământului şi a rostit-o în auzul poporului. Iar ei au zis: «Toate câte a grăit Domnul, le vom face şi le vom urma!»}uApoi Moise luă jumătate din sânge şi-l puse în vase, iar cu cealaltă jumătate din sânge stropi jertfelnicul.Şi a trimis tineri dintre fiii lui Israil, care aduseră arderi de tot şi jertfiră Domnului tauri drept jertfă de pace.QŞi Moise a scris toate cuvintele Domnului şi s’a sculat dis-de-dimineaţă şi a zidit un jertfelnic la poalele muntelui şi doisprezece stâlpi, după cele douăsprezece seminţii ale lui Israil.\3Atunci a venit Moise şi a spus pe şir poporului toate cuvintele Domnului şi toate legile; iar tot poporul a răspuns într’un glas şi a zis: «Toate poruncile pe care le-a rostit Domnul, le vom împlini!»}Şi Moise să se apropie singur către Domnul, iar aceia să nu se apropie şi poporul să nu se sue împreună cu el!»& IŞi Domnul a zis către Moise: «Sue-te la Domnul tu şi Aaron şi Nadab şi Abiu şi şaptezeci dintre bătrânii lui Israil, şi închinaţi-vă de departe!)M!Să nu locuiască mai departe în ţara ta, ca să te tragă pe tine la păcat, împotriva mea, căci de vei sluji dumnezeilor lor, ei îţi vor fi ţie cursă.K Să nu faci nici un legământ, nici cu ei, nici cu dumnezeii lor.]5Şi voi statornici hotarele tale, de la Marea Roşie până la marea Filistenilor şi de la marginea pustiei până la Eufrat, iar eu voi da în mâinile tale pe locuitorii ţării şi-i voi goni de dinaintea ta.~wÎncetul cu încetul îi voi alunga de dinaintea ta, până ce tu te vei înmulţi şi vei lua ţara în stăpânire,~5Dar nu-i voi alunga dinaintea ta într’un singur an, ca ţara să nu ajungă pustie şi să nu se înmulţească împotriva ta fiarele sălbatice.p}[Trimite-voi tăuni înaintea ta, care vor alunga pe Heviţi, pe Canaaniţi şi pe Hetiţi din faţa ta.|7Voi trimite frica mea înaintea ta şi voi turbura pe toate popoarele împotriva cărora veţi merge şi voi pune pe fugă pe toţi protivnicii tăi.{Şi atunci nu va fi femeie care să lepede, sau femeie stearpă în pământul tău, şi numărul zilelor vieţii tale îl voi împlini.zCi să slujiţi pe Domnul Dumnezeul vostru şi el va binecuvânta pâinea ta şi apa ta şi va îndepărta molima din mijlocul vostru.=yuSă nu te închini la dumnezeii acestora şi să nu le slujeşti lor şi să nu faci după faptele lor, ci să-i sfărâmi cu hotărîre şi să nimiceşti stâlpii lor cu pisanii.4xcCăci îngerul meu va merge înaintea ta şi te va duce pe tine la Amoriţi, la Hetiţi, la Pereziţi, la Canaaniţi, la Heviţi şi la Iebusiţi, şi-i voi stârpi pe ei.w1Iar de vei asculta de glasul lui şi vei face toate câte am poruncit eu, atunci voi fi duşman duşmanilor tăi şi protivnic protivnicilor tăi./vYFii cu pază în faţa lui şi ascultă de glasul lui, nu fi îndărătnic faţă de el, căci nu va ierta fărădelegile tale, de vreme ce numele meu este întru el.u/Iată, eu voi trimite înaintea ta pe îngerul meu, ca să te păzească pe tine în cale şi să te ducă în pământul pe care l-am pregătit.t{Fruntea pârgei din ţarina ta s’o aduci la casa Domnului Dumnezeului tău. Să nu fierbi iedul în laptele mumă-si.'sICând îmi vei aduce o jertfă, să nu-mi aduci sângele ei cu pâine dospită şi să nu rămână până a doua zi grăsimea jertfei aduse la praznicul meu.r}De trei ori pe an să se înfăţişeze toţi cei de parte bărbătească, ai tăi, înaintea Domnului Dumnezeului tău.`q;Să prăznueşti şi sărbătoarea secerişului, adică a pârgei roadelor muncii tale din câte ai semănat pe câmp; şi sărbătoarea culesului, la sfârşitul anului, când ţi-ai cules roadele tale de pe câmp.RpSă ţii sărbătoarea azimelor. Şapte zile să mănânci azime, în timpul lunii Abib, aşa cum ţi-am poruncit, căci atunci ai ieşit din Egipt, şi nimeni să nu vie înaintea mea cu mâna goală.?o{De trei ori pe an să ţii sărbători în cinstea mea: n  Păziţi toate câte v’am poruncit vouă, iar numele altor dumnezei să nu le pomeniţi şi să nu se audă din gura voastră.Pm În şase zile să-ţi faci munca ta, iar în ziua a şaptea să te odihneşti, ca să se odihnească şi boul tău şi asinul tău, şi ca să răsufle fiul roabei tale şi străinul care e cu tine.~lw Iar în anul al şaptelea s’o laşi să se odihnească şi să rămână pârloagă; şi să mănânce din ea săracii poporului tau, iar ce va mai rămânea, să mănânce fiarele sălbatice; tot aşa să faci cu via ta şi cu măslinii tăi.Ak Şase ani să sameni ţarina ta şi să aduni roadele ei, j Pe cel străin să nu-l asupreşti, că ştiţi ce simte sufletul străinului, căci străini aţi fost şi voi în ţara Egiptului.wiiDaruri să nu primeşti, căci darurile orbesc pe cei ce văd şi strâmbează pricina celor care au dreptate.hFereşte-te de orice vorbă mincinoasă; pe cel nevinovat şi drept să nu-l dai morţii, iar pe cel vinovat să nu-l laşi nepedepsit.:gqSă nu faci strâmbătate săracului la judecată.f Dacă vei vedea asinul duşmanului tău doborit de povară, fereşte-te să-l năpusteşti, ci ajută-i ca să-l scoale de jos.vegDacă vei întâlni boul duşmanului tău, sau asinul lui, rătăcind pe câmp, să i-l aduci înapoi acasă.4dePe boier să nu-l părtineşti la judecată.c9Să nu te dai de partea celor mulţi la vre-o faptă rea; şi la judecător să nu mărturiseşti pe placul celor mulţi, ca să strâmbezi dreptatea.vb iSă nu porţi din loc în loc zvonuri mincinoase; să nu dai mâna cu cel vinovat, ca să fii martor mincinos.a Iară voi să-mi fiţi mie popor sfânt şi carnea vitei sfâşiate pe câmp să n’o mâncaţi, ci s’o aruncaţi la câini.`Cu vitele tale mari şi cu vitele mici aşa să faci: şapte zile să stea cu mama lor, iar în a opta zi să mi le dai mie!_7Pârga de la aria ta şi de la teascul tău să nu întârziezi să mi le aduci, iar pe întâiul născut dintre fiii tăi să mi-l hărăzeşti mie.c^APe Dumnezeu să nu-l huleşti şi pe nici un voevod al poporului tău să nu-l defăimezi.B]Căci acesta este singurul lui acoperământ, singura haină pentru goliciunea lui, şi atunci în ce va dormi? Iar dacă va striga către mine, eu îl voi auzi, căci milostiv sunt eu.o\YDacă vei lua zălog veşmântul aproapelui tău, să i-l dai înapoi, până la asfinţitul soarelui,'[IDe vei da bani cu împrumut poporului meu, adică săracului care stă lângă tine, să nu te porţi cu el ca un cămătar şi să nu-i pui nici o dobândă. ZŞi mânia mea se va aprinde şi pe voi vă voi ucide cu sabia, iar femeile voastre rămânea-vor văduve şi fiii voştri orfani.eYEIar dacă îi veţi obijdui şi ei vor striga către mine, eu atunci voi auzi strigarea lor,5XgPe văduvă şi pe orfan să nu-i obijduiţi,wWiPe străin să nu-l obijdueşti şi să nu-l asupreşti, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.MVCel ce jertfeşte la alţi dumnezei, afară de Domnul, să fie ucis.=UwCel ce se va împreuna cu vită, să fie dat morţii.5TgPe vrăjitoare să n’o lăsaţi cu viaţă.S5Iar dacă tatăl ei nu voeşte cu nici un preţ să i-o dea lui, atunci el să plătească aţâţi bani cât este hotărît pentru zestrea fetelor.R{Dacă cineva va amăgi o fecioară încă nelogodită şi se va culca cu ea, să-i facă zestre şi s’o ia de soţie.QIar dacă stăpânul a fost de faţă, să nu dea ispaşă. Iar dacă vita fusese luată cu chirie, paguba intră în preţul chiriei.QP Dacă va lua cineva cu împrumut o vită de la vecinul său şi ea va rămânea schiloadă sau va muri, fără ca stăpânul ei să fie de faţă, atunci cel ce a luat-o cu împrumut să dea ispaşă.rO_ Şi dacă vita a fost sfâşiată, să aducă drept mărturie ce a rămas din ea şi să nu dea ispaşă.MN Iar dacă i s’a furat din casa lui, să dea ispaşă stăpânului.M Atunci, între cele două părţi să hotărască jurământul Domnului, ca să se ştie dacă nu cumva păzitorul şi-a întins mâna asupra avutului aproapelui său. Stăpânul să primească jurământul, iar păzitorul să nu dea nici o ispaşă,HL  Dacă cineva încredinţează aproapelui său, spre pază, asin, sau bou, sau oaie, sau orice altă vită, şi ea va muri sau se va schilodi, sau va fi hrăpită şi nimeni n’a fost martor,@K{În orice împrejurare de furtişag, fie bou, fie asin, fie oaie, fie veşmânt, fie orice lucru pierdut, despre care va zice cineva: «Acesta e al meu!» – pricina celor două părţi să fie adusă înaintea lui Dumnezeu, şi acela pe care Dumnezeu îl va osândi să dea îndoită ispaşă aproapelui său.EJIar de nu se va afla furul, atunci stăpânul casei să se înfăţişeze înaintea lui Dumnezeu, ca să se lămurească dacă nu cumva şi-a întins mâna asupra lucrului aproapelui său.&IGDe va da careva vecinului său argint sau odoare ca să le păstreze, şi au fost furate din casa omului, dacă furul se va afla, să dea îndoită ispaşă.>HwDe va izbucni foc, care să cuprindă spinii şi să mistuiască grâul clădit în clăi, sau încă nesecerat sau un câmp întreg, să dea despăgubire cel ce a aprins pârjolul.:GoDacă cineva va strica vre-o ţarină sau vre-o vie, lăsând vitele slobode să pască ţarina altuia, să dea ispaşă ce e mai bun în ţarina sa şi ce e mai bun în via sa.F Şi dacă dobitocul furat, fie bou, fie asin, fie oaie, se va afla încă viu în mâna furului, el să dea ispaşă îndoită.FEIar dacă soarele era răsărit când l-au prins, atunci este vărsare de sânge. Furul trebue să dea aspră ispaşă. Şi dacă nu are avere, să fie vândut el pentru plata celor furate.D }Dacă furul va fi prins la o spargere şi lovit aşa încât să i se tragă moartea, nu e la mijloc vărsare de sânge. C%De va fura cineva un bou sau o oaie şi o va junghia sau o va vinde, să dea ispaşă cinci boi pentru bou şi patru oi pentru oaie.,BS$Sau de s’a ştiut că boul este nărăvaş de mai nainte şi stăpânul său nu l-a păzit, el să dea ispaşă bou pentru bou, iar cel ucis să-i rămână lui.;Aq#Şi dacă boul cuiva va împunge boul altuia şi boul va muri, stăpânii să vândă boul cel viu şi preţul să-l împartă în două şi tot aşa să împartă şi boul ucis.@ "Stăpânul fântânii să dea ispaşă; să despăgubească cu bani pe stăpânul vitei, iar vita moartă să-i rămână lui.?5!Dacă va lăsa cineva o fântână descoperită, sau dacă va săpa cineva o fântână şi nu va acoperi-o şi va cădea în ea un bou sau un asin,>- Şi dacă boul va împunge un rob sau o roabă să se plătească stăpânului lor treizeci de sicli de argint, iar boul să fie ucis cu pietre.h=KŞi dacă boul va împunge un băiat sau o fată, tot după această lege să se dea deslegare.< Dacă este silit numai să plătească ispaşă, el trebue să dea răscumpărare pentru viaţa sa, atât la cât îl vor pune.f;GIar dacă boul era nărăvaş de mai nainte şi i s’a adus la cunoştinţă stăpânului şi el nu l-a păzit, şi boul a ucis bărbat sau femeie, boul să fie ucis cu pietre, dar şi stăpânul lui să fie dat morţii.1:]Dacă un bou va împunge un om sau o femeie şi va muri, boul să fie ucis cu pietre şi carnea lui să nu se mănânce, iar stăpânul boului să rămână nepedepsit.u9eŞi de va sări dintele robului său sau dintele roabei sale, să-l lase liber ca despăgubire pentru dinte. 8;Şi de va lovi cineva în ochi pe robul său sau va lovi în ochi pe roaba sa, şi-i va prăpădi ochiul, să-l lase liber ca despăgubire pentru ochi.P7Arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătae pentru vânătae.Z6/Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior,e5EIar dacă îi va fi pricinuit vătămare fără leac, atunci să dai viaţă pentru viaţă.}4uDacă se vor bate doi oameni şi vor lovi pe o femeie însărcinată şi ea va lepăda pruncul, fără altă vătămare, vinovatul să fie silit să dea ispaşa pe care i-o va cere bărbatul femeii, şi aşa sa plătească lepădarea pruncului.g3ICi de va mai trăi o zi sau două, făptuitorul să nu fie pedepsit, fiindcă este averea lui.2}Iar de va lovi careva pe robul sau pe roaba sa cu toiagul şi va muri sub mâna lui, fapta trebue negreşit răzbunată.]15Şi când se va scula, va umbla pe afară rezemându-se în cârjă, cel ce l-a lovit să rămână nepedepit, dar să-l despăgubească de timpul zăcut şi să-i poarte de grijă până ce se va însănătoşi. 0Dacă se vor certa doi oameni şi unul va lovi pe celălalt cu o piatră sau cu pumnul, şi acesta nu va muri, Ci va cădea la pat, 8~~d}}L|{{#z^y^yxDww!v]uu\t?ssKrrppDoo>nn7mmmMlkkk jdii_hhJggAfecc`bba3`a_I^]]]\9[ZZBYYXWVVUUTTSSRjQQdPPOwNMMLKKxJIIHHGFFEErDDDCCRBBOAA@K?>>D=== <<1;::S99n88B8765[44#3v2J11>0[/..L-N,,G+k*Z)-(('' &f%$$F##"~!![  O:ZE" AEW d t  >]/CKyNm" Ci, dimpotrivă, să dărâmaţi jertfelnicele lor, să sfărâmaţi stâlpii lor şi să tăiaţi aşerele lor.M%" Fereşte-te ca nu cumva să faci legământ cu locuitorii ţării aceleia în care tu vei intra, ca să nu fie o cursă în mijlocul vostru,9Lm" Păzeşte ceea ce ţi-am poruncit astăzi; iată eu voi alunga de dinaintea ta pe Amoriţi şi pe Canaaniţi, şi pe Hetiţi, şi pe Pereziţi, şi pe Heviţi şi pe Iebusiţi.LK" Atunci Domnul a zis: «Iată, voi face cu tine legământ. De faţă cu tot poporul tău, voi săvârşi minuni care nu s’au mai săvârşit în tot pământul şi la nici un alt neam, ca tot norodul, în mijlocul căruia eşti tu, să vază lucrările Domnului, căci înfricoşat este ceea ce eu voi săvârşi cu tine!J" Apoi a grăit: «Dacă am aflat har în ochii tăi, o, Doamne, binevoiască Domnul meu să vină în mijlocul nostru, căci suntem un popor tare la cerbice; ci tu ne iartă fărădelegile noastre şi păcatele noastre şi ne fă pe noi moştenirea ta!»EI"Şi Moise degrabă a căzut la pământ şi s’a închinat.hHK"El păstrează mila lui la mii de neamuri; iartă greşala, păcatul şi nelegiuirea, dar nu cruţă pe nimeni, ci pedepseşte fărădelegea părinţilor în fii şi în nepoţi, până la al treilea şi al patrulea neam!»5Ge"Şi Domnul a trecut pe dinaintea lui şi a strigat: «Domnul! Domnul este Dumnezeul îndurător şi milostiv, zăbavnic la mânie şi bogat în bunătate şi credincioşie,rF_"Atunci Domnul s’a pogorît în nour şi Moise a stat acolo lângă Domnul şi a chemat numele Domnului.]E5"Şi Moise a cioplit două table de piatră, la fel cu cele dintâi şi s’a sculat dis-de-dimineaţă şi s’a suit pe muntele Sinai, după porunca Domnului, şi a luat în mâna sa cele două table de piatră.BD"Însă nimeni să nu se urce împreună cu tine, ba chiar nimeni să nu se ivească în tot cuprinsul muntelui; şi nici turmă, nici cireadă să nu pască în preajma acestui munte!»C7"Şi fii gata mâine dimineaţă, ca să te urci în faptul zilei pe muntele Sinai şi să te înfăţişezi înaintea mea, acolo pe vârful muntelui.JB "Şi a grăit Domnul către Moise: «Ciopleşte-ţi două table de piatră asemeni celor dintâi şi eu voi scrie pe aceste tabie cuvintele care erau pe cele dintâi, pe care tu le-ai sfărâmat.xAk!Iar după ce voi lua mâna mea, atunci tu mă vei vedea din spate, dar faţa mea nu poate s’o vază nimeni.» @!Şi când va trece slava mea, te voi pune în crăpătura unei stânci şi voi pune mâna mea în dreptul tău, până ce voi trece.`?;!Şi a mai zis Domnul: «Iată aici un loc, în preajma mea. Tu să stai între stânci,~>w!Apoi a zis Domnul: «Tu nu poţi să vezi faţa mea, căci nu se poate om care să mă vază şi să rămână viu.»o=Y!Domnul l-a întâmpinat cu vorba: «Desfăşura-voi măreţia mea în faţa ta şi voi striga numele Domnului înaintea ta, căci sunt îndurător cu cine vreau să fiu îndurător şi miluesc pe cel pe care vreau să-l miluesc.»C<!Dar Moise l-a rugat: «Atunci te rog arată-mi slava ta!»$;C!Atunci Domnul i-a răspuns lui Moise: «Şi lucrul acesta pe care mi-l ceri, ţi-l voi face, căci tu ai aflat har în ochii mei şi te cunosc prea bine!»x:k!Căci după ce oare se va cunoaşte că am aflat har în ochii tăi, eu şi poporul tău, dacă nu după aceasta, că tu ne vei însoţi pe noi, şi numai aşa ne vom osebi, eu şi poporul tău, dintre popoarele de pe faţa pământului!»]95!Ci Moise a grăit: «Dacă ochiul tău nu ne călăuzeşte, nu ne mai porni de aici.e8E!Atunci Domnul i-a răspuns: «Ochiul meu te va însoţi şi te voi călăuzi la ţinta ta!»<7s! Şi acum, dacă am aflat har în ochii tăi, descopere-mi ţelurile tale ca să te pricep şi ca să aflu har înaintea ta; şi ia aminte că această gloată este norodul tău!»6! După aceasta Moise a zis către Domnul: «Iată, tu mi-ai poruncit mie: «Du pe poporul acesta!» Însă tu nu mi-ai descoperit pe acela, pe care l-ai hărăzit să mă însoţească. Şi iarăşi tu ai mai zis: «Te ştiu bine şi ai aflat har în ochii mei!»d5C! Şi Domnul vorbea cu Moise faţă către faţă, precum vorbeşte un om cu prietenul său. Şi pe urmă Moise se întorcea în tabără. Dar Iosua cel tânăr, fiul lui Nun, slujitorul lui Moise, nu se depărta de cort.B4! Şi tot poporul ţinea ochii la stâlpul de nour care stătea la uşa cortului, apoi tot poporul se scula în picioare şi se închina până la pământ, fiecare la uşa cortului său.3#! Şi după ce Moise intra în cort, stâlpul de nour se pogora şi stătea la uşa cortului; iar în vremea aceasta, Domnul vorbea cu Moise.F2!Iar când Moise ieşea să se ducă la cort, tot norodul se scula în picioare şi stătea fiecare la uşa cortului său şi se uita după Moise, până când intra în cortul descoperirii.n1W!Şi Moise a luat cortul şi şi l-a întins afară din tabără, departe de tabără şi i-a zis «Cortul descoperirii», şi oricine voia să afle poruncile Domnului se ducea la cortul descoperirii, care era afară din tabără.d0C!Deci fiii lui Israil au aruncat podoabele de pe ei când au plecat de la Muntele Horebului./!Căci Domnul zisese lui Moise: «Spune fiilor lui Israil: «Voi sunteţi un popor tare la cerbice; o singură clipă, dacă aş mai veni în mijlocul vostru, v’aş prăpădi. Şi acum, aruncaţi de pe voi podoabele voastre şi voi vedea ce am de făcut cu voi!»{.q!Şi auzind poporul acest cuvânt cumplit, s’a umplut de jale şi nimeni n’a mai pus pe sine podoabele ce avea.@-{!Şi te voi aduce în ţara unde curge lapte şi miere; dar eu nu voi mai merge în mijlocul vostru, ca să nu vă nimicesc pe cale, pentru că voi sunteţi un popor taie la cerbice!»,/!Şi eu voi trimite înger înaintea ta şi voi alunga pe Canaaniţi, pe Amoriţi şi pe Hetiţi şi pe Pereziţi şi pe Heviţi şi pe Iebusiţi.+ !După acestea, Domnul a zis lui Moise: «Haide, porneşte de aici, tu şi poporul pe care l-ai scos din ţara Egiptului, spre pământul pe care l-am făgăduit cu jurământ lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacob, când le-am spus: «Îl voi dărui seminţiei tale.»^*7 #Aşa a lovit Domnul pe popor, pentru că făcuseră viţelul pe care-l turnase Aaron.P) "Iar acum du-te şi călăuzeşte poporul spre locul ce ţi-am poruncit ţie! Iată, îngerul meu va merge înaintea ta, însă în ziua în care îi voi cerceta, atunci voi pedepsi nelegiuirea lor!»(} !Dar Domnul i-a răspuns lui Moise: «Pe acela care a păcătuit împotriva mea, pe acela îl voi şterge din cartea mea.~'w Şi acum, te rog, iartă păcatul lor! Iar de nu, te rog, şterge-mă din cartea ta, din cartea pe care ai scris-o!»& Apoi Moise s’a întors la Domnul şi a grăit: «O, poporul acesta a săvârşit păcat greu, căci şi-a făcut un dumnezeu de aur..%W Iar a doua zi Moise a vorbit poporului: «Voi aţi săvârşit un păcat mare; ci eu acum mă voi sui la Domnul, poate voi dobândi iertare pentru păcatul vostru!»D$ După aceea a zis Moise: «Intraţi astăzi în slujba Domnului, ca preoţi ai lui, ca astăzi să vă dea binecuvântare, caci fiecare a fost împotriva fiului sau şi a fratelui său.»#{ Iar fiii lui Levi făcură după cuvântul lui Moise, şi căzură din popor, în ziua aceea, ca la trei mii de oameni.<"s Şi Moise le-a grăit: «Aşa porunceşte Domnul Dumnezeul lui Israil: «Fiecare din voi să-şi pună sabia la şold şi să străbateţi şi să vă învârtiţi prin tabără, de la o poartă până la cealaltă, şi să ucidă fiecare pe fratele său şi fiecare pe aproapele său, fiecare pe ruda sa!»!' S’a dus Moise în poarta taberei şi a rostit: «Cine este cu Domnul să vină lângă mine!» Şi s’au adunat la el toţi fiii lui Levi.  Atunci Moise, văzând că poporul este fără frâu, fiindcă Aaron îi slăbise frâul, spre batjocura protivnicilor săi,# Atunci eu le-am spus: «Cine are aur să-l scoată afară.» Şi ei mi l-au adus şi eu l-am turnat în foc şi a ieşit viţelul acesta.»+Q Căci ei mi-au cerut: «Fă-ne dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci acest Moise, omul care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce a păţit.»~w Atunci Aaron a răspuns: «Să nu se aprindă mânia domnului meu; tu ştii că poporul acesta este pornit spre rele.  În sfârşit, Moise a zis către Aaron: «Ce ţi-a făcut ţie acest popor de l-ai vârît într’un păcat atât de mare?»D Apoi a luat viţelul pe care-l făcuseră şi l-a ars în foc şi l-a sfărâmat până l-a făcut pulbere; după aceea l-a risipit în apă şi cu apa aceea a adăpat pe fiii lui Israil.I  Iar când s’au apropiat de tabără şi a văzut viţelul şi danturile, atunci a izbucnit mânia lui Moise şi a zvârlit din mână tablele şi le-a făcut ţăndări, la poalele muntelui.6g Ci Moise i-a răspuns: «Nu e nici glasul celor ce strigă că au biruit, nu e nici glasul celor ce strigă că au fost înfrânţi; ce aud eu e glasul unora care zbiară.»wi Şi auzind Iosua zarva poporului, pe când striga, a zis către Moise: «În tabără e strigăt de război!»fG Şi tablele erau lucrul lui Dumnezeu, scriptura era scriptura lui Dumnezeu săpată pe table.A} După acestea, Moise se întoarse şi se pogorî de pe munte având în mână cele două table ale legii, scrise pe amândouă părţile; căci erau scrise şi pe o parte şi pe alta.b? Atunci Domnul s’a căit de prăpădul pe care cugetase să-l aducă peste poporul său.)M Adu-ţi aminte de Avraam, de Isaac şi de Israil, robii tăi, cărora le-ai jurat pe tine însuţi şi le-ai făgăduit: «Înmulţi-voi seminţia voastră ca stelele cerului, iar tot acest pământ despre care ţi-am vorbit, îl voi da urmaşilor tăi, ca să-l stăpânească pururea!»  De ce să zică Egiptenii: «I-a scos din ţară cu gând rău, anume ca să-i prăpădească în munţi şi să-i şteargă de pe faţa pământului»? Întoarce-te de la aprinderea mâniei tale şi schimbă gândul de prăpăd cu care ameninţi poporul tău.X+ Atunci Moise s’a rugat de Domnul Dumnezeul său şi i-a zis: «De ce, Doamne, sa se aprindă mânia ta împotriva poporului tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului, cu putere mare şi cu braţ vânjos?  Şi tu, acum lasă-mă ca mânia mea să izbucnească împotriva lor şi să-i prăpădească. Iar pe tine te voi face popor mare!»sa Şi Domnul a mai zis către Moise: «Mă uit la poporul acesta şi văd că este un popor tare de cerbice!zo Degrabă s’au abătut din calea pe care le-am fost poruncit-o eu; şi şi-au făcut un viţel turnat şi i s’au închinat şi i-au adus jertfe şi au zis: «Acesta este, Israile, dumnezeul tău, care te-a scos din pământul Egiptului!») Atunci Domnul a grăit lui Moise: «Coboară-te degrabă, căci poporul tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului, a apucat pe drum greşit.N  Şi s’au sculat a doua zi dimineaţa şi au adus arderi de tot şi au jertfit jertfe de pace şi apoi poporul s’a pus jos ca să mănânce şi să bea, apoi s’a sculat ca să se zbenguiască. 7 Şi Aaron, văzând idolul, a clădit un jertfelnic în faţa lui, şi a strigat Aaron şi a zis: «Mâine va fi sărbătoare în cinstea Domnului.»_ 9 Şi Aaron a luat acest aur din mâinile lor şi după ce a închipuit chipul cu dalta, le-a făcut lor un viţel turnat. Atunci ei au strigat: «Iată, Israile, dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului!»V ' Şi tot poporul scoase cerceii de aur din urechile lor şi-i aduse lui Aaron./ Y Atunci Aaron a rostit către ei: «Scoateţi cerceii de aur din urechile femeilor voastre şi ale feciorilor voştri şi ale fetelor voastie şi aduceţi-i la mine.»( M Iar poporul văzând că Moise zăboveşte să se coboare din munte, s’a adunat în preajma lui Aaron şi i-a grăit: «Scoală-te şi ne fă dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci lui Moise acesta, omul care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce i s’a întâmplat.)MŞi Domnul a dat lui Moise, după ce a sfârşit vorbirea cu el, pe muntele Sinai. cele două table ale legii, table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu.@{Şi să fie aceasta între mine şi fiii lui Israil, semn veşnic, fiindcă Domnul a făcut în şase zile cerul şi pământul, iar în ziua a şaptea a contenit şi s’a odihnit!»q]Deci fiii lui Israil să păzească Sâmbăta, ziua de odihnă, în neam de neam, ca veşnic legământ.@{Şase zile să fie zile de lucru, iar ziua a şaptea este Sâmbăta, zi de odihnă sfântă pentru Domnul. Oricine va face vre-o muncă în ziua Sâmbetei să fie pedepsit cu moartea.{qAşa dar păziţi ziua Sâmbetei, fiindcă ea este sfântă pentru voi; oricine va pângări-o să fie pedepsit cu moartea, fiindcă oricine va săvârşi într’însa vre-o lucrare, acela trebue să fie stârpit din mijlocul poporului său!cA «Vorbeşte cu fiii lui Israil şi spune-le: «Luaţi aminte să păziţi zilele de Sâmbătă ale mele, căci ele sunt semn între mine şi voi în neam de neam, ca să ştiţi că eu sunt Domnul care vă sfinţeşte.:q Şi Domnul a vorbit iarăşi cu Moise şi i-a zis: Şi mirul pentru ungere şi tămâia bine mirositoare pentru locaşul sfânt. Pe toate să le facă aşa precum ţi-am poruncit ţie!»# Şi veşmintele de slujbă, adică odăjdiile sfinte ale lui Aaron, arhiereul, şi veşmintele fiilor lui, cele pentru slujba preoţească,\~3 Şi jertfelnicul pentru arderea de tot, cu toate uneltele lui, baia şi temelia ei,}Masa cu toate sculele ei şi candelabrul cel din aur curat şi toate cele de trebuinţă ale lui şi altarul tămâierii,w|iAnume, cortul descoperirii şi chivotul legii şi capacul cu heruvimi de deasupra şi toate odoarele cortului,f{GŞi iată eu i-am dat lui ca ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminţia Dan, şi în inimile tuturor celor cu inimă înţeleaptă am pus pricepere, ca să aducă la îndeplinire toate câte ţi-am poruncit ţie:wziCa să şlefuiască pietre scumpe şi să le ferece şi ca să sape în lemn, alcătuind tot felul de lucruri.dyCCa să izvodească lucruri meştere, întruchipându-le în aur, în argint şi în aramă,xŞi l-am umplut pe el cu duh dumnezeesc, dându-i înţelepciune, iscusinţă şi ştiinţă şi tot felul de îndemânare,gwI«Iată, eu am chemat anume pe Beţaleel, fiul lui Uri, fiul lui, Hur, din seminţia lui Iuda,8v oDupă aceea Domnul a vorbit cu Moise şi i-a zis:|us&Şi cine-şi va face asemenea tămâie, ca să se bucure de mireazmă ei, acela să fie stârpit din neamul său.» t%Iar tămâie pregătită după amestecătura aceasta, să nu vă faceţi pentru voi, ci s’o socoteşti lucru sfânt al Domnului.Ms$Şi o parte din această tămâie s’o pisezi mărunt şi să pui din ea înaintea chivotului, în cortul descoperirii, acolo unde mă voi descoperi ţie. Şi ea să fie prea sfântă pentru voi.#rA#Şi din ele toate fă tămâie de tămâiat, un amestec precum îl face meşterul de mirezme, cu adaos de sare, curat şi pentru sfântă întrebuinţare.Jq"Apoi Domnul a grăit lui Moise: «Ia-ţi mirodenii bine mirositoare: balsam, unghişoară cu bun miros, galbanum, şi pe lângă aceste mirodenii: tămâie curată, din toate aceeaşi măsură,{pq!Oricine va face vre-un mir la fel sau oricine va da din el unui străin, acela să fie stârpit din poporul meu!»4oc Peste nici un om de rând să nu turnaţi din el şi nici după cum este el pregătit să nu faceţi vre-un mir la fel, căci el este sfânt şi sfânt să fie pentru voi. nApoi să vorbeşti cu fiii lui Israil şi să le spui: «Acesta să fie pentru voi mirul sfintei ungeri în neam de neamul vostru.qm]Tot aşa să ungi cu mir pe Aaron şi pe fiii lui şi să-i sfinţeşti pe ei ca să-mi fie mie preoţi.nlWDeci să le sfinţeşti pe acestea, ca să fie prea sfinte. Tot ce se va atinge de ele se va sfinţi.Xk+Şi jertfelnicul arderii de tot, cu toate uneltele lui şi baia şi temelia ei.cjAŞi masa cu toate vasele ei şi candelabrul cu toate uneltele lui şi altarul tămâierii.CiŞi să ungi cu el cortul descoperirii şi chivotul legii,$hCŞi să faci din acestea mir pentru ungere sfântă, mir alcătuit după meşteşugul făcătorilor de aromate; acesta să fie mirul pentru sfânta ungere.dgCŞi cinci sute de sicli de casia, după siclul sfânt, şi un hin de untdelemn de măsline.Yf-«Ia-ţi din mirodeniile de frunte cinci sute de sicli de smirnă aleasă; pe jumătate, adică două sute cincizeci de sicli scorţişoară mirositoare şi două sute cincizeci de sicli trestie cu bun miros.Fw%Şapte zile să aduci jertfe de ispăşire pentru jertfelnic si să-l sfinţeşti ca astfel jertfelnicul să fie lucru prea sfânt şi tot ce se va atinge de el să se sfinţească.0E[$De asemenea să aduci în fiecare zi jertfă pentru păcat un viţel, ca ispăşire, ridicând astfel păcatul jertfelnicului; apoi unge-l cu mir ca să-l sfinţeşti. D #Aşa dar să faci cu Aaron şi cu fiii lui întocmai după cele ce ţi-am poruncit; timp de şapte zile să ţie sfinţirea lor.2C_"Şi de va rămânea ceva din această carne de sfinţire şi din pâine, până a doua zi, să arzi rămăşiţele pe foc şi să nu se mănânce, că este lucru sfânt.FB!Să le mănânce acestea, prin care s’a făcut ispăşirea când au fost înscăunaţi şi au fost sfinţiţi, si nici un străin să nu mănânce din ele, pentru că sunt lucruri sfinte.|As Şi Aaron şi fiii lui să mănânce carnea berbecului precum şi pâinea din paner, la uşa cortului descoperirii._@9După aceea, să iei berbecul de sfinţire şi carnea lui s’o fierbi în loc sfânt.7?iTimp de şapte zile să stea îmbrăcat cu ele acela dintre fiii lui care va fi preot în locul lui, şi va intra în cortul descoperirii, ca să slujească în locul sfânt.&>GIar veşmintele sfinte ale lui Aaron, să fie ale fiilor lui, după el, ca să se îmbrace cu ele când vor fi unşi si înscăunaţi şi sfinţiţi preoţi.=#Şi acestea să fie pentru Aaron şi pentru fiii săi, din partea fiilor lui Israil, dajdie întărită prin lege veşnică, fiindcă este jertfă ridicată; şi jertfa ridicată, pe care au adus-o fiii lui Israil din jertfele lor de pace, se cade să fie a Domnului.N<Şi să socoteşti ca sfinte pieptul legănat şi şoldul ridicat, care au fost legănate şi au fost ridicate din berbecul de înscăunare şi de sfinţire, adus pentru Aaron şi pentru fiii săi.L;Să iei pe urmă şi pieptul berbecului de înscăunare şi sfinţire, care este pentru sfinţirea lui Aaron, şi să-l legeni ca jertfă legănată înaintea Domnului. Aceasta să fie partea ta.A:}Şi să iei acestea din mâinile lor şi să le arzi pe jertfelnic, lângă arderea de tot, întru miros de bună mireazmă, înaintea Domnului, căci acesta este prinos adus Domnului.9#Şi pe toate acestea să le pui în mâinile lui Aaron şi în mâinile fiilor lui şi să le legeni ca prinos legănat înaintea Domnului.8 Iar din panerul cu azime, care este înaintea Domnului, să mai iei o pâine, o azimă frământată cu untdelemn şi o turtă,77Pe urmă să iei grăsimea berbecului, şi anume coada lui şi grăsimea care acopere măruntaiele şi grăsimea de pe mai şi amândoi rărunchii, cu grăsimea de pe ei, şi şoldul drept – căci acesta este berbecul de înscăunare şi de sfinţire în slujba preoţiei –v6gŞi să iei apoi din sângele de pe jertfelnic şi din mir şi să stropeşti pe Aaron şi veşmintele lui şi pe fiii lui şi veşmintele fiilor lui, ca el şi veşmintele lui şi fiii lui şi veşmintele fiilor lui să se sfinţească.55eŞi junghiind berbecul să iei din sângele lui şi să ungi sfârcul urechii drepte a lui Aaron şi sfârcul urechii drepte a fiilor săi şi degetul cel mare de la mâna lor dreaptă şi degetul cel mare de la piciorul lor drept, iar cu sângele rămas să stropeşti jertfelnicul de jur-împrejur.r4_Pe urmă să iei al doilea berbec şi să-şi pună Aaron şi fiii săi mâinile lor pe capul berbecului,3Şi să arzi berbecul întreg pe jertfelnic, căci este ardere de tot a Domnului, jertfă cu miros de bună mireazmă, adusă Domnului.23Apoi să tai berbecul în bucăţi şi să-i speli măruntaiele şi picioarele şi să le pui lângă celelalte bucăţi şi lângă căpăţână.r1_Şi după ce ai junghiat berbecul, să iei sângele lui şi să stropeşti jertfelnicul de jur-împrejur.s0aSă iei apoi unul din cei doi berbeci, şi Aaron şi fiii săi să-şi pună mâinile pe capul berbecului. /Însă carnea viţelului, pielea lui şi necurăţenia lui să le arzi pe foc, afară din tabără, căci e jertfă pentru păcat.!.= Să iei apoi toată grăsimea care acopere măruntaiele şi praporul de pe mai şi amândoi rărunchii, cu grăsimea lor, şi să le arzi pe jertfelnic.-# Şi să iei din sângele viţelului şi să pui, cu degetul tău, pe coarnele jertfelnicului, iar sângele tot să-l verşi la temelia lui.T,# Şi să junghii viţelul înaintea Domnului, la uşa cortului descoperirii.+ După aceea să aduci viţelul înaintea cortului descoperirii şi să-şi pună Aaron şi fiii săi mâinile lor pe capul viţelului.>*w Şi să încingi cn brâe pe Aaron şi pe fiii săi şi să le pui mitre în cap, şi preoţia să fie a lor ca o pravilă veşnică. Şi pune pe Aaron şi pe fiii săi în slujbă.I) Pe urmă să aduci şi pe fiii lui şi să-i îmbraci cu tunici.C(Ia apoi mirul şi toarnă-l pe capul lui şi unge-l cu el.U'%Şi să pui mitra în capul lui şi să-i prinzi pe mitră diadema sfântă.&#Şi ia odajdiile şi îmbracă pe Aaron, cu tunica şi cu mantia efodului şi cu efodul şi cu hoşenul, şi-l încinge cu brâul efodului.l%SDupă aceea, să aduci pe Aaron şi pe fiii lui la uşa cortului descoperirii şi să-i îmbăiezi,]$5Şi pune-le într’un paner şi adă-le o dată cu viţelul şi cu cei doi berbeci."#?Apoi, pâini nedospite, azime frământate cu untdelemn şi turte iarăşi nedospite unse cu untdelemn. Toate acestea să le faci din lamură de făină." ;«Iată ce trebue să săvârşeşti asupra lor, când îi vei sfinţi pe ei ca să-mi fie mie preoţi: Să iei un viţel şi doi berbeci fără cusur.,!S+Şi să-i poarte şi Aaron şi fiii lui când vor intra în cortul descoperirii, sau când se vor apropia de jertfelnic, ca să slujească în locul sfânt, aşa încât să nu se încarce de păcate şi să moară. Aceasta să le fie pravilă veşnică, pentra el şi pentru urmaşii lui.» {*Şi să le faci lor pantaloni de in, ca să acopere goliciunea trupului lor şi să fie lungi de la coapse la genunchi.,S)Şi să-i îmbraci cu ele pe Aaron fratele tău şi pe fiii lui, apoi să-i ungi cu mir şi să-i pui în slujbă şi să-i sfinţeşti, ca să-mi fie mie preoţi.}u(Să faci de asemenea pentru fiii lui Aaron tunici şi brâe, asemeni şi mitre să le faci spre cinste şi podoabă.q]'Iar tunica s’o faci de vison şi tot de vison să faci şi mitra, iar brâul să-l faci cu alesături.-&Şi tăbliţa să stea pe fruntea lui Aaron, şi Aaron să ia asupra lui toate greşelile săvârşite de fiii lui Israil, la aducerea darurilor sfinte şi la toate sfintele prinoase, şi tăbliţa să stea necontenit pe fruntea lui, ca ei să afle îndurare de la Domnul.r_%Şi să o legi cu un şnur de porfiră violetă de mitră, aşa încât să vie în partea dinainte a ei. $După aceea să faci o tăbliţă de aur curat şi să sapi pe ea, cum ai face o săpătură pe pecetie: «Sfinţit Domnului».@{#Aaron să se îmbrace cu ea când va sluji, ca să se audă sunetul clopoţeilor când va intra în cortul sfânt, înaintea Domnului, şi aşijderea când va ieşi, ca să nu moară.~w"Să pui deci un clopoţel de aur şi un canaf, un clopoţel de aur şi un canaf, pe poalele mantiei de jur-împrejur.7!Iar la poalele mantiei, să pui de jur-împrejur canafi de porfiră violetă, vişinie şi stacojie, şi între ei clopoţei de aur de jur-împrejur.H  Şi mantia să aibă la mijloc o gură pe unde să intre capul şi gura să aibă de jur-împrejur o tivitură trainic ţesută, ca gura unei platoşe, aşa încât mantia să nu se sfâşie.KApoi să faci mantia de sub efod, întreagă de porfiră violetă,|sApoi să pui în hoşenul judecăţii: Urim şi Tumim, care să stea pe inima lui Aaron, când va intra în cortul descoperirii, înaintea Domnului. Astfel Aaron să poarte neîncetat pe inima sa judecata fiilor lui Israil, înaintea Domnului.A}Şi Aaron să poarte, când va intra în cortul descoperirii, pe hoşenul judecăţii, deasupra inimii sale, numele fiilor lui Israil, spre neîntreruptă amintire, înaintea Domnului.A}Iar verigile hoşenului să le prindă cu un şnur de porfiră violetă de verigile efodului, ca să stea ţapăn pe brâul efodului, aşa încât hoşenul să nu se mişte de pe efod.JSă mai faci, iară, două verigi de aur şi să le prinzi de cele două umerare ale efodului, dedesubt şi în partea de dinainte, chiar la locul lor de legătură, deasupra brâului efodului.Şi să mai faci două verigi de aur ca să le prinzi de colţurile de jos ale hoşenului, pe marginea dinlăuntru, întoarsă spre efod.'IŞi celelalte două capete ale lănţujelelor împletite, să le prinzi de cele două sponci şi pe acestea de umerarele efodului, în partea lui de dinainte.jOApoi să petreci cele două lănţujele de aur în cele două verigi de la colţurile hoşenului;w iSă mai faci pentru hoşen două verigi de aur şi să le prinzi de cele două colţuri de sus ale hoşenului.W )Apoi să faci pentru hoşen lănţujele de aur curat şi împletite ca sfoara.D Şi pietrele acestea să fie în număr de douăsprezece, după numele fiilor lui Israil; la fel cu săpăturile de pe peceţi, fiecare cu numele său, după cele douăsprezece seminţii. i~}}||/{%zyybxrwwRvuttgssSrrqYppoo5nnOmmzm'll*kkhjjQiiPhhQgffeWdcc{cbaa``)__]\[ZZ$YXX W&VVUQTSSTRRoQQ3PP%OO#NMMDLLVKKUJJkIIHHH GIFEE)DDCCWBBQAA@@&??#>>[==#w(Şi să-i mirueşti precum ai miruit pe tatăl lor, ca să fie preoţi ai mei, şi această miruire a lor să le dea vrednicia preoţească în vecii vecilor şi în neam de neam!»L"(Şi să aduci după aceea pe fiii lui şi să-i îmbraci cu tunici,}!u( Şi să-l îmbraci pe Aaron cu sfintele odăjdii şi să-l mirueşti şi să-l sfinţeşti, ca să-mi fie mie preot.v g( Pe urmă să-l aduci aproape pe Aaron şi pe fiii lui la intrarea cortului descoperirii şi să-i îmbăiezi,Z/( Să mai mirueşti baia de spălat şi temelia ei şi s’o sfinţeşti şi pe ea.5( Să mirueşti apoi jertfelnicul arderilor de tot şi toate sculele lui şi astfel să sfinţeşti jertfelnicul, ca jertfelnicul prea sfânt să fie.)M( Apoi să iei mirul ungerii şi să mirueşti locaşul şi toate câte sunt în el şi astfel să-l sfinţeşti pe el şi toate lucrurile lui, ca sfânt să fie.gI(După aceea să împrejmueşti curtea de jur-împrejur şi să pui perdeaua la poarta curţii.jO(Iar baia de spălat s’o pui între cortul descoperirii şi jertfelnic, şi s’o umpli cu apă.\3(Şi să aşezi jertfelnicul arderilor de tot în faţa uşii cortului descoperirii, (Şi jertfelnicul de aur pentru tămâiere să-l aşezi înaintea chivotului legii şi să atârni perdeaua la uşa locaşului,/(Apoi să aduci masa şi să orândueşti pe ea lucrurile care stau pe ea; după aceea să aduci candelabrul şi să pui candelele într’însul.b?(Şi să pui într’însul chivotul legii, şi dinaintea chivotului să atârni perdeaua;Z/(«În ziua întâia a lunii întâia să înalţi locaşul cortului descoperirii./ ](Apoi Domnul a vorbit cu Moise şi a zis:3a'+După acestea, a privit Moise toate cele lucrate şi iată ei le făcuseră aşa cum poruncise Domnul, întocmai aşa le făcuseră. Atunci Moise i-a binecuvântat pe ei.oY'*Tot ceea ce poruncise lui Moise Domnul, aşa au îndeplinit fiii lui Israil, făcând toată lucrarea."?')Veşmintele scumpe pentru slujba preoţească în sfântul locaş, odăjdiile lui Aaron arhiereul şi veşmintele fiilor lui, pentru slujba preoţească.@{'(Perdelele curţii, stâlpii ei şi tălpile lor, perdeaua de la poarta curţii, frânghiile, ţăruşii şi toate sculele trebuitoare pentru slujba din locaşul cortului descoperirii.''Jertfelnicul de aramă cu gratia lui de aramă, pârghiile lui şi toate cele trebuitoare pentru el, baia şi temelia ei;tc'&Jertfelnicul cel de aur, mirul pentru ungere, mirezmele pentru tămâiere şi perdeaua de la uşa cortului;7'%Candelabrul cel de aur curat, cu candelele lui, candelele puse la rând şi toate cele ce mai erau de trebuinţă, precum şi untdelemnul cel de ars;I  '$Masa şi toate lucrurile de pe ea şi pâinile punerii înainte;D '#Chivotul legii şi pârghiile lui şi capacul cu heruvimii;| s'"Acoperământul de piei de berbec vopsite roşu, acoperământul de piei de viţel de mare şi perdeaua din mijloc;+ Q'!După acestea, au adus la Moise sfântul locaş: cortul şi toate uneltele lui, cârligele lui şi scândurile lui, pârghiile lui, stâlpii lui şi tălpile lui;' I' Aşa s’a sfârşit toată lucrarea la sfântul locaş al cortului descoperirii, iar fiii lui Israil făcură toate întocmai cum poruncise lui Moise Domnul.'Şi au prins de tăbliţă un şnur de porfiră violetă, ca s’o lege peste mitră, aşa precum poruncise lui Moise Domnul.''După aceea au făcut o tăbliţă, ca diademă sfântă, de aur curat şi au scris pe ea, ca o scriptură pe pecetie: «Sfinţit Domnului».'Apoi brâu de vison şi de porfiră violetă, stacojie şi vişinie, ţesut cu alesături, precum poruncise lui Moise Domnul.\3'Şi mitră de vison şi frumoase scufii, tot de in subţire şi pantaloni de vison.Z/'Au făcut şi tunici de vison, ţesute cu alesături, pentru Aaron şi fiii săi.+Q'Un clopoţel şi un canaf, un clopoţel şi un canaf, pe poalele mantiei de jur-împrejur, pentru slujba preoţească, aşa precum îi poruncise lui Moise Domnul.|s'Au mai făcut şi clopoţei de aur curat şi au pus clopoţeii printre canafi, pe poalele mantiei de jur-împrejur:cA'Mantiei i-au pus pe poale canafi de porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi de vison.'Mantia avea la mijloc o gură asemenea cu gura unei platoşe şi de jur-împrejurul gurii o tivitură tare, ca mantia să nu se sfâşie.J'Au făcut şi mantia de sub efod, ţesută din porfiră violetă.`~;'Iar hoşenul cu verigile lui l-au legat cu un şnur de porfiră violetă de verigile efodului, ca să stea ţapăn pe brâul efodului şi ca hoşenul să nu se mişte de pe efod, aşa cum poruncise lui Moise Domnul.B}'Apoi iarăşi două verigi de aur pe care le-au prins de cele două umerare ale efodului, dedesubt şi în partea dinainte, chiar la locul lor de legătură, deasupra brâului efodului.&|G'Au făcut apoi încă două verigi de aur, pe care le-au prins la cele două colţuri de jos ale hoşenului, pe marginea de dinlăuntru întoarsă spre efod,#{A'Iar celelalte două capete ale lănţujelelor împletite le-au agăţat de cele două sponci, legându-le astfel de partea dinainte a umerarelor efodului.z}'După aceea au prins cele două lănţujele împletite de aur de cele două verigi din colţurile de sus ale hoşenului,y}'Au mai făcut două sponci şi două verigi de aur şi au cusut cele două verigi la cele două colţuri ale hoşenului.qx]'După aceea au făcut hoşenului lănţujele împletite ca sfoara, împletitură aleasă, din aur curat.>ww'Şi aceste pietre, cu numele fiilor lui Israil, erau douăsprezece după numele lor şi săpate ca o scriptură de pecetie, fiecare cu numele ei, după cele douăsprezece seminţii. v' Şi al patrulea rând: un beril, un onix şi un jaspis. Aceste pietre erau ferecate în ferecături de aur, puse în rosturile lor.;us' Al treilea rând: un opal, o agată şi un ametist.?t{' Al doilea rând: un carbuncul, un safir şi un diamant.s' Şi l-au înstelat cu patru rânduri de pietre scumpe, un rând: un rubin, un topaz şi un smaragd; acesta era primul rând.r!' Hoşenul era pătrat şi l-au îndoit în două şi, aşa îndoit cum era, lungimea lui era de o palmă şi lăţimea lui tot de o palmă.-qU'Au făcut apoi hoşenul, din ţesătură cu alesături, lucrat ca şi efodul, adică din fire de aur şi din porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi din vison. p'Şi au înscăunat aceste pietre pe umerarele efodului, întru pomenirea fiilor lui Israil, aşa precum poruncise lui Moise Domnul.o7'Au pregătit apoi cele două pietre de onix, prinse în ferecături de aur şi săpate, cu săpătură ca de pecetie, după numele fiilor lui Israil.Jn'Iar brâul efodului care vine deasupra lui ieşea din el şi era lucrat la fel, din fire de aur, din porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi din vison, aşa cum poruncise Domnul lui Moise.fmG'Au făcut efodului umerare legate de el şi anume legate de cele două capete de sus ale lui,Ol'Au bătut aurul în foi subţiri şi le-au tăiat în fire, ca să le ţeasă printre firele de porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi printre firele de vison, într’o iscusită ţesătură.fkG'Au făcut efodul din fire de aur, din porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi din vison.Kj 'Iar din porfiră violetă stacojie şi vişinie, au făcut odăjdii ţesute măiastru, pentru slujit în sfântul locaş, şi odăjdii sfinte pentru Aaron, aşa precum poruncise lui Moise Domnul.Ai}&Asemenea şi tălpile stâlpilor din jurul curţii şi tălpile stâlpilor de la intrarea curţii şi toţi ţăruşii sfântului locaş şi toţi ţăruşii curţii, de jur-împrejur.*hO&Şi din ea au făcut tălpile stâlpilor de la poarta cortului descoperirii şi jertfelnicul de aramă cu gratia lui de aramă şi toate uneltele jertfelnicului.]g5&Arama adusă în dar a fost şaptezeci de talanţi şi două mii patru sute de sicli(fK&Iar din cei o mie şapte sute şaptezeci şi cinci de sicli au făcut cârligele stâlpilor, au îmbrăcat capitelurile lor şi au făcut vergelele stâlpilor.He &Şi acei o sută de talanţi de argint s’au întrebuinţat la turnarea tălpilor cortului şi a tălpilor perdelei, o sută de tălpi dintr’o sută de talanţi, câte un talant de talpă.xdk&Câte o beca de cap de om, adică o jumătate de siclu, după siclul sfânt, a fost birnic fiecare cap care a trecut prin numărătoare, de la douăzeci de ani în sus, şi ei au fost şase sute trei mii şi cinci sute cincizeci de oameni. c;&Iar argintul dăruit de cei număraţi ai obştiei a fost o sută de talanţi şi o mie şapte sute şaptezeci şi cinci de sicli, după siclul sfânt.Tb#&Tot aurul întrebuinţat pentru lucrări, pentru toate cele făcute sfântului locaş, a fost aur dăruit şi anume douăzeci şi nouă de talanţi şi şapte sute treizeci de sicli, după siclul sfânt.Sa!&Cu ajutorul lui Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminţia lui Dan, ca săpător în pietre scumpe, meşter în gherghef şi ţesător de flori în porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi în vison.`}&Iar Beţaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminţia lui Iuda, a săvârşit toate câte poruncise lui Moise Domnul.G_ &Acesta este izvodul lucrurilor sfântului locaş, locaşul descoperirii înjghebat după porunca lui Moise, prin osârdia leviţilor şi cu îndrumarea lui Itamar, fiul lui Aaron, arhiereul.a^=&Şi toţi ţăruşii sfântului locaş şi ai curţii, de jur-împrejur, erau de argint.?]y&Şi stâlpii lor cei patru şi cu cele patru tălpi ale lor erau de aramă, iar cârligele lor erau de argint şi tot de argint era îmbrăcătura capetelor şi vergelele stâlpilor.\&Iar perdeaua de la poarta curţii era ţesută cu alesături din porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi din vison, lungimea ei era de douăzeci de coţi şi înălţimea ei, adică lăţimea ei era de cinci coţi, după măsura perdelelor curţii.-[U&Tălpile stâlpilor erau de aramă şi cârligele şi vergelele lor erau de argint şi capetele lor erau îmbrăcate cu argint şi toţi stâlpii curţii de argint.AZ&Toate perdelele curţii, de jur-împrejur, erau de vison."Y?&Tot aşa de cealaltă lăture; aşa dar de amândouă laturile, erau agăţate perdele lungi de cincisprezece coţi, pe trei stâlpi şi cu tălpile lor.oXY&Perdelele dintr’o lăture erau de cincisprezece coţi, cu trei stâlpi şi cu trei tălpi de aramă.^W7& În partea dinainte, dinspre răsărit, a făcut perdele lungi de cincizeci de coţi.7Vi& În partea dinspre asfinţit, a făcut perdele lungi de cincizeci de coţi, agăţate pe zece stâlpi cu zece tălpi de aramă, având cârligele şi vergelele lor de argint.KU& La fel, în partea de miază-noapte, a făcut perdele lungi de o sută de coţi agăţate pe douăzeci de stâlpi cu douăzeci de tălpi de aramă, având cârligele şi vergelele lor de argint.T%& Perdelele se agăţau de douăzeci de stâlpi cu douăzeci de tălpi de aramă ale lor; iar cârligele lor şi vergelele lor erau de argint.zSo& Apoi a făcut curtea; în partea dinspre miază-zi, curtea avea perdele de vison în lungime de o sută de coţi.4Rc&După aceea a făcut spălătorul de aramă şi temelia lui tot din aramă şi anume din oglinzile femeilor slujitoare, care făceau slujbă la uşa cortului descoperirii.&QG&Şi petrecea pârghiile prin verigile de pe laturile jertfelnicului şi-l ducea aşa cu ele. Jertfelnicul l-a făcut de scânduri, iar pe dinăuntru era gol.VP'&Şi pârghiile le-a făcut din lemn de salcâm şi le-a îmbrăcat cu aramă.O&A turnat apoi patru verigi de aramă pentru cele patru colţuri ale gratiei de aramă ca să petreacă pârghiile prin ele,{Nq&A mai făcut pentru jertfelnic o gratie, ca o reţea de aramă, care îmbrăca partea lui de jos până la mijloc.0M[&Şi a făcut şi toată văsăria jertfelnicului, oalele, lopăţelele, lighenele, furculiţele şi tigăile pentru cărbuni, toate uneltele lui le-a făcut de aramă.{Lq&Şi i-a făcut coarne la cele patru colţuri ale lui şi aceste coarne erau din el; apoi l-a îmbrăcat cu aramă.RK !&După aceea, a făcut jertfelnicul arderilor de tot din lemn de salcâm; lungimea lui era de cinci coţi, şi lăţimea lui de cinci coţi, era în patru colţuri şi înălţimea lui era de trei coţi.zJo%A făcut mirul ungerii sfinte şi tămâia curată cea cu bun miros, după meşteşugul spiţerului de mirodenii.SI!%Şi pârghiile le-a făcut din lemn de salcâm şi le-a îmbrăcat cu aur./HY%I-a mai făcut şi două verigi de aur, dedesubtul ghirlandei, la cei doi pereţi, de cele două părţi ale lui, verigi de petrecut pârghiile, ca să-l poată duce.G7%Şi le-a îmbrăcat cu aur curat, partea de deasupra şi pereţii lui de jur-împrejur, cum şi coarnele lui, şi l-a încins cu o ghirlandă de aur;cFA%A făcut, după acestea, jertfelnicul tămâierii, din lemn de salcâm; lungimea lui era de un cot şi lăţimea lui de un cot, adică era pătrat, iar înălţimea lui era de doi coţi şi coarnele lui erau una cu el._E9%Un talant de aur curat a băgat în candelabru şi în toate câte mai trebuesc la el.|Ds%Şi i-a făcut şi candelele, şapte la număr, cu mucările lor şi cu tăviţele lor pentru scrum, din aur curat.C%Caliciurile lui şi braţele lui creşteau din el şi el întreg era dintr’o bucată lucrat din aur curat şi cecănit.[B1%Venea un caliciu sub întâile două braţe ale lui, alt caliciu sub celelalte două braţe ale lui şi alt caliciu sub cele din urmă două braţe ale lui; aşa era la câte şase braţele care ieşeau din el.pA[%Pe fusul candelabrului erau patru cupe în chip de floare de migdal, cu caliciurile şi cu florile lor.@%La un braţ erau trei cupe în chip de floare de migdal, cu caliciurile şi cu florile lor, şi la alt braţ iar trei cupe în chip de floare de migdal, cu caliciurile şi cu florile lor; aşa era la câte şase braţele care ieşeau din candelabru.(?K%Şi din laturile lui ieşeau şase braţe: trei braţe ale candelabrului dintr’o lăture a lui şi trei braţe ale candelabrului din cealaltă lăture a lui.4>c%După aceea, a făcut candelabrul din aur curat; din aur cecănit, cu piciorul lui şi cu fusul lui, iar cupele lui, cu caliciurile şi cu florile lui, făceau trup cu el. =%A făcut apoi şi lucrurile trebuincioase mesei: talgerele, cupele si năstrapele şi ibricele pentru turnat, toate din aur curat._<9%Şi pârghiile de dus masa le-a făcut din lemn de salcâm şi le-a îmbrăcat cu aur.c;A%Şi verigile veneau prinse strâns de pervaz, ca să apuce pârghiile, pentru dusul mesei. :% A turnat, pentru masă, patru verigi de aur şi a prins verigile la cele patru colţuri, deasupra celor patru picioare ale mesei.r9_% I-a făcut după aceea, împrejur, un pervaz lat de o palmă, iar pe pervaz a împletit o cunună de aur.W8)% Şi a îmbrăcat-o cu aur curat şi i-a pus de jur-împrejur o cunună de aur.7+% A făcut, pe urmă, masa din lemn de salcâm; lungimea ei era de doi coţi şi lăţimea ei de un cot şi înălţimea de un cot şi jumătate,!6=% Iar heruvimii aveau aripile ridicate în sus, acoperind cu aripile capacul chivotului şi stând unul în faţa celuilalt, dar cu feţele înspre capac. 5%Un heruvim la un capăt şi un heruvim la celălalt capăt, aşa încât, la cele două capete, heruvimii să facă una cu capacul.s4a%A făcut apoi doi heruvimi de aur, lucraţi din ciocan şi răsărind din cele două capete ale capacului, 3%A făcut apoi capacul chivotului, din aur curat, cu o lungime de doi coţi şi jumătate şi cu o lăţime de un cot şi jumătate.i2M%Şi a petrecut pârghiile prin verigile de pe laturile chivotului, ca să ducă chivotul cu ele.N1%A făcut apoi pârghii de lemn de salcâm şi le-a îmbrăcat cu aur.0%Şi i-a turnat patru verigi de aur şi i le-a pus la cele patru picioruşe: două verigi pe o parte şi două verigi pe cealaltă parte.}/u%Şi l-a îmbrăcat cu aur curat pe dinăuntru şi pe dinafară şi l-a încins cu o cunună de aur de jur-împrejur.O. %După aceea, Beţaleel a făcut chivotul din lemn de salcâm; lungimea lui era de doi coţi şi jumătate, lăţimea lui de un cot şi jumătate şi înălţimea lui iarăşi de un cot şi jumătate.@-{$&Iar pentru agăţatul perdelei au făcut cinci stâlpi cu cârligele lor şi au îmbrăcat capetele lor şi vergelele lor cu aur; iar tălpile lor, cele cinci, le-au făcut de aramă.,$%Apoi, la uşa cortului, au făcut o perdea de porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi de vison, lucrată cu alesături.<+s$$Iar pentru agăţat perdeaua, au făcut patru stâlpi din lemn de salcâm şi i-au îmbrăcat cu aur şi cârligele lor erau de aur şi au turnat pentru ei patru tălpi de argint.*$#Apoi au făcut perdeaua: de porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi de vison, izvodind pe ea alesătură de heruvimi.4)c$"Şi scândurile le-au îmbrăcat cu aur şi scoabele lor le-au făcut tot din aur, ca să se petreacă manelele prin ele, şi manelele le-au îmbrăcat de asemenea cu aur.($!Iar manela de la mijloc au făcut-o aşa ca să treacă pe la mijlocul scândurilor peretului de la un capăt la celălalt.')$ Şi cinci manele pentru scândurile celei de a doua laturi a locaşului şi cinci manele pentru scândurile laturii dinspre apus a locaşului.j&O$Au făcut apoi manele din lemn de salcâm, cinci pentru scândurile întâii laturi a locaşului,z%o$Erau deci opt scânduri cu cele şaisprezece tălpi de argint ale lor, câte două tălpi sub fiecare scândură.$#$Şi ele erau, atât jos cât şi sus, deopotrivă întregi până la prima scoabă; astfel au făcut cu amândouă, la cele două unghiuri.f#G$Au mai făcut două scânduri pentru cele două unghiuri ale locaşului, în partea din fund.^"7$Iar pentru partea din fund a locaşului, cea dinspre apus, au făcut şase scânduri. ! $Precum şi patruzeci de tălpi de argint ale lor, câte două tălpi sub o scândură şi două tălpi sub scândura următoare.v g$Tot aşa, pentru cealaltă lăture a locaşului, cea dinspre miază-noapte, au făcut douăzeci de scânduri,sa$Şi au făcut patruzeci de tălpi de argint ca să le pună sub cele douăzeci de scânduri, câte două tălpi sub o scândură, pentru cei doi cepi ai ei şi iarăşi două tălpi sub scândura următoare, pentru cei doi cepi ai ei.lS$Şi au orânduit astfel scândurile locaşului: douăzeci de scânduri pentru laturea de miază-zi,$Şi fiecare scândură avea jos doi cepi, aşezaţi unul în dreptul celuilalt. Aşa au făcut la toate scândurile locaşului sfânt.lS$Lungimea unei scânduri era de zece coţi şi lăţimea unei scânduri era de un cot şi jumătate.kQ$După acestea, au făcut pentru sfântul locaş scânduri din lemn de salcâm de pus în picioare.3$Pe urmă. au făcut cortului un acoperiş de piei de berbec vopsite roşu şi alt acoperiş din piei de viţel de mare, ca să-l pună pe deasupra.}$Au mai făcut apoi şi cincizeci de copci de aramă cu care să se încheie acoperişul cortului ca să fie unul singur.3a$Şi au făcut cincizeci de cheotori pe marginea celui din urmă covor din întâia făşie şi cincizeci de cheotori pe marginea celui din urmă covor din a doua făşie.N$Şi au încheiat cinci covoare laolaltă şi şase covoare laolaltă.$Lungimea unui covor era de treizeci de coţi, iar lărgimea unui covor de patru coţi, cele unsprezece covoare aveau aceeaşi măsură.$Au mai făcut apoi cortului covoare de păr de capră, de pus deasupra sfântului locaş, anume au făcut unsprezece covoare.#A$ Au făcut apoi cincizeci de copci de aur, şi cu copcile au încheiat fâşiile de covoare una cu alta, astfel că tot acoperişul s’a făcut o bucată.H $ Cincizeci de cheotori au făcut pe marginea întâiului covor şi cincizeci de cheotori pe marginea celui din urmă covor, din a doua făşie, aşa încât cheotorile răspundeau una cu alta.;q$ Apoi au făcut cheotori de porfiră violetă, pe marginea celui din urmă covor din întâia făşie şi tot aşa au făcut, pe marginea celui din urmă covor din a doua făşie.y$ Şi cinci covoare le-au încheiat într’o făşie mare şi cinci covoare le-au încheiat iarăşi într’o făşie.$ Lungimea unui covor era de douăzeci şi opt de coţi, iar lărgimea lui era de patru coţi; toate covoarele erau de aceeaşi măsură.vg$Atunci toţi acei meşteri iscusiţi, printre cei ce săvârşiseră lucrarea, au alcătuit sfântul locaş din zece covoare de vison şi de porfiră violetă, stacojie şi vişinie, ţesând în ele heruvimi, cu meşteşug de ţesător.vg$Fiindcă ceea ce se strânsese era destul pentru toate lucrurile ce trebuiau făcute, ba încă şi prisosea.e E$Deci Moise a poruncit şi ei au purtat porunca în tabără zicând: «Nimeni, bărbat ori femeie, să nu mai lucreze nici un lucru de dăruială pentru sfântul locaş!» Astfel poporul a contenit cu adusul prinoaselor, 7$Şi grăiră către Moise, spunându-i: «Poporul aduce mai mult decât trebue pentru săvârşirea lucrului pe care a poruncit Domnul să-l facem!» 7$Atunci toţi iscusiţii meşteri, care se îndeletniceau cu felurite lucrări la locaşul sfânt, lăsară fiecare îndeletnicirea cu care se nevoia,G  $Şi au luat de la Moise toate acele prinoase pe care le aduseseră fiii lui Israil pentru lucrul sfântului locaş. Şi poporul le aducea mereu daruri de bună voie, în fiecare dimineaţă.o Y$Deci Moise a chemat pe Beţaleel şi pe Oholiab şi pe toţi bărbaţii iscusiţi, în a căror inimă Dumnezeu pusese deşteptăciune şi pe toţi aceia pe care îi îmbia cugetul să păşească la lucru şi să-l împlinească,| u$Deci Beţaleel şi Oholiab şi toţi cei pricepuţi, cărora Domnul le-a dat înţelepciune şi îndemânare ca să ştie să facă toate lucrările de trebuinţă pentru sfântul locaş, să săvârşească toate, aşa cum a poruncit Domnul!»ym##Umplutu-i-a pe ei cu măiastră iscusinţă ca să săvârşească toate lucrările, ale şlefuitorului, ale ţesătorului în gherghef, ale izvoditorului de alesături pe porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi pe vison, ca şi ale ţesătorului de rând, ca unii ce sunt meşteri să săvârşească orice fel de lucru şi să întruchipeze iscusite zămisliri.#"Şi a mai pus în inima lui şi darul de a învăţa pe alţii, atât lui cât şi lui Oholiab, fiul lui Ahisamac din seminţia lui Dan.#!Şi să şlefuiască pietrele scumpe pentru încrustat; ca să sape în lemn şi să înfiripeze tot felul de lucruri iscusit lucrate._9# Ca să născocească izvoade şi să le lucreze în aur şi în argint şi în aramă, #Şi l-a umplut pe el cu Duhul lui Dumnezeu, dându-i înţelepciune şi isteţime şi ştiinţă, pentru tot felul de lucrări,1#Pe urmă, Moise a grăit către fiii lui Israil: «Vedeţi, Domnul a chemat anume pe Beţaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur din seminţia lui Iuda,iM#Astfel toţi bărbaţii şi femeile din fiii lui Israil, pe care i-a îndemnat inima să dea câte ceva pentru săvârşirea celor ce Domnul poruncise să se facă prin mâna lui Moise, au adus daruri de bună voie Domnului.kQ#Asemenea şi mirezme şi untdelemn pentru candelabru, mir de ungere şi tămâie bine mirositoare.gI#Iar căpeteniile au adus pietrele de onix şi alte pietre scumpe de pus la efod şi la hoşen,n~W#Şi iarăşi toate femeile care se simţeau împinse de îndemânarea lor au ţesut părul de capră.}/#Şi toate femeile meştere torceau cu mâinile lor şi aduceau ceea ce ţesuseră: porfiră violetă, stacojie şi vişinie şi trâmbe de vison.I| #Toţi cei ce voiau să aducă în dar argint sau aramă, aduceau darul lor Domnului; şi toţi la care se afla lemn de salcâm pentru făcut vre-unul din lucrurile de trebuinţă, îl aduceau.7{i#Şi toţi la care se găsea porfiră violetă, stacojie şi vişinie, ori vison, ori păr de capră, ori piei de berbec vopsite roşu, ori piei de viţel de mare, le aduceau.^z7#Şi au venit bărbaţi ca şi femei, toţi pe care îi lăsa inima, şi aduceau agrafe cercei, inele, sălbi şi tot felul de lucruri de aur; fiecare care voia să afierosească un dar de aur Domnului, îl aducea.tyc#Şi a venit fiecare pe care-l îndemna inima şi fiecare pe care-l îmbia cugetul, aducând daruri Domnului, pentru clădirea cortului descoperirii şi pentru orânduirea tuturor slujbelor lui ca şi pentru facerea sfintelor veşminte.bx?#După aceea toată obştia fiilor lui Israil s’a dat la o parte de dinaintea lui Moise.)wM#Odăjdiile scumpe, pentru slujba din locaşul sfânt, şi veşmintele sfinte pentru Aaron, arhiereul, şi veşmintele fiilor săi, pentru slujba preoţească!»Ov#Ţăruşii cortului sfânt şi ţăruşii curţii şi frânghiile lor;Zu/#Perdelele curţii cu stâlpii şi tălpile lor şi perdeaua de la poarta curţii; t;#Apoi jertfelnicul arderilor de tot şi gratia de aramă care-l înconjoară, şi pârghiile lui şi toate uneltele lui, baia de spălat şi temelia ei;!s=#Şi jertfelnicul tămâierii şi pârghiile lui şi untdelemnul ungerii şi tămâia bine mirositoare şi perdeaua de la intrare pentru uşa locaşului.orY#Şi candelabrul pentru luminat şi uneltele lui şi candelele lui, şi untdelemnul de ars în candele;Wq)# Masa cu pârghiile ei şi cu toate lucrurile ei şi pâinile punerii înainte;epE# Chivotul legii şi pârghiile lui, capacul cu heruvimi şi perdeaua de dinaintea chivotului; o# Adică locaşul sfânt, cortul lui şi acoperământul lui, verigile lui şi scândurile lui, pârghiile, stâlpii şi tălpile lui;inM# Iar toţi cei iscusiţi dintre voi să vina şi să pregătească toate câte a poruncit Domnul,Pm# Şi pietre de onix şi alte pietre scumpe de pus la efod şi la hoşen.sla#Şi untdelemn pentru candelabru şi mirezme pentru mir şi pentru pregătit tămâia cea bine mirositoare,\k3#Şi piei de berbec vopsite cu roşu şi piei de viţel de mare şi lemn de salcâm,Lj#Porfiră violetă, stacojie şi vişinie, vison şi păr de capră,i!#Aduceţi din averile voastre prinos Domnului, fiecare cât îl va lăsa inima să aducă prinos Domnului, fie aur, fie argint, fie aramă,h#Iarăşi a grăit Moise către toată obştia fiilor lui Israil şi a spus: «Iată ceea ce a poruncit Domnul şi ce a zis.Xg+#Să n’aprindeţi foc în ziua Sâmbetei, nicăieri în locuinţele voastre!»4fc#Şase zile să lucraţi, iar ziua a şaptea să o sfinţiţi, că este Sâmbăta, zi de odihnă întru cinstea Domnului. Oricine va lucra ceva în ea, să fie dat morţii.e #După acestea Moise a strâns toată obştia fiilor lui Israil şi le-a zis: «Iată ceea ce a poruncit Dumnezeu să faceţi:6dg"#Şi fiii lui Israil vedeau că obrazul lui Moise străluceşte. Iar el îşi punea vălul la loc pe obraz, până când venea vremea să intre iar, să vorbească cu Domnul._c9""Şi ori de câte ori Moise intra înaintea Domnului ca să vorbească cu el, lepăda zăbranicul până când ieşea din faţa Domnului, şi după ce ieşea, împărtăşea fiilor lui Israil ceea ce i se poruncise.Zb/"!Şi după ce a isprăvit Moise de vorbit cu ei, şi-a pus pe faţă un zăbranic.a{" Şi s’au apropiat toţi fiii lui Israil şi Moise le-a poruncit tot ceea ce îi orânduise Domnul, în muntele Sinai. `"Dar Moise i-a chemat şi atunci Aaron şi toţi fruntaşii obştiei s’au întors la el şi Moise a început să vorbească cu ei._"Deci văzându-l pe Moise Aaron şi toţi fiii lui Israil, iată ca obrazul lui strălucea. Atunci ei s’au temut să se apropie de el.W^)"Iar când Moise s’a pogorît din muntele Sinai şi cele două table ale legii erau în mâna lui, pogorîndu-se din munte Moise, el nu ştia că obrazul lui străluceşte, fiindcă vorbise Dumnezeu cu el.R]"Şi Moise a rămas acolo cu Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; şi pâine n’a mâncat şi apă n’a băut. Şi a scris pe table de piatră cuvintele legământului: cele zece porunci.!\="Apoi Domnul a vorbit iarăşi lui Moise: «Scrie cuvintele acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte am încheiat eu legământ cu tine şi cu Israil!»["Fruntea pârgăi din ţarina ta să o aduci în casa Domnului Dumnezeului tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale.»Z"Să nu aduci sângele jertfei mele cu pâine dospită şi să nu fie păstrată de seara până dimineaţa jertfa sărbătorii Paştelui.lYS"Căci eu voi goni neamurile dinaintea feţei tale şi voi largi hotarele tale, şi nimeni nu va pofti ţara ta, când te vei sui ca să te înfăţişezi înaintea Domnului Dumnezeului tau, la cele trei răstimpuri de peste an.X"De trei ori pe an să se înfăţişeze, înaintea Domnului Dumnezeului lui Israil, toţi cei de parte bărbătească din norodul tău,$WC"Să ţii de asemenea şi sărbătoarea săptămânilor, sărbătoarea pârgăi, la secerişul grâului, şi sărbătoarea culesului, la sfârşitul anului.V"Şase zile lucrează, iar în ziua a şaptea odihneşte-te; chiar în vremea aratului şi a seceratului să te odihneşti.U"Iar întâiul născut al asinului să-l răscumperi cu un miel, iar dacă nu-l vei răscumpăra, să-i frângi gâtul. Pe orice întâi născut dintre fiii tăi, trebue să-l răscumperi şi nimeni să nu se înfăţişeze înaintea mea cu mâna goală.0T["Orice întâi născut, de parte bărbătească, este al meu; şi tot aşa cel dintâi născut de parte bărbătească din turmele şi cirezile tale, fie bou, fie oaie.7Si"Să ţii sărbătoarea azimelor; şapte zile să mănânci azime, aşa precum ţi-am poruncit, la vremea rânduită în luna Abib, fiindcă în luna Abib ai ieşit din Egipt.7Rk"Să nu-ţi faci ţie chipuri turnate idoleşti.;Qq"Iar dacă ai lua din fetele lor femei pentru fiii tăi, fetele lor, desfrânând după dumnezeii lor, ar aduce şi pe fiii tăi ca să desfrâneze şi ei după aceiaşi dumnezei.NP"Nu cumva să faci vre-un legământ cu locuitorii acelei ţări, fiindcă ei, desfrânând după dumnezeii lor şi jertfind dumnezeilor lor, te vor chema şi pe tine să mănânci din jertfele lor.O!"Că tu nu trebue să te închini la alt Dumnezeu, fiindcă Domnul care se cheamă «Râvnitorul» într’adevăr este Dumnezeu râvnitor. u~~x}}r||||!{{g{1zyzyyxZwwjvvpuuVtss/rerqq2pwoo nmm0lkkjkizhh"gg4ff,edd*cbbaa3`z__^y]\\[[ZtZ YXX^WW+VVZUTTSSQQ?PP&ONMM@LLHKJJlIHH,GFFEMDCCBAAP@?>>=KOala de lut în care s’a fiert carnea să fie spartă, iar dacă a fost fiartă într’un vas de aramă, vasul să fie frecat, apoi să fie spălat cu apă.4=cOrice se va atinge de carnea jertfei se va sfinţi şi dacă va ţâşni din sângele ei pe un veşmânt, veşmântul care a fost stropit să fie spălat în locul sfânt. <Preotul care va aduce jertfa pentru păcat, acela s’o mănânce în loc sfânt, s’o mănânce în curtea cortului descoperirii.|;s«Grăieşte către Aaron şi către fiii săi şi spune-le: «Iată şi pravila jertfei pentru păcat: în locul unde se junghie jertfa pentru arderea de tot, să se junghie înaintea Domnului şi jertfa pentru păcat; este lucru prea sfânt.::qŞi iarăşi a vorbit Domnul cu Moise şi i-a zis:h9KCăci orice prinos de pâine al preotului să fie ars în întregime şi să nu se mănânce!»<8sŞi preotul care va fi miruit în locul lui Aaron, dintre fiii lui, să pregătească acest prinos. Aceasta este pravila veşnică a Domnului. Prinosul să fie ars în întregime,77iS’o pregătească în tavă, cu untdelemn şi s’o aducă bine prăjită; şi sfărâmând-o, să aduci prinosul în bucăţele prăjite, mireazmă cu bun miros, Domnului.z6o «Acesta să fie prinosul lui Aaron şi al fiilor săi pe care să-l aducă Domnului, în ziua când unul dintre ei va fi miruit: a zecea parte dintr’o efă de frunte de făină, ca prinos veşnic, jumătate dimineaţa şi jumătate seara.<5u Şi iarăşi a grăit Domnul către Moise şi a zis:S4! Orice bărbat dintre fiii lui Aaron poate să mănânce din ea. Aceasta să fie lege veşnică în neam de neamul vostru, pentru jertfele în cinstea Domnului. Orice se va atinge de ele se va sfinţi.»%3E Dar să n’o coacă dospit. Le dau lor aceasta ca parte din jertfele mele; e lucru prea sfânt, ca şi jertfa pentru păcat şi ca şi jertfa pentru vină.$2C Iar rămăşiţa din prinos să o mănânce Aaron şi fiii săi şi anume nedospită; şi s’o mănânce în loc sfânt, în curtea cortului descoperirii.d1CSă ia preotul un pumn plin de lamura fainei acestui prinos de pâine şi din untdelemnul ei şi toată tămâia de pe prinos şi să ardă totul pe jertfelnic, mireazmă cu bun miros, spre pomenire, înaintea Domnului.0yIată, acum, pravila prinosului de pâine: Fiii lui Aaron, să-l aducă de faţă cu Domnul, înaintea jertfelnicului.I/ Focul să stea mereu aprins pe jertfelnic şi să nu se stingă.m.UIar focul de pe jertfelnic să fie înteţit mereu şi să nu se stingă. Preotul să pună lemne pe foc în fiecare dimineaţă şi să aducă arderea de tot, cea de dimineaţă, şi să ardă pe el grăsimea jertfelor de pace.-!Apoi să se dezbrace de veşmintele lui şi să ia alte veşminte de rând şi să care cenuşa afară din tabără, într’un loc curat;N,Şi preotul să se îmbrace cu veşmântul său de in şi cu pantalonii de in şi să curăţe cenuşa în care focul a prefăcut arderea de tot de pe jertfelnic şi s’o pună lângă jertfelnic.v+g«Porunceşte lui Aaron şi fiilor săi următoarele: Iată rânduiala arderilor de tot! Arderea de tot să rămână pe vatra jertfelnicului toată noaptea, până dimineaţa şi focul jertfelnicului să fie înteţit, pe el, necontenit<* wDupă aceasta Domnul a grăit către Moise şi a zis: )Iar preotul să-l curăţească înaintea Domnului şi i se va ierta lui oricare ar fi fost fapta, cu care s’a făcut vinovat.»Z(/Şi ca jertfă pentru vină să aducă Domnului un berbec fără cusur din turmă, sau, după preţăluirea ta, preţul lui în sicli, după siclul sfânt; aceasta va fi jertfă pentru vină, adusă preotului.o'YSau orice alt lucru pentru care el a jurat strâmb: să întoarcă înapoi preţul întreg şi să mai pună şi a cincea parte şi să i-l dea aceluia care este stăpânul lucrului, în ziua când va aduce jertfa sa pentru vină.h&KDacă el astfel va păcătui şi se va face vinovat, atunci el să întoarcă înapoi lucrul pe care l-a furat, sau ceea ce a luat cu japca, sau lucrul ce a fost dat în păstrare, sau odorul pierdut şi pe care l-a găsit,6%gSau ceva care fusese pierdut l-a găsit şi va tăgădui, sau va face jurământ mincinos în privinţa vre-unui lucru dintre toate cu câte omul poate să cadă în păcat,[$1«Dacă va păcătui cineva săvârşind o nelegiuire înaintea Domnului şi va tăgădui faţă de vecinul său un lucru dat în păstrare, sau dat ca zălog, sau furat, sau luat cu japca de la aproapele său,;#sApoi iarăşi a vorbit Domnul cu Moise şi i-a zis:Z"/Aceasta este jertfă pentru vină, căci se făcuse vinovat în faţa Domnului!» !Atunci el să aducă un berbec fără cusur din turmă după preţuirea ta, ca jertfă pentru vină şi să-l înfăţişeze preotului şi preotul să-l curăţească de păcatul săvârşit din neştiinţă, şi din nebăgare de seamă şi i se va ierta lui. !Dacă cineva va cădea în păcat călcând din neştiinţă vre-una din poruncile Domnului, el s’a făcut vinovat şi-şi poartă vina.Şi fiindcă el a păcătuit şi a dosit din cele cuvenite sfântului locaş, să întoarcă înapoi, adăogând la preţ a cincea parte, şi s’o dea preotului, iar preotul să-l curăţească prin berbecul jertfei pentru vină şi vina i se va ierta.«Dacă cineva va cădea în păcat, furând din neştiinţă, din cele afierosite Domnului acela să aducă Domnului ispaşă, din turmă, un berbec fără cusur, jertfă pentru vină, sau, după preţuirea ta, doi sicli de argint, după preţul siclului sfânt.6iApoi Domnul a vorbit către Moise şi i-a zis:V' Astfel preotul să-l curăţească de păcatul pe care l-a săvârşit, în vre-unul din aceste chipuri şi păcatul i se va ierta. Iar ce a mai rămas din făină să fie partea preotului, ca la prinoase.B Şi s’o aducă la preot şi preotul să ia un pumn plin din ea, spre pomenire şi s’o ardă pe jertfelnic, lângă celelalte jertfe arse Domnului. Aceasta este jertfa pentru păcat.N Dacă însă nu-i dă mâna să aducă două turturele sau doi pui de porumbel, atunci să aducă, pentru păcatul pe care l-a săvârşit, a zecea parte dintr’o efă de lamură de făină, ca jertfă pentru păcat, dar să nu toarne peste ea untdelemn, nici să-i adaoge tămâie, fiindcă aceasta e jertfă pentru păcat.9 Cealaltă pasăre s’o aducă ardere de tot, după rânduială. Astfel preotul să facă ispăşirea pentru păcatul săvârşit şi el va fi iertat.D Şi să stropească cu sângele jertfei pentru păcat, peretele jertfelnicului, iar ce a mai rămas din sânge, să fie stors la temelia jertfelnicului; aceasta este jertfa pentru păcat.&GSă le aducă preotului şi preotul să jertfească mai întâi pe cea pentru păcat. El să-i frângă gâtul de lângă ceafă, dar fără să i-l zmulgă.eEIar daca nu-i va da mâna să aducă jertfă o oaie, atunci să aducă Domnului, pentru păcatul pe care l-a săvârşit, două turturele sau doi pui de porumbel, unul ca jertfă pentru păcat şi altul ca ardere de tot.T#Şi să aducă Domnului ca ispaşă pentru păcatul săvârşit, o mioară, din turmă, sau o capră, ca jertfă pentru păcat, şi preotul să facă ispăşirea păcatului şi păcatul îi va fi iertat.}uDeci dacă el a căzut în păcat prin vre-unul din aceste chipuri, atunci să mărturisească păcatul săvârşit,-Sau dacă cineva, în aprinderea mâniei, se va jura cu gura sa să facă rău sau să facă bine şi orice ar putea să spună un om la mânie, cu jurământ, fără să-şi dea seama, iar mai pe urmă îşi vine în fire, în toate aceste împrejurări el va fi vinovat.;qSau dacă se va atinge cineva de spurcăciune omenească şi de orice fel de spurcăciune care spurcă şi el nu şi-a dat seama, dar pe urmă a prins de veste, el va fi vinovat;mUSau dacă cineva se va atinge de vre-un lucru spurcat, fie stârvul unei fiare necurate, fie stârvul unui dobitoc necurat, fie stârvul unei târîtoare necurate, şi el nu şi-a dat seama, totuşi el va fi necurat şi vinovat.> yCând cineva, chemat fiind martor, a auzit cuvintele jurământului şi a căzut în păcat, fiindcă n’a mărturisit ce a văzut sau ce a ştiut, el îşi va purta vinovăţia sa.4c#Şi toată grăsimea jertfei s’o dea la o parte, precum a scos grăsimea mielului pentru jertfa de pace şi preotul s’o ardă pe jertfelnic, alături de celelalte jertfe arse în cinstea Domnului. Astfel preotul să facă ispăşire pentru păcatul pe care l-a săvârşit şi i se va ierta lui.@{"Apoi preotul să ia cu degetul din sângele jertfei şi să ungă coarnele jertfelnicului arderilor de tot, iar tot sângele care a mai rămas, să-l toarne la temelia jertfelnicului.  !Şi să-şi pună mâna sa pe capul jertfei pentru păcat şi să înjunghie jertfa la locul unde se înjunghie arderile de tot.w i Iar dacă cineva vrea să aducă o oaie ca jertfă pentru păcat, atunci să aducă o mioară fără de cusur,p [Şi toată grăsimea jertfei s’o scoată precum s’a scos grăsimea de la jertfa de pace şi s’o ardă preotul pe jertfelnic ca miros de bună mireazmă Domnului. Astfel preotul să facă ispăşire şi păcatul i se va ierta.? yIar preotul să ia cu degetul din sângele jertfei şi să ungă coarnele jertfelnicului arderilor de tot, iar tot sângele care a mai rămas, să-l toarne la temelia jertfelnicului.w iŞi să-şi pună mâna sa pe capul jertfei pentru păcat şi să înjunghie jertfa la locul arderilor de tot.&GDacă păcatul pe care l-a săvârşit i se va da pe faţă, atunci el să aducă o capră fără cusur, ca jertfă, pentru păcatul pe care l-a săvârşit,$CIar dacă cineva din poporul de rând va păcătui din neştiinţă şi va călca vre-una din poruncile Domnului şi se va face astfel vrednic de osândă,5eŞi toată grăsimea ţapului s’o ardă pe jertfelnic întocmai ca grăsimea jertfei de pace şi aşa preotul să facă ispăşire pentru păcatul lui, şi i se va ierta.V'Şi preotul să ia cu degetul din sângele jertfei pentru păcat şi să ungă coarnele jertfelnicului arderilor de tot, iar sângele care a rămas, să-l toarne la temelia jertfelnicului arderilor de tot.)MŞi să-şi pună mâna sa pe capul ţapului şi să-l junghie în locul unde se junghie arderile de tot înaintea Domnului. Aceasta este jertfă pentru păcat.1Dacă păcatul pe care l-a săvârşit i se va da pe faţă, atunci să aducă drept jertfă a lui pentru păcat, un ţap fără nici o meteahnă.2_Iar dacă vre-o căpetenie va păcătui şi va călca din neştiinţă vre-una din poruncile Domnului Dumnezeului său şi prin aceasta s’a făcut vrednic de osândă,$CDupă acestea, să care afară din tabără viţelul şi să-l ardă aşa precum a ars viţelul cel dintâi. Aceasta este jertfă pentru păcatul obştiei.^7Deci să facă cu viţelul întocmai cum a făcut cu viţelul adus jertfă pentru păcatul arhiereului, aşa să facă şi cu acesta; astfel preotul să facă ispăşire pentru obştie şi păcatul li se va ierta.U%Iar toată grăsimea s’o scoată din viţel şi s’o ardă pe jertfelnic.u~eŞi pe urmă să ungă cu sânge coarnele jertfelnicului, care este înaintea Domnului, în cortul descoperirii, iar tot sângele ce a mai rămas să-l toarne la temelia jertfelnicului arderilor de tot, de la uşa cortului descoperirii.} Şi preotul să-şi moaie degetul în sânge şi să stropească de şapte ori, înaintea Domnului, înaintea perdelei sfinte.Y|-Apoi preotul miruit să aducă din sângele viţelului, în cortul descoperirii.{+Iar bătrânii obştiei să-şi pună mâinile pe capul viţelului, înaintea Domnului, şi să înjunghie viţelul, înaintea feţei Domnului.2z_Când se va afla de păcatul săvârşit împotriva poruncii, atunci obştia să aducă un viţel ca jertfă pentru păcat, să-l aducă înaintea cortului descoperirii.Vy' Dacă însă toată obştia lui Israil va păcătui din neştiinţă şi fapta va rămânea tăinuită de ochii obştiei, şi va călca vre-una din poruncile Domnului, şi se va face vrednică de osândă,Ex Aşa dar tot viţelul rămas: să-l scoată afară din tabără, la un loc curat, acolo unde se aruncă cenuşa, şi să-l ardă pe foc de lemne. Să-l ardă acolo unde se aruncă cenuşa. w  Ci pielea viţelului şi toată carnea lui împreună cu capul şi cu picioarele, lui măruntaiele lui şi cu necurăţenia lui,vvg La fel cum le-a scos din viţelul jertfei de pace, şi preotul să le ardă pe jertfelnicul arderilor de tot.u3 Aşijderea cei doi rărunchi, cu grăsimea de pe ei, grăsimea de pe coapse şi cea care atârnă pe mai, împreună cu rărunchii, să le scoată,#tAIar toată grăsimea viţelului adus ca jertfă pentru păcat să o scoată din el: grăsimea care acoperă măruntaiele şi toată grăsimea dinlăuntru.%sEDupă aceea preotul să ungă cu sânge înaintea Domnului, coarnele jertfelnicului tămâierii bine mirositoare, care se află în cortul descoperirii, iar tot sângele care a mai rămas să-l toarne la temelia jertfelnicului arderilor de tot, aflător la uşa cortului descoperirii.r3Şi preotul să-şi moaie degetul în sânge şi să stropească cu sânge de şapte ori, înaintea Domnului, înaintea perdelei sfântului locaş.hqKApoi preotul cel miruit să ia din sângele viţelului şi să-l ducă în cortul descoperirii;'pIŞi să aducă viţelul la uşa cortului descoperirii, înaintea Domnului şi să pună mâna pe capul viţelului şi să junghie viţelul înaintea Domnului.FoDacă însuşi arhiereul miruit a păcătuit şi a băgat pe popor în păcat, el, pentru păcatul ce l-a săvârşit, să aducă Domnului, ca jertfă pentru păcat, un viţel fără cusur.Gn «Grăieşte către fiii lui Israil şi spune-le: «Dacă va păcătui cineva din neştiinţă, împotriva vre-uneia din poruncile Domnului şi va călca una din ele, iată pravila de urmat:.m [Vorbit-a Domnul către Moise şi a zis:l3Pravilă veşnică să vă fie aceasta în neam de neamul vostru, în toate aşezările voastre: să nu mâncaţi deloc nici grăsime, nici sânge.k-Şi preotul să le arză pe acestea pe jertfelnic, jertfă de bucate arse în foc cu miros de bună mireazmă. Toată grăsimea este a Domnului.jŞi cei doi rărunchi cu grăsimea lor şi grăsimea de pe coapse şi cea care acoperă maiul, pe care o va scoate o dată cu rărunchii.i Iar din ea să aducă prinos ars în foc Domnului grăsimea care acoperă măruntaiele precum şi toată grăsimea dinlăuntru. {Şi să-şi pună mâna pe capul jertfei pentru ardere de tot, ca să-i fie bine primită şi să i se ierte păcatele.j= QDacă darul lui va fi ardere de tot, din cireada, să-l aducă la uşa cortului descoperirii; să fie parte bărbătească şi fără cusur, să-l aducă la uşa cortului descoperirii ca să fie bine primit înaintea Domnului.3< c«Vorbeşte fiilor lui Israil şi le spune: «Dacă cineva dintre voi vrea să aducă Domnului jertfă din dobitoace, să aducă jertfa din cireada sau din turma voastră.\; 7Şi Domnul a chemat pe Moise şi a vorbit cu el, din cortul descoperirii şi i-a zis:7:i(&Căci norul Domnului stătea ziua deasupra sfântului locaş, iar noaptea lumina în el foc, înaintea ochilor întregii case a lui Israil, în tot timpul cât a călătorit.m9U(%Iar dacă norul nu se ridica, nici ei nu porneau, aşteptând până în ziua când se ridica norul.8($Iar când norul se ridica deasupra locaşului, fiii lui Israil porneau din loc şi aşa au făcut în toată călătoria lor.7(#Aşa încât Moise nu putea să intre în cortul descoperirii, căci norul odihnea peste el şi slava Domnului umplea sfântul locaş.Z6/("Atunci norul a acoperit cortul descoperirii şi slava Domnului a umplut locaşul,;5q(!La urmă, el a ridicat împrejurul locaşului şi împrejurul jertfelnicului împrejmuirea curţii şi a atârnat perdeaua la poarta ei. Astfel a sfârşit Moise toată lucrarea.4 ( Când intrau ei în cortul descoperirii şi când se apropiau de jertfelnic; se spălau aşa precum poruncise lui Moise Domnul.Y3-(Căci din ea îşi spălau Moise şi Aaron şi fiii lui mâinile şi picioarele,u2e(A aşezat baia de spălat între cortul descoperirii şi jertfelnic şi a turnat în ea apă pentru spălat,41c(Iar jertfelnicul arderilor de tot l-a aşezat la uşa locaşului cortului descoperirii şi a adus pe el arderi de tot şi prinoase, aşa precum poruncise lui Moise Domnul.30c(A atârnat perdeaua la intrarea locaşului,]/5(Şi a aprins pe el tămâie bine mirositoare, aşa precum poruncise lui Moise DomnulW.)(A aşezat apoi jertfelnicul de aur în cortul descoperirii în faţa perdelei,X-+(A aşezat apoi candelele înaintea Domnului, precum poruncise lui Moise Domnul.,y(A mai pus în cortul descoperirii candelabrul şi anume în faţa mesei, în laturea locaşului cea dinspre miază-zi.q+](Iar pe ea a aşezat în rând, pâinile punerii înaintea Domnului, aşa cum poruncise lui Moise Domnul.{*q(După aceea a pus masa în cortul descoperirii, în laturea dinspre miazănoapte a locaşului, dincoace de perdea;)(A băgat chivotul în locaş şi a atârnat perdeaua care a acoperit chivotul legii, precum îi poruncise lui Moise Domnul.(}(A luat şi a pus legea în chivot, a petrecut pârghiile prin verigile chivotului şi a pus capacul deasupra chivotului.u'e(A întins apoi cortul deasupra locaşului, punând acoperămintele cortului, cum poruncise lui Moise Domnul.& (Moise a aşezat sfântul locaş şi i-a pus tălpile, i-a aşezat scândurile, i-a petrecut manelele şi i-a înfipt stâlpii. ]~~)}}||{ozz6yy\xwwsvutsslrqpoYo nMmllnlkljii\hggBfqeedd{cc?bbPaa ``_2^]\\y[ZZ XWWVVGUTTSIR"QTPONNcNM}LL KK(JJ;I|HHFGGLG#FFFFRFEDDCCPBBAn@@B@?f>N=<<;<::988V7g665n4432211 0/J.b. -,+9*s)((_( 'a&&+%y%2$$C##`"!!5 GUr@ycdM$W ` ~ ? = e3e0EŞi cel ce se curăţeşte să-şi spele veşmintele, să-şi radă tot părul de pe el şi să se scalde şi atunci va fi curat. Iar după aceasta să intre în tabără, dar să stea afară din cortul lui, şapte zile../WŞi preotul să stropească cu isopul de şapte ori, pe cel ce se curăţeşte de lepră, şi să-l declare curat; iar păsării celei vii să-i dea drumul pe câmp.N.După aceea să ia pasărea cea vie şi lemnul de cedru şi arniciul stacojiu şi isopul şi să le moaie împreună cu pasărea, în sângele păsării celei junghiate, din blidul cu apă de izvorw-iApoi preotul să poruncească să junghie una dintre păsări deasupra unui blid de lut plin cu apă de izvor.,5Atunci preotul să dea poruncă să i se aducă, pentru cel ce se curăţeşte, două păsări curate, apoi lemn de cedru, arnici stacojiu şi isop. +Şi preotul să iasă afară din tabără şi să cerceteze pe cel lepros, şi, iată, dacă lepra s’a vindecat de pe cel lepros,s*a«Aceasta să fie pravila celui lepros în ziua când va fi declarat curat: întâi să fie adus la preot,=) yDupă acestea, Domnul a grăit lui Moise şi a rostit:_(9 ;Iată care este pravila, privitoare la pata de lepră, la veşmintele de lână sau de in, sau la ţesături, sau la împletituri, sau la orice fel de lucru de piele, după care se pot socoti curate sau necurate.»O' :Iar veşmântul sau ţesătura, sau împletitura, sau acel lucru de piele, oricare ar fi el, pe care-l vei spăla, dacă lepra va pieri de pe el, să fie spălat încă o dată şi apoi va fi curat.B& 9Dacă însă va ieşi din nou pe veşmânt sau pe ţesătură sau pe împletitură sau pe odorul de piele, oricare ar fi el, lepra a izbucnit din nou, să pui pe foc lucrul cel cu pata.T%# 8Iar dacă preotul cercetând va vedea că pata a pălit, după ce lucrul a fost spălat, atunci el să rupă partea pătată, fie din veşmânt, fie din piele, fie din ţesătură, fie din împletitură.~$w 7Şi preotul va cerceta lucrul după ce pata a fost spălată, şi, iată, dacă pata nu şi-a schimbat coloarea, chiar dacă nu s’a mai întins, lucrul este necurat şi trebue să-l arzi în foc, fiindcă are lepră, fie pe faţă, fie pe dos.# 6Atunci preotul să poruncească să se spele lucrul pe care s’a ivit pata şi să dea deoparte lucrul, încă şapte zile.2"_ 5Dacă însă preotul, cercetând, va vedea că pata nu s’a întins pe veşmânt, sau pe ţesătură sau pe împletitură, sau pe acel lucru de piele, oricare ar fi el,^!7 4Preotul să ardă veşmântul sau ţesătura, sau împletitura de lână, ori de in, sau orice fel de odor de piele, pe care s’a ivit pata, fiindcă este vorba de lepră rozătoare şi lucrul să fie pus pe foc.s a 3Şi după şapte zile să vadă pata şi dacă pata s’a întins pe veşmânt, sau pe ţesătură, sau pe împletitură, sau pe piele, sau pe orice lucru de folos făcut din piele: pata este de lepră care roade; lucrul este necurat.tc 2Iar preotul, după ce va vedea pata, să pună de o parte veşmântul pe care s’a ivit pata, şapte zile,K 1Şi dacă pata va fi verzuie sau roşcată, pe veşmânt, sau pe piele, sau pe ţesătură sau pe împletitură, sau pe orice lucru de piele: este pată de lepră şi trebue arătată preotului. 0Sau pe vre-o ţesătură sau pe vre-o împletitură de in, sau de lână, sau pe vre-o piele, sau pe orice lucru de piele,]5 /Dacă lepra se va ivi la un veşmânt, fie veşmânt de lână, fie veşmânt de in,' .Tot timpul cât va avea lepra pe el, el va fi necurat, căci necurat este; el să stea singuratic; sălaşul lui să fie afară din tabără.=u -Iar leprosul peste care a dat lepra să se poarte cu veşmintele sfâşiate şi cu părul nepieptănat şi acoperindu-se până la mustăţi să strige mereu: «Necurat! Necurat!»kQ ,El este lepros şi deci necurat; şi preotul să-l declare pe dată de necurat. Are lepră la cap.5e +Preotul să-l vadă şi dacă umflătura acelei bube, pe pleşuvia lui de dinapoi sau de dinainte, va arăta albă roşiatică, aşa cum arată lepra de pe pielea trupului,cA *Iar dacă pe pleşuvia lui cea de la ceafă sau pe pleşuvia lui cea din faţă se va ivi o bubă albă roşiatică, atunci este lepră, care înfloreşte pe pleşuvia capului său, fie de la ceafă, fie de din faţă.tc )Şi dacă i-a căzut părul din partea dinainte a capului, el este pleşuv din faţă, iar încolo e curat.[1 (Dacă unui bărbat i-a căzut părul din cap, el este pleşuv şi încolo e curat.A} 'Atunci preotul să le cerceteze şi, dacă petele de pe pielea trupului lor vor fi pete albe şi închise, atunci este vorba de o spuzeală, care a înflorit pe piele; omul este curat.\3 &Dacă un om sau o femeie va avea pe pielea trupului unele pete şi anume pete albe,?y %Totuşi, dacă, după judecata lui, pata de chelbe stă pe loc şi a început să crească pe ea păr negru, atunoi chelbea a trecut, omul este curat şi preotul să-l declare curat.6g $Atunci preotul trebue s’o cerceteze şi iată, dacă pata de chelbe s’a întins pe piele, preotul să nu se mai uite la păr dacă este roşcat, căci omul este necurat.W) #Iar dacă, după această arătare că e curat, pata se mai întinde pe piele,3 "Apoi preotul să cerceteze iarăşi pata de chelbe în ziua a şaptea şi, iată, dacă pata de chelbe nu s’a întins pe piele şi pe cât se vede, n’are nici o adâncitură în piele, atunci preotul să-l declare pe om curat şi el să-şi spele hainele şi curat va fi.+ !Atunci el să se tundă, însă locul chelbos să nu-l tundă, iar preotul să osebească pe cel chelbos încă o dată pe timp de şapte zile.C  Iar în ziua a şaptea preotul să vadă din nou această pată şi dacă pata nu s’a întins şi pe ea nu este păr roşcat iar la vedere pata nu arată nici o adâncitură în piele,J  Dacă însă preotul cercetând pata de chelbe nu i se arată nici o scobitură în piele şi nici un fel de păr roşcat, atunci să-l osebească pe cel cu pata de chelbe, timp de şapte zile, y Atunci preotul să cerceteze rana şi dacă vede că este mai adâncă decât stratul pielii şi părul de pe ea este subţire gălbui, atunci preotul să-l declare necurat, fiindcă este bolnav de chelbe, adică lepra capului, sau lepra bărbii.^ 7 Când se va întâmpla ca un om sau o femeie să aibă o rană la cap sau la bărbie,_ 9 Totuşi, dacă pata cea albă a stat pe loc şi nu s’a întins pe piele, ba încă a şi pălit, atunci e vorba de băşică din arsură şi preotul sări declare pe om curat, fiindcă este cojirea acelei arsuri. Şi uitându-se preotul la el în ziua a şaptea şi dacă s’a întins pe piele, preotul să-l declare necurat, căci este buba leprei.J Însă dacă preotul, după ce a cercetat pata, va vedea că n’are părul alb şi nici adâncitură în piele, ci dimpotrivă a pălit, atunci preotul să-l osebească pe timp de şapte zile. Şi dacă preotul va vedea că părul de pe pată s’a albit şi după înfăţişarea ei e mai adâncă decât stratul pielii, atunci este lepră, care a înflorit în locul arsurii, şi preotul să-l declare pe om necurat; căci a izbucnit lepra. Sau dacă cineva va avea pe pielea sa o arsură de foc şi pe carnea vie va ieşi o pată albă roşioară sau numai albă, Iar dacă pata va sta pe loc şi nu se va mai întinde, e semn că buba se usucă, iar preotul să-l declare pe om curat.eE Dacă însă rana se va întinde pe piele, preotul să-l declare necurat, căci este lepră.:o Iar dacă se va uita preotul şi părul n’a albit pe locul atins şi nu va fi nici o gropiţă în piele, ba încă pata a pălit, atunci preotul să-l osebească şapte zile.b? Şi uitându-se preotul şi văzând că pata e mai adâncă decât grosimea pielii, iar părul de primprejur s’a albit, preotul să-l declare necurat, căci e bubă de lepră care a înflorit în locul acelei bube. Şi pe locul unde a fost buba va ieşi o umflătură albă, ori o pată albă care bate în roşu, să se arate preotului.R Apoi, dacă pe pielea trupului cuiva se va ivi o bubă şi se va vindeca, ~ Şi iarăşi uitându-se preotul şi văzând că buba a ajuns albă, preotul să-l declare curat pe cel atins, căci curat este.c}A Ci dacă această carne vie se va schimba şi se va albi, cel atins să se ducă la preot.| Şi de îndată ce preotul va vedea această carne vie, să-l declare necurat, căci carnea vie este necurată; este lepră.D{ Dar în ziua când se va ivi pe el carne vie, este necurat..zW Preotul să-l cerceteze şi dacă vede că lepra s’a întins pe tot trupul lui, atunci să-l declare curat, şi fiindcă s’a albit pe de-a’ntregul, este curat.y7 Iar dacă lepra va înflori pe piele şi se va întinde pe toată pielea celui atins, de la cap până la picioare, ori încotro s’ar uita preotul,x Atunci este lepră veche pe pielea trupului său, şi preotul să-l declare necurat şi să nu-l mai osebească, fiindcă necurat este.%wE Iar preotul să-l cerceteze şi dacă umflătura de pe piele va fi albă şi părul de jur-împrejur se va fi albit, sau dacă umflătura a ajuns carne vie,Rv Dacă se va ivi la un om boala leprei, atunci omul să fie adus la preot. u Iar preotul să se uite bine şi văzând că pata s’a întins pe piele, atunci el să-l declare necurat, fiindcă este lepră.t Iar dacă buba se va întinde pe piele, după ce el se arătase preotului şi-l declarase curat, să se arate a doua oară preotului.ps[ Şi iarăşi să-l vadă preotul după şapte zile şi dacă rana a pălit şi nu s’a întins pe piele, atunci preotul să-l declare pe om curat. A fost numai o pecingine şi cel ce a avut-o să-şi spele hainele şi va fi curat.Br Şi cercetându-l preotul după şapte zile, dacă i se va părea că rana a stat pe loc şi nu s’a întins pe piele, preotul să-l osebească pe cel atins încă o dată şapte zile.Tq# Dacă însă pata cea albă de pe pielea trupului lui nu este la vedere mai adâncă decât stratul pielii, iar părul de pe ea nu s’a albit, atunci preotul să-l osebească pe cel cu rana şapte zile.p Şi preotul să vadă rana de pe pielea trupului celui atins, şi dacă părul de pe rană s’a albit şi rana la vedere este mai adâncă decât pielea trupului, atunci este bubă de lepră; iar preotul după cercetare să-l dea în vileag ca necurat.moU «Dacă la un om se va ivi pe pielea trupului o umflătură sau bubă sau pată albă, şi ea, pe pielea lui, începe să semene a bubă de lepră, atunci el să fie adus la Aaron, arhiereul, sau la altul din fiii săi, preoţi.Sn # După acestea, a vorbit Domnul către Moise şi către Aaron şi le-a spus:dmC Iar dacă nu-i va da mâna să aducă un miel, atunci să aducă două turturele, sau doi pui de porumbel, unul pentru arderea de tot şi altul jertfă pentru păcat, şi preotul să o curăţească şi va fi curată.»Cl Şi preotul să le aducă înaintea Domnului şi să o cureţe; şi ea va fi curăţită de curgerea sângelui ei. Aceasta este pravila pentru femeiea care naşte, fie băiat, fie fată.xkk Iar când se vor împlini zilele curăţirii ei, fie după băiat, fie după fată, ea să aducă preotului, la uşa cortului descoperirii, un miel de un an, ca ardere de tot şi un pui de porumbel sau o turturea, ca jertfă pentru păcat.8jk De va naşte însă fată, să fie necurată două săptămâni, ca la slăbiciunea firească, şi să stea acasă şaizeci şi şase de zile, întru curăţirea sângelui ei.bi? Apoi lehuza să stea în casă treizeci şi trei de zile, întru curăţirea sângelui ei; să nu se atingă de nimic sfânt şi în sfântul locaş să nu intre, până când nu se vor împlini zilele curăţirii ei,>hy Iar în ziua a opta, pruncul să fie tăiat împrejur.^g7 «Vorbeşte aşa către fiii lui Israil: «Dacă o femeie va zămisli şi va naşte un copil de parte bărbătească, ea să fie necurată şapte zile; să fie necurată ca în zilele slăbiciunii sale femeieşti,>f { După aceea, Domnul a grăit către Moise şi i-a spus:1e] /Ca să faceţi osebire între ceea ce este necurat şi ceea ce este curat şi între vieţuitoarele care sunt de mâncare şi vieţuitoarele care nu sunt de mâncare!»"d? .Aceasta este pravila despre vite, despre păsări, despre toate vietăţile care mişună în ape şi despre toate jivinele care se târăsc pe pământ, c; -Căci eu sunt Domnul, cel ce v’am scos pe voi din pământul Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru; deci să fiţi sfinţi, fiindcă sfânt sunt eu.Hb  ,Căci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, deci sfinţiţi-vă, ca să fiţi sfinţi, căci sfânt sunt eu; nu vă pângăriţi cu nici un fel din aceste târîtoare care se târăsc pe pământ.a +Să nu vă spurcaţi cu nici una din aceste târîtoare şi să nu vă întinaţi cu ele, luând asupra-vă necurăţia lor.k`Q *Toate jivinele care se târăsc pe pântece şi toate câte umblă în patru picioare şi toate câte au mai multe picioare dintre toate târîtoarele care se târăsc pe pământ, să nu le mâncaţi, căci sunt spurcăciune.c_A )Orice târîtoare, care se târăşte pe pământ, este spurcăciune; să nu se mănânce.L^ (Iar cel ce va mânca din mortăciunea lor să-şi spele veşmintele şi va fi necurat până seara; tot aşa cel ce va căra mortăciunea să-şi spele veşmintele şi va fi necurat până seara. ] 'Şi dacă va muri vre-unul din dobitoacele care vă sunt spre hrană, cel ce se va atinge de hoitul lui va fi necurat până seara.\ &Dacă însă a turnat careva apă peste sămânţă şi cade pe ea ceva din hoitul lor, atunci sămânţa să fie spurcată pentru voi.[  %Şi dacă va cădea ceva din hoitul lor, pe orice fel de sămânţă care urmează să fie semănată, ea va rămânea curată.SZ! $Totuşi o fântână sau o cisternă, în care este adunată apă, de va cădea în ea o jivină moartă, va rămânea curată, dar cel ce s’a atins de mortăciunea lor ca s’o scoată va fi necurat.ZY/ #Şi orice fel de lucru pe care va cădea ceva din mortăciunea lor, va fi spurcat, chiar cuptorul de copt, chiar vatra de fiert: să fie sfărâmate, căci sunt spurcate şi spurcate trebue să fie pentru voi.DX "Orice mâncare ce poate fi mâncată, dacă nu e uscată, de cade în ea o jivină moartă, se spurcă; tot aşa orice băutură care poate fi băută, oricare ar fi vasul ei, se spurcă.W !Aşijderea orice vas de lut, întru care ar cădea vre-una din ele, tot ce este în vas s’a spurcat, iar vasul trebue să-l spargeţi.V# Şi orice lucru peste care va cădea ceva din mortăciunile lor este necurat: orice sculă de lemn, sau veşminte, sau piele, sau sac şi orice vas care slujeşte la vre-o trebuinţă; el trebue pus în apă şi va fi necurat până seara şi după aceea va fi curat.U) Acestea să fie spurcate pentru voi, dintre toate micile jivine; oricine se va atinge de ele, după ce au murit, să fie necurat până seara.>Ty Ariciul, guşterul, salamandra, melcul şi cameleonul.S/ Dintre jivinele mici care mişună pe pământ, iată care trebue să vă fie necurate: nevăstuica şi şoarecele şi şopârla cu soiurile lor, R Şi cine va căra hoitul lor să-şi spele veşmintele şi necurat va fi până seara. Toate acestea spurcate să fie pentru voi.)QM Şi din toate fiarele cu patru picioare, acele care calcă pe labe necurate să fie pentru voi; oricine se va atinge de stârvul lor necurat va fi până seara.4Pc Aşa dar toate dobitoacele care au copită, dar nu au piciorul înfurcat şi nici nu rumegă, să fie spurcate pentru voi; oricine se va atinge de hoitul lor se va spurca.zOo Şi oricine va căra o asemenea mortăciune va trebui să-şi spele veşmintele şi să fie necurat până seara.lNS Prin acestea ajungeţi necuraţi: oricine se atinge de mortăciunea lor va fi necurat până seara.XM+ Orice altă jivnă cu aripi şi cu patru picioare spurcată să fie pentru voi./LY Pe acestea, dintre toate celelalte, puteţi să le mâncaţi: lăcusta şi soiurile ei, solamul şi soiurile lui, hargolul şi soiurile lui, hagabul şi felurile lui.PK Totuşi, dintre toate aceste jivine cu aripi şi care umblă în patru picioare, să le mâncaţi pe acelea care au fluierele picioarelor de dinapoi mai lungi, ca să poată sări cu ele pe pământ.`J; Toate jivinele cu aripi şi care umblă în patru picioare spurcate să fie pentru voi.KI Barza, cocostârcul, cu toate neamurile lui, pupăza şi liliacul.*HQ Lebăda, bâtlanul şi cormoranul,'GK Bufniţa, pelicanul şi ibisul,GF  Struţul, ciuhurezul, călifarul şi toate soiurile de ereţi,-EW Toţi corbii, cu toate neamurile lor,&DI Gaia, şoimul cu soiurile lor,C Şi dintre păsări, pe acestea să le urîţi şi să nu le mâncaţi, căci sunt spurcate: vulturul, zgripţorul şi vulturul de mare,bB? Orice vietate din apă, care nu are aripioare şi solzi, spurcăciune să fie pentru voi.qA] Şi spurcăciune va fi pentru voi! Din carnea lor să nu mâncaţi şi stârvurile lor să le urgisiţi!>@w Iar toate câte, în mări şi în fluvii, nu au aripioare şi nici solzi, din tot ce foieşte în ape şi dintre toate jivinele din baltă, acestea spurcăciune să fie pentru voi.;?q Apoi, din toate vietăţile care sunt în ape, să le mâncaţi pe toate câte au aripioare de înnotat şi solzi, în ape, în mări şi în fluvii; pe acestea să le mâncaţi.r>_ Să nu mâncaţi din carnea lor şi de stârvurile lor să nu vă atingeţi. Spurcate să fie pentru voi.u=e Porcul care, deşi are copita despicată şi are piciorul înfurcat, nu rumegă, necurat să fie pentru voi.r<_ Iepurele de câmp care, deşi rumegă, dar nu are copita cu totul despicată, necurat să fie pentru voi;i;M Şafanul care, deşi rumegă, dar nu are copita cu totul despicată, necurat să fie pentru voi;I:  Totuşi pe acelea care numai rumegă şi pe acelea care au numai copita despicată să nu le mâncaţi: cămila care, deşi rumegă, dar nu are copita despicată, să fie necurată pentru voi;#9A Orice dobitoc dintre cele cu patru picioare, care are copita despicată, aşa dar două unghii la picior, şi care şi rumegă, pe acesta să-l mâncaţi.8# «Cuvântaţi astfel către fiii lui Israil: «Iată vietăţile pe care puteţi să le mâncaţi, dintre toate dobitoacele de pe pământ:K7  După aceea, Domnul a grăit lui Moise şi lui Aaron şi le-a spus:F6 Iar Moise auzind acestea, a găsit răspunsul îndreptăţit.)5M Aaron însă i-a răspuns lui Moise: «Iată, astăzi ei şi-au adus jertfa lor pentru păcat şi arderile lor de tot, înaintea Domnului şi mi s’au întâmplat unele ca acestea! Şi dacă aş fi mâncat astăzi jertfa pentru păcat, ar fi fost oare lucru plăcut înaintea Domnului?»(4K Întrucât sângele jertfei n’a fost adus înlăuntrul sfântului locaş, voi trebuia s’o mâncaţi negreşit, în loc sfânt, aşa cum v’am orânduit!»K3 «Pentru ce n’aţi mâncat jertfa pentru păcat în loc sfânt? Căci este lucru prea sfânt şi vi s’a dat vouă ca să ridicaţi păcatul obştiei şi să-l ispăşiţi înaintea Domnului.J2 Şi când Moise a întrebat de ţapul adus jertfă pentru păcat, iată că îl arsese; atunci Moise s’a mâniat pe Eleazar şi pe Itamar, fiii care îi rămăseseră lui Aaron, şi a rostit:#1A Acest şold înălţat şi acest piept legănat, trebue să le aducă împreuna cu grăsimile jertfelor arse, ca să fie legănate, ca dar legănat, înaintea Domnului; şi aceasta să fie, pentru tine şi pentru fiii tăi cu tine, poruncă veşnică, după cum a poruncit Domnul!»O0 Iar pieptul legănat şi şoldul înălţat să le mâncaţi la loc curat, tu şi fiii tai şi fiicele tale, căci acestea-ţi sunt hărăzite ţie, parte din jertfele de pace ale fiilor lui Israil./- Dar mâncaţi-l în loc sfânt, că aceasta este partea cuvenită ţie şi fiilor tăi din jertfele arse Domnului, căci aşa mi s’a poruncit.w.i După acestea, vorbit-a Moise lui Aaron şi lui Eleazar şi lui Itamar, fiii care îi rămăseseră: «Luaţi prinosul de pâine rămas din jertfele arse Domnului şi mâncaţi-l nedospit, lângă jertfelnic, căci este lucru prea sfânt.- Şi ca să daţi învăţătură fiilor lui Israil, despre toate legile pe care le-a grăit Domnul vouă, prin mijlocirea lui Moise!»t,c Ca să puteţi face osebire între cele sfinte şi cele lumeşti, şi între cele necurate şi cele curate,P+ «Vin şi băutură ameţitoare să nu beţi, nici tu, nici fiii tăi, când intraţi în cortul descoperirii, ca să nu muriţi şi aceasta să vă fie pravilă veşnică, în neam de neamul vostru,5*g Atunci Domnul a vorbit cu Aaron şi a rostit:G)  Ci voi să nu ieşiţi din uşa cortului descoperirii, ca să nu vă lovească moartea, fiindcă aveţi pe voi mirul ungerii Domnului!» Iar ei au făcut îutocmai după cuvântul lui Moise.(  Şi Moise a grăit atunci lui Aaron şi lui Eleazar şi lui Itamar, feciorii care îi rămăseseră lui Aaron: «Nu vă smulgeţi părul din cap şi nu sfâşiaţi veşmintele voastre, ca să nu muriţi şi ca Domnul să nu se întărâte împotriva obştiei întregi. Însă fraţii voştri, toată casa lui Israil, pot să plângă acest prăpăd, pe care l-a adus focul Domnului.' Iar ei s’au apropiat şi i-au scos, aşa îmbrăcaţi în stihare cum erau, afară din tabără, după porunca lui Moise.U&% După aceea, Moise a chemat pe Misail şi pe Elţafan, fiii lui Uziel, moşul lui Aaron, şi le-a poruncit: «Apropiaţi-vă, duceţi pe fraţii voştri din faţa sfântului locaş, afară din tabără!»t%c Ci Moise a zis lui Aaron: «Aceasta este ceea ce a zis Domnul, când a rostit: «Întru cei ce se apropie de mine arăta-voi sfinţenia mea şi în faţa poporului întreg arăta-voi mărirea mea!» Iar Aaron n’a zis nici un cuvânt.f$G Atunci a ieşit foc dinaintea Domnului şi i-a mistuit şi au murit acolo în faţa Domnului.H#  Şi fiii lui Aaron, Nadab şi Abiu şi-au luat fiecare căţuia sa, au pus foc şi tămâie într’însele şi au adus înaintea Domnului foc străin, lucru pe care Domnul nu-l poruncise lor.X"+ Şi flacără de foc a ţâşnit din faţa Domnului şi a mistuit jertfa arderii de tot şi grăsimile de pe jertfelnic. Iar poporul, care privea, a strigat cu bucurie mare şi a căzut cu faţa la pământ.$!C Şi Moise şi Aaron au intrat în cortul descoperirii, iar când au ieşit au binecuvântat poporul. Atunci slava Domnului s’a arătat întregului popor.L  După toate acestea, Aaron şi-a ridicat mâinile spre popor şi i-a binecuvântat. Apoi a pogorit de la jertfelnic după ce a săvârşit jertfa pentru păcat, arderea de tot şi jertfa de pace.  Iar pieptul şi şoldul drept le-a legănat Aaron, ca dar legănat înaintea Domnului, aşa precum îi poruncise lui Moise Domnul.wi Toate aceste părţi grase, le-au pus deasupra piepturilor; apoi aceste părţi grase le-au ars pe jertfelnic. Bucăţile grase, din taur, precum şi coada, grăsimea de pe măruntaie, rinichii, grăsimea de pe ficat, ale berbecului,:o La urmă a înjunghiat taurul şi berbecul, aduşi pentru popor, ca jertfă de pace, iar fiii lui Aaron i-au adus sângele jertfelor şi el a stropit jertfelnicul jur-împrejur./ După aceea, a adus prinosul de pâine şi luând din el o mână plină, l-a ars pe jertfelnic, în afară de arderea de tot cea de dimineaţă.N A adus, la fel, şi arderea de tot şi a jertfit-o după rânduială.7i După acestea, a adus prinosul poporului: a luat ţapul cel adus pentru păcatele poporului şi, înjunghiindu-l, l-a adus jertfă pentru păcat, în acelaşi fel ca mai sus.~w Şi spălând măruntaiele şi picioarele le-a ars şi pe ele pe jertfelnic, o dată cu toată jertfa arderii de tot.zo I-au întins apoi şi jertfa arderii de tot, tăiată în bucăţi, precum şi capul, şi le-a ars pe jertfelnic. După aceea, a înjunghiat jertfa arderii de tot, iar fiii lui Aaron întinzându-i sângele, a stropit jertfelnicul de jur-împrejur.D Iar carnea şi pielea le-a ars pe foc, afară din tabără.1 Pe urmă grăsimea şi rinichii şi grăsimea de pe ficatul jertfei pentru păcat, le-a ars pe jertfelnic, aşa precum poruncise lui Moise Domnul.M Iar fiii lui Aaron aducându-i sângele viţelului, el şi-a muiat degetul în sânge şi a uns coarnele jertfelnicului, iar ceea ce a mai rămas din sânge, l-a vărsat la temelia jertfelnicului.} Atunci s’a apropiat Aaron de jertfelnic şi a junghiat viţelul pe care l-a adus pentru sine ca jertfă pentru păcat.  Apoi Moise a grăit lui Aaron: «Apropie-te de jertfelnic şi săvârşeşte jertfa ta pentru păcat şi arderea ta de tot şi fă ispăşire pentru tine şi pentru popor; şi adu şi darul poporului şi curăţeşte poporul, aşa precum a poruncit Domnul!» Şi Moise a rostit: «Aceasta este ceea ce a poruncit Domnul să faceţi: iată! Şi slava Domnului se va arăta vouă!» Atunci au adus înaintea cortului descoperirii ceea ce poruncise Moise şi s’a apropiat toată obştia şi a stat în faţa Domnului.<s Apoi un taur şi un berbec pentru jertfa de pace, ca să fie junghiaţi înaintea Domnului şi prinos de pâine frământat cu untdelemn, căci astăzi Domnul arătase-va vouă!»8 k Iar bătrânilor lui Israil să le spui acestea: «Luaţi un ţap ca jertfă pentru păcat, apoi un viţel şi un miel de câte un an, amândoi fără cusur, ca ardere de tot. 9 Şi a zis lui Aaron: «Ia un viţel ca jertfă pentru păcat şi un berbec ca ardere de tot, amândoi fără de racilă, şi adu-i înaintea Domnului.\  5 Iar a opta zi, Moise a chemat pe Aaron şi pe fiii lui şi pe bătrânii lui Israil,y m$Iar Aaron şi fiii săi au îndeplinit toate aceste lucruri, pe care le poruncise Domnul, prin graiul lui Moise.F #Deci la uşa cortului descoperirii, stăruiţi ziua şi noaptea, timp de şapte zile şi păziţi ceea ce a poruncit Domnul să păziţi, altfel veţi muri, căci aşa am primit poruncă!»%"Aşa precum s’a săvârşit astăzi, aşa porunceşte Domnul să se săvârşească şi în zilele următoare pentru curăţirea voastră.<s!Însă de la uşa cortului descoperirii să nu vă clintiţi şapte zile, până când se vor împlini zilele sfinţirii voastre, pentru că sfinţirea voastră ţine şapte zile.I  Iar rămăşiţa din carne şi din pâine să fie arsă în foc.%EŞi a mai zis Moise către Aaron şi către fiii lui: «Fierbeţi carnea la uşa cortului descoperirii şi mâncaţi-o acolo, o dată cu pâinea din panerul jertfei pentru intrarea în slujbă, aşa precum am primit poruncă şi mi s’a spus: «Aaron şi fiii lui să le mănânce!»/YDupă acestea, Moise a luat din mirul de miruit şi din sângele de pe jertfelnic şi a stropit pe Aaron şi veşmintele lui şi pe fiii lui şi veşmintele fiilor lui, împreună cu el, sfinţind astfel pe Aaron şi veşmintele lui şi pe fiii lui şi veşmintele fiilor lui, împreună cu el.V'Pe urmă, Moise a luat pieptul şi l-a legănat, ca dar legănat, înaintea Domnului. Din berbecul jertfei de intrare în slujbă, aceasta era partea cuvenită lui Moise, precum poruncise lui Moise Domnul.Y-Pe urmă, Moise le-a luat din mâinile lor şi le-a ars pe jertfelnic, pe lângă arderea de tot, ca dar de înscăunare şi sfinţire, întru miros de bună mireazmă, jertfă arsă în foc, adusă Domnului.Iar toate acestea le-a dat în mâinile lui Aaron şi în mâinile fiilor săi şi le-a legănat, ca dar legănat, înaintea Domnului.I Iar din panerul cu azime care era înaintea Domnului, a luat o azimă şi o turtă pregătită cu untdelemn şi o pâinişoară şi le-a pus lângă bucăţile grase şi lângă şoldul drept./YApoi a luat grăsimea, adică coada berbecului şi toată grăsimea de pe măruntaie şi grăsimea de pe ficat şi cei doi rinichi cu seul lor, cum şi şoldul drept.~#Apoi a adus Moise şi pe fiii lui Aaron şi le-a uns cu sângele berbecului sfârcul urechii drepte şi degetul cel mare de la mâna lor cea dreaptă şi degetul cel mare de la piciorul lor cel drept; iar cu sângele rămas, Moise a stropit altarul, de jur-împrejur.X}+Şi Moise, după ce l-a înjunghiat, a luat din sângele lui şi a uns sfârcul urechii drepte a lui Aaron şi degetul cel mare de la mâna lui cea dreaptă şi degetul cel mare de la piciorul lui cel drept.|yA adus apoi berbecul al doilea, berbecul de sfinţire, şi fiii lui Aaron şi-au pus mâinile lor pe capul berbecului.l{SIar măruntaiele şi picioarele le-a spălat cu apă şi le-a ars cu tot berbecul pe jertfelnic, ca ardere de tot, întru miros de bună mireazmă, jertfă arsă în foc, adusă Domnului, aşa precum poruncise lui Moise Domnul.tzcApoi a tăiat berbecul în bucăţi, şi Moise a ars capul şi bucăţile tăiate şi grăsimea berbecului.fyGIar Moise, după ce l-a înjunghiat, a stropit cu sângele lui jertfelnicul de jur-împrejur.nxWApoi a adus berbecul arderii de tot, şi Aaron şi fiii săi şi-au pus mâinile pe capul berbecului."w?Iar viţelul rămas, adică pielea lui, carnea lui şi necurăţenia lui, le-au ars în foc, afară din tabără, aşa precum poruncise lui Moise Domnul.vApoi Moise a luat toată grăsimea de pe măruntaie şi cea de pe ficat şi cei doi rărunchi cu seul lor, şi le-a ars pe jertfelnic. u Şi după ce Moise l-a înjunghiat, a luat cu degetul din sângele lui şi a uns de jur-împrejur coarnele jertfelnicului şi a curăţit jertfelnicul; iar sângele care a rămas l-a vărsat la temelia jertfelnicului, sfinţindu-l astfel şi curăţindu-l.t%După acestea, a adus viţelul jertfei pentru păcat, şi Aaron şi fiii săi şi-au pus mâinile pe capul viţelului jertfei pentru păcat.2s_ Pe urmă, Moise a adus pe fiii lui Aaron şi i-a îmbrăcat cu stiharele şi i-a încins cu brâele şi le-a pus mitrele în cap, aşa precum poruncise lui Moise Domnul.[r1 Apoi a turnat din mirul de miruit pe capul lui Aaron şi l-a uns şi l-a sfinţit.1q] După aceea a stropit jertfelnicul cu mir, de şapte ori, şi a miruit jertfelnicul şi toate lucrurile lui şi baia de spălat şi temelia ei şi astfel le-a sfinţit.|ps Apoi Moise a luat mirul de miruit şi a miruit sfântul locaş şi toate câte erau înlăuntru, şi le-a sfinţit.o9 I-a pus apoi mitra în cap, şi pe mitră, în partea dinainte, i-a prins tăbliţa de aur, diadema sfinţeniei, după cum poruncise lui Moise Domnul. z.~L}|{{(zzyxkwwuu\ttWsRsr}qppooKnnLmllGkk|jj ihh&gg*feeve#d\ccCbbbbaa:``_^^l]]\[[oZZY^XXIWWVVU{TT0S%R4QQ POO$NMMFL>KJJAIIeHH~GG FCEDCBA@@X?>>!=mi Goliciunea fetei fiului tău sau goliciunea fiicei fiicei tale, să n’o descoperi, căci este goliciunea ta.=3 Goliciunea surorii tale, fiica tatălui tău, sau fiica maicii tale, fie născută în casă sau afară din casă, să nu descoperi goliciunea lor.b<?Goliciunea femeii tatălui tău să n’o descoperi, căci este goliciunea tatălui tău.;Goliciunea părintelui tău, adică goliciunea mamei tale să n’o descoperi, că e mama ta. Să nu descoperi goliciunea ei.l:SNimeni să nu se apropie de niciuna din rudele sale, ca să-i descopere goliciunea. Eu sunt Domnul!9Păziţi deci legile mele şi rânduielile mele, pentru ca acel care le va îndeplini va fi viu întru ele. Eu sunt Domnul!8Ci orânduielile mele să le ţineţi şi legile mele să le păziţi, umblând întru ele. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.<7sDupă datinele din ţara Egiptului, unde aţi locuit, să nu vă luaţi, şi după datinele din Canaan, unde vă voi duce, să nu trăiţi şi în obiceiurile lor să nu umblaţi,\63«Rosteşte către fiii lui Israil şi spune-le: «Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!:5 sŞi Domnul iarăşi a vorbit lui Moise şi i-a zis:g4IÎnsă, dacă nu-şi va spăla hainele şi nu se va scălda, atunci îşi va purta păcatul!»h3KApoi orice om, fie el băştinaş, fie străin, care va mânca din carnea unui dobitoc mort sau sfâşiat de fiare, să-şi spele hainele şi să se scalde în apă şi va fi necurat până seara, apoi va fi iarăşi curat. 2;Fiindcă viaţa fiecărui trup este în sângele lui care curge în fiinţa lui. Pentru aceea am poruncit fiilor lui Israil: să nu mâncaţi sângele nici unui fel de făpturi, fiindcă viaţa oricărei făpturi este în sângele ei şi oricine va mânca sânge să fie nimicit.o1Y Şi orice bărbat dintre fiii lui Israil sau dintre străinii care petrec în mijlocul vostru, care va vâna vre un vânat: dobitoc sau pasăre, dintre cele ce se mănâncă, să-i scurgă sângele şi să-l acopere cu ţărână,80k Drept aceea am poruncit fiilor lui Israil: «Nimeni din voi să nu mănânce sânge şi nici veneticul care trăieşte vremelnic în mijlocul vostru, nici el să nu mănânce.A/} Pentru că viaţa trupului este în sânge şi eu v’am îngăduit vouă să-l aduceţi pe jertfelnic pentru ispăşirea sufletelor voastre, căci sângele este care aduce ispăşire.. Apoi orice om din casa lui Israil sau dintre cei străini, petrecător între voi, care va mânca orice fel de sânge, eu îmi voi întoarce faţa cu mânie împotriva unuia ca acesta care va mânca sânge şi-l voi zmulge din mijlocul poporului său, - Şi nu va pune-o nainte la uşa cortului descoperirii şi nu va face-o dar Domnului, omul acela să fie stârpit din poporul său.$,CŞi iarăşi spune-le: «Orice om din casa lui Israil sau dintre cei străini, petrecător între voi, care va aduce vre-o ardere de tot sau altă jertfă,8+kAşa încât să nu mai aducă demonilor jertfele lor şi să se pângărească închinându-se lor. Aceasta să fie lege veşnică, pentru ei şi întru neam de neamul lor.»2*_Şi preotul să stropească, cu sângele jertfei jertfelnicul Domnului, la uşa cortului descoperirii şi să ardă grăsimea, întru miros de bună mireazmă, Domnului,_)9Pentru ca fiii lui Israil să aducă jertfele lor, pe care ei acum le junghie afară pe câmpie, anume să le aducă Domnului, la uşa cortului descoperirii, prin mâna preotului, jertfind Domnului jertfă de pace,v(gŞi nu le va aduce la uşa cortului descoperirii, ca să le înfăţişeze ca dar Domnului, înaintea locaşului său, sângele să i se socotească vărsare de sânge: a săvârşit omor. Şi omul acela să fie stârpit din poporul lui;'Orice bărbat din casa lui Israil care va înjunghia, în tabără, bou sau miel, sau capră, sau care va junghia afară din tabără,}&u«Grăieşte lui Aaron şi fiilor săi şi tuturor fiilor lui Israil şi spune-le: «Iată ce ne porunceşte Domnul!1% aŞi Domnul a vorbit lui Moise şi i-a zis:F$"Şi aceasta să vă fie vouă drept veşnică pravilă, curăţind pe fiii lui Israil, de toate păcatele lor, o dată pe an!» Şi Aaron a făcut aşa precum Domnul i-a poruncit lui Moise.F#!El să facă ispăşirea pentru Sfânta Sfintelor şi pentru cortul descoperirii şi pentru jertfelnic, şi tot aşa să facă ispăşire pentru preoţi şi pentru toată obştia poporului.Z"/ Iar arhiereul care va primi miruirea şi care va fi sfinţit ca să fie arhiereu în locul părintelui său, să facă ispăşirea, după ce se va îmbrăca în veşmintele de in, adică în sfintele odăjdii.{!qŞi să vă fie vouă zi de odihnă desăvârşită în care să postiţi; aceasta să vă fie pravilă veşnică. 5Căci în această zi se va face ispăşire pentru voi, ca să vă spălaţi de toate păcatele voastre şi ca să fiţi curaţi înaintea Domnului.jOŞi acestea să vă fie vouă pravilă veşnică: În luna a şaptea, în ziua a zecea a lunii, să postiţi şi să nu săvârşiţi nici un fel de muncă, nici băştinaşul, nici străinul care petrece în mijlocul vostru. Şi cel ce le-a fost ars să-şi spele veşmintele şi să se scalde peste tot în apă şi după aceea să intre în tabără.~wIar viţelul jertfei pentru păcat şi ţapul jertfei pentru păcat, al căror sânge a fost adus pentru curăţire în Sfânta Sfintelor, să se scoată afară din tabără şi să se arză în foc: pieile lor, carnea lor şi necurăţenia lor.}Iar cel ce a mânat ţapul la Azazel să-şi spele veşmintele şi să se scalde peste tot, apoi să intre în tabără.G Şi grăsimea jertfei pentru păcat s’o ardă pe jertfelnic.}Pe urmă să se scalde peste tot în apă, într’un loc sfânt, şi să se îmbrace cu veşmintele lui şi să iasă şi să aducă arderea de tot pentru sine şi arderea de tot pentru popor, făcând ispăşire pentru sine cât şi pentru popor.0[Iar Aaron să intre în cortul descoperirii şi să se dezbrace de veşmintele de in cu care se îmbrăcase când a intrat în Sfânta Sfintelor şi să le lase acolo.r_Şi ţapul să ducă toate nelegiuirile lor în pământ singuratic şi omul să-i dea drumul în pustie.5eŞi Aaron să-şi pună amândouă mâinile sale pe capul ţapului celui viu şi să mărturisească asupra lui toate nedreptăţile fiilor lui Israil şi toate călcările lor de lege şi toate păcatele lor şi să le pună pe capul ţapului şi, cu un om care stă gata, să-l trimită în pustie.Iar după ce a sfârşit de curăţit Sfânta Sfiutelor şi cortul descoperirii şi jertfelnicul, să aducă ţapul cel viu,/Apoi să-l stropească cu degetul de şapte ori, din acelaşi sânge. Aşa să-l cureţe şi să-l sfinţească de necurăţia fiilor lui Israil.=uSă iasă la jertfelnicul din faţa Domnului şi să-l curăţească, luând din sângele viţelului şi din sângele ţapului şi ungând de jur împrejur coarnele jertfelnicului.7Iar când va intra în cortul descoperirii, ca să facă ispăşire în sfântul locaş, nimeni să nu fie înăuntru, de când va intra Aaron şi până când va ieşi. Şi după ce va săvârşi ispăşirea pentru sine şi pentru casa sa şi pentru toată obştia lui Israil,oYAşa să facă ispăşirea Sfintei Sfintelor de spurcăciunea şi de fărădelegile fiilor lui Israil şi de tot felul de păcate. Tot aşa să facă şi în cortul descoperirii, care sălăşlueşte în mijlocul necurăţiei lor.Apoi, să junghie ţapul de jertfă pentru păcatele poporului şi sângele lui să-l ducă în dosul perdelei; şi să facă cu sângele lui precum a făcut cu sângele viţelului, stropind cu el capacul chivotului şi înaintea capacului chivotului.DApoi să ia din sângele viţelului şi să stropească cu degetul latura dinspre răsărit a capacului chivotului, stropind şi înaintea capacului cu degetul, din sânge, de şapte ori.#A Şi să pună tămâia pe focul din faţa Domnului, încât norul de tămâie să acopere capacul de pe chivotul legii, căci altfel ar trebui să moară.D Să ia apoi o căţue plină de cărbuni aprinşi, de pe jertfelnicul din faţa Domnului, şi doi pumni de tămâie bine mirositoare, măruntă şi căţuia s’o ducă dincolo de perdea,@ { După aceea, Aaron să aducă viţelul jertfă pentru păcatul său şi să facă ispăşire pentru sine şi pentru casa sa, şi să junghie viţelul, ca jertfă pentru păcatul său.+ Q Iar ţapul pentru care a căzut sorţul lui Azazel să-l aducă viu înaintea Domnului, ca să săvârşească ispăşirea, trimiţându-l lui Azazel, în pustie.s a Şi Aaron să apropie ţapul pentru care a căzut sorţul Domnului şi să-l aducă jertfă pentru păcat.n WApoi Aaron să arunce sorţi pentru cei doi ţapi: un sorţ pentru Domnul şi un sorţ pentru Azazel.a =Să ia cei doi ţapi şi să-i aducă înaintea Domnului, la uşa cortului descoperirii.ueDupă aceea, Aaron să aducă viţelul jertfă pentru păcat şi să facă ispăşire pentru sine şi pentruq]Iar din partea obştiei lui Israil să ia doi ţapi, jertfă pentru păcat şi un berbec, ardere de tot.Şi el să se îmbrace cu stiharul sfânt de in şi pantaloni de in să-şi ia pe sine, şi să se încingă cu brâu de in, iar în cap să-şi pună mitra de in. Acestea sunt veşminte sfinte; şi înainte de a se îmbrăca să-şi scalde trupul său.|sIată cum să intre Aaron în sfântul locaş: cu un viţel, jertfă pentru păcat şi cu un berbec, ardere de tot.Şi Domnul a zis lui Moise: «Spune lui Aaron, fratele tău, să nu intre orişicând înlăuntrul sfântului locaş, dincoace de perdeaua din faţa capacului care este pe chivot, ca să nu moară, căci eu mă voi arăta în nour, deasupra capacului. Apoi Domnul a grăit lui Moise, după moartea celor doi fii ai lui Aaron, care se apropiaseră de Domnul, cu foc străin, şi muriseră.8k!Şi pentru femeia cu a sa obişnuită curgere şi pentru cel ce are curgere, pentru bărbat ca şi pentru femeie, şi pentru bărbatul oare se va culca eu femeiea necurată.»  Aceasta este rânduiala pentru cel ce pătimeşte de curgere, şi pentru cel cu pierdere de sămânţă prin care ajunge necurat,,SAşa să feriţi pe fiii lui Israil de necurăţia lor, ca să nu-i lovească moartea întru a lor necurăţie, spurcând locaşul meu, care este în mijlocul lor.=uŞi preotul să aducă o pasăre ca jertfă pentru păcat şi pe cealaltă ca ardere de tot şi aşa să facă ispăşirea, înaintea Domnului, de curgerea care o făcea necurată.~ Iar în ziua a opta, să ia două turturele sau doi pui de porumbel şi să-i aducă preotului, la uşa cortului descoperirii.i}MŞi dacă va fi izbăvită de curgerea sa, să numere şapte zile şi după aceea va fi curată.$|CŞi oricine se va atinge de aceste lucruri va fi necurat şi va trebui să-şi spele veşmintele şi să se scalde în apă şi va fi necurat până seara.m{UOrice pat în care se va culca în tot timpul curgerii ei va fi ca şi patul în care se va culca în vremea curgerii obişnuite a ei şi orice lucru pe care va sta necurat va fi, precum este în vremea necurăţiei ei fireşti.z Dacă o femeie va avea curgere de sânge mai multe zile, afară de vremea obişnuită a ei, ori dacă va avea curgere peste vremea obiceiului ei, atât cât dăinueşte această curgere ea necurată va fi ca şi în vremea obiceiului ei: necurată va fi.;yqIar dacă un bărbat se va culca cu ea, atunci necurăţia ei îl va atinge şi pe el şi el va fi necurat şapte zile, şi orice aşternut în care el se va culca necurat va fi.x Şi dacă a fost vre-un lucru pe patul ei sau pe jilţul pe care ea a stat, cine se va atinge de el va fi necurat până seara.wŞi oricine se va atinge de vre-un lucru pe care a stat ea să-şi spele veşmintele şi să se scalde şi necurat va fi până seara.yvmŞi oricine se va atinge de patul ei să-şi spele veşmintele şi să se scalde şi necurat va fi până seara. uOrice lucru pe care se va culca în timpul necurăţiei ei necurat va fi şi, tot aşa, orice lucru pe care va sta necurat va fi.4tcDacă o femele va avea curgere, adică va curge sânge din trupul ei, să stea şapte zile în stare de necurăţie. Oricine se va atinge de ea va fi necurat până seara.vsgDacă un bărbat se va culca cu femeia sa, amândoi să se scalde în apă şi vor fi necuraţi până seara.r!Şi orice veşmânt şi orice lucru de piele, pe care va cădea sămânţa pierdută, să se spele cu apă şi va fi necurat până seara.{qqDacă un bărbat va avea pierderea sămânţei, să-şi scalde în apă tot trupul şi necurat va fi până seara.&pGŞi preotul să le aducă: pe una jertfă pentru păcat şi pe cealaltă ardere de tot; şi astfel preotul să-l cureţe în faţa Domnului, de curgerea lui.%oEApoi, a opta zi, să-şi ia două turturele sau doi pui de porumbel şi să vie în faţa Domnului, la uşa cortului descoperirii, şi să le dea preotului.:no Când cel care are curgere se va vindeca de curgerea sa, să numere şapte zile până la curăţirea sa şi să-şi spele veşmintele şi să se scalde la râu şi va fi curat. m Şi orice vas de pământ, de care s’a atins cel care are curgere, să fie sfărâmat, iar vasul de lemn să fie spălat cu apă.0l[ Şi oricine se va atinge de cel care are curgere, fără să se fi spălat pe mâini, acela să-şi spele veşmintele şi să se scalde şi va fi necurat până seara.Jk Şi oricine se va atinge de orice lucru care a stat sub el va fi necurat până seara, şi cel ce va duce acest lucru să-şi spele veşmintele şi să se scalde şi va fi necurat până seara.Lj Orice samar pe care a încălecat cel ce are curgere va fi necurat.i+Şi dacă cel ce are curgere va scuipa pe unul care e curat, acesta să-şi spele veşmintele şi să se scalde şi va fi necurat până seara.h Cel ce se va atinge de trupul celui ce are curgere să-şi spele veşmintele şi să se scalde şi va fi necurat până seara.g-Cel ce va sta pe vre-un lucru pe care a stat cel ce are curgere să-şi spele hainele şi să se scalde în apă şi va fi necurat până seara.fŞi oricine se va atinge de patul lui să-şi spele veşmintele şi să se scalde în apă şi va fi necurat până seara.eyOrice pat în care se va culca cel ce are curgere va fi necurat, asemenea orice lucru pe care va şedea necurat va fi.d-Şi iată ce este cu necurăţia de pe urma curgerii lui: ori că trupul său va curge neîncetat, ori că se va mai opri, tot necurăţie este.c«Spuneţi fiilor lui Israil şi le grăiţi aşa: Dacă un bărbat va avea curgere din trupul său, această curgere este necurată.Kb După acestea grăit-a Domnul lui Moise şi lui Aaron şi le-a zis:yam9Ca să ştie preotul când este cineva necurat şi când este curat. Aceasta să fie rânduiala pentru lepră!».`Y8Pentru umflături, bube şi pecingini,0_]7Pentru lepra veşmintelor şi a caselor,F^6Iată rânduiala pentru orice pată de lepră, ori de chelbe,]{5Iar păsării celei vii să-i dea drumul afară din cetate, pe câmpie. Aşa să cureţe el casa ca ea să fie curată.\4Şi să cureţe casa cu sângele păsării, cu apa de izvor, cu pasărea cea vie, cu lemnul de cedru, cu isop şi cu arniciul cel roşu.C[3Apoi să ia lemnul de cedru, isopul, arniciul roşu şi pasărea cea vie şi să le moaie în sângele păsării tăiate şi în apa de izvor şi să stropească apoi casa de şapte ori,PZ2Să taie una din păsări, deasupra unui blid de lut, cu apă de izvor.hYK1Şi el să ia, spre a curaţi casa, două păsări şi lemn de cedru şi arnici roşu şi isop.WX)0Şi dacă preotul, venind s’o vadă, se va încredinţa că pata de pe zid nu s’a mai întins în casă, după ce casa a fost tencuită, atunci preotul să declare casa curată, căci pata s’a trecut.kWQ/Şi cel ce va dormi acolo în casă, ca şi cel ce va mânca în casă, să-şi spele veşmintele.kVQ.Şi cel ce va intra în acea casă, în vremea cât va fi închisă, necurat să fie până seara. U-Şi să dărâme casa, iar pietrele ei şi lemnăria ei şi tot molozul ei să fie duse afară din cetate într’un loc necurat.&TG,Atunci preotul să vină şi să cerceteze, şi, iată, dacă pata s’a întins pe pereţi, atunci în casă este lepră rozătoare şi casa este spurcată.5Se+Şi dacă pata se va ivi din nou şi va înflori în casă pe pereţi, după ce a scos afară pietrele şi după ce a răzăluit pereţii şi casa a fost tencuită din nou,R!*După aceea, să ia alte pietre şi să le pună în locul pietrelor scoase, şi să ia altă tencuială şi să tencuiască din nou casa.GwUna ca jertfă pentru păcat şi alta ca ardere de tot afară de prinosul de pâine. Astfel să facă preotul ispăşirea înaintea Domnului, pentru care omul a venit la curăţire.fFGApoi din turturelele sau din puii de porumbel, pe care a putut să-i aducă, să jertfească:E-Iar ce a mai rămas din untdelemn în palma preotului, să-l toarne pe capul celui ce se curăţeşte, spre ispăşirea lui, în faţa Domnului.sDaŞi să ungă cu untdelemnul din palmă sfârcul urechii drepte a celui ce se curăţeşte şi degetul cel mare de la mâna dreaptă şi degetul cel mare de la piciorul drept acolo unde a fost mânjit cu sângele jertfei pentru vină. CApoi preotul să stropească cu degetul de la mâna dreaptă, din untdelemnul din palma stângă, de şapte ori, în faţa Domnului.ABIar din untdelemn, preotul să toarne în palma stângă.A}Apoi să junghie mielul adus jertfă pentru vină şi preotul să ia din sângele jertfei şi să ungă sfârcul urechii celei drepte a celui ce se curăţeşte, şi degetul cel mare de la mâna-i dreaptă şi degetul cel mare de la piciorul drept.{@qŞi preotul să ia mielul jertfei pentru vină precum şi logul de untdelemn şi să le legene înaintea Domnului.?Acestea să le aducă preotului în ziua a opta, pentru curăţirea sa, la uşa cortului descoperirii, în faţa Domnului.>/Apoi două turturele sau doi pui de porumbel, după cum îi va da mâna, aşa încât unul să fie jertfă pentru păcat şi altul ardere de tot.=3Iar dacă omul va fi sărac şi nu va putea să ridice cheltuiala, să ia un miel de un an ca jertfă pentru vină, dar legănat pentru ispăşire, şi o zecime dintr’o efă de frunte de făină, frământată cu untdelemn, ca prinos de pâine, cum şi un log de untdelemn,<Şi preotul să pună pe jertfelnic jertfa arderii de tot şi prinosul de pâine. Aşa să-l curăţească preotul, ca el să fie curat.8;kDupă aceea, preotul să aducă jertfa pentru păcat şi să curăţească pe cel ce a venit să se cureţe de necurăţia lui, iar pe urmă să junghie jertfa arderii de tot.(:KIar ce a mai rămas din untdelemnul din mâna preotului, să-l toarne pe capul celui ce se curăţeşte. Aşa să facă preotul ispăşirea înaintea Domnului.9yIar din untdelemnul rămas în mână să ungă preotul sfârcul urechii celei drepte a celui ce se curăţeşte şi degetul cel mare de la mâna lui dreaptă şi degetul cel mare de la piciorul lui stâng, peste sângele din jertfa pentru vină./8YPe urmă să-şi moaie degetul de la mâna dreaptă în untdelemnul din mâna stângă şi să stropească cu untdelemn, cu degetul, de şapte ori în faţa Domnului.X7+Apoi preotul să ia din logul de untdelemn şi să-l toarne în mâna stângă.S6!Şi să ia preotul din sângele jertfei pentru vină şi să ungă sfârcul urechii drepte a celui ce se curăţeşte şi degetul cel mare de la mâna dreaptă şi degetul cel mare de la piciorul drept.w5i Apoi să junghie mielul în acelaşi loc unde se junghie jertfa pentru păcat şi arderea de tot, adică în locul cel sfânt, căci, precum jertfa pentru păcat, tot aşa şi jertfa pentru vină este a preotului, fiind lucru prea sfânt./4Y Apoi preotul să ia un miel şi să-l aducă jertfă pentru vină, asemenea şi logul de untdelemn, legănându-le pe amândouă, ca dar legănat, înaintea Domnului.31 Şi preotul care-l va curaţi să aducă pe omul care se curăţeşte şi toate aceste lucruri, în faţa Domnului, la uşa cortului descoperirii.^27 În ziua a opta să ia doi miei fără cusur şi o mioară de un an, fără cusur şi trei zecimi dintr’o efă de lamură de făină, frământate cu untdelemn, pentru prinosul de pâine şi un log de untdelemn.N1 Iar în ziua a şaptea, să-şi radă tot părul de pe el: capul, barba, sprâncenele şi tot părul să şi-l radă, şi să-şi spele veşmintele şi să se scalde; iar după aceasta va fi curat. L~M}}||.{vzz$yvyx_wv0uxttOsrrpp[oo#nEmm8lkk5jj hhuggffjf(eqddgcbbSa}a``^]]Q\\[[ZeYYWWCVVOVTTYSRR%Q|PP-OO+NN^MMMLLdKJJ==n<y0Fratele tău, după ce s’a vândut, să aibă drept de răscumpărare: unul din fraţii lui să-l răscumpere pe el;j=O/Dacă un străin, sau un venetic, aciuat pe lângă tine, va strânge avere, iar fratele tău a sărăcit lângă el şi se vinde străinului şi veneticului aciuat lângă tine, sau vre-unui urmaş din familia celui străin,< .Şi voi puteţi să-i lăsaţi pe ei moştenire fiilor voştri de după voi, în stăpânirea lor. Pe ei să-i aveţi robi deapururi; dar când este vorba de fraţii voştri, fiii lui Israil, nici unul dintre voi să nu împileze pe celălalt cu silnicie.y;m-Tot aşa din fiii străinilor care petrec între voi: puteţi să cumpăraţi şi din aceştia cum şi dintre urmaşii lor aflători pe lângă voi şi care s’au născut la voi în ţară. Ei vor putea să intre în stăpânirea voastră,w:i,Iar robii tăi şi roabele tale, pe care îi vei avea, să-i cumperi din neamurile care sunt împrejurul tău.N9+Să nu-l stăpâneşti cu silnicie, ci să te temi de Dumnezeul tău.8*Fiindcă ei sunt robii mei, pe care i-am scos din ţara Egiptului şi ei nu trebue să fie vânduţi, precum se vând robii străini.(7K)Iar atunci el să iasă de la tine, el şi fiii lui împreună cu el, şi să se întoarcă în familia lui şi să fie iar stăpân pe averea strămoşească,6(Ci să-ţi fie ţie ca un năimit, ca un străin, care petrece lângă tine şi până la anul jubileu să fie în slujba ta.m5U'Dacă fratele tău va sărăci lângă tine şi se va vinde ţie rob, să nu-l pui la muncă de rob,4 &Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, care v’am scos din ţara Egiptului, ca să vă dau Canaanul şi ca să fiu Dumnezeul vostru.z3o%Banii tăi să nu i-i împrumuţi cu dobândă, nici bucatele tale să nu i le dai ca să le iei înapoi cu spor.z2o$Să nu iei de la el nici camătă, nici spor, ci teme-te de Dumnezeu, ca să trăiască şi fratele tău cu tine.A1}#Dacă fratele tău va scăpata şi nu va mai avea cu ce să trăiască lângă tine, tu să-l sprijineşti măcar ca pe un străin şi venetic, ca să trăiască şi el în preajma ta.s0a"Iar imaşurile dimprejurul oraşelor lor să nu se vânză, căci acestea sunt stăpânirea lor ohavnică.h/K!Şi dacă un levit nu va răscumpăra casa pe care o vânduse, într’un oraş al leviţilor, ea va fi liberă în anul jubileu, deoarece casele din oraşele leviţilor sunt proprietatea lor în mijlocul fiilor lui Israil.. Cât despre oraşele care sunt ale leviţilor şi despre casele din oraşele lor, leviţii să aibă drept de răscumpărare veşnică.\-3Iar casele de prin sate care nu sunt înconjurate cu ziduri, acelea să fie socotite la fel cu ţarinile: vânzătorul are drept să le răscumpere, iar în anul jubileu ele vor ieşi din mâna cumpărătorului.,{Dacă însă casa nu va fi răscumpărată în timp de un an întreg, această casă, care este într’o cetate înconjurată cu zid, rămâne de tot în mâna celui ce a cumpărat-o şi a urmaşilor săi şi să nu iasă din ea în anul jubileu.h+KDacă cineva va vinde o casă de locuit într’o cetate înconjurată cu zid, el va putea s’o răscumpere până Ia sfârşitul anului în care s’a făcut vânzarea; timp de un an de zile el va putea s’o răscumpere.{*qIar dacă nu va găsi de ajuns ca să dea înapoi, atunci ţarina vândută să rămână în mâna cumpărătorului, până la anul jubileu, iar în anul jubileu ţarina se va libera şi cel ce o vânduse va ajunge iar stăpân pe moşia sa.8)kAtunci să socotească anii de când s’a făcut vânzarea, iar rămăşiţa de preţ s’o întoarcă cumpărătorului şi astfel să ajungă din nou stăpân pe ţarina sa.(Iar dacă cineva nu va avea nici un răscumpărător, rudă de aproape, dar îi dă mâna şi găseşte de ajuns pentru răscumpărare,>'wDacă fratele tău va sărăci şi va ajunge să vândă o parte din moşia lui, atunci să vină ruda lui cea mai de aproape şi să răscumpere ceea ce va fi vândut fratele său.i&MPentru aceea, în tot locul stăpânirii voastre, să îngăduiţi răscumpărarea pământului.%5Pământul să nu se vândă pe vecie căci pământul este stăpânirea mea, iar voi sunteţi pe lângă mine străini şi petrecători vremelnici.5$eCu toate că veţi sămăna în anul al optulea, să mâncaţi din strânsura veche până în anul al nouălea, până când veţi culege roadele, să mâncaţi din vechi.#}Să ştiţi că eu vă voi trimete în anul al şaselea binecuvântarea mea şi ţarina va da roadă sa pentru trei ani."7Şi dacă întrebaţi: «Ce vom mânca în anul al şaptelea, fiindcă nici nu trebue să sămănăm, nici nu trebue să strângem roadele noastre?»!Iar pământul îşi va da roadă sa, ca să mâncaţi şi să vă săturaţi şi să locuiţi fără de grijă în ţară. Drept aceea aduceţi la îndeplinire legiuirile mele şi păziţi orânduielile mele. Atunci veţi locui în ţară în pace,Nimeni dintre voi să nu păgubească pe aproapele său; teme-te de Dumnezeul tău, căci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.KDacă numărul anilor e mai mare, să faci şi preţul ţarinei mai mare, iar dacă numărul este mai mic, să faci şi tu preţul mai mic, fiindcă el îţi vinde ţie un număr de secerişuri.=uSă faci socoteala anilor de la cel din urmă jubileu; numai aşa să cumperi un petec de pământ dela aproapele tău, iar el, după numărul anilor de seceriş să ţi-l vândă.xkIar când faceţi o vânzare sau o cumpărătură de la aproapele vostru, să nu vă păgubiţi unii pe alţii.N In anul acesta jubileu fiecare să ajungă iar stăpân pe moşia sa.zo Căci acesta este an jubileu şi timp sfânt pentru voi. Deci să mâncaţi numai din ceea ce vă va rodi ogorul.A} Anul al cincizecilea să fie pentru voi an jubileu. Să nu sămănaţi nici să seceraţi ceea ce va rodi ţarina de la sine şi nici strugurii din via netăiată să nu-i strângeţi,  Şi să sfinţiţi anul al cincizecilea si să vestiţi în ţară libertate tuturor locuitorilor ei; acesta să fie anul vostru jubileu: fiecare dintre voi să se întoarcă la stăpânirea moşiei sale şi fiecare dintre voi să se întoarcă la familia sa. Iar în ziua a zecea a lunii a şaptea să suni din trâmbiţă; în ziua ispăşirii să suni din trâmbiţă în toată ţara voastră.(KApoi să numeri şapte săptămâni de ani, de şapte ori câte şapte ani, astfel ca aceste şapte săptămâni de ani să-ţi dea patruzeci şi nouă de ani.jOŞi vitelor tale şi jigăniilor din ţara ta; tot ce va rodi pământul să vă fie spre hrană.KŞi ceea ce va creşte în acest an de odihnă a pământului să vă fie vouă hrană, ţie şi robului tău şi roabei tale şi năimitului tău şi veneticului care petrece la un loc cu tine,5eCeea ce va otăvi după seceriş, să nu seceri şi strugurii din via ta, pe care n’ai tăiat-o, să nu-i culegi, ci pământul să aibă un an de tihnă desăvârşită.0[Iar anul al şaptelea să fie an de odihnă desăvârşită pentru ţarină, odihnă în cinstea Domnului. Ogorul tău să nu-l sameni şi via ta să n’o cosoreşti.xkŞase ani să sameni ogorul tău şi şase ani să tai cu cosorul via ta şi să strângi roadele pământului,4c«Grăieşte către fiii lui Israil şi spune-le: «Când veţi intra în ţara pe care vă voi da-o, pământul să-şi aibă vremea lui de odihnă, în cinstea Domnului.H Apoi Domnul a vorbit cu Moise pe muntele Sinai şi i-a poruncit:cAŞi după ce Moise a împărtăşit aceste porunci fiilor lui Israil, ei au scos afară din tabără pe hulitor şi l-au ucis cu pietre. Şi fiii lui Israil au făcut întocmai precum Domnul dăduse poruncă lui Moise. O singură legiuire să aveţi, după care să fie judecat şi străinul şi băştinaşul, căci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!»w iCine va omori o vită să dea o vită în schimb, iar cine va omori un om, cu moarte să i se răsplătească. 1Schilodeală pentru schilodeală, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte; precum el a vătămat trupul altuia, aşa să i se vatăme şi trupul lui.q ]Oricine va căşuna vre-o vătămare trupească aproapelui său, cum i-a făcut el, aşa să i se facă:` ;Iar cel ce va omorî o vită să dea alta în schimb, cap de vită pentru cap de vită.CŞi cel ce va omori pe altul, cu moartea să fie pedepsit.W)Cel ce huleşte numele Domnului, să fie pedepsit cu moarte: toată obştia să-l ucidă cu pietre. Ori de-ar fi străin, ori de-ar fi născut în ţară, dacă va huli numele Domnului el trebue să moară.yIar către fiii lui Israil să rosteşti aşa: «Oricine va blestema pe Dumnezeul său să-şi ispăşească păcatul.*O«Scoate afară din tabără pe cel ce a blestemat şi toţi cei ce l-au auzit să-şi pună mâinile pe capul lui; apoi toată obştia să-l omoare cu pietre».2a Atunci Domnul a poruncit astfel lui Moise:r_ Şi l-au pus pe el sub pază, până ce Moise, din porunca Domnului, era să hotărască în pricina lor.;q Iar acest fecior de israilită a hulit numele Domnului şi l-a blestemat. Atunci l-au adus pe el la Moise. Numele maicii sale era Şelomit, fiica lui Dibri din seminţia lui Dan.X+ În vremea aceea, feciorul unei femei israilite, al cărui tată era egiptean, s’a amestecat printre fiii lui Israil. Şi feciorul femeii israilite cu un alt israilit au început să se certe în tabără.jO Şi aceste pâini să rămână lui Aaron şi fiilor săi, care să le mănânce în locul cel sfânt, căci ele sunt mare sfinţenie, cuvenite lui Aaron, din jertfele arse în foc în cinstea Domnului, ca pravilă pe veci.»!În fiecare Sâmbătă, Aaron să le aşeze pururea înaintea Domnului, ca o veşnică îndatorire, după legământ, a fiilor lui Israil. ~Iar alături de aceste rânduri să pui tămâie curată, mireazmă de pomenire lângă pâine şi jertfă arsă în foc, Domnului.}yŞi să le pui pe două rânduri, câte şase într’un rând, pe masa cea de aur curat care este înaintea Domnului.|/După aceea, să iei lamură de făină, să pregăteşti din ea şi să coci douăsprezece pâini, câte două zecimi de efă de fiecare pâine.p{[În candelabrul cel de aur curat Aaron să aşeze candelele, casă lumineze pururea înaintea Domnului.zDincoace de perdeaua care ascunde chivotul legii, în cortul descoperirii, Aaron să orânduiască luminile ca să ardă neîncetat de seara până dimineaţa înaintea Domnului. Aceasta este o pravilă veşnică, pe care s’o păziţi în neam de neamul vostru.y/«Porunceşte fiilor lui Israil să-ţi aducă untdelemn curat stors din măsline, pentru candelabru, ca să fie totdeauna untdelemn în candele.7x mŞi iarăşi a vorbit Domnul cu Moise şi a zis:Cw,Iar Moise a vestit praznicele Domnului, fiilor lui Israil.(vK+Ca să ştie neam de neamul vostru că am pus pe fiii lui Israil să locuiască în corturi, când i-am scos din ţara Egiptului. Eu Domnul Dumnezeul vostru!»fuG*Şapte zile să locuiţi în corturi. Orice om născut în Israil să locuiască în corturi,]t5)Şi să prăznuiţi acest praznic în cinstea Domnului, timp de şapte zile, în fiecare an. Aceasta să vă fie pravilă veşnică, pentru toţi urmaşii voştri şi să prăznuiţi praznicul în luna a şaptea.nsW(Deci în ziua întâia să luaţi fruntea poamelor din pomi, ramuri de finic şi alte ramuri de copaci stufoşi şi din sălciile care cresc lângă pârae şi să vă veseliţi înaintea Domnului Dumnezeului vostru, şapte zile.Xr+'Iar în ziua a cincisprezecea a lunii a şaptea, după ce aţi adunat rodurile ţării, prăznuiţi şapte zile praznicul Domnului. În ziua întâia este zi de odihnă şi în ziua a opta tot zi de odihnă.(qK&În afară de Sâmbetele Domnului şi în afară de darurile voastre şi de juruinţele voastre şi de jertfele de bună voie, pe care le afierosiţi Domnului.py%Acestea sunt praznicele Domnului, pe care să le cinstiţi cu adunări în sfântul meu locaş, aducând Domnului jertfe arse în foc, ardere de tot, prinos de pâine, jertfe de pace şi turnări de vin, zi cu zi, după rânduiala fiecărei zile,o $Timp de şapte zile să aduceţi Domnului jertfe arse în foc; în ziua a şaptea să ţineţi o adunare în sfântul meu locaş şi să aduceţi Domnului jertfă arsă în foc; aceasta e odovania praznicului în care nici un fel de muncă să nu faceţi.tnc#În ziua întâia, să ţineţi o adunare în sfântul meu locaş şi nici un fel de muncă să nu faceţi.)mM"«Spune astfel fiilor lui Israil: «În ziua a cincisprezecea a acestei a şaptea luni, este sărbătoarea colibelor, timp de şapte zile, în cinstea Domnului.>ly!Şi iarăşi a vorbit Domnul către Moise şi i-a zis:Tk# Să fie pentru voi Sâmbăta Sâmbetelor şi să înfrânaţi cu post sufletele voastre, în ziua a noua a lunii, de seara până a doua zi seara, să ţineţi cu străşnicie această mare Sâmbătă.»#jASă nu vă îndeletniciţi cu nici un fel de muncă; aceasta să vă fie pravilă veşnică, în neam de neamul vostru şi în toate sălaşurile voastre.Ti#Şi pe oricine va lucra ceva în ziua aceea îl voi pierde din poporul lui.chAIar oricine nu se va înfrâna cu post în ziua aceea să se stârpească din poporul lui.>gwŞi orice fel de muncă s’o lăsaţi la o parte în ziua aceasta, fiindcă este ziua de ispăşire, întru care se acopăr păcatele voastre în faţa Domnului Dumnezeului vostru.nfW«Mai cu seamă în ziua a zecea din această lună a şaptea, este ziua ispăşirii; în ea să ţineţi o adunare în sfântul locaş şi să înfrânaţi cu post sufletele voastre şi să aduceţi Domnului jertfe arse în foc.qOrice dobitoc care va avea vre-un beteşug să nu-l aduceţi jertfă, căci nu veţi găsi har în faţa Domnului.=-Ca voi să aveţi har la Domnul, se cuvine ca dobitocul de jertfă să fie fără de cusur, parte bărbătească, din boi, din oi ori din capre.<'«Grăieşte lui Aaron şi fiilor lui şi tuturor fiilor lui Israil şi spune-le aşa: «Dacă cineva din casa lui Israil, sau dintre cei aciuaţi în Israil va aduce o jertfă, fie jertfă de juruinţă, fie jertfă de bună voie, aducând-o Domnului ca ardere de tot.<;uŞi iarăşi a vorbit Domnul către Moise şi a zis: :Şi să nu se încarce cu păcate vrednice de pedeapsă, mâncând cele sfinte ale lor, căci eu sunt Domnul care-i sfinţeşte.»b9?Preoţii să nu spurce sfintele prinoase pe care fiii lui Israil, le afierosesc Domnului,+8QDacă cineva va mânca din cele sfinte, din neştiinţă, să dea înapoi preotului lucrul sfânt şi să dea şi pe deasupra a cincea parte din cât preţueşte.!7= Dacă fiica unui preot va rămânea văduvă, sau se va despărţi de bărbatu-său, fără să fi avut copii, si se va întoarce în casa tatălui şi va fi ca în tinereţea ei, atunci ea poate să mănânce din pâinea tatălui său. Însă alt străin din ea să nu mănânce.6 Fiica unui preot, dacă s’a măritat cu bărbat străin de neamul preoţesc, să nu mai mănânce din sfintele prinoase.C5 Dacă însă preotul a cumpărat un rob, plătindu-l cu argintul său, el să mănânce din cele sfinte. Aşijderea şi cei născuţi în casa lui, pot să mănânce din demâncarea lui.49 Şi nici un străin de neamul preoţesc să nu mănânce din cele sfinte; nici sluga preotului, nici simbriaşul lui să nu mănânce din cele sfinte.3# Deci să păzească poruncile mele, ca să nu cază în păcat şi să nu moară prin călcarea lor. Eu sunt Domnul care-i sfinţesc pe ei.q2]Mortăciune şi dobitoc sfâşiat de fiare să nu mănânce şi să nu se spurce cu ele. Eu sunt Domnul. 1 Iar după asfinţitul soarelui va fi iarăşi curat. Atunci poate să mănânce din sfintele prinoase, căci ele sunt hrana lui.,0SAcela care s’a atins de unele ca acestea să fie necurat până seara şi să nu mănânce din sfintele prinoase, decât după ce-şi va scălda trupul în apă./!Sau cel ce se va atinge de vre-o târîtoare, care face pe om necurat, sau de orişicine oare l-ar spurca, prin orice fel de spurcăciune..Orice bărbat din seminţia lui Aaron care va avea lepră sau curgere să nu mănânce din sfintele prinoase, până nu se va curăţi. Dar şi cel ce se va atinge de vre-un om pângărit, din atingerea cu un mort, sau cel ce va avea curgerea seminţei, -Spune-le: Oricine în neam de neamul vostru şi din toţi urmaşii voştri, care se va apropia de sfintele prinoase, pe care le afierosesc Domnului fiii lui Israil, şi ar fi întinat de vre-o necurăţie, acela să fie stârpit din faţa mea. Eu sunt Domnul.a,=«Spune lui Aaron şi fiilor săi să aibă mare grijă cu sfintele prinoase ale fiilor lui Israil şi să nu pângărească numele cel sfânt al meu, în prinoasele pe care ei mi le afierosesc, căci eu sunt Domnul.-+ YDupă aceea Domnul a vorbit lui Moise:c*AŞi Moise a împărtăşit acestea lui Aaron şi fiilor lui şi tuturor fiilor lui Israil.R)Dar până la perdea să nu pătrundă şi de jertfelnic să nu se apropie, căci are o meteahnă în trupul lui, ca să nu spurce sfântul meu locaş, căci eu sunt Domnul, cel ce-i sfinţesc pe ei. il(SDar din prinoasele Dumnezeului său, din cele prea sfinte şi din cele sfinte, poate să mănânce.x'kNici un bărbat, cu vre-o meteahnă trupească, din neamul lui Aaron arhiereul, să nu se apropie, ca să aducă jertfele arse în foc Domnului. Fiindcă are o meteahnă trupească, să nu se apropie ca să aducă pâinea Dumnezeului său.%&ENici cel cocoşat, nici cel sfrijit, nici cel cu albeaţă în ochi, nici cel cu râie, nici cel cu pecingine, nici cel cu părţile bărbăteşti strivite.>%yNici cel cu piciorul stâlcit sau cu mâna stâlcită,E$Aşa dar nimeni care va avea vre-un beteşug trupesc să nu se apropie de cele sfinte, nici orbul, nici şchiopul, nici cel cu nasul turtit, nici cel cu un mădular mai lung decât trebue,3#a«Spune lui Aaron astfel: «Oricine din sămânţa ta, în neam de neam, care va avea vre-o meteahnă trupească, să nu se apropie ca să aducă prinos Dumnezeului său.?"{Şi iarăşi a vorbit Domnul cu Moise şi i-a poruncit:! Aşa încât să nu-şi necinstească pe urmaşi în mijlocul poporului său, căci eu sunt Domnul, cel ce-l sfinţesc pe el!»! =Femeie văduvă sau izgonită de bărbat, sau fată necinstită, sau desfrânată, de acestea să nu-şi ia, ci să-şi ia o fecioară din poporul său,.Y Ci să-şi ia de nevastă o fecioară.%E Şi din locaşul sfânt să nu iasă, ca să nu spurce casa Dumnezeului său, căci cununa ungerii cu mir a Dumnezeului său este asupră-i. Eu sunt Domnul.ym Şi la nimeni, mort, să nu se ducă; nici pentru tată-său, nici pentru maică-sa; el nu trebue să se spurce.) Arhiereul care stă mai sus decât fraţii săi, pe capul căruia s’a turnat mirul ungerii şi a fost sfinţit şi înscăunat ca să se îmbrace cu sfintele odăjdii, să nu-şi lase părul în neorânduială, în semn de jale, şi veşmintele să nu şi le sfâşie.zo Iar dacă fata preotului se va pângări prin desfrânare, ea necinsteşte pe tatăl său. În foc să fie arsă.(KCinsteşte-l cu cinste sfântă, căci el aduce pâine Dumnezeului tău. Sfânt să fie pentru tine, căci sfânt sunt eu, Domnul, cel ce vă sfinţesc pe voi.5ePreoţii să nu-şi ia de soţie femeie desfrânată, sau pângărită, sau femeie izgonită de bărbatu-său — să nu-şi ia. Căci preotul este sfânt Dumnezeului său.>wSfinţi să fie ei pentru Dumnezeul lor şi să nu pângărească numele Dumnezeului lor, căci ei aduc jertfele de foc ale Domnului, pâinea Dumnezeului lor; deci, sfinţi să fie.Pentru morţi să nu-şi rază capul, nici să-şi rotunzească marginile bărbii, nici să-şi facă scrijelituri pe trup.saPreotul să nu se spurce cu o femeie măritată din poporul său şi să nu-şi pângărească sfinţenia.!Sau de soră-sa, care este fecioară şi este aproape de el şi care deci n’a fost măritată cu bărbat; pentru ea poate să sc spurce.Z/«Preotul să nu se spurce atingându-se de vre-un mort din neamul său, afară doar de rudele sale cele mai de aproape: de maică-sa, sau de tată-său, sau de fiu-său, sau de fiică-sa, sau de fratele său,f IDupă aceea, Domnul a grăit lui Moise: «Vorbeşte preoţilor, fiilor lui Aaron şi le spune:KBărbatul sau femeia care se vor îndeletnici cu chemarea duhurilor celor morţi, ori cu vrăjitoria, fără milă să fie omorîţi, cu pietre să-i ucideţi. Sângele lor să fie asupra lor!»Deci voi sfinţi să-mi fiţi mie, căci sfânt sunt eu Domnul, şi v’am osebit pe voi dintre popoare, ca să fiţi stăpânirea mea.9Să faceţi osebire între dobitoacele curate şi cele necurate şi între păsările necurate şi cele curate şi să nu vă pângăriţi sufletele voastre, mâncând vite sau păsări, sau alte târîtoare care se târăsc pe pământ, pe care eu vi le-am osebit, ca necurate.a=Ci eu v’am grăit vouă: «Voi veţi moşteni ţara lor, căci eu vă voi da-o vouă moştenire, ţara întru care curge lapte şi miere. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, cel ce v’am osebit pe voi dintre popoare.2_Şi să nu umblaţi după datinele popoarelor pe care eu le voi izgoni de dinaintea voastră, căci toate acestea ele le-au săvârşit, de aceea m’am scârbit de ele. 7Păziţi deci toate legile mele şi toate hotărîrile mele şi îndepliniţi-le, ca să nu vă verse ţara în care eu vă voi duce ca să locuiţi. Şi de va lua cineva pe femeia fratelui său, ticăloşie este. Goliciunea fratelui său a dezgolit. Să nu mai aibă copii. 3Cine se va culca cu femeia unchiului său, acela dezgoleşte goliciunea unchiului său. Să-şi ispăşească păcatul şi să moară fără copii.4 cAşijderea goliciunea surorii mamei tale şi a surorii tatălui tău să n’o descoperi, căci unul ca acesta dezgoleşte pe ruda sa, şi amândoi să-şi ducă păcatul.j OŞi cine se va culca cu o femeie care are obiceiul ei firesc şi va descoperi goliciunea ei, atunci el a dezgolit curgerea ei şi ea şi-a dezgolit izvorul sângelui ei. Amândoi să fie stârpiţi din mijlocul poporului lor.=uŞi care va lua pe soră-sa, sau pe fiica părintelui său, sau pe fiica mamei sale şi va vedea goliciunea ei şi ea va vedea goliciunea lui, ticăloşie săvârşeşte. Şi stârpiţi să fie înaintea ochilor poporului. Şi fiindcă a descoperit goliciunea sorei sale, să-şi ispăşească fărădelegea.-UŞi femeia care se va apropia de orice fel de dobitoc, spre împreunare, să ucizi pe femeie şi pe dobitoc; morţii să fie daţi; sângele lor să fie asupra lor.cACel ce se va culca cu dobitoc, să fie pedepsit cu moarte şi să ucideţi şi pe dobitoc.*OCel ce-şi va lua o nevastă şi pe maică-sa pe lângă ea, este mare grozăvie, cu foc să fie ars şi el şi ele, ca să nu fie grozăvie în mijlocul vostru.+Q Dacă cineva se va culca cu bărbat, cum s’ar culca cu femeie, blestemăţie au făcut amândoi; să fie pedepsiţi cu moartea; sângele lor să fie asupra lor.9 Asemenea cel ce se va culca cu noră-sa, cu moarte să fie amândoi pedepsiţi, căci au făcut amestecare de sânge; sângele lor să fie asupra lor.4c Cel ce se va culca cu femeia tatălui său, însemnează că a descoperit goliciunea tatălui său; amândoi să fie pedepsiţi cu moarte. Sângele lor să fie asupra lor.;q Cel ce a săvârşit precurvie cu femeia altuia, cel ce a săvârşit precurvie cu femeia aproapelui său, să fie pedepsit cu moartea şi bărbatul vinovat şi femeia vinovată.*O Oricine va blestema pe tatăl său, sau pe mama sa să fie pedepsit cu moartea. Cine a blestemat pe tatăl său, sau pe mama sa, sângele lui să fie asupra lui.[1Păziţi legile mele şi împliniţi-le. Eu sunt Domnul care vă sfinţesc pe voi.Q~Sfinţiţi-vă şi fiţi sfinţi, căci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.M}Cine va umbla după chemătorii de duhuri ale celor morţi şi după vraci, ca să desfrâneze cu ei, eu îmi voi întoarce cu mânie faţa către el şi-l voi stârpi din mijlocul poporului său.^|7Atunci eu voi pune ochii mei cu duşmănie pe omul acela şi pe neamul lui, precum şi pe toţi cei ce s’au luat după desfrânarea lui, ca să desfrâneze cu Moloh, şi-i voi stârpi din mijlocul poporului lui. ~~+}||}{zzkzyxwwvvUuu]tt4ss rq'pponnmmlk?jj/iihogg-f-ednccXba``_^8]d\\}[[ZZYLXWWZViUUOTTSRR/QKPP9O}NN6MM3LKJJ I{HH0GDFFEpDDHCCCxCICBBwBHBAAAL@@?>>=={< 3()Cei număraţi din seminţia lui Aşer au fost patruzeci şi una de mii cinci sute.= '((Fiii lui Aşer, vlăstarii lor, după neamurile şi după familiile lor, toţi cei vrednici de oaste, de la douăzeci de ani şi mai în sus,[< 3('Cei număraţi din seminţia lui Dan au fost şaizeci şi două de mii şapte sute.; (&Fiii lui Dan, vlăstarii lor, după neamurile şi după familiile lor, toţi cei buni de oaste, de la douăzeci de ani şi mai în sus,_: ;(%Cei număraţi din seminţia lui Veniamin au fost treizeci şi cinci de mii patru sute.9 %($Fiii lui Veniamin, vlăstarii lor, după neamurile şi după familiile lor, toţi cei buni de oaste, de la douăzeci de ani şi mai în sus,]8 7(#Cei număraţi din seminţia lui Manase au fost treizeci şi două de mii două sute.h7 M("Fiii lui Manase, urmaşii lor, după neamurile şi după familiile ior, toţi cei buni de oaste,T6 %(!Cei număraţi din seminţia lui Efraim au fost patruzeci de mii cinci sute.;5 s( Fiii lui Iosif, şi anume fiii lui Efraim, urmaşii lor, după neamurile şi după familiile lor, toţi cei în stare să meargă la oaste, de la douăzeci de ani şi mai în sus,m4 W(Câţi au fost număraţi din seminţia lui Zebulon au ieşit cincizeci şi şapte de mii patru sute.3 (Fiii lui Zebulon, urmaşii lor, după neamurile şi după familiile lor, toţi cei buni de oaste, de la douăzeci de ani şi mai în sus,k2 S(Câţi au fost număraţi din seminţia lui Isahar au ieşit cincizeci şi patru de mii patru sute.1 (Fiii lui Isahar, urmaşii lor, după neamurile şi după familiile lor, toţi cei buni de oaste, de la douăzeci de ani şi mai în sus,j0 Q(Câţi au fost număraţi din seminţia lui Iuda au ieşit şaptezeci şi patru de mii şase sute./ (Fiii lui Iuda, urmaşii lor, după neamurile şi după familiile lor, toţi cei buni de oaste, de la douăzeci de ani şi mai în sus,k. S(Toţi cei număraţi din seminţia lui Gad au fost patruzeci şi cinci de mii şase sute cincizeci.- 9(Fiii lui Gad, urmaşii lor, după neamurile şi după familiile lor, de la douăzeci de ani şi mai în sus, toţi cei în stare să meargă la oaste,c, C(Toţi cei număraţi din seminţia lui Simeon au fost cincizeci şi nouă de mii trei sute."+ A(Fiii lui Simeon, urmaşii lor după neamurile şi după familiile lor, ins cu ins, toţi bărbaţii buni de oaste, de la douăzeci de ani şi mai în sus,]* 7(Cei număraţi din seminţia lui Ruben au fost patruzeci şi şase de mii cinci sute.J) (Fiii lui Ruben, cel întâi născut al lui Israil, vlăstarii lor, după neamurile şi după familiile lor, ins cu ins, toţi bărbaţii vrednici de oaste de la douăzeci de ani şi mai în sus,Y( /(Precum Domnul dăduse poruncă lui Moise. Aşa i-a numărat el în pustiul Sinai.]' 7(Şi au adunat toată obştia în ziua întâia a lunii a doua. Şi au fost înscrişi ei, după neamurile lor şi după familiile lor, făcându-se numărătoarea dela douăzeci de ani şi mai în sus, ins cu ins,W& +(Atunci Moise şi Aaron au chemat la sine pe oamenii aceştia arătaţi pe nume,r% a(Aceştia au fost cei chemaţi din obştie, voevozi ai seminţiilor lor, căpetenii peste miile lui Israil.+$ U(Din Neftali: Ahira, fiul lui Enan.»)# Q(Din Dan: Eliasaf, fiul lui Reguel;*" S( Din Aşer: Paghiel, fiul lui Ocran;,! W( Din Dan: Ahiezer, fiul lui Amişadai;.  [( Din Veniamin: Abidan, fiul lui Ghedeon;q _( Din fiii lui Iosif, pentru Efraim: Elişama, fiul lui Amihud; pentru Manase: Gamaliil, fiul lui Pedaţur;* S( Din Zebulon: Eliab, fiul lui Helon;, W(Din Isahar: Natanail, fiul lui Ţuar;+ U(Din Iuda: Naason, fiul lui Aminadab;3 e(Din Simeon: Şelumiel, fiul lui Ţurişadai;i O(Iată numele acelor bărbaţi care să fie alături de voi. Din Ruben: Eliţur, fiul lui Şedeur;~ y(Şi la aceasta să vă ajute câte un bărbat din fiecare seminţie, şi anume capii de familie din fiecare seminţie.# C(De la douăzeci de ani şi mai în sus, a tuturor celor în stare să meargă la oaste, în Israil. Tu şi Aaron să faceţi numărătoarea pâlc cu pâlc.$ E(«Numără căpeteniile întregii obştii a fiilor lui Israil, după neamurile, după familiile lor, făcând numărătoarea tuturor bărbaţilor, om cu om,; u(Atunci a vorbit Dumnezeu lui Moise în pustiul Sinai, în cortul descoperirii, în ziua întâia a lunii a doua, în anul al doilea de la ieşirea din ţara Egiptului, şi i-a zis:jO"Iată dar poruncile pe care Domnul le-a dat lui Moise, pentru fiii lui Israil, în muntele Sinai.hK!Să nu facă alegere dacă este bună sau rea, nici s’o schimbe cu alta. Iar dacă pune alta în locul ei şi cea înlocuită şi cea pusă în loc, amândouă vor fi sfinţite Domnului; răscumpărare nu se poate face!»F Iară zeciuiala, oricare ar fi ea, din turmă, ori din cireada şi din toate câte trec pe sub cârja baciului, aceasta este: al zecilea cap de vită este partea sfântă cuvenită Domnului~wDacă cineva vrea să răscumpere o parte din dijma cuvenită Domnului, să dea pe deasupra o cincime din preţul ei,Toată dijma pământului, din cele semănate în pământ şi din rodul pomilor, i se cuvine Domnului; este partea lui cea sfântă.{qOricine dintre oameni, a fost afierosit cu jurământ, nu poate să se răscumpere, ci trebue să fie dat morţii.DPeste toate acestea, dacă e la mijloc dăruială cu blestem, pe care cineva, din toate câte are, a făcut-o Domnului, fie suflet de om, fie dobitoc, fie parte din moştenire, ceea ce a fost dat cu blestem, nu se poate nici vinde, nici răscumpăra; toate aceste închinări sunt prea sfinte şi sunt ale Domnului.7iŞi dacă e dobitoc necurat, să-l răscumpere după preţăluirea ta şi pe deasupra să mai dea şi o cincime; iar de nu-l răscumpără, să se vânză după socoteala ta.! =Cei întâi născuţi însă ai dobitoacelor care se nasc pârgă Domnului, să nu-i afierosească nimeni: vită mare ori vită mică sunt ale Domnului.v gŞi toate preţăluirile tale să le facă după siclul sfânt; iar siclul sfânt este de douăzeci de ghere. Dar în anul jubileu, ţarina să se întoarcă la stăpânul de la care o cumpărase şi din bucata căruia făcea ea parte.3 aPreotul să-i facă socoteala venitului ţarinei, până la anul jubileu, şi dăruitorul să dea preţul după socoteala ta chiar în ziua aceea, ca afierosire Domnului. Iar dacă este o ţarină cumpărată cu bani şi nu din moştenirea lui, ţarina pe care el voieşte s’o afierosească Domnului,8kCi, când această ţarină se va libera, în anul jubileu, să rămână sfinţită Domnului, ca şi o ţarină legată cu blestem şi să treacă în stăpânirea preotului.Dacă însă el nu-şi va răscumpăra ţarina, sau dacă a fost vândută altuia, nu va mai putea să fie răscumpărată,Iar dacă cel ce a afierosit ţarina vrea să şi-o răscumpere, el să adaoge peste preţ o cincime şi să rămână a lui.`;Iar dacă îşi afieroseşte ţarina după anul jubileu, atunci preotul să socotească preţul după numărul anilor care au mai rămas până la viitorul an jubileu şi să facă scăzământ din preţăluirea ta.r_Dacă îşi afieroseşte ţarina, chiar din anul jubileu, preţul să fie aşezat după preţăluirea ta._9Dacă cineva va afierosi Domnului din ogoarele moşiei sale, atunci preţăluirea ta să se facă după sămânţa trebuincioasă la sămănat, preţuind un homer de sămânţă de orz cincizeci de sicli de argint. Dacă însă dăruitorul vrea să-şi răscumpere casa, atunci el să adaoge peste preţăluirea ta o cincime şi să rămâe a lui.A}Şi dacă cineva va afierosi casa sa spre a fi închinată Domnului, s’o preţăluiască preotul de este bună sau rea, şi cum va preţălui-o preotul, aşa să-i rămână preţul.oY Iar dacă voieşte să-l răscumpere, atunci să adaoge la preţul hotărît de tine încă o cincime.ym Şi preotul să-l preţăluiască de este bun sau de este rău, şi după preţăluirea lui, aşa să rămână.~/ Iar dacă dobitocul de juruinţă este din cele necurate, dintre care nu se afierosesc Domnului, atunci să aducă dobitocul înaintea preotului;m}U Să n’o schimbe şi să n’o înlocuiască: o vită bună cu alta proastă, sau una proastă cu alta bună; şi dacă va pune o vită în locul altei vite, atât ea cât şi cea pusă în locul ei, afierosite sunt amândouă.m|U Şi dacă darul care se va aduce Domnului va fi din vite, orice se va aduce Domnului să fie sfânt.V{'Şi dacă cel cu juruinţă va fi mai sărac decât preţăluirea ta, să fie înfăţişat înaintea preotului şi preotul să-l preţăluiască; şi anume să-l preţăluiască după darea lui de mână.$zCDacă este în vârstă de şaizeci de ani şi mai mult, pentru bărbat preţăluirea ta să fie cincisprezece sicli, iar pentru femeie să fie zece sicli.4ycIar de este vorba de vârsta de o lună până la cinci ani, preţăluirea ta să fie pentru prunci cinci sicli de argint, iar pentru pruncă să fie trei sicli de argint.3xaDacă este vorba de unul în vârstă de cinci ani şi până la douăzeci de ani, preţăluirea ta să fie pentru băiat douăzeci de sicli, iar pentru fată zece sicli;Hw Iar de este femeie, preţăluirea ta să fie treizeci de sicli./vYPentru un om în vârstă de douăzeci şi până la vârsta de şaizeci de ani preţăluirea ta să fie cincizeci de sicli de argint, după siclul sfântului locaş,@u{«Spune fiilor lui Israil şi le dă poruncă: Dacă cineva va face o juruinţă Domnului şi este vorba de un suflet de om, atunci acesta să fie al Domnului, după preţăluirea ta:5t iŞi Domnul a mai vorbit lui Moise şi i-a zis:+sQ.Iată, acestea sunt legiuirile, hotârîrile şi legile pe care le-a aşezat Domnul între sine şi fiii lui Israil, în muntele Sinai, prin mijlocirea lui Moise!Pr-Ci spre mântuirea lor, îmi voi aduce aminte de ei, de legământul încheiat cu străbunii lor, pe care i-am scos din ţara Egiptului, în văzul popoarelor, ca să fiu Dumnezeul lor, eu, Domnul!»Xq+,Ci şi atunci când vor fi în ţara duşmanilor nu-i voi lepăda şi nu mă voi îngreţoşa de ei, încât să-i stârpesc cu totul şi să stric legământul meu cu ei, căci eu sunt Domnul Dumnezeul lor.p+Dar ţara trebue să rămână fără de ei şi şi despăgubită de anii de odihnă, prin timpul cât va fi pustie; ei însă să-şi ispăşească păcatul lor, pentru cuvântul că au dispreţuit îndreptările mele şi au urgisit legiuirile mele.@o{*Atunci şi eu aduce-mi-voi aminte de legământul meu cu Iacob şi de legământul meu cu Isaac, de legământul meu cu Avraam, îmi voi aduce aminte şi de pământul făgăduinţei,`n;)Şi că pentru aceea şi eu la rândul meu le-am dat războiu şi i-am strămutat în ţările duşmanilor lor, dacă atunci inima lor cea netăiată împrejur se va smeri şi-şi vor primi pedeapsa nelegiuirii lor,Im (Dacă însă, atunci, ei vor mărturisi nelegiuirea lor şi nelegiuirea părinţilor lor, făcută din necredinţa faţă de mine şi dacă vor mărturisi că au umblat ponciş cu căile mele,Dl'Iar rămăşiţa voastră se va vlăgui, din pricina fărădelegilor ei, prin ţările protivnicilor noştri, ba şi din pricina fărădelegilor părinţilor se vor sfârşi la fel cu ei.Xk+&Veţi pieri printre neamuri şi vă va mistui pământul protivnicilor voştri,7ji%Vor călca unii peste alţii, ca atunci când fugi de sabie, măcar că nu va fi nimeni în spatele lor, şi nu veţi putea să staţi dârji înaintea vrăjmaşilor voştri.i/$Iar acelora dintre voi care vor rămânea cu viaţă, prin ţările duşmanilor voştri, le voi vârî spaima în inimă; chiar şi foşnetul unei frunze clătinate de vânt îi va prigoni şi vor fugi ca dinaintea săbiei şi vor cădea, fără să fie nici un prigonitor.h5#Toată vremea cât va rămânea părăginită avea-va tihnă, adică tihna pe care n’a avut-o în anii voştri de odihnă, când locuiaţi în ea.|gs"Atunci ţara se va bucura de anii săi de odihnă, în toate zilele cât va rămânea pustie şi câtă vreme veţi fi voi în pământul duşmanilor voştri. Atunci ţara avea-va tihnă şi se va bucura de anii de odihnă pe care nu i-a avut.9fm!Iar pe voi vă voi risipi printre popoarele păgâne şi vă voi urmări cu sabia scoasă, şi ţara voastră va ajunge paragină şi oraşele voastre mormane de dărâmături.e} Şi astfel voi nimici ţara aceea, încât duşmanii voştri, care vor locui într’însa, vor rămânea încremeniţi.d#Oraşele voastre le voi face paragină şi voi pustii sfintele voastre locaşuri; şi nu voi mai mirosi buna mireazmă a jertfelor voastre.LcVoi nimici înălţimile voastre şi voi sfărâma stâlpii voştri închinaţi soarelui şi voi azvârli leşurile voastre peste leşurile idolilor voştri şi sufletul meu se va scârbi de voi.Ub%Mânca-veţi carnea fiilor voştri şi carnea fiicelor voastre veţi mânca.a7Atunci şi eu voi porni ponciş, plin de mânie, împotriva voastră şi de şapte ori mai mult vă voi pedepsi şi eu pentru fărădelegile voastre.k`QŞi dacă şi după acestea nu veţi asculta de mine şi veţi umbla mereu ponciş cu căile mele,O_Când vă voi lua pâinea, hrana voastră, zece femei vor coace pâine într’un singur cuptor şi vă vor aduce pâinea voastră cântărită cu cântarul şi veţi mânca, dar nu veţi fi sătui.|^sVoi aduce sabie în ţara voastră care să răzbune crâncen legământul meu stricat, şi dacă vă veţi închide în cetăţile voastre, voi trimite ciuma în mijlocul vostru şi vă veţi da de bună voie în mâinile duşmanilor voştri.|]sAtunci şi eu mă voi oţărî împotriva voastră şi vă voi lovi şi eu de şapte ori, pentru păcatele voastre.m\UŞi dacă nici după acestea nu vă veţi învăţa minte, ci îmi veţi sta mereu de-a-curmezişul,U[%Atunci voi trimite peste voi fiare sălbatece, care să ia copiii voştri şi să prăpădească vitele voastre şi să vă împuţineze până într’atâta încât drumurile voastre să ajungă pustii.*ZOŞi dacă vă veţi pune de-a-curmezişul şi nu mă veţi asculta, cu alte bătăi vă voi bate, de şapte ori mai mult, după cum se cuvine păcatelor voastre.YŞi vă veţi slei în deşert silinţele voastre, căci ogoarele voastre nu vor mai rodi şi pomii din livezi nu vor mai face poame.XyŞi voi sfărâma semeţia puterii voastre şi voi face cerul vostru să fie ca fierul şi pământul vostru ca arama.W Şi dacă nici după acestea nu veţi asculta de mine, atunci vă voi pedepsi de şapte ori mai mult pentru păcatele voastre.cVAŞi voi întoarce cu duşmănie faţa mea împotriva voastră şi veţi fi bătuţi de către duşmanii voştri şi veţi fi stăpâniţi de cei ce vă urăsc şi veţi fugi chiar atunci când nimeni nu vă va fugări.{UqAtunci, iată ce voi face şi eu cu voi: vă voi pedepsi cu pedepse spăimântătoare, oftică şi friguri care usucă ochii şi istovesc viaţa. Veţi sămăna zadarnic sămânţa voastră, căci duşmanii voştri vor mânca roadele voastre.CTDacă veţi lepăda legiuirile mele şi sufletul vostru se va scârbi de orânduielile mele, aşa încât să nu mai ţineţi toate poruncile mele şi să stricaţi legământul cu mine,]S5Dar dacă voi nu veţi asculta de mine şi nu veţi îndeplini toate aceste porunci,>Rw Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, care v’am scos pe voi din ţara Egiptului, ca să nu mai fiţi robi, şi am sfărâmat jugul vostru şi v’am făcut să umblaţi cu fruntea sus.dQC Şi voi umbla în mijlocul vostru şi voi fi Dumnezeul vostru şi voi veţi fi poporul meu.fPG Şi voi statornici locaşul meu în mijlocul vostru şi sufletul meu nu se va scârbi de voi, O Şi vă veţi hrăni din vechile roade şi pe cele vechi va trebui să le scoateţi afară, ca să aveţi unde pune pe cele nouă. N Iar eu mă voi întoarce spre voi şi vă voi face rodnici şi vă voi înmulţi şi voi păstra statornic legământul meu cu voi.$MCCinci dintre voi vor pune pe fugă o sută şi o sută dintre voi vor pune pe fugă zece mii, şi duşmanii voştri vor cădea în sabie sub ochii voştri.[L1Veţi urmări pe duşmanii voştri şi ei vor cădea în sabie, sub ochii voştri;@K{Voi hărăzi pace în ţară şi veţi locui într’însa fără ca nimeni să vă stingherească; voiu nimici, din ţară, fiarele rele şi sabia nu va trece prin pământul vostru.bJ?Treeratul vostru se va lungi până la culesul viilor şi culesul viilor până la vremea sămănatului, şi veţi mânca pâinea voastră până veţi fi sătui şi veţi sălăşlui fără grijă în ţara voastră.hIKAtunci vă voi trimite ploi la vreme şi pământul va da roadele lui şi livezile poamele lor.hHKDacă veţi umbla după rânduielile mele şi veţi păzi poruncile mele şi le veţi împlini,oGYZilele Sâmbetelor mele să le păziţi şi sfântul meu locaş să-l cinstiţi, căci eu sunt Domnul. F «Să nu vă faceţi vouă idoli, nici chipuri cioplite, nici stâlpi cu pisanii să nu vă ridicaţi şi nici pietre cu chipuri cioplite cu dalta să nu aşezaţi în ţara voastră, înaintea cărora să vă închinaţi, căci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. E7Pentru că fiii lui Israil sunt robii mei. Ei sunt robii mei pe care i-am scos din ţara Egiptului, eu, Domnul Dumnezeul vostru!»}Du6Şi dacă nu se va răscumpăra în nici un fel, totuşi să iasă slobod în anul jubileu, împreună cu fiii săi,C'5Ca un salahor cu simbrie, an cu an, aşa să fie el pe lângă stăpân, iar acesta să nu-şi îngăduiască să-l împileze sub ochii tăi.B4Dacă mai sunt încă puţini ani până la anul jubileu, să-şi plătească răscumpărarea cumpănind anii cu preţul de cumpărare.8Ak3Dacă mai sunt mulţi ani până la anul jubileu, preţul de cumpărare pe care va trebui să-l plătească el ca preţ de răscumpărare să fie cumpănit cu numărul anilor.@%2Atunci el să facă socoteala cu cel ce l-a răscumpărat, din anul când el s’a vândut şi până în anul jubileu, şi preţul vânzării lui să fie cumpănit cu numărul anilor, iar zilele petrecute la cumpărătorul său să fie ca ale unui muncitor cu plată. 5l~t~5}}|{{+zHyxxbwvv$u srrGqqpphpodo ns=N=<43332111W1.006/U/...+-,,,c,6++8*I*))) ('''A'&&%,$$$##""a"!!_ fsLIqDFV"QeTeY  9 q  6&B |5D( «Să prăznuiască fiii lui Israil Paștile la vremea lor,  ( Atunci a vorbit Domnul cu Moise în pustiul Sinai, în anul al doilea de la ieşirea din ţara Egiptului, în luna cea dintâi, aşa:]~5(Ci numai să ajute în slujbă pe fraţii lor la cortul descoperirii, ca ei să aibă grijă de cele pentru rânduiala slujbei, dar slujbă să nu facă. Aşa să faci cu leviţii privitor la îndatoririle lor!»Q}(Iar de la cincizeci de ani să iasă din slujbă şi să nu o mai facă,|7(«Iată ce pravilă mai trebueşte pentru leviţi: De la douăzeci de ani şi mai în vârstă să meargă la lucru în slujba cortului descoperirii,?{{(Şi a mai rostit Domnul către Moise această poruncă:Vz'(După aceasta leviţii au intrat să îndeplinească slujba lor la cortul descoperirii, înaintea lui Aaron şi a fiilor lui, aşa cum poruncise lui Moise Domnul, pentru leviţi. Aşa a făcut Moise cu ei.Un vas de aur de zece sicli, plin cu mirezme;kHQ(=Şi darul lui a fost: o tipsie de argint în greutate de o sută treizeci de sicli, un talger de argint de şaptezeci de sicli, după siclul sfânt, amândouă pline cu lamură de făină frământată cu untdelemn, ca prinos;^G7(<În ziua a noua a adus darul său Abidan, fiul lui Ghedeon, pentru fiii lui Veniamin.F(;Doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi şi cinci miei de un an, ca jertfă de pace. Acesta a fost darul lui Gămăliei, fiul lui Pedaţur.'EK(:Un ţap, jertfă pentru păcat;AD(9Un viţel, un berbec, un miel de un an, ca ardere de tot;5Cg(8Un vas de aur de zece sicli, plin cu mirezme;kBQ(7Şi darul lui a fost: o tipsie de argint în greutate de o sută treizeci de sicli, un talger de argint de şaptezeci de sicli, după siclul sfânt, amândouă pline cu lamură de făină frământată cu untdelemn, ca prinos;kAQ(6În ziua a opta, voevodul Gămăliei, fiul lui Pedaţur, a adus darul său pentru fiii lui Manase. @(5Doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi şi cinci miei de un an, ca jertfă de pace. Acesta a fost darul lui Elişama, fiul lui Amihud.'?K(4Un ţap, jertfă pentru păcat;A>(3Un viţel, un berbec, un miel de un an, ca ardere de tot;5=g(2Un vas de aur de zece sicli, plin cu mirezme;l<S(1Şi darul său a fost: o tipsie de argint în greutate de o sută treizeci de sicli, un talger de argint de şaptezeci de sicli, după siclul sfânt, amândouă pline cu lamură de făină frământată cu untdelemn, ca prinos;f;G(0În ziua a opta a adus darul său voevodul Elişama, fiul lui Amihud, pentru fiii lui Efraim. :(/Doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi şi cinci miei de un an, ca jertfă de pace. Acesta a fost darul lui Eliasaf, fiul lui Reguel.*9Q(.Un ţap, ca jertfă pentru păcat;A8(-Un viţel, un berbec, un miel de un an, ca ardere de tot;57g(,Un vas de aur de zece sicli, plin cu mirezme;a6=(+Şi darul lui a fost: o tipsie de argint în greutate de o sută treizeci de sicli, un talger de şaptezeci de sicli, după siclul sfânt, amândouă pline cu lamură de făină frământată cu untdelemn, ca prinos;e5E(*În ziua a şasea, voevodul Eliasaf, fiul lui Reguel, a adus darul său pentru fiii lui Dan.4()Doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi şi cinci miei de un an, ca jertfă de pace. Acesta a fost darul lui Şelumiel, fiul lui Ţurişadai.*3Q((Un ţap, ca jertfă pentru păcat;A2('Un viţel, un berbec, un miel de un an, ca ardere de tot;51g(&Un vas de aur de zece sicli, plin cu mirezme;k0Q(%Şi darul lui a fost: o tipsie de argint în greutate de o sută treizeci de sicli, un talger de argint de şaptezeci de sicli, după siclul sfânt, amândouă pline cu lamură de făină frământată cu untdelemn, ca prinos;o/Y($În ziua a cincea, voevodul Şelumiel, fiul lui Ţurişadai, a adus darul său pentru fiii lui Simeon.. (#Doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi, cinci miei de un an ca jertfă de pace. Acesta a fost darul lui Eliţur, fiul lui Şedeur.*-Q("Un ţap, ca jertfă pentru păcat;>,y(!Un viţel, un berbec, un miel de un an, ardere de tot;5+g( Un vas de aur de zece sicli, plin cu mirezme;g*I(Darul lui a fost: o tipsie de argint în greutate de o sută treizeci de sicli, un talger de argint de şaptezeci de sicli, după siclul sfânt, amândouă pline cu lamură de făină frământată cu untdelemn, ca prinos;a)=(În ziua a patra a adus darul său voevodul fiilor lui Ruben, Eliţur, fiul lui Şedeur.((Doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi, cinci miei de un an, jertfă de pace. Acesta a fost darul lui Eliab, fiul lui Helon.&'I(Un ţap jertfă pentru păcat;@&}(Un viţel, un berbec, un miel de un an ca ardere de tot;5%g(Un vas de aur de zece sicli, plin cu mirezme;]$5(Darul lui a fost: o tipsie de argint în greutate de o sută treizeci de sicli, un talger de şaptezeci de sicli, după siclul sfânt, amândouă pline cu lamură de făină frământată cu untdelemn, ca prinos;j#O(În ziua a treia a adus darul său voevodul seminţiei fiilor lui Zebulon, Eliab, fiul lui Helon." (Doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi, cinci miei de un an, jertfă de pace. Acesta a fost darul lui Natanail, fiul lui’Ţuar.&!I(Un ţap jertfă pentru păcat;7 k(Un viţel, un berbec de un an ca ardere de tot;5g(Un vas de aur de zece sicli, plin cu mirezme;W)(El a adus o tipsie de argint grea de o sută treizeci de sicli, un talger de argint de şaptezeci de sicli, după siclul sfânt, amândouă pline cu lamură de făină frământată cu untdelemn, ca prinos;Y-(În ziua a doua a adus darul său Natanail, fiul lui Ţuar, voevodul Isaharului. (Doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi, cinci miei de un an ca jertfă de pace. Acesta a fost darul lui Naason, fiul lui Aminadab.'K(Un ţap, jertfă pentru păcat;M(Un viţel din cireada, un berbec, un miel de un an ca ardere de tot;5g(Un vas de zece sicli de aur, plin cu mirezme;oY( Şi darul său a fost: o tipsie de argint în greutate de o sută treizeci de sicli, un talger de argint de şaptezeci de sicli, după siclul sfânt, amândouă pline cu lamură de făină frământată cu untdelemn pentru prinos;hK( În ziua întâi, voevodul Naason, fiul lui Aminadab din seminţia lui Iuda, a adus darul său.|s( Şi a poruncit lui Moise Domnul: «Zi cu zi, fiecare voevod să aducă darul său pentru sfinţirea jertfelnicului.&G( Şi voevozii au adus darul lor pentru sfinţirea jertfelnicului în ziua când a fost miruit, – atunci au adus voevozii darul lor înaintea jertfelnicului.q]( Dar fiilor lui Cahat nu le-a dăruit nimic, deoarece slujba lor este să ducă sfintele odoare pe umeri.(Patru care şi opt boi a dăruit fiilor lui Merari pentru nevoile slujbei lor sub supravegherea lui Itamar, fiul lui Aaron arhiereul.^7(Două care şi patru boi le-a dăruit fiilor lui Gherşon pentru nevoile slujbei lor.M(Atunci a luat Moise carele şi boii şi le-a împărţit leviţilor.%(«Ia-le de la ei şi să fie folosite pentru slujba cortului descoperirii, iar leviţilor să le dai fiecăruia după nevoile slujbei lui».,U(Ci Domnul a grăit lui Moise astfel:M(Aduseră darul lor înaintea Domnului: şase care cu coviltir şi doisprezece boi, câte un car la câte doi voevozi şi câte un bou de fiecare. Pe acestea le-au adus în faţa sfântului locaş. {(Atunci voevozii lui Israil, capii de familie, adică acei voevozi ai seminţiilor care luaseră parte la numărătoare,L  (Iar după ce a isprăvit Moise de înălţat sfântul locaş, l-a miruit şi l-a sfinţit împreună cu toate odoarele lui, jertfelnicul cu toate lucrurile lui pe care le miruise şi le sfinţise.Z /(Aşa să se cheme numele meu peste fiii lui Israil şi eu îi voi binecuvânta.»Q (Domnul să-şi ridice faţa sa către tine şi să-ţi dăruiască pace!F (Domnul să lumineze faţa sa spre tine şi să te miluiască!;s(Domnul să te binecuvînteze şi să te păzească!vg(«Grăeşte lui Aaron şi fiilor lui astfel: Aşa să binecuvântaţi pe fiii lui Israil şi să le spuneţi:1_(Şi a vorbit Domnul către Moise zicând:!=(Aceasta este rânduiala pentru nazireul care a făcut făgăduinţă, acesta este darul său făcut Domnului pentru nazireatul său în afară de ceea ce îi mai dă mâna. După temeiul făgăduinţei pe care a făcut-o, aşa să se facă şi rânduiala pentru nazireatul său.»^7(Apoi să o legene preotul jertfă legănată înaintea Domnului. Acesta este un dar sfânt care se cuvine preotului în afară de pieptul legănat şi de şoldul ridicat. După aceasta, nazireul poate să bea vin.Y-(Să mai ia preotul spata fiartă a berbecului şi o turtă nedospită din coş şi o pâinişoară nedospită, şi să le dea în mâna nazireului după ce acesta îşi va fi ras părul capului său sfinţit./Y(Pe urmă să radă capul sfinţit al nazirenlui la uşa cortului descoperirii şi să ia părul capului său de nazireu şi să-l pună pe foc sub jertfa cea de pace.)(Pe berbec să-l aducă jertfă de pace Domnului împreună cu coşul de azime. Şi preotul să aducă prinosul şi să facă şi turnarea lui.mU(Şi preotul să le pună înaintea Domnului, şi să aducă jertfa pentru păcat şi arderea de tot.5e(De asemenea un coş de azime, turte de lamură de făină frământate cu untdelemn, pâinişoare nedospite unse cu untdelemn, împreună cu prinosul şi cu turnările lor.S~!(Atunci să aducă Domnului darul său: un miel de un an fără cusur, ardere de tot, şi o mioară de un an tot fără cusur, jertfă pentru păcat, şi un berbec de un an fără cusur, jertfă de pace; }( Iată rânduiala nazireului: În vremea când so vor împlini zilele nazireatului său, să fie adus la uşa cortului descoperim.L|( Şi ca să-şi sfinţească iarăşi zilele nazireatului său, să aducă jertfă pentru vină un miel de un an. Zilele cele dintâi nu se mai pun la număr, căci nazireatul său a fost spurcat.W{)( Preotul să aducă pe una jertfă pentru păcat, iar pe cealaltă ardere de tot şi să se facă ispăşirea pentru păcatul atingem de mort. În ziua aceea nazireul să-şi sfinţească din nou capul său.yzm( Iar în ziua a opta să aducă preotului două turturele sau doi pui de porumbel, la uşa cortului descoperirii.Sy!( Dacă va muri cineva cu totul fără de veste lângă el, şi aşa va întina capul său de nazireu, atunci el să-şi radă părul capului în ziua curăţirii sale, să şi-l radă în ziua a şaptea,@x}(Toată vremea nazireatului său este sfânt al Domnului./wY(Să nu se spurce nici la moartea tatălui său, nici a maicii sale, nici a fratelui său, nici a surorii sale, căci poartă pe capul lui sfinţirea Dumnezeului său.Uv%(În toată vremea cât va fi nazireu al Domnului, să nu se atingă de mort,sua(În toată vremea nazireatului său, să nu treacă briciul prin părul capului său, şi până la sfârşitul zilelor, pc care le-a făgăduit Domnului, sfânt este, pentru această să-şi lase părul capului să crească în voie. t;(În toată vremea nazireatului său să se ferească să mănânce orice se pregăteşte din rodul viţei, sau din sâmburi şi din pojghiţa boabelor.Zs/(Să nu bea vin şi nici un. fel de băutură îmbătătoare, oţet de vin, oţet făcut din băutură îmbătătoare, nici vin înăsprit să nu bea, nici struguri proaspeţi şi nici stafide să nu mănânce.r7(«Vorbeşte fiilor lui Israil şi le spune: Dacă vre-un bărbat sau vre-o femeie va face făgăduinţă de nazireu, casă se afierosească Domnului,;q u(Şi a grăit Domnul către Moise într’acest chip:Wp)(Bărbatul va rămânea nevinovat, iar femeia să-şi ispăşească păcatul!»#oA(Sau când duhul bănuielii apucă pe bărbatul ei şi aduce pe femeie înaintea Domnului. Atunci preotul să facă slujba după toată rânduiala aceasta.}nu(Aceasta este rânduiala slujbei pentru bănuială, când o femeie s’a desfrânat şi s’a spurcat având bărbat,pm[(Iar dacă ea nu s’a întinat, ci a rămas curată, ea va rămânea nevătămată şi va avea şi fii.Al}(Şi pe când ea va bea apă, se va întâmpla, – dacă s’a întinat şi n’a fost credincioasă bărbatului ei, – că apa cea aducătoare de blestem va intra într’însa ca să-i aducă vătămare: pântecele ei se va umfla, şoldurile îi vor cădea, iar ea va fi blestemată în mijlocul norodului ei.k(Şi din acest prinos să ia un pumn ca aducere aminte şi să-l pună să fumege pe jertfelnic, apoi să dea femeii să bea din apă. j(Preotul să ia din mâna femeii prinosul de bănuială şi să legene prinosul înaintea Domnului şi să-l apropie de jertfelnic."i?(Apoi preotul să dea femeii să bea apa cea amară aducătoare de blestem, ca apa cea aducătoare de blestem să intre în ea ca să-i aducă vătămare.dhC(Şi blestemul acesta să-l scrie preotul într’o carte şi să-l spele cu apa cea amară,7gi(Iar apa aceasta aducătoare de blestem să intre în măruntaiele tale ca să-ţi umfle pântecele şi să-ţi scadă şoldurile!» Iar femeia să răspundă: «Amin! Amin!»vfg(– Şi preotul să o jure cu jurământul aducător de blestem şi să-i spună femeii-: Să te blesteme şi să te facă de batjocură Domnul în mijlocul poporului tău, să-ţi slăbească şoldurile, şi pântecele să ţi se umfle, e(Iar dacă tu te-ai desfrânat fiind cu bărbat şi te-ai spurcat, şi un alt bărbat s’a culcat cu tine, decât bărbatul tău,odY(Atunci preotul să jure pe femeie şi să spună: «Dacă nu s’a culcat nimeni cu tine şi dacă nu te-ai desfrânat ca să te întinezi fiind cu bărbat, să rămâi nevătămată de această apă amară aducătoare de blestem;xck(Apoi să aducă preotul pe femeie înaintea Domnului şi să-i despletească părul şi să-i dea în mână prinosul de aducere aminte, adică prinosul de bănuială, iar preotul să aibă în mână apa cea amară aducătoare de blestem.b%(După aceasta, preotul să ia apă sfinţită într’un vas de lut şi pulbere de pe pardoseala sfântului locaş şi să o pună în apă,Pa(Preotul să o apropie de jertfelnic şi să o pună înaintea Domnului.`(Atunci să vină cu femeia lui la preot şi să aducă dar o zecime dintr’o efă de făină de orz, fără să toarne deasupra untdelemn şi nici să presare tămâie, căci acesta este prinos de bănuială, prinos de aducere aminte pentru o călcare de lege.b_?(Şi dacă într’însul va intra duhul bănuielii şi îşi va bănui femeia lui fiindcă ea s’a desfrânat sau va intra într’însul duhul bănuielii şi îşi va bănui femeia cu toate că ea nu s’a întinat,:^o( Şi un altul se va culca cu ea şi lucrul va fi tăinuit faţă de bărbatul ei, şi ea s’a întinat în ascuns, fără să fi fost vre-un martor şi nici să fi fost prinsă,]( «Spune fiilor lui Israil şi le grăieşte: Dacă o femeie măritată va ajunge desfrânată şi necredincioasă faţă de soţul ei,2\a( Şi a grăit iarăşi Domnul către Moise:t[c( Orice lucru adus ca să fie sfinţit să fie al aceluia, iar ceea ce cineva dă preotului al lui să fie!»pZ[( Orice prinos ridicat din toate lucrurile sfinte pe care îl aduc fiii lui Israil, să fie al preotului;Y5(Şi dacă omul care a fost păgubit nu are nici o rudă de aproape căreia ar putea să-i dea înapoi lucrul cu care a fost păgubit, atunci lucrul de pagubă să se întoarcă Domnului şi să fie al preotului, în afară de berbecul ispăşitor cu care va ispăşi păcatul.X5(Să-şi mărturisească păcatele pe care le-au făptuit şi să despăgubească pe cel păgubit cu lucrul întreg şi încă pe deasupra o cincime.EW(«Spune către fiii lui Israil: «Dacă vre-un bărbat sau vre-o femeie va făptui vre-un păcat faţă de aproapele şi-şi va arăta necredinţa faţă de Domnul, făcându-se vinovaţi,6Vi(După aceasta a vorbit Domnul cu Moise astfel:!U=(Şi fiii lui Israil au făcut întocmai, şi i-au scos afară din tabără. Precum Domnul dăduse poruncă lui Moise, aşa au făcut si fiii lui Israil. T(Fie bărbaţi, fie femei, goniţi-i afară din tabără, ca să nu pângărească taberile în mijlocul cărora sălăşluesc eu!»S+(«Porunceşte fiilor lui Israil să gonească din tabără pe oricine are lepră, ori curgere, ori s’a întinat prin atingere de mortăciune..R [(Atunci a grăit Domnul cu Moise astfel:LQ(1Numărătoarea a fost făcută la porunca Domnului prin gura lui Moise şi fiecăruia i s’a dat slujbă şi însărcinare. Astfel s’a făcut numărătoarea precum a poruncit lui Moise Domnul. (De la treizeci de ani şi mai vârstnici şi până la cincizeci de ani, numără pe toţi care sunt destoinici să slujească, buni pentru orice îndeletniciri pe lângă cortul descoperirii.Y=-(Fă şi numărătoarea fiilor lui Merari după neamurile şi după spiţele lor,i<M(Daţi în seama lor tot ceea ce sunt datori să ducă. Aceasta este slujba la cortul descoperirii pentru familiile ce se trag din fiii lui Gherşon, şi îndatoririle lor sub privegherea lui Itamar, fiul lui Aaron arhiereul.;(Fiii lui Gherşon să săvârşească orice corvadă numai la porunca lui Aaron şi a fiilor săi: poveri şi îndatoriri.m:U(Perdelele curţii şi perdeaua de la poarta curţii din jurul sfântului locaş şi din jurul jertfelnicului, funiile lor şi toate uneltele cele de trebuinţă şi ei să îndeplinească orice slujbă care cade în sarcina lor.I9 (Să ducă covoarele sfântului locaş şi cortul descoperirii, acoperişul lui şi acoperământul cel de viţel de mare care se pune pe deasupra şi perdeaua de la uşa cortului descoperirii,X8+(Iată slujba neamurilor care se trag din Gherşon, slujba şi îndatorirea lor:(7K(De la treizeci de ani şi mai vârstnici până la cincizeci de ani, a celor ce sunt buni de slujbă, ca să aibă vre-o îndeletnicire la cortul descoperirii.U6%(«Fă numărătoarea fiilor lui Gherşon, după spiţa şi după neamul lor,25a(Şi Domnul a grăit iarăşi către Moise:y4m(Dar înlăuntru să nu intre şi nici să nu arunce vre-o privire la sfintele lucruri, ca nu cumva să moară.»Y3-(Aşa să faceţi ca ei să rămână cu viaţă şi să nu moară când se vor apropia de lucrurile cele prea sfinte. Aaron şi fiii lui să vină şi să pună pe fiecare din ei la slujba şi la datoria lui,N2(«Să nu nimiciţi spiţa neamului lui Cahat din mijlocul leviţilor.;1s(Şi Domnul a mai grăit cu Moise şi cu Aaron aşa:&0G(Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul, să aibă supravegherea peste untdelemnul din candelabru, mirezmele cele cu bun miros, prinosul cel deapururi şi untdelemnul pentru miruit. Să fie supraveghetor peste sfântul locaş, peste toate odoarele şi peste tot ce se află într’însul.»V/'(Iar după ce Aaron şi fiii lui vor isprăvi de acoperit cortul sfânt şi toate sfintele odoare dintr’însul, şi tabăra va porni la drum atunci să vină fiii lui Cahat ca să le ducă, dar să nu se atingă de cele sfinte, ca să nu moară. Acestea sunt lucrurile din cortul descoperirii pe care au să le ducă fiii lui Cahat..)(Şi să aşeze deasupra toate vasele care se folosesc în timpul slujbei: căţui, furculiţe, lopeţi, lighene şi toate uneltele câte sunt ale jertfelnicului, şi să întindă pe deasupra o învelitoare de piele de viţel de mare şi să pună pârghiile în verigi.q-]( Să cureţe jertfelnicul de cenuşă şi să-l învelească într’o învelitoare de porfiră stacojie,p,[( Să mai ia toate odoarele care se întrebuinţează în sfântul locaş, să le pună într’o învelitoare de porfiră violetă şi să le acopere cu un acoperământ de piele de viţel de mare şi apoi să le pună pe năsălie.R+( Aşijderea şi peste jertfelnicul cel de aur să întindă un aşternut de porfiră violetă şi să-l acopere cu o învelitoare de piele de viţel de mare, şi apoi să-i aşeze pârghiile în verigi.|*s( Iar după ce toate lucrurile le vor acoperi cu un aşternut de piele de viţel de mare, să-l pună pe o năsălie.9)m( Să ia un procovăţ de porfiră violetă şi să învelească candelabrul şi candelele lui, mucările, căţuile şi vasele cele de untdelemn trebuincioase pentru candelabru,&(G(Să întindă peste ea o poală de porfiră vişinie, să o acopere cu un acoperământ de piele de viţel de mare şi apoi să aşeze pârghiile în verigi._'9(Peste masa pâinilor punerii înainte, să aştearnă o poală de porfiră violetă, să pună pe ea blidele, potirele, ceştile şi cănile pentru jertfa cu turnare; să fie acolo pe ea şi pâinea cea dea-pururi;1&](Să-l acopere cu un acoperământ de piele de viţel de mare şi să întindă peste el o poală, toată de porfiră violetă şi apoi să vâre pârghiile prin verigi.A%}(Când va fi să pornească tabăra la drum, Aaron şi fiii lui să intre şi să dea jos perdeaua care acopere vederea spre sfânta sfintelor şi să învelească cu ea chivotul legii,t$c(Iată care va fi slujba fiilor lui Cahat la cortul descoperirii – ea va privi lucrurile cele prea sfinte.5#e(Începând de la treizeci de ani şi mai în vârstă şi până la cincizeci de ani, pe toţi cei care pot sluji cum se cuvine ca să facă slujbă la cortul descoperirii.]"5(«Numără pe fiii lui Cahat dintre fiii lui Levi după neamul şi după spiţa lor,>v><>===Q<<<S(Cel care va aduce darul său să pună înaintea Domnului prinos de lamură de făină a zecea parte dintr’o efă, frământată cu un sfert de hin de untdelemn,=-(Şi veţi vrea să aduceţi jertfă arsă în foc Domnului, fie ardere de tot, fie jertfă pentru plinirea unei făgăduinţe sau de bunăvoie sau la sărbătorile voastre, să aduceţi din turmele şi din cirezile voastre jertfă întru miros de bună mireazmă Domnului. <(«Vorbeşte fiilor lui Israil şi le spune: După ce veţi intra în ţara în care veţi sălăşlui, pe care eu o voi da vouă,.; [(Şi Domnul a grăit iarăşi lui Moise::9(-Atunci Amaleciţii şi Canaaniţii, care locuiau în muntele acela, s’au pogorît înaintea lor, i-au bătut şi i-au împrăştiat până la Horma.9!(,Însă ei se îndărătniciră vrând să se sue în munte, dar chivotul legământului Domnului şi Moise nu s’au clintit din tabără.?8y(+Căci Amaleciţii şi Canaaniţii sunt acolo în faţa voastră, şi voi veţi cădea de sabie şi, fiindcă v’aţi dat înapoi de la Domnul, el nu va fi într’ajutorul vostru!»v7g(*Nu vă suiţi, fiindcă Domnul nu este în mijlocul vostru, ca să nu fiţi nimiciţi de vrăjmaşii voştri,m6U()Dar Moise le-a spus: «Pentru ce vreţi să călcaţi porunca Domnului? Asta nu vă va da izbândă!65g((Şi s’au sculat ei dis-de-dimineaţă şi s’au suit în creasta muntelui cugetând: «Iată, ne suim în locul despre care Domnul ne-a grăit, căci noi am păcătuit!»|4s('Şi după ce Moise sfârşi de spus cuvintele acestea către toţi fiii lui Israil, poporul tare începu a se jeli. 3 (&Numai Iosua, fiul lui Nun, şi Caleb, fiul lui Iefune, au rămas cu viaţă dintre cei care plecaseră ca să iscodească ţara.e2E(%Au murit de bătaia lui Dumnezeu, fiindcă au întărâtat obştia spre defăimarea ţării.#1A($Şi aşa oamenii pe care i-a trimis Moise ca să iscodească pământul şi s’au întors şi au aţâţat la cârtire toată obştia, defăimând ţara,,0S(#Eu Domnul am grăit! Aşa voi face cu toată obştia cea ticăloasă care s’a răsculat împotriva mea! În pustiul acesta să se sfârşească şi să moară!»Y/-("După numărul celor patruzeci de zile în care aţi iscodit pământul, câte o zi de fiecare an, să ispăşiţi fărădelegile voastre patruzeci de ani, ca să ştiţi ce este răzvrătirea împotriva mea.-.U(!Şi fiii voştri să fie rătăcind în pustie patruzeci de ani şi să ispăşească desfrânarea voastră până când trupurile voastre vor fi pierit în pustie.;-s( Dar leşurile voastre să cadă în pustia aceasta!%,E(Ci numai copiii voştri, despre care aţi zis că vor fi pradă, îi voi duce într’însul, ca ei să cunoască pământul pe care voi l-aţi dispreţuit.'+I(Să nu intraţi în pământul pentru care am ridicat mâna mea ca să vă aşez într’însul, fără numai Caleb, fiul lui Iefune, şi Iosua, fiul lui Nun.=*u(Leşurile voastre să cadă în pustia aceasta, şi toţi cei care aţi fost socotiţi la numărătoare de la douăzeci de ani şi mai vrâstnici, care aţi cârtit împotriva mea,d)C(Spune-le: «Viu sunt eu, zice Domnul, voi face cu voi precum aţi grăit în urechile mele!8(k(«Până când voi fi îndurător pentru această obştie ticăloasă care cârteşte împotriva mea? Auzit-am cârtirea fiilor lui Israil, cu care ei cârtesc împotriva mea.E'(Şi Domnul grăi lui Moise şi lui Aaron într’acest chip:Y&-(Mâine întoarceţi-vă şi porniţi în spre pustie, pe drumul Mării Roşii.»D%(Dar pe robul meu Caleb, care a fost stăpânit de alt duh şi s’a lipit cu credinţă de mine, îl voi duce în ţara în care a intrat o dată şi pe care urmaşii lui o vor stăpâni.$(Nu vor vedea ţara pe care m’am jurat s’o dau părinţilor lor, aşijderea şi toţi cei ce m’au hulit nu o vor vedea.8#k(Toţi care au văzut slava mea şi minunile mele pe care le-am săvârşit în Egipt şi în pustie, şi m’au pus la încercare de zece ori şi n’au ascultat de glasul meuC"(Dar eu sunt viu şi de slava mea plin este tot pământul.J!(Şi Domnul a răspuns: «Iată, l-am iertat după cuvintele tale! ;(Iartă, te rog, fărădelegea acestui popor după mărimea milostivirii tale, precum ai fost îndurător cu poporul acesta din Egipt şi până acum!»]5(«Domnul este îndelung răbdător şi mult milostiv, el iartă fărădelegea şi păcatul, dar nu cruţă pe nimeni, ci pedepseşte fărădelegea părinţilor în fii până la al treilea şi al patrulea neam».Y-(Şi acum, Doamne, arată-te atotputernic, precum tu ai făgăduit şi ne-ai zis: («Domnul n’a putut să ducă poporul acesta în ţara pe care le-a făgăduit-o cu jurământ, de aceea l-a nimicit în pustie!»tc(Şi dacă tu vei omorî pe poporul acesta ca pe un om, vor spune neamurile care au auzit de faima ta, aşa: (Şi vor spune şi locuitorilor acestei ţări, care au auzit şi ei, că tu, Doamne, sălăşlueşti în mijlocul poporului, căruia te descoperi ochi către ochi, şi că tu, Doamne, mergi înaintea lui ziua în stâlp de nor, iar noaptea în stâlp de foc.( Atunci a răspuns Moise Domnului: «Dar vor auzi de aceasta Egiptenii, din mijlocul cărora tu ai scos pe poporul acesta, cu puterea ta,wi( Am să-l lovesc cu ciumă, ca să-l pierd, iar pe tine te voi face neam mai mare şi mai puternic decât el!»C( Şi atunci a grăit Domnul către Moise: «Câtă vreme mă va defăima poporul acesta şi până când nu va crede în mine cu toate minunile pe care le-am săvârşit în mijlocul lui?#A( Atunci toată obştia a răspuns: «Să-i ucidem cu pietre!» Dar, iată, slava Domnului s’a arătat în cortul descoperirii, tuturor fiilor lui Israil,jO( Deci nu vă răzvrătiţi împotriva Domnului şi de poporul ţării aceleia să nu vă fie frică, fiindcă el va fi demâncarea noastră. Dumnezeii lor i-au părăsit! Cu noi însă este Domnul, şi nu vă spăimântaţi!» (De va binevoi Domnul cu noi şi ne va duce în pământul acesta şi ni-l va da, el este un pământ în care curge lapte şi miere.1(Şi au grăit către obştia fiilor lui Israil astfel: «Pământul pe care l-am străbătut ca să-l iscodim este un pământ foarte, foarte bun.(Iar Iosua, fiul lui Nun, şi Caleb, fiul lui Iefune, cei dintre iscoditorii pământului şi-au sfâşiat veşmintele lor,lS(Atunci Moise şi Aaron au căzut cu faţa la pământ înaintea a toată obştia fiilor lui Israil,mU(Şi au zis unii către alţii: «Să punem o căpetenie peste noi şi să ne întoarcem în Egipt!»9m(Şi pentru ce Domnul ne duce în ţara aceasta să cădem de sabie şi femeile noastre şi copiii noştri să ajungă pradă? Nu este mai nimerit să ne întoarcem în Egipt?»C(Şi cârteau împotriva lui Moise şi a lui Aaron toţi fiii lui Israil şi toată obştia şi îi înfruntau: «O, de-am fi murit în Egipt sau în pustiul acesta de ne-am fi dat duhul!h M(Atunci toată obştia a izbucnit în strigăte, iar norodul s’a tânguit toată noaptea aceea. )( !Acolo am văzut uriaşi, pe feciorii lui Enac din neamul uriaşilor. Şi noi eram în ochii noştri ca şi în ochii lor ca nişte lăcuste!» %( Şi au răspândit ei printre fiii lui Israil faimă rea despre ţara pe care au iscodit-o: «Pământul pe care l-am cutreerat ca să-l iscodim este un pământ care mistue pe locuitorii lui, şi tot norodul pe care l-am văzut într’însul este uriaş la statură. -( Însă oamenii care îl însoţiseră au răspuns: «Nu îndrăznim să ne suim împotriva acelui popor, căci el este mai vânjos decât noi». ( Dar Caleb a potolit poporul care cârtea împotriva lui Moise şi a zis: «Să ne suim şi să-l cuprindem, căci putem!» 9( Amalec locueşte în Negheb. Hetiţii, Iebusiţii, Amoriţii locuesc în partea muntoasă, iar Canaaniţii locuesc la mare şi pe ţărmul Iordanului.'I( Numai că poporul care locueşte în ţara aceea este puternic, iar cetăţile sunt întărite şi foarte mari. Am văzut de asemeni şi pe feciorii lui Enac. ( Şi le-au povestit şi le-au spus: «Am intrat în ţara în care ne-aţi trimis, unde curge lapte şi miere. Iată şi roadele ei!  ( Ei se duseră de se înfăţişară lui Moise, lui Aaron şi la toată obştia fiilor lui Israil în pustiul Paran, la Cadeş. Şi le-au dat de ştire atât lor cât şi la toată obştia de tot ceea ce au văzut şi le-au arătat şi roadele pământului.Q( Iar după patruzeci de zile s’au întors de la iscodirea pământului.}( Şi locul acela s’a chemat valea Eşcol, din pricina ciorchinului uriaş pe care l-au tăiat de acolo fiii lui Israil.?y( Şi când au ajuns în valea Eşcol, au tăiat de acolo o viţă, cu un ciorchin uriaş de poamă şi au pus-o pe o părângă dusă de doi inşi. Au mai luat şi rodii şi smochine.E( Şi au luat-o prin Negheb şi au ajuns până la Hebron, unde se aflau Ahiman, Şeşai şi Talmai, feciorii lui Enac. – Hebronul a fost zidit ou şapte ani înaintea Ţoanului din Egipt.b?( Şi s’au suit ei şi au iscodit pământul din pustiul Ţin până la Rehob spre Hamat.5e( Cum este pământul: gras ori slab, dacă se află pomi sau nu. Fiţi bărbătoşi şi luaţi din roadele pământului.» Acestea se petreceau pe la pârguitul strugurilor.vg( Şi cum este ţara în care locueşte: mănoasă sau rea; cum sunt oraşele locuite: deschise sau întărite;q~]( Ca să vă daţi seama de ţară, ce popor locueşte într’însa: este tare ori slab, puţin ori mult;}+( Şi i-a trimis Moise pe ei să iscodească ţara Canaanului, cu poruncă: «Suiţi-vă acolo prin Negheb, apoi să vă îndreptaţi spre munte, |( Acestea sunt numele oamenilor pe care i-a trimis să iscodească ţara Canaanului. Şi Moise a numit pe Ozeea fiul lui Nun, Iosua.6{i( Din seminţia lui Gad: Gheuel, fiul lui Machi.9zo( Din seminţia lui Neftali: Nahbi, fiul lui Vofsi;8ym( Din seminţia lui Aşer: Setur, fiul lui Mihail;7xk( Din seminţia lui Dan: Amiel, fiul lui Ghemali;Ww)( Din seminţia lui Iosif, adică din seminţia lui Manase: Gadi, fiul lui Susi;9vo( Din seminţia lui Zebulon: Gadiel, fiul lui Sodi;9uo( Din seminţia lui Veniamin: Palti, fiul lui Rafu;6ti( Din seminţia lui Efraim: Ozeea, fiul lui Nun;7sk( Din seminţia lui Isahar: Igal, fiul lui Iosif;7rk( Din seminţia lui Iuda: Caleb, fiul lui Iefune;7qk( Din seminţia lui Simeon: Safat, fiul lui Hori;Tp#( Iată care era numele lor. Din seminţia lui Ruben: Şamua, fiul lui Zacur;{oq( Şi Moise i-a trimis, după porunca Domnului, în pustiul Paran. Aceştia toţi erau voevozi ai fiilor lui Israil.9nm( «Trimite oameni ca să iscodească ţara Canaanului, pe care eu voi da-o fiilor lui Israil. Să trimiţi câte un om din fiecare seminţie, dar toţi să fie dintre voevozi!»( Ne aducem aminte de peştele pe care îl mâneam degeaba în Egipt, de castraveţi, de harbuji, de praz, de ceapă şi de usturoi,L=( Dar gloata străinilor, care se afla în mijlocul lui, îşi aprinse pofta. Atunci fiii lui Israil începură şi ei să se tânguiască şi să se jeluiască: «Cine ne va da să mâncăm carne?n<W( Şi s’a chemat numele locului aceluia Tabeera, fiindcă s’a aprins focul Domnului împotriva lor._;9( Dar poporul a strigat către Moise şi Moise s’a rugat Domnului şi focul se stinse.Z: 1( Şi a început poporul să cârtească la urechile Domnului. Atunci a auzit Domnul şi s’a aprins mânia lui, şi focul Domnului s’a făcut văpaie împotriva lor şi a început să mistue capătul taberii.i9M( $Iar la oprire zicea: «Întoarce-te, Doamne, către zecile de mii ale seminţiilor lui Israil!»(8K( #La pornirea chivotului legii, Moise zicea: «Scoală-te, Doamne, şi să se risipească vrăjmaşii tăi şi să fugă din faţa ta cei ce te urăsc pe tine!»T7#( "Şi când porneau cu tabăra, norul Domnului era umbrind ziua deasupra lor.6( !Şi au plecat din muntele Domnului, cale de trei zile, cu chivotul legământului Domnului înaintea lor, ca să găsească loc de popas.i5M( Iar dacă tu ne vei însoţi, te vom face părtaş la fericirea cu care Dumnezeu ne va ferici.»4 ( Atunci Moise i-a zis: «Nu ne lăsa! Tu cunoşti locurile unde putem să poposim în pustie; fii ochi de călăuză pentru noi.[31( Dar el i-a răspuns: «Nu merg! Ci mă voi duce în ţara mea şi la neamul meu».2y( Atunci a îmbiat Moise pe Hobab, fiul lui Reguel, Madianitul, socrul lui Moise: «Noi pornim spre ţara despre care Domnul a zis: «Eu vă voi da-o vouă!» Haide cu noi, şi te vom răsplăti cu bine, căci Domnul a făgăduit bine lui Israil.»d1C( Acesta a fost şartul de plecare în care au pornit fiii lui Israil, oştire după oştire.O0( Peste oştirea seminţiei fiilor lui Neftali era Ahira, fiul lui Enan.P/( Peste oştirea seminţiei fiilor lui Aşer era Paghiel, fiul lui Ocran;.9( Apoi a pornit steagul taberii fiilor lui Dan, ceată după ceată, – urma tuturor taberilor, iar peste oştirea lui era Ahiezer, fiul lui Amişadai.R-( Peste oastea seminţiei fiilor lui Veniamin era Abidan, fiul lui Ghedeon.S,!( Peste oastea seminţiei fiilor lui Manase era Gamaliil, fiul lui Pedaţur;u+e( Apoi a pornit steagul fiilor lui Efraim, ceată după ceată, iar peste oaste era Elişama, fiul lui Amihud.{*q( Şi au pornit Cahatiţii purtând sfintele odoare pe când alţii aşezau locaşul sfânt aşteptând venirea lor.A)( Peste oastea fiilor lui Gad era Eliasaf, fiul lui Reguel.L(( Peste oastea fiilor lui Simeon era Şelumiel, fiul lui Ţurişadai;r'_( Apoi a pornit steagul taberii lui Ruben după oștile, lor iar peste oaste era Eliţur, fiul lui Şedeur.|&s( Atunci locaşul sfânt a fost desfăcut, iar fiii lui Gherşon şi ai lui Merari plecară, ducând locaşul sfânt.C%( Peste oastea fiilor lui Zebulon era Eliab, fiul lui Helon.E$( Peste oastea fiilor lui Isahar era Natanail, fiul lui Ţuar;z#o( Întâi a purces steagul taberii fiilor lui Iuda după ostile lor, iar peste oaste era Naason, fiul lui Aminadab.d"C( Astfel ei porniră la drum întâia oară la porunca Domnului trimisă prin gura lui Moise.k!Q( Şi au pornit la drum fiii lui Israil, din pustiul Sinai, iar norul s’a oprit în pustiul Paran. ( În anul al doilea, în luna a doua, în ziua a douăzecea a lunii, s’a ridicat norul de deasupra locaşului descoperirii,~w( Şi în ziua bucuriei voastre, la sărbătorile voastre, la lunile noi, să sunaţi din trâmbiţă la arderile de tot şi la jertfele voastre de pace, ca să fie ele aducere aminte înaintea Dumnezeului vostru, căci eu sunt Dumnezeul vostru!»zo( Când voi veţi porni la război în ţara voastră, împotriva vrăjmaşului împilător, să sunaţi alarma din trâmbiţă şi atunci veţi fi pomeniţi înaintea Domnului Dumnezeului vostru şi veţi fi mântuiţi de vrăjmaşii voştri. ( Dar numai fiii lui Aaron, preoţii, să sune din trâmbiţă. Aceste pravili să fie deapururi pentru voi în neam de neamul vostru.{( Iar când va fi să se adune obştia, să sunaţi din trâmbiţă ca de obicei, dar să nu sunaţi semnalul de plecare.1( Iar de veţi suna semnul de plecare pentru a doua oară, să pornească cei din tabăra de la miază-zi şi să se sune numai pentru pornirea lor.Y-( De veţi suna semnul de plecare, să pornească cei din tabăra de la răsărit,lS( Iar când va suna numai una, să se adune la tine voevozii şi căpeteniile peste miile lui Israil.eE( Când vor suna toate, să se strângă la tine toată obştia la uşa cortului descoperirii,'( «Fă două trâmbiţe de argint; dar să le faci din argint cecănit. Ele să-ţi slujească la chemarea obştiei şi la pornirea taberilor.4 g( Şi a rostit lui Moise Domnul altă poruncă:'I( La porunca Domnului se opreau cu tabăra şi tot la porunca Domnului plecau; ei păzeau porunca Domnului potrivit rânduielii sale, dată prin gura lui Moise.@{( Dacă norul se oprea deasupra sfântului locaş mai multe zile, o lună sau un an, fiii lui Israil se opreau şi ei cu tabăra şi nu plecau, iar când se ridica norul porneau şi ei.?y( Şi dacă norul rămânea de cu seară şi până dimineaţa, şi norul se ridica dimineaţa, atunci porneau şi ei; iar dacă norul se ridica după o zi şi o noapte, plecau atunci.B( Iar dacă se întâmpla că norul se oprea câteva zile deasupra sfântului locaş, era la fel: la porunca lui Dumnezeu se opreau cu tabăra şi tot la porunca Domnului porneau la drum.%( Şi când norul zăbovea mai multe zile deasupra sfântului locaş, fiii lui Israil erau luători aminte la porunca Domnului şi nu porneau.I ( La porunca Domnului, fiii lui Israil porneau la drum şi tot la porunca lui poposeau cu tabăra, aşa că ei stăteau cu tabăra atâta vreme cât stătea şi norul deasupra sfântului locaş.9( Când norul se ridica deasupra cortului, porneau şi fiii lui Israil, şi în locul în care se oprea norul acolo şi fiii lui Israil aşezau tabăra.Y-( Aşa era deapururi: ziua îl acoperea norul, iară noaptea arătarea cea de foc.K ( În ziua când a fost înălţat sfântul locaş, un nor a acoperit locaşul sfânt, – cortul descoperirii – şi de cu seară până dimineaţa sfântul locaş se vedea ca o arătare de foc. ( Dacă vre-un străin care locueşte în mijlocul vostru, ca străin, vrea să prăznuiască Paștile Domnului, să le prăznuiască după rânduiala şi pravila Paştilor. Să fie o singură lege pentru voi: pentru străin cât şi pentru băştinaş.» ( Iar omul care este curat şi nu se află în călătorie departe şi trece cu vederea să prăznuiască Paștile, unul ca acela să fie nimicit din poporul lui, fiindcă n’a adus dar Domnului la vremea potrivită. Omul acela să-şi ispăşească păcatul! ( Şi să nu lase nimic pe a doua zi şi nici un os să nu zdrobească, ci să facă praznic după toată rânduiala cea pentru Paşti. ( În luna a doua, în ziua a paisprezecea, între cele două seri, să prăznuiască Paștile şi să mănânce azime cu ierburi amare;Z/( Spune fiilor lui Israil:«Dacă cineva dintre voi sau din urmaşii voştri se va spurca atingându-se de un mort sau este în călătorie departe, cu toate acestea să săvârşească Paștile pentru Domnul».2a( Atunci a poruncit lui Moise Domnul astfel:b?( Atunci Moise le-a răspuns: «Aşteptaţi să aflu ceea ce vă va porunci vouă Domnul!»@{( Şi ziseră către ei: «Noi suntem spurcaţi, fiindcă ne-am atins de morţi. Pentru ce să fim păgubiţi, ca să nu aducem dar Domnului, la vreme, în mijlocul fiilor lui Israil?»J( Erau însă unii care se întinaseră atingându-se de morţi şi nu puteau să prăznuiască Paștile în ziua aceea. Atunci ei se înfăţişară în ziua aceea înaintea lui Moise şi Aaron,B( Şi ei au prăznuit Paștile în ziua a paisprezecea a lunii întâia, între cele două seri, în pustiul Sinai; şi precum a poruncit lui Moise Domnul, aşa au făcut fiii lui Israil.N( Atunci a poruncit Moise fiilor lui Israil să prăznuiască Paștile;(K( În ziua a paisprezecea a lunii acesteia, între cele două seri. Să le prăznuiţi la vremea lor, potrivit tuturor legilor şi orânduielilor în fiinţă.»  ~4}}|{zzyy2xx&w3vvuttsUrqqqpppHooGnnsmll&kjj(iihngggfe~d{ccbbba `;__X^^]]x]\m[[JZYYXXIWVVUETjSS*RQPOvNNMMRLTKJJJI4HiGGDFWEEYDDCQBB'A@@??C>>9==<;::R98777"65433!2111 0//1..--,m+p**O)(''3&]%%i%$##""!!@ ~Bvf)p0o`J  | $ ?X<'C)(Căci cu mare cinste te voi primi şi tot ceea ce vei cere voi plini, numai vino, te rog, şi blestemă poporul acesta!»(}(Şi ajungând ei la Bileam, i-au spus: «Aşa zice Balac, fiul lui Ţipor, să nu te oprească nimic să nu vii la mine,\'3(Atunci Balac a trimis alţi soli mai numeroşi şi mai cu vază decât cei dintâi.t&c(Şi s’au pornit voevozii Moabului şi au venit la Balac spunând: «Bileam n’a vrut să vină cu noi!»%/( Bileam s’a sculat de dimineaţă şi a spus voevozilor lui Balac: «Plecaţi în ţara voastră, căci Domnul nu mă lasă ca să viu cu voi!»v$g( Atunci Dumnezeu zise lui Bileam: «Să nu pleci cu ei ca să blestemi poporul, căci el este binecuvântat!»#9( Iată că un popor a ieşit din Egipt şi acopere faţa pământului. Vino acum şi-l blestemă, poate aşa voi putea să-l înving şi să-l alung».x"k( Bileam a răspuns lui Dumnezeu: «Balac, fiul lui Ţipor, regele Moabului, i-a trimis la mine cu solia aceasta:i!M( Atunci a venit Domnul la Bileam şi l-a întrebat: «Cine sunt bărbaţii aceştia de la tine?»( K(Atunci el le-a spus: «Mâneţi aici peste noapte şi eu vă voi da vouă răspuns, precum îmi va grăi mie Domnul!» Şi voevozii Moabului maseră la Bileam.;q(Bătrânii Moabului porniră la drum cu bătrânii Madianului, după ce luaseră daruri pentru vrăjitor, şi sosind la Bileam, i-au vorbit lui despre solia din partea lui Balac.}(Şi acum vino, te rog, şi blestemă poporul acesta, căci el este mai puternic decât mine; poate aşa îl voi birui şi-l voi goni din ţară, fiindcă eu ştiu că pe cine binecuvîntezi este binecuvântat, şi pe cine blestemi este blestemat.»ue(Deci a trimis el soli la Bileam, fiul lui Beor, la Petor pe Eufrat, în ţara fiilor poporului său, ca să-l cheme şi să-i zică: «Iată că un popor a ieşit din Egipt şi acopere faţa pământului. El s’a aşezat în faţa mea!cA(Atunci a grăit Moab către bătrânii Madianiţilor: «Această mulţime va mistui împrejurimile noastre, precum vitele mănâncă iarba câmpului!» Şi Balac, fiul lui Ţipor, era în vremea aceea rege al Moabului.(L-a cuprins spaima pe Moab în faţa poporului acestuia, căci el era tare numeros şi s’a îngrozit Moab în faţa fiilor lui Israil.U%(Când a văzut Balac, fiul lui Ţipor, cum s’a purtat Israil cu Amoriţii, (Şi fiii lui Israil au pornit la drum şi au oprit tabăra în bărăganul Moabului, dincolo de Iordan, în faţa Ierihonului.(#Şi l-au înfrânt pe el şi pe fiii lui şi pe tot poporul războinic al lui până n’a mai rămas nimeni, şi au cuprins ţara lui.iM("Atunci a îmbărbătat Domnul pe Moise: «Nu te teme, căci îl voi da în mâna ta pe el şi pe tot poporul lui şi ţara lui, şi te vei purta cu el cum te-ai purtat cu Sihon, regele Amoriţilor, care domnea în Heşbon!»?y(!Şi cârmind din drum, au apucat drumul Basanului. Atunci a ieşit Og, regele Basanului, întru întâmpinarea lor, la Edrei, el şi tot poporul lui de luptă ca să se războiască.'( Atunci Moise a trimis să fie iscodit Iazerul. Şi ei au cuprins aşezările care ţineau de el şi au gonit pe Amoriţii care locuiau acolo.2a(Şi Israil a locuit în ţara Amoriţilor."?(Aruncat-am după ei cu săgeţile noastre-, Heşbonul este nimicit până la Dibon. Noi am pustiit până la Nofa; focul s’a întins până la Medba.»5(Vai ţie, Moabe; eşti nimicit, tu popor al lui Chemoş! El a lăsat pe fiii săi fugari şi pe fiicele sale în robie la Sihon, regele Amoriţilor.  (Căci foc a ieşit din Heşbon, o flacără din cetatea lui Sihon, ea a mistuit Ar-Moabul, şi a prăpădit dealurile Arnonului!y(Pentru aceasta poeţii alcătuit-au cântece: «Veniţi la Heşbon! Zidită şi întărită să fie cetatea lui Sihon!=u(Căci Heşbonul era cetatea domnească a lui Sihon, regele Amoriţilor. El se războise cu regele de dinainte al Moabului şi i-a cuprins ţara lui de Ia Aroer şi până la Arnon.&G(Atunci a cuprins Israil toate oraşele acestea şi a locuit Israil în toate oraşele Amoriţilor, în Heşbon, şi în toate aşezările care ţineau de el,T #(Dar Israil l-a biruit trecându-l prin ascuţişul săbiei şi a luat în stăpânire ţara lui de la Arnon şi până Ia Iaboc, până la fiii lui Arnon, căci graniţa fiilor lui Arnon era întărită.e E(Însă Sihon n’a dat învoire ca Israil să treacă peste hotarele Iui, ci Sihon a adunat tot poporul său şi a ieşit întru întâmpinarea lui Israil în pustie, şi când a ajuns Ia Iahaţ, s’a ciocnit cu Israil.Q («Îngădueşte-mi să trec prin ţara ta! Noi nu vom năvăli în ţarine şi nici în vii, apă din fântâni nu vom bea, ci merge-vom pe drumul împărătesc până vom ieşi din graniţele tale!»M (Apoi Israil a trimis soli la Sihon, regele Amoriţilor, să-i zică:f G(De la Bamot în valea din plaiul Moabului, lângă vârful Pisga, care stăpâneşte pustiul.:q(Din Matana spre Nahaliel, de la Nahaliel la Bamot,*O(Fântâna pe care voevozii au săpat-o, pe care căpeteniile poporului au sfredelit-o cu schiptrul, cu toiegele lor!» Din pustie ei se îndreptară spre Matana._9(Atunci Israil a cântat această cântare: «Înalţă-te, fântână! Cântaţi-i ei!%(De acolo a apucat spre Beer. Aceasta este fântâna despre care Domnul a zis lui Moise: «Strânge poporul şi eu îi voi da să bea apă!»(Şi povârnişul curgerilor de apă care se întinde până în ţinutul Arului şi se sprijină în graniţa Moabului».oY(Pentru aceasta se spune în Cartea Războaielor Domnului: «Vahebul din Sufa şi şivoaiele Arnonului,.W( Au pornit ei şi de acolo şi au tăbărît în pustie dincolo de Arnon, care iese din hotarele Amoriţilor, fiindcă Arnonul este graniţa dintre Moab şi Amoriţi,:q( De acolo au pornit şi au poposit în valea Zered. ( Apoi au plecat şi din Obot şi şi-au aşezat tabăra la Iie-ha-Abarim în pustie, în faţa Moabului, către răsăritul soarelui.J( Şi fiii lui Israil au pornit de acolo şi au tăbărît la Obot.9~m( Atunci Moise a făcut un şarpe de aramă pe care l-a atârnat de un stâlp, iar când cineva era muşcat de şarpe şi se uita la şarpele cel de aramă, rămânea cu viaţă.-}U(Şi Domnul a grăit către Moise: «Fă un şarpe şi-l atârnă de un stâlp! Oricine va fi fost muşcat de şarpe şi se va uita la el, va rămânea cu viaţă.»L|(Atunci poporul a venit la Moise şi a zis: «Păcătuit-am fiindcă am hulit pe Domnul şi pe tine! Roagă-te Domnului ca să ducă aiurea de la noi şerpii!» Şi Moise s’a rugat pentru popor.{(Atunci a slobozit Domnul asupra poporului şerpi veninoşi, care au muşcat poporul şi mulţime de lume a murit din Israil._z9(Şi norodul hulea pe Dumnezeu şi pe Moise: «Pentru ce ne-ai scos din Egipt, să murim în pustie? Căci n’avem nici pâine şi nici apă şi sufletul nostru s’a scârbit de această hrană sărăcăcioasă!»y5(Şi au pornit de la muntele Hor pe drumul Mării Roşii, ca să ocolească ţara Edomului, dar pe cale norodul a început să-şi piardă cumpătul,>xw(Şi Domnul a ascultat de glasul lui Israil şi i-a supus pe Canaaniţi, iar el i-a trecut prin ascuţişul săbiei şi a dărâmat cetăţile lor. Şi s’a numit locul acela Horma.w7(Dar Israil a făcut făgăduinţă Domnului şi a zis: «Dacă tu vei da poporul acesta în mâna mea, atunci eu îţi voi afierosi cetăţile lui».9v o(Când a prins de veste regele canaaneian din Arad, care domnea în Negheb, că Israil înaintează pe drumul dinspre Atanim, s’a războit cu Israil şi i-a luat câţiva robi.xuk(Şi când toată obştia a văzut că Aaron a murit, toată casa lui Israil a plâns pe Aaron treizeci de zile.Ht (Şi l-a dezbrăcat Moise pe Aaron de veşmintele lui şi cu ele a îmbrăcat pe Eleazar, fiul lui. Şi Aaron a murit acolo pe piscul muntelui, iar Moise şi Eleazar s’au pogorît din munte.rs_(Şi Moise a făcut precum i-a poruncit Domnul, şi l-a urcat în muntele Hor în ochii întregii obştii.r(Dezbracă pe Aaron de veşmintele lui şi îmbracă pe Eleazar, fiul lui, şi Aaron să se adaoge la poporul lui şi să moară acolo.»Pq(Ia pe Aaron şi pe Eleazar, fiul lui, şi sue-te cu ei în muntele Hor,?py(«Aaron să se adaoge la poporul lui, căci el nu va intra în ţara pe care eu o voi da fiilor lui Israil, fiindcă v’aţi răzvrătit împotriva poruncii Domnului la apa Meribei.^o7(Şi a zis Domnul către Moise şi către Aaron în muntele Hor, la graniţa Edomului:^n7(Şi au pornit din Cadeş şi toată obştia fiilor lui Israil a ajuns la muntele Hor.fmG(Astfel Edom n’a îngăduit lui Israil să treacă peste graniţa sa, iar Israil l-a ocolit.l (Şi el a răspuns: «Să nu treci!» Şi Edom a ieşit întru întâmpinarea lui cu mult norod războinic şi cu oştire tare.Rk(Dar fiii lui Israil i-au zis: «Vom apuca pe drumul cel mare, şi dacă vom bea apa ta noi şi turmele noastre, îţi vom plăti preţul. Aceasta nu înseamnă nimic! Nu voi trece decât cu piciorul!»j(Atunci Edom i-a răspuns: «Să nu treci pe la mine, ca nu cumva să fiu nevoit să ies cu sabia întru întâmpinarea ta!»#iA(Fii îngăduitor ca să trecem prin ţara ta, fără să ne abatem nici în ţarini, nici pe la vii şi nici să bem apă din puţurile tale, ci să mergem pe drumul cel împărătesc, fără să cârmim nici la dreapta, nici la stânga, până ce vom trece peste graniţele tale!»0h[(Atunci am strigat către Domnul şi el a auzit glasul nostru; el a trimis un înger şi ne-a scos din Egipt, şi acum iată-ne la Cadeş, cetate în graniţă cu tine.4gc(Părinţii noştri s’au pogorît în Egipt şi noi am sălăşluit într’însul vreme îndelungată, iar Egiptenii s’au purtat rău cu noi şi cu părinţii noştri.#fA(Iar din Cadeş Moise a trimis soli către regele Edomului zicând: «Aşa grăieşte fratele tău Israil: Tu ştii nevoile pe care noi le-am întâmpinat!wei( Aceasta este apa Meribei, pentru că fiii lui Israil s’au certat cu Domnul. Şi el s’a sfinţit întru ei.ydm( Atunci Domnul a grăit lui Moise şi lui Aaron: «Din pricină că n’aţi avut credinţă în mine ca să mă sfinţiţi în ochii fiilor lui Israil, pentru aceasta nu veţi duce obştia aceasta în pământul pe care vi l-am dat vouă».c#( Şi a ridicat Moise mâna sa şi a lovit stânca de două ori cu toiagul şi a ieşit apă multă din care a băut obştia şi dobitoacele.'bI( Şi Moise şi Aaron au strâns obştia în faţa stâncii şi i-a zis: «Ascultaţi, voi răzvrătiţilor! Oare din stânca aceasta vă vom scoate noi apă?»Ta#( Atunci Moise a luat toiagul de dinaintea Domnului, precum el îi poruncise.r`_(«Ia toiagul tu şi Aaron, fratele tău, şi adunaţi obştia şi dă poruncă stâncii oare este înaintea ochilor voştri să vă dea apă. Şi tu vei scoate apă din stâncă pentru ei şi vei adăpa obştia şi dobitoacele lor!»1__(Şi Domnul a vorbit cu Moise şi i-a zis:&^G(Atunci Moise şi Aaron s’au dus din faţa obştiei la uşa cortului descoperirii şi au căzut cu feţele la pământ şi slava Domnului s’a arătat lor.>]w(Şi pentru ce ne-ai scos din Egipt, să ne aduci pe noi în locul acesta sălbatec, unde nu se poate semăna, unde nu e nici vie, nici smochini, nici rodii şi nici apă de băut?»i\M(Pentru ce ai adus obştia Domnului în pustiul acesta, ca să murim noi şi dobitoacele noastre?[(Şi poporul se sfădea cu Moise şi zicea: «O, dacă am fi murit şi noi când au murit fraţii noştri înaintea Domnului!cZA(Şi fiindcă obştia nu avea apă, s’a răzvrătit împotriva lui Moise şi a lui Aaron..Y Y(În luna întâia a ajuns toată obştia fiilor lui Israil în pustiul Ţin şi poporul a poposit la Cadeş. Şi a murit acolo Maria şi acolo a şi fost îngropată.tXc(Şi orice va atinge omul cel spurcat va fi spurcat, iar omul care-l va atinge va fi necurat până seara.»DW(Aceasta să fie pentru voi lege veşnică. Cel ce a stropit cu apă curăţitoare să-şi spele veşmintele sale, iar cel ce s’a atins de apa curăţitoare să fie necurat până seara.WV)(Şi dacă un om spurcat nu se va curăţi, sufletul aceluia să fie stârpit din obştie, căci a spurcat sfântul locaş al Domnului, şi, fiindcă nu a fost stropit cu apă curăţitoare, el este spurcat.^U7(Şi omul curat să stropească pe cel spurcat în ziua a treia şi în ziua a şaptea, şi el va fi curat în ziua a şaptea. Apoi să-şi spele veşmintele şi să-şi scalde trupul cu apă şi seara va fi curat.gTI(Pe urmă un om curat să ia isop, să-l înmoaie în apă şi să stropească locuinţa şi vasele şi pe cei cc sunt într’însa şi pe cel ce s’a atins de vase, sau de cel ucis de sabie, sau de mort, sau de mormânt. S(Pentru cel spurcat, să se ia din cenuşa juncanei arse ca jertfă pentru păcat şi peste ea să se toarne apă vie într’un vas, R (Oricine se va atinge pe câmp de un om ucis de sabie sau de mort, sau de oase de om, sau de mormânt, va fi spurcat şapte zile.@Q}(Şi orice vas descoperit şi fără capac spurcat va fi.P7(Iată rânduiala: Dacă va muri cineva într’o casă, oricine va intra în casa aceea şi orice se va afla într’însa spurcat va fi şapte zile.O#( Oricine se atinge de un mort, de vre-un hoit omenesc, şi nu se va curăţi, va spurca sfântul locaş al Domnului. Sufletul aceluia să fie stârpit din Israil, fiindcă nu s’a stropit cu apă curăţitoare, fiind spurcat şi spurcăciunea rămâne într’însul."N?( Acela să se curăţe cu apă în ziua a treia şi a şaptea şi va fi curat, iar dacă nu se va curăţi în ziua a treia şi a şaptea, nu va fi curat.]M5( Cel ce se va atinge de un mort, de vre-un hoit omenesc, să fie spurcat şapte zile.[L1( Aşijderea şi cel care a adunat cenuşa juncanei să-şi spele veşmintele, dar până seara va fi spurcat. Aceasta să fie lege veşnică pentru Israil şi pentru pripăşiţii care trăiesc în mijlocul lor.uKe( Un om curat să strângă cenuşa juncanei şi s’o ducă undeva afară din tabără, într’un loc curat şi să fie păstrată pentru fiii lui Israil spre pregătirea apei curăţitoare: această juncană este jertfă pentru păcat. J(Asemenea şi cel ce a ars juncana să-şi spele veşmintele lui cu apă, să-şi spele şi trupul, dar până seara va fi spurcat.I#(Să-şi spele preotul veşmintele sale, să-şi scalde trupul cu apă şi în urmă să intre în tabără, dar până seara va fi spurcat.H(Pe urmă să ia preotul lemn de cedru, esop şi aţă vişinie şi să le arunce în mijlocul văpăii care mistue juncana.hGK(Apoi să ardă juncana sub ochii lui: pielea, carnea, sângele ei, până şi necurăţenia ei.F1(Şi să ia Eleazar preotul cu degetul din sângele ei şi să stropească cu sângele ei de şapte ori partea de dinainte a cortului descoperirii,wEi(Pe aceasta să o daţi lui Eleazar preotul, să o scoată afară din tabără şi să o junghie înaintea lui.?Dy(«Iată porunca legii pe care Dumnezeu a poruncit-o zicând: Spune fiilor lui Israil să aducă o juncană roşie, fără cusur şi fără racilă şi care să nu fi fost înjugată.GC (Şi a vorbit din nou Domnul către Moise şi către Aaron aşa:7Bi( De aceea voi nu vă veţi încărca de păcat când veţi lua partea cea mai bună şi nici nu veţi pângări sfintele daruri ale fiilor lui Israil şi nici nu veţi muri.»A7(Şi veţi putea-o mânca în orişice loc, voi şi familia voastră, căci aceasta este plata voastră pentru slujba voastră la cortul descoperirii.@(Şi să le mai zici: «Când veţi lua partea cea mai bună, zeciuiala se va socoti vouă ca ceea ce vine de la arie ori de la teasc,?#(Din toate darurile dăruite vouă, înălţaţi prinos Domnului din tot ce este mai bun, ca o datorie sfântă pe care s’o împliniţi!»;>q(Aşa să înălţaţi şi voi prinos Domnului din toate zeciuielile voastre pe care le veţi lua de la fiii lui Israil şi din ele să aduceţi dar Domnului, lui Aaron arhiereul.{=q(Şi prinosurile acestea înălţate vi se vor socoti vouă ca grâul din arie şi ca ceea ce dă afară din teasc.G< («Vorbeşte leviţilor şi spune-le: «Când veţi lua zeciuiala de la fiii lui Israil pe care eu v’am dat-o de la ei ca moştenire, să înălţaţi ca zeciuiala Domnului o zecime din ea.9;o(Şi Domnul a mai rostit către Moise şi i-a zis:>:w(Căci zeciuiala pe care fiii lui Israil o înalţă Domnului le-am dat-o lor moştenire, pentru aceasta hotărît-am lor ca în mijlocul fiilor lui Israil să nu aibă moştenire!»i9M(Ci numai leviţii să slujească la cortul descoperirii şi ei să se încarce cu păcatul lor: această rânduială este hotărîre veşnică în neam de neamul vostru. Şi între fiii lui Israil ei să nu aibă moştenire,z8o(Ca să nu mai facă slujbă fiii lui Israil la cortul descoperirii şi să se încarce de păcate şi să moară,$7C(Şi fiilor lui Levi iată eu le-am dat toată zeciuala din Israil, ca moştenire pentru slujba pe care ei o îndeplinesc, slujba de la cortul descoperirii,G6 (Şi a mai zis Domnul către Aaron: «În ţara lor, tu să nu ai moştenire, nici parte să nu ai în mijlocul lor, căci eu sunt partea ta şi moştenirea ta în mijlocul fiilor lui Israil.5(Orice prinos sfânt din pârgă pe care fiii lui Israil îl înalţă Domnului, ţi-l dau ţie, fiilor şi fiicelor tale, prin lege veşnică: acesta să fie un legământ deapururi sărbătoresc şi veşnic înaintea Domnului pentru tine şi pentru seminţia ta.»V4'(Carnea lor să fie a ta: pieptul legănat şi şoldul drept ale tale să fie. 3 (Întâiul născut al vitelor, sau întâiul născut al oilor, sau al caprelor să nu-i răscumperi: ei sunt sfinţi. Cu sângele lor să stropeşti jertfelnicul, iar grăsimea lor s’o fumegi jertfă arsă pe foc, întru miros de bună mireazmă Domnului. 2;(Răscumpărarea să se facă de la o lună şi după preţăluirea ta: cinci sicli de argint, după siclul sfânt, care preţueşte douăzeci de ghere.z1o(Orice întâi născut care deschide pântecele dintre oameni şi dintre dobitoace, pe care îl aduci jertfă, să fie al tău. Dar întâiul născut al omului să-l răscumperi, să răscumperi şi întâiul născut al dobitoacelor necurate.80m(Orice este afierosit în Israil să fie al tău! /( Orice pârgă din pământul lor pe care o vor aduce Domnului, să fie a ta. Tot cel curat din casa ta poate să mănânce din ea..( Din tot ce este mai ales: din vin, din untdelemn şi din grâu, pârga pe care ei o aduc prinos Domnului, ţi-o dau ţie.P-( Iată ce se mai cuvine ţie: prinosul din pârgă şi darurile legănate toate le-am dat ţie, fiilor şi fiicelor tale, prin lege veşnică. Oricine din casa ta se simte curat să mănânce din ele., ( Să le mănânci în locul cel prea sfânt. Cei de parte bărbătească pot să mănânce din ele. Pentru tine să fie sfinte!+}( Iată ce ţi se cuvine ţie din prea sfintele daruri, în afară de cele ce se dau focului: orice dar, orice prinos, orice jertfă pentru păcat, orice jertfă pentru vină care se aduce, să fie prea sfinte daruri pentru tine şi pentru fiii tăi. * (Şi Domnul a grăit mai departe cu Aaron: «Iată eu îţi voi da ţie grija pentru prinosul meu din pârgă; din toate darurile sfinte ale fiilor lui Israil îţi voi da ţie, pentru miruirea pe care ai primit-o, cât şi fiilor tăi, prin lege veşnică.)!(Iar fiii tăi şi tu aveţi grijă de preoţia voastră, de toate lucrurile jertfelnicului şi de cele ce sunt dincolo de catapeteazmă: slujba aceasta s’o faceţi! Şi ca dar deosebit vă dau preoţia. Orice străin ar îndrăzni să se apropie să fie omorît!»'(I(Şi iată că eu am luat pe leviţi, fraţii voştri, din mijlocul fiilor lui Israil şi i-am adus dar Domnului, ca să facă slujbă la cortul descoperirii,!'(Să aveţi grijă de slujirea în locaşul sfânt şi la jertfelnic, ca mânia Domnului să nu se aprindă împotriva fiilor lui Israil.W&)(Să fie cât mai aproape de tine, ca să aibă grijă de cele trebuitoare pentru slujirea la cortul descoperirii şi pentru orişice slujbă la cort, şi nimeni din altă seminţie să nu se apropie de voi.S%!(Şi ei să poarte de grijă de cele trebuitoare pentru slujirea ta şi pentru slujirea la întregul cort, numai de odoarele sfinte şi de jertfelnic să nu se apropie, ca să nu muriţi şi voi, şi ei.^$7(Şi tu apropie pe fraţii tăi, seminţia lui Levi, neamul părintelui tău, de tine şi lipeşte-i de tine ca să fie în slujba ta. Însă tu şi fiii tăi să slujiţi laolaltă înaintea cortului descoperirii.d# E(Atunci a zis Domnul către Aaron: «Tu şi fiii tăi şi casa tatălui tău să purtaţi fărădelegea pentru locaşul sfânt, iar tu şi fiii tăi cu tine să luaţi asupra voastră fărădelegea pentru cinul preoţesc.`";(Oricine se apropie de locaşul Domnului trebue să moară! Să pierim oare cu toţii?»g!I(După aceasta au zis fiii lui Israil lui Moise: «Iată murim, pierim, ne sfârşim cu toţii!N (Şi a făcut Moise întocmai, precum poruncise Domnul. Aşa a făcut!Y-(Atunci a poruncit Domnul lui Moise: «Du înapoi toiagul lui Aaron înaintea chivotului, să fie păstrat ca semn pentru fiii cei răzvrătiţi, ca să sfârşească o dată cu cârtirile şi să nu moară!»$C(După aceasta a scos Moise toate toiegele de dinaintea Domnului în văzul tuturor fiilor lui Israil, şi ei au văzut şi fiecare şi-a luat toiagul său.=u(Iar a doua zi, au intrat Moise şi Aaron în cortul descoperirii şi iată că odrăslise toiagul lui Aaron, cel din seminţia lui Levi, îmbobocise, înflorise şi rodise migdale.L(Şi le-a aşezat Moise înaintea Domnului, în cortul descoperirii.P(Şi a împărtăşit Moise lucrul acesta fiilor lui Israil, şi toţi voevozii i-au dat lui câte un toiag de fiecare seminţie, adică douăsprezece toiege, cu toiagul lui Aaron între toiegele lor, ;(Şi toiagul bărbatului pe care eu îl voi alege, va odrăsli. Astfel voi pune capăt cârtirii fiilor lui Israil, care cârtesc împotriva voastră.»dC(Şi să le pui în cortul descoperirii înaintea chivotului, acolo unde mă descopăr ţie,}(Însă numele lui Aaron să-l scrii pe toiagul lui Levi, căci fiecare căpetenie de seminţie să aibă numai un toiag.9m(«Spune fiilor lui Israil şi ia de la toţi voevozii, seminţie după seminţie, câte un toiag, adică douăsprezece toiege, şi fiecare să-şi scrie numele pe toiagul său.1_(Şi a grăit cu Moise Domnul şi i-a zis:gI(Apoi Aaron, după ce se curmase bătaia, s’a întors la Moise la uşa cortului descoperirii.{(Şi au murit atunci din bătaia aceea paisprezece mii şapte sute de oameni, afară de cei morţi din pricina lui Core.\3( Şi s’a aşezat la locul între cei morţi şi cei vii, şi bătaia s’a curmat.M( Atunci a luat Aaron tot ce-i spusese Moise şi a alergat în mijlocul obştiei, dar iată că începuse bătaia norodului. Şi el a pus tămâie şi a făcut rugăciune de ispăşire pentru norod.ue( Şi a zis Moise către Aaron: «Ia căţuia şi pune într’însa foc de pe jertfelnic, presară şi tămâie şi du-te degrabă la obştie şi ispăşeşte-i păcatul, căci mânia a ieşit dinaintea Domnului şi a început bătaia».( «Daţi-vă într’o parte din obştia aceasta, căci am să o mistuesc pe loc!» Dar ei au căzut cu faţa la pământ.2a( Domnul a vorbit cu Moise şi Aaron astfel:O(Şi după ce Moise şi Aaron au ajuns în faţa cortului descoperirii,; q(Şi pe când obştia se adunase împotriva lui Moise şi a lui Aaron şi ei se îndreptau spre cortul descoperirii, iată că norul l-a acoperit şi s’a arătat slava Domnului.& G(Iar a doua zi întreaga obştie a fiilor lui Israil a cârtit împotriva lui Moise şi a lui Aaron şi i-au învinuit: «Voi aţi omorît norodul Domnului!» y(Pomenire pentru fiii lui Israil, ca să nu se apropie nimeni străin, care nu este din seminţia lui Aaron, să aducă jertfă de tămâie şi să nu i se întâmple ea lui Core şi celor din ceata lui, precum a rostit Domnul prin gura lui Moise. %(Atunci a luat Eleazar preotul căţuile de aramă pe care le aduseseră cei arşi de foc şi le-a făcut foi pentru îmbrăcat jertfelnicul:s a(Şi din căţuile celor care au păcătuit împotriva lor înşişi să se facă foi subţiri pentru îmbrăcat jertfelnicul, căci ei le-au adus înaintea Domnului şi au fost sfinţite. Şi ele să fie semn pentru fiii lui Israil!»(K(«Spune lui Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul, să scoată căţuile din mijlocul văpăii şi să împrăştie focul departe, căci căţuile s’au sfinţit.) Q(Şi a grăit Domnul cu Moise aşa:(#Atunci foc a ieşit de la Domnul şi a mistuit pe cei două sute cincizeci de oameni, care veniseră cu jertfa de tămâie.("Şi tot Israilul care se afla împrejurul lor a fugit la strigătul lor, fiindcă zicea: «Să nu ne înghită şi pe noi pământul!»"?(!Şi s’au pogorît ei, – şi tot ce aveau ei, – de vii în Şeol, şi pământul s’a tras la loc peste ei, şi ei au pierit din mijlocul obştiei.}u( Şi şi-a deschis gura sa şi i-a înghiţit cu casele lor, împreună cu părtaşii lui Core şi toată averea lui.cA(Şi după ce a isprăvit de spus toate cuvintele acestea, pământul b’a crăpat sub ei,{q(Iar dacă el va face un lucru mai presus de fire, poruncind ca pământul să-şi deschidă gura sa şi să-i înghită cu tot avutul lor şi să se pogoare de vii în Şeol, să ştiţi atunci că oamenii aceştia au dispreţuit pe Domnul.»%(Dacă toţi bărbaţii aceştia vor muri precum mor toţi pământenii şi vor avea soarta tuturor oamenilor, atunci nu m’a trimis Domnul,!=(Atunci a grăit Moise: «Prin aceasta veţi cunoaşte că Domnul m’a trimis să fac toate lucrurile acestea, fiindcă eu nu lucrez nimic din voia mea!>~w(Şi ei s’au ferit de locaşul lui Core, Datan şi Abiram, iar Datan şi Abiram ieşiseră şi statură în uşa corturilor lor împreună cu femeile lor, fiii lor şi pruncii lor.b}?(Şi a grăit către ceată: «Daţi-vă în lături de lângă corturile acestor oameni nelegiuiţi şi nu vă atingeţi de nimic din ceea ce este al lor, ca nu cumva să pieriţi din pricina tuturor păcatelor lor!»w|i(Şi Moise s’a sculat şi s’a îndreptat spre Datan şi Abiram, iar după el au mers bătrânii lui Israil,W{)(Depărtaţi-vă din preajma locuinţei unde se află Core, Datan şi Abiram.»:zq(Atunci a răspuns Domnul lui Moise: «Spune cetei:@y{(Atunci ei au căzut cu faţa la pământ şi au zis: «Doamne, Dumnezeul Duhurilor şi a tot trupul, unul a păcătuit şi tu vrei să-ţi deslănţueşti mânia peste toată ceata!»[x1(«Daţi-vă la o parte din ceata aceasta, căci o voi pierde într’o clipită!»4we(Şi Domnul a grăit lui Moise şi lui Aaron:v(Core însă strânsese toată ceata împotriva lor, la uşa cortului descoperirii. Atunci s’a arătat slava Domnului la toată ceata. u(Şi fiecare a luat căţuia lui, au pus foc şi tămâie şi au stat la uşa cortului descoperirii împreună cu Moise şi Aaron.Wt)(Şi să ia fiecare căţuia lui, să puneţi tămâie într’însele şi să vă apropiaţi cu căţuia înaintea Domnului: două sute cincizeci de căţui, – şi tu şi Aaron, fiecare cu căţuia lui.»xsk(Şi a zis Moise lui Core: «Tu şi părtaşii tăi să fiţi mâine înaintea Domnului, tu şi ei şi cu Aaron.Er(Atunci Moise s’a aprins de mânie şi a rostit către Domnul: «Să nu te întorci spre prinosul lor! Nici măcar nu le-am luat lor vre-un asin şi nici nu le-am pricinuit vre-un rău!»Iq (O, nu! Tu nu ne-ai dus în ţara îu care curge lapte şi miere şi nici nu ne-ai dat în stăpânire nici ogoare, nici podgorii! Vrei să chiorăşti pe oamenii aceştia? Nu vrem să venim!»%pE( Puţin lucru este oare că ne-ai scos dintr’o ţară unde curge lapte şi miere, ca să ne omori în pustie? Şi acum mai vrei să fii şi domn peste noi?}ou( Deci a trimis Moise ca să cheme pe Datan şi pe Abiram, fiii lui Eliab, dar aceia au răspuns: «Nu vrem să venim!n!( Pentru aceasta, tu şi toată ceata v’aţi strâns hotărît împotriva Domnului!… Dar Aaron cine este, de cârtiţi împotriva lui?»m( El te-a chemat aproape şi împreună cu tine pe toţi fraţii tăi, fiii lui Levi. Şi acum voi năzuiţi şi la preoţie!olY( Oare e puţin pentru voi că Dumnezeul lui Israil v’a osebit pe voi din obştia lui Israil şi v’a apropiat de sine ca să-i faceţi slujbă în sfântul lăcaş al Domnului şi să staţi înaintea cortului ca să-i serviţi?Wk)(Apoi a grăit mai departe Moise lui Core: «Ascultaţi, acum, fii ai lui Levi!.jW(Puneţi foc într’însele mâine, iar deasupra presăraţi tămâie înaintea Domnului, şi pe cine va osebi Domnul, acela sfânt va fi. Destul, fii ai lui Levi!»Ki(Dar să faceţi aşa: «Tu, Core,şi toată ceata, luaţi căţui,~hw(Şi şi-a îndreptat cuvântul către Core şi către toată ceata lui într’acest chip: «Mâine Domnul vă va face ştiut cine este al lui, şi cine este sfânt îl va apropia de el. Şi pe acel pe care îl va alege, îl va lua lângă sine.?g{(Şi când a aflat Moise, a căzut cu faţa la pământ,f(Şi s’au strâns împotriva lui Moise şi a lui Aaron şi se rostiră: «Destul! Toată obştia, toţi fără osebire sunt sfinţi, căci Domnul sălăşlueşte în mijlocul lor. Pentru ce deci vă ridicaţi voi mai presus decât obştia Domnului?»0e[(S’au răzvrătit împotriva lui Moise având de partea lor două sute cincizeci de oameni, voevozi ai obştiei lui Israil, chemaţi mereu la sfat, oameni cu trecere.d 3(Atunci Core, fiul lui Iţhar, fiul lui Cahat, fiul lui Levi, împreună cu Datan şi Abiram, fiii lui Eliab, şi On, fiul lui Palu, fiul lui Ruben, c()Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru care v’am scos din ţara Egiptului ca să fiu Dumnezeul vostru. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!»b{((Ci să vă aduceţi aminte şi să împliniţi toate poruncile mele şi să fiţi sfinţi înaintea Dumnezeului vostru.Ta#('Şi când vă veţi uita la canafi, să vă aduceţi aminte de poruncile Domnului ca să le faceţi şi să nu vă lăsaţi ispitiţi de inima şi de ochii voştri prin care voi râvniţi la desfrânare.C`(&«Vorbeşte către fiii lui Israil şi spune-le să-şi pună canafi la poalele veşmintelor lor, în neam de neamul lor, şi mai sus de canafi să pună un găetan de porfiră violetă.*_Q(%Şi a mai rostit Domnul lui Moise: ~}}|{{zzKyyxwvvHuttsvrrqqApponmmWlkkjii`hh>h>*==k=<<*;;A::u99o9'88R877*665544G33L22K11j1:00B//`...n--S,,J+***N);(''X&r%% $Y$##\""{"*!8 = DlGQALpR R  [ ) "`7+`XWq](Un ţap jertfă pentru păcat, în afară de arderea de tot cea deapururea, cu prinosul şi turnarea ei.?{(Şi câte o zecime de fiecare miel din cei paisprezece,;q(Împreună cu prinosul lor: lamură de făină frământată cu untdelemn, trei zecimi pentru fiecare viţel din cei treisprezece, două zecimi pentru fiecare berbec din cei doi,@ {( Aducând Domnului ardere de tot, jertfă arsă în foc întru miros de bună mireazmă: treisprezece viţei din cireadă, doi berbeci, paisprezece miei de câte un an, fără racilă,& G( În ziua a cincisprezecea a lunii a şaptea să fie adunare în sfântul locaş şi să nu lucraţi nimic, ci să prăznuiţi praznicul Domnului şapte zile, '( Un ţap jertfă pentru păcat, în afară de jertfa de ispăşire şi arderea de tot cea deapururi, împreună cu prinosul şi turnările ei.6 i( Câte o zecime de fiecare miel din cei şapte, ( Împreună cu prinosul lor: lamură de făină frământată cu untdelemn, trei zecimi de fiecare viţel, două zecimi pentru berbec, (Ci să aduceţi Domnului ardere de tot întru miros de bună mireazmă: un viţel, un berbec, şapte miei de un an fără meteahnă,xk(În ziua a zecea a lunii a şaptea să fie adunare în sfântul locaş, să postiţi şi nimic să nu lucraţi,b?(În afară de arderea de tot pentru lună şi prinosul ei, pe lângă arderea de tot cea deapururi şi prinosul şi turnările ei după rânduială, întru miros de bună mireazmă, jertfă arsă pe foc pentru Domnul.@}(Un ţap ca jertfă pentru păcat, jertfă de ispăşire,4e(O zecime pentru fiecare miel din cei şapte, (Cu prinosul lor: lamură de făină frământată cu untdelemn, trei zecimi pentru fiecare viţel, două zecimi pentru berbec,%(Atunci să aduceţi Domnului ardere de tot întru miros de bună mireazmă: un viţel, un berbec, şi şapte miei de un an fără meteahnă,F (Şi în luna a şaptea în ziua întâia a lunii, să fie adunare în sfântul locaş şi să nu săvârşiţi nici un lucru, căci este o zi pe care s’o vestiţi prin sunetul trâmbiţei. ;(În afară de arderea de tot cea deapururi şi prinosul pentru ea. Vitele să fie fără meteahnă. Să se facă şi turnările pentru fiecare din ele./[(Un ţap, pentru ispăşirea păcatelor,:~q(Câte o zecime pentru fiecare miel din cei şapte,~}w(Şi prinos, lamură de făină frământată cu untdelemn, trei zecimi de fiecare viţel şi douăzeci pentru berbec, |(Ci să aduceţi ardere de tot întru miros de bună mireazmă Domnului: doi viţei din cireadă, un berbec şi şapte miei de un an,${C(În ziua pârgilor, când voi veţi aduce prinos nou Domnului, la praznicul săptămânilor, să fie adunare în sfântul locaş şi nimic să nu lucraţi,bz?(În ziua a şaptea să fie adunare în sfântul locaş şi nici un lucru să nu lucraţi.Fy(Aşa să aduceţi în fiecare zi din cele şapte ca o jertfă de mâncare arsă în foc întru miros de bună mireazmă Domnului, în afară de arderea de tot cea deapururi şi turnarea ei.uxe(Acestea să le faceţi în afară de arderea de tot cea de dimineaţă, adică arderea de tot cea deapururi.Vw'(Apoi un ţap ca jertfă pentru păcat, pentru ispăşirea păcatelor voastre.:vq(Şi câte o zecime de fiecare miel din cei şapte.u(Apoi prinos: lamură de făină frământată cu untdelemn, trei zecimi de fiecare viţel şi două zecimi pentru berbec,t%(Ci să aduceţi jertfă arsă în foc, ardere de tot Domnului: doi viţei din cireada şi un berbec şi şapte miei de un an fără racilă.csA(În ziua cea dintâi să fie adunare în sfântul locaş şi să nu faceţi nici un lucru,Yr-(În ziua a cincisprezecea a lunii este praznic. Şapte zile să mâncaţi azime.Xq+(Iar în luna întâia, în ziua a paisprezecea a lunii, sunt Paștele Domnului.~pw(Să mai aduceţi Domnului: un ţap jertfă pentru păcat, în afară de arderea de tot cea deapururi şi turnarea ei.qo](Şi turnările pentru ele să fie: o jumătate de hin de vin pentru fiecare viţel, o treime de hin pentru berbec şi un sfert de hin pentru fiecare miel. Aşa să fie arderea de tot a lunii, în fiecare lună, pentru lunile anului.0n[( Apoi câte o zecime de lamură do făină frământată cu untdelemn, ca prinos, pentru fiecare miel. Aceasta-i ardere de tot întru miros de bună mireazmă Domnului.Şi s’a făcut numărătoarea lor: douăzeci şi trei de mii, toţi copii de parte bărbătească de la o lună şi mai în vârstă, căci nu fuseseră socotiţi la un loc cu fiii lui Israil, fiindcă nu li s’a dat moştenire în mijlocul fiilor lui Israil.RG(=Iar Nadab şi Abiu au murit când aduceau foc străin înaintea Domnului.GF (<Şi lui Aaron i s’a născut Nadab, Abiu, Eleazar şi Itamar.5Ee(;Pe femeia lui Amram o cheamă Iochebed, fiica lui Levi, pe care a născut o femeia lui Levi în Egipt, şi ea a născut lui Amram pe Aaron, pe Moise şi pe Maria, sora lor. D;(:Acestea sunt neamurile leviţilor: neamul lui Libni, neamul lui Hebron, neamul lui Mahli, neamul lui Muşi, neamul lui Core. Şi Cahat a avut pe Amram.!C=(9Iată şi numărătoarea leviţilor, după neamurile lor: din Gherşon, neamul lui Gherşon, din Cahat, neamul lui Cahat, din Merari, neamul lui Merari.aB=(8Prin sorţi să le împărţi moştenirea, atât celor mulţi, cât şi celor puţini.»uAe(7Dar pământul să se împartă prin tragere la sorţi şi să-şi ia moştenirea după numele seminţiilor.@9(6Celor mai numeroşi să le dai mai multă moşie, iar celor mai puţini, mai puţină, fiecăruia să i se dea după numărul ieşit la numărătoare.S?!(5«Acestora să li se împartă ţara ca moştenire după numărul numelor./>[(4După aceasta a grăit Domnul cu Moise:g=I(3Şi tot numărul fiilor lui Israil a fost şase sute una de mii şapte sute treizeci de inşi.<%(2Acestea sunt neamurile lui Neftali, după neamurile lor, care la numărătoarea lor au fost patruzeci şi cinci de mii patru sute de oameni.F;(1Din Ieţer, neamul lui Ieţer, din Şilem, neamul lui Şilem.m:U(0Fiii lui Neftali, după neamurile lor: din Iahţeel, neamul lui Iahţeel, din Guni, neamul lui Guni,9(/Acestea sunt neamurile fiilor lui Aşer, care la numărătoarea lor au fost cincizeci şi trei de mii patru sute de oameni.-8W(.Şi pe fiica lui Aşer o chema Sarah.X7+(-Fiii lui Beria: din Heber, neamul lui Heber, din Malchiel, neamul lui Malchiel.6(,Fiii lui Aşer, după neamurile lor: din Imna, neamul lui Imna, din Işva, neamul lui Işva, din Beria, neamul lui Beria.q5](+Toate neamurile lui Şuham la numărătoarea lor au fost şaizeci şi patru de mii patru sute de oameni. 4 (*Iată şi fiii lui Dan, după neamurile lor: din Şuham, neamul lui Şuham. Acestea sunt neamurile lui Dan, după neamurile lor.3!()Aceştia sunt fiii lui Veniamin, după neamurile lor, care la numărătoarea lor au ieşit patruzeci şi cinci de mii şase sute de inşi.a2=((Şi fiii lui Bela sunt: Ard şi Naaman, din care au ieşit neamurile lui Ard şi Naaman.H1 ('Din Şefufam, neamul lui Şefufam, din Hufam, neamul lui Hufam. 0 (&Fiii lui Veniamin, după neamurile lor: din Bela, neamul lui Bela, din Aşbel, neamul lui Aşbel, din Ahiram, neamul lui Ahiram,:/o(%Acestea sunt neamurile fiilor lui Efraim, care la numărătoarea lor au ieşit treizeci şi două de mii cinci sute de oameni. Aceştia sunt fiii lui Iosif, după neamurile lor.5.g($Fiii lui Şutelah: din Eran, neamul lui Eran.-'(#Fiii lui Efraim, după neamurile lor, iată-i: din Şutelah, neamul lui Şutelah, din Becher, neamul lui Becher, din Tahan, neamul lui Tahan.x,k("Acestea sunt neamurile lui Manase, care la numărătoarea lor au ieşit cincizeci şi două de mii şapte sute.+(!Ţelofhad, fiul lui Hefer, n’a avut băieţi, ci numai fete. Iată numele fetelor lui Ţelofhad: Mahla, Noa, Hogla, Milca şi Tirţa.F*( Din Şemida, neamul lui Şemida, din Hefer, neamul lui Hefer.H) (Din Asriel, neamul lui Asriel, din Şechem, neamul lui Şechem,Y(-(Iată fiii lui Galaad: din Iezer, neamul lui Iezer, din Helec, neamul lui Helec,v'g(Fiii lui Manase: din Machir, neamul lui Machir, Machir a avut pe Galaad. din care a ieşit neamul lui Galaad.E&(Fiii lui Iosif, după neamurile lor, sunt: Manase si Efraim.w%i(Acestea sunt neamurile lui Zebulon, care la numărătoarea lor au ieşit şaizeci de mii cinci sute de oameni.$ (Fiii lui Zebulon, după neamurile lor: din Sered, neamul lui Sered, din Elon, neamul lui Elon, din Iahleel, neamul lui Iahleel.~#w(Acestea sunt neamurile lui Isahar, care la numărătoarea lor au ieşit şaizeci şi patru de mii trei sute de inşi.H" (Din Iaşub, neamul lui Iaşub, din Şimron, neamul lui Şimron.b!?(Fiii lui Isahar, după neamurile lor: din Tola, neamul lui Tola, din Fua, neamul lui Fua, {(Acestea sunt neamurile lui Iuda, care la numărătoarea lor au ieşit şaptezeci şi şase de mii cinci sute de oameni._9(Fiii lui Pereţ au fost: din Heţron, neamul lui Heţron, din Hamul, neamul lui Hamul.(Fiii lui Iuda, după neamurile lor, din Şela, neamul lui Şela, din Pereţi neamul lui Pereţ, din Zerah, neamul lui Zerah.S!(Fiii lui Iuda: Er şi Onan. Dar Er şi Onan au murit în ţara Canaanului.zo(Acestea sunt neamurile fiilor lui Gad, care au ieşit la numărătoarea lor patruzeci de mii cinci sute de inşi.?{(Din Arod, neamul lui Arod, din Ariel, neamul lui Ariel.;s(Din Ozni, neamul lui Ozni, din Adi, neamul lui Adi,(Fiii lui Gad, după neamurile lor: din Ţefon, neamul lui Ţefon, din Haghi, neamul lui Haghi, din Şuni, neamul lui Şuni,~w(Acestea sunt neamurile lui Simeon, atâţi câţi au fost număraţi: douăzeci şi două de mii două sute de inşi.?{( Din Zerah, neamul lui Zerah, din Saul, neamul lui Saul. ( Fiii lui Simeon după neamurile lor: din Nemuel, neamul lui Nemuel. din Iamin, neamul lui Iamin, din Iachin, neamul lui Iachin,'K( Dar fiii lui Core n’au murit.>w( Şi pământul şi-a deschis gura şi i-a înghiţit pe ei şi pe Core, şi a pierit şi ceata, când focul a mistuit pe cei două sute cincizeci de oameni, ca să fie aceasta semn.fG( Fiii lui Eliab: Nemuel, Datan şi Abiram. Aceştia sunt Datan şi Abiram părtaşi ai obştiei, care s’au răzvrătit împotriva lui Moise şi a lui Aaron, în ceata lui Core, când cu răscoala lui împotriva Domnului,7(Fiul lui Falu: Eliab,(Acestea sunt neamurile fiilor lui Ruben, care la numărătoarea lor au ieşit patruzeci şi trei de mii şapte sute treizeci de inşi.H (Din Heţron, neamul lui Heţron, din Cârmi, neamul lui Cârmi. (Ruben cel întâi născut al lui Israil. Fiii lui Ruben, după neamurile lor: din Enoh, neamul lui Enoh, din Falu, neamul lui Falu,#(De la douăzeci de ani şi mai vârstnici, după cum Domnul poruncise lui Moise, asemenea şi pe fiii lui Israil care ieşiseră din Egipt:{ q(Iar Moise şi Eleazar arhiereul i-au numărat pe ei în bărăganul Moabului, peste Iordan, în faţa Ierihonului,= u(«Faceţi numărătoarea căpeteniilor întregii obştii a fiilor lui Israil, de la douăzeci de ani şi mai în vârstă, după familiile lor, toţi cei destoinici pentru oaste!»n  Y(Iar după această bătaie, a rostit Domnul către Moise şi către Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul:, S(Căci ei sunt duşmanii voştri, de vreme ce v’au înşelat cu Peor şi cu Cozbi, sora lor, fiica unui voevod madianit ucisă cu prilejul bătăii pentru Peor.»; s(«Socotiţi pe Madianiţi duşmani şi omorîţi-i;-W(Şi a mai grăit Domnul către Moise:iM(Iar numele femeii madianite ucise este Cozbi, fiica lui Tur, voevodul unei seminţii din Madian.-(Şi numele israiliteanului care a fost ucis împreună cu madianita este Zimri, fiul lui Salu, căpetenia unei familii din seminţia lui Simeon,=u( Care va fi, pentru el şi pentru ur maşii lui, legământul preoţiei veşnice, fiindcă el a fost râvnitor pentru Dumnezeul lui şi a făcut ispăşire pentru fiii lui Israil.»X+( Pentru aceasta dă-i de ştire că iată voi încheia cu el legământ de pace,Q( «Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul, a abătut mânia mea de la fiii lui Israil, arzând în râvna lui de râvna mea, aşa că întru mânia mea n’am prăpădit pe fiii lui Israil.0]( Atunci a vorbit Domnul din nou cu Moise:jO( Şi cei care au murit din pricina bătăii acesteia, au fost douăzeci şi patru de mii de inşi.D(Şi a intrat după israilitean în cămara cea pentru femei, şi i-a străpuns pe amândoi în pântece, pe israilitean şi pe femeia lui. Atunci s’a curmat bătălia fiilor lui Israil.#(La această privelişte, Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul, s’a sculat din mijlocul obştiei, a luat o lance în mână,V~'(Dar iată că unul dintre fiii lui Israil a adus la fraţii săi o madianită, în ochii lui Moise şi în văzul întregii obştii a fiilor lui Israil, pe când ei se jeleau la uşa cortului descoperirii.}(Atunci a zis Moise către judecătorii lui Israil: «Fiecare să ucidă din oamenii săi pe cei care s’au închinat lui Baal-Peor».M|(Aşa că Domnul zise lui Moise: «Ia din fiii tuturor căpeteniilor poporului şi-i spânzură cu faţa la soare, înaintea Domnului, ca să se întoarcă iuţimea mâniei Domnului de la Israil».v{g(Şi când Israil a început să slujească lui Baal-Peor, mânia Domnului s’a aprins împotriva lui Israil,hzK(Ele pofteau poporul la jertfele dumnezeilor lor, iar el mânca şi se închina dumnezeilor lor.ly U(După ce Israil s’a aşezat în Şitim, a început poporul să se desfrâneze cu fiicele Moabului.x(Atunci s’a sculat Bileam şi a pornit la drum şi s’a întors în ţara sa; aşijderea şi Balac s’a dus în calea sa.w(Căci vor veni corăbii din părţile Chiteilor şi vor smeri pe Asur, şi pe Eber îl vor pogorî, dar şi el va fi sortit pieirii!»}vu(Apoi el îşi urmă parabola sa zicând: «Vai de acel care va fi în viaţă când Dumnezeu va aduce toate acestea!^u7(Dar Cain va fi sortit pierzării. Până când? Până ce Asur te va lua în robie!»t-(Când a văzut şi pe Cheniţi, a urmat rostirea parabolei sale şi a zis: «Tare este sălaşul tău, Caine, şi cuibul tău e sus pe stâncă,s)(Iar când s’a uitat la Amaleciţi, şi-a rostit parabola sa şi a zis: «Amalec este pârga neamurilor, dar sfârşitul lui va fi pieirea!»hrK(Din Iacob va ieşi un stăpânitor care va nimici în cetăţi ceea ce a mai rămas din Edom!»}qu(Edomul va fi moştenirea sa şi Seirul va fi moşia sa, iar ei, duşmanii săi. Şi Israil va face fapte vitejeşti.`p;(ÎI văd, însă nu acum; îl privesc, dar nu este aproape! O stea va răsări din Iacob, şi un toiag se va ridica din Israil, care va zdrobi tâmplele Moabului şi pe toţi fiii lui Set îi va doborî la pământ.?oy(Aşa zice cel ce ascultă cuvintele lui Dumnezeu şi cunoaşte cugetul Celui Preaînalt şi vede descoperirile Celui Atotputernic, căci, deşi poticnindu-se, i s’au deschis ochii:n(Atunci şi-a rostit parabola sa şi a zis: «Aşa zice Bileam, fiul lui Beor, aşa zice omul al cărui ochi a fost deschis.m(Şi acum iată că plec la poporul meu! Ci să-ţi spun ce va face poporul acesta cu poporul tău în vremea cea de apoi!»Fl( «De mi-ar da Balac casa sa plină de argint şi de aur, tot n’aş putea să calc porunca Domnului, ca să fac bine sau rău din voia mea, ci ceea ce-mi va spune Domnul aceea voi grăi»?mkU( Atunci a răspuns Bileam lui Balac: «Oare n’am spus şi solilor tăi pe care i-ai trimis la mine:vjg( Fugi deci în ţinutul tău! Am zis că te voi încărca de cinste, dar iată că Domnul te-a lipsit de ea!»bi?( Atunci Balac s’a aprins de mânie împotriva lui Bileam şi bătând din palme a zis Balac către Bileam: «Eu te-am chemat să blestemi pe duşmanii mei, dar iată că tu i-ai binecuvântat până acum de trei ori!8hk( El stă tolănit ca un leu şi ca o leoaică: cine ar putea să-l zădărască? Binecuvântat să fie cel ce te va binecuvânta, şi cel ce te va blestema blestemat să fie!»Fg(Dumnezeul care l-a scos pe el din Egipt are putere de zimbru. El prăpădeşte mâncând popoarele duşmane lui, le face oasele fărâme şi cu săgeţile sale le prăbuşeşte la pământ.+fQ(Din vadra lui curge apă şi sămănătura lui este adăpată din belşug. împăratul lui este mai tare decât Agag, şi împărăţia lui se înalţă mândră!$eC(Ca luncile care se întind până departe, ca grădinile pe ţărmul unui râu, ca stejarii pe care i-a sădit Domnul, ca măreţii cedrii pe malul apelor!Pd(Cât de frumoase sunt corturile tale, Iacobe, salaşurile tale Israile!Lc(Aşa zice cel care ascultă cuvintele lui Dumnezeu, şi cunoaşte cugetul Celui Preaînalt, şi vede descoperirile celui Atotputernic, şi ai cărui ochi sunt deschişi măcar că s’a poticnit:b}(Atunci şi-a rostit parabola şi a zis: «Aşa zice Bileam, fiul lui Beor, aşa zice omul al cărui ochi a fost deschis!a(Când şi-a ridicat ochii şi a văzut pe Israil stând în tabără după seminţiile sale, s’a pogorît peste el Duhul lui Dumnezeu.O` (Şi dacă s’a încredinţat Bileam că este bine în ochii Domnului să fie binecuvântat Israil, n’a mai socotit să alerge la vrăjitorii ca altădată, ci şi-a îndreptat faţa către pustie.w_i(Şi a făcut Balac după cum i-a cerut şi a pus deasupra fiecărui altar câte un viţel şi câte un berbec.^(Atunci a zis Bileam către Balac: «Zideşte-mi aici şapte altare şi pregăteşte-mi şapte viţei şi şapte berbeci».L](Şi a dus Balac pe Bilearn pe piscul Peor, care caută spre pustie. \(Şi a zis Balac lui Bileam: «Hai să te duc în alt loc, poate va fi cu cale în ochii lui Dumnezeu, ca de acolo să-l blestemi!»|[s(Şi a răspuns Bileam şi a zis lui Balac: «Oare nu ţi-am spus ţie: Tot ce-mi va spune Domnul, aceea voi face!»xZk(Atunci a grăit Balac către Bileam: «Acum dacă nu poţi să-l blestemi, cel puţin să nu-l binecuvintezi!»@Y{(Iată, poporul se scoală ca o leoaică şi ca un leu se ridică în picioare, şi nu stă jos până când nu isprăveşte de mâncat prada şi până nu bea sângele celor ucişi!»CX(Nici vrăjitoria pentru Iacob, nici fermecătoria pentru Israil nu sunt de vre-un folos! Acum se poate spune despre Iacob şi despre Israil: «Câte lucruri minunate a făcut Dumnezeu!»AW(Dumnezeu care l-a scos din Egipt are putere ca de zimbru.6Vg(Nu se zăreşte fărădelege în Iacob şi nici nu se vede silnicie în Israil. Domnul Dumnezeul lui este cu el, iar în mijlocul lui: alai şi strigăt ca pentru împărat.mUU(Iată, el mi-a dat poruncă să binecuvîntez! Şi ceea ce el a binecuvântat, eu nu pot să schimb!T(Dumnezeu nu este om care să mintă, nici fiu de om ca să se căiască. Oare el zice şi nu face, făgădueşte şi nu-şi ţine spusa?{Sq(Atunci el a rostit pilda sa şi a zis: «Scoală, Balac, şi ascultă, şi tu, fiule al lui Ţipor, ia în urechi:)RM(Şi el a venit înapoi şi iată că acela stătea lângă arderea sa de tot, împreună cu voevozii Moabului. Şi Balac l-a întrebat: «Ce ţi-a zis Domnul?»Q#(Şi Domnul a ieşit înaintea lui Bileam şi i-a pus cuvânt în gura lui şi i-a zis: «Întoarce-te la Balac şi aşa să-i grăieşti!»aP=(Şi a zis către Balac: «Stai aşa lângă arderea ta de tot şi aici să te găsesc!»8Ok(Atunci l-a dus pe el în «câmpul străjerilor», pe vârful muntelui Pisga, şi a zidit şapte altare şi a pus deasupra fiecărui altar câte un viţel şi câte un berbec./NY( Şi Balac a zis: «Hai cu mine, te rog, într’altă parte, de unde nu poţi vedea decât o margine a lui, dar întreg nu-l vei vedea! Şi de acolo să-l blestemi!»nMW( Dar el a răspuns şi a zis: «Să nu am oare grijă să grăiesc ceea ce Domnul pune în gura mea?»L ( Atunci a întrebat Balac pe Bileam: «Ce mi-ai făcut? Eu te-am adus să blestemi pe duşmanii mei, iar tu îi binecuvintezi!»RK( Cine e în stare să socotească pulberea lui Iacob şi facă numărătoarea unui sfert din Israil? Dorire-aş să mă sfârşesc eu de moartea acestor drepţi, şi sfârşitul meu să fie ca al lor!»Q(&Atunci Bileam i-a răspuns lui Balac: «Iată că am sosit! Dar putea-voi acum să-ţi spun ceva? Ci numai ce-mi va pune Dumnezeu în gura mea, aceea voi grăi!»4=c(%Şi a zis Balac către Bileam: «Iată eu am trimis la tine ca să te cheme. Pentru ce n’ai venit? Socotit-ai cu adevărat că eu nu pot să te răsplătesc cu cinste?»<5($Şi a auzit Balac că soseşte Bileam şi i-a ieşit întru întâmpinare la Ar-Moab, care este pe râul de graniţă, Arnonul, la marginea ţării.0;[(#Şi îngerul Domnului a spus lui Bileam: «Du-te cu bărbaţii aceia şi numai ce-ţi voi spune ţie, aceea să grăieşti!» Şi Bileam a plecat cu voevozii Moabului.;:q("Şi Bileam a zis către îngerul Domnului: «Păcătuit-am fiindcă n’am ştiut că tu stai înaintea mea în drum. Şi acum, dacă acesta este lucru rău, mă voi întoarce».:9o(!Dar asina ta m’a văzut şi s’a dat în lături din faţa mea de trei ori. De nu s’ar fi dat în lături te-aş fi omorît pe tine, iar pe ea aş fi lăsat-o cu viaţă!»#8A( Şi îngerul Domnului a zis către el: «Pentru ce ai bătut asina ta de trei ori? Iată eu ţi-am ieşit înainte ca un protivnic, ca să-ţi tai drumul.G7 (Atunci Domnul a deschis ochii lui Bileam şi când a văzut pe îngerul Domnului stând în drum, cu sabia scoasă în mână, a căzut în genunchi şi s’a închinat cu faţa la pământ.N6(Asina a zis lui Bileam: «Oare eu nu sunt asina ta pe care ai călărit din tinereţile tale şi până în ziua de azi? Fost-am eu deprinsă să mă port aşa cu tine?» Şi el a răspuns: «Nu!»5(Şi Bileam a răspuns asinei: «Fiindcă ţi-ai arătat zburdălnicia cu mine, de-aş fi avut o sabie în mână te-aş fi omorît!»4{(Domnul atunci a deschis gura asinei şi ea a zis către Bileam: «Ce ţi-am făcut ţie de m’ai bătut de trei ori?»%3E(Asina însă când a văzut pe îngerul Domnului, s’a cinchit sub Bileam. Şi Bileam s’a aprins de mânie şi a început să lovească asina cu toiagul. 2;(Atunci îngerul Domnului a trecut mai departe şi a stătut într’un loc şi mai strâmt, fără potecă de cârmit nici la dreapta, nici la stânga.11(Şi când asina a văzut pe îngerul Domnului s’a împins în perete şi a strâns piciorul lui Bileam de perete; iar el a început s’o bată.m0U(Însă îngerul i-a ieşit înainte pe un drumeac îngust între vii, cu zid de o parte şi de alta.F/(Asina însă a văzut pe îngerul Domnului stând în drum cu sabia scoasă şi s’a abătut din cale şi a apucat-o pe câmp. Atunci Bileam a lovit asina ca să se întoarcă iar pe drum.@.{(Dar mânia Domnului s’a aprins din pricină că el a plecat, iar îngerul Domnului i-a stat în drum ca un protivnic. – Ci el călărea pe asina sa însoţit de doi servitori. –o-Y(Şi s’a sculat Bileam de dimineaţă, şi punând samarul pe asina sa a plecat cu voevozii Moabului.;,q(Iar Dumnezeu a venit noaptea la Bileam şi i-a spus: «Dacă bărbaţii aceştia au venit să te cheme, du-te cu ei, însă să faci ceea ce îţi voi spune – aceea să faci!»V+'(Şi acum mâneţi şi voi la mine, ca să ştiu ceea ce-mi va vorbi Domnul.»f*G(Ci Bileam a răspuns şi a zis către voevozii lui Balac: «Dacă Balac mi-ar da casa sa plină de argint şi de aur, tot n’aş putea să calc porunca Domnului Dumnezeului meu, fie vorba despre orice lucru mic ori mare. ~~&}}||-{{^zz`zyqxxx!ww]vv7uttt&sQrqqpeonnpmm@lNkjjiii"hngghff!ecddxd.cdbbVbaaa`__i^^~]]3]\u\[wZYYY XXX%WW&VVFUUgU TT_T&SSRRQFPP*OO-NNMM$LKKuK J\J I HGG!F|EE#DCCsBBA|@@z@ ??>==#<;;?;::999"88-776N55p5433F222d2&11r1 000O0///I/...I.---U-,,,O++c**8))p)2(((R(''&&%$$Q#"5!!! T0PUPVb$Kr+} ?ZF H t 9 w  uUmC/ Y(# Şi nici să nu luaţi preţ de răscumpărare ca cel ce a fugit într’o cetate de scăpare să se întoarcă în pământul său mai nainte de moartea arhiereului.s a(#Să nu luaţi preţ de răscumpărare pentru sufletul unui ucigaş osândit la moarte, ci să fie omorît.0 [(#Când cineva va omorî un om, ucigaşul să fie omorît după mărturia mai multor martori, căci mărturia unuia nu este de ajuns pentru osândirea unui om la moarte. {(#Aceste rânduieli de pravilă să aibă trăinicie pentru voi în neam de neamul vostru, în toate aşezările voastre.>w(#Căci el trebue să stea în cetatea de scăpare până la moartea arhiereului şi numai după moartea arhiereului, ucigaşul poate să se întoarcă în pământul moştenirii lui.7(#Şi răzbunătorul sângelui îl va afla afară din hotarul cetăţii de scăpare, răzbunătorul să omoare pe ucigaş fără teamă de vinovăţie,[1(#Iar dacă ucigaşul va ieşi din cuprinsul cetăţii de scăpare în care a fugit,cA(#Şi obştia să scape pe ucigaş din mâna răzbunătorului de sânge şi să-l întoarcă obştia în cetatea de scăpare în care a fugit, şi el să stea acolo până la moartea arhiereului cel miruit cu mir sfânt.^7(#Obştia să judece pe ucigaş şi pe răzbunătorul sângelui, după pravila aceasta.wi(#Ori cu vre o piatră din pricina căreia a murit, fără să-i fi fost duşman şi fără să-i fi vrut răul, (#Iar dacă cineva a lovit din întâmplare şi fără vrăjmăşie şi a aruncat într’însul cu vre-o unealtă fără gând rău,&G(#Ori din vrăjmăşie l-a lovit cu mâna şi a murit, cel ce i-a pricinuit moartea este ucigaş. Răzbunătorul sângelui să-l omoare oriunde l-ar întâlni.eE(#Dacă l-a izbit din ură sau a aruncat într’însul cu ceva fără gând rău şi a murit.]5(#Răzbunătorul sângelui să ucidă pe ucigaş, să-l ucidă oriunde l-ar întâlni.>~w(#Sau a fost lovit cu o unealtă de lemn pe care făptuitorul o avea în mână, din care pricină lovitul a şi murit, cel dintâi este ucigaş, şi ucigaşul trebue să fie omorît.}/(#Dacă cineva a fost lovit de piatra zvârlită cu mâna şi a murit, cel care a zvârlit este ucigaş, şi ucigaşul să fie pedepsit cu moartea.|-(#Dacă cineva a fost lovit cu o unealtă de fier, şi acela a murit, făptuitorul este ucigaş, şi ucigaşul trebue să fie pedepsit cu moartea.P{(#Aceste şase cetăţi de scăpare să fie pentru fiii lui Israil, pentru străini şi pentru cei ce locuesc în mijlocul lor, ca să fugă într’însele oricine va fi ucis pe cineva din greşeală.rz_(#Trei cetăţi dincoace de Iordan şi trei cetăţi să le daţi în Canaan. Să fie cetăţi de scăpare.Py(# Iar cetăţile de scăpare pe care le veţi da să fie şase la număr:&xG(# Acestea să fie cetăţi de scăpare împotriva răzbunătorului de sânge, ca ucigaşul să nu fie omorît până când nu va fi judecat înaintea obştiei.w (# Să vă alegeţi din cetăţile voastre cetăţi de scăpare, în care să fugă ucigaşul care a ucis pe cineva din greşală.hvK(# «Vorbeşte fiilor lui Israil şi le spune: După ce veţi trece Iordanul în ţara Canaanului,*uQ(# Şi a grăit Domnul cu Moise aşa: t (#Şi cetăţile să le daţi din bunul fiilor lui Israil: de la cel ce are mai mult să daţi mai mult şi de la cel ce are mai puţin să daţi mai puţin, fiecare să dea leviţilor din cetăţile lui după întinderea moştenirii pe care a moştenit-o.»lsS(#Deci toate cetăţile pe care să le daţi leviţilor să fie patruzeci şi opt, cu izlazurile lor.@r{(#Şi din cetăţile pe care le veţi da leviţilor să daţi şase cetăţi de scăpare, în care să fugă ucigaşul. Şi pe deasupra să le mai daţi patruzeci şi două de cetăţi.pq[(#Dar iată cât să fie de mari izlazurile cetăţilor: măsuraţi afară din zidul cetăţii două mii de coţi la răsărit, două mii la miază-zi, două mii la apus şi două mii la miază-noapte, iar cetatea să fie în mijloc.p(#Izlazurile cetăţilor pe care le veţi da leviţilor să se întindă afară din zidul cetăţii, până la două mii de coţi în jur.o#(#Ca cetăţile să fie pentru locuit şi izlazurile să fie pentru dobitoacele lor de povară, pentru turmele lor şi pentru celelalte vite.Gn (#«Porunceşte fiilor lui Israil să dea leviţilor, din moştenirea pe care o vor lua în stăpânire, cetăţi de locuit, şi să le mai dea leviţilor şi izlazuri împrejurul cetăţilor,pm ](#Şi a grăit Domnul cu Moise în câmpiile Moabului, lângă ţărmul Iordanului, în faţa Ierihonului;*lO("Pedahel voevodul, fiul lui Amihud, din seminţia lui Neftali.» Aceştia sunt cei cărora Domnul le-a poruncit să împartă pământul Canaan fiilor lui Israil.Dk("Ahihud voevodul, fiul lui Şelomi, din seminţia lui Aşer,Cj("Paltiel voevodul, fiul lui Azan, din seminţia lui Isahar,Gi ("Ehţafan voevodul, fiul lui Parnac, din seminţia lui Zebulon,Fh("Chemuel voevodul, fiul lui Şiftan, din seminţia lui Efraim,Vg'("Haniel voevodul, fiul lui Efod, din fiii lui Iosif, din seminţia lui Manase,=fw("Buchi voevodul fiul lui Iogli, din seminţia lui Dan,=ew("Elidad, fiul lui Chislon, din seminţia lui Veniamin,;ds("Şemuel, fiul lui Amihud, din seminţia lui Simeon,Sc!("Iată numele bărbaţilor: Caleb, fiul lui Iefune, din seminţia lui Iuda,_b9("Să mai luaţi câte un voevod din fiecare seminţie, ca să vă împartă pământul.saa("«Iată numele bărbaţilor care vă vor împărţi pământul: Eleazar arhiereul şi Iosua, fiul lui Nun.3`c("Atunci a grăit Domnul către Moise astfel: _("Deci două seminţii şi jumătate şi-au luat partea lor de moştenire dincolo de Iordan, la răsărit, în dreptul Ierihonului.» ^("Căci seminţia lui Ruben cu familiile ei, a lui Gad cu familiile ei şi jumătate din Manase şi-au luat partea lor de moştenire.S]!(" Atunci a poruncit Moise fiilor lui Israil zicând: «Acesta este pământul pe care-l veţi împărţi prin sorţi şi pe care a poruncit Domnul să-l dea la nouă seminţii şi la jumătate din Manase,\(" Apoi să se lase graniţa spre Iordan, şi să iasă la Marea Sărată. Acestea să fie graniţele ţării voastre de jur-împrejur!»0[[(" Iar de la Şefam, graniţa să coboare la Ribla la răsărit de Ain, apoi să coboare şi să se întindă de-a-lungul dealurilor Mării Ghenizaretului spre răsărit,NZ(" Apoi să trageţi graniţă la răsărit de la Haţar-Enan la Şefam, Y(" Apoi graniţa să iasă la Zifron şi să se isprăvească la Haţar-Enan. Aceasta să fie graniţa voastră dinspre miazănoapte.iXM("De la muntele Hor să ieşiţi la Intrarea Hamatului şi sfârşitul graniţei să fie Ţedadul,wWi("Iată care va fi graniţa spre miazănoapte. De la Marea cea mare să însemnaţi drept până la muntele Hor,cVA("Graniţa dinspre apus să fie Marea cea mare. Aceasta să fie graniţa voastră spre apus.UU%("Apoi de la Aţmon să pornească spre Râul Egiptului şi să iasă la Mare.HT ("Graniţa să cârmească spre înălţimea Acrabim, să treacă prin Ţin şi să iasă la miază-zi de Cadeş-Barnea, şi să tot meargă prin Haţar-Adar şi să se îndrepte către Aţmon./SY("La miază-zi graniţa să fie: de la pustiul Ţin, de-a-lungul Edomului, astfel ca graniţa de miază-zi să înceapă de la capătul Mării Sărate către răsărit..RW("Porunceşte fiilor lui Israil şi le spune: Iată că veţi intra în ţara Canaanului, pământul care v’a căzut vouă ca moştenire, Canaanul în hotarele sale!&Q K("Şi a mai zis Domnul lui Moise:PP(!8Şi precum am vrut să le fac lor, acelaşi lucru îl voi face vouă!»eOE(!7Dacă însă nu veţi goni pe locuitorii ţării din faţa voastră, cei rămaşi între voi vor fi spini în ochii voştri şi ţăpuşi în coastele voastre, şi vă vor socoti ca duşmani în ţara pe care o locuiţi./NY(!6Şi să împărţiţi pământul prin sorţi după seminţiile voastre: celui mai numeros să-i măriţi moştenirea lui, iar celui mai puţin, să-i împuţinaţi moştenirea lui; fiecare, încotro i-au căzut sorţii, acolo să aibă partea. Să-l împărţiţi ca moştenire după seminţii. M(!5Şi să puneţi stăpânire pe pământ şi să locuiţi într’însul, căci vouă v’am dat pământul ca să-i fiţi stăpâni.EL(!4Să goniţi pe toţi locuitorii ţării din faţa voastră şi să doborîţi la pământ toate pietrele cioplite şi toate chipurile turnate, şi toate înălţimile lor să le pustiiţi;hKK(!3«Grăieşte fiilor lui Israil şi le spune: «Când veţi trece Iordanul în ţara Canaanului,sJa(!2Atunci a vorbit Domnul către Moise în stepele Moabului, pe ţărmul Iordanului, în dreptul Ierihonului.I}(!1Şi s’au aşezat cu tabăra pe ţărmul Iordanului de la Bet-Teşimot până la Abel-Şitim, în bărăganul Moabului.H (!0Şi din muntele Abarim au pornit şi au făcut popas în bărăganul Moabului, pe ţărmul Iordanului, în dreptul Ierihonului.cGA(!/Din Almon-Diblataim au pornit şi au făcut popas în muntele Abarim în dreptul lui Nebo.LF(!.Şi din Dibon-Gad au pornit şi au făcut popas la Almon-Diblataim.GE (!-Şi au pornit din Iie-Haabarim şi au tăbărît la Dibon-Gad.TD#(!,Din Obot au pornit şi au tăbărît la Iie-Haabarim în graniţa Moabului.'(!&Şi s’a suit Aaron arhiereul în muntele Hor după porunca Domnului şi a murit acolo, în anul al patruzecilea de la ieşirea fiilor lui Israil din ţara Egiptului, în luna a cincea, în ziua întâia.Y=-(!%Apoi au pornit din Cadeş şi s’au oprit la muntele Hor, la graniţa Edomului. <(!$De la Eţion-Gheber au pornit şi au poposit în pustiul Ţin. Şi au plecat din pustiul Ţin şi şi-au aşezat tabăra la Cadeş.?;{(!#De la Abrona au pornit şi au poposit la Eţion-Gheber.::q(!"Din Iotbata au pornit şi au tăbărît la Abrona.>9y(!!Din Hor-Haghidgad au pornit şi au poposit la Iotbata.C8(! Din Bene-Iaacan au pornit şi au poposit la Hor-Haghidgad.<7u(!Din Moserot au pornit şi au poposit la Bene-Iaacan.96o(!Din Haşmona au pornit şi au poposit la Moserot.;5s(!Şi au pornit din Mitca şi au poposit la Haşmona.84m(!Şi din Tarah au pornit şi au poposit la Mitca.83m(!Şi au pornit din Tahat şi au poposit la Tarah.72k(!Din Machelot au pornit şi au poposit la Tahat.A1(!Şi au pornit de la Harada şi au tăbărît la Machelot.D0(!De la muntele Şefer au plecat şi au tăbărît la Harada.I/ (!Şi au pornit din Chehelata şi au tăbărît la muntele Şefer.>.y(!Şi au pornit din Risa şi au tăbărît la Chehelata.8-m(!Din Libna au pornit şi au făcut popas la Risa.;,s(!Din Rimon-Pereţ au pornit şi au poposit la Libna.C+(!Şi din Ritma au pornit şi au tăbărît la Rimon-Pereţ.>*y(!Şi au pornit din Haţerot şi au tăbărît la Ritma.G) (!Din Chibrot-Hataava au pornit şi au făcut popas la Haţerot.O((!Şi din pustiul Sinai au pornit si au făcut popas la Chibrot-Hataava.?'{(!Din Refidim au pornit şi au poposit în pustiul Sinai.o&Y(!Şi au pornit de la Aliş şi au făcut popas la Refidim, dar acolo nu era apă de băut pentru popor.;%s(! Purces-au de la Dofca şi au făcut popas la Aliş.?${(! Apoi au plecat din pustiul Sin şi au poposit la Dofca.I# (! Şi au plecat de la Marea Roşie şi au poposit în pustiul Sin.Q"(! Apoi au pornit din Elim şi şi-au aşezat tabăra lângă Marea Roşie.!+(! Şi de la Mara au pornit şi au ajuns la Elim. Dar fiindcă în Elim erau douăsprezece izvoare de apă şi şapte finici, au tăbărît acolo.- U(!Apoi au pornit din Pi-Hahirot şi au trecut prin mijlocul mării în pustie, şi după ce au străbătut pustiul Etam cale de trei zile, au aşezat tabăra la Mara.(!Şi au pornit din Etan, apoi au cârmit către Pi-Hahirot, în faţa Baal-Ţe-fonului şi au poposit în faţa Migdolului.S!(!Şi au pornit din Sucot şi au tăbărît la Etan, în marginea pustiului.I (!Fiii lui Israil au pornit din Ramses şi au tăbărît la Sucot.(!În vreme ce Egiptenii îşi îngropau întâii născuţi pe care îi ucisese Domnul, căci Domnul făcuse judecată dumnezeilor lor.0[(!Ei au pornit din Ramses în luna întâia, în ziua a cincisprezecea. A doua zi de Paşti, fiii lui Israil ieşiră cu mână înaltă, în văzul tuturor Egiptenilor, (!Şi Moise a scris după porunca Domnului locurile de pornire şi cele de poposire. Iată popasurile şi locurile de pornire ale lor: )(!Iată popasurile fiilor lui Israil după ce au ieşit din ţara Egiptului cu pâlcurile lor de oştire, sub porunca lui Moise şi a lui Aaron.|s( *Nobah s’a dus şi a luat în stăpânire Chenatul şi aşezările megieşe şi l-a numit Nobah, după numele lui.sa( )Şi Iair, fiul lui Manase, s’a dus şi a cuprins aşezările lor şi le-a numit «aşezările lui Iair»fG( (Atunci Moise a dat Galaadul lui Machir, fiul lui Manase, şi el s’a aşezat într’însul.q]( 'Iar Machir, fiul lui Manase, a plecat şi a cuprins Galaadul, iar pe Amoriţii dintr’însul i-a gonit.}u( &Nebo, Baal-Meon, ale căror nume au fost schimbate, apoi Sibma, şi cetăţilor pe care le-au zidit, le-au pus nume.D( %Iar fiii lui Ruben au zidit: Heşbonul, Eleale, Chiriataim,K( $Bet-Nimra, Bet-Haran, cetăţi întărite şi târle pentru turme.(M( #Atarot-Şofam, Iazerul, Iogbeha,A( "Şi au zidit fiii lui Gad: Dibonul, Atarotul şi Aroerul, ( !Şi Moise a dat seminţiei lui Gad, seminţiei lui Ruben şi unei jumătăţi din seminţia lui Manase, fiul lui Iosif, regatul lui Sihon, regele Amoriţilor, şi regatul lui Og, regele Basanului, ţara cu oraşele dintr’însa şi cu ţinuturile învecinate. ( Vom trece gata de luptă cu ajutorul Domnului în pământul Canaan, ca partea noastră de moştenire să fie dincolo de Iordan.»t c( Atunci fiii lui Gad şi ai lui Ruben au răspuns: «Vom face precum a poruncit domnul nostru, robilor tăi!u e( Iar dacă oştenii nu vă vor însoţi, să le daţi parte de moştenire între voi, în pământul Canaan»p [( Şi le-a spus Moise: «Dacă fiii lui Gad şi ai lui Ruben vor trece cu voi Iordanul – toţi oşteni luptători cu voia Domnului – şi pământul va fi supus înaintea voastră, să le daţi în stăpânire ţinutul Galaadului, ( Şi Moise i-a pus sub porunca lui Eleazar arhiereul, a lui Iosua, fiul lui Nun, şi a voevozilor seminţiilor lui Israil.z o( Iar robii tăi, oştenii gata de luptă, vor pleca la război cu ajutorul Domnului, precum spune domnul nostru!»nW( Copiii, femeile, turmele şi toate dobitoacele noastre să rămână aici, în cetăţile Galaadului.oY( Atunci fiii lui Gad şi ai lui Ruben au răspuns: «Robii tăi vor face după porunca domnului nostru. ( Clădiţi dar oraşe pentru copiii voştri şi târle pentru turmele voastre, şi ceea ce a ieşit din gura voastră să faceţi!»!( Iar dacă nu vă veţi ţine de cuvânt, iată, veţi păcătui împotriva Domnului, şi să ştiţi că păcatele voastre vă vor ajunge.eE( Şi nu vă veţi întoarce, până când pământul nu va fi supus cu ajutorul Domnului, nu veţi fi de vină nici înaintea Domnului, nici înaintea lui Israil, şi acest pământ va fi bunul vostru după voia Domnului.tc( Şi dacă toţi oştenii vor trece Iordanul cu ajutorul Domnului, până ce el va alunga pe duşmanii săi,wi( Dar Moise a zis către ei: «Dacă vă veţi ţine de cuvânt şi veţi fi gata de luptă după voia Domnului,%E( Căci noi nu vrem moştenire cu ei dincolo de Iordan şi nici într’alt loc, fiindcă moştenirea noastră ne-a căzut dincoace de Iordan, la răsărit.»  ( Şi nu ne vom întoarce la casele noastre până ce fiii lui Israil nu vor lua în stăpânire fiecare partea lui de moştenire,@{( Iar noi vom fi gata de luptă în fruntea fiilor lui Israil, până ce-i vom duce la locul lor, iar copiii noştri să stea în cetăţi întărite, la adăpost de locuitorii ţării.~( Atunci ei s’au apropiat de Moise şi au răspuns: «Vrem să ne zidim aici numai târle pentru turme şi oraşe pentru copiii noştri,!}=( Dacă voi vă veţi răzleţi de el, el va lăsa şi mai mult poporul acesta să rătăcească în pustie şi aşa îl veţi nimici pe de-a’ntregul!»3|a( Dar iată că în locul părinţilor voştri v’aţi sculat voi, sămânţă de păcătoşi, ca să sporiţi şi mai mult văpaia mâniei Domnului împotriva lui Israil.G{ ( Atunci s’a aprins mânia Domnului împotriva lui Israil şi l-a făcut să rătăcească în pustie patruzeci de ani, până a nimicit tot neamul care săvârşise rele îu ochii Domnului.zzo( Afară de Caleb, fiul lui Iefune Chenezitul, şi de Iosua, fiul lui Nun, care au urmat cu credinţă pe Domnul.»eyE( «Bărbaţii aceştia care au pornit din Egipt, de la douăzeci de ani şi mai în sus. să nu vadă pământul pe care eu l-am dat cu jurământ lui Avraam, lui Isaac, şi lui Iacob, căci nu m’au urmat cu credinţă,Px( Şi s’a aprins mânia Domnului în ziua aceea şi s’a jurat astfel:*wO( Ei s’au suit până în valea Eşcol, au văzut ţara şi au stricat inima fiilor lui Israil, ca să nu intre în ţara pe care Domnul hotărîse să le-o dea.hvK( Aşa au făcut părinţii voştri când i-am trimis din Cadeş-Barnea ca să iscodească ţara:}uu( Pentru ce să stricaţi inima fiilor lui Israil ca să nu treacă în ţara pe care Domnul a hotărît să le-o dea? t ( Atunci a grăit Moise fiilor lui Gad şi fiilor lui Ruben: «Fraţii voştri să plece la război, şi voi să rămâneţi aici?s7( Şi au mai zis: «Dacă am aflat har în ochii tăi, să se dea robilor tăi ţinutul acesta ca stăpânire, şi nu ne porunci să trecem Iordanul».r( Ţinutul pe care l-a supus Domnul obştiei lui Israil, este pământ de păşune pentru turme, iar robii tăi au turme».Uq%( «Atarot, Dibon, Iazer, Nimra, Heşbonul, Eleale, Sibma, Nebo şi Baal-Meon,|ps( Au venit fiii lui Ruben şi ai lui Gad şi au zis lui Moise şi lui Eleazar arhiereul şi voevozilor obştiei aşa:(o M( Seminţia lui Ruben şi a lui Gad aveau sumedenie de turme. Şi când au văzut ţinutul Iazer şi cel al Galaadului, că este loc bun pentru păşunat turmele,Dn(6Atunci Moise şi Eleazar arhiereul au luat aurul de la căpeteniile peste mii şi peste sute, şi l-au dus în cortul descoperirii, ca pomenire pentru fiii lui Israil, înaintea Domnului.2ma(5Oştenii au luat pradă fiecare pentru el.1l](4Şi tot aurul pe care l-au adus ca prinos înălţat Domnului a fost de şaisprezece mii şapte sute cincizeci de sicli, de la căpeteniile peste mii şi de la sutaşi.dkC(3Atunci au luat Moise şi Eleazar arhiereul aurul de la ei şi toate sculele lucrate din el.Ij (2Pentru aceasta noi aducem dar Domnului sculele de aur pe care fiecare din noi le-a prădat: brăţări, lănţujele, inele, cercei şi sălbi, pentru ispăşirea noastră înaintea Domnului.»i(1Şi au zis lui Moise: «Robii tăi au numărat oştenii care au fost sub porunca noastră, şi n’a lipsit nici unul din ei.bh?(0Şi au venit la Moise voevozii peste marile oştiri, căpeteniile peste mii şi sutaşii,mgU(/Din această jumătate cuvenită fiilor lui Israil, Moise a luat una la cincizeci, din oameni şi din dobitoace, şi le-a dat leviţilor care au grijă să străjuiască locaşul Domnului, aşa precum poruncise lui Moise Domnul.0f](.Şi oameni, şaisprezece mii de suflete.6ei(-Măgari, treizeci de mii cinci sute de capete,2da(,Cirezi de vite, treizeci de mii de capete,vcg(+Căci jumătatea cuvenită obştiei a fost: turme, trei sute treizeci şi şapte de mii cinci sute de capete.Wb)(*Jumătatea cuvenită fiilor lui Israil a osebit-o Moise de aceea a oştenilor,ay()Şi Moise a dat dijma lui Eleazar arhiereul, ca jertfă înălţată pentru Domnul, precum Domnul poruncise lui Moise.Z`/((Oameni, şaisprezece mii, iar dijma pentru Domnul: treizeci şi două de suflete.k_Q('Măgari, treizeci de mii cinci sute de capete, iar dijma pentru Domnul şaizeci şi unu de capete.o^Y(&Vitele mari au fost treizeci şi şase de mii, iar dijma pentru Domnul şaptezeci şi două de capete.b]?(%Iar dijma din vitele mici pentru Domnul a fost şase sute şaptezeci şi cinci de capete.\'($Deci jumătate din partea oştenilor care fuseseră la război a fost trei sute treizeci şi şapte de mii cinci sute de capete de vite mici,l[S(#Suflete omeneşti, adică femei care nu cunoscuseră bărbat, treizeci şi două de mii de suflete.3Zc("Măgari, şaizeci şi una de mii de capete,>Yy(!Cirezi de vite, şaptezeci şi două de mii de capete, X( Iar prada, ceea ce a mai rămas din ceea ce jefuiseră oştenii, a fost: turme, şase sute şaptezeci şi cinci de mii de capete,]W5(Moise şi Eleazar arhiereul au îndeplinit toate, precum poruncise lui Moise Domnul.V(Iar din jumătatea cuvenită fiilor lui Israil să dai de o parte una la cincizeci, din oameni, din cirezi, din măgari, din turme şi din toate dobitoacele, şi să le dai leviţilor, cei ce au grijă de străjuirea sfântului locaş al Domnului.»uUe(Jumătate din ce li se cuvine să iei şi să dai arhiereului Eleazar ca jertfă înălţată pentru Domnul,T!(Să iei dajdie pentru Domnul de la oştenii care au mers la război, una la cinci sute, din oameni, din cirezi, din măgari şi din turme.dSC(Şi împarte prada între oştenii care au luat parte la război şi între toată obştia. R(«Fă numărătoarea a tot ce a fost luat rob: oameni şi vite, tu şi Eleazar arhiereul, precum şi voevozii seminţiilor obştiei,*QQ(Şi a mai zis Domnul către Moise:yPm(Iar în ziua a şaptea să spălaţi veşmintele voastre ca să fiţi curaţi, apoi să intraţi în tabără.»KO(Orice poate fi trecut prin foc, să le treceţi prin foc, ca să fie curate, şi să le curăţiţi şi cu apă curăţitoare, iar ceea ce nu poate fi trecut prin foc, să le treceţi prin apă.>Ny(Aurul, argintul, arama, fierul, cositorul şi plumbul,&MG(Atunci arhiereul Eleazar a zis către oştenii care se întorseseră de la luptă: «Iată ce este rânduit în legea pe care a poruncit-o Domnul prin Moise:}Lu(Să curăţiţi veşmintele, lucrurile de piele, cele făcute din păr de capră, precum şi toate vasele de lemn.»9Km(Iar care din voi a omorît om, ori s’a atins de vre-un leş să se cureţe în ziua a treia şi în ziua a şaptea, şi să staţi afară din tabără, voi şi robii voştri.^J7(Iar toate fetele care n’au cunoscut bărbat, să le lăsaţi cu viaţă pentru voi.WI)(Acum omorîţi toţi copiii precum şi toate femeile care au cunoscut bărbat,4Hc(Tocmai ele au fost acelea care după sfatul lui Bileam au abătut pe fiii lui Israil de la Domnul în pricina cu Peor, pentru care a şi fost bătaie în obştia Domnului.:Gq(Şi i-a întrebat Moise: «Sunt vii toate femeile?F (Atunci s’a mâniat Moise pe căpeteniile oştirii, pe voevozii cei peste mii şi pe sutaşi, care se întorceau de la luptă,Ey( Şi au ieşit Moise şi arhiereul Eleazar şi toţii voevozii obştiei întru întâmpinarea lor, afară din tabără.FD( Şi au adus robii, prada şi jaful la Moise şi la arhiereul Eleazar şi la obştia fiilor lui Israil în tabără în bărăganul Moabului, pe ţărmul Iordanului, în dreptul Ierihonului.GC ( Au luat după aceasta toată prada şi jaful, oameni şi vite,RB( Oraşelor din aşezările lor şi taberilor lor de corturi le-au dat foc.A( Apoi fiii lui Israil au luat în robie pe femeile şi pe copiii Madianiţilor, iar vitele, turmele şi toată bogăţia lor le-au jefuit.:@o(Iar peste cei ucişi în luptă, ei uciseră pe regii Madianiţilor, pe Evi, Rechem, Tur, Hur, Reba, cinci regi madianiţi, iar pe Bileam, fiul lui Beor, îl omorîră cu sabia.|?s(Şi au pornit la război împotriva lui Madian, precum poruncise lui Moise Domnul, şi au ucis pe toţi bărbaţii.D>(Şi pe aceştia i-a trimis Moise la luptă, câte o mie de fiecare seminţie, împreună cu Fineas, fiul arhiereului Eleazar, care luase cu sine sfintele odoare şi trâmbiţele de sunat. =(Atunci, din miriadele lui Israil au fost trimişi câte o mie de oşteni de fiecare seminţie, adică de toţi douăsprezece mii.u<e(Şi să trimiteţi la luptă câte o mie de inşi din fiecare seminţie, din toate seminţiile lui Israil».0;[(Atunci Moise a spus poporului: «Pregătiţi dintre voi voinici de luptă împotriva Madianiţilor, ca Domnul să săvârşească răzbunarea împotriva Madianiţilor,k:Q(«Răzbună pe fiii lui Israil împotriva Madianiţilor şi apoi te vei adăoga la poporul tău!»-9 Y(Şi Domnul rosti lui Moise şi-i zise:A8}(Iată dar legile pe care le-a poruncit Domnul lui Moise, pentru bărbat şi femeia lui, pentru tată şi fiica lui, în vremea tinereţei ei, câtă vreme este ea în casa tatălui ei.p7[(Şi dacă el le va zădărnici după ce de multă vreme a auzit de ele, atunci săvârşeşte păcat.»66g(Iar dacă bărbatul ei va tăcea zi de zi, înseamnă că încuviinţează toate făgăduinţele ori toate legămintele ei, fiindcă a tăcut în ziua când a ştiut de ele.5+(Orice făgăduinţă şi orice jurământ cu care se va lega să-şi înfrâneze sufletul, bărbatul ei le poate încuviinţa, ori zădărnici,n4W( Dar dacă bărbatul ei, în ziua când va afla despre ele, le zădărniceşte, tot ceea ce a ieşit de pe buzele ei, făgăduinţi sau legăminte nu pot fi temeinice, deoarece bărbatul ei le-a zădărnicit şi Domnul o va ierta.;3q( Iar bărbatul ei când va auzi, va tăcea şi-i va da încuviinţare, toate făgăduinţele ei vor rămânea în fiinţă şi cu tot ce s’a legat pe sine să rămână datoare,n2W( Dacă o femeie va făgădui ceva fiind în casa bărbatului ei, sau se va lega pe sine cu jurământ,n1W( Făgăduinţa unei femei văduve sau despărţite rămâne temeinică, cu tot ce s’a legat pe sine.j0O( Iar dacă în ziua în care află bărbatul ei el nu-i dă încuviinţare, atunci făgăduinţa ei să rămână fără temei împreună cu vorba nesăbuită de pe buzele ei cu care s’a legat pe sine, iar Domnul o va ierta./(Şi va auzi bărbatul ei şi va tăcea, toate făgăduinţile sunt în fiinţă şi cu ceea ce s’a legat pe sine să rămână datoare..-(Şi dacă ea se va mărita după ce a făcut făgăduinţele sau vre-un cuvânt necugetat a ieşit de pe buzele ei, cu care s’a legat pe sine,X-+(Iar dacă tatăl său nu-i va da încuviinţarea, în ziua când va afla, toate făgăduinţile ei cu care s’a legat pe sine nu mai au temei, şi Domnul o va ierta, fiindcă tatăl ei nu i-a încuviinţat.G, (Şi tatăl său află de făgăduinţa cu care s’a înfrânat pe sine şi nu va spune nimic, făgăduinţele ei sunt temeinice şi cu orice s’a legat pre sine să rămână îndatorată.$+C(Dacă o femeie, chiar din tinereţea ei, va face o făgăduinţă înaintea Domnului şi se va înfrâna pe sine, câtă vreme este în casa tatălui său,Q*(Dacă un bărbat va face făgăduinţă înaintea Domnului sau va face jurământ, ca să se înfrâneze pe sine, să nu-şi calce cuvântul său, ci tot ce a ieşit din gura lui, să îndeplinească.h)K(Şi Moise a spus voevozilor seminţiilor fiilor lui Israil: «Iată care este porunca Domnului:[( 3(Atunci a grăit Moise către fiii lui Israil precum îi poruncise lui Moise Domnul.U'%('Iată dar jertfele pe care să le aduceţi Domnului la praznicele voastre, în afară de făgăduinţele şi darurile de bună voie: arderile de tot, prinoasele, turnările şi jertfele voastre de pace.»l&S(&Un ţap jertfă pentru păcat, în afară de jertfa cea deapururea, cu prinosul şi cu turnarea ei.|%s(%Cu prinosul şi cu turnările lor pentru viţel, berbec, şi pentru miei, după numărul lor şi după rânduială,#$A($Ci să aduceţi Domnului ardere de tot, jertfă arsă pe foc întru miros de bună mireazmă: un viţel, un berbec, şapte miei de un an fără meteahnă,M#(#A opta zi: adunare de praznic să faceţi şi nimic să nu lucraţi,q"]("Un ţap jertfă pentru păcat, în afară de arderea de tot cea deapururea, cu prinosul şi turnarea ei.t!c(!Cu prinosul şi cu turnările lor pentru viţei, berbeci şi miei, după numărul lor şi după rânduiala,_ 9( A şaptea zi: şapte viţei, doi berbeci, paisprezece miei de un an, fără meteahnă,tc(Un ţap jertfă pentru păcat, în afară de arderea de tot cea deapururea, cu prinosul şi cu turnarea ei.(împreună cu prinosul şi cu turnările lor, pentru viţei, pentru berbeci şi pentru miei, după numărul lor şi după rânduiala,Z/(A şasea zi: opt viţei, doi berbeci, paisprezece miei de un an fără meteahnă,tc(Un ţap jertfă pentru păcat, în afară de arderea de tot cea deapururea, cu prinosul şi cu turnarea ei.(Cu prinosul şi cu turnările lor pentru viţei, pentru berbeci şi pentru miei, după numărul lor şi după rânduială,X+(A cincea zi: nouă viţei, doi berbeci, paisprezece miei de un an fără cusur,q](Un ţap jertfă pentru păcat, în afară de arderea de tot cea deapururea, cu prinosul şi turnarea ei. (Împreună cu prinosul şi turnările lor pentru viţei, pentru berbeci şi pentru miei, după numărul lor şi după rânduială,V'(A patra zi: zece viţei, doi berbeci, paisprezece miei de un an fără cusur,y(Un ţap jertfă pentru păcat, în afară de arderea de tot cea deapururea, împreună cu prinosul şi cu turnarea ei. (Împreună cu prinosul şi turnările lor pentru viţei, pentru berbeci şi pentru miei. după numărul lor şi după rânduială,b?(A treia zi: doisprezece viţei, doi berbeci, paisprezece miei de un an, fără meteahnă.ue(Un ţap, jertfă pentru păcat, în afară de arderea de tot cea deapururea, cu prinosul şi cu turnarea ei. (Împreună cu prinoasele şi turnările lor pentru viţei, pentru berbeci şi pentru miei, după numărul lor şi după rânduială,iM(A doua zi: doisprezece viţei din cireada, doi berbeci, paisprezece miei de un an, fără cusur, 26~}|{zz;y~xww0vvpuutNssArr)qp|oo4nn.mm:lkk=j ihhRgfjeendd cmbabaq``<__^o]]O\[[ZYYX]WWZVVV;UTTbSxRQQRPOONNcNMMMLbKKJiIHHRGG%FdEDD|DCfBAA!@U?`>==Q<<;;;:"9B8a7v7N6544c32E1110r// .Q.-#,++r*)((b'u&`%%!$##)""G! $F|~[eP i1Ti   Z G !v2AP2Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău.O%2Să nu furi.N92Să nu fii desfrânat.M'2Să nu ucizi.RL2Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, precum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău, ca să trăieşti mult şi să-ţi meargă ţie bine pe pământul pe oare Domnul Dumnezeul tău ţi-l va da ţie.nKW2Adu-ţi aminte că ai fost slugă în ţara Egiptului şi Domnul Dumnezeul tău te-a scos dintr’însa cu mână tare şi cu braţ întins; pentru aceasta Domnul Dumnezeul tău îţi dă poruncă să prăznueşti ziua Sâmbetei.>Jw2Iar ziua a şaptea este Sâmbăta Domnului Dumnezeului tău, în care tu să nu lucrezi nimic, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici asinul tău, nici vitele tale, nici străinul din aşezările tale, aşa ca să aibă odihnă cu şi tine robul tău şi roaba ta.NI2 Şase zile să lucrezi şi să-ţi isprăveşti toate lucrurile tale,eHE2 Păzeşte ziua Sâmbetei, ca să o sfinţeşti, precum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău.G}2 Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deşert, căci Domnul nu cruţă pe cel care ia numele său în deşert.tFc2 Dar mă arăt îndurător până la al miilea neam, faţă de cei ce mă iubesc şi păzesc poruncile mele.zEo2 Să nu te închini lor şi nici să le slujeşti, căci eu sunt DomnulDumnezeul tău, Dumnezeu râvnitor, care pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii până la al treilea şi până la al patrulea neam, faţă de cei ce mă urăsc, D2Să nu-ţi faci ţie chip cioplit şi nici orice alt chip, care se află sus în cer şi jos pe pământ, în apă şi sub pământ.0C]2Să nu ai alţi dumnezei afară de mine.bB?2«Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te-am scos din ţara Egiptului şi din casa robiei.VA'2Iar eu stăteam atunci între Domnul şi între voi ca să vă vestesc vouă poruncile Domnului, – căci vă era frică de faţa focului, şi de aceea nu v’aţi suit în munte. – Şi Domnul a rostit:U@%2Domnul a vorbit cu voi faţă către faţă în munte, din mijlocul focului,y?m2Şi legământul acesta l-a încheiat Domnul nu cu părinţii noştri, ci cu noi cu toţii care suntem acum vii.K>2Domnul Dumnezeul nostru a încheiat legământul cu noi în Horeb,S= #2Atunci a chemat Moise pe tot Israilul şi i-a spus: «Ascultă, Israile, poruncile şi îndreptările pe care ţi le voi porunci astăzi în auzul tău! Învăţaţi-le şi sârguiţi-vă să le faceţi!<21Precum şi toată câmpia de dincolo de Iordan, de la răsărit şi până la Marea Araba, ia poalele povârnişurilor muntelui Pisga.p;[20De la Aroer care se află pe ţărmul Arnonului şi până la muntele Sirionului, adică al Hermonului,:2/Şi au pus stăpânire pe ţara lui, ca şi pe ţara lui Og, regele Basanului, cei doi regi Amoriţi de dincolo de Iordan, la răsărit;b9?2.Dincolo de Iordan în valea din faţa Bet-Peorului, în ţara lui Sihon, regele Amoriţilor, care îşi avea scaunul domnesc în Heşbon, pe care l-au înfrânt Moise şi fiii lui Israil, după ieşirea lor din Egipt, 82-Iată şi descoperirile, poruncile şi îndreptările pe care le-a poruncit Moise fiilor lui Israil, când au ieşit ei din Egipt,K72,Iată dar legea pe care Moise a pus-o înaintea fiilor lui Israil!6 2+Beţer în pustie, în ţinutul câmpos al lui Ruben, Ramot din Galaad, în Gad, şi Golan în Basan, în seminţia lui Manase.g5I2*– Ca să fugă într’însele ucigaşul care a omorît pe aproapele lui din nebăgare de seamă, fără ca mai nainte să-i fi purtat pică. Şi dacă va fugi într’una din cetăţile acestea, să scape cu viaţă.—O42)Atunci a osebit Moise trei cetăţi dincolo de Iordan, spre răsărit,]352(Păzeşte dar legile şi poruncile lui, pe care ţi le dau astăzi, ca să-ţi meargă bine ţie şi fiilor tăi de după tine şi să ai viaţă lungă pe pământul pe care Dumnezeul tău ţi-l va da pe veci.»&2G2'Pentru aceasta să ştii şi să ţii cu scumpătate în inima ta, că Domnul este Dumnezeu în cer sus şi pe pământ jos, şi nimeni nu este afară de el!1!2&Ca să izgoneşti de dinaintea ta popoare mai mari şi mai tari decât tine şi să te aducă să-ţi dea ca acum ţara lor ca moştenire;052%Din pricină că a iubit pe părinţii tăi, a ales şi seminţia lor de după ei, şi te-a scos el însuşi din Egipt cu puterea lui nemărginită,/32$Auzit-ai glasul lui din cer, ca să te înveţe, şi pe pământ ţi-a arătat focul lui cel mare, şi din mijlocul focului ai auzit poruncile lui.y.m2#Ţie ţi-a fost dat să vezi şi să te încredinţezi că Domnul este Dumnezeu, şi nu este altul afară de el.G- 2"Sau a mai încercat vre-un dumnezeu să vină pe pământ ca să-şi aleagă luişi popor din mijlocul altui popor prin încercări, prin minuni şi fapte mai presus de fire, prin luptă, cu mână tare şi cu braţ întins, cu arătări înfricoşate, precum a făcut în ochii tăi, în Egipt, Domnul Dumnezeul tău?},u2!Oare a mai auzit vre-un popor glasul Domnului, vorbind din foc, precum l-ai auzit tu şi să rămână cu viaţă î+2 Cercetează în vremurile străvechi de dinaintea ta, din ziua când a făcut Dumnezeu pe om pe pământ, de la un capăt şi până la celălalt capăt al cerului, şi vezi dacă s’a mai petrecut vre-o faptă mare ca aceasta, ori de s’a mai auzit ceva la fel!4*c2Căci Domnul Dumnezeul tău este Dumnezeu milostiv, care nu te va lăsa, nici nu te va nimici, şi nici nu va uita legământul cu părinţii tăi, cărora li s’a jurat.*)O2Când vei fi în strâmtoare şi toate acestea vor da peste tine în vremea cea de apoi, te vei întoarce la Domnul Dumnezeul tău şi vei asculta de glasul lui, (2Şi acolo vei căuta pe Domnul Dumnezeul tău şi îl vei afla, dacă îl vei căuta din toată inima ta şi din tot sufletul tău. '2Acolo veţi cinsti dumnezei, făpturi de mâini omeneşti, de lemn şi de piatră, care nu văd, nu aud, nu mănâncă şi nu miros.&2Şi vă va risipi Domnul printre neamuri, şi veţi rămânea puţini la număr între popoarele unde vă va surghiuni pe voi Domnul.z%o2Pentru aceasta iau ca martor împotriva voastră cerul şi pământul, – degrabă veţi pieri de pe pământul în care treceţi Iordanul ca să-l stăpâniţi, şi nu vă veţi mai prelungi viaţa, ci veţi fi nimiciţi cu desăvârşire,$2După ce veţi avea fii şi nepoţi şi veţi îmbătrâni în ţară, dacă vă veţi ticăloşi ca să faceţi idoli ciopliţi şi orice fel de chip şi dacă veţi săvârşi fapte rele în ochii Domnului Dumnezeului tău, ca să-l mâniaţi, –U#%2Fiindcă Domnul Dumnezeul tău este foc mistuitor, Dumnezeu plin de râvnă.G" 2Fiţi cu băgare de seamă să nu uitaţi legământul pe care Domnul Dumnezeul vostru l-a încheiat cu voi şi să nu vă faceţi chipuri cioplite, pe care le-a oprit Domnul Dumnezeul tău,!52Căci, iată, eu voi muri în ţinutul acesta şi nu voi trece Iordanul, ci numai voi îl veţi trece şi veţi stăpâni această frumoasă ţară.Z /2Şi Domnul şi-a aprins mânia împotriva mea, din pricina voastră, şi s’a jurat să nu trec Iordanul şi să nu intru în ţara cea frumoasă, pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-o va da ţie ca moştenire.2Iar pe voi v’a ales şi v’a scos din cuptorul cel de fier, din Egipt, ca să-i fiţi poporul moştenirii sale, ca în ziua de azi.2Ca nu cumva să ridici ochii spre cer şi să vezi soarele, luna, stelele şi toată oastea cerească, să te laşi ispitit şi să te închini şi să slujeşti acestor făpturi pe care Domnul Dumnezeul tău le-a lăsat pentru toate popoarele de sub tot cerul,{q2Chip de orice fel de târîtoare de pe pământ, chip de orice fel de peşte care trăieşte în ape sub pământ,hK2Chip de dobitoc de pe pământ, chip de orice fel de pasăre zburătoare, care zboară sub cer,tc2Ca să nu păcătuiţi şi să vă faceţi chip cioplit, şi orice fel de chip de idol, bărbat sau femeie,92Şi fiindcă atunci când v’a vorbit Domnul în Horeb, din mijlocul focului, n’aţi văzut nici un chip, păziţi-vă cu grijă sufletele voastre,0[2Atunci mi-a poruncit Domnul şi mie să vă învăţ pe voi legile şi îndreptările, ca să vă purtaţi după ele în ţara în care veţi trece s’o stăpâniţi.52 Şi v’a vestit el legământul său, cele zece porunci, pe care vi le-a poruncit să le păziţi şi pe care le-a scris pe două table de piatră. 2 Atunci Domnul v’a vorbit din mijlocul focului. Huetul cuvintelor lui l-aţi auzit, dar chip, afară de glas, n’aţi văzut./Y2 V’aţi apropiat şi aţi stat la poalele muntelui, în vreme ce muntele ardea cu văpaie până în inima cerului, înconjurat de întuneric, de nori şi de beznă.2 Când stăteai în Horeb înaintea Domnului Dumnezeului tău, când Domnul mi-a spus: «Strânge poporul ca să-i dau în auz poruncile mele, ca să înveţe să se teamă de mine în toată vremea cât vor fi vii pe pământ, şi să înveţe şi pe copiii lor»,iM2 Dar păzeşte-te pe tine şi sufletul tău fereşte-l tare, să nu uiţi cele ce ochii tăi au văzut şi să nu piară din inima ta în toată vremea vieţii tale, ci să le împărtăşeşti şi fiilor şi nepoţilor tăi.  2Şi unde se află vre-un neam puternic care să aibă legi şi drepte rânduieli ca legea pe care eu astăzi v’o pun înainte?"?2Căci, într’adevăr, care este neamul puternic de care dumnezeii lui să fie aşa de aproape ca Domnul Dumnezeul nostru, ori de câte ori îl chemăm?~w2Deci ţineţi-le şi împliniţi-le, şi din aceasta să se vadă înţelepciunea şi priceperea voastră în ochii popoarelor, care vor auzi de aceste legi şi vor zice: «Numai neam înţelept şi priceput poate să fie acest popor puternic!»W)2Cugetaţi dar. Eu v’am învăţat pe voi legi şi îndreptări, precum mi-a poruncit mie Domnul Dumnezeul meu, ca să le împliniţi întocmai în ţara în care voi intraţi să o luaţi în stăpânire.fG2Însă voi care v’aţi lipit de Domnul Dumnezeul vostru sunteţi cu toţii vii şi astăzi.&G2Ochii voştri au văzut ceea ce Domnul vostru a făcut cu Baal-Peor! Pe oricine a umblat după Baal-Peor l-a nimicit Domnul Dumnezeul tău din mijlocul tău! /2Peste ceea ce eu vă poruncesc, nu adăugaţi nimic şi nici nu tăiaţi, ci păziţi poruncile Domnului Dumnezeului vostru pe care eu vi le dau.`  =2«Şi acum. Israile, ascultă de legile şi îndreptările pe care te învăţ să le îndeplineşti! Păziţi-le ca să fiţi vii şi să intraţi să moşteniţi ţara pe care Domnul Dumnezeul vostru o va da vouă.G  2Atunci, noi eram poposiţi în vale, în faţa Bet-Peorului.»5 e2Dă porunci lui Iosua, şi îmbărbătează-l şi-l însufleţeşte, căci el va trece în fruntea poporului acestuia şi el va împărţi pământul pe care tu îl vezi.»C 2Sue-te în vârful muntelui Pisga şi roteşte-ţi ochii spre asfinţit, spre miazănoapte, spre miază-zi şi spre răsărit, şi priveşte cu ochii, căci nu vei trece Iordanul acesta;52Dar Domnul s’a întărâtat pe mine, din pricina voastră, şi nu m’a ascultat, ci mi-a zis: «Destul, să nu-mi mai vorbeşti de lucrul acesta!2Ajută-mă să ajung şi să văd pământul cel mănos de peste Iordan, această ţară muntoasă şi frumoasă, precum şi Libanul.»4c2«Doamne Dumnezeule, tu ai început să arăţi slugii tale, slava ta şi mâna ta cea tare, – căci care Dumnezeu în cer şi pe pământ face fapte şi minuni ca tine!1_2Atunci am rugat fierbinte pe Domnul aşa:P2Nu vă temeţi, căci Domnul Dumnezeul vostru se va lupta pentru voi.»S!2În vremea aceea i-am poruncit şi lui Iosua: «Ochii tăi au văzut tot ceea ce Domnul Dumnezeul vostru a făcut cu cei doi regi şi întocmai aşa va face şi tuturor regatelor prin care tu vei trece!C2Până când Domnul Dumnezeul vostru va hărăzi şi fraţilor voştri, ca şi vouă, locaş de odihnă, până când şi ei vor pune stăpânire pe pământul pe care Domnul Dumnezeul vostru îl va da lor peste Iordan. Atunci să vă întoarceţi fiecare la partea lui de stăpânire pe care v’am hărăzit-o.»2Iar femeile, copiii şi turmele voastre – căci ştiu că aveţi multe turme – să rămână în cetăţile pe care vi le-am dat,X+2Şi atunci v’am mai poruncit vouă: «Domnul Dumnezeul vostru v’a dat pământul acesta în stăpânire, dar voi toţi oştenii gata de luptă să mergeţi în fruntea fraţilor voştri, fiii lui Israil,0[2Apoi Araba şi Iordanul ca hotar, de la lacul Ghenizaretului şi până la Marea Araba, adică Marea Sărată, până la povârnişurile muntelui Pisga, în răsărit.E~2Tar seminţiilor lui Ruben şi Gad, le-am dat o parte din Galaad, până la apa Arnonului – graniţa trecând prin mijlocul văii – şi până în valea Iabocului, hotarul Amoniţilor,%}G2Lui Machir i-am dat Galaadul,g|I2Iair, fiul lui Manase a cuprins întreg ţinutul Argobului până în graniţa Gheşuriţilor Maacatiţilor şi a numit localităţile cu numele său: «aşezările lui Iair», care se numesc astfel până în ziua de azi.]{52 Şi ceea ce a mai rămas din Galaad şi tot Basanul, regatul lui Og, întreg ţinutul Argobului, l-am dat unei jumătăţi din seminţia lui Manase. Acest ţinut întreg al Basanului se cheamă ţara Refaiţilor.\z32 Şi ţara aceasta am luat-o atunci în stăpânire, începând de la Aroer, care se află pe apa Arnonului, împreună cu jumătate din muntele Galaadului şi cetăţile lui, şi le-am dat lui Ruben şi lui Gad.hyK2 – Căci numai Og, regeleBasanului, mai rămăsese din rămăşiţa Rafaiţilor; patul lui, un pat de fier, se află şi acum în Rabat, în ţinutul Amoniţilor: lung de nouă coţi şi lat de patru coţi, cotul de rând.x2 Toate cetăţile din câmpie, tot Galaadul şi Basanul până la Salca şi Edrei, cetăţi din regatul lui Og al Basanului.Gw 2 – Sidonienii numesc Hermonul Sirion, iar Amoniţii Senir –v52În vremea aceasta, am cucerit ţările din mâna celor doi regi amoriţi, de dincolo de Iordan, de la râul Arnon şi până la muntele Hermonului,Du2Însă vitele şi prada din cetăţi le-am luat pentru noi.t2Şi le-am dărâmat precum am făcut cu Sihon, regele Heşbonului, când am prăpădit toate cetăţile, femeile şi copiii.s/2Toate cetăţile acestea erau întărite cu ziduri înalte, şi cu porţi cu zăvoare, în afară de nenumăratele localităţi ale Pereziţilor.=ru2Şi am cucerit în vremea aceea toate cetăţile lui, de n’a rămas cetate pe care să n’o fi cuprins – şaizeci de cetăţi, tot ţinutul Argob, regatul lui Og al Basanului.,qS2Deci Domnul Dumnezeul nostru a dat în mâna noastră şi pe Og, regele Basanului, cu tot poporul lui cel războinic şi l-am înfrânt de n’a mai rămas nimeni.qp]2Atunci Domnul mi-a spus: «Nu te teme, căci îl voi da în mâna ta, pe el şi pe tot poporul şi ţara lui, şi tu să te porţi cu el cum te-ai purtat cu Sihon, regele Amoriţilor, care şi-a avut curtea domnească în Heşbon.»Ho 2Când însă am pornit iarăşi la drum în spre Basan, iar Og, regele Basanului. a ieşit întru întâmpinarea noastră împreună cu tot poporul cel războinic să se lupte cu noi la Edrei,Pn2%Totuşi de ţara Amoniţilor nu te-ai atins, va să zică de aşezările de dincolo de Iaboc şi de cetăţile din munte, şi de tot ceea ce ne poruncise Domnul Dumnezeul nostru ca să nu ne atingem.sma2$De la Aroer, care se află pe ţărmul râului Arnon, şi până la cetatea din vale, până la Galaad, n’a rămas oraş pe care să nu-l fi cucerit, fiindcă Domnul Dumnezeul nostru ni le dăduse pe toate în stăpânirea noastră.wli2#Ci pentru noi am luat ca pradă numai vitele, pe lângă cealaltă pradă din cetăţile pe care le cucerisem.*kO2"În vremea aceea am cucerit toate cetăţile lui şi am prăpădit din toate cetăţile, pe bărbaţi, pe femei şi pe copii, şi n’am lăsat pe nici unul viu.ejE2!Şi Domnul l-a dat în mâna noastră şi l-am biruit pe el, pe fiii lui şi pe tot poporul.sia2 Dar Sihon a ieşit la luptă în întâmpinarea noastră, la Iahaţ, el şi cu tot poporul cel războinic.h%2Şi Domnul mi-a spus: «Vezi, am început să dau în mâna ta pe Sihon şi ţara lui; începe să cucereşti, ca să stăpâneşti ţara».Ug%2Dar Sihon, regele Heşbonului, nu ne-a îngăduit să trecem pe la el, fiindcă Domnul Dumnezeul tău îi învârtoşase duhul şi îi împietrise inima, ca să-l dea în mâinile tale ca în ziua de azi.=fu2Căci fiii lui Esau care locuesc în Seir şi Moabiţii din Ar mi-au dat voie, – până voi trece dincolo de Iordan, în ţara pe care Domnul Dumnezeul nostru ne-o va da nouă.»e2Vinde-mi hrană pe bani ca să mănânc şi apă dă-mi tot pe bani, ca să beau, căci vreau să trec numai pe jos de-a-curmezişul, –d!2«Vreau să trec prin ţara ta, pe drumul cel împărătesc. Îngădueşte-mi să merg fără să cotesc nici la dreapta, nici la stânga,uce2«Şi am trimis soli din pustiul Chedemot la Sihon, regele Heşbonului, cu cuvinte de pace, ca să-i spună:Qb2De azi încolo voi începe să răspândeso spaimă cumplită de tine în toate popoarele de sub tot cerul. Acei care vor auzi de numele tău vor tremura şi îşi vor pierde cumpătul în faţa ta.»Fa2«Sculaţi-vă, porniţi şi treceţi apa Arnonului! Iată că voi da în mâna ta pe amoreul Sihon, regele Heşbonului, şi ţara lui. Porneşte să-l cucereşti şi războieşte-te cu el!`'2Şi Horiţii care locuiau în sate până la Gaza au fost nimiciţi de Caftoriţi, care, venind din Caftor, s’au aşezat în locul lor. –:_o2Întocmai precum a făcut Domnul pentru fiii lui Esau care locuesc în Seir: a nimicit pe Horiţi din faţa lor şi i-a izgonit, iar ei locuesc acolo până în ziua de astăzi.^52Popor mare, numeros şi înalt la statură ca şi Enachiţii. Domnul însă i-a nimicit din faţa lor şi i-a izgonit, iar ei locuesc în locul lor,]/2– Şi această ţară era socotită a Refaiţilor, căci Refaiţii locuiau mai nainte vreme într’însa, iar Amoniţii îi numeau Zamzumiţi,C\2Şi apropie-te de fiii lui Arnon, dar nu năvăli peste ei şi nici nu te război, fiindcă nu-ţi voi da stăpânire din ţara Amoniţilor, căci stăpânirea am dat-o fiilor lui Lot».-[W2«Treci acum Arul, graniţa Moabului,Z72Domnul mi-a zis aşa:IY 2Şi după ce au pierit din popor toţi cei destoinici de luptă,eXE2Căci mâna Domnului a fost împotriva lor ca să-i nimicească din tabără până la unul.OW2Vremea cât am mers noi de la Cadeş-Barnea până am trecut peste apa Zeredului, a fost treizeci şi opt de ani, până când au murit din tabără toţi oamenii de luptă, precum se jurase Domnul.[V12 «Acum sculaţi-vă şi treceţi peste apa Zeredului.» Şi noi am trecut Zeredul.jUO2 Iar în Seir au locuit înainte vreme Horiţii, însă urmaşii lui Esau i-au izgonit şi i-au nimicit şi s’au aşezat în locul lor, aşa cum a făcut Israil cu ţara pe care o stăpâneşte, pe care Domnul i-a dat-o. –eTE2 Şi ei au fost socotiţi ca şi Enachiţii, drept Refaiţi, iar Moabiţii îi numesc Emiţi.~Sw2 – Mai nainte vreme au locuit într’însa Emiţii. popor mare, numeros şi de statură înaltă ca şi Enachiţii.>Rw2 Atunci a zis Domnul către mine: «Nu strâmtora Moabul şi nici nu te război cu el, căci din ţara lui nu-ţi voi da stăpânire, fiindcă stăpânirea am dat-o fiilor lui Lot»._Q92Şi noi am trecut pe lângă fraţii noştri, fiii lui Esau, care locuiau în Seir, alături de drumul spre Araba, alături de Elat şi de Eţion-Gheber, şi am cârmit îndreptându-ne calea spre pustiul Moabului.fPG2Căci Domnul Dumnezeul tău ţi-a binecuvântat tot lucrul mâinilor tale, el a ştiut calea ta de străbătut în pustiul acesta; timp de patruzeci de ani Domnul Dumnezeul tău a fost cu tine şi nu ţi-a lipsit nimic!»vOg2Cumpăraţi hrană de la ei cu bani, şi mâncaţi, asemenea şi apă tot cu bani să cumpăraţi, şi beţi,"N?2Ca nu cumva să vă războiţi cu ei, fiindcă eu nu vă voi da vouă din ţara lor nici un pas, deoarece muntele Seir l-am dat în stăpânire lui Esau.6Mg2Iar poporului porunceşte-i astfel: «Să treceţi prin ţara fraţilor voştri, fiii lui Esau, care locuesc în Seir, căci ei se tem de voi, dar voi să vă păziţi tare,[L12«V’aţi învârtit destul în jurul acestui munte! Luaţi-o spre miază-noapte,(KM2Atunci a zis Domnul către mine:J !2Şi am pornit iarăşi spre pustie în drumul spre Marea Roşie, precum îmi poruncise Domnul, şi multă vreme am dat ocol muntelui Seir.rI a2.Şi aşa aţi fost nevoiţi să staţi multă vreme în Cadeş – vremea pe care aţi petrecut-o acolo!» H 2-Şi v’aţi întors şi aţi plâns înaintea Domnului, fără ca Domnul să audă glasul vostru şi fără să ia aminte la voi.>G y2,Atunci Amoriţii care locuiau ţara cea muntoasă au ieşit întru întâmpinarea voastră şi v’au fugărit, precum fac albinele, şi v’au bătut de la Seir şi până la Horma,)F O2+Eu v’am zis, dar voi nu m’aţi ascultat, ci v’aţi răzvrătit împotriva poruncii Domnului şi v’aţi încumetat să vă suiţi în ţara cea muntoasă.5E g2*Dar Domnul a zis către mine: «Spune-le lor: «Nu vă suiţi şi nu vă războiţi – căci eu nu sunt în mijlocul vostru – ca să nu vă doboare vrăjmaşii voştri!»!D ?2)Atunci mi-aţi răspuns şi mi-aţi zis: «Păcătuit-am înaintea Domnului! Noi ne vom sui şi vom lupta întocmai precum ne-a poruncit Domnul Dumnezeul nostru». Şi fiecare v’aţi încins cu armele de război şi ca o nimica aţi socotit pornirea în spre ţara cea muntoasă.KC 2(Voi însă porniţi iarăşi în pustie, pe drumul Mării Roşii!»DB 2'Iar pruncii voştri, de care aţi spus că «vor fi pradă», şi fiii voştri, care nu ştiu nici binele nici răul, vor intra într’însul şi lor li-l voi da şi ei îl vor stăpâni. A 2&Ci numai Iosua, fiul lui Nun, slujitorul tău, să intre; pe el îmbărbătează-l, căci el va împărţi lui Israil pământul.»v@ i2%Chiar şi pe mine. s’a mâniat Dumnezeu din pricina voastră zicând: «Nici tu să nu intri într’însul,#? C2$Afară de Caleb, fiul lui Iefune, care îl va vedea. Numai lui şi fiilor lui voi da pământul pe care a umblat, fiindcă el a fost credincios Domnului.»!> ?2#«Nimeni dintre bărbaţii aceştia, din acest neam ticălos, să nu vadă pământul cel mănos pentru care m’am jurat să-l dau părinţilor voştri,j= Q2"Când însă Domnul a auzit huetul cuvintelor voastre, s’a întărâtat şi s’a jurat zicând:7< k2!Care merge în fruntea voastră să vă găsească un loc unde să poposiţi cu taberile: noaptea în stâlp de foc, ca să vedeţi drumul pe care mergeţi, iar ziua în nour!K; 2 Iar în pustia aceasta n’aţi crezut în Domnul Dumnezeul vostru,c: C2Şi în pustie, unde, precum v’aţi încredinţat, Domnul Dumnezeul vostru v’a dus cu sine, – cum îşi duce un părinte pe fiul său, – tot drumul pe care l-aţi străbătut, până aţi ajuns în locul acesta;9 /2Domnul Dumnezeul vostru, care merge în fruntea voastră, este cel ce se va lupta pentru voi, întocmai cum a făcut în Egipt în văzul vostru,P8 2Atunci v’am spus: «Nu vă pierdeţi cumpătul şi nu vă îngroziţi!7  2Încotro să apucăm? Fraţii noştri ne-au topit inima în noi zicând: «Poporul acela este mai numeros şi mai înalt la stat decât noi, cetăţile lor sunt mari şi întărite cu ziduri până la cer. Ba am mai văzut acolo şi pe feciorii lui Enac!»/6 [2Aţi cârtit în corturile voastre şi aţi zis: «Din ură ne-a scos pe noi Domnul din ţara Egiptului, ca să ne dea în mâna Amoriţilor şi să ne prăpădească.5 2Dar voi n’aţi voit să plecaţi într’acolo, ci v’aţi răzvrătit împotriva poruncii Domnului Dumnezeului vostru,D4 2Ba au luat cu ei din roadele pământului şi ni le-au adus nouă, şi s’au întors şi cu răspuns şi ne-au spus: «Pământul pe care ni-l va da Domnul Dumnezeul nostru este mănos!»m3 W2Şi au pornit-o spre ţara cea muntoasă, şi au ajuns până în valea Eşcol, pe care au iscodit-o.2  2Şi fiindcă mi s’a părut nimerit cuvântul acela, am ales dintre voi doisprezece bărbaţi, câte unul de fiecare seminţie,1 !2Atunci v’aţi apropiat toţi cu toţii de mine şi mi-aţi răspuns: «Vrem să trimitem într’acolo pe cineva să iscodească ţara şi să ne aducă vorbă despre calea pe care o avem de străbătut şi despre cetăţile pe care o să le întâlnim în cale».N0 2Vezi, Domnul Dumnezeul tău ţi-a dat ţara care este înaintea ta. Sue-te şi o ia în stăpânire aşa cum Domnul Dumnezeul tău a făgăduit părinţilor tăi! Nu te teme şi nu te spăimânta!»z/ q2Şi v’am spus: «Aţi ajuns în ţara muntoasă a Amoriţilor, pe care Domnul Dumnezeul nostru ne-o va da nouă.h. M2După ce am pornit din Horeb, am umblat noi prin acel pustiu mare şi înfricoşat pe care l-aţi văzut, îndreptându-ne spre ţara muntoasă a Amoriţilor, precum ne-a poruncit nouă Domnul, şi am ajuns la Cadeş-Barnea,M- 2Şi v’am mai poruncit în vremea aceea tot ceea ce era să faceţi.., Y2La judecată să nu căutaţi la faţa nimănui; pe cei de rând ca şi pe cei de frunte să-i ascultaţi, şi de faţa nimănui să nu vă temeţi, căci hotărîrea la judecată este a lui Dumnezeu; însă pricinile prea grele pentru voi să le înfăţişaţi înaintea mea spre cercetare.»++ S2Şi în vremea aceea le-am poruncit judecătorilor voştri aşa: «Ascultaţi pe fraţii voştri şi judecaţi drept atât pe fraţii voştri cât şi pe străini,l* U2Atunci am luat pe voevozii seminţiilor voastre, bărbaţi înţelepţi şi cunoscători, şi i-am pus căpetenii peste voi: peste o mie, peste o sută, peste cincizeci, peste zece, precum şi dregători în seminţiile voastre.[) 32Ci voi mi-aţi răspuns şi aţi zis: «Nimerit este ceea ce ne îmbii să facem!» ( 2 Aduceţi dar din seminţiile voastre bărbaţi înţelepţi, pricepuţi şi cunoscători pe care să-i pun căpetenii peste voi»d' E2 Dar cum aş mai putea să port eu singur greutatea, povara şi judecarea pricinilor voastre?& 2 Domnul Dumnezeul părinţilor voştri să vă înmulţească de o mie de ori mai mult şi să vă binecuvînteze precum v’a făgăduit!n% Y2 Domnul Dumnezeul vostru v’a sporit numărul şi iată că acum sunteţi mulţi ca stelele de pe cer.W$ +2 În vremea aceea v’am spus vouă: «Nu pot singur să vă mai port de grijă!j# Q2Iată, vă pun înaintea ochilor voştri ţara! Veniţi şi luaţi în stăpânire ţara pentru care s’a jurat Domnul părinţilor voştri, Iui Avraam, lui Isaac şi lui Iacob, să o dea lor şi seminţiei lor de după ei.»." Y2Îndreptaţi-vă şi porniţi ca să ajungeţi în ţara muntoasă a Amoriţilor şi la toate popoarele vecine, în câmpia Iordanului în munte, în şes, în Negeb, pe ţărmul mării, în ţara Canaanului şi în ţinutul Libanului, care se întinde până la fluviul cel mare al Eufratului.x! m2«Domnul Dumnezeul nostru ne-a grăit nouă în Horeb: «E mult de tot de când locuiţi voi în muntele acesta!f  I2Dincolo de Iordan, în ţara Moabului, a început Moise să tâlcuiască legea aceasta astfel:+ S2După ce a învins pe Sihon, regele Amoriţilor, care avea curtea domnească în Heşbon, şi pe Og, craiul Basanului, care avea curtea în Aştarot şi în Edrei,$ E2În anul al patruzecilea, în luna a unsprezecea, în ziua întâia a lunii, a vorbit Moise către fiii lui Israil, întocmai precum îi poruncise Dumnezeu.b A2– Ci este cale de unsprezece zile de la Horeb spre muntele Seir până la Cadeş-Barnea.0 _2Cuvintele pe care le-a spus Moise către tot Israilul dincolo de Iordan, în pustie, în Araba, în faţa Mării Roşii, între Paran, Tofel, Laban,Haţerot şi Dizahab.M($ Acestea sunt poruncile şi rânduielile pe care le-a poruncit Domnul, fiilor lui Israil, prin gura lui Moise, când erau ei în câmpiile Moabului, pe ţărmul Iordanului, în dreptul Ierihonului.-($ Ele au ajuns soţii ale celor din neamul fiilor lui Manase, fiul lui Iosif, iar moştenirea lor a rămas în neamul seminţiei părinţilor lor.lS($ Mahla, Tirţa, Hogla, Milca şi Noa, fiicele lui Ţelofhad, au ajuns soţiile fiilor unchiului lor.N($ Fiicele lui Ţelofhad făcură după cum a poruncit lui Moise Domnul.9($ Iar partea de moştenire să nu treacă de la o seminţie la alta, ci fiecare om din seminţiile fiilor lui Israil să fie lipit de moştenirea lui.»}($Şi orice fată, care stăpâneşte o parte de moştenire în una din seminţiile fiilor lui Israil, să fie soţia unuia din neamul seminţiei părintelui său, ca astfel fiecare din fiii lui Israil să stăpânească moştenirea părintelui său,"?($Ca astfel moştenirea fiilor lui Israil să nu treacă din seminţie în seminţie, ci fiecare să fie lipit de moştenirea seminţiei părinţilor săi.9m($Iată ce porunceşte Domnul pentru fiicele lui Ţelofhad: De vor socoti de bine în ochii lor să se mărite, să fie soţii numai celor din neamul seminţiei părinţilor lor,xk($Şi Moise porunci fiilor lui Israil, după porunca Domnului, aşa: «Drept a grăit seminţia fiilor lui Iosif!\3($Iar când va veni anul jubileu pentru fiii lui Israil, moştenirea lor se va adăoga la moştenirea seminţiei în care ele vor intra şi va fi scoasă din partea de moştenire a seminţiei părinţilor noştri.3($Dacă ele se vor mărita după unul din fiii unei alte seminţii a lui Israil, moştenirea lor va fi scoasă din moştenirea părinţilor noştri şi va fi adăogată la moştenirea seminţiei în care vor intra, astfel că ea va fi scoasă din partea noastră de moştenire.jO($Şi au zis: «Domnul a poruncit domnului nostru să împartă pământul prin sorţi, moştenire fiilor lui Israil, şi Domnul a poruncit domnului nostru să împartă moştenirea lui Ţelofhad, fratele nostru, fiicelor sale.e G($Atunci voevozii din neamurile fiilor lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, din neamul fiilor lui Iosif, s’au apropiat şi au vorbit înaintea lui Moise şi înaintea voevozilor, căpetenii ale fiilor lui Israil,%E(#"Să nu pângăriţi ţara în care locuiţi şi în mijlocul căreia locuesc eu, căci eu sunt Domnul care sălăşlueşte în mijlocul fiilor lui Israil!»F (#!Să nu întinaţi pământul în care sunteţi, căci sângele întinează pământul şi nu se poate ispăşi nici un păcat cu sângele vărsat, ci numai cu sângele celui ce l-a vărsat. B~e}||M{{zDyySxww2vtuttpsss rrfqppIoonnmm(llkjjgiigg8ffeNdccbAaa)`H_.^]] \~\ ZZWYXXWWV?U9THS.RR>QQPOOJNN)MM7LjKKEJ]IHHGcFvEdDCYBiA@@?>>,=<< ;:99[88&7665;433R22 1T00/K..-d,+**))Y((E''n&&M%% $#y""7!\ 3pM}JyVwjUBt  7 \ X+gWxr _2 Când Domnul Dumnezeul tău va lărgi hotarul tău, precum ţi-a făgăduit, şi vei spune: «Vreau să mănânc carne» – căci ţi-e poftă să mănânci carne – ţi-e îngăduit să mănânci carne după dorul sufletului tău.u e2 Păzeşte-te ca nu cumva să treci cu vederea pe levit, în toate zilele vieţii tale de pe pământul tău!  2 Ci dimpotrivă să le mănânci înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locaşul pe care-l va alege Domnul Dumnezeul tău: tu, fiul şi fiica ta, robul şi roaba ta şi levitul din aşezările tale, şi să te bucuri de toată agoniseala mâinilor tale!2 Să nu mănânci în aşezările tale zeciuiala de la grâul, de la vinul şi untdelemnul tău, întâii născuţi ai cirezilor şi ai turmelor tale, toate făgăduinţele pe care le-ai făgăduit, darurile de bunăvoie şi ridicarea mâinilor tale,S!2 Numai sângele să nu-l mănânci, ci să-l verşi pe pământ ca pe apă. 2 Dar, după pofta sufletului tău, junghie şi mănâncă jertfă de carne după binecuvântarea pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-o va da în toate aşezările tale. Cel curat şi cel necurat să mănânce din ea, ca din carnea de căprioară şi cea de cerb.@{2 Ci numai în locul pe care-l va alege Domnul într’una din seminţiile voastre, acolo să aduci arderile de tot ale tale şi acolo să săvârşeşti tot ceea ce eu îţi poruncesc.U%2 Păzeşte-te să nu aduci arderea ta de tot în orice loc ţi s’ar părea,Q2 Şi să faceţi ospăţ de bucurie înaintea Domnului Dumnezeului vostru, voi, fiii şi fiicele voastre, roabele voastre şi leviţii din oraşele voastre, căci ei n’au parte şi moştenire cu voi.(K2 Să aduceţi, în locul pe care-l va alege Domnul Dumnezeul vostru ca să sălăşluiască într’însul numele său, tot ceea ce v’am poruncit vouă: arderile de tot, jertfele, zeciuielile, ridicarea mâinilor voastre, şi tot ce e mai de frunte din ceea ce aţi făgăduit Domnului.T#2 Dar când veţi trece Iordanul şi veţi locui în pământul pe care Domnul Dumnezeul vostru vi-l va da ca moştenire, vă veţi odihni de duşmanii voştri cei din jur şi veţi locui fără de grijă,ym2 Până acum încă n’aţi intrat în odihna şi în moştenirea pe care Domnul Dumnezeul nostru o va da vouă.\32 Să nu faceţi aşa cum facem noi acum aici, fiecare după dreapta lui socotinţă;H~ 2 Acolo să ospătaţi înaintea Domnului Dumnezeului vostru şi să vă bucuraţi de agoniseala mâinilor voastre, voi şi familiile voastre, fiindcă Domnul Dumnezeul tău te-a binecuvântat.A}}2 Să aduceţi arderi de tot şi jertfe, zeciuielile voastre, ridicarea mâinilor voastre, juruinţele, prinoasele de bună voie, întâii născuţi din cirezile şi din turmele voastre.I| 2 Ci locul pe care îl va alege Domnul Dumnezeul vostru din toate seminţiile, în care să-şi aşeze numele său ca să sălăşluiască într’însul, să-l cercetaţi şi să veniţi la el,7{k2 Cu Domnul Dumnezeul vostru să nu faceţi aşa!^z72 Să doborîţi la pământ jertfelnicele lor şi să sfărâmaţi stâlpii lor cu pisanii, aşerele lor să le ardeţi în foc, idolii turnaţi să-i faceţi fărâme şi să stârpiţi numele lor din locul acela.?yy2 Să dărâmaţi din temelie toate locaşurile unde popoarele a căror stăpânire o luaţi voi se închină dumnezeilor lor, pe munţi înalţi, pe dealuri şi sub orice copac verde.Jx 2 «Iată legile şi îndreptările după care să vă călăuziţi în ţara pe care Domnul Dumnezeul părinţilor voştri v’a hotărît-o vouă s’o stăpâniţi cât veţi trăi pe pământ:xwk2 Sârguiţi-vă dar să păziţi toate legile şi îndreptările pe care eu vi le pun acum înaintea voastră!»?vy2 Acum, iată că veţi trece Iordanul ca să intraţi să stăpâniţi ţara pe care Domnul Dumnezeul vostru v’o dă, căci trebue s’o stăpâniţi şi să locuiţi într’însa.Qu2 – Ei se află dincolo de Iordan în spatele drumului ce duce spre asfinţitul soarelui în ţara Canaaniţilor, care locuesc în câmpia Iordanului, în faţa Ghilgalului, lângă stejarul More. –9tm2 Iar când te va duce Domnul Dumnezeul tău în ţara în care vei intra ca să o iei în stăpânire, să pui binecuvântarea pe muntele Garizim, şi blestemul pe muntele Ebal.Ts#2 Şi blestem, dacă nu veţi asculta de poruncile Domnului Dumnezeului vostru şi vă veţi abate din calea pe care v’o poruncesc astăzi, şi veţi umbla după alţi dumnezei pe care nu-i cunoaşteţi.}ru2 Binecuvântare, dacă veţi asculta de poruncile Domnului Dumnezeului vostru, pe care vi le poruncesc vouă astăzi,Iq 2 Iată, eu vă pun înaintea voastră binecuvântare şi blestem!=pu2 Nimeni să nu se poată împotrivi vouă! Frică şi groază de voi va răspândi Domnul Dumnezeul vostru peste tot pământul pe unde veţi călca, precum Domnul v’a spus vouă.[o12 Fiecare colţ de pământ pe care va călca talpa piciorului vostru să fie al vostru; din pustie până în Liban, de la fluviul Eufratului şi până la Marea Asfinţitului, să se întindă hotarele voastre!ny2 Domnul va izgoni din faţa ta pe toate neamurile acestea şi veţi stăpâni popoare mai mari şi mai tari decât voi.Um%2 Dacă veţi păzi toate poruncile acestea pe care eu vi le poruncesc astăzi vouă, ca să le urmaţi: să iubiţi pe Domnul Dumnezeul vostru, să umblaţi în căile lui şi să staţi sub ocrotirea lui,Dl2 Ca zilele vieţii voastre şi ale fiilor voştri să dăinuiască pe pământul pentru care s’a jurat Domnul să-l dea părinţilor voştri, atât cât stă cerul deasupra pământului.;ks2 Scrie-ţi-le pe uşorii casei şi pe porţile tale,j2 Învăţaţi şi pe feciorii voştri să vorbească de ele când stai când călătoreşti pe cale, când te culci şi când te scoli;i)2 Puneţi deci aceste cuvinte în inima şi în cugetul vostru, legaţi-le ca semn la mâna voastră şi ca pe un talisman între ochii voştri.uhe2 Căci mânia Domnului se va aprinde împotriva voastră şi va închide cerul, ca să nu mai dea ploaie şi pământul să nu mai dea rodul său, ca astfel să pieriţi degrabă din ţara cea mănoasă, pe care Domnul o va dărui vouă.(gK2 Păziţi-vă dar ca inima voastră să nu înnebunească, şi să vă răzleţiţi de Domnul şi să slujiţi la dumnezei străini şi să vă închinaţi lor,dfC2 Voi da şi iarbă pe câmp pentru vitele tale, pe care să le hrăneşti şi să le saturi.e 2 Voi da pământului vostru ploaie la vreme, ploaie timpurie şi târzie, ca să poţi aduna grâul, vinul şi untdelemnul tău;Ld2 Şi dacă veţi fi ascultând poruncile mele pe care vi le poruncesc astăzi, ca să iubiţi pe Domnul Dumnezeul vostru şi să-l cinstiţi, din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru,-cU2 Ţara de care Domnul Dumnezeul tău poartă de grijă şi spre care ochii Domnului tău sunt aţintiţi deapururi de la începutul şi până la sfârşitul anului.b2 Ci ţara în care intraţi ca să o luaţi în stăpânire este ţară cu munţi şi văi şi este udată de ploaia din cer,eaE2 Ţara aceasta în care intri ca să o iei în stăpânire nu este ca ţara Egiptului, din care aţi ieşit, în care sameni sămânţa şi apoi o uzi cu o roată învârtită cu piciorul, ca pe o grădină de verdeţuri,?`y2 Şi ca să trăiţi vreme îndelungată pe pământul pentru care Domnul s’a jurat părinţilor voştri că-l va da lor şi vlăstarilor lor, ţară în care curge lapte şi miere.4_c2 Păziţi toate poruncile pe care eu vi le dau astăzi, ca să fiţi tari, să intraţi şi să luaţi în stăpânire ţara în care voi veţi intra ca să fie a voastră,n^W2 Ci fiindcă ochii voştri au văzut toate faptele cele mari ale Domnului pe care el le-a săvârşit,W])2 Cum a pedepsit pe Datan şi pe Abiram, fiii lui Eliab, fiul lui Ruben, sub care pământul şi-a deschis gura şi i-a înghiţit pe ei, casele, corturile lor şi toată avuţia lor, în mijlocul lui Israil.[\12 Apoi cum s’a purtat cu voi în pustie, până când aţi ajuns în locul acesta,`[;2 Ceea ce a pricinuit el oştirii lui Faraon, cailor lui şi carelor lui pe care le-a înnecat în văzul vostru, în apele Mării Roşii, când vă urmăreau ei, şi Domnul i-a dat pierzării, până în ziua de azi, Z2 Minunile lui, săvârşirile lui în mijlocul Egiptului, împotriva lui Faraon, împăratul Egiptului, şi împotriva ţării lui,~Yw2 Şi să mai ştiţi astăzi: Dumnezeu n’a încheiat legământ cu feciorii voştri, care nu ştiu nimic despre aceasta şi care n’au văzut mustrarea Domnului Dumnezeului vostru, Atotputernicia sa, mâna sa cea tare şi braţul său întins,X )2 Pentru aceasta să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău şi să păzeşti pravila lui, legile, orânduielile şi poruncile lui în toată vremea.%WE2 Odinioară părinţii tăi s’au pogorît în Egipt numai şaptezeci de suflete, iar acum Domnul Dumnezeul tău ţi-a sporit numărul ca stelele de pe cer.V12 El este mândria ta şi el este Dumnezeul tău, care pentru tine a săvârşit acele fapte mari şi înfricoşate pe care ochii tăi le-au văzut.Uy2 Cinsteşte pe Domnul Dumnezeul tău şi lui să-i slujeşti, lângă el să te aciuezi şi în numele lui să te juri!^T72 Şi voi să iubiţi pe străin, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.sSa2 Care face dreptate orfanului şi văduvei, care iubeşte pe străin ca să-i dea lui hrană şi veşmânt./RY2 Căci Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeul Dumnezeilor şi Domnul Domnilor, Dumnezeu mare, viteaz şi înfricoşat, care nu cată la faţa nimănui, şi nemitarnic,^Q72 Tăiaţi dară împrejur inima voastră şi cerbicea şi nu mai fiţi îndărătnici, P;2 Însă numai pe părinţii tăi i-a dorit şi i-a iubit Domnul şi pe voi v’a ales ca urmaşi ai lor, dintre toate neamurile, precum se vede astăzi.O 2 Vezi! Al Domnului Dumnezeului tău este cerul şi cerurile cerurilor, al lui este pământul cu tot ce se află într’însul;jNO2 Să păzeşti poruncile Domnului şi legile lui, pe care eu ţi le dau astăzi spre fericirea ta.lMS2 Şi acum, Israile, ce cere Domnul Dumnezeul tău de la tine? Să te temi de Domnul Dumnezeul tău, să umbli în căile lui, să-l iubeşti, să-l cinsteşti pe Domnul Dumnezeu tău din toată inima ta şi din tot cugetul tău,8Lk2 Ci mi-a zis: «Scoală-te şi porneşte în fruntea poporului acestuia, ca să intre şi să ia în stăpânire ţara pentru care m’am jurat părinţilor lui că o voi da.»>Kw2 Şi eu am stat în munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, ca în zilele cele dintâi, şi Domnul m a ascultat şi de astădată, fiindcă Domnul n’a vrut să te piarză,J92 Pentru aceasta n’a avut Levi parte şi moştenire cu fraţii săi, căci Domnul este moştenirea lui, aşa cum i-a făgăduit Domnul Dumnezeul tău.RI2 În acea vreme a osebit Domnul seminţia lui Levi ca să ducă chivotul legământului, să stea înaintea Domnului ca să-i slujească şi să-l proslăvească, ceea ce se face până în ziua de azi.kHQ2 De acolo, fiii lui Israil au pornit la Gudgod, şi din Gudgod, la Iotba, ţinut cu pârae de apă.4Gc2 Şi fiii lui Israil au pornit din Beerot-Bene-Iaacan spre Mosera. Acolo a murit Aaron, unde a şi fost îngropat, iar în locul lui a fost preoţit feciorul său, Eleazar.F72 Apoi m’am pogorît iarăşi din munte şi am pus tablele în chivotul pe care îl făcusem, şi au rămas într’însul, precum a poruncit Domnul.+EQ2 Şi Domnul a scris pe table, cu scrisul cel de la început, cele zece porunci pe care vi le rostise din mijlocul focului în ziua adunării şi mi le dăduse mie.2D_2 Şi aşa am făcut un chivot de lemn de salcâm, am cioplit cele două table de piatră la fel cu cele dintâi, şi m’am suit în munte cu cele două table în mână. C2 Eu voi scrie pe tablele acestea poruncile care au fost pe cele dintâi table pe care tu le-ai spart. Apoi să le pui în chivot.»5B g2 În vremea aceea a rostit Domnul către mine: «Ciopleşte două table de piatră la fel cu cele dintâi, şi sue-te la mine în munte. Fă-ţi însă şi un chivot de lemn!{Aq2 Dar ei sunt poporul şi moştenirea ta pe care ai scos-o cu puterea ta cea mare şi cu braţul tău cel întins!»K@2 Ca nu cumva poporul ţării din care ne-ai scos să zică: «Domnul n’a putut să-i bage în ţara pe care le-a făgăduit-o şi din ură împotriva lor i-a scos ca să-i piarză în pustie.»?+2 Adu-ţi aminte de robii tăi, de Avraam, de Isaac şi de Iacob! Nu căuta la cerbicia poporului acestuia, la fărădelegea şi la păcatul lui,S>!2 Şi atunci m’am rugat Domnului şi i-am zis: «Doamne Dumnezeule, nu pierde poporul tău şi moştenirea ta, pe care ai mântuit-o prin puterea ta şi pe care cu mâna ta cea tare ai scos-o din Egipt.=#2 Şi am căzut din nou la rugăciune înaintea Domnului patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, căci Domnul vrusese să vă nimicească;[<12 Răzvrătiţi aţi fost mereu împotriva Domnului, din ziua când v’am cunoscut!;/2 Şi când v’a trimis Domnul din Cadeş Barnea cu porunca: «Suiţi-vă şi cuprindeţi ţara pe care eu v’am dat-o», atunci v’aţi răzvrătit împotriva poruncii Domnului Dumnezeului vostru, n’aţi rămas credincioşi lui şi nici de glasul lui n’aţi ascultat!V:'2 – La Tabeera, la Masa şi la Chi-brot-Hataava, aţi întărâtat pe Domnul.X9+2 Şi păcatul vostru pe care l-aţi săvârşit, viţelul, l-am ars în foc, l-am zdrumicat şi l-am pisat bine până l-am prefăcut în pulbere, iar pulberea am aruncat-o în pârăul care pogora din munte.{8q2 Ba şi împotriva lui Aaron tare se mâniase Domnul ca să-l piarză, dar eu m’am rugat atunci şi pentru Aaron.*7O2 Căci înmărmurisem de iuţimea urgiei cu care se mâniase Domnul împotriva voastră, ca să vă prăpădească. Dar Domnul m’a ascultat şi de data aceasta. 6;2 Apoi am căzut înaintea Domnului ca la început, cu rugăciune, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănânc pâine şi fără să beau apă, pentru toate păcatele pe care le-aţi făptuit săvârşind lucruri rele înaintea Domnului, ca să-l întărâtaţi.]552 Atunci am apucat cele două table, le-am zvârlit şi le-am spart în ochii voştri.\432 Şi m’am uitat, şi iată voi păcătuiserăţi împotriva Domnului Dumnezeului vostru, căci vă făcuserăţi viţel turnat, şi repede vă abătuserăţi din calea pe care Domnul vă poruncise să mergeţi.312 Atunci m’am coborît din munte şi m’am întors – iar muntele pâlpâia în flăcări – cu cele două table ale legământului în mână,272 Curmă cu ruga, căci vreau să-l pedepsesc şi să şterg numele lui de sub cer; iar pe tine te voi face popor mai tare şi mai numeros decât el!»t1c2 Şi Domnul mi-a grăit iarăşi:«M’am uitat la poporul acesta şi iată că este un popor îndărătnic!Z0/2 Şi mi-a zis: «Scoală-te şi degrabă te coboară de aici, căci poporul tău pe care l-ai scos din Egipt s’a ticăloşit! Repede a cotit de pe calea pe care i-am poruncit-o şi şi-a făcut chip turnat.»/2 Şi la capătul celor patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, mi-a dat Domnul cele două table de piatră, tablele legământului,].52 Apoi Domnul mi-a încredinţat cele două lespezi de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu, şi pe ele erau săpate cuvintele pe care le-a grăit Domnul cu voi pe munte din mijlocul focului, în ziua adunării.r-_2 Când m’am suit în munte ca să iau tablele de piatră, tablele legământului pe care Domnul le-a încheiat cu voi, am stat în munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănânc pâine şi fără să beau apă.|,s2 Şi la Horeb aţi întărâtat pe Domnul şi s’a oţărît Domnul împotriva voastră, ca să vă prăpădească.l+S2 Adu-ţi aminte şi nu uita de câte ori ai întărâtat pe Domnul Dumnezeul tău în pustie; din clipa când aţi ieşit din ţara Egiptului până când aţi ajuns în locul acesta, răzvrătiţi aţi fost împotriva Domnului.<*s2 Şi să ştii că nu pentru dreptatea ta, Domnul Dumnezeul tău îţi va da ţie în stăpânire această frumoasă ţară, – cu atât mai vârtos cu cât eşti tare la cerbice!G) 2 Nu pentru faptele tale bune şi nici pentru credincioşia inimii tale tu intri să iei în stăpânire ţara lor, ci pentru fărădelegea popoarelor acestora Domnul Dumnezeul tău le-a alungat din faţa ta, întărind făgăduinţa pentru care Domnul s’a jurat străbunilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacob.(2 Şi după ce-i va goni Domnul Dumnezeul tău din faţa ta, să nu cugeti în inima ta: «Pentru dreptatea mea, mi-a dat Domnul să stăpânesc ţara aceasta», ci din pricina fărădelegilor pe care le-au săvârşit aceste popoare, el le-a alungat din faţa tai'M2 Şi astăzi să mai ştii că Domnul Dumnezeul tău va trece înaintea ta; el este foc mistuitor, el îi va nimici şi îi va doborî în faţa ta, ca să-i cuprinzi şi degrabă să-i pierzi, precum ţi-a făgăduit Domnul.4&c2 Un popor puternic şi uriaş la statură, pe Enachiţi, pe care tu îi ştii şi despre care tu ai auzit spunându-se: «Cine poate să se măsoare cu feciorii lui Enac?»7% k2 «Ascultă, Israile! Astăzi vei trece Iordanul ca să intri şi să stăpâneşti popoare mai mari şi mai tari decât tine: cetăţi mari întărite cu ziduri până la cer,;$q2Şi precum pe neamurile cele de dinaintea voastră le-a prăpădit Domnul, tot aşa veţi fi şi voi prăpădiţi, dacă nu veţi asculta de glasul Domnului Dumnezeului vostru!»D#2Dar dacă vei uita pe Domnul Dumnezeul tău şi vei umbla după alţi dumnezei, îi vei cinsti şi te vei închina lor, vă mărturisesc cu tot dinadinsul că veţi fi cu totul nimiciţi.d"C2Ci mai vârtos adu-ţi aminte de Domnul Dumnezeul tău, care ţi-a dăruit putere să-ţi agoniseşti această bogăţie, ca să întărească legământul pentru care s’a jurat părinţilor tăi, ca în ziua aceasta.x!k2Să nu cugeti cumva în inima ta: «Puterea şi vârtoşia mâinii mele mi-au hărăzit această bună stare!»& G2Care te-a hrănit în pustie cu mana pe care n’o cunoşteau părinţii tăi, ca să te smerească, să te ispitească şi la urmă să-ţi arate fericirea.I 2Care te-a purtat prin pustia cea nemărginită şi înfricoşată, cu şerpi veninoşi şi balauri, prin ţinuturi uscate de soare şi fără apă, care ţi-a scos apă din stânca de cremene,ym2Nu o lăsa să se îngâmfe ca să uiţi pe Domnul Dumnezeul tău, care te-a scos din Egipt şi din casa robiei,sa2 Când cirezile şi turmele tale se prăsesc, când aurul şi argintul tău şi toată averea ta sporeşte,tc2 Nu lăsa inima ta, când mănânci şi te saturi, când îţi clădeşti case frumoase ca să le locueşti,&G2 Sârgueşte-te deci să nu uiţi pe Domnul Dumnezeul tău şi să treci cu pază poruncile, îndreptările şi legile lui pe care ţi le-am poruncit astăzi.-2 După ce vei mânca şi te vei sătura, să binecuvintezi pe Domnul Dumnezeul tău pentru ţara cea îmbelşugată pe care el ţi-a dăruit-o!»3a2 Ţară în care tu vei simţi belşugul de pâine şi nu vei duce lipsă de nimic, ţară în pietrele căreia stă ascuns fierul şi din munţii căreia se scoate arama.tc2Ţară cu grâu, cu orz, cu podgorii, cu smochini, cu rodii, ţară cu măslini, cu untdelemn şi cu miere;4c2Fiindcă Domnul Dumnezeul tău te va duce să intri în ţara cea mănoasă, ţară cu pârae de apă, cu bălţi şi cu izvoare, care ţâşnesc în câmpie şi la munte;nW2Deci fii următor poruncilor Domnului Dumnezeului tău, ca să mergi pe căile lui şi în frica lui,|s2Dar să fii încredinţat în inima ta că Domnul este povăţuitorul tău, precum omul povăţueşte pe fiul său.nW2Veşmintele tale nu s’au învechit şi picioarele tale nu s’au bobotit vreme de patruzeci de ani.'2El te-a smerit şi te-a lăsat flămând, apoi ţi-a dat să mănânci mană, de care n’ai ştiut nici tu, nici părinţii tăi, ca să te încredinţezi că nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu tot ceea ce iese din gura lui Dumnezeu poate omul să trăiască.mU2Adu-ţi aminte de tot drumul pe care te-a dus Domnul Dumnezeul tău prin pustie timp de patruzeci de ani, ca să te smerească şi să te ispitească spre a cunoaşte ceea ce este în inima ta, de vei ţine poruncile lui sau nu. 2Fiţi sârguincioşi la îndeplinirea tuturor poruncilor pe care eu vi le poruncesc astăzi, ca să rămâneţi cu viaţă, să vă înmulţiţi şi să vă luaţi în stăpânire ţara pentru care Domnul Dumnezeul tău s’a jurat părinţilor tăi.>w2Şi urîciunea aceasta idolească să n’o bagi în casa ta, căci vei fi nimicit ca şi ea; să te scârbeşti şi să-ţi fie ca ceva groaznic, căci este hotărîtă pierzării.Z/2Chipurile lor turnate să le arzi în foc, să nu pofteşti să iei nici aur, nici argint, în schimb, ca nu cumva să cazi în cursă, căci aceasta este faptă groaznică înaintea Domnului Dumnezeului tău.)M2El va da pe regii lor în mâinile tale şi tu vei nimici numele lor de sub cer; nimeni nu va fi în stare să se împotrivească ţie, căci tu îi vei pierde.p [2Domnul Dumnezeul tău le va da în mâna ta şi mare turburare va băga în ele până ce le va pierde.O 2Dar Domnul Dumnezeul tău va goni neamurile acestea de dinaintea ta, puţin câte puţin, iar tu să nu le nimiceşti dintr’o dată, ca nu cumva fiarele sălbatice să se prăsească în dauna ta. }2Nu te înfricoşa de ele, căci Domnul Dumnezeul tău, care este în mijlocul tău, este Dumnezeu mare şi înfricoşat. 2Domnul Dumnezeul tău va trimite împotriva lor chiar şi viespi, aşa că vor pieri cei ce au mai scăpat ori s’au pitit din faţa ta. 12De marile încercări pe care le-au văzut ochii tăi, de minunile şi faptele cele mai presus de fire, de mâna cea tare şi de braţul cel întins, cu care te-a scos Domnul Dumnezeul tău! Aşa se va purta Domnul Dumnezeul tău cu toate popoarele de faţa cărora te temi.oY2Nu te teme! Ci aminteşte-ţi de ceea ce a săvârşit Domnul împotriva lui Faraon şi a tot Egiptul, 2Dacă însă vei cugeta în inima ta: «Popoarele acelea sunt mai numeroase decât mine, – cum voi putea să le izgonesc?»,O2Să prăpădeşti toate neamurile pe care Domnul ţi le dă în mâna ta, ochii tăi să nu se milostivească de ele şi să nu cinsteşti cumva pe dumnezeii lor, căci aceasta-i cursă pentru tine!E2Şi Domnul te va feri de orice boală şi toate bătăile cele rele din ţara Egiptului, pe care le ştii, nu se vor atinge de tine, ci le va îndrepta spre toţi cei ce te urăsc pe tine.2Binecuvântat vei fi între toate popoarele, nu va fi nimeni sterp sau stearpă în neamul tău şi nici între vitele tale.'2 Şi te va iubi, te va binecuvânta, te va înmulţi şi va binecuvânta rodul pântecului tău, rodul pământului: grâul, vinul, untdelemnul, fătatul vitelor şi fătatul turmelor tale, pe pământul pe care s’a jurat Domnul către părinţii tăi că ţi-l va da.]52 Şi dacă veţi asculta de îndreptările acestea, dacă le veţi păzi şi dacă le veţi face, în schimb şi Domnul Dumnezeul tău va păzi legământul şi îndurarea drept care s’a jurat străbunilor tăi,{2 Pentru aceasta păzeşte poruncile, legile şi îndreptările pe care eu astăzi vi le poruncesc ca să le împliniţi.2 El răsplăteşte pe faţă celor ce-l urăsc şi-i nimiceşte; el nu întârzie cu aceia care îl urăsc, ci-i pedepseşte pe văzute.N2 Deci să ştii că Domnul Dumnezeul tău este Dumnezeu, Dumnezeu credincios care păstrează până la al miilea neam legământul şi mila faţă de cei ce iubesc pe el şi păzesc poruncile sale;[~12Ci fiindcă vă iubeşte Domnul şi ca să ţină jurământul pe care l-a jurat strămoşilor voştri, v’a scos cu mână tare şi v’a mântuit din casa robiei, din mâna lui Faraon, împăratul Egiptului.+}Q2Domnul nu v’a îndrăgit şi nu v’a ales dintre toate popoarele pământului din pricina numărului vostru, căci sunteţi cel mai mic dintre toate popoarele,)|M2Căci tu eşti popor sfânt al Domnului tău şi pe tine te-a ales Domnul Dumnezeul tău ca să fii popor al său, din toate popoarele de pe faţa pământului.<{s2Dimpotrivă, iată ce să faceţi: jertfelnicele lor să le doborîţi, stâlpii lor să-i sfărâmaţi, aşerele lor să le tăiaţi şi chipurile turnate să le ardeţi în foc,z32Căci ea va depărta pe fiul tău de mine şi va sluji la alţi dumnezei, şi degrabă se va aprinde, mânia mea împotriva ta şi te va prăpădi.y2Să nu te încuscreşti cu ele: pe fiica ta să nu o măriţi după fiul lui şi pe fiica lui să n’o iei pentru fiul tău,(xK2Şi le va da Domnul Dumnezeul tău în mâinile tale şi le vei înfrânge, să le nimiceşti, să nu închei cu ele legământ, nici să-ţi fie milă de ele.+w S2După ce Domnul Dumnezeul tău te va fi dus în ţara în care vei intra ca să o stăpâneşti şi va izgoni dinaintea ta neamuri multe: pe Hetiţi, pe Gherghesiţi, pe Amoriţi, pe Canaaniţi, pe Pereziţi, pe Heviţi şi pe Ebusiţi, şapte neamuri mai numeroase şi mai tari decât tine,v+2Şi ni se va socoti ca fapte de dreptate dacă vom împlini toate poruncile înaintea Domnului Dumnezeului nostru, întocmai cum ne-a poruncit.4uc2Pentru aceasta ne-a poruncit Domnul să împlinim toate legile acestea în frica Domnului Dumnezeului nostru, ca să ne meargă bine în toată vremea, ca în ziua de azi.t 2Iar pe noi ne-a scos Domnul Dumnezeul nostru, ca să ne dea ţara pentru care s’a jurat strămoşilor noştri că ne va da-o. s;2Atunci a săvârşit Domnul minuni şi fapte mari, mai presus de fire şi lucruri de prăpăd împotriva lui Faraon şi a casei lui, în văzul nostru,{rq2Tu să răspunzi fiului tău: «Robi am fost la Faraon în Egipt, şi Domnul ne-a scos din Egipt cu mână tare».+qQ2Şi dacă mai târziu te va întreba fiul tău: «Ce tâlc să aibă descoperirile, legile şi îndreptările pe care ni le-a poruncit Domnul Dumnezeul nostru?»,ap=2Să izgonească pe toţi duşmanii tăi din faţa ta, după cum ţi-a făgăduit Domnul.Jo2Săvârşeşte fapte bune şi frumoase înaintea Domnului, ca să-ţi meargă bine şi să ajungi să stăpâneşti pământul cel mănos pentru care s’a jurat Domnul către strămoşii tăi,n2Păziţi cu grijă poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, descoperirile şi îndreptările pe care vi le-a dat cu poruncă.Om2Nu ispitiţi pe Domnul Dumnezeul vostru precum l-aţi ispitit la Masa.4lc2Căci Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeu râvnitor. Nu cumva să se aprindă împotriva ta mânia Domnului Dumnezeului tău şi să te piarză de pe faţa pământului.Zk/2Nu umblaţi după alţi dumnezei, dumnezeii popoarelor din vecinătatea voastră,`j;2 Cinsteşte pe Domnul Dumnezeul tău, lui să-i slujeşti şi pe numele lui să te juri.iiM2 Stai de pază, ca să nu uiţi pe Domnul care te-a scos din ţara Egiptului şi din casa robiei.Qh2 Cu case pline de toate bunătăţile pe care nu tu le-ai umplut, cu fântâni săpate pe care nu tu le-ai săpat, cu podgorii şi măslini pe care nu tu i-ai sădit, şi vei mânca şi te vei sătura,Xg+2 Când te va duce Domnul Dumnezeul tău în ţara pentru care s’a jurat strămoşilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacob, să ţi-o dea, ţara cu cetăţi mari şi frumoase pe care nu tu le-ai zidit,>=h<<;::;988k7665c433R2y100y/..-K,,F++:*))Z((''&&)%$$$!#""[!l -{2  ql'II \ N q S D-+tMc2Şi să mărturisească: «Mâinile noastre n’au vărsat sângele acesta şi ochii noştri n’au văzut!L 2Şi toţi bătrânii cetăţii celei mai apropiate de cel omorît, să-şi spele mâinile deasupra junicei junghiate în râu,K!2Atunci preoţii, fiii lui Levi, să se apropie, fiindcă pe ei Domnul Dumnezeu i-a ales ca să-i slujească şi să-i binecuvînteze în numele său, şi după hotărîrea lor să se călăuzească în orice pricină de judecată şi în orice vătămare trupească.0J[2Şi bătrânii cetăţii aceleia să pogoare junica la un râu, într’un loc nearat şi nesămănat, şi să junghie gâtul junicei ca sângele ei să pice în apă.I2Şi bătrânii cetăţii celei mai apropiate de cel ucis să ia o junică din cireada, nepusă la muncă şi care n’a fost înjugată,|Hs2Să iasă bătrânii şi judecătorii tăi şi să măsoare la ce depărtare este cel omorît de cetăţile vecine,3G c2«Dacă se va găsi pe câmp vre-un om omorît în ţara pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-o va da ţie ca s’o stăpâneşti şi nu se va putea şti cine este ucigaşul,FF2Numai copacii pe care-i ştii că nu sunt pomi roditori, să-i strici şi să-i tai, ca să-ţi ridici întărituri împotriva cetăţii care face război cu tine, până ce ea va cădea.» E2De vei împresura vreme îndelungată o cetate ca să te războieşti şi s’o cucereşti, să nu strici pomii, tăindu-i cu securea, ci să mănânci din ei şi să nu-i tai! Oare copacul de pe câmp este om, ca să se pitească de tine în loc întărit?4Dc2Ca să nu vă înveţe să săvârşiţi toate ticăloşiile pe care le-au săvârşit ei pentru dumnezeii lor şi să păcătuiţi împotriva Domnului Dumnezeului vostru. C 2Ci să le pierzi: pe Hetiţi, Amoriţi, Canaaniţi, Pereziţi, Heviţi şi pe Ebusiţi, precum a poruncit Domnul Dumnezeul tău, B2Din cetăţile popoarelor acestora pe care Domnul Dumnezeul tău ţi le va da ca moştenire, să nu scape cu viaţă nici o suflare,A2Aşa să te porţi cu toate cetăţile care sunt prea departe de tine şi nu fac parte din cetăţile popoarelor din Canaan.K@2Însă femeile şi copiii, dobitoacele şi tot ce se va afla în cetate, toată prada s’o iei pentru tine, şi să trăieşti din prada vrăjmaşilor pe care ţi i-a dat Domnul Dumnezeul tău.?}2 Şi dacă Domnul Dumnezeul tău o va da în mâna ta, toată partea bărbătească s’o treci prin ascuţişul săbiei.[>12 Iar dacă nu va încheia pace cu tine, ci se va război cu tine, s’o împresori.,=S2 Şi dacă îţi va da răspuns pentru pace şi se va lăsa cuprinsă, tot poporul care se va găsi într’însa să-ţi plătească dajdie şi să-ţi slujească,o<Y2 Când te vei apropia de o cetate ca să te războieşti cu ea, îndeamnă-o să încheie pace cu tine.x;k2 Iar după ce vor sfârşi de vorbit poporului, căpeteniile oştirii să stea în fruntea poporului războinic.G: 2Şi căpeteniile să mai adaoge a grăi poporului şi să zică: «Cine este fricos şi cu inima slabă să se întoarcă la vatră, ca să nu înmoaie inima fratelui său ca şi pe a lui!»"9?2Cine s’a logodit cu femeie şi nu s’a însurat cu ea să se întoarcă acasă, ca nu cumva să moară în bătălie şi altul să o ia de nevastă.» 82Cine a sădit vie şi n’a cules rodul ei să se întoarcă acasă, ca nu cumva să moară în luptă şi altul să i-o culeagă.Z7/2Iar voevozii oştirii să grăiască poporului: «Cine este bărbatul care a clădit casă nouă şi n’a sfinţit-o să se întoarcă acasă, ca nu cumva să moară în luptă şi altul să i-o sfinţească.6{2Căci Domnul Dumnezeul vostru va merge să se războiască pentru voi cu vrăjmaşii voştri ca să vă izbăvească!»^572Şi să-i spună: «Ascultaţi, voi cei din Israil! Se apropie vremea să vă războiţi cu vrăjmaşii voştri. Să nu se înmoaie inima voastră! Nu vă temeţi, nu pierdeţi cumpătul şi nu vă spăimântaţi,_492Iar înainte de a începe voi lupta, să vină preotul să propovăduiască poporului,g3 K2«Când vei ieşi la război împotriva vrăjmaşilor tăi şi vei vedea cai şi care de război şi mai multă oaste decât a ta, să nu te temi, căci Domnul Dumnezeul tău care te-a scos din ţara Egiptului este cu tine.22Şi tu să n’ai milă: viaţă pentru viaţă, ochi pentru ochi, dintre pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior!» 12Ceilalţi să audă şi să se teamă ca nu cumva să se încumeată să săvârşească o asemenea ticăloşie în mijlocul tău.s0a2Să-i faceţi ceea ce pusese de gând să facă fratelui său. Şi aşa să curmi răul din mijlocul tău./)2Şi judecătorii să facă cercetare cu deamăruntul, şi dacă se adevereşte că martorul mincinos a jurat strâmb împotriva fratelui său,. 2Cei doi împricinaţi să se înfăţişeze înaintea lui Dumnezeu, înaintea preoţilor şi a judecătorilor din vremea aceea,q-]2Dacă se va scula un martor mincinos împotriva unui om ca să-l învinovăţească de călcare de lege,H, 2Să nu fie ascultat împotriva cuiva numai un martor, pentru orice vină ori greşală şi pentru orice păcat pe care cineva îl face! Ci din gura a doi sau trei martori să iasă adevărul.(+K2Să nu strămuţi hotarul aproapelui tău, pe care l-au pus strămoşii pe moştenirea ta, în ţara pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-o va da în stăpânire.w*i2 De unul ca acesta să nu-ţi fie milă! Spală sângele nevinovat vărsat din Israil, ca să-ţi meargă bine!)2 Bătrânii cetăţii să trimită să-l aducă de acolo şi să-l dea în mâna răzbunătorului de sânge ca să-l omoare.((K2 Dacă cineva va urî pe aproapele său, îl va pândi şi va tăbărî pe el, îl va lovi şi va muri, şi ucigaşul va fugi într’una din cetăţile acelea,/'Y2 Ca să nu se verse sânge nevinovat în pământul tău, pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l va da ţie moştenire, şi să nu se săvârşească vărsări de sânge.g&I2 Dacă vei păzi şi vei împlini toate poruncile pe care eu ţi le poruncesc astăzi şi vei iubi pe Domnul Dumnezeul tău şi vei umbla în căile lui în toată vremea, să mai adaugi la aceste trei cetăţi încă trei,7%i2Iar dacă Domnul Dumnezeul tău va mări ţara ta, precum s’a jurat părinţilor tăi, şi-ţi va da ţie tot pământul pe care a făgăduit părinţilor tăi că-l va da,@$}2Pentru aceasta îţi poruncesc: osebeşte trei cetăţi,e#E2Ca nu cumva răzbunătorul sângelui să urmărească pe ucigaş în iuţeala inimii lui şi să-l ajungă, fiindcă drumul este prea lung, şi să-l omoare, fără vină de omor, fiindcă mai nainte nu-i fusese duşman."2Acela care va intra în pădure cu aproapele său ca să taie lemne şi, învârtind securea ca să taie un copac, va scăpa securea din coadă şi va nimeri pe prietenul său şi-l va omorî, să fugă într’una din cetăţile acelea ca să scape cu viaţă,.!W2Iată care ucigaş se poate adăposti acolo ca să scape cu viaţă: acel care va omorî pe aproapele său din greşală, fără ca mai nainte să-i fi fost duşman;. W2Să faci drumuri şi să împărţi în trei cuprinsul ţării pe care ţi-l va da ca moştenire Domnul Dumnezeul tău, ca acolo să se adăpostească orice ucigaş.iM2Să osebeşti trei cetăţi în ţara pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-o va da în stăpânire,O 2«Iar după ce Domnul Dumnezeul tău va nimici popoarele a căror ţară Domnul Dumnezeul tău ţi-o va da ţie, şi după ce le vei lua în stăpânire şi vei locui în oraşele şi în casele lor,kQ2Să ştii că ceea ce vorbeşte un profet în numele Domnului şi nu se va întâmpla sau nu se va adeveri, acela este un cuvânt pe care nu l-a grăit Domnul, ci l-a grăit profetul din îndrăzneala lui; nu te spăimânta!»fG2Şi de vei cugeta în inima ta: «Cum să cunoaştem cuvântul pe care nu l-a spus Domnul?»,B2Şi proorocul care se va încumeta să vorbească în numele meu ceea ce eu nu i-am poruncit să vorbească, şi care va vorbi în numele altor dumnezei, un asemenea prooroc să moară.!2Iar dacă vre-unul nu va asculta de cuvintele mele pe care proorocul le va propovădui în numele meu, eu însumi îi voi cere socoteală.%2Prooroc ca şi tine voi ridica din mijlocul fraţilor lor şi voi pune cuvintele mele în gura lui, ca să le spună tot ce îi voi porunci.7k2Atunci a răspuns mie Domnul: «Bine au zis ei!:o2Şi întocmai cum ai cerut de la Domnul Dumnezeul tău în ziua adunării în Horeb: «Să nu mai aud glasul Dumnezeului meu şi să nu mai văd acest foc mare ca să nu mor!»,tc2Prooroc ca şi mine va ridica Domnul Dumnezeul tău din mijlocul fraţilor tăi; pe acela să-l ascultaţi!52Fiindcă popoarele acestea pe care le vei alunga ascultă de tâlcuitorii de semne şi de vrăjitori, iar pe tine te opreşte Domnul Dumnezeul tău.D2 Tu fii fără prihană înaintea Domnului Dumnezeului tău,!=2 Căci este grozăvie înaintea Domnului cel ce săvârşeşte acestea, şi din pricina acestei urîciuni Domnul Dumnezeul tău îi va goni din faţa sa.Z/2 Nici vrăjitor, nici descântător, nici mag, nici din cei ce întreabă morţii,+Q2 Să nu se dovedească la tine vreunul care arde în foc pe fiul sau pe fiica sa, nici superstiţios, nici tâlcuitor de semne, nici prezicător, nici fermecător,#2 Când vei intra în pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l va da, să nu te deprinzi să săvârşeşti grozăviile acelor popoare.2Şi să se bucure şi ei de aceeaşi parte din venituri, – fără să se ţină seamă dacă mai are vre-un venit al lui.12El să fie primit să facă slujbă întru numele Domnului Dumnezeului tău ca toţi fraţii lui leviţi, care stau la slujbă înaintea Domnului,5 e2Dacă va porni levitul din vre-una din aşezările tale din tot Israilul în care locueşte şi va ajunge după dorul sufletului său în locul pe care îl va alege Domnul, 32Căci pe el l-a ales Domnul Dumnezeul tău din toate seminţiile tale, ca să facă slujbă în numele Domnului, el şi fiii lui în toată vremea.i M2Pârga ta din grâu, vin şi untdelemn precum şi tunsoarea cea dintâi a oilor să i-o dai lui, {2Iată partea pe care să o ia preoţii de la popor, de la cei ce aduc jertfă boi sau oi: spata, fălcile şi stomacul.~ w2– Moştenire să nu aibă în mijlocul fraţilor lui, căci Domnul este moştenirea lui, precum i-a făgăduit. –H 2«Preoţii leviţi şi toată seminţia lui Levi să nu aibă parte şi moştenire cu Israil, ci să-şi agonisească demâncarea din jertfele Domnului arse pe foc şi să fie moştenirea lui.J2Ca să nu-şi trufească inima faţă de fraţii săi, să nu se abată de la porunci nici la dreapta, nici la stânga, ci ca mult să domnească peste ţara lui, în Israil, el şi fiii lui.»nW2Pe care s’o aibă cu sine mereu şi să o citească în toate zilele vieţii sale, ca să înveţe să cinstească pe Domnul Dumnezeul său, să păzească toate poruncile legii şi să împlinească toate hotărîrile acestea,72Când va şedea pe tronul regatului să scrie pentru sine cartea legii acesteia din cartea care se află înaintea preoţilor din seminţia lui Levi,~w2Să nu-şi sporească femeile, să nu-şi depărteze de Dumnezeu inima sa; prea mult argint şi aur să nu strângă.3a2Dar să nu ţie mulţi cai şi să nu întoarcă poporul în Egipt ca să aibă mulţi cai, căci Domnul v’a poruncit: «Să nu vă mai întoarceţi pe calea aceasta!»D2Pune rege pe acel care îl va alege Domnul Dumnezeul tău. Să pui rege pe unul dintre fraţii tăi, căci nu-ţi este îngăduit să pui rege pe un străin care nu e dintre fraţii tăi!U%2După ce vei intra în ţara pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-o va da s’o stăpâneşti şi să locueşti într’însa şi vei cugeta: «Vreau să pun peste mine rege, cum au toate popoarele vecine»,P2 Poporul întreg să asculte şi să se teamă şi să nu se trufească!]52 Iar cel care va lucra ca un trufaş nesăbuit, fără să asculte de judecător sau de preotul care stă la slujbă înaintea Domnului Dumnezeului tău, acela să moară şi aşa să stârpeşti răul din Israil.Y~-2 Şi după dreptarul pravilei pe care te vor învăţa şi după hotărîrea pe care ei o vor da, să te călăuzeşti fără să te abaţi de la povaţa pe care ţi-au dat-o, nici la dreapta, nici la stânga.1}]2 Iar tu urmează după sfatul pe care ţi-l vor da ei din locul pe care Domnul şi-l va alege, şi sârgueşte-te să aduci la îndeplinire tot ceea ce te vor învăţa.0|[2 Să te înfăţişezi preoţilor, loviţilor şi oricărui judecător va fi în vremea aceea, şi întreabă-i, ca ei să-ţi dea răspuns cum este cu cale să judeci.p{[2Dacă vre-un proces va fi încurcat, când e vorba de omor, de o pricină de judecată, de rănire, în sfârşit de orice altă judecată în aşezările tale, să vii îndată, la locul pe care îl va alege Domnul Dumnezeul tău,'zI2Mai întâi martorii să ridice mâna împotriva lui ca să-l omoare, apoi să ridice mâna tot poporul. Aşa să stârpeşti fărădelegea din mijlocul tău!{yq2Dar să fie omorîţi cu mărturia a doi sau trei martori, iar cu mărturia unuia să nu fie osândiţi la moarte.'xI2Să scoţi la judecată pe bărbatul ori pe femeia care a săvârşit ticăloşia aceasta în aşezările tale şi să-i baţi cu pietre ca să fie omorîţi.#wA2Şi de se va şti, şi vei afla şi tu, să cercetezi cu deamăruntul, şi dacă faptul se va adeveri, că această ticăloşie s’a făptuit în Israil,&vG2Care să se fi dus să cinstească alţi dumnezei şi să se fi închinat lor: la soare, la lună, ori la toată oştirea cerului, ceea ce eu nu am poruncit,muU2Dacă se va dovedi în vre-una din aşezările tale, pe care Domnul Dumnezeul tău ţi le va da ţie, bărbat ori femeie, care să fi făptuit fărădelege înaintea Domnului Dumnezeului tău şi să fi călcat legământul lui,*t Q2«Să nu jertfeşti pentru Domnul Dumnezeul tău bou ori oaie cu racilă sau orice alt beteşug, căci aceasta este grozăvie înaintea Domnului Dumnezeului tău.dsC2Şi nici un stâlp cu pisanie, pe care îl urăşte Domnul Dumnezeul tău, să nu ridici.»zro2Nici un fel de copac nu sădi ca aşeră lângă jertfelnicul Domnului Dumnezeului tău pe care ţi-l vei clădi.q12Să urmăreşti dreptatea şi iar dreptatea, ca să fii viu şi să iei în stăpânire pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l va da ţie.5pe2Să nu judeci strâmb, să nu cauţi la faţa nimănui, să nu iei mită, căci mita orbeşte ochii celor înţelepţi şi strâmbează hotărîrile judecătorilor drepţi.7oi2În toate aşezările tale, pe care ţi le va da Domnul Dumnezeul tău în seminţiile tale, să pui judecători şi dregători care să judece poporul cu dreaptă judecată.une2Ci fiecare să vină cu câte un dar, după binecuvântarea cu care l-a binecuvântat Domnul Dumnezeul tău.m72De trei ori pe an să vină înaintea Domnului, în locul pe care el şi-l va alege, toţi cei de parte bărbătească: la sărbătoarea azimelor, la sărbătoarea săptămânilor şi la sărbătoarea corturilor; dar să nu se înfăţişeze înaintea Domnului cu mâna goală,l 2Şapte zile să prăznueşti sărbătoarea Domnului Dumnezeului tău în locul pe care îl va alege Domnul, căci Domnul Dumnezeul tău îţi va binecuvânta toată strânsura rodurilor tale şi orice lucru al mâinilor tale; pentru aceasta să fii voios.0k[2Şi la praznic să fii vesel tu, fiul tău şi fiica ta, robul tău şi roaba ta, precum şi levitul, străinul, orfanul şi văduva care locuesc în aşezările tale.zjo2 Şapte zile să prăznueşti sărbătoarea corturilor, după strângerea rodului de pe arie şi din teascul tău.i2 Să-ţi aminteşti apoi că rob ai fost în Egipt, şi deci să păzeşti şi să împlineşti toate orânduirile acestea.Xh+2 Şi să te bucuri înaintea Domnului Dumnezeului tău, – tu, şi fiul tău şi fiica ta, robul tău şi roaba ta, precum şi levitul care locueşte în aşezările tale, străinul, orfanul şi văduva, care locuesc în mijlocul tău, – în locul pe care Domnul şi-l va alege ca într’însul să-şi sălăşluiască numele său.0g[2 După aceasta să prăznueşti praznicul săptămânilor Domnului Dumnezeului tău, să dai dar de bunăvoie, din aceea cu ce te-a binecuvântat Domnul Dumnezeul tău,f 2 Să numeri şapte săptămâni de la pornitul secerişului, – de atunci să începi numărătoarea celor şapte săptămâni.wei2Şase zile mănâncă azime, iar în ziua a şaptea fiind praznicul Domnului Dumnezeului tău, să nu lucrezi.d2Frige mielul şi-l mănâncă în locul pe care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, iar dimineaţa întoarce-te la vatra ta.>cw2Ci numai în locul pe care îl va alege Domnul ca să sălăşluiască numele său, – să junghii mielul pentru Paşti seara la asfinţit de soare, vremea ieşirii tale din Egipt.b{2Nu poţi să junghii mielul pentru Paşti în nici una din aşezările tale pe care ţi le va da Domnul Dumnezeul tău,/aY2Şapte zile să nu se vadă dospitură în ţinutul tău, iar din carnea pe care ai jertfit-o în seara zilei dintâi, să nu rămână nimic pe a doua zi dimineaţa.r`_2Şapte zile să nu mănânci pâine dospită, ci să mănânci azime – «pâinea durerii» – căci în grabă ai ieşit din pământul Egiptului şi ca să-ţi aduci aminte de ieşirea ta din Egipt în toată vremea vieţii tale.*_O2Junghie pentru Paştile Domnului Dumnezeului tău din cirezi şi din turme în locul pe care îl va alege Domnul să sălăşluiască numele său într’însul.^ 32«Păzeşte luna Aviv şi prăznueşte Paştile Domnului Dumnezeului tău, căci în luna Aviv te-a scos Domnul Dumnezeul tău, noaptea, din Egipt.Y]-2Numai sângele lui să nu-l mănânci, ci să-l verşi pe pământ ca pe apă.»x\k2Ci să-l mănânci în aşezările tale, cel curat ca şi cel necurat laolaltă, ca pe căprioară şi pe cerb.[2Şi dacă vre-unul va avea beteşug, va fi şchiop sau orb, sau orice altă racilă, să nu-l aduci jertfă Domnului Dumnezeului tău,Zy2Ci să le mănânci an de an înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care el şi-l va alege, tu şi casa ta.pY[2Orice întâi născut din cirezile şi din turmele tale de parte bărbătească, să-l sfinţeşti Domnului Dumnezeului tău! Să nu munceşti cu întâiul născut al boului tău şi să nu tunzi întâiul născut din turmele tale,eXE2Să nu socoteşti povară când va fi să-i liberezi, căci cât ai plăti de două ori simbria unui simbriaş ţi-a făcut slujbă în şase ani. Atunci te va binecuvânta Domnul Dumnezeul tău în tot ceea ce vei face.W 2Să iei sula şi să-i străpungi urechea lipind-o de uşă, ca apoi să-ţi fie rob pe veci. La fel să faci şi cu roaba ta.V 2Iar dacă el îţi va spune: «Nu ies de la tine», fiindcă el te iubeşte pe tine şi casa ta şi că se simte bine la tine,%UE2Şi aminteşte-ţi că ai fost rob în ţara Egiptului din care te-a liberat Domnul Dumnezeul tău, pentru aceasta eu îţi poruncesc astăzi lucrul acesta. T 2Ci răsplăteşte-l cu daruri din oile tale, din aria ta şi din teascul tău, cu care te-a binecuvântat Domnul Dumnezeul tău,OS2 Iar când îi vei da libertatea, nu-l lăsa să plece cu mâna goală,R 2 Dacă fratele tău, evreu sau evreică, va fi vândut ţie, şase ani să fie robul tău, iar în al şaptelea să-l liberezi.IQ 2 Şi fiindcă nu vor lipsi niciodată sărmani din ţara ta, pentru aceasta îţi dau poruncă: «Deschide mâna ta cu dărnicie fratelui tău, săracului şi sărmanului din pământul tău!»>Pw2 Dă-i din belşug şi inima ta să nu se zgârcească atunci când îl împrumuţi, căci în schimb va binecuvânta Domnul Dumnezeul tău orice lucrare şi pe orice vei pune mâna.CO2 Păzeşte-te ca să nu se strecoare în inima ta vre-un gând necuvios şi să zici: «Anul al şaptelea, anul iertării datoriei se apropie», şi ca nu cumva ochiul tău să fie pătimaş faţă de fratele tău cel sărman şi să nu-i dai nimic, şi el să strige către Domnul şi să porţi povara păcatului!jNO2Ci deschide mâna ta cu dărnicie, şi împrumutări pentru acoperirea nevoii pe care o îndură.\M32Iar dacă vre-unul din fraţii tăi va fi sărac într’una din aşezările din ţara ta, pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-o va da, nu-ţi împietri inima şi nu închide mâna, faţă de fratele tău sărman,^L72Căci Domnul Dumnezeul tău te va binecuvânta precum ţi-a făgăduit; tu vei împrumuta multe neamuri, dar tu nu te vei împrumuta de la ele, vei stăpâni multe neamuri, dar pe tine ele nu te vor stăpâni. –K!2Dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău sârguindu-te la împlinirea tuturor poruncilor pe care eu ţi le poruncesc astăzi,0J[2– Numai aşa Domnul te va binecuvânta cu prisosinţă, şi nu vei avea sărac în ţara pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-o va da s’o stăpâneşti ca moştenire,oIY2Pe străin să-l sileşti la plată, însă ceea ce vei avea să iei de la fratele tău, să-i ierţi._H92Şi iată cum să se facă iertarea datoriei: Oricine va fi împrumutat pe aproapele său să-i ierte datoria. Să nu strâmtoreze pe aproapele său şi pe fratele său când se va vesti iertarea cea pentru Domnul.:G s2«La fiecare şapte ani să faci iertarea datoriei.F32Ca levitul, care n’are nici parte, nici moştenire cu tine, şi străinul şi orfanul şi văduva din aşezările tale, să vină să mănânce şi să se sature, ca astfel să binecuvinteze Domnul Dumnezeul toate lucrurile mâinilor tale pe care vei începe să le faci!» E 2La fiecare trei ani să pui deoparte toată zeciuială din veniturile tale din anul acela, şi s’o laşi în aşezările tale, D2Iar pe levi tul care locueşte în aşezările tale să nu-l treci eu vederea, căci el nu are nici parte, nici moştenire cu tine.|Cs2Şi cumpără cu argintul tău tot ceea ce doreşte sufletul tău; vite mari şi mici, vin, băutură îmbătătoare şi orişice râvneşte sufletul tău, fă ospăţ acolo înaintea Domnului Dumnezeului tău şi te veseleşte tu şi casa ta.kBQ2Vinde-le pe bani, pune banii în pungă şi te du la locul pe care l-a ales Domnul Dumnezeul tău,A2Şi dacă drumul într’acolo va fi prea lung şi nu le vei putea duce cu tine, fiindcă locul pe care l-a ales Domnul ca într’însul să sălăşluiască numele său va fi prea departe, şi Domnul Dumnezeul tău te va fi binecuvântat cu prisos,k@Q2Şi să te ospătezi înaintea Domnului Dumnezeului tău, – în locul pe care el îl va alege să-şi sălăşluiască numele său într’însul, – din zeciuială grâului, vinului şi untdelemnului tău, din cei întâi născuţi din cirezile şi din turmele tale, ca să înveţi să te temi de Domnul Dumnezeul tău în toate zilele vieţii tale.n?W2Să osebeşti zeciuială din tot rodul sămănăturii tale, care îţi iese an de an din ogorul tău.>2Să nu mâncaţi mortăciuni, ci să le daţi străinului care trăieşte în aşezările voastre, să le mănânce el, sau să le vindeţi la străini, căci tu eşti popor sfânt al Domnului Dumnezeului tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei lui.1=_2Toate păsările curate să le mâncaţi.J<2Toate gângăniile sunt necurate pentru voi. Să nu le mâncaţi!G; 2Cocostârcul, prundărelul de orice fel, pupăza şi liliacul./:[2Pelicanul, gaia şi pelicanul răpitor,*9Q2Cucuveaua, bufniţa şi huhurezul,>8y2Struţul, rândunica, pescarul, uliul cu soiurile lui,-7W2Toţi corbii, oricare le-ar fi soiul.:6q2 Eretele, gârvanul, şoimul cu toate soiurile lui,^572 Dar iată pe care să nu le mâncaţi: vulturul, vulturul răpitor, vulturul pleşuv,34c2 Să mâncaţi orice fel de pasăre curată.f3G2 Dimpotrivă, cele fără aripi şi solzi să nu le mâncaţi, căci sunt spurcate pentru voi.a2=2 Dintre vietăţile care trăiesc in apă, să mâncaţi pe cele care au aripi şi solzi.)1M2Porcul, deşi are copita despicată, dar nefiind rumegător, este spurcat pentru voi. Din carnea lor să nu mâncaţi şi de hoiturile lor să nu vă atingeţi.J02Dintre cele care numai rumegă şi dintre acelea care au numai copita despicată, să nu mâncaţi: cămila, iepurele, şafanul. Rumegătoarele cu copita nedespicată, pentru voi sunt necurate.]/52Toate dobitoacele cu copita despicată în două şi care rumegă, să le mâncaţi.].52Cerbul, căprioara, căpriorul, ţapul, antilopa, boul sălbatic şi capra de munte.J-2Iată dobitoacele pe care să le mâncaţi: boul, oaia şi capra,8,m2Să nu mâncaţi din tot ceea ce este urîciune.(+K2Căci tu eşti sfânt pentru Domnul Dumnezeul tău şi pe tine te-a ales Domnul ca să-i fii lui popor al său dintre toate popoarele de pe faţa pământului."* A2«Voi sunteţi fii ai Domnului Dumnezeului vostru! Să nu faceţi scrijilituri pe trup şi să nu vă tundeţi părul de pe frunte spre jelirea unui mort,R)2 Dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău, ca să păzeşti poruncile lui pe care ţi le poruncesc astăzi şi să săvârşeşti ceea ce este plăcut în ochii Domnului Dumnezeului tău.»({2 Şi de nimic din ceea ce a fost hotărît pieirii să nu se lipească mâna ta, ca Domnul să-şi întoarcă iuţimea urgiei lui, să-ţi dăruiască îndurările şi milostivirile sale, să te înmulţească, precum s’a jurat părinţilor tăi,w'i2 Toată prada din ea s’o strângi în piaţă şi s’o arzi în foc, iar cetatea şi toată prada din ea să fie ardere de tot pentru Domnul Dumnezeul tău. Morman de dărâmături să fie deapururi şi să nu se mai zidească în veci!.&W2 Să treci prin ascuţişul săbiei pe locuitorii cetăţii aceleia, să o dărâmi, şi tot ce este într’însa, oameni şi dobitoace, să le dai în gura săbiei.#%A2 Cercetează, socoteşte bine şi întreabă, şi dacă se adevereşte că faptul este adevărat, că s’a petrecut ticăloşia aceasta în mijlocul tău,*$O2 S’au ivit oameni nelegiuiţi care îmbie pe locuitorii cetăţii la necredinţă: «Haidem să ne închinăm la alţi dumnezei pe care voi nu-i cunoaşteţi»,x#k2 Dacă vei dovedi că în vre-o cetate pe care ţi-a dat-o Domnul Dumnezeul tău ca să locueşti într’însa,"2 Şi tot Israilul să audă şi să se teamă şi de aci înainte să nu mai săvârşească în mijlocul tău o astfel de fărădelege!6!g2 Să arunci într’însul cu pietre până îl vei omori, căci a căutat să te depărteze de Domnul Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului şi din casa robiei!i M2 Ci să-l omori. Mâna ta să fie cea dintâi care să-l omoare şi apoi mâna întregului popor.r_2 Să nu vrei, nici să asculţi de el, să nu te înduri de el, nici să-l cruţi, nici să-l tăinueşti,2 Dumnezei ai popoarelor din vecinătatea voastră, apropiate ori depărtate, de la o margine până la cealaltă margine a pământului,7i2 Dacă fratele tău, fiul maicii tale, sau fiul tău, fiica ta şi femeia de la sânul tău, sau prietenul tău care-ţi este scump ca sufletul tău ar voi să te înşele în ascuns cu îndemnul: «Să mergem şi să ne închinăm altor dumnezei», pe care nu i-ai ştiut nici tu, nici părinţii tăi,]52 Iar proorocul acela, sau văzătorul acela de vise, să fie omorît, căci v’a îndemnat să părăsiţi pe Domnul Dumnezeul vostru, care v’a scos pe voi din ţara Egiptului şi din casa robiei v’a mântuit, ca să te depărtezi de calea pe care ţi-a poruncit să mergi Domnul Dumnezeul tău. Nimiceşte deci răul din mijlocul tău!?y2 Numai după Domnul Dumnezeul vostru să mergeţi, de el să vă temeţi, poruncile lui să le păziţi, de glasul lui să ascultaţi, pe el să-l cinstiţi şi de el să vă lipiţi.32 Să nu ascultaţi de cuvintele îmbietoare ale proorocului aceluia sau ale văzătorului de vise, căci Domnul Dumnezeul vostru vrea să vă pună la încercare, să vă ştie dacă voi iubiţi pe Domnul Dumnezeul vostru din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru.I 2 Şi dacă minunea sau fapta cea mai presus de fire se va adeveri şi el te va îmbia: «Să mergem după alţi dumnezei» – dar pe care tu nu i-ai cunoscut – «şi să ne închinăm lor», 2 Dacă se va scula în mijlocul tău profet sau văzător de vise şi va săvârşi înaintea ta minuni şi fapte mai presus de fire, 2 Toate poruncile pe care ţi le poruncesc astăzi să le împlineşti aidoma, fără să adăogi, nici să tai ceva din ele!fG2 Dar tu să nu faci la fel cu Domnul Dumnezeul tău, căci toate grozăviile pe care le urăşte Domnul le-au săvârşit ele pentru dumnezeii lor, ba chiar pe fiii şi pe fiicele lor i-au ars în foc pentru dumnezeii lor.]52 Fereşte-te ca nu cumva să te laşi înşelat, ca după ce au fost nimicite nu cumva să umbli după dumnezeii lor cugetând: «Cum au slăvit neamurile acelea pe dumnezeii lor, vreau să fac şi eu întocmai.»-2 După ce Domnul Dumnezeul tău va nimici din faţa ta popoarele pe care le vei cuprinde ca să le stăpâneşti şi să locueşti în ţara lor,y2 Fii cu grijă şi ia aminte la toate poruncile acestea pe care eu ţi le poruncesc, ca să-ţi meargă bine ţie şi fiilor tăi de după tine deapururi, fiindcă tu săvârşeşti ceea ce este bun şi plăcut în ochii Domnului Dumnezeului tău.I 2 Când vei aduce arderile de tot ale tale să pui carnea şi sângele pe jertfelnicul Domnului Dumnezeului tău; la jertfele tale, să verşi sângele pe jertfelnic, iar carnea să o mănânci. 2 Numai darurile sfinte care se cuvine să le dai şi făgăduinţele tale, ia-le-şi adă-le în locul pe care Domnul îl va alege.2 Să nu-l mănânci, ca să-ţi meargă bine ţie şi fiilor tăi de după tine, fiindcă tu faci ceea ce este drept în ochii Domnului.D2 Să nu-l mănânci, ci să-l verşi pe pământ ca pe apă.2 Dar ţine cu tărie să nu mănânci sânge, căci sângele are în el viaţă şi nu se cade să mănânci viaţa laolaltă cu trupul. 2 Întocmai cum se mănâncă vânatul de căprioară şi de cerb, aşa să mănânci. Cel curat şi cel necurat să mănânce la fel.D 2 Şi dacă locul pe care Domnul Dumnezeu îl va alege ca să sălăşluiască numele său într’însul va fi prea departe de tine, junghie din cirezile şi din turmele tale, pe care ţi le-a dat Domnul Dumnezeul tău, precum ţi-am dat poruncă, şi mănâncă în aşezările tale tot după dorul sufletului tău. 6~~.}}_|z{{zPydxx3wvvKuSttsrrqlppDoovonnjmmlkkNj[ihh\gff@ee&dccic'bba7`~` __6^^/]]r\[[[ ZYYHXWWVVeUTTSRQQ@POO]NNN3MlLKKEJJQIdHHCGG2FF EDDGC9BAA@@@"??(>>R=<<;:988D77 65554U3B2S1t0//b..-d,g++I**E))Q((''k'&1%%<$$?##*""&!! ?mWyE^ :/s#9>  ; _ ^ =i]  24Să te împresoare în toate cetăţile tale până se vor prăbuşi, în tot pământul tău, zidurile cele înalte şi întăriturile tale în care ţi-ai pus nădejdea; să te împresoare în toate cetăţile tale din ţara ta, pe care ţi le va da Domnul,dC23Să mănânce rodul vitelor tale şi rodul pământului tău până te va prăpădi, şi să nu-ţi lase nimic, nici grâu, nici vin, nici untdelemn, nici din cirezile şi din turmele fătate, până nu te va prăpădi.gI22Neam crunt, care să nu-şi ridice ochii spre bătrân, iar de cel tânăr să nu-i fie milă,$C21Să pornească Domnul împotriva ta un neam de departe, de la marginile pământului, precum vine vulturul în zbor, neam a cărui limbă n’o înţelegi,W)20Slugă să fii la vrăjmaşul tău pe care-l va trimite Domnul împotriva ta, bântuit de sete, de foame, de golătate şi de lipsă de toate, şi el să-ţi pună jug de fier pe grumaz până te va pierde.2/Fiindcă n’ai slujit pe Domnul Dumnezeul tău cu bucurie şi cu inimă bună pentru tot belşugul pe care ţi l-a dăruit,wi2.Şi pentru tine să fie ele minuni şi fapte mai presus de fire, cât şi pentru seminţia ta până în veac.oY2-Să vie peste tine toate blestemele acestea, să te urmărească şi să te ajungă până te vor prăpădi, căci n’ai ascultat de glasul Domnului Dumnezeului tău, să păzeşti poruncile şi legile pe care ţi le-am poruncit,dC2,El să te împrumute, dar tu să nu-l împrumuţi, el să fie fruntea şi tu să fii coada.}u2+Străinul din mijlocul tău să se sue mai sus şi mai sus, decât tine, iar tu să te scobori tot mai jos, mai jos;J2*Toţi pomii tăi şi rodul ţarinii tale să-i roadă forfocarul.Q2)Fii şi fiice să ai, dar să nu fie ai tăi, ci să se ducă în robie.y2(Să ai măslini în tot ţinutul tău dar cu untdelemn să nu te ungi şi măslinele tale să cadă înainte de vreme.|s2'Vii să sădeşti şi să le munceşti, dar vin să nu bei, nici să le strângi rodul, ci să-l mănânce viermii.kQ2&Să sameni multă sămânţă pe ogor, dar să aduni puţin, şi lăcustele să aibă parte de ea.kQ2%Să fii de spaimă, de poveste şi de batjocură pentru toate neamurile la care te va duce Domnul.]52$Să te ducă Domnul în robie pe tine şi pe regele pe care-l va pune peste tine, la un neam pe care nu l-ai cunoscut nici tu, nici părinţii tăi, şi acolo să slujeşti altor dumnezei, de lemn şi de piatră, 2#Să te bată Domnul cu bube rele peste genunchi şi peste şolduri, din tălpi şi până în creştet, ca să nu te poţi tămădui.C 2"Iar de ceea ce vor vedea ochii tăi să-ţi pierzi mintea. 32!Rodul pământului tău şi toată strădania ta să le mănânce un neam pe care nu-l ştii, şi să fii asuprit şi jăcmănit în toată vremea,& G2 Fiii şi fiicele tale să fie date altui popor şi tu să priveşti şi să te sfârşeşti de durere după ei, dar mâinile tale să nu aibă nici o putere.w i2Boul tău să fie junghiat în văzul tău şi din el să nu mănânci, asinul tău să fie răpit în ochii tăi şi să nu se mai întoarcă la tine, oile tale să cadă în mâinile vrăjmaşilor tăi şi nimeni să nu te poată ajuta.*O2Să te logodeşti cu femeie şi altul să o ia de soţie, casă să zideşti, dar să nu locueşti într’însa, să sădeşti vie, dar să n’ai parte de rod,W)2Ca să umbli dibuind în miez de zi, cum dibue orbul în întuneric, şi să nu mai poţi ajunge la ţintă, să fii asuprit şi jefuit în toate zilele vieţii tale, fără ca nimeni să te poată mântui.O2Să te bată Domnul cu nebunie, cu orbire şi cu înţepenirea inimii,ym2Să te bată Domnul cu buboaiele Egiptului, cu trânji, cu lepră, cu rapăn, de care să nu te poţi tămădui.2Leşurile tale să fie demâncarea tuturor păsărilor cerului şi fiarelor sălbatice de pe pământ, fără ca nimeni să le sperie.C2Să te dea Domnul spre bătaia vrăjmaşului tău; pe o cale să porneşti împotriva lui şi pe şapte să fugi din faţa lui ca să fii sperietoare pentru împărăţiile pământului.2Să plouă Domnul peste pământul tău cu pulbere măruntă, şi să se pogoare din cer peste tine, până te va prăpădi.ym2Cerul de deasupra capului tău să fie ca arama, şi pământul de sub picioarele tale să se prefacă în fier.6g2Să te bată Domnul cu oftică, cu friguri, cu aprindere, cu arşiţă, cu război, cu tăciune şi cu îngălbenirea holdelor, şi să te urmărească până te vor nimici.2Să te lovească pe tine Domnul cu ciumă până te va pierde de pe pământul în care vei intra ca să-l stăpâneşti.P~2Să trimită Domnul peste tine blestem, aiurire şi ameninţare în tot lucrai pe care-l vei începe, până ce vei pieri şi curând nu vei mai fi, din pricina faptelor tale, căci m’ai părăsit.4}e2Blestemat să fii când vii şi când pleci.p|[2Blestemat să fie rodul pântecelui tău, rodul pământului, fătatul vitelor şi fătatul oilor tale.\{32Blestemat să fie coşul tău de strâns bucate şi albia ta de frământat pâine.Oz2Blestemat să fii tu în cetate şi blestemat să fii tu în ţarină.cyA2Iar dacă nu vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău, ca să ţii cu scumpătate poruncile toate şi legile pe care ţi le poruncesc eu astăzi, să vină peste tine toate blestemele acestea şi să te ajungă:px[2Şi nu te vei depărta de poruncile pe care ţi le poruncesc astăzi, nici la dreapta, nici la stânga.Jw2 Să te pună Domnul cap, şi nu coadă, să fii numai sus, şi nu jos, dacă vei asculta de poruncile Domnului Dumnezeului tău, pe care ţi le poruncesc astăzi ca să le ţii şi să le faci,ovY2 Să-ţi deschidă Domnul Dumnezeul tău cerul, comoara sa cea bună, ca să-ţi dea ploaie la vreme pe pământ, şi să binecuvinteze toate lucrurile mâinilor tale, ca să împrumuţi popoare multe, dar tu să nu te împrumuţi.Zu/2 Să-ţi dea Domnul Dumnezeul tău belşug: din rodul pântecului tău, din rodul dobitoacelor şi al ţarinii, în pământul pentru care s’a jurat Domnul Dumnezeul tău, părinţilor tăi, că-l va da ţie.otY2 – Atunci toate popoarele pământului vor vedea că tu te rogi Domnului şi se vor teme de tine. – s;2 Să te înalţe pe tine Domnul popor sfânt, precum s’a jurat ţie, dacă vei păzi poruncile Domnului Dumnezeului tău şi vei umbla în căile lui. r2Să binecuvinteze Domnul hambarele tale şi toată agonisita mâinilor tale şi să binecuvinteze şi ţara care ţi-o vada ţie."q?2Să înfrângă Domnul înaintea ta pe vrăjmaşii care se scoală împotriva ta: pe o cale să vină împotriva ta şi pe şapte să fugă din faţa ta.;ps2Binecuvântat să fii tu când vii şi când pleci.]o52Binecuvântat să fie coşul tău de strâns grâne şi albia de frământat pâine.n2Binecuvântat să fie rodul pântecelui tău, rodul pământului, rodul dobitoacelor, fătatul vitelor şi al oilor tale.Tm#2Binecuvântat să fii tu în cetate şi binecuvântat să fii în ţarină.l 2Dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău, să vină peste tine şi să te ajungă toate binecuvântările acestea:ck C2«Dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău, ca să păzeşti cu scumpătate toate poruncile lui pe care eu astăzi ţi le poruncesc, Domnul Dumnezeul tău te va înălţa peste toate popoarele pământului.j2«Blestemat să fie cel ce nu va ţine şi nu va împlini poruncile acestei legi!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»i2«Blestemat să fie cel ce va lua mită ca să ucidă suflet şi să verse sânge nevinovat!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»uhe2«Blestemat să fie cel ce va bate pe aproapele său în ascuns!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»jgO2«Blestemat să fie cel ce se va culca cu soacră-sa!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»f!2«Blestemat să fie cel ce se va culca cu sora sa, fiica tatălui său, sau fiica maicii sale!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»geI2«Blestemat să fie cel ce se va culca cu dobitoc!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»'dI2«Blestemat să fie cel ce se va culca cu femeia tatălui său şi va trage aşternutul de pe patul tatălui său!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»c 2«Blestemat să fie cel ce va judeca strâmb pe străin, pe orfan şi pe văduvă!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»obY2«Blestemat să fie cel ce va rătăci pe un orb din cale!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»uae2«Blestemat să fie cel ce va strămuta hotarul aproapelui său!» Şi tot poporul să răspundă; «Amin!»z`o2«Blestemat să fie cel ce va blestema pe tatăl său şi pe mama sa!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»M_2«Blestemat să fie cel care-şi va face chip cioplit ori turnat – urîciunea Domnului, lucru dc mână de meşter – şi-l va tăinui!» Şi tot poporul să zică şi să răspundă: «Amin!»f^G2Atunci Leviţii să-şi ridice glasul şi să strige tare către toţi bărbaţii din Israil:p][2 Iar celelalte: Gad, Aşer, Zebulon, Dan şi Neftali, să stea pc muntele Ebal ca rostească blestemele.*\O2 «Aceste seminţii să stea, când veţi trece Iordanul, pe muntele Garizim, ca să rostească binecuvântările: Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Iosif şi Veniamin,:[q2 Şi Moise a mai poruncit poporului în ziua aceea:Z2 Ascultă de glasul Domnului Dumnezeului tău şi împlineşte poruncile, şi legile lui pe care ţi le poruncesc astăzi.»$YC2 Atunci Moise şi preoţii leviţi au vorbit către tot Israilul: «Taci şi ascultă, Israile! Astăzi ai ajuns să fii popor al Domnului Dumnezeului tău.IX 2Şi să scrii lămurit pe pietre toate poruncile acestei legi!»qW]2Să aduci jertfe de pace, să mănânci acolo şi să te veseleşti înaintea Domnului Dumnezeului tău, V2Să zideşti jertfelnicul Domnului Dumnezeului tău din pietre necioplitc şi să aduci arderi de tot pentru Domnul Dumnezeul tău.U2Atunci să zideşti un jertfelnic Domnului Dumnezeului tău, jertfelnic de pietre, fără să foloseşti uneltele de fier:T!2Când vei trece Iordanul, să aşezi pietrele acestea pe care ţi le poruncesc eu astăzi, în muntele Ebal, şi să le vărueşti cu var.ySm2Şi, la trecerea ta, când vei intra în ţara pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-o va da ţie, ţară în care curge lapte şi miere, precum ţi-a făgăduit Domnul Dumnezeul părinţilor tăi, să scrii pe ele toate poruncile acestei legi. R;2Iar în ziua când veţi trece Iordanul în ţara pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-o va da ţie, să pui pietre mari pe care să le vărueşti cu var,Q #2Atunci Moise împreună cu bătrânii lui Israil au poruncit poporului aşa: «Păziţi toate poruncile pe care vi le poruncesc eu astăzi.?Py2Şi te va ridica mai presus de toate popoarele pe care le-a făcut, cu slava, cu faima şi cu cinstirea, ca să fii popor sfânt al Domnului Dumnezeului tău, după făgăduinţă.»zOo2Iar Domnul ţi-a dat răspuns că tu vei fi poporul său, precum ţi-a făgăduit, dacă vei păzi poruncile lui.BN2Astăzi te-ai spovedit înaintea Domnului că el îţi va fi Dumnezeu şi vei umbla în căile lui, vei păzi legile, poruncile şi îndreptările lui şi că vei asculta de glasul lui.KM2În ziua aceasta îţi porunceşte Domnul Dumnezeul tău să împlineşti rânduielile şi poruncile acestea, să le păzeşti şi să le plineşti din toată inima ta şi din tot sufletul tău.[L12Priveşte din sfântul tău locaş, din ceruri, şi binecuvîntează pe poporul tău Israil şi pământul pe care mi l-ai dat precum te-ai jurat străbunilor noştri, pământ în care curge lapte şi miere!»kKQ2Când eram în jale după mort, n’am mâncat din ea, nu am pus-o deoparte când eram necurat, nici n’am dat din ea pentru pomană la mort, ci am ascultat de glasul Domnului Dumnezeului meu şi am făcut cum mi-ai poruncit.J2 Să te spovedeşti înaintea Domnului Dumnezeului tău: «Am luat zeciuiala sfântă din casa mea şi am dăruit-o levitului, străinului, orfanului şi văduvei, după porunca cu care mi-ai poruncit, fără să calc sau să uit nici una din îndreptările tale.\I32 În anul al treilea, după ce vei fi sfârşit de pus la o parte din holda ta zeciuiala pe care ai dat-o levitului, străinului, orfanului şi văduvei, din sălaşurile tale, ca să mănânce şi să se sature,.HW2 Şi să te bucuri, tu şi casa ta, de tot bunul pe care ţi l-a dăruit Domnul Dumnezeul tău, împreună cu levitul şi străinul care au sălaş în mijlocul tău.JG2 Şi acum am adus pârgă din rodul ogorului pe care mi l-ai dat mie, Doamne!» Şi tu să pui coşul înaintea Domnului Dumnezeului tău şi să te închini înaintea Domnului Dumnezeului tău,hFK2 Şi ne-a adus în locul acesta şi ne-a dat nouă ţara aceasta în care curge lapte şi miere.E2Şi Domnul ne-a scos din Egipt cu mână tare şi cu braţ întins, cu arătări înfricoşate, cu minuni şi fapte mai presus de fire, D2Noi am strigat către Dumnezeul părinţilor noştri, el ne-a auzit glasul nostru şi a văzut obida, truda şi asuprirea noastră.ZC/2Şi fiindcă prietenii ne-au obijduit, ne-au umilit şi ne-au pus la muncă grea,}Bu2Iar tu să răspunzi şi să zici înaintea Domnului Dumnezeului tău: «Tatăl meu a fost arameian pribeag şi s’a pogorit în Egipt şi cu puţini oameni s’a aşezat într’însul, şi acolo s’a făcut popor mare, puternic şi numeros.tAc2Şi preotul să ia coşul din mâna ta şi să-l aşeze înaintea jertfelnicului Domnului Dumnezeului tău,c@A2Să te duci la preotul care va fi în vremea aceea şi să-i spui: «Mărturisesc astăzi înaintea Domnului Dumnezeului tău, că am intrat în ţara pentru care s’a jurat Domnul că o va da strămoşilor noştri!» ?2Să iei din pârga rodului, pe care o vei aduce din pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l va da ţie, s’o pui într’un coş şi să pleci la locul pe care îl va alege Domnul Dumnezeul tău ca să-şi sălăşluiască într’însul numele său,> 2«Şi când vei intra în ţara pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-o va da ca moştenire, şi o vei stăpâni şi vei locui într’însa,=2Când însă Domnul Dumnezeul tău îţi va da tihnă de toţi duşmanii tăi din vecinătate, în pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l va da să-l stăpâneşti ca moştenire, nu uita să nimiceşti numele lui Amalec de sub soare! Nu uita!»!<=2Cum te-a întâlnit pe cale şi ţi-a căzut în spate, lovind pe cei ce veneau pe urmă, când erai obosit şi sleit, fără să se teamă de Dumnezeu.];52Adu-ţi aminte de ceea ce ţi-a făcut Amalec pe cale, după ce ai ieşit din Egipt,s:a2Căci urîciune este înaintea Domnului Dumnezeului tău tot cel ce face aşa, cel ce umblă cu strâmbul./9Y2Să ai greutăţi adevărate şi drepte, şi efa ta să fie adevărată şi dreaptă, ca să trăieşti mult în ţara pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-o va da ţie,D82Să nu ai în casa ta două feluri de efă: mare şi mică.^772 Să nu ai în săculeţul tău două feluri de pietre pentru cântar: mare şi mică.%6G2 Să-i tai mâna fără milă.\532 Când se vor lua la harţă doi oameni, oarecine cu fratele său, şi femeia unuia se va apropia să scape pe bărbatul ei din mâna celui care-l bate, şi va întinde mâna şi-l va apuca de partea ruşinoasă,A42 Şi să-i meargă numele în Israil: neamul desculţului.Z3/2 Să se apropie cumnata lui de el în văzul bătrânilor şi să-i scoată sandala din picior, să-l scuipe în faţă şi să strige: «Aşa să păţească oricine nu va zidi casa fratelui său în Israil!»2 2Atunci bătrânii cetăţii să-l cheme şi să-l îndemne, dar dacă el stărueşte şi spune: «Nu-mi este voia să o iau!», 12Dacă el nu va avea plăcere să se însoare cu cumnată-sa, atunci cumnata lui să se ducă la poarta cetăţii şi să spună bătrânilor: «Cumnatul meu nu vrea să păstreze numele fratelui său în Israil şi nu vrea să-şi facă datoria de cumnat».o0Y2Iar întâiul născut să poarte numele fratelui celui mort, ca numele să nu se şteargă din Israil./92Dacă fraţii vor trăi împreună şi va muri unul din ei fără să aibă copii, femeia celui mort să nu se mărite în altă parte după bărbat străin, ci cumnatul ei să intre la ea şi s’o ia de soţie, şi într’acest chip să-şi îndeplinească datoria de cumnat,*.Q2Nu lega gura boului când treeră.-/2Să nu-i dea mai mult de patruzeci de lovituri, ca nu cumva din pricina mai multelor lovituri, fratele tău să scadă în cinste în ochii tăi., 2Dacă cel vinovat va fi să fie bătut, judecătorul să-l pună jos şi să fie lovit în faţa lui, după potriva vinei lui. + =2«De se va ivi vre-o pricină între oameni, să fie aduşi la judecată şi să fie judecaţi: cel drept să capete dreptate, iar cel vinovat osândă.j*O2Aminteşte-ţi că rob ai fost în ţara Egiptului; pentru aceea îţi poruncesc să faci aşa.»~)w2Când vei culege via ta, să nu aduni de pe urmă, ci să rămână pentru străin, pentru orfan şi pentru văduvă.(32Când vei bate măslinul tău, să nu scotoceşti apoi prin crăngi, ci să laşi ce-a mai rămas pentru străin, pentru orfan şi pentru văduvă.i'M2Când vei secera holda de pe ogorul tău şi vei uita un snop pe câmp, să nu te întorci să-l iei, ci să fie al străinului, al orfanului şi al văduvei, ca să te binecuvînteze Domnul întru strădania mâinilor tale.&2Ci aminteşte-ţi că ai fost rob în Egipt de unde te-a liberat Domnul Dumnezeul tău, pentru aceasta eu îţi poruncesc să faci aşa.\%32Nu strâmba dreptatea străinului şi a orfanului şi nu lua zălog haina văduvei,&$G2Părinţii să nu fie daţi morţii diu pricina copiilor şi copiii să nu fie omorîţi din pricina părinţilor, ci fiecare să moară pentru păcatul lui.g#I2Dă-i simbria lui în fiecare zi, şi soarele să nu asfinţească peste el, căci este sărman şi el duce dor de ea, altfel el ar începe să strige către Domnul împotriva ta şi tu ai rămânea împovărat de păcate."2Să nu asupreşti pe simbriaşul sărman şi pe cel obijduit din fraţii sau din străinii care locuesc în aşezările din ţara ta.C!2 Ci dă-i înapoi zălogul la asfinţitul soarelui ca să se culce cu haina lui şi să te binecuvînteze, iar fapta ta să fie socotită faptă bună înaintea Domnului Dumnezeului tău.` ;2 Şi dacă acela este om sărac, să nu te culci şi să te înveleşti cu zălogul lui,[12 Ci stai afară, şi omul căruia i-ai dat împrumutul să scoată zălogul afară.fG2 Dacă vei da aproapelui tău vre-un împrumut, să nu intri în casa lui ca să-i iei zălog,tc2 Adu-ţi aminte ceea ce a făcut Domnul Dumnezeul tău Mariei pe cale, după ce voi ieşiserăţi din Egipt.)M2Pentru boala leprei ia măsuri bune de pază întocmai după ceea ce vă vor povăţui preoţii leviţi, şi precum le-am dat poruncă aşa să faceţi şi voi.;q2Când cineva va fi prins că fură pe unul din fraţii lui dintre fiii lui Israil, şi-l va asupri şi-l va vinde, furul acela să moară. Aşa să curmi răul din mijlocul tău!vg2Nimeni să nu ia zălog râşniţa sau piatra cea de deasupra, căci ar fi să ia zălog viaţa datornicului.Z/2Dacă cineva s’a însurat cu o femeie tânără, să nu plece la oaste şi să nu i se pună nici o îndatorire, ci să fie liber pentru casa lui timp de un an ca să bucure pe femeia cu care s’a însurat.&G2Bărbatul cel dintâi de care s’a despărţit nu poate s’o ia ca să-i fie femeie, după ce ea a fost necurată pentru el, fiindcă faptul acesta, ar fi urîciune înaintea Domnului, şi să nu încarci cu păcate pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l va da ca moştenire.V'2Dacă soţul ei din urmă o va urî şi-i va scrie şi el carte de despărţenie şi i-o va da în mână şi-i va da drumul din casa lui, sau bărbatul ei de-al doilea care şi-a luat-o ca femeie va muri,M2Şi după ce va ieşi din casa lui, se va mărita după alt bărbat,o [2«Dacă va lua cineva femeie şi se va însura cu ea, dar nu va afla har în ochii lui, fiindcă el a descoperit în ea ceva de ocară, şi-i va scrie carte de despărţenie şi i-o va da în mână şi-i va da drumul din casa lui,2Când vei trece prin lanul aproapelui tău. culege spice cu mâna, dar secera să n’o vâri în lanul aproapelui tău.»~w2Când vei trece prin via aproapelui tău, mănâncă struguri până ce te vei sătura, dar în traistă să nu bagi.B2Cuvântul care va ieşi din gura ta să te sileşti să-l împlineşti după făgăduinţa de bunăvoie pe care ai făcut-o Domnului Dumnezeului tău şi pe care ai grăit-o cu gura ta.J2Şi dacă te vei opri să faci făgăduinţă, nu vei avea vină.!2Dacă vei făgădui ceva lui Dumnezeu, nu zăbovi să-l împlineşti, căci Domnul Dumnezeul tău îl va cere la tine şi vei fi de vină.4c2Celui străin să-i iei camătă, dar fratelui tău să nu-i iei, ca să binecuvinteze Domnul ori pe ce vei pune mâna în ţara în care vei intra ca să o stăpâneşti. 2Să nu iei camătă de la fratele tău, nici camătă pentru bani, nici pentru hrană, nici pentru orice s’ar putea lua camătă.B 2Plata desfrânatei şi preţul unui câine să nu intre în casa Domnului Dumnezeului tău pentru nici o făgăduinţă, fiindcă amândouă sunt grozăvie pentru Domnul Dumnezeul tău.k Q2Să nu se afle desfrânată dintre fiicele lui Israil, şi nici desfrânat dintre fiii lui Israil. 2Ci să locuiască într’una din aşezările tale pe care şi-o va alege, oriunde îi va plăcea, dar să nu-l asupreşti.Y -2Să nu dai în mâna stăpânului său pe robul care a căutat scăpare la tine, {2Căci Domnul Dumnezeul tău cutreeră tabăra ta ca să te ocrotească şi să dea pe vrăjmaşii tăi în mâna ta; de aceea tabăra ta să fie sfântă şi să nu se vadă într’însa nimic de ocară, ca să nu-şi întoarcă faţa de la tine.{q2Să ai la îndemână o lopată şi când te vei duce afară să sapi undeva şi acolo să acoperi necurăţia ta,H 2 La o parte din tabără să fie un loc unde să te duci afară.oY2 Iar când va da în deseară să se spele cu apă, şi la asfinţitul soarelui să intre în tabără.-2 Când se va afla cineva din ai tăi necurat din pricina unei întâmplări de noapte, să iasă afară din tabără şi să nu mai intre în ea,gI2 Când vei ieşi cu oastea împotriva vrăjmaşilor tăi, să te păzeşti de orice lucru rău.b?2 Fiii pe care îi vor avea ei la al treilea neam vor putea să intre în obştia Domnului.}2Să nu urăşti pe Edomit, căci el este fratele tău, pe Egiptean să nu-l pizmueşti, căci străin ai fost în Egipt.[12Să nu te îngrijeşti de pacea şi bună starea lor cât vei trăi şi deapururi.5e2Dar n’a voit Domnul Dumnezeul tău să asculte pe Bileam, căci a prefăcut Domnul Dumnezeul tău blestemul în binecuvântare, fiindcă Domnul Dumnezeul tău te-a iubit.W)2Fiindcă nu v’au întâmpinat pe cale cu pâine şi cu apă când aţi ieşit din Egipt şi din pricină că au tocmit împotriva ta pe Bileam, fiul lui Beor, din Petorul Mesopotamiei, ca să te blesteme.~2Amonitul şi Moabitul să nu intre în obştia Domnului, nici măcar la al zecilea neam să nu intre ei în obştia Domnului în veac,}y2Copilul din flori să nu intre în obştia Domnului, nici măcar la al zecilea neam să nu intre în obştia Domnului.?|{2Famenul şi scopitul să nu intre în obştia Domnului.u{ g2«Nimeni să nu ia de soţie pe femeia tatălui său şi să nu tragă aşternutul de pe patul tatălui său.;zq2Bărbatul care s’a culcat cu ea să dea tatălui fetei cincizeci de sicli de argint şi să o ia de femeie, fiindcă a umilit-o, şi toată viaţa lui să n’o poată lăsa.»y2Dacă un bărbat se va întâlni cu o fată nelogodită şi ar apuca-o cu sila şi se va culca cu ea, şi vor fi prinşi,wxi2Căci s’a întâlnit cu ea pe câmp. Fata logodită dacă ar fi ţipat, nimeni nu i-ar fi sărit în ajutor.w32Fetei să nu-i faceţi însă nimic, căci nu-i păcat de moarte. Aceasta ar veni ca şi cum ar tăbărî cineva pe aproapele său ca să-l omoare;$vC2Dacă un om va întâlni pe câmp o fecioară logodită şi omul acela o va sili şi se va culca cu ea, să fie omorît numai omul care s’a culcat cu ea.u2Să-i scoateţi pe amândoi la poarta cetăţii aceleia, să-i bateţi cu pietre şi să moară, pe fată fiindcă n’a strigat în cetate şi pe bărbat din pricină că a umilit pe femeia aproapelui său. Şi aşa să curmi răul din mijlocul tău!itM2Dacă pe vre-o fată fecioară logodită o va întâlni cineva în cetate şi se va culca cu ea,s92Dacă se va găsi bărbat culcat cu femeie măritată, să fie omorîţi amândoi: şi bărbatul şi femeia. Şi aşa să stârpiţi răul din Israil!xrk2Să scoată pe fată la poarta tatălui său şi oamenii cetăţii s’o bată cu pietre până o vor omorî, fiindcă a săvârşit ticăloşie în Israil: s’a desfrânat în casa tatălui ei. Şi aşa să curmi răul din mijlocul tău!]q52Şi dacă învinovăţirea s’ar adeveri, că nu i s’au găsit semnele fecioriei,opY2Să-l pună la o gloabă de o sută de sicli de argint pe care să-i dea tatălui fetei, fiindcă bărbatul a scornit nume rău despre o fecioară israiliteană, şi să o ia de femeie şi să n’o poată lăsa toată viaţa lui.Qo2Atunci bătrânii cetăţii să ia pe omul acela şi să-l pedepsească,sna2Şi iată că-i pune în seamă fapte grele, care sunt numai vorbe şi zice: «N’am aflat la fiica ta semnele fecioriei», – «dar iată semnele fecioriei fiicei mele», şi ei să întindă haine înaintea bătrânilor cetăţii.ume2Şi tatăl fetei să spună bătrânilor: «Am dat pe fiică-mea de femeie acestui bărbat şi el a urît-o,~lw2Atunci tatăl şi mama fetei să ia semnele fecioriei şi să le aducă la bătrânii cetăţii, la poarta cetăţii.Tk#2Şi-i va pune în seamă fapte urîte, care sunt numai vorbe, şi-i va scorni nume rău şi va spune: «M’am însurat cu femeia aceasta şi m’am apropiat de ea, dar n’am găsit semnele fecioriei»,Oj2 Dacă un bărbat îşi va lua femeie şi va intra la ea şi o va urî,Wi)2 Să faci canafi în cele patru colţuri ale mantiei tale, cu care te îmbraci.]h52 Să nu te îmbraci cu haină făcută din două feluri de fire: de lână şi de in;4ge2 Să nu înjugi la arat un bou şi un măgar;f!2 Să nu sădeşti în via ta două feluri de plante, ca nu cumva planta pe care ai sădit-o, precum şi rodul viţei să se prăpădească.+eQ2Când vei zidi casă nouă, să faci zid de împrejmuire pe acoperişul tău, ca să nu-ţi încarci casa ta cu vre-o nenorocire, dacă cineva ar cădea de pe el.vdg2Ci pe mamă s’o izgoneşti şi puii să-i iei pentru tine, ca să-ţi meargă bine şi să trăieşti mult./cY2Dacă vei găsi pe cale, în vre-un copac sau pe pământ, un cuib de pasăre cu pui sau ouă, şi mama stând pe pui sau pe ouă, să nu iei mama împreună cu puii,Ub%2Femeia să nu se îmbrace cu haină bărbătească, iar bărbatul să nu se îmbrace cu haină femeiască, fiindcă oricine săvârşeşte toate acestea este urîciune înaintea Domnului Dumnezeului tău.'aI2Să nu te uiţi la asinul fratelui tău sau la boul lui care au căzut în drum, şi să fii nepăsător, ci să ajuţi pe fratele tău să-i scoale din drum.t`c2Aşa să faci cu asinul lui, cu haina lui şi cu orice lucru va fi pierdut fratele tău şi l-ai găsit tu.._W2Şi dacă fratele tău nu stă aproape sau nu-l ştii, mână vita la tine acasă, ca să stea la tine până când o va căuta fratele tău, şi atunci să i-o dai.^ 2«Când vei vedea boul sau oaia fratelui tău rătăcind pe câmp, să nu te uiţi nepăsător, ci adă-le la fratele tău.t]c2Trupul lui să nu mai rămână peste noapte spânzurat, ci să-l îngropi în ziua aceea, căci este blestemat de Dumnezeu cel spânzurat pe lemn, şi să nu întinezi pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l va da moştenire.»{\q2Dacă cineva va săvârşi o faptă rea, vrednică de pedeapsa cu moartea, şi va fi omorît şi spânzurat va fi,4[c2Atunci toţi oamenii cetăţii să arunce cu pietre în el şi să-l omoare. Aşa să curmi ticăloşia din mijlocul tău. Şi tot Israilul să auză şi să-i fie frică!.ZW2Şi să se jeluiască bătrânilor cetăţii: «Fiul nostru acesta este zurbagiu şi îndărătnic şi nu ascultă de îndemnul nostru, este risipitor şi beţiv!».wYi2Să-l ia tatăl său şi mama sa şi să-l aducă înaintea bătrânilor cetăţii, la poarta locului aceluia,3Xa2Dacă va avea cineva un fiu zurbagiu şi îndărătnic, care nu ascultă de povaţa tatălui său şi a mamei sale, şi cu toate că l-au pedepsit, tot nu ascultă de ei,hWK2Ci să recunoască dreptul de întâi născut fiului celei pe care n’o iubeşte şi să-i dea lui două părţi din toată averea lui, fiindcă fiul este pârga puterii lui, şi lui i se cuvine dreptul de întâi născut.=Vu2La vremea când el le va împărţi averea, nu va putea să dea dreptul de întâi născut fiului celei iubite în paguba dreptului de întâi născut al femeii pe care o urăşte,PU2Dacă un bărbat va avea două femei, una pe care o iubeşte şi alta pe care o urăşte, şi atât cea iubită cât şi cea urîtă îi vor naşte fii, şi cea urîtă va vea un fiu întâi născut,T2Şi dacă nu-ţi va mai fi dragă, să-i dai drumul, dar să n’o vinzi pe argint, nici să te porţi rău cu ea, fiindcă ai umilit-o.aS=2 Să-şi lepede haina de roabă de pe ea şi să locuiască în casa ta. Apoi să plângă pe tatăl său şi pe mama sa o lună de zile, după care să intri la ea şi tu să fii soţul ei, iar ea să-ţi fie soţie.SR!2 Adă-o în casa ta şi ea să-şi tundă părul şi să-şi taie unghiile,vQg2 Dacă printre roabe vei vedea o femeie frumoasă la chip şi te vei îndrăgi de ea ca s’o iei de nevastă,P2 Când vei porni la război împotriva vrăjmaşilor tăi, şi Domnul Dumnezeul tău ţi-i va da în mâna ta şi-i vei duce în robie,rO_2 Iar tu spală sângele nevinovat din mijlocul tău, săvârşind ceea ce este plăcut în ochii Domnului.FN2Iartă pe poporul tău Israil, pe care tu, Doamne, l-ai liberat şi nu lăsa sânge nevinovat în mijlocul poporului tău Israil!» Aşa să facă ei ispăşirea pentru vărsarea de sânge. )~x}|{zzzyjxwvv!uu slrzrq{ppEonnimm8lkkk*jjNi6hg3fedd(cwbbNa`__1^v]]$\\[[1Z%Y0XX4WW=<=2!Şi cu roadele de frunte pe care le coace soarele şi care odrăslesc în fiecare lună,*=O2! Despre Iosif a zis: «Binecuvântat de Domnul fie jurământul lui, cu darurile cele mai bune ale cerului de sus şi cu ale mării care odihneşte în adâncime,,<S2! Zis-a despre Veniamin: «Cel iubit de Domnul locuiască în bună pace, Cel Prea înalt să-l ocrotească în toate zilele şi între umerii lui să odihnească!»I; 2! Binecuvîntează, Doamne, puterea lui şi primeşte cu îndurare lucrul mâinilor sale, sfărâmă coapsele protivnicilor săi şi ale celor ce-l urăsc, ca să nu poată să mai stea drept.»!:=2! Ei învaţă pe Iacov rânduielile tale şi pe Israil legea ta; ei aduc mirosul jertfelor până în nările tale şi pun pe altarul tău arderi de tot.z9o2! El este acela care a zis de tatăl său şi de mama sa: «nu i-am văzut» şi pe fraţii săi nu i-a cunoscut şi de feciorii săi n’a voit să ştie, fiindcă fiii lui Levi au păzit cuvântul tău şi s’au ţinut de legământul tău.78i2!A zis şi despre Levi: «Ale tale Tumim şi Urim sunt ale omului tău cucernic, pe care tu, la Massa, l-ai pus la încercare şi pentru care ai avut ceartă la apele Meribei.U7%2!Iar despre Iuda grăit-a acestea: «Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda şi pe el adu-l către poporul său; cu mâinile tale luptă-te pentru el şi împotriva celor ce-l împilează dă-i ajutorul tău».j6O2!Trăiască Ruben, şi moartea să n’o vadă! Şi bărbaţii din el să ajungă fără număr!»}5u2!El ajuns-a rege în Ieşurun, când s’au adunat principii poporului şi au venit laolaltă seminţiile lui Israil.L42!El ne-a rânduit legea, şi obştia lui Iacob este moştenirea lui.3 2!Mânia ta nimicea popoarele, şi toţi sfinţii tăi sunt sub mâna ta şi ei stau la picioarele tale şi culeg cuvintele tale.Q22!Zis-a Moise: «Domnul venit-a din Sinai şi din Seir a strălucit pentru poporul său; s’a arătat din muntele Paran şi s’a îndreptat spre Meribat-Cadeş. Din dreapta lui ieşea foc pâlpâitor.~1 y2!Iată şi binecuvântarea cu care Moise, omul lui Dumnezeu, a binecuvântat pe fiii lui Israil înaintea morţii Bale.p0[2 4Ci numai de aproape să vezi ţara, dar să nu intri în ţara pe care eu o voi da fiilor lui Israil!»Z//2 3Fiindcă voi aţi păcătuit împotriva mea, în mijlocul fiilor lui Israil, la izvoarele Meribat-Cadeş, în pustiul Ţin, şi nu mi-aţi dat cinstea cuvenită sfinţeniei mele în mijlocul fiilor lui Israil..2 2Şi acolo să mori, pe muntele pe care te sui, precum şi Aaron, fratele tău, a murit pe muntele Hor şi a fost adăogat neamului său,?-y2 1«Sue-te în muntele Abarim, pe vârful Nebo, care este în ţara Moabului, în dreptul Ierihonului, şi priveşte ţara Canaanului, pe care eu o voi da moştenire fiilor lui Israil.=,w2 0Iar în aceeaşi zi Domnul a spus iarăşi lui Moise:f+G2 /Căci acest cuvânt nu este o vorbă goală pentru voi, ci el este pentru voi viaţă şi prin acest cuvânt voi veţi dăinui multă vreme în ţara unde veţi intra, trecând Iordanul, ca s’o luaţi în stăpânire.»b*?2 .Le-a mai spus: «Puneţi la inimă toate aceste cuvinte, pe care eu vi le poruncesc astăzi vouă si pe care voi să le lăsaţi cu poruncă fiilor voştri, ca să împlinească întocmai toate poruncile acestei legi.\)32 -Şi când Moise a sfârşit de grăit toate aceste cuvinte către întregul Israil,( 2 ,Astfel a venit Moise şi a rostit toate cuvintele acestei cântări, în auzul poporului, fiind lângă el Iosua, fiul lui Nun.G' 2 +Neamuri, cântaţi laude în cinstea poporului său, pentru că Domnul răzbună sângele robilor săi şi-i plăteşte pe protivnicii săi şi ispăşire aduce ţării şi poporului său.»5&e2 *Voi îmbăta cu sânge săgeţile mele şi sabia mea se va sătura de carne: cu sângele celor răpuşi şi celor prinşi şi cu căpăţânile căpeteniilor vrăjmaşului.>%w2 )Şi când voi ascuţi fulgerul săbiei mele şi mâna mea va apuca frânele judecăţii, atunci mă voi răzbuna împotriva vrăjmaşilor mei şi voi răsplăti celor ce mă urăsc.Q$2 (Căci ridic mâna mea la cer şi zic: «Viu sunt eu în vecii vecilor!»T##2 'Ci înţelegeţi că eu singur sunt Dumnezeu şi nu este alt Dumnezeu lângă mine. Eu aduc moartea şi eu dăruesc viaţa, eu rănesc şi eu vindec rana şi nimeni nu poate să scape de sub puterea mea. "2 &Dumnezeii care mâncau grăsimea jertfelor voastre şi beau vinul turnărilor voastre? Să se scoale acum şi să vă ocrotească.»o!Y2 %Atunci el va întreba: «Unde sunt dumnezeii voştri, stânca întru care aţi pus nădejdea voastră?A }2 $Ci Domnul va judeca pe poporul său şi pentru robii săi va avea păreri de rău când va vedea că vlaga lor a pierit şi că n’a mai rămas nimeni dintre ei, nici rob, nici liber.:o2 #Ale mele sunt răzbunarea şi răsplătirea, la ceasul când piciorul lor se va poticni, căci ziua prăpădului lor este aproape şi cele hotărîte pentru ei vin cu iuţeală._92 "Dar aceasta e taină ţinută în păstrarea mea şi pecetluită în vistieriile mele.J2 !Vinul lor este venin de balaur, este grozavă otravă de viperă.!2 Căci vinul lor este din viţele Sodomei şi din podgoriile Gomorei; strugurii lor sunt struguri otrăviţi şi ciorchinii lor sunt amari.r_2 Pentru că stânca lor nu este la fel cu stânca noastră şi chiar duşmanii noştri pot judeca aceasta.T#2 «Cum poate unul singur să fugărească o mie şi cum pot doi inşi să pună pe fugă zece mii, dacă n’ar fi adevărat că stânca tăriei lor i-a vândut şi Domnul i-a dat în mâna duşmanilor?»vg2 Căci, dacă ar fi înţelepţi, ar înţelege aceasta, s’ar gândi la ce se întâmplă cu ei şi ar zice:`;2 Fiindcă sunt un popor care n’are nici o pătrundere şi nu e la ei nici o pricepere.R2 Dacă nu m’aş fi temut de sfidarea duşmanului, ca nu cumva duşmanii lor să se orbească pe sine şi să zică: «Mâna noastră este puternică şi nu este Domnul cel ce a făcut toate acestea».X+2 M’aş fi hotărit să-i spulber şi să nimicesc pomenirea lor dintre oameni,2 Afară va pustii sabia şi în odăi spaima, secerând laolaltă pe tânăr şi pe fecioară, pe pruncul care suge şi pe omul cărunt.A}2 Vor fi pustiiţi de foamete şi nimiciţi de friguri rele şi de ciumă, ba încă voi asmuţi asupra lor şi fiarele sfâşietoare şi jivinele veninoase care se târăsc în pulbere.]52 Grămădi-voi asupra lor nenorociri şi voi zvârli în ei cu toate săgeţile mele.5e2 Căci focul mâniei mele s’a aprins şi arde până jos în împărăţia morţii, mistuind pământul şi roadele lui şi pre-făcând în flăcări temeliile munţilor.p[2 Ei m’au întărâtat la gelozie prin cei ce nu sunt Dumnezeu şi au aprins mânia mea cu deşerţii lor idoli; tot aşa şi eu îi voi face geloşi printr’un popor care nu e popor, printr’un popor nerod le voi aprinde mânia.%E2 Şi a rostit: «Ascunde-voi faţa mea de ei şi voi vedea ce va fi cu ei pe urmă, pentru că sunt un neam sucit, copii întru care nu este credincioşie.»p[2 Şi Dumnezeu a văzut acestea şi i-a urgisit, plin de mânie împotriva fiilor săi şi fiicelor sale.q]2 Iar stânca, Dumnezeul care te-a născut, ai lepădat-o. Pe Dumnezeul care te-a adus pe lume l-ai uitat.> w2 Au adus jertfe demonilor care nu sunt Dumnezeu şi unor dumnezei pe care mai înainte ei nu-i cunoşteau, nişte dumnezei de curând veniţi şi de care părinţii lor nu se temeau.s a2 Şi au întărâtat pe Domnul, închinându-se la dumnezei străini, şi l-au mâniat cu nelegiuirile lor.u e2 Dar Ieşurun s’a îngrăşat şi a început să azvârle din picioare – te-ai îngrăşat, te-ai făcut rotofei şi nu te mai încape pielea – şi a părăsit pe Dumnezeul care l-a făcut şi a dispreţuit stânca mântuirii sale.T #2 Cu smântână vacilor şi cu laptele oilor, cu grăsimea mieilor şi a berbecilor şi a ţapilor din Basan şi cu lamura grâului, cu acestea l-a hrănit, şi sângele strugurelui, vin spumos, ai băut.+ Q2 Domnul l-a ajutat să încalece înălţimile pământului, şi i-a dat să mănânce roadele câmpiei şi să sugă miere din stâncă şi untdelemn din cremene.a=2 Astfel Domnul singur călăuzeşte poporul şi nu e lângă el nici un dumnezeu străin.+Q2 Asemenea vulturului care-şi îndeamnă puii şi se roteşte în zbor pe deasupra lor, aşa ţine el aripile întinse şi îi ia la el şi-i duce pe aripile sale.%E2 El l-a găsit în ţară pustie şi în loc singuratic plin de urletele pustietăţii; şi l-a apărat şi l-a ocrotit şi l-a păzit ca pe lumina ochiului.U%2 Căci partea Domnului este poporul său, Iacov este ogorul moştenirii sale.M2 Când Cel Prea înalt a dat neamurilor părţile lor de moştenire şi când a osebit pe fiii lui Adam unii de alţii, el a hotărît ţinuturile popoarelor după numărul îngerilor lui Dumnezeu.>w2 Aminteşte-ţi de zilele străvechi, priveşte anii vârstelor care au trecut, întreabă pe tatăl tău, ca să-ţi spună şi pe moşnegii tăi ca să-ţi istorisească ce-a fost:!=2 Oare astfel răsplăteşti tu Domnului, popor nebun şi fără minte? Nu este el părintele tău, ziditorul tău, cel ce te-a făcut şi te-a întocmit?|s2 Săvârşit-au fărădelegi împotriva lui, nu fiii lui, ci cei ce s’au pângărit: neam destrămat şi ticălos.0[2 Că stâncă este! Desăvârşită este lucrarea sa! Şi toate căile sale sunt prea drepte! El este Dumnezeu credincios, fără de strâmbătate, drept şi adevărat.T#2 Căci numele Domnului îl strig puternic: proslăviţi pe Dumnezeul nostru!"~?2 Să curgă ca ploaia învăţătura mea! Să picure ca roua viersul meu, ca bura de ploaie pe iarba tânără, ca ropotul de ploaie pe maldărele ierbii!a} ?2 «Ascultaţi, cerurilor, ce vreau să spun! Şi pământul să audă rostirea gurii mele![|12Apoi a rostit Moise în auznl obştiei întregi toate cuvintele acestei cântări.${C2Căci ştiu bine că după moartea mea vă veţi strica şi vă veţi depărta de calea pe care v’am poruncit să mergeţi, şi în vremea cea de apoi vor da peste voi nevoi, fiindcă aţi săvârşit fapte rele în ochii Domnului, întărâtându-l cu faptele mâinilor voastre.»Zz/2Strângeţi la mine pe toţi bătrânii seminţiilor voastre şi pe dregătorii voştri, ca să le grăiesc în urechile lor toate cuvintele acestea, iar cerul şi pământul să-mi fie martori împotriva lor,5ye2Căci eu ştiu îndărătnicia şi cerbicia ta! Şi dacă, atâta vreme cât sunt cu voi, voi vă răzvrătiţi împotriva Domnului, cu atât mai vârtos după moartea mea!!x=2«Luaţi cartea cu cântarea aceasta, şi o puneţi lângă chivotul legământului Domnului Dumnezeului vostru, ca să-ţi fie mărturie împotriva ta,Yw-2Moise a poruncit leviţilor care duceau chivotul legământului Domnului astfel:`v;2Şi după ce a sfârşit Moise să scrie în carte toate cuvintele cântării acesteia,Ku2Iar Domnul i-a poruncit lui Iosua, fiul lui Nun, şi i-a zis: ««Fii viteaz şi bărbătos, căci tu vei duce pe fiii lui Israil în ţara pentru care m’am jurat lor, şi eu voi fi cu tine!»Wt)2Atunci a scris Moise cântarea aceasta, şi i-a învăţat pe fiii lui Israil.3sa2Dar când vor da peste el rele multe şi strâmtorări, să cânte cântarea aceasta ca mărturie împotriva lui; şi nici din gura urmaşilor lui să nu se piardă, căci eu cunosc gândul lui pe care mi l-a dat pe faţă astăzi înainte de a-l băga în ţara pe care i-am dat-o cu jurământ.»0r[2Când îl voi aduce în pământul pentru care m’am jurat părinţilor lui, pământ în care curge lapte şi miere, şi va mânca, se va sătura şi se va îngraşă şi se va întoarce spre alţi dumnezei pe care îi va cinsti, iar pe mine mă vor dispreţui şi vor strica legământul meu."q?2Şi acum scrie cântarea aceasta, ca să o înveţe fiii lui Israil, pune-o în gura lor ca să-mi fie această cântare mărturie împotriva lui Israil,p12Dar îmi voi ascunde faţa mea de el în ziua aceea, pentru toată fărădelegea pe care a săvârşit-o, căci s’a întors spre alţi dumnezei.6og2Şi în ziua aceea se va aprinde mânia mea împotriva lui, îi voi părăsi şi-mi voi ascunde faţa mea de el şi vor fi nimiciţi. Atunci vor da peste el multe nenorocui şi strâmtorări, şi va zice: «Oare nenorocirile acestea au dat peste mine fiindcă nu este Dumnezeul meu în mijlocul meu?»n2Atunci a zis Domnul lui Moise: «Iată că tu vei adormi cu părinţii tăi, dar acest popor se va scula şi se va desfrâna după alţi dumnezei străini, ai ţării în care va intra, şi mă va părăsi şi va strica legământul pe care eu l-am încheiat cu el.pm[2Şi Domnul s’a arătat în stâlp de nour şi stâlpul de nour stătea la uşa cortului descoperirii.vlg2Şi a mai zis Domnul lui Moise: «Iată s’a apropiat vremea să mori! Chiamă pe Iosua şi intraţi amândoi în cortul descoperirii şi eu îi voi da poruncă!» Atunci s’a dus Moise şi cu Iosua şi au stat în cortul descoperirii.^k72 Asemenea şi fiii lor, care nu-şi dau seama încă, să asculte şi să înveţe să cinstească pe Domnul Dumnezeul lor, atât cât vor trăi pe pământul în care voi treceţi Iordanul ca să-l stăpâniţi.»gjI2 Strânge atunci poporul: bărbaţii, femeile, copiii şi străinii din aşezările tale, ca să se deprindă să cinstească pe Domnul Dumnezeul lor şi să se sârguiască la împlinirea tuturor poruncilor legii acesteia.(iK2 Când tot Israilul va veni să vadă faţa Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege, să citeşti legea aceasta în urechile întregului Israil.h2 Şi le-a poruncit Moise aşa: «La sfârşitul celor şapte ani, în anul iertării datoriilor, la sărbătoarea corturilor,(gK2 Atunci a scris Moise legea aceasta şi a dat-o preoţilor, fiilor leviţilor, care duceau chivotul legământului Domnului şi tuturor bătrânilor Iui Israil,f-2Domnul însuşi va merge înaintea ta, el te va însoţi, nu te va lăsa, nici nu te va părăsi; nu te teme şi nici nu-ţi pierde cumpătul!»xek2După aceasta a chemat Moise pe Iosua şi i-a zis în văzul întregului Israil: «Fii tare şi fii viteaz, căci tu vei duce poporul acesta în ţara pentru care s’a jurat Domnul că o va da părinţilor lor şi tu o vei împărţi lor.:do2Fiţi viteji, fiţi bărbătoşi, nu vă temeţi şi înaintea lor nu vă înfricoşaţi, căci Domnul Dumnezeul vostru te va însoţi: nu te va lăsa, nici nu te va părăsi!»zco2Şi Domnul îi va da pe ei în mâna voastră şi le veţi face după rânduiala pe care v’am poruncit-o vouă.b2Şi se va purta cu ele precum s’a purtat cu Sihon şi cu Og, craii Amoriţilor, şi cu ţara lor, şi pe care i-a nimicit.Ya-2Ci Domnul Dumnezeul tău, el îl va trece înaintea ta şi va nimici din faţa ta toate neamurile acestea pe care tu le vei stăpâni. – Iosua, el va trece dincolo înaintea ta precum a hotărît Domnul.—2`_2Şi le-a zis: «Sunt astăzi de o sută douăzeci de ani şi, fiindcă nu pot să mai stau în fruntea voastră, Domnul mi-a poruncit:» Tu să nu treci Iordanul acesta!M_ 2Şi Moise a început să rostească fiilor lui Israil aceste cuvinte,-^U2Iubeşte pe Domnul Dumnezeul tău, ascultă de glasul lui şi lipeşte-te de el. Aceasta este viaţa ta, şi aceasta este lungimea zilelor tale. dacă vrei să locueşti în pământul strămoşilor tăi, pentru care Domnul s’a jurat lui Avraam şi lui Isaac şi lui Iacob că li-l va da.»H] 2Martori îmi sunt astăzi împotriva voastră cerul şi pământul! Viaţă şi moarte ţi-am pus dinainte, binecuvântare şi blestem! Alege viaţa ca să trăieşti şi tu şi seminţia ta!(\K2Vă vestesc astăzi că veţi fi nimiciţi şi nu veţi trăi zile multe în pământul în care veţi trece peste Iordan ca să intraţi în stăpânirea lui.[2Şi dacă inima ta se va întoarce şi nu vei asculta, ci te vei lăsa înşelat ca să te închini şi să cinsteşti pe alţi dumnezei,.ZW2Iată ceea ce-ţi poruncesc astăzi: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, să umbli în căile lui, să păzeşti poruncile, legile şi îndreptările lui, ca să fii viu şi să te înmulţeşti şi să te binecuvînteze Domnul pe pământul în care vei intra ca să-l iei în stăpânire.`Y;2Cugetă dar: astăzi ţi-am pus înainte viaţa şi fericirea, moartea şi nenorocirea!pX[2Ci porunca aceasta e tare aproape de tine: ea este în gura ta şi în inima ta, ca să o împlineşti!W}2 Şi nici dincolo de mare ca să zici: «Cine va trece peste mare ca să o aducă, să ne-o vestească şi s’o facem?»xVk2 Nu este în ceruri ca să spui: «Cine se va sui în cer ca să ne-o aducă, să o auzim şi s’o împlinim?»~Uw2 Căci porunca aceasta pe care ţi-o poruncesc eu astăzi nu este neînţeleasă pentru tine şi nici nu este departe.qT]2 Dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău şi vei păzi poruncile şi rânduielile lui scrise în cartea legii acesteia şi te vei pocăi înaintea Domnului Dumnezeului tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău.S 2 Şi Domnul Dumnezeul tău îţi va da belşug în toate lucrările mâinilor tale, la rodul pântecelui tău, la al vitelor şi la rodul pământului, căci Domnul Dumnezeul tău se va bucura de tine precum şi-a arătat bucuria faţă de părinţii tăi, R 2Dacă însă te vei pocăi şi vei asculta de glasul Domnului şi vei împlini toate poruncile pe care ţi le poruncesc astăzi,Q/2Şi toate aceste blesteme le va arunca Domnul Dumnezeul tău împotriva vrăjmaşilor tăi şi a celor ce te-au urît pe tine şi te-au prigonit.DP2Atunci Domnul Dumnezeul tău va tăia împrejur inima ta şi inima urmaşilor tăi, ca să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi să fii viu.PO2Şi Domnul Dumnezeul tău te va aduce în pământul pe care l-au stăpânit părinţii tăi şi-l vei stăpâni şi tu, şi te va binecuvânta şi te va înmulţi mai mult decât pe părinţii tăi.{Nq2Şi dacă te va fi izgonit până la capătul cerului, de acolo te va aduna şi te va aduce Domnul Dumnezeul tău,7Mi2Atunci Domnul Dumnezeul tău te va întoarce din robie şi se va îndura de tine şi te va aduna iarăşi din toate popoarele printre care te-a risipit Domnul Dumnezeul tău.EL2Şi te vei întoarce iarăşi la Domnul Dumnezeul tău, aşa precum îţi poruncesc astăzi, tu şi fiii tăi, şi vei asculta de glasul lui, din toată inima ta şi din tot sufletul tău,iK O2«Când toate cuvintele acestea îşi vor afla împlinirea în tine, binecuvântarea şi blestemul pe care ţi le-am pus înainte, şi le vei primi în inima ta, în mijlocul neamurilor printre care te va fi azvârlit Domnul,OJ2Cele ascunse stau în puterea Domnului Dumnezeului nostru, iar cele descoperite sunt pentru învăţătura noastră deapururi şi a fiilor noştri, ca să împlinim toate poruncile legii acesteia.»I2Şi i-a izgonit Domnul din pământul lor cu mânie, cu urgie şi cu ciudă mare, şi i-a aruncat în altă ţară, cum se vede acum.»H 2De aceea s’a aprins mânia Domnului împotriva acestei ţări, ca să aducă peste ea tot blestemul scris în cartea aceasta,G-2Şi au început să cinstească pe alţi dumnezei şi să se închine lor, la dumnezei pe care nu i-au cunoscut şi pe care el nu i-a hotărît.-FU2Atunci vor răspunde: «Fiindcă ei au părăsit legământul Domnului Dumnezeului părinţilor lor, pe care l-a încheiat cu ei când i-a scos din ţara Egiptului, E2Şi vor întreba toate popoarele: «Pentru ce Domnul a abătut urgia peste ţara aceasta? Cât de mare a fost văpaia mâniei lui!»D2Pucioasă şi sare şi tot pământul în văpaie, că nici nu se samănă, nici nu odrăsleşte şi nici nu creşte pe el vre-o buruiană, ca la pieirea Sodomei şi Gomorei, Admei şi Ţeboimului, pe care le-a nimicit Domnul întru văpaia urgiei lui,IC 2Şi când neamul care va fi, fiii lor care se vor ridica după ei şi străinul care va veni din ţară îndepărtată, vor vedea bătăile pământului acestuia şi molima trimisă de Domnul, B;2Şi-l va despărţi Domnul spre pierzare din toate seminţiile lui Israil, potrivit cu toate blestemele legământului, scrise în cartea acestei legi.QA2Nu-l va ierta Domnul, ci văpaia urgiei lui se va aprinde împotriva bărbatului acestuia şi se va nărui peste el tot blestemul scris în această carte, şi Domnul va şterge numele lui de sub cer,*@O2Şi dacă va fi vre-unul care, când va auzi cuvintele jurământului acestuia, să se fericească in inima sa şi să zică: «îmi va merge bine, cu toate că mă călăuzesc după împietrirea inimii mele», – ca din vina lui să fie smulse plantele cele udate ca şi cele uscate, –?#2Să nu se pomenească între voi bărbat sau femeie, neam sau seminţie care să-şi întoarcă inima astăzi de la Domnul Dumnezeul nostru şi să se ducă să cinstească pe dumnezeii lor. Să nu se afle în voi rădăcină care să odrăslească otravă şi pelin.]>52Aţi văzut urîciunile şi idolii lor de lemn şi de piatră, de argint şi de aur.y=m2Voi ştiţi cum am stat noi odinioară în ţara Egiptului şi cum am străbătut neamurile pe undo aţi trecut;<y2Ci cu cei ce se află stând cu noi astăzi înaintea Domnului Dumnezeului nostru şi cu cei care nu sunt cu noi aici.N;2 Dar acest legământ şi acest jurământ nu le închei numai cu voi,7:i2 Şi să te înalţi astăzi popor al lui şi el să-ţi fie Dumnezeu, precum ţi-a făgăduit şi după cum s’a jurat străbunilor tăi: lui Avraam, lui Isac şi lui Iacob.}9u2 Ca să intri în legământul cu Domnul Dumnezeul tău şi în jurământul pe care îl va întări cu tine astăzi,t8c2 Copiii, femeile voastre şi străinul din tabără, până şi tăietorul de lemne şi cărătorul de apă,67g2 Voi cu toţii staţi de faţă astăzi înaintea Domnului Dumnezeului vostru: voevozii seminţiilor voastre, bătrânii şi dregătorii voştri, toţi bărbaţii lui Israil,62Pentru aceasta, păziţi poruncile legământului acestuia şi le împliniţi, ca să vă meargă bine în toate câte le veţi face.52Şi le-am cuprins noi ţara pe care am dat-o ca moştenire, lui Ruben, lui Gad şi la jumătate din seminţia lui Manase.@4{2Dar când aţi ajuns până în locul acesta, au ieşit întru întâmpinarea voastră Sihon, regele Heşbonului, şi Og, craiul Basanului, ca să se lupte, însă noi i-am înfrânt,32Pâine n’aţi mâncat, şi vin ori altă băutură îmbătătoare n’aţi băut, ca să ştiţi că eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.272Patruzeci de ani v’a dus el prin pustie, fără ca veşmintele voastre să se fi învechit şi fără ca încălţămintea voastră să se fi rupt.1!2Şi cu toate acestea Domnul nu v’a dat, până în ziua de azi, pricepere ca să ştiţi, ochi ca să vedeţi şi urechi ca să auziţi!e0E2Marile încercări pe care le-au văzut ochii tăi, minunile şi acele fapte fără seamăn.n/ Y2Apoi a chemat Moise pe toţi Israiliţii şi le-a zis: «Aţi văzut tot ceea ce a săvârşit Domnul înaintea ochilor voştri în ţara Egiptului, împotriva lui Faraon şi a tuturor dregătorilor lui şi împotriva ţării lui;0.[2DŞi să te întoarcă Domnul în Egipt în corăbii, pe drumul pe care ţi-a zis: «Să nu-l mai vezi!», şi acolo să fiţi rânduiţi robi şi roabe la duşmanii voştri, dar să nu se găsească nici măcar un cumpărător!» Iată dar poruncile legământului pe care l-a poruncit lui Moise Domnul, ca să-l încheie cu fiii lui Israil, în ţara Moabului, afară de legământul pe care l-a încheiat cu ei în Horeb.l-S2CZiua să zici: «O, de s’ar face seară!», iar seara ză zici: «O, de s’ar lumina de ziuă!»,2BŞi zilele vieţii tale să fie mereu în primejdie, ziua şi noaptea s’o duci într’o spaimă şi să nu fii sigur de viaţa ta:>+w2ADar între acele neamuri eă nu ai pace, nici odihnă pentru picioarele tale, şi acolo să-ţi dea ţie Domnul inimă sărită, lacrămi pentru dorul de ţară şi jale în suflet.\*32@Să te împrăştie Domnul în toate neamurile de la un capăt până la altul al lumii, şi să slujeşti la alţi dumnezei, pe care nu i-ai cunoscut nici tu, nici părinţii tăi, idoli de lemn şi de piatră. )2?Şi după cum s’a bucurat Domnul de voi, ca să înfloriţi şi să vă înmulţiţi, aşa să se bucure Domnul de voi ca să vă nimicească şi să vă prăpădească şi să fiţi duşi în robie de pe pământul în care tu intri ca să-l stăpâneşti.(!2>Şi să rămâneţi puţini, în loc să fiţi ca stelele cerului de mulţi, fiindcă n’aţi ascultat de glasul Domnului Dumnezeul tău.'/2=Aşijderea orice boală şi orice bătaie care nu este scrisă în cartea legii acesteia, să le abată Domnul peste tine până te va prăpădi,u&e2f=='<<);^:,9H88766254432100O/..-U,+**Q)$('&%$##,"! =yw&$]n 5 NS <Şi tot poporul din cetate fu zădărît ca să-i urmărească şi astfel, urmărind pe Iosua, ei s’au răzleţit de cetate.wi<Atunci Iosua şi tot Israilul se prefăcură înfrânţi în faţa lor şi o rupseră de fugă înspre pustie.8~k<Iar când regele din Ai a prins de veste, atunci au dat toţi zor, şi sculându-se voinicii cetăţii au ieşit împotriva lui Israil la luptă, el şi tot poporul lui, pe povârnişul din faţa pustiei, dar fără să bănuiască cum că oamenii stăteau la pândă împotrivă-i, la apusul cetăţii.G} < Şi după ce au aşezat poporul, adică toată tabăra, care era la miază-noapte de cetate, iar partea din urmă era spre apusul cetăţii, Iosua a mas în noaptea aceea în mijlocul văii.~|w< Apoi a luat ca la cinci mii de oameni şi i-a pus la pândă între Betel şi Ai, înspre partea de apus a cetăţii.Y{-< Şi tot poporul, adică toţi voinicii care erau cu el, s’au apropiat încet-încet şi au ajuns în faţa cetăţii Ai şi au tăbărît spre miază-noapte de cetate; şi era o vale între tabără şi Ai.z9< Apoi Iosua s’a sculat dis-de-dimineaţă şi a cercetat poporul, şi au pornit el şi bătrânii lui Israil, în fruntea poporului, în sus spre Ai.2y_< Şi Iosua i-a trimis şi ei s’au dus la locul de pândă şi s’au aşezat între Betel şi Ai, spre apus de Ai, iar Iosua a mas în noaptea aceea în mijlocul văii.x-<Iar după ce aţi cuprins cetatea, daţi-i foc şi ardeţi-o! Precum a poruncit Domnul, aşa să faceţi! Luaţi aminte la ce v’am poruncit!»w-<Atunci voi să ieşiţi din ascunzătoarea voastră şi să puneţi mâna pe cetate; căci Domnul Dumnezeul vostru va da-o în mâinile voastre.=vu<Ca ei să iasă din cetate după noi, până ce-i vom răzleţi de cetate; căci ei vor cugeta: «Fug din faţa noastră, ca şi întâia oară!», deci noi vom fugi din faţa lor.cuA<Iar eu împreună cu tot poporul care este cu mine ne vom apropia de cetate. Şi când cei dinlăuntru vor ieşi în întâmpinarea voastră, precum a fost mai dăunăzi, atunci noi vom lua-o la fugă de dinaintea lor,;tq<Şi le dădu această poruncă: «Băgaţi de seamă să vă aşezaţi la pândă înspre apus de cetate; dar să nu vă depărtaţi prea mult de cetate şi să fiţi toţi gata.As}<Apoi a purces Iosua împreună cu tot poporul iscusit la luptă, ca să se urce la Ai. În acelaşi timp, Iosua alese treizeci de mii de voinici pe care îi trimise în miez de noapte,Vr'<Şi să te porţi cu Ai şi cu regele lui precum te-ai purtat cu Ierihonul şi cu regele lui; numai că prada cetăţii şi vitele ei puteţi să le luaţi pentru voi. Pune pândaşi la apusul cetăţii!»q <După acestea, Domnul a vorbit cu Iosua: «Nu te teme şi nu-ţi pierde cumpătul! Ia cu tine tot poporul iscusit la luptă, scoală-te şi porneşte la Ai! Iată, voi da în mâinile tale pe regele din Ai, pe poporul lui, cetatea lui şi ţinutul lui.spa<Apoi au înălţat deasupra lui o movilă mare de pietre, care a rămas până în ziua de astăzi. Iară Domnul şi-a întors arşiţa mâniei lui. Pentru aceea numele locului aceluia se cheamă până în ziua de astăzi valea Acor.Xo+<Iar Iosua a zis: «De ce ai adus acest prăpăd asupra noastră? Domnul să te prăpădească pe tine, astăzi!» Şi tot Israilul l-a omorît cu pietre. Şi i-au ars cu foc, după ce i-au omorît cu pietre.n<Atunci Iosua, împreună cu tot Israilul, a luat pe Acan, fiul lui Zerah, şi argintul şi zeghea şi drugul de aur şi pe fiii lui Acan şi pe fetele lui şi boii lui şi asinii lui şi oile lui şi cortul lui şi toate câte mai avea şi le-au dus în valea Acor. m <Şi le-au luat din mijlocul cortului şi le-au adus lui Iosua şi la obştia fiilor lui Israil şi le-au pus înaintea Domnului.l <Atunci Iosua a trimis vătăşei care au alergat la cort şi iată toate erau ascunse în cortul lui şi argintul era dedesubt.k!<Am văzut, între prăzi, o zeghe frumoasă de Şinear şi două sute de sicli de argint şi un drug de aur, greu de cincizeci de sicli, şi le-am poftit şi le-am luat, şi iată sunt ascunse în pământ, în mijlocul cortului meu şi argintul este pus dedesubt.»%jE<Iară Acan a răspuns lui Iosua şi a mărturisit: «Cu adevărat, am păcătuit înaintea Domnului Dumnezeului lui Israil şi iată cele ce am săvârşit:Ci<Atunci Iosua a grăit lui Acan: «Fiul meu, dă astăzi slavă Domnului Dumnezeului lui Israil şi mărturiseşte înaintea lui şi spune mie ce ai făcut şi nu ascunde nimic de mine!»%hE<Şi a poruncit să se apropie casa lui, bărbat cu bărbat, şi a fost arătat Acan, fiul lui Cârmi, fiul lui Zabdi, fiul lui Zerah din seminţia lui Iuda.@g{<Apoi a apropiat familiile lui Iuda şi a fost dată pe faţă familia lui Zerah, şi a poruncit să se apropie familia lui Zerah după case şi a fost dată în vileag casa lui Zabdi.f<Deci Iosua s’a sculat dis-de-dimineaţă şi a apropiat pe Israil după seminţiile lui şi a fost dată pe faţă seminţia lui Iuda.Pe<Iar cel care va fi dat în vileag că a luat din cele afierosite, acela să fie ars cu foc, împreună cu toate ale lui, fiindcă a călcat legământul Domnului şi a făcut zminteală în Israil!»d)<Deci, mâine de dimineaţă, să vă apropiaţi după seminţiile voastre, şi seminţia pe care Domnul o va arăta să se apropie după familii şi familia pe care o va arăta Domnul să se apropie după case şi casa pe care va arăta-o Domnul să se apropie om cu om.^c7< Scoală-te! Sfinţeşte poporul şi spune-le: «Sfinţiţi-vă pe ziua de mâine! Căci aşa grăieşte Domnul Dumnezeul lui Israil: «Israile, cei ce au luat din cele afierosite sunt în mijlocul tău! Nu vei putea să stai dârz în faţa duşmanilor tăi, până ce nu veţi stârpi dintre voi pe cei care au pus mâna pe cele afierosite.b-< Pentru aceea fiii lui Israil nu vor putea să se împotrivească vrăjmaşilor lor şi vor da dosul dinaintea lor, fiindcă au luat din lucrurile sortite pieirii. Nu voi mai fi cu voi dacă nu veţi stârpi din mijlocul vostru pe cei care au luat din lucrurile afierosite.aa=< Israil a păcătuit! Nu numai că au călcat legământul pe care l-am poruncit lor, dar au luat şi din lucrurile afierosite; nu numai că au furat, dar au şi ascuns cele furate, vârîndu-le printre lucrurile lor!Y`-< Ci Domnul i-a poruncit lui Iosua: «Scoală-te! De ce stai doborît la pământ?1_]< Când vor auzi Canaaniţii şi toţi locuitorii ţării, ne vor înconjura şi vor nimici numele nostru de pe pământ. Şi atunci ce vei face tu cu marele tău nume?»m^U<Rogu-mă, Doamne, ce să zic eu acum, după ce Israil a împuns la fugă dinaintea duşmanilor săi?q]]<Şi s’a tânguit Iosua: «O, Doamne, Dumnezeule! De ce ai împins acest norod să treacă Iordanul, ca să ne dai în mâna Amoriţilor şi să ne prăpădeşti? Mai bine ne hotărâm să rămânem de cealaltă parte a Iordanului!Y\-<Atunci Iosua şi-a sfâşiat veşmintele şi a căzut cu faţa la pământ înaintea chivotului Domnului, stând aşa până seara împreună cu bătrânii lui Israil şi presărându-şi capetele cu pulbere.p[[<Şi oamenii din Ai omorîră dintre ei vreo treizeci şi şase de inşi şi-i fugăriră din dreptul porţii cetăţii, până la Şebarim şi-i înfrânseră la un loc prăvălatec; iar inima poporului se topi şi se făcu ca apa.zZo<Şi au pornit într’acolo, din popor, ca la trei mii de oameni, dar în faţa celor din Ai, au luat-o la fugă._Y9<Apoi întorcându-se la Iosua, i-au adus vorbă: «Să nu plece tot poporul, ci numai vreo două, trei mii de oameni, ca să lovească cetatea Ai. Nu osteni tot norodul până acolo, căci sunt puţini la număr!»cXA<Şi Iosua a trimis, din Ierihon, oameni la Ai, care vine lângă Betaven, la răsărit de Betel, şi le-a dat această poruncă: «Duceţi-vă şi iscodiţi ţinutul!» Şi oamenii s’au dus şi au spionat cetatea Ai.!W ?<Dar fiii lui Israil au săvârşit o călcare în privinţa lucrurilor sortite pieirii, fiindcă Acan, fiul lui Cârmi, fiul lui Zabdi, fiul lui Zerah, din seminţia lui Iuda, a luat din lucrurile sortite pieirii, aşa că mânia Domnului s’a aprins împotriva fiilor lui Israil.UV%<Astfel Domnul era cu Iosua şi faima lui s’a răspândit în toată ţara.AU}<Tot în vremea aceea, Iosua a dat poporului acest jurământ şi a zis: «Blestemat să fie în faţa Domnului omul care se va încumeta să clădească din nou această cetate, a Ierihonului! Pe oasele întâiului său născut să-i pue temeliile şi pe capul fiului său celui mai mic să aşeze porţile ei!»T<Ci pe Rahab desfrânata şi casa tatălui ei şi pe toţi câţi erau pe lângă ea. Iosua i-a lăsat cu viaţă şi ei au rămas în mijlocul lui Israil până în ziua de astăzi, fiindcă Rahab pitise iscoadele trimise de Iosua, ca să iscodească Ierihonul.AS}<Iar cetatea au ars-o cu foc împreună cu tot ce era într’însa, afară de argint şi de aur şi de sculele de aramă şi de fier pe care le-au vărsat în vistieria casei Domnului.wRi<Deci acei tineri spioni s’au dus şi au scos afară pe Rahab şi pe tatăl ei şi pe mama ei şi pe fraţii ei şi pe toţi câţi mai erau cu ea, aşa dar tot neamul ei, şi scoţându-i i-au sălăşluit afară din tabăra lui Israil.hQK<După aceea, Iosua a grăit către cei doi bărbaţi care spionaseră ţara: «Duceţi-vă în casa acelei femei desfrânate şi scoateţi afară pe femeie şi tot ce are cu ea, după jurământul pe care i l-aţi făcut!»P-<Şi au dat pieirii tot ce au găsit în cetate: bărbaţi şi femei, tineri şi moşnegi, boi şi asini, tot au trecut prin ascuţişul săbiei.)OM<Atunci poporul a început să strige şi trâmbiţele să răsune. Şi când poporul a auzit răsunetul trâmbiţei, a pornit să strige zguduitor, iar zidurile s’au prăbuşit îndată şi gloatele au dat năvală în cetate, fiecare drept înaintea lui. Şi astfel au cuprins cetatea. N <Tot argintul şi tot aurul şi sculele de aramă şi de fier să fie afierosite Domnului şi să intre în vistieria Domnului!»OM<Voi însă păziţi-vă de ceea ce este hotărît pieirii, nu doriţi şi nu luaţi nimic din ce va fi dat pieirii, căci altfel veţi duce tabăra lui Israil la pieire şi veţi isca prăpădul ei.yLm<Şi cetatea Bă fie nimicită, iar tot ce se află într’însa să fie al Domnului, numai Rahab desfrânata să rămână cu viaţă împreună cu toţi cei ce vor fi la ea în casă, fiindcă ea a pitit iscoadele pe care eu le-am trimis.#KA<Iar la al şaptelea ocol, pe când preoţii sunau în trâmbiţe, Iosua a poruncit poporului: «Strigaţi tare, căci Domnul v’a dat în mână cetatea!EJ<Iar în ziua a şaptea s’au sculat la răvărsatul zorilor şi au înconjurat cetatea după aceeaşi rânduială, de şapte ori. Numai în ziua a şaptea au ocolit cetatea de şapte ori.I-<Deci au înconjurat cetatea şi în ziua a doua, numai o singură dată, şi s’au întors în tabără. Şi au făcut aşa timp de şase zile.H3< Şi şapte preoţi cu şapte trâmbiţe din corn de berbec mergeau înaintea chivotului Domnului, suflând din trâmbiţe, iar în fruntea lor mergeau voinicii înarmaţi, pe când coada venea în urma chivotului Domnului. Şi în mersul acesta trâmbiţele sunau necontenit.qG]< Iar a doua zi, Iosua s’a sculat dis-de-dimineaţă şi preoţii au ridicat pe umeri chivotul Domnului.F/< Deci au înconjurat cu chivotul Domnului cetatea, dându-i ocol o singură dată şi după aceea au intrat în tabără şi au mas acolo noaptea.Ey< Iar Iosua mai poruncise poporului astfel: «Să nu strigaţi şi să nu auză nimeni glasul vostru şi să nu iasă nici un cuvânt din gura voastră, până în ziua când vă voi spune: «Strigaţi!», şi atunci să izbucniţi în strigăte.»5De< Şi voinicii care purtau arme mergeau în fruntea preoţilor trâmbiţaşi, iar coada oştirii venea după chivot, pe când preoţii mergeau şi sunau mereu din trâmbiţe.hCK<Şi după ce Iosua a vorbit astfel poporului, şapte preoţi, cu şapte trâmbiţe din corn de berbec, au purces înaintea Domnului, suflând în trâmbiţe, în vreme ce chivotul legământului Domnului venea în urma lor.B1<Apoi a mai poruncit poporului: «Porniţi şi daţi ocol cetăţii, iar toţi câţi poartă arme să păşească înaintea chivotului Domnului! oVA'<Deci Iosua, fiul lui Nun, a chemat pe preoţi şi le-a poruncit: «Luaţi chivotul legământului şi şapte preoţi să pornească cu şapte trâmbiţe din corn de berbec, înaintea chivotului Domnului». @;<Şi când preoţii vor suna prelung din trâmbiţe de corn de berbec şi voi veţi auzi răsunetul trâmbiţei, tot poporul să izbucnească în strigăt zguduitor şi atunci zidurile cetăţii se vor prăbuşi pe loc, iar poporul să dea năvală, fiecare drept înaintea lui!»H? <Şi şapte preoţi să meargă înaintea chivotului, cu şapte trâmbiţe din coarne de berbec; iar în ziua a şaptea să ocoliţi de şapte ori cetatea şi preoţii să sune din trâmbiţe.> <Înconjuraţi cetatea, toţi oamenii de luptă, şi daţi ocol cetăţii o singură dată. Aşa să faceţi timp de şase zile.{=q<Şi Domnul a zis lui Iosua: «Iată, voi da în mâinile tale Ierihonul şi pe regele lui şi pe războinicii lui!< <Iar Ierihonul ţinea porţile închise şi zăvorite din pricina fiilor lui Israil: nimeni nu ieşea din el şi nimeni nu intra.0;[<Atunci voevodul oştirii Domnului a grăit lui Iosua: «Descalţă-te de sandalele din piciorele tale, căci locul pe care stai este sfânt». Şi Iosua a făcut aşa.`:;<Iar el i-a răspuns: «Nu, ci sunt voevod al oştirii Domnului şi am venit acum!» Şi Iosua a căzut cu faţa la pământ şi s’a închinat şi a grăit către el: «Ce porunceşte stăpânul meu robului său?».9W< Iar pe când se afla Iosua aproape de Ierihon, ridicându-şi ochii şi uitându-se, a văzut un bărbat stând în picioare, în faţa lui, şi ţinând în mână o sabie. Atunci Iosua s’a îndreptat spre el şi l-a întrebat: «Eşti tu dintre ai noştri sau dintre vrăjmaşii noştri?»G8 < Chiar din ziua când au început să mănânce din roadele ţării, s’a oprit şi mana, astfel că fiii lui Israil n’au mai avut mană, ci au mâncat, în anul acela, roadele Canaanului.`7;< Şi au mâncat din roadele pământului, a doua zi de Paşti, azime şi boabe prăjite.6)< Şi fiii lui Israil au stat în tabără, la Ghilgal, şi au prăznuit Paştile în ziua a paisprezecea a lunii, seara, în lunca Ierihonului.-5U< Atunci Domnul a grăit cu Iosua: «Astăzi am ridicat de pe voi ruşinea Egiptului», pentru aceea se cheamă numele acelui loc Ghilgal, până în ziua de astăzi. 4<Iar după ce s’a sfârşit cu tăierea împrejur a tot poporul, rămas-au la locul lor în tabără, până ce s’au vindecat.13]<Deci pe feciorii pe care îi ridicase Domnul în locul celorlalţi, pe aceştia i-a tăiat împrejur Iosua, fiind netăiaţi împrejur, fiindcă erau născuţi pe cale.2}<Într’adevăr, timp de patruzeci de ani fiii lui Israil tot colindaseră prin pustie, până când s’a stins tot neamul bărbaţilor luptători care ieşiseră din Egipt şi care nu ascultaseră de glasul Domnului şi cărora Domnul se jurase că nu vor vedea ţara de Domnul făgăduită cu jurământ, părinţilor lor, ca să le-o dea, ţara unde curge lapte şi miere.F1<Însă poporul care ieşise din Egipt era tăiat împrejur, pe când tot poporul care se născuse în pustie, pe când veneau pe drum, după ce ieşiseră din Egipt, era netăiat împrejur.L0<Şi iată pentru ce Iosua i-a tăiat împrejur: Tot poporul care ieşise din Egipt, adică toţi bărbaţii destoinici pentru război, muriseră în pustie, pe drum, după ieşirea lor din Egipt,/<Deci Iosua şi-a făcut cuţite de cremene şi a tăiat împrejur pe fiii lui Israil, la locul ce se numeşte Ghibeat-Aralot.z.o<În această vreme Domnul a grăit lui Iosua: «Fă-ţi cuţite de cremene şi taie împrejur pe fiii lui Israil!@- }<Şi când toţi regii Amoriţilor, de dincolo de Iordan, înspre apus, şi toţi regii Canaaniţilor de pe lângă mare au auzit că Domnul a secat apele Iordanului înaintea fiilor lui Israil până ce au trecut, inima lor s’a muiat şi nu mai aveau în ei duh bărbătesc ca să înfrunte pe fiii lui Israil.,+<Ca să cunoască toate popoarele pământului cât de puternică este mâna Domnului şi să se teamă de Domnul Dumnezeul vostru, deapururi.»d+C<Căci Domnul Dumnezeul vostru a uscat apele Iordanului înaintea voastră, până ce l-aţi trecut, precum Domnul Dumnezeul vostru a făcut şi cu Marea Roşie, pe care a secat-o înaintea noastră, până ce am trecut, *<Atunci voi să desluşiţi pe copiii voştri şi să le spuneţi: «Ele amintesc că Israil a trecut Iordanul acesta, pe uscat».")?<Şi către fiii lui Israil a grăit aşa: «Când vor întreba copiii voştri, în viitor, pe părinţii lor şi vor zice: «Ce rost au aceste pietre?»,i(M<Iar cele douăsprezece pietre pe care le-au fost luat din Iordan, le-a aşezat Iosua la Ghilgal. '<Ci poporul a ieşit din Iordan, în ziua a zecea a întâii luni şi au poposit la Ghilgal în hotarul de răsărit al Ierihonului.&<Iar când preoţii care duceau chivotul legământului Domnului au ieşit din albia Iordanului şi tălpile picioarelor preoţilor abia au ajuns la uscat, apele Iordanului s’au întors la locul lor şi au dat peste toate malurile, ca şi mai înainte.G% <Şi Iosua a poruncit preoţilor aşa: «Ieşiţi din Iordan!»S$!<«Porunceşte preoţilor, care duc chivotul legii, să iasă din Iordan!»3#c<Apoi Domnul a grăit lui Iosua şi i-a zis:("K<În ziua aceea, Domnul a proslăvit pe Iosua, în ochii întregului Israil şi s’au temut de el, în toate zilele vieţii lui, cum se temuseră şi de Moise.!y< Aproape patruzeci de mii de oameni gata de luptă au trecut cu ajutorul Domnului să se lupte, în şesul Ierihonului.! =< Şi fiii lui Ruben, fiii lui Gad şi jumătate din seminţia lui Manase au trecut înarmaţi, înaintea fiilor lui Israil, după cum le poruncise Moise.p[< Iar după ce a trecut toată gloata, a trecut şi chivotul Domnului şi preoţii în fruntea poporului.!=< Iar preoţii care purtau chivotul au stat în picioare în mijlocul Iordanului, până ce s’au isprăvit toate câte poruncise lui Iosua Domnul, ca să le împărtăşească poporului şi potrivit cu poruncile lui Moise către Iosua. Şi poporul a dat zor şi a trecut Iordanul.dC< Şi Iosua ridică aceste douăsprezece pietre luate din mijlocul Iordanului, din locul unde stătuseră picioarele preoţilor, care duceau pe umeri chivotul legământului, şi ele se află acolo până în ziua de azi. <Iar fiii lui Israil au făcut precum le-a poruncit Iosua şi au luat douăsprezece pietre din mijlocul Iordanului, după cuvântul Domnului către Iosua şi după numărul seminţiilor lui Israil, şi le-au dus cu ei unde tăbărîseră şi le-au pus acolo.~w<Voi să le răspundeţi: «Apele Iordanului s’au despicat înaintea chivotului legământului Domnului. La trecerea chivotului prin Iordan, apele s’au despicat şi pietrele acestea sunt ca pomenire pentru fii lui Israil, în vecii vecilor!»$C<Ca acesta să fie un semn în mijlocul vostru, aşa încât, când vor întreba copiii voştri în viitor şi vor zice: «Ce va să zică aceste pietre?»,N<Şi le-a zis: «Treceţi prin faţa chivotului Domnului Dumnezeului nostru în mijlocul Iordanului şi ridicaţi pe umeri fiecare dintre voi câte o piatră, după numărul seminţiilor lui Israil, <Atunci Iosua a chemat pe cei doisprezece bărbaţi, pe care îi hotărîse dintre fiii lui Israil, câte unul din fiecare seminţie,ym<Şi porunceşte-le astfel: «Luaţi-vă de aici, din mijlocul Iordanului, şi anume din locul unde au stat picioarele preoţilor, douăsprezece pietre şi duceţi-le cu voi şi puneţi-le în tabăra unde veţi mânea în noaptea aceasta».X+<«Luaţi-vă din popor doisprezece bărbaţi, câte unul din fiecare seminţie,j Q<Iară după ce tot poporul a sfârşit de trecut Iordanul, Domnul a vorbit lui Iosua şi i-a spus:Z/<Deci preoţii care duceau chivotul legământului Domnului au stătut pe loc uscat, în mijlocul Iordanului şi toţi fiii lui Israil au trecut pe uscat, până ce tot poporul a isprăvit să treacă Iordanul.*O<Apele care veneau din sus au stat drept şi au făcut zid, pe o mare întindere, până la Adam, oraş vecin cu Zaretan; iar apele care coborau către Marea Araba, adică Marea Sărată, s’au despicat de celelalte şi s’au scurs cu totul, iar poporul a trecut prin dreptul Ierihonului.K<Şi au ajuns la Iordan, ducând aşa chivotul pe umeri; iar îndată ce picioarele lor s’au cufundat în apa de la margine – fiindcă Iordanul iese din matcă în tot timpul secerişului –3<Şi când poporul a pornit din corturile sale, ca să treacă Iordanul, preoţii cu chivotul legământului pe umeri mergeau în fruntea poporului,< Iar când picioarele preoţilor care duc pe umeri chivotul legii Domnului, stăpânul a tot pământul, vor intra în apele Iordanului, atunci apele Iordanului se vor despica: apele care pogoară din sus se vor despărţi de celelalte şi vor sta drept ca un zid!»wi< Deci acum luaţi-vă doisprezece bărbaţi din seminţiile lui Israil, câte un bărbat din fiecare seminţie,sa< Vedeţi, chivotul legământului stăpânului a tot pământul va trece în fruntea voastră peste Iordan. < Şi a zis iarăşi Iosua: «După aceasta veţi cunoaşte că Dumnezeul cel viu este în mijlocul vostru şi că el va goni de istov, dinaintea noastră, pe Canaaniţi, pe Hetiţi pe Heviţi, pe Pereziţi, pe Gherghesiţi, pe Amoriţi şi pe Iebusiţi. }< Şi Iosua a rostit către fiii lui Israil: «Veniţi mai aproape şi ascultaţi cuvintele Domnului Dumnezeului vostru!»7 i<Ci tu să porunceşti preoţilor care duc chivotul legământului şi să le spui: «Când veţi ajunge la ţărmul apelor Iordanului, să vă opriţi acolo lângă Iordan!»; q<Atunci Domnul a grăit cu Iosua: «Astăzi voi începe să te preamăresc în ochii tuturor fiilor lui Israil, ca să ştie că, precum am fost cu Moise, aşa fi-voi şi cu tine.c A<Pe urmă Iosua a vorbit preoţilor şi le-a poruncit: «Ridicaţi pe umeri chivotul legământului şi treceţi înaintea poporului»; iar ei au pus pe umeri chivotul legământului şi au pornit în fruntea poporului.<Apoi Iosua a grăit către popor: «Sfinţiţi-vă, căci Domnul va săvârşi mâine, în mijlocul vostru, fapte minunate».}<Dar să fie între voi şi chivot o bucată bună ca de două mii de coţi; să nu vă apropiaţi prea mult de chivot, ca să puteţi să vedeţi bine drumul pe care trebue să mergeţi, fiindcă voi n’aţi mai umblat pe acest drum până acum.»nW<Şi au dat poporului porunca aceasta: «Când veţi vedea chivotul legământului Domnului Dumnezeului vostru şi pe preoţi şi pe Leviţi ducându-l pe umăr, să porniţi şi voi din locul vostru şi să mergeţi după chivot.G <Iar după trei zile, căpitanii au trecut prin toată tabăra,7 k<Şi s’a sculat Iosua dis-de-dimineaţă, el şi toţi fiii lui Israil, şi au pornit din Şitim şi au ajuns la Iordan şi au mas noaptea acolo, mai nainte de a trece râul.6g<Apoi au zis către Iosua: «Cu adevărat Domnul a dat în mâinile noastre toată această ţară, aşa încât toţi locuitorii ei se topesc de frică în faţa noastră».A}<După acestea, cei doi oameni s’au întors, s’au coborît din munte şi, trecând Iordanul, au venit la Iosua, fiul lui Nun, şi i-au’istorisit toate câte li se întâmplaseră.A}<Şi iscoadele au plecat şi au intrat în munţi şi au stat acolo trei zile, până ce s’au întors gonacii; iar gonacii i-au căutat pe toate drumurile, dar n’au dat de urma lor."?<Iar ea a răspuns: «Aşa să fie după cuvântul vostru!» Apoi le-a dat drumul şi ei au pornit, iară ea a legat jurubiţa cea stacojie la fereastră. <Însă dacă tu vei dezvălui această taină, atunci noi vom fi deslegaţi de jurământul tău pe care ne-ai pus să-l jurăm!» ~;<Şi atunci oricine va ieşi afară în uliţă, din uşile casei tale, sângele aceluia să fie asupra capului lui: noi vom fi slobozi de jurământ; iar oricine va fi cu tine în casă, sângele lui să fie asupra capului nostru, dacă îşi va întinde cineva mâna asupra lui.}}u<Iată cum: Când vom pătrunde în ţară, să legi le fereastra pe care ne-ai dat drumul această jurubiţă de fire stacojii, apoi să strângi la tine în casă pe tatăl tău şi pe mama ta şi pe fraţii tăi şi toată casa tatălui tău.|}<Iar oamenii aceia i-au răspuns: «Iată cum ne vom deslega de acest jurământ al tău, pe care ne-ai pus să-l jurăm!R{<Apoi le-a zis: «Luaţi-o spre munte, ca să nu dea peste voi cei ce vă urmăresc şi ascundeţi-vă acolo trei zile, până ce se vor întoarce gonacii, şi după aceea plecaţi în calea voastră!»z<Atunci ea le-a dat drumul de vale pe fereastră cu o funie, căci casa ei era în zidul cetăţii şi ea locuia chiar deasupra zidului.Xy+<Atunci oamenii i-au răspuns: «Viaţa noastră vom da-o pentru tine! Dacă nu vei destăinui fapta noastră, când Domnul va da ţara în mâna noastră ne vom purta cu tine cu dragoste şi cu credinţă!»3xa< Că adică veţi lăsa cu viaţă pe tatăl meu şi pe mama mea, pe fraţii mei şi pe surorile mele şi pe toţi ai lor! Scăpaţi deci sufletele noastre de la moarte!»:wo< Iar acum, vă rog, juraţi-mi mie pe Domnul că, precum mie mi-a fost milă de voi, tot aşa şi vouă să vă fie milă de casa tatălui meu şi daţi-mi un zălog de nădejde,`v;< Iar de când am aflat acestea, inima noastră s’a muiat şi în nimeni n’a mai rămas duhul bărbătesc ca să stea împotrivă, fiindcă Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeu în ceruri sus şi pe pământ jos.u< Fiindcă noi am auzit cum a secat Domnul apele Mării Roşii în faţa voastră, când aţi ieşit din Egipt şi ceea ce aţi făcut voi celor doi regi ai Amoriţilor, care erau dincolo de Iordan, adică lui Sihon şi lui Og, pe care i-aţi sfărâmat de istov.Vt'< Şi le-a vorbit acestor oameni: «Eu ştiu că Domnul v’a dăruit vouă această ţară, că spaima de voi a căzut peste noi şi că înaintea voastră toţi locuitorii ţării şi-au pierdut cumpătul,]s5<Iar cei ascunşi n’au apucat să se culce şi Rahab s’a suit la ei pe acoperiş,.rW<Iar oamenii regelui au pornit în urmărire pe drumul Iordanului până la vaduri şi îndată ce au eşit urmăritorii, poarta cetăţii s’a închis în urma lor.q<Ci ea i-a fost suit pe acoperiş şi i-a fost ascuns sub nişte mănunchiuri de in pe care le avea întinse pe acoperiş.Rp<Iar când a venit vremea să se închidă porţile şi s’a întunericit, oamenii au plecat, însă încotro au apucat aceşti oameni, nu ştiu; luaţi-vă după ei degrabă, căci îi veţi ajunge!»'oI<Atunci femeia aceea a luat pe cei doi oameni şi i-a ascuns, apoi a zis: «Adevărat este că aceşti oameni au venit la mine, dar n’am ştiut de unde sunt,Kn<Atunci regele Ierihonului i-a trimis femeii Rahab această poruncă: «Scoate afară pe oamenii care au venit la tine şi au intrat în casa ta, căci ei au venit să iscodească toată ţara!»Am}<Şi s’a răspândit vestea până la regele Ierihonului şi i s’a spus: «Iată, nişte oameni au sosit aici astă noapte, din partea fiilor lui Israil, ca să iscodească ţara!»l <După aceea, Iosua, fiul lui Nun a trimis în taină din Ţitim, doi oameni, iscoade, şi le-a poruncit aşa: «Duceţi-vă şi iscodiţi ţara şi Ierihonul!» Iar ei s’au dus şi au intrat în casa unei femei desfrânate pe care o chema Rahab şi au mas acolo.Ak <Oricine se va îndărătnici împotriva poruncii tale şi nu va da ascultare cuvintelor tale, în toate câte vei porunci, să fie dat morţii. Numai fii tare şi plin de bărbăţie!»j 9<După cum am ascultat de Moise întru toate, tot aşa te vom asculta şi pe tine; numai să fie Domnul Dumnezeul tău cu tine, precum a fost cu Moise.si c<Ci ei au răspuns aşa lui Iosua:«Tot ceea ce ne-ai poruncit vom face şi oriunde ne trimiţi ne vom duce!th e<Până ce Domnul va linişti pe fraţii voştri, cum v’a liniştit şi pe voi, şi vor lua şi ei în stăpânire ţara pe care Domnul Dumnezeul vostru le-o dărueşte lor. Numai atunci să vă întoarceţi în ţara stăpânirii voastre, ca să fiţi stăpâni pe locul pe care vi l-a hotărît Moise, robul Domnului, dincoace de Iordan, către Soare-Răsare.» g <Femeile voastre, copiii voştri şi turmele şi cirezile voastre să rămână în ţinutul pe care vi l-a dat Moise dincoace de Iordan, iar voi, toţi voinicii de nădejde, să treceţi cu arma în mână înaintea fraţilor voştri şi să le daţi ajutor,.f Y< «Aduceţi-vă aminte de ceea ce v’a poruncit Moise, robul Domnului, când v’a spus: «Domnul Dumnezeul vostru v’a dat tihnă şi v’a dăruit ţara aceasta».e !< Iar celor din seminţia lui Ruben şi celor din seminţia lui Gad şi unei jumătăţi din seminţia lui Manase, Iosua le-a vorbit astfel:&d I< «Treceţi prin mijlocul taberii şi daţi poporului această poruncă: «Pregătiţi-vă merinde, căci de azi peste trei zile veí trece peste acest Iordan, ca sa intraţi şi să luaţi în stăpânire pământul pe care Domnul Dumnezeul vostru vi-l va da vouă să-l stăpâniţi.»Dc < Atunci Iosua a poruncit căpeteniilor oştirii şi le-a zis:3b c< Aşa este porunca mea: fii tare şi plin de bărbăţie! Nu te teme şi nu-ţi pierde cumpătul, căci Domnul Dumnezeul tău cu tine este, ori încotro te vei îndrepta!»ca C<Să fie aproape cartea legii acesteia de gura ta: cugetă la ea ziua şi noaptea, ca să păzeşti şi să împlineşti tot ce este scris în ea, căci numai atunci vei izbuti în planurile tale şi îţi va merge bine.w` k<Numai fii tare şi hotărît îndestul ca să păzeşti şi să împlineşti toate, după legea pe care ţi-a dat-o cu poruncă robul meu Moise! Nu coti nici la dreapta, nici la stânga, ca să-ţi meargă ţie bine în tot ce vei începe.!_ ?<Fii tare şi bărbătos, pentru că tu vei da în stăpânire acestui popor ţara pe care, cu jurământ, am făgăduit părinţilor lor că le voi da-o.2^ a<Nimeni nu va putea să-ţi stea ţie împotrivă, în toate zilele vieţii tale! Precum am fost cu Moise, voi fi şi cu tine; nu te voi lăsa şi nici nu te voi părăsi.D] <Din marginea pustiului şi a acestui Liban, până la fluviul cel mare al Eufratului, toată ţara Hetiţilor şi până la uriaşa mare, spre Soare Apune: acestea vor fi hotarele voastre.t\ e<Tot ţinutul pe care-l va călca talpa piciorului vostru, vi-l voi da vouă, precum am făgăduit lui Moise; I~}||%{Czyy;xx*wvauttorr&q:p6ooXnmm1llkIjiihggjff8edd)cwbaa5__H^]\\[BZYXcWWIVUTSRRQQ\PPiONMMcLKjJJ IGGgFREDD9CBB`A,@?U>r==E<<<;::9{887 6554[322&1q00i/.--;,7+1*")('&%$$i$6$###}#Q#$""""a"/!!!h ?1 []fu#h= + y  'pV=$tR9 !<Şi partea de moştenire a seminţiei fiilor lui Iuda, după familiile lor, a căzut la sorţi la graniţa Edomului, spre pustia Ţinului la miază-zi, în partea cea mai dinspre miază-zi a Canaanului,,8S<Iar numele Hebronului se numea mai nainte Chiriat-Arba. – Şi Arba era cel mai uriaş dintre Enachiţi. – Şi ţara şi-a dobândit tihna după atâta război.,7S<Astfel, Hebronul a ajuns moştenirea lui Caleb, fiul lui Iefune Chenezitul, până în ziua de azi, fiindcă a îndeplinit porunca Domnului Dumnezeului lui Israil.f6G< Atunci Iosua a binecuvântat pe Caleb, fiul lui Iefune, şi i-a dat Hebronul spre moştenire.5%< Deci, acum, dărueşte-mi muntele acesta, despre care a vorbit Domnul în ziua aceea. Şi după cum ai auzit şi tu atunci, sunt acolo Enachiţi şi cetăţi mari şi întărite. Poate că Domnul fi-va cu mine şi eu îi voi alunga, precum a fost cuvântul Domnului!»84k< Sunt şi azi tot atât de tare ca şi în ziua când m’a trimis Moise, şi cum era puterea mea atunci tot aşa este şi azi, fie pentru luptă, fie pentru drumurile vieţii.Z3/< Şi acum, iată, Dumnezeu m’a învrednicit să trăiesc după făgăduinţa sa. Sunt patruzeci şi cinci de ani de când Domnul a rostit acest cuvânt lui Moise, şi în acest timp Israil a cutreerat pustia.g2I< Şi Moise s’a jurat în ziua aceea şi a zis: «Cu adevărat, ţara pe care a călcat piciorul tău va fi spre moştenire ţie şi urmaşilor tăi, în veac, fiindcă tu ai îndeplinit porunca Domnului Dumnezeului meu!»1<În vreme ce fraţii mei, care au purces cu mine, topeau de spaimă inima poporului, eu am îndeplinit porunca Domnului Dumnezeului meu.30a<Eram în vârstă de patruzeci de ani, când Moise, robul lui Dumnezeu, m’a trimis de la Cadeş-Barnea, ca să iscodesc ţara şi i-am adus lui ştiri, după inima mea.n/W<Atunci fiii lui Iuda s’au apropiat de Iosua în Ghilgal, iar Caleb, fiul lui Iefune Chenezitul, i-a vorbit astfel: «Tu ştii făgăduinţa pe care Domnul a făcut-o lui Moise, omul lui Dumnezeu, mie şi ţie, la Cadeş-Barnea.n.W<Astfel precum poruncise lui Moise Domnul, aşa au făcut fiii lui Israil, când au împărţit ţara.k-Q<Iar fiii lui Iosif alcătuiau două seminţii: Manase şi Efraim. Şi nu le-au dat pământ leviţilor în ţară, ci numai oraşe ca să locuiască în ele, cu suhaturile lor, pentru turmele şi pentru agoniseala lor de vite..,W<Căci Moise a dat pământ de moştenire la două seminţii şi jumătate, dincolo de Iordan, însă leviţilor nu le-a făcut parte de moştenire printre ceilalţi.+<Şi această împărţeală la cele nouă seminţii şi jumătate s’a făcut prin sorţi, precum poruncise Domnul prin gura lui Moise.M* <Iată părţile pe care fiii lui Israil le-au primit ca moştenire în Canaan şi pe care le-au împărţit lor preotul Eleazar şi Iosua, fiul lui Nun, şi voevozii seminţiilor fiilor lui Israil.()K< !Iar seminţiei lui Levi nu i-a dat Moise nici o moştenire, întrucât Domnul Dumnezeul lui Israil era moştenirea lui Levi, aşa precum le făgăduise Domnul.(< Acestea sunt locurile de moştenire pe care le-a dat Moise în ţara Moabului, dincolo de Iordan şi la răsărit de Ierihon.d'C< Şi jumătate din Galaad, Aştarot şi Edrei – cetăţile regatului lui Og al Basanului – care au fost hărăzite fiilor lui Machir, fiul lui Manase, adică unei jumătăţi din fiii lui Machir, după familiile lor.5&e< Şi graniţa lor începea de la Mahanaim, cuprinzând tot Basanul, adică tot regatul lui Og, regele Basanului, toate aşezările lui Iair din Basan şi şaizeci de oraşe.7%i< Apoi Moise a făcut parte şi unei jumătăţi din seminţia lui Manase, dând acestei jumătăţi de seminţie a fiilor lui Manase, părţi de pământ, după familiile lor.q$]< Aceasta a fost moştenirea fiilor lui Gad, după familiile lor: oraşele şi satele care ţineau de ele.Z#/< Iar în vale: Bet-Haram, Bet-Nimra Sucot şi Ţafon, rămăşiţa regatului lui Sihon, regele Heşbonului. Iordanul şi lunca lui, până la capătul lacului Ghenisaret, pe ţărmul răsăritean al Iordanului.n"W< Şi anume: de la Heşbon până la Ramat-Miţpe şi Betonim şi Mahanaim până în ţinutul Lodebar.!)< Şi graniţa lor era: Iazerul şi toate oraşele din Galaad, jumătate din ţara Amoniţilor, până la Aroer, care vine la răsărit de Raba,a =< Şi Moise a mai făcut parte seminţiei lui Gad şi fiilor lui Gad, după familiile lor.~w< Astfel Iordanul şi ţărmul lui a ajuns hotarul fiilor lui Rubin după familiile lor, cu oraşele şi cu satele lor.wi< Asemenea ucis-au cu sabia fiii lui Israil, printre cei ucişi de ei, şi pe Bileam vrăjitorul, fiul lui Beor.zo< Şi toate oraşele din şes şi tot regatul lui Sihon, regele Amoreilor, care domnea în Heşbon şi pe care l-a înfrânt Moise, cât şi pe voevozii Madianiţilor, Evi, Rechem, Tur, Hur şi Reba, voevozii lui Sihon care locuiau în ţară.:q< Bet-Peor, pripoarele muntelui Pisga Bethaieşimot,?{< Chiriataim, Sibma şi Ţeret-Şahar, în munţii văii,"A< Iahaţa, Chedemot, Mefaat;eE< Heşbonul şi toate oraşele lui care sunt în şes; Dibon şi Bamot-Baal şi Bet-Baal-Meon;#A< Şi graniţa lor se întindea de la Aroer, din lunca de pe ţărmul Arnonului şi de la cetatea din mijlocul luncii peste toată câmpia până la Medeba;R< Iar Moise făcuse parte seminţiei fiilor lui Ruben, după familiile lor.E< Numai seminţiei lui Levi, Iosua nu i-a dat nici o moştenire, întrucât jertfele aduse Domnului Dumnezeului lui Israil, acelea sunt moştenirea lui Levi, aşa precum le-a făgăduit lor.(K< Dar fiii lui Israil n’au alungat pe Gheşuriţi şi pe Maacatiţi, aşa încât Gheşur şi Maacat au rămas în mijlocul lui Israil, până în ziua de azi.+Q< Tot regatul lui Og, în Basan, care domnea în Astarot şi în Edrei, ceea ce mai scăpase din rămăşiţa Refaiţilor, pe care Moise îi bătuse şi-i izgonise.wi< Galaadul şi ţinutul Gheşuriţilor şi Maacatiţilor şi tot muntele Hermon şi tot Basanul până la Salca;sa< Şi toate oraşele lui Sihon, regele Amoriţilor, care domnea în Heşbon, până la graniţa Amoriţilor,.W< Adică ţinutul care începe de la Aroer, din lunca de pe ţărmul Arnonului şi de la cetatea care este la mijlocul luncii, tot plaiul de la Medeba până la Dibon,p[< Căci cealaltă jumătate din seminţia lui Manase, împreună cu Rubeniţii şi Gadiţii şi-au primit moştenirea pe care le-a hărăzit-o Moise în partea de răsărit a Iordanului, atunci când le-a dat-o Moise, robul Domnului,{q< Deci împarte acum acest ţinut, ca moştenire, celor nouă seminţii şi la jumătate din seminţia lui Manase.»r_< Pe toţi locuitorii din părţile muntoase ale Libanului până la Misrefot-Maim, pe toţi Sidonienii îi voi alunga dinaintea fiilor lui Israil. Ci acum tu împarte lui Israil ţara ca pământ de moştenire, precum ţi-am poruncit. < Apoi părţile Biblosului şi tot Libanul – la răsărit – de la Baal-Gad, la poalele muntelui Hermon, până spre Hamat; < Spre miază-zi; apoi toată ţara Canaaniţilor, de la Gaza care este a Sidonienilor, până la Afec, până în hotarele Amoriţilor, < Pornind de la Şihor, care este la răsărit de Egipt, până la ţinutul Ecronului, la miază-noapte, care se socoteşte ca făcând parte din Canaan; cele cinci căpetenii filistene ale cetăţilor Gaza, Aşdod, Ascalon, Gat şi Ecron, precum şi Aviţii,_ 9< Iată ţara care a rămas de cotropit: toate părţile Filistenilor şi tot Gheşurul,C  < Ci Iosua era bătrân şi înaintat în vârstă; şi Domnul a grăit către el: «Tu ai îmbătrânit şi eşti înaintat în vârstă şi a rămas mult pământ de luat în stăpânire.<u< Regele Tirţei; peste tot: treizeci şi unu de regi.H < Regele Dorului, din plaiul Dor, regele neamurilor din Galileia,:q< Regele Chedeşului, regele Iocneamului din Carmel,/[< Regele Taanacului, regele Meghidonului,4e< Regele Şimron-Meronului, regele Acşafului,,U< Regele Madonului, regele Haţorului,+S< Regele Afecului, regele Şaronului,,U< Regele Tapuahului, regele Heferului,*Q< Regele Machedei, regele Betelului,)O< Regele Libnei, regele Adulamului,'~K< Regele Hormei, regele Aradului,,}U< Regele Debirului, regele Ghederului,,|U< Regele Eglonului, regele Ghezerului,.{Y< Regele Iarmutului, regele Lachişului,0z]< Regele Ierusalimului, regele Hebronului,Ew< Şi au făcut aşa şi i-au scos pe cei cinci regi din peşteră: pe regele Ierusalimului, pe regele Hebronului, pe regele Iarmutului, pe regele Lachişului şi pe regele Eglonului.yDm< Apoi Iosua a poruncit: «Deschideţi gura peşterii şi scoateţi-mi încoace pe cei cinci regi din peşteră!»3Ca< Atunci tot poporul s’a întors la Iosua în tabără, lângă Macheda, în toată pacea, fără ca nimeni să cuteze să-şi ascută limba împotriva fiilor lui Israil.eBE< Iar după ce Iosua si fiii lui Israil au biruit de istov pe duşmanii lor, zdrobindu-i în această mare bătălie şi nimicindu-i, – doar câţiva scăpaseră din mâna lor şi fugiseră în cetăţile întărite, –fAG< Dar voi nu staţi pe loc, ci urmăriţi pe duşmanii voştri şi zdrobiţi pe cei ce au rămas pe urmă şi nu le daţi răgaz să intre în cetăţile lor, fiindcă Domnul Dumnezeul vostru i-a dat în mâinile voastre!»s@a< Atunci Iosua a poruncit: «Rostogoliţi pietre mari la gura peşterii şi puneţi oameni s’o păzească.z?o< Şi i s’a adus lui Iosua această ştire: «Aflatu-s’au cei cinci regi ascunşi în peştera de la Macheda».X>+< Iară cei cinci regi au fugit şi s’au ascuns într’o peşteră la Macheda.[=1< După acestea, Iosua cu toţi din Israil s’au întors în tabăra de la Ghilgal,#<A< Şi n’a mai fost altă zi ca aceea, nici mai nainte, nici pe urmă, ca Domnul să dea ascultare unui glas de om. Vezi că Domnul se lupta pentru Israil.;+< Şi soarele s’a oprit şi luna a stat în loc, până ce poporul s’a răzbunat împotriva duşmanilor săi! Oare acestea nu stau scrise în «Cartea Dreptului»? Deci soarele a stat în loc, în mijlocul cerului şi nu s’a zorit să apună, aproape o zi întreagă.p:[< Atunci a grăit Iosua către Domnul – adică în ziua când Domnul a dat pe Amoriţi în mâna fiilor lui Israil – grăit-a în faţa lui Israil: «Soare, stai în loc deasupra Ghibeonului şi tu, lună, în valea Aialonului!»9/< Şi, pe când ei fugeau de dinaintea fiilor lui Israil, pe povârnişul de la Bethoron, Domnul a pornit peste ei grindină mare din cer, până la Azeca, aşa încât cei care au murit, au murit mai mulţi de grindină decât cei pe care fiii lui Israil i-au ucis cu sabia.f8G< Iar Domnul i-a învălmăşit înaintea fiilor lui Israil şi i-a înfrânt cu grea înfrângere la Ghibeon şi i-a urmărit pe drumul de costişe către Bethoron şi i-a măcelărit până la Azeca şi până la Macheda.r7_< Şi Iosua a năvălit peste ei fără de veste, după ce toată noaptea tot mersese, pornind din Ghilgal."6?< Iar Domnul a grăit lui Iosua: «Nu te teme de ei, căci îi voi da în mâinile tale. Nici unul dintre ei nu va putea să ţi se împotrivească ţie!»q5]< Atunci Iosua a pornit din Ghilgal, împreună cu tot poporul bun de luptă şi cu toţi oştenii viteji.34a< Atunci Ghibeoniţii au trimis vorbă la Iosua, în tabăra de la Ghilgal, şi i-au spus: «Să nu-ţi iei mâna ta de pe robii tăi! Vino la noi în toată graba şi ne mântueşte! Ajută-ne! Fiindcă s’au strâns împotriva noastră toţi regii Amoriţilor, care îşi au sălaşul în munte!»3'< Deci s’au adunat şi s’au suit cu cei cinci regi ai Amoriţilor, regele Ierusalimului, regele Hebronului, regele Iarmutului, regele Lachişului şi regele Eglonului, împreună cu toată oastea lor şi au tăbărît în faţa Ghibeonului şi au pornit luptă cu el. 2< «Suiţi până la mine şi daţi-mi ajutor, ca să batem Ghibeonul, fiindcă a căzut la pace cu Iosua şi cu fiii lui Israil!»K1< Atunci Adoni-Ţedec, regele Ierusalimului, a trimes la Hoham, regele Hebronului, şi la Piram, regele Iarmutului, la Iafia, regele Lachişului, şi la Debir, regele Eglonului, cu această solie:F0< Adoni-Ţedec s’a spăimântat grozav, pentru că cetatea Ghibeonului era cetate mare ca una dintre cetăţile domneşti şi era mai mare decât Aiul, şi toţi oamenii din ea erau viteji./ -< Deci când Adoni-Ţedec, regele Ierusalimului, a auzit că Iosua a cuprins cetatea Ai şi a nimicit-o, căci, precum făcuse cu Ierihonul şi cu regele lui, făcuse şi cu Ai, şi cum că locuitorii din Ghibeon făcuseră pace cu Israil şi că au rămas în mijlocul lor,^.7< Deci Iosua i-a pus, din ziua aceea, tăietori de lemne şi cărători de apă pentru obştie şi pentru jertfelnicul Domnului, şi aşa sunt până in ziua de astăzi – la locul pe care era să-l aleagă Domnul.l-S< Iar Iosua a făcut cu ei aşa: el i-a izbăvit din mâna fiilor lui Israil ca să nu fie omorîţi. ,< Şi acum, iată, suntem în mâna ta; cum vei crede că e mai nimerit şi mai cu cale, in ochii tăi, aşa să te porţi cu noi!»Z+/< Ci ei au răspuns lui Iosua şi au zis: «Din pricină că robii tăi ştiau prea bine ceea ce poruncise Domnul Dumnezeul tău, lui Moise, robul său, anume să vă dea vouă ţara şi să stârpească pe toţi locuitorii ţării dinaintea voastră, de aceea, temându-ne grozav pentru vieţile noastre, am pus la cale această viclenie.'*I< Deci, acum, să fiţi blestemaţi şi robia să nu se despartă de voi, ci să fiţi tăietori de lemne şi cărători de apă, pentru casa Dumnezeului meu!»8)k< După aceea Iosua i-a chemat şi le-a vorbit aşa: «De ce ne-aţi înşelat şi ne-aţi spus: «Noi locuim foarte departe de voi», pe când voi locuiţi în mijlocul nostru?W()< Atunci voevozii au zis către ei: «Dăruită să le fie viaţa; dar să fie tăietori de lemne şi cărători de apă, pentru toată obştia!», după cum hotărîseră în privinţa lor voevozii obştiei..'W< Iată ce vom face cu ei: le vom dărui viaţa, ca să nu întărâtăm asupra noastră mânia Domnului din pricina jurământului cu care ne-am jurat faţă de ei!»0&[< Drept aceea, toţi voevozii ziseră către obştia poporului: «Ne-am jurat faţă de ei pe Domnul Dumnezeul lui Israil; deci acum nu putem să ne mai atingem de ei».2%_< Însă fiii lui Israil nu i-au bătut, fiindcă voevozii se juraseră în faţa lor, pe Domnul Dumnezeul lui Israil. Însă toată obştia cârtea împotriva voevozilor.!$=< Şi au pornit fiii lui Israil şi au ajuns la cetăţile lor în ziua a treia şi aceste cetăţi erau: Ghibeonul, Chefira, Beerotul şi Chiriat-Iearim. #< Dar după trei zile după ce au încheiat acest legământ, aflară că aceia sunt vecini cu ei şi că locuesc în mijlocul lor. ";< Deci Iosua a făcut pace cu ei şi a încheiat cu ei legământ că-i va lăsa cu viaţă, iar voevozii obştiei se legară faţă de ei cu jurământ.c!A< Atunci bărbaţii israiliţi luară din merindele lor, dar pe Domnul nu-l mai întrebară.H  < Şi aceste burdufuri de vin erau noi când le-am umplut, şi acum iată ele au plesnit; şi aceste haine de pe noi si aceste încălţăminte s’au învechit, de atâta lungă călătorie!»I < Uitaţi-vă la pâinea noastră! Noi am luat-o caldă, când am luat merinde din casele noastre, în ziua când am pornit ca să venim la voi; şi acum iată, a ajuns uscată şi sfărâmată.&G< Drept aceea, bătrânii noştri şi toţi locuitorii ţinutului nostru ne-au spus şi ne-au îndemnat: «Luaţi merinde în mâinile voastre pentru călătorie şi duceţi-vă şi-i întâmpinaţi şi spuneţi-le aşa: «Suntem robii voştri, deci acum încheiaţi legământ cu noi».2_< Şi despre toate câte a făcut cu cei doi regi ai Amoriţilor, de dincolo de Iordan: lui Sihon, regele Heşbonului, şi lui Og, regele Basanului, care era în Aştarot.A}< Iar ei au zis către el: «Robii tăi vin dintr’o ţară depărtată foarte, în cinstea Domnului Dumnezeului tău, căci am auzit de faima lui şi de toate câte a făcut în Egipt,y< Dar ei au răspuns lui Iosua: «Noi suntem robii tăi». Ci Iosua le-a spus: «Cine sunteţi voi şi de unde venţi?»5< Iar oamenii din Israil au răspuns Heviţilor: «Poate că voi locuiţi pe aici pe lângă noi, şi atunci cum vom încheia noi legământ cu voi?»D< Astfel, au pornit la Iosua, în tabăra de la Ghilgal, şi au zis către el şi către bărbaţii din Israil: «Sosit-am dintr’un ţinut depărtat; încheiaţi acum legământ cu noi!»9< Au luat apoi sandale vechi şi peticite în picioare şi haine trenţăroase pe ei; iar toată pâinea luată ca merinde era uscată şi sfărâmată.8k< Au pus la cale un vicleşug şi au purces şi şi-au pregătit merinde şi au luat saci vechi şi i-au pus pe măgarii lor, şi burdufuri vechi de vin plesnite şi cârpocite.dC< Însă locuitorii din Ghibeon, când au aflat cele ce făcuse Iosua cu Ierihonul şi cu Ai,tc< S’au adunat toţi laolaltă, ca să se războiască cu Iosua şi cu Israil, toţi într’o înţelegere. }< Când au auzit despre aceste lucruri, toţi regii care se aflau dincolo de Iordan, cei din munte şi cei din şes şi de pe tot ţărmul mării celei mari până în spre Liban – Hetiţi, Amoriţi, Canaaniţi, Pereziţi, Heviţi şi Iebusiţi –hK<#Şi nici un cuvânt n’a rămas din tot ce a poruncit Moise, pe care să nu-l fi citit Iosua, în auzul întregii obştii a lui Israil, a femeilor şi a copiilor şi a străinilor care petreceau vremelnic în mijlocul lor.<"După acestea, Iosua a citit toate cuvintele legii, binecuvântările ca şi blestemele, întocmai precum este scris în cartea legii.2_<!Şi întregul Israil, cu bătrânii lui, cu căpitanii şi cu judecătorii lui stăteau de o parte şi de alta a chivotului, în faţa preoţilor leviţi, care duceau chivotul legământului Domnului, deopotrivă veneticii ca şi băştinaşii, o jumătate din ei spre muntele Garizim şi jumătate spre muntele Ebal, precum poruncise Moise, slujitorul lui Dumnezeu de mai nainte, ca să se binecuvînteze poporul lui Israil.sa< Apoi Iosua a scris acolo pe pietre încă o dată legea lui Moise, scriind-o de faţă cu fiii lui Israil.'<Aşa precum poruncise Moise, slujitorul Domnului, fiilor lui Israil, cum este scris în cartea legii lui Moise: un jertfelnic din pietre necioplite, peste care nimeni n’a ridicat unealta de fier. Şi acolo au jertfit Domnului arderi de tot şi au adus jertfe de pace._9<Atunci a clădit Iosua un jertfelnic Domnului Dumnezeului lui Israil, pe muntele Ebal,@ {<Şi pe regele cetăţii Ai l-a spânzurat de un copac şi l-a lăsat până seara; iar când a asfinţit soarele, Iosua a poruncit să-i dea jos trupul din copac. Şi l-au aruncat într’o groapă la poarta cetăţii şi deasupra lui au făcut o movilă uriaşă de pietre, care se vede până în ziua de azi. }<Apoi Iosua a ars cetatea Ai şi a prefăcut-o în morman de dărâmături, veşnică pustietate, până în ziua de azi.x k<Numai vitele şi prada cetăţii şi le-a luat pradă Israil, după porunca pe care Domnul o dăduse lui Iosua. <Ci Iosua nu şi-a tras înapoi mâna cu care ţinea suliţa întinsă, până ce n’au fost daţi pieirii toţi locuitorii cetăţii Ai.| s<Iar toţi cei ce au căzut în ziua aceea, şi bărbaţi şi femei, au fost douăsprezece mii, toţi oameni din Ai.6g<Apoi, când Israil isprăvi de măcelărit pe toţi locuitorii cetăţii, în câmp deschis şi pe povârnişul unde-i urmăriseră şi unde toţi căzuseră în ascuţişul săbiei până la cel din urmă, atunci tot Israilul se întoarse în Ai şi poporul rămas îl trecu prin ascuţişul săbiei.L<Iar pe regele din Ai îl prinseră de viu şi-l aduseră lui Iosua.^7<Iar pândaşii ieşind din cetate împotriva lor, se găsiră în mijlocul lui Israil, unii de o parte şi alţii de alta, şi Israil îi bătu, aşa încât nu mai rămase nici un om cu viaţă şi nici un fugar.6g<Deci Iosua şi tot Israilul, văzând că pândaşii cuprinseseră cetatea şi că fumul cetăţii se ridică în sus, se întoarseră pe loc şi bătură pe oamenii din Ai.hK<Iar oamenii din Ai întorcându-şi privirea, iată că fumul cetăţii se ridica spre cer şi ei nu mai aveau încotro fugi, pentru că poporul care o luase la fugă spre pustie se întorcea acum împotriva urmăritorilor.L<Tot atunci pândaşii s’au sculat grabnic din locul lor şi au alergat, când şi-a întins Iosua mâna, şi au năvălit în oraş şi, cuprinzându-l, fără nici o întârziere i-au dat foc.*O<Atunci Domnul a grăit către Iosua: «Întinde suliţa din mâna ta înspre Ai, căci voi da cetatea în mâna ta!» Iar Iosua a întins suliţa înspre cetate.3a<Şi nu mai rămase nici un om în Ai sau în Betel, care să nu iasă, gonind pe urma lui Israil, aşa încât ei au lăsat cetatea deschisă, în goana lor după Israil. ~~}W|{zyxx)wvvQuuAtt slsr[r8rqqqqfqqpppCp oooConnnnRn1nmmm+l}l>>|>0=V.----X,+**=)7((d'&%$$#!! OBe nC;g^p t uV7   g  @ Wc - <A rostit către ei aşa: «Voi vă întoarceţi la sălaşurile voastre cu multe bogăţii, cu turme multe foarte, cu argint şi cu aur şi cu aramă şi cu fier şi cu belşug de veşminte. Împărţiţi prada luată de la duşmanii voştri cu fraţii voştri!»)<Unei jumătăţi din seminţia Manase îi dăduse Moise parte de stăpânire în Basan, iar celeilalte jumătăţi i-a dat Iosua parte cu ceilalţi fraţi ai lor, dincoace de Iordan, spre asfinţit; iar când Iosua le-a dat drumul la corturile lor şi i-a binecuvântat,^7<Apoi Iosua i-a binecuvântat şi le-a dat drumul, iar ei s’au dus la corturile lor.U%<Numai luaţi bine seama să împliniţi porunca şi legea pe care Moise, robul Domnului, v’a rânduit-o, să iubiţi adică pe Domnul Dumnezeul vostru şi să umblaţi în toate căile lui şi să păziţi poruncile lui şi să vă ţineţi strâns de el şi să-l slujiţi din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru!»!=<Ci acum, Domnul Dumnezeul vostru a hărăzit tihnă fraţilor voştri, după cum i-a fost cuvântul către voi. Deci acum întoarceţi-vă şi duceţi-vă la corturile voastre, în pământul stăpânirii voastre, pe care Moise, robul Domnului, vi l-a dat vouă dincolo de Iordan.6g<Voi n’aţi părăsit pe fraţii voştri în toată această lungă vreme, până în ziua de astăzi, şi aţi ţinut după cuviinţă porunca Domnului Dumnezeului vostru.-<Şi le-a grăit: «Voi aţi păzit toate câte v’a poruncit Moise, robul Domnului, şi aţi ascultat de glasul meu în tot ce v’am poruncit.a ?<Atunci Iosua a chemat pe Rubeniţi, pe Gadiţi şi pe jumătate din seminţia lui Manase, <-N’a căzut nici un cuvânt din toate făgăduinţele pe care le rostise Domnul către casa lui Israil, ci toate s’au împlinit.eE<,Şi Domnul le-a dat tihnă de jur-împrejur, întru totul, cum se jurase părinţilor lor, şi nimeni nu li s’a putut împotrivi dintre toţi duşmanii lor; căci pe toţi duşmanii lor i-a dat Domnul în mâinile lor.?y<+Astfel Domnul dat-a lui Israil toată ţara pe care o făgăduise cu jurământ părinţilor lor să le-o dea, şi ei au luat-o în stăpânire şi s’au sălăşluit într’însa.a=<*Cetăţile acestea erau fiecare cu locul ei de păşune, împrejur; aşa erau ele toate.+<)Iar toate cetăţile hărăzite leviţilor, în cuprinsul stăpânit de fiii lui Israil, au fost patruzeci şi opt cu locurile lor de păşune.B<(Peste tot, cetăţile hărăzite prin sorţi fiilor lui Merari, după neamurile lor, care mai rămăseseră pe lângă celelalte neamuri ale leviţilor, au fost douăsprezece la număr.S!<'Heşbon cu suhaturile ei, Iazer cu suhaturile ei, aşa dar patru cetăţi.-<&Iar în ţinutul seminţiei Gad au primit cetatea de scăpare pentru ucigaşi Ramot, în Galaad, cu suhaturile ei şi Mahanaim cu suhaturile ei,X+<%Chedemot cu suhaturile ei şi Mefaat cu suhaturile ei, aşa dar patru cetăţi.F<$Iar de cealaltă parte a Iordanului, în dreptul Ierihonului, au primit în ţinutul seminţiei Ruben, cetatea de scăpare pentru ucigaşi Beţer, cu suhaturile ei, Iahţa cu suhaturile ei,S!<#Rimon cu suhaturile ei, Nahalal cu suhaturile ei, aşa dar patru cetăţi.0 [<"Familiile urmaşilor lui Merari, care mai rămăseseră dintre leviţi au primit din ţinutul seminţiei lui Zebulon, Iocneam cu suhaturile ei, Carta cu suhaturile ei,h K<!Toate cetăţile Gherşoniţilor, după neamurile lor, au fost treisprezece, cu suhaturile lor.C < În ţinutul seminţiei Neftali, cetatea de scăpare pentru ucigaşi Chedeş din Galilea cu suhaturile ei, Hamot-Dor cu suhaturile ei şi Cartan cu sunaturile ei, aşa dar trei cetăţi.U %<Helcat cu suhaturile ei şi Rehob cu suhaturile ei, aşa dar patru cetăţi.X +<În ţinutul seminţiei Aşer, Mişal cu suhaturile ei, Abdon cu suhaturile ei,9o<Iarmut cu păşunile ei, aşa dar patru cetăţi.eE<Iar în ţinutul seminţiei lui Isahar, Chişion cu păşunile ei, Daberat cu păşunile ei, <Au primit, apoi, fiii lui Gherşon – alte neamuri ale leviţilor – în jumătatea de seminţie a lui Manase, cetatea de scăpare pentru ucigaşi Golan, în Basan, cu locurile ei de păşune şi Aştarot cu locurile ei de păşune, aşa dar două cetăţi.+<Toate cetăţile pe care le-au primit familiile celorlalţi urmaşi ai lui Cahat au fost zece cetăţi, împreună cu locurile lor de păşune.|s<Şi în jumătatea seminţiei Manase, Taanac cu păşunile ei şi Ibleam cu păşunile ei, aşa dar două cetăţi.eE<Aialon cu suhaturile ei şi Gat-Rimon de asemenea cu suhaturile ei, aşa dar patru cetăţi.fG<Iar în ţinutul seminţiei Dan, cetatea Elteche cu suhaturile ei, Ghibeton cu suhaturile ei,[1<Chibţaim cu suhaturile ei şi Bethoron cu suhaturile ei, aşa dar patru cetăţi. <Şi le-au dat lor cetatea de scăpare pentru ucigaşi Sihemul, cu suhaturile ei, în munţii Efraim, şi Ghezerul cu suhaturile ei,#A<Cât despre celelalte familii ale fiilor lui Cahat, din neamul leviţilor, cetăţile care le-au căzut la sorţi erau din ţinutul seminţiei lui Efraim._~9<Toate cetăţile preoţilor, fiilor lui Aron, au fost treisprezece, cu suhaturile lor.V}'<Anatot cu suhaturile ei şi Alemet cu suhaturile ei, aşa dar patru cetăţi.Z|/<Apoi, din seminţia Veniamin: Ghibeonul cu suhaturile ei, Gheba cu suhaturile ei, {<Aşanul şi suhaturile ei, Iuta cu suhaturile ei şi Bet-Şemeş cu suhaturile ei, adică nouă cetăţi din aceste două seminţii.=zw<Holonul şi suhaturile ei, Debirul şi suhaturile ei.Jy<Mai departe, Iatirul cu suhaturile ei, Eştemoa cu suhaturile ei,x'< Apoi, au dat fiilor lui Aron arhiereul cetatea de scăpare pentru ucigaşi, Hebronul cu suhaturile ei, precum şi Libna tot cu suhaturile ei.kwQ< Însă ţarina cetăţii şi satele ei le-au dat lui Caleb, fiul lui Iefune, ca stăpânire a lui."v?< Şi li s’a dat Chiriat-Arba – Arba era părintele Enachiţilor – adică Hebronul, în munţii Iuda şi cu locurile ei de păşune de jur-împrejur.u}< Fiilor lui Aron din familia lui Cahat, dintre fiii lui Levi, fiindcă lor le-a căzut întâiul sorţ, li s’a cuvenit,t+< Anume au dat, din partea seminţiei fiilor lui Iuda şi din partea seminţiei fiilor lui Simeon, următoarele cetăţi, care se numesc pe nume:"s?<Aşa dar fiii lui Israil au dat leviţilor prin sorţi aceste cetăţi, împreună cu suhaturile lor, aşa precum poruncise Domnul prin graiul lui Moise.1r]<Iar fiilor lui Merari, după neamurile lor, le-au căzut la sorţi douăsprezece cetăţi, în seminţia lui Ruben, în seminţia lui Gad şi în seminţia lui Zebulon.Yq-<Fiilor lui Gherşon, după neamurile lor, le-au căzut prin sorţi treisprezece cetăţi în Basan, în seminţia lui Isahar, a lui Aşer, în seminţia lui Neftali şi în jumătate din seminţia lui Manase.iw<Şi ei au osebit Chedeşul în Galileia, în ţinutul muntos al lui Neftali, şi Sihemul, în ţinutul muntos al lui Efraim, şi Chiriat-Arba, adică Hebronul, în munţii lui Iuda.'hI<Ci el să rămână în cetatea aceea până ce se va înfăţişa înaintea obştiei, ca să-l judece, şi până la moartea arhiereului care va fi fost în acele zile. Atunci ucigaşul să se întoarcă şi să vină în cetatea sa şi în casa sa, în cetatea de unde a fost fugit.»Gg <Şi când răzbunătorul sângelui îl va urmări, ei să nu dea pe ucigaş în mâinile lui, fiindcă el a omorît fără precugetare pe aproapele său şi fără să-l fi urît mai nainte.vfg<Cine va fugi în una din aceste cetăţi să stea la poarta cetăţii şi să spună împrejurarea sa în auzul bătrânilor cetăţii; iar ei să-l ia la ei în cetate şi să-i dea lui sălaş, ca să sălăşluiască împreună cu ei.(eK<Ca să poată fugi în ele ucigaşul care a ucis om din greşală, fără precugetare, şi să vă fie loc de scăpare de dinaintea răzbunătorului sângelui.d<«Vorbeşte aşa către fiii lui Israil: «Hotărîţi-vă cetăţile de scăpare despre care am vorbit cu voi, prin graiul lui Moise,=c y<După acestea, Domnul a grăit lui Iosua şi i-a spus:b<3Acestea sunt moşiile pe care Eleazar arhiereul şi Iosua, fiul lui Nun, şi voevozii seminţiilor lui Israil le-au împărţit prin sorţi în Şilo, înaintea feţei Domnului, la uşa cortului descoperirii. Aşa au isprăvit împărţitul ţării.a'<2Dându-i, după porunca Domnului, cetatea pe care o ceruse: Timnat-Serah, în muntele Efraim. Şi el a clădit-o din nou şi a locuit în ea.9`m<1Când au sfârşit de împărţit ţara de moştenire, în aceste cuprinsuri, atunci fiii lui Israil au dăruit lui Iosua, fiul lui Nun, o parte de moştenire în mijlocul lor,_<0Aceasta e partea de moştenire a seminţiei fiilor lui Dan, după familiile lor, arătatele cetăţi şi aşezările lor.:^o</Ci ţinutul lor fiind prea strâmt pentru ei, de aceea s’au ridicat fiii lui Dan şi s’au războit cu Leşemul şi au luat cetatea şi au lovit-o cu ascuţişul săbiei şi s’au făcut stăpâni pe ea şi s’au aşezat acolo şi i-au pus Leşemului numele Dan, după numele lui Dan, părintele lor.I] <.Me-Iarcon şi Racon şi cu ţinutul care este în dreptul Iafei.(\M<-Iehud, Bene-Berac şi Gat-Rimon,%[G<,Elteche, Ghibeton şi Baalat,Z9<+Elon, Timna şi Ecron,#YC<*Şaalabin, Aialon şi Itla,MX<)În ţinutul căzut lor se cuprindeau: Ţora, Eştaol şi Ir-Şemes,RW<(Al şaptea sorţ a ieşit seminţiei fiilor lui Dan, după familiile lor.V'<'Aceasta este partea de moştenire a seminţiei fiilor lui Neftali, după familiile lor, cu cetăţile şi cu aşezările care ţineau de ele.mUU<&Iron şi Migdal-El, Horein, Bet-Anat şi Bet-Şemeş: nouăsprezece cetăţi şi cu aşezările lor.%TG<%Chedeş, Edrei şi En-Haţor,S;<$Adama, Rama şi Haţor,UR%<#Şi cetăţile lor întărite erau: Ţidim, Ţer, Hamat, Racat şi Chineret,rQ_<"După aceea, se întorcea spre asfinţit, înspre Aznot-Tabor şi se prelungea până la Hucoc; atingea la miază-zi ţinutul lui Zebulon, atingea la asfinţit ţinutul lui Aşer şi al lui Iuda, iar la răsărit se rezema pe Iordan.!P=<!Şi hotarul lor pornea de la Helef, de la stejarul din Ţaananim, se întindea spre Adami-Necheb şi Jabneel până la Lacum şi se isprăvea la Iordan.VO'< Al şaselea sorţ a ieşit fiilor lui Neftali, familiilor fiilor lui Neftali.Ny<Aceasta a fost partea seminţiei fiilor lui Aşer, după familiile lor, cu arătatele cetăţi şi cu aşezările lor.`M;<Aco, Afec şi Rehob, – douăzeci şi două de cetăţi cu satele care ţineau de ele.9Lm<Apoi hotarul se înturna spre Rama şi până la cetatea întărită a Tirului, şi înapoindu-se spre Hos se isprăvea la Mare. Iar cetăţile ţinutului erau: Mehebel, Aczib,LK<Atingând Abdon, Rehob, Hamon şi Cana, până către marele Sidon.AJ}<Pe urmă, hotarul se întorcea spre răsărit, spre Bet-Dagon, atingea ţinutul lui Zebulon şi valea de la miază-noapte Iftahel, Bet-Emec şi Neiel şi trecea pe la nordul Cabulului,iIM<Alamelec, Amad şi Mişal; iar hotarul lor atingea, spre asfinţit, Carmelul şi pârăul Libna,DH<Şi ţinutul lor cuprindea: Helcat, Hali, Beten şi Acşaf,UG%<Al cincilea sorţ a căzut seminţiei fiilor lui Aşer, după familiile lor,F<Aceasta este partea seminţiei fiilor lui Isahar, după familiile lor, şi acestea sunt cetăţile lor, cu satele care ţineau de ele.,ES<Şi hotarul lor atingea Taborul, Şahaţima şi Bet-Şemeş; iar isprăvitul lui era la Iordan; peste tot şaisprezece cetăţi cu aşezările care ţineau de ele.1D_<Remet, En-Ganim, En-Hada şi Bet-Paţeţ;"CA<Rabit, Chişion şi Ebeţ,%BG<Hafaraim, Şion şi Anaharat,=Aw<În ţinutul lor intrau: Izreel, Chesulot şi Şunem,b@?<Lui Isahar i-a ieşit sorţul al patrulea, adică fiilor lui Isahar, după familiile lor.{?q<Aceasta este partea fiilor lui Zebulon, după neamurile lor: arătatele cetăţi şi locurile care ţineau de ele.p>[<Şi cuprindea Catatul, Nahalalul, Şimronul, Idala şi Betleemul: douăsprezece cetăţi cu satele lor.k=Q<În urmă se întorcea spre miazănoapte de Hanaton şi ajungea de se isprăvea în valea Iftahel;<< De acolo se îndrepta către răsăritul soarelui spre Gat-Hefer şi Et-Caţin, se prelungea până la Rimon şi se încovoia spre Nea. ;;< Iar de la Şadud se întorcea spre răsărit până la hotarul ţinutului Chislot-Tabor, mergea mai departe până la Daberat şi urca până la Iafia,:+< Apoi hotarul se ridica în sus spre apus până la Marala, atingea Dabeşet şi venea până la mâncătura de apă de la răsărit de Iocneam;9 < Al treilea sorţ a ieşit pentru fiii lui Zebulon, după familiile lor, iar hotarul moşiei lor se întindea până la Şadud.g8I< Partea fiilor lui Simeon a fost despărţită din moşia fiilor lui Iuda, pentru că partea fiilor lui Iuda era prea mare pentru ei, pentru aceea fiii lui Simeon au primit moştenirea lor în mijlocul părţii celorlalţi.V7'<Precum şi toate satele care se găseau în jurul acestor oraşe, până la Baalat-Beer şi până la Rama din Negheb. Aceasta este partea de moştenire a seminţiei fiilor lui Simeon, după neamurile lor.I6 <Ain, Rimon, Eter şi Aşan: patru oraşe şi cu aşezările lor;M5<Bet-Lebaot şi Şaruhen: treisprezece oraşe şi cu aşezările lor;.4Y<Ţiclag, Bet-Marcabot şi Haţar-Susa,!3?<Eltolad, Betul şi Horma,%2G<Haţar-Şual, Bala şi Eţem,D1<Şi partea lor a fost aceasta: Beerşeba, Şema şi Molada,H0 <Al doilea sorţ care a ieşit a fost pentru Simeon, adică pentru seminţia fiilor lui Simeon, după neamurile lor, şi partea lor dc moştenire a căzut în mijlocul părţii fiilor lui Iuda.?/y<Ţela, Elef şi Iebus, adică Ierusalimul, Ghibeat şi Chiriat: paisprezece cetăţi şi cu aşezările lor. Aceasta este partea moştenirii fiilor lui Veniamin, după neamurile lor.".A<Rechem, Irpeel şi Tarala,"-A<Miţpe, Chefira şi Moţa,!,?<Ghibcon, Rama şi Beerot,R+<Chefar-haamoni, Ofni şi Gheba: douăsprezece cetăţi şi cu satele lor;*5<Avim, Para şi Ofra,')K<Bet-Araba, Ţemaraim şi Betel,~(w<Cetăţile seminţiei fiilor lui Veniamin, după neamurile lor, erau acestea: Ierihonul, Bet-Hogla şi Emec-Cheţiţ,0'[<Iar Iordanul făcea hotar în partea de răsărit. Aceasta este partea moştenirii fiilor lui Veniamin, după hotărnicia ei, de jur-împrejur şi după neamurile lor.E&<Apoi hotarul se strecura pe la miază-noapte de dealurile Bet-Hogla şi ajungea la sânul dinspre miază-noapte al Mării Sărate, la gura Iordanului. Acesta era hotarul dinspre miază-zi.Z%/<Trecea pe la miază-noapte de dealul Bet-Araba şi pogora în câmpia Iordanului.'$I<Ocolea apoi spre miază-noapte, se îndrepta către En-Şemcş şi către Ghelilot, în faţa suişului Adumim, se pogora la Piatra lui Bohan, fiul lui Ruben,#/<Pe urmă, hotarul se pogora până la poalele muntelui care vine la răsărit de valea Ben-Hinom şi la miază-noapte de şesul Refaim; se lăsa în jos prin valea Hinom, strecurându-se prin poalele dinspre miază-zi ale plaiului Iebusiţilor şi atingea Cişmeaua Roghel."<Laturea de miază-zi începea de la cetatea de hotar Chiriat-Iearim şi se prelungea spre izvoarele de apă de la Neftoah.,!S<Apoi hotarul se încovoia şi se întorcea spre miază-zi, închizând laturea apuseană a ţinutului, plecând de la muntele care este în faţa Bethoronului, la miază-zi şi isprăvindu-se la Chiriat-Baal, adică Chiriat-Iearim, cetate a fiilor lui Iuda. Aceasta era laturea dinspre apus.` ;< De acolo hotarul trecea către Luz şi anume prin spinarea dealului dinspre miază-zi a Luzului, adică a Betelului, apoi hotarul se lăsa în jos la Atarot-Adar, către muntele de la miază-zi de Bethoronul de Jos.cA< Dar graniţa lor începea, dinspre miază-noapte, de la Iordan şi se urca pe povârnişul de la miază-noapte al dealului Ierihonului, apoi trecea peste munte înspre apus şi venea de se isprăvea în pustia Betaven.'I< Şi a ieşit sorţul seminţiei fiilor lui Veniamin cu familiile lor şi anume a căzut ţinutul sorţului lor între fiii lui Iuda şi între fiii lui Iosif.(K< Atunci Iosua a aruncat în Şilo sorţi pentru ei înaintea Domnului şi a împărţit acolo ţara între fiii lui Israil, după cum erau împărţiţi şi ei.I < Şi acei oameni au plecat şi au străbătut ţara şi au însemnat într’o carte oraşele ei, împărţindu-le în şapte părţi, şi apoi s’au întors la Iosua, în tabăra de la Şilo.H <Atunci oamenii pe care îi aleseseră s’au sculat şi au purces; iar Iosua a poruncit celor ce plecau să ridice planul ţării, următoarele: «Duceţi-vă şi străbateţi ţara şi faceţi după ea un plan şi apoi întoarceţi-vă la mine, iar cu aici în Şilo voi arunca sorţi pentru voi, înaintea Domnului».+<Cât despre leviţi, ei nu vor avea parte în mijlocul vostru, fiindcă preoţia Domnului este partea lor de moştenire. Iar Gad şi Ruben şi jumătate din Manase şi-au primit partea lor de moştenire la răsărit de Iordan, unde le-a dat-o lor Moise, robul Domnului.»B<Iară voi întocmiţi un plan al ţării, împărţind-o în şapte părţi, şi aduceţi-l aici la mine şi eu voi arunca sorţi pentru voi, aici în faţa Domnului Dumnezeului vostru.6g<Şi să împărţească ţara în şapte părţi; Iuda să rămână în ţinutul său spre miază-zi, şi casa lui Iosif să rămână în ţinutul său spre miază-noapte.X+<Daţi dintre voi câte trei oameni de fiecare seminţie! Şi eu le voi da poruncă să pornească la drum şi să străbată toată ţara şi să-i facă un plan de împărţire şi apoi să vie iar la mine.E<Drept aceea a grăit Iosua către fiii lui Israil: «Până când veţi fi zăbavnici să mergeţi şi să vă luaţi ţara pe care v’a hărăzit-o Domnul Dumnezeul părinţilor voştri?vg<Ci mai rămăseseră între fiii lui Israil încă şapte seminţii, care nu-şi împărţiseră moştenirea. 1<După acestea, s’a strâns toată obştia fiilor lui Israil la Şilo şi au aşezat acolo cortul descoperirii, căci ţara era acum supusă lor.lS<Ci vei avea un munte întreg; dar fiindcă este acoperit cu pădure, trebue s’o tai şi atunci împrejurimile ei vor fi ale tale, căci vei alunga pe Canaaniţi, măcar că au căruţe de fier şi măcar că sunt puternici!»;q<Însă Iosua a rostit către casa lui Iosif – către Efraim şi către Manase – şi i-a zis: «Tu eşti popor numeros şi ai vlagă multă! Nu vei avea numai un singur sorţ,sa<Fiii lui Iosif i-au răspuns: «Muntele nu mai ajunge, iar toţi Canaaniţii care locuesc în câmpia de jos au căruţe de fier, atât cei ce se află în Betşean şi în aşezările lui, cât şi cei ce locuesc în şesul Izreel!»sa<Atunci Iosua le-a răspuns: «Dacă într’adevăr eşti popor numeros, urcă-te în ţinutul păduros şi taie-ţi acolo loc de locuit, în ţinutul Pereziţilor şi al Refaiţilor, dacă muntele Efraim e prea strâmt pentru tine!»fG<Ci fiii lui Iosif au grăit lui Iosua şi i-au spus: «Pentru ce mi-aţi hărăzit mie ca moştenire un singur sorţ şi o singură parte, câtă vreme eu sunt popor numeros şi atât de mult m’a binecuvântat Domnul?»~w< Iar când fiii lui Israil au prins putere, i-au făcut pe Canaaniţi robi de corvezi, dar de alungat nu i-au alungat. < Însă fiii lui Manase n’au putut să alunge pe locuitorii acestor cetăţi, şi Canaaniţii au izbutit să locuiască în ţară.p [< Şi Manase mai avea în ţinutul lui Isahar şi Aşer aceste cetăţi: Bet-Şean şi cu aşezările lui, Ibleam cu aşezările lui, pe locuitorii din Dor şi cu aşezările care ţineau de el şi locuitorii din Taanac cu aşezările care ţineau de el şi locuitorii din Meghido cu aşezările care ţineau de el, aşa dar ţinutul celor trei plaiuri înalte.L < Partea dinspre miază-zi este a lui Efraim; partea dinspre miază-noapte este a lui Manase, şi Marea era hotarul lui; şi se întâlneau cu Aşer spre miază-noapte şi cu Isahar spre răsărit. !< Apoi hotarul se pogora spre pârăul Cana, până la miazăzi de viroagă. Iar cetăţile de acolo, care sunt ale lui Efraim, se găsesc în mijlocul cetăţilor lui Manase; şi de acolo hotarul trecea la miază-noapte de pârău şi ieşea şi se sfârşea la mare.~ w<Ţinutul Tapuah era al lui Manase, dar cetatea Tapuah, care este lângă hotarul lui Manase, era a fiilor lui Efraim.+Q<Hotarul lui Manase se întindea de la Aşer până la Micmetat, care e la răsărit de Sihem, apoi o lua spre miază-zi, spre ţinutul locuitorilor din En-Tapuah. <Fiindcă fetele lui Manase au primit parte, în mijlocul fiilor săi. Iar Galaadul a fost partea celorlalţi fii ai lui Manase.<Deci i-au căzut lui Manase zece părţi, fără a socoti ţinutul Galaadului şi Basanului, care sunt dincolo de Iordan,D<Şi ele au venit înaintea arhiereului Eleazar şi a lui Iosua, fiul lui Nun, şi înaintea voevozilor şi le-au spus: «Domnul a poruncit lui Moise să ne dea şi nouă parte de moştenire, între fraţii noştri!» Atunci Iosua le-a dat lor după porunca Domnului, parte de moştenire între fraţii tatălui lor.G <Dar Ţelofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, n’a avut feciori, ci numai fete, şi acestea sunt numele fetelor lui: Mahla, Noa, Hogla, Milca şi Tirţa.!=<Le-a venit parte şi celorlalţi fii ai lui Manase, după neamurile lor: fiilor lui Abiezer, fiilor lui Helec, fiilor lui Asriel, fiilor lui Sichem, fiilor lui Hefer, fiilor lui Şemida, care sunt urmaşi de parte bărbătească ai lui Manase, fiul lui Iosif, după neamurile lor.t e<Aceasta este partea căzută la sorţi seminţiei lui Manase, fiindcă el era întâiul născut al lui Iosif. Machir, întâiul născut al lui Manase, era tatăl lui Galaad şi el primise Galaadul şi Basanul, ca mare războinic ce era.)M< Dar ei n’au alungat pe Canaaniţii care locuiau în Ghezer, ci Canaaniţii au rămas în mijlocul lui Efraim, până în ziua de azi şi sunt robi de corvezi.6g< Ca şi oraşele care au fost puse deoparte pentru fiii lui Efraim, în mijlocul părţii de moştenire a fiilor lui Manase, toate acele oraşe cu satele care ţineau de ele.Q<De la Tapuah, hotarul înainta spre asfinţit până în lunca pârăului Cana şi venea de se isprăvea la Mare. Aceasta este partea de moştenire a seminţiei fiilor lui Efraim, după familiile lor,q~]<Pe urmă, de la Janoha se lăsa în jos la Atarot şi la Naarat, atingea Ierihonul şi ieşea la Iordan.#}A<Apoi ieşea spre apus, pe la miazănoapte de Micmetat, şi se întorcea pe la răsărit spre Taanat-Şilo şi trecea mai departe spre răsărit de Janoha.(|K<Şi hotarul fiilor lui Efraim, după familiile lor, era acesta: hotarul părţii lor de moştenire era, la răsărit, Atarot-Adar, până la Bethoronul de Sus;L{<Şi fiii lui Iosif, Manase şi Efraim, au primit fiecare partea sa."z?<Apoi se cobora spre apus până la hotarul Iafletiţilor şi până la hotarul Bethoronului de Jos şi până la Ghezer, ca de acolo să ajungă la Mare.oyY<Hotarul mergea mai departe de la Betel spre Luz şi ajungea până la ţinutul Aichiţilor, la Atarot;bx A<Şi a ieşit la sorţi partea hotărîtă fiilor lui Iosif, şi hotarul lor pornea de la Iordan, de lângă Ierihon, la răsărit de apele Ierihonului, şi din Ierihon se ridica în munte în pustiul Betel, către Luz.Hw <?Cât despre Iebusiţi, care locuiau în Ierusalim, fiii lui Iuda n’au putut să-i alunge; aşa încât Iebusiţii locuesc împreună cu fiii lui Iuda, în Ierusalim, până în ziua de azi.Nv<>Nibşan, Cetatea Sării şi En-ghedi: şase oraşe şi cu satele lor.5ug<=În pustie erau: Bet-Araba, Midin şi Secaca,St!<hy<0Iar în partea muntoasă erau: Şamir, Iatir şi Soco,*gO</Aşdodul cu oraşele şi cu satele sale; Gaza cu oraşele şi cu satele ei până la râul Egiptului. Iar hotarul de apus este Marea cea Mare şi cu ţărmul ei.Vf'<.De la Ecron înspre mare, toate vecinătăţile Aşdodului şi cu satele lor;Ae<-Ecronul cu oraşele care ţineau de el şi cu satele lui;Cd<,Şi Cheila, Aczib şi Mareşa: nouă oraşe cu satele lor. c=<+Iftah, Aşna şi Neţib,b9<*Libna, Eter şi Aşan,Sa!<)Ghederot, Bet-Dagon, Naama şi Macheda: şaisprezece oraşe cu satele lor;#`C<(Cabon, Lahmas şi Chitliş,#_C<'Lachiş, Boţeat şi Eglon,"^A<&Dilan, Miţpe şi Iocteel,']K<%Ţenan, Hadaşa şi Migdal-Gad,m\U<$Şaaraim şi Aditaim şi Ghedera şi conacele care ţineau de ele: paisprezece oraşe cu satele lor.'[K<#Iarmut, Adulam, Soco şi Azeca,)ZO<"Zanoa, En-Ganim, Tapuah şi Enam,7Yk<!Iar în Şefela erau: Eştaol, Ţora şi Aşna,mXU< Lebaot, Şilhim şi En-Rimon: peste tot douăzeci şi nouă de oraşe cu satele care ţineau de ele.%WG<Ţiclag, Madmana şi Sansana,"VA<Eltolad, Chesil şi Horma,U5<Baala, Iim şi EţemDT<Şi Haţar-Şual, Beerşeba cu oraşele care ţineau de ea;+SS<Haţar-Gada, Heşmon şi Bet-Pelet;R;<Amam, Şema şi Molada;9Qo<Haţor-Hadata şi Cheriot-Heţron, adică Haţor;P9<Zif, Telem şi Bealot;"OA<Chedeş, Haţor şi Itnan; N=<China, Dimona şi Adada;7Mi<Cetăţile aşezate la marginea cea mai depărtată a seminţiei fiilor lui Iuda, spre hotarul Edomului, în partea din spre miază-zi erau acestea: Cabţeel, Eder şi Iagur;SL!<Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Iuda după familiile lor.K3<Ea a răspuns: «Dărueşte-mi un dar; de vreme ce m’ai măritat în Negheb, dă-mi un iaz!»Şi el i-a dat atunci iazul de sus şi iazul de jos.9Jm<Dar după ce a intrat în casa lui, el a pus-o la cale să ceară de la tată-său o ţarină. Deci când ea s’a dat jos de pe asin şi Caleb a întrebat-o: «Ce pofteşti?»uIe<Atunci Otniel, fiul lui Chenaz, fratele lui Caleb, a luat cetatea şi el i-a dat de soţie pe fiica sa Acsa.H <Şi Caleb a zis: «Aceluia care va birui cetatea Chiriat-Sefer şi o va cuprinde, eu îi voi da de soţie pe Acsa, fiica mea!»G{<După aceea, s’a urcat de acolo împotriva locuitorilor Debirului, iar numele Debirului mai nainte era Chiriat-Sefer.}Fu<Iar Caleb a alungat de acolo pe cei trei fii ai lui Enac: pe Şeşai şi pe Abiman şi pe Talmai, feciorii lui Enac.OE< Lui Caleb, fiul lui Iefune, Iosua i-a dat o parte de pământ în mijlocul fiilor lui Iuda, după porunca Domnului către Iosua, adică Chiriat-Arba – Arba era tatăl lui Enac – adică Hebronul.D}< Hotarul spre asfinţit era Marea cea Mare. Acestea sunt hotarele fiilor lui Iuda, de jur-împrejur, după familiile lor.NC< Apoi hotarul se îndrepta spre laturea de miază-noapte a Ecronului, se încovoia către Sicron, trecea prin muntele Baala şi ajungea până la Iabneel, ca să se isprăvească la ţărmul mării.WB)< De la Baala hotarul se întorcea spre apus către munţii Seir, trecea prin povârnişul dinspre miază-noapte al muntelui Iearim, adică prin Chesalou, se pogora la Bet-Şomeş şi ajungea până la Timna.QA< Din vârful muntelui, hotarul se încovoia spre izvoarele de apă de la Neftoah şi mergea mai departe spre cetăţile muntelui Efron şi se prelungea până la Baala, adică până la Chiriat-Iearim. @<De aci hotarul apuca în sus pe valea Ben-Hinom, trecând prin laturea de miază-zi a Iebusiţilor, adică spre miazăzi de Ierusalim şi apoi urca până în culmea muntelui, dinspre apus, în faţa văii Hinom, la capătul câmpiei Refaim spre miază-noapte.?)<După aceea, hotarul se urca spre Debir, din valea Acor şi se îndrepta înspre miază-noapte către Ghilgal, în faţa urcuşului lui Adumim, care vine spre miază-zi de râu. Pe urmă hotarul trecea spre apele En-Semeş şi mergea de se isprăvea la Cişmeaua Roghel.}>u<Apoi hotarul urca spre Bet-Hogla, trecea spre nord de Bet-Araba şi urca până la Piatra lui Bohan, fiul lui Ruben.9=m<Hotarul răsăritean era Marea Sărată, până la gura Iordanului. Hotarul dinspre miază-noapte începea din sânul de miază-noapte al Mării Sărate, de la gura Iordanului.#<A<Se îndrepta apoi către Aţmon, răzbea până la pârăul Egiptului şi venea hotarul de se isprăvea la Mare. Acesta era hotarul lor dinspre miază-zi.H; <Şi ieşea spre miazăzi de suişul Acrabim, se îndrepta spre Ţin şi, urcând de la miază-zi spre Cadeş-Barnea, mergea mai departe spre Heţron, spre Adar şi se încovoia către Carcaa.v:g<Şi hotarul lor spre miază-zi începea de la capătul Mării Sărate, de la sânul ce caută spre miază-zi, g~}||{czyxx(wnvu$tsrqppunmlwkj`==U<;;:z99B88<7655944322j11N00.."-,,E+**O))('K&&%%.$X##f""8!M "(`E&)^r3GO K % Nm)qTD<gmIUFŞi era o prorocită cu numele Debora, soţia lui Lapidot, şi ea judeca pe Israil în vremea aceea.'HIFŞi fiii lui Israil au strigat către Domnul, căci Iabin avea nouă sute de care de fier şi timp de douăzeci de ani a împilat crâncen pe fiii lui Israil.6GgFPentru aceea Domnul i-a dat vânduţi în mâna lui Iabin, regele Canaanului, care domnea în Haţor; iar voevodul oştirii sale era Sisera, care locuia în Haroşet-Hagoim.dF EFCi fiii lui Israil n’au contenit să facă rele în ochii Domnului, după ce Ehud a murit.E5FIar după el a fost Şamgar, fiul lui Anat, care a ucis şase sute de Filisteni cu o tânjală de boi. Şi a fost şi el un liberator al lui Israil.|DsFŞi astfel Moabul s’a plecat în ziua aceea sub mâna lui Israil, iar ţara s’a odihnit timp de optzeci de ani. CFŞi au zdrobit atunci pe Moabiţi, ca la zece mii de oameni, toţi zdraveni, toţi bărbaţi de luptă, şi n’a scăpat nici unul.B-FŞi el a rostit către ei: «Pogorîţi-vă după mine, căci Domnul a dat pe vrăjmaşii voştri Moabiţi în mâinile voastre». Iar ei s’au pogorît după el şi au pus mâna pe vadurile Iordanului, împotriva Moabiţilor, şi n’au mai lăsat pe nimeni să treacă.4AcFIar după ce a ajuns în pământul lui Israil, a sunat din trâmbiţă pe muntele Efraim, iar fiii lui Israil s’au pogorît cu el din munte, iar el era în fruntea lor.~@wFEhud însă fugise şi scăpase, din pricina zăbavei lor, căci el trecuse de Pesilim şi ajunsese teafăr la Seira.??yFIar după ce au aşteptat până li s’a urît, fiindcă nimeni nu deschidea uşile foişorului, au adus o cheie şi au descuiat şi iată stăpânul lor zăcea mort pe pardoseală.]>5FIar după ieşirea lui, venind slujitorii regelui se uitară şi, iată, uşile foişorului erau zăvorîte. Atunci ei se gândiră: «Dc bună seamă, el e pentru vre-o nevoie în cămăruţa, cea răcoroasă!»w=iFApoi Ehud a închis uşile foişorului, a tras zăvorul şi pogorîndu-se a ieşit în pridvorul cu pilaştri.^<7FAtât de tare încât a intrat şi prăseaua după ascuţişul pumnalului, iar osânza sa s’a strâns peste el, fiindcă Ehud n’a mai tras pumnalul din pântecele regelui, şi pumnalul îi răzbise prin spate.x;kFŞi Ehud a dus mâna stângă şi a apucat pumnalul de la şoldul drept şi l-a înfipt în pântecele regelui,P:FAtunci Ehud a intrat la rege; iar regele stătea într’un foişor răcoros făcut numai pentru el. Şi a zis Ehud: «Am pentru tine, rege, un cuvânt de la Domnul!» Iar el s’a ridicat din jilţ.b9?FIar el s’a întors înapoi de la Pesilim de lângă Ghilgal şi a zis: «Un cuvânt de taină am, o rege, către tine!» Şi regele a grăit: «Tăcere!» Şi au ieşit de la el toţi câţi stăteau în preajmă-i.i8MFIar când Ehud a isprăvit cu înfăţişarea dajdiei, a dat drumul oamenilor care o aduseseră.r7_FŞi el a înfăţişat dajdia adusă lui Eglon, regele Moabului; iar Eglon era un om gras peste măsură. 6FAtunci Ehud şi-a făcut un pumnal cu două tăişuri, lung de un cot, şi s’a încins cu el pe sub veşmânt, pe şoldul drept.t5cFŞi au strigat fiii lui Israil către Domnul şi Domnul le-a ridicat lor un mântuitor, pe Ehud, fiul lui Ghera, din neamul lui Veniamin, şi care era stângaci; iar fiii lui Israil au trimis prin el dajdia, lui Eglon, regele Moabului.Z4/FŞi au robit fiii lui Israil lui Eglon, regele Moabului, timp de optsprezece ani. 3F Şi Eglon a strâns pe fiii lui Amon şi ai lui Amalec şi a purces şi a bătut pe Israil şi a pus mâna pe Cetatea Palmierilor.W2)F Însă fiii lui Israil n’au contenit să facă rele în ochii Domnului. Atunci Domnul a dat putere lui Eglon, regele Moabului, împotriva lui Israil, fiindcă ei săvârşeau urîciune în ochii Domnului.a1=F Apoi ţara s’a odihint timp de patruzeci de ani, iar Otniel, fiul lui Chenaz, a murit.h0KF Şi Duhul Domnului s’a pogorît peste el şi el a fost judecător al lui Israil şi a pornit la luptă; iar Domnul a dat în mâna lui pe Cuşan-Rişataim, regele Mesopotamiei, şi mâna lui a zdrobit pe Cuşan-Rişataim.G/ F Iar când fiii lui Israil au strigat către Domnul, atunci Domnul a ridicat un mântuitor fiilor lui Israil, care i-a liberat, anume pe Otniel, fiul lui Chenaz, fratele mai mic al lui Caleb.Q.FAtunci aprinsu-s’a mânia Domnului împotriva lui Israil şi i-a dat vânduţi în mâna lui Cuşan-Rişataim, regele Mesopotamiei, şi au robit fiii lui Israil lui Cuşan-Rişataim timp de opt ani.-%FDeci fiii lui Israil au săvârşit urîciune în ochii Domnului şi au uitat pe Domnul Dumnezeul lor şi au slujit Baalilor şi Astartelor. ,FŞi au luat fetele acestora loruşi de femei şi pe fetele lor le-au dat feciorilor acestora şi s’au închinat dumnezeilor lor.+'FAstfel, fiii lui Israil au locuit în mijlocul Canaaniţilor şi Hetiţilor şi Amoriţilor şi Pereziţilor şi Heviţilor şi lebusiţilor;H* FŞi rostul lor a fost ca prin ei Israil să fie pus la încercare, să se vadă dacă ei stau să asculte poruncile Domnului, pe care el le-a poruncit părinţilor lor, prin graiul lui Moise.5)eFAnume: cei cinci voevozi ai Filistenilor şi toţi Canaaniţii şi Sidonienii şi Hetiţii, care locuiau în munţii Libanului, de la muntele Baal-Hermon până spre Hamat.7(iFNumai pentru cuvântul ca să cunoască neamurile fiilor lui Israil şi să înveţe cum se duce războiul, în deosebi pentru cei ce nu văzuseră luptele de mai nainte, –O' FAcestea sunt popoarele pe care Domnul le-a lăsat să dăinuiască, spre a pune la încercare, prin ele, pe Israil, adică pe toţi aceia care nu văzuseră nici una din toate luptele Canaanului, – & FAstfel Domnul le-a păstrat la locul lor pe acele popoare, fără să le alunge cu degrabă şi nu le-a dat în mâna lui Iosua.D%FNumai pentru cuvântul ca să pună pe Israil la încercare şi să vază dacă vor păzi sau nu calea Domnului, umblând pe ea, precum s’au ţinut de ea şi au păzit-o părinţii lor.$FAtunci, nici eu nu voi mai alunga de dinaintea lor pe nici unul din popoarele pe care Iosua le-a lăsat, când a murit»,j#OFAtunci mânia Domnului s’a aprins împotriva lui Israil şi Domnul a rostit: «Fiindcă poporul acesta a călcat în picioare legământul pe care l-am dat cu poruncă părinţilor lor şi n’au mai ascultat de glasul meu,"FÎnsă după ce murea judecătorul, ei se întorceau la răutăţile lor şi se stricau mai grozav decât părinţii lor, umblând după dumnezei străini, slujindu-le şi închinându-se lor, aşa încât nu se lăsau de faptele lor şi de îndărătnicia lor.{!qFIar când Domnul ridica între ei judecători, Domnul era cu judecătorul şi-i mântuia din mâna vrăjmaşilor, cât timp trăia judecătorul, căci Domnul se lăsa înduplecat de gemetele lor, în faţa celor ce îi împilau şi-i apăsau.  FDar nici de judecătorii lor n’au ascultat, ci ei s’au pângărit cu dumnezei străini şi li s’au închinat lor, răzleţindu-se degrabă din calea pe care merseseră părinţii lor, ascultători de poruncile Domnului; ei însă n’au făcut aşa.fGFÎnsă atunci Domnul a ridicat pe judecători, care i-au mântuit din mâna jefuitorilor lor.H FOri încotro ieşeau, mâna Domnului era împotriva lor, ca să-i vatăme, aşa precum rostise Domnul şi precum Domnul îi încredinţase cu jurământ. Deci erau acum în mare strâmtorare. FDe aceea mânia Domnului s’a aprins împotriva lui Israil şi i-a dat în mâna prădătorilor care i-au jefuit şi Domnul i-a vândut în mâna duşmanilor lor de primprejur, aşa încât ei n’au mai putut să se ţină dârji în faţa protivnicilor lor.KF Deci au năpustit pe Domnul şi au slujit lui Baal şi Astartelor.gIF Ei au părăsit pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor, care îi scosese din ţara Egiptului, şi au pornit după alţi dumnezei dintre dumnezeii popoarelor vecine şi s’au închinat acestora şi au întărâtat pe Domnul._9F Şi au făptuit fiii lui Israil ticăloşii în ochii Domnului şi au slujit Baalilor.H F Iar când tot acel neam de oameni a adormit lângă părinţii lor, s’a ridicat după ei alt neam, care nu cunoştea nici pe Domnul şi nici faptele pe care le făcuse Domnul pentru Israil. F Şi l-au îngropat în ţinutul care-i căzuse moştenire, la Timnat-Heres în munţii Efraim, spre miază-noapte de piscul Gaaş.`;FApoi Iosua, fiul lui Nun, robul Domnului, a murit în vârstă de o sută şi zece ani.RFŞi poporul a slujit Domnului în toate zilele lui Iosua şi în toate zilele bătrânilor care au mai trăit după Iosua şi care văzuseră toate măreţele fapte ale Domnului, făcute pentru Israil.+FIar după ce Iosua a dat drumul poporului, fiii lui Israil s’au dus fiecare la partea sa de moştenire, ca să ia pământul în stăpânire;RFDe aceea, au numit locul acela Bochim. Şi au adus acolo jertfe Domnului. FŞi când îngerul Domnului a rostit aceste vorbe către toţi fiii lui Israil, atunci poporul şi-a ridicat glasul şi a plâns./FDe aceea vă spun şi eu: «Nu-i voi alunga din faţa voastră, ci ei vor fi pentru voi laţuri şi dumnezeii lor vor ajunge pentru voi cursă!»DFDar nici voi să nu faceţi nici un legământ cu locuitorii acestei ţări, ci altarele lor să le sfărâmaţi!» Voi însă n’aţi dat ascultare glasului meu. De ce aţi făcut aşa? FŞi îngerul Domnului s’a suit din Ghilgal la Bochim şi a rostit: «Eu v’am scos pe voi din Egipt şi v’am adus în pământul pe care cu jurământ l-am făgăduit părinţilor voştri şi am zis: «În veac nu voi strica legământul meu cu voi!q _F$Ţinutul Edomiţilor începea de la suişul Acrabim, se întindea spre Sela şi mergea tot ridicându-se.: qF#Astfel Amoriţii au izbutit să locuiască în Har-Heres, în Aialon şi în Şaalbim, dar când mâna celor din casa lui Iosif a ajuns puternică, ei au fost supuşi la corvezi.z  qF"Pe de altă parte, Amoriţii au împins în munţi pe fiii lui Dan şi nu le-au îngăduit să se pogoare la şes.x  mF!Neftali n’a alungat pe locuitorii din Betşemeş, nici pe locuitorii din Bet-Anat şi deci a locuit în mijlocul Canaaniţilor, locuitorii ţării, însă locuitorii din Betşemeş şi din Bet-Anat au fost supuşi la munci şi la corvezi.z  qF Aşa încât Aşeriţii au locuit în mijlocul Canaaniţilor, locuitorii ţării, căci n’au putut să-i alunge.  5FNici Aşer n’a alungat pe locuitorii din Aco, nici pe cei din Sidon, precum nici pe cei din Mahaleb, din Aczib, din Helba, din Afic şi din Rehob.'  KFTot aşa Zebulon n’a alungat pe locuitorii din Chitron şi pe cei din Nahalol; şi au locuit Canaaniţii în mijlocul lor, însă au fost siliţi la corvezi. FEfraim iarăşi n’a alungat pe Canaaniţii sălăşluiţi în Ghezer; deci au rămas Canaaniţii în mijlocul lui Efraim în Ghezer.r aFÎnsă după ce Israil s’a împuternicit, a pus pe Canaaniţi la corvezi, dar de alungat nu i-a alungat.} wFŞi nici Manase n’a alungat pe locuitorii din Betşean şi din satele dimprejur, nici pe locuitorii din Taanac şi din satele dimprejur, nici pe locuitorii din Dor şi din satele dimprejur, nici pe locuitorii din Ibleam şi din satele dimprejur, nici pe locuitorii din Meghido şi din satele dimprejur, aşa încât Canaaniţii au izbutit să locuiască în acest ţinut.  FIar omul s’a dus în ţara Hetiţilor şi a clădit o cetate şi i-a pus numele Luz, şi aşa i-a rămas numele până astăzi.% GFAtunci el le-a arătat pe unde pot să intre în cetate şi ei au lovit cetatea cu ascuţişul săbiei, iar pe omul acela şi pe tot neamul lui l-au cruţat.) OFŞi iscoadele au văzut pe un om care ieşea din cetate şi i-au zis: «Arată-ne, te rugăm, pe unde poţi să intri în cetate şi noi ne vom îndura de tine»l UFŞi cei din casa lui Iosif au trimis iscoade la Betel – iar numele cetăţii mai înainte era Luz;c CFŞi au pornit apoi şi cei din casa lui Iosif împotriva Betelului şi Domnul a fost cu ei.E FÎnsă pe lebusiţii care locuiau în lerusalim, fiii lui Veniamin n’au putut să-i izgonească, aşa încât lebusiţii locuesc cu fiii lui Veniamin în lerusalim până în ziua de azi.{ sFŞi au dat lui Caleb Hebronul, după cum le poruncise Moise, şi el a izgonit de acolo pe cei trei fii ai lui Enac.)~ OFIar Domnul era cu Iuda, şi el a pus stăpânire pe partea muntoasă, dar pe locuitorii din şes n’a putut să-i gonească, fiindcă ei aveau căruţe de fier.r} aFDe asemeni, Iuda a cucerit Gaza cu ţinutul ei şi Ascalonul cu ţinutul lui şi Ecronul cu ţinutul, lui.:| qFPe urmă, Iuda s’a dus cu Simion, fratele său, şi au bătut pe Canaaniţii care locuiau în Ţefat şi au dat această cetate pieirii; pentru aceea cetatea s’a numit Horma.\{ 5FIară fiii lui Hobab Cheneul, socrul lui Moise, au purces din Cetatea Palmierilor, împreună cu fiii lui Iuda, în pustiul Iudei din Negheb, pe povârnişul Aradului, şi s’au aşezat la un loc cu Amaleciţii.&z IFIar ea a răspuns: «Dărueşte-mi un dar: fiindcă tu m’ai măritat în Negheb, acum dă-mi un iaz cu apă». Atunci i-a dat iazul de sus şi iazul de jos.7y kFIar când ea a ajuns lângă bărbatu-său, el a pus-o la cale să ceară de la tată-său o ţarină; şi când s’a dat jos de pe asin, Caleb a întrebat-o: «Ce vrei tu?»x F Iar Otniel, fiul lui Chenaz, fratele cel mai mic al lui Caleb, aluat cetatea; şi el i-a dat de soţie pe Acsa, fiica sa.~w yF Atunci Caleb a zis: «Cine va bate cetatea Chiriat-Sefer şi o va cuprinde, îi voi da de soţie pe Acsa, fiica mea!»xv mF Iar de acolo a pornit împotriva locuitorilor Debirului – iar numele Debirului era mai înainte Chiriat-Sefer.9u oF Şi Iuda a pornit împotriva Canaaniţilor sălăşluiţi în Hebron – iar numele Hebronului era mai înainte Chiriat-Arba – şi au ucis pe Şeşai, pe Ahiman şi pe Talmai. t F Apoi fiii lui Iuda s’au pogorît să se lupte cu Canaaniţii care locuesc în părţile muntoase şi în Negheb şi în Şefeh.&s IFDupă acestea fiii lui Iuda s’au războit cu Ierusalimul şi l-au cuprins, şi pe locuitori i-au trecut prin ascuţişul săbiei şi cetăţii i-au dat foc. r FAtunci Adoni-Bezec a zis: «Şaptezeci de regi cu degetele cele mari tăiate, de la mâini şi de la picioare, strângeau fărâmituri sub masa mea! După cum am făcut eu, aşa mi-a răsplătit şi mie Dumnezeu.» Apoi l-au dus în Ierusalim şi a murit acolo.q FIar Adoni-Bezec a fugit; dar ei s’au luat după el şi l-au prins şi i-au tăiat degetele cele mari de la mâini şi de la picioare.tp eFŞi au aflat pe Adoni-Bezec în Bezec şi s’au luptat cu el şi au zdrobit pe Canaaniţi şi pe Pereziţi.o FDeci a pornit Iuda, iar Domnul a dat în mâinile lor pe Canaaniţi şi pe Pereziţi, astfel că ei uciseră la Bezec zece mii de inşi.yn oFAtunci Iuda a zis lui Simion, fratele său: «Scoală-te şi vino cu mine în ţinutul care mi-a căzut la sorţi şi lupta-vom împotriva Canaaniţilor şi aşijderea şi eu voi merge cu tine în ţinutul tău!» Şi Simion s’a dus cu el.bm AFŞi Domnul a răspuns: «Iuda să pornească, fiindcă iată am dat ţara în mâna lui!»6l kFIar după moartea lui Iosua, fiii lui Israil au întrebat pe Domnul şi au zis: «Care dintre noi să pornească mai întâi împotriva Canaaniţilor, ca să se lupte cu ei?»k-<!Şi a murit şi Eleazar, fiul lui Aaron, şi l-au îngropat în Ghibeat-Fineas, cetate care fusese dată fiului său Fineas, în munţii Efraim.j!< Şi oasele lui Iosif pe care le-au fost adus fiii lui Israil din Egipt, le-au îngropat la Sihem, în acea bucată de ţarină pe care o cumpărase Iacob de la fiii lui Hemor, părintele lui Sihem, cu o sută de chesite, şi care căzuse moştenire fiilor lui Iosif.pi[<Şi Israil a slujit Domnului în toate zilele lui Iosua şi cât au trăit bătrânii a căror viaţă s’a prelungit dincolo de vârsta lui Iosua şi care fuseseră martori la toate lucrurile Domnului, săvârşite pentru Israil.h<Şi l-au îngropat în ţinutul moştenirii sale, la Timnat-Serah, în munţii Efraim, spre miază-noapte de piscul Gaaş.g{<Iar după toate aceste fapte, Iosua, fiul lui Nun, robul Domnului, a murit, fiind în vârstă de o sută şi zece ani.Of<Apoi Iosua a dat drumul poporului, să se ducă fiecare la moşia lui.e!<Şi a vorbit Iosua către tot poporul: «Iată piatra aceasta fi-va mărturie împotriva noastră, căci ea a auzit toate cuvintele pe care Domnul le-a grăit către noi; drept aceea ea va mărturisi împotriva voastră, ca să nu tăgăduiţi pe Dumnezeul vostru!»Id <După aceea, Iosua a scris aceste lucruri în cartea legii lui Dumnezeu şi a luat o stană de piatră şi a pus-o în picioare acolo sub stejarul care era lângă sfântul locaş al Domnului.xck<Astfel Iosua, în ziua aceea, a încheiat legământ cu poporul şi i-a pus pravilă şi rânduială, la Sihem.zbo<Atunci poporul a răspuns lui Iosua: «Domnului Dumnezeului nostru îi vom sluji şi de glasul lui vom asculta!»1a]<Şi Iosua a zis iar: «Atunci lepădaţi pe dumnezeii străini, care sunt în mijlocul vostru, şi vă îndreptaţi inima voastră către Domnul Dumnezeul lui Israil!»7`i<Zis-a iară Iosua către popor: «Martori sunteţi voi împotriva voastră înşivă, că v’aţi ales pe Domnul ca să-i slujiţi!» Iar ei au răspuns: «Martori suntem!»Z_/<Însă poporul a răspuns lui Iosua: «Nicidecum, căci noi vom sluji Domnului!»b^?<Iar când veţi părăsi pe Domnul, ca să slujiţi unor dumnezei străini, atunci el se va întoarce împotriva voastră şi va aduce peste voi prăpăd şi vă va stârpi pe voi, după ce v’a făcut atâta bine!»@]{<Atunci Iosua a grăit poporului: «Nu veţi fi în stare să slujiţi Domnului, fiindcă el e Dumnezeu sfânt, Dumnezeu râvnitor care nu va răbda nelegiuirile şi păcatele voastre.0\[<Şi Domnul a alungat de dinaintea noastră toate popoarele şi pe Amoriţii care locuiau în ţară, deci şi noi sluji-vom Domnului, căci el este Dumnezeul nostru!»4[c<Căci Domnul este Dumnezeul nostru, cel ce ne-a scos pe noi şi pe părinţii noştri din ţara Egiptului, din casa robiei şi care a făcut în văzul nostru aceste minuni mari şi ne-a păzit pe noi în toată calea pe care am umblat-o şi printre toate popoarele prin mijlocul cărora am răzbit.|Zs<Atunci poporul a răspuns şi a zis: «Ferească-ne Dumnezeu să părăsim pe Domnul, ca să slujim altor dumnezei,5Ye<Iar dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului, atunci alegeţi-vă astăzi pe cine vreţi să slujiţi, ori pe dumnezeii cărora se închinau strămoşii voştri dincolo de Eufrat, ori pe dumnezeii Amoriţilor în a căror ţară sălăşluiţi; iar eu şi neamul meu, noi vom sluji Domnului!»ZX/<Ci acum temeţi-vă de Domnul şi slujiţi lui cu toată inima şi cu credinţă. Depărtaţi de la voi pe dumnezeii cărora au slujit strămoşii voştri dincolo de Eufrat şi în Egipt şi slujiţi Domnului.gWI< Şi v’am dat o ţară pentru care nu v’aţi trudit şi cetăţi pe care nu le-aţi zidit voi, în care n’aţi sălăşluit, şi podgorii şi livezi de măslini, din care vă înfruptaţi, fără să le fi sădit voi!BV< Şi am trimis înaintea voastră tăuni, care i-au gonit de dinaintea voastră, cum a fost cu cei doi regi ai Amoriţilor, fără să fi fost nevoie nici de sabia, nici de arcul vostru.yUm< După aceea, aţi trecut Iordanul şi aţi venit la Ierihon şi locuitorii din Ierihon. Amoriţii, Pereziţii, Canaaniţii, Hetiţii, Gherghesiţii, Heviţii şi Iebusiţii, au pornit război cu voi, însă eu i-am dat în mâinile voastre.pT[< Însă eu n’am vrut să ascult de Bileam şi el v’a binecuvântat şi eu v’am scos din mâna lui.)SM< Şi s’a sculat Balac. fiul lui Ţipor, regele Moabului, ca să se lupte cu Israil şi a trimis să cheme pe Bileam, fiul lui Beor, ca să vă blesteme pe voi.R<Pe urmă, v’am adus în ţara Amoriţilor, care locuiau de cealaltă parte a Iordanului, şi ei au intrat cu voi în luptă, dar eu i-am dat în mâinile voastre şi aţi luat în stăpânire ţara lor şi eu’i-am stârpit de dinaintea voastră.Q-<Atunci, strigat-au către Domnul părinţii voştri şi el a pus întuneric între voi şi între Egipteni şi a prăvălit marea peste ei şi i-a acoperit, şi înşişi ochii voştri au văzut cele ce am făcut în Egipt; apoi aţi rămas în pustie vreme îndelungată.9Pm<Scoţând pe părinţii voştri din Egipt, aţi venit până la Marea Roşie; iar Egiptenii au urmărit pe părinţii voştri cu care şi cu călăreţi până la Marea Roşie.-OU<Pentru aceea am trimis pe Moise şi pe Aaron şi am lovit Egiptul cu minuni înfricoşate, pe care le-am făcut în mijlocul lui, şi pe urmă v’am scos de acolo.N<Şi i-am dat lui Isaac pe Iacob şi pe Esau; iar lui Esau i-am dat muntele Seir să-l stăpânească, pe când Iacob şi fiii lui s’au pogorît în Egipt şi au ajuns acolo popor mare şi numeros şi puternic, iar Egiptenii au prins să-i asuprească.3Ma<Ci eu am luat pe strămoşul vostru, pe Avraam, de dincolo de Eufrat, şi l-am împins să străbată ţara Canaan şi am înmulţit neamul lui şi i-am dăruit pe Isaac.\L3<Şi a grăit Iosua la tot poporul:«Iată ce zice Domnul Dumnezeul lui Israil: Străbunii voştri, odinioară, Terah, tatăl lui Avraam şi tatăl lui Nahor, locuiau dincolo de Eufrat şi slujeau altor dumnezei.SK #<Apoi Iosua a strâns la Sihem toate seminţiile lui Israil şi a chemat pe bătrânii lui Israil, pe voevozii lui, pe judecătorii lui şi pe dregătorii lui, ca să se înfăţişeze înaintea Domnului.1J]<Dacă veţi călca legământul pe care Domnul Dumnezeul vostru l-a poruncit vouă şi vă veţi duce să slujiţi altor dumnezei şi să vă închinaţi lor, atunci mânia Domnului se va aprinde împotriva voastră şi veţi pieri degrabă, din acest pământ mănos pe care el vi l-a dăruit.» I <Dar, după cum s’au împlinit cu voi toate făgăduinţele pe care le-a grăit vouă Domnul Dumnezeul vostru, tot aşa aduce-va peste voi toată urgia lui, până ce vă va stârpi din acest pământ mănos pe care vi l-a dăruit Domnul Dumnezeul vostru.iHM<Iată, eu unul pornesc astăzi în calea pe care merg toţi pământenii, dar voi trebue să mărturisiţi din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru, că nici un cuvânt din toate făgăduinţele pe care vi le-a făgăduit Domnul Dumnezeul vostru n’a căzut fără împlinire; toate v’au mers în plin; nimic din ele n’a rămas sterp.=Gu< Atunci bine să ştiţi că Domnul Dumnezeul vostru nu va mai goni aceste neamuri din faţa voastră şi ele vor ajunge pentru voi laţ şi prinzătoare şi bici pe spetele voastre şi spini în ochii voştri, până ce veţi pieri de pe acest pământ mănos, pe care vi l-a dăruit Domnul Dumnezeul vostru.9Fm< Iar de vă veţi abate şi vă veţi alipi de rămăşiţa acestor popoare, care a mai rămas cu voi, şi vă veţi încuscri cu ei şi veţi intra între ei şi ei între voi,sEa< Păziţi-vă deci cu străşnicie, spre binele sufletelor voastre, să iubiţi pe Domnul Dumnezeul vostru.D+< Un singur om dintre voi a fugărit o mie de inşi, căci Domnul Dumnezeul vostru s’a luptat pentru voi, precum i-a fost cuvântul către voi.C< Fiindcă Domnul a izgonit din faţa voastră popoare mari şi tari, şi nimeni până astăzi n’a putut să vă stea vouă împotrivă.kBQ<Ci ţineţi-vă strâns de Domnul Dumnezeul vostru, precum aţi făcut până în ziua de astăzi,WA)<Şi fără să vă amestecaţi cu aceste popoare care au rămas printre voi, iar numele dumnezeilor lor să nu le pomeniţi şi să nu juraţi pe ele şi să nu le slujiţi lor nici să vă închinaţi lor,A@}<Drept aceea siliţi-vă din răsputeri să păziţi şi să împliniţi tot ce este scris în cartea legii lui Moise, fără să vă abateţi de la ea nici la dreapta, nici la stânga,>?w<Domnul Dumnezeul vostru le va izgoni el însuşi şi le va alunga din faţa voastră şi voi veţi ajunge stăpâni peste ţara lor, precum v’a făgăduit Domnul Dumnezeul vostru.{>q<Vedeţi, eu v’am împărţit vouă, prin sorţi, ca moştenire seminţiilor voastre, pământul tuturor popoarelor pe care eu le-am nimicit, începând de la Iordan până la Marea cea Mare, la Soare-Apune. Iar popoarele care au mai rămas,O=<Ci voi aţi văzut toate câte a săvârşit Domnul Dumnezeul vostru cu toate acele popoare pe care le-a gonit din faţa voastră, căci Domnul Dumnezeul vostru, el însuşi s’a luptat pentru voi.F<<A chemat Iosua pe tot Israilul, pe bătrânii lui, pe voevozii lui, pe judecătorii lui şi pe dregătorii lui şi a rostit către ei: «Eu am îmbătrânit şi sunt înaintat în vârstă!+; S<Şi după multe zile, după ce Domnul dăduse tihnă lui Israil din partea tuturor duşmanilor săi de jur-împrejur, iar Iosua era bătrân şi încărcat de ani,,:S<"Iar fiii lui Ruben şi fiii lui Gad au numit acel jertfelnic Ed, adică mărturie, căci – ziceau ei – este mărturie între noi, cum că Domnul este Dumnezeu.u9e<!Şi răspunsul a plăcut fiilor lui Israil şi fiii lui Israil au binecuvântat pe Dumnezeu şi n’a mai fost vorba să pornească ei cu război împotriva lor şi să pustiească ţara în care locuiau fiii lui Ruben şi fiii lui Gad.r8_< După aceea, Fineas, feciorul lui Eleazar, arhiereul, şi ceilalţi fruntaşi se întoarseră de la fiii lui Ruben şi de la fiii lui Gad, adică din ţinutul Galaad, în ţara Canaan la fiii lui Israil, adu-cându-le acest răspuns.H7 <Deci a zis Fineas, feciorul lui Eleazar, arhiereul, fiilor lui Ruben şi fiilor lui Gad şi fiilor lui Manase: «Astăzi, ştim bine că în mijlocul nostru este Domnul, fiindcă voi n’aţi săvârşit această călcare de credinţă faţă de Domnul; astfel voi aţi mântuit pe fiii lui Israil din mâna Domnului!»k6Q<Când Fineas preotul şi căpeteniile obştii şi voevozii neamurilor lui Israil, care erau cu el, auziră aceste cuvinte rostite de fiii lui Ruben şi de fiii lui Gad şi de fiii lui Manase, s’au arătat mulţumiţi de ele./5Y<Ferească-ne pe noi Domnul să ne răzvrătim împotriva Domnului şi să ne abatem astăzi de la Domnul, zidind un jertfelnic pentru arderi de tot, pentru prinos de pâine şi pentru jertfe, osebit de jertfelnicul Domnului Dumnezeului nostru cel ce sălăşlueşte înaintea locaşului său!»L4<Şi am mai zis noi: «Dacă se va întâmpla să ne spună astfel, nouă sau urmaşilor noştri celor din viitor, atunci noi să le răspundem: «Vedeţi întruchiparea jertfelnicului Domnului pe care l-au făcut părinţii noştri, nu pentru arderi de tot, nici pentru jertfe, ci ca să fie mărturie între noi şi voi!»w3i<Ci ca să fie o mărturie între noi şi voi şi între urmaşii noştri de după noi, dovedind că noi săvârşim slujirea Domnului înaintea lui cu arderile noastre de tot, cu jertfelnicele noastre şi cu arderile noastre pentru pace, aşa încât fiii voştri în viitor să nu mai poată să spună fiilor noştri: «Voi nu aveţi nici o legătură cu Domnul!»v2g<De aceea, am zis noi: «Haidem să ne clădim un jertfelnic, dar nu pentru arderi de tot, nici pentru jertfe,y1m<Căci Domnul a pus între noi şi voi, – voi fii ai lui Ruben şi ai lui Gad, – Iordanul drept hotar. Voi n’aveţi nici o legătură cu Domnul!» Şi astfel fiii voştri vor face pe fiii noştri să contenească a mai sluji pe Domnul.V0'<Dar jurăm că nu e aşa! Căci din teamă şi pentru anume cuvânt am făcut aceasta, ca adică nu cumva, în viitor, fiii voştri să zică fiilor noştri: «Ce aveţi voi cu Domnul Dumnezeul lui Israil?N/<Dacă ne-am zidit jertfelnic cu gând să ne întoarcem de la Domnul, fie aducând arderi de tot şi prinoase de pâine, fie jertfind pe el jertfe de pace, Domnul însuşi să ne ceară socoteală!m.U<«Cel Atotputernic, Dumnezeu Domnul, da! Cel Atotputernic Dumnezeu Domnul, el este cel ce ştie şi s’o ştie şi Israil: dacă am făcut aceasta din răzvrătire şi din trădare faţă de Domnul, să nu ne mai ajute astăzi!-+<Atunci fiii lui Ruben şi fiii lui Gad şi jumătatea aceea din seminţia lui Manase au răspuns astfel către principii neamurilor lui Israil:\,3<N’a fost oare Acan, fiul lui Zerah, cel ce a săvârşit fărădelegea cu lucrurile afierosite? Şi mânia a venit peste toată obştia lui Israil! Şi omul acela n’a pierit singur, pentru nelegiuirea lui!»f+G<Dacă totuşi ţara stăpânirii voastre vi se pare necurată, treceţi în pământul stăpânirii Domnului, unde e sălăşluit locaşul Domnului şi luaţi-vă locuri printre noi, dar nu vă răzvrătiţi împotriva Domnului şi nu ne faceţi pe noi răzvrătiţi, zidindu-vă vouă jertfelnic, osebit de jertfelnicul Domnului Dumnezeului vostru.6*g<Şi voi astăzi vă abateţi de la Domnul! Şi se va întâmpla că, răzvrătindu-vă voi astăzi împotriva Domnului, el va fi mâine mânios pe toată obştia lui Israil.:)o<Fost-a oare, pentru noi, prea puţin fărădelegea de la Peor, de care nu ne-am curăţit nici până în ziua de astăzi, cu toată bătaia care a venit peste obştia Domnului?(<«Aşa grăieşte toată obştia Domnului: Ce este această nelegiuire pe care aţi săvârşit-o faţă de Dumnezeul lui Israil? Căci v’aţi întors de la Domnul şi v’aţi zidit vouă jertfelnic, răzvrătindu-vă astăzi împotriva Domnului!')<Şi aceştia au venit la fiii lui Ruben şi la fiii lui Gad şi la acea jumătate din seminţia lui Manase şi au vorbit cu ei şi le-au spus:X&+<Şi împreună cu el zece principi, câte un principe de fiecare ramură, adică de fiecare din seminţiile lui Israil, şi fiecare dintre ei era căpetenie în spiţa părintească, între miile lui Israil.2%_< Şi fiii lui Israil au trimis la fiii lui Ruben şi la fiii lui Gad şi la jumătatea seminţiei lui Manase, în ţinutul Galaad, pe Fineas, fiul lui Eleazar, arhiereul,$%< Când au auzit aceasta fiii lui Israil, toată obştia fiilor lui Israil s’a strâns la Şilo, ca să se ridice împotriva lor cu război.{#q< Şi au auzit fiii lui Israil zvonul acesta: «Iată, fiii lui Ruben şi fiii lui Gad şi jumătate din seminţia lui Manase au clădit un jertfelnic la răsăritul Canaanului, în ţinutul Iordanului, de cealaltă parte a fiilor lui Israil»."< Şi ajungând ei în ţinutul Iordanului, dincoace, în pământul Canaan, fiii lui Ruben şi fiii lui Gad şi jumătate din seminţia lui Manase au clădit acolo un jertfelnic, pe ţărmul Iordanului, un jertfelnic uriaş, care se vedea de departe.E!< Deci fiii Iui Ruben şi fiii lui Gad şi jumătate din seminţia lui Manase s’au întors şi au plecat de lângă fiii lui Israil, din Şilo, care se află în ţara Canaan, ca să ajungă în ţinutul Galaad, în ţara stăpânirii lor, unde erau ei înstăriţi, după porunca Domnului dată prin gura lui Moise. e~1}}|'{zzmyxww0vuutbsKr>qqEppToo nmm]ll.kjjihh#gvffEee1dd*cjbbea``<_^]]_\[[?ZZYXX2WxVV!TTSMRR.QiP}ONN!MM&LK*J,ICHjGFEEaDCC\BtA@@;?M>]=R<;:[98y77654322,1t0/..,,m+*).(a'&&$%$$$#"!!# A*S*i,7"n w J - ,*}F%wEF Dumnezeu însă a trimis un duh de răutate între Abimelec şi gospodarii Sihemului, şi gospodarii Sihemului îşi călcară credinţa faţă de Abimelec,4veF Iar Abimelec a domnit peste Israil trei ani.uF Apoi Iotam s’a dat în lături şi a fugit şi s’a dus la Beerşeba şi a locuit acolo de frica fratelui său Abimelec.Vt'F Iar de nu, foc să izbucnească din Abimelec şi să mistuiască pe locuitorii din Sihem şi casa Milo şi foc să iasă din gospodarii Sihemului şi din casa Milo şi să mănânce de istov pe Abimelec!»)sMF Dacă v’aţi purtat cu Ierubbaal şi cu familia lui cu bună credinţă şi cu cuget curat, bucuraţi-vă astăzi de Abimelec şi să se bucure şi el de voi.r'F Însă voi v’aţi sculat astăzi împotriva casei tatălui meu şi aţi omorît pe fiii săi, şaptezeci de inşi pe acelaşi tocător de piatră, şi aţi ridicat rege pe Abimelec, fiul roabei sale, stăpân peste gospodarii Sihemului, fiindcă el este rudă cu voi.q{F Căci părintele meu s’a luptat pentru voi şi şi-a primejduit viaţa şi v’a scos pe voi din mâna Madianiţilor.opYF Şi acum vedeţi dacă voi cu bună credinţă şi cu cuget curat aţi lucrat şi aţi făcut rege pe Abimelec şi dacă aţi făcut bine ce-aţi făcut cu Ierubbaal şi cu casa lui şi dacă i-aţi răsplătit după faptele sale.ro_F Şi mărăcinele a rostit către copaci: «Dacă într’adevăr voiţi să mă ungeţi împărat peste voi, veniţi şi adăpostiţi-vă la umbra mea; iar de nu, foc să izbucnească din mărăcine şi să mistue cedrii Libanului!»jnOF Atunci toţi copacii s’au îndreptat către mărăcine: «Vino tu şi fii împăratul nostru!»(mKF Însă viţa le-a răspuns: «Să mă lipsesc eu oare de mustul meu, care înveseleşte pe dumnezei şi pe oameni, şi să viu să mă legăn printre copaci?»]l5F Atunci copacii au grăit către viţă: «Vino tu şi fii împărăteasa noastră!»k5F Dar smochinul le răspunse: «Să mă lipsesc eu oare de dulceaţa mea şi de prea gustoasele mele roade, şi să viu să mă legăn peste copaci?»Yj-F Atunci copacii grăiră către smochin: «Vino tu şi fii împărat peste noi!»=iuF Însă măslinul le-a răspuns: «Să mă lipsesc eu oare de untdelemnul meu, întru care se cinstesc dumnezeii şi oamenii, şi să mă duc să mă legăn pe deasupra copacilor?»hF Copacii au plecat odată să-şi ungă împărat care să stăpânească peste ei, şi au zis măslinului: «Fii împărat peste noi!»lgSF Când i-au spus această veste lui Iotam, atunci el s’a dus şi a stat pe vârful muntelui Garizim şi ridicându-şi glasul a strigat şi le-a vorbit: «Ascultaţi încoace, gospodari din Sihem, şi Dumnezeu să vă asculte:%fEF Şi s’au adunat toţi locuitorii Sihemului şi toţi locuitorii cetăţii şi s’au dus şi au pus rege pe Abimelec, la stejarul care se află în Sihem.seaF Atunci el s’a dus în casa tatălui său la Ofra şi a măcelărit pe fraţii săi, fiii lui Ierubbaal, cei şaptezeci, pe aceeaşi piatră şi n’a mai rămas decât Iotam, fiul cel mai mic al lui Ierubbaal, fiindcă se ascunsese.0d[F Apoi îi dădură şaptezeci de sicli de argint din templul lui Baal-Berit şi cu ei Abimelec îşi tocmi oameni fără căpătâi şi golani care se ţineau după el.NcF Atunci fraţii mamei sale puseră cuvânt pentru el la toţi gospodarii din Sihem şi le spuseră toate aceste cuvinte şi inima lor se plecă spre Abimelec, căci ei cugetau: «E fratele nostru!»b5F «Rostiţi, vă rog, în auzul tuturor gospodarilor din Sihem: «Ce este mai bine: să domnească peste voi şaptezeci de inşi, adică toţi fiii lui Ierubbaal, sau să domnească peste voi un singur om? Apoi aduceţi-vă aminte că eu sunt osul vostru şi carnea voastră!»a )F Abimelec, fiul lui Ierubbaal, s’a dus la Sihem, la fraţii mamei sale şi la celelalte neamuri din casa unchiului său şi le-a grăit aşa:`F#Şi n’au arătat nici o iubire către casa lui Ierubbaal, adică Ghedeon, pentru tot binele pe care-l făcuse lui Israil.!_=F"Astfel fiii lui Israil nu şi-au mai adus aminte de Domnul Dumnezeul lor, cel ce îi mântuise din mâna tuturor duşmanilor care locuiau în jurul lor.%^EF!După moartea lui Ghedeon, fiii lui Israil s’au întors iar şi s’au pângărit, închinându-se Baalilor şi şi-au pus dumnezeu al lor, pe Baal-Berit.#]AF Apoi Ghedeon, fiul lui Ioaş, a murit la adânci bătrâneţe şi a fost îngropat în mormântul lui Ioaş, tatăl său, în Ofra, cetatea Abiezriţilor.n\WFIar ţiitoarea lui, care stătea în Sihem, i-a născut şi ea un fecior şi i-a pus numele Abimelec.p[[FŞi a avut Ghedeon şaptezeci de copii, ieşiţi din coapsele sale, fiindcă el a avut mai multe femei.VZ'FDupă acestea, Ierubbaal, fiul lui Ioaş, s’a dus şi a locuit în casa sa./YYFŞi Madianiţii au fost umiliţi înaintea fiilor lui Israil şi n’au mai ridicat capul, astfel că ţara a stat în tihnă patruzeci de ani, cât a trăit Ghedeon. XFŞi Ghedeon a pus să facă din acest aur un efod şi l-a aşezat în cetatea sa, adică în Ofra; însă toţi din Israil au căzut, din pricina efodului de acolo, la închinare idolească, aşa încât el a ajuns cursă pentru Ghedeon şi pentru casa lui.%WEFŞi greutatea cerceilor de aur pe care îi ceruse Ghedeon a fost de o mie şi şapte sute de sicli de aur, în afară de lunişoarele şi de cerceii de urechi şi de veşmintele de porfiră luate de la regii Madianului şi în afară de colanele de lunişoare de la gâtul cămilelor.V FŞi ei au răspuns: «Dăm bucuros!» Şi au întins pe pământ o mantie şi au aruncat fiecare cerceii duşmanilor prădaţi.@U{FŞi a mai zis Ghedeon către ei: «Un lucru voi cere de la voi: daţi-mi fiecare cerceii pe care i-aţi luat pradă, căci duşmanii aveau cercei de aur, întrucât erau Ismailiţi».TFCi Ghedeon le-a răspuns: «Nu voi domni eu peste voi şi nu va domni nici fiul meu, ci Domnul să domnească peste voi!».SWFŞi oamenii din Israil au grăit lui Ghedeon: «Stăpâneşte peste noi tu şi fiul tău precum şi nepotul tău, pentru că ne-ai scăpat din mâna Madianiţilor!»wRiFAtunci Zebah şi Ţalmuna au zis: «Scoală-te tu şi loveşte-ne, căci precum e omul aşa e şi puterea lui!» Şi s’a sculat Ghedeon şi a ucis pe Zebah şi pe Ţalmuna. Apoi a luat colanele de lunişoare de la gâtul cămilelor lor.*QOFApoi a poruncit lui Icter, întâiul său născut: «Scoală-te şi omoară-i!» Însă tânărul n’a tras sabia, necutezând, căci era de-abia un copilandru.P'FŞi Ghedeon a grăit: «Erau fraţii mei, fiii maicii mele. Pe Dumnezeul cel viu! Dacă i-aţi fi lăsat cu viaţă, nu v’aş fi omorît!»LOFDupă acestea a întrebat pe Zebah şi pe Ţalmuna: «Cum erau bărbaţii pe care i-aţi omorît la Tabor?» Iar ei au răspuns: «Erau aşa ca tine, fiecare din ei avea chip de fecior de rege!»ONFApoi a dărâmat turnul din Penuel şi a ucis pe locuitorii cetăţii.M'FŞi a pus mâna pe bătrânii cetăţii şi a luat apoi mărăcini din pustie şi scaieţi cu care le-a rupt spinarea locuitorilor din Sucot.L7FDupă aceasta, a venit la locuitorii din Sucot şi le-a spus: «Iată pe Zebah şi pe Ţalmuna, pentru care m’aţi luat în râs şi mi-aţi spus: «Oare capetele lui Zebah şi lui Ţalmuna sunt acum în mâna ta, ca să dăm pâine oamenilor tăi sfârşiţi de oboseală?»BKFA prins pe un tânăr dintre locuitorii din Sucot şi l-a întrebat, şi acesta i-a dat în scris numele căpeteniilor din Sucot şi numele bătrânilor, şaptezeci şi şapte de inşi.]J5F Şi întorcându-se Ghedeon, fiul lui Ioaş, din bătălie de pe povârnişul Heres,$ICF Atunci Zebah şi Ţalmuna au fugit, dar Ghedeon i-a urmărit şi a prins pe cei doi regi madianiţi, Zebah şi Ţalmuna, iar oastea întreagă a nimicit-o.>HwF Şi Ghedeon a luat-o pe calea celor ce sălăşluesc în corturi, spre răsărit de Nobah şi de Iogboha, şi a căzut asupra taberii, tocmai când tabăra era mai fără de grijă.G{F Iar Zebah şi Ţalmuna erau în Carcor împreună cu oştirile lor, ca la cincisprezece mii de oameni, toţi câţi mai rămăseseră din toată tabăra Fiilor Răsăritului, căci căzuseră o sută douăzeci de mii de oameni purtători de sabie.FF Şi Ghedeon a rostit şi către oamenii din Penuel şi le-a zis: «Când mă voi întoarce cu izbândă, voi dărâma turnul acesta!»+EQFŞi a pornit de acolo la Penuel şi le-a spus celor din cetate la fel; iar locuitorii din Penuel i-au răspuns precum îi răspunseseră şi locuitorii din Sucot.3DaFAtunci a zis Ghedeon: «Prea bine! Când Domnul îmi va da pe Zebah şi pe Ţalmuna în mână, atunci vă voi rupe spinările cu mărăcini din pustie şi cu scaieţi.»C'FÎnsă căpeteniile din Sucot au răspuns: «Oare capetele lui Zebah şi Ţalmuna sunt acum în mâna ta, ca să dăm oştirii tale pâine?»KBFA grăit către locuitorii din Sucot: «Daţi vă rog ceva pâine oamenilor care sunt împreună cu mine, căci sunt flămânzi, iar eu urmăresc pe Zebah şi pe Ţalmuna, regii Madianiţilor».A!FŞi când Ghedeon a ajuns la Iordan şi l-a trecut el şi cei trei sute de inşi care erau cu el, flămânzi, dar fugărind pe Madianiţi,S@!FDoar în mâinile voastre a dat Dumnezeu pe voevozii madianiţi Oreb şi Zeeb! Deci se potriveşte ce-am făcut eu cu ce-aţi făcut voi?» Atunci, la rostirea acestui răspuns, duhul lor s’a potolit.I? FEl însă le-a răspuns: «Se potriveşte oare ce-am făcut eu cu ce-aţi făcut voi? Oare nu este mai de folos să culegi ciorchinii de pe urmă în Efraim, decât să culegi via lui Abiezer?N> FÎnsă cei din Efraim i-au zis lui: «Ce însemnează fapta asta, că nu ne-ai chemat şi pe noi când ai purces la luptă împotriva Madianiţilor?» Şi au început cu el o ceartă înverşunată.=/FAtunci au luat prinşi pe doi principi ai Madianiţilor, pe Oreb şi pe Zeeb; şi pe Oreb l-au ucis la stânca Oreb, iar pe Zeeb l-au ucis la teascul Zeeb. Şi au fugărit pe Madianiţi, iar capetele lui Oreb şi Zeeb le-au adus la Ghedeon, de cealaltă parte a Iordanului.K<FŞi Ghedeon a trimis vestitori în tot ţinutul muntos al lui Efraim cu chemarea: «Pogorîţi să întâmpinaţi pe Madianiţi şi puneţi stăpânire pe vaduri până la Bet-Bara, adică pe Iordan». Şi strângându-se la chemare toţi bărbaţii din Efraim, au pus mâna pe vaduri până la Bet-Bara, adică pe Iordan.;{FAtunci au fost chemaţi fiii lui Israil din Neftali şi din Aşer şi din Manase întreg şi au fugărit pe Madianiţi.:FŞi pe când cele trei sute de buciume răsunau, în toată tabăra Madianiţilor, întors-a Dumnezeu sabia fiecăruia împotriva tovarăşului său. Şi oastea a fugit până la Bet-Haşita spre Ţereda şi până la ţărmul râului Abel-Mehola, înspre Tabat.$9CFŞi au stat aşa fiecare la locul lui de jur-împrejurul taberii, pe rând în tabără toţi alergau în toate părţile şi ţipau şi o rupeau de fugă.d8CFŞi câte trele cetele sunară din buciume şi sparseră ulcioarele şi, strângând în mâna stângă torţele şi ţinând în mâna dreaptă buciumele, sunau de zor şi strigau: «Sabia Domnului şi a lui Ghedeon!»7/FIar când Ghedeon şi cei trei sute de bărbaţi care îl însoţeau pătrunseră până la marginea taberii, la începutul străjii celei de mijloc, tocmai când se schimbau străjării, atunci ei au sunat din buciume şi au spart ulcioarele pe care le ţineau în mâini.>6wFCând eu voi suna din bucium, cu toţi cei de lângă mine, şi voi să sunaţi la fel din bucium de jur-împrejurul taberii şi să strigaţi: «Pentru Domnul şi pentru Ghedeon!»45cFŞi Ghedeon le-a spus:«Uitaţi-vă la mine şi faceţi întocmai; şi iată când eu voi ajunge la capătul taberii, atunci precum voi face eu, întocmai faceţi şi voi..4WFApoi a împărţit pe cei trei sute de oameni în trei cete şi le-a dat la toţi în mână buciume şi ulcioare goale, iar înlăuntrul ulcioarelor torţe aprinse.g3IFIar Ghedeon auzind istorisirea visului şi tâlcuirea lui, s’a închinat Domnului şi s’a întors în tabăra lui Israil şi a strigat: «Sus cu toţii, căci Domnul va da în mâinile voastre tabăra Madianiţilor!».X2+FAtunci soţul său i-a răspuns şi a zis: «Aceasta nu însemnează altceva fără numai sabia lui Ghedeon, feciorul lui Ioaş, israilteanul: Dumnezeu va da în mâna lui pe Madianiţi, cu toată tabăra.»?1yF Când sosi Ghedeon, un om din strajă tocmai povestea tovarăşului său un vis şi spunea: «Am visat un vis şi iată o turtă de pâine de orz venea de-a rostogolul peste tabăra Madianiţilor şi a ajuns la cortul nostru şi l-a izbit şi l-a trântit şi l-a făcut vraişte şi năruit a rămas cortul!»G0 F Ci Madianiţii şi Amaleciţii şi toţi Fiii Răsăritului tăbărîseră în câmpie, mulţi ca lăcustele, iar cămilele lor erau nenumărate, ca nenumăratul nisip de pe ţărmul mării.H/ F Şi ascultă ce se vorbeşte şi pe urmă mâinile tale fi-vor tari. Apoi dă năvală asupra taberei!» Şi a pornit de vale el şi cu Pura, robul său, până la întâia strajă a taberei.r._F Iar dacă ţi-e frică să năvăleşti, pogoară-te în tabără mai întâi tu şi cu Pura, robul tău,-}F Şi în noaptea aceea, Domnul a grăit lui Ghedeon: «Scoală-te! Cazi peste tabără, căci o voi da în mâinile tale., FAtunci Ghedeon a luat din mâinile mulţimii ulcioarele şi buciumele lor şi pe toţi ceilalţi oameni din Israil i-a trimis pe fiecare la cortul său, iar pe cei trei sute de inşi i-a oprit. Şi tabăra Madianiţilor venea dedesubtul lui, în câmpie.S+!FCi Domnul a rostit către Ghedeon: «Cu cei trei sute de inşi care au linchit apa vă voi mântui pe voi şi eu voi da pe Madian în mâna ta; iar tot norodul celălalt, ducă-se fiecare la vatra sa!»4*cFŞi numărul celor ce au linchit apa, din pumnii duşi la gură, a fost trei sute de inşi, pe când toţi ceilalţi din gloată, ca să bea apă, s’au pus în genunchi.)FŞi a adus pe oameni jos la izvor, iar Domnul a grăit către Ghedeon: «Pe toţi cei ce vor linchi apă cu limba, precum lincheşte câinele, să-i pui la o parte; pe toţi cei ce se vor pune în genunchi, ca să bea, să-i pui iarăşi la oparte.»4(cFCi iar a zis Domnul către Ghedeon: «Tot e prea mult norod. Adu-i jos la izvor, ca să ţi-i aleg acolo. Şi despre care îţi voi spune: acesta să meargă cu tine – acela să meargă cu tine! Iar toţi aceia despre care îţi voi spune: acesta să nu meargă cu tine – acela să nu meargă.»' FDeci acum strigă tare în urechile mulţimii şi glăsueşte: «Cui îi este frică şi tremură să se întoarcă şi să se depărteze de muntele Ghilboa!» Atunci douăzeci şi două de mii, din gloată, s’au întors înapoi şi zece mii au rămas.l&SFAtunci Domnul a zis lui Ghedeon: «Norodul care este cu tine e prea mult, ca să-ţi dau în mână pe Madianiţi; căci Israil ar putea să se semeţească împotriva mea şi să spună: «Mâna mea a fost mântuitoarea mea!»j% QFŞi Ierubbaal, adică Ghedeon, şi tot norodul care era cu el s’au sculat dis-de-dimineaţă şi au tăbărît la Ain-Harod, iar tabăra Madianiţilor venea spre miază-noapte de el, la poalele culmii More, în largul văii.$F(Iar Dumnezeu, în noaptea aceea, a făcut întocmai şi braţul de lână a rămas uscat, el singur, iar pe tot pământul căzuse rouă.#yF'Atunci Ghedon grăi către Dumnezeu: «Să nu se aprindă mânia ta împotriva mea, dacă voi mai vorbi încă o dată şi dacă voi mai face încă o încercare cu lâna: să rămâie uscată numai lâna, iar pe tot pământul să cadă rouă»."3F&Şi aşa s’a întâmplat: Când el se sculă dimineaţa şi strânse braţul de lână şi stoarse roua din lână, ieşi o cupă plină de apă.d!CF%Iată eu voi pune pe arie un braţ de lână. Dacă roua va cădea numai pe braţul de lână şi tot pământul va fi uscat, atunci voi şti că tu vrei să mântueşti prin mâna mea pe Israil, după cuvântul tău!» F$Iar Ghedeon a grăit către Dumnezeu: «Dacă, într’adevăr, tu vrei să mântueşti prin mâna mea pe Israil, după cum ai rostit,\3F#Apoi a trimis vestitori în toată seminţia lui Manase, şi la glasul lui au pornit după el; şi a mai trimis vestitori în Aşer şi în Zebulon şi în Neftali, care s’au ridicat întru întâmpinarea lor.F"Ci Duhul Domnului l-a întărit pe Ghedeon şi el a sunat din trâmbiţă şi Abiezriţii cu strigăte de război au pornit după el.+F!Iar toţi Madianiţii şi Amaleciţii şi Fiii Răsăritului s’au legat între ei şi au trecut Iordanul şi au tăbărît în şesul Izreel. F De aceea i-au pus atunci lui Ghedeon numele lerubbaal, adică Baal să se apere împotriva lui, fiindcă i-a dărâmat altarul. FDar Ioaş a răspuns gloatei care tăbărîse pe el: «Vreţi voi să apăraţi pe Baal? Vreţi voi să-i săriţi într’ajutor? Cine îl va apăra să moară până dimineaţa. Dacă este Dumnezeu, să se apere singur, fiindcă i s’a dărâmat altarul.»MFAtunci oamenii din cetate i-au spus lui Ioaş: «Scoate încoace pe feciorul tău, ca să fie omorît, fiindcă a dărâmat jertfelnicul lui Baal şi a tăiat stâlpul Aşerei care era alături!»U%FŞi se întrebau oamenii ei între ei: «Cine a făcut fapta aceasta?» Şi pe când se tot frământau şi-şi băteau capul, i-au dat de rost: «Ghedeon, fiul lui Ioaş, a săvârşit această faptă!»eEFDeci când s’au deşteptat dimineaţa oamenii cetăţii, iată că jertfelnicul lui Baal era dărâmat, iar stâlpul Aşerei de lângă el era tăiat şi taurul al doilea adus ardere de tot pe jertfelnicul nou clădit.zoFŞi Ghedeon a luat zece oameni dintre slugile lui şi a făcut precum i-a poruncit lui Domnul. Iar fiindcă se temea de cei din neamul tatălui său şi de oamenii din cetate să săvârşească lucrul ziua, de aceea l-a săvârşit noaptea.`;FApoi clădeşte un jertfelnic Domnului Dumnezeului tău pe acest vârf de stâncă, din pietre bine rânduite şi să iei taurul al doilea şi să-l aduci ardere de tot cu lemnele din stâlpul pe care l-ai tăiat.»#FIar în noaptea aceea Domnul a rostit către Ghedeon: «Ia zece oameni dintre slugile tale şi un taur din cireada tatălui tău şi încă un taur de şapte ani şi dărâmă jertfelnicul lui Baal, care este al tatălui tău, şi stâlpul Aşerei de alături taie-l.+QFAtunci Ghedeon a clădit acolo un jertfelnic Domnului, şi i-a dat numele: Iahve-Şalom. Şi se află până în ziua de astăzi, în Ofra, cetatea Abiezriţilor.I FDar Domnul i-a răspuns: «Pace ţie, nu te teme, nu vei muri!»<sFDeci s’a încredinţat Ghedeon că acela fusese îngerul Domnului şi a strigat Ghedeon: «Vai mie, Doamne Dumnezeule, că am văzut pe îngerul Domnului faţă către faţă!»jOFAtunci îngerul Domnului a întins vârful toiagului care era în mâna lui şi a atins cu el carnea şi azimele. Şi a izbucnit foc din stâncă şi a mistuit carnea şi azimele, iar îngerul Domnului a pierit din ochii lui.*OFAtunci îngerul Domnului a rostit către el: «la carnea şi azimele şi pune-le pe stânca aceasta, iară zeama vars’o peste ele». Şi el a făcut întocmai.hKFŞi Ghedeon s’a dus acasă şi a gătit un ied şi azime dintr’o efă de făină. Şi carnea a pus-o într’un paner, iar zeama a turnat-o într’o oală şi le-a adus la el, acolo sub stejar, şi i le-a pus dinainte.A}FMă rog să nu pleci de aici, până ce nu voi veni la tine şi-ţi voi scoate darul meu şi-l voi pune înaintea ta.» Şi a zis Domnul: «Rămânea-voi, până ce te vei întoarce!») MFRăspuns-a Ghedeon Domnului: «Dacă într’adevăr am aflat har în ochii tăi, atunci dă-mi un semn de încredinţare că tu eşti cel ce vorbeşti cu mine.o YFZis-a Domnul către el: «Dar eu voi fi cu tine şi tu vei zdrobi pe Madianiţi, ca pe un singur om».@ {FCi Ghedeon a zis: «Rogu-mă, Doamne, în ce chip mântui-voi eu pe Israil? Iată, neamul meu este cel mai sărac din Manase, iar eu unul sunt cel mai tânăr din casa tatălui meu!»4 cFAtunci Domnul s’a întors către el şi a zis: «Du-te, cu puterea aceasta pe care o ai, şi mântueşte pe Israil din mâna Madianiţilor, căci eu însumi te trimit!»T #F Dar Ghedeon i-a răspuns: «Doamne, iartă-mă de vorbă! Dacă Domnul este cu noi, de ce au dat peste noi toate acestea? Şi unde sunt toate faptele sale minunate pe care ni le povestesc părinţii noştri când ne spun: «Domnul ne-a scos pe noi din Egipt»? Dar acum Domnul ne-a năpustit şi ne-a dat în mâna Madianiţilor!»lSF Şi i s’a arătat îngerul Domnului şi i-a spus: «Domnul este cu tine, viteaz plin de putere!»dCF Şi a venit îngerul Domnului şi a stat sub stejarul din Ofra, care era al lui Ioaş, din neamul lui Abiezer. În vremea aceasta Ghedeon, fiul lui Ioaş, bătea grâul într’un jghiab ca să-l ascundă de Madianiţi.6gF Şi v’am spus vouă: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru! Să nu vă închinaţi dumnezeilor Amoriţilor în ţara cărora locuiţi! Dar voi n’aţi ascultat de glasul meu.»+QF Şi v’am scăpat din mâna Egiptenilor şi din mâna tuturor asupritorilor voştri; şi i-am alungat pe ei de dinaintea voastră şi v’am dat vouă ţara lor,G FDomnul le-a trimis fiilor lui Israil un prooroc, care le-a grăit: «Iată ce rosteşte Domnul Dumnezeul lui Israil: «Eu v’am scos pe voi din Egipt, eu v’am scos pe voi din casa robiei,T#FDeci când fiii lui Israil au strigat către Domnul de răul Madianiţilor, FŞi fiindcă Israil ajunsese la mare sărăcie, din pricina Madianiţilor fiii lui Israil începură să strige către Domnul.-UFCăci năvăleau cu turmele lor şi cu corturile lor şi veneau puhoi ca lăcustele; şi ei şi cămilele lor erau nenumăraţi şi tăbărau să pustiească ţara.<sFŞi năvăleau pe moşia lor şi prăpădeau toate roadele ogoarelor, până în apropiere de Gaza şi nu mai lăsau nici o hrană pentru Israil, nici oaie, nici bou, nici măgar,3FŞi se întâmpla, când Israil îşi făcea sămănăturile, că porneau Madianiţii şi Amaleciţii şi Fiii Răsăritului şi veneau cu război.<~sFŞi mâna lui Madian a împilat pe Israil; iar de răul Madianiţilor, fiii lui Israil se ascundeau în ponoarele munţilor, în peşteri şi prin stâncile cu greu de răzbătut.} %FŞi fiii lui Israil iarăşi au săvârşit fapte rele în ochii Domnului, şi Domnul i-a dat pe ei în mâna lui Madian timp de şapte ani.W|)FAşa să piară toţi vrăjmaşii tăi, o Doamne! Iar cei ce te iubesc pe tine ca soarele să fie, când se ridică întru puterea lui!» Şi după acestea, ţara a fost în tihnă timp de patruzeci de ani.|{sF«De sigur că au dat de pradă şi acum o împart: o fecioară, două fecioare, de războinic; pradă de ţesături vopsite lui Sisera; pradă de veşminte în fel de fel de feţe; un şal şi două, cu flori pe ele – pe umerii reginei…»gzIFCea mai înţeleaptă între domniţe îi răspunde; şi ea însăşi îşi dă răspunsul ei::yoFLa fereastră, mama lui Sisera tot pândeşte şi se uită printre gratii: «Pentru ce carul său de luptă întârzie să vină? Şi de ce tropotul cailor lui este zăbavnic?»,xSFŞi s’a frânt la picioarele ei Sisera şi a căzut şi s’a lungit. La picioarele ei s’a frânt, s’a năruit! Unde s’a frânt, s’a prăbuşit trăsnit.7wiFCu mâna stângă a apucat ţăruşul, şi cu dreapta ciocanul de dulgher şi a izbit pe Sisera cu ciocanul şi ţeasta i-a zdrobit; i-a sfărâmat tâmpla şi a străpuns-o.hvKFApă cerea Sisera şi lapte i-a dat ea. Într’o mândră năstrapă i-a adus lapte proaspăt.u'FDar binecuvântată să fie între femei Iaela, soţia lui Heber Cheneul, între femeile care au sălaş în corturi, binecuvântată fie ea!^^]1\[[ZZ,YXWW0VUTSSS1RQPOO0NnMMOLgKJJIHHiGG#FRE`DSCfBAA@?>> = ;::;99!88r8 77655v44\3U2?1 0J/..G--Q,,+**)_(''&%%%"$y#5"v! QOK)3&#N / l  4K'u[)3FAtunci Dalila a grăit către Samson: «Spune-mi, te rog, în ce stă puterea ta cea mare şi cu ce ar trebui să fii legat ca să te domoleşti?»('FAtunci căpeteniile Filistenilor au venit la ea şi i-au zis: «Înduplecă-l şi află în ce stă puterea lui cea mare şi în ce chip am putea să-l biruim, ca să-l legăm şi să-l domolim, şi noi îţi vom da fiecare câte o mie şi o sută de sicli de argint!»k'QFIar după acestea, Samson s’a îndrăgostit de o femeie din valea Sorec, pe care o chema Dalila.@&{FÎnsă Samson a dormit până la miezul nopţii, iar la miezul nopţii s’a sculat şi a înhăţat cele două canaturi ale porţii cetăţii, împreună cu amândoi stâlpii lor şi, scoţându-le cu zăvor cu tot, le-a pus pe umăr şi le-a dus pe vârful muntelui din faţa Hebronului şi le-a lăsat acolo. %;FŞi ea a spus locuitorilor din Gaza: «Samson a venit aici!» Iară ei l-au înconjurat de toate părţile şi s’au aţinut toată noaptea aceea la poarta cetăţii şi au stat liniştiţi toată noaptea, zicând în gândul lor: «Când s’o lumina de ziuă, să-l omorîm!»j$ QFŞi de acolo Samson s’a dus la Gaza şi a văzut acolo o femeie desfrânată şi a intrat la ea.Z#/FŞi Samson a judecat pe Israil în zilele Filistenilor vreme de douăzeci de ani."1FAtunci Dumnezeu despică peştera din Lehi şi din ea ţâşni apă şi Samson îşi stâmpără setea şi duhul lui se învioră şi el prinse putere. De aceea s’a numit numele locului: «Izvorul celui ce strigă» şi care izvor se află în Lehi până în ziua de azi.[!1FCi Samson murea de sete. Şi a strigat către Domnul şi s’a tânguit: «Dăruit-ai prin mâna robului tău această mare izbăvire şi acum să mor de sete şi să cad în mâna celor netăiaţi împrejur?»q ]FIar după ce a spus acestea, a aruncat falca din mână. Drept aceea s’a numit locul acela Ramat-Lehi. FŞi a rostit Samson: «Cu o falcă de măgar i-am dat grămadă peste grămezi; cu o falcă de măgar am ucis o mie de inşi!»lSFŞi găsind o falcă de asin proaspătă, a pus mâna şi a luat-o şi a ucis cu ea o mie de inşi.+FCând a ajuns la Lehi şi Filistenii veneau cu strigăte de bucurie înainte-i, atunci Duhul Domnului dădu năvală peste el şi funiile care erau înnodate pe braţele lui se făcură ca nişte fire de in la para focului şi legăturile de pe mâinile lui se mistuiră.JF Răspunsu-i-au: «Nu, deloc! Ci numai vrem să te legăm şi să te dăm pe mâna lor. Dar de ucis nu te vom ucide!» Atunci ei l-au legat cu două funii noi şi l-au scos afară din peşteră,?yF Zis-au către el: «Am venit aici jos, ca să te legăm şi să te dăm pe mâna Filistenilor». Dar Samson le-a zis: «Legaţi-vă cu jurământ că nu mă veţi omorî chiar voi!»1F Şi s’au pogorît trei mii de bărbaţi din Iuda la peştera stâncii Etam şi i-au spus lui Samson: «Nu ştiai tu că Filistenii sunt stăpâni peste noi? De ce ne-ai făcut isprava aceasta?» Răspuns-a Samson: «Cum mi-au făcut ei mie, aşa le-am făcut şi eu lor!»QF Atunci i-au întrebat oamenii din Iuda: «De ce aţi venit împotriva noastră?» Iar ei au răspuns: «Ca să legăm pe Samson, de aceea am venit, şi să facem cu el precum a făcut şi el cu noi!»saF După acestea, au pornit Filistenii şi au tăbărît în Iuda şi s’au împrăştiat în ţinutul Lehi.  FApoi, după ce-i bătu crâncen peste fluiere, peste coapse, s’a pogorît şi şi-a făcut sălaş în peştera stâncii Etam.FIar Samson le-a zis: «Fiindcă aţi făcut una ca asta, nu mă voi astâmpăra până când nu mă voi răzbuna pe voi».'IFŞi au întrebat Filistenii: «Cine a făcut isprava aceasta?» Şi au zis: «Samson, ginerele gospodarului din Timna, fiindcă acesta i-a luat femeia şi a dat-o vornicelului de la nuntă». Atunci Filistenii s’au pornit într’acolo şi au ucis-o cu foc şi pe ea şi pe tatăl ei.-UFApoi a aprins torţele şi a dat drumul vulpilor în holdele Filistenilor şi a pârjolit astfel şi snopii şi grâul încă nesecerat, ba şi viile şi măslinii.&GFŞi a pornit Samson şi a prins trei sute de vulpi, a luat apoi torţe şi punând vulpile coadă la coadă, a legat câte o torţă, la mijloc, între cozi.xkFÎnsă Samson i-a răspuns: «De data aceasta voi fi fără vină faţă de Filisteni dacă le voi face rău!»oYFCi el i-a zis: «Am gândit cu temei în mintea mea că n’o mai iubeşti şi atunci am dat-o de soţie voinicelului tău de la nuntă. Dar sora ei mai mică nu este oare mai frumoasă decât ea? Să fie soţia ta în locul ei!»_ ;FDupă câtva timp, în vremea secerişului grâului, Samson s’a dus să vază pe femeia sa, ducându-i un ied şi zicând: «Vreau să intru la femeia mea, în odaia ei». Însă tatăl ei nu l-a lăsat să intre.`;FIar femeia lui Samson s’a măritat cu nuntaşul care-i fusese, ei vornicel la nuntă.1]FAtunci Duhul Domnului s’a pogorît peste Samson şi el a venit de vale la Ascalon şi a ucis treizeci de gospodari de acolo şi le-a luat veşmintele lor de sărbătoare şi le-a dat acelora care ghiciseră ghicitoarea. Şi s’a mâniat foarte şi s’a suit în munte, în casa tatălui său.  FŞi oamenii din cetate îi spuseră a şaptea zi mai nainte de asfinţitul soarelui: «Ce este mai dulce decât mierea şi ce este mai tare decât leul!» Ci Samson le-a răspuns: «Dacă n’aţi fi arat cu junca mea, n’aţi fi ghicit ghicitoarea mea!»V 'FEa însă a plâns mereu în faţa lui şapte zile în şir, cât a ţinut ospăţul. Iar în ziua a şaptea el i-a spus ghicitoarea, fiindcă îl tot silea. Dar ea a spus ghicitoarea celor din poporul ei.D FAtunci femeia lui Samson a început să-i plângă şi să-i spună: «De bună seamă, tu mă urăşti şi nu mă iubeşti, fiindcă ai spus o ghicitoare fiilor poporului meu şi mie nu mi-ai destăinuit-o». El însă i-a răspuns: «Dacă tatălui meu şi mamei mele nu le-am spus-o, cum o să ţi-o spun ţie?» {FIar în ziua a şaptea au grăit către femeia lui Samson: «Înduplecă pe bărbatul tău să ne spună ghicitoarea, că dacă nu, îţi dăm foc şi ţie şi casei părintelui tău. Oare ne-aţi poftit pe noi ca să ne jăcmăniţi? Da ori ba?»+ QFŞi Samson le-a spus: «Din cel hulpav a ieşit mâncare şi din cel tare a ieşit dulceaţă». Dar ei n’au putut să ghicească ghicitoarea timp de trei zile.Y-F Însă dacă nu veţi putea să mi-o ghiciţi, să-mi daţi voi mie treizeci de veşminte scumpe de in şi treizeci de veşminte de sărbătoare!» Nuntaşii i-au răspuns: «Zi ghicitoarea ta, s’o auzim!»3F Atunci Samson le-a grăit: «Am să vă spun o ghicitoare, şi, dacă veţi putea să mi-o ghiciţi în cele şapte zile ale ospăţului şi veţi putea să daţi de rostul ei, atunci eu vă voi da treizeci de veşminte scumpe de in şi treizeci de veşminte de sărbătoare.S!F Şi văzându-l Filistenii, au luat treizeci de nuntaşi ca să fie cu el.  F Pe urmă tatăl său a venit de vale la acea femeie; şi Samson a făcut acolo un ospăţ, precum au tinerii obiceiul să facă.[1F Şi l-a răsturnat în mână şi mergând pe cale mânca din el şi când a ajuns la tatăl său şi la mamă-sa, le-a dat şi lor şi au mâncat, dar lor nu le-a spus că scosese fagurele din stârvul leului.NFDupă câtăva vreme, a venit înapoi ca s’o ia de soţie; dar s’a abătut din drum să vază locul unde căzuse leul şi iată, un roi de albine era în stârvul leului şi un fagure de miere.[1FApoi s’a coborît şi a stat de vorbă cu femeia, şi ea plăcu mult lui Samson.MFAtunci Duhul Domnului a năvălit peste Samson şi el a rupt puiul de leu, cum ai rupe un ied, măcar că nu avea nimic în mâna lui. Însă el n’a spus tatălui său şi mamei sale isprava sa.4cFŞi Samson s’a coborît, împreună cu tatăl său şi cu mama sa, la Timna şi când a ajuns la viile de la Timna, iată că i-a ieşit înainte un pui de leu răcnind.;qFCi tatăl său şi mama sa nu ştiau că acest lucru era de la Domnul şi că Samson căuta prilej împotriva Filistenilor. În vremea aceea Filistenii erau stăpâni în Israil.@~{FDar tatăl său şi mama sa i-au zis: «Oare nu se găseşte nici o femeie între fetele fraţilor tăi şi în tot poporul tău, ca să te duci să-ţi iei soţie de la Filistenii cei netăiaţi împrejur?» Însă Samson a răspuns tatălui său: «Pe aceasta să mi-o iei de soţie, fiindcă ea îmi place!»%}EFApoi când s’a întors a spus tatălui său şi maicii sale: «Am văzut o femeie din fetele Filistenilor în Timna, deci acum peţiţi-o mie de soţie!»n| YFŞi Samson s’a coborît la Timna şi a văzut o femeie, acolo în Timna, dintre fetele Filistenilor.a{=F Şi Duhul Domnului a început să-l împingă spre Mahane-Dan, dintre Ţora şi Eştaol. z F După acestea, femeia a născut un prunc şi i-au pus numele Samson; şi pruncul s’a făcut mare şi Domnul l-a binecuvântat.y}F Dar femeia lui i-a răspuns: «Dacă i-ar fi fost Domnului voia să ne omoare, n’ar fi luat din mâna noastră arderea de tot şi prinosul de pâine şi nu ne-ar fi arătat câte ne-a arătat şi nici nu ne-ar fi vestit acum un lucru ca acesta!»nxWF Ci a zis Manoe către femeia sa: «Fără îndoială că noi vom muri, căci am văzut pe Dumnezeu!» wF Şi îngerul Domnului nu s’a mai arătat lui Manoe şi femeii sale. Atunci a înţeles Manoe că acela fusese îngerul Domnului.RvF Şi pe când flacăra se ridica de pe jertfelnic, la ceruri, îngerul Domnului s’a înălţat în flacăra jertfelnicului, şi Manoe şi femeia lui, care priviseră, au căzut cu feţele la pământ.:uoF Şi Manoe a luat iedul şi prinosul de pâine şi le-a adus ardere de tot, pe stâncă, Domnului, celui ce săvârşeşte minuni; iar Manoe şi femeia lui stăteau şi se uitau.ktQF Atunci i-a răspuns îngerul Domnului: «De ce întrebi tu de numele meu? Căci el este minunat!» sF Deci Manoe l-a întrebat pe îngerul Domnului: «Cum te chiamă? Că de se va împlini făgăduinţa ta, noi vrem să te cinstim.»pr[F Ci îngerul Domnului a răspuns lui Manoe: «Chiar dacă mă opreşti, nu voi mânca din demâncarea ta. Dacă însă pregăteşti o ardere de tot, atunci adu-o Domnului!» Căci Manoe nu ştia cum că acela este îngerul Domnului.sqaF Zis-a iarăşi Manoe către îngerul Domnului: «Am vrea să te mai ţinem şi să-ţi pregătim un ied!»Hp F Din toate câte ies din viţa de vie să nu mănânce; vin şi băutură îmbătătoare să nu bea. Şi nimic necurat să nu mănânce. De toate câte am poruncit femeii, să se păzească!»moUF Răspuns-a îngerul Domnului lui Manoe: «De toate câte le-am spus femeii trebue să se păzească.nF Manoe a urmat: «Acum, dacă se împlineşte cuvântul tău, ce pravilă să aibă pruncul şi ce trebue să fac cu el?»-mUF Manoe s’a sculat şi a mers după femeia sa, şi sosind la omul acela i-a grăit: «Tu eşti omul care ai vorbit cu femeia mea?» Şi el a răspuns: «Eu sunt!».l/F Atunci femeia a dat zor şi a alergat şi a vestit pe bărbatu-său spunându-i: «Iată, mi s’a arătat omul care a venit dăunăzi la mine».0k[F Şi Dumnezeu a auzit glasul lui Manoe şi îngerul lui Dumnezeu veni încă o dată la femeie, pe când ea se afla în ţarină, iar Manoe, bărbatul ei, nu era cu ea.RjF Atunci Manoe s’a rugat Domnului şi a zis: «Te rog, o Doamne! Să mai vie încă o dată la noi omul lui Dumnezeu pe care l-ai trimis, ca să ne înveţe ce să facem cu pruncul care se va naşte!»i1F Ci el a rostit către mine: «Iată-te, vei zămisli şi vei naşte un fecior. Tu, acum, să nu bei vin, nici băuturi îmbătătoare şi nici să mănânci ceva spurcat, fiindcă copilul tău va fi nazireu al lui Dumnezeu, din pântecele maicii sale şi până la moarte.»hF Şi s’a dus femeia şi i-a istorisit bărbatului ei şi i-a spus: «Un om al lui Dumnezeu a venit la mine, şi chipul lui era ca chipul unui înger al lui Dumnezeu, minunat foarte, însă nu l-am întrebat de unde este el şi nici el nu mi-a spus cum îl chiamă.gF Că iată, tu vei rămânea grea şi vei naşte un fecior. Briciul nu se va atinge de capul lui, căci copilul va fi nazireu al Domnului din pântecele maicii sale; şi el este cel ce va începe să mântuiască pe Israil de sub jugul Filistenilor!»lfSF Şi acum păzeşte-te şi nu bea vin şi nici băutură îmbătătoare şi nu mânca nimic necurat,'eIF Şi îngerul Domnului s’a arătat femeii şi a zis către ea: «Iată, tu eşti stearpă şi nu faci copii, însă tu vei zămisli şi vei naşte un fecior.{dqF Şi era un bărbat din Ţora, din seminţia lui Dan, numit Manoe, iar femeia lui era stearpă şi nu făcea copii.c F Şi fiii lui Israil iarăşi făcură răutăţi în ochii Domnului şi Domnul îi dădu în mâna Filistenilor timp de patruzeci de ani. bF Apoi Abdon, fiul lui Hilel din Piraton, a murit şi a fost înmormântat în Piraton, în ţinutul Efraim, pe muntele Amaleciţilor.a+F Şi el avea patruzeci de feciori şi treizeci de nepoţi, care umblau călare pe şaptezeci de asini. Şi a fost judecător în Israil opt ani.R`F După el a fost judecător în Israil, Abdon, fiul lui Hilel din Piraton.d_CF Şi a murit şi Elon Zebulonitul şi a fost înmormântat în Aialon, în ţinutul Zebulon.h^KF Şi după el a fost judecător în Israil, Elon din Zebulon, care a judecat pe Israil zece ani.A]F Apoi Ibţan a murit şi a fost înmormântat în Betleem.P\F El avea treizeci de feciori şi a măritat şi a scos din casă treizeci de fete, şi iarăşi treizeci de nurori a adus în casă, femei feciorilor săi, şi a fost judecător în Israil şapte ani.C[F După el a fost judecător în Israil, Ibţan din Betleem.Z5F Ieftae a fost judecător în Israil timp de şase ani; şi a murit Ieftae Galaaditul şi a fost înmormântat în cetatea sa, în Miţpa Galaadului.Y9F Ei îi spuneau: «Atunci, ia zi: «Şibbolet»; iar acela zicea: «Sibbolet», fiindcă nu putea să rostească întocmai. Atunci puneau mâna pe el şi-l junghiau la vadurile Iordanului. Astfel au căzut în zilele acelea dintre Efraimiţi patruzeci şi două de mii de oameni.X F Apoi Galaadiţii au pus stăpânire, în partea Efraimiţilor, pe vadurile Iordanului; şi când unul din fugarii efraimiţi zicea: «Lasă-mă să trec dincolo», atunci îl întrebau Galaadiţii: «Ce eşti tu? Efraimit?» Dacă el zicea: «Nu sunt!»,}WuF Şi a strâns Ieftae pe toţi Galaadiţii şi a început războiul cu Efraimiţii, şi cei din Galaad răpuseră pe cei din Efraim. Şi fugarii efraimiţi ziceau: «Noi suntem Galaadiţi, în cuprinsul lui Efraim şi în cuprinsul lui Manase!»`V;F Şi când au văzut că nu este nici un mântuitor, mi-am pus viaţa în primejdie şi am pornit împotriva Amoniţilor şi Domnul i-a dat în mâna mea. Pentru ce veniţi acum împotriva mea să luptaţi cu mine?»U5F Ci Ieftae le-a răspuns: «Eu eram certat cu poporul meu şi Amoniţii îl jăcmăneau. Şi a strigat la voi, iar voi l-aţi mântuit din mâna lor.|T uF Efraimiţii, după aceea, s’au adunat, au trecut Iordanul pe la Ţefi şi au zis către Ieftae: «Pentru ce te-ai dus să te războeşti cu Amoniţii şi pe noi nu ne-ai chemat să mergem cu tine? Da-vom foc casei tale să arză peste tine!»{SqF (În fiecare an, fiicele din Israil se duc să jelească pe fiica lui Ieftae Galaaditul şi anume patru zile pe an.UR%F 'Iar după ce s’au sfârşit cele două luni, ea s’a întors la tatăl său şi el a îndeplinit cu ea juruinţă cu care se jurase. Iar ea n’a ştiut de bărbat. Şi s’a făout datină în Israil: Q;F &Ieftae i-a răspuns: «Du-te!» Şi i-a dat drumul două luni. Şi ea s’a dus împreună cu suratele ei ca să-şi plângă fecioria prin cei munţi.WP)F %Apoi zise iarăşi tatălui ei: «Hărăzeşte-mi mie numai atâta: îngădue-mi un răgaz de două luni ca să mă duc şi să rătăcesc prin munţi şi să plâng fecioria mea, eu şi cu suratele mele!»iOMF $Dar fata i-a răspuns: «Părintele meu! Deschis-ai gura ta în faţa Domnului, fă cu mine după cuvântul care a ieşit din gura ta, o dată ce Domnul ţi-a dat să te răzbuni împotriva duşmanilor tăi, fiii lui Amon!» N F #Şi când o văzu Ieftae, îşi sfâşie veşmintele şi strigă: – «Vai, fiica mea, tu m’ai zdrobit de istov şi tu singură ţi-ai căşunat nenorocire, căci eu am deschis gura cu juruinţă către Domnul şi acum nu pot să mi-o mai iau înapoi!»nMWF "Ci Ieftae înturnându-se la Miţpa, în casa sa, iată că fiica sa îi ieşi întru întâmpinare, cu chimvale şi dănţuind în horă; şi ea îi era singura odraslă; afară de ea nu mai avea nici un fecior şi nici o fată.MLF !Şi îi bătu de la Aroer până spre Minit – douăzeci de cetăţi – şi până la Abel-Cheramim, într’o bătălie cumplită. Şi astfel fiii lui Amon fură înfrânţi de fiii lui Israil.sKaF Şi a pornit Ieftae împotriva Amoniţilor, să se războiască cu ei, şi Domnul îi dădu în mâna lui.LJF Atunci oricine va ieşi din uşa casei mele întru întâmpinarea mea, când mă voi întoarce cu izbândă din lupta cu Amoniţii, acela va fi afierosit Domnului şi-l voi aduce ardere de tot!»~IwF Şi Ieftae a făcut Domnului o juruinţă şi a zis: «Dacă tu cu adevărat îmi vei da în mână pe fiii lui Amon,GH F Atunci Duhul Domnului s’a pogorît peste Ieftae şi el a trecut prin Efraim şi prin Manase şi a trecut prin Miţpa Galaadului şi de la Miţpa Galaadului a pornit împotriva Amoniţilor.fGGF Însă regele Amoniţilor n’a dat nici o ascultare cuvintelor pe care i le-a trimis Ieftae./FYF Eu nu ţi-am greşit cu nimic, dar tu îmi faci strâmbătate, voind război cu mine. Domnul, judecătorul, să judece azi între fiii lui Israil şi fiii lui Amon!»xEkF Câtă vreme a locuit în Heşbon şi în satele învecinate şi în Aroer şi în satele vecine cu el, precum şi în toate cetăţile de pe malul Iordanului, timp de trei sute de ani, pentru ce nu le-aţi luat înapoi în vremea aceasta?D'F Oare eşti tu mai iscusit decât Balac, fiul lui Ţipor, regele Moabului? S’a luptat el cumva cu Israil, sau a purtat vre-un război cu el?dCCF Oare ceea ce îţi dă să stăpâneşti Chemoş, dumnezeul tău, nu stăpâneşti tu cu adevărat? Tot aşa, moşia celor pe care îi alungă Domnul Dumnezeul nostru dinaintea noastră, o luăm şi noi în stăpânire.BF Iar acum când Domnul Dumnezeul lui Israil a alungat pe Amoriţi din faţa poporului său Israil, cum te faci tu stăpân în ţara lui?AF Astfel a luat în stăpânire tot ţinutul Amoriţilor de la Arnon până la Iaboc şi din marginea pustiei până la Iordan.>@wF Dar Domnul Dumnezeul lui Israil a dat pe Sihon, cu toată oastea lui, în mâna lui Israil şi Israil îl bătu şi cuprinse toată ţara Amoreilor, sălăşluiţi în acest ţinut.-?UF Ci Sihon nu i-a îngăduit lui Israil să treacă prin ţara lui, ci Sihon a strâns toată oastea lui şi a tăbărît la Iahţa şi a intrat în luptă cu Israil.F>F Pe urmă Israil trimis-a soli la Sihon, regele Amoriţilor, regele Heşbonului, cu această solie: «Îngădueşte-mi să trec, te rog, prin ţara ta, ca să ajung la locul hărăzit mie».w=iF Atunci a pornit prin pustie şi a ocolit ţara Edomului şi ţara Moabului şi a ieşit în partea de răsărit a Moabului. Şi a tăbărît dincolo de Arnon, dar n’a intrat în ţara Moabului, de vreme ce Arnonul este hotarul Moabului.<!F Apoi Israil a trimis soli la regele Edomului, cu această solie: «Lasă-mă să trec, te rog, prin ţara ta». Însă regele Edomului n’a voit să-l auză. Tot aşa a trimis Israil o solie la regele Moabului şi nici el n’a voit. Şi Israil a rămas în Cadeş.q;]F Când a ieşit din Egipt, Israil a călătorit prin pustie până la Marea Roşie şi a ajuns la Cadeş.:{F Ca să-i spue aşa: «Iată răspunsul lui Ieftae: Israil n’a cotropit ţara Moabului şi nici ţara fiilor lui Amon.E9F Dar Ieftae a trimis a doua oară soli la regele Amoniţilor,r8_F Ci regele Amoniţilor a dat acest răspuns solilor lui Ieftae: «Este pricina că Israil, când a ieşit din Egipt, a cotropit ţara mea de la Arnon până la Iaboc şi până la Iordan. Deci acum dă-mi-o înapoi fără gâlceava!»<7sF După aceea Ieftae a trimis soli la regele Amoniţilor cu această solie: «Ce pricină este între mine şi tine, că vii împotriva mea ca să te baţi cu mine, în ţara mea?»V6'F Atunci Ieftae a pornit cu bătrânii Galaadului, iar poporul l-a ridicat căpitan peste ei şi principe, şi el a rostit toate cuvintele pe care le spusese bătrânilor, acum înaintea Domnului, la Miţpa.59F Iar bătrânii Galaadului ziseră lui Ieftae: «Domnul este martor între noi şi el să ne pedepsească dacă noi nu vom face după cuvântul tău».G4 F Atunci Ieftae răspunse bătrânilor Galaadului: «Aşa dar, dacă mă aduceţi înapoi ca să mă lupt cu Amoniţii şi dacă Domnul mi-i dă pe mână, atunci fi-voi căpetenia voastră?»r3_F Ci bătrânii Galaadului întoarseră lui Ieftae cuvântul: «Tocmai pentru aceea ne întoarcem acum la tine, ca să mergi cu noi şi să te lupţi cu fiii lui Amon şi să fii căpitanul nostru, al tuturor locuitorilor din Galaad!»H2 F Ieftae răspunse bătrânilor Galaadului: «Nu sunteţi voi cei ce m’aţi urgisit şi m’aţi gonit din casa tatălui meu? Atunci cum veniţi voi la mine, azi când sunteţi la ananghie?»l1SF Şi grăiră către Ieftae: «Vino şi fii căpitanul nostru, ca să ne luptăm cu fiii lui Amon!»0 F Deci pornind război Amoniţii împotriva lui Israil, bătrânii din Galaad se duseră să aducă pe Ieftae, din ţinutul Tob.K/F Şi după câtăva vreme, Amoniţii intrară în luptă cu Israil.6.gF Atunci Ieftae fugi din faţa fraţilor săi şi se sălăşlui în ţinutul Tob; şi se aciuară lângă Ieftae oameni fără căpătâi, care ieşeau cu el după pleaşcă.v-gF Însă şi femeia lui Galaad îi născuse lui feciori; şi când feciorii ei se făcură mari, alungară pe Ieftae, spunându-i: «Tu nu vei mai avea parte de moştenire în casa tatălui nostru, fiindcă tu eşti feciorul altei femei!»u, gF Ieftae Galaaditul era viteaz mare, dar era feciorul unei femei desfrânate. Şi Galaad era tatăl lui Ieftae.L+F Atunci voevozii poporului din Galaad grăiră fiecare către ai săi: «Care este bărbatul care va începe lupta lui cu fiii lui Amon? Acela să fie căpetenia tuturor gospodarilor Galaadului!»*1F Iar când fiii lui Amon au fost chemaţi la luptă, tăbăriră în Galaad, şi se adunară şi fiii lui Israil şi tăbăriră şi ei în Miţpa.)/F Şi ei au dat la o parte pe dumnezeii cei străini din mijlocul lor şi au slujit Domnului şi Domnul n’a putut să mai rabde jalea lui Israil. (;F Dar fiii lui Israil au zis către Domnul: «Păcătuit-am; fă cu noi cum vei crede că e mai bine, numai scapă-ne, rugămu-te, şi de data aceasta!»' F Duceţi-vă şi strigaţi la dumnezeii pe care vi i-aţi ales; ei să vă mântuiască în ceasul strâmtorării voastre’.»s&aF Însă voi m’aţi năpustit şi aţi slujit altor dumnezei. Pentru aceea nu vreau să vă mai mântuesc. %F Şi Sidonienii şi Amaleciţii şi Madianiţii v’au asuprit pe voi şi aţi strigat către mine şi v’am mântuit din mâna lor.$F Dar Domnul a răspuns fiilor lui Israil: «Oare nu v’am scăpat eu de Egipteni şi de Amoriţi şi de fiii lui Amon şi de Filisteni?,#SF Atunci fiii lui Israil strigară către Domnul şi se tânguiră: «Păcătuit-am înaintea ta, fiindcă am părăsit pe Dumnezeul nostru şi am slujit Baalilor».&"GF Iar Amoriţii treceau Iordanul ca să se lupte chiar cu Iuda şi cu Veniamin şi cu seminţia lui Efraim, aşa încât Israil se găsea în mare strâmtoare.]!5F Şi aceştia împilară şi asupriră pe fiii lui Israil, din anul acela optsprezece ani în şir, pe toţi fiii lui Israil, care erau de cealaltă parte a Iordanului, în ţinutul Amoriţilor, adică în Galaad. F Atunci izbucni mânia Domnului împotriva lui Israil şi-i dădu vânduţi în mâna Filistenilor şi în mâna Amoniţilor.)MF Şi fiii lui Israil făcură iarăşi fapte rele în ochii Domnului şi slujiră Baalilor şi Astartelor şi dumnezeilor Siriei şi dumnezeilor Sidonului şi dumnezeilor Moabului şi dumnezeilor fiilor lui Amon şi dumnezeilor Filistenilor şi părăsiră pe Domnul şi nu-i mai slujiră.=wF Apoi Iair a murit şi a fost înmormântat în Camon.<sF El avea treizeci de fii, care călăreau pe treizeci de asini, şi avea treizeci de oraşe care se numesc aşezările lui Iair până în ziua de azi şi sunt în ţinutul Galaad.mUF În urma lui s’a sculat Iair din Galaad şi a fost judecător în Israil douăzeci şi doi de ani.vgF Tola a fost judecător în Israil douăzeci şi trei de ani; şi a murit şi a fost înmormântat în Şamir.7 kF După Abimelec s’a ridicat, ca să mântuiască pe Israil, Tola, fiul lui Pua, fiul lui Dodo, bărbat din seminţia lui Isahar; şi el locuia în Şamir, în munţii Efraim.+QF 9Aşijderea, toată ticăloşia gospodarilor din Sihem a întors-o Dumnezeu în capul lor, şi astfel s’a adeverit cu ei blestemul lui Iotam, fiul lui Ierubbaal."?F 8Astfel, Dumnezeu a răsplătit lui Abimelec fărădelegea pe care o săvârşise faţă de părintele său, omorînd pe cei şaptezeci de fraţi ai săi.V'F 7Văzând fiii lui Israil că Abimelec a murit, s’a dus fiecare la vatra sa.iMF 6Iar el, chemând degrabă pe scutierul care-i ducea armele, i-a poruncit: «Scoate sabia şi ucide-mă, ca să nu zică lumea despre mine: «L-a omorît o femeie!» Şi scutierul l-a străpuns cu sabia, şi Abimelec a murit.nWF 5Atunci o femeie a aruncat o piatră de râşniţă în capul lui Abimelec şi i-a sfărâmat ţeasta.yF 4Iar Abimelec a răzbit până la turn şi l-a împresurat şi s’a apropiat până la uşa turnului ca să-i dea foc.JF 3Dar în mijlocul oraşului era un turn puternic şi au fugit acolo toţi gospodarii oraşului şi bărbaţi şi femei; şi au închis porţile după ei şi s’au urcat pe acoperişul turnului.a=F 2După acestea, Abimelec a pornit spre Tebeţ şi a împresurat Tebeţul şi l-a cuprins.7iF 1Atunci, la fel, tot poporul a început să taie fiecare câte o crosnă de crăngi şi au pornit pe urma lui Abimelec şi le-au grămădit sub turn şi au dat foc turnului, încât toţi gospodarii din Migdal-Sihem care erau înlăuntru, aproape o mie de bărbaţi şi de femei, pieriră în flăcări./F 0Atunci Abimelec s’a suit pe muntele Ţalmon cu toată oastea lui; şi Abimelec a luat o secure în mână şi a început să taie crăngi de copac şi le-a pus pe umăr, apoi a poruncit oştenilor care erau cu el: «Ce m’aţi văzut că fac, faceţi şi voi degrabă!»dCF /Şi i-au adus veste lui Abimelec că toţi gospodarii din Migdal-Sihem s’au adunat acolo.ueF .Auzind despre acestea, toţi gospodarii din Migdal-Sihem s’au vârît sub turnul templului lui Baal-Berit.B F -Şi Abimelec a împresurat cetatea toată ziua aceea şi a pus stăpânire pe ea, iar pe norodul din cetate l-a omorît şi cetatea a dat-o la pământ şi a presărat vatra ei cu sare.< sF ,În vreme ce Abimelec şi ceata lui năvăleau şi puneau stăpânire pe poarta cetăţii, celelalte două cete cădeau în spinarea tuturor celor din ţarină şi-i măcelăreau.> wF +Şi a luat oştirea şi a împărţit-o în trei cete şi s’a aţinut la pândă în câmp. Şi când a văzut că poporul iese din cetate, a tăbărît pe el şi l-a măcelărit.P F *A doua zi, norodul a ieşit în ţarină şi Abimelec a prins de veste. F )După acestea, Abimelec s’a întors la Arama, iar Zebul a alungat pe Gaal şi pe fraţii lui şi i-a dat afară din Sihem.7F (Dar Abimelec l-a pus pe fugă şi Gaal a fugit din faţa lui şi mulţi dintre oamenii lui căzură răpuşi, până să ajungă la poarta cetăţii.^7F 'Atunci a purces Gaal în fruntea gospodarilor Sihemului şi s’a luptat cu Abimelec.^7F &Atunci a rostit către el Zebul: «Unde este acum gura ta cea spartă, când ziceai: Cine este Abimelec ca să-i slujim lui? Iată într’adevăr oştirea pe care o dispreţuiai. Ieşi acum şi te luptă cu ea!»'IF %Însă Gaal zise a doua oară: «Nu, ci este oaste, care se pogoară dinspre Buricul pământului, şi o altă ceată vine prin dreptul Stejarului Vracilor!»V'F $Şi văzând Gaal gloata aceea, a zis lui Zebul: «Iată nişte oameni care se pogoară de pe culmile munţilor». Însă Zebul i-a răspuns: «Tu vezi umbra munţilor şi ţi se năzare că sunt oameni!»)MF #Iar când a ieşit Gaal, fiul lui Ebed, şi a făcut popas dinaintea porţii cetăţii, Abimelec şi oastea lui s’au ridicat din ascunzătoarea unde pândeau.%EF "Şi s’a sculat Abimelec şi toată oastea care era cu el, în puterea nopţii, şi s’au aţinut la pândă, lângă Sihem, împărţiţi în patru cete.>wF !Iar mâine dimineaţă la răsăritul soarelui, năvăleşte împotriva cetăţii. Iar când Gaal cu oastea lui vor ieşi să te întâmpine, fă cu el cum îţi va veni mai bine.»p[F Deci acum porneşte de cu noapte cu gloata care este lângă tine şi aţine-te la pândă în câmpie.G F Şi a trimis vestitori la Abimelec, la Aruma, cu această ştire: «Iată că Gaal, fiul lui Ebed, împreună cu fraţii săi au venit în Sihem şi iată răzvrătesc cetatea împotriva ta.s~aF Când a auzit Zebul, voevodul cetăţii, aceste cuvinte ale lui Gaal, fiul lui Ebed, s’a mâniat foarte,0}[F De aş avea eu acest popor submâna mea, aş goni pe Abimelec!» Şi a zis un cuvânt cu tâlc în pofida lui Abimelec: «Sporeşte-ţi oştirea şi ieşi la luptă!»|%F Iar Gaal, fiul lui Ebed, rosti: «Cine este Abimelec şi ce este Sihem, ca să fim noi robii lui? Oare nu este el feciorul lui Ierubbaal, şi Zebul slugerul lui? El ar fi să fie slugă oamenilor lui Hemor, tatăl lui Sihem! Şi atunci pentru ce să fim noi robii lui?K{F Apoi ei ducându-se în podgorii culeseră viile şi călcând strugurii se puseră pe petrecere. Intrară apoi în templul dumnezeului lor şi mâncară şi băură şi blestemară pe Abimelec.z+F Atunci s’a ivit Gaal, fiul lui Ebed, împreună cu fraţii săi, călători prin Sihem, şi gospodarii din Sihem prinseră încredere în el.Zy/F Atunci gospodarii Sihemului, ca să-i facă rău, au pus oameni la pândă pe culmile munţilor, să jefuiască pe toţi călătorii care treceau pe drumul caravanelor. Şi vestea i-a fost adusă lui Abimelec.wxiF Ca să răzbune cruzimea făptuită cu acei şaptezeci de fii ai lui Ierubbaal şi sângele vărsat să cadă asupra lui Abimelec, fratele lor, care-i ucisese, şi asupra gospodarilor Sihemului, care îl ajutaseră să-şi omoare fraţii. e~}}T|{zMyjxx*wuuts[srq&pFonmmkjjifhXgvffoeeRdccscba`:_f^^N]\\[(Z0YXXWVVU|TSSGRRQiPOO!NM?LKKCJdIHHGEF|F E)CBBAS@@3?d>==<;;;::+9I8776H5422>1m00(/d..;--0++t*))q(s''3&S%%f$$# ""! E5qg_$l_; Z d o ;_\x\S3FŞi fiii lui Venamin au făcut întocmai aşa: şi-au răpit femei după numărul lor din fetele care jucau la horă şi s’au dus înapoi în cuprinsul moştenirii lor, unde au zidit oraşe în care au locuit.RFIar când părinţii lor sau fraţii lor vor veni la voi ca să se jeluiască, atunci să le spuneţi: «Iertaţi-i pe ei, că şi-a luat fiecare pe soţia sa cu iureşul. Căci dacă le-aţi fi dat voi de bună voie, atunci aţi fi fost vinovaţi.»YQ-FŞi când veţi vedea că fetele din Şilo au ieşit ca să se prindă în horă, să ieşiţi din vii şi fiecare să-şi răpească soţia lui dintre fetele din Şilo şi să le duceţi la voi în Veniamin.ePEFApoi au poruncit Veniaminiţilor şi le-au zis: «Duceţi-vă şi staţi la pândă în vii;hOKFŞi s’au chibzuit: «Iată, în fiecare an se prăznueşte o sărbătoare a Domnului la Şilo – care vine spre miazănoapte de Betel şi la răsărit de calea care suie de la Betel la Sihem şi la miază-zi de Lebona».+NQFÎnsă noi nu putem să le dăm soţii fetele noastre, fiindcă fiii lui Israil s’au jurat şi au zis: «Blestemat să fie cel care va da femeie lui Veniamin!»MFApoi au zis iar: «Pământul de moştenire să rămână acelor Veniaminiţi care au scăpat, ca Să nu piară o seminţie din Israil, LFAtunci au zis bătrânii obştiei: «Ce vom face cu cei ce au rămas fără femei, fiindcă femeile din Veniamin au fost nimicite?»uKeFIar poporului i se făcuse milă de Veniamin, fiindcă Domnul făcuse spărtură în seminţiile lui Israil.1J]FÎn vremea aceea Veniamiţii s’au întors acasă şi şi-au luat soţii din femeile din Iabeşul Galaadului care scăpaseră cu viaţă, dar nu s’au găsit deajuns.IF Apoi obştia întreagă a trimis soli să vorbească cu Veniaminiţii care se aflau pe stânca Rimon, şi le-au vestit pacea.5HeF Şi ei au găsit, între locuitorii Iabeşului din Galaad, patru sute de fecioare care nu cunoscuseră bărbat şi le-au adus în tabăra de la Şilo, din ţara Canaanului.xGkF Dar iată cum să faceţi: să daţi pieirii pe toţi bărbaţii şi pe orice femeie care a cunoscut bărbat!»qF]F Atunci obştia a mânat într’acolo douăsprezece mii de oameni, dintre cei mai viteji, cu această poruncă: «Duceţi-vă şi treceţi pe locuitorii din Iabeşul Galaadului prin ascuţişul săbiei cu soţii şi cu copii cu tot!EF Atunci făcându-se numărătoarea poporului, s’a văzut că nu era de faţă nici un bărbat din locuitorii din Iabeşul Galaadului.ID FApoi au întrebat: «Este vreuna din seminţiile lui Israil care să nu fi venit la Miţpa, în faţa Domnului?» Şi iată nimeni nu venise, în tabără, la adunare, din Iabeşul Galaadului.CFCe vom face cu cei care au rămas fără femei, o dată ce noi ne-am jurat înaintea Domnului să nu le dăm femei din fetele noastre?» BFIar acum fiilor lui Israil le părea rău de Veniamin, fratele lor, şi ziceau: «O seminţie a fost astăzi retezată din Israil»..AWFApoi fiii lui Israil au întrebat: «Cine n’a venit la această adunare din toate seminţiile lui Israil, la Miţpa, înaintea Domnului?» Fiindcă ei se legaseră cu mare jurământ împotriva celor ce n’ar fi venit în faţa Domnului la Miţpa şi ziseseră: «Moartea să-i mănânce!»|@sFIar a doua zi s’a sculat poporul şi au clădit acolo un jertfelnic şi au adus arderi de tot şi jertfe de pace.?1FŞi au grăit: «Pentru ce, Doamne Dumnezeul lui Israil, s’a întâmplat aceasta în Israil, ca să lipsească astăzi din Israil o seminţie!»#>AFŞi poporul a venit «la Betel şi au stat acolo până seara, înaintea lui Dumnezeu, şi au ridicat glasurile lor şi s’au tânguit cu tânguire mare,= 1FCi bărbaţii din Israil se juraseră la Miţpa cu acest jurământ: «Nimeni dintre noi să nu-şi dea fata lui, de soţie, celor din Veniamin!»[<1F0Iar bărbaţii din Israil au venit înapoi spre Veniaminiţi şi i-au tăiat cu ascuţişul săbiei, locuitorii ca şi vitele şi tot ce au găsit. Şi tuturor oraşelor pe care le-au întâlnit, le-au dat foc. ;F/Totuşi şase sute de inşi au dat dosul şi au fugit în pustie până la stânca Rimon şi au rămas pe stânca Rimon patru luni.:7F.Deci toţi cei care au căzut din Veniamin, în ziua aceea, au fost douăzeci şi cinci de mii de bărbaţi mânuitori de sabie, toţi oameni viteji.y9mF-Şi câţi au mai rămas au dat dosul şi au fugit în pustie spre stânca Rimon, dar Israiliţii secerară din ei, pe căi, încă cinci mii de inşi, şi-i goniră de la spate până la Ghideom şi mai uciseră dintre ei încă două mii.U8%F,Şi au căzut din Veniamin optsprezece mii de inşi, toţi oameni de luptă.7F+Şi astfel înconjurară pe Veniamin şi-l vânară, zdrobindu-l de la Menoha până pe dealurile Ghebei, spre răsărit.46cF*Şi din faţa Israiliţilor au rupt-o la fugă spre cărările pustiei, dar luptătorii îi urmăriră pas cu pas, căci ieşind din cetăţi, îi măcelăriră la mijloc,5#F)Atunci bărbaţii din Israil se întoarseră îndărăt, iar Veniaminiţii rămaseră încremeniţi, căci vedeau că i-a ajuns prăpădul.49F(Atunci a pornit să se ridice semnul din cetate, norul de fum; şi când şi-au întors faţa Veniaminiţii, iată toată cetatea ardea până la cer!3F'Atunci Israiliţii să pornească la luptă. Căci Veniaminiţii începuseră să taie şi să ucidă dintre Israiliţi, ca vreo treizeci de inşi, şi cugetau: «Fără doar şi poate sunt bătuţi, în faţa noastră, ca şi în lupta cea dintâi!»2#F&Şi a fost un semn de înţelegere între Israiliţi şi oamenii lor puşi la pândă: când vor ridica ei din cetate un fum gros, ca semn,17F%Cei puşi la pândă năvăliră pe neaşteptate asupra Ghibeei, răzbiră înlăuntru şi trecură pe toţi cei din cetate prin ascuţişul săbiei.L0F$Atunci au văzut Veniaminiţii că sunt înfrânţi. Însă când Israiliţii au lăsat şi mai mult loc Veniaminiţilor, fiindcă se bizuiau pe ceata pusă de ei la pândă în coastele Ghibeei,@/{F#Căci Domnul bătu pe Veniamin înaintea lui Israil şi Israiliţii nimiciră din Veniamin, în ziua aceea, douăzeci şi cinci de mii şi o sută de inşi, toţi mânuitori de sabie.:.oF"Şi au venit împotriva Ghibeei zece mii de bărbaţi aleşi din tot Israilul şi lupta a fost crâncenă; şi Veniaminiţii n’au simţit că prăpădul dă năvală peste ei.M-F!Şi toţi bărbaţii din Israil s’au sculat din locul lor şi s’au rânduit în Baal-Tamar, pe când cei dintre ei care stăteau la pândă au ieşit din ascunzişul lor de la apus de Ghibeea.7,iF Atunci şi-au zis Veniamiţii: «Sunt bătuţi de noi ca şi mai nainte!» Însă fiii lui Israil ziceau: «Să fugim, ca să-i răzleţim de cetate pe drumurile cele mari».$+CFŞi au ieşit Veniaminiţii să înfrunte oastea, dar ei se răzleţiră de cetate. Şi au început, ca şi mai nainte, să lovească şi să ucidă din popor – pe drumurile care duc, unul spre Betel şi altul spre Ghibeon – în şes, omorînd ca la treizeci de inşi din Israil.*/FIar a treia zi au pornit fiii lui Israil împotriva Veniaminiţilor şi s’au aşezat în şir de bătălie împotriva Ghibeei, ca mai deunăzi.?){FŞi Israil a pus oameni la pândă împrejurul Ghibeei.( FŞi Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, slujea Domnului în vremea aceea – şi au zis: «Să mai ies la luptă cu fiii lui Veniamin, fratele meu, sau să contenesc?» Dar Domnul a răspuns: «Daţi năvală, căci mâine îl voi da în mâna ta!»m'UFŞi au întrebat fiii lui Israil pe Domnul – căci acolo se găsea chivotul legii, în acele zile;y&mFŞi toţi fiii lui Israil şi tot poporul s’au urcat şi au venit iarăşi la Betel, şi plângând şi stând acolo în faţa Domnului au postit în ziua aceea până seara şi au adus arderi de tot şi jertfe de pace înaintea Domnului,F%FŞi a ieşit Veniamin, din Ghibeea, în ziua a doua, întru întâmpinarea lor, şi au doborît la pământ, din fiii lui Israil, încă optsprezece mii de inşi, toţi purtători de sabie.S$!FDeci cei din Israil s’au apropiat de fiii lui Veniamin, în ziua a doua;z#oFCi fiii lui Israil se suiseră la Betel şi plânseseră în faţa Domnului până seara şi întrebaseră astfel pe Domnul: «Să pornesc iar la luptă cu fiii lui Veniamin, fratele meu?» Şi Domnul a răspuns: «Porniţi împotriva lui!»*"OFÎnsă oastea bărbaţilor din Israil se îmbărbăta şi din nou se rânduiră în linie de bătaie, în acelaşi loc unde se rânduiseră în ziua cea dintâi.!'FAtunci au dat năvală Veniaminiţii din Ghibeea şi au doborît la pământ din Israil, în ziua aceea, douăzeci şi două de mii de inşi.  FŞi bărbaţii din Israil au ieşit la luptă cu Veniamin şi s’au rânduit în linie de bătaie împotriva celor din Ghibeea.]5FDeci fiii lui Israil s’au sculat de cu noapte şi au tăbărît în jurul Ghibeei.\3FŞi au pornit şi s’au suit la Betel şi au întrebat voinţa lui Dumnezeu şi au grăit: «Cine dintre noi să pornească mai întâi la luptă cu Veniaminiţii?» Şi Domnul a răspuns: «Iuda mai întâi!»FIar fiii lui Israil, număraţi, în afară de Veniaminiţi, erau patru sute de mii de oameni mânuitori de sabie şi toţi războinici.'IFDin tot acest norod erau şapte sute de inşi osebiţi şi anume stângaci; toţi aceştia nimereau cu piatra din praştie firul de păr şi nu dădeau greş.zoFŞi s’au numărat în ziua aceea Veniaminiţii din cetăţile lor şi au fost douăzeci şi cinci de mii de inşi, purtători de sabie, osebit de locuitorii din Ghibeea, care la numărătoare au ieşit şapte sute de inşi, oameni pe ales.|sFAstfel Veniaminiţii s’au strâns la Ghibeea, de prin cetăţile lor, ca să iasă la război cu fiii lui Israil.U%F Deci acum daţi-ne pe fiii celui viclean din Ghibeea, ca să-i ucidem şi să stârpim răutatea din Israil!» Însă fiii lui Veniamin n’au vrut să asculte glasul celorlalţi fraţi ai lor din Israil.'IF Şi au trimis seminţiile lui Israil soli prin toată seminţia lui Veniamin, cu această vorbă: «Ce faptă rea este aceasta, care s’a întâmplat la voi?p[F Deci s’au strâns toţi bărbaţii din Israil împotriva cetăţii, uniţi laolaltă ca un singur om.EF Şi anume vom lua zece inşi dintr’o sută din toate seminţiile lui Israil şi o sută de inşi dintr’o mie şi o mie de inşi din zece mii, ca să aducă merinde pentru ceilalţi oameni veniţi ca să pedepsească pe Veniaminiţii din Ghibeea, pentru toată fărădelegea pe care au săvârşit-o în Israil!»fGF Căci iată acum ceea ce voim să facem împotriva Ghibeei: vom porni asupră-i după sorţi.7FAtunci s’a sculat tot poporul ca un singur om şi a zis: «Să nu plece nimeni la cortul său şi nimeni dintre voi să nu se întoarcă la vatră,Y-FIată, voi toţi, fii ai lui Israil, rostiţi-vă acum şi ţineţi sfat aici!»I FAtunci am luat leşul ţiitoarei mele şi l-am făcut bucăţi pe care le-am trimis în tot cuprinsul moştenirii lui Israil, căci ei au săvârşit o nelegiuire şi o ticăloşie în Israil.@{FŞi gospodarii din Ghibeea s’au pornit împotriva mea şi au înconjurat casa în timpul nopţii, cu gândul să mă omoare, iar pe ţiitoarea mea au chinuit-o, încât a şi murit.!FAtunci a răspuns levitul, bărbatul femeii ucise aşa: «M’am dus la Ghibeea, în Veniamin, eu şi ţiitoarea mea, ca să mâi noaptea.*OFŞi au auzit fiii lui Veniamin că fiii lui Israil s’au adunat la Miţpa. Şi au zis fiii lui Israil: «Povestiţi cum s’a întâmplat această nelegiuire!»MFŞi s’au înfăţişat înaintea Domnului toţi voevozii poporului – toate seminţiile lui Israil – în adunarea poporului lui Dumnezeu, patru sute de mii de pedestraşi mânuitori de sabie./  [FAtunci au ieşit toţi fiii lui Israil şi obştia s’a adunat toată ca un singur om, din Dan până în Beerşeba şi ţinutul Galaad, înaintea Domnului la Miţpa.g IFŞi oamenilor pe care i-a trimis le-a poruncit: «Aşa să spuneţi tuturor bărbaţilor din Israil: S’a mai întâmplat oare aşa ceva de când au purces fiii lui Israil din ţara Egiptului şi până în ziua de astăzi? Frământaţi-vă mintea şi rostiţi-vă!» Şi cine vedea, zicea: «Nu s’a întâmplat şi nu s’a văzut una ca asta, din vremea ieşirii fiilor lui Israil din ţara Egiptului şi până în ziua de faţă! Cugetaţi, chibzuiţi şi hotărîţi!»M FAjungând în casa sa, a luat cuţitul şi punând mâna pe leşul ţiitoarei sale a îmbucătăţit-o mădular cu mădular, în douăsprezece bucăţi şi a trimis-o în tot cuprinsul lui Israil. )FŞi el i-a zis: «Hai să mergem». Dar nu i-a răspuns nimeni. Atunci el a pus-o pe măgar şi a plecat şi s’a dus omul în ţinutul său.4 cFIar dimineaţa, când s’a sculat stăpânul ei şi a deschis uşa casei şi a ieşit ca să pornească la drum, iată ţiitoarea lui zăcea la uşă cu mâinile pe prag. FŞi a venit femeia, în faptul dimineţii şi a căzut la uşa omului unde se afla stăpânul ei şi a rămas acolo până la ziuă.nWFÎnsă acei oameni nu voiră să-l asculte. Atunci omul a luat pe ţiitoarea sa şi a scos-o afară la ei; şi ei au cunoscut-o şi au batjocorit-o toată noaptea până dimineaţa. Şi când s’au revărsat zorile, au lăsat-o.BFIată, fata mea care e fecioară şi ţiitoarea lui, le voi scoate afară, să le smeriţi şi să faceţi cu ele ce veţi vrea; dar cu omul acesta să nu faceţi această nelegiuire!»^7FAtunci stăpânul casei a ieşit la ei şi le-a vorbit: «Nu aşa, fraţilor, vă rog, nu săvârşiţi această blestemăţie. De vreme ce omul acesta a intrat în casa mea, nu săvârşiţi asemenea ticăloşie! FDar pe când ei îşi veseleau inima, iată că locuitorii cetăţii, oameni spurcaţi, au înconjurat casa şi, izbind în uşă, au prins să strige către bătrân, stăpânul casei: «Scoate afară pe omul care a venit în casa ta, ca să-l cunoaştem!»~wFŞi el i-a adus în casa sa şi a dat nutreţ asinilor. Iar după ce se spălară pe picioare, mâncară şi băură.}uFAtunci zis-a moşneagul: «Fii pe pace! Iau asupra mea tot ce-ţi va lipsi. Numai să nu mâi noaptea în piaţă!»I FDeşi avem paie şi grăunţe pentru asinii noştri şi tot aşa pâine şi vin pentru mine şi pentru roaba ta şi pentru sluga care însoţeşte pe robul tău şi de nimic nu ducem lipsă!»r_FIar acela a răspuns: «Pornit-am din Betleemul Iudei şi mergem spre fundul munţilor Efraim. Eu sunt de acolo. Am făcut un drum până la Betleemul Iudei. Şi acum călătoresc spre casă. Dar nimeni nu mă îmbie la el în casă,#FŞi el ridicându-şi ochii, a văzut pe călător în piaţa cetăţii şi bătrânul l-a întrebat: «încotro te duci şi de unde vii?»J~FAtunci, iată că un moşneag venea de la munca sa, din ţarină, în amurg; iar moşneagul era din munţii Efraim şi trăia pripăşit în Ghibeea, pe când oamenii locului erau Veniaminiţi.K}FŞi s’au abătut din drum acolo, ca să intre, să mâie noaptea în Ghibeea. Şi au intrat şi s’au oprit în piaţa cetăţii, dar nimeni nu i-a îmbiat în casă, să mâie noaptea acolo. |FŞi ei au călătorit mai departe. Şi când soarele era în asfinţit, ei ajunseseră lângă Ghibeea, din ţinutul lui Veniamin. {F Deci a zis către sluga sa: «Mergi înainte! Să ne apropiem de unul din aceste locuri şi să găzduim în Ghibeea ori în Rama.»0z[F Dar stăpânul său i-a răspuns: «Să nu ne abatem într’o cetate locuită de străini care nu sunt dintre fiii lui Israil, ci să mergem mai departe la Ghibeea».Uy%F Când au ajuns la Iebus, iar ziua era pogorîtă de tot spre seară, grăit-a sluga către stăpânul său: «Haide, rogu-te, să ne abatem în această cetate a iebuseilor şi să mânem într’însa».`x;F Însă omul n’a mai voit să mâie acolo, ci s’a sculat şi a plecat şi a ajuns până în dreptul cetăţii Iebus, adică lerusalimul, împreună cu doi asini cu samarele pe ei, cu ţiitoarea şi cu sluga lui.aw=F Atunci omul s’a sculat să plece, el şi ţiitoarea lui şi sluga lui; dar socrul său, tatăl tinerei femei, a grăit către el: «Vezi, te rog, că ziua a dat în deseară. Mâneţi aici. Vedeţi că ziua e pe sfârşite; mâi la noapte aici şi veseleşte-te. Şi sculaţi-vă mâine şi porniţi la diurn. Şi tu vei ajunge la vatra ta.»_v9FCi el s’a sculat dis-de-dimineaţă, în ziua a cincea, gata de drum. Şi tatăl femeii a zis iarăşi: «Te rog, întăreşte inima ta». Şi ei au zăbovit până ce a dat în deseară şi au ospătat amândoi.muUFDar omul s’a sculat să plece şi socrul său a stăruit de el şi el a mai rămas o noapte acolo.EtFŞi au stat şi au mâncat amândoi împreună şi au băut. Apoi tatăl femeii a zis către bărbat: «Învoieşte-te, te rog, şi mâi şi noaptea aceasta şi desfătează-te în voie!»Us%FA patra zi, s’au sculat dis-de-dimineaţă şi el era gata să pornească, dar tatăl tinerei femei a grăit către ginerele său: «Întăriţi-vă inima cu o bucată de pâine şi pe urmă plecaţi!» rFŞi socrul său, tatăl femeii, l-a ţinut pe loc, şi a stat la el trei zile, şi au mâncat şi au băut şi au găzduit acolo.q!FŞi s’a sculat bărbatu-său şi a pornit după ea, ca s’o îmbuneze şi s’o ducă înapoi acasă; şi avea cu el pe sluga sa şi o pereche de asini. Şi femeia l-a dus în casa tatălui ei, iar părintele tinerei femei văzându-l i-a întâmpinat cu bucurie.p5FCi ţiitoarea lui supărându-se pe el, a plecat de la el şi s’a dus acasă la tatăl ei, la Betleemul Iudei şi a stat acolo patru luni de zile.[o 3FÎn vremea aceea, când nu era încă rege în Israil, era un om, levit, care petrecea ca străin în latura cea mai depărtată a munţilor Efraim şi care îşi luase ca ţiitoare o femeie din Betleemul Iudei.nFAstfel ei şi-au pus idol chipul pe care-l făcuse Miheia. Şi a stat tot timpul, cât a stat şi casa Domnului, la Şilo.Zm/FIar fiii lui Dan au ridicat pentru ei chipul idolului, şi Ionatan, fiul lui Gherşom, fiul lui Moise, el şi urmaşii săi au fost preoţii seminţiei Dan, până în ziua când chivotul a fost dus în robie.l!FŞi au pus cetăţii numele Dan, după numele lui Dan, părintele lor, feciorul lui Israil, însă la început numele cetăţii era Laiş.Zk/FŞi nimeni n’a sărit într’ajutor, căci era departe de Sidon şi cu Siria nu avea nici o legătură. Şi vatra cetăţii era în valea Bet-Rehob. Apoi au clădit la loc cetatea şi s’au aşezat în ea.j{FŞi Daniţii, după ce-au luat idolul făcut de Miheia şi preotul care-i slujea, au năvălit asupra Laişului, împotriva unui norod paşnic şi fără bănuială de primejdie, si l-au trecut prin ascuţişul săbiei, iar cetăţii i-au dat foc.i'FŞi Daniţii au pornit în drumul lor, iar Miheia, văzând că aceia sunt mai tari decât el, si-a întors faţa şi a venit înapoi acasă.ihMFDar fiii lui Dan i-au zis: «Să nu ţi se mai auză glasul aici la noi, ca nu cumva să se năpustească împotriva voastră unii dintre ai noştri, întărâtaţi, şi să-ţi pierzi viaţa ta şi viaţa casnicilor tăi».=guFEl a răspuns: «Pe dumnezeul pe care mi-l făcusem, mi l-aţi luat, cu preot cu tot, şi v’aţi dus! Şi acum mie ce mi-a rămas? Şi iată că voi mă întrebaţi ce-mi este!»f'FŞi au strigat la fiii lui Dan, iar aceştia s’au întors la ei şi au rostit către Miheia: «Ce-ţi este? Şi ce-ai adunat atâta lume?»LeFŞi aceştia deabia se depărtaseră de casa lui Miheia şi iată că oamenii care locuiau în gospodăriile vecine cu gospodăria lui Miheia s’au adunat şi au ajuns din urmă pe fiii lui Dan,qd]FŞi s’au întors şi au plecat si au pus pe femei şi pe prunci şi turmele şi averile înaintea lor.c%FŞi s’a îmbunat inima preotului şi a luat efodul şi terafimii şi idolul cel îmbrăcat cu argint şi s’a dus în mijlocul poporului.pb[FDar ei i-au răspuns: «Taci! Pune-ţi mâna la gură şi vino cu noi şi fii părintele şi preotul nostru. Ce este mai bine: să fii preot al casei unui singur om, sau să fii preotul unei seminţii şi al unui neam din Israil?»$aCFIar aceia au intrat în casa lui Miheia şi au luat efodul şi terafimii şi idolul cel îmbrăcat cu argint. Atunci preotul le-a spus: «Ce faceţi voi?» `FŞi cei cinci inşi care veniseră să iscodească ţara s’au urcat şi au intrat acolo şi au luat efodul şi terafimii şi idolul cel îmbrăcat cu argint pe când preotul stătea dinaintea porţii cu cei şase sute de oameni purtători de arme de luptă.n_WFIar cei şase sute de inşi dintre fiii lui Dan, purtând arme de luptă, stăteau dinaintea porţii.^FŞi ei s’au abătut într’acolo şi au ajuns la casa tânărului levit, adică la casa lui Miheia şi l-au întrebat de sănătate.]FAtunci au luat vorba cei cinci bărbaţi, care veniseră să iscodească ţinutul Laiş, şi au grăit către fraţii lor: «Ştiţi oare că în aceste case se află un efod şi terafimi şi un idol îmbrăcat cu argint? Gândiţi-vă acum ce aveţi de făcut!»S\!F Şi au trecut de acolo în munţii Efraim şi au ajuns la casa lui Miheia.3[aF Şi s’au dus şi au tăbărît la Chiriat-Iearim, în ţinutul Iuda; de aceea i-au zis acelui loc Mahane-Dan, până în ziua de azi. El este la apus de Chiriat-Iearim.{ZqF Şi au pornit de acolo din neamul Daniţilor, din Ţora şi din Eştaol, şase sute de inşi înarmaţi de luptă.tYcF Când veţi intra, veţi da peste un popor care trăieşte fără grijă. Şi ţara lor se întinde în toate părţile. Iar Dumnezeu o va da în mâinile voastre. Este un loc unde nu lipseşte nimic din toate câte sunt pe pământ.»mXUF Răspuns-au ei: «Sculaţi-vă şi să năvălim peste ei, fiindcă am văzut ţinutul şi este foarte bun. Ci voi staţi cu mâna în sân! Nu zăboviţi să porniţi şi să vă duceţi să luaţi acest ţinut în stăpânire!vWgFCând au venit înapoi la fraţii lor, la Ţora şi la Eştaol, fraţii lor i-au întrebat: «Ce aţi adus?»C {FÎn munţii Efraim trăia un om pe care-l chema Miheia.pB[FŞi fraţii lui Samson şi toată familia sa s’au coborît şi l-au luat şi l-au dus de l-au îngropat între Ţora şi Eştaol, în mormântul tatălui său Manoe. Şi el a fost judecător peste Israil timp de douăzeci de ani.NAFŞi a strigat Samson: «Piară viaţa mea o dată cu Filistenii!» Şi cu toată puterea a dat brânci stâlpilor şi templul s’a prăbuşit peste voevozi şi peste tot norodul care se afla acolo, aşa încât morţii pe care i-a ucis la moartea sa au fost mai mulţi decât aceia pe care i-a ucis pe când era în viaţă.,@SFŞi Samson apucă pilaştrii cei doi, de la mijloc, pe care era clădit templul şi s’a proptit în ei, de unul cu mâna dreaptă şi de altul cu mâna stângă,m?UFŞi Samson a chemat pe Domnul şi a zis: «Stăpâne, Doamne, adu-ţi aminte de mine şi dă-mi putere, numai de data aceasta, Dumnezeule, ca să mă răzbun împotriva Filistenilor, măcar pentru unul din cei doi ochi ai mei!»S>!FŞi templul era plin de bărbaţi şi de femei; erau acolo toţi fruntaşii Filistenilor, iar pe acoperiş ca la trei mii de suflete, bărbaţi şi femei, care stăteau şi se uitau la jocul lui Samson.-=UFAtunci Samson a grăit către băiatul care-l ducea de mână: «Du-mă aproape ca să pipăi pilaştrii pe care e clădit templul, că vreau să mă razim de ei!»\<3FŞi pe când petreceau ei, au început să strige: «Chemaţi pe Samson să joace». Şi au adus pe Samson din închisoare şi el a jucat înaintea lor şi pe urmă l-au pus să stea între pilaştrii templului.l;SFŞi poporul când văzu pe Samson, începu să laude pe dumnezeul lor şi să strige: «Dat-a dumnezeul nostru în mâinile noastre pe duşmanul nostru şi pe pustiitorul ţinutului nostru şi pe ucigaşul multora dintre noi!»l:SFŞi odată voevozii Filistenilor s’au strâns să aducă o jertfă uriaşă lui Dagon, dumnezeul lor, şi să se veselească, de vreme ce ei ziceau: «Dumnezeul nostru a dat în mâinile noastre pe Samson, duşmanul nostru!»R9FÎnsă părul capului său, după ce fusese ras, a început să crească.;8qFDeci Filistenii au pus mâna pe el şi i-au scos ochii şi l-au pogorît la Gaza şi l-au ferecat în lanţuri de aramă. Şi el acum învârtea la o râşniţă în închisoare.q7]FAtunci a strigat Dalila: «Samsoane, Filistenii dau peste tine!» Şi el s’a deşteptat din somnul lui şi s’a gândit: «Voi scăpa din capcană şi de astădată şi mă voi libera!» Dar el nu ştia că Domnul îl părăsise.;6qFApoi ea a adormit pe Samson pe genunchii ei şi a chemat pe un om care a ras cele şapte şuviţe de pe capul lui Samson. Şi Samson prinse a slăbi şi puterea lui îl părăsi..5WFDeci văzând Dalila că el i-a dezvăluit toată inima lui, a trimis şi a chemat pe voevozii Filistenilor, spunându-le: «De data aceasta veniţi încoace, căci mi-a destăinuit toată inima lui!» Şi au venit la ea voevozii Filistenilor şi i-au adus, în mâinile lor, siclii de argint.&4GFŞi-i deschise toată inima lui şi-i spuse: «Briciul n’a trecut peste capul meu, fiindcă eu sunt nazireu al lui Dumnezeu din pântecele maicii mele; dacă mi-ar rade cineva părul capului, atunci puterea mea s’ar duce de la mine şi aş slăbi şi aş ajunge ca orişicare om!»u3eFDeci ea hărţuindu-l cu vorbele ei în toate zilele şi chinuindu-l, sufletul lui s’a amărît de moarte,D2FAtunci i-a zis Dalila: «Cum zici tu: «Eu te iubesc», când inima ta nu este a mea? Iată că de trei ori până acum m’ai amăgit şi nu mi-ai spus în ce stă puterea ta cea mare!»_19FŞi le-a bătut cu vătalele şi pe urmă i-a strigat: «Samsoane, Filistenii dau peste tine!» Ci el s’a deşteptat din somnul lui şi a smuls şi războiul şi ţesătura. Iar puterea lui a rămas necunoscută.0}F Zis-a iar Dalila lui Samson: «Până acum m’ai amăgit şi mi-ai spus minciuni; spune-mi, te rog, cu ce ar trebui să te lege?» Răspuns-a el: «Dacă ai ţese în pânza ta cele şapte şuviţe din capul meu şi le-ai bate cu vătalele, aş pierde puterea mea şi aş ajunge ca orice om». Şi ea l-a adormit şi a ţesut cele şapte şuviţe din capul lui în pânza ei,]/5F Atunci Dalila a luat funii noi şi l-a legat cu ele şi i-a strigat: «Samsoane, Filistenii dau peste tine!» Iar duşmanii stăteau la pândă într’o odaie. Dar el le-a rupt de pe braţele sale ca pe o aţă..5F Răspunsu-i-a Samson: «Dacă m’ar lega cu funii noi, care n’au slujit încă la nimic, aş ajunge fără putere şi m’aş face ca orice om». -F Zis-a Dalila lui Samson: «Iată tu m’ai amăgit şi mi-ai spus minciuni. Spune-mi, te rog, acum, cu ce ar trebui să te lege?»,F Şi duşmanii care îl pândeau şedeau la ea într’o odaie. Atunci ea i-a strigat «Samsoane, Filistenii dau peste tine!» Dar el rupse coardele, cum se rupe o sfoară de câlţi, când dă de para focului. Astfel puterea lui rămase necunoscută.x+kFAtunci căpeteniile Filistenilor i-au adus şapte coarde proaspete şi încă neuscate şi ea l-a legat cu ele.*)FŞi Samson i-a răspuns: «Dacă m’ar lega cu şapte coarde crude şi încă neuscate, aş pierde puterea şi aş ajunge ca orişicare om!» V~~}(||/{zz)yKxxDwvuttcsdrr3qWppoenn%mKll(kjihh+ffPeud6ccba`__N^]]u\\"[j[ZYY[XWW"VUTTSjRR)QPONYMLKKAJyIsHIGGF`EE8DD==<;^::h99A887q655O4k3g22C1150//.M--B,,p+t**))D({'&%%\%$[#w""! x [`*Z   e"d/Z Fiţi dârji, Filistenilor, şi bărbătoşi, ca să nu ajungeţi robi la Evrei, cum au ajuns ei robi la voi. Fiţi bărbaţi şi luptaţi-vă!»+QZVai de noi! Cine ne va mântui din mâna acestui Dumnezeu Atotputernic? Acesta este acel Dumnezeu care a bătut pe Egipteni cu tot felul de pedepse şi cu ciumă!:oZAtunci Filistenii se înfricoşară, căci cugetau: «A venit Dumnezeu în tabără la ei!» Şi mai ziceau: «Vai de noi! Căci niciodată nu s’a mai întâmplat una ca asta!\3ZCând Filistenii auziră zgomotul acestui strigăt de bucurie, ei întrebară: «Ce însemnează strigătul acesta mare de bucurie, în tabăra Evreilor?» Şi aflară că chivotul Domnului a sosit în tabără.)MZIar când chivotul legământului Domnului sosi în tabără, toţi fiii lui Israil porniră un strigăt de bucurie atât de mare, încât se zgudui pământul.iMZDeci poporul a trimis la Şilo şi au adus de acolo chivotul legământului Domnului Savaot, cel ce şade pe heruvimi. Şi cei doi feciori ai lui Eli, Ofni şi Fineas, erau acolo lângă chivotul legământului lui Dumnezeu.,SZCând poporul se întoarse în tabără, bătrânii lui Israil întrebară: «De ce oare ne-a înfrânt Domnul astăzi prin mâna Filistenilor? Să ne aducem din Şilo chivotul legământului Domnului, ca să vie în mijlocul nostru şi să ne mântuiască din mâna vrăjmaşilor noştri!»[1ZAtunci Filistenii s’au rânduit în şir de luptă împotriva lui Israil şi încingându-se lupta, Israil fu bătut de Filisteni, care uciseră din oastea desfăşurată în câmpie ca la patru mii de inşi.6 iZŞi a ieşit Israil întru întâmpinarea Filistenilor ca să se lupte şi au întins tabăra lor lângă Eben-Haezer, iar Filistenii îşi întinseseră tabăra lor la Afec. ZŞi Domnul i s’a arătat mereu în Şilo, fiindcă Domnul se descoperea în Şilo lui Samuil, prin cuvântul său dumnezeesc.)~MZŞi a fost cuvântul lui Samuil către tot Israilul, şi tot Israilul din Dan până în Beerşeba ştia că Samuil a fost adeverit să fie prooroc al Domnului.q}]ZŞi Samuil creştea şi Domnul era cu el şi nu lăsa să cadă pe pământ nici unul din cuvintele lui.(|KZAtunci Samuil i-a împărtăşit lui toată descoperirea, fără să-i tăinuiască ceva. Iar Eli i-a zis: «El este Domnul; facă ceea ce va socoti cu cale!»l{SZŞi l-a întrebat Eli: «Care a fost cuvântul pe care Domnul ţi l-a grăit? Nu-mi tăinui nimic! Aşa şi aşa, şi încă şi mai mult să-ţi facă ţie Domnul, dacă vei ascunde ceva din ceea ce Domnul ţi-a vorbit ţie!»hzKZCi Eli a chemat pe Samuil şi i-a zis: «Samuile, fiul meu!» Şi el a răspuns: «Iată-mă!»(yKZŞi Samuil a dormit până a doua zi, apoi s’a sculat de cu noapte şi a deschis uşile casei Domnului. Însă Samuil s’a temut să spună lui Eli vedenia.xZPentru aceea m’am jurat pentru casa lui Eli, că nelegiuirea casei lui Eli nu se va ierta în veac nici cu jertfe, nici cu prinoase!»3waZ Iar tu să-i dai de ştire că eu voi pedepsi casa lui în veşnicie, pentru fărădelege, fiindcă a ştiut că fiu săi huleau pe Dumnezeu şi el nu i-a ţinut de rău.yvmZ În ziua aceea voi adeveri cu Eli tot ceea ce am vorbit despre casa lui, de la început şi până la sfârşit.u-Z Şi Domnul a zis către Samuil: «Iată, eu sunt gata să fac în Israil un lucru pe care oricine îl va auzi îi vor ţiui amândouă urechile.1t]Z Şi a venit Domnul şi a stat în dreptul lui şi l-a strigat ca şi mai nainte: «Samuile! Samuile!» Ci Samuil i-a răspuns: «Vorbeşte, căci robul tău ascultă!»OsZ Deci zis-a Eli către Samuil: «Du-te şi te culcă! Şi dacă te va mai chema, tu să zici: «Vorbeşte, Doamne, că robul tău ascultă!» Şi Samuil s’a dus şi s’a culcat în culcuşul său.MrZŞi Domnul a strigat a treia oară pe Samuil şi el s’a sculat şi a alergat la Eli şi i-a zis: «Iată-mă! M’ai chemat?» Atunci şi-a dat seama Eli că Domnul era cel care striga pe copil.lqSZDar Samuil nu cunoştea încă pe Domnul, şi cuvântul Domnului până atunci nu i se descoperise._p9ZÎnsă Domnul iarăşi l-a strigat. «Samuile!» Şi s’a sculat Samuil şi s’a dus la Eli şi i-a zis: «Iată-mă! M’ai chemat?» Ci răspuns-a Eli: «Nu te-am chemat, fiul meu; întoarce-te şi te culcă!»*oOZŞi a alergat la Eli şi a zis: «Iată-mă! M’ai strigat?» Dar Eli a zis: «Nu te-am chemat. Întoarce-te şi te culcă!» Şi el s’a dus şi s’a culcat.Vn'ZAtunci Domnul strigă: «Samuile! Samuile!» Iar el răspunse: «Iată-mă!»m{ZCandelabrul Domnului încă nu se stinsese şi Samuil dormea în locaşul Domnului, unde se afla chivotul lui Dumnezeu.lZŞi, odată, Eli stătea culcat în culcuşul său. Şi ochii lui începuseră să se întunece, astfel că nu putea să mai vază bine.k #ZŞi copilul Samuil slujea Domnului sub ochii lui Eli. Iar în zilele acelea, cuvântul Domnului era scump şi arătările erau singuratice.jZ$Iar cel care va mai rămânea din casa ta să vie şi să se închine în faţa lui pentru un ban de argint sau un codru de pâine şi să se roage: «Rândueşte-mă, te rog, în vre-una din dregătoriile preoţeşti, ca să mănânc şi eu o bucată de pâine!»6igZ#Şi eu îmi voi ridica arhiereu credincios, care îmi va sluji după inima mea şi după gândul meu şi casa lui va dăinui şi el va umbla deapururi înaintea unsului meu. h Z"Şi iată care-ţi va fi semnul, care va veni peste cei doi feciori ai tăi, Ofni şi Fineas: amândoi muri-vor în aceeaşi zi!jgOZ!Şi dacă pe vre-unul din ai tăi nu-l voi stârpi de la jertfelnicul meu, va fi pentru cuvântul ca ochii săi să se topească şi ca inima lui să tânjească. Ci tot vlăstarul casei tale va pieri în ascuţişul săbiei.*fOZ Şi atunci te vei uita cu ciudă la toate binefacerile pe care Domnul le va dărui lui Israil, însă în casa ta nu va mai fi nici un bătrân în veac de veac.e+ZCă iată, vor veni zile când voi tăia braţul tău şi braţul casei străbunului tău, încât să nu mai fie nici un bătrân în casa ta.Td#ZDrept aceea aşa zice Domnul Dumnezeul Jui Israil: «Măcar că am spus odinioară: «Casa ta şi casa străbunului tău să-mi slujească mie deapururi!», însă acum, aşa rosteşte Domnul: «Departe de mine cuvântul acesta! Căci eu cinstesc pe cei ce mă cinstesc pe mine, iar cei ce mă dispreţuesc să rămână de ocară! cZAtunci pentru ce te uiţi cu ciudă la jertfele mele şi la prinoasele mele pe care le-am orânduit în locaşul meu? Pentru ce cinsteşti pe feciorii tăi mai mult decât pe mine şi vă îngrăşaţi cu fruntea tuturor prinoaselor poporului meu, Israil?»'bIZŞi l-am ales pe el din toate seminţiile lui Israil, ca să-mi fie mie preot, ca să aducă jertfe la jertfelnicul meu, să-mi ardă jertfe de tămâie, să poarte efodul în faţa mea; şi am dăruit casei străbunului tău toate jertfele care trec prin foc, aduse de fiii lui Israil?Sa!ZAtunci a venit la Eli un om al lui Dumnezeu şi i-a grăit: «Iată ce spune Domnul: «Adevărat este că m’am descoperit casei străbunului tău, pe când ei erau în Egipt, robi în casa lui Faraon,e`EZÎn vremea aceasta, copilul Samuil se făcea mare şi era iubit şi de Domnul şi de oameni._ZDacă un om păcătueşte faţă de alt om, judecătorul lui este Dumnezeu; dacă însă omul păcătueşte împotriva lui Dumnezeu, cine se va ruga pentru el?» Însă ei nu ascultau de glasul părintelui lor, căci Domnul hotărîse să-i nimicească.^ZNu aşa, copiii mei! Că nu este de nici o bucurie zvonul pe care îl aud! Voi împingeţi la păcat pe poporul Domnului.]ZDe aceea el le zicea: «Pentru ce faceţi asemenea fapte? Căci eu aud despre voi vorbe rele din partea întregului popor.L\ZEli ajunsese la adânci bătrâneţe şi el auzea de toate câte săvârşeau feciorii săi în tot Israilul şi cum ei se culcau cu femeile care făceau de slujbă la uşa cortului descoperirii.[3ZDomnul însă a cercetat pe Ana şi ea a zămislit şi a născut încă trei feciori şi două fete. Iar copilul Samuil creştea sub paza Domnului.`Z;ZŞi Eli a binecuvântat pe Elcana şi pe soţia lui, zicând: «Dăruiască-ţi Domnul copii din femeia aceasta, în locul celui afierosit, pe care tu l-ai împrumutat Domnului». Şi ei au plecat, pe urmă, acasă.)YMZŞi maică-sa îi făcea, în fiecare an, un veşmânt mic, de pus pe deasupra, şi i-l aducea când venea cu bărbatu-său, ca să aducă jertfa de fiecare an.QXZCi Samuel slujea înaintea Domnului, copil fiind, încins cu efod de in.|WsZAstfel păcatul acestor tineri era grozav de mare înaintea Domnului, fiindcă ei dispreţuiau prinoasele Domnului.^V7ZŞi dacă omul îi răspundea: «Stăi să ardă mai întâi grăsimea şi pe urmă ia-ţi cât îţi pofteşte sufletul», celălalt îi lua vorba: «Nu, ci să-mi dai acum, iar dacă nu-mi dai, iau cu sila’.»VU'ZBa chiar mai nainte ca să arză grăsimea, venea sluga preotului şi îmbia pe cel care aducea jertfă: «Dă-i preotului carne de fript, fiindcă el nu vrea să ia de la tine carnea fiartă, ci crudă».`T;ZŞi o înfigea în cazan, sau în oală, sau în tingire, sau în blid şi cât scotea furculiţa lua preotul pentru sine. Şi astfel se purtau ei cu toţi Israiliţii care veneau să aducă jertfă acolo în Şilo.ESZ Nici de îndatoririle preoţilor faţă de popor. Ori de câte ori cineva aducea o jertfă, venea sluga preotului, în vreme ce carnea fierbea, cu o furculiţă cu trei dinţi, în mână,XR+Z Însă feciorii lui Eli erau oameni vicleni, care nu voiau să ştie de Domnul,lQSZ Apoi Elcana s’a dus acasă, la Rama, iar copilul slujea Domnului sub privegherea arhiereului Eli.]P5Z Domnul sfărâmă pe cei ce se pun în pricină cu el. Cel Prea înalt din ceruri îi va nimici. Domnul judeca-va marginile pământului şi el va da putere regelui său şi va înălţa cornul unsului său.’»O}Z El păzeşte paşii cuvioşilor săi, iar necredincioşii pier în întuneric, căci nu prin puterea lui birueşte omul.xNkZEl ridică din pulbere pe cel sărman, el înalţă din gunoi pe nevoiaş, ca să-l pună alăturea cu voevozii şi să le dea moştenire jilţ de slavă, căci stâlpii pământului sunt în mâna Domnului şi pe ei el a întemeiat lumea.iMMZDomnul face pe om sărac şi Domnul îl îmbogăţeşte. El smereşte, dar tot el îl înalţă.cLAZDomnul aduce moartea şi Domnul dă viaţa; el pogoară şi tot el înalţă din mormânt;'KIZCei sătui se tocmesc slugi pentru pâine, iar cei ce flămânzeau curmă cu foamea. Cea stearpă naşte de şapte ori, iar cea cu mulţi copii este smerită.]J5ZArcul celor viteji se sfărâmă, pe când cei ce se poticnesc se îucing cu putere.?IyZNu mai vorbiţi necontenit vorbe trufaşe; din gura voastră să nu mai iasă graiuri nesăbuite. Căci Domnul este Dumnezeul a toate ştiutor şi de el toate faptele se cântăresc.HZNimeni nu este sfânt precum e Domnul, căci afară de tine nu este altul şi nu este stâncă de scăpare la fel cu Dumnezeul nostru.lG UZAtunci Ana s’a rugat şi a grăit: «Inima mea se veseleşte foarte întru Domnul! Sus stă cornul meu, prin puterea Domnului meu! Şi gura mea s’a deschis largă împotriva duşmanilor mei, căci mă bucur de ajutorul tău.F 9ZPentru aceea şi eu l-am hărăzit Domnului. Toate zilele vieţii lui, Domnului să fie hărăzit.» Şi s’au închinat ei acolo înaintea Domnului.sE cZPentru acest prurnc stăruiam în rugăciunea mea şi Domnul mi-a împlinit cererea cu care mă rugam la elD %ZŞi i-a grăit: «Rogu-te, doamne! Viu să fie sufletul tău, stăpâne. Eu sunt femeia care stătea aici lângă tine rugându-se Domnului.IC ZIar după ce au junghiat juncul, mama pruncului s’a dus la Eli.TB %ZIar după ce l-a înţărcat, l-a luat cu sine şi a mai luat un juncan de trei ani, o efă de lamură de făină şi un burduf de vin şi s’au dus ei în casa Domnului din Şilo, împreună cu pruncul.A }ZAtunci Elcana, bărbatul ei, i-a răspuns: «Fă aşa cum crezi că este bine. Stai acasă până când îl vei înţărca. Şi Domnul să adeverească cuvântul său!» Astfel femeia a stat acasă şi a alăptat pe prunc până ce l-a înţărcat.`@ =ZÎnsă Ana n’a voit să meargă şi ea, ci a zis către soţul ei: «Nu voi merge până ce pruncul nu va fi înţărcat. Şi atunci îl voi duce ca să se arate în faţa Domnului şi să rămână acolo pururea»&? IZŞi a plecat iarăşi Elcana, bărbatul ei, şi toată casa lui, ca să jertfească Domnului jertfa de fiecare an şi să îndeplinească juruinţă făcută.> #ZIar după trecere de vreme, Ana, fiind grea, a născut un fecior şi i-a pus numele Samuil, fiindcă zicea ea: «De la Domnul l-am cerut!»]= 7ZŞi ei s’au sculat dis-de-dimineaţă şi, după ce s’au închinat în faţa Domnului, s’au întors iarăşi la casa lor, la Rama. Şi Elcana a cunoscut pe Ana, femeia sa, şi Domnul şi-a adus aminte de ea.< 1ZIar ea a zis: «Să afle roaba ta har în ochii tăi!» Apoi femeia a plecat întru ale sale şi a mâncat, şi faţa ei n’a mai fost abătută.; ZAtunci Eli i-a răspuns: «Mergi în pace şi Dumnezeul lui Israil să adeverească cererea ta pe care ai cerut-o de la el!»%: GZNu crede că roaba ta este femeie netrebnică, fiindcă din pricina obidei mele şi a necazului meu care mă copleşeşte, am stăruit în rugăciunea mea!»79 kZÎnsă Ana a răspuns şi a zis: «O! nu, doamne! Sunt femeie amărîtă; n’am băut nici vin, nici băutură îmbătătoare, ci-mi dezvăluesc inima mea înaintea Domnului.i8 OZDe aceea Eli a grăit către ea: «Câtă vreme va mai ţine beţia ta? Du-te şi trezeşte-te!» 7 Z Însă fiindcă Ana se ruga în gândul ei şi numai buzele ei se mişcau, iar glasul ei nu se auzea, Eli a crezut că este beată.d6 EZ Dar pe când ea stăruia în rugăciunea ei înaintea Domnului, Eli a luat seama la gura ei.J5 Z Şi ea a făcut o juruinţă şi a zis: «Doamne Savaot! Dacă vei căuta spre jalea roabei tale şi-ţi vei aduce aminte de mine şi nu vei uita pe roaba ta şi vei da roabei tale o mlădiţă de parte bărbătească, eu îl voi sfinţi Domnului pentru toate zilele vieţii lui şi briciul nu se va atinge de capul lui.»W4 +Z Şi cum era cu sufletul amărît, se ruga înaintea Domnului vărsând lacrimi.C3 Z Şi odată Ana, după ce mâncase şi după ce băuse în Şilo, s’a sculat şi a venit în faţa Domnului. Iar Eli, arhiereul, şedea pe scaun, lângă unul din uşorii casei Domnului.72 kZÎnsă Elcana, bărbatul ei, îi zicea: «Ano, de ce plângi şi de ce nu mănânci? Şi de ce ţi-e inima rea? Oare nu sunt eu mai de preţ pentru tine decât zece feciori?»-1 WZŞi aşa se întâmpla în fiecare an. Ori de câte ori se ducea la casa Domnului, cealaltă până într’atâta o aţâţa, încât ea plângea şi nu mai mânca.|0 uZIar protivnica ei îi căşuna mereu necaz ca s’o scoată din răbdări, fiindcă Domnul închisese pântecele ei./ ZÎnsă Anei îi dădea numai o parte, şi totuşi el o iubea pe Ana mai mult, cu toate că Domnul închisese pântecele ei.. +ZŞi în ziua în care Elcana aducea jertfă, avea obiceiul de dădea părţi din jertfă femeii sale Penina şi tuturor fiilor şi fiicelor ei.O- ZŞi acest om se suia, din cetatea sa, din an în an, ca să se închine şi să aducă jertfă Domnului Savaot, în Şilo; şi acolo erau cei doi fii ai lui Eli, Ofni şi Fineas, preoţi ai Domnului.,  ZŞi el avea două femei; numele uneia era Ana şi numele celei de a doua era Penina. Penina avea copii, dar Ana nu avea copii.3+ eZEra un om de fel din Ramataim, din neamul lui Ţuf, din munţii Efraimului, care se numea Elcana, fiul lui Ieroham, fiul lui Elihu, fiul lui Tohu, fiul lui Ţuf Efrateanul.P*PŞi lui Obed i s’a născut lesei şi lui lesei i s’a născut David.O)PŞi lui Salmon i s’a născut Booz şi lui Booz i s’a născut Obed;W()PŞi lui Aminadab i s’a născut Naason şi lui Naason i s’a născut Salmon;L'PLui Esron i s’a născut Ram şi lui Ram i s’a născut Aminadab;X&+PŞi iată care este spiţa neamului lui Fares: Lui Fares i s’a născut Esron;%5PIar vecinele i-au pus numele, zicând: «Noeminei i s’a născut un fecior.» Şi i-au pus numele Obed. El este tatăl lui lesei, tatăl lui David.W$)PŞi Noemina a luat pruncul şi l-a ţinui la sânul ei şi a fost dădaca lui.J#PEl să-ţi împrospăteze sufletul şi să aibă grijă de tine, la bătrâneţea ta; căci pe el l-a născut nora ta, care te iubeşte şi care e mai bună pentru tine decât şapte feciori.»."WPAtunci au grăit femeile către Noemina: «Binecuvântat să fie Domnul care nu te-a lăsat, astăzi, fără răscumpărător! Pomenit să fie numele lui în Israil!!P Astfel, Booz a luat pe Rut, şi a fost femeia lui; şi a intrat la ea şi Domnul i-a dat sarcină şi a născut un fecior., SP Iar casa ta să fie casei lui Fares asemenea, pe care Tamara l-a născut lui Iuda, prin urmaşii pe care Domnul ţi-i va hărăzi, din această femeie tânără!»&GP Şi tot poporul care era în poartă şi bătrânii au răspuns: «Martori suntem! Să dea Domnul ca femeia care intră în casa ta să fie ca Rahila şi ca Lia, care, amândouă, au clădit casa lui Israil. Şi tu prinde puteri în Efrata, şi numele tău să fie pomenit în Betleem.P Aşijderea şi pe Rut moabiteanca, soţia lui Mahlon, am cumpărat-o de soţie, ca să se păstreze numele celui mort în moştenirea lui şi să nu i se piardă numele dintre fraţii lui şi din poarta cetăţii lui. Voi sunteţi astăzi martori!»DP Iar Booz a rostit către bătrâni şi către tot poporul: «Voi astăzi sunteţi martori că am cumpărat din mâna Noeminei tot ce a avut Elimelec şi tot ce au avut Chilion şi Mahlon.gIPDeci rudenia a zis către Booz: «Cumpără-o pentru tine!» Şi şi-a scos încălţămintea.nWPŞi, în vechime, în Israil, când se făcea vre-o răscumpărare ori vre-un schimb, pentru întărirea lucrului era acest obicei: unul îşi scotea încălţămintea şi o dădea celuilalt. Şi aceasta era mărturie în Israil.^7PDar cel cu drept de răscumpărare l-a întâmpinat: «Nu pot s’o răscumpăr pentru mine, fiindcă stric moştenirea mea. Ia tu asupra ta dreptul meu de răscumpărare, căci eu unul nu pot s’o răscumpăr!»V'PAtunci a răspuns Booz: «În ziua când vei cumpăra ţarina din mâna Noeminei, va trebui să cumperi şi pe Rut moabiteanca, femeia celui mort, ca să se păstreze numele celui mort, în moştenirea sa.!=PŞi eu m’am gândit să mă destăinuesc ţie şi să-ţi spun: «Cumpără-o, în faţa celor ce şed aici şi în faţa bătrânilor norodului meu. De voieşti să fii răscumpărător, fii răscumpărător. Dacă însă nu voieşti să răscumperi, spune-mi ca să ştiu. Căci nu este nimeni, afară de tine, ca să răscumpere; şi după tine vin eu.» Şi acela a zis; «Eu voi fi răscumpărător!»+PApoi a grăit Booz către rudenia sa: «Noemina, care s’a întors din ţinutul Moabului, vinde partea de ţarină a fratelui nostru Elimelec.vgPAtunci Booz a luat zece bărbaţi dintre bătrânii cetăţii şi a zis: «Şedeţi aici!» Şi ei au şezut. !PŞi Booz s’a suit la poarta cetăţii şi a şezut acolo. Şi iată că tocmai trecea ruda cea cu drept de răscumpărare de care vorbise Booz. Şi a strigat Booz: «Vino încoace şi opreşte-te aici, tu cutare». Şi acela s’a abătut din drum şi s’a oprit.;qPŞi Noemina a zis: «Stai liniştită, fiica mea, până ce vei şti cum va ieşi acest lucru. Fiindcă omul nu va avea tihnă până ce nu va sfârşi, chiar astăzi, pricina.»yPApoi a zis: «Aceste şase sea de orz mi le-a dat, fiindcă a socotit: Să nu te duci cu mâna goală la soacră-ta!»!PŞi a venit la soacră-sa şi ea a întrebat-o: «Ce aduci tu, fata mea?» Atunci Rut i-a povestit toate câte făcuse acel om, pentru ea.8kPÎnsă a grăit: «Adu şalul care este pe tine şi ţine-l!» Şi ea l-a ţinut. Şi el i-a măsurat şase sea de orz şi i le-a pus în cârcă. Apoi ea a intrat în cetate.@{PŞi ea a dormit la picioarele lui până dimineaţa şi s’a sculat mai nainte de a se cunoaşte la faţă om pe om. Căci zicea Booz: «Să nu se ştie că femeia a venit la arie!»P Rămâi noaptea aceasta aici, iar mâine dimineaţă, dacă el va voi să te răscumpere, bine, să te răscumpere; iar dacă nu-l îndeamnă inima să te răscumpere, atunci eu te voi răscumpăra, pe Dumnezeul cel viu! Odihneşte-te până mâine.»%P Este prea adevărat că eu îţi sunt rudă de aproape cu drept de răscumpărare, dar mai este încă o rudă, şi mai aproape decât mine." ?P Ci acum, fiica mea, nu te teme; toate câte ai spus îţi voi face, căci toată lumea ştie, în obştia poporului meu, că tu eşti o vrednică femeie.M P Zis-a el: «Binecuvântată să fii tu de Domnul, fiica mea! Dragostea ta cea din urmă covârşeşte pe cea de la început, fiindcă nu te-ai dus după oameni tineri, nici săraci, nici cu stare.> wP Şi a întrebat: «Cine eşti tu?» Răspuns-a ea: «Eu sunt Rut, roaba ta. întinde poala veşmântului tău peste roaba ta, căci tu îmi eşti rudă cu drept de răscumpărare.»  PÎnsă, spre miezul nopţii, Booz a tresărit de frică şi dibuind cu mâna, iată că o femeie era culcată la picioarele lui.Y -PCi Booz, după ce mâncase şi băuse şi inima lui se înveselise, s’a dus să se culce lângă o movilă de boabe. Şi Rut a venit tiptil şi a ridicat pătura de pe picioarele lui şi s’a culcat acolo.W)PŞi s’a pogorît la arie şi a făcut în totul cum i-a poruncit soacră-sa.H PŞi Rut a zis către ea: «Tot ce mi-ai spus, voi îndeplini».4cPIar când se va culca, tu să bagi de seamă unde s’a culcat şi du-te şi ridică pătura de pe picioarele lui şi culcă-te acolo. Şi el îţi va spune ce să faci.»7iPTu deci spală-te şi unge-te cu mirezme, ia pe tine veşmintele cele frumoase şi coboară-te la arie. Nu te arăta omului, până ce nu va sfârşi de mâncat şi de băut.#PCi acum, Booz, cu ale cărui slujitoare ai fost, este negreşit rudă cu noi. Şi iată că el vântură în noaptea aceasta orzul la arie.n YPDupă acestea, soacra ei, Noemina, i-a zis: «Se cuvine să-ţi caut un adăpost, ca să-ţi fie bine.*OPDeci Rut s’a ţinut de slujitoarele lui Booz, culegând mereu, până ce s’a sfârşit secerişul orzului şi secerişul grâului. Şi stătea la soacră-sa.6gPŞi a răspuns Noemina norei sale Rut: «Este mai bine, fata mea, să ieşi cu fetele care slujesc la el, decât să te întâmpine alţii cu supărare în altă ţarină».~wPRut moabiteanca zise: «El mi-a mai spus: «Ţine-te de slugile mele, până ce vor isprăvi cu tot secerişul meu!»'PCi Noemina a răspuns norei sale: «Binecuvântat să fie el de Domnul! Căci mila lui n’a părăsit nici pe cei vii, nici pe cei răposaţi.» Apoi Noemina i-a spus iar: «Omul acesta ne este rudă; este unul din neamurile cu drept de răscumpărare faţă de noi».~~wPAtunci soacră-sa a întrebat-o: «Unde ai cules astăzi şi unde ai lucrat? Binecuvântat să fie cel ce a avut grijă de tine!» Atunci ea, spunând soacrei sale la cine muncise, a grăit: «Numele omului la care am muncit astăzi este Booz».}5PŞi luându-l s’a dus în cetate; şi a văzut soacră-sa ce culesese. Apoi Rut a scos şi i-a dat ceea ce-i mai rămăsese după ce se săturase.|yPAşa a strâns ea spice de pe secerătură până seara şi a bătut ce strânsese şi a ieşit aproape o efă de orz.s{aPBa chiar scoateţi pentru ea câte ceva din mănunchiuri şi lăsaţi-o să adune; şi n’o ocărîţi.».zWPŞi s’a sculat ca să mai strângă, iar Booz a dat poruncă slugilor sale şi le-a spus: «Poate să strângă spice şi de printre snopi; voi să nu o dojeniţi.;yqPApoi, la vremea prânzului, Booz a zis către ea: «Vino aici aproape şi mănâncă la masa mea şi întinge bucătura ta în oţet». Şi Rut şezu alături de secerători şi Booz îi dădu grăunţe prăjite şi ea mâncă şi se sătură şi îi mai prisosi, iar ceea ce i-a mai rămas a pus deoparte.Wx)P Şi a zis Rut: «Fie să găsesc mereu, doamne, har în ochii tăi, căci tu m’ai mângâiat şi cuvintele tale au mers la inima roabei tale, cu toate că eu nu sunt nici cât una din slujitoarele tale!»*wOP Domnul să încununeze fapta ta şi deplină să-ţi fie răsplata de la Domnul Dumnezeul lui Israil, la care ai venit ca să te adăposteşti sub aripile lui.»)vMP Dar Booz i-a răspuns şi a zis: «Mi s’a spus cu deamăruntul tot ceea ce ai făcut pentru soacră-ta, după moartea soţului tău, şi cum ai lăsat pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut şi ai venit în mijlocul unui popor pe care nu-l cunoşteai mai nainte.MuP Atunci ea a căzut cu faţa la pământ şi s’a închinat în faţa lui şi a grăit către el: «Cum am aflat eu har în ochii tăi ca să mă bagi în seamă, câtă vreme eu sunt străină?»ktQP Ţine ochii pe ţarina în care seceră şi mergi pe urma lor; iar eu să ştii că am poruncit slugilor mele să nu se atingă de tine. Şi dacă îţi este sete, du-te la ulcioare şi bea din apa pe care au scos-o slugile.»8skPAtunci Booz a zis către Rut: «Auzi tu, fata mea, să nu te duci să strângi în altă ţarină şi să nu te depărtezi de aici, ci ţine-te de fetele care seceră la mine.\r3PŞi ea mi-a spus: «Aş vrea să culeg şi să adun printre snopi, pe urma secerătorilor». Şi a venit şi stă în picioare de azi de dimineaţă şi până acum nu s’a dat la umbră decât puţin de tot.»q5PIar sluga care era pusă peste secerători i-a răspuns astfel: «Moabiteanca cea tânără este, care s’a întors cu Noemina, din ţara Moabului.wpiPApoi a întrebat Booz pe sluga sa, care era pusă peste secerători: «A cui este această tânără femeie?»%oEPŞi tocmai atunci Booz venea diu Betleem şi a rostit către secerători: «Domnul să fie cu voi!» Şi ei i-au răspuns: «Domnul să te binecuvânteze!»Vn'PŞi a plecat şi a intrat în ţarină, şi aduna pe secerătură spicele rămase de la secerători. Şi întâmplarea a dus-o într’o lăture a ţarinii care era a lui Booz, cel din neamul lui Elimelec.;mqPŞi Rut moabiteanca a zis către Noemina: «Să mă duc în ţarină ca să adun spice de pe urma vre-unuia care-mi va îngădui». Şi Noemina i-a răspuns: «Du-te, fata mea».~l yPAcum, Noemina avea o rudă după bărbatu-său, un om cu bună stare din neamul lui Elimelec, şi numele lui era Booz.k 7PAstfel Noemina şi cu Rut moabiteanca, nora ei, s’au întors venind din ţara Moabului şi au ajuns în Betleem la începutul secerişului orzului.Hj  PPlină m’am dus şi deşartă m’a adus înapoi Domnul. De ce să-mi mai ziceţi Noemina, o dată ce Domnul a mărturisit împotriva mea şi Cel Atotputernic a adus asupră-mi nenorocire?»i PCi ea le răspundea: «Nu-mi ziceţi Noemina, ci ziceţi-mi Mara, fiindcă Cel Atotputernic mi-a dat multă amărăciune.Xh -PAstfel au făcut drumul amândouă până au ajuns la Betleem, iar după ce au ajuns la Betleem, toată cetatea a început să zvonească din pricina lor. Şi ziceau femeile: «Oare nu este aceasta Noemina?»qg _PDeci când a văzut că este hotărîtă să meargă cu ea, Noemina n’a mai stăruit să se întoarcă.9f oPUnde vei muri tu, voi muri şi eu şi acolo voi fi îngropată. Aşa să facă Dumnezeu cu mine şi mai mult să facă decât atâta, dar numai moartea mă va deslipi de tine.»{e sPCi Rut i-a răspuns: «Nu mă sili să te părăsesc şi să mă întorc din preajma ta, căci încotro vei merge tu, voi merge şi eu şi unde vei mânea tu, voi mânea şi eu; poporul tău va fi poporul meu şi dumnezeul tău, dumnezeul meu.d +PAtunci Noemina i-a zis: «Iată, cumnată-ta s’a întors către poporul ei şi către dumnezeii ei; du-te înapoi şi tu după cumnată-ta».'c KPŞi iarăşi au ridicat glasurile şi iarăşi au plâns. Apoi Orfa a sărutat pe soacră-sa şi s’a întors înapoi. Însă Rut a rămas nedeslipită de ea.}b wP Aţi putea voi oare să aşteptaţi până ce se vor face mari? Şi să vă înfrânaţi ca să nu fiţi ale altor bărbaţi? Nu, fetele mele, căci îmi este inima grozav de amară din pricina voastră, căci mâna Domnului apasă asupra mea.»ca CP Întoarceţi-vă, copilele mele! Duceţi-vă, deoarece sunt prea bătrână ca să mai am bărbat. Şi chiar dacă v’aş spune că mai am nădejde şi chiar dacă la noapte aş avea bărbat şi ar fi să nasc feciori,/` [P Ci Noemina le-a răspuns: «Duceţi-vă înapoi, copilele mele. De ce să mergeţi cu mine? Mai am eu oare copii în pântecele meu, ca să ajungă bărbaţii voştri?a_ ?P Apoi au vorbit către ea: «Cu tine voim să ne întoarcem înapoi către poporul tău».^ ;P Dăruiască-vă Domnul să găsiţi odihnă, fiecare în casa soţului său!» Şi ea le-a sărutat. Atunci ele au ridicat glasurile lor şi au plâns.Z] 1PŞi Noemina a grăit către cele două nurori ale ei: «Duceţi-vă şi întoarceţi-vă fiecare în casa maicii sale. Domnul să se arate milostiv cu voi, precum voi v’aţi arătat cu cei morţi şi cu mine.\ ;PDeci a ieşit din locul unde stătuse, şi împreună cu ea cele două nurori ale ei, şi au pornit la drum, ca să se întoarne în ţinutul lui Iuda.W[ +PAtunci ea s’a sculat împreună cu cele două nurori ale ei, ca să se întoarcă din ţara Moabului, fiindcă auzise, aci în ţara Moabului, cum că Domnul cercetase pe poporul său şi-i dăduse pâine.Z PDar au murit şi aceştia doi: Mahlon şi Chilion, şi rămase femeia fără cei doi feciori ai ei şi fără bărbatu-său.Y -PŞi aceştia şi-au luat soţii moabitence, şi numele uneia era Orfa, iar numele celeilalte era Rut. Şi au locuit acolo timp de vreo zece ani.ZX 1PÎnsă Elimelec, bărbatul Noeminei, a murit şi a rămas ea cu cei doi fii ai ei.bW APŞi numele omului era Elimelec şi numele soţiei sale era Noemina, iar numele celor doi feciori ai săi: Mahlon şi Chilion. Ei erau Efrateni din Betleemul lui Iuda şi au venit în ţara Moabului şi au trăit acolo.MV PÎn zilele când cârmuiau judecătorii, întâmplându-se foamete în ţară, un om din Betleemul lui Iuda s’a dus să locuiască în ţara Moabului, el şi femeia lui şi cei doi feciori ai lui.tUcFÎn vremea aceea când nu se pomenea de rege în Israil, fiecare făcea ce i se părea drept în ochii lui!&TGFÎn vremea aceea, fiii lui Israil s’au despărţit unii de alţii şi de acolo a apucat fiecare la seminţia şi la neamul lui, fiecare la moştenirea lui. J~~D}B||{}zyxww$vvUutssy=<;;a:988,766 5{4~32l116//e.--+**((i'&&G%$##""Y!!] r>&K&ZbZ,  ' r D-JbI4Y2yZ Ci acum staţi locului şi priviţi acest lucru năpraznic pe care Domnul îl va săvârşi înaintea ochilor voştri.W1)Z Dacă însă nu veţi asculta de glasul Domnului şi vă veţi răzvrăti împotriva poruncii Domnului, atunci mâna Domnului va fi împotriva voastră şi împotriva regelui vostru, ca să vă nimicească.0Z Dacă vă veţi teme de Domnul şi-i veţi sluji lui şi veţi asculta de glasul lui şi nu vă veţi răzvrăti împotriva poruncii Domnului şi dacă şi voi şi regele care domneşte peste voi veţi umbla după Domnul Dumnezeul vostru, atunci bine va fi de voi!w/iZ Şi acum iată regele pe care l-aţi ales, pe care l-aţi cerut; căci, iată, Domnul a pus peste voi un rege.R.Z Iar când aţi văzut că Nahaş, regele Amoniţilor, vine împotriva voastră, mi-aţi spus: «Nu! Ci un rege trebue să ne stăpânească!» – măcar că Domnul Dumnezeul vostru este regele vostru!E-Z Şi Domnul a trimis pe Ierubbaal şi pe Barac şi pe Ieftae şi pe Samuil şi v’a scos pe voi din mâna duşmanilor voştri de jur-împrejur şi aţi putut să locuiţi fără de grijă.d,CZ Atunci au strigat către Domnul şi s’au tânguit: «Păcătuit-am, fiindcă am părăsit pe Domnul şi am slujit Baalilor şi Astartelor; însă acum scapă-ne din mâna duşmanilor noştri, şi-ţi vom sluji ţie.»_+9Z Dar ei au uitat pe Domnul Dumnezeul lor şi el i-a dat vânduţi în mâna lui Sisera, voevodul oastei regelui Iabin din Haţor şi în mâna Filistenilor şi în mâna regelui Moabului, cu care ei s’au războit.*!Z Când Iacob şi fiii săi au venit în Egipt şi Egiptenii au început să-i asuprească, atunci străbunii voştri au strigat către Domnul, şi Domnul a trimis pe Moise şi pe Aaron şi ei au scos pe străbunii voştri din Egipt şi i-au aşezat în ţara aceasta.1)]Z Deci acum, înfăţişaţi-vă, ca să mă judec cu voi înaintea Domnului, pentru toate facerile de bine pe care Domnul vi le-a făcut vouă şi strămoşilor voştri.-(UZ Şi Samuil a vorbit mai departe poporului: «Martor să fie Domnul, care a ridicat pe Moise şi pe Aaron şi care a scos pe strămoşii voştri din ţara Egiptului.D'Z Şi el le-a zis lor: «Martor să fie Domnul în faţa voastră şi martor să fie unsul său în ziua aceasta, că n’aţi găsit nimic în mâna mea!» Răspuns-au ei: «Martor este!»w&iZ Atunci ei au strigat: «Nu ne-ai jăcmănit! Nici nu ne-ai apăsat şi nimic n’ai luat din mâna nimănui.»7%iZ Iată-mă, sunt aici; mărturisiţi împotriva mea în faţa Domnului şi în faţa unsului său: Ai cui boi i-am luat eu? Sau al cui asin l-am luat? Sau pe cine l-am jăcmănit? Pe cine l-am apăsat? Sau din mâna cui luat-am mită, ca să închid ochii asupra lui? Spuneţi, ca să vă dau înapoi!»X$+Z Şi iată acum regele merge în fruntea voastră. Eu am îmbătrânit şi am încărunţit, iar feciorii mei, iată-i, sunt printre voi şi eu v’am călăuzit din tinereţea mea, până în ziua de faţă.# Z Apoi Samuil a rostit către tot poporul Israil: «Iată am ascultat de glasul vostru la toate câte mi le-aţi cerut şi v’am pus rege.{"qZ Şi tot poporul s’a dus la Ghilgal şi au înscăunat acolo pe Saul rege înaintea Domnului, în Ghilgal, şi au jertfit acolo jertfe de pace în faţa Domnului, şi Saul şi toţi bărbaţii din Israil s’au veselit acolo cu veselie mare.r!_Z Apoi Samuil a rostit către popor: «Haidem să mergem la Ghilgal, ca să punem acolo început domniei.» yZ Dar Saul a zis: «Nimeni să nu fie ucis în ziua aceasta, căci astăzi Domnul a săvârşit mântuirea Iui Israil!»/Z Atunci poporul a strigat către Samuil: «Cine sunt aceia care zic: «Fi-va Saul rege peste noi»? Daţi-ne pe aceşti oameni, ca să-i ucidem!»*OZ Iar a doua zi Saul a împărţit poporul în trei tabere şi au pătruns în mijlocul taberei Amoniţilor, la straja dimineţii, şi au zdrobit pe Amoniţi până ce s’a înfierbântat ziua. Şi câţi au mai rămas s’au risipit, aşa încât n’au mai rămas dintre ei doi laolaltă.Z Şi cei din Iabeş au trimis vorbă lui Nahaş: «Mâine ne dăm în mâna voastră şi faceţi cu noi cum veţi găsi de cuviinţă.»q]Z Apoi a grăit către solii care veniseră: «Aşa să spuneţi celor din Iabeş-Galaad: «Mâine, când soarele va arde, vă va sosi mântuirea.» Şi au venit solii şi au înştiinţat pe oamenii din Iabeş; şi ei s’au bucurat.|sZ Şi Saul i-a numărat la Bezec, şi fiii Iui Israil erau trei sute de mii, iar bărbaţii din Iuda treizeci de mii.1]Z Şi a luat o pereche de boi şi i-a făcut bucăţi şi le-a trimis, prin mâna solilor, în tot cuprinsul lui Israil, cu această vorbă: «Aşa vor fi ciopârţiţi boii celui care nu va veni după Saul şi după Samuil!» Şi spaima Domnului a căzut peste popor şi au purces ca un singur om.vgZ Atunci Duhul lui Dumnezeu a năvălit peste Saul, la auzul acestei solii, şi mânia lui s’a aprins grozav.,SZ Dar tocmai atunci Saul venea din ţarină, în urma boilor. Şi a întrebat Saul: «Cc are poporul, de plânge?» Şi i-au povestit lui solia oamenilor din Iabeş.'Z Şi au venit solii la Ghibeea lui Saul şi au istorisit toată pricina în auzul poporului şi tot poporul înălţându-şi glasul a plâns.H Z Atunci bătrânii din Iabeş au zis: «Dă-ne răgaz de şapte zile, ca să trimitem soli în tot cuprinsul lui Israil, şi dacă nu va fi nimeni care să ne scape, atunci ne vom supune ţie.4cZ Dar Nahaş Amonitul le-a răspuns: «Numai aşa voi încheia legământ cu voi, anume: să-i scot fiecăruia ochiul drept şi să ponosesc cu această ocară tot Israilul.> yZ După acestea, Nahaş Amonitul a venit şi a împresurat Iabeş-Galaad. Atunci toţi locuitorii din Iabeş au spus lui Nahaş: «Fă legământ cu noi şi noi vom fi supuşii tăi!»'IZ Dar unii netrebnici ziceau: «Ce ajutor să ne dea acesta?» Şi l-au dispreţuit şi nu i-au adus nici un plocon; dar el s’a făcut că nu bagă de seamă.xkZ Şi a plecat şi Saul acasă la Ghibeea şi s’au dus cu el oamenii viteji ar căror inimă o atinsese Domnul.Z/Z Apoi Samuil a arătat poporului care sunt drepturile regeşti şi le-a scris într’o carte şi a pus-o înaintea Domnului. După acestea, Samuil a dat drumul la tot poporul, trimiţându-l pe fiecare acasă.b?Z Şi Samuil a rostit către tot poporul: «Uitaţi-vă la acela pe care şi l-a ales Domnul, că nu e nici unul la fel cu el, în tot poporul!» Atunci tot poporul a strigat de bucurie şi a zis: «Trăiască regele!»+Z Atunci ei au alergat şi l-au adus de acolo şi stând el în mijlocul poporului, era mai înalt decât tot poporul de la umărul său în sus.$CZ Atunci ei au întrebat încă o dată pe Domnul: «Omul acesta a venit aici?» Iar Domnul a răspuns: «Iată-l, el s’a ascuns între poverile de drum.» Z Apoi a apropiat seminţia lui Veniamin după familiile ei şi a căzut la sorţ familia Matriţilor. Pe urmă, a apropiat familia lui Bicri, ins cu ins, şi sorţul a căzut pe Saul, feciorul lui Chiş. Dar l-au căutat pretutindeni şi nu s’a găsit.c AZ Şi Samuil apropie toate seminţiile lui Israil şi seminţia lui Veniamin căzu la sorţ.0 [Z Dar voi astăzi aţi dispreţuit pe Dumnezeul vostru, care v’a scăpat din toate nenorocirile şi strâmtorările voastre, şi aţi rostit către el: «Nu! Ci pune un rege în capul nostru!» Hai! Înfă-ţişaţi-vă înaintea Domnului după seminţiile voastre şi după neamurile voastre!»g IZ Şi a rostit către fiii lui Israil: «Aşa grăieşte Domnul, Dumnezeul lui Israil: «Eu am scos pe Israil din Egipt şi v’am mântuit pe voi din mâna Egiptenilor şi din mâna tuturor împăraţilor care vă asupreau.A Z Ci Samuil a chemat poporul înaintea Domnului, la Miţpa,4cZ Dar Saul a răspuns unchiului său: «El ne-a încredinţat că măgăriţele s’au găsit.» Dar cu privire la domnie, el nu i-a spus nimic din cele ce-i vorbise Samuil.^7Z Şi iarăşi a zis unchiul lui Saul: «Spune-mi, te rog, ce-a vorbit cu voi Samuil?»Z/Z Şi unchiul lui Saul l-a întrebat pe el şi pe argatul lui: «Pe unde aţi umblat?» Şi i-a răspuns Saul: «Am căutat măgăriţele; şi dacă am văzut că nu sunt nicăieri, atunci ne-am dus la Samuil.»OZ Şi după ce a sfârşit cu însuflarea sa de prooroc, a venit acasă.7Z Însă unul, de acolo, a dat acest răspuns: «Dar tatăl celorlalţi cine este?» De aceea a ieşit zicala: «Oare şi Saul este printre prooroci?»saZ Deci când toţi cei ce îl cunoscuseră mai nainte se uitau la el şi-l vedeau cum prooroceşte cu proorocii, atunci lumea zicea, unul către altul: «Ce s’a întâmplat cu feciorul lui Chiş? Oare şi Saul este printre prooroci?»@{Z Şi când au ajuns la Ghibeea, iată o ceată de prooroci i-a ieşit în cale şi Duhul Domnului a năvălit asupra lui, şi între ei insuflat a fost şi el cu însuflare de prooroc.'IZ Iar cum şi-a întors Saul spatele, ca să plece de la Samuil, Dumnezeu i-a prefăcut inima într’alta şi toate acele semne s’au petrecut în ziua aceea.vgZ Apoi să te cobori înaintea mea la Ghilgal, şi iată mă voi cobori şi eu la tine ca să aduc arderi de tot şi să jertfesc jertfe de pace. Şapte zile să aştepţi până ce voi veni la tine şi-ţi voi arăta ce trebue să faci!»zoZ Iar când ţi se vor întâmpla toate aceste semne, fă cum îţi va fi îndemână, căci Dumnezeu este cu tine.r~_Z Şi Duhul Domnului va da năvală peste tine şi vei prooroci şi tu cu ei şi te vei preface în alt om.9}mZ După acestea, vei ajunge la Ghi-beea-Elohim, unde se află un cârmuitor al Filistenilor. Iar când vei intra tu acolo în cetate, te vei întâlni cu o ceată de prooroci, care se pogoară de pe culme, având în frunte harfe, tobe, cavale şi chitare, şi care vor fi stăpâniţi de duhul proorociei.h|KZ Şi ei îţi vor da bineţe şi îţi vor dărui două pâini, iar tu să le iei din mâna lor.{Z Iar după ce vei porni de acolo mai departe şi vei ajunge la stejarul Deborei, te vor întâmpina acolo trei bărbaţi suindu-se spre locaşul Domnului la Betel. Unul duce în spinare trei iezi, altul duce trei pâini şi cel de al treilea duce un burduf de vin.|zsZ Când vei pleca astăzi de lângă mine, te vei găsi către amiază cu doi bărbaţi lângă mormântul Rahilei, în hotarul lui Veniamin, şi aceia îţi vor spune: «Găsitu-s’au măgăriţele după care umbli căutându-le şi iată tatăl tău a uitat pricina cu măgăriţele şi a intrat în grijă pentru voi zicându-şi: «Ce să mă fac eu cu feciorul meu?»*y QZ Şi Samuil a luat cornul cu mir şi l-a turnat pe capul lui Saul; apoi l-a sărutat şi i-a spus: «Iată că Domnul te-a uns pe tine voevod peste moştenirea sa.ExZ Şi coborind ei până la capătul cetăţii, Samuil i-a zis lui Saul: «Zi argatului să treacă înaintea noastră, iar tu stai o clipă locului, să-ţi destăinuesc porunca Domnului».PwZ Când s’a revărsat de ziuă, Samuil a chemat pe Saul din foişor, zicând: «Scoală-te, căci te las să te duci». Deci s’a sculat Saul şi au ieşit amândoi, el şi Samuil, afară din casă.vZ După ce s’au coborît de pe deal în cetate, i-au aşternut lui Saul în foişorul de deasupra casei, şi el s’a culcat.CuZ Iar bucătarul a adus coapsa, cu coada cea grasă şi a pus-o înaintea lui Saul. Iar Samuil a zis: «Iată ceea ce a fost pus la o parte; pune-o dinainte şi ospătează, căci la timp potrivit a fost păstrată pentru tine, când ţi-am spus că am chemat poporul!» Şi Saul a ospătat cu Samuil în ziua aceea.tZ Apoi Samuil a poruncit bucătarului: «Adu bucata pe care ţi-am dat-o şi de care ţi-am spus: «Pune-ţi-o de o parte!»+sQZ Ci Samuil luă pe Saul şi pe argatul lui şi-i duse în cămara de ospăţ şi le dădu lor loc de frunte între musafirii care erau ca la treizeci de bărbaţi.r3Z Dar Saul răspunse: «Nu sunt eu, oare, din seminţia lui Veniamin, adică din cea mai mică din seminţiile lui Israil, şi familia mea nu este ea, oare, cea mai prizărită dintre toate familiile seminţiei lui Veniamin? Pentru ce, atunci, îmi spui mie asemenea lucruri?»nqWZ Cât despre măgăriţele pe care le-ai pierdut acum trei zile, nu-ţi mai bate capul cu ele, căci s’au găsit. Şi ale cui sunt toate bunătăţile lui Israil, dacă nu ale tale şi ale tuturor celor din casa tatălui tău?»ypmZ Atunci Samuil răspunzând lui Saul i-a zis: «Eu sunt văzătorul. Sue-te înaintea mea pe deal şi astăzi veţi ospăta cu mine, iar mâine dimineaţă te voi lăsa să pleci şi-ţi voi da răspuns la tot ce se frământă în inima ta.oZ Şi Saul s’a apropiat de Samuil care era în poartă şi l-a întrebat: «Spune-mi, te rog, unde este pe aici casa văzătorului?»n#Z Iar când Samuil văzu pe Saul, Domnul zise către Samuil: «Iată omul despre care ţi-am vorbit; acesta va stăpâni peste poporul meu!»m-Z «Mâine, pe vremea aceasta, trimi-te-voi la tine un bărbat din ţinutul lui Veniamin; iar tu să-l ungi voevod peste poporul meu, Israil. El va scăpa pe poporul meu din mâna Filistenilor. Căci am văzut jalea poporului meu şi strigătul lui a ajuns până la mine!»glIZ Însă Domnul, cu o zi mai nainte de sosirea lui Saul, înştiinţase pe Samuil şi-i spusese:k5Z Şi s’au suit spre cetate. Dar tocmai când au ajuns să intre pe poartă, iată că Samuil ieşea, chiar în dreptul lor, ca să se urce pe deal.+jQZ Dacă intraţi în oraş, tocmai daţi peste el, mai nainte de-a se sui pe deal ca să mănânce. Căci poporul nu mănâncă, până ce nu soseşte el, iar el trebue să binecuvînteze jertfa şi după aceea încep să mănânce cei poftiţi. Deci suiţi-vă, căci acum îl veţi găsi!»6igZ Iar ele au răspuns astfel: «Este aici, iată-l în faţa ta. Dar grăbeşte-te, că chiar astăzi a venit în cetate, pentru că astăzi poporul aduce jertfă sus pe deal.'hIZ Dar pe când se urcau ei pe costiştea cetăţii, au găsit nişte fete care ieşiseră să aducă apă şi le-au întrebat: «Aici este, oare, văzătorul?»g!Z Atunci Saul a zis către sluga sa: «Sfatul tău este bun! Haide să mergem!» Deci s’au dus în cetatea unde se afla omul lui Dumnezeu.Zf/Z În vechime, în Israil, când se ducea cineva ca să întrebe care este voinţa lui Dumnezeu, zicea aşa: «Haidem să mergem la văzător»; căci «proorocul» de astăzi se numea în vechime «văzător».=euZ Ci argatul, răspunzând lui Saul, i-a zis: «Iată, se găseşte în mâna mea un sfert de siclu de argint; îl voi da omului lui Dumnezeu, ca să ne spună ce trebue să facem.»^d7Z Atunci a zis Saul slugii sale: «Bine, să mergem! Dar ce-i vom duce acestui om? Căci merindele s’au sfârşit în traistele noastre şi nici un dar nu avem ca să-l ducem omului lui Dumnezeu. Ce avem la noi?»hcKZ Acela i-a răspuns: «Iată, în cetatea aceasta se află un om al lui Dumnezeu, un om cu mare vază; tot ce spune el se întâmplă fără greş. Să mergem acolo! Poate că el ne va arăta pe ce cale trebue să apucăm».KbZ Sosind ei în ţinutul Ţuf, Saul a zis argatului care era cu el: «Haide să ne întoarcem acasă, ca nu cumva tatăl meu, lăsându-şi grija de măgăriţe, să intre în grijă pentru noi».Ua%Z Şi Saul a străbătut munţii Efraim, a trecut prin ţinutul Şalişei, dar nu le-a găsit; au trecut apoi prin ţinutul Şaalim, dar zadarnic; au străbătut laturea lui Veniamin, dar n’au dat de ele.B`Z Şi s’au rătăcit asinele lui Chiş, tatăl lui Saul; atunci Chiş a grăit către Saul, feciorul său: «Ia cu tine pe unul din argaţi şi scoală-te şi du-te de caută asinele!»N_Z Şi el avea un fiu al cărui nume era Saul, fecior prea frumos, încât nimeni din fiii lui Israil nu era mai frumos decât el. De la umărul său în sus el covârşea cu înălţimea tot poporul.+^ SZ Era un om din seminţia lui Veniamin, care se numea Chiş, fiul lui Abiel, fiul lui Ţeror, fiul lui Becorat, fiul lui Afiah, bărbat din Veniamin, cu bună stare.2]_ZCi Domnul a grăit lui Samuil: «Ascultă de cuvântul lor şi pune rege peste ei». Şi Samuil a poruncit fruntaşilor lui Israil: «Să plece fiecare în cetatea sa!»Z\/ZIar Samuil a ascultat toate cuvintele poporului şi le-a spus în auzul Domnului.[7ZCa să fim şi noi ca toate popoarele, şi regele nostru să ne judece şi să iasă în fruntea noastră şi să se lupte în războaiele noastre!»wZiZDar poporul n’a voit să asculte de glasul lui Samuil şi a strigat: «Nu! Ci vrem să avem şi noi un rege, YZŞi dacă veţi striga în ziua aceea de răul regelui vostru, pe care vi l-aţi ales, Domnul nu vă va răspunde în ziua aceea!»IX ZVa lua zeciuiala din turmele voastre şi voi veţi fi robii lui."W?ZVa lua iarăşi pe robii voştri şi pe roabele voastre şi pe feciorii voştri cei mai buni şi pe asinii voştri şi-i va întrebuinţa la lucrul său.V ZApoi va lua zeciuiala din sămănăturile voastre şi din podgoriile voastre şi le va dărui curtenilor săi şi robilor săi.U}ZŞi el va lua cele mai bune din ţarinile, din viile şi din măslinişurile voastre şi le va dărui slujitorilor săi.uTeZ Şi va lua pe fetele voastre ca să-i pregătească mirezme, să gătească bucatele şi să coacă pâinea.GZŞi au zis fiii lui Israil către Samuil: «Stărue pentru noi cu rugăciunea ta la Domnul Dumnezeul nostru, ca să ne mântuiască din mâna Filistenilor!»P=ZDar când Filistenii au auzit că fiii lui Israil s’au strâns la Miţpa, voevozii Filistenilor au pornit împotriva lui Israil. Şi auzind fiii lui Israil de aceasta, i-a prins frica de Filisteni.<ZŞi s’au strâns la Miţpa, şi au scos apă şi au vărsat-o jos înaintea Domnului, şi au postit în ziua aceea şi s’au mărturisit acolo: «Păcătuit-am înaintea Domnului!» Şi Samuil judeca şi făcea dreptate fiilor lui Israil la Miţpa.k;QZApoi a zis Samuil: «Strângeţi tot Israilul la Miţpa şi eu mă voi ruga Domnului pentru voi!»]:5ZŞi fiii lui Israil îndepărtară Baalii şi Astartele şi slujiră numai Domnului.O9ZIar Samuil îndemna toată casa lui Israil, zicând: «Dacă, din toată inima voastră, voiţi să vă întoarceţi la Domnul, depărtaţi din mijlocul vostru dumnezeii străini şi Astartele şi îndreptaţi cu hotărîre cugetul vostru spre Domnul şi slujiţi-i numai lui. Atunci el vă va scăpa din mâna Filistenilor!»J8ZŞi din ziua când s’a sălăşluit chivotul în Chirial-Iearim au trecut multe zile şi s’au făcut douăzeci de ani, şi toată casa lui Israil s’a întors cu pocăinţă către Domnul.M7 ZAtunci oamenii din Chiriat-Iearim au venit şi au ridicat chivotul Domnului şi l-au dus în casa lui Abinadab, pe deal, iar pe Eleazar, fiul lui, l-au sfinţit ca să păzească chivotul Domnului.(6KZAtunci ei au trimis soli la locuitorii din Chiriat-Iearim, spunându-le: «Filistenii au adus înapoi chivotul Domnului. Veniţi la vale şi luaţi-l la voi!»#5AZDeci ziceau locuitorii din Betşemeş: «Cine poate să slujească înaintea Domnului Dumnezeului celui sfânt? Şi la cine vrea să plece el de la noi?»[41ZÎnsă Domnul bătu pe locuitorii din Betşemeş, fiindcă se uitaseră la chivotul Domnului, lovind din popor şaptezeci de inşi, iar poporul se tângui, fiindcă Domnul îl lovise cu această lovitură mare.-3UZIar şoarecii de aur erau după numărul tuturor cetăţilor filistene ale celor cinci voevozi, de la cetăţile întărite şi până la satele din şes. Şi piatra cea mare pe care au aşezat chivotul Domnului stă mărturie până în ziua de astăzi, în ţarina lui Iosua din Betşemeş.P2ZŞi acestea sunt buboaiele de aur pe care Filistenii le-au adus Domnului ca jertfă pentru vină pentru Aşdod: unul, pentru Gaza: unul, pentru Ascalon: unul, pentru Gat: unul şi pentru Ecron: unul.r1_ZIar cei cinci voevozi ai Filistenilor, când văzură acestea, se întoarseră la Ecron, în aceeaşi zi.y0mZIar leviţii dăduseră jos chivotul Domnului şi lădiţa de lângă el, în care erau lucrurile de aur, şi le puseseră pe piatra cea mare. Şi în aceeaşi zi, oamenii din Betşemeş au adus arderi de tot şi au jertfit jertfe Domnului.P/ZŞi carul a venit până în ţarina lui Iosua din Betşemeş şi s’a oprit acolo. Iar acolo era o piatră mare; şi ei au despicat lemnele carului, iar juncanele le-au adus ardere de tot Domnului.%.EZ Iar cei din Betşemeş erau tocmai la secerişul grâului, în vale. Şi ei ridicându-şi ochii lor au văzut chivotul şi i-au ieşit cu bucurie înainte.-Z Iar juncanele au pornit de-a-dreptul către drumul care duce la Betşemeş şi mergeau întins pe acelaşi drum şi mugeau fără să se abată, nici la dreapta, nici la stânga. Iar voevozii Filistenilor au mers în urma lor până în ţinutul Betşemeşului.,Z Şi au pus în car chivotul Domnului, împreună cu lădiţa în care erau şoarecii de aur şi chipurile buboaielor lor.+Z Şi oamenii aşa au făcut şi au luat două juncane care alăptau şi le-au înjugat la car, iar viţeii lor i-au închis în ţarc.}*uZ Şi uitaţi-vă: dacă chivotul apucă în sus pe drumul către ţara lui, adică spre Betşemeş, el este cel ce ne-a pricinuit nouă acest mare prăpăd, iar de nu, vom şti că nu mâna sa ne-a lovit, ci a fost cu noi numai o întâmplare!»X)+ZPe urmă, luaţi chivotul Domnului şi-l puneţi în car, iar lucrurile de aur pe care i le daţi ca jertfă pentru vină, puneţi-le într’o lădiţă, alături de chivot, şi daţi-i drumul să se ducă.[(1ZDeci acuma puneţi mâna şi faceţi un car nou şi luaţi două juncane, care alăptează, neînjugate încă, apoi înjugaţi juncanele la car; şi viţeii care se ţin după ele aduceţi-i înapoi în ţarc.D'ZCăci de ce aţi împietrit inima voastră, precum Egiptenii şi Faraon îşi împietriseră inima lor? Şi numai după ce s’a răzbunat pe ei, au dat drumul poporului şi el s’a dus.z&oZFaceţi deci chipurile buboaielor voastre şi chipurile şoarecilor voştri care vă strică ţarina şi daţi mărire Dumnezeului lui Israil; poate că îşi va lua mâna de peste voi, de peste dumnezeii voştri şi de peste ţara voastră. %ZEi au întrebat: «Ce fel de jertfă pentru vină să-i aducem?» Şi ei au răspuns: «După numărul voevozilor Filistenilor: cinci buboaie de aur şi cinci şoareci de aur, căci bătaia a fost una peste toţi, şi peste norod, şi peste voevozii voştri.~$wZŞi ei au răspuns: «Dacă veţi trimite înapoi chivotul Dumnezeului lui Israil, să nu-l trimiteţi fără nici un dar, ci aduceţi-i jertfă pentru vină; atunci vă veţi lecui şi veţi afla de ce mâna lui nu se trage înapoi de la voi!»&#GZApoi Filistenii au chemat pe preoţi şi pe vraci şi i-au întrebat: «Ce să facem cu chivotul Domnului? Învăţaţi-ne cum să-l trimitem la locul lui!»S" #ZŞi a stat chivotul Domnului în ţinutul Filistenilor timp de şapte luni.o!YZ Iar oamenii care nu mureau erau chinuiţi de buboaie şi tânguirea cetăţii se ridica până la cer.S !Z Atunci ei au trimis şi au adunat din nou pe toţi voevozii Filistenilor şi le-au grăit: «Lăsaţi chivotul Dumnezeului lui Israil, să se întoarne la locul său şi să nu ne ucidă pe noi cu tot poporul nostru!» Căci o spaimă de moarte intrase în toată cetatea, întrucât mâna lui Dumnezeu apăsa din greu asupra lor.tcZ Atunci ei trimiseră chivotul lui Dumnezeu la Ecron. Dar sosind chivotul lui Dumnezeu la Ecron, locuitorii din Ecron strigară şi se jeluiră: «Au adus la noi chivotul Dumnezeului lui Israil, ca să ne omoare cu tot poporul nostru!»^7Z Dar s’a întâmplat că, după ce l-au dus acolo, mâna Domnului căzu asupra cetăţii, cu spaimă cumplită. Şi el lovi pe oamenii cetăţii, de la mic până la mare, aşa încât izbucniră pe ei bube rele. ZDeci au trimis şi au strâns la ei pe toţi voevozii Filistenilor şi au zis: «Ce să facem cu chivotul Dumnezeului lui Israil?» Şi ei au răspuns: «Chivotul Dumnezeului lui Israil să fie dus la Gat!» Şi au dus acolo chivotul Dumnezeului lui Israil.RZDeci văzând oamenii din Aşdod unele ca acestea, au grăit: «Să nu mai rămâie la noi chivotul Dumnezeului lui Israil, fiindcă mâna lui apasă greu peste noi şi peste Dagon, dumnezeul nostru!»9ZIar mâna Domnului s’a lăsat grea peste Aşdodeni şi i-a înspăimântat, fiindcă a bătut cu bube rele, şi Aşdodul şi ţinutul din jurul lui.3ZPentru aceea, până în ziua de astăzi preoţii lui Dagon şi toţi cei ce intră în templul lui Dagon nu calcă pe pragul lui Dagon din Aşdod.ZŞi iarăşi sculându-se ei a doua zi de dimineaţă, iată că Dagon zăcea trântit cu faţa la pământ, înaintea chivotului Domnului, iar capul lui Dagon şi amândouă mâinile lui zăceau pe prag, tăiate, aşa încât rămăsese din Dagon numai trunchiul.fGZDar sculându-se Aşdodenii a doua zi de cu noapte şi intrând în templu, iată că Dagon stătea trântit cu faţa la pământ, înaintea chivotului Domnului. Atunci ei l-au luat pe Dagon şi l-au aşezat la locul lui.wiZŞi luând Filistenii chivotul lui Dumnezeu, l-au vârit în templul lui Dagon şi l-au aşezat lângă Dagon.g KZDupă aceea, Filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu şi l-au adus din Eben-Haezer, la Aşdod.b?ZŞi ea mai zise: «S’a dus slava din Israil, căci luat a fost chivotul lui Dumnezeu!»+QZŞi i-a pus copilului numele Icabod, căci zicea ea: «S’a dus slava din Israil», pentru pierderea chivotului lui Dumnezeu, a socrului ei şi a bărbatului ei.)MZIar în ceasul morţii, femeile care stăteau în preajma ei, îi ziceau: «Nu te teme, căci ai născut un fecior». Însă ea nu răspundea şi nu lua aminte.ZNora lui Eli, soţia lui Fineas, era însărcinată şi gata să nască; şi când a auzit vestea că chivotul lui Dumnezeu a fost luat şi că socrul ei şi bărbatul ei au murit, a îngenunchiat şi a născut, căci durerile naşterii o năpădiseră.yZDar când omul a pomenit de chivotul lui Dumnezeu, Eli s’a răsturnat din jilţul său peste cap, acolo lângă poartă, şi frângându-şi gâtul, a murit, căci Eli era bătrân şi greoi. Şi fusese judecător peste Israil patruzeci de ani.lSZAtunci vestitorul i-a răspuns aşa: «Israil a fugit din faţa Filistenilor şi poporul a trecut printr’un măcel cumplit; chiar cei doi fii ai tăi, Ofni şi Fineas, au murit, iar chivotul lui Dumnezeu a fost luat pradă.»/ZOmul acela i-a spus lui Eli: «Eu sunt care am venit astăzi de-a-fuga de la bătălie!» Şi Eli l-a întrebat: «Ce veste aduci tu, fiul meu?»}uZCi Eli era în vârstă de nouăzeci şi opt de ani şi ochii lui erau stinşi, aşa încât nu putea să mai vază.# AZŞi a auzit Eli cumplitul strigăt şi a întrebat: «Ce va să zică această zarvă?» Atunci omul veni pe fugă şi-i spuse lui Eli ce se întâmplase.~ wZ Şi ajungând el, iată că Eli stătea pe scaun lângă poartă şi iscodea uliţa, căci inima lui tremura de grijă pentru chivotul lui Dumnezeu. Şi când intră acel om în cetate şi spuse vestea, toată cetatea începu să strige cumplit. 9Z Atunci un om din Veniamin alergă fuga de pe câmpul de bătaie şi ajunse la Şilo, în aceeaşi zi, cu veşmintele sfâşiate şi cu pulbere pe cap.` ;Z Chivotul lui Dumnezeu fu luat şi cei doi feciori ai lui Eli, Ofni şi Fineas, muriră.2 _Z Şi Filistenii se luptară şi Israil fu învins şi dădu fuga fiecare la cortul său şi măcelul fu cumplit, căci din Israil căzură treizeci de mii de pedestraşi. ~~2}N|i{{3zayyLxwwvEu=^< ? S # ]~cUfeGZ%Şi a zis iarăşi David: «Domnul cel ce m’a scăpat din ghiarele leului şi din labele ursului, el mă va scăpa din mâna acestui Filistean!» Atunci Saul a rostit către David: «Du-te, şi Domnul să fie cu tine».$dCZ$Robul tău a omorît şi lei şi urşi, şi acest Filistean netăiat împrejur va fi ca unul dintre ei, fiindcă el a defăimat oştirea viului Dumnezeu!»"c?Z#Eu tăbăram pe el şi-l loveam şi-i smulgeam prada din gură, iar dacă se ridica împotriva mea, îl apucam de gât şi-l loveam până ce îl omoram.b7Z"David însă i-a zis lui Saul: «În vremea când robul tău păştea oile tatălui său şi când venea leul ori ursul şi răpea o oaie din turmă,BaZ!Dar Saul i-a răspuns lui David: «Tu nu poţi să te duci împotriva acestui Filistean să te baţi cu el, fiindcă tu eşti băietan, pe când el este războinic din tinereţea lui.»`-Z Atunci David a grăit către Saul: «Curajul stăpânului meu să nu se prăbuşească! Robul tău se va duce să se lupte cu acest Filistean!»{_qZŞi auzindu-se cuvintele pe care le vorbea David, au fost spuse înaintea lui Saul, şi Saul a zis să i-l aducă.^ZApoi el se întoarse la altul şi-l întrebă acelaşi lucru şi oamenii îi răspunseră cu aceleaşi cuvinte ca mai nainte.R]ZRăspuns-a David: «Dar ce am făcut eu acum? Au fost doar numai vorbe!»I\ ZÎnsă când fratele său cel mare, Eliab, auzi ce vorbea el cu oamenii, mânia lui Eliab se aprinse împotriva lui David şi-l dojeni: «De ce te-ai coborît aici şi în grija cui ai lăsat tu, în bărăgan, cele câteva oi? Eu cunosc trufia ta şi viclenia inimii tale, căci ai venit ca să te uiţi la bătălie!»i[MZŞi poporul i-a răspuns în acelaşi chip zicând: «Aşa parte va avea omul care-l va ucide!» Z ZAtunci David a întrebat pe cei din preajma lui şi a zis: «Ce se va întâmpla cu omul care va ucide pe Filisteanul acesta şi va ridica ocara lui Israil? Cine este acest Filistean netăiat împrejur, ca să facă de râs oştile Dumnezeului celui viu?»,YSZŞi oamenii din Israil ziceau: «Văzut-aţi pe acest om care a ieşit din rând? El iese ca să facă de ruşine pe Israil, însă pe acela care îl va omorî, regele îl va dărui cu mari averi şi-i va da de soţie pe fiica sa şi va scuti casa tatălui său de orice dajdie în Israil.»xXkZIar toţi oamenii din Israil, când l-au văzut pe Goliat, au fugit de dinaintea lui spăimântându-se grozav.6WgZDar pe când vorbea el cu ei, iată că ieşi din rândurile Filistenilor uriaşul Goliat, Filisteanul din Gat, şi spuse aceleaşi cuvinte ca mai nainte; şi David le auzi.3VaZAtunci David a dat în grijă povara din spate-i paznicului poverilor şi a alergat în rândurile luptătorilor, şi ajungând a întrebat pe fraţii săi de sănătate.`U;ZŞi Israil şi Filistenii s’au întocmit de luptă, stând oştile faţă în faţă.T5ZDeci David s’a sculat dis-de-dimineaţă, a lăsat oile în seama unui paznic, a pus povara pe spate şi a plecat, precum îi poruncise Iesei. Şi a sosit în tabăra carelor de război, tocmai când oastea, ieşind în şiruri de bătaie, clocotea de strigăte războinice.xSkZCi Saul şi ei şi toţi bărbaţii din Israil erau în «Valea Stejarului», prinşi în luptă cu Filistenii.RZIar aceste gogoloaie de caş du-le căpeteniei din mia lor. Şi întreabă de sănătatea fraţilor tăi şi adu un zălog de la ei.»/QYZZis-a Iesei către David, fiul său: «Ia pentru fraţii tăi o efă din aceste boabe prăjite şi aceste zece pâini şi du-le degrabă în tabără la fraţii tăi;}PuZIar Filisteanul se apropia în fiecare dimineaţă şi în fiecare seară, şi s’a arătat aşa patruzeci de zile.nOWZDavid însă se ducea şi se întorcea de lângă Saul, ca să pască oile tatălui său, la Betleem.^N7ZIar David era cel mai mic, şi cei trei fraţi mai mari ai lui plecaseră după Saul.YM-Z Şi cei trei feciori mai mari ai lui Iesei porniseră după Saul, la război. Iar numele celor trei feciori plecaţi la război erau: Eliab, cel dintâi născut, Abinadab, al doilea, şi al treilea era Şama.#LAZ Şi David era feciorul lui Iesei Efratitul, din Betleemul lui Iuda, om cu opt feciori, care, în zilele lui Saul, era bătrân şi înaintat în vârstă. K Z Şi auzind Saul şi tot Israilul aceste cuvinte ale Filisteanului, au rămas încremeniţi şi au fost cuprinşi de mare frică.J3Z Şi mai zicea Filisteanul: «Eu am ruşinat astăzi rândurile războinicilor lui Israil. Daţi-mi mie un bărbat, ca să ne războim împreună!»II Z Dacă va putea să se lupte cu mine şi să mă ucidă, atunci noi să vă fim robi; iar dacă eu îl voi birui pe el şi-l voi ucide, atunci voi să ne fiţi robi şi să ne slujiţi nouă!»xHkZApoi s’a oprit şi a început să strige spre rândurile Israiliţilor, zicându-le: «De ce ieşiţi şi vă aşezaţi în şir de bătălie? Nu sunt eu Filistean şi voi robii lui Saul? Alegeţi-vă un bărbat care să coboare la mine.&GGZŞi toporâştea suliţei sale era cât un drug de ţesător, iar vârful suliţei cântărea şase sute de sicli de fier. Şi scutierul lui mergea înainte.dFCZPeste fluierele picioarelor avea turetci de aramă şi o suliţă de aramă pe umerii săi.E-ZŞi în cap avea un coif de aramă şi era îmbrăcat într’o platoşă de solzi, iar greutatea platoşei era de cinci mii de sicli de aramă.DZŞi a ieşit din rândul Filistenilor un luptător al cărui nume era Goliat, din Gat, şi care era înalt de şase coţi şi o palmă.C!ZŞi Filistenii stăteau pe muntele din partea aceasta, iar Israiliţii stăteau pe muntele din partea cealaltă, iar la mijloc era o vale.3BaZAtunci Saul şi războinicii din Israil s’au adunat şi au tăbărît în «Valea Stejarului» şi s’au aşezat în şir de bătălie, ca să dea piept cu Filistenii.1A _ZÎn vremea aceasta Filistenii şi-au strâns laolaltă oştirile pentru luptă şi s’au adunat la Soco din Iuda şi au tăbărît între Soco şi Azeca, la Efes-Damim.J@ZŞi atunci când duhul cel rău de la Dumnezeu venea peste Saul, David îşi lua harfa şi cânta cu degetele sale, şi Saul se răcorea şi-i era mai bine şi duhul cel rău se ducea de la el.? ZŞi Saul i-a trimis lui Iesei această vorbă: «Să rămână, te rog, David lângă mine, căci a aflat har în ochii mei!»}>uZAstfel veni David la Saul şi se înfăţişă înaintea lui şi-i fu foarte drag lui Saul şi ajunse scutierul lui.=ZIar Iesei a luat un asin încărcat cu pâine şi un burduf de vin şi un ied şi le-a trimis lui Saul prin David, fiul său.w<iZAtunci Saul a trimis crainici la Iesei şi i-au spus: «Trimite-mi pe David, fiul tău, care păzeşte oile.»w;iZAtunci unul dintre copiii de casă răspunzând a zis: «Iată, eu cunosc un fiu al lui Iesei Betleemitul, meşter în harfă, viteaz şi voinic, îndemâuatec în luptă şi iscusit la vorbă şi bărbat chipeş, şi Domnul este cu el.»n:WZŞi Saul a zis către slujitorii săi: «Căutaţi-mi un meşter în harfă şi aduceţi-l la mine.»9ZDeci Măria Ta să poruncească slujitorilor tăi, care sunt în faţa ta, să caute pe cineva care să ştie să cânte din harfă. Şi ori de câte ori duhul cel rău de la Dumnezeu va veni peste tine, acela va cânta cu mâna sa şi ţie îţi va fi mai bine!»[81ZAtunci slujitorii lui Saul i-au zis: «Iată un duh rău de la Domnul te turbură!e7EZDupă acestea, Duhul Domnului s’a dus de la Saul şi un duh rău de la Domnul îl chinuia.T6#Z Şi Samuil a luat cornul cu mir şi l-a uns în mijlocul fraţilor săi şi Duhul Domnului a venit năvalnic peste David din ziua aceea şi de aci înainte. Iar Samuil s’a sculat şi s’a dus la Rama."5?Z Deci a trimis şi l-a adus. Şi el era bălan, cu ochi frumoşi şi mândru la vedere. Atunci i-a zis Domnul: «Scoală-te şi-l unge, că acesta este!»4Z Apoi Samuil a întrebat pe Iesei: «Atâţia sunt toţi flăcăii tăi?» Zis-a Iesei: «Ba a mai rămas mezinul, dar iată că paşte oile!» Atunci Samuil a poruncit lui Iesei: «Trimite să-l aducă, pentru că nu vom sta la masă până ce nu va veni aici.» 3Z Astfel Iesei a adus şapte feciori ai săi înaintea lui Samuil; şi Samuil a zis către Iesei: «Domnul n’a ales din aceştia!»\23Z Şi Iesei a adus pe Şama; şi Samuil a zis: «Nici pe acesta nu l-a ales Domnul!»1ZAtunci Iesei a chemat pe Abinadab şi l-a adus în faţa lui Samuil, dar el a rostit: «Nici pe acesta nu l-a ales Domnul!»~0wZÎnsă Domnul i-a zis lui Samuil: «Nu te uita la chipul lui, nici la înălţimea staturii lui, căci eu l-am lepădat. Fiindcă nu la ceea ce se uită omul se uită Domnul, de vreme ce omul caută la faţă, pe când Domnul caută la inimă.»/}ZIar când ei au venit şi Samuil văzu pe Eliab, el îşi zise: «De bună seamă, înaintea Domnului stă unsul său!»F.ZRăspuns-a el: «Cu pace! Venit-am ca să jertfesc Domnului. Curăţiţi-vă şi veniţi la jertfă cu mine.» Şi Samuil a curăţit pc Iesei şi pe feciorii lui şi i-a chemat la jertfă.=-uZIar Samuil a făcut cum a poruncit Domnul şi a venit în Betleem, iar bătrânii cetăţii, întâmpinându-l cu frică, l-au întrebat: «Cu pace este venirea ta, văzătorule?» ,ZŞi cheamă pe Iesei la jertfă şi eu te voi învăţa ce să faci. Fiindcă trebue să-mi ungi pe acela pe care îţi voi spune!»-+UZAtunci a zis Samuil: «Cum să mă duc? Căci dacă aude Saul mă va ucide!» Zis-a Domnul: «Ia cu tine o juncă şi spune: «Am venit să aduc jertfă Domnului».* -ZCi Domnul a rostit către Samuil: «Până când te vei jeli pentru Saul, o dată ce eu l-am socotit nevrednic să mai fie rege peste Israil? Umple cornul tău cu mir şi porneşte, căci te trimit la Iesei din Betleem, fiindcă mi-am ales rege pe unul din feciorii lui!»E)Z#Şi Samuil n’a mai ajuns să vadă pe Saul, până în ceasul morţii sale, iar Samuil era mâhnit pentru Saul, fiindcă Domnului îi părea rău că-l făcuse pe Saul rege peste Israil.\(3Z"Apoi Samuil s’a dus la Rama, iar Saul a pornit la casa lui, în Ghibeea lui Saul.Y'-Z!Samuil însă a rostit: «Precum sabia ta a lăsat pe femei fără de copii, tot aşa mama ta să fie între femei lipsită de copii!» Şi Samuil a tăiat pc Agag în bucăţi înaintea Domnului în Ghilgal.@&{Z Apoi Samuil a rostit: «Aduceţi la mine pe Agag, regele Amaleciţilor», şi Agag s’a apropiat de el tremurând, dar Agag zicea: «De buuă scamă amărăciunea morţii a trecut».M%ZŞi s’a întors Samuil cu Saul, iar Saul s’a închinat Domnului.G$ ZA zis Saul: «Păcătuit-am, dar totuşi dă-mi cinste în faţa bătrânilor poporului meu şi în faţa lui Israil, şi întoarce-te cu mine ca să mă închin Domnului Dumnezeului tău!»#ZŞi cel ce este slava lui Israil nu minte şi n’are părere de rău, fiindcă nu este un om, căruia să-i pară rău.»"ZZisu-i-a Samuil: «Rupt-a Domnul domnia lui Israil astăzi de la tine şi a dat-o unui aproape al tău, care este mai bun decât tine.l!SZŞi Samuil s’a întors ca să plece. Atunci Saul l-a apucat de poala mantiei şi mantia se rupse.B ZSamuil însă a zis lui Saul: «Nu mă voi întoarce cu tine, fiindcă tu ai preţuit puţin cuvântul Domnului şi Domnul te-a coborît pe tine din vrednicia ta de rege peste Israil!»fGZDar acum, te rog, iartă păcatul meu şi întoarce-te cu mine ca să mă închin Domnului!»-UZCi Saul a răspuns lui Samuil: «Păcătuit-am, căci am călcat porunca Domnului şi sfaturile tale, dar pentrucă mă temeam de popor, m’am supus glasului său.ZCăci răzvrătirea este la fel cu păcatul vrăjitoriei şi neascultarea este la fel cu închinarea la idoli şi la terafimi, şi pentru că tu ai pus puţin preţ pe cuvântul Domnului atunci şi el te-a coborît pe tine din vrednicia ta de rege peste Israil.»_9ZGrăit-a Samuil: «Ţine Domnul la arderile de tot şi la jertfe, atât cât ţine la ascultarea cuvântului său? Iată, ascultarea este mai bună decât jertfa şi supunerea mai bună decât grăsimea berbecilor!)ZDar poporul a luat din pradă oi şi vite, fruntea celor hărăzite pieirii, ca să le aducă jertfă Domnului Dumnezeului tău în Ghilgal.»JZRăspuns-a Saul lui Samuil: «Ba eu am ascultat de glasul Domnului şi am pornit pe calea pe care Domnul m’a trimis şi am prins pe Agag, regele Amaleciţilor, iar pe Amaleciţi i-am nimicit. ZDe ce n’ai ascultat de glasul Domnului, ci ai tăbărît pe pradă şi ai săvârşit ceea ce este urîcios înaintea Domnului?»>wZŞi acum Domnul te-a trimis la bătălie şi ţi-a poruncit: «Porneşte şi nimiceşte pe păcătoşii de Amaleciţi şi războieşte-te cu ei până ce îi vei stârpi cu totul».%EZAtunci Samuil a rostit: «Iată că, deşi erai mic chiar în ochii tăi, ai ajuns căpetenia seminţiilor lui Israil şi Domnul te-a uns rege peste Israil!{ZSamuil a răspuns lui Saul: «Stai să-ţi spun ceea ce mi-a grăit Domnul astă-noapte.» Şi Saul i-a zis: «Spune!»V'ZZis-a Saul: «Le-a adus poporul de la Amaleciţi, fiindcă poporul a cruţat ce a fost mai bun din turme şi din cirezi, ca să aducă jertfă Domnului Dumnezeului tău; iar ceea ce a rămas, am nimicit».  ZCi Samuil a răspuns: «Dar ce este acest behăit de oi care ajunge la urechile mele şi acest muget de vite pe care-l aud eu?»  Z Deci Samuil s’a dus la Saul şi Saul a grăit lui Samuil: «Binecuvântat fii tu de Domnul! Îndeplinit-am porunca Domnului!»Z Şi Samuil a purces de cu noapte ca să întâlnească pe Saul; însă i s’a adus această veste: «Saul s’a dus la Carmel şi iată a pus acolo un stâlp de pomenire, apoi a luat drumul înapoi şi a mers mai departe şi a coborît în Ghilgal!»FZ «Îmi pare rău că am pus pe Saul rege, fiindcă el nu mai umblă după mine şi poruncile mele nu le-a îndeplinit». Şi s’a mâhnit Samuil şi s’a tânguit Domnului toată noaptea.DZ Atunci a fost cuvântul Domnului către Samuil şi i-a zis: Z Însă Saul şi poporul au cruţat pe Agag şi tot ce a fost mai bun din turme şi din cirezi şi vitele cele îngrăşate şi mieii şi tot ce era de preţ, şi n’au voit să le stârpească. Iar tot ceea ce era netrebnic şi de lepădat, au dat pieirii.vgZŞi a prins de viu pe Agag, regele Amaleciţilor, şi pe tot poporul lui l-a trecut prin ascuţişul săbiei.i MZIar Saul a bătut pe Amaleciţi de la Havila până la Şur, care vine la răsăritul Egiptului.V 'ZŞi Saul a trimis vorbă Cheniţilor: «Duceţi-vă înapoi, depărtaţi-vă şi coborîţi-vă din mijlocul Amaleciţilor, ca să nu vă prăpădesc împreună cu ei, fiindcă voi v’aţi purtat cu dragoste cu toţi fiii lui Israil, atunci când au ieşit din Egipt». Atunci Cheniţii s’au depărtat din cuprinsul Amaleciţilor.m UZApoi Saul a purces spre cetatea domnească a Amaleciţilor şi a pus oameni la pândă jos în vale. /ZAtunci Saul a chemat poporul cel războinic şi l-a numărat în Telam, şi au fost două sute de mii de pedestraşi şi zece mii de călăreţi.W )ZPentru aceea du-te şi loveşte pe Amalec şi nimiceşte-i toate câte are şi nu-l cruţa deloc şi ucide tot: şi bărbat şi femeie, şi copil şi fătul care suge, bou şi oaie, şi cămilă şi asin.»!=ZAşa grăieşte Domnul Savaot: «Ţinut-am minte ceea ce a făcut Amalec lui Israil, cum i s’a pus piedică în cale, atunci când a ieşit din Egipt.) OZDupă acestea, Samuil a grăit lui Saul: «Trimisu-m’a Domnul să te ung pe tine rege peste poporul său Israil. Deci acum ascultă rostul cuvintelor Domnului."?Z4Ci războiul cu Filistenii a fost aprig, cât a trăit Saul; de aceea ori de câte ori Saul vedea un om voinic şi războinic viteaz, îl lua lângă el._9Z3Atât Chiş, tatăl lui Saul, cât şi Ner, tatăl lui Abner, erau feciorii lui Abiel.%Z2Iar numele femeii lui Saul era Ahinoam, fiica lui Ahimaaţ; şi numele voevodului oastei sale era Abner, feciorul lui Ner, unchiul lui Saul.0[Z1Iar fiii lui Saul au fost: Ionatan, Işvi şi Malchişua; şi numele celor două fete ale sale au fost: Merab, numele celei mai mari, şi Micol, numele celei mai mici;mUZ0A arătat mare vitejie, a bătut pe Amaleciţi şi a scăpat pe Israil din mâna celor ce-l prădau. Z/Şi Saul ajungând la domnie peste Israil, s’a luptat cu toţi vrăjmaşii săi vecini: împotriva Moabului, împotriva Amoniţilor, împotriva Edomului, împotriva regelui din Toba, împotriva Filistenilor, şi pe toţi cu care a dat piept i-a biruit.eEZ.Iar Saul a contenit cu urmărirea Filistenilor şi Filistenii s’au întors la vetrele lor.3aZ-Dar poporul a strigat către Saul: «Să moară Ionatan, care a adus această mare mântuire în Israil? Ferească Dumnezeu! Viu e Domnul! Nici un păr din capul lui să nu cadă pe pământ! Căci doar cu ajutorul lui Dumnezeu a biruit el astăzi!» Astfel poporul scăpă pe Ionatan de la moarte.w~iZ,Ci răspuns-a Saul: «Aşa să-mi facă mie Dumnezeu şi mai rău decât atât, dacă nu vei muri, Ionatane!»e}EZ+Atunci Saul grăi către Ionatan: «Spune-mi ce ai făcut î?» Iar Ionatan i-a spus şi i-a mărturisit: «Drept e că am gustat puţină miere, cu vârful toiagului ce era în mâna mea. Iată-mă! Sunt gata să mor!»w|iZ*Şi zise iarăşi Saul: «Aruncaţi sorţul între mine şi Ionatan, fiul meu», şi sorţul căzu pe Ionatan.^{7Z)Apoi Saul s’a rugat Domnului: «Dumnezeule al lui Israil, de ce n’ai răspuns astăzi robului tău? Dacă vina aceasta o am eu sau fiul meu Ionatan, fă să iasă Urim, iar dacă păcatul acesta l-a săvârşit poporul tău Israil, atunci fă să iasă Tumim». Şi sorţul căzu pe Ionatan şi pe Saul, iar poporul ieşi din bănuială.OzZ(Atunci a grăit el către întregul Israil: «Voi să staţi de această parte, iar eu cu Ionatan, fiul meu, de cealaltă parte». Şi poporul i-a răspuns lui Saul: «Fă cum crezi că este bine!»-yUZ'Căci viu este Domnul, cel ce mântueşte pe Israil! Chiar dacă ar fi la mijloc Ionatan, fiul meu, să moară pe loc!» Dar nimeni nu i-a răspuns din tot poporul.x#Z&Atunci a zis Saul: «Apropiaţi-vă aici toate căpeteniile poporului. Cercetaţi şi vedeţi prin cine s’a săvârşit azi acest păcat.9wmZ%Deci Saul a întrebat pe Dumnezeu: «Să mă pogor, oare, ca să urmăresc pe Filisteni? Îi vei da tu în mâna lui Israil?» Însă Domnul nu i-a dat răspuns în ziua aceea.,vSZ$Apoi zis-a Saul: «Să ne coborîm la noapte şi să urmărim pe Filisteni şi să-i nimicim până se va lumina de ziuă şi să nu lăsăm din ei nici unul». Iar ei au răspuns: «Fă tot ce ţi se pare că este bine.» Dar arhiereul a zis: «Să ne apropiem, întâi, aici de Dumnezeu!»muUZ#Şi Saul a zidit un jertfelnic Domnului; acesta era întâiul jertfelnic pe care l-a zidit Domnului.rt_Z"Şi iarăşi a zis Saul: «Împrăştiaţi-vă în popor şi spuneţi-le: Aduceţi la mine fiecare boul său şi fiecare oaia sa şi înjunghiaţi-le aici şi mâncaţi-le şi nu păcătuiţi împotriva Domnului, mâncând carnea împreună cu sângele!» Şi tot poporul aduse, în noaptea aceea, fiecare vita pe care o avea la îndemână şi o junghie acolo.lsSZ!Şi i-au dat de veste lui Saul şi i-au spus: «Iată poporul a păcătuit înaintea Domnului, fiindcă a mâncat carne cu sânge». Ci el a grăit: «Aţi săvârşit nelegiuire! Rostogoliţi spre mine, acum, o piatră mare!»,rSZ Atunci poporul războinic a năvălit asupra prăzilor şi au înşfăcat oi, boi, viţei şi i-au înjunghiat acolo pe loc şi poporul a mâncat carnea cu sânge. q ZDeci au bătut pe Filisteni, în ziua aceea, de la Micmas până la Aialon, dar poporul care luptase era sfârşit de oboseală.1p]ZO, dacă poporul ar fi mâncat astăzi să se sature, din prada duşmanilor săi pe care a găsit-o! Pe când acum, înfrângerea Filistenilor n’a ieşit prea mare.»o#ZRăspuns-a Ionatan: «Tatăl meu turbură ţara. Ia uitaţi-vă cum s’au luminat ochii mei, fiindcă am gustat puţin din mierea aceasta.QnZDar un oştean a deschis gura şi a zis: «Tatăl tău a legat poporul cu jurământ zicând: «Blestemat să fie acela care va pune astăzi demâncare în gură!» Iar poporul era sleit de oboseală.mZIonatan însă nu auzise de jurământul cu care tatăl său legase poporul; şi el a întins vârful toiagului, din mâna sa, şi l-a vârît într’un fagure de miere şi apoi şi-a adus mâna la gură. Atunci ochii săi s’au luminat învioraţi.l/ZŞi a ajuns gloata la faguri şi iată mierea curgea din ei. Însă nimeni nu şi-a adus mâna la gură, fiindcă poporul se temea de jurământ..kYZDar pe câmp se aflau faguri de miere.$jCZŞi toată oastea care era cu Saul se urcase până la zece mii de oameni, iar bătălia s’a întins în tot muntele Efraim. Însă Saul a săvârşit în ziua aceea o mare nebunie, căci el a legat poporul cu blestem zicând: «Blestemat să fie acela care va pune în gură de-mâncare până diseară şi până nu-mi voi răzbuna împotriva duşmanilor mei!» Şi nimeni din popor n’a gustat demâncare.giIZAstfel Domnul a mântuit pe Israil în ziua aceea, iar lupta s’a întins până la Bethoron.:hoZIar toţi acei Israiliţi care se ascunseseră prin munţii Efraim, când prinseră de veste că Filistenii fug, se luară şi ei după Filisteni şi se încăierară la luptă.6ggZIar Evreii care erau cu Filistenii mai dinainte şi care plecaseră cu ei la bătălie au fugit şi ei, ca să se unească cu Israiliţii din jurul lui Saul şi Iui Ionatan.FfZŞi Saul şi toată oastea care era eu el se adunară şi intrară în tabără. Dar iată că între Filisteni fiecare trăgea cu sabia în celălalt, într’o învălmăşală cumplită.e5ZDar pe când Saul vorbea cu preotul, vuetul din tabăra Filistenilor se făcea tot mai mare. Atunci Saul a zis către preot: «Strânge-ţi mâna!»fdGZApoi Saul a zis către Ahia: «Adu efodul încoace». Căci efodul era atunci cu Israiliţii.5ceZSaul a zis oastei sale care era cu el: «Număraţi-vă şi vedeţi cine s’a dus de la noi.» Şi au făcut numărătoarea şi iată că lipseau Ionatan şi armaşul lui. b;ZAtunci iscoadele lui Saul din Gheba lui Veniamin aruncându-şi ochii, iată că tabăra era în mare vălmăşag şi lumea fugea încoace şi încolo.Ta#ZŞi s’a iscat spaimă în tabără şi în câmp şi în tot poporul războinic; straja şi cei ce umblau după pradă se spăimântară şi ei. Şi pământul se cutremură şi fu groaza lui Dumnezeu.m`UZŞi aceasta a fost întâia luptă crâncenă pe care au dat-o Ionatan şi scutierul său, doborînd ca la douăzeci de oameni pe o întindere cât o jumătate de pogon, adică atât cât poate ara o pereche de boi într’o zi.B_Z Şi Ionatan s’a urcat de-a-buşile, cu scutierul după el, iar Filistenii o rupseră la fugă, în faţa lui Ionatan, şi el îi lua în sabie şi scutierul, în urma lui, îi ucidea.^Z Şi au grăit oamenii din strajă către Ionatan şi către scutierul său şi le-au strigat: «Suiţi-vă la noi, să vă spunem ceva!» Atunci Ionatan a rostit către scutierul său: «Urcă-te după mine, căci Domnul i-a dat în mâna lui Israil!»]Z Când se arătară amândoi strajei Filistenilor, Filistenii strigară: «Iată, Evreii ies din vizuinile în care stăteau ascunşi!»\7Z Dar de vor zice aşa: «Urcaţi-vă la noi», atunci ne vom urca, fiindcă Domnul i-a dat în mâinile noastre şi aceasta să fie semn pentru noi!»[Z Dacă ne vor zice aşa: «Aşteptaţi până ce vom veni la voi», atunci noi vom sta locului şi nu ne vom urca spre ei.VZ'ZZis-a Ionatan: «Iată, noi vom trece spre acei oameni şi ne vom arăta lor.YZCi scutierul i-a răspuns: «Fă tot ce te îndeamnă inima ta. Iată, eu sunt lângă tine. Cum simţi tu, simt şi eu!»}XuZDeci Ionatan a zis către scutierul său: «Vino să trecem spre straja acestor netăiaţi împrejur. Poate că Domnul va săvârşi lucrul său prin noi, căci la Domnul nu e nici o piedică să dea izbăvirea, ori cu mulţi, ori cu puţini.»WZUn colţ de stâncă se ridica spre miază-noapte, în dreptul Micmasului, iar celălalt se ridica spre miază-zi, în dreptul Ghebei.wViZÎn mijlocul trecătorii prin care Ionatan căuta să se strecoare, ca să ajungă la straja Filistenilor, era un colţ de stâncă de o parte şi un colţ de stâncă de cealaltă parte; unuia îi zicea Boţeţ şi altuia îi zicea Sene.7UiZAhia, fiul lui Ahitub, fratele lui Icabod, feciorul lui Fineas, feciorul lui Eli arhiereul Domnului în Şilo, purta efodul. Iar poporul nu ştia despre plecarea lui Ionatan.TyZŞi Saul stătea la capătul celălalt al Ghebei, sub rodiul din arie, iar oastea lui era de vreo şase sute de inşi.SS #ZÎntr’o zi, Ionatan, fiul lui Saul, zise către scutierul său: «Vino să trecem dincolo la straja Filistenilor, care este de partea cealaltă a trecătoarei.» Însă tatălui său nu i-a spus nimic.CRZ Şi un pâlc de Filisteni a ieşit la trecătoarea Micmas.aQ=Z Aşa se face că în ziua bătăliei de la Micmas nu se găsea nici o sabie şi nici o lance în mâna nici unuia din poporul războinic care era cu Saul şi cu Ionatan; ci aveau numai Saul şi feciorul său Ionatan.PZ Când li se tocise fierul plugului, sau gura toporului, sau gura securii, sau când era vorba să facă vârf boldului de mânat boii.O3Z Aşa încât toţi Israiliţii se coborau la Filisteni ca să-şi ascută care fierul plugului, care toporul, care securea, care boldul pentru boi,N5Z Şi în tot pământul Israil nu se găsea nici un fierar, pentru că Filistenii chibzuiseră: «Nu cumva să-şi facă Evreii săbii sau suliţe!»M1Z Altă ceată a luat-o pe calea către Bethoron; iar a treia ceată a apucat înspre Gheba, de unde peste valea Ţeboim se vedea pustia Iordanului.)LMZ Şi a ieşit din tabăra Filistenilor o hoardă de jefuitori, care s’a desfăcut în trei părţi: o ceată a luat-o pe calea către Ofra, în ţinutul Şual;!K=Z Şi Saul şi Ionatan, feciorul său, şi poporul care se găsea cu ei stăteau în Gheba din Veniamin, pe când Filistenii aveau tabăra lor în Micmas.1J]Z Apoi Samuil s’a sculat şi s’a pornit din Ghilgal şi s’a dus în drumul său. Iar rămăşiţa oştirii a mers după Saul, ca să întâmpine oştirea duşmană. Şi când a ajuns în Gheba, în Veniamin, Saul a numărat poporul care se afla lângă el, şi era ca la şase sute de oameni.PIZ Iar acum domnia ta nu va dăinui, că Domnul şi-a căutat un bărbat după inima sa şi Domnul l-a hotărît să fie domn peste poporul său, fiindcă tu n’ai păzit ceea ce ţi-a poruncit Domnul.PHZ Ci Samuil i-a spus lui Saul: «Ai lucrat nebuneşte! N’ai păzit porunca Domnului Dumnezeului tău pe care ţi-o dăduse. Căci acum Domnul ar fi întărit domnia ta peste Israil, în veac de veac.GG Z Atunci mi-am zis: Acum Filistenii se vor coborî peste mine în Ghilgal şi eu n’am cerut încă îndurarea Domnului. Drept aceea m’am silit pe mine însumi şi am adus arderea de tot.»XF+Z Dar Samuil îi zise: «Ce ai făcut tu?» Saul i-a răspuns: «Când am văzut că poporul se risipeşte de lângă mine şi tu n’ai sosit la vremea hotărîtă, iar Filistenii se strânseseră în Micmas,E#Z Dar abia isprăvise de adus arderea de tot, când iată, veni şi Samuil. Atunci Saul ieşi ca să-l întâmpine şi să-i zică bun sosit.D}Z Atunci Saul a zis: «Aduceţi la mine jertfa pentru arderea de tot şi jertfele de pace.» Şi el a adus arderea de tot.)CMZ Şi el a aşteptat şapte zile, până la vremea pe care i-o hotărîse Samuil. Dar Samuil n’a venit la Ghilgal şi poporul s’a împrăştiat de lângă el. B;Z Iar mult popor a trecut Iordanul în ţinutul Gad şi Galaad; însă Saul stătea pe loc în Ghilgal, iar tot poporul, de frică, fugise de lângă el.AZ Când au văzut Israiliţii că au ajuns la strâmtoare, căci poporul era strâns din toate părţile, atunci au început să se ascundă în peşteri şi în găurile pământului şi în crăpăturile stâncilor şi în ocniţe şi în fântâni fără apă.@Z Atunci Filistenii s’au strâns şi ei ca să se războiască cu Israil, având trei mii de care şi şase mii de călăreţi şi popor numeros ca nisipul de pe ţărmul mării. Şi ei au pornit şi au tăbărît la Micmas, spre răsărit de Bet-Aven.=?uZ Şi când întregul Israil a aflat că Saul a ucis pe cârmuitorul Filistenilor, şi Israil a ajuns să fie urît de Filisteni, poporul a fost chemat să vie după Saul la Ghilgal.H> Z Şi atunci Ionatan a omorît pe cârmuitorul Filistenilor care era în Gheba. Şi când au auzit Filistenii că Evreii au scuturat jugul şi că Saul a sunat din trâmbiţă în toată ţara,q=]Z Saul şi-a ales trei mii de bărbaţi din Israil. Dintre ei erau cu Saul două mii în Micmas şi pe muntele Betel, iar o mie erau cu Ionatan în Gheba din Veniamin, iar tot poporul celălalt îl trimisese pe fiecare la cortul său.< Z Şi Saul era în vârstă de treizeci de ani când a început să domnească, şi a domnit patruzeci de ani peste Israil.k;QZ Dacă însă veţi stărui în răutăţile voastre, atunci şi voi şi regele vostru veţi pieri!#:AZ Atâta numai: temeţi-vă de Domnul şi slujiţi-i lui cu credinţă şi din toată inima voastră, căci ia priviţi ce lucruri măreţe a făcut cu voi!N9Z Tot aşa şi eu: departe fie de mine să păcătuesc înaintea Domnului şi să nu mai stăruesc cu rugăciunea mea. Ci eu vă voi învăţa pe voi şi mai departe calea cea bună şi cea dreaptă.8'Z Fiindcă Domnul, pentru numele său cel mare, nu va năpusti poporul său, o dată ce i-a plăcut Domnului să vă facă pe voi poporul său.7+Z Şi anume nu vă mai răzleţiţi de el umblând după idoli deşerţi, care nu folosesc şi nu aduc mântuire, pentru că sunt deşertăciuni.a6=Z Ci Samuil a rostit către popor: «Nu vă temeţi! E adevărat că voi aţi săvârşit toată această răutate, însă acum nu vă mai răzleţiţi de lângă Domnul, ci slujiţi Domnului din toată inima voastră.`5;Z Şi tot poporul a zis lui Samuil: «Roagă-te Domnului Dumnezeului tău pentru robii tăi, ca să nu murim, căci pe lângă toate păcatele noastre, am adăogat şi răutatea aceasta ca să cerem rege pentru noi!»?4yZ Şi Samuil a strigat către Domnul, şi Domnul a slobozit tunete şi ploaie în ziua aceea şi s’a spăimântat foarte întreg poporul, înaintea Domnului şi înaintea lui Samuil.3 Z Nu suntem acum la secerişul grâului? Ci eu voi striga către Domnul ca să trimită tunete şi ploaie. Şi voi veţi cunoaşte şi veţi vedea cât de mare este înaintea Domnului greşala pe care aţi săvârşit-o, când aţi cerut rege pentru voi!» ~}}7||{zyxww$vuttsrr\qqpzpoon2m4lkkjj>T=D<<4;::W9|9766-55 40332m11o0// .-,,l+*)('&&6%F$$+##"d!g [u](w E"jz/_g y  nDNm~wZCercetaţi deci şi daţi de toate ascunzişurile pe unde se piteşte, iar când vă veţi întoarce, daţi-mi ştiri adevărate; şi eu atunci voi merge cu voi şi dacă se va afla în ţară eu îl voi căuta între toate neamurile lui Iuda».G ZMergeţi dar, luaţi şi mai mult aminte, dovediţi şi iscodiţi ascunzătoarea pe unde calcă piciorul lui şi cine l-a mai văzut pe acolo, căci mi s’a spus că este grozav de viclean.tcZRăspuns-a Saul: «Binecuvântaţi să fiţi voi de Domnul, că sunteţi părtaşi cu mine în necazul meu.#AZDeci acum, Măria Ta, fiindcă sufletul tău doreşte cu putere să se coboare, coboară-te şi noi vom avea în grijă să-l dăm în mâinile regelui!»?yZAtunci Zifeii au venit la Saul în Ghibeea şi i-au spus: «Iată, David s’a ascuns la noi în creerii munţilor la Horeşa, la Ghibeat-Hachila, care vine spre miază-zi de pustie. ZŞi amândoi se legară la Horeşa cu jurământ în faţa Domnului. Apoi David rămase la Horeşa, iar Ionatan se duse acasă.U%ZŞi i-a zis: «Nu te teme, fiindcă mâna lui Saul, tatăl meu, nu te va găsi, iar tu vei stăpâni peste Israil, şi eu voi fi al doilea după tine; şi însuşi Saul, tatăl meu, ştie că este aşa!» ZIar Ionatan, fiul lui Saul, s’a sculat şi s’a dus la David la Horeşa şi a îmbărbătat vârtutea lui întru numele Domnului,tcZDeci David văzând că Saul a pornit şi umblă să-i ia viaţa, a rămas în pustietatea Zif, la Horeşa.A}ZŞi a stat David în pustie prin creerii munţilor, petrecându-şi zilele în ţinutul muntos din pustiul Zif, iar Saul îl căuta mereu, însă Domnul nu voia să i-l dea în mână.jOZ Atunci David şi oamenii săi, ca la şase sute de inşi, s’au sculat şi au ieşit din Cheila şi s’au dus care încotro. Şi Saul, când i s’a spus că David a fugit din Cheila, s’a lăsat de gândul lui războinic. +Z Atunci a întrebat David: «Mă vor da gospodarii din Cheila pe mine şi pe oamenii mei în mâna lui Saul?» Răspuns-a Domnul: «Te vor da!»W )Z Oare gospodarii din Cheila mă vor da în mâna lui? Oare Saul va veni de-vale precum a auzit robul tău? Doamne Dumnezeule al lui Israil, dă răspuns robului tău!» Răspuns-a Domnul: «Va veni devale!»! =Z Şi David a strigat: «Doamne Dumnezeul lui Israil, robul tău a auzit că Saul are de gând să vie la Cheila şi să dărâme cetatea din pricina mea. Z David însă, când află că Saul unelteşte această viclenie împotriva sa, a zis lui Abiatar arhiereul: «Adu încoace efodul!» ZŞi Saul a chemat tot poporul războinic să meargă la luptă şi să coboare la Cheila, împresurând pe David şi pe oamenii săi.H ZŞi a ajuns la Saul ştirea că David s’a dus la Cheila. Atunci Saul a zis: «Dumnezeu mi l-a dat în mână, căci el s’a închis singur, venind într’o cetate cu porţi cu zăvoare!»yZIar când Abiatar, feciorul lui Ahimelec, a fugit la David, s’a coborît cu David la Cheila şi a luat efodul cu el.EZDeci a pornit David cu oamenii săi la Cheila şi se război cu Filistenii şi le luă turmele şi-i înfrânse într’o mare bătălie. Şi astfel David izbăvi pe locuitorii din Cheila.9ZŞi David întrebă încă o dată pe Domnul, şi Domnul îi răspunse: «Scoală-te şi coboară la Cheila, căci voi da pe Filisteni în mâna ta!»'IZÎnsă oamenii lui David i-au spus: «Iată, noi suntem aici în Iuda şi ne e teamă, darmite când ne vom duce la Cheila împotriva oştirii Filistenilor!»A}ZAtunci David a întrebat pe Domnul şi a zis: «Să mă duc oare şi să bat pe aceşti Filisteni?» Şi Domnul a răspuns lui David: «Du-te şi bate pe Filisteni şi scapă Cheila!» ZDupă acestea, i-au adus lui David această veste: «Iată, Filistenii au împresurat Cheila şi jăfuesc ariile cu grâu.»/ZRămâi la mine şi nu te teme, fiindcă cine umblă să-ţi ia viaţa ta, umblă să-mi ia şi viaţa mea. Lângă mine eşti în bună pază!»RZŞi David a răspuns lui Abiatar: Am ştiut din ziua aceea, fiindcă Doeg Edomitul se afla acolo, că el va da de ştire lui Saul. Eu port vina că au murit toate aceste suflete din casa tatălui tău.Y-ZŞi Abiatar i-a adus lui David vestea, cum că Saul a ucis pe preoţii Domnului.~}ZNumai un fecior al lui Ahimelec, fiul lui Ahitub, a putut să scape, şi numele lui era Abiatar şi el a fugit la David.B}ZAsemenea şi Nobe, cetatea preoţilor, o trecu prin ascuţişul săbiei, şi bărbat şi femeie şi copil şi prunc de ţâţă şi boi şi asini şi oi, toate prin ascuţişul săbiei.l|SZAtunci regele a poruncit lui Doeg: «Apropie-te tu şi loveşte pe preoţi.» Şi Doeg Edomitul s’a apropiat şi a tăbărît asupra preoţilor şi a omorît în ziua aceea optzeci şi cinci de inşi care purtau efodul de in.E{ZŞi regele a poruncit paznicilor care stăteau în preajma lui: «Apropiaţi-vă şi omorîţi pe preoţii Domnului, căci ei sunt în cârd cu David, ca unii care au ştiut că el este fugar şi nu mi l-au descoperit.» Dar paznicii regelui nu voiră să-şi întindă mâna şi să se atingă de preoţii Domnului.lzSZDar regele a rostit: «Ahimelec, vei muri fără nici o vorbă, tu şi toată casa tatălui tău.»y9ZOare în ziua aceea început-am eu să întreb pentru el pe Dumnezeu? Departe de mine una ca aceasta! Să nu scoată regele nici o vină robului său, nici întregii case a tatălui meu, fiindcă robul tău nu ştie nimic din toată, această pricină, nici puţin, nici mult!»DxZÎnsă Ahimelec răspunse regelui astfel ¦. «Dar cine între toţi slujitorii tăi este credincios ca David? Ginerele regelui, căpitanul paznicilor tăi şi cu mare cinste în casa ta!owYZ Zis-a Saul către el: «De ce aţi uneltit împotriva mea, tu şi feciorul lui Iesei, dându-i demâncare şi sabie şi întrebând pe Dumnezeu pentru el, ca să se răscoale împotrivă-mi duşmăneşte, precum se vede astăzi?»tvcZ Şi Saul a rostit: «Ascultă încoace, fecior al lui Ahitub!» Ci el a răspuns: «Iată-mă, stăpâne!»-uUZ Şi regele a trimis să-i cheme pe Ahimelec arhiereul, fiul lui Ahitub, cu toată casa tatălui său, adică pe preoţii din Nobe, şi ei veniră cu toţii la rege.ztoZ Şi acesta a întrebat pe Domnul pentru David şi i-a dat merinde, ba i-a dat şi sabia lui Goliat Filisteanul.»4scZ Atunci Doeg Edomitul, care stătea cu slujitorii lui Saul, a deschis gura şi a zis: «Am văzut pe fiul lui Iesei când a venit la Nobe, la Ahimelec, feciorul lui Ahitub,)rMZCăci voi toţi aţi uneltit împotriva mea şi nimeni nu mi-a descoperit când fiul meu s’a legat cu fiul lui Iesei, şi nimănui dintre voi nu i-a păsat de mine şi nimeni nu mi-a dat pe faţă cum că fiul meu a răsculat împotrivă-mi pe sluga mea, duşman, precum este astăzi!»gqIZŞi Saul a început să spună dregătorilor lui: «Ascultaţi, fii ai lui Veniamin: oare fiul lui Iesei vă va da, la toţi câţi sunteţi, moşii şi podgorii şi pe toţi vă va face căpitani peste mii şi peste sute?bp?ZŞi a auzit Saul că s’a aflat unde este David şi oamenii care îl însoţeau. Iar Saul tocmai şedea în Ghibeea sub stejarul de pe deal, ţinând lancea în mână; iar toţi curtenii lui stăteau în preajmă-i.1o]ZÎnsă proorocul Gad i-a zis lui David: «Nu mai sta în această cetăţue, ci pleacă şi te du în pământul Iuda.» Şi David a purces şi s’a dus la Iaar-Heret.pn[ZŞi i-a lăsat la regele Moabului şi au sălăşluit la el tot timpul cât David a stat în cetăţue.`m;ZApoi, de acolo, David s’a dus la Miţpe din ţara Moabului şi a grăit către regele Moabului: «Îngădue, te rog, să locuiască tatăl meu şi muma mea cu voi, până ce voi şti ce va face cu mine Dumnezeu.»ylmZApoi s’au strâns lângă el tot felul de obijduiţi şi toţi câţi aveau cămătari pe capul lor şi toţi câţi erau cu inima amărîtă, iar David era căpetenia lor; aşa încât se adunară în jurul lui ca la patru sute de inşi.,k UZŞi a plecat David şi de acolo şi şi-a găsit adăpost în cetăţuia Adulam şi, auzind fraţii săi şi toată casa tatălui său, s’au pogorît acolo la el.j1ZDuc eu oare lipsă de nebuni, de mi l-aţi adus şi pe acesta ca să se schimonosească înaintea mea? Acesta trebuia să intre în palatul meu?»uieZCi regele Achiş a zis către curtenii săi: «Vedeţi bine că este un om nebun! De ce l-aţi adus la mine?.hWZDe aceea el s’a prefăcut nebun înaintea lor şi se sluţea ca un smintit în mâinile lor şi bătea toba în porţi şi lăsa să-i curgă scuipatul în barbă.fgGZ Aceste cuvinte l-au pătruns pe David la inimă şi se temu foarte de Achiş, regele Gatului.lfSZ Atunci oamenii lui Achiş i-au spus: «Oare acesta nu este David, omul lui Saul, regele ţării? Şi nu este el acela despre care cântau dănţuind şi zicând: «Saul a ucis miile sale, David însă ale sale zeci de mii!»?»e{Z După acestea David s’a sculat şi a fugit în ziua aceea din faţa lui Saul şi s’a dus la Achiş, regele din Gat.Ad}Z Răspuns-a arhiereul: «Sabia lui Goliat Filisteanul pe care tu l-ai răpus în Valea Stejarului, iată-o, e învelită într’un veşmânt şi pusă în dosul efodului; de voieşti s’o iei, ia-o, căci alta decât aceasta nu se află aici.» Iar David a răspuns: «Nu mai este alta la fel cu ea; dă-mi-o!»`c;Z Şi David a întrebat pe Ahimelec: «N’ai tu pe aici la îndemână vre-o suliţă sau vre-o sabie? Că n’am luat cu mine nici sabia mea, nici celelalte arme ale mele, fiindcă porunca regelui a fost zornică.»&bGZDar în ziua aceea era acolo unul dintre slujitorii lui Saul, poprit înaintea Domnului, şi numele lui era Doeg, de neam edomit, baciul ciobanilor lui Saul.saaZŞi arhiereul i-a dat pâinea sfinţită, căci nu avea acolo altă pâine, fără numai pâinile punerii înainte, care sunt luate dinaintea Domnului, ca să pună în loc pâinea proaspătă, în ziua când cealaltă este ridicată. `;ZCi David a răspuns arhiereului cu aceste vorbe: «Negreşit am ţinut înfrânarea de la neveste, ca şi altădată, când porneam la război. Trupurile oamenilor mei sunt curate, măcar că este vorba de un lucru lumesc. Cu atât mai mult fi-vor ei astăzi curaţi cu trupul!»@_{ZAtunci arhiereul i-a răspuns lui David, zicând: «N’am deloc la îndemână pâine obişnuită, ci numai pâine sfinţită, numai dacă oamenii tăi s’au ferit de femeile lor».j^OZŞi acum, de ai la îndemână vreo cinci pâini, dă-le în mâna mea, sau orice se găseşte.»]7ZCi David i-a răspuns lui Ahimelec arhiereul: «Regele mi-a dat astăzi o poruncă şi mi-a spus: «Să nu ştie nimeni nimic despre pricina pentru care te trimit şi despre cele ce ţi-am poruncit». Iar cu oamenii mei m’am înţeles să ne găsim în cutare şi cutare loc.7\iZŞi David a mers la Nobe, la arhiereul Abimelec, şi Ahimelec a ieşit speriat înaintea lui David şi l-a întrebat: «De ce eşti tu singur şi n’ai pe nimenea cu tine?»S[ #ZŞi David s’a sculat şi s’a dus, iar Ionatan s’a întors în cetate.^Z7Z*Pe urmă Ionatan zise lui David: «Mergi în pace! Rămâne cum ne-am jurat noi amândoi întru numele Domnului, când am zis: Domnul să fie între tine şi mine, între seminţia mea şi seminţia ta, pururea!» YZ)Plecând băiatul, David se ridică din dosul movilei de pietre şi căzând cu faţa la pământ se închină de trei ori. Apoi cei doi prieteni se sărutară unul pe altul şi plânseră unul în braţele celuilalt, David mai cu seamă plângând cu hohote.nXWZ(Apoi Ionatan a dat arcul său băiatului care era cu el, poruncindu-i: «Du-te şi-l du în cetate».SW!Z'Ci băiatul nu ştia nimic, numai Ionatan şi David ştiau tâlcul acesta.$VCZ&Şi iarăşi strigă Ionatan după băiat: «Grăbeşte-te! Nu sta locului!» Iar slujitorul lui Ionatan a ridicat săgeata şi a adus-o stăpânului său.#UAZ%Şi ajungând băiatul la locul săgeţii pe care o zvârlise Ionatan, el a strigat în urma băiatului zicând: «Iată că săgeata e dincolo de tine!»)TMZ$Şi a zis către băiat: «Aleargă şi găseşte săgeţile pe care eu le arunc!» Şi pe când băiatul alerga, Ionatan ţintea cu săgeata dincolo de băiat.lSSZ#Iar a doua zi dimineaţa, Ionatan a ieşit pe câmp cu un băietan, la vremea hotărîtă cu David.WR)Z"Deci Ionatan s’a sculat de la masă înfierbântat de mânie şi nu gustă demâncare a doua zi după lună nouă, căci era mâhnit din pricina lui David şi pentru ocara pe care i-o făcuse tatăl său.&QGZ!Atunci Saul a zvârlit cu suliţa după el, ca să-l ucidă, şi Ionatan înţelese că dinspre partea tatălui său era lucru hotărît să ucidă pe David.uPeZ Dar Ionatan a răspuns lui Saul, tatăl său, zicând: «Pentru ce trebue să moară? Ce a săvârşit el?»7OiZCăci atâta timp cât va trăi fiul lui Iesei pe pământ, nu vei avea tărie nici tu, nici regatul tău. Iar acum trimite şi adu-l la mine, căci l-am hărăzit morţii!»NZAtunci mânia lui Saul izbucni împotriva lui Ionatan şi Saul strigă la el: «Tu, fecior de femeie ticăloasă şi nărăvaşă, oare nu ştiu eu că tu eşti prieten cu feciorul lui Iesei, spre ruşinea ta şi spre ruşinea goliciunii mamei tale?&MGZRugându-mă: «Dă-mi drumul, te rog, căci este o jertfă a familiei noastre în cetate şi, iată, fraţii mei m’au poftit şi pe mine. Deci acum, dacă am găsit har în ochii tăi, lasă-mă să mă duc ca să-mi văd fraţii.» Pentru aceea n’a venit David la masa regelui.»aL=ZRăspuns-a Ionatan lui Saul: «David s’a cerut de la mine, ca să se ducă la Betleem,WK)ZDar a doua zi după lună nouă, adică în ziua cealaltă, locul lui David fiind tot gol, atunci Saul întrebă pe fiul său Ionatan: «De ce n’a venit fiul lui Iesei la masă, nici ieri, nici astăzi?»J+ZŞi Saul nu zise nimic în ziua aceea, căci se gândea el: «Este o întâmplare; el n’a fost curat, şi n’a putut să se curăţească.»II ZŞi regele a stat la locul său, ca şi alte daţi, adică în jilţul de lângă perete, iar Ionatan şedea în faţa lui, pe când Abner şedea alături de Saul; şi locul lui David era gol.qH]ZŞi David s’a ascuns pe câmp. Iar când a fost lună nouă, regele a stat la masă, ca să mănânce.xGkZIar despre ceea ce am vorbit între noi, eu şi tu, iată Dumnezeu stă martor între mine şi tine, pururea!»FZDacă însă voi zice băiatului aşa: «Iată săgeţile sunt de la tine înainte», atunci pleacă, fiindcă Domnul te mână la drum! EZŞi iată, voi trimite pe băiat poruncindu-i: «Du-te de-mi găseşte săgeţile!» Dacă voi zice băiatului: «Iată săgeţile sunt de la tine mai încoace, ia-le!», atunci tu vino, căci pricina ta stă bine şi nu e nici o primejdie, pe Domnul cel viu!dDCZIar eu a treia zi voi azvârli săgeţi, în preajma ei, ca şi când aş trage la ţintă.1C]ZDar poimâine lipsa ta va sări şi mai mult în ochi. Atunci tu să te duci la locul unde te ascunseseşi în ziua cu pricina şi stăi acolo lângă movila de pietre.~BwZApoi Ionatan îi zise: «Mâine este lună nouă şi lipsa ta va fi luată aminte, căci locul tău va rămânea gol;vAgZŞi Ionatan se jură încă o dată lui David pe dragostea sa către el, căci îl iubea ca pe sufletul său.|@sZNumele lui Ionatan să nu fie stârpit de casa lui David, fiindcă Domnul va cere răzbunare din mâna lui David.»4?cZSă nu retezi niciodată dragostea ta dinspre partea casei mele. Chiar atunci când Domnul va da pieirii pe duşmanii lui David, unul câte unul, de pe faţa pământului,>ZŞi să dea Domnul, atâta timp cât voi fi în viaţă să arăţi faţă de mine îndurarea Domnului. Iar dacă voi muri,=Z Iar dacă tatăl meu o fi găsit cu cale să-ţi facă rău, aşa să facă Domnul cu Ionatan şi încă şi mai mult, de nu-ţi voi destăinui şi nu-ţi voi da drumul, ca să te duci în pace. Iar Domnul va fi cu tine precum a fost şi cu tatăl meu.u<eZ Şi Ionatan a grăit lui David: «Domnul Dumnezeul lui Israil este martor: voi iscodi pe tatăl meu în aceste trei zile şi, iată, dacă are gând bun pentru David, atunci negreşit voi trimite la tine şi-ţi voi destăinui cum este,k;QZ Atunci a zis Ionatan către David: «Haide să ieşim la câmp!» Şi au ieşit amândoi la câmp.o:YZ Întrebat-a David pe Ionatan: «Cine-mi va da de veste dacă tatăl tău îţi va da răspuns aspru?»"9?Z Răspuns-a Ionatan: «Ferească-te Domnul! Dacă aş şti eu bine că tatăl meu a pus împotriva ta la cale vre-o urgie, nu ţi-aş fi spus-o eu ţie?»J8ZCi tu fii îndurător faţă de robul tău, fiindcă ai încheiat cu robul tău legământul Domnului. Iar dacă am vre-o vină, omoară-mă tu însuţi, şi nu mă mai duce la părintele tău!7-ZDacă el va zice atunci: «Foarte bine!» robul tău este pe pace; dacă însă îl apucă mânia, să ştii că s’a hotărît să facă rău.P6ZDacă tatăl tău va întreba de mine, tu să zici: «David şi-a cerut voie de la mine să se repeadă la Betleem, cetatea sa, căci acolo se jertfeşte jertfa de fiecare an pentru toată familia».S5!ZZis-a David către Ionatan: «Iată, mâine este lună nouă, însă eu nu voi putea să stau cu regele la masă. De aceea îngădueşte-mi să mă duc ca să mă ascund pe câmp până poimâine seara.e4EZAtunci Ionatan a grăit lui David: «Orice va dori sufletul tău, eu voi face pentru tine!»'3IZÎnsă David se jură iar şi zise: «Tatăl tău ştie bine că eu am aflat har în ochii tăi şi el s’a gândit: «Să nu ştie despre aceasta Ionatan, ca să nu se mâhnească». Însă, pe Domnul cel viu şi pe viaţa ta, adevăr spun că e numai un pas între mine şi moarte.»q2]ZIonatan i-a răspuns: «Ferească Domnul, tu nu vei muri! Iată, tatăl meu nu face nici un lucru, fie mare, fie mic, fără să mi-l destăinuiască; atunci, pentru ce tatăl meu ar ascunde de mine planul acesta? Nu e deloc aşa!»l1 UZDavid a fugit atunci de la frăţia proorocilor din Rama şi a venit la Ionatan şi a vorbit cu el: «Ce am săvârşit eu? Care este vina mea şi care este păcatul meu în faţa tatălui tău, de umblă să-mi ridice viaţa?»k0QZŞi aruncându-şi şi el hainele de pe el, se zbuciuma ca un profet înaintea lui Samuil şi a zăcut gol la pământ toată ziua aceea şi toată noaptea. Pentru aceea a rămas vorba: «Oare şi Saul este printre prooroci?»U/%ZÎnsă, pe când se ducea de acolo spre frăţia proorocilor în Rama, Duhul lui Dumnezeu a năvălit şi asupra lui, şi mergând pe cale proorocea, până când a ajuns la frăţia proorocilor în Rama..7ZAtunci Saul s’a aprins de mânie şi s’a dus el însuşi la Rama şi a ajuns la fântâna cea mare care este pe aria de pe colina pleşuvă şi a început să întrebe: «Unde sunt Samuil şi David?» Şi unul i-a răspuns: «Iată, sunt la frăţia proorocilor în Rama!»Y--ZŞi i-au spus lui Saul acest lucru şi el a trimis alt rând de soli şi duhul proorocesc i-a insuflat şi pe aceia. Dar Saul a mai trimis încă odată al treilea rând de soli şi au profeţit şi aceştia.r,_ZAtunci Saul a trimis soli ca să prindă pe David, dar când ei văzură ceata proorocilor care prooroceau şi pe Samuil care stătea în fruntea lor, duhul lui Dumnezeu veni peste trimişii lui Saul şi se simţiră şi ei profeţi.g+IZŞi i-au adus lui Saul această veste: «Iată, David este la frăţia proorocilor în Rama!»F*ZAstfel David a fugit şi a scăpat şi s’a dus la Samuil, la Rama, şi i-a istorisit toate câte îi făcuse Saul. Apoi s’a dus cu Samuil şi au locuit la frăţia proorocilor în Rama.f)GZAtunci Saul a întrebat pe Micol: «De ce m’ai amăgit într’acest chip şi ai dat drumul duşmanului meu, ca să scape?» Dar Micol i-a răspuns lui Saul: «El mi-a zis: «Lasă-mă să mă duc, că de nu, te omor!»h(KZDar când solii veniră, iată, în pat era terafimul şi la cap avea smocul de păr de capră.' ZŞi iarăşi a trimis Saul pe soli, ca să vază pe David, poruncindu-le: «Aduceţi-l la mine cu pat cu tot, ca să-l omor!»^&7ZTrimiţând deci Saul pe oamenii săi ca să ia pe David, ea a spus: «Este bolnav!»%Z Apoi Micol a luat un terafim şi l-a pus în pat şi i-a pus la cap un smoc de păr de capră şi l-a învelit cu o mantie.m$UZ Atunci Micol l-a slobozit pe David pe fereastră în jos şi el s’a dus şi a fugit şi a scăpat.k#QZ Trimis-a Saul oameni, acasă la David, ca să-l pândească şi să-l omoare până dimineaţa. Micol însă, soţia lui David, l-a vestit şi i-a spus: «Dacă nu-ţi scapi viaţa în noaptea aceasta, mâine vei fi omorît.»X"+Z Şi Saul a căutat să pironească cu suliţa pe David, de perete, dar el s’a ferit din faţa lui Saul, aşa încât el a înfipt suliţa în zid. Iar David a fugit şi a scăpat. În noaptea aceea însă,!3Z Dar duhul cel rău, de la Domnul, a venit iar peste Saul. Şi el stătea în palatul său, cu suliţa în mână, pe când David cânta din harfă.H  ZŞi iarăşi a izbucnit războiul, şi David a ieşit la luptă şi s’a luptat cu Filistenii şi i-a biruit într’o bătălie crâncenă, aşa încât au luat-o la fugă de dinaintea lui.&GZŞi Ionatan a chemat pe David şi i-a împărtăşit toate aceste vorbe. Apoi Ionatan a dus pe David la Saul şi el a slujit în faţa lui ca şi mai nainte.vgZŞi Saul a dat ascultare graiului lui Ionatan şi Saul s’a jurat: «Pe Domnul cel viu, că nu va fi ucis!»*OZFiindcă el şi-a pus viaţa în primejdie şi a răpus pe Filistean şi astfel Domnul a dăruit, prin mâna lui, o mare izbândă întregului Israil. Tu ai văzut şi te-ai bucurat. Atunci de ce vrei să-ţi faci păcat cu sânge nevinovat, şi să omori pe David, fără nici un temei?»p[ZAstfel Ionatan vorbi de bine pe David, către Saul. tatăl său, şi-i spuse: «Să nu păcătuiască regele împotriva robului său David, căci el n’a păcătuit împotriva ta, iar faptele lui au fost de mare folos pentru tine,=uZIar eu voi ieşi şi voi sta lângă părintele meu, acolo în câmpul unde vei fi tu, şi voi vorbi cu părintele meu despre tine şi dacă voi vedea ceva îţi i voi da de veste.=uZAtunci Ionatan a dat de veste lui David, zicând: «Părintele meu Saul caută să te ucidă. Deci acum fii pe pază până dimineaţa şi stai într’un loc dosit şi ascunde-te./ [ZTotuşi Saul a spus lui Ionatan, fiul său, şi tuturor slujitorilor săi că voieşte să omoare pe David. Ci Ionatan, fiul lui Saul, avea mare dragoste către David.9mZŞi voevozii Filistenilor năvăleau mereu, dar când năvăleau ei, David avea mai mare izbândă decât toţi curtenii lui Saul, astfel că numele său ajunse la mare slavă.p[ZDrept aceea, Saul se temu de David şi mai mult şi Saul ajunse duşmanul de toate zilele al lui David.a=ZAtunci Saul văzu şi cunoscu că Domnul era cu David şi că tot Israilul îl iubeşte.ZDavid s’a sculat şi s’a dus el cu ostaşii lui şi a omorît două sute dintre Filisteni, şi David a adus ce-a fost tăiat împrejur şi le-a dat regelui, toate la număr, ca să ajungă ginerele regelui. Iar Saul dădu pe fiica sa Micol lui David de soţie.=uZŞi slujitorii i-au spus lui David cuvintele acestea, iar David le-a încuviinţat, pentru cuvântul ca să ajungă ginerele regelui. Şi mai nainte ca să se împlinească zilele,/ZSaul a zis atunci: «Aşa să-i spuneţi lui David: Regele nu ţine la daruri de nuntă, ci voieşte o sută de tăieri împrejur de Filisteni, ca să se răzbune împotriva vrăjmaşilor regelui.» Însă Saul avea în gând să-i piardă pe David prin mâna Filistenilor.mUZIar slujitorii lui Saul îl înştiinţară şi-i spuseră: «Acestea au fost cuvintele lui David.»QZŞi slujitorii lui Saul aduseră aceste vorbe la urechea lui David; însă David le răspunse: «Uşor lucru este în ochii voştri să fii ginerele regelui? Eu sunt doar un om sărac şi prizărit.»NZTar slujitorilor săi, Saul le dădu această poruncă: «Vorbiţi cu David în taină şi spuneţi-i: «Iată, regele ţine la tine şi toţi curtenii lui te iubesc. Fii atunci ginerele regelui!»JZCăci Saul se gândea: «Îi voi da-o lui de soţie, dar va fi pentru el o cursă şi va cădea în mâna Filistenilor.» Deci Saul zise lui David a doua oară: «Acum tu vei fi ginerele meu!»ZŞi Micol, fata lui Saul, iubea pe David şi, când lucrul îi fu adus la cunoştinţă lui Saul, el găsi vestea pe plac, %ZDar aşa s’a făcut, că la vremea când era s’o dea pe Merab, fiica lui Saul, lui David de soţie, fu măritată cu Adriel Meholatitul. ZDavid însă a răspuns lui Saul: «Cine sunt eu şi care este spiţa neamului tatălui meu în Israil, ca să fiu eu ginerele regelui?»~ wZŞi Saul a zis lui David: «Iată, vreau să-ţi dau de soţie pe Merab, fata mea cea mai mare, numai să-mi fii viteaz şi să duci războaiele Domnului!» Dar Saul se gândea: «Să nu-l doboare mâna mea, ci sa-l doboare mâna Filistenilor.»f GZÎnsă întregul Israil şi Iuda ţineau la David, fiindcă el era totdeauna în fruntea lor.M ZIar Saul văzând că îi ieşeau toate foarte bine, se temea de el.NZŞi David avea noroc, în tot lucrul său, fiindcă Domnul era cu el.  Z Şi l-a depărtat Saul de lângă el şi l-a pus căpitan peste o mie. Astfel David pleca şi venea, în fruntea oamenilor săi.cAZ Acum Saul se temea de David, fiindcă Domnul era cu el, pe când de la Saul se depărtase.  Z Şi Saul a azvârlit cu suliţa, gândind: «Voi pironi pe David de perete!» David însă se feri, din faţa lui, de două ori.JZ Dar a doua zi, năvăli spre Saul duhul cel rău, trimis de Dumnezeu, şi el umbla prin casă zbuciumându-se. Ci David cânta din harfă, ca în toate zilele, iar Saul avea suliţa în mână.KZ Şi din ziua aceea înainte, Saul privi pe David cu ochi pizmaşi.7iZAtunci Saul se aprinse foarte de mânie, căci acest cuvânt îl jignea. Şi el zise: «Lui David îi dau zecile de mii, iar mie numai miile. Îi mai lipseşte doar domnia.»ZŞi femeile răspundeau una alteia, cântând, dănţuind şi grăind: «Saul a bătut miile sale, însă David ale sale zeci de mii!»zoZŞi venind ei cu David care se întorcea de la înfrângerea Filistenilor, au ieşit femeile de prin toate cetăţile lui Israil, cântând şi dănţuind, întru întâmpinarea regelui Saul, cu timpane, cu chiote de veselie şi cu chimvale.OZŞi David ieşea la război şi, oriunde îl trimitea Saul, biruia; iar Saul l-a pus mai mare peste ostaşi, şi era bine văzut în ochii întregului popor precum şi în ochii curtenilor lui Saul.~'ZAstfel Ionatan s’a dezbrăcat de mantia care era pe el şi i-a dat-o lui David, asemenea şi zaua sa, sabia sa, arcul său şi brâul său.c}AZŞi Ionatan a legat cu David legământ de prietenie, căci îl iubea ca pe sine însuşi.r|_ZŞi Saul l-a luat pe David în ziua aceea şi nu l-a mai lăsat să se întoarcă în casa tatălui său.!{ ?ZIar când David a isprăvit de vorbit cu Saul, sufletul lui Ionatan s’a lipit de sufletul lui David, aşa încât Ionatan îl iubea ca pe sine însuşizZ:Atunci l-a întrebat Saul: «Al cui eşti tu, flăcăule?» Şi David i-a răspuns: «Sunt feciorul robului tău Iesei Betleemiteanul.»$yCZ9Şi întorcându-se David de la înfrângerea Filistenilor, l-a luat Abner şi l-a dus înaintea lui Saul, şi David ţinea în mână capul Filisteanului.NxZ8Zis-a regele: «Întreabă tu al cui fecior este băietanul acesta!»qw]Z7Ci Saul, când a văzut pe David ieşind întru întâmpinarea Filisteanului, a întrebat pe Abner, căpetenia oştirii: «Abner, al cui fecior este tânărul acesta?» Dar Abner i-a răspuns: «Pe viaţa Măriei Tale dacă ştiu!»uveZ6Şi David a luat capul Filisteanului şi l-a adus la Ierusalim, iar armele lui le-a pus în cortul Domnului.muUZ5Iar după ce fiii lui Israil au venit înapoi de la urmărirea Filistenilor, au prădat tabăra lor.t!Z4Atunci bărbaţii lui Israil şi ai lui Iuda au năvălit, cu strigăte războinice, şi au urmărit pe Filisteni până la Gat şi până la porţile Ecronului, aşa încât răniţii Filistenilor au căzut pe calea de la Şaaraim până la Gat şi până la Ecron.]s5Z3Apoi David a alergat şi stând deasupra Filisteanului a pus mâna pe sabia lui, a scos-o din teacă şi l-a isprăvit, tăindu-i capul cu ea. Iar Filistenii văzând că uriaşul lor a murit, au luat-o la fugă.r7Z2Astfel David birui pe Filistean, cu praştia şi cu piatra, izbindu-l pe Filistean şi omorîndu-l, şi fără să fi avut David sabie în mâna lui.Tq#Z1Şi David vârî mâna în traistă şi luând de acolo o piatră o învârti cu praştia şi izbi pe Filistean în frunte, aşa încât piatra îi pătrunse în frunte şi el căzu cu faţa la pământ./pYZ0Şi când Filisteanul se porni şi merse şi se apropie ca să înfrunte pe David, David cu grăbire alergă din rândurile oştirii, ca să dea piept cu Filisteanul.MoZ/Şi toată această lume adunată să înţeleagă că nu cu sabia şi cu suliţa mântueşte Domnul, fiindcă războiul acesta este lucrul Domnului şi El vă va da pe voi în mâinile noastre.»%nEZ.În ziua aceasta Domnul te va da în mâna mea şi eu te voi răpune şi-ţi voi lua capul şi voi da stârvul tău şi stârvurile oştirii Filistenilor, chiar astăzi, păsărilor cerului şi fiarelor pământului, aşa încât tot pământul să ştie că în Israil este Dumnezeu.]m5Z-Însă David răspunse Filisteanului: «Tu vii împotriva mea cu sabie, cu suliţă şi cu ţăpoi, dar eu viu împotriva ta în numele Domnului Savaot, Dumnezeul oştirilor lui Israil pe care tu le-ai defăimat.lZ,Apoi Filisteanul rosti către David: «Vino la mine, căci am să dau carnea ta păsărilor cerului şi fiarelor câmpiei!»k3Z+Şi Filisteanul a strigat la David: «Câine sunt eu de vii tu la mine cu toiege?» Şi Filisteanul blestemă pe David în numele dumnezeilor săi.j{Z*Şi Filisteanul uitându-se şi văzând pe David l-a dispreţuit, fiindcă era un băietan, bălan şi frumos la chip.vigZ)Iar Filisteanul venea întins şi se tot apropia de David, iar omul care-i ducea scutul mergea înaintea lui.Th#Z(După aceea şi-a luat toiagul în mână şi şi-a ales cinci pietre netede din pârău şi le-a pus în traista-i ciobănească – tolba lui – şi cu praştia în mână s’a apropiat de Filistean.}guZ'Apoi David se încinse cu sabia lui Saul peste veşminte şi se încercă să umble, căci nu era deprins cu ele. Şi a zis David către Saul: «Nu pot să umblu cu platoşa asta, căci nu sunt deprins cu ea». Deci David a lepădat-o de pe el.tfcZ&Şi Saul îmbrăcă pe David cu veşmintele sale şi-i puse în cap coif de aramă şi-i dădu o platoşă. _E~K}9||{{z]yxx$w]vuuHt8rrbqqgpposnn)mmljkkj$ii=hgffeedcbaa`_^^1]c\\[YZCY(XWVV TT[SRQPP-ONN MKLL,KK;JIIjHOGhFkEDD>P=<*;l:f99 8b76354432210/..--,h++**)(( '5&&M%%$$'""! 7d+%J0~r. $ O n z$Ay&_F>ZApoi venind David spre cei două sute de inşi, care, de multă oboseală, nu se putuseră ţinea după David şi pe care îi lăsase la viroaga Besorului, aceştia au ieşit întru întâmpinarea lui David şi a mulţimii care era cu el şi s’au apropiat de el şi de ostaşii lui şi le-au urat multă sănătate.z=oZŞi au luat toate turmele şi cirezile şi le mânau înaintea lui şi strigau: «Aceasta este prada lui David!»]<5ZŞi nimic nu le-a ieşit lipsă, de la ce-a fost mai mic până la ce-a fost mai mare, nici din feciori, nici din fete, nici din pradă şi din tot ce luaseră Amaleciţii de la ei; toate le-a adus David înapoi.o;YZAstfel David mântui tot ceea ce hrăpiseră Amaleciţii şi liberă şi pe cele două femei ale sale.D:ZŞi David i-a măcelărit din zori de ziuă şi până a doua zi seara şi n’a scăpat nici unul dintre ei, fără numai patru sute de robi, care au încălecat pe cămile şi au fugit._99ZŞi l-a dus devale. Şi iată Amaleciţii erau risipiţi pe toată faţa câmpiei, mâncând, bând şi petrecând de bucuria atâtor prăzi bogate pe care le luaseră din ţara Filistenilor şi din ţinutul Iudei.r8_ZAtunci David i-a zis: «Vrei să mă duci până la ceata lor?» Ci el a răspuns: «Jură-mi, înaintea lui Dumnezeu, că nu mă vei ucide şi că nu mă vei da pe mâna stăpânului meu şi atunci te voi duce devale la ceata lor.»7ZNoi am năvălit în Neghebul Cretanilor şi în ţinutul lui Iuda şi în Neghebul lui Caleb şi am dat foc Ţiclagului.»T6#Z Şi l-a întrebat David: «Al cui eşti tu şi de unde vii?» Şi el a răspuns: «Sunt un rob egiptean, sluga unui amalecit. Şi stăpânul meu m’a năpustit, fiindcă acum trei zile am căzut bolnav.p5[Z Apoi îi mai dădură o bucată dintr’o turtă de smochine şi doi ciorchini de struguri uscaţi. Şi el a mâncat şi i-a venit iarăşi sufletul, căci nu mai mâncase pâine şi nu mai băuse apă de trei zile şi trei nopţi. 4Z Şi au găsit un egiptean în câmpia largă şi l-au dus la David şi i-au dat demâncare să mănânce şi i-au dat apă să bea.$3CZ Iar David cu patru sute de inşi goniră înainte, iar două sute rămaseră pe loc, căci erau prea sleiţi de puteri, ca să mai treacă lunca Besorului.%2EZ Şi a pornit David, el şi cei şase sute de oameni care’erau cu el, şi au ajuns în valea pârăului Besor, unde cei ce rămâneau în urmă se opriră,Q1ZŞi David a întrebat pe Domnul astfel: «Să pornesc pe urma acestor jefuitori? Ajunge-i-voi, oare? «Şi i-a răspuns Domnul: «Ia-te după ei, căci îi vei ajunge şi vei mântui pe cei robiţi.» 0ZDe aceea, David a grăit lui Abiatar arhiereul, fiul lui Ahimelec: «Te rog adu-mi efodul». Şi Abiatar a adus lui David efodul.q/]ZIar David era la grea cumpănă, căci poporul voia să-l ucidă cu pietre, deoarece fiecare om din popor avea sufletul amărît, de pe urma fiilor şi a fiicelor. Ci David s’a îmbărbătat, bizuin-du-se pe Domnul Dumnezeul său..ZŞi fuseseră luate roabe şi cele două femei ale lui David, Ahinoam din Izreel şi Abigail, soţia lui Nabal din Carmel.-%ZAtunci David şi poporul care era cu el au început să se jelească şi au plâns până ce n’au mai avut în ei putere să mai plângă.',IZDeci, ajungând David şi oamenii săi la cetate, iată că fusese mistuită de foc şi femeile lor şi feciorii lor şi fecioarele lor erau luaţi în robie.$+CZŞi luaseră în robie femeile şi ce era în cetate, de la mic până la mare, dar nu omorîseră pe nimeni, şi mânându-i din urmă porniseră la drum.0* ]ZCând sosi David şi cu ceata sa în Ţiclag, a treia zi, iată că Amaleciţii năvăliseră în Negheb şi în Ţiclag şi prădaseră Ţiclagul şi-i dăduseră foc.,)SZ Astfel s’a sculat David şi oamenii săi ca să pornească în zori şi să se întoarcă în ţinutul Filistenilor, iar Filistenii au pornit şi ei spre Izreel..(WZ Deci acum scoală-te devreme, împreună cu oamenii stăpânului tău, care au venit cu tine şi, sculându-vă de cu noapte, când se va crăpa de ziuă porniţi!»C'Z Răspuns-a Achiş astfel lui David: «Tu ştii că eşti scump în ochii mei, ca un înger al lui Dumnezeu, însă principii Filistenilor au rostit: «Să nu meargă cu noi la război!» &ZŞi David a zis lui Achiş: «Dar ce prilej am dat eu şi ce cusur ai găsit tu robului tău din ziua când am intrat în slujba ta, până în ziua de faţă, ca să nu-mi fie îngăduit să pornesc la luptă împotriva duşmanilor stăpânului meu, regele?»w%iZDrept aceea întoarce-te şi du-te cu pace, ca să nu faci ceva neplăcut în ochii voevozilor Filistenilor.»:$oZAtunci Achiş a chemat pe David şi a vorbit cu el: «Pe Domnul cel viu, tu eşti un om de ispravă şi mi-ar fi părut bine să fii părtaş cu mine la război, fiindcă n’am găsit în tine vicleşug, din ziua când ai venit la mine şi până astăzi; dar tu eşti rău văzut de ceilalţi căpitani.#ZOare nu e acesta David despre care spun şi cântă în danţurile lor: «Saul a ucis cu miile, iar David cu zecile de mii»?`";ZÎnsă voevozii Filistenilor se mâniară pe Achiş şi grăiră către el: «Trimite pe om înapoi! Să se întoarcă la locul pe care i l-ai hotărît şi să nu se pogoare cu noi la luptă, ca să nu ne fie protivnic în război. Căci cu ce mijloc ar putea el să îmbuneze mai bine pe stăpânul său, dacă nu cu capetele acestor oameni?s!aZDar voevozii filisteni au întrebat: «Ce rost au aceşti Evrei?» Atunci Achiş a răspuns voevozilor filisteni: «Doar acesta este David, slujitorul lui Saul, regele Israilului, şi care stă lângă mine nu numai de câteva zile, dar de ani de zile, şi eu n’am găsit într’însul nici o viclenie din ziua când s’a aciuat la mine şi până astăzi!» -ZŞi voevozii Filistenilor veneau în cetele lor de sute şi de mii de oameni, iar David şi cu oamenii lui veneau la urmă împreună cu Achiş.f IZFilistenii şi-au adunat toate oştile lor la Afec, iar Israil a tăbărît la Ain din Izreel./ZŞi le-a pus înaintea lui Saul şi înaintea slujitorilor lui; iar ei, după ce au mâncat, s’au sculat şi au plecat chiar în noaptea aceea.)ZIar femeia avea la casa ei un viţel îngrăşat, şi ea l-a junghiat degrabă, apoi a luat făină şi frământând-o a făcut din ea azime,OZCi el nu se în voia şi zicea: «Nu vreau să mănânc!» Însă slujitorii săi precum şi femeia au stăruit de el şi el le-a ascultat sfatul şi s’a sculat de la pământ şi a şezut pe pat.9mZDeci acum, te rog, ascultă şi tu glasul roabei tale şi îngădue să-ţi pun dinainte puţină demâncare să mănânci, ca să ai putere în tine când vei porni la drum.»lSZAtunci femeia aceea s’a apropiat de Saul, şi văzându-l atât de cuprins de spaimă, i-a grăit: «Iată, roaba ta a ascultat de glasul tău şi mi-am pus viaţa în primejdie şi am îndeplinit porunca pe care mi-ai dat-o.yZAtunci Saul îngrozindu-se foarte s’a prăbuşit deodată la pământ, cât era el de lung, şi din pricina cuvintelor lui Samuil şi din pricină că era vlăguit de putere, întrucât nu mâncase nimic o zi întreagă şi o noapte întreagă.JZBa încă Domnul va da şi pe Israil, o dată cu tine, în mâna Filistenilor. Iar mâine tu şi feciorii tăi veţi fi la mine; şi oştirea lui Israil va da-o Domnul în mâna Filistenilor.»LZDe vreme ce tu n’ai ascultat porunca Domnului şi n’ai adus la îndeplinire hotărîrea crâncenei lui mânii împotriva lui Amalec, pentru acest cuvânt Domnul ţi-a făcut acestea, astăzi.#ZCăci Domnul a făcut aşa precum a spus prin graiul meu, adică Domnul a smuls domnia din mâna ta şi a dat-o aproapelui tău, lui David.ZGrăit-a Samuil: «Dar de ce mă mai întrebi, o dată ce Domnul s’a depărtat de la tine şi a ajuns vrăjmaşul tău?{ZAtunci Samuil a rostit către Saul: «De ce îmi turburi liniştea, ca să mă aduci încoace?» Iar Saul a răspuns: «Sunt în mare cumpănă, pentru că Filistenii au pornit război împotriva mea şi Dumnezeu s’a depărtat de la mine şi nu-mi mai răspunde nimic, nici prin prooroci, nici prin vise. Pentru aceea te-ani chemat, ca să mă înveţi ce trebue să fac!»ymZŞi a întrebat-o Saul: «Cum arată la faţă?» Răspuns-a femeia: «E un om bătrân care se ridică şi este înfăşurat într’o mantie.» Atunci a înţeles Saul că este Samuil şi a căzut cu faţa la pământ şi s’a închinat.!Z Ci regele a zis către ea: «Nu te teme! Ce vezi?» Răspuns-a femeia către Saul: «Văd o arătare dumnezeiască ieşind din pământ!»Z Dar când femeia zări pe Samuil, a scos un ţipăt groaznic şi a zis către Saul: «De ce m’ai amăgit? Fiindcă tu eşti Saul.»nWZ Şi femeia a zis: «Şi pe cine vrei să ţi-l aduc?» Răspuns-a Saul: «Pe Samuil să mi-l aduci!»tcZ Dar Saul i se jură pe Domnul zicând: «Pe Domnul cel viu, nu vei avea nici o vină din pricina aceasta!»T#Z Femeia însă a răspuns: «Tu trebue să ştii ceea ce a făcut Saul, cum adică a stârpit pe chemătorii de duhuri şi pe vracii din ţară. Atunci de ce îmi întinzi cursă şi vrei să mă omori?» )ZAtunci Saul şi-a schimbat înfăţişarea şi s’a îmbrăcat cu alte haine şi a pornit întovărăşit de doi oameni. Şi au ajuns la femeie în ceas de noapte. Şi Saul a zis: «Te rog ghiceşte-mi chemând duhurile şi scoate-mi pe acela pe care ţi-l voi spune.»f GZAtunci Saul a poruncit oamenilor săi: «Căutaţi-mi o femeie care chiamă duhurile, ca să mă duc la ea şi să o întreb.» Iar oamenii săi i-au răspuns: «Iată, o femeie care chiamă duhurile se află în Endor». yZŞi Saul a întrebat pe Domnul, însă Domnul nu i-a dat răspuns, nici prin vise, nici prin Urim, nici prin prooroci.q ]ZDar Saul, văzând tabăra Filistenilor, a fost cuprins de frică şi inima lui s’a cutremurat foarte. 9ZDeci Filistenii s’au adunat şi au venit şi au tăbărît la Şunem, în vreme ce Saul, adunând întregul Israil, a tăbărît pe muntele Ghilboa.9mZMurind în vremea aceasta Samuil, l-au jelit toţi fiii lui Israil şi l-au îngropat la Rama, în cetatea sa. Şi Saul gonise din ţară pe chemătorii de duhuri şi pe vraci.A}ZCi David i-a răspuns lui Achiş: «Prea bine! Acum vei vedea ce poate să facă robul tău. «Atunci grăit-a Achiş către David: «Tocmai de aceea te fac paznicul meu, pe viaţă!»a ?ZÎn zilele acelea, Filistenii adunat-au oştirile lor, ca să pornească război împotriva lui Israil. Şi Achiş a zis către David: «Bine să ştii că vei ieşi cu mine în câmp de luptă, tu şi oamenii tăi.»'IZ Iar Achiş avea încredere în David şi cugeta: «El a ajuns să fie urît de către poporul său, de către Israil; astfel va rămânea pururea sluga mea!» ;Z Deci David nu lăsa în viaţă nici bărbaţi, nici femei, ca să nu fie nevoie să-i aducă la Gat. Fiindcă îşi zicea: «Nu cumva să ne vădească şi să spună: aşa a făcut David!» Aceasta a fost chibzuiala lui în toată vremea, cât a stat în ţinutul Filistenilor.^7Z Şi dacă Achiş întreba: «Încotro aţi năvălit azi?» atunci David răspundea: «În laturea de miază-zi din Iuda» sau «În laturea de miază-zi a Ierahmeeliţilor» sau «peste Cheniţii din miază-zi.»[1Z Iar ori de câte ori David bătea acest ţinut, nu lăsa în viaţă nici bărbat, nici femeie, şi le lua turmele şi cirezile şi asinii şi cămilele şi veşmintele şi apoi se întorcea iarăşi la Achiş.nWZŞi David şi oamenii săi porneau în sus şi năvăleau asupra Gheşuriţilor şi Pereziţilor şi Amaleciţilor, căci aceştia sunt locuitorii ţinutului care se întinde de la Telam până către Sur şi până către Egipt.\3ZŞi timpul petrecut de David în ţinutul Filistenilor a fost un an şi patru luni.!=ZŞi Achiş îi dărui în ziua aceea cetatea Ţiclag. Pentru acest cuvânt, Ţiclagul a rămas în stăpânirea regilor din Iuda până în ziua de azi.c~AZApoi David a zis lui Achiş: «Dacă am aflat har în ochii tăi, să mi se dea un loc într’una din cetăţile ţării, ca să stau acolo. De ce să locuiască robul tău împreună cu tine în cetatea domnească?»U}%ZCi Saul, când a aflat cum că David a fugit la Gat, a contenit cu prigoana.M|ZŞi David s’a sălăşluit la Achiş, în Gat, el şi oamenii săi, fiecare cu familia lui, iar David cu cele două neveste ale sale, Ahinoam din Izreel şi Abigail din Carmel, soţia lui Nabal.{ ZAstfel David se sculă şi trecu, el şi cu cei şase sute de inşi care erau cu el, la Achiş, fiul lui Maoc, regele Gatului.Rz !ZÎnsă David şi-a zis în gândul său: «De bună seamă că, într’o zi, voi pieri de mâna lui Saul. Nu rămâne nimic mai bun pentru mine decât să fug în ţinutul Filistenilor. Atunci Saul va pierde orice nădejde şi va conteni cu goana lui după mine prin tot cuprinsul lui Israil. Şi aşa voi scăpa din mâna lui.»Uy%ZAtunci Saul a strigat către David: «Binecuvântat să fii tu, fiule David! Vei lucra lucrul tău cu spor şi-l vei isprăvi cu biruinţă.» Şi David a mers în calea sa, iar Saul s’a întors acasă.:xoZŞi precum viaţa ta a fost azi de mare preţ în ochii mei, tot aşa de mare preţ să fie viaţa mea în ochii Domnului şi el să mă mântuiască din toată strâmtorarea!»NwZIar Domnul să răsplătească fiecăruia după dreptatea şi după credincioşia lui, căci Domnul te-a dat azi în mâna mea, şi eu n’am voit să întind mâna mea împotriva unsului Domnului.qv]ZRăspuns-a David şi a zis: «Iată suliţa regelui. Să treacă încoace unul din oşteni şi s’o ia.uZAtunci Saul a răspuns: «Am păcătuit! Vino înapoi, fiule David, căci nu-ţi voi mai face nici un rău, întrucât astăzi viaţa mea a fost de mare preţ în ochii tăi. Într’adevăr, m’am purtat nebuneşte şi am greşit peste măsură!»:toZCi acum să nu cadă sângele meu pe pământ, departe de faţa Domnului! Fiindcă regele lui Israil a ieşit să-mi vâneze viaţa, cum se vânează potârnichea prin munţi.»s+ZCi acum aibă bunătate să asculte stăpânul meu regele, cuvintele robului său: Dacă Domnul este cel ce te întărâtă, atunci primească el mirosul cel cu bună mireazmă al prinosului; iar dacă sunt oameni, atunci blestemaţi să fie ei înaintea Domnului, fiindcă m’au alungat azi ca să nu mai am parte la moştenirea Domnului, spunându-mi: «Du-te de slujeşte dumnezeilor străini!»rZŞi a adăogat: «De ce oare stăpânul meu prigoneşte pe robul său? Ce am făcut eu? Ce nelegiuire se află în mâna mea?'qIZAtunci Saul a cunoscut glasul lui David şi a zis: «Nu este oare acesta glasul tău, fiule David?» Răspuns-a David: «Glasul meu este, doamne, Măria Ta!»4pcZNu e de nici o laudă pentru tine acest lucru pe care l-ai făcut. Pe Domnul cel viu, voi sunteţi vrednici de moarte ca unii care n’aţi păzit pe stăpânul vostru, pe unsul Domnului. Căci ia te uită şi vezi unde se află suliţa regelui şi ulciorul cu apă, care erau la căpătâiul lui!»joOZÎnsă David a urmat vorba cu Abner: «Tu eşti bărbat, şi cine mai este ca tine în Israil! Atunci de ce n’ai păzit pe stăpânul tău, pe regele? Căci a venit cineva din popor ca să omoare pe regele, stăpânul tău.MnZŞi David a strigat către ostaşi şi către Abner, fiul lui Ner, şi a început să le zică: «Nu răspunzi nimic, Abner?» Ci Abner a răspuns şi a zis: «Cine eşti tu care zbieri la rege?» mZ Apoi David a trecut de cealaltă parte şi a stat pe vârful muntelui la mare depărtare, aşa încât un loc larg era între ei. l Z Astfel David luă suliţa şi ulciorul cu apă de la căpătâiul lui Saul şi plecară. Şi nimeni n’a văzut şi nimeni n’a ştiut şi nimeni nu s’a deşteptat, pentru că toţi erau adormiţi, întrucât un somn greu de la Domnul căzuse peste ei.+kQZ Să mă păzească Domnul, să ridic mâna mea împotriva unsului Domnului. Dar ia, te rog, suliţa de la căpătâiul lui şi ulciorul cu apă şi să plecăm.»j#Z Şi David a adăogat: «Pe Domnul cel viu, că Domnul îl va lovi: sau îi va sosi ziua şi va muri, sau va porni în război şi va pieri.'iIZ Însă David a răspuns lui Abişai: «Să nu-l omori, căci cine ar putea să-şi întindă mâna împotriva unsului Domnului şi să rămână nepedepsit?»hhKZAbişai atunci a zis către David: «Dumnezeu ţi-a dat astăzi în mână pe duşmanul tău, deci acum lasă-mă să-l pironesc în pământ, cu lancea lui, dintr’o singură izbitură, căci de a doua nu mai am nevoie!»ygmZŞi s’au pogorît David şi Abişai în tabără pe întuneric şi iată Saul stătea şi dormea în ocolul carelor, iar lancea lui stătea înfiptă în pământ la căpătâiul lui, în vreme ce Abner şi ostaşii dormeau în jurul lui.cfAZApoi David a deschis gura şi a grăit către Ahimelec Heteul şi către Abişai, fiul lui Ţeruia, fratele lui Ioab: «Cine se pogoară cu mine la Saul în tabără?» Iar Abişai a zis:«Eu mă voi pogorî cu tine!»e)ZAtunci David s’a sculat şi a venit până la locul unde era tabăra lui Saul. Şi David a văzut unde anume odihneau Saul şi Abner, feciorul lui Ner, căpetenia oştilor. Ci Saul stătea culcat în ocolul carelor, pe când oştirea era tăbărîtă de jur-împrejur.Id ZDavid, trimiţând iscoade, a aflat că Saul este în apropiere.Ic ZŞi Saul a tăbărît la Ghibeat-Hachila, chiar lângă pustie, în coasta drumului. În vremea asta David stătea în pustie. Şi când a prins de veste că Saul a venit după el, în pustie,4bcZŞi s’a sculat Saul şi s’a pogorît în pustia Zifului, având cu el trei mii de inşi aleşi unul şi unul din Israil, ca să caute pe David în bărăganul Zifului.a ZDupă acestea Zifeii au venit la Saul în Ghibeea, spunându-i: «David stă ascuns la Ghibeat-Hachila în marginea pustiei!»d`CZ,Iar Saul măritase pe fiica sa Micol, femeia lui David, cu Palti, fiul lui Laiş din Galim.e_EZ+Şi pe Ahinoam din Izreel, David şi-o luase de soţie, şi au fost amândouă soţiile lui.3^aZ*Şi s’a sculat degrabă şi Abigail a încălecat pe asin şi cinci dintre roabele sale au pornit după ea. Şi a mers după trimişii lui David şi a ajuns soţia lui.;]qZ)Şi ea s’a sculat şi apoi s’a închinat cu faţa la pământ şi a rostit: «Iată, roaba ta vrea să fie slujitoarea ta, ca să spele picioarele robilor stăpânului meu!»\-Z(Deci slujitorii lui David au venit la Abigail în Carmel şi i-au spus astfel: «David ne-a trimis către tine ca să te peţim lui de soţie!»;[qZ'Şi auzind David despre moartea lui Nabal, a strigat: «Binecuvântat fie Domnul, care m’a răzbunat de ocara adusă mie de Nabal, iar pe robul său l-a oprit ca să facă rău şi răutatea lui Nabal i-a întors-o lui în cap!» Apoi David a trimis cuvânt către Abigail că şi-o va lua lui de soţie.DZZ&Iar după vreo zece zile, Domnul lovi pe Nabal şi el muri.*YOZ%Iar a doua zi dimineaţa, când îi trecuse lui Nabal beţia, i-a spus soţia lui toată împrejurarea. Atunci inima lui îi amorţi în piept şi el încremeni.|XsZ$Dar când a ajuns Abigail la Nabal, iată el avea praznic în casă, bogat ca un praznic regesc, şi inima lui Nabal era plină de desfătare, căci băuse de se îmbătase, astfel încât ea nu i-a spus lui nimic până în faptul dimineţii.1W]Z#Apoi David a luat din mâna ei ceea ce îi adusese şi a zis către ea: «Du-te cu pace la casa ta. Vezi, am ascultat de glasul tău şi m’am uitat la obrazul tău!»V Z"Dar viu este Domnul Dumnezeul lui Israil, care m’a împiedicat să-ţi fac vre-un neajuns! Dacă nu te-ai fi grăbit să-mi vii înainte întru întâmpinare, n’ar mai fi rămas din casa lui Nabal, până când se lumina de ziuă, nici un pui de om!»;UqZ!Şi binecuvântată fie înţelepciunea ta şi binecuvântată fii tu, că m’ai oprit în ziua aceasta, ca să n’ajung la vărsare de sânge şi să-mi scot dreptatea singur.T/Z Atunci David a grăit către Abigail: «Binecuvântat fie Domnul Dumnezeul lui Israil care te-a trimis pe tine astăzi întru întâmpinarea mea. SZSă nu fie aceasta, pentru tine, pricină de poticnire şi mustrare de cuget pentru stăpânul meu, că a vărsat sânge fără dreptate şi că stăpânul meu s’a răzbunat singur. Iar când Domnul îţi va da fericire, atunci adu-ţi aminte de roaba ta!»yRmZŞi când Domnul va da stăpânului meu tot norocul pe care ţi l-a făgăduit şi te va pune domn peste Israil,QZIar dacă se va mai scula cineva ca să te prigonească şi să-ţi caute viaţa, atunci viaţa stăpânului meu să fie legată în mănunchiul celor vii de lângă Domnul Dumnezeul tău. Iar viaţa vrăjmaşilor tăi să o azvârle ca din leagănul unei praştii.bP?ZIartă, te rog, păcatul roabei tale, iar Domnul va întemeia stăpânului meu o casă statornică, fiindcă stăpânul meu duce războaiele Domnului şi nici o răutate nu se va dovedi în tine în toate zilele tale.#OAZCât despre ploconul acesta, pe care l-a adus stăpânului meu roaba ta, să fie dăruit voinicilor care însoţesc pe stăpânul meu în bătăliile lui.N)ZIar acum, stăpâne, înaintea Domnului celui viu şi pe viaţa ta, drept este că Domnul te-a oprit să ajungi la vărsare de sânge şi să-ţi faci dreptate tu singur. Iar duşmanii tăi şi toţi cei ce uneltesc rele împotriva stăpânului meu să ajungă ca Nabal.MZRogu-mă domniei tale, să nu-ţi pui mintea cu acest om deşuchiat, adică cu Nabal, căci precum îi este numele aşa este şi el. Nabal îl chiamă şi nebunie e în capul lui. Însă eu, roaba ta, n’am văzut pe voinicii stăpânului meu, pe care i-ai trimis.4LcZApoi aruncându-se la picioarele lui a grăit: «A mea să fie vina, doamne! Îngădue pe roaba ta să vorbească în auzul tău şi ascultă dezvinovăţirea roabei tale.K'ZVăzând Abigail pe David, s’a pogorît de grabă de pe asin şi s’a plecat înaintea lui David şi i s’a închinat până la pământ.4JcZAşa să facă Dumnezeu cu duşmanii lui David şi mai mult decât atât, dacă voi mai lăsa până mâine dimineaţă, din tot ce are omul acesta, măcar un pui de om!»JIZIar David zisese: «Atunci zadarnic am păzit eu în pustie întreaga avere a acestui om, astfel că n’a lipsit nimic din toate câte avea, căci el mi-a întors acum răul în locul binelui.AH}ZŞi pe când ea mergea călare pe asin şi cobora printr’o văgăună a muntelui, tocmai atunci David şi oamenii săi veneau înaintea ei, astfel că s’a pomenit cu ei în faţă.G5ZApoi a zis către slujitorii ei: «Porniţi înaintea mea, că eu, iată, viu în urma voastră.» Dar bărbatului ei, lui Nabal, nu i-a spus nimic.FZAtunci Abigail porni degrabă şi luă două sute de pâini şi două burdufuri cu vin, cinci oi pregătite, cinci sea de boabe prăjite, o sută de ciorchini de struguri uscaţi şi două sute de şiruri de smochine, şi pe toate le încarcă pe asini.`E;ZDeci acum chibzueşte şi vezi ce este de făcut, fiindcă prăpăd s’a hotărît împotriva stăpânului nostru şi împotriva casei lui întregi. Iar el este un om sucit cu care nimeni nu poate să vorbească.»tDcZZid au făcut pentru noi şi noaptea şi ziua în toate zilele cât am fost cu ei şi cât am păscut oile.0C[ZŞi aceşti oameni au fost tare buni cu noi, n’am fost păgubiţi cu nimic şi nu ne-a lipsit nimic în toată vremea cât am umblat cu ei pe când eram la păşune.YB-ZÎnsă unul dintre slujitori a vestit pe Abigail, soţia lui Nabal, şi i-a spus: «Iată, David a trimis din pustie nişte soli ca să spună multă sănătate stăpânului nostru, şi el i-a luat la goană. AZ Iar David a poruncit oamenilor săi: «Încingeţi-vă fiecare cu sabia!» Şi toţi s’au încins cu săbiile lor. Şi David la fel s’a încins cu sabia. Şi s’au suit după David ca la patru sute de inşi; iar două sute au rămas lângă poverile lor.}@uZ Atunci voinicii lui David făcură calea întoarsă şi veniră înapoi şi-i spuseră lui David toate aceste vorbe..?WZ Nu cumva am să iau eu pâinea mea şi vinul meu şi carnea pe care am junghiat-o pentru tunzătorii mei, ca s’o dau unor oameni despre care nu ştiu de unde sunt?->UZ Dar Nabal a răspuns oamenilor lui David următoarele: «Cine este David? Şi cine este fiul lui Iesei? Astăzi sunt multe slugi care au fugit de la stăpânii lor.z=oZ Deci venind voinicii lui David, au grăit lui Nabal toate aceste cuvinte în numele lui David, apoi au aşteptat.n<WZÎntreabă pe oamenii tăi şi ei îţi vor spune. De aceea afle voinicii mei har în ochii tăi, fiindcă am venit la tine într’o zi de bucurie. Dărueşte, te rog, robilor tăi şi fiului tău David ceea ce te lasă inima!»_;9ZCi am auzit acum că eşti la tunsul oilor. Deci să ştii că ciobanii tăi au fost împreună cu noi şi noi nu le-am pricinuit nici un neajuns şi nu le-a lipsit nimic, în toată vremea cât au fost în Carmel.h:KZApoi să ziceţi: «Să trăieşti! Pace ţie şi pace casei tale şi noroc în toate câte ai! 9;ZA trimis zece voinici şi a vorbit voinicilor astfel: «Suiţi-vă în Carmel şi duceţi-vă la Nabal şi spuneţi-i multă sănătate din partea mea,@8}ZŞi David auzind în pustie că Nabal îşi tundea oile,X7+ZÎl chema Nabal, şi pe soţia lui o chema Abigail. Dar pe când femeia era ageră la minte şi frumoasă la înfăţişare, bărbatul era iabraş şi desmetic în faptele sale. Şi era din neamul lui Caleb.;6qZŞi era în Maon un bărbat care avea o gospodărie în Carmel; şi omul era foarte bogat: avea trei mii de oi şi o mie de capre. Şi tocmai se afla în Carmel, la tunsul oilor.'5 KZDupă acestea, Samuil muri; şi s’a adunat tot Israilul şi l-au jelit şi l-au îngropat la moşia lui, în Rama. Iar David s’a pogorît în pustiul Maon.4+ZŞi David făcu acest jurământ lui Saul. După aceea, Saul s’a dus la casa sa, iar David şi oamenii săi s’au suit în creasta muntelui.$3CZDrept aceea, jură-mi înaintea Domnului, că nu vei stârpi pe urmaşii mei după moartea mea şi că nu vei nimici numele meu din casa părintelui meu!»x2kZŞi acum, iată, ştiu că tu într’adevăr vei fi rege şi că regatul lui Israil va propăşi în mâna ta.B1ZCăci dacă găseşte cineva pe vrăjmaşul său, îl va lăsa oare să-şi meargă drumul cu bine? Ci Domnul să te norocească pentru ceea ce astăzi tu ai săvârşit faţă de mine.0{ZŞi tu ai dovedit azi binele pe care mi l-ai făcut, întrucât Domnul m’a dat în mâna ta şi tu nu m’ai omorît./ZApoi a zis către David: «Tu eşti mai drept decât mine, fiindcă mi-ai răsplătit cu bine, pe când eu ţi-am răsplătit cu rău.:.oZIar după ce David a sfârşit de vorbit aceste vorbe către Saul, grăit-a Saul: «Nu este oare acesta glasul tău, Davide, fiule?» Şi Saul a început să plângă cu hohote.-9ZDomnul să fie judecător şi să judece între mine şi tine şi să cerceteze şi să apere pricina mea şi să-mi scoată dreptatea din mâna ta!»m,UZDupă cine a pornit cu război regele lui Israil? Pe cine urmăreşti tu? Un câine mort, un purice.+ ZPrecum spune zicala din bătrâni: «Din cei fără de lege iese fărădelegea», dar mâna mea nu se va ridica împotriva ta.* Z Domnul să judece între mine şi tine şi Domnul să mă răzbune împotriva ta, dar mâna mea nu se va ridica împotriva ta.G) Z Ci acum, părinte, priveşte şi vezi poala mantiei tale în mâna mea! Fiindcă am tăiat poala mantiei tale şi nu te-am omorît înţelege şi vezi, prin urmare, că din partea mea nu e nici o răutate şi nici o nelegiuire şi că eu n’am păcătuit împotriva ta, pe când tu pândeşti viaţa mea ca s’o iei. (Z Iată, astăzi văd ochii tăi că Domnul te-a dat pe tine în mâna mea, acolo în peşteră, dar, la îndemnul ca să te omor, eu te-am cruţat pe tine şi am răspuns: «Nu voi întinde mâna mea împotriva stăpânului meu, căci el este unsul Domnului.»' Z Atunci David a grăit lui Saul: «De ce asculţi tu vorbele oamenilor care spun: «Iată că David caută să-ţi facă rău»?a&=Z Însă după acestea David se ridică şi ieşi din peşteră şi, strigând după Saul, îi zise: «Doamne, Măria Ta!» Şi Saul s’a uitat în urmă-i, iar David a căzut cu faţa la pământ şi s’a închinat. %;ZŞi David dojeni pe oamenii săi cu cuvinte aspre şi nu-i lăsă să tabere asupra lui Saul. Iar Saul a ieşit din peşteră şi şi-a văzut de drum.C$ZŞi zicea către oamenii săi: «Ferească-mă Domnul să fac una ca aceasta stăpânului meu, unsului Domnului, ca să ridic mâna mea împotriva lui, fiindcă el unsul Domnului este».b#?ZDar pe urmă, inima lui David se zbătea în el, fiindcă tăiase poala mantiei lui Saul."ZAtunci însoţitorii lui David îi ziseră: «Iată ziua despre care ţi-a vorbit Domnul: «Iată eu îţi voi da în mână pe duşmanul tău, ca să faci cu el cum vei crede de cuviinţă.» Iar David s’a sculat şi a tăiat pe furiş poala mantiei lui Saul.=!uZŞi în drum a dat de o stână de oi. Acolo era o peşteră. Şi Saul a intrat înlăuntru ca să-şi facă nevoile; iar David cu oamenii săi erau poposiţi în fundul peşterii.7 iZŞi Saul a luat trei mii de bărbaţi aleşi din tot Israilul şi a pornit în urmărirea lui David şi a oamenilor lui, până la răsărit de stâncile caprelor sălbatece.ZIar când s’a întors Saul, după izgonirea Filistenilor, i-au adus această ştire: «Iată, David se află în pustiul Enghedi.»f IZApoi David a plecat de acolo şi a poposit în locurile întărite şi muntoase de la Enghedi.+QZŞi Saul s’a întors de la urmărirea lui David şi s’a dus să dea piept cu Filistenii. Pentru acest cuvânt au numit locul acela: «Stânca despărţirii».tcZAtunci un sol sosi la Saul spunându-i: «Întoarce-te grabnic, căci Filistenii au năvălit în ţară!»ZŞi Saul cu oamenii lui mergea pe o coastă a muntelui, iar David şi oamenii lui pe cealaltă coastă a muntelui, şi David se zorea să fugă din faţa lui Saul, iar Saul şi oamenii lui erau gata să înconjure pe David şi pe oamenii săi şi să-i prindă.vgZDeci, când au venit Saul şi oamenii săi ca să-l caute pe David, i-au dat de veste lui David şi el s’a dat mai devale, spre muntele stâncos din pustiul Maon. Iar când a aflat Saul, s’a luat după David în pustietatea Maonului.7iZAtunci ei au pornit şi s’au dus la Zif înaintea lui Saul; David însă şi oamenii săi se pitiseră în pustiul Maon, adică în bărăganul dinspre miază-zi de pustie. ~}}|{{[{zzTyyIxxvvyutt(sOrrqq,pooznnm3ll|kjjyiihh gXfflf ebdcc-bbaa8`N__*^e]\[[vZZHYYZXgWW#VBUU+TTSBRxQ^PPO;NN MZLLKNJJIhHHH GmEEXDDACnBrAA_@??,>W=<;::G9887Y6{55$4|33,2110k//.3-,++D*h)9('&%%I$K##""!!3 %wq'aCb}jxH@u T d H,:y)E{dDrept aceea spune aşa slugii mele, lui David: «Astfel grăieşte Domnul Savaot: «Te-am luat de la târlă, de dindărătul oilor, ca să te fac principe peste poporul meu, peste Israil;zdPretutindeni pe unde am umblat, cu toţi fiii lui Israil, grăit-am eu un cuvânt către vre-unul din judecătorii lui Israil, cărora le dădeam poruncă să păstorească pe poporul meu Israil? Zis-am eu: «De ce nu-mi clădiţi mie templu din lemn de cedru?»0y[dDoar eu n’am locuit niciodată în templu, din ziua când am scos pe fiii lui Israil din Egipt şi până în ziua de azi, ci am călătorit în adăpostul cortului.xd«Du-te şi vorbeşte cu sluga mea, ou David. Aşa grăieşte Domnul: «Vrei să-mi zideşti templu, ca să locuesc în el?MwdDar în noaptea aceea, cuvântul Domnului rosti astfel către Natan:v dŞi Natan a răspuns regelui: «Tot ceea ce ai în cugetul tău, apucă-te şi îndeplineşte, fiindcă Domnul este cu tine!»%uEdGrăit-a regele lui Natan proorocul: «Ia priveşte: eu locuesc într’un palat de lemn de cedru, pe când chivotul lui Dumnezeu stă sub pânze de cort». t dIar după ce regele s’a sălăşluit în casa sa şi Domnul i-a dat tihnă din partea tuturor duşmanilor săi din vecinătate,RsdŞi Micol, fiica lui Saul, n’a avut nici un copil până când a murit.r-dŞi mă voi smeri şi mai mult decât atât şi voi fi josnic în ochii tăi; dar faţă de roabele de care ai vorbit, voi fi în mare cinste!»q+dGrăit-a David către Micol: «Dănţui-voi înaintea Domnului! Viu este Domnul, care m’a ales pe mine în locul tatălui tău şi în locul casei lui întregi, aşezându-mă căpetenie peste poporul Domnului, peste Israil; drept aceea dănţui-voi înaintea Domnului!p+dŞi s’a întors David să-şi binecuvînteze casa, iar Micol, fiica lui Saul, i-a ieşit în întâmpinare şi i-a spus: «Câtă cinste şi-a făcut astăzi regele lui Israil dezgolindu-se înaintea ochilor roabelor robilor săi precum s’ar dezgoli un om de nimic!»loSdŞi a împărţit la tot poporul, la toată mulţimea lui Israil şi la bărbaţi şi la femei, la fiecare câte o pâine, câte o bucată de carne şi câte o turtă de struguri. Apoi tot poporul s’a dus fiecare la casa lui.n{dIar când a isprăvit de adus arderile de tot şi jertfele de pace, a binecuvântat poporul în numele Domnului Savaot.CmdApoi au adus chivotul Domnului şi l-au aşezat la locul lui, în mijlocul cortului pe care i-l întinsese David, şi David a jertfit arderi de tot şi jertfe de pace înaintea Domnului.clAdIar când chivotul Domnului pătrundea în cetatea lui David, Micol, fiica lui Saul, s’a uitat pe fereastră şi a văzut pe regele David sărind şi dănţuind înaintea Domnului şi ea l-a dispreţuit în inima ei.kydAstfel David şi toată casa lui Israil aduceau chivotul Domnului cu strigăte de bucurie şi în sunetul trâmbiţei.jjOdIar David dănţuia din toate puterile înaintea Domnului şi era încins cu efod de in subţire.miUd Şi când cei ce purtau chivotul Domnului făceau şase paşi, el jertfea un bou şi un viţel gras.h!d Şi i-au spus regelui David acest cuvânt: «Domnul a binecuvântat casa lui Obededom şi toate câte are, pentru chivotul lui Dumnezeu!» Atunci David s’a dus şi a ridicat chivotul lui Dumnezeu din casa lui Obededom, aducându-l în cetatea lui David cu bucurie.g%d Şi chivotul Domnului a rămas în casa lui Obededom din Gat vreme de trei luni; şi Domnul a binecuvântat pe Obededom şi toată casa lui.fd Deci David n’a vrut să aducă la el chivotul Domnului, în cetatea lui David, ci l-a adus în casa lui Obededom din Gat. ed Şi s’a înfricoşat David înaintea Domnului în ziua aceea şi a grăit: «Cum va mai putea ajunge la mine chivotul Domnului?»ddCi David s’a mâhnit că Domnul a sfărâmat astfel pe Uza, de aceea locul acela s’a numit Pereţ-Uza, până în ziua de astăzi.#cAdÎnsă mânia Domnului s’a aprins împotriva lui Uza şi Dumnezeu l-a răpus acolo, pentru nechibzuinţa lui, şi a murit lângă chivotul lui Dumnezeu.b1dIar când au ajuns la aria lui Nacon, Uza şi-a întins mâna către chivotul lui Dumnezeu şi l-a ţinut bine, căcii boii erau să-l răstoarne.>awdIar David şi toată casa lui Israil dănţuiau înaintea Domnului din toate puterile şi cântau cântece din chitare şi din harfe şi din timpane şi din flaute şi din chimvale.~`wdDeci, ridicând din casa lui Abinadab, din vârful dealului, chivotul lui Dumnezeu, Ahio mergea înaintea chivotului.J_dŞi au încărcat chivotul lui Dumnezeu într’un car nou, ridicându-l din casa lui Abinadab, care era în vârful dealului. Iar Uza şi Ahio, feciorii lui Abinadab, însoţeau carul cel nou.]^5dŞi s’a sculat David şi a purces cu tot poporul războinic care era cu el la Baalat în Iuda, ca să aducă de acolo chivotul lui Dumnezeu, care se numeşte cu numele Domnului Savaot, cel ce şade pe heruvimi.s] cdDupă acestea, David a adunat încă o dată pe toţi fruntaşii din Israil, în număr de treizeci de mii.y\mdŞi David a făcut aşa precum i-a poruncit Domnul şi a bătut pe Filisteni de la Ghibeon până către Ghezer..[WdIar când vei auzi zgomot ca de paşi prin vârful molifţilor, grăbeşte-te, căci atunci Domnul a purces înaintea ta, ca să zdrobească oştirea Filistenilor!»/ZYdAtunci David a întrebat pe Domnul, şi Domnul i-a răspuns: «Nu-i lua în piept, ci ocoleşte prin spatele lor şi tabără pe ei dinspre lăstărişul cu molifţi.MYdApoi iarăşi au purces Filistenii şi au pătruns în valea Refaim.[X1dŞi Filistenii au năpustit acolo idolii lor şi i-au luat David şi oamenii săi.aW=dŞi David a venit la Baal-Peraţim şi a înfrânt acolo pe duşmani şi a zis: «Dumnezeu a rupt pe duşmanii mei înaintea mea, cum se rupe un stăvilar de ape». Pentru aceea s’a numit locul acela Baal-Peraţim.]V5dAtunci David a întrebat pe Domnul şi a zis:«Să pornesc împotriva Filistenilor?Îi vei da tu oare în mâna mea?» Iar Domnul i-a răspuns lui David: «Porneşte, căci îi voi da pe Filisteni în mâna ta!»JUdDeci Filistenii au venit şi s’au răspândit în valea Refaim.MTdIar când Filistenii au auzit că David a fost uns rege al lui Israil, s’au ridicat cu toţii ca să pună mâna pe David, însă David aflând vestea s’a pogorît în cetatea lui întărită.&SIdElişama, Eliada şi Elifelet.-RWdApoi Ibhar, Elişua, Nefeg şi Iafia,jQOdIată şi numele copiilor care i s’au născut în Ierusalim: Şamua, Şobab, Natan şi Solomon.0P[d După acestea, David şi-a mai luat alte ţiitoare şi femei în Ierusalim, după ce s’a strămutat de la Hebron. Şi lui David i se mai născură băieţi şi fete.Od Ci David a înţeles că Domnul l-a întărit pe el rege peste Israil şi că a ridicat sus domnia lui din pricina poporului său Israil.N5d Atunci Hiram, regele Tirului, trimis-a soli la David cu lemn de cedru şi dulgheri şi cioplitori în piatră, ca să-i clădească palat lui David.bM?d Şi David mergea tot crescând şi întărindu-se, iar Domnul Dumnezeul Savaot era cu el.*LOd Pe urmă, David s’a aşezat în cetate şi i s’a zis «Cetatea lui David». Iar el a clădit întărituri de jurîmprejur, de la Milo şi până înlăuntru. KdIar în ziua aceea David a zis: «Cine va bate pe Iebusiţi şi va pune mâna pe hruba de apă şi pe ologii şi pe orbii urgisiţi de sufletul lui David, să fie mare căpitan». De aceea a ieşit vorba: «Orbul şi ologul să nu intre în casa Domnului!»LJdTotuşi David a cucerit cetatea Sionului, adică cetatea lui David.IdApoi regele a pornit cu oastea spre Ierusalim împotriva Iebusiţilor, care locuiau în ţară. Şi îi spuneau lui David: «Nu vei pătrunde aici; căci orbii şi ologii te vor pune pe fugă», adică voiau să spună că David nu va intra în cetate.H!dÎn Hebron a domnit peste Iuda şapte ani şi şase luni, iar în Ierusalim a domnit peste tot Israilul şi Iuda treizeci şi trei de ani.iGMdDavid era în vârstă de treizeci de ani când a fost ales rege, şi a domnit patruzeci de ani.9FmdAstfel veniră la rege în Hebron toţi bătrânii lui Israil, şi regele David făcu cu ei legământ la Hebron, înaintea Domnului. Iar ei unseră pe David rege peste Israil.zEodŞi chiar şi mai nainte vreme, pe când Saul era rege peste noi, tot tu erai cel ce scotea pe Israil la luptă şi-l aducea înapoi, căci Domnul ţi-a zis ţie: «Tu vei paşte pe poporul meu Israil şi tu vei fi căpetenie peste Israil!»D dAtunci au venit toate seminţiile lui Israil la David în Hebron şi i-au spus astfel: «Iată-ne, noi suntem osul tău şi carnea ta, Cd Atunci David a dat poruncă voinicilor săi şi i-au omorît; apoi le-au tăiat mâinile şi picioarele şi le-au spânzurat pe ţărmul heleşteului de lângă Hebron. Apoi au luat capul lui Işboşet şi l-au îngropat în mormântul lui Abner din Hebron.MBd Cu atât mai mult, când nişte oameni mişei au ucis pe un om nevinovat la el în casă şi în patul lui, să nu cer eu sângele lui din mâna voastră şi să nu vă stârpesc de pe pământ?»AA}d Pe acela care mi-a adus vestea: «Iată Saul a murit», şi el se socotea pe sine aducător de veste bună, eu l-am prins şi l-am ucis, la Ţiclag, ca să-l răsplătesc pentru veste.6@gd Atunci David a răspuns lui Recab şi lui Baana, fratele acestuia, feciorii lui Rimon din Beerot, aşa: «Pe Domnul cel viu, care a mântuit viaţa mea din toate necazurile!+?QdŞi au adus capul lui Işboşet lui David la Hebron şi au grăit către rege: «Iată aici capul lui Işboşet, fiul lui Saul, duşmanul tău, care umblă să-ţi ridice viaţa. Însă Domnul a dăruit astăzi regelui, stăpânul meu, răzbunare împotriva lui Saul şi a urmaşilor lui.»X>+dDeci intrară în casă şi, pe când el dormea în pat, în iatacul său, îl loviră în pântece de moarte, apoi tăindu-i capul, îl luară cu ei şi bătură drum toată noaptea prin câmpia Iordanului.=/dŞi iată că portăriţa casei, care alegea grâul, picase de somn şi adormise. Atunci Recab şi Baana, fratele său, se strecurară pe furiş.+<QdIar feciorii lui Rimon din Beerot, Recab şi Baana, s’au dus şi au intrat, în arşiţa zilei, în casa lui Işboşet, care-şi dormea somnul de după amiază.6;gdIonatan, fiul lui Saul, avea un fecior care era olog de picioare. El era în vârstă de cinci ani, când sosi din Izreel vestea morţii lui Saul şi a lui Ionatan. Atunci doica sa l-a luat şi a fugit, însă grăbindu-se ea să fugă, copilul a căzut şi a rămas ologit. Numele lui era Mefiboşet.e:EdDeşi oamenii din Beerot au fugit la Ghitaim şi s’au aciuat acolo până în ziua de azi.b9?dIar Işboşet, fiul lui Saul, avea doi căpitani peste cetele sale; pe unul îl chema Baana şi pe al doilea îl chema Recab, feciorii lui Rimon Veniaminitul din Beerot. Căci şi Beerotul era socotit al lui Veniamin,~8 ydŞi auzind Işboşet, fiul lui Saul, că a murit Abner, i se tăiară mâinile de grijă şi Israilul tot se turbură.M7d'Ci eu astăzi sunt slab şi deabia miruit rege, iar oamenii aceia, feciorii lui Ţeruia, sunt mai iabraşi decât mine. Domnul să răsplătească făptuitorului răutăţii după răutatea lui!»6'd&Şi regele a grăit către slujitorii săi: «Vă daţi voi seama că un principe şi un mare căpitan s’a prăbuşit astăzi în Israil?»5d%Astfel ştiură toată oastea şi tot Israilul, în ziua aceea, că n’a pornit din partea regelui uciderea lui Abner, fiul lui Ner.4yd$Şi tot poporul a luat aminte şi i-a părut bine, deoarece tot ceea ce făcea regele era pe placul întregului popor.3d#Apoi tot poporul a venit la David să-l îndemne să mănânce cât mai era ziuă. Dar David s’a jurat cu jurământ: «Aşa să facă Dumnezeu cu mine şi atâtea şi atâtea să mai adaoge, dacă voi gusta pâine sau altceva, până ce nu va apune soarele!»O2d"Legate nu au fost nicicând a tale mâini şi n’au fost ferecate picioarele-ţi în lanţuri! Ucis ai fost ca unul răpus de ucigaşi!» Şi tot poporul se tânguia şi mai vârtos de moartea lui.z1od!Iar regele a cântat acest cântec de jale lui Abner şi a grăit: «A fost să moară Abner de moarte de mişel?$0Cd Şi au înmormântat pe Abner în Hebron, şi regele şi-a ridicat glasul şi a izbucnit în plâns la mormântul lui Abner şi plângea tot poporul cu el.I/ dDupă aceea, a poruncit David lui Ioab şi tuturor oştenilor lui: «Sfâşiaţi-vă veşmintele şi încingeţi-vă cu saci şi jeliţi pe Abner.» Şi regele David mergea în urma sicriului..dCi Ioab şi Abişai, fratele lui, omorîseră pe Abner, fiindcă acesta ucisese pe fratele lor Asael în lupta de la Ghibeon.Z-/dSă cadă în capul lui Ioab şi peste toată casa tatălui său şi să nu se curme din casa lui Ioab cei ce pătimesc de curgere, leproşii, slăbănogii, cei omorîţi de sabie şi cei lipsiţi de pâine!»:,odŞi când a aflat David, în urmă, despre aceasta, a rostit: «Nevinovat sunt eu şi stăpânirea mea în faţa Domnului, în veac de veac, de sângele lui Abner, fiul lui Ner;d+CdAstfel Abner s’a întors la Hebron şi Ioab l-a luat la o parte, lângă poartă, ca să-i grăiască nestingherit şi acolo l-a lovit în pântece; şi Abner a murit din pricina sângelui lui Asael, fratele lui Ioab."*?dApoi Ioab, ieşind de la David, a trimis crainici pe urma lui Abner, şi aceştia l-au adus înapoi de la fântâna Sira, fără ca David să ştie ceva.)7dTu cunoşti doar pe Abner, fiul lui Ner. El a venit să te amăgească şi să afle cărările tale şi să ştie tot ceea ce ai de gând să faci!»(!dAtunci Ioab a intrat la rege şi i-a zis: «Ce-ai făcut? Iată că Abner a venit la tine. Pentru ce i-ai dat drumul ca să plece cu pace?@'{dDeci Ioab şi toată oastea care era cu el au sosit. Şi i-au adus lui Ioab această veste: «A venit Abner, fiul lui Ner, la rege şi regele i-a dat drumul şi el a purces cu pace!»_&9dTocmai atunci robii lui David, împreună cu Ioab, se întorceau de la o năvălire aducând cu ei multă pradă. Iar Abner nu se mai afla la David în Hebron, fiindcă îl lăsase să plece şi el plecase cu pace..%WdŞi a rostit Abner către David: «Scula-mă-voi şi mă voi duce şi voi întruni tot Israilul în jurul stăpânului meu, regele, ca să încheie cu tine legământ şi tu să domneşti întru totul precum doreşte inima ta.» Apoi David a lăsat pe Abner să plece şi el s’a dus cu pace.$3dŞi a venit Abner la David, la Hebron, şi avea cu el douăzeci de ostaşi, iar David a pregătit ospăţ lui Abner şi ostaşilor care erau cu el.Q#dTot aşa vorbi Abner la urechea celor din Veniamin şi pe urmă Abner se duse să împărtăşească lui David, la Hebron, tot ce găsise cu cale atât Israil, cât şi întreaga casă a lui Veniamin.H" dAcum mişcaţi-vă! Căci Domnul a rostit către David: «Prin mâna lui David, robul meu, mântui-voi pe poporul meu Israil din mâna Filistenilor şi din mâna tuturor vrăjmaşilor săi.»!/dApoi Abner a intrat în vorbă cu bătrânii lui Israil şi le-a spus: «Din zile vechi voi aţi tot căutat să faceţi pe David rege peste voi.E dŞi bărbatul ei a mers cu ea şi mergând plângea în urma ei, până ce-au ajuns la Bahurim. Atunci Abner a rostit către el: «Pleacă! întoarce-te acasă!» Şi s’a întors acasă._9dIar Işboşet a trimis şi a luat-o de la bărbatul ei, de la Paltiel, fiul lui Laiş.-UdApoi David a trimis soli la Işboşet, fiul lui Saul, zicând: «Dă-mi pe femeia mea, pe Micol, pe care am dobândit-o cu o sută de tăieri împrejur filistene».xkd Răspuns-a David: «Prea bine; voi încheia legământ cu tine. Însă cer de la tine un lucru, anume: tu nu vei vedea faţa mea, până ce nu vei aduce pe Micol, fiica lui Saul, atunci când vei veni să te înfăţişezi înaintea mea.»Od Şi Abner a trimis soli la David, la Hebron, cu întrebarea: «A cui e ţara?» şi să-i spună: «Fă legământ cu mine şi iată mâna mea va fi cu tine, ca să aduc tot Israilul de partea ta.»q]d Iar Işboşet n’a putut să-i mai răspundă nici un cuvânt lui Abner, fiindcă îi era frică de el.9d Adică să înlătur stăpânirea de la casa lui Saul şi să ridic tronul lui David peste Israil şi peste Iuda, de la Dan şi până la Beerşeba.» d Aşa să facă Dumnezeu lui Abner şi atâtea să-i mai adaoge, dacă nu voi lucra pentru David, aşa precum i s’a jurat Dumnezeu,{dAtunci Abner s’a umplut de mânie pentru aceste cuvinte ale lui Işboşet şi a zis: «Ce sunt eu azi? Cap de câine în slujba lui Iuda? Eu care m’am purtat cu credinţă faţă de casa lui Saul, părintele tău, faţă de fraţii lui şi de prietenii lui, şi nu te-am lăsat să cazi în mâinile lui David! Şi tu astăzi mă găseşti vinovat din pricina unei femei!/dCi Saul avusese o ţiitoare anume Riţpa, fiica lui Aia, şi odată Işboşet a zis către Abner: «De ce ai intrat la ţiitoarea tatălui meu?»sadŞi pe vremea luptei dintre casa lui Saul şi casa lui David, Abner ţinea cu credinţă la casa lui Saul.{qdIar al şaselea a fost Itream, născut de Egla, femeia lui David. Aceşti fii s’au născut lui David în Hebron.fGdAl patrulea a fost Adonia, fiul Haghitei, şi al cincilea a fost Şefatia, născut de Abital.,SdAl doilea fecior a fost Chileab, născut de Abigail, soţia lui Nabal din Carmel. Al treilea a fost Absalom, născut de Maaca, fata lui Talmai, regele Gheşurului.dŞi i s’au născut lui David în Hebron aceşti feciori: întâiul său născut a fost Amon din Ahinoam cea din Izreel., UdŞi lupta între casa lui Saul şi casa lui David a dăinuit multă vreme şi, pe când David se întărea din ce în ce mai mult, casa lui Saul slăbea necontenit.Ed La urmă, au ridicat pe Asael şi l-au înmormântat în mormântul părintelui său, din Betleem. Şi au mers Ioab şi oamenii săi toată noaptea şi li s’a luminat de ziuă la Hebron.}udÎnsă părtaşii lui David au bătut şi au ucis din Veniamin şi din oastea lui Abner trei sute şaizeci de inşi.?ydIoab, de altă parte, întorcându-se de la urmărirea lui Abner şi-a adunat toată oastea, şi au lipsit de la număr dintre oamenii lui David nouăsprezece inşi precum şi Asael.- UdApoi Abner şi oamenii săi au străbătut şesul toată noaptea aceea şi au trecut Iordanul, au tăiat de-a-curmezişul lunca Iordanului şi au ajuns la Mahanaim.  dŞi Ioab a sunat din bucium şi toată oastea s’a oprit şi n’a mai urmărit pe Israil, şi n’au mai pornit lupta din nou. 9dRăspuns-a Ioab: «Pe viul Dumnezeu, dacă n’ai fi vorbit tu, oastea ar fi stăruit până mâine de dimineaţă să urmărească pe fraţii săi!»_ 9dAtunci Abner a strigat către Ioab şi a zis: «Să nu se sature oare sabia niciodată? Nu ştii tu oare că sfârşitul va fi amărăciune? Şi câtă vreme vei mai îngădui oştirii să urmărească pe fraţi?» {dDar Veniaminiţii s’a adunat în jurul lui Abner şi au alcătuit o singură ceată şi au stat pe vârful unui deal.8kdIar Ioab şi Abişai au urmărit pe Abner şi când soarele era în asfinţit au ajuns la Ghibeat-Ama, care este drept în drept cu Ghiah, pe calea dinspre pustia Ghibeonului.'dÎnsă el n’a voit să se dea în lături. Atunci Abner întorcând suliţa l-a lovit în pântece şi suliţa i-a ieşit prin spate şi a căzut acolo şi a murit unde a căzut. Şi toţi câţi soseau la locul unde se prăbuşise şi murise Asael se opreau locului.FdŞi Abner a mai zis încă o dată către Asael: «Dă-te la o parte de dinapoia mea! De ce vrei să te dobor la pământ? Şi pe urmă cum voi ridica ochii mei către Ioab, fratele tău?»MdZis-a către el Abner: «Abate-te ori la dreapta, ori la stânga şi pune mâna pe unul din flăcăi şi ia-ţi armele de pe el!» Dar Asael n’a voit să se abată şi să nu-l mai urmărească.xkdAtunci Abner s’a uitat înapoi şi a întrebat: «Tu eşti oare, Asael?» Şi acesta a răspuns: «Eu sunt!»-dCi Asael a urmărit de aproape pe Abner şi nu s’a abătut din mersul lui, nici la dreapta, nici la stânga, ţinându-se pe urmele lui Abner. dŞi erau acolo trei feciori ai lui Ţeruia: Ioab şi Abişai şi Asael; iar Asael era iute de picior ca o gazelă din câmpie. dŞi a fost în ziua aceea o luptă crâncenă foarte şi Abner şi oamenii din Israil au fost bătuţi de părtaşii lui David.]5dŞi s’au înhăţat de păr unul cu altul şi şi-au înfipt sabia în coastă unul altuia şi s’au prăbuşit cu toţii; de aceea locul acela, care este lângă Ghibeon, se numeşte «Poiana Vrăjmaşilor».'IdŞi s’au sculat şi s’au potrivit la număr: doisprezece din Veniamin, adică de ai lui Işboşet, fiul lui Saul, şi doisprezece din oamenii lui David. i~%dŞi Abner a zis către Ioab: «Să se scoale flăcăii şi să se bată în săbii în faţa noastră». Răspuns-a Ioab: «Să se scoale!»o}Yd Iar Ioab, fiul lui Ţeruia, cu robii lui David au pornit şi ei şi s’au întâlnit cu ceilalţi la heleşteul din Ghibeon; şi s’au aşezat unii de partea aceasta a heleşteului, iar alţii de partea cealaltă a heleşteului.o|Yd Şi a ieşit Abner, fiul lui Ner, cu robii lui Işboşet, fiul lui Saul, din Mahanaim înspre Ghibeon,y{md Şi timpul cât David a stat rege în Hebron, stăpânind peste casa lui Iuda, a fost şapte ani şi şase luni.)zMd Iar Işboşet, feciorul lui Saul, era în vârstă de patruzeci de ani când a ajuns rege în Israil, şi a domnit doi ani. Ci casa lui Iuda a mers după David.~ywd Şi l-a făcut rege peste Galaad, peste Aşer, peste Izreel, peste Efraim, peste Veniamin şi peste întregul Israil.xdÎnsă Abner, fiul lui Ner, căpetenia oştirii lui Saul, a fost luat pe Işboşet, fiul lui Saul, şi l-a adus la Mahanaim,Iw dCi acum întărească-se braţele voastre şi fiţi cu inimă vitează, că s’a săvârşit din viaţă stăpânul vostru Saul, iar pe mine unsu-m’au cei din casa lui Iuda rege peste ei».2v_dDrept aceea Domnul să vă arate vouă iubirea şi credincioşia sa; iar eu de partea mea vă voi răsplăti această bunătate, pe care aţi dovedit-o cu fapta aceasta._u9dIar David a trimis soli către locuitorii din Iabeş-Galaad cu această solie: «Binecuvântaţi să fiţi voi de Domnul, că aţi arătat această dragoste pentru stăpânul vostru, Saul, şi l-aţi înmormântat.At}dŞi au venit oamenii din Iuda şi l-au uns acolo pe David rege peste casa lui Iuda. Apoi i-au adus lui David ştire: «Oamenii din Iabeş-Galaad sunt aceia care au îngropat pe Saul».sdAsemenea şi pe oamenii care erau cu el i-a luat David, pe fiecare cu familia lui, şi au locuit în vecinătatea Hebronului.r'dDeci David s’a dus acolo, împreună cu cele două femei ale sale, Ahinoam din Izreel şi Abigail din Carmel, care fusese soţia lui Nabal;fq IdDupă acestea, David a întrebat pe Domnul şi a zis: «Să mă duc, oare, în vre-una din cetăţile lui Iuda?» Iar Domnul i-a răspuns: «Du-te». – «Unde să mă duc?» – a zis David. Răspunsu-i-a: «La Hebron».Gp  dO, căzut-au cei viteji şi ţăndări sunt armele de luptă!»o /dJale grea este în mine, după tine, frate-meu Ionatane! Căci mult mi-ai fost tu drag. Mai de preţ mi-era iubirea ta decât dragostea femeilor.an ?dO, căzut-au cei viteji, în toiul bătăliei! Doborît a fost Ionatan pe dealurile tale!&m IdFecioare din Israil, jeliţi pe Saul, cel ce vă înveşmânta în porfiră şi în veşminte de in subţire, cel ce punea găteli de aur pe mantiile voastre!0l ]dSaul şi Ionatan! Atât de dragi, atât de scumpi unul altuia! În viaţă ca şi în moarte ei nu s’au despărţit; mai repezi ca vulturii şi mai vârtoşi ca leii!1k _dCi cu sângele celor răpuşi, ci cu osânza celor voinici! Arcul lui Ionatan nu dădea niciodată înapoi şi sabia lui Saul nu se întorcea în teacă fără ispravă.Hj  dO, munţilor Ghilboa, plaiuri amăgitoare, nici roua, nici ploaia să nu se mai pogoare peste voi! Căci acolo a fost zdrobit scutul vitejilor, scutul lui Saul, cel ce nu era uns cu untdelemn,'i KdDar nu duceţi vestea în Gat, şi în Ascalon pe uliţi n’o rostiţi, ca să nu se veselească fetele Filistenilor, ca să nu zburde fecioarele păgânilor!\h 5d«Pe dealurile tale, Israile, doborîtă a fost podoaba ta! O, căzut-au cei viteji!{g sdŞi a poruncit ca fiii lui Iuda să înveţe «Cântecul Arcului», care se află scris în «Cartea Celui Drept»:kf SdDupă aceea, David alcătuit-a acest cântec de jale, pentru Saul şi pentru feciorul său Ionatan,.e YdIar David a rostit asupra lui: «Sângele tău să fie asupra capului tău! Căci gura ta a mărturisit împotriva ta, când ai zis: «Omorît-am pe unsul Domnului!»}d wdAtunci David a chemat pe unul din voinici şi i-a poruncit: «Apropie-te şi doboară-l». Şi l-a lovit şi a murit.wc kdŞi David a rostit către el: «Cum nu te-ai temut să întinzi mâna ta şi să omori pe unsul lui Dumnezeu?»#b Cd După aceea, a întrebat David pe tânărul care-i adusese vestea: «De unde eşti tu?» Răspuns-a el: «Sunt feciorul unui amalecit, aciuat în Israil!»Ja d Şi au jelit şi au plâns şi au ţinut post până seara, pentru Saul şi pentru Ionatan, feciorul său, şi pentru poporul lui Iuda şi pentru casa lui Israil, pentru că de sabie căzuseră.r` ad Atunci David şi-a apucat veşmintele şi le-a sfâşiat şi la fel au făcut şi oamenii care erau cu el.p_ ]d Şi m’am apropiat de el şi l-am ucis, căci îmi dădeam seama că, după prăbuşirea lui, nu putea să mai trăiască. Apoi am luat coroana care era pe capul lui şi brăţara de pe braţul lui şi adusu-le-am stăpânului meu.^ )d Atunci mi-a zis: «Vino încoace la mine şi omoară-mă, căci împăienjeneala morţii m’a cuprins, dar viaţa mea este încă în mine!»Q] dM’a întrebat: «Cine eşti tu?» Şi i-am răspuns: «Sunt amalecit.»`\ =dIar el, căutând înapoi şi zărindu-mă, m’a strigat; i-am răspuns: «Iată-mă!»P[ dTânărul cel cu vestea i-a spus atunci: «Mă aflam din întâmplare pe muntele Ghilboa şi iată pe Saul, sprijinindu-se în suliţă, dar iată şi care şi călăreţi care îl ajungeau din urmă. Z dCi David a zis către tânărul care-i aducea această veste: «De unde ştii tu că Saul şi Ionatan feciorul său sunt morţi?»aY ?dL-a întrebat iarăşi David: «Cum stau lucrurile? Te rog spune-mi!» Răspuns-a el: «Oastea a fugit din luptă şi mulţi din oaste au căzut şi au murit. Şi însuşi Saul şi feciorul său Ionatan sunt morţi!»qX _d«De unde vii?» – l-a întrebat David, şi acela i-a răspuns: «Am fugit din tabăra Israiliţilor!»;W sdŞi iată că, a treia zi, un om sosi din tabără, de la Saul, cu hainele sfâşiate şi cu pulbere pe cap şi, ajungând înaintea lui David, căzu la pământ şi se închină.|V wdIar după moartea lui Saul, întorcându-se David de la înfrângerea Amaleciţilor, a rămas două zile în Ţiclag.qU]Z Apoi le-au adunat oasele şi le-au îngropat subt stejarul din Iabeş şi au ţinut post de şapte zile.^T7Z Au purces cu toţii, câţi erau oameni de luptă, şi au mers toată noaptea şi au luat leşul lui Saul şi leşurile feciorilor lui de pe zidurile Betşeanului şi s’au întors la Iabeş, şi acolo le-au ars.[S1Z Însă auzind locuitorii din Iabeş-Galaad cele ce făcuseră Filistenii lui Saul,lRSZ Şi au pus armele lui în capiştea Astartei, iar leşul lui l-au spânzurat pe zidul Betşeanului.UQ%Z Atunci i-au tăiat capul şi l-au despuiat de arme şi au trimis soli ca să le plimbe prin ţinutul Filistenilor şi să vestească, prin capiştile idolilor lor şi poporului, această veste de bucurie. P;ZCi a doua zi, când au venit Filistenii ca să jăfuiască pe cei ucişi, au găsit pe Saul şi pe cei trei feciori ai lui zăcând pe muntele Ghilboa.'OIZIar când Israiliţii din cetăţile şesului şi din cetăţile de lângă Iordan au prins de veste că ostaşii din Israil au fugit şi că Saul şi cu feciorii lui au murit, ei au năpustit cetăţile lor şi au pornit în bejenie. Şi au venit Filistenii şi s’au aşezat în ele.NyZAstfel murit-a Saul şi cei trei feciori ai săi şi scutierul său şi toţi oamenii săi, cu toţii, în ziua aceea.pM[ZIar când scutierul a văzut cum a murit Saul, s’a aruncat şi el în sabie şi a murit lângă Saul.(LKZAtunci Saul a grăit către scutierul său: «Trage sabia şi străpunge-mă cu ea, ca să nu sosească aceşti păgâni şi să mă străpungă ei şi să-şi facă râs de mine!» Dar scutierul său n’a voit, căci era plin de spaimă. Şi Saul a luat sabia şi s’a aruncat în ea. KZŞi lupta împotriva lui Saul a fost crâncenă, căci arcaşii cu săgeţile lor l-au nimerit şi a fost greu rănit în vintre.J9ZCi Filistenii au urmărit de aproape pe Saul şi pe fiii săi, şi au ucis Filistenii pe Ionatan şi pe Abinadab şi pe Malchişua, feciorii lui Saul.I ;ZŞi Filistenii au început lupta cu cei din Israil, dar Israiliţii au luat-o la fugă din faţa Filistenilor şi au căzut ucişi, pe muntele Ghilboa.eHEZŞi celor din Hebron şi de prin toate locurile pe care David le cutreerase cu oamenii săi.GG ZŞi celor din Horma şi celor din Bor-Asan şi celor din Atac;mFUZŞi celor din Carmel şi celor din cetăţile Ierahmeeliţilor şi celor din cetăţile Cheniţilor;JEZŞi celor din Arara şi celor din Sifinot şi celor din Eştemoa;NDZCelor din Betuel şi celor din Ramat în Negheb, şi celor din Iatir;XC+ZApoi David, întorcându-se în Ţiclag, a trimis din pradă, bătrânilor din Iuda, după cetăţile lor, spunându-le: «Iată, acesta este un dar pentru voi, din prada luată de la vrăjmaşii Domnului!» BZŞi aşa a rămas din ziua aceea înainte; că el a făcut aceasta aşezământ şi pravilă lui Israil, până în ziua de astăzi.YA-ZŞi cine vă va da vouă ascultare în pricina aceasta? Fiindcă, precum este partea celui ce intră în luptă, aşa să fie şi partea celui ce a rămas lângă poveri: amândoi să împartă deopotrivă!»G@ ZÎnsă David a grăit: «Să nu faceţi una ca aceasta, după cele ce Domnul ne-a dăruit şi după ce a păzit pe ai noştri şi a dat în mâinile noastre ceata care a năvălit peste noi.;?qZDar atunci au ridicat glasul tot felul de netrebnici şi de zavistnici dintre oamenii care merseseră cu David şi au început să zică: «De vreme ce n’au mers cu noi, să nu le dăm nimic din prada pe care am câştigat-o, ci fiecăruia: soţia şi copiii. Pe aceştia să şi-i ia şi să se ducă!» 4~s}||]{{?zz_yxxaww/uuptts;rqqCpConnTmmll@k-jiiVhhggfee%dSccDbnat``._^A]]#\[ZYXWW=VmUU;TSSPRR!QoPONMLL[KKJJJfII HuG FvEED|DCgCBA@@U?o>==@~wd Şi Amnon era chinuit greu şi gata să cază bolnav, de dragul soră-si Tamara, căci ea era fecioară şi lui Amnon i se părea lucru cu neputinţă să apuce pe vre-o cale cu ea.} 9d Iar după acestea, Absalom, fiul lui David, având o soră prea frumoasă, care se chema Tamara, Amnon, tot fiul lui David, s’a îndrăgostit de ea.)|Md Iar poporul din cetate, l-a scos afară şi l-a pus la corvezi, cu fierăstrăul şi cu îmblăcia de fier şi cu securea, şi să lucreze la cuptoarele de cărămidă. Şi aşa a făcut cu toate cetăţile Amoniţilor. Apoi David, împreună cu toată oastea, s’a întors la Ierusalim.{ d Şi a luat cununa idolului Milcom de pe capu-i, şi din ea David şi-a făcut una pe capul lui; şi ea cântărea un talant de aur şi avea pe ea o piatră nestimată, care a fost pusă pe capul lui David. Şi el a scos din cetate mare mulţime de pradă.uzed Atunci David a strâns toată oastea şi a pornit împptriva Rabei, pe care a împresurat-o şi a cuprins-o.y+d Deci acum tu adună oastea care a mai rămas şi împresoară cetatea, cucereşte-o, ca să nu cuceresc eu cetatea şi să poarte numele meu.»qx]d Şi Ioab a trimis vestitori lui David spunând: «M’am războit cu Raba şi am cuprins cetatea apelor.mwUd După acestea, Ioab a bătut Raba, oraşul domnesc al fiilor lui Amon, şi a cuprins cetatea apelor.pv[d Şi Domnul i-a trimis vorbă prin Natan proorocul şi i-a pus numele Iedidia, după cuvântul Domnului.3uad Pe urmă David a mângâiat pe Batşeba, soţia lui, şi a intrat la ea şi ea a zămislit şi ea a născut un fecior şi el i-a pus numele Solomon, şi Domnul îl iubea.t3d Iar acum, după ce a murit, de ce să mai postesc. Pot oare să-l mai aduc înapoi? Eu mă voi duce la el, dar el nu se va mai întoarce la mine!»4scd Răspuns-a el: «Când pruncul mai trăia, am postit şi am plâns, căci mă gândeam: Cine ştie? Poate că Domnul se va îndura de mine şi va lăsa copilul cu viaţă.Rrd Atunci slujitorii săi i-au grăit: «Ce va să zică această purtare a ta? Când copilul mai era în viaţă, ai postit şi ai plâns, iar acum când a murit, te-ai sculat şi ai cerut de mâncare!»qd După acestea, David s’a sculat de jos şi s’a spălat şi şi-a uns părul şi şi-a schimbat veşmintele. Apoi s’a dus în casa Domnului şi s’a închinat. Pe urmă s’a întors acasă şi a poruncit să i se dea de mâncare şi a mâncat.hpKd Însă David a băgat de seamă că slujitorii săi şoptesc între ei şi David a înţeles că pruncul a murit. Atunci David a întrebat pe slujitorii săi: «Aşa e că pruncul a murit?» Iar ei răspunseră «A murit!».oWd A şaptea zi pruncul muri. Şi curtenii lui David se temeau să-i spună că pruncul a murit, ci chibzuiau: «Ia vedeţi! Când pruncul era în viaţă, noi i-am vorbit şi el n’a ascultat de glasul nostru. Cum îi vom spune acum: «pruncul a murit»? Ar putea săvârşi vre-o nenorocire.» nd Iar bătrânii de la curtea lui veniră îndată la el ca să-l scoale de jos, însă el nu voi şi nici nu puse nimic în gură. m;d Şi David chemă în sfântul locaş milostivirea lui Dumnezeu pentru prunc. Şi ţinu post şi întrând în casă mase noaptea jos, învelit în sac.ld Apoi Natan a plecat acasă, iar Domnul lovi pe pruncul pe care i-l născuse lui David femeia lui Urie şi el se îmbolnăvi.zkod Ci, fiindcă prin fapta aceasta tu ai dispreţuit pe Domnul, pruncul ce ţi s’a născut va trebui să moară.»'jId Atunci a grăit David lui Natan: «Păcătuit-am înaintea Domnului!» Răspuns-a Natan lui David: «Şi totuşi Dumnezeu a iertat păcatul tău: Nu vei muri. i d Şi dacă tu ai săvârşit fapta în ascuns, eu voi săvârşi-o la arătare înaintea a tot Israilul şi la lumina soarelui.»ehEd Dar iată ce rosteşte Domnul: Iată îţi voi urzi prăpădul chiar din casa ta, căci voi lua sub ochii tăi pe femeile tale şi le voi da aproapelui tău, care se va culca cu femeile tale în văzul soarelui acestuia.g1d De aceea sabia nu se va depărta niciodată de casa ta, căci pe mine m’ai dispreţuit, iar pe femeia lui Urie Heteul ţi-ai luat-o ţie femeie.Xf+d Pentru ce ai dispreţuit cuvântul Domnului şi ai făcut ceea ce urgisesc ochii mei? Pe Urie Heteul l-ai ucis cu sabia, l-ai omorît cu sabia fiilor lui Amon, iar pe femeia lui ţi-ai luat-o ţie de femeie.Ue%d Datu-ţi-am casa domnului tău şi la sânul tău pe femeile stăpânului tău. Datu-ţi-am casa lui Israil şi a lui Iuda şi dacă aceasta ar fi fost prea puţin aş mai fi adăogat atâtea şi atâtea!?dyd Atunci Natan a grăit lui David: «Tu eşti omul acela! Aşa rosteşte Domnul Dumnezeul lui Israil: «Eu te-am uns pe tine rege al lui Israil şi eu te-am scăpat din mâna lui Saul.c%d Iar pentru oiţă să dea o ispaşă de şapte ori mai mare, fiindcă a săvârşit această faptă şi pentru că a fost fără cruţare.»8bkd Atunci David s’a aprins straşnic de mânie împotriva acelui om şi a zis lui Natan: «Pe Dumnezeul cel viu, vrednic de moarte este omul care a săvârşit această faptă!ad Şi a venit un drumeţ la omul cel bogat, şi lui i-a venit peste mână să ia din turmele ori din cirezile sale, ca să gătească ospăţ drumeţului care venise la el, şi atunci a luat oiţa omului celui sărac şi a gătit-o omului venit la el în gazdă!»`)d Săracul însă n’avea altceva decât o singură oiţă mică, pe care o cumpărase. Şi el o crescuse şi o făcuse mare împreună cu copiii săi. Şi mânca din îmbucătura lui şi bea din năstrapa lui şi dormea la sânul lui, aşa încât era ca şi copila lui.?_{d Bogatul avea turme şi cirezi afară din cale de multe.^ ;d Deci Domnul a trimis pe Natan la David. Şi el a venit la David şi i-a grăit: «Erau odată doi oameni într’o cetate, unul bogat şi altul sărac.h]Kd Iar după ce zilele de jale au trecut, a trimis David şi a luat-o la el în casă. Astfel a ajuns soţia lui şi a născut un fecior. Dar această faptă, pe care o săvârşise David, a fost faptă rea în ochii Domnului.X\+d Şi femeia lui Urie a auzit că Urie, soţul ei a murit şi şi-a jelit soţul.[#d Rostit-a David către sol: «Aşa să spui lui Ioab: «Nu-ţi fie inima rea din această pricină, fiindcă aşa mănâncă sabia, când pe unul, când pe altul. Îndârjeşte-te la luptă împotriva cetăţii şi dă-o la pământ.» – Aşa să-l îmbărbătezi!»8Zkd Iar arcaşii slobozeau de pe zid săgeţi împotriva ostaşilor tăi, şi din ostaşii regelui şi-au găsit moartea vreo optsprezece inşi, şi a murit şi robul tău Urie.»bY?d Şi solul a istorisit lui David: «Ostaşii din cetate au fost mai viteji decât noi şi au dat un iureş împotriva noastră, în câmp deschis. Atunci noi am tăbărît pe ei şi am ajuns până la poarta cetăţii.Xd Deci s’a dus solul şi a intrat şi i-a povestit lui David tot ceea ce-i dăduse în grijă Ioab şi tot şirul bătăliei.W d Că doar cine a omorît pe Abimelec, fiul lui Ierubaal? Nu i-a zvârlit oare o femeie o piatră de râşniţă de pe zid şi a murit la Tebeţ? Atunci de ce v’aţi apropiat de ziduri?» Tu însă să răspunzi: «Robul tău Urie Heteul a murit şi el!»+VQd Dacă va izbucni mânia regelui şi va striga la tine: «De ce v’aţi apropiat de cetate ca să vă luptaţi? Nu ştiaţi voi că vă vor arunca pietre în cap?|Usd Atunci el dădu această poruncă trimisului: «După ce vei isprăvi de spus regelui toate împrejurările luptei,KTd Pe urmă Ioab trimise veste lui David cu toate amănuntele luptei.$SCd Atunci ostaşii din cetate făcură un iureş şi se încăierară cu Ioab şi din oastea lui David căzură câţiva ostaşi, iar Urie Heteul muri şi el.jROd Când Ioab împresură cetatea, puse pe Urie în locul unde ştia că sunt luptători mai viteji.Q9d Iar în scrisoare el scria aşa: «Du pe Urie unde va fi lupta cea mai aprigă, apoi daţi înapoi din spatele lui, ca să fie lovit şi să moară!»gPId A doua zi de dimineaţă, David scrise o scrisoare lui Ioab şi o trimise prin mâna lui Urie.iOMd Iar a doua zi David îl chemă la masă şi Urie mâncă şi bău înaintea lui şi David îl îmbată. Însă seara Urie ieşi să se culce în culcuşul său împreună cu casnicii stăpânului său, dar acasă nu se duse.N!d Grăit-a David lui Urie: «Mai stai şi astăzi aici şi mâine îţi voi da drumul». Deci Urie rămase în Ierusalim şi în ziua aceea.dMCd Răspuns-a Urie lui David: «Când chivotul şi Israil şi Iuda locuesc în corturi şi generalul meu Ioab şi oştenii stăpânului meu stau tăbărîţi în câmp deschis, cum o să mă duc eu la mine acasă, să mănânc, să beau şi să mă culc cu nevastă-mea? Pe viaţa ta şi pe viaţa sufletului tău, că treaba aceasta nu voi face-o!»'LId Şi i-au spus lui David vestea: «Urie nu s’a dus la el acasă!» Atunci David a zis lui Urie: «Ai venit de pe drum; de ce nu te-ai pogorît în casa ta?»K d Dar Urie se culcă la poarta palatului domnesc, împreună cu toţi casnicii stăpânului său şi nu se pogorî la el acasă.7Jid Apoi David i-a poruncit lui Urie: «Pogoară-te în casa ta şi spală-te pe picioare!» Şi Urie a ieşit din palatul domnesc şi după el porni un dar de la masa lui Vodă.kIQd Sosind Urie la el, David îl întrebă ce face Ioab, cum se luptă oastea şi cum merge războiul.sHad Apoi David i-a trimis lui Ioab poruncă: «Trimite-mi pe Urie Heteul». Şi Ioab trimise pe Urie la David.fGGd Iar femeia a rămas grea şi a trimis şi a vestit pe David şi i-a spus: «Am rămas grea!»$FCd Ci David trimise soli ca s’o aducă. Şi ea veni la el si el se culcă cu ea. Iar ea tocmai se curăţise de necurăţenia ei. Apoi s’a întors acasă.E1d Atunci David trimise ca să cerceteze în privinţa femeii. Dar el îşi zise: «Aceasta este Batşeba, fiica lui Eliam, soţia lui Urie Heteul».TD#d Şi, odată, în faptul serii, sculându-se David din crivatul său şi plimbându-se pe terasa palatului domnesc, văzu, de pe terasă, o femeie care se scălda. Şi femeia era la vedere tare frumoasă.kC Sd Iar după ce a trecut anul, pe vremea când regii pornesc la război, trimis-a David pe Ioab şi pe ostaşii săi cu el şi tot Israilul şi au pustiit ţara Amoniţilor şi au împresurat Raba; iar David stătea în Ierusalim.mBUd Deci când toţi regii care fuseseră supuşi lui Hadadezer văzură că au fost înfrânţi de Israil, ei încheiară pace cu Israil şi ajunseră supuşii lui. Astfel Sirienii se temură să mai sară în ajutorul Amoniţilor.iAMd Însă Sirienii fugiră din faţa lui Israil şi David nimici şapte sute de care ale Sirienilor împreună cu caii lor şi patruzeci de mii de pedestraşi; aşijderea răpuse pe Şobac, căpitanul oştirii, care muri acolo.L@d Când această veste îi fu adusă lui David, el adună tot Israilul şi trecând Iordanul înainta până la Helam. Iar Sirienii se orânduiră să dea piept cu David şi începură lupta cu el..?Wd Şi Hadadezer trimise soli şi aduse pe Sirienii de dincolo de Eufrat. Şi ei au venit până la Helam, în fruntea lor cu Şobac, căpitanul oştirii lui Hadadezer.^>7d Când Sirienii văzură că au fost înfrânţi de Israil, se strânseră împreună,J=d Iar când Amoniţii văzură că Sirienii au fugit, fugiră şi ei de dinaintea lui Abişai şi intrară în cetate. Şi Ioab se întoarse de la înfrângerea Amoniţilor iarăşi la Ierusalim.<d Atunci Ioab şi oastea care era cu el s’au apropiat să se încaiere la luptă cu Sirienii, dar ei au rupt-o la fugă de dinaintea lui.3;ad Fii bărbătos şi bărbătoşi să ne dovedim pentru poporul nostru şi pentru cetăţile Dumnezeului nostru. Iar Domnul să facă ceea ce este cu cale în ochii săi.»:/d Apoi a zis: «Dacă Sirienii mă vor birui, să-mi sari într’ajutor, iar dacă Amoniţii te vor dovedi, atunci eu voi sări în ajutorul tău.s9ad Iar cealaltă oştire o puse sub porunca lui Abişai, fratele său, şi o înşiră în faţa Amoniţilor.88kd Când văzu Ioab că ar putea fi strâns şi din faţă şi din spate, alese din toţi fruntaşii lui Israil o oştire pe care o puse în rând de luptă în faţa Sirienilor.L7d Şi au ieşit Amoniţii şi s’au rânduit în şir de bătălie la poarta cetăţii, în vreme ce Sirienii din Toba şi din Rehob şi cei din Iştob şi Maaca erau rânduiţi osebit pe câmpie.`6;d Dar când a aflat David despre acestea, a trimis pe Ioab cu toată oastea sa de viteji.+5Qd Deci, când au văzut Amoniţii că s’au făcut urîţi în ochii lui David, au trimis să tocmească de la Sirienii din Bet-Rehob şi de la Sirienii din Toba, douăzeci de mii de pedestraşi, apoi pe regele din Maaca, cu o mie de ostaşi, şi pe cei din Tob, douăsprezece mii de oameni.4}d Când i s’a dat de veste lui David, el a trimis întru întâmpinarea lor, căci solii erau foarte ruşinaţi, crainici cu această poruncă din partea regelui: «Staţi în Ierihon până când vă va creşte barba, după aceea veniţi acasă.»/3Yd Atunci Hanun a prins pe dregătorii lui David şi le-a tuns bărbile pe jumătate şi le-a retezat veşmintele pe jumătate până la coapse şi apoi le-a dat drumul.2}d Principii Amoniţilor ziseră lui Hanun, domnul lor: «Crezi tu oare că David ţi-a trimis mângâietori în cinstea tatălui tău? Nu! Ci David trimis-a pe dregătorii săi ca să iscodească oraşul, ca să-l ispitească şi să-l nimicească.» 1;d Atunci David s’a gândit: «Mă voi purta prietenos cu Hanun, fiul lui Nahaş, pentru prietenia pe care mi-a arătat-o tatăl său.» Deci David i-a trimis prin solii săi cuvinte de mângâiere pentru tatăl lui. Şi când dregătorii lui David intrară în ţara Amoniţilor,p0 ]d Iar după acestea, Nahaş, regele Amoniţilor, a murit şi a ajuns rege în locul său, fiul său Hanun./d Astfel, Mefiboşet s’a sălăşuit în Ierusalim, fiind pururea oaspele regelui la masă, măcar că era olog de amândouă picioarele..d Şi Mefiboşet avea un prunc pe care-l chema Mica, şi toţi câţi locuiau în casa lui Ţiba erau slugile lui Mefiboşet.T-#d Atunci Ţiba a grăit către rege: «Întocmai precum a poruncit Măria Sa Regele slugii sale, aşa va face sluga ta!». Iar Mefiboşet a fost părtaş la masa lui David, ca unul dintre feciorii regelui.,d Deci lucrează-i ţarina, tu şi feciorii tăi şi robii tăi, şi adună roadele ca să aibă hrană casa stăpânului tău. Iar Mefiboşet, fiul stăpânului tău, se va înfrupta pururea din masa mea.» Şi Ţiba avea cincisprezece feciori si douăzeci de robi.2+_d După aceasta a chemat regele pe Ţiba, sluga lui Saul, şi i-a zis: «Toată moşia lui Saul şi tot ceea ce a avut casa lui le-am dăruit feciorului stăpânului tău. *d Şi Mefiboşet s’a închinat şi a zis: «Ce este robul tău, că tu te întorci cu îndurare la un câine mort precum sunt eu?»v)gd Atunci David a grăit către el: «Nu te teme, căci vreau să fiu îndurător cu tine de dragul lui Ionatan, părintele tău. Drept aceea îţi voi da înapoi toată moşia lui Saul, tatăl tău, iar tu vei mânca pururea la masa mea.»R(d Şi a venit Mefiboşet, feciorul lui Ionatan, feciorul lui Saul, la David şi a căzut cu faţa la pământ şi s’a închinat; iar David a strigat: «Mefiboşet!» Şi el a zis: «Iată robul tău!»h'Kd Atunci a trimis regele David şi l-a luat din casa lui Machir, feciorul lui Amiel, din Lodebar. &;d Atunci regele l-a întrebat: «Unde este el?» Ţiba i-a dat răspuns regelui: «Iată, el stă în casa lui Machir, feciorul lui Amiel, în Lodebar.»N%d Zis-a regele: «Mai este cineva din casa lui Saul, ca să mă port cu el cu milostivirea lui Dumnezeu?» Răspuns-a Ţiba regelui: «Mai este un fiu al lui Ionatan, olog de amândouă picioarele!»;$qd Ci în casa lui Saul era un rob, pe care-l chema Ţiba, şi pe acesta l-au chemat la David. Şi regele David l-a întrebat: «Tu eşti Ţiba?» Răspuns-a el: «Eu, robul tău!»# /d După acestea, David a întrebat: «Mai este oare cineva care să fi rămas din casa lui Saul, ca să fiu milostiv cu el de dragul lui Ionatan?» "dBenaia, feciorul lui Ioiada, era căpitan peste Creţi şi peste Pleti. Iar fiii lui David erau cei mai de seamă sfetnici ai lui.~!wdŢadoc, fiul lui Ahitub, şi Abiatar, feciorul lui Ahimeleo, erau arhierei, iar Şauşa era mare scriitor al ţării.n WdIar Ioab, feciorul lui Ţeruia, era general peste oştire şi Iosafat, fiul lui Ahilud, era cronicar.}dŞi David a domnit peste tot Israilul şi David a fost judecător şi împărţitor de dreptate pentru tot poporul său,KdApoi el a pus cârmuitori peste Edom, peste tot Edomul a pus el cârmuitori, şi toţi Edomiţii au ajuns robii lui David. Astfel Domnul dăduse izbândă lui David, ori încotro se îndreptase.1d Şi David îşi făcu şi mai mare nume, întorcându-se de la înfrângerea Sirienilor, căci bătu optsprezece mii de Edomiţi în Valea Sării.d Edomul, Moabul, Amoriţii, Filistenii, Amaleciţii, precum şi din prada luată de la Hadadezer, feciorul lui Rehob, regele din Toba."?d Ci şi pe acestea regele David le-a afierosit Domnului împreună cu argintul şi cu aurul afierosit şi luat de la toate popoarele pe care le subjugase:d A trimis pe feciorul său Ioram la regele David, cu tot felul de odoare de aur, de argint şi de aramă, ca să-i spună multă sănătate şi să-i facă urări pentru că s’a luptat cu Hadadezer şi l-a biruit; fiindcă Tou era mereu în luptă cu Hadadezer.`;d Şi Tou, regele Hamatului, aflând că David a înfrânt toată oştirea lui Hadadezer,p[dIar din Tebah şi din Berot, oraşele lui Hadadezer, regele David a luat aramă multă afară din cale.q]dAtunci a luat David scuturile de aur pe care le aveau ostaşii lui Hadadezer şi le-a adus la Ierusalim.FdŞi David a pus cârmuitori peste Sirienii din Damasc şi Sirienii au ajusn robi lui David şi aducători de dajdie. Astfel Domnul îi dădea lui David izbândă, ori încotro se îndrepta.!dCând Sirienii din Damasc au sărit într’ajutorul lui Hadadezer, regele Tobei, David a înfrânt douăzeci şi două de mii de Sirieni.:odŞi David i-a luat o mie şapte sute de călăreţi şi douăzeci de mii de piotaşi. Şi David tăie vinele tuturor cailor de la carele de război şi nu lăsă decât o sută.'dPe urmă David a bătut pe Hadadezer, feciorul lui Rehob, regele din Toba, când acesta pornise să-şi întărească stăpânirea la Eufrat.|sdApoi a înfrânt pe Moabiţi şi, după ce i-a doborît la pământ, i-a măsurat cu funia şi anume cu două funii, cu una ca să fie ucişi şi cu altă funie ca să rămâe în viaţă. Astfel Moabiţii au ajuns robii lui David şi birnici.  dIar după acestea, David a bătut pe Filisteni şi i-a supus, şi David a cuprins Gatul cu aşezările lui din mâna Filistenilor.V'dBinevoieşte acum şi binecuvîntează casa robului tău, şi să dăinuiască deapururi înaintea ta, după făgăduinţa ta şi prin binecuvântarea ta, binecuvântată va fi pururea casa robului tău!» dDeci acum, Doamne Dumnezeule, tu eşti Dumnezeu şi cuvintele tale adevărul, şi tu ai făgăduit robului tău aceste bunătăţi.[1dCăci tu, Doamne Savaot, Dumnezeul lui Israil, ai descoperit la urechea robului tău: «Casă îţi voi zidi ţie!» De aceea robul tău şi-a luat îndemnul să se îndrepteze spre tine cu această rugăciune., SdŞi numele tău mărit să fie în veac şi să se zică: «Domnul Savaot este Dumnezeul lui Israil». Iar casa robului tău David va fi întemeiată înaintea ta." ?dCi acum, Doamne Dumnezeule, făgăduinţa pe care ai făcut-o robului tău şi casei lui împlineşte-o în veac de veac şi adevereşte-o precum ai zis.u edTu ţi-ai întemeiat pe poporul tău Israil, popor întru vecie şi tu, Doamne, făcutu-te-ai Dumnezeul lui.C dŞi unde s’a pomenit vre-un alt popor pe pământ ca poporul tău, ca Israil, ca să pornească Dumnezeu să şi-l cumpere de popor şi să-i facă nume mare şi fapte mari şi înfricoşate să săvârşească, gonind, de dinaintea poporului tău, pe care ţi l-ai răscumpărat din Egipt, neamuri şi dumnezei!. WdDrept aceea, mare eşti tu, Doamne Dumnezeule, şi nimeni nu este ca tine şi nu este alt Dumnezeu afară de tine, după toate câte le-am auzit cu urechile noastre.}udDe dragul robului tău şi după inima ta făcut-ai această măreaţă întocmire şi ai dezvăluit-o robului tău.p[dŞi atunci ce poate să-ţi mai zică David? Atâta doar: tu cunoşti pe robul tău, Doamne Dumnezeule!Y-dŞi aceasta este încă prea puţin în ochii tăi, Doamne Dumnezeule, dar tu mai vorbeşti despre casa robului tău şi pentru vremuri îndepărtate. Este oare aceasta pravilă omenească, Doamne Dumnezeule?*OdDupă aceea venit-a regele David şi a stat înaintea Domnului şi a grăit: «Cine sunt eu, Stăpâne Doamne, şi ce este casa mea, că m’ai adus până aici?Y-dÎntocmai cu aceste vorbe şi cu această descoperire, grăit-a Natan lui David.{dCi casa ta şi stăpânirea ta vor fi să rămână întemeiate în veac de veac si tronul tău statornic deapururea!»}dŞi nu voi depărta milostivirea mea de la el precum am depărtat-o de la Saul, pe care l-am izgonit mai nainte de tine,%dEu voi fi părintele lui şi el va fi fiul meu; şi dacă va greşi, eu îl voi mustra cu toiagul «ca oamenii» şi cu bătaia ca pe copii.kQd Acesta va clădi templu închinat numelui meu şi eu voi întări pe veci tronul stăpânirii lui.H d Iar după ce zilele tale se vor împlini şi vei adormi lângă părinţii tăi, ridica-voi pe urmaşul tău, de după tine, care va ieşi din măruntaiele tale şi voi statornici domnia lui.X~+d Ca în vremea când puneam judecători peste poporul meu Israil. Ci îi voi da odihnă din partea tuturor vrăjmaşilor săi. Şi pe tine Domnul te va mări, căci Domnul îţi va întemeia casă domnitoare.=}ud Şi voi statornici un loc poporului meu Israil şi-l voi sădi, ca să locuiască acolo şi să nu se mai zbuciume, iar asupritorii vrăjmaşi să nu-l mai împileze ca odinioară,H| d Şi am fost cu tine în toate căile tale şi am stârpit din faţa ta pe toţi duşmanii tăi. Şi voi face ca numele tău să fie mare ca numele celor mai mari stăpânitori de pe pământ. n ~$}A|{zy0x3wvv;uttss*rdqpxo'n:mllkk/jj%ihh_gfeed*cc1baa2`j__^0]x\_[ZZEYXXWRVUU(T[SRQPOO4NzN LLK#J,IHH=GG:FEEbECC[BtAA@W??>>z=r OdŞi regele s’a cutremurat de durere şi s’a urcat în foişorul de deasupra porţii şi s’a pornit pe plâns şi plimbându-se se tânguia astfel: «Fiul meu Absalom! Copilul meu! Fiul meu Absalom, de ce n’a fost să fi murit eu în locul tău? Absalom! Copilul meu! Copilul meu!»='d Ci regele a întrebat pe etiopian: «Este oare sănătos flăcăul meu Absalom?» Atunci a răspuns etiopianul: «Ca acestui flăcău, să le meargă duşmanilor Stăpânului meu, regele, şi tuturor acelora care se ridică împotriva ta, cu gând să-ţi facă rău.»^<7dŞi iată că soseşte şi etiopianul şi etiopianul rosti: «Primească veste bună Stăpânul meu, regele, căci Domnul ţi-a făcut astăzi dreptate împotriva tuturor celor ce s’au răzvrătit asupră-ţi!»{;qdAtunci regele a dat poruncă: «Treci laoparte şi rămâi aici». Şi s’a dat laoparte şi a stat în picioare.l:SdÎnsă regele a întrebat: «Este sănătos flăcăul meu Absalom?» Ahimaaţ l-a întâmpinat: «Am văzut un vălmăşag mare când Ioab trimetea pe robul tău la Măria Ta, dar robul tău n’a văzut ce s’a întâmplat.»09[dŞi Ahimaaţ a strigat întâmpinând pe rege: «Bună pace!» Şi s’a închinat înaintea regelui cu faţa până la pământ şi a grăit: «Binecuvântat fie Domnul Dumnezeul tău, care a vârît în mare strâmtoare pe cei ce şi-au ridicat mâna lor împotriva stăpânului meu, regele!»n8WdDar străjărul a adăogat: «Mă uit la alergătura celui dinainte şi văd că seamănă cu alergătura lui Ahimaaţ, fiul lui Ţadoc». Şi regele a întâmpinat: «Acesta este un om de ispravă şi el vine cu o veste bună!»Z7/dCi străjărul a văzut încă un om care alerga şi străjărul a strigat spre poartă şi a zis: «Iată încă un om «singur» care vine în fugă». Şi regele a spus: «Şi acesta este un binevestitor».16]dAtunci străjărul, strigând tare, a dat de veste regelui şi regele a zis: «Dacă este singur, atunci are o veste de adus». Iar acela alerga întins şi se apropia.H5 dCi David şedea între cele două porţi, iar străjărul se urcase pe coperişul porţii, deasupra zidului şi, ridicându-şi ochii şi uitându-se, iată că un om venea în goană singur.@4{dEl totuşi a răspuns: «Orice ar fi, eu voi da o fugă». Deci i-a zis Ioab: «Aleargă». Şi Ahimaaţ a pornit la fugă pe calea din lunca Iordanului şi l-a întrecut pe etiopian.w3idDar Ahimaaţ, fiul lui Ţadoc, vorbi din nou şi zise lui Ioab: «Orice se va întâmpla, mă voi repezi şi eu după etiopian». Zis-a Ioab: «De ce vrei să alergi şi tu, fiul meu? Nu vei avea nici o răsplată pentru asemenea veste!»02[dAtunci Ioab a poruncit unui rob etiopian: «Du-te şi spune regelui aceea ce ai văzut». Şi robul etiopian s’a închinat înaintea lui Ioab şi a pornit în fugă.H1 dRăspunsu-i-a Ioab: «Nu eşti omul care să ducă astăzi vestea. Ai putea să duci vestea într’altă zi, astăzi însă nu eşti bun de dus vestea, fiindcă a murit chiar fiul regelui!»(0KdDar Ahimaaţ, fiul lui Ţadoc, a grăit: «Vreau să alerg şi să-i duc regelui vestea cea bună, că Domnul i-a dat izbândă împotriva vrăjmaşilor lui».//dDar Absalom încă din viaţă îşi ridicase columna de pomenire care este în Valea Regelui, căci zicea el: «N’am nici un copil care să-mi pomenească numele!» Astfel şi-a legat numele de această columnă. Şi i se zice Columna lui Absalom până în ziua de azi.G. dŞi au luat pe Absalom şi l-au aruncat în codru, într’o prăpastie adâncă şi au grămădit peste el un morman mare de pietre. Apoi toţi Israiliţii au dat fuga fiecare la vatra lui.-dAtunci Ioab a sunat din bucium şi oastea s’a întors de la urmărirea Israiliţilor, căci Ioab a voit să cruţe norodul.l,SdS’au apropiat zece tineri, scutierii lui Ioab, şi au lovit de istov pe Absalom şi l-au omorît.h+KdIoab însă a întâmpinat: «Nicidecum! Îl voi străpunge cu tine de faţă.» Şi a luat atunci trei suliţe în mână şi le-a înfipt în pieptul lui Absalom. Şi fiindcă el tot mai trăia între crengile stejarului,**Od Şi dacă cu primejdia vieţii mele tot aş fi fost viclean, fapta mea n’ar fi rămas tăinuită în faţa regelui, iar tu te-ai fi dat în lături de la mine.F)d Dar ostaşul a răspuns lui Ioab: «Chiar dacă mi-ar fi numărat cineva în palmă o mie de sicli de argint, n’aş fi întins mâna mea împotriva fiului regelui, de vreme ce în auzul nostru regele ţi-a dat ţie şi lui Abişai şi lui Itai această poruncă: «Fiţi de strajă, pentru băiat, pentru Absalom».<(sd Răspuns-a Ioab omului care-i adusese vestea: «Ei! Dacă l-ai văzut, de ce nu l-ai doborît atunci acolo, la pământ? Şi eu ţi-aş fi dat zece sicli de argint şi un brâu!»w'id Văzând aceasta, un ostaş a vestit pe Ioab şi i-a spus: «Văzui acum pe Absalom spânzurat de un stejar».L&d Atunci Absalom a dat întâmplător peste oamenii lui David, şi Absalom mergea călare pe un catâr şi catârul a intrat sub rămurişul unui stejar bătrân şi chica lui Absalom s’a încâlcit în stejar, aşa încât el a rămas spânzurat între cer şi pământ, pe când catârul de sub el s’a tot dus înainte. % dŞi luptele de acolo s’au întins în tot ţinutul şi codrul a mâncat mai mult norod decât a mâncat sabia, în ziua aceea.$-dAtunci Israiliţii fură bătuţi acolo de ostaşii lui David şi a fost în ziua aceea o înfrângere mare, căzând douăzeci de mii de inşi.~#wdŞi oastea a ieşit în câmp deschis ca să dea piept cu Israil, şi lupta s’a desfăşurat în codrul lui Efraim.X"+dDar regele a poruncit lui Ioab şi lui Abişai şi lui Itai astfel: «Purtaţi-vă blând cu băiatul, cu Absalom». Şi toată oastea a auzit ce a poruncit regele tuturor căpitanilor cu privire la Absalom.5!edAtunci regele a răspuns: «Voi face aşa cum chibzuiţi că e mai bine». Astfel regele a stat în dreptul porţii, iar toată oastea ieşea rânduită pe sute şi pe mii.; qdAtunci ostaşii i-au răspuns: «Nu ţi se cade să porneşti cu noi, căci, dacă am lua-o la fugă, nu s’ar băga de seamă; de-am muri jumătate din noi, tot nu s’ar băga se seamă. Dar tu preţueşti cât zece mii ca noi. Drept aceea e mai de folos să stai în cetate, ca să ne sai în ajutor!»+dŞi David şi-a împărţit oastea în trei cete: o treime a pus-o sub porunca lui Ioab, o treime sub a lui Abişai, fiul lui Ţeruia, fratele lui Ioab, şi o treime sub porunca lui Itai din Gat. Şi regele a zis ostaşilor: «Vreau şi eu să pornesc cu voi la luptă!» %dApoi David a făcut numărătoarea oamenilor care îl însoţeau şi a pus peste ei căpitani la câte o mie şi căpitani la câte o sută.a=dApoi miere, unt, oi şi brânză de vaci. Şi le-au adus lui David şi poporului care îl însoţise, ca să mănânce, căci cugeta: «Poporul flămânzise şi era sleit de puteri şi pătimise de sete în pustie».~wdAu adus paturi, macaturi, năstrape, vase de pământ, precum şi grâu, orz, făină, boabe prăjite, bob şi linte,3adDupă ce a sosit David în Mahanaim, Şobi, fiul lui Nahaş din Raba, capitala Amoniţilor, şi Machil, fiul lui Amiel din Lodebar, şi Barzilai Galaaditul, din Roghelim,@}dŞi Israil cu Absalom au tăbărît în ţinutul Galaad.U%dAbsalom făcuse pe Amasa voevodul oştirii sale în locul lui Ioab; iar Amasa era fiul unuia pe care îl chema Itra, Ismailit, şi care trăise cu Abigal, fiica lui Işai, sora lui Ţeruia, muma lui Ioab.oYdŞi David sosise la Mahanaim când Absalom trecea Iordanul, împreună cu toţi bărbaţii din Israil.|sdCi Ahitofel văzând că sfatul său n’a fost urmat, a pus samarul pe măgar şi a plecat şi s’a dus acasă în cetatea sa. Apoi şi-a orânduit casa şi s’a spânzurat. Deci murind, a fost înmormântat în mormântul părintelui său.?ydAtunci David a pornit împreună cu toată gloata care îl însoţea şi au trecut Iordanul. Până la revărsatul zorilor nu mai rămăsese nici unul care să nu fi trecut Iordanul.nWdDupă plecarea lor, cei doi au ieşit din fântână, s’au dus şi au dat de veste regelui David. Spus-au lui David: «Sculaţi-vă şi treceţi degrabă apa Iordanului, căci iată ce sfat a dat împotriva voastră Ahitofel».widDeci când au sosit oamenii lui Absalom în casa femeii şi au întrebat-o: «Unde sunt Ahimaaţ şi Ionatan?», femeia le-a răspuns: «Au trecut spre apa Iordanului»; iar ei au căutat şi, negăsind nimic, s’au întors la Ierusalim./dIar gospodina a luat o scoarţă, a întins-o peste gura fântânii şi deasupra a presărat poame de pe jos, aşa încât nu se cunoştea nimic.QdDar un băiat i-a văzut şi i-a spus lui Absalom. Atunci amândoi au pornit la fugă şi au ajuns la casa unui om din Bahurim, care avea în curte o fântână. Şi ei s’au pogorît în fântână.jOdCi Ionatan şi Ahimaaţ stăteau lângă Cişmeaua Roghel. O roabă a venit şi le-a dat de veste ca ei să se ducă şi să înştiinţeze pe regele David, căci nu puteau să se dea în vileag şi nici să intre în cetate.q]dDeci acum trimiteţi în sârg şi daţi de veste lui David şi spuneţi-i: «Să nu mâi noaptea aceasta în vadurile pustiei, ci treci numaidecât înainte, ca să nu dea pieirea peste rege şi peste tot poporul care este cu el».8kdDupă acestea, Huşai a spus arhiereilor Ţadoc şi Abiatar: «Aşa şi aşa a sfătuit Ahtofel pe Absalom şi pe bătrânii lui Israil, eu însă i-am sfătuit aşa şi aşa.}udAtunci Absalom şi toţi oamenii din Israil strigară: «Sfatul lui Huşai Architul este mai bun decât sfatul lui Ahitofel». Ci Domnul anume hotărîse să zădărnicească sfatul cel bun al lui Ahitofel, ca să aducă prăpăd peste Absalom.A }d Iar dacă se va da înapoi în vre-o cetate, atunoi tot Israilul să lege cu funii cetatea aceea şi s’o târim devale, ca să nu mai rămână dintr’însa nici măcar o piatră.»@ {d Şi de vom da peste el în vre-un loc unde se găseşte, vom tăbărî pe el, precum cade roua pe faţa pământului, ca nici el şi nici unul din oamenii lui să nu scape cu viaţă!X +d Drept aceea, iată sfatul meu: Să se adune în jurul tău tot Israilul, de la Dan până la Beerşeba, mult de tot ca nisipul de pe ţărmul mării, iar tu însuţi să porneşti la luptă în mijlocul lor.F d Atunci chiar cel mai viteaz, chiar cel cu inimă de leu, îşi va pierde curajul, că doar tot Israilul ştie cum că tatăl tău este vajnic războinic şi oştenii lui viteji încercaţi. )d Iată, în această clipă el stă ascuns în vre-o văgăună sau în vre-un alt loc ferit şi dacă se întâmplă că, chiar de la început, cad câţiva din oastea ta şi se va auzi şi va ieşi vorba: «Oştirea care merge după Absalom a păţit o înfrângere!»,dŞi Huşai a adăogat: «Tu ştii bine că tatăl tău şi voinicii lui sunt viteji şi le este inima oţărîtă, ca a unei ursoaice din pustie, ai cărei pui au fost răpiţi. Apoi tatăl tău este viteaz care n’are astâmpăr când doarme oastea.nWdAtunci Huşai a grăit către Absalom: «De data asta, sfatul pe care l-a dat Ahitofel nu este bun».7dIntrând Huşai la Absalom, Absalom i-a spus: «Acesta este sfatul pe care l-a rostit Ahitofel. Să îndeplinim planul lui? Dacă nu, vorbeşte tu!»oYdÎnsă Absalom a zis: «Chiamă, te rog, şi pe Huşai Architul, ca să auzim şi sfat din gura lui!»U%dAcest cuvânt a plăcut lui Absalom, ca şi tuturor bătrânilor din Israil.7idAtunci voi aduce înapoi tot poporul la tine ca şi când ar veni înapoi un singur om. Căci ţie îţi trebue numai viaţa unui om şi pe urmă tot norodul va fi pe pace.»8kdVoi tăbărî pe el, când va fi ostenit şi vlăguit, şi voi băga spaima în el. Iar toată gloata care este cu el va lua-o la fugă, aşa încât voi omorî numai pe rege." AdDupă aceea Ahitofel a zis lui Absalom: «Vreau să-mi aleg douăsprezece mii de bărbaţi şi să pornesc şi să urmăresc pe David în noaptea aceasta.cAdIar sfaturile lui Ahitofel pe care i le dădea în acele zile, erau luate în seamă ca şi cum ar fi fost povaţă cerută de la Dumnezeu. Aşa erau toate sfaturile lui Ahitofel, preţuite şi de David şi de Absalom.)dAtunci au întins pentru Absalom un cort pe terasa, palatului şi a intrat Absalom la ţiitoarele tatălui său, în faţa întregului Israil.~dRăspuns-a Ahitofel către Absalom: «Intră la ţiitoarele tatălui tău, pe care el le-a lăsat ca să păzească palatul. Şi când va auzi tot Israilul că ai întărâtat urgia tatălui tău, prinde-vor curaj toţi cei ce s’au dat de partea ta.»_}9dDupă aceea, Absalom a grăit lui Ahitofel: «Daţi-ne un sfat! Ce trebue să facem?»|dAfară de aceasta, pe cine voi sluji eu? Oare nu pe fiul său? Precum am slujit înaintea tatălui tău, tot aşa şi înaintea ta!»3{adDar Huşai a răspuns lui Absalom; «Nu aşa, ci acela pe care l-a ales Domnul şi poporul acesta şi toţi Israiliţii, al aceluia sunt şi eu şi lângă acela rămân. zdAtunci Absalom l-a întrebat pe Huşai: «Aceasta este dragostea ta către prietenul tău? De ce nu te-ai dus cu prietenul tău?»y1dŞi când Huşai Architul, prietenul lui David, ajunse lângă Absalom, Huşai a strigat către Absalom: «Trăiască regele! Trăiască regele!»ax=dCi Absalom cu toţi bărbaţii lui Israil au sosit în Ierusalim, însoţit de Ahitofel.ywmdŞi a ajuns regele şi toată gloata care era cu el, sleiţi de putere, până la Iordan şi acolo au răsuflat.evEd Astfel David şi oamenii săi au mers în calea lor, în vreme ce Şimei mergea pe coasta din faţă, în dreptul lui David, şi blestema necontenit şi arunca cu pietre înspre David şi zvârlea cu ţărână după el.ud Poate că Domnul va căuta la ticăloşia mea şi Domnul îmi va răsplăti cum bine în locul blestemului său de astăzi!»stad Apoi rostit-a David lui Abişai şi către toţi curtenii săi: «Iată fiul meu, care a ieşit din măruntaiele mele, umblă să-mi ridice viaţa, darmite acest fiu al lui Veniamin! Lăsaţi-l să blesteme, căci Domnul i-a poruncit!xskd Însă regele i-a răspuns: «Voi, fii ai lui Ţeruia, ce am de descurcat eu cu voi? Lăsaţi-l să blesteme, fiindcă Domnul i-a zis lui: «Blestemă pe David!»; şi atunci cine îl va ţine de rău, spunând: «De ce faci una ca asta?»Sr!d Atunci Abişai, fiul lui Ţeruia, a grăit către rege: «Pentru ce această mortăciune de câine blestemă într’una pe stăpânul meu, regele? Lasă-mă să mă reped la el şi să-i retez capul.»qdA întors Domnul împotrivă-ţi tot sângele vărsat în neamul lui Saul, în locul căruia ai ajuns tu rege, şi a dat Domnul stăpânirea în mâna lui Absalom, fiul tău; şi iată-te acum încolţit de nenorocirea ta, fiindcă eşti un vărsător de sânge!»lpSdŞi printre blestemele lui, Şimei striga astfel: «Cară-te, cară-te, ucigaşule şi om de nimic!6ogdApoi a început să arunce cu pietre după David şi după toţi slujitorii regelui, măcar că toată oastea şi toţi voinicii mergeau pe dreapta şi pe stânga lui David.3nadCând regele a sosit la Bahurim, a ieşit de acolo un om din neamul şi din casa lui Saul, anume Şimei, fiul lui Ghera. Şi pe când venea încoace, blestema necontenit.@m{dZis-a regele către Ţiba: «Iată, al tău să fie tot avutul lui Mefiboşet!» Zis-a Ţiba: «Mă închin până la pământ! De aş afla har în ochii tăi, stăpâne, Măria Ta!»dlCdŞi l-a mai întrebat regele: «Dar unde este fiul domnului tău?» Răspuns-a Ţiba către rege: «Iată a rămas în Ierusalim, căci zicea: «Astăzi cei din casa lui Israil îmi vor da înapoi domnia tatălui meu!»*kOdŞi regele a întrebat pe Ţiba: «Ce vrei să faci cu aceste lucruri?» Răspuns-a Ţiba: «Măgarii sunt pentru familia regelui, ca să încalece pe ei. Pâinea şi smochinele sunt de mâncare pentru slugărime, iar vinul este băutură pentru cei sfârşiţi de oboseală, în pustie!»$j EdDupă ce David trecuse cu ceva dincolo de vârful muntelui, iată că îi ieşi înainte Ţiba, robul lui Mefiboşet, cu doi măgari cu samarele pe ei, încărcaţi cu două sute de pâini, o sută de ciorchini de struguri uscaţi, o sută de şiruri de smochine şi un burduf de vin.kiQd%Astfel Huşai, prietenul lui David, a intrat în cetate, tocmai când Absalom sosea în Ierusalim.Ih d$Iată, acolo se află împreună cu ei cei doi fii ai lor: Ahimaaţ al lui Ţadoc şi Ionatan al lui Abiatar; şi prin mijlocirea lor trimiteţi la mine toate veştile pe care le veţi auzi.»Dgd#Căci, hotărît, vor fi acolo cu tine arhiereii Ţadoc şi Abiatar, astfel încât orice ştire pe care voi auzi-o din palatul regelui împărtăşeşte-o arhiereilor Ţadoc şi Abiatar. fd"Dacă însă te vei întoarce în cetate, să vorbeşti aşa lui Absalom: «Vreau să fiu sluga ta, Măria Ta; am fost altădată sluga tatălui tău, voi fi de aci înainte sluga ta!» În felul acesta tu vei zădărnici spre binele meu sfatul lui Ahitofel.Ped!Atunci David i-a zis: «Dacă vei merge cu mine, îmi vei fi o povară,Bdd Iar când David a ajuns pe vârful muntelui unde se rugau lui Dumnezeu, iată că îi iese înainte Huşai Architul, prietenul lui David, cu veşmântul sfâşiat şi cu pulbere pe cap.BcdAtunci îi sosi lui David această veste: «Ahitofel este printre răzvrătiţi împreună cu Absalom!» Ci David a răspuns: «Doamne Dumnezeule, zădărniceşte sfatul lui Ahitofel!»vbgdŞi David s’a urcat pe suişul Muntelui Măslinilor şi urca plângând şi cu capul acoperit şi mergea cu picioarele goale. Aşijderea şi tot poporul care era cu el, fiecare era cu capul acoperit şi tot urcau şi urcând plângeau.jaOdAtunci Ţadoc şi Abiatar au dus înapoi în Ierusalim chivotul lui Dumnezeu şi au rămas acolo. `dUitaţi-vă, eu voi zăbovi pe la vadurile pustiului, până ce îmi va sosi de la voi vre-un cuvânt, ca să-mi aducă ştiri.»X_+dDeci zis-a regele lui Ţadoc arhiereul: «Vedeţi, tu şi Abiatar, întoarceţi-vă cu pace în cetate împreună cu amândoi feciorii voştri, anume cu Ahimaaţ, fiul tău, şi cu Ionatan, fiul lui Abiatar.,^SdÎnsă dacă el îmi va spune astfel: «Nu mai am nici o îngăduinţă pentru tine», atunci iată-mă: facă el cu mine cum va găsi cu cale în socotinţa sa!»]%dAtunci regele a rostit lui Ţadoc şi lui Abiatar: «Duceţi înapoi chivotul lui Dumnezeu în cetate, ca să rămână la locul său. Dacă voi găsi har înaintea Domnului, atunci el mă va aduce înapoi şi mă va lăsa să văd iarăşi chivotul şi locaşul său.4\cdŞi apoi iată că Ţadoc şi Abiatar, care duceau chivotul luiDumnezeu, au pus jos chivotul lui Dumnezeu, până ce tot poporul a contenit şi a ieşit afară din cetate.P[dŞi toată ţara s’a jelit cu glas mare şi tot poporul tot trecea, în vreme ce regele stătea în lunca Chedronului, şi toată gloata se scurgea pe dinaintea lui, pe drumul care duce în pustie. Z dRăspuns-a David lui Itai: «Atunci haide şi treci.» Şi a trecut Itai din Gat cu toţi oamenii săi şi cu toată familia sa.UY%dÎnsă Itai a răspuns regelui şi a zis: «Pe Domnul cel viu şi pe viaţa ta, doamne, Măria Ta, în locul unde va fi stăpânul meu, regele, ori la moarte, ori la viaţă, acolo va fi şi robul tău.»DXdIeri ai venit şi astăzi să mergi cu mine în bejenie? Dar nici eu nu ştiu unde! Întoarce-te şi ia şi pe fraţii tăi cu tine, iar harul şi credincioşia Domnului să fie cu voi!»3WadAtunci regele a zis către Itai din Gat: «De ce vii şi tu cu noi? Întoarce-te şi rămâi cu regele, fiindcă tu eşti străin, ba încă şi surghiunit din patria ta.NVdŞi toată oastea lui mergea pe lângă el, precum şi toţi Creţii şi Pletii, pe când toţi cei din Gat, şase sute de oameni, care veniseră pe jos după el din Gat, mergeau înaintea regelui.sUadAstfel a ieşit regele afară, cu toţi curtenii săi după el şi s’au oprit la casa cea de la margine.kTQdŞi a ieşit regele pe jos şi toată casa lui şi a lăsat zece ţiitoare să păzească palatul.S dCurtenii regelui au grăit către rege: «Orice cale ar alege stăpânul nostru, regele, iată, robii tăi stau la poruncă!»RRdAtunci David a strigat către toţi curtenii săi, care se aflau cu el în Ierusalim: «Sculaţi-vă să fugim, căci nu va fi pentru noi altă scăpare din faţa lui Absalom. Zoriţi-vă şi plecaţi ca nu cumva, zorindu-se el, să ne ajungă şi să aducă prăpăd peste noi şi să treacă cetatea prin ascuţişul săbiei!»kQQd Şi a venit un vestitor la David şi i-a spus: «Inima Israiliţilor s’a întors spre Absalom».]P5d Şi pe când Absalom aducea jertfele, a trimis să cheme din Ghilo, cetatea sa, pe Ahitofel Ghilonitul, sfetnicul lui David. Astfel răzvrătirea s’a întărit şi gloata venea şi sporea în jurul lui Absalom.COd Iar împeună cu Absalom au purces din Ierusalim două sute de bărbaţi, care fuseseră poftiţi şi mergeau în toată nevinovăţia lor, şi care nu ştiau de această punere la cale.ENd Şi a trimis Absalom iscoade în toate seminţiile lui Israil cu această ştafetă: «Când veţi auzi glasul trâmbiţei, atunci să strigaţi: «Absalom s’a ridicat rege în Hebron!»aM=d Şi regele i-a răspuns: «Du-te cu pace!» Şi el s’a sculat şi s’a dus la Hebron.ydŞi i s’au născut lui Absalom trei fii şi o fiică, pe care a numit-o Tamara şi care era tare mândră la vedere.O=dIar când îşi tundea părul, şi se tundea din an în an, căci îl împovăra părul, şi de aceea îl tundea, greutatea părului capului său era de două sute de sicli, după cântarul regelui.5<edŞi bărbat frumos ca Absalom şi foarte de lăudat nu se afla altul în tot Israilul. De la talpa piciorului până în creştetul capului, nu găseai la el nici un cusur.(;KdCi regele a poruncit: «Întoarcă-se la el acasă, dar faţa mea să n’o vază!» Astfel Absalom s’a întors la el acasă, fără să vază faţa regelui.\:3dApoi Ioab s’a sculat şi s’a dus la Gheşur şi a adus pe Absalom la Ierusalim.9dŞi Ioab a căzut cu faţa la pământ şi s’a închinat şi a binecuvântat pe rege şi a zis mai departe: «Azi a cunoscut robul tău, doamne, Măria Ta, că am aflat har în ochii tăi, întrucât Măria Ta a îndeplinit rugămintea robului său.» 8dAtunci regele a rostit către Ioab: «Iată că tu ai pus la cale treaba aceasta. Deci du-te, adu înapoi pe băiat, pe Absalom!»y7mdRobul tău Ioab a urzit această poveste, ca să schimbe, prin pildă, înfăţişarea lucrului, însă stăpânul meu este înţelept, cu înţelepciunea îngerilor lui Dumnezeu, aşa încât ştie toate câte se întâmplă pe pământ.»6#dDeci a întrebat regele: «Nu cumva mâna lui Ioab este cu tine, în toată această pricină?» Atunci femeia a răspuns astfel: «Pe viaţa ta, stăpâne, Măria Ta, dacă poate să cârmească cineva la dreapta ori la stânga, din tot ce a spus stăpânul meu regele! Într’adevăr, robul tău Ioab, el este cel ce mi-a dat poruncă şi care a pus în gura roabei tale toate aceste cuvinte.75idAtunci răspunzând regele a zis către femeie: «Te rog să nu ascunzi de mine nimic din cele ce te voi întreba». Grăit-a femeia: «Poruncească stăpânul meu, regele!»4{dApoi s’a gândit roaba ta: «Cuvântul stăpânului meu, regele, să-mi aducă linişte! Căci întocmai ca îngerul lui Dumnezeu, aşa este stăpânul meu, regele, ca să asculte şi binele şi răul. Ci Domnul Dumnezeul tău să fie cu tine!»63gdDe bună seamă regele va da ascultare şi va izbăvi pe roaba sa din mâna omului care umblă să mă piardă, pe mine împreună cu fiul meu, din moştenirea lui Dumnezeu._29dIar acum am venit ca să spun acest cuvânt regelui, domnul meu, fiindcă gloata m’a speriat şi atunci s’a gândit roaba ta: «Ia să vorbesc cu Măria Sa! Poate că regele va împlini rugămintea roabei sale.x1kdCi noi vom muri fără îndoială şi suntem ca apa vărsată pe pământ şi care nu se mai adună. Dar Dumnezeu nu va lua viaţa acelui care îşi bate capul şi face planuri ca să nu lase în surghiun pe cel surghiunit de lângă sine.\03d Atunci a zis femeia: «De ce, dar, cugeţi tu una ca aceasta împotriva poporului lui Dumnezeu? Căci rostind regele cuvântul acesta, el este de-a-dreptul vinovat, pentru că nu aduce înapoi pe izgonitul său. b1~}}2|{zyxxyww]vv$ut|srr*qlponmUlFkvj@iiAh7gfedd%cbba]`__^^R]B[[ZZZZhYlX5WVV U`TSRQYPOOZN"MELxK{JJ I!HHEGG F/EEgED6CCBBOAAwA@??|?>>:==_<<<;;D:::-9988k777/66R55x54433X22~11~0//..h-x-,++*)?(''Y&%%$e#""!!- X 'e3[-v?[3Xq  ! ~ } HTZu}bi On Şi iată acum, vino să te sfătuesc cum să-ţi scapi viaţa ta şi viaţa fiului tău Solomon.+ Sn Atunci a zis Natan către Batşeba, mama lui Solomon: «Ai auzit, cred, că Adonia, fiul Haghitei, s’a făcut rege, fără ca domnul nostru David să ştie ceva?_ ;n Iar pe profetul Natan, pe Benaia, pe viteji şi pe Solomon, fratele lui, nu i-a poftit.z qn Şi Adonia a făcut ospăţ la «piatra şarpelui», care se află lângă Cişmeaua Roghel, cu vite mici şi mari şi viţei graşi, şi a poftit pe toţi fraţii lui, feciorii regelui, şi pe toţi bărbaţii din Iuda, care slujeau pe rege, %nPe când Ţadoc arhiereul, împreună cu Benaia, fiul lui Iehoiada, profetul Natan, Şimei şi Rei, vitejii lui David, nu ţineau cu Adonia.o [nEl se înţelesese cu Ioab, fiul lui Ţeruia, şi cu Abiatar arhiereul, care erau de partea lui Adonia,8 mnFiindcă tatăl său nu-l ţinuse de rău în vremea vieţii lui şi nici nu-i zisese: «De ce faci aşa?» Dar şi el era tare frumos la chip şi fusese născut după Absalom.3 cnÎnsă Adonia, fiul Haghitei, s’a trufit, şi cugeta: «Eu voi fi rege!» Şi şi-a pregătit car şi călăreţi, şi cincizeci de oameni care să alerge înaintea lui,o [nŞi fata era tare mândră! Şi a fost îngrijind de rege şi-i slujea lui, dar regele nu a cunoscut-o. nŞi au căutat în toată ţara lui Israil o fată frumoasă, şi au găsit pe Abişag Şunamita, pe care au adus-o la rege.p ]nAtunci dregătorii i-au spus: «Să căutăm pentru stăpânul nostru rege, o tânără fecioară, care să-l slujească pe rege şi să-i fie îngrijitoare, iar când se va culca la pieptul său, să-i fie cald domnului meu rege!»w  mnŞi regele David era bătrân, bătrân de zile, şi cu toate că-l înveleau cu velinţe tot nu-i mai era cald.7 idŞi a zidit acolo David jertfelnic Domnului şi a adus arderi de tot şi jertfe de pace. Şi astfel s’a milostivit Domnul de ţară, şi bătaia a fost curmată din Israil.} udÎnsă regele i-a răspuns lui Aravna: «Nu aşa, ci vreau să o cumpăr cu bani peşin şi nu voi jertfi Domnului Dumnezeului meu arderi de tot, luate pe degeaba». Deci a cumpărat David aria şi boii pe preţ de cincizeci de sicli de argint. 9dToate acestea, Măria Ta, le dărueşte Aravna Măriei Tale!» Apoi a mai zis Aravna către rege: «Domnul Dumnezeul tău să-ţi fie ţie milostiv!»` ;dDar Aravna a zis lui David: «Iee-şi-o şi să jertfească Măria Sa, stăpânul meu,ce va socoti că este bun în ochii săi. Iată boii, pentru arderea de tot, şi treerătoarea şi jugul boilor în loc de lemne.^7dŞi a grăit Aravna: «Pentru ce a venit Măria Ta, stăpânul meu, la robul său?» Răspuns-a David: «Ca să cumpăr de la tine aria şi să clădesc un jertfelnic Domnului, ca să se curme bătaia norodului».<sdŞi când s’a uitat Aravna şi a văzut pe rege şi pe curtenii săi că vin spre el, atunci le-a ieşit Aravna înainte şi s’a închinat regelui cu faţa până la pământ.QdŞi s’a dus David, după cuvântul lui Gad şi după porunca Domnului. dŞi în aceeaşi zi venit-a la Gad David şi i-a spus: «Du-te şi clădeşte Domnului un jertfelnic, pe aria lui Aravna Iebuseul!»{dCi David, văzând pe îngerul care prăpădea poporul, a rostit către Domnul şi s’a tânguit: «Iată, eu am păcătuit şi fărădelege am făcut. Dar aceste oi ce au făcut? Pornească mâna ta împotriva mea şi împotriva familiei mele!»dŞi Domnul trimise un înger la Ierusalim ca să-l pustiască. Însă Domnului i-a părut rău de acest prăpăd şi a poruncit îngerului care ucidea poporul: «Destul acum! Trage-ţi mâna înapoi!» Iar îngerul Domnului se găsea la aria lui Aravna Iebuseul.'dAstfel alese David ciuma, şi era tocmai vremea secerişului de grâu, când începu bătaia în popor. Deci Domnul slobozi ciuma în Israil, de dimineaţă până la vremea hotărîtă. Şi au murit din popor, din Dan până în Beerşeba, şaptezeci de mii de oameni.0[dRăspuns-a David lui Gad: «Sunt la mare cumpănă! Să cădem mai bine în mâna Domnului, căci mari sunt îndurările lui, dar în mâna oamenilor să nu mai cad!»H d Deci Gad a venit la David şi i-a dat de veste şi i-a spus: «Ce vrei? Să bântue şapte ani foametea în ţară, ori să fugi trei luni dinaintea duşmanului tău şi el să te urmărească, ori să se abată peste ţară trei zile de ciumă? Acum, gândeşte-te şi vezi ce răspuns să duc celui ce m’a trimis?»)d «Du-te şi grăieşte lui David: Aşa rosteşte Domnul! Trei lucruri îţi pun înainte. Alege-ţi unul dintre ele, ca să ţi-l adeveresc!»~d Şi s’a sculat David a doua zi de dimineaţă, iar cuvântul Domnului s’a îndreptat către Gad văzătorul, şi i-a zis:}{d Însă inima lui David s’a zbătut în el după ce a numărat poporul. Apoi David a grăit către Domnul: «Păcătuit-am foarte întru ceea ce am făptuit! Ci acum, Doamne, iartă fărădelegea robului tău, căci nerozie mare am săvârşit!»T|#d Atunci Ioab a încredinţat regelui numărul care ieşise la numărătoarea poporului, şi în Israil erau opt sute de mii de războinici mânuitori de sabie, iar in Iuda erau cinci sute de mii de inşi.r{_dAstfel, au cutreerat toată ţara şi după nouă luni şi douăzeci de zile s’au întors la Ierusalim.z5dApoi au sosit la cetatea Tirului şi în toate cetăţile Heviţilor şi ale Canaaniţilor, apoi au mers întins la Beerşeba, la miază-zi de Iuda.ydAu ajuns după aceea în Galaad şi în ţara Hetiţilor, la Cadeş, şi s’au îndreptat spre Dan şi de aci spre Sidon.x1dŞi au trecut Iordanul şi au început cu Aroerul şi cu cetatea care se află în luncă. Apoi, au străbătut seminţia lui Gad până la Iazer.(wKdTotuşi porunca regelui a biruit pe Ioab şi pe căpitanii oştirii, iar Ioab şi căpitanii oştirii au ieşit din faţa regelui ca să numere poporul Israil.|vsdAtunci Ioab a grăit către rege: «Domnul Dumnezeul tău să înmulţească poporul încă de o sută de ori pe atâta şi ochii Măriei Sale, stăpânului meu, să vadă aceasta. Dar pentru ce stăpânul meu, regele, nutreşte acest gând?»duCdAtunci regele a poruncit lui Ioab şi căpitanilor oştirii, care erau cu el: «Străbateţi, rogu-vă, toate seminţiile lui Israil, din Dan până în Beerşeba, şi număraţi poporul, ca să ştiu şi eu numărul!»-t WdDar mânia Domnului s’a aprins încă o dată împotriva lui Israil şi a întărâtat pe David împotriva lor, zicând: «Haide, numără pe Israil şi pe Iuda».4sed'Urie Heteul. Peste tot, treizeci şi şapte.'rKd&Ira din Iatir; Gareb din Iatir;Sq!d%Ţelec Amonitul; Naharai din Beerot, scutierul lui Ioab, fiul lui Ţeruia;4ped$Ioil, fiul lui Natan din Toba, Bani din Gad;+oSd#Heţro din Carmel; Paarai din Arba;Un%d"Elifelet fiul lui Ahasbai din Bet-Maaca; Eliam, fiul lui Ahitofel din Ghilo;Dmd!Fiul lui Şama Hararitul; Ahiam, (fiul lui Sarar din Harod;6lid Eliahba din Şaalbim; Iaşen din Gun; Ionatan,/k[dAbibaal din Araba; Azmavet din Bahurim;3jcdBenaia din Piraton; Hidai din Nahale-Gaaş;Yi-dHeled, fiul lui Baana din Netofa; Itai, fiul lui Ribai din Ghibeea lui Veniamin;-hWdŢalmon din Ahoh; Maharai din Netofa;.gYdAbiezer din Anatot; Sibecai din Huşa;:fqdHeleţ din Palti; Hira, fiul lui Icheş din Tecoa;)eOdŞama din Harod; Elica din Harod;idMdAsael, fratele lui Ioab, era între cei treizeci. Tot astfel Elhanan, fiul lui Dodo din Betleem.{cqdEl a întrecut în slavă pe cei treizeci, dar n’a ajuns pe cei trei; şi David l-a pus căpitan peste garda sa.lbSdAceste fapte săvârşit-a Benaia, fiul lui Iehoiada, şi era vestit între cei treizeci de viteji._a9dTot el a ucis un egiptean, o namilă de om; şi măcar că egipteanul avea o suliţă în mână, el s’a dus la egiptean, cu un toiag, şi i-a smuls egipteanului suliţa din mână şi l-a omorît cu suliţa lui.{`qdApoi Benaia, fiul lui Iehoiada, bărbat viteaz, cu multe fapte vitejeşti, de felul lui din Cabeţeel; el a răpus pe cei doi fii ai lui Ariel din Moab. Tot el a coborît şi a răpus leul din fundul unei fântâni, într’o zi când ningea.f_GdDintre cei treizeci el fu cel mai slăvit şi fu căpetenia lor, dar n’a ajuns pe cei trei.^/dAbişai, fratele lui Ioab şi fiul lui Ţeruia, era voevodul celor treizeci; el a răpus cu suliţa trei sute şi era vestit între cei treizeci.T]#dZicând: «Ferească-mă Domnul să fac aşa ceva! Că este sângele voinicilor care s’au dus punându-şi viaţa în primejdie!» Şi David n’a voit să bea. Iată ce au săvârşit cei trei viteji!e\EdAtunci cei trei viteji au pătruns în tabăra Filistenilor şi au scos apă din fântâna din Betleem, care este lângă poartă, şi au adus-o la David; însă el n’a voit să bea, ei a turnat apa înaintea Domnului,[dŞi lui David i-a venit un dor şi a zis: «O, de mi-ar da cineva să beau apă din fântâna dela Betleem, care este lângă poartă!»`Z;dŞi David era atunci în cetăţuie, iar o strajă a Filistenilor străjuia la Betleem.TY#d Altădată au pogorît trei dintre cei treizeci de căpitani, la începutul secerişului, şi au venit la David, în întăritura Adulam, pe când o ceată de Filisteni era tăbărîtă în valea Refaim.'XId Însă el s’a ţinut bine în mijlocul ogorului cu linte şi l-a apărat şi a bătut pe Filisteni. Şi iarăşi Domnul i-a făcut parte de mare biruinţă.NWd Apoi după el vine Şama, fiul lui Ela Hararitul. Ci Filistenii se adunaseră la Lehi şi era acolo o făşie de ţarină sămănată cu linte. Iar poporul a luat-o la fugă în faţa Filistenilor.nVWd Însă el s’a ţinut dârz şi a lovit în Filisteni până când i-a obosit mâna şi i s’a lipit de sabie. Astfel Domnul i-a hărăzit în ziua aceea o mare biruinţă, iar poporul veni în urma lui, dar numai ca să prade.OUd După el vine Eleazar, fiul lui Dodo Ahohitul, unul din cei trei viteji. El se afla cu David la Pasdamim, când Filistenii se adunaseră acolo să se războiască şi Israiliţii dăduseră înapoi.0T[dIată numele vitejilor lui David: Işbaal din Bet-Chemon, căpetenia celor trei: el a învârtit suliţa împotriva celor opt sute pe care i-a omorît dintr’o dată.{SqdŞi nu se atinge de ei decât cu fierul sau cu coada suliţii, sau, când li se dă foc, să ardă acolo pe loc!»mRUdIară vrăjmaşii înverşunaţi sunt ca mărăcinii din pustie pe care nimeni nu-i apucă cu mâna,lQSdCu adevărat întărită este casa mea lângă Domnul, căci el a legat cu mine un veşnic legământ care este întărit şi bine păzit, căci toată mântuirea mea şi toată dorirea mea, nu le-a făcut el să odrăslească? PdEste ca lumina dimineţii când răsare soarele şi dimineaţa e fără nori şi zămisleşte după ploaie verdeaţă pe pământ.*OOdDumnezeul lui Iacob a vorbit, stânca lui Israil rostit-a către mine: Cine stăpâneşte cu dreptate peste oameni, cine stăpâneşte întru frica lui Dumnezeu,QNd«Duhul Domnului grăit-a prin mine şi cuvântul lui este pe limba mea.XM -dIată şi cuvintele lui David cele din urmă: Rostirea lui David, fiul lui lesei, şi rostirea omului ridicat în slavă de Cel Prea înalt, unsul Dumnezeului lui Iacob şi cântăreţul psalmilor lui Israil.%LEd3El este cel ce dărueşte regelui său mari biruinţe şi-şi revarsă îndurarea peste unsul său, peste David, şi peste seminţia lui, până în veac».lKSd2Drept aceea, preamări-te-voi, Doamne, printre neamuri şi numele tău îl voi slăvi în cântece: Jd1Dumnezeul care m’a izbăvit de vrăjmaşi şi care m’a ridicat deasupra potrivnicilor mei: izbăvitu-m’ai de omul silniciilor.QId0Dumnezeul care m’a răzbunat a pogorît neamurile sub picioarele mele!Hd/Viu este Dumnezeu şi binecuvântată este stâncă mea de scăpare şi prea înalt este Domnul, stânca mântuirii mele:OGd.Străinii sunt sleiţi de puteri şi din castelele lor ies tremurând.iFMd-Oamenii din ţări străine mă curtenesc; numai că au auzit cu urechile, şi ascultă de mine.E+d,Tu m’ai mântuit de vrăjbile norodului, tu m’ai pus în fruntea neamurilor; popoare pe care nu le cunoşteam, au ajuns să mă slujească.]D5d+Măcinatu-i-am ca pe pulberea pământului, rânitu-i-am ca pe noroiul de pe uliţi.cCAd*Ei strigară, dar nu le ajută nimeni; ei strigară către Domnul, dar el nu le răspunse.bB?d)Pe duşmanii mei i-ai pus pe fugă înaintea mea şi pe cei ce mă urăsc i-am spulberat.rA_d(Tu m’ai încins cu putere pentru luptă, tu ai frânt sub mine pe cei ce s’au ridicat împotriva mea.j@Od'I-am sfârşit, i-am nimicit, ca să nu se mai scoale, şi sub picioarele mele s’au prăbuşit.m?Ud&Am urmărit pe duşmanii mei şi i-am ajuns şi nu m’am întors înapoi până ce nu i-am zdrobit.b>?d%Tu ai dat pasului meu lărgime şi avânt şi gleznele mele n’au ştiut de şovăială.a==d$Dăruitu-mi-ai scutul mântuirii tale şi pogorământul tău m’a făcut să fiu mare.p<[d#Cel ce deprinde mâinile mele cu iscusinţa războiului, ca braţul meu să încordeze arcul de aramă.Z;/d"Cel ce face picioarele mele agere ca ale cerboaicelor şi sus de tot mă ridică,R:d!Dumnezeul care mă încinge cu putere şi face fără prihană calea mea,v9gd Căci cine este Dumnezeu, fără numai Domnul, şi cine este stâncă de scăpare, dacă nu Dumnezeul nostru?8!dDumnezeu, ale cărui căi sunt prea curate, ale cărui cuvinte sunt lămurite, pavăză este pentru toţi care îşi pun nădejdea în el.]75dCu ajutorul tău răzbesc oştirile duşmane şi cu Dumnezeul meu trec peste ziduri,f6GdTu eşti lumina mea din sfeşnic, Doamne, şi Dumnezeul meu care luminează întunericul meu.K5dTu izbăveşti norodul dosădit, iar ochii trufaşi îi umileşti.e4EdCu cel ce e curat şi tu eşti prea curat, însă cu cel viclean, viclean te arăţi şi tu.W3)dCu cel cucernic, cucernic eşti; cu cel desăvârşit, tu eşti desăvârşit. 2dÎntru aceea, Domnul mi-a întors după dreptatea mea, după curăţia mâinilor mele, aşa cum se arată ea înaintea ochilor săi.d1CdŞi am fost fără prihană în faţa lui şi m’am ferit de prihana cea din mine însumi.^07dToată pravila lui stă sub ochii mei şi poruncile lui nu le-am lepădat de la mine._/9dCăci am păzit căile Domnului, şi n’am lepădat niciodată legea Dumnezeului meu.v.gdDomnul mi-a răsplătit după dreptatea mea, după curăţia mâinilor mele mi-a plătit dreaptă răsplată.d-CdŞi m’a scos la loc larg şi m’a izbăvit, căci bună plăcerea lui era de partea mea.a,=dNăvăliseră peste mine în ziua restriştii mele, dar Domnul a fost sprijinitorul meu.t+cdEl mă izbăvi de năpraznicii mei duşmani şi de cei ce mă urau, tocmai când erau mai tari decât mine.s*adEl îşi întinse de sus din înălţime mâna sa şi mă apucă şi mă scoase afară din puhoiul apelor.7)idAtunci se dezgoliră zăcătoarele mării şi tălpile pământului se dădură pe faţă, din pricina dojanei tale, Doamne, din pricina viforului răsuflării nărilor tale!n(WdŞi slobozi fulgerele sale şi risipi pe duşmani şi prăvăli trăsnetele sale şi-i învălmăşi.V''dŞi din ceruri Domnul porni să tune şi Cel Prea înalt slobozi glasul său.T&#d Din strălucirea din faţa lui răzbăteau grindină şi cărbuni aprinşi.~%wd Şi se înfăşură în întuneric, de jur-împrejur, ca într’un cort, în întunecimi de ape şi în nouri deşi.T$#d Şi purcese pe un cherub şi-şi luă vânt şi pluti pe aripile vântului.h#Kd El aplecă cerurile şi scoborî, în vreme ce nouri întunecoşi stăteau sub picioarele sale.k"Qd Din nările sale se ridica fum, şi foc mistuitor ieşea din gura sa; jăratec viu zbucnea din el.3!adCi pământul s’a mişcat din loc şi s’a zguduit, iar temeliile munţilor s’au cutremurat şi s’au cumpănit încoace şi încolo, căci aprinsă era mânia lui.G  dAtunci, în strâmtoarea, mea am chemat pe Domnul şi către Dumnezeu am înălţat strigarea mea. Şi el a auzit, din al său palat, glasul meu, şi strigătul meu ajuns-a la urechile sale.cAdŞi lanţurile Şeolului mă prinseseră la mijloc şi cursele morţii dădeau peste mine,cAdCând mă înconjuraseră valurile morţii şi şuvoaiele celui viclean mă, spăimântau,_9dPe cel prea vrednic de laudă, pe Domnul, îl chem şi de duşmanii mei sunt mântuit.W)dDumnezeul meu este stânca de adăpost întru care găsesc scăparea mea, este scutul meu şi izvorul mântuirii mele, cetatea mea şi ascunzătoarea mea, izbăvitorul meu, care mă izbăveşte de silnicie. dAtunci a zis: «Pe tine te iubesc, o, Doamne, vârtutea mea! Domnul este stânca mea şi întăritura mea şi mântuitorul meu.+ SdŞi David a îndreptat către Domnul cuvintele acestei cântări, atunci când Domnul l-a mântuit pe el din mâna tuturor duşmanilor săi şi din mâna lui Saul.xkdAceştia patru erau urmaşii Refaiţilor din Gat şi au căzut de mâna lui David şi de mâna oştenilor săi.^7dŞi tot ocăra pe Israil. Dar l-a răpus Ionatan, fiul lui Şimei, fratele lui David.gIdŞi apoi iarăşi a mai fost război la Gat. Şi era acolo un bărbat grozav de înalt, care avea la mâini şi la picioare câte şase degete, peste tot douăzeci şi patru de degete. Şi era şi el urmaş al Refaiţilor.X+dŞi încă o dată a fost la Gob război cu Filistenii. Şi Elhanan, fiul lui Iair din Betleem, a doborît pe Lahmi, fratele lui Goliat din Gat, care avea o lance groasă ca un sul de la războiul de ţesut.dDupă acestea, iarăşi a fost război, la Gob, cu Filistenii. Atunci Sibecai Huşatitul a răpus pe Saf, unul din neamul Refaiţilor.ymdCi Abişai, fiul lui Ţeruia, i-a sărit într’ajutor şi a lovit pe Filistean şi l-a omorît. Atunci ostaşii lui David i-au făcut jurământ şi au zis: «Tu să nu mai ieşi cu noi la luptă, ca să nu stingi sfeşnicul lui Israil!»I dAtunci s’a sculat Dodo, fiul lui Ioaş, unul din neamul Refaiţilor. Suliţa lui cântărea trei sute de sicli de aramă şi era încins cu o sabie nouă. Şi se lăuda să doboare pe David:Y-dŞi Filistenii au pornit iarăşi război cu Israil. Şi s’a pogorît David împreună cu ostaşii săi şi s’au întărit la Gob şi s’au războit cu Filistenii. Şi David n’a mai putut de oboseală.4cdApoi au îngropat osemintele lui Saul şi ale fiului său Ionatan, ca şi rămăşiţele celor spânzuraţi, în ţinutul lui Veniamin, la Sela, în gropniţa lui Chiş, tatăl său. Astfel împlinit-au toate câte poruncise regele şi după acestea Dumnezeu şi-a revărsat îndurarea peste ţară.d Deci a ridicat de acolo osemintele lui Saul şi osemintele fiului său Ionatan şi au adunat şi oasele celor spânzuraţi.d Atunci David a purces şi a adunat osemintele lui Saul şi osemintele fiului său Ionatan, de la gospodarii din Iabeş-Galaad, care le dosiseră din maidanul Betşeanului unde le spânzuraseră Filistenii, când Filistenii înfrânseră pe Saul pe muntele Ghilboa._9d Şi i s’a spus lui David ceea ce făcuse Riţpa, fiica lui Aia, ţiitoarea lui Saul.I  d Atunci Riţpa, fiica lui Aia, a luat un veşmânt de jale pe care l-a întins pe stâncă, de când a început secerişul orzului până când apele din cer s’au revărsat peste cei ucişi. Astfel ea n’a îngăduit ca păsările cerului să dea peste ei, în timpul zilei, nici fiarele câmpului, în timpul nopţii.b ?d Şi i-a dat în mâna Ghibeoniţilor şi ei i-au spânzurat înaintea Domnului, po munte. Şi au căzut, câte şapte, împreună. Şi au murit în cele dintâi zile ale secerişului, când începe secerişul orzului.  dCi regele a luat pe cei doi feciori ai Riţpei, fiica lui Aia, pe care îi născuse lui Saul, pe Armoni şi pe Mefiboşet, cum şi pe cei cinci feciori ai lui Merab, fiica lui Saul, pe care ea îi născuse lui Adrid, feciorul lui Barzilai din Abel-Mehola.D dÎnsă regele a cruţat pe Mefiboşet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, din pricina jurământului făcut în numele Domnului, care era între ei, între David şi Ionatan, fiul lui Saul.( KdDin urmaşii lui să ni se dea şapte oameni, ca să-i spânzurăm înaintea Domnului, în Ghibeon, pe muntele Domnului.» Şi regele a rostit: «Îi voi da!»5dRăspuns-au ei regelui: «Omul care ne-a stârpit şi a năzuit să ne nimicească, aşa încât să nu mai hălăduim în tot cuprinsul lui Israil,nWdZis-au lui Ghibeoniţii: «Nu e vorba de argint ori de aur între noi şi Saul şi casa lui, şi nu stă în putinţa noastră să ucidem pe nimeni din Israil». Ci el a zis: «Ceea ce veţi spune voi, aceea vă voi îndeplini».dŞi a întrebat David pe Ghibeoniţi: «Ce să fac pentru voi şi ce ispaşă să vă dau, ca să binecuvântaţi moştenirea Domnului?»3adDeci regele a chemat pe Ghibeoniţi şi a grăit către ei. Ghibeoniţii nu erau din fiii lui Israil, ci din rămăşiţa Amoriţilor şi, măcar că Israiliţii li se legaseră cu jurământ că îi vor cruţa, Saul căuta să-i stârpească, în râvna lui pentru fiii lui Israil şi pentru Iuda.x mdŞi a fost, în zilele lui David, foamete, trei ani, unul după altul. Atunci David a căutat faţa Domnului. Iar Domnul a răspuns: «Sânge vărsat apasă asupra lui Saul şi asupra casei lui, fiindcă Saul a măcelărit pe Ghibeoniţi».OdAşijderea şi Ira din Iair era sfetnic de seamă la curtea lui David.=wdŞeva era scriitor; Ţadoc şi Abiatar erau arhierei.]5dAdoniram era peste corvezile obşteşti, şi Iosafat, fiul lui Ahilud, era cronicar.dŞi Ioab era mai mare peste toată oastea lui Israil, iar Benaia, fiul lui Iehoiada, era căpitanul peste Creţi şi Pleti.\3dŞi s’a dus femeia în cetate şi a vorbit, în înţelepciunea ei, poporului întreg, astfel că ei tăiară capul lui Şeba, fiul lui Bicri, şi îl aruncară lui Ioab. Atunci el a sunat din bucium şi toţi s’au împrăştiat din faţa cetăţii, ducându-se fiecare la vatra lui. Iar Ioab s’a întors în Ierusalim, lângă rege. ~dNu stă lucrul aşa! Ci un om din munţii Efraim, cu numele Şeba, fiul lui Bicri, a ridicat mâna-i împotriva regelui David. Predaţi-l numai pe el, şi eu mă depărtez de cetate.» Zis-a femeia către Ioab: «Iată, capul lui ţi se va arunca peste zid!»{}qdIoab a răspuns aşa: «Să mă ferească, să mă ferească Domnul! Nu vreau nici să nimicesc, nici să dărâm./|YdCutare datină pe care au orândit-o credincioşii din Israil», şi tu cauţi să ucizi o cetate-mumă în Israil! De ce vrei tu să dărâmi moştenirea Domnului?»d{Cd«Se spunea altădată zicala aceasta: Întreabă în Abel şi în Dan dacă mai are putereDzdŞi când el s’a apropiat, femeia l-a întrebat: «Tu ieşti Ioab?» Răspuns-a el: «Eu sunt». Zis-a ea către el: «Ascultă cuvintele roabei tale». «Stau şi ascult», a zis Ioab.'yIdAtunci o femeie cu minte a strigat din cetate: «Ascultaţi! Ascultaţi! Spuneţi vă rog lui Ioab: «Apropie-te până aici, că vreau să vorbesc cu tine!»3xadŞi au sosit ei şi l-au împresurat în Abel-Bet-Maaca şi au ridicat un val împotriva cetăţii. Şi tot poporul care era cu Ioab săpa la zid ca să-l prăbuşească.wdCi Ioab trecu prin toate seminţiile lui Israil până la Abel-Bet-Maaca şi adună pe toţi oamenii de nădejde după el.zvod Iar când a fost tras din drum, au pornit toţi oamenii după Ioab, ca să urmărească pe Şeba, fiul lui Bicri. u d Şi Amasa se rostogolise plin de sânge în mijlocul drumului. Deci acel om văzând că toţi ostaşii stăteau locului, a târît pe Amasa laoparte din drum, pe câmp, şi a aruncat o mantie peste el, căci vedea că toţi care treceau se opreau în loc.t+d Ci unul dintre ostaşii lui Ioab stătea lângă Amasa şi striga: «Cine ţine la Ioab şi cine este de partea lui David să urmeze pe Ioab».6sgd Ci Amasa n’a băgat de seamă sabia care era în mâna stânga a lui Ioab. Şi Ioab l-a lovit cu ea în pântece şi i-a vărsat măruntaiele pe pământ şi, fără ca să-l mai lovească a doua oară, Amasa a murit. După aceea, Ioab şi Abişai, fratele lui, au urmărit pe Şeba, fiul lui Bicri.r)d Şi Ioab a întrebat pe Amasa: «Cum mergi cu sănătatea, frate?» Şi Ioab l-a apucat pe Amasa cu mâna dreaptă de barbă ca să-l sărute.gqIdCând au ajuns la piatra cea mare care se află în Ghibeon, Amasa sosise înaintea lor. Dar Ioab era încins pe sub veşminte cu o sabie băgată în teacă şi care atârna la coapsa lui. Şi el a scos sabia încetişor.2p_dŞi au pornit în urma lui Abişai ostaşii lui Ioab şi Creţii şi Pletii şi toţi voinicii şi au ieşit din Ierusalim, ca să urmărească pe Şeba, fiul lui Bicri.odAtunci David a zis lui Abişai: «De data aceasta Şeba, fiul lui Bicri, ne va fi mai de primejdie decât Absalom; deci acum ia pe robii stăpânului tău şi urmăreşte-l, ca nu cumva să-şi găsească cetăţi întărite şi să ne scape din ochi!»nnWdŞi Amasa a plecat ca să cheme pe cei din Iuda, dar a întârziat peste timpul oare i se hotărîse. mdApoi regele a poruncit lui Amasa: «Să-mi chemi pe bărbaţii din Iuda până în trei zile şi să vii şi tu aici de faţă».2l_dAjungând David în palatul său din Ierusalim, a luat pe cele zece ţiitoare pe care le lăsase să-i păzească gospodăria şi le-a pus într’o casă străjuită şi le-a purtat de grijă, dar la ele nu s’a mai dus, şi au rămas închise până la ceasul morţii lor, trăind în văduvie.LkdŞi astfel porniră toţi Israiliţii de lângă David şi se luară după Şeba, fiul lui Bicri, însă oamenii din Iuda rămăseseră credincioşi regelui lor, de la Iordan până la Ierusalim. j dDar era acolo un om mişel, pe care-l chema Şeba, fiul lui Bicri, din neamul lui Veniamin, şi acesta a sunat din bucium şi a început să spună: «Cu David noi n’avem parte! Cu feciorul lui Iesei nimic de moştenit! Israiliţi, fiecare la cortul său!»miUd,Dar cei din Israil au răspuns aşa celor din Iuda: «Noi avem zece părţi din rege şi noi suntem întâi născuţi faţă de voi. Atunci de ce ne-aţi dispreţuit? Şi n’a fost oare cuvântul nostru cel dintâi, când a fost vorba ca să aducem înapoi pe regele nostru?» Dar cuvintele celor din Iuda erau mai aspre decât cuvintele celor din Israil.h}d+Atunci toţi oamenii din Iuda au răspuns celor din Israil: «Pentru că regele este rudă cu noi. Şi de ce să vă faceţi supărare din pricina aceasta? Nu cumva avut-am ceva de mâncare din partea regelui? Sau datu-s’au nouă ceva plocoane?»gyd*Dar iată că toţi bărbaţii din Israil au venit la rege şi au grăit către el: «Pentru ce fraţii noştri, oamenii din Iuda,te-au furat şi au trecut peste Iordan pe rege şi familia lui, că doar toţi oamenii lui David sunt poporul lui?»f/d)Şi regele a ajuns la Ghilgal, iar Chimham venea cu regele, şi tot poporul din Iuda petrecuse pe rege, cum şi jumătate din poporul lui Israil.:eod(Atunci toată oastea a trecut Iordanul, iar regele stătea şi se uita. Apoi regele a sărutat pe Barzilai, şi după ce l-a binecuvântat, Barzilai s’a întors în patria sa.+dQd'Atunci regele a zis: «Chimham să treacă cu mine şi eu voi face pentru el ceea ce vei socoti că este bine, şi tot ceea ce ai pofti de la mine voi împlini!»cd&Îngădue robului tău să se întoarcă şi să mor în cetatea mea, şi să fiu îngropat în mormântul tatălui meu şi al maicii mele. Ci iată, robul tău Chimham să meargă cu domnul meu, regele, şi să faci pentru el ceea ce socoteşti că este bine!» bd%Robul tău voit-a să petreacă pe rege, o palmă de loc, peste Iordan. De ce să-mi răsplătească regele cu asemenea răsplată?(aKd$Sunt de optzeci de ani, în clipa aceasta. Mai pot eu să fac osebire între bine si rău? Mai are robul tău gust pentru mâncare şi pentru băutură? Mai am eu auz pentru glasul cântăreţilor şi al cântăreţelor? Atunoi, de ce să mai fie robul tău povară domnului meu, regele?y`md#Dar Barzilai a răspuns regelui: «Câţi vor mai fi anii vieţii mele, ca să mă sui cu regele, în Ierusalim?x_kd"Şi regele a grăit lui Barzilai: «Vino cu mine în Ierusalim, căci voi avea grijă de bătrâneţele tale».:^od!Iar Barzilai ajunsese la adânci bătrâneţe, fiind în vârstă de optzeci de ani. Şi el adusese regelui de ale mâncării, când se găsea la Mahanaim, căci era om chiabur.]d Barzilai din Galaad s’a pogorît din Roghelim şi a trecut cu regele Iordanul, ca să-l petreacă până dincolo de râu.\dCi Mefiboşet a răspuns regelui: «Poate s’o ia chiar întreagă, de vreme ce stăpânul meu, Măria Ta, a venit sănătos acasă!»}[udÎnsă regele i-a răspuns: «De ce cheltueşti atâtea vorbe? Am hotărît: tu şi Ţiba veţi împărţi moşia!»tZcdDeşi toată casa tatălui meu este alcătuită din oameni care aşteaptă moartea de la stăpânul meu, regele, tu însă ai pus pe robul tău în rând cu mesenii de la masa ta. Atunci ce drept mai am eu?» Şi el tot striga la rege.BYdApoi el a defăimat pe robul tău la domnul meu, Măria Ta; însă domnul meu, regele, este ca un înger al lui Dumnezeu. Deci fă ceea ce vei găsi că este mai bine în socotinţa ta.PXdRăspuns-a el: «Doamne, Măria Ta, sluga mea m’a amăgit, căci eu, robul tău, i-am poruncit: «Pune-mi samarul pe măgar, ca să încalec şi să plec cu regele», fiindcă robul tău este olog.WdŞi când a venit din Ierusalim, ca să întâmpine pe rege, l-a întrebat regele: «De ce n’ai mers cu mine, Mefiboşet?»V-dMefiboşet, fiul lui Saul, s’a pogorît şi el ca să întâmpine pe rege. Ci Mefiboşet nu-şi mai spălase nici picioarele, nu-şi mai pieptănase nici barba şi nici nu-şi mai spălase veşmintele din ziua plecării regelui până în ziua sosirii lui cu sănătate.nUWdŞi regele a adăogat către Şimei: «Nu vei muri!» Şi regele a întărit cuvântul cu jurământ.bT?dRăspuns-a David: «Ce pricină este între mine şi voi, fii ai lui Ţeruia, că vă faceţi astăzi protivnicii mei? Poate să moară astăzi cineva, în Israil? Oare nu ştiţi că astăzi sunt rege peste Israil?»$SCdDar Abişai, fiul lui Ţeruia, a deschis gura şi a zis: «Oare pentru fapta aceasta, că a blestemat pe unsul Domnului, nu se cade ca Şimei să moară?»KRdCăci robul tău ştie că am greşit foarte. De aceea, iată, venit-am astăzi cel dintâi, din toată casa lui Iosif, pogorîndu-mă, ca să ies întru întâmpinarea stăpânului meu, regele. ~~0}||{{-zzRyy0xwvvIuu/tss+rqq:ponnHmll|kkjihh}gffOee2dcba`_^|]]\\[[ZZZYYXrWWNVHUTTnSSRQPOOENMDLL>KJJ5IvHHMG7FF EE/CC^BB.A@y??2>R=="<_;;':&99D8}8"7`655(44E392211p000-/...d.-- ,+++N+**D)) (x''&W%%5$$#""~! \MSuq^q q)9 A E  v @rvSba-n"Cu două uşi de lemn de chiparos. Canaturile fiecăreia din cele două uşi se deschideau şi într’o parte şi în cealaltă în ţâţâni.b`?n!Tot aşa şi la intrarea în Sfânta a făcut uşori de lemn de măslin în patru muchii,G_ n Uşile aveau două canaturi de lemn de măslin cu sculpturi de heruvimi, de palmieri şi de ghirlande de flori pe care le-a îmbrăcat cu aur, adică a poleit heruvimii şi palmierii cu aur.`^;nLa intrarea în Sfânta Sfintelor a făcut uşori de lemn de măslin, în cinci muchii.[]1nToată pardoseaua templului, Sfânta Sfintelor şi Sfânta, a îmbrăcat-o cu aur,\nToţi pereţii templului înlăuntru şi afară, de jur-împrejur, au fost sculptaţi cu heruvimi, cu palmieri şi cu ghirlande de flori.,[UnŞi heruvimii i-a îmbrăcat cu aur.{ZqnEl a pus heruvimii în mijlocul Sfintei Sfintelor. Aripile heruvimilor stăteau întinse: aripa unuia ajungea la un perete şi aripa celui de al doilea atingea alt perete, iar aripile lor se loveau în mijlocul Sfintei Sfintelor, una de alta.\Y3nÎnălţimea unui heruvim era de zece coţi şi tot aşa era şi al doilea heruvim.wXinCel de al doilea heruvim avea şi el zece coţi. Amândoi heruvimii aveau aceeaşi măsură şi acelaşi chip.W3nAripa unui heruvim era de cinci coţi, iar aripa celuilalt era de cinci coţi; deci, de la un vârf al aripii până la celălalt, erau zece coţi.pV[nÎn Sfânta Sfintelor a făcut doi heruvimi din lemn de măslin, fiecare având zece coţi înălţime.lUSnTemplul l-a îmbrăcat peste tot cu aur, împreună cu jertfelnicul de dinaintea Sfintei Sfintelor.JTnÎnaintea Sfintei Sfintelor, şi l-a îmbrăcat cu aur curat. Apoi Solomon a îmbrăcat templul pe dinăuntru cu aur curat şi înaintea Sfintei Sfintelor a aşezat o perdea pe un lanţ de aur.%SEnSfânta Sfintelor era lungă de douăzeci de coţi, lată de douăzeci şi înaltă de douăzeci de coţi. Solomon a făcut un jertfelnic din lemn de cedru, R nSfânta Sfintelor, tocmai în fundul templului, era întocmită ca să se aşeze într’însa chivotul legământului Domnului.Q'nLăuntrul templului era numai din cedru, sculptat cu flori îmbobocite şi ghirlande de flori. Tot era cedru, iar piatră nici că se zărea.2PanSfânta era de patruzeci de coţi lungime.AO}nTot aşa a îmbrăcat el douăzeci de coţi, pornind din fundul templului, cu scânduri de cedru de la pardosea şi până sus la podina acoperişului. Aşa a făcut Sfânta Sfintelor.pN[nMai departe, el a acoperit pe dinlăuntru pereţii templului cu scânduri de cedru. De la pardosea şi până la podină a îmbrăcat el templul pe dinlăuntru cu lemn, iar pardoseaua templului a făcut-o din scânduri de chiparos.@M}nŞi a zidit Solomon templul şi l-a isprăvit de făcut.gLIn Eu voi sălăşlui în mijlocul fiilor lui Israil şi nu voi părăsi pe poporul meu Israil.»Kn «Dacă vei umbla în legile mele şi vei împlini îndreptările mele, şi vei păzi toate poruncile mele ca să te călăuzeşti de ele, şi vei ţine cu tărie cuvintele pe care le-am spus lui David, tatăl tău atunci în templul acesta pe care mi-l zideşti,8Jmn Atunci a fost cuvântul Domnului către Solomon:In Şi caturile pe care le-au zidit lângă templu erau înalte de cinci coţi, iar clădirea au îmbrăcat-o cu lemn de cedru.mHUn După ce templul a fost isprăvit de zidit, au acoperit templul cu grinzi şi cu scânduri de cedru.&GGnIntrarea la catul de jos se găsea în dreapta templului, iar de jos te suiai pe scări învârtite la rândul din mijloc şi apoi sus la rândul al treilea.F+nLa zidirea templului au folosit piatră cioplită gata, iar de ciocan, de secure şi de orice unealtă de fier nici nu s’a pomenit la zidire.lESnCatul de jos era de cinci coţi de larg, cel de la mijloc de şase coţi şi cel de al treilea de şapte coti, şi s’au făcut prichiciuri pe dinafară de jur-împrejur, aşa ca grinzile să nu străpungă pereţii templului.DnApoi a înălţat lângă zidul templului o clădire cu caturi în jurul pereţilor templului, în jurul Sfintei Sfintelor.?C{nŞi a făcut templului ferestre cu gratii dese de fier.{BqnPridvorul templului era lung de douăzeci de coţi în latul templului şi lat de zece coţi în lungul templului.A#nŞi templul pe care l-a zidit regele Solomon pentru Domnul era lung de şaizeci de coţi, lat de douăzeci şi înalt de treizeci de coţi.I@ nÎn anul patru sute optzeci de la ieşirea fiilor lui Israil din Egipt, în anul al patrulea, în luna Zif, adică luna a doua a domniei lui Solomon peste Israil, a fost zidit templul Domnului.?)n Dulgherii lui Solomon şi zidarii lui Hiram, împreună cu cei din Biblos au tăiat şi au cioplit lemnul şi piatra pentru zidirea templului.>ynŞi regele le-a dat poruncă să scoată pietre mari, pietre alese, pe care apoi le ciopleau, pentru temelia templuluih=KnAfară de trei mii şi trei sute de logofeţi peste lucru şi care îndemnau poporul la muncă.e<EnŞi mai avea Solomon în munte şaptezeci de mii de salahori şi optzeci de mii de pietrari.';InPe aceştia i-a trimis în Liban câte zece mii pe lună cu rândul: o lună stăteau în Liban şi două acasă. Iar Adoniram era căpetenie peste clăcaşi.:nŞi Solomon a hotărît zile de clacă în tot Israilul. Şi cei care trebuiau să facă zile de clacă erau treizeci de mii de oameni.%9EnŞi Dumnezeu i-a dat, după cum îi făgăduise, înţelepciune lui Solomon, şi între Hiram şi Solomon a fost pace, iar amândoi au încheiat legământ.C8nŞi Solomon i-a dat lui Hiram douăzeci de mii de cori de grâu pentru hrana casei lui şi douăzeci de mii de baţi de untdelemn de măsline. Aşa îi dădea Solomon lui Hiram an de an.b7?nAtunci Hiram i-a dat lui Solomon lemn de cedru şi de chiparos, atât cât i-a fost voia,6#nSlugile mele îi vor pogorî din Liban la mare, iar eu voi da poruncă sa-i ducă pe plute până la limanul pe care mi-l vei hotărî. Acolo eu îi voi descărca, iar tu să-i primeşti. În schimb, şi tu să-mi faci voia mea: să-mi dai pâine pentru curtea mea!» 5;nApoi Hiram a trimis lui Solomon cuvânt; «Ştiu pentru ce ai trimis la mine! Eu îţi voi face voia ta, atât pentru cedri cât şi pentru chiparoşi!94mnCând a auzit Hiram cuvintele lui Solomon, tare s’a bucurat şi a zis: «Binecuvântat să fie astăzi Domnul care a dat lui David fiu înţelept peste poporul acesta mare!»v3gnPorunceşte deci ca să mi se taie cedri din Liban, şi slugile mele să fie cu slugile tale. Şi simbria lor ţi-o voi plăti cât zici, fiindcă tu ştii că la noi nu se găsesc oameni pricepuţi ca Sidonienii la tăiatul copacilor.» 2nIată că mi-am pus în gând să zidesc templu întru slava Domnului Dumnezeului meu, precum a rostit Domnul către David, tatăl meu: «Fiul tău pe care ţi-l voi da urmaş la tron în locul tău, el să zidească templu pentru proslăvirea numelui meu!»1 nDar acum, când Domnul Dumnezeul meu mi-a dat linişte de jur-împrejur, fără duşmani şi fără întâmplări neaşteptate,c0An«Tu ştii că David, părintele meu, n’a putut să zidească templu întru slava numelui Domnului Dumnezeului său, din pricina războaielor cu popoarele vecine, până când Domnul nu le-a supus sub picioarele lui.wnŞi în puterea nopţii s’a sculat şi mi-a luat pe fiul meu de lângă mine, pe când roaba ta dormea, şi l-a pus la pieptul ei, iar pe fiul ei cel mort, l-a pus la pieptul meu.X+nDar noaptea a murit fiul femeii acesteia, fiindcă în somn s’a dat peste el.CnŞi după trei zile de la naşterea copilului meu, a născut şi femeia aceasta. Şi eram noi singure. Nimeni străin nu se afla cu noi în casă, ci numai noi amândouă eram în casă.|snŞi una a zis: «Rogu-te, doamne, eu şi femeia aceasta stăm în aceeaşi casă şi eu am născut cu ea în casă.`;nAtunci au venit la rege două femei desfrânate şi s’au înfăţişat înaintea lui.}~unCând s’a deşteptat Solomon din somn, iată că fusese vis cu tâlc. Apoi s’a întors în Ierusalim, a stat înaintea chivotului legământului Domnului şi a adus arderi de tot, jertfe de pace şi a făcut ospăţ pentru dregătorii săi. };nIar dacă vei umbla în căile mele şi vei păzi legile şi poruncile mele, precum a umblat David, părintele tău, îţi voi da şi viaţă lungă.»|n Dar şi ceea ce n’ai cerut îţi voi da: bogăţie şi mărire, încât nici unul dintre împăraţii din vremea ta nu va fi ca tine.?{yn Iată că-ţi împlinesc cuvântul tău! Iată că-ţi voi da înţelepciune şi pricepere, ca să fii cum n’a mai fost altul înaintea ta şi cum nici nu se va mai ivi după tine.Sz!n De aceea Dumnezeu i-a răspuns: «Fiindcă ai cerut numai acest lucru şi n’ai cerut viaţă lungă, nici bogăţie şi nici viaţa vrăjmaşilor tăi, ci ai cerut înţelepciune ca să faci dreptate,Vy'n Şi i-a plăcut Domnului cuvântul, că Solomon i-a cerut tocmai acest lucru.\x3n Pentru aceasta dă inimă înţelegătoare robului tău, ca să stăpânească poporul tău şi să osebească binele de rău, căci cine ar putea să domnească peste poporul tău cel afară din cale de mare?»!w=nŞi fiindcă robul tău se află în mijlocul poporului tău pe care l-ai ales, popor mare, care nu se poate număra, nici socoti din pricina mulţimii,v7nŞi acum, Doamne Dumnezeul meu, tu ai pus pe robul tău rege în locul lui David, tatăl meu. Dar eu sunt om tânăr şi nu ştiu calea vieţii mele.5uenAtunci Solomon i-a răspuns: «Tu ţi-ai arătat îndurările tale cele mari către David, părintele meu, fiindcă el a umblat înaintea ta în adevăr, în cucernicie şi întru neprihănirea inimii, şi i-ai păstrat mereu îndurările tale, şi i-ai dat un fecior care astăzi stă pe tronul lui.ytmnÎn Ghibeon, Domnul i s’a arătat lui Solomon în vis de noapte şi i-a zis Dumnezeu: «Cere ce să-ţi dau!»s7nOdată regele s’a dus ca să aducă jertfă la Ghibeon, pe cea mai de seamă înălţime, şi pe acelaşi jertfelnic a adus o mie de arderi de tot. rnŞi Solomon iubea pe Domnul, fiindcă umbla după poveţele tatălui său David, dar aducea jertfe şi tămâieri pe înălţimi. q nÎnsă poporul aducea jertfe pe înălţimi, fiindcă până în zilele acelea nu fusese încă zidit templu închinat Domnului.@p }nŞi după ce regatul s’a întărit sub stăpânirea lui Solomon, s’a înrudit Solomon cu Faraon, împăratul Egiptului, şi s’a căsătorit cu fiica lui Faraon şi a adus-o în cetatea lui David, până ce şi-a sfârşit de zidit palatul sau şi templul Domnului, precum şi zidul din jurul Ierusalimului.^o7n.Apoi regele a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada. Acela a ieşit şi l-a omorît.xnkn-Şi Regele Solomon să fie binecuvântat şi tronul lui David să stea neclintit înaintea Domnului în veac!»Am}n,Atunci a rostit regele către Şimei: «Tu singur ştii, şi inima ta îl ştie, răul pe care l-ai făcut lui David, tatăl meu. Dar Dumnezeu să întoarcă răul tău în capul tău!dlCn+Pentru ce deci n’ai păzit jurământul Domnului şi porunca pe care ţi-am poruncit-o?»kn*Atunci a trimis regele să cheme pe Şimei şi i-a zis: «Nu m’am jurat eu oare pe Domnul şi nu ţi-am hotărît: «În ziua când vei ieşi şi vei pleca încotrova, să ştii că vei fi omorît»? Şi atunci tu mi-ai răspuns: «Bun este cuvântul! Am auzit!»ljSn)I s’a spus lui Solomon că Şimei a plecat din Ierusalim şi s’a dus în Gat şi s’a întors.6ign(Atunci s’a sculat Şimei şi a pus samarul pe asinul lui şi a plecat în Gat la Achiş, ca să-şi caute robii. Şi după ce a plecat Şimei şi şi-a adus robii din Gat,;hqn'Iar după un răstimp de trei ani, doi din robii lui Şimei au fugit în Gat la Achiş, fiul lui Maaca, regele din Gat. Şi i s’a adus veste: «Iată, robii tai sunt în Gat!»1g]n&Atunci Şimei a răspuns regelui: «Bun este cuvântul, şi precum a poruncit stăpânul meu, aşa va face robul tău!» Şi a locuit Şimei în Ierusalim multă vreme.!f=n%Iar în ziua când vei ieşi şi vei trece apa Chedronului, să ştii că vei fi omorît, şi sângele vărsat de tine se va întoarce în capul tău!»+eQn$Pe urmă regele a trimis să cheme pe Şimei şi i-a zis: «Zideşte-ţi casă în Ierusalim şi locueşte într’însul, iar de aici să nu mai ieşi nicăieri!d{n#Atunci regele Solomon a pus pe Benaia, fiul lui Iehoiada, peste oştire şi pe Ţadoc arhiereul, în locul lui Abiatar.cyn"Şi a plecat Benaia, fiul lui Iehoiada, şi l-a lovit şi a murit. Şi el a fost îngropat la conacul lui, în pustie.:bon!Şi sângele lor vărsat să cadă în capul lui Ioab şi al seminţiei lui în veci, iar David,seminţia lui, neamul lui şi tronul lui să aibă deapururi pace de la Domnul!»?ayn Şi să întoarcă Domnul în capul lui sângele vărsat în zadar, fiindcă a omorît pe cei doi bărbaţi mai drepţi şi mai buni decât el, şi i-a ucis cu sabia fără ştirea tatălui meu: pe Abner, fiul lui Ner, căpitanul oştirii lui Israil, şi pe Amasa, fiul lui Ieter, căpetenia oştirii lui Iuda.+`QnAtunci regele i-a spus: «Fă-i precum a grăit. Omoară-l şi îngroapă-l, ca să depărtezi de mine şi de casa tatălui meu sângele pe care l-a vărsat Ioab!_nŞi s’a dus Benaia la cortul Domnului şi i-a zis: «Aşa zice regele: Ieşi!» Şi el a răspuns: «Nu ies, ci aici vreau să mor!» Atunci s’a întors Benaia la rege cu răspunsul acesta: «Iată ce grăieşte Ioab şi iată ce mi-a răspuns!»J^nŞi i-au dat de ştire lui Solomon: «Ioab a fugit la cortul Domnului şi iată-l lângă jertfelnic!» Atunci a trimis Solomon pe Benaia, fiul lui Iehoiada, cu porunca: «Du-te de-l omoară!»K]nCând vestea despre aceasta a ajuns la Ioab – căci Ioab trecuse de partea lui Adonia şi nu ţinuse cu Solomon – a fugit Ioab la cortul Domnului şi s’a apucat de coarnele jertfelnicului.7\inŞi l-a izgonit Solomon pe Abiatar să nu mai fie arhiereu al Domnului, ca să se împlinească cuvântul rostit de Domnul, pe care l-a rostit pentru casa lui Eli, în Şilo.[)nIar arhiereului Abiatar i-a spus regele: «Du-te la moşia ta în Anatot, căci eşti vrednic de moarte, dar astăzi nu te voi omorî, fiindcă ai purtat chivotul Domnului Dumnezeu înaintea lui David, tatăl meu, şi ai pătimit tot ceea ce a pătimit şi tatăl meu!»kZQnŞi îndată a trimis regele Solomon pe Benaia, fiul lui Iehoiada, care l-a lovit şi l-a omorît./YYnDar viu este Domnul, care m’a întărit şi m’a suit pe tronul lui David, tatăl meu, care mi-a întemeiat casă precum mi-a făgăduit; astăzi Adonia va muri!»5XenŞi s’a jurat regele Solomon pe Domnul şi a zis: «Aşa să-mi facă mie Dumnezeu, şi aşa să am parte, dacă ceea ce a grăit Adonia, n’a grăit spre pierzarea lui!WnAtunci regele Solomon a răspuns mamei sale aşa: «De ce ceri tu pentru Adonia pe Abişag Şunamita? Cere mai degrabă domnia, căci el este frate mai mare decât mine, fiindcă de partea lui este şi Abiatar arhiereul şi Ioab, fiul lui Ţeruia!»iVMnŞi ea a urmat cu vorba: «Să-i dai de femeie lui Adonia, fratele tău, pe Abişag Şunamita!»4UcnŞi ea a început să zică: «Am să-ţi fac o mică rugăminte, să nu-ţi întorci faţa!» Şi regele a răspuns: «Cere, maica mea, căci nu-mi voi întoarce faţa!» TnDar când a intrat Batşeba la regele Solomon ca să-i vorbească pentru Adonia, s’a sculat regele şi s’a dus înaintea ei şi i s’a închinat, şi a stătut pe tronul său. Şi a fost pus un tron şi pentru mama regelui, şi ea a stat de-a-dreapta lui.MSnŞi ea i-a răspuns: «Bine! Am să vorbesc cu regele pentru tine!»RnŞi el i-a spus: «Roagă-l pe regele Solomon să nu-şi întoarcă faţa şi să-mi dea pe Abişag Şunamita de femeie».nQWnAcum am să-ţi fac o rugăminte; să nu-ţi întorci faţa ta de la mine!» Şi ea a zis: «Spune!»CPn«Tu ştii că a mea a fost domnia şi spre mine erau aţintiţi ochii întregului Israil ca să mă facă rege, dar domnia a trecut la fratele meu, căci de la Domnul i-a fost dat aşa.QOnŞi el i-a zis: «Am o vorbă cu tine!» Şi ea i-a răspuns: «Spune!»#NAn Atunci Adonia, fiul Haghitei, a venit la Batşeba, mama lui Solomon. Şi ea l-a întrebat: «Cu gând bun vii tu?» Şi el i-a răspuns: «Cu gând bun!»lMSn Şi Solomon s’a suit pe tronul lui David, părintele său, şi domnia lui s’a întărit foarte.Ln Vremea cât a domnit David peste Israil a fost de patruzeci de ani: şapte ani în Hebron şi treizeci şi trei de ani în Ierusalim.\K3n Apoi David a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat în cetatea lui David. Jn Dar tu să nu-l cruţi, căci eşti om înţelept şi vei şti ce să-i faci ca să pogori cărunteţea lui cu sânge în Şeol.»8IknDar iată că tu ai lângă tine pe Şimei, fiul lui Ghera, Veniaminitul din Bahurim. El m’a blestemat cu crunt blestem în ziua când pornisem spre Mahanaim. Şi mi-a ieşit în întâmpinare la Iordan, de aceea m’am legat cu jurământ în faţa Domnului şi am zis: «Nu te voi omorî cu sabia!»nHWnCu fiii lui Barzilai din Galaad să fii îndurător şi să fie laolaltă cu musafirii care mănâncă la masa ta, căci tot aşa m’au întâmpinat şi ei pe mine când am fost silit să fug din faţa lui Absalom, fratele tău.jGOnSă te porţi cu el după socotinţa ta, ca să nu se pogoare cu pace în Şeol cărunteţea lui.lFSnTu ştii ce mi-a făcut mie Ioab, fiul lui Ţeruia, cum şi celor doi căpitani ai oştirilor lui Israil, lui Abner, fiul lui Ner, şi lui Amasa, fiul lui Ieter, cum i-a ucis şi cum a vărsat în vreme de pace sânge ca în război şi s’a răzbunat şi a pătat cu sânge nevinovat brâul de pe coapsele mele şi încălţămintea din picioarele mele.E#nCa Domnul să-şi ţină făgăduinţa pe care mi-a făcut-o mie: «Dacă fiii tai vor păzi fără prihană calea vieţii lor, umblând înaintea mea cu credinţă, din toată inima lor şi din tot sufletul lor, urmaşii tăi nu se vor curma de pe tronul lui Israil.2D_nPăzeşte credinţa către Domnul Dumnezeul tău ca să umbli în căile lui şi să ţii cu tărie legile lui, poruncile lui, îndreptările lui şi descoperirile lui, precum sunt scrise în legea lui Moise, ca să izbuteşti în tot lucrul de care te vei apuca şi ori încotro te vei întoarce,ZC/n«Eu pornesc pe calea pe care toţi pământenii merg. Fii bărbătos şi fii om!eB GnCând s’a apropiat vremea morţii lui David, el i-a dat fiului său Solomon aceste poveţe:1A _n5Apoi a dat poruncă să-l ia de la jertfelnic şi să-l aducă la sine. Şi Adonia s’a închinat înaintea regelui Solomon, iar regele i-a zis: «Pleacă la casa ta!»@ 7n4Solomon a răspuns: «Dacă va fi om de ispravă, nici un fir de păr nu i se va clinti, iar dacă va fi ticălos, sabia îl va ajunge şi va muri!»q? _n3Dar când i s’a dat de ştire lui Solomon: «Adonia se teme de regele Solomon, şi iată că s’a apucat cu mâinile de coarnele jertfelnicului şi zice: «Să-mi jure acum regele Solomon că nu va omorî pe robul său cu sabia»,> %n2Dar şi pe Adonia l-a cuprins spaima de Solomon, de aceea s’a sculat şi s’a dus şi s’a prins cu mâinile de coarnele jertfelnicului.x= mn1Atunci toţi cei poftiţi, care erau cu Adonia, cuprinşi au fost de spaimă şi fiecare a apucat care încotro.3< cn0În urmă, regele a cuvântat astfel: «Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israil, care mi-a dat astăzi un urmaş la tronul meu şi pot să-l văd cu ochii mei!»(; Mn/Apoi au venit şi dregătorii regelui şi i-au urat regelui David, domnul nostru, aşa: «Să dea Dumnezeul tău ca numele lui Solomon să fie mai vestit decât al tău şi scaunul lui să fie mai presus decât scaunul tău!» Şi regele s’a plecat în patul lui cu faţa spre pământ.8: on.Şi Solomon chiar s’a suit pe tronul regatului.49 en-Iar Ţadoc arhiereul, împreună cu profetul Natan l-au uns rege în Ghihon şi au purces de acolo înapoi cu bucurie. Aceasta este zarva pe care aţi auzit-o în cetate!»*8 Qn,Şi regele a trimis cu el pe Ţadoc arhiereul, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe Creţi şi pe Pleti, şi l-au suit călare pe catârul regelui.k7 Sn+Dar Ionatan i-a răspuns lui Adonia: «Dimpotrivă! Domnul nostru, David, a făcut rege pe Solomon.)6 On*Şi pe când vorbea el, iată că a sosit Ionatan, fiul lui Abiatar. Şi a zis Adonia: «Intră, că tu eşti om bun şi de ispravă, aducător de veste bună!»-5 Wn)Şi a auzit Adonia şi toţi mesenii lui, căci ei isprăviseră de mâncat, şi a auzit şi Ioab glasul trâmbiţei şi a zis: «Ce este zarva aceasta în cetate?»!4 ?n(Şi tot poporul a pornit în urma lui. Şi poporul se prinsese în horă şi se veselea cu veselie mare, încât pământul se cutremura de chiotele lui.H3  n'Acolo, Ţadoc arhiereul a luat cornul cu mir din cortul descoperirii şi a uns pe Solomon. Apoi au dat poruncă să sune trâmbiţele, şi tot poporul a strigat: «Trăiască regele Solomon!»U2 'n&Atunci Ţadoc arhiereul, profetul Natan şi Benaia, fiul lui Abiatar, împreună cu Creţi şi Pleti, s’au pogorît şi au suit călare pe Solomon pe catârul regelui David şi l-au dus până la Ghihon.$1 En%Şi precum a fost Domnul cu Măria Ta, stăpânul meu, aşa să fie şi cu Solomon, să înalţe tronul lui mai mult decât tronul stăpânului meu David!»0 #n$Atunci a răspuns Benaia, fiul lui Iehoiada, şi a zis: «Aşa să fie Domnul Dumnezeul stăpânitorului meu rege să-i adeverească spusa!-/ Wn#Apoi să veniţi împreună cu el, ca să se suie pe tronul meu şi el să domnească în locul meu, căci pe el l-am pus stăpânitor peste Israil şi peste Iuda.»%. Gn"Şi acolo Ţadoc arhiereul şi profetul Natan să-l ungă rege peste Israil şi să sunaţi din trâmbiţă şi să strigaţi: «Trăiască regele Solomon!»@- }n!Atunci regele le-a poruncit: «Luaţi cu voi pe dregătorii stăpânului vostru şi suiţi călare pe Solomon, fiul meu, pe catârul meu şi să vă duceţi cu el până jos la Ghihon.#, Cn Pe urmă regele David a poruncit: «Chemaţi pe Ţadoc arhiereul, pe profetul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada!» Şi ei au intrat înaintea regelui.+ 'nAtunci s’a plecat şi s’a închinat Batşeba cu faţa la pământ înaintea regelui şi a zis: «Viu să fie în veci regele meu David!» * =nPrecum m’am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israil că fiul tău Solomon va domni în locul meu şi el se va sui pe tronul meu, aşa voi face astăzi!»s) cnŞi regele s’a jurat şi a zis: «Viu este Domnul care a mântuit sufletul meu din toate strâmtorările!(  nAtunci a răspuns regele David şi a zis: «Chemaţi la mine pe Batşeba!» Şi Batşeba a intrat şi a stat înaintea regelui.=' wnOare lucrul acesta s’a făcut cu învoirea ta, o, Stăpâne, Măria Ta, fără ca tu să vesteşti pe servii tăi cine se va sui după el pe tronul Măriei Tale, stăpânul meu?»}& wnIar pe mine, sluga ta, pe Ţadoc arhiereul, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe Solomon, robul tău, nu ne-a poftit.% +nDe vreme ce el s’a pogorît astăzi şi a junghiat boi, viţei graşi şi multe oi şi a poftit pe feciorii regelui şi pe Ioab gheneralul oştirii şi pe Abiatar arhiereul. Şi iată-i că ei mănâncă şi beau înaintea lui şi strigă: «Trăiască regele Adonia!» $ nŞi i-a zis Natan: «Tu, Stăpâne, Măria Ta, trebue să fi zis: «Adonia să fie rege după mine şi să se suie pe tronul meu»,# nŞi i s’a dat de veste regelui: «Iată profetul Natan!» Şi el a intrat înaintea regelui şi i s’a închinat până la pământ.O" nDar pe când ea vorbea cu regele, iată că a sosit şi profetul Natan.! nAltfel, după ce Măria Sa regele va adormi cu părinţii săi, eu şi fiul meu Solomon vom fi socotiţi ca mari vinovaţi.»$  EnŞi acum, Stăpâne, Măria Ta, ochii întregului Israil stau aţintiţi spre tine, ca să arăţi cine se va sui pe tron, după tine, Stăpâne, Măria Ta!D nBa el a mai junghiat boi, vite grase şi mulţime de oi şi a poftit pe toţi fiii regelui, pe Abiatar arhiereul şi pe Ioab gheneralul oştirii, iar pe Solomon, robul tău, nu l-a poftit.Y /nDar iată că acum Adonia a ajuns rege, fără ca tu, Măria Ta, să ştii nimic.- WnEa i-a răspuns: «Tu, Măria Ta, ai făcut jurământ pe Domnul Dumnezeul tău, roabei tale: «Solomon fiul tău va domni după mine şi el va sta pe scaunul meu». nŞi când Batşeba s’a plecat la pământ şi i s’a închinat regelui, regele a întrebat-o: «Care este pricina ta?»t enŞi a intrat Batşeba în iatacul regelui. Şi regele era tare bătrân, iar Abişag Şunamita căuta de el.m WnŞi în vreme ce tu vei grăi cu regele, eu voi intra după tine şi-ţi voi întări spusele tale!»e Gn Intră îndată la regele David şi-i spune: «Oare nu te-ai jurat tu, Măria Ta, roabei tale şi nu mi-ai făgăduit; «Fiul tău va fi după mine rege şi va şedea pe tronul meu»? Pentru ce a ajuns rege acum Adonia?» 4~~}}N|^{{&zzyex{wSvvuutsurr%q|q*p+oYnnmOlxkkNjjinh]ggIfeeedd?c|bbaDa``__^]]\[$ZZ0YXX#WVV UU=TTSmRQtPP;ONMM[LmKJzIIH>G[FEE%D:CBA@@?+>>(= wn Toate cupele de băut ale regelui Solomon erau de aur, şi toate odoarele din casa «Pădurea Libanului» erau de aur curat, fiindcă argintul în vremea lui Solomon n’avea preţ. n Pe cele şase trepte, de o parte şi de alta, erau aşezaţi doisprezece lei, ceea ce nu se găsea în nici o împărăţie.M n Tronul avea şase trepte, iar deasupra spătarului, în dreapta şi în stânga, erau două capete de taur; avea rezemători într’o parte şi într’alta, iar lângă rezemători erau doi lei.a=n Şi a mai făcut regele un tron mare de fildeş, pe care I-a îmbrăcat cu aur lămurit.-n Şi trei sute de scuturi de rând de aur cecănit, – fiecare scut avea trei mine de aur, – pe care le-a pus în casa «Pădurea Libanului». n Apoi a făcut regele Solomon două sute de scuturi mari de aur cecănit, – fiecare scut avea şase sute de sicli de aur, –n Afară de dările neguţătorilor mari, de birul negustorilor mici şi ceea ce intra de la toţi craii Beduinilor şi satrapilor ţării.}un Greutatea aurului pe care Solomon îl primea în fiecare an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,[1n Regele Solomon i-a dat reginei din Saba tot ceea ce a dorit şi a cerut, afară de ceea ce după dărnicia regească i-a dăruit ei. Apoi ea împreună cu dregătorii ei a pornit şi s’a întors în ţara ei.san Şi regele a făcut din lemnul de stirax, odoare de lemn în templul Domnului şi în palatul regal, ţitere şi harfe pentru cântăreţi. Lemnul acesta de stirax nu s’a văzut niciodată în atâta belşug, până în ziua de azi.'n Chiar şi corăbiile lui Hiram, care aduceau aur din Ofir, n’au adus niciodată atât de mult lemn de stirax şi atâtea pietre preţioase!\3n Şi i-a dăruit ea regelui o sută douăzeci de talanţi de aur şi foarte multe mirezme şi pietre preţioase. Niciodată n’au intrat în ţară atâtea mirezme, câte i-a dat regina din Saba regelui Solomon.S!n Slăvit să fie Domnul care a binevoit să te sue pe tronul lui Israil! Şi fiindcă Domnul iubeşte pe Israil în toată vremea, te-a suit pe tron ca rege, ca să judeci şi să împărţi dreptatea.»~n Fericiţi sunt supuşii tăi! Fericiţi sunt dregătorii tăi, care slujesc deapururi înaintea ta şi aud cuvintele tale înţelepte!}yn Dar n’am crezut spuselor, până n’am venit şi n’am văzut cu ochii mei. Iată însă că nici măcar pe jumătate nu este din ceea ce ajunsese până la mine! Înţelepciunea şi bogăţia ta întrec cu mult faima despre care am auzit eu!|n Şi a zis către Solomon: «Adevărată este faima pe care am auzit-o în ţara mea, despre poveţele tale şi despre înţelepciunea ta,{{qn Mâncările de la masa lui, ţinuta dregătorilor lui, purtarea slugilor lui şi îmbrăcămintea lor, paharnicii lui, precum şi arderile lui de tot pe care le aducea de obicei în templul Domnului, n’a mai putut să-şi înfrângă duhul,nzWn Şi când a văzut regina din Saba toată înţelepciunea lui Solomon şi palatul pe care îl zidise,"y?n Şi regele Solomon i-a dat răspuns la toate întrebările ei, şi nici o întrebare, oricât de învăluită, n’a rămas pentru ea fără de răspuns.Fxn Şi ea a pornit la Ierusalim cu o foarte mare suită: cu cămile încărcate cu mirezme, cu mult aur şi cu pietre nestimate. Şi s’a dus la Solomon ca să-i spună tot ce avea pe inimă.w /n Când a auzit regina din Saba despre faima lui Solomon, cum şi despre templul în numele Domnului, a venit ca să-l ispitească prin cimilituri.vn Şi ei au ajuns la Ofir şi au adus de acolo aur, patru sute douăzeci de talanţi, pe care îl dădură regelui Solomon. un Hiram a trimis pe corăbiile lui Solomon oamenii săi, corăbierii săi, deprinşi cu marea, să însoţească oamenii lui Solomon,tn Solomon regele a alcătuit un stol de corăbii la Eţion-Gheber, lângă Elat, pe ţărmul Mării Roşii, în ţara Edomului.ysmn Solomon îşi făcuse pravilă ca de trei ori pe an să aducă arderi de tot şi jertfe de pace pe jertfelnicul pe care îl înălţase pentru Domnul, şi tămâieri înaintea Domnului. – În vremea aceasta el a dres şi palatul său. – rn Solomon a zidit Milo, în vremea când fiica lui Faraon a trecut din cetatea lui David în palatul care i-a fost zidit pentru ea. qn Marii supraveghetori peste lucrările lui Solomon, care supravegheau poporul împovărat cu lucrul, au fost cinci sute cincizeci.:pon Iar din fiii lui Israil n’a făcut pe nimeni Solomon rob, ci i-a făcut oşteni, dregători, voevozi, căpitani şi supraveghetori mai mari peste carele şi călăreţii săi.!o=n Fiii lor, care mai rămăseseră în ţară şi pe care Israiliţii n’au putut să-i nimicească, Solomon i-a pus la corvadă, până în ziua de azi.n7n Anume corvodarii au fost tot poporul care mai scăpase dintre Amoriţi, Hetiţi, Pereziţi, Iebusiţi, şi care nu făceau parte din fiii lui Israil,emEn Toate cetăţile pătule ale lui Solomon, cetăţile pentru carele de război, cetăţile pentru călăreţi, şi tot ce plănuise Solomon să clădească în Ierusalim, în Liban şi în tot cuprinsul stăpânirii sale:;lsn Baalat, Tadmor în ţinutul pustiu de la miază-zi,Zk/n Din această pricină Solomon a zidit din nou Ghezerul— apoi Bethoronul de Jos,`j;n Căci Faraon, împăratul Egiptului, venise şi cuprinsese Ghezerul, şi-l prefăcuse în cenuşă, iar pe Canaaniţi, locuitori ai cetăţii, i-a omorît, şi cetatea a făcut-o dar fiicei sale, soţia lui Solomon;Jin Iată cum a fost cu corvezile pe care le-a rânduit Solomon pentru zidirea templului Domnului şi a palatului său şi ca să ridice Milo, zidul Ierusalimului, Haţor, Meghido şi Ghezerul, –Qhn Şi a trimis Hiram regelui Solomon o sută douăzeci de talanţi de aur.gn Şi a zis: «Ce fel de oraşe sunt acestea pe care mi le-ai dat, frate?» Şi le-a rămas numele: ţinutul Cabul, până în ziua de azi.rf_n Când însă Hiram a venit din Tir, ca să vadă oraşele pe care i le dăruise Solomon, nu i-au plăcut,]e5n Solomon a dat lui Hiram, regele Tirului – adică Hiram, regele Tirului, care ajutase pe Solomon cu lemn de cedru, de chiparos şi cu aur după voia lui – i-a dăruit douăzeci de oraşe în ţinutul Galileei.|dsn La capătul celor douăzeci de ani, în care timp Solomon a sfârşit cele două zidiri, templul şi palatul regal,,cSn Şi i se va răspunde: «Fiindcă au părăsit pe Domnul Dumnezeul lor, care a scos pe strămoşii lor din ţara Egiptului, şi s’au aciuat lângă alţi dumnezei, lor li s’au închinat şi pe ei i-au cinstit! Din această pricină Domnul a abătut peste ei toată nenorocirea aceasta.»Pbn Iar acest templu va fi prefăcut în morman de dărâmături şi cine va trece pe lângă el se va minuna, va fluera şi va zice: «Din care pricină Domnul a urgisit astfel ţara şi acest templu?»iaMn Eu voi curma pe Israil de pe faţa pământului pe care i l-am dat, împreună cu templul pe care l-am sfinţit pentru numele meu şi-l voi arunca de la mine. Şi Israil va ajunge la toate popoarele de poveste şi de ocară!Y`-n Iar dacă voi şi fiii voştri vă veţi răzleţi do mine şi nu veţi păzi poruncile şi legile mele pe care vi le-am dat, şi vă veţi îndupleca să cinstiţi alţi dumnezei şi să vă închinaţi lor,G_ n Atunci, eu voi întări tronul regatului tău peste Israil deapururi, precum am făgăduit lui David, părintele tău, şi i-am zis: «Nu se va curma din tine bărbat pe tronul lui Israil».r^_n Tu, dacă vei umbla înaintea mea precum a umblat David, părintele tău, întru neprihănirea inimii şi întru desăvârşire, ca să împlineşti tot ceea ce ţi-am poruncit ţie, şi vei păzi legile mele şi îndreptările mele,]7n Şi i-a zis: «Am ascultat rugăciunea ta şi ruga ta din suflet, pe care ai înălţat-o către mine, şi am sfinţit templul acesta pe care l-ai zidit ca să-mi sălăşluesc numele meu pe veci într’însul, şi ochii mei şi inima mea să vegheze în el în toată vremea.[\1n Domnul s’a arătat, lui Solomon a doua oară, aşa cum i se arătase la Ghibeon, [ =n Iar după ce a sfârşit Solomon zidirea templului Domnului şi palatul regal, precum şi toate planurile pe care Solomon dorise să le înfăptuiască,~ZwnBIar în ziua a opta Solomon a dat drumul poporului. Şi ei şi-au luat rămas bun de la rege şi s’au dus la vetrele lor, bucuroşi şi cu inimă bună pentru tot binele pe care Domnul îl arătase robului său David şi poporului său Israil.Y3nAÎn vremea aceea Solomon împreună cu tot Israilul au făcut prăznuirea sărbătorii corturilor, mare adunare, de la intrarea Hamatului şi până la râul Egiptului, înaintea Domnului Dumnezeului nostru, timp de şapte zile şi iar şapte zile, de toate paisprezece zile,0X[n@În aceeaşi zi, regele a sfinţit mijlocul curţii care este înaintea templului. Acolo a adus arderea de tot, prinosul, grăsimea jertfelor de pace, căci jertfelnicul de aramă de dinaintea Domnului era prea mic ca să poată cuprinde arderea de tot, prinosul şi grăsimea jertfelor de pace.EWn?Solomon a adus jertfă de pace Domnului, douăzeci şi două de mii de vite mari şi o sută douăzeci de mii de vite mici. Regele şi fiii lui Israil au sfinţit templul în felul acesta.KVn>Atunci regele şi tot Israilul au adus jertfă înaintea Domnului.'UIn=Şi inima voastră să fie neprihănită lângă Domnul Dumnezeul nostru, ca să umblaţi in legile lui şi să păziţi poruncile lui, ca în ziua de acum!»dTCn=n&Orice rugăciune, orice rugă fierbinte, care se va face din locul acesta de orice om pentru tot poporul tău Israil – căci fiecare ştie necazul inimii lui – şi va întinde mâinile sale către templul acesta,= n%Când va fi să fie foamete pe pământ, când va fi să fie ciumă, tăciune în grâne, îngălbenire în holde, stoluri de lăcuste, când îl va împresura vrăjmaşul în vre-una din aşezările lui, ori de va izbucni vre-o molimă ori vre-o boală,Z</n$Ascultă din ceruri şi iartă păcatul robilor tăi şi pe poporul tău Israil şi povăţueşte-l să meargă pe calea cea bună, şi dă ploaie pe pământul tău pe care l-ai dat moştenire poporului tău!U;%n#Când vei închide cerul şi nu va mai ploua, fiindcă au păcătuit înaintea ta, şi se vor ruga în locul acesta şi vor proslăvi numele tău şi se vor căi de păcatul lor, pentru că i-ai pedepsit, : n"Ascultă din ceruri şi iartă păcatul poporului tău Israil şi-i întoarce în pământul pe care l-ai dat strămoşilor lor.g9In!Când poporul tău Israil va fi înfrânt de vrăjmaşi, fiindcă ei au păcătuit, şi se vor întoarce la pocăinţă şi vor lăuda numele tău şi se vor ruga şi vor înălţa rugăciuni din inimă în templul acesta,I8 n Ascultă din ceruri şi fă dreptate robilor tăi, pedepseşte pe cel fără de lege, ca fapta lui să i se întoarcă în capul lui, şi pe cel drept să-l răsplăteşti după dreptatea lui.7!nCând va greşi cineva împotriva aproapelui său şi-l va pune să jure şi va veni să jure înaintea jertfelnicului din templul acesta,N6nAscultă rugăciunea fierbinte a robului tău şi a poporului tău Israil, ori de câte ori se vor ruga ei în locul acesta! Ascultă din locul sălăşlurrii tale, din ceruri, ascultă şi iartă!_59nCa să fie ochii tăi aţintiţi zi şi noapte spre templul acesta şi spre locul pentru care tu ai făgăduit: «Aici să fie numele meu» ca să asculţi rugăciunea cu care robul tău se roagă în locul acesta.Z4/nDeci întoarce-te ca un îndurat la rugăciunea robului tău şi la ruga lui fierbinte, Doamne Dumnezeul meu, şi să asculţi strigarea şi rugăciunea pe care robul tău ţi-o înalţă astăzi înaintea ta,I3 nSă fie oare cu putinţă ca Dumnezeu să aibă locaş pe pământ? Vezi, cerul şi cerurile corurilor nu sunt în stare să te cuprindă, cu atât mai mult acest templu pe care eu l-am zidit! 2nAcum, Doamne Dumnezeul lui Israil, să se adeverească făgăduinţa pe care tu ai făcut-o robului tău, lui David, părintele meu!B1nŞi acum, Doamne Dumnezeul lui Israil, ţine ceea ce ai făgăduit robului tău David, părintele meu, când i-ai spus: «Nu va lipsi bărbat din tine care să stea înaintea mea pe tronul lui Israil, dacă fiii tăi vor lua aminte la calea lor, ca să meargă înaintea mea precum şi tu ai mers înaintea mea!»)0MnTu ai avut grijă de robul tău David, părintele meu, şi ceea ce i-ai făgăduit lui şi prin gura lui ai grăit, ai împlinit cu mâna ta în vremea de acum.j/OnŞi a zis: «Doamne Dumnezeul lui Israil, nu este Dumnezeu ca tine nici sus în cer, nici jos pe pământ! Tu păzeşti legământul şi-ţi arăţi îndurarea ta către servii tăi, care umblă înaintea ta din toată inima!.nApoi Solomon a stat înaintea jertfelnicului Domnului, în faţa, întregii obştii a lui Israil, şi şi-a întins mâinile spre cer,,-SnŞi am gătit într’însul loc pentru chivotul legământului Domnului, pe care l-a încheiat cu străbunii noştri când el i-a scos din pământul Egiptului!» ,nŞi acum, Domnul şi-a împlinit făgăduinţa pe care a rostit-o! Eu m’am ridicat în locul tatălui meu David şi m’am suit pe tronul lui Israil, precum i-a făgăduit Domnul, şi am înălţat templu întru slava numelui Domnului Dumnezeului lui Israil.+ nDar nu tu vei zidi templul, ci fiul tău care va ieşi din coapsele tale, acela îmi va zidi templu întru slava numelui meu.»#*AnDomnul a zis lui David, tatăl meu: «Fiindcă ţi-ai pus în gând să zideşti templu întra slava numelui meu, bine ai făcut că ţi-ai pus în gând!)nŞi când lui David, părintele meu, îi intrase la inimă să zidească templu întru slava numelui Domnului Dumnezeului lui Israil,K(n«Din ziua când am scos pe poporul meu Israil din Egipt, n’am ales o cetate din seminţiile lui Israil ca să zidesc templu şi să sălăşluesc numele meu într’însul, ci am ales pe David ca să păstorească pe poporul meu Israil, – dar acum am ales Ierasalimul ca să sălăşluesc numele meu într’însul!»&'GnŞi a zis: «Slăvit să fie Domnul Dumnezeul lui Israil, care a adus la îndeplinire şi în faptă ceea ce a făgăduit prin gura sa părintelui meu David:&)nApoi s’a întors Solomon cu faţa şi a binecuvântat toată obştia lui Israil, iar în vremea aceasta toată obştia stătea în picioare.$%Cn M’am încumetat să-ţi zidesc templu ca să te odihneşti, lăcaş în care să petreci, casă deapururi!» Acestea sunt scrise în cartea cântărilor. $ n Atunci a grăit Solomon: «Domnul a făcut soarele pe cer, dar el însuşi s’a hotărît să-şi aibă sălaş în întuneric!u#en Aşa că preoţii nu puteau să-şi facă slujba, din pricina norului, căci slava Domnului umpluse templul.R"n Şi când au ieşit preoţii din templu, norul a umplut templul Domnului,N!n În chivot nu se aflau decât cele două table de piatră pe care Moise le aşezase acolo în Horeb, când Domnul a făcut legământ cu fiii lui Israil după ce-i scosese din pământul Egiptului.5 enPârghiile erau lungi şi capetele lor se vedeau din Sfânta, care era în faţa Sfintei Sfintelor, dar de afară nu se zăreau. Şi au rămas acolo până în ziua de azi. nIar heruvimii stăteau cu aripile întinse peste locul unde se afla chivotul şi heruvimii acopereau chivotul şi pârghiile lui.!nŞi preoţii au dus înlăuntru chivotul legământului Domnului la locul lui, şi l-au pus în Sfânta Sfintelor sub aripile heruvimilor.LnRegele Solomon şi toţi din obştia lui Israil, adunaţi împreună cu el, au adus jertfe înaintea chivotului, boi şi oi, care din pricina numărului mare nu se puteau socoti şi nici număra."?nŞi au dus chivotul legii Domnului şi cortul descoperirii şi toate odoarele sfinte care se aflau în cort, şi pe care le duceau preoţii şi leviţii.[1nDupă ce s’au strâns toţi bătrânii lui Israil, preoţii au ridicat chivotul,nŞi s’au strâns la regele Solomon toţi bărbaţii lui Israil, la sărbătoarea corturilor în luna Etanim, adică în luna a şaptea.s cnAtunci a strâns Solomon pe bătrânii lui Israil şi pe toţi voevozii seminţiilor, capii familiilor fiilor lui Israil, la regele Solomon, în Ierusalim, ca să aducă chivotul legământului Domnului din cetatea lui David, din Sion.tcn3Şi când s’a sfârşit tot lucrul pe care îl poruncise Solomon pentru templul Domnului, a adus Solomon toate darurile sfinte ale lui David, tatăl său: aurul, argintul precum şi toate odoarele şi le-a dat la vistieria templului.Ln2Lighenele, cuţitele, ibricele de stropit din ele, piuliţele şi căţuile de aur curat. Chiar şi ţâţânile canatelor uşilor de la Sfânta Sfintelor şi ale uşilor din Sfânta erau de aur.7n1Cele cinci candelabre de aur curat de-a dreapta şi celelalte cinci de-a stânga înaintea Sfintei Sfintelor, florile, candelele şi cleştii de aur,%n0Şi a mai făcut Solomon toată zestrea care se află în templul Domnului: jertfelnicul de aur, masa de aur a punerii înainte a pâinilor,n/Toate aceste odoare le-a aşezat Solomon în templu. Dar fiindcă mulţimea lor era nemăsurată nu s’a mai socotit greutatea aramei.jOn.Regele a poruncit să le toarne în ţinutul Iordanului, la vadul Adama, între Sucot şi Tartan..Wn-Oalele, lopeţile şi ibricele de stropit. Toate aceste odoare pe care le-a făcut Hiram lui Solomon, pentru templul Domnului, au fost făcute din aramă lustruită.0]n,Marea şi cei doisprezece boi de sub ea,=wn+Cele zece cărucioare împreună cu cele zece cazane,:on*Cele patru sute de rodii pentru cele două horbote, câte două şiruri de rodii pentru fiecare din ele, ca să acopere cele două capiteliuri rotunde de pe capătul columnelor,I n)Două columne cu cele două capiteliuri rotunde în capul celor două columne, cele două împletituri ca do horbotă ca să acopere capetele rotunde ale capiteliurilor de deasupra columnelor,) Mn(Apoi Hiram a mai făcut oale, lopeţi şi ibrice de stropit. Astfel a sfârşit Hiram tot lucrul pe care l-a avut de făcut regele Solomon în templul Domnului:? yn'Şi a aşezat cinci cărucioare la miază-zi de templu şi cinci cărucioare la miază-noapte. Marea a aşezat-o în partea de miază-zi a templului, înspre miază-zi şi răsărit.$ Cn&Apoi a făcut el zece cazane de aramă, fiecare cazan de patruzeci de baţi, de patru coţi înălţime, câte un cazan de fiecare cărucior din cele zece.{ qn%Şi ca acesta a turnat el zece cărucioare. Toate erau turnate dintr’o bucată şi făcute după acelaşi tipar. n$Pe tăblii a sculptat heruvimi, lei şi palmieri, atât cât loc era pe fiecare tăblie, şi înflorituri de jur-împrejur.Ln#Aşa dar, deasupra căruciorului, la o jumătate de cot înălţime, era o ieşitură rotundă de jur-împrejur; iar căruciorul de jos şi până sus, osiile şi tăbliile alcătuiau un întreg. n"Cele patru stinghii erau puse la cele patru colţuri ale fiecărui cărucior. Stinghiile erau dintr’o bucată cu căruciorul.vgn!Înfăţişarea roţilor era ca a roţilor unui car. Totul era turnat: osiile, obezile, spiţele şi butucii.)n Cele patru roate erau aşezate sub tăblii, iar osiile roţilor erau prinse de cărucior. Înălţimea unei roţi era de un cot şi jumătate. nDe jur-împrejurul gurii cazanului erau înflorituri scoase în afară şi cazanul era rotund ca un vălătuc, iar lucrătura de pe el era ca pusă pe deasupra, şi nu era mai nalt ca o jumătate de cot. Cutia de tăblii nu era rotundă, ci în patru colţuri.'InFiecare cărucior avea patru roate de aramă, şi osiile erau tot de aramă. La cele patru colţuri erau stinghii de reazim pentru cazan şi ele erau turnate.NnPe tăbliile dintre pervazuri erau sculptaţi lei, boi şi heruvimi, tot aşa şi pe pervazuri; deasupra şi dedesuptul leilor şi boilor şi heruvimilor erau ghirlande, lucru de turnător iscusit.`;nIată cum era făptura lor: ele aveau tăblii, şi tăbliile erau prinse în pervazuri. nApoi a mai făcut zece cărucioare cu cazane de aramă. Un cărucior era lung dc patru coţi, lat de patru coţi şi înalt de trei.%nGrosimea era de un lat de mână, buza ei era răsfrântă în afară ca buza unei cupe, ca o floare de lotus. Ea ţinea două mii de baţi.S~!nEa se sprijinea pe doisprezece boi: trei căutau spre miază-noapte, trei spre apus, trei spre miază-zi şi trei spre răsărit, iar marea era deasupra lor. Ei însă stăteau cu trupurile înlăuntru..}WnSub buza ei de jur-împrejur erau flori îmbobocite puse pe două şiruri – marea avea treizeci de coţide jur-împrejur. Ele erau turnate dintr’o bucată cu ea.V|'nApoi a făcut marca, de aramă turnată, rotundă de jur-împrejur, de zece coţi de la o margine până la cealaltă şi de cinci coţi înaltă, iar rotundul ei de jur-împrejur era de treizeci de coţi.{{qnIar deasupra columnelor era o înfloritură în formă de lotus. Şi aa s’a isprăvit cu alcătuirea columnelor.NznEl a aşezat cele două columne în faţa pridvorului templului. O columnă a aşezat-o la dreapta şi i-a pus numele Iachin, iar o altă columnă a aşezat-o la stânga şi i-a dat numele de Boaz.{yqnCapiteliul fiecăreia din cele două columne avea deasupra încheieturii ciubucite şi peste împletitura de horbotă, două sute de rodii aşezate în şiruri împrejurul fiecăruia. Rodiile celor două capiteliuri erau în totul patru sute.OxnCapiteliul de pe vârful columnelor era în formă de floare de lotus.%wEnApoi a făcut rodii, două şiruri pentru fiecare horbotă, ca să acopere capiteliul de la vârful columnelor. Tot aşa a făcut şi pentru columna a doua.Gv nEl a mai făcut două horbote, adică împletituri, şi înflorituri în formă de lanţ pentru capiteliul de la vârful columnelor, şapte la im capiteliu şi şapte la celălalt capiteliu.u}nEl a făcut două capiteliuri de aramă turnată pentru capetele columnelor, de cinci coţi unul şi de cinci celălalt.tnEl a turnat în faţa pridvorului templului două columne de aramă înalte de optsprezece coţi fiecare, iar rotundul fiecăreia de jur-împrejur era de doisprezece coţi. Grosimea era de patru degete, iar pe dinlăuntru era goală. Aşa era şi columna a doua.snEl era fiu de văduvă din seminţia Neftali. Tatăl său era din Tir, meşter în lucratul aramei. Hiram era priceput, îndemânatec şi destoinic să facă orice lucru de aramă. El a venit la regele Solomon şi i-a făcut toate lucrurile de aramă.Prn Pentru aceasta, Solomon a trimis să aducă pe meşterul Hiram din Tir.Bqn Curtea cea mare era împrejmuită cu trei rânduri de pietre tăiate pătrat şi un rând de bârne de cedru; la fel erau curtea cea dinlăuntru a templului precum şi curtea palatului.Gp n Iar deasupra pietre alese tăiate pătrat şi bârne de cedru.]o5n Temelia a fost pusă din pietre alese, pietre foarte mari, de zece şi de opt coţi,$nCn Toate aceste clădiri au fost făcute din piatră lucrată, piatră tăiată pătrat, tăiată cu ferestrăul şi în partea dinlăuntru şi în cea din afară, de la temelie şi până la ciubucul de la streaşină, în-tinzându-se de la curtea templului până la curtea cea mare.fmGnPalatul în care el avea să locuiască a fost zidit în acelaşi chip, într’o altă curte, îndărătul cerdacului. Şi după felul cerdacului acestuia a făcut o casă şi fiicei lui Faraon pe care o luase do soţie.'lInÎn sfârşit, a zidit sala tronului, în care el făcea judecata, adică divanul, pe care l-a îmbrăcat cu lemn de cedru de la pardosea şi până la tavan.k9nApoi a clădit sala cu pilaştri, lungă de cincizeci de coţi şi lată de treizeci de coţi, cu un cerdac la faţă, având stâlpi şi streaşină.pj[nŞi trei rânduri de uşi unele în dreptul altora. Toate uşile şi ferestrele aveau uşori pătraţi.ri_nDeci şi grinzi erau numai trei şiruri. Clădirea avea trei rânduri de ferestre unele în faţa altora,?hynDeasupra grindăriei care se rezema pe columne, era acoperământul din lemn de cedru. Columnele se înşirau, patruzeci şi cinci la număr, în trei şiruri de câte cincisprezece.lgSnŞi anume el a făcut casa «Pădurea Libanului de o sută de coţi lungime şi cincizeci de coţi lăţime şi treizeci de coţi înălţime, cu trei şiruri de columne de cedru, şi toate columnele aveau capiteliuri de cedru.of [nLa clădirea palatului său a lucrat Solomon treisprezece ani, după care a isprăvit tot palatul său.^e7n&Iar în anul al unsprezecelea, în luna Bul, adică în luna a opta, a sfârşit de zidit templul cu toată zestrea dintr’însul şi cu toate clădirile de pe lângă el. Şi templul a fost zidit în şapte ani.Qdn%În anul al patrulea, în luna Zif, a pus el temelia templului Domnului, cn$În sfârşit, el a împrejmuit şi curtea cea dinlăuntru, cu trei rânduri de piatră cioplită şi un rând de grinzi de cedru.xbkn#Pe canaturi el a sculptat heruvimi şi ghirlande de flori, iar sculptura a îmbrăcat-o cu foi subţiri de aur. {~~}`||1{zz2yyx{wwEvuu3tUs-rqqZpoonfmm5lk5jtji]hgg=f]edccNbb?am``_c^F]]\[[YYAXeXW5V&UUBT1SS,R1QIQ PP"NMMKJIIGG~FEEDDCBBqAA.@]@?>==y<;::99R877#55m5"4(32210l/r.-,,++9))X((>''%%$Z##-"n!!# _+[Nz<aOrh l | R B #A!/N {Ln Zimri a nimicit tot neamul lui Baeşa, după cuvântul Domnului pe care îl grăise împotriva lui Baeşa, prin gura profetului Iehu,$KCn Şi de îndată ce s’a suit pe tron, a nimicit toată casa lui Baeşa, încât n’a mai rămas nimeni de parte bărbătească, nici rude, nici prieteni.J%n Zimri a pătruns la el, l-a lovit şi l-a omorît în anul al douăzeci şi şaptelea al domniei lui Asa, regele Iudei, şi i-a luat domnia.]I5n Împotriva lui a uneltit dregătorul său Zimri, voevod peste jumătate din carele lui de război. Şi pe când el se afla ospătând în Tirţa, în casa lui Arţa, marele supraveghetor peste palatul din Tirţa,HnÎn anul al douăzeci şi şaselea al lui Asa, regele lui Iuda, a domnit Ela, fiul lui Baeşa, peste Israil, în Tirţa, timp de doi ani.KGnCuvântul Domnului care a fost prin profetul Iehu, fiul lui Hanani, împotriva lui Baeşa şi împotriva casei lui s’a adeverit, nu numai fiindcă el a făcut fapte rele în ochii Domnului şi l-a întărâtat cu faptele mâinilor sale, ca să se asemene cu casa lui Ieroboam, ci şi din pricină că a nimicit casa lui.uFenŞi a adormit Baeşa cu părinţii lui şi a fost îngropat în Tirţa, iar după el a ajuns rege fiul său.EnCelelalte fapte istorice ale lui Baeşa pe care le-a făcut el, precum şi vitejia lui sunt scrise în «Cronicile regilor lui Israil».D1nPe cel care va muri din neamul lui Baeşa în cetate, câinii îl vor mânca, şi pe cel care va muri pe câmp, îl vor mânca păsările cerului.~CwnIată că voi mătura pe Baeşa şi toată casa lui şi voi nimici casa ta, ca şi pe a lui Ieroboam, fiul lui Nabat.^B7n«Fiindcă te-am ridicat din ţărână şi te-am pus rege peste poporul meu Israil, dar tu ai umblat pe calea lui Ieroboam şi ai ademenit la păcat pe poporul meu Israil, ca să mă întărâţi cu păcatul lui,aA ?nŞi a fost cuvântul Domnului către Iehu, fiul lui Hanani, împotriva lui Baeşa astfel:7@in"Şi el a făcut fapte rele în ochii Domnului şi a mers pe calea lui Ieroboam şi s’a pângărit cu păcatul lui, cu care l-a ademenit şi pe Israil să-l săvârşească.'?In!În anul al treilea al lui Asa, regele lui Iuda, a ajuns rege peste tot Israilul, în Tirţa, Baeşa, fiul lui Ahia, la vârsta de douăzeci şi patru de ani.b>?n Între Asa şi Baeşa, regele lui Israil, a fost război necurmat, în toată viaţa lor.|=snIar celelalte fapte istorice şi tot ceea ce a mai săvârşit el sunt scrise în «Cronicile regilor lui Israil».'<InDin pricina păcatului lui Ieroboam pe care şi el îl făptuise, şi îndemnase şi pe Israil să-l săvârşească, mâniind pe Domnul Dumnezeul lui Israil.l;SnŞi îndată ce a ajuns rege, a nimicit toată casa lui Ieroboam, de n’a mai rămas nici un suflet din neamul lui. Aşa a nimicit el pe toţi, după cuvântul Domnului, pe care-l vestise prin gura robului său Ahia din Şilo,u:enŞi Baeşa l-a omorît în annl al treilea al lui Asa, regele lui Iuda, şi s’a făcut rege în locul lui.S9!nAtunci Baeşa, fiul lui Ahia din casa lui Isahar, a uneltit împotriva lui Nadab şi, pe când Nadab împreună cu tot Israilul împresurau Ghibetonul, Baeşa l-a ucis la Ghibeton, cetatea Filistenilor.)8MnEl a făcut fapte rele în ochii Domnului şi a umblat pe calea tatălui său şi s’a terfelit în păcatul lui cu care a făcut să păcătuiască pe Israil.7nNadab, fiul lui Ieroboam, a ajuns rege în Israil în anul al doilea al lui Asa, regele lui Iuda. Şi el a domnit peste Israil doi ani.)6MnŞi Asa a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat la un loc cu ei în cetatea lui David, strămoşul său. Iar după el a ajuns rege Iosafat, fiul său.5nŞi toate celelalte fapte din vremea domniei lui Asa, precum şi faptele lui vitejeşti pe care le-a săvârşit el, şi cetăţile pe care le-a zidit sunt scrise în «Cronicile regilor lui Iuda». La vreme de bătrâneţe însă el s’a îmbolnăvit de picioare.q4]nAtunci regele Asa a dat de ştire în tot regatul lui Iuda fără osebire şi a ridicat din Rama pietrele şi lemnele pe care Baeşa le întrebuinţase la întărire şi cu ele regele Asa a întărit Ghibeea din Veniamin şi Miţpa.d3CnCând Baeşa a aflat de una ca asta, a părăsit cetatea Rama şi s’a întors în Tirţa.h2KnŞi Benhadad a ascultat de regele Asa şi a trimis pe căpitanii armatelor sale împotriva cetăţilor lui Israil. În felul acesta a pustiit el Iion, Dan, Abel-Bet-Maaca, întregul Chineret, împreună cu ţinutul Neftali.1n«Să încheiem legământ între mine şi tine, ca cel încheiat între tatăl meu şi tatăl tău. Iată, îţi trimit un dar de aur şi de argint! Strică legământul pe care l-ai încheiat cu Baeşa, regele lui Israil, ca el să plece de la mine!»]05nAtunci a luat Asa tot aurul şi tot argintul care mai rămăsese în vistieriile din templul Domnului şi toată vistieria curţii domneşti, şi le-a dat în mâna dregătorilor lui. Şi regele Asa le-a trimis la Benhadad, fiul lui Tabrimon, nepotul lui Hezion, regele Siriei, care avea scaunul său de domnie în Damasc, cu acest cuvânt: /nBaeşa, regele lui Israil, a pornit împotriva lui Iuda şi a întărit Rama, ca să împiedice trecerea lui Asa, regele lui Iuda.K.nÎntre Asa şi Baeşa a fost război în toate zilele vieţii lor.}-unEl a mutat în templul Domnului toate darurile sfinte ale tatălui său şi ale sale: aur, argint şi odoare sfinte.,nNumai locaşurile de închinare de pe înălţimi nu le-a stricat. Inima lui Asa a fost nedeslipită de Domnul în toată viaţa lui.W+)n Ci a făcut mai mult, căci şi pe mama sa a coborît-o de la vrednicia de regină, fiindcă făcuse pentru Aşera un chip de ocară. Asa a sfărâmat acest chip de ocară şi l-a ars în lunca Chedronului.z*on El a alungat pe toţi desfrânaţii din ţară şi a nimicit toţi idolii pe care îi făcuseră părinţii săi.b)?n Şi Asa a făcut fapte bune în ochii Domnului, întocmai ca şi David, strămoşul său.g(In El a fost rege patruzeci de ani în Ierusalim. Pe bunică-sa o chema Maaca, fiica lui Absalom.n'Wn În anul al douăzecilea al lui Ieroboam, regele lui Israil, s’a suit pe tron Asa, regele lui Iuda.~&wnŞi a adormit Abia cu părinţii lui şi a fost îngropat în cetatea lui David. Şi după el a domnit fiul său Asa.P%nŞi celelalte fapte istorice ale lui Abia, împreună cu ceea ce a mai săvârşit el, sunt scrise în «Cronicile regilor lui Iuda». Între Abia şi Ieroboam a fost război atât cât au trăit ei.P$nÎntre Roboam şi Ieroboam a fost război în toate zilele vieţii lor.6#gnFiindcă David făcuse fapte bune în ochii Domnului şi nu se depărtase niciodată în toată viaţa lui de ceea ce tot el îi poruncise, afară de pricina cu Urie Heteul.")nNumai pentru David, Domnul Dumnezeul lui lăsase o făclie în Ierusalim, şi întărise pe urmaşii lui de după el şi cruţase Ierusalimul,R!nŞi el s’a terfelit în toate păcatele tatălui său, pe care le făcuse în văzul lui, şi inima lui n’a fost nedespărţită de Domnul Dumnezeul lui, precum fusese inima lui David, moşul său.\ 3nEl a domnit trei ani în Ierusalim. Numele mamei sale era Maaca, fiica lui Absalom.l UnÎn anul al optsprezecelea al lui Ieroboam, fiul lui Nabat, Abia a început să domnească în Iuda.A}nŞi Roboam a adormit cu părinţii lui şi a fost îngropat cu ei în cetatea lui David. Pe mama sa o chema Naama. Ea era amonită de neam. În locul său a ajuns rege Abia, fiul său.=wnÎntre Roboam şi Ieroboam a fost neîncetat război.{nCelelalte fapte din istoria domniei lui, precum şi ce a mai făcut el, sunt scrise în «Cronicile regilor lui Iuda».}nOri de câte ori regele se ducea la templul Domnului, alergătorii le luau şi le aduceau iarăşi la cămara de gardă.BnIar regele Roboam a făcut în locul lor scuturi de aramă şi le-a dat în seama căpeteniilor celor care alergau înaintea regelui şi care făceau de pază la uşa palatului domnesc.;qnŞi a luat vistieriile templului Domnului precum şi comorile curţii domneşti; deci el a prădat tot. Şi a mai luat şi toate scuturile cele de aur pe care le făcuse Solomon.nÎn anul al cincilea al domniei lui Roboam, Şişac, împăratul Egiptului, s’a suit cu război împotriva Ierusalimului,!=nErau de asemenea şi desfrânate în ţară, şi ei se luau după toate ticăloşiile neamurilor pe care Domnul le izgonise din faţa fiilor lui Israil.#AnCăci şi ei şi-au zidit jertfelnice pe înălţimi şi stâlpi cu pisanii idoleşti, şi Aşere pe orice colină mai înaltă şi sub orice copac verde.-UnŞi a făcut Roboam fapte rele în ochii Domnului şi a zădărît râvna lui, mai mult decât au făcut părinţii lui, prin păcatele pe care el le-a săvârşit.[1nRoboam, fiul lui Solomon, a domnit în Iuda. El era în vârstă de patruzeci şi unu de ani când a ajuns rege, şi şaptesprezece ani a domnit în Ierusalim, cetatea pe care şi-a ales-o Domnul ca să-şi sălăşluiască numele său într’însa, dintre toate seminţiile lui Israil. Pe mama sa o chema Naama. Ea era amonită de neam.-nIeroboam a domnit douăzeci şi doi de ani. Şi a adormit el împreună cu părinţii lui, iar fiul său Nadab s’a suit pe tron în locul lui. nIar cealaltă istorie a domniei lui Ieroboam, cum s’a războit şi cum a domnit sunt scrise în «Cronicile regilor lui Israil». nŞi l-au îngropat şi l-a bocit tot Israilul, după cuvântul Domnului pe care îl vestise prin gura servului său, profetul Ahia.nAtunci s’a sculat femeia lui Ieroboam şi a pornit şi a ajuns la Tirţa, şi când a păşit pragul casei, copilul murise.9nŞi va părăsi Israilul, pentru păcatele lui Ieroboam pe care le-a făptuit el însuşi şi fiindcă a îndemnat şi pe Israil să păcătuiască.»:onŞi Domnul va lovi Israilul, şi el se va pleca într’o parte şi într’alta, precum se mlădie trestia pe faţa apei, şi va izgoni pe Israil din pământul acesta mănos pe care l-a dat părinţilor lui şi-l va împrăştia dincolo de Eufrat, pentru că şi-a făcut Aşere ca să mânie pe Domnul.] 5nŞi Domnul va ridica împotriva lui Israil un rege care va nimici casa lui Ieroboam.e En Şi tot Israilul îl va plânge şi-l va îngropa, căci numai el singur din neamul lui Ieroboam se va duce în mormânt, fiindcă numai el din casa lui Ieroboam s’a aflat bun înaintea Domnului Dumnezeului lui Israil.k Qn Acum, scoală şi pleacă acasă! Şi când picioarele tale vor păşi în cetate, copilul va muriC n Pe cel care din casa lui Ieroboam va muri în cetate, câinii îl vor mânca, şi pe cel care va muri pe câmp, îl vor mânca păsările eerului, căci gura Domnului a grăit aceasta.»| sn De aceea, iată că voi aduce nenorociri asupra casei lui Ieroboam şi voi curma din neamul lui Ieroboam pe toţi cei de parte bărbătească, robi şi liberi, şi voi mătura casa lui Ieroboam cum se mătură gunoiul de nu mai rămâne nimic.7in Ci ai făptuit rele mai mult decât înaintaşii tăi, şi ai umblat şi ţi-ai făcut alţi dumnezei şi chipuri turnate ca să mă întărâţi şi m’ai aruncat la spate,vgnŞi am rupt regatul de la casa lui David şi ţi l-am dat ţie şi n’ai fost ca servul meu David, care a păzit poruncile mele şi a umblat după mine din toată inima lui, ca să săvârşească numai ceea ce este drept în ochii mei.-UnDu-te şi spune lui Ieroboam: Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil: «Deoarece te-am ridicat din mijlocul poporului şi te-am făcut rege peste poporul meu Israil,_9nŞi abia a auzit Ahia zgomotul paşilor ei, şi în clipa când a intrat pe uşă i-a zis: «Intră, femeie a lui Ieroboam! Pentru ce te-ai îmbrăcat în haine streine? Sunt trimis să-ţi vestesc fapte crâncene!JnDar Domnul îi spusese lui Ahia: «Iată, femeia lui Ieroboam vine să te întrebe pe tine, căci fiul ei este bolnav. Când va veni să-i spui aşa şi aşa, căci ea vine în haine schimbate.CnŞi femeia lui Ieroboam a făcut întocmai. Ea a pornit şi s’a dus la Şilo şi a intrat în casa lui Ahia. Şi Ahia nu putea să vadă fiindcă ochii îi slăbiseră de bătrâneţe.nDar ia în mână zece pâini, câteva turte şi un ulcior cu merdenchi şi du-te la el, şi el îţi va spune ce va fi cu băiatul!»vgnAtunci a zis Ieroboam către femeia sa: «Hai, îmbracă-te cu alte haine, ca să nu ştie nimeni că eşti femeia lui Ieroboam, şi du-te la Şilo. Acolo se află profetul Ahia, cel care mi-a profeţit că voi fi rege peste acest popor.H nÎn vremea aceea s’a îmbolnăvit Abia, feciorul lui Ieroboam.n "Această împrejurare a căşunat căderea în păcat a casei lui Ieroboam, deci pierderea şi nimicirea ei de pe faţa pământului. ~;n !După această întâmplare, Ieroboam tot nu s’a întors cu pocăinţă de la calea lui cea rea, ci a făcut iarăşi din poporul de jos preoţi pentru capiştile de pe înălţimi, căci pe oricare voia îşi punea mâna ca să fie preoţi pentru capiştile de pe înălţimi.E}n Aşa se va împlini cuvântul pe care l-a predicat el din porunca Domnului împotriva jertfelnicului din Betel şi a capiştilor de pe înălţimi, care se află în cetăţile Samariei.» | n Iar după ce l-au îngropat, el a zis fiilor săi: «La moartea mea, să mă îngropaţi în mormântul în care a fost îngropat omul lui Dumnezeu, şi oasele mele să le puneţi lângă oasele lui, ca oasele mele să rămână neatinse ca şi oasele lui!V{'n Şi i-a pus trupul în mormântul lui şi ei l-au plâns: «O, fratele meu!»#zAn Atunci profetul a ridicat trupul omului lui Dumnezeu, l-a pus pe asin şi l-a dus în cetatea bătrânului profet, ca să-l jelească şi sări îngroape.%yEn Şi el a plecat şi a găsit hoitul lui aruncat în drum, iar leul şi asinul stând alături de el. Leul nu mâncase hoitul şi nici nu sfâşiase pe asin.Sx!n Apoi a spus feciorilor săi: «Puneţi samarul pe asin!» Şi ei l-au pus.wn Dar când a auzit profetul care îl întorsese din drum, a zis: «Acela este omul lui Dumnezeu care a nesocotit porunca Domnului şi pentru aceasta Domnul l-a dat în ghiarele leului care l-a sfărâmat şi l-a omorît întocmai cum i-a zis Domnul».Sv!n Din întâmplare câţiva drumeţi care treceau pe acolo, văzând trupul lui aruncat în drum şi leul stând lângă el, au venit şi au dat de veste în cetatea în care locuia profetul cel bătrân.u9n Şi el a pornit la drum. Dar pe drum i-a ieşit înainte un leu şi l-a omorît, şi hoitul lui sta aruncat în drum cu asinul şi cu leul lângă el.jtOn După ce el a mâncat şi a băut, profetul care îl întorsese din cale i-a pus samarul pe asin.Nsn Şi te-ai întors şi te-ai ospătat şi ai băut în locul acela în care ţi-a poruncit să nu mănânci pâine, nici să nu bei apă, trupul tău nu va fi pus în mormântul părinţilor tăi!»crAn Şi acesta a strigat către omul lui Dumnezeu care venise din Iuda: «Aşa zice Domnul:«Fiindcă te-ai răzvrătit împotriva poruncii Domnului şi n’ai păzit porunca pe care ţi-a poruncit-o Domnul Dumnezeul tău,sqan Dar pe când ei stăteau la masă, a fost cuvântul Domnului către profetul care îl întorsese din drum.Epn Atunci el s’a întors, a mâncat şi a băut în casa lui.Mon Dar el i-a zis: «Şi eu sunt profet ca şi tine, şi îngerul mi-a spus prin cuvântul Domnului aşa: «Întoarce-l din drum la tine acasă, ca să mănânce şi să bea!» Însă el îl minţea.n7n Fiindcă mi s’a spus prin porunca Domnului:«Să nu mănânci, nici să nu bei acolo apă şi nici să nu te întorci pe drumul pe care ai venit!»m5n Şi el i-a răspuns: «Nu pot să mă întorc cu tine, căci nu-mi este îngăduit să mănânc pâine, nici să beau apă cu tine în locul acesta,Nln Atunci l-a îmbiat pe el: «Hai cu mine acasă, ca să te ospătez!»>kwn Şi s’a luat după omul lui Dumnezeu pe care l-a găsit stând sub un stejar, şi l-a întrebat: «Tu eşti omul lui Dumnezeu care a venit din Iuda?» Şi el i-a răspuns: «Eu!»zjon Atunci el a dat poruncă fiilor său: «Puneţi samarul pe asin!» Şi ei l-au pus, iar el a încălecat pe asin.in Tatăl lor i-a întrebat: «Încotro a apucat?» Şi fiii lui i-au arătat calea pe care apucase omul lui Dumnezeu, care venise din Iuda.yhmn Dar în Betel locuia un profet bătrân. Şi au venit fiii lui la el şi i-au povestit tot ceea ce făcuse omul lui Dumnezeu în văzul tuturor în Betel, precum şi cuvintele pe care i le-a spus regelui. Pe când ei povesteau tatălui lor,_g9n Atunci el a apucat pe alt drum şi nu s’a întors pe drumul pe care venise la Betel.(fKn Fiindcă aşa mi s’a poruncit prin cuvântul Domnului: «Să nu mănânci pâine, nici să nu bei apă şi nici să te întorci pe drumul pe care ai venit!»Xe+n Şi omul lui Dumnezeu i-a răspuns regelui: «Chiar dacă mi-ai da jumătate din stăpânirea ta, nu voi veni la tine, căci nu-mi este îngăduit să mănânc pâine şi nici să beau apă în locul acesta.ydmn Apoi regele a zis omului lui Dumnezeu: «Intră la mine înlăuntru şi înviorează-te şi-ţi voi da un dar!»c#n Atunci a început regele să spună omului lui Dumnezeu: «Îmbunează-l pe Domnul Dumnezeul tău si roagă-te pentru mine ca să pot strânge mâna la loc!» Atunci omul lui Dumnezeu a chemat îndurarea Domnului, şi mâna regelui s’a tras la loc, ca mai înainte.)bMn Şi a crăpat şi jertfelnicul şi s’a risipit de pe el cenuşa cea grasă, adică acesta era semnul pe care-l dăduse omul lui Dumnezeu din porunca Domnului. an Şi când regele Ieroboam a auzit cuvântul profetului pe care l-a strigat împotriva jertfelnicului de la Betel, şi-a întins mâna de la jertfelnic şi a zis: «Prindeţi-l! Dar mâna pe care o întinsese s’a uscat şi nu putea s’o mai tragă înapoi.G` n În acelaşi timp a dat şi un semn şi i a rostit: «Acesta va fi semnul pentru ceea ce a zis Domnul: «Iată, jertfelnicul acesta va crăpa, iar cenuşa cea grasă de pe el se va risipi!»j_On Atunci el a predicat din porunca Domnului împotriva jertfelnicului şi a zis: «Jertfelnice, jertfelnice! Aşa rosteşte Domnul: Iată că se va naşte un vlăstar casei lui David care se va chema Iosia, şi va jertfi deasupra ta pe toţi preoţii templelor de pe înălţimi, care aduc tămâieri deasupra ta, şi oase de oameni vor fi arse pe tine!»^^ 9n Şi când s’a suit la jertfelnic să aducă tămâieri, iată că a venit un om al lui Dumnezeu din Iuda, cu poruncă de la Domnul, în Betel, tocmai când Ieroboam stătea la jertfelnic ca să aducă tămâieri./]Yn !El însuşi s’a suit la jertfelnicul pe care-l făcuse din socotinţa sa în luna a opta, în ziua a cincisprezecea, când a aşezat praznic pentru fiii lui Israil.\n Şi a făcut Ieroboam prăznuire în luna a opta, în ziua a cincisprezecea, care cădea în aceeaşi zi ca şi sărbătoarea de la templul din Iuda. Şi el însuşi se ducea la jertfelnic. Acelaşi lucru l-a făcut şi în Betel, ca să aducă jertfe viţeilor pe care îi făcuse. Asemenea pe preoţii pentru înălţimi pe care i-a aşezat, i-a pus să slujească în Betel.v[gn Şi el a mai clădit temple pe înălţimi şi a aşezat preoţi din popor care nu erau dintre fiii lui Levi.kZQn Această împrejurare a fost pricină pentru păcat, fiindcă poporul se ducea la templul din Dan.=Ywn Şi a aşezat pe unul în Betel şi pe altul în Dan.dXCn Şi după ce s’a sfătuit regele cu sfetnicii săi, a făcut doi viţei de aur şi a zis poporului: «Destul v’aţi dus la templul din Ierusalim! Iată dumnezeii tăi, Israile, care te-au scos din ţara Egiptului!»wWin Dacă poporul se va sui în Ierusalim ca să aducă jertfe în templu, inima poporului acestuia se va îndupleca spre stăpânul lor Roboam, regele din Iuda, şi atunci mă vor omorî şi vor trece de partea lui Roboam, regele din Iuda.»mVUn Şi cugeta Ieroboam în inima lui: «În felul acesta regatul se va întoarce iar la casa lui David!Un Ieroboam a întărit Sihemul de pe muntele Efraim şi l-a făcut cetatea sa domnească. Apoi a plecat de acolo şi a întărit Penuelul. Tn Aşa zice Domnul: «Nu plecaţi şi nu vă războiţi cu fraţii voştri, fiii lui Israil! Să se întoarcă fiecare la casa sa, căci de la mine a pornit hotărîrea aceasta!.» Şi când au auzit cuvântul Domnului, s’au întors acasă după cuvântul lui. Sn «Spune lui Roboam, fiul lui Solomon, regele Iudei, şi la toată casa lui Iuda şi Veniamin şi la tot poporul care a mai rămas!RRn Atunci a fost cuvântul Domnului către Şemaia, omul lui Dumnezeu, aşa: Qn Apoi Roboam a venit la Ierusalim şi a adunat toată seminţia lui Iuda şi seminţia lui Veniamin, o sută optzeci de mii de oşteni, ca să pornească cu război împotriva casei lui Israil şi să întoarcă regatul de partea lui Roboam, fiul lui Solomon.^P7n Şi când a aflat tot Israilul că Ieroboam s’a întors, a trimis şi l-a chemat la obştie şi l-au pus rege peste tot Israilul, iar cu casa lui David n’a mai rămas nimeni decât singură seminţia lui Iuda.KOn Şi a rămas rupt Israil de casa lui Iuda, până în ziua de azi.XN+n Şi regele Roboam a trimis pe Adoniram, ispravnicul corvezilor, şi tot Israilul l-a bătut cu pietre şi l-a omorît, iar regele Roboam abia a avut vreme să se urce în carul său şi a fugit la Ierusalim.yMmn După aceasta fiii lui Israil, care locuiau în cetăţile seminţiei lui Iuda, au pus rege peste ele pe Roboam.?Lyn Şi când tot Israilul a văzut că regele nu ascultă, poporul i-a întors regelui cuvânt şi i-a răspuns: «Ce avem noi de împărţit cu David? N’avem nimic de moştenit de la fiul lui Iesei! La vetrele tale, Israile! Şi acum vezi-ţi de casa ta, Davide!» Şi Israil s’a întors fiecare la vatra sa.@K{n Şi regele n’a dat ascultare poporului, căci era voinţa Domnului, ca să se adeverească cuvântul pe care-l vorbise prin gura lui Ahia din Şilo, către Ieroboam, fiul lui Nabat.ZJ/n Ci le-a vorbit după îndemnul celor tineri şi le-a zis: «Tatăl meu v’a îngreuiat jugul vostru, iar eu îl voi îngreuia şi mai mult; tatăl meu v’a bătut cu bice, iar eu vă voi bate cu harapnice!»\I3n Şi regele a răspuns aspru poporului şi n’a luat aminte la sfatul bătrânilor,$HCn Apoi Ieroboam împreună cu tot poporul au venit la Roboam a treia zi, după cum le spusese regele: «După trei zile de răgaz, veniţi înapoi la mine!»G-n Şi dacă tatăl meu v’a pus jug greu, eu vă voi pune unul şi mai greu; tatăl meu v’a bătut cu bice, iar eu vă voi bate cu harapnice!»F-n Atunci tinerii, cei care crescuseră cu el, i-au răspuns: «Aşa să răspunzi poporului acestuia, care ţi-a grăit: «Tatăl tău a îngreuiat jugul nostru, şi tu uşurează-ni-l» şi aşa să le spui: «Degetul meu cel mic este mai greu decât coapsele tatălui meu!)EMn Şi i-a întrebat: «Ce sfat îmi daţi ca să răspund poporului acestuia care îmi spune: «Uşurează jugul pe care tatăl tău l-a pus pe grumazul nostru!»Dn Dar el a pus puţin preţ pe povaţa bătrânilor care îl îndemnaseră şi s’a sfătuit cu tinerii de vârsta lui, sfetnicii lui,GC n Atunci i-au răspuns: «Dacă te vei duce înaintea poporului şi te vei arăta binevoitor şi-i vei asculta plângerea, şi-l vei lua cu vorbă bună, îţi va fi supus în toată vremea!»NBn În vremea aceea s’a sfătuit regele Roboam cu bătrânii, dregătorii tatălui său Solomon, de pe când era el în viaţă, şi i-a întrebat: «Ce mă sfătuiţi să răspund acestor oameni?»pA[n Atunci el le-a răspuns: «Daţi-mi răgaz de trei zile, apoi veniţi înapoi!» Şi poporul s’a dus.@+n «Părintele tău a pus jug greu pe noi. Uşurează munca cea grea şi jugul greu care l-a pus pe grumazul nostru, şi-ţi vom sluji ţie.’»!?=n Şi din pricină că au trimis să-l cheme, atunci Ieroboam împreună cu toată obştia lui Israil au venit şi au stat de vorbă cu Roboam şi au zis:>5n Îndată ce Ieroboam, fiul lui Nabat, a auzit,— căci el se afla încă în Egipt, unde fugise din faţa lui Solomon, – s’a întors din Egipt.i= On Apoi Roboam s’a dus la Sihem, fiindcă la Sihem venise întreg Israilul, ca să-l aleagă rege.Y<-n )Cealaltă istorie a vieţii lui Solomon, toate faptele lui şi înţelepciunea lui sunt scrise în «Cronica lui Solomon». Solomon a domnit în Ierusalim peste tot Israilul patruzeci de ani şi a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat în cetatea lui David, părintele său. Iar Roboam, fiul său, a ajuns rege în locul său.\;3n (Iată pricina pentru care căuta Solomon să omoare pe Ieroboam! Pentru aceasta a purces Ieroboam şi a fugit în Egipt la Şişac, împăratul Egiptului şi a stat acolo în Egipt până la moartea lui Solomon.D:n 'De aceea voi umili seminţia lui David, dar nu deapururi.»Q9n &Şi dacă vei asculta de tot ce-ţi voi porunci şi vei umbla în căile mele şi vei săvârşi ceea ce este drept în ochii mei, spre paza poruncilor şi legiuirilor mele, întocmai cum a făcut David, robul meu, te voi ocroti şi-ţi voi întemeia spiţă trainică, precum i-am întemeiat lui David, şi-ţi voi da Israilul.8{n %Şi te voi lua pe tine şi te voi face stăpânitor peste tot ce pofteşte sufletul tău, şi vei fi rege peste Israil.87kn $Iar fiului său numai o seminţie, ca să rămână pentru robul meu David o făclie deapururi în Ierusalim, în cetatea pe care am ales-o ca să-mi sălăşluesc numele meu.X6+n #Ci voi lua regatul din mâna feciorului lui şi-ţi voi da ţie zece seminţii.=5un "Şi nu voi lua regatul din mâna lui, ci îl voi lăsa rege în toate zilele vieţii lui, pentru David, sluga mea, pe care l-am ales deoarece el a păzit poruncile şi legile mele.Z4/n !Pentru că m’a părăsit şi s’a închinat Astartei, zeiţa Sidonienilor, lui Chemoş, dumnezeul Moabului, şi lui Milcom, dumnezeul Amoniţilor, şi n’a umblat în căile mele ca să săvârşească ceea ce este drept în ochii mei şi să pună în faptă legile mele şi îndreptările mele, întocmai ca David, părintele său.37n Şi numai o seminţie să-i rămână lui, pentru David, robul meu, şi pentru Ierusalim, cetatea pe care am ales-o din toate seminţiile lui Israil,@2{n Şi a zis lui Ieroboam: «Ia-ţi zece bucăţi, fiindcă aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil: Iată eu voi sfâşia regatul din mâna lui Solomon şi-ţi voi da ţie zece seminţii,j1On Atunci Ahia s’a dezbrăcat de haina lui cea nouă şi a sfâşiat-o în douăsprezece bucăţi,20_n În vremea aceea Ieroboam a ieşit din Ierusalim şi profetul Ahia din Şilo l-a întâlnit pe drum. Ahia era îmbrăcat cu haină nouă. Şi pe câmp erau numai ei doi.B/n Ieroboam însă era om de ispravă şi, fiindcă Solomon a văzut că tânărul este îndemânatec la lucru, l-a pus supraveghetor peste cei ce făceau corvadă din seminţia lui Iosif.,.Sn Iată din care pricină a ridicat el mâna împotriva regelui: Solomon începuse să zidească Milo şi a astupat spărturile cetăţii lui David, părintele său.D-n Asemenea şi Ieroboam, fiul lui Nabat Efrateanul din Ţereda, dregător al lui Solomon, s’a răzvrătit împotriva regelui. – Pe mama lui Ieroboam o chema Ţerua şi era văduvă. –O,n Şi a fost duşmanul lui Israil în toată vremea domniei lui Solomon.c+An Şi s’au strâns împrejurul lui oameni fără căpătâi şi s’a făcut capul unei cete în vremea când David măcelărise pe Sirieni. El a cuprins Damascul, s’a aşezat în el şi s’a făcut rege în Damasc,*'n Apoi Domnul a mai ridicat împotriva lui un alt vrăjmaş, pe Rezon, fiul lui Eleiada, care fugise de la Hadadezer, stăpânul său din Toba.$)Cn Şi Faraon i-a răspuns: «Ce-ţi lipseşte ţie la mine, de cauţi să te duci în ţara ta?» Iar Hadad i-a spus: «Dă-mi drumul!» Şi Hadad a plecat în ţara sa. Şi acesta este răul pe care i l-a făcut Hadad lui Israil: el a urgisit pe Israil şi s’a făcut rege în Edom.Z(/n Când a aflat Hadad care era în Egipt că David a adormit cu părinţii lui şi că Ioab, voevodul oştirii, a murit, atunci el, Hadad, l-a rugat pe Faraon: «Îngădueşte-mi să mă întorc în ţara mea!»B'n Şi Ano, sora lui Tahpenes, a născut pe Ghenubat, fiul său, pe care Tahpenes l-a crescut mare în casa lui Faraon, şi a stat Ghenubat în casa lui Faraon, împreună cu feciorii lui. &n Şi a aflat Hadad har mult în ochii lui Faraon, şi i-a dat lui ca femeie pe cumnata sa Ano, sora cea mai mare a reginei Tahpenes.8%kn Şi a pornit din Madian şi a ajuns în Paran. Şi din Paran a luat oameni şi s’a dus la Faraon, împăratul Egiptului, care i-a dat hrană şi adăpost, precum şi moşie.$$Cn Atunci a fugit Hadad împreună cu câţiva Edomiţi dintre dregătorii tatălui său, ca să se ducă în Egipt. Pe atunci Hadad era în floarea vârstei. #n – Căci Ioab împreună cu tot Israilul stătuseră acolo şase luni, până când au nimicit pe toţi cei viteji din Edom, –"1n Când David a înfrânt Edomul şi Ioab, căpitanul oştirii s’a dus ca să scotocească peşterile şi a măcelărit pe toţi vitejii Edomului,~!wn Atunci a sculat Domnul un vrăjmaş împotriva lui Solomon, pe Hadad Edomitul. Acesta era de viţă de domn din Edom. !n Dar nu tot regatul îl voi sfâşia. O seminţie o voi da fiului tău pentru David, sluga mea, şi pentru Ierusalimul pe care l-am ales.»}un Dar în vremea vieţii tale nu voi face-o, pentru David, părintele tău, ci îl voi sfâşia din mâna fiului tău.`;n Şi Domnul i-a spus lui Solomon: «Fiindcă te-ai răzleţit până într’atât şi nu mai păzeşti legământul meu şi legile mele pe care ţi le-am poruncit, voi sfâşia regatul tău şi-l voi da slugii tale.)n Şi care îi dăduse poruncă într’adins să nu se ia după alţi dumnezei. Dar el n’a ţinut socoteală de ceea ce Domnul îi poruncise./Yn Atunci s’a întărâtat Domnul împotriva lui Solomon, fiindcă şi-a lăsat inima înduplecată de la Domnul Dumnezeul lui Israil, care i se arătase de două ori,ymn Aşa a făcut el pentru toate femeile cele străine ale lui, care aduceau tămâieri şi jertfe dumnezeilor lor.9mn Atunci a zidit Solomon capişte pentru adus jertfe lui Chemoş, dumnezeul Moabiţilor, în muntele de la răsăritul Ierusalimului, cât şi lui Milcom, idolul fiilor lui Amon.xkn Şi Solomon a făcut fapte rele în ochii Domnului şi n’a avut credinţă în Domnul, ca David, tatăl său.n Atunci Solomon a început să cinstească pe Astarte, zeiţa Sidonienilor, şi pe Milcom, idolul urîcios al Amoniţilor.^7n În vremea bătrâneţii lui Solomon, femeile i-au înduplecat inima după alţi dumnezei, încât el nu mai era cu toată inima alături de Domnul Dumnezeul lui, cum fusese cu toată inima David, părintele său. %~}||{zzgyxx?wrwvuqtt!srrMqp\o{o9nn>mm7llkkji%h\ggfbee2dcc0bb+a``\__-^@]\\\[ZYXX?WW)VVU$TSSR)Q`P}OUNVMLLLKJJII*HGhFFFEE'DCBB"AA@N?>>>=<<9;:9I88276l55<4321000/..,,t+{** )R(u'&&d%%$##a"f!!D =|j I$OSX ' < m + M:3(i'}InIată, voi aduce peste tine nenorociri şi te voi mătura şi voi nimici din casa lui Ahab pe toţi cei de parte bărbătească, fără deosebire, din Israil.;|qnŞi Ahab a zis lui Ilie: «Şi aici ai dat peste mine, vrăjmaşule?» Dar el i-a răspuns: «Te-am aflat şi aici, fiindcă tu năzueşti mereu să faoi rău în ochii Domnului!o{YnŞi aşa să-i grăieşti: «Aşa zice Domnul: «Ai omorît ca să pui mâna pe moştenire!» Şi să-i mai spui: «Aşa zice Domnul: «În locul în care câinii au lins sângele lui Nabot, să lingă câinii şi sângele tău!»Pzn«Scoală şi te pogoară în întâmpinarea lui Ahab, regele lui Israil, care are curtea domnească în Samaria! Iată, el se află la via lui Nabot, unde s’a pogorît ca să o ia în stăpânire.AynAtunci a fost cuvântul Domnului către Ilie Tesbiteanul:x!nÎndată ce a auzit Ahab că Nabot a murit, s’a sculat şi s’a pogorît înspre via lui Nabot din Izreel, ca să o ia în stăpânire.ewEnCând a auzit Izabela că Nabot a fost omorît cu pietre, a zis lui Ahab: «Scoală şi ia în stăpânire via lui Nabot din Izreel, cel care nu voia să ţi-o dea nici pe bani, căci Nabot nu mai este viu; el a murit!»[v1nPe urmă au trimis ştire Izabelei: «Nabot a fost bătut cu pietre şi a murit!»%uEn Apoi au adus doi martori ticăloşi pe care i-au pus în faţa lui, iar oamenii aceia de nimic au mărturisit împotriva lui Nabot în auzul poporului astfel: «Tu ai defăimat pe Dumnezeu şi pe rege!» Apoi l-au scos afară din cetate şi l-au bătut cu pietre până când a murit.Wt)n Ei au vestit post şi au pus pe Nabot la loc de cinste, în fruntea poporului,5sen Şi oamenii cetăţii, bătrânii şi fruntaşii din cetatea în care locuia el, au făcut după îndemnul Izabelei şi după cuprinsul scrisorilor pe care ea le trimisese.Zr/n Aduceţi apoi doi oameni de nimic înaintea lui care să mărturisească împotriva lui aşa: «Ai hulit pe Dumnezeu şi pe rege». Apoi sări scoateţi afară, să-l bateţi cu pietre şi astfel să moară!»wqin Şi iată ce scria în scrisori: «Ţineţi post şi puneţi pe Nabot la loc de cinste, în fruntea poporului.DpnAtunci ea a scris scrisori în numele lui Ahab şi le-a pecetluit cu inelul lui. Şi ea a trimis scrisorile la bătrânii şi la cei mai cu vază oameni din cetatea în care locuia Nabot.KonAtunci Izabela, soţia sa, l-a luat cu vorba şi i-a zis: «Aşa este stăpânirea ta peste Israil! Scoală, mănâncă şi fii cu inimă bună, căci via lui Nabot din Izreel ţi-o voi da eu!»gnInDar el i-a răspuns: «Am vorbit cu Nabot cel din Izreel şi i-am zîs: «Vinde-mi via ta pe bani sau, dacă îţi este cu voie, să-ţi dau în schimb altă vie!» Şi el mi-a întors vorba: «Nu-ţi vând ţie via mea!» mnAtunci a intrat la el Izabela, soţia lui, şi l-a întrebat: «De ce ţi-e sufletul zbuciumat şi nu vrei să mănânci nimic?»-lUnŞi a intrat Ahab în palatul lui, întărâtat şi mânios, din pricina răspunsului pe care i-l dăduse Nabot din Izreel, fiindcă îi spusese: «Nu-ţi vând moştenirea rămasă de la părinţii mei!» Apoi s’a întins pe pat, s’a întors la perete şi n’a vrut să mănânce nimic.okYnÎnsă Nabot a răspuns lui Ahab: «Doamne, păzeşte! Eu nu-ţi vând moştenirea părinţilor mei!»wjinŞi Ahab i-a zis odată lui Nabot: «Dă-mi via ta ca să fac din ea o grădinărie, căci este chiar lângă palatul meu, iar în schimb îţi voi da o vie mai bună, sau, dacă socoteşti cu cale, îţi voi plăti preţul ei în bani». i nDar iată ce s’a mai petrecut: Nabot din Izreel avea o vie care se megieşea în Izreel cu palatul regelui Ahab, regele Samariei.jhOn+Şi regele lui Israil s’a dus acasă aprins de mânie, apoi de acolo a pornit în spre Samaria.Qgn*Atunci profetul i-a zis: «Aşa zice Domnul: Fiindcă ai lăsat să-ţi scape din mână omul sortit pieirii, sufletul tău să fie în locul sufletului lui şi poporul tău în locul poporului lui!»vfgn)Atunci el şi-a luat degrabă barizul de pe ochi, şi regele lui Israil l-a cunoscut că era dintre profeţi.(eKn(Pe când însă servul tău era prins cu altceva, iată că nu l-am mai văzut!» Atunci regele lui Israil i-a răspuns: «Singur ţi-ai hotărît sentinţa!»?dyn'Şi când a trecut pe acolo regele, el a început să strige către rege şi i-a zis: «Robul tău a ieşit din luptă. Şi iată cineva lângă mine mi-a adus un rob şi mi-a zis: «Păzeşte robul acesta! Dacă va fugi vei răspunde pentru sufletul lui cu sufletul tău, sau vei plăti un talant de argint.»{cqn&Atunci profetul s’a dus şi a stat în calea regelui şi s’a legat la ochi cu un bariz, ca să nu-l cunoască.bn%Şi când a întâlnit pe altcineva, i-a zis: «Loveşte-mă!» Şi omul acela l-a bătut până l-a storonit în bătaie.Ua%n$Atunci i-a zis: «Fiindcă n’ai ascultat de glasul Domnului, iată că după ce vei pleca de la mine, te va omorî un leu!’» Şi cum s’a depărtat de el, i-a ieşit înainte un leu şi l-a omorît."`?n#În vremea aceasta, unul dintre fiii profeţilor a zis către prietenul său, la cuvântul Domnului: «Loveşte-mă!» Dar el n’a vrut să-l lovească.h_Kn"Şi Benhadad i-a spus: «Cetăţile pe care le-a cucerit tatăl meu de la tatăl tău, ţi le voi întoarce înapoi; de asemenea poţi să deschizi prăvălii în Damasc, precum şi tatăl meu deschisese în Samaria…» Atunci Ahab i-a răspuns: «În schimbul acestei învoieli te las liber!» Şi a încheiat cu el un legământ şi i-a dat drumul.^n!Atunci solii au socotit aceasta ca o bună prevestire şi, ca el să nu-şi ia cuvântul înapoi, i-au răspuns în grabă: «Benhadad este fratele tău?» El însă a zis: «Aduceţi-l la mine!» Şi Benhadad a ieşit înaintea lui, iar el l-a suit cu el în car.])n Atunci ei s’au îmbrăcat cu haine de jale şi şi-au împletit funii împrejurul capetelor lor şi au ieşit înaintea regelui lui Israil, şi i-au spus: «Robul tău Benhadad zice: «Lasă-mă cu viaţă!» Dar el a răspuns: «Mai trăieşte? El este fratele meu!»\-nAtunci dregătorii lui i-au spus: «Am auzit că regii casei lui Israil sunt regi îndurători. Să ne îmbrăcăm cu veşminte de jale şi să împletim funii împrejurul capetelor noastre, şi aşa să ieşim înaintea regelui lui Israil, poate te va lăsa cu viaţă!»u[enCei rămaşi au fugit la Afec, în cetate. Şi zidul a căzut peste cei douăzeci şi şapte de mii de inşi care mai rămăseseră. Benhadad însă a fugit şi a intrat în cetate şi îşi căuta adăpost dintr’o odaie într’alta.@Z{nŞi au stat aşa în tabără unii în faţa altora, timp de şapte zile, iar în ziua a şaptea a început lupta. Şi Israil a omorît într’o singură zi o sută de mii de oameni.#YAnAtunci s’a apropiat un om al lui Dumnezeu şi a zis către regele lui Israil: «Aşa zice Domnul: «Fiindcă Sirienii au spus că Domnul este Dumnezeul munţilor, şi nu al şesurilor, iată că eu voi da toată această mare oaste în mâna ta, ca să ştii că eu sunt Domnul!»XnDar fiii lui Israil au fost şi ei chemaţi la război şi au fost având hrană din destul. Deci au ieşit în întâmpinarea lor. Şi fiii lui Israil s’au aşezat în tabără înaintea lor, ca două cârduri de capre, în vreme ce Sirienii umpleau pământul.xWknDupă trecerea anului, Benhadad a numărat pe Sirieni şi a pornit să se lupte împotriva lui Israil, la Afec.VnŞi tu ridică o armată ca aceea pe care ai pierdut-o, de asemenea şi cai şi care de război ca mai nainte, apoi să ne luptăm cu ei în şes şi fără îndoială că îi vom învinge.» Şi el a ascultat de îndemnul lor şi a făcut întocmai.[U1nDeci iată ce să faci! Dă la o parte pe regi, iar în locul lor pune pe satrapi,@T{nÎnsă dregătorii regelui Siriei i-au zis: «Dumnezeul lor este dumnezeul munţilor, din această pricină ei ne-au biruit. Poate, dacă ne vom lupta cu ei în şes, nu ne vor birui.wSinÎn vremea aceasta s’a apropiat profetul de regele lui Israil şi i-a zis: «Du-te şi pregăteşte întăriri de oştire şi chibzueşte bine ce vei face, căci, în răstimp de un an, regele Siriei va porni cu război împotriva ta!» RnAtunci a ieşit regele lui Israil şi a luat pradă caii şi carele de război şi cu măcel năpraznic a măcelărit pe Sirieni.@Q{nŞi au început să se încaiere unii cu alţii. Sirienii au scăpat cu fuga, iar Israil îi urmărea. Şi Benhadad, regele Siriei, a scăpat pe un cal însoţit de călăreţii săi.aP=nŞi au ieşit din cetate scutierii satrapilor în fruntea oştirii, oare venea după ei,!O=nEl însă a răspuns: «Dacă au ieşit cu gând de pace, să-i prindeţi de vii, iar dacă au ieşit cu gând de război, tot să-i prindeţi de vii!»$NCnŞi au pornit întâi la luptă scutierii satrapilor. Atunci a sosit o solie la Benhadad care îl înştiinţa: «Oameni din Samaria au ieşit la luptă!»M}nŞi au ajuns ei la amiază, iar Benhadad se chefuise în cort împreună cu cei treizeci şi doi de regi, aliaţii săi.HL nAtunci ela numărat pe toţi scutierii satrapilor şi a găsit două sute trei zeci şi doi de inşi. Apoi a numărat toată oastea, pe toţi fiii lui Israil, şi a aflat şapte mii de inşi. GnBenhadad, regele Şuiei, şi-a strâns toată oştirea lui. Treizeci şi doi de regi s’au însoţit cu el, cu cai şi cu care de război. Şi el a pornit împotriva Samariei şi a împresurat-o şi s’a războit cu ea.[=1nAtunci Eliseu s’a întors înapoi, a luat o pereche de boi şi a tăiat-o, apoi a fiert-o cu lemnul plugului, şi a dat-o oamenilor s’o mănânce. Apoi s’a dus să urmeze pe Ilie şi să-i slujească lui.e<EnIar Eliseu a lăsat vitele şi a alergat după Ilie şi i-a spus: «Îngădueşte-mi să mă duc să sărut pe tatăl meu şi pe mama mea, apoi te voi urma!» Dar el i-a răspuns: «Întoarce-te! Ce am să fac cu tine?»w;inŞi după ce a pornit de acolo, s’a întâlnit cu Eliseu, fiul lui Şafat, care tocmai ara ogorul cu douăsprezece perechi de boi, iar el ara cu a douăsprezecea pereche. Şi când a trecut Ilie pe lângă el, a aruncat mantia peste el,$:CnCăci în Israil voi lăsa şapte mii cu viaţă: adică toţi cei care nu şi-au plecat genunchii înaintea lui Baal şi a căror gură nu l-a sărutat!»9nŞi aşa va fi: pe cel care va scăpa de sabia lui Hazael să-l omoare Iehu; pe cel care va scăpa de sabia lui Iehu să-l omoare Eliseu!8'nŞi pe Iehu, fiul lui Nimşi, să-l ungi rege peste Israil, iar pe Eliseu, fiul lui Şafat din Abel-Mehola, să-l ungi profet în locul tău!7#nAtunci Domnul a zis către el: «Pleacă şi te întoarce pe drumul pustiei Damascului şi intră acolo şi unge pe Hazael, rege al Siriei,*6OnEl însă i-a răspuns: «Sunt înfierbântat de mare râvnă pentru Domnul Savaot, fiindcă fiii lui Israil au părăsit legământul tău, au dărâmat jertfelnicele tale şi pe profeţii tăi cu sabia i-au omorît. Şi am rămas numai eu singur, şi acum ei caută să-mi ia sufletul.»#5An Şi când l-a auzit Ilie, şi-a acoperit faţa cu mantia sa şi a ieşit şi stătea la gura peşterii. Iar un glas l-a întrebat: «Ce faci aici, Ilie?»m4Un Şi după cutremur, un foc, dar Domnul nu era nici în foc, şi după foc un murmur uşor şi dulce.33an Şi el i-a zis: «Ieşi şi te aţine în munte înaintea Domnului!» Şi iată Domnul trecea! Înaintea Domnului mergea o furtună mare şi vajnică să crape munţii şi să se despice stâncile, dar Domnul nu era în furtună. Şi după furtună un cutremur, dar Domnul nu era nici în cutremur.(2Kn Şi el a răspuns: «Sunt înfierbântat de mare râvnă pentru Domnul Dumnezeul Savaot, fiindcă fiii lui Israil au părăsit legământul tău, au dărâmat jertfelnicele tale, au ucis cu sabia pe profeţii tăi, de n’am rămas decât eu, şi acum ei mă caută să-mi ia sufletul!» 1 n Acolo a intrat într’o peşteră, unde a şi mas. Şi cuvântul Domnului a fost către el şi i-a zis: «Ce faci aici, Ilie?»60gnŞi s’a sculat, a mâncat şi a băut şi cu demâncarea aceea a prins putere pentru patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, până a ajuns în Horeb, muntele Domnului./3nîngerul Domnului s’a întors însă a doua oară şi s’a atins de el şi i-a zis: «Scoală şi mănâncă, fiindcă vei porni la drum lung!»'.InŞi când s’a întors cu ochii spre căpătâiul lui, iată o turtă rumenită şi un ulcior cu apă. Şi a mâncat şi a băut, apoi iarăşi s’a culcat.- nŞi s’a culcat şi a adormit sub jneapăn. Dar iată că un înger s’a atins de el şi i-a zis: «Scoală şi mănâncă!»\,3nIar el a pătruns în pustie cale de o zi. După ce a ajuns acolo, s’a pus jos sub un jneapăn şi îşi ruga moartea şi zicea: «Destul, Doamne! Ia-mi sufletul, căci nu sunt mai bun decât părinţii mei!» +;nDin această pricină l-a prins frica şi a pornit de acolo, ca să-şi scape viaţa, şi a ajuns la Beerşeba în Iuda, unde a şi lăsat pe sluga sa,A*}nAtunci Izabela a trimis un sol la Ilie să-i spună: «Aşa să-mi facă mie zeii, dacă mâine pe vremea asta nu voi face cu viaţa ta la fel cum ai făcut şi tu cu fiecare din ei!»~) ynŞi Ahab a împărtăşit Izabelei tot ceea ce făcuse Ilie, şi cum el omorîse cu sabia pe toţi profeţii lui Baal. (n.Mâna Domnului însă era cu Ilie. Şi el şi-a încins coapsele şi a alergat înaintea lui Ahab până la cotitura spre Izreel.&'Gn-Dar într’o clipă, cerul s’a întunecat de nouri şi s’a pornit furtună şi ploaie mare. Şi Ahab s’a suit în carul său şi a pornit spre Izreel.h&Kn,Dar la a şaptea oară, a venit cu răspuns: «Iată că se iveşte din mare un nor mic cât podul palmei!» Atunci Ilie i-a spus: «Du-te degrabă şi spune lui Ahab: «Înhamă şi te pogoară ca să nu te apuce ploaia!»L%n+Şi i-a poruncit slugii Bale: «Urcă-te şi aruncă-ţi privirea spre mare!» Şi el s’a dus şi s’a uitat în zare şi a zis: «Nimic!» Dar el i-a poruncit: «Întoarce-te de şapte ori!»$1n*Şi Ahab a plecat să mănânce şi să bea, iar Ilie s’a suit pe vârful Carmelului şi s’a cinchit, încât capul i-a ajuns între genunchi.`#;n)Apoi Ilie a zis lui Ahab: «Du-te, mănâncă şi bea, căci se aude ropot de ploaie!»8"kn(Iar Ilie a zis: «Prindeţi pe profeţii lui Baal! Nici unul din ei să nu scape!» Şi i-au prins. După aceasta Ilie i-a pogorît la apa Chişonului, şi acolo i-a junghiat.!n'Şi când a văzut poporul, a căzut cu faţa la pământ şi a zis: «Domnul, el este Dumnezeu! Domnul, el este Dumnezeu!» %n&Atunci a căzut foc de la Domnul, care a mistuit arderea de tot, lemnele, pietrele şi pământul, şi a sorbit şi apa care era în şanţ./n%Auzi-mă, Doamne! Auzi-mă, ca să cunoască poporul acesta că tu eşti Domnul Dumnezeu şi că tu eşti acela care le întorci inima înapoi!» ;n$Însă pe la vremea prinosului de seară profetul Ilie s’a apropiat şi a zis: «Doamne Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Israil, descopere-te astăzi că tu eşti Dumnezeu în Israil şi eu sunt servul tău, iar tot ceea ce am făcut astăzi este după porunca ta!Rn#Iar apa a înconjurat jertfelnicul, şi şanţul era şi el plin de apă.n"Şi a zis: «Umpleţi patru ciubere cu apă şi turnaţi peste arderea de tot şi peste lemne». Şi au făcut întocmai. Apoi le-a mai zis: «încă o dată!» Şi au turnat şi a doua oară. Apoi: «A treia oară!» Şi au turnat şi a treia oară.[1n!Apoi a rânduit lemnele, a tăiat viţelul bucăţi şi l-a pus deasupra lemnelor,)Mn Şi cu pietrele a clădit un jertfelnic în numele Domnului şi a făcut un şanţ lat ca un răzor pentru două sea de sămânţă, împrejurul jertfelnicului.7inŞi Ilie a luat douăsprezece pietre, după numărul celor douăsprezece seminţii ale fiilor lui Iacob, către care fusese cuvântul Domnului: «Israil să-ţi fie numele!»)MnAtunci Ilie Tesbiteanul a zis poporului întreg: «Apropiaţi-vă!» Şi tot poporul s’a dat lângă el. Şi el a dres jertfelnicul cel dărâmat al Domnului.3anIar după amiază au început să strige din toate puterile până la vremea prinosului de seară. Dar nu s’a auzit nici glas, nici mişcare, nici semn de luare aminte."?nŞi ei au început să strige cu glas tare şi-şi făceau scrijilituri după rânduială cu săbii şi cu lănci până când sângele ţîşnea din ei.{qnDar la amiază, Ilie a început să-şi bată joc de ei şi zicea: «Strigaţi cu glas tare, căci el este dumnezeu! Poate se îndeletniceşte cu ceva, sau s’a dus încotrova, sau călătoreşte, sau doarme, ca să se trezească din somn!»$CnŞi ei au luat viţelul care li s’a adus, l-au gătit pentru jertfă şi au chemat numele lui Baal de dimineaţă şi până la amiază: «Baale, auzi-ne!» Dar nu se auzea nici glas, nici mişcare. Atunci ei au început să joace împrejurul jertfelnicului pe care îl făcuseră._9nAtunci Ilie a zis către profeţii lui Baal: «Alegeţi un viţel şi pregătiţi-l mai întâi voi pentru jertfă, fiindcă voi sunteţi mai mulţi. Apoi să chemaţi pe dumnezeul vostru, dar să nu puneţi foc.»EnVoi să vă rugaţi la dumnezeii voştri şi eu mă voi ruga Domnului. Şi dumnezeul care va răspunde cu foc, acela să fie Dumnezeu.» Şi tot poporul a răspuns: «Bun este cuvântul!»mUnAduceţi aici doi viţei. Să-şi aleagă ei un viţel pe care să-l taie bucăţi şi să-l pună pe lemne, dar foc să nu pună. Şi eu voi lua pe celălalt, îl voi tăia bucăţi şi-l voi pune pe lemne, iar foc nu voi pune.nAtunci Ilie a zis poporului: «Eu singur am rămas profet al Domnului, iar profeţi ai lui Baal sunt patru sute cincizeci.nApoi Ilie s’a apropiat de tot poporul şi a cuvântat: «Câtă vreme veţi umbla şchiopătând de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, umblaţi după el, iar dacă este Baal, atunci umblaţi după el!» Dar poporul nu i-a dat nici un răspuns.nWnAtunci Ahab a trimis în tot cuprinsul lui Israil şi a adunat pe toţi profeţii în muntele Carmel.Z /nŞi acum trimite şi strânge tot Israilul la mine, în muntele Carmel, precum şi pe profeţii lui Baal, patru sute cincizeci, şi pe cei patru sute de profeţi ai Aşerei, care mănâncă la masa Izabelei!»5 enDar Ilie i-a răspuns: «Nu eu sunt cel ce aduce nenorocire peste Israil, ci tu şi casa tatălui tău, fiindcă aţi părăsit poruncile Domnului şi umblaţi după Baali.k QnCând Ahab a dat cu ochii de Ilie i-a zis: «Tu eşti oare cel ce aduci nenorocire peste Israil?»u enŞi s’a dus Obadia înaintea lui Ahab şi i-a dat de veste. Şi Ahab a pornit în întâmpinarea lui Ilie. /nAtunci Ilie i-a răspuns: «Viu este Domnul Savaot înaintea căruia slujesc, chiar astăzi mă voi înfăţişa eu însumi înaintea lui Ahab!»tcnŞi acum tot mai spui: «Du-te şi dă de veste domnului tău: «Iată-l pe Ilie!»… Ca să mă omoare!»a=n N’a aflat oare domnul meu ce am făcut eu când Izabela a omorît pe profeţii Domnului, că am ascuns o sută din profeţii Domnului, câte cincizeci într’o peşteră, şi le-am dat de mâncare pâine şi apă?+n Dar dacă după ce mă voi fi despărţit de tine, Duhul Domnului te va duce Dumnezeu ştie încotro, şi când eu mă voi înfăţişa să dau de ştire lui Ahab şi nu te va găsi aici, atunci voi fi omorît! Robul tău însă cinsteşte pe Domnul din tinereţile sale.]5n Şi acum tu mă îmbii: «Du-te şi dă de veste domnului tău: «Iată-l pe Ilie!»uen Viu este Domnul Dumnezeul tău, că nu se află neam sau împărăţie în care să nu fi trimis domnul meu după tine să te caute, şi când i s’a răspuns: «nu-i!» a pus împărăţia sau neamul acela să jure că nu te-a găsit.{qn Şi el a răspuns: «Cu ce ţi-am păcătuit de vrei să dai pe servul tău în mâna lui Ahab, ca să mă omoare?`;nŞi el i-a răspuns: «Eu! Du-te şi spune stăpânului tău: «Iată am dat de Ilie!»A}nŞi când Obadia mergea pe drum, iată că s’a întâlnit cu Ilie. Şi fiindcă l-a cunoscut, a căzut cu faţa la pământ şi i-a zis: «Oare tu eşti cu adevărat domnul meu Ilie?nŞi şi-au împărţit ţara ea să o cutreere: Ahab umbla singur într’o parte, iar Obadia tot singur într’altă parte.iMnŞi Ahab i-a zis lui Obadia: «Caută cu deamăruntul în ţară, la toate izvoarele de apă şi la toate pâraiele, poate se află ceva iarbă ca să scăpăm cu viaţă caii şi catârii şi să nu rămânem fără vite».:~onCând Izabela a omorît pe profeţii Domnului, Obadia a luat o sută de profeţi şi a ascuns câte cincizeci într’o peşteră, unde le-a dat de mâncare pâine şi apă. –n}WnAhab a chemat la sine pe Obadia, căpetenie peste casa sa. – Obadia era tare cinstitor de Dumnezeu.q|]nŞi Ilie s’a dus să se înfăţişeze lui Ahab. Şi când foametea ajunsese năpraznică în Samaria,6{ inŞi după alt răstimp, a fost cuvântul Domnului către Ilie în anul al treilea: «Du-te şi te înfăţişează înaintea lui Ahab, căci voi trimite ploaie pe pământ!»z5nAtunci femeia i-a răspuns lui Ilie: «Acum cred că tu eşti omul lui Dumnezeu şi cuvântul lui Dumnezeu, care este în gura ta, este adevărat!» ynApoi Ilie a luat copilul cu el şi l-a coborît din odaia de sus şi l-a dat mamei lui şi i-a zis: «Iată. fiul tău este viu!»sxanŞi Domnul a ascultat de glasul lui Ilie şi a întors sufletul copilului într’însul şi el a înviat.%wEnApoi s’a întins de trei ori peste copil şi a strigat către Domnul şi a zis: «Doamne Dumnezeul meu, întoarce sufletul acestui copil într’însul!»0v[nŞi a strigat către Domnul şi a zis: «Doamne Dumnezeul meu vrei să faci rău chiar femeii acesteia văduve, unde locuesc eu, de ai îngăduit să moară fiul ei?»!u=nDar el i-a răspuns: «Dă-mi pe fiul tău!» Şi el l-a luat de la pieptul ei şi l-a dus în odaia de sus în care locuia el şi l-a pus pe patul lui,$tCnAtunci ea i-a spus lui Ilie: «Ce să fac cu tine, omule al lui Dumnezeu? Ai venit la mine să-mi aduci aminte de păcatul meu şi să omori pe fiul meu?»snCi după toate acestea, fiul femeii, stăpâna casei, s’a îmbolnăvit de o boală tare grea, încât şi-a dat sufletul.r1nFăina din chiup nu s’a sfârşit şi nici untdelemnul din ulcior n’a secat, după cuvântul Domnului, pe care îl grăise prin gura lui Ilie.qynŞi ea a plecat şi a făcut după cuvântul lui Ilie, şi ea şi fiul ei şi casa ei au avut demâncare multă vreme:Up%nCăci aşa zice Domnul Dumnezeul Ini Israil: «Făina cea din chiup să nu se sfârşească şi untdelemnul din ulcior să nu lipsească, până în ziua când Domnul va da ploaie pe faţa pământului!»Eon Dar Ilie i-a răspuns: «Nu te teme! Du-te şi fă după cum ai zis, dar din ceea ce ai fă-mi şi mie o turta mică şi adă-o încoace, iar pentru tine şi pentru fiul tău fă la urmă,lnSn Dar ea i-a răspuns: «Viu este Domnul Dumnezeul tău, că nu am nimic copt în cuptor! Mi-a rămas numai o mână de făină într’un chiup şi puţin untdelemn într’un ulcior. Şi iată că după ce voi strânge vreo două lemne mă voi duce acasă să gătesc ceva demâncare pentru mine şi pentru fiul meu, şi apoi să mâncăm şi să murim!»zmon Ca să beau!» Şi când ea se pornise să aducă, el a strigat şi i-a zis: «Adă-mi şi o bucată de pâine!»elEn Şi el s’a sculat şi a pornit spre Sarepta Sidonului. Şi când a ajuns la poarta cetăţii, s’a întâlnit cu o femeie care aduna lemne. Atunci el a chemat-o şi i-a spus: «Adă-mi puţină apă din ulciorul tău,kn «Scoală şi porneşte spre Sarepta Sidonului şi locueşte acolo, căci iată am poruncit unei femei văduve să-ţi dea demâncare!»EjnAtunci a fost cuvântul Domnului către el şi i-a poruncit:\i3nIar după un răstimp pârâul a secat, fiindcă nu mai căzuse ploaie pe pământ.dhCnUnde corbii îi aduceau dimineaţa şi seara pâine şi carne, iar apă bea el din pârău.g3nŞi a pornit de acolo şi a făcut după cuvântul Domnului: el s’a adăpostit în zăvoiul pârăului Cherit, care curge la răsărit de Iordan,efEnAcolo să bei apă din pârău, iar corbilor le-am dat poruncă să-ţi aducă demâncare!»en«Pleacă de aici şi porneşte spre răsărit şi acolo ascunde-te în zăvoiul pârăului Cherit, care curge la răsărit de Iordan.?d{nŞi a fost cuvântul Domnului către Ilie şi i-a spus:]c 7nAtunci Ilie Tesbiteanul, din Tesba Galaadului, a zis lui Ahab: «Viu este Domnul Dumnezeul lui Israil, înaintea căruia slujesc, că nu va fi în anii aceştia rouă ori ploaie decât prin cuvântul gurii mele!»)bMn"În vremea lui, Hiel din Betel a zidit din nou Ierihonul. Cu preţul vieţii lui Abiram, fiul său cel întâi născut, i-a pus temelia, iar cu preţul vieţii celui din urmă fiu al lui i-a aşezat porţile, după cuvântul Domnului pe care îl vestise prin gura lui Iosua, fiul lui Nun.@a{n!Dar a mai făcut Ahab şi o Aşeră şi a mai săvârşit Ahab şi alte ticăloşii cu care a înfuriat pe Domnul Dumnezeul lui Israil, mai mult decât toţi regii, înaintaşii săi.g`In Pentru aceasta a înălţat un jertfelnic în templul lui Baal pe care îl zidise în Samaria.l_SnDar nu s’a mulţumit numai că s’a tăvălit în păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, ci şi-a luat de soţie pe Izabela, fiica lui Etbaal, regele Sidonului, şi a început să se închine lui Baal şi să-l cinstească.w^inŞi Ahab, fiul lui Omri, a săvârşit fapte rele în ochii Domnului, mai multe decât toţi înaintaşii lui.G] nAhab, fiul lui Omri, a ajuns rege al Israilului în anul al treizeci şi optulea al domniei lui Asa, regele lui Iuda, şi a domnit peste Israil timp de douăzeci şi doi de ani, în Samaria.\}nŞi Omri a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat în Samaria, iar în locul său a ajuns rege Ahab, fiul său.*[OnCealaltă istorie a domniei lui Omri, săvârşirile lui, precum şi faptele lui vitejeşti pe care le-a făcut sunt scrise în «Cronicile regilor lui Israil»._Z9nEl a umblat pe toate căile lui Ieroboam, fiul lui Nabat, şi s’a terfelit în păcatul lui, cu care a ademenit şi pe Israil ca să fie păcătos şi să întărâte cu idolii lor pe Domnul Dumnezeul lui Israil.mYUnŞi Omri a făptuit nelegiuiri în ochii Domnului şi a fost mai rău decât toţi înaintaşii lui.IX nEl a cumpărat muntele Samariei de la Şemer, cu doi talanţi de argint, şi a întărit muntele, iar cetatea pe care a zidit-o a numit-o Samaria, după numele lui Şemer, stăpânul muntelui.)WMnÎn anul al treizeci şi unulea al domniei lui Asa, regele lui Iuda, Omri a ajuns rege în Israil. El a domnit doisprezece ani; numai în Tirţa a domnit şase.1V]nPoporul care trecuse de partea lui Omri a biruit pe cei ce trecuseră de partea lui Tibni, fiul lui Ghinat. Şi după ce a murit Tibni, Omri a ajuns rege în locul lui.BUnÎn vremea aceea, poporul Israil s’a împărţit în două tabere: o tabără era de partea lui Tibni, fiul lui Ghinat, ca să-l facă rege, şi cealaltă tabără de partea lui Omri.TnCelelalte fapte istorice ale lui Zimri, precum şi uneltirea pe care a pus-o la cale sunt scrise în «Cronicile regilor lui Israil».iSMnNumai pentru păcatul pe care îl săvârşise, făcând fapte rele înaintea Domnului şi umblând pe calea lui Ieroboam şi spurcându-se în păcatul lui pe care l-a făcut, şi ademenind şi pe Israil să păcătuiască.8RknDar când a văzut Zimri că cetatea a fost încercuită, a intrat în cetăţuia palatului domnesc şi a pus foc palatului domnesc, pe când se afla înlăuntru, şi a murit,XQ+nApoi Omri şi cu tot Israilul au pornit din Ghibeton şi au împresurat Tirţa.KPnCând a aflat poporul care se afla în tabără, că Zimri a uneltit şi că a şi omorît pe rege, întregul Israil a făcut rege în aceeaşi zi, în tabără, pe căpitanul oştirii, pe Omri.?OynÎn anul al douăzeci şi şaptelea al lui Asa, regele lui Iuda, a domnit Zimri în Tirţa şapte zile. Poporul în vremea aceea stătea în tabără la Ghibeton, cetate filisteană.NnCelelalte fapte din vremea domniei lui Ela, împreună cu ceea ce a mai săvârşit el sunt scrise în «Cronicile regilor lui Israil».WM)n Din pricina tuturor păcatelor lui Baeşa şi ale lui Ela, feciorul lui, care nu numai că au păcătuit ei, ci au înduplecat la păcat pe Israil, şi cu idolii lor au întărâtat pe Domnul Dumnezeul lor. w$~~"}y||{zz`yxxIwVvuuFtqss r(qpp5o_nnm]lkkjjj4ihhSgffe9dcbb;aa`F__~^^H]]]\\r[[-ZYY%XXJW%V-UUCSSIRQPONMYLLJJ II.H;GCFeEhDCCB=A@@ ?>=<;;~::q99K877w66544|4 2211&0/J.3-O,,D+v**)o(''J&%?$Z#V"D!! d"@_txqpl=/ on  D  #c=59w>2wxŞi a dus şi scrisoarea regelui lui Israil cu următorul cuprins: «O dată cu această scrisoare, trimit la tine pe Naaman, dregătorul meu, ca să-l tămădueşti de lepra lui!»x1kxAtunci regele Siriei i-a răspuns: «Hai, du-te! Căci eu voi trimite o scrisoare către regele lui Israil.» Şi el a plecat şi a luat cu el zece talanţi de argint, şase mii de sicli de aur şi zece schimburi de straie de sărbătoare.~0wxŞi Naaman a intrat la stăpânul său şi i-a spus ce straie «Aşa şi aşa a spus fata cea din ţara lui Israil»./xŞi ea a zis către stăpâna sa: «Dacă s’ar duce stăpânul meu la profetul din Samaria, l-ar vindeca de lepra lui!».xOdată pătrunseseră cete de Sirieni şi răpiseră din ţara lui Israil o copilă, care acum slujea pe soţia lui Naaman.=- wxNaaman, voevodul oştirii regelui Siriei, era om cu nume şi cu vază înaintea stăpânului său, căci prin el Domnul dăduse biruinţă Sirienilor. Omul acesta viteaz era lepros.],5x,Şi le-a pus dinainte şi au mâncat şi a mai şi rămas, după cuvântul Domnului.B+x+Şi sluga lui a zis: «Cum să dau acestea la o sută de oameni?» Şi el i-a răspuns: «Dă oamenilor să mănânce, căci aşa zice Domnul: Să mănânce şi să mai şi rămână!»3*ax*Un om din Baalşalişa a venit la omul lui Dumnezeu şi a adus pârgă douăzeci de pâni de orz şi grâu nou în desaga lui. Şi a zis: «Dă oamenilor să mănânce!»<)sx)Atunci el a zis: «Aduceţi făină!» Şi el a aruncat făină în căldare şi a zis: «Toarnă oamenilor ca să mănânce!» Şi n’a mai fost nimic vătămător în căldare.V('x(Când s’a pus în blide oamenilor ca să mănânce şi pe când mâncau ei din fiertură, au început să strige şi să zică: «Moartea e în căldare, omul lui Dumnezeu!» şi n’au mai putut mânca.'/x'Şi unul din ei a ieşit la câmp ca să culeagă verdeţuri. Dar a nimerit o plantă agăţătoare şi a cules din ea o poală plină de castraveţi sălbateci, şi s’a întors şi i-a tăiat mărunt ca pe verdeţuri în căldarea cu fiertură, fără să-şi dea seama.h&Kx&De acolo Eliseu s’a întors la Ghilgal. Şi era foamete în ţară. Şi pe când ucenicii profeţilor stăteau înaintea lui, el a zis ucenicului său: «Pune o căldare mare şi fierbe ceva pentru ucenicii profeţilor!»%#x%Atunci ea a intrat înlăuntru, a căzut la picioarele lui şi s’a închinat până la pământ, apoi şi-a luat pe fiul ei şi a ieşit.!$=x$Atunci el a strigat pe Ghehazi şi i-a zis: «Cheamă pe Şunamita asta!» Şi el a chemat-o şi ea a intrat la el, şi el i-a zis: «la pe fiul tău!»G# x#Şi a început să se plimbe prin casă încoace şi încolo. Şi s’a suit iarăşi şi s’a plecat peste copil. Atunci copilul a început să strănute de şapte ori şi a deschis ochii.t"cx"Apoi s’a sculat şi s’a culcat peste copil şi a pus gura sa peste gura copilului, ochii săi peste ochii lui, palmele sale în palmele lui, şi, pe când sta aşa plecat peste el, a început să se încălzească trupul copilului.d!Cx!Şi el a intrat înlăuntru, a închis uşa după ei amândoi şi s’a rugat lui Dumnezeu.a =x Atunci a intrat Eliseu în casă, dar iată că băiatul era mort, culcat în patul lui.jOxÎn vremea aceasta, Ghehazi se dusese înaintea lor, pusese toiagul pe faţa copilului, dar n’a simţit nici glas, nici mişcare. Şi acum se întorcea în întâmpinarea lui, ca să-i spue că băiatul nu s’a deşteptat.+QxAtunci a luat cuvântul mama copilului: «Viu este Domnul şi viu să fie sufletul tău, dacă mă voi lăsa de tine!» Şi el s’a sculat şi a pornit după ea.-xŞi el a zis lui Ghehazi: «Încinge-te peste mijloc şi ia toiagul meu în mână şi porneşte la drum, – iar dacă te vei întâlni cu cineva nu-i da bună ziua, şi dacă cineva îţi va da bună ziua să nu-i mulţumeşti, – şi pune toiagul pe faţa copilului».zoxAtunci ea a început să zică: «Am cerut eu oare fiu de la domnul meu? N’am spus eu oare: «Nu mă amăgi!»?"?xDar când a ajuns la omul lui Dumnezeu, sus în munte, i-a cuprins picioarele lui. Şi îndată s’a apropiat Ghehazi ca s’o dea laoparte. Însă omul lui Dumnezeu i-a zis: «Las’o, căci sufletul ei este îndurerat, şi Domnul mi-a ascuns aceasta şi nu mi-a dat de ştire».)MxAleargă deci în întâmpinarea ei şi o întreabă: «Eşti sănătoasă? Dar bărbatul tău? Dar copilul tău? Sunt sănătoşi?» Şi ea a răspuns: «Da!»CxŞi ea a pornit şi a ajuns la omul lui Dumnezeu, pe muntele Carmelului. Şi când a zărit-o omul lui Dumnezeu de departe,» zis către Ghehazi, ucenicul său: «Vezi, asta-i Şunamita!'xApoi a pus samarul pe asină şi a poruncit servitorului său: «Mână repede şi nu mă opri din mers, decât când îţi voi porunci eu!»xDar el i-a răspuns: «De ce să te duci la el acum? Nu-i nici lună nouă, nici Sâmbătă!» Dar ea a zis: «Fii pe pace!»!=xŞi a chemat pe bărbatul său şi i-a zis: «Trimite-mi un servitor cu o asină, căci vreau să mă duc repede la omul lui Dumnezeu şi mă întorc!»xAtunci ea s’a suit în odaia de sus, l-aculcat în patul omului lui Dumnezeu, a închis uşa după ea şi apoi a ieşit.zoxAtunci l-aluat în braţe şi l-adus la mama sa. Şi a stat pe genunchii ei până la amiază, când a şi murit.xŞi deodată a zis tatălui său: «Capul meu, capul meu mă doare!» Şi tatăl său a poruncit unui servitor: «Du-l la maică-sa!»kQxŞi copilul a crescut. Dar într’o zi, s’a dus la tatăl său, care avea secerători la lucru.jOxDar femeia a luat în pântece şi a născut fiu tocmai la vremea despre care Eliseu îi spusese.*OxŞi Eliseu i-a spus: «La anul pe vremea asta, vei ţine în braţe un băiat!» Şi ea a răspuns: «Nu, domnul meu! Omul lui Dumnezeu, nu amăgi pe roaba ta!»Z/xAtunci el i-a spus: «Cheamă-o!» Şi el a chemat-o şi ea s’a oprit in uşă. xŞi el a zis: «Cu ce am putea să o mulţumim?» Atunci Ghehazi a răspuns: «Ea n’are copii, iar bărbatul ei este bătrân».x kx Şi el i-a zis lui Ghehazi: «Spune-i: Iată tu te strădănueşti cu toată grija pentru noi. Ce să-ţi facem în schimb? Vrei să vorbim cu regele sau cu căpitanul oştirii?» Dar ea i-a răspuns: «Sunt în mijlocul rudeniilor mele!» x Şi a zis către Ghehazi, ucenicul său: «Cheamă pe Şunamita încoace!» Şi el a chemat-o şi ea a venit în faţa lui.` ;x Dar într’o zi iată că a sosit, s’a retras în odaia cea de sus şi s’a culcat.1 ]x Să-i facem sus o odaie cu pereţi subţiri, să punem într’însa un pat, o masă, un scaun şi un sfeşnic, ca ori de câte ori va veni, să se odihnească acolo.»k Qx Şi ea a zis bărbatului ei: «Ştiu că omul lui Dumnezeu care trece mereu pe la noi este sfânt.:oxÎntr’o zi a trecut Eliseu pe lângă Şunem. Şi acolo era o femeie de neam. Şi ea l-a silit să stea la masă, şi ori de câte ori trecea, se oprea acolo ca să mănânce.^7xAtunci ea a venit şi a spus omului lui Dumnezeu ceea ce se întâmplase. Şi el i-a răspuns: «Du-te şi vinde untdelemnul şi plăteşte datoria ta, iar cu ceea ce va rămânea trăeşte tu şi feciorii tăi!»$CxIar după ce a umplut vasele, a zis către fiii săi: «Adă încă unul!» Şi ei au răspuns: «Nu mai este nici unul!» Şi îndată a stat untdelemnul.'xŞi a plecat de la el şi a făcut întocmai aşa. Apoi a închis uşa după ea şi după fiii ei. Şi ei îi dădeau vase, iar ea le umplea.0[xApoi să intri în casă, să zăvorăşti uşa după tine şi după feciorii tăi şi să torni în toate vasele acelea, şi cum se va umplea unul, pune-l laoparte!»r_xŞi el i-a zis: «Du-te şi cere vase de la alţii, de la toţi vecinii tăi, vase goale, dar nu puţine,3axAtunci Eliseu i-a răspuns: «Ce să-ţi fac? Spune-mi ce ai la tine în casă!» Şi ea i-a spus. – «În toată casa, roaba ta nu are decât un ulcior de untdelemn». xO femeie dintre femeile ucenicilor de profeţi a strigat către Eliseu şi a zis: «Omul meu, robul tău a murit. Şi tu ştii că robul tău era cucernic şi cinstitor de Dumnezeu. Şi iată acum că a venit datornicul ca să ia pe cei doi copii ai mei, robi!»{xAtunci a luat pe fiul său cel întâi născut, care avea să fie rege în locul lui, şi l-a adus ardere de tot pe zid. Din această pricină fiii lui Israil s’au întărâtat de mame, iar ei au pornit de acolo şi s’au întors în ţara lor.a=xŞi când regele Moabului şi-a dat seama că izbânda războiului nu-i de partea lui, a luat cu sine şapte sute de oameni iscusiţi în mânuirea săbiei, ca să-l dovedească pe craiul Edomului, dar n’a izbutit.D~xOraşele lor le-au dărâmat, în mănoasele lor ogoare fiecare a aruncat cu pietre până le-au umplut, toate izvoarele de apă le-au astupat şi toţi pomii roditori i-au doborît la pământ, până n’a mai rămas decât Chirhareşet. Dar şi pe acesta l-au înconjurat prăştiaşii şi l-au bătut cu pietre.?}yxŞi când au intrat ei în tabăra lui Israil, s’au ridicat Israiliţii şi au bătut pe Moabiţi, încât au luat-o la fugă, iar ei i-au fugărit până i-au nimicit pe Moabiţi.%|ExŞi au zis în sine: «Acesta-i sânge! Regii de bună seamă că s’au luat la harţă şi s’au măcelărit unii pe alţii. Şi acum la pradă, Moabe!»"{?xŞi când s’au sculat dis-de-dimineaţă şi când au văzut Moabiţii soarele oglindindu-se în apă, li s’a părut că apa este roşie ca sângele,RzxŞi când a aflat tot Moabul că regii au pornit cu război împotriva lui, au fost chemaţi la luptă toţi cei buni de luptă şi chiar şi mai mulţi decât atât şi s’au grămădit la graniţă.y#xIar a doua zi de dimineaţă, la vremea înălţării prinosului, iată că s’a pornit apă dinspre Edom, de s’a umplut ţinutul acela.sxaxŞi veţi cuprinde toate cetăţile întărite şi toate cetăţile însemnate, şi toţi pomii roditori îi veţi doborî la pământ şi veţi astupa toate izvoarele de apă şi toate câmpiile roditoare le veţi nimici cu pietre.»uwexDar acest lucru nu-i de-ajuns în ochii Domnului! Ci şi pe Moabiţi îi va da prinşi în mâinile voastre!JvxCăci aşa zice Domnul: Nu veţi vedea nici vânt şi nu veţi vedea nici ploaie, şi cu toate acestea valea aceasta se va umplea de apă şi veţi putea adăpa turmele şi dobitoacele voastre.`u;xŞi a zis: «Aşa zice Domnul: Săpaţi în valea acestui râu groapă lângă groapă,$tCxŞi acum aduceţi-mi un cântăreţ din chitară!» Iar după ce cântăreţul din chitară a început să mişte coardele, mâna Domnului a fost peste el,`s;xŞi Eliseu a răspuns: «Viu este Domnul Savaot, înaintea căruia slujesc, că dacă nu aş fi căutat la obrazul lui Iosafat, regele Iudei, nici nu m’aş fi uitat la tine şi nici nu te-aş fi băgat în seamă.r!x Atunci Eliseu a zis către regele lui Israil: «Ce pricină este între noi? Du-te la profeţii părintelui tău şi la profeţii maicii tale!» Dar regele lui Israil i-a răspuns: «Deloc! Oare Domnul a chemat pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâna lui Moab?»Aq}x Şi Iosafat a răspuns: «Într’însul sălăşlueşte cu adevărat cuvântul Domnului!» Şi s’au îndreptat către el regele lui Israil împreună cu Iosafat şi craiul Edomului.p!x Şi Iosafat a întrebat: «Se află aci oare vre-un profet al Domnului, ca printr’însul să întrebăm pe Domnul?» Atunci a răspuns unul din dregătorii regelui lui Israil şi a zis: «Aici se află Eliseu, fiul lui Şafat, care turna apă pe mâini lui Ilie».yomx Atunci regele lui Israil a zis: «O, Domnul a chemat pe aceşti trei regi, ca să-i dea în mâna Moabiţilor!»\n3x Şi aşa au pornit regele lui Israil, regele lui Iuda şi regele Edomului. Şi după ce au ocolit timp de şapte zile cu oştirea, nu mai aveau apă pentru oştire şi nici pentru vitele care veneau de pe urmă.tmcxŞi a mai întrebat: «Pe ce drum să apucăm?» Şi el a răspuns: «De-a dreptul prin pustiul Edomului!»#lAxApoi a trimis şi la Iosafat, regele lui Iuda, vorbă: «Regele Moabului a scuturat jugul meu! Vrei tu oare să porneşti cu mine cu război împotriva Moabului?» Şi el a răspuns: «Pornesc! Eu sunt cu tine, poporul meu e ca şi poporul tău şi caii mei sunt ca şi caii tăi!»Yk-xAtunci a ieşit regele Ioram din Samaria şi a chemat la luptă pe tot Israilul,bj?xDar îndată după moartea lui Ahab, regele Moabului a scuturat jugul regelui lui Israil. i;xMeşa, regele Moabului, se îndeletnicea cu păstoria şi-i dădea regelui lui Israil o sută de mii de miei şi lâna de pe o sută de mii de berbeci. hxÎnsă a rămas lipit de păcatul lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care împinsese pe Israil la păcat, şi nu s’a depărtat de el.;gqxŞi el a făcut fapte rele în ochii Domnului, dar nu ca tatăl său şi nici ca mama sa. El a răsturnat stâlpii cu pisanii în cinstea lui Baal, pe care-i făcuse tatăl său, f =xIoram, fiul lui Ahab, a ajuns rege peste Israil în Samaria în anul al optsprezecelea al lui Iosafat, regele lui Iuda. Şi a fost rege doisprezece ani.We)xDe acolo s’a îndreptat spre muntele Carmel, apoi s’a întors în Samaria.3daxŞi el s’a întors şi i-a văzut şi i-a blestemat în numele Domnului. Şi îndată au ieşit două ursoaice din pădure şi a rupt din ei patruzeci şi doi de copii.?cyxŞi a pornit de acolo la Betel. Şi pe când suia la deal, au ieşit o seamă de copii din cetate, care-şi băteau joc de el şi ziceau: «La deal, pleşuvule, la deal pleşuvule!»ab=xŞi apa a rămas bună până în ziua de azi, după cuvântul pe care l-agrăit Eliseu.>awxApoi a ieşit la izvorul apei şi a aruncat sare într’însul şi a zis: «Aşa zice Domnul: Am tămăduit apa aceasta! Să nu iasă dintr’însa nici moarte, nici sterpiciune!»R`xAtunci el le-a zis: «Aduceţi-mi un blid nou cu sare!» Şi i l-au adus.4_cxAtunci au zis locuitorii cetăţii către Eliseu: «Iată, cetatea noastră este bine aşezată, după cum vede şi domnul nostru, dar apa este rea şi pământul sterp».w^ixŞi s’au întors la el, iar el sta în Ierihon, şi le-a zis: «Nu v’am spus eu oare să nu vă duceţi?»/]YxŞi fiindcă l-au tot silit până i-a fost ruşine de ei, a zis: «Trimiteţi!» Şi ei au trimis cincizeci de oameni şi l-au căutat trei zile, dar nu l-au găsit.\}xŞi i-au zis: «Aici la servii tăi se află cincizeci de oameni viteji; să se ducă şi să caute pe domnul tău, poate că l-o fi luat duhul Domnului şi l-o fi aruncat în vre-un munte sau într’o vale!» Dar el a răspuns: «Nu trimiteţi!»d[CxCând ucenicii profeţilor care se aflau în faţa Ierihonului au văzut aceasta, au zis: «Duhul lui Ilie sălăşlueşte în Eliseu!» Şi ei au ieşit în întâmpinarea lui şi i s’au închinat până la pământ,rZ_xŞi a luat mantia lui Ilie care căzuse în urma lui şi a lovit apa zicând: «Unde este Domnul Dumnezeul lui Ilie?» Şi îndată ce a lovit apa, s’a despărţit în două, de o parte şi de alta, şi Eliseu a trecut prin mijloc.|Ysx După aceasta a luat de jos mantia lui Ilie care căzuse de pe el şi s’a întors din nou pe ţărmul Iordanului.WX)x Când a văzut Eliseu, el a început să strige: «Părintele meu, părintele meu, carul lui Israil şi călăreţul lui!» Şi apoi nu l-a mai văzut. Apoi şi-a apucat hainele şi şi le-a rupt în două.,WSx Dar pe când ei mergeau vorbind, iată că pe neaşteptate un car de foc cu cai de foc a trecut printre ei, şi Ilie s’a suit la cer într’un vârtej de vânt.!V=x Atunci el i-a răspuns: «Cererea ta este greu de împlinit! Dacă mă vei vedea când voi fi luat de la tine, să fie aşa, iar dacă nu, să nu fie!»UU%x Când ei au ajuns de partea cealaltă, Ilie i-a spus lui Eliseu: «Cere de la mine ce să-ţi dau înainte de a fi luat de la tine». Şi el a zis: «Două părţi din duhul tău să treacă asupra mea!»9TmxAtunci a luat Ilie mantia sa şi a sucit-o vălătuc, şi a lovit apa care s’a despărţit în două, într’o parte şi într’alta, şi ei amândoi au trecut ca pe uscat.0S[xŞi cincizeci dintre ucenicii profeţilor s’au luat după ei şi s’au oprit la o depărtare oarecare în faţa lor, când ei amândoi stăteau pe malul Iordanului.]R5xApoi iarăşi i-a spus Ilie: «Rămâi aici, fiindcă Domnul m’a trimis la Iordan!» Atunci el i-a răspuns: «Viu este Domnul şi viu să fie sufletul tău, dar eu nu mă las de tine!» Şi au plecat amândoi.yQmxAtunci ucenicii profeţilor cei din Ierihon s’au apropiat de Eliseu şi l-au întrebat: «Ştii tu oare că astăzi Domnul va lua pe domnul tău de la tine pe deasupra capului tău?» Dar el le-a răspuns: «Şi eu ştiu. Fiţi pe pace!»ZP/xApoi Ilie i-a zis: «Elisee, rămâi aici, fiindcă Domnul m’a trimis la Ierihon!» Dar el i-a răspuns: «Viu este Domnul şi viu să fie sufletul tău, dar eu de tine nu mă las!» Şi au ajuns la Ierihon.tOcxŞi ucenicii profeţilor care erau în Betel au ieşit înaintea lui Eliseu şi l-au întrebat: «Ştii tu oare că astăzi Domnul va lua pe domnul tău pe deasupra capului tău?» Şi el le-a răspuns: «Şi eu ştiu. Fiţi pe pace!»oNYxŞi Ilie i-a spus lui Eliseu: «Rămâi aici, fiindcă Domnul m’a trimis la Betel». Dar Eliseu i-a răspuns: «Viu este Domnul şi viu să fie sufletul tău, dar eu nu mă las de tine!» Şi amândoi s’au pogorît spre Betel.tM exŞi când Domnul a voit să sue pe Ilie la cer în vârtej de vânt, Ilie şi Eliseu plecaseră din Ghilgal,dL ExCelelalte fapte pe care le-a făcut Ahazia sunt scrise în «Cronicile regilor lui Israil».iK OxŞi el a murit după cuvântul Domnului, pe care l-avorbit prin Ilie. Şi fratele său Ioram a fost ales rege în locul lui, – în anul al doilea al lui Ioram, fiul lui Iosafat, regele lui Iuda, – fiindcă el nu avea fiu.J -xCăruia i-a zis: «Aşa zice Domnul: Fiindcă ai trimis soli ca să întrebe pe Baalzebub, dumnezeul cel din Ecron – ca şi când n’ar fi Dumnezeu în Israil ca să-l întrebi pe el – pentru aceasta, din patul în care te-ai suit nu te vei mai da jos, ci vei muri!»I /xAtunci îngerul Domnului a zis lui Ilie: «Pogoară-te la el, nu te teme de faţa lui!» Atunci el s’a sculat şi s’a pogorît cu el la rege,#H CxFoc din cer a căzut şi a mistuit pe cei doi căpitani dintâi, împreună cu cei cincizeci de inşi ai lor. Şi acum fii îndurător pentru viaţa mea!»IG x Şi iarăşi a trimis un căpitan, a treia oară, cu cincizeci de inşi. Şi s’a suit acest de al treilea căpitan, a venit la el şi a căzut în genunchi înaintea lui Ilie şi l-arugat stăruitor şi i-a zis: «Omule al lui Dumnezeu, fii milostiv pentru viaţa mea şi pentru viaţa celor cincizeci de servi ai tăi!'F Kx Atunci Ilie le-a răspuns cu aceste cuvinte: «Dacă eu sunt omul lui Dumnezeu, să se pogoare foc din cer şi să te mistue pe tine şi pe cei cincizeci de inşi ai tăi!» Şi îndată s’a pogorît foc de la Dumnezeu din cer şi l-amistuit pe el şi pe cei cincizeci de inşi ai lui. sxPentru aceasta, aşa zice Domnul: «Nu te vei mai da jos din patul în care zaci, ci vei muri!» Şi Ilie a plecat.t= exDar îngerul Domnului a zis lui Ilie Tesbiteanul: «Scoală şi ieşi în întâmpinarea solilor regelui Samariei şi le spune: «Oare nu este Dumnezeu în Ierusalim, de aţi pornit să întrebaţi pe Baalzebub, dumnezeul cel din Ecron?!< ?xOdată, Ahazia a căzut de pe fereastra cea cu gratii din catul de sus al palatului său din Samaria şi s’a îmbolnăvit greu. Atunci a trimis el soli cu poruncă: «Porniţi şi întrebaţi pe Baalzebub, dumnezeul cel din Ecron, dacă din boala mea voi mai scăpa cu viaţă!»F; xIar după moartea lui Ahab, Moabul a scuturat jugul lui Israil.:n6El a cinstit pe Baal şi i s’a închinat lui şi a întărâtat pe Domnul Dumnezeul lui Israil, tocmai cum făcuse şi tatăl său.99mn5El a săvârşit fapte rele în ochii Domnului, umblând pe calea tatălui său şi a maicii sale şi pe calea lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a împins pe Israil la păcat."8?n4Ahazia, fiul lui Ahab, s’a suit pe tron în Samaria, în anul al şaptesprezecelea al lui Iosafat, regele lui Iuda. Şi el a domnit în Israil doi ani.!7=n3Şi Iosafat a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu ei în cetatea lui David, strămoşul său. Şi după el a ajuns rege Ioram, fiul său.6+n2Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, a zis lui Iosafat: «Îngădue ca oamenii mei să însoţească pe corăbii pe oamenii tăi», dar el n’a vrut.%5En1Iosafat a făcut multe corăbii ca acelea de laTarşiş, care să meargă după aur la Ofir, – dar n’au ajuns, căci s’au sfărâmat la Eţion Gheber.84mn0În Edom însă nu era rege, ci numai un satrap.o3Yn/Şi pe desfrânaţii care mai rămăseseră de pe vremea lui Asa, tatăl său, i-a nimicit din ţară.y2mn.Celelalte fapte ale lui Iosafat, vitejia lui şi războaiele lui sunt scrise în «Cronicile regilor din Iuda».71kn-Iosafat a trăit în pace cu regele lui Israil.p0[n,Dar înălţimile nu le-a desfiinţat, iar poporul tot mai aducea jertfe şi tămâieri pe înălţimi./{n+El a umblat în calea tatălui său Asa şi nu s’a depărtat de ea, făcând ceea ce este plăcut în ochii Domnului...Wn*Iosafat era de treizeci şi cinci de ani când a ajuns rege şi a domnit douăzeci şi cinci de ani în Ierusalim. Pe mama sa o chema Azuba şi era fiica lui Şilhi.f-Gn)Iosafat, fiul lui Asa, a domnit în Iuda în anul al patrulea al lui Ahab, regele lui Israil.\,3n(Şi a adormit Ahab cu părinţii săi, iar în locul lui a domnit Ahazia, fiul lui.L+n'Celelalte fapte ale domniei lui Ahab şi ceea ce a mai făcut el, palatul de fildeş pe care l-a zidit şi toate cetăţile pe care le-a clădit, sunt scrise în «Cronicile regilor lui Israil».7*in&Iar când carul de luptă a fost spălat în iazul Samariei, câinii au lins sângele lui şi desfrânatele s’au scăldat acolo, după cuvântul pe care îl spusese Domnul.g)In%Căci regele a murit!» Apoi ei au pornit spre Samaria şi l-au îngropat pe rege în Samaria.(n$Pe la asfinţitul soarelui însă, s’a auzit strigăt în tabără: «Fiecare să se întoarcă în cetatea lui şi în ţinutul lui,w'in#Şi fiindcă lupta era din ce în ce mai aprigă în ziua aceea, regele a fost silit să stea în carul de luptă în faţa Sirienilor, iar seara a murit din pricină că sângele lui s’a scurs din rană înlăun-trul carului de luptă.r&_n"Un oştean însă şi-a încordat arcul şi a nimerit din întâmplare pe regele lui Israil, drept la încheietura platoşei. Atunci el a zis căpitanului: «Cârmeşte şi mă scoate din învălmăşeala luptei, căci sunt rănit».v%gn!Iar dacă au văzut căpitanii carelor de luptă că el nu este regele lui Israil, şi-au căutat de treabă.T$#n Şi când căpitanii carelor de luptă au văzut pe Iosafat, şi-au închipuit că el este regele lui Israil şi s’au înşirat împrejurul lui ca să se lupte cu el, dar Iosafat a început să strige.N#nDar regele Siriei poruncise căpitanilor carelor de luptă – căci el avea treizeci şi două – aşa: «Nu vă luptaţi cu oricine, ori de rând, ori de frunte, ci numai cu regele lui Israil!»j"OnŞi regele lui Israil a zis lui Iosafat: «Eu mă voi îmbrăca în haine străine şi voi intra în luptă, iar tu stai îmbrăcat cu hainele tale!» Şi regele lui Israil şi-a luat alte haine şi a intrat în focul luptei.!ynCu toate acestea, regele lui Israil împreună cu Iosafat, regele lui Iuda, au pornit împotriva Ramotului din Galaad. 1nAtunci Miheia i-a zis: «Dacă te vei întoarce sănătos, n’a grăit Domnul prin mine!» Şi a mai zis: «Ascultaţi aceasta toate popoarele!»/YnŞi-i spuneţi: «Aşa porunceşte regele: Aruncaţi-l în temniţă şi daţi-i de mâncare pâine şi apă, cu ţârâita, până când mă voi întoarce teafăr!» nAtunci a poruncit regele lui Israil: «Luaţi-l pe Miheia şi-l duceţi la Amon, căpetenia cetăţii, şi la Ioaş, fiul regelui,xknIar Miheia i-a răspuns: «Vei vedea în ziua când vei umbla dintr’o odaie într’alta ca să te ascunzi!»7inAtunci s’a apropiat Sedechia, fiul lui Chenaana, şi l-a lovit pe Miheia peste obraz şi i-a zis: «Cum de a fugit de la mine Duhul Domnului, ca să vorbească prin tine?»  nŞi acum, iată că Domnul a pus duh mincinos în gura tuturor acestor profeţi ai tăi, fiindcă Domnul a hotărît pieirea ta.?ynŞi el a răspuns: «Voi ieşi şi mă voi preface duh mincinos în gura tuturor profeţilor lui!» Iar Domnul i-a zis: «Fură-i mintea, căci eşti în stare. Ieşi şi fă aşa!»9nDar iată că a ieşit un duh protivnic şi s’a oprit înaintea Domnului şi a zis: «Eu îi voi fura mintea!» Şi Domnul l-a întrebat: «Cu ce?»9mnAtunci a zis Domnul: «Cine este în stare să strice mintea lui Ahab, ca să pornească şi să năvălească în Ramotul din Galaad? «Şi unul spunea una, altul spunea alta.@{nAcela însă şi-a urmat vorba: «Ascultă deci cuvântul Domnului! Am văzut pe Domnul stând pe tronul său, şi toată oştea cerească stătea de-a-dreapta şi de-a-stânga lui».~wnAtunci regele lui Israil a zis lui Iosafat: «Nu ţi-am spus oare că nu-mi profeţeşte de bine, ci numai de rău?»RnŞi el i-a răspuns: «Văd tot Israilul împrăştiat în munţi, ca oile care nu au cioban». Şi Domnul a zis: «Aceşti oameni n’au căpetenii şi fiecare să se întoarcă în pace la casa sa!»ynAtunci regele l-a întrebat iarăşi: «De câte ori să te jur ca să-mi spui numai adevărul, în numele Domnului?»ynŞi când a intrat el la rege, regele l-a întrebat aşa: «Miheia! Oare să pornim noi cu război împotriva Ramot-Galaadului sau să ne oprim?» Miheia însă a răspuns: «Porneşte şi vei izbândi, căci Domnul îl va da în mâna regelui!»kQnApoi Miheia i-a răspuns: «Viu este Domnul! Ceea ce-mi va spune Domnul, aceea voi grăi şi eu!»tcn Solul care fusese trimis să întâlnească pe Miheia l-a îndemnat aşa: «Iată, cuvintele profeţilor sunt într’un cuget pentru izbânda regelui. Să fie deci cuvântul tău ca al unuia din ei şi profeţeşte pentru izbândă!»'In Şi toţi profeţii profeţeau într’un glas: «Porneşte împotriva Ramot-Galaadului şi vei avea izbândă, fiindcă Domnul îl va da în mâinile tale!»"?n Sedechia, fiul lui Chenaana, şi-a făcut coarne de fier şi a zis: «Aşa zice Domnul: «Cu acestea vei împunge pe Sirieni, până îi vei prăpădi».Qn Dar pe când regele lui Israil împreună cu Iosafat, regele lui Iuda, stăteau, fiecare pe tronul lui, înveşmântaţi, pe o arie de la poarta Samariei, iar toţi profeţii profeţeau înaintea lor,x kn Atunci regele lui Israil a chemat pe unul din eunuci şi i-a zis: «Aleargă repede la Miheia, fiul lui Imla!»' InRegele lui Israil însă i-a răspuns lui Iosafat: «Mai este unul prin care am putea să întrebăm pe Domnul, dar eu îl urăsc, fiindcă niciodată nu-mi profeţeşte de bine, ci numai de rău. El este Miheia, fiul lui Imla.» Dar Iosafat a zis: «Să nu spună regele una ca asta!»g InDar Iosafat a zis: «Mai este aici vre-un profet al Domnului, ca să-l întrebăm şi pe el?»o YnŞi regele lui Israil a strâns pe cei patru sute de profeţi şi i-a întrebat: «Să pornesc eu cu război împotriva Ramot-Galaadului, sau să mă opresc?» Şi ei i-au răspuns: «Sue-te, căci Domnul îl va da în mâna ta!»g InAtunci Iosafat l-a mai îndemnat pe regele lui Israil: «Întreabă acum şi ce zice Domnul!»_9nApoi a întrebat pe Iosafat: «Să pornesc oare cu război împotriva Ramot-Galaadului?» Şi Iosafat i-a răspuns regelui lui Israil: «Eu sunt ca tine, poporul meu ca poporul tău şi caii mei ca şi caii tăi!»FnŞi regele lui Israil a zis către dregătorii săi: «Ştiţi voi oare că Ramot-Galaadul este al nostru? Şi noi stăm cu mâinile în sân, fără să-l luăm din mâna regelui Siriei?»X+nIar în anul al treilea a venit Iosafat, regele lui Iuda, la regele lui Israil.F nŞi au trecut trei ani fără război între Siria şi Israil. nAtunci a fost cuvântul Domnului către Ilie şi i-a zis: «Ai văzut cum s’a umilit Ahab înaintea mea? Şi fiindcă s’a umilit într’atâta, nu voi abate în zilele lui nenorociri, ci în zilele fiului său voi prăvăli nenorociri peste casa lui!»8knCând a auzit Ahab cuvintele acestea, şi-a rupt veşmintele şi şi-a pus sac pe capul lui şi a postit. Şi se culca învelit în veşmântul său de jale şi umbla abătut.'InŞi el a săvârşit multe ticăloşii, deoarece el a umblat după idoli, precum făceau Amoriţii pe care i-a alungat Domnul din faţa fiilor lui Israil. –%En– Şi n’a mai fost altul ca Ahab care să se fi lăsat biruit să facă rău în ochii Domnului, fiindcă femeia sa Izabela îl înduplecase la aceasta.-nPe cel care va muri din casa lui Ahab în cetate, câinii îl vor mânca, iar pe cel care va muri pe câmp, îl vor mânca păsările cerului!»b?nŞi pentru Izabela, Domnul spune: «Câinii vor mânca pe Izabela în câmpia lui Izreel.X~+nŞi mă voi purta cu casa ta ca şi cu casa lui Ieroboam, fiul lui Nabat, ca şi cu casa lui Baeşa, fiul lui Ahia, din pricina ticăloşiilor cu care m’ai întărâtat şi ai ademenit pe Israil la păcat. ~}}||{Bzgyxxw7uutssrqqNpoonmmmClkkjjQihggQffedcc;b}ba9`n__%^^]J\[[HYY#XAWVUTSSQPOOHMLLWK~JIHGGvFEEMDCBAA(??U>=<x %Şi hoitul Izabelei să fie pe câmpul din Izreel, ca gunoiul cel de pe ogor, încât nimeni să nu poată spune: «Iată pe Izabela!»=yx $Atunci s’au întors ei înapoi şi i-au spus ceea ce se întâmplase. Şi el a zis: «Acesta este cuvântul Domnului pe care l-a grăit prin gura lui Ilie Tesbiteanul, slujitorul său: «Pe câmpul din Izreel câinii vor mânca trupul Izabelei!{<qx #Şi s’au dus s’o îngroape, şi n’au mai găsit dintr’însa decât ţeasta, picioarele şi podul palmelor.;3x "Apoi Iehu a intrat înlăuntru şi a mâncat şi a băut şi a zis: «Căutaţi pe blestemata aceea şi o îngropaţi, căci este fiică de rege!»:3x !Şi el le-a poruncit: «Aruncaţi-o jos!» Şi ei au aruncat-o jos şi sângele ei a împroşcat peretele şi caii, care au călcat-o în picioare.29_x Şi el a ridicat ochii spre fereastră şi i-a răspuns: «Cine eşti tu, de vrei să te pui în pricină cu mine?» În acest timp vreo doi, trei eunuci se uitau la el.8 x Şi când Iehu a intrat pe poarta palatului, ea l-a întâmpinat: «Cu gând de pace vine Zimri, ucigaşul stăpânului său?»%7Ex După acestea, Iehu a intrat în Izreel. Când a auzit Izabela, şi-a sulemenit ochii şi şi-a împodobit capul şi s’a pus la fereastră să privească.]65x În anul al unsprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab, Ahazia a ajuns rege în Iuda.57x Slujitorii săi însă l-au dus într’un car la Ierusalim şi l-au îngropat în gropniţa sa, la un loc cu părinţii săi, în cetatea lui David.A4}x Şi dacă a văzut Ahazia, regele lui Iuda, ceea ce s’a întâmplat, a luat-o la fugă în spre Betganin, iar Iehu s’a luat după el şi a zis: «Şi pe el! Ucideţi-l în car!» Şi ajungându-l l-au lovit rău pe povârnişul Gur, lângă Ibleam. Şi regele a tot fugit până la Meghido, unde a şi murit.]35x «Într’adevăr, ieri am văzut sângele lui Nabot şi sângele fiilor lui, zice Domnul! Şi-ţi voi plăti ţie în ogorul acesta, zice Domnul!» Şi acum, ia-l şi-l aruncă pe ogor, după cuvântul Domnului.2x Şi Iehu a zis către Bidcar, scutierul regelui: «la-l şi-l aruncă pe ogorul lui Nabot Izreeliteanul, căci şi tu şi eu ne aducem aminte cum amândoi eram călări în urma lui Ahab, părintele lui, când Domnul a glăsuit împotriva lui această profeţie:1x Îndată Iehu şi-a încordat arcul şi a lovit pe Ioram în spate, iar săgeata i-a ieşit prin inimă, şi el s’a prăbuşit în car.c0Ax Atunci Ioram a întors şi a vrut să fugă, şi i-a zis lui Ahazia: «Trădare, Ahazia!»f/Gx Când Ioram a văzut pe Iehu, l-a întrebat: «Cu gând de pace vii, Iehu?» Dar el i-a răspuns: «Ce gând de pace, atâta vreme cât se mai săvârşesc desfrânările Izabelei, mama ta, şi multele ei fermecătorii!»&.Gx Atunci Ioram a poruncit: «Înhamă!» Şi au înhămat caii la carul lui. Şi a pornit Ioram, regele lui Israil, împreună cu Ahazia, regele lui Iuda, fiecare în carul lui de luptă, şi s’au dus în întâmpinarea lui Iehu si l-au întâlnit în ţarina lui Nabot cel din Izreel.;-qx Şi straja a dat de ştire: «Şi acesta a ajuns până la ei, dar nu se întoarce. Dar el mână voiniceşte, cum mână Iehu, fiul lui Nimşi. Ba chiar, el mână nebuneşte!»Y,-x Atunci a trimis un alt călăreţ, care a ajuns până la ei şi l-a întrebat: «Aşa zice regele: Cu gând de pace vii?» Şi Iehu i-a răspuns şi lui: «Ce te priveşte gândul meu? Dă-te înapoia mea!» +x Şi aşa a pornit un călăreţ înaintea lui Iehu şi i-a spus: «Aşa zice regele: Vii cu gând de pace?» Şi Iehu i-a răspuns: «Ce te priveşte gândul meu? Dă-te înapoia mea!» Şi straja a spus iarăşi: «Solul a ajuns la ei, dar nu se întoarce!» * x În Izreel însă un străjer stătea de strajă în turn. Şi când a zărit el că vine ceata lui Iehu, a zis: «Zăresc o ceată!» Dar Ioram a răspuns: «Un călăreţ să pornească în întâmpinarea lor şi să-i întrebe: «Veniţi cu gând bun?»)x Apoi Iehu a încălecat şi a pornit spre Izreel, unde zăcea Ioram, unde şi Ahazia, regele lui Iuda, venise ca să-l vadă pe Ioram./(Yx Şi acum regele Ioram se întorsese, ca să se vindece în Izreel de rănile cu care fusese rănit în războiul cu Sirienii, împotriva lui Hazael, regele Siriei.—Şi Iehu a zis: «Dacă găsiţi cu cale, să nu iasă şi nici să nu fugă nimeni din cetate ca să dea de veste în Izreel!»S'!x Apoi Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimşi, a uneltit împotriva lui Ioram – şi Ioram luase parte la apărarea Ramotului din Galaad, împreună cu tot Israilul împotriva lui Hazael, regele Siriei,,&Sx Şi ei au aşternut în grabă fiecare veşmântul său sub picioarele lui, pe treptele cele goale şi au sunat din trâmbiţă şi au strigat: «Iehu este rege!»(%Kx Dar ei au zis iarăşi: «Minciună! Dă-ne lucrul pe faţă!» Atunci el a spus: «Aşa şi aşa mi-a spus! Aşa zice Domnul: Te miruesc rege al lui Israil!»M$x Când Iehu a ieşit la slujitorii stăpânului său, ei l-au întrebat: «Îţi stă frumos? Pentru ce a venit acest nebun la tine?» Şi el le-a răspuns: «Voi cunoaşteţi omul şi felul lui».#x Şi pe Izabela s’o mănânce câinii în câmpul Izreel şi nimeni să n’o îngroape!» Şi a închis uşa şi a fugit."x Şi toată familia lui Ahab vreau să o prăpădesc ca pe aceea a lui Ieroboam, fiul lui Nabat, şi ca pe a lui Baeşa, fiul lu’ Ahia.!#x Toată casa lui Ahab să fie stârpită! Vreau să nimicesc din ai lui Ahab pe toţi cei de parte bărbătească, rob şi liber din Israil,K x Dar să stârpeşti neamul lui Ahab, stăpânul tău, ca astfel eu să răzbun sângele vărsat al slujitorilor mei profeţi, şi omorîrea de către Izabela a tuturor închinătorilor Domnului.H x Atunci el s’a sculat şi a intrat în casă. Şi profetul i-a turnat mirul pe cap şi i-a zis: «Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil: Te miruesc rege peste poporul Domnului, peste Israil!dCx Când a ajuns el acolo, căpeteniile oştirii ţineau tocmai atunci sfat. Şi i-a zis: «Căpitane, am să-ţi spun ceva!» Atunci Iehu l-aîntrebat: «Căruia dintre noi toţi?» Şi el a răspuns: «Ţie, căpitane!»Kx Şi ucenicul, ucenicul profetului, a pornit la Ramotul Galaadului.Fx la apoi cornul cu mir, toarnă-l pe capul lui şi-i spune: «Aşa zice Domnul: Iată, te miruesc rege al lui Israil!» După aceasta deschide uşa şi fugi fără să mai aştepţi nimic!»(Kx O data ajuns acolo, uită-te la Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimşi, apoi du-te spre el, scoate-l dintre fraţii lui şi-l bagă în odaia cea mai din dos.2 ax Şi profetul Eliseu a chemat pe unul din ucenicii profeţilor şi i-a zis: «Încinge-ţi coapsele şi ia cornul acesta cu mir în mână şi du-te la Ramotul Galaadului.$CxŞi regele Ioram s’a întors ca să se tămăduiască de rănile ce i le făcuseră Sirienii la Ramot, în vremea când se lupta el cu Hazael, regele Siriei. Şi Ahazia, fiul lui Ioram, regele Iudei, s’a pogorît să vadă pe Ioram, fiul lui Ahab, care se afla bolnav în Izreel.+xAtunci Ioram, fiul lui Ahab, a pornit la război împotriva lui Hazael, regele Siriei, la Ramotul Galaadului, şi Sirienii au învins pe Ioram.%xŞi el a mers pe calea casei lui Ahab şi a săvârşit fapte rele în ochii Domnului, ca şi casa lui Ahab, căci el era ginerele lui Ahab.-UxŞi când a ajuns rege, Ahazia era de douăzeci şi doi de ani, şi a domnit un an în Ierusalim. Numele mamei sale era Atalia, nepoata lui Omri, regele lui Israil.xÎn anul al doisprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab, regele lui Israil, a ajuns rege Ahazia, fiul lui Ioram, regele Iudei.'xŞi a adormit Ioram cu părinţii săi şi a fost îngropat cu ei în cetatea lui David, iar Ahazia, fiul lui, a fost pus rege în locul lui.p[xŞi celelalte fapte ale lui Ioram, pe care le-a făcut, sunt scrise în «Cronicile regilor lui Iuda».}uxAşa a rămas Edomul, neatârnat de Iuda până în ziua de azi. Tot pe vremea aceea a mai scuturat jugul şi Libna.hKxŞi a pornit Ioram cu toate carele de luptă la Seira, şi fiindcă a îndrăznit să năvălească noaptea, Edomiţii, care îl împresurară împreună cu căpitanii carelor, l-au înfrânt, iar oastea a fugit în patrie.mUxÎn timpul domniei lui, Edomul a scuturat jugul stăpânirii lui Iuda. Şi ei atunci au pus un rege.,SxDar Domnul n’a vrut să nimicească pe Iuda, pentru David, robul său, precum îi făgăduise că îi va da o făclie, lui şi urmaşilor lui, în toată vremea."?xŞi el a mers pe calea regilor lui Israil, precum făcuse casa lui Ahab, căci fiica lui Ahab îi era soţie. Şi a făcut fapte rele în ochii Domnului.o YxEl era de treizeci şi doi de ani când a început să domnească, şi a domnit opt ani în Ierusalim. }xÎn anul al cincilea al lui Ioram, fiul lui Ahab, regele lui Israil, a ajuns rege Ioram, fiul lui Iosafat, regele Iudei.$ CxDar la amiază Hazael a luat o pânză, pe care a înmuiat-o în apă, şi a întins-o pe faţa lui, iar el a murit. Şi Hazael a ajuns rege în locul lui. 1xDupă aceasta a plecat de la Eliseu şi,ajungând la stăpânul său, l-a întrebat: «Ce ţi-a spus Eliseu?» Şi el i-a răspuns: «Vei trăi!»4 cx Atunci a zis Hazael: «Oare robul tău este câine să săvârşească asemenea faptă silnică?» Dar Eliseu i-a luat vorba: «Domnul mi te-a descoperit rege al Siriei!»5ex Atunci a întrebat Hazael: «De ce plânge domnul meu?» Dar el i-a răspuns: «Fiindcă ştiu răul pe care îl vei pricinui fiilor lui Israil! Cetăţilor întărite le vei da foc, pe flăcăi îi vei omorî cu sabia, pe prunci îi vei zdrobi, iar pe femeile care au în pântece le vei spinteca!»xkx Şi Hazael a stat nemişcat în faţa lui şi l-a cuprins frica, iar omul lui Dumnezeu a început să plângă.r_x Şi Eliseu i-a răspuns: «Du-te şi-i spune: «Vei trăi!» Dar Domnul mi-a descoperit că el va muri.»Z/x Şi Hazael a pornit în întâmpinarea lui şi a luat cu sine un dar şi tot felul de bunătăţi din Damasc, povară cât pentru patruzeci de cămile, şi a venit şi s’a înfăţişat înaintea lui şi i-a spus: «Fiul tău, Benhadad, regele Siriei, m’a trimis la tine cu întrebarea: «Oare mai scap eu cu viaţă din boala mea?»NxAtunci a rostit regele către Hazael: «la în mâna ta un dar şi du-te în întâmpinarea omului lui Dumnezeu, şi prin el întreabă pe Domnul astfel: «Oare mai scap cu viaţă din boala mea?»%xOdată a intrat Eliseu în Damasc, şi Benhadad, regele Siriei, era bolnav. Şi el a fost înştiinţat: «Omul lui Dumnezeu a sosit aici!»saxŞi regele a întrebat pe femeie şi ea i-a povestit lui tot. Atunci regele i-a dat un eunuc cu poruncă: «Dă-i înapoi tot ceea ce a fost al ei, împreună cu venitul ţarinii, din ziua de când a părăsit ţara şi până acum».xŞi pe când el îi povestea regelui cum el a înviat mortul, iată că femeia al cărei fiu el îl înviase a venit să ceară de la rege casa şi ogorul ei. Atunci a zis Ghehazi: «Stăpâne, Măria Ta! Iată femeia şi iată fiul ei pe care Eliseu l-a înviat!»)MxŞi regele tocmai stătea de vorbă cu Ghehazi, slujitorul omului lui Dumnezeu, şi-i spunea: «Povesteşte-mi toate minunile pe care le-a săvârşit Eliseu!»/xIar la sfârşitul celor şapte ani s’a întors femeia din ţara Filistenilor şi a venit să ceară de la rege înapoi casa şi pământul ei.%~ExŞi s’a sculat femeia şi a făcut după cum îi zisese omul lui Dumnezeu, şi a plecat ea şi familia ei şi a locuit în ţara Filistenilor, şapte ani.^} 9xOdată Eliseu sfătuise pe femeia al cărei fiu îl înviase: «Scoală şi du-te tu şi familia ta şi locueşte aiurea, căci Domnul a hotărît să fie foamete, iar ea va bântui în ţară timp de şapte ani».n|WxŞi aşa s’a şi întâmplat. Oamenii l-au călcat în picioare la poarta cetăţii şi el a murit.i{MxDar scutierul răspunsese omului lui Dumnezeu: «Într’adevăr Domnul a făcut cerului stăvilare; însă cum va fi cu putinţă acest lucru?» Şi el îi spusese: «Tu vei vedea cu ochii tăi, dar din ele nu vei mânca!»KzxIată ce zisese omul lui Dumnezeu către rege: «Două sea de făină de orz se vor vinde cu un siclu şi o sea de lamură de făină va fi la poarta Samariei, mâine pe vremea asta, un siclu».wyixŞi regele a rânduit pe scutierul de care îşi sprijinea braţul său, la poarta cetăţii. Şi poporul l-acălcat în picioare la poartă şi a murit, precum spusese omul lui Dumnezeu, care profeţise când regele s’a pogorît la el.\x3xDupă aceasta a ieşit poporul cel războinic şi a prădat tabăra Sirienilor, şi s’a vândut sea de lamură de făină cu un siclu, iar două sea de făină de orz tot cu un siclu, după cuvântul Domnului.Uw%xŞi s’au dus după ei până la Iordan, şi iată că tot drumul era plin de straie şi de lucruri pe care le aruncaseră Sirienii în graba lor!» Şi solii s’au întors şi au înştiinţat pe rege. vxŞi au luat două care de război cu cai şi i-a trimis regele înspre tabăra Sirienilor cu poruncă: «Duceţi-vă şi vedeţi!» u x Dar unul din slujitorii săi i-a răspuns aşa: «Să încalece oştenii pe cinci cai din care au mai rămas aici – iată ce mai rămăsese din toată tabăra lui Israil, căci toată cealaltă parte pierise – şi să-i trimitem ca să vadă ce este».Ptx Şi regele s’a sculat noaptea şi a zis către slujitorii săi: «Vreau să vă spun ce ne-au făcut nouă Sirienii! Ei ştiau bine că la noi este foamete, şi au ieşit din tabără să se ascundă pe câmp, crezând că «atunci când oamenii vor ieşi din cetate îi vom prinde de vii şi apoi vom pătrunde în cetate».^s7x Atunci portarii au început să strige şi s’a dat de veste înlăuntrul palatului.ryx Şi ei s’au dus şi au strigat pe portarii cetăţii şi le-au dat de veste: «Am pătruns în tabăra Sirienilor şi iată că nu se zărea nimeni şi nu se auzea nimic, ci numai cai şi măgari legaţi, iar corturile lor stau aşa neatinse»."q?x Dar într’o vreme, au zis unul către altul: «Nu se cuvine să facem aşa. Astăzi este zi de veste bună. Dacă noi tăcem şi aşteptăm până se luminează de ziuă, suntem vrednici de pedeapsă. Pentru aceasta haidem să ne ducem şi să dăm de veste la palatul regelui!»9pmxAtunci aceşti leproşi au străbătut tabăra până la capăt, au intrat într’un cort unde au mâncat şi au băut, şi au luat de acolo argint, aur şi straie pe care le-au ascuns. Apoi s’au întors şi au intrat în alt cort şi au luat şi de acolo ce-au găsit, şi s’au dus să le ascundă.6ogxDin această pricină s’au sculat şi au luat-o la fugă în amurg, şi au părăsit corturile lor, caii lor, asinii lor, tabăra aşa cum era ea, ca să-şi scape viaţa. nxCăci Domnul făcuse să se audă în tabăra Sirienilor duruit de care, nechezat de cai şi huet ca de oaste mare. Şi atunci au zis unii către alţii: «Regele lui Israil a tocmit să vină împotriva noastră pe regii Hetiţilor şi pe regii din Muţri».%mExŞi în amurg au pornit spre tabăra Sirienilor şi au intrat în ea, dar când au ajuns până la capătul taberei Sirienilor, iată că nu mai era nimeni,|lsxDacă am zice să intrăm în cetate, acolo e foamete şi murim, şi dacă stăm aici tot murim. Cu toate acestea, haidem să trecem în tabăra Sirienilor; dacă va fi să ne lase să trăim, vom trăi, iar de va fi să ne omoare, vom muri.» kxPe atunci stăteau la poarta cetăţii patru oameni leproşi. Şi se îmbiau unul pe altul: «Ce să stăm noi aici până vom muri?*jOxAtunci a răspuns scutierul pe braţul căruia se sprijinea regele, către omul lui Dumnezeu, următoarele: «Domnul a făcut cu adevărat cerului stăvilare; însă cum va fi cu putinţă acest lucru?» Dar Eliseu i-a zis: «Iată, tu vei vedea cu ochii tăi, dar din ele nu vei mânca!»^i 9xŞi Eliseu a zis: «Ascultaţi cuvântul Domnului! Aşa zice Domnul: Mâine pe vremea asta o sea de lamură de făină va fi vândută la poarta Samariei cu un siclu şi două sea de făină de orz tot cu un siclu.*hOx!Şi pe când el mai vorbea, iată că regele s’a pogorît la el şi i-a spus: «Această nenorocire este de la Domnul! De ce să mai nădăjduesc în Domnul?»sgax Şi pe când Eliseu stătea în casa lui împreună cu bătrânii, el a trimis un om înainte. Şi înainte de a ajunge solul la el, le-a spus bătrânilor: «Vedeţi, regele a trimis un călău care să-mi ia capul! Luaţi aminte: când va sosi solul, închideţi uşa şi-l siliţi să stea afară. Dar iată că se aud şi paşii stăpânului său după el.»f1xŞi a zis: «Aşa să-mi dea Dumnezeu şi să-mi facă ce va vrea el, dacă astăzi capul lui Eliseu, fiul lui Şafat, va mai sta în locul lui!»BexŞi când a auzit regele cuvintele femeii, şi-a rupt veşmintele sale, şi pe când trecea el pe zid, poporul a văzut că pe dinlăuntru trupul său era îmbrăcat în haină de jale.d-xNoi am fiert pe fiul meu şi l-am mâncat. Şi când i-am spus a doua zi: «Dă acum pe fiul tău ca să-l mâncăm», ea a ascuns pe fiul ei.»DcxŞi a mai întrebat-o regele: «Ce ai?» Şi ea i-a răspuns: «Femeia aceasta m’a îndemnat: «Dă-mi copilul tău, ca să-l mâncăm astăzi, iar pe copilul meu să-l mâncăm mâine!bxAtunci el i-a răspuns: «Dacă nu te ajută Domnul, cum aş putea eu să te ajut? Cu ceva din arie sau cu ceva din teasc?»axŞi pe când regele lui Israil trecea pe zid, o femeie a strigat către el şi i-a zis: «Ajută-mă, Stăpâne, Măria Ta!»L`xŞi bântuia foamete mare în Samaria. Şi ei au ţinut-o împresurată, încât un homer de vin costa optzeci de sicli de argint şi un sfert de cab de făină albă costa cinci sicli de argint.v_gxIar după acestea, Benhadad, regele Siriei, a strâns toată oastea şi s’a suit şi a împresurat Samaria.G^ xŞi le-a făcut ospăţ mare şi ei au mâncat şi au băut, apoi le-a dat drumul şi ei s’au întors la stăpânul lor. Şi n’au mai năvălit cete de Sirieni în pământul lui Israil.U]%xEl însă a răspuns: «Nu-i omori! Oare i-ai prins tu cu arcul şi cu sabia ta, de vrei să-i omori? Pune-le dinainte pâine şi apă, să mănânce şi să bea şi să se întoarcă la stăpânul lor!»h\KxDar regele Samariei, când i-a văzut, l-a întrebat pe Eliseu: «Să-i omor, părintele meu?»:[oxŞi după intrarea lor în Samaria, a zis Eliseu: «Deschide-le, Doamne, ochii ca să vadă!» Şi Domnul le-a deschis ochii şi au văzut, şi iată erau în mijlocul Samariei.2Z_xAtunci Eliseu le-a zis: «Nu este acesta drumul, nici cetatea. Porniţi după rnine şi eu vă voi îndrepta spre omul pe care-l căutaţi!» Şi i-a băgat în Samaria.3YaxŞi când ei au început să se pogoare, Eliseu s’a rugat la Domnul şi a zis: «Loveşte neamul acesta cu orbire!» Şi i-a lovit cu orbire după cuvântul lui Eliseu.aX=xŞi s’a rugat Eliseu şi a zis: «Doamne, deschide ochii lui ca să vadă!» Şi Domnul a deschis ochii slugii lui şi a văzut. Şi iată că muntele din vecinătatea lui Eliseu era plin de cai şi de care de foc.xWkxAtunci el i-a zis: «Nu-ţi fie frică, fiindcă cei ce sunt cu noi sunt mai mulţi decât cei ce sunt cu ei!»UV%xCând s’a sculat sluga omului lui Dumnezeu a doua zi şi a ieşit afară, iată că cetatea era înconjurată de oştire cu cai şi cu care de luptă. Atunci sluga a zis: «O, stăpâne? Ce să facem?»mUUxÎndată el a trimis cai şi care şi oştire multă, care ajungând noaptea au împresurat cetatea.T+x Şi el a poruncit: «Porniţi şi aflaţi unde aste el, ca să trimit pe cineva şi să-l prind». Şi i-au spus: «Iată, el este în Dotan».}Sux Atunci unul din dregătorii lui a răspuns: «Nimeni din noi, stăpânul meu, Măria Ta, ci profetul Eliseu, care este în Israil, i-a dat de ştire regelui lui Israil, chiar şi cuvintele pe care tu le grăieşti în odaia în care te culci».2R_x Atunci inima regelui Siriei s’a turburat din pricina aceasta şi a chemat el pe dregătorii săi şi le-a zis: «Spuneţi-mi cine m’a trădat la regele lui Israil?»)QMx Atunci regele lui Israil a trimis la locul despre care-i spusese şi îl arătase omul lui Dumnezeu şi a stat cu bună pază nu numai o dată sau de două ori.P/x Dar omul lui Dumnezeu a trimis vorbă la regele lui Israil: «Păzeşte-te să nu treci prin locul acela, căci acolo Sirienii stau la pândă!»O'xŞi Regele Siriei se războia cu Israil şi s’a sfătuit cu dregătorii săi astfel: «În cutare ori cutare loc să ne punem la pândă».GN xŞi el a zis: «la-o!» Şi el a întins mâna şi a apucat-o.:MoxAtunci omul lui Dumnezeu a întrebat: «Unde a sărit?» Şi el i-a arătat locul. Apoi Eliseu a tăiat o bucată de lemn şi, aruncând-o acolo, securea a plutit deasupra apei..LWxDar pe când unul dobora un copac, fierul securii a sărit în apă, şi ucenicul a început să strige şi să spună: «O, domnul meu, securea era împrumutată!»RKxŞi a pornit cu ei şi a ajuns la Iordan şi au început să taie copaci._J9xDar unul din ei a zis: «Fii bun şi hai cu servii tăi!» Şi el a răspuns: «Hai!»I!xAm vrea să ne ducem la Iordan şi să aducem fiecare câte o bârnă, ca să ne facem sălaş de locuit.» Şi el a zis: «Duceţi-vă!»}H wxŞi ucenicii profeţilor au zis lui Eliseu: «Iată că locul în care suntem aşezaţi este prea strâmt pentru noi!G xDar lepra lui Naaman să se lipească de tine şi de neamul tău deapururi!» Şi a ieşit de la el, alb de lepră ca zăpada.FyxAtunci Eliseu i-a spus: «Duhul meu n’a mers oare cu tine, când s’a întors înapoi în întâmpinarea ta omul din trăsură? Cu banii pe care i-ai luat, poţi să-ţi cumperi haine, măslinişuri, podgorii, turme şi cirezi, robi şi roabe.+EQxIar el a intrat şi a stat lângă stăpânul său. Dar Eliseu l-aîntrebat: «De unde vii, Ghehazi?» Şi el i-a răspuns: «Robul tău nu s’a dus nicăieri!» DxŞi când au ajuns ei la «colină», el le-a luat din mâna lor şi le-a dus în casă, şi oamenilor le-a dat drumul să plece,sCaxŞi Naaman i-a zis: «Te rog, ia doi talanţi». Şi nu l-alăsat pe el, ci i-a legat cu sila doi talanţi de argint în două pungi şi două schimburi de haine bune şi le-a dat la două slugi ca să le ducă mergând înaintea lui.vBgxŞi el i-a răspuns: «Bine, pace! Dar domnul meu m’a trimis să-ţi spun: «Iată chiar acum au venit la mine doi ucenici dintre fiii profeţilor, din muntele Efraim! Dă-le lor un talant de argint şi două schimburi de haine bune.»"A?xŞi Ghehazi a zorit după Naaman. Iar când Naaman l-azărit alergând, s’a dat jos din trăsură în întâmpinarea lui şi l-aîntrebat: «Ce este?»@xŞi-a zis în sine Ghehazi, ucenicul lui Eliseu, omul lui Dumnezeu: «Iată, domnul meu n’a vrut să oprească nimic de la Naaman Sirianul şi nici să ia din mâna lui ceea ce i-a adus. Viu este Domnul, dar eu voi alerga după el, ca să-mi dea şi mie ceva!»X?+xŞi el i-a zis: «Mergi în pace!» Şi după ce se depărtase o bucată bună,Q>xDar numai acest lucru să ierte Domnul robului tău: Când va intra stăpânul meu în templul lui Rimon, ca să se închine, şi când se va sprijini de braţul meu, atunci sunt nevoit şi eu să mă închin în templul lui Rimon, în clipa când el îngenunchie acolo în templu. Acest lucru să-l ierte Domnul robului tău!»[=1xAtunci Naaman a zis: «Dacă nu, atunci să dai servului tău o povară de pământ cât duce o pereche de catâri, căci servul tău nu va mai aduce ardere de tot şi jertfă altor dumnezei, ci numai Domnului.<1xŞi el a răspuns: «Viu este Domnul înaintea căruia slujesc, că nu iau nimic!» Şi cu toate că l-a tot îmbiat să ia, el însă n’a vrut.;{xŞi s’a întors el la omul lui Dumnezeu cu toată suita lui, a intrat la el şi a stat înaintea lui şi i-a zis: «Iată, acum ştiu că în tot pământul nu este Dumnezeu decât numai în Israil! Şi acum ia o mulţămită de la robul tău!»*:OxAtunci el s’a pogorît şi s’a afundat de şapte ori în Iordan, după cum spusese omul lui Dumnezeu, şi trupul lui s’a făcut curat ca trupul unui copil.W9)x Atunci s’au apropiat de el slugile sale şi i-au zis: «Dacă ţi-ar fi spus profetul să faci un lucru mare, l-ai fi făcut. Cu atât mai vârtos că ţi-a spus numai: «Scaldă-te şi te vei curăţi!»B8x Oare Abana şi Farfar, apele Damascului, nu sunt mai bune decât apele lui Israil? Oare nu m’aş fi putut scălda în ele şi să mă vindec?» Şi s’a întors şi a plecat mânios.q7]x Dar Naaman s’a supărat şi s’a dus cugetând în sine: «Credeam că va ieşi el însuşi la mine, va sta înaintea mea şi va chema numele Domnului Dumnezeului său, va întinde mâna spre templu şi mă va curăţa de lepră. 6x Şi Eliseu a trimis la el un sol cu vorba aceasta: «Du-te şi te scaldă de şapte ori în Iordan şi trupul tău se va curăţi!»\53x Atunci a venit Naaman în trăsura cu cai şi s’a oprit la uşa casei lui Eliseu.m4UxŞi când a auzit Eliseu, omul lui Dumnezeu, că regele lui Israil şi-a sfâşiat veşmintele, a trimis vorbă la rege: «Pentru ce ţi-ai rupt veşmintele tale? Să vie la mine, ca să afle că mai este un profet în Israil!»37xCând regele lui Israil a citit scrisoarea, şi-a sfâşiat veşmintele lui şi a zis: «Oare eu sunt Dumnezeu ca să omor şi să dau viaţă, de l-a trimis el la mine să-l tămăduesc de lepra lui? Dar să ştiţi şi să fiţi încredinţaţi că el îmi caută cârciob!» e#~z}||J{{ zzMyxx~wwvv+uottHsrr^qCp&oo mlllKkk;jihhgRfedd>cbbiaa>`_^^ ]\T[ZZ+YXXWVVMUTTESlRRRQP`OpNNMLLCK`JJ%IIHG|FFDE>DkCCYBFA~@@??'>>#=<48xO0RD O \ 9 f k%owixŞi Israil a săvârşit toate păcatele pe care le-a săvârşit şi Ieroboam, şi nu s’a dezbărat de ele,2_xCând Israil s’a despărţit de casa lui David şi a făcut rege pe Ieroboam, fiul lui Nabat, Ieroboam a abătut pe Israil de la Domnul şi l-a împins la mare păcat,!xŞi de aceea şi Domnul a aruncat tot neamul lui Israil, l-asmerit şi l-adat în mâna pustiitorilor, până când l-aaruncat de la sine.+QxDar nici Iuda n’a păzit poruncile Domnului Dumnezeului lui, ci dimpotrivă s’a purtat după năravurile lui Israil care se înrădăcinaseră într’însul.1]xPentru aceasta Domnul s’a întărâtat cumplit împotriva lui Israil şi l-adat într’o parte din faţa lui, de n’a mai rămas decât singură seminţia lui Iuda.5 exAu jertfit în foc pe fiii şi pe fiicele lor, au făcut profeţii mincinoase şi fermecătorii, şi s’au nevoit să facă fapte rele în ochii Domnului, ca să-l mânie.N xŞi au părăsit toate poruncile Domnului Dumnezeului lor şi şi-au făcut chipuri turnate, doi viţei, şi-au făcut Aşere şi s’au închinat la toată oastea cerească şi au cinstit pe Baal;" ?xŞi au aruncat legile lui şi legământul lui pe care îl încheiase cu părinţii lor şi descoperirile pe care el le descoperise lor, şi au umblat după idolii deşerţi întocmai ca şi popoarele păgâne cu care se învecinau, deşi Domnul le poruncise să nu se asemene lor. xDar ei n’au ascultat, ci şi-au învârtoşat grumazul, ca şi grumazul părinţilor lor, care n’au crezut în Domnul Dumnezeul lor,v gx Domnul însă se descoperise în Israil şi în Iuda prin graiul tuturor profeţilor şi al tuturor văzătorilor, zicându-le: «Întoarceţi-vă cu pocăinţă din căile voastre cele rele şi păziţi poruncile mele şi aşezările mele, după legea pe care am poruncit-o părinţilor voştri şi pe care v’am dat-o vouă prin gura slujitorilor mei profeţi».V'x Au cinstit idoli despre care Domnul zisese: «Să nu faceţi lucrul acesta!»*Ox Şi au adus tămâieri pe orice înălţime ca păgânii pe care îi alungase Domnul din faţa lor, şi au săvârşit fapte rele ca să-l întărâte pe Domnul,r_x Şi au aşezat stâlpi cu pisanii idoleşti şi Aşere pe orice culme înaltă şi sub orice copac verde,oYx Şi au nutrit în cugetul lor fiii lui Israil gânduri închipuite despre Domnul Dumnezeul lor, şi şi-au clădit înălţimi cu jertfelnice în toate cetăţile, începând cu turnul de strajă până la cetatea cea întărită,'IxŞi s’au purtat după obiceiurile păgânilor, pe care Domnul i-a gonit din faţa fiilor lui Israil şi a regilor lui Israil, care îi deprinseseră cu ele,a=xCi aşa a fost, pentru că fiii lui Israil au păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului lor, care îi scosese din ţara Egiptului de sub stăpânirea lui Faraon, împăratul Egiptului, şi au cinstit alţi dumnezei,NxÎn anul al nouălea al lui Ozeea, împăratul Asiriei cuprinse Samaria şi duse pe Israil rob în Asiria, şi-l aşeză in ţinutul Halah, pe râul Habor, în oraşul Gozan şi în munţii Mediei.xApoi împăratul Asiriei cutreeră toată ţara şi se îndreptă împotriva Samariei, pe care o ţinu împresurată timp de trei ani. xŞi împăratul Asiriei descoperi o uneltire a lui Ozeea, care trimisese soli la Seve, regele din Muţri, şi nu mai plătea tribut împăratului Asiriei în fiecare an. Atunci împăratul Asiriei îl prinse şi-l aruncă în temniţă ferecat în lanţuri.q]xÎmpotriva lui a pornit Salmanasar, împăratul Asiriei. Şi Ozeea i s’a supus şi i-a plătit dajdie.g~IxEl a săvârşit fapte rele în ochii Domnului, dar nu ca regii lui Israil, înaintaşii săi.} {xÎn anul al doisprezecelea al lui Ahaz, regele Iudei, a domnit Ozeea, fiul lui Ela, în Israil, în Samaria, nouă ani.|-xŞi a adormit Ahaz cu părinţii săi şi a fost îngropat lângă ei în cetatea lui David, iar fiul său Iezechia a ajuns rege în locul său.f{GxCealaltă istorie a lui Ahaz, şi faptele lui sunt scrise în «Cronicile regilor lui Iuda».9xEl a adus la loc hotarul lui Israil de la intrarea Hamatului şi până la Marea Araba, după cuvântul Domnului Dumnezeului lui Israil, pe care îl grăise prin gura profetului Iona, fiul lui Amitai din Gat Hefer,!==xEl a făcut fapte rele în ochii Domnului şi nu s’a dezbărat de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a momit pe Israil să cadă în păcat.I< xÎn anul al cincisprezecelea al lui Amaţia, fiul lui Ioaş, regele lui Iuda, s’a suit pe tron în Samaria Ieroboam, fiul lui Ioaş, regele lui Israil, şi a domnit patruzeci şi unu de ani.;'xŞi după ce părintele său, regele, a adormit cu părinţii săi, el a întărit Elatul şi l-a întors iarăşi în stăpânirea lui Iuda. : xAtunci întregul popor a luat pe Azaria, care avea numai şaisprezece ani, şi l-au făcut rege în locul tatălui său Amaţia.k9QxŞi l-au adus pe cai şi a fost îngropat în Ierusalim cu părinţii săi, în cetatea lui David.8xŞi au făcut uneltire în Ierusalim împotriva lui, şi el a fugit la Lachiş, şi au trimis după el la Lachiş şi l-au omorît acolo.Y7-xCealaltă istorie a lui Amaţia este scrisă în «Cronicile regilor lui Iuda».6xŞi Amaţia, fiul lui Ioaş, regele lui Iuda, a trăit după moartea lui Ioaş, fiul lui Ioahaz, regele lui Israil, cincisprezece ani.51xŞi a adormit Ioaş cu părinţii săi şi a fost îngropat în Samaria cu regii lui Israil, iar Ieroboam, fiul său, a ajuns rege în locul său.E4xCealaltă istorie a domniei lui Ioaş, faptele lui şi izbânda lui, războiul pe care l-a făcut împotriva lui Amaţia, regele lui Iuda, sunt scrise în «Cronicile regilor lui Israil».D3xŞi a luat tot aurul, tot argintul precum şi toate odoarele care se aflau în templul Domnului şi în vistieria palatului domnesc, precum şi pe ostateci, şi s’a întors în Samaria.2x Atunci Ioaş a prins pe Amaţia, regele lui Iuda, fiul lui Ioaş, fiul lui Ahazia, la Betşemeş şi când a sosit la Ierusalim a făcut o spărtură în zidul Ierusalimului, de la poarta lui Efraim până la poarta cea din colţ, lungime de patru sute de coţi.P1x Şi Iuda a fost înfrânt de Israil, şi fiecare a fugit în patria sa.;0qx Dar Amaţia n’a vrut să audă. Atunci a purces Ioaş, regele lui Israil, şi s’au măsurat unul cu altul, el şi Amaţia, regele lui Iuda, la Betşemeş, oare ţine de Iuda.O/x Tu ai învins Edomul, din această pricină inima ta s’a trufit. Fii bucuros de trufia ta, dar stai acasă! Pentru ce vrei să te prindă nenorocirea şi să cazi tu şi Iuda împreună cu tine?».x Atunci Ioaş, regele lui Israil, a trimis lui Amaţia, regele lui Iuda, răspuns: «Spinul Libanului a trimis la cedrul Libanului să-l îmbie: «Dă-mi pe fata ta de soţie pentru fiul meu!» Atunci a trecut o fiară din Liban şi a călcat spinul.-xAtunci Amaţia, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, regele lui Israil, a trimis soli cu vorbă: «Haidem, să ne măsurăm unul cu altul!» ,;xEl a biruit pe Edomiţi cu zece mii de inşi în Valea Sărată şi prin luptă a cuprins «Petra», pe care a numit-o Iocteel, până în ziua de azi.+'xDar pe fiii ucigaşilor nu i-a omorît, ca să se împlinească ceea ce este scris în legea lui Moise, unde Domnul a dat această poruncă: «Să nu moară părinţii pentru fii şi nici fiii să nu moară pentru părinţi, ci fiecare să moară pentru păcatul lui!»*{xŞi de îndată ce a ajuns stăpân pe domnie, a omorît pe dregătorii săi care omorîseră pe rege, părintele său,q)]xNici înălţimile nu le-a desfiinţat, iar poporul tot mai aducea jertfe şi tămâieri pe înălţimi.(!xEl a săvârşit fapte bune în ochii Domnului, dar nu ca David, străbunul său, ci a făcut tot ceea ce a făcut şi Ioaş, tatăl său.*'OxCând a ajuns rege, era de douăzeci şi cinci de ani, iar în Ierusalim a domnit douăzeci şi nouă de ani. Numele mamei sale era Ioadin, de fel din Ierusalim. & xÎn anul al doilea al lui Ioaş, fiul lui Ioahaz, regele lui Israil, Amaţia, fiul lui Ioaş, a început să domnească în Iuda._%9x El a cucerit din mâna lui Benhadad, fiul lui Hazael, cetăţile pe care aoesta le cucerise cu război din mâna lui Ioahaz, tatăl său. Pentru ca să ia înapoi cetăţile lui Israil, Ioaş l-abiruit de trei ori.h$Kx Când a murit Hazael, regele Siriei, iar în locul său s’a suit pe tron Benhadad, fiul său,#x Atunci Domnul s’a milostivit şi s’a arătat îndurător, şi s’a întors spre ei, pentru legământul făcut cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacob, şi n’a vrut să-i prăpădească, şi nici nu i-a aruncat de la faţa sa, până în vremea de acum.W")x Hazael, regele Siriei, a împilat pe Israil în tot timpul domniei lui Ioahaz.g!Ix Odată, pe când îngropau pe un om, au zărit o ceată şi în grabă au aruncat pe omul acela în groapa lui Eliseu şi au plecat. Când însă omul s’a atins de oasele lui Eliseu, a înviat şi a început să meargă.p [x Şi a murit Eliseu şi l-au îngropat. Pe atunci, cete de Sirieni năvăleau în ţară în fiecare an.lSx Omul lui Dumnezeu însă s’a necăjit pe el şi l-adojenit: «Ar fi trebuit să baţi în pământ de cinci, şase ori! Atunci ai fi bătut pe Sirieni până i-ai fi nimicit, dar acum vei birui pe Sirieni numai de trei ori!»0[x Şi el i-a mai zis: «Ia săgeţi în mână!» Şi el le-a luat. Şi el i-a poruncit: «Bate pământul!» Şi el a bătut în pământ de trei ori, apoi s’a oprit.:ox Şi i-a zis: «Deschide fereastra de la răsărit!» Şi el a deschis-o. Şi Eliseu i-a spus: «Trage!» Şi el a tras. Atunci Eliseu a zis: «Aceasta este o săgeată de izbândă a Domnului, adică o săgeată de izbândă împotriva Sirienilor. Să loveşti pe Sirieni la Afec, până îi vei nimici!»(Kx Apoi i-a spus regelui lui Israil: «Încordează mâna ta pe arc!» Şi el şi-a încordat mâna pe arc, iar Eliseu şi-a pus mâna deasupra mâinilor regelui,kQx Atunci i-a zis Eliseu: «Adă arcul şi săgeţile!» Şi el i-a adus un arc şi câteva săgeţi.U%x Şi Eliseu zăcea de o boală de care mai târziu a murit. Atunci s’a pogorît la el Ioaş, regele lui Iuda, şi l-ajelit aşa: «Părintele meu, părintele meu, carul lui Israil şi călăreţul lui!»#x Şi a adormit Ioaş cu părinţii săi, iar Ieroboam s’a suit pe tron. Ioaş a fost îngropat în Samaria, la un loc cu regii lui Israil./Yx Cealaltă istorie a lui Ioaş, toate faptele lui şi vitejia lui cu care s’a războit cu Amaţia, regele lui Iuda, sunt scrise în «Cronicile regilor lui Israil».9mx EI a săvârşit fapte rele în ochii Domnului, şi nu s’a dezbărat de toate păcatele iui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a împins pe Israil la păcat, ci a umblat în ele.)Mx În anul al treizeci şi şaptelea al lui Ioaş, regele lui Iuda, a ajuns Ioaş, fiul lui Ioahaz, rege al lui Israil, în Samaria. EI a domnit şaisprezece ani.}x Şi a adormit Ioahaz cu părinţii săi, şi i-au îngropat în Samaria. Şi în locul lui a ajuns rege Ioaş, fiul lui.x Cealaltă istorie a lui Ioahaz, toate faptele lui şi toată vitejia lui sunt scrise în «Cronicile regilor lui Israil».H x Lui Ioahaz nu-i mai rămăseseră oşteni, decât cincizeci de călăreţi, zece care de luptă şi zece mii de pedestraşi, fiindcă regele Siriei îi nimicise şi-i făcuse una cu pulberea.*Ox Dar nu s’au dezbărat de păcatele casei lui Ieroboam, care a momit pe Israil spre păcat, ci a umblat tot pe calea aceea. Şi Aşera a rămas tot în Samaria.'Ix Şi Domnul i-a trimis lui Israil un mântuitor, care să-i scape din mâna Sirienilor, iar fiii lui Israil au locuit iarăşi în corturile lor ca mai nainte,*Ox Şi când Ioahaz a început să se roage, ca să îmbuneze pe Domnul, Domnul i-a auzit, căci văzuse împilarea lui Israil, cu care îl împilase regele Siriei.;qx Atunci s’a aprins mânia Domnului împotriva lui Israil şi i-a dat în mâna lui Hazael, regele Siriei, şi apoi în mâna lui Benhadad, fiul lui Hazael, pentru toată vremea.8kx Şi el a făcut fapte rele în ochii Domnului, şi s’a terfelit în păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a împins pe Israil la păcat şi nu s’a dezbărat de ele.<  ux În anul al douăzeci şi treilea al lui Ioaş, fiul lui Ahazia, regele lui Iuda, a ajuns Ioahaz, fiul lui Iehu, rege al lui Israil, în Samaria. EI a fost rege şaptesprezece ani.t cx Şi anume dregătorii săi: Iozacar, fiul lui Şimeat, şi Iozabad, fiul lui Şomer, l-au lovit şi el a murit. Şi l-au îngropat lângă părinţii săi, în cetatea lui David. Şi Amaţia, fiul său, a fost ales rege în locul său. x Atunci au purces dregătorii lui şi au uneltit împotriva lui, şi au omorît pe Ioaş, pe când el se îndrepta spre casa din Milo.c Ax Cealaltă parte de istorie şi faptele lui sunt scrise în «Cronicile regilor lui Iuda».y mx Ioaş, regele Iudei, a luat toate sfintele daruri pe care ie dăduseră Iosafat, Ioram şi Ahazia, străbunii şi înaintaşii lui, regi ai lui Iuda, precum şi toate darurile sfinte ale lui, aurul care se afla în vistieria templului Domnului şi în palatul domnesc, şi le-a trimis lui Hazael, regele Siriei, care în schimbul lor, a plecat din jurul Ierusalimului.9mx În vremea aceasta a pornit Hazael, regele Siriei, cu război împotriva Gatului şi l-a împresurat. Şi când Hazael s’a îndreptat să pornească împotriva Ierusalimului,~wx Banii pentru jertfa pentru vină şi pentru păcat nu se aduceau la templul Domnului, ci aceştia erau ai preoţilor.&Gx Şi nu se făcea socoteală cu oamenii în mâna cărora se încredinţau banii ca să plătească pe lucrători, ci se lucra pe bună credinţă şi omenie.Qx Ci se întrebuinţau pentru lucrătorii care în schimb dregeau templul.A}x Dar în templul Domnului nu se făceau cupe de argint, cuţite, ibrice de stropit sau trâmbiţe, cu un cuvânt nici un odor de aur sau de argint, din banii aduşi la templul Domnului,8kx Cum şi pe zidari şi pe pietrari; apoi cumpărau lemnăria şi pietrele de trebuinţă la dresul templului Domnului şi, în sfârşit, tot ce se cerea la această prefacere.6gx Apoi banii cântăriţi îi dădeau în mâna meşterilor care aveau grijă de lucrări, iar aceştia plăteau pe dulgherii şi pe salahorii care lucrau la templul Domnului,x Şi când vedeau că s’au strâns mulţi bani în ladă, veneau scriitorul regelui şi arhiereul, îi numărau şi îi legau în saci.@{x Deci arhiereul Iehoiada a luat o ladă, căreia i-a făcut o gaură în capac, şi a aşezat-o lângă un pilastru cu scriptură, la dreapta uşii cum intri în templul Domnului, şi în care preoţii, străjării de la uşă, trebuiau să arunce înlăuntru toţi banii care se aduceau pentru templul Domnului.~wx Şi preoţii s’au învoit: nici să mai primească bani de la popor şi nici să dreagă stricăciunilor templului.0~[x Atunci a chemat regele Ioaş pe arhiereul Iehoiada şi pe preoţii ceilalţi şi i-a dojenit: «Pentru ce n’aţi dres stricăciunile templului? De aci încolo să nu mai primiţi bani de la poporul cucernic şi să-i opriţi pentru voi, ci să fie întrebuinţaţi pentru dregerea templului!»q}]x În anul al douăzeci şi treilea al regelui Ioaş, preoţii tot nu dreseseră stricăciunile templului.|x Să-i ia preoţii de la poporul cucernic şi apoi să dreagă stricăciunile templului Domnului, ori în ce loc s’ar afla vre-una!»{)x Şi Ioaş a dat poruncă preoţilor: «Toţi banii templului care se vor aduce în templul Domnului, adică banii pe care cineva îi va aduce pentru răscumpărarea sa după preţăluire, în sfârşit banii pe care cineva de bunăvoie îi va aduce în templul Domnului,zx Dar închinarea pe înălţimi n’a desfiinţat-o, şi poporul tot mai aducea jertfe şi tămâieri în capiştele de pe înălţimi.lySx Şi a făcut Ioaş fapte bune în ochii Domnului atâta vreme cât l-aîndrumat arhiereul Iehoiada.x5x În anul al şaptelea al lui Iehu a început să domnească şi a domnit în Ierusalim patruzeci de ani. Numele mamei sale era Ţibia din Beerşeba.2w cx Ioaş era de şapte ani când a ajuns rege.wvix Tot poporul ţării s’a bucurat şi cetatea s’a liniştit. Iar pe Atalia au omorît-o în palat, cu sabia.guIx Şi a luat pe şutaşi şi pe Creţi şi pe alergători şi pe tot poporul ţării, şi l-au însoţit pe regele de la templul Domnului şi au trecut prin poarta Alergătorilor la palatul domnesc. Acolo s’a suit pe tron. t;x Apoi tot poporul ţării a intrat în templul lui Baal şi l-adărâmat, jertfelnicele lui şi statuile lui le-au sfărâmat cu desăvârşire, iar pe Matan, preotul lui Baal l-au omorît înaintea jertfelnicului. După aceasta, arhiereul a rânduit străji via templul Domnului,s1x Atunci Iehoiada a încheiat legământ între Domnul şi între rege şi popor, ca să fie ei popor al Domnului, precum şi între popor şi rege.{rqx Şi i-au făcut loc şi după ce au scos-o prin poarta cailor şi ajunsese la palatul domnesc, au omorît-o acolo.q-x Atunci arhiereul Iehoiada a poruncit sutaşilor, căpeteniile oştirii, şi le-a zis: «Scoateţi-o afară din templu între două rânduri de ostaşi! Şi cel care va merge după ea s’o omoare cu sabia!» Căci arhiereul hotărise să n’o omoare în templul Domnului.p)x Şi când a văzut pe rege, care stătea lângă pilastru după rânduială, şi cum căpitanii şi cei ce sunau din trâmbiţă se aflau lângă el, şi tot poporul ţării se bucura şi suna din trâmbiţe, şi-a rupt veşmintele şi a strigat: «Trădare, trădare!»[o1x Când a auzit Atalia zgomotul poporului care alerga, a intrat la popor în templu.@n{x Atunci a scos el pe fiul regelui şi i-a pus coroana pe cap şi i-a dat cartea legii; l-au făcut rege şi l-au miruit. Apoi au bătut din palme şi au strigat: «Trăiască regele!»Dmx Şi după ce alergătorii au luat loc, fiecare cu arma în mână, de la miază-noapte pană în partea de miază-zi a templului, între templu şi jertfelnic, de jur-împrejurul regelui,nlWx Şi arhiereul Iehoiada le-a dat sutaşilor lăncile şi scuturile regelui David din templul Domnului.2k_x Şi au făcut sutaşii aşa preoum le-a poruncit arhiereul Iehoiada. Fiecare şi-a luat oamenii oare veneau sau care plecau Sâmbăta şi au venit la arhiereul Iehoiada.8jkx Să faceţi de strajă împrejurul regelui, fiecare cu arma în mână, iar cel care va pătrunde prin rândurile voastre să fie omorît! Să străjuiţi pe rege deapururi!»]i5x O treime la poarta Sur şi o treime la poarta Alergătorilor, în dosul casei Masah,thcx Iar celelalte două cete să plece Sâmbăta de la palat şi să străjuiască pe rege la templul Domnului:g x Şi le-a poruncit zicând: «Aşa să faceţi! O treime din voi să vină Sâmbăta şi să stea de strajă la palatul domnesc,lfSx Iar în anul al şaptelea a trimis Iehoiada şi a poftit pe şutaşi, pe Creţi şi pe alergători la sine în templu şi a făcut cu ei legământ, şi i-a jurat pe ei în templul Domnului şi le-a arătat lor pe fiul regelui.eeEx Şi timp de şase ani a stat ascuns la ea în templu, în vreme ce Atalia domnea în ţară.jdOx Atunci Ioşeba, fiica regelui Ioram, sora lui Ahazia, a furat pe Ioaş, nepotul său, dintre voevozii care trebuiau să fie omorîţi şi l-a ascuns de Atalia, ca să scape de moarte, împreună cu doica lui, într’un iatacvc ix Când a văzut Atalia, mama lui Ahazia, că fiul ei a murit, a purces şi a stârpit toată familia regească.Nbx $Iehu a fost rege peste Israil, în Samaria, douăzeci şi opt de ani.ayx #Şi a adormit Iehu cu părinţii săi şi l-au îngropat în Samaria, iar în locul lui a ajuns rege fiul său Ioahaz.`{x "Celelalte întâmplări şi fapte ale lui Iehu şi toată vitejia lui sunt scrise în «Cronicile regilor lui Israil»."_?x !La răsărit de Iordan, tot ţinutul Galaadului, Gadul, Rubenul şi Manase, de la Aroer, care este aşezat pe apa Arnonului, până în Galaad şi Basan.^x În vremea aceea a început Domnul să se mânie împotriva lui Israil. Şi Hazael l-a lovit pe Israil în toate hotarele,-]Ux Dar Iehu n’a umblat cu tot cugetul său în legea Domnului Dumnezeului lui Israil şi nu s’a dezbărat de păcatul lui Ieroboam, cu care el ademenise pe Israil.t\cx Atunci a rostit Domnul către Iehu: «Fiindcă ai săvârşit cu voie bună ceea ce este drept în ochii mei şi te-ai purtat cu familia lui Ahab după inima mea, urmaşii tăi vor sta pe tronul lui Israil până la al patrulea neam!»%[Ex Dar Iehu nu s’a dezbărat de păcatul lui Ieroboam, fiul lui Nabat, cu care a împins pe Israil la păcat, adică de viţeii de aur din Betel şi din Dan.?Z{x Şi aşa a stârpit Iehu cinstirea lui Baal din Israil.Y)x Chipurile cu scripturi ale lui Baal le-au sfărâmat, au dărâmat templul lui Baal şi l-au prefăcut în loc necurat până în ziua de azi. ;~8}|t{zz-yyxPwvuu9tkssvsr"qpponnImml=kjjiihgfeeducbaa `s_^]]*\\[,YY{XXWVVU\TSOS R1QQP_OONgNMqLKKvJJ#ItHH FFoEDDdCBAAP@d??>>==\l$' q y.(>Kx Regele a mai stricat jertfelnicele de pe acoperiş, adică din catul de sus al casei lui Ahaz, pe care le înălţaseră regii lui Iuda, jertfelnicele lui Manase dintr’amândouă curţile templului, şi le-a dărâmat din locul acela, iar molozul lor l-a aruncat în valea Chedronului.L=x A dat deoparte caii pe care îi puseseră regii lui Iuda în cinstea soarelui, la uşa templului Domnului, în casa supraveghetorului Natanmelec, în Parvarim, iar carul soarelui l-a ars în foc.<'x Apoi a mai spurcat locurile de jertfă din valea Ben-Hinom, ca să nu mai ardă în foc nimeni pe fiul sau pe fiica sa în cinstea lui Moloc;";?x De atunci preoţii înălţimilor n’au mai avut voie să aducă jertfe pe jertfelnicul Domnului în Ierusalim, ci numai mâncau azime cu rudeniile lor.@:{xA dat afară pe preoţii idolilor din cetăţile din Iuda, a pângărit culmile pe care aduceau tămâieri aceşti preoţi, din Gheba şi până la Beerşeba, a dărâmat templul zeităţilor cu chip de ţap, de la poarta lui Iosua, căpetenia cetăţii, care se află în stânga cum intri pe poarta cetăţii.9xA dărâmat lăcaşul desfrânaţilor din templul Domnului, unde femeile iveau obiceinl să ţeasă mantii pentru Aşera;W8)xA mai scos pe Aşera din templul Domnului afară din Ierusalim, în lunca Chedronului, şi a ars-o în lunca Chedronului, şi a pisat-o mărunt, iar pulberea ei a aruncat-o pe mormintele oamenilor de rând;27_xMai pe urmă el a înlăturat pe preoţii idoleşti pe care îi puseseră regii lui Iuda şi săvârşeau tămâieri pe înălţimile cetăţilor din Iuda şi în vecinătatea Ierusalimului, precum şi pe cei ai lui Baal, ai Soarelui, ai Lunii, ai Luceafărului şi ai întregii oştirii cereşti.I6 xApoi regele a poruncit arhiereului Hilchia şi preoţilor şi străjerilor de la praguri să scoată din templul Domnului toate odoarele care fuseseră făcute pentru Baal, pentru Aşera şi pentru toată oastea cerească, şi să le ardă afară din Ierusalim în zăvoiul Chedronului, iar cenuşa s’o ducă la Betel.q5]xAtunci regele a stat în jilţul său şi a încheiat legământ înaintea Domnului ca să umble în calea Domnului şi să păzească poruncile lui, descoperirile lui şi legile lui din toată inima şi din tot sufletul şi să fie cu râvnă pentru poruncile legământului scrise în cartea aceasta. Şi tot poporul s’a unit cu încheierea legământului.94mxŞi regele s’a suit în templul Domnului împreună cu toţi Iudeii şi cu toţi locuitorii Ierusalimului, preoţii, profeţii şi tot poporul de la cel de rând până la cel mai de frunte şi el a citit în auzul lor toate cuvintele cărţii legământului, care a fost găsită în templul Domnului.v3 ixDupă aceasta, regele a trimis poruncă să se strângă la el toţi bătrânii lui Iuda şi ai Ierusalimului.y2mx«Pentru aceea, iată că te voi pune laolaltă cu părinţii tăi, şi în pace te vei pogorî în mormântul tău. Ca ochii tăi să nu vadă toate nenorocirile pe care eu le voi abate peste locul acesta!» Şi ei au dus regelui răspuns.D1xTe-ai căit în inima ta şi te-ai umilit înaintea Domnului, când ai prins de veste ceea ce am grăit împotriva locului acestuia şi împotriva locuitorilor lui, ca să fie pustiit şi blestemat, şi ţi-ai sfâşiat veşmintele şi te-ai pornit pe plâns înaintea mea: şi eu te-am ascultat», – zice Domnul.N0xIar regelui lui Iuda care v’a mânat să întrebaţi pe Domnul, să-i duceţi acest răspuns: «Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil: De vreme ce, când ai auzit cuvintele pe care eu le-am spus,_/9xFiindcă s’au răzleţit de mine şi au adus tămâieri la alţi dumnezei, ca să mă aţâţe cu toate lucrurile mâinilor lor. Pentru aceasta se va aprinde mânia mea în locul acesta şi nu se va mai stinge!»@.{x«Aşa zice Domnul: «Iată, eu voi aduce nenorocire peste locul acesta şi peste locuitorii lui, potrivit cu tot ceea ce scrie în pravila aceasta, pe care a citit-o regele lui Iuda,t-cxIar ea le-a dat acest răspuns: «Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil! Spuneţi omului care v’a trimis:,xAtunci arhiereul Hilchia, Ahicam, Acbor, Şafan, şi Asaia s’au dus la profeţită Hulda, – femeia lui Şalum veşmântarul, fiul lui Ticva, nepotul lui Harhas, – care locuia în Ierusalim în despărţământul al doilea, şi i-au grăit ei despre aceasta.h+Kx «Duceţi-vă de întrebaţi pe Domnul despre mine, despre poporul meu şi despre întregul Iuda, pentru cuvintele acestei cărţi care a fost găsită, căci mare este mânia Domnului care s’a aprins împotriva noastră, fiindcă părinţii noştri n’au ascultat de poruncile din cartea aceasta ca să le facă precum sunt scrise într’însa»."*?x Şi a dat poruncă arhiereului Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Şafan, lui Acbor,fiul lui Miheia, lui Şafan scriitorul şi lui Asaia, dregătorul regelui:U)%x Când a auzit regele cuvintele din cartea legii şi-a sfâşiat veşmintele,2(_x În acelaşi timp Şafan scriitorul a împărtăşit regelui şi acest lucru: «Arhierenl Hilchia mi-a dat o carte». Şi Şafan a citit dintr’însa înaintea regelui.c'Ax Apoi Şafan scriitorul a intrat la rege, căruia i-a dus răspunsul şi i-a zis aşa: «Robii tăi au vărsat argintul care se afla în templu şi l-au încredinţat meşterilor supraveghetori peste templul Domnului».-&UxAtunci Hilchia arhiereul a zis lui Şafan scriitorul: «Am găsit în templul Domnului cartea legii». Şi Hilchia i-a înmânat lui Şafan cartea şi el a citit-o.%xDar pentru banii care li se încredinţează să nu li se ia socoteală, fiindcă ei lucrează pe credinţă şi omenie.»$yxTâmplarilor, dulgherilor, zidarilor, pentru cumpăratul lemnăriei şi pietrăriei trebuitoare la dregerea templului.<#sxŞi să fie pus la îndemâna meşterilor supraveghetori în templul Domnului. Aceştia la rândul lor să plătească pe salahorii templului, care dreg stricăciunile din templu,"-x«Du-te la Hilchia arhiereul şi-i spune să verse argintul intrat în templul Domnului, pe care l-au adunat de la popor străjării de la prag,/!YxIar în anul al optsprezecelea al domniei regelui Iosia, a trimis regele pe Şafan, fiul lui Atalia, nepotul lui Meşulam scriitorul, la templul Domnului cu poruncă:) MxŞi el a făcut fapte bune în ochii Domnului, şi a mers cu deadinsul pe calea lui David, străbunul său, fără să scapete nici la dreapta, nici la stânga./ [xDe opt ani era Iosia când a început să domnească, şi treizeci şi unu de ani a domnit el în Ierusalim. Nnmele mamei sale era Iedida, fiica lui Adaia din Boţcat.}xŞi l-au îngropat în gropniţa lui, în grădina lui Uza, iar în locul lui a început să domnească Iosia, fiul lui.|sxCealaltă istorie a lui Amon şi toate faptele, pe care le-a făcut sunt scrise în «Cronicile regilor lui Iuda». xAtunci poporul ţării a omorît pe cei ce uneltiseră împotriva regelui Amon, şi au pus rege în locul său pe Iosia, fiul său.hKxÎnsă dregătorii lui Amon au uneltit împotriva zilelor lui şi au omorît pe rege în palat.cAxŞi a părăsit pe Domnul Dumnezeul străbunilor săi şi n’a umblat în calea Domnului.%xŞi a umblat pe calea pe care umblase părintele său şi a cinstit idolii pe care îi cinstise şi părintele său şi s’a închinat lor,cAxŞi a săvârşit fapte rele în ochii Domnului, întocmai ca şi Manase, părintele său.5exAmon era de douăzeci şi doi de ani când a început să domnească, şi a domnit în Ierusalim doi ani. Pe mama sa o chema Meşulemet şi era fiica lui Haruţ, din Iotba.8kxŞi a adormit Manase cu părinţii săi şi a fost îngropat în grădina curţii domneşti, în grădina lui Uza, iar fiul său Amon a început să domnească în locul său.  xCealaltă istorie a lui Manase, faptele lui şi păcatul pe care l-a săvârşit sunt scrise în «Cronicile regilor lui Iuda».RxDar Manase a mai vărsat şi foarte mult sânge nevinovat, încât Ierusalimul s’a umplut ochi, afară de nelegiuirea cu care a împins pe Iuda în păcat, săvârşind fapte rele în ochii Domnului.%ExFiindcă ei au săvârşit ticăloşii în ochii mei şi m’au mâniat, din ziua de când strămoşii lor au ieşit din Egipt şi până în ziua de azi.»xŞi voi smulge rămăşiţa moştenirii mele şi o voi da pe mâna vrăjmaşilor, ca să fie pradă şi jaf pentru toţi vrăjmaşii,.Wx Voi întinde peste Ierusalim funia Samariei şi cumpăna de plumb a casei lui Ahab, şi voi şterge Ierusalimul cum ştergi un blid şi apoi îl pui cu gura în jos.Dx Pentru aceasta, aşa rosteşte Domnul Dumnezeul lui Israil: Iată, voi aduce nenorociri peste Ierusalim şi peste Iuda, încât celui ce va auzi de ele, îi vor ţiui amândouă urechile.T#x «Fiindcă Manase, regele lui Iuda, a săvârşit aceste ticăloşii şi a făcut fapte şi mai rele decât au săvârşit Amoriţii de dinaintea lui, şi a împins şi pe Iuda la păcat prin idolii lui,?{x Atunci Domnul a vorbit prin robii săi profeţi astfel:B x Dar ei n’au ascultat, iar Manase i-a înduplecat să rătăcească şi să săvârşească fapte mai rele decât păgânii, pe care le stârpise Domnul de dinaintea fiilor lui Israil.M xŞi nu voi mai clinti piciorul lui Israil din pământul pe care l-am dăruit părinţilor lor, numai dacă ei vor păzi tot ceea ce este în legea pe care eu am poruncit-o prin robul meu Moise.» xŞi a pus chipul Aşerei pe care îl făcuse, în templu, despre care Domnul zisese lui David şi lui Solomon fiul său: «În templul acesta şi în Ierusalimul pe care l-am ales din toate seminţiile lui Israil, voi sălăşlui numele meu în veac!^ 7xApoi a ars pe fiul său în foc şi s’a îndeletnicit cu ghicitoria, cu vrăjitoria şi a pus chemători de morţi şi tâlcuitori de semne, cu un cuvânt a sporit răul înaintea Domnului, ca să-l întărâte.l SxŞi a făcut jertfelnice pentru toată oastea cerească în amândouă curţile templului Domnului.xŞi a zidit jertfelnic chiar şi în templul Domnului, despre care Domnul spusese: «În Ierusalim îmi voi sălăşlui numele meu!»}xEl a zidit din nou înălţimile cu jertfelnice pe care le dărâmase Iezechia,părintele său, a ridicat jertfelnice lui Baal şi a făcut Aşere întocmai ca Ahab, regele lui Israil, şi s’a închinat la toată oastea cerească şi a slujit ei.+xŞi el a săvârşit fapte rele în ochii Domnului, după potriva grozăviilor neamurilor pe care Domnul le gonise din faţa fiilor lui Israil. !xManase era de doisprezece ani când s’a suit pe tron şi a domnit cincizeci şi cinci de ani în Ierusalim. Pe mama sa o chema Hefţiba.r_xŞi a adormit Iezechia cu părinţii săi, iar în locul său a început să domnească fiul său Manase./YxCealaltă istorie a lui Iezechia, toate biruinţele lui, cum a făcut el iazul şi ulucul care aducea apă în cetate, sunt scrise în «Cronicile regilor lui Iuda»./YxAtunci Iezechia i-a zis lui Isaia: «Bun este cuvântul Domnului pe care l-ai grăit!» Căci el gândea în sine: «Numai în zilele mele să fie adevărată pace!»$Cx«Iar fiii tăi care au ieşit din coapsele tale, pe care i-ai născut, vor fi luaţi în robie şi vor fi eunuci, în palatul împăratului din Babilon.»V'xIată, vor veni zile, şi tot ceea ce se află în palatul tău va fi luat şi ceea ce au strâns strămoşii tăi până în ziua dc azi va fi dus în Babilon şi nu va rămânea nimic», – zice Domnul,H xAtunci Isaia a zis lui Iezechia: «Ascultă cuvântul Domnului!^~7xŞi el l-amai întrebat: «Ce-au văzut în palatul tău?» Şi Iezechia a răspuns: «Au văzut ceea ce se poate vedea în palatul meu şi n’a rămas nimic pe care să nu li-l fi arătat în vistieriile mele!»^}7xDupă aceasta, profetul Isaia a intrat la regele Iezechia şi l-aîntrebat: «Ce-an spus oamenii aceia, şi de unde au venit?» Şi Iezechia i-a răspuns: «Dintr’o ţară depărtată au venit ei, din Babilon».P|x Atunci Iezechia tare s’a bucurat şi le-a arătat solilor întreaga lui vistierie: argintul şi aurul, mirezmele şi untdelemnul cel bun, toată armurăria, precum şi tot ce se afla în vistieriile lui, şi n’a rămas nimie pe care să nu-l fi arătat Iezechia în tot palatul său şi în tot cuprinsul stăpânirii sale.({Kx În vremea aceea Merodac Baladan, fiul lui Baladan, împăratul Babilonului, a trimis scrisori cu daruri şa Iezechia, căci aflase că Iezechia fusese bolnav.zx Atunci a strigat profetul Isaia către Domnul, şi Domnul a dat înapoi cu zece linii umbra care se pogorîse pe ceasornicul lui Ahaz.y x Atunci a zis Iezechia: «Este uşor lucru ca umbra să o ia înainte cu zece linii! Nu! Ci să se dea înapoi cu zece linii!»dxCx Şi Isaia i-a răspuns: «Iată semnul Domnului după care vei şti că Domnul va adeveri cuvântul pe care l-afăgăduit!» Şi l-aîntrebat: «Să se mute umbra cu zece linii mai înainte sau să se dea mai înapoi?»'wIxAtunci Iezechia a întrebat pe Isaia: «Care este semnul după care voi şti că Domnul mă va tămădui şi că poimâine mă voi sui în templul Domnului?» v xŞi a zis Isaia: «Aduceţi o turtă de smochine!» Şi i-au adus, iar el a pus-o peste buba regelui şi s’a făcut sănătos.8ukxŞi voi spori viaţa ta cu cincisprezece ani şi din mâna împăratului Asiriei voi mântui cetatea aceasta, şi voi ocroti cetatea pentru mine şi pentru David, robul meu!»{tqx«Întoarce-te şi spune lui Iezechia, voevodul poporului meu! Asa zice Domnul Dumnezeul lui David, strămoşul tău: Am auzit rugăciunea ta şi am văzut lacrimile tale! Iată, te voi tămădui şi poimâine te vei sui în templul Domnului! sxDar Isaia încă nu ieşise din ograda cea din mijloc a palatului domnesc şi iată că a fost cuvântul Domnului către el astfel:Gr x«O, Doamne! Adu-ţi aminte că am umblat înaintea ta. cu credinţă şi cu inimă neprihănită şi că am săvârşit ceea ce era bun în ochii tăi!» Şi Iezechia a plâns neîntrerupt.OqxDar el s’a întors cu faţa la perete şi s’a rugat Domnului aşa:bp AxÎn vremea aceea, s’a îmbolnăvit Iezechia de moarte. Atunci a intrat la el profetul Isaia, fiul lui Amos, şi i-a zis: «Aşa zice Domnul: Rândueşte-ţi casa, fiindcă nu te vei mai face sănătos, ci vei muri!»]o5x%Şi pe când el se închina în templul lui Nisroc, dumnezeul său, fiul său Adramelec şi Sareţer l-au ucis cu sabia şi au fugit în ţinutul Ararat. Iar în locul său a ajuns împărat Asarhadon, fiul său.bn?x$Atunci Sanherib, împăratul Asiriei, a pornit şi s’a întors şi a rămas în Ninive.am=x#Şi a fost că chiar în noaptea aceea îngerul Domnului a ieşit şi a lovit în tabăra Asirienilor, o sută optzeci şi cinci de mii de inşi, iar când s’au sculat dimineaţa, toţi erau leşuri fără viaţă.elEx"«Eu voi ocroti cetatea aceasta şi o voi mântui pentru mine şi pentru David, robul meu!»rk_x!Pe drumul pe care a venit să se întoarcă şi să nu pătrundă în cetatea aceasta», – zice Domnul.hjKx Pentru aceasta aşa rosteşte Domnul către împăratul Asiriei: «Să nu intre în cetate şi nici măcar o săgeată să nu sloboadă într’însa, nici s’o întâmpine cu scuturi şi nici să ridice val împotriva ei.i+xCăci din Ierusalim va ieşi ceea ce va rămânea, şi ceata celor mântuiţi din muntele Sionului. Râvna Domnului Dumnezeu va face aceasta!»hxŞi ceea ce va scăpa din casa lui Iuda, adică ceea ce va rămânea, va înfige rădăcinile în pământ, iar deasupra va face roade,gxŞi aceasta să-ţi fie, Iezechia, semn: în anul dintâi veţi mânca ce otăveşte, pe urmă, în anul al doilea, ceea ce otăveşte de la sine, iar în anul al treilea veţi semăna, veţi secera, veţi sădi vii, şi veţi mânca din rodurile lor.Xf+xCi fiindcă te întărâţi acum împotriva mea şi îngâmfarea a ajuns la urechile mele, îţi pun în nas belciugul meu şi zăbalele între buzele tale, şi te întorc înapoi pe drumul pe care ai venit.geIxEu ştiu când stai şi când pleci şi când intri, şi când te întărâţi împotrivă-mi.cdAxLocuitorii lor fără vlagă cuprinşi au fost de spaimă şi de ruşine şi s’au făcut ca iarba câmpului, ca firul verde al ierbii, ca buruienile de pe acoperişuri, ca păşunile în faţa vântului de răsărit.6cgxAi auzit? Din vremi străvechi am pregătit-o, din zilele veşniciei am pus-o la cale şi am înfăptuit-o, ca să prefacă cetăţi întărite în mormane de dărâmături.b xAm săpat pământul şi în străine ape m’am înviorat, şi cu talpa picioarelor mele am uscat toate fluviile Egiptului.»axPrin solii tăi ţi-ai râs de Domnul şi ai cugetat: «Prin puterea carelor melc m’am suit pe vârfurile munţilor, pe piscul Libanului! Tăiat-am înalţii cedri, cei mai mândri chiparoşi şi am pătruns până în fundul desişului, desişul cel de codru.$`CxPe cine ai batjocorit şi ai hulit tu? Şi împotriva cui ţi-ai înălţat glasul şi trufaş ţi-ai ridicat ochii tăi? Împotriva Sfântului lui Israil.;_qxIată hotărîrea pe care Domnul a rostit-o pentru el: «Te dispreţueşte şi-şi bate joc de tine fecioara, fiica Sionului, şi după tine clatină din cap fiica Ierusalimului!+^QxAtunci Isaia, fiul lui Amos, a trimis vorbă lui Iezechia: «Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil! Fiindcă te-ai rugat mie în pricina cu Sanherib, te-am auzit.]/xŞi acum, Doamne Dumnezeul nostru, mântueşte-ne din mâna lui, ca să ştie împărăţiile pământului că tu singur eşti Domnul Dumnezeu!»1\]xIar pe dumnezeii lor i-au dat pradă focului, fiindcă ei nu sunt Dumnezeu, ci lucruri de mână de om, de lemn ori de piatră, şi de aceea au putut să-i nimicească.\[3xDrept este, Doamne, că împăraţii Asiriei au pustiit popoarele şi ţările lor,4ZcxPleacă, Doamne, urechea ta şi auzi, deschide, Doamne, ochii tăi şi vezi, şi auzi cuvintele lui Sanherib pe care el lc-a trimis, ca să hulească pe Dumnezeul cel viu!`Y;xŞi s’a rugat Iezechia înaintea Domnului şi a zis: «Doamne Dumnezeul lui Israil, cel care şezi pe heruvimi, singur tu eşti Dumnezeu peste toate împărăţiile pământului. Tu ai făcut cerul şi pământul!XxŞi a luat Iezechia scrisoarea din mâna solilor şi a citit-o, apoi s’a suit în templul Domnului şi a întins-o înaintea Domnului,^W7x Unde sunt regii din: Hamat, din Arpad, din cetatea Sefarvaim, din Hena şi din Iva?»*VOx Oare zeii neamurilor pe care strămoşii mei le-au nimicit au putut să mântuiască pe locuitorii din Gozan, din Haran, din Reţef, din Bit-Eden, din Tilbaşer?U}x Cred că ai auzit cum s’au purtat împăraţii Asiriei cu toate ţările şi cum le-au pustiit. Şi tu vrei să scapi!AT}x «Aşa să spuneţi lui Iezechia, regele lui Iuda: «Să nu te înşele Dumnezeul tău în care nădăjdueşti şi să cugeti: Ierusalimul nu va cădea în mâna împăratului Asiriei! S;x Şi când a auzit despre Tirhaca, împăratul Etiopiei, că «El a ieşit să se lupte împotriva ta», el a trimis din nou soli la Iezechia cu vorbă:RxŞi s’a întors Rabşache şi l-a găsit pe împăratul Asiriei luptând împotriva Libnei, deoarece aflase că pornise din Lachiş.Q)xIată îi voi insufla un duh şi va auzi o veste în urma căreia se va întoarce în ţara lui, iar în ţara lui îl voi doborî cu sabia!»VP'xEl le-a dat următorul răspuns: «Aşa să spuneţi stăpânului vostru! Aşa zice Domnul: «Nu vă fie frică de cuvintele pe care le-aţi auzit, cu care m’au hulit dregătorii împăratului Asiriei!»AOxŞi când dregătorii regelui Iezechia au venit la Isaia,,NSxPoate Domnul Dumnezeul tău a auzit toate vorbele lui Rabşache, pe care l-a trimis stăpânul lui, împăratul Asiriei, ca să defaime pe Dumnezeul cel viu şi să-l probozească cu vorbe ca acelea pe care le-a auzit Domnul Dumnezeul tău. înalţă dar rugă pentru cei ce au mai rămas!»YM-xŞi aceştia i-au grăit: «Iată ce spune Iezechia! Zi de strâmtorare şi de certare şi de ruşine este ziua de azi, căci fiii sunt gata să iasă din sânul maicii lor, dar ea nu are putere să-i nască!?LyxIar pe Eliachim, supraveghetorul palatului, pe Şebna scriitorul şi pe cei mai bătrâni dintre preoţi, i-a trimis îmbrăcaţi în haine de jale, la profetul Isaia, fiul lui Amos. K xŞi când a auzit Iezechia, şi-a sfâşiat veşmintele, s’a înveşmântat în haină de jale şi a intrat în templul Domnului.mJUx%După aceasta, Eliachim, fiul lui Hilchia, supraveghetorul palatului, Şebna scriitorul şi Ioah cronicarul, fiul lui Asaf, s’au întors la Iezechia cu veşmintele sfâşiate şi i-au dat de ştire toate spusele lui Rabşache.rI_x$Dar oştirea a tăcut şi nu i-a răspuns nimic, căci regele dăduse poruncă: «Să nu le răspundeţi!%HEx#Care dintre toţi zeii ţărilor sunt aceia care au mântuit ţara lor din mâna mea, ca la fel şi «Domnul» să mântuiască Ierusalimul din mâna mea?»:Gox"Unde sunt zeii Hamatului şi ai Arpadului? Unde sunt zeii Sefarvaimului, cei din Hena şi din Iva? Unde sunt zeii ţinutului Samariei? Au izbăvit ei oare Samaria din mâna mea?dFCx!Oare vre-unul din zeii popoarelor şi-a mântuit ţara lui din mâna împăratului Asiriei?FEx Până când voi veni să vă duc într’o ţară la fel cu ţara voastră, ţară cu grâu şi cu vin, ţară cu pâine şi cu podgorii, ţară cu măslinişuri şi cu miere, căci voi n aveţi zor să muriţi. Şi nu mai ascultaţi de Iezechia, căci vă năuceşte şi vă făgădueşte: «Domnul ne va izbăvi!»XD+xNu ascultaţi pe Iezechia, căci aşa zice împăratul Asiriei: «Încheiaţi pace cu mine şi ieşiţi la mine ca să mănânce fiecare din via lui şi din smochinul lui, şi să bea apă din fântâna lui,)CMxŞi să nu vă înduplece Iezechia cu nădejdea în Domnul şi să zică: «Domnul ne va mântui şi nu va da această cetate în mâna împăratului Asiriei!»rB_xAşa zice împăratul: «Să nu vă înşele pe voi Iezechia, căci nu poate să vă scape din mâna mea!$ACxApoi s’a arătat în văzul lor şi a strigat cu glas tare în limba evreiască şi a zis: «Ascultaţi cuvântul marelui împărat, împăratul Asiriei!r@_xŞi Rabşache le-a spus: «Oare la stăpânul tău şi la tine m’a trimis domnul meu, ca să spun aceste cuvinte? Dimpotrivă, la oştenii care stau pe ziduri, şi vor ajunge să-şi mănânce scârna şi să-şi bea udul cu voi!»c?AxAtunci Eliachim, fiul lui Hilchia, Şebna şi Ioah i-au răspuns lui Rabşache: «Vorbeşte robilor tăi în limba arameiană, căci înţelegem; nu vorbi cu noi în limba evreiască în urechile poporului de pe zid!»@>{xŞi crezi tu că fără voia Domnului m’am îndreptat eu spre locul acesta, ca să-l pustiesc? Nu! Ci Domnul mi-a poruncit: «Porneşte împotriva acestei ţări şi o pustieşte!»)=MxCum vrei tu oare să te împotriveşti fie chiar celui mai neînsemnat dintre dregătorii stăpânului meu? Dar tu te bizui pe Egipt, pe cai şi pe călăreţi!2<_xŞi acum ia-te la rămăşag cu stăpânul meu, împăratul Asiriei! Iată îţi voi da două mii de cai şi pun rămăşag că nu vei putea să ai atâţia călăreţi!; xŞi dacă îmi spuneţi: În Domnul Dumnezeul nostru ne-am pus nădejdea, oare Iezechia n’a desfiinţat înălţimile lui şi jertfelnicele lui şi n’a spus el Iudei şi Ierusalimulu: «Înaintea acestui jertfelnic să vă închinaţi în Ierusalim»?w:ixŞtiu! Tu nădăjdueşti în ajutorul acestei trestii frânte, – în Egipt! De se reazemă cineva într’însa îi intră în mână şi i-o sparge. Aşa este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toţi cei ce-şi pun nădejdea în el.9#xCrezi că vorba ieşită din gură însemnează pricepere şi vitejie în luptă? Şi pe cine te bizui de te-ai răzvrătit împotriva mea?$8CxŞi Rabşache le-a vorbit aşa: «Spuneţi lui Iezechia: «Aşa zice marele împărat, împăratul Asiriei: Ce însemnează nădejdea aceasta pe care o ai?'7IxŞi au întrebat de rege. Atunci au ieşit la ei Eliachim, fiul lui Hilchia, supraveghetorul palatului, Şebna scriitorul, şi Ioah cronicarul, fiul lui Asaf!6xŞi împăratul Asiriei a trimis pe Tartan, pe Rabsaris şi pe Rabşache, din Lachiş la Ierusalim cu o puternică oştire. Şi ei au pornit şi au ajuns la Ierusalim şi au poposit cu tabăra la canalul iazului de sus, pe drumul care duce la ţarina piuarului,I5 xÎn vremea aceea Iezechia a desfăcut aurul de pe uşile templului Domnului şi de pe scuturile pe care le îmbrăcase cu aur însuşi Iezechia, regele Iudei, şi l-adat împăratului Asiriei.o4YxŞi Iezechia a dat tot argintul care se afla în templul Domnului şi în vistieria palatului domnesc.L3xAtunci Iezechia, regele lui Iuda, a trimis solie la împăratul Asiriei în Lachiş şi i-a zis: «Păcătuit-am înaintea ta! Pleacă de la mine! Şi ce tribut vei cere, voi plăti!» Şi împăratul Asiriei l-apus pe Iezechia, regele Iudei, să plătească trei sute de talanţi de argint şi treizeci de talanţi de aur..2Wx În anul al paisprezecelea al regelui Iezechia a pornit Sanherib, împăratul Asiriei, împotriva tuturor cetăţilor întărite ale regatului Iuda şi le-a cuprins.C1x Fiindcă nu ascultaseră de glasul Domnului Dumnezeului lor şi stricaseră legământul lui, şi tot ceea ce poruncise Moise, robul Domnului, nici n’au ascultat, nici n’au împlinit*0Ox Şi împăratul Asiriei a dus pe Israil rob în Asiria şi pe locuitori i-a aşezat în ţinutul Halah, pe râul Habor, în oraşul Gozan şi în munţii Mediei,)/Mx Iar după trei ani a cuprins-o, adică în anul al şaselea al lui Iezechia, sau în anul al nouălea al lui Ozeea, regele lui Israil, Samaria a fost cucerită.T.#x În anul al patrulea al lui Iezechia, care cade în anul al şaptelea al lui Ozeea, fiul lui Ela, regele lui Israil, Salmanasar, împăratul Asiriei, a pornit împotriva Samariei pe care a împresurat-o,-xPe Filisteni el i-a bătut la Gaza şi în tot cuprinsul ţării lor şi a cucerit atât turnurile întărite, cât şi cetăţile lor.,3xŞi Domnul era cu el, iar în tot ceea ce făcea, el izbutea. El s’a răsculat împotriva împăratului Asiriei şi n’a mai vrut să fie supus.+xŞi el s’a lipit de Domnul şi nu s’a răzleţit de el, ci a păzit poruncile lui pe care Domnul le dăduse prin Moise.+*QxEl a nădăjduit în Domnul Dumnezeul lui Israil, şi între toţi regii lui Iuda nimeni n’a fost ca el, nici între înaintaşii lui, nici între urmaşii lui.) xEl a desfiinţat închinarea de pe înălţimi şi a sfărâmat stâlpii cu pisanii idoleşti, Aşerele şi şarpele cel de aramă pe care îl făcuse Moise, căci până în vremea aceea fiii lui Israil îi aduceau tămâieri şi-l numeau «Nehuştan».h(KxŞi el a săvârşit fapte bune în ochii Domnului, precum săvârşise David, străbunul său,$'CxŞi când a ajuns rege era de douăzeci şi cinci dc ani şi a domnit în Ierusalim douăzeci şi nouă de ani. Pe mama sa o chema Abia, fiica lui Zaharia.& }xÎn anul al treilea al lui Ozeea, regele lui Israil, a început să domnească Iezechia, fiul lui Ahaz, regele lui Iuda.x%kx)Astfel toate noroadele acestea cu copiii şi cu nepoţii lor cinstesc pe Domnul, dar se închină şi la idolii cei ciopliţi, şi, precum s’au deprins părinţii lor, aşa se închină şi copiii şi nepoţii lor până în ziua de azi.U$%x(Dar ei n’au ascultat, ci s’au purtat după datinele cele de la început.x#kx'Ci să cinstiţi pe Domnul Dumnezeul vostru, căci el v’a mântuit din mâna tuturor vrăjmaşilor voştri!»w"ix&Şi legământul pe care eu l-am încheiat cu voi să nu-l uitaţi, şi să nu vă închinaţi altor dumnezei,J!x%Iar orânduirile, îndreptările, legea şi poruncile pe care vi le-a poruncit în scris, să le păziţi şi să le împliniţi în toată vremea, iar pe dumnezeii străini să nu-i cinstiţi!. Wx$Ci numai pe Domnul care v’a scos din ţara Egiptului cu mare putere şi cu braţ întins, pe acela să-l cinstiţi, lui să vă închinaţi şi lui să-i slujiţi;Lx#Cu toate că Domnul încheiase cu ei legământ şi lc poruncise: «Să nu cinstiţi pe alţi dumnezei, nici să vă închinaţi lor, nici să le slujiţi lor şi nici să le aduceţi jertfe lor, x"Şi până în ziua de azi ei au aceleaşi chipuri de închinare ca la început, şi nu mai cinstesc pe Domnul şi nu mai păzesc îndreptările şi rânduielile, legea şi poruncile pe care le-a poruncit Domnul fiilor lui Iacob, pc care apoi l-a numit Israil,{x!Aşa că ei se închinau şi cinsteau pe dumnezeii lor după închinarea neamurilor dintre care fuseseră strămutaţi.I x Pe lângă aceasta ci mai cinsteau şi pe Domnul şi rânduiau dintre ei preoţi pentru capiştele de pe înălţimi. Şi aceştia săvârşeau pentru ei slujbe în templele de pe înălţimi.)xCei din Ava pe Nibhaz şi pe Tartac, cei din Sefarvaim jertfeau în foc pe fiii lor în cinstea lui Adramelec şi Anamelec, zeii Sefarvaimuhu.r_xBabilonenii îşi făceau dumnezeu pe Sucotbenot, locuitorii din Cuta pe Nergal, cei din Hamat pe Aşima,I xÎnsă fiecare popor strămutat aici îşi avea dumnezeul său pe care îl aşeza în templele de pe înălţimile pe care le zidiseră Samaritenii, fiecare popor în oraşele în care locuia.9xŞi unul din preoţii care fuseseră duşi în robie, din Samaria, venit şi s’a aşezat în Betel şi le-a învăţat cum să se închine Domnului.S!xAtunci împăratul Asiriei a poruncit aşa: «Duceţi acolo pe unul din preoţii pe care i-aţi adns robi, care să meargă să se aşeze acolo şi să le înveţe să se închine Dumnezeului ţării!»,SxŞi împăratului Asiriei i s’a spus: «Popoarele pe care le-ai strămutat şi le-ai aşezat în cetăţile Samariei nu cunosc pravila Domnului Dumnezeului ţării; pentru aceasta el a trimis împotriva lor lei care le-au omorît din pricină că nu cunosc cinstirea Dumnezeului ţării».xIar din pricină că, la începutul şederii lor acolo, nu au cinstit pe Domnul, a trimis Domnul împotriva lor lei, care i-au omorît.yxAtunci împăratul Asiriei a adus locuitori din Babilon, din Cula, din Ava, din Hamat şi din Sefarvaim şi i-a aşezat în cetăţile Samariei, în locul fiilor lui Israil, şi ei au pus stăpânire pe Samaria şi s’au aşezat în oraşele ei,A}xPână când Domnul nu l-a lepădat de la sine, precum a făgăduit prin gura robilor săi profeţi şi l-a dus pe Israil rob, de pe pământul lui, în Asiria, până în ziua de azi. ~~8} {uzZyxwwDvvtssLr-qpoonmmlkdjjXiahhgwff"eoddbcbaa`T__^^^]=\I[[jZ/YYXuWhVV\UUDTTSRRQPP ONMvLKKJIIHHHfHDH!GGGLG FFMEEELEDDD9CCKBBBBgB0BAAAA6A @@??a?>>}>%==]<<;;;:j:99L88777J6655m5644^46333;222c2.11[000P//:.o--^,,,3++y+**H))x).(((f(''/&&&@%%y%($$##d""E! l j>gMv"Zz$pWC\Q1 _ O >  4[{6u9!: =Şi fiii lui Ruben, cel întâi născut al lui Israil, – căci el era întâiul născut, după ce a pângărit patul tatălui său, întâietatea naşterii lui a fost trecută la fiii lui Iosif, fiul lui Israil, ca să nu mai fie înscris în catagrafia celor întâi născuţi.9w+Şi ei au biruit şi pe Amaleciţii care mai rămăseseră şi au locuit în părţile acelea până în ziua de azi.68e*Iar dintre fiii lui Simeon – o parte ca cinci sute de oameni – au pornit în spre Seir, având în fruntea lor pe Pelatia, Nearia, Refaia şi Uziel, feciorii lui Işei.7)Cei mai sus însemnaţi au venit în vremea domniei lui Iezechia, regele Iudei, şi şi-au înfipt acolo corturile lor, iar pe Mueuniţii pe care i-au găsit în părţile acelea, i-au nimicit şi le-au luat locul lor, fiindcă acolo se aflau păşuni.36_(Şi au dat peste păşuni grase şi bune. Ţinutul acela se întindea în lung şi în larg şi era liniştit şi cu tihnă. Locuitorii de dinaintea lor au fost Hamiţi.d5A'Până au ajuns la Ghedor, la răsăritul văii, ca să caute păşune pentru turmele lor.u4c&Aceştia mai sus pomeniţi au fost voevozi în neamul lor, iar seminţiile lor s’au întins aşa de mult,c3?%Ziza, fiul lui Şifei, fiul lui Alon, fiul lui Iedaia, fiul lui Şimri, fiul lui Şemaia.O2$Şi Eleoenai, Iaacoba, Ieşohaia, Asaia, Adiel, Ieşimiel şi Benaia,L1#Ioil şi Iehu, fiul lui Ioşbeia, fiul lui Seraia, fiul lui Asiei.<0s"Apoi: Meşobab, Iamlec şi Ioşa, fiul lui Amaţia,/!Pe lângă satele dimprejurul cetăţilor, până la Baal. Acestea au fost aşezările lor şi catagrafia neamurilor lor.O. Şi mai aveau: Etam, Ain, Rimon, Tochen şi Aşan – cinci cetăţi,*-MÎn Bet-Marcabot, în Haţar-Susim, în Bet-Birei şi în Şaarim. Acestea au fost cetăţile, până la începutul domniei lui David, împreună cu satele lor.,,SÎn Betuel, în Horna, în Ţiclag,*+OÎn Bilha, în Eţem, în Ţolad,F*Şi ei au locuit în Beerşeba, în Molada, în Haţarşual,D)Iar Şimei a avut şaisprezece feciori şi şase fete, iar fraţii lui n’au avut copii mulţi şi toate neamurile lor n’au sporit aşa încât să ajungă la număr pe fiii lui Iuda.`(9Şi fiii lui Mişma au fost: Hamuel, şi fiul acestuia Zacur şi fiul acestuia Şimei.W''Fiul acestuia a fost Şalum, iar al acestuia, Mibsam, iar al acestuia Mişma.P&Şi feciorii lui Simion au fost: Nemuel, Iamin, Iarib, Zerah şi Saul.~%uAceştia sunt olarii şi locuitorii din Netaim şi Ghedera şi ei locuiau acolo într’adins pentru slujba regelui.($IApoi Iochim şi locuitorii din Co-zeba, Ioaş şi Saraf, care au făcut cuceriri în Moab şi s’au întors la Betleem. Dar acestea sunt întâmplări vechi.!#;Şi fiii lui Şela, fiul lui Iuda, au fost: Ir, tatăl lui Leca, Laeda, tatăl lui Mareşa, precum şi neamurile ţesătorilor de vison din Bet-Aşbea.x"iŞi fiii lui Simeon au fost: Amnon şi Rina, Ben-Hanan şi Tilon. Fiii lui îşi au fost: Zohet şi Ben-Zohet.l!QŞi fiii femeii Hodia, sora lui Naham, părintele Cheilei, au fost: Ganni şi Eştemoa Maacatitul.d AIar Iehudia, femeia lui, a născut pe Iered, tatăl lui Ghedor, şi pe Heber, tatăl lui Soco, şi pe Iecutiel, tatăl lui Zanoah. Aceştia sunt feciorii Bitiei, fiica lui Faraon, pe care o luase în căsătorie Mered. Şi fiii lui Ezra au fost: Ieter, Mered, Efer şi Ialon. Ieter a născut pe Miriam, pe Şamai şi pe Işbah, tatăl lui Eştemoa.H Fiii lui Iehaleleel au fost: Zif şi Zifa, Tireia şi Asareel.q[Şi feciorii lui Caleb, fiul lui Iefune, au fost: Ir, Ela şi Naam. Şi fiii lui Ela au fost: Chenaz…5Şi Meonotai a născut pe Ofra, iar Seraia a născut pe Ioab, întemeietorul Ghe-Haraşimului, numit aşa din pricină că locuitorii erau dulgheri.fE Fiii lui Chenaz au fost: Otniel şi Seraia, iar fiii lui Otniel au fost: Hatat şi Meonotai.  Şi Eston a născut pe Bet-Rafa, pe Paseah şi pe Tehina, întemeietorul cetăţii Nahaş. Aceştia sunt locuitorii din Recab.X) Şi Chelub, fratele lui Şuha, a născut pe Mehir, care este tatăl lui Eston. Atunci Iabeţ s’a rugat Dumnezeului lui Israil şi a zis: «O, dacă tu mă vei binecuvânta şi vei întinde hotarele mele şi mâna ta va fi cu mine şi mă vei păzi de rele, ca să nu dea peste mine nici o durere!…» Şi Dumnezeu i-a îndeplinit cererea.)K Însă Iabeţ a fost mai luat în seamă decât fraţii lui, din această pricină şi maică-sa i-a pus numele Iabeţ, şi zicea: «În dureri l-am născut!»iKŞi Coţ a născut pe Anub şi pe Ţobeba, pe Iabeţ şi neamurile lui Aharhel, fiul lui Harum.=uFiii Heleei au fost: Ţeret, Ţohar, Etnan şi Coţ.q[Şi Naara i-a născut pe Ahuzam, Hefer, pe Temni şi pe Ahaştariţi. Aceştia au fost feciorii Naarei.SDar Aşhur, tatăl lui Tecoa, a avut două soţii: pe Helea şi pe Naara.)Apoi Penuel, tatăl lui Ghedor, şi Ezer, tatăl lui Huşa. Aceştia au fost fiii lui Hur, întâiul născut al lui Efrat, tatăl lui Betleem.iKIată care sunt fiii lui Hur: Etam, Izreel, Işma şi Idbaş. Pe sora lor o chema Haţelelponi.  Reaia, fiul lui Şobal, a născut pe Iahat, iar Iahat a născut pe Ahumai şi pe Lahad. Acestea au fost neamurile Ţoratiţilor.G Fiii lui Iuda au fost: Pereţ, Heţron, Carmi, Hur şi Şobal.q[Fiii lui Elioenai au fost: Hodavia, Eliaşib, Pelaia, Acub, Iohanan, Delaia şi Anani, de toţi şapte.Q Fiii lui Nearia au fost: Elioenai, Iezechia şi Azricam, de toţi trei.h IFiii lui Şecania a fost: Şeinaia, Hatuş, Igheal, Bariah, Nearia şi Şafat, de toţi şase. wFiii lui Hanania au fost: Pelatia şi Isaia; apoi fiii lui Refaia, fiii lui Arman, ai lui Obadia şi ai lui Şecania.d AFiii lui Meşulam au fost: Haşuba, Ohel, Berechia, Hasadia, Iuşab-Hesed, de toţi cinci. Fiii lui Pedaia au fost: Zorobabel şi Şimei. Fiii lui Zorobabel au fost: Meşulam şi Hanania, iar pe sora lor o chema Şelomit.DMalchiram, Pedaia, Senaţar, Iecamia, Hoşama şi Nedabia.EŞi fiii lui Ieconia, cel dus în robie, au fost: Salatiil,KFiii lui Ioachim au fost: Ieconia fiul lui şi Sedechia fiul lui.yŞi fiii lui au fost: Iohanan, cel întâi născut, iar al doilea Ioachim, al treilea Sedechia şi al patrulea Şalum.8kFiul acestuia Amon, fiul acestuia a fost Iosia.K Fiul acestuia Ahaz, fiul acestuia Iezechia, fiul acestuia Manase,K Fiul acestuia Amaţia, fiul acestuia Azaria, fiul acestuia Iotam,M Fiul lui Iosafat, Ioram; fiul acestuia Ahazia, fiul acestuia Ioaş,gG Solomon a avut fiu pe Roboam, fiul lui a fost Abia, fiul acestuia Asa, fiul acestuia Iosafat,oW Aceştia sunt toţi feciorii lui David afară de cei născuţi din ţiitoare. Şi Tamar era sora lor.8~kElişama, Eliada şi Elifelet, nouă cu toţii. };Nogah, Nefeg şi Iafia,(|KApoi Ibhar, Elişama, Elifelet, { Iar în Ierusalim i s’au născut aceştia: Şimea, Şobab, Natan şi Solomon, patru cu toţii, din Batşeba, fiica lui Amiel,z!Cei şase i s’au născut în Hebron. În această cetate a domnit şapte ani şi şase luni, iar în Ierusalim a domnit treizeci de ani.QyAl cincilea Şefatia din Abital, al şaselea Itream din femeia sa Egla.txaAl treilea Absalom, fiul Maacăi, fiica lui Talmai, regele din Gheşur, al patrulea Adonia, fiul Haghitei,*w OIată şi pe fiii lui David, care i s’au născut în Hebron: Cel întâi născut Amon, din Ahinoam cea din Izreel, al doilea Daniil din Abigail cea din Carmel,0vY7Şi neamurile scriitorilor care locuesc în Iabeţ, Tiratiţii, Şimatiţii şi Sucatiţii. Aceştia sunt Chiniţii care se trag din Hamat, strămoşul lui Bet-Recab.{uo6Fiii lui Salma au fost: Betleem şi Netofatiţii, Ataret, Bet-Ioab şi jumătate din Manahtiţi, adică Ţoriţi,t35Şi neamurile lui Chiriat-Iearim, precum şi Itriţii, Putiţii, Şumatiţii, Mişraiţii. Dintr’aceştia s’au tras Toratiţii şi Estaulienii.Vs%4Fiii lui Şobal, tatăl lui Chiriat-Iearim, au fost: Reaia, Haţi-Hamenuhat,Er3Salma, tatăl lui Betleem, şi Haref, tatăl lui Bet-Gader. q 2Aceştia au fost feciorii lui Caleb. Iar fiii lui Hur, întâiul născut al Efratei, au fost: Şobal, tatăl lui Chiriat-Iearim,p1Ea a născut şi pe Şaaf, tatăl lui Madmana, pe Şeva, tatăl lui Macbena, şi pe tatăl lui Ghibea. Iar fiica lui Caleb a fost Acsa.No0Iar Maaca, ţiitoarea lui Caleb, a născut pe Şeber şi pe Tirhana.Tn!/Şi fiii lui Iahdai au fost: Reghem, Iotam, Gheşan, Pelet, Efa şi Şaaf.mmS.Efa, ţiitoarea lui Caleb, a născut pe Haran, pe Moţa şi pe Gazez. Şi Haran a născut pe Gazez.Il -Şi Şamai a avut pe Maon, iar Maon a fost tatăl lui Bet-Ţur.Xk),Şema a născut pe Raham, tatăl lui Iorcheam. Şi Rechem a născut pe Şamai.Ej+Fiii lui Hebron au fost: Core şi Tapuah, Rechem şi Şema.i/*Fiii lui Caleb, fratele lui Ierahmeel, au fost: Meşa, întâiul său născut, care este tatăl lui Zif, şi fiii lui Mareşa, tatăl lui Hebron.Mh)Şi Şalum a născut pe Iecamia, iar Iecamia a născut pe Elişama.Eg(Eleasa a născut pe Sismai, iar Sismai a născut pe Şalum.Ef'Azaria a născut pe Heleţ, iar Heleţ a născut pe Eleasa.dw%Zabad a născut pe Eflal şi Eflal a născut pe Obed.Gc$Atai însă a născut pe Natan, iar Natan a născut pe Zabad.\b1#Şi Şeşan a dat de femeie pe fiica sa robului Iarha. Şi ea i-a născut pe Atai.naU"Şeşan însă n’a avut fii, ci numai fiice. Şeşan avea un rob egiptean pe oare îl chema Iarha,X`)!Fiii lui Ionatan au fost: Pelet şi Zaza. Aceştia au fost fiii lui Ierahmeel.v_e Şi fiii lui Iada, fratele Iui Şamai, au fost: Ieter şi Ionatan. Şi Ieter a murit fără să aibă copii.Z^-Fiul lui Apaim a fost Işi. Işi a avut pe Şeşan, iar Şeşan a avut pe Ahlai.\]1Fiii lui Nadab au fost: Seled şi Apaim; iar Seled a murit fără să aibă copii.X\)Pe soţia lui Abişur o chema Abihail, care i-a născut pe Ahban şi pe Molid.c[?Iar fiii lui Onan au fost: Şamai şi Iada. Şi fiii lui Iada au fost: Nadab şi Abişur.YZ+Fiii lui Ram, întâi născutul lui Ierahmeel, au fost: Maaţ, Iamin şi Echer.fYEDar Ierahmeel a mai avut şi altă femeie pe care a chemat-o Atara, Ea a fost mama lui Onan.XyFiii lui Ierahmeel, întâiul născut al lui Heţron, au fost: Ram întâiul născut, apoi Buna, Oren, Oţem şi Ahia. W După moartea lui Heţron, Caleb a intrat la Efrata, femeia lui Heţron, tatăl său,care a născut pe Aşhur,tatăl lui Tecoa.GVÎnsă Gheşuriţii şi Sirienii au cuprins aşezările lui Iair, Chenatul şi cetăţile dimprejur, în totul şaizeci de cetăţi. Aceştia au fost feciorii lui Machir, tatăl lui Galaad.oUWŞi Segub a născut pe Iair, acel care a avut douăzeci şi trei de cetăţi în ţinutul Galaadului. T9Apoi Heţron s’a însoţit cu fata lui Machir, tatăl lui Galaad, şi a luat-o de femeie când era de şaisprezece ani, şi ea i-a născut pe Segub.>SwHur a născut pe Uri, iar Uri a născut pe Beţaleel.\R1După ce Azuba a murit, Caleb şi-a luat femeie pe Efrat, care i-a născut pe Hur.hQICaleb, fiul lui Heţron, a născut fii cu Azuba şi cu Ieriot: pe Ieşer, Şobab şi pe Ardon.SPAbigail a născut pe Amasa, iar tatăl lui Amasa a fost Ismailitul Ieter.zOmŞi surorile lor au fost: Ţeruia şi Abigail. Fiii lui Ţeruia au fost: Abişai şi Ioab, iar al treilea Asael.2N_Oţem al şaselea şi David al şaptelea.1M]Natanail al patrulea, Radai al cincilea,bL= Iesei a născut pe Eliab, întâiul său născut, Abinadab al doilea, Şimea al treilea, Q5Voevodul Chenaz, voevodul Mibţar,9= o4Voevodul Oholibama, voevodul Ela, voevodul Pinon,< 3Şi a murit şi Hadar şi au început să domnească voevozi ai seminţiilor din Edom: voevodul Timna, voevodul Aleva, voevodul Ietet,1; ]2După moartea lui Baal-hanan a ajuns rege în locul său Hadar. Cetatea sa domnească era în Pau. Pe soţia sa o chema Mehetabeel, fiica lui Matred, fiica lui Mezahab.]: 51Şi a murit şi Saul şi a fost ales rege în locul său Baal-hanan, fiul lui Acbor.e9 E0Apoi a murit şi Samla şi s’a făcut rege în locul său Saul din Rehobotul de pe Eufrat.S8 !/Şi după moartea lui Hadad a ajuns rege în locul său Samla din Masreca.+7 Q.Apoi a murit Huşam şi a fost ales rege, în locul său, Hadad, fiul lui Bedad care a biruit pe Madianiţi în câmpia Morbului. Cetatea domnească era în Avit.c6 A-Şi după ce a murit Iobab, a ajuns rege, în locul lui, Huşam din ţinutul Temaniţilor.Y5 -,După ce a murit Bela, a domnit, în locul lui, Iobab, fiul lui Zerah din Bosra.44 c+Iată şi regii care au domnit în ţara Edomului înainte de a fi domnit vre-un rege în Israil: Bela, fiul lui Beor, care şi-a avut scaunul domnesc în cetatea Dinhaba._3 9*Fiii lui Eter au fost: Bilhan, Zaavan şi Acan. Fiii lui Rişon au fost: Uţ şi Aran.e2 E)Fiul lui Ana a fost: Dişon, iar fiii lui Dişon, au fost: Hemdan, Eşban, Itran şi Cheran.q1 ](Fiii lui Şobal au fost: Alvan, Manahat şi Ebal, Şefo şi Onan. Fiii lui Ţibeon au fost: Aia şi Ana.Q0 'Fiii lui Lotan au fost: Hori şi Hemam, iar sora lui Lotan a fost Timna.U/ %&Fiii lui Seir au fost: Lotan, Şobal, Ţibeon, Ana, Dişon, Eter şi Rişon.?. {%Fiii lui Reguel au. fost: Nahat, Zerah, Şama şi Miza.V- '$Fiii lui Elifaz au fost: Temen, Omar, Ţefo, Gatam, Chenaz, Timna şi Amalec.F, #Fiii lui Esau au fost: Elifaz, Reguel, Ieuş, Ialam şi Core.L+ "Avraam a născut pe Isaac. Fiii lui Isaac au fost: Esau şi Israil.`* ;!Fiii lui Madian au fost: Efa, Efer, Enoh, Abida, Eldaa. Aceştia au fost fiii Cheturei.,) S Fiii Cheturei, ţiitoarea lui Avraam: ea a născut pe Zimran şi pe Iocşan, apoi pe Medan, Madian, Işbac şi pe Şuah. Fiii lui Iocşan au fost: Şeba şi Dedan.E( Ietur, Nafiş şi Chedema. Aceştia au fost fiii lui Ismail.(' MMişma, Duma, Masa, Hadad, Tema,g& IIată spiţa lor: întâiul născut al lui Ismail a fost Nebaiot, apoi Chedar, Adbeel, Mibsam,2% aFiii lui Avraam au fost: Isaac şi Ismail.$ 7Avram, adică Avraam.# 5Serug, Nahor, Terah," /Eber, Peleg, Reu,4! eFiii lui Sem au mai fost: Arpacşad, Şelah,H   Pe Ofir, Havila, Iobab. Aceştia toţi au fost fiii lui Ioctan.  =Pe Ebal, Abimael, Şeba,  =Pe Hadoram, Uzai, Dicla,P Ioctan a născut pe Almodad şi pe Şelef, pe Haţarmavet şi pe Iarah," ?Şi Eber a avut doi feciori, pe unul îl chema Peleg, fiindcă în vremea lui omenirea şi-a împărţit pământul, iar pe fratele lui îl chema Ioctan.E Arpacşad a născut pe Şelah, iar Şelah a născut pe Eber.q ]Fiii lui Sem au fost: Elam, Asur, Arpacşad, Lud şi Aram; şi fiii lui Aram: Uţ, Hui, Gheter şi Maş.5 gPe Arvadiţi, pe Ţemariţi şi pe Hamatiţi.. YPe Heviţi, pe Archiţi şi pe Siniţi3 cPe Iebusiţi, pe Amoriţi, pe Gherghesiţi,H  Canaan a născut pe Ţidon, întâiul său născut, şi pe Het,_ 9 Pe Patrusiţi, pe Caftoriţi – din care s’au tras Filistenii – şi pe Casluiţi.Q  Miţraim a născut pe Ludiţi, pe Anamiţi, pe Lehabiţi, pe Naftuhiţi,P  Cuş a născut pe Nimrod, acesta a început să fie viteaz pe pământ.f G Fiii lui Cuş: Seba, Ha vila, Sabeta, Raema şi Sabteca; şi fiii lui Raema: Şeba şi Dedan.@ }Fiii lui Ham au fost: Cuş şi Miţraim, Put şi Canaan.> yFiii lui Iavan: Elişa, Tarşiş, Chitim, şi Dodanim.9 oŞi fiii lui Gomer: Aşchenaz, Rifat şi Togarma.U %Fiii lui Iafet au fost: Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Moşec şi Tiras.  =Noe, Sem, Ham şi Iafet.  ;Enoh, Matusalem, Lameh,"  AChenan, Mahalaleel, Iared,  /Adam, Set, Enoş,q ]xIar tainul, tain neîntrerupt, lui i-a fost dat de la împărat, zi de zi, în toate zilele vieţii lui.xkxApoi i-a schimbat hainele pe care le purta în temniţă, şi în tot timpul vieţii lui a mâncat la masa lui,|sxŞi i-a vorbit prietenos, şi tronul lui l-apus mai sus decât tronul regilor care se aflau robi la el în Babilon.{xÎn anul al treizeci şi şaptelea al robiei lui Iehoiachin, regele lui Iuda, în a douăsprezecea lună, în ziua a douăzeci şi şaptea, Evil Merodac, împăratul Babilonului, a scos pe Iehoiachin din temniţă, în întâiul an al domniei lui.&GxDupă această întâmplare, întreg poporul de la mic şi până la mare împreună cu căpitanii de oşti au fugit în Egipt, fiindcă se temeau de Caldei.V'xDar în luna a şaptea a venit Ismail, fiul lui Natania, fiul lui Elişama, de neam domnesc, cu zece oameni, şi a omorît pe Ghedalia, asemenea şi pe Iudeii şi pe Caldeii care se aflau cu el în Miţpa.V'xAtunci Ghedalia i-a jurat pe ei şi pe oamenii lor şi le-a zis: «Nu vă fie frică de dregătorii Caldeilor! Întoarceţi-vă în ţară şi fiţi supuşi împăratului Babilonului, şi vă va fi bine!»:oxŞi când toţi căpitanii de oştire şi oamenii lor au aflat că împăratul Babilonului a pus stăpân pe Ghedalia, s’au dus la Ghedalia, în Miţpa: Ismail, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careah, Seraia, fiul lui Tanhumet) din Netofa, şi Iaazania, fiul Maacatitului, împreună cu oamenii lor.NxCât despre poporul care mai rămăsese în ţara lui Iuda şi pe care îl lăsase Nabucodonosor, împăratul Babilonului, l-apus sub stăpânirea lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, nepotul lui Şafan.xAtunci împăratul Babilonului i-a omorît în Ribla, în ţinutul Hamatului. Iar pe Iuda l-a dus din ţara lui în robie.}uxŞi Nebuzaradan, căpetenia gărzii împărăteşti, i-a luat robi şi i-a dus la împăratul Babilonului în Ribla.~~wxŞi din cetate a luat: un căpitan care era peste oaste, cinci dregători din suita regelui, care se găseau în cetate, pe scriitorul voevodului armatei, care înscria poporul la oaste, şi şaizeci de oameni din popor care se aflau în cetate. } xApoi căpetenia gărzii a luat cu sine pe arhiereul Seraia, pe Sofonie, preotul al doilea, şi pe cei trei străjeri de la prag.U|%xO columnă era înaltă de optsprezece coţi, iar capiteliul de aramă era înalt de cinci coţi; horbota şi rodiile dimprejurul capiteliului erau numai de aramă. La fel era făcută şi columna a doua.{3xCele două columne, marea şi cărucioarele pe care le făcuse Solomon în templul Domnului şi în care lucruri arama fusese pusă fără cântar.xzkxCăpetenia gărzii a mai luat căţuile şi ibricele de stropit, făcute de-a’ntregul din argint şi din aur, yxDe asemenea au luat căldările, lopeţile, cuţitele şi cupele, în sfârşit toate odoarele de aramă trebuincioase la slujbă.!x=x Columnele cele de aramă ale templului, cărucioarele şi marea de aramă din templul Domnului, Caldeii le-au sfărâmat şi arama au dus-o în Babilon.Zw/x Din sărăcimea ţării, căpetenia gărzii a lăsat pe podgoreni şi pe plugari.7vix Iar pe poporul care mai rămăsese în cetate, cei care se predaseră împăratului Babilonului, împreună cu meşteşugarii, Nebuzaradan, căpetenia gărzii, i-a luat robi.ux Apoi toată oastea Caldeilor de sub mâna căpeteniei gărzii împărăteşti a dărâmat zidurile din jurul Ierusalimului,t{x Şi a ars templul Domnului şi palatul domnesc, toate casele din Ierusalim, precum şi toate clădirile mai însemnate. s xÎn luna a cincea, în ziua a şaptea a lunii, va să zică în anul al nouăsprezecelea al împăratului Nabucodonosor, împăratul Babilonului, Nebuzaradan, căpetenia gărzii împărăteşti, dregătorul împăratului Babilonului, a venit în Ierusalim,#rAxPe feciorii lui Sedechia i-au omorît în văzul lui, iar lui Sedechia i-au scos ochii, apoi l-au aruncat în lanţuri de aramă şi l-au dus în Babilon.}quxŞi Caldeii au prins pe rege şi l-au dus la împăratul Babilonului care se afla în Ribla, şi acolo l-au judecat.pxAtunci armata Caldeilor s’a luat după rege şi l-a ajuns în câmpia Ierihonului, în vreme ce toată armata lui se împrăştiase.7oixAtunci s’a făcut o spărtură în zidul cetăţii, prin care noaptea a ieşit regele cu toată oştirea lui şi a apucat-o prin poarta dintre cele două zidirii, din susul grădinii regelui, în vreme ce Caldeii tot mai ţineau împresurată cetatea, şi s’a îndreptat înspre câmpia Iordanului.xnkxÎn luna a patra, în ziua a noua a lunii, a izbucnit foametea în cetate, şi poporul ţării nu avea merinde.am=xŞi cetatea a rămas împresurată până în anul al unsprezecelea al regelui Sedechia.pl ]xEra în anul al nouălea al domniei lui, în luna a zecea, în ziua a zecea, când Nabucodonosor, împăratul Babilonului, însoţit de oastea sa a pornit împotriva Ierusalimului, l-a împresurat şi a ridicat în jurul lui un val.MkxDin care pricină Domnul şi-a revărsat urgia împotriva Ierusalimului şi a lui Iuda, până ce l-a aruncat de la faţa lui. Apoi Sedechia s’a răzvrătit împotriva împăratului Babilonului.MjxEl a făcut fapte rele în ochii Domnului, aidoma ca şi Iehoiachin,6igxSedechia a început să domnească la vârsta de douăzeci şi unu de ani şi în Ierusalim a domnit unsprezece ani. Pe mama sa o chema Hamutal, fiica lui Ieremia din Libna.hxŞi împăratul Babilonului a suit pe tron, în locul lui Iehoiachin, pe Matania, unchiul său, căruia i-a zis Sedechia.2g_xApoi pe toţi vitejii, şapte mii de oameni, dulgherii şi fierarii, o mie la număr, toţi luptătorii de frunte, împăratul Babilonului i-a dus în robie în Babilon.8fkxIar pe Iehoiachin l-adus rob în Babilon, împreună cu mama sa, cu femeile regelui, cu curtenii lui şi cu fruntaşii ţării; toţi au pornit robi din Ierusalim în Babilon.QexŞi a dus în robie tot Ierusalimul, pe toţi principii şi pe toţi oştenii cei viteji, – zece mii de inşi, – pe toţi dulgherii şi fierarii, şi n’a rămas decât numai sărăcimea ţării.ndWx Şi a golit toate vistieriile templulului şi vistieriile palatului domnesc. Apoi a sfărâmat toate odoarele cele de aur pe care Solomon, regele lui Israil, le făcuse în templul Domnului, – întocmai precum poruncise Domnul,icMx Atunci Iehoiachin, regele Iudei, a ieşit înaintea împăratului Babilonului, împreună cu mama sa, cu dregătorii săi, cu voevozii şi cu curtenii săi, şi, în anul al optulea al domniei lui, Nabucodonosor l-aluat rob.b/x Mai pe urmă, pe când dregătorii lui ţineau împresurată cetatea, Nabucodonosor, împăratul Babilonului, a pornit el însuşi împotriva ei.ax În vremea aceea, dregătorii lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului, au pornit împotriva Ierusalimului, şi au împresurat cetatea.t`cx De asemenea şi el a săvârşit fapte rele înaintea Domnului, precum săvârşiseră şi părinţii săi./_YxŞi Iehoiachin era de optsprezece ani când şi-a început domnia, şi a domnit trei luni în Ierusalim. Pe mama sa o chema Nehuşta, fiica lui Elnatan din Ierusalim.Y^-xDar împăratul Egiptului n’a mai vrut să iasă din ţara lui, căci împăratul Babilonului cucerise tot ţinutul care ţinuse de împăratul Egiptului, de la râul Egiptului şi până la apa Eufratului.u]exŞi a adormit Ioachim cu părinţii săi, iar în locul lui a început să domnească Iehoiachin, fiul său.\-xCealaltă istorie a domniei lui Ioachim, precum şi toate ticăloşiile pe care le-a săvârşit sunt scrise în «Cronicile regilor lui Iuda».[xŞi Domnul n’a vrut să-l ierte şi pentru sângele nevinovat pe care l-avărsat şi cu care sânge a umplut Ierusalimul.AZ}xŞi acest lucru, că a fost îndepărtat din faţa lui, s’a întâmplat din pricina revărsării mâniei Domnului împotriva lui Iuda pentru păcatul pe care îl săvârşise Manase.sYaxAtunci a trimis Domnul împotriva lui cete de Caldei, de Edomiţi, de Moabiţi, de Amoniţi, şi anume i-a mânat împotriva lui ca să-l nimicească, după cuvântul Domnului, pe care îl grăise prin gura slujitorilor săi profeţi. X =xÎn zilele lui, a pornit Nabucodonosor, împăratul Babilonului, cu război. Şi Ioachim i-a stat supus trei ani, apoi s’a răzvrătit împotriva lui.eWEx%Şi a săvârşit fapte rele în ochii Domnului, precum săvârşiseră şi părinţii săi.4Vcx$Ioachim era de douăzeci şi cinci de ani când a început să domnească, şi a domnit unsprezece ani în Ierusalim. Pe mama sa o chema Zebuda, fiica lui Pedaia din Ruma.sUax#Ioachim a fost nevoit să dea lui Faraon argint şi aur, ba a mai pus şi ţara la bir ca să-i dea bani după cererea lui Faraon. Şi după socotinţa lui, de la fiecare locuitor al ţării lua argint şi aur ca să-i dea lui Faraon.LTx"După aceasta, Faraonul Neco a pus rege în locul lui Iosia pe Eliachim, fiul lui Iosia, şi i-a schimbat numele în Ioachim, iar pe Ioahaz l-aluat cu sine şi l-adus în Egipt, unde a şi murit.AS}x!Şi Faraonul Neco l-a ţinut prins la Ribla, în ţinutul Hamat, ca să nu mai domnească în Ierusalim, şi a pus bir pe ţară o sută de talanţi de argint şi zece talanţi de aur.nRWx Şi el a săvârşit fapte rele în ochii Domnului, întocmai precum săvârşiseră străbunii săi.0Q[xCând Ioahaz a început să domnească era de douăzeci şi trei de ani, şi a domnit trei luni în Ierusalim. Pe mama sa o chema Hamutal, fiica lui Ieremia din Libna.bP?xAtunci dregătorii l-au pus mort într’un car şi l-au adus în Ierusalim şi l-au îngropat în mormântul lui. Iar poporul ţării a ales pe Ioahaz, fiul lui Iosia, pe care l-a miruit rege în locul tatălui său.OxÎn timpul domniei lui a pornit Faraonul Neco, împăratul Egiptului, într’ajutorul împăratului Asiriei şi a ajuns la Eufrat, iar regele Iosia a ieşit în întâmpinarea lui, şi Neco l-a omorît la Meghido îndată ce s’a întâlnit cu el.qN]xCelelalte istorisiri şi fapte pe care le-a făcut Iosia sunt scrise în «Cronicile regilor lui Iuda».M1xAtunci Domnul a hotărît: «Şi pe Iuda îl voi lepăda de la faţa mea, după cum am lepădat pe Israil, şi voi arunca şi această cetate pe care am ales-o, Ierusalimul, dimpreună cu templul despre care am făgăduit ca într’însul să sălăşluiască numele meu!»"L?xÎnsă Domnul nu şi-a abătut marea văpaie a mâniei lui care se aprinsese împotriva lui Iuda, din pricina smintelii cu care îl întărâtase Manase.|KsxŞi nici înaintea lui n’a fost rege şi nici după el nu s’a mai ivit altul asemenea lui, care să se fi întors spre Domnul din toată inima lui, din tot sufletul lui şi din toată vârtutea lui, şi în tot înţelesul legii lui Moise.'JIxIosia a nimicit pe cei ce vrăjeau cu morţii şi pe tâlcuitorii de semne, terafimii şi idolii, precum şi toate grozăviile care se iviseră în Iuda şi în Ierusalim, ca să se adeverească poruncile legii scrise în cartea pe care o găsise arhiereul Hilchia în templul Domnului.zIoxCi abia în anul al optsprezecelea al regelui Iosia s’au prăznuit Paştile în cinstea Domnului în Ierusalim.&HGxŞi nu se mai prăznuise un astfel de Paşte din zilele judecătorilor, care au judecat pe Israil, şi tot timpul domniei regilor lui Israil şi ai lui Iuda,#GAxÎn vremea aceea, regele a poruncit poporului întreg: «Prăznuiţi Paştile Domnului Dumnezeului vostru, precum este scris în această carte a legii!»0F[xPe toţi preoţii templelor de pe înălţimi pe care i-a găsit, i-a omorît, iar deasupra jertfelnicelor a ars oase de om. După aceasta s’a întors în Ierusalim.aE=xIosia a mai desfiinţat de asemenea toate templele de pe înălţimile din cetăţile Samariei pe care le zidiseră regii lui Israil, ca să aţâţe mânia Domnului, şi a făcut aidoma precum făcuse şi în Betel.RDxŞi el a răspuns: «Lăsaţi-l să odihnească în pace! Nimeni să nu turbure liniştea oaselor lui!» Şi astfel ei nu s’au atins de oasele lui şi nici de oasele profetului din ţinutul Samariei.C)xA întrebat: «A cui este piatra aceasta mormântală pe care o văd?» Atunci locuitorii cetăţii i-au răspuns: «Acesta este mormântul omului lui Dumnezeu cel ce a venit din Iuda şi a profeţit lucrurile acestea pe care tu le-ai făcut cu jertfelnicul din Betel».BxŞi când şi-a aruncat ochii Iosia şi a văzut mormintele din cetate, a trimis ca să i se aducă oase din morminte şi le-a are pe jertfelnic, şi astfel l-a pângărit după cuvântul Domnului pe care îl predicase omul lui Dumnezeu, când Ieroboam stătea la praznic lângă jertfelnic. Şi când şi-a aţintit ochii către mormântul omului lui Dumnezeu, care profeţise acele lucruri,*AOxAşijderea şi jertfelnicul cel din Betel, înălţimea pe care o ridicase Ieroboam, fiul lui Nabat, care a împins pe Israil la păcat, de asemenea şi jertfelnicul lui împreună cu înălţimea căreia i-a sfărâmat pietrele şi le-a prefăcut în pulbere. Şi a mai ars şi pe Aşera.~@wxŞi a mai sfărâmat stâlpii cu pisanii idoleşti, şi Aşerele le-a tăiat, iar locul lor l-a umplut cu oase de om.C?x Regele a pângărit apoi capiştile de pe înălţimile cele de la răsărit de Ierusalim şi de la miază-zi de muntele Măslinilor, pe care le clădise Solomon, regele lui Israil, în cinstea Astartei, idolul Sidonului, în cinstea lui Chemoş, idolul Moabiţilor, şi în cinstea lui Milcom, idolul Amoniţilor.  ng~~~E}})|{zzzDyyxxwvv>uWtss)rqpPpooRonn}n4mmm lltl*kkRkjjj iilihhhKhggZfff?ewddxdcc`cbb8aaa````S`_^^(]]]\\i[[2ZZYYX_WWZVVUUUbTTSSoSRRQQQPPeP#ONN6MLLKKJfII)HHsGG,FF EEkDD$CCBB\BAA @.??x?'>>>-===n=4<6;;;\;9;::&99]988K777e7+6666h6&65555[544]333\22~2511V001/o..--,,Z++l**))E((''&&%$$K#k#""!N .5`ZBG8Vh0K^w c F J!nkCO Între cei treizeci el era în cinste şi le-a şi fost căpetenie, dar pe cei trei nu i-a ajuns.EB Abşai, fratele lui Ioab, era căpetenia celor treizeci. El a învârtit suliţa lui peste trei sute de inşi pe care i-a omorît, din această pricină era cu faimă între cei treizeci.A Şi a zis: «Ferească Dumnezeu să fac aşa ceva! Oare voi bea sângele celor care s’au dus într’acolo cu primejduirea vieţii lor? Căci cu primejduirea vieţii lor au adus-o!» Şi n’a vrut să bea. Acest lucru l-au făcut cei trei viteji.h@I Cei trei trecură prin tabăra Filistenilor şi scoaseră apă din fântâna cea din poarta Betleemului. Şi au adus-o şi au intrat la David cu ea. Dar David n’a vrut să bea, ci a adus-o ca jertfă cu turnare Domnului.? Atunci lui David îi veni un dor şi zise: «O! de mi-ar aduce cineva apă din fântâna care este la poarta Betleemului!»p>Y Şi David se afla atunci în întăritură, iar tabăra Filistenilor era în vremea aceea în Betleem.2=] Odată s’au pogorît trei din cele treizeci de căpetenii la David la cuibul cel din stâncă, la peştera Adulam, pe când tabăra Filistenilor era în valea Refaim.< El s’a aţinut în mijlocul ţarinii, a apărat-o şi a bătut pe Filisteni, iar Domnul i-a făcut parte de mare biruinţă.G; El a fost cu David la Pasdamim, când Filistenii se strânseseră acolo la luptă… Acolo se afla o ţarină sămănată cu orz. Şi când poporul a luat-o la fugă din faţa Filistenilor,a:; Apoi Eleazar, fiul lui Dodo Ahohitul. El era unul dintre aceşti trei viteji cu renume.;9o Iată şi numele vitejilor lui David: Işbaal, fiul lui Hachemoni, căpetenie peste trei. El şi-a răsucit suliţa sa peste trei sute de inşi pe care i-a ucis dintr’o dată.:8m Iată şi pe cei mai de seamă viteji ai lui David care îl ajutară să ajungă rege, laolaltă cu întreg Israilul, şi să domnească după cuvântul Domnului către Israil.F7 David creştea mereu în putere şi Domnul Savaot era cu el.x6i Şi el a întărit-o de jur-împrejur de la Milo şi mai departe, iar Ioab a dres cealaltă parte a cetăţii.`59 După aceasta David s’a aşezat în cetate; de aceea s’a chemat cetatea lui David.64e Şi a zis David: «Oricine va bate mai întâi pe Iebusiţi va fi căpetenie şi principe!» Atunci a pornit mai întâi Ioab, feciorul lui Ţeruia, şi a ajuns căpetenie.3 Zis-au locuitorii Iebusului către David: «Să nu pătrunzi aici!» Dar David a cuprins cetatea Sionului, adică cetatea lui David.2 Şi când David şi tot Israilul s’au dus la Ierusalim – adică Iebus, căci Iebusiţii mai erau locuitori ai ţării –~1u Atunci s’au strâns toţi bătrânii lui Israil la rege în Hebron şi cu ei a încheiat David legământ înaintea Domnului în Hebron, şi l-au uns pe David rege peste Israil, după cuvântul pe care îl grăise Domnul prin gura lui Samuil.q0[ Chiar în vremea domniei lui Saul, tu ai fost acel care ducea şi aducea pe Israil de la război, pentru aceasta Domnul Dumnezeul tău ţi-a zis: «Tu vei cârmui pe poporul meu Israil şi tu vei fi rege peste poporul meu Israil!»w/ i Atunci s’a adunat tot Israilul la David în Hebron şi a zis: «Iată, noi suntem oasele tale şi carnea ta..# Şi n’a cerut de la Dumnezeu descoperire. Pentru aceasta l-a şi lăsat să moară, iar regatul lui l-a trecut lui David, fiul lui Iesei.P- Însă Saul a murit din pricina păcatului pe care îl săvârşise împotriva Domnului, fiindcă nu păzise porunca Domnului, ci întrebase pe cei ce chiamă morţii, ca să i se arate descoperire,i,K Toţi cei în stare să poarte armele s’au pornit într’acolo şi au luat trupul lui Saul şi trupurile filor lui şi le-au dus la Iabeş şi au îngropat oasele lor sub un stejar în Iabeş, apoi au postit şapte zile.f+E Când au aflat toţi locuitorii din Iabeşul Gahadului ceea ce au făcut Filistenii cu Saul,y*k Şi au aşezat armele lui în templul dumnezeilor lor, iar ţeasta i-au prins-o în cuie în templul lui Dagon.%)C Şi l-au dezbrăcat şi i-au luat capul şi armele lui şi au trimis soli să cutreere ţara Filistenilor ca să vestească biruinţa zeilor şi norodului. ( A doua zi, când au venit Filistenii să jefuiască pe cei morţi, au găsit pe Saul şi pe fiii lui căzuţi pe muntele Ghilboa.j'M Şi când au prins de veste Israiliţii care locuiau la şes că fiii lui Israil au luat-o la fugă şi că a murit Saul şi fii lui, au lăsat cetăţile lor şi au fugit. Iar Filistenii au venit şi s’au aşezat în ele.u&c Şi a murit Saul împreună cu cei trei feciori ai lui şi toată casa lui. Şi ei muriră toţi laolaltă.g%G Când însă scutierul a văzut că Saul a murit, s’a aruncat în sabie şi a murit şi el. $ A zis Saul către scutierul său: «Trage sabia şi mă străpunge, ca nu cumva să vină aceşti netăiaţi împrejur şi să-şi râdă de mine!» Dar scutierul său n’a vrut, căci tare se temea. Atunci Saul a luat sabia şi s’a prăvălit în sabie.k#O Când însă lupta s’a înteţit şi arcaşii l-au descoperit, şi l-a prins spaima de arcaşi, " Dar Filistenii au urmărit pe Saul şi pe fiii lui şi au ucis ei pe Ionatan, pe Abinadab şi pe Malchişua, feciorii lui Saul. !  Atunci Filistenii au năvălit peste Israil, iar Israiliţii fugiră din faţa Filistenilor şi căzură ucişi pe muntele Ghilboa.* M ,Şi Aţei a avut şase feciori. Iată numele lor: Azricam, întâiul său născut, apoi Ismail, Şeareia, Obadia şi Hanan. Aceştia au fost feciorii lui Aţei.X) +Moţa a născut pe Binea, pe Refaia fiul lui, Eleasa fiul lui, Aţei fiul lui.|q *Şi Ahaz a născut pe Iaera, iar Iaera a născut pe Alemet, pe Azmavet şi pe Zimri, iar Zimri a născut pe Moţa.J )Şi feciorii lui Mica au fost: Piton, Melec şi Tahrea şi Ahaz.L (Ionatan a avut fecior pe Meribaal, iar Meribaal a născut pe Mica. 'Şi Ner a născut pe Chiş şi Chiş a născut pe Saul, Saul a născut pe Ionatan, pe Malchişua, pe Abinadab şi pe Eşbaal.kO &Miclot a născut pe Şimeam. Tot aşa şi ei locuiau în Ierusalim cu fraţii lor, aproape de ei.*O %Ghedor, Ahio, Zaharia şi Miclot.b= $Fiul său cel întâi născut a fost Abdon, apoi venea Ţur, Chiş, Baal, Ner şi Nadab,lQ #Iar în Ghibeon locuia Ieghiel, tatăl lui Ghibeon, împreună cu femeia lui, care se chema Maaca.mS "Aceştia sunt capii familiilor levitice după neamurile lor, căpetenii care locuiau în Ierusalim. 9 !Aceştia sunt cântăreţii, capii familiilor levitice, care locuiau în odăi, scutiţi de orice altă slujbă, fiindcă erau de rând zi şi noapte.' În sfârşit, erau câţiva dintre feciorii lui Cahat, dintre fraţii lor, care pregăteau pâinile punerii înainte în fiecare Sâmbătă. Apoi Matatia, unul dintre Leviţi, întâiul născut al lui Şalum Corahitul, era pus să aibă grijă de coptul aluaturilor în tigăi,H Unii din preoţi aveau să pregătească mirezme cu bun miros.*M Alţii erau puşi să privegheze peste lucruri şi mai ales peste sfintele vase, peste făină, peste vin şi peste untdelemn, peste tămâie şi peste mirezme.zm O altă parte din ei avea în grijă sfintele odoare pe care le aduceau cu număr şi le luau înapoi cu număr.7 Şi din această pricină mâneau în apropiere de templul Domnului, căci ei erau însărcinaţi cu paza şi cu deschiderea în fiecare dimineaţă.@y Căci ei, cele patru căpetenii peste portari, stăteau la slujbă neîntrerupt. Şi dintre Leviţi erau unii însărcinaţi cu paza cămărilor şi jitniţelor din templul Domnului,z m Iar fraţii lor, care locuiau în sate, trebuiau să vină la slujbă din când în când câte o săptămână,r ] Portarii erau aşezaţi în cele patru laturi: la răsărit, la apus, la miază-noapte şi la miază-zi.d A Şi atât ei, cât şi feciorii lor erau portari la casa Domnului, la cortul descoperirii.\ 1 Toţi acei aleşi a fi portari erau în număr de două sute şi doisprezece inşi. Ei erau înscrişi în cartea neamului, fiecare în satele lor. Pe ei i-a aşezat David şi Samuil văzătorul în slujba lor,I  Zaharia, fiul lui Meşelemia era portar la cortul descoperirii.mS Şi Fineas, fiul lui Eleazar, era pe acele vremuri căpetenia lor – Domnul să-l aibă în pază! Iar Şalum, fiul lui Core, fiul lui Ebiasaf, fiul lui Corah, împreună cu fraţii lui din aceeaşi familie a Corahiţilor, erau însărcinaţi cu slujba de portari la sfântul cort, pe când părinţii lor fuseseră portari la poarta taberii Domnului. Şi până în ziua de azi este pază la «Poarta Regelui», de la răsărit. Aceştia sunt portarii pentru tabăra fiilor lui Levi.nU Şi portarii: Şalum, Acub, Talmon, şi Ahiman împreună cu fraţii lor. Şalum era căpetenia lor.# Obadia, fiul lui Şemaia, fiul lui Galal, fiul lui Iedutun; Berechia, fiul lui Asa, fiul lui Elcana, care locuia în satele Netofatiţilor.^5 Apoi Bacbacar, Hereş, Galal, Matania, fiul lui Mica, fiul lui Zicri, fiul lui Asaf,xi Şi dintre Leviţi: Şemaia, fiul lui Haşub, fiul lui Azricam, fiul lui Haşabeia dintre urmaşii lui Merari.8i Împreună cu fraţii lor, căpetenii în familiile lor, bărbaţi de ispravă în a săvârşi lucrul la templul Domnului, o mie şapte sute şi şaizeci de inşi la număr.0Y Apoi: Adaia, fiul lui Iehoran, fiul lui Paşhur, fiul lui Malchia şi Maesai, fiul lui Adiel, fiul lui Iahzera, fiul lui Meşulam, fiul lui Meşilemit, fiul lui Imer,  Azaria, feciorul lui Hilchia, fiul lui Meşulam, fiul lui Ţadoc, fiul lui Meraiot, fiul lui Ahitub, arhiereu la templul Domnului.:~o Şi dintre preoţi: Iedaia, Iehoiarib şi Iachin,"}= Împreună cu fraţii lor, după neamurile lor, nouă sute cincizeci şi şase la număr. Toţi aceştia erau bărbaţi, capi de familie în neamul lor.| Ibneia, fiul lui Iehoram, Ela, fiul lui Uzi, fiul lui Micri, Meşulam, fiul lui Şefatia, fiul lui Reguel, fiul lui Ibneia,b{= Şi dintre fiii lui Veniamin: Salul, fiul lui Meşulam, fiul lui Hodadia, fiu lui Senua,`z9 Şi dintre urmaşii lui Zerah: Ieguel şi fraţii lui, şase sute nouăzeci la număr.Hy Dintre Şiloniţi: Asaia cel întâi născut şi feciorii lui.wxg Dintre Iudei: Utai, fiul lui Amihud, fiul lui Omri, fiul lui Imri, fiul lui Bani, dintre urmaşii lui Pereţ.|wq Iar în Ierusalim locuiau dintre Iudei şi dintre fiii lui Veniamin, dintre Efraimiţi şi dintre fiii lui Manase:v# Cei dintâi locuitori care au stăpânit moşia lor, din oraşe, au fost Israiliţii de rând, preoţii, leviţii şi slujitorii la templu.Qu  Şi toţi Israiliţii au fost înscrişi în cartea neamului, şi iată că se află trecuţi în «Cartea regilor lui Israil». Şi Iudeii au fost duşi robi în Babilon din pricina necredinţei lor.>tu(Şi feciorii lui Ulam au fost oameni viteji, trăgaci din arc, şi au avut numeroşi fii şi nepoţi, ca la o sută şi cincizeci, şi toţi aceştia erau dintre fiii lui Veniamin.{so'Iar feciorii lui Eşec, fratele lui, au fost: cel întâi născut Ulam, al doilea Ieuş, iar Elifelet al treilea.#r?&Şi Aţei a avut şase feciori care se numeau: cel întâi născut Azricam, apoi Ismail, Şeareia, Obadia şi Hanan. Aceştia au fost feciorii lui Aţei.Zq-%Şi Moţa a născut pe Binea, pe Rafa fiul lui, Eleasa fiul lui, Aţei fiul lui.pw$Iar Ahaz a născut pe Iehoada şi Iehoada a născut pe Alemet, pe Azmavet şi pe Zimri. Iar Zimri a născut pe Moţa.Fo#Şi feciorii lui Mica au fost: Piton, Melec, Tarea şi Ahaz.Pn"Şi Ionatan a avut fecior pe Meribaal, iar Meribaal a născut pe Mica.m!Şi Ner a născut pe Chiş, Chiş a născut pe Saul, Saul a născut pe Ionatan şi pe Malchişua, pe Abinadab şi pe Eşbaal.wlg Şi Miclot a născut pe Şimea. Şi ei locuiau în Ierusalim împreună cu fraţii lor, însă aproape de ei."k?Ghedor, Achio şi Zecher._j7Pe fiul său întâi născut îl chema Abdon, apoi au venit: Tur, Chiş, Baal, Nadab,^i5În Ghibeon însă locuia Ieguel, tatăl lui Ghibeon, împreună cu femeia sa Maaca.Wh'Aceştia au fost capi de familie în neamurile lor şi locuiau în Ierusalim.@g{Iaareşia, Elia şi Zicri au fost feciorii lui Ieroham.*fOIar Şamşerai, Şeharia, Atalia,8ekIfdeia şi Penuel au fost feciorii lui Şişac. d;Hanania, Elam, Antotia,c5Abdon, Zicri, Hanan,b5Işpan, Eber, Eliel,?ayAdaia, Beraia şi Şimrat au fost feciorii lui Şimei.!`=Elienai, Ţiltai, Eliel,_7Iachim, Zicri, Zabdi,@^{Işmerai, Izliah şi Iobab au fost feciorii lui Elpaal.8]kPe când Zebadia, Meşulam, Iezechia şi Heber,7\iMicael, Işpa şi Ioha au fost fiii lui Beria,$[CIar Zebadia, Arad şi Edor,>ZwŞi fraţii lor au fost: Şişac, Elpaal şi Ieremot.{Yo Beria şi Şema sunt acei capi de familie ai locuitorilor Aialonului, care au pus pe fugă pe locuitorii din Gat.zXm Şi fiii lui Elpaal au fost: Eber, Mişeam şi Şemer. Acesta a zidit Ono şi Lod împreună cu aşezările lor.=Wu Şi cu Huşim el a avut fii pe Abitub şi pe Elpaal.RV Ieuţ, Sochia şi pe Mirma. Aceştia sunt feciorii săi capi de familie.IU  Şi a avut fii din femeia lui pe: Iobab, Ţibia, Meşa, Malcam,zTmŞaharaim a avut fii în câmpia Moabului, după ce şi-a alungat pe cele două femei ale lui: Huşim şi Baara.iSKNaaman, Ahia şi Ghera. Acesta este cel ce i-a dus în robie. El a născut pe Uza şi pe Ahiud.~RuAceştia sunt feciorii lui Ehud – capi de familie ai locuitorilor din Gheba, care fuseseră duşi robi la Manahat:#QAGhera, Şefufan şi Hupam. P;Abişua, Naaman, Ahoah,5OeIar Bela a avut fii pe: Adar, Ghera, Abihud,2N_Pe Noha al patrulea, pe Rafa al cincilea.jM OŞi Veniamin a născut pe Bela, întâiul său născut, pe Aşbel al doilea, pe Ahrah al treilea,zLm(Aceştia toţi au fost feciorii lui Aşer, capi de familie, viteji de seamă, căpetenii între voevozi. Numărul celor care au fost înscrişi pentru slujba în oaste – să iasă la război – a fost douăzeci şi şase de mii de inşi.7Ki'Fiii lui Ula au fost: Arah, Haniel şi Riţia.7Ji&Fiii lui Ieter au fost: Iefune, Pispa şi Ara.6Ig%Beţer, Hod, Şama, Şilşa, Itran şi Beera.IH $Fiii lui Ţopah au fost: Suah, Har-nefer, Şual, Beri şi Imra,OG#Şi fiii fratelui său Hotam au fost: Ţopah, Imna, Şeleş şi Amal.@F{"Feciorii lui Şemer au fost: Ahi, Rohga, Huba şi Aram.bE=!Fiii lui Iaflet au fost: Pasac, Bimhal şi Aşvat. Aceştia au fost feciorii lui Iaflet.ND Heber a născut pe Iaflet, pe Şemer, pe Hotam şi pe sora lor Şua.[C/Iar feciorii lui Beria au fost: Heber şi Malchiel, care este tatăl lui Birzait.UB#Feciorii lui Aşer au fost: Imna şi Isva, Isvi, Beria, şi Serah sora lor.XA)Sub stăpânirea fiilor lui Manase au fost: Betşeanul cu satele lui, Taanacul cu satele lui, Meghido cu satele din jur, Dorul cu localităţile din jur. În ele locuiau feciorii lui Iosif, fiul lui Israil.e@CAverea lor şi aşezările lor au fost: Betelul cu localităţile lui, la răsărit Naaran şi la apus Ghezer cu toate satele din jurul lui, Sihemul cu satele din jur până la Aia cu localităţile atârnătoare de ea.&?GNun fiul lui, Iosua fiul lui.=>uLaedan fiul lui, Amihud fiul lui, Elişama fiul lui,T=!Repah a fost fiul lui. Reşef fiul lui, Telah fiul lui şi Tahan fiul lui,i<KPe sora lui o chema Şeera. Ea a zidit Bethoronul-de-Sus şi Bethoronul-de-Jos şi Uzen-Şeera.;Şi el a intrat la femeia lui, care a rămas grea şi a născut un fiu şi i-a pus numele Beria, căci casa lui se afla în strâmtorare.k:OAtunci tatăl lor Efraim i-a jelit multe zile, iar fraţii lui au venit la el ca să-l mângâie.K9Zabad fiul lui, Şutelah fiul lui, Ezer şi Elead. Dar locuitorii Gatului, care fuseseră născuţi în ţară, i-au omorît din pricină că aceştia s’au pogorît să le răpească turmele.u8cŞi fiii lui Efraim au fost: Şutelah, Bered fiul lui, Tahat fiul lui, Eleadah fiul lui şi Tahat fiul lui,H7 Feciorii lui Şemida au fost: Ahian, Şechem, Likhi şi Aniam.Q6Şi Hamolechet, sora lui, a născut pe Işhod, pe Abiezer şi pe Mahla.y5kŞi feciorul lui Ulam a fost Bedan. Aceştia au fost feciorii lui Galaad, feciorul lui Machir, fiul lui Manase."4=Maaca, femeia lui Machir, a născut un băiat şi i-a pus numele Percş, iar fratele lui a fost Şereş. Şi pe feciorii lui i-a chemat Ulam şi Rechem.,3QŞi Machir şi-a luat de femeie pe Bora lui Hupim şi Şupim, şi numele sorei era Maaca; – iar numele celui de-al doilea Ţelofhad. Şi Ţelofhad a avut fiice.2Feciorii lui Manase au fost: Asriel, pe care l-a născut, – iar ţiitoarea lui de neam arameian a născut pe Machir, tatăl lui Gaalad;W1' Feciorii lui Neftali au fost: Iahţiel, Guni, Ieţerşi Şalum, fiii Bilhăi.Y0+ Şupim şi Hupim au fost feciorii lui Ir, iar Huşim a fost feciorul lui Alier./7 Toţi aceştia au fost feciorii lui Iediael, capi de familii, bărbaţi viteji, şaptesprezece mii şi două sute de inşi gata să iasă la război..% Şi feciorii lui Iediael au fost: Bilhan… Iar feciorii lui Bilhan au fost: Ieiş, Veniamin, Iehud, Chenaan, Zetan, Tarşiş şi Ahişahar.%-C Iar în cartea neamului lor, după neamurile lor şi după capii de familii, bărbaţi viteji, au fost înscrişi douăzeci de mii şi două sute de inşi.,3Feciorii lui Becher au fost: Zemira, Ioaş, Eliezer, Elioienai, Omri, Ieremot, Abia, Anatot şi Alemet. Toţi aceştia au fost feciorii lui Becher.S+Feciorii lui Bela au fost: Eţbon, Uzi, Uziel, Ierimot şi Iri, cinci capi de familie, oameni viteji, iar în cartea neamului erau înscrişi douăzeci şi două de mii şi treizeci şi patru de inşi.M*Fiii lui Veniamin au fost: Bela, Becher şi Iediael, de toţi trei.7)gŞi toţi coborîtorii din aceeaşi seminţie, toate neamurile lui Isahar, erau viteji, şi de toţi erau înscrişi în cartea neamului: optzeci şi şapte de mii de inşi. (9Şi ei aveau, după neamurile şi după familiile lor, treizeci şi şase de mii de de oameni de luptă, din pricină că aveau multe femei şi copii.'Feciorii lui Uzi au fost: Izrahia… Şi feciorii lui Izrahia au fost: Micael, Obadia, Ioil şi Işia, de toţi cinci capi de familie.&}Fiii lui Tola au fost: Uzi, Refaia, Ieriel, Iahmai, Ibsam şi Samuil, capii familiilor scoborîtori din Tola, oameni viteji, trecuţi în catagrafie după neamurile lor, în vremea lui David, în număr de douăzeci şi două de mii şi şase sute.P% Fiii lui Isahar au fost patru şi anume: Tola, Pua, Iaşub şi Şimron.?$yBHeşbonul cu păşunile şi Iazerul cu păşunile lui.^#5AIar din seminţia lui Gad: Ramotul din Galaad cu păşunile, Mahanaim cu păşunile,;"q@Chedemotul cu păşunile şi Mefaat cu păşunile.=!s?Iar dincolo de Iordan, în faţa Ierihonului, la răsărit de Iordan, li s’a dat din seminţia lui Ruben: Beţerul în pustie împreună cu păşunile lui, Iahţa cu păşunile,  >Celorlalţi fii ai lui Merari li s’a dat din seminţia lui Zebulon: Rimonul cu păşunile lui şi Taborul cu păşunile lui;w=Din seminţia lui Neftali Chedeşul în Galileea cu păşunile, Hamotul cu păşunile şi Chiriataimul cu păşunile.Ec yFeciorii lui Levi au fost: Gherşom, Cahat şi Merari.b )Şi Iehoţadac a fost dus în robie de Nabucodonosor, la porunca Domnului, împreună cu Iuda şi cu locuitorii Ierusalimului.Ia (Azaria a născut pe Seraia, iar Seraia a născut pe Iehoţadac.G`'Şalum a născut pe Hilchia, iar Hilchia a născut pe Azaria.I_ &Şi Ahitub a născut pe Ţadoc, iar Ţadoc a născut pe Şalum.I^ %Şi Azaria a născut pe Amaria, iar Amaria a născut pe Ahitub.]$Şi Iohanan a născut pe Azaria. El este acela care a intrat în slujba arhierească, în templul cel zidit de Solomon în Ierusalim.H\ #Ahimaaţ a născut pe Azaria, iar Azaria a născut pe Iohanan.G["Ahitub a născut pe Ţadoc, iar Ţadoc a născut pe Ahimaaţ.FZ!Meraiot a născut pe Amaria, iar Amaria a născut pe Ahitub.EY Uzi a născut pe Zerahia, iar Zerahia a născut pe Meraiot.@X{Abişua a născut pe Buchi, iar Buchi a născut pe Uzi.GWEleazar a născut pe Fineas, iar Fineas a născut pe Abişua,yVkFiii lui Amram au fost: Aaron, Moise şi Maria. Şi fiii lui Aaron au fost: Nadab şi Abiu, Eleazar şi Itamar.AU}Fiii lui Cahat au fost: Amram, Iţhar, Hebron şi Uziel.;TqFiii lui Levi au fost: Gherşon, Cahat şi Merari.TS!A întărâtat Dumnezeul lui Israil duhul lui Ful, împăratul Asiriei, adică al lui Tiglatfalasar, împăratul Asiriei, care i-a dus în robie pe fiii lui Ruben şi ai lui Gad şi jumătate din seminţia lui Manase, şi i-a aşezat la Halah, la Habor şi în munţii Mediei şi pe râul Gozan, unde se află şi în ziua de azi.WR'Dar când ei au început să păcătuiască împotriva Dumnezeulni părinţilor lor şi să făptuiască desfrânări idoleşti cu dumnezeii popoarelor ţării, pe care le prăpădise Domnul din faţa lor,"Q=Iată şi stâlpii neamurilor lor: Efer, Işei, Eliel, Azriel, Ieremia, Hodavia şi Iahdiel, viteji cu faimă. Aceştia au fost stâlpii neamurilor lor.?PwŞi cei din jumătatea seminţiei lui Manase au locuit ţinutul de la Basan şi până la Baal-Hermon, şi până la Senir şi până la şirul munţilor Hermon. Şi erau numeroşi.,OQCăci mulţi căzuseră în ascuţişul săbiei, fiindcă lupta fusese rânduită de la Domnul. Şi ei au rămas în ţinuturile lor, până la ducerea în robie.7NgŞi ei au luat pradă din turmele Agariţilor: cincizeci de mii de cămile, două sute şi cincizeci de mii de vite mici, două mii de măgari şi o sută de mii de suflete,cM?Şi ei au fost ajutaţi împotriva Agariţilor şi a tuturor tovarăşilor lor, din pricină că în toiul luptei au strigat către Dumnezeu, şi el s’a milostivit, fiindcă îşi puseseră nădejdea într’însul.IL S’au războit cu Agariţii, cu Ietur, cu Nafiş şi cu Nodab.vKeFiii lui Ruben şi ai lui Gad şi jumătate din seminţia lui Manase – vestiţi prin vitejia lor: purtători de scut şi de sabie şi trăgaci din arcuri, iscusiţi la luptă, patruzeci şi patru de mii şapte sute şaizeci viteji –J%Toţi aceştia au fost înscrişi în catagrafie în vremea lui Iotam, regele Iudei, şi în timpul domniei lui Ieroboam, regele lui Israil.'IGŞi ei au locuit în Galaad, în Basan şi în localităţile care ţineau de ele, precum şi pe locurile cu păşune ale Sirionului, până la marginea lor.NHAhi, fiul lui Abdiel, fiul lui Guni, a fost stâlpul neamurilor lor.$GAAceştia au fost feciorii lui Abihail, fiul lui Huri, fiul lui Iaroah, fiul lui Galaad, fiul lui Micael, fiul lui Ieşişai, fiul lui Iahdo, fiul lui Buz.Fw Iar fraţii lor. după familiile lor, au fost: Micael, Meşulam, Şeba, Iorai, Iaecan. Zia şi Eber, şapte de toţi.EE Cel dintâi Ioil, apoi Şafam, Iaenai şi Şafat în Basan.mDS Fiii lui Gad, care au locuit în partea de răsărit în ţara Basanului, până la Salca, au fost:sC_ În vremea lui Saul s’a pornit război împotriva celor ce se trăgeau din neamul lui Agar, şi după ce aceştia au căzut în mâinile lor, au pus stăpânire pe aşezărilor lor în toată întinderea, de la răsărit de Galaad. B9 Iar la răsărit ajungea până în marginea pustiului, de la Eufrat încoace, din pricină că turmele lor se înmulţiseră în ţinutul Galaadului.ABela, fiul lui Azaz, fiul lui Şema, fiul lui Ioil. Stăpânirea acestuia se întindea de la Aroer şi până la Nebo şi Baal-Meon, @ Şi fraţii lui, după neamurile lor şi precum au fost catagrafiaţi după spiţa lor, au fost: Cel dintâi Ieiel şi Zaharia, ?Şi fiul acestuia Beera, pe care Tiglatfalasar, împăratul Asiriei, l-a dus în robie. El a fost voevod în seminţia lui Ruben.O>Şi fiul acestuia Miheia, fiul acestuia Reaia şi fiul acestuia Baal,^=5Feciorii lui Ioil au fost: Şemaia, apoi fiul acestuia Gog şi fiul acestuia Şimei,l<QDeci, feciorii lui Ruben, întâiul născut al lui Israil, au fost: Enoh, Palu, Heţron şi Carmi.;#Căci Iuda era cel mai puternic dintre fraţii lui, ba din el ieşise şi un voevod. Şi aşa dreptul de întâi născut a trecut la Iosif. )~7}}|||F|{{{W{ zzzmz7yyyzyLxxxcxwwvvPuufu'tttSsms-rrrrYqppo*nll,kkjsjiii5hhggIffee2dd6cBbaa?__q^^a]]\[[[Z]YY[XXKWWPVVVVvUUcTSS4RRNQQPOO=NNuNMMPLLL*KJJII$HYGFFuFEE.DD5CuBBA5@g??*>==$<<;;U:::!99r888?777,66i655[544933#22(11_00/m..N-,,:++**"))('O&%$$D##]""~! fi^YegOQ>Zu=D m OCIF,Şi când au văzut dregătorii lui Hadarezer că au fost înfrânţi de Israiliţi, au încheiat pace cu David şi i s’au supus, iar Sirienii n’au mai sărit în ajutorul Amoniţilor.;+oDar Sirienii au fugit din faţa lui Israil, iar David a omorît de la Sirieni şapte mii de cai şi patruzeci de mii de pedestraşi şi a ucis şi pe Şobac, generalul oştirii.v*eŞi când i s’a dat de veste lui David, a strâns întreg Israilul, a trecut Iordanul, a ajuns până la Helam şi li s’a împotrivit. Atunci s’a aşezat David în linie de bătaie împotriva Sirienilor care s’au războit cu el.@)yCând au văzut Sirienii că au fost înfrânţi de Israiliţi, au trimis soli şi au adus pe Sirienii de dincolo de Eufrat, iar Şobac, generalul lui Hadarezer, era în fruntea lor.@(yŞi dacă au văzut Amoniţii că au fugit Sirienii, au luat-o şi ei la fugă din faţa lui Abşai, fratele lui Ioab, şi au intrat în cetate. Şi Ioab s’a întors în Ierusalim.'yAtunci Ioab şi oştirea care era cu el au înaintat în faţa Sirienilor la luptă, dar aceia au fugit din faţa lui.!&; Fii curajos şi să fim curajoşi pentru poporul nostru şi pentru cetăţile Dumnezeului nostru, iar Domnul să facă ceea ce este bun în ochii săi.%' Şi a zis: «Dacă Sirienii mă vor birui, să-mi sari în ajutor, iar dacă fiii lui Amon te vor dovedi, voi sări eu într’ajutorul tău.r$] Iar cealaltă oştire a pus-o sub porunca fratelui său Abşai şi a înşiruit-o înaintea Amoniţilor,F# Dar când a băgat de seamă Ioab că ar putea fi strâns şi din faţă şi de la spate, a ales din cei mai de seamă ostaşi ai lui Israil o oştire şi a aşezat-o în faţa Sirienilor,"/ Atunci au ieşit fiii lui Amon şi s’au aşezat în linie de bătaie la poarta cetăţii, iar regii care veniseră stăteau deoparte în câmp.L!Când a aflat David, a trimis pe Ioab şi toată oastea de viteji.q [Şi şi-au cumpărat treizeci şi două de mii de care împreună cu regele Maacăi şi cu oştirea sa, şi au venit şi au aşezat tabăra în faţa Medebei, iar Amoniţii s’au strâns din cetăţile lor şi au pornit a război.r]Dar când au văzut Amoniţii că s’au făcut nesuferiţi de David, Hanun şi Amoniţii au trimis o mie de talanţi de argint să cumpere de la Sirienii din Mesopotamia, de la Sirienii din Maaca şi din Toba, care şi călăreţi.}Iar când i s’a dat de veste lui David despre păţania solilor, el a trimis întru întâmpinarea lor, căci oamenii aceia fuseseră greu batjocoriţi şi le-a spus: «Staţi în Ierihon până când vă va creşte barba şi apoi veniţi acasă.Atunci Hanun a prins pe dregătorii lui David şi le-a tăiat bărbile şi le-a retezat veşmintele până la coapse şi le-a dat drumul.ucAu zis principii Amoniţilor către Hanun:«Crezi tu oare că David în cinstea tatălui tău ţi-a trimis mângâietori? Nu! Ci ca să iscodească şi să nimicească cetatea şi să ispitească ţara au venit dregătorii iui David!»4aŞi a cugetat David: «Mă voi arăta prietenos către Hanun, fiul lui Nahaş, pentru prietenia pe care mi-a arătat-o tatăl său!» Şi a trimis David soli să-l mângâie pentru pierderea tatălui său. Şi când au ajuns dregătorii lui David în ţara Amoniţilor la Hanun, ca să-l mângâie,f GIar după ce a murit Nahaş, regele Amoniţilor, a ajuns rege în locul său fiul său Hanun.ykBenaia, fiul lui Iehoiada, era peste Creţi şi PleŢi, iar fiii lui David erau cei dintâi în slujba regelui.r]Ţadoc, fiul lui Ahitub, şi Abimelec, fiul lui Abiatar, erau arhierei, iar Şauşa scriitor al ţării.lQŞi Ioab, feciorul lui Ţeruia, era general peste oştire; Iosafat, fiul lui Ahilud, era cronicar,oWŞi David a domnit peste tot Israilul şi a fost făcând judecată şi dreptate la tot poporul său.3 Şi a pus cârmuitori peste Edom. Şi toţi Edomiţii au ajuns robii lui David. Şi Domnul i-a dat biruinţă lui David ori încotro s’a întors.dA La întoarcerea lui, a bătut pe Edomiţi în Valea Sării – optsprezece mii de oşteni,eC Dar şi pe acestea regele David le-a afierosit Domnului, împreună cu argintul şi cu aurul pe care îl luase de la toate popoarele: de la Edomiţi, de la Moabiţi, de la Amoniţi, de la Filisteni şi de la Amaleciţi.y A trimis pe Hadoram, fiul său, la regele David cu tot felul de odoare de aur, de argint şi de aramă, ca să-l hiritisească şi să-i facă urări că s’a bătut cu Hadarezer şi l-a înfrânt, fiindcă Tou era mereu în luptă cu Hadarezer.ve Şi când a aflat Tou, regele din Hamat, că David a înfrânt toată oastea lui Hadarezer, regele din Toba,3_Iar din Tebah şi din Cun, cetăţile lui Hadarezer, David a luat foarte multă aramă, din care Solomon a făcut marea de aramă, columnele şi odoarele cele de aramă.wgŞi a luat David scuturile cele de aur pe care le purtau dregătorii lui Hadarezer şi le-a dus la Ierusalim.1[Atunci David a pus cârmuitori în Damasc, iar Sirienii au ajuns robii lui David, plătind tribut. Şi Domnul a dat biruinţă lui David ori încotro s’a îndreptat. 'Când însă Sirienii din Damasc au venit în ajutorul lui Hadarezer, regele din Toba, David a omorît douăzeci şi două de mii de Sirieni.D Atunci a prins de la el David o mie de nare de luptă, şapte mii de călăreţi şi douăzeci de mii de pedestraşi. Şi David a cotonogit toţi caii şi a mai lăsat o sută dintre ei.& EŞi David a mai bătut în părţile Hamatului şi pe Hadarezer, regele din Toba, când acesta încerca să-şi întindă stăpânirea sa la apa Eufratului.Q Şi a bătut şi Moabul, care a ajuns supus lui David, plătind dajdie.  yIar după aceasta David a bătut pe Filisteni şi i-a supus şi a luat Gatul cu satele din jur din mâna Filistenilor.1[Fie-ţi cu vrerea şi binecuvintează casa robului tău, să dăinuiască în veac inaintea ta, căci tu, Doamne, ceea ce binecuvintezi este binecuvântat deapururi.»oWŞi acum, Doamne, tu eşti Dumnezeu! Şi după ce ai grăit robului tău aceste lucruri preamăreţe,!Căci tu, Doamne, ai descoperit robului tău că-i vei întemeia casă, pentru aceasta robul tău a îndrăznit să se roage înaintea ta./WCi fie numele tău credincios şi mare în veac de veac şi să se spună: Domnul Savaot este Dumnezeul lui Israil, iar casa lui David să dăinuiască înaintea ta!Dar acum, Doamne, cuvântul pe care l-ai grăit către servul tău şi către casa lui să dăinuiască deapururi, şi fă precum ai zis.kOŞi tu ai ales pe poporul tău Israil popor în veci, şi tu, Doamne, te-ai făcut Dumnezeul lui.Şi cine este ca poporul tău Israil altul pe pământ, pentru care Dumnezeu a venit să-l răscumpere luişi popor, să-l facă cu renume prin fapte mari şi minunate, ca să izgonească neamuri din faţa poporului tău pe care l-ai mântuit din Egipt!Doamne, nimeni nu este asemenea ţie şi nu este alt Dumnezeu afară de tine, din toate câte am auzit cu urechile noastre,q[Doamne, pentru robul tău şi după inima ta ai socotit să vesteşti slugii tale toată slava aceasta.~uŞi ce-ar mai putea să-ţi spună David pentru slava dăruită robului tău, de vreme ce tu cunoşti pe robul tău?c~?Dar acest lucru ţi s’a părut mic în ochii tăi, Dumnezeule, şi tu ai spus despre neamul robului tău şi ceea ce va fi în vremuri depărtate, şi tu vrei să vezi în mine rânduri de oameni, Doamne Dumnezeule.,}QAtunci a intrat regele David şi a stat înaintea Domnului şi a grăit: «Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, şi cine este neamul meu ca să mă aduci până aici?_|7Şi proorocul Natan a spus lui David cuvintele acestea şi vedenia aceasta întocmai.z{mBa încă îl voi întări peste casa mea şi peste regatul meu în veci şi scaunul lui va dăinui deapururi!»z  Eu îi voi fi tată, iar el îmi va fi mie fiu, şi nu-l voi lipsi de îndurarea mea, precum am lipsit pe cei de dinaintea ta.Xy) Acela îmi va clădi mie templu şi voi întări scaunul lui în veci de veci.5xc Şi când se vor împlini zilele tale ca să te duci cu părinţii tăi, voi înălţa neamul tău de după tine, care va ieşi din fiii tăi, şi voi întări domnia lui.Pw Ca în vremea când am aşezat cu poruncă judecători peste poporul meu Israil; ba mai vârtos, voi smeri pe toţi vrăjmaşii tăi. Şi te voi mări şi Domnul îţi va întemeia casă domnitoare.:vm Şi voi păstra un loc pentru poporul meu Israil şi-l voi sădi, ca să locuiască acolo şi să nu mai fie turburat şi împilătorii să nu-l mai poată smeri ca mai nainte,tuŞi acum aşa să grăieşti către robul meu David: Aşa zice Domnul Savaot: «Luatu-te-am de la târlă, de dinapoia turmei de oi, ca să fii cârmuitor peste poporul lui Israil,psYŞi oricât am umblat eu în tot Israilul, oare am îmbiat eu pe vre-unul dintre judecătorii lui Israil, cărora le-am poruncit să păstorească poporul meu şi am spus eu vreodată: «Pentru ce nu-mi clădiţi palat de cedru?»#r?Căci eu n’am locuit în palat din ziua în care am scos pe Israil şi până astăzi, ci am tot cutreerat din cort în cort şi din locaş în locaş.sq_«Du-te şi spune lui David robul meu: «Aşa grăieşte Domnul: Nu tu îmi vei zidi mie palat de locuit,[p/Şi chiar în aceeaşi noapte a fost cuvântul Domnului către Natan şi i-a zis:o{Atunci Natan i-a răspuns lui David: «Tot ceea ce este în inima ta adă la îndeplinire, căci Domnul este cu tine!»:n oŞi pe când locuia David în palatul său, a zis el către proorocul Natan: «Iată, eu locuesc în palat de cedru, iar chivotul legământului Domnului stă sub foi de cort».tma+După aceasta, tot poporul a plecat fiecare acasă, iar David s’a întors să binecuvînteze familia sa.,lQ*Aceştia împreună cu Heman şi Iedutun aveau trâmbiţe şi chimvale pentru cântare şi alăute pentru cântările Domnului, iar fiii lui Iedutun erau portari.k')Şi cu ei erau Heman şi Iedutun şi ceilalţi aleşi care au fost arătaţi pe nume, ca «să laude pe Domnul că în veac ţine mila lui».Ej(Ca să aducă mereu în fiecare dimineaţă şi seară, arderi de tot Domnului pe altarul arderilor de tot, după toată rânduiala din legea lui Moise, pe care el o poruncise lui Israil. i 'Pe Ţadoe arhiereul şi pe fraţii lui preoţi i-a rânduit înaintea locaşului Domnului, pe colina cu jertfelnic din Ghibeon,h&Iar pe Obed-Edom şi pe fraţii lui, şaizeci şi opt de inşi, pe Obed-Edom, feciorul lui Iedutun, şi pe Hosa, i-a făcut portari.*gM%Atunci a rânduit pe Asaf şi pe fraţii lui acolo, înaintea chivotului legământului Domnului, ca să slujească înaintea chivotului după rânduiala zilei, f $Binecuvântat să fie Dumnezeul lui Israil din veac şi până în veac!» Şi tot poporul a zis: «Amin! Lăudaţi pe Domnul!»2e]#Şi ziceţi: «Mântueşte-ne, Dumnezeule, mântueşte-ne şi ne adună şi ne scapă dintre popoare, pentru lauda sfântului tău nume, ca să ne mândrim cu slava ta!Hd "Lăudaţi pe Domnul că este bun, că în veac ţine mila lui!{co!Atunci toţi copacii pădurii să vuiască de voie bună înaintea Domnului, căci el vine să judece pământul!tba Să se zgudue marea şi vieţuitoarele dintr’însa, să zburde de bucurie câmpia şi tot ce este pe ea!aySă se bucure cerurile, să salte de veselie pământul, să se vestească printre neamuri: «Domnul este împărat!»t`aTremuraţi înaintea lui toţi locuitorii pământului… El a întemeiat pământul oare nu se va clinti._/Daţi Domnului mărirea cuvenită numelui său, aduceţi-i prinoase şi intraţi în curţile sale! închinaţi-vă Domnului în odăjdii sfinte,Z^-Daţi Domnului, seminţii din toate neamurile, daţi Domnului cinste şi slavă!o]WStrălucire şi măreţie stau în faţa lui, putere şi frumuseţe se desfăşoară în templul lui!P\Căci dumnezeii popoarelor sunt idoli, pe când Domnul cerul a făcut.^[5Căci mare este Domnul şi lăudat foarte şi minunat este el peste toţi dumnezeii.TZ!Povestiţi printre popoare slava lui, şi la toate neamurile minunile lui,SYCântaţi Domnului tot pământul, vestiţi din zi în zi mântuirea lui!\X1«Nu vă atingeţi de unşii mei şi proorocilor mei nu le faceţi nici un rău!»aW;Dar el nu îngădui nimănui să-i asuprească şi împăraţi pedepsi din pricina lor.UV#Ci ei merseră din popor în popor şi din împărăţie în împărăţie,YU+În vremea când erau numai o mână de oameni şi streini în această ţară.\T1Zicând: «Ţie îţi voi da pământul Canaan ca ţinut al moştenirii voastre»,VS%Şi i l-a statornicit lui Iacob proorocie şi lui Israil veşnic legământ,SRDe legământul încheiat cu Avraam şi de jurământul făcut lui Isaac.QyEl îşi aduce aminte în toată vremea de legământul său – de cuvântul pe care l-a dat la mii de generaţii –UP#El este Domnul Dumnezeul nostru şi rânduelile lui stăpânesc pământul,TO! Voi urmaşi ai lui Avraam, slugile lui, voi fii ai lui Iacob, aleşii lui!Ny Aduccţi-vă aminte de minunile lui pe care le-a făcut, de faptele lui uriaşe şi de poruncile ieşite din gura lui,LM Cercetaţi pe Domnul şi puterea lui; căutaţi pururea faţa lui!^L5 Lăudaţi-vă întru sfânt numele lui; bucure-se inima celor ce-l caută pe Domnul!]K3 Cântaţi-l pe el! Proslăviţi-l în psalmii voştri! Spuneţi toate minunile lui!bJ=«Lăudaţi pe Domnul! Propoveduiţi numele lui! Vestiţi între popoare lucrările lui!IAtunci, în acea zi, a hotărît David, întâia dată, să se cânte «Lăudaţi pe Domnul! prin mâna lui Asaf şi a fraţilor lui.tHaIar preoţii Benaia şi Uziel mereu sunau din trâmbiţe înaintea chivotului legământului lui Dumnezeu.IG Pe Asaf cel dintâi şi pe Zaharia al doilea după el, pe Uziel, Şemiramot, Iehiel, Matitia, Eliab, Benaia, Obed-Edom şi Uzia, cu instrumente, cu harfe şi cu chitare, iar Asaf cu chimvale./FWApoi a rânduit dintre leviţi, să slujească înaintea chivotului Domnului, să-l laude, să-i mulţumească şi să proslăvească pe Domnul Dumnezeul lui Israil:E}Şi a împărţit la tot Israiliteanul, bărbat şi femeie, câte o pâine, o bucată de carne şi o turtă de struguri.DyŞi când a sfârşit David de adus arderile de tot şi jertfele de pace, a binecuvântat poporul în numele Domnului,5C eIar după ce au adus chivotul lui Dumnezeu şi l-au aşezat în mijlocul cortului pe care îl întinsese David, au adus arderi de tot şi jertfe de pace înaintea Domnului.JB Şi pe când chivotul legământului Domnului ajunsese la cetatea lui David, Mical, fiica lui Saul, se uita pe fereastră şi văzând pe David jucând şi sărind, l-a nesocotit în inima sa.KAŞi tot Israilul însoţea la deal chivotul legământului Domnului, cu strigăte de veselie şi cu glas de bucium, cu trâmbiţe şi cu chimvale, şi făceau să răsune chitarele şi harfele.R@David era înveşmântat cu o mantie de vison, şi tot aşa şi leviţii care duceau chivotul împreună cu cântăreţii, şi Chenania, căpetenia celor ce-l duceau. David mai avea şi un efod de in.?'Şi fiindcă Dumnezeu ajută pe leviţii cei care purtau chivotul legământului Domnului, aduseră jertfă şapte viţei şi şapte berbeci.<>qŞi David împreună cu bătrânii lui Israil şi căpitanii cei peste mii au plecat să aducă chivotul legământului Domnului, din casa lui Obed-Edom, cu cântări de veselie.>=uŞebania, Iosafat, Natanail, Amasia, Zaharia, Benaia şi Eliezer, preoţi, cântau din trâmbiţe înaintea chivotului lui Dumnezeu, iar Obed-Edom şi Iehia erau portari la chivot.4<cBerechia şi Elcana erau portari la chivot.e;CChenania, căpetenia leviţilor care duceau chivotul, supraveghea dusul, căci se pricepea.n:UIar Matitia, Elipelehu, Micneia, Obed-Edom, Ieiel, Uzia cu harfe cu opt strune, îndrumau cântarea.k9OZaharia, Uziel, Şemiramat, Iehiel, Uni, Eliab, Maaseia şi Benaia din chitare cu sunet subţire,Q8Cântăreţii Heman, Asaf şi Etan cântau tare din chimvale de aramă,P7Şi împreună cu ei pe fraţii lor care veneau în rândul al doilea: Zaharia, Uziel, Şemiramot, Iehiel, Uni, Eliab, Benaia, Maaseia, Matitia, Elipelehu, Micneia. Obed-Edom şi Ieiel erau portari.86iŞi leviţii au rânduit pe Heman, fiul lui Ioil, şi dintre fraţii lui pe Asaf, fiul lui Berechia, şi dintre fiii lui Merari – fraţii lor – pe Etan, fiul lui Cuşaia.G5Pe urmă a poruncit David căpeteniilor leviţilor să rânduiască pe fraţii lor cântăreţi cu instrumente muzicale: harfe, chitare şi chimvale, ca să cânte cu putere şi cu veselie.4Şi fiii lui Levi au ridicat pe umeri chivotul lui Dumnezeu cu pârghii, precum le rânduise Moise după porunca Domnului.k3OAtunci preoţii şi leviţii s’au pregătit să ducă chivotul Domnului Dumnezeului lui Israil,&2E Ci fiindcă voi dintru început n’aţi făcut aşa, Domnul Dumnezeul nostru a făcut o spărtură în noi, întrucât nu l-am căutat după rânduială.»V1% Şi le-a dat poruncă: «Voi sunteţi capii familiilor levitice! Sfinţiţi-vă voi şi fraţii voştri, ca să duceţi chivotul Domnului Dumnezeului lui Israil în locul pe care l-am hotărît pentru el.0  David a chemat atunci la sine pe arhiereii Ţadoc şi Abiatar şi pe leviţii Uriel, Asaia, Ioil, Şemaia, Eliel şi Aminadab,c/? Din neamul lui Uziel: Mai marele Aminadab şi fraţii lui, o sută şi doisprezece inşi.T.! Din neamul lui Hebron: Mai marele Eliel şi fraţii lui, optzeci de inşi.f-EDin neamul lui Eliţafan: Mai marele Şemaia împreună cu fraţii lui, două sute de inşi.^,5Din neamul lui Gherşom: Mai marele Ioil şi fraţii lui, o sută treizeci de inşi.a+;Din neamul lui Merari: Mai marele Asaia şi fraţii lui, două sute douăzeci de inşi.]*3Din neamul lui Cahat: Mai marele Uriel şi fraţii lui, o sută douăzeci de inşi.I) Şi a strâns laolaltă David pe fiii lui Aaron şi pe leviţi:y(kŞi a strâns David tot Israilul la Ierusalim, ca să ducă chivotul Domnului în locul pe care i-l hotărîse.>'uAtunci a poruncit David: «Nimeni să nu ducă chivotul Domnului decât numai leviţii, deoarece pe ei i-a ales Domnul să ducă chivotul Domnului şi să-i slujească deapururi!» & Şi el şi-a clădit case în cetatea lui David, şi a pregătit şi locul pentru chivotul Domnului căruia i-a ridicat un cort.%Şi faima lui David s’a răspândit în toate ţinuturile, iar Domnul insuflase frica de el tuturor popoarelor păgâne.$ Şi a făcut David întocmai cum i-a poruncit Dumnezeu şi a înfrânt oastea Filistenilor de la Ghibeon şi până la Ghezer.*#MIar când vei auzi ca un foşnet de paşi prin vârful pinilor, atunci ieşi la luptă, căci Domnul va ieşi înaintea ta ca să bată oştirea Filistenilor!» "9Şi David a întrebat iarăşi pe Domnul, iar Domnul i-a răspuns: «Nu-i urmări, ci ocoleşte-i şi vino până în dreptul lăstărişului de pini.?!y Dar Filistenii din nou au tăbărît în valea Refaim.` 9 Şi Filistenii şi-au lăsat acolo zeii lor, iar David a poruncit să-i ardă în foc. Şi a înaintat David până la Baal-Peraţim şi acolo i-a înfrânt. Atunci David a zis: «Înfrânt-a Domnul pe vrăjmaşii mei prin mâna mea, precum apa străpunge un stăvilar!» Pentru aceasta numele locului aceluia s’a numit Baal-Peraţim.A{ Atunci David a întrebat pe Domnul: «Să pornesc eu împotriva Filistenilor şi oare îi vei da tu în mâna mea?» Şi Domnul i-a răspuns: «Porneşte, că-i voi da în mâna ta!»H  Dar Filistenii au venit si au aşezat oastea în valea Refaim.DŞi când au aflat Filistenii că David a fost uns rege peste tot Israilul, toţi Filistenii au pornit să caute pe David. Şi a prins de veste David şi a ieşit în întâmpinarea lor.)MElişama, Beeliada şi Elifelet.5Nogah, Nefeg, Iafia,!=Ibhar, Elişua, Elpelet,gGIată numele copiilor care i s’au născut în Ierusalim: Şamua, Şobab, Natan şi Solomon,[/Atunci David şi-a mai luat femei în Ierusalim şi a mai avut băieţi şi fete.+Şi David a cunoscut că l-a întărit Domnul rege peste Israil, fiindcă regatul lui înflorea tot mai mult din pricina poporului său Israil. Atunci a trimis Hiram, regele Tirului, soli la David cu lemn de cedru, pietrari şi dulgheri ca să-i clădească un palat. Şi a stat chivotul Domnului în casa lui Obed-Edom trei luni. Şi a binecuvântat Domnul pe Obed-Edom si toată casa lui.q[ Şi David n’a mai adus chivotul în cetatea lui David, ci l-a aşezat în casa lui Obed-Edom din Gat.  Din ziua aceea a început David a se teme de Dumnezeu şi a strigat: «Cum mai pot eu oare să aduc la mine chivotul Domnului?».U Ci David s’a mâhnit din pricină că Domnul făcuse ruptură în neamul lui Uza. Şi de atunci numele locului aceluia este şi până în ziua de azi Pereţ-Uza.&E Atunci s’a întărâtat mânia Domnului împotriva lui Uza si l-a lovit fiindcă şi-a întins mâna spre chivot. Şi el a murit acolo înaintea Domnului.5 Dar când ajunseseră în dreptul ariei lui Chidon, Uza a întins mâna ca să sprijinească chivotul, din pricină că vitele scăpaseră alături.0Y În vreme ce David şi tot Israilul dănţuiau înaintea Domnului din toată puterea, cu cântări din ţitere, din harfe, din daira, din chimvale şi din trâmbiţe.  Şi au pus ei chivotul Domnului care se afla în casa lui Abinadab într’un car nou, iar Uza şi Ahio însoţeau carul,G  Şi David împreună cu tot Israilul s’a suit în Baala, care este Chiriat-Iearim din Iuda, ca să aducă de acolo chivotul care este numit după numele Domnului cel ce şade pe heruvimi.  Atunci a adunat David pe tot Israilul de la Şihorul Egiptului şi până spre Hamat, ca să aducă chivotul Domnului din Chiriat-Iearim.v e Şi toată obştia a zis să se facă aşa, căci bun s’a aflat lucrul acesta în ochii întregului popor.x i Ca să aducem iarăşi chivotul Dumnezeului nostru la care nu ne-am mai gândit din vremea domniei lui Saul».O Şi a zis David către toată obştia lui Israil: «Dacă vi se pare cu cale şi dacă va fi şi voia Domnului Dumnezeului nostru, să trimitem după fraţii noştri care au mai rămas în toate ţinuturile lui Israil, precum şi după preoţii şi leviţii din cetăţile cu păşuni hărăzite lor, să se strângă la noi,j O Atunci s’a sfătuit David cu căpeteniile de peste mii şi de peste sute şi cu toţi voevozii, 9 )De asemenea şi cei ce locuiau aproape de ei până în Isahar, în Zebulon şi în Neftali aduceau merinde pe asini, pe cămile, pe catâri şi pe vite: făină, turte de smochine tescuite, stafide, vin, untdelemn, mulţime de vite şi oi, fiindcă era mare bucurie în Israil.oW (Şi au stat acolo cu David trei zile, mâncând şi bând, căci fraţii lor le rânduiseră aceasta.pY 'Toţi aceşti oameni înşiraţi în linie de bătaie şi cu voie bună au venit la Hebron să facă rege pe David peste tot Israilul. Aşijderea întreg Israilul, care mai rămăsese, era într’un cuget să facă pe David rege./W &De cealaltă parte de Iordan, din Ruben, Gad şi jumătate din seminţia lui Manase: o sută şi douăzeci de mii de inşi înarmaţi cu tot felul de arme de luptă.F %Din Aşer: patruzeci de mii de inşi gata să facă război.Z- $Dintre Daniţi: douăzeci şi opt de mii şi şase sute de inşi gata de luptă.|q #Şi din Neftali: o mie de căpetenii împreună cu treizeci şi şapte de mii de inşi, cu scuturi şi cu suliţi. "Din Zebulon: cincizeci de mii de inşi gata de luptă, pregătiţi cu toate armele de luptă să dea ajutor cu voie bună./~W !Şi dintre fiii lui Isahar care trebuiau să ia hotărâri după împrejurări ceea ce să facă Israil: două sute de căpetenii având pe fraţii lor sub poruncă.x}i Şi din jumătatea seminţiei lui Manase: optsprezece mii care erau arătaţi pe nume să facă pe David rege.V|% Din Efraim: douăzeci de mii opt sute de viteji cu renume în familiile lor.${A Şi dintre Veniaminiţi, fraţii lui Saul, trei mii, căci până la vremea aceea cea mai mare parte din ei erau păzitori credincioşi ai casei lui Saul.mzS Şi Ţadoc, un tânăr voinic în familia căruia se puteau număra douăzeci şi doi de căpitani.fyE Apoi Iehoiada, principele familiei lui Aaron, şi împreună cu el trei mii şi şapte sute,.xW Dintre Leviţi: patru mii şase sute.Kw Dintre fiii lui Simeon: şapte mii şi o sută de oşteni viteji.Sv Iudei, purtători de scut şi lănci, gata de luptă: şase mii opt sute.'uG Iată şi numărul căpeteniilor pregătite de luptă, care au venit la David în Hebron, ca să treacă asupra lui regatul lui Saul, după porunca Domnului:~tu Şi zi de zi veneau câţiva la David ca să-l ajute, până când oştirea lui a ajuns mare ca oastea lui Dumnezeu. s Aceştia s’au întovărăşit cu David împotriva cetei de tâlhari, căci toţi erau viteji şi erau căpetenii în oştire.'rG Şi când se îndrepta spre Ţiclag, au trecut la el din Manase: Adna, Iozabad, Iediael, Micael, Iozabad, Elihu, Ţiltai, căpetenii peste mii în Manase –+qO Din Manase trecură de partea lui David, când el pornise cu Filistenii ca să se războiască cu Saul – dar la dreptul nu i-au ajutat, căci voevozii Filistenilor trimiseseră într’adins la David să-i zică: «Ar putea să treacă la domnul său Saul cu preţul capetelor noastre!» p9 Atunci a cuprins Duhul pe Abişai, căpetenia cea peste treizeci,şi a strigat: «Ai tăi suntem, Davide, şi cu tine, fecior al lui Iesei! Pace, pace ţie, pace tovarăşilor tăi, căci pe tine te ajută Dumnezeul tău!» Şi David i-a primit şi i-a făcut căpitani de cete.Yo+ Şi David le-a ieşit înainte şi a început a le grăi: «Dacă veniţi cu gând de pace ca să mă ajutaţi, din inimă mă voi uni cu voi, iar dacă veniţi ca să mă aruncaţi în mâna vrăjmaşilor mei, cu toate că nici o silnicie nu se află în mâinile mele, să vadă Dumnezeul părinţilor noştri şi să pedepsească!»^n5 Şi dintre fiii lui Veniamin şi ai lui Iuda au venit câţiva la cetatea lui David.Bm} Aceştia sunt cei care au trecut Iordanul în luna întâia, când venise umflat să iasă din matcă, încât pusese pe fugă pe locuitorii văilor megieşe, la răsărit şi la apus.'lG Aceştia au venit dintre Gadiţi, căpetenii de oştire, dintre care cel mai mic putea să se împotrivească la o sută, iar cel mai mare la o mie de inşi.7ki Ieremia al zecelea, Macbanai al unsprezecelea.1j] Iohanan al optulea, Elzabad al nouălea,-iU Atai al şaselea, Ehei al şaptelea,3ha Maşmana al patrulea, Ieremia al cincilea,=gu Ezer căpitanul, al doilea Obadia, Eliab al treilea,bf= Şi dintre Gadiţi au trecut la David, într’o întăritură în pustie, viteji încercaţi, războinici pregătiţi de luptă, purtători de scut şi lance, cu chip de leu şi iuţi la picior ca gazelele pe munte:Lw Maharai din Netofa, Heled, fiul lui Baana din Netofa,)KM Sibecai din Husa, Ilai din Ahoh,>8>==@<<<<;;;h:988.7]6544E3222S111V100]0//M...:--~-",,k, ++C**O*)n((~''M&&T%%9$### "]" !! kYMl1De#w Z v ,fX2.  Dar Dumnezeu mi-a spus: «Să nu zideşti templu închinat numelui meu, căci tu eşti om războinic şi vărsător de sânge»./Şi s’a sculat regele David în picioare şi a grăit: «Ascultaţi-mă, fraţii mei, şi norodul meu! Am avut în inima mea să zidesc casă de odihnă pentru chivotul legământului şi aşternut al picioarelor Dumnezeului nostru şi am făcut pregătiri pentru zidire.S !Atunci a adunat David la Ierusalim pe toţi voevozii, voevozii seminţiilor şi căpitanii oştilor care slujeau regelui, căpeteniile peste mii şi peste sute, pe chivernisitorii moşiilor regale, – pe feciorii lui i-a aşezat căpetenii, – apoi pe îngrijitorii lui, oştirea sa vitează, precum şi pe orice om de ispravă.9k!Ahitofel era sfetnicul regelui, Huşai Arheianul era prietenul regelui. După Ahitofel veneau Iehoiada, fiul lui Benaia, şi Abiatar. Şi Ioab era generalul oştirii regeşti. Ionatan, unchiul lui David, era sfetnic iscusit şi scriitor. Iehiel, fiul lui Hachemoni, se îndeletnicea cu creşterea fiilor regelui.pYPeste vitele mărunte, era Iaziz Hagritul. Aceştia erau chivernisitorii peste moşiile regelui David.]3Peste cămile era rânduit Obil Ismailiteanul; peste asine era Iehdeia din Meronat;Peste vitele mari care păşunau în Şaron era Şitrai din Şaron; peste vitele din văi era Şafat, feciorul lui Adlai.Peste livezile de măslini şi de smochini din Şefela era Baalhanan din Gheder; peste cămările cu untdelemn era Ioaş.g~GPeste podgorii era Şimei din Rama; peste pivniţele cu vin din podgorii era Zabdi Şifmitul.Y}+Peste lucrătorii câmpului, care lucrau pământul, era Ezri, fiul lui Chelub.?|wPeste vistieriile regelui a fost rânduit Azmavet, fiul lui Adiel, iar peste vistieriile din câmp, din cetăţi, din sate şi din turnuri a fost aşezat Iohanan, feciorul lui Uzia.W{'Ioab, feciorul lui Ţeruia, începuse numărătoarea, dar n’a isprăvit-o din pricină că s’a pornit mânia lui Dumnezeu împotriva lui Israil şi numărul n’a fost trecut în cronica regelui David.2z]Dar David n’a mai făcut numărătoarea acelora care erau de douăzeci de ani şi mai mici, fiindcă Domnul făgăduise că va înmulţi pe Israil ca stelele cerului._y7Din Dan era Azarel, fiul lui Ieroham. Aceştia sunt voevozii seminţiilor lui Israil.xPentru cealaltă jumătate a lui Manase aflătoare în Galaad era Ido, fiul lui Zaharia; din Veniamin era Iaasiel, feciorul lui Abner;~wuDin fiii lui Efraim era Ozeea, fiul lui Azazia; pentru jumătate din seminţia lui Manase era Ioil, fiul lui Pedaia;`v9Din Zebulon era Işmaia, feciorul lui Obadia; din Neftali era Ierimot, fiul lui Uziel;cu?Din Iuda era Eliab, unul din fraţii lui David; din Isahar era Omri, feciorul lui Micael;PtDin Levi, Haşabia, fiul lui Chemuel; din neamul lui Aaron era Ţadoc;3s_Iar în fruntea seminţiilor lui Israil erau rânduiţi: dintre Rubeniţi era voevod Eliezer, feciorul lui Zicri; din seminţia lui Simeon, era Şefatia, fiul lui Maaca;)rKAl doisprezecelea, pentru luna a douăsprezecea, era Heldai din Netofa, din neamul lui Otniel, iar în oastea lui se aflau douăzeci şi patru de mii de inşi.(qIAl unsprezecelea, pentru luna a unsprezecea, era Benaia din Piraton, din fiii lui Efraim, iar din oastea lui făceau parte douăzecişi patru de mii de inşi.p% Al zecelea, pentru luna a zecea, era Mahrai din Netofa, unul dintre Zerahiţi, şi oastea lui cuprindea douăzeci şi patru de mii de inşi.$oA Al nouălea, pentru luna a noua, era Abiezer din Anatot, din seminţia lui Veniamin, iar din oastea lui făceau parte douăzeci şi patru de mii de inşi.n# Al optulea, pentru luna a opta, era Sibecai Huşatitul din Zerahiţi, iar din oastea lui făceau parte douăzeci şi patru de mii de inşi.$mA Al şaptelea, pentru luna a şaptea, era Heleţ din Pelet, din seminţia lui Efraim, iar din oastea lui făceau parte douăzeci şi patru de mii de inşi.l- Al şaselea, pentru luna a şasea, era Ira, feciorul lui Icheş din Tecoa, şi din oastea lui făceau parte douăzeci şi patru de mii de inşi.kAl cincilea, pentru luna a cincea, era căpitanul Samhut Izrahitul, şi din oastea lui făceau parte douăzeci şi patru de mii de inşi.,jQAl patrulea, pentru luna a patra era Asael, fiul lui Ioab, iar după el venea fiul său Zebadia. Din oastea lui făceau parte douăzeci şi patru de mii de inşi."i=Acest Benaia era un viteaz dintre cei treizeci, iar din oastea lui făceau parte douăzeci şi patru de mii de inşi. După el venea fiul său Amizabad.)hKCăpetenia oştirii a treia, din luna a treia, era Benaia, feciorul arhiereului Iehoiada, iar din oastea lui făceau parte douăzeci şi patru de mii de inşi.>guÎn fruntea oştirii din luna a doua era Eleazar, fiul lui Dudai Ahohitul, şi după el era principele Miclot, iar din oastea lui făceau parte douăzeci şi patru de mii de inşi.rf]El era din neamul lui Pereţ şi era căpitan peste căpeteniile oştirii întregi din luna cea dintâi.e+În fruntea oştirii întâia, în luna întâia, era Işbaal, fiul lui Zabdiel, a cărui ceată cuprindea douăzeci şi patru de mii de inşi.^d 7Iar fiii lui Israil după numărul lor, capi de familie, căpetenii peste mii şi peste sute, dregători de oştire în slujba regelui pentru toate trebile fiecărei părţi de oştire care făcea cu rândul în fiecare lună, în toate lunile anului – căci fiecare parte de oştire cuprindea douăzeci şi patru de mii de inşi – erau:c Toţi laolaltă cu fraţii lui erau două mii şi şapte sute de capi de familie cărora le-a încredinţat regele David să fie peste Ruben, peste Gad şi peste jumătate din seminţia lui Manase, pentru orice trebi ale lui Dumnezeu şi ale regelui.dbADintre Hebroniţi făcea parte Ieria, căpetenia Hebroniţilor după neam şi familie. În anul al patruzecilea al domniei lui David s’a cercetat şi s’au aflat în neamul lor oameni viteji, în Iazerul din Galaad.Ua#Dintre Hebroniţi, Haşabia şi fraţii lui, oameni încercaţi, o mie şi şapte sute de inşi erau cu cârmuirea lui Israil la apus de Iordan, pentru toate lucrurile Domnului şi pentru slujba regelui. `Dintre cei coborîtori din Iţhar, Chenania şi fiii lui erau cu trebile dinafară ale lui Israil, ca dregători şi judecători.]_3Pe lângă tot ce afierosiseră Samuil văzătorul, Saul, feciorul lui Chiş, Abner, fiul lui Ner, şi Ioab, feciorul lui Ţeruia. Toate aceste lucruri afierosite erau sub mâna lui Şelomit şi a fraţilor lui.y^kCăci le câştigaseră din prăzile luate în lupte şi le afierosiseră pentru întreţinerea casei Domnului,b]=Apoi Şelomit împreună cu fraţii lui erau cu străjuirea tuturor vistieriilor cu sfinte daruri pe care le afierosiseră David, capii de familii, căpeteniile peste mii şi peste sute, cât şi căpitanii oştirii,&\EIar dintre neamurile lui ooborîtoare din Eliezer, acesta a avut fiu pe Rehabia, iar Rehabia pe Isaia, iar Isaia pe Zicri, iar Zicri a avut fiu pe Şelomit.[[/Apoi Şubael, fiul lui Gherşom, fiul lui Moise, era străjuitor peste vistierii.DZDintre cei din neamul lui Amram, Iţhar, Hebron şi Aziel,jYMFeciorii lui Iehiel, Zetam împreună cu Ioil, fratele lui, străjuiau vistieria casei Domnului.XFiii lui Laedan, adică Gherşoniţii coborîtori din Laedan – Iehieliţii erau capi de familie din neamul lui Laedan Gherşonitul –W1Iar Leviţii, fraţii lor din aceiaşi seminţie se îndeletniceau cu privegherea vistieriei casei lui Dumnezeu şi a vistieriei sfintelor odoare.eVCAceasta a fost rânduiala portarilor coborîtori din fiii lui Core şi din fiii lui Merari.QULa clădirea dinspre apus: patru pentru pripor şi doi pentru clădire.?TwLa poarta dinspre răsărit în fiecare zi câte şase, la miază-noapte în fiecare zi câte patru, la miază-zi câte patru în fiecare zi, iar la cămările cu merinde câte doi.rS]Pentru Hosa în partea dinspre apus lângă poarta Şelechet pe pripor: strajă, una în dreptul alteia.dRALui Obed-Edom în partea dinspre miază-zi, iar pentru feciorii lui cămările cu merinde.)QKPentru poarta dinspre răsărit au căzut sorţii pe Şelemia, iar fiului său Zaharia, sfetnic iscusit, i-a ieşit la sorţi poarta cea dinspre miază-noapte. P Şi s’au aruncat sorţi pentru fiecare poartă şi la fiecare familie, ca să fie rânduiţi fie din cei mari, fie din cei mici.O Aceste clase de portari, adică aceste căpetenii de neamuri şi de seminţii, au avut îndatorirea să slujească în templul Domnului.N{ Hilchia al doilea, Tebalia al treilea, Zaharia al patrulea. Toţi fiii şi fraţii lui Hosa au fost treisprezece inşi.M+ Şi Hosa cel din feciorii lui Merari a avut fii: Şimri cel dintâi – căci nu era întâi născut – şi tatăl său l-a făcut căpetenie,YL+ Dar şi Meşelemia a avut fii şi fraţi, oameni viteji, optsprezece la număr.-KSToţi aceştia sunt coborîtori din Obed-Edom, ei şi fiii lor şi fraţii lor, oameni încercaţi, cu râvnă la slujbă, de toţi şaizeci şi doi din Obed-Edom.}JsFeciorii lui Şemaia au fost: Otni, Rafail, Obed, Elzabad şi fraţii săi, oameni încercaţi, Elihu şi Semachia.wIgDar şi fiul său Şemaia a avut şi el fii, care au fost capi de familie, fiindcă au fost oameni de omenie.sH_Amiel al şaselea, Isahar al şaptelea, Peultai al optulea, din pricină că Dumnezeu îl binecuvântase.GDar şi Obed-Edom a avut fii: Şemaia cel întâi născut, Iehozabad al doilea, Ioah al treilea, Sacar al patrulea, Natanail al cincilea,GFElam al cincilea, Iohanan al şaselea, Elioenai al şaptelea.EŞi Meşelemia a avut fii: Zaharia, cel întâi născut, Iediael al doilea, Zebadia al treilea, şi Natanail al patrulea,jD OIată şi clasele portarilor. Dintre Coreiţi: Meşelemia, fiul lui Core, din neamul lui Abiasaf.`C9Al douăzeci şi patrulea pe Romamti, fiii lui şi fraţii lui, doisprezece la număr.`B9Al douăzeci şi treilea pe Mahaziot, fiii lui şi fraţii lui, doisprezece la un loc._A7Al douăzeci şi doilea pe Ghidalti, fiii lui şi fraţii lui, doisprezece la număr.\@1Al douăzeci şi unulea pe Hotir, fiii lui şi fraţii lui, doisprezece la număr.U?#Al douăzecilea pe Eliata, fiii lui şi fraţii lui, doisprezece la număr.Y>+Al nouăsprezecelea pe Maloti, fiii lui şi fraţii lui, doisprezece la număr.W='Al optsprezecelea pe Hanani, fiii lui şi fraţii lui, la un loc doisprezece._<7Al şaptesprezecelea pe Ioşbecaşa, fiii lui şi fraţii lui, la un loc doisprezece.X;)Al şaisprezecelea pe Anania, fiii lui şi fraţii lui, la un loc doisprezece.Z:-Al cincisprezecelea pe Ieremot, fiii lui şi fraţii lui, la un loc doisprezece.X9)Al paisprezecelea pe Matitia, fiii lui şi fraţii lui, la un loc doisprezece.Y8+Al treisprezecelea pe Şubael, fiii lui şi fraţii lui, laolaltă doisprezece.Y7+Al doisprezecelea pe Haşabia, fiii lui şi fraţii lui, laolaltă doisprezece.U6#Al unsprezecelea pe Uziel, fiii lui şi fraţii lui, la un loc doisprezece.P5Al zecelea pe Şimei, fiii lui şi fraţii lui, la un loc doisprezece.R4Al nouălea pe Matania, fiii lui şi fraţii lui, doisprezece la număr;N3Al optulea pe Isaia, fiii lui şi fraţii lui, de toţi doisprezece.S2Al şaptelea pe Iesarela, fiii lui şi fraţii lui, de toţi doisprezece.P1 Al şaselea pe Buchia, fiii lui şi fraţii lui, de toţi doisprezece.Q0 Al cincilea pe Natania, fiii lui şi fraţii lui, doisprezece de toţi.O/ Al patrulea pe Iţri, fiii lui şi fraţii lui, doisprezece de toţi.N. Al treilea pe Zacur, fiii lui şi fraţii lui, doisprezece de toţi.J-  Şi sorţul cel dintâi pentru Asaf, a căzut pe Iosif, împreună cu fraţii lui şi cu fiii lui, doisprezece la număr. Al doilea pe Ghedalia, fraţii lui şi fiii lui, doisprezece de toţi.~,uŞi au aruncat sorţi să slujească cu rândul: cei bătrâni deopotrivă cu cei tineri, dascălii ca şi ucenicii.+)Şi numărul lor, împreună cu fraţii lor încercaţi în cântarea dumnezeiască, toţi iscusiţi, se ridica la două sute optzeci şi opt.m*SToţi aceştia erau la îndemâna mai marilor lor, în casa Domnului, cântăreţi din chimvale, din harfe şi din chitare, pentru slujba din casa lui Dumnezeu, dar la porunca regelui, a lui Asaf, a lui Iedutun şi a lui Heman.T)!Toţi aceştia erau fiii lui Heman, văzătorul Regelui, după făgăduinţa pe care i-o dăduse Dumnezeu, ca să sporească neamul lui, fiindcă Dumnezeu îi dăduse paisprezece băieţi şi trei fete./(WDintre ai lui Heman, fiii lui Heman: Buchia, Matania, Uziel, Şubael, Ierimot, Anania, Hanani, Eliata, Ghidalti, Romamti, Ezer, Ioşbecaşa, Maloti, Hotir, Mahaziot.M'Dintre ai lui Iedutun, fiii lui Iedutun: Ghedalia, Teri, Isaia, Haşabia, Matitia şi Şisa, sub mâna părintelui lor Iedutun, care cânta din harfă cântări de laudă şi de slavă, Domnului.&Dintre fiii lui Asaf: Zacur, Iosif, Netania şi Asarela, sub mâna lui Asaf care proslăvea pe Domnul la porunca regelui..% WDupă acestea, atât David cât şi căpeteniile oştirii au despărţit pe fiii lui Asaf, Heman şi Iedutun, care să proslăvească pe Domnul cu avânt profetic, la sfânta slujbă, din chitare, din harfe şi din chimvale. Iată şi numărul acelora care erau porunciţi cu această slujire. $ De asemenea şi ei au aruncat sorţi ca şi fraţii lor, fiii lui Aaron, înaintea lui David, a lui Ţadoc şi a lui Ahimelec, înaintea capilor de familie ai preoţilor şi ai leviţilor, fără să se facă deosebire între cei bătrâni şi cei tineri.q#[Fiii lui Muşi au fost: Mahii, Eder şi Ierimot. Aceştia sunt urmaşii leviţilor după familiile lor.4"cŞi Chiş. Fiul lui Chiş a fost Ierahmeel.B!Coborîtor din Mahli a fost Eleazar, care n’a avut fii,U #Urmaşii lui Merari, de la fiul său Uzia, au fost: Şohat, Zacur şi Ibri.\1Fiii lui Merari au fost: Mahli şi Muşi, şi urmaşii fiului său au fost Uzia…U#Fratele lui Mica a fost Işia, iar din urmaşii lui Işia a fost Zaharia…J Fiii lui Uziel au fost: Mica, iar din urmaşii lui Mica: Şamir.{oŞi urmaşii lui Hebron au fost: Cel dintâi Ieria, Amaria al doilea, Uziel al treilea, şi Iecameam al patrulea.FA fiilor lui Iţhar: Şelomit; a fiilor lui Şelomit: Iahat..WCăpetenia fiilor lui Rehabia: Işia;ykIată şi căpeteniile celorlalţi leviţi: Căpetenia fiilor lui Aram: Şubael; a fiilor lui Şubael: Iehdeia;I Acesta este rândul lor la slujbă ca să intre în casa Domnului după rânduiala statornicită lor prin gura lui Moise, străbunul lor, şi pe care a poruncit-o Domnul Dumnezeul lui Israil.RAl douăzeci şi treilea pe Delaia, al douăzeci şi patrulea pe Maazia.NAl douăzeci şi unulea pe Iachim, al douăzeci şi doilea pe Gamul,FAl nouăsprezecelea pe Petahia, al douăzecilea pe Iezechil,H Al şaptesprezecelea pe Hezir, al optsprezecelea pe Hapiţeţ,BAl cincisprezecelea pe Bilga, al şaisprezecelea pe Imer,B Al treisprezecelea pe Hupa, al paisprezecelea pe Işbaal,D Al unsprezecelea pe Eliaşib, al doisprezecelea pe Iachim,7i Al nouălea pe Ieşua, al zecelea pe Şecania,4c Al şaptelea pe Hacoţ, al optulea pe Abia,8k Al cincilea pe Malchia, al şaselea pe Miiamim,4 cAl treilea pe Harim, al patrulea pe Seorim,G Cel dintâi sorţ a căzut pe Iehoiarib, al doilea pe Iedaia,H  Şi Şemaia, fiul lui Natanail scriitorul, din neamul leviţilor, i-a scris, în faţa regelui şi a căpeteniilor şi a arhiereului Ţadoc şi a lui Ahimelec, fiul lui Abiatar, precum şi a capilor de familie ai preoţilor şi ai leviţilor, luându-se o familie din neamul lui Eliezer şi alta din neamul lui Itamar.W 'Însă şi unii şi alţii au fost împărţiţi la sorţi, căci atât între urmaşii lui Eleazar cât şi în acei ai lui Itamar se aflau principi ai Sfântului locaş cât şi principi ai lui Dumnezeu.g GDar găsindu-se că fiii lui Eleazar au mai mulţi capi de neam decât fiii lui Itamar, au fost împărţiţi aşa că fiilor lui Eleazar le-a venit şaisprezece capi de familie, iar fiilor lui Itamar opt capi de familie.1[Atunci David împreună cu Ţadoc, dintre fiii lui Eleazar, şi Ahimelec, dintre fiii lui Itamar, au împărţit pe fiii lui Aaron după însemnătatea lor la slujbă./Dar Nadab şi Abiu au murit înaintea părintelui lor, fără să fi lăsat fii, şi astfel Eleazar şi Itamar au intrat în slujba preoţească.p [Cât despre fiii lui Aaron, iată clasele lor: Fiii lui Aaron au fost: Nadab, Abiu, Eleazar şi Itamar.7 Să păzească cu râvnă cortul descoperirii, să aibă grijă de Sfânta şi să ajute pe fiii lui Aaron, fraţii lor, la slujba în casa Domnului.MSă ia parte la aducerea tuturor arderilor de tot Domnului, la Sâmbete, la lunile noi, la praznice, după numărul pe care îl statorniceşte legea ca să se aducă deapururi înaintea Domnului;mSSă stea în fiecare dimineaţă să laude şi să proslăvească pe Domnul şi tot aşa şi seara;'Ei luau seama de pâinile punerii înainte, de lamura de făină pentru prinoase, de azime, de aluatul pentru copt în tigaie şi de amestecarea la prinosul de pâine, precum şi de orice măsură pentru bucate, pentru vin şi pentru untdelemn, sau măsură de lungime.jMDatoria lor este să fie la îndemâna fiilor lui Aaron pentru slujba în casa Domnului, peste curţi, peste cămări şi pentru curăţenia a tot ce este sfânt şi însărcinaţi cu săvârşirea slujbei în casa Domnului.Căci după cele din urmă hotărîri ale lui David, numărul fiilor lui Levi a fost socotit de la douăzeci de ani şi mai în sus.De asemenea şi leviţii nu vor mai fi nevoiţi să ducă pe umeri cortul sfânt şi toate lucrurile de trebuinţă pentru slujbă.»~{Fiindcă David cugeta: «Domnul Dumnezeul lui Israil va odihni pe poporul său şi el va locui deapururi în Ierusalim.T}!Aceştia sunt fiii lui Levi după familiile lor, după capii de familii, precum au ieşit la numărătoare, număraţi pe nume şi pe capi de familii, care se îndeletniceau cu slujba în casa Domnului,J| Fiii lui Muşi au fost: Mahli, Eder şi Ieremot, la un loc trei.z{mŞi murind Eleazar n’a avut băieţi, ci numai fete. Şi ele s’au măritat cu feciorii lui Chiş, verii lor.fzEFeciorii lui Merari au fost: Mahli şi Muşi. Feciorii lui Mahli au fost: Eleazar şi Chiş.LyFeciorii lui Uziel au fost: Mica cel dintâi, şi Işia al doilea.qx[Fiii lui Hebron au fost: Ieria cel dintâi, Amaria al doilea, Uziel al treilea şi Icameam al patrulea.7wiFiii lui Iţhar au fost: Şelomit cel dintâi.vFiii lui Eliezer au fost: Rehabia cel dintâi, şi Eliezer n’a mai avut alţi feciori, pe când Rehabia a avut foarte mulţi feoiori.8ukFiii lui Gherşom au fost: Şubael cel dintâi.6tgFiii lui Moise au fost: Gherşom şi Eliezer.fsECât despre Moise, omul lui Dumnezeu, apoi fiii lui au fost socotiţi la seminţia lui Levi.zrm Feciorii lui Amram au fost: Aaron şi Moise. Aaron a fost pus deoparte, ca să slujească în Sfânta Sfintelor deapururi el şi fiii lui, să tămâieze necontenit înaintea Domnului, să fie în slujba lui şi să-i proslăvească numele.Wq' Feciorii lui Cahat au fost: Amram, Iţhar, Hebron şi Uziel, patru la număr.p3 Iahat a fost cel dintâi şi Ziza al doilea. Ieuş şi Beria n’au avut mulţi copii, aşa că ei alcătuesc o familie şi deci o singură clasă.voe Feciorii altui Şimei au fost: Iahat, Ziza, Ieuş şi Beria, la un loc patru. Aceştia sunt fiii lui Şimei.ny Feciorii lui Şimei au fost: Şelomit, Haziel şi Haran, la un loc trei. Aceştia sunt capii de familie ai lui Laedan.^m5Feciorii lui Laedan au fost: Iehiel cel dintâi, apoi Zetam şi Ioil, de toţi trei.BlDin neamul lui Gherşon făceau parte: Laedan şi Şimei.^k5Şi David i-a împărţit în clase după fiii lui Levi: Gherşon, Cahat şi Merari. j Patru mii să fie portari, iar patru mii să laude pe Domnul cu instrumentele muzicale pe care le-am făcut pentru lauda lui.»+iOŞi David a zis: «Dintre aceştia, douăzeci şi patru de mii să fie pentru slujbele din afara templului Domnului, şase mii să fie scriitori şi judecători,h%Şi leviţii au fost număraţi de la treizeci de ani şi mai în sus, iar numărul lor ins cu ins s’a socotit la treizeci şi opt de mii.Zg-Atunci el a strâns pe toate căpeteniile lui Israil, pe preoţi şi pe leviţi,nf WŞi când a ajuns David bătrân şi sătul de zile, a făcut pe fiul său Solomon rege peste Israil.e3Acum dar îndreptaţi-vă inimile şi sufletele voastre ca să cercetaţi pe Domnul, şi porniţi de zidiţi templul Domnului Dumnezeu, ca să aduceţi chivotul legământului Domnului şi sfintele odoare ale lui Dumnezeu în templul care se va zidi întru numele Domnului.»vde«Oare n’a fost Domnul Dumnezeul vostru cu voi şi nu v’a odihnit de vrăjmaşii voştri de primprejur? El a dat pe locuitorii ţării în mâna mea şi ţara a trebuit să se supună înaintea Domnului şi înaintea poporului său.ncUŞi David a poruncit tuturor căpeteniilor lui Israil să ajute pe Solomon, fiul său, şi le-a zis:ibKAur, argint, aramă şi fier ai fără număr. Porneşte la lucru şi Domnul să fie cu tine!»aTu mai ai la îndemână mulţime de lucrători, pietrari şi dulgheri, şi meşteri iscusiţi în tot felul de lucrări.3`_Şi iată că din toată truda mea, ţi-am pregătit pentru templul Domnului o sută de mii de talanţi de aur şi argint de un milion de talanţi, iar aramă şi fier, de nu se mai poate cântări de mult ce este. Tot aşa ţi-am pregătit bârne şi pietre, iar pe deasupra poţi adăoga şi tu.;_o Atunci vei izbuti, dacă vei păzi cu râvnă legile şi îndreptările pe care le-a poruncit Moise lui Israil. Fii bărbătos şi tare! Nu-ţi fie teamă şi nu te înfricoşa.^ Să-ţi dea ţie Domnul înţelepciune şi minte, când te va face domn peste Israil, ca să păzeşti legea Domnului Dumnezeului tău!]3 Şi acum, fiul meu, să fie Domnul cu tine şi să izbuteşti în toate şi să zideşti templul Domnului Dumnezeului tău precum ţi-a făgăduit!"\= El va zidi templu închinat numelui meu, el îmi va fi mie fiu şi eu îi voi fi lui tată şi voi întări scaunul domniei lui peste Israil în veci.»c[? Însă iată că ţi se va naşte un fiu! El va fi om tihnit şi-l voi păstra liniştit de toţi vrăjmaşii lui de primprejur, căci numele lui va fi Solomon, şi pace şi linişte va fi peste Israil în zilele lui.OZDar a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis: «Vărsat-ai sânge, şi războaie mari ai făcut! Tu nu vei zidi templu numelui meu, căci mult sânge ai vărsat pe pământ înaintea mea,wYgŞi a zis David lui Solomon: «Am ţinut în inima mea să zidesc templu în numele Domnului Dumnezeului meu,X{Atunci a chemat pe Solomon, fiul său, şi i-a poruncit să zidească templu închinat Domnului Dumnezeului lui Israil,]W3Atunci a zis David: «Fiul meu Solomon este tânăr şi în fragedă vârstă, iar templul ce este să se zidească pentru Domnul va trebui să fie neobişnuit de mare, ca să fie mărturie de slavă şi de podoabă pentru toate ţările. Voi face pentru el toate pregătirile!» Şi David înainte de moartea sa a făcut multe pregătiri.vVeŞi bârne de cedru fără de număr, căci Sidonienii şi Tirienii aduceau lemn de cedru fără socoteală. UŞi David a strâns fier mult pentru cuiele de la canatele uşilor şi pentru scoabe, şi aramă multă care nu se putea cântări,,TQApoi a poruncit David să adune pe toţi străinii din pământul lui Israil şi i-a făcut pietrari ca să cioplească piatră pentru zidirea templului Domnului.{S qŞi David a zis: «Aceasta să fie casa Domnului Dumnezeu, iar acesta jertfelnicul arderii de tot al lui Israil!»!R;Şi n’a putut David să se ducă înaintea jertfelnicului, ca să cinstească pe Domnul, fiindcă îl cuprinsese spaima de sabia îngerului Domnului.%QCÎnsă locaşul Domnului pe care îl făcuse Moise în pustie şi altarul arderilor de tot se aflau pe acea vreme pe colina pentru adus jertfe în Ghibeon.zPmÎn vremea aceea, când a văzut David că Domnul i-a răspuns la aria lui Ornan Iebuseul, a adus jertfă acolo.HO Atunci a poruncit Domnul îngerului să bage sabia în teacă.IN Şi a clădit acolo un altar pentru Domnul şi a adus arderi de tot şi jertfe de pace, iar când a chemat pe Domnul, el i-a răspuns trimiţând foc din cer pe jertfelnicul arderilor de tot.VM%Şi a plătit David lui Ornan, pentru locul lui, şase sute de sicli de aur,LLŞi regele David i-a întors cuvântul: «Nu! Ci vreau să o cumpăr pe bani peşin, fiindcă nu vreau să iau ce este al tău pentru Domnul şi nu voi aduce o jertfă care nu mă ţine nimic!»KwÎnsă Ornan a răspuns lui David: «Ia-ţi-o, şi Măria Sa Regele să facă ce crede că este bun în ochii săi. Iată dau şi vitele ca ardere de tot şi treerătoarea în loc de lemne şi grâul ca prinos. Îţi dau tot ce-ţi trebueşte!»J3Şi a zis David către Ornan: «Dă-mi aria să zidesc pe ea un altar Domnului, ca să se curme bătaia norodului, dar vinde-mi-o pe bani peşin».(IIŞi ajungând David la Ornan, a ridiat ochii Ornan şi iată era David. Atunci a ieşit el din arie şi s’a închinat lui David cu faţa până la pământ.HŞi când s’a întors Ornan a văzut pe rege şi pe slujitorii lui venind spre cl – şi era pe vremea când Ornan treera grâul.aG;Atunci David s’a dus după cuvântul lui Gad pe care îl grăise în numele Domnului. F Atunci îngerul Domnului a vestit pe Gad ca să-i spună lui David să ridice Domnului un jertfelnic pe aria lui Ornan Iebuseul.#E?Şi s’a rugat David lui Dumnezeu: «Nu sunt eu oare acela care am poruncit să fie numărat poporul? Eu sunt acela care am păcătuit, şi răul eu l-am făptuit. Dar aceste oi ce-au făcut? întinde mâna ta asupra mea şi asupra casei mele, iar pe poporul tău nu-l mai bate!»kDOIar când şi-a ridicat David ochii şi a văzut îngerul stând între cer şi pământ cu sabia scoasă şi întinsă deasupra Ierusalimului, David împreună cu bătrânii, încinşi cu sac, au căzut cu faţa la pământ,0CYŞi Dumnezeu a trimis un înger în Ierusalim ca să-l pustiască; şi pe când îl pustia, s’a uitat Dumnezeu şi i-a părut rău de acest prăpăd şi a poruncit îngerului pierzător: «Destul! Trage acum mâna ta înapoi!» Şi îngerul Domnului stătea tocmai la aria lui Ornan Iebuseul.iBKŞi Dumnezeu a trimis ciumă peste Israil şi au căzut din Israil şaptezeci de mii de oameni.FA Atunci a răspuns David lui Gad: «Mi-e groază! Mai degrabă vreau să cad în mâna lui Dumnezeu, căci îndurările lui sunt nenumărate, dar în mâna oamenilor n’aş vrea să cad!» @9 Sau trei ani de foamete sau trei luni de fugă din faţa vrăjmaşilor şi sabia vrăjmaşilor să te ajungă, sau trei zile de sabia Domnului şi ciuma şi îngerul Domnului să pustiască tot ţinutul lui Israil. Şi acum, cugetă, ce răspuns să dau celui ce m’a trimis?»K? Şi Gad a intrat la David şi i-a zis: «Aşa zice Domnul! Alege:> «Du-te şi spune lui David: Aşa zice Domnul! Trei lucruri îţi pun înainte, alege unul din ele ca să-l îndeplinesc!»H=  Dar Domnul a vorbit către Gad, văzătorul lui David, astfel:#<?Atunci a zis David către Dumnezeu: «Păcătuit-am foarte că am făcut aceasta! Iartă fărădelegea robului tău, căci mare nerozie am săvârşit!»`;9Şi Domnul a privit cu ochi răi la fapta aceasta, din care pricină a lovit Israilul.q:[Însă Veniamin şi Iuda n’au fost puşi la număr, fiindcă porunca regelui îl răzvrătea pe Ioab.s9_Şi i-a dat lui David socoteala numărătoarei poporului, care s’a ridicat în tot Israilul la un milion şi o sută de mii de inşi, gata să tragă sabia, iar în Iuda patru sute şaptezeci de mii de inşi gata să scoată sabia.8}Însă porunca regelui l-a biruit pe Ioab. Atunci Ioab a plecat şi a cutreerat tot Israilul, apoi a venit la Ierusalim,\71Dar Ioab a răspuns: «Să sporească Domnul poporul său de o sută de ori mai mult! Oare nu sunt ei toţi, Măria Ta Doamne, slujitorii tăi? Pentru ce Măria Ta vrea aşa? De ce să ispăşească Israilul?»N6Atunci a poruncit David lui Ioab şi căpeteniilor poporului: «Duceţi-vă şi număraţi Israilul de la Beerşeba şi până la Dan, apoi întoarceţi-vă la mine ca să ştiu şi eu numărul».s5 aŞi s’a pornit Satan împotriva lui Israil şi a aţâţat pe David să facă numărătoarea lui Israil.z4mAceşti uriaşi s’au născut din Refaiţii din Gat şi au căzut prin mâna lui David şi a dregătorilor lui.y3kŞi când el a început să ia în râs pe Israiliţi, l-a omorît Iohanan, fiul lui Şimea, fratele lui David.K2Şi când s’a mai dat o bătălie în Gat, se afla acolo un uriaş care avea câte şase degete la mâini şi la picioare, la un loc douăzeci şi patru, şi care se trăgea tot din Refaiţi.K1Dar s’a mai dat o bătălie cu Filistenii, în care Elhanan, fiul lui Iair, a omorît pe Lahmi, fratele lui Goliat; acesta avea în mână o lance al cărei mâner era ca un sul de ţesător.+0OMai pe urmă s’a pornit o bătălie cu Filistenii la Ghezer. Atunci Sibecai Suhotitul a omorît pe Sipai din neamul Refaiţilor şi astfel ei au fost umiliţi.u/cPe poporul cetăţii l-a scos şi l-a pus la corvezi, cu fierăstraie, cu îmblăcii de fier şi cu securi. Şi aşa s’a purtat David cu toate cetăţile Amoniţilor. Apoi David împreună cu toată oastea s’a întors la Ierusalim..wAtunci a luat David coroana lui Milcom de pe capu-i – din care David şi-a făcut una pe capul lui – şi a găsit că ea atârnă un talant de aur, ba mai avea şi o piatră preţioasă. Iar din cetate a scos foarte multă pradă de război. - Peste un an, pe vremea când regii pornesc la război, Ioab a pornit în fruntea unei oştiri şi a pustiit ţara Amoniţilor, apoi s’a îndreptat şi a înconjurat Raba, în vreme ce David stătea în Ierusalim. Şi Ioab a cuprins Raba şi a dărâmat-o. ~}}T|{sz==<;;x; :99;877;66)544A3221?0/..k--,, +g+#**G))L((M('&%*$${##"" !5 |Zm>wM [ . ] MR?3w$Când ei vor păcătui împotriva ta, fiindcă nu este om care să nu păcătuiască şi te vei întărâta împotriva lor şi-i vor duce robi în ţară depărtată sau apropiată,Z2-#Ascultă din ceruri ruga lor şi rugăciunea lor din inimă şi fă-le dreptate!1y"Când poporul tău va porni la luptă împotriva vrăjmaşilor săi pe drumul pe care îl vei mâna şi se va ruga ţie, cu faţa întoarsă către cetatea aceasta pe care ai ales-o şi către templul acesta pe care l-ai zidit pentru numele tău,50c!Ascultă-l din ceruri, din locul sălăşluirii tale şi dă ceea ce străinul cere de la tine, ca toate popoarele pământului să ştie de numele tău şi să te cinstească pe tine, ca şi pe poporul tău Israil, şi să ştie că numelui tău este închinat templul acesta pe care eu l-am zidit.w/g Chiar şi străinul care nu este din norodul tău, când va veni din ţară depărtată fiindcă a auzit de numele tău cel mare, de mâna ta cea puternică şi de braţul tău cel întins, şi va intra şi se va ruga în templul acesta,./Ca să se teamă de tine şi să umble în căile tale în toate zilele cât vor mai vieţui pe pământul pe care l-ai dat părinţilor noştri.C-Ascultă-le din ceruri, din locul sălăşluirii tale, şi iartă şi răsplăteşte fiecăruia după fapta lui, căci tu cunoşti inima şi numai tu singur pătrunzi cugetul oamenilor,K,Orice rugăciune, orice suspin din inimă al fiecărui om şi al întregului tău popor Israil, care îşi va recunoaşte bătaia şi obida şi va întinde mâinile sale înspre templul acesta,z+mDe se va întâmpla foamete în ţară, ciumă, rugină sau îngălbenirea grânelor, cete de lăcuste sau gângănii, sau duşmanul va împresura norodul în ţară, sau la una din porţile lui, de va fi bătaie de la Dumnezeu sau molimă,Y*+Ascultă-i din ceruri şi iartă păcatul robilor tăi şi al poporului tău Israil, arată-le calea cea bună pe care să meargă şi dă ploaie pământului tău pe care l-ai dat moştenire poporului tău.M)Când se vor închide cerurile şi nu va fi ploaie din pricină că au păcătuit şi se vor ruga în locul acesta şi vor lăuda numele tău şi se vor căi de păcatul lor fiindcă i-ai umilit,(Ascultă din ceruri şi iartă păcatul poporului tău Israil şi întoarce-l în pământul pe care l-ai dat lui şi părinţilor lui.b'=Şi când poporul tău Israil va fi înfrânt de vrăjmaş, fiindcă a păcătuit înaintea ta, şi dacă se va căi şi va lăuda numele tău, dacă se va ruga ţie şi se va cuceri înaintea ta, în templul acesta,.&UAscultă din ceruri şi judecă pe robii tăi! Osândeşte pe cel vinovat şi fapta lui să cadă în capul lui, şi răsplăteşte celui drept după dreptatea lui.$%ADacă va păcătui cineva împotriva aproapelui său şi-l va face să se jure cu jurământ şi va veni înaintea jertfelnicului tău în templul acesta,E$Ascultă ruga cea fierbinte a robului tău şi a poporului tău Israil, care se va ruga în locul acesta! Şi ascultă din locul sălăşluirii tale, din ceruri, şi ia aminte şi iartă!c#?Fie dar ochii tăi deschişi către templul acesta zi şi noapte, către locul despre care ai zis că-ţi vei pune într’însul numele tău, ca să asculţi rugăciunea cu care se roagă robul tău în locul acesta.H" Întoarce-te deci spre cererea robului tău şi spre ruga lui fierbinte, Doamne Dumnezeul meu, ca să auzi strigarea lui de veselie şi rugăciunea cu care robul tău se roagă înaintea ta!J! Adevărat este oare că Dumnezeu locueşte cu oamenii pe pământ? Dar iată că cerurile şi cerurile cerurilor nu pot să-l cuprindă, cu atât mai vârtos templul acesta pe care l-am zidit.y kŞi acum, Doamne Dumnezeul meu, împlinească-se făgăduinţa ta pe care ai grăit-o către servul tău David.$AŞi acum, Doamne Dumnezeul lui Israil, ţine faţă de robul tău David ceea ce i-ai grăit lui: «Nu va lipsi din tine înaintea mea urmaş care să şadă pe tronul lui Israil, dacă feciorii tăi vor umbla în calea lor şi în legea mea, precum ai umblat şi tu înaintea mea».-STu ai ţinut faţă de servul tău David, părintele meu, făgăduinţa, şi ceea ce i-ai grăit cu gura ta, ai împlinit cu mâna ta, în ziua aceasta de astăzi.QŞi a zis: «Doamne Dumnezeul lui Israil, nu este Dumnezeu ca tine în cer şi pe pământ, cel ce ţii legământul şi îndurările pentru servii tăi, care umblă înaintea ta din toată inima.’  Căci Solomon îşi făcuse un podiu de aramă, pe care îl aşezase în mijlocul curţii, lung de cinci coţi, lat de cinci şi înalt de trei. Şi s’a suit pe el şi, îngenunchind înaintea întregii obştii a lui Israil, şi a întins mâinile la cer, Apoi a stat în faţa jertfelnicului Domnului, înaintea întregii adunări a lui Israil, şi şi-a întins mâinile sale,q[ Acolo am pus chivotul în care se află legământul pe care Domnul l-a încheiat cu fiii lui Israil.»{o Şi Domnul a adeverit cuvântul pe care îl făgăduise şi m’am ridicat eu în locul tatălui meu David şi m’am suit pe tronul lui Israil, precum i-a făgăduit Domnul, şi eu am zidit templul închinat Domnului Dumnezeului lui Israil.  Dar nu tu îmi vei zidi mie templu, ci fiul tău care va ieşi din coapsele tale, el îmi va zidi templu închinat numelui meu.»*MZis-a Domnul către David, părintele meu: «Fiindcă ai avut de gând să zideşti templu închinat numelui meu, bine ai făcut că l-ai păstrat în inima ta.}sDar fiindcă David îşi pusese de gând să zidească un templu închinat numelui Domnului Dumnezeului lui Israil,Ci am ales Ierusalimul în care să sălăşluiască numele meu şi pe David l-am ales să fie cârmuitor al poporului meu Israil».~u«Din ziua de când am scos pe poporul meu din ţara Egiptului, n’am ales nici o cetate din toate seminţiile lui Israil ca să zidesc templu închinat numelui meu, şi nici n’am ales pe nimeni să fie stăpânitor peste poporul meu Israil,7gŞi a zis: «Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israil care a grăit cu gura sa către David, părintele meu, iar cu mâinile a împlinit făgăduinţa sa şi a zis:Apoi regele s’a întors cu faţa şi a binecuvântat toată obştia lui Israil şi toată obştia stătea în picioare,V%Dar eu ţi-am zidit ţie locaş şi loc unde să sălăşlueşti în veci!»^ 7Atunci a grăit Solomon: «Domnul a zis că vrea să sălăşluiască în întuneric! Şi preoţii nu mai puteau să-şi caute de slujbă din pricina nourului, fiindcă slava Domnului umplea templul lui Dumnezeu._7 Îndată ce trâmbiţaşii şi cântăreţii, uniţi într’un singur glas să proslăvească pe Domnul şi să-i mulţumească, începură să sune din trâmbiţi şi din chimvale şi dintr’alte instrumente muzicale şi să laude pe Domnul: «Căci este bun şi în veac ţine mila lui!», templul s’a umplut de nourul slavei Domnului.  Şi toţi leviţii cântăreţi, Asaf, Heman şi Iedutun, fiii lor şi fraţii lor, înveşmântaţi în vison, stăteau la răsărit de jertfelnic cu chimvale, cu chitare şi cu harfe, însoţiţi de o sută douăzeci de preoţi care suflau din trâmbiţe –) K Şi când au ieşit preoţii din Sfânta – căci toţi preoţii care se aflau acolo se sfinţiseră, fără să se mai ia seama de rândul clasei fiecăruia,5 c Şi în chivot se aflau numai tablele legii pe care Moise le-a pus în muntele Horebului, când Dumnezeu a făcut legământ cu fiii lui Israil, la ieşirea lor din Egipt.R  Şi pârghiile erau aşa de lungi, încât capetele lor se puteau vedea din Sfânta, care era în faţa Sfintei Sfintelor, iar de afară nu se puteau zări. Şi au rămas acolo până în ziua de azi. Şi heruvimii ţineau aripile întinse în locul unde era chivotul şi acopereau chivotul şi pârghiile lui pe deasupra.~uŞi preoţii au adus chivotul legământului Domnului la locul său, în Sfânta Sfintelor, sub aripile heruvimilor.Y+Regele Solomon împreună cu toată obştia lui Israil pe care o poftise la el au stat înaintea chivotului şi au adus jertfe de vite mari şi mici, care nici nu se puteau număra, nici ţine la socoteală.Şi au adus chivotul şi cortul descoperirii şi toate sfintele odoare din cort. Pe acestea le-au adus preoţii şi leviţii.X)Atunci au venit toţi bătrânii lui Israil, iar leviţii au ridicat chivotul,QŞi s’a strâns la rege tot Israilul, la praznic, în luna a şaptea.nUAtunci a adunat Solomon pe toţi bătrânii lui Israil şi pe toate căpeteniile seminţiilor, pe voevozii neamurilor lui Israil, la Ierusalim, ca să mute chivotul legământului Domnului din cetatea lui David, adică din Sion.v gŞi după ce s’a isprăvit tot lucrul pe care Solomon avusese să-l facă în templu Domnului, Solomon a adus lucrurile afierosite de David, părintele său: argintul, aurul şi toate odoarele, şi le-a făcut dar vistieriei templului.iKCuţitele, ibricele de stropit jertfele, ceştile şi căţuile de aur curat, uşile dinlăuntru ale templului cu canaturile lor de aur la intrarea în Sfânta Sfintelor, precum şi uşile de aur de la intrarea în Sfânta.GFlorile, candelele şi mucările de aur, de aur foarte curat;r]Candelabrele eu candelele lor de aur curat, care să ardă după rânduiala în faţa Sfintei Sfintelor;~Şi a făcut Solomon toate odoarele din templul lui Dumnezeu, jertfelnicul cel de aur şi mesele pâinilor punerii înainte;}}sŞi Solomon a făcut toate aceste odoare în număr foarte mare, fiindcă nimeni nu mai căuta la greutatea aramei.x|iRegele a dat poruncă să le toarne în tipare de lut, făcute în valea Iordanului, între Sucot şi Ţereda.{-Oalele, lopeţile şi furculiţele. Hiram Abi a făcut toate odoarele poruncite de regele Solomon pentru templul Domnului din aramă lustruită.;zqMarea împreună cu cei doisprezece boi de sub ea,Ay}Apoi zece cazane aşezate pe cărucioare cu patru roate.x7 Patru sute de rodii pentru cele două rânduri de horbotă, câte două rânduri de fiecare horbotă, ca să acopere cele două cununi de pe columne,Bw} Cele două columne împreună cu cununa capiteliurilor de pe vârful celor două columne, cele două rânduri de horbotă care acopereau cununa capiteliurilor de pe vârful columnelor,6ve Hiram a mai făcut oale, lopeţi şi ibrice de stropit. Şi aşa a isprăvit Hiram de făcut tot lucrul pe care îl avea de făcut regelui Solomon în templul lui Dumnezeu:\u1 Şi a aşezat marea în partea dreaptă a templului între răsărit şi miazăzi.tw Apoi a făcut curtea preoţilor şi curtea cea mare, care avea porţi, iar canaturile lor erau îmbrăcate cu aramă. sŞi a făcut zece mese pe care le-a pus în Sfânta, cinci de-a-dreapta şi cinci de-a-stânga, precum şi o sută de cupe de aur."r=Şi a mai făcut zece candelabre de aur, după chipul hotărît pentru ele, pe care le-a aşezat în Sfânta, cinci de-a-dreapta şi cinci de-a-stânga.`q9A mai făcut zece cazane pe cărucioare cu patru roate pe care le-a aşezat cinci de-a-dreapta şi cinci de-a-stânga, ca să se spele în ele arderile de tot care se aduceau. Marea era pentru spălatul preoţilor.6peGrosimea ei era cât un lat de mână, marginea ei era răsfrântă ca marginea unei cupe, ca a unei flori de crin, şi într’însa puteau să încapă trei mii de baţi.RoEa se rezema pe doisprezece boi: trei întorşi spre miază-noapte, trei spre asfinţit, trei spre miază-zi şi trei spre răsărit. Marea era deasupra lor, iar spatele lor erau înlăuntru sub mare.7ngPe dedesubtul marginii, înconjurau marea de jur-împrejur chipuri de bostănei, câte zece de fiecare cot, aşezaţi pe două rânduri şi turnaţi dintr’o bucată cu ea.dmAŞi a mai făcut marea de aramă turnată, rotundă de jur-împrejur, diametrul ei era de la o margine până la cealaltă zece coţi, înaltă de zece coţi, iar rotundul ei era lung cât o funie de treizeci de coţi.l Şi a făcut jertfelnicul de aramă lung de douăzeci de coţi, larg de douăzeci de coţi şi înalt de douăzeci de coţi.#k?Apoi a aşezat columnele în faţa templului una de-a-dreapta şi alta de-a-stânga şi a numit-o pe cea din dreapta Iachin, şi pe cea din stânga Boaz."j=Şi a mai făcut lănţuleţe ca de pus la gât şi le-a atârnat pe capiteliul coloanelor, şi o sută de rodii pe care le-a înşirat pe lănţuleţe.i'Iar pentru faţa templului a făcut două columne lungi de treizeci şi cinci de coţi, având fiecare, la vârf un capiteliu de cinci coţi.|hqApoi a făcut perdeaua de porfiră violetă, roşie, vişinie şi de vison, şi pe ea a cusut chipuri de heruvimi.g Aripile acestor heruvimi aşa întinse erau de douăzeci de coţi. Heruvimii stăteau în picioare cu feţele întoarse spre Sfânta.4fa Aripa celui de al doilea, lungă de cinci coţi, ajungea la peretele templului, şi aripa cealaltă a lui, lungă de cinci coţi, se atingea de aripa heruvimului dintâi.be= Aripile heruvimilor la un loc erau lungi de douăzeci de coţi. Aripa celui dintâi, lungă de cinci coţi, ajungea la peretele templului, şi aripa cealaltă de cinci coţi se atingea de aripa heruvimului al doilea._d7 În Sfânta Sfintelor a făcut doi heruvimi sculptaţi pe care i-a îmbrăcat cu aur.tca Cuiele de aur singure atârnau cincizeci de sicli. Dar şi cămările de la caturi le-a îmbrăcat cu aur.`b9Apoi a făcut Sfânta Sfintelor. Lungimea ei se potrivea cu lărgimea templului: douăzeci de coţi, iar lărgimea ei era tot de douăzeci de coţi, şi a căptuşit-o cu aur curat, preţ de şase sute de talanţi.paYA îmbrăcat apoi pereţii, grinzile, pragurile şi uşile cu aur, iar pe pereţi a sculptat heruvimi.l`QŞi ca să împodobească Sfânta, a îmbrăcat-o cu pietre preţioase şi cu aur, aur de Parvaim;_yŞi a căptuşit Sfânta cu lemn de chiparos şi a îmbrăcat-o cu aur curat şi a sculptat palmieri şi lănţuleţe.k^OPridvorul din faţa Sfintei templului era lung de douăzeci de coţi, pe măsura lăţimii templului, şi zece coţi de larg, şi înălţimea era de o sută douăzeci de coţi, iar pe dinlăuntru era îmbrăcat cu aur curat.#]?Iată şi mărimea temeliei pentru zidirea templului lui Dumnezeu: lungimea de şaizeci de coţi după măsura veche şi lăţimea de douăzeci de coţi.X\)Şi a început el zidirea în luna a doua din anul al patrulea al domniei lui.K[ Şi Solomon a început zidirea templului Domnului în Ierusalim, pe muntele Moria, unde Dumnezeu i s’a arătat tatălui său David, în locul pe care îl pregătise, pe aria lui Oman Iebuseul.BZ}Pe aceştia i-a împărţit: şaptezeci de mii de salahori, optzeci de mii de tăietori de piatră în munte şi trei mii şi şase sute de vătafi care să silească norodul la lucru.EYŞi Solomon a adunat pe toţi străinii din ţara lui Israil, după numărătoarea pe care o făcuse David, părintele său, şi a găsit o sută cincizeci şi trei de mii şi şase sute,2X]Şi noi vom tăia lemn din Liban în măsura trebuinţii tale şi-l vom îndruma la tine cu plutele pe mare până la Iafa, de unde tu îl vei îndrepta la Ierusalim.»rW]Dar grâul, orzul, untdelemnul şi vinul pe care domnul meu l-a făgăduit, să-l trimită robilor săi!/VW Feciorul unei femei din fiicele lui Dan şi al cărui tată a fost din Tir, meşter în lucrul aurului, al argintului, al fierului, al pietrelor preţioase şi al lemnului, al porfirei roşii şi violete, al visonului şi al porfirei vişinii, meşter în tot felul de sculpturi şi destoinic să facă orice plan care i se va cere, în înţelegere cu meşterii tăi şi cu meşterii domnului meu David, părintele tău.KU Acum îţi trimit un meşter iscusit şi încercat, pe Hiram-Abi,|Tq Şi i-a mai spus Hiram: «Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israil care a făcut cerul şi pământul, cel ce a dat lui David un fiu înţelept, priceput şi ager, ca să zidească templu pentru Domnul şi luişi palat împărătesc.6Se Atunci Hiram, regele Tirului, i-a răspuns aşa, printr’o scrisoare pe care i-a trimis-o lui Solomon: «Din dragoste pentru poporul său, Domnul te-a pus rege peste el!»]R3 Iată că şi pentru tăietorii de lemn, robii tăi, dau hrană: douăzeci de mii de cori de grâu, douăzeci de mii de cori de orz, douăzeci de mii de baţi de vin şi douăzeci de mii de baţi de untdelemn.»xQiCa să-mi pregătească lemn mult, fiindcă templul pe care eu am de gând să-l zidesc este mare şi minunat.LPTrimite-mi din Liban lemn de cedru, de chiparos şi de molift, căci ştiu că robii tăi se pricep la tăiatul copacilor în Liban şi iată că şi robii mei vor lucra laolaltă cu robii tăi,8OiŞi acum trimite-mi un meşter iscusit în lucrări de aur, de argint, de aramă, de fier, de porfiră roşie, vişinie şi violetă, priceput şi în meşteşugul sculpturii, care să lucreze împreună cu meşterii poporului meu din Iuda şi din Ierusalim, pe care i-a pregătit părintele meu David.YN+Cine ar fi în stare oare să-i zidească lui templu, când cerurile şi cerurile cerurilor nu-l pot cuprinde? Şi cine sunt eu oare să-i clădesc lui templu decât numai ca să aduc tămâie înaintea lui.MŞi templul acesta pe care vreau să-l zidesc este mare, fiindcă şi Dumnezeul nostru este mai mare decât toţi dumnezeii.L+Iată că şi eu vreau să clădesc templu întru numele Domnului Dumnezeului meu şi să i-l închin, ca să aduc înaintea lui tămâie cu bun miros, să pun deapururi în faţa lui pâinile punerii înainte şi să-i aduc arderi de tot în fiecare dimineaţă şi seară, în Sâmbete, la lunile noi şi la praznicile Domnului Dumnezeului nostru, – rânduiala aceasta este deapururi în Israil.0KYŞi a trimis Solomon vorbă lui Hiram, regele Tirului: «Te-ai ţinut de cuvânt şi ai trimis lui David, părintele meu, cedri din care şi-a făcut palat de locuit.4J cPentru aceasta Solomon a strâns şaptezeci de mii de salahori şi optzeci de mii de tăietori de piatră în munte, iar peste ei a pus trei mii şi şase sute de vătafi.mI UŞi Solomon s’a hotărât să zidească templu în numele Domnului precum şi palat împărătesc.SH !Aşa că aduceau din Muţri un car de război cu preţ de şase sute de sicli, iar un cal cu o sută cincizeci. Tot prin mijlocirea lor veneau cai şi care şi pentru regii Hetiţilor şi ai Sirienilor.G Cumpărătura de cai se făcea pentru Solomon din Muţri şi din Coa. Neguţătorii regelui îi luau pe preţ bun din Coa. F Şi regele a adus aur şi argint în Ierusalim de erau ca pietrele, şi cedrii erau aşa de mulţi ca smochinii sălbateci din şes.fE GŞi Solomon şi-a adus care de război şi călăreţi: o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi, şi i-a aşezat în cetăţile pentru carele de război, precum şi în preajma regelui în Ierusalim.;D q După aceasta s’a întors Solomon de pe înălţimea unde adusese jertfă în Ghibeon, din faţa cortului descoperirii, la Ierusalim şi a început să domnească peste Israil.eC E Iată îţi dau înţelepciune şi agerime, iar pe deasupra bogăţie, comori, şi mărire îţi voi dărui, precum n’a avut şi nu va mai avea nici unul din regii care au fost înaintea ta şi vor mai fi după tine».4B c Atunci Dumnezeu i-a zis lui Solomon: «Fiindcă ai păstrat în inima ta acest lucru şi n’ai cerut bogăţie, avere şi mărire şi nici sufletul vrăjmaşilor tăi, şi nici viaţă lungă n’ai cerut, ci numai înţelepciune şi agerime, ca să judeci poporul meu peste care te-am făcut rege,A  Dă-mi deci înţelepciune şi agerime, ca să pot domni peste acest popor, căci cine ar putea altfel judeca acest popor mare al tău?»$@ C Fie ca acum să se adeverească făgăduinţa făcută lui David, părintele meu, fiindcă m’ai pus rege peste un popor numeros ca pulberea pământului!? )Dar Solomon i-a răspuns Domnului: «Tu ţi-ai arătat faţă de David tatăl meu, îndurările cele mari şi m’ai făcut rege ia locul lui,g> IChiar în noaptea aceea Domnul s’a arătat lui Solomon şi i-a zis: «Cere ce să-ţi dau!»= !Deci Solomon a adus jertfa pe jertfelnicul cel de aramă, care se afla în faţa cortului descoperirii, precum şi o mie de arderi de tot.F< Tot acolo, în faţa locaşului Domnului, se afla şi jertfelnicul cel de aramă, făcut de Beţaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, pe care Solomon împreună cu toată obştia îl cercetau.; 3Ci chivotul lui Dumnezeu îl adusese David din Chiriat-Iearim în locul pe care i-l pregătise David în Ierusalim, unde îi întinsese şi cortul._: 9Şi Solomon împreună cu toată obştia care îl însoţea a pornit spre înălţimea Ghibeonului, fiindcă acolo se afla cortul descoperirii lui Dumnezeu pe care îl făcuse Moisi, robul lui Dumnezeu, în pustie.-9 UAtunci Solomon a poruncit la tot Israilul, voevozilor peste mii şi peste sute, judecătorilor şi tuturor principilor din Israil, capilor de familii, să se adune,y8 oŞi Solomon, fiul lui David, şi-a întărit domnia sa şi Domnul Dumnezeul său a fost cu el şi l-a proslăvit.H7 Împreună cu toată domnia lui, cu faptele lui vitejeşti şi cu întâmplările vrednice de adus aminte, care au trecut peste el, peste Israil şi peste toate împărăţiile pământului.M6Istoria domniei regelui Solomon, de la început şi până la sfârşit, iată, se află scrisă în istoria lui Samuil Văzătorul, şi în aceea a lui Natan Proorocul şi a lui Gad Văzătorul,5Şi a murit la adânci bătrâneţe, sătul de zile, de bogăţie şi de slavă, iar în locul lui s’a suit pe tron fiul său Solomon.z4mŞi a domnit peste Israil patruzeci de ani: în Hebron a domnit şapte ani, iar în Ierusalim treizeci şi trei.?3yDavid, fiul lui Iesei, a fost rege peste tot Israilul,:2mŞi Domnul a preamărit pe Solomon în ochii a tot Israilul şi l-a învrednicit de falnică domnie, precum nu mai fusese nici unul din toţi regii de dinaintea lui în Israil.{1oŞi toţi principii, toţi vitejii, aşijderea şi toţii fiii regelui David şi-au dat mâna sub regele Solomon.0Şi Solomon s’a suit pe tronul Domnului ca rege în locul tatălui său David şi i-a mers bine şi tot Israilul a ascultat de el.;/oŞi în ziua aceea au mâncat şi au băut înaintea Domnului cu bucurie mare şi l-au făcut rege pe Solomon, fiul lui David, şi l-au uns stăpânitor, iar pe Ţadoc arhiereu._.7Apoi a doua zi de dimineaţă au adus jertfă Domnului precum şi arderi de tot: o mie de viţei, o mie de berbeci, o mie de miei împreună cu jertfele lor de turnare, precum şi jertfe multe pentru tot Israilul.j-MDupă aceasta a poruncit David la toată obştia: «Proslăviţi pe Domnul Dumnezeul vostru!» Şi toată obştia a proslăvit pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor şi s’au plecat şi s’au închinat Domnului şi regelui.Z,-Fiului meu Solomon dăruieşte-i inimă întreagă, ca să păzească poruncile tale, descoperirile tale şi legile tale, să le facă pe toate şi să zidească templul pentru care ea am făcut pregătiri.»W+'Doamne Dumnezeul părinţilor noştri, al lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Israil, păstrează această râvnă de cugetare deapururi în inima poporului tău, şi îndreptează inima lui către tine…j*MŞtiu, Dumnezeul meu, că tu cercetezi inima şi ţi-e drag de neprihănirea ei. Toate acestea cu gând curat de bună voie ţi le-am dat, şi mă uit acum cu bucurie că norodul tău de aici de bună voie îţi face daruri!2)]Doamne Dumnezeul nostru! Toate aceste bogăţii, pe care noi le-am pregătit ca să-ţi zidim templu întru numele tău cel sfânt, sunt din mâna ta şi ale tale sunt.(#Căci streini suntem înaintea ta şi pribegi ca toţi părinţii noştri, ca umbra sunt zilele noastre pe pământ şi fără de nădejde.E'Căci cine sunt eu şi cine este poporul meu, că am avut atâta putere ca să aducem de bună voie prinoase ca acestea? Dar de la tine este totul şi din mâna ta ţi-am dat ţie prinos!Z&- Şi acum, Dumnezeul nostru, noi te lăudăm şi preaslăvim slăvitul tău nume,-%S Bogăţia şi cinstea de la tine vin, tu eşti stăpânitor a toate, în mâna ta este puterea şi tăria, în mâna ta e să faci pe orişicine mare şi puternic.]$3 A ta, Doamne, este slava, puterea şi podoaba, strălucirea şi măreţia, căci tot ceea ce este în cer şi pe pământ al tău este! A ta este împărăţia, Doamne, care se ridică mândră deasupra tuturor!>#u Atunci a binecuvântat David pe Domnul în ochii a toată obştia şi a zis: «Binecuvântat să fii tu, Doamne, Dumnezeul străbunului nostru Israil, din veac şi până în veac!0"Y Şi s’a bucurat norodul de prinoasele lor cele de bună voie, căci dăruiseră Domnului cu inimă bună: aşijderea şi regele David s’a bucurat cu bucurie mare.w!gŞi cine a avut pietre scumpe, le-a dăruit vistieriei templului Domnului, sub mâna lui Iehiel Gherşonitul.Z -Ei dăruiră, pentru zidirea templului Domnului, cinci mii de talanţi şi zece mii de darici, zece mii de talanţi de argint şi optsprezece mii de talanţi de aramă, şi o sută de mii de talanţi de fier..UAtunci au adus prinoase de bună voie capii de familii, voevozii seminţiilor lui Israil, căpeteniile peste mii şi peste sute şi căpeteniile în slujba regelui.zmŞi pentru cumpărarea de aur pentru lucrurile cele de aur, de argint pentru lucrurile cele de argint şi de tot felul de lucruri de mână de meşter. Şi cine mai vrea de bună voie să-şi umple astăzi mâna de prinoase pentru Domnul?»Trei mii de talanţi de aur, aur de Ofir, şapte mii de talanţi de argint curat pentru îmbrăcarea pereţilor templului,2]Ba mai mult! În bucuria mea pentru templul Domnului, tot ce am, aur şi argint, îl dăruiesc templului Domnului, în afară de tot ceea ce am pregătit pentru templu:Pentru aceasta m’am străduit din toate puterile mele să pregătesc pentru templul Domnului aur pentru lucrurile de aur, argint pentru cele de argint, aramă pentru cele de aramă, fier pentru cele de fier, lemn pentru cele de lemn, pietre de onix şi de încadrat, pietre de împodobit şi pietre de felurite colori, tot felul de pietre nestimate şi multă marmoră albă.s aAtunci David a mai grăit către toată obştia: «Solomon, fiul meu, pe care l-a ales Domnul, este tânăr şi în fragedă vârstă, iar lucrarea este măreaţă, căci nu pentru om se face palatul acesta, ci pentru Domnul Dumnezeu./WIată şi clasele de preoţi şi de leviţi pentru orice slujbă în templul lui Dumnezeu, iar pentru orice treabă şi pentru orice lucrare ai la îndemână tot felul de oameni încercaţi şi iscusiţi, aşijderea şi căpeteniile şi poporul pentru îndeplinirea tuturor poruncilor tale!»&EŞi David a mai spus lui Solomon, fiul său: «Fii tare şi bărbătos şi porneşte la lucru! Nu te teme şi nu te înfiora, deoarece Domnul Dumnezeu, Dumnezeul meu este cu tine. El nu te va lăsa şi nici nu te va părăsi până nu se va sfârşi lucrul zidirii templului Domnului.)K«Pentru toate acestea, – zis-a David, – pentru toată întocmirea şi îndeplinirea planului, Domnul m’a insuflat printr’o scrisoare de la mâna sa».c?Pentru făuritul altarului tămâierii, aur lămurit după greutatea lui; pentru făuritul carului lui Dumnezeu, al heruvimilor de aur, care stăteau cu aripile întinse şi acopereau chivotul legământului Domnului.X)Apoi, aur şi argint pentru făuritul furculiţelor, al ibricelor, al cupelor de aur curat, al paharelor de aur, după greutatea fiecărui pahar, şi al paharelor de argint, după greutatea fiecărui pahar,!I-a dat aur cântărit pentru mesele pâinilor punerii înainte, pentru fiecare masă, aşijderea şi argint pentru mesele cele de argint.I-a dat aur cântărit pentru candelabrele de aur cu ale lor candele de aur, după greutatea fiecărui candelabru şi a candelelor lui, tot aşa, argint cântărit pentru candelabrele de argint, după greutatea fiecărui candelabru şi după întrebuinţarea lui;r]Apoi i-a dat chipuri pentru odoarele de aur, cu însemnarea greutăţii de aur pentru toate odoarele fiecărei slujbe; chipuri pentru odoarele de argint, cu însemnarea greutăţii pentru toate odoarele trebuitoare fiecărui slujbe;P Planul clădirii pentru clasele preoţilor şi ale leviţilor şi pentru toate slujbele din templul Domnului, cum şi încăperi pentru toate odoarele de trebuinţă la slujbă în templul Domnului.E Planul pentru tot ce avea în minte: al curţilor templului Domnului, al tuturor clădirilor înconjurătoare, al vistieriilor templului Domnului şi al vistieriilor odoarelor afierosite;U# Apoi David i-a dat fiului său Solomon planul pridvorului, al clădirilor templului, al vistieriilor, al cămărilor din catul de sus, al cămărilor dinlăuntru şi al încăperii pentru chivotul legii;! Şi acum ia aminte! Fiindcă Domnul te-a ales ca să-i zideşti lui casă, care va fi templul lui, fii cu inimă şi porneşte la lucru!»3 _ Iar tu, Solomoane, fiul meu, să ştii de Dumnezeul părinţilor tăi şi să-i slujeşti din toată inima şi cu râvnă în suflet, căci Domnul cercetează toate inimile şi pătrunde taina cugetelor. Dacă îl vei căuta, îl vei găsi, iar dacă te vei răzleţi de el, te va lepăda în veac6 eŞi acum în ochii întregului Israil, ai întregii obştii a Domnului şi în auzul Dumnezeului nostru vă îndemn: Păziţi şi năzuiţi spre poruncile Domnulni Dumnezeului vostru, ca să stăpâniţi această ţară mănoasă şi deapururi s’o lăsaţi moştenire copiilor voştri de după voi.# ?Şi-i voi întări împărăţia lui în veac de veac, dacă va ţine cu tărie la poruncile mele şi la îndreptările mele ca până în ziua de azi». -Şi mi-a zis: «Fiul tău, Solomon, el îmi va zidi templul meu şi curţile mele, fiindcă pe el l-am ales fiu, iar eu îi voi fi lui părinte,9 kIar din toţi feciorii mei – căci mulţi feciori mi-a dăruit mie Domnul – el a ales pe Solomon, fiul meu, ca să şadă pe scaunul împărăţiei Domnului, peste Israil,MŞi m’a ales Domnul Dumnezeul lui Israil pe mine din întreaga familie a tatălui meu ca să fiu rege peste Israil deapururi, – căci pe Iuda l-a ales voevod, şi din neamul lui Iuda este familia tatălui meu, – şi dintre feciorii tatălui meu întru întru mine a binevoit, ca să mă facă rege peste tot Israilul; >~}c|| {zz{yty2xnwCvBu{ut&sbrr%q?pp oXnmmlRk4jj>q==B'0}cVJ=/Z  @  (oh SnŞi tot Iuda s’a bucurat de jurământ, fiindcă juraseră din toată inima şi cu toată râvna căutaseră pe Domnul şi îl găsiseră, pentru care lucru Domnul le-a dăruit pace de jur-împrejur.xmiŞi jurară înaintea Domnului cu glas tare şi cu strigăte de bucurie, în sunet de trâmbiţă şi de corn.rl] Iar cel ce nu va căuta pe Domnul Dumnezeul lui Israil să moară, fie mic sau mare, bărbat sau femeie.k Şi se legară cu legământ ca să caute pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor din toată inima şi din tot sufletul lor,j Şi au adus jertfă Domnului, în ziua aceea, din prada pe care o aduseseră, şapte sute de vite mari şi şapte mii de vite mărunte,miS Şi s’au adunat în Ierusalim, în luna a treia, în anul al cincisprezecelea al domniei lui Asa,mhS Apoi a adunat pe tot Iuda şi Veniaminul, dimpreună cu străinii care petreceau la ei, din Efraim, din Manase şi din Simeon, căci o mulţime de oameni din Israil trecuse la el, când au văzut că Domnul Dumnezeu este cu el.Yg+Când a auzit Asa cuvintele acestea şi proorocia lui Azaria, fiul lui Oded proorocul, a prins a se îmbărbăta şi a nimicit idolii din tot ţinutul lui Iuda şi al lui Veniamin şi din cetăţile pe care le cucerise în muntele Efraimului şi a făcut din nou jertfelnicul Domnului care era înaintea pridvorului templului Domnului. fVoi însă îmbărbătaţi-vă şi mâinile voastre să nu slăbească, căci veţi căpăta răsplată pentru faptele voastre!»uecPopor cu popor se ciocnea şi cetate cu cetate, fiindcă Dumnezeu îi bătea cu tot soiul de strâmtorări.5dcÎn vremurile acelea nu era pace pentru cei ce se duceau dintr’un ţinut într’altul, din pricină că dăduse mare răzmiriţă în toţi locuitorii împărăţiilor:zcmDar când în strâmtorarea lui s’a întors către Domnul Dumnezeul lui Israil şi l-a căutat, l-a şi aflat.vbeMultă vreme Israil a fost fără Dumnezeul cel adevărat, fără preoţi care să înveţe şi fără lege,a5Şi a ieşit în întâmpinarea lui Asa şi i-a zis: «Ascultaţi-mă voi, Asa, împreună cu tot Iuda şi Veniaminul! Domnul a fost cu voi cât timp şi voi aţi fost cu el! Dacă îl veţi căuta, veţi da peste el iar dacă vă veţi răzleţi de el şi el vă va părăsi.R` Atunci s’a pogorît Duhul lui Dumnezeu peste Azaria, feciorul lui Oded,_}Şi ei au pus mâna şi pe târlele de vite şi au luat multe vite mărunte şi cămile şi s’au întors la Ierusalim.;^o Şi cuceriră toate cetăţile dimprejurul Gherarului, fiindcă spaima de Domnul le cuprinsese. Şi aşa au jefuit ei toate cetăţile, căci era mult de jefuit într’însele.]y Şi Asa i-a urmărit împreună cu poporul lui până la Gherar şi au căzut atâţia Etiopieni, încât n’a mai scăpat aproape nimeni cu viaţă, căci au fost zdrobiţi de Domnul şi de oastea lui. Asa şi cu ai lui luară o bogată pradă,y\k Atunci Domnul a lovit pe Etiopieni înaintea lui Asa şi înaintea lui Iuda, iar Etiopienii o luară la goană.X[) Şi a strigat Asa către Domnul Dumnezeul lui şi a zis: «Doamne, numai tu poţi să ajuţi pe cel slab împotriva celui tare! Ajută-ne, Doamne Dumnezeul nostru, că în tine ne-am pus nădejdea şi în numele tău am pornit împotriva mulţimii acesteia! Doamne, tu eşti Dumnezeul nostru, şi ţie nu ţi se poate împotrivi omul!vZe Dar Asa i-a ieşit înainte şi s’a aşezat în linie de bătaie în valea de la miază-noapte de Mareşa.Y#Atunci Zerah Etiopianul a ieşit împotriva lor cu un milion de oameni şi trei sute de care de războiu şi a înaintat până la Mareşa.\X1Asa a avut oaste de trei sute de mii de oameni din Iuda, înarmaţi cu scuturi şi lănci, iar din Veniamin, două sute opt zeci de mii de purtători de scuturi şi trăgaci din arcuri, toţi luptători viteji.CWAtunci el a zis Iudeilor: «Să zidim aceste cetăţi, să le înconjurăm cu ziduri, cu turnuri, şi cu porţi cu zăvoare; ţara este încă deschisă, fiindcă noi ne bizuim pe Domnul Dumnezeul nostru. Noi l-am căutat şi el ne-a dăruit linişte de jur-împrejur!» Şi s’au apucat de zidit şi au izbutit..VUApoi el a zidit cetăţi întărite în Iuda, fiindcă era pace în ţară şi în anii aceia el n’a purtat război cu nimeni, fiindcă Domnul îi dăduse tihnă.U)El a desfiinţat din toate cetăţile Iudei înălţimile cu jertfelnice şi stâlpii soarelui, şi în vremea lui a fost linişte în ţară.T}Apoi a poruncit celor din Iuda să caute pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor şi să împlinească legea şi poruncile.SEl a desfiinţat jertfelnicele zeilor străini şi înălţimile, a sfărâmat stâlpii cu pisanii şi a tăiat Aşerele.VR 'Şi Asa a făcut fapte bune şi plăcute în ochii Domnului Dumnezeului său:/QW Şi a adormit Abia cu părinţii săi şi a fost îngropat în cetatea lui David, iar Asa a domnit în locul lui. În vremea lui a fost linişte în ţară zece ani.vPe Cealaltă parte a istoriei lui Abia, viaţa lui şi faptele lui sunt scrise în «Tâlcul proorocului Ido».O Abia însă a ajuns puternic. Şi şi-a luat paisprezece femei, care i-au născut douăzeci şi doi de băieţi şi şaisprezece fete.mNS Şi Ieroboam nu şi-a mai venit în fire cât a trăit Abia. Şi Dumnezeu l-a lovit şi el a murit.&ME Şi Abia a urmărit pe Ieroboam şi i-a cuprins cetăţile: Betelul cu aşezările din jurul lui, Ieşana cu aşezările lui şi Efronul cu aşezările lui./LW În vremea aceea, fiii lui Israil au fost înfrânţi, iar fiii lui Iuda câştigară biruinţa, fiindcă şi-au pus nădejdea în Domnul Dumnezeul părinţilor lor. K Şi Abia, împreună cu poporul său, i-a bătut crunt, încât au căzut ucişi din Israil cinci sute de mii de oameni pe ales.fJE Atunci Israiliţii au luat-o la fugă din faţa lui Iuda şi Dumnezeu i-a dat în mâna lui.;Io Şi ostaşii lui Iuda au strigat cu strigăt de război şi pe când ostaşii lui Iuda strigau, Domnul a lovit pe Ieroboam şi pe tot Israilul în faţa lui Abia şi a lui Iuda.$HA Şi când s’a întors Iuda, iată că era învăluit şi din faţă şi din spate. Atunci au strigat către Domnul şi preoţii au sunat din trâmbiţe.,GQ Dar Ieroboam a pus pe pândaşii lui să învăluiască pe Iuda şi să le cadă în spate, aşa că ei se aflau în faţa lui Iuda, iar pândaşii în dosul lui.gFG În fruntea noastră sunt, iată, Domnul şi preoţii săi cu trâmbiţe răsunătoare ca să sune împotriva voastră! Fii ai lui Israil, nu vă luptaţi cu Domnul Dumnezeul părinţilor voştri, căci nu veţi izbuti!»bE= Şi în fiecare dimineaţă şi în fiecare seară ei înalţă fumul arderilor de tot Domnului şi tămâie cu bun miros, iar pe masa cea curată aşează pâinile punerii înainte, şi în fiecare seară aprind candelabrele cele de aur şi candelele lor, fiindcă noi am păstrat pravila Domnului Dumnezeului nostru, iar voi aţi părăsit-o.,DQ Pentru noi, Domnul este Dumnezeul nostru, pe care nu l-am părăsit, şi preoţii care slujesc Domnului sunt fiii lui Aaron, iar leviţii sunt cei cu rândul lor,uCc Iată, voi aţi izgonit pe preoţii Domnului, pe fiii lui Aaron şi pe leviţi şi v’aţi făcut preoţi ca noroadele păgâneşti, şi oricine vine cu plocon, un junc şi şapte berbeci, se face preot al celui care nu este dumnezeu.mBS Dar voi şi acum vă încumetaţi să staţi împotriva împărăţiei Domnului care se află în mâinile fiilor lui David, fiindcă voi sunteţi mulţime mare şi aveţi viţeii de aur pe care Ieroboam vi i-a făcut dumnezei.WA' Şi s’au unit cu el oameni ticăloşi şi de nimica şi s’au înverşunat împotriva lui Roboam, fiul lui Solomon, dar Roboam era tânăr şi sfiicios şi nu s’a încumetat să li se împotrivească.@ Dar s’a ridicat Ieroboam, fiul lui Nabat, robul lui Solomon, fiul lui David, şi s’a răzvrătit împotriva domnului său;"?= Ştiţi bine că Domnul Dumnezeul lui Israil a hărăzit lui David domnia peste Israil pe veci, cât şi fiilor săi, printr’un legământ deapururea. > Şi Abia s’a suit pe muntele Ţemaraim, din munţii Efraimului, şi a grăit: «Ascultaţi-mă, voi, Ieroboame şi tot Israilul!V=% Abia a început lupta cu o oştire de viteji, luptători pe ales, de patru sute de mii de oameni, iar Ieroboam s’a aşezat în linie de bătaie cu oaste de opt sute de mii de viteji, luptători pe ales. < Şi a domnit trei ani în Ierusalim. Pe mama sa o chema Maaca şi era fiica lui Uriel din Ghibeea. Abia s’a războit cu Ieroboam.T; # În anul al optsprezecelea al regelui Ieroboam, Abia a ajuns rege în Iuda,: Şi a adormit Roboam cu părinţii săi şi a fost îngropat în cetatea lui David, iar în locul său a luat domnia fiul său Abia.f9E Istoria domniei lui Roboam, de la început şi până la urmă, este scrisă în istoria proorocului Şemaia şi a lui Ido Văzătorul, împreună cu faptele lui. Între Roboam şi Ieroboam au fost războaie neîncetate.]83 Şi el a săvârşit fapte rele, fiindcă nu şi-a silit inima să caute pe Domnul.=7s Regele Roboam s’a întărit în Ierusalim şi a domnit mereu. Când a ajuns rege, avea patruzeci şi unu de ani şi a domnit şapte ani în Ierusalim, cetatea pe care a ales-o Domnul din toate seminţiile lui Israil ca să-şi pună numele său într’însa. Numele maicii sale a fost Naama, Amoniteanca.-6S Şi fiindcă el se pocăise, mâna Domnului s’a întors de la el, fără ca să-l nimicească pe de-a’ntregul, iar în Iuda lucrurile s’au schimbat în bine.5 Ori de câte ori regele se ducea în templul Domnului, veneau şi străjerii şi le luau, apoi le duceau înapoi în odaia de strajă.F4 Din această pricină, regele Roboam a făcut în locul lor scuturi de aramă, şi le-a încredinţat în paza căpeteniilor străjerilor care făceau de strajă la uşa palatului domnesc.a3; Şi Şişac, împăratul Egiptului, s’a suit împotriva Ierusalimului şi a luat vistieriile templului Domnului şi vistieriile casei domneşti. A luat tot, ba şi scuturile cele de aur pe care le făcuse Solomon.2 Ci vor ajunge robii lui, ca să ştie ei ce deosebire este între slujirea mea şi slujirea la împăraţii pământului.»1 Şi dacă a văzut Domnul că ei s’au umilit, fost-a cuvântul Domnului către Şemaia, zicând: «S’au umilit şi nu-i voi mai nimici, şi peste puţin îi voi şi izbăvi, şi nu voi prăvăli mânia mea peste cetatea Ierusalimului prin mâna lui Şişac.k0O Atunci principii lui Israil împreună cu regele s’au smerit şi au zis: «Drept este Domnul!»x/i Atunci proorocul Şemaia s’a dus la Roboam şi la principii Iudei, care se retrăseseră în Ierusalim din faţa lui Şişac, şi le-a zis: «Aşa grăieşte Domnul! Voi m’aţi părăsit, dar şi eu vă voi da în mâna lui Şişac.»a.; Şi cuprinzând cetăţile întărite din Iuda, a ajuns până în faţa Ierusalimului.&-E Cu o mie două sute de care de război şi şaizeci de mii de călăreţi, şi nenumărat popor care venise cu el din Egipt: Libieni, Suhieni şi Etiopieni.',G Şi din pricină că ei s’au lepădat de Domnul, în anul al cincilea al regelui Roboam, Şişac, împăratul Egiptului, a pornit împotriva Ierusalimului,+ ' Când regatul lui Roboam s’a întărit şi Roboam s’a simţit puternic, atunci el împreună cu tot Israilul au părăsit legea Domnului.b*= Dar a fost şi dibaci, căci a împrăştiat pe toţi fiii săi în toate ţinuturile lui Iuda şi ale lui Veniamin, în toate cetăţile întărite şi le-a dat la îndemână hrană din destul, ba încă şi femei.|)q Şi Roboam a făcut căpetenie şi voevod peste fraţii lui pe Abia, fiul Maacăi, fiindcă voia să-l facă rege.}(s Şi Roboam a iubit pe Maaca, fiica lui Absalom, mai mult decât pe toate femeile şi decât pe toate ţiitoarele lui, căci el a avut optsprezece femei şi şaizeci de ţiitoare, şi el a avut douăzeci şi opt de feciori şi şaizeci de fete.v'e Şi după ea a luat pe Maaca, fiica lui Absalom, care i-a născut pe Abia, pe Atai, pe Ziza şi pe Şelomit.D& Şi ea i-a născut fiu pe Ieuş, pe Şemaria şi pe Zaham.% Roboam şi-a luat soţie pe Mahalat, fiica lui Ierimot, feciorul lui David, şi pe Abihail, fiica lui Eliab, fiul lui Iesei.7$g Şi aşa au întărit ei regatul lui Iuda şi au sprijinit pe Roboam, fiul lui Solomon, timp de trei ani, fiindcă el a umblat trei ani pe calea lui David şi a lui Solomon.f#E Iar în urma leviţilor, au venit la Ierusalim din toate seminţiile lui Israil acei care aveau râvnă în inima lor să caute pe Domnul Dumnezeul lui Israil şi să aducă jertfă Domnului Dumnezeului părinţilor lor." Şi Ieroboam pusese preoţi pentru jertfele de pe înălţimi, pentru chipurile de ţapi şi de viţei pe care el le făcuse.@!y Căci leviţii lăsaseră păşunile şi moşiile lor şi veniseră în Iuda şi la Ierusalim, din pricină că Ieroboam şi feciorii lui îi goniseră din slujba preoţiei Domnului,{ o Iar preoţii şi leviţii care se aflau în tot Israilul şi din toate ţinuturile s’au pus sub ascultarea lui, În fiecare cetate a adus scuturi şi lănci şi le-a întărit foarte. În felul acesta Iuda şi Veniamin i-au rămas lui. Şi a întărit cetăţile acestea şi le-a pus căpitani peste ele şi a clădit magazii pentru bucate, pentru untdelemn şi pentru vin.W' Ţora, Aialon şi Hebronul, care sunt în Iuda şi în ţinutul lui Veniamin.!= Adoraim, Lachiş, Azeca,1 Gat, Mareşa, Zif,9 Betţur, Soco, Adulam,(K A zidit Betleemul, Etam, Tecoa,W' Roboam avea scaunul domnesc în Ierusalim. El a zidit cetăţi tari în Iuda:+ Aşa zice Domnul: «Nu porniţi şi nici nu vă războiţi cu fraţii voştri, ci fiecare să se întoarcă la casa lui, fiindcă de Domnul este hotărît lucrul acesta!» Şi au ascultat de cuvintele Domnului şi s’au întors şi n’au pornit împotriva lui Ieroboam.r] «Spune lui Roboam, fiul lui Solomon, regele lui Iuda, şi la tot Israilul din Iuda şi Veniamin astfel:M Atunci a fost cuvântul Domnului către Şemaia, omul lui Dumnezeu:e E Şi când a ajuns Roboam la Ierusalim, a strâns casa lui Iuda şi a lui Veniamin, o sută optzeci de mii de oşteni pe ales, ca să se războiască împotriva lui Israil şi să întoarcă regatul sub domnia lui Roboam.P Şi Israil a rămas rupt de casa lui David până în ziua de astăzi.X) Şi regele Roboam a trimis pe Adoniram, căpetenie peste clăcaşi, dar fiii lui Israil l-au bătut cu pietre şi l-au ucis. Atunci regele Roboam s’a suit degrabă în carul său şi a fugit la Ierusalim._7 Şi peste fiii lui Israil care locuiau în cetăţile lui Iuda, a rămas rege Roboam.4a Când tot Israilul a văzut că regele nu ascultă de el, poporul i-a întors acest răspuns: «Ce avem noi de împărţit cu David?… N’avem nimic de moştenit de la fiul lui Iesei! La corturile tale, Israile, iar tu, Davide, vezi-ţi de casa ta!» Şi Israil s’a întors fiecare la vatra sa.K Deci regele n’a ascultat de popor, fiindcă fusese voinţa lui Dumnezeu, ca să adeverească Domnul cuvântul pe care îl grăise prin gura lui Ahia din Şilo către Ieroboam, fiul lui Nabat.\1 Şi le-a răspuns după sfatul celor tineri, şi le-a grăit: «Tatăl meu a îngreuiat jugul vostru, iar eu îl voi face şi mai apăsător. Tatăl meu v’a bătut cu bice, iar eu vă voi bate cu harapnice!»b = Regele le-a răspuns cu asprime. Regele Roboam a lăsat laoparte sfatul celor bătrâni,$ A Peste trei zile, când Ieroboam împreună cu tot Israilul au venit la Roboam, după cum le spusese regele: «Veniţi iarăşi la mine peste trei zile!»,9 k Şi dacă tatăl meu v’a apăsat cu jug greu, eu vă voi face jugul vostru şi mai greu de purtat, şi dacă tatăl meu v’a bătut cu bice, eu vă voi bate cu harapnice!»  Atunci i-au răspuns tinerii cei de o vârstă cu el: «Iată ce să răspunzi poporului care ţi-a grăit: Tatăl tău a pus jug greu pe noi, ci tu uşurează-ni-l! Aşa să-i răspunzi: «Degetul meu cel mic este mai gros decât coapsele tatălui meu!; o Şi i-a întrebat: «Ce sfat mă sfătuiţi şi ce răspuns să dau poporului acestuia, care mi-a vorbit aşa: «Uşurează-ne de jugul pe care părintele tău l-a pus pe noi?»'G Însă el a nesocotit sfatul pe care i-l dăduseră bătrânii şi s’a sfătuit cu tinerii, care crescuseră împreună cu el şi care erau în slujba lui,.U Iar ei i-au răspuns: «De vei fi astăzi bun cu poporul acesta şi te vei înmuia după vrerea lui şi-i vei spune cuvinte prieteneşti, îţi va fi rob deapururi!Y+ Atunci regele Roboam s’a sfătuit cu bătrânii care fuseseră sfetnici ai lui Solomon, tatăl său, în vremea când trăia el şi i-a întrebat: «Ce răspuns mă sfătuiţi să dau poporului acestuia?»~u Atunci Roboam le-a răspuns: «Daţi-mi răgaz de trei zile, apoi întoarceţi-vă la mine!» Şi norodul s’a dus.+O «Părintele tău ne-a pus la jug greu, dar tu uşurează munca silnică a tatălui tău şi jugul cel greu pe care l-a pus pe noi ca să-ţi fim supuşi ţie».Q Şi a venit Ieroboam împreună cu tot Israilul şi i-au grăit astfel: 9 Dar când a auzit Ieroboam, fiul lui Nabat, care fugise în Egipt de frica regelui Solomon, s’a întors din Egipt, de unde trimiseseră să-l cheme.c A Şi Roboam s’a dus la Sihem, căci la Sihem venise întreg Israilul ca să-l facă rege.5 Şi Solomon a adormit lângă părinţii săi şi a fost îngropat în cetatea lui David, părintele său, iar în locu-i a domnit fiul său Roboam.R Şi a domnit Solomon în Ierusalim peste tot Israilul, patruzeci de ani.n~U Iar cealaltă istorie a domniei lui, de la început şi până la sfârşit, se află scrisă în istoria proorocului Natan, în proorocia lui Ahia din Şilo şi în vedeniile lui Ido Văzătorul despre Ieroboam, fiul lui Nabat.N} Iar cai îi cumpărau lui Solomon din Muţri şi din toate ţările.w|g Şi regele a adus în Ierusalim argint mult ca pietrele, şi cedrii erau ca smochinii sălbateci de pe câmp.{{o El stăpânea peste toţi regii, de la Eufrat şi până în ţara Filistenilor şi până la graniţa Egiptului.Mz Solomon avea patru mii de stănoage pentru cai şi care, precum şi douăsprezece mii de călăreţi aşezaţi în cetăţi anumite pentru carele de luptă, şi în preajma regelui în Ierusalim.y# Şi în acest chip, an de an, fiecare din ei aducea darul său: lucruri de argint şi de aur, veşminte, arme şi mirezme, cai şi catâri.-xS Din care pricină toţi împăraţii pământului căutau să vadă faţa lui Solomon şi să asculte înţelepciunea lui, pe care Dumnezeu o pusese în inima lui.mwS Şi regele Solomon a întrecut pe toţi împăraţii pământului în bogăţie şi înţelepciune,Fv De vreme ce corăbiile regelui se duceau la Tarşiş cu oamenii lui Hiram şi o dată la trei ani se întorceau de la Tarşiş, încărcate cu aur şi argint, fildeş, maimuţe şi păuni.Du Toate cupele de băut ale regelui Solomon erau de aur şi toată văsăria din casa «Pădurea Libanului» era de aur curat, căci argintul în vremea lui Solomon n’avea nici un preţ,t Şi cu doisprezece lei pe cele şase trepte, şase de o parte şi şase de alta, cum nu se mai afla în nici o împărăţie.s1 Cu şase trepte, o podnojă de aur ţintuită de tron, cu rezemători de o parte şi de alta, şi doi lei tolăniţi lângă fiecare rezemătoare,`r9 Şi regele a mai poruncit să facă un tron mare de fildeş, îmbrăcat în aur curat,"q= Apoi trei sute de scuturi mai mici, şi au intrat câte trei sute de sicli la fiecare scut, pe care regele le-a aşezat în casa «Pădurea Libanului».p' Şi a făcut regele Solomon două sute de scuturi mari de aur cecănit, întrebuinţând şase sute de sicli de aur cecănit de fiecare scut,0oY Afară de ceea ce aduceau neguţătorii cu amăruntul şi neguţătorii cu ridicata. Toţi regii Arabiei şi satrapii ţinuturilor aduceau aur şi argint lui Solomon.{no Câtimea de aur care îi sosea lui Solomon într’un an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,gmG Dar şi regele Solomon a făcut daruri reginei din Saba, tot ceea ce ea a dorit şi ceea ce a cerut, afară de ceea ce îi dăruise din dărnicia lui de rege. Şi s’a întors înapoi în ţara ei, ea şi dregătorii ei.^l5 Din lemnul de santal, regele a făcut parmaclâcuri pentru templul Domnului şi pentru palatul împărătesc, chitare şi harfe pentru cântăreţi, lucru care nu se mai văzuse vreodată în pământul lui Iuda.lkQ Oamenii lui Hiram, care aduseseră aur din Ofir, au adus şi lemn de santal şi pietre preţioase.\j1 Apoi ea a dat regelui o sută şi douăzeci de talanţi de aur şi mulţime de mirezme şi pietre preţioase. Şi nu s’au mai aflat mirezme la fel ca cele pe care le-a dăruit regina din Saba regelui Solomon.'iG Proslăvit să fie Domnul Dumnezeul tău care a binevoit cu tine, să te suie pe tronul său, ca rege al Domnului Dumnezeului tău. Din dragostea lui pentru Israil, fiindcă vrea să-l păstreze deapururi, de aceea te-a făcut rege peste Israil, ca să-i faci judecată şi dreptate!»h+ Fericiţi sunt oamenii tăi, fericiţi sunt dregătorii tăi aceştia care slujesc deapururi înaintea ta şi care ascultă înţelepciunea ta!Zg- Dar n’am crezut zvonului până ce n’am venit şi am văzut cu ochii mei, şi iată că ce mi se spusese nu e nici pe jumătate din înţelepciunea ta. Tu întreci faima pe care eu am auzit-o despre tine.wfg Şi a zis regelui: «Adevărat este ceea ce am auzit în ţara mea despre tine şi despre înţelepciunea ta,meS Bucatele de la masa lui, casele dregătorilor lui, înfăţişarea slugilor sale şi îmbrăcămintea lor, paharnicii lui şi veşmintele lor, arderile de tot pe care le aducea în templu, n’a putut să se mai stăpânească,ddA Când a văzut regina din Saba înţelepciunea lui Solomon, templul pe care el îl zidise,(cI Dar Solomon i-a răspuns la toate întrebările ei, şi nu a rămas lui Solomon nici una, oricât de tainică ar fi fost, la care să nu-i fi putut răspunde.6b g Când regina din Saba a auzit de faima lui Solomon, a pornit la Ierusalim cu însemnată suită, cu cămile încărcate cu mirezme, cu mult aur şi cu pietre preţioase, ca să-l ispitească cu întrebări învăluite în taină. Şi când a ajuns la Solomon, i-a dezvăluit lui tot ce avea pe inimă.~auŞi Hiram i-a trimis lui, şi anume prin oamenii săi, corăbii şi marinari care cunoşteau marea. Şi au plecat cu oamenii lui Solomon la Ofir, de unde au încărcat patru sute cincizeci de talanţi de aur pe care i-au adus la regele Solomon.h`IAtunci s’a dus Solomon la Eţion-Gheber şi la Elat, pe ţărmul Mării, în ţara Edomului.7_gAstfel a fost pregătită şi săvârşită toată lucrarea lui Solomon, din ziua când s’a pus temelia templului Domnului şi până la isprăvitul lui pe de-a-întregul.|^qFără să se abată de la porunca lui David, oricare ar fi fost pricina, şi mai cu seamă privitor la vistierii.S]Apoi a statornicit după rânduiala lui David, părintele său, clasele de preoţi, la slujbă, şi pe leviţi la slujirea lor, ca să proslăvească pe Domnul şi să facă de rând înaintea preoţilor în fiecare zi, apoi portarii, după clasele lor, la fiecare poartă, căci aşa a fost porunca lui David, omul lui Dumnezeu,i\K Pe care trebuia să aducă zi de zi arderi de tot după porunca lui Moise, în Sâmbete, la lunile noi şi la praznice, de trei ori pe an: la praznicul azimilor, la praznicul săptămânilor şi la sărbătoarea corturilor.r[] Atunci Solomon a adus Domnului arderi de tot, pe jertfelnicul Domnului înălţat în faţa pridvorului, Z9 Solomon a mutat pe fiica lui Faraon din cetatea lui David în palatul pe care l-a clădit, căci cugeta: «Nu este cu cale să locuiască nici o femeie de-a mea în palatul lui David, regele lui Israil, fiindcă e sfânt, de vreme ce a intrat chivotul Domnului într’însul».iYK Mai marii supraveghetorilor lui Solomon care sileau norodul la lucru erau două sute cincizeci.TX! Însă pe fiii lui Israil nu i-a pus Solomon salahori la lucrul său, fiindcă ei erau oameni de luptă şi căpitani peste oştenii carelor de război şi căpetenii peste carele şi călăreţii săi.FWPe acei dintre fiii lor care mai rămăseseră după ei în ţară şi pe care Israiliţii nu putuseră să-i stârpească, Solomon i-a făcut salahori şi sunt şi până în ziua de azi.V!Tot poporul care mai rămăsese din Hetiţi din Amoriţi, din Pereziţi, din Heviţi, şi din Iebusiţi, care nu făceau parte din Israil,nUUBaalatul şi toate cetăţile-pătule ale lui Solomon, cetăţile pentru carele de luptă şi cele pentru călăraşi şi tot ceea ce a vrut Solomon să zidească în Ierusalim, în Liban şi în tot cuprinsul stăpânirii sale. T Şi a mai întărit Bethoronul-de-Sus şi Bethoronul-de-Jos şi le-a făcut cetăţi tari cu ziduri, şi cu porţi cu zăvoare;kSOA zidit Tadmorul în pustie şi toate cetăţile-pătule pe care le-a ridicat în ţinutul Hamat.BRSolomon a pornit împotriva Hamat-Ţobei şi a cuprins-o;xQiSolomon a întărit cetăţile pe care i le dăruise Hiram şi a aşezat statornic în ele pe fiii lui Israil.zP oIar după un răstimp de douăzeci de ani, în care Solomon a zidit templul Domnului şi curtea împărătească,O-Atunci va primi răspuns: «Din pricină că au părăsit pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor care i-a scos din ţara Egiptului şi s’au alăturat de alţi dumnezei, s’au închinat lor şi le-au slujit lor, iată pentru ce a dat peste ei toată nenorocirea aceasta!»8NiÎncât cel ce va trece pe lângă slăvit templul acesta va rămânea uluit şi va întreba: «Din care pricină s’a purtat Domnul astfel cu ţara şi cu templul acesta?»MMVă voi smulge din pământul pe care vi l-am dat şi acest templu pe care l-am sfinţit întru numele meu îl voi azvârli de la faţa mea, şi vă voi face pildă şi ocară la toate popoarele,>LuDar dacă vă veţi răzleţi şi veţi lepăda legile şi poruncile mele pe care vi le-am dat vouă, şi veţi umbla şi veţi cinsti pe alţi dumnezei şi vă veţi închina lor,3K_Voi înălţa tronul împărăţiei tale precum am făgăduit părintelui tău David şi i-am zis: «Nu va lipsi din tine urmaş, care să fie cârmuitor peste Israil!»-JSIar tu, dacă vei umbla înaintea mea, precum a umblat şi David, părintele tău, şi vei împlini poruncile mele şi legile şi îndreptările mele le vei păzi,-ISAles-am şi am sfinţit templul acesta ca să sălăşluiască deapururi numele meu într’însul şi ochii mei şi urechile mele să fie acolo în toată vremea.H{Şi acum ochii mei vor fi deschişi şi urechile mele vor băga de seamă la rugăciunea care se face în locul acesta.bG=Şi poporul meu cel numit cu numele meu se va umili, se va ruga şi va căuta faţa mea, şi se va căi de năravurile lui cele rele, îl voi asculta din ceruri şi îi voi ierta păcatul şi îi voi tămădui ţara.F' Când voi închide cerul şi nu va mai ploua, când voi porunci lăcustelor să pustiască ţara, când voi trimite ciumă peste poporul meu,E5 Domnul i s’a arătat lui Solomon noaptea şi i-a zis: «Ascultat-am ruga ta şi mi-am ales locul acesta, templul în care să mi se aducă jertfe.@Dy După ce a isprăvit Solomon templul Domnului şi palatul împărătesc şi tot ceea ce avusese pe inimă să facă în templul Domnului şi în palatul său dusese la bun sfârşit,XC) În ziua a douăzeci şi treia a lunii a şaptea, a trimis norodul la casele lor, bucuros şi cu inimă bună pentru binefacerile pe care Domnul le dăruise lui David, lui Solomon şi poporului său Israil.vBe Iar în ziua a opta au prăznuit odovania, fiindcă sfinţirea ţinuse şapte zile şi praznicul tot şapte.CAAtunci, Solomon şi împreună cu el tot Israilul – mulţime mare foarte, – au prăznuit praznicul acesta vreme de şapte zile, începând de la Hamat şi până la râul Egiptului,}@sApoi Solomon a sfinţit mijlocul curţii din faţa templului, aducând arderi de tot şi grăsimea jertfelor de pace, fiindcă jertfelnicul cel de aramă pe care îl făcuse Solomon nu putea cuprinde arderile de tot, prinoasele şi grăsimile.'?GPreoţii săvârşeau slujbele lor, iar leviţii, cu instrumentele muzicale pe care le făcuse regele David, lăudau pe Domnul: «Că în veac ţine mila lui», aşa cum David îl proslăvea prin mâna lor; preoţii sunau din trâmbiţă în faţa lor, iar Israilul stătea la slujbă.@>yŞi anume: douăzeci şi două de mii de boi ca jertfă de pace şi o sută douăzeci de mii de vite mici. Astfel regele şi poporul au săvârşit sfinţirea templului lui Dumnezeu.?=yRegele şi tot poporul au adus atunci jertfe Domnului,<Şi toţi fiii lui Israil care au văzut pogorîrea focului din cer şi slava Domnului în templu au căzut cu faţa la pământ, pe caldarâmul de piatră, şi s’au închinat şi au lăudat pe Domnul: «Că este bun că în veac ţine mila lui!»_;7Iar preoţii nu puteau să intre în templu, fiindcă slava lui Dumnezeu îl umpluse.%: ECând a isprăvit Solomon rugăciunea, foc s’a coborît din cer şi a mistuit arderea de tot şi jertfele, în vreme ce slava lui Dumnezeu umplea templul,9}*Doamne Dumnezeule, nu întoarce faţa ta de la unsul tău! Adu-ţi aminte de îndurările dăruite robului tău David!»a8;)Şi acum, scoală-te, Doamne Dumnezeule, şi vino la locul odihnei tale, tu şi chivotul puterii tale! Preoţii tăi, Doamne Dumnezeule, să se îmbrace întru mântuire şi cuvioşii tăi să se bucure de fericire!o7W(Fie, Doamne, ochii tăi deschişi şi urechile tale luătoare aminte la rugăciunea din locul acesta! 69'Ascultă din ceruri, din locul sălăşluirii tale, rugăciunea lor şi cererea lor şi le fă dreptate şi iartă poporul tău care ţi-a păcătuit.35_&Şi se vor căi din toată inima lor şi din tot sufletul lor în ţara robiei lor, în care au fost luaţi robi, şi se vor ruga cu faţa întoarsă spre ţara pe care ai dăruit-o părinţilor lor şi spre cetatea aceasta pe care ai ales-o şi spre templul pe care l-am zidit pentru numele tău,>4u%Şi se vor întoarce în inima lor şi se vor căi şi fierbinte se vor ruga ţie în ţara robiei lor şi vor zice: «Păcătuit-am, fărădelege am făcut şi vinovaţi suntem», ~s}}|{zzyxww)vIurttrrqeppQoonQmml}kkQjj1iiThh}ggf}e?dccibEa``A_^^c]k\\![ZZ(YXX5WxVVfUUTSRR QPOONN M;LLKaJtJ HG\FEEoDD]CiBBUA@A?>>J=<~;:99b7665(4N3_211700=/V..D-Y,,P+L**)%(x('C&y&(%?$#"!!/ !!8u''FI o yi, _r]Şi tot poporul ţării s’a bucurat şi cetatea şi-a dobândit liniştea. Ci Atalia pierise de sabie.A{Apoi a luat cu sine pe căpeteniile cele peste sute, pe cei de neam mare şi pe cei ce aveau trecere în faţa norodului, precum şi pe tot norodul şi s’a pogorît din templul Domnului la palatul domnesc. Şi după ce au intrat în palatul domnesc prin poarta cea de sus, au suit pe rege pe tronul regatului.b=Şi a mai aşezat portari la templul Domnului ca nimeni care ar fi spurcat să nu intre.7Şi Iehoiada a rânduit pază la templul Domnului dintre preoţi şi dintre leviţi, pe care David îi împărţise în clase pentru slujba la templu, ca să aducă arderi de tot Domnului, precum este scris în legea lui Moise, cu cântări de veselie, după pravila lui David.>uŞi a intrat poporul în templul lui Baal şi a sfărâmat altarele lui şi statuile lui le-a făcut puzderie, iar pe Matan, preotul lui Baal, l-a omorît dinaintea jertfelnicelor.xiDupă acestea a încheiat legământ între Domnul şi între popor şi rege, ca el să fie popor al Domnului.  Atunci o puseră între două rânduri şi când a ajuns la poarta Cailor care este lângă palatul domnesc, acolo au omorît-o.!;Apoi Iehoiada arhiereul a poruncit voevozilor de peste sute, căpitanilor oştirii şi le-a zis: «Scoateţi-o din templu între două rânduri, iar cine se va face părtaş cu ea să fie ucis cu sabia!» Fiindcă arhiereul poruncise: «Să nu o omorîţi în templul Domnului!»Y+ Şi s’a uitat şi iată că regele stătea la intrare pe tron, înconjurat de voevozi şi de trâmbiţaşi, iar tot poporul se veselea şi suna din trâmbiţe, iar cântăreţii cu instrumente muzicale făceau începuturile cântărilor de laudă. Atunci Atalia şi-a sfâşiat veşmintele sale şi a strigat: «Trădare! Trădare!» Când însă Atalia a auzit strigătul norodului, care alerga şi proslăvea pe rege, a intrat şi ea cu norodul în templul Domnului,3_ Pe urmă au scos pe fiul regelui şi i-au dat coroana şi cartea legii şi l-au făcut rege. Iehoiada şi fiii lui l-au uns cu mir şi au strigat: «Trăiască regele!»  Şi îndată a aşezat tot norodul, fiecare cu arma în mână, începând din partea de miază-zi a templului până în partea de miază-noapte a templului, ajungând până la jertfelnic şi întorcându-se iarăşi la templu, de jur-împrejurul regelui. ) Şi arhiereul Iehoiada a dat căpeteniilor de peste sute lăncile şi scuturile, precum şi scuturile regelui David cele din templul Domnului, 'Atât leviţii cât şi tot Iuda au făcut precum le poruncise arhiereul Iehoiada: fiecare şi-a luat oamenii cei care intrau de rând Sâmbăta sau pe cei care îşi isprăveau rândul, fiindcă Iehoiada arhiereul nu scutise pe nimeni să facă parte din vre-o ceată.; oLeviţii să înconjoare pe rege, fiecare cu arma în mână, iar cine va îndrăzni să intre în palat să fie ucis, şi să fie ei lângă rege când va intra şi va ieşi.»K În templul Domnului să nu intre însă nimeni, ci numai preoţii şi leviţii slujitori. Numai ei au voie să intre, căci sunt sfinţiţi, iar tot norodul să păzească rânduiala Domnului. %O treime să slujească la palatul regelui, altă treime să stea la poarta Iesod, iar tot poporul să fie grămadă în curţile templului.Dar iată ce va trebui să faceţi! O treime din voi care intră de rând Sâmbăta, preoţi şi leviţi, să facă slujba de portari;]3Unde întreaga obştie a încheiat legământ cu regele în templul lui Dumnezeu. Şi Iehoiada le-a grăit: «Iată fiul regelui care va trebui să fie rege precum a făgăduit Domnul celor din neamul lui David!)Au cutreerat ţara Iudei şi au adunat pe leviţi din toate cetăţile Iudei cum şi pe capii de familie din Israil şi au venit la Ierusalim, Însă în anul al şaptelea Iehoiada a prins curaj şi după ce s’a întovărăşit cu căpeteniile de peste sute: cu Azaria, fiul lui Ieroham, cu Ismail, fiul lui Iehohanan, cu Azaria, fiul lui Obed, cu Maaseia, fiul lui Adaia, cu Elişafat, fiul lui Zicri, Şi aşa Iehoşabeat, fiica regelui Ioram. femeia lui Iehoiada arhiereul, căci ea era sora lui Ahazia, l-a tăinuit de Atalia ca nu cumva să-l omoare. Şi a stat cu ea ascuns în templul Domnului şase ani, în care vreme Atalia domnea în ţară.7g Atunci Iehoşabeat, fiica regelui, a furat pe Ioaş, fiul lui Ahazia, dintre feciorii regelui care erau să fie măcelăriţi, şi l-a dus dimpreună cu doica lui în iatac.  Iar dacă a văzut Atalia, mama lui Ahazia, oă a murit fiul ei, s’a pornit şi a stârpit tot neamul domneso din casa lui Iuda.J  Şi a căutat apoi şi pe Ahazia, pe cate l-au prins în Samaria unde el se ascunsese, şi l-au dus la Iehu care l-a şi ucis. Şi l-au îngropat, fiindcă ziceau: «Este fiu al lui Iosafat, care a căutat pe Domnul din toată inima!» Şi n’a mai scăpat nimeni din casa lui Ahazia care ar mai fi putut să ia domnia.3Şi în vreme ce Iehu făcea judecata casei lui Ahab, a dat de voevozii lui Iuda şi de nepoţii lui Ahazia care slujeau pe Ahazia şi i-a omorît.mSDar venirea lui Ahazia la Ioram fusese rânduită de pronia dumnezeiască spre pierderea lui, căci, îndată ce a venit el, a plecat cu Ioram la Iehu, fiul lui Nimşi, pe care Domnul îl unsese pentru nimicirea casei lui Ahab.-~SŞi el s’a întors în Izreel ca să se tămăduiască de rănile pe care le căpătase în bătălia de la Ramot, când s’a bătut cu Hazael, regele Siriei. Atunci Ahazia, feciorul lui Ioram, regele Iudei, s’a pogorît în Izreel ca să vadă pe Ioram, fiul lui Ahab, care era bolnav.Z}-Potrivindu-se sfatului lor, a pornit împreună cu Ioram, fiul lui Ahab, regele lui Israil, la luptă împotriva Ini Hazael, regele Siriei, în Ramotul Galaadului, în care luptă Sirienii au rănit pe Ioram.|-Şi el a făcut rele în ochii Domnului, ca şi cei din casa lui Ahab, care, după moartea tatălui său, i-au rămas sfetnici spre pieirea lui.j{MDar şi el a mers pe căile casei lui Ahab, fiindcă maică-sa era sfetnica lui la fărădelegi."z=Când a ajuns rege, Ahazia era în vârstă de douăzeci şi doi de ani, iar în Ierusalim a domnit un an. Pe mama sa, nepoata lui Omri, o chema Atalia.y Şi locuitorii Ierasalimului au ridicat rege în locul său pe Ahazia, fiul său cel mai mic, fiindcă pe toţi cei mai în vârstă îi ucisese hoarda care pătrunsese în tabără cu Arabii, şi în felul acesta Ahazia, feciorul lui Ioram, a ajuns regele Iudei.Xx)Când s’a suit pe tron, el avusese treizeci şi doi de ani, iar în Ierusalim a domnit opt ani. Şi a murit fără să fie jelit. Şi a fost îngropat în cetatea lui David, dar nu în mormintele regilor.wyŞi aşa s’a trudit el vreme îndelungată, iar la sfârşitul anului al doilea i-au ieşit măruntaiele din pricina boalei, Şi a murit în chinuri cumplite. Iar poporul nu i-a mai aprins mirezme, precum aprinsese la moartea părinţilor săi.cv?Pe lângă toate acestea, Domnul i-a lovit lăuntrul trupului cu o boală fără de leac.yukŞi s’au pornit împotriva lui Iuda. pe care l-au cucerit şi au luat pradă toată bogăţia care se afla în palatul domnesc, dimpreună cu fiii şi cu femeile lui şi nu i-a mai rămas nici un fiu decât Ahazia, fiul său cel mai mic.tyAtunci Domnul a întărâtat împotriva lui Ioram mânia Filistenilor şi a Arabilor care se megieşesc cu Etiopienii, s Dar şi tu vei fi lovit de boală grea, de boala măruntaielor tale, care vor ieşi din tine zi cu zi, din pricina boalei tale.urcIată că Domnul va lovi cu năprasnă mare pe poporul tău, pe fiii şi pe femeile talc, şi bogăţia ta.q Ci ai mers pe calea regilor lui Israil şi ai dus pe Iuda şi pe locuitorii Ierusalimului la desfrânare idolească, desfrânare ca şi a acelora din casa lui Ahab, ba mai vârtos ai omorît şi pe fraţii din casa tatălui tău, care erau mai buni decât tine,sp_ Atunci i-a venit o scrisoare de la profetul Ilie cu cuprinsul acesta: «Aşa grăieşte Domnul Dumnezeul lui David, străbunul tău! Fiindcă n’ai mers pe căile lui Iosafat, părintele tău, şi pe căile lui Asa, regele lui Iuda,Ko Şi el a clădit altare de jertfă pe înălţimile din cetăţile lui Iuda, a adus la desfrânare idolească pe locuitorii Ierusalimului şi pe Iuda l-a împins să se abată de la credinţă.;no Dar Edomul a rămas desfăcut de Iuda până în ziua de azi. În vremea aceea şi Libna a scuturat jugul lui, fiindcă Ioram se lepădase de Domnul Dumnezeul părinţilor săi.emC Atunci Ioram dimpreună cu voevozii lui şi cu toate carele de luptă au pornit împotriva Edomului şi, sculându-se noaptea, a înfrânt pe Edomiţii care îl înconjuraseră, precum şi pe voevozii carelor de lnptă.NlÎn zilele lui, Edomul a scuturat jugul lui Iuda şi şi-a pus rege.FkÎnsă Domnul n’a vrut să piardă casa lui David, pentru legământul pe care îl făcuse cu David, şi-i făgăduise că-i va fi lui şi fiilor lui sfeşnic luminos, în toată vremea.GjŞi el a umblat pe calea regilor lui Israil, precum făcuseră cei din casa lui Ahab, căci ţinea de femeie pe o fată a lui Ahab. Şi astfel el a făptuit fărădelegi în ochii Domnului.giGCând a ajuns rege, Ioram era de treizeci şi doi de ani, şi în Ierusalim a domnit opt ani.)hKIoram, după ce a luat în stăpânire regatul tatălui său şi s’a întărit, a ucis cu sabia pe fraţii lui, ba încă şi câţiva voevozi ai lui Israil.Wg'Lor le-a dăruit părintele lor mari daruri de aur şi argint, precum şi scumpeturi, pe lângă cetăţile cele întărite din Iuda, însă domnia i-a dat-o lui Ioram, fiindcă el era cel întâi născut.)fKŞi el avea fraţi pe feciorii lui Iosafat: Azaria, Iehiel, Zaharia, Azaria, Mihail şi Şefatia. Aceştia toţi au fost feciorii lui Iosafat, regele lui Iuda.e 1Şi Iosafat a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu ei în cetatea lui David. Iar în locul său s’a urcat pe tron fiul său Ioram.dy%Atunci Eliezer, fiul lui Dodia din Mareşa, a profeţit împotriva lui Iosafat astfel: «Din pricină că te-ai legat cu Ahazia, Domnul va sfărâma lucrările tale!» Şi corăbiile s’au sfărâmat şi n’au mai putut să ajungă la Tarşiş.yck$Şi şi l-a făcut tovarăş ca să facă corăbii pentru Tarşiş. Şi ei au făcut corăbii la Eţion-Gheber. b #După aceasta Iosafat, regele Iudei, a făcut legământ cu Ahazia, regele lui Israil, care ducea viaţă de om fără de lege;gaG"Cât despre celelalte fapte ale lui Iosafat, de la cele dintâi până la cele de pe urmă, iată că ele sunt scrise în istoria lui Iehu, feciorul lui Hanani, care a fost apoi trecută în «Cartea regilor lui Israil». `!Numai înălţimile nu le-a desfiinţat, fiindcă poporul nu-şi îndreptase încă inima către Domnul Dumnezeul părinţilor lui.~_u El a mers pe calea lui Asa, părintele său, şi nu s’a abătut din ea, ci a făcut fapte bune înaintea Domnului.c^?Iosafat a domnit peste regatul lui Iuda. Când şi-a început domnia era în vârstă de treizeci şi cinci de ani, iar în Ierusalim a domnit douăzeci şi cinci de ani. Numele mamei sale era Azuba, fiica lui Şilhi.b]=Şi regatul lui Iosafat a fost tihnit fiindcă Domnul i-a dat linişte de jur-împrejur.\Şi frica de Domnul a cuprins toate împărăţiile pământului, când au aflat ele că Domnul s’a luptat cu vrăjmaşii lui Israil.[Şi au intrat în Ierusalim cu sunare din harfe, din chitare şi din trâmbiţe şi s’au îndreptat spre templul Domnului.ZZ-După aceasta, toţi Iudeii, împreună cu locuitorii Ierusalimului şi cu Iosafat în fruntea lor, s’au întors la Ierusalim cu bucurie, căci Domnul le dăduse prilej de bucurie faţă de vrăjmaşii lor.e Orice fel de pricină va veni la voi de la fraţii voştri care locuesc în cetăţile lor, fie că este omor, fie că este vorba de lege ori poruncă, de rânduieli şi de îndreptări, să-i luminaţi, ca să nu fie de vină înaintea Domnului şi să se abată mânia asupra voastră şi asupra fraţilor voştri! Aşa să faceţi ca să nu aveţi nici o vină!g=G Şi le-a poruncit: «Aşa să lucraţi: cu frica Domnului, cu dreptate şi cu inimă curată.i<KAşijderea şi în Ierusalim, Iosafat a pus judecători dintre leviţi, dintre preoţi şi dintre capii de familie ai lui Israil, ca să facă judecata Domnului şi să potolească pricinile celor ce locuiesc în Ierusalim,:;mŞi acum să vă fie frică de Domnul! Băgaţi de seamă la ceea ce faceţi, căci la Domnul Dumnezeul nostru nu merge cu nedreptate, nici cu părtinire şi nici cu mituire!»%:CŞi le-a poruncit judecătorilor: «Vedeţi ce faceţi, căci nu judecaţi pentru oameni, ci pentru Domnul, şi el va fi cu voi, dacă veţi face dreptate.p9YApoi a aşezat judecători în ţară, în toate cetăţile întărite ale lui Iuda, cetate cu cetate,L8Şi Iosafat a stat câtva timp în Ierusalim şi iarăşi a ieşit prin popor, străbătând ţara de la Beerşeba până la muntele Efraim, şi l-a întors la Domnul Dumnezeul părinţilor lui.7 Dar s’a mai aflat şi ceva bun în tine: ai ars Aşerele din ţară şi te-ai sârguit cu inima ta să cauţi pe Dumnezeu.»}6sŞi i-a ieşit înainte Iehu, fiul lui Hanani văzătorul, şi i-a zis regelui Iosafat: «Trebuie oare să ajuţi pe cel fără de lege şi iubeşti tu pe cei ce urăsc pe Domnul? Pentru aceasta s’a pornit peste tine întărâtarea Domnului!U5 %Şi s’a întors Iosafat, regele Iudei, la Ierusamli, sănătos la casa sa.@4y"Dar în ziua aceea, fiindcă bătălia era din ce în ce mai aprigă, regele lui Israil a fost silit să stea în carul său în faţa Sirienilor, iar la sfinţitul soarelui a murit.]33!Un arcaş însă a tras din întâmplare şi a nimerit pe regele lui Israil la încheietura platoşei. Atunci a poruncit el celui ce mâna carul: «Întoarce şi mă scoate din focul luptei, căci sunt rănit!»q2[ Şi dacă au văzut căpitanii carelor de luptă că nu este regele lui Israil, s’au întors înapoi.q1[Când căpitanii carelor de luptă au văzut pe Iosafat au zis: «Iată regele lui Israil!», şi s’au strâns împrejur să se lupte cu el, dar Iosafat a strigat şi Domnul i-a venit într’ajutor şi i-a îndepărtat de la el.,0QDar regele Siriei dăduse poruncă căpitanilor de la carele de luptă: «Nu vă luptaţi cu nimeni, fie de rând, fie de frunte, ci numai cu regele lui Israil!»\/1Şi regele lui Israil i-a zis lui Iosafat: «Îmi voi schimba hainele şi voi intra în luptă, însă tu stai îmbrăcat cu hainele tale!» Şi regele lui Israil şi-a schimbat hainele şi a intrat în luptă..yCu toate acestea, regele lui Israil împreună cu Iosafat, regele lui Iuda, au pornit împotriva Ramotului din Galaad.-3Atunci i-a zis Miheia: «Dacă te vei întoarce sănătos, n’a grăit Domnul prin mine!» Apoi a mai zis: «Ascultaţi aceasta toate popoarele!»/,WŞi-i spuneţi: Aşa porunceşte regele! Aruncaţi-l în temniţă şi daţi-i să mănânce pâine şi apă cu ţârâita, până când mă voi întoarce teafăr!»+!Atunci a poruncit regele lui Israil: «Luaţi-l pe Miheia şi-l duceţi înapoi la Amon, căpetenia cetăţii, şi la Ioaş, fiul regelui,w*gIar Miheia i-a răspuns: «Vei vedea în ziua aceea, când vei trece din odaie în odaie ca să te ascunzi!»9)kAtunci s’a apropiat Sedechia, fiul lui Chenaana, de Miheia şi l-a lovit peste obraz şi i-a zis: «Pe ce cale a ieşit Duhul Domnului din mine ca să-ţi grăiască ţie?» ( Şi acum iată că Domnul a pus în gura tuturor proorocilor tăi un duh al minciunii şi Domnul a grăit rău împotriva ta.»A'{Şi el i-a răspuns: «Voi ieşi şi mă voi preface în duh al minciunii în gura tuturor proorocilor lui!» Şi Domnul i-a spus: «Du-l în ispită, că poţi! Ieşi şi fă aşa!»&3Atunci a ieşit un duh care s’a înfăţişat înaintea Domnului şi a zis: «Eu îl voi duce în ispită!» Şi Domnul l-a întrebat: «Cu ce?»:%mŞi a întrebat Domnul: «Cine va duce în ispită pe Ahab, regele lui Israil, ca să se suie împotriva Ramotului din Galaad şi să piară?» Şi unul spunea una, altul alta.2$]Dar Miheia a zis: «Ascultaţi dară cuvântul Domnului! Văzut-am pe Domnul şezând pe tronul său şi toată oastea cerului stătea de-a-dreapta şi de-a-stânga sa.#{Şi regele lui Israil a început a grăi: «Oare nu te-am prevestit că nu-mi prooroceşte de bine, ci numai de rău?»O"Atunci el i-a spus: «Văd tot Israilul împrăştiat pe munţi, ca oile care nu au păstor!» Şi Domnul a zis: «Aceşti oameni n’au căpetenii; fiecare să se întoarcă în pace la casa sa!»t!aAtunci regele i-a zis: «Decâte ori este nevoie să te jur pe numele Domnului ca să-mi spui adevărul?»t aŞi când a ajuns la rege, regele l-a întrebat: «Miheia, să pornim noi cu război împotriva Ramotului din Galaad, ori să stăm pe loc?» El însă le-a răspuns: «Porniţi şi veţi birui, căci va cădea în mâinile voastre!»gG Dar Miheia i-a răspuns: «Viu este Domnul! Numai ceea ce-mi va porunci Dumnezeu voi grăi!»U# Şi solul care fusese trimis să cheme pe Miheia l-a îndemnat aşa: «Iată, proorocii vorbesc într’un glas de bine regelui, să fie dar şi cuvântul tău ca al unuia din ei şi vorbeşte de bine!»' Şi toţi proorocii prooroceau la fel: «Porneşte împotriva Ramotului din Galaad şi vei birui, căci Domnul îl va da în mâna regelui!»!; Sedechia, fiul lui Chenaana, şi-a făcut coarne de fier şi a strigat: «Aşa zice Domnul! Cu acestea vei împunge pe Sirieni până îi vei nimici!»W' În vremea aceasta, când regele lui Israil şi Iosafat, regele Iudei, stăteau înveşmântaţi, fiecare pe tronul său, pe o arie din faţa porţii Samariei, iar toţi proorocii prooroceau înaintea lor.yDupă aceasta, regele lui Israil a chemat un eunuc şi i-a poruncit: «Pleacă degrabă după Miheia, fiul lui Imla!» 9Atunci regele lui Israil a răspuns lui Iosafat: «Mai este unul prin care am putea să întrebăm pe Domnul, dar eu îl urăsc, fiindcă niciodată nu-mi prooroceşte de bine, ci mereu de rău. El este Miheia, fiul lui Imla.» Dar Iosafat i-a zis: «Măria Ta, nu grăi aşa!»\1Dar Iosafat a întrebat iarăşi: «Mai este oare vre-un prooroc al Domnului aici?Şi îndată regele lui Israil a adunat patru sute de prooroci şi i-a întrebat: «Să pornesc eu oare cu război împotriva Ramotului din Galaad, ori să stau pe loc?» Şi ei au răspuns: «Porneşte, fiindcă Dumnezeu îl va da în mâna regelui!»jMCi Iosafat a îmbiat pe regele lui Israil: «Rogu-te, întreabă care este cuvântul Domnului!»:mAtunci Ahab, regele lui Israil, l-a întrebat pe Iosafat, regele lui Iuda: «Ai vrea să pleci cu mine împotriva Ramotului din Galaad?» Şi el i-a răspuns: «Ce mi se va întâmpla mie, ţi se va întâmpla şi ţie, şi ce va fi cu poporul meu, va fi şi cu al tău! Eu voi porni cu tine la luptă!»  După trecere de câţiva ani, el s’a pogorît la Ahab, în Samaria. Atunci Ahab a junghiat în cinstea lui şi a poporului care venise cu el un mare număr de vite mari şi mici, şi l-a înduplecat să pornească cu el împotriva Ramotului din Galaad.N Iosafat a avut avere multă şi slavă, şi s’a încuscrit cu Ahab.5Aceştia sunt cei ce stăteau în slujba regelui, în afară de cei pe care regele îi aşezase în cetăţile întărite din tot ţinutul lui Iuda.X)Sub el era Iehozabad şi cu el o sută optzeci de mii de inşi gata de luptă.ykDin Veniamin făceau parte: Eliada cel viteaz şi cu el două sute de mii de arcaşi şi purtători de scuturi;{Sub el era Amasia, fiul lui Zicri, care de bună voie s’a făgăduit Domnului, şi cu el două sute de mii de viteji.U#Sub mâna lui era Iohanan, căpitanul, şi cu el două sute optzeci de mii; 1Iată şi numărătoarea lor după familii: Din Iuda făceau parte căpeteniile peste mii: Adna, căpitanul, şi cu el trei sute de mii de viteji;} s Făcuse multe jitniţe pentru bucate în cetăţile lui Iuda, şi avea oşteni şi luptători viteji în Ierusalim.w g Şi puterea lui Iosafat a crescut din ce în ce mai mult: el a clădit în Iuda castele şi cetăţi-pătule,. U Filistenii i-au adus lui Iosafat daruri şi argint ca dajdie, Arabii i-au adus vite mărunte, şapte mii şapte sute de berbeci şi şapte mii şapte sute de ţapi. 5 Atunci frica de Domnul a cuprins toate împărăţiile păgâne care se megieşeau cu Iuda, încât nu se încumetau să se războiască cu Iosafat. Şi au propoveduit în Iuda, având cu ei cartea legii Domnului; au străbătut toate cetăţile lui Iuda şi au învăţat poporul.1Împreună cu leviţii: Şemaia, Natania, Zebadia, Asael, Şemiramot, Ionatan, Adonie, Tobie şi Tobadonie, şi cu preoţii: Elişama şi Iehoram.,QÎn anul al treilea al domniei lui a trimis pe marii dregători: Benhail, Obadia, Zaharia, Natanail şi Miheia ca să dea învăţătură în cetăţile lui Iuda,Inima lui s’a îmbărbătat pe căile Domnului, ba mai vârtos, el a desfiinţat din Iuda înălţimile cu jertfelnice şi Aşerele.8iPentru aceasta şi Domnul a întărit regatul în mâna lui, şi toţi locuitorii Iudei aduceau lui Iosafat daruri, aşa încât şi-a agonisit multă bogăţie şi slăvire.}sCi s’a sârguit către Dumnezeul părintelui său şi a umblat în poruncile lui, dar nu cum s’a purtat Israil.Şi Domnul a fost cu Iosafat, fiindcă a umblat în căile cele dintâi ale lui David, strămoşul său, şi n’a năzuit spre Baali,5cEl a aşezat oaste în toate cetăţile întărite ale lui Iuda şi a pus strajă în ţinutul lui Iuda, în cetăţile lui Efraim pe care le cucerise părintele său Asa.j OŞi în locul lui, a luat domnia fiul său Iosafat, şi el s’a întărit împotriva lui Israil. Şi a adormit Asa cu străbunii lui şi a murit în anul al patruzeci şi unulea al domniei lui. Şi a fost îngropat în gropniţa lui, pe care el şi-o săpase în cetatea lui David. Şi a fost pus într’un sarcofag plin cu aromate şi cu tot felul de mirezme, pregătite după meşteşugul alcătuitorilor de miruri. Şi s’au mai aprins în cinstea lui mirezme multe foarte.D~ Şi Asa a căzut bolnav de picioare, în anul al treizeci şi nouălea al domniei lui, de o boală cumplită. Dar şi în vremea boalei lui n’a căutat ajutor la Domnul, ci la doftori.} Istoria domniei lui Asa, de la început şi până la sfârşit, iată este scrisă în «Cartea regilor lui Iuda şi ai lui Israil».S| Atunci Asa s’a aprins de mânie împotriva văzătorului şi l-a aruncat în temniţă, fiindcă îl cuprinsese furia din pricina lui. În vremea aceea aşijderea Asa a asuprit pe câţiva din popor.\{1 Căci ochii Domnului cutreeră pământul tot, ca să îmbărbăteze inima celor care sunt cu inima neclintit spre el. Dar tu acum ai făcut ca un nebun, din această pricină nu se vor mai curma războaiele.»Hz Oare Etiopienii şi Libienii n’aveau ei mai multă oaste şi atât de mare număr de care şi de călăreţi? Dar fiindcă tu ţi-ai fost pus nădejdea în Domnul, el i-a dat în mâna ta,y{În vremea aceea a venit Hanani, văzătorul lui Asa, regele Iudei, şi i-a zis: «Din pricină că te-ai bizuit pe regele Siriei şi n’ai căutat sprijin la Domnul Dumnezeul tău, pentru aceasta ţi-a scăpat din mână oştirea regelui Siriei.+xOAtunci regele Asa a luat cu sine tot Iuda, şi au cărat pietrele şi bârnele pe care Baeşa le folosise la întărire, şi a întărit cu ele Gheba şi Miţpa.\w1Iar când a aflat Baeşa, a stat pe loc cu întărirea Ramei şi a oprit lucrarea.RvŞi Benhadad i-a dat ascultare regelui Asa şi a trimis pe căpeteniile oştirii lui împotriva cetăţilor lui Israil şi a cucerit Iion, Danul şi Abel-Maim şi toate cetăţile-pătule din Neftali.muS«Să încheiem legământ între noi amândoi, cum a fost între tatăl meu şi tatăl tău. Iată îţi trimit argint şi aur, du-te şi rupe înţelegerea pe care o ai cu Baeşa, regele lui Israil, ca să plece de la mine!»dtADin această pricină Asa a scos aurul şi argintul din vistieriile templului Domnului şi ale palatului împărătesc şi l-a trimis la Benhadad, regele Siriei, care avea scaunul domnesc în Damasc, şi i-a spus aşa.Qs În anul al treizeci şi şaselea al domniei lui Asa, s’a suit Baeşa, regele lui Israil, împotriva lui Iuda, şi a întărit Rama, aşa ca oamenii regelui Asa nici să nu intre, nici să nu iasă.jrMCât despre război, n’a mai fost până în anul al treizeci şi cincilea al domniei lui Asa.wqgEl a adus în templul lui Dumnezeu cele afierosite de părintele său cât şi de el: aur, argint şi odoare.p1Însă înălţimile cu jertfelnice nu le-a desfiinţat din Israil, cu toate că, în inima lui, Asa a fost împăcat cu Domnul în toată viaţa.ioKChiar şi pe Maaca, mama sa, regele Asa a pogorît-o din vrednicia de regină, fiindcă făcuse pentru Aşera un chip de ocară. Asa a sfărâmat chipul de ocară, l-a prefăcut în pulbere şi l-a ars în valea Cedronului. Q~~|~(}|{;zz!yxLwKvu*tt*srrHqponmll kjFiiqh|gAffe_d}cbbaC`_^}]\[[EZZfYFXuWW?VkVUjUTUSS$RiQQSPONNMMFKKJI]HeGyFEEDpCCHBAA:@@ ?>>Z==@<.;\:98x77644U22210n//Z.--,b+**"))<(( ''&x%%$#""{"!l |u(%1&2 <w r0 7  bH@C{Şi Domnul a ascultat pe Iezechia şi a iertat poporul.)BKPe orişicine s’a sârguit cu inima să caute pe Domnul Dumnezeul părinţilor săi, cu toate că nu a avut curăţenia cerută după rânduiala templului!»~AuŞi astfel mult norod din seminţia lui Efraim, a lui Manase, a lui Isahar şi a lui Zebulon, cu toate că erau necuraţi, au mâncat Paştile împotriva Scripturii. Dar Iezechia se ruga pentru ei şi zicea: «Domnul cel care este bun să ierte@7Fiindcă în obştie erau mulţi care nu se curăţiseră, leviţii junghiau miei de Paşti pentru cei care nu erau curaţi ca să-i aducă Domnului,6?eŞi s’a aşezat fiecare la locul lui după rânduiala din legea lui Moise, omul lui Dumnezeu, iar preoţii stropeau cu sângele pe care îl luaseră din mâna leviţilor.:>mApoi au junghiat mielul Paştilor, în ziua a paisprezecea din luna a doua, iar preoţii şi leviţii de ruşine s’au sfinţit şi au adus arderi de tot în templul Domnului.=5Şi au purces să nimicească jertfelnicele din Ierusalim, şi toate altarele tămâierilor le-au prăpădit şi le-au aruncat în valea Cedronului.<w Şi s’a strâns popor mult în Ierusalim să serbeze praznicul azimelor în luna a doua – o adunare nenumărată.I;  Asemenea şi în Iuda a lucrat mâna Domnului ca să-i unească într’un cuget şi să aducă la îndeplinire porunca pe care regele şi sfetnicii lui o dăduseră după cuvântul Domnului.l:Q Numai vreo câţiva din Aşer, din Manase şi din Zebulon s’au umilit şi au venit la Ierusalim.95 Şi solii au străbătut cetate cu cetate din ţinutul Efraimului şi al lui Manase până spre Zebulon, dar erau luaţi în râs şi batjocoriţi»H8  Şi dacă vă veţi întoarce cu pocăinţă la Domnul, fraţii voştri şi fiii voştri vor afla îndurare înaintea celor care i-au robit şi se vor putea întoarce în ţara aceasta, fiindcă Domnul Dumnezeul vostru este milostiv şi îndurător şi nu-şi va întoarce faţa sa de la voi, când vă veţi pocăi!»{7oAcum nu vă învârtoşaţi cerbicea ca părinţii voştri, ci daţi slavă Domnului şi veniţi în templul său, pe care l-a sfinţit deapururi, şi slujiţi Domnului Dumnezeului vostru, ca el să întoarcă de la voi văpaia mâniei sale./6WNu fiţi ca părinţii şi ca fraţii voştri care n’au crezut în Domnul Dumnezeul părinţilor lor, pentru care lucru au fost daţi pustiirii, după cum vedeţi.s5_Şi solii au plecat cu scrisorile din mâna regelui şi a sfetnicilor lui în toată ţara lui Israil şi a lui Iuda, după porunca regelui, şi au dat de veste: «Fii ai lui Israil! întoarceţi-vă cu pocăinţă la Domnul Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israil, ca şi el să se întoarcă spre cei rămaşi, care au scăpat din mâna împăraţilor Asiriei.u4cŞi au hotărît să dea de ştire în tot Israilul, de la Beerşeba şi până în Dan, ca toţi să vină la praznicul Paştilor Domnului Dumnezeului lui Israil, la Ierusalim, căci nu fusese de multe ori prăznuit precum este scris.?3yAcest lucru i-a plăcut regelui şi obştiei întregi,2#Fiindcă nu le putuseră prăznui la vreme, din pricină că nu erau destui preoţi sfinţiţi şi nici norodul nu se adunase la Ierusalim.}1sRegele şi dregătorii lui şi toată obştia din Ierusalim au chibzuit să prăznuiască Paştile în luna a doua,h0 KŞi Iezechia a trimis soli în toată ţara lui Israil şi a lui Iuda, ba a scris şi scrisori către Efraim şi Manase ca să vină la templul Domnului din Ierusalim, la praznicul Paştilor Domnului Dumnezeului lui Israil./5$Şi Iezechia împreună cu tot poporul s’au bucurat de ceea ce Dumnezeu pregătise pentru popor, fiindcă lucrul se făcuse neobişnuit de repede..#Pe lângă aceasta, erau multe arderi de tot, în afară de grăsimea jertfelor de pace şi a celor cu turnare pentru arderile de tot.'-G"Numai că preoţii erau puţini, încât nu puteau să jupoaie toate arderile de tot şi pentru aceasta îi ajutau fraţii lor, leviţii, până se sfârşea lucrul şi până când se sfinţeau preoţii, fiindcă leviţilor le era mai aminte de cât preoţilor ca să se sfinţească.a,;!Pentru jertfa de mulţumire au fost: şase sute de vite mari şi trei mii de vite mici.F+ Numărul capetelor de vită pentru arderea de tot pe care a adus-o obştia a fost: şaptezeci de vite mari, o sută de berbeci şi două sute de miei, toate ca ardere de tot pentru Domnul.*%Şi Iezechia a prins a grăi şi a zis: «Acum voi sunteţi sfinţiţi pentru Domnul! Apropiaţi-vă şi aduceţi jertfe şi jertfe de mulţumire în templul Domnului.» Şi obştia a adus jertfe şi jertfe de mulţumire, şi pe care îl lăsa inima şi arderi de tot.n)UApoi regele Iezechia a poruncit şi sfetnicii au spus leviţilor să proslăvească pe Domnul cu cuvintele lui David şi ale lui Asaf văzătorul. Şi ei îl proslăviră cu veselie, şi ei au îngenunchiat şi s’au închinat.x(iŞi când s’au sfârşit arderile de tot, regele împreună cu suita lui îngenunchiară şi se închinară.!';Toată obştia a căzut în genunchi cu închinăciune, şi au cântat cântarea şi trâmbiţele au sunat până când s’a sfârşit arderea de tot.p&YŞi a poruncit Iezechia să se aducă arderea de tot pe jertfelnic. Şi în clipa când a început arderea de tot, a început cântarea Domnului şi sunarea din trâmbiţe, însoţite de instrumentele lui David, regele lui Israil.{%oŞi leviţii s’au aşezat într’un loc cu instrumentele muzicale ale lui David, iar preoţii cu trâmbiţele. $ Pentru aceasta el a aşezat pe leviţi în templul Domnului cu chimvale, cu harfe şi cu chitare după îndreptările lui David, ale lui Gad, văzătorul regelui, şi ale lui Natan proorocul. Această pravilă venea de la Domnul prin gura proorocilor săi.i#KŞi preoţii i-au junghiat, iar cu sângele lor au făcut ispăşirea păcatelor la jertfelnic, pentru iertarea păcatelor întregului Israil, fiindcă regele poruncise să se aducă ardere de tot şi jertfă pentru păcat."Apoi au apropiat ţapii ca jertfă pentru păcat înaintea regelui şi înaintea adunării, iar ei şi-au pus mâinile deasupra lor,p!YŞi au junghiat vitele mari, de la care preoţii au strâns sângele cu care au stropit jertfelnicul; şi au junghiat berbecii şi cu sângele au stropit jertfelnicul, şi au junghiat mieii şi cu sângele au stropit jertfelnicul. wŞi au adus şapte viţei, şapte berbeci, şapte miei şi şapte ţapi, jertfă pentru păcat: pentru stăpânire, pentru templu şi pentru Iuda. Apoi a poruncit preoţilor din neamul lui Aaron să aducă arderi de tot pe jertfelnicul Domnului.}sAtunci Iezechia s’a sculat de dimineaţă şi a adunat pe mai marii cetăţii şi s’a dus în templul Domnului,eCAşijderea şi toate vasele pe care le pângărise regele Ahaz în timpul domniei prin fărădelegile lui, noi le-am adus în stare bună şi le-am sfinţit, şi iată că se găsesc înaintea jertfelnicului Domnului!»`9Apoi au intrat înlăuntru la regele Iezechia şi ei l-au înştiinţat: «Am curăţit tot templul Domnului: altarul arderilor de tot, toate odoarele, masa pâinilor punerii înainte împreună cu toate vasele ei.Şi anume, au început sfinţirea în ziua întâi a lunii întâi, iar în ziua a opta a lunii ajunseseră până la pridvorul templului Domnului. Deci ei au sfinţit templul Domnului în timp de opt zile, iar în ziua a şaisprezecea au isprăvit.lQŞi preoţii au intrat înlăuntrul templului Domnului ca să-l cureţe. Şi au scos în curtea templului toată spurcăciunea care se găsea în templul Domnului. Şi au luat-o apoi ca s’o ducă afară în albia Cedronului.!;Au pornit şi au strâns pe fraţii lor şi s’au sfinţit şi au început după cuvântul Domnului, la porunca regelui, să cureţe templul Domnului.gGŞi dintre fiii lui Heman: Iehiel şi Şimei; şi dintre fiii lui Iedutun: Şemaia şi Uziel,iK Şi dintre fiii lui Eliţafan: Şimri şi Ieiel; şi dintre fiii lui Asaf: Zaharia şi Matania;nU Atunci leviţii: Mahat, fiul lui Amasai, Ioil, fiul lui Azaria, dintre Cahatiţi; iar din fiii lui Merari: Chiş, fiul lui Abdi, Azaria, fiul lui Iehaleleel; şi dintre Gherşoniţi: Ioah, fiul lui Zima, şi Eden, fiul lui Ioah;%C Fiilor! Nu pregetaţi, căci pe voi v’a ales Domnul ca să staţi în faţa lui, să-i slujiţi lui, să-i fiţi slujitori şi să-i aduceţi tămâie.» Acum mi-am pus în gând să închei legământ cu Domnul Dumnezeul lui Israil, ca să-şi întoarcă flacăra mâniei lui de la noi.+ Şi tot pentru aceasta, părinţii noştri au căzut în ascuţişul săbiei, iar feciorii, fiicele şi femeile noastre au fost duse în robie.B}Din această pricină s’a vărsat mânia Domnului peste Iuda şi peste Ierusalim şi i-a făcut ca pe un lucru de spaimă, de uluire şi de râs, precum voi vedeţi cu ochii voştri.+OAu închis de asemenea şi porţile pridvorului, au stins candelele şi nu i-au adus tămâie Dumnezeului lui Israil, nici ardere de tot nu i-au adus în templu._7Fiindcă părinţii noştri au păcătuit şi fărădelege au săvârşit înaintea Domnului Dumnezeului nostru, pe care l-au părăsit; şi-au întors feţele lor de la locaşul Domnului şi i-au arătat spatele.6eLe-a zis: «Ascultaţi-mă, voi leviţilor! Sfinţiţi-vă acum şi sfinţiţi templul Domnului Dumnezeului părinţilor voştri şi daţi afară spurcăciunea din Sfânta,ucAtunci a dat poruncă să vină preoţii şi leviţii şi, după ce i-a strâns în piaţa de la răsărit,xiÎn anul dintâi al domniei lui, în luna întâia, el a deschis uşile templului Domnului şi le-a întărit.h IEl a săvârşit lucruri plăcute înaintea Domnului, întocmai ca şi David strămoşul său.2  _Când Iezechia a ajuns rege, era de douăzeci şi cinci de ani, iar douăzeci şi nouă de ani a domnit în Ierusalim. Pe mama sa o chema Abia şi era fiica lui Zaharia.P Şi a adormit Ahaz cu părinţii lui şi l-au îngropat în cetatea lui David, în Ierusalim, şi nu l-au pus în mormintele regilor lui Israil. Şi Iezechia, fiul său, a ajuns rege în locul său.2 ]Celelalte fapte ale domniei lui, precum şi toate isprăvile lui, de la început şi până la sfârşit, sunt scrise în «Cartea regilor lui Iuda şi ai lui Israil». 1În orişicare cetate din Iuda a făcut înălţimi pentru jertfă, ca să tămâieze idolilor, şi aşa a mâniat pe Dumnezeul străbunilor săi.@yAhaz a mai adunat odoarele din templul Domnului şi le-a sfărâmat, dar după ce a închis porţile templului Domnului, şi-a făcut jertfelnice în orişice colţ al Ierasalimului; El a adus jertfe zeilor Damascului, care îl învinseseră pe el, şi zicea: «Dumnezeii regilor Siriei le-au venit într’ajutor, lor le voi aduce jertfă şi ei îmi vor ajuta şi mie». Dar ei i-au slujit spre cădere, şi lui şi întregului Israil.Dar tocmai în vremea când acela îl strâmtora, el sporea fărădelegile împotriva Domnului. Acesta a fost regele Ahaz. 9Fiindcă Ahaz prădase templul Domnului, palatul domnesc şi casele voevozilor şi comorile le dăduse împăratului Asiriei, fără de nici un folos.mSŞi Tiglatfalasar, împăratul Asiriei, a venit la el şi l-a împilat în loc să-l sprijinească,%Aşa a umilit Domnul pe Iuda din pricina lui Ahaz, regele Iudei, fiindcă băgase desfrânarea în Iuda şi păcătuise împotriva Domnului.  Pe de altă parte, Filistenii pătrunseseră în cetăţile din Şefela şi din Neghebul Iudei şi cuceriseră Betşemeşul, Aialonul, Ghederotul şi Soco cu aşezările lui, Timna cu aşezările ei şi Ghimzo cu aşezările lui, şi se aşezaseră acolo.iKDin pricină că Edomiţii năvăliseră în Iuda, pe care îl înfrânseră şi luaseră robi.gGÎn vremea aceea regele Ahaz a trimis vorbă împăratului Asiriei ca să-i vină în ajutor,fEIar căpeteniile pomenite pe nume au luat pe robi şi din pradă au îmbrăcat pe toţi cei goi, le-au dat haine şi încălţăminte, le-au dat de mâncat şi de băut şi i-au uns cu untdelemn; pe toţi cei osteniţi de drum i-au suit pe asini şi i-au dus în Ierihon, cetatea palmierilor, lângă fraţii lor, iar ei s’au întors în Samaria.~Atunci oştenii au părăsit pe cei prinşi împreună cu prada de război, în faţa căpeteniilor şi a obştiei întregi.,}Q Şi le-au zis: «Nu mai aduceţi aici pe cei luaţi robi! Voi aveţi de gând să sporiţi încă păcatul şi vina noastră pe lângă păcatul împotriva Domnului care apasă asupra noastră, căci mare este vina noastră şi văpaia mâniei Domnului este gata să se reverse peste noi?»o|W Atunci unii din căpeteniile lui Efraim şi anume Azaria, fiul lui Iohanan, Berechia, fiul lui Meşilemot, Iezechia, fiul lui Şalum, şi Amasa, fiul lui Hadlai, s’au ridicat împotriva celor care se întorceau de la bătălie,/{W Şi acum ascultaţi-mă! Trimiteţi înapoi pe aceia pe care i-aţi luat robi dintre fraţii voştri, iar de nu, văpaia mâniei Domnului se va revărsa peste voi!»?zw Şi acum voi cugetaţi să împilaţi pe aceşti Iudei şi Ierusalimiteni ca pe robi şi pe roabe. Dar oare nu apasă asupra voastră nici o vină faţă de Domnul Dumnezeul vostru?pyY Dar acolo era un prooroc al Domnului, pe care îl chema Oded. Şi el a ieşit întru întâmpinarea oştirii care avea să intre în Samaria şi a grăit: «Iată că din pricina mâniei Domnului Dumnezeului părinţilor voştri împotriva locuitorilor din Iuda, Domnul i-a dat în mâna voastră şi i-aţi măcelărit cu o furie care a ajuns până la cer.2x]Atunci Israiliţii au dus în robie dintre fraţii lor două sute de mii de femei, băieţi şi fete, ba au mai luat şi o pradă bogată, pe care au dus-o în Samaria.6weZicri, un viteaz din Efraim, a omorît pe Maaseia, fiul regelui, şi pe Azricam, dregător şi privighetor peste curtea domnească, şi pe Elcana, cel al doilea după rege.NvŞi anume Pecah, fiul lui Remalia, a omorît în Iuda într’o singură zi o sută douăzeci de mii de viteji unul şi unul, din pricină că se lepădaseră de Domnul Dumnezeul străbunilor lor.uPentru aceasta Domnul Dumnezeul lui l-a dat în mâna regelui Siriei, care l-a înfrânt şi a luat în robie grea pe ai săi şi i-a dus la Damasc. Pe lângă aceasta, el a mai fost dat şi în mâna regelui lui Israil, care i-a pricinuit o mare înfrângere.^t5Şi a adus jertfe şi tămâieri pe coline şi pe dealuri şi sub orice copac verde.5scŞi a dus tămâieri în valea Ben-Hinom, iar pe feciorul său l-a ars în foc după urîtele obiceiuri ale păgânilor pe care Domnul i-a izgonit din faţa Israiliţilor.^r5El a umblat pe calea regilor lui Israil, ba chiar a făcut chipuri turnate Baalilor,Sq !Când Ahaz a ajuns rege, era de douăzeci şi cinci de ani, şi în Ierusalim a domnit şaisprezece ani. El n’a făcut lucruri plăcute în ochii Domnului, precum săvârşise David, strămoşul său. p  Şi Iotam a adormit cu părinţii lui şi a fost îngropat în cetatea lui David, iar în locul lui a ajuns rege Ahaz, fiul lui.}osCând a ajuns rege, era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani, iar în Ierusalim a fost rege şaisprezece ani.n%Celelalte fapte ale domniei lui Iotam, bătăliile lui şi isprăvile lui sunt înşirate în «Cartea regilor lui Israil şi ai lui Iuda».mAstfel Iotam a ajuns din ce în ce mai puternic, din pricină că şi-a rânduit viaţa înaintea Domnului Dumnezeului său.l/Şi el a dus război cu regele Amoniţilor, pe care l-a învins. Şi în anul acela Amoniţii i-au dat o sută de talanţi de argint, zece mii de cori de grâu şi zece mii de orz. Această dare i-au plătit-o fiii lui Amon în anul al doilea şi al treilea ai domniei lui.bk=El a ridicat cetăţi în muntele lui Iuda, iar în păduri a zidit castele şi turnuri.sj_El a zidit poarta cea de sus a templului Domnului, iar la zidul Ofelului a făcut multe îmbunătăţiri..iUŞi el a făcut lucruri plăcute în ochii Domnului ca şi părintele său Uzia, dar n’a intrat în templul Domnului. Ci poporul se strica din ce în ce mai mult.&h GCând a ajuns rege, Iotam era de douăzeci şi cinci de ani, şi şaisprezece ani a domnit în Ierusalim. Pe mama sa o chema Iorusa şi era fiica lui Ţadoc.Ug#Şi a adormit Uzia cu părinţii săi şi a fost îngropat la un loc cu ei, în câmpul de lângă gropniţele regilor, căci se zicea: «A fost lepros!» Şi în locul său a ajuns rege fiul său Iotam. f Celelalte fapte ale domniei lui Uzia, de la cele dintâi până la cele de pe urmă, le-a scris proorocul Isaia, fiul lui Amos.uecŞi regele Uzia a rămas lepros până la moartea lui şi a stat într’o casă deosebită, din pricină că nu era îngăduit în templul Domnului. În vremea aceasta, Iotam, fiul său, cârmuia ca un rege şi judeca poporul ţării.hdIŞi când Azaria arhiereul s’a întors către el, cât şi toţi preoţii, iată că pe fruntea lui ieşise lepra. Atunci l-au scos ei cu zorul de acolo, dar chiar şi el se grăbea să iasă, fiindcă Domnul îl lovise.tcaAtunci Uzia s’a înciudat şi, în vreme ce ţinea căţuia în mână ca să tămâieze, întărâtat împotriva preoţilor, a răsărit lepra pe fruntea lui, în faţa preoţilor, în templul Domnului, lângă altarul tămâierii..bUŞi s’au pus în pricină cu el şi i-au zis: «Nu-ţi este iertat ţie, Uzia, să tămâiezi înaintea Domnului, ci numai fiilor lui Aaron celor sfinţiţi ca să aducă tămâieri! Ieşi din Sfânta, căci ai săvârşit păcat care nu-ţi va fi spre slavă înaintea Domnului Dumnezeu!»taaAtunci Azaria arhiereul a intrat după el, împreună cu optzeci de preoţi ai Domnului, oameni curajoşi,r`]Şi când a ajuns în culmea puterii, inima lui s’a îngâmfat spre pieirea lui, fiindcă a săvârşit un păcat împotriva Domnului Dumnezeului său, intrând în templul Domnului ca să aducă tămâieri pe altarul tămâierii.F_Tot aşa a făcut în Ierusalim maşini, lucrate de meşter, iscusit, – ca să le aşeze în turnuri şi în colţurile zidurilor, – cu care să arunce săgeţi şi pietroaie. Şi faima despre el s’a răspândit până departe, fiindcă în chip minunat a fostmajutat până a ajuns peste măsură de puternic.v^ePentru această întreagă armată Uzia a pregătit scuturi, lănci, coifuri, platoşe, arcuri şi praştii.G] Sub porunca lor stătea o oaste puternică de trei sute şapte mii şi cinci sute de inşi, care îşi făceau ostăşia în toiul bărbăţiei, ca să apere pe rege împotriva duşmanului.l\Q Toţi capii de familie, căpetenii de ostaşi, gata de luptă, se ridicau la două mii şase sute.h[I Uzia avea oştire de viteji care se duceau la luptă în cete socotite după numărătoarea lor de scriitorul Ieiel şi de dregătorul Maaseia, care stăteau la porunca lui Hanania, unul dintre marii dregători ai regelui.iZK A zidit de asemenea turnuri în pustie şi a săpat multe fântâni, fiindcă avea turme mari în Şefela şi pe podişuri, lucrători ai pământului şi vieri în munţi şi în Carmel, fiindcă iubea lucrul pământului.~Yu Uzia a zidit turnuri în Ierusalim la poarta din Colţ, la poarta din Vale şi la cea din Unghiu şi le-a întărit.X%Dar şi Amoniţii i-au plătit tribut lui Uzia, iar faima lui a ajuns până înspre Egipt, din pricină că era peste măsură de puternic.yWkŞi Dumnezeu l-a ajutat împotriva Filistenilor, a Arabilor, a Meuniţilor şi a celor ce locuiau în Gur-Baal.7VgEl a pornit cu război împotriva Filistenilor şi a dărâmat zidurile Gatului, Iabnei şi Aşdodului, şi a întărit cetăţi în ţinutul Aşdodului şi al Filistenilor.AU{Atât cât a vieţuit Zaharia, el s’a sârguit către Domnul, fiindcă îl crescuse întru frica lui Dumnezeu, şi atâta vreme cât a căutat pe Domnul, Dumnezeu i-a dat izbândă.iTKEl a săvârşit lucruri plăcute în ochii Domnului, întocmai ca şi părintele său Amaţia.)SKCând a ajuns rege, Uzia era de şaisprezece ani, şi în Ierusalim a domnit cincizeci şi doi de ani. Pe mama sa o chema Iecolia şi era de fel din Ierusalim.eRCEl a întărit Elatul şi l-a întors la Iuda după ce regele a adormit cu părinţii săi.Q Apoi tot poporul lui Iuda a luat pe Uzia, care era în vârstă de şaisprezece ani, şi l-a făcut rege în locul tatălui său Amaţia.hPIŞi de acolo a fost adus pe cai şi a fost îngropat cu părinţii săi în cetatea lui David.PODin vremea aceea când Amaţia s’a depărtat de Domnul, au pus la cale o uneltire împotriva lui în Ierusalim, dar el a fugit în Lachiş. Atunci l-au urmărit în Lachiş, unde l-au şi omorît.N-Cealaltă istorie a domniei lui Amaţia, de la început şi până la sfârşit, este scrisă în «Cartea regilor lui Iuda şi ai lui Israil».M!Şi Amaţia, fiul lui Ioaş, regele lui luda, a mai trăit după moartea lui Ioaş, fiul lui Ioahaz, regele lui Israil, cincisprezece ani.MLŞi a luat cu sine tot aurul, tot argintul şi toate odoarele care se aflau în casa lui Dumnezeu la Obed-Edom, precum şi comorile palatului domnesc şi ostaticii, şi s’a întors în Samaria.K1Atunci Ioaş, regele lui Israil, a prins la Betşemeş pe Amaţia, regele lui Iuda, feciorul lui Ioaş, feciorul lui Ahazia, şi l-a adus la Ierusalim. Şi a făcut o spărtură în zidul Ierusalimului de la poarta Efraim şi până la poarta din Colţ: patru sute de coţi.JJ Şi Israil a învins pe Iuda, şi fiecare a fugit în patria sa.IŞi a purces Ioaş, regele lui Israil, şi s’au măsurat unul cu altul, el şi Amaţia, regele lui Iuda, la Betşemeşul din Iuda.H-Dar Amaţia n’a vrut să audă, fiindcă era de la Dumnezeu ca să-l dea în mâna lui Ioaş, din pricină că se alăturase de zeii Edomului.:GmTu cugeţi: «Am învins pe Edomiţi!» Şi inima ta crapă de trufie. Stai acasă! Pentru ce vrei să te prindă nenorocirea şi să cazi şi tu şi Iuda împreună cu tine?» F Atunci Ioaş, regele lui Israil, a trimis răspuns lui Amaţia, regele lui Iuda: «Spinul din Liban a trimis la cedrul Libanului să-l îmbie: «Dă pe fiica ta fiului meu de soţie!» Dar fiarele sălbatece din Liban au trecut peste spin şi l-au călcat.JE Şi după ce Amaţia, regele Iudei, a stat la chibzuială, a trimis soli la Ioaş, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, regele lui Israil, ca să-i zică: «Haidem să ne măsurăm unul cu altul!».DUŞi pe când el vorbea aşa, regele i-a răspuns: «Oare te-a pus cineva sfetnic al regelui? Curmă-ţi vorba! Pentru ce vrei să te bată?» Şi proorocul s’a oprit, însă a zis: «Ştiu că Dumnezeu a hotărît să te piardă, fiindcă ai făcut aşa şi n’ai ascultat de sfatul meu!»dCAAtunci s’a aprins mânia Domnului împotriva lui Amaţia şi i-a trimis un prooroc care l-a dojenit: «Pentru ce ai căutat pe dumnezeii acestui popor care n’au putut să mântuiască pe poporul lor din mâna ta?»(BICând Amaţia s’a întors de la biruinţa Edomiţilor, a adus cu el zeii Seiriţilor şi şi i-a făcut dumnezei şi se închina şi tămâia înaintea lor.UA# Iar oastea pe care Amaţia a întors-o, să nu meargă cu el la luptă, a pătruns în cetăţile Iudei, din Samaria şi până la Bethoron şi a omorît trei mii de inşi şi s’a încărcat de pradă.8@i Iar pe alţi zece mii de inşi, fiii lui Iuda, i-au luat robi de vii şi i-au urcat pe vârful unei stânci, şi apoi i-au aruncat din vârf, încât toţi s’au făcut zob.1?[ După aceasta, Amaţia s’a îmbărbătat şi pornind în fruntea oştirii sale s’a îndreptat către Valea Sării şi a bătut pe fiii lui Seir, zece mii de inşi.l>Q Atunci Amaţia a despărţit oastea care venise din Efraim la el, cu gând ca să o întoarcă în ţinutul ei. Dar mânia lor s’a aprins împotriva lui Iuda, aşa că ei s’au întors pe meleagurile lor aprinşi de mânie.^=5 Dar Amaţia a răspuns omului lui Dumnezeu: «Ce să fac cu cei o sută de talanţi pe care i-am dat pentru oastea lui Israil?» Atunci omul lui Dumnezeu a zis: «Domnul poate să-ţi dea mai mult decât atât!»5<cMai bine porneşte tu singur cu bărbăţie la luptă, altfel Domnul ar putea să te dea jos în faţa duşmanului, fiindcă Domnul are putere să ajute şi să doboare.»:;mAtunci a venit la el un om al lui Dumnezeu şi i-a zis: «Măria Ta! Să nu meargă cu tine oastea lui Israil, căci Domnul nu este cu Israil şi nici cu toţi fiii lui Efraim!h:IIar cu o sută de talanţi de argint a mai tocmit o sută de mii de oşteni viteji din Israil.79gDupă aceasta, Amaţia a adunat pe Iuda şi l-a rânduit după familii: căpetenii peste mii şi căpetenii peste sute în tot regatul lui Iuda. Şi i-a numărat de la douăzeci de ani şi mai în sus şi a găsit trei sute de mii de inşi, unul şi unul, oşteni în stare să ducă lancea şi arcul.q8[Fără să ucidă pe fiii lor, precum este scris în cartea legii lui Moise, care a poruncit aşa: «Să nu moară părinţii pentru copii şi nici copiii să nu moară pentru părinţi, ci fiecare să moară pentru păcatul lui!»t7aDe îndată ce a pus mâna pe domnie, a omorît pe dregătorii care uciseseră pe regele, părintele său,[6/Şi el a făptuit lucruri plăcute în ochii Domnului, însă nu cu toată inima.85 kAmaţia a ajuns rege la vârsta de douăzeci şi cinci de ani şi în Ierusalim a domnit douăzeci şi nouă de ani. Pe mama sa o chema Iehoadan, şi era de fel din Ierusalim.4Cele despre feciorii lui, despre mulţimea profeţiilor împotriva lui, precum şi despre prefacerea din temelie a templului Domnului, iată-le că sunt scrise în «Tâlcul cărţii Regilor». Iar în locul său s’a suit pe tron fiul său Amaţia.3{Iată şi pe cei care au uneltit împotriva lui: Zabad, fiul Amonitei Şimeat, şi Iehozabad, fiul Moabitencei Şimrit.B2}Şi după ce au plecat de la el, căci ei l-au lăsat tare greu bolnav, dregătorii săi au uneltit împotriva lui din pricină că el ucisese pe fiul lui Iehoiada arhiereul şi l-au omorît în patul lui. Aşa a murit el, şi a fost îngropat în cetatea lui David, dar nu l-au îngropat în mormintele regilor.i1KŞi cu toate că oastea Sirienilor era mică, Domnul a dat în mâna ei o oaste cu mult mai mare, fiindcă ei părăsiseră pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor, şi în felul acesta Sirienii au hotărît osânda lui Ioaş.h0IIar după trecerea unui an, oastea Sirienilor a pornit împotriva lui şi, după ce a intrat în Iuda şi în Ierusalim, a omorît pe toate căpeteniile poporului din popor, şi toată prada au trimis-o regelui din Damasc.[//Căci regele Ioaş nu-şi mai aducea aminte de dragostea pe care i-o arătase Iehoiada, părintele lui, ci a poruncit să-i omoare copilul. Şi pe când el murea a strigat: «Domnul să vadă şi să judece!»u.cAtunci au uneltit împotriva lui şi din porunca regelui l-au ucis cu pietre în ograda templului Domnului,?-wAtunci Duhul Domnului a cuprins pe Zaharia, fiul arhiereului Iehoiada, şi el s’a înfăţişat înaintea norodului şi i-a grăit: «Aşa zice Dumnezeu! Pentru ce aţi călcat poruncile lui Dumnezeu, ca să nu vă mai meargă bine?… Fiindcă voi aţi părăsit pe Domnul, şi el v’a părăsit pe voi!» ,Şi el a trimis prooroci ca să-i întoarcă la Domnul, şi cu toate că i se legaseră cu jurământ, ei nu le-au dat ascultare.P+Şi ei au părăsit templul Domnului Dumnezeului părinţilor lor şi au slujit Aşerelor şi idolilor. Din pricina vinovăţiei lor s’a abătut mânia lui Dumnezeu peste Iuda şi peste Ierusalim.|*qDupă moartea lui Iehoiada însă, voevozii lui Iuda au venit la rege şi i s’au închinat. Şi el i-a ascultat.)Şi a fost îngropat în cetatea lui David la un loc cu regii, pentru râvna lui către Dumnezeu şi către templul său.v(eŞi Iehoiada a îmbătrânit şi era sătul de zile şi a murit în vârstă de o sută şi treizeci de ani._'7Şi când au isprăvit lucrul, argintul care mai rămăsese l-au adus înaintea regelui şi a lui Iehoiada şi din el au făcut odoare pentru templul Domnului, odoare pentru dumnezeiasca slujbă, pentru arderile de tot, cupe şi vase de aur şi de argint. Atâta vreme cât a trăit Iehoiada au adus mereu arderi de tot în templul Domnului.:&m Şi meşterii lucrau de zor, încât lucrul dregerii sporea prin mâna lor, şi aşa au prefăcut templul Domnului în mărimea lui de mai nainte şi l-au adus în bună stare.}%s Apoi regele împreună cu Iehoiada îl dădeau meşterilor lucrători la templul Domnului, care tocmeau pietrari şi dulgheri pentru înnoirea templului Domnului, precum şi lucrători ai fierului şi ai aramei ca să dreagă templul Domnului.5$c Şi ori de câte ori leviţii duceau lădiţa ca să fie cercetată de rege, dacă socoteau că s’a adunat argint mult, venea scriitorul regelui împreună cu împuternicitul arhiereului, care deşertau lădiţa şi apoi o duceau la locul ei. Aşa făceau zi de zi până se strângea argint mult.#) Toţi voevozii precum şi tot norodul fu cuprins de bucurie şi fiecare a adus şi a aruncat dajdia în lădiţă, până la cel din urmă om.") Şi au dat zvon în Iuda şi în Ierusalim ca să se aducă Domnului dajdia pusă de Moise, slujitorul lui Dumnezeu, pentru Israil în pustie.{!oDin această pricină regele a poruncit să se facă o lădiţă care să fie aşezată afară la uşa templului.C Fiindcă Atalia cea fără de lege, împreună cu fiii ei, au dărăpănat templul lui Dumnezeu, încât şi toate cele afierosite templului Domnului le-a întrebuinţat pentru Baali!» Atunci regele a chemat pe Iehoiada arhiereul şi l-a întrebat: «Pentru ce nu te-ai îngrijit ca leviţii să strângă din Iuda şi din Ierusalim dajdia rânduită pentru Israil de Moise, slujitorul Domnului, şi de către obştie, la cortul descoperirii?Pentru aceasta a strâns la sine pe preoţi şi pe leviţi şi le-a poruncit: «Plecaţi în cetăţile lui Iuda şi strângeţi din tot Israilul argint pentru premenirea an de an a templului Dumnezeului vostru, dar zoriţi cu lucrul!» Şi leviţii n’au dat zor.QDupă acestea Ioaş a pus de gând ca să înnoiască templul Domnului.V%Şi Iehoiada l-a însurat cu două femei care i-au născut feciori şi fete.ykŞi Ioaş a săvârşit ceea ce era plăcut în ochii Domnului în toate zilele vieţii lui Iehoiada arhiereul.+ QCând a început să domnească Ioaş, era de şapte ani, şi a fost rege în Ierusalim patruzeci de ani. Pe mama sa o chema Ţibia, şi era de fel din Beerşeba. ~%}|{{zVxwvuut%ss$rqq7ptoynmllkqjihhgg!fSe`dcc!b(a``$_\^]&\[ZZ1YXWW4VUUTFSS3RsQ|POOBNMM>7==7<:::9%8665P4G322B110o0 /.-,++*O)''&e%($@#-""+ Z!L4Zj"+2 = ~  v =k86d f9$Şi Domnul a îngăduit împăratului Caldeilor să năvălească peste ei şi el a trecut pe tineri prin ascuţişul săbiei în templu, şi n’a cruţat nici pe tânăr, nici pe fecioară, nici pe bătrân şi nici pe bătrânul cu părul alb, ci totul l-a dat în mâna lui,ieK$Dar ei şi-au bătut joc de trimişii lui Dumnezeu, şi au nesocotit cuvintele lui şi au făcut de ocară pe proorocii lui, încât mânia lui Dumnezeu s’a întărâtat împotriva poporului său, fără chip de scăpare.8di$Din această pricină Domnul Dumnezeul părinţilor lor le-a trimis prevestiri la vreme, prin gura trimişilor săi, fiindcă se îndura de poporul său şi de locaşul său.Nc$Aşijderea şi toţi principii preoţilor şi poporul au sporit în necredinţa lor, făptuind toate ticăloşiile păgânilor şi pângărind templul Domnului pe care îl sfinţise în Ierusalim.~bu$ Dar s’a răzvrătit şi împotriva împăratului Nabucodonosor, care l-a pus să-i jure credinţă în numele lui Dumnezeu. El s’a arătat tare la cerbice şi şi-a învârtoşat inima ca să nu se întoarcă la Domnul Dumnezeul lui Israil.)aK$ El a săvârşit fărădelegi în ochii Domnului Dumnezeului său şi nu s’a umilit în faţa cuvintelor proorocului Ieremia, cele pornite din gura Domnului.`}$ Când a ajuns rege, Sedechia era în vârstă de douăzeci şi unu de ani, iar în Ierusalim a fost rege unsprezece ani.N_$ După un an, împăratul Nabucodonosor a poruncit să-l aducă în Babilon, împreună cu odoarele templului Domnului, iar în locul lui a pus rege peste Iuda şi Ierusalim pe frate-său Sedechia.)^K$ Iehoiachin era în vârstă de opt ani când s’a suit pe tron, iar În Ierusalim a domnit trei luni şi zece zile. El a făcut fapte rele în ochii Domnului.]w$Celelalte fapte ale domniei lui Ioachim, ticăloşiile pe care le-a făptuit precum şi răutatea care era într’însul, iată, sunt scrise în «Cartea regilor lui Israil şi Iuda». Iar în locul său s’a suit pe tron fiul său Iehoiachin.\$O parte din odoarele templului Domnului, Nabucodonosor le-a adus în Babilon şi le-a aşezat în palatul său din Babilon.['$Împotriva lui a venit cu război Nabucodonosor, împăratul Babilonului, şi l-a aruncat în lanţuri de aramă, ca să-l ducă în Babilon.+ZO$Ioachim era de douăzeci şi cinci de ani când a ajuns rege, iar în Ierusalim a domnit unsprezece ani, făcând fapte rele în ochii Domnului Dumnezeului său.:Ym$Apoi împăratul Egiptului a pus rege în Iuda şi Ierusalim pe frate-său Eliachim, căruia i-a schimbat numele în Ioachim, iar pe Ioahaz l-a luat Neco şi l-a dus în Egipt.;Xo$Şi împăratul Egiptului l-a îndepărtat de la tron, ca să nu mai fie rege în Ierusalim, şi a supus ţara la o dajdie de o sută de talanţi de argint şi un talant de aur.lWQ$Când a ajuns rege, Ioahaz era de douăzeci şi trei de ani, iar în Ierusalim a domnit trei luni.V $Atunci norodul ţării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia, şi l-a făcut rege în Ierusalim în locul tatălui său Iosia. U #Faptele lui, de la cele dintâi până la cele de pe urmă, iată sunt scrise în «Cartea regilor lui Israil şi ai lui Iuda».YT+#Celelalte fapte ale lui Iosia şi evlavia lui, precum scrie în legea Domnului, S#Şi Ieremia a alcătuit un cântec de jale pentru Iosia, iar de atunci toţi cântăreţii şi cântăreţele au pomenit de Iosia în cântecele lor de jale, până în ziua de azi, care lucru a ajuns obicei în Israil. Acestea se găsesc în «Plângeri».kRO#Şi slugile sale l-au luat din carul de luptă şi l-au pus în alt car al lui şi l-au adus la Ierusalim. Şi el a murit şi a fost înmormântat în mormântul părinţilor săi. Tot Iuda şi Ierusalimul au plâns pe Iosia. Q#Atunci arcaşii au ţintit în regele Iosia. Şi regele a zis către slugile sale: «Luaţi-mă de aici, căci sunt greu rănit!»nPU#Şi Iosia nu s’a dat laoparte din faţa lui, ci şi-a schimbat hainele ca să se lupte cu el, şi n’a ascultat de vorba lui Neco, cu toate că era din gura lui Dumnezeu. Şi a venit să dea bătălia în şesul Meghidonului.'OG#Dar Neco a trimis soli la el să-i spună: «Ce am eu cu tine, rege al lui Iuda? Eu n’am pornit împotriva ta acum, ci împotriva unei case cu care fac război, şi Dumnezeu mi-a spus să dau zor. Dă-te laoparte din faţa lui Dumnezeu care este cu mine, ca nu cumva să te ucidă.»MN#După toate acestea, după ce Iosia a adus în bună stare templul, a purces Neco, împăratul Egiptului, să facă război, la Carchemiş pe Eufrat. Atunci Iosia a ieşit în întâmpinarea lui.[M/#Paştile acesta a fost prăznuit în anul al optsprezecelea al domniei lui Iosia.(LI#Şi nici un Paşte n’a fost prăznuit astfel în Israil din vremea proorocului Samuil, şi nici unul din regii lui Israil n’a prăznuit vreodată Paştile aşa cum l-a prăznuit regele Iosia, preoţii, leviţii, tot Iuda şi Israilul care se afla acolo şi locuitorii Ierusalimului.}Ks#În vremea aceea, fiii lui Israil care se aflau acolo au prăznuit Paştile şi sărbătoarea azimelor şapte zile.DJ#Aşa a fost rânduită în ziua aceea toată dumnezeiasca slujbă, ca să se prăznuiască Paştile şi să se aducă arderi de tot pe jertfelnicul Domnului, după pravila regelui Iosia.I5#Cântăreţii, fiii lui Asaf, erau la slujba lor, după porunca lui David, Asaf, Heman şi Iedutun, văzătorii regelui, şi tot aşa portarii la fiecare poartă. Ei n’au fost nevoiţi să-şi lase slujba lor, fiindcă leviţii, fraţii lor, au pregătit Paştile pentru ei.H/#Apoi au pregătit Paştile pentru ei şi pentru preoţi, deoarece preoţii, fiind din neamul lui Aaron, au avut de lucru cu aducerea arderilor de tot şi cu grăsimile până noaptea, de aceea leviţii au pregătit Paştile pentru ei şi pentru preoţi, urmaşii lui Aaron.+GO# Şi au fript mielul Paştilor după rânduiala, apoi au fiert darurile sfinte în căldări, în oale şi în tigăi şi le-au adus degrabă oamenilor din popor.VF%# Ei puneau deoparte carnea pentru arderea de tot s’o dea cetelor de familii de oameni din popor ca să o aducă Domnului, precum este scris în cartea lui Moise. La fel au făcut şi cu vitele cele mari. E# Şi au junghiat mielul Paştilor. Leviţii jupuiau dobitoacele, iar preoţii stropeau cu sângele pe care îl luau din mâna lor.D# Şi slujba a fost rânduită aşa: preoţii au stat la locul lor şi leviţii după clasele lor, potrivit poruncii regelui.QC# Canaania, Şemaia şi Natanail, fraţii lui, Haşabia, Ieiel şi Iozabad, principii leviţilor, dădură leviţilor pentru jertfa înălţată de Paşti cinci mii de miei şi cinci sute de vite mari.qB[#Principii lui dăruiră de bună voie o jertfă înălţată preoţilor şi leviţilor. Hilchia, Zaharia şi Iehiel, principii templului lui Dumnezeu, dăruiră pentru Paşti două mii şase sute de miei şi trei sute de vite mari;NA#Atunci Iosia a dăruit oamenilor din popor treizeci de mii de vite mici, miei şi iezi, toate ca jertfă înălţată de Paşti, pentru toţi cei de faţă, şi trei mii de boi din averea regelui.1@[#Junghiaţi mielul Paştilor, sfinţiţi-vă şi pregătiţi-l pentru fraţii voştri, ca să-l prăznuiască după cuvântul lui Dumnezeu pe care l-a dat prin Moise.»9?k#Slujiţi în templu la rând, după clasele familiilor fraţilor voştri, pe fiii poporului, şi anume în fiecare clasă să fie câte o ramură dintr’o familie de leviţi.>/#Fiţi gata, după familiile voastre din clasele voastre, după rânduiala lui David, regele lui Israil, şi după pravila lui Solomon, fiul său..=U#Iar leviţilor care învăţau pe tot Israilul şi care erau sfinţiţi pentru Domnul, le-a zis: «Puneţi sfântul chivot în templul pe care l-a zidit Solomon, fiul lui David, regele lui Israil. Nu-l mai duceţi pe umere! Acum slujiţi pe Domnul Dumnezeul vostru şi pe poporul său Israil.n<U#Şi a pus preoţi, fiecare la slujba lui, şi i-a îmbărbătat să slujească în templul Domnului. ; #Şi Iosia a prăznuit în Ierusalim Paştile Domnului, şi a fost junghiat mielul Paştilor în a paisprezecea zi din luna întâia.:"!Apoi Iosia a înlăturat toţi idolii din toate ţinuturile fiilor lui Israil şi a silit pe toţi cei ce se aflau în Ierusalim să se închine Domnului Dumnezeului lor. În toate zilele vieţii lui, ei nu s’au depărtat de Domnul Dumnezeul părinţilor lor.d9A" Şi el a cuprins în legământul acesta pe toţi cei care se aflau în Ierusalim şi în Veniamin. Şi locuitorii Ierusalimului au început să vieţuiască după legământul lui Dumnezeu, Dumnezeul părinţilor lor.98k"Şi regele a stat în jilţul său şi a încheiat legământ înaintea Domnului ca să umble în calea Domnului şi să păzească poruncile lui, descoperirile lui şi legile lui din toată inima şi din tot sufletul lui şi să fie cu râvnă pentru poruncile legământului scrise în cartea aceasta.%7C"Şi regele s’a suit în templul Domnului împreună cu toţi Iudeii şi locuitorii Ierusalimului, preoţii şi leviţii, precum şi tot norodul de la mic până la mare, şi el a citit în auzul lor toate cuvintele cărţii legământului care a fost găsită în templul Domnului.h6I"Şi regele a trimis îndată soli să adune pe toţi bătrânii lui Iuda şi ai Ierusalimului.5'"«Iată că te voi adăoga la părinţii tăi şi în pace te vei pogori în mormântul tău, fără ca ochii tăi să vadă toate nenorocirile pe care eu le voi aduce peste locul acesta şi peste locuitorii lui!» Acesta a fost răspunsul pe care ei l-au adus regelui.74g"Din pricină că te-ai căit în inima ta şi te-ai smerit în faţa lui Dumnezeu când ai auzit cuvintele mele împotriva locului acesta şi a locuitorilor lui şi te-ai umilit şi ţi-ai sfâşiat veşmintele tale şi ai plâns înaintea mea, pentru aceasta şi eu te-am ascultat», – zice Domnul.<3q"Şi regelui lui Iuda care v’a mânat pe voi să întrebaţi pe Domnul, aşa să-i spuneţi: Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil! Cât despre cuvintele pe care tu le-ai auzit,H2 "Din pricină că m’au părăsit şi au adus tămâieri altor dumnezei ca să-mi aţâţe mânia cu făpturile mâinilor lor; mânia mea s’a aprins peste locul acesta şi nu se va stinge.F1"Aşa grăieşte Domnul! Iată, voi aduce nenorociri peste locul acesta şi peste locuitorii lui toate blestemele care sunt scrise în cartea care a fost citită în faţa regelui lui Iuda.j0M"Şi ea le-a răspuns: «Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil! Ziceţi omului care v’a trimis: / "Atunci Hilchia împreună cu cei cărora le poruncise regele s’au dus la proorociţa Hulda, femeia lui Şalum veşmântarul, fiul lui Tochat, fiul lui Hasra, care locuia în Ierusalim, în despărţământul al doilea, şi i-au grăit ei despre aceasta.\.1"«Duceţi-vă şi întrebaţi pe Domnul despre mine şi despre cei care au mai rămas în Israil şi Iuda, pentru cuprinsul acestei cărţi care a fost găsită, căci mare este mânia Domnului ce s’a vărsat peste noi, fiindcă părinţii noştri n’au păzit cu credinţă poruncile Domnului, precum sunt scrise în cartea aceasta».-3"Şi a poruncit lui Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Şafan, lui Abdon, fiul lui Miheia, lui Şafan scriitorul şi lui Asaia, slujitorul regelui, aşa:L,"Când regele a auzit cuvintele legii, şi-a sfâşiat veşmintele,'+G"Şafan scriitorul a împărtăşit regelui şi acest lucru: «Arhiereul Hilchia mi-a înmânat o carte». Şi Şafan a citit înaintea regelui dintr’însa.*1"Ei au luat tot argintul care se afla în templul Domnului şi l-au dat în mâna celor puşi să ia seama şi în mâna meşterilor de lucrări!»)"Şi Şafan a dus-o regelui, căruia i-a dat şi răspunsul: «Tot ce a fost încredinţat robilor tăi, ei au îndeplinit!,(Q"Atunci Hilchia a început a vorbi şi a zis lui Şafan scriitorul: «Am găsit cartea legii în templul Domnului!» Şi Hilchia arhiereul a dat cartea lui Şafan.*'M"În clipa când scoteau argintul care fusese adus în templul Domnului, Hilchia arhiereul a găsit cartea legii Domnului care fusese dată prin mâna lui Moise.#&?" Erau puşi peste salahori, iar peste toţi cei care făceau câte o treabă erau supraveghetori. Unii din leviţi erau scriitori, dregători şi portari.%" Aceşti oameni lucrau cu râvnă la lucrul lor, şi aveau supraveghetori pe leviţii Iahat şi Obadia, din neamul lui Merari, şi pe Zaharia şi Meşulam, din neamul lui Cahat, ca îndrumători. Alţi leviţi, iscusiţi într’ale uneltelor muzicale,F$" La rândul lor, ei l-au trecut dulgherilor şi zidarilor pentru cumpăratul pietrelor cioplite, grindăriei şi bârnelor trebuincioase la clădirile pe care le stricaseră regii lui Iuda.G#" Şi anume l-au încredinţat meşterilor de lucrări puşi să ia seama la templul Domnului şi să plătească pe lucrătorii tocmiţi să dreagă templul şi să-l aducă în stare bună."7" Şi când au venit la arhiereul Hilchia, i-au dat argintul care fusese adus în templul Domnului şi pe care îl strânseseră leviţii portari, din Manase şi Efraim, de la ceilalţi Israiliţi, ca şi din tot ţinutul lui Iuda şi Veniamin şi de la locuitorii Ierusalimului.!+"În anul al optsprezecelea al stăpânirii lui, – cu gând ca să cureţe ţara şi templul de idoli, – a trimis pe Şafan, fiul lui Atalia, pe Maaseia, cârmuitorul cetăţii, şi pe Ioab, fiul lui Ioahaz cronicarul, ca să dreagă templul Domnului Dumnezeului său.^ 5"A dat la pămînt altarele lor, Aşerele şi idolii i-a sfărâmat şi i-a prefăcut în pulbere, toate statuile închinate soarelui le-a dărâmat în toată ţara lui Israil şi apoi s’a întors la Ierusalim."Tot aşa în cetăţile lui Manase, ale lui Efraim şi ale lui Simeon, până în ţinutul Neftali, în mijlocul dărâmăturilor lor,\1"Oasele preoţilor le-a ars pe altarele lor şi aşa a curăţit Iuda şi Israilul.#"În faţa lui au fost dărâmate jertfelnicele Baalilor, şi statuile închinate soarelui de deasupra lor le-a sfărâmat, Aşerele şi idolii ciopliţi şi turnaţi i-a făcut fărîme şi pulbere, pe care a presu-rat-o pe mormintele celor care le aduseseră jertfe, 9"În anul al optulea al domniei lui, deşi era tânăr, a început să caute pe Dumnezeul lui David, străbunul său, iar în anul al doisprezecelea a început să cureţe ţara lui Iuda şi Ierusalimul de înălţimile cu jertfelnice, de Aşere, de idoli ciopliţi şi turnaţi.!"El a făcut lucruri plăcute în ochii Domnului, mergând pe căile strămoşului său David, fără ca să dea la dreapta ori la stânga.e E"De opt ani era Iosia când a ajuns rege, şi treizeci şi unu de ani a domnit în Ierusalim.%!Însă poporul ţării a omorît pe toţi uneltitorii împotriva regelui Amon. Şi în locul său poporul a aşezat rege pe fiul său Iosia.[/!Dregătorii lui au urzit o uneltire împotrivă-i şi l-au ucis în palatul său, !Şi nu s’a pocăit în faţa Domnului precum s’a pocăit Manase, părintele său, ci dimpotrivă Amon a sporit în vinovăţie.P!El a săvârşit fapte rele în ochii Domnului, precum a făcut şi Manase, părintele său, iar tuturor idolilor pe care îi făcuse Manase, tatăl său, el le-a adus jertfe şi li s’a închinat.s_!Amon era în vârstă de douăzeci şi doi de ani când a ajuns rege, şi în Ierusalim a domnit doi ani.'!Şi a adormit Manase cu părinţii săi şi l-au îngropat în grădina palatului său, iar în locul său s’a suit pe tron fiul său Amon.}!Iar rugăciunea lui şi cum a fost ascultat, toate păcatele şi păgânătatea lui, meleagurile pe care a clădit capişti pentru înălţimi, unde a aşezat Aşere şi idoli înainte de a se pocăi, iată sînt scrise în «Istoria proorocilor».a;!Cealaltă istorie a vieţii lui Manase, rugăciunea lui cea către Domnul şi cuvintele proorocilor care au fost rostite în numele Domnului Dumnezeului lui Israil, iată se află în «Istoria regilor lui Israil»,^5!Poporul mai aducea jertfe pe înălţimi, însă numai pentru Domnul Dumnezeul său.0Y!Şi a zidit iarăşi jertfelnic Domnului şi a adus jertfe pe el, jertfe de pace si de mulţumire, poruncind lui Iuda să se închine Domnului Dumnezeului lui Israil.J !A dat afară din templul Domnului pe dumnezeii cei streini şi idolii şi toate jertfelnicele pe care le ridicase în muntele templului Domnului şi în Ierusalim şi le-a zvârlit din cetate. !După aceasta el a zidit zidul cel dinafară al cetăţii lui David, la apus de Ghihon, în vale, până la Poarta Peştilor, a înconjurat Ofelul şi l-a înălţat tare, apoi a aşezat căpetenii de oştire în toate cetăţile întărite ale lui Iuda,E ! Şi i s’a rugat şi i s’a închinat, şi el i-a ascultat rugăciunea lui din inimă şi l-a adus înapoi la Ierusalim în ţara lui. Atunci a cunoscut Manase că Domnul este Dumnezeu. ! Iar în strâmtorarea lui s’a rugat fierbinte Domnului Dumnezeului său şi s’a umilit tare în faţa Dumnezeului părinţilor săi,G ! Din care pricină Domnul a adus peste ei pe căpitanii armatei împăratului Asiriei, care au prins pe Manase de viu şi, după ce l-au aruncat în lanţuri de aramă, l-au dus în Babilon._ 7! Şi Domnul a grăit către Manase şi către poporul său, dar ei n’au luat aminte,H  ! Dar Manase a dus la rătăcire pe Iuda si pe locuitorii Ierusalimului, încât ei au săvârşit fapte şi mai rele decât păgânii pe care îi stârpise Domnul din faţa fiilor lui Israil.iK!Şi nu voi clinti piciorul lui Israil din pământul pe care l-am dăruit părinţilor lor, numai dacă va păzi cu credinţă tot ceea ce i-am poruncit lui: toată legea, poruncile şi îndreptările orânduite de Moise!»/!A făcut idoli ciopliţi în piatră, pe care i-a aşezat în templul Domnului, despre care Dumnezeu zisese lui David şi lui Solomon, fiul său: «În templul acesta şi în Ierusalimul pe care l-am ales din toate seminţiile lui Israil îmi voi pune numele meu deapururi!c?!El a ars pe fiul său în foc în valea Ben-Hinom, a făcut vrăjitorie, fermecătorie şi magie, şi-a adus ghicitori cu morţi si cititori în stele, şi a sporit necredinţa înaintea Domnului ca să-l întărâte.oW!Şi a înălţat jertfelnice pentru toată oastea cerului în amândouă curţile templului Domnului. !A clădit jertfelnice în templul Domnului, despre care Domnul spusese: «În Ierusalim va sălăşlui numele meu deapururi!»[/!El a clădit iarăşi înălţimile pe care le dărâmase părintele său Iezechia, a ridicat jertfelnice în cinstea Baalilor, a făcut Aşere şi s’a închinat la toată oastea cerească şi i-a slujit ei;'!El a făcut fapte rele în ochii Domnului, luându-se după ticăloşiile păgânilor pe care i-a alungat Domnul din faţa fiilor lui Israil.{ q!Când s’a suit Manase pe tron, era de doisprezece ani, şi cincizeci şi cinci de ani a fost rege în Ierusalim.ve !Şi a adormit Iezechia cu părinţii săi şi l-au îngropat într’un loc, în gropniţeie fiilor lui David. La moartea lui, tot Iuda şi locuitorii Ierusalimului i-au arătat mare cinste. În locul său a ajuns rege fiul său Manase.>u Celelalte fapte ale domniei lui Iezechia, precum şi evlavia lui, sunt scrise în vedenia lui Isaia proorocul, fiul lui Amos, şi în «Cartea regilor lui Iuda şi ai lui Israil».s~_ Iar când solii împăratului, din Babilon, care fuseseră trimişi să-l întrebe despre semnul minunat întâmplat în ţară, au venit la el, Domnul nu l-a părăsit decât ca să-l ispitească şi să cunoască tot din inima lui.<}q Şi tot Iezechia a astupat cursul cel de sus al Ghihonului şi l-a îndreptat în jos prin partea de apus a cetăţii lui David. Şi în toate lucrările sale Iezechia a izbutit.~|u Şi-a zidit cetăţi, a avut turme mari de oi şi de vite, fiindcă Dumnezeu i-a dat avere peste măsură de multă.{ Aşijderea şi jitniţe pentru strânsul roadelor: grâu, vin şi untdelemn, staule pentru fel şi fel de vite şi târle pentru oi.Rz Şi Iezechia a avut bogăţie şi slavă multă foarte şi şi-a făcut vistierii pentru argint, pentru aur şi pentru pietre preţioase, pentru mirezme, pentru scuturi şi pentru tot felul de odoare,Cy Atunci Iezechia s’a smerit din trufia lui şi împreună cu el şi locuitorii Ierusalimului, drept aceea mânia Domnului nu s’a mai abătut peste ei în vremea domniei lui Iezechia.Ax{ Dar Iezechia n’a răsplătit binefacerea pe care o primise, ci s’a trufit în inima lui, din care pricină s’a abătut mânia lui Dumnezeu peste el şi peste Iuda şi Ierusalim.w În vremea aceea s’a îmbolnăvit Iezechia de moarte şi s’a rugat Domnului, şi el l-a auzit şi i-a dat un semn minunat.v# Mulţi au adus Domnului daruri în Ierusalim, iar lui Iezechia scumpeturi. Şi după aceasta el s’a ridicat în ochii tuturor popoarelor.Mu Aşa a mântuit Domnul pe Iezechia şi pe toţi locuitorii Ierusalimului din mâna lui Sanherib, împăratul Asiriei, şi din mâna tuturor vrăjmaşilor lui şi de jur-împrejur le-a dat tihnă.t# A trimis Domnul un înger care a nimicit în tabără toţi oştenii împăratului Asiriei, cu generali şi cu căpitani. Şi s’a întors ruşinat în ţara lui, şi intrând în templul dumnezeului lui, unul din cei ieşiţi din coapsele lui l-a doborît cu sabia.wsg Dar când regele Iezechia şi Isaia proorocul, fiul lui Amos, au început să se roage şi au strigat la cer,r Şi vorbeau despre Dumnezeul Ierusalimului, ca despre dumnezeii popoarelor păgâne, care sunt lucruri de mâini omeneşti.Aq{ Şi au strigat cu glas tare la poporul din Ierusalim care se afla pe ziduri, în limba evreiască, ca să-l înspăimânte şi să bage frica în el, şi astfel să cuprindă cetatea,.pU Sanherib a scris şi scrisori în care hulea pe Domnul Dumnezeul lui Israil şi ca să-l defaime zicea: «După cum dumnezeii popoarelor din împărăţii n’au putut să scape pe poporul lor din mâna mea, tot aşa Dumnezeul lui Iezechia nu va putea mântui pe poporul său din mâna mea!»ro] Şi aşa au grăit dregătorii lui împotriva Domnului Dumnezeu şi împotriva lui Iezechia, robul său.`n9 Şi acum să nu vă năucească şi să nu vă înşele pe voi Iezechia cu astfel de vorbe! Să nu-l credeţi, fiindcă nici un dumnezeu al vreunui popor sau al vreunei împărăţii n’a putut să scape poporul său din mâna mea şi din mâna părinţilor mei, cu atât mai vârtos Dumnezeul vostru nu vă va putea mântui din mâna mea!»Nm Care dintre toţi dumnezeii popoarelor acestora, pe care părinţii mei le-au nimicit, a putut să scape pe poporul său din mâna mea, ca şi Dumnezeul vostru să vă poată scăpa din mâna mea?Dl Nu ştiţi voi oare ce am făcut eu şi părinţii mei cu toate popoarele împărăţiilor? Au putut oare dumnezeii popoarelor din aceste împărăţii să scape ţara lor din mâna mea?Uk# Acest Iezechia a desfiinţat înălţimile şi jertfelnicele şi a poruncit lui Iuda şi Ierusalimului zicând: «Înaintea unui singur jertfelnic să vă închinaţi şi lui să-i aduceţi tămâieri!».jU Iată, Iezechia vă înşeală şi vă lasă să muriţi de foame şi de sete ademenindu-vă: Domnul Dumnezeul nostru ne va mântui din mâna împăratului Asiriei!vie «Aşa zice Sanherib, împăratul Asiriei! În cine nădăjduiţi voi de staţi împresuraţi în Ierusalim?uhc După acestea, Sanherib, împăratul Asiriei, care se afla cu toată oştirea în faţa Lachişului, a trimis pe dregătorii săi la Iezechia, regele lui Iuda, şi la toţi Iudeii care se aflau în Ierusalim, cu poruncă să le spună:@gy Cu el e un braţ de carne, iar cu noi este Domnul Dumnezeul nostru care ne ajută şi luptă în războaiele noastre!» Şi poporul a crezut în cuvintele lui Iezechia, regele Iudei.]f3 «Fiţi bărbătoşi şi îndrăzneţi! Nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi în faţa împăratului Asiriei şi în faţa oştirii care este cu el, căci cu noi este una mult mai numeroasă decât a lui!e% A pus căpitani războinici în fruntea poporului şi i-a strâns la el în piaţa de la poarta cetăţii şi prieteneşte le-a grăit aşa:odW Apoi s’a aşezat cu nădejde pe lucru şi a zidit orice spărtură din zid, şi a înălţat deasupra turnuri, a zidit pe dinafară alt zid, a întărit Milo în cetatea lui David şi a făcut multe arme de aruncat şi scuturi;Jc Atunci s’a adunat popor mult şi a astupat toate izvoarele precum şi pârâul care curgea prin cetate şi zicea: «Când va veni împăratul Asiriei, pentru ce să găsească atâta apă?»b S’a sfătuit cu sfetnicii şi cu vitejii săi, ca să astupe izvoarele de apă de dinafară cetăţii, şi ei l-au ajutat.kaO Când a văzut Iezechia că Sanherib a venit cu gând să facă război împotriva Ierusalimului,]` 5 După aceste lucruri şi această râvnă pentru credinţă, a pornit Sanherib, împăratul Asiriei, şi, după ce a intrat în Iuda, a împresurat cetăţile întărite şi cugeta să le cucerească pentru sine.a_;Şi în toate lucrările pe care le-a început ori pentru slujba din templul Domnului, ori pentru paza legii şi a poruncilor lui, el, năzuind spre Dumnezeul său, le-a făcut din toată inima şi a avut izbândă.*^MIată ce fel de lucruri a făcut Iezechia în toată ţara lui Iuda! El a săvârşit lucruri bune, plăcute şi adevărate înaintea Domnului Dumnezeului său.`]9Pentru neamul lui Aaron, pentru preoţii care locuiau în ţinutul dimprejurul cetăţilor, erau în fiecare cetate oameni arătaţi pe nume ca să le dea partea cuvenită la toţi preoţii şi leviţii înscrişi.)\KŞi erau înscrişi cu toţi copiii, femeile, feciorii şi fiicele lor, adică toată familia, căci ei se îndeletniceau cu credincioşie cu lucrurile sfinte.:[mCatagrafia aceasta se alcătuia astfel: erau trecuţi preoţii după familiile lor, apoi leviţii după slujbele lor şi după clasele lor, de la douăzeci de ani şi mai mari,]Z3Afară de bărbaţii cei trecuţi în catagrafia neamului de la treizeci de ani şi mai în sus, toţi aceia care veneau zi de zi în templul Domnului ca să-şi facă slujba lor potrivit cerinţelor tagmei lor.mYSIar lângă ei slujeau cu credinţă în cetăţile preoţeşti: Eden, Veniamin, Ieşua, Şemaia, Amaria şi Şecania, ca să se dea fraţilor lor din aceeaşi tagmă partea lor, celui mai în vârstă ca şi celui mai tânăr,GXŞi Core, fiul lui Imna levitul, portarul de la răsărit, priveghea darurile care se aduceau de bună voie Domnului, ca să se dea Domnului prinoasele înălţate şi prea sfintele daruri,wWg Canaania şi Şimei, fratele său, aveau sub mâna lor ajutoare pe: Iehiel, Azaria, Nahat, Asael, Ierimot, Iozabad, Eliel, Ismachia, Mahat şi pe Benaia, după porunca regelui Iezechia şi a lui Azazia, principele templului lui Dumnezeu.?Vw Au adus prinoasele înălţate, zeciuială şi darurile, cu credinţă, iar pentru supravegherea lor au pus un ispravnic, pe levitul Canaania, iar al doilea pe Şimei, fratele său.sU_ Atunci a poruncit Iezechia să pregătească în templul Domnului cămări. Şi după ce le-au pregătit,T3 I-a răspuns Azaria, arhiereul din neamul lui Ţadoc, şi i-a zis: «De când se aduc prinoase înălţate în templul Domnului, am mâncat, ne-am săturat şi a mai şi prisosit, fiindcă Domnul a binecuvântat pe poporul său. Iar prisosul iată-l în grămezile acestea!»SS Şi întrebând Iezechia pe preoţi şi pe leviţi ce este cu grămezile,RIar când a venit Iezechia, împreună cu sfetnicii lui, şi au văzut grămezile, au binecuvântat pe Domnul şi pe poporul său Israil.gQGŞi au început cu făcutul grămezilor în luna a treia şi au isprăvit în luna a şaptea.ZP-Fiii lui Israil şi ai lui Iuda care locuiau în cetăţile Iudei au adus şi ei zeciuală din vite mari şi mici, zeciuală din prinoasele afierosite Domnului Dumnezeul lor, şi le-au pus grămezi-gră-mezi,hOIŞi îndată ce s’a zvonit de această poruncă, fiii lui Israil au adus cu belşug pârgă din grâu, din vin, din untdelemn, din miere şi din toate roadele ţarinii. Şi au mai adus din toate zeciuială prisoselnică.&NEA dat poruncă şi poporului care locuia în Ierusalim să dea partea cuvenită preoţilor şi leviţilor, ca ei să fie neclintiţi lângă legea Domnului.rM]Dar şi regele a făcut parte din averea sa pentru arderile de tot, pentru arderile de tot de dimineaţă şi de seară, pentru cele din Sâmbete şi la lunile noi, precum şi pentru praznice, aşa cum este scris în legea Domnului.*LMApoi Iezechia a statornicit clase de preoţi şi leviţi după clasele lor – fiecare preot şi levit cu slujba lui: fie pentru arderile de tot, ori pentru jertfele de pace şi pentru dumnezeiasca slujbă, fie pentru cântări ori doxologii, fie pentru paza porţilor templului Domnului.K %Iar după ce s’au sfârşit toate acestea, toţi Israiliţii care se aflau în cetăţile Iudei au ieşit şi au sfărâmat stâlpii cei cu pisanii, au nimicit Aşerele, au dărâmat cu desăvârşire capiştile de pe înălţimi şi toate altarele din toată ţara lui Iuda, din Veniamin, din Efraim şi din Manase. Apoi toţi Israiliţii s’au întors în cetăţile lor, fiecare la casa sa.7JgApoi preoţii şi leviţii au purces să binecuvînteze poporul, şi glasul lor a fost auzit şi rugăciunea lor a ajuns până în locul cel sfânt al Domnului, în ceruri..IUŞi a fost praznic cu veselie mare în Ierusalim, fiindcă din zilele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israil, nu mai fusese praznic ca acesta în Ierusalim.hHIŞi s’a veselit toată obştia lui Iuda, împreună eu preoţii şi leviţii, şi toată obştia celor care veniseră din Israil, precum şi streinii care se strămutaseră din pământul lui Israil şi locuiau în Iuda.{GoFiindcă regele Iezechia dăruise obştiei o mie de viţei şi şapte mii de vite mici, iar sfetnicii dăduseră şi ei o mie de viţei şi zece mii de vite mărunte pentru jertfa ridicată. Cu acest prilej au fost sfinţiţi mulţi preoţi.tFaŞi obştia toată a chibzuit să prăznuiască alte şapte zile, şi au prăznuit şapte zile cu veselie,kEOŞi Iezechia grăia prietenos tuturor leviţilor care se arătau îndestul de pricepuţi în slujba Domnului. Apoi au sfârşit praznicul cel de şapte zile cu jertfele de pace, lăudând pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor.hDIÎn felul acesta Israiliţii care se aflau în Ierusalim au sărbătorit praznicul azimilor cu bucurie mare timp de şapte zile, iar preoţii şi leviţii lăudau zi de zi pe Domnul din instrumente potrivite cu slujba lor. Q~}}{zyxwvuu7tussIrr ppKp ooo0nnnnMnmmmXmlll]l"kkkkGkjjpj7iiiiHihhhUggggSfffeeze>edddOdcccWc)bbb1aa`__O^^T]]/\\[IZYXWW V,UwTARQSPQOYN:MyLKJlIIHGFEE)DCBB#@@ ?>=='<<; :`9877|66 54y33G2M1]0/..9-,+**O)(u'&p%$$""/ Ws<(={ ;^Dir  Q ` / Wnp}\6z2m Şi dintre fiii lui Adonicam cu numele lor: Elifelet, Ieiel şi Şemaia, iar împreună cu ei şaizeci de inşi.g1G Şi dintre fiii luiAzgad: Iohanan, fiul lui Hacatan, şi împreună cu el o sută zece inşi.n0U Şi dintre fiii lui Bebai: Zaharia, fiul lui Bebai, şi împreună cu el douăzeci şi opt de inşi.o/W Şi dintre fiii lui Bani: Şelomit, fiul lui Iosifia, şi împreună cu el o sută şaizeci de inşi.k.O Dintre fiii lui Ioab: Obadia, fiul lui Iehiel, şi împreună cu el două sute optsprezece inşi.h-IŞi dintre fiii lui Şefatia: Zebadia, fiul lui Mihail, şi împreună cu el optzeci de inşi.e,CŞi dintre fiii lui Elam: Isaia, fiul lui Atalia, şi împreună cu el şaptezeci de inşi.N+Dintre fiii lui Adin: Ebed, fiul lui Ionatan, cu cincizeci de inşi.e*CDintre fiii lui Zatu: Şecania, fiul lui Iahaziel, şi împreună cu el trei sute de inşi.d)ADintre fiii lui Pahat-Moab: Elioenai, fiul lui Zerahia, împreună cu două sute de inşi.( Fiul lui Şecania. Dintre fiii lui Paroş: Zaharia, şi împreună cu el o sută cincizeci de inşi înscrişi din spiţa lui.k'ODintre fiii lui Fineas: Gherşom. Dintre fiii lui Iatamar: Daniil. Dintre fiii lui David: Hatuş, & Iată care sunt capii familiilor şi spiţa celor care au plecat cu mine din Babilon, în vremea domniei lui Artaxerxe împăratul.1%[Iară mie mi-a dat har înaintea împăratului şi a sfetnicilor săi, precum şi tuturor dregătorilor celor mai cu vază ai împăratului. Atunci eu m’am îmbărbătat, fiindcă mâna Domnului Dumnezeului meu era peste mine şi am strâns capii de familie ai lui Israil ca să plece cu mine.0$YBinecuvântat să fie Domnul Dumnezeul părinţilor noştri care a dat în minte împăratului unele ca acestea, ca să preamărească templul Domnului din Ierusalim.T#!Iar cel care nu voieşte să împlinească legea Dumnezeului tău şi legea împărătească să fie pedepsit cu aspră pedeapsă, fie cu moartea, fie cu surghiunul, fie cu gloaba ori cu închisoarea.»-"SIară tu, Esdra, după înţelepciunea Dumnezeului tău, care îţi este dată ţie, rândueşte judecători şi împărţitori de dreptate care să judece tot norodul de dincolo de Eufrat, anume toţi aceia care cunosc legea Dumnezeului tău, iar celui care nu o cunoaşte, lămureşte-i-o.m!SŞi vouă să vă fie ştiut că nu este nimeni în drept să pună dajdie, dări sau vămi pe nici unul dintre preoţi, leviţi, cântăreţi, portari, slugi ale templului şi alţi slujitori ai acestui templu al lui Dumnezeu.H  Tot ceea ce este din porunca Dumnezeului din ceruri să se dea numaidecât pentru templul Dumnezeului din ceruri, ca să nu se mânie pe împărăţia împăratului şi nici pe feciorii lui.NŞi anume: până la o sută de talanţi de argint, grâu până la o sută de cori, vin până la o sută de baţi, untdelemn până la o sută de baţi, iar sare fără să se ţină socoteală.fEŞi eu Artaxerxe împăratul am dat poruncă tuturor vistiernicilor de dincolo de Eufrat ca tot ceea ce va cere de la voi Esdra, preotul şi cărturarul iscusit în legea Dumnezeului din ceruri, să i se dea de îndată.#În sfârşit, celelalte nevoi ale templului Dumnezeului tău care îţi vor ieşi în cale, să le acoperi din vistieria împărătească.Apoi odoarele care ţi-au fost încredinţate pentru slujba în templul Dumnezeului tău, pune-le înaintea lui Dumnezeu în Ierusalim. Iar cu celălalt argint şi aur să faceţi ce veţi crede de cuviinţă, tu şi fraţii tăi, împlinind voia Dumnezeului vostru.NPentru aceasta să ai grijă să cumperi cu aceşti bani tauri, berbeci, miei, cu prinoasele şi turnările lor şi să le aduci jertfă pe jertfelnicul templului Dumnezeului vostru în Ierusalim.W'Precum şi aurul şi argintul pe care tu îl vei găsi în tot ţinutul Babilonului, adică prinoasele poporului şi ale preoţilor, care vor da de bună voie pentru templul lui Dumnezeu cel din Ierusalim.4aŞi ca să duci aurul şi argintul pe care împăratul împreună cu sfetnicii lui l-au dăruit de bună voie Dumnezeului lui Israil, al cărui locaş este în Ierusalim,0YFiindcă tu eşti trimis de împăratul şi de cei şapte sfetnici ai săi ca să cercetezi Iuda şi Ierusalimul după legea Dumnezeului tău, care este în mâna ta,*M Dat-am poruncă tuturor celor din poporul lui Israil, preoţi ori leviţi, care locuesc în împărăţia mea şi vor să plece cu tine la Ierusalim, să plece, «Artaxerxe, împăratul împăraţilor, către Esdra, preotul şi cărturarul iscusit în legea Dumnezeului din ceruri…<q Iată copia scrisorii pe care a dat-o împăratul Artaxerxe lui Esdra, preotul şi cărturarul, cărturar iscusit în poruncile legii Domnului şi al îndreptărilor, în Israil. Fiindcă Esdra şi-a străduit inima lui ca să cerceteze legea Domnului şi să o împlinească, să înveţe pe Israil pravila legii.J  Chiar în ziua dintâi a lunii dintâi, el a orânduit plecarea din Babilon, iar în ziua dintâi a lunii a cincea, a ajuns la Ierusalim, căci mâna cea milostivă a lui Dumnezeu îl ocrotea,oWŞi au intrat în Ierusalim în luna a cincea, adică în anul al şaptelea al domniei împăratului.>uŞi s’au suit în Ierusalim, în anul al şaptelea al împăratului Artaxerxe, dintre fiii lui Israil şi dintre preoţi si leviţi, cântăreţi, portari si slugi ale templului,gGAcest Esdra a plecat din Babilon si era cărturar iscusit în legea lui Moise, pe care o dăduse Domnul Dumnezeul lui Israil. Şi împăratul i-a dat tot ceea ce dorea, fiindcă mâna Domnului Dumnezeului lui îl ocrotea.X)Fiul lui Abişua, fiul lui Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul.8 kFiul lui Zerahia, fiul lui Uzi, fiul lui Buchi,N Fiul lui Ahitub, fiul lui Amaria, fiul lui Azaria, fiul lui Meraiot,* OFiul lui Şalum, fiul lui Ţadoc,  'Iar după acestea, în vremea domniei lui Artaxerxe, împăratul Persiei, a plecat Esdra, fiul lui Seraia, fiul lui Azaria, fiul lui Hilchia,s _Şi au prăznuit sărbătoarea azimilor şapte zile întru bucurie, căci i-a bucurat Domnul şi a întors inima împăratului Persiei spre ei, ca să întărească mâinile lor la lucrul templului lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israil.SŞi mâncară Paştile, atât fiii lui Israil cei întorşi din robie, cât şi toţi cei ce se osebiseră de spurcăciunea popoarelor păgâne ale ţării, ca să caute pe Domnul Dumnezeul lui Israil.KCăci preoţii şi leviţii se curăţiseră toţi până la unul. Apoi junghiară Paştile pentru toţi fiii cei întorşi din robie, pentru fraţii lor preoţii, cât şi pentru ei înşişi.ucŞi au prăznuit fiii lui Israil cei întorşi din robie Paştile în ziua a paisprezecea a lunii întâia,'GŞi ei rânduiră pe preoţi după clasele lor şi pe leviţi după clasele lor la slujba lui Dumnezeu din Ierusalim, precum este scris în cartea lui Moisi.Şi aduseră jertfă pentru sfinţirea acestui templu al lui Dumnezeu: o sută de tauri, două sute de berbeci, patru sute de miei, iar ca jertfă pentru păcat, pentru tot Israilul, doisprezece ţapi, după numărul celor douăsprezece seminţii ale lui Israil.)KŞi fiii lui Israil, preoţii, leviţii, precum şi ceilalţi inşi care se întorseseră din robie făcură sfinţirea templului lui Dumnezeu cu mare bucurie.!Şi ei isprăviră acest templu până în ziua a treia a lunii Adar, adică în anul al şaselea al împărăţiei lui Dariu împăratul.<qAtunci bătrânii Iudeilor începură să zidească şi să sporească, ajutaţi de profeţia profetului Agheu şi a profetului Zaharia, feciorul lui Ido. Şi ei sfârşiră zidirea din porunca Dumnezeului lui Israil, precum şi din porunca lui Cirus, a lui Dariu şi a lui Artaxerxe, împăraţii Persiei.-S Atunci Tatnai, guvernatorul de dincolo de Eufrat, şi Şetarboznai, împreună cu părtaşii lor, se supuseră hrisovului pe care li-l trimisese Dariu împăratul.3 Iar Dumnezeu, al cărui nume sălăşlueşte acolo, să prăbuşească pe orice rege şi orice popor care s’ar încumeta să schimbe hrisovul nostru şi să dărâme acest templu din Ierusalim. Eu Dariu am dat hrisovul acesta, care să fie adus la îndeplinire întocmai!»r~] Şi vă mai dau poruncă iarăşi ca oricine va schimba hotărîrea aceasta, să se smulgă o bârnă din casa lui şi să fie legat şi spânzurat, şi casa lui să fie prefăcută din această pricină în morman de dărâmături. } Ca să aducă jertfe cu bună mireazmă Dumnezeului din ceruri şi să se roage pentru viaţa împăratului şi a feciorilor lui.f|E Iar ceea ce va fi de nevoie: tauri, berbeci, şi miei, pentru jertfele Dumnezeului din ceruri, grâu, sare, vin şi untdelemn, să se dea zi de zi şi fără scăpare din vedere, după cuvântul preoţilor din Ierusalim,I{ Şi iată că vă dau poruncă pentru ceea ce trebue să faceţi cu aceşti bătrâni ai Iudeilor ca să zidiţi acest templu al lui Dumnezeu: din averea împărătească făcută din dările de dincolo de Eufrat, să se plătească la vreme acestor oameni banii trebuitori pentru cheltuieli, ca să nu se curme lucrul.4zaCi îngăduiţi robului lui Dumnezeu Zorobabel, ocârmuitorul Iudeilor, şi bătrânilor Iudei să zidească acest templu al lui Dumnezeu pe locul său cel de odinioară."y=…«Acum, voi, Tatnai, satrapul Siriei, şi Şetarboznai, împreună cu soţii voştri, dregători mai mici de dincolo de Eufrat, nu vă împotriviţi,0xYAşijderea şi odoarele cele de aur şi de argint ale templului lui Dumnezeu, pe care le luase Nabucodonosor din templul din Ierusalim şi le dusese în Babilon, să fie date înapoi şi să fie puse în templul din Ierusalim, fiecare la locul lui, şi tu să le pui în templul lui Dumnezeu.»#w?Din trei rânduri de piatră în patru muchii şi cu un rând de grinzi de lemn. Şi cheltuiala să fie preîntâmpinată din vistieria împărătească.zvm«În anul cel dintâi al lui Cirus împăratul, împăratul Cirus a dat hrisov să se zidească templul lui Dumnezeu din Ierusalim, loc în care să se aducă jertfe, cu temelii tari, înalt de şaizeci de coţi, larg de şaizeci de coţi, u Şi a fost găsit în Ecbatana, într’un castel, care se află în ţinutul Mediei, un sul în care era scris hrisovul acesta:t #Atunci Dariu împăratul a dat poruncă şi s’au făcut cercetări în arhivele din Babilon, unde se păstrau aşijderea şi vistieriile.s/Şi acum, dacă împăratul socoteşte că e bine, să caute cu deamăruntul în arhiva împărătească de acolo din Babilon, de se mai află hrisovul împăratului Cirus pentru zidirea templului lui Dumnezeu din Ierusalim. Şi împăratul să ne trimită hotărirea sa.»-rSApoi, acest Şeşbaţar a venit şi a pus temeliile templului lui Dumnezeu din Ierusalim, iară de atunci şi până acum noi am zidit şi încă n’am isprăvit.q-Şi i-a poruncit: «Ia aceste odoare şi pune-le în templul din Ierusalim, iar templul lui Dumnezeu să fie zidit pe locul lui de mai nainte».Jp Chiar şi odoarele de aur şi de argint ale templului lui Dumnezeu pe care Nabucodonosor le luase din templul din Ierusalim şi le dusese cu el în templul dumnezeului său din Babilon, le-a scos Cirus împăratul, din templul din Babilon şi le-a dat în mâna lui Şeşbaţar, pe care îl pusese cârmuitor al ţării.o Dar în anul cel dintâi al lui Cirus, împăratul Babilonului, împăratul Cirus a dat hrisov ca să zidim acest templu.lnQ Însă, deoarece părinţii noştri au întărâtat pe Dumnezeul cerului, i-a dat pe ei în mâna lui Nabucodonosor Caldeul, împăratul Babilonului, care a dărâmat templul acesta, iar pe norod l-a dus în robia Babilonului.vme Şi iată care le-a fost răspunsul: «Noi suntem slujitorii Dumnezeului cerului şi al pământului şi zidim pentru el un templu care a mai fost zidit cu mulţi ani înainte, care a fost zidit şi isprăvit de un mare rege din Israil.l Şi i-am mai întrebat şi numele lor, ca să ţi le spunem ţie, şi noi am însemnat şi numele bărbaţilor celor din fruntea lor.k/ Atunci am întrebat pe bătrâni şi le-am grăit astfel: «Cine v’a dat hrisov să zidiţi templul acesta şi să isprăviţi aceste ziduri?»j-Să fie ştiut împăratului că ne-am dus în ţara Iudeei, unde se zideşte templul Dumnezeului celui mare. El se zideşte din piatră cioplită în patru muchii şi pereţii sunt căptuşiţi cu lemn. Şi lucrul acesta se face cu râvnă şi sporeşte în mâinile lor.qi[Ei îi trimiseră o scrisoare cu acest cuprins: «Către Dariu împăratul, cu adâncă închinăciune!7hgCopia scrisorii pe care au trimis-o Tatnai, guvernatorul de dincolo de Eufrat, şi Şetarboznai şi părtaşii lui, dregătorii cei mici din Siria, către Dariu împăratul.2g]Dar ochiul Dumnezeului lor era aţintit către bătrânii Iudeilor, şi n’au curmat lucrul până când era să vie poruncă de la Dariu şi scrisoare pentru aceasta.af;Atunci noi le-am răspuns şi le-am spus numele oamenilor care făceau această zidire.oeWÎn vremea aceea a venit la ei Tatnai, guvernatorul de dincolo de Eufrat, şi Şetarboznai şi tovarăşii lor şi le grăiră aşa: «Cine v’a dat vouă hrisov ca să zidiţi templul acesta şi să sfârşiţi aceste ziduri?»RdAtunci se porniră Zorobabel. fiul lui Salatiil, şi Iosua, fiul lui Ioţadac, şi începură să zidească templul lui Dumnezeu din Ierusalim laolaltă cu proorocii lui Dumnezeu, care îi sprijineau.3c aAtunci proorocii Agheu şi Zaharia, fiul lui Ido, au proorocit Iudeilor din Iuda şi din Ierusalim în numele Dumnezeului lui Israil, al cărui duh se pogorîse peste ei.'bGAtunci s’a oprit lucrul templului lui Dumnezeu din Ierusalim şi a rămas oprit până în anul al doilea al împărăţiei lui Dariu, împăratul Persiei.uacAtunci, îndată ce copia scrisorii împăratului Artaxerxe a fost citită înaintea lui Rehum şi Şimşai scriitorul şi a tovarăşilor lor, plecară în grabă la Ierusalim la Iudei şi îi opriră cu de-a-sila şi cu împotrivire.~`uPăziţi-vă însă să fiţi lăsători, ca nu cumva să iasă mai multă pagubă şi risipă pentru împăraţi!»_5Aşa dar, daţi poruncă să se oprească lucrul oamenilor acestora, iar cetatea să nu se mai zidească, până când nu vă voi da altă poruncă."^=Şi în Ierusalim au domnit regi puternici şi ocârmuitori peste toate, ţările de dincolo de Eufrat şi că li se plătea tribut şi dări şi vămi.i]KŞi eu am dat poruncă şi s’au cercetat cronicile şi s’a aflat că cetatea aceasta s’a răzvrătit din cele mai vechi timpuri împotriva împăraţilor şi că într’însa s’au urzit răscoala şi răzvrătirea.b\=Scrisoarea pe care voi aţi trimis-o a fost citită de la un cap la altul înaintea mea.g[GAtunci împăratul a trimis lui Rehum, cârmuitorul ţării, şi lui Şimşai scriitorul, precum şi celorlalţi tovarăşi ai lor care locuiau în Samaria şi în alte localităţi dincolo de Eufrat scrisoarea: «Pace…@ZyAcum noi dăm de ştire împăratului că, dacă această cetate se va clădi iarăşi şi zidurile ei se vor isprăvi, atunci acest ţinut de dincolo de Eufrat nu va mai fi al tău!QYSă se caute în cronicile părinţilor tăi şi tu vei găsi atunci în cronici şi vei afla că cetatea aceasta a fost cetate de răscoală şi a adus pagubă împăraţilor şi ţinuturilor şi că din vremurile cele mai vechi locuitorii s’au îndeletnicit cu răscoala, şi din pricina aceasta cetatea a fost dărâmată.$XADin această pricină, fiindcă noi suntem în slujba curţii şi nu ne este iertat să privim la păgubirea împăratului, am trimis veste împăratului,pWY Ştiut să fie deci împăratului că, dacă această cetate va fi clădită la loc şi zidurile ei sfârşite, locuitorii nu vor mai plăti nici tribut, nici dări, nici vamă, ci vor pricinui pagubă veniturilor împărăteşti.`V9 Ştiut să fie împăratului că Evreii care au pornit de la tine au ajuns la noi în Ierusalim şi ei zidesc astăzi cetatea cea rea şi răzvrătită şi au început să ridice zidurile şi să dreagă temeliile.U} Iată copia scrisorii pe care au trimis-o împăratului Artaxerxe: «Slujitorii tăi, locuitorii de dincolo de Eufrat…6Te Precum şi celelalte noroade pe care le-a robit marele şi strălucitul Salmanasar şi le-a aşezat în cetăţile Samariei şi în alte aşezări de dincolo de Eufrat…» S  «Rehum, cârmuitorul ţării, şi Şimşai scriitorul, împreună cu ceilalţi tovarăşi ai lor, judecătorii persani, dregătorii cei mici, dregătorii de dincolo de Eufrat, locuitorii din Persia, cei din Erec, Babilonienii, Suzienii, adică Elamiţii,R1Rehum, cârmuitorul ţării, şi Şimşai scriitorul au scris o scrisoare împotriva Ierusalimului către Artaxerxe împăratul, cu acest cuprins:qQ[Iar în zilele lui Artaxerxe, Bilşam, Mitredat, Tabeel şi ceilalţi tovarăşi ai lor scriseră din nou lui Artaxerxe, împăratul Perşilor. Şi cuprinsul scrisorii fu scris cu slove arameene şi fu tâlcuit în graiul arameean. P Dar sub domnia lui Ahaşveroş, la începutul domniei lui, scriseră o plângere împotriva locuitorilor din Iuda şi Ierusalim.KOBa chiar şi mituiră în sprijinul lor sfetnici ca să le zădărnicească planul în toată vremea domniei lui Cirus, împăratul Persiei, şi până la domnia lui Dariu, împăratul Persiei.NAtunci locuitorii ţării începură a descuraja norodul lui Iuda şi băgară frica într’inşii ca să nu mai zidească.5McAtunci Zorobabel şi Iosua împreună cu ceilalţi capi de familie ai lui Israil le-au răspuns: «Zidirea templului Dumnezeului nostru nu este un lucru dea-valma, ci numai noi singuri vrem să zidim templu pentru Domnul Dumnezeul lui Israil, precum ne-a poruncit nouă Cirus, împăratul Persiei!»3L_Se apropiară de Zorobabel şi de Iosua şi de capii de familie şi le grăiră lor: «Să clădim şi noi laolaltă cu voi, căci si noi ca şi voi cinstim pe Dumnezeul vostru, şi lui i-am adus noi jertfe, din zilele lui Asarhadon, împăratul Asiriei, care ne-a aşezat în părţile acestea».K -Când vrăjmaşii lui Iuda şi Veniamin auziră că cei întorşi din robie au început să zidească templu pentru Domnul Dumnezeul lui Israil,=Js Dar poporul nu putea să osebească strigătul de bucurie de plânsetul bătrânilor norodului, fiindcă poporul striga din răsputeri, iar răsunetul lui se auzea până departe.I/ Şi mulţi preoţi, leviţi şi capi de familie bătrâni, care văzuseră templul cel dintâi, acum când s’a pus temelia acestuia, izbucniră în hohote de plâns, în vreme ce sub ochii lor se punea temelia. Şi mulţi alţii strigau din răsputeri cu glas de bucurie.tHa Şi au început să proslăvească şi să să laude pe Domnul: «Că este bun, că în veac ţine mila lui pentru Israil!» Şi tot poporul striga din răsputeri de bucurie, lăudând pe Domnul la punerea temeliei templului Domnului.~Gu Şi când meşterii ziditori puseră temelia templului Domnului, preoţii stăteau înveşmântaţi în odăjdii şi cu trâmbiţe, iar leviţii din familia lui Asaf cu chimvale, ca să laude pe Domnul după chipul lui David, regele lui Israil.@Fy Atunci Iosua împreună cu feciorii lui şi cu fraţii lui, Cadmiel împreună cu fiii săi şi cu fraţii săi şi Binui şi Hodavia se legară să supravegheze pe lucrătorii care lucrau la zidirea templului Domnului, aşijderea şi familia lui Henadad împreună cu fiii lor şi cu fraţii lor şi leviţii.&EEÎn anul al doilea după sosirea lor la templul lui Dumnezeu în Ierusalim, în luna a doua, Zorobabel, feciorul lui Salatiil şi cu Iosua, fiul lui Ioţadac, şi ceilalţi fraţi ai lor, preoţii şi leviţii şi toţi cei care se întorseseră din robie în Ierusalim, începură lucrul zidirii şi orânduiră pe leviţii de la douăzeci de ani şi mai în vârstă să supravegheze lucrul templului Domnului.2D]Şi s’au plătit bani cioplitorilor de piatră şi dulgherilor, iar afară de aceasta mâncare şi băutură şi untdelemn celor din Sidon şi celor din Tir, ca să aducă butuci de cedru din Liban, pe mare, la Iafa, potrivit învoielii pe care o dobândiseră de la Cirus, împăratul Persiei.1C[Din ziua cea dintâi a lunii a şaptea ei au început să aducă arderi de tot pentru Domnul, cu toate că în vremea aceea nu fusese pusă temelia templului Domnului.ZB-Şi după aceasta, arderi de tot deobşte şi arderi de tot pentru Sâmbete şi pentru lunile noi şi pentru toate sărbătorile Domnului, cât şi pentru toţi cei care aduceau Domnului daruri de bună voie.A/Atunci prăznuiră sărbătoarea corturilor precum este scris în lege şi aduseră arderi de tot în fiecare zi după numărul rânduit zi de zi#@?Atunci se adunară mulţi dintre locuitorii ţării şi ridicară un jertfelnic pe vechile lui temelii. Căci cu toată duşmănia tuturor locuitorilor ţării, ei prinseră curaj şi jertfiră pe el jertfe pentru Domnul la timpul hotărît şi arderi de tot, dimineaţa şi seara.'?GAtunci începură arhiereul Iosua, fiul lui Ioţadac, şi fraţii lui, preoţii, şi Zorobabel, feciorul lui Salatiil, împreună cu fraţii lui şi zidiră jertfelnicul Dumnezeului lui Israil ca să aducă pe el arderi de tot, precum este scris în legea lui Moise, omul lui Dumnezeu. > Iar în luna a şaptea, după ce fiii lui Israil se aşezaseră în cetăţile lor, se adună tot poporul ca un om în Ierusalim.<=qFPreoţii şi leviţii, cântăreţii şi portarii şi slugile templului se aşezară în Ierusalim şi în oraşele lor, iar tot poporul lui Israil se aşeză în cetăţile lui.I< EFiecare după puterea lor. Ei dăruiră la vistieria ridicării templului şaizeci şi una de mii de darici de aur şi cinci mii de mine de argint, aşijderea o sută de odăjdii preoţeşti.2;]DUnii dintre capii de familii, îndată ce au ajuns la templul lui Dumnezeu din Ierusalim, dădură de bună voie daruri, ca să-l ridice pe locul lui cel de altădată,`:9CPatru sute treizeci şi cinci de cămile şi şase mii şapte sute douăzeci de asini.d9ABEi aveau şapte sute treizeci şi şase de cai, două sute patruzeci şi cinci de catâri,:8mAAfară de robii şi roabele lor în număr de şapte mii trei sute treizeci şi şapte, iar printre ei mai erau două sute patruzeci şi cinci de cântăreţi şi cântăreţe.h7I@Toată obştia la un loc a fost de patruzeci şi două de mii trei sute şi şaizeci de inşi, 6?Şi ocârmuitorul îi opri să mănânce din cele prea sfinte, până când arhiereul va întreba pe Dumnezeu prin Urim şi Tumim.,5Q>Aceştia căutară în hrisoave şi în cărţile spiţei neamurilor, dar nu s’au putut găsi, de aceea ei fură socotiţi ca necuraţi şi scoşi din preoţie.94k=Şi dintre fiii preoţilor; fiii lui Habaia, fiii lui Hacoţ, fiii lui Barzilai, acel care s’a însurat cu una din fiicele lui Barzilai Galaaditul şi care luase numele lui.\31s wPe lângă acestea, împăratul Cirus porunci să scoată toate odoarele templului Domnului, pe care le luase Nabucodonosor din Ierusalim şi le pusese în templul dumnezeului său.1r ]Şi toţi vecinii lor le veniră într’ajutor cu odoare de argint, de aur, cu cai şi cu vite şi cu scnmpeturi, fără să se mai socotească darurile de bună voie.Hq  Atuncii, capii familiilor lui Iuda şi Veniamin, preoţii şi leviţii, toţi aceia cărora Dumnezeu le-a aţâţat duhul, se porniră la drum ca să zidească templul Domnului din Ierusalim.op YŞi oricine a mai rămas din Iuda, în oricare ţinut ar locui, oamenii locului aceluia să-i vină într’ajutor, cu argint, cu aur, cu cai şi cu vite, cât şi cu daruri de bună voie pentru templul lui Dumnezeu din Ierusalim.|o sDeci, oricine din voi, care sunteţi din poporul lui, vrea să meargă de bună voie, să pornească cu ajutorul Domnului său, la Ierusalim, în Iudeea, ca să zidească templul Domnului Dumnezeului lui Israil, adică Dumnezeul din Ierusalim.Tn #«Aşa rosteşte Cirus, împăratul Persiei! Toate împărăţiile pământului mi le-a dat mie Domnul Dumnezeul cerului şi el însuşi mi-a poruncit ca să-i zidesc templu în Ierusalimul cel din Iuda.*m QÎn anul cel dintâi al lui Cirus, împăratul Persiei, ca să se împlinească cuvântul Domnului cel grăit prin gura proorocului Ieremia, Domnul insuflă pe Cirus, împăratul Persiei, sa vestească prin viu grai în toată împărăţia lui, aşijderea şi prin hrisov cele ce urmează:+lO$«Aşa grăieşte Cirus, împăratul Perşilor! Toate împărăţiile pământului mi le-a dat mie Domnul Dumnezeul cerului! El însuşi mi-a poruncit să-i zidesc templu în Ierusalimul cel din Iuda. Cine din voi este din poporul său? Domnul Dumnezeul său să fie cu el şi să plece!»!k;$Ci în anul întâi al lui Cirus, împăratul Perşilor, ca să se împlinească cuvântul Domnului, cel grăit prin gura lui Ieremia, a trezit Domnul duhul lui Cirus, împăratul Perşilor, care a dat în toată împărăţia prin grai şi prin scris acest hrisov împărătesc:rj]$Ca să se împlinească cuvântul cel grăit prin gura lui Ieremia: «până ce ţara se va bucura de vremea ei de odihnă»; căci în toată vremea cât a fost pustie a avut odihnă, până, la împlinirea celor şaptezeci de ani.&iE$Iar pe cei care au scăpat din ascuţişul săbiei i-a adus robi în Babilon, şi au rămas robi lui şi feciorilor lui până în vremea domniei Perşilor,(hI$Apoi a pus foc templului Domnului si a dărâmat zidul Ierusalimului. Toate palatele dintr’însul le-a ars cu foc şi toate lucrurile de preţ le-a nimicit.+gO$Iar toate odoarele templului lui Dumnezeu, mari şi mici, vistieriile templului Domnului, comorile regelui şi ale dregătorilor lui, toate le-a dus în Babilon. ~}|{{fzyxx,wvvuztssr8qpp3nn=lkk+j%i]hgPfdd(ba`_^]\i[QZYXXLWtVCUTTlSRQQPPOPNNNUMMM/LLZKKKXJJJmJIIIIaIAIHHHH?GG_FEDDBB/Aw@X?>=<<;:98766543321s0/.}-,,L++ *)) (B''@&&,%X$#S"t!!7 h+<ax-o sDZ>rq + h : l_-ld d Aşijderea şi eu, fraţii mei şi slujitorii mei, le-am împrumutat bani şi grâu cu dobândă. Să le iertăm această datorie!]c3 «Nu este bine ceea ce voi aţi făcut!» îmi urmai şirul vorbei. – «Oare nu vreţi să mai umblaţi întru frica Dumnezeului nostru, şi să nu mai dăm păgânilor, vrăjmaşilor noştri prilej de ocară?.bUŞi le-am zis: «Noi am răscumpărat pe fraţii noştri Iudei care au fost vânduţi la păgâni, ori de câte ori ne-a fost cu putinţă. Şi acum vreţi să vindeţi pe fraţii voştri şi anume vreţi să ni-i vindeţi nouă?» Dar ei tăcură şi nu găsiră nici un cuvânt de răspuns.RaŞi după ce am stat la sfat cu inima mea, am dojenit pe fruntaşi şi pe căpetenii şi le-am spus: «De ce împrumutaţi bani cu camătă unul altuia?» Apoi am făcut o adunare mare împotriva lor,[`/Şi când am auzit tânguirea şi cuvintele lor, m’am necăjit afară din cale.__7Dar trupul nostru este ca şi trupul fraţilor noştri, feciorii noştri ca şi feciorii lor, şi cu toate acestea mai trebue să înjosim pe feciorii noştri şi pe fiicele noastre în rândul robilor, ba chiar unele din fetele noastre au ajuns slugi, iar noi nu mai avem putere, fiindcă ţarinile şi podgoriile noastre sunt ale altora.» ^Iar alţii ziceau: «A trebuit să ne împrumutăm cu bani pe ogoarele şi pe podgoriile noastre pentru dăjdiile împărăteşti.]5Alţii ziceau: «Nevoiţi suntem să punem zălog ţarinile noastre, podgoriile şi casele noastre, ca să dobândim grâu când bântue foametea».\#Unii ziceau: «Siliţi suntem să punem zălog feciorii şi fetele noastre ca să dobândim grâu pentru hrană şi să ne ţinem viaţa».q[ ]Atunci s’a făcut tânguire mare a oamenilor din popor şi a femeilor, împotriva fraţilor lor Iudei.JZ Dar nici eu, nici fraţii mei, nici slujitorii mei, nici străjile care mergeau după mine nu am lepădat hainele de pe noi şi chiar cel care era trimis la apă se ducea cu lancea în mână.!Y;În vremea aceasta am mai sfătuit poporul: «Fiecare să mâie noaptea cu sluga lui în Ierusalim, ca noaptea să fie de strajă, iar ziua la lucru».XŞi noi lucram, iar jumătate din popor ţinea în mână lăncile, din revărsatul zorilor până la răsăritul stelelor. WÎn oricare loc veţi auzi glasul trâmbiţei, acolo să vă strângeţi la noi, findcă Dumnezeul nostru se va lupta pentru noi!»EV Atunci am zis fruntaşilor, căpeteniilor şi celuilalt popor: «Lucrul este afară din cale de mult şi pe mare întindere, iară noi suntem împrăştiaţi pe zid departe unul de altul.fUE Zidarii stăteau fiecare cu sabia la şold şi zideau, iar un trâmbiţaş era lângă mine.cT? Care zideau la zid. Şi cărătorii cu o mână lucrau, iar în cealaltă ţineau lancea.\S1 Dar din ziua aceea, jumătate din salahorii mei lucrau, iar jumătate ţineau în mână lăncile, scuturile, arcurile şi platoşele, în vreme ce căpeteniile stăteau la spatele tuturor familiilor evreeşti,'RG Şi când au auzit duşmanii noştri că ni s’a dat de ştire şi că Dumnezeu le-a zădărnicit planul, toţi ne-am întors la zid, fiecare la lucrul lui.RQŞi după ce m’am uitat bine, m’am sculat şi am zis fruntaşilor şi căpeteniilor şi celuilalt popor: «Nu vă temeţi de ei, ci în dreptăţi-vă gândul spre Stăpânul nostru cel mare şi înfricoşat şi luptaţi-vă pentru fraţii şi fiii voştri şi pentru fiicele şi femeile voastre şi pentru casele voastre!»HP Eu m’am aşezat în părţile cele mai de jos, după zid, în ascunzători, şi am pus în rând poporul cel războinic după familii, cu săbiile, cu suliţele şi cu arcurile în mână, ODar când Iudeii care erau vecini cu ei au venit şi ne-au spus în nenumărate rânduri din care părţi ar fi să tabere pe noi,1N[Ci vrăjmaşii noştri se socoteau: «Să nu ştie şi să nu ne simtă până când vom ajunge în mijlocul lor, pe urmă să-i măcelărim şi să le oprim lucrul!»M)Şi Iudeii au zis: «Sleitu-s’a vlaga salahorilor, iar din pricina prea multelor dărâmături noi nu mai avem putere să mai zidim zidul!»mLSAtunci ne-am rugat din inimă Dumnezeului nostru şi am stat de pază zi şi noapte împotriva lor.nKUŞi uneltiră toţi laolaltă să se războiască cu Ierusalimul şi să pricinuiască zăpăceală.XJ +Şi când Sanbalat şi Tobie, Arabii şi Amoniţii şi cei din Aşdod au aflat că prefăcutul zidurilor Ierusalimului face spor şi că spărturile încep să se astupe, atunci se întărâtară peste fire,{Io&Şi noi am zidit zidul, iar de îndată ce tot zidul a ajuns până la jumătate, poporul a prins curaj de lucru.$HA%Nu acoperi fărădelegile lor şi păcatul lor de dinaintea feţei tale nu-l şterge, căci au grăit lucruri de zminteală înaintea celor ce zideau! –G/$– Ascultă, Dumnezeul nostru, cum am ajuns de ocară! întoarce ocara lor asupra capului lor şi fă-i de batjocură în pământul robiei lor!F7#Şi Tobie Amonitul stătea lângă el şi zicea: «Poftim să zidească! Dar dacă ar sări de undeva o vulpe, ar doborî zidul lor cel de piatră!»+EO"Şi zicea în faţa celor de un neam cu el şi a ostaşilor din Samaria: «Ce au de gând să facă aceşti Iudei neputincioşi? Li se va îngădui oare? Oare aduce-vor jertfe? Sfârşi-vor ei vreodată? Învia-vor iarăşi pietrele de sub grămezile de dărâmături încă arse de foc?»D%!Iar când a auzit Sanbalat că noi zidim zidul, s’a aprins de mânie şi s’a întărâtat foarte şi a început a-şi bate joc de Iudei,_C7 Şi între foişorul din Colţ şi poarta Oilor dregeau argintarii şi neguţătorii.:BmIar mai încolo dregea Malchia din breasla argintarilor, până la casa robilor templului şi a neguţătorilor, în dreptul porţii de pază şi până la foişorul din Colţ.*AMDupă el dregea Anania, fiul lui Şelemia, şi Hanun, fiul lui Ţalaf, o altă bucată. După el dregea Meşulam, fiul lui Berechia, în dreptul locuinţei lui.@+După ei dregea Ţadoc, fiul lui Imer, în dreptul casei lui, şi după el dregea Şemaia, fiul lui Şecania, portarul porţii de la Răsărit.N?De la poarta Cailor dregeau preoţii, fiecare în dreptul casei lui.>!După el dregeau oamenii cei din Tecoa o altă bucată, din dreptul turnului celui mare care iese în afară şi până la zidul Ofelului.~=uRobii templului locuiau la Ofel, – până în dreptul porţii Apelor, la răsărit de turnul care iese în afară.M<Apoi Palal, fiul lui Uzai, în dreptul Unghiului şi al turnului, care iese mai în afară de la casa de sus a regelui lângă ograda cea străjuită. După el dregea Pedaia, fiul lui Paroş, –;După el şi mai încolo dregea Binui, fiul lui Henadad, o altă bucată, de la casa lui Azaria până în capul Unghiului.:%Mai departe dregeau Veniamin şi Haşub, în dreptul casei lor; după ei dregea Azaria, fiul lui Maaseia, fiul lui Anania, lângă casa lui.R9Şi mai încolo de el dregeau preoţii, oamenii din ţinutul Iordanului.#8?Şi după el dregea Meremot, fiul lui Urie, fiul lui Hacoţ, încă o bucată, de la poarta casei lui Eliaşib şi până la capătul casei lui Eliaşib.7Şi mai departe după el, dregea Baruh, fiul lui Zacai, o altă bucată, de la Unghiu şi până la poarta casei lui Eliaşib arhiereul.K6Iar lângă el dregea Ezer, fiul lui Iosua, căpetenia celeilalte jumătăţi a ţinutului Miţpa, o altă bucată până în dreptul urcuşului unde se află casa cu arme de luptă, la Unghiu.5Şi mai încolo de el dregeau fraţii lui: Binui, fiul lui Henadad, căpetenia celeilalte jumătăţi a ţinutului Cheila.14[Şi după el dregeau fraţii lui, leviţii: Behum, fiul lui Bani. Alături de el dregea Haşabia, căpetenia unei jumătăţi a ţinutului Cheila, pentru ţinutul lui.[3/După el dregea Neemia, fiul lui Azbuc, căpetenia unei jumătăţi din ţinutul Bet-Ţur, până în dreptul mormintelor lui David şi până la heleşteul pe care l-a făcut el şi până la casa Voinicilor.M2Şi poarta Izvorului o dregea Şalum, fiul lui Colhozeh, căpetenia unei jumătăţi a ţinutului Miţpa; el a zidit-o, a acoperit-o şi i-a aşezat porţile, manelele şi zăvoarele, aşijderea şi zidul de la iazul Canalului de apă, până la grădina regelui şi până la treptele care scoboară din cetatea lui David.01YŞi poarta Gunoiului o dregea Malchia, fiul lui Recab, căpetenia ţinutului Bet-Cherem; el a zidit-o, a acoperit-o şi i-a aşezat porţile, manelele şi zăvoarele.P0 Şi poarta Văii o dregeau Hanun şi locuitorii din Zanoah – ei au zidit-o şi au aşezat porţile ei, manelele şi zăvoarele – şi mai departe o mie de coţi de zid până la poarta Gunoiului. / Şi lângă el dregea Şalum, fiul lui Haloheş, căpetenia celeilalte jumătăţi din ţinutul Ierusalimului, el şi fiicele lui..y A doua bucată de zid o dregea Malchia, fiul lui Harim, şi Haşub, fiul lui Pahat-Moab, până la turnul Cuptoarelor. - Şi încă mai încolo dregea Iedaia, fiul lui Harumaf, în dreptul casei lui, şi mai alăturea dregea Hatuş, fiul lui Haşabia.o,W Şi mai laoparte dregea Refaia, fiul lui Hur, căpetenia unei jumătăţi din ţinutul Ierusalimului.Z+-Şi lângă ei dregea Uziel, fiul lui Harhaia, din breasla argintarilor, iar mai departe dregea Hanania din breasla neguţătorilor de mirezme. Şi se opriră cu dresul zidului Ierusalimului la zidul cel lat.<*qŞi încă mai încolo dregeau Melatia Ghibeonitul şi Iadon Meronotitul, oameni din Ghibeon şi Miţpa, până la casa de judecată a satrapului ţinutului de apus a Eufratului.-)SŞi poarta vechii Cetăţi o drese Ioiada, fiul lui Paseah, şi Mesulam, fiul lui Besodia – ei băgară grinzile şi aşezară porţile, manelele şi zăvoarele.x(iŞi mai departe dregeau cei din Tecoa, dar fruntaşii lor nu şi-au plecat grumazul lor la lucru Domnului lor.A'{Alăturea de ei dregea Meremot, fiul lui Urie, fiul lui Hacoţ, şi lângă ei dregea Meşulam, fiul lui Berechia, fiul lui Meşezabeel, şi mai încolo dregea Ţadoc, fiul lui Baana,x&iFeciorii lui Asna zidiră poarta Peştilor, băgară grinzile şi aşezară porţile, manelele şi zăvoarele._%7Şi lângă el zideau oameni din Ierihon, şi mai încolo zidea Zaour, fiul lui Imri.i$ MAtunci Eliaşib arhiereul şi fraţii lui, preoţii, porniră şi zidiră poarta Oilor, băgară grinzile şi aşezară porţile şi mai încolo, până la turnul Hamea, pe care îl sfinţiră, şi până la turnul Hananeel.^#5Dar eu le-am întors vorba: «Dumnezeul cerurilor, el ne va da izbândă, şi noi robii lui vom porni să facem zidirea. Iar voi, voi să nu aveţi nici parte, nici îndreptăţire, nici pomenire în Ierusalim!» "Dar când Sanbalat Horonitul şi slujitorul Tobie Amonitul şi Arabul Gheşem aflară despre aceasta, au început să-şi râdă de noi şi să ne facă de ocară aşa: «Ce istorie vreţi să faceţi? Vreţi să vă răzvrătiţi împotriva împăratului?» !Şi când le-am povestit în ce chip mâna cea bună a Dumnezeului meu mă ocrotise precum şi cuvintele împăratului cele către mine, atunci ei prinseră a grăi: «Scula-ne-vom şi vom zidi!» Şi ei se îmbărbătau unii pe alţii pentru lucrul cel bun.R Ci numai le-am zis: «Voi vedeţi în ce stare jalnică ne aflăm. Ierusalimul dărâmat, iar porţile lui nimicite de foc! Haidem dar să zidim zidul Ierusalimului şi să nu mai fim de batjocură!»+Şi căpeteniile poporului nu ştiau pe unde umblasem şi ce aveam de gând să fac, fiindcă eu nu împărtăşisem până atunci gândul meu, nici Iudeilor, nici preoţilor, nici fruntaşilor, nici căpeteniilor şi nici celorlalţi care erau însărcinaţi cu zidirea,  Mă scoboram noaptea în vale şi mă uitam cu deamăruntul la zid, apoi mă întorceam prin poarta Văii şi intram în cetate.1Apoi mă îndreptai spre poarta Izvorului şi spre heleşteul împăratului. Iar când dobitocul nu mai putea să se strecoare împreună cu mine,_7 Şi aşa ieşii noaptea pe poarta Văii şi o luai spre izvorul Balaurului şi spre poarta Gunoiului şi mă uitai cu deamăruntul la zidurile Ierusahmului cele dărâmate şi la porţile lui cele nimicite de foc.! După care răstimp am pornit noaptea la drum împreună cu câţiva oameni, şi n’am dat veste nimănui ceea ce Dumnezeul meu îmi insuflase ca să săvârşesc în Ierusalim. Şi nu aveam cu mine nici măcar un dobitoc, ci numai pe acela pe care mergeam călare.L În felul acesta am ajuns la Ierusalim, unde am poposit trei zile,L Şi când a auzit Sanbalat Horonitul şi Tobie Amonitul, care era şi el slujitor, le-a fost grozav de ciudă că a venit cineva care vrea să se îngrijească de bună starea fiilor lui Israil.G Când am ajuns la satrapii de la apusul Eufratului, le-am dat în mână scrisorile împăratului. Iar împăratul trimisese căpetenii ostăşeşti şi călărime ca să mă însoţească.,QPrecum şi o scrisoare către Asaf, pădurarul împărătesc, ca să-mi dea bârne pentru porţile cetăţii cele de lângă templu, cât şi pentru zidurile cetăţii şi pentru casa în care eu voi locui». Şi împăratul mi-a dat, fiindcă mâna cea bună a Dumnezeului meu mă ocrotea.MŞi am grăit din nou împăratului: «Dacă împăratul socoteşte drept, să-mi dea scrisori către satrapii de la apus de Eufrat, ca să îngăduiască trecerea mea până voi ajunge în Iuda,{Iar împăratul şi împărăteasa, care stătea lângă el, mi-au răspuns: «Câtă vreme va dura călătoria ta şi când ai de gând să te întorci înapoi?» Şi deoarece împăratul avea de gând să mă trimită, eu i-am hotărît o vreme,mSŞi i-am răspuns împăratului: «Dacă împăratul socoteşte cu cale şi dacă robul tău află har înaintea ta, să mă trimiţi în Iudeea, în cetatea unde se află mormintele părinţilor mei, ca s’o zidesc din nou».r]Atunci m’a întrebat împăratul: «Ce vrei tu să ceri?» Şi eu m’am rugat Dumnezeului din ceruri,dAŞi am răspuns împăratului: «Împărate, să trăieşti deapururi! De ce chipul să nu-mi fie mâhnit, când cetatea în care se află mormintele părinţilor mei este dărâmată şi porţile ei nimicite de foc?»H Atunci împăratul a grăit către mine: «Pentru ce chipul tău arată mâhnit, cu toate că nu eşti bolnav? Se vede că ai vre-o mâhnire în suflet!» Atunci spaima m’a cuprins foarte,X +Fost-a în luna Nisan, în anul al douăzecilea al împăratului Artaxerxe, şi eu aveam în seamă vinul. Şi am luat dintr’însul şi i-am dat împăratului, dar m’am stăpânit să-mi arăt mâhnirea.4 c O, Stăpâne! Fie dar urechile tale luătoare aminte la rugăciunea slugii tale şi la ruga slugilor tale, care găsesc plăcere să cinstească numele tău, şi dă putere robului tău ca astăzi să izbutească şi să afle har înaintea acestui om!» Şi eu eram atunci paharnic al împăratului.~ w Şi ei sunt robii tăi şi norodul tău pe care tu i-ai mântuit cu puterea ta cea mare şi cu mâna ta cea vajnică.  1 Iar dacă vă veţi întoarce cu pocăinţă şi veţi păzi poruncile mele şi le veţi împlini, chiar de vor şi sălăşlui izgoniţii voştri la capătul cerului, de acolo îi voi aduce în locul pe care eu l-am ales ca să sălăşluiască numele meu într’însul».4  cAdu-ţi aminte de făgăduinţa pe care a-i făcut-o lui Moise, robul tău, şi i-ai zis: «Dacă voi veţi săvârşi fărădelegi, atunci vă voi risipi printre popoare;*  OŞi fărădelege am săvârşit împotriva ta şi nu am păzit poruncile, orânduirile şi îndreptările tale, pe care tu le-ai poruncit slugii tale, lui Moise.;  qFie urechea ta luătoare aminte şi ochii tăi deschişi, ca să audă rugăciunea robului tău, cu care mă rog deapururi zi şi noapte pentru fiii lui Israil, robii tăi, şi mărturisesc păcatul fiilor lui Israil pe care noi l-am săvârşit împotriva ta, căci eu şi casa tatălui meu am păcătuit.Q  Şi am zis: «O, Doamne, Dumnezeule din ceruri, Dumnezeu puternic, mare şi minunat, cel ce păzeşti legământul şi dărueşti milostivirea ta celor ce te iubesc pe tine şi păzesc poruncile tale!G  Şi când am auzit cuvintele acestea, m’am trântit la pământ şi am plâns şi m’am tânguit zile de-a-rândul, am ţinut post şi m’am rugat mereu în faţa Dumnezeului din ceruri,C Mi-au răspuns: «Cei ce au mai rămas cu viaţă din robie acolo în ţară sunt în mare nevoie şi în scârbă: zidurile Ierusalimului sunt dărâmate şi porţile nimicite de foc».X +Atunci a venit la mine Hanani, unul din fraţii mei, el şi cu câţiva oameni din Iuda. Şi când i-am întrebat despre Iudeii care scăpaseră şi care mai rămăseseră din robie cum şi despre Ierusalim,u gIstoria lui Neemia, fiul lui Hacalia. În luna Chislev, în anul al douăzecilea, mă aflam în cetatea Suza.eC ,Toţi aceştia se însuraseră cu soţii streine. Şi ei au izgonit pe soţii şi pe copii.V% +Din familia lui Nebo: Ieiel, Matatia, Zabad, Zebina, Iadai, Ioil şi Benaia."? *Şalum, Amaria şi Iosif.%E )Azareel, Şelemia, Şemaria./Y (Din familia lui Azuz: Şaşai, Şarai,'I 'Şi Şelemia, Natan şi Adaia.~5 &Bani, Binui, Şimei,$}C %Matania, Matnai şi Iaasai,"|? $Vania, Meremot, Eliaşib,!{= #Benaia, Bedeia, Cheluhu,4zc "Din familia Bigvai: Maadai, Amram şi Ioil.by= !Şi din familia lui Haşum: Matnai, Matata, Zabad, Elifelet, Ieremai, Manase şi Şimei.&xG Veniamin, Maluc şi Şemaria.Nw Şi din familia lui Harim: Eliezer, Işia, Malchia, Şemaia, Simeon,nvU Şi din familia lui Pahat-Moab: Adna, Chelal, Benaia, Maaseia, Matania, Beţaleel, Binui şi Manase.]u3 Şi din familia lui Bani: Meşulam, Maluc, Adaia, Iaşub, Şeal, Azael şi Ieremot.Bt Şi din familia lui Bebai: Iohanan, Anania, Zabai, Atlai.Zs- Şi din familia lui Zatu: Elioenai. Eliaşib, Matania, Ieremot, Zabad şi Aziza.Rr Din familia lui Elam: Matania, Zaharia, Iehiel, Abdi, Ieremot, şi Ilie.}qs Şi dintre ceilalţi Israiliţi: Din familia lui Faroş: Ramia, Iziia, Malchia, Miiamim, Eleazar Miheia şi Benaia.ap; Şi dintre cântăreţi: Eliaşib şi Zacur. Şi dintre portari: Şalum, Telem şi Uri.bo= Şi dintre leviţi: Iozabad, Şimei, Chelaia, adică Chelita, Fetahia, Iuda şi Eliezer.Zn- Din familia lui Fahşur: Elioenai, Maaseia, Ismail, Natanail, Iozabad şi Elasa.Im Din familia lui Harim: Maaseia, Ilie, Şemaia, Iehiel şi Uzia.2l_ Din familia lui Imer: Hanani şi Zebadia.wkg Care îşi dădură cuvântul să alunge pe femeile lor şi să aducă un berbece ca jertfă pentru vina lor.Ej Şi dintre preoţii care seînsuraseră cu femei streine au fost găsiţi aceştia: Din familia lui Iosua, feciorul lui Ioţadac, şi fraţii lui: Maaseia şi Eliezer, Iarib şi Ghedalia,|iq Şi lămuriră pricina cu toţi oamenii însuraţi cu femei străine până în ziua cea dintâi a lunii întâia.h Dar cei ce se întorseseră din robie făcură întocmai aşa. Şi Esdra arhiereul îşi alese oameni, căpetenii de familii din fiecare neam, şi vezi că toţi sunt arătaţi pe nume, şi ţinură sfat în ziua cea dintâi din luna a zecea, ca să judece pricina.g5 Ci numai Ionatan, feciorul lui Asael, şi Iahzeia, feciorul lui Ticva, se împotriviră la aceasta, sprijiniţi de Meşulam şi de levitul Şabetai.Rf Să rămână deci căpeteniile noastre pentru toată obştia, iar toţi aceia care în cetăţile noastre s’au însurat cu femei străine să vină la vremea hotărîtă împreună cu bătrânii cetăţilor şi judecătorii fiecărei cetăţi, până când mama lui Dumnezeu se va întoarce de la noi dinspre lucrul acesta.»Ae{ Dar norodul este numeros şi vremea ploioasă, de nimeni nu poate sta afară, iar aceasta nu este o pricină de o zi două, deoarece noi am săvârşit mare păcat din partea aceasta.idK Atunci toată obştia a răspuns şi a zis cu glas tare: «Da, precum tu ai zis, aşa vom face!Ic Dar acum mărturisiţi înaintea Domnului Dumnezeului părinţilor voştri păcatul şi faceţi voia lui şi despărţiţi-vă de popoarele păgâne din ţară şi de femeile cele străine.»b- S’a sculat Esdra preotul şi şi-a îndreptat cuvântul către ei: «Păcătuit-aţi, căci aţi luat femei străine, sporind vina lui Israil.-aS După aceasta, toţi Iudeii din Iuda şi din Veniamin s’au adunat la Ierusalim a treia zi, adică în luna a noua în ziua a douăzecea a lunii. Şi când tot poporul sta în piaţa de dinaintea templului Domnului, tremurând din pricina aceasta şi din pricina ploii care curgea şiroaie,T`! Iar cine nu va veni în răstimp de trei zile, potrivit sfatului căpeteniilor şi al bătrânilor, toată averea aceluia să fie luată, iar el să fie dat afară din obştia celor întorşi din robie._! Atunci au dat de veste cu strigare în Iuda şi Ierusalim tuturor celor care se întorseseră din robie, ca să se strângă la Ierusalim,x^i Şi s’a sculat Esdra din piaţa de dinaintea templului Domnului şi s’a dus în chilia lui Iohanan, fiul lui Eliaşib, şi a mas acolo; pâine nu a mâncat şi apă n’a băut, ci s’a tânguit pentru marea fărădelege a norodului.']G Atunci, s’a sculat Esdra şi a luat jurământul la toate căpeteniile preoţilor şi leviţilor şi la tot Israilul, că vor face aşa, şi ei se jurară.B\} Atunci toţi cei ce se temeau de porunca lui Dumnezeu se sculară şi ziseră: «Scoală-te şi sfârşeşte, căci tu ai putinţa, iar noi suntem cu tine! Fii tare şi sfârşeşte!»[! Să încheiem acum un legământ cu Dumnezeul nostru ca să alungăm pe toate femeile noastre cele străine şi copiii născuţi dintr’însele, după sfatul tău, stăpâne, şl al celor ce se tem de porunca Dumnezeului nostru, şi să ne îndreptăm după lege.»Z- Atunci Şecania, feciorul lui Iebiel, dintre fiii lui Elam, începu să grăiască şi zise lui Esdra: «Noi am păcătuit împotriva Dumnezeului nostru şi am luat femei străine de la popoarele din aceste părţi. Cu toate acestea mai este încă nădejde pentru Israil. Y  În vreme ce Esdra se ruga plângând şi se mărturisea din suflet stând la pământ înaintea templului lui Dumnezeu, s’a adunat lângă el o foarte mare mulţime de Israiliţi: oameni, femei şi copii, fiindcă poporul izbucnise în plâns năprasnic.tXa O, Doamne, Dumnezeul lui Israil, tu eşti drept, de vreme ce noi am rămas astăzi o ceată de mântuiţi! Iată-ne că stăm înaintea ta cu păcatele noastre! Ci nu mai este cu putinţă din pricina lor să mai stăm în faţa ta!»xWi Oare am mai putea noi să călcăm poruncile tale şi să ne încuscrim cu aceste neamuri mârşave? Nu te-ai mânia tu oare într’atâta încât să ne prăpădeşti şi să nu mai rămâe nici rămăşiţă, nici ceată de mântuiţi?#V? Şi după tot ceea ce a venit peste noi, din pricina faptelor noastre celor rele şi a păcatelor noastre celor mari, cu toate că tu, Dumnezeul nostru, ne-ai cruţat mai mult decât eram vrednici pentru fărădelegile noastre şi ne-ai dăruit nouă această ceată de mântuiţi,EU Pentru aceasta nu daţi de soţii pe fiicele voastre feciorilor lor şi nici pe fiicele lor să nu le ia feciorii voştri. Şi deapururi să nu năzuiţi după fericirea şi bunăstarea lor, ca să fiţi tari şi să mâncaţi bunătăţile ţării şi să o lăsaţi deapururi moştenire pentru feciorii voştri.»+TO Pe care le-ai poruncit prin gura robilor tăi profeţi, şi ne-ai zis: «Ţara în care veţi intra să o luaţi în stăpânire este o ţară întinată de întinăciunea popoarelor din aceste părţi, de idolii lor, cu care au umplut-o în urma pângăririi lor de la un capăt la altul.S Şi acum, ce să mai spunem după atâtea întâmplări, o, Dumnezeul nostru! Ci noi am trecut cu vederea poruncile tale,`R9 Căci deşi suntem robi, dar Dumnezeul nostru nu ne-a părăsit în vremea robirei noastre, ci şi-a plecat spre noi îndurarea înaintea împăraţilor Persiei, ca să ne dea viaţă pentru ridicarea templului Dumnezeului nostru şi să prefacem dărâmăturile lui, ca să ne pună la îndemână zid de apărare în Iuda şi în Ierusalim.9Qk Şi acum, Domnul Dumnezeul nostru numai o clipă ne-a arătat milostivirea sa şi ne-a lăsat o rămăşiţă din cei scăpaţi şi ne-a dat un adăpost în sfântul său lăcaş, ca Dumnezeul nostru să lumineze iarăşi ochii noştri şi să ne dăruiască puţină viaţă în vremea robirii noastre.;Po Din vremea părinţilor noştri vina noastră a tot crescut până astăzi, iar din pricina păcatelor noastre, noi, regii noştri, preoţii noştri am fost daţi în mâna regilor din ţări streine prin sabie, prin robie, ori prin jaf, ori prin batjocură în faţa lumii, precum se întâmplă astăzi.JO Şi am zis: «O, Dumnezeul meu, mă ruşinez şi mă sfiesc să ridic spre tine faţa mea, deoarece fărădelegile mele au covârşit capul meu şi vina noastră a ajuns mare până la ceruri!DN Iar la vremea jertfei celei de seară m’am sculat din postirea mea şi mi-am sfâşiat veşmântul şi meilul meu, şi îngenunchind am întins mâinile mele spre Domnul Dumnezeul meu.M} Atunci s’au strâns lângă mine toţi cei care se temeau de cuvintele Dumnezeului lui Israil, din pricina acestei călcări de lege a celor care se întorseseră din robie, iar eu am stat la pământ nemişcat până la vremea jertfei de seară.,LQ Iar când am auzit lucrul acesta, mi-am sfâşiat veşmântul meu şi meilul meu şi mi-am smuls părul din cap şi barba şi am stat încremenit jos pe pământ.oKW De vreme ce s’au căsătorit cu fiii şi cu fiicele lor şi au amestecat sămânţa cea sfântă cu popoarele păgâne ale acestor ţinuturi. Ci numai căpeteniile şi cei cu vază sunt începători acestei călcări de lege.»kJ Q Şi după ce s’au sfârşit toate acestea, se apropiară de mine căpeteniile poporului spunându-mi: «Poporul lui Israil, preoţii şi leviţii nu s’au osebit de popoarele păgâne ale acestor ţinuturi care se închină la idolii lor – de Canaaniţi, de Hetiţi, de Pereziţi, de Iebusiţi, de Amoniţi, de Moabiţi, de Egipteni şi de Edomiţi,9Ik$Şi ei aduseră poruncile împăratului la cunoştinţa satrapilor împăratului şi a ocârmuitorilor de dincolo de Eufrat, care sprijiniră poporul şi templul lui Dumnezeu.5Hc#În vremea aceea, fiii robiei, cei ce se întorseseră din robie, jertfiră arderi de tot Dumnezeului lui Israil, doisprezece viţei pentru întreg Israilul, nouăzeci şi şase de berbeci şi şaptezeci şi şapte de miei, doisprezece ţapi jertfă pentru păcat, toate ardere de tot pentru Domnul.mGS"Şi le-am încredinţat pe toate după număr şi cântar, iar greutatea toată a fost însemnată.HF !Iar în ziua a patra am cântărit argintul, aurul si odoarele în templul Dumnezeului nostru, încredinţându-le în mâna lui Meremot, feciorul lui Urie preotul, şi, pe lângă el, lui Eleazar, fiul lui Fineas, şi celor împreună cu ei: Iozabad, feciorul lui Iosua, şi Noadia, feciorul lui Binui, toţi leviţi.FE După ce am ajuns în Ierusalim, am poposit acolo trei zile,ZD-Şi noi am pornit de la râul Ahava în ziua a douăsprezecea a lunii dintâi, spre Ierusalim. Şi mâna Dumnezeului nostru ne ocrotea şi ne păzea de năvălirea duşmanilor şi de hoţii de la drumul mare.2C]După aceea preoţii şi leviţii primiră aurul şi argintul cântărit, precum şi odoarele cântărite, ca să le ducă la Ierusalim, în templul Dumnezeului nostru._B7Staţi de veghe şi luaţi seama până când le veţi cântări iarăşi înaintea principilor, preoţilor şi leviţilor şi a capilor de familii ale lui Israil, în Ierusalim, în chiliile templului Domnului.»GAŞi le-am spus: «Voi sunteţi sfinţi lui Dumnezeu, aşijderea şi odoarele sunt sfinte, iar aurul şi argintul sunt daruri de bună voie făcute Domnului Dumnezeului părinţilor noştri.@Apoi douăzeci de cupe de aur, câte o mie de darici una, şi două vase de aramă lustruită, măiestrit lucrate, scumpe ca şi aurul.Şi le-am cântărit argintul şi aurul şi odoarele, dar dăruit pentru templul Dumnezeului nostru, pe care ni-l dăduse împăratul, sfetnicii lui, dregătorii şi tot Israilul care se găsea acolo.=Atunci am osebit doisprezece dintre principii preoţilor, pe Şerebia, pe Haşabia împreună cu zece dintre fraţii lor,h<IDe aceea noi am postit şi am rugat pe Dumnezeu din inimă ca să ne ajute, şi el ne-a auzit.;;oDeoarece mi-ar fi fost ruşine să cer de la împăratul oameni şi călărime care să ne ajute pe cale împotriva vrăjmaşilor, fiindcă noi îi spusesem împăratului aşa: «Mâna Dumnezeului nostru mântueşte pe cei ce îl caută, iar vârtutea lui şi mânia lui nimeresc pe cei ce-l părăsesc!»G:Şi am rânduit acolo, lângă râul Ahava, post, ca să ne smerim înaintea Dumnezeului nostru, ca să cerem de la el drum bun pentru noi, pentru copiii noştri şi pentru averea noastră.A9{Şi dintre slugile templului pe care David şi dregătorii lui îi aşezaseră pentru slujirea leviţilor, slugi ale templului, două sute douăzeci de inşi, toţi arătaţi pe nume.~8uŞi pe Haşabia şi pe Isaia dintre fiii lui Merari, împreună cu fraţii lor şi feciorii lor, douăzeci de inşi.~7uAtunci ei ne-au adus – deoarece mâna cea bună a Dumnezeului nostru ne ocrotea – un bărbat iscusit dintre feciorii lui Mahli, fiul lui Levi, fiul lui Israil, pe Şerebia, împreună cu feciorii lui şi fraţii lui, optsprezece la număr-,6Şi i-am trimis la Ido, căpetenia localităţii Casifia, şi le-am dat învăţătură cum să grăiască lui Ido şi fraţilor lui, slujitorii templului care se aflau în localitatea aceea Casifia, ca să ne aducă slujitori pentru templul Dumnezeului nostru.45aAm adus pe Eliezer, Ariei, Şemaia, Elnatan, Iarib, Elnatan, Natan, Zaharia şi Meşulam, adevăraţi capi de familie, şi pe Ioarib şi Elnatan care erau oameni isteţi.`49Şi-i strânsei lângă canalul care curge către Ahava, şi am tăbărît acolo vreme de trei zile. Dar când mă uitai cu băgare de seamă la popor şi la preoţi şi nu am găsit pe nici unul din fiii lui Levi,e3CŞi dintre fiii lui Bigvai: Utai, fiul lui Zacur, şi împreună cu el şaptezeci de inşi. ?+~D|{zyy:x+wvuuttCsprrq^pJoonummIlXkkjuii ggbffeddtd;dccpc;c bbbcb(aaala6````Z`!___J_^^^S^ ]]]_]\\\N[[[ZZZ[Z(YYYYMYXXXkX8WWVVfUU T|TRRQQ)PONN"M+L1KfJIIIGFFJE~DD$BB@@?Y>==X<5; :9Q8766R544321g0u//*.b-,+c*)(',&d%$##"$!Z fU1 ~C~X8~\;aC# EJ]xIl % & }QPbx?T=! Căpetenia leviţilor în Ierusalim pentru slujba la templul lui Dumnezeu era Uzi, fiul lui Bani, fiul lui Haşabia, fiul lui Matania, fiul lui Miheia, dintre feciorii lui Asaf, cântăreţi în templu,^<5 Robii locuiau în Ofel, iar peste robii templului erau căpetenii Ţiha şi Ghişpa.r;] Israilul care mai rămăsese, preoţi şi leviţi, în toate cetăţile Iudei, era fiecare la moşia sa.r:] Portarii erau: Acub, Talmon, şi tovărăşii lor care străjuiau la porţi: o sută şaptezeci şi doi.P9 Toţi leviţii din cetatea sfântă erau două sute optzeci şi patru. 8 Apoi Matania, fiul lui Miheia, fiul lui Zicri, fiul lui Asaf, starostele cântării de laudă, care cânta «Lăudaţi!» la rugăciune. Mai departe, Bacbuchia venea al doilea între tovarăşii lui şi Abda, fiul lui Şamua, fiul lui Galal, fiul lui Iedutun.7 Iar Şabtai şi Iozabad erau aceia dintre căpeteniile leviţilor care aveau grijă de lucrul cel de dinafară al templului.q6[ Şi dintre leviţi: Şemaia, fiul lui Haşub, fiul lui Azricam, fiul lui Haşabia, din fiii lui Merari. 5 Şi soţii lui erau o sută douăzeci şi opt de viteji fără seamăn. Iar mai mare peste ei era Zabdiel, fiul lui Haghedolim.'4G Împreună cu soţii lui, două sute patruzeci şi doi de capi de familii. Apoi Amasai, fiul lui Azareel, fiul lui Ahzai, fiul lui Meşilemot, fiul lui Imer.i3K Împreună cu fraţii lor, care aveau grijă de slujba din templu, în totul: opt sute douăzeci şi doi. Apoi Adaia, fiul lui Ieroham, fiul lui Pelalia, fiul lui Amţi, fiul lui Zaharia, fiul lui Paşhur, fiul lui Malchia,2 Seraia, fiul lui Hilchia, fiul lui Meşulam, fiul lui Ţadoc, fiul lui Meraiot, fiul lui Ahitub, supraveghetor peste templul Domnului,11] Dintre preoţi: Iedaia, Ioiarib, Iaehin,r0] Ioil, fiul lui Zicri, era căpetenia lor, şi Iuda, fiul lui Hasenua, era a doua căpetenie a cetăţii.W/' Împreună cu fraţii lui, toţi oameni viteji, nouă sute douăzeci şi opt.!.; Iată pe fiii lui Veniamin: Salu, fiul lui Meşulam, fiul lui Ioed, fiul lui Pedaia, fiul lui Colaia, fiul lui Maaseia, fiul lui Itiel, fiul lui Isaia,i-K Toti feciorii lui Pereţ care locuiau în Ierusalim erau patru sute şaizeci şi opt de viteji. , Maaseia, fiul lui Baruh, fiul lui Colhoze, fiul lui Hazaia, fiul lui Adaia, fiul lui Ioiarib, fiul lui Zaharia fiul Şilonitului.f+E În Ierusalim s’au aşezat dintre fiii lui Iuda şi dintre fiii lui Veniamin. Din fiii lui Iuda: Ataia, fiul lui Uzia, fiul lui Zaharia, fiul lui Amaria, fiul lui Şefatia, fiul lui Mahalaleel, din feciorii lui Pereţ,o*W Iată pe fruntaşii ţării care s’au aşezat în Ierusalim şi în cetăţile Iudei. Fiecare s’a aşezat în bucata lui de moşie, în cetăţile lor: Israil, preoţii, leviţii, robii templului şi fiii robilor lui Solomon.l)Q Şi poporul a făcut urări de bine tuturor celor care de bună voie s’au aşezat în Ierusalim.Y( - Atunci fruntaşii poporului s’au aşezat în Ierusalim, iar celălalt popor a aruncat sorţi, ca una din zece părţi să se aşeze în Ierusalim, cetatea sfântă, iar nouă părţi în celelalte cetăţi.+'O (Căci în acele încăperi să pună fiii lui Israil cât şi leviţii prinoasele înălţate de grâu, de vin şi de untdelemn, şi acolo să-şi pună sfintele odoare preoţii de rând, portarii şi cântăreţii. În sfârşit să nu lăsăm în părăsire templul Dumnezeului nostru!»a&; 'Pentru aceasta, când leviţii adună zeciuială, un preot din neamul lui Aaron să-i însoţească. Şi leviţii să aducă zeciuială pe care au strâns-o la templul Dumnezeului nostru, în încăperile jitniţei,a%; &Pârga din aluaturile noastre şi din darurile înălţate, din rodul pomilor, al vinului şi al untdelemnului, să-i aducem preoţilor în jitniţele din templul Domnului, iar zeciuială de pe pământul nostru să o aducem leviţilor, adică acelor leviţi care adună zeciuială din toate cetăţile, care se megieşesc cu ogoarele noastre. $ %Pe cei întâi născuţi ai fiilor noştri şi ai dobitoacelor noastre, după cum este scris în lege; dimpotrivă pe cei dintâi născuţi în cirezile noastre si ai turmelor să-i aducem la templu pentru preoţii care slujesc în templul Dumnezeului nostru.t#a $Să aducem pârga bucatelor de pe pământul nostru, şi din rodurile pomilor noştri an de an în templu,w"g #Să aruncăm sorţi pentru aducerea lemnelor – preoţii, leviţii şi poporul – anume care familie să aducă lemne de ars pe jertfelnic, an de an, la templul Domnului, la vreme hotărită mai dinainte, după cum este scris în lege.>!u "Pentru pâinile punerii înainte, prinosul cel deapururi, arderea de tot cea deapururi, pentru jertfele de Sâmbătă, de zi-întâi, de praznice, pentru prinoasele sfinte şi pentru jertfa pentru păcat, prin care Israil şi-l ispăşeşte, precum pentru orice fel de slujbă în templul Dumnezeului nostru.  !Să rânduim după lege, pe fiecare an pentru fiecare din noi, dare, câte o treime de siclu pentru slujba în templul Domnului:q[ Să nu cumpărăm de la popoarele ţării, când vor aduce de vânzare în ziua Sâmbetei sau în orice zi de praznic, nici mărfuri, nici grâne. Să lăsăm laoparte în anul al şaptelea orice câştig şi să iertăm datoriile.  Să nu dăm fiicele noastre după fiii popoarelor păgâne ale ţării, şi nici fiicele lor să nu ia de soţi pe fiii noştri.[/ S’au lipit de fraţii şi de fruntaşii lor şi au venit cu blestem şi cu jurământ şi s’au legat cu el, ca să umble în legea lui care a fost dată prin gura lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu s’o păzească şi să făptuiască toate poruncile Domnului Dumnezeului nostru de asemenea şi legile şi o rânduielile lui adică:(I Apoi cealaltă parte a poporului: preoţi, leviţi, cântăreţi, portari, robi ai templului şi toţi cei care s’au desfăcut de popoarele ţărilor şi s’au apropiat de legea Domnului, femeile lor, feciorii si fiicele lor, si oricine putea să o pătrundă şi să o înţeleagă,5 Maluc, Harim, Baana.1 Ahia, Hanan, Anan,"? Rehum, Haşabna, Maaseia,!= Haloheş, Pilha, Şobec,9 Ozeea, Anania, Haşub,9 Pelatia, Hanan, Anaia,$C Meşezabeel, Ţadoc, Iadua,#A Magpiaş, Meşulam, Hezir,7 Harif, Anatot, Nebai,9 Hodia, Haşum, Beţai,7 Ater, Iezechia, Azur,7 Adonia, Bigvai, Adin,3 Buni, Azgad, Bebai,V% În sfârşit, căpeteniile poporului: Paroş, Pahat-Moab, Elam, Zatu, Bani, 5 Hodia, Bani, Beninu.# A Zacur, Şerebia, Şebania,! = Miheia, Rehob, Haşabia,E  Şi fraţii lor, Şecania, Hodavia, Chelita, Pelaia, Hanan,V % Apoi leviţii: Iosua, fiul lui Azania, Binui, din fiii lui Henadad, Cadmiel,8k Maazia, Bilgai, Şemaia. Aceştia sunt preoţi.!= Meşulam, Abia, Miiamin, ; Daniil, Ghinton, Baruh, ; Harim, Meremot, Obadia,!= Hatuş, Şecania, Maluc,"? Paşhur, Amaria, Malchia,!= Seraia, Azaria, Ieremia,lQ Iată pe toţi cei care şi-au pus pecetia: Neemia, ocârmuitorul, fiul lui Haoalia, şi Sedechia, 7 «În acest înţeles încheiem noi legământ şi-l iscălim. Şi pe acest hrisov pecetluit sunt iscăliţi voevozii, leviţii şi preoţii noştri.pY %Rodul ei îmbelşugat este acum al împăraţilor pe care i-ai pus stăpâni peste noi din pricina păcatelor noastre. Ei fac ce vor, după socotinţa lor, cu noi şi cu dobitoacele noastre, iar noi suntem în mare strâmtorare!»F~ $Iată că noi am fost robiţi şi trăim ca robii în ţara pe care tu ai dăruit-o străbunilor noştri, ca să mănânce din rodul şi din bunătăţile ei! O, suntem robi într’însa!q}[ #Şi apoi, fiindcă ei nu te-au cinstit pe tine în regatul lor, pentru îndestularea cu toate bunătăţile tale pe care le-ai dăruit lor în pământul acela întins şi mănos şi nici nu s’au pocăit de faptele lor cele rele,W|' "Din pricină că regii noştri, voevozii noştri, preoţii, şi părinţii noştri nu s’au călăuzit de legea ta şi nu au luat aminte la poruncile şi la descoperirile tale pe care li le-ai descoperit. { !Dar tu ai lucrat ca un drept, pentru tot ceea ce a venit asupra noastră, şi cu dreptate, iar noi am săvârşit fărădelegea,Iz Şi acum, Doamne, Dumnezeul nostru, cel mare, puternic şi minunat, cel ce păzeşti legământul şi eşti cu îndurare, să nu-ţi pară puţină împilarea pe care am îndurat-o noi, regii noştri, voevozii, preoţii, profeţii, părinţii noştri şi poporul tău, din vremea împăraţilor Asiriei şi până acum!y Dar întru îndurările tale nemărginite nu i-ai nimicit şi nici nu i-ai părăsit, căci tu eşti Dumnezeu milostiv şi îndurător.Dx Deşi ai aşteptat ani îndelungaţi şi cu Duhul tău i-ai îndemnat sub privegherea profeţilor tăi, tot n’au luat aminte. Şi atunci i-ai dat iar în mâna popoarelor pământului.Qw Şi cu toate că tu i-ai îndemnat să se întoarcă la legea ta, ei s’au îngâmfat şi n’au vrut să audă, şi au păcătuit împotriva poruncilor şi îndreptărilor tale pe care, dacă omul le săvârşeşte, rămâne cu viaţă, – şi s’au oţărît şi şi-au întărit grumazul şi nici n’au vrut să asculte.v Dar după ce i-ai liniştit, au început din nou să facă fapte rele. Atunci însă i-ai lăsat pe mâna vrăjmaşilor lor, care i-au robit. Şi iarăşi au început să strige şi tu i-ai auzit din ceruri şi după mulţimea îndurărilor tale i-ai mântuit.u Atunci tu i-ai dat în mâna duşmanilor lor, care i-au împilat; şi în vremea împilării lor, au strigat către tine, iar tu i-ai auzit din ceruri şi întru îndurările tale le-ai dat mântuitori, care i-au mântuit din mâna asupritorilor lor.Dt Apoi s’au împotrivit şi s’au răsculat împotriva ta, au aruncat legea ta la spate, au omorît pe profeţii care îi îmbiaseră să se pocăiască, şi te-au defăimat din destul.Es Şi ei au cucerit cetăţi întărite şi au pus stăpânire pe ţinuturi mănoase, case pline de bunătăţi, fântâni săpate gata, podgorii, măslinişuri şi pomi roditori din destul. Şi au mâncat şi s’au săturat şi s’au îngrăşat şi s’au răsfăţat în belşugul bunătăţilor tale celor mari!r Dar fiii lor au intrat şi ei au luat-o în stăpânire. Şi atunci tu ai supus înaintea lor pe locuitorii ţării, pe Canaaniţi, şi ai dat în mâna lor atât pe regii lor, cât şi pe popoarele ţării, ca să se poarte cu ei după socotinţa lor.(qI Pe copiii lor i-ai înmulţit ca stelele de pe cer şi i-ai băgat în ţara pe care ai făgăduit-o părinţilor lor, că vor intra s’o ia în stăpânire.Dp Apoi le-ai dat în stăpânire regate şi popoare, şi le-ai împărţit ţinut cu ţinut, şi au pus mâna pe ţara lui Sihon, regele Heşbonului, şi pe ţara lui Og, craiul Basanului.%oC Patruzeci de ani în pustie le-ai dat merinde de drum şi n’au dus lipsă de nimic, hainele lor nu s’au învechit şi picioarele lor nu s’au bobotit.n5 Şi le-ai mai dat şi Duhul tău cel bun, ca să-i faci înţelepţi, mana n’ai oprit-o de la gura lor, iar pentru setea lor i-ai adăpat cu apă.nmU Tot nu i-ai părăsit în pustie, în marea ta îndurare, şi ziua nu i-ai lipsit de stâlpul cel de nour, care trebuia să-i călăuzească, iar noaptea de stâlpul cel de foc ca să le lumineze calea pe care ei o străbăteau..lU Şi nici când şi-au făcut viţel turnat şi au zis: «Iată Dumnezeul tău care te-a scos din ţara Egiptului!» şi când cu mari defăimări te-au blagoslovit,qk[ Ba, mai vârtos, nici n’au vrut să audă şi nici să-şi aducă aminte de minunile pe care le-ai săvârşit pentru ei, şi tot mai mult şi-au învârtoşat cerbicea şi şi-au vârît în cap să se întoarcă la robia lor cea din Egipt. Şi fiindcă tu eşti Dumnezeul iertării, îndurător, milosârd, mărinimos şi mult milostiv, nu i-ai părăsit.}js Dar ei, strămoşii noştri, s’au trufit si şi-au învârtoşat cerbicea, şi n’au ascultat de poruncile tale!miS Foamea lor le-ai alinat-o cu pâine din cer, şi apă din stâncă ai făcut să ţâşnească spre potolirea setei lor şi le-ai poruncit să intre şi să cucerească pământul pe care cu mână întinsă li l-ai făgăduit.)hK Tu le-ai făcut cunoscută Sâmbăta cea sfântă a ta şi prin gura lui Moise, slujitorul tău, le-ai poruncit să ţină îndreptările, poruncile şi legea."g= La muntele Sinai te-ai pogorît din cer şi ai vorbit cu ei, şi le-ai dat dreptele tale rânduieli, adevăratele tale legi, porunci şi bune aşezări.f Şi ziua le-ai arătat drumul printr’un stâlp de nour, iar noaptea cu stâlp de foc, ca să le lumineze calea pe care o străbăteau.Ge Ai spintecat marea înaintea lor, şi ei au trecut prin mijlocul ei ca pe uscat, iar pe cei ce-i urmăreau i-ai aruncat în adâncul vâltoarei, ca pe o piatră într’o apă stătătoare.d7 Le-ai dat să vadă minuni şi fapte mai presus de fire înaintea lui Faraon, înaintea dregătorilor lui şi înaintea întregului popor din ţara lui, fiindcă tu ai ştiut că aceştia s’au mândrit în faţa lor. Şi ţi-ai făcut cunoscut numele tău ca în ziua de azi.xci Şi când ai văzut în Egipt obijduirea strămoşilor noştri şi ai ascultat strigătul lor la Marea Roşie,8bi Tu ai găsit inima lui cu credinţă înaintea ta şi de aceea ai încheiat cu el legământ ca să-i dai ţara Canaaniţilor, a Hetiţilor, a Amoniţilor, a Pereziţilor, a Iebusiţilor şi a Gherghesiţilor, să i-o dai lui si seminţiei lui, şi ţi-ai ţinut făgăduinţa, fiindcă tu eşti drept.|aq Tu eşti Domnul Dumnezeu, care ai ales pe Avram şi l-ai scos din Ur, cetatea Caldeei, şi i-ai pus numele Avraam.%`C Şi a zis Esdra: «Tu, Doamne, eşti singurul! Tu ai făcut cerurile şi cerurile cerurilor cu toată oştirea lor, pământul şi cu tot ce se află deasupra lui, marea şi tot ce cuprinde într’însa, tu eşti cel ce ţii toate cu viaţă, şi oastea cerească ţie se închină._7 Şi au zis leviţii Iosua, Cadmiel, Bani, Haşabia, Şerebia, Hodia, Şecania şi Petahia: «Sculaţi-vă! Proslăviţi pe Domnul Dumnezeul nostru, din veac şi până în veac!» Atunci ei slăviră numele cel măreţ al aceluia care este mai presus de toată slava şi lauda.^ Iar Iosua şi Bani, Cadmiel, Şecania, Buni, Şerebia, Bani şi Chenani au pornit să strige cu glas mare către Domnul Dumnezeul lor.=]s Apoi s’au sculat în picioare şi au citit din cartea legii Domnului Dumnezeu un sfert de zi, iar în alt sfert s’au mărturisit şi s’au închinat Domnului Dumnezeului lor.(\I Şi după ce acei din neamul lui Israil se osebiră de cei de neam păgân, au stătut de şi-au mărturisit păcatele lor si fărădelegile părinţilor lor.&[ G «În ziua a douăzeci şi patra din aceeaşi lună, s’au strâns fiii lui Israil pentru post, înveşmântaţi cu veşminte de jale şi cu pulbere pe cap.uZcŞi ei au citit în fiecare zi din cartea legii lui Dumnezeu, din ziua dintâi şi până în cea din urmă. Şi au prăznuit sărbătoarea şapte zile, iar în ziua a opta a fost adunare pentru odovania praznicului după rânduiala.»YŞi toată obştia celor care se întorseseră din robie şi-a durat colibe şi au locuit în colibe; căci nu mai făcuseră asemenea lucru fiii lui Israil din zilele lui Iosua, fiul lui Nun, până în ziua de astăzi. Şi a fost foarte mare bucurie._X7Atunci a ieşit poporul, şi le-au adus şi au durat colibe fiecare pe acoperişul lui şi în ogrăzile lor şi în curţile templului lui Dumnezeu şi în piaţa porţii Apelor şi în piaţa porţii lui Efraim.7WgŞi să se vestească şi să se propoveduiască cu glas mare în toate cetăţile lor şi în Ierusalim: «Duceţi-vă în munte şi aduceţi crăngi de măslin şi de măslin sălbatec şi crăngi de mirt şi de finic şi crăngi de alţi copaci frunzoşi, ca să faceţi colibe precum este scris!»+VOŞi au găsit scris în legea pe care o poruncise Domnul prin gura lui Moise, că fiii lui Israil să stea în corturi în vremea prăznuirii în luna a şaptea,'UG A doua zi se adunară capii familiilor întregului popor, precum şi preoţii şi leviţii, la Esdra cărturarul, ca să-i înveţe tainele poruncilor legii.HT  Şi tot poporul s’a dus să mănânce şi să bea şi să trimită câte ceva şi celor sărmani, şi s’a pornit o bucurie mare, fiindcă înţeleseseră cuvintele care li se vestiseră.S Şi leviţii au domolit tot poporul şi le-a zis: «Tăceţi şi nu fiţi necăjiţi, căci ziua de astăzi este sfântă!»%RC Şi i-a îndemnat: «Duceţi-vă şi mâncaţi bucate grase şi beţi băuturi dulci şi trimiteţi şi acelora care nu s’au pregătit deloc, fiindcă ziua aceasta este sfântă pentru Domnul nostru! Şi nici nu vă întristaţi, căci bucuria întru Domnul este tăria voastră.»HQ  Apoi Neemia ocârmuitorul şi Esdra preotul şi cărturarul, împreună cu leviţii care învăţau poporul, rostiră către întreg poporul: «Ziua aceasta este sfântă pentru Domnul Dumnezeul vostru! Nu vă tânguiţi şi nici nu plângeţi!» – fiindcă tot poporul începuse să plângă auzind cuvintele legii.PwŞi ei citeau bucăţi din cartea legii lui Dumnezeu, pe care apoi le tâlcuiau, de se înţelegea ceea ce se citise.DOŞi Iosua, Bani, Şerebia, Iamin, Acub, Şabtai, Hodia, Maaseia, Chelita, Azaria, Iozabad, Hanan, Pelaia şi leviţii învăţau pe popor legea, în timp ce poporul stătea în picioare.ONAtunci Esdra a proslăvit pe Domnul şi marele Dumnezeu, iar tot poporul a răspuns: «Amin! Amin!» prin ridicarea mâinilor. Apoi îngenunchiară şi se închinară Domnului cu faţa la pământ.GMNumai aşa a putut Esdra cărturarul să deschidă cartea în ochii întregului popor, fiindcă era mai sus decât tot poporul; iar când a deschis-o, tot norodul s’a sculat în picioare.vLeŞi Esdra cărturarul stătea pe un podeţ de lemn făcut în acest scop, iar de-a dreapta lui erau: Matatia, Şema, Anaia, Urie, Hilchia şi Maaseia, şi de-a stânga: Pedaia, Misail, Malchia, Haşura; Haşbadana, Zaharia şi Meşulam.sK_Şi a citit-o în piaţa de dinaintea porţii Apelor, de la revărsatul zorilor şi până la amiază, în faţa oamenilor, a femeilor şi a celor ce erau în stare să priceapă; şi tot poporul era cu luare aminte la citirea legii.9JkAtunci Esdra preotul a adus legea, în ziua întâia a lunii a şaptea; înaintea obştiei alcătuite din bărbaţi, femei şi din toţi cei care erau în stare să priceapă.>I wS’a adunat tot poporul laolaltă în piaţa de dinaintea porţii Apelor şi îmbiară pe Esdra cărturarul, să aducă cartea legii lui Moise, pe care Domnul o dăduse lui Israil.iHKHPreoţii şi leviţii, portarii şi cântăreţii, precum şi o parte din popor, robii templului şi tot Israilul, au locuit în cetăţile lor. Iar în luna a şaptea, când şi fiii lui Israil se aflau în cetăţile lor,G'GIar celălalt popor a dat: douăzeci de mii de darici de aur şi două mii de mine de argint şi şaizeci şi şapte de odăjdii preoţeşti.FFUnii capi de familie au dăruit vistieriei pentru lucru: douăzeci de mii de darici de aur şi două mii două sute de mine de argint;NEEIar unii dintre capii de familie, au făcut daruri pentru lucrare. Ocârmuitorul a dăruit pentru visterie: o mie de darici de aur, cincizeci de cupe, şi odăjdii preoţeşti cinci sute treizeci.gDGDApoi patru sute treizeci şi cinci de cămile şi şase mii şapte sute douăzeci de măgari.C+CFără să se socotească robii şi roabele, şapte mii trei sute treizeci şi şapte, printre care se aflau două sute patruzeci şi cinci de cântăreţi şi cântăreţe. Ei mai aveau şapte sute treizeci şi şase de cai şi două sute patruzeci şi cinci de catâri,cB?BToată obştia laolaltă era de patruzeci şi două de mii trei sute şaizeci de suflete, AAŞi le-a poruncit ocârmuitorul să nu mănânce din cele prea sfinte, până când nu va întreba arhiereul prin Urim şi Tumim.@@Aceştia căutară în cărţile neamurilor lor; dar fiindcă nu găsiră nimic au fost socotiţi ca necuraţi şi scoşi din preoţie.B?}?Şi mai departe dintre preoţi: fiii lui Habaia, fiii lui Hacoţ, fiii lui Barzilai – care s’a însurat cu una din fetele lui Barzilai Galaaditul şi s’a chemat după numele lui;Y>+>Fiii lui Delaia, fiii lui Tobie, fiii lui Necoda, şase sute patruzeci şi doi;:=m=Iată şi pe cei care au pornit din Tel-Melah, Tel-Harşa, Cherub-Adan şi Imer, dar nu au fost în stare să arate dacă neamul lor şi obârşia lor a fost dintre Israiliţi:f<E@@?;>j<<(;:99a8"7h66.5A4;3210w/.-- ,+I*)((['&%%K$d#"!:p#P5/ U ; bx7ysk Dar toate acestea nu mă mulţumesc atâta vreme cât văd pe Iudeul Mardoheu stând la poarta împăratului!»Hr  Şi a mai zis Aman: «Pe nimeni n’a poftit împărăteasa Estera la ospăţul pe care l-a pregătit decât pe împăratul şi pe mine, ba chiar şi mâine sunt poftit la ea cu împăratul.dqA Şi le-a spus Aman multe despre bogăţia sa fără seamăn, despre numărul cel mare al feciorilor săi, şi mai ales cum l-a ridicat în vrednicie împăratul mai sus decât principii şi dregătorii împărăteşti. p  Cu toate acestea Aman se stăpâni. Şi a intrat în casa sa şi a trimis să cheme pe prietenii săi şi pe Zereş, soţia sa,foE Şi a ieşit Aman în ziua aceea bucuros şi cu inimă bună. Iar când Aman văzu pe Mardoheu în poarta împăratului, că nici nu se scula şi nici nu lua aminte la el, se umplu Aman de mânie împotriva lui Mardoheu.*nMDe am aflat har înaintea ochilor împăratului şi dacă împăratul crede că este nimerit să împlinească rugămintea mea şi dorinţa mea, să vină împăratul împreună cu Aman la ospăţul pe care eu îl voi pregăti lor, iară mâine mă voi supune cuvântului împăratului!»Wm'Atunci răspunse Estera: «Rugămintea mea şi dorinţa mea, iată care sunt:Zl-Întrebă împăratul pe Estera la băutul vinului: «Care este rugămintea ta, ca să fie împlinită, şi care este dorinţa ta, fie că ai cere chiar jumătate din împărăţia mea, ca să ţi se facă!»Hk Şi a zis împăratul: «Aduceţi repede la mine pe Aman, ca să împlinească dorinţa Esterei». Dar când împăratul împreună cu Aman se aflau la ospăţul pe care-l pregătise Estera,#j?Şi a răspuns Estera: «Dacă împăratul crede cu cale, să vină astăzi împăratul, împreună cu Aman, la ospăţul pe care i l-am pregătit lui!»(iIŞi a întrebat-o împăratul: «Ce ai tu, împărăteasă Esteră, şi care este dorinţa ta? Cere chiar şi jumătate din împărăţie, şi ţi se va da!»xhiŞi când împăratul văzu pe împărăteasa Estera stând în curte, află har în ochii lui şi împăratul întinse spre Estera schiptrul de aur pe care îl ţinea în mână şi Estera se apropie şi se atinse de vârful schiptrului.g +Iar în ziua a treia Estera se îmbrăcă cu hainele sale împărăteşti şi stătu în curtea dinlăuntru a palatului împărătesc, în faţa palatului împărătesc, iar împăratul stătea în jilţul său, în palatul împărătesc, chiar dinaintea uşii palatului.SfAtunci a plecat Mardoheu şi a făcut întocmai cum îi poruncise Estera.ICând îi veni şi rândul Esterei, fiica lui Abihail, unchiul lui Mardoheu, care o înfiase, ca să intre la împăratul, ea nu ceru altceva decât ceea ce a sfătuit-o Hegai, famenul împăratului, străjuitorul femeilor. Şi dobândi Estera har în ochii tuturor celor care o vedeau.=Seara intra, iar dimineaţa se întorcea în altă casă a femeilor în paza lui Şaaşgaz, famenul împăratului, străjerul ţiitoarelor; şi nu mai intra la împărat decât când împăratul dorea s’o vadă, şi atunci o chema împăratul anume.< Atunci intra fata la împărat şi orice ar fi cerut i se îngăduia să ducă din casa femeilor în castelul împăratului.s;_ Şi când venea rândul fiecărei fete să între la Ahaşveroş împăratul, la capătul celor douăsprezece luni, timp în care se săvârşea ceea ce era rânduit pentru femei, fiindcă atât timp se cerea pentru îngrijirea frumuseţii lor, şase luni cu mirezme şi alte şase luni cu balsamuri şi alte mirezme pentru îngrijirea frumuseţii femeilor, –:! Ci Mardoheu în fiecare zi se plimba pe dinaintea curţii casei femeilor, ca să afle cum îi merge Esterei şi ce se va întâmpla cu ea.y9k Şi Estera nu şi-a spus nici poporul, nici neamul ei, fiindcă Mardoheu îi poruncise să nu-l dezvăluiască.58c Şi fata i-a plăcut şi a aflat har în ochii lui şi el se grăbi să-i dea cele de trebuinţă pentru îngrijirea frumuseţii şi pentru trai şi alte şapte fete mândre din castelul împărătesc, şi o mută pe ea şi pe fetele cele ce erau cu ea în cele mai frumoase odăi din casa femeilor.7}Şi când s’a aflat de porunca împăratului şi de pravila lui şi când s’au adunat multe fete în cetatea Suza, sub oblăduirea lui Hegai, a fost luată şi Estera în palatul împărătesc, sub oblăduirea lui Hegai, străjuitorul femeilor.i6KEl creştea pe Hadasa, adică Estera, fiica unchiului său, fiindcă ea nu avea nici tată, nici mamă. Fata era mândră la stat şi frumoasă la chip, iar după moartea tatălui său şi a maicii sale Mardoheu o înfiase.E5Din seminţia lui Veniamin, care fusese luat rob din Ierusalim cu cei care fuseseră duşi în robie o dată cu regele Iehonia, regele lui Iuda, de Nabucodonoser, împăratul Babilonului.n4UEra însă în cetatea Suza un iudeu anume Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Şimei, fiul lui Chiş,63eIar fata care îi va plăcea împăratului să fie împărăteasă în locul fostei împărătese Vaşti. Şi i-a plăcut împăratului îndemnul şi el a făcut întocmai.;2oŞi împăratul să pună dregători în toate ţinuturile împărăţiei sale ca să adune toate fetele mari, fecioare şi frumoase la chip, în cetatea Suza, în casa femeilor, sub oblăduirea lui Hegai, eunucul împăratului, paznicul femeilor, care să poarte de grijă de îngrijirea frumuseţii lor.1!Atunci curtenii împăratului şi slujitorii lui îi spuseră: «Să se caute pentru împăratul fete mari, fecioare şi frumoase la chip.D0 După aceste întâmplări, când furia împăratului Ahaşveroş se potoli, el îşi aduse aminte de Vaşti şi de ceea ce ea săvârşise şi de porunca pe care o dăduse împotriva ei.e/ EEl a trimis scrisori în toate ţinuturile împărăteşti, la fiecare ţinut cu slova lui şi la fiecare neam în limba lui, ca fiecare bărbat să fie domn în casa lui, pe care s’o rânduiască după socotinţa lui.{. qŞi cuvântul acesta plăcu împăratului şi voevozilor, şi împăratul făcu întocmai după spusa lui Memucan:K- Iar când porunca împărătească va fi cunoscută în toată împărăţia sa cea mare, toate femeile vor da cinstea cuvenită bărbaţilor lor, de la cel mai mare şi până la cel mai mic!»o, YDeci, dacă i se pare nimerit împăratului, să dea poruncă împărătească şi care să fie scrisă în legile Perşilor şi ale Mezilor ca nu cumva să fie călcată, cum că Vaşti împărăteasa n’a vrut să vină înaintea împăratului Ahaşveroş şi că împăratul va da vrednicia ei de împărăteasă alteia, care să fie mai bună decât ea.M+ Aşa că, de azi înainte, toate principesele Mediei şi ale Persiei care vor fi auzit de năravul împărătesei îl vor povesti voevozilor împăratului şi de aici va ieşi dispreţ şi mânie.* }Fiindcă năravul împărătesei va ajunge la urechea tuturor femeilor, care se vor deprinde să-şi dispreţuiască bărbaţii şi vor zice: «Ahaşveroş împăratul a poruncit ca împărăteasa Vaşti să vină înaintea sa, dar ea n’a vrut».z) oAtunci Memucan rosti înaintea împăratului şi a voevozilor: «Vaşti împărăteasa s’a purtat cum nu se cade nu numai faţă de împărat, ci şi faţă de toţi voevozii şi noroadele din toate ţinuturile lui Ahaşveroş împăratul,!( =Adică ce să se facă după pravilă împărătesei Vaşti care nu s’a supus poruncii împăratului Ahaşveroş, trimisă prin mijlocirea curtenilor?l' SDintre care cei mai de aproape de el erau: Carşena, Şetar, Admata, Tarşiş, Meres, Marsena, Memucan, şapte voevozi ai Persiei şi ai Mediei, care intrau orişicând la împăratul şi erau cei dintâi în împărăţie, –k& Q De aceea împăratul a întrebat pe înţelepţi, care se pricepeau în cunoaşterea vremilor, – fiindcă aşa era datina ca orişice pricină a împăratului să se supună unui divan de cunoscători de legi şi de pravile,B%  Dar Vaşti împărăteasa n’a vrut să vie la porunca împăratului, trimisă prin mâna curtenilor, şi atunci împăratul s’a supărat cumplit şi mânia lui ardea într’însul.F$  Să aducă pe împărăteasa Vaşti înaintea împăratului, împodobită cu diadema împărătească şi să arate popoarelor şi voevozilor frumuseţea ei, căci ea era frumoasă la chip.g# I În ziua a şaptea, când inima împăratului era prididită de vin, el dădu poruncă celor şapte curteni slujitori înaintea împăratului Ahaşveroş şi anume: Mehuman, Bizta, Harbona, Bigta, Abagta Zeţar şi Carcas,{" q Dar şi împărăteasa Vaşti făcu ospăţ pentru femei, înlăuntrul palatului împărătesc al lui Ahaşveroş.=! uŞi beau toţi, după deslegarea împărătească şi în voie, fiindcă aşa poruncise împăratul cămăraşului palatului său, să se poarte cu fiecare din oaspeţi după gust.  Băuturile se turnau în vase de aur, de felurite feluri, iar vinul împărătesc curgea din belşug, potrivit dărniciei împăratului. /Perdele albe de in şi de porfiră violetă cu verigi de argint, puse pe funii de vison şi de porfiră stacojie, erau legate de columne de marmură; divane de aur şi de argint erau aşezate pe caldarâmul de alabastru, de marmură albă, de sidef şi de marmură neagră.u eŞi după ce s’au sfârşit aceste zile, împăratul făcu ospăţ timp de şapte zile în curtea grădinii palatului împărătesc, pentru tot norodul care se afla în cetatea Suza, de la cel mai de rând până la cel mai de frunte.* OCărora le arătă bogăţia strălucirii împărăţiei sale şi întreaga podoabă a măririi sale, timp de mai multe zile, adică o sută şi optzeci de zile.z oCetatea Suza, – în anul al treilea al domniei lui. Atunci el făcu ospăţ pentru voevozii şi dregătorii săi, la care ospăţ se adunară generalii oştirilor Persiei şi Mediei, boierii şi cei mai înalţi dregători ai ţinuturilor,c AÎn zilele acelea când împăratul Ahaşveroş stătea pe scaunul împărăţiei sale din% GŞi a fost în zilele lui Ahaşveroş, – acel Ahaşveroş care a stăpânit din India şi până în Etiopia o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi, –)K Ba am avut şi grijă de adusul lemnelor la vremea lor hotărîtă şi de prinoasele din pârga rodurilor. Pomeneşte-mă, Dumnezeul meu, după mare mila ta!»} Atunci i-am curăţit de toţi străinii şi am pus pe preoţi şi pe leviţi pe fiecare la slujba lui şi la locul lui,yk Pomeneşte-i, Dumnezeule, căci au pângărit preoţia şi sfântul legământ al preoţilor şi al leviţilor!' Unul dintre feciorii lui Ioiada, fiul arhiereului Eliaşib, era ginerele lui Sanbalat Horonitul. Pe acesta l-am îndepărtat din preajma mea.)K Se poate oare să aud eu despre voi toată această mare fărădelege cu care aţi păcătuit înaintea Dumnezeului nostru, că v’aţi luat femei străine?»#? Oare Solomon, regele lui Israil, n’a căzut pentru aceasta în păcat? Şi cu toate că între multe popoare nu se afla nici un rege ca el iubit de Dumnezeu, – pentru care lucru Dumnezeu îl pusese rege peste tot Israilul, – femeile cele străine îl împinseseră la păcat.yk Atunci i-am certat şi i-am blestemat, iar pe unii i-am bătut şi le-am smuls părul din cap şi i-am jurat în numele Domnului: «Să nu daţi pe fetele voastre după fiii lor, şi nici să luaţi pe fetele lor femei pentru fiii voştri. Şi ai căror copii vorbeau jumătate limba celor din Aşdod şi nu pricepeau evreeşte, ci numai una ori alta din acele limbi streine.pY Tot în vremea aceea am văzut, Iudei care se căsătoriseră cu femei aşdodite, amonite şi moabite,gG Apoi am poruncit leviţilor să se cureţe şi să vină să străjuiască porţile, ca să se cinstească ziua Sâmbetei. Pentru aceasta, pomeneşte-mă, Dumnezeul meu, şi mă cruţă după mulţimea îndurărilor tale![/ Şi le-am dat de ştire şi le-am spus: «Ce va să zică asta că voi mâneţi înaintea zidurilor? Dacă se mai întâmplă vreodată, atunci pun mâna pe voi’.» Şi de atunci n’au mai venit Sâmbătă.ta Atunci neguţătorii şi vânzătorii de tot felul de mărfuri au mas de câteva ori afară din Ierusalim./ W Apoi am poruncit ca de îndată ce se întunecă, porţile Ierusalimului să se închidă în ajunul Sâmbetei şi să nu se deschidă decât după Sâmbătă. Şi pentru aceasta am pus strajă la porţi câţiva din flăcăii mei, ca să nu intre nici o povară în cetate în ziua Sâmbetei.X ) Aşa au făcut părinţii voştri şi au prăvălit peste ei şi peste noi şi peste cetate toate nenorocirile acestea! Şi voi sporiţi mânia Domnului împotriva lui Israil, prin pângărirea Sâmbetei!»  Şi pentru aceasta am certat pe fruntaşii lui Iuda şi le-am zis: «Ce faptă rea faceţi că pângăriţi ziua Sâmbetei!! ; De asemenea, şi Tirienii aduceau peşte şi tot felul de lucruri de vânzare şi le vindeau în Ierusalim gospodarilor din Iuda, în zi de Sâmbătă.H  În zilele acelea am văzut în Iuda gospodari care călcau la teasc în zi de Sâmbătă, aduceau snopi din ţarină, încărcau măgarii cu vin, cu poamă, cu smochine şi cu tot felul de poveri şi le aduceau în Ierusalim în ziua Sâmbetei. Din această pricină, le-am făcut dojana în ziua când ei le vindeau.)K Adu-ţi aminte de acestea, Dumnezeul meu, şi nu şterge faptele mele cele bune pe care eu le-am făcut pentru templul Dumnezeului meu şi pentru slujirea lui!=s Iar eu am aşezat cu poruncă peste odăi pe preotul Şelemia, pe Ţadoc cărturarul, cât şi dintre leviţi pe Fedaia, iar la îndemâna lor am pus pe Hanan, fiul lui Zacur, fiul lui Matania, fiindcă erau socotiţi oameni de credinţă, şi tot în grija lor era să facă părţi pentru tovarăşii lor.P Acum tot Iuda a adus zeciuiala din grâu, vin şi untdelemn în odăi,0Y Atunci am dojenit pe căpetenii şi le-am întrebat: «De ce aţi lăsat în părăsire templul lui Dumnezeu?» Şi i-am strâns pe toţi şi i-am pus în slujba lor. 9 Apoi am aflat că leviţii şi cântăreţii care purtau grija slujbei nu şi-au primit darurile, ci fiecare a alergat la gospodăria sa de la ţară. Şi am mai poruncit să se cureţe cămările şi să se aducă într’însele odoarele templului lui Dumnezeu, prinoasele şi tămâia.  Acest lucru m’a zdruncinat cumplit. Atunci am dat poruncă să fie aruncate afară în drum toate lucrurile din odaia lui Tobie.:m Şi am venit în Iernsalim, atunci am priceput eu răul pe care-i făcuse Elişiab din dragostea pentru Tobie, căruia îi pregătise o odaie în curtea templului lui Dumnezeu. Când s’au întâmplat toate acestea, nu eram în Ierusalim, fiindcă în anul al al treizeci şi doilea al domniei lui Artaxerxe, împăratul Babilonului, plecasem să văd pe împărat. Şi când, după un răstimp, mi-am cerut voie de la împărat,  Şi-i pregătise o mare odaie, unde mai înainte se păstrau prinoasele, tămâia, sfintele vase şi zeciuielile grâului, vinului şi untdelemnului, partea cuvenită după lege leviţilor, cântăreţilor şi portarilor, precum şi darurile pentru preoţi.~ Dar mai întâi de toate arhiereul Eliaşib, care avea slujba peste cămările templului lui Dumnezeu, se înrudise cu Tobie,a}; Şi când au auzit ei legea, au despărţit din Israil pe cei amestecaţi cu păgânii.<|q Fiindcă n’au ieşit înaintea fiilor lui Israil cu pâine şi cu apă, ci au tocmit pe Bileam ca să-l blesteme, iar Dumnezeul nostru a întors blestemul în binecuvântare!»N{  În ziua aceea s’a citit în auzul poporului din cartea legii lui Moise şi s’a aflat că este scris în ea: «Nici un Amonit şi nici un Moabit să nu intre vreodată în obştia lui Dumnezeu,\z1 /În zilele lui Zorobabel şi ale lui Neemia, întregul Israil aducea daruri cântăreţilor şi portarilor, zi de zi, şi daruri sfinte leviţilor, iar leviţii dădeau din darurile lor sfinte fiilor lui Aaron. y .În zilele lui David, Asaf era starostele cântăreţilor şi al cântărilor de laudă şi de mulţumire în cinstea Domnului.0xY -Şi ei au făcut slujba cuvenită lui Dumnezeu şi rânduiala curăţirii, asemenea şi cântăreţii şi portarii, după porunca lui David şi a fiului său Solomon. w ,În ziua aceea au fost puşi supraveghetori peste cămările care fuseseră hotărite ca vistierii, pentru darurile înălţate, pentru pârgă şi pentru zeciuială, îndatorindu-i ca să adune într’însele, din ţarinile de pe lângă cetăţi, darurile după lege cuvenite preoţilor şi leviţilor, căci Iuda avea mare bucurie pentru preoţii şi leviţii stătători la slujbă.Sv +În ziua aceea au adus jertfe mari şi s’au veselit că Domnul le prilejuise bucurie mare. S’au veselit şi femeile şi copiii, astfel că chiotele de veselie din Ierusalim răsunau până departe.u1 *Tot aşa şi Maaseia, Şemaia, Eleazar, Uzi, Iohanan, Malchia, Elam şi Ezer. Atunci cântăreţii au început să cânte sub porunca lui Izrahia.ntU )Şi preoţii Eliachim, Maaseia, Miniamiu, Miheia, Elioenai, Zaharia şi Anania sunau din trâmbiţe, s (După aceasta, amândouă corurile s’au oprit în templul lui Dumnezeu, împreună cu mine şi cu jumătate dintre căpetenii,orW 'Apoi pe deasupra porţiii lui Efraim, şi peste poarta vechii Cetăţi, pe deasupra porţii Peştilor, pe lângă turnul lui Hananeel, pe lângă turnul Hamea, şi până la poarta Oilor, şi s’au aşezat la poarta închisorii.5qc &Corul celălalt a luat-o la stânga şi eu am luat-o după el cu cealaltă jumătate de popor, deasupra zidului, pe deasupra turnului Cuptoarelor, până la zidul cel lat,.pU %Dar la poarta Izvorului, în faţă, au apucat pe trepte spre cetatea lui David, pe suişul zidului palatului lui David şi până la poarta Apelor, spre răsărit.\o1 $Împreună cu tovarăşii lui: Şemaia, Azareel, Milalai, Ghilalai, Maai, Natanail, Iuda, Hanani, cântau din instrumentele muzicale ale lui David, omul lui Dumnezeu, iar Esdra cărturarul mergea înaintea lor.'nG #Şi dintre feciorii preoţilor, cu trâmbiţa: Zaharia, fiul lui Ionatan, fiul lui Şemaia, fiul lui Matania, fiul lui Miheia, fiul lui Zacur, fiul lui Asaf,-mU "Iuda, Veniamin, Şemaia şi Ieremia.9lm !Apoi dintre preoţi: Azaria, Esdra şi Meşulam,Ok Iar după ele veneau Hoşaia şi jumătate din căpeteniile lui Iuda;.jU Apoi am poruncit ca voevozii lui Iuda să se sue undeva pe zid şi am aşezat acolo două coruri mari. Unul s’a aşezat pe zid în dreapta, spre poarta Gunoiului.oiW Şi după ce preoţii şi leviţii s’au curăţit, au curăţit şi poporul, porţile şi zidurile. h Din Bet-Ghilgal, din cătunele Ghebei şi Azmavetului, căci cântăreţii îşi ridicaseră aşezări împrejurul Ierusalimului.gy Atunci s’au strâns fiii lui Levi, cântăreţii, din vecinătatea Ierusalimului şi din aşezările Netofatiţilor,%fC Iar când s’a hotărît sfinţirea zidurilor Ierusalimului, au trimis după leviţi în toate părţile, ca să vie la Ierusalim şi să săvârşească sfinţirea cu bucurie şi cu veselie, cu cântări de mulţumire şi de laudă, cântate din chitare, din harfe şi din alăute.!e; Aceştia au fost în zilele lui Ioachim, fiul lui Iosua, fiul lui Ioţadac, în zilele cârmuitorului Neemia şi ale preotului şi cărturarului Esdra.vde Matania, Bacbuchia, Obadia, Meşulam, Talmon şi Acub erau portari, care străjuiau jitniţele de la porţi.zcm Capii leviţilor sunt: Haşabia, Şerabia şi Iosua, Binui, Cadmiel, precum şi tovarăşii lor care erau în celălalt cor şi care erau îndatoraţi să cânte «Lăudaţi!» – cor după cor – din porunca lui David, omul lui Dumnezeu.~bu Fiii lui Levi: capii neamurilor au fost înscrişi în «Cronici» până în vremea lui Iohanan, fiul lui Eliaşib.)aK Leviţii… În vremea lui Eliaşib, Ioiada, Iohanan şi Iadua, au fost înscrişi capii neamurilor preoţeşti, până la începutul domniei lui Dariu Persul.9`m Haşabia pentru Hilchia, Natanail pentru Iedaia.-_U Salu pentru Calai, Eber pentru Amoc,2^_ Matnai pentru Ioiarib, Uzi pentru Ioiada,@]{ Şamua pentru neamul lui Bilga, Ionatan pentru Şemaia,1\] Zicri pentru Abia, Piltai pentru Maazia,5[e Zaharia pentru Ido, Meşulam pentru Ghinton,=Zu Adna pentru neamul lui Harim, Helcai pentru Meremot,5Ye Ionatan pentru Maluc, Iosif pentru Şecania,AX} Meşulam pentru neamul lui Esdra, Iohanan pentru Amaria,W În vremea lui Ioachim următorii preoţi erau capi de familie: Meraia pentru neamul lui Seraia, Anania pentru al lui Ieremia,JV Şi Ioiada a născut pe Iohanan, şi Iohanan a născut pe Iadua.lUQ Iosua arhiereul a născut pe Ioachim, Ioachim a născut pe Eliaşib, Eliaşib a născut de Ioiada, Care avea poruncă împărătească şi hotărîre pentru slujba pe care cântăreţii trebuiau să o îndeplinească în fiecare zi. ~}}|3{1zyykxwrvuuCsserqpoon\m]ljj4iKhgg?ee+dFca\`c_)^]\[[ZqY8X?WWVXUUUUfTTtS!R!QPOOFN|MLLaKJJIIHGFqEE5D;CCYBAA@@?S==~<< ;::99U88.7K695443z22`10j//h..r. -,+** )))-((''6&&Y%%h%$$e$##M"""(!!R +\bzUMez%W|}(c+aR{" 4 h G ! ?xtViSyWcE?Daţi-mi învăţătură şi eu voi tăcea, iar întru cele ce am greşit lămuriţi-mă!gDGSau: scăpaţi-mă din mâna duşmanului, sau: răscumpăraţi-mă din mâna împilătorilor?UC#Zis-am oare: daţi şi mie! Sau: dăruiţi-mă cu ceva din averea voastră?]B3Tot aşa sunteţi voi acum, cu mine; vedeţi lucru de spaimă şi vă cutremuraţi.eACDar au dat de ruşine cu nădejdea lor, oamenii au venit până la ele şi rămân uluiţi!o@WCaravanele din Tema se uită în toate părţile, cetele călătorilor din Saba nădăjduesc în ele!X?)Caravanele se abat din drumul lor, înaintează în pustie şi-şi pierd urma.i>KDar când începe topirea, au şi secat; eând dă arşiţa peste ele, au pierit din locul lor.L=Care sunt acoperite de ghiaţă şi în care se înfundă omătul.q<[Fraţii mei, m’au înşelat întocmai ca un puhoi de apă, întocmai ca albia puhoaielor trecătoare,v;eCelui desnădăjduit cuvine-i-se mila prietenului său, altfel acesta a năpustit frica de Cel Atotputernic.Q: Nu sunt oare gol de orice razim şi orice mântuire gonită de la mine?W9' Este oare vârtutea mea vârtutea pietrelor şi trupul meu este el de aramă?m8S Ce putere am eu să mai aştept şi care este ţelul meu, ca să prelungesc nădejdea vieţii mele?75 Ar fi încă mângâiere pentru mine şi aş tresaltă – deşi în dureri necruţătoare – fiindcă n’am pus sub obroc poruncile Celui Sfânt._67 De-ar porni Domnul să mă sfărâme şi mâna şi-ar întinde-o să-mi curme viaţa!`59O, dacă ar fi să vie ceea ce mă rog, şi nădejdea mea de-ar îndeplini-o Dumnezeu!a4;Sufletul meu n’a voit să se atingă de ele; inima mea s’a scârbit de pâinea mea.t3aDe altă parte, poţi să mănânci fără sare o mâncare nesărată, şi are vre-un gust albuşul oului?h2IOare zbiară măgarul sălbatic lângă păşunea verde şi muge boul lângă nutreţul săuî/1WCăci săgeţile Celui Atotputernic stau înfipte în mine; arşiţa lor înveninată o bea duhul meu şi spaimele Domnului vin în şir de bătălie împotrivă-mi.p0YCu adevărat, atunci ar fi mai grea decât nisipul mării, de aceea cuvintele mele sunt fără noimă. /«O, dacă mâhnirea mea ar putea să fie cântărită, şi nenorocirea mea de ar putea s’o pună cineva în talgerele balanţei!. ;Iov răspunse şi zise:k-OIată, aceasta este ceea ce am lămurit noi. Aşa este! Ascultă-o şi învaţă-o pentru tine!»h,IVei ajunge la mormânt la adânci bătrâneţe, ca o gireadă de snopi de grâu, la vremea ei.^+5Vei şti că urmaşii tăi sunt numeroşi şi vlăstarii tăi ca iarba pământului.v*eVedea-vei că are parte de pace cortul tău, şi când vei cerceta locuinţa ta nu vei încerca dezamăgire.r)]Pentru că cu pietrele câmpiei avea-vei tovărăşie şi fiarele sălbatice vor trăi cu tine în pace.V(%Îţi vei râde de prăpăd şi de fiarele pământului nu-ţi va fi frică,i'KFi-vei la adăpost de biciul limbilor bârfitoare şi nu te vei teme de pustiire când va veni.h&ICând va bântui foametea, el te va scăpa de moarte, şi în război din ascuţişul săbiei.j%MÎn şase turburări el te va izbăvi, şi în cea de a şaptea, nevoia nu se va atinge de tine.\$1Căci el răneşte şi el leagă rana; el zdrobeşte şi mâinile lui tămăduesc.x#iIată, ferice de bărbatul pe care îl mustră Dumnezeu! Certarea Celui Atotputernic să n’o dispreţueşti,\"1Astfel, celui sărman îi vine iar nădejdea, şi nedreptatea îşi închide gura.f!EDar Dumnezeu scapă pe cel dosădit din gura lor şi din mâna unuia puternic pe cel sărac.Y +Ziua mare ei dau peste întuneric şi ca în miez de noapte dibuesc la amiază.kO Care prinde pe înţelepţi în isteţimea lor, aşa încât sfatul viclenilor să se răstoarne.jM Care zădărniceşte planurile celor vicleni, ca mâinile lor să nu îndeplinească sfatul lor;jM Ca să pună întru înălţime pe cei smeriţi şi cei întristaţi să se ridice la izbăvire;[/ Care dă ploaie peste faţa pământului şi trimite apa pe întinsul câmpiilor,fE Lui, care face lucruri mari şi neprimitoare de cercetare, fapte minunate şi fără număr,Y+Eu unul caut pe Cel Atotputernic şi lui Dumnezeu îi pun înainte pricina mea,RCi omul îşi face singur truda, precum vulturii zborul din înălţime.[/Căci nelegiuirea nu iese din ţărână, iar din pământ nu odrăsleşte truda,3Secerişul lui îl mănâncă unul care flămânzeşte şi i-l ia, sărind peste gardul de mărăcini, şi toată starea lui o sorb cei însetaţi.ykCopiii lui stau departe de mântuire; striviţi sunt în poarta cetăţii şi nimeni nu le vine într’ajutor.\1Văzut-am pe nebun prinzând rădăcini, dar degrabă s’a năruit sălaşul lui.PCăci pe neghiob îl ucide necazul şi pe nerod îl nimiceşte mânia.x kStrigă acum! Fi-va oare cineva care să-ţi răspundă? Şi către care din sfinţii îngeri te vei îndrepta?W'Firul vieţii lor se rupe; ei mor, însă nu de prea multă înţelepciune.»pYDe dimineaţa până seara sunt măcinaţi, şi pier pe veci fără să le mai ştie nimeni de ştire.Cu atât mai vârtos celor ce locuesc în locuinţe de lut şi a căror temelie e ţărâna. Ei sunt striviţi ca o molie!gGDacă chiar în slujitorii săi el nu se încrede şi îngerilor săi le găseşte greşală,~u«Oare poate să fie omul drept înaintea lui Dumnezeu? Muritorul poate să fie el curat în faţa Ziditorului său? A stat drept în picioare – dar n’am cunoscut chipul lui – ca o arătare înaintea ochilor mei; şi am auzit o voce murmurând:R Un duh a trecut prin faţa mea şi tot părul de pe mine s’a zbârlit.R Spaimă şi cutremur m’au cuprins şi m’au zguduit din toate oasele.U # În aţintirea vedeniilor nopţii, când somnul greu se lasă peste oameni,X ) Un cuvânt s’a furişat până la mine şi urechea mea a prins murmurul lui.Z- Leul se prăpădeşte când nu mai are pradă şi puii leoaicei se împrăştie.iK Răcnetul leului şi glasul leopardului au amuţit şi dinţii puilor de leu sunt sfărâmaţi.Y+ La suflarea Domnului, ei se risipesc, la răsufletul nărilor lui, se nimicesc.\1Precum am văzut eu, cei ce ară nelegiuirea şi samănă silnicia le şi seceră.Te rog, adu-ţi aminte care este acel nevinovat care a pierit şi în care loc cei drepţi au fost şterşi de pe pământ?{oOare cucernicia ta nu însemnează încrederea ta, nădejdea ta nu stă în desăvârşirea căilor vieţii tale?ykIar acum, când a venit necazul şi peste tine, eşti topit, şi când te-a ajuns şi pe tine, eşti îngrozit.gGSfaturile tale ţineau drept pe cel şovăitor şi genunchii care se îndoiau îi întăreai.V%Iată tu dădeai învăţătură multora şi mâinile slăbite le încordai.}s«Să încercăm vorba cu tine, care eşti atât de abătut?… Dar cine ar putea să-şi stăpânească cuvintele?1~ _Elifaz din Teman prinse a grăi şi zise:U}#N’am pace, n’am tihnă, nu mă odihnesc, zbuciumul mă covârşeşte.»m|SŞi dacă mă tem de ceva, iată că mi se întâmplă, şi de ceea ce mi-e frică vine peste mine.[{/Căci suspinul meu o ia înainte demâncării mele şi gemetele mele curg ca apa.Vz%Omului, a cărui cale e ascunsă, fiindcă Domnul l-a închis jur-împrejur?dyACelor care se bucură cu bucurie mare şi sunt foarte fericiţi că au găsit un mormânt,lxQCelor ce aşteaptă moartea, şi ea nu vine, şi care sapă după ea ca după comorile îngropate,Zw-De ce dă Dumnezeu lumină celui nenorocit şi viaţă celui cu suflet amărît?SvMic şi mare acolo sunt tot una şi robul este slobod de stăpânul său.ouWLa fel cei prinşi în război stau în bună pace şi nu mai aud glasul celui ce îi supraveghează.`t9Acolo cei nelegiuiţi contenesc cu turbarea lor şi cei sleiţi de putere se odihnesc.gsGSau, ca o lepădătură ascunsă, n’aş mai fi, ca pruncii care n’au văzut lumina zilei.Hr Sau cu principii care au aur, care umplu de argint casele lor;Vq%Cu împăraţii şi cu dregătorii pământului, care îşi zidesc piramide,Sp Căci acum aş sta culcat şi m’aş odihni, aş dormi în toată tihna,Qo De ce m’au primit genunchii ei şi de ce sânii ei mi-au dat să sug?xni De ce n’am murit pe loc, din sânul maicii mele, şi din pântece când am ieşit, de ce nu mi-am dat duhul?sm_ Pentru că n’a închis porţile pântecelui maicii mele şi n’a ascuns truda vieţii de la ochii mei!xli Întunece-se stelele zorilor ei, să adăste lumina, dar în zadar, şi să nu mai vază genele răsăritului,_k7S’o blesteme cei ce descântă zilele şi gata sunt să deştepte pe marele Balaur.RjPustie să fie noaptea aceea şi nici o veselie să nu mai intre în ea!i{Iar noaptea aceea beznele s’o ia! Să nu mai fie numărată la zilele anului, în socoteala lunilor să nu mai intre!hBezna şi umbra morţii să aibă parte de ea; negureala să se încuibeze în ea şi de spaimă s’o facă întunecimile de peste zi!gÎntunericul să se aleagă de ziua aceea, şi Domnul din cer să n’o mai pomenească şi lumina să n’o mai lumineze!af;«Piară ziua în care m’am născut şi noaptea care a zis: s’a zămislit un prunc!$eCŞi Iov se porni şi vorbi:Pd După aceea, Iov deschise gura şi blestemă ziua în care se născuse;%cC Apoi şezură lângă el, la pământ, şapte zile şi şapte nopţi, şi nici unul nu i-a vorbit nici un cuvânt, căci vedeau cât e de mare durerea lui.Xb) Şi şi-au ridicat ochii din depărtare, dar nu l-au mai cunoscut şi au înălţat glasul lor şi au plâns şi toţi şi-au sfâşiat veşmintele şi deasupra capetelor lor au aruncat cu pulbere spre cer.a% Şi au auzit trei prieteni ai lui Iov despre toată această nenorocire care dăduse peste el, şi porniră, fiecare din ţinutul lui, Elifaz din Teman, Bildad din Şuah si Ţofar din Naama, înţelegându-se împreună să vie să-l plângă şi să-l îmbărbăteze.[`/ Însă el i-a răspuns: «Vorbind astfel, ai vorbit ca o neroadă. Dacă am primit cele bune de la Dumnezeu, oare pe cele rele să nu le primim?» Şi întru toate acestea, Iov n’a păcătuit cu buzele sale.~_u Atunci a zis către el soţia lui: «Şi acum te mai ţii dârz în cucernicia ta? Blestemă pe Dumnezeu şi mori.»e^CŞi Iov a luat un ciob de oală ca să se scarpine cu el şi a stat pe maidanul cu gunoaie.]}Şi a plecat Satan din faţa Domnului şi a lovit pe Iov cu lepră, din talpa picioarelor până în creştetul capului.m\SAtunci Domnul rosti către Satan: «Iată, îl dau în mâna ta! Viaţa lui însă, să o cruţi!» [ Ci numai întinde mâna ta şi atinge-te de osul lui şi de carnea lui şi vezi dacă n’o să te blagoslovească în faţă!»qZ[Dar Satan răspunse Domnului şi zise: «Cojoc pentru cojoc! Că tot ce are omul dă pentru viaţa lui.TY!Atunci Domnul grăi către Satan: «Ai luat tu seama la robul meu Iov? Că nimeni nu este ca el pe pământ, bărbat fără prihană şi drept, temându-se de Dumnezeu şi ferindu-se de ce e rău. Şi acum el stă dârz întru nevinovăţia lui, măcar că tu m’ai aţâţat împotriva lui ca să-l prăpădesc fără cuvânt.»X-Ci Domnul grăi către Satan: «De unde vii?» Iar Satan răspunse Domnului şi zise: «Am dat târcoale pe pământ şi am hoinărit prin el».W /Şi într’o zi, fiii lui Dumnezeu au venit şi au stat înaintea Domnului, şi a venit şi Satan laolaltă cu ei şi a stat înaintea Domnului.yV mDeci, în toate acestea, Iov n’a păcătuit şi n’a rostit nici un cuvânt de hulă împotriva lui Dumnezeu.U /Şi a zis: «Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă voi întoarce. Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat!»T Atunci s’a sculat Iov şi şi-a sfâşiat veşmântul şi capul şi l-a ras şi a căzut la pământ şi s’a închinat,tS cŞi iată că o vijelie năpraznică s’a pornit dinspre pustie şi a izbit din cele patru colţuri ale casei, şi casa s’a dărâmat peste tineri şi ei au murit. Şi am scăpat numai eu singur şi am venit să-ţi dau de ştire.»R 5Pe când acesta încă mai vorbea, altul sosi şi spuse: «Feciorii tăi şi fetele tale ospătau şi beau vin în casa fratelui lor celui mai mare,Q Pe când acesta încă mai vorbea, altul sosi şi spuse: «Caldeenii au făcut trei cete şi s’au năpustit peste cămile şi le-au luat, iar pe paznici i-au trecut prin ascuţişul săbiei. Şi am scăpat numai eu singur şi am venit să-ţi dau de ştire.»_P 9Pe când acesta încă mai vorbea, altul sosi şi spuse: «Focul lui Dumnezeu a căzut din cer şi a ars turmele tale şi pe ciobani i-a mistuit. Şi am scăpat numai eu singur şi am venit să-ţi dau de ştire.»)O MAu năvălit Sabeenii şi i-au luat, iar pe păzitori i-au trecut prin ascuţişul săbiei. Şi am scăpat numai eu singur şi am venit să-ţi dau de ştire.»wN iUn vestitor sosi la Iov şi-i spuse: «Pe când boii erau la arat şi măgăriţele păşteau în preajma lor,pM [ Într’o zi, în vreme ce feciorii lui Iov ospătau şi beau vin în casa fratelui lor celui mai mare,4L c Atunci Domnul rosti către Satan: «Iată, toate câte are sunt în puterea ta! Numai asupra lui mâna să nu-ţi întinzi.» Şi a plecat Satan de dinaintea lui Dumnezeu.yK m Dar numai întinde mâna ta şi atinge-te de câte are şi vezi dacă n’o să te blagoslovească în faţă!»2J _ Oare n’ai tras tu gard în jurul lui şi în jurul casei lui şi în jurul averii lui? Lucrul mâinilor lui l-ai binecuvântat şi turmele lui au năpădit pământul.XI + Satan răspunse Domnului şi zise: «Oare aşa degeaba teme-se Iov de Dumnezeu?PH Atunci Domnul grăi către Satan: «Ai luat tu seama la robul meu Iov? Că nimeni nu este ca el, pe pământ, bărbat fără prihană şi drept, temându-se de Dumnezeu şi ferindu-se de ce e rău.»G -Ci Domnul grăi către Satan: «De unde vii?» Iar Satan răspunse Domnului şi zise: «Am dat târcoale pe pământ şi am hoinărit prin el».vF gDar într’o zi fiii lui Dumnezeu veniră şi statură în faţa Domnului, şi Satan veni şi el printre ei.XE +Iar când se sfârşeau zilele de petrecere, Iov trimetea să-i cheme pe feciorii săi şi îi sfinţea; şi se scula dis-de-dimineaţă şi aducea jertfe: arderi de tot, pentru toţi câţi erau, căci zicea Iov: «Poate că feciorii mei au păcătuit şi au hulit pe Dumnezeu în inima lor». Şi astfel făcea Iov în toată vremea.:D oŞi se duceau feciorii lui unul la altul, şi făceau ospăţ acasă, fiecare la rândul lui, şi pofteau şi pe surorile lor cele trei, să vie să mănânce şi să bea cu ei.HC  Şi avea şapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi, cinci sute de asine şi mulţime mare de slugi, şi era omul acesta cel mai de seamă dintre toţi Răsăritenii..B YŞi avea şapte feciori şi trei fete.A Fost-a un om, în ţara Uţ, cu numele Iov; şi omul acesta era drept şi fără prihană, şi se temea de Dumnezeu şi se ferea de rău.f@E Mardoheu iudeul era al doilea după împăratul Ahaşveroş şi în mare cinste la Iudei şi iubit de mulţimea celor de un neam cu el, fiindcă se străduia pentru fericirea poporului şi pentru norocirea neamului său.H? Toate isprăvile lui, puterea lui şi zugrăvirea marii vrednicii a lui Mardoheu la care l-a înălţat pe el împăratul, sunt scrise în «Cronicile împăraţilor Mediei şi ai Persiei».f> G Şi a pus împăratul Ahaşveroş bir peste toată ţara şi peste îndepărtatele ţinuturi.v=e Astfel porunca Esterei a statornicit prăznuirea aceasta a Purimului, care a fost scrisă într’un hrisov.v<e Ca să prăznuiască aceste zile de Purim la vremea lor, precum le statorniciseră iudeul Mardoheu şi împărăteasa Estera şi aşa cum le legiuiseră pentru ei înşişi şi pentru urmaşii lor, însoţite de posturi şi de jălanii.(;I Şi a trimis ea scrisori la toţi Iudeii din cele o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi ale împărăţiei lui Ahaşveroş, cu adevărate cuvinte de pace, : Şi împărăteasa Estera, fiica lui Abihail, a trimis o scrisoare ca să dovedească şi mai mult tăria hrisovului pentru Purim,9 Şi aceste două zile aveau să fie pomenite şi prăznuite în neam de neam, în toate familiile, în toate ţinuturile şi oraşele, încât prăznuirea acestor zile de Purim să nu se curme din mijlocul Iudeilor şi pomenirea lor să nu piară din neamul lor.x8i Iudeii rânduiră şi statorniciră, pentru ei şi pentru urmaşii lor şi pentru toţi cei care vor trece la credinţa lor, să prăznuiască fără ştirbire aceste două zile în fiecare an, după pravila hotărîtă şi la vremea lor.7- De aceea, zilele acestea se chiamă Purim, după numele Pur. Astfel, după cuprinsul acelei scrisori şi după cât văzuseră şi înduraseră,W6' Însă când Estera a intrat la împărat, i-a dat hrisov ca nenorocirea pe care o plănuise împotriva Iudeilor să se întoarcă în capul lui Aman, iar el şi cu fiii lui au fost spânzuraţi în furci.R5 Din pricină că Aman, fiul lui Hamedata Agaghitul, asupritorul tuturor Iudeilor, urzise un plan ca să-i prăpădească şi a aruncat Pur – adică sorţi – ca să-i nimicească şi să-i piarză.w4g Şi Iudeii făcură o datină din ceea ce începuseră ei să facă şi din ceea ce le scrisese lor Mardoheu.3 În care Iudeii s’au odihnit de vrăjmaşii lor, lună care le-a schimbat necazul în bucurie şi jalea în zi de prăznuire, ca să le prăznuiască ei ca zile de ospăţ şi de bucurie, în care fiecare să trimită bucate aproapelui său şi daruri săracilor.v2e Ca să-i îndemne să prăznuiască în fiecare an ziua a paisprezecea şi ziua a cincisprezecea a lui Adar,B1} Şi a scris Mardoheu lucrurile acestea şi a trimis scrisori la toţi Iudeii din ţinuturile împăratului Ahaşveroş, atât la cele mai apropiate, cât şi la cele mai îndepărtate,X0) Pentru aceasta Iudeii de la ţară, care locuesc în oraşe deschise, făcură ziua a paisprezecea a lui Adar, zi de bucurie şi de ospăţ şi zi de prăznuire, zi când îşi trimit ei bucate unii altora.F/ Aşijderea şi Iudeii din Suza, care se strânseră în ziua a treisprezecea şi în ziua a paisprezecea, se odihniră într’a cincisprezecea şi o făcură zi de ospăţ şi de bucurie.V.% Dar la paisprezece se odihniră şi o făcură zi de ospăţ şi de bucurie.6-e Dar şi ceilalţi Iudei din ţinuturile împărăteşti se adunară ca să-şi apere viaţa şi să fie liniştiţi din partea duşmanilor lor. Şi uciseră pe cei ce îi urau pe ei, şaptezeci şi cinci de mii, dar ca să jefuiască nu-şi întinseră mâna lor, în ziua a treisprezecea a lui Adar.*,M Şi s’au adunat Iudeii din Suza şi în ziua a paisprezecea a lunii lui Adar, şi au ucis în Suza trei sute de inşi, dar la jaf nu şi-au întins mâna lor.+% Şi a zis împăratul să se facă întocmai şi a făcut cunoscută hotărirea în Suza, şi cei zece fii ai lui Aman au fost spânzuraţi.|*q Atunci a răspuns Estera: «Dacă împăratul socoate cu cale, să se îngădue Iudeilor din Suza ca şi mâine să se folosească de legea de astăzi şi pe cei zece fii ai lui Aman, dacă nu i-au ucis, să-i spânzure în spânzurătoare».O) Atunci împăratul zise către Estera împărăteasa: «În cetatea Suza au omorît şi au pierdut Iudeii cinci sute de oameni şi pe cei zece fii ai lui Aman. Ce vor fi făcut în celelalte ţinuturi ale împărăţiei! Şi care este rugămintea ta, ca să ţi se împlinească? Şi care este dorinţa ta, ca să se facă?»f(E În ziua aceea, numărul celor ucişi în cetatea Suza ajunse la cunoştinţa împăratului.' Adică pe cei zece feciori ai lui Aman, fiul lui Hamedata, asupritorul Iudeilor; dar ei nu-şi întinseră mâna să prade.1&] Parmaşta, Arisai, Aridai şi pe lezata,!%= Porata, Adalia, Aridata,:$o Şi mai uciseră pe: Parşandata, Dalfon, Aspata,Z#- Numai în cetatea Suza au omorît Iudeii şi au dat pieirii cinci sute de inşi.&"E Atunci Iudeii trecură prin ascuţişul săbiei pe toţi vrăjmaşii lor şi a fost măcel cumplit. Şi s’au purtat cu vrăjmaşii lor cum le-a fost voia. ! Mardoheu era mare la palatul împărătesc şi faima lui se dusese peste toate ţinuturile, căci Mardoheu ajungea tot mai sus., Q Şi toţi principii ţinuturilor şi satrapii şi ocârmuitorii şi dregătorii împărăteşti sprijineau pe Iudei, fiindcă groaza de Mardoheu căzuse peste ei.uc Iudeii se adunară în cetăţile lor, în toate ţinuturile împăratului Ahaşveroş, ca să se arunce asupra celor ce i-ar fi lovit; dar nimeni nu putea să li se împotrivească, fiindcă groaza de ei căzuse peste toate popoarele.5 e În luna a douăsprezecea a lui Adar, în ziua a treisprezecea, în ziua în care porunca şi hrisovul împăratului trebuiau să fie aduse la îndeplinire, în ziua în care vrăjmaşii Iudeilor nădăjduiau să-i biruiască, dar lucrul s’a întors că Iudeii au biruit pe cei care îi urau pe ei,1Şi în orice ţinut şi oricare oraş în care ajungea cuvântul împăratului şi hrisovul lui, era bucurie şi veselie pentru Iudei, ospăţ şi zi de prăznuire, iar mulţi dintre popoarele împărăţiei se făcură Iudei, fiindcă groaza de Iudei se abătuse peste ei.SŞi Iudeii aveau parte de fericire, de bucurie, de veselie şi de cinste.xiŞi Mardoheu a ieşit din faţa împăratului înveşmântat cu veşmânt împărătesc alb şi albastru, cu o mare coroană de aur pe cap, cu mantie de vison şi de porfiră stacojie, iar cetatea Suza tresaltă de bucurie şi de veselie..UAtunci, la porunca împăratului au pornit călări pe cai împărăteşti, soli grăbiţi, în goana mare, după ce legea fusese dată în vileag în cetatea Suza.kO O copie după acest hrisov, care trebuia să aibă putere de lege în toate ţinuturile, a fost împărtăşită tuturor popoarelor, ca Iudeii să fie gata în ziua în care aveau să se răzbune împotriva vrăjmaşilor lor.!; Într’o singură zi, în toate ţinuturile împăratului Ahaşveroş, şi anume în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică a lui Adar.6e În care scrisori împăratul îngăduia Iudeilor din orişicare cetate să se adune şi să-şi apere viaţa lor, să nimicească, să omoare şi să prăpădească oastea oricărui popor şi a oricărui ţinut care ar da năvală la ei, cu femei şi cu copii cu tot, şi să le prade avuturile lor,uc Şi anume a poruncit să scrie scrisori în numele lui Ahaşveroş împăratul, pe care le-a pecetluit cu inelul împărătesc, şi le-a trimis cu soli călări, călăreţi care călăreau pe cai sirepi din hergeliile împărăteşti,7g Şi în vremea aceea, în luna a treia, adică luna Sivan, în ziua a douăzeci şî treia, au chemat pe scriitorii împărăteşti şi ei au scris pentru Iudei, satrapilor, ocârmuitorilor, principilor ţinuturilor din India şi până în Etiopia, o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi, cu slova fiecărui ţinut şi în limba fiecărui norod, iar Iudeilor cu slova şi în graiul lor, întocmai după porunca lui Mardoheu.+OŞi acum voi scrieţi întru apărarea Iudeilor ceea ce credeţi că este bine în ochii voştri, în numele împăratului şi după aceea sigilaţi cu inelul împărătesc, fiindcă o scrisoare scrisă în numele împăratului şi sigilată cu inelul lui nu poate să fie fără putere!»a;Dar Ahaşveroş împăratul zise către împărăteasa Estera şi către Mardoheu Iudeul: «Vezi! Eu am dăruit Esterei casa lui Aman, care a fost spânzurat din pricină că şi-a întins mâna împotriva Iudeilor.Căci cum aş putea să mă uit la nenorocirea care loveşte pe poporul meu şi cum aş putea răbda pieirea neamului meu!»Şi a grăit: «Dacă împăratul socoteşte cu cale şi dacă am aflat har înaintea lui, şi dacă i se pare împăratului că se cuvine şi dacă sunt plăcută înaintea ochilor săi, să dea hrisov împărătesc ca scrisorile în care Aman, feciorul lui Hamedata Agaghitul, pusese la cale pieirea Iudeilor din toate ţinuturile împărăteşti să nu mai aibă nici o putere.Atunci împăratul întinse spre Estera schiptrul cel de aur şi Estera s’a sculat şi a stătut înaintea împăratului.`9Apoi Estera vorbi din nou înaintea împăratului şi căzu la picioarele lui şi plânse şi-i ceru să se milostivească şi să abată nenorocirea şi planul pe care Aman Agaghitul le urzise împotriva Iudeilor./Atunci împăratul scoase inelul său pe care îl luase de la Aman şi îl dădu lui Mardoheu, iar Estera îl puse pe Mardoheu în casa lui Aman.e  EÎn vremea aceea împăratul Ahaşveroş dădu împărătesei Estera casa lui Aman, asupritorul Iudeilor, şi Mardoheu a intrat înaintea împăratului, căci Estera îi spusese împăratului ce fel de rudă îi este el.   Şi l-au spânzurat pe Aman în spânzurătoarea pe care o pregătise pentru Mardoheu, iar mânia împăratului s’a domolit.Q  Atunci Harbona, unul din famenii care slujeau pe împărat, zise: «Iată că lângă casa lui Aman se află o spânzurătoare pe care Aman a pregătit-o pentru Mardoheu, cel care a scăpat viaţa împăratului, spânzurătoare înălţată de cincizeci de coţi!» Atunci porunci împăratul: «Spânzuraţi-l într’însa!»D Când împăratul se întoarse din grădina palatului în sala ospăţului, Aman tocmai se aruncase pe divanul pe care Estera stătea. Atunci rosti împăratul: «Oare chiar în palatul meu vrea să silească pe împărăteasă?» Dar abia ieşise graiul din gura împăratului, şi un văl acoperi faţa lui Aman.{ oŞi împăratul se sculă întru mânia lui de la ospăţ şi ieşi în grădina palatului, în vreme ce Aman stătea să ceară de la împărăteasa Estera cruţarea vieţii lui, fiindcă vedea bine că împăratul hotărîse pierzarea lui.2]Şi a răspuns Estera: «Asupritorul şi duşmanul nostru este ticălosul acesta de Aman!» Atunci Aman s’a spăimântat înaintea împăratului şi a împărătesei.,QAtunci Ahaşveroş împăratul întrebă pe Estera împărăteasa: «Cine este şi unde este acela, căruia i-a venit în minte să săvârşească una ca asta?»Căci am fost vânduţi, eu şi poporul meu, ca să pierim, să fim ucişi şi prăpădiţi. Şi dacă am fi fost vânduţi numai ca robi şi roabe, aş fi tăcut, cu toate că duşmanul n’ar fi putut să despăgubească pe împărat de pierderea pricinuită.» Atunci a răspuns împărăteasa Estera şi a grăit: «Dacă am aflat har în ochii tăi, împărate, şi dacă împăratul socoteşte că e drept: dăruiască-mi viaţa – iată rugămintea mea! Şi dăruiască viaţa poporului meu – iată dorinţa mea!Întrebă iarăşi împăratul pe Estera a doua zi, la băutul vinului: «Care este rugămintea ta, împărăteasă Esteră, ca să-ţi fie împlinită, şi care este dorinţa ta, fie că ai cere şi jumătate din împărăţie, ca să ţi se facă?»r _După ce împăratul împreună cu Aman au intrat la ospăţul pe care îl gătise împărăteasa Estera,Pe când ei vorbeau cu el, sosiră famenii împăratului şi-l zoriră pe Aman să se ducă la ospăţul pe care îl pregătise Estera.E Şi a povestit Aman soţiei sale Zereş şi tuturor prietenilor săi, ceea ce i se întâmplase. Atunci i-au răspuns lui înţelepţii şi Zereş, soţia sa: «Dacă Mardoheu, înaintea căruia tu ai început să cazi, este din neamul evreesc, nu vei putea face nimic împotriva lui, ci vei cădea în faţa lui!»xi Apoi Mardoheu s’a întors la poarta împăratului, iar Aman a fugit acasă în grabă şi cu capul acoperit.M Şi a luat Aman haina şi calul şi l-a îmbrăcat pe Mardoheu şi l-a purtat călare prin cetate şi striga înaintea lui: «Aşa se cinsteşte omul pe care împăratul vrea să-l cinstească!»_~7 Şi a rostit împăratul către Aman: «Zoreşte-te de ia haina şi calul precum ai grăit şi fă întocmai lui Mardoheu Iudeul, care stă la poarta împăratului; nu lăsa laoparte nimic din cele ce ai grăit».8}i Să se dea haina şi calul unuia dintre cei mai înalţi dregători ai împăratului, care să îmbrace pe cel pe care împăratul vrea să-l cinstească şi să-l poarte călare prin piaţa cetăţii şi să strige înaintea lui: «Aşa se cinsteşte omul pe care vrea să-l cinstească împăratul!»9|kSă se aducă un veşmânt împărătesc cu care se îmbracă împăratul şi un cal pe care călăreşte împăratul şi să i se pună cunună împărătească pe capul lui.V{%Atunci a răspuns Aman: «Omului pe care împăratul vrea să-l cinstească,qz[Şi Aman a intrat şi împăratul l-a întrebat: «Ce trebuie să i se facă unui om pe care împăratul vrea să-l cinstească?» Şi a gândit Aman în inima lui: «Pe cine altul vrea să cinstească împăratul decât pe mine?»uycŞi i-au răspuns slujitorii regelui: «Iată, Aman stă în curte!» Şi împăratul a zis: «Să intre!»~xuDar împăratul a întrebat: «Cine este acum în curte?» – Şi Aman tocmai intra în curtea cea de dinafară a palatului împărătesc, ca să zică împăratului să spânzure pe Mardoheu pe spânzurătoarea ce i-o pregătise lui Mardoheu.NwŞi a întrebat împăratul: «Cu ce l-am cinstit şi cu ce vrednicie l-am răsplătit pe Mardoheu pentru aceasta?» Atunci slujitorii împăratului, care slujeau lui, i-au răspuns: «Cu nimic!»Zv-Şi s’a găsit însemnat cum Mardoheu a dat de ştire că Bigtana şi Tereş, cei doi fameni ai împăratului, dintre străjerii de la porţile palatului, uneltiseră împotriva lui Ahaşveroş împăratul.8u kÎn noaptea aceea, pe împărat nu-l mai prinse somnul. Şi a poruncit să i se aducă Memoriile – Cronicile împărăteşti – care au fost citite înaintea împăratului.]t3Atunci Zereş, femeia lui, şi toţi prietenii lui i-au răspuns: «Să se ridice o spânzurătoare înaltă de cincizeci de coţi, iar mâine dimineaţă zi împăratului să-l spânzure pe Mardoheu, apoi du-te bucuros cu împăratul la ospăţ!» Aceste cuvinte i-au plăcut lui Aman şi el dădu poruncă să se ridice spânzurătoarea. -~~I}}h|||:{{;zzNyy`y xuxwwgvvv2uuitt,sssrrUqqIppoooo3nnhmmmllZkkkDkjj+iiNhhhLggg$ffSeeyeddGcc\bbb"aa*``R___:^^V]]]&\\[[7ZZZ*YY;XXXWWNVVUUTT(SSHS RR0QQrPP;OOiNNN"MMJLLL KK&JJbIIHHGGoFFFDEEE7DDTCCrCBBbBAA4@@Y???3>>\===K<<<(;;N::: 99Z888,77\766G55l544C33L22[111'00,/q..z.--O,,d+++U**~*))`(((2''i'%&&f%%%2$$U###;""R!!!  UuLpo 0v 1]J(`u. V  N N . 2uE]EgrGAtunci să ştiţi că Dumnezeu m’a nedreptăţit şi m’a încurcat în prinzătoarea sa.wqgIar dacă vă preamăriţi aşa voi înşivă împotriva mea şi îmi tot scoateţi ochii cu ticăloşia mea,[p/Chiar dacă într’adevăr am rătăcit, rătăcirea mea rămâne în seama mea;Wo'Iată că de zece ori m’aţi jignit greu; fără de ruşine mă bruftuiţi!an;«Până când veţi amărî sufletul meu şi mă veţi zdruncina prin vorbele voastre?'m KIov atunci răspunse şi grăi:lCu adevărat, aşa se întâmplă cu sălaşul nelegiuitului şi aşa ajunge locul celui ce nu vrea să ştie de Dumnezeu.»kÎn faţa zilei lui de prăpăd, stau uimiţi cei ce locuesc înspre apus şi zguduiţi sunt de spaimă cei ce locuesc în răsărit. jNici un vlăstar, nici un urmaş nu-i rămâne în popor, nici un scăpat din neamul lui, pe acolo pe unde şi-a păscut turmele.RiE îmbrâncit de la lumină în întuneric şi e gonit din toată lumea;nhUAmintirea lui piere de pe pământ şi nimeni nu-i mai pomeneşte numele la răspântiile cetăţii.KgJos rădăcinile lui se usucă şi sus crăngile i se veştejesc;rf]Vor locui în cortu-i alţii, care nu sunt urmaşii lui, şi bârlogul lui presărat va fi cu pucioasă.jeMSmuls este din cortul în care stătea cu nădejde şi târît în faţa groaznicului împărat.gdG Pielea lui este roasă de boală şi întâiul născut al morţii mănâncă mădularele lui.Pc E flămând, cu toată bogăţia lui, şi pieirea stă în coasta lui;Rb De jur-împrejur spaimele îl îngrozesc şi se ţin de călcâiele lui;`a9 Ascunsă în pământ este funia de prins şi prinzătoarea lui întinsă în potecă.A`} Cursa îl prinde de călcâi şi arcanul îl ţine bine;f_ECăci este vârît în capcană de înseşi picioarele lui şi el singur calcă în laţuri;c^?Paşii lui cei voiniceşti se scurtează şi chiar planurile lui îl aruncă la pământ,N]Ziua în cortul lui se întunecă şi candela se stinge deasupră-i;k\ODe bună seamă, lumina nelegiuiţilor se va stinge şi flacăra focului lor nu va mai străluci,[Oare pentru tine, care te sfâşii în turbarea ta, o să se pustiască pământul şi o să se clintească stâncile din locul lor?YZ+De ce suntem socotiţi drept dobitoace şi osândiţi să tăcem, în faţa ta?mYS«Câtă vreme vei umbla la vânătoare după vorbe? Vino-ţi în fire întâi şi apoi să grăim!9X oAtunci Bildad din Şuah luă cuvântul şi rosti:oWWPogorît-a până la zăvoarele împărăţiei morţii, dacă, laolaltă, ne pogorîm în mormânt!»cV?Şi atunci, unde mai este nădejdea mea? Sau cine poate să mai zărească fericirea mea?rU]Îi spun mormântului: «Tu eşti tatăl meu!», iar viermilor: «Voi sunteţi muma şi surorile mele!»tTa Ce să mai nădăjduesc? Împărăţia morţii e lăcaşul meu; în întuneric voi aşterne culcuşul meu.XS) Noaptea mi-au prefăcut-o în ziuă, din faţa întunericului a ieşit lumina.mRS Zilele mele dusu-s’au, punerile mele la cale s’au nimicit, o dată cu năzuinţele inimii mele!xQi Totuşi voi toţi înturnaţi-vă şi veniţi încoace, măcar că nu voi găsi între voi nici un înţelept!ZP- Dar dreptul îşi ţine calea sa şi cel curat cu mâinile sporeşte în putere!hOIUimescu-se cei drepţi de aceasta şi cel fără de vină se aprinde împotriva nelegiuitului,_N7Ochiul meu s’a întunecat de supărare şi toate mădularele mele sunt ca o umbră.`M9M’a făcut de poveste în faţa lumii; am ajuns ca unul pe care-l scuipi în faţă.ZL-Cine chiamă pe prieteni la pomană, când ochii copiilor lui se sting de foame!fKECăci tu ai dosit inima lor de înţelepciune, pentru aceea nu-i vei lăsa sa se trufească.fJEPune, te rog, chezăşia mea în faţa ta! Căci cine altul va bate mâna lui în mâna mea?sI_Adevăr este că numai batjocoritori mă împresoară şi la jignirile lor ochiul meu trebue să vegheze.[H 1«Avântul vieţii mele este frânt, zilele mi se sting, mormântul îmi rămâne.jGMCăci mai sunt câţiva ani să vie, şi eu plec pe calea de pe care nu mă voi mai întoarce.»dFAO, dacă ar fi un mijlocitor faţă de Dumnezeu, precum este între om şi aproapele său!jEMŞi râd de mine apropiaţii mei, pentru aceea ochiul meu varsă lacrimi înaintea lui Dumnezeu.dDAŞi acum priviţi, în ceruri, pe martorul meu şi pe chezaşul meu, în locul cel de sus!rC]Pământule, nu acoperi sângele meu şi să nu rămână nici un loc nestrăbătut de strigătele mele!fBECu toate că în mâinile mele nu se află nici o silnicie şi rugăciunea mea este curată.^A5Faţa mea s’a făcut roşie de plânset şi pe genele mele se lasă umbra morţii,V@%Sac de jale cusut-am pe pielea mea şi am vârît în ţărână cornul meu.[?/El mă dărâmă bucată cu bucată şi dă năvală asupră-mi ca un războinic.{>o Săgeţile-i zboară în jurul meu; el despică rărunchii mei fără cruţare; el varsă pe pământ fierea mea;=' Paşnic era traiul meu, dar el m’a dărâmat, m’a apucat de ceafă şi m’a făcut fărâme şi m’a pus apoi ţintă săgeţilor sale:d<A Dumnezeu m’a dat în voia celor nedrepţi şi m’a aruncat în mâinile nelegiuiţilor.p;Y Cască gura lor împotriva mea, cu ocară mă bat peste obraji şi s’au adunat toţi împotrivă-mi.:w Mânia lui sfâşie şi mă prigoneşte; el scrâşneşte la mine din dinţi; duşmanul meu mă săgetează cu ochii.9#Şi m’ai legat butuc, spre mărturie că sunt vinovat şi s’a ridicat împotrivă-mi bârfitorul meu şi mă bârfeşte în faţă. –^85Dar acum, Dumnezeu m’a sleit de putere. – Pustiit-ai tot sfatul prietenilor mei,o7WDacă dau să vorbesc, durerea mea nu se potoleşte, şi dacă încetez, cu ce am urnit-o de la mine?T6!V’aş da curaj numai cu gura şi n’aş opri zbârnâitul buzelor mele.&5EŞi eu m’aş rosti ca voi – dacă aţi fi voi în locul meu – şi eu aş şti să vă încondeiez cu vorbe şi să clatin din cap împotriva voastră.y4kOare nu se mai sfârşesc odată aceste vorbe în vânt? Sau ce te frământă ca să-mi răspunzi numaidecât?]33«Auzit-am unele ca astea cu grămada; sunteţi toţi nişte silnici mângâietori.&2 IAtunci Iov răspunse şi zise:q1[#Silnicia este însărcinată şi naşte nelegiuirea, iar pântecele lor pregăteşte înşelăciunea.»i0K"Căci stearpă este tovărăşia nelegiuiţilor şi focul mistueşte corturile celor mitarnici.W/'!Îşi va lepăda agurida ca viţa, şi ca măslinul îşi va scutura florile.Z.- Mai nainte ca să-i vie ziua, se va veşteji şi finicul lui nu va mai înverzi.}-sSă nu nădăjduiască în înşelăciune – se amăgeşte singur – fiindcă înşelăciunea este răsplata lui.,El nu va ieşi din întuneric şi vlăstărişul său se va usca de arşiţă, iar floarea lui spulberată va fi de vijelie.+}Bogăţia lui nu e trainică; puterea lui nu rămâne în picioare şi umbra lui nu se va întinde departe, pe pământ.*yEl sălăşluia în cetăţi date pieirii, în case unde nimeni nu mai trăia şi erau hărăzite să ajungă mormane.j)MCăci faţa lui se ascundea în grăsime şi-şi făcuse pernă de osânză în jurul coapselor.S(A năvălit asupra lui, cu gâtul înainte, sub grosimea scuturilor sale.l'QCăci şi-a întors mâna împotriva lui Dumnezeu şi s’a semeţit înaintea Celui Atotputernic;f&EE plin de spaimă; necazul, strâmtorarea îl cuprind, ca un împărat gata de împresurare;}%sUmblă de colo până colo după pâine. Unde este? El ştie că prăpădul lui e hotărît în ziua de întuneric.\$1El nu nădăjdueşte să se mai întoarcă din întuneric, ci sortit este săbiei.V#%Ţipete de groază umplu auzul lui; în zi de pace dă nimicitorul peste el;_"7Nelegiuitul se chinueşte zi cu zi, dar puţini ani sunt hărăziţi împilătorului.k!O– Pe când lor singuri le fusese dat pământul şi nici un străin nu pătrunsese printre ei-:l QCeea ce înţelepţii istorisesc, fără să ascundă nimic din cele ce au primit de la părinţi,V%Vreau să-ţi spun ceva. Ascultă-mă; ceea ce am văzut îţi spun si ţie:iKCu cât mai vârtos această făptură urîcioasă şi stricată, omul, ce bea păcatul ca apa.lQTe uită: chiar în sfinţii lui El nu se încrede şi cerul îusuşi nu este curat în ochii lui!U#Ce este omul ca să fie curat, şi cel născut din femeie ca să fie drept?dA Ca să-ţi întorci spre Dumnezeu mânia ta şi să-ţi iasă gârlă cuvintele din gură?A} De ce te răpeşte inima şi ochii tăi privesc trufaş,`9 Oare-ţi sunt prea puţine mângâierile lui Dumnezeu şi cuvântul dulce către tine?c? Şi cărunţi şi albi colelie sunt printre noi, mai bogaţi în zile decât tatăl tău.^5 Ce lucru ştii tu şi noi nu ştim? Ce lucru pricepi tu, care să nu fie şi Ia noi?dAAi tras cu urechia ta la sfatul lui Dumnezeu şi ai adunat la tine toată înţelepciunea?c?Oare eşti cel dintâi om care s’a născut? Venit-ai pe lume mai nainte decât munţii?]3Chiar gura ta te osândeşte şi nu eu; şi buzele tale mărturisesc împotriva ta!W'Fiindcă păcatul tău povăţueşte gura ta şi-ţi alegi graiul viclenilor,a;Ba tu faci praf orice frică de Dumnezeu şi nimiceşti orice cucernicie în faţa lui.V%Învinovăţind cu vorbe de prisos şi cu rostiri care n’au nici o noimă?{o«Oare cel înţelept răspunde cu o ştiinţă uşuratică şi-şi umple pieptul numai cu vântul răsăritului,8 mAtunci Elifaz Temanitul deschise gura şi grăi:Y+Numai trupul lui e prilej de durere şi sufletul lui vad de întristare este.»u cFeciorii lui ajung în cinste, dar el habar nu are, sau dau de sărăcie, dar el nu le mai ştie de ştire. wLa fel nămeşti şi tu nădejdea omului; îl răpui pe vecie şi se duce; îi iei frumuseţea chipului şi-l arunci.f EStâncile de pe margine le scobeşte apa mării şi valurile ei înneacă ţărmul de nisip.V %Totuşi muntele care cade se despică, tot aşa piatra smulsă din locul ei;i KGreşala mea ar fi băgată în sac şi pecetluită, şi nelegiuirea mea ai trece-o cu vederea.c?Pe când astăzi tu numeri paşii mei, atunci nu vei mai purta de grijă păcatelor mele._7Tu vei striga şi eu îţi voi răspunde; după făptura mâinilor tale vei duce dor.Căci dacă a murit omul, mai învie el încă o dată? Aşteptare-aş toate zilele salahoriei mele, până ce va veni înlocuirea mea.7g O, de-ai voi să mă ascunzi în împărăţia morţii şi să mă pui sub obroc, până când se va domoli mânia ta, să-mi pui un termen şi să-ţi aduci de mine aminte! 9 Aşa şi omul: se întinde şi nu se mai ridică. Până ce nu va mai fi cerul, oamenii nu se mai deşteaptă şi din somnul lor ei nu se mai trezesc.T! Precum apele scad în mare, precum puhoaiele se usucă şi se zvântează,^5 Ci omul moare şi rămâne ţapăn, omul se prăpădeşte şi unde să-l mai cauţi?Z- Când dă de apă, dă muguri şi face ramuri, ca o mlădiţă din nou sădită.s_Chiar dacă rădăcina lui îmbătrâneşte în pământ, chiar dacă trunchiul lui moare în ţărână,ucCăci la un copac este nădejde: când a fost tăiat, odrăsleşte din nou şi vlăstarii lui nu contenesc.v~eAtunci, cel puţin, ia-ţi ochii de la el, ca să aibă tihnă, cât un salahor care se bucură de ziua lui.}Dacă zilele cuiva s’au încheiat şi numărul lunilor lui s’a împlinit la tine şi i-ai gătit veleatul, peste care nu mai trece,_|7Cum ar putea să iasă cineva curat, din rândul celor spurcaţi? Nu poate nici unul.d{AŞi tocmai asupra lui tu ţii ochii deschişi şi pe el îl tragi după tine la judecată![z/Ca floarea înfloreşte şi e cosit, şi trece ca umbra şi n’are nici o stare.ay =«Adică omului, cel născut din femeie, sărăcăcios în zile, dar sătul de necazuri!fxE Mie! Unuia care se prăpădeşte ca un burduf şi-l mănâncă moliile ca pe un veşmânt!»owW De-mi pui picioarele în butuc şi îmi păzeşti toate cărările şi cercetezi urmele paşilor mei?evC De-mi tai pe răboj atâtea amărăciuni şi mă faci să ispăşesc greşalele tinereţii,au; Vrei să îngrozeşti frunza pe care o bate vântul? Vrei să prigoneşti un pai uscat,Ft De ce ascunzi faţa ta? De ce mă socoteşti duşmanul tău?dsA Deci, câte sunt nelegiuirile şi greşalele mele? Arată-mi păcatele şi abaterile mele!frE Apoi, chiamă-mă, şi eu îţi voi răspunde, sau vorbi-voi eu şi tu îmi vei da răspuns.Pq Depărtează de la mine palma ta şi nu mă mai îngrozi cu groaza ta;hpI Numai două lucruri să nu mi le faci, – atunci nu mă va înghiţi pământul în faţa ta:moS Dar cine este cel ce duce judecată cu mine? Căci acum îmi piere glasul şi pier şi eu cu totul!Wn' Vedeţi, vă rog, sunt gata de judecată; ştiu bine că dreptatea e cu mine,Rm Daţi ascultare vorbirii mele, şi ce vă spun să vă intre în urechi.sl_ Ci şi asta îmi va fi spre ajutor, căci nu se poate nelegiuit care să se înfăţişeze înaintea lui.ak; Poftim, îmi ia viaţa! Nu mai nădăjduiesc; însă purtarea mea i-o ţin la arătare.hjI Să mă ridic deci, cu dinţii, eu pe mine însumi, şi viaţa să mi-o port în podul palmei!ri] Atunci tăceţi în faţa mea şi eu voi cuvânta, chiar de va fi să vină peste mine arşiţa mâniei.bh= Sentinţele voastre au tăria cenuşii; şanţurile voastre de apărare sunt de lut gol.Wg' Oare măreţia lui nu vă va împietri şi spaima lui nu va cădea peste voi?Nf Vă va pedepsi cu străşnicie, dacă îl veţi părtini în taină!uec Bine va fi de voi, când vă va lua la cercetare? Sau putea-veţi să-l păcăliţi cum păcăleşti un om?Ld Îl veţi părtini oare pe Dumnezeu şi veţi fi apărătorii lui?]c3 Oare lui Dumnezeu îi veţi înşira pehlivanii şi-l veţi îmbrobodi cu minciuni?_b7 Ascultaţi, vă rog, apărarea mea şi luaţi aminte la dezvinovăţirile gurii mele.paY O, de v’ar da Dumnezeu să tăceţi ca pământul! Aceasta ar fi înţelepciune din partea voastră!a`; Până una alta, voi sunteţi meşteri mincinoşi, doftori amăgitori, toţi cu toţii.q_[ Însă eu vreau să stau de vorbă cu Cel Atotputernic; să mă răfuesc cu Dumnezeu este dorinţa mea.L^ Ce ştiţi voi ştiu şi eu şi nu mă ţin mai prejos decât voi.`] ; «Da, toate acestea le-a văzut ochiu meu, le-a auzit urechea mea şi le-a luat aminte.a\; Ei dibuesc în întuneric şi n’au lumină, dau încolo şi încoace ca un om beat.»t[a El ia mintea mai marilor popoarelor pământului şi-i lasă să rătăcească în pustiu fără cărări.kZO El dă sporire neamurilor şi apoi le nimiceşte, le face să se întindă şi apoi le spulberă;\Y1 El vădeşte din întuneric tainice adâncuri, el aduce la lumină umbra umbrelor;^X5 El varsă ocară peste boieri şi desnoadă încingătoarea săbiei celor puternici;UW# El ameţeşte pe cei meşteri la cuvânt şi ia isteţimea celor bătrâni;UV# El duce pe preoţi în picioarele goale şi răstoarnă pe cei neclintiţi;]U3 El rumpe lanţurile împăraţilor şi tot el pune funie împrejurul coapselor lor;ZT- El face pe marii sfetnici să umble desculţi şi judecătorilor le ia minţile;S{ A lui e toată puterea şi priceperea; în mâna lui este şi cel rătăcit şi cel ce i-a făcut să se rătăcească;gRG Dacă pune apelor stăvilar, ele dau de uscat; dacă le dă drumul, ele cotropesc pământul.vQe Vezi, ceea ce el răstoarnă nu se mai face la loc; când pune pe unul sub zăvor, nimeni nu-i mai deschide.UP# La Dumnezeu e înţelepciunea şi puterea, al lui este sfatul şi agerimea.\O1 Înţelepciunea e partea cărunteţelor şi cu lungimea vieţii vine chibzuinţă.SN Fireşte, urechea deosebeşte vorbele şi cerul gurii gustă demâncarea.]M3 Şi că în mâna lui stă suflarea a tot ce viază şi duhul a tot trupul omenesc?SL Cine nu ştie, dintre ele toate, că mâna lui Dumnezeu a făcut acestea,rK] Sau jivinele pământului şi te vor dăscăli; sau peştii mării şi-ţi vor istorisi cu deamăruntul.uJc Dar întreabă, te rog, dobitoacele şi te vor învăţa şi păsările cerului şi-ţi vor spune cum este;I) Stau în tihnă corturile prădalnicilor; n’au habar cei ce întărâtă pe Cel Atotputernic şi cei al căror Dumnezeu stă în pumnii lor.rH] Dispreţ nenorocirii! Aşa gândeşte cel ce se simte bine; un brânci celor ce se clatină pe picioare!G Batjocură pentru aproapele am ajuns, eu care mă rugam lui Dumnezeu şi el îmi răspundea, batjocură cel drept, cel fără vină!oFW Dar şi eu am pricepere ca voi, nu sunt mai prejos decât, voi, şi cine nu cunoaşte aceste lucruri?cE? «Cu adevărat, voi sunteţi singuri înţelepţi şi cu voi va muri şi înţelepciunea!+D S Atunci Iov a răspuns şi le-a zis:C Dimpotrivă, ochii nelegiuiţilor se sting şi orice loc de scăpare a pierit pentru ei, iar nădejdea lor mai este să-şi dea duhul.»cB? Te vei culca şi nimeni nu-ţi va, insufla nici o teamă şi mulţi vor măguli faţa ta.|Aq Şi vei fi plin de nădejde, căci nădejdea e la mijloc şi vei căuta în jurul tău şi vei dormi fără grija;v@e Şi mai luminoasă fi-va viaţa decât amiaza, iar de va mai fi şi întuneric, va fi ca în faptul zorilor.`?9 Atunci uita-vei chinul tău şi-ţi vei aminti de el ca de nişte ape ce s’au scurs.`>9 Atunci vei ridica, neprihănită, faţa ta, vei fi stăpân pe tine şi fără frică.t=a Dacă nelegiuirea din mâna ta o îndepărtezi şi nu laşi să locuiască în corturile tale nedreptatea,^<5 Ci tu, dacă îndrepţi inima ta spre Dumnezeu şi întinzi mâinile tale către el,e;C Dar poate omul nătărău să prindă minte sau puiul de măgar sălbatic să se nască om?k:O Căci el cunoaşte pe înşelător şi vede nelegiuirea, fără să-şi încordeze luarea aminte.n9U Deci, dacă porneşte şi pune la închisoare şi deschide judecată, cine îl va întoarce înapoi?R8 Mai lungă decât pământul este măsura ei şi mai lată decât marea.z7m Este înălţimea cerului! Ce vei face tu? Este mai adâncă decât împărăţia morţii! Cum vei pricepe-o tu?6 Poţi tu să pătrunzi cu mintea atotştiinţa lui Dumnezeu, sau să te ridici până la desăvârşirea Celui Atotputernic?)5K Şi să-ţi destăinuiască tainele înţelepciunii – care sunt ca şi minuni la înţeles! Atunci ai şti că Dumnezeu îţi cere socoteală de greşala ta!Z4- Dar unde dă Dumnezeu ca El să vorbească şi să-şi deschiză buzele cu tine,^35 Căci tu zici: «Curată este învăţătura mea şi curat sunt eu în ochii tăi!»n2U Palavrele tale astupa-vor gura oamenilor şi-ţi vei râde de ei, fără ca nimeni să te înfrunte?h1I «Oare acest noian de vorbe să rămână fără de răspuns şi guralivul să aibă dreptate?90 o Atunci Ţofar din Naama luă cuvântul şi grăi:]/3 Ţinut de beznă şi de întuneric şi de haos, unde lumina e tot una cu noaptea.»}.s Mai înainte ca să pornesc – de unde nu mă mai întorc – în ţinutul întunericului şi al umbrelor morţii,l-Q Nu sunt oare zilele vieţii mele destul de puţine? Dă-te la o parte ca să mă înviorez puţin,|,q Aş fi fost ca unul care n’a fost niciodată, căci din pântecele mamei mele aş fi fost dus drept la mormânt!f+E De ce m’ai scos din sânul maicii mele? Aş fi murit şi nici un ochi nu m’ar fi văzut!*% Tu împrospătezi duşmănia ta împotrivă-mi. Tu sporeşti urgia ta împotriva mea şi oştiri premenite trimiţi ca să se lupte cu mine.) Şi cu toate că mă vezi sleit de putere, mă vânezi ca un leu şi iar şi iar vrei să te arăţi spăimântător faţă de mine.(7 Dacă păcătuesc, vai şi amar de mine! Dacă umblu întru dreptate, nu cutez să ridic capul, sătul cum sunt de ocară şi adăpat de ticăloşie.e'C Dacă păcătuesc, tu mă ţii sub pază şi de fărădelegea mea nu mă dezvinovăţeşti._&7 Iată ceea ce ţineai ascuns în inima ta – acum ştiu că acesta era gândul tău:o%W O dată cu viaţa mi-ai hărăzit şi harul tău, iar purtarea ta de grijă păstrează suflarea mea.Y$+ M’ai îmbrăcat în piele şi în carne, m’ai ţesut din oase şi din vine.R# Nu m’ai turnat oare ca pe lapte şi nu m’ai închegat tu ca pe caş?l"Q Adu-ţi aminte că m’ai făcut din pământ şi că în pulberea pământului mă vei întoarce.}!s Mâinile tale m’au făcut şi m’au zidit, ca pe urmă să te întorci şi să mă nimiceşti pe de-a’ntregul.d A Măcar că ştii bine că nu sunt vinovat şi că nimeni nu mă poate scăpa din mâna ta?N Ca să cercetezi fărădelegea mea şi să urmăreşti păcatul meu,R Oare zilele tale sunt ca zilele omului, şi anii tăi ca anii omeneşti,J Ai tu oare ochi de carne şi vezi lucrurile precum le vede omul?  Bine e din partea ta, când eşti împilător şi dispreţueşti munca mâinilor tale şi eşti surâzător la sfatul celor răi?s_ Şi voi spune către Domnul: Nu mă osândi! Desluşeşte-mă, să ştiu: pentru ce îmi cauţi pricină? - Sufletul meu este scârbit de viaţa mea; lăsa-voi să curgă slobodă tânguirea mea împotriva lui şi voi grăi întru obida sufletului meu.gG #Aş vorbi atunci fără să mă mai sfiesc, căci n’aş mai avea nici un cuvânt de temere.a; "Şi să depărteze varga lui de deasupra mea şi spaima lui să nu mă mai chinuiască!_7 !O, de-ar fi între noi un împăciuitor, care să-şi pună mâna peste noi amândoi,mS Căci Dumnezeu nu este om ca mine, să stau cu el de vorbă şi să mergem împreună la judecată.q[ Atunci tu m’ai băga în groapa cu lături, încât şi veşmintele mele s’ar îngreţoşa de mine.T! Dacă m’aş spăla cu zăpadă şi mi-aş face palmele curate cu săpun,U# Trebue să trec drept nelegiuit, şi atunci de ce să mă trudesc zadarnic!fE Atunci mă umple spaima de toate chinurile mele, ştiind că tu nu mă vei sooate nevinovat.b= Dacă zic: Vreau să-mi uit suferinţa, să-mi schimb înfăţişarea şi să fiu voios,pY S’au strecurat ca nişte lotci de papură, ca un vultur care se năpusteşte ca să înşface prada.s_ Zilele mele au fost mai grabnice decât un aducător de veşti şi s’au dus fără să vază fericirea.w Dacă o ţară a încăput pe mâna unui nelegiuit, el acopere faţa judecătorilor ei. Şi dacă nu el, cine atunci?q [ Dacă vre-o năprasnă aduce moartea fără de veste, el îşi râde de desnădejdea celor nevinovaţi.] 3 E acelaşi lucru! Drept aceea, zis-am: Ori drept, ori nelegiuit, el îi nimiceşte!c ? Sunt oare fără de păcat? Eu singur nu mă ştiu pe mine şi viaţa mea o dispreţuesc.x i Oricât aş fi de drept, gura mea mă osândeşte, şi chiar dacă aş fi fără prihană, mă scoate vinovat.m S E vorba de putere: El este cel puternic. E vorba de judecată: «Cine mă va apăra la judecată?»S Nu-mi dă răgaz să-mi trag răsufletul şi mă satură de amărăciune.pY El, care poate să mă sfărâme cu un fir de păr şi care înmulţeşte rănile mele fără cuvânt,fE Şi dacă strig şi îmi răspunde, totuşi nu am credinţă că pune în ureche glasul meu.xi Că eu chiar de aş avea dreptate, nu-i voi da nici un răspuns, ci mă voi ruga judecătorului, de îndurare.\1 Şi atunci, eu cum o să-i răspund şi cum o să-mi aleg dovezile, în faţa lui?c? Dumnezeu nu-şi înfrânează mânia lui şi sub el se încovoaie toţi soţii lui Rahab.hI Dacă pradă, cine poate să-l întoarcă îndărăt? Cine poate să-i spună: «Ce faci tu?»lQ Iată, dacă trece pe lângă mine, eu nu-l văd, şi dacă se strecoară, eu nu-i prind de veste.Y+ El a săvârşit lucruri mari şi nepătrunse şi minunăţii fără de număr.Z- El a zidit Carul Mare, Raliţa, Pleiadele şi cămările stelelor din miază-zi;E~ El singur întinde cerurile şi umblă pe deasupra norilor.\}1 El porunceşte soarelui, şi soarele nu mai răsare, şi pune stelele sub pecetie;X|) El zgudue pământul din aşezarea lui, aşa încât stâlpii lui se clatină;_{7 El mută munţii din loc şi ei nu prind de veste; el îi răstoarnă în mânia lui;xzi Prea înţelept şi neclintit în putere precum este, cine i s’a împotrivit vreodată şi a rămas teafăr?{yo Dacă ar vrea să se pună în pricină cu el, n’ar putea să-i răspundă la nici o întrebare, dintr’o mie.mxS «Cu adevărat, ştiu că aşa este, căci cum ar putea un om să fie drept înaintea lui Dumnezeu?(w M Iov deschise gura şi răspunse:cv?Cei ce te urăsc se vor înveşmânta întru ocară şi cortul celor răi nu va mai fi.»QuPână ce gura ta se va umplea de râs şi buzele tale de mare veselie,Yt+Dumnezeu nu respinge pe cel neprihănit şi nu ia de mână pe cei nelegiuiţi.PsIată-l deci putrezind pe drum, iar din pământ vlăstăreşte altul.lrQDacă Domnul îl zmulge din locul lui, atunci locul îl tăgădueşte: «Nu te ştiu cine eşti!»iqKRădăcinile lui se împletesc cu mormanul de pietre şi în zid de stâncă se încleştează.mpSPlin de sevă, el stă în faţa soarelui şi în grădina unde se află îşi resfiră vlăstarii.moSEl se reazemă de casa lui, dar ea nu ţine; se înţepeneşte în ea, dar ea nu stă în picioare.Zn-A cărui bizuinţă sunt funigei şi a cărui încredere e pânză de păianjen.kmO Astfel este sorta celor ce-au uitat pe Dumnezeu şi aşa se risipeşte nădejdea celui nelegiuit,plY Pe când e încă în floare şi nu este cules, el se şi usucă, mai înainte decât orice buruiană.Ok Creşte oare papura fără baltă şi rogozul se ridică fără apă?tja Oare nu tocmai ei îţi vor da învăţătură, îţi vor grăi, şi vor scoate de la inimă rostirea lor?eiC Fiindcă noi suntem de ieri şi nu ştim nimic, şi umbră sunt zilele noastre pe pământ.ohWÎntreabă rândul de oameni de mai înainte şi ia aminte la cele trăite şi păţite de părinţi,lgQŞi va fi starea ta de la început o nimica toată, căci starea ta de pe urmă va creşte vajnic.f+Dacă apoi te dovedeşti curat şi fără de prihană, atunci el va sta treaz deasupra ta şi va clădi la loc, după dreptate, sălaşul tău.[e/Şi dacă tu mâneci către Dumnezeu şi te rogi de îndurare Celui Atotputernic,idKDacă feciorii tăi au păcătuit faţă de el, atunci el i-a lăsat în plata nelegiuirii lor.cc?Oare Dumnezeu îndoaie cumpăna judecăţii, sau Cel Atotputernic strâmbează dreptatea?ibK«Până când vei înşira astfel de lucruri şi cuvintele gurii tale vor fi vajnică vijelie?8a mAtunci Bildad din Şuah prinse a grăi şi zise:"`=De ce nu ierţi păcatul meu şi nu treci cu vederea prihana mea? Căci acum mă voi culca în ţărână şi tu mă vei căuta, dar eu nu voi mai fi.»_De-am greşit, ce ţi-am stricat ţie, păzitorule de oameni? De ce m’ai pus ţintă săgeţilor tale şi am ajuns povară mie însumi?p^YCâtă vreme nu-ţi vei lua ochii de la mine şi nu mă vei slăbi nici cât să-mi înghit scuipatul?S]Şi-l cercetezi în toate dimineţile şi-l ispiteşti în toate clipele?Q\Ce este omul că-l socoteşti atât de mare şi-l pui atâta la inimă,t[aMă prăpădesc, nu voi trăi cât lumea! Dă-te în lături de la mine, căci zilele mele sunt o suflare!gZGDe aceea sufletul meu alege mai degrabă ştreangul, mai bine moartea, decât chinurile mele.PYAtunci tu mă îngrozeşti ou vise şi mă spăimântezi cu năluciri.`X9 Dacă cuget: Patul meu mă va mângâia şi aşternutul meu va lua ceva din jalea mea,UW# Sunt eu oare oceanul sau balaurul cel mare, ca să pui pază în jurul meu?V! Drept aceea şi eu nu voi pune strajă gurii mele, ci voi grăi întru strâmtorarea mea şi mă voi tângui, întru obida sufletului meu.PU Nu se mai întoarce în casa sa şi sălaşul său nu-l mai cunoaşte.xTi Precum norul se distramă şi se duce, aşa şi cel ce pogoară în împărăţia morţii nu mai vine înapoi;pSYOchiul celui ce se uită la mine nu mă va mai zări; ochii tăi mă vor căuta, dar eu nu voi mai fi.lRQAdu-ţi aminte, Doamne, că viaţa mea e numai o suflare şi ochii mei nu vor mai vedea fericirea!{QoZilele mele au trecut mai repede decât suveica ţesătoarei şi s’au sfârşit fiindcă s’a sfârşit firul.aP;Trupul meu e acoperit de viermărie şi de rapăn; pielea mea plesneşte şi puroiază.O'Dacă mă culc, mă întreb: când se va face ziuă? Şi dacă mă scol: când va veni seara? Şi mă satur de zbuciumat până la asfinţit.eNCAşa şi eu avut-am parte de luni de desnădejde şi nopţi de chin fostu-mi-au hărăzite.YM+Ca un rob care tânjeşte după umbră, ca un năimit care-şi adastă simbria,gL I«Oare nu e cătănie viaţa omului pe pământ şi nu sunt zilele lui ca zilele unui salahor?rK]E oare pe limba mea vre-o strâmbătate? Sau cerul gurii mele nu mai poate să deosebească răutatea?»iJKVeniţi înapoi, vă rog! Să nu fie nici o năpastă! Veniţi înapoi, dreptatea mea e acasă.dIACi acum fiţi buni şi uitaţi-vă la mine şi – pe obrazul vostru – dacă voi minţi!hHISunteţi în stare să aruncaţi sorţii asupra unui orfan şi să neguţătoriţi un prieten!sG_Gândiţi oare să mă judecaţi după vorbele spuse? Dar vorbele unui desnădăjduit sunt ale vântului!lFQCât sunt de pătrunzătoare cuvintele adevărului! Dar ce şi pe cine dojeneşte dojana voastră? 2~~L}}n}||?{{n{zz5yygyxxXww$vvCv uu.tt^sss+rrlqqqFppQpoo#nn\nmlll.kk5jjcj5iiNhhh/gg`fff;eefdd{dcoc bxbaaL```2___^^]]C\\:[[ZZZ3YY|YXX\WWWVV5UUeTTT.SSxRRR*QQYPPP OO|O"NNlNMMFLLDKKmJJJ$IIfHHHLGGcGFF>EE|E DyDCzBB{BAO@@&??<>>/===<66 55V444 33322t211)00,//m...D---9,,},++***D)))'((("''h'&&!%%8$$r$##H"""4!!m (l ; /~*PM}3Q[ 9`}"v[  > < e QU}Js?`f$EOri am repezit mâna mea împotriva orfanului, fiindcă vedeam pe judecători de partea mea?m#SŞi coapsele lui nu m’au binecuvântat şi din lâna tunsă de pe mieii mei nu s’au încălzit?R"Ori am văzut pe golan fără veşmânt şi pe sărăntoc fără cergă,!Dimpotrivă! Din tinereţea mea, l-am crescut mare, ca un tată, şi din pântecele maicii mele am călăuzit-o pe văduvă!X )Şi am mâncat singur codrul meu de pâine şi cel orfan n’a mâncat din el?X)Ori am tăiat pofta săracilor şi am lăsat să jinduiască ochii văduvelor,{oCel ce m’a făcut pe mine în pântecele mamei nu l-a făcut şi pe el? Nu tot el ne-a alcătuit în sânul ei?b=Ce voi face când Dumnezeu se va scula şi va cere seamă? Ce-i voi răspunde eu atunci?oW Dacă am nesocotit dreptul servitorului meu şi al servitoarei mele, când erau în pricină cu mine,oW Cu adevărat, foc este care mistueşte până în adâncul adâncului şi arde toată agoniseala mea.^5 Fiindcă aceasta este o grozăvie, este un păcat pe care să-l judece judecătorii,]3 Atunci, soţia mea să râşnească pentru altul şi alţii să se aplece peste ea!lQ Dacă inima mea s’a smintit după vre-o femeie cu bărbat şi am pândit la uşa aproapelui meu,fEAtunci să samăn şi altul să mănânce şi vlăstarii mei să fie scoşi din rădăcină!  Dacă pasul meu s’a abătut din cale şi inima mea s’a luat după ochii mei, şi ceva necurat s’a lipit de mâinile mele,lQDumnezeu să mă cântărească în cumpăna-i cea dreaptă şi să recunoască nevinovăţia mea!U#Am umblat eu cu minciuni, sau piciorul meu s’a zorit spre înşelăciune?T!Nu vede oare Dumnezeu cărările mele şi nu numără el toţi paşii mei?b=Nu e oare prăpădul pentru cel păcătos şi zmăcinarea pentru făptaşii nelegiuirii?xiDar care e partea pe care Dumnezeu o dă de sus şi moştenirea pe care Cel Atotputernic o trimite din ceruri?Y -«Făcut-am legământ cu ochii mei: să nu mă uit cu jind la nici o fecioară!b=Aşa încât harfa mea a ajuns unealta tânguirii şi flautul meu glasul bocitoarelor.»Y+Pielea mea se cojeşte neagră de pe mine şi oasele mele sunt arse de friguri,> wAm ajuns frate cu şacalii şi cu struţii tovarăş!j MMohorît îmi îndrept paşii în afară de lumina soarelui; mă ridic în adunare şi mă vaet.d AMăruntaiele mele fierb în mine şi n’au odihnă; zile de restrişte au dat peste mine.} sAtunci când nădăjduiam fericirea, a venit nenorocirea; când mă aşteptam la lumină, a năpădit întunericul!} sSau n’am plâns eu pentru acela ce-şi duce viaţa greu şi nu s’a mâhnit sufletul meu de amarul nevoiaşului?mSTotuşi nu întindeam eu oare mâna către cel dosădit, dacă în obida lui el striga către mine?gGŞtiu prea bine că tu mă întorci spre moarte şi spre casa de adunare a tuturor celor vii!lQTu mă ridici în bătaia vântului, mă laşi pe el călare şi apoi iureşul ploii mă topeşte._7Tu te-ai făcut asupritorul meu şi, întru puterea mâinii tale, tu mă prigoneşti;]3Strig către tine şi nu-mi răspunzi, stau în faţa ta şi nu mă iei în seamă;V%El m’a zvârlit în mocirlă, m’a făcut una cu pulberea şi cu gunoiul!U#Cu putere uriaşă el mă ţine de haină, mă strânge ca gura cămăşii!QNoaptea sfredeleşte oasele în mine şi vinele mele n’au astâmpăr.X)Şi acum sufletul meu se topeşte în mine, zile de restrişte mă înşfacă;}sSpaimele se năpustesc peste mine, spulberă ca furtuna întâietatea mea, şi fericirea mea se distramă ca norul.`~9Ca printr’o spărtură largă ei dau năvală, se rostogolesc printre dărâmături;X}) Ei mi-au tăiat orice cărare, ajută la pieirea mea şi nimeni nu-i opreşte.{|o La dreapta stă în picioare toată liota, picioarele mi le-au prins în laţ şi drumuri aştern împotrivă-mi.h{I Cel ce s’a dezlegat din funie mă chinueşte, tocmai cel ce şi-a smuls zăbalele de la bot!cz? Cu scârbă mă privesc, stau departe de mine şi nu se sfiesc să mă scuipe în faţă.Ny Şi acum am ajuns cântecul lor! M’am făcut de poveste între ei!ax;Neam de oameni ticăloşi! Feciori ai nimănuia! Buni de scos cu harapnicul din ţară!NwUrlă prin tufişuri şi stau claie peste grămadă pe sub scaieţi.rv]Şi atunci trebue să-şi facă sălaş în pripoare, în crăpăturile pământului şi ale stâncilor;]u3Sunt alungaţi din obştia oamenilor şi toţi îi huiduiesc ca pe nişte tâlhari.itKEi culeg ierburi sărate de prin mărăcini şi rădăcinile de jneapăn sunt de-mâncarea lor;|sqSfrijiţi de calicie şi de foamete, ei rod rădăcini în bărăgane şi muma lor e sterpiciunea şi pustietatea.`r9Căci la ce mi-ar fi fost bună puterea mâinilor lor? Toată tăria lor este sleită!-q UIar acum îşi râd de mine unii care n’au ajuns la anii mei şi pe părinţii cărora nu-i socoteam destul de vrednici să-i pun alături cu câinii turmei mele!p#Le dădeam îndrumări şi le eram căpetenie, stăteam ca un împărat în fruntea oştirii şi cum îi duceam eu: duşi se lăsau şi ei.wogDacă zâmbeam la ei, nu le venea să creadă şi nu lăsau să le scape nici o rază din lumina feţei mele.SnŞi adăstau la mine ca la ploaie, şi căscau gura ca la ploaia târzie._m7După ce sfârşeam vorba, ei nu mai răspundeau şi cuvintele mele picurau peste ei;Il Toţi mă ascultau şi tăceau şi aşteptau muţi povaţa mea;RkSlava mea se înnoia pentru mine şi arcul meu întinerea în mâna mea.]j3Rădăcina mea se întindea către apă şi roua se lăsa noaptea pe ramurile mele;wigŞi ziceam întru mine: «Mă voi sfârşi la cuibul meu şi ca pasărea Phoenix voi înmulţi zilele mele!»QhSfărâmam colţii jăcmănitorului şi-i smulgeam prada dintre dinţi.`g9Eram părinte pentru săraci şi pricinile celor pe care nu-i cunoşteam le descurcam.KfOchi eram pentru cei orbi, şi picioare pentru ologi tot eu eram.eyMă îmbrăcam întru dreptate şi ea mi-era veşmânt, judecata-mi nepărtinitoare era pentru mine mantie şi turban.jdM Binecuvântarea celui gata să piară venea peste mine şi făceam inima văduvei să se bucure.hcI Căci mântuiam pe sărman din mâna împilătorului şi pe orfan şi pe cel fără de ajutor._b7 Urechea care mă auzea mă fericea şi ochiul care mă vedea mărturisea pentru mine.Ka Vocea căpeteniilor amuţea şi limba li se lipea de cerul gurii,J`  Fruntaşii conteneau cu vorba lor şi-şi puneau mâna la gură,~_uDacă mă vedeau cei tineri se dădeau înapoi cu sfială, iar cei bătrâni se ridicau şi rămâneau în picioare;`^9Atunci când ieşeam la poarta de sus a cetăţii şi aşezam în piaţă jilţul meu,d]ACând picioarele mele se scăldau în lapte şi teascul meu revărsa pâraie de untdelemn!R\Când Cel Atotputernic era mereu cu mine şi împrejurul meu copiii mei,U[#Şi precum eram în zilele toamnei mele, când Dumnezeu ocrotea cortul meu,sZ_Pe când ţinea luminoasă candela-i deasupra capului meu şi întru lumina lui răzbeam prin întunerec;tYa«O, de-aş putea să fiu iar ca în lunile de altădată, ca în zilele când Dumnezeu veghea asupra mea!;X sDar Iov merse mai departe cu parabola sa şi grăi:WIar către om a rostit: «Ia aminte! Frica de Dumnezeu – ea este înţelepciunea şi ferirea de rău este pătrunderea!»eVCAtunci a văzut-o Domnul şi a socotit-o, a statornicit-o şi a cercetat-o cu deamăruntul.NUCând a dat ploilor pravilă şi cărări descărcărilor tunetului,XT)Atunci când el a dat greutate vântului şi apele le-a cumpănit cu măsură,mSSCăci ochiul lui străbate până la capătul pământului şi vede tot ce se găseşte sub ceruri.TR!Numai Dumnezeu ştie calea către ea şi el singur cunoaşte sălaşul ei,`Q9Abadon şi Moartea mărturisesc: «Auzit-am cu urechile noastre ceva zvon despre ea».dPAEa se ascunde de ochii tuturor fiinţelor şi stă tăinuită chiar de păsările cerului.\O1Atunci, înţelepciunea – de unde vine ea? Şi care este obârşia pătrunderii?`N9Topazele Etiopiei nu sunt deopotrivă cu ea şi cu lamura aurului nu stă în tirizii.M}De mărgean şi de cleştar să nu mai pomenim; să ai înţelepciune este cu mult mai mult decât să ai mărgăritare;nLUAurul şi sticla nu stau cu ea alături şi la schimb cu ea nu ajung odoarele din cel mai curat aur;oKWNu poţi s’o preţălueşti nici cu aurul din Ofir, nici cu cornalina cea scumpă, nici cu safirul;aJ;Bulgări de aur nu pot fi daţi în locu-i şi preţul ei nu-l cântăreşti cu argint;^I5Adâncul zice: «Ea nu e în sânul meu», iar marea răspunde: «Ea nu e la mine!»VH% Omul nu cunoaşte calea către ea şi pe plaiurile celor vii ea nu se află.ZG- Dar înţelepciunea – unde se găseşte? Şi care este obârşia pătrunderii?TF! El scotoceşte izvoarele pâraielor şi cele ascunse le scoate la lumină.NE El sapă hrube în stânci şi ochiul său priveşte toate comorile;bD= Omul şi-a întins mâna asupra stanelor de cremene şi răstoarnă munţii din temelie;QCFiarele sălbatice n’au străbătut-o şi leul n’a trecut pe acolo.aB;Dar poteca n’o cunoaşte nici o pasăre de pradă şi ochiul eretului n’a zărit-o;@A{În pietrele locului se află safir şi pulbere de aur;X@)Pământul!… din el iese pâinea, dar pe dedesubt este răvăşit ca de foc.@?yUn norod strein a săpat hrube pe sub pământ, uitate de piciorul celor de deasupra şi departe de oameni; scormonitorii se spânzură pe funii şi se clatină încoace şi încolo.>{Omul pune capăt întunerecului şi scormoneşte până la hotarul hotarelor piatra ascunsă în umbră şi în beznă.O=Fierul se scoate din pământ, şi din pietroaiele topite iese arama.h< K«Negreşit, argintul se află în zăcăminte, şi sunt locuri pentru aur, unde este lămurit.N;Îi bat toţi din palme, şi din sălaşul lui flueră după el…»^:5Domnul aruncă asupră-i săgeţi fără cruţare, de mâna lui el trebue să fugă.X9)Vântul de la răsărit îl ridică şi se duce şi-l spulberă din locul lui;L8Spaimele îl ajung de cu ziua şi peste noapte îl smulge vijelia;M7Se culcă bogat, dar de istov; dă ochii peste cap şi nu mai este;Z6-El şi-a urzit casa ca un păianjen şi ca o colibă pe care şi-o face jitarul.y5kLe grămădeşte, dar cel drept se va îmbrăca cu ele şi argintul lui îl vor împărţi cei fără prihană.Y4+De va strânge argintul ca ţărâna şi-şi va grămădi veşminte ca noroiul,`39Cei care au rămas cu viaţă sunt răpuşi de ciumă şi văduvele lor nu-i vor jeli.g2GCând copiii lui se fac mari, sabia are parte de ei, şi odraslele nu i se satură de pâine;1 Că ziceţi: «Aceasta este partea omului păcătos, de la Dumnezeu, şi moştenirea pe care o primesc tiranii de la Cel Prea înalt:s0_ Şi dacă aţi văzut aceasta voi înşivă, atunci de ce adăogaţi deşertăciune peste deşertăciune?t/a Vreau să vă învăţ care e puterea lui Dumnezeu şi să nu ascund ceea ce ştiu despre Cel Atotputernic[./ Poate el să se reazime în Cel Atotputernic şi să cheme pe Domnul orişicând?P- Auzi-va oare Domnul strigătul lui, când va da peste el vre-o nevoie?i,KCare este nădejdea făţarnicului, când el se roagă, când ridică cugetul său spre Domnul?q+[Aibă parte duşmanul meu de plata celor fără de lege şi protivnicul meu de plata celor păcătoşi!v*eÎntru dreptatea mea mă ţin tare şi n’o slăbesc, şi inima mea nu găseşte nici o vină vieţii mele.p)YDeparte de mine să vă dau dreptate! Până ce îmi voi da duhul, nu mă lepăd de nevinovăţia mea!h(IBuzele mele nu vor spune nici o strâmbătate şi limba mea nu va rosti nici o înşelăciune.U'#Atât cât mai este suflare în mine şi duh de la Domnul în nările mele,&w«Pe viul Dumnezeu care a înlăturat dreptatea mea, pe Cel Atotputernic, care a umplut de amărăciune sufletul meu!1% _Iov urmă înainte parabola sa şi grăi:P$Iată, acestea sunt numai depărtate căpătâie ale lucrărilor sale! Cât de slab e murmurul pe care-l prindem noi!… Iar cât despre tunetul uriaşei lui puteri, cine poate să-l înţeleagă?»[#/ Prin duhul său s’au limpezit cerurile şi mâna sa a străpuns balaurul fugar.\"1 Prin puterea lui el a domolit marea şi cu înţelepciunea lui a zdrobit pe Rahab;T!! Stâlpii cerului se clatină şi stau înmărmuriţi la certarea Domnului.] 3 El a tras un cerc pe faţa apelor, până la hotarul dintre lumină şi întuneric.O El acopere faţa lunii când e plină şi întinde noureala peste ea.REl încuie apele în norii săi şi norul nu se sfâşie sub povara lor;`9El a întins miază-noaptea peste genune; el a spânzurat pământul deasupra golului;fEDezvelită stă împărăţia morţii în faţa Domnului; Abadonul este fără de zăbranic.fEUmbrele strămoşilor se cutremură; se cutremură apele şi cei ce locuesc într’însele;MCui ai înşirat tu aceste vorbe şi duhul cui purces-a de la tine?X)Cât de bine sfătueşti tu pe nerod şi vădeşti prisosul tău de isteţime![/«Cum dai tu ajutor celui fără putere! Cum mântueşti tu braţul cel vlăguit?' KDar Iov îi răspunse şi zise:NCu atât mai puţin omul: o gânganie! Şi fiul omului: un vierme!»jMVezi, până şi luna nu străluceşte îndestul şi stelele nu sunt prea curate în ochii săi!  Şi atunci cum poate omul să se socotească drept, în faţa lui Dumnezeu, şi cum poate să fie curat cel născut din femeie?b=Poţi să numeri oare oştirile lui? Este cineva peste care să nu se ridice lumina lui?uc«El e stăpân a toate şi el insuflă spaimă,ca unul care ţine în locurile înalte deplina rânduiala.6 iAtunci Bildad din Şuah prinse vorba şi zise:hIEste altfel decât aşa? Cine mă va dovedi de minciună şi va face de nimic cuvântul meu?»)Sus au stat, dar scurtă vreme, şi acum nu mai sunt şi lasă capul în jos ca nalba pe care o culegi şi ca un vârf de spic, pe care-l tai.nUEl îl lasă să se sprijinească, în toată pacea, dar ochii Domnului stăteau asupra căilor lui. wDar Cel ce prin puterea sa struneşte pe cei puternici se ridică şi atunci nelegiuitul nu mai crede că trăieşte!e CCăci împila pe femeia stearpă, fără copii, şi celei văduve nu-i făcea nici un bine. 'Sânul care l-a născut îl uită, viermii se desfătează din el, nimeni nu-l mai ţine minte şi astfel nelegiuirea e frântă ca un copac.  Precum uscăciunea, precum arşiţa zvântează apele zăpezilor topite, tot aşa împărăţia morţii pe cei plini de păcate.2 ]Şi atunci, sunt mai uşori de picior ca şuvoiul apei. Dar partea unora ca aceştia este blestemată pe pământ şi nu mai dau cu ochii de cărarea viei părinteşti.s_Căci pentru ei dimineaţa este tot una cu umbra morţii; când se crapă de ziuă spaimele dau peste ei;kOÎn puterea nopţii, ei sparg casele, iar ziua se dau afund; nu sunt prieteni cu lumina soarelui; Iar ochiul precurvarului pândeşte amurgul zilei şi zice în gând: «Ochi de om nu mă vede!», şi-şi pune pe faţă un bariz.  Când s’a dus lumina, ucigaşul se scoală să omoare pe nevoiaş şi pe sărman şi prin întunerec se strecoară tâlharul,oW Mai sunt răzvrătiţi împotriva zilei, care nu cunosc cărările ei şi nu rămân în potecile ei: Din oraşe cei pe jumătate morţi se vaetă şi sufletul răniţilor strigă după ajutor, dar Dumnezeu nu ia aminte rugăciunea lor!lQ Între zidurile stăpânilor ei storc untdelemnul, calcă strugurii în jghiaburi şi mor de sete.fE Cei din urmă cutreeră goi, fără cămaşă şi, flămânzi, duc în spate snopi de grâu;V% Cei dintâi smulg de la ţâţă pe orfan şi iau zălog copilul săracului;lQDin ploaia munţilor sunt udaţi leoarcă şi negăsind alt adăpost se aciuiază lângă stânci.h~IPetrec noaptea în golătate, fără veşmânt pe ei, şi n’au nici cergă când dă frigul.H} Seceră şi ei noaptea prin holde şi brăcuesc via bogatului;|Şi aceştia, ca asinii din pustie, ies la treabă adulmecând după pradă – pustia le scoate de mâncare pentru copii;^{5Mătură pe săraci din cale şi calicii din ţară trebue să se ascundă deavalma.KzMână dindărăt măgarul orfanilor şi zălogesc boul văduvei;OySunt oameni răi care mută hotarele, fură turmele cu cioban cu tot;wx i«De ce pentru Cel Atotputernic veacurile stau ascunse şi cei ce îl slujesc nu văd zilele lui de judecată?fwEIstovit sunt de atâta întunecoasă taină şi de atâta beznă câtă acopere faţa mea.»RvDumnezeu a muiat inima mea şi Cel Atotputernic m’a umplut de spaimă;cu?De aceea mă îngrozesc în faţa lui, iar când mă gândesc la el, mă scutură fiorii.`t9Astfel el va îndeplini ceea ce mi-a hărăzit şi la fel cu aceasta la el sunt multe.}ss Dar el a luat o hotărîre, şi cine poate să-l întoarcă! Şi ceea ce sufletul său a poftit, aceea va şi face.irK De la porunca buzelor sale nu m’am depărtat, în sân am ţinut pitite cuvintele gurii sale;hqI Pe urmele lui s’a ţinut piciorul meu, am păzit căile lui şi de la ele nu m’am abătut.pw Totuşi el mă cunoaşte şi când umblu şi când stau, şi dacă mă lămureşte în cuptor, ies ca aurul de curat.}os La miază-noapte l-am căutat şi n’am dat cu ochii de el, m’am răsucit spre miază-zi şi tot nu l-am văzut.Wn'Iată merg spre răsărit, dar el nu este, apoi către apus şi nu-l zăresc;emCAcolo un om drept ar sta cu el de vorbă, şi m’aş izbăvi pe vecie de judecătorul meu.al;Oare întru mulţimea puterii sale se va certa cu mine? Nu! Ci el îmi va da ascultare.]k3Aş şti atunci cu ce cuvinte mi-ar răspunde şi aş băga în cap ce mi-ar grăi.SjAş rândui în faţa lui pricina mea şi gura mea aş umple-o cu dovezi;Wi'O, dacă aş şti unde să-l găsesc! O, de-aş ajunge până la conacul lui!hhI«Şi de data aceasta plângerea mea este amarnică. Greu apasă mâna lui peste suspinul meu!g ;Iov răspunse şi zise:wfgEl izbăveşte pe omul nevinovat şi te va izbăvi şi pe tine, când mâinile tale vor fi fără prihană.»geGCăci el pogoară pe înfumurat şi pe mândru, iar pe cel cu ochii smeriţi îl mântueşte.idKDacă vei pune ceva la cale, el va sări pentru tine şi pe drumurile tale va străluci lumina.jcMAtunci ridica-vei rugăciuni către el şi te va asculta şi juruinţile tale le vei îndeplini;ab;Atunci te vei desfăta întru Cel Prea înalt şi vei înălţa către Domnul faţa ta;Ya+Căci Cel Atotputernic îţi va fi ţie bulgări de aur şi grămezi de argint;W`'Vei arunca în praf aurul tău şi în pietrele pâraielor comorile Ofirului,_!Dacă te vei întoarce cu pocăinţă spre Cel Atotputernic şi te vei smeri şi dacă vei depărta avuţia nedreaptă din corturile tale,J^ Primeşte din gura lui pravila şi pune cuvintele lui la inimă.f]ETe rog cercetează-l şi fii cu el în pace! Prin aceasta fericirea ta îţi va veni la loc.e\C«Iată cum s’a nimicit strânsura lor, şi focul cum a mistuit ce-a mai rămas din ea!»N[Iar cei drepţi văd şi se bucură şi cel neprihănit râde de ei:{ZoŞi tocmai el umple de bunătăţi casele lor! – Ci sfatul celor nelegiuiţi departe de mine să rămână! –lYQŞi care ziceau lui Dumnezeu: «Depărtează-te de la noi! Şi ce o să ne facă Atotputernicul?»^X5Care au fost răpiţi fără de vreme, când apele se revărsară peste vetrele lor,`W9Vrei oare să urmezi calea de odinioară pe care au umblat oamenii cei fără de lege,uVcNorii sunt pentru el un zăbranic, de aceea nu vede şi el se plimbă numai pe deasupra bolţii cereşti.»vUe Atunci cum să zici tu: «Ce bagă Dumnezeu de seamă? Cum poate să facă judecată prin negureala norilor?eTC Nu este Dumnezeu prea înalt în ceruri? Ia vezi creştetul stelelor, cât sunt ele de sus!hSI Lumina ta s’a prefăcut în întuneric şi nu mai vezi, şi năboiul apelor te-a covârşit.`R9 Pentru aceea, laţuri stau de jur-împrejurul tău şi frica te spăimântă deodată;UQ# Pe văduve le alungai cu mâinile goale şi agonisita orfanilor o nimiceai.bP=Cei cu braţ puternic, ei stăpâneau ţara şi cei cu obraz subţire se aşezau în ea;\O1Apă nu dădeai să bea celui sleit de sete şi flămândului nu-i dădeai pâine;UN#Căci zălogeai pe fraţii tăi pe degeaba, şi luai cămaşa de pe golani;dMASau tocmai pentru multa ta răutate şi pentru nelegiuirile tale cele fără de sfârşit?TL!Oare pentru cucernicia ta te ceartă el când intră cu tine la judecată?K%Oare îl încântă pe Cel Atotputernic că tu eşti drept, sau are el vre-un câştig dacă umbli fără vină în cărările vieţii tale?pJY«Îi aduce oare omul vre-un folos lui Dumnezeu? Nu! Ci lui singur îşi aduce, dacă este înţelept.9I oAtunci Elifaz Temanitul luă cuvântul şi grăi:H"Atunci cum mă mângâiaţi voi cu vorbe goale, şi din răspunsurile voastre ce rămâne altceva decât planuri viclene?»}Gs!Uşori îi sunt bulgării pământului şi după el tot norodul urmează, şi înaintea lui: gloată fără număr.]F3 Şi când este adus la locul de îngropare şi pe mormântul lui veghează strajă,rE]Cine îl va mustra în faţă pentru calea vieţii lui şi pentru isprăvile lui cine îi va răsplăti?tDaCa să ştiţi că, în ziua de prăpăd, cel rău este cruţat, că în ziua mâniilor el scapă teafăr?uCcN’aţi întrebat oare pe cei ce vântură căile pământului şi n’aţi luat aminte la parabolele lor,wBgCăci voi vă întrebaţi: «Unde este casa tiranului şi unde sunt cortul şi sălaşurile nelegiuiţilor?»WA'Da, cunosc gândurile voastre şi nedreptele voastre închipuiri despre mine,T@!Ci, deopotrivă, se culcă în pulbere şi viermii fac linţoliu peste ei.c??Celălalt moare cu sufletul amărît, fără să fi putut să guste nimic din traiul bun.Z>-Când coapsele-i sunt pline de osânză şi măduva oaselor sale bine adăpată;T=!Acesta moare în plinătatea fericirii sale, cu totul senin şi liniştit,Y<+Dar o să înveţe nainte cineva pe Dumnezeu, pe el care judecă pe cei de sus?i;KCăci ce-i mai pasă de neamul său după moarte-i, când numărul lunilor sale a fost retezat?a:;Ochii lui singuri să vază pieirea lui şi să se adape din mânia Celui Atotputernic!9Dumnezeu – ziceţi voi – păstrează pentru fiii lui răsplata nelegiuirii. Dar s’o răsplătească lui însuşi ca s’o simtă!_87Ca să fie ca paiele în bătaia vântului şi ca pleava pe care o spulberă furtuna?"7=De câte ori se stinge candela celor răi şi prăpădul de care sunt vrednici dă peste ei, şi îi nimiceşte Domnul pe răufăcători, în mânia sa,c6?Aşa e că norocul lor stă în mâna lor? Dar sfatul nelegiuiţilor fie departe de mine!h5ICe este Atotputernicul ca să-i slujim lui şi care este folosul nostru să ne rugăm de el?»}4sŞi tocmai ei îi spun lui Dumnezeu: «Depărtează-te de la noi! Căci nu dorim deloc să învăţăm căile tale!f3E Petrecu-şi zilele în fericire şi întru bună pace pogoară-se în împărăţia morţii.i2K Ei înalţă cântece însoţite din daira şi din chitară şi tresaltă la sunetul cavalului;d1A Pe copiii lor îi trimit să zburde ca nişte miei şi odraslele lor dănţuesc împrejur.R0 Taurii lor gonesc şi nu dau greş, junicile lor fată şi nu leapădă;f/E Casele lor sunt în toată tihna şi fără frică, şi varga lui Dumnezeu nu vine peste ei!b.=Prăsila lor stă voinică în faţa lor, lângă ei, şi vlăstarii lor, în ochii lor.g-GDe ce hălăduesc răufăcătorii şi ajung bătrâneţile, ba încă sporesc în trăinicie?_,7Când mi-aduc aminte, numai, mă spăimântez şi carnea mea prinde să se cutremure.U+#Întoarceţi-vă către mine şi înmărmuriţi şi puneţi mâna la gură!b*=Oare de oameni mă plâng eu? Şi dacă e aşa, cum n’o să se scurteze răbdarea mea?g)GÎngăduiţi-mi şi eu mă voi spovedi, iar după spovada mea, luaţi-mă în bătaie de joc.z(m«Ascultaţi cu luare aminte ce-am să vă spun! Şi aceasta să-mi fie toată mângâierea din partea voastră.+' SIov însă răspunse iar şi vorbi:v&eAceasta este, de la Dumnezeu, partea omului nelegiuit şi moştenirea hotărîtă lui de Cel Atotputernic.»V%%Belşugul casei lui va fi cărat, spulberat va fi în ziua mâniei Domnului.R$Cerul descopere vinovăţia lui şi pământul se ridică împotrivă-i; #9Toate întunecimile sunt puse pentru el deoparte; foc îl va mistui, fără ca să-l aprindă cineva, şi va arde tot ce va mai scăpa din cortul lui.z"mSăgeata pornită îi iese prin spate, fulger de oţel din fierea lui! Şi spaimele morţii dau iureş peste el.H! Fuge el de armele de fier, dar arcul de aramă îl străpunge. Tocmai când stă să-şi umple pântecele, Dumnezeu sloboade asupra lui arşiţa mâniei sale şi plouă peste el săgeţi arzânde.taÎn mulţimea bogăţiei lui va da de strâmtorare şi toate loviturile nenorocirii vor năvăli peste el.Y+Nimic n’a scăpat de hlupăvia lui, drept aceea fericirea lui nu dăinueşte;Y+N’a ştiut ce este tihna în trupul lui şi de pofta lui nu mai scăpa nimic;hIFiindcă a împilat cu străşnicie pe săraci, case a luat cu japca, pe care nu le-a clădit;nUCe-a agonisit dă înapoi şi pe gât nu mai merge; de tot câştigul lui nu mai are nici o bucurie.xiNu-şi va mai desfăta privirea cu pâraiele de untdelemn, cu năvalnicele râuri de miere şi de smântână.?yVenin de năpârcă sugea: limba năpârcii îl ucide!s_A înghiţit o avere întreagă, dar acum o icneşte din el; din pântecele lui i-o scoate afară Domnul.|qTotuşi demâncarea aceasta se va preface în măruntaiele lui şi va ajunge înlăuntrul lui venin de năpârcă.P O iconomiseşte şi nu-i dă drumul, ci o păstrează în cerul gurii,V% Şi dacă răutatea e dulce în gura lui şi o ţine ascunsă sub limba lui,wg Cheresteaua lui era plină de puterea tinereţii, totuşi cu el o dată puterea lui odihni-se-va în pulbere.eC Copiii lui vor despăgubi pe cei săraci şi mâinile lui vor da înapoi avuţia hrăpită.T! Ochiul care-l luase aminte nu-l mai vede şi locul lui nu-l mai zăreşte.`9Ca un vis va zbura şi nimeni nu-l va mai găsi. Alungat va fi ca o vedenie de noapte.nUTotuşi, ca necurăţia-i, va pieri pe vecie, iar cei ce se uitau la el vor întreba: «Unde este?»\1Chiar de s’ar sui până la cer trufia lui şi capul lui s’ar atinge de nouri,pYCă zburdăciunea nelegiuiţilor e de colea până colea, şi veselia făţarnicilor cât o clipeală?Z -Nu ştii tu foarte bine, de când e lumea, de când omul pus a fost pe pământ,a ;Îmi aud mustrări de ocară, dar duhul care purcede din pătrundere îmi dă răspuns:u c«Tocmai pentru aceea gândurile mele mă silesc să răspund, tocmai din această pricină fierb în mine!6  iDar Ţofar din Naama luă cuvântul şi vorbi:p YFie-vă teamă de sabie! Căci atari păcate sunt vrednice de sabie, ca să ştiţi că e o judecată.kODacă ziceţi: «Să-l prigonim mereu, până se va găsi în mine rădăcina nenorocirii mele»,1[Şi-l voi vedea spre mântuirea mea şi ochii mei îl vor privi pe el şi nu ca pe unul protivnic mie; dar până atunci se topeşte de dor inima mea înlăuntrul meu!|qŞi după ce nu voi mai fi în pielea mea şi ea se va nimici, atunci afară din trupul meu vedea-voi pe Dumnezeu;jMDar eu bine ştiu că Mântuitorul meu trăieşte şi el ridica-se-va cel din urmă pe pământ.OCu condei de fier şi cu plumb, pe veci să fie săpate în stâncă!MO, de-ar scrie cineva cuvintele mele! De le-ar scrijili în aramă!\1De ce mă prigoniţi, la fel ca Dumnezeu, şi nu vă mai săturaţi de carnea mea?lQFie-vă milă de mine! Fie-vă milă de mine, voi prietenii mei, căci mâna Domnului m’a lovit!dADe pielea şi de carnea mea s’au lipit oasele mele şi au scăpat tefere numai gingiile.oWToţi credincioşii mei au scârbă de mine şi cei pe care i-am iubit s’au întors împotrivă-mi.]~3Mă dispreţuesc până şi copiii; când dau să mă scol, flecăresc despre mine.n}URăsuflarea mea este respingătoare pentru femeia mea şi miros a rânced fraţilor mei după mamă.]|3Chem pe servitorul meu şi nu-mi răspunde şi trebue să mă rog stăruitor de el.|{qOaspeţii casei mele şi roabele mele mă ţin drept un străin; am ajuns în ochii lor ca un om din altă ţară.Az}M’au lăsat rudele mele şi prietenii mei m’au uitatiyK Îndepărtat-a de mine pe fraţii mei şi cunoscuţii mei s’au înstrăinat de mine cu totul.x Laolaltă înaintează cetele sale şi au şoseluit drumul lor înspre mine şi au făcut tabără împrejurul cortului meu.Qw El s’a aprins de mânie împotrivă-mi şi mă socoteşte ca duşman.|vq M’a dărâmat de jur-împrejur, aşa încât m’am dus, şi ca pe un copac aşa a dezrădăcinat nădejdea mea;Mu M’a dezbrăcat de cinstea mea şi a zmuls cununa de pe capul meu;ftEEl mi-a astupat calea, ca să nu pot să trec, şi a acoperit cu întuneric cărările mele;yskIată, răcnesc împotriva silniciei şi nimeni nu mă aude, strig după ajutor şi nimeni nu-mi face dreptate! 5/~~l~}}||8{{WzzYyyyxxVwwbvvQuuKttss4rrpqqTpphpooXonnJmmmllplkkFjjj(iijihhOggg9ffWeeyeddcbbMaaa ``p`___'^^j]]]\\#[[FZZZ&YYMXX`WWUVVV7UUrUTSS~S$RQQQ;PP#OO{O*NNNMMWLLuKKKOJJ>>:==x=<<`<;;C::B99e988e8 7n7 66=55m444 334222111-00g0//2...--L,,,!++[***9))l(((*''v'&&h&%%M$$$##v#$""@!!!/ | a0p2sAae?+ -o!hcEe 0 , c  ; k&UQP9}aY;)Pe pântecele lui, sunt cioburi ascuţite; el lasă pe mocirlă scrijilituri de grapă._X7)Ghioaga, în socoteala lui, e ca o trestie, şi de vâjâitul lăncii îşi bate joc.qW[)Fiicele arcului nu-l pun pe fugă; pietrele din praştie se prefac în pleavă când dau de solzii lui.EV)Fierul i se pare lui ca paiele, şi arama ca lemnul putred!bU=)Dacă loveşti în el, nici sabia nu ţine, nici suliţa, nici săgeata, nici ţăpoiul!ZT-)De măreţia lui se înfricoşează valurile, talazurile mării se trag înapoi.RS)Inima lui este vârtoasă ca piatra, ca piatra cea de jos a râşniţei.NR)Muşchii cărnii lui sunt vânjoşi, turnaţi pe el, nu se clintesc.SQ)Puterea lui stă în grumazul lui şi înaintea lui dănţuiesc spaimele!WP') Răsuflarea lui dogoreşte ca jăratecul şi flăcări zbucnesc din gura lui.SO) Din nările lui iese fum ca dintr’o căldare încinsă şi clocotindă;QN) Din gura lui ţâşnesc jurubiţe de flacără, scapă scântei de foc;WM') Strănutul lui scapără lumină şi ochii lui sunt la fel cu genele zorilor;]L3) Fiecare se lipeşte de frăţinul său, şi sunt ca o bucată şi nu se mai desfac.nKU)Unul se încopcie strâns cu celălalt, că nici măcar vântul nu poate să pătrundă printre ele.XJ))Spinarea lui este şiruri de scuturi, înţepenite ca prin peceţi de piatră!bI=)Porţile gurii lui cine le-a deschis vreodată? În jurul colţilor lui e numai spaimă!H{)Cine a descoperit pulpana dinainte a veşmântului său? Cine poate să pătrundă până la căptuşeala zalelor sale?gGG)Nu voi tăcea în privinţa mădularelor lui, ci voi vorbi despre puterea lui fără pereche!cF?)Cine m’a înfruntat vreodată şi l-am scăpat teafăr? Al meu a fost, sub cerul tot!»nEU)Nimeni n’o să fie năzdrăvan să-l întărâte, şi «cine este acela care să-mi stea înainte?YD -)«Aşteptarea aceluia este dezamăgită! Numai cât l-o vedea şi cade pe spate!XC)( Ia agaţă-te de el! Gândeşte-te, ce încăierare! Nu-ţi mai trebue alta!»ZB-(Ciurui-vei tu cu săgeţi pielea lui şi capul lui cu junghiul de vânat peşte?iAK(Tovarăşii pescari vor face oare negoţ cu el? Îl vor împărţi, cu bucata, la neguţători?a@;(Te vei juca cu el cum te joci cu o păsărică şi-l vei lega, spre hazul fetelor tale?J? (Va face oare cu tine legământ, ca să-l iei sluga ta, pe veci?P>(Se va ruga oare mult de tine, sau îţi va vorbi lucruri drăgălaşe?h=I(Poţi să-i bagi prin nări o sfoară de papură? Poţi să-i găureşti, cu cârligul, falca?c<?(Pescui-vei tu leviatanul cu cinghelul pescăresc şi îl vei lega de limbă cu frânghia?a;;(Cine poate să-l ia de ochi? Cine-i în stare să-i străpungă nasul cu acul undiţei?: (Dacă fluviul se întărâtă, el nu se sinchiseşte! El stă nepăsător, chiar dacă Iordanul ar veni năvalnic la gura lui!Q9(Desiş nedescurcat îl umbreşte; sălciile fluviului îl împresoară.S8(El se culcă sub florile de lotus, în ascunziş de trestie şi de rogoz;d7A(Căci munţii îi aduc dajdie şi toate dobitoacele pământului care hălăduiesc în ei.^65(El este fruntea alcătuirilor lui Dumnezeu; ziditorul său i-a dăruit şi sabia sa.G5(Oasele lui sunt ţevi de aramă, ciolanele lui drugi de fier!X4)(Coada lui e dârză ca lemnul de cedru, vinele pulpelor lui sunt numai noduri.]33(Vezi, puterea lui e în foalele lui şi vârtoşia lui în muşchii de pe pântece.]23(Ia priveşte ipopotamul, pe care l-am făcut ca şi pe tine; paşte iarbă ca boul.V1%(Atunci, eu însumi îţi voi mărturisi că dreapta ta ţi-a dat biruinţă!K0( Ascunde-i deavalma în pământ, ţine-i ferecaţi în tainiţă!W/'( Vezi pe toţi semeţii şi smereşte-i! Şi striveşte pe nelegiuiţi pe loc!a.;( Revarsă talazurile mâniei tale, aţinteşte pe toţi trufaşii şi dă-i la pământ!t-a( Dacă e aşa: împodobeşte-te cu slavă şi cu semeţie, îmbracă-te întru preamărire şi strălucire!c,?( Nu cumva braţul tău e ca braţul lui Dumnezeu şi, cu glasul, poţi tu să tuni, ca el?y+k(Cu adevărat răsturna-vei tu judecata mea şi mă vei osândi pe mine, ca să rămâie dreptatea de partea ta?_*7(«Încinge-ţi coapsele ca un voinic! Eu te voi întreba şi tu să-mi dai lămuriri!@){(Atunci Domnul răspunse lui Iov din vijelie, şi rosti:b(=(O dată am vorbit şi nu mai încep iar, chiar de două ori şi n’am ce mai adăoga!»U'#(«Iată-mă: sunt o nimica toată! Ce să-ţi răspund? Pun mâna la gură!1&](Atunci Iov răspunse Domnului şi grăi:|%q(«Oare dojenitorul caută ceartă cu Cel Atotputernic? Cel ce se pune în pricină cu Dumnezeu să dea răspuns!»5$ g(Şi Domnul vorbi mai departe cu Iov şi zise:i#K'Iar puii lui sunt nărăviţi la sânge, şi unde sunt cei căzuţi de sabie, acolo e şi el.»K"'De aci îşi pândeşte prada; ochii lui străbat în depărtare;f!E'Pe stânci sălăşlueşte şi mâne noaptea, pe colţ de stâncă şi în tabie de piatră;l Q'Sau din porunca ta se avântă în slăvi vulturul, şi-şi clădeşte cuibul pe piscuri neajunse?gG'Oare din isteţimea ta se îmbracă în pene şoimul şi-şi întinde aripile spre miază-zi?'La răsunarea trâmbiţei, el strigă: Aha! şi de departe adulmecă bătălia, tunetul poruncilor voevozilor şi zarva războiului.s_'Întru zbucium şi nerăbdare, el mănâncă pământul şi nu mai are astâmpăr când sună trâmbiţa.gG'Pe spinarea lui zăngăneşte tolba cu săgeţi, scânteiază suliţa şi lancea de zvârlit.\1'Îşi bate joc de frică şi nu tremură, şi nu se dă înapoi din faţa săbiei.{o'El bate cu piciorul în valea bătăliei, zburdă întru puterea lui şi porneşte întru întâmpinarea armelor!R'Tu l-ai făcut să sară ca lăcusta? Măreţul său nechezat dă fiori!U#'Oare tu dai putere calului? Oare tu îmbraci gâtul lui cu valurile coamei?dA'Dar la timp, când plesneşte din aripi în văzduh, îşi râde de cal şi de călăreţ!]3'Fiindcă Dumnezeu a golit-o de înţelepciune şi nu i-a făcut parte de pricepere.hI'Este crudă cu puii ei, ca şi cum ar fi străini, şi de truda ei zadarnică ea n’are păs,pY'Ea uită că piciorul poate să le strivească şi vre-o fiară din câmpie poate să calce peste ele,c?'Dar partea femeiască îşi năpusteşte ouăle pe pământ şi le cloceşte în pulbere.W'' Aripa struţilor e zburdalnică, are pană frumoasă şi stuf de cârlionţi.\1' Te bizui tu pe el că va veni înapoi, ca să-ţi strângă, la arie, grâul tău?|q' Îţi vei pune nădejdea într’însul, fiindcă are putere uriaşă, şi-l vei lăsa de capul lui, în munca ta?P' Îl vei lega tu de gât cu funia, ca să grăpeze brazdele pe urma ta?\1' Se va învoi oare boul sălbatic să fie sluga ta? Va mânca el lângă ieslea ta?] 3'El cutreeră munţii – imaşul său – şi umblă după tot soiul de verdeaţă.Y +'El îşi râde de huetul cetăţii, el n’ascultă de răcnetele catârgiului!T !'Cărui i-am hărăzit pustiul ca locuinţă şi locurile sărate, sălaş?Y +'Cine a dat drumul onagrului şi cine a dezlegat legăturile asinului sălbatic,d A'Puii lor prind putere, se fac mari, slobozi pe câmp, se duc şi nu se mai întorc la ele.R'Ele îngenunchiază, nasc puii lor şi scapă lesne de durerile facerii.R'Numărat-ai tu lunile sarcinii lor şi ştii sorocul când e să nască?c A'«Ştii tu vremea când fată caprele de munte? Ai luat tu seama la fătatul cerboaicelor?{o&)Cine face rost corbului de hrană, când puii săi strigă la Dumnezeu şi umblă rătăcind fără demâncare?»O&(Când se cinchesc în vizuinile lor şi stau în hăţiş la pândă?L&'Oare tu vânezi pradă leoaicei şi tu alini foamea puilor de leu,O&&Ca pulberea să se închege şi brazdele să se lipească între ele?jM&%Cine poate să numere norii cu înţelepciune, şi burdufurile cerului cine poate să le aplece,Z-&$Cine a pus în pasărea ibis înţelepciune şi cine a dat cocoşului pricepere?iK&#Sau trimiţi tu fulgerele, şi ele să pornească şi să-ţi spună: «Iată-ne la poruncă!»\~1&"Poţi tu să ridici până la nori glasul tău, ca năboiul apelor să te acopere?U}#&!Cunoşti tu pravilele cerului? îndeplineşti tu pe pământ scriptura lor?a|;& Tu eşti care scoţi la vremea lui Zodiacul, şi Ursa-Mare, cu puii ei, tu oare-i mâi?Z{-&Poţi tu să înnozi legăturile Pleiadelor şi să desnozi lanţurile Raliţei?Vz%&Ca piatra se fac apele când înghiaţă şi faţa mării prinde pojghiţă.Uy#&Din sânul cui a ieşit ghiaţa şi promoroaca din ceruri cine a născut-o?Mx&Are ploaia vre-un tată? Sau cine a zămislit picăturile de rouă?aw;&Ca să adape locuri sterpe şi pustietăţi şi să îmbie să răsară colţul ierbii?lvQ&Ca să plouă peste un ţinut unde nu e ţipenie de om, peste un pustiu unde nu trăieşte nimeni,\u1&Cine i-a croit făgaşuri potopului ploilor şi cărări rostogolirilor tunetului,qt[&Care este calea pe care se împrăştie ceaţa şi se răspândeşte pe pământ vântul din răsărit?msS&Pe care eu le-am pus deoparte pentru vreme de prăpăd, pentru zile de încăierare şi de război?Zr-&Ai ajuns tu până la zăcătorile zăpezii şi văzut-ai vistieriile grindinii,\q1&Tu ştii bine, căci pe atunci erai născut şi numărul zilelor tale e sumedenie!dpA&Ca să le petreci în tărâmul lor şi ca să te înveţi cărările către căminul lor.Yo+&Care e calea spre sălaşul luminii? Şi întunericul – unde este cuibul lui?dnA&Ţi-ai dat tu socoteală de lărgimile pământului? Spune, dacă ştii cât sunt de mari!\m1&Ţi s’au arătat oare porţile morţii şi văzut-ai pe portarii întunericului?rl]&Mers-ai tu până la izvoarele mării şi necercetatele adâncuri ale oceanului străbătutu-le-ai oare?Mk&Atunci celor răi li se ia lumina şi braţul trufaş este zdrobit.cj?&Pământul se înroşeşte ca lutul de pecetluit şi se împestriţează ca un veşmânt.bi=& Ca să apuce de colţurile pământului şi răufăcătorii să fie scuturaţi de pe el?`h9& Dat-ai tu, dc când trăieşti, porunci dimineţii? Ai însemnat tu zorilor locul lor,tga& Şi i-am poruncit: «Până aici să vii şi mai departe nu! Aici sfărâma-se-va trufia valurilor tale!»Sf& Şi am tras ţărmul meu în jurul ei şi i-am pus zăvoare şi canaturi,Ne& Şi când i-am pus norii drept veşmânt şi negurile drept scutece,idK&Cine a închis marca cu porţi, atunci când a ţâşnit ea întâi, când a ieşit din matcă?fcE&Când tresăltau laolaltă stelele dimineţii şi toţi îngerii Domnului se bucurau foarte?]b3&În ce au fost înfipte temeliile lui, sau cine i-a pus piatra din capul unghiului,jaM&Cine i-a statornicit măsurile – dacă ştii – sau cine a întins pe el lanţul de măsurat?V`%&Unde erai tu, când eu am întemeiat pământul? Spune-mi, dacă te pricepi!`_9&Încinge-ţi coapsele, bărbăteşte! Eu am să te întreb şi tu ai să mă înveţi!L^&«Cine-i acesta care întunecă sfatul meu cu vorbe neînţelepte?P] &Atunci Domnul răspunse lui Iov, din vălmăşagul furtunii, şi grăi:g\G%Pentru aceea, oamenii se tem de el, iar la cei înţelepţi, în capul lor, el nu se uită.»[!%La Cel Atotputernic noi nu putem să ajungem, la cel uriaş întru putere; dar judecata şi plinătatea dreptăţii el nu le obijduieşte!lZQ%Din miază-noapte năvăleşte o lumină ca de aur. În jurul Domnului stă slavă înfricoşată!zYm%Ci acum lumea nu mai vede soarele, fiindcă este întunecat de nori, dar vântul se porneşte şi-i limpezeşte;}Xs%E nevoie să-i spună cineva că eu vreau să vorbesc? Şi când a vorbit un om, i-o aduce cineva la cunoştinţă?\W1%Învaţă-ne ce să-i spunem? Noi nu mai înşirăm nimic de prea mult întuneric!kVO%Poţi să întinzi la fel cu el boltitura cerului, ca să stea ţeapănă ca o oglindă turnată?bU=%Tu, cel cu veşmintele încinse, când pământul stă toropit, la vântul de miază-zi,hTI%Pricepi tu ceva din plutirea norilor, din minunăţiile celui desăvârşit în cunoştinţă?dSA%Îţi dai tu seama cum le pune Dumnezeu porunci şi cum scapără fulgerul din norul său?eRC%Pune-ţi în urechi acestea, Iov! Stăi locului şi gândeşte-te la minunile lui Dumnezeu!_Q7% Ori ca pedeapsă pentru pământul său, ori ca milostivire pe care i-o hărăzeşte.P)% Şi fulgerul se învârteşte în cercuri, aleargă după cârmuirea Domnului, săvârşind tot ce i-a poruncit, pe faţa lumii pământeşti,XO)% Norul de asemeni azvârle trăsnetul, grămădeala norilor scapără fulgerul.TN!% La suflarea Domnului se face ghiaţa şi întinsul apelor înmărmureşte;PM% Din miază-zi porneşte furtuna şi din miază-noapte se lasă frigul;SL%Fiara sălbatică intră în ascunziş şi stă pitită în vizuinile ei.YK+%El leagă astfel mâna oricărui om, ca să cunoască toată lumea lucrarea sa.~Ju%Într’adevăr, el porunceşte omătului: «Cazi pe pământ!» şi ploilor care toarnă: «Plouaţi cu găleata!»hII%Dumnezeu cu glasul său săvârşeşte minuni; el face lucruri mari pe care nu le înţelegem.H%După fulger, bubue tunetul, el tună cu glasu-i care ridică în slăvi şi nu-şi opreşte fulgerele, când s’a pornit tunetul său.^G5%El îl sloboade sub cerul tot şi fulgeru-i ajunge până la marginile pământului.[F/%Ascultaţi! Ascultaţi bubuitul glasului său şi ramătul care iese din gura sa![E 1%«La această privelişte, inima mea se cutremură şi se zmâceşte de la locu-i!WD'$!Tunetul său îi este crainic, înteţindu-i mânia împotriva nelegiuirii.»bC=$ Cu amândouă mâinile cuprinde fulgerul şi-i porunceşte să meargă drept la ţintă.VB%$Căci prin aceasta el ocârmueşte neamurile şi dă demâncare din belşug._A7$Iată! El destinde, deasupră-i, lumina fulgerului şi acopere străfunzimile mării!]@3$Oare cine poate să priceapă desfăşurarea norilor şi bubuiturile cortului său?I? $Pe care o scurg norii şi o picură peste mulţimea omenească.\>1$Că el trage în sus stropii de apă şi, din aburul său, îi preface în ploaie,f=E$Cât e de mare Dumnezeu! Dar noi nu-l înţelegem, iar numărul anilor săi e de necercetat.G<$Toată lumea o priveşte; omul se uită la ea din depărtare.c;?$Adu-ţi aminte deci să preamăreşti lucrarea sa, pe care oamenii o laudă în cântece.l:Q$Cine i-a hotărît lui cum să meargă, şi cine i-a zis vreodată: «Ai săvârşit nedreptate?»n9U$Iată, Dumnezeu lucrează uriaşe lucruri, prin puterea sa; cine poate să dea învăţături ca el?j8M$Păzeşte-te, nu te întoarce la fărădelege, căci ea ţi-a fost mai dragă decât suferinţa.]73$Nu suspina după noaptea cea mare, când neamurile se ridică la locul lor de veci!6w$Poţi să pui rugăciunea ta la Dumnezeu, când eşti la grea nevoie, alături cu toate opintirile puterii omeneşti?5{$Mânia Domnului este! Dar să nu te târască prin prisosul ei covârşitor şi mărimea ispaşei să nn te încovoaie!^45$Dar tu eşti plin de cârcota nelegiuiţilor! Cârcota şi osânda te-au înhăţat!&3E$Tot aşa te-ar fi scos şi pe tine din gura restriştei, unde e lărgime, iar nu strâmtorare, şi ce-ar fi pogorît pe masa ta ar fi fost plin de grăsime.m2S$El mântueşte pe obijduit prin chiar obijduirea lui şi-i deschide mintea tocmai prin suferinţă.O1$Viaţa lor se stinge în tinereţe si vlaga lor în floarea vârstei.b0=$ Duşmănoşi cum sunt ei, pun mânie la inimă, nu se roagă când Dumnezeu îi ferecă;O/$ Iar de nu dau ascultare, aleargă în sabie şi pier în nebunia lor.|.q$ Dacă ei dau ascultare şi slujesc Domnului, isprăvesc zilele lor întru bun trai şi anii lor întru desfătare.t-a$ Şi le deschide mintea, ca să-şi ia de seamă, şi le dă poruncă să se întoarcă de la fărădelege.],3$ Atunci el le dă pe faţă isprava lor şi păcatele lor, că adică se trufiseră,L+$Şi iată-i ferecaţi în obezi şi prinşi în laţurile durerii!*$El nu-şi întoarce ochii de la cel drept, iar pe regii de pe tron el i-a statornicit deapururi, dar ei au ajuns trufaşi!W)'$El nu lasă pe cel rău să dăinuiască şi celor sărmani le face dreptate.(y$Priveşte! Ce puternic este Dumnezeu şi pe nimeni nu dispreţueşte; puternic este prin înălţimea priceperii sale!'$Căci, pe fiinţă de adevăr! Vorbele mele nu sunt mincinoase şi lângă tine stă cineva cu desăvârşită cunoştinţă.W&'$Voi porni cu ştiinţa mea de departe, ca să scot dreptatea ziditorului meu,l%Q$«Aşteaptă puţin şi-ţi voi da învăţătură, că mai este încă de vorbit despre Dumnezeu./$ [$Elihu îşi urmă cuvântarea şi zise:r#]#Adevărat! Iov îşi deschide gura degeaba şi, fără pic de pricepere, grămădeşte noian de vorbe!»~"u#Şi iarăşi când zici că «mânia lui nu pedepseşte pe nimeni şi el nu ştie prea mult din păcatele noastre».!#Cu atât mai puţin când tu zici că «nu vezi pe Domnul nicăiri» şi «pricina ta e în faţa lui şi tu stai şi-l aştepţi».H  # Dar zadarnic! Dumnezeu nu aude! Cel Atotputernic nu ia aminte!]3# Şi atunci ei strigă, dar el nu le răspunde din pricina îngâmfării celor răi.xi# Cel ce ne dă învăţătură prin dobitoacele pământului şi ne înţelepţeşte prin păsările cerului?»uc# Dar nimeni nu zice: «Unde este Dumnezeu, ziditorul meu, cel ce dărueşte nopţii cântări de biruinţă,gG# De prea multă împilare, norodul strigă, răcneşte de silnicia braţului stăpânitorilor;q[#Numai pe om, semenul tău, îl atinge nelegiuirea ta şi pe fiul omului îl încălzeşte dreptatea ta.O#Drept dacă eşti, ce dar îi faci? Sau ce primeşte el din mâna ta?fE#Dacă păcătueşti, ce-i căşunezi lui? Şi păcatele tale, de sporesc, ce-i faci cu asta?O#Uită-te la cer şi vezi, priveşte norii: atât de sus, deasupra ta!O#Îţi voi răspunde limpede, ca şi celor ce gândesc la fel cu tine:N#Şi întrebi: «Ce-ţi foloseşte? Ce-ţi stric dacă păcătuesc?»xi#«Socoteşti aceasta drept bună judecată? Când te-ai rostit: «Mai multă dreptate am eu decât Dumnezeu!»* Q#Dar Elihu urmă înainte şi zise:"%Căci el adaogă păcat peste păcat; în ciuda noastră, el ne bate din pumni şi învârfueşte spusele sale împotriva lui Dumnezeu!»~u"$Cu adevărat. Iov trebue încercat până la urmă, pentru răspunsurile lui ca din gura unor oameni fără de lege;dA"#«Iov vorbeşte fără cunoştinţă şi cuvintele lui sunt fără miez de înţelepciune.Y+""Oamenii cu minte îmi vor mărturisi şi orice om înţelept care mă ascultă:)"!Răsplăti-voi oare după capul tău, fiindcă tu eşti nemulţumit! Iată că tu alegi ce e mai bine şi nu eu! Atunci, spune: ce ştii tu!»" Ceea ce este dincolo de vederile mele, tu învaţă-mă. Dacă am făptuit vre-o nelegiuire, nu o voi mai face a doua oară!W '"Nu cumva Dumnezeu îţi va zice: «Am fost amăgit! Nu mai cad în greşală!T !"Ca să împiedice domnia celor fără de lege care prind în laţ norodul.6 e"Dacă Domnul stă tihnit, cine îl va scoate din tihna lui? Dacă acopere faţa sa, cine îl va mai zări? Dar el veghiază peste noroade şi peste fiecare om, deopotrivă,n U"Ci au împins până la el strigătul oropsitului, astfel că ţipetele obijduiţilor el le-a auzit.o W"Deoarece s’au depărtat de lângă el şi nu şi-au frământat mintea cu toate îndrumările sale,R"Ca pe nişte păcătoşi ce sunt, el îi pedepseşte în văzul tuturor,mS"Drept aceea, el cunoaşte slujbele lor şi-i răstoarnă în timp de noapte şi ei se fac fărâme.]3"El sfărâmă pe cei puternici, fără cercetare, şi pune pe alţii în locul lor.E"Domnul nu pune omului soroc să vie la Domnul la judecată;s_"Nu este nici un întuneric şi nici o negureală ca să se ascundă acolo cei ce lucrează fărădelegea.eC"Căci ochii Domnului sunt aţintiţi asupra purtării omului, şi el vede toţi paşii lui:7"Într’o clipită ei mor şi în miez de noapte norodul se zgudue şi se revarsă şi înlătură pe despot, fără să-şi trudească nimeni mâna,"Cel care nu caută la obrazul voevozilor şi nu face osebire între un chiabur şi un calic, pentru că toţi sunt lucrul mâinilor sale.S"Cel ce spune despoţilor: «netrebnicule!» şi boierilor: «mişelule!»y"Oare ar putea să cârmuiască unul care urăşte dreptatea? Şi tu osândeşti tocmai pe Cel Drept şi Prea Puternic!R~"Dacă ai minte, ascultă încoace, pune în urechi rostul vorbelor mele:Z}-"Atunci toată făptura ar pieri laolaltă şi omul s’ar întoarce în pulbere.c|?"Dacă el s’ar aduna în sine însuşi şi duhul său şi suflarea sa le-ar lua înapoi,Z{-" Cine i-a dat în grijă pământul, sau cine l-a pus cârmuitor pe lumea toată?vze" Aşa e, într’adevăr! Dumnezeu nu are nici o vină şi Cel Atotputernic nu strâmbătăţeşte dreptatea.ay;" Căci el răsplăteşte omului după fapte şi după purtarea lui îi dărueşte plata.x)" Drept aceea, voi oameni cu minte, ascultaţi la mine: Departe de Domnul bănuiala de răutate şi de Cel Atotputernic bănuiala de nedreptate!Vw%" El a mai zis: «Nu-i foloseşte nimic omului, dacă stă bine cu Dumnezeu».tva"Şi să umble în tovărăşia făcătorilor de rele şi să meargă alături cu oamenii cei fărădelege?Fu"Care om mai e ca Iov, care să hulească precum ar bea apă,t"În ciuda dreptăţii mele, trec drept un mincinos; rana săgeţii în mine este nevindecată, şi fără să fi păcătuit nimic!»Ys+"Fiindcă Iov a rostit: «Eu sunt drept, dar Dumnezeu înlătură dreptatea mea!^r5"Să hotărîm care e dreptul cântar, să ne înţelegem între noi, ce este binele,Uq#"Căci urechea drămălueşte cuvintele, precum cerul gurii gustă bucatele.gpG"«Ascultaţi, voi înţelepţilor, vorbele mele, şi voi, pricepuţilor, aţintiţi urechile!'o K"Elihu urmă cuvântul şi zise:Zn-!!Iar de nu, ascultă-mă tu! Taci şi te voi învăţa ce este înţelepciunea!»bm=! Dacă ai ceva de spus, spune-mi! Vorbeşte! Sunt bucuros să ascult dezvinovăţirea ta!Hl !Ia aminte, Iov, dă-mi ascultare! Taci, că eu am să vorbesc!dkA!Ca să mântuiască sufletul său din stricăciune şi să-l lumineze cu lumina celor vii.Wj'!Iată, toate acestea le face Dumnezeu, de două ori şi de trei ori, cu omul,iiK!El a izbăvit sufletul meu de pogorîrea în Şeol şi viaţa mea se bucură văzând lumina!» h9!El cântă în faţa oamenilor şi spune în gura mare: «Păcătuit-am şi-am strâmbat dreptatea! Dar Dumnezeu nu s’a potrivit fărădelegii mele!g#!El se roagă acum lui Dumnezeu, şi Dumnezeu i se arată milostiv şi vede cu bucurie mare faţa Domnului şi fericirea sa i-o dă înapoi;sf_!Trupul său înfloreşte mai mult decât în tinereţe şi se întoarce spre zilele când era în putere.e!Şi care să se îndure de el şi să zică Domnului: «Izbăveşte-l de pogorârea în Şeol! Am găsit eu ispaşă pentru viaţa lui!»~du!Atunci, dacă este lângă el un înger, un tâlmaci dintr’o mie, să-i lămurească omului care este canonul lui,^c5!Iar sufletul său se apropie de prăpastie şi viaţa sa de împărăţia morţilor.hbI!Carnea sa se topeşte de n’o mai vezi şi oasele sale, nevăzute până aci, ies prin piele;paY!Şi atunci viaţa omului se scârbeşte de mâncare şi sufletul său de bucatele cele mai poftitoare;g`G!El îl dăscăleşte cu durerile zăcerii la pat şi cu frământarea neîncetată a oaselor;u_c!Să-i mântuiască sufletul de pogorîrea în Şeol şi de prăbuşirea în sabie să ferească viaţa lui.T^!!Ca să întoarcă pe om de la fapta rea şi să nimicească din el trufia,T]!!Atunci el deschide urechea muritorilor şi-i înfricoşează cu arătări,e\C!În vis, în vedenie de noapte, când somnul greu cade peste oameni şi dorm în patul lor,Y[+!Dumnezeu vorbeşte o dată şi chiar de două ori, dar omul nu bagă de seamă:XZ)! De ce te-ai supărat pe Dumnezeu? Că nu dă socoteală de toate faptele sale?aY;! Aici îţi răspund că n’ai dreptate, pentru că Dumnezeu este mai mare decât omul!KX! Pune picioarele mele în butuc şi pândeşte toţi paşii mei.»mWS! Şi iată că Dumnezeu îmi căută prilej de gâlceava şi mă socoteşte drept vrăjmaş al său;cV?! «Sunt curat, fără păcat! Nepătat sunt eu şi n’am săvârşit nici o fărădelege!OU!Tu ai spus aşa în auzul meu şi sunetul cuvintelor tale l-am auzit:cT?!Deci frică din parte-mi să nu te înfricoşeze şi mâna mea asupră-ţi grea nu va fi!dSA!Iată, preţuesc cât şi tine în ochii lui Dumnezeu: frământat din lut am fost şi eu._R7!Dacă poţi, dă-mi răspuns, desfăşură-ţi puterea în faţa mea; ţine-mi piept!^Q5!Duhul lui Dumnezeu m’a zidit şi suflarea Celui Atotputernic mi-a dăruit viaţă.ePC!Inima mea va grăi iar şi iar cuvintele ştiinţei, buzele mele se vor rosti cu limpezime.=Ou!Iată, deschis-am gura mea şi limba mea grăieşte:qN ]!«Aşa dar, o! Iov, ascultă, rogu-te, vorbele mele şi pune-ţi în urechi toate câte îţi voi spune.mMS Căci nu e în firea mea să proslăvesc, altfel ziditorul meu m’ar smulge într’o clipeală.»KL Nu voi căuta la obrazul nimănui şi nu voi proslăvi pe nimeni.ZK- Voi vorbi deci ca să mă răcoresc, voi deschide buzele mele şi voi răspunde.jJM Lăuntrul meu, iată, este ca un vin fără răsuflătoare şi care sparge burdufurile cele noi!AI} Căci sunt plin de cuvinte, duhul din mine îmi dă zor:OH Voi răspunde şi eu din partea mea, voi arăta ştiinţa mea şi eu!pGY Şi eu am aşteptat! Ci fiindcă au contenit din vorbă şi stau aşa şi nu mai dau nici un răspuns,HF Au înlemnit! Nu mai răspund nimic! I-au părăsit cuvintele!sE_ El n’a îndreptat cuvântarea sa împotrivă-mi, dar nici eu nu-l voi întâmpina cu rostirile voastre.sD_ Şi să nu ziceţi: «Am dat de mare înţelepciune! Dumnezeu mai poate să-l răzbească, şi nu omul!»C7 La voi mi-am aţintit toată luarea aminte, şi iată că nimeni n’a răzbit pe Iov, nimeni dintre voi n’a ştiut să răspundă la dovezile lui!vBe Iată, aşteptat-am cuvintele voastre, ascultat-am temeiurile voastre, până ce le-aţi scormonit pe toate.TA! Drept aceea vă spun: Ascultaţi-mă! Vă voi arăta şi eu ceea ce ştiu!j@M Nu cei cu zile multe sunt înţelepţi şi nu cei bătrâni se pricep ce este dreapta judecată.g?G Totuşi duhul care este în om şi suflarea Celui Atotputernic îi dă omului înţelepciune;`>9 Gândeam eu: Vârsta va vorbi şi mulţimea anilor va face cunoscută înţelepciunea!E= Deci Elihu, fiul lui Barachel din Buz, luă vorba şi grăi: «Sunt tânăr de ani, iar voi sunteţi bătrâni, de aceea m’am sfiit şi m’am temut să vă dau pe faţă ştiinţa mea.~<u Şi văzând Elihu că din gura celor trei bărbaţi nu mai dă nici un răspuns, atunci mânia lui se întărâtă.g;G Ci Elihu aşteptase, pe când ei vorbeau cu Iov, fiindcă aceia erau mai bătrâni decât el.:) Şi se aprinse de mânie împotriva celor trei prieteni ai lui Iov, căci nu mai găseau ce să-i răspundă şi astfel osândeau pe Dumnezeu.9! Dar Elihu, fiul lui Barachel din Buz, din spiţa lui Ram, se aprinse de mânie împotriva lui Iov, care se punea în pricină cu Dumnezeu,v8 g Atunci cei trei bărbaţi nu-i mai dădură lui Iov nici un răspuns, o dată ce el se socotea pe sine drept.7 (Atunci, în loc de grâu, să crească pălămidă şi în loc de orz, boziul!» Cu acestea şi-a isprăvit Iov cuvântul lui.e6C'Dacă aş fi mâncat fără bani vlaga ei şi-aş fi scos sufletul celui ce a stăpânit-o,a5;&Dacă ţarina mea ar striga împotrivă-mi şi cu ea împreună brazdele ei ar plânge,W4'%Îi voi vesti numărul paşilor mei şi mă voi apropia de el ca un şeic!…b3=$Voi purta-o negreşit pe spinare şi voi înnoda-o ca o cunună în jurul frunţii mele!\21#O, dacă ar fi cineva care să-mi dea ascultare asupra acestor lucruri!… Dar iată plângerea cu iscălitura mea! Cel Atotputernic să-mi răspundă! Iar cartea de pâră pe care va fi scris-o pârîşul meu, 19"Pentru că mă înfioram de zarva mulţimii şi mi-era frică dc dispreţul seminţiilor, aşa încât tăceam chitic şi nu ieşeam din pragul casei!W0'!Ori am ascuns, ca Adam, greşală mea şi am pitit în sân păcatul meu, –Z/- Căci străinul nu mânea noaptea afară, uşa mea o deschideam drumeţului, –.yOri cei din cortul meu n’au rostit: «O, de s’ar mai găsi vre-unul care să nu se fi săturat din bucatele lui!»i-KBa eu unul n’am lăsat gura mea să păcătuiască şi să ceară cu blesteme viaţa lui, –u,cOri m’am bucurat de nenorocirea celui ce mă ura şi am tresăltat când a dat vre-o durere peste el, –r+]Şi aceasta ar fi fost o vină vrednică de osândă, fiindcă mă lepădăm de Dumnezeu din ceruri, –o*WŞi inima mea s’a amăgit în taină şi mâna mea s’a atins, într’un sărut, de gura mea, –f)EOri m’am uitat la soare când străluceşte, sau la lună când alunecă, prea luminoasă,^(5Ori m’am bucurat că averea mea a sporit şi că mâna mea a dat de câştig greu;_'7Ori am pus în aur nădejdea mea şi am zis lamurii aurului: «Eşti bizuinţa mea!»h&ICăci frica de Dumnezeu mă copleşea şi în faţa măreţiei lui nu mai aveam nici o putere;c%?Atunci să-mi cadă umărul din spată şi braţul meu să se rumpă din încheietura sa! Z=~~n~2}|||2{zyxxBvv'uu}ttItsqs rcqqlq pp,ooo.nnmmmm0ll5kkkjjDiihhh7gffyeee%dd'ccxcbb"aaU``N__^c]]s]\\7[[tZZZYYOXXtWWW VuUUXTT=SSS&RRjRQQ8PPNOO8NNeNMMfMLLAKKvJJIIIRHHRGG]FFXEE2DDhDCCEBBA@@b??e>>o>==<=noWZQ_Ziua zilei i-o spune în murmur şi noaptea nopţii i-o dă în ştire.e^CCerurile povestesc slava lui Dumnezeu şi firmamentul destăinueşte lucrul mâinilor sale:>] yStarostelui cântăreţilor – un psalm al lui David.$\A3Tu care dărueşti ajutor peste ajutor regelui tău şi-ţi reverşi îndurarea peste Unsul tău, peste David, şi peste seminţia lui, în vecii vecilor.m[S2Drept aceea, preamări-te-voi, Doamne, printre neamuri şi numele tău îl voi slăvi în cântece,Z31Dumnezeul care mă scapă de vrăjmaşi! Tu, o, Doamne, mă ridici mai presus de cât cei ce-mi stau împotrivă şi de omul aprig mă mântueşti.[Y/0Dumnezeul care mă răzbună pe deplin şi supune neamurile sub stăpânirea mea!zXm/Viu este Domnul şi binecuvântată este stânca mea şi prea înălţat este Dumnezeu, izvorul mântuirii mele!OW.Streinii sunt sleiţi de puteri şi din castelele lor ies tremurând.eVC-Numai din auzitul urechilor şi ascultă de mine; oameni din ţări străine mă curtenesc;U#,Tu mă mântueşti de vrăjbile norodului, mă pui tu în fruntea neamurilor; popoare pe care nu le cunoşteam au ajuns să mă slujească;qT[+Şi astfel îi macin ca pe pulberea pe oare o goneşte vântul, îi rânesc ca pe noroiul de pe uliţi.kSO*Ei strigă tare, dar nu le vine nici un ajutor; ei strigă către Domnul, dar el nu le răspunde;_R7)Înainte-mi, pe duşmanii mei îi pui pe fugă şi pe cei ce mă urăsc îi spulberi.kQO(Tu mă încingi cu puteri pentru luptă, tu frângi sub mine pe cei ce se ridică împotriva mea;bP='Îi zdrobesc de nu mai sunt în stare să se scoale, sub picioarele mele se prăbuşesc._O7&Urmăresc pe duşmanii mei şi-i ajung şi nu viu îndărăt până ce nu-i nimicesc;[N/%Tu dai pasului meu lărgime şi avânt şi gleznele mele nu ştiu de şovăială. M$Dăruitu-mi-ai scutul mântuirii tale şi dreapta ta a fost sprijinul meu, iar cu pogorământul tău m’ai făcut să fiu mare;xLi#Cel ce deprinde mâinile mele cu iscusinţa războiului, astfel ca braţul meu să încovoaie arcul de aramă.kKO"Cel ce face picioarele mele agere ca ale cerboaicelor şi peste locuri înalte mă pune să stau,SJ!Dumnezeul care mă încinge cu putere şi face fără prihană calea mea,vIe Căci cine este Dumnezeu, fără numai Domnul, şi cine este stâncă de scăpare, dacă nu Dumnezeul nostruH/Dumnezeu, ale cărui cărări sunt prea curate, ale cărui cuvinte sunt lămurite, pavăză este pentru toţi care îşi caută scăparea în el.iGKCu ajutorul tău eu răzbesc oştirile duşmane şi cu Dumnezeul meu pot să trec peste ziduri.kFOTu faci să lumineze sfeşnicul meu, Doamne, Dumnezeul meu, tu schimbi în strălucire bezna mea.VE%Căci tu izbăveşti norodul dosădit, iar ochii cei trufaşi îi umileşti.kDOCu cei ce sunt curaţi, şi tu eşti prea curat, însă cu cei vicleni, te arăţi întortochiat.`C9Cu cei cucernici, cucernic te arăţi; cu cei desăvârşiţi, tu eşti desăvârşit, BDrept aceea, Domnul mi-a întors după dreptatea mea, după curăţia mâinilor mele, aşa cum se arată ea înaintea ochilor săi.oAWCăci am fost fără de vină în faţa lui şi m’am ferit pe mine de prihana cea din mine însumi.e@CCi toată pravila lui este sub ochii mei şi poruncile lui nu le-am înlăturat de la mine,g?GCăci am păzit căile Domnului şi nu m’am abătut niciodată de la legea Dumnezeului meu.u>cDumnezeu mi-a răsplătit după dreptatea mea, după curăţia mâinilor mele mi-a întors plină măsură,g=GŞi m’a scos la loc larg şi slobod m’a făcut, fiindcă dragostea lui era de partea mea.<Mă izbăvi de cei ce năvăliseră asupra mea, în ziua când îmi mergea rău, căci Domnul s’a făcut sprijinitorul meu.m;SMă izbăvi de năpraznicul meu duşman şi de cei ce mă urau, tocmai când erau mai tari ca mine;y:kEl îşi întinse mâna din înălţimea cerului, puse mâna pe mine şi mă scoase afară din năboiul apelor,79gAtunci se dezgoliră zăcătoarele mării şi tălpile pământului se dădură pe faţă, din pricina dojanei tale, Doamne, din pricina vijeliei răsuflării nărilor tale!e8CŞi-şi aruncă săgeţile sale şi risipi pe duşmani; fulgere azvârli şi-i înfricoşa.W7'Şi din ceruri Domnul porni să tune şi Cel Prea înalt slobozi glasul său,q6[ Din strălucirea de dinainte-i, prin desimea norilor săi, răzbăteau grindină şi cărbuni aprinşi.5 Şi din întuneric îşi făcu înveliş, de jur-împrejur, în chip de cort: întunecimi de ape, neguri şi nouri deşi.a4; Şi purcese pe un cherub şi-şi luă avânt şi zbură şi pluti pe aripile orcanului.h3I El aplecă cerurile şi scoborî, în vreme ce nouri întunecoşi stăteau sub picioarele lui.j2M Din nările sale se ridica fum şi foc mistuitor ieşea din gura sa; jeratic viu zbucnea din el.41aCi pământul s’a mişcat din loc şi s’a zguduit, iar temeliile munţilor s’au cutremurat şi s’au cumpănit încoace şi încolo, căci aprinsă era mânia lui.V0%Atunci în strâmtoarea mea, am chemat pe Domnul şi către Dumnezeu am înălţat strigarea mea, ca el din palatul său, să audă glasul meu şi strigătul meu, înainte-i, să ajungă la urechile sale.Z/-Şi laţurile Şeolului mă prinseseră şi cursele morţii mă ţineau strâns,].3Când mă înconjuraseră durerile morţii şi şuvoaiele pieirii mă spăimântau,`-9Pe cel prea vrednic de laudă, pe Domnul, îl chem şi de duşmanii mei sunt mântuit!V,%Domnul este stânca mea şi întăritura mea şi mântuitorul meu! Dumnezeul meu este cetatea întru carea găsesc scăparea mea, scutul meu şi cornul mântuirii mele şi adăpostul meu cel de necuprins.D+Atunci a zis: Pe tine te iubesc, o, Doamne, vârtutea mea!r* _Starostelui cântăreţilor – un psalm lui David, slujitorul Domnului, către care David a îndreptat cuvintele acestei cântări în ziua când Domnul l-a izbăvit din mâna tuturor duşmanilor săi, îndeosebi din mâna lui Saul.q)[Ci eu cu inima curată să privesc faţa ta; când mă voi deştepta, să mă satur de priveliştea ta!u(cScapă-mă, cu mâna ta, de oameni, Dumnezeule, de oamenii acestei lumi a căror parte este cuprinsă în viaţă. Pântecele lor îl umple cu răsplăţile tale, sature-se cu ele feciorii lor, iar rămăşiţa să o lase copiilor lor!v'e Scoală-te, Doamne, ieşi-i înnainte şi răstoarnă-l; izbăveşte de nelegiuiţi viaţa mea, cu sabia ta.x&i El arată la înfăţişare ca un leu, lacom să sfâşie, şi ca un pui de leu, culcuşit în ascunse locuri.%w Ei sunt pe urma noastră, fac în jurul nostru ocol şi cu ochii lor se uită ţintă, ca să ne doboare la pământ.Q$ Inima lor şi-au împietrit-o şi cu gura lor grăiesc lucruri semeţe.W#' De nelegiuiţii care mă apasă, de duşmanii care mă înconjură crânceni!S"Păzeşte-mă ca pe lumina ochiului; în umbra aripilor tale ascunde-mă,z!mMinunate fă milele tale, tu Mântuitorul celor ce caută scăpare, din partea protivnicilor lor, la dreapta ta.s _Pe tine te chem, Dumnezeule, căci tu îmi răspunzi; apleacă urechea ta spre mine, ascultă graiul meu.\1Paşii mei i-am ţinut tare în făgaşurile tale; picioarele mele nu au şovăit.mSCât despre faptele oamenilor, după cuvântul gurii tale m’am păzit de cărările celui silnic,DCând pui la încercare inima mea, când noaptea mă cercetezi şi mă lămureşti ca pe argint, tu nu găseşti în mine nimic rău, iar eu gândesc: să nu mă ia pe dinainte gura mea.gGDe la tine aştept să-mi iasă o dreaptă hotărîre, căci ochii tăi văd bine ce e drept.7 iRugăciunea lui David. Ascultă, Doamne, pricina mea cea dreaptă; ia aminte la tânguirea mea, urechea ta o pleacă la rugăciunea mea, izvorîtă din buze fără vicleşug.5 Tu mă vei învăţa să cunosc cărarea vieţii, plinătatea bucuriei care este înaintea feţei tale şi dulceaţa cea deapururea de-a-dreapta ta! Căci tu nu vei lăsa sufletul meu în împărăţia morţii, nici nu vei îngădui ca sfântul tău să vază putreziciunea.} Drept aceea se veseleşte inima mea şi tresaltă de bucurie sufletul meu, iar trupul meu sălăşlueşte fără grijă.oWÎl am pe Domnul stând veşnic în faţa mea; câtă vreme el e la dreapta mea, nu mă voi clătina.ykBinecuvânta-voi pe Domnul care m’a sfătuit; chiar în ceasurile nopţii inima mea îmi dă învăţătură.Hotarele stăpânirii mele s’au nimerit în locuri prea frumoase, ba încă este o moştenire care întrece vrednicia mea.zmDomnul este partea mea cea mai bună şi paharul meu; tu vei face să sporească partea ce mi-a căzut la sorţ.4aÎşi sporesc durerile cei ce-şi agonisesc alţi dumnezei; eu nu voi aduce nici o jertfă cu turnare de sânge la altarele lor şi numele lor nu-l vor rosti buzele melc.q[Iar despre sfinţii care sunt în ţară, ei sunt prea luminaţii întru care e toată desfătarea mea.`9Eu grăiesc către Domnul: Tu eşti Stăpânul meu; fericirea mea numai în tine este!g IO cântare de taină a lui David. Păzeşte-mă, Dumnezeule, căci în tine pun nădejdea mea.+Acela care nu-şi dă banii cu camătă şi mită împotriva celui nevinovat nu ia. Cel ce nu le face toate acestea nu se va clătina în veac.Z-Acela în ochii căruia cel lepădat de Dumnezeu e vrednic de dispreţ, dar pe cei ce se tem de Domnul îi are în mare cinste, iar când se jură, măcar că i-ar fi spre pagubă, nu-şi calcă jurământul,| qAcela a cărui limbă nu ştie de bârfeală, rău aproapelui său nu face şi ocară asupra vecinului nu ridică,q [Cel ce umblă fără prihană în calea vieţii face fapte bune şi din inima lui grăieşte adevărul,h  KDoamne, cine va fi primit oaspete în cortul tău? Cine va sălăşlui în sfânt muntele tău?. UO, de-ar veni din Sion mântuirea lui Israil! Când Domnul va întoarce din robie pe poporul său, Iacob să tresalte şi Israil să se veselească cu veselie mare!m SCu planurile urzite împotriva celui nevoiaş rămâneţi de ocară, căci Domnul este limanul lui.[/Atunci ei se vor cutremura de spaimă, căci Domnul este cu neamul celor drepţi.*MOare nu mai au nici o pricepere toţi câţi făptuesc fărădelegea, care mănâncă pe poporul meu precum ar mânca pâine şi de numele Domnului nu pomenesc? Dar toţi cu toţii s’au abătut! Laolaltă s’au stricat; nu mai este nici unul care să facă binele, nici măcar unul singur!  Domnul din ceruri priveşte la fiii oamenilor, ca să vază de se mai află vre-un înţelept, vre-unul care să caute peDomnul.f GStarostelui cântăreţilor – un psalm al lui David. Socoteşte nebunul în gândul său: «Nu este Dumnezeu!» Stricăciune este viaţa lor, urîciune este fiecare faptă a lor. Nu este nici unul care să facă binele.5 Ci eu în îndurarea ta îmi pun nădejdea, iar de mântuirea ta să se desfăteze inima mea. Domnului voi cânta, căci m’a miluit cu harul său! Şi protivnicul meu să nu zică: «L-am răpus!» Şi cei ce mă strâmtorează să nu tresalte de bucurie că mă clatin.pY Uită-te, răspunde-mi, Doamne Dumnezeul meu! Luminează ochii mei, ca să nu adorm de somnul morţii,- Până când hrăni-voi în sufletu-mi durere şi în inimă obidă, ziua întreagă? Până când duşmanul meu avea-va biruinţă, asupra mea?nU Până când mă vei uita tu, Doamne, iar şi iar? Câtă vreme vei ascunde, dinspre mine, faţa ta?>~ y Starostelui cântăreţilor – un psalm al lui David.~}u De neamul nelegiuiţilor care, de jur-împrejur, cutreeră, ca atunci când josnicia stă în frunte printre oameni.\|1 Drept aceea, Doamne, păzi-ne-vei pe noi; în veac ne vei ocroti de neamul acesta,u{c Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate; argint lămurit, în cuptor, în pământ, strecurat de şapte ori.z1 Pentru apăsarea obijduiţilor, pentru suspinul săracilor, scula-mă-voi acum, rosteşte Domnul, şi da-voi mântuire celor ce suspină după ea!y} Pe aceia care spun: «Cu limba noastră suntem puternici! Gura noastră este puterea noastră. Cine e stăpân-pe noi?»]x3 Stârpească Domnul toate gurile mincinoase, orice limbă care grăieşte semeţii,sw_ Minciuni grăiesc neîncetat unul cu altul; cu buze linguşitoare, din inimă făţarnică le este vorba.lvQ Mântueşte, Doamne, căci cei cucernici se răresc, iar credinţa piere de printre fiii lui Adam!Wu ) Starostelui cântăreţilor, pe harfa cu opt coarde – un psalm al lui David.qt[ Căci, ca drept judecător ce este, Domnul iubeşte faptele cele bune. Cei drepţi vedea-vor faţa lui!s El plouă peste cei fără de lege: pâraie de flacără: foc şi pucioasă şi vânt arzător, iată partea paharului lor!hrI Domnul încearcă pe cel drept, dar pe nelegiuit şi pe cel ce iubeşte silnicia îi urăşte. q9 Domnul, în templul său cel sfânt, Dumnezeu, care are în ceruri tronul său, cu ochii săi priveşte, cu luminile sale străpunge pe fiii lui Adam.\p1 Căci dacă pilaştrii de temei sunt răsturnaţi, ce poate dreptul să mai facă?o' Căci, iată, cei fără Dumnezeu încordează arcul, potrivesc pe coardă săgeata, ca să săgeteze în întuneric pe cei cu inima curată.(n K Starostelui cântăreţilor – un psalm al lui David. La Domnul caut scăparea mea. Cum să-mi spuneţi atunci: «Fugiţi în munţii voştri, ca o pasăre»?m{ Ca să faci dreptate orfanilor şi dosădiţilor şi ca omul – cel din ţărână luat – să nu mai insufle temere.rl] Dorinţa celor obijduiţi ai ascultat-o, Doamne; întărit-ai inima lor; urechea ta i-a luat în seamă,_k7 Dumnezeu e împărat în veac şi în veac; nimiciţi din ţara lui vor fi păgânii!ljQ Sfărâmă braţul nelegiuitului şi răutatea celui rău stârpeşte-o, să n’o mai dovedeşti!?iw Tu vezi prea bine, căci tu te uiţi la durere şi la obidă, ca să le aduni în palma ta. Ţie ţi se lasă năpăstuitul; celui orfan tu eşti acela care îi stai într’ajutor.ah; De ce huleşte nelegiuitul pe Dumnezeu şi zice întru sine: «Tu nu ceri socoteală»?egC Înalţă-te, Doamne! Ridică, Dumnezeule, mâna ta; nu uita pe cei năpăstuiţii ai tăi!dfA În inima lui zice: «Dumnezeu a uitat! Şi-a ascuns faţa sa, nu vede în veac de veac!»We' El zdrobeşte, se lasă jos şi în ghiarele lui se prăbuşesc nenorociţii.d) Din ascunzătoare, el pândeşte ca un leu din hăţiş, pândeşte ca să prinză pe sărman şi prinde pe sărman şi-l trage în cursa lui.cw El stă la pândă în dosul curţilor; la înfundături ucide pe nevinovaţi; ochii lui iscodesc pe cei nenorociţi;xbi Gura lui e plină de blestem, de viclenie şi de silnicie; sub limba lui se ascund silnicia şi fărădelegea.wag În gândul lui el zice: «Nu mă voi clătina, în neam şi în neam, ca unul care nu ştiu de nenorocire».)`K Pe orice cale apucă îi merge bine toată vremea; departe, sus de tot, sunt pentru el judecăţile tale; pe toţi duşmanii săi îi suflă şi-i răstoarnă,_ Nelegiuitul zice întru semeţia lui: «Mânia lui nu urmăreşte. Nu este Dumnezeu!» – Toate gândurile lui aşa simt.'^G Căci cel viclean, măcar că laudă pe Domnul, face după pofta sufletului său şi, cămătărind şi binecuvântând totdeodată, el huleşte pe Dumnezeu.] Din pricina trufiei nelegiuiţilor ard ca în pară cei sărmani, se prind şi cad în mreaja pe care aceia au născocit-o.S\ ! De ce, Dumnezeule, stai departe? De ce te ascunzi în vremi de grea urgie?f[E Pune, Doamne, spaimă peste ei! Să-şi dea seama păgânii că numai oameni sunt! – Sela.aZ; Înalţă-te, Doamne! Să nu biruiască omul; judecaţi să fie în faţa ta păgânii!YY+ Căci nu pe veci uitat este săracul; nădejdea nevoiaşilor nu piere de istov.kXO Întoarcă-se în locaşul morţii cei nelegiuiţi, toţi păgânii care îşi uită de Dumnezeu!W- Ştiut fie că Domnul a făcut judecată! În isprava lucrată de chiar mâinile lui s’a încurcat cel fără de lege. – Higgaion. – Sela.V Prăbuşitu-s’au păgânii în copca pe care au pregătit-o, în laţul pe care l-au măestrit s’a prins piciorul lor.U{ Ca să propovăduesc toate faptele slavei tale şi de izbăvirea ta să mă bucur foarte, în porţile fiicei Sionului.}Ts Milostiv fii mie, Doamne; vezi obida mea din partea celor ce mă urăsc, tu cel ce mă ridici din porţile morţii,wSg Căci el, răzbunătorul vărsărilor de sânge, şi-a amintit de ei şi ţipetele sărmanilor nu le-a uitat.xRi Slăviţi în cântări pe Domnul, cel ce sălăşlueşte în Sion, vestiţi între noroade faptele sale mari!Q} În tine îşi pun nădejdea cei ce cunosc numele tău, fiindcă tu nu părăseşti pe cei ce te caută pe tine, Doamne.wPg Şi astfel este Domnul un loc de scăpare pentru cei apăsaţi, un turn mântuitor în vremi de strâmtorare.RO Judecă lumea întru dreptate, proces face neamurilor pe drepte pravili.RN Ci Domnul rămâne pururea şi întocmeşte spre judecată jilţul său,M Duşmanul e una cu pământul, paragină pe veci! Iar cetăţilor pe care le-ai dărâmat pieritu-le-a până şi pomenirea.tLa Mustrat-ai popoarele; stârpit-ai pe cel fără de lege; numele lor l-ai şters acum şi în veac de veac.vKe Căci tu ai adus la biruinţă pricina şi dreptatea mea; tu ai şezut în jilţul tău ca drept judecător._J7 Pentru cuvântul că vrăjmaşii mei dau înapoi, se poticnesc şi pier din faţa ta.fIE Veseli-mă-voi şi voi sălta de bucurie întru tine; cânta-voi, Prea înalte, numele tău!`H9 Lăuda-te-voi pe tine, Doamne, din toată inima mea; istorisi-voi toate minunile tale;gG I Starostelui cântăreţilor, – după podobia «Mori pentru fiul» – un psalm al lui David.UF# Doamne, Dumnezeul nostru, cât e de măreţ numele tău în tot pământul!WE' Păsările cerului, peştii din ape şi tot ce străbate cărările mărilor.DDOile şi boii, laolaltă, precum şi dobitoacele câmpiei,[C/Stăpân l-ai pus peste lucrul mâinilor tale; supus-ai toate sub picioarele lui:dBACu puţin făcutu-l-ai mai mic decât pe îngeri, cu slavă şi cu cinste l-ai încununat,iAKMă gândesc; ce este omul, că-ţi aduci aminte de el, şi fiul omului, că-l cercetezi pe el!t@aCând privesc la cerul tău, lucrul degetelor tale, la luna şi la stelele pe care le-ai pus pe calea lor,?/Din gura copiilor şi a pruncilor ce sug întemeiat-ai laudă, în pofida protivnicilor tăi, ca să potoleşti pe vrăjmaş şi pe răzbunător.|>qDoamne Dumnezeul nostru, cât e de măreţ numele tău în tot pământul, tu cel ce acoperi cerurile cu slava ta!h= KStarostelui cântăreţilor – cu cântare din chitară filisteană – un psalm al lui David.s<_Lăuda-voi pe Domnul pentru dreptatea sa şi numele Dumnezeului Prea înalt îl voi slăvi în cântări.];3Silnicia lui se întoarce în capul lui şi cruzimea lui se surpă în ţeasta lui.Y:+El sapă groapa şi o scobeşte adânc, dar cade în groapa pe care a făcut-o![9/Iată, nelegiuitul urzeşte răutatea, zămisleşte silnicia şi naşte minciuna.[8/Asupră-i îndreptează unealta ucigaşă, iar săgeţile lui le face arzătoare.t7a Dacă omul nu se întoarce la calea dreaptă, el îşi ascute sabia, întinde arcul său şi-l ţine gata.T6! Dumnezeu este drept judecător, un Dumnezeu carele mustră în fiecare zi.F5 Scutul meu este Domnul, Mântuitorul celor curaţi cu inima.4 Ci curme-se răutatea celor nelegiuiţi, iar pe cel drept clădeşte-l, căci tu eşti carele cerci inima şi rărunchii, drepte Doamne!3{ Judecător popoarelor e Domnul: mă judecă, Doamne, după dreptatea mea şi după nevinovăţia care este întru mine.2{Iar adunarea popoarelor să se strângă în jurul tău, şi deasupra lor, în înălţime, şezi iar în jilţul tău.1!Scoală-te, Doamne, întru mânia ta, stăvileşte năvălirile protivnicilor mei şi veghează asupra mea, tu care porunceşti judecată!0Atunci să mă urmărească vrăjmaşul şi să mă ajungă, să mă culce la pământ şi în pulbere să arunce slava mea. – Sela./Dacă am făcut vre-un rău celui ce trăia cu mine în bună pace, dacă am jefuit pe cel ce mă duşmănea fără cuvânt,h.IDoamne, Dumnezeul meu, dacă am făcut aceasta, dacă în mâinile mele este vre-o nedreptate,s-_Ca să nu mă sfâşie asemenea leului, care-şi târăşte prada fără ca nimeni să i-o poată smulge.{,oDoamne, Dumnezeul meu, la tine caut scăparea mea! Mântueşte-mă de toţi prigonitorii mei şi mă izbăveşte.Z+ /Odă a lui David, pe care a cântat-o Domnului, în pricina cu Kuş Beniaminitul.v*e Ruşineze-se, spăimânteze-se foarte toţi duşmanii mei! înapoi să fugă ruşinaţi, într’o clipită!I)  Auzit-a Domnul tânguirea mea; Domnul primi-va rugăciunea mea.v(e Depărtaţi-vă de la mine toţi cel ce lucraţi fărădelegea! Căci auzit-a Domnul glasul plângerii mele,_'7Stinsu-s’a de supărare ochiul meu, îmbătrânit-a de mulţimea vrăjmaşilor mei.&{Istovit sunt de tânguirea mea. În fiecare noapte scald patul meu în lacrămi, cu plânsoarea mea ud aşternutul meu.^%5Căci nu morţii te vor pomeni pe tine, şi în iad cine îţi va aduce ţie laudă?_$7Întoarce-te, Doamne! Scoate din necaz sufletul meu! Mântueşte-mă, pentru mila ta._#7Şi sufletul meu s’a tulburat foarte! Iar tu, Doamne, până când sta-vei departe?{"oMilostiv fii mie, Doamne, căci sunt fără putere; tămădueşte-mă, Doamne, că s’au cutremurat oasele mele,Y!+Doamne, nu mă dojeni întru mânia ta şi întru aprinderea ta nu mă pedepsi!g  IStarostelui cântăreţilor – cu cântare din coarde pe câte opt – un psalm al lui David.} Căci tu binecuvîntezi pe cel drept, Doamne, şi-l înconjuri cu bună plăcerea ta, cum l-ai înconjura cu o pavăză.8i Să se veselească toţi cei ce nădăjduesc în tine şi să salte de bucurie pururea cei pe care tu îi ocroteşti; să se desfăteze întru tine cei ce iubesc numele tău.! Ia-le ispaşă, Dumnezeule! Cază din planurile lor! Pentru multele lor fărădelegi, prăbuşeşte-i, că s’au răsculat împotriva ta! Căci în gura lor nu e nimic temeinic; lăuntrul lor este pieire. Gâtlejul lor este mormânt căscat şi limba lor unealta linguşirii.wg Întru dreptatea ta mă poartă, Doamne, în pofida celor ce mă pândesc; netezeşte calea ta înaintea mea.  Ci eu, întru mulţimea milei tale, intra-voi în locaşul tău, închina-mă-voi, pătruns de frica ta, la templul cel sfânt.a;Nimiceşti pe grăitorii de minciună; pe ucigaş şi pe viclean îi urgiseşte Domnul.fETrufaşii nu pot să stea în faţa ta; tu urăşti pe toţi cei ce lucrează fărădelegea,q[Căci tu nu eşti un Dumnezeu căruia să-i fie dragă răutatea; cel rău la tine nu se pripăşeşte.gGÎn zorii zilei, Doamne, auzi-o vocea mea! Din zorii zilei mă pregătesc de tine şi adăst.ucIa aminte glasul restriştei mele, împăratul meu şi Dumnezeul meu, căci la tine cad cu rugăciunea mea.PPleacă urechea, Doamne, la cuvintele mele; înţelege suspinarea mea!Y -Starostelui cântăreţilor – cu cântare din flaut – un psalm al lui David.|q În pace mă voi culca şi voi adormi degrabă, căci tu, Doamne, numai tu, mă faci să locuesc fără de grijă.|qDat-ai inimii mele mai multă bucurie decât lor, atunci când grâul lor şi vinul lor s’au făcut din belşug.ucMulţi grăiesc: «Cine ne va arăta nouă binele?…» Ci înalţă, Doamne, peste noi lumina feţei tale!OJertfiţi jertfele dreptăţii şi pune-ţi-vă nădejdea în Domnul!Cutremuraţi-vă şi nu păcătuiţi! Spovediţi-vă, în paturile voastre inimilor voastre şi fiţi liniştiţi! – Sela.i KBine să ştiţi că Domnul şi-a deosebit pe cel cucernic; când strig către el, Domnul aude." =Până când, voi, fii ai oamenilor, veţi face de ocară slava mea? Până când veţi iubi deşertăciunea şi veţi alerga după minciună? – Sela.( IDumnezeule al dreptăţii mele, când strig răspunde-mi, tu care mă faci să fiu la larg, în strâmtorare. Îndură-te de mine şi ascultă-mi rugăciunea!Z  /Starostelui cântăreţilor – cu cântare din coarde – un psalm al lui David.S  A Domnului e mântuirea. Binecuvântarea ta peste poporul tău! – Sela.%Scoală, Doamne! Mântueşte-mă, Dumnezeul meu, căci tu loveşti peste obraz pe toţi duşmanii mei, tu zdrobeşti dinţii nelegiuiţilor!^5Eu nu mă tem de sute şi de mii, care, din toate părţile, se aţin în jurul meu.\1Culcatu-m’am, am adormit şi m’am sculat, căci Domnul este sprijinitorul meu.jMCătre Domnul strig cu glas puternic şi el îmi dă răspuns din sfânt muntele său. – Sela.c?Dar, Doamne, tu eşti scut în jurul meu! Eşti slava mea şi cel ce înalţă capul meu!gGMulţi sunt care zic despre mine: «Nu mai este mântuire pentru el, la Dumnezeu». – Sela._7Doamne, cum sporesc vrăjmaşii mei! Mulţi sunt cei ce se răscoală împotriva mea!O Un psalm al lui David, când a fugit din faţa lui Absalom, fiul său.0Y Sărutaţi pe Fiul, ca să nu se mânie şi să nu pieriţi în calea voastră, căci mânia lui degrabă se aprinde! Fericiţi toţi cei ce-şi pun nădejdea în el!D Slujiţi Domnului cu frică şi vă bucuraţi cu cutremur.i~K Şi acum, împăraţilor, prindeţi minte; luaţi învăţătură, judecători ai pământului![}/ Cu toiag de fier îi vei zdrobi, ca pe vasele olarului îi vei face ţăndări.»p|YCere de la mine şi-ţi voi da neamurile: moştenirea ta, şi marginile pământului: stăpânirea ta.n{UVesti-voi porunca Domnului: A zis Domnul către mine: «Tu eşti Fiul meu, eu astăzi te-am născut.Mz«Ci eu am pus pe împăratul meu peste Sion, sfânt muntele meu!»SyApoi, întru a sa mânie, le grăieşte şi cu urgia sa îi îngrozeşte:Ix Cel ce locueşte în ceruri râde, Domnul îşi bate joc de ei,Yw+«Să rumpem legăturile lor, zic ei, şi să aruncăm de la noi funiile lor!»vRăscoală-se împăraţii pământului şi căpeteniile lor ţin sfaturi laolaltă, împotriva Domnului şi a Unsului său:Su !Pentru ce se zbuciumă păgânii şi popoarele îşi fac deşarte planuri?]t 5Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi, iar calea păcătoşilor duce la pieire.s yDrept aceea, în ziua judecăţii nu vor birui necredincioşii, nici păcătoşii nu vor sta în sfatul celor drepţi.rr _Nu tot aşa e cu nelegiuiţii; nu e tot aşa! Că ei sunt asemenea cu pleava pe care o spulberă orcanul."q ?El este ca un pom sădit lângă pâraie de apă, ce rodul său îl dă la vremea sa şi frunzătura lui nu ofileşte şi ori de ce se apucă izbuteşte.ep ECi îndeletnicirea lui e legea Domnului şi în legea lui el caută cu mintea zi şi noapte.o 5Fericit este bărbatul care nu umblă în sfatul celor fără de lege şi în calea păcătoşilor nu stă şi în clicul batjocoritorilor nu şade,5ne*Şi a murit Iov bătrân şi sătul de zile.m!*Şi a trăit Iov, după aceea, o sută patruzeci de ani şi a văzut pe feciorii săi şi pe feciorii feciorilor săi, patru vacuri de om.l)*Şi nu se aflau femei aşa de frumoase ca fetele lui Iov în tot ţinutul, şi tatăl lor le-a dat şi lor moştenire alături de fraţii lor.vke*Şi a numit-o pe cea dintâi Iemima, şi pe a doua a numit-o Cheţia, şi pe a treia a numit-o Cheren-Hapuk..jW* Şi avu şapte feciori şi trei fete.Ti!* Şi Domnul binecuvântă starea de pe urmă a lui Iov mai mult decât pe cea dintâi, şi el agonisi paisprezece mii de oi şi şase mii de cămile şi o mie de perechi de boi de jug şi o mie de asine.?hw* Şi au venit la el toţi fraţii săi şi toate surorile sale şi toţi cunoscuţii săi de mai nainte şi au ospătat cu el în casa sa şi l-au căinat şi l-au mângâiat pe el de tot necazul pe care-l adusese Domnul peste el şi i-au dat fiecare câte o chesita de argint şi fiecare câte un inel de aur.g* Şi Dumnezeu schimbă soarta lui Iov, după ce s’a rugat pentru prieteni, şi Dumnezeu întoarse îndoit lui Iov toate câte avusese.(fI* Atunci purceseră Elifaz din Teman şi Bildad din Şuah şi Ţofar din Naama şi făcură precum le-a poruncit Domnul, şi Domnul se arătă milostiv lui Iov.?ew*Şi acum luaţi-vă şapte tauri tineri şi şapte berbeci şi mergeţi la robul meu Iov şi aduceţi pentru voi arderi de tot; şi robul meu Iov se va ruga pentru voi, căci, în hatârul lui, nu mă voi purta cu voi după nerozia voastră; fiindcă n’aţi vorbit despre mine adevărul, ca Iov robul meu.»d*Şi a fost aşa că după ce Domnul a vorbit aceste lucruri cu Iov, Domnul a grăit către Elifaz din Teman: «Mânia mea arde împotriva ta şi împotriva celor doi prieteni ai tăi, fiindcă n’aţi vorbit despre mine adevărul, ca robul meu Iov.bc=*Drept aceea, mă osândesc pe mine însumi şi mă pocăesc în praf şi în cenuşă!»Zb-*Din vorbe ajunse la ureche auzisem despre tine, dar acum ochiul meu te-a văzut!ca?*Ascultă-mă, te rog, şi voi vorbi şi eu; te voi întreba, şi tu îmi vei da povaţă!?`w*«Cine pune pronia sub obroc, din neştiinţă?…» De aceea – mărturisesc – am vorbit, fără să înţeleg, despre lucruri prea minunate pentru mine şi pe care nu le ştiu.w_g*«Ştiu prea bine că toate stau în puterea ta şi că nici o punere la cale nu rămâne neajunsă, la tine.9^ o*Atunci Iov deschise gura către Domnul şi grăi:n]U)El se uită de sus la toţi câţi sunt puternici; el este împărat peste toate fiarele trufaşe.»[\/)Nimeni pe pământ nu e la fel cu el, cel ce zidit a fost să nu ştie de frică._[7)În urmă-i, el lasă o dâră de lumină; ţi se pare genunea: un cap cu plete albe.^Z5)El pune adâncul în fierbere ca o căldare; el face din mare o căţue fumegândă; 22~~}w||n{{^zz&yyGxxyxwvv1uuOttt4ssVrrrqqCppIoodnnn mm)llIkktkjj%iijihggtg ffHeee8dcc_bb0aa ``H___D^^ ]z\\\?[[FZZ5YY8XX|WWaW VkVUqUTT$SSySRR0QQQ4PPXPOONNPMMM*LLrLKKDJJ0IHGGSFuFEDDDCCBAAG@@ ?{?/>>==2<<6;;; ::999;88i877266)55F44Y33\32211 007//2..-],,`+++'**1)}((R''&&%%1$##D""&!! } _*#a E":k)p#c&7OQ&a $ % 9 = { vmof2rn]#Şi să nu zică în inimile lor: «Aha! suntem mulţumiţi!» şi să nu grăiască: «L-am doborît!»tma#Judecă-mă după dreptatea ta, Doamne Dumnezeul meu, şi să nu se bucure protivnicii de restriştea mea,}ls#Deşteaptă-te, trezeşte-te, ca să-mi faci dreptate, Dumnezeul şi Domnul meu, şi să stai întru apărarea mea.\k1#Dar tu îi vezi, Doamne! Doamne, nu sta în tăcere şi nu te depărta de la mine.fjE#Şi-şi deschid spre mine largă gura lor, strigând: «aha! aha! văzut-au ochii noştri!»yik#Căci ei nu grăiesc lucruri de pace, ci împotriva locuitorilor paşnici ai ţării chibzuesc viclene planuri; h #Ca să nu se bucure de necazul meu vrăjmaşii mei cei mincinoşi şi cei ce mă urăsc fără cuvânt să clipească din ochi.]g3#Lăuda-te-voi în marile adunări, slăvi-te-voi în mijlocul popoarelor puternice,f-#Doamne, până când vei privi cu răbdare? Izbăveşte sufletul meu de cuvintele mincinoase, de mârâitul puilor de leu, pe mine cel stingher!Te!#Cu nelegiuiţii şi cu flecarii, ei scrâşnesc din dinţi împotriva mea..dU#Dar acum ei se bucură de prăbuşirea mea şi se strâng laolaltă, se adună împotriva mea defăimători pe care nu-i ştiu, să mă sfâşie fără de cruţare.c#Ca şi când mi-ar fi fost prieten sau frate, aşa mă zbăteam pentru el, şi ca la jelitul după mamă mă frângeam de tristeţe.4ba# Iar eu, dimpotrivă, când erau ei bolnavi, mă îmbrăcam în sac, smeream cu post sufletul meu şi rugăciunea mea se întorcea, iar şi iar, pentru ei în pieptul meu.Va%# Îmi răsplătesc cu rele pentru bune; sufletul meu este cu totul părăsit!_`7# Martori mincinoşi se scoală şi mă învinovăţesc de lucruri pe care nu le ştiu.>_u# Toate oasele mele să zică: «Doamne, cine este ca tine, tu care izbăveşti pe cel nenorocit de unul mai tare decât el şi pe cel sărac şi sărman de acela care-l jefueşte?»g^G# Iar sufletul meu să se veselească întru Domnul şi să se bucure foarte de mântuirea lui.]#Să vină fără de veste prăpădul peste el, să-l prinză cursa pe care a întins-o! Cază în nenorocirea pe care a pregătit-o!\}#Căci fără de pricină întins-au cursa lor spre nimicirea mea, fără nici un temei au săpat groapă sufletului meu.c[?#Întunecoasă să fie calea lor şi lunecoasă, şi îngerul Domnului să-i urmărească!YZ+#Să fie ca pleava la suflarea vântului şi îngerul Domnului să-i răstoarne!Y7#Să se ruşineze şi să rămână de ocară cei ce caută sufletul meu; să dea înapoi şi să se facă de râs cei ce pun la cale nenorocirea mea!vXe#Îndreptează lancea şi taie drumul prigonitorilor mei şi spune sufletului meu: «Eu sunt mântuirea ta!»NW#Întăreşte pavăza şi scutul şi scoală-te într’ajutorul meu!V -#Un psalm al lui David. – Luptă, Doamne, împotriva celor ce se luptă cu mine, şi te războieşte împotriva celor ce se războiesc cu mine!qU["Domnul răscumpără sufletul robilor săi şi cei ce-şi găsesc la el scăparea nu vor fi osândiţi._T7"Răutatea omoară pe cel nelegiuit şi cei ce urăsc pe cel drept pedeapsă vor avea.cS?"El poartă grijă de toate oasele lui, ca nici măcar unul dintre ele să nu fie zdrobit.\R1"Multe sunt nenorocirile care lovesc pe cel drept, dar din toate îl scapă Domnul.eQC"Domnul stă aproape de cei cu inima zdrobită şi pe cei umiliţi cu duhul îi mântueşte.VP%"Cei drepţi strigă şi Domnul îi aude şi-i izbăveşte din toate nevoile.gOG"Faţa Domnului caută şi la cei ce fac răul, ca să şteargă pomenirea lor de pe pământ.]N3"Ochii Domnului se uită la cei drepţi şi la strigarea lor urechea lui se pleacă.NM"Fugi de rău şi fă numai binele, caută pacea şi umblă după ea.JL "Păzeşte limba ta de rău şi buzele tale de cuvântul viclean! K " Care este omul căruia să nu-i placă viaţa şi să nu iubească lungimea ei şi să nu-i fie voia să se bucure de fericire?XJ)" Veniţi, fiilor, ascultaţi-mă, căci vreau să vă învăţ frica de Domnul.~Iu" Puii de leu sunt în nevoie şi tânjesc de foame, dar cei ce caută pe Domnul nu sunt lipsiţi de nici o bunătate.kHO" Temeţi-vă de Domnul, toţi sfinţii lui, fiindcă cei ce se tem de Domnul nu duc nici o lipsă.dGA" Gustaţi şi vedeţi că bun e Domnul. Fericit este omul care îşi pune nădejdea în el.qF["Îngerul Domnului sălăşlueşte împrejurul celor ce se tem de Domnul şi-i izbăveşte de primejdie._E7"Iată, săracul a strigat şi Domnul l-a auzit şi din toate necazurile l-a mântuit.UD#"Când priveşti la el, eşti luminat şi faţa ta nu se ascunde de ruşine.eCC"Când caut pe Domnul, el îmi răspunde şi mă izbăveşte de toate înfricoşatele griji.JB "Măriţi-l pe Domnul cu mine; împreună să slăvim numele lui!\A1"Sufletul meu se va veseli întru Domnul: să auză cei umiliţi şi să se bucure!W@'"Slăvi-voi pe Domnul în toată vremea, pururea lauda lui va fi în gura mea.w? i"Un psalm al lui David, când s’a prefăcut nebun înaintea lui Abimelec şi când a fost gonit şi a plecat.S>!Fie, Doamne, mila ta spre noi, precum am nădăjduit şi noi întru tine.o=W!Întru Domnul se bucură inima noastră şi în numele lui cel sfânt nădejdea noastră ne-am pus-o.b<=!Sufletul nostru nădăjdueşte în Domnul; ajutorul nostru şi pavăza noastră sunt el.g;G!Ca să izbăvească de moarte sufletele lor şi să-i ţină cu viaţă în vreme de foamete.}:s!Iată, ochii Domnului caută necontenit spre cei ce se tem de el, spre cei ce-şi pun nădejdea în îndurarea lui,e9C!Calul este neputincios să aducă biruinţa şi cu toată tăria lui el nu smulge victoria.p8Y!Nu cu mulţimea ostaşilor birueşte împăratul şi cel viteaz nu izbândeşte prin marea lui putere.R7!El care frământă inimile şi se uită cu grijă la toate faptele lor.X6)!Din locaşul său îşi roteşte privirea peste toţi locuitorii pământului,U5#! Domnul priveşte din înălţimea cerului şi vede pe toţi fiii oamenilor,i4K! Fericit este neamul care are ca Dumnezeu pe Domnul şi poporul ce şi-a ales ca moştenirea sa.U3#! Dar sfaturile Domnului rămân în veac şi planurile lui în neam de neam.e2C! Domnul strică sfaturile popoarelor; punerile la cale ale neamurilor el le zădărniceşte.W1'! Căci el a zis, şi toate au luat fiinţă; el a poruncit, şi s’au făcut. 0 !Să se înfricoşeze toţi locuitorii pământului de Domnul; toţi cei ce locuesc în lume să se îngrozească în faţa lui!w/g!El a adunat apa mării ca într’un burduf şi ca într’o vistierie strâns-a toate talazurile adâncului.i.K!Prin cuvântul Domnului cerurile s’au întemeiat şi prin duhul gurii lui toată podoaba lor.]-3!El iubeşte dreptatea şi o împarte; de milostivirea lui este plin tot pământul.f,E!Căci cuvântul Domnului este drept şi în toate câte face el îşi ţine făgăduinţele.P+!Cântaţi-i cântare nouă; cântaţi din plin în coarde de chitară.`*9!Lăudaţi pe Domnul în cântec de chitară; pe harfă cu zece coarde cântaţi-i lui!e) E!Bucuraţi-vă, drepţilor, întru Domnul! Celor neprihăniţi se cuvine cântarea de laudă.( Bucuraţi-vă întru Domnul, voi cei drepţi, şi tresăltaţi şi strigaţi cu glas de bucurie, toţi cei cu inima curată!'{ Multe sunt suferinţele celui fără de lege, iar cel ce-şi pune nădejdea în Domnul, pronia Domnului îl ocroteşte.&% Nu fiţi asemenea calului şi catârului fără minte, pe care trebue să-l stăpâneşti cu frâu şi cu zăbale, căci altfel nu ascultă.#%? «Îţi voi da învăţătură şi calea pe care trebue să mergi îţi voi arăta-o; sfetnicul tău voi fi; spre tine ţinti-voi deapururea ochii mei».t$a Tu eşti pavăza mea şi în primejdie mă păzeşti; cu veselie mântuitoare tu mă înconjuri. – Sela. #9 Pentru aceasta să se roage ţie tot omul cucernic, în timp de strâmtorare, şi chiar revărsări de ape mari de ar fi să fie, ele nu-l vor ajunge.I" Ţi-am dezvăluit păcatul meu şi vinovăţia mea nu ţi-am tăinuit-o, ci am zis: «Vreau să mărturisesc Domnului fărădelegile mele». Iar tu ai ridicat povara păcatului meu. – Sela.y!k Căci, zi şi noapte, mâna ta apăsa greu peste mine: vlaga mea s’a topit ca de arşiţa soarelui. – Sela.U # În tăcerea mea, oasele mele s’au măcinat de gemetele mele necontenite; Fericit este omul ale cărui fărădelegi Dumnezeu nu le socoteşte şi în sufletul căruia nu sălăşlueşte vicleşugul!  Cuvânt de învăţătură al lui David. – Fericit este acela căruia iertată i-a fost fărădelegea şi păcatul i-a fost acoperit!fEÎmbărbătaţi-vă şi întăriţi inima voastră, voi toţi care nădăjduiţi în Domnul! Iubiţi pe Domnul, voi toţi cuvioşii lui! Căci Domnul păzeşte pe credincioşii săi, iar pe cei mândri îi pedepseşte aspru.-SPe când eu, în turburarea mea, ziceam: «Azvârlit sunt de dinaintea ochilor tăi!» – Tu însă ai auzit glasul tânguirii mele, când am strigat către tine.Slăvit să fie Domnul, căci, în chip minunat, arătatu-mi-a îndurarea sa; ca într’o cetate tare m’a pus la adăpost.1Tu îi acoperi, cu acoperământul feţei tale, împotriva vicleniei omeneşti şi îi ascunzi, ca în colibă, ocrotindu-i de gâlceava limbilor.0YCât de mare este milostivirea ta, pe care ai iconomisit-o celor ce se tem de Dumnezeu şi, în faţa fiilor oamenilor, o vădeşti celor ce nădăjduesc întru tine!wgAmuţească buzele mincinoase, buzele care grăiesc cu îndrăzneală şi cu dispreţ împotriva celui drept!ykDoamne, să nu dau de ruşine, căci pe tine te-am chemat. Ruşineze-se cei nelegiuiţi, amuţească în Şeol!U#Strălucească faţa ta peste robul tău; mântueşte-mă cu îndurarea ta!s_În mâna ta sunt rosturile mele; izbăveşte-mă din mâna duşmanilor mei şi a celor ce mă prigonesc.hIDar eu, Doamne, mi-am pus nădejdea în tine şi am zis deapururi: «Dumnezeul meu eşti tu!»Căci aud şoaptele multora; spaimă de jur-împrejur! În sfatul pe care-l ţin împotriva mea, ei şi-au făcut planul să mă ucidă.dA Uitat am fost ca unul care a murit şi s’a desprins din inimi; am ajuns ca un vas dogit.%C Din pricina tuturor vrăjmaşilor mei am ajuns de ocară, povară pentru vecini, pentru prieteni sperietoare; cei ce mă văd pe uliţă fug dinaintea mea. 9 Şi viaţa mea se iroseşte în durere şi anii mei în suspine. Din pricina ticăloşiei mele puterea mea se dărăpănă şi oasele mele se macină. Milostiveşte-te de mine, Doamne, căci la strâmtorare sunt. Vestejitu-s’a de jale ochiul meu, sufletul şi trupul meu,o W Şi nu m’ai lăsat prins în ghiara duşmanului meu, ci largă ai făcut calea sub picioarele mele. Voi tresaltă şi mă voi veseli de milostivirea ta, căci tu ai luat aminte la obida mea şi zbuciumul sufletului meu l-ai cercetat,c ?Tu urăşti pe cei ce se ţin de idolii deşerţi; ci eu am pus în Domnul nădejdea mea.l QÎn mâna ta încredinţez duhul meu, căci tu mă vei răscumpăra, Doamne Dumnezeule credincios.q [Scoate-mă din laţul pe care ei întru ascuns mi l-au întins, căci tu eşti limanul meu de adăpost.Căci stânca mea cea înaltă şi întăritura mea eşti tu; pentru slava numelui tău călăuzeşte-mă şi poartă-mă de mână!Pleacă spre mine urechea ta; degrabă izbăveşte-mă; fii mie stâncă de scăpare; fii mie cetate întărită, spre mântuirea mea.r]La tine, Doamne, caut scăparea mea, să nu fiu ruşinat, în veac! Întru dreptatea ta mântueşte-mă,> yStarostelui cântăreţilor – un psalm al lui David.y Pentru ca sufletul meu să te proslăvească şi să nu tacă. Doamne, Dumnezeul meu, în vecii vecilor te voi lăuda!ve Tu ai schimbat în dănţuire căinarea mea; sacul meu de jale l-ai desfăcut şi cu veselie m’ai încins,S Auzi-mă, Doamne, şi fii-mi milostiv! Doamne, vino într’ajutorul meu! «Ce folos din sângele meu vărsat şi din pogorîrea mea în mormânt? Oare pulberea te va lăuda, oare va vesti ea credincioşia ta?»S Către tine, Doamne, am strigat şi către Domnul m’am rugat fierbinte:  Doamne, cu milostivirea ta m’ai ridicat puternic ca un munte; dacă mi-ai ascuns însă faţa ta, eu m’am topit de spaimă.]~3Ci eu am zis, întru lipsa mea de grijă: «Nu mă voi clătina în veac de veac!»%}CCăci mânia lui ţine o clipă, iar îndurarea lui o viaţă întreagă. Seara, vine să mâe în casă plânsetul, iar dimineaţa intră oaspete bucuria.X|)Cântaţi Domnului cei cuvioşi ai lui şi numele lui prea sfânt lăudaţi-l!{Doamne, din împărăţia morţii ai scos sufletul meu şi m’ai ţinut cu viaţă printre cei ce se pogoară în mormânt.OzDoamne, Dumnezeul meu, strigat-am către tine şi tu m’ai vindecat. y Te slăvesc pe tine, Doamne, căci tu m’ai scos deasupra şi pe duşmanii mei nu i-ai lăsat să se bucure de restriştea mea.Ax Un psalm al lui David. Cântare la târnosirea templului._w7 Poporului său îi dă Domnul putere! Cu pace va binecuvânta Domnul pe poporul său!\v1 Domnul a împărăţit peste potop şi ca împărat stă Domnul în vecii vecilor!u Glasul Domnului face să fete cerboaicele şi despoaie pădurile, pe când în templul său cu toţii strigă: «Slavă!»gtGGlasul Domnului face pustia să se cutremure; să se cutremure face Domnul pustia Cadeşului./sYGlasul Domnului varsă trâmbe de foc!mrSEl face să sară Libanul ca un viţel; ca un pui de zimbru el face să salte Libanul şi Sirionul.PqGlasul Domnului sfărâmă cedrii! Domnul zdrobeşte cedrii Libanului!PpGlasul Domnului întru puterea lui! Glasul Domnului în măreţia lui!qo[Glasul Domnului răsună peste ape; Dumnezeul slavei sloboade tunetul! Domnul tună peste potop de ape;nDaţi Domnului cinstea cuvenită numelui său; închinaţi-vă înaintea Domnului, înveşmântaţi în sfintele odăjdii!qm ]Un psalm al lui David. – Daţi Domnului, fii ai Celui Prea Puternic, daţi Domnului cinste şi slavă!sl_ Mântueşte poporul tău şi binecuvîntează moştenirea ta şi păstoreşte-o şi înalţă-o în veci.dkADomnul este izvor de putere pentru poporul său şi pentru Unsul său adăpost mântuitor.(jIDomnul este tăria mea şi scutul meu; în el s’a bizuit inima mea şi am fost ajutat; pentru aceea inima mea tresaltă şi cu cântarea mea îl preamărescIi Binecuvântat fie Domnul, căci a auzit glasul tânguirii mele! hCăci ei nu iau aminte la lucrurile Domnului, şi la fapta mâinilor lui; drept aceea, Domnul îi va surpa şi nu-i va mai clădi.g/Dă-le după faptele lor şi după răutatea gândurilor lor; după isprava mâinilor lor plăteşte-le! Întoarce-le preţul celor ce au făcut.f+Nu mă arunca împreună cu păcătoşii şi cu nelegiuiţii, care grăiesc prieteneşte cu aproapele, pe când inima lor e plină de răutate.eAscultă glasul tânguirii mele, când strig către tine şi când mâinile mele le ridic către sfânta sfintelor din templul tău!Dd Un psalm al lui David. – Către tine, Doamne, stânca mea, ridic glasul meu; nu fii mut faţă cu mine, ca nu cumva din tăcerea ta să ajung asemenea celor ce se pogoară în mormânt.ocWAibi nădejde în Domnul! Fii puternic! Fă-ţi inima vitează şi iarăşi aibi nădejde în Domnul!obW Dacă n’aş fi fost deplin încredinţat că voi privi bunătatea Domnului pe pământul celor vii!a% Nu mă lăsa poftei protivnicilor mei, căci s’au sculat împotriva mea martori mincinoşi şi unii care suflă asupra mea duhul uciderii.s`_ Învaţă-mă, Doamne, calea ta şi du-mă pe mine pe potecă lină, din pricina celor care mă iscodesc.Z_- Când tatăl meu şi mama mea mă vor fi părăsit, Domnul mă va primi la sine.)^K Nu ascunde de mine faţa ta; nu respinge cu mânie pe robul tău; tu eşti ajutorul meu, nu mă lepăda pe mine şi nu mă părăsi, Dumnezeul mântuirii mele.x]iŢie inima mea deapururi ţi-a vorbit; pe tine te-a căutat faţa mea; faţa ta, o, Doamne, o caut neîncetat.X\)Ascultă, Doamne, glasul meu când te chem; fii mie milostiv şi răspunde-mi.Z[-Şi atunci, deasupra duşmanilor care stau de jur-împrejurul meu, înălţa-se-va capul meu şi în cortul său cu bucurie mare jertfe voi jertfi; voi cânta şi voi slăvi pe Domnul în cântări de psalmi.&ZECăci el mă ascunde în coliba sa în ziua turburării; în ascunzătoarea cortului său mă va adăposti; pe stâncă înaltă înalt mă va face să fiu.ZY-Un singur lucru cer de la Domnul, pe acesta îl poftesc: să sălăşluesc în casa Domnului, în toate zilele vieţii mele, să-mi satur ochii cu frumuseţea Domnului şi să cercetez cu drag lăcaşul său.CXO oştire dacă s’ar rândui în tabără împotriva mea, totuşi inima mea e fără teamă; război împotriva mea de ar fi să se pornească, chiar şi atunci sunt plin de nădejde. W Când cei vicleni vin către mine ca să mănânce trupul meu – asupritorii mei şi duşmanii mei – ei se poticnesc şi cad.0V [Un psalm al lui David. – Domnul este lumina mea şi mântuirea mea: de cine mă voi teme? Domnul este loc de scăpare pentru viaţa mea: de cine mă voi înfricoşa?]U3 Piciorul meu calcă pe cale netedă. În adunările norodului lăuda-voi pe Domnul.XT) Ci eu unul merg întru neprihănirea mea; mântueşte-mă şi fii-mi milostiv.aS; În ale căror mâini este nelegiuirea şi în a căror dreaptă se grămădeşte mita.lRQ Nu pune sufletul meu laolaltă cu al păcătoşilor, mei viaţa mea cu a vărsătorilor de sânge,TQ!Doamne, iubesc aleanul casei tale şi locul unde sălăşlueşte slava ta.^P5Să fac să răsune cântece de mulţumire şi să spun pe şir toate minunile tale.`O9Întru nevinovăţie îmi spăl mâinile mele, ca să înconjur, Doamne, altarul tău,VN%Urăsc adunarea răufăcătorilor şi cu nelegiuiţii n’am nici un amestecgMGN’am stat laolaltă cu prietenii minciunii şi celor făţarnici nu le-am intrat în casă.XL)Căci mila mea stă înaintea ochilor mei şi umblu pe calea adevărului tău.mKSÎncearcă-mă, Doamne, şi ispiteşte-mă; lămureşte ca în cuptor rărunchii mei şi inima mea,J 7Un psalm al lui David. – Fă-mi dreptate, Doamne, căci întru nevinovăţia mea am umblat şi în Domnul mi-am pus nădejdea fără să şovăesc.AI}Izbăveşte Dumnezeule, pe Israil de toate nevoile sale.TH!Neprihănirea şi dreptatea să mă acopere, căci în tine nădăjduiesc!tGaPăzeşte sufletul meu şi mă mântueşte, ca să nu ies de ruşine, căci la tine găsesc scăparea mea!bF=Vezi cât de mult s’au înmulţit duşmanii mei şi cu câtă ură aprigă mă urăsc.JE Vezi obida şi chinul meu şi păcatele mele toate mi le iartă.NDZmăcinările inimii mele au sporit; scapă-mă din necazurile mele![C/Întoarce-te către mine şi fii-mi milostiv, căci singuratic sunt şi dosădit.aB;Ochii mei privesc statornic sus la Domnul, căci din laţ el va scoate picioarele mele.}AsTainele sale Domnul le descopere celor ce se tem de el şi pe aceştia îi face să înţeleagă legământul său.b@= Unul ca acesta va petrece întru fericire şi urmaşii săi vor fi stăpâni în ţară._?7 Celui care se teme de Domnul, Domnul îi dă învăţătură ce cale să-şi aleagă.F> Pentru numele tău, Doamne, iartă nelegiuirea mea cea mare! = Toate cărările Domnului sunt de îndurare şi de credincioşie, pentru cei ce păzesc legământul său şi descoperirile sale._<7 El arată sărmanilor să meargă cum e drept; el pe smeriţi îi învaţă calea sa.Y;+Bun şi drept este Domnul, de aceea arată celor păcătoşi calea adevărului.:Păcatele tinereţelor şi fărădelegile mele nu le pomeni; ci după mulţimea îndurărilor tale adu-ţi aminte de mine, o, Doamne!d9AAdu-ţi aminte, Doamne, de îndurările tale şi de mila ta, căci ele din veşnicie sunt.85Îndreptează-mă pe calea adevărului şi călăuzeşte-mă, căci tu eşti Dumnezeul mântuirii mele şi în tine, neîncetat, îmi pun nădejdea.Q7Doamne, arată-mi căile tale; cărările tale fă-mă să le învăţ; 6 Ci toţi care nădăjduesc întru tine nu se vor ruşina; se vor ruşina mai curând cei ce-şi calcă credinţa fără cuvânt! 5 Dumnezeul meu, în tine îmi pun nădejdea; să nu dau de ruşine! Să nu tresalte duşmanii mei, din pricina nenorocirii mele.N4 Un psalm al lui David. – Către tine, Doamne, înalţ sufletul meu!h3I Cine este acesta: împăratul slavei? Domnul Savaot! Acesta este împăratul slavei! – Sela. 2 Ridicaţi, porţilor, pragurile voastre cele de sus; înălţaţi-vă, voi, porţi ale veşniciei, ca să intre împăratul slavei!i1KCine e acesta: împăratul slavei? Domnul cel tare şi viteaz, Domnul cel viteaz în războaie! 0Ridicaţi, porţilor, pragurile voastre cele de sus; înălţaţi-vă, voi, porţi ale veşniciei, ca să intre împăratul slavei!}/sAcesta este neamul celor ce umblă după Domnul, al celor ce caută faţa ta, o, Dumnezeule al lui Iacob. – Sela.c.?Acela va lua binecuvântarea de la Domnul şi răsplată de la Dumnezeul mântuirii sale.-Cel ce are mâinile nevinovate şi inima curată, cel care nu-şi închină sufletul minciunii şi cu jurământ viclean nu se jură,],3Cine se va sui în muntele Domnului şi cine va locui în locul cel sfânt al său?Q+Căci el l-a întemeiat pe mări şi deasupra puhoaielor l-a întărit.* Un psalm al lui David. – Al Domnului este pământul şi toată plinătatea lui, lumea şi cei ce locuesc într’însa,)Numai fericire şi har însoţesc paşii mei, în toate zilele vieţii mele, şi voi locui, zile lungi şi multe, în casa Domnului. ( În faţa asupritorilor mei, tu masă îmi pregăteşti; capul meu îl ungi cu untdelemn şi paharul meu e plin să se reverse;''GChiar când va fi să trec prin valea umbrei morţii, de rău nu mă voi teme, căci tu eşti lângă mine; toiagul tău şi cârja ta sunt mângâierea mea._&7Sufletul meu îl înviorează, în drepte făgaşuri mă poartă, pentru numele său.J% Pe pajişti ierboase îmi face sălaş, la ape tihnite mă duce.R$ Un psalm al lui David. Domnul este păstorul meu: de nimic nu duc lipsă,g#G Veni-vor şi vor vesti dreptatea lui unui norod care se va naşte şi vor spune minunile lui.V"%Urmaşii îl vor sluji pe el şi vor povesti despre Domnul în neam de neam.M!Mânca-vor şi vor cădea înaintea feţei sale toţi stăpânitorii pământului, şi tot aşa pleca-se-vor lui toţi câţi se coboară în ţărână şi viaţa lor nu pot să şi-o păstreze.Q Căci a Domnului este împărăţia şi el stăpâneşte peste popoare.-Să-şi aducă aminte şi să se întoarcă la Domnul toate marginile pământului şi toate neamurile păgânilor să se închine înaintea ta; Mânca-vor săracii şi se vor sătura, lăuda-vor pe Domnul cei ce îl caută pe el. Vie să fie inima voastră în vecii vecilor!De tine e insuflată cântarea mea de slavă în marea adunare; făgăduinţele mele le voi îndeplini înaintea celor ce se tem de tine.'Căci n’a trecut cu vederea şi n’a dispreţuit suferinţa nenorocitului şi nu şi-a ascuns faţa de el, ci când l-a strigat a auzit.»#?«Cei ce vă temeţi de Domnul lăudaţi-l! Toată seminţia lui Iacob preamăriţi-l! Şi tremuraţi înaintea lui toţi câţi vă trageţi din Israil!eCAtunci vesti-voi fraţilor mei numele tău, în mijlocul adunării poporului te voi slăvi:PIzbăveşte-mă din gura leului, şi din coarnele bourilor scoate-mă.RMântueşte de sabie sufletul meu, scapă din laba câinelui viaţa mea.fEDar, tu Doamne, nu sta departe, tu izvorul puterii mele; grăbeşte-te într’ajutorul meu!X)Veşmintele mele le împart între ei şi pentru cămaşa mea aruncă sorţii.eCAş putea să-mi număr toate oasele; ei se uită la mine şi se desfătează privindu-mă.~uCi câinii mă cuprind la mijloc, ceata nemernicilor îmi dă târcol; mâinile şi picioarele mele le-au străpuns. Ca un ciob de oală s’a uscat puterea mea şi limba mea s’a lipit de cerul gurii mele şi în pulberea morţii mă pui să zac. Sunt risipit ca apa şi toate oasele mele sunt deschiotorate, iar inima mea e ca de ceară şi se topeşte în măruntaiele mele;Rmpotriva mea ei cască gura lor, ca un leu care sfâşie şi răcneşte.Q Tauri mulţi mă înconjoară; bivoli din Basan fac cerc în jurul meu;dA Nu sta departe de mine, căci sunt în mare strâmtoare şi nimeni nu poate să mă ajute.jM Pe genunchii tăi aruncat am fost de la naşterea mea; din sânul mamei, tu eşti Dumnezeul meu.o W Ci tu eşti cel care m’ai scos din pântecele maicii mele, cel care m’ai adăpostit la sânul ei.m S «Şi-a pus nădejdea în Domnul! Domnul să-l scape, el să-l izbăvească, dacă îi este drag!»j MToţi câţi mă privesc îşi bat de mine joc, îşi strâmbă gura, clatină din cap şi spun:e CDar eu un vierme sunt şi nu un om, de ocară în faţa oamenilor şi dispreţuit de popor.t aAu strigat către tine şi au fost izbăviţi, în tine şi-au pus nădejdea şi n’au rămas de ruşine.fEÎn tine şi-au pus nădejdea părinţii noştri, şi-au pus nădejdea şi tu i-ai mântuit;gGCi tu eşti sfântul care sălăşlueşti în mijlocul cântărilor de slavă ale lui Israil;ucDumnezeul meu, cât ţine ziua strig, dar nu-mi răspunzi, şi noaptea tot aşa, şi nu-mi găsesc odihnă.wDumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m’ai părăsit? Departe sunt de mântuirea mea cuvintele cu care mă tânguesc!m UStarostelului cântăreţilor, – după podobia «Cerboaica dimineţei» – un psalm al lui David.dAScoală-te, Doamne, întru vârtoşia ta! Cânta-vom şi vom lăuda în strune vitejia ta!gG Căci tu îi vei face s’o rupă la fugă; cu arcurile tale ţinti-vei asupra capetelor lor.xi Dacă au pornit cu rău împotriva ta, dacă au născocit vre-o viclenie, nu vor ajunge la nici un căpătâi;Z- Roada lor vei pierde-o de pe pământ şi pe urmaşii lor dintre fiii oamenilor.+ Tu îi vei turna ca într’un cuptor de foc, în ceasul arătării feţei tale. Domnul îi va nimici întru mânia sa şi focul îi va mistui.^~5 Mâna ta va ajunge pe toţi duşmanii tăi; dreapta ta va nimeri pe cei ce te urăscg}GCăci Regele are credinţă tare în Domnul şi prin mila Celui Prea înalt el nu va şovăi.|wAşezatu-l-ai spre îmbelşugată şi veşnică binecuvântare, bucuratu-l-ai cu bucurie mare, înaintea feţei tale.\{1Mare este slava lui prin ajutorul tău; mărire şi strălucire pus-ai asupra lui.dzAViaţă s’a rugat să-i dai, şi tu i-ai dăruit lungime de zile deapururi şi în veac.zymCăci l-ai întâmpinat cu binecuvântări şi cu noroc şi ai pus pe capul lui o diademă de aur de mare preţ.^x5Pofta inimii lui i-ai împlinit-o şi dorirea buzelor lui nu ai respins-o. – Sela.pwYDe tăria ta, o, Doamne, Regele se bucură şi cât de mult se veseleşte el de biruinţa ce i-ai dat!?v {Starostelui cântăreţilor, – un psalm al lui David.cu? O, Doamne, dărueşte Regelui biruinţă şi în ziua în care te chemăm auzi-ne pe noi.]t3 Ei se poticnesc şi cad, dar noi rămânem în picioare şi ne ţinem cu dârzenie!swUnii se bizuesc în carele de război, alţii în caii lor, dar noi ne bizuim în numele Domnului Dumnezeului nostru.rAcum cunosc că Domnul a izbăvit pe Unsul său şi, din cerurile sale sfinte, i-a răspuns prin faptele mântuitoare ale dreptei sale.EqSă tresăltăm de bucurie pentru ajutorul de care ai avut parte şi întru numele Dumnezeului nostru să desfăşurăm flamura noastră! Domnul să împlinească toate cererile tale! –tpaDăruiască-ţi ţie după dorinţa inimii tale şi toate câte ţi-ai pus în minte să le împlinească!poYAducă-şi aminte de toate prinoasele tale şi arderea de tot a ta să-i fie prea plăcută! – Sela.bn=Trimită-ţi ţie ajutor din sfânt locaşul său şi din Sion să-ţi fie ţie sprijin!fmEDomnul să te auză în ziua de restrişte; numele Dumnezeului lui Iacob să te ocrotească!>l yStarostelui cântăreţilor – un psalm al lui David.k-Fie cuvintele gurii mele şi cugetarea inimii mele, în faţa ta, spre bună plăcerea ta, o, Doamne veşnice, stânca mea şi izbăvitorul meu!j5Cruţă pe robul tău de oamenii semeţi, ca să nu pună stăpânire peste mine! Atunci voi fi fără vină şi curat, dinspre păcatele cele mari.i Cine poate să ia aminte la greşalele cele fără de voie? Iartă-mi greşalele cele fără de ştiinţă, care rămân într’ascuns!uhc Pentru aceea, robul tău ia îndemn şi învăţătură de la ele; întru păzirea lor e mare răsplătire.g! Ele sunt mai de iubit decât aurul, decât grămezi de aur lămurit, şi mai dulci decât mierea, decât mierea care se scurge din fagure.f Frica de Domnul e fără prihană: ea ţine în vecii vecilor; hotărîrile Domnului sunt adevărate: ele sunt toate drepte,|eq Poruncile Domnului sunt drepte: ele înveselesc inima; pravila Domnului este curată: ea luminează ochii minţii,d!Legea Domnului este desăvârşită: ea întăreşte sufletul; descoperirile Domnului sunt adevărate: ele înţelepţesc pe cei smeriţi;c7El răsare de la un capăt al cerului şi-l străbate rotund până la celălalt capăt, şi nimeni nu este în stare să se ascunză de văpaia lui.}bsŞi el este asemenea unui mire, ieşind din cămara sa, şi bucuros ca un viteaz să străbată în fugă calea sa;ayÎn tot pământul iese vestirea lor şi până la marginile lumii cuvintele lor. Soarelui i-a pregătit, acolo, cort;G`Fără solie, fără cuvinte, fără grai care să fie auzit. fM~~Q}}p|||{{zz"yymxx}www5vvruu'ttAssZrrr qqcppp;ooPnnvnmm$ll-kkk?jjiiui!hhggfff!ee*ddgccycbb!aa8``___G^^g^]]u\\d[[KZZYYeYXXWFVVV UTTPScRRjRQ|PP>=`<;;::j99^88u8 77$66S55u544733[22211B000*/..T--<,,J++**6))U((W'''&&;%%:$$G##e""^!!!; y Af]*aJCxOLe! -\6 6 z  5 !j^ bAf[~/3Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte.z}m3Milueşte-mă, Dumnezeule, după mare mila ta şi după mulţimea îndurărilor tale, şterge fărădelegea mea,I| 3Când a fost la el proorocul Natan, după păcatul cu Batşeba.>{ y3Starostelui cântăreţilor – un psalm al lui David.z2Cine aduce jertfă de laudă pe mine mă cinsteşte şi celui ce umblă pe căi neprihănite îi voi arăta mântuirea lui Dumnezeu.»y2O, de-aţi lua aminte, voi care uitaţi pe Dumnezeu, ca să nu vă sfâşii fără ca nimeni să nu vă poată scoate din mâna mea!x)2Iată ce ai făcut, şi eu am tăcut, de aceea ţi-ai închipuit că eu sunt ca tine. Vreau să te pedepsesc şi să pun toate sub ochii tăi.zwm2Tu stai şi vorbeşti împotriva fratelui tău şi împotriva fiului maicii tale azvârli ocară şi bârfeală.Nv2Gura ta o înveţi la rele şi cu limba ta urzeşti viclene planuri;`u92Dacă vezi un fur, tu eşti de partea lui şi cu cei precurvari te întovărăşeşti;Mt2De vreme ce tu urăşti dojana mea şi dai la spate cuvintele mele?s2Iar celui fără de lege Dumnezeu îi zice: «Ce ai tu să-mi socoteşti rânduielile mele şi să porţi în gură legământul meu,^r52Şi strigă-mă în ziua de restrişte, şi te voi izbăvi, iar tu mă vei cinsti».bq=2Adu lui Dumnezeu jertfă de laudă şi plineşte Celui Prea înalt făgăduinţele taleiBp2 Mănânc eu oare carne de tauri şi beau sânge de ţapi?ooW2 Dacă mi-ar fi foame, nu ţie îţi voi spune, căci al meu este pământul şi cu toate ce cuprinde._n72 Eu cunosc toate păsările munţilor şi toate vieţuitoarele câmpiei sunt ale mele.Lm2 Ale mele sunt fiarele pădurii şi dobitoacele din munte cu miile.`l92 Nu voi lua niciodată din ocolul tău vre-un taur, şi nici ţapi din ţarcurile tale.ekC2Nu pentru jertfele tale te dojenesc, căci arderile tale de tot sunt pururea înaintea mea.}js2«Ascultă, o, poporul meu, ca să-ţi grăiesc, o, Israil, ca să te prevestesc: Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tău!Zi-2Atunci cerurile vestesc dreptatea lui, căci Dumnezeu este judecător. – Sela.fhE2«Adunaţi-mi pe credincioşii mei, cei ce-au încheiat, prin jertfă, cu mine legământ».Pg2De sus el chiamă cerurile şi pământul, ca să judece poporul său:{fo2Dumnezeul nostru vine şi nu tace; înaintea lui purcede foc mistuitor, iar împrejurul lui se zbuciumă furtuna.Ue#2Din Sion – desăvârşita frumuseţe – Dumnezeu se arată prea luminos.>d w2Un psalm al lui Asaf. – Dumnezeul cel prea înalt, printre dumnezei, grăieşte şi la sine cheamă pe locuitorii pământului, dela răsăritul soarelui şi până la apusul lui.ecC1Omul, cu toată slava lui, dacă nu are minte, este asemenea dobitoacelor pe care le ucizi.hbI1Totuşi el se va duce după neamul părinţilor săi, care niciodată nu vor mai vedea lumina.yak1Chiar când cineva izbuteşte în viaţă să fie fericit şi mereu să i se spună: «Să-ţi meargă bine!»,n`U1Căci din toate nu va lua nimic, când va muri, nici nu va coborî după el în mormânt averea lui.f_E1Nu te turbura deci, când se îmbogăţeşte cineva şi când belşugul casei lui sporeşte,b^=1Ci numai Dumnezeu va răscumpăra sufletul meu din iad şi mă va lua cu sine. – Sela.M]1Ca o turmă de oi sunt împinşi spre împărăţia morţii şi moartea îi paşte; de cu vreme drepţii biruiesc asupra lor şi fiinţa lor hărăzită-i pieirii, căci iadul este locuinţa lor.l\Q1Iată sfârşitul celor ce se încred în ei şi al celor ce se iau după sfaturile lor. – Sela.l[Q1 Dar omul, cu toată strălucirea lui, e trecător; el este asemenea dobitoacelor pe care le ucizi. Z 1 În închipuirea lor, casele lor dura-vor pururea, locaşurile lor în neam de neam şi cu numele lor numi-vor ţinuturile lor.Y1 Dimpotrivă: vor vedea cum înţelepţii mor, cum pier laolaltă nebunul şi omul fără minte şi lasă altora avutul lor.AX}1 Ca să trăiască pururea şi să nu vadă stricăciune.ZW-1 Răscumpărarea vieţii lor e prea scumpă şi niciodată nu e cu putinţă, –V1Şi totuşi nimeni nu poate să răscumpere pe fratele său, nici să plătească lui Dumnezeu preţul răscumpărării, –eUC1Ei îşi pun nădejdea în buna lor stare şi se fălesc întru mulţimea bogăţiilor lor,eTC1De ce m’aş teme în vremuri rele, când nelegiuirea prigonitorilor mei mă împresoară?nSU1Pleca-voi urechea mea la o parabolă, deschide-voi în sunetul harfei, învăţătura mea de taină.jRM1Gura mea va rosti lucruri înţelepte, căci socotinţele inimii mele sunt pline de pătrundere.RQ1Şi oameni de rând şi oameni de frunte, bogaţi şi săraci laolaltă!^P51Ascultaţi aceasta, voi neamuri toate, luaţi aminte, voi locuitori ai pământului,EO 1Starostelui cântăreţilor – un psalm al fiilor lui Core.}Ns0Iată, aşa este Dumnezeu, Dumnezeul nostru, şi în veac şi pururea el ne va călăuzi, până dincolo de moarte.rM]0Priviţi la întăriturile lui, treceţi prin palatele lui, ca să povestiţi neamurilor ce vor să fie.SL0 Mergeţi împrejurul Sionului şi daţi-i ocol; număraţi turnurile lui;xKi0 Veselească-se muntele Sionului! Tresalte de bucurie fiicele din Iuda, pentru hotărîrile judecăţilor tale!J 0 Ca şi numele tău, Dumnezeule, aşa şi lauda ta ajunge până la marginile pământului. Dreapta ta e plină de milostivire.^I50 Dumnezeule, înlăuntrul locaşului tău, ne aducem pururea aminte de îndurarea ta.2H]0 Precum am auzit zicându-se, aşa am şi văzut în cetatea Domnului Savaot, în cetatea Dumnezeului nostru, pe care Dumnezeu a întărit-o în vecii vecilor. – Sela.ZG-0Cu vântul de la răsărit i-ai făcut ţăndări ca pe corăbiile din Tarşiş.PF0Cutremur dădu peste ei şi zvârcoliri ca peste o femeie care naşte.qE[0Ci îndată ce-l văzură rămaseră fără grai, spaima îi cuprinse şi îngroziţi prinseră a fugi.GD0Căci, iată, regi ţinut-au sfat, strânsu-s’au laolaltă;KC0Cunoscut este Dumnezeu în palatele sale, ca un turn de scăpare. B90Frumos întru înălţarea lui şi desfătarea pământului întreg, aşa este muntele Sionului în laturea de miază-noapte a cetăţii marelui Rege.fAE0Mare este Domnul şi lăudat foarte în cetatea Dumnezeului nostru, în sfânt muntele său!0@ ]0O cântare. Un psalm al fiilor lui Core.%?C/ Fruntaşii popoarelor s’au adunat – ca popor al Dumnezeului lui Avraam – căci ai lui Dumnezeu sunt luptătorii pământului, iar el înalt e foarte!]>3/ Dumnezeu împărăţeşte peste neamuri; Dumnezeu stă în jilţul său cel sfânt._=7/Căci împărat peste tot pământul e Dumnezeu; cântaţi-i lui cântări de laudă!v<e/Preamăriţi pe Dumnezeu în cântări de harfă, cântaţi! Cântaţi împăratului nostru; preamăriţi-l!l;Q/Se urcă Domnul în templul său, în strigăte de bucurie, Cel Veşnic în sunete de trâmbiţă.f:E/El ne-a ales nouă moştenirea noastră, mândria lui Iacob, pe care îl iubeşte. – Sela.]93/El a plecat popoare sub stăpânirea noastră şi seminţii sub picioarele noastre,a8;/Căci Domnul Cel Prea Înalt este înfricoşat şi mare împărat peste pământul tot:[7//Voi neamuri, toate, bateţi din palme! Strigaţi lui Dumnezeu cu glas de bucurie!E6 /Starostelui cântăreţilor – un psalm al fiilor lui Core.]53. Domnul Savaot este cu noi! Cetate tare ne este nouă Dumnezeul lui Iacob. – Sela.x4i. «Opriţi-vă şi cunoaşteţi că eu sunt Dumnezeu, prea înalt între popoare şi pe pământ prea înalt!»3). El a stăvilit războaiele până la capătul pământului; el a sfărâmat arcul şi lancea el a frânt-o şi cu foc a ars carele de război.h2I. Veniţi de vedeţi faptele măreţe ale Domnului, minunile pe care le-a făcut el pe pământ:]13.Domnul Savaot este cu noi! Cetate tare ne este nouă Dumnezeul lui Iacob. – Sela.0w.Se zbuciumă popoarele, se zdruncină împărăţiile; el sloboade glasul său şi pământul se topeşte de spaimă.{/o.Dumnezeu este în mijlocul cetăţii; ea nu se va clinti. Dis-de-dimineaţă Dumnezeu îi va veni într’ajutor.r.].Iată un râu mare şi pâraiele lui înveselesc cetatea Domnului, templul şi cortul Celui Prea înalt.-.Şi valurile ei s’ar frământa şi ar spumega, şi munţii ar fi să-i clatine din loc cu răzvrătirea lor. – Sela.w,g.Drept aceea nu ne temem, chiar dacă s’ar răsturna pământul şi munţii s’ar zgudui în fundul mării,g+G.Dumnezeu este scăparea şi puterea noastră şi ajutor bine venit în vremi de strâmtorare.k* Q.Starostelui cântăreţilor – un psalm al fiilor lui Core. Cântec după podobia «Fecioarele».o)W-Pomenirea numelui tău păstra-se-va din neam în neam, iar noroadele te vor lăuda în veac de veac.e(C-În locul părinţilor tăi veni-vor copiii tăi, şi-i vei face principi în toată ţara.g'G-Ele sunt călăuzite cu semne de bucurie, şi cu veselie mare şi intră în palatul Regelui.&w-În talar de broderie este adusă înaintea Regelui, în vreme ce fecioare, prietenele ei, îţi sunt înfăţişate.y%k-În podoabă strălucită intra-va fiica Regelui înlăuntrul palatului; veşmântul ei este din aur împletit.o$W- Iară fiica Tirului şi cei fruntaşi din popor vor căuta cu daruri să câştige bunăvoinţa ta.»l#Q- Şi Regele se va îndrăgi de frumuseţea ta, şi fiindcă el e stăpânul tău, te închină lui,l"Q- «Ascultă, fiică, şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa tatălui tău:p!Y- Fiice de regi se află între alesele tale; regina stă de-a dreapta ta, îmbrăcată în aur de Ofir.z m- Toate veşmintele tale miros a smirnă, aloe şi casie; în palat de fildeş te desfătează cântarea harfelor.1[-Tu iubeşti dreptatea şi urăşti fărădelegea; pentru aceasta, Dumnezeule, te-a uns Dumnezeul tău, cu untul de lemn al bucuriei mai mult decât pe părtaşii tăi!mS-Tronul tău, Dumnezeule, este veşnic şi schiptrul împărăţiei tale este schiptrul dreptăţii.w-Săgeţile tale ascuţite – popoare să cadă sub stăpânirea ta – să pătrunză în inima duşmanilor Regelui!2]-Şi întru mărirea ta porneşte! Porneşte în carul de război, la luptă, pentru adevăr, blândeţe şi dreptate, şi dreapta ta să săvârşească fapte minunate!_7-Încinge-te, puternice, peste coapsă cu sabia ta, cu strălucirea şi cu podoaba ta!'-Tu eşti frumos ca nimeni altul între oameni şi harul se revarsă pe buzele tale, drept aceea Dumnezeu te-a binecuvântat în veac de veac.7-Inima mea este mişcată de cuvinte prea frumoase! Aduc poemul meu în faţa Regelui şi limba mea este asemenea cu pana unui meşteşugar al slovei. #-Starostelui cântăreţilor – după podobia «Crinii» – o cântare a fiilor lui Core, despre cel iubit. Un cuvânt de învăţătură.U#,Scoală-te, ajută-ne nouă şi, după mare mila ta, mântueşte-ne pe noi!c?,Sufletul nostru e smerit până în ţărână şi trupul nostru se lipeşte de pământ.W',Pentru ce ascunzi faţa ta şi uiţi de dosădirea şi de asuprirea noastră!\1,Deşteaptă-te! Pentru ce dormi tu, Doamne? Deşteaptă-te! Nu ne alunga de istov!r],Ci tocmai pentru tine suntem măcelăriţi în toate zilele şi suntem socotiţi ca nişte oi de zahana!jM,Oare Dumnezeu n’ar fi dovedit aceasta, el care cunoaşte cele mai ascunse gânduri ale inimii?ta,De-am fi uitat numele Dumnezeului nostru şi am fi întins mâinile noastre către vre-un dumnezeu strein,^5,Ca să ne năpusteşti în vizuinile şacalilor şi să ne acoperi cu umbra morţii._7,Inima noastră nu dă înapoi şi paşii noştri nu calcă alăturea din cărarea ta,wg,Toate acestea au venit peste noi, măcar că noi nu te uităm şi legământul nostru cu tine nu-l lepădăm.y k,Din pricina celui ce mă defăima şi mă batjocoreşte, din pricina celui duşmănos şi dornic de răsbunare.Z -,În toată vremea, ocara mea este înaintea mea şi ruşinea acoperă faţa mea,b =,Ne-ai făcut de poveste între neamuri; străinii clatină din cap când e vorba de noi.p Y,Tu ne faci de ocară printre vecinii noştri, de râs şi de batjocură pentru cei dimprejurul nostru.h I, Tu vinzi norodul tău pe un preţ de nimic şi cu preţul vânzării lui nu te faci mai bogat;]3, Ne faci ca pe nişte oi hotărîte spre tăiere şi ne risipeşti printre păgâni;nU, Ne-ai lăsat să dăm înapoi din faţa vrăjmaşului şi cei ce ne urăsc au făcut pradă din noi;zm, Ci acum ne-ai alungat şi pe noi şi ne-ai făcut de ruşine şi cu oştirile noastre n’ai mai fost alăturea;fE, Cu tine, Doamne, ne lăudăm neîncetat şi numele tău îl proslăvim deapururea. – Sela.hI,Ci tu ne faci biruitori asupra protivnicilor noştri şi scoţi de ocară pe cei ce ne urăsc.R,Căci nu mă bizuesc în arcul meu şi sabia mea nu poate să mă scape.,Cu ajutorul tău, dăm la pământ pe protivnicii noştri şi întru numele tău sfărâmăm pe cei ce se scoală împotriva noastră.T!,Tu eşti împăratul meu, o, Dumnezeule; porunceşte izbăvirea lui Iacob!1[,Căci nu cu sabia lor au cucerit ei ţara, şi nici braţul lor nu le-a dat biruinţa, ci dreapta ta şi braţul tău şi lumina feţei tale, căci tu i-ai fost iubit.},Cu mâna ta gonit-ai popoarele ca să-i sădeşti pe ei; ai spulberat păgânii, iar pe ei i-ai făcut să se întindă.!~;,Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit şi părinţii noştri ne-au istorisit faptele pe care le-ai săvârşit în vremea lor, în vremea de demult.Z} /,Starostelui cântăreţilor – un cuvânt de învăţătură al fiilor lui Core.;|o+De ce te prăvăleşti, o, suflete al meu, şi te zbuciumi în mine? Nădăjdueşte în Dumnezeu, căci eu îl voi lăuda mereu pe el: izvorul mântuirii mele şi Dumnezeul meu!+{O+Ca să ajung la jertfelnicul lui Dumnezeu, al Dumnezeului bucuriei şi al veseliei mele, şi să te premăresc, în sunet de chitară, Dumnezeule, Dumnezeul meu!z5+O, trimite lumina şi adevărul tău! Ele să mă călăuzească şi să mă îndrepteze către muntele tău cel sfânt şi către locaşurile tale,y+Tu eşti Dumnezeul meu, cel prea puternic. Pentru ce mă alungi? Pentru ce să umblu încovoiat şi trist, copleşit de vrăjmaşii mei?x )+Fă-mi dreptate, Doamne, şi apără pricina mea împotriva unui neam necredincios; mântueşte-mă de omul vicleniei şi al strâmbătăţii!;wo* De ce te prăvăleşti, o, suflete al meu, şi te zbuciumi în mine? Nădăjdueşte în Dumnezeu, căci eu îl voi lăuda mereu pe el: izvorul mântuirii mele şi Dumnezeul meu!v* Simt că oasele mele se sfărâmă, când prigonitorii mei mă fac de râs şi-mi spun neîncetat: «Unde este acum Dumnezeul tău?»u{* Grăiesc către Domnul, stânca mea: «De ce mă uiţi, ca să merg încovoiat şi trist, copleşit de duşmanii mei?»+tO* Ziua, Domnul dă poruncă şi trimite harul său, iar noaptea, cântarea lui de laudă răsună în mine: rugăciune înălţată Domnului, izvorul vieţii mele. s*O vâltoare cheamă pe cealaltă, în vijelia cataractelor tale; tot aşa, toate valurile şi toate talazurile tale dau peste mine.r*Sufletul meu se frânge în mine! Astfel, gândesc la tine, din pământul Iordanului şi al Hermonului, din muntele Mizar.:qm*De ce te prăvăleşti, o suflete al meu, şi te zbuciumi în mine? Nădăjdueşte în Dumnezeu, căci eu îl voi lăuda mereu pe el: izvorul mântuirii mele şi Dumnezeul meu!\p1*Îmi aduc aminte – şi atunci inima mea se topeşte în mine-de zilele când mergeam în cete mari, călăuzindu-le spre casa Domnului, cu bucurie mare şi cu cântări de mulţumită, popor în sărbătoare!oy*Lacrămile mele sunt hrana mea, ziua şi noaptea, pe când ei îmi spun neîncetat: «Unde este acum Dumnezeul tău?» n*Sufletul meu însetoşează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel viu! Când voi veni, oare, şi mă voi arăta în faţa Domnului?jmM*Precum cerboaica doreşte apa izvoarelor, tot aşa sufletul meu te doreşte pe tine, Dumnezeule!Ml *Starostelui cântăreţilor – o învăţătură a fiilor lui Core.[k/)Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israil, în vecii vecilor! Amin! Amin![j/) Pentru neprihănirea mea, mă sprijini şi mă pui să stau pururea în faţa ta.\i1) Prin aceasta voi şti că tu m’ai iubit, dacă vrăjmaşul meu nu mă birueşte.khO) Dar tu, Doamne, milostiveşte-te spre mine şi dă-mi putere ca să răsplătesc duşmanilor mei. g9) Chiar şi acela cu care trăiam în bună pace şi în care îmi puneam nădejdea, acela care mânca pâinea mea, a ridicat călcâiul împotriva mea!xfi) «O năprasnă să dea peste el, – zic ei, – să se prăbuşească la pământ şi să nu se mai scoale!»keO)Cei ce mă urăsc îşi şoptesc unul altuia, despre mine, zavistii şi pun la cale fărădelegi.)dK)De vine careva la mine să mă vază, îmi spune lucruri de minciună; inima lui este plină de răutate şi, de iese de la mine, vorbeşte tot împotriva mea.yck)Ci vrăjmaşii mei mă ponegresc şi zic: «Când va muri odată şi numele lui se va şterge de printre noi?»rb])Deapururi eu am zis: «Milostiv fii mie, Doamne, vindecă sufletul meu, căci greşit-am înaintea ta!»ra])În patul de zăcere, Domnul va sta lângă el; culcuşul lui tu îl vei schimba în vremea boalei sale.`)Domnul îl va păzi şi-l va ţine cu viaţă. El va fi fericit pe pământ şi în ghiara duşmanilor săi tu nu-l vei lăsa să cadă.h_I)Fericit este cel ce ia aminte la cel sărac, căci în ziua nenorocirii Domnul îl va izbăvi,>^ y)Starostelui cântăreţilor – un psalm al lui David.]-(Ci eu sunt sărac şi sunt lipsit, însă Domnul îmi va purta de grijă. Ajutorul meu şi izbăvitorul meu eşti tu! Dumnezeul meu, nu zăbovi!$\A(Să se veselească şi să tresalte de bucurie cei ce te caută pe tine, Doamne, şi cei ce iubesc mântuirea ta pururea să strige: «Mare este Domnul!»R[(Să fie cuprinşi de spaimă şi de ruşine cei ce-mi zic: «aha, aha!»;Zo(Ruşineze-se şi ajungă de ocară, într’o clipă, toţi cei ce caută să-mi ia viaţa mea; să dea îndărăt şi să-şi piardă cumpătul cei care voiesc nenorocirea mea!WY'(Mântueşte-mă, Doamne, cu bună vrerea ta, spre ajutorul meu grăbeşte-te!XX)( Căci suferinţe fără de număr m’au împresurat; ajunsu-m’au fărădelegile mele de nu pot să le mai rabd; mai mult decât părul capului meu s’au înmulţit şi îndrăzneala mea m’a părăsit.W}( Să nu opreşti, Doamne, de la mine milostivirile tale, iar bunătatea şi credincioşia ta să mă ocrotească pururea;6Ve( Niciodată n’am ascuns dreptatea, în inima mea, ci am propoveduit adevărul şi mântuirea ta şi n’am tăinuit, în obştea cea mare, bunătatea şi credincioşia ta.U( În adunările cele mari am vestit dreptatea ta, căci, Doamne, tu o ştii, n’am pus îngrădire împrejurul buzelor tale.aT;( Pururea voit-am să fac voia ta, o, Dumnezeul meu, căci legea ta este în inima mea.»RS(Atunci am grăit: «Iată viu, cu sulul cărţii unde scrie despre mine: R9(Nici jertfele de sânge nu-ţi plac, nici prinoasele, dar mi-ai dat urechi ascultătoare; n’ai cerut nici arderi de tot, nici jertfă pentru păcat.iQK(Doamne Dumnezeul nostru, înmulţit-ai minunile tale şi punerile tale la cale pentru noi; nimeni nu poate să fie asemenea ţie. Aş vrea să le vestesc şi să le propoveduesc, dar ele sunt mai presus de orişice rostire. P(Fericit este omul care îşi pune nădejdea în Domnul şi sfatul celor semeţi nu-l cere, sfatul celor rătăciţi de minciună.O3(În gura mea el a pus cântare nouă, Dumnezeului nostru laudă, ca să-l cunoască mulţi, să se teamă de el şi să nădăjduiască în Domnul.N(Din groapa pieirii scosu-m’a, din noroi şi din tină, şi pe stâncă înaltă m’a ridicat şi paşii mei i-a întărit.uMc(În Domnul mi-am pus nădejdea mea şi el şi-a plecat urechea către mine şi strigătul meu l-a ascultat.>L y(Starostelui cântăreţilor – un psalm al lui David.Kw'Întoarce de la mine privirea ta plină de mânie, ca să mă înviorez, mai înainte ca să plec şi să nu mai fiu!8Ji' Ascultă, Doamne, rugăciunea mea, pleacă urechea ta la căinarea mea şi la lacrămile mele ia aminte, căci sunt, la tine, un oaspete, un călător, ca şi părinţii mei.-IS' Când pedepseşti pe om pentru fărădelegea lui şi-l dojeneşti, tu nimiceşti, ca molia, ce are el mai scump. Cu adevărat, omul este numai o suflare! – Sela.bH=' Dă la o parte de la mine loviturile tale, căci de tăria mâinii tale mă prăpădesc!JG ' Eu tac şi gura n’o deschid, căci tu eşti carele faci toate.dFA' Izbăveşte-mă de toate fărădelegile mele; nu mă face de ocară în faţa celui nebun!OE'Şi acum, ce pot să aştept, o, Doamne? Nădejdea mea este în tine.D'Da, ca o umbră trece viaţa omului, zadarnic este tot zbuciumul său, adună şi nu ştie cine va culege strânsura lui."C='Iată, tu ai dat zilelor mele lărgimea unei palme şi viaţa mea este ca nimica toată înaintea ta! Cu adevărat, omul este numai o suflare! – Sela.B#'Arată-mi, Doamne, când va fi să fie sfârşitul vieţii mele şi lungimea zilelor mele câtă este, ca să ştiu cât sunt de trecător!}As'Înlăuntrul meu s’a aprins inima mea; în gândurile mele un foc arde ca o văpaie şi limba mea s’a deslegat:n@U'Şi am rămas mut şi tăcut şi fără grai, lipsit de orice bine, dar durerea mea s’a înteţit.?1'Am zis: Voi păzi căile mele, ca să nu păcătuesc cu limba mea; voi pune frâu gurii mele, câtă vreme cel fără de lege va fi înaintea mea.O> 'Starostelui cântăreţilor – lui Jedutun – un psalm al lui David.R=&Grăbeşte-te întru ajutorul meu, Doamne, tu care eşti mântuirea mea!H< &Nu mă lăsa, Doamne Dumnezeul meu; nu te depărta de la mine!t;a&Şi ei îmi răsplătesc cu rele în locul celor bune, ei sunt împotriva mea, căci umblu după dreptate.f:E&Dar duşmanii mei sunt vii şi tari, şi cei ce mă urăsc fără cuvânt s’au înmulţit.W9'&Ci fărădelegea mea o spun tuturor şi de păcatul meu mă scârbesc foarte.B8&Aproape sunt să cad şi durerea mea nu mă părăseşte.7%&Şi eu zic: «Să nu se bucure de durerea mea vrăjmaşii mei şi să nu se semeţească împotrivă-mi, când picioarele meu se clatină!»\61&Căci în tine, Doamne, îmi pun nădejdea, tu mă vei auzi, Doamne Dumnezeul meu.V5%&Sunt ca un om care nu aude şi în gura căruia nu sunt cuvinte de mustrare.U4#&Ci eu sunt ca un surd care nu aude şi ca un mut care nu-şi deschide gura. 3& Cei ce caută sufletul meu îmi întind curse şi cei ce-mi voiesc răul grăiesc ameninţări şi toată ziua urzesc vicleşuguri.2w& Prietenii mei şi cei mai de aproape ai mei stau departe din pricina bubelor mele şi rudele mele se dau în lături.m1S& Inima mea arde în mine, vârtutea mea m’a părăsit, aşijderea şi lumina ochilor am pierdut-o.c0?& Doamne, înaintea ta sunt toate dorinţele mele şi suspinul meu nu s’a ascuns de tine./{& Sunt fără putere şi cu totul zdrobit, şi suspinul şi strigătul inimii mele sunt mai tari decât răcnetul leului.f.E&Şalele mele sunt pline de arsuri şi n’a mai rămas nici un loc sănătos în trupul meu.k-O&Umblu frânt în două, sunt turburat peste măsură şi toată ziua mi se trece în întristare.R,&Din pricina nebuniei mele, rănile mele miros greu şi dau puroi afară.b+=&Căci fărădelegile mele covârşesc capul meu şi ca o povară grea apasă peste mine.*&Din pricina mâniei tale n’a mai rămas nimic teafăr în trupul meu, şi din vina păcatului meu nimic sănătos în oasele mele,])3&Căci săgeţile tale s’au înfipt în mine, iar mâna ta apasă greu asupra mea;Y(+&Doamne, nu mă dojeni întru mânia ta şi întru aprinderea ta nu mă pedepsi!;' s&Un psalm al lui David, – «spre bună amintire».&#%(Căci Domnul îi ajută şi-i izbăveşte; îi izbăveşte de cei nelegiuiţi şi îi scapă, fiindcă într’însul şi-au pus nădejdea.a%;%'Mântuirea celor drepţi vine de la Domnul, apărătorul lor în vremuri de restrişte,w$g%&Dar cei ce se leapădă de credinţă vor fi nimiciţi de pe pământ, şi urmaşii lor vor fi daţi pieirii. #%%Păzeşte cuvioşia şi năzueşte spre dreptate, fiindcă omul care trăieşte în bună pace are parte de moştenire fericită,Q"%$Dar când trecui, apoi, nu mai era; l-am căutat şi nu l-am mai aflat.f!E%#Văzut-am pe cel fără de lege prea puternic, înălţându-se ca un copac plin de frunză;2 ]%"Nădăjdueşte în Domnul şi păzeşte pravila lui şi el te va ridica să stăpâneşti pământul, şi când nelegiuiţii vor fi nimiciţi, tu vei vedea pieirea lor.]3%!Dar Domnul nu-l lasă în mâna lui şi când va veni la judecată nu-l va osândi.H % Cel nelegiuit pândeşte pe cel drept şi caută să-l omoare,H %Legea Domnului este în inima lui şi paşii lui nu şovăesc.S%Gura omului drept grăieşte înţelepciune şi limba lui lucruri drepte.J %Cei drepţi vor stăpâni pământul şi în veci îl vor locui.3%Căci Domnul iubeşte dreptatea şi nu părăseşte pe cei cuvioşi ai lui, ci îi păzeşte în veci. Dar seminţia celor fără de lege va pieri.S%Fugi de rău şi fă binele, ca să poţi pururea să locueşti în pace,c?%Necontenit, el este milostiv şi dă cu împrumut, iar urmaşii lui sunt binecuvântaţi. %Am fost tânăr şi acum iată sunt bătrân, dar n’am văzut pe cel drept părăsit şi pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea.Z-%Şi chiar de cade, el nu rămâne năruit, că Domnul îl sprijină cu mâna sa.`9%De către Domnul se întăresc paşii unui om, atunci când Domnul iubeşte calea lui.ta%Căci pe care Domnul îi binecuvântează moştenesc pământul, iar pe care îi blestemă sunt nimiciţi.fE%Cel nelegiuit ia cu împrumut şi nu plăteşte; cel drept însă este milos şi dărueşte.w%Da, cei fără de lege pier; vrăjmaşii Domnului sunt la fel cu pajiştile verzi; ei se ofilesc, se şterg ca fumul.[/%Ei nu se ruşinează în vremuri grele şi în timp de foamete se îndestulează.]3%El care ştie ziua celor neprihăniţi şi că moştenirea lor dăinueşte pururea.gG%Căci braţele celor fără de lege vor fi zdrobite, iar sprijinul celor drepţi este Domnul,Q%Mai mult face puţinul celui drept decât belşugul multor nelegiuiţi;S %Dar sabia lor va pătrunde în inima lor şi arcurile lor se vor frânge. 9%Cei fără de lege trag sabia şi arcul îl încordează, ca să doboare pe cel sărac şi sărman şi să junghie pe cei ce umblă pe calea dreaptă,H  % Dar Domnul îşi bate joc de el, căci vede cum vine ziua lui.[ /% Nelegiuitul urzeşte planuri împotriva celui drept şi scrâşneşte din dinţi.` 9% Căci numai cei blânzi vor moşteni pământul şi se vor bucura de pace statornică.y% Încă puţină vreme, şi cel nelegiuit nu va mai fi; vei vrea să ştii unde a fost locul lui şi nu-l vei mai afla,a;% Cei răi vor fi nimiciţi, iar cei ce nădăjduesc în Domnul vor stăpâni pământul.w%Dă deoparte mânia ta şi nu te lăsa stăpânit de turbare; nu te aprinde foarte, fiindcă aprinderea duce la rău.+O%Stai tăcut înaintea chibzuinţei Domnului şi pune-ţi nădejdea în el. Nu te mânia pe cel ce izbuteşte în drumul vieţii lui şi pe cel ce ţese zavistii.)%El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina soarelui; ca soarele în miezul zilei va face să strălucească pricina ta cea dreaptă.nU%Încredinţează soarta ta în mâna Domnului; nădăjdueşte în el şi el va împlini dorinţa ta.O%Şi de Domnul te bucură. Atunci el va împlini dorinţa inimii tale.eC%Pune-ţi nădejdea în Domnul şi fă binele, locueşte pământul şi fii fără prihană,]3%Căci vor fi, ca iarba, repede cosiţi şi ca faţa ierbii veştejite se vor ofili.} u%Un psalm al lui David. Nu te mânia pe cei fără de lege şi nu te aprinde împotriva celor ce făptuesc cele rele.w~g$ Iată, cei ce lucrează fărădelege sunt doborîţi la pământ, loviţi ca să nu mai poată să se scoale.s}_$ Să nu mă izbească piciorul celui îngâmfat şi mâna celor nelegiuiţi să nu mă zorească la fugă.[|/$ Tinde mila ta celor ce te cunosc pe tine şi dreptatea ta celor drepţi cu inima.T{!$ Căci la tine este izvorul vieţii şi întru lumina ta vom vedea lumină.qz[$ Sătura-se-vor de grăsimea jertfelor din locaşul tău şi tu îi vei adăpa cu râuri de desfătări.nyU$Cât de scumpă este mila ta, Dumnezeule! Caute-şi scăparea fiii oamenilor la umbra aripilor tale! x9$Dreptatea ta este înaltă cât munţii, hotărîrile tale sunt ca adâncul cel nepătruns; Doamne, pe oameni şi pe dobitoace numai tu îi păzeşti.Ww'$Doamne, mila ta ajunge până la ceruri şi credincioşia ta până la nouri;wvg$Lucruri blestemate chibzueşte în aşternutul lui şi merge pe o cale nelegiuită şi răul nu-l urgiseşte.ouW$Graiurile gurii lui sunt făţărie şi înşelăciune şi mintea nu-l mai duce să mai facă binele.|tq$Şi el se măguleşte pe sine socotind că nelegiuirea lui nu poate să fie dovedită, nu poate să fie urgisită. s$O destăinuire s’a făcut în mine despre răzvrătirea celui fără de lege. Înaintea ochilor lui nu este frică de Dumnezeu,Or $Starostelui cântăreţilor – un psalm al lui David, robul Domnului.>qw#Şi limba mea va vesti dreptatea ta, pururi lauda ta!7pg#Să tresalte de bucurie şi să se veselească cei ce-mi voiesc dreptatea şi să strige fără încetare: «Slăvit fie Domnul, cel ce voeşte bună sporirea slugii sale!»/oW#Ci să se ruşineze şi să se facă de ocară laolaltă cei ce se bucură de jalea mea, să se facă de râs şi de ruşine cei ce se pornesc semeţ împotriva mea! ~~~}}8||X{{{/zzZyyyxxMwwevvv5uu&tssZrr4qqp`onnfmmmHllLkkkjjJiiDhhh>gggffQeeOdd3cccb}b aY`__A^^7]]`\\\%[ZZ}ZYY!XwWWcVUUTTfSSS7RRVQQ`PPsPOO,NN.MM4LvKKJJWII:HHHGGFREE;DDCBB^AA5@@T??f?>Y===,<<_<;~;!::!99.88y877 6F55~44R33%22_21S000'///...--4,,q,++6**))n((q( ''H&&(%V$$$ #>""M"!!, GZU,;<;tC=w)|?@ % i  -I2z UEMă scufund în mâl adânc şi n’am unde să-mi proptesc piciorul. Mă duc în vâltoarea apelor şi şuvoaiele trec peste capul meu.KEMântueşte-mă, Dumnezeule, căci apele mi-ajung până la gât,V 'EStarostelui cântăreţilor – un psalm al lui David, pe podobia «Crinii».2]D$Minunat te arăţi, Dumnezeule, din templul tău cel sfânt! Dumnezeul lui Israil este Dumnezeul care dă poporului putere şi vârtute. Binecuvântat să fie Dumnezeu!lQD#Daţi slavă lui Dumnezeu! Măreţia lui stăpâneşte peste Israil şi puterea lui norii cerului!3D"Pe Domnul, care trece în carul său prin cele mai de sus şi din veac ceruri ale sale. Iată, el sloboade în tunetul său glasul său năprasnic!D!Voi, împărăţii ale pământului, cântaţi lui Dumnezeu, preamăriţi pe Domnul, în strune şi în organe! – Sela –\1D Veni-vor căpetenii din Egipt; Etiopia va alerga la Dumnezeu cu mâinile întinse.N~DCeartă fiara care locueşte în trestii (Faraon), cireada taurilor şi viţeii popoarelor, ca să se smerească, aducând grele daruri de argint. Risipeşte neamurile cele iubitoare de războaie!Y}+DDin sfântul tău locaş cel din Ierrusalim! Regii îţi vor aduce ţie daruri._|7DVădeşte, Dumnezeule, puterea ta! Dumnezeule, lucrul tău pentru noi întăreşte-l,1{[DIată pe Veniamin, cel mai tânăr şi care merge în frunte, apoi căpeteniile lui Iuda în veşmintele lor de porfiră, căpeteniile lui Zebulon şi ale lui Neftali.dzAD«În adunări binecuvântaţi pe Dumnezeu, pe Domnul, voi cei din obârşia lui Israil!»zymDÎn frunte cântăreţii, apoi purtătorii de alăute şi de harfe, iar la mijloc fecioarele bătând din daira:rx]DVăzut-am, Dumnezeule, alaiul tău, alaiul Dumnezeului meu, împăratului meu, în sfântul tău locaş:ywkDAşa încât să scalzi în sânge piciorul tău, iar limba câinilor tăi să aibă parte de duşmanii tăi!»rv]DDomnul a zis: «Din Basan voi aduce înapoi pe credincioşii mei, îi voi scoate din adâncurile mării,_u7DCi Dumnezeu zdrobeşte capul vrăjmaşilor săi, ţeasta celor ce umblă în păcate.qt[DDumnezeu e pentru noi un Dumnezeu al mânturii, căci el, Domnul cel Atotputernic, ne scapă de moarte.s DBinecuvântat să fie Domnul în fiecare zi, el care poartă povara noastră, el este Dumnezeu, Mântuitorul nostru. – Sela.4raDSuitu-te-ai în înălţime, adus-ai robi din robie, luat-ai daruri de la oameni; chiar şi cei răzvrătiţi îngăduiţi au fost să locuiască lângă Domnul Dumnezeu.uqcDCarele de război ale lui Dumnezeu sunt zeci de mii şi mii de mii. Domnul vine din Sinai în templul său.5pcDDe ce vă uitaţi cu ciudă, voi munţi cu vârfuri multe, la muntele pe care Dumnezeu şi l-a ales ca locaş al său? Cu adevărat Domnul va locui acolo în veac de veac._o7DMuntele lui Dumnezeu, muntele Basanului, muntele cu piscuri multe, muntele Basanului!]n3DCând Cel Atotputernic împrăştia pe regi, muntele Salmonului era alb ca zăpada,m/DO, de-aţi rămânea tihniţi lângă vetrele voastre! Doar şi aripile porumbiţei sunt îmbrăcate cu argint şi penele ei cu aur strălucitor!Wl'D «Regii oştirilor dau înapoi şi fug, iar stăpâna casei împarte prada».fkED Domnul a rostit tare cuvânt de biruinţă şi vestitoarele biruinţei erau în ceată mare:wjgD Sălăşluit-ai turma ta în ţara pe care prin bunătatea ta, Dumnezeule, ai pregătit-o pentru cei săraci.ai;D Ploi îmbelşugate dat-ai, Dumnezeule, şi moştenirea ta cea istovită ai întărit-o.&hED Pământul se cutremura, chiar şi cerurile se scuturau de rouă înaintea ta, Dumnezeule, ca şi acest Sinai, în faţa lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israil!sg_DO, Dumnezeule, când tu ieşeai în fruntea poporului tău, când tu înaintai prin deşert, – Sela –f7DDumnezeu aduce acasă pe cei răzleţiţi, scoate pe robiţi la fericit liman, dar cei ce se ridică împotriva lui locui-vor un ţinut ars de soare.be=DPărintele orfanilor şi apărătorul văduvelor este Dumnezeu în sfântul său locaş.d5DCântaţi Domnului, preamăriţi numele lui, gătiţi calea celui ce vine în car, prin pustie! Domnul este numele lui, bucuraţi-vă înaintea lui!qc[DIar drepţii să se veselească, să tresalte înaintea lui Dumnezeu şi să se bucure cu bucurie mare! bDCa fumul să se împrăştie! Precum se topeşte ceara de faţa focului, aşa să piară din faţa lui Dumnezeu cei fără de lege,wagDSă se scoale Dumnezeu, să se risipească vrăjmaşii lui şi să fugă dinaintea lui cei ce-l urăsc pe el!K` DStarostelui cântăreţilor – un psalm al lui David. O cântare.g_GCNe binecuvîntează pe noi Dumnezeu şi toate marginile pământului să-l cinstească pe el!Y^+CPământul dat-a roadele sale; Dumnezeu, Dumnezeul nostru, ne binecuvîntează;[]/CSă te laude pe tine neamurile, Dumnezeule, să te laude pe tine toate popoarele!$\ACSă se veselească noroadele şi să tresalte de bucurie, căci tu judeci seminţiile cu dreptate şi îndrumător eşti popoarelor pe pământ. – Sela.Y[+CSă te laude pe tine neamurile, Dumnezeule, să te laude pe tine toate limbile!fZECCa să se cunoască pe pământ purtarea ta de grijă, întru toate popoarele mântuirea ta!iYKCMilostiv fii nouă, Dumnezeule, şi ne binecuvîntează, lumineze faţa ta peste noi! – Sela.YX -CStarostelui cântăreţilor – cu cântare din harfă – un psalm. Un cântec.hWIBBinecuvântat să fie Dumnezeu, care nu a respins rugăciunea mea, ci m’a miluit cu mila sa!SVBDar Dumnezeu m’a ascultat şi a luat aminte la glasul rugăciunii mele.YU+BDacă aş fi avut gânduri viclene în inima mea, Domnul nu m’ar fi ascultat,LTBStrigat-am către el cu gura mea şi l-am preamărit cu limba mea.S}BVeniţi şi ascultaţi, voi toţi cei ce vă temeţi de Dumnezeu, să vă povestesc toate câte a făcut el pentru mine.vReBArderi de tot grase îţi voi aduce cu miros de jertfă de berbeci. Jertfi-voi ţie boi şi ţapi. – Sela.pQYBFăgăduinţele pe care le-au grăit buzele mele şi le-a jurat gura mea pe când eram în restrişte.iPKB Pentru aceasta intra-voi în casa ta cu arderi de tot şi făgăduinţele mele le voi împlini,6OeB Îngăduit-ai celor de alt neam să calce în picioarele cailor capetele noastre; aruncaţi am fost în foc şi în apă, dar tu ne-ai scos spre mulţimea bucuriei noastre.UN#B Tu ne-ai făcut să cădem în cursă; poveri ai pus în spinarea noastră;dMAB Căci tu, Dumnezeule, ne-ai pus la încercare, ne-ai lămurit cum se lămureşte argintul;`L9B A lui, care ne-a dat viaţă şi n’a răbdat ca picioarele noastre să şovăiască!\K1BBinecuvântaţi, popoare, pe Dumnezeul nostru şi rostiţi sus şi tare lauda lui, J BEl stăpâneşte pururea prin puterea lui, iar ochii lui iscodesc popoarele; răzvrătiţii să nu se mai trufească! – Sela.uIcBEl a prefăcut marea în uscat şi prin râul Iordanului au trecut cu piciorul; să ne bucurăm deci de el!qH[BVeniţi şi vedeţi lucrările lui Dumnezeu şi cât de minunat este el în faptele sale către oameni:vGeBToţi locuitorii pământului se închină ţie şi ţie îţi cântă, proslăvind numele tău.» – Sela.F!BRostiţi lui Dumnezeu: «Cât de minunate sunt lucrurile tale! Pentru puterea ta cea mare, chiar vrăjmaşii tăi te măgulesc făţarnic;JE BCântaţi în strune numele lui, ridicaţi în slăvi lauda lui!^D 7BStarostelui cântăreţilor. O cântare. Un psalm. Strigaţi Domnului tot pământul,rC]AMunţii se acoperă cu turme, văile se înveşmânta în lanuri de grâu, oamenii hăulesc şi cântă.HB A Picură păşunile pustiei şi cu bucurie se încing colinele;lAQA Astfel tu încununezi anul cu facerile tale de bine, şi pe urmele carului tău picură grăsimea;@wA Tu adăpi brazdele pământului, tu moi bulgării lui, tu îl desfunzi prin ploile tale şi binecuvîntezi roada lui.H? A Tu porţi de grijă pământului şi-l umpli de belşug, şi-l îmbogăţeşti foarte; pâraiele Domnului sunt pline de apă; tu faci să crească grâul lor, şi-l faci să crească astfel.>A Locuitorii marginilor pământului cuprinşi au fost de spaimă din pricina minunilor tale; răsăritul şi apusul tu le umpli de uimire.X=)ATu care potoleşti mugetul Oceanului, ramătul valurilor şi zarva popoarelor.W<'ATu care ai întemeiat munţii cu puterea ta, tu cel ce te încingi cu tărie,N;ATu ne auzi întru dreptatea ta şi ne răspunzi prin fapte prea măreţe, o, Dumnezeule al mântuirii noastre, tu care eşti nădejdea tuturor marginilor pământului şi a depărtatelor ostroave!A:{AFericit este acela pe care l-ai ales şi l-ai apropiat de tine, ca să locuiască în curţile tale! Fă-ne să ne saturăm de bunătăţile casei tale, de sfinţenia locaşului tău!X9)APăcate şi iar păcate mă covârşesc, dar tu ierţi fărădelegile noastre!Z8-AO, tu care asculţi rugăciunea! Către tine să se îndrepteze toată făptura!x7iAŢie se cuvine, Dumnezeule, cântare de laudă în Sion! Ţie să-ţi fie deplin plătite juruinţele noastre.N6 AStarostelui cântăreţilor – un psalm al lui David – o cântare.5@ Să se bucure cel drept întru Domnul şi să-şi pună nădejdea în el, iar cei cu inima curată să se veselească foarte!o4W@ Atunci toţi vor fi cuprinşi de spaimă şi vor vesti fapta lui Dumnezeu şi vor pricepe lucrul lui.\31@ Limba lor va căşuna prăbuşirea lor, iar cine îi va vedea va clătina din cap.M2@Dar Dumnezeu le va trimite o grabnică săgeată şi vor fi ucişi.1!@Ei născocesc lucruri ticăloase: «Suntem gata! Planul e bine întocmit!» – Iar lăuntrul omului, iar inima lui este o prăpastie! –~0u@Ei se îndeamnă între sine la fapte rele, se sfătuesc cum să întindă curse şi grăiesc: «Cine ne va vedea?»l/Q@Ca să săgeteze pe ascuns pe cel nevinovat; şi-l ucid într’o clipă şi nici o teamă n’au!f.E@De cei ce-şi ascut limba ca o sabie şi-şi pregătesc săgeţile – vorbele lor amare –`-9@Ocroteşte-mă de uneltirile celor răi şi de ceata celor ce lucrează fărădelegea;,w@O, Dumnezeule, ascultă glasul meu, când viu şi plâng la tine, apără viaţa mea de vrăjmaşul meu cel groaznic.>+ y@Starostelui cântăreţilor – un psalm al lui David.*#? Iar împăratul se va bucura întru Domnul, şi cei ce se jură întru numele lui mândri-se-vor, căci gura mincinoşilor va fi astupată.N)? În ascuţişul săbiei să fie daţi şi vulpilor să cadă pradă!f(E? Iar cei ce caută să-mi ia viaţa pogoare-se în locurile cele mai de jos ale pământului!H' ? Sufletul meu se lipeşte de tine şi dreapta ta mă sprijină.Z&-?Căci tu eşti ajutorul meu şi la umbra aripilor tale tresălta-voi de bucurie.x%i?Chiar în aşternutul meu îmi voi aduce aminte de tine şi în străjile nopţii te voi căuta cu mintea mea.z$m?Sufletul meu se va sătura ca de grăsime şi de mâncări alese; cu strigăte de veselie te va lăuda gura mea.n#U?Atunci te voi binecuvânta în toată viaţa mea şi voi ridica mâinile mele, chemând numele tău.X")?Căci mai bun este harul tău decât viaţa. Atunci buzele mele te vor lăuda.]!3?O, de-aş putea să te privesc în locaşul tău, ca să văd puterea şi slava ta!B }?Dumnezeule, Dumnezeul meu, pe tine te caut, după tine însetează sufletul meu, pe tine te doreşte cu înfocare trupul meu, întocmai ca un pământ uscat, secătuit şi fără apă.C ?Un psalm al lui David, pe când se afla în pustiul Iudei.]3> Şi a ta, Doamne, este mila, căci tu vei răsplăti fiecăruia după faptele sale.c?> O dată a grăit Dumnezeu, dar eu am auzit de două ori: că puterea este a lui Dumnezeu,> Nu nădăjduiţi în silnicie şi nu puneţi temei pe jaf şi pe hrăpire; iar dacă averea voastră creşte, nu vă lipiţi inima de ea!> Numai ca o suflare sunt fiii oamenilor! O minciună sunt ei! Dacă îi pui în cântar, toţi laolaltă sunt mai uşori decât suflarea!)K> Nădăjduiţi întru el în toată vremea; voi, obştia poporului, revărsaţi înaintea lui inimile voastre, căci Dumnezeu este scăparea noastră! – Sela.|q>La Dumnezeu aflu izbăvirea mea şi slava mea, stânca mea cea puternică; locul meu de scăpare este la Dumnezeu.hI>Numai el este stânca mea şi mântuirea mea, locul meu de adăpost, ca să nu mă mai clatin.Z->Numai întru Domnul sufletul meu e liniştit, căci de la el vine nădejdea mea;A{>Într’adevăr, ei pun la cale ca să-l doboare din locul său înalt, de aceea iubesc minciuna: cu gurile lor binecuvîntează, iar înlăuntrul lor clocoteşte blestemul. – Sela.!;>Până când vă veţi năpusti asupra unui om, ca să-l doborîţi cu toţii la pământ, ca pe un perete povârnit, ca pe un zid gata de prăbuşire?hI>Numai el este stânca mea şi izbăvirea mea, locul meu de adăpost, ca să nu mă mai clatin.[/>Numai întru Domnul sufletul meu e liniştit; căci de la el vine mântuirea mea,O >Starostelui cântăreţilor – lui Iedutun – un psalm al lui David.`9= Ci eu voi cânta în veac numelui tău, ca să împlinesc, zi cu zi, juruinţele mele!=Rămâie împărat în vecii vecilor, înaintea lui Dumnezeu! Porunceşte ca mila şi credincioşia să-l aibă în pază!hI=Adaugă zile multe la zilele împăratului; fie ca anii lui să fie peste vârste şi vârste!ve=Căci tu, Dumnezeule, asculţi juruinţele mele şi dai moştenirea cuvenită celor ce cinstesc numele tău. =O, de-aş putea să sălăşluesc în cortul tău pururea; la adăpostul aripilor tale să caut mântuirea mea! – Sela.Z -=Căci cu loc de scăpare eşti pentru mine; turn puternic în faţa duşmanului. !=De la marginile pământului strig către tine, cu inima prididită de mâhnire; pe stânca pe care nu pot să mă urc, călăuzeşte-mă!F =Auzi, Dumnezeule, strigătul meu; ia aminte rugăciunea mea!Z  /=Starostelui cântăreţilor – cu cântare din harfă – un psalm al lui David.mS<Cu Dumnezeu câştiga-vom biruinţă şi el însuşi va călca în picioare pe vrăjmaşii noştri.\1< Ajută-ne împotriva apăsătorilor, căci ajutorul omenesc n’are nici o tărie.pY< Nu ne-ai aruncat tu oare de la tine, Dumnezeul nostru, şi cu oştirile noastre nu vrei să mai mergi?X)< Cine mă va conduce în cetatea întărită? Cine mă va îndruma către Edom?$A< Moabul îmi slujeşte drept lighean de spălat; asupra Edomului arunc încălţămintea mea; împotriva Filistenilor izbucnesc în strigăte de război.»b=< Al meu este Galaadul, al meu e Manase, Efraim e coiful meu, iar Iuda este schiptrul meu.<Dumnezeu a grăit în templul său: «Sui-mă-voi şi voi împărţi Sihemul şi valea adâncă de la Sucot voi măsura-o.c?<Pentru izbăvirea celor iubiţi ai tăi, mântueşte-ne cu dreapta ta şi ne auzi pe noi!wg<Şi numai celor ce se tem de tine, tu le-ai dat un steag ca să poată ţine piept arcului duşman. – Sela.dA<Tu ai pus pe poporul tău la grele ncercări, tu ne-ai dat să bem un vin care ameţeşte.~<Tu ai făcut să se cutremure pământul, tu l-ai spintecat; încheagă laolaltă sfărâmăturile lui, căci el se clatină.}-<O, Dumnezeule, tu ne-ai aruncat, tu ai făcut spărtură în rândurile noastre, te-ai mâniat pe noi şi în învălmăşag ne-ai pus pe fugă.|/<Când el făcu război cu Sirienii din Mesopotamia şi din Toba, şi Ioab întorcându-se bătu douăsprezece mii de Edomiţi în Valea Sărată. { Uu9În mijlocul leilor trebue să sălăşluesc, în mijlocul celor ce varsă foc pe nări, al oamenilor, ai căror dinţi sunt lance şi săgeţi, a căror limbă e sabie ascuţită..TU9Ca să trimită din ceruri ajutorul său şi să mă mântuiască, în pofida celui ce pofteşte pieirea mea! – Sela. Trimită Dumnezeu mila şi credincioşia sa!LS9Chem pe Dumnezeul Cel Prea înalt, pe Dumnezeul care dă izbânda,AR{9Milueşte-mă, Dumnezeule, milueşte-mă, Dumnezeule, căci sufletul meu la tine caută scăpare şi la umbra aripilor tale adăposti-mă-voi, până ce va trece vremea de restrişte!&Q G9Starostelui cântăreţilor – după podobia: «Să nu sfărâmi!» – o cântare de taină a lui David, când a fugit în peşteră de dinaintea lui Saul.P!8Căci tu ai scăpat sufletul meu de moarte, ba şi picioarele mele de cădere, ca să merg înaintea lui Dumnezeu întru lumina celor vii.bO=8 Ţiu bine minte, Dumnezeule, făgăduinţele mele şi jertfă de laudă îţi voi aduce;\N18 În Dumnezeu îmi pun nădejdea şi nu mă tem. Ce-ar putea să-mi facă mie omul?zMm8 Dumnezeu îmi va da prilej să preamăresc hotărîrile lui. Cu ajutorul Domnului preamări-voi hotărîrea lui!L8 Pentru aceasta, vrăjmaşii mei vor da înapoi, în ziua când voi striga către tine. Iată, ştiu că Dumnezeu este de partea mea.K#8 De viaţa mea rătăcitoare ţinut-ai socoteală. O, strânge lacrămile mele în burdufurile tale! Oare nu sunt ele trecute în cartea ta?jJM8Cu nelegiuirea lor gândesc să scape! Întru mânia ta, o, Dumnezeule, prăbuşeşte popoarele!aI;8Pornesc împotrivă-mi, mă iscodesc, se ţin după mine şi năzuesc să-mi ia viaţa.gHG8Zi de zi, ei împovărează cărările mele şi tot ce pun la cale este numai spre răul meu.G)8Dumnezeu îmi va da prilej să preamăresc hotărîrea lui. În Dumnezeu îmi pun nădejdea şi nu mă tem. Ce-ar putea să-mi facă mie omul?8Fk8Ci, în ziua temerii, eu nădăjduesc în tine.~Eu8În toată vremea cei ce mă pândesc caută să mă înghită, căci mulţi sunt cei ce mă hărţuesc cu semeţie.D8Milueşte-mă, Dumnezeule, căci oamenii mă calcă în picioare şi în toată vremea asupritorii mei bat război cu mine;3C a8Starostele cântăreţilor – după podobia: «Porumbiţa mutelor plaiuri depărtate» – o cântare de taină a lui David, când Filistenii l-au prins în oraşul Gat.LB7Iar tu, Dumnezeule, îi vei prăbuşi în fundul prăpastiei; cei ce varsă sânge şi cei deprinşi cu vicleşugul nu vor ajunge la jumătatea vieţii. Ci eu întru tine îmi pun nădejdea mea! A7Lasă în grija Domnului povara vieţii tale şi el îţi va purta de grijă; niciodată nu va lăsa să şovăiască pe cel drept.0@Y7Linguşirile gurii lui sunt dulci ca laptele, dar inima lui e plină de război; cuvintele lui sunt mai lunecoase decât untul de lemn, dar ele sunt săbii ascuţite.m?S7Fiecare din ei întinde mâna împotriva prietenului său şi legământul cu el îl pângăreşte.>+7Dumnezeu mă va auzi şi îi va smeri, el care stă în jilţu-i dintru început-Sela-pentrucă ei nu se schimbă şi nu au frică de Dumnezeu.m=S7El mă va izbăvi cu pace din lupta pornită împotriva mea, oricât de mulţi ar fi duşmanii mei.c<?7Seara şi dimineaţa şi în miez de zi plâng şi mă tânguesc, şi el aude glasul meu.@;{7Dar eu strig către Dumnezeu şi Domnul mă va mântui.:%7Ajungă-i fără de veste moartea! Pogoare de vii în împărăţia morţii! Căci numai răutate este în sălaşele lor şi în inima lor.9w7Cu care purtam o prietenie de dragi destăinuiri şi, în mijlocul cetelor însufleţite, păşeam în casa Domnului.b8=7Dar nu e vorba de ei, ci de tine, om de potriva mea: prietenul meu şi credinciosul meu,7+7 Căci, dacă un vrăjmaş m’ar face de ocară, aş suferi; iar dacă un protivnic s’ar ridica semeţ împotriva mea, m’aş ascunde de el.X6)7 Prăpădul este în ea, iar din piaţa ei nu se curmă apăsarea şi viclenia.h5I7 Zi şi noapte, fac de strajă pe zidurile ei, dar înlăuntru este stricăciune şi obijduire.g4G7 Sfărâmă-i, Doamne! Dezbină limbile lor, căci văd silnicie şi împerechere, în cetate.a3;7 M’aş grăbi mai repede ca vântul, mai iute ca furtuna, să caut un loc de scăpare.V2%7Cu adevărat aş fugi departe, ca să-mi petrec viaţa în pustie. – Sela.]137Ci zic: O, de-aş avea aripi ca porumbielul, aş zbura şi mi-aş găsi un sălaş!L07Frică şi cutremur mă cuprind şi fiori de groază mă străbat.T/!7Inima mea se zbate în pieptul meu şi spaima morţii a căzut peste mine.2.]7De strigătul vrăjmaşilor mei şi de strâmtorarea în care mă ţin cei fără de lege, căci ei prăvălesc asupra mea nenorocire şi mă prigonesc plini de mânie.M-7Ia aminte şi mă auzi, căci rătăcesc plin de grijă şi aiurit,X,)7Pleacă urechea, Dumnezeule, la rugăciunea mea şi nu te feri de cererea mea!n+ W7Starostelui cântăreţilor – cu cântare din coarde – un cuvânt de învăţătură a lui David.u*c6 Căci Domnul mă izbăveşte din toată strâmtorarea şi ochii mei privesc la protivnicii mei înfrânţi._)76Din toată inima îţi voi aduce jertfă, preamări-voi, Doamne, numele tău cel bun,Y(+6Întoarce răul asupra vrăjmaşilor mei! Întru credincioşia ta nimiceşte-i!U'#6Iată, Dumnezeu este ajutorul meu, Domnul este cel ce sprijină viaţa mea. &96Căci străinii trufaşi s’au ridicat împotriva mea, şi oameni silnici umblă să-mi ridice viaţa; ei nu pun pe Dumnezeu în faţa lor. – Sela.R%6Dumnezeule, ascultă rugăciunea mea, ia aminte la graiurile gurii mele!Z$-6Dumnezeule, întru numele tău mântueşte-mă şi cu puterea ta fă-mi dreptatei#K6Când au venit Zifiţii şi au zis lui Saul: «Oare tu nu ştii că David este ascuns la noi?»o" Y6Starostelui cântăreţilor – cu cântare din strune – un cuvânt de învăţătură al lui David.%!C5O, de-ar veni din Sion mântuirea lui Israil! Când Dumnezeu va întoarce din robie pe poporul său, atunci va tresălta Iacob, atunci bucura-se-va Israil![ /5Atunci ei se vor cutremura înspăimântaţi, fără să aibă cuvânt de spaimă, căci Dumnezeu va risipi oasele celui ce ridică tabără în jurul tău. I-ai ruşinat pe ei, fiindcă Dumnezeu i-a lepădat.,Q5Oare nu mai au nici o pricepere toţi care făptuesc fărădelegea, care mănâncă pe poporul meu precum ar mânca pâine şi de numele lui Dumnezeu nu pomenesc? 5Dar toţi cu toţii s’au abătut, laolaltă s’au stricat! Nu mai este nici unul care să facă binele, nici măcar unul singur!5Dumnezeu din ceruri priveşte la fiii oamenilor, ca să vadă de se mai află vre-un înţelept, vre-unul oare să caute pe Dumnezeu;1[5Socoteşte nebunul în gândul său: «Nu este Dumnezeu!» Stricăciune este viaţa lor, rătăcire este fiecare faptă a lor. Nu este nici unul care să facă binele!n W5Starostelui cântăreţilor – cu cântare din flaut – un cuvânt de învăţătură al lui David.!;4 Lăuda-te-voi pururea, căci tu eşti cel oare ai făcut aceasta şi voi nădăjdui întru numele tău, căci tu eşti bun către toţi cuvioşii tăi.y4 Ci eu sunt ca un măslin roditor, în casa lui Dumnezeu, şi în mila lui Dumnezeu pun nădejdea mea în veac de veac.74 «Iată omul care n’a făcut pe Dumnezeu liman de scăpare, ci s’a încrezut în mulţimea bogăţiilor lui şi în răutatea lui s’a bizuit».fE4Atunci drepţii sta-vor la priveală şi le va fi teamă, dar vor râde de el şi vor grăi:"=4Drept aceea, Dumnezeu te va sfărâma de veci, te va apuca şi te va smulge din cortul tău, şi din pământul celor vii te va dezrădăcina. – Sela.S4Tu iubeşti toată vorba aducătoare de pieire, tu limbă prea vicleană!oW4Tu iubeşti răul mai mult decât binele, şi minciuna mai mult decât cuvântul adevărat. – Sela.eC4Limba ta ca un brici ascuţit născoceşte numai viclenii, o, urzitorule de înşelăciune!jM4De ce te făleşti cu răutatea, tu cel ce eşti puternic, pe când mila Domnului ţine pururea?xi4Când a venit Doeg Edomitul ca să înştiinţeze pe Saul, zicând: «David a intrat în casa lui Achimelec».T #4Starostelui cântăreţilor – un cuvânt de învăţătură al lui David,wg3Atunci bine vei voi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot, atunci vor pune pe altarul tău viţei.`93Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea ta, Sionului şi zideşte zidurile Ierusalimului.k O3Jertfa lui Dumnezeu: duh umilit; inima înfrântă şi smerită, Dumnezeule, tu n’o urgiseşti.h I3Căci ţie nu-ţi plac jertfele: altfel ţi le-aş fi dat; arderile de tot nu le binevoieşti.M 3Deschide, Doamne, buzele mele, ca gura mea să vestească lauda ta! {3Izbăveşte-mă de sângele vărsat, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele, ca limba mea să se bucure de dreptatea ta.g G3Învăţa-voi pe cei fără de lege căile tale şi cei păcătoşi la tine se vor întoarce.[/3Dă-mi iarăşi bucuria mântuirii tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte.^53 Nu mă lepăda pe mine de la faţa ta şi Duhul tău cel sfânt nu-l lua de la mine.}s3 Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh neşovăelnic înnoeşte întru cele dinlăuntru ale mele.]33 Ascunde faţa ta de către păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le.a;3 Dă-mi prilej de bucurie şi de veselie, ca să se bucure oasele de care le-ai zdrobit.oW3 Stropeşte-mă cu isop, şi mă voi curaţi; spală-mă, şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.pY3Ci fiindcă iubeşti adevărul înlăuntrul omului, fă-mă într’ascuns să cunosc înţelepciunea.eC3Că iată întru fărădelegi am fost zămislit şi întru păcate m’a născut maica mea.8i3Ţie unuia am greşit şi ceea ce este rău înaintea ochilor tăi aceea am făcut. Aşa încât tu eşti drept întru cuvintele tale şi nepărtinitor în hotărîrile tale.X)3Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. ~~D}z}-||]|{{VzzJyyExxjwwpwvvVvuu7ttktss*rr]qqsqppHooXnn.mmjllSkkPjjj0iiFhhUggwgfee dXdc{bbOaaVa``1__m_^^)]]?\\c[ZZAYYgY'XXQWWW,VVZUUURTT{TSS;RRWQQQPPfPOORNNCMLLKKJJ_II[HHTGGoG FFDEEE!DD8CC]BBBAAO@@@#??>>d===`<<<;; ::R99N888 77 66t55544>33m322M11\00b0/s/!..--,,u++t+**])))(((Y''u&&.%%%2$$a###3""@!!n! H0X;zrl 3uQLBU1XX x ) # - #Hz I8qc"?PCi noi nu ne vom îndepărta de la tine! Dă-ne nouă viaţă ca să chemăm numele tău!}!sPMâna ta să fie peste cel ce stă de-a-dreapta ta şi peste Fiul Omului pe care l-ai crescut puternic pentru tine.f EPArsă a fost cu foc, ca un gunoi pe care-l mături! De mustrarea feţei tale se prăpădesc!}sPŞi o desăvârşeşte pe ea, pe care a sădit-o dreapta ta şi pe Fiul pe care l-ai crescut puternic, pentru tine.b=PDumnezeule Savaot, întoarce-te! Caută din ceruri şi vezi şi cercetează via aceasta,_7PCa s’o prăpădească mistreţul din pădure şi s’o pască dobitoacele câmpiei?V%P De ce-ai spart zidurile ei, ca s’o ciumpăvească toţi cât trec pe cale,W'P Ea şi-a resfirat curpenii până la mare şi vlăstarii ei până la Eufrat.[/P Umbra ei acoperit-a munţii şi ramurile ei erau asemenea cu cedrii lui Dumnezeu.c?P Tu ai făcut loc înaintea ei, iar ea şi-a întins rădăcinile şi a umplut pământul;W'P O mlădiţă de vie adus-ai din Egipt, ai gonit neamurile şi ai răsădit-o;nUPDumnezeule Savaot, fă-ne iarăşi precum eram şi fă să lumineze faţa ta, ca să fim mântuiţi!oWPFăcutu-ne-ai pricină de gâlceava pentru vecinii noştri şi vrăjmaşii noştri îşi râd de noi.Y+PTu i-ai hrănit cu pâinea plângerii şi i-ai adăpat cu lacrămi din belşug;mSPDoamne Dumnezeule Savaot, până când fumega-va mânia ta împotriva rugăciunilor poporului tău?hIPDumnezeule, fă-ne iarăşi precum eram, şi fă să lumineze faţa ta, ca să fim mântuiţi!wgPÎnaintea lui Efraim, a lui Veniamin şi a lui Manase, trezeşte vitejia ta şi vino într’ajutorul nostru! PPăstorule al lui Israil, ascultă! Tu cel ce duceai pe Iosif ca pe o turmă, tu cel ce şezi pe heruvimi, luminează-ni-te nouă!g IPStarostelui cântăreţilor – pe podobia: «Crinii mărturisirii» – un psalm al lui Asaf. O Iar noi, poporul tău şi oile păşunilor tale, te vom preamări în vecii vecilor; în neam şi în neam vom vesti lauda ta.{oO Şi întoarce în sânul vecinilor noştri, de şapte ori mai mult, ocara cu care te-au ocărît pe tine, Doamne! O Suspinul celui luat rob să ajungă înaintea ta! Mântueşte cu braţul tău puternic pe cei ce sunt hărăziţi morţii!% CO De ce să zică popoarele: «Unde este Dumnezeul lor?» Vădească-se asupra păgânilor, sub ochii noştri, răzbunarea sângelui vărsat al robilor tăi!" =O Ajută-ne nouă, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, pentru mărirea numelui tău şi izbăveşte-ne şi curăţeşte păcatele noastre pentru numele tău! 'OSă nu pomeneşti fărădelegile noastre cele de demult! Degrabă să ne întâmpine îndurările tale, căci ticăloşia noastră este mare!B OCăci au mâncat pe Iacov şi locuinţa lui au pustiit-o!OVarsă văpaia mâniei tale peste păgânii care nu te mărturisesc şi peste împărăţiile care nu chiamă numele tău,ucOPână când, Doamne, stărui-vei în mânia ta necontenită şi vei lăsa să arză ca un foc iuţimea ta?kOOAm ajuns de ocară pentru vecinii noştri, de râs şi de batjocură pentru cei din jurul nostru.hIOVărsat-au sângele lor ca apa împrejurul Ierusalimului şi nu era nimeni ca să-i îngroape.ykODat-au trupul robilor tăi spre mâncare păsărilor cerului şi carnea cuvioşilor tăi fiarelor pământului.$ COUn psalm al lui Asaf. O, Dumnezeule, păgânii au năvălit în moştenirea ta, au pângărit sfântul tău locaş şi au făcut din Ierusalim o paragină.jMNHŞi el i-a păstorit cu o inimă fără de prihană şi i-a cârmuit cu mâini prea înţelepte.}sNGDe lângă oile fătate l-a adus, ca să păstorească peste Iacob, poporul său, şi peste Israil, moştenirea sa.MNFŞi alese pe David, sluga sa, pe care l-a luat de la turmele oilor,nUNEUnde clădi, la fel cu înaltele palate, templul său, veşnic ca şi pământul întemeiat pe veci,F~NDCi alese neamul lui Iuda, muntele Sionului care-i este drag,L}NCEl lepădă cortul lui Iosif şi seminţia lui Efraim n’o alese,Y|+NBŞi lovi în spate pe protivnicii săi şi-i făcu de ruşine în veac de veac.W{'NAAtunci Domnul se deşteptă ca unul care dormise, ca un viteaz biruit de vin,Wz'N@Preoţii lui căzură în ascuţişul săbiei şi văduvele lor nu-i jeliră.lyQN?Pe flăcăii lui îi mistui focul, iar fecioarele lui nu fură desmierdate cu cântări de nuntă.Xx)N>El lăsă sub sabie poporul său şi se îndârji împotriva moştenirii sale.Yw+N=El lăsă robită puterea sa şi slava sa să cază în mâinile vrăjmaşilor,_v7N'NNu vom tăinui faţă de feciorii lor; ci vom spune neamului ce va să să fie, slava Domnului, puterea lui şi minunile pe care le-a făcut.V=%NCeea ce am auzit şi ţinem minte ceea ce părinţii noştri ne-au povestit,O<NDeschide-voi gura mea în pilde, grăi-voi tainele zilelor de demult. ; NUn cuvânt de învăţătură al lui Asaf. – Ascultă, poporul meu, învăţătura mea, pleacă urechea la graiurile gurii mele!]:3MTu ai purtat pe poporul tău ca pe o turmă de oi, prin mâna lui şi a lui Aaron.a9;MDrumul tău e peste mare şi cărarea ta e prin ape mari, dar urmele tale nu se cunosc.8MBubuitul tunetului tău răsunat-a în vijelie; fulgerele au luminat rotundul lumii, iar pământul s’a scuturat şi s’a cutremurat.q7[MVărsat-au nourii puhoaie de apă, slobozit-au nourii tunete, iar săgeţile tale cutreierau văzduhul.z6mMVăzutu-te-au apele, Dumnezeule, văzutu-te-au apele şi s’au cutremurat şi adâncurile lor s’au clătinat;d5AMCu braţul tău mântuit-ai pe poporul tău, pe fiii lui Iacob şi ai lui Iosif. – Sela.O4MTu eşti Dumnezeu care faci minuni şi arăţi popoarelor puterea ta,d3AMO, Dumnezeule, prea măreaţă este calea ta! Care Dumnezeu este mare ca Dumnezeul nostru?g2GM Ispiti-voi cu mintea toate lucrările tale şi la toate uriaşele tale zămisliri voi cugeta.d1AM Pomeni-voi de faptele Domnului şi voi rechema minunatele tale săvârşiri de altădată;^05M Atunci am zis: «Durerea mea este că dreapta Celui Prea înalt nu mai e aceeaşi».m/SM Uitat-a, oare, Dumnezeu să fie milostiv sau închis-a întru mânie îndurările sale?» – Sela.m.SM Sfârşitu-s’a cu totul mila lui, şi făgăduinţa lui a căzut pentru toate veacurile viitoare?V-%M«Oare Domnul mă va lepăda pe veci şi bunăvrerea lui cu mine va înceta?,)MÎmi aduc aminte, noaptea, de cântările mele întru slava Domnului, mă chibzuesc cu mine însumi şi duhul meu se adânceşte în gânduri.?+yMCuget la zilele de altădată, la anii care au trecut,R*MTu ţii deschise pleoapele mele; sunt zbuciumat şi nu pot să grăiesc.v)eMMă gândesc la Dumnezeu şi suspin, mă frământ cu mintea şi duhul meu îşi pierde cumpătul. – Sela.()MÎn ziua strâmtorării eu caut pe Domnul; chiar şi noaptea mâna mea rămâne întinsă către el şi sufletul meu nu vrea să se mângâie;n'UMRidic glasul meu către Dumnezeu ca să strig. Vocea mea o înalţ către Dumnezeu ca să mă audă.F& MStarostelui Cântăreţilor-lui Iedutun-un psalm al lui Asaf.q%[L Lui, care înfrânge semeţia principilor şi face să tremure de groază pe împăraţii pământului!$L Faceţi juruinţe Domnului Dumnezeului vostru şi împliniţi-le! Toţi cei ce îl înconjoară aducă-i daruri, lui Celui înfricoşat.k#OL Căci mânia biruitului Edom te va lăuda şi rămăşiţa Hamatului te va cinsti cu sărbători.p"YL Când Dumnezeu se scoală la judecată, ca să izbăvească pe toţi umiliţii pământului. – Sela.X!)L Din ceruri vestit-ai judecata ta. Pământul este cuprins de spaimă şi tace,q [LÎnfricoşat eşti tu, şi cine ar putea să stea în faţa ta, înfruntând străşnicia mâniei tale!oWLDin pricina certării tale, Dumnezeule al lui Iacob, au înmărmurit laolaltă călăreţii şi caii.3LAu fost prădaţi cei cu inima vitează şi au adormit în somnul lor de moarte, iar câţi au fost oameni de luptă nu şi-au mai găsit mâinile.NLÎnconjurat de slavă şi prea măreţ eşti tu pe veşnicile culmi.eCLAcolo el a sfărâmat săgeţile arcului, scutul şi sabia şi carele de război. – Sela.GLEl şi-a aşezat cortul în Salem şi locaşul său în Sion.OLCunoscut este Dumnezeu în Iuda şi mare este numele său în Israil!e ELStarostelui cântăreţilor-pe instrumente cu coardă. – un psalm al lui Asaf. O cântare.dAK Secera-voi toată puterea celor fără de lege, iar puterea celor drepţi se va înălţa.KK Dar eu îi voi vesti deapururi, cânta-voi Dumnezeului lui Iacob;.UK Domnul ţine în mâna sa o cupă în care spumegă vinul dres cu mirodenii, şi el toarnă din ea; toţi nelegiuiţii pământului sorb şi beau până la drojdie!U#KCi Dumnezeu este judecătorul; el smereşte pe unul şi înalţă pe altul;oWKCăci nici de la răsărit, nici de la apus, nici din pustie şi nici din munţi nu va veni ajutorul!MKNu ridicaţi în slăvi capul vostru şi nu vorbiţi cu semeţie!»gGKGrăiesc celor trufaşi: «Nu vă trufiţi!» şi celor fără de lege: «Nu ridicaţi capul!|qKPământul şi toţi cei ce locuesc într’însul, de s’ar cutremura, eu voi întări stâlpii lui.» – Sela.J K«Când voi socoti că a sosit vremea voi judeca după dreptate;r]KTe lăudăm, o, Dumnezeule, te lăudăm pe tine, şi cei ce cheamă numele tău povestesc minunile tale:l SKStarostelui cântăreţilor, pe podobia: «Să nu sfărâmi!» Un psalm al lui Asaf – O cântare.[ /JNu uita de glasul duşmanilor tăi, de zarva, tot mai mare, a protivnicilor tăi!d AJScoală-te, Doamne, şi judecă pricina ta; adu-ţi aminte de hula zilnică a celui nebun!q [JSă nu se întoarcă ruşinat cel apăsat, cel sărac şi cel nenorocit să preamărească numele tău!v eJIa aminte la legământul tău, căci toate colţurile ascunse din ţară sunt pline cu vizuinile silniciei!m SJNu lăsa pradă fiarelor viaţa turturelei tale şi nu uita niciodată pe smeriţii tăi slujitori!mSJAdu-ţi aminte de aceasta! Un vrăjmaş huleşte pe Domnul şi un popor nebun defăima numele tău!X)JTu ai statornicit toate hotarele pământului; vara şi iarna tu le-ai făcut.U#JA ta este ziua, numai a ta este noaptea; tu ai aşezat stelele şi soarele;a;JTu ai făcut să ţâşnească izvorul şi puhoiul; tu ai uscat fluviile cele nesecate;_7JTu ai sfărâmat capetele Leviatanului şi l-ai dat spre mâncare fiarelor pustiului;b=J Tu ai despicat marea cu puterea ta; ai zdrobit capetele balaurilor, pe întinsul apelor;zmJ Ci Dumnezeu este împăratul meu din vremi străvechi, care a săvârşit fapte mântuitoare în tot pământul:eCJ Pentru ce tragi înapoi mâna ta şi dreapta ta? Scoate mâna ta din sân şi nimiceşte-i!iKJ Până când, Dumnezeule, te va huli tiranul, iar duşmanul va defăima necontenit numele tău?'J Semnele minunate aşteptate de noi nu le-am văzut; nici un prooroc nu mai avem şi între noi nimeni nu ştie până când va ţine aceasta. ~JPe când în gândul lor ziceau: «Să-i facem robi pe toţi!» Foc au dat tuturor locaşurilor lui Dumnezeu care erau în ţară.q}[JDat-au templul tău pradă focului şi au pângărit şi au doborît la pământ locaşul numelui tău,]|3JŞi toate măiestritele tale dăltuiri le-au sfărâmat cu toporul şi cu ciocanul;X{)JEi arătau la faţă ca unii care ridică securile într’un desiş de codru,z}JProtivnicii tăi au răcnit ca leii, înlăuntrul sfintei tale case, şi în locui flamurilor tale pus-au flamurile lor.vyeJÎndreaptă paşii tăi spre această paragină de veci: duşmanul a stricat totul în sfântul tău locaş;Yx+JAdu-ţi aminte de obştia ta pe care ai dobândit-o în vremuri depărtate şi ai răscumpărat-o, ca să fie seminţia moştenirii tale; adu-ţi aminte de muntele Sionului în care ai aşezat locaşul tău!'w IJUn cuvânt de învăţătură al lui Asaf. Pentru ce,Dumnezeule,ne-ai aruncat de istov? Pentru ce mânia ta fumegă împotriva turmei al cărei păstor eşti?v5IIar pentru mine, să fiu de Dumnezeu aproape e fericirea mea. În Domnul Dumnezeu mi-am pus nădejdea mea, ca să povestesc toate întocmirile sale.}usICăci, iată, cei ce se depărtează de tine vor pieri; tu dai pierzării pe toţi cei ce rup legământul cu tine. tICând trupul meu se va risipi şi inima mea se va opri, Dumnezeu rămâne, în vecii vecilor, stânca inimii mele şi partea mea.gsGICăci pe cine am eu în ceruri? Şi o dată ce sunt cu tine, nu mai doresc nimic pe pământ.PrICălăuzeşte-mă cu sfatul tău şi la urmă primeşte-mă cu cinste.Tq!ICi eu sunt neîncetat cu tine; tu m’ai apucat de mâna mea cea dreaptă,QpINerod eram atunci şi nepriceput eram, ca un dobitoc eram în faţa ta.RoICând inima mea se amăra şi rărunchii mei erau străpunşi de durere,n{ICa un vis în faptul deşteptării, tot astfel, Doamne, la deşteptarea ta, alunga-vei cu dispreţ înfăţişarea lor.gmGICum au ajuns paragină într’o clipă! Au pierit, s’au sfârşit cu sfârşit năpraznic!Vl%IÎntr’adevăr, tu i-ai aşezat pe loc alunecos şi-i împingi la prăpăd.vkeIPână ce am pătruns în sfintele lui Dumnezeu locaşuri şi am ajuns să înţeleg sfârşitul celor răi.hjIIDar pe când îmi trudeam mintea ca să pricep acestea, lucrul îmi păru povară strivitoare,i}IDacă aş fi zis: «Voi vorbi şi eu ca ei», m’aş fi purtat ca un lepădat de lege faţă de feciorii neamului tău!LhIÎn fiecare zi sunt lovit şi pedepsit sunt în toată dimineaţa.hgII Atunci, zadarnic am păstrat inima mea curată şi am spălat mâinile mele în nevinovăţie;nfUI Iată, astfel sunt cei fără de lege, ei trăiesc veşnic fără grijă şi-şi înmulţesc avutul.ce?I Zice: «Cum o să cunoască toate Dumnezeu şi Cel Prea înalt ce ştiinţă să aibă?»Ud#I Drept aceea poporul meu se ia după ei şi, îmbătându-se de apă multă,OcI Gura lor şi-au proptit-o în cer, iar limba lor mătură pământul.[b/IToate le iau în râs, vorbesc tot ce este rău şi silnic şi se rostesc de sus;aa;IDe grăsime ochii le ies din cap şi plăsmuirile cugetului lor întrec orice măsură.k`OIPentru aceea semeţia e la ei ca un colan la gât şi silnicia lor îi înveşmânta ca o haină.n_UILa suferinţele hărăzite omului ei nu sunt devălmaşi şi loviţi ca ceilalţi oameni ei nu sunt.S^ICă ei nu au parte de dureri; sănătos şi hrănit bine este trupul lor;[]/ICăci râvneam la cei trufaşi şi jinduiam la bună starea celor fără de lege:a\;IDar eu era cât pe aci să mă poticnesc, puţin a lipsit ca paşii mei să nu alunece.o[ YIUn psalm al lui Asaf. Cu adevărat bun este Dumnezeu către cel drept şi către cei cu inima curată.=ZuHSfârşitul rugăciunilor lui David, fiul lui Iesei.uYcHBinecuvântat să fie, în veci, slăvit numele lui, şi slava lui să umple tot pământul! Amin şi Amin!_X7HBinecuvântat să fie Domnul Dumnezeu, Dumnezeul lui Israil, care singur face minuni!2W]HNumele lui să trăiască pururea; cât soarele să dăinuiască numele lui! Să se binecuvînteze întru el toate seminţiile pământului şi toate să-l fericească!EVHSă fie belşug de grâu în ţară, până pe creştetul munţilor: pomii roditori să se legene ca şi cedrii Libanului şi poporul din cetate să sporească mult ca iarba pământului!U7HSă trăiască îndelung şi să aibă parte de aurul din Seba şi să se roage pentru el poporul pururea şi să-l binecuvînteze în toată vremea.uTcHSă mântuiască de obijduire şi dc silnicie sufletele lor şi sângele lor să aibă preţ în ochii lui,aS;H Să se milostivească de cel sărman şi dosădit şi să izbăvească pe cei lipsiţi,{RoH – Căci el va mântui pe cel obijduit care strigă după ajutor şi pe săracul pe care nu-l ajută nimeni. –iQKH Să i se închine lui toţi împăraţii pământului şi toate neamurile să-i slujească lui!xPiH Regii Tarşişului şi ostroavele să-i aducă prinoase, regii din Saba şi din Seba să-i plătească dajdie!^O5H Să îngenuncheze înainte-i protivnicii lui şi pulbere să lingă vrăjmaşii lui!eNCHStăpânească de la mare până la mare şi de la Eufrat până la marginile pământului!`M9HÎnflorească în vremea lui cel drept şi pace din belşug, până nu va mai fi luna!^L5HPogoare-se ca ploaia pe pajiştea cosită, ca bura de ploaie care adapă pământul!VK%HSă trăiască atât cât soarele şi tot atât cât luna, în neam de neam!sJ_HSă judece drept şi obijduiţii poporului, să ajute pe cei nevoiaşi şi să zdrobească pe apăsător!SIH– Atunci rodi-vor munţii pace pentru popor şi colinele mântuire. –[H/HCa să judece poporul tău întru dreptate şi pe săracii tăi după pravila ta.G )HUn psalm al lui Solomon. Dumnezeule, dă împăratului judecăţile tale cele nepărtinitoare şi fiului împăratului duhul dreptăţii tale,"F=GŞi limba mea, ziua întreagă, va vesti cu laude dreptatea ta, căci au fost ruşinaţi şi au ieşit de ocară cei ce se străduiau să-mi facă rău.E}GBucura-se-vor foarte buzele mele, când te voi preamări cu cântări din organe şi sufletul meu pe care l-ai mântuit;D'GŞi eu voi lăuda în cântece de alăută credincioşia ta, o, Dumnezeul meu; te voi proslăvi în sunete de harfă, o, sfântul lui Israil!?CyGÎnmulţeşte mărirea mea şi iarăşi mă mângâie./BWGTu care ne-ai lăsat să îndurăm multe şi crâncene strâmtorări, fă-ne iar ca să fim vii, şi din adâncurile zbuciumate ale pământului ridică-ne deasupra!AGDreptatea ta, o, Dumnezeule, ajunge până în naltul cerului. Tu care ai făcut lucruri minunate, Dumnezeule, cine este la fel cu tine?e@CGCi încă şi în vârsta înaintată şi la adâncile mele bătrâneţe, nu mă părăsi, Dumnezeule, ca să vestesc puterea braţului tău neamului de faţă şi tuturor celor ce vor să vie faptele tale cele uriaşe.w?gGDumnezeule, tu mi-ai dat învăţătură din tinereţele mele, şi sunt crainicul minunilor tale până acum!p>YGCând ajung la faptele tale cele mari, Doamne Dumnezeule, pomenesc cu slavă în deosebi dreptatea ta!=GGura mea grăieşte cu deamăruntul faptele dreptăţii tale, toată ziua mântuirea ta, căci ele sunt fără de număr.T<!GCi eu pururea voi nădăjdui şi voi spori iar şi iar toate laudele tale.;1G Facă-se de ocară şi piară prigonitorii vieţii mele; acoperiţi să fie de ruşine şi de batjocură cei ce se sârguesc spre nenorocirea mea!N:G Nu te depărta de mine, Dumnezeule, grăbeşte-te spre ajutorul meu!z9mG Şi spun: «Dumnezeu l-a năpustit! Urmăriţi-l şi-l prindeţi, fiindcă nimeni nu poate să-l mântuiască!»j8MG Căci vrăjmaşii mei vorbesc despre mine şi cei ce pândesc viaţa mea se sfătuesc laolaltă,k7OG Nu mă lepăda în vremea bătrâneţelor mele, şi când puterea mea slăbeşte nu mă părăsi!I6 GSă se umple gura mea de lauda ta, toată ziua de slăvirea ta!c5?GCa o sperietoare sunt pentru mulţi, dar tu eşti cetatea-mi de scăpare cea întărită.4GPe tine m’am bizuit din pântecele mamei mele; din sânul maicii mele tu eşti izbăvitorul meu şi cu tine m’am mândrit deapururi.j3MGCăci tu eşti nădejdea mea, Doamne Dumnezeule, temeiul încrederii mele, din tinereţele mele.d2AGDumnezeule, scapă-mă din mâna omului nelegiuit şi din ghiara omului nedrept şi silnic,1QGFii pentru mine stâncă de scăpare, unde să mă adăpostesc deapururi! Tu ai poruncit ca să fiu mântuit, căci tu eşti stânca mea şi cetatea mea cea tare.s0_GÎntru dreptatea ta mântueşte-mă şi fă-mă slobod, pleacă spre mine urechea ta şi mă izbăveşte!K/ GLa tine, Doamne, caut scăparea mea, să nu fiu ruşinat în veac! . FDar eu sunt sărac şi dosădit, Dumnezeule! Zoreşte-te spre mine! Tu eşti ajutorul şi izbăvitorul meu, Doamne, nu zăbovi!-+FCi să se bucure şi să se veselească cei ce te caută pe tine şi neîncetat să strige cei ce iubesc mântuirea ta: «Mare este Dumnezeu!»E,FDe ruşine să întoarcă spatele cei ce zic: «aha, aha!»$+AFSă se ruşineze şi să se facă de ocară cei ce umblă ca să-mi ia viaţa! Să dea înapoi şi să ajungă de batjocură cei ce poftesc pierderea mea!c*?FDumnezeule, grăbeşte-te spre scăparea mea! Doamne, grăbeşte-te într’ajutorul meu!]) 5FStarostelului cântăreţilor – un psalm al lui David, «ca să se ţină minte».b(=E%Şi neamul slujitorilor lui moşteni-le-va şi cei ce iubesc numele lui vor locui acolo.'yE$Căci Dumnezeu va mântui Sionul şi va zidi cetăţile lui Iuda; şi se vor sălăşlui în ele şi le vor stăpâni.c&?E#Preamărească-l pe el cerul şi pământul, mările şi tot ce se mişcă într’nsele!W%'E"Căci Domnul ascultă pe dosădiţi, iar la robii săi nu caută cu dispreţ.p$YE!Vedea-vor săracii şi se vor bucura, iar vouă celor ce căutaţi pe Dumnezeu, vie să vă fie inima,o#WE Iar aceasta îi va fi Domnului mai plăcut decât un taur tânăr cu coarne şi cu copita despicată.d"AEAtunci voi lăuda numele lui Dumnezeu întru cântări şi-l voi preamări cu mulţumită.e!CEIar eu sunt sărac şi plin de suferinţă; mântuirea ta, Dumnezeule, să mă ocrotească.a ;EŞterşi să fie din cartea vieţii şi laolaltă cu cei drepţi să nu fie înscrişi!eCEAdaugă fărădelegi la fărădelegile lor, ca să nu se poată îndreptăţi înaintea ta.jMEFiindcă prigonesc pe cel pe care tu l-ai bătut şi durerile celor răniţi de tine le sporesc.^5EPustiască-se sălaşul lor şi în corturile lor să n’aibă cine să locuiască,NEVarsă peste ei necazul tău şi văpaia mâniei tale să-i ajungă![/EÎntunece-se ochii lor să nu mai vază, şi coapsele lor necontenit să tremure!I EFacă-se masa lor înaintea lor o cursă şi tihna lor un laţ!mSEDimpotrivă, pus-au fiere în mâncarea mea şi ca să-mi astâmpăr setea m’au adăpat cu oţet.  EOcara a zdrobit inima mea şi sunt bolnav de moarte; nădăjduit-am milă, dar în zădar, şi mângâietori, dar n’am găsit.iKETu ştii ocara mea şi ruşinea mea şi batjocura mea: în faţa ta stau toţi asupritorii mei.gGEFii aproape de sufletul meu şi-l mântueşte; în pofida vrăjmaşilor mei, slobozeşte-mă!nUEŞi nu ascunde faţa ta de robul tău, căci la grea cumpănă mă aflu; grăbeşte-te şi auzi-mă!veEAuzi-mă, Doamne, căci prea bună este mila ta; după mulţimea îndurărilor tale, întoarce-te spre mine, ECa să nu mă covârşească puhoiul apelor şi să nu mă înghită adâncul şi abisul să nu-şi deschidă gura peste mine!zmEScoate-mă din noroi, ca să nu mă scufund şi scăpat să fiu de cei ce mă urăsc, şi din vâltoarea apelor, EDar eu mă rog ţie, Doamne, la vreme prielnică; după mare mila ta, auzi-mă, Dumnezeule, întru credincioşia mântuirii tale!iKE Sunt de râsul celor ce stau la poarta cetăţii şi beţivii îmi scornesc cântece de ocară.QE Când am pus pe mine sac de pocăinţă, am ajuns pentru ei de poveste.DE Când am plâns şi am postit, atunci mi-am găsit ocară;p YE Căci râvna casei tale m’a mâncat şi ocările celor ce te ocărăsc pe tine au căzut asupra mea.Z -E Strein sunt pentru fraţii mei şi ca un necunoscut pentru feciorii maicii mele.J  ECăci pentru tine sufăr batjocură şi ocara acopere faţa mea;F ESă nu se ruşineze din pricina mea cei ce nădăjduesc întru tine, Doamne Dumnezeule Savaot! Să nu dea de ocară, din pricina mea, o, Dumnezeule al lui Israil, cei ce te caută pe tine!U #EDumnezeule, tu cunoşti nebunia mea şi păcatele mele nu-ţi sunt ascunse.b=ECei ce mă urăsc fără cuvânt sunt mai mulţi decât părul capului meu; mulţime mare sunt cei ce vor să mă piardă, duşmanii mei din pricini mincinoase. Când n’am hrăpit, atunci a trebuit să dau înapoi!{oESunt istovit de strigăt, gâtlejul meu aprins e ca de foc, ochii mei se sting aşteptând ajutor de la Dumnezeu. (4~~f~}}0||{{Szzyzyy0xx=wwIvvvuu=tttTssjrrrprqq`qpzp5ooyonnimmmIllkk!jj/iiahggg[fff7ee[dddcc&bbrb$aa"``|`__n^^n^#]])\\[[-ZZ%YYhXXGWW}VVcVUU>TT6SS@RRPQQ|QPPJOOONNhMMMLL(KK JJ.II>Y===I<<;bEl şi-a adus aminte de mila lui şi de credincioşia lui către casa lui Israil; toate marginile pământului au văzut mântuirea Dumnezeului nostru.h=IbDomnul a făcut cunoscută mântuirea sa, şi în faţa păgânilor a dezvăluit dreptatea sa;< bUn psalm. Cântaţi Domnului cântare nouă, căci el a săvârşit minuni, numai cu dreapta lui şi cu braţul lui cel sfânt.R;a Bucuraţi-vă, drepţilor întru Domnul şi lăudaţi sfânt numele lui!c:?a El este lumină ce se revarsă peste cei drepţi şi bucurie pentru cei curaţi cu inima.9%a Voi cei ce iubiţi pe Domnul, urgisiţi nelegiuirea! El păzeşte sufletele cuvioşilor săi şi le izbăveşte din mâna celor păcătoşi.8wa Căci tu eşti, Doamne, Dumnezeul nostru Cel Prea înalt, peste tot pământul şi mai presus decât toţi dumnezeii.7aAuzit-a Sionul şi s’a veselit, şi fiicele lui Iuda au săltat de bucurie pentru hotărîrile judecăţii tale, Doamne!6aSă se ruşineze cei ce slujesc chipurilor cioplite, cei ce se mândresc cu idolii lor! Închinaţi-vă lui, toţi dumnezeii!L5aCerurile vestesc dreptatea lui şi toate popoarele văd slava lui.l4QaMunţii se topesc de faţa Domnului cum se topeşte ceara, de faţa Stăpânului a tot pământul.W3'aFulgerele lui luminează lumea; pământul vede şi se cutremură de spaimă,R2aÎnainte-i purcede foc care mistue de jur-împrejur pe vrăjmaşii săi,y1kaNouri şi întunecime îl împresoară; dreptatea şi dreapta judecată sunt temeliile tari ale scaunului său.f0 GaDomnul este împărat! Să se bucure pământul şi mulţimea ostroavelor să se veselească!/` Căci el vine, el vine să judece pământul, să judece lumea cu dreptate şi popoarele după dreptarul credincioşiei sale!.` Să zburde de bucurie câmpia şi tot ce e pe ea! Şi toţi copacii pădurii să vuiască de voie bună, înaintea Domnului,y-k` Să se bucure cerurile şi să tresalte pământul, să se zgudue marea şi toate vieţuitoarele dintr’însa!,` Spuneţi popoarelor: «Domnul este împărat; el a întărit pământul care nu se va clătina; el judecă popoarele întru dreptele».p+Y` Închinaţi-vă Domnului, în odăjdii sfinte, tremuraţi înaintea lui toţi locuitorii pământului!m*S`Daţi Domnului mărirea cuvenită numelui său; aduceţi-i prinoase şi intraţi în curţile sale!Z)-`Daţi Domnului, seminţii din toate neamurile, daţi Domnului cinste şi slavă!p(Y`Strălucirea şi măreţia stau înaintea lui; puterea şi frumuseţea sălăşluesc în templul său.f'E`Căci dumnezeii celorlalte neamuri sunt chipuri cioplite, pe când Domnul a făcut cerurile.j&M`Căci Domnul este prea puternic şi lăudat foarte; el este mai de temut decât toţi dumnezeii;R%`Vestiţi între neamuri slava lui, printre toate popoarele minunile lui!`$9`Cântaţi Domnului, binecuvântaţi numele lui, propoveduiţi zi cu zi mântuirea lui;N# `Cântaţi Domnului cântare nouă, cântaţi Domnului tot pământul!^"5_ Pentru aceasta, întru mânia mea juratu-m’am: «Nu vor intra întru odihna mea!»!_ Vreme de patruzeci de ani, am scârbit neamul acesta şi mi-am zis: «E un popor de rătăciţi cu duhul; ei nu cunosc căile mele!»v e_ Când m’au ispitit părinţii voştri şi m’an pus la încercare, cu toate că văzuseră minunile mele.V%_«Nu învârtoşaţi inimile voastre, ca la Meriba, ca la Maasa, în pustie,  _Căci el este Dumnezeul nostru, iar noi poporul pe oare-l paşte şi oile păstoriei lui. O, de-aţi asculta astăzi glasul lui!zm_Veniţi să ne închinăm şi să ne plecăm şi să cădem în genunchi înaintea Domnului, ziditorului nostru,iK_A lui este marea, căci el a făcut-o, aşijderea şi uscatul, pe care mâinile lui l-au zidit.\1_În mâna lui sunt adâncurile pământului şi vârfurile munţilor sunt ale lui;Z-_Căci Dumnezeu mare este Domnul şi împărat prea înalt peste toţi dumnezeii:]3_Veniţi să-l întâmpinăm cu cântări de laudă şi în psalmi să-l preamărim!^ 7_Veniţi să ne bucurăm de Domnul şi să strigăm către stânca mântuirii noastre!^El va întoarce asupră-le nedreptatea lor şi pentru răutatea lor îi va pierde, îi va pierde Domnul Dumnezeul nostru.W'^Dar Domnul îmi va fi loc de scăpare şi Dumnezeul meu stâncă de adăpost;Q^Ei se năpustesc împotriva celui drept şi osândesc sânge nevinovat.mS^Ai tu vre-o tovărăşie cu tribunalul fărădelegii, cel ce în numele legii făureşte asuprirea?kO^Când mulţime de gânduri se adună în inima mea, mângâierile tale desfătează sufletul meu.eC^Ori de câte ori zic: «Iată, piciorul meu se clatină», atunci mila ta mă sprijineşte.|q^Dacă Domnul nu mi-ar fi venit într’ajutor, sufletul meu s’ar fi sălăşluit degrabă în locaşul tăcerii.mS^Cine se va scula să mă apere de cei răi? Cine va lua partea mea împotriva celor fără de lege?eC^Căci hotărîrea va fi dată după dreptate şi toţi cei cu inima curată vor întări-o.U#^Căci Domnul nu va lăsa pe poporul său şi nu va părăsi moştenirea sa.g G^ Ca să-l ţii netulburat în vremuri de urgie, până ce groapa nelegiuitului va fi săpată.] 3^ Fericit este omul pe care tu îl îndreptezi şi pe care îl înveţi din legea ta,G ^ Domnul cunoaşte gândurile omului – că sunt ca o suflare.k O^ Cel ce povăţuieşte popoarele nu va dojeni oare? Cel ce învaţă pe oameni să nu ştie nimic?W '^ Cel ce a sădit urechea au nu va auzi? Cel ce a făcut ochiul au nu va vedea?kO^Luaţi aminte, voi cei proşti din popor şi voi cei nerozi, când veţi căpăta înţelepciune?U#^Şi-şi fac socoteala: «Domnul nu vede, Dumnezeul lui Iacob nu ia seama!»F^Ei ucid pe văduvă şi pe strein şi pe orfani îi omoară;H ^Ei sfărâmă poporul tău, Doamne, şi apasă moştenirea ta.fE^Să înşire şi să spună vorbe fără noimă şi făcătorii de rele să se mândrească?gG^Până când, o, Doamne, cei fără de lege, până când cei fără de lege să huzurească,dA^Ridică-te judecător al pământului şi răsplăteşte celor trufaşi după faptele lor!R ^Dumnezeule al răzbunării, Doamne Dumnezeule al răzbunării, arată-te!{o]Descoperirile tale sunt cu totul adevărate! Casei, Doamne, cuvine-se sfinţenie, în toată curgerea vremurilor.3]Dar mai mult decât vuetul apelor clocotitoare, mai mult decât zbuciumul neasemuit al mării, măreţ este Domnul, în cerurile sale prea înalte!y~k]Ci râurile înalţă, Doamne. înalţă râurile glasurile lor, înalţă râurile valurile lor răsunătoare!R}]Scaunul tău stă neclintit dintru început. Tu eşti din vecii vecilor.,| S]Domnul împărăţeşte; el e îmbrăcat întru slavă; îmbrăcatu-s’a Domnul şi cu putere s’a încins, iar lumea a întărit-o foarte, ca să nu se clatine.z{m\Ca să vestească despre Domnul că e drept. El este stânca mea şi întru el nu se află nici o strămbătate.Zz-\Chiar la bătrâneţe, ei vor avea rod, vor fi plini de mâzgă şi înverziţi,Zy-\Sădiţi în casa Domnului, ei vor da mlădiţe în curţile Dumnezeului nostru.\x1\ Drepţii vor odrăsli ca finicul şi se vor înălţa asemenea cedrilor din Liban. w \ Ochiul meu se desfătează privind la vrăjmaşii mei cei iscoditori, şi urechea mea ascultând pe nelegiuiţii mei protivnici.]v3\ Tu, Doamne, înalţi cornul meu ca al bourului şi mă ungi cu proaspăt untdelemn.vue\ Căci iată, Doamne, vrăjmaşii tăi, iată vrăjmaşii tăi cum pier, iar făcătorii de rele se risipesc!2t_\ Ci tu, Doamne, prea înalt eşti pururea.zsm\Dacă cei nelegiuiţi odrăslesc ca iarba şi făcătorii de rele propusese, este ca să fie stârpiţi pe veci.Rr\Omul cel dobitocesc nu-şi dă seama de ele şi cel nerod nu le pricepe.bq=\Cât de măreţe sunt zidirile tale, Doamne, şi cât de adânci sunt socotinţele tale!rp]\Căci tu, Doamne, mă umpli de bucurie cu faptele tale şi de lucrul mâinilor tale mă veselesc foarte.`o9\Pe instrument cu zece coarde şi în harfă şi cu sprintenă însoţire din chitară.Sn\Să vestim dimineaţa mila ta şi credincioşia ta în ceasuri de noapte,Ym+\Bine este să lăudăm pe Domnul şi să cântăm numele tău, o, Prea înalte,7l k\Un psalm. – O cântare pentru ziua Sâmbetei.Yk+[Saţ de viaţă îndelungată îi voi da, ca să se bucure de mântuirea mea.»~ju[Când mă va chema, îl voi auzi; în ziua strâmtorării, voi fi cu el; mântui-l-voi şi cu cinste îl voi dărui.jiM[«Pentru că s’a lipit de mine îl voi mântui; îl voi înălţa, căci cunoaşte numele meu.ah;[ Călca-vei peste leu şi peste viperă, călca-vei peste puiul de leu şi peste balaur.Sg[ Te vor ridica pe mâini, ca să nu se izbească de piatră piciorul tău.]f3[ Căci îngerilor săi Domnul le va porunci să te păzească în toate căile tale;ce?[ Nici o năpraznă nu va da peste tine şi de cortul tău nu se va apropia nici un zăpor.mdS[ Căci tu întru Domnul ai pus scăparea ta! Pe Cel Prea înalt făcutu-l-ai locul tău de adăpost.Xc)[Ci numai cu ochii tăi vei privi şi vei vedea răsplata celor fără de lege.lbQ[Chiar când ar cădea o mie lângă tine, zece mii de-a-dreapta ta, de tine nimic nu se va atinge,daA[Nici de ciuma care umblă în întuneric, nici de molima care pustieşte în miezul zilei.Q`[Nu te vei teme de spaimele nopţii, nici de săgeata care zboară ziua,}_s[Cu penele sale te va acoperi şi sub aripile sale vei găsi adăpost. Credincioşia sa este pavăză şi platoşă.a^;[Căci el te va izbăvi din laţul vânătorului şi de ciuma cea aducătoare de pieire.p]Y[Zic către Domnul: «Scăparea mea şi cetatea mea cea tare este Dumnezeul meu, în el nădăjduesc».q\ ][Ca unul care locueşte sub ocrotirea Celui Prea înalt şi se adăposteşte la umbra Celui Atotputernic,%[CZŞi să fie harul Domnului Dumnezeului nostru peste noi! Şi fă să sporească lucrul mâinilor noastre! Lucrul mâinilor noastre fă-l ca să sporească!fZEZVadă robii tăi împlinirea lucrurilor tale şi slava ta să strălucească peste fiii lor!YwZDă-ne atâtea zile de bucurie, câte ne-ai dat de smerenie, atâţia ani de fericire câţi am văzut de nenorocire.XZSatură-ne dimineaţa de mila ta, ca să putem striga cu glas de bucurie şi să ne veselim în toate zilele vieţii noastre.\W1Z Întoarce-te, Doamne! Până când sta-vei departe? Fii îndurător cu robii tăi!`V9Z Învaţă-ne să socotim bine zilele noastre, ca să dobândim o inimă înţeleaptă!]U3Z O, de-am cunoaşte străşnicia mâniei tale şi teama de aprinderea iuţimii tale!KTZ Zilele anilor noştri sunt şaptezeci de ani; la cei mai în putere optzeci de ani; iar ceea ce este mai falnic în ei este osteneală şi deşertăciune, căci se duc degrabă şi noi zburăm.oSWZ Toate zilele vieţii noastre se şterg întru mânia ta, şi anii noştri îi sfârşim ca un suspin.nRUZTu pui păcatele noastre înaintea ta şi greşalele noastre cele mai ascunse înaintea feţei tale;KQZCăci mânia ta ne nimiceşte şi iuţimea ta ne înspăimântă.WP'ZDimineaţa creşte şi înfloreşte, iar seara se veştejeşte şi se usucă.sO_ZTu îi faci să curgă neîncetat; ei sunt ca un somn de dimineaţă, ei sunt la fel cu iarba care trece:lNQZO mie de ani înaintea ochilor tăi sunt ca ziua de ieri care a trecut şi ca o strajă de noapte.^M5ZTu întorci pe om în pulbere şi zici: «Întoarceţi-vă, voi, fii ai oamenilor!»&LEZMai nainte ca să se fi născut munţii şi mai nainte ca pământul şi lumea să fi luat făptură, din veac şi până în veac, tu eşti, o, Dumnezeule!vK gZO rugăciune a lui Moisi, omul lui Dumnezeu. O, Doamne, tu te-ai făcut nouă scăpare în neam şi în neam.>JwY5Binecuvântat să fie Domnul în veci! Amin şi Amin!dIAY4Şi că vrăjmaşii mei mă fac de râs, Doamne, şi îşi bat joc de urmele unsului tău!HwY3Adu-ţi aminte, Doamne, de ocara slugilor tale, adu-ţi aminte că eu port, în sânul meu, batjocura multor neamuri,{GoY2Unde sunt, Doamne, milele tale cele de odinioară, pe care întru credincioşia ta jurat-ai să le dai lui David?F-Y1Este oare vre-un om care să trăiască şi să nu vază moartea, vre-un om care ar putea să scape sufletul său din mâna Şeolului? – Sela.dEAY0Adu-ţi aminte de scurtimea vieţii mele şi spre ce deşertăciune zidit-ai tu pe oameni?RDY/Până când, Doamne, te vei tot ascunde şi mânia ta va arde ca focul?TC!Y.Tu ai scurtat zilele tinereţii lui şi l-ai acoperit de ocară. – Sela.RBY-Tu l-ai despoiat de slava lui şi scaunul lui l-ai doborît la pământ;OAY,Tu ai teşit ascuţişul săbiei lui şi în lupte nu l-ai sprijinit;\@1Y+Înălţat-ai dreapta asupritorilor lui şi pe toţi vrăjmaşii lui i-ai bucurat;\?1Y*Toţi cei ce trec pe cale îl jefuesc; ajuns-a de ocară pentru toţi vecinii lui.n>UY)Tu ai făcut spărturi în zidurile lui şi cetăţile lui întărite le-ai prefăcut în paragină.n=UY(Tu ai călcat legământul făcut cu sluga ta şi ai pângărit diadema lui zvârlind-o la pământ;d<AY'Totuşi tu ai aruncat şi ai dispreţuit şi te-ai aprins de mame împotriva unsului tău;j;MY&Cât luna, care ţine în veac de veac, şi rămâne în ceruri martor nestrămutat.» – Sela.V:%Y%Seminţia lui va dăinui pururea şi scaunul lui înaintea mea cât soarele;\91Y$Un lucru am jurat întru sfinţenia mea: – Aş putea oare să mint pe David? –^85Y#Nu voi călca legământul meu şi cuvintele ieşite din gura mea nu le voi schimba.V7%Y"Dar nu-i voi lipsi de mila mea şi nu voi da de minciună credincioşia mea;U6#Y!Atunci voi pedepsi cu varga necredinţa lor şi cu bătăi nelegiuirea lor.S5Y Dacă vor pângări hotărîrile mele şi poruncile mele nu le vor păzi,U4#YDacă fiii lor vor părăsi legea şi nu vor umbla după rânduielile mele,X3)YVoi face să dureze în veacuri neamul său şi scaunul său cât va fi cerul.a2;YDeapururi îi voi păstra îndurarea mea şi legământul meu cu el va fi nestrămutat.a1;YIar eu îl voi face Cel-dintâi-născut, cel mai mare dintre împăraţii pământului;_07YEI îmi va grăi: «Tu eşti Tatăl meu, Dumnezeul meu şi stânca mântuirii mele!»J/ YŞi marea pune-o-voi sub mâna lui şi fluviile sub dreapta lui.j.MYCi credincioşia mea şi îndurarea mea vor fi cu el şi puterea lui va creşte prin numele meu;]-3YVoi zdrobi pe apăsătorii lui, sub ochii lui, şi pe cei ce-l urăsc îi voi lovi.s,_YNici un duşman nu va putea să-l ia fără de veste şi nici un nelegiuit nu va putea să-l asuprească.J+ YPe el îl va sprijini mâna mea şi braţul meu îl va întări.U*#YAflat-am pe David, robul meu; cu untdelemnul meu cel sfânt l-am uns pe el,)YOdinioară tu ai grăit în vedenie cuvioşilor tăi şi ai zis: «Dat-am ajutorul meu unui viteaz, ridicat-am pe un tânăr din popor;V(%YCăci Domnul este scutul nostru şi sfântul lui Israil, împăratul nostru.d'AYCăci tu eşti strălucirea slavei lui şi prin bună vrerea ta tu înalţi cornul nostru,`&9YÎntru numele tău pururea se vor bucura şi întru dreptatea ta sus avea-vor inimile.l%QYFericit este poporul care ştie să te preamărească; el va umbla în lumina feţei tale, Doamne!t$aYDreptatea şi dreapta judecată sunt temelia tronului tău; mila şi adevărul merg înaintea feţei tale.Z#-YBraţul tău este atotputernic; mâna ta este tare şi dreapta ta prea înaltă.k"OY Tu ai făcut Miază-noaptea şi Miază-ziua; Taborul şi Hermonul întru numele tău se veselesc.!yY Ale tale sunt cerurile, numai al tău pământul, lumea şi toate cele cuprinse într’însa – tu le-ai întemeiat;~ uY Tu ai sfărâmat pe Rahab, ca pe un rănit de moarte; cu braţul tău puternic împrăştiat-ai pe vrăjmaşii tăi.Z-Y Tu stăpâneşti trufia mării; când valurile ei se zbuciumă tu le domoleşti!yY Doamne Dumnezeule Savaot, cine este asemenea cu tine? Puternic eşti tu, Doamne, şi credincioşia ta te înconjoară.!YDumnezeul cel puternic temut e foarte în sfatul cel mare al sfinţilor şi înfricoşat este el pentru toţi cei ce stau în preajma lui.wYCăci cine, sus în ceruri, poate să stea alăturea de Domnul şi cine este asemenea cu el între Cei Prea înalţi?r]YCerurile preamăresc minunile tale, Doamne, şi credincioşia ta e lăudată în adunarea celor sfinţi.ucY«Întări-voi seminţia ta în veac de veac şi scaunul tău îl voi clădi din neam în neam». – Sela.U#YEu am făcut legământ cu alesul meu şi m’am jurat lui David sluga mea:veYCăci tu ai zis: «Bunătatea mea este zidire veşnică, credincioşia mea neclintită este ca şi cerurile.nUYCânta-voi pururea milostivirile Domnului, în neam şi în neam gura mea va vesti credincioşia ta.< uYUn cuvânt de învăţătură al lui Etam Ezrahitul.yXDepărtat-ai de la mine pe prietenii şi pe tovarăşii mei; cei mai de aproape ai mei sunt întunericul mormântului.T!XCa apele mă înconjoară toată vremea, toate laolaltă mă împresoară.T!XIuţimea mâniei tale trecut-a peste mine şi groaza ta mă prăpădeşte;ykXObijduit sunt eu şi vlăguit din tinereţele mele; sunt copleşit de spaimele tale şi stau la mare cumpănă;NXPentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu şi ascunzi de mine faţa ta?b=XCi eu, Doamne, strig către tine şi rugăciunea mea te întâmpină dis-de-dimineaţă.hIX Oare în întuneric fi-vor propovăduite minunile tale şi în ţinutul uitării dreptatea ta?fEX Oare în mormânt va istorisi cineva mila ta şi în împărăţia morţii credincioşia ta?d AX Oare vei face tu minuni pentru cei morţi şi umbrele se vor scula să te laude? – Sela. X Ochii mei se sfârşesc de suferinţă. În fiecare zi strig, o, Doamne, către tine şi către tine întind mâinile mele. X Depărtat-ai de la mine pe toţi prietenii mei şi m’ai făcut să le fiu urît. Sunt ca într’o temniţă, de unde nu pot să scap;] 3XMânia ta mă apasă şi toate valurile tale le prăbuşeşti peste mine. – Sela.` 9XPusu-m’ai în groapa cea mai adâncă, în împărăţia morţii şi în prăpastie,!;XÎntins sunt printre cei morţi, la fel cu cei ucişi şi culcaţi în mormânt, de care tu nu-ţi mai aduci aminte şi care au ieşit de sub mâna ta.dAXNumărat sunt laolaltă cu cei ce se pogoară în groapă, sunt ca un om fără de vlagă.[/XCăci sufletul meu este sătul de obidă şi viaţa mea este aproape de mormânt;]3XO, de-ar ajunge rugăciunea mea în faţa ta! Pleacă urechea ta la plângerea mea!jMXDoamne Dumnezeul mântuirii mele, ziua strig către tine şi noaptea stau de veghe înaintea ta.) MXO cântare. Un psalm al fiilor lui Core. Starostelui cântăreţilor, – de cântat pe glas tânguios, – un cuvânt de învăţătură al lui Etam Ezrahitul.^5WŞi cântăreţii şi dănţuitorii strigă: «Toate izvoarele mele sunt în tine!»fEWDomnul scriind condica popoarelor ţine socoteala: «Acesta s’a născut acolo!» – Sela.WDar despre Sion zice-se: Acesta şi acela s’au născut în sânul lui şi însuşi Cel Prea înalt a întemeiat Sionul.»!W«Socotesc Rahabul şi Babelul ca drept unii care mă cunosc; iată Filisteea şi Tirul şi Etiopia: acesta s’a născut într’însele.^~5WLucruri de mare cinste se povestesc despre tine, o, cetate a lui Dumnezeu! – Sela.Y}+WDomnul iubeşte porţile Sionului mai mult decât toate sălaşurile lui Iacob.p| [WUn psalm al fiilor lui Core, – o cântare. – Cetatea de El întemeiată este pe sfinte înălţimi.{VDă-mi un semn al bunătăţii tale, ca să vază cei ce mă urăsc, şi să se ruşineze, că tu, Doamne, mă ajuţi şi mă mângâi.pzYVÎntoarce-te spre mine şi mă milueşte, dă putere robului tău şi izbăveşte pe fiul roabei tale.wygVDar tu, Doamne, eşti Dumnezeu milostiv şi îndurător, încet la mânie, bogat în milă şi credincioşie.xVDumnezeule, trufaşii s’au ridicat împotriva mea şi mulţime de oameni silnici umblă după viaţa mea, fără să le pese de tine,wwgV Căci mila ta a fost mare pentru mine şi tu ai mântuit sufletul meu din adâncurile împărăţiei morţii.lvQV Lăuda-te-voi, Doamne Dumnezeul meu, din tot cugetul meu, şi deapururi voi proslăvi numele tău.uV Arată-mi mie, Doamne, calea ta, ca să umblu întru adevărul tău; întăreşte inima mea, ca să se teamă de numele tău!Ht V Că tu eşti mare şi faci minuni şi numai tu eşti Dumnezeu. s V Toate neamurile pe care le-ai făcut vor veni şi se vor închina înaintea feţei tale. Doamne, şi vor preamări numele tău,prYVNici unul între dumnezei nu este asemenea cu tine, Doamne, iar lucrurile tale sunt fără de pereche.KqVÎn ziua strâmtorării mele, strig către tine, că tu mă auzi.SpVAscultă, Doamne, rugăciunea mea şi ia aminte la glasul cererilor mele!goGVCăci tu, Doamne, eşti bun, iertător şi mult îndurat cu toţi cei ce strigă către tine.Xn)VVeseleşte sufletul robului tău, căci spre tine, Doamne, ridic sufletul meu;Hm VMilostiv fii mie, Doamne, căci către tine strig toată ziua! l VPăzeşte sufletul meu, căci sunt cucernic; Doamne, Dumnezeul meu, mântueşte pe robul tău cel ce nădăjdueşte întru tine!qk ]VO rugăciune a lui David. Pleacă, Doamne, urechea ta şi mă auzi, căci sunt sărac şi sunt obijduit!KjUDreptatea va merge înainte-i şi paşilor săi va deschide cale.[i/U Şi Domnul îşi va revărsa bunătatea sa şi pământul îşi va da rodul său.ShU Credincioşia va răsări din pământ şi dreptatea va privi din ceruri.Yg+U Mila şi cu adevărul se vor îmbrăţişa, dreptatea şi pacea se vor săruta;f{U Aproape este ajutorul lui de cei ce se tem de el, aşa încât slava Domnului să sălăşluiască în ţinutul nostru;*eMU Asculta-voi ce va grăi Domnul Dumnezeu. Cu adevărat el grăieşte poporului său şi cuvioşilor săi despre pace, «ca să nu se întoarcă la nebunia lor».GdUArată-ne, Doamne, mila ta şi mântuirea ta ne-o dărueşte!Yc+UNu vei face, oare, să fim iarăşi vii, ca poporul tău să se bucure de tine?mbSUOare fi-vei tu mereu mânios împotriva noastră şi ţine-vei întărâtarea ta din neam în neam?iaKUFă-ne iar precum eram, o, Dumnezeule al mântuirii noastre, şi abate aprinderea ta de la noi!Z`-UTu ai potolit toată mânia ta; tu te-ai întors dela iuţimea supărării tale.c_?UTu ai iertat fărădelegile poporului tău şi ai acoperit toate păcatele lui. – Sela.^^5URevărsat-ai bunătatea ta peste ţara ta, o, Doamne, întors-ai din robie pe Iacob,E] UStarostelui cântăreţilor – un psalm al fiilor lui Core.L\T Doamne Savaot, fericit este omul care-şi pune nădejdea în tine!2[]T Căci Domnul Dumnezeu este soare şi pavăză; Domnul dărueşte îndurare şi slavă. El nu lasă lipsiţi de bunătăţile sale pe cei ce umblă fără de prihană.»5ZcT Mai bine este o zi în curţile tale, decât o mie aiurea. Mai bine este să stau la prag, în casa Dumnezeului meu, decât să locuesc în corturile celor fără de lege.\Y1T Tu care eşti scutul nostru, uită-te Dumnezeule şi caută la faţa Unsului tău!lXQT «Doamne Dumnezeule Savaot, ascultă rugăciunea mea! Ia aminte Dumnezeule al lui Iacob! – Sela.kWOTPuterea lor merge tot crescând, căci ei îşi îndreptează privirea către Dumnezeul din Sion:VyTCând trec prin valea Baca, o prefac în pământ cu izvoare, iar ploaia de primăvară o acoperă cu binecuvântări.}UsTFericiţi sunt oamenii care-şi află izvorul puterii lor în tine şi ale căror căi sunt întocmai cu inima lor!_T7TFericiţi sunt cei ce locuesc în casa ta, în vecii vecilor te vor lăuda! – Sela.$SATChiar pasărea şi-a aflat eişi casă şi rânduneaua cuib unde să-şi pună puii săi: altarele tale, Doamne Savaot, împăratul meu şi Dumnezeul meu!R-TDoreşte şi se sfârşeşte sufletul meu după curţile Domnului; inima mea şi trupul meu strigă cu glas de bucurie către Dumnezeul cel viu.=QuTCât sunt de iubite locaşurile tale, Doamne Savaot!]P 5TStarostelui cântăreţilor – un psalm al fiilor lui Core – pe chitară din Gat.}OsSŞi să cunoască precum că tu, al cărui nume Domnul este, tu singur eşti Cel Prea înalt, peste tot pământul!hNISSă se ruşineze şi să se îngrozească pe toţi vecii, să se facă de râs şi să piară,FMSUmple de ocară faţa lor, ca să caute numele tău, Doamne!YL+SAşa să-i prigoneşti cu vijelia ta şi cu orcanul tău să-i înspăimânţi!VK%SCa un foc care mistue pădurea, ca o flacără care arde iarba de pe munţi!`J9SDumnezeul meu, fă-i să fie ca o frunză luată de vârtej, ca nişte paie în vânt,BIS Care ziceau: «Să punem mâna pe locaşurile Domnului!» H S Fă cu ei, cu căpeteniile lor, cum ai făcut cu Oreb şi cu Zeeb, cum ai făcut cu Zebah şi cu Ţalmuna, toţi mai marii lor,VG%S Ei fură zdrobiţi la Endor şi ajunseră gunoi ca să îngraşe pământul.VF%S Fă cu ei cum ai făcut cu Madian, cu Sisera şi cu Iabin, la râul Chişon:UE#S Chiar şi Asur s’a unit cu ei şi au dat ajutor fiilor lui Lot. – Sela.\D1SGhebalul şi Amonul, Amaleciţii şi Filistenii, împreună cu locuitorii Tirului;BCSCorturile Edomului şi Ismailiţii, Moabul şi Hagarenii.@B{SEi uneltesc laolaltă şi fac legământ împotriva ta:oAWSŞi zic: «Veniţi să-i smulgem dintre neamuri şi să nu se mai pomenească de numele lui Israil!»@ySÎmpotriva poporului tău ei urzesc vicleană punere la cale şi ţin sfat împotriva celor pe care tu îi ocroteşti,c??SCăci, iată, protivnicii tăi se zbuciumă şi cei ce te urăsc pe tine ridică fruntea;W>'SDumnezeule, nu sta neturburat, nu tăcea şi nu fii liniştit, o, Dumnezeule!)= OSO cântare. Un psalm al lui Asaf.`<9RScoală-te, Doamne, şi judecă pământul, căci neamurile toate sunt moştenirea ta!k;ORTotuşi ca oameni veţi muri şi ca orişicare dintre mai marii pământeşti vă veţi nărui.»V:%RCi eu am socotit că sunteţi dumnezei şi cu toţii fiii Celui Prea înalt,}9sRSunt fără ştiinţă şi fără pătrundere: bâjbâesc în întuneric; se clatină toate temeliile pământului.W8'RScăpaţi pe dosădiţi şi pe sărmani, smulgeţi-i din ghiarele celor răi!h7IRFaceţi dreptate celui slab şi celui orfan! Scoateţi dreptul obijduitului şi al săracului,o6WR«Până când veţi judeca întru nedreptate şi veţi fi părtinitori cu cei nelegiuiţi? – Sela.5 yRUn psalm al lui Asaf. – Dumnezeu stă în dumnezeiască adunare, în mijlocul celor atotputernici el face judecată:4QŞi l-aş face pe Israil să mănânce lamura grâului şi l-aş sătura cu mierea fagurilor clădiţi în crăpături de stâncă.»]33QCei ce urăsc pe Domnul l-ar măguli şi vârsta lui Israil ar ţine în veşnicie,u2cQÎntr’o clipită aş frânge pe duşmanii lor şi mâna mea aş întoarce-o împotriva protivnicilor lor;]13QO, dacă ar vrea să mă asculte poporul meu şi Israil să meargă pe căile mele!n0UQ Pentru aceasta i-am lăsat întru împietrirea inimii lor, ca să se îndrumeze după sfaturile lor.X/)Q Dar poporul meu n’a ascultat glasul meu şi Israil n’a voit ce am voit eu.|.qQ Căci eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului. Deschide larg gura ta şi eu o voi umple.b-=Q Să nu se afle la tine nici un Dumnezeu strein şi să nu te închini unui alt dumnezeu,_,7Q Ascultă, poporul meu! Voiesc să-ţi dau de veste! O, Israil, de mi-ai da ascultare!++OQÎn vremi de strâmtorare tu ai strigat şi eu te-am mântuit şi ţi-am răspuns prin glasul învăluit al tunetului şi te-am ispitit la apa Meribei. – Sela.d*AQ«Am ridicat sarcina din spinarea lui şi mâinile lui nu vor mai purta coşul de salahor.)wQO pravilă pe care i-a dat-o lui Iosif, când el a ieşit din Egipt. Atunci auzit-am un glas pe care nu-l cunoşteam:R(QCăci este o lege pentru Israil, o statornicire a Dumnezeului lui Iacob,\'1QSunaţi din corn la lună nouă, la lună plină, în ziua sărbătoririi noastre!a&;QCântaţi-i un psalm, sunaţi din timpane, din chitară bine sunătoare şi din harfă,g%GQStrigaţi cu glas de bucurie lui Dumnezeu, puterea noastră, strigaţi Dumnezeului lui Iacob,Q$ QStarostelui cântăreţilor. O cântare a lui Asaf, pe chitară din Gat.u#cPDoamne Dumnezeule Savaot, fă-ne iarăşi precum eram şi fă să lumineze faţa ta, ca să fim mântuiţi! 2~p~}}-||{zzgzyuxx@ww"vv=uuu@ttwsssrrUqqxqppnooonnanmm1llhkkek jjQiiiVhhh3ggWfff@eenddcccbub aa/``H___^^i^]]\\([[]ZZZJYYYXX WWxWVVRUUrU'TT/SSnSRREQQjQPPXOOO@NNNHMMMLLPKKKJJiJIIMHHH7GGG&FFNEEE'DDeCCCIBBBAj@@U???C>>>==t=<UlÎnalţă-te mai presus de ceruri, Dumnezeule, şi slava ta să strălucească peste tot pământul,a=;lCăci mila ta covârşeşte cerurile, iar credincioşia ta se înalţă până la nori.P<lLăuda-te-voi printre popoare, Doamne, între neamuri cânta-voi ţie,K;lDeşteaptă-te, harfă şi tu chitară, şi voi deştepta zorile!:{lPregătită este inima mea să te laude, Dumnezeule! Cânta-voi ţie şi te voi preamări! Numai tu eşti mărirea mea!*9 QlO cântare. Un psalm al lui David.r8]k+O, de-ar fi cineva înţelept ca să ia aminte la toate acestea şi să priceapă binefacerile Domnului!e7Ck*Privească aceasta cei drepţi şi să se veselească, iar cei vicleni să-şi astupe gura!_67k)Dar el ridică pe cei săraci din dosădirea lor şi sporeşte spiţa lor ca turmele.~5uk(Pentru că Domnul revarsă ocara peste principi şi-i face să pribegească prin locuri singuratice şi fără căi,e4Ck'Dar de la un timp au dat înapoi şi s’au încovoiat sub povara nenorocirii şi a obidei.e3Ck&El i-a binecuvântat şi s’au înmulţit foarte, iar vitele lor n’au scăzut la număr.B2k%Ei au semănat ogoarele şi au sădit vie care a dat rod.a1;k$El a sălăşluit într’însul pe cei flămânzi şi a întemeiat cetăţi de locuit,R0k#El a schimbat pustiul în iezer de ape şi pământul uscat în izvoare;\/1k"Pământul roditor în tărâm sărat, din pricina răutăţii celor ce-l locuiau.V.%k!El a prefăcut fluviile în pustie şi izvoarele de apă în pământ uscat,j-Mk Să-l prea înalţe în adunarea popoarelor şi în sfatul celor bătrâni să-l proslăvească!d,AkSă laude deci pe Domnul, pentru milele lui şi pentru minunile lui către fiii oamenilor!b+=kCi ei se bucurară că le-au văzut potolite şi Domnul îi îndreptă la limanul dorit.5*ekEl domoli vijelia, iar valurile se alinară.h)IkAtunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul şi el i-a izbăvit din chinurile lor,y(kkEi se învârteau şi cădeau încoace şi încolo ca un om beat, iar toată isteţimea lor nu folosea la nimic'}kEle zbucneau până la ceruri şi se prăbuşeau apoi în adâncuri. Iar sufletul celor din corabie se topea de groază;O&kCi el a poruncit şi o vijelie se porni şi răscoli valurile mării.X%)kAceştia au văzut lucrurile Domnului şi minunile lui în adâncurile mării;V$%kAlţii plecaseră pe mare în corăbii şi făceau negoţ pe întinsele ape.d#AkSă jertfească jertfe de laudă şi să povestească faptele lui cu strigăte de bucurie!d"AkSă laude deci pe Domnul, pentru milele lui şi pentru minunile lui către fiii oamenilor!\!1kEl a trimis cuvântul său şi i-a tămăduit şi din prăpastia lor i-a mântuit.h IkAtunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul şi el i-a izbăvit din chinurile lor,jMkSufletul lor se îngreţoşa de orice hrană şi se apropiau de porţile împărăţiei morţii.b=kUnii pătimeau din pricina păcatelor şi pentru fărădelegile lor îndurau suferinţe,W'kCăci el a zdrobit porţile de aramă şi zăvoarele de fier le-a sfărâmat.dAkSă laude deci pe Domnul, pentru milele lui şi pentru minunile lui către fiii oamenilor![/kI-a scos din întuneric şi din umbra morţii şi lanţurile lor le-a sfărâmat.hIk Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul şi el i-a izbăvit din chinurile lor,\1k Ci Domnul încovoiase sub durere inima lor, se poticniseră şi nimeni nu-i ajuta.r]k Pentru că murmuraseră împotriva poruncilor lui Dumnezeu şi dispreţuiseră sfatul Celui Prea înalt.b=k Alţii şedeau în întuneric şi în umbra morţii, robiţi şi ferecaţi în lanţuri,a;k Căci el a săturat sufletul însetat şi sufletul flămând l-a umplut de bunătăţi.dAkSă laude deci pe Domnul, pentru milele lui şi pentru minunile lui către fiii oamenilor!U#kŞi i-a dus pe ei la cale dreaptă, ca să ajungă la cetatea cea locuită.hIkAtunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul şi el i-a izbăvit din chinurile lor,H kFlămânzi şi însetoşaţi, sufletul lor se sfâşia în ei.s_kUnii rătăceau prin pustie, prin bărăgane fără cărări şi fără să dea de vre-o cetate locuită.~ukŞi cei pe care i-a adunat din toate ţările: de la răsărit, de la apus, de la miază-noapte şi de la miază-zi.hIkAşa să spună cei mântuiţi de Domnul, cei pe care el i-a izbăvit din mâna vrăjmaşului,L k«Lăudaţi pe Domnul, că este bun, că în veac ţine mila lui!» j0Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israil din veac şi până în veac şi tot norodul să rostească: Amin! Aliluia!) Kj/Mântueşte-ne, Doamne Dumnezeul nostru, şi ne adună dintre neamuri, ca să lăudăm numele tău cel sfânt şi să facem slava noastră din preamărirea ta!^ 5j.El le-a dat să găsească îndurare înaintea tuturor celor ce-i ţineau în robie.\ 1j-El şi-a adus aminte de legământul său şi s’a milostivit după mare mila sa.O j,Dar el a luat aminte la strâmtorarea lor şi a auzit tânguirea lor;wj+De multe ori Domnul i-a izbăvit, cu toate că erau nesupuşi în sfaturile lor şi se cufundau în nelegiuirile lor.Nj*Vrăjmaşii lor îi împilară şi ei se încovoiară sub mâna lor.kOj)Deci îi dădu pe ei pe mâna păgânilor şi cei ce îi urau pe ei ajunseră stăpânitorii lor;kOj(Atunci mânia Domnului se aprinse împotriva poporului său, şi-i fu scârbă de moştenirea sa.[/j'Astfel, prin faptele lor se făcură necuraţi şi precurviră prin purtarea lor.+Oj&Şi vărsară sânge, nevinovat, sângele feciorilor şi al fiicelor, pe care îi jertfiră idolilor din Canaan, şi pângăriră pământul cu sângele vărsat.@{j%Şi jertfiră demonilor pe feciorii şi pe fiicele lor,Ej$Şi slujiră idolilor lor, care ajunseră cursă pentru ei;J j#Ci se amestecară cu păgânii şi învăţară obiceiurile lor,Sj"Ei nu stârpiră popoarele pe care Domnul hotărîse să le stârpească,w~gj!Căci ei se răzvrătiră împotriva Duhului lui Dumnezeu şi Moise rosti cu buzele sale cuvinte nechibzuite.X})j Şi-l întărâtară iarăşi la apele Meribei, şi Moise pentru ei avu necaz,]|3jŞi aceasta i-a fost pusă la bună socoteală, din neam în neam, până în veac.F{jDar Fineas se ridică şi fu judecător, şi molima se opri.OzjŞi-l întărâtară cu faptele lor şi o molimă bântui printre ei.RyjCi ei slujiră lui Baal-Peor şi mâncară din jertfele aduse morţilor,]x3jŞi să arunce seminţia lor printre neamuri şi să-i risipească în alte ţări.QwjAtunci el ridică împotriva lor mâna sa, ca să-i doboare în pustie,NvjCi cârtiră în corturile lor şi nu ascultară de glasul Domnului.bu=jApoi ei dispreţuiră pământul mult dorit şi nu se încrezură în făgăduinţa lui,)tKjAtunci i-a fost cuvântul să-i nimicească, dacă Moise, alesul lui, n’ar fi stat înaintea lui la ruptoare, ca să domolească mânia lui gata de nimicire.`s9jFapte mai presus de fire în pământul lui Ham şi lucruri uimitoare la Marea Roşie.Xr)jEi uitară pe Dumnezeu, care-i mântuise şi făcuse în Egipt fapte minunate,eqCjŞi astfel ei schimbară pe Cel ce era slava lor cu un chip de bou, care mănâncă iarbă.fpEjEi îşi făcură apoi un viţel în Horeb şi se închinară înaintea acestui chip turnat,QojCăci focul mistui ceata lor şi flacăra nimici pe cei fără de lege.Yn+jDar pământul se deschise şi înghiţi pe Datan şi acoperi ceata lui Abiram,nmUjPe urmă, se răzvrătiră în tabără împotriva lui Moise şi a lui Aaron, sfântul lui Dumnezeu;BljAtunci el le împlini pofta lor, dar îi lovi cu molimă.^k5jCi se lăsară în deşert pradă poftelor lor şi ispitiră în pustie pe Dumnezeu.rj]j Dar degrabă ei uitară faptele Domnului şi nu aşteptară să se îndeplinească punerile lui la cale,_i7j Atunci ei dădură crezământ spuselor lui şi cântară cântări întru lauda lui.Ohj Căci apa acoperi pe asupritorii lor şi nici unul din ei nu scăpă.Zg-j Şi îi mântui din mâna celor ce-i urau şi-i slobozi din puterea duşmanului,Zf-j El certă Marea Roşie şi ea secă şi îi trecu prin adâncuri ca prin pustie.Ue#jDar el i-a mântuit pentru numele său, ca să facă cunoscută puterea sa.d5jPărinţii noştri, în Egipt, n’au luat în seamă minunile tale, uitat-au de mulţimea milelor tale şi s’au răzvrătit lângă Marea Roşie;pcYjPăcătuit-am ca şi părinţii noştri, săvârşit-am fărădelegi, abătutu-ne-am de la pravila ta.b!jCa să privesc fericirea celor aleşi ai tăi, să mă bucur de bucuria poporului tău şi să mă mândresc împreună cu moştenirea ta.ayjAdu-ţi aminte de mine, Doamne, când vei milui pe poporul tău, şi cercetează-mă când vei hărăzi ajutorul tău,h`IjFericiţi sunt cei ce păzesc pravila lui şi trăiesc potrivit dreptăţii în toată vremea!U_#jCine va spune faptele cele mari ale Domnului şi va vesti toată slava lui?Q^ jAliluia! Lăudaţi pe Domnul, că este bun, că în veac ţine mila lui!Y]+i-Ca să păzească rânduielile lui şi să ia aminte la poruncile lui. Aliluia!i\Ki,El le-a dat apoi în stăpânire ţările popoarelor şi agonisita noroadelor drept moştenire,f[Ei+Drept aceea, a scos pe poporul său cu bucurie şi pe aleşii săi întru chiote de veselie.VZ%i*Căci Domnul şi-a ţinut cuvântul său cel sfânt către Avraam, sluga sa.]Y3i)El a despicat stânca şi a ţâşnit apă şi apa a pornit prin pustiu ca un râu,XX)i(Iar când au cerut, le-a trimis prepeliţe şi i-a săturat cu pâine din cer;iWKi'Iar Domnul a întins deasupra lor un nor ca să-i umbrească şi foc ca să-i lumineze noaptea,ZV-i&Atunci Egiptenii s’au bucurat de plecarea lor, căci groază căzuse peste ei.xUii%Şi încărcaţi cu aur şi cu argint i-a scos din Egipt şi n’a fost în seminţiile lor nici un zăbavnic.`T9i$Apoi el a lovit pe toţi întâi-născuţii din Egipt, toată pârga bărbăţiei lor,VS%i#Care mâncară toată iarba din pământul lor şi tot rodul ţarinilor lor.RRi"Şi a dat iar poruncă şi veniră lăcuste şi forfocari fără număr,YQ+i!El bătu viile şi smochinii lor şi pometul din ţinuturile lor îl prăpădi.UP#i Slobozi peste ei grindina în loc de ploaie şi foc arzător în ţara lor._O7iEl a dat poruncă şi iată că veniră tăuni şi ţânţari în toate hotarele lor;gNGiFăcut-a să mişune broaştele în pământul lor, chiar şi în cămările împărăteşti,GMiPrefăcut-a apele lor în sânge şi peştii din ele muriră,eLCiTrimis-a întuneric şi s’a întunecat, dar Egiptenii nu luară în seamă cuvintele lui,WK'iEl a făcut minuni în pustie şi fapte mai presus de fire în ţara lui Ham:PJiCi el trimise pe Moise, sluga lui, şi pe Aaron pe care l-a fost ales.xIiiEl schimbă inima Egiptenilor ca să urască pe poporul său şi să se poarte vicleneşte cu slujitorii săi.eHCiAtunci Domnul înmulţi foarte pe poporul său şi-l făcu mai tare decât asupritorii lui.TG!iŞi Israil a venit în Egipt şi Iacob a stat vremelnic în ţara lui Ham.lFQiCa să ţină în frâu pe principi după voia lui şi pe bătrâni să-i înveţe înţelepciune.VE%iAtunci l-a pus domn peste casa sa şi chivernisitor peste toată avuţia sa,gDGiÎmpăratul trimise şi-i dădu drumul, stăpânitorul popoarelor îl scoase din închisoare.rC]iPână în ceasul când s’a împlinit proorocia lui şi cuvântul lui, Dumnezeu l-a dovedit nevinovat.NBiŞi i-au strâns picioarele în obezi şi l-au ferecat în cătuşe,EAiEl trimise un om înaintea lor şi Iosif fu vândut ca rob;M@iDomnul chemă foametea în ţara lor şi-i lăsă fără de pâine.]?3i«Nu vă atingeţi de unşii meii şi proorocilor mei nu le faceţi nici un rău!»a>;iDar el nu îngădui nimănui să-i asuprească şi împăraţi pedepsi din pricina lor.U=#i Ci ei merseră din popor în popor şi din împărăţie în împărăţie,Y<+i În vremea când erau numai o mână de oameni şi streini în această ţară.\;1i Zicând: «Ţie îţi voi da pământul Canaan, ca ţinutul moştenirii voastre»,V:%i Şi i l-a statornicit lui Iacob proorocie şi lui Israil veşnic legământ,W9'i De legământul lui încheiat cu Avraam şi de jurământul făcut lui Isaac.8wiEl îşi aduce aminte în toată vremea de legământul lui – de cuvântul pe care l-a dat la mii de generaţii –V7%iEl este Domnul Dumnezeul nostru şi judecăţile lui stăpânesc pământul,R6iVoi urmaşi ai lui Avraam, sluga lui, voi fii ai lui Iacob, aleşii lui!5{iAduccţi-vă aminte de minunile pe care le-a făcut, de faptele lui cele uriaşe şi de poruncile ieşite din gura lui:L4iCercetaţi pe Domnul şi puterea lui, căutaţi pururea faţa lui!^35iLăudaţi-vă întru sfânt numele lui; bucure-se inima celor ce-l caută pe Domnul!]23iCântaţi-l pe el! Proslăviţi-l în psalmii voştri! Spuneţi toate minunile lui!_1 9iLăudaţi pe Domnul! Propoveduiţi numele lui! Vestiţi între popoare lucrările lui!0h#Piară păcătoşii de pe pământ şi cei fără de lege să nu-şi mai afle loc! Binecuvîntează, suflete al meu, pe Domnul! Aliluia!H/ h"Plăcute fie lui cuvintele mele! Eu în Domnul mă voi veseli.c.?h!Cânta-voi Domnului toată viaţa mea; preamări-voi pe Dumnezeul meu în tot veacul meu.w-gh El care aruncă ochii spre pământ şi pământul se cutremură! El care atinge munţii şi munţii fumegă!R,hFie mărirea Domnului în veci! Veselească-se Domnul de lucrurile sale!W+'hTrimiţi duhul lor: ele se zidesc din nou şi primeneşti faţa pământului.t*ahAscunzi faţa ta: ele se spăimântează; iei înapoi suflul lor: ele mor şi se întorc în pulberea lor.T)!hTu le dai: ele culeg; tu deschizi mâna ta: ele se satură de bunătăţi.N(hEle toate aşteaptă de la tine ca să le dai hrană la bună vreme.l'QhÎn ea corăbiile croiescu-şi cale şi Leviatanul pe care l-ai zidit ca să zburde într’însa. & hIată marea! Uriaşă şi largă, şi încoace şi încolo! În ea fojgăesc, fără număr, vietăţi mici şi vietăţi mari; % hCât de numeroase sunt lucrările tale, Doamne! Toate cu înţelepciune le-ai zidit. Plin este pământul de alcătuirile tale!D$hIar omul iese la lucrul său şi la munca sa până seara.W#'hCând răsare soarele, atunci ele se strâng şi în vizuinile lor se culcă,K"hPuii de leu răcnesc după pradă şi cer de la Domnul hrana lor._!7hAduci întunericul şi se face noapte; într’însa mişună toate fiarele pădurii:` 9hTu ai făcut luna spre împărţirea timpului; soarele cunoaşte ceasul apunerii sale.wghMunţii cei înalţi sunt ţinutul caprei-sălbatice; stâncile scorburoase sunt ascunzătoare pentru şafan.NhAcolo păsările durează cuiburi; barza pe al său, în chiparoşi.V%hPlini sunt de mâzgă copacii Domnului, cedrii Libanului pe care i-a sădit.hVinul care înveseleşte inima omului, şi untul de lemn care face să strălucească faţa lui, şi pâinea care întăreşte inima lui.xihTu faci să răsară iarbă pentru vite şi plante pentru munca omului, – ca să scoată hrana din pământ:kOh Din cămările de sus tu adăpi munţii şi din rodul săvârşirilor tale se satură pământul.eCh Lângă pâraie, sălăşluesc păsările cerului; ciripitul lor răzbeşte printre ramuri.`9h Ele adapă toate dobitoacele câmpiei; asinii sălbatici îşi astâmpără setea lor;Oh Tu trimiţi izvoare jos în văi; ele îşi iau calea printre munţi,dAh Hotar le-ai pus pe care nu-l vor trece, nu se vor mai întoarce ca să acopere pământul.\1hDe pe munţi, s’au pogorît în văi, către locul pe care l-ai statornicit lor.a;hLa certarea ta ele au fugit, la glasul tunetului tău s’au dat înapoi înfricoşate.vehCu adâncul apelor de sus – aidoma unui talar – tu l-ai acoperit, astfel că pe munţi au stătut apele.kOhTu ai întemeiat pământul pe taracii lui, aşa ca să nu se clatine în veac şi în veşnicie.W'hTu faci din vânturi solii tăi; tu faci din foc, din pară, slujitorii tăi.whTu ai clădit în apele de sus pridvoarele tale; tu ai făcut din nori carul tău; tu te porţi pe aripile orcanului;gGhTu te înveleşti întru lumină ca într’un veşmânt, tu desfăşuri cerurile ca un cort! %hBinecuvîntează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne Dumnezeul meu, cât eşti tu de mare! Întru măreţie şi strălucire eşti îmbrăcat! gBinecuvântaţi pe Domnul, toate lucrurile lui, în tot locul stăpânirii lui! Binecuvîntează, suflete al meu, pe Domnul!b =gBinecuvântaţi pe Domnul, toate oştirile lui, slujitori ai lui, care faceţi voia lui!  gBinecuvântaţi pe Domnul, îngerii lui, voi viteji puternici, care pliniţi cuvântul lui, ascultând de glasul poruncii lui!f EgDomnul a aşezat în cer jilţul său, iar împărăţia lui se întinde peste toată lumea.y kgPeste cei ce păzesc legământul lui şi îşi aduc aminte de poruncile lui, ca să le îndeplinească pe ele.wggDar mila Domnului ţine deapururi către cei ce se tem de el şi dreptatea lui se revarsă peste fiii fiilor,U#gCând suflă vântul ea se trece şi nu se mai cunoaşte locul unde a fost.RgOmul?… Zilele lui sunt ca iarba; el înfloreşte ca floarea câmpului:Z-gCăci el cunoaşte făptura noastră şi-şi aduce aminte că ţărână suntem.b=g Precum milueşte un părinte pe fiii săi, aşa milueşte Domnul pe cei ce se tem de el,oWg Şi cât este de departe Răsăritul de Apus, atât depărtează el de la noi fărădelegile noastre.gGg Ci cât este departe cerul de pământ, atâta e de mare mila lui către cei ce se tem de el;veg El nu ne răsplăteşte după păcatele noastre şi nici după fărădelegile noastre nu ne întoarce nouă.Og El nu ceartă până în sfârşit şi nu ţine deapururi mânia lui.U#gÎndurat şi milostiv este Domnul, îndelung răbdător şi mult milosârd.Y~+gEl a făcut cunoscute căile sale lui Moisi şi fiilor lui Israil faptele sale.;}qgDomnul face dreptate şi judecă pe cei apăsaţi.^|5gEl satură de îndurări pofta ta; tinereţile tale înnoi-se-vor ca ale vulturului.d{AgEl izbăveşte din stricăciune viaţa ta, el te încununează cu milă şi cu îndurări,NzgEl iartă toate fărădelegile tale, el vindecă toate boalele tale,Yy+gBinecuvîntează, suflete al meu, pe Domnul şi nu uita toate binefacerile lui.x gUn psalm al lui David. Binecuvîntează, suflete al meu, pe Domnul şi toate cele dinlăuntrul meu numele cel sfânt al lui!wwgfFeciorii slugilor tale vor avea sălaş statornic şi seminţiile lor vor rămânea în veac, înaintea ta.»FvfDar tu rămâi acelaşi şi anii tăi nu vor avea sfârşit.}usfEle vor pieri, dar tu rămâi; toate ca o haină învechi-se-vor; ca un veşmânt le vei schimba şi nu vor mai fi,[t/fLa început, tu ai întemeiat pământul şi cerurile sunt lucrul mâinilor tale;~sufDar eu am zis: Dumnezeul meu, nu mă lua în miezul vârstei mele, tu ai cărui ani se prelungesc din neam în neam.NrfEl a sfărâmat puterea mea, în cale, şi zilele mele le-a scurtat,]q3fCând neamurile şi împărăţiile aduna-se-vor laolaltă să slujească Domnului.[p/fAstfel ca ei să vestească numele Domnului în Sion şi lauda lui în Ierusalim,^o5fCa să asculte suspinul celui robit şi să slobozească pe cei hărăziţi morţii,xnifCăci Domnul va privi de sus, din sfântul său locaş, şi-şi va întoarce privirea din cer către pământ,pmYfSă se scrie acestea pentru neamul viitor, ca norodul ce va fi zămislit să preamărească pe Domnul;Ul#fEl va lua aminte la cererea celui gol şi nu va dispreţui rugăciunea lui.Ik fCăci Domnul va clădi Sionul şi se va arăta întru slava sa;cj?fAtunci neamurile vor cinsti numele Domnului şi toţi împăraţii pământului slava ta,Zi-fCăci slugile tale iubesc pietrele Sionului şi se înduioşează de colbul lui.}hsfTu te vei scula şi te vei îndura de Sion, căci vremea ca să te milostiveşti de el, vremea hotărîtă a venit,ogWf Dar tu, Doamne, stăpâneşti veşnic din jilţul tău şi numele tău dăinueşte din neam în neam.Mff Zilele mele sunt ca umbra ce se lungeşte şi eu mă usuc ca iarba.se_f Din pricina mâniei tale şi a întărâtării tale; căci tu m’ai ridicat şi m’ai zvârlit departe.ad;f Ci eu mănânc cenuşă ca şi cum ar fi pâine şi băutura mea o amestec cu lacrămi,c}f Vrăjmaşii mei mă batjocoresc în toată vremea şi cei ce turbează împotriva mea s’au jurat să-mi răpue viaţa.gbGfPetrec nopţile fără somn şi scot ţipete de jale, ca o pasăre singuratică pe acoperiş.\a1fSunt asemenea pelicanului din pustie şi asemenea bufniţei printre dărâmături;D`fDe multul meu suspin, oasele mele se lipesc de pielea mea.[_/fPălită ca iarba, inima mea se usucă şi am uitat să mai mănânc pâinea mea;U^#fCăci zilele mele se sfârşesc ca fumul şi oasele mele ard ca jăratecul. ]fNu ascunde faţa ta de mine; în ziua când sunt în strâmtorare, pleacă spre mine urechea ta; când te chem, degrabă auzi-mă!R\fDoamne, ascultă rugăciunea mea şi strigătul meu să ajungă la tine!k[ QfRugăciunea celui obijduit şi sleit de putere, care îşi revarsă tânguirea înaintea Domnului.,ZQeÎn fiecare dimineaţă voi stârpi prin judecată pe toţi răufăcătorii din ţară, ca să pierz din cetatea Domnului pe toţi cei ce lucrează fărădelegea.Y%eNu va locui înlăuntrul casei mele cel ce iubeşte înşelăciunea; cine are năravul să mintă nu-şi va găsi loc înaintea ochilor mei!X'eFi-voi cu ochii aţintiţi la credincioşii din ţară, ca să locuiască lângă mine. Cel ce umblă pe căi cucernice, acela îmi va sluji. WePe cel ce bârfeşte în dos pe aproapele său îl voi da pieirii; pe omul îngâmfat şi cu inima trufaşă nu-l voi putea răbda.^V5eInima făţarnică să se depărteze de mine! Ceea ce este rău nu vreau să cunosc!UeNimic urîcios nu voi îngădui înaintea ochilor mei. Purtarea călcătorilor de lege o urăsc; nimic nu se va lipi de mine.T7eFi-voi cu luare aminte la calea cea dreaptă: Când, oare, veni-vei către mine? Umbla-voi întru nevinovăţia inimii mele, înlăuntrul casei mele.S {eUn psalm al lui David. Preamări-voi în cântări bunătatea şi dreptatea; ţie, Doamne, îţi voi cânta din harfă.eRCdCăci Domnul este bun; mila lui ţine un veac, credincioşia lui rămâne în neam de neam!(QIdVeniţi la porţile sale cu cântări de mulţumită, intraţi în curţile sale cu cântări de laudă! Mulţumiri aduceţi-i! Numele său binecuvîntaţi-l, PdSă ştiţi că Domnul este Dumnezeu! El este ziditorul nostru şi noi suntem ai lui, – poporul său şi oile păşunilor sale.[O/dSlujiţi Domnului cu bucurie, înfăţişaţi-vă înaintea lui plini de veselie!SN !dUn psalm de laudă. – Strigaţi Domnului, toţi locuitorii pământului!Mc Prea înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru şi închinaţi-vă în sfânt muntele său, căci sfânt este Domnul Dumnezeul nostru!LcDoamne Dumnezeul nostru, tu le-ai dat ascultare; Dumnezeu iertător ai fost cu ei, dar şi răzbunător asupra faptelor lor viclene.iKKcDin stâlpul de nouri el le vorbea; ei păzeau poruncile lui şi legea pe care le-a fost dat-o. J~}}}^} ||U|{{r{zzCyyyRxxyx wwfw vvvTuuu,ttRss~s.rrrqqyq.p~p,oogonnLmmmFmllvlkkhkjjXj iii4hhh%gggg ff(ee|dddKdccrcbb^aaa>``U` __O^^^R]]]H\\\.[[[>x>==[<<F & c Z F##W:EcF=Să fie ca iarba de pe acoperişuri, care, până când să dea în spic, se şi usucă,KE Să se ruşineze şi să dea înapoi toţi cei ce urăsc Sionul!KD Dar Domnul este drept. El a tăiat ştreangurile nelegiuiţilor!VC#Pe spinarea mea au arat cu plugul şi arătura lor au tras-o lung şi larg.cB=Peste măsură m’au asuprit din tinereţile mele, dar n’au putut să mă biruiască!kA OO cântare a treptelor. – Mult m’au asuprit din tinereţile mele! – S’o spună Israil –F@Şi să poţi vedea pe fiii fiilor tăi. Pace peste Israil!z?kDomnul să te binecuvânteze din Sion, ca să priveşti fericirea Ierusalimului, în toate zilele vieţii tale,L>Iată, astfel fi-va binecuvântat omul care cinsteşte pe Domnul.=Femeia ta fi-va ca o viţă plină de rod înlăuntrul casei tale, iar copiii tăi ca nişte mlădiţe de măslin în jurul mesei tale.g<EVei mânca din agoniseala mâinilor tale, fi-vei fericit şi în plin îţi vor merge toate.m; SO cântare a treptelor. – Fericiţi sunt toţi cei ce se tem de Domnul şi umblă în căile lui!`:9Nu se vor face de ocară, când vor sta de vorbă cu duşmanii, la porţile cetăţii.M9Fericit este bărbatul care are tolba lui plină cu atari săgeţi!c8?Precum sunt săgeţile în mâna celui viteaz, aşa sunt feciorii născuţi la tinereţe.o7WÎntr’adevăr, copiii sunt o moştenire de la Domnul; rodul pântecelui este o răsplată de la el.F6De prisos vă este să vă sculaţi devreme, de prisos vă este să vă culcaţi târziu, mâncând o pâine agonisită trudnic, căci Domnul o dă la fel iubiţilor săi în timp ce dorm.M5 O cântare a treptelor, – a lui Solomon. Dacă Domnul nu zideşte casa, în zadar se ostenesc cu ea cei ce o zidesc; dacă Domnul nu păzeşte cetatea, în deşert priveghează străjuitorii ei.43~Plângând, sămănătorul merge mereu înainte şi aruncă valuri de sămânţă, iar când vine secerişul, aduce snopii, hăulind de voie bună.D3~Fie ca acei ce samănă cu lacrămi să secere cu veselie!K2~Fă, Doamne, întoarsă calea noastră, ca şuvoaiele din Negheb!q1[~Într’adevăr, Dumnezeu a făcut cu noi lucruri prea măreţe. Şi noi vom fi desfătaţi de bucurie.?0w~Atunci gura noastră va fi plină de zbucniri de veselie şi limba noastră prididită de cântece. Atunci spune-se-va printre neamuri: «Dumnezeu a făcut cu ei lucruri minunate!»/ y~O cântare a treptelor. – Când Domnul va face întoarsă calea robilor Sionului, vom fi aşa ca unii care visează..-}Iar pe cei ce umblă razna, pe căile lor întortochiate, Domnul îi va nimici, împreună cu cei ce lucrează fărădelegea. Pace peste Israil!F-}Fă bine, Doamne, celor buni şi celor nevinovaţi cu inima!+,O}Căci nu va lăsa schiptrul celui fără Dumnezeu să apese asupra moştenirii celor drepţi, ca nu cumva cei drepţi să întindă spre nelegiuire mâinile lor.+}Precum Ierusalimul este înconjurat de munţi, tot astfel înconjoară Domnul pe poporul său de acum şi până în veac.* 3}O cântare a treptelor. – Cei ce îşi pun nădejdea în Domnul sunt asemenea muntelui Sion, care nu se clatină, ci rămâne neclintit în veci.\)1|Ajutorul nostru stă întru numele Domnului, cel ce a făcut cerul şi pământul.z(m|Sufletul nostru întocmai ca o pasăre a scăpat din laţul păsărarilor; laţul s’a rupt şi noi am scăpat!M'|Binecuvântat fie Domnul, care nu ne-a lăsat pradă dinţilor lor!H& |Atunci valurile vijelioase ar fi covârşit sufletele noastre.L%|Atunci apele ne-ar fi dat la fund; puhoiul ar fi trecut peste noi,k$O|Negreşit că ne-ar fi înghiţit de vii, atât de arzătoare era mânia lor împotriva noastră!w#g|Dacă n’ar fi fost Domnul care să fie de partea noastră, atunci când oamenii se porniră împotrivă-ne, " |O cântare a treptelor – a lui David. – Dacă n’ar fi fost Domnul care să fie cu noi – s’o mărturisească Israil –u!c{Peste măsură este sătul sufletul nostru de ocara celor ce huzuresc şi de dispreţul celor îngâmfaţi.q [{Milostiv fii nouă, Doamne, milostiv fii-ne nouă, căci peste măsură am fost săturaţi cu dispreţ!Y+{Iată, precum ochii robilor caută la mâna stăpânilor lor, precum ochii roabei caută la mâna stăpânei sale, tot aşa ochii noştri caută la Domnul Dumnezeul nostru, până când se va îndura de noi.j O{O cântare a treptelor. – Către tine ridic ochii mei, către tine cel ce locueşti în ceruri!Y+z Pentru locaşul Domnului Dumnezeului nostru, mă voi sârgui spre fericirea ta!MzPentru fraţii mei şi pentru prietenii mei, dorescu-ţi ţie pace!_7zPropăşirea să domnească înlăuntrul zidurilor tale, liniştea în palatele tale!a;zRugaţi-vă pentru fericirea Ierusalimului! De tihnă să aibă parte cei ce te iubesc!]3zCăci acolo au fost aşezate jeţurile pentru judecată, jeţurile casei lui David. zŞi către care se sue seminţiile, seminţiile Domnului, după pravila lui Israil, ca să preamărească numele Celui Prea înalt.Z-zIerusalime, tu cel din nou clădit, ca o cetate vârtos închegată întru sine,H zŞi picioarele noastre stau acum la porţile tale, Ierusalime!v gzO cântare a treptelor, a lui David. – Bucuratu-m’am când mi-au zis: «Să mergem la templul Domnului!»X)yDomnul va păzi plecările tale şi sosirile tale de acum şi până în veac!LyDomnul te va feri de toată răutatea; sufletul tău îl va păzi.H yZiua soarele nu te va păli, şi noaptea luna nu te va vrăji.b=yDomnul este paznicul tău; Domnul este lângă tine ca umbra, totdeauna de-a-dreapta ta.[/yIată, cel ce păzeşte pe Israil nici nu închide genele, dar mi-te să doarmă.fEyEl nu va îngădui ca piciorul tău să şovăiască, nici ca paznicul tău să aţipească!RyAjutorul meu veni-va de la Domnul, cel ce a făcut cerul şi pământul!_  9yO cântare a treptelor. – Ridic ochii mei spre munţi: De unde veni-va ajutorul meu?F xEu propoveduesc pacea, iar ei vorbesc neîncetat de război!U #xPrea multă vreme oblăduit-a sufletul meu cu cei ce sunt duşmanii păcii!Z -xVai mie! că sunt oaspete în Meşec şi sălăşluesc în corturile lui Chedar!Y +xSăgeţile ascuţite ale celui puternic şi jăratic din vreascuri de jneapăn!QxCe-ţi va prisosi ţie şi care va fi folosul tău, limbă amăgitoare?SxDoamne, scapă sufletul meu de buzele mincinoase, de limba cea vicleană![ 1xO cântare a treptelor. Către Domnul strig în strâmtorarea mea şi el mă aude.hGwRătăcesc ca o oaie pierdută, cercetează pe robul tău, căci n’am uitat poruncile tale!d?wViu să fie sufletul meu ca să te laude şi hotărîrile tale să-mi fie într’ajutor!LwMântuirea ta o doresc, Doamne, căci legea ta e desfătarea mea.SwMâna ta fie într’ajutorul meu, căci îndreptările tale le-am ales![-wLimba mea să vestească întocmirile tale, căci hotărîrile tale drepte sunt!QwIzvorască laudă din buzele mele, că tu mă înveţi poruncile tale!RwDe-ar ajunge la tine ruga mea; după făgăduinţa ta, mântueşte-mă!r~[wO, de-ar ajunge strigarea mea înaintea feţei tale, Doamne! Înţelepţeşte-mă după cuvântul tău!n}SwPăzesc îndreptările şi descoperirile tale, căci toate căile mele sunt înaintea ochilor tăi.P|wDin tot sufletul meu păzesc descoperirile tale şi le iubesc foarte.Y{)wÎntru mântuirea ta nădăjduesc, o, Doamne, căci poruncile tale le plinesc.dz?wDe mare fericire au parte cei ce iubesc legea ta şi nici o piedică nu le stă în cale.PywDe şapte ori pe zi eu te laud, pentru rânduielile dreptăţii tale.LxwUrăsc şi urgisesc minciuna; legea ta singură îmi este dragă.`w7wMă veselesc foarte de făgăduinţa ta, ca unul care a dat peste un vajnic câştig.dv?wCei mari mă prigonesc cu nedreptul, dar numai de cuvântul tău se cutremură inima mea.muQwFiinţa învăţăturii tale este adevărul şi veşnice sunt toate hotărîrile dreptăţii tale.tt_wIată, eu iubesc aşezămintele tale, o, Doamne, după mulţimea îndurărilor tale fă-mă să trăiesc!zskwCând privesc la cei ce s’au lepădat de credinţă, mă scârbesc, căci ei n’au păzit întocmirile tale.frCwMulţi sunt cei ce mă prigonesc şi mă apasă, dar eu nu mă depărtez de pravilele tale.PqwMari sunt îndurările tale, Doamne, după pravila ta dă-mi viaţă!epAwMântuirea stă departe de cei nelegiuiţi, căci lor nu le lpasă de statornicirile tale.Uo!wApără pricina mea şi scapă-mă, şi după făgăduinţa ta viază-mă!NnwVezi obida mea şi mântueşte-mă, căci n’am uitat de legea ta!TmwDe mult ştiu despre descoperirile tale, că tu le-ai hotărît pe vecie.`l7wDar tu mai aproape eşti de mine, Doamne, şi toate poruncile tale cuprind adevărul.[k-wAproape sunt de mine viclenii mei prigonitori, care s’au lepădat de legea ta,[j-wGlasul meu auzi-l, după îndurarea ta! Doamne, întru dreptatea ta fă-mă viu!giEwMai nainte de străjile nopţii deschid ochii mei, ca să pătrund cu mintea cuvintele tale.mhQwMai nainte de revărsatul zorilor prind a striga: Nădăjduesc întru împlinirea cuvintelor tale!QgwCătre tine strig; mântueşte-mă, ca să păzesc descoperirile tale.Zf+wDin toată inima strig; auzi-mă, Doamne, că vreau să păzesc poruncile tale!]e1wDescoperirile tale sunt drepte în veac de veac, înţelepţeşte-mă ca să viez.bd;wNevoie şi strâmtorare au dat peste mine, dar poruncile tale sunt pururea bucuria mea.LcwDreptatea ta este dreptate în veac şi cuvântul tău adevărul.\b/wMăcar că sunt prizărit şi nebăgat în seamă, eu nu uit îndreptările tale.FawRostirile tale sunt prea curate şi robul tău le iubeşte.l`OwRâvna pentru învăţăturile tale mă mistue, fiindcă asupritorii mei uită de cuvintele tale.O_wTu ai legiuit orânduirile tale cu dreptate şi după tot adevărul.E^wDrept eşti tu, Doamne, şi drepte sunt hotărîrile tale!S]wPâraie de lacrămi curg din ochii mei, căci legea ta nu este ţinută.]\1wFă să lumineze peste robul tău faţa ta, şi învaţă-mă îndreptările tale.R[wScapă-mă de apăsarea oamenilor, ca să păstrez aşezămintele tale.iZIwÎntăreşte paşii mei întru cuvântul tău şi nu lăsa ca să mă stăpânească viclenia.lYOwÎntoarce-te către mine şi fii-mi milostiv, după dreptarul tău, cu cei ce iubesc numele tău.SXwDeschid gura mea şi respir adânc, căci poruncile tale sunt dorul meu.mWQwTâlcuirea învăţăturilor tale răspândeşte lumină; ea înţelepţeşte pe cei nepricepuţi.VV#wMinunate sunt descoperirile tale, pentru aceasta le păzeşte sufletul meu.fUCwDrept aceea, găsesc drepte toate aşezările tale şi urăsc toată calea cea mincinoasă._T7wPentru aceasta eu iubesc poruncile tale mai mult decât aurul, decât aurul lămurit.LSw~Vremea este, Doamne, ca să lucrezi; căci ei au stricat legea ta.TR!w}Robul tău sunt eu, înţelepţeşte-mă ca să cunosc descoperirile tale.WQ'w|Poartă-te cu robul tău după mila ta şi învaţă-mă îndreptările tale.hPIw{Ochii mei se sfârşesc, aşteptând mântuirea ta şi făgăduinţa rostită de dreptatea ta.UO#wzFii chezaş fericirii robului tău, ca să nu mă asuprească cei trufaşi.mNSwyM’am ţinut strâns de ce a fost drept şi de dreptate, nu mă lăsa pe mâna apăsătorilor mei!dMAwxTrupul meu se înfioară de teamă înaintea ta şi judecăţile tale mă înfricoşează.tLawwDrept zgură socoteşti pe toţi nelegiuiţii de pe pământ, pentru aceasta eu iubesc descoperirile tale.iKKwvTu lepezi pe toţi cei ce se abat de la legile tale, căci gândurile lor sunt numai minciună.TJ!wuAjută-mă ca să mă mântuesc şi eu pururea mă voi bucura de legea ta!kIOwtSprijineşte-mă după făgăduinţa ta, ca să fiu viu, şi nu mă ruşina întru nădejdea mea!lHQwsDepărtaţi-vă de la mine, voi păcătoşilor, căci vreau să păzesc poruncile Dumnezeului meu!SGwrTu eşti acoperământul şi pavăza mea, în cuvântul tău mă bizuesc.RFwqUrăsc pe oamenii cu inima şovăelnică, dar legea ta îmi este dragă.NEwpPlec inima mea spre plinirea poruncilor tale, în veac şi în veac.bD=woDescoperirile tale sunt moştenirea mea de totdeauna, căci ele fac bucuria inimii mele._C7wnCei păcătoşi îmi întind curse, dar eu nu mă răzleţesc la îndreptările tale.OBwmViaţa mea este primejduită la tot pasul, dar eu nu uit de legea ta.cA?wlFie-ţi bine primit prinosul gurii mele, Doamne, şi mă învaţă înţelepţirile tale.M@wkSunt în mare restrişte: Doamne, fă-mă viu după cuvântul tău!Z?-wjJuratu-m’am, şi voi ţine cuvântul, ca să păzesc dreptele tale hotărîri.[>/wiCuvântul tău este făclie pentru paşii mei şi lumină pentru cărările mele.`=9whNumai prin poruncile tale sunt înţelept, pentru aceea urăsc orice cale mincinoasă.m<SwgCât de dulci pentru cerul gurii mele sunt poruncile tale! Mai dulci decât mierea pentru gura mea.c;?wfNu mă depărtez de la rânduielile tale, căci tu eşti cel ce îmi dai învăţătură.[:/wePăzesc piciorul meu de orice cale rea, ca să ţin cu sfinţenie cuvântul tău.Z9-wdÎntrec în înţelepciune pe cei bătrâni, căci păstrez statornicirile tale.i8KwcSunt mai iscusit decât învăţătorii mei, căci gândul meu e veşnic la descoperirile tale.f7EwbPorunca ta mă face mai înţelept decât vrăjmaşii mei, fiindcă ea pururea este cu mine.N6waCât mi-este de dragă legea ta! Toată ziua ea umple gândirea mea.W5'w`La orice desăvârşire văzut-am hotar, legea ta singură e fără de hotar.k4Ow_Deşi nelegiuiţii mă pândesc ca să mă piardă, eu sunt luător aminte la descoperirile tale.R3w^Al tău sunt eu, izbăveşte-mă, căci îndreptările tale, eu le caut.`29w]În veac nu voi uita învăţăturile tale, căci întru ele tu mă faci să trăiesc.b1=w\Dacă legea ta n’ar fi fost îndeletnicirea mea, aş fi pierit întru ticăloşia mea.t0aw[După dreptarul tău, făpturile tale sunt şi astăzi în fiinţă, şi tot ce este pe tine te slujeşte.n/UwZCredincioşia ta ţine în neam de neam; tu ai întemeiat-o şi stă neschimbată ca şi pământul.J. wYCuvântul tău, Doamne, veşnic este, neclintit ca şi cerurile.V-%wXDupă mila ta ţine-mă cu viaţă, ca să păzesc descoperirile gurii tale.n,UwWPuţin a lipsit ca să nu mă şteargă de pe pământ, dar eu nu m’am lepădat de pravilele tale.g+GwVToate poruncile tale sunt adevărate; ei mă prigonesc pe nedrept. Vino într’ajutorul meu!Y*+wUCei trufaşi săpat-au gropi în calea mea, ei care nu trăiesc după legea ta.m)SwTCâte mai sunt zilele robului tău? Când îmi vei face dreptate împotriva celor ce mă prigonesc?S(wSAjuns-am ca un burduf atârnat la fum; dar eu nu uit îndreptările tale.f'EwROchii mei se sfârşesc după făgăduinţele tale şi mă întreb: când mă vei mângâia?Y&+wQSufletul meu tânjeşte după mântuirea ta; eu mă bizuesc în cuvintele tale.X%)wPInima mea să se supună pururea îndreptărilor tale, ca să nu mă ruşinez!f$EwOSă se întoarcă spre mine cei ce te cinstesc pe tine şi cei ce cunosc descoperirile tale.~#uwNSă se ruşineze cei mândri, fiindcă m’au apăsat fără pricină. Ci eu cuget pururea la înţelepţirile tale.e"CwMMilele tale să se reverse peste mine, ca să fiu viu, căci legea ta este desfătarea mea.V!%wLFie îndurarea ta mângâierea mea, după cum te-ai făgăduit robului tău!` 9wKŞtiu, Doamne, că hotărîrile tale drepte sunt şi că după dreptate m’ai smerit.nUwJCei ce se tem de tine mă vor vedea şi se vor bucura, căci mi-am pus nădejdea în cuvântul tău.lQwIMâinile tale m’au făcut şi m’au zidit, înţelepţeşte-mă ca să învăţ poruncile tale.lQwHÎnvăţătura gurii tale este mai de preţ pentru mine, decât mii de sicli de aur şi de argint.W'wGBine mi-a prins mie restriştea mea, căci am învăţat aşezămintele tale.OwFInima lor este nesimţitoare ca osânza, ci eu mă bucur de legea ta.mSwECei trufaşi scornit-au minciuni împotriva mea, dar eu păzesc din toată inima rânduielile tale.RwDTu eşti bun şi dătător de bunătăţi: învaţă-mă pravilele tale!oWwCPe când nu ştiam de nenorocire, umblam pe căi rătăcite, dar acum păstrez învăţăturile tale.gGwBBuna pricepere şi cunoştinţa învaţă-mă, căci în poruncile tale pus-am credinţa mea.J wADăruit-ai cele bune, Doamne, slugii tale, după cuvântul tău.X)w@De mila ta, Doamne, plin este pământul: învaţă-mă înţelepţirile tale!X)w?Părtaş sunt tuturor celor ce se tem de tine şi păzesc îndreptările tale.^5w>În miez de noapte eu mă scol, ca să te laud pentru hotărîrile tale cele drepte.a;w=Cu toate că laţurile celor nelegiuiţi mă împresoară, eu n’am uitat de legea ta.Ew vDomnul este cu mine şi nu mă voi teme: ce-mi va face mie omul?_=7vDin strâmtorarea mea am chemat pe Domnul, şi el m’a auzit şi m’a scos la larg.M<vSă zică cei ce se tem de Domnul: «Că în veac ţine mila lui!»H; vSă zică şi casa lui Aaron: «Că în veac ţine mila lui!»;:qvSă zică Israil: «Că în veac ţine mila lui!»H9 vLăudaţi pe Domnul, că este bun, că în veac ţine mila lui!d8AuCăci mare este mila lui faţă de noi şi credincioşia Domnului ţine în veac. Aliluia!U7 %uLăudaţi pe Domnul, toate popoarele! Preamăriţi-l pe el, toate neamurile!N6tÎn curţile casei Domnului, în mijlocul tău, Ierusalime. Aliluia!H5 tPlini-voi juruinţele mele Domnului, de faţă cu tot poporul,O4tŢie îţi voi aduce jertfă de laudă şi numele Domnului voi chema.n3UtO, Doamne, eu sunt sluga ta, eu sunt sluga ta, fiul slujnicei tale. Tu ai dezlegat legăturile mele.=2utScumpă este înaintea Domnului moartea cuvioşilor.H1 tPlini-voi juruinţele mele Domnului, de faţă cu tot poporul.B0t Paharul mântuirii voi lua şi numele Domnului voi chema;Y/+t Ce voi da înapoi Domnului pentru toate binefacerile lui revărsate asupră-mi?B.t Zis-am întru turburarea mea: «Tot omul este mincinos!»b-=t Păstrat-am credinţa cu tărie, chiar atunci când ziceam: «Eu sunt amărît foarte!»N,t Drept aceea, voi merge înaintea Domnului, în pământul celor vii.f+EtTu ai izbăvit sufletul meu de moarte, ochii mei de lacrămi şi picioarele mele de cădere;^*5tÎntoarce-te, suflete al meu, la odihna ta, căci Domnul ţi-a dat bună răsplată.j)MtDomnul păzeşte pe cei ce nu pot să se păzească; atunci când sunt slab, el mă mântueşte.U(#tÎndurător şi drept este Domnul, şi mult milostiv este Dumnezeul nostru.O'tAtunci m’am rugat Domnului:«O, Doamne, izbăveşte sufletul meu!»,&QtCând mă cuprinseseră laţurile morţii şi strâmtorările împărăţiei morţii dăduseră peste mine, când mă găseam în restrişte şi în amărăciune,H% tCă pleacă urechea lui spre mine, în ziua în care îl chem.F$ tIubesc pe Domnul, căci el aude glasul meu şi strigarea mea,R#sCi noi vom binecuvânta pe Domnul, de acum şi până în veac. Aliluia!m"SsNu cei morţi te vor lăuda pe tine, Doamne, şi nici cei ce se coboară în împărăţia morţii,M!sCerul este cerul Domnului, iar pământul l-a dat fiilor oamenilor.T !sBinecuvântaţi să fiţi de Domnul, cel ce a făcut cerul şi pământul!MsDomnul să vă înmulţească pe voi, pe voi şi pe copiii voştri!J s Binecuvânta-va pe cei ce se tem de Domnul, pe mici şi pe mari.s Domnul îşi aduce aminte de voi; el va binecuvânta, el va binecuvânta casa lui Israil, binecuvânta-va casa lui Aaron,q[s Voi cei ce vă temeţi de Domnul, puneţi-vă nădejdea în Domnul! El este ajutorul şi scutul vostru!c?s Voi cei din casa lui Aaron, nădăjduiţi în Domnul! El este ajutorul şi scutul vostru!T!s O, Israile, nădăjdueşte în Domnul! El este ajutorul şi scutul vostru!^5sLa fel cu ei fi-vor cei ce i-au făurit, toţi cei ce îşi pun nădejdea în idoli.mSsCu mâinile lor nu pipăesc, cu picioarele lor nu merg, iar din gâtlejul lor nu scot nici un glas.3asUrechi au şi nu aud, nas au şi nu miros,7isGură au şi nu grăiesc, ochi au şi nu văd,EsIdolii lor sunt argint şi aur, lucru de mână omenească:W'sDumnezeul nostru este în ceruri şi tot ceea ce el voieşte, îndeplineşte.EsPentru ce să zică păgânii: «Unde este Dumnezeul lor?»o YsNu nouă, Doamne, nu nouă, ci numelui tău se cuvine slavă, pentru mila ta, pentru credincioşia ta!V%rCel ce preface stânca în heleşteu şi cremenea în izvoare ţâşnitoare!Z-rDe faţa Domnului cutremură-te, tu pământule, de faţa Dumnezeului lui Iacob!ykrCe vă este vouă, munţilor, că aţi săltat ca berbecii, şi vouă dealurilor, că aţi zburdat ca mioarele?]3rCe-ţi este ţie, mare, că ai fugit? Şi ţie, Iordane, că te-ai întors înapoi?D rMunţii au săltat ca berbecii, şi dealurile ca mioarele!G rMarea l-a văzut şi-a fugit; Iordanul s’a întors înapoi;` 9rAtunci Iuda ajunse locaşul său cel sfânt, Israil ajunse ţinutul stăpânirii sale.l  SrCând Israil ieşi din Egipt, când casa lui Iacob ieşi dintr’un popor cu limbă neînţeleasă,Z -q El sălăşlueşte pe cea stearpă din casă, mamă fericită de copii. Aliluia!KqCa să-l pună în rând cu căpeteniile, cu mai marii poporului.QqEl ridică din pulbere pe cel sărman şi scoate din gunoi pe nevoiaş,>wqŞi-şi pogoară privirea spre cer şi spre pământ?U#qCine este ca Domnul Dumnezeul nostru, cel ce tronează întru cele înalte,Z-qDomnul este mai presus decât toate neamurile; slava lui covârşeşte cerurile.QqDe la răsărit şi până la apus, numele Domnului să fie proslăvit!H qFie numele Domnului binecuvântat de acum şi până în veac!P qAliluia! Slugi ale Domnului, lăudaţi pe Domnul! Lăudaţi numele lui! p Cel fără de lege vede acestea şi se mânie, scrâşneşte din dinţi şi se usucă. Năzuinţele celui păcătos dau greş.p El este darnic, el împarte milostenii celor săraci; fericirea lui dăinueşte pururea, puterea lui se va ridica sus întru slavă.|~qpInima lui e bărbătoasă şi nu se înfricoşează de nimic, până ce va vedea prăbuşirea apăsătorilor săi.d}ApDe veştile cele rele el nu se teme, căci inima lui e tare; el nădăjdueşte în Domnul. ~~~:}}s||N{zz!yyrxx}x wwOvvvuu)t~tssFrrjqqppVoooonn`nmmLllJkkVk jjEiiiBihhdgngffmf%eee.ddd=ccc5bb}baaia#```=___/^^^.]]:\\\[wZZZY\XXwX+WWVVUUGTTnTSS:RRRQaQPmOO-NNMM"LLSKKdK"JJZIIPHH>GG#FFHEERDDBCChBAA>@@0??q?>>X==&<<;z::i99t88b7766'55'4w33]3 22>11_00//%.|--u,,,!++8**S)))0((a'''K&&&9%%m$$$2##%""!!% 2@Oo/iA<'s8~:8j9% H v % > O a?#v4{d qDin pricină că eu propoveduesc, dar voi staţi nepăsători, întind mâna mea şi nimeni nu vrea să ia aminte,c Luaţi aminte iarăşi la certarea mea! Iată, eu voi vărsa peste voi duhul meu şi vă voi da de ştire graiurile mele.b )«Până când, voi nepricepuţilor, iubiţi prostia, şi vouă, batjocoritorilor, vă place batjocura, şi, voi nebunilor, urîţi ştiinţa?la SEa propovedueşte la răspântiile zgomotoase şi înaintea porţilor cetăţii îşi spune păsul:U` %Înţelepciunea strigă pe uliţă şi în pieţe îşi ridică glasul său.u_ eAceasta este soarta celor ce umblă după câştig nedrept! Cei ce se sârguesc după ei îşi pierd viaţa!n^ WEi uneltesc împotriva vieţii lor şi, ca să întindă curse celor nevinovaţi, ei stau la pândă!7] kZadarnic întinzi curse în văzul păsărilor!Z\ /Fiindcă picioarele lor aleargă numai spre rău, iar ei zoresc să verse sânge.b[ ?Fiul meu! Nu te întovărăşi cu ei pe cale, ci fereşte piciorul tău din cărarea lor,TZ #Fii părtaş în obştia noastră, o singură pungă avea-vom noi toţi!»,_Y 9 Să punem stăpânire pe tot soiul de scumpeturi, să umplem de pradă casele noastre!aX = Să-i înghiţim de vii cu totul ca Şeolul, asemenea celor ce se pogoară în mormânt;W  Dacă îţi spun: «Vino cu noi! Să ne punem la pândă ca să vărsăm sânge, să întindem curse fără cuvânt celui neprihănit,OV  Fiul meu! Dacă păcătoşii voiesc să te ademenească, nu te învoi.oU Y Căci ele împodobesc ca o cunună de preţ capul tău şi sunt ca o salbă împrejurul gâtului tău.bT ?Ascultă, fiul meu, învăţătura tatălui tău şi nu dispreţui poveţele maicii tale,S Frica de Dumnezeu este începutul înţelepciunii. Cei fără minte dispreţuesc înţelepciunea şi stăpânirea de sine.cR APătrunzând cu mintea pildele şi înţelesurile adânci şi tâlcuirea lor nepătrunsă!Q Să ia aminte cel înţelept ca să-şi sporească ştiinţa, şi cel priceput să dobândească iscusinţa de a se purta,yP mPentru a prilejui celor cu inimă bună o judecată isteaţă, omului tânăr ştiinţă şi bună chibzuinţă.fO GPentru dobândirea stăpânirii de sine, vieţuirea întru dreptate, neprihănire şi cinste,MN Folositoare pentru cunoaşterea înţelepciunii şi a înfrânării,.M [Proverbele lui Solomon, fiul lui David,7LgToată suflarea să laude pe Domnul! Aliluia!aK9Lăudaţi-l în chimvale răsunătoare, lăudaţi-l pe el în chimvale zăngănitoare!nJSLăudaţi-l în bătaia tobelor şi în jocul horelor! Lăudaţi-l pe el în strune şi în organe!gIELăudaţi-l în sunet de trâmbiţă! Lăudaţi-l pe el în sunet de harfă şi de chitară!`H7Lăudaţi-l întru faptele sale cele mari! Lăudaţi-l după mulţimea măririi sale!zG mAliluia! Lăudaţi pe Domnul, în sfânt templul său! Lăudaţi-l întru tăria cerului, locaşul puterii sale!F Şi să îndeplinească cu ei hotărîrea sa precum este scris. Mărirea aceasta este a tuturor cuvioşilor săi. Aliluia!ZE+Să lege pe împăraţii lor cu obezi şi pe mai marii lor cu cătuşe de fier,FDSă se răzbune pe păgâni şi să pedepsească noroadele,aC9Fie preamărirea Domnului în gura lor şi sabia cea cu două tăişuri în mâna lor,TBBucure-se cuvioşii întru slavă, cânte de bucurie în aşternutul lor!pAWCăci Domnul este prea îndurat către poporul său; pe cei smeriţi îi încununează cu biruinţă.a@9Să laude numele lui în hore; în tobe şi în sunet de chitară să-i cânte numele!e?ASă se bucure Israil de făcătorul său; veselească-se fiii Sionului de împăratul lor!j> MAliluia! Cântaţi Domnului cântare nouă! Cântaţi laudele sale în adunarea credincioşilor!=El înalţă cornul poporului său spre lauda tuturor cuvioşilor săi, a fiilor lui Israil, a poporului ce-i stă aproape. Aliluia!< Să laude toţi numele Domnului, căci numai numele lui este prea înalt. Măreţia lui covârşeşte cerul şi pământul.4;a Tineri şi fete mari, bătrâni şi copii!}:q Împăraţi ai pământului şi voi popoare toate câte sunteţi, voi principi şi voi toţi judecători ai lumii,b9; Voi fiare sălbatece şi dobitoace toate, târîtoare şi voi păsări într’aripate,P8 Voi munţilor şi voi dealuri toate, copaci roditori şi cedri toţi,f7CVoi foc şi grindină, zăpezi şi neguri, tu duh de vifor care îndeplineşti porunca lui,i6ILăudaţi-l pe pământ pe Domnul, voi chiţilor şi toate vietăţile din adâncurile mării,`57El le-a statornicit în veacul veacului, pravilă le-a dat şi nu vor trece peste ea.J4 Să laude numele Domnului, că el a poruncit şi s’au făcut,b3;Lăudaţi-l pe el, ceruri ale cerurilor şi voi ape care sunteţi mai presus de ceruri!]21Lăudaţi-l pe el, soare şi lună, lăudaţi-l pe el, voi toate, stele luminoase;Y1)Lăudaţi-l pe el, toţi îngerii lui, lăudaţi-l pe el, toată oştirea lui,S0 Aliluia! Lăudaţi pe Domnul din ceruri! Lăudaţi-l întru cele înalte:s/]El n’a făcut la fel cu nici unul dintre celelalte neamuri şi ele n’au cunoscut descoperirile sale.e.AEl a descoperit cuvântul său lui Iacob, îndreptările şi orânduirile sale lui Israil;l-ODar el trimite porunca sa şi le topeşte şi când suflă vântul său apele pornesc să curgă.[,-El aruncă ghiaţa sa ca mici fărâme, şi gerul său cine poate să-l îndure!R+El cerne fulgii de omăt ca lâna şi împrăştie chiciura ca cenuşa.R*El trimite pe pământ porunca sa, iar cuvântul său aleargă grabnic.Y))El statorniceşte pacea la hotarele tale şi te satură cu grâul cel mai bun.q(Y Căci el a întărit zăvoarele porţilor tale şi a binecuvântat înlăuntrul tău pe feciorii tăi.Q' Proslăveşte pe Domnul, Ierusalime, laudă pe Dumnezeul tău, Sioane!m&Q Ci Domnul caută cu drag la cei ce se tem de el, la cei ce-şi pun nădejdea în milostivirea lui.j%K Domnului nu-i este dragă puterea calului şi cel iute de picior n’are trecere înaintea lui,T$ El dă hrană dobitoacelor şi puilor de corb când croncănesc de foame.v#cEl împânzeşte cerul cu nouri, el pregăteşte pământului ploaie şi pe munţi face să crească iarba;p"WCântaţi Domnului cântare de mulţumire, preamăriţi pe Dumnezeul nostru în cântec din chitară!h!GDomnul înalţă pe eei smeriţi, iar pe cei fără de lege îi smereşte până la pământ.a 9Mare este Dumnezeul nostru şi atotputernic şi înţelepciunea lui este nemăsurată.7gEl numără stelele şi le dă la toate nume.MEl tămădueşte pe cei cu inima zdrobită şi leagă rănile lor.\/Domnul zideşte din nou Ierusalimul; adună pe cei împrăştiaţi ai lui Israil.  Aliluia! Lăudaţi pe Domnul, că bine este să preamărim pe Dumnezeul nostru, căci plăcută şi cu bună cuviinţă este lauda.b; Domnul este împărat în veac, Dumnezeul tău, Sioane, în neam şi în neam. Aliluia! Domnul păzeşte pe cei streini; pe orfan şi pe văduvă îi sprijineşte Domnul, dar calea celor nelegiuiţi o răsuceşte.s]Domnul deschide ochii orbilor, Domnul îndreptează pe cei încovoiaţi, Domnul iubeşte pe cei drepţi.}qEl face dreptate celor năpăstuiţi, el dă pâine celor flămânzi. Domnul dezleagă pe cei ferecaţi în obezi,El a făcut cerul şi pământul, marea şi toate cele ce sunt într’însele. El păzeşte credincioşia în vecii vecilor.weFericit este cine are pe Dumnezeul lui Iacob de ajutor şi a cărui nădejde este în Domnul Dumnezeul său!";Căci atunci când iese duhul lor, ei se întorc iarăşi în pământul dintru care ei au fost luaţi; în ziua aceea pier toate punerile lor la cale!b;Nu vă nădăjduiţi spre cei mari, spre fiii oamenilor, întru care nu este mântuire!s]Lăuda-voi pe Domnul în toată viaţa mea, lăuda-voi în cântări pe Domnul, cât timp voi mai trăi!4 cAliluia! Laudă, suflete al meu, pe Domnul!Gura mea să rostească lauda Domnului şi toată făptura să binecuvânteze numele cel sfânt al lui, în veacul veacului!fCDomnul păzeşte pe toţi cei ce-l iubesc, iar pe toţi cei fără de lege îi dă pieirii.^3El plineşte voile celor ce se tem de el şi aude strigătul lor şi-i mântueşte.gEDomnul este aproape de toţi cei ce îl cheamă, de toţi cei ce-l strigă din toată inima.U !Domnul este drept întru toate căile sale şi bun în toate faptele sale.J  Tu deschizi mâna ta şi saturi din belşug tot ce are viaţă.O Ochii tuturor privesc la tine, ca să le dai hrană, la bună vreme;P Domnul sprijină pe cei ce cad şi îndreptează pe cei încovoiaţi.k M Împărăţia ta este împărăţie veşnică şi stăpânirea ta dăinueşte din neam în neam!gE Ca să facă cunoscută oamenilor vârtutea ta şi strălucita slavă a împărăţiei tale.`7 Să crăinicească mărirea împărăţiei tale şi să grăiască despre puterea ta,[- Să te laude toate făpturile, Doamne, şi cuvioşii tăi să te binecuvânteze.b; Domnul este bun pentru toţi şi îndurările sale se revarsă peste toată zidirea sa.Z+Domnul este îndurat şi milosârd, îndelung răbdător şi plin de bunătate.t_Să vestească pomenirea marii tale bunătăţi şi cu strigăte de bucurie să întâmpine dreptatea ta!iISă spună puterea înfricoşatelor tale fapte şi să povestească mărirea lucrărilor tale!mQSă vorbească despre slăvită strălucire a măririi tale şi să propoveduiască minunile tale!t_Fiecare neam să spună neamului care vine lauda lucrurilor tale şi să vestească faptele tale uriaşe!_5Mare este Domnul şi lăudat foarte şi mărirea lui este neprimitoare de cercetare.\~/În fiecare zi te voi binecuvânta şi voi lăuda numele tău întru toţi vecii!} O cântare de laudă a lui David. – Preamări-te-voi, Dumnezeule, împărate, şi voi binecuvânta numele tău în veacul veacului!n|SFericit este poporul căruia îi merge astfel! Fericit este poporul al cărui Dumnezeu este Domnul!{Vitele noastre să fie toate prăsitoare. Nici o spărtură în ziduri, nici o ducere în robie şi nici un bocet în uliţele noastre!%zA Jitniţele noastre să fie pline, încărcate cu tot felul de roduri; oile noastre să se înmulţească cu miile, cu zecile de mii, pe câmpiile noastre;0yW Ca fiii noştri să se asemene unor plante frumos crescute în tinereţea lor, iar fiicele noastre să fie asemenea columnelor sculptate, de la colţurile palatelor.yNu se cuvine oare să urăsc pe cei ce te urăsc pe tine, Doamne, şi să urgisesc pe cei ce se ridică împotriva ta?v=cCa unii care vorbesc despre tine cu gânduri viclene şi, duşmani fiindu-ţi, iau în deşert numele tău.{<mO, Dumnezeule, de-ai vrea să ucizi pe cei nelegiuiţi! O, vărsătorilor de sânge, depărtaţi-vă de la mine!;%Dacă aş sta să le socotesc, ele sunt mai numeroase decât grăunţii de nisip; mă deştept din adâncirea mea şi sunt tot lângă tine.v:cŞi pentru mine, Dumnezeule, cât de nepreţuite sunt gândurile tale şi cât de uriaş este numărul lor!&9COchii tăi mă vedeau când abia eram în zămislire şi scrise erau în cartea ta toate zilele hărăzite mie, mai nainte ca să se fi înfiripat vre-una.8Nu-ţi era ascunsă fiinţa mea, când am fost plăzmuit în taină şi am fost urzit în adâncurile cele mai de jos ale pământului.7#Mulţumescu-ţi ţie că m’ai alcătuit într’un chip atât de uimitor. Minunate sunt lucrurile tale! Şi mintea mea o ştie prea bine.W6% Tu ai întocmit rărunchii mei, tu m’ai ţesut în pântecele maicii mele.!59 Dar şi întunericul nu este întuneric pentru tine, căci noaptea este luminoasă ca ziua: fie întuneric, fie lumină, pentru tine este deopotrivă.z4k Şi dacă aş zice: «Întunericul, poate, mă va învălui, dacă lumina din jurul meu s’ar face noapte…»H3 Şi acolo mă va purta mâna ta şi dreapta ta mă va ajunge.i2I De aş lua aripile dimineţii şi m’aş sălăşlui la cea mai depărtată margine a mării,1Dacă mă voi sui în ceruri, tu eşti acolo; de mă voi sălăşlui în împărăţia morţii, iată tu eşti de faţă!Q0Încotro să mă duc de la Duhul tău şi de la faţa ta unde să fug?U/!Atotştiinţa ta mă covârşeşte; ea e de neajuns, nu pot să o cuprind.c.=Înapoia mea şi înaintea mea, simt împresurarea ta, şi mâna ta o ţii deasupra mea.p-WCăci de abia ajunge cuvântul pe limba mea, şi iată, o, Doamne, că tu îl cunoşti desăvârşit.s,]Fie că merg, fie că stau culcat, nimic nu-ţi scapă, şi toate cărările mele-ţi sunt bine ştiute.]+1Tu ştii când mă culc şi când mă scol; de departe tu pătrunzi gândirea mea.o* WStarostelui cântăreţilor – un psalm al lui David. – Doamne, tu mă cercetezi şi mă cunoşti.~)sDomnul lucrează pentru scăparea mea! Doamne, mila ta ţine în veac! Lucrul mâinilor tale nu-l trece cu vederea!%(ACând umblu împresurat de necazuri, tu îmi dai viaţă, şi împotriva mâniei duşmanilor mei tu îmi întinzi mâna ta şi dreapta ta mă mântueşte.o'U«Prea înalt este Domnul, dar vede pe cei smeriţi, iar pe cei trufaşi îi cunoaşte de departe!»I& Şi vor proslăvi planurile Domnului: «Mare este slava lui!»r%[Preamări-te-vor pe tine, Doamne, toţi împăraţii pământului, când vor auzi cuvintele gurii tale,m$QÎn ziua când te-am chemat, tu m’ai auzit şi tare m’ai făcut dând vârtute sufletului meu.?#uÎnchina-mă-voi în sfântul tău locaş şi numele tău îl voi slăvi pentru milostivirea şi credincioşia ta, căci mai presus de toate ai făcut măreţe numele şi legea ta.x" iUn psalm al lui David. Te voi preamări din toată inima mea; în faţa celor prea puternici îţi voi cânta,Q! Fericit este cel care va lua şi va zdrobi de stânci pe pruncii tăi! Fiică a Babilonului! Tu care ne-ai pustiit: Fericit este cel care-ţi va răsplăti pentru cele ce tu ne-ai făcut nouă!Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii Edomului. de cei care în ziua Ierusalimului ziceau: «Dărâmaţi-l! Dărâmaţi-l până la temelie!»)Să se lipească limba mea de cerul gurii mele, dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi pune Ierusalimul în fruntea bucuriei mele!B}De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea!G«Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ strein?»3Căci acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut cântări şi asupritorii noştri cântece de veselie: «Cântaţi-ne din cântările Sionului!»OÎn soforele din mijlocul ţinutului, spânzurat-am harfele noastre.f ELângă râurile Babiloniei, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion.GLăudaţi pe Domnul din ceruri, că în veac ţine mila lui!K Pe cel ce dă hrană la tot trupul, că în veac ţine mila lui!X'Şi ne-a izbăvit pe noi de vrăjmaşii noştri, că în veac ţine mila lui!`7Pe cel ce şi-a amintit de noi întru smerenia noastră, că în veac ţine mila lui!MMoştenirea lui Israil, robului său: că în veac ţine mila lui!SŞi ţările lor le-a dat drept moştenire, că în veac ţine mila lui!CŞi pe Og, craiul Basanului, că în veac ţine mila lui!GPe Sihon, craiul Amaleciţilor, că în veac ţine mila lui!CŞi a răpus crai puternici, că în veac ţine mila lui!LPe cel ce a bătut împăraţi mari, că în veac ţine mila lui![-Pe cel ce a călăuzit prin pustie pe poporul său, că în veac ţine mila lui!d ?Şi a prăbuşit în Marea Roşie pe Faraon şi oştirea sa, că în veac ţine mila lui!^ 3Şi l-a făcut pe Israil să treacă prin mijlocul ei, că în veac ţine mila lui!T  Pe cel ce a despicat în două Marea Roşie, că în veac ţine mila lui!P  Cu mână vajnică şi cu braţ întins, că în veac ţine mila lui!N  Şi din mijlocul lor a scos pe Israil, că în veac ţine mila lui!a9 Pe cel ce a bătut pe cei dintâi născuţi ai Egiptului, că în veac ţine mila lui!S Luna şi stelele spre stăpânirea nopţii, că în veac ţine mila lui!HSoarele spre stăpânirea zilei, că în veac ţine mila lui!MPe cel ce a făcut marii luminători, că în veac ţine mila lui!QPe cel ce a întins pământul peste ape, că în veac ţine mila lui!V#Pe cel ce a făcut cerurile cu înţelepciune, că în veac ţine mila lui!GPe cel ce a făcut mari minuni, că în veac ţine mila lui!ELăudaţi pe Domnul Domnilor, că în veac ţine mila lui!K Lăudaţi pe Dumnezeul Dumnezeilor, că în veac ţine mila lui!I Lăudaţi pe Domnul, că este bun, că în veac ţine mila lui!d~?Binecuvântat din Sion să fie Domnul, el, cel ce sălăşlueşte în Ierusalim! Aliluia!r}[Voi, casa lui Israil, binecuvântaţi pe Domnul! Voi, casa lui Aaron, binecuvântaţi pe Domnul! Voi, casa lui Levi, binecuvântaţi pe Domnul! Voi cei ce vă temeţi de Domnul, binecuvântaţi pe Domnul, binecuvântaţi pe Domnul!]|1La fel cu ei vor fi cei ce i-au făurit, toţi cei ce-şi pun nădejdea în idoli.@{yUrechi au şi nu aud, nici nu au suflare în gura lor.8ziGură au şi nu grăiesc, ochi au şi nu văd,NyIdolii păgânilor sunt argint şi aur, lucru de mână omenească:Xx'Căci el a făcut dreptate poporului său şi s’a milostivit de robii săi.Tw Doamne, numele tău rămâne în veac, şi pomenirea ta în neam de neam!Yv) Şi dădu ţara lor spre moştenire, spre moştenire lui Israil, poporul său.iuI Pe Sihon, craiul Amoriţilor, şi pe Og, craiul Basanului, şi toate stăpânirile Canaanului,Ft El a bătut popoare multe şi a ucis împăraţi puternici:s El a săvârşit minuni şi fapte mai presus de fire în mijlocul tău, Egiptule, înaintea lui Faraon şi a tuturor slujitorilor lui;\r/El a lovit pe cei întâi-născuţi ai Egiptului, de la om şi până la dobitoc;qEl ridică nori de la capătul pământului, el sloboade fulgerul în învălmăşagul ploii şi scoate vântul din vistieriile sale;kpMTot ce îi este vrerea face Domnul în cer şi pe pământ, în mări şi în toate adâncurile.ioICu adevărat eu ştiu că Domnul este mare şi Domnul nostru covârşeşte pe toţi dumnezeii:HnCăci Domnul a ales pe Iacob, pe Israil, ca stăpânire a sa.Zm+Lăudaţi pe Domnul, că este bun, cântaţi numele lui, că este prea plăcut.^l3Voi care slujiţi în locaşul Domnului, în curţile templului Dumnezeului nostru!Tk !Aliluia! Lăudaţi numele Domnului, lăudaţi-l, voi slujitori, pe Domnul.TjSă te binecuvânteze, din Sion, Domnul ce a făcut cerul şi pământul!Ui!Ridicaţi mâinile voastre spre templul lui şi binecuvântaţi pe Domnul! h O cântare a treptelor. – Binecuvântaţi, acum, pe Domnul, voi toţi slujitorii Domnului, care slujiţi nopţile în casa lui!g%Este ca roua Hermonului care se pogoară pe munţii Sionului, căci acolo a statornicit Domnul binecuvântarea sa: viaţă în veci de veci! f Este ca mirul de preţ de pe cap care se pogoară pe barbă, pe barba lui Aaron, care se pogoară pe marginea veşmintelor lui!{e oO cântare a treptelor, – a lui David. O, cât e de bine şi cât e de frumos când fraţii locuesc împreună!jdKPe vrăjmaşii lui îi voi îmbrăca întru ocară, iar pe capul lui va străluci cununa lui.»hcGAcolo face-voi să crească puterea lui David şi voi pregăti un sfeşnic, pentru Unsul meu.nbSPe preoţii lui îi voi îmbrăca întru mântuire, iar norodul credincios va tresaltă de bucurie.^a3Binecuvânta-voi din belşug Sionul, iar pe săracii lui îi voi sătura de pâine;t`_«Acesta este locul meu de odihnă în veac de veac; aici voi sălăşlui, căci aşa a fost dorirea mea.]_1 Căci Domnul a ales Sionul şi a dorit să-şi aşeze acolo locaşul său zicând:'^E Dacă fiii tăi vor păzi legământul meu şi legile pe care le voi da să le înveţe, atunci aşijderea şi fiii lor şedea-vor pururea pe tronul tău.»]5 Jurat-a Domnul lui David un jurământ adevărat, de la care nu se va da în lături: «Din rodul pântecelui tău, aşeza-voi ţie urmaşi pe tron.J\ Pentru David, sluga ta, nu întoarce faţa ta de la unsul tău!j[K Preoţii tăi să se îmbrace întru dreptate şi norodul cel credincios să strige de bucurie!aZ9Scoală-te, Doamne! Vino la locul tău de odihnă, tu şi chivotul tău prea puternic!bY;Să intrăm în locaşurile Domnului, să ne închinăm aşternutului picioarelor sale!SXIată! Am auzit despre ea în Efrata; am aflat-o în câmpiile Iaarului.xWgPână când nu voi găsi un loc de închinăciune pentru Domnul, o locuinţă pentru Puternicul lui Iacob!»ZV+Nu voi îngădui ochilor mei să doarmă şi nici genelor mele să aţipească,tU_«Cu adevărat nu voi intra în cortul unde sălăşluesc şi nu mă voi sui în patul în care mă culc,{TmDe jurământul pe oare l-a făcut Domnului, de legământul cu care s’a legat faţă de Puternicul lui Iacob:cS ?O cântare a treptelor. – Adu-ţi aminte, Doamne, de David şi de toate ostenelile lui,FRIsraile, pune-ţi nădejdea în Domnul, acum şi deapururi!,QODimpotrivă! Am liniştit şi am domolit inima mea! Precum copilul înţărcat stă lângă maică-sa, aşa, ca un copil înţărcat, este sufletul meu în mine!FP O cântare a treptelor – a lui David. Doamne, inima mea nu e trufaşă şi ochii mei nu ştiu ce e îngâmfarea; nu năzuesc la lucruri care sunt prea grele şi prea înalte pentru mine./OUIsraile, pune-ţi nădejdea în Domnul, căci la el este milostivirea şi, cu belşug, la el e mântuirea! Şi el va izbăvi pe Israil de toate fărădelegeile lui!NSufletul meu adastă pe Domnul cu mai mult foc decât paznicii revărsatul zorilor, mai mult decât ivirea dimineţii, cei ce străjuesc. M Îmi pun nădejdea în Domnul; în Domnul sufletul meu nădăjdueşte; întru cuvântul Domnului stăruesc cu aşteptarea mea.OLMai vârtos, la tine e iertarea, ca să te cinstească pe tine omul.rK[Dacă ai ţine seama, Doamne, de fărădelegile noastre, cine-ar mai putea sta în faţa ta, Stăpâne?]J1Doamne, auzi glasul meu! Prielnică să fie urechea ta la graiul rugăciunii mele!QI O cântare a treptelor. – Dintru adâncuri strig către tine, Doamne!HŞi cei ce trec pe cale nu mai zic: «Binecuvântarea Domnului să fie peste voi! Binecuvântămu-vă pe voi, întru numele Domnului!»yGiIar secerătorul nu-şi mai umple mâna cu ea şi cel ce leagă snopii nu poate s’o mai facă braţe-braţe, 3~c~}}S|||{{[zzzDyyexxxwwiwvvLuuu,ttMsswsrr2qqippp9ooho nn/mm4llrlkkCjjj"iiDhhyggg4fffeeledd;cc,bbQaap```"__[_^^]] \\L[[['ZZVYYY%XXHWWW/VVsVUU/TTPTSSHRRQQQnQPP-OONNcNMMOLLLKKzK#JJ4IIIHHgGGlG FF4EEEDDZCCzCBB:AA~A@@[???d>>>C===-<<<,;;;:999E888977766Q555:44J33N222C11100r0 //Z...--F,,d, ++**R*))0((a''e&&s&%%)$$$4##v""Z!!o! !\Z/`s 7r<<zPx*ev$f< / Q z C Vw P)g&b= Cetatea celor răi se prăbuşeşte, pe când rădăcina celor drepţi stă neclintită.fE Cel ce munceşte ogorul său se satură de pâine, iar cel ce vânează năluci duce lipsă.lQ Cel drept cunoaşte puterea vieţii sale, însă inima celor fără de lege este fără îndurare.c? Mai mult preţueşte un om smerit, dar harnic, decât unul mândru, dar lipsit de pâine.[/ Fiecare este preţuit după isteţimea lui, iar cel zăpăcit rămâne de ocară._7 Cei fără de lege pier într’o clipă, iar neamul celor drepţi dăinueşte mereu.ta Cuvintele celor nelegiuiţi primejduesc viaţa oamenilor, iar gura celor drepţi îi scapă din primejdie.jM Năzuinţa celor drepţi ţinteşte la dreptate, sârguinţa celor ticăloşi la înşelăciune.ta Femeia virtuoasă este cununa bărbatului ei, iar femeia necinstită este ca un car care îi roade oasele.`9 Nimeni nu dăinueşte prin ticăloşie, ci numai rădăcina celor drepţi dăinueşte.a ; Omul bun dobândeşte har de la Domnul, iar cel viclean capătă osândă de la Domnul._  9 Cel ce iubeşte certarea iubeşte ştiinţa, iar cel ce urăşte mustrarea este nebun.i K Dacă cel drept este răsplătit pe pământ, cu atât mai vârtos cel nelegiuit şi păcătos!S  Rodul dreptăţii este un pom al vieţii, iar silnicia nimiceşte viaţa.g G Cine îşi tulbură casa lui are parte de vânt, iar cel nebun ajunge sluga celui înţelept.pY Cel ce-şi pune nădejdea în bogăţia lui se veştejeşte, iar cei drepţi ca frunzişul odrăslesc.mS Cel ce se sârgueşte după bine caută bunăvrerea Domnului, iar cel ce caută răul dă peste el.xi Cel ce ţine grâul este blestemat de norod, iar binecuvântarea se revarsă peste capul celui care îl vinde.X) Cel ce binecuvântează este îndestulat, iar cel ce blestemă este blestemat.gG Unul dă mereu şi se îmbogăţeşte, altul se zgârceşte afară din cale şi sărăceşte.lQ Năzuinţa celor drepţi este fericirea, iar nădejdea celor păcătoşi este mânia lui Dumnezeu.`9 Ca un inel de aur în râtul porcului, aşa este femeia frumoasă şi fără de minte.oW De bună seamă, păcătosul nu rămâne nepedepsit, iar neamul celor drepţi are parte de mântuire.xi Grozăvie sunt pentru Domnul cei cu inimă vicleană, iar cei ce vieţuesc fără prihană sunt plăcerea lui.^5 Stăruinţa în dreptate duce la viaţă, iar sârguinţa după rău duce la moarte.~! Cel ce săvârşeşte fărădelegea dobândeşte câştig înşelător, iar cel ce samănă dreptatea dobândeşte răsplată adevărată.p}Y Omul milostiv îşi face bine luişi, pe când cel cu inima împietrită îşi chinueşte trupul său. |9 O femeie cu purtare bună este cinstită; femeia care urăşte cinstea este o ruşine. Leneşii nu agonisesc avere, ci numai cei silitori o agonisesc.{y Celui ce se pune chezaş pentru un strein, i se întâmplă rău, pe când cei ce nu se pun chezaşi stau la adăpost.`z9 Fără cârmuire, un popor cade, însă mântuirea lui stă în mulţimea sfetnicilor.Vy% Bârfitorul descopere tainele, iar omul cu duhul cumpănit le ţine ascunse.Nx Cel ce urgiseşte pe aproapele său e nebun, iar omul cu minte tace.vwe Prin binecuvântarea oamenilor drepţi, o cetate se înalţă, iar prin gura celor păcătoşi se dărâmă.qv[ De fericirea celor drepţi se bucură cetatea, iar când pier cei păcătoşi, ea tresaltă de bucurie.ouW Gura făptuitorului de rele pierde pe aproapele său, iar prin ştiinţa celor drepţi este mântuit.Nt Dreptul scapă din strâmtorare, iar păcătosul cade în locul lui.esC La moartea omului drept rămâne nădejdea, iar la moartea celui păcătos piere nădejdea.grG Dreptatea mântueşte pe cei cinstiţi, iar cei necredincioşi sunt prinşi în lăcomia lor.vqe Dreptatea netezeşte calea celui fără prihană, iar cel fără de lege cade din pricina fărădelegii lui.fpE La nimic nu foloseşte bogăţia în ziua mâniei, ci numai dreptatea mântueşte de moarte.joM Viaţa fără prihană este călăuza celor drepţi, iar strâmbătatea călăuza celor vicleni.^n5 Dacă vine mândria, după ea şi ocara, înţelepciunea este partea celor smeriţi.am = Cântarul nedrept este urgisit de Domnul, pe când cumpăna dreaptă este plăcerea lui._l7 Buzele celui drept se pricep la vorbe plăcute, iar gura celui rău la strâmbătate._k7 Gura celui drept rodeşte înţelepciune, iar limba urzitoare de rele aduce pierzare.[j/ Omul drept stă neclintit în veac, iar cei păcătoşi nu dăinuesc pe pământ.i Domnul este cetate întărită pentru cel ce vieţuieşte fără prihană, iar pentru cei ce făptuesc fărădelegea este prăbuşire.ghG Nădejdea celor drepţi pricinueşte bucurie, iar nădejdea celor păcătoşi duce la pieire.cg? Frica de Dumnezeu sporeşte zilele omului, iar anii celor fără de lege se micşorează.tfa Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este omul leneş pentru cei ce-l pun la muncă.geG După ce vijelia trece, cel fără de lege nu mai este, însă dreptul are temelii deapururi.gdG Cel nelegiuit de ceea ce se teme are parte, iar cererea celor drepţi, Domnul o împlineşte.}cs Nebunul simte plăcere când săvârşeşte răul, iar cel înţelept când se îndeletniceşte cu înţelepciunea.\b1 Binecuvântarea Domnului aduce bogăţie, pe când truda zadarnică nu aduce spor.aa; Buzele celui drept călăuzesc pe mulţi, iar cei nebuni din pricina nepriceperii pier.^`5 Limba omului drept este argint curat, inima celor fără de lege preţueşte puţin.o_W Cel ce vorbeşte mult nu este scutit de păcat, iar cel ce-şi cruţă buzele lui este om înţelept.c^? Cel ce ascunde într’însul ura este mincinos; cel ce împroaşcă defăimarea e nebun.]{ Cel ce ţine seama de poveţe merge pe calea vieţii, iar cel ce dispreţuieşte certarea umblă pe o cale rătăcită.c\? Agonisita celui drept este spre viaţă, iar câştigul celui fără de lege spre moarte.Z[- Avuţia este cetatea celui bogat, iar sărăcia este pieire pentru cei sărmani.mZS Cei înţelepţi ascund ştiinţa, iar gura celui nechibzuit este nenorocire care e gata să vină.vYe Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, băţul, dimpotrivă, pe spinarea celui lipsit de minte.GX Ura aţâţă sfadă, iar dragostea acopere toate cusururile.bW= Gura celui drept este izvor de viaţă, iar gura celor fără de lege izvor de silnicie.tVa Cel ce clipeşte din ochi este pricină de supărare, iar cel care ceartă cu inimă bună aşează pacea.U Cel ce trăieşte viaţa întru neprihănire merge pe cale sigură, iar cel ce umblă pe căi lăturalnice nimereşte rău._T7 Omul înţelept primeşte sfaturile, iar cel nebun grăieşte vorbe spre pieirea lui.^S5 Numele celui drept este binecuvântat, iar numele celor fără de lege este blestem.vRe Binecuvântarea Domnului sălăşlueşte pe capul celui drept, iar ocara acopere faţa celor fără de lege.kQO Feciorul cuminte adună bucate în timpul verii, iar cel dezmetic doarme în vremea secerişului,aP; Mâna leneşilor pricinuieşte sărăcie, iar mâna celor înţelepţi aduce bogăţie.}Os Domnul nu lasă să se chinuiască de foame sufletul celui drept, însă el respinge lăcomia celor fără de lege.fNE Nu sunt de nici un folos comorile agonisite pe nedrept, ci numai dreptatea scapă de moarte.xM k Proverbele lui Solomon. Fiul înţelept face bucuria tatălui său, iar fiul nebun este supărarea maicii sale.L/ Dar omul nu ştie că acea casă este bântuită de umbre, iar cei pe care îi pofteşte nebunia sălăşluesc de mult în adâncurile Şeolului.SK Apa furată este dulce si pâinea mâncată pe furiş are gust mai bun!»cJ? «Cine este neînţelept să intre la mine! Şi pe cel lipsit de minte îl voi învăţa:^I5 Ca să poftească pe cei care trec pe cale şi pe cei care merg drept pe drumul lor:DH Ea stă la uşa casei sale pe un jilţ înalt şi strigă,GG Nebunia este femeie pătimaşă care se pricepe la ademenire.pFY Dacă eşti înţelept, eşti înţelept pentru tine, dacă eşti batjocoritor, singur porţi ponosul.dEA Căci prin Domnul se vor înmulţi zilele tale şi numărul anilor vieţii tale vor spori.jDM Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu şi priceperea este cunoaşterea Celui Sfânt,|Cq Dă sfat celui înţelept ca să se mai înţelepţească, învaţă pe cel drept ca să-şi sporească ştiinţa.nBU Nu certa pe cel batjocoritor ca să nu te urască, dojeneşte pe cel înţelept ca să te iubească;A Cel ce ceartă pe batjocoritor îşi pricinueşte ocară, şi cel ce dojeneşte pe cel fără de lege are parte de ocărîre.l@Q Lăsaţi prostia, ca să rămâneţi cu viaţă şi umblaţi pe calea cea dreaptă a priceperii.»c?? Veniţi şi mâncaţi din masa mea şi beţi din vinul pe care eu l-am dres cu mirodenii!d>A «Cine este neînţelept să intre la mine. şi pe cei lipsiţi de minte îi voi îndemna:m=S Şi a trimis pe slugile sale să poftească pe oameni şi pe înaltele piscuri aşa să vestească:b<= Înjunghiat-a vite pentru ospăţ, şi-a dres vinul cu mirodenii şi şi-a întins masa,G; Înţelepciunea şi-a zidit casă rezemată pe şapte columne,m:S$Însă cel ce nu mă are îşi face pagubă sieşi. Toţi cei ce mă urăsc pe mine iubesc moartea!K9#Cel ce mă află, află viaţa şi dobândeşte har de la Domnul,8!"Fericit este omul care ascultă de mine şi veghează în fiecare zi la porţile mele şi stă de strajă lângă stâlpii porţilor mele![7/!Ascultaţi învăţătura, ca să ajungeţi înţelepţi şi n’o dispreţuiţi.V6% Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă! Fericiţi sunt cei ce păzesc căile mele!S5Dezmierdându-mă pe pământul lui şi bucurându-mă de fiii oamenilor.4Atunci eu eram ca un copil alături de el, veselindu-mă în fiecare zi şi desfătându-mă fără încetare în faţa lui,{3oCând el a pus mării hotar, ca apele să nu mai treacă peste ţărmuri, când a aşezat temeliile pământului,T2!Când a întărit norii sus şi pe izvoarele adâncului pus-a stăpânire;o1WCând el a întemeiat cerurile, eu eram acolo, când a tras bolta cerului deasupra feţei adâncului,f0ECând încă el nu zidise pământul, nici câmpiile, nici cel dintâi fir de colb din lume.\/1Înainte ca să fi fost înfipţi munţii, înaintea văilor, eu am luat fiinţă;W.'Înaintea adâncurilor luat-am fiinţă, înaintea izvoarelor bogate cu apă;P-Din veci fost-am întemeiată, la început, înainte de facerea lumii;e,CDomnul m’a zidit la începutul lucrărilor lui, înaintea făpturilor lui, în veşnicie.S+Ca să dau celor ce mă iubesc bogăţie şi cămările lor să le umplu.P*Eu merg pe calea dreptăţii, în mijlocul căilor judecăţii drepte,)#Rodul meu este mai bun decât aurul şi decât aurul cel mai curat, iar ceea ce vine de la mine este mai de preţ decât argintul lămurit.9(mCu mine este bogăţia, cinstea şi bunăstarea.K'Eu iubesc pe cei ce mă iubesc şi cei ce mă caută mă găsesc;X&)Prin mine voevozii sunt voevozi şi boierii toţi judecători ai pământului.S%Prin mine împăraţii împărătesc şi principii dau drepte hotărîri;T$!Al meu este sfatul şi izbânda, eu sunt priceperea, a mea este vârtutea.#  Frica de Dumnezeu este urgisirea răului. Trufia şi obrăznicia, îndrăzneala şi gura cea aprigă, iată ceea ce urăsc eu!k"O Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu cuminţenia şi stăpânesc ştiinţa şi chibzuiala.x!i Fiindcă înţelepciunea este mai preţioasă decât pietrele nestimate şi nici o comoară nu e la fel cu ea!p Y Căutaţi învăţătura mea şi nu argintul şi ştiinţa mai degrabă decât aurul cel mai de preţ,]3 Toate sunt drepte pentru cel priceput şi uşoare pentru cei ce au aflat ştiinţa,V%Toate graiurile mele sunt drepte, fără viclenie şi fără înşelăciune.X)Cerul gurii mele spune adevărul şi buzele mele se scârbesc de fărădelege;kOAscultaţi, căci eu vă spun lucruri minunate, şi buzele mele se deschid pentru păsuri drepte!W'Voi, cei proşti, pricepeţi cuminţenia, şi voi, cei nebuni, luaţi aminte!lQ«Către voi, oamenilor, se îndreaptă strigătul meu, şi glasul meu către voi, fiii oamenilor!T!Lângă porţi, în poarta cetăţii, dinaintea porţilor ea strigă tare:RPe piscurile cele înalte, pe cale, la răspântiile drumurilor ea stă;V 'Oare înţelepciunea nu strigă ea şi priceperea nu-şi ridică glasul său?PCasa ei este calea spre Şeol, cale care duce la sălaşurile Morţii.Z-Fiindcă ea pe mulţi i-a trântit la pământ şi pe foarte mulţi i-a omorît.T!Inima ta să nu se plece spre căile ei şi pe potecile ei nu te rătăci,NŞi acum, fiule, ascultă-mă şi ia aminte la cuvintele gurii mele!5Până când o săgeată îi străpunge ficatul; aşa precum o pasăre se grăbeşte spre laţ fără să ştie că acolo îşi sfârşeşte viaţa.Şi dintr’o dată el începu să meargă după ea ca un bou la junghiere şi ca un cerb care zoreşte spre prinzătoare,kOEa îl ademeni cu mulţimea îndemnurilor ei şi-l momi cu graiurile ademenitoare ale buzelor ei.SLuat-a cu el o pungă cu bani şi se va întoarce acasă la lună plină!GCăci bărbatul meu nu este acasă, plecat-a la drum departe,m SHaidem să ne îmbătăm de iubire până dimineaţa, să ne cufundăm în desfătări de dragoste,= uCu mirezme stropitu-l-am, cu mir, aloe şi chinamon.K Cu scoarţe am gătit patul meu, cu aşternuturi de in din Egipt,f EPentru aceasta am ieşit întru întâmpinarea ta ca să te caut şi iată că te-am găsit.T !«Aveam de adus jertfe de pace! Astăzi împlinit-am făgăduinţele mele!P Ea îl apucă şi îl sărută şi cu căutătura obraznică îi zise:R Când în casă, când afară stând la pândă de după orişice colţ.V% Aprigă şi neînfrânată, picioarele ei nu mai aveau astâmpăr în casă;mS Şi iată că o femeie îi ieşi înainte cu chip de desfrânată şi cu prefăcătorie în inimă:?y Era în amurg spre seară, în întunericeala nopţii,SEl trecea pe lângă colţul casei ei şi se îndrepta spre locuinţa ei.Y+Zărit-am printre cei lipsiţi de minte, văzut-am un tânăr fără pricepere.POdată, când eram la fereastra casei mele şi priveam printre gratii,jMCa să te păzească de femeia streină, de femeia altuia, ale cărei cuvinte sunt ademenitoare.]3Spune înţelepciunii: «Tu eşti sora mea!» şi zi priceperii: «Prietena mea!»,G~Leagă-le pe degetele tale şi pe tabla inimii tale scrie-le.m}SPăzeşte poruncile mele ca să rămâi în viaţă şi îndreptările mele ca lumina ochilor tăi.R| Fiul meu! Păstrează spusele mele şi poveţele mele ascunde-le la tine.{y#El nu se uită la nici un preţ de răscumpărare şi cu cât îi înmulţeşti darurile, tot nu se lasă înduplecat!az;"Râvnirea scormoneşte mânia omului, iar în ziua răzbunării, el este neîndurător;\y1!Acela are parte de bătăi şi de ruşine, iar ocara lui niciodată nu se şterge.|xq Cel ce se desfrânează cu o femeie este nebun, şi numai cel care vrea să-şi piardă sufletul face una ca asta.bw=Dar când a fost prins, el dă înapoi înşeptit, el întoarce toată averea casei lui.[v/Nimeni nu dispreţueşte un hoţ pentru că a furat ca să-şi astâmpere foamea,ouWAşa este cel care se duce la femeia aproapelui său. Oricine se atinge de ea nu rămâne nepedepsit.It Sau merge cineva pe cărbuni fără să i se frigă picioarele?QsOare pune cineva foc în sânul lui fără ca să-i ia foc veşmintele?prYCăci femeia desfrânată cere un codru de pâine, iar femeia cu bărbat vânează un suflet de preţ.^q5Nu dori frumuseţea ei în inima ta şi nu te lăsa prins la căutătura ochilor ei,^p5Ele te vor păzi de femeia aproapelui şi de limba cea ademenitoare a celei streine.moSFiindcă povaţa este sfeşnic şi legea lumină, iar sfatul şi învăţătura sunt calea vieţii.nCând vei merge, povaţa te va călăuzi, şi în vremea somnului te va păzi, iar când te vei deştepta va grăi cu tine,Im Leagă-le deapururi de inima ta şi atârnă-le la gâtul tău.al;Păzeşte, fiule, învăţătura tatălui tău şi nu dispreţui poveţile maicii tale!ekCMartorul mincinos care mărturiseşte strâmb şi cel care seamănă vrajbă între fraţi.Xj)Inima care urzeşte planuri viclene, picioarele grabnice să alerge spre rău.RiOchii mândri, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat,phYŞase sunt lucrurile pe care le urăşte Domnul, ba chiar şapte de care se scârbeşte sufletul său:wggPentru aceasta fără de veste va veni peste el prăpădul, nimicit va fi dintr’o dată şi fără de leac.SfUrzeşte rele plănuiri în inima lui iscând certuri, în toată vremea.Je  Clipeşte din ochi, freacă din picioare, face semne din degete,Md Omul de nimic şi fără căpătâi umblă cu şiretenia în gură,jcM Sărăcia va veni peste tine ca un călător şi nevoia va năvăli peste tine ca un războinic.fbE «Puţin somn, încă puţină aţipire, puţin să mai stau în pat cu mâinile în sân!»Za- Până când, leneşule, vei mai sta culcat? Când te vei scula din somnul tău?]`3Ea îşi strânge de cu vară hrana ei şi îşi adună la seceriş demâncarea ei.M_Cu toate că n’are voevod, nici cârmuitor şi nici stăpânitor,^^5Du-te, leneşule, la furnică şi uită-te la hărnicia ei ca să ajungi înţelept:g]GSmulge-te ca o căprioară din mâna vânătorului şi ca o pasăre din laţul păsărarului.G\Somnul să nu prindă ochii tăi, nici aţipirea genele tale.)[KIată ce să faci, fiul meu: Scapă-te de ele! Şi fiindcă ai căzut în mâna aproapelui tău, du-te la el, nu-l slăbi, ci sileşte mereu pe aproapele tău.bZ=Dacă te-ai legat prin cuvintele gurii tale, dacă te-ai prins prin graiul buzelor tale,iY MFiul meu! Dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă ai bătut palma pentru un strein,bX=Unul ca el va muri din lipsă de îndreptare şi din pricina marii lui nebunii va pieri.jWMOmul se prinde în laţul păcatelor lui şi în lanţurile fărădelegilor lui el se încurcă.eVCCăci Domnul stă cu ochii ţintă la căile omului şi toate cărările lui le ispiteşte.vUeDe ce să-ţi ieşi din minţi pentru o streină şi să strângi în braţe pieptul unei femei necunoscute?T%Cerboaică prea iubită, gazelă plină de farmec! Iubirea ei să te îmbete în toată vremea, dragostea ei să te ademenească neîncetat!XS)Binecuvântat să fie izvorul tău. Bucură-te de femeia ta cea din tinereţe,IR Nu! Numai ale tale să fie ele şi nicidecum ale celor streini!iQKOare izvoarele tale trebue să curgă afară şi pâraiele tale de apă în pieţele cele mari?JP Bea apă din puţul tău şi din ceea ce curge din fântâna ta.gOGEra cât pe ce să mă lovească nenorocirea în toiul adunării şi în mijlocul obştiei!»pNY De ce nu am ascultat de glasul dascălilor mei şi la învăţătorii mei de ce n’am plecat urechea?fME Şi să zici: «Cum am ajuns să urăsc povaţa şi în ce fel inima mea a urgisit certarea?fLE Ca să nu te jeleşti la sfârşit, când trupul tău şi carnea ta vor fi fără de vlagă,lKQ Ca streinii să nu se sature de strădania ta, şi ostenelile tale să nu treacă în casa altuia;`J9 Ca să nu dai vârtutea tinereţii tale altora şi anii tăi unui om fără de inimă;TI!Drumul tău să treacă departe de ea, şi nu te apropia de uşa casei ei,VH%Şi acum, fiul meu, ascultă-mă şi de la cuvintele gurii mele nu te abate!aG;Fiindcă tu nu iei seamă la calea vieţii, paşii ei rătăcesc fără să iei aminte.VF%Picioarele ei coboară spre moarte şi paşii ei duc de-a-dreptul în Şeol.dEADar la sfârşit ea este amară ca pelinul şi tăioasă ca o sabie cu două ascuţişuri.qD[Căci buzele femeii streine picură miere şi cerul gurii ei este mai alunecător decât untul de lemn,qC[Ca să poţi păstra poveţile ieşite din gura mea şi învăţătura buzelor mele s’o ţii la tine.XB +Fiul meu! Ia aminte la înţelepciune şi la sfatul cel bun pleacă urechea ta,\A1Nu te abate nici la dreapta, nici la stânga, ci fereşte picioarele tale de rău!p@YCercetează cu luare aminte făgaşul picioarelor tale şi toate cărările tale să ducă la ţintă.Y?+Ochii tăi să privească drept înainte şi genele tale să cate în faţa ta.c>?Depărtează din gura ta toată uneltirea şi de pe buzele tale dă în lături viclenia.a=;Fereşte-ţi inima ta cu toată sârguinţa, căci din ea ţâşnesc izvoarele vieţii.U<#Căci ele dau viaţă şi sănătate trupului, tuturor celor care le află.Q;Nu le lăsa din ochii tăi, ci păstrează-le înlăuntrul inimii tale,g:GFiul meu! Fii cu luare aminte la graiurile mele şi la poveţile mele pleacă-ţi urechea ta.9Calea celor nelegiuiţi este ca noaptea cea întunecoasă şi ei nu bagă de seamă din care pricină ar putea să cadă.8{Dar calea celor drepţi este strălucitoare ca lumina dimineţii, care luminează tot mai tare până în faptul zilei.n7UCăci fărădelegea este pâinea cu care ei se hrănesc şi silnicia este vinul pe care ei îl beau.u6cCăci nu-i prinde somnul până nu făptuesc rău şi somnul fuge dacă nu trântesc pe cineva la pământ;R5Ocoleşte-l şi nu trece pe el, ia-o pe alăturea şi treci mai departe,T4!Nu porni pe calea celor fără de lege şi nu păşi pe drumul celor răi;k3O Păstrează cu scumpătate învăţătura şi nu o lăsa; păstreaz’o, căci ea este viaţa ta.s2_ Când vei porni pe ea, paşii tăi nu vor fi strâmtoraţi, şi chiar dacă vei alerga nu te vei poticni.a1; Eu te călăuzesc pe calea înţelepciunii şi te îndrept pe făgaşurile dreptăţii.n0U Ascultă, fiul meu, şi primeşte poveţile mele, ca astfel anii vieţii tale să se înmulţească.h/I Ea va pune o cunună de daruri pe capul tău şi te va împodobi cu o diademă de mare cinste.q.[Preţueşte-o mult şi ea te va înălţa în cinste; ea fi-va slava ta, dacă tu o vei lua în braţe.-wIată începutul înţelepciunii: Agoniseşte înţelepciunea şi cu preţul bogăţiei tale dobândeşte priceperea.T,!Nu o lepăda, fiindcă ea te va păzi; iubeşte-o, şi ea va sta de veghe.s+_Agoniseşte înţelepciune, strânge pricepere. Nu le uita şi nu te depărta de la cuvintele gurii mele.*Şi el mă învăţa şi-mi zicea: «Inima ta să păstreze cuvintele inimii mele; păzeşte poruncile mele, ca să rămâi cu viaţă!»p)YFost-am şi eu luător aminte la tatăl meu, fecior dezmierdat şi singur între feciorii maicii mele.Q(Căci eu vă dau o bună învăţătură: nu dispreţuiţi povaţa mea.d' CAscultaţi, fiilor, povaţa tatălui şi luaţi aminte ca să cunoaşteţi înţelepciunea,Q&#Cei înţelepţi au parte de cinste, iar cei nebuni au parte de ocară.Y%+"Cu cei batjocoritori el este ca un batjocoritor, iar celor smeriţi le dă dar.a$;!Domnul blestemă casa celui fără de lege şi binecuvântează locaşul celor drepţi.[#/ Căci omul viclean este urît de Domnul, iar celor cinstiţi le arată prietenie.N"Nu râvni la omul silnic şi nu săvârşi nici una din faptele lui,[!/Nu te sfădi cu nimeni fără pricină, de vreme ce nu ţi-a făcut nici un rău.Z -Nu unelti împotriva aproapelui tău când el locueşte nesupărat lângă tine.Nu amâna pe aproapele tău: «Du-te şi vino iară! Şi mâine am să-ţi fac ceea ce ceri!», când tu poţi face acum.oWNu fii zăbavnic să săvârşeşti o faptă bună pentru cel în nevoie, când ai putere s’o faci.T!Fiindcă Domnul este nădejdea ta şi piciorul tău îl va feri de cursă.zmNu te vei teme de spaima care vine pe neaşteptate şi nici de prăpădul celor fără de lege când el va sosi,\1Când te vei culca nu vei avea grijă şi când vei dormi somnul tău va fi dulce;^5Atunci tu vei merge fără de teamă pe calea ta şi piciorul tău nu se va poticni;Z-Căci ele sunt viaţa sufletului tău şi salbă care împodobeşte gâtul tău.]3Fiul meu! Păzeşte înţelepciunea şi iscusinţa şi nu le pierde din ochii tăi,X)Şi prin ştiinţa sa a deschis izvoarele adâncului şi nourii picură rouă.b=Prin înţelepciune Domnul a întemeiat pământul, prin pricepere a întărit cerurile,iKPom al vieţii este ea pentru cei ce o stăpânesc, iar cei care se bizue pe ea sunt fericiţi.J Căile ei sunt plăcute şi potecile ei sunt potecile fericirii;pYÎn mâna ei cea dreaptă este viaţa lungă, iar în mâna ei cea stângă este bogăţie şi slavă;iKEa este mai scumpă decât pietrele nestimate şi nici o comoară n’o poate ajunge în preţ.  Deoarece agonisirea ei este mai de folos decât a argintului şi câştigarea ei mai de preţ decât a aurului celui mai curat.gG Fericit este omul care a aflat înţelepciune şi pământeanul care a dobândit iscusinţă,kO Căci Domnul ceartă pe cel pe care îl iubeşte şi ca un părinte pedepseşte pe feciorul drag.[/ Fiul meu! Nu dispreţui certarea Domnului şi nu te întrista de mustrările lui,r ] Fiindcă numai atunci jitniţele tale vor fi pline de grâu şi mustul va da afară din teascurile tale.W ' Cinsteşte pe Domnul din bunurile tale şi din pârga tuturor rodurilor tale,] 3Iată care este sănătatea trupului tău şi împrospătarea tăriei oaselor tale![ /Nu te crede înţelept în ochi tăi, ci teme-te de Dumnezeu şi ocoleşte răul.l QÎn toate lucrările tale gândeşte-te la el şi astfel el îţi va netezi toate cărările tale.b=Pune-ţi nădejdea în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înţelepciunea ta._7Astfel vei afla har şi răsplată din destul înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor.Iubirea şi credincioşia să nu te părăsească; leagă-le împrejurul gâtului tău şi scrie-le pe tabla inimii tale.\1Căci lungime de zile şi ani de viaţă şi fericire îţi vor aduce din belşug.Y -Fiul meu! Nu uita învăţătura mea şi inima ta să păzească poveţile mele,s_Cei fără de lege vor fi nimiciţi de pe pământ şi cei necredincioşi vor fi zmulşi din rădăcină.[/Căci cei drepţi vor locui pământul şi cei fără prihană vor dăinui pe el;eCDrept aceea tu umblă pe calea oamenilor celor buni şi păzeşte cărările celor drepţi,r]Nimeni din cei care se îndreaptă spre ea nu se mai întoarce şi nu mai nimereşte cărările vieţii.c?Din pricină că poteca ei duce la moarte şi făgaşurile ei spre împărăţia morţii.^~5Care lasă pe tovarăşul ei din tinereţe şi uită de legământul ei cu Dumnezeu,S}Ca să te scape de o femeie streină, de streina cu graiuri ademenitoare,L|Ale căror cărări sunt strâmbe şi se pornesc pe căi piezişe;n{UDe cei ce se bucură când săvârşesc răul şi se veselesc când umblă pe poteci întortochiate,Wz' De cei ce părăsesc căile cele drepte ca să umble pe drumuri întunecoase,\y1 Ca să te mântuiască de calea cea rea, de omul care grăieşte cu gând viclean,Nx Buna chibzuială va veghea peste tine şi înţelegerea te va păzi,aw; Fiindcă înţelepciunea se va sui la inima ta şi ştiinţa va desfăta sufletul tău,yvk Atunci tu vei înţelege dreptatea şi ce este lucrul drept, calea cea dreaptă şi toate făgaşurile binelui,duAEl păzeşte viaţa celor drepţi şi pe cărarea celor cuvioşi ai săi el stă de veghe.ttaEl păstrează mântuirea pentru cei drepţi, el este scut pentru cei ce umblă în calea desăvârşirii;cs?Deoarece Domnul dă înţelepciune şi din gura lui izvorăşte ştiinţa şi priceperea.Yr+Atunci pricepe-vei temerea de Domnul şi vei dobândi cunoştinţa de Dumnezeu,Uq#Dacă o vei căuta întocmai ca pe argint şi o vei săpa ca pe o comoară,]p3Dacă vei chema prevederea şi spre bună cugetare îţi vei îndrepta glasul tău,`o9Plecînd urechea ta la înţelepciune şi înclinând inima ta spre bună chibzuială,Tn #Fiul meu, de vei primi poveţile mele şi de vei păstra orânduirile mele,{m q!Ci numai cel ce mă ascultă va fi fără de grijă şi va trăi liniştit, fără să se teamă de vre-o urgie.»al = Căci rătăcirea omoară pe cei proşti şi fără-de-grija pierde pe cei fără minte.Tk #Să mănânce din rodul rătăcirii lor şi de sfaturile lor să se sature!Nj Şi n’au luat aminte la sfaturile mele şi certarea mea au hulit-o,Xi +Pentru cuvântul că au urît ştiinţa şi frica de Dumnezeu au dispreţuit-o,^h 7Atunci mă vor chema, dar eu nu le voi răspunde, mă vor căuta şi nu mă vor afla.0g [Când groaza se va năpusti peste voi ca vijelia şi când prăpădul se va abate peste voi ca o furtună, când se va prăvăli peste voi strâmtorarea şi zbuciumul.jf OBate-mi-voi joc atunci de nenorocirea voastră şi voi râde de voi când vă va cuprinde groaza.ve gBa chiar vă faceţi că nu ştiţi de toate sfaturile mele, şi certarea mea nici n’o băgaţi în seamă, *~~h~ }}||6{{W{zzNyyy"xx;ww{vvuuu@ttisss0rrxqqpppoonnWmmgmll&kkSjjj1iiZhhhgg`fffee3ddkd cc?bb^aac```0__t_^^I]]] \\[[WZZZYYLXXX*WWXVVsVUUETTxTSS3RR]QQQ.PPNOO}ONN6MM>LLsKKK.JJIIIlHHH'GGG(FFYEE[DDCCCBB0AAE@@L??j?>>==5<<_;;;&::L99g88877l766R555644e4 33822a111 007//w/..>--p- ,,++2**Y))r)((7''M&&m&%%$$;##3""j!!r! >xOOc4]x8iQ 4Q X  d  K ?cBt gAGGroapă adâncă este gura femeilor streine; cel lovit de mânia Domnului cade într’însa.c@? Cel leneş zice: «Afară este un leu şi aş putea să fiu sfâşiat chiar pe uliţă!»b?= Ochii Domnului stau aţintiţi cu grijă şi răstoarnă cuvintele celui fără de lege.%>C Domnul iubeşte curăţenia inimii şi cei fără de prihană îi sunt dragi. Cel ce se pricepe să grăiască prieteneşte se face prieten cu împăratul.[=/ Alungă pe batjocoritor şi cearta se curmă şi pricina şi ocara iau sfârşit.[</ Omul blajin este binecuvântat, fiindcă din pâinea lui milueşte pe cel sărac.^;5Cel ce samănă nedreptate seceră nenorocire şi toiagul mâniei îl va bate pe el.g:GBogatul este stăpân peste cei săraci şi datornicul este sluga celui care îl împrumută.y9kDeprinde pe tânăr cu purtarea cuviincioasă, fiindcă chiar când va ajunge bătrân nu se va abate de la ea.w8gÎn calea celui viclean sunt mărăcini şi laţuri şi cel ce vrea să rămână teafăr sc fereşte de ele.X7)Răsplata umilinţii şi a fricii de Dumnezeu sunt bogăţia, vaza şi viaţa.k6OOmul înţelept vede nenorocirea şi se ascunde, iar cei proşti dau peste ea şi îndură necaz.i5KBogatul şi săracul se întâlnesc unul cu altul, iar cine i-a făcut pe amândoi este Domnul.t4 cNumele bun este mai de preţ decât bogăţia cea mare şi vaza mai bună decât argintul şi decât aurul.Y3+Noi pregătim calul pentru ziua de război, însă biruinţa vine de la Domnul.j2MNu este nici înţelepciune, nici pricepere, nici sfat care să aibă putere înaintea Domnului.q1[Răufăcătorul are căutătură obraznică, şi omul drept dimpotrivă îşi ia seama la purtarea lui.P0Martorul mincinos piere, iar omul care ascultă poate grăi deapururi.q/[Jertfa celor nelegiuiţi este o grozăvie în ochii Domnului, mai cu seamă când o aduc cu gând rău.P.Omul nedrept mereu pofteşte, iar cel drept dă şi nu se zgârceşte.L-Pofta ucide pe leneş, fiindcă mâinile nu voiesc să muncească.[,/Batjocoritorul este omul semeţ şi trufaş, care se poartă cu prisos de trufie.T+!Cel ce pune strajă gurii şi limbii îşi fereşte sufletul de primejdie.x*iÎnţeleptul ia cu luptă dârză cetatea vitejilor şi cucereşte întăritura în care îşi pune nădejdea.N)Cel ce umblă cu dreptate şi milostivire află viaţă şi mărire.k(OComori scumpe şi untdelemn se află în casa omului înţelept, însă omul nebun le risipeşte.y'kMai bine să locueşti într’un ţinut pustiu, decât cu o femeie certăreaţă şi care îşi iese din fire.x&iNelegiuitul slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel drept şi vicleanul pentru cel fără de prihană.t%aCel ce iubeşte veselia duce lipsă şi cel căruia îi place vinul şi untdelemnul nu se îmbogăţeşte.g$GOmul care rătăceşte de pe calea înţelepciunii curând se va odihni în obştia umbrelor.n#UCând se face dreptate, cel drept se bucură, iar cei ce făptuesc fărădelegea se înspăimântă.`"9Darul făcut într’ascuns şi ploconul pus în sân domoleşte o straşnică mânie.s!_ Cine îşi astupă urechea la strigătul celui sărman, şi el, când va striga, nu va căpăta răspuns.e C Cel Atotdrept veghează casa şi pe cei nelegiuiţi îi prăbuşeşte în adâncul pieirii.- Când este pedepsit cel batjocoritor, cel cu inima curată se învaţă minte, şi dacă cel înţelept este dojenit, se învaţă şi el minte.wg Sufletul celui fără de lege năzueşte la rău, încât chiar şi aproapele lui nu află har în ochii lui.yk Mai bine să ai sălaş într’un colţ pe acoperiş, decât să trăieşti la un loc cu femeia certăreaţă.|qÎntortochiată este calea omului cu cugetul încărcat de fapte rele, însă cel nevinovat umblă pe căi drepte.}Silnicia duce pe cei fără de lege la prăpăd, fiindcă se îndărătnicesc să nu săvârşească ceea ce este drept.fECine agoniseşte comori cu minciună aleargă după deşertăciuni, după laţurile morţii.[/Chibzuiala celui silitor aduce numai folos, iar cel ce se grăbeşte păgubeşte.^5Ochi semeţi şi inimă trufaşă: sfeşnicul păcătoşilor – nu-i decât păcat.hIVieţuirea întru dreptate şi credinţă este mai de seamă în ochii Domnului decât jertfa._7Toate căile omului sunt drepte în ochii lui, ci numai Domnul cântăreşte inimile.v gInima împăratului este ca un curs de apă în mâna Domnului pe care îl îndreaptă ori încotro voieşte.iKRănile grele să nimerească pe făptuitorul de rele, iar ciomăgeala să-l ajungă la inimă._7Vârtutea este podoaba celor tineri, iar părul cărunt este podoaba celor bătrâni.hIIubirea şi credinţa ocrotesc pe împărat, căci prin iubire îşi întăreşte tronul său.Z-Domnul ispiteşte sufletul omului şi scotoceşte în toate cămările trupului.dAÎmpăratul înţelept simte pe cei fără de lege şi dă poruncă să-i pună pe roată.veE primejdios ca omul să afierosească ceva în grabă şi să chibzuiască după ce a făcut făgăduinţa._7Domnul călăzueşte paşii omului, căci cum ar putea omul să priceapă rostul lui?~ uGreutăţile cântarului sunt grozăvie în ochii Domnului, de aceea nu-i bine să te foloseşti de cântar strâmb.j MNu spune: «Răsplăti-voi cu rău!» Nădăjdueşte în Domnul, căci el îţi vine în ajutor.e CAverea care a fost agonisită la început în grabă, la sfârşit nu este binecuvântată.q [Cel ce blestemă pe tatăl său şi pe mama sa, sfeşnicul aceluia se stinge în vremea întunericului.[ /Bârfitorul descoperă tainele, de-aceea nu te lua cu cel care are gură spartă.W'Planurile izbutesc după multă chibzuială, de aceea du război cu dibăcie.}sBună e la gust pâinea agonisită cu înşelăciune, iar la sfârşitul sfârşitului gura se umple de pietricele.gGIa-i haina şi, fiindcă s’a pus chezaş pentru altul în locul celor streini, ia-l zălog.oWChiar dacă ai aur şi multe pietre nestimate, însă podoaba cea mai de preţ sunt buzele chibzuite.N«Rău! rău!» zice cumpărătorul, iar după ce pleacă se laudă.oW Nu iubi somnul, ca să nu ajungi sărac; ţine ochii deschişi, căci numai aşa te saturi de pâine.S Urechea care aude şi ochiul care vede, pe amândouă Domnul le-a făcut.mS Copilul se dă pe faţă din apucăturile lui dacă purtarea lui este fără prihană şi dreaptă.kO Două feluri de greutăţi la cântar şi două feluri de efă sunt grozăvie înaintea Domnului.M Cine poate spune: «Curăţit-am inima mea; sunt curat de păcat»?e~CÎmpăratul care stă în scaunul de judecată osebeşte într’o clipă orice faptă rea.^}5Omul drept umblă întru neprihănirea lui; fericiţi sunt copiii care vin după el!`|9Mulţi oameni se laudă cu mărinimia lor, dar cine poate găsi pe cel ce spune drept?b{=Apă adâncă este gândul în inima omului, ci numai omul deştept ştie s’o scoată.Xz)Toamna leneşul nu ară ogorul, iar când vine secerişul în zadar cată rod.nyUEste o mare însuşire pentru om să se stăpânească la ceartă, ci numai nebunul se întărâtă.~xuAmeninţarea împăratului este ca răcnetul unui leu; cel ce îl necăjeşte păcătueşte împotriva lui însuşi.rw _Batjocoritor este vinul, zurbavă este băutura îmbătătoare şi cine se ameţeşte nu este înţelept.Xv)Toiegele sunt pentru batjocoritori şi bătăile pentru spinarea celor nebuni.iuKMartorul de nimic îşi râde de dreptate şi gura celor fără de lege împroaşcă răutatea,ztmFiul meu! Dacă nu mai vrei să asculţi de învăţătură, te îndepărtezi de îndreptările înţelepciunii.sCel ce se poartă rău cu tată-său şi goneşte din casă pe mamă-sa, acela-i fecior aducător de ocară şi de ruşine.rLoveşte pe batjocoritor, şi cel fără minte se face înţelept; mustră pe cel înţelept, el se va cuminţi şi mai mult.Tq!Leneşul întinde mâna în blid, dar n’are putere s’o ducă la gură.|pqFrica de Dumnezeu este izvor de viaţă: tihniţi să petrecem noaptea fără să fim loviţi de vre-o nenorocire.ooWAdevărata bogăţie a omului este mărinimia lui; mai de preţ este un sărac decât un om mincinos.Wn'Multe planuri sunt în inima omului, ci numai planul Domnului se adevereşte.Um#Ascultă sfatul şi primeşte povaţa, ca să fii înţelept în viaţa ta.l}Cel ce se mânie afară din cale să plătească gloabă, căci dacă îl cruţi o dată, trebue s’o iei de la capăt.xkiPedepseşte pe feciorul tău cât mai este nădejde de îndreptare, dar nu ajunge până acolo ca să-l omori.jjMCel care are milă de sărman împrumută pe Domnul, care îi va răsplăti fapta lui cea bună.iiKCel ce păzeşte poruncile îşi păstrează viaţa, iar cel ce dispreţueşte poveţele piere.Yh+Lenea cufundă pe om în toropeală şi sufletul trândav pătimeşte de foame.mgSCasa şi averea sunt moştenire de la părinţi, iar femeia înţeleaptă este un dar de la Domnul.yfk Feciorul nebun este năpastă pentru părintele său şi certurile unei femei un jghiab care curge într’una.feE Furia împăratului este ca răcnetul unui leu, iar bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă.bd= Cuminţenia omului este să fie domol la mânie, iar virtutea lui: să ierte greşalele.ocW Nu-i stă bine nebunului să aibă viaţă tihnită şi nici robului să fie stăpân peste principi.kbO Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit, şi cel ce spune lucruri neadevărate se prăpădeşte.wagCel ce agoniseşte înţelepciune se iubeşte pe sineşi, iar cel ce este om cu-minte dobândeşte fericirea.`Toţi fraţii celui sărac îl urăsc, cu atât mai vârtos prietenii se depărtează de el. El îi îmbie cu vorbe, dar ei nu răspund.R_Mulţi măgulesc pe cel de neam şi toţi se împrietenesc cu cel darnicc^?Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit şi cel ce spune lucruri neadevărate nu scapă.^]5Bogăţia sporeşte prietenii, iar săracul se desparte chiar şi de prietenul său.h\IOmul prin nebunia lui îşi strică rostul, şi inima lui se întărâtă împotriva Domnului.B[Şi nechibzuinţa este un rău, dar graba strică treaba.~Z wMai de preţ este săracul care umblă întru neprihănirea lui decât omul bogat care umblă pe căi întortochiate.mYSSunt prieteni aducători de nenorocire, dar este câte unul care este mai apropiat decât un frate.MXSăracul se roagă stăruitor, însă bogatul răspunde cu asprime.kWOCine dă peste o femeie bună dă peste un lucra de mare preţ şi dobândeşte dar de la Domnul.^V5În voia limbii este viaţa şi moartea şi cei ce o iubesc mănâncă din rodul ei.pUYDin rodul gurii fiecare îşi satură pântecele lui şi din ceea ce dă buzele lui se îndestulează.|TqUn frate ajutat de fratele său este ca o cetate tare şi înaltă, el este ca un palat cu temelia bine aşezată.KSSorţul curmă sfada şi desparte pe cei puternici unul de altul.RyCând vorbeşte pârîşul, parcă el are dreptate, iar când vine rândul pârîtului, atunci se lămureşte pricina.eQCDarul pe care îl face cineva îi lărgeşte calea şi-i înlesneşte intrarea la cei mari.jPMOmul cuminte agoniseşte ştiinţă şi urechea celor înţelepţi năzueşte după iscusinţă.fOEOmul bărbătos îndură necazul, iar pe cel descumpănit cu duhul cine îl va îmbărbăta?fNE Cel ce răspunde la vorbă înainte ca s’o fi auzit bine este nebun şi de ocară se face.UM# Trufia inimii vine înaintea prăbuşirii, iar smerenia înaintea măririi.lLQ Averea celui bogat, după cum el şi-o închipueşte, este cetatea lui întărită şi zid înalt.]K3 Turn puternio este numele Domnului; cel cuvios la el aleargă şi stă la adăpost.IJ  Omul lăsător pentru lucrul lui e frate cu cel care dărâmă.\I1Cuvintele hulitorului sunt mâncări alese, ele coboară în adâncul pântecelui.kHOGura celui nebun îi pricinueşte prăbuşirea lui şi buzele lui sunt un laţ pentru viaţa lui.LGBuzele celui nebun împing la ceartă şi gura lui caută bătaie.[F/Nu este cu cale să ţii parte unui vinovat, osândind pe cel drept la judecată.gEGVorbele care ies din gura unui om sunt ape fără fund: şivoi ţâşnitor, izvor de viaţă.XD)Dispreţul merge mână în mână cu răutatea, aşijderea şi hula cu ocara.KCCelui nebun nu-i place înţelepciunea, ci nebunia din inima lui.sB aOmul care stă deoparte caută să mulţumească patima lui şi împotriva oricărui sfat el se porneşte.gAGChiar şi nebunul când tace trece drept înţelept şi când închide gura ca un om cuminte.j@MCel ce-şi stăpâneşte vorba este om cuminte, şi cel ce-şi ţine cumpătul este om priceput.s?_Rău este să pui la gloabă pe omul nevinovat, iar să loveşti pe cei nevinovaţi este cu totul ciudat.j>MFeciorul nebun este necaz pentru tatăl său şi amărăciune pentru maica lui care l-a născut.{=oOmul priceput are înaintea ochilor lui înţelepciunea, iar ochii celui nebun se uită la capătul pământului.W<'Nelegiuitul primeşte mită pe ascuns, ca să înfrângă căile dreptăţii.Y;+Inima veselă înrâureşte în bine trupul, iar duhul posomorit usucă oasele.r:]Cel ce naşte un nebun are mare mâhnire, căci părintele nu are bucurie de un fecior sărit din minte.b9=Omul cu inimă vicleană nu află fericirea şi cel cu limbă şireată dă peste necaz.u8cCine iubeşte păcatul iubeşte cearta şi cel ce deschide în lături uşa gurii sale caută prăbuşirea.Y7+Om nepriceput este cel care dă mâna şi se pune chezaş pentru aproapele lui.m6SPrietenul adevărat este plin de iubire în orişice vreme, iar în nenorocire el este ca un frate.k5OCe folos aduc banii în mâna celui nebun? Să cumpere înţelepciune? Dar la asta nu se pricepe!x4iCel care achită pe vinovat şi cel care osândeşte pe cel drept, amândoi sunt grozăvie înaintea Domnului.k3OCearta porneşte cu aruncarea de cuvinte, dar înainte ca să se aprindă cearta dă-te laoparte.f2E Cel ce răsplăteşte cu rău pentru bine, nu vede depărtându-se nenorocirea din casa lui.u1c Mai degrabă să dai ochii cu o ursoaică lipsită de puii ei, decât cu un nebun când îl apucă nebunia!e0C Omul rău aţâţă răzvrătirea, pentru aceasta un sol aprig va fi trimis împotriva lui.g/G Cearta înrâureşte mai adânc pe omul înţelept, decât o sută de lovituri pe omul nebun. .  Cel care ţine la prietenie tăinueşte păcatul, iar cel care îl scoate la iveală depărtează de la sine pe prietenul său.w-gMituirea este ca un talisman în ochii celui care o dă, căci oriunde se întoarce totul îi merge în plin.l,QNebunului nu-i sunt dragi cuvintele din inimă, cu atât mai mult unui boier cuvintele mincinoase.V+%Cununa bătrânilor sunt nepoţii, iar podoaba copiilor sunt părinţii lor.*yCel ce-şi bate joc de sărac defăima pe ziditorul lui, şi cel ce se bucură de o nenorocire nu rămâne nepedepsit.w)gNumai un făcător de rele ia aminte la buzele viclene şi numai un viclean pleacă urechea la limba cea rea.p(YArgintul se lămureşte în topitoare şi aurul în cuptor, iar cel ce ispiteşte inimile este Domnul.'Un slujitor înţelept e mai presus decât un fecior aducător de ocară, acela împarte moştenirea deavalma cu fraţii.r& _Mai bună este o bucată de pâine uscată şi în pace, decât o casă plină de jertfe, dar cu vrajbă.[%/!Sorţii se aruncă în poala hainei, însă hotărîrea toată vine de la Domnul.$% Omul domol la mânie e mai cu vază decât un viteaz, şi cel ce-şi înfrânează duhul este mai preţuit decât cuceritorul unei cetăţi._#7Bătrâneţea este o cunună de cinste, ea se află dacă mergi pe calea dreptăţii.j"MCel care închide din ochi urzeşte viclenii, cine îşi muşcă buzele a şi săvârşit răul.]!3Omul aprig caută să înşele pe prietenul său şi să-l îndrepte pe o cale rea.S Omul zavistios deslănţueşte cearta şi hulitorul desparte pe prieteni.MTicălosul prilejueşte nenorocirea şi pe buzele lui este văpaie.SFoamea îndeamnă pe lucrător la muncă, fiindcă gura lui îl sileşte.gGEste câte o cale care i se pare omului dreaptă, iar la capătul ei este prăpastia morţii.eCCuvintele frumoase sunt un fagure de miere, dulci pentru suflet şi lecuitoare pentru trup.mSInima celui înţelept pune înţelepciune în gura lui şi pe buzele lui sporeşte învăţătura.mSÎnţelepciunea este izvor de viaţă pentru cel care o are, iar dojana pentru cel nebun e nebunia.hIOmul înţelept este mereu cuminte: dulceaţa cuvintelor de pe buzele lui sporeşte ştiinţa.}sCel care ia aminte la poruncile Domnului, află fericirea; fericit este însă omul care nădăjdueşte în Domnul.`9Mai bine să fii smerit cu cei sărmani, decât să împărţi pradă cu cei trufaşi.OÎnaintea prăbuşirii merge trufia, şi semeţia înaintea căderii.oWCalea celor drepţi ocoleşte răul, ci numai acela care se uită pe unde merge îşi cruţă viaţa.{oAgonisirea înţelepciunii este mai bună decât aurul, şi câştigarea priceperii mai de preţ decât argintul.a;Seninătatea feţei împăratului dă viaţă şi harul lui este ca ploaia cea târzie.b=Urgia împăratului este la fel cu vestitorii morţii, dar omul înţelept o domoleşte.ve Buzele grăitoare de lucruri drepte sunt plăcute împăratului, de aceea el iubeşte pe cel ce spune drept.zm Făptuirea fărădelegii este grozăvie pentru împăraţi, fiindcă numai prin dreptate se întăreşte tronul.kO Cântarul şi tereziile sunt lucrul Domnului, toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea lui.eC Sentinţe divine ies din gura împăratului, de aceea, la darea lor, gura lui nu dă greş.k O Inima omului chibzueşte calea pe care să meargă, însă numai Domnul călăuzeşte paşii lui.m SMai degrabă puţină avere agonisită cu dreptate, decât agoniseală multă şi cu strâmbătate.\ 1Când Domnului îi place purtarea omului, îl împacă chiar şi cu duşmanii lui.f ECu adevărată iubire se ispăşeşte păcatul şi cu frica lui Dumnezeu se ocoleşte răul.r ]Toată inima trufaşă este grozăvie înaintea Domnului; aveţi răbdare, că nu rămâne nepedepsită.hIPe toate le-a făcut Domnul cu ţelul lor, chiar şi pe cel nelegiuit pentru ziua nenorocirii.ODescopere Domnului ţelurile tale şi atunci izbutesc planurile tale.lQToate căile omului sunt neprihănite în ochii lui, însă Domnul este cel ce ispiteşte inimile.n WOmul poate să chibzuiască în inima lui, însă răspunsul pe care îl dă limba vine de la Domnul.`9!Frica de Dumnezeu este şcoala înţelepciunii, şi smerenia trece înaintea măririi.~u Cel ce fuge de mustrare îşi urgiseşte sufletul său, iar cel ce ascultă de mustrare dobândeşte înţelepciune.a;Cel care ascultă o dojana înrâuritoare îşi are sălaşul printre cei înţelepţi.Z-Privirea prietenească înveseleşte inima şi vestea bună înviorează trupul.[/Domnul se depărtează de cei nelegiuiţi şi ascultă rugăciunea celor drepţi.jMInima celui drept chibzueşte ce să răspundă, iar gura celor nelegiuiţi revarsă răutăţi.a~;Omul lacom de câştig îşi surpă casa, iar cel ce urăşte mita rămâne cu viaţă.h}ICugetele rele sunt grozăvie înaintea Domnului, iar cuvintele bune sunt curate în ochii lui.Y|+Domnul prăbuşeşte casa celor mândri şi pune hotarul văduvei la locul lui.v{eÎnţeleptul merge pe calea vieţii care duce în sus, ca să ocolească drumul Şeolului care duce în jos.gzGCe fericire când omul e cumpănit la răspuns, şi cât e de bună vorba spusă la locul ei!lyQFără chibzuire nici un plan nu izbuteşte, însă cu multă chibzuială orişice iese la capăt.^x5Nebunia este o plăcere pentru omul nebun, iar cel înţelept merge pe drumul drept.]w3Fiul înţelept bucură pe tatăl său, iar fiul nebun dispreţueşte pe maică-sa.evCCalea celui leneş este ca un gard de spini, iar calea celui silitor este bine îngrijită.Tu!Omul mânios iscă cearta, pe când cel domol la mânie potoleşte harţa.htIMai mult face o mâncare de verdeţuri şi cu dragoste, decât un bou îngrăşat şi cu ură.]s3Mai bine puţină bogăţie întru frica lui Dumnezeu, decât multă avere cu chin.wrgPentru cel sărac toate zilele sunt rele, iar pentru cel cu inima mulţumită viaţa este un veşnic ospăţ.dqAInima celui înţelept caută ştiinţa, iar gura celor nebuni se mulţumeşte cu nebunia.Wp' Inima veselă înseninează faţa, iar inima mâhnită descumpăneşte duhul.To! Celui dezmetic nu-i place dojana, de acea el nu se ia cu cei înţelepţi.enC Adâncul Şeolului este deschis în faţa Domnului, cu atât mai vârtos inimile oamenilor.sm_ Certare aspră îl aşteaptă pe cel ce părăseşte calea vieţii şi cel ce urgiseşte mustrarea piere.wlg Calea celui păcătos este grozăvie în ochii Domnului, însă el iubeşte pe cel ce umblă întru dreptate.rk]Jertfa celor păcătoşi este grozăvie în ochii Domnului, iar ruga celor drepţi este bunăvrerea lui.djABuzele celor înţelepţi împrăştie ştiinţa, iar inima celor nebuni nu face tot aşa.]i3În casa celui drept este mare belşug, iar câştigul păcătosului este pierzare.qh[Nebunul dispreţueşte mustrarea părintelui său, iar cine ţine seamă de mustrare ajunge înţelept.RgLimba dulce este pom al vieţii, iar limba vicleană răneşte sufletul.\f1Ochii Domnului sunt pretutindeni, veghind asupra celor buni şi asupra celor răi.ae;Limba celor înţelepţi picură ştiinţă, iar gura celor nebuni izvorăşte nebunie.Sd !Răspunsul blând potoleşte mânia, iar cuvântul aspru aţâţă mânia.ncU#De harul împăratului, are parte sluga înţeleaptă, iar pe cea de nimica o nimiceşte mânia lui.Kb"Dreptatea înalţă un popor, iar păcatul este ocara noroadelor.naU!Înţelepciunea sălăşlueşte în inima celui înţelept, iar în inima celor nebuni nu se arată.w`g Cel fără de lege este doborît de răutatea lui, iar cel drept găseşte scăpare întru neprihănirea lui.|_qCel ce obijdueşte pe cel sărman defaimă pe ziditorul său, iar cel ce are milă de cel obijduit îl cinsteşte.b^=Inima paşnică este sănătate pentru trup, iar pornirea pătimaşă este car în oase.w]gCel domol la mânie este bogat în înţelepciune, iar cel ce se mânie degrabă îşi dă pe faţă nebunia.j\MNorodul mult face slava unui împărat, iar când norodul scade vine prăbuşirea împăratului.X[)Frica de Dumnezeu este izvor de viaţă, ca să ne ferim de laţurile morţii.^Z5Cel tare îşi pune nădejdea în frica lui Dumnezeu şi fiii lui află acolo liman.cY?Martorul credincios este mântuitorul sufletelor, iar cel mincinos este pierzătorul lor.]X3Coroana celor înţelepţi este cuminţenia, iar coroana celor nebuni este nebunia.MWOrice trudă aduce câştig, iar vorba fără rost aduce sărăcie.~VuCu adevărat rătăcesc cei ce urzesc fărădelegea, iar cei ce cugetă lucruri bune au parte de har şi de adevăr.~UuCel ce dispreţueşte pe prietenul său face un păcat, însă fericit este cel ce se milostiveşte de cei sărmani.iTKSăracul este dispreţuit chiar şi de prietenul lui, iar prietenii celui bogat sunt numeroşi.gSGCei răi se pleacă înaintea celor buni, iar cei nelegiuiţi stau la porţile celor drepţi.bR=Cei nebuni moştenesc nebunia, iar cei cuminţi lasă în urma lor moştenire ştiinţa.OQOmul iute la mânie face nebunii, iar cel cumpănit se stăpâneşte.oPWÎnţeleptul se teme şi se fereşte de rău, iar cel nebun se bagă într’însul fără de grijă.TO!Omul prost crede orice vorbă, iar cel cuminte ia seama la răspunsul lui.rN]Cel ce se leapădă de Domnul ia plată pentru purtarea lui, tot astfel şi omul bun pentru faptele lui._M7 Chiar când glumim, inima se întristează, iar sfârşitul bucuriei este suferinţa.pLY Este câte o cale care i se pare omului că este dreaptă, iar la capătul ei este prăpastia morţii.ZK- Casa celor fără de lege este nimicită, iar cortul celor drepţi înfloreşte.ZJ- O inimă care-şi cunoaşte suferinţa, trufia nu se amestecă în bucuriile ei.bI= Nebunul îşi râde de jertfa pentru vină, însă între cei cinstiţi este bunăvoire.zHmÎnţelepciunea celui cuminte este să ia seama la calea lui, însă pe cei nebuni nebunia lor îi rătăceşte.QGFugi de dinaintea omului nebun, căci nu este ştiinţă pe buzele lui.pFYBatjocoritorul caută înţelepciunea, dar în zadar, iar pentru cel cu minte ştiinţa este uşoară.eECMartorul care iubeşte adevărul nu minte, iar martorul mincinos grăieşte numai minciuni.`D9Unde nu sunt boi, nici grâu nu este, însă belşugul rodului îl dă puterea boilor.oCWÎn gura celui nebun este o varga pentru spatele lui, iar cei înţelepţi îşi ţin gura în frâu.yBkCel ce umblă întru dreptatea lui cinsteşte pe Domnul, iar cel ce umblă pe căi strâmbe îl dispreţueşte.[A 1Femeile înţelepte îşi zidesc casa, iar cele nebune o dărâmă cu nebunia lor.d@A Dreptul mănâncă până se satură, iar pântecele celor nelegiuiţi rămâne flămând.j?M Cine cruţă toiagul său îşi urăşte feciorul, iar cel ce îl iubeşte îl ceartă la vreme.>} Hrană din belşug rodeşte arătura în ţelină pentru cei săraci, însă averea se pierde din pricina nedreptăţii.|=q Omul bun lasă moştenirea sa nepoţilor săi, pe când averea celor păcătoşi este sortită pentru cei drepţi.Z<- Nenorocirea urmăreşte pe cei păcătoşi, iar fericirea dă peste cei drepţi. ; Cel ce se întovărăşeşte cu cei înţelepţi ajunge înţelept, iar cel ce se întovărăşeşte cu cei nebuni ajunge stricat.l:Q Dorinţa împlinită mulţumeşte sufletul, iar ocolirea răului este urîciune pentru cei nebuni.9{ Cel ce dispreţueşte mustrarea are parte de sărăcie şi de ruşine, iar cel ce primeşte dojana are parte de cinste.S8 Un sol ticălos aduce nenorocire, pe când unul credincios aduce alinare.]73 Înţeleptul face totul cu chibzuinţă, iar cel nebun îşi dezvălueşte nebunia.P6 Buna chibzuială rodeşte har, iar calea celor vicleni duce la pieire.d5A Învăţătura celui înţelept este izvor de viaţă, ca să ne ferim de cursele morţii.y4k Cel ce dispreţueşte cuvântul lui Dumnezeu este pedepsit, iar cel ce se teme de porunca lui este răsplătit.d3A Aşteptarea îndelungată îmbolnăveşte inima; dorinţa împlinită este pom al vieţii.k2O Bogăţia adunată în grabă se împuţinează, iar cel ce o adună cu încetul o înmulţeşte.^15 Numai trufia dă prilej la ceartă, iar cel ce primeşte sfaturi are înţelepciune.Y0+ Lumina celor drepţi luminează, iar sfeşnicul celor fără de lege se stinge./w Orice bogat cu bogăţia îşi răscumpără viaţa, iar săracul n’are nimic la îndemână pentru răscumpărare.t.a Unii se dau drept bogaţi, deşi n’au nimic, alţii se fac că sunt săraci cu toate că au multe averi.}-s Dreptatea ocroteşte pe cel ce vieţueşte fără prihană, iar păcatul este pricina prăbuşirii celui păcătos.V,% Dreptul urăşte fapta necinstită, iar ticălosul huleşte şi ocărăşte.b+= Sufletul celui leneş pofteşte zadarnic, ci numai pofta celor silitori se împlineşte.{*o Cine îşi stăpâneşte gura îşi păstrează viaţa, cel ce deschide prea tare buzele o face spre pieirea lui.d)A Omul bun se hrăneşte din roadă dreptăţii, pe când cei vicleni au poftă de silnicie.c( A Fiul înţelept ia aminte la mustrarea tatălui său, iar cel dezmetic de nici o mustrare.R' Pe calea dreptăţii se află viaţa, iar calea nebuniei duce la moarte.k&O Leneşul nu-şi frige nici vânatul lui; cea mai scumpă comoară pentru omul silitor este munca.b%= Dreptul călăuzeşte pe prietenul său, iar calea celor nelegiuiţi duce la rătăcire.I$ Supărarea doboară pe om, iar cuvântul bun îl înveseleşte.R# Mâna celor silitori este stăpână, iar cea lăsătoare este birnică.b"= Omul socotit îşi ascunde ştiinţa, pe când inima celor nebuni dă pe faţă nebunia.u!c Domnul urgiseşte buzele cele grăitoare de minciună şi-şi descopere bunăvrerea lui spre cei cinstiţi.g G Nici o nenorocire nu dă peste cel drept, pe când cei nelegiuiţi sunt copleşiţi de nevoi.r] Înşelăciunea este în inima celor ce urzesc rele, iar bucuria în inima celor ce dau sfaturi de pace.q[ Omul cu buze care rostesc adevărul dăinueşte mereu, iar cel cu buze mincinoase dăinueşte o clipă.yk Vorba celui nesăbuit este ca împunsăturile de sabie, iar limba celor înţelepţi ca o buruiană lecuitoare.[/ Omul credincios spune adevărul, iar martorul mincinos umblă cu înşelăciunea.P Nebunul îşi dă pe faţă arama, iar cel cumpănit rabdă mustrarea.Y+ Cel nebun crede că drumul lui este drept, iar cel înţelept ascultă de sfat.hI Omul se satură din rodul graiurilor sale şi lucrul mâinilor sale se răsfrânge asupra lui.wg Prin păcatul buzelor se prinde în laţ păcătosul, iar dreptul prin dreptatea lui scapă din strâmtorare. ({~~ }}d|||3{{h{ zzjyyycyxxVwwvvvvHuuuAttt;ssns rr=qqyq ppJoonnn>mmmll/kkdjjj.iiIhhh&g[ff5eeseddccUbbjaapa3``/__n^^w]]]0\\7[[SZZ>YYYCXXmWWHVV~VUU/TT"SSZRRcQQwQPP!OOoO NNMMELLLKKK8JJyIII2HHDGGeFFF'EEVE DDDCCC,BBpBAJ@@r@??(>>Z===$<<,;;q;::899Z88~87766755844633R22g11{000&//G..i.-{-,,++F***2))C((( ''8&&G%%k$$$Y$##""!!9 ;^i&KC%f R83%d xXC7  G 6 w  G42kmM{i 9 Dacă este vreun fapt despre care să spună cineva: «Iată, acesta-i lucru nou!», aşa ceva a fost în vremurile străvechi, de dinaintea noastră.h } Ceea ce a fost, aceea va mai fi, şi ceea ce s’a petrecut, aceea se va mai petrece, căci nu este nimic nou sub soare.#g AToate lucrurile se frământă mai mult decât poate s’o spună graiul omului: ochiul nu se satură de câte vede şi urechea nu se umple cu câte aude. f  Toate fluviile curg în mare, dar marea nu se umple; către locul de unde au pornit, acolo ele vin înapoi ca să purceadă iar. e Alergând spre miază-zi, răsucindu-se apoi spre miază-noapte, vântul face roate-roate şi se întoarce mereu în ocolurile sale.Zd /Soarele răsare, soarele apune, zorind către lăcaşul său ca să răsară iar.Ic  Un neam trece şi altul vine, dar pământul rămâne deapururi.Ob Ce folos are omul din toată truda lui cu care se trudeşte sub soare?{a qDeşertăciunea deşertăciunilor, zice Eclesiastul, deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciune.D` Cuvintele Eclesiastului, fiul lui David, rege în Ierusalim.n_UBucure-se ea de rodul mâinilor sale şi la porţile cetăţii s’o ridice în slăvi hărnicia ei! ^Înşelătoare este drăgălăşia şi deşartă este frumuseţea, ci numai femeia care se teme de Domnul cade-se a fi lăudată!Q]«Multe fete s’au dovedit harnice, dar tu le-ai întrecut pe toate!»T\!Feciorii ei ajung sus, de aceea lume o fericeşte, iar soţul ei o laudă:b[=Ea veghează la bunul mers al casei sale şi fără să lucreze ea nu mănâncă pâine.mZSEa îşi deschidă gura cu înţelepciune şi sfaturi pline de dragoste sălăşluesc pe limbă ei;\Y1Cu vârtute şi strălucire este ea îmbrăcată şi nu-i pasă de ziua de mâine;[X/Ea face haine scumpe pe care le vinde şi brâuri pe care le dă neguţătorilor;lWQBărbatul ei este luat în seamă la porţile cetăţii, când stă la sfat cu bătrânii ţării.KVEa îşi face scoarţe. Hainele ei sunt de vison şi de porfiră.nUUEa n’are teamă de cei ai casei în toiul iernii, căci fiecare are câte două rânduri de haine.STEa întinde mâna spre cel sărman şi braţul ei ajută pe cel necăjit.DSEa pune mâna pe furcă şi cu degetele sale prinde fusul.bR=Ea se simte că lucrurile îi merg bine şi de aceea sfeşnicul ei nu se stinge noaptea.\Q1Ea îşi încinge zdravăn coapsele sale şi îşi încordează braţele la lucru;nPUGândeşte să cumpere o ţarină şi o dobândeşte; şi din osteneala palmelor sale sădeşte vie.iOKEa se scoală la mânecate şi împarte hrana în casa ei şi slugilor le dă porunci de lucru.GNÎntocmai ca şi corabia unui neguţător, ea aduce hrana ei.KM Ea face rost de lână şi de in şi lucrează voios cu mâna sa.LL Şi atâta vreme cât ea trăieşte, ea îi face bine şi nu rău.iKK Într’însa se încrede soţul ei din toată inima şi de pe urma aceasta are numai câştig.WJ' Cine poate da de o femeie gospodină? Preţul ei întrece cu mult mărgeanul![I/ Deschide gura ta şi judecă drept şi fă dreptate celui sărac şi năpăstuit.WH'Deschide gura ta pentru cel mut şi pentru pricina tuturor celor nenorociţi._G7Ca să bea şi să uite sărăcia lui şi să nu-şi mai aducă aminte de chinul lui.^F5Daţi băutură îmbătătoare celui gata să piară şi celui cu sufletul amărît,WE'Ca nu cumva bând să uite legea şi să judece strâmb pe toţi obijduiţii. DNu se cuvine regilor, fiule Lemuel, nu se cuvine regilor să bea vin şi voevozilor să jinduiască după băuturi îmbătătoare,WC'Nu da vârtutea ta femeilor şi dragostea ta celor care pierd pe împăraţi!fBE«Fiul meu, rodul pântecelui meu, feciorul făgăduinţilor mele, cu ce pot să te îndemn?SA !Învăţăturile cu care mama sa îl învăţa pe Lemuel, regele din Masa:@%!Fiindcă din bătaia laptelui iese unt, din pricina izbiturii la nas ţâşneşte sânge, iar din întărâtarea mâniei se iscă ceartă.»o?W Dacă eşti până într’atât de nebun ca să te întărâte mânia, bate-te cu mâna peste gură,[>/Cocoşul cel ager, ţapul şi împăratul, căruia nu i se împotriveşte nimeni.T=!Leul, cel mai viteaz dintre fiare, care nu dă înapoi din faţa nimănui;J< Trei fiare au mers măreţ, ba patru, care păşesc cu mândrie:a;;Guşterul care se poate prinde cu mâna şi care pătrunde în palatele împăraţilor.`:9Lăcustele care nu au împărat şi cu toate acestea stolurile lor ies cu rânduială;M9Şafanii, neam slab, care îşi aşează sălaşul lor în stânci;N8Furnicile, norod fără putere, care îşi agonisesc vara hrana lor;a7;Patru sunt dobitoacele cele mai mici de pe pământ şi care sunt cele mai înţelepte:Y6+Femeia urgisită când ea se mărită şi sluga care goneşte pe stăpână-sa.I5 Robul care ajunge împărat, nebunul care se satură de pâine,\41De trei lucruri se cutremură pământul, ba chiar de patru, pe care nu le rabdă:~3uIată năravul unei femei desfrânate: ea mănâncă şi se şterge la gură şi zice: «N’am făcut nimic rău!»2{Calea vulturului pe cer, urma şarpelui pe stâncă, mersul corăbiei în inima mării şi calea omului la o fecioară.c1?Trei lucruri mi se par minunate, ba chiar patru pe care nu pot să le pătrund cu mintea:05Ochiul care îşi bate joc de părintele său şi dispreţueşte pe bătrâna sa maică, să-l scobească pe el corbii şi vulturii să-l mănânce!{/oŞeolul, pântecele sterp, pământul care nu se satură de apă şi focul care nu zice niciodată: «De-ajuns!».-Lipitoarea are două fete care zic: «Dă-mi, dă-mi!» Trei lucruri nu se pot sătura, ba şi al patrulea care niciodată nu zice: «Ajunge!»:!-;Un neam ai cărui dinţi sunt săbii şi ale cărui măsele sunt cuţite, ca să mănânce pe cei sărmani din ţară şi pe cei săraci dintre oameni!^,5 Un neam… O! cât sunt de trufaşi ochii lui şi genele-i cât sunt de îngâmfate!{+o Un neam căruia i se pare că e fără de prihană în ochii lui şi care nu este curăţit de spurcăciunea lui,X*) Un neam de oameni blestemă pe tatăl lor şi nu binecuvîntează pe mama lor,j)M Nu grăi de rău pe slugă la stăpânul său, ca nu cumva să te blesteme şi să ceri iertare.P( Ca nu cumva după ce mă voi sătura să mă lepăd de tine şi să zic: «Cine este Domnul?» Ca nu cumva după ce voi sărăci să mă apuc de furat şi să iau în deşert numele Dumnezeului meu.')Viclenia şi minciuna îndepărtează-le de la mine, sărăcie şi bogăţie nu-mi da, ci dă-mi să mănânc atâta pâine de cât am nevoie,T&!Două lucruri cer de la tine şi nu mă respinge înainte ca să fi murit._%7Nu adăoga nimic la cuvintele lui, ca să nu te certe şi să fii găsit cu minciuna.v$eOrişicare cuvânt al lui Dumnezeu este lămurit şi el este scut pentru cei ce nădăjduesc într’însul.#Cine s’a suit în ceruri şi s’a pogorît iarăşi? Cine a adunat vântul în pumnii lui? Cine a strâns apele în poala hainei lui?c"?Dar Dumnezeu m’a învăţat înţelepciunea şi ştiinţa celor sfinţi am dobândit-o.B!Căci sunt mai prost decât un om şi n’am minte de om.  -Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache Masaitul. Acest om a grăit: «M’am trudit, Dumnezeule, m’am strădănuit şi am rămas fără de vlagă! Celor drepţi le este groază de cei nelegiuiţi, însă grozăvia celor nelegiuiţi este omul care umblă pe calea cea dreaptă.dAMulţi oameni caută la faţa stăpânitorului, însă dreptatea omului vine de la Domnul.fEFrica de oameni este o cursă, ci numai cel care nădăjdueşte în Domnul stă la adăpost.Cel ce se întovărăşeşte cu hoţul îşi urăşte sufletul său, fiindcă aude blestemul, dar nu dezvălueşte nimic.NTrufia umileşte pe om, iar cel smerit cu duhul are parte de cinste.J Omul mânios aţâţă cearta şi omul aprig face multe păcate.RSluga dezmierdată din tinereţe ajunge cu vremea să se creadă fecior.jMDacă vezi pe cineva care se zoreşte la vorbă, într’un nebun să nu ai mai multă nădejde.`9Sluga nu se îndreaptă numai cu poveţe, fiindcă, deşi pricepe, însă nu ascultă.taFără descoperirea lui Dumnezeu un popor se sălbătăceşte, însă fericit este cel ce păzeşte legea.lQMustră pe fiul tău ca să-ţi aducă mulţumire şi să fie mai târziu bucuria sufletului tău.}sCând cei fără de lege domnesc, se înmulţesc răutăţile şi drepţii se uită cu bucurie la prăbuşirea lor.kOToiagul şi certarea aduc înţelepciune; un copil cu năravuri rele face de ocară pe maica lui.b=Împăratul care judecă pe cei săraci cu dreptate îşi întăreşte tronul deapururi.xi Săracul şi asupritorul celor săraci se întâlnesc, însă cel ce luminează ochii amândorora este Domnul.[/ Când un principe ascultă de vorbe mincinoase, toţi slujitorii sunt ticăloşi.W' Omul nebun dă drumul mâniei, iar cel înţelept îşi înfrânează mânia.r] Cei vărsători de sânge urăsc pe cel fără de prihană, şi cei drepţi veghează pentru viaţa lui.u c Când un înţelept se sfădeşte cu un nebun, fie că se supără, fie că râde, nu-şi pierde cumpătul.J  Ticăloşii răscoală cetatea, iar cei înţelepţi o potolesc.c ?Omul drept poartă grijă de pricina celor sărmani, iar celui fără de lege nu-i pasă.[ /Pe calea celui rău sunt întinse laţuri; cel drept să fugă şi să fie voios.O Omul care linguşeşte pe aproapele lui îşi întinde sieşi cursă.q[Un împărat prin dreptate face să propăşească ţara, iar cel ce pune biruri grele o prăpădeşte.{oCine iubeşte înţelepciunea bucura pe tatăl său, şi cine umblă cu desfrânatele îşi prăpădeşte averea.}sCând drepţii domnesc, se bucură norodul, şi, dimpotrivă, când domneşte cel fără de lege, suspină norodul.i MCine este pedepsit adesea şi tot se îndărătniceşte va fi într’o clipă cu totul zdrobit.Când cei fără de lege ies la iveală, oamenii se ascund, iar când se înmulţesc cei drepţi, cei fără de lege pier.a;Cine dă celui sărac nu duce lipsă, iar cine îşi astupă ochii este mult blestemat.wgCel ce se bizue pe inima lui este nebun, ci numai cel ce se călăuzeşte de înţelepciune scapă de nevoie._7Omul lacom aţâţă cearta şi cel ce nădăjduieşte în Domnul se simte înviorat.taCine fură pe tatăl său şi pe mama sa şi zice: «Nu-i păcat!» este tovarăş cu făcătorul de rele.c?Cel care ceartă pe cineva, la urmă este mai mulţumit decât cel care îl linguşeşte.`~9Omul lacom zoreşte să se îmbogăţească, dar nu gândeşte că lipsa dă peste el.p}YNu este bine să te uiţi la faţa omului, căci pentru un codru de pâine omul poate să greşească.y|kOmul credincios este încărcat de binecuvântări, iar cine zoreşte să ajungă bogat nu rămâne nepedepsit.t{aCel care lucrează ogorul se satură de pâine, iar cel care umblă după năluci se satură de sărăcie.pzYCel ce umblă fără prihană rămâne teafăr, iar cel care apucă pe căi piezişe cade în groapă.nyUOmul pe care îl apasă vărsarea de sânge, până la groapă este un fugar; să nu-l ajute nimeni!uxcStăpânitorul cu venituri mici este mare asupritor, însă numai cel ce urăşte lăcomia trăieşte mult.lwQStăpânitorul fără Dumnezeu peste un popor sărac este leu care răcneşte şi urs hrăpăreţ.pvYFericit este omul care se teme deapururi, iar acel care îşi împietreşte inima cade în nenorocire.u Cel care îşi tăinuieşte păcatele nu propăşeşte, iar cel ce le mărturiseşte şi se lasă de ele capătă îndurare.st_ Când drepţii biruesc, este mare sărbătoare, iar când nelegiuiţii ies la iveală, oamenii se ascund.fsE Omul bogat se socoteşte înţelept, însă cel sărac şi iscusit îl dovedeşte cu mintea.r Cel ce rătăceşte pe cei drepţi pe calea cea rea va cădea în groapa pe care a săpat-o, iar cei fără prihană vor fi fericiţi.cq? Cel ce-şi astupă urechea ca să nu audă legea, chiar rugăciunea lui este o grozăvie.vpeCel ce-şi sporeşte averea prin dobândă şi prin camătă, adună pentru cel care se îndură de săraci.qo[Cel ce păzeşte legea este fecior înţelept, iar cel ce se ia cu răii face pe tatăl său de ocară.}nsMai de preţ este săracul care umblă întru neprihănirea lui, decât bogatul care umblă pe căi întortochiate.lmQOamenii răi n’au înţelegere pentru lucrul drept, iar cei ce caută pe Domnul înţeleg totul.ulcCei ce părăsesc legea ridică în slăvi pe cel păcătos, iar cei ce o păzesc se aprind împotriva lui._k7Bogatul care asupreşte pe cei săraci este ca ploaia potopitoare care aduce foamete.^j5Din pricina greşalelor unui om silnic se ivesc certuri, iar omul iscusit le stinge.xi kCel nelegiuit fuge cu toate că nimeni nu-l urmăreşte, iar omul drept stă ca un pui de leu fără de grijă.lhQLaptele caprelor îţi va ajunge pentru hrana ta şi a casei tale şi pentru traiul slugilor tale.Wg'Mieii tăi îţi vor da îmbrăcămintea ta şi ţapii preţul ogorului tău;jfMDupă ce iarba s’a trecut şi păşunea s’a isprăvit şi fânul de pe munţi s’a strâns,Ve%Fiindcă bogăţia nu este veşnică şi nici moştenirea din neam în neam.]d3Sârgueşte-te să-ţi cunoşti oile tale şi fii cu băgare de seamă la turma ta,cPisează pe cel nebun cu pilugul în piuliţă, aşa cum se pisează boabele, şi nebunia lui tot nu se va desface de el.lbQArgintul se lămureşte în topitoare şi aurul în cuptor, iar omul se vede după numele cel bun._a7Precum nu se satură adâncul Şeolului, tot aşa şi ochii omului nu se pot sătura.J` Precum nu seamănă faţă cu faţă, tot aşa inimă cu inimă._yCel ce păzeşte un smochin mănâncă din rodul lui, iar cel ce păzeşte pe stăpânul său e răsplătit cu cinste.<^sFierul cu fier se ascute şi un om ascute pe altul. ] Cel care vrea s’o oprească este ca şi cum ar opri vântul sau ar vrea să strângă untdelemnul în mâna lui cea dreaptă.b\=Jghiabul care curge neîncetat în vreme de ploaie şi femeia certăreaţă sunt la fel,t[aCel ce slăveşte cu glas mare pe prietenul său dis-de-dimineaţă, i se socoteşte ca un blestem ascuns.hZI Ia-i haina şi, fiindcă s’a pus chezaş pentru altul, ia-l zălog în locul celor străini.gYG Omul înţelept vede nenorocirea şi se ascunde, cei proşti dau peste ea şi îndură necaz.iXK Fii înţelept, fiul meu, şi bucură inima mea, ca să pot răspunde celui ce mă cleveteşte.CW Pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău nu-i părăsi şi în casa fratelui tău nu intra în ziua restriştei tale. Mai bun e un vecin aproape de tine decât un frate departe.ZV- Untul de lemn şi mirezmele înveselesc inima, iar suferinţa sfâşie sufletul.RUCa o pasăre gonită din cuibul ei, aşa este omul izgonit din casa lui.bT=Sătulul calcă mierea în picioare, iar flămândului tot ce este amar i se pare dulce.dSAMai cu credinţă sunt rănile unui prieten, decât sărutările viclene ale unui duşman.ORMai mult preţueşte o dojana pe faţă, decât o prietenie ascunsă.YQ+Crudă este întărâtarea şi aprigă mânia, şi cine li se poate împotrivi?uPcPiatra este grea şi cu anevoie de ridicat nisipul, însă furia nebunului este mai grea decât amândouă.JO Să te laude altul şi nu gura ta, un strein şi nu buzele tale.GN Nu te lăuda cu ziua de mâine, căci nu ştii ce poate aduce.UM#Limba mincinoasă urăşte adevărul şi gura linguşitoare duce la pieire.tLaCine sapă groapa altuia cade el într’însa, şi cine rostogoleşte o piatră spre altul, dă peste el.hKICine îşi ascunde ura lui prin prefăcătorie, răutatea lui tot iese la iveală în obştie.`J9Nu te încrede în cel ce vorbeşte blând, căci în inima lui sunt şapte năprasne.jIMCel ce urăşte se preface cu buzele că nu urăşte, însă inima lui urzeşte planuri viclene.zHmArgint cu zgură cu care se îmbracă un vas de pământ, aşa sunt buzele aprinse de dragoste şi o inimă rea.]G3Vorbele hulitorului sunt mâncări gustoase; ele coboară în adâncul pântecelui.jFMCărbunii slujesc la încălzit, lemnele pentru foc, iar omul certăreţ ca să aprindă cearta.|EqDacă se isprăvesc lemnele, se stinge şi focul, şi dacă nu este aţâţător la ceartă, se potoleşte cearta.WD'Aşa e şi omul care înşală pe prietenul său şi zice: «Da, am glumit!»\C1Ca un zmintit care aruncă săgeţi arzătoare şi lănci pricinuitoare de moarte,BCa unul care prinde din goană un câine de urechi, aşa este cel ce se vâră într’o pricină în care nu este amestecat.oAWLeneşul se crede înţelept în ochii lui, mai mult decât şapte înţelepţi care vorbesc cuminte.H@ Leneşul întinde mâna în blid, dar cu greu o duce la gură.W?'Precum uşa se suceşte în ţâţână, tot aşa şi leneşul în patul lui.E> Leneşul zice: «Pe drum trece un leu, un leu pe uliţă!»l=Q De vezi un om care se crede înţelept în ochii lui, într’un nebun să ai mai multă nădejde.t<a Ca un câine care se întoarce la vărsătura lui, aşa este nebunul care pomeneşte mereu de nebunia lui.};s Ca un arcaş care răneşte pe trecători, aşa este cel ce se pune chezaş pentru cel nebun şi pentru cel beţiv.k:O Ca o crangă de mărăcini pe mâna unui beţiv, aşa este înţelepciunea în gura celor nebuni.c9?Ca şi cel care uneşte cremenea cu diamantul, aşa e şi cel care dă cinste unui nebun.8yDupă cum picioarele celui slăbănog sunt neputincioase, la fel sunt şi cuvintele înţelepte în gura celor nebuni.h7ICel care încredinţează solia unui nebun îşi retează picioarele şi-l ajunge nenorocirea._67Răspunde nebunului după nebunia lui ca să nu se creadă în mintea lui înţelept.O5Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu te asemeni cu el.[4/Biciul pentru cal, frâul pentru măgar şi băţul pentru spinarea celor nebuni. 3 Ca vrabia care zboară şi ca rânduneaua care se înalţă în văzduh, aşa este şi blestemul fără pricină: nu nimereşte.j2 OCa zăpada în toiul verii şi ca ploaia la seceriş, aşa nu i se potriveşte celui nebun slava.U1#Omul care nu are stăpânire de sine este ca o cetate cu ziduri dărâmate.h0INu este sănătos să mănânci prea multă miere, de aceea iconomiseşte cuvintele de laudă.|/qIzvor tulbure şi fântână stricată este omul drept care îşi pierde cumpătul în faţa celui fără de lege.t.aPrecum este apa rece pentru sufletul însetat, aşa este vestea cea bună dintr’o ţară îndepărtată.{-oMai bine să ai sălaş într’un colţ pe acoperiş, decât să trăieşti la un loc cu o femeie certăreaţă.W,'Vântul de la miază-noapte aduce ploaie, şi limba hulitoare feţe mâhnite.i+KFiindcă aşa grămădeşti cărbuni aprinşi pe capul lui şi Domnul îţi va răsplăti ţie.p*YDe flămânzeşte vrăjmaşul tău, dă-i să mănânce pâine, dacă însetează, dă-i apă să bea,)!Ceea ce simţi când te dezbraci de haină pe vreme friguroasă sau că torni oţet peste nitru, tot aşa simte cântecul inima mâhnită.i(KDinte rău şi picior şovăitor sunt nădejdea celui fără de credinţă în vreme de nevoie.u'cCiocan şi sabie şi săgeată ascuţită este omul care mărturiseşte strâmb împotriva aproapelui său.e&CCalcă rar în casa prietenului tău, ca nu cumva să se sature de tine şi să te urască.p%YDacă găseşti miere, mănâncă numai cât îţi trebue, ca nu cumva să te saturi şi s’o verşi.R$Cu răbdare se înduplecă omul mânios şi limba dulce înmoaie oasele.~#uPrecum sunt norii şi vântul fără ploaie, aşa este omul care se făleşte cu dărnicia lui, fără să dea ceva."5 Precum este răcoreala zăpezii în zăduful secerişului, aşa este solul credincios pentru stăpânul său; el înviorează sufletnl stăpânului.w!g Inel de aur şi podoabe de aur curat sunt povăţuitorii înţelepţi la urechea celui care vrea să asculte.W ' Ca merele de aur pe poliţi de argint, aşa este cuvântul spus la locul lui.W' Ca nu cumva cine o aude să te defaime şi ponegrirea ta să nu se mai curme.F Ceartă-te cu aproapele tău, dar n’o da altuia pe faţă,RCăci la sfârşit ce vei face când aproapele tău te va da de ruşine?-SFiindcă mai bine este să te îmbie: «Sue-te aici!» decât să te umilească în faţa unui boier. Nu te sili să dai pe faţă ceea ce ai văzut cu ochii tăi,_7Nu te îndesa în faţa împăratului şi nu sta în locul hotărît pentru cei mari,xiDacă cel fără de lege este dat laoparte de lângă împărat, şi tronul lui se întăreşte prin dreptate.dADacă se curăţă argintul de zgură, turnătorul izbuteşte să facă un lucru de preţ.|qPrecum înălţimea cerului şi adâncul pământului sunt lucruri nepătrunse, tot aşa şi inima împăraţilor.ucSlava lui Dumnezeu este să ascundă lucrurile, iar mărirea împăraţilor este să le scoată la lumină.n WŞi acestea sunt proverbele lui Solomon, pe care le-au strâns oamenii lui Iezechia, regele lui Iuda.W'"Atunci sărăcia vine peste tine ca un călător şi nevoia ca un războinic.ve!«Încă puţin somn, încă puţină aţipeală, încă puţin să mai stau în pat cu mâinile în sân!»wg Atunci m’am uitat şi mi-am frământat mintea, am privit cu băgare de seamă şi am tras învăţătură:xiŞi iată spinii creşteau pretutindeni, mărăcinii acopereau pământul, iar zidul de pietre se prăbuşise.EAm trecut prin ogorul unui leneş şi pe la via unui nebun,taŞi nu spune: «Precum mi-a făcut el, aşa îi voi face şi eu, şi-i voi răsplăti după faptele lui!»mSNu fi martor mincinos împotriva aproapelui tău şi nu da prilej de înşelăciune cu buzele tale,Fă lucrul tău cu grijă afară la câmp şi fii muncitor pe ogorul tău, pe urmă poţi să-ţi iei femeie şi să zideşti casă.9 mBuzele sărută pe omul care dă răspuns drept.v eÎnsă celor care îl pedepsesc cum se cuvine, le merge bine şi au parte de binecuvântare şi de fericire.| qPe cel ce zice celui fără de lege: «Tu eşti drept!» popoarele îl vor blestema şi neamurile îl vor afurisi.u cIată şi alte proverbe tot de la înţelepţi. Nu este bine ca la judecată să cauţi la faţa oamenilor.n UFiindcă fără de veste îi va lua nenorocirea, iar sfârşitul lor năprasnic cine îl poate şti?b=Fiul meu! Teme-te de Domnul şi de împărat şi cu cei ce se răscoală nu te amesteca,Z-Fiindcă răufăcătorul n’are viitor: sfeşnicul celor nelegiuiţi se stinge.s_Nu te aprinde împotriva răufăcătorilor şi nu-ţi întărâta râvna împotriva celor fără de lege,lQCa nu cumva să vadă Domnul şi să se oţărască şi să nu-şi întoarcă mânia sa spre tine.oWNu te bucura când cade vrăjmaşul tău, şi când se poticneşte el să nu se veselească inima ta,pYCăci dacă cel drept cade de şapte ori şi tot se scoală, cei fără de lege se poticnesc şi pier.J Nu pândi, răule, casa celui drept şi nu pustii sălaşul lui.2]Tot aşa este şi ştiinţa… şi înţelepciunea pentru sufletul tău. Dacă tu o agoniseşti vei fi mulţumit în viitor şi nădejdea ta nu va rămânea zadarnică.kO Fiul meu! Mănâncă miere, fiindcă e sănătoasă şi fagurele este dulce în cerul gurii tale.F Şi dacă spui: «Nu-mi este cu putinţă!», cel ce cântăreşte inimile pătrunde adevărul şi cel care veghează peste sufletul tău ştie şi răsplăteşte omului după faptele lui.q~[ Scapă pe cei care sunt târîţi la moarte şi pe cei oare se duc şovăind a junghiere mântueşte-i.L} Dacă eşti slab, în ziua strâmtorării puterea ta este firavă.Z|- Gândul celui nebun este păcatul, de aceea batjocoritorul este urgia oamenilor.Q{Cel ce-şi pune în gând să facă rău se cheamă mare răufăcător. zÎnţelepciunea este peste măsură de înaltă pentru omul nebun, de aceea, când stă la poarta cetăţii, el nu deschide gura.gyGOri cu câtă dibăcie te-ai război, însă biruinţa se dobândeşte cu mulţi sfătuitori.bx=Înţeleptul este mai puternic decât un voinic şi omul învăţat decât unul vânjos.aw;Şi prin iscusinţă cămările ei se umplu de tot felul de bunuri scumpe şi plăcute.]v3Prin înţelepciune se zideşte o casă şi prin bună chibzuială se întăreşte,fuEFiindcă inima lor pune la cale lucruri silnice şi buzele lor grăiesc lucruri năprasnice.Mt Nu râvni la oamenii răi şi nu pofti să fii în tovărăşia lor,s#«Fost-am lovit, dar nu m’a durut, bătut am fost, dar n’am simţit nimic. Când mă voi scula din somn voi cere iarăşi vin.»lrQ"Tu eşti ca cel ce stă culcat în mijlocul mării, ori ca cel care doarme pe vârful unul catarg.aq;!Dacă ochii tăi se uită la femei streine şi gura ta grăieşte vorbe fără de rost,Rp Căci la urmă ca un şarpe muşcă şi ca o viperă împroaşcă venin.ao;Nu privi la vin, cum este el de roş, cum scânteiază în cupă, cum alunecă pe gât.MnCei ce întârzie lângă vin, cei ce gustă vin dres cu mirodenii.m Cine zice «ah»? Cine zice «of»? Cine se gâlceveşte ori plânge, ori are răni fără pricină şi ochi împăienjeniţi?ilKPentru aceasta ea stă ea un tâlhar la pândă şi sporeşte pe necredincioşi printre oameni.Xk)Căci femeia desfrânată este groapă adâncă şi cea streină puţ îngust.Xj)Dă-mi, fiule, inima ta şi ochii tăi să simtă plăcere pentru căile mele,ci?Să se bucure tatăl tău şi maică-ta şi să tresalte de bucurie ceea ce te-a născut!hhITatăl celui drept tresaltă de bucurie şi cel care a născut un înţelept se bucură de el._g7Cumpără adevăr şi nu-l vinde, înţelepciune şi învăţătură şi iscusinţă.]f3Ascultă pe tatăl tău care te-a născut şi nu dispreţui pe maica ta bătrână.uecFiindcă beţivul şi desfrânatul sărăcesc, iar somnul te aduce să te îmbraci cu haine zdrenţăroase.PdNu fi dintre cei care se îmbată cu vin şi-şi desfrânează trupul,`c9Ascultă, fiul meu, şi fii înţelept şi îndreaptă inima ta pe calea cea dreaptă.fbECăci dacă o păzeşti, eşti mulţumit în viitor şi nădejdea ta nu rămâne zadarnică._a7Să nu râvnească inima ta la cei păcătoşi, ci pururea să cinstească pe Domnul,^`5Şi rărunchii mei tresaltă de bucurie când buzele tale grăiesc lucruri iscusite.Z_-Fiul meu! Dacă inima ta e plină de înţelepciune, inima mea se înveseleşte,B^Dacă îl baţi cu toiagul, scapi sufletul lui din Şeol.Z]- Nu cruţa pe fiul tău de pedeapsă, căci dacă îl loveşti cu varga nu moare.Q\ Pleacă la învăţătură inima ta şi urechea ta la cuvinte iscusite.P[ Căci Ocrotitorul lor e tare şi el apără pricina lor împotriva ta.HZ  Nu muta hotarul văduvei şi nu încălca ogorul celor orfani,^Y5 Nu grăi la urechea celui nebun, căci el dispreţueşte iscusinţa graiurilor tale.|XqBucata pe care ai mâncat-o o vei da afară din tine, iar tu ţi-ai risipit în zadar cuvintele tale de prietenie.WFiindcă el îţi numără bucăţelele din gură. «Mănâncă şi bea!» te îmbie el, dar în inima lui îi pare rău;TV!Nu mânca pâinea celui care se uită chiorîş şi nu pofti bucatele lui,{UoVrei oare să te uiţi cu ochii cum se risipeşte? Căci bogăţia face aripi ca un vultur care zboară spre cer.DTNu te trudi să strângi avere, ci cruţă-ţi iscusinţa!BSNu pofti bucatele lui, căci sunt mâncări ademenitoare.>=<<}< ;;::(99877}655R44Q33t22p11Y0{//)..-[,,U++P**d)i(''&<%$k#Q"y!= .s%n \__cx; 9 H 9 H \ 8ay1k Mai nainte ca să se întunece soarele şi lumina şi luna şi stelele, şi norii, după ploaie, să vină iar.R0  Totuşi adu-ţi aminte de Ziditorul tău, în zilele tinereţii tale, mai nainte ca să vină zilele de mohorîre şi să se apropie anii despre care să zici: «Nu mai au pentru mine nici un farmec!» / Alungă obida din inima ta şi depărtează suferinţa de la trupul tău! Dar şi tinereţea şi floarea vârstei sunt dezamăgire!y.k Bucură-te tinere, de vârsta ta şi fie-ţi inima plină de voie bună în zilele tinereţilor tale şi mergi în căile inimii tale şi după povaţa ochilor tăi, dar să ştii că pentru toate acestea Dumnezeu aduce-te-va la judecată!H- Astfel, chiar dacă anii omului vor fi sumedenie, omul să se bucure de toţi, aducându-şi aminte de zilele de întuneric, căci multe vor fi. Şi atunci, tot ce va să mai vie e zadarnic.[,/ Dulce este lumina vieţii şi dezmierdătoare este pentru ochi privirea soarelui!I+ Dis-de-dimineaţă samănă sămânţa ta şi seara nu-ţi lăsa mâna pe tânjală, deoarece nu ştii care va izbuti, aceasta sau aceea, sau dacă amândouă laolaltă nu vor ieşi în plin.>*u Precum nu ştii care este calea vântului, nici cum se înfiripează oasele în pântecele celei însărcinate, tot aşa nu cunoşti alcătuirile lui Dumnezeu, făcătorul a toate.V)% Cine păzeşte vântul nu samănă, şi cine se uită după nori nu seceră.0(Y Când norii sunt plini de ploaie, ei se deşartă pe pământ. Şi dacă un copac cade spre miază-zi sau spre miază-noapte, în locul unde a căzut, acolo rămâne.o'W Fă bucata ta în şapte şi chiar în opt, fiindcă nu ştii ce nenorocire poate să fie în ţară.Q&  Aruncă pâinea ta pe apă, căci după multe zile vei găsi-o iarăşi.g%G Nici în gândul tău, măcar, să nu-l blestemi pe rege şi în cămara unde dormi să nu doreşti moartea celui puternic, fiindcă păsările cerului pot să ducă vestea şi un sol înaripat să dea pe faţă vorba ta.g$G Ca să petreci, pui la cale ospeţe; vinul înveseleşte viaţa şi banii întâmpină orice.#{ Din pricina lenii, grinzile acoperişului se lasă în jos, şi când stai cu mâinile în sân, apa picură în casă."- Ferice de tine, ţară care ai de rege un fecior de neam mare, şi boierii tăi mănâncă la vreme ca să prindă putere, nu ca să se îmbete!l!Q Vai de tine, ţară, care ai de rege un procopsit, iar boierii tăi mănâncă dis-de-dimineaţă!` 9 Munca nebunului îl istoveşte, căci nu mai ştie pe ce drum să se ducă în cetate. Dar nerodul spune vorbe peste vorbe!… Omul nu ştie ce va să fie, căci ce va să fie după el – cine poate să-i spună!ta Începutul cuvintelor gurii lui însemnează prostie şi rostirea lui de la urmă e nebunie primejdioasă.dA Graiurile gurii celui înţelept sunt har curat, dar buzele celui nebun îl dau de râpă.s_ Dacă şarpele muşcă înainte de a fi descântat, atunci numai e nici un câştig pentru descântător.&E Dacă s’a tocit securea şi el nu i-a ascuţit gura, atunci trebue să-şi îndoiască puterile. Deci chezăşia izbânzii este datorită înţelepciunii.pY Cine taie piatră poate să se taie în ţăndări; cine despică buturugi poate să dea de primejdie.gG Cine sapă groapă poate să cază în ea şi cine dărâmă zid poate să-l muşte şarpele.Z- Văzut-am slugi călări pe cai şi feciori de domn mergând ca slugile, pe jos.iK Nerozii sunt puşi în dregătoriile cele mai mari, pe când oamenii acătării stau la coadă.zm Mai este încă un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greşală care purcede de la stăpânitorul ţării:  Dacă mânia stăpânitorului se ridică împotriva ta, nu te clinti din locul tău, căci cumpătul înlătură mari greşeli.jM Chiar pe drum când merge nebunul, mintea lui nu e acasă, şi tuturor le dă semne că e nebun.W' Inima celui înţelept este la dreapta lui, iar inima celui nebun la stânga.  ; Precum muştele moarte strică amestecul de miruri al neguţătorului de mirezme, tot aşa un dram de nebunie scade preţul unui car de înţelepciune. Înţelepciunea preţuieşte mai mult decât uneltele de război, dar o singură greşală strică întocmirea cea mai bună.mS Vorbele înţeleptului spuse domol sunt mai ascultate decât zbieretele unui stăpân peste nebuni.*M Atunci am zis: Este mai de preţ înţelepciunea decât vitejia, deşi înţelepciunea săracului este dispreţuită şi cuvintele lui nu sunt luate în seamă.) În ea se afla un om sărac, dar înţelept şi el a mântuit cetatea cu înţelepciunea lui! Dar nimeni nu mai pomeneşte pe acest om sărac!A { A fost odată o cetate mică şi oamenii din ea erau puţini, şi împotriva ei s’a pornit un împărat puternic şi a împresurat-o şi a ridicat în jurul ei întărituri uriaşe.n U Şi am mai văzut sub soare acest fapt de înţelepciune, care mi s’a părut într’adevăr mare:d A Omul nu ştie măcar ceasul lui: întocmai ca peştii care sunt prinşi în năvodul ucigaş şi ca păsările care cad în laţ, la fel şi fiii omului sunt prinşi în ceasul rău, când vine dintr’odată peste ei.G  Şi iarăşi am văzut sub soare că izbânda în alergări nu este a celor sprinteni şi nici izbânda în luptă a celor viteji, şi tot aşa: pâinea nu este a celor înţelepţi, bogăţia nu este a celor chibzuiţi şi cinstea nu este a celor învăţaţi, fiindcă vremea şi întâmplarea îi poartă pe toţi.R  Tot ceea ce mâna ta găseşte cu cale să facă, prin puterile tale, aceea fă! Căci nu e nici o faptă, nici o punere la cale, nici cunoştinţă, nici înţelepciune, în Şeolul în care te duci. Bucură-te de viaţă cu femeia pe care o iubeşti, în toate zilele deşartei tale vieţi pe care ţi-a hărăzit-o Dumnezeu sub soare! În toate zilele deşărtăciunii tale! Căci aceasta este partea ta în viaţă şi din truda cu care te trudeşti sub soare!zm În toată vremea veşmintele tale să fie albe şi untdelemnul cu bun miros să nu lipsească de pe capul tău! 9 Du-te şi mănâncă cu bucurie pâinea ta şi bea cu inimă bună vinul tău, căci de mai nainte Dumnezeu priveşte cu pogorământ la faptele tale./W Aşijderea dragostea lor, aşijderea ura lor, aşijderea zulia lor, de mult s’au nimicit şi nici o parte nu mai au, în veac de veac, la tot ce sc face sub soare.# Cei vii ştiu că vor muri, dar cei morţi nu mai ştiu nimic şi nu mai au parte de nici o răsplată, căci pomenirea lor a fost uitată.  Cine e scutit de moarte? Cei care sunt în viaţă mai au încă nădejde; căci un câine viu face mai mult decât un leu mort. Acesta este un mare rău în tot ceea ce se petrece sub soare, că la toţi li se întâmplă la fel, şi pe lângă aceasta inima fiilor omului este plină de răutate şi nebunia în inima lor dăinueşte cât trăiesc, iar pe urmă – cale către răposaţi. Toate li se întâmplă tuturor la fel: celui drept ca şi celui păcătos, celui bun şi curat ca şi celui spurcat, celui ce jertfeşte ca şi celui ce nu jertfeşte, omului de treabă ca şi ticălosului, celui ce se jură ca şi celui ce se teme de jurământ.   Toate acestea le-am pus la inimă şi am căutat să mi le desluşesc pe toate, că adică drepţii şi înţelepţii şi faptele lor sunt în mâna lui Dumnezeu. Totuşi omul nu ştie dacă-i vrednic de iubire ori de ură. În faţa lor sunt toate ascunse.7gAtunci m’am încredinţat despre toate alcătuirile lui Dumnezeu, că omul nu poate să găsească înţelesul celor ce se petrec sub soare, fiindcă omul, deşi se chinueşte cercetând, totuşi el nu le dă de rost. Şi chiar când înţeleptul zice că înţelege, în faptă nu poate afla nimic.S~Când mi-am pus toată inima să cunosc înţelepciunea şi să cercetez toată strădania care se desfăşoară de către om pe pământ – căci nici ziua nici noaptea somn în ochii lui nu vede –}#Atunci am preamărit veselia, fiindcă nu e nimic mai bun pentru un om sub soare, fără numai să mănânce şi să bea şi să petreacă. Şi fie ca aceasta să-l însoţească, la munca lui, în toate zilele vieţii lui, pe care i le dărueşte Dumnezeu sub soare.*|MMai este încă o nepotrivire care se petrece pe pământ, şi anume: sunt oameni drepţi cărora li se răsplăteşte ca după faptele celor nelegiuiţi şi sunt păcătoşi cărora li se răsplăteşte ca după faptele celor cu bună cucernicie. Zic că şi aceasta este deşertăciune!{3 Şi că fericirea nu i se cuvine nelegiuitului şi că el, la fel cu umbra, nu-şi va prelungi zilele, întrucât nu se teme de faţa lui Dumnezeu.Zz- Căci cutare păcătos face o sută de fapte rele şi-şi duce viaţa timp îndelungat, măcar că eu ştiu că nu trebue să le meargă bine decât celor ce se tem de Dumnezeu şi se cutremură de faţa lui,5yc Fiindcă hotărîrea împotriva faptelor rele nu se îndeplineşte îndată, de aceea inima fiilor omului se umple în ei de îndrăzneală să săvârşească nelegiuiri.Px Tot aşa am văzut nelegiuiţi duşi cu alai şi îngropaţi, pe când cei ce lucraseră cu dreptate se cărau din locul sfânt şi erau uitaţi în cetate. Şi aceasta iarăşi este deşertăciune!:wm Văzut-am toate acestea şi mi-am frământat mintea cu tot lucrai care se săvârşeşte sub soare, în această vreme când omul stăpâneşte peste om, spre nefericirea lui.vveNimeni nu are putere asupra vântului, ca să poată să ţină vântul pe loc, tot aşa precum nimeni nu e stăpân pe ziua morţii şi precum nu este scutire în timp de război şi precum răutatea nu mântueşte pe cel ce este rău.juMFiindcă el nu ştie deloc ceea ce va să fie! Şi despre cele viitoare cine-i va da lui ştire?ztmCăci pentru orice punere la cale este un timp şi o socoteală, dar mare este nevoia care stă deasupra omului,syCine se ţine de poruncă nu va da de nici o primejdie, şi inima omului înţelept cunoaşte timpul şi chibzuinţă,|rqDe vreme ce cuvântul regelui este atotstăpân şi cine va îndrăzni să-i spună: «Ce te-ai apucat să faci?»qNu te grăbi să te desparţi de faţa regelui, nu te vârî în vre-o pricină primejdioasă, căci el orice va pofti va şi îndeplini,jpMEu zic: Păzeşte porunca regelui şi anume pentru cuvântul jurământului făcut lui Dumnezeu.4o cCine este ca înţeleptul şi cine, ca el, poate să cunoască tâlcul lucrurilor? Înţelepciunea unui om îi luminează faţa, dar cruzimea feţei lui îl face urîcios.nÎnsă, iată, aceasta una am găsit: că Dumnezeu a făcut pe om drept, dar oamenii cutreeră tot felul de căi piezişe.mPe care sufletul meu îl caută, dar nu-l găsesc: un om într’o mie am aflat, dar o femeie între ele toate, n’am aflat.llQIată, aceasta am aflat – zice Eclesiastul – punând fapt lângă fapt, ca să dau de tâlcul,]k3Şi găsit-am femeia mai amară decât moartea, căci ea este capcană; inima ei: laţuri, şi braţele ei: cătuşe! Cel ce este bun înaintea lui Dumnezeu va scăpa de ea, dar păcătosul va fi prins în laţ!Yj+M’am pus din toată inima să învăţ şi să cercetez şi să urmăresc înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi am ajuns să înţeleg că răutatea este nerozie şi uşurinţa în viaţă: căpială.qi[Ceea ce este şi se întâmplă e departe de noi şi adânc, adânc! Cine poate să-i dea de înţeles?h3Încercat-am toate acestea cu ajutorul înţelepciunii şi îmi ziceam: «Vreau să fiu înţelept!» Dar înţelepciunea a rămas departe de mine.mgSCăci de multe ori – şi inima ta o ştie – tu însuţi eşti care ai grăit de rău pe alţii.fNu pune la inimă toate vorbele pe care le spun unii şi alţii, ca să nu auzi într’o zi că şi sluga ta te grăieşte de rău,Ze-Nu este un om drept pe pământ care să facă binele şi să nu păcătuiască.{doÎnţelepciunea îl face pe înţelept să fie mai puternic decât zece cârmuitori care petrec într’o cetate.c+Bine este să te ţii de una în viaţă, dar nici de pe cealaltă să nu-ţi odihneşti mâna, căci cine se teme de Dumnezeu scapă de toate._b7Nu fi nici prea nelegiuit şi nu fi nătărău! La ce să mori înainte de vremea ta?maSNu fi drept peste măsură şi nu fi înţelept cu prisosinţă! De ce să-ţi faci singur pagubă?K`Văzut-am toate acestea în zilele deşertăciunii mele! Este cutare drept care piere cu dreptatea lui cu tot; şi este cutare nelegiuit care-şi prelungeşte viaţa, cu toată nelegiuirea lui.e_CÎn zi de fericire, fii plin de voie bună, iar în zi de nenorocire, socoteşte-te că şi pe una şi pe cealaltă tot Dumnezeu le-a făcut, aşa încât omul să nu găsească nimic de cârtit de pe urma lui Dumnezeu.h^I Ia aminte la zidirea lui Dumnezeu, căci cine poate să îndrepteze ceea ce el a încocârjat?']G Că eşti şi la umbra înţelepciunii şi la umbra bogăţiei! Dar mai mare folos are ştiinţa înţelepciunii: ea ţine cu viaţă pe cel ce e înţelept.w\g Înţelepciunea este foarte bună alături cu o moştenire: că e mare precădere pentru cei ce văd soarele![5 Nu spune niciodată: «Cum se face că zilele de altădată au fost mai bune decât acestea?», căci nu din înţelepciune întrebi una ca aceasta.qZ[ Nu te grăbi să te turburi în cugetul tău, căci turburarea sălăşlueşte în sânul celor nebuni.YwMai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui; mai de preţ este un duh răbdător, decât un duh semeţ.`X9Asuprirea poate să scoată din fire pe înţelept, şi mituirea ticăloşeşte inima.WCăci precum este pârâitul mărăcinilor sub căldare, aşa este şi râsul celui nebun. Şi aceasta este iarăşi deşertăciune!cV?Mai bine este să auzi dojana unui înţelept, decât să asculţi cântecul unor nerozi;pUYInima înţelepţilor este în casa întristată, pe când inima nerozilor este în casa de petrecere.bT=Este mai bun necazul decât râsul, căci întru tristeţea feţei inima se îmbunează.=SsMai bine este să te duci în casa de jălanie, decât să mergi în casa de ospăţ, căci acolo se vede sfârşitul omului, şi cei ce sunt încă în viaţă îl pun la inimă.pR [Numele cel bun este mai de preţ decât mirul cel binemirositor şi ziua morţii decât ziua naşterii.MQ Apoi cine ştie ce este binele pentru om, în viaţa lui, în numărul zilelor deşartei lui vieţi pe care o petrece ca o umbră? Şi cine îi va spune omului ce va să fie, după el, sub soare?bP= Căci sunt vorbe cu grămada care sporesc deşertăciunea. Dar care este folosul omului?;Oo Tot ce are fiinţă i s’a hotărît numele de mai nainte şi se ştie ce este cu el, cu omul, şi că nu se poate să intre în pricină cu Acela care este mai tare decât el.}Ns Este mai bună vederea cu ochii decât pribegia dorinţei. Dar şi aceasta e deşertăciune şi goană după vânt!M{Ce precădere arc cel înţelept asupra celui nerod, sau ce folos are săracul care ştie să se poarte printre oameni?fLEToată munca omului este pentru gura lui, şi cu toate acestea pofta lui nu se mai ogoeşte. K Şi dacă ar fi trăit de două ori câte o mie de ani şi fericirea n’a văzut-o, oare nu se duc cu toţii în acelaşi loc?aJ;N’a văzut soarele şi nu l-a cunoscut şi mai multă tihnă are acesta decât acela.sI_Căci acesta a venit în zadar şi se duce în întuneric şi numele lui rămâne acoperit de întuneric;H/Dacă un om ar aduce pe lume o sută de copii şi ar trăi ani mulţi şi ar fi noian zilele anilor săi, însă sufletul său nu s’a săturat de traiul bun, ba încă n’a avut parte de îngropăciune, atunci mărturisesc că mai fericit decât el este fătul lepădat!G-Cutărui om i-a dăruit Dumnezeu avuţie, bunătăţi şi mare vază, şi sufletul său nu duce lipsă de nimic din toate câte ar pofti; totuşi Dumnezeu nu-i îngădueşte să mănânce din ele, ci un străin le va mânca. Şi aceasta e deşertăciune şi durere amară!]F 5Mai este o răutate pe care am văzut-o sub soare, şi ea apasă greu asupra omului:EFiindcă cl nu se gândeşte prea mult la zilele vieţii sale, întrucât Dumnezeu îl ţine prins cu bucuria inimii lui.MDŞi orice om căruia Dumnezeu îi dă bogăţie şi bunătăţi şi îi îngădueşte să mănânce din ele, şi să-şi ia partea sa şi să se bucure de munca sa: acest dar este de la Dumnezeu,"C=Iată ceea ce am văzut eu că este bine şi că este frumos pentru om: să mănânce şi să bea şi să-şi vază bine de sine din tot lucrul cu care se trudeşte sub soare, în curgerea zilelor vieţii sale, pe care i le-a dăruit Dumnezeu, căci aceasta este toată partea sa.iBKŞi-şi mănâncă toate zilele în întuneric; are multă amărăciune şi boală şi zbucium!A5Şi acesta e un rău nesuferit, ca, întocmai aşa cum a venit, aşa să se şi ducă; şi care i-a fost folosul lui, că s’a străduit în vânt,+@OIară el, gol precum a ieşit din pântecele maicii sale, va purcede înapoi cum a venit şi nimic nu va primi pentru strădania lui, ca să ducă în mâna lui.?w Şi se pierde bogăţia aceea, prin vre-o întâmplare rea, şi el are un fecior şi acesta rămâne cu mâna goală!>5 Mai este o răutate cumplită pe care am văzut-o sub soare şi anume: bogăţii puse la păstrare de stăpânul lor, tocmai pentru nenorocirea lui.= Dulce este somnul muncitorului, fie că a mâncat puţin, fie că a mâncat mult, dar belşugul bogatului nu-i lasă tihnă să doarmă.<# Când se înmulţesc averile, sporesc şi cei ce le mănâncă; şi atunci, ce folos arc stăpânul lor, fără numai că le vede cu ochii?; Cine ţine la bani nu se va sătura de bani şi cine ţine la bogăţie nu are parte de venitul ei. Şi aceasta este deşertăciune!:Totuşi pentru ţară este un folos mai presus de toate şi anume: un rege care-şi închină puterile muncii pământului.W9'Dacă vezi asuprirea celui sărac şi dosirea judecăţii şi a dreptăţii în cetate, nu te mira de lucrul acesta, căci unul mai mare decât cel mai mare stă de pază şi alţii mai mari sunt peste ei.z8mCăci din mulţimea grijilor vin visele şi din mulţimea vorbelor vin neroziile. De aceea, teme-te de Dumnezeu!c7?Nu îngădui gurii tale să vâre trupul tău în păcat şi nu spune înaintea preotului: «A fost o rătăcire!» Pentru ce să se întărâte Dumnezeu de cuvântul tău şi să prăpădească lucrul mâinilor tale?\61Mai bine este să nu făgădueşti, decât să făgădueşti şi să nu plineşti. 59Dacă ai făcut o juruinţă lui Dumnezeu, nu zăbovi s’o plineşti, căci nebunii n’au nici o trecere. Tu însă plineşte ceea ce ai făgăduit.\41Visele vin din noian de treburi, precum rostul nebunului din noian de vorbe goale.f3 GNu fi grăbit la gură şi inima ta să nu se zorească să scoată vre-o vorbă necuvenită înaintea lui Dumnezeu, fiindcă Dumnezeu este în ceruri, iar tu eşti pe pământ, drept aceea cuvintele tale să fie puţine.J2 Ia seama la picioarele tale, când te duci în templul Domnului; şi apropie-te ca să auzi: Jertfa ta va fi mai de preţ decât prinosul celor nebuni, care nu se pricep decât să facă rău!>1uNu se mai sfârşea atâta norod în faţa căruia era el! Dar, tot aşa, urmaşii n’au mai avut de el nici o bucurie! Şi aceasta este iar deşertăciune şi goană după vânt!01Văzut-am pe toţi câţi trăiesc şi umblă sub soare, îmbulzindu-se lângă copilul, moştenitorul, care era să domnească în locul regelui.}/sCăci el din rândul obijduiţilor iese, ca să domnească, măcar că s’a născut sărac, în regatul celuilalt.. Mai de preţ este un copil sărman şi înţelept, decât un rege bătrân şi nebun, care nu mai este în stare să asculte de sfaturi,-- Şi dacă duşmanul poate să răpună pe singuratec, doi împreună stau dârz în faţa lui; căci sfoara pusă în trei nu se rupe de grabă.i,K Aşijderea când doi dorm împreună, ei se încălzesc, dar unuia singur cum o să-i fie cald? +  Căci dacă unul cade, îl scoală tovarăşul său; dar vai de cel singur care cade, şi nu este cel de al doilea să-l ridice!h*I Mai fericiţi sunt doi laolaltă decât unul, fiindcă au o bună răsplată pentru munca lor;E)Este câte un om stingher şi care nu are nici fecior, nici frate, şi totuşi lucrul nu-l mai sfârşeşte şi ochii săi nu se mai satură de bogăţie. Dar vine o vreme când zice: «Pentru cine m’am trudit şi am lipsit sufletul meu de traiul cel bun?» Şi aceasta este deşertăciune şi rea îndeletnicire.Q(Şi iarăşi m’am uitat şi am văzut altă deşertăciune sub soare:x'i«Face mai mult o mână plină cu tihnă, decât amândoi pumnii plini cu trudă şi cu goană după vânt.»X&)Nebunul stă cu mâinile în sân şi se părădueşte singur pe sine zicând:0%YŞi am mai văzut că toată strădania şi toată izbânda omului la lucru vine din pizma dintre om şi om. Aceasta iarăşi e deşertăciune şi goană după vânt!$1Iar mai fericit decât unii şi decât alţii este cel ce n’a venit pe lume, care n’a văzut faptele cele rele care se săvârşesc sub soare.x#iŞi am fericit pe cei ce au murit în vremi străvechi, mai mult decât pe cei vii care sunt acum în viaţă. " ;Şi iarăşi m’am uitat şi am văzut toate silniciile care se săvârşesc sub soare. Şi iată lacrămile celor obijduiţi, şi nimeni nu era care să-i mângâie! Şi din mâna asupritorilor îşi încordau puterile ca să scape, dar nimeni nu era care să-i îmbărbăteze!i!KŞi atunci m’am dumerit că nimic nu este mai de preţ pentru om decât să se bucure de agonisita sa, căci aceasta este partea sa, fiindcă cine îi va da lui putere să mai vază ceeea ce se va întâmpla în urma lui?| qCine ştie dacă duhul omului se urcă spre înălţimi şi duhul dobitocului se pogoară în jos către pământ?gGToţi merg către acelaşi loc. Toţi au ieşit din pulbere şi toţi se întorc în pulbere.{Căci soarta fiilor omului este ca şi soarta dobitoacelor, fiindcă una este soarta lor; cum moare acesta, aşa şi celălalt, şi acelaşi duh de viaţă este în toţi şi omul nu-l întrece pe dobitoc cu nimic. Căci toate sunt deşertăciune!2]Şi am gândit iar în inima mea, în privinţa fiilor omului, că Dumnezeu vrea să-i pună la încercare şi să le arate că ei, pentru ei, nu sunt decât dobitoace.-SŞi am gândit în inima mea: «Şi pe cel drept şi pe cel nelegiuit îi va judeca Dumnezeu, că este vreme pentru orice punere la cale şi pentru orice faptă!»|qAm mai văzut sub soare că la locul de judecată stă fărădelegea şi la locul dreptăţii stă strâmbătatea.Ceea ce este a fost de mult; şi ceea ce va fi să fie a mai fost altădată, şi Dumnezeu caută iarăşi ceea ce a fost înlăturat.s_Mi-am dat socoteală că tot ceea ce a făcut Dumnezeu, aceea va ţine în veac de veac, şi nimic nu se poate adăuga şi din ea nimic nu se poate scoate afară, şi că Dumnezeu lucrează aşa ca oamenii să se teamă de faţa lui.! Drept aceea, orice om care mănâncă şi bea şi-şi vede bine de sine, după toată munca lui – însemnează că e dar de la Dumnezeu. Atunci am înţeles că nu este altă fericire, decât să se veselească şi să trăiască bine, cât sunt în viaţă.eC Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la vremea lor, dar el a pus în inima oamenilor pasul veşniciei, aşa încât omul nu poate să descurce lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu, de la început până la sfârşit!iK Văzut-am zbuciumul pe care l-a hărăzit Dumnezeu fiilor omului, ca să se zbuciume întru el.Q Care este folosul celui ce lucrează, din lucrul cu care se osteneşte?gGVreme este să iubeşti şi vreme să urăşti. Este vreme de război şi vreme de pace este.`9Vreme este să rupi şi vreme să coşi; vreme este să taci şi vreme să grăieşti;pYVreme este să agoniseşti şi vreme să prăpădeşti; vreme este să păstrezi şi vreme să arunci; Vreme este să arunci pietre şi vreme să le strângi; vreme este să îmbrăţişezi şi vreme este să fugi de îmbrăţişări;iKVreme este să plângi şi vreme să râzi; vreme este să jeleşti şi vreme să dănţueşti;kOVreme este să ucizi şi vreme să tămădueşti; vreme este să dărâmi şi vreme să zideşti;| qVreme este să te naşti şi vreme este să mori; vreme este să sădeşti şi vreme să smulgi ceea ce ai sădit;g  IOrice lucru are clipa lui prielnică, şi este vreme pentru toate îndeletnicirile de sub cer:$ AOmului care este bun în faţa Domnului, Domnul îi dă înţelepciune şi cunoştinţă şi bucurie, pe când păcătosului îi dă sarcina să adune şi să strângă, ca să dea celui ce este bun în faţa lui Dumnezeu. Dar şi aceasta este deşertăciune şi goană după vânt!S Căci cine poate să mănânce şi să bea, fără numai mulţumită lui!H  Nimic nu este mai bun pentru om decât să mânânce şi să bea, să-şi desfăteze sufletul cu bunătăţi din munca sa. Şi am înţeles că şi aceasta vine numai din mâna lui Dumnezeu,3_Toate zilele lui sunt numai suferinţă şi toată înţelepciunea lui numai necaz; nici chiar noaptea n’are odihnă inima în el. Şi aceasta este iar deşertăciune!zmCăci ce-i rămâne omului din toată munca lui şi din toată grija inimii lui, cu care s’a trudit sub soare?Y+Căci iată, un om care a săvârşit munca sa cu înţelepciune, cu ştiinţă şi eu destoinicie, face parte din ea altuia care nu şi-a dat nici o trudă! Şi aceasta este deşertăciune şi mare neajuns,zmŞi atunci mi-am întors inima spre desnădejde, pentru toată strădania cu care m’am strădănuit sub soare.<qŞi cine ştie dacă el va fi înţelept sau nerod! Şi el va fi stăpân pe toată truda cu care m’am trudit şi m’am chibzuit eu sub soare! Şi aceasta este deşertăciune!}sŞi am urît toată munca mea pe care am muncit-o sub soare, pentru că voi lăsa-o omului care va veni după mine,,QDrept aceea, am urît viaţa, căci rele sunt – după socotinţa mea – cele ce se petrec sub soare, fiindcă toate sunt deşertăciune şi goană după vânt.RCăci pomenirea celui înţelept – întocmai ca şi a celui nebun – nu este veşnică, fiindcă, negreşit, în zilele ce vor veni toţi vor fi uitaţi, şi vai! înţeleptul moare ca şi nerodul.CŞi am zis în inima mea: «Soarta nerodului mă va ajunge şi pe mine, şi atunci la ce folos toată înţelepciunea mea?» Deci, am zis în inima mea, şi aceasta este deşertăciune! Înţeleptul are ochii în cap, dar nebunul merge în întuneric; totuşi am cunoscut şi eu că aceeaşi soartă dă peste toţi.~ Totuşi am văzut că are precădere înţelepciunea asupra neroziei, precum precădere are lumina asupra întunericului..}U Şi am privit adânc şi am văzut înţelepciunea, nebunia şi prostia. Căci ce va face omul care va veni, după mine, rege? Aceea ce-au făcut alţii altădată!| M’am uitat, apoi, cu luare aminte la toate lucrurile pe care le-au îndeplinit mâinile inele şi la truda cu care m’am trudit ca să le îndeplinesc, şi iată: toate sunt deşertăciune şi goană după vânt şi fără de nici un folos sub soare.c{? Şi tot ce-au poftit ochii mei n’am dat laoparte de la ei; n’am oprit inima mea de la nici o veselie, căci inima mea s’a bucurat de toată osteneala mea şi aceasta a fost partea mea, din toată strădania mea. z Şi am fost mare şi am întrecut pe toţi cei ce au trăit înaintea mea în Ierusalim şi înţelepciunea mea a rămas cu mine.RyAdunatu-mi-am de asemeni argint şi aur şi odoarele regilor şi ale ţinuturilor birnice; mi-am adus cântăreţi şi cântăreţe şi – desfătarea fiilor omului – o domniţă şi alte domniţe.Ux#Cumpărat-am robi şi roabe şi am avut feciori născuţi în casă, aşijderea şi turme de vite mari şi de vite mici, multe foarte am avut, mai multe decât cei ce au fost înaintea mea în Ierusalim.fwEMi-am făcut heleştaie de apă, ca să ud din ele crângul unde erau copacii în creştere;]v3Mi-am făcut grădini şi parcuri şi am sădit în ele pomi cu tot felul de roade;Vu%Săvârşit-am mari lucrări: mi-am clădit conacuri, mi-am sădit podgorii;t%M’am chibzuit apoi în inima mea să momesc cu vin trupul meu – dar în inima mea mă stăpâneam cu înţelepciune – şi să mă ţin de viaţa uşuratică, până ce voi vedea ce este bine pentru fiii omului să facă sub cer, în curgerea zilelor vieţii lor.Ws'Am spus despre râs: «Ce prostie!» Şi despre veselie: «Ce procopseală!»r Atunci am zis inimii mele: «Vino să te încerc cu veselia şi să te pun la trai bun!» Dar iată că şi aceasta e deşertăciune!q Fiindcă întru înmulţirea înţelepciunii stă spor de amărăciune şi cine-şi înmulţeşte ştiinţa îşi sporeşte suferinţa.1p ]Şi m’am sârguit întru inima mea să pătrund înţelepciunea şi ştiinţa, ca şi nerozia şi prostia, dar m’am dumerit că şi aceasta este goană după vânt!{o qCugetat-am în inima mea şi mi-am zis: «Iată că eu am grămădit şi am strâns mai multă înţelepciune decât toţi care au fost înaintea mea stăpâni în Ierusalim!», căci inima mea a petrecut multă înţelepciune şi ştiinţă,Un %Ceea ce este strâmb nu se poate îndrepta, şi lipsurile nu se pot număra! m Privit-am toate strădaniile cu care oamenii se străduesc sub soare şi, iată, toate sunt deşertăciune şi goană după vânt!kl Q Şi m’am sârguit în inima mea să urmăresc şi să cercetez cu înţelepciune tot ceea ce se petrece sub cer; aceasta e o îndeletnicire trudnică pe care Dumnezeu a dat-o fiilor omului ca să-şi frământe mintea cu ea.Ck  Eu, Eclesiastul, am fost regele lui Israil, în Ierusalim.j 9 Nimeni nu-i mai ţine minte pe înaintaşi şi, tot aşa, pe urmaşii care vor fi, nimeni nu-i va mai ţine minte, între cei ce vor trăi în viitor. :~{}w||B{{9zyy2xx==E<<6;`:v99;88f77_66y55,433C211v00s//.b.-,,-+X**y))j(''k&&N%%9$$#"! KzrT~#)QG5 ;z'q f 8 d  ? cm,8F "Deci voi preface-o în pustietate. Nu va mai fi nici tăiată, nici săpată, şi vor năpădi-o spinii şi bălăriile. Şi voi porunci şi norilor să nu-şi mai reverse ploaia peste ea.( I"Acum vă voi da pe faţă ce voi face cu via mea: strica-voi gardul ei ca să ajungă loc de păscut, dărâma-voi zidul ei ca s’o calce toţi în picioare. 7"Ce ar mai fi fost de făcut la via mea, şi eu n’am făcut? Pentru ce, atunci, când nădăjduiam să-mi rodească struguri, mi-a rodit lăuruscă?u c"Şi acum voi, locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai Iudei, fiţi judecători între mine şi via mea!W '"El a săpat-o, a curăţat-o de pietre şi a sădit-o cu viţă de bun soi. Clădit-a în mijlocul ei un turn, săpat-a aşijderea şi teasc. Şi nădăjduia să facă struguri, dar ea a făcut lăuruscă. /"Vreau să cânt un cântec al prietenului meu, un cântec al celui ce mi-e drag, despre via sa. Prietenul meu avea o vie, pe o coastă mănoasă.kO"În timpul zilei umbră care va apăra de căldură şi adăpost împotriva furtunii şi a ploii.M"Domnul va veni pe muntele Sionului şi în adunările sale ca un nor de fum în timpul zilei, iară noaptea ca o pară de foc pâlpâitor. Căci peste tot locul slava Domnului va fi acoperemânt:3"Şi după ce Domnul va spăla necurăţia fiicelor Sionului şi va spăla sângele vărsat din mijlocul lui, prin duhul judecăţii şi al pieirii,/"Rămăşiţa Sionului şi cei rămaşi cu viaţă din Ierusalim se vor chema sfinţi, şi toţi cei din Ierusalim, înscrişi în cartea vieţii./W"În ziua aceea, va fi mlădiţa Domnului spre podoabă şi spre slavă, şi roadele pământului spre mărirea şi spre cinstea celor care vor fi scăpat din Israil.W )"În ziua aceea, şapte femei se vor agăţa de un singur bărbat, zicând: «Vom mânca pâinea noastră şi vom purta veşmintele noastre! Nu cerem decât să purtăm numele tău. Ridică ocara noastră.»gG"Porţile sale vor scârţâi şi se vor jăli. Şi jăfuită, ea va fi grămadă pe pământ.iK"Vitejii Sionului vor cădea în ascuţişul săbiei şi războinicii lui pe câmpul de război.q["Atunci va fi în loc de mirezme, putreziciune, şi în loc de brâie, frânghie, şi în loc de cosiţe împletite, chelie, şi în loc de veşminte scumpe de porfiră, sac, şi în loc de frumuseţe, semne făcute cu fierul roşu.S~"Veşmintele de văl, cămăşile, legăturile de pe frunţi şi tunicile.D}"Veşmintele de sărbătoare, mantiile, şalurile, pungile,1|]"Inelele de pus în degete şi în nări,S{"Turbanele, lanţujelele de la picioare, brâiele, mirezmele, talismanele,*zO"Cerceii, brăţările, vălurile,Wy'"În ziuna aceea, va lua Domnul toate podoabele: inelele, sorii, lunişoarele,Ux#"Domnul va pleşuvi cosiţa fiicelor Sionului şi va dezveli goliciunea lor.?ww"Şi mai zice Domnul: «Fiindcă fiicele Sionului sunt mândre şi umblă ţanţoşe şi cu priviri galeşe şi cu paşi alintaţi, şi zăngănind lanţujelele de la picioarele lor,v"Pentru ce aţi călcat în picioare pe poporul meu şi aţi zdrobit fără milă pe cei sărmani?» – zice Domnul Dumnezeu Savaot.1u["Domnul începe judecata cu bătrânii şi cu voevozii poporului său: «Voi, voi aţi pustiit via mea, şi prada luată de la cei sărmani se află în casele voastre!Ot" Domnul se scoală la judecată şi e gata să judece pe poporul său. Q" Când veneaţi înaintea mea, cine vă cerea acestea? Nu mai călcaţi în curţile templului meu!`= ;" «Ce-mi foloseşte mulţimea jertfelor voastre?» – zice Domnul. «M’am săturat de berbecii arderilor de tot şi de grăsimea viţeilor graşi, şi de sângele de tauri, de miei şi de ţapi nu mai am plăcere!w< i" Ascultaţi cuvântul Domnului, voevozi ai Sodomei, luaţi aminte la învăţătura Domnului, popor al Gomorei!; " O, dacă Domnul Savaot nu ne-ar fi lăsat o rămăşiţă, am fi ajuns aproape ca Sodoma şi ne-am fi asemănat cu Gomora!t: c"Sionul ajuns-a ca o colibă într’o vie, ca o covercă într’o bostănărie, ca o cetate împresurată!B9 "Ţara voastră este o pustietate, oraşele voastre arse cu foc, rodul ogoarelor voastre mâncat de străini înaintea ochilor voştri şi toate sunt paragină, ca la prăpădul Sodomei. 8  "Din creştet şi până în tălpi, nu-i nimic, sănătos! Răni şi vânătăi şi carne vie, nelegate şi neunse cu untdelemn.7 "Pentru ce să vă mai bat pe voi care necontenit vă răzvrătiţi împotrivă-mi? Capul vă este bolnav şi inima boleşte.H6  "Vai ţie, neam păcătos, popor încărcat de fărădelegi, sămânţă de răi, feciori ticăloşi! Părăsit-aţi pe Domnul, tăgăduit-aţi pe sfântul lui Israil, întorsu-i-aţi spatele! 5 "Boul îşi cunoaşte stăpânul şi măgarul ieslea stăpânului său, dar Israil nu mă cunoaşte, poporul meu nu mă înţelege!»!4 ="Ascultă, cerule, ia aminte, pământule, căci Domnul grăieşte: «Hrănit-am feciori şi i-am crescut mari, dar ei s’au răzvrătit împotriva mea."3 A"Vedenia lui Isaia, fiul lui Amos, pe oare a văzut-o despre Iuda şi despre Ierusalim, în vremea domniei lui Uzia, Iotam, Ahaz şi Iezechia, regii Iudei.p2YSprinten fii, iubitul meu, asemeni unei gazele, unui pui de ciutalină, peste munţii îmbălsămaţi!n1U Tu cea sălăşluită in grădini, prietenii voiesc să audă glasul tău. Dărueşte-l lor şi mie!z0m Via e sub ochii mei. A ta să fie, Solomoane, mia de sicli, şi două sute numai, celor ce păzesc roadele viei!/ Solomon avea o vie la Baal-Hamon şi a dat via s’o lucreze lucrătorii şi să-i dea pe roadă ei sicli de argint o mie.].3 Zid sunt eu! Şi sânii mei sunt turnuri, drept aceea în ochii lui aflat-am pacea.p-Y Dacă este zid, îi vom făuri coroană de argint; dacă este uşă, vom închide-o cu canat de cedru.y,kAvem o soră mică şi sâni nu are încă, şi ce vom face cu sora noastră, când vor veni s’o peţeascăî9+kApe mari nu au putere ca să stingă dragostea şi fluvii revărsate nu pot s’o înnece. Şi dacă cineva ar da, pentru iubire, tot avutul casei sale, s’ar face de ocară.e*CPoartă-mă, ca pe o pecetie, pe sânul tău. Poartă-mă pe mâna ta, ca pe o brăţară. Căci iubirea e ca moartea de puternică şi gelozia cumplită ca Şeolul. Vipia ei ca vipia focului şi ca flăcările cerului!Q)Cine este aceea ce se înalţă din pustie, rezemându-se de cel ce-i este drag? Sub mărul acesta am trezit iubirea ta, aici unde mama ta te-a adus pe lume, aici unde mama ta ţi-a dat lumina zilei!!(;O, fiice ale Ierusalimului, juru-vă pe cerboaicele şi pe gazelele câmpiei, să nu treziţi, să nu sculaţi pe draga mea, până ce nu-i va fi voia!e'CPetreacă-şi braţul stâng pe după capul meu şi cu cel drept să mă cuprindă strâns! &9Te-aş fi luat şi te-aş fi dus în casa mamei mele, în casa celei ce m’a născut. Şi ţi-aş fi dat să bei vin dres cu mirodenii, vin de rodii.K% O, de-ai fi fost fratele meu şi să fi supt la sânul mamei mele, de te-aş fi întâlnit pe afară undeva, aş fi putut să te sărut şi nimeni n’ar fi avut cuvânt să mă dispreţuiască!&$EMandragorele umplu lumea de miros; şi deasupra uşii noastre stau tot soiul de pometuri, noi şi vechi, şi pe care pentru tine le-am pus bine, preaiubite.O# Iar dis-de-dimineaţă porni-vom în podgorii să vedem dacă via prinde să înmugurească, dacă bobocii se deschid şi dacă rodiii au dat în floare. Şi acolo îţi voi da dezmierdările mele.Z"- Să mergem la câmp, alesul meu mult drag, şi să petrecem noaptea în cătune;I!  Eu sunt a lui, a celui ce mi-e drag, şi el îmi poartă dorul.o W Şi sărutarea ta, ca vinul cel mai dulce, să-mi curgă molcomit, să alunece pe buze şi pe dinţi.<q Şi fac în mine planuri: Mă voi sui în finic şi ramurile lui prin mână le voi trece. O, sânii tăi de-ar fi ciorchinii care atârnă şi suflul gurii tale mirosul merelor!_7Ca finicul eşti de dreaptă şi ciorchini de struguri căţăraţi sunt sânii tăi!jMCât de frumoasă eşti şi cât de încântătoare, tu, prea iubita fiică a desfătării mele!Capul tău: Carmelul este de măreţ, şi părul tău e ca porfiră, iar cosiţa ta împletită ţine rob pe domnul tău.+OGâtul tău e turn de fildeş; ochii tăi sunt heleştaiele Heşbonului, lângă poarta Bat-Rabim; nasul tău este ca turnul din Liban, ce priveşte spre Damasc.a;Şi sânii tăi, alături, sunt ca doi pui de ciută, ca doi pui gemeni ai unei gazele.  Pântecele tău e ca un potir învoit şi din care vinul nu lipseşte, şi trapul tău e ca un snop de grâu, încins cu crini.1Cât de frumoase sunt, în sandalele lor, picioarele tale, o, domniţă! Rotundă este coapsa ta ca un colan, lucru din mână de meşter iscusit.  Întoarce-te, întoarce-te, Sulamito, vino, vin să te privim! Dar de ce vă uitaţi la Sulamita, aşezaţi aşa, în două cete?mS Şi, nu ştiu cum, dorul meu m’a făcut să mă ridic în mijlocul carelor vitejescului meu neam.  Pogoritu-m’am în livadia cu nuci, ca să văd pajiştea din vale, ca să văd dacă viţa a dat muguri şi rodiii au dat floare.!; «Cine este aceea ce sc înalţă ca revărsatul zorilor, ca luna de frumoasă, fără pereche ca soarele şi înfricoşată ca o oştire întreagă?»`9 Însă porumbiţa mea cea fără prihană e una singură la mamă-sa şi prea iubita celei ce-a născut-o. Şi fetele când o privesc îi spun: «Ce fericită!» Ba chiar reginele şi ţiitoarele îi cântă laude:jMAre şaizeci de regine Solomon şi optzeci de ţiitoare şi apoi fete multe-multe fără număr.H Iar obrajii tăi: inima unei rodii despicate, sub mahrama-ţi.Dinţii tăi asemeni sunt unei turme de oi tunse care ies din scăldătoare, făcând două şiruri strânse, şi cu nici o ştirbitură.Întoarce de la mine ochii tăi, căci ei mă scot din fire. Părul tău pogoară-mi-se ca pe coastele de munte, caprele din Galaad.xiFrumoasă eşti, iubita mea, ca Tirţa, şi dezmierdată ca Ierusalimul, dar de temut ca o oştire întreagă!f EEu sunt a lui, a celui ce ini-e drag, şi el este al meu şi îşi paşte oile între crini. Preaiubitul meu s’a pogorît în grădină, la răzoarele îmbălsămate, ca să-şi pască oile în grădină şi să culeagă crini.  Şi unde s’a dus iubitul tău, o, cea mai frumoasă dintre fete? Spre ce parte a luat-o alesul tău, ca să-l căutăm şi noi cu tine? %Gura lui e negrăit de dulce şi totul este în el fermecător. Acesta este prea iubitul meu, aşa e mirele meu, o, voi fiice din Ierusalim. 5Stâlpi de alabastru îi sunt picioarele odihnind pe temelii de aur şi el la înfăţişare este, întreg. Libanul – la fel cu cedrii de măreţ!-Ca pârghii de aur îi sunt braţele, cu pietre de tarşiş împodobite; pieptul lui e ca lucrat din fildeş, cu uşoare vine albastre de safir.1[ Obrajii lui sunt ca răzoare de trandafiri balsamici, sunt stoguri mirez-mate, iar buzele lui roşii, la fel cu crinii roşii, au respirarea dulce a mirului de zmirnăjM Ochii lui sunt ca acele porumbiţe, albe ca scăldate în lapte, poposite lângă limpede izvor.iK Fruntea lui este scut de aur, iară pletele-i stufoase, ca finicul, negre sunt cum este corbul.?y Alb şi rumen mi-e iubitul, între zece mii întâiul.;o Întru cât este iubitul tău mai mândru decât alţii, o, tu, cea mai frumoasă dintre fete; întru cât iubitul tău întrece pe ceilalţi, ca să ne rogi aşa cu jurământ?veO, fiice ale Ierusalimului, juru-vă, dacă daţi peste iubitul meu, spuneţi-i că sunt bolnavă de iubire!&EPaznicii s’au întâlnit cu mine, cei ce fac de strajă în cetate. Şi m’au lovit şi m’au rănit. Şi vălul mi l-au luat stră-jării de pe ziduri._7Şi am deschis pentru cel drag, dar iubitul meu plecase! Ci pe când vorbea cu mine inima-mi se zbuciuma. Şi am prins a-l căuta, însă nu l-am mai găsit şi pe nume l-am strigat, însă n’am primit răspuns.#?Şi mă scol ca să-i deschid celui drag, pe când zmirna de pe mâini picură, pe când degetele mele lasă stropii de mireazmă pe încuietoarea uşii.h~ICi iubitul meu şi-a vârît mâna prin ferestruica uşii şi inima mi s’a zbătut în mine.} Dar am scos tunica de pe mine şi cum voi pune-o iarăşi? Şi picioarele, că le-am spălat odată, cum să le dau prin colb?|-Adormisem, dar în mine inima stătea de strajă. Ce se-aude? Este glasul celui drag! Şi bate’n uşă. «Sora mea, iubita mea, deschide-mi! Turtureaua mea, mult draga mea! Căci, iată, capul meu e plin de rouă şi de buclele mele prin-su-s’au picăturile nopţii!»i{ MSora mea, mireasa mea, intru în grădina mea, adun balsam şi cu zmirnă, şi mănânc din faguri mierea şi beau lapte şi beau vin. Şi la fel mâncaţi şi voi, dragi prieteni, şi beţi bine şi beţi fiţi de dragoste.dzAScoală, vânt de miază-noapte! Vino, vânt de miază-zi, şi suflaţi şi răscoliţi grădina mea şi stoarceţi mirezmele din ea! Şi acum iubitul meu să intre în grădină şi din roadele-i scumpe să mănânce!QyO fântână din grădină, un izvor de apă vie, care curge din Liban! eCântarea Cântărilor, de Solomon făcută.a=; Fiindcă Dumnezeu va judeca toate faptelor şi tot ce a fost ascuns, fie bun, fie rău. < Încheierea a toate câte ai auzit e aceasta: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile lui! Aceasta este toată datoria omului.4;a Şi peste toate acestea, fiul meu, fii cu luare aminte: să scrii cărţi peste cărţi e lucru fără de sfârşit, şi învăţătura multă este oboseală pentru trup.K: Cuvintele înţelepţilor sunt ca boldurile cu care îmboldeşti vitele şi ca piroanele bătute în perete, ţinând claie de lucruri agăţate, dar ele sunt date de unul şi acelaşi Păstor.z9m Eclesiastul a urmărit să găsească vorbe potrivite şi să scrie pe fiinţă de dreptate, rostiri adevărate.!8; Iar pe lângă că Eclesiastul a fost înţelept, el a dat învăţătură norodului şi a cântărit şi a cercetat şi a întocmit mulţime de pilde._77 Deşărtăciunea deşărtăciunilor, încheie Eclesiastul, toate sunt deşertăciune!{6o Şi pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost, iar sufletul să se întoarcă la Dumnezeu, care l-a dat.15[ Mai nainte ca să se rupă funia de argint şi să se răstoarne vasul de aur şi să se spargă ulciorul la izvor şi scripetele să se prăbuşească în fântână,4w Şi când ţi-e frică de orice suiş şi pe drum sunt numai spaime, şi migdalul înfloreşte şi lăcusta se târăşte şi caperele nu mai au nici o putere, căci omul merge spre locaşul său de veci şi bocitoarele dau târcoale pe uliţă!:3m Şi se închide uşa cea cu două canaturi de la uliţă în vreme ce zgomotul morii slăbeşte şi ajunge ca chiscuitul unei păsărele, şi se sting toate cântecele vieţii;A2{ Atunci e ceasul când tremură paznicii casei şi se încovoaie oamenii cei tari şi stau din lucru râşnitoarele, căci s’au rărit, şi se întunecă privitoarele de la ferestre; #~~,}o}||{{3zzyy)xx wSvvvtss?rzqqp+oontmm)lkkMjihh{gvfedccYbbnaa ``X`_S^^M]\\D[ZZYYYXXWnWViUUTT SRRRQ[PP=OzNNN MNL2KxJJHHVGGFhEDfCC[BBkAA;@@N?>>"=|<<&;;:N99E8|777-665S4d3q2f1100/..--,,5+\**l)))O((''@&%$$##?"!!- ;t&Oi AQ E-5 0 X k[X~#`S9"Şi acum, tu te vei pogorî în Şeol, în meleagurile cele mai de jos ale adâncului!SR"Pe înaltul nourilor mă voi urca şi cu Cel Prea înalt voi fi la fel.»oQW" Tu ziceai în cugetul tău: «Sui-mă-voi la ceruri şi mai presus de stelele Dumnezeului celui puternic voi aşeza jilţul meu! În muntele în care se adună zeii, voi pune sălaşul meu, în miază-noaptea cea mai depărtată.'PG" Cum ai căzut tu din ceruri, stea strălucitoare, fiu al revărsatului zorilor? Ai fost doborît la pământ, tu care aşterneai la pământ toate neamurile?O1" În Şeol s’a pogorît mărirea ta, o dată cu cântecul harfelor tale. Sub tine se vor aşterne viermii şi viermii vor fi acoperemântul tău.vNe" Toţi prind grai şi-ţi strigă: «Şi tu ai ajuns neputincios ca noi şi tu te-ai făcut asemenea nouă?»zMm" Şeolul, în adâncurile sale, se zbuciumă din pricina ta, ca să-ţi iasă întru întâmpinare. Pentru tine el deşteaptă umbrele, pe toţi stăpânitorii pământului şi ridică de pe jilţurile lor pe toţi împăraţii pământului.;Lo"Până şi chiparoşii împreună cu cedrii din Liban se bucură de căderea ta: «De când tu stai trântit, nici un tăietor nu s’a mai urcat până la noi ca să ne taie!»`K9"Toată lumea este tihnită şi se odihneşte; toţi izbucnesc în cântece de veselie.J-"A zdrobit pe cel care întru mânia lui lovea popoarele, necontenit, şi care, întru turbarea lui, strivea fără cruţare neamurile subjugate.ZI-"Domnul a sfărâmat toiagul celor fără de lege şi schiptrul stăpânitorilor.-HS"Tu vei cânta cântecul acesta de ocară împotriva împăratului Babilonului şi vei zice: «Cum s’a sfârşit cu tiranul şi cum s’a curmat cu chinul nostru?G"Iar în ziua în care Domnul te va odihni de ostenelile, de chinurile tale şi de amarnica ta robie în care ai fost robit,`F9"Vor lua popoare şi le vor duce în ţara lor, însă neamul lui Israil va face din ele, în ţara Domnului, robi şi roabe. Astfel ei vor robi pe cei care i-au dus în robie şi vor stăpâni pe împilătorii lor.SE !"Însă Domnul se va îndura de Iacob şi va alege încă o dată pe Israil, pe care îl va statornici în patria lui. Dar şi cei străini se vor alătura de el şi vor face un trup cu neamul lui Iacob.!D;" Şi şacalii vor urla în palatele lor şi lupii în castelele lor de petrecere. Vremea este aproape, iată că soseşte, şi zilele ei nu vor zăbovi!SC" Ci numai fiarele sălbatice se vor sălăşlui într’însul, şi casele lui vor adăposti numai bufniţe, struţii se vor cuibări acolo şi oameni cu chip de ţap vor ţupăi în această paragină.B7" Nu va mai fi locuit în veci şi în neam de neam. Arabii nu vor mai înfige acolo corturi şi ciobanii nu-şi vor mai face târle în laturea aceea,(AI" Aşa i se va întâmpla Babilonului, podoaba împăraţilor, mândra coroană a Caldeilor, întocmai ca Sodomei şi ca Gomorei, pe care Dumnezeu le-a nimicit./@W" Ei vor măcelări pe toţi pruncii, vor ucide pe toate pruncele, ca unii care n’au milă de rodul pântecelui şi ai căror ochi nu cruţă pe copiii nevârstnici.q?[" Iată că eu voi ridica împotriva lor pe Mezi, care nu pun preţ pe argint şi nu se lăcomesc la aur.j>M" Copiii lor vor fi zdrobiţi în ochii lor, casele lor vor fi jefuite şi femeile lor necinstite.i=K" Oricine va fi găsit va fi străpuns şi oricine va fi prins în ascuţişul săbiei va cădea.#<?" Atunci, ca o gazelă sperioasă şi ca o turmă pe care nimeni n’o mai adună, fiecare se va întoarce la neamul său şi fiecare va fugi în ţara sa.;7" Pentru aceasta, cerurile se vor zgudui şi pământul se va clătina din locul lui, din pricina furiei Domnului Savaot, în ziua aprinsei lui mânii.p:Y" Voi face ca oamenii să fie mai rari decât aurul cel mai scump, mai căutaţi decât aurul de Ofir.»C9" «Atunci voi pedepsi lumea pentru fărădelegile ei şi pe cei nelegiuţi pentru păcatele lor. Voi smeri mândria celor trufaşi şi obrăznicia celor tirani voi frânge-o la pământ.83" Luceferii de pe cer şi pâlcurile de stele nu-şi vor mai da lumina lor, soarele se va întuneca în răsăritul lui şi luna nu va mai străluci.73" Iată ziua Domnului! Ea vine aprigă, groaznică şi zbucnind de mânie, ca să pustiască pământul şi să stârpească pe păcătoşi de pe el.k6O" Toţi vor fi cuprinşi de groază, tot zbuciumul şi fiorii vor da peste ei, zvârcolise-vor în dureri ca femeia gata să nască, şi se vor uita înmărmuriţi unii la alţii, iar feţele lor vor fi aprinse ca para focului.h5I" Drept aceea, toate mâinile vor fi neputincioase şi inima oricărui om se va topi de spaimă.k4O" Strigaţi în gura mare, căci aproape este ziua Domnului, ea vine cu puterea Celui Atotputernic. 3 " Ci vin dintr’un ţinut îndepărtat, de la capătul cerului, Domnul şi uneltele urgiei lui, ca să pustiască tot pământul.Z2-" Ascultaţi acest zgomot surd în munţi, acest vuet al unei oştiri nenumărate; auziţi această zarvă de război, de împărăţii şi de popoare adunate: Domnul Savaot cercetează oştirea gata de luptă.~1u" «Eu am poruncit sfintei mele oştiri, chemat-am pe voinicii care răcoresc mânia mea, pe mândrii mei biruitori».0{" Pe munte pleşuv înălţaţi un steag, strigaţi către ei, faceţi semn cu mâna, ca să intre pe porţile tiranilor!S/ !" Proorocie împotriva Babilonului, pe care a văzut-o Isaia, fiul lui Amos:|.q" Săltaţi şi vă veseliţi, voi locuitori ai Sionului, căci mare este în mijlocul vostru Sfântul lui Israil!»o-W" Cântaţi cântare Domnului, căci el a făcut fapte prea măreţe: să ştie aceasta tot pământul!),K" Şi veţi zice în ziua aceea: «Lăudaţi pe Domnul, chemaţi numele lui, vestiţi printre păgâni faptele lui, proslăviţi-l, căci înalt este numele lui!?+y" Scoate-veţi apă cu bucurie din izvoarele mântuirii.Q*" Iată, tu eşti Dumnezeul mântuirii mele; în tine voi nădăjdui şi în veac nu voi pierde cumpătul, căci tăria mea şi cântarea mea de laudă este Domnul Dumnezeu şi mântuirea mea tot el!»') I" Şi tu te vei ruga în ziua aceea: «Lăudate-voi, Doamne, căci, deşi întărâtat împotriva mea, mânia ta s’a întors de la mine şi m’ai mângâiat.R(" Astfel fi-va o cale pentru rămăşiţa poporului său, pentru cei care au mai scăpat din robia Asiriei, precum s’a întâmplat altădată cu Israil, în ziua când el a purces din ţara Egiptului.A'{" Domnul va seca limba de mare a Egiptului şi cu mâna sa şi cu arşiţa suflării sale va lovi Eufratul, şi-l va împărţi în şapte râuri, ca să poţi să le treci cu piciorul.X&)" Ci vor cădea la apus în spatele Filistenilor şi vor jefui împreună pe Fiii Răsăritului; în ţara Edomului şi a Moabului îşi vor întinde stăpânirea lor, iar feciorii lui Amon vor asculta de ei.&%E" Atunci se va curma pizma lui Efraim şi duşmanii lui Iuda vor fi stârpiţi. Efraim nu va mai avea ciudă pe Iuda, şi Iuda nu va mai vrăjmaşi pe Efraim;B$}" Şi el va ridica steag pentru neamuri şi va aduna pe cei risipiţi ai lui Israil şi va strânge la un loc pe cei împrăştiaţi ai lui Iuda din cele patru colţuri ale pământului.m#S" În ziua aceea, Domnul va ridica iarăşi mâna sa ca să răscumpere rămăşiţa poporului său care a mai rămas din Asiria şi din Egipt, din Patures, din Etiopia, din Elam, din Şinear, din Eamat şi din ostroavele mării.-"S" Şi în vremea aceea, mlădiţă cea din rădăcina lui Iesei va fi ca un steag pentru popoare; pe ea vor căuta-o neamurile şi sălaşul ei va fi plin de slavă.=!s" Nu vor mai face nici un rău şi nici un prăpăd în tot muntele meu cel sfânt, deoarece tot pământul va fi plin de cunoştinţa Domnului, precum apele acoperă fundul mării! +" Pruncul de ţâţă se va juca lângă culcuşul viperei şi în vizuina şarpelui otrăvitor copilul abia înţărcat îşi va întinde mâna. " Junicea va merge la păscut împreună cu ursoaica şi puii lor vor sălăşlui la un loc, iară leul, ca şi boul, va mânca paie;.U" În vremea aceea lupul va sta laolaltă cu mielul şi leopardul se va culca lângă ied; viţelul şi puiul de leu vor petrece împreună şi un copil îi va mâna.lQ" Dreptatea va fi un brâu pentru rărunchii lui şi credincioşia ca un chimir pentru coapsele lui.hI" Ci va judeca pe cei săraci după pravila lui cea dreaptă şi va scoate dreptate sărmanilor din ţară. Pe împilător însă, îl va bate cu toiagul gurii lui şi cu suflarea buzelor lui va omorî pe cel fără de lege.%C" Şi în temerea de Domnul fi-va desfătarea sa. Şi va judeca nu după înfăţişarea cea de dinafară şi nici va da hotărîre după cele ce se zvonesc,0Y" Şi se va odihni peste el Duhul lui Dumnezeu, duhul înţelepciunii şi al înţelegerii, duhul sfatului şi al tăriei, duhul cunoştinţei şi al temerii de Domnul._ 9" O mlădiţă va ieşi din tulpina lui Iesei şi un lăstar din rădăcinile lui va da.q[" "Codrul va fi doborît cu topoarele şi pădurea Libanului se va prăbuşi răsturnată de Cel Puternic.-S" !Ci iată că Domnul Dumnezeul Savaot va frânge ramurile cu o lovitură năprasnică: vârfurile vor fi retezate, crăngile cele mai de sus vor cădea la pământ.y" Şi astăzi el mai stă la Nob şi întinde mâini ameninţătoare către muntele Sionului, spre colina Ierusalimului!D" Madmena a fugit, locuitorii din Ghebim au luat-o la fugă.N" Ţipă, fiică a lui Galim, ascultă Laişa, răspunde-i tu, Anatot!w" Ei au trecut pasul şi au zis: «Să mânem la Gheba!» Rama este spăimântată, Ghibeea lui Saul a rupt-o la fugă.`9" Iată, au ajuns la Aiat şi au trecut la Migron, la Micmas au lăsat poverile de drum." În vremea aceea, va lua povara Asiriei de pe umerii tăi şi jugul de pe grumajii tăi, şi vârtutea ta va sfărâma jugul.T!" Domnul Savaot ridica-va harapnicul împotriva lor ca atunci când a bătut pe Madian la stânca Oreb şi-şi va întinde toiagul său spre mare şi îl va ridica, precum altădată împotriva Egiptului.}" Căci peste puţină vreme mânia lor se va sfârşi, iar furia mea se va întoarce împotrivă-le şi-i va prăpădi.»J " Pentru aceasta, aşa zice Domnul Dumnezeu Savaot: «Poporul meu, care locueşti în Sion, nu te teme de Asiria care te loveşte cu toiagul şi ridică braţul său împotrivă-ţi, ca Egiptul!l Q" Şi această poruncă de nimicire, Domnul Dumnezeu Savaot o va împlini în tot cuprinsul ţării.M " Căci chiar dacă poporul tău, Israile, ar fi ca nisipul de pe ţărmul mării, numai o rămăşiţă se va întoarce la pocăinţă. Doborîrea este hotărîtă, dreptatea va fi covârşitoare,] 3" O rămăşiţă din Iacob se va întoarce cu pocăinţă la Dumnezeul cel puternic.j M" În vremea aceea, cei care vor mai rămânea din neamul lui Iuda şi cei care vor mai scăpa din neamul lui Iacob nu se vor mai rezema pe cel ce i-a lovit, ci vor nădăjdui, cu credinţă, în Dumnezeu, Sfântul lui Israil. w" Copacii care vor mai rămânea în pădurea lui vor fi puţini la număr, încât şi un copil va putea să-i numere.q[" Şi fala pădurii lui şi a livezii lui va fi nimicită de sus şi până jos şi va pieri de prăpăd.+" Şi lumina lui Israil se va face foc şi Sfântul său flacără, care arde şi va topi spinii şi tufele de mărăcini, într’o singură zi!.U" Pentru aceasta Domnul Dumnezeu Savaot va trimite prăpădul în această voinică oştire asiriană şi toată sănătatea lor frigurile vor mistui-o ca un pârjol." Poate securea să se laude faţă de cel ce taie cu ea? Sau fierăstrăul poate să se semeţească faţă de acela care îl mânueşte? Ar fi ca şi cum varga ar da avânt celui care o ridică şi ca şi cum toiagul ar însufleţi mâna care îl duce!nU" Mâna mea a apucat ca din cuib bogăţiile popoarelor, şi, precum iei nişte ouă năpustite, tot aşa am cuprins eu tot pământul. Şi nimeni n’a mişcat din aripi, n’a deschis ciocul şi nici n’a scos vre-un ţipăt!»jM" Căci a zis: «Prin puterea mâinii mele am făcut aceasta şi prin înţelepciunea mea, căci sunt dibaci! Micşorat-am graniţele popoarelor, jefuit-am comorile lor şi ca un atotputernic am dat jos de pe tron pe principi.F" Şi când Domnul va sfârşi tot lucrul său în muntele Sionului şi în Ierusalim, atunci se va răfui cu împăratul Asiriei pentru trufia inimii lui şi pentru semeţia privirilor lui, " Şi precum m’am purtat cu Samaria şi cu idolii ei, nu se cădea să mă port la fel şi cu Ierusalimul şi cu idolii lui?»~u" Precum mâna mea a cuprins acele împărăţii, unde idolii erau mai numeroşi decât în Ierusalim şi în Samaria,W'" Calno ca şi Carchemişul, şi Hamatul ca Arpadul, şi Samaria ca Damascul?»V~%" Căci el îşi zice: «Oare stăpânii mei nu sunt ei laolaltă împăraţi?}#" Dar el n’are aceeaşi socotinţă şi inima lui nu gândeşte la fel: ci să prade pofteşte inima lui şi să nimicească neamuri multe!D|" Împotriva unui neam fără de lege îl voi trimite şi împotriva unui popor al mâniei mele îl voi îndrepta, ca să-l prade şi să-l jefuiască şi să-l calce ca pe tina uliţelor.G{" Vai ţie, Asirie, varga mâniei mele şi toiagul urgiei mele!9zk" Fără numai să vă plecaţi în rândul robilor şi să cădeţi printre cei doborîţi. Şi cu toate acestea mânia lui nu se potoleşte şi mâna lui stă mereu întinsă!=ys" Dar ce veţi face voi în ziua pedepsirii şi cum vă veţi feri de furtuna ce vine de departe? Către cine veţi alerga voi după ajutor şi unde vă veţi lăsa averile voastre?(xI" Ca să îndepărteze pe cei săraci de la judecată, să răpească dreptatea oropsiţilor poporului meu, să prade pe văduve şi să despoaie pe cei orfani!ew E" Vai de legiuitorii care fac pravili nedrepte şi de scritorii care scriu hotărîri silnice,)vK" Manase din Efraim, Efraim din Manase, şi amândoi vor fi împotriva lui Iuda. Cu toate acestea mânia lui nu se potoleşte şi braţul lui stă mereu întins!#u?" Vor jefui în dreapta, dar vor rămânea flămânzi, vor prăpădi în stânga şi tot nu se vor sătura şi fiecare va muşca din carnea braţului său:!t;" Din pricina iuţimii mâniei Domnului Savaot, ţara va lua foc, iar poporul va ajunge prada pârjolului. Nimeni nu se va mai îndura de aproapele său.s#" Fărădelegea a izbucnit ca focul care mistue spinii şi scaieţii; el arde hăţişurile pădurii, iară fumul se înalţă în rotocoale.-rS" Pentru aceasta, Domnul nu va cruţa pe tinerii săi şi de orfanii săi şi de văduvele sale nu se va îndura, fiindcă toţi cu toţii sunt nelegiuiţi şi ticăloşi şi gura lor grăieşte vorbe nesăbuite. Cu toate acestea mânia lui nu se domoleşte şi mâna lui stă mereu întinsă!\q1" Îndrumătorii poporului îl rătăcesc şi cei cârmuiţi de ei sunt rătăciţi.rp]" Bătrânii şi oamenii cu vază, aceştia sunt capul; proorocul care propovedueşte minciuni este coada.so_" De aceea Domnul va tăia din Israil, într’o singură zi, capul şi coada, ramura de finic şi trestia.pnY" Dar poporul nu s’a întors cu pocăinţă la cel care îl lovise şi n’a căutat pe Domnul Savaot.7mg" Pe Sirieni la răsărit şi pe Filisteni la apus, care au îmbucat pe Israil cu toată gura. Cu toate acestea mânia lui nu se potoleşte şi mâna lui stă mereu întinsă!flE" Dar Dumnezeu a înălţat pe vrăjmaşi împotriva lui şi pe protivnicii lui i-a răscolit:k{" «Cărămizile au căzut, să zidim cu piatră cioplită; smochinii au fost tăiaţi, să sădim cedri în locul lor!»j" Şi tot poporul a prins de veste, Efraim şi locuitorii Samariei, care totuşi spus-au în mândria lor şi în semeţia inimii lor:tia" Domnul a trimis cuvânt de pedepsire împotriva lui Iacob, şi pedeapsa a căzut ca fulgerul peste Israil.h-" Şi mare va fi stăpânirea lui şi pacea lui va fi fără sfârşit. Va împărăţi pe tronul lui David şi peste împărăţia lui, ca s’o întărească şi să-i pună la temelie judecata dreaptă, de acum şi până în veac. Râvna Domnului Savaot va face aceasta.^g5" Căci prunc s’a născut nouă, fiu s’a dat nouă, a cărui stăpânire o poartă pe umărul lui şi se va chema numele lui: Sfetnic minunat, Dumnezeu prea puternic, Părinte al veşniciei, Stăpân al păcii.f)" Căci încălţămintea cu pinteni zornăitori de ostaş şi mantia pătată de sânge, le va arunca în foc şi mistuite vor fi de flăcări!e" Căci jugul cel apăsător şi samarul de pe spinarea lui şi boldul vătafului corvezilor, tu le-ai sfărâmat ca în vremea lui Madian!4da" Tu ai înmulţit bucuria şi ne-ai dat prilej să tresăltăm de veselie. Ne veselim în faţa ta ca de bucuria de la seceriş şi de veselia de la împărţitul prăzii. c " Poporul care umbla în întunerec a văzut lumină mare şi celor ce locuiau în laturea umbrei morţii le-a strălucit lumină.*bM"Căci nu va mai fi întuneric pentru ţara care era în nevoi. În vremurile de demult el a smerit ţara lui Zebulon şi ţinutul lui Neftali; în vremurile cele de apoi, Domnul va acoperi de slavă calea mării, ţinutul de la răsăritul Iordanului, ţinutul în care locuesc păgânii.#a?"Apoi vă veţi întoarce privirea spre pământ şi iată că acolo va fi: strâmtorare, întuneric şi scârbă şi nevoie! Dar noaptea va fi alungată!8`i"Umbla-veţi rătăcitori şi flămânzi prin ţară şi când vă va fi foame, vă veţi întărită, veţi blestema pe rege şi pe Dumnezeu şi veţi privi cu ochii în sus,5_c"«Noi credem şi mărturisim că Domnul ne învaţă şi ne dă semnele sale». Dacă nu veţi spune aşa, veţi fi ca nişte oameni pentru care nu se mai revarsă zorile.^'"Şi când vă vor zice vouă: «Întrebaţi pe cei ce chiamă duhurile şi pe ghicitorii care flueră şi bolborosesc» – căci într’adevăr orice popor întreabă duhurile strămoşilor, întreabă pe cei răposaţi pentru cei vii – atunci voi să răspundeţi::]m"Iată, eu şi pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu, spre semne mai presus de fire şi minuni în Israil; de la Domnul Savaot cel ce locueşte în muntele Sionului, este aceasta.r\]"Şi voi aştepta pe Domnul, care îşi ascunde faţa sa de la casa lui Iacob, şi voi nădăjdui în el.r[]"Lega-voi această descoperire a Domnului şi voi pecetlui această învăţătură, pentru ucenicii mei,}Zs"Şi mulţi se vor poticni, vor cădea şi se vor sfărâma, vor fi prinşi în cursă şi vor fi duşi în robie!»>Yu"Şi va fi pentru voi templu sfânt, dar şi piatră de încercare şi stâncă de poticnire, pentru cele două case ale lui Israil, cursă şi laţ pentru locuitorii Ierusalimului.oXW" Ci numai pe Domnul Savaot socotiţi-l sfânt: de el să vă temeţi şi de el să vă înfricoşaţi.&WE" «Să nu socotiţi uneltire tot ceea ce poporul acesta socoteşte uneltire; şi de ceea ce ei se tem, voi să nu vă temeţi şi mei să vă înfricoşaţi,"V=" Căci astfel mi-a grăit Domnul, pe când mâna lui stătea puternică asupră-mi: poruncitu-mi-a să nu umblu pe calea poporului acestuia şi mi-a zis:U" Şi orice planuri veţi face să fie nimicite! Şi să nu se împlinească orice hotărîre veţi lua, căci cu noi este Dumnezeu!»8Ti" Cu noi este Dumnezeu, înţelegeţi neamuri şi vă plecaţi! Auziţi voi, margini ale pământului! înarmaţi-vă şi cutremuraţi-vă! Înarmaţi-vă şi cutremuraţi-vă!2S]"Şi se va revărsa în Iuda, şi se va umfla, şi îl va înneca până ce va ajunge la gât şi cu revărsările lui întinse va acoperi întinsul ţării, o Emanuile!`R9"Iată că Domnul va aduce peste ei apele cele mari şi furioase ale Eufratului: pe împăratul Asiriei împreună cu toată oştirea lui. Şi el va trece peste toate zăgazurile şi va da afară peste malurile lui,#Q?"«Fiindcă poporul acesta a dispreţuit apele Siloamului cele care curg lin, şi se topeşte de frică înaintea lui Raţon şi a feciorului lui Remalia,+PQ"Şi mi-a mai grăit Domnul astfel:O7"Căci înainte ca băiatul să zică: «tată, mamă», toată bogăţia Damascului şi prada Samariei vor fi duse în faţa împăratului Asiriei.»N#"Şi m’am apropiat de proorociţă şi a zămislit şi a născut fiu. Şi a zis Domnul către mine: «Pune-i numele Maher-şalal-haş-baz,gMG"Şi adă-mi martori credincioşi pe Urie arhiereul şi pe Zaharia, feciorul lui Ieberechia».L "Şi a zis Domnul către mine: «Ia o tablă mare şi scrie pe ea cu slove mari ca să le citească toată lumea Maher-şalal-haş-baz,EK"Şi pe toate coastele care acum sunt plivite cu săpăliga, nimeni nu se va mai duce de frica spinilor şi a desişurilor, ci va fi loc de păscut pentru boi şi oile vor călca pe acolo.J "Şi acolo oamenii vor intra înarmaţi cu arcuri şi cu săgeţi, căci toată ţara va fi plină de spini şi de hăţişuri.I!"Şi în vremea aceea, unde a fost un loc de o mie de butuci de vie, pe preţ de o mie de sicli, va fi plin de mărăcini şi de bălării.H-"Iară din pricina laptelui celui mult, ei vor mânca smântână, şi cei ce vor fi rămas în ţară se vor hrăni cu smântână şi cu miere.MG"În vremea aceea omul va mai hrăni deabia o vacă şi două capre,2F]"În vremea aceea, Domnul va rade, cu brici luat de împrumut de dincolo de Eufrat, adică cu împăratul Asiriei, capul, părul de pe trup, şi va rade chiar şi barba.&EE"Şi vor veni şi se vor aşeza cu toatele în văile ceie prăpăstioase şi în crăpăturile stâncilor şi în toate tufişurile şi pe toate suhaturile.D"Şi în vremea aceea, Domnul va fluera şi va chema muştele care stau pe marginea canalelor din Egipt şi albinele din ţara Asiriei,HC "Domnul va aduce peste tine, peste poporul tău şi peste casa tatălui tău, vremuri care n’au mai fost de când Efraim s’a desfăcut de Iuda, – va aduce adică pe împăratul Asiriei."B="Căci, înainte ca fiul acesta să priceapă să dea laoparte răul şi să aleagă binele, ţara celor doi regi, de care tu te temi, va fi pustiită.»Aw"El se va hrăni cu lapte şi cu miere, până în vremea când va pricepe să respingă răul şi să aleagă binele.@w"Pentru aceasta Domnul meu vă va da semn: Iată, fecioara va zămisli şi va naşte fiu şi-i va pune numele Emanuil.+?O" Şi a zis Isaia: «Ascultaţi, voi cei din neamul lui David! Vi se pare lucru de nimic că ispitiţi pe oameni şi mai vreţi să ispitiţi şi pe Dumnezeul meu?Q>" Şi i-a răspuns Ahaz: «Nu voi cere semn şi nu voi ispiti pe Domnul»u=c" «Cere semn de la Domnul Dumnezeul tău, sau jos, în adâncimile Şeolului, sau sus, întru înălţime!»6<g" Şi Domnul mai grăi către Ahaz, şi-i zise:1;[" Şi capitala lui Efraim este Samaria şi voevodul Samariei este feciorul lui Remalia. Dacă însă nu vă veţi ţine de mine, nimeni nu poate să vă sprijinească.»(:I"Căci capitala Siriei este Damascul şi voevodul Damascului este Raţon. Mai sunt încă şaizeci şi cinci de ani şi Efraim va pieri din rândul popoarelor.W9'"Iată ce zice Domnul Dumnezeu: «Aceasta nu se poate şi nu se va întâmpla! 8"«Să pornim împotriva lui Iuda şi să-l împresurăm şi să-l subjugăm şi să punem rege peste el pe feciorul lui Tabeel»,o7W"De vreme ce Siria a hotărît pustiirea ta, împreună cu Efraim şi cu fiul lui Remalia, şi au zis:e6C"Şi spune-i: «Ia aminte, fii tihnit, nu te înfricoşa şi inima ta să nu-şi piardă cumpătul, din pricina acestor doi tăciuni care fumegă: de iuţimea mâniei lui Raţon şi a Siriei şi a feciorului lui Remalia.M5"Şi a grăit Domnul către Isaia astfel: «Du-te întru întâmpinarea lui Ahaz, tu şi Şear-Iaşub, fiul tău, la capătul ulucului heleşteului de sus pe drumul care iese la Ţarina Abagiului,z4m"Atunci a venit cineva să dea de ştire casei lui David, zicând: «Oastea Sirienilor a tăbărât în Efraim». Şi inima regelui şi a poporului a tremurat de spaimă, în ziua aceea, precum tremură copacii pădurii la bătaia vântului.j3 O"Şi în zilele lui Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Uzia, regele Iudei, a pornit Raţon, regele Siriei, împreună cu Pecah, fiul lui Remalia, regele lui Israil, ca să cuprindă Ierusalimul, dar n’au izbutit să-l cuprindă.2y" Şi dacă va rămânea încă unul din zece, şi acela va fi hărăzit focului, dar aşa ca terebintul şi ca stejarul, ale căror buturugi, când copacul e tăiat, rămân în pământ. Din trunchiul rămas vlăstări-va o mlădiţă sfântă.»g1G" Până când Domnul va izgoni pe oameni şi pustiirea va fi mare în mijlocul acestei ţări.G0" Şi am întrebat: «Până când, Doamne?» Şi el mi-a răspuns: «Până când cetăţile vor fi pustiite şi vor rămânea fără locuitori, şi casele fără oameni şi ogoarele pustii,s/_" Împietreşte inima poporului acestuia, astupă-i urechile şi închide-i ochii, ca nu cumva să vază cu ochii şi cu urechile să auză şi cu inima să înţeleagă şi să se întoarcă la pocăinţă şi iarăşi să-l vindec!».5" Şi el a zis: «Du-te şi spune poporului acestuia: Cu urechile să auziţi, dar să nu înţelegeţi; cu ochii să vă uitaţi, dar să nu vedeţi!#-?"Şi am auzit glasul Domnului care zicea: «Pe cine îl voi trimite şi cine se va duce pentru noi?» Şi am răspuns: «Iată-mă, trimite-mă pe mine!»%,C"Şi a atins cu el gura mea şi mi-a zis: «Iată, s’a atins de buzele tale şi va şterge toate păcatele tale, şi fărădelegile tale le va curăţi!»+"Însă un serafim veni în zbor la mine, având în mâna sa un cărbune, pe care îl luase cu cleştele, de pe jertfelnic.E*"Atunci am zis: «Vai mie, căci sunt pierdut! Sunt om cu buze spurcate şi locuesc în mijlocul unui popor cu buze spurcate, căci pe împăratul Domnul Savaot l-am văzut cu ochii mei!»})s"Din pricina glasului celui ce striga, porţile se zguduiau din ţâţânile lor, iară templul s’a umplut de fum. ( "Şi strigau unul către altul, zicând: «Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Savaot, plin este tot pămânul de mărirea lui!»')"Serafimi stăteau înaintea lui, fiecare având câte şase aripi: cu două îşi acopereau feţele, cu două picioarele, iar cu două zburau,& "În anul morţii regelui Uzia, am văzut pe Domnul stând pe tron înalt şi măreţ şi poalele hainelor lui umpleau templul.l%Q"În vremea aceea fi-va împotriva lui un urlet ca urletul mării. Toţi vor arunca privirea la pământ şi iată: întuneric şi strâmtorare. Lumina se va întuneca întocmai ca noaptea, fără să să se mai reverse zorile!4$a"Când strigă, strigătul lor este răcnetul leului; ca puii de leu adulmecă prada, şi răcnesc şi o prind şi o târăsc şi nimeni nu poate s’o scape din gura lor. #9"Săgeţile lor sunt ascuţite şi toate arcurile stau gata să tragă. Copitele cailor sunt la fel cu cremenea şi roatele carelor sunt ca o furtună.@"y"Nici unul dintre oamenii lor nu rămâne pe urmă, nici nu este zăbavnic, nici nu doarme, mei nu aţipeşte. Ei nu leapădă chimirele lor şi încălţămintea lor n’o dezleagă.!)"El va ridica steagul pentru un norod de departe şi-l va chema de la capătul pământului. Iată-l că se zoreşte şi vine în toată graba. "Drept aceea, mânia Domnului s’a aprins împotriva poporului său. El şi-a întins mâna sa şi l-a lovit. Munţii s’au clătinat, şi hoiturile lor au fost ca gunoiul, pe cale. Cu toate acestea mama lui nu se domoleşte şi mâna lui stă mereu întinsă.(I"De aceea, precum para focului nimiceşte paiele şi precum iarba uscată se mistueşte în flacără, tot aşa rădăcina lor va fi ca putregaiul şi odraslele lor vor fi spulberate ca praful, fiindcă au călcat legea Domnului Savaot şi au dispreţuit cuvântul Sfântului lui Israil!iK"De cei ce îndreptăţesc pe cel fără de lege pentru un plocon şi iau dreptatea celui drept!hI"Vai de cei voinici la băutul de vin şi destoinici la amestecatul băuturilor îmbătătoare;Y+"Vai de cei care sunt înţelepţi în ochii lor şi pricepuţi după capul lor!4a"Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău; care schimbă lumina în întuneric şi întunericul în lumină; de cei ce prefac amarul în dulce şi dulcele în amar!%C"Ei zic: «Zorească Domnul, grăbească lucrarea sa, ca s’o vedem! Să vie şi să adeverească planul Sfântului lui Israil, ca să-l apucăm şi noi.»oW"Vai de cei ce-şi aduc pedeapsa cu funii groase ca de boi şi trag păcatul ca de hulubele căruţei!wg"Mieii paşte-vor acolo ca în păşunile lor, iar prin paraginile palatelor de altădată vor paşte caprele.nU"Dar Domnul Savaot este mare prin judecata sa şi Dumnezeul Cel Sfânt este sfânt prin dreptatea sa.lQ"Şi omul cel muritor se va încovoia şi se va umili şi ochii celor mândri se vor lăsa în jos.(I"De aceea Şeolul şi-a lărgit gura şi şi-a căscat fălcile peste măsură: acolo se vor pogorî alaiurile Sionului şi vuetul lui şi chiotele de veselie."=" Pentru aceasta, poporul meu va fi dus în robie, fiindcă n’are nici o pătrundere; fruntaşii săi vor pieri de foame, iar gloata se va usca de sete!3" Şi la oaspetele lor răsună chitara, harfa, toba şi flautul, dar faptele Domnului nu le iau în seamă şi lucrările mâinilor sale nu le văd." Vai de cei ce dis-de-dimineaţă aleargă după băuturi îmbătătoare şi zăbovesc până noaptea târziu, înfierbântaţi de vin!Z-" Zece pogoane de vie vor rodi un bat, şi un homer de sămânţă numai o efă.»8i" Urechile mele au auzit deasemenea acest jurământ al Domnului Savaot: «Jur că multe case mari şi măreţe vor fi pustiite şi vor rămânea fără ţipenie de om în ele!A{"Vai vouă care clădiţi casă lângă casă şi grămădiţi ţarini peste ţarini până ce nu mai rămâne nici un loc, ca voi să fiţi singuri stăpânitori în mijlocul ţării!  "Dar via Domnului Savaot este neamul lui Israil, iar oamenii din Iuda sunt sădirea sa dragă. El nădăjduia ca acesta să fie un popor fără păcate, dar iată-l plin de sânge! Nădăjduit-a să-i rodească dreptate, dar iată înfruntarea dreptăţii. D~~^}V|{{(zzy[xxix&wNvutt6sdrrq?ppMoonnmlkkIjihhgffeedkccbzaa<`s_^^]\\>[ZZ&YeXWVUU TMSSWRRZQQGPPOmNNMLLKEJIHH7GFFNEDDCBBAA@@p??>>%=W<;;?::99-8877<655;4q4332v21/0//9..-,,,4+f**V)(''P&&%%a$##3""A! kTGMBpo3W  C ,p\E" Dacă de cel fără de lege ne este milă, el nu mai învaţă ce este dreptatea şi în pământul celor sfinţi el săvârşeşte strâmbătatea şi nu vede deloc înălţimea Domnului.E" Sufletul meu te doreşte în ceas de noapte; duhul meu năzueşte spre tine dimineaţa. Când îndreptările tale vor fi pe pământ, cei ce locuesc lumea învăţa-vor ce este dreptatea.}"Pe calea învăţăturilor tale, Doamne, noi te aşteptăm. Numele tău şi pomenirea ta sunt dorirea sufletului nostru.eC"Calea celui drept este dreaptă; tu netezeşti cărarea pe care umblă cel fără prihană.X)"Ea este călcată în picioare: picioarele oropsiţilor, paşii obijduiţilor!!;"El a smerit pe cei ce stăteau la adăpost în castele, cetatea cea mândră el a doborît-o, a smerit-o până la pământ şi a culcat-o în pulbere.Y+"Nădăjduiţi în Domnul pururea, căci Domnul Dumnezeu este stâncă în veac.wg"Celor cu nădejde neclintită, tu le dai mântuirea ta, pacea ta, când şi-au pus în tine toată nădejdea.V%"Deschideţi porţile, să intre un neam drept, care păzeşte credincioşia!5 e"În ziua aceea se va cânta cântarea aceasta în ţara lui Iuda: «Avem o cetate întărită! Domnul ne stă într’ajutor, ca nişte ziduri şi ca nişte întărituri.»mS" Şi zidurile tale cele tari şi înalte le va nimici şi le va răsturna, la pământ, în pulbere.* M" Şi va întinde mâinile sale precum înnotătorul le întinde ca să înnoate. Dar Domnul va smeri mândria lui, cu toată meştera strădanie a mâinilor lui. '" Căci mâna Domnului se va odihni pe acest munte; Moabul însă va fi călcat în picioare, pe locul lui, ca nişte paie în groapa cu gunoi,H  " Şi se va zice în ziua aceea: «Iată Dumnezeul nostru, în care nădăjduim să fim mântuiţi. Iată Domnul pe care îl aşteptăm. Să ne bucurăm şi să ne veselim de mântuirea lui!»8 i"El va nimici moartea pe vecie! Şi Domnul Dumnezeu va şterge lacrămile de pe toate feţele, şi ruşinea poporului său o va depărta de pe pământ, căci Domnul a grăit!  "Şi în muntele acesta el va da laoparte vălul care învălueşte toate popoarele şi perdeaua care acoperă toate neamurile.;o"Şi Domnul Savaot va pregăti, în muntele acesta, pentru toate popoarele, ospăţ cu mâncări grase, ospăţ cu vinuri alese, cu belşug de măduvă, cu vinuri bine limpezite!eC"Şi ca vipia soarelui într’un pământ uscat. Potolit-ai zarva celor nelegiuiţi. Precum dogoarea zilei se astâmpără cu umbra unui nor, aşa domoleşti tu cântecul de biruinţă al celor împilători şi silnici.ta"Căci ai fost scăpare pentru cel sărman, adăpost pentru cel ce era în strâmtoare, liman în vremuri vijelioase, umbrar în timp de arşiţă, când răpşitul celor tirani este ca răpăiala ploilor de iarnă în pieptul zidului,mS"Pentru aceasta, neamuri puternice te vor proslăvi, cetăţile popoarelor tari de tine se vor teme,3_"Căci tu ai făcut din Cetate o grămadă de pietre, şi din locul cel întărit o paragină. Cetatea celor trufaşi, o dată risipită, nu va mai fi clădită în veac.Z /"Doamne, tu eşti Dumnezeul meu! Pe tine te voi preamări şi numele tău îl voi lăuda, căci tu ai adus la îndeplinire minunate puneri la cale, care, din vremi străvechi, hotărîte au fost cu neschimbare.H "Luna va fi roşie, iar soarele va pierde din lumina lui, deoarece Domnul Savaot va fi împărat şi slava lui va străluci înaintea bătrânilor lui, în muntele Sionului şi în Ierusalim!ta"Şi ca robii vor fi închişi într’o închisoare sub pământ şi după multă vreme vor fi cercetaţi. "Şi în ziua aceea Domnul va cerceta cu asprime, acolo sus, oştirea cea de sus şi pe pământ, jos, pe împăraţii pământului.%C"Pământul se mişcă încoace şi încolo, ca un om beat, se dă în sus şi în jos ca un scânciob; păcatele îl apasă, cade, ca să nu se mai scoale!h~I"Pământul se sfărâmă, pământul plesneşte şi sare în bucăţi, pământul se clatină!M}"Cel care va fugi de groază cădea-va în groapă, cel care va scăpa din groapă se va prinde în laţ! Căci stăvilarele cele de sus se vor deschide şi temeliile pământului se vor clătina.W|'"Groază şi groapă şi cursă veni-vor peste voi, locuitori ai pământului!N{"De la marginile pământului noi auzim cântând: «Mărire celui drept!» Ci eu zic: «Vai de viaţa mea! Vai de viaţa mea! Vai de mine! Cei nelegiuiţi cu inima sunt nelegiuiţi şi cu fapta!»z"«Voi cei din răsărit, preamăriţi pe Domnul! Voi cei de pe ţărmurile mării, cinstiţi numele Domnului Dumnezeului lui Israil!»iyK"Aceia înalţă glasul şi cântă, proslăvind mărirea Domnului, mai zgomotos decât oceanul:#x?" Aşa se va întâmpla în cuprinsul pământului, înlăuntrul popoarelor, aşa ca la bătutul măslinilor şi ca la culesul viei, după adunatul poamei.Ow" În cetate a rămas numai prăpădul, porţi dărâmate şi stricate.fvE" Pe uliţă, lumea urlă după vin. Nu mai este nici o bucurie; veselia s’a dus din ţară.Ou" Cetatea pustiită stă dărâmată; porţile caselor sunt stăvilite;dtA" Cântecul nu mai merge mână în mână cu pocalul, şi băutorului vinul i se pare amar. s"Curmatu-s’a zăngănitul zburdalnic al tipsiilor, chiotele petrecătorilor au amuţit, stinsu-s’a viersul cel dulce al harfei;Xr)"Via tânjeşte, viţele sunt firave, cei altădată cu inima veselă suspină.Eq"Pentru aceasta, blestemul mistueşte pământul şi locuitorii de pe el ispăşesc păcatul; drept aceea cei ce locuesc pe pământ sunt mistuiţi şi oamenii rămas-au puţini la număr.p!"Pământul stă pângărit sub cei ce-l locuesc, căci ei au călcat legea, au înfrânt rânduiala şi legământul l-au stricat pe veci.o"Pământul jeleşte şi se ofileşte, lumea toată se usucă şi este în cumpănă mare, cerul laolaltă cu pământul trag de moarte.`n9"Pământul va fi pustiit şi va fi prădat, fiindcă Domnul a grăit cuvântul acesta.m "Şi preotului i se va întâmpla ca şi poporului, stăpânului ca şi robului, slugii ca şi stăpânei sale; vânzătorului ca şi cumpărătorului, împrumutătorului ca şi celui care se împrumută, datornicului ca şi celui ce are zapisul datoriei.l "Iată, Domnul va pustii pământul şi îl va preface în pustietate, va răsturna faţa lui şi va împrăştia pe locuitori.k'"Ci tot câştigul ei şi toată plata ei cea necurată vor fi afierosite lui Dumnezeu şi nici nu vor fi strânse şi nici puse deoparte; ci câştigul va fi pentru cei ce slujesc înaintea Domnului, ca să mănânce din belşug şi să se îmbrace în odăjdii scumpe.aj;"Şi după cei şaptezeci de ani Domnul va cerceta iarăşi cetatea Tirului şi ea va câştiga din nou câştigu-i de desfrânată şi se va iubi cu toate împărăţiile pământeşti, de pe faţa a tot pământul.%iC"«Ia chitara şi străbate cetatea, tu desfrânată de toţi uitată! Cântă cu măiestrie! Zi din gură cu foc, ca lumea să-şi aducă aminte de tine!»Zh-"Şi va fi în ziua aceea că Tirul va fi uitat şaptezeci de ani, ca în anii de domnie ai unui singur rege, şi la sfârşitul celor şaptezeci de ani Tirul va fi aşa cum se zice în cântecul desfrânatei:[g/"Bociţi-vă, voi corăbii ale Tarşişului, căci portul vostru a fost dărâmat.8fi" Iată ţara Caldeilor – acest popor nu sunt Asirienii –: el a dat-o pradă fiarelor pustiei. Ei şi-au înălţat turnuri, au dărâmat palate, făcut-au totul paragină.5ec" Şi a rostit: «Acum nu mai zburda, tu cea înfrântă, dar până aci nebiruită fecioară a Feniciei! Scoală-te şi du-te la Chitei, dar şi acolo nu vei avea tihnă!» d " El a întins mâna asupra mării şi a cutremurat împărăţiile. Domnul a rânduit Feniciei să i se dărâme întăriturile,`c9" Revarsă-te în ţara ta, ca Nilul, popor din Tarşiş, căci portul tău nu mai este!b" Domnul Savaot a plănuit aceasta, ca să dea de ruşine trufia prea strălucitoare şi să micşoreze pe toţi mai marii pământului.Ga"Cine a pus la cale acest lucru împotriva Tirului, împărţitoarea de cununi, ai cărei neguţători erau principi şi ai cărei stăpâni de corăbii erau cei mai vestiţi de pe pământ?H` "Nu este oare aceasta cetatea voastră, cea plină de petreceri, a cărei obârşie se urcă în vârstele străvechi, şi care îşi îndrepta mereu paşii ca să întemeieze noi sălaşuri?M_"Treceţi spre Tarşiş, bociţi-vă, voi locuitori de pe ţărmuri!f^E"Când vestea va ajunge în Egipt, locuitorii lui vor tremura la auzul nenorocirilor Tirului..]U"Ruşinează-te, Fenicie, căci marea îţi zice: «Tu n’ai avut dureri de mamă, tu n’ai născut şi nici n’ai crescut feciori şi nici n’ai ridicat fete!»}\s"Şi de peste noian de ape, grâul Nilului, secerat din valea lui, era venitul vostru şi era câştigul popoarelor.["Amuţiţi, voi cei ce locuiţi la ţărmul mării şi pe care neguţătorii Sidonului, răscolitorii mărilor, vă umpleau de bogăţii!eZ E"Proorocie împotriva Tirului. Jeliţi-vă, corăbii ale Tarşişului, deoarece pustiit a fost limanul vostru! Nici o casă n’a mai rămas! Nici o corabie nu mai întră! De pe coasta Ciprului le-a sosit această veste._Y7"«În ziua aceea», – zice Domnul Savaot, – «cuiul înfipt în locul cel de nădejde se va slăbi, se va frânge şi va cădea, şi povara care atârna de el se va face praf», – căci aşa grăit-a Domnul!X1"De el se va atârna toată povara casei tatălui, crăngile ca şi zinicelele, toată văsăria mică, precum şi pocalele, precum şi ulcioarele.iWK"Şi-l voi bate ca pe un cui în loc vârtos şi va fi scaun de cinste în casa tatălui său.»V5"Şi voi pune pe umerii lui cheile casei lui David, şi dacă el va deschide, nimeni nu va închide, şi dacă el va închide, nimeni nu va deschide.IU "Şi-l voi îmbrăca cu veşmintele tale şi-l voi încinge cu brâul tău şi-i voi da în mână dregătoria ta. Şi va fi tată pentru cei ce locuesc în Ierusalim şi pentru casa lui Iuda.WT'"Şi în ziua aceea voi chema pe sluga mea, pe Eliachim, feciorul lui Hilchia,JS "Eu îţi voi lua slujba ta şi te voi da jos din dregătoria ta.OR"Te va înfăşură şi te va azvârli ca pe un ghem, ca pe un ghemotoc, în câmp deschis şi larg. Acolo tu vei muri; acolo se vor frânge falnicele tale care, tu ruşinea casei stăpânului tău!^Q5"Iată că Domnul te va înhăţa cu putere şi te va azvârli, voinicule, cât colo!P)"Care îşi sapă mormânt pe loc înalt şi care îşi pregăteşte locaş în stâncă: Ce ai tu şi cine eşti tu, de-ţi sapi aci mormânt?O"Împotriva lui Şebna, sfetnicul palatului, iată ce spune Domnul Dumnezeul Savaot: «Du-te şi intră la acest dregător,0NY"De aceea Domnul Savaot s’a descoperit iar şi iar auzului meu: acest păcat nu vi se va ierta vouă, până când veţi muri! Aşa rostit-a Domnul Dumnezeul Savaot.)MK" Ci, dimpotrivă! Iată bucurie şi veselie, boi tăiaţi şi oi junghiate; îmbuibare cu carne şi beţie: «Să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri!»L" Ci, în ziua aceea, Domnul Dumnezeul Savaot ne îndemna să plângem, să suspinăm, să ne radem capul şi să ne încingem cu sac.bK=" Şi faceţi un iaz mai mare între cele două ziduri, ca să strângeţi apa din vechiul heleşteu. Dar voi nu luaţi aminte la cel care a făcut toate acestea! Pe Cel care le-a pregătit de demult, voi nu-l vedeţi!\J1" Şi număraţi casele din Ierusalim, şi dărâmaţi casele ca să dregeţi zidul. I" Şi spărturile zidurilor cetăţii lui David, care sunt fără număr, le luaţi aminte şi adunaţi apele din iazul cel de jos;H"Şi ridicat a fost acoperemântul de pe Iuda, dar atunci tu te uiţi la strânsura de arme din casa: «Pădurea Libanului»,pGY"Mândrele tale văi sunt pline de care de război şi călăreţii stau tăbărîţi la porţile tale;hFI"Elamul a luat tolba cu săgeţi, pornind în convoi de călăreţi, şi Chirul a scos pavăza!EE"Căci este o zi de răzmiriţă, de răsturnare şi de spaimă, poruncită de Domnul Dumnezeul Savaot în Valea descoperirii: prăbuşire de ziduri şi ţipetele celor ce fug spre munţi!6De"Pentru aceasta vă zic: «Întoarce-ţi-vă privirea de la mine şi lăsaţi-mă să plâng amar; nu va îmbulziţi să mă mângâiaţi de prăpădul fiicei poporului meu,)CK"Căpitanii tăi au fugit laolaltă şi au fost luaţi robi fără nici o săgeată trasă; toţi vitejii tăi au fost legaţi, grămadă, pe când erau fugari.B"Tu cetate zgomotoasă, cetate plină de zarvă şi de chiote de veselie? Ucişii tăi n’au căzut de sabie şi n’au murit în luptă.iA M"Proorocie despre Valea descoperirii. Ce ai tu, că tot norodul tău s’a urcat pe acoperişuri,j@M"Vitejii arcaşi ai fiilor lui Chedar se vor rări», căci Domnul Dumnezeul lui Israil a grăit.?"Căci iată ce mi-a spus Domnul: «Încă un an, ca anul năimitului, şi toată strălucirea lui Chedar se va întuneca. > "Căci au fugit din faţa ucigaşilor, din faţa săbiei scoase şi a arcului întins şi de dinaintea grozăviilor războiului!s=_"Aduceţi apă celor însetaţi, voi locuitori ai ţinutului Tema, întâmpinaţi cu pâine pe cei fugari,i<K" Proorocie despre Arabia. În hăţişurile pustiului, mâneţi noaptea, voi caravane din Dedan! ;" Şi străjerul răspunde: «Dimineaţa se apropie, dar este încă noapte. Dacă îţi este de întrebat, vino şi mai întreabă.:)" Proorocie despre Edom. Un glas strigă din Seir, către mine: «Străjere, cât a trecut din noapte? Paznice, cât mai este până la ziuă?»"9=" O, norodul meu, fecior al ariei mele – bătut cum se bate grâul, – ceea ce am auzit de la Domnul Savaot Dumnezeul lui Israil, ţi-am dat de ştire!c8?" Şi iată că vin cete de călăreţi şi mulţime de cai doi câte doi». Apoi, izbucnind, să strige: «A căzut, a căzut Babilonul, şi toate chipurile cioplite ale idolilor săi le-a trântit, zob, la pământ!»7"Şi să strige ca un leu: «De strajă stau, Doamne, necurmat, toată ziua, şi la locul meu de veghe, în fiecare noapte.I6 "Dacă va vedea un şirag de călăreţi, venind călări pe cai doi câte doi, sau călărind pe măgari, sau călărind pe cămile, să-şi ciulească urechile şi să asculte cu încordare.5}"Căci aşa zice Domnul către mine: «Du-te şi pune pe paznic la locul lui, şi să-mi dea de ştire despre ce-o vedea!`49"Pun masa, aştern covoarele, mănâncă şi beau! Sus, căpitani! Prindeţi scuturile!3"Duhul meu rătăceşte, frica năvăleşte peste mine. Amurgul, atât de mult dorit mai înainte, acum mă umple de spaimă.P2"Drept aceea, şalele mele s’au cutremurat şi dureri dat-au peste mine, ca durerile peste femeia gata să nască. Sunt ca scos din fire şi nu mai am auz; răsturnat cu totul sunt şi nu mai văd!K1"O vedenie cruntă arătatu-s’a mie: Tâlharul jăfueşte şi pustiu lăţeşte în juru-i pustiitorul. «Avântă-te, Elame! Mezi, împresuraţi!» Orice suspin pentru ei îl voi înnăbuşi!#0 A"Proorocie despre Pustietatea Mării. Un bubuit adânc, asemeni crâncenelor vijelii care pustiesc în miază-zi, soseşte din pustie, din ţara spaimelor.i/K"Locuitorii acestui ţinut de pe ţărm vor zice în ziua aceea: «O! Pe cine ne bizuiam şi la cine voiam să fugim şi să căpătăm ajutor şi scăpare, de dinaintea împăratului Asiriei! Şi acum, cum vom mai scăpa?»h.I"Şi cei care se bizuiau pe Etiopia şi erau mândri cu Egiptul vor fi uluiţi şi zăpăciţi.G-"Astfel va aduce împăratul Asiriei robi din Egipt şi prinşi în război din Etiopia, tineri şi bătrâni, despuiaţi şi desculţi şi cu mijloacele goale, mare ruşine pentru Egipteni.2,]"Şi a zis Domnul: «Precum robul meu Isaia a umblat gol şi desculţ vreme de trei ani, şi aceasta a fost să fie semn şi prevestire pentru Egipt şi pentru Egipteni,y+k"În zilele acelea a grăit Domnul prin gura lui Isaia, fiul lui Amos, şi a zis: «Du-te şi te dezbracă de sacul de pocăinţă de pe trupul tău şi descalţă-te de încălţămintea ta!» Şi a făcut aşa şi mergea gol şi desculţ.* "În anul în care Tartan a venit la Aşdod trimis de Sargon, împăratul Asiriei, şi a împresurat Aşdodul şi l-a cuprins,()I"Binecuvântare a Domnului Savaot care va zice: «Binecuvântat să fie poporul meu, Egiptul, şi Asiria, lucrul mâinilor mele, şi Israil, moştenirea mea!» ("În ziua aceea Israil va fi al treilea în legământul cu Egiptul şi cu Asiria şi ca o binecuvântare în mijlocul pământului,%'C"În vremea aceea, va fi un drum din Egipt în Asiria şi Asiria va merge în Egipt şi Egiptul în Asiria, şi Egiptenii şi Asirienii vor sluji pe Domnul.5&c"Deci Domnul va bate Egiptul, dar îl va bate ca să-l tămăduiască. Şi Egiptenii se vor întoarce cu pocăinţă la Domnul şi el se va îndupleca şi îi va tămădui.R%"Astfel Domnul se va da pe faţă în Egipt şi Egiptenii vor cunoaşte pe Domnul în ziua aceea. Şi vor aduce arderi de tot şi prinoase şi vor face juruinţi Domnului şi le vor împlini întocmai.h$I"Acesta va fi semn şi mărturie pentru Domnul Savaot în ţara Egiptului. Când vor striga către Domnul, din pricina împilătorilor lor, atunci el le va trimite un mântuitor, care se va lupta pentru ei şi-i va mântui. #"În ziua aceea, fi-va un jertfelnic în mijlocul ţării Egiptului şi un stâlp de pomenire pentru Domnul în tot cuprinsul lui.="s"În vremea aceea, fi-vor numai cinci cetăţi în ţara Egiptului, care vor grăi limba Canaanului şi vor jura întru numele Domnului Savaot. Una se va numi «Cetatea Soarelui».P!"Atunci pământul Iudei va ajunge pentru Egipt înfricoşare mare; oricine îi va pomeni numele, Egiptul se va cutremura din pricina punerii la cale pe care o va plini, împotrivă-i, Domnul Savaot.$ A"În ziua aceea, Egiptenii vor fi ca femeile fricoase şi cutremurate, din pricina ameninţătoarei mâini a Domnului Savaot, pe care o va ridica peste ei. "Şi nu va mai fi nici o faptă cu rost în Egipt, care să adune laolaltă pe căpetenii şi pe popor, pe boieri şi pe prostime.:m"Domnul a turnat în cugetul lor un duh de zăpăceală, aşa încât cu orice faptă a lor ei rătăcesc Egiptul, întocmai cum cel beat se bălăcăreşte în vărsătura lui;!" Principii Ţoanului au ajuns nebuni, mai marii Nofului pierdutu-şi-au mintea, şi căpeteniile seminţiilor duc Egiptul pe căi greşite." Unde sunt oare înţelepţii tăi? Să te vestească şi să-ţi dea de ştire ceea ce a pus la cale Domnul Savaot împotriva Egiptului.Y+" Mai marii Ţoanului vor fi nebuni şi cei mai înţelepţi sfetnici ai lui Faraon se vor dovedi sfetnici nerozi! Cum ziceţi voi lui Faraon: «Noi suntem fiii celor înţelepţi, fiii vechilor împăraţi»?a;" Meşterii de ţesături fi-vor greu turburaţi şi toţi lucrătorii cuprinşi de jale.pY" Cei ce lucrează inul fi-vor aiuriţi şi pieptănătoarele şi ţesătorii vor fi în mare cumpănă.-"Pescarii vor suspina şi se vor tângui, toţi cei care aruncă undiţa în Nil, cei care întind năvodul pe faţa apelor vor pierde nădejdea.nU"Ciairurile Nilului şi toată verdeaţa de pe malurile lui se vor usca, vor pieri şi nu vor mai fi!"Canalele se vor preface în ape stătute. Râurile Egiptului vor scădea şi se vor usca, papura şi trestia se vor vesteji.a;"Apele Nilului vor scădea în matcă şi toate paralele vor înţărca şi se vor usca, "Şi voi da Egiptul în mâna unui stăpânitor crud şi un împărat crâncen îl va stăpâni», – zice Domnul Dumnezeu Savaot.;o"Duhul care însufleţeşte pe Egipteni va pieri şi eu voi încurca mintea lor; şi vor umbla să întrebe pe idoli şi pe vrăjitori, pe chemătorii de duhuri şi pe ghicitori.-S"«Voi întărâta pe Egipteni unii împotriva altora şi se vor război frate cu frate şi prieten cu prieten, cetate cu cetate şi împărăţie cu împărăţie.H "Proorocie împotriva Egiptului. Iată Domnul vine pe nor cu zbor repede şi ajunge în Egipt. Idolii Egiptului tremură înaintea feţei lui şi inima Egiptenilor se topeşte într’înşii.N"În vremea aceea daruri vor fi aduse Domnului Savaot de către neamul de statură înaltă şi cu pielea lucie, de către poporul de temut cel de departe, de către norodul cel plin de putere şi viteaz, a cărui ţară este străbătută de fluvii; aduse vor fi daruri la locul numelui Domnului Savaot, la muntele Sionului.9k"Şi deavalma vor fi lăsate păsărilor răpitoare ale munţilor şi fiarelor pământului; vulturii vor văra cu ele vara, iar toate fiarele câmpului vor ierna cu ele iarna.C"Căci, înainte de cules, după ce florile s’au scuturat şi mugurii se vor preface în ciorchini copţi, atunci va tăia el viţele cu cosorul, va lua ramurile şi le va da laoparte.< q"Căci astfel vorbit-a Domnul către mine: «Voi privi liniştit din locul meu, ca arşiţa aţipită în lumina soarelui de vară, ca nourul de rouă în zăduful secerişului»." ="Voi toţi locuitori ai lumii şi stăpâni ai pământului, când se va ridica flamura pe munţi, uitaţi-vă! Şi când va suna trâmbiţa, ascultaţi! %"Tu care trimiţi soli în caice de papură pe întinsele ape ale Nilului. Plecaţi voi, grabnici soli, către un neam înalt la făptură şi cu pielea lucie, departe, către un popor de temut, plin de putere şi viteaz şi a cărui ţară este brăzdată de ape mari.R  "Vai ţie, ţinut de zbârnâit de aripi, de dincolo de fluviile Etiopiei!7 g"În vremea serii, atunci e ceasul spaimei, căci mai nainte de a se face ziuă ei nu mai sunt. Iată care este partea jefuitorilor noştri şi soarta celor ce ne-au prădat." Ci când el le ameninţă, ele fug departe, spulberate ca pleava în bătaia vântului şi ca vârtejul de pulbere în vreme de furtună.q[" O! Ce zarvă de popoare asemeni vuetului de ape multe şi ce zgomot de noroade ca zgomotul de ape mari!B}" În ziua când o sădeşti, tu poţi s’o închizi cu gard şi chiar a doua zi s’o vezi că are flori; dar orice seceriş se spulberă în ziua durerii usturătoare şi fără leac!Q" Căci tu ai uitat pe Dumnezeul izbăvirii tale şi de stânca scăpării tale nu ţi-ai mai adus aminte. Pentru aceea tu întemeiezi grădini lui Adonis şi sădeşti acolo vie unui dumnezeu străin.J " În vremea aceea, cetăţile lui întărite vor fi năpustite ca acelea ale Amoriţilor şi ale Heviţilor, pe care aceştia le-au lăsat înaintea fiilor lui Israil, şi pustii vor rămânea.D"Şi nu va mai privi la jertfelnicele pe care le-au lucrat mâinile lui şi nu-şi va mai opri ochii la făptura degetelor lui, la Astartele şi la statuile ridicate în cinstea soarelui.}"În ziua aceea, omul îşi va întoarce privirea către Ziditorul său şi ochii lui se vor uita la Sfântul lui Israil.2]"Va fi ca atunci când mai rămân câteva roade, la scuturatul măslinului, două-trei măsline pe vârf, patru-cinci pe ramuri», – zice Domnul Dumnezeul lui Israil."Va fi ca şi când secerătorul adună grâul copt şi mâna lui taie spicele, va fi ca atunci când culegi spicele în valea Refaim.ve"«Şi va fi în ziua aceea că mărirea lui Iacob se va împuţina şi grăsimea trupului său se va mistui.^~5"Întăriturile Efraimului vor pieri, aşijderea şi împărăţia Damascului. Şi tot aşa va fi cu rămăşiţa Siriei; cum a fost cu mărirea fiilor lui Israil, aşijderea va fi cu ei», – zice Domnul Savaot."}="Cetăţile care ţin de el fi-vor pustiite pe vecie şi vor rămânea deşert, bun de păscut turmele, care se vor culca fără să le gonească nimeni. | ;"Proorocia împotriva Damascului. «Să ştiţi că Damascul va fi şters de pe răbojul cetăţilor şi nu va mai fi decât un morman de dărâmături!Q{"Iar acum Domnul zice aşa: «Peste trei ani socotiţi ca anii unui simbriaş, slava Moabului se va micşora, măcar că are atâta gloată de popor, şi va rămânea puţină, fără nici o putere».Zz-" Aceasta este proorocia pe care a grăit-o Domnul odinioară împotriva Moabului./yW" Şi chiar când Moabul se va arăta, trudindu-se cu jertfe, pe locurile sale înalte şi intrând în capiştea sa să se roage, el nu va putea să-şi scape viaţa.lxQ" Drept aceea, lăuntrul meu se zbuciumă pentru Moab, ca o harfă, şi inima mea pentru Chir-Heres.)wK" Nici bucurie, nici veselie prin grădini, iar prin vii nici cântece, nici chiuituri! Nimeni nu mai dă vinul la teasc; strigătul călcătorului s’a curmat.Gv" Pentru aceasta plâng ca şi Iazerul pentru via din Sibma. Cu lacrimile mele vă ud pe voi, Heşboane şi Eleale, căci la culesul şi la secerişul vostru a izbucnit strigătul de război!u%"Căci ţarinile Heşbonului s’au vestejirt ca via de la Sibma pe care au călcat-o în picioare stăpânitorii popoarelor şi ale cărei ramuri se întindeau până la Iazer, se resfirau până la marginea pustiului, ale cărei viţe se întindeau şi treceau marea! t9"De aceea, Moabiţii se vor tângui pentru Moab, toţi laolaltă se vor boci; după turtele de struguri de la Chir-Hareset vor suspina, cu inimă grea..sU"Auzit-am de semeţia Moabului, căci foarte mândru este, auzit-am de îngâmfarea, de mândria, de înaltele sale închipuiri şi de graiurile lui cele deşarte.»8ri"Şi astfel jilţul lui se va întări prin milostivire şi pe el va sta deapururi, în cortul lui David, un judecător râvnitor de dreptate şi iubitor de drepte hotărîri.Jq "Adăposteşte la tine pe surghiuniţii Moabului, dă-le loc de scăpare, în faţa pustiitorului, până când năvala va conteni şi prăpădul se va domoli şi vrăjmaşul va părăsi ţara,p"«Dă un sfat, fă dreptate, întinde umbra ta, ca noaptea, în miezul zilei, ascunde pe cei urmăriţi, nu da de gol pe cei fugari!{oo"Ca o pasăre care fuge speriată, ca un cuib cu puii risipiţi, aşa sunt fiicele Moabului la vadurile Arnonului.yn m"«Trimiteţi miei stăpâni torului ţării, trimiteţe-i din Petra, prin deşert, la muntele fiicei Sionului».=ms" Căci apele Dimonului sunt pline de sânge! împotriva Dimonului trimite-voi iarăşi nenorociri: lei împotriva celor scăpaţi din Moab şi împotriva celor rămaşi în ţară.plY"Ţipetele au dat ocol Moabului, vaietele au ajuns până la Efraim, şi jalea lor până la Beer-Elim,kkO"De aceea, agonisita câtă au adunat-o şi averea lor au trecut-o dincolo de pârâul Sălciilor.jw"Căci apele de la Nimrim au secat, firul ierbii s’a uscat, pajişte verde nu mai este şi toată buruiana a pierit!Mi"Din fundul inimii, Moabul strigă; fugarii lui sosesc până la Ţoar, până la Eglat-Şelişia. Coasta Luhitului toţi o urcă plângând; pe drumul de la Horonaim se văietă desnădăjduiţi..hU"Heşbonul şi Elealeul se jăluesc amar şi glasul lor se aude până la Iahaţ. Chiar şi voinicii Moabului se văicăresc şi sufletul le este cuprins de groază.g/"Pe uliţele lui toţi ies îmbrăcaţi în veşminte de jale; pe acoperişuri, în pieţe, toţi se tânguesc şi izbucnesc în hohote de plâns.Mf"Poporul din Dibon se urcă în capiştele de pe înaltele coline, ca să plângă; se urcă Moabul pe Nebo şi pe Medeba şi jeleşte. Toate capetele sunt pleşuvite, toate bărbile sunt tăiate.*e O"Proorocie împotriva Moabului. Prins fără de veste în miez de noapte Ar-Moabul a fost pustiit! Izbit noaptea, pe neaşteptate, Chir-Moabul dat a fost pieirii!.dU" Şi ce vom răspunde în ziua aceea celor trimişi dintre popoarele păgâne? Că «Domnul a întemeiat Sionul şi obijduiţii poporului său stau acolo în pace».cc?"Tu, poartă, urlă! Şi tu, cetate, răcneşte! Cutremură-te, ţară a Filistenilor, toată, cât eşti de mare! Căci din partea de miază-noapte vine un şirag de oştire şi nimeni nu dă greş din rândurile lui.Ib "Cei sărmani paşte-vor pe păşunile mele, iar cei săraci vor sta culcaţi fără de grijă. Dar voi nimici cu foametea neamul tău, iar pe cei ce vor mai rămânea din tine îi voi omorî!Sa"Nu te bucura peste măsură, ţară a Filistenilor toată, că s’a frânt toiagul care te lovea. Pentru că din rădăcina şarpelui va naşte o năpârcă, iar urmaşul ei va fi un balaur zburător.?`y"În anul morţii lui Ahaz, fost-a această proorocire:_{"Dacă Domnul Savaot a pus la cale, cine va putea să-l împiedice? Şi mâna lui întinsă, cine o va întoarce la loc?h^I"Iată hotărirea dată pentru întreg pământul, iată mâna întinsă peste toate noroadele!/]W"Sfărâma-voi pe Asirieni în ţara mea şi îi voi călca în picioare pe munţii mei. Atunci jugul se va depărta de la ei şi povara va cădea de pe umerii lor.»\y"Juratu-s’a Domnul Savaot şi a zis: «Precum am hotărît, aşa va fi, precum am pus la cale, aşa se va întâmpla!["«Voi face acolo sălaşul ariciului şi loc mlăştinos, şi cu mătura prăpădului», – zice Domnul Savaot, – «voi mătura.»2Z]"«Eu mă voi scula împotriva lor», – zice Domnul Savaot, – «şi voi nimici numele Babilonului şi orice urmă, şi orice răsad şi mlădiţe», – zice Domnul.7Yg"Pregătiţi măcelul feciorilor, din pricina nelegiuirilor părinţilor, ca să nu se mai scoale şi să cotropească pământul şi să umple de ruine faţa întregii lumi!6Xe"Tu nu te vei pogorî cu ei în mormânt, fiindcă tu ai pustiit ţara ta şi pe poporul tău l-ai măcelărit.» Niciodată nu va mai fi vorba despre odrasla fărădelegii!W"Şi numai tu ai fost zvârlit departe de mormântul tău ca un stârv urîcios, acoperit cu rămăşiţele celor ucişi şi ciopârţiţi de sabie; tu zaci, altfel decât cei pogorîţi în gropniţe de piatră, ca un stârv storcoşit în picioare.YV+"Toţi împăraţii popoarelor se odihnesc cu cinste, fiecare în locaşul său,U"Cel care prefăcea lumea în pustiu şi cetăţile le dărâma şi robilor nu le mai dădea drumul din beciurile robiei?»7Tg"Cei care te văd îşi aţintesc privirea la tine, şi se uită şi se întreabă: «Oare acesta-i omul de care tremura întreg pământul şi împărăţiile se cutremurau? K~~?}}'|{{FzVyxxwwFvv4uuOtsgrqq p#ojnnAmllkfkjHisih~gfeddcIbb#a(`N__^^]]F\\N[[[ZkYYFXWpVVU0TSSR_QQPPOO NBMM"LaKKSJJYIHHH6GGF|EEDACHBnA@@?k>>=!<;;$:998M77.6Q5N4}32<110//.--h,,+**|))n((d'&&[%%%$$@#n""m!!x w/P{yt%@ZEH x ^ $ ]?-{cX?"$Şi împăratul Asiriei a trimis pe Rabşache cu mare oştire, din Lachiş la Ierusalim, împotriva regelui Iezechia. Rabşache tăbărî lângă canalul de apă al iazului de sus pe drumul spre «Ţarina Abagiului».-W U"$Şi în anul al paisprezecelea al regelui Iezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, a pornit cu război împotriva cetăţilor întărite ale Iudei şi le-a cuprins. V"# Căci pe ea vor veni înapoi cei răscumpăraţi de Domnul şi se vor întoarce în Sion, cu cântări şi cu jocuri; veşnică veselie va încununa fruntea lor. Voie bună şi bucurie trainică vor dobândi, iar întristarea şi suspinarea fugi-vor de la ei.3U_"# Nici un leu nu se va dovedi, acolo, nici o fiară sfâşietoare nu va călca pe drum, nimic din toate acestea nu va fi; ci numai cei mântuiţi vor umbla pe calea aceea.sT_"#Şi va mai fi acolo o cale înaltă, un drum care se va numi «Drumul sfânt»; nimeni necurat nu va călca pe el, căci va fi numai dramul poporului meu. Cine va umbla pe calea aceasta, fie el şi sărac cu duhul, nu se va rătăci.?Sw"#Atunci ţinutul ars de soare se va preface în heleşteu şi ogorul însetat în şirag de izvoare; prin locurile unde se adăposteau şacalii va fi şes, cu trestie şi cu papură.%RC"#Atunci sări-va şchiopul ca cerbul şi limba celui mut va tresălta dezlegată. Atunci izvoare de apă ţâşni-vor în pustie şi şivoaie în bărăgan.ZQ-"#Atunci se vor deschide ochii celor orbi şi urechile celor surzi se vor destupa.SP"#Spuneţi celor cu inimă şovăitoare: Fiţi bărbătoşi şi fără frică! Uitaţi-vă! Dumnezeul vostru vine! Răzbunarea vine şi răsplata lui Dumnezeu! El însuşi vine să vă aducă mântuirea!pOY"#Drept aceea, înzdrăveniţi-vă, voi mâini istovite, şi întăriţi-vă, voi genunchi tremurători!N)"#Şi de flori să se acopere şi să se bucure şi să izbucnească în chiote şi în cântecel Şi de măreţia Libanului să aibă parte şi de mândra podoabă a Carmelului şi a câmpiei Şaronului Vedea-vor strălucirea Domnului, privi-vor slava Dumnezeului nostru!$M C"#Pustiul şi ţarina uscată să tresalte de bucurie! Bărăganul să se veselească şi să odrăslească, înflorind din belşug ca brânduşa de toamnă! L""El singur a aruncat sorţii şi mâna lui, cu funia, pământul le-a împărţit. Pe veci ei stăpâni-l-vor şi în el vor locui.K'""Cercetaţi cartea Domnului şi citiţi că nimic din toate acestea nu lipseşte, căci gura Domnului a poruncit şi suflarea lui le-a adunat.+JO""Acolo şarpele cuibul îşi va face, ouă va pune în el, va cloci şi va scoate pui, la umbra dărâmăturilor. Acolo se vor strânge vulturii, stoluri-stoluri.II ""Acolo se vor întâlni pisici sălbatice şi câini, şi făpturi omeneşti cu chip de ţap avea-vor acolo clicul lor. Acolo zăbovi-vor ielele şi stafiile şi-şi vor face locul de odihnă.H3"" În palatele lui spini se vor înălţa; urzici şi scaieţi: în turnurile dărâmate. Sălaşul şacalilor aici va fi, şi adăpostul struţilor.wGg"" Nu va mai fi acolo nici un regat, ca ei să sue pe tron un rege, şi toţi voevozii lui vor fi daţi pieirii..FU"" Pelicanul şi ariciul se vor sălăşlui acolo; bufniţa şi corbul vor fi la ei acasă. Şi Domnul va întinde peste el frânghia nimicirii şi cumpăna pustiirii.7Eg"" Niciodată nu se va mai stinge în veci de veci şi din neam în neam înălţa se-vor văpaia şi fumul. Pe veci pustiu el va rămânea şi nimeni pe-acolo nu va mai trece.D"" Râurile în păcură se vor preface şi pulberea în pucioasă. Ţara lui, prefăcută în păcură, va arde zi şi noapte.gCG""Căci aceasta este ziua de răzbunare a Domnului, an de răsplătire pentru pricina Sionului!B-""Bivolii vor cădea, împreună cu ei şi boii cu taurii. Şi pământul se va îmbăta de sângele lor şi pulberea se va plămădi cu grăsime.aA;""Şi sabia Domnului este plină de sânge şi sătulă de grăsime, de sânge de miei şi de ţapi, de grăsimea rărunchilor de berbeci. Căci Domnul grămădeşte jertfe la Bosra şi mare măcel în ţara lui Edom. @""Căci de mânie s’a îmbătat în ceruri sabia Domnului şi iată că peste Edom coboară şi peste norodul hărăzit pedepsei.?""Cerurile se vor strânge ca un sul de carte şi toată oştirea lor va cădea, cum cad veştedele frunze de viţă şi cele de smochin.>/""Morţii lor fi-vor aruncaţi pe câmp, stârvurile lor greu vor mirosi şi de sângele lor munţii se vor topi şi se vor desface toate colinele.%=C""Căci întărâtat este Domnul împotriva noroadelor, aprins de mânie împotriva oştirii lor. El le dă pieirii şi hotărăşte pentru ele zi de măcel. < ;""Apropiaţi-vă, voi neamuri, şi ascultaţi, şi, voi popoare, luaţi aminte; să asculte pământul şi plinătatea lui, lumea şi toate odraslele ei!;"!Nimeni dintre locuitori Sionului nu va mai zice: «Sunt bolnav!» Şi poporului care-l locueşte ierta-i-se-vor păcatele.7:g"!Frânghiile tale s’au slăbit şi ele nu mai sprijină catargul, nici nu ţin neclintit steagul. Atunci se va împărţi o mare pradă şi şchiopii vor avea parte de jaf.}9s"!Domnul este judecătorul nostru, Domnul este căpetenia noastră, Domnul este împăratul nostru, el ne va mântui!a8;"!Ci Domnul este între noi, aici, cu toată măreţia sa, ca şi cum noi am sta în loc înconjurat cu fluvii largi ca Nilul, pe care nu trece nici un caic cu vâsle, pe care nu se avântă nici o corabie crăiască.`79"!În schimb, vei vedea Sionul, cetatea praznicelor noastre; ochii tăi vor privi Ierusalimul, loc tihnit, cort bine statornicit, ai cărui ţăruşi nu se mai pot scoate şi ale cărui frânghii nu se mai pot rumpe.67"!Acest popor obraznic nu-l vei mai vedea, acest neam cu grai încâlcit, pe care nu poţi să-l înţelegi, care bolboroseşte o limbă de nepătruns;&5E"!Inima ta îşi va aduce aminte de aceste vremuri de groază: «Unde este logofătul, unde este vistiernicul, unde este cel ce preţăluia odoarele scumpe?»o4W"!Ochii tăi vor privi pe împărat, în toată frumuseţea lui, şi o ţară larg întinsă vor vedea; 3"!Acela va locui pe creste muntoase, şi stâncile cele tari vor fi cetatea lui; pâine va avea la îndemână şi apa nu-i va lipsi.)2K"!Numai omul cel drept în calea sa şi cel ce grăieşte cuvinte de cinste, care dispreţueşte câştigul cel nedrept, cel ce-şi fereşte mâinile ca să nu primească mită şi care-şi astupă urechile când aude de fărădelegi şi îşi pune văl pe ochi, ca să nu mai vadă răul,O1"!Păcătoşii vor tremura atunci în Sion şi pe cei fără de lege fiorul îi va cuprinde: «Care din noi poate să îndure focul nimicitor? Care din noi poate să stea lângă jarul cel nestins?»n0U"! Voi cei de departe, auziţi ce am făcut, şi voi cei de aproape, cunoaşteţi atotputernicia mea!»_/7"! Popoarele arde-vor ca în cuptoare de var, ca spinii tăiaţi care se mistue în foc!q.["! Zămislit-aţi fân şi aţi născut paie, şi însăşi suflarea voastră este foc care vă va mistui.f-E"! «Acum mă voi scula», – zice Domnul, – acum mă voi proslăvi, acum mă voi înălţa!$,A"! Ţara e jalnică şi veştedă; Libanul tânjeşte şi se ofileşte. Şaron ul ajuns-a uscat ca un pustiu; Basanul şi Carmelul îşi scutură frunzişul.+-"!Drumurile sunt pustii, nici un trecător pe cale, fiindcă el a stricat legământul, dispreţueşte martorii şi nu mai ţine seamă de nimeni.\*1"!Iată că locuitorii lui Ariel strigă pe uliţe, crainicii păcii plâng cu amar.)1"!Atunci veni-vor peste tine zile statornice, belşug de bună pace, de înţelepciune şi de cunoştinţă, şi frica de Dumnezeu fi-va comoara ta.k(O"!Măreţ este Domnul! El sălăşlueşte în ceruri; el umple Sionul cu judecată şi cu dreptate.'{"!Iară prada voastră va fi zvântată cum zvântează lăcustele şi peste ea vor năvăli cum năvălesc cărăbuşii.\&1"!La glasul tunetului tău, neamurile fug; când tu te scoli, popoarele se risipesc.%1"!Doamne, milueşte-ne, căci întru tine nădăjduim, fii ajutorul nostru în fiecare dimineaţă şi mântuirea noastră în timp de strâmtorare!M$ "!Vai ţie, pustiitorule care n’ai fost pustiit, prădătorule care n’ai fost încă prădat! Când vei sfârşi de pustiit, vei fi pustiit, când vei sfârşi de prădat, prădat vei fi şi tu.~#u" Fericiţi sunteţi voi, care sămănaţi în luncile tuturor apelor şi lăsaţi să umble slobod boul şi măgarul!J" " Dar pădurea va cădea de grindină, iar cetatea va fi smerită.t!a" Atunci poporul meu va locui în loc de pace, în sălaşuri de nădejde şi în adăposturi fără grijă.k O" Pacea va fi rodul dreptăţii, roadă dreptăţii va fi liniştea şi nădejdea în veci de veci.`9" Atunci omenia va sălăşlui în pustie şi dreptatea va locui în livada cea cu pomi;#" Până când se va turna nouă din Duhul cel de sus. Atunci pustiul va fi ca o grădină cu pomi şi grădina va fi socotită ca o pădure.eC" Căci palatele sunt pustii, cetatea cea plină de zgomot e năpustită, colina şi turnul de strajă, acum paragină şi vizuini, fi-vor, de aici înainte, loc de zburdare pentru măgari şi loc de păscut pentru turme,y" Pentru ogoarele poporului meu, unde cresc spinii şi ciulinii, şi pentru toate casele de petrecere din vesela cetate!pY" Bateţi-vă în piept şi plângeţi: pentru ţarinele cele frumoase, pentru podgoriile cele mănoase," Tremuraţi, nepăsătoarelor, înfioraţi-vă, încrezătoarelor, dezbrăcaţi-vă până la piele şi încingeţi-vă coapsele cu sac!  " Într un an şi câteva zile tremura-veţi, voi încrezătoarelor, căci culesul va fi nimicit şi strânsul nu se va mai face!|q" Femei fără de grijă, sculaţi-vă! Ascultaţi glasul meu! Fecioare încrezătoare, luaţi aminte la graiul meu!\1" Ci omul de neam bun cugetă lucruri cuviincioase şi stărueşte în cuviinţa sa..U" Uneltele celui mişel sunt ticăloase; el plăzmueşte rele puneri la cale, ca să piardă pe cei sărmani şi, prin cuvinte mincinoase, pe cel sărac la judecată.zm" Căci nebunul grăieşte nebunii şi inima lui gândeşte la fărădelegi, cum să săvârşească ticăloşii, cum să mintă pe Domnul; pe cel lihnit de foame să-l lase întru flămânzirea lui şi celor însetaţi să nu le dea să bea.hI" Nebunului nu i se va mai zice că e de neam bun şi celui viclean nu i se va spune mărinimos.jM" Inima celor uşuratici va judeca sănătos şi limba celor gângavi va grăi iute şi desluşit.eC" Ochii celor care văd nu vor fi închişi şi urechile celor care aud vor fi ascultătoare.U#" Şi fiecare va fi ca un adăpost împotriva vântului, ca un liman împotriva ploii vijelioase, ca pâraiele de apă într’un pământ uscat şi ca umbra unei stânci înalte într’un ţinut secetos.p [" În vremea aceea un împărat va stăpâni prin dreptate şi voevozii vor cârmui după drepte pravili.)K" Şi stânca ei se va topi de spaimă şi principii ei vor fugi de sub steag», – zice Domnul, care-şi are vatra sa în Sion şi cuptorul său în Ierusalim.<q"Şi Asiria va cădea în sabie, dar nu în sabie omenească, şi nu sabia omenească va mânca-o. Va rupe-o la fugă de dinaintea săbiei, iar oştenii ei vor fi duşi în robie! "În vremea aceea, fiecare din voi veţi urgisi idolii de argint şi cei de aur pe care i-aţi făcut cu mâinile voastre vinovate.q ["Întoarceţi-vă cu pocăinţă la acela de la care aţi căzut atât de adânc, feciori ai lui Israil!# ?"Ca păsările care se rotesc deasupra cuibului, aşa Domnul Savaot va ocroti Ierusalimul, îl va acoperi, îl va apăra, îl va cruţa şi îl va scăpa.k O"Căci iată ce mi-a grăit Domnul: «Precum leul şi puiul de leu răcnesc când au înhăţat prada, şi împotriva lor se adună toată ceata ciobanilor, dar ei nu se înfioară şi nu se clintesc nici de zbieretele, nici de mulţimea care-i înconjoară, tot aşa Domnul Savaot se va pogorî să se războiască pe muntele Sionului şi pe colina lui.L "Egiptul este om şi nu Dumnezeu, caii lui sunt carne şi nu duh. Când Domnul îşi va întinde mâna sa, ocrotitorul se va împiedica şi ocrotitul va cădea, şi amândoi împreună vor pieri!L"Dar el este destul de înţelept ca să abată prăpădul şi nu-şi ia înapoi cuvintele. El se ridică împotriva casei celor fără de lege şi nu sprijineşte pe cei ce săvârşesc păcate.~ w"Vai de cei ce se pogoară în Egipt după ajutor şi se bizuesc în caii lor şi în mulţimea carelor îşi pun nădejdea şi în puzderia călăreţilor, dar nu-şi îndreptează privirea către sfântul lui Israil şi nu întreabă pe Domnul.X)"!Un cuptor de multă vreme este înfierbântat, hotărît pentru Moloch; vatra lui de foc e mare şi largă; jăratic şi lemne sunt din belşug. Suflarea Domnului, ca o vijelie de flăcări, îl va aprinde.1[" Şi de fiecare dată când Domnul o va lovi cu toiagul mustrării, tipsiile şi harfele vor izbucni în cântece! Şi necontenit Domnul o va lovi cu braţu-i avântat.eC"Astfel, la glasul Domnului, Asiria va tremura, în vreme ce Domnul o va pedepsi cu toiagul..U"Şi Domnul va slobozi glasul său cel puternic şi va prăvăli braţul său, cu furie năprasnică, cu izbucnire de foc mistuitor, cu potop de ploaie cu grindină.O"Voi veţi cânta atunci ca în noaptea prăznuirii unui praznic, şi cu bucurie mare vă veţi bucura, ca unul care purcede cu cântec de flaut să urce în muntele Domnului, la stânca lui Israil.,Q"Suflarea lui ca un şivoi năvalnic care ajunge până la gât; el vine să cearnă popoarele în sita pieririi şi să pună în fălcile lor frâul rătăcirii!-"Iată mărirea Domnului care vine de departe, mânia sa e foc şi nor greu de fum: buzele sale sunt pline de urgie şi limba sa e foc mistuitor!P"Şi luna va străluci ca soarele, iar soarele străluci-va de şapte ori mai mult decât lumina a şapte zile, în ziua când Domnul va lega rănile poporului său şi va tămădui zdreliturile lui.~/"Atunci pe orice munte înalt şi pe orice deal mare vor curge râuleţe şi pâraie de apă, în ziua marelui măcel, când turnurile vor cădea.}"Şi boii şi măgarii care lucrează pământul mânca-vor nutreţ dat cu sare, trecut prin vânturătoare şi prin ciur.i|K"Şi atunci el îţi va da ploaie pentru sămănătura ta pe care vei sămăna-o pe pământ şi pâinea pe care o va rodi ţarina va fi gustoasă şi hrănitoare. Turmele tale vor paşte în ziua aceea pe pajişti întinse.:{m"Atunci, argintul care îmbracă idolii îl veţi găsi spurcat şi aurul care împodobeşte chipurile turnate îl veţi arunca drept necurat şi veţi zice: «Afară de aici!»z)"Şi urechile tale vor auzi aceste cuvinte la spatele tău: «Iată calea, apucaţi pe ea!», fie că o ia la dreapta, fie că o ia la stânga.#y?"Şi Domnul îţi va da ţie pâinea necazului şi apa nevoii, iar cei ce te povăţuesc nu se vor mai ascunde, ci ochii tăi vedea-vor pe dascălii tăi, x"Popor din Sion, care locueşti în Ierusalim, nu plânge! El se va milostivi la glasul strigătului tău şi te va auzi degrabă!fwE"Dar tocmai de aceea Domnul aşteaptă să se milostivească spre voi, de aceea el se va ridica să vă arate îndurarea sa. Căci Domnul este Dumnezeu al dreptăţii: fericiţi sunt cei care nă-dăjduesc într’însul![v/"O mie vor fugi de ameninţarea unuia singur, şi când vă vor ameninţa cinci mii, toţi veţi rupe-o de fugă până când veţi rămânea ca o prăjină pe vârful muntelui şi ca un steag pe vârf de deal.Uu#"Ci aţi zis: «Nu! Noi vom fugi călări pe cai!» De aceea trebue să fugiţi! Şi iarăşi aţi zis: «Vom călări pe cai iuţi ca vântul!» De aceea vor goni după voi, de zor, prigonitorii voştri!tta"Căci aşa zice Domnul Dumnezeu, Sfântul lui Israil: «Dacă vă veţi pocăi şi vă veţi astâmpăra, vă veţi mântui; căci întru linişte şi în bună nădejde stă vârtutea voastră». Dar voi n’aţi vrut să ascultaţi,Ys+"Ca un vas de lut care atât este de spart şi de zdrobit fără milă, încât între cioburile lui nu se află nici măcar unul cu care să iei foc din vatră sau să aduci un strop de apă de la cişmea.» r" Pentru aceasta păcatul vostru va fi ca spărtura într’un zid înalt, care dintr’o dată şi pe neaşteptate se prăbuşeşte;Fq" Pentru aceasta, aşa zice Sfântul lui Israil: «Fiindcă voi aţi dispreţuit cuvântul acesta şi aţi nădăjduit în strâmbătate şi în neadevăr şi aţi nădăjduit numai în ele,p}" Daţi-vă laoparte din calea cea dreaptă, abateţi-vă din drum şi luaţi din faţa noastră pe Sfântul lui Israil!»@oy" Care zic proorocilor: «Nu mai vedeţi nimic!» şi văzătorilor: «Nu ne mai proorociţi adevărul, ci spuneţi-ne lucruri măgulitoare, şi vedeţi pentru noi amăgitoare vedenii!jnM" Căci ei sunt popor de răzvrătiţi, neam mincinos, care uu voiesc s’audă de legea Domnului!m"«Acum du-te, scrie acestea pe o tăbliţă şi trece-le într’o carte, ca să fie mărturie veşnieă pentru vremea de mai târziu,ylk"Ajutorul Egiptului este deşertăciune, este nimica toată, pentru aceea îl numesc: «Balaurul cel amorţit». k"Proorocie despre fiara cea mare de la miază-zi. Printr’o ţară de prăpăd şi de jale, cu lei şi cu leoaice, cu năpârci şi cu şerpi zburători, ei duc pe măgari avuţiile lor şi pe cămile comorile lor, la un popor care nu le foloseşte la nimic.j+"Toţi laolaltă nedumeriţi vor fi de acest norod fără folos, de nici un ajutor, de nici o trebuinţă, ci dimpotrivă de ocară şi de râs.Xi)"Cu toate că voevozii lui au ajuns la Ţoan şi până la Hanes trimişii lui,ohW"Pentru aceasta sprijinul lui Faraon va fi pentru voi ruşine, şi râs adăpostul la umbra Egiptului.g%"Ei iau calea Egiptului, fără să mă întrebe pe mine, şi se duc să caute ajutor la Faraon şi la umbra Egiptului să se adăpostească.m"Pentru aceasta, ascultaţi cuvântul Domnului, voi oameni batjocoritori, căpetenii ale poporului din Ierusalim!a=;" Şi cuvântul Domnului va fi pentru ei, într’adevăr: ţau laţau, ţau laţau, cau lacau, cau lacau, zer şam, zer şam (poruncă peste poruncă, rânduială peste rânduială, îndreptare peste îndreptare, puţin ici, puţin colea), ca să se ducă şi să se împiedice poticnindu-se şi să se sfărâme şi în cursă să fie prinşi!<" Domnul a rostit: «Iată odihna, să se odihnească cel care e obosit; iată înviorarea!» Dar ei n’au voit să asculte.g;G" Cu adevărat, prin limba celor gângavi şi prin limbă streină va grăi poporului acestuia.P:" Şi-şi bat joc: ţau laţau, ţau laţau, cau lacau, cau lacau, zer şam, zer şam (poruncă peste poruncă, rânduială peste rânduială, îndreptare peste îndreptare, puţin ici, puţin colea).B9}" Dar tot ei zic: «Pe cine vrea să înveţe el înţelepciunea şi cui vrea să destăinuiască descoperiri? Desigur copiilor deabia înţărcaţi şi lăsaţi de curând de la sân.»S8"Toate mesele sunt pline de vărsături şi nu mai este nici un loc curat.7#"Dar şi aceştia sunt turburaţi de vin, şi năuciţi de băuturi ameţitoare. Preotul şi profetul se clatină de beţie, sunt zăpăciţi de băutură, se împleticesc de multul vin băut, bat câmpii când proorocesc; se clatină când îşi rostesc hotărîrile.u6c"Insufla-va duh de dreptate celor ce stau la judecată, cu dreptate şi tărie celor ce se luptă la porţi.5{"În ziua aceea Domnul Savaot va fi cunună strălucitoare şi strălucită diademă pentru rămăşiţa poporului său:=4s"Iar floarea trecătoare care străluceşte în diadema de pe vârfurile mănoase ale văii, va fi ca o smochină timpurie mai înainte de cules; cine o vede o ia şi o mănâncă!Y3+"Ea va fi călcată în picioare, cununa cea măreaţă a beţivilor din Efraim.G2"Iată, un duşman tare şi puternic stă în slujba Domnului: ca un potop de grindină, ca o năprasnă de vânt vijelios, ca o năvală de apă în şivoaie, răstoarnă totul la pământ.41 c"Vai ţie, cunună mândră a beţivilor din Efraim! Vai ţie, floare trecătoare care străluceşti în găteala lor, pe creştetul văilor mănoase, dar pline de beţivi!d0A" În vremea aceea, trâmbiţa cea mare va trâmbiţa şi cei care se pierduseră în ţara Asiriei vor veni, şi cei ce se risipiseră în ţara Egiptului se vor închina Domnului, în muntele cel sfânt, în Ierusalim.%/C" Şi va fi că în ziua aceea Domnul aduna-va roade de la Eufrat şi până la râul Egiptului; şi voi veţi fi culeşi unul câte unul, fii ai lui Israil!f.E" Când crăngile se vor usca, se vor frânge şi vor cădea, atunci veni-vor femeile să le pună pe foc. Acesta-i popor fără de minte şi Ziditorul lui nu se mai milostiveşte de el şi Făcătorul lui nu-l mai rabdă.A-{" Cetatea cea întărită rămânea-va singură, un loc părăsit şi neumblat ca un pustiu. Acolo va paşte juncul, în ea va fi locul lui de odihnă şi el va paşte lăstarii tineri.6,e" Aşa trebuia să fie ispăşită fărădelegea lui Iacob şi acesta era să fie rodul iertării păcatului lui: el să sfărâme în bucăţi toate pietrele jertfelnicelor idoleşti ca nişte pietre de var, şi niciodată să nu se mai ridice Aşerele şi stâlpii cei ridicaţi în cinstea soarelui.(+I"Nu! Ci, izgonindu-i şi trimiţându-i în robie, ţi-ai făcut răfuiala cu ei. I-ai spulberat cu răsuflarea ta, ca pleava, în ziua vijeliei din răsărit.c*?"L-a lovit oare Domnul cum a lovit pe călăii lui, sau l-a ucis aşa ca pe ucigaşii lui?z)m"Dar într’o zi Iacob va prinde rădăcini, Israil va înflori, va odrăsli şi cu roadele sale va umple lumea.n(U"Ci mai bine este să stea omul sub ocrotirea mea şi cu mine să facă pace, pace să facă cu mine!'/"Nu sunt mâniat de fel pe ea. Dar ce era să fac, când o năpădiseră spinii şi scaieţii? Am pornit război împotrivă-le şi le-am dat foc!&y"Eu, Domnul, sunt străjărul; în fiecare clipă o ud şi o stropesc, ca frunza-i să nu cadă. Zi, noapte, o păzesc.D%"Şi se va zice în ziua aceea: «Vie frumoasă, cântă!»Z$ /"În ziua aceea, Domnul se va năpusti cu sabia sa, grea, mare şi puternică, împotriva balaurului, a şarpelui care fuge, împotriva leviatanului, a şarpelui încolăcit, şi va omorî balaurul cel din Nil.S#"Căci iată Domnul va ieşi din locaşul său, ca să pedepsească fărădelegile locuitorilor pământului. Pământul va da pe faţă sângele pe care l-a supt şi pe ucişii lui nu-i va mai tăinui.""Sus, poporul meu! Intră în cămările tale şi închide uşa după tine! Ascunde-te o clipă, până când va trece mânia!k!O"Dar morţii tăi vor trăi şi trupurile lor vor învia. Deşteptaţi-vă, tresăltaţi de bucurie, voi cei ce sălăşluiţi în pulbere! Căci roua ta este rouă de lumină şi pământul va naşte din nou pe cei adormiţi.* M"Ca împovăraţi de facere am fost şi în dureri ne-am zvârcolit, dar am născut vânt! Mântuire ţării n’am adus şi locuitori pe lume nu s’au născut!%"Ca femeia însărcinată şi gata să nască, care se zvârcoleşe şi strigă în durerea ei, aşa am fost, Doamne, cu toţii în faţa ta!"Doamne, pe tine te-am căutat în vreme de restrişte, către tine am strigat în scârba noastră, când a venit peste noi pedeapsa ta.|q"Înmulţit-ai poporul, Doamne, înmulţit-ai poporul şi te-ai preamărit pe tine şi ai lărgit hotarele ţării!"Morţii nu vor fi iarăşi vii şi umbrele nu vor învia; de aceea tu i-ai pedepsit şi i-ai nimicit şi ai şters până şi numele lor.7" Doamne Dumnezeul nostru, avut-am peste noi şi alţi stăpâni, afară de tine, dar noi numai pe tine te vom lăuda şi vom pomeni numai numele tău!dA" Doamne, dă-ne nouă pacea ta, fiindcă tot ceea ce ni se întâmplă, tu ni le-ai făcut!0Y" Doamne, mâna ta este ridicată, dar ei nu o văd! Vedere-ar râvna ta pentru poporul tău şi s’ar face de ocară! Focul sortit vrăjmaşilor tăi să-i mănânce! F~}}{{z> =\<<0;::@99h88766T5554'322]11,0o//.O--,,F+w**)((H'&&K%% $[#""! ppm?g):T- L~D J ?  ~4Tm^5"+Acest popor pe care l-am zidit pentru mine ca să povestească falnicele mele fapte.=s"+Mă vor proslăvi fiarele câmpului, şacalii şi struţii, că am slobozit izvoare în pustie, şivoaie de apă în pământ neumblat, ca să adăp pe poporul meu, pe alesul meu;)"+Iată că eu voi face un lucru nou, care acum înmugureşte; nu-l vedeţi voi oare? Croi-voi în pustie cale, în loc deşert izvoare de apă.nU"+«Nu vă mai aduceţi aminte de lucrurile de altădată şi nu mai luaţi aminte la cele ce au fost!6e"+Cel care scoate carele de război şi caii, oştirea şi căpitanii, ca să se aştearnă la pământ şi să nu se mai scoale şi să se stingă, ca o feştilă de opaiţ:\1"+Aşa zice Domnul, cel ce croieşte drum pe mare şi cărare în apele zbucnitoare,V%"+Eu sunt Domnul, Sfântul vostru, ziditorul lui Israil, împăratul vostru!»[/"+Aşa zice Domnul, Mântuitorul vostru, Sfântul lui Israil: «Pentru voi voi trimite prăpăd împotriva Babilonului, şi pe Caldei îi voi pune pe toţi pe fugă, în corăbiile de care erau atât de mândri.)K"+ «Eu sunt Dumnezeu din veşnicie şi de aci încolo acelaşi sunt! Nimeni nu poate sa iasă de sub puterea mea şi ceea ce fac eu, cine poate să răstoarne?»'"+ Eu sunt cel ce a vestit mântuirea şi a adus-o şi a propoveduit-o, şi nu sunt strein la voi. Voi sunteţi martorii mei», – zice Domnul.B"+ Eu, eu sunt Domnul şi nu este Mântuitor afară de mine!`9"+ «Voi sunteţi martorii mei», – zice Domnul, – «şi sluga pe care am ales-o, ca să ştiţi, să mă credeţi şi să pricepeţi că eu sunt: înainte de mine n’a fost Dumnezeu şi nici după mine nu va fi! "+ Neamurile toate laolaltă să se adune şi să se strângă popoarele! Care dintre ele poate să ne vestească asemenea lucruri şi să ne spună vechile proorocii? Să-şi aducă martori şi să dovedească, să audă toţi şi să zică: «Adevărat!»_ 7"+Să vină poporul cel orb care totuşi are ochi şi cel surd care totuşi are urechi!p Y"+Pe toţi acei care poartă numele meu şi i-am creat, i-am zidit şi i-am pregătit, pentru slava mea.- S"+Zice-voi miază-nopţii: «Dă-mi-i!» şi miază-zilei: «Nu-i opri!» Adu pe fiii mei din ţinuturi depărtate, şi pe fiicele mele de la marginile pământului;r ]"+Nu te teme, căci eu voi fi cu tine! De la răsărit voi aduce seminţia ta şi de la apus te voi aduna. "+Fiindcă tu eşti de preţ în ochii mei şi de cinste şi te iubesc; voi da oameni în locul tău şi popoare în locul vieţii tale.*M"+Căci eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Sfântul lui Israil, Mântuitorul. Eu voi da Egiptul preţ de răscumpărare pentru tine, Etiopia şi Şeba în locul tău;P"+Dacă va fi să treci prin apă, eu voi fi cu tine, şi prin puhoaie de va fi să treci, ele nu te vor înneca! Prin foc de va fi să treci, focul nu te va vătăma şi flăcările nu te vor mistui,. W"+Şi acum aşa zice Domnul, ziditorul tău, Iacobe, şi creatorul tău, Israile: «Nu te teme, căci eu te-am răscumpărat şi te-am chemat pe nume şi al meu eşti!>u"*Drept aceea, el a vărsat peste ei iuţimea mâniei sale şi prăpădul războiului. Văpaia i-a cuprins în jur şi n’au priceput, arşi au fost, dar minte nu s’au învăţat!<q"*Cine a dat pe Iacob spre prădare şi pe Israil tâlharilor? Domnul, faţă de care au păcătuit, fiindcă n’au vrut să umble în căile lui şi de legea lui n’au ascultat!uc"*Cine dintre voi va pleca urechea la acestea, va fi cu luare aminte şi va asculta la cele ce vor să fie?»I "*Dar poporul este furat şi prădat; sunt închişi toţi în peşteri şi ascunşi în temniţi. Furaţi au fost şi nimeni nu i-a mântuit, prădaţi şi nimeni n’a zis: «Daţi înapoi!»\1"*Binevoit-a Domnul întru dreptatea sa ca legea sa s’o facă mare şi măreaţă.iK"*Tu multe ai văzut, fără să le iei în seamă; urechile ţi-erau deschise, dar n’ai auzit.%C"*Cine este orb fără numai sluga mea? Cine este surd ca solul meu pe care îl trimit? Cine este orb ca omul meu de aproape şi surd ca slujitorul Domnului?F~"*Surzilor, auziţi, orbilor uitaţi-vă încoace şi vedeţi!}!"*Să dea înapoi şi să se ruşineze cei ce-şi pun nădejdea în idoli, cei ce zic chipurilor turnate: «Voi sunteţi dumnezeul nostru!»*|M"*Îndrepta-voi pe cei orbi pe drumuri pe care nu le cunosc şi pe poteci neştiute îi voi călăuzi; întunericul îl voi preface înaintea lor în lumină şi povârnişurile în câmpie întinsă. Acestea sunt făgăduinţele mele pe care le voi împlini şi nu le voi trece cu vederea.-{S"*Munţii îi voi pustii, la fel şi dealurile, toată verdeaţa lor voi pârjoli-o; pâraiele le voi preface în văi uscate şi bălţile fără apă le voi lăsa!!z;"*«Tăcut-am multă vreme, stat-am liniştit şi mi-am stăpânit tăcerea; acum ca o femeie care naşte voi geme, voi striga şi-mi voi trage suflarea!?yw"* Domnul iese ca un viteaz, ca un războinic aprinde râvna luptei şi izbucneşte în puternice strigăte de război, împotriva vrăjmaşilor lui el luptă vitejeşte şi birueşte!_x7"* Să proslăvească pe Domnul şi lauda lui s’o vestească în depărtate ţinuturi.aw;"* Pustia glasul să-l ridice şi cei ce o străbat şi aşezările în care are sălaş Chedar! Locuitorii de pe povârnişurile stâncoase să chiue de veselie; şi cei din vârfurile munţilor de bucurie să strige!Yv+"* Cântaţi Domnului cântare nouă, cântaţi în strune laudele lui până la marginile pământului! Voi cei ce porniţi pe mare şi stăpâniţi întinderile ei, voi ostroave şi cei ce locuesc întru voi! u"* Cele proorocite altădată s’au plinit şi altele mai nouă vi le vestesc: înainte ca să odrăslească vi le dau de ştire.»}ts"*Eu sunt Domnul şi acesta este numele meu. Nu voi da nimănui slava mea şi nici chipurilor cioplite cinstirea mea.s"*Ca să deschizi ochii celor orbi, să scoţi din temniţă pe cei robiţi, şi din fundul închisorii pe cei ce stau în întuneric.&rE"*«Eu, Domnul, te-am chemat întru dreptatea mea şi te-am luat de mână şi te-am ocrotit şi te-am făcut legământ poporului meu şi lumină noroadelor;Sq"*Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu, care a făcut cerurile şi le-a întins, care a urzit pământul şi toate rodurile lui, care a dat suflare norodului de pe el şi duh celor ce umblă pe întinsul lui:'pG"*El nu va obosi şi nu-şi va irosi puterile, până ce nu va aşeza legea pe pământ; căci învăţătura lui o aşteaptă toate îndepărtatele ţinuturi.~ou"*Trestia frântă n’o va zdrobi şi feştila fumegândă n’o va stinge. El va propovedui legea mea cu credinţă;Wn'"*Nu va striga, nici nu va grăi tare, şi în pieţe nu se va auzi glasul lui.#m A"*Iată sluga mea pe care o sprijin, alesul meu, întru care binevoieşte sufletul meu. Pus-am peste el Duhul meu şi el va propovedui noroadelor legea mea.hlI")Drept aceea toţi sunt nimic, lucrările lor deşertăciune, idolii lor sunt vânare de vânt!k")Dar privesc şi nu este nimeni; printre ei nu se află nici un profet. Eu îi întreb: «De unde vine el?» Dar ei nu răspund nimic!gjG")Cel dintâi eu am zis Sionului: «Iată-i, iată-i!», şi Ierusalimului am adus veste nouă.Vi%")Cine ni l-a proorocit şi cine ni l-a făcut cunoscut mai dinainte ca să putem să zicem: «A avut dreptate!» Dar nimeni nu l-a vestit, nimeni n’a grăit, nici n’a auzit vreodată cuvintele voastre.Ih ")De la miază-noapte am stârnit pe un om şi vine; l-am chemat pe nume din laturea de răsărit. El calcă pe principi, ca tina, în picioare, cum frământă olarul pământul bun de oale.»|gq")Dar iată că lucrarea voastră este nimic şi nimic sunteţi şi voi, şi vrednic de urgie este cel ce vă alege!6fe")Vestiţi cele ce vor fi în vremea cea de apoi, ca să ne încredinţăm că sunteţi dumnezei! Haidem! Bine sau rău: faceţi ca să vă privim şi să ne minunăm de voi!|eq")«Să se apropie şi să ne spună ceea ce va fi! Dar mai întâi, ce-a fost mai înainte şi cum a fost, aceasta să ne spuneţi, ca să cercetăm cu deamăruntul şi apoi să iscodim şi viitorul pe care-l proorociţi şi vom vedea ce este.d%")«Veniţi şi vă apăraţi pricina voastră», – zice Domnul, – «apropiaţi-vă cu dovezile voastre», – zice împăratul lui Iacob.-cS")Ca să vadă şi să se încredinţeze şi să cerceteze şi să priceapă cu toţii, că mâna Domnului a făcut aceasta şi că Sfântul lui Israil le-a zidit!»b")Sădi-voi în pustie cedri, salcâmi, mirţi şi măslini, şi în locuri neumblate chiparoşi, ulmi şi molifţi, laolaltă;-aS")Pe dealuri pleşuve voi slobozi râuri, şi izvoare în mijlocul văilor voi trimite; pustiul îl voi preface în iaz şi pământul uscat în şirag de fântâni..`U")Cei săraci şi obijduiţi caută apă, dar nu o găsesc; limba lor este uscată de sete. Eu, Domnul lor, îi voi auzi; cu, Dumnezeul lui Israil, nu-i voi părăsi!_3")Tu le vei vântura, vântul le va lua şi vijelia le va risipi. Iar tu te vei bucura întru Domnul şi întru Sfântul lui Israil te vei preamări!#^?")«Iată voi face din tine grapă cu dinţi, ascuţită şi nouă. Grăpa-vei peste munţi şi-i vei preface în pulbere şi văile în pleavă măruntă.(]I")Nu-ţi fie frică, vierme al lui Iacob, viermişor al lui Israil, căci eu voi fi ajutorul tău», – zice Domnul, Mântuitorul tău şi Sfântul lui Israil. \ ") Căci eu, Domnul Dumnezeul tău, îţi voi întări dreapta ta şi îţi voi zice: «Nu te teme, căci eu sunt ajutorul tău!»}[s") Căuta-vei şi nu vei găsi pe cei ce te urăsc pe tine şi ca o nimica vor fi cei ce vor voi să se lupte cu tine.5Zc") Iată că se vor ruşina şi de ocară se vor face toţi cei ce se încruntă la luptă împotriva ta; toţi vor fi nimiciţi şi vor pieri cei ce se fac vrăjmaşii tăi!4Ya") Nu te teme, căci eu voi fi cu tine, nu privi cu spaimă, căci cu sunt Dumnezeul tău. Eu îţi voi da putere şi te voi ocroti, şi dreapta mea cea tare te va sprijini!JX ") Pe tine te-am smuls din cele mai depărtate margini ale lumii şi te-am chemat din cele mai de departe colţuri, şi ţi-am zis: «Tu eşti robul meu, pe tine te-am ales şi nu te-am lepădat;gWG")«Dar tu, Israile, sluga mea, Iacobe, pe care te-am ales, sămânţa lui Avraam, iubitul meu,NV")Turnătorul îmbărbătează pe giuvaergiu şi cel ce bate aurul cu ciocanul pe cel ce bate pe nicovală, zicând: «Îmbinarea este bună». Şi îl întăreşte cu cuie, ca să nu se răstoarne.EU")Fiecare se îndeamnă unul pe altul şi-şi zic: «Curaj!»~Tu")Ostroavele îl văd şi sunt cuprinse de spaimă, marginile pământului se cutremură, se apropie şi vin încoace.?u"(Iată, neamurile sunt ca o picătură de apă într’o vadră, ca un fir de pulbere într’un cântar. Tată, ţărmurile şi ostroavele el le spulberă ca pe un firice; de colb!>3"(Cu cine s’a sfătuit el ca să judece bine şi să înveţe căile dreptăţii, să înveţe ştiinţa şi calea înţelepciunii s’o cunoască?P="( Cine a cuprins Duhul Domnului şi cine l-a sfătuit pe el, ca sfetnic?S<"( Cine a măsurat apele cu căuşul pumnului şi cine a socotit cu cotul întinsul cerului? Cine a pus în baniţă pulberea pământului? Cine a cântărit munţii cu cântarul şi colinele cu balanţa?+;O"( Ca un păstor care paşte turma sa, aduna-va mieii cu braţul său şi îi va purta la sânul său, şi pe cele ce alăptează le va mâna la staul de odihnă.»%:C"( Iată, Domnul Dumnezeu vine ca un viteaz şi braţul lui supune tot. Iată că plata biruinţei lui este cu el şi răsplata izbânzii merge înaintea lui.U9#"( Sue-te pe pisc de munte, sol de bucurie al Sionului, înalţă glasul tău cu putere, sol de bucurie al Ierusalimului, ridică glasul şi nu te teme! Spune cetăţilor lui Iuda: «Iată Dumnezeul vostru!k8O"(Iarba se usucă şi floarea se vestejeşte, iar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac!»7y"(Se usucă iarba şi floarea se vestejeşte, căci Duhul Domnului a trecut peste ea. Cu adevărat, poporul este iarbă;"6="(Un glas îmi zice: «Propovedueşte!» Şi eu întreb: «Ce să propoveduesc? Toată făptura este ca iarba şi toată mărirea ei ca floarea câmpului!5}"(Atunci se va arăta slava Domnului şi toată făptura va vedea mântuirea lui Dumnezeu, căci gura Domnului a grăit.»34_"(Toată valea să se umple şi tot muntele şi dealul să se netezească, şi toate povârnişurile să ajungă cale netedă şi toate crestele stâncoase: vale adâncă.v3e"(Un glas strigă în pustie: «Gătiţi calea Domnului, pregătiţi, în pustie, cărarea Dumnezeului vostru.Q2"(«Îmbărbătaţi Ierusalimul şi-i strigaţi: «Munca de rob s’a isprăvit, fărădelegea a fost ispăşită, fiindcă pedeapsă îndoită a luat din mâna Domnului, pentru toate păcatele sale».R1 "(«Mângâiaţi, mângâiaţi pe poporul meu», – zice Dumnezeul vostru.-0S"'Şi a zis Iezechia lui Isaia: «Bun este cuvântul Domnului pe care l-ai grăit!» Căci, se gândea el: «Numai să fie pace necurmată în vremea domniei mele!»/"'«Şi din feciorii care vor ieşi din tine şi-i vei naşte, de asemeni vor lua, să fie slujitori la curtea împăratului din Babilon!» .9"'«Iată că vor veni zile, când tot ce au agonisit părinţii tăi până astăzi va fi dus în Babilon şi nu va rămânea nimic», – zice Domnul.W-'"'Şi a zis Isaia către Iezechia: «Ascultă ceea ce grăieşte Domnul Savaot!T,!"'Şi l-a mai întrebat: «Ce au văzut în palatul tău?» Şi a zis Iezechia: «Au văzut toate câte sunt în gospodăria mea, încât n’a rămas nimic ca să nu le fi arătat în vistieriile mele».P+"'Atunci a zis proorocul Isaia către regele Iezechia: «Ce spuneau oamenii aceştia şi de unde au venit ei la tine?» Şi a răspuns Iezechia: «Au venit dintr’o ţară depărtată, din Babilon».J* "'Şi s’a bucurat pentru ele Iezechia şi a arătat solilor vistieria sa: argintul, aurul, mirezmele şi untdelemnul cel bun, şi toată strânsura lui de arme şi tot ce se afla în vistieriile sale, încât n’a rămas nimic în palatul lui şi în tot cuprinsul gospodăriei lui pe care Iezechia să nu-l fi arătat.<) s"'În vremea aceea, Merodac-Baladan, fiul lui Baladan, împăratul Babilonului, a trimis scrisori şi un dar lui Iezechia, căci auzise că a fost bolnav şi s’a făcut sănătos.o(W"&Atunci a întrebat Iezechia: «Care va fi semnul că pot să mă sui iarăşi în templul Domnului?»l'Q"&Şi a zis Isaia: «Luaţi o turtă de smochine şi întindeţi-o pe rană, ca să se lecuiască!»q&["&Mântuiască-ne Domnul! Şi vom cânta din harfă, toate zilele vieţii noastre în templul Domnului!»e%C"&Cel viu, cel viu te laudă ca mine astăzi. Părinţii învaţă pe copii credincioşia ta. $ "&Căci iadul nu te va lăuda şi moartea nu te va proslăvi; cei ce se pogoară în mormânt nu mai nădăjduesc în harul său.$#A"&Iată că amara suferinţă s’a schimbat în sănătate. Tu ai cruţat viaţa mea de adâncul mistuitor! Tu ai aruncat înapoia ta toate păcatele mele! ""&Doamne! În tine stă nădejdea inimii mele! Tu ai pus la încercare viaţa mea, dar m’ai tămăduit şi mi-ai dat viaţă nouă. !9"&Ce să mai grăiesc? El mi-a dat de ştire şi a şi îndeplinit-o! Tihnit voi petrece toţi anii vieţii mele cu toată amărăciunea sufletului meu!> u"&Ca o rândunea, ca un cocor, aşa mă tânguesc; ca o porumbiţă, aşa guruesc de durere. Ochii mei se usucă tot căutând în sus. Doamne, sunt în mare cumpănă, nu mă lăsa!"& Strig după ajutor până dimineaţa. Ca un leu boala îmi sfărâmă oasele mele! De dimineaţa până seara, tu ai sfârşit cu mine!iK"& Casa mea e doborîtă şi spulberată departe de mine, ca o colibă de ciobani. Ca un ţesător, făcut-am sul viaţa mea. El taie pânza vieţii mele din rostul iţelor! De dimineaţa până seara, tu ai sfârşit cu mine."& Nu voi mai vedea pe Domnul în pământul celor vii; şi oameni eu nu voi mai privi în lumea cea de răposaţi locuită.-S"& «Atunci eu am zis: În miezul vieţii mele, trebue să mă pogor la porţile împărăţiei celor morţi; răpiţi mi-au fost anii ce-ar fi fost să mai trăiesc.jM"& Rugăciunea lui Iezechia, regele Iudei, când a căzut bolnav şi s’a tămăduit de boala lui.M"&Iată, voi întoarce înapoi umbra cu atâtea linii, pe care soarele le-a străbătut pe ceasornicul lui Ahaz, cu zece Unii.» Şi soarele s’a dat înapoi cu zece linii pe care le străbătuse.a;"&Şi iată semnul care ţi se va da ţie de la Domnul că el va împlini cuvântul său.jM"&Şi din mâna împăratului Asiriei te voi mântui pe tine şi cetatea aceasta şi voi ocroti-o.P"&«Du-te şi zi lui Iezechia: Aşa grăieşte Domnul Dumnezeul lui David, tatăl tău: Ascultat-am rugăciunea ta, văzut-am lacrămile tale; iată, voi adăuga la viaţa ta încă cincisprezece ani.@{"&Şi a fost cuvântul Domnului către Isaia şi i-a zis:O"&«O, Doamne! Adu-ţi aminte că am umblat înaintea ta cu credinţă şi cu inimă curată, săvârşind ceea ce este plăcut înaintea ochilor tăi!» Şi a izbucnit Iezechia în hohote de plâns.T!"&Atunci s’a întors Iezechia cu faţa la perete şi s’a rugat Domnului:\ 3"&În vremea aceea Iezechia s’a îmbolnăvit de moarte. Şi a intrat la el Isaia, fiul lui, Amos, şi i-a zis: «Aşa grăieşte Domnul: Pune rânduială în casa ta, căci vei muri şi vei isprăvi cu viaţa.»Z-"%&Şi pe când el se închina în templul lui Nisroc, dumnezeul său, Adramelec şi Şareţer, feciorii săi, l-au ucis cu sabia şi ei au fugit în ţinutul Ararat. Iar Asar-hadon, fiul lui, a domnit după el.iK"%%Atunci Sanherib, împăratul Asiriei, a ridicat tabăra şi a plecat şi s’a oprit la Ninive.'G"%$Şi a pornit îngerul Domnului şi a bătut oastea Asiriei: o sută optzeci şi cinci de mii de ostaşi; iar dimineaţa la sculare, toţi erau morţi, polog.b="%#«Apăra-voi cetatea aceasta şi o voi mântui pentru mine şi pentru David sluga mea!»jM"%"Pe calea pe care a venit se va întoarce şi nu va intra în cetatea aceasta», – zice Domnul.Y +"%!Pentru aceasta, aşa zice Domnul către împăratul Asiriei: Nu va intra în această cetate şi nu va arunca nici o săgeată. Nu va porni împotriva ei cu scut şi nu va înconjura-o cu valuri de pământ. "% Căci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă şi din muntele Sionului cei scăpaţi cu viaţă. Râvna Domnului Savaot va face aceasta.z m"%Şi rămăşiţa care va scăpa din neamul lui Iuda îşi va înfige rădăcini în jos şi va face rod în sus. "%Iar pentru tine, Iezechia, acesta va fi semnul: anul acesta să mâncaţi din otava ce creşte pe ogoare, anul cel de-al doilea din ceea ce creşte de la sine, iar în al treilea an sămănaţi, seceraţi, sădiţi vii şi mâncaţi din rodurile lor.E "%Întărâtarea ta împotriva mea, trufia ta ajuns-au până la urechile mele. Pune-voi inelul meu în nasul tău şi frâul meu în gura ta şi te voi întoarce pe calea pe care ai venit!Z-"%Ştiu când te scoli şi când te culci, toate faptele tale îmi sunt cunoscute.w"%Iar cei ce locuiau în ele, istoviţi de orice putere, să rămână spăimântaţi şi aiuriţi şi să fie ca iarba câmpului, ca pajiştea cea verde, ca iarba de pe acoperişuri şi ca un lan de grâu ars de soare mai nainte de a da în spic.jM"%Oare tu nu înţelegi că din vremi străvechi am pregătit aceasta, din veac de veac le-am hotârit şi acum le aduc la îndeplinire? Că tu, adică, era să pustieşti şi în ruină să prefaci cetăţile cele întărite;w"%Căci eu sunt cel ce am săpat fântâni şi am băut apă şi am zvântat sub paşii mei toate canalele Egiptului!»%C"%Prin slujitorii tăi hulit-ai pe Domnul şi ai zis:«Cu care multe urca-voi pe vârfurile munţilor, pe cele mai falnice piscuri ale Libanului! Tăia-voi cedrii cei falnici şi fruntea chiparoşilor şi voi ajunge pe cele mai înalte culmi şi în cel mai nepătruns desiş de codru,"%Pe cine ai ocărit şi ai hulit şi împotriva cui ai ridicat glasul tău şi ai semeţit ochii tăi? împotriva Sfântului lui Israil!<q"%Iată hotărîrea pe care a rostit-o împotriva lui: «Te dispreţueşte şi îşi bate joc de tine fecioara, fiica Sionului; în dosul tău clatină din cap fiica Ierusalimului!5c"%Şi a trimis Isaia, fiul lui Amos, către Iezechia să-i spună: «Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil, căruia te-ai rugat în pricina cu Sanherib, împăratul Asiriei:+"%Ci acum, Doamne Dumnezeul nostru, mântueşte-ne din mâna lui, ca să ştie toate împărăţiile pământului că tu singur eşti Dumnezeu!»+"%Şi pe dumnezeii lor i-au ars în foc, dar ei nu sunt dumnezei, ci lucruri de mâini omeneşti: lemn şi piatră; pentru aceea ei i-au nimicit.a~;"%Cu adevărat, Doamne, împăraţii Asiriei au nimicit toate neamurile şi ţările lor;=}s"%Pleacă, Doamne, urechea ta şi deschide, Doamne, ochii tăi şi vezi şi ia aminte la cuvintele lui Sanherib, pe care le-a trimis ca să facă de batjocură pe Dumnezeul cel viu.3|_"%«Doamne Savaot, Dumnezeul lui Israil, care stai pe heruvimi, numai tu singur eşti Dumnezeu al tuturor împăraţilor de pe pământ! Tu ai făcut cerul şi pământul!;{q"%Şi s’a rugat Iezechia către Domnul, şi a zis:z5"%Atunci Iezechia luă scrisoarea din mâna trimişilor şi o citi. Apoi el intră în templul Domnului şi o întinse desfăcută înaintea Domnului.kyO"% Unde este regele Hamatului, regele Arpadului, regele cetăţii Sefarvaim, al Henei şi al Ivei?»x"% Oare dumnezeii lor au mântuit popoarele pe care le-au nimicit părinţii mei: Gozanul, Haranul, Reţeful, pe fiii lui Eden din Telasar?$wA"% Iată, tu însuţi ai auzit ceea ce au, făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor şi cum le-au nimicit. Şi atunci cum vei putea să scapi tu singur?qSpoo4mm lnkjii2hDggf ehdd"ccb}a``5_a^]\\,[[.ZPYXXrWcVUUKTT!SRQQ_POOoNNMNLLK_JJ4IISHHG$F[E~DCBBAQ@L?? >==3<;;::: 99*8V776@54433J2110/.-,+*** )5((S''q&%%($/#X"O!! S-ZooJ K H  `f5"GK"4Cât de frumoase sunt, pe munţi, picioarele solului care vesteşte pacea, care aduce solia de veste bună şi crăiniceşte mântuirea, grăind Sionului: «Dumnezeul tău este împărat!»dJA"4Drept aceea să cunoască poporul numele meu, căci eu sunt cel care rostesc: iată-mă!»tIa"4Şi acum ce să fac eu», – zice Domnul, – «când norodul meu a fost luat rob fără temei, când stăpânitorii lui strigă în semn de biruinţă», – zice Domnul, – «iară numele meu, necontenit, zi de zi, este defăimat?H/"4Căci aşa zice Domnul Dumnezeu: «În Egipt pogorît-a poporul meu odinioară ca să-şi aibă sălaş; apoi Asiria l-a împilat fără cuvânt.vGe"4Căci iată ce spune Domnul: «Fără bani aţi fost vânduţi şi fără argint veţi fi răscumpăraţi». F"4Scutură-te de pulbere, scoală-te, Ierusalime, cetate robită! Dezleagă funiile de pe grumazul tău, robită fiică a Sionului!^E 7"4Deşteaptă-te, scoală-te, îmbracă-te întru puterea ta, Sioane! Înveşmântează-te în odăjdii de slavă, Ierusalime, cetate sfântă! Căci nu vor mai intra în tine cel netăiat împrejur şi cel spurcat!qD["3Dar voi da paharul acesta în mâna chinuitorilor tăi, în mâna celor ce te împilau şi îţi ziceau: «Pleacă-te la pământ ca să trecem peste tine!» Şi trebuia să faci spatele tău maidan şi uliţă pentru trecători!»CC"3Aşa grăieşte Stăpânul, Domnul Dumnezeul tău, care se luptă pentru poporul său: «Iată, eu voi lua din mâna ta paharul buimăcelii, şi năstrapa mâniei mele nu vei mai bea-o!JB "3Drept aceea, ia aminte, sărmană cetate, beată, dar nu de vin!'AG"3Feciorii tăi zac fără vlagă, la colţurile tuturor uliţilor, ca o antilopă prinsă în laţ; ameţiţi de urgia Domnului, de lovitura Dumnezeului tău!7@g"3Două năprasne au dat peste tine – cine se va milostivi de tine? – pe de o parte: pustiirea şi prăpădul, pe de altă parte: foametea şi sabia. Cine te va mângâia?7?g"3N’a fost nici unul din toţi feciorii pe care i-a născut, care să-l sprijinească; n’a fost nici unul din toţi copiii pe care i-a crescut, care să-l ducă de mână!+>O"3Deşteaptă-te, deşteaptă-te, scoală-te, Ierusalime, tu care ai băut din mâna Domnului năstrapa urgiei lui, potirul buimăcelii l-ai sorbit şi l-ai băut!;=o"3Pus-am cuvintele mele în gura ta şi cu umbra mâinii mele te-am acoperit, ca să întind cerurile şi să întemeiez pământul şi să zic Sionului: «Tu eşti poporul meu!»<"3Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care întărâtă marea şi ridică valurile ei clocotitoare; Domnul Savaot este numele lui.u;c"3Curând, cel ferecat în cătuşe va fi dezlegat: în temniţă nu va muri şi de pâine nu va duce lipsă.z:m"3 Şi să dai uitării pe Domnul, ziditorul tău, cel ce a întins cerurile şi a întemeiat pământul, şi să te înfricoşezi mereu, în fiecare zi, de urgia împilătorului, care năzueşte să te prăpădească? Dar unde este urgia lui?9 "3 Eu, eu sunt cel care te mângâie. Şi tu cine eşti, ca să te temi de un muritor şi de un om de rând, care trece ca iarba, 8"3 Astfel, cei mântuiţi ai Domnului se vor întoarce şi vor veni în Sion, în cântece de biruinţă; şi veselie veşnică va încununa capul lor. Bucuria şi veselia vor veni peste ei, pe când durerea, întristarea şi suspinarea depărta-se-vor de la ei. 79"3 Nu eşti tu, oare, cel ce ai secat marea şi apele genunei, cel ce fundul mării l-ai prefăcut în cărare largă pentru cei răscumpăraţi ai tăi?\61"3 Ridică-te, scoală-te, înarmează-te cu tărie, braţ al Domnului! Înalţă-te ca în străvechile vremuri, ca în veacurile cele dintru început! N’ai zdrobit tu pe Rahab şi n’ai spintecat tu balaurul?U5#"3Ci dreptatea mea va rămânea în veac şi mântuirea mea în neam de neam.4 "3Ascultaţi-mă, voi cunoscători ai dreptăţii, popor care eşti cu legea mea în inimă: Nu te teme de ocara oamenilor şi de batjocura lor să nu te îngrozeşti, deoarece ca pe un veşmânt îi va mânca molia şi viermii îi vor mistui ca pe lână!3"3Ridicaţi la ceruri ochii voştri şi priviţi jos pământul: cerurile vor trece ca un fum şi pământul se va învechi ca un veşmânt, locuitorii vor pieri ca muştele, dar mântuirea mea va dăinui în veac şi dreptatea mea nu va avea sfârşit.N2"3Dreptatea mea este aproape, vine mântuirea mea şi braţul meu va da dreptate noroadelor; întru mine vor nădăjdui ţinuturile cele mai depărtate, căci de la braţul meu aşteaptă mântuire.81i"3Ia aminte la mine, tu poporul meu, şi voi, obştia mea, fiţi cu urechea la mine, căci de la mine va ieşi învăţătura şi legea mea voi statornici-o lumină popoarelor.f0E"3Căci Domnul mângâie Sionul şi paraginii lui îi dă nădejde. El va preface pustiul lui în rai şi pământul lui cel neroditor în grădina Domnului; zburdare şi veselie fi-vor în Sion, mulţumită şi cântări!'/G"3Priviţi pe Avraam, străbunul vostru, şi pe Sara cea care în dureri v’a născut. Căci pe el singur l-am chemat, l-am binecuvântat şi l-am înmulţit.5. e"3Ascultaţi-mă, voi care umblaţi după dreptate, voi care căutaţi pe Domnul! Priviţi la stânca din care aţi fost tăiaţi şi la pietrăria din care aţi fost scoşi.o-W"2 Voi toţi care aprindeţi focul şi pregătiţi săgeţi arzătoare, aruncaţi-vă în văpaia focului vostru şi în săgeţile pe care le-aţi aprins! Din mâna mea vi se va întâmpla aceasta; pe patul durerii vă veţi culca!S,"2 Cine din voi se teme de Domnul să asculte de glasul slugii sale! Cel care umblă în întuneric şi este fără de lumină să nădăjduiască întru numele Domnului şi să se bizue pe Dumnezeul lui!+1"2 Iată, Domnul Dumnezeu îmi vine într’ajutor! Cine mă va osândi? Iată, ca un veşmânt vechi toţi se vor prăpădi şi molia îi va mânca!#*?"2Apărătorul meu este aproape. Cine vrea să se năpustească asupra mea? Să ne măsurăm împreună! Cine este protivnicul meu? Să se apropie de mine!4)a"2Şi Domnul Dumnezeu mi-a ajutat, şi n’am fost făcut de ocară. Pentru aceasta am şi întărit faţa mea ca o cremene, fiindcă ştiam că nu voi fi făcut de ocară.({"2Spatele mele le-am dat spre bătăi şi obrazul meu spre pălmuire, şi faţa mea n’am ferit-o de ocara scuipărilor.o'W"2Domnul Dumnezeu mi-a deschis mie urechi, şi eu nu m’am împotrivit şi nici nu m’am dat înapoi.G&"2Domnul Dumnezeu mi-a dat mie limbă de ucenic, ca să ştiu să grăiesc celor desnădăjduiţi. În fiecare dimineaţă, el deşteaptă, deşteaptă urechea mea ca să ascult ca un ucenic.O%"2Eu îmbrac cerul cu zăbranic şi îl acopăr cu veşmânt de jale.»M$"2Pentru ce, când veneam, nu găseam pe nimeni, şi când strigam, nimeni nu răspundea? Oare mâna mea este prea scurtă ca să vă pot mântui, sau n’am destulă putere ca să vă pot izbăvi? Prin certarea mea eu zvântez marea şi fluviile le prefac în pustiu; peştii din ele pier din lipsă de apă şi mor de sete."# ?"2Aşa zice Domnul: «Unde este cartea de despărţenie a mamei voastre, prin care eu am alungat-o? Sau care este datornicul meu, căruia eu v’am vândut pe voi? Că, iată, pentru fărădelegile voastre aţi fost vânduţi şi pentru păcatele voastre am alungat pe mama voastră.q"["1Şi pe asupritorii tăi îi voi sili carnea să şi-o mănânce şi de chiar sângele lor să se îmbete ca de vin. Atunci toată făptura va şti că eu sunt Domnul Mântuitorul tău, Răscumpărătorul tău, Viteazul lui Iacob!»D!"1«Da!» zice Domnul. «Chiar robii celui viteaz i se vor lua, şi prada celui puternic zmulsă îi va fi, căci eu mă voi război cu protivnicii tăi şi pe fiii tăi eu îi voi libera!m S"1Oare poţi celui viteaz să-i iei prada, sau celui puternic să-i smulgi din mână pe cei robiţi?"1Împăraţii vor fi epitropii tăi şi principesele doicile tale. Cu feţele la pământ ţie se vor închina şi vor linge pulberea de pe picioarele tale. Atunci tu vei şti că eu sunt Domnul, care nu face de ocară pe cei ce nădăjduesc în el!»R"1Aşa zice Domnul Dumnezeu: «Iată, voi ridica mâna mea către neamuri şi către noroade voi înălţa steagul meu. Ele vor aduce pe feciorii tăi în sân şi pe fiicele tale pe umeri le vor purta.ta"1Atunci tu vei cugeta în inima ta: «Cine mi i-a născut pe aceştia? Pierdusem copiii mei şi eram stearpă, dusă în robie şi izgonită; dar pe aceştia cine i-a crescut? Iată că rămăsesem singură! Dar aceştia de unde vin?»$A"1Ba încă vor grăi la urechile tale copiii tăi, ai celei ce nu mai aveai copiii: «Ţinutul este prea strâmt pentru mine; fă-mi loc să stau şi eu!»6e"1Căci locurile tale părăginite şi dărâmăturile tale şi toată ţara ta pustie fi-vor prea înguste pentru locuitorii tăi, iar toţi pustiitorii tăi vor fi departe.`9"1Ridică ochii tăi de jur-împrejur şi vezi: toţi se adună, toţi vin la tine. Viu sunt eu, zice Domnul! Tu te vei îmbrăca întru ei ca într’un veşmânt de podoabă şi ca o mireasă te vei încinge cu ei!ta"1Copiii tăi aleargă grabnic către tine, pe când cei ce te-au dărâmat şi pustiit fug departe de tine.fE"1Iată, te-am însemnat în palmele mele; zidurile tale sunt deapururi înaintea ochilor mei!"1Oare femeia uită pe pruncul ei şi de rodul sânului ei nu are milă? Chiar când ea îl va uita, eu pe tine nu te voi uita!R"1Sionul zicea: «Domnul m’a părăsit şi Stăpânul meu m’a uitat!»Q"1 Tresăltaţi, ceruri, de bucurie şi tu, pământule, veseleşte-te, bucură-te! Munţilor, chiuiţi de veselie, fiindcă Domnul a mângâiat pe poporul său şi de obijduiţii săi s’a milostivit.xi"1 Iată că unii vin din ţinuturi depărtate, de la miază-noapte, de la apus, iar alţii din ţara Siniţilor.V%"1 Voi preface toţi munţii în drumuri şi căile mele vor fi bine rânduite.I "1 Să nu le fie nici foame, nici sete; soarele şi vântul cel arzător să nu-i atingă, fiindcă cel care se va milostivi de ei va fi călăuza lor care îi va îndrepta spre izvoare de apă.K"1 Ca să zici celor robiţi: «Ieşiţi!», şi celor care sunt la întuneric: «Veniţi la lumină!» Ca să pască dealungul tuturor drumurilor şi toate culmile pleşuve să fie păşunea lor;}s"1Aşa grăieşte Domnul: «În vremea milostivirii te voi asculta şi în vremea mântuirii te voi ocroti. Făcutu-te-am şi te-am hotărît Legământ al poporului, ca să pui rânduiala în ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite;%C"1Aşa grăieşte Răscumpărătorul şi Sfântul lui Israil către cel dispreţuit; către urîciunea neamurilor şi sluga tiranilor: «Împăraţi vor vedea şi se vor ridica, voevozi se vor închina, pentru Domnul cel credincios şi pentru Sfântul lui Israil, cel care te-a ales!»"1Mi-a zis: «Este puţin lucru să fii sluga mea, ca să aduci la loc seminţiile lui Iacob şi să întorci pe cei ce-au scăpat dintre ai lui Israil; de aceea te voi face lumina popoarelor, ca să duci mântuirea mea până la marginile pământului!» "1Şi acum Domnul cel care din pântecele maicii mele m’a urzit ca să-i slujesc lui şi să întorc pe Iacob către el şi să strâng la un loc pe Israil – căci aşa am fost eu cinstit în ochii Domnului şi Dumnezeul meu fost-a puterea mea –U #"1Dar eu cugetam: «În deşert m’am trudit, şi în zadar şi pentru nimic mi-am prăpădit puterea mea; căci, într’adevăr, partea cuvenită mie este la Domnul şi răsplata mea la Dumnezeul meu!»Y +"1Şi mi-a zis: «Tu eşti sluga mea, Israil, întru care eu mă voi proslăvi!»' G"1Făcut-a din gura mea sabie ascuţită; ascunsu-m’a în umbra mâinii sale. Făcut-a din mine săgeată ascuţită şi în tolba sa m’a aşezat deoparte,#  A"1Ascultaţi la mine, ostroavelor, luaţi aminte, popoare depărtate! Domnul m’a chemat de la naşterea mea, din pântecele maicii mele mi-a spus pe nume.?y"0«N’au tihnă cei fără de lege», – zice Domnul."0Şi sete nu le-a fost în pustiul unde el i-a dus; căci apă a scos din stâncă. Despicat-a stânca şi apa a ţâşnit!V%"0Ieşiţi din Babilon, fugiţi din Caldeea! Cu cântece de veselie! Vestiţi şi răspândiţi ştirea! Duceţi-o până la marginile pământului! Strigaţi: «Domnul a răscumpărat pe Iacob, sluga sa!»=s"0Atunci ar fi seminţia ta ca nisipul mării şi odraslele pântecelui tău ca pulberea pământului, şi nimic n’ar nimici şi n’ar mai şterge numele tău de dinaintea mea». "0Dacă ai fi luat aminte la poruncile mele, fericirea ta ar fi fost asemenea unui fluviu şi dreptatea ta ca talazurile mării;N"0«Aşa grăieşte Domnul, Mântuitorul tău, Sfântul lui Israil: Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te învaţă ceea ce-ţi este de folos şi te călăuzeşte pe calea pe care trebue să mergi._7"0Apropiaţi-vă de mine şi ascultaţi aceasta: De la început eu n’am grăit întru ascuns, de când s’a pornit totul de faţă eu am fost.» – Ci acum Domnul Dumnezeu mă trimite pe mine şi Duhul său. –[/"0Eu, eu am grăit şi l-am chemat, l-am adus şi i-am dat izbândă în calea lui.O"0Adunaţi-vă toţi şi ascultaţi! Care dumnezeu strein a prezis aceste lucruri? Acela pe care Domnul îl iubeşte va împlini voinţa sa împotriva Babilonului şi împotriva seminţiei Caldeilor.}s"0 Mâna mea a întemeiat pământul şi dreapta mea a desfăşurat cerurile. Eu le chem şi iată ele stau de faţă.q~["0 Ascultă la mine, Iacobe şi tu Israile, pe care te-am chemat. Eu sunt cel dintâi şi cel de pe urmă. }"0 Pentru mine, din pricina mea am făcut-o, căci cum voi îngădui ca numele meu să fie pângărit? Nimănui nu voi da slava mea!|"0 Iată că te-am lămurit în foc, dar n’am găsit că eşti argint; te-am încercat în cuptorul de topit al nenorocirii.r{]"0 Pentru numele meu îmi opresc mânia şi pentru slava mea îmi potolesc furia, ca să nu te prăpădesc.Vz%"0Nu, tu n’ai auzit şi nici n’ai ştiut, fiindcă pe atunci urechea ta nu era deschisă; căci eu ştiu cât eşti de necredincios şi că numele tău este: «fără credinţă din pântecele maicii».#y?"0Ele sunt zămislite azi şi nu de altădată, şi mai înainte de ziua aceasta tu n’ai auzit nimic despre ele, ca să nu zici: «Iată, eu le ştiam!»-xS"0Tu ai auzit; priveşte acum toate acestea! De ce nu mărturiseşti? De aici înainte îţi voi împărtăşi lucruri noi, ţinute în taină, pe care nu le ştiai.=ws"0Ţi-am prezis aceasta mai nainte ca să se întâmple şi ţi le-am dat de veste, ca să nu zici: «Idolul meu le-a făcut, chipurile mele de piatră şi de fier le-au poruncit».av;"0Fiindcă eu ştiu că tu eşti tare ca un drug de fier şi gâtul îţi este de aramă.0uY"0«Vestit-am din vremi străvechi cele ce erau să se întâmple; din gura mea au ieşit şi vi le-am dat de ştire; dintr’o dată le-am făcut şi ele gata au fost;t"0Căci voi purtaţi numele Cetăţii celei Sfinte şi vă bizuiţi pe Dumnezeul lui Israil al cărui nume este Domnul Savaot.s {"0Ascultaţi acestea, voi cei din casa lui Iacob, care purtaţi numele lui Israil, voi cei care aţi ieşit din sămânţa lui Iuda; care vă juraţi pe numele Domnului şi vă lăudaţi cu Dumnezeul lui Israil, dar nu din inimă şi nu cu dreptate.=rs"/Aşa se va întâmpla cu cei pentru care te-ai zbuciumat şi ai avut prieteşug din tinereţile tale. Fiecare îşi va vedea de treabă şi nimeni nu va putea să te mântuiască.Zq-"/Dar iată-i ca pleava pe care o mistueşte focul! Aşa vor ajunge, şi de puterea flăcărilor nu vor scăpa, căci nu e un jăratec la care numai să se încălzească, sau o vatră ca să stea dinaintea ei.epC"/ Ai ostenit de atâtea întrebări şi de atâta cugetare! Să iasă la iveală şi să te izbăvească cei ce iscodesc cerurile şi întreabă stelele şi care, la fiecare lună nouă, spun ceea ce ţi se va întâmpla! o9"/ Ţine-te de fermecătoriile şi de multele tale vrăjitorii cu care te-ai strădănuit din tinereţe, poate îţi vor sluji, poate vei insufla temere.xni"/ Drept aceea, va veni peste tine o nenorocire pe care nu vei putea s’o împiedici şi te va izbi un prăpăd pe care tu nu vei şti să-l înlături, căci pe neaşteptate va da peste tine pieirea, fără să fi avut vreme s’o prevezi.Xm)"/ Întru fărădelegile tale tu nădăjduiai şi ziceai: «Nimeni nu mă vede!» Înţelepciunea ta şi ştiinţa ta te-au rătăcit, astfel că gândeai în inima ta: «Eu, şi nimeni alta nu este ca mine!»Dl"/ Şi aceste două într’o clipă, în aceeaşi zi, vor da peste tine: lipsa de copii şi văduvia; şi te vor copleşi, în ciuda mulţimii farmecelor tale şi a puterii vrăjilor tale!Yk+"/Şi acum ascultă, tu cea crescută în plăceri, care stăpâneai fără de grijă şi ziceai în inima ta: «Nimeni alta nu este ca mine! Nu voi rămânea văduvă şi nu voi şti ce este lipsa de copii!»j"/Şi tu îţi închipuiai: «Fi-voi pe veci stăpână!», dar niciodată n’ai cugetat şi de sfârşitul tău nu ţi-ai adus aminte!7ig"/Întărâtat am fost pe poporul meu: pângărit-am moştenirea mea şi am dat-o în mâna ta. Dar tu n’ai avut milă, şi chiar asupra bătrânilor apăsat-ai cu jug greu.h{"/Stai tăcută şi mai la întuneric, fecioara Caldeilor! Nimeni nu te va mai chema pe tine: stăpâna împărăţiilor.Wg'"/Zice Mântuitorul nostru; Domnul Savaot este numele lui, Sfântul lui Israil!yfk"/Ca să se descopere goliciunea ta şi să se vază ruşinea ta! Mă voi răzbuna şi nu voi cruţa pe nimeni»,)eK"/Învârteşte la râşniţă şi macină făină! Dă-ţi la o parte vălul tău, ridică-ţi veşmântul tău, rămâi cu picioarele goale şi treci râurile,6d g"/Pogoară-te şi stai în ţărână, fecioară, fiica Babilonului, stai pe pământ, fără tron, fiică a Caldeilor, căci gingaşă şi alintată nu te va mai numi nimeni! "-Aşa zic eu, Domnul Dumnezeu, unsului meu Cirus, pe care îl ţin de mâna dreaptă, ca să dobor neamurile sub picioarele lui şi să dezleg cingătorile împăraţilor, şi să deschid uşile şi porţile înainte-i, ca ele să nu mai fie închise:F=",Şi am zis despre Cirus: «El este păstorul meu, căci el va împlini toată voia mea şi el va porunci Ierusalimului: «Clădeşte-te la loc» şi templului: «Întemeiază-te din nou!»d<A",Şi adâncului mării i-am zis: «Usucă-te! Căci îţi voi lăsa fluviile fără apă.»i;K",Eu sunt Domnul care întăresc cuvântul slujitorilor mei şi împlinesc sfatul trimişilor mei. Eu am zis Ierusalimului: «Va fi locuit» şi cetăţilor lui Iuda: «Zidite vor fi!» Şi eu le voi ridica din dărâmături!(:I",Eu zădărnicesc prevestirile vracilor mincinoşi şi pe ghicitori îi scot nerozi, ruşinez pe cei înţelepţi şi înţelepciunea lor o prefac în nebunie._97",Aşa grăieşte Domnul, Mântuitorul tău şi cel care te-a zidit din sânul maicii tale: «Eu sunt Domnul care a făcut lumea; singur am întins cerurile, eu am întărit pământul, şi cine mi-a fost de ajutor? 8 ",Strigaţi de bucurie, voi ceruri, căci Domnul a făcut aceasta; răsunaţi, adâncuri ale pământului; munţilor, săltaţi dc bucurie, voi toţi copacii pădurii, cântaţi, căci a răscumpărat Domnul pe Iacob şi în Israil şi-a dezvăluit slava sa!7'",Risipit-am păcatele tale ca un nor şi fărădelegile tale ca o negură. Întoarce-te către mine cu pocăinţă, căci eu te voi mântui!»6+",Adu-ţi aminte despre aceasta, Iacobe şi tu Israile, căci tu eşti sluga mea! Te-am făcut să-mi fii mie slugă, Israile, eu nu te voi uita!C5",El se hrăneşte cu năluci, inima lui înşelată l-a dus la rătăcire. El nu-şi mântueşte sufletul său şi nu zice: «Oare nu strâng eu o minciună în mâna mea cea dreaptă?»[4/",Nici unul nu-şi face socoteală în inima sa, nici unul nu are atâta minte şi înţelepciune încât să-şi zică: «Am pus jumătate dc lemn pe foc şi am copt pâine pe jeratec, am fript carne şi am mâncat-o, iar cu jumătatea care a mai rămas să mă apuc să fac un idol urîcios şi să mă închin la un trunchiu de copac?»31",Ei nu-şi dau seama şi nici nu pricep! Ochii lor sunt închişi şi nu pot să vadă, şi inima lor e împietrită şi nu poate să înţeleagă.K2",Şi cu lemnul care a mai rămas, el face un dumnezeu, un idol pe care îl cinsteşte şi căruia i se închină şi căruia se roagă zicând: «Mântueşte-mă, căci tu eşti Dumnezeul meu!»)1K",El a ars jumătate de lemn; pe jăratec el a fript carnea pe care o mănâncă şi se satură. Se mai încălzeşte şi zice: «Mi-e cald! Simt dogoarea lui!»f0E",Omul se slujeşte de ei ca să-şi aprindă focul şi-i ia să se încălzească. El îi arde ca să-şi coacă pâinea. Ba face mai mult! Face şi un dumnezeu şi se închină la el; face un idol pe care îl cinsteşte!>/u",El şi-a tăiat un cedru, şi-a luat un gorun sau un stejar, şi-a ales ce i-a plăcut dintre copacii pădurii. Tot el a sădit aceşti copaci, şi ploaia i-a udat şi i-a crescut.k.O", Dulgherul întinde dreptarul, însemnează cu plumbul, netezeşte cu rindeaua şi măsoară cu compasul. El face lucrul lui după asemănarea omului, după frumuseţea pământească, iar idolul va fi aşezat într’o casă.m-S", Fierarul taie fierul cu dalta şi-l lucrează la focul cărbunilor; potriveşte idolul cu lovituri de ciocan şi-i dă un chip cu puterea braţului. Şi este flămând şi este sleit de putere, şi rabdă de sete şi oboseşte.D,", Iată, toţi cinstitorii lor vor ajunge de ocară, fiindcă făuritorii nu sunt decât oameni! Să se adune toţi şi să se apropie! Vor tremura laolaltă şi vor fi în grea ruşine!»P+", Cine face un dumnezeu şi toarnă un idol, care nu sunt buni de nimic?D*", Toţi făuritorii de idoli nu sunt nimic şi la nimic nu slujesc toate scumpele lor întruchipări. Şi chiar ei sunt martori; dar nu văd nimic şi nu înţeleg nimic, din ruşinea lor.c)?",Nu vă temeţi, nici vă spăimântaţi! N’am arătat eu odinioară şi n’am prevestit, când v’am luat pe voi de martori? Este oare un Dumnezeu afară de mine? Nu mai este nici o stâncă de adăpost, nici una!|(q",Cine este ca mine? Acela să vină încoace şi să strige şi s’o dea pe faţă şi să se măsoare cu mine! Cine a vestit dintru începutul începutului cele viitoare? Şi cele ce stau să se întâmple cine poate să ni le prevestească?+'O",Aşa zice Domnul împăratul lui Israil şi Mântuitorul său, Domnul Savaot: «Eu sunt cel dintâi şi cel de pe urmă, şi nu este alt Dumnezeu afară de mine!"&=",Unul va zice: Eu sunt al Domnului! Altul se va numi cu numele lui Iacob. Unul va scrie cu mâna lui: Sunt al Domnului, şi-şi va da numele de Israil!»g%G",Şi vor odrăsli ca iarba pe malul pâraielor şi ca pajiştile dealungul apelor curgătoare.A${",Caci eu voi vărsa apă peste pământul însetat şi pâraie de apă în ţinutul cel uscat. Vărsa-voi din Duhul meu peste odrasla ta şi binecuvântarea mea peste mlădiţele tale.,#Q",Aşa zice Domnul, făcătorul şi ziditorul tău din pântecele maicii tale, şi ocrotitorul tău: Nu te teme, sluga mea Iacob şi tu Israile, pe care te-am ales.Q" ",«Şi acum ascultă, Iacobe, sluga mea, şi Israile, pe care te-am ales!!"+Pentru aceea, pângărit-am pe principii cei unşi şi pe Iacob l-am dat pierzării şi pe Israil l-am lăsat spre ocară!»i K"+Străbunul tău dintâi a păcătuit şi urmaşii tăi şi-au călcat credinţa faţă de mine.y"+Adu-mi aminte şi să ne judecăm între noi: înşiră una câte una îndreptările tale ca să te dezvinovăţeşti!iK"+Eu, eu sunt acel care iartă păcatele tale şi nu-şi mai aduce aminte de fărădelegile tale.<q"+Tu n’ai cumpărat mirezme pentru mine şi de grăsimea jertfelor tale tu nu m’ai săturat, ci m’ai copleşit cu păcatele tale şi cu fărădelegile tale tu m’ai chinuit.4a"+Tu nu mi-ai junghiat oaia ta ca ardere de tot şi cu jertfe tu nu m’ai preamărit. Eu nu te-am supărat cerând prinoase şi nu te-am împovărat cu jertfe de tămâie.X)"+Dar tu nu m’ai chemat, Iacobe, şi tu nu te-ai ostenit pentru mine, Israile! k~~ }n||z{{zyy)x}ww&v\utss!qq ptonn$mnmlCkojiiShh_gg$f.eWdhcc-b]aa9``%_N^~]]\m[ZZMYXWW'VV UmTT= Şi ei se vor chema: «popor sfânt, mântuiţii Domnului», şi ţie ţi se va zice: «cea căutată», «cetatea cea nepărăsită»!Cm"> Iată, Domnul vesteşte acestea până la marginile pământului: «Ziceţi fiicei Sionului: Iată Mântuitorul tău vine! Piaţa lui este cu el şi răsplătirile merg înaintea lui!»l%"> Treceţi, treceţi pe porţi! Pregătiţi calea! Neteziţi-i, neteziţi-i drumul, curăţiţi-l de pietre, înălţaţi steag peste neamuri.)kK"> Ci numai cei ce au adunat grâul îl vor mânca şi vor lăuda pe Domnul şi cei care au făcut culesul vor bea vinul, în curţile templului meu cel sfânt!»Xj)">Juratu-s’a Domnul pe dreapta lui, pe braţul său cel tare: «Nu voi mai da de aici înainte grâul tău hrană vrăjmaşilor tăi şi cei de neam străin, vinul tău, rodul muncii tale, nu-l vor mai bea. i">Şi să nu-i daţi răgaz până ce nu va clădi la loc Sionul şi până ce nu va face Ierusalimul, pe pământ, de mare slavă!7hg">Pe zidurile tale, Ierusalime, voi pune străjări, care nici zi, nici noapte nu vor tăcea! Voi care aduceţi aminte Domnului de făgăduinţele lui, să n’aveţi odihnă!Fg">Şi în ce chip se însoţeşte tânărul cu fecioara, cel ce te-a zidit se va însoţi cu tine, şi în ce chip mirele se veseleşte de mireasă, aşa se va veseli de tine Dumnezeul tău.nfU">Şi nu ţi se va mai zice ţie: «năpustită» şi ţării tale: «pustiită», ci tu te vei chema: «întru ea am binevoit» şi ţara ta: «cea cu bărbat», deoarece Domnul va binevoi întru tine şi pământul va avea soţ.e">Şi tu vei fi ca o cunună strălucitoare în mâna Domnului şi ca o diademă împărătească în mâna Dumnezeului tău.d/">Atunci neamurile vor vedea dreptatea ta şi toţi împăraţii slava ta, şi te vor chema pe tine cu nume nou pe care îl va rosti gura Domnului.\c 3">Din pricina Sionului nu voi tăcea şi din pricina Ierusalimului nu voi sta locului, până ce dreptatea lui nu va răsări ca revărsatul zorilor şi până ce mântuirea lui nu va lumina ca o făclie aprinsă.Nb"= Ca pământul care odrăsleşte ierburi şi ca o grădină în care sămânţa încolţeşte, tot aşa şi Domnul Dumnezeu va face dreptatea să răsară şi înaintea tuturor neamurilor slava sa! a"= Bucura-mă-voi întru Domnul, sălta-va de veselie sufletul meu întru Dumnezeul meu, căci m’a îmbrăcat în haina mântuirii şi cu veşmântul dreptăţii m’a acoperit. Ca unui mire mi-a pus cunună şi ca pe o mireasă m’a împodobit cu podoabă.1`["= Cu nume mare va fi neamul lor între neamuri şi odraslele lor în mijlocul noroadelor. Cei ce îi vor vedea vor da mărturie că ei sunt neam binecuvântat de Domnul.0_Y"=Şi fiindcă eu sunt Domnul care iubesc dreptatea şi urăsc jaful cel fără de lege, le voi da cu credincioşie plata lor şi legământ veşnic cu ei voi încheia.9^k"=Fiindcă ocara lor era îndoită, batjocură şi scuipări erau partea lor, pentru aceasta în pământul lor moşteni-vor îndoit şi de slava cea deapururi ei se vor bucura.4]a"=Iar voi veţi fi preoţi ai Domnului, slujitori ai Dumnezeului nostru veţi fi numiţi. Bunătăţile popoarelor voi le veţi mânca şi cu averile lor vă veţi mândri.\{"=Oameni de neam străin vor veni şi îşi vor paşte turmele, feciori din alt norod vor fi plugarii şi vierii noştri,[+"=Ei vor zidi pe vechile dărâmături, ridica-vor de iznoavă străvechile ruine, înnoi-vor cetăţile dărâmate, paragina veacurilor trecute.Z'"=Să mângâi pe cei întristaţi; celor ce jelesc Sionul, să le pun pe cap cunună în loc de cenuşă, untdelemn de bucurie în loc de veşminte de jale, slavă în loc de desnădejde. Ei vor fi numiţi: stejari ai dreptăţii, sad al Domnului, spre preamărirea lui.gYG"=Să crăinicesc un an de milostivire al Domnului şi o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru;SX !"=Duhul Domnului este peste mine, căci Domnul m’a uns să binevestesc săracilor, m’a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc celor robiţi liberare şi celor în lanţuri mântuire, W9"<Atunci cel mai mic va ajunge ca o seminţie şi cel mai neînsemnat popor puternic. Eu Domnul am hotărît acestea şi la vreme voi fi plinitorul lor!@Vy"<Atunci poporul tău întreg va fi popor numai de drepţi, şi pământul pe veci îl vor stăpâni: odraslă din cele sădite de Domnul, lucrul mâinilor mele, făcut spre slava mea.(UI"<Soarele tău nu va mai asfinţi şi luna nu va mai descreşte, căci Domnul va fi lumina ta cea deapururi şi zilele jelirii tale se vor apropia de sfârşit.*TM"<Nu te va mai lumina soarele în timpul zilei, şi luna nu-şi va mai revărsa lumina sa, ci Domnul va fi deapururi lumina ta şi Dumnezeul tău strălucirea ta.4Sa"<Şi nu se va mai auzi de silnicie în ţara ta, de prăpăd şi de pustiire în cuprinsul ţării tale. Zidurilor tale le voi zice: mântuire; şi porţilor tale: slavă.PR"<În loc de aramă îţi voi aduce aur, în loc de fier, argint, şi în loc de lemn, aramă, în loc de pietre, fier. Şi voi pune judecători ai tăi: pacea, şi stăpânitor peste tine: dreptatea.?Qw"<Tu vei suge laptele noroadelor şi la sânul împărăteselor alăptat vei fi. Atunci vei cunoaşte că eu sunt Domnul, Mântuitorul şi Răscumpărătorul tău, Viteazul lui Iacob.P/"<Din părăsită şi defăimată şi năpustită ce erai, voi face din tine mândria cea deapururi şi încântarea popoarelor, din neam în neam.NO"<Şi feciorii apăsătorilor tăi smeriţi vor veni la tine şi se vor închina la picioarele tale toţi cei ce te-au urît, şi pe tine te vor numi: cetatea Domnului, Sionul Sfântului lui Israil.=Ns"< Măreţul Liban la tine va veni cu chiparoşii, ulmii şi molifţii lui, ca să împodobească sfântul meu locaş, iar eu cinste să dau locului unde se odihnesc picioarele mele.hMI"< Iar poporul şi împărăţia care nu vor sluji ţie vor pieri; atari popoare vor fi nimicite.8Li"< Porţile tale mereu vor sta în lături, zi şi noapte vor rămânea deschise, ca oamenii să care la tine bogăţiile noroadelor, şi împăraţii lor vor păşi în frunte.5";După faptă şi răsplată: urgie împotriva răzvrătiţilor, răzbunare împotriva duşmanilor, şi ţărmurilor şi ostroavelor plata cuvenită.1=[";Pus-a dreptatea platoşă şi coiful mântuirii pe capul său; îmbrăcatu-s’a în veşminte de răzbunare şi în râvna sa înfăşuratu-s’a ca într’o mantie.:<m";A văzut că nu mai este nimeni de partea dreptăţii şi cuprins a fost de mirare că nimeni nu mijloceşte. Atunci braţul lui i-a fost ajutor şi dreptatea sa l-a sprijinit.*;M";Omenia a pierit şi cel ce nu umblă în calea răutăţii este prădat de ceilalţi. Şi văzând Dumnezeu, s’a întărâtat foarte că nu mai este dreptate.:%";Iar omenia este dată în lături şi dreptatea stă departe; adevărul se poticneşte în piaţă şi fapta cinstită nu se mai dovedeşte./9W"; Necredinţa şi lepădarea de Domnul întoarcerea de la slujirea lui Dumnezeu, vorbirea deşartă şi răzvrătită, născocirea şi cugetarea de lucruri mincinoase.a8;"; Căci răzvrătirile noastre s’au înmulţit înaintea ta şi fărădelegile mărturisesc împotriva noastră; fărădelegile noastre le ştim prea bine şi vinovăţiile noastre sunt de faţă în cugetul nostru:7)"; Mormăim toţi ca urşii, guruim ca porumbiţa, aşteptăm dreapta hotărîre, dar nu este; aşteptăm mântuirea, dar ea este departe de noi.C6"; Umblăm de-a bâjbâitul, ca orbii pe lângă zid; ca şi cei fără ochi orbecăim mereu, ne poticnim în miezul zilei ca în amurg; deşi sănătoşi, suntem totuşi ca nişte morţi.05Y"; Pentru aceasta, judecata stă departe de noi şi dreptatea nu ajunge până la noi. Noi aşteptăm lumina, dar iată întunericul; raza zilei, dar umblăm în beznă.54c";Nu cunosc drumul păcii şi pe urmele lor nu-i nici o dreptate, cărările lor şi le-au întortochiat spre folosul lor, şi ori cine apucă pe ele nu mai cunoaşte pacea..3U";Picioarele lor aleargă de zor spre fărădelegi, grabnice să verse sânge nevinovat; cugetele lor sunt cugete viclene, în calea lor zac pustiirea şi prăpădul.O2";Din ţesătura lor de viclenii veşminte nu se fac şi cu lucrul făcut de mâna lor nu e nădejde de acoperit, căci lucrul lor este lucru blestemat, iar în mâinile lor sunt numai fapte silnice.1-";Clocesc ouă de şarpe şi urzesc pânză de păianjen: cine mănâncă din ouăle lor moare, iar când se sparg singure, ies din ele năpârci._07";Nimeni nu cheamă în sprijinul său dreptatea şi cu cinste nici un judecător nu judecă, ci toţi îşi pun nădejdea în lucruri deşarte şi vorbesc lucruri fără rost; zămislesc silnicia şi nasc păcatul.+/O";Căci mâinile voastre sunt mânjite de sânge şi degetele voastre de fărădelegi; buzele voastre grăiesc cuvinte mincinoase şi limba voastră vorbe viclene.L.";Dar fărădelegile voastre s’au făcut zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru şi păcatele voastre au fost de vină că el şi-a ascuns faţa lui de voi, ca să nu vă mai audă.- ";Iată, mâna Domnului nu este prea scurtă, ca să nu poată să mântuiască, şi urechea lui nu e prea grea la auz, ca să nu audă.M,":Atunci vei afla marea ta bucurie întru Domnul şi eu te voi purta în car de biruinţă pe plaiurile ţării şi te voi desfăta cu moştenirea tatălui tău Iacob, căci gura Domnului a grăit.j+M": Dacă vei stăpâni piciorul tău în ziua Sâmbetei şi nu-ţi vei mai vedea de treburile tale în ziua mea cea sfântă, ci vei socoti ziua Sâmbetei ca desfătare şi vrednică de cinste, ca sfinţită de Domnul, şi vei cinsti-o, fără să mai umbli, fără să te mai îndeletniceşti cu nevoile tale şi fără să mai vorbeşti deşărtăciuni,i*K": Pe străvechi ruine oamenii tăi zidi-vor clădiri noi şi ziduri din alte veacuri vei ridica la loc şi lumea te va numi: «îndreptătorul zidurilor dărâmate» şi «înnoitorul căilor spre buna întocmire a ţării».J) ": Domnul îţi va fi mereu povăţuitor şi chiar şi în pustie te va sătura. El va da tărie oaselor tale şi vei fi ca o grădină udată, ca un izvor de apă vie, care nu seacă niciodată.)(K": Dacă vei da pâinea ta celui flămând şi vei sătura sufletul amărît, atunci lumina ta va răsări în noapte şi întunericul tău fi-va ca miezul zilei.9'k": Atunci vei striga şi Domnul te va auzi; la strigătul tău el va zice: «Iată-mă!» Dacă tu vei goni din mijlocul tău asuprirea, arătarea cu degetul şi vorbele viclene,&1":Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta va veni repede. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu.2%]":Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel fără cămin; dacă vezi un golan, pune haină pe el, şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine.A${":Iată postul care îmi place într’adevăr, zice Domnul: «Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor!^#5":Este oare acesta post care să-mi placă? O zi în care omul se chinueşte, îşi încovoaie capul ca o trestie şi se culcă în sac şi în cenuşă! Oare aceasta se cheamă post şi zi bine plăcută Domnului?."U":Voi postiţi ca să vă certaţi şi să vă sfădiţi şi să vă bateţi, zănatici, cu pumnul. Postul vostru de astăzi nu ajută glasul vostru să se audă sus.X!)":«Pentru ce să postim, dacă tu nu vezi? De ce să smerim sufletul nostru, dacă tu nu iei aminte?» – Da, în zi de post, voi vă vedeţi de treburile voastre şi ţineţi la lucru pe salahorii voştri. w":Ei mă întreabă în fiecare zi şi vor să ştie căile mele, ca un norod care se îndeletniceşte cu dreptatea şi de la pravila Dumnezeului său nu se abate. Ei mă întreabă despre legile dreptăţii şi poftesc să se apropie de Dumnezeu.; q":Strigă din toate puterile şi nu te opri, dă drumul glasului să sune ca o trâmbiţă şi spune poporului meu ce păcate are şi neamului lui Iacob care-i sunt fărădelegile.?y"9«Cei fără de lege n’au tihnă», – zice Domnul.)"9«Dar cei fără de lege sunt ca marea chinuită de furtună, care nu se poate linişti, şi valurile ei scormonesc din adânc noroi şi mâl.N"9Lui şi celor care erau cu el în mare jale, dăruind buzelor lor cântări de mulţumită. «Pace, pace celor de aproape şi celor de departe». – zice Domnul, – «şi eu îl voi tămădui!»w"9Ci eu am văzut căile sale şi totuşi îl voi vindeca, şi îi voi hărăzi odihnă şi mângâiere îi voi dărui,4a"9Din pricina poftei lui nelegiuite, m’am întărâtat o clipă şi întru mânia mea, ascunzând faţa mea, l-am lovit. Iar el, răzvrătit, a mers pe calea inimii sale!6e"9Căci nu vreau să stau în ceartă pururea şi să ţin mânia în veşnicie; altfel orice duh şi sufletele pe care le-am creat vor cădea înaintea mea, fără simţire.'G"9Căci aşa zice Dumnezeul Cel Prea înalt, care împărăteşte veşnic şi al cărui nume este Sfântul: «În loc înalt şi întru sfinţenie sălăşluesc şi întru cei smeriţi şi frânţi, ca să înviorez duhul celor dosădiţi şi să îmbărbătez pe cei cu inima zdrobită. "9Atunci Domnul va porunci: «Faceţi loc, faceţi loc, destupaţi drumul, daţi laoparte orice piedică din calea norodului meu.»ta"9 Tu vei striga, dar mulţimea idolilor tăi nu te va izbăvi. Pe toţi îi va duce vântul, o suflare îi va face nevăzuţi! Însă cel care îşi pune nădejdea în mine va moşteni pământul şi muntele meu cel sfânt va stăpâni.X)"9 Ci eu voi da pe faţă dreptatea ta, căci lucrurile tale nu slujesc la nimic.kO"9 De cine îţi era frică, de cine te temeai, ca să te lepezi de mine, să nu-ţi mai aduci aminte şi nici să nu-ţi mai pese? Aşa este! Fiindcă n’am deschis gura şi mi-am acoperit faţa mea, tu nu te-ai temut de mine!'"9 De multele tale drumuri, ai ostenit, dar nu zici: «Nu-mi mai trebue!» Tu găseşti însă puteri nouă; pentru aceasta tu nu te dai bătut!  "9 Apoi alergi după Melec cu untdelemn şi cu mirezme multe; şi trimiţi solii tăi departe, şi te tot apleci până în Şeol.~u"9După uşă şi la ţâţânile ei ai pus odorul tău idolesc; şi, lepădându-te de mine, tu desfaci patul tău, te urci şi îl mai lărgeşti, hotărăşti preţul vinderii tale şi te laşi dezmierdărilor lor şi priveşti goliciunea lor.lQ"9Pe munţii înalţi, stăpânitori, îţi aşezi patul tău şi acolo te urci să aduci jertfa ta!,Q"9Pietrele cele lucioase ale râurilor sunt partea ta! Iată, iată sorţul tău! Lor le aduci jertfă cu turnare şi prinoase! Pot eu să fiu mulţumit cu acestea?%C"9Voi vă pângăriţi idolilor pe sub toţi stejarii şi copacii înverziţi şi jertfiţi pe fii în zăvoaiele râurilor şi în crăpăturile stâncilor! "9De cine vă bateţi joc, la cine vă strâmbaţi şi scoateţi limba?Voi sunteţi copiii nelegiuirii şi urmaşii minciunii!d A"9Dar voi, feciori de vrăjitoare, apropiaţi-vă. sămânţă desfrânată şi precurvară!e C"9El intră în pace. Cel ce a umblat pururea pe calea dreaptă se odihneşte în patul său!$  C"9Dreptul piere şi nimeni nu-şi bate capul, se năruesc oamenii credincioşi şi nimănui nu-i pasă. Din pricina răutăţii pierit-a totdeauna cel drept. "8 «Veniţi», zic ei, «eu voi aduce vin, şi vom întinde praznic! Şi mâine va fi ca şi astăzi: mare zi de ospăţ!».U"8 Ci sunt câini hlupavi care nu se mai satură; iar aceia sunt păstori răi care nu pricep nimic. Toţi umblă pe căile lor şi se străduesc toţi după câştig.+O"8 Străjării lui Israil toţi sunt orbi cu toţii, ei nu înţeleg nimic. Toţi sunt câini muţi care nu latră. Ei visează tolăniţi şi le place să doarmă.S"8 Fiare ale câmpului, veniţi, mâncaţi, şi voi toate jivinile pădurii!w"8Domnul Dumnezeu, care adună pe cei risipiţi ai lui Israil, rosteşte: «La cei adunaţi voi mai aduna şi alţii!»}"8Pe aceştia îi voi duce în muntele cel sfânt al meu şi îi voi bucura în casa mea de rugăciune; arderile lor de tot şi jertfele lor vor fi bine primite pe altarul meu, iar templul meu casă de rugăciune se va chema pentru toate popoarele!»iK"8Iar pe streinii alipiţi de Domnul, ca să slujească şi să iubească numele Domnului şi să fie slujitorii săi, pe toţi câţi vor păzi ziua Sâmbetei fără s’o pângărească şi vor stărui în legământul meu;)K"8Le voi da în casa mea şi înlăuntrul zidurilor mele un loc şi un nume mai de preţ decât feciori şi fete, căci le voi da nume veşnic şi fără pieire.7"8Căci aşa zice Domnul: «Famenilor care vor cinsti Sâmbetele mele şi vor alege ceea ce îmi este plăcut mie şi vor stărui în legământul meu,-S"8Şi să nu zică cel de alt neam, care s’a alăturat de Domnul: «Osebi-mă-va Domnul de poporul său!» Şi famenul să nu zică: «Iată eu sunt copac uscat!»E"8Fericit este omul care săvârşeşte acestea şi care ţine la ele: păzeşte ziua Sâmbetei să nu fie pângărită şi îşi fereşte mâna lui ca să nu faptuiască nici o faptă rea.~ %"8Aşa zice Domnul: «Păziţi pravila şi faceţi fapte bune, fiiindcă în curând va veni mântuirea mea şi dreptatea mea se va descoperi.%}C"7 În locul mărăcinilor va creşte chiparosul şi în locul urzicii va creşte mirtul. A Domnului fi-va slava, spre veşnică şi nepieritoatre pomenire.»H| "7 Căci cu veselie veţi ieşi şi în pace veţi fi călăuziţi; munţii şi dealurile vor izbucni în strigăte de veselie înaintea voastră şi toţi copacii câmpului vor bate din palme!K{"7 Aşa va fi şi cu cuvântul meu care iese din gura mea; el nu se va întoarce către mine fără ispravă, adică până ce nu va îndeplini voia mea şi nu va găti lucrul la care l-am trimis.Rz"7 Precum se pogoară ploaia şi zăpada din cer şi nu se mai întoarce până nu adapă pământul şi-l face de odrăsleşte şi rodeşte şi dă sămânţă sămănătorului şi pâine spre mâncare;y/"7 «Ci cât de departe sunt cerurile de la pământ, tot atât de departe sunt căile mele de căile voastre şi cugetele mele de cugetele voastre.pxY"7Căci gândurile mele nu sunt ca gândurile voastre şi căile mele ca ale voastre», – zice Domnul.@wy"7Cel ticălos să lase calea lui şi omul cel nedrept vicleniile lui şi să se întoarcă spre Domnul şi spre Dumnezeul nostru cel bogat în iertare, şi atunci se va îndura de el.[v/"7Căutaţi pe Domnul cât îl puteţi găsi, strigaţi-l cât este aproape de voi;Ku"7Iată, tu vei chema popoare pe care nu le-ai ştiut şi noroade care nu te-au cunoscut la tine vor alerga, pentru Domnul Dumnezeul tău şi pentru Sfântul lui Israil, căci el te-a preamărit.Tt!"7Iată, l-am pus mărturie popoarelor, domn şi stăpânitor peste neamuri.^s5"7Luaţi aminte cu urechile voastre şi veniţi la mine. Ascultaţi-mă pe mine şi viu va fi sufletul vostru. Face-voi cu voi legământ veşnic, încredinţându-vă îndurările mele cele deapururi către David.jrM"7Pentru ce cheltuiţi argintul vostru pe o pâine care nu hrăneşte şi agonisita voastră pentru o bucată care nu vă satură?Ascultaţi-mă şi veţi mânca cele bune şi întru bunătăţi se va desfăta sufletul vostru.Rq "7«Cei ce sunteţi însetaţi, veniţi de beţi apă, şi cei care nu aveţi argint, duceţi-vă de cumpăraţi şi mâncaţi, mergeţi şi cumpăraţi fără de parale, fără de plată, vin şi lapte.qp["6Orice armă făurită împotriva ta nu va izbuti şi orice limbă care se va ridica la judecată cu tine osândită va fi. Iată care va fi moştenirea slujitorilor Domnului şi dreptatea care va veni de la mine», – zice Domnul.?ow"6Ci să ştii că eu am zidit pe meşterul care, suflând, aprinde focul de cărbuni şi făureşte arma, cu meşteşugul lui, dar eu am zidit şi pe cel ce trebue s’o nimicească.sn_"6Iată, vor mai năvăli unii asupra ta, fără voia mea, dar cine va porni împotriva ta se va prăbuşi.m"6Şi vei fi întemeiată pe dreptate; depărtează spaima, căci n’ai de ce să te temi; lasă groaza, căci nu se va apropia de tine!Zl-"6 Toţi copiii tăi vor fi ucenici ai Domnului şi se vor bucura de mare fericire.k"6 Şi din rubine crestele zidurilor tale, iar porţile tale fi-vor de cristal şi toată împrejurimea ta din pietre nestimate.*jM"6 «Sărmană, spulberată de vijelie şi fără mângâiere! Iată, voi pune pietrele tale în tencuială de antimoniu şi temeliile tale le voi face din safire,\i1"6 Munţii pot să se dea înapoi şi colinele pot să se clatine, dar milostivirea mea nu se va mai depărta de la tine şi legământul meu dc pace nu se va mai zdruncina», – zice Domnul cel cu tine milostiv.Oh"6 «Şi va fi ca în vremea lui Noe, când m’am jurat că apele potopului nu vor mai înneca pământul; tot aşa mă jur acum că nu mă voi mai întărâta împotriva ta şi nu te voi mai dojeni.Fg"6Într’o izbucnire de mânie, pentru o clipă, mi-am întors faţa de la tine, dar în îndurarea mea cea deapururi, mă voi milostivi de tine», – zice Răscumpărătorul tău, Domnul.\f1"6O clipă te-am părăsit, dar cu mari îndurări te voi lua iarăşi lângă mine.1e["6Ca pe o femeie părăsită şi dosădită chematu-te-a iarăşi Domnul. «Cum ar putea să fie alungată», – zice Domnul Dumnezeul tău, – «soţia din tinereţe?9dk"6Căci bărbatul tău este Ziditorul tău, şi numele său: «Domnul Savaot», şi Răscumpărătorul tău este Sfântul lui Israel: «Dumnezeul a tot pământul» se numeşte!ocW"6Nu te înfricoşa, căci nu vei rămânea de ocară; nu te ruşina, căci tu nu vei păţi nici o ruşine; ci mai vârtos cuvine-se să uiţi ruşinea tinereţii tale şi de ticăloşia văduviei tale să nu-ţi mai aduci aminte,b+"6Fiindcă tu te vei împrăştia în toate părţile şi seminţia ta va moşteni neamurile şi cetăţile cele pustiite le va umplea de oameni!a"6Lărgeşte-ţi cortul tău şi covoarele sălaşului tău întinde-le; nu cruţa nimic! Lungeşte funiile şi înfige bine ţăruşii,j` O"6Veseleşte-te, tu cea stearpă care n’ai născut, dă glas şi strigă, tu ceea ce nu te-ai zvârcolit în dureri de naştere, căci «mai mulţi fi-vor fiii celei năpustite de cât ale celei cu bărbat», – zice Domnul.$_A"5 Pentru aceasta îi voi da parte lângă cei preamăriţi şi cu cei puternici va împărţi prada, ca răsplată că şi-a dat sufletul său spre moarte şi cu cei făcători de rele a fost numărat. Ci el a purtat fărădelegile multora şi pentru cei păcătoşi şi-a dat viaţa.7^g"5 De pe urma chinurilor sufletului său se va sătura de fericire; prin ştiinţa sa, dreptul, sluga mea, va îndrepta pe mulţi, şi fărădelegile lor le va lua asupră-şi.a];"5 Dar a fost voia Domnului să-l zdrobească prin suferinţă. Şi fiindcă şi-a jertfit viaţa pentru păcatele noastre, vedea-va pe urmaşii săi trăind îndelungat şi planul Domnului, prin el, va avea izbândă.T\!"5 Mormântul său a fost pus lângă cei fără de lege şi cu cei făcători de rău, după moartea sa, cu toate că nu săvârşise nici o fărădelege şi nici o înşelăciune n’a fost în gura lui.;[o"5Cu judecată nedreaptă fost-a osândit, şi neamul lui cine-l va spune? Căci s’a luat de pe pământ viaţa lui! Pentru fărădelegile poporului meu a fost adus spre moarte.EZ"5Chinuit a fost şi s’a supus, şi nu şi-a deschis gura sa; ca o oaie spre junghiere s’a adus şi ca un miel fără de glas, înaintea celui ce-l tunde, aşa nu şi-a deschis gura sa. Y"5Toţi umblam rătăciţi ca nişte oi, fiecare pe calea lui, şi Domnul l-a încărcat pe el cu fărădelegile noastre ale tuturor.@Xy"5Ci el fusese străpuns pentru păcatele noastre şi zdrobit pentru fărădelegile noastre. El a fost pedepsit pentru mântuirea noastră şi prin ranele lui noi toţi ne-am vindecat.'WG"5Dar el a luat asupră-şi bolile noastre şi cu durerile noastre s’a împovărat, pe când noi îl socoteam ca pedepsit, ca bătut de Dumnezeu şi oropsit.9Vk"5Dispreţuit era şi cel din urmă dintre oameni: om al suferinţei şi deprins cu durerea; unul de care să-ţi acoperi faţa, când îl vezi; dispreţuit şi socotit ca nimicCU"5Crescut-a înaintea lui ca o odraslă şi ca o rădăcină din pământ uscat. Nu avea nici chip, nici frumuseţe, ca să ne uităm la el, şi nici o înfăţişare, ca să ne fie drag.UT %"5Cine a dat crezare soliei noastre şi braţul Domnului cui s’a descoperit?CS"4Tot aşa va fi pricină de uimire pentru multe popoare; împăraţii îşi vor pune mâna la gură, căci văd acum ceea ce nu li s’a povestit şi înţeleg acum ceea ce n’au auzit.%RC"4Precum mulţi s’au spăimântat de el, – aşa de schimonosită era înfăţişarea lui încât chipul lui nu mai avea nici o asemănare omenească, –YQ+"4 Şi să ştiţi că sluga mea va izbuti, va creşte mare şi va sta sus de tot.P"4 Dar nu ieşiţi buluc, nu plecaţi ca fugarii, căci înaintea voastră merge Domnul şi în urma voastră tot el, Dumnezeul lui Israil!O%"4 Plecaţi, plecaţi, ieşiţi de acolo! Nu vă atingeţi de lucru spurcat! Ieşiţi, curăţiţi-vă, voi cei care duceţi odoarele Domnului!5Nc"4 Descoperit-a Domnul braţul său cel sfânt, în ochii tuturor popoarelor, şi toate marginile cele îndepărtate ale pământului vedea-vor mântuirea Dumnezeului nostru.#M?"4 Izbucniţi în chiote de veselie, voi mormane de dărâmături ale Ierusalimului, căci Domnul a mângâiat pe norodul său, a răscumpărat Ierusalimul!L"4Toţi străjării tăi ridică glasul şi laolaltă strigă de veselie, de vreme ce ei văd cu ochii cum Domnul se întoarce în Sion. C+~G}||D|{PzCyxxBww)vv ukttUsrrOq0pKoonhmdllkQjSiihggfq==<;;:::9}877*65443i211P0//,.-,,2+*A)T((X'&&%.$$*#"! 0P]M =NNb Y z +  z 1*UCE/,Chiar când ei zic: «Viu este Domnul!», ei jură strâmb.D. ,Cutreeraţi uliţele Ierusalimului, priviţi, chibzuiţi şi cercetaţi în pieţe: dacă va fi vre-unul care să ia hotărîri drepte şi să fie cu credinţă, atunci voi ierta cetatea.P-,Dar ce aud? Ţipăt de femeie care se trudeşte să nască, dureri ca la naşterea cea dintâi! E glasul fiicei Sionului, care geme şi-şi întinde mâinile: «Vai! Ucigaşii mi-au curmat viaţa!»i,K,Şi tu pustiito, acum ce vei face? Înveşmântă-te în porfiră, cu giuvaeruri de aur împodobeşte-te şi dă-ţi ochii cu dresuri! În zadar frumoasă te vei face! Iubiţii tăi te dispreţuesc şi-ţi vor numai viaţa.V+%,La strigătul călăreţilor şi al arcaşilor, ţara întreagă e pusă pe fugă; toţi se ascund în desiş de codru şi se caţără pe stânci; cetăţile părăsite şi fără ţipenie de om în ele.C*,Pentru aceasta pământul va fi cuprins de jale şi sus cerurile se vor întuneca. Cu adevărat am grăit şi nu-mi va părea rău, am făurit planul şi neîndeplinit nu-l voi lăsa.»r)],Căci aşa grăieşte Domnul: «Toată ţara se va preface în pustietate, dar nu o voi nimici cu totul!(w,Şi m’am mai uitat din nou: Ţarina era o pustietate! Toate cetăţile dărâmate de Domnul, de urgia mâniei sale!U'#,M’am uitat în jurul meu: Nimeni! Şi toate păsările cerului fugiseră!i&K,M’am uitat la munţi: O, cum se cutremurau, şi colinele se prăvăleau încoace şi încolo!o%W,Mi-am aruncat ochii pe pământ: O, ce pustiu întins! Şi apoi, către cer: O, ce lipsă de lumină!/$W,Poporul meu este nebun şi nu mă cunoaşte! Copii fără de minte şi fără înţelepciune, iscusiţi să facă răul, iar pentru bine nici că-şi dau osteneală!b#=,Câtă vreme vom mai vedea steagul bătăliei şi glasul trâmbiţei îl vom auzi mereu?C",Prăpăd peste prăpăd se vesteşte că vine şi toată ţara este nimicită. Într’o clipă corturile mele sunt doborîte la pământ, şi adăposturile mele cât ai clipi din ochi.@!y,O, pieptul meu! O, pieptul meu! Cât mă zbucium! O, pereţi ai inimii mele! Inima mea zvâcneşte şi nu pot avea tihnă! Fiindcă sunet de trâmbiţă aud eu şi zarvă de război. ,Purtarea ta şi ale tale fapte rele ţi-au pricinuit aceasta! Iată cât de amar este rodul răutăţii tale, care te-a ajuns la inimă!|q,Ca paznicii din ţarini împresoară ei Ierusalimul, fiindcă s’a răzvrătit împotriva mea», – zice Domnul.J ,«Strigaţi şi daţi de ştire în Iuda, trimiteţi ştafetă în Ierusalim: Din ţară depărtată vin împresurătorii şi împotriva cetăţilor lui Iuda ridică strigătul lor de război;R,Auzi! Vine solie din Dan şi o veste de prăpăd din munţii lui Efraim:,Spală-ţi inima de păcate, Ierusalime, ca să afli mântuire. Cât vor sălăşlui înlăuntrul tău ticăloase planuri?+O, Iată-l cum se apropie ca nourii de vijelie, carele lui duruesc ca o viforniţă, caii lui mai iuţi sunt decât vulturii. Vai de noi, căci suntem prăpădiţi!U#, Un vânt năprasnic îmi vine într’ajutor: acum rosti-voi hotărîrea!»gG, În vremea aceea, se va spune norodului acestuia şi Ierusalimului: «Un vânt arzător de pe pleşuvele cuhni porneşte din pustie, înspre fiica poporului meu, nu pentru vânturatul şi nici pentru curăţatul grâului!K, Şi vor zice: «O, Doamne Dumnezeule! Tu ne-ai înşelat – poporul acesta şi Ierusalimul – când ne-ai făgăduit: «Veţi trăi în pace!» Dar iată că sabia ne-a străpuns de moarte!»3_, «În ziua aceea». – zice Domnul, – «va pieri curajul regelui şi al dregătorilor, preoţii îşi vor pierde cumpătul, iar proorocii vor fi cuprinşi de spaimă,&E,Pentru aceasta, înveşmântaţi-vă în veşmânt de jale, tânguiţi-vă şi vă bociţi, fiindcă văpaia mâniei Domnului nu se va depărta de la noi!»H ,Un leu s’a năpustit din desişul său, pustiitorul noroadelor a pornit şi a ieşit din ţinutul său ca să pustiască ţara. Cetăţile vor fi surpate şi fără ţipenie de om în ele.,Ridicaţi steag înspre Sion, adăpostiţi-vă fără zăbavă, căci eu voi porni prăpăd de la miază-noapte şi pierzanie mare!»E,Vestiţi în Iuda şi în Ierusalim şi trimiteţi solie: «Sunaţi din trâmbiţă, strigaţi din toate puterile şi ziceţi: Adunaţi-vă, ca să intrăm în cetăţile cele întărite!?w,Tăiaţi-vă împrejur pentru Domnul Dumnezeul vostru şi daţi laoparte netăierea împrejur a inimii voastre, voi oameni din Iuda şi locuitori ai Ierusalimului, ca nu cumva urgia mea să izbucnească vâlvătaie şi să vă mistuiască şi să nu se poată stinge din pricina faptelor voastre celor rele!»%C,Căci iată ce zice Domnul locuitorilor din Iuda şi din Ierusalim: «Desţeliniţi ţelina inimilor voastre şi nu mai aruncaţi sămânţa printre spini!5,Când te vei jura din inimă, cu credinţă şi cu inimă curată: «Viu este Domnul!», toate neamurile te vor binecuvânta şi te vor proslăvi.» -,«Dacă vrei să te pocăeşti, Israile», – zice Domnul, – «pocăeşte-te! De vrei să goneşti idolii tăi din ochii mei, nu mai şovăi!*M,Deci să stăm culcaţi întru ruşinea noastră, şi ocara noastră să ne acopere, fiindcă şi noi şi părinţii noştri am păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului nostru, din tinereţile noastre şi până în ziua de acum şi nu am ascultat de glasul Domnului Dumnezeului nostru! #,O! Idolii cei de ocară au mistuit strădania părinţilor noştri, din tinereţea lor: turmele lor, cirezile lor, feciorii şi fetele lor!$ A,Cu adevărat minciună sunt colinele şi zarva praznicelor de pe dealuri! Adevărat este că numai în Domnul Dumnezeul nostru este mântuirea lui Israil!, Q,«Pocăiţi-vă, copii necredincioşi, şi eu vă voi tămădui de necredinţa voastră!» – Iată că noi vom veni la tine, fiindcă tu eşti Dumnezeul nostru!* M,Auzi! Pe înălţimile pleşuve se aud planşete şi tânguiri ale fiilor lui Israil, care au apucat pe căi ce duc aiurea şi au uitat pe Domnul Dumnezeul lor.+ O,Dar vai! Precum o femeie calcă credinţa iubitului ei, tot aşa şi tu, neam al lui Israil, te-ai purtat ca o necredincioasă faţă de mine», – zice Domnul.nU,«Şi am mai chibzuit: Cum te voi aşeza în rândul fiilor şi-ţi voi da moştenire o ţară mândră, mândreţea mândreţei popoarelor! Şi am mai chibzuit: Tu îmi vei zice: tatăl meu! şi nu te vei mai răzleţi de mine.D,În vremea aceea, casa lui Iuda se va duce la casa lui Israil, şi se vor întoarce împreună din ţinutul dela miază-noapte în ţara pe care am dăruit-o moştenire părinţilor lor.C,În vremea aceea, Ierusalimul se va numi «Scaunul Domnului» şi într’însul se vor strânge toate neamurile în numele Domnului şi nu se vor mai lua după împietrirea inimii lor.J ,Dacă vă veţi înmulţi şi veţi spori la număr în ţară, în vremea aceea», – zice Domnul, – «nu se va mai auzi spunând: «O, chivotul legământului Domnului!» Căci nu se va mai sui la inima voastră, şi nimeni nu va mai pomeni de el, nu va mai fi nici căinat şi nici nu se va mai face altul din nou.yk,Şi vă voi hărăzi păstori după inima mea, care vă vor păstori pe voi cu înţelepciune şi cu pricepere.kO,«Pocăiţi-vă, voi copii căzuţi de la credinţă!», – zice Domnul, – «căci eu sunt stăpânul vostru, şi vă voi lua pe voi, pe unul dintr’o cetate şi pe doi dintr’o seminţie, şi vă voi întoarce în Sion,iK, Ci mărturiseşte-ţi numai fărădelegea ta, că ai călcat credinţa Domnului Dumnezeului tău şi ţi-ai irosit vremea după cei străini pe sub orişice copac verde, şi de glasul meu n’ai ascultat», – zice Domnul.1, Du-te şi propovedueşte propovedania aceasta către miază-noapte şi spune: «Pocăeşte-te, Israile necredincios», – zice Domnul, – «căci nu mă voi mai uita încruntat la tine, fiindcă sunt milostiv», – zice Domnul, – «şi urgia mea nu va dăinui în veac.zm, Atunci a zis Domnul către mine: «Israil cel necredincios este mai puţin vinovat decât Iuda cel necredincios!~u, Şi Iuda, sora cea vicleană, nu s’a mai întors la mine cu toată inima, ci cu prefăcătorie», – zice Domnul.~~u, Şi cu neruşinarea desfrânărilor ei, ea a pângărit ţara, săvârşind desfrânări cu pietrele şi cu lemnele.O},Că pentru desfrânările lui i-am dat carte de despărţenie lui Israil cel necredincios, Iuda, sora lui necredincioasă, n’a fost cuprinsă de spaimă, ci s’a dus şi s’a desfrânat şi ea,:|m,Dar eu am cugetat: «După ce se va sătura de făcut toate acestea, se va întoarce la mine». Dar nu s’a întors. Şi cu toate că Iuda, sora lui necredincioasă, a văzut,q{[,Atunci a zis Domnul către mine: «În vremea domniei regelui Iosia, n’ai văzut tu care ce a săvârşit Israilul cel necredincios? S’a dus pe vârful oricărui deal şi sub orice copac verde şi acolo a făptuit desfrânări.z1,«Oare el va fi mereu mânios? Dăinui-va mânia lui deapururi?» Vezi! Aşa vorbeşti tu, însă tu săvârşeşti ticăloşii şi nu te laşi!»eyC,Şi acum mă strigi: «Tatăl meu! Prietenul tinereţilor mele tu eşti!» şi mai cugeţi:x,Iubiţii tăi fără de număr au fost o cursă pentru tine. Tu ai luat chip de femeie desfrânată şi ai lăsat ruşinea laoparte!hwI,«Ridică ochii tăi spre înălţimi şi te uită! Pe unde nu te-ai desfrânat? Ieşeai la drum să stai la pândă, ca arabul în pustie. Deci tu ai pângărit pământul cu desfrânările tale şi cu ticăloşiile tale!9v m,Şi a mai grăit: «Când un bărbat se desparte de femeia sa, şi ea pleacă de la el şi ajunge femeia altuia, se va mai putea întoarce înapoi la bărbatu-său? Această femeie nu este cu totul întinată? Tu te-ai iubit cu mulţi ibovnici şi acum ai vrea să te întorci la mine!» – zice Domnul..uU,%Şi de acolo vei ieşi cu capul între mâni! Fiindcă Domnul a aruncat la o parte pe cei în care tu ţi-ai pus nădejdea, pe cei cu care tu nu vei avea izbândă.t#,$De ce te zoreşti acum ca să-ţi schimbi calea? Tu vei fi făcută de ruşine în Egipt, precum ai fost de ocară făcută şi în Asiria!`s9,#Şi cu toate acestea mai îndrăzneşti să zici: «Da, sunt nevinovat! De bună seamă mânia lui s’a abătut de la mine!» Dar iată că acum voi începe proces cu tine care spui: «N’am săvârşit păcat!»Ur#,"Chiar şi poalele veşmintelor tale sunt pătate de sângele celor sărmani şi fără de prihană, pe care cu toate că nu i-ai găsit spărgând zidul, dar tot pentru aceleaşi pricini tu i-ai omorît.q1,!Cât de iscusit îţi urmezi tu calea, când e să cauţi iubirea! Tot aşa şi pentru fărădelegile tale pe cărarea ta te-ai deprins să mergi!p, Uită care fecioara găteala sa şi mireasa cingătoarea sa? Cu toate acestea poporul meu m’a uitat din zile fără număr!joM,Neam prost ce sunteţi! Luaţi aminte la cuvântul Domnului:«Am fost eu care o pustietate pentru Israil sau un ţinut beznatec? Din care pricină poporul meu a zis: «Noi suntem liberi şi nu ne vom mai întoarce la tine!»$nA,«În zadar am bătut pe feciorii voştri, fiindcă ei nu s’au învăţat minte; sabia voastră a prăpădit pe proorocii voştri, ca un leu prădalnic.kmO,«Pentru ce vă stârniţi împotriva mea? Toţi aţi ajuns fără credinţă», – zice Domnul.Ul#,Unde îţi sunt dumnezeii pe care tu i-ai făurit? Să se scoale şi să te mântuiască dacă pot, în vreme de restrişte! Căci dumnezeii tăi, Iudo, sunt tot atâţi la număr ca şi cetăţile tale.Kk,Care zic lemnului: «Tu eşti tatăl meu!» şi pietrei: «Tu m’ai născut!» Ei stau cu spatele la mine, şi nu cu faţa, iar în vreme de restrişte strigă: «Scoală şi ne mântueşte!»j-,După cum se ruşinează hoţul când este descoperit, aşa trebue să se ruşineze casa lui Israil: regii, dregătorii, preoţii şi proorocii,)iK,Păzeşte-te să nu rămâi desculţ şi gâtul tău să nu-ţi ardă de sete! Dar tu răspunzi: «Degeaba! Nu, îmi plac streinii şi mă voi duce după ei!»dhA,Asină sălbatecă deprinsă în pustie, care în aprinsa ei poftă umblă adulmecând vântul! Cine ar putea să-i împiedice dorul ei? Cine vrea s’o găsească să nu se ostenească, fiindcă o vor afla la luna ei!dgA,«Cum poţi spune: «Nu m’am întinat şi n’am umblat după Baali»? Uită-te la semnele urmelor tale din vale şi chibzueşte ce ai făcut! Cămilă sprintenă care umblă în lung şi în lat pe toate cărările,f3,Chiar de te vei spăla cu nitru şi te vei freca cu leşie, tot mânjită de sânge va rămânea în ochii mei fărădelegea ta», – zice Domnul.vee,Eu te sădisem viţă bună, toată de bun soi, dar cum te-ai prefăcut în viţă străină, de neam prost!Wd',«Căci de multă vreme ai sfărâmat jugul tău, ai rupt funiile tale şi ai zis: «Nu pot să mai fiu slugă!» Şi de atunci pe orice colină şi sub orice copac verde te-ai desfrânat ca o ticăloasă.xci,Răutatea ta te pedepseşte şi necredinţa ta te urgiseşte. Dă-ţi seama şi chibzueşte că rău şi amarnic este să te răzleţeşti de Domnul Dumnezeul tău şi să nu-ţi mai fie frică de mine», – zice Domnul Dumnezeul Savaot.b,Şi acum ce înseamnă fuga ta înspre Egipt, ca să bei din apa Sihorului, şi drumul spre Asiria, ca să sorbi din apa Eufratului?~au,Oare n’ai ajuns aici din pricină că ai părăsit pe Domnul Dumnezeul tău, în vremea când el te ducea pe cale?X`),Chiar şi locuitorii din Nof şi cei din Tahpanhes ţi-au păscut pe ţeastă!%_C,Leii răcnesc împotrivă-i şi slobozesc urletele lor. Ţara lui au prefăcut-o în pustie, cetăţile lui sunt pârjolite, fără ţipenie de om în ele;R^,A fost care Israil rob, rob născut în casă? Pentru ce a ajuns pradă?)]K, «Căci două lucruri rele a făptuit poporul meu: m’a părăsit pe mine, izvorul de apă vie şi şi-a săpat fântâni, fântâni care nu pot ţine apă!»v\e, Minunaţi-vă, ceruri, de aceasta, înfioraţi-vă şi rămâneţi stană de piatră», – zice Domnul, –7[g, Şi-a schimbat care un popor vreodată dumnezeii? – deşi ei nu sunt Dumnezeu. – Poporul meu şi-a schimbat slava lui cu un dumnezeu care nu-i poate veni într’ajutor.Z-, Treceţi la ostroavele Chiteilor şi vedeţi, trimiteţi la Chedar şi cercetaţi cu luare aminte şi vă încredinţaţi de se află aşa ceva!Y, Pentru aceasta la judecată voi grăi împotriva voastră», – zice Domnul, – «şi împotriva nepoţilor voştri voi cere osândă!}Xs,Preoţii nu m’au întrebat: «Unde este Domnul?» Tâlcuitorii de lege nu m’au cunoscut, păstorii poporului au lepădat credinţa, proorocii au proorocit în numele lui Baal şi au umblat după dumnezei care nu pot să vie într’ajutor.hWI,Şi v’am dus pe voi într’o ţară ca o grădină, ca să mâncaţi din roadele şi din bunătăţile ei; dar când aţi intrat într’însa, aţi pângărit-o şi moştenirea mea aţi prefăcut-o într’o grozăvie. V ,Şi nu s’au întrebat: «Unde este Domnul cel ce ne-a scos pe noi din ţara Egiptului şi ne-a dus prin pustie, printr’un ţinut de bărăgane şi de prăpăstii, ţinut sterp şi stingher fără ţipenie de om şi fără o urmă de sălaş omenesc?»CU,Aşa grăieşte Domnul: «Ce nedreptate au găsit în mine părinţii voştri, de s’au depărtat de mine şi au umblat după idolii cei deşerţi ca să ajungă şi ei deşertăciune,qT[,Ascultaţi cuvântul Domnului, voi cei din casa lui Iacob şi toate neamurile cele din casa lui Israil!bS=,Lucru sfânt a fost Israilul pentru Domnul, pârga rodurilor lui. Toţi cei care au mâncat dintr’însul au trebuit să-şi ispăşească păcatul, fiindcă peste ei s’a prăvălit nenorocirea», – zice Domnul.rR],«Du-te şi propovedueşte în auzul Ierusalimului! Aşa zice Domnul: «Mi-aduc aminte de dragostea tinereţii tale, de iubirea din vremea logodnei tale, când mergeai după mine prin pustie, într’un ţinut fără sămănătură.9Q o,Şi a fost cuvântul Domnului către mine astfel: P ,Şi se vor război împotriva ta, dar nu te vor putea birui, căci eu voi fi lângă tine ca să te izbăvesc», – zice Domnul.jO O,Vezi că eu te-am făcut astăzi ca o cetate tare, ca un stâlp de fier şi ca un zid de aramă, împotriva ţării întregi, pentru regii lui Iuda şi pentru dregătorii săi, pentru preoţii săi şi pentru poporul ţării.9N m,Încinge-ţi acum coapsele, scoală-te şi le propovedueşte tot ceea ce îţi voi porunci. Nu te înfricoşa în faţa lor, fiindcă nu vreau să-ţi fie frică înaintea lor!0M [,Şi-i voi trage la judecată pentru fărădelegile lor, fiindcă m’au părăsit şi au adus tămâieri altor dumnezei şi s’au închinat la făptura mâinilor lor!vL g,Căci iată voi chema toate împărăţiile de la miază-noapte», – zice Domnul. «Şi vor veni şi fiecare îşi va aşeza tronul său la porţile Ierusalimului şi de jur-împrejurul zidurilor lui, şi în toate cetăţile lui Iuda.{K q,Dar Domnul a zis către mine: «Dinspre miază-noapte se va deslănţui prăpădul peste toţi locuitorii ţării;:J o, Şi cuvântul Domnului a fost a doua oară către mine: «Ce vezi tu?» Atunci eu am răspuns: «Văd, dinspre miază-noapte, un cazan în clocote cu gura întoarsă încoace!»kI Q, Şi el mi-a glăsuit: «Bine ai văzut, fiindcă eu veghez ca să se adeverească cuvântul meu!»H , Apoi a fost cuvântul Domnului către mine într’acest chip: «Ce vezi tu, Ieremia?» Şi eu am răspuns: «Văd o crangă de migdal!»:G o, Vezi, eu te-am pus astăzi peste popoare şi peste împărăţii, ca să smulgi şi să arunci la pământ, să prăpădeşti şi să dărâmi, să zideşti şi să sădeşti!»F , Şi Domnul a întins mâna înspre mine şi s’a atins de gura mea, apoi Domnul mi-a zis: «Iată, îţi pun cuvintele mele în gura ta!XE +,Nu te teme de ei, căci eu sunt cu tine ca să te mântuesc», – zice Domnul.D ,Dar Domnul mi-a spus: «Nu zice: «Eu sunt prea tânăr!» Du-te încotro te voi trimite şi orişice îţi voi da poruncă vorbeşte!vC g,Atunci am răspuns: «O, Doamne Dumnezeule! Iată că nu sunt în stare să vorbesc, fiindcă sunt tânăr!»,B S,«Înainte de a te fi urzit în pântecele maicii şi înainte ca să fi ieşit din pântecele mamei tale, te-am sfinţit şi te-am rânduit prooroc al neamului».?A {,Şi-a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis:t@ c,Şi a dăinuit şi în vremea lui Ioachim, feciorul lui Iosia, regele lui Iuda, până la sfârşitul anului al unsprezecelea al lui Sedechia, fiul lui Iosia, până în luna a cincea, la ducerea în robie a locuitorilor Ierusalimului.? -,Către care a fost cuvântul Domnului în timpul domniei lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, în anul al treisprezecelea al domniei sale,f> I,Cuvintele lui Ieremia, fiul lui Hilchia, dintre preoţii din Anatot din ţinutul lui Veniamin,_=7"B«Şi când vor ieşi, vor vedea stârvurile celor care s’au răzvrătit împotriva mea, căci viermele lor nu va muri şi focul lor nu se va stinge, şi vor fi, pentru toată făptura, privelişte de groază.»<!"BŞi din lună nouă în lună nouă şi din Sâmbătă în Sâmbătă vor veni toţi şi se vor închina înaintea mea», – zice Domnul.D;"B«Căci precum cerul cel nou şi pământul cel nou, pe care le voi zidi», – zice Domnul, – «vor rămânea înaintea mea, aşa va dăinui deapururi neamul vostru şi numele vostru.D:"BŞi din ei voi lua preoţi şi leviţi», – zice Domnul..9U"BŞi din toate neamurile, vor aduce pe fraţii voştri prinos Domnului: pe cai, în căruţe, în lectice, pe catâri şi pe cămile, până la muntele cel sfânt al meu, la Ierusalim», – zice Domnul, – «aşa precum fiii lui Israil aduc prinoase în vase curate, pentru templul Domnului.08Y"BŞi le voi da un semn şi pe unii din cei scăpaţi cu viaţă îi voi trimite către popoarele din Tarşiş, Put, Lud, Meşec, Roş, Tubal, Iavan, către ţinuturile cele mai îndepărtate, care n’au auzit de numele meu şi n’au văzut slava mea. Şi ei vor vesti între popoare slava mea.7#"B«Dar eu cunosc faptele şi scopurile lor şi voi veni ca să adun toate neamurile şi toate limbile. Ele vor veni şi vor vedea slava mea,"6="B«Cei ce se sfinţesc şi se curăţesc pentru închinăciunile din grădini, într’un loc ascuns în mijlocul unei adunări de ucenici, şi cei ce mănâncă mâncări de carne de porc, mâncări scârnave şi şoareci, loalaltă îşi vor vedea sfârşitul», – zice Domnul.5{"BAtunci Domnul va judeca cu foc şi cu sabie pe toată făptura şi mulţi vor fi cei ce vor cădea de bătaia Domnului!41"BCăci, iată, Domnul vine în văpaie şi carele lui sunt ca o vijelie, ca să-şi reverse mânia în arşiţă şi certarea lui în para focului.P3"BCând veţi vedea, inima voastră va tresări de bucurie şi oasele voastre vor întineri ca iarba cea tânără. Şi mâna Domnului se va arăta slujitorilor săi, iar vrăjmaşilor săi: urgia sa.2"B După cum mama îşi mângâie pe fiul ei, şi eu vă voi mângâia pe voi şi anume în Ierusalim mângâiaţi veţi fi.K1"B Căci aşa zice Domnul: «Vărsa-voi pacea peste Ierusalim ca un fluviu, şi ca un şivoi ieşit din albie, slava noroadelor! Ca pruncii voi veţi fi duşi la sân şi dezmierdaţi pe genunchi!0"B Ca să sugeţi şi să vă săturaţi la pieptul mângâierilor lui, ca să sorbiţi şi să vă desfătaţi la sânul măririi lui! /"B Bucură-te, Ierusalime, şi voi cei care-l iubiţi, săltaţi de veselie! Tresăltaţi de bucurie mare, voi cei care îl jeleaţi,+.O"B «Oare eu voi deschide pântecele fără să-l las să nască?» – zice Domnul. «Sau eu, cel ce fac să nască, voi opri născarea?» – zice Dumnezeul tău.a-;"BCine a auzit sau cine a văzut unele ca acestea? Oare o ţară se va naşte într’o singură zi, un popor se va naşte dintr’o dată? Abia au apucat-o durerile naşterii şi fiica Sionului a şi născut feciori! , "BÎnainte de a se zvârcoli în durerile de naştere, fiica Sionului a născut; înainte de a simţi chinul, ea a născut un fiu.+"BAuzi! Un vuet din cetate! Un glas din templu! Este glasul Domnului care răsplăteşte vrăjmaşilor săi după faptele lor.*"BAscultaţi la cuvântul Domnului, voi care tremuraţi de el! Iată ce grăiesc fraţii voştri care vă urăsc şi vă prigonesc, pentru numele meu: Să-şi arate Domnul slava sa, ca să vedem şi noi bucuria voastră! Dar ei se vor face de ocară.»)"BPentru aceasta şi mie îmi va plăcea să-i oropsesc şi cele ce îi înfricoşează să le aduc peste ei; căci am strigat şi nu mi-au răspuns, am grăit şi nu m’au auzit; au făcut ceea ce eu urgisesc şi tocmai ceea ce urăsc aceea au ales.k(O"BCel ce junghie un bou şi în acelaşi timp omoară un om, cel ce jertfeşte o oaie şi în acelaşi timp rupe gâtul unui câine, cel ce aduce prinos, dar cu sânge de porc, cel ce aduce jertfă de tămâie, dar în acelaşi timp se închină la idoli, toţi aceştia şi-au ales căi nelegiuite şi întru urîciunile lor sufletul lor se desfătează.Q'"BToate acestea mâna mea le-a făcut şi sunt ale mele», – zice Domnul. «Ci spre unii ca aceştia îmi îndrept privirea mea: spre cei smeriţi, cu duhul umilit şi care tremură la cuvântul meu!-& U"BAşa zice Domnul: «Cerul este scaunul meu, şi pământul aşternut picioarelor mele! Ce fel de casă, deci, îmi veţi zidi voi şi ce loc de odihnă pentru mine?a%;"ALupul va paşte la un loc cu mielul, leul va mânca paie ca boul şi şarpele cu ţărână se va hrăni. Nici o pagubă şi nici o stricăciune nu vor mai căşuna în tot muntele meu cel sfânt», – zice Domnul.s$_"AŞi înainte de a mă chema pe mine, eu le voi şi răspunde şi înainte de a grăi eu îi voi şi auzi.0#Y"ANu se vor trudi în deşert şi nu vor naşte feciori pentru o moarte fără de vreme, ci ei vor fi neam blagoslovit de Domnul şi împreună cu ei şi odraslele lor.U"#"ADar nu vor clădi ca altul să locuiască, nici nu vor sădi ca altul să mănânce. Căci vârsta poporului meu va fi ca vârsta copacilor şi cei aleşi ai mei se vor bucura de osteneala mâinilor lor.e!C"AŞi ei vor zidi case şi vor locui în ele, şi vor sădi vii şi din rodul lor vor mânca. "ANu vor mai fi acolo copii care să trăiască numai câteva zile şi nici bătrâni care să nu ajungă la capătul vieţii! Căci tânăr va fi cel ce va muri la o sută de ani şi chiar cel păcătos deabia la o sută de ani va fi lovit de blestem!"AŞi mă voi bucura de Ierusalim şi mă voi veseli de norodul meu, şi nu se va mai auzi în el nici plâns, nici ţipăt.1"ACi se vor bucura şi se vor veseli de ceea ce voi face acum, căci, iată, voi întemeia Ierusalimul spre bucurie şi poporul lui spre desfătare.1"ACăci, iată, voi zidi ceruri noi şi pământ nou. Nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile vechi, şi nu vor mai veni în mintea nimănui;yk"ACine se va binecuvânta pe pământ binecuvânta-se-va întru Dumnezeul adevărului, şi cel ce se va jura pe pământ se va jura pe Dumnezeul cel adevărat; căci nenorocirile din vremile de demult au fost uitate şi ascunse de ochii mei.-S"AŞi veţi lăsa numele vostru aleşilor mei ca vorbă de blestem: «Domnul Dumnezeu să te ucidă, ca pe cutare!..» Dar slujitorii mei vor fi numiţi cu alt nume./"AIată, slugile mele vor sălta de veselie, iar voi veţi striga de multă întristare a inimii, şi de frânt ce va fi duhul vostru, veţi ţipa!<q"A Drept aceea, aşa zice Domnul Dumnezeu: «Iată, slugile mele vor mânca şi vouă vă va fi foame, vor bea şi voi veţi fi însetaţi, se vor bucura, iar voi vă veţi ruşina!w"A Pe toţi vă voi trece prin ascuţişul săbiei şi veţi pieri în măcel, fiindcă am strigat către voi şi nu mi-aţi răspuns, am grăit şi nu m’aţi auzit, ci aţi făcut fapte rele în ochii mei şi ceea ce nu mi-a plăcut aţi ales».)K"A Şi voi, cei ce aţi părăsit pe Domnul, care aţi uitat de muntele meu cel sfânt, care întindeţi masă pentru dumnezeul Gad şi umpleţi cupa pentru Meni,yk"A Şi Şaronul va ajunge păşune pentru turme şi Acorul târlă de vite, pentru norodul meu care m’a căutat.3_"A Şi voi face să răsară din Iacob o odraslă şi din Iuda un moştenitor peste munţii mei, şi cei aleşi ai mei îi vor stăpâni şi slujitorii mei vor locui acolo.`9"AAşa zice Domnul: «Ca atunci când găseşti must într’un strugure şi zici: nu-l rupe, căci în el se află binecuvântarea de la Domnul, tot astfel voi face şi cu robii mei; şi nu-i voi prăpădi pe toţi.-"AFărădelegile voastre şi fărădelegile părinţilor voştri laolaltă», – zice Domnul, – «ale celor care au adus jertfă de tămâie pe munţi şi pe dealuri, hulindu-mă pe mine. Eu le voi da răsplata, în sânul lor, după faptele lor şi cu măsură plină.»~u"AIată, este scris înaintea mea: «Nu voi avea tihnă până ce nu voi răsplăti, turnându-vă răsplata în sân,S"AŞi ziceau: «Stai locului şi nu te apropia de mine, căci eu sunt sfânt faţă de tine!» Unii ca aceştia sunt ca un fum care se urcă în nările mele, şi ca o văpaie care arde fără sfârşit.'G"AOameni care stăteau în mormânturi şi mâneau în crăpături de stâncă şi mâncau carne de porc, şi ale căror vase erau pline de mâncări spurcate; "AUn popor care întărâta deapururi faţa mea jertfind în grădini, şi în foişoarele pardosite cu cărămizi arzând mirezme,{"ATins-am mâinile mele în toată vremea către un popor răzvrătit, care mergea pe căi rele, după socotinţele sale,0  ["A«Căutat am fost de cei ce nu întrebau de mine, găsit am fost de cei ce nu mă căutau. Şi am zis: Iată-mă, iată-mă, aici, la un neam care nu chema numele meu!c ?"@ Poţi tu oare să te împietreşti, să taci, Doamne, şi să ne smereşti atât de greu? 3"@ Templul nostru sfânt şi slăvit, în care te-au proslăvit părinţii noştri, a ajuns pradă focului şi toate cele scumpe nouă, dărâmături!t a"@ Cetăţile tale sfinte au ajuns pustii, Sionul este ca o pustietate şi Ierusalimul ca un loc părăginit! 1"@O, Doamne, nu te mânia pe noi foarte şi nu-ţi aduce aminte deapururi de fărădelegea noastră! Priveşte, căci noi toţi suntem poporul tău!ve"@Şi acum, Doamne, tu eşti părintele nostru, noi suntem lutul şi tu olarul, toţi făptura mâinilor tale!A{"@Nimeni nu chema numele tău şi nici unul nu-şi venea în fire ca să se întoarcă iarăşi la tine. Căci tu ai ascuns faţa ta de noi şi ne-ai lăsat în voia păcatelor noastre.<q"@Toţi am ajuns ca spurcaţii şi toată calea vieţii noastre ca un veşmânt întinat! Noi toţi am căzut ca frunzele uscate şi fărădelegile noastre ne spulberau ca vântul. "@Tu vii întru întâmpinarea celor ce cu bucurie săvârşesc fapte bune şi-şi aduc aminte de tine umblând pe căile tale. Şi tu te-ai întărâtat împotriva noastră, din pricină că eram vinovaţi prin necredinţa şi prin fărădelegea noastră!E"@Despre care niciodată nu s’a pomenit. Căci urechea n’a auzit, nici ochiul n’a văzut alt Dumnezeu afară de tine, săvârşind unele ca acestea, pentru cei ce nădăjduesc în el.&G"@Făcând minuni neaşteptate,* O"@Ca un foc care arde vreascurile, ca o pară care fierbe apa în clocot, fă pe vrăjmaşii tăi să cunoască numele tău şi să tremure noroadele înaintea ta,Q"?Am ajuns ca un popor peste care tu de multă vreme nu mai stăpâneşti şi care nu mai este numit cu numele tău. O, dacă ai sfâşia cerurile şi te-ai pogorî, munţii s’ar zgudui înaintea ta!zm"?Pentru ce au pângărit cei nelegiuiţi templul tău şi duşmanii noştri au călcat în picioare altarul tău?_7"?Pentru ce, Doamne, ne-ai lăsat să rătăcim din căile tale şi ne-ai împietrit inimile noastre ca să nu ne mai temem de tine? Întoarce-te! De mila robilor tăi, de mila seminţiilor care sunt moştenirea ta!P~"?Au contenit pentru mine! Dar tu eşti părintele nostru! Avraam nu ne ştie, Israil nu ne cunoaşte. Tu, Doamne, eşti Tatăl nostru; Mântuitorul nostru, din cărunta străvechime este numele tău! =~~o}|{{4zzyy+xwvvuutYtsrlrq7pp.onntn"mllakk*jj6ichh>gMfXeed}cbb8aa`O_t^^0]]%\b[[{ZZZkYXXbWWVV#UTTQSRRQPPOOTN\MM%LPKJJmII0HGG#F`EEDHC(BxAA=@M?>>D=g<<;:988,7666-554^322100D/.--,, +Y**')(('u&&3%8$##L""&! |4t. aMdQE$=n0 ^  KXJ^=3o_, Dar tu, Doamne, mă cunoşti, mă vezi şi m’ai încercat dacă inima mea stă lângă tine! Târăşte-i ca oile la junghiere şi hotărăşte-i pentru ziua tăierii!n, Tu îi sădeşti şi ei îşi înfig rădăcina, cresc şi fac roade. Aproape eşti de buzele lor, dar departe de inima lor!Ym -, «Tu eşti drept, Doamne, când intru la judecată cu tine! Aş vrea să te întreb despre judecata dreaptă: Pentru ce cei fără de lege propăşesc în viaţa lor, şi cei necredincioşi trăiesc tihniţi?l, Şi nu va mai rămânea nimeni din ei, fiindcă eu voi porni prăpăd peste locuitorii din Anatot în anul când îi voi pedepsi pe ci!» k, Aşa grăieşte Domnul Savaot: «Cu adevărat îi voi pedepsi! Flăcăii lor vor muri de sabie, iar fiii şi fiicele lor de foame;>ju, Pentru aceasta aşa grăieşte Domnul despre oamenii din Anatot, cei care caută sufletul meu şi-mi zic: «Nu prooroci în numele Domnului de vrei să nu mori de mâna noastră!»5ic, O, Doamne Savaot! Tu eşti judecător drept, care ispiteşti inima şi rărunchii! O, de-aş vedea răzbunarea ta împotriva lor, căci ţie ţi-am descoperit pricina mea!bh=, Şi eu eram ca un miel blând dus la junghiere şi nu ştiam planurile lor împotriva mea: «Să tăiem copacul în mâzga lui şi să-l nimicim din pământul celor vii şi să nu se mai pomenească de numele lui!»igK, Şi Domnul mi-a dat de ştire şi eu ştiu… Şi tu, Doamne, mi-ai arătat săvârşirile lor.nfU, Şi Domnul Savaot, care te-a sădit pe tine, a hotărît restriştea ta, din pricina fărădelegilor pe care le-au făptuit cei din neamul lui Israil şi cei din neamul lui Iuda, ca să mă aţâţe cu tămâieri aduse lui Baal.Ne, «Măslin deapururi verde, împodobit cu roduri minunate», – iată numele pe care ţi l-a pus Domnul. Dar la pornirea unei vijelii, foc s’a aprins într’însul şi ramurile lui s’au rupt.Id , Ce caută norodul meu iubit în templul meu, de vreme ce unelteşte? Juruinţele şi carnea sfântă a jertfelor putea-vor care să depărteze nenorocirea şi tu iarăşi să te veseleşti?»9ck, Şi tu, Ieremia, nu te ruga pentru poporul acesta şi nu înălţa nici tânguire, nici rugăciune, căci eu nu te voi asculta când mă vei striga în vremea restriştii lor.bb=, Căci cât de numeroase sunt cetăţile tale, sunt şi dumnezeii tăi, Iudo, şi cât de multe sunt uliţele Ierusalimului, tot atâtea jertfelnice aţi înălţat idolilor de ocară şi pentru tămâierile lui Baal.Ha , Şi atunci cetăţile lui Iuda şi locuitorii Ierusalimului să se ducă să strige către dumnezeii lor, cărora le-au adus tămâieri, dar ei nu-i’vor izbăvi în vremea restriştii lor."`=, Pentru aceasta aşa zice Domnul: «Iată că voi aduce peste ei o nenorocire de care nu vor putea să scape, iar când mă vor striga, eu nu-i voi auzi.&_E, Ei s’au întors la fărădelegile cele de altădată ale părinţilor lor, care n’au vrut să asculte de cuvintele mele, ci au umblat să slujească altor dumnezei. Şi aşa neamul lui Iuda şi neamul lui Israil au stricat legământul pe care îl încheiasem cu părinţii lor.»x^i, Apoi a zis Domnul către mine: «O uneltire s’a pus la cale între locuitorii lui Iuda şi ai Ierusalimului:]}, Dar ei nu l-au ascultat şi nu au plecat urechea, ci fiecare a umblat după împietrirea inimii lui, pentru aceasta am adus peste ei ameninţările legământului acestuia pe care l-am poruncit ca să-l împlinească, dar nu l-au luat în seamă.»6\e, Căci din ziua când am scos pe strămoşii voştri din ţara Egiptului şi până în ziua de azi, cu râvnă şi fără încetare am îndemnat: «Ascultaţi glasul meu!»J[ , Şi Domnul a zis către mine: «Propovedueşte toate aceste cuvinte în cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului şi spune: Ascultaţi cuvintele acestui legământ şi le împliniţi!bZ=, Ca să se adeverească jurământul pe care l-am jurat strămoşilor voştri, că le voi da o ţară în care curge lapte şi miere, precum se vede în ziua de azi!» Atunci eu am răspuns şi am zis: «Da, Doamne!»Y1, Pe care l-am poruncit strămoşilor voştri în ziua când i-am scos din ţara Egiptului, din această topitorie de fier, şi le-am zis: Ascultaţi de glasul meu şi împliniţi tot ceea ce v’am poruncit vouă! Şi voi veţi fi poporul meu, iar eu voi fi Dumnezeul vostru,X, Şi le spune: Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil! Blestemat să fie omul care nu va asculta de cuvintele legământului acestuia,uWc, «Ascultă cuvintele legământului acestuia şi propovedueşte-le locuitorilor din Iuda şi din Ierusalim,6V i, Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia:TU!, Varsă, Doamne, mânia ta peste popoarele păgâne, care nu te cunosc pe tine, şi peste neamurile care nu chiamă numele tău, căci au mistuit pe Iacob şi l-au nimicit şi păşunea lui au pustiit-o.fTE, Pedepseşte-mă, Doamne, dar cu dreptate, şi nu întru mânia ta, ca să nu mă nimiceşti!{So, Ştiu, Doamne, că nu omul îşi alege calea lui. Omul nu este stăpân pe mersul lui şi pe ţinta paşilor lui.R, Auzi! Vine o ştire: mare cutremur de la miază-noapte! Cetăţile lui Iuda vor fi pustiite: vor fi vizuini pentru şacali.Q, Ciobanii au înnebunit şi pe Domnul nu l-au căutat: pentru aceasta ei nu au spor şi toată turma este împrăştiată.»&PE, Cortul meu este pustiit şi toate funiile rupte; copiii mei şi turmele mele nu mai sunt! Nimeni nu mai desface cortul meu şi nu mai întinde pânzele lui.|Oq, Vai mie din pricina rănii mele! Rana mea este fără leac, dar zic: «Aceasta este boala mea şi o voi îndura!»N3, Căci aşa zice Domnul: «Iată, voi arunca departe pe locuitorii acestei ţări şi îi voi băga la strâmtoare, ca să mă găsească pe mine».OM, Adună-ţi într’un loc poverile talc, tu care eşti împresurată!L, Dar partea lui Iacob nu este ca ei, ci el este ziditorul lumii, iar Israil este seminţia moştenirii lui. Numele lui este Domnul Savaot.WK', Deşertăciune, chipuri de râs! Când va veni vremea judecăţii, vor pieri.;Jo, Orice om este prost cu toată ştiinţa lui, orice argintar iscusit se ruşinează de chipurile sale cioplite. Chipurile turnate sunt înşelăciune, fără duh într’însele:8Ii, La glasul tunetului său, apele freamătă în cer! El ridică nourii de la marginile pământului, sloboade fulgere pentru ploaie şi scoate vânturile din vistieriile sale. H, El a făcut pământul cu puterea sa şi cu înţelepciunea sa, el a întemeiat lumea, şi cerurile le-a întins cu priceperea sa.G, Într’aşa chip să le grăiţi: «Dumnezeii care nu au făcut nici cerul, nici pământul, să piară de pe pământ şi de sub cer!»-FS, Însă Domnul este adevăratul Dumnezeu, el este Dumnezeu viu şi împărat veşnic! De mânia lui pământul se cutremură şi popoarele nu pot îndura urgia lui.+EO, Argint cecănit din Tarşiş şi aur de Ofir, lucru de meşter şi mână de făurar, îmbrăcaţi cu porfiră violetă şi roşie, făptură de meşter iscusit!QD, Toţi sunt proşti şi nebuni, toată înţelepciunea idolească: lemn!>Cu, Cine nu se teme de tine, împărate al popoarelor? Căci ţie ţi se cuvine cinstea! Între toţi înţelepţii neamurilor şi între toate împărăţiile, nu este nimeni ca tine!`B9, Nimeni nu este ca tine, Doamne: tu eşti mare, şi mare şi puternic este numele tău!5Ac, Ca o sperietoare într’o harbuzărie, căci nu vorbesc şi trebuesc purtaţi, fiindcă altfel nu merg. Nu vă temeţi de ei, căci ei nu pot face nici bine, nici rău!»p@Y, Înfrumuseţat cu aur şi cu argint, întărit cu cuie şi cu lovituri de ciocan ca să nu se clatine,u?c, Slujirea idolilor este lucru deşert: un copac tăiat din pădure, făptură de meşter, sculptat cu dalta,(>I, Aşa zice Domnul: «Nu vă deprindeţi pe calea păgânilor şi de semnele de pe cer să nu vă înfricoşaţi, căci numai păgânilor le este frică de ele.Z= /, Ascultaţi cuvântul pe care Domnul îl vorbeşte nouă, cei din casa lui Israil!<, Pe Egipteni, pe Iudei, pe Edomiţi, pe Amoniţi, pe Moabiţi, pe cei cu părul tuns la tâmple şi care locuesc în pustie. Căci toate aceste neamuri păgâne sunt netăiate împrejur, iar casa lui Israil este şi ea cu inima netăiată împrejur.»;y, «Iată vin zile», – zice Domnul. – «când voi pedepsi pe cel tăiat împrejur ca şi pe cel netăiat împrejur:v:e, Ci acel care se făleşte să se fălească aşa: că este înţelept şi mă cunoaşte, fiindcă eu sunt Domnul şi la mine este: îndurarea, judecata şi dreptatea pe pământ şi într’însele este plăcerea mea», – zice Domnul.$9A, Aşa grăieşte Domnul: «Înţeleptul să nu se fălească cu înţelepciunea lui şi nici cel viteaz cu vitejia lui şi nici cel bogat cu bogăţia lui,8!, Şi mai spune: «Aşa zice Domnul! Stârvurile zac ca gunoiul pe câmp, ca snopii pe urma secerătorului, fără ca nimeni să le adune!»73, «Ah! Moartea a intrat pe ferestrele noastre, a pătruns în palatele noastre, ca să piardă pe copiii de pe uliţe şi pe flăcăii din pieţe!»R6, Dar ascultaţi, voi femeilor, cuvântul Domnului şi urechile voastre să audă graiul gurii lui! Deprindeţi pe fiicele voastre cântec de tânguire, şi una pe alta învăţaţi-vă cântec de jale:5, Auzi! Ţipete jalnice se aud din Sion: O, cum am fost pierduţi! Ce ocară mare! Să pierdem ţara şi casele noastre să le părăsim!»41, Să vină în grabă şi să ne cânte un cântec de jale! Din ochii noştri să curgă pâraie şi genele noastre şiroaie de lacrămi să verse!s3_, Aşa zice Domnul Savaot: «Luaţi aminte! Chemaţi bocitoarele să vină! Trimiteţi la cele mai isteţe,62e, Şi-i voi împrăştia printre popoarele păgâne pe care nu le-au cunoscut niciodată, nici ei, nici părinţii lor, şi-i voi urmări cu sabia până îi voi prăpădi!»+1O, Pentru aceasta iată ce zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: «De acum înainte voi hrăni cu pelin pe poporul acesta şi-l voi adăpa cu apă otrăvitoare!u0c, Ci s’au potrivit împietririi inimii lor şi au umblat după Baali, precum i-au deprins părinţii lor!»/%, Atunci Domnul a zis: «Fiindcă au părăsit legea mea pe care eu le-am dat-o, n’au ascultat de glasul meu şi după el ei nu s’au luat,I. , O. de-ar fi vre-un înţelept care să înţeleagă şi să tâlcuiască ceea ce i-a grăit gura Domnului: ţara va fi nimicită, prefăcută în pustietate şi nimeni n’o va mai străbate!?-w, «Dar şi Ierusalimul îl voi preface în mormane de pietre, vizuină pentru şacali, iar cetăţile lui Iuda le voi preface în pustietate, fără ţipenie de om într’însele!»,, Plângeţi munţii şi înălţaţi tânguire şi cântec de jale pentru păşunile pustiului, căci au fost pustiite şi nu mai calcă nimeni pe acolo şi mugetul turmelor nu se mai aude! Păsările cerului, până şi dobitoacele au fugit, s’au dus!+, Să-i las fără pedeapsă», – zice Domnul, – «şi împotriva unui astfel de neam să nu se răzbune sufletul meu?»*, Limba lui este săgeată ucigaşă şi graiurile îi sunt viclene. Sănătate! îi zice prietenului său, iar în inimă-l pândeşte.;)o, Pentru aceasta aşa zice Domnul Savaot: «O clipă! Eu îi voi topi şi îi voi cerceta cu deamăruntul! Cum aş putea altfel să mă port cu fărădelegea fiicei poporului meu?v(e, «Silnicie peste silnicie şi viclenie peste viclenie! De aceea nu vor să ştie de mine», – zice Domnul.-'S, Se înşeală unii pe alţii şi nu spun adevărul; ei îşi învaţă limba cu vorbă mincinoasă, umblă cu strâmbătatea şi nu se străduesc spre pocăinţă!6&e, Să se păzească fiecare de prietenul său şi nimeni să nu se încreadă în fratele său, căci orişice frate umblă cu vicleşuguri şi orişice prieten cu bârfeala.Y%+, «Ei îşi încordează limba ca un arc, ca să sloboadă minciuna. Nu cu adevărul au ajuns puternici în ţară, de aceea făptuesc răutăţi peste răutăţi şi pe mine nu mă cunosc», – zice Domnul.$$ C, O, de mi-ar face cineva o colibă în pustie, aş părăsi pe poporul meu şi aş pleca de la el, căci toţi sunt desfrânaţi, gloată de necredincioşi!#),O, de-ar face cineva capul meu izvor de plâns şi ochii mei izvor de lacrimi, să plâng zi şi noapte pe cei ucişi ai fiicei poporului meu!",Nu mai este care balsam alinător în Galaad şi nici un vraci pe-acolo? De ce rana poporului meu nu merge spre vindecare?^!5,Din pricina căderii poporului meu, sunt frânt, sunt mâhnit şi m’apucă spaima.c ?,«Secerişul a trecut, culesul poamelor s’a sfârşit şi noi n’am fost izbăviţi!»xi,Ascultă! E strigătul poporului meu din ţară depărtată: «Domnul nu mai este în Sion? Şi împăratul nu mai este într’însul?» Dar de ce m’au aţâţat cu închinarea la chipurile lor cioplite şi cu idoli din ţări streine?5e,Jalea mă copleşeşte, inima mi-e bolnavă!E,«Dar luaţi seama!… Eu voi trimite peste voi şerpi, şerpi otrăvitori, împotriva cărora nu este vrajă, şi vă vor muşca pe voi, fără putinţă de vindecare». – zice Domnul.0Y,Din Dan se aude sforăitul cailor! De nechezatul armăsarilor răsună ţara întreagă. Şi vin şi vor mânca tot rodul din ţară, cetatea şi toţi locuitorii ei.V%,Să aşteptăm pacea? – În zadar! Timp de lecuire? – Dar iată groază!xi,De ce stăm locului? Strângeţi-vă şi haideţi în cetăţile cele întărite ca să pierim în ele, fiindcă Domnul Dumnezeul nostru ne-a nimicit şi cu apă otrăvită ne-a adăpat, din pricină că am păcătuit împotriva Domnului!{o, «Şi când vor aduna rodurile ţarinei, se vor prăbuşi». – zice Domnul, – şi nu se vor mai afla nici struguri în vie şi nici smochine în smochin, frunzişul lor vestejit va fi, şi le voi da celor ce vor năvăli în ţara lor.»K, Se ruşinează ei cumva de grozăviile lor? Deloc! Ei nu se ruşinează şi nici nu ştiu de ocară! Pentru aceasta vor cădea cu cei ce cad, în vremea când îi voi pedepsi», – zice Domnul, Zdrobirea poporului meu ar putea s’o tămăduiască întocmai ca pe o rană uşoară când zic: Minunat! Minunat! şi ea merge rău?X), «Pentru aceasta voi da femeile lor altora şi ţarinile lor la alţi stăpâni, fiindcă, de la mic şi până la mare, toţi umblă după câştig nedrept; proorocul şi preotul, toţi umblă cu minciuna.*M, Înţelepţii vor rămânea de ocară, înfricoşaţi şi prinşi în cursă. Ei au lepădat cuvântul Domnului, iar înţelepciunea lor la ce le foloseşte?….U,Cum vă vine să ziceţi: «Noi suntem înţelepţi şi avem legea Domnului cu noi?» Dar iată-o prefăcută în minciună prin a cărturarilor ademenitoare pană."=,Barza cunoaşte după cer anotimpul său, turturica, rândunica şi cocorul păzesc vremea pribegiei lor, iar poporul meu nu cunoaşte legea Domnului!»kO,Am ascultat bine şi am auzit: ei nu grăiesc drept şi nimeni nu se căieşte de ticăloşia lui şi nu zice: Ce-am făcut? Ba mai vârtos! Nimeni nu se întoarce din goana lui, asemenea unui cal care se avântă la război.1,Pentru ce acest norod necredincios al Ierusalimului stărue necontenit în necredinţa lui, ţine cu tărie la greşală lui şi nu se pocăeşte?#,«Şi tu mai spune-le: «Aşa grăieşte Domnul: Cei care cad nu se mai scoală care, şi cei care cad de la credinţă nu se mai pocăesc?+O,Şi toţi care vor rămânea din acest neam ticălos vor alege mai bine moartea decât viaţa, în toate locurile pe unde i-am izgonit», – zice Domnul Savaot./,Şi vor fi împrăştiate la soare şi la lună şi înaintea oastei cerului, pe care le-au iubit, cărora le-au slujit, după care au umblat, pe care le-au întrebat şi cărora li s’au închinat. Nu vor mai fi adunate şi nici îngropate, ci vor sluji de gunoi pe ogor.A  },«În ziua aceea», – zice Domnul, – «vor fi scoase din mormânturi oasele regilor lui Iuda, ale dregătorilor, ale preoţilor, ale profeţilor şi ale locuitorilor Ierusalimului,J  ,"Şi voi opri în cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului orice cântec de bucurie şi de veselie, cântecul mirelui şi al miresei, fiindcă ţara va fi prefăcută în pustietate!» w,!Iar leşurile acestui popor vor fi mâncarea păsărilor cerului şi a fiarelor, fiindcă nimeni nu le va putea goni.> u, «Dar iată că vor veni zile», – zice Domnul, – «când nu se va mai spune Tofet şi valea Benhinom, ci «valea uciderii», şi din lipsă de loc vor fi îngropaţi la Tofet,4 a,Zidit-au înălţimi cu altare: Tofet în valea Benhinom, să ardă în foc pe fiii şi pe fiicele lor, lucru pe care nu l-am poruncit şi nici în inimă nu l-am avut.»(I,«Fiii lui Iuda au săvârşit fărădelegi în ochii mei», – zice Domnul, – «pusu-şi-au idolii lor în templul închinat mie, ca să-l pângărească;"=,Tunde-ţi părul tău cel lung şi aruncă-l! Pe vârfuri pleşuve cântă un cântec de jale, căci Domnul a lepădat şi a urgisit neamul urgiei sale!+O,Apoi spune-le: Acesta este poporul care nu ascultă de glasul Domnului Dumnezeului său şi nu ascultă de povaţa! Credinţa a pierit, s’a dus din gura lor!» ,Şi dacă le vei propovedui cuvintele acestea, şi ei nu te vor asculta, şi dacă vei striga la ei, şi nu-ţi vor răspunde,,Dar ei n’au ascultat de mine şi nu şi-au plecat urechea, ci şi-au învârtoşat grumazul mai rău decât părinţii lor.!,Din ziua în care au ieşit părinţii voştri din ţara Egiptului şi până acum, am trimis la ei necontenit pe slujitorii mei profeţi.9k,Dar ei n’au ascultat şi n’au plecat urechea, ci, dimpotrivă, au mers după închipuirile lor, după împietrirea inimii lor rele, şi mi-au arătat spatele şi nu faţa.P,Ci iată ce le-am poruncit atunci: Ascultaţi de glasul meu şi eu vă voi fi Dumnezeu, iar voi îmi veţi fi mie popor şi umblaţi în toate căile pe care eu vă voi porunci, ca să vă fie bine!)K,Căci n’am rânduit nimic părinţilor voştri şi nici nu le-am poruncit nimic pentru arderea de tot şi pentru jertfă când i-am scos din ţara Egiptului,,Aşa grăieşte Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: «Grămădiţi arderi de tot pe altarele voastre şi mâncaţi carne,s~_,Deci aşa zice Domnul: «Iată! Mânia mea şi furia mea se vor vărsa în locul acesta, peste oameni şi peste dobitoace, peste copacii câmpului şi peste rodurile ţarinilor pe care le vor arde, şi nimeni nu le va putea stinge!»m}S,Pe mine mă ocărăsc?» – zice Domnul – «Nu! Pe ei înşişi: batjocura le stă în faţă!»J| ,Copiii adună lemne, părinţii aţâţă focul, femeile frământă aluatul să facă turte împărătesei cerului şi aduc jertfe cu turnare dumnezeilor streini ca să întărâte urgia mea.c{?,Nu vezi tu ce făptuesc cei din cetăţile lui Iuda şi cei de pe uliţele Ierusalimului?'zG,«Dar tu nu te ruga pentru poporul acesta şi nu înălţa pentru el nici tânguire, nici rugăciune, nici nu stărui pe pe lângă mine, căci nu te ascult!ry],Şi vă voi arunca din faţa mea precum am aruncat pe toţi fraţii voştri, pe tot neamul lui Efraim.»Fx,Mă voi purta cu acest templu închinat numelui meu, în care voi v’aţi pus nădejdea, şi cu locul pe care l-am dăruit vouă şi străbunilor voştri, aşa cum m’am purtat cu Şilo.:wm, Şi acum fiindcă aţi săvârşit aceste fapte», – zice Domnul – «când cu râvnă v’am grăit mereu şi nu m’aţi ascultat, am strigat la voi şi nu m’aţi auzit,%vC, «Duceţi-vă în locaşul meu din Şilo, unde altădată sălăşluise numele meu şi vedeţi ce i-am făcut din pricina răutăţii poporului meu Israil!uw, Oare acest templu închinat numelui meu este în ochii voştri peşteră de tâlhari? Acum pricep!» – zice Domnul.,tQ, Şi veniţi şi-mi slujiţi în templul acesta închinat numelui meu şi ziceţi: «Am scăpat!», ca să săvârşiţi şi mai departe toate acele blestemăţii.s+, Furtul, uciderea, desfrânarea, jurământul strâmb, jertfa adusă lui Baal, închinarea la dumnezei streini pe care voi nu-i cunoaşteţi!…\r1,Dar vai! Voi nădăjduiţi în cuvinte înşelătoare şi fără de nici un folos: q,Atunci vă voi lăsa să locuiţi în locul acesta, în ţara pe care am dat-o părinţilor noştri din veac şi până în veac.»=ps,Dacă nu veţi asupri pe strein, pe orfan şi pe văduvă şi nu veţi vărsa sânge nevinovat în locul acesta; dacă nu veţi umbla după dumnezei streini spre pieirea voastră,o,Căci numai dacă vă veţi îmbunătăţi purtările şi faptele voastre şi dacă veţi face dreptate celor împricinaţi,n,Nu vă puneţi nădejdea în cei care rostesc cuvinte înşelătoare: «Templul Domnului! Templul Domnului! Aici este templul Domnului!» m9,Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: «Îmbunătăţiţi-vă purtările şi faptele voastre şi vă voi lăsa să locuiţi în locul acesta.Gl,«Stai la poarta templului Domnului şi propovedueşte cuvântul acesta şi spune: Ascultaţi cuvântul, voi, toţi iudeii care intraţi pe porţile acestea ca să vă închinaţi Domnului!6k i,Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia:Sj,«Argint de aruncat» le va fi numele, fiindcă Domnul i-a aruncat pe ei.{io,Foalele au început să sufle şi plumbul s’a topit! În zadar se face lămurirea! Ce-i rău nu se mai desface.lhQ,Toţi sunt răzvrătiţi cerbicoşi şi hulitori – aramă şi fier – toţi sunt ticăloşiţi.sg_,Ispititor te-am pus peste poporul meu, lămuritor de aur, ca să ispiteşti şi să cercetezi viaţa lui.>fu,O, fiica poporului meu! Încinge-te cu sac şi te tăvăleşte în cenuşă! Boceşte-te amarnic ca după singurul fiu, căci într’o clipă pustiitorul va da năvală peste noi!e,La câmp să nu ieşiţi şi nici să nu porniţi la drum, fiindcă sabia vrăjmaşului împrăştie pretutindeni groază.~du,Am auzit de faima lui! Mâinile ni s’au înmuiat, spaima ne-a cuprins, zvârcoliri ca ale unei femei în naştere.9ck,Înarmat cu arc şi cu lance, neam crud şi fără milă – strigătul lui e muget de mare – călare vine şi gătit de luptă ca un om, împotriva ta, fiică a Sionului».b{,Aşa zice Domnul: «Iată, s’a pornit un popor din miază-noapte, un popor s’a sculat de la marginile pământului,Va%,Pentru aceasta aşa grăieşte Domnul: «Iată, voi pune în calea poporului acestuia piedici de care să se împiedice laolaltă părinţii şi copiii, iar vecinul şi cel de alături de el să piară».=`s,Ce folos de tămâia din Şeba şi de trestia aromată dintr’o ţară depărtată? Arderile voastre de tot nu le mai vreau şi de jertfele voastre nu mai simt nici o plăcere.»;_o,Ascultă şi tu, pământule! Iată, eu voi aduce peste norodul acesta o pierzanie, rodul necredinţei lor, fiindcă n’au luat aminte la căile mele şi au lepădat legea mea!c^?,Pentru aceasta ascultaţi, ceruri, şi-mi fiţi mărturie de ceea ce li se va întâmpla!z]m,Şi am pus lângă ei străji: «Luaţi aminte la glasul trâmbiţei!» Dar ei au răspuns: «Nu luăm aminte!»Z\-,Aşa grăieşte Domnul: «Luaţi drumul cel de demult şi căutaţi căile cele de altădată, calea binelui, şi mergeţi pe ea şi veţi afla odihnă sufletelor voastre!» Dar ei au răspuns; «Nu mergem!»c[?,Se ruşinează ei cumva pentru grozăviile lor? Deloc! Ei nu se ruşinează şi nu ştiu de ocară! Pentru aceasta ei vor cădea cu cei ce cad şi ei se vor prăbuşi în ziua când îi voi pedepsi», – zice Domnul.Z%,Zdrobirea poporului meu ar putea să o tămăduiască întocmai ca pe o rană uşoară, zicând: «Minunat! minunat!», când ea merge rău?Y, «De la cel de rând până la cel mai de frunte, toţi sunt lacomi de câştig, proorocul ca şi preotul, toţi umblă cu minciuna.(XI, Casele lor vor trece la streini împreună cu ţarinile şi cu viile lor, căci eu îmi voi întinde mâna împotriva locuitorilor ţării», – zice Domnul.pWY, Iată că sunt plin de urgia Domnului şi nu o mai pot ţine! «Varsă-o peste copiii cei de pe uliţă şi în obştia flăcăilor! Căci femeia şi bărbatul vor fi luaţi în robie, bătrânul ca şi cel încărunţit de vreme.lVQ, Cui să grăiesc şi pe cine să iau mărturie ca să mă asculte? Urechile lor sunt netăiate împrejur şi nu pot să ia aminte. Într’adevăr. cuvântul Domnului a ajuns pentru ei ca o batjocură şi nu mai au gust de el!U, Aşa zice Domnul: «Culegeţi, culegeţi cu deamăruntul ca pe o vie rămăşiţa lui Israil, puneţi mâna pe viţe ca şi vierul!» T,Prinde de veste, Ierusalime, ca nu cumva sufletul meu să se desprindă de tine şi să nu te fac pustietate, pământ nelocuit!»NS,Precum apa din fântână e proaspătă mereu, aşa şi răutatea ei izvorăşte fără de încetare. Silnicie şi nedreptate se aude strigând în ea, iar în ochii mei mereu: boală şi răniri.$RA,Căci aşa grăieşte Domnul Savaot: «Tăiaţi copaci şi ridicaţi val împotriva Ierusalimului! Vai cetate mincinoasă cu lăuntrul plin de silnicie!»GQ,Haidem să pornim la miezul nopţii să doborîm palatele ei!"P=,«Pregătiţi-vă de luptă împotriva ei, sculaţi-vă să megem în miez de zi! Vai nouă, căci ziua dă înspre seară şi umbrele se întind mereu! O,La ea vor veni ciobanii cu turmele lor; de jur-împrejurul ei ridica-vor corturi şi fiecare îşi va paşte turma în partea sa.=Nu,Frumoasa şi alintata fiică a Sionului voi nimici-oqM ],Adăpostiţi-vă, voi fii ai lui Veniamin, afară din Ierusalim, şi în Tecoa sunaţi din trâmbiţă, la Bethacherem faceţi semne: înfigeţi un steag! Căci o nenorocire se iveşte dinspre miază-noapte, prăpăd fără pereche.L,Proorocii proorocesc minciuni, preoţii învaţă ca şi ei, iar poporul meu simte plăcere! Dar la capăt ce veţi face?»NK,Lucruri năprasnice şi înfricoşate se petrec în această ţară:wJg,Oare nu trebuia să-i pedepsesc», – zice Domnul, – «şi împotriva unui neam ca acesta să mă răzbun?I%,Graşi şi cu pielea lucioasă. Ei făptuesc fapte rele şi izbutesc. Nu judecă pricina orfanului şi procesul celui orfan nu-l hotărăsc.H7,Precum o colivie este plină de păsări, tot astfel şi casele lor sunt ticsite de agoniseală cu înşelăciune. Aşa au ajuns ei mari şi bogaţi, G,Căci se găsesc în poporul meu nelegiuiţi care stau la pândă pitulaţi ca vânătorii şi întind curse ca să prindă oameni.sF_,Fărădelegile voastre vă lipsesc de aceasta, şi păcatele voastre vă depărtează de acesta fericire.EE,Şi nu cugetă în inima lui: «Să ne temem de Domnul Dumnezeul nostru, care ne dă ploaie din belşug, ploaie timpurie şi târzie la vreme şi satură câmpiile şi ne ţine holdele».gDG,Dar norodul acesta are inimă răzvrătită şi dârză, se depărtează de mine şi pleacă,'CG,De mine nu vreţi să vă temeţi», – zice Domnul, – «şi înaintea mea nu tremuraţi? Eu am pus nisipul hotar al mării, stavilă veşnică peste care ea nu va trece. Valurile se vor învifora, dar nu o vor birui şi talazurile ei se vor învolbura şi nu vor trece pe deasupra.dBA,«Ascultaţi, oameni nebuni şi fără minte! Ochi au, dar nu văd, urechi au, dar nu aud!UA#,Vestiţi despre aceasta casa lui Iacob şi trimiteţi solie în Iuda, aşa:$@A,Şi dacă unii vor întreba: «Din care pricină Domnul Dumnezeul nostru ne-a făcut una ca asta?», să le spui: «Precum voi m’aţi părăsit şi v’aţi închinat la dumnezei streini în ţara voastră, tot aşa să vă închinaţi la cei streini, dar nu în ţara voastră».X?),Dar şi în ziua aceea», – zice Domnul – «nu vă voi prăpădi cu totul.M>,El va mânca secerişul şi pâinea ta, pe fiii şi pe fiicele tale, turmele şi cirezile tale, via şi smochinii tăi. El va pune stăpânire cu sabia pe întăriturile tale pe care tu te bizui.J= ,Gura lui este mormânt deschis. Şi toţi sunt viteji de luptă.f<E,Iată că eu voi mâna împotriva voastră un neam din depărtare, o! casă a lui Israil», – zice Domnul, – «neam nebiruit, popor străvechi, al cărui grai nu-l ştii şi nu-l poţi înţelege când el grăieşte.A;{,Pentru aceea, iată ce zice Domnul Savaot: «Din pricină că ei au vorbit astfel, iată că va fi cuvântul meu în gura ta foc, iar poporul acesta va fi ca aşchiile care se aprind.x:i, Proorocii proorocesc în van, căci în ei nu este descoperirea Domnului! De aceasta şi ei să aibă parte!»9), Au tăgăduit pe Domnul şi au zis: «Nu este el acela şi peste noi nu va veni nenorocirea! Ba nici sabia, nici foametea noi nu le vom vedea!R8, «Casa lui Israil şi a lui Iuda nu mai cred în mine» – zice Domnul.7, Săriţi peste zid în vie şi o ciumpăviţi, dar nu cu desăvârşire! Tăiaţi viţele, căci ele nu sunt ale Domnului!6 , Pentru aceasta nu trebuia pedeapsă?» – zice Domnul, – «şi împotriva unui asemenea norod nu trebuia să mă răzbun?»]53,Cai bine ţinuţi, fără stăpân, fiecare nechează după femeia aproapelui său!~4u,«Deci cum aş putea să-i iert? Feciorii tăi m’au părăsit şi jură pe dumnezei care nu-şi au fiinţă. Şi cu toate că i-am pus să-mi jure credinţă, ei au făptuit desfrâul şi spre casele desfrâului ei s’au pornit în cârduri.3#,Pentru aceasta îi sfâşie leul din pădure, şi lupul din pustie îi sugrumă, pantera pândeşte lângă cetăţile lor şi orişicine iese dintr’însele este rupt, fiindcă s’au înmulţit fărădelegile lor şi s’au înteţit lepădările de la credinţă.82i,Dar mă voi îndrepta către cei de frunte şi le voi grăi ca unora care cunosc calea Domului, legea Dumnezeului lor.» Dar şi ei au sfărâmat jugul şi au rupt funiile…1w,Şi am cugetat: «Numai cei de rând sunt aşa fără de minte şi nu cunosc calea Domnului, pravila Dumnezeului lor. 0 ,Doamne! Ochii tăi care nu caută credinţa? Tu i-ai lovit, dar ei n’au simţit durere, tu i-ai dat pierzării, dar ei n’au vrut să ia învăţătură. Şi-au încruntat feţele mai mult decât stânca şi n’au vrut la pocăinţă se se întoarcă. 1~f}} |{{3zyyx7wvv7uuYutgssTrrtr q/p5oDndmmUl`kk$jj i8hTgg4fyfe3ddHcc bbac`_^^]][[ YY!XoWW VvUTTSDRR QSPONNMPLLKK JYII GGFFrF EZDbCBAA@?>>=%<;::19g8f8 7c66d544/33&2110D///..O--=,++4*))H(k'a&R%I%$$`##?"n!!A =]5' BP W   d D K!ha#;, Da! Am auzit defăimări multe; «Groază de pretutindeni! Daţi-l de gol, trebue să-l dăm de gol! Toţi prietenii mei îmi pândesc paşii: «Poate se va lăsa amăgit şi-l vom birui şi ne vom răzbuna pe el!»u"c, Şi când mi-am pus în gând: «Nu-l voi mai pomeni şi nici nu voi mai propovedui în numele lui!», gândul acesta s’a prefăcut în inima mea în foc arzător, de nu eram în stare nici să-l înnăbuş şi nici să-l mai îndur!+!O,O, de câte ori grăiesc, trebue să strig; să strig: «Silnicie şi nedreptate!», aşa că porunca Domnului îmi pricinueşte în fiece zi ruşine şi ocară.4 a,Tu m’ai copleşit, Doamne, şi eu m’am lăsat copleşit, tu ai fost mai tare decât mine şi m’ai biruit. Am ajuns de batjocură! În fiecare zi toţi râd de mine!Y+,Iar tu, Paşhur, şi toţi casnicii tăi, veţi merge în robie, iar când veţi ajunge în Babilon, veţi muri şi acolo vei fi tu îngropat împreună cu prietenii tăi cărora le-ai proorocit minciună!»{,Şi-i voi da în mână toate bunurile acestei cetăţi, toată strădania, toate scumpeturile şi toate comorile regilor lui Iuda, şi le voi lăsa să cadă în mâinile vrăjmaşilor care le vor prăda, le vor răpi şi le vor duce în Babilon.A{,Căci iată ce grăieşte Domnul: «Într’adevăr, groază vei fi pentru tine şi pentru prietenii tăi şi vei vedea cu ochii cum ei vor cădea în sabia vrăjmaşilor lor. Şi pe toţi Iudeii îi voi da în mâna împăratului din Babilon, care îi va duce în robie în Babilon, unde îi va ucide cu sabia.A{,Iar a doua zi, Paşhur a scos pe Ieremia din butuci. Atunci Ieremia i-a zis: «Domnul nu te va mai numi Paşhur, ci Magor Misabib. – care se tâlcueşte «groază de pretutindeni».%C,Paşhur l-a lovit pe proorocul Ieremia şi l-a pus cu mâinile şi cu picioarele în butuci, la poarta cea de sus a lui Veniamin, lângă templul Domnului. ,Când a auzit Paşhur preotul, fiul lui Imer, mai marele peste slujitorii din templul Domnului, pe Ieremia profeţind aşa,/,«Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil! Iată, voi aduce peste cetatea aceasta şi peste toate aşezările din jurul ei toate restriştile cu care am ameninţat-o, din pricină că locuitorii ei şi-au învârtoşat cerbicea şi nu au ascultat de cuvintele mele!»-S,Şi s’a întors Ieremia de la poarta olăriei unde îl trimisese Domnul ca să proorocească şi a stătut în curtea templului şi a propoveduit la tot norodul:}, Şi vor ajunge casele Ierusalimului şi casele lui Iuda spurcate ca Tofetul – toate aceste case pe ale căror acoperişuri s’au săvârşit tămâieri pentru toată oştirea cerească şi s’au adus jertfe cu turnare pentru dumnezei streini!»  , Aşa mă voi purta cu locul acesta», – zice Domnul, – «şi cu locuitorii lui, şi voi face cetatea aceasta ca şi Tofetul.eC, «Aşa zice Domnul Savaot! După cum s’a spart vasul olarului, care nu se mai poate face la loc, aşa voi sfărâma poporul acesta şi cetatea aceasta. Şi vor fi îngropaţi la Tofet, din lipsă de loc de îngropare.[/, «Atunci sparge ulciorul, în faţa oamenilor care te vor însoţi, şi le spune:O, Şi-i voi face să mănânce carnea fiilor şi a fiicelor lor şi se vor mânca unii pe alţii în vremea împresurăm şi a restriştei la care îi vor sili vrăjmaşii cei ce caută viaţa lor.»J ,Şi voi dărâma cetatea aceasta, care va ajunge lucru de spaimă şi de batjocură, încât oricine va trece pe lângă ea va rămânea uluit şi-şi va bate joc din pricina nenorocirilor ei.%,Şi în locul acesta voi răsturna uneltirile lui Iuda şi ale Ierusalimului, şi-i voi trece prin ascuţişul săbiei vrăjmaşilor lor şi în mâinile celor care caută viaţa lor, şi voi da stârvurile lor spre mâncare păsărilor cerului şi fiarelor câmpului.7,Pentru aceasta, iată vin zile», – zice Domnul, – «când locul acesta nu se va mai chema «Tofet» şi valea «Benhinom», ci valea junghierii.>u,Au zidit înălţimi cu jertfelnice lui Baal, ca să-i aducă pe fiii lor ardere de tot, lucru pe care eu nu l-am poruncit, nici nu l-am grăit şi nici la inima mea nu s’a suit.fE,Fiindcă ei m’au părăsit şi au înstreinat locul acesta, tămâind pe alţi dumnezei pe care nu i-au cunoscut nici ei, nici părinţii lor, nici regii din Iuda, şi au umplut locul acesta cu sângele nevinovaţilor; ,Şi să zici aşa: «Ascultaţi cuvântul Domnului, voi regi ai lui Iuda şi locuitori ai Ierusalimului! Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: «Iată, voi aduce restrişte peste locul acesta, încât oricine va auzi, îi va ţiui urechile.  ,Şi ieşi în valea Benhinom, care este în faţa porţii olăriei, şi acolo propovedueşte cuvintele pe care ţi le voi spune!/  Y,Asa grăieşte Domnul: «Du-te şi cumpără» – de la olar un ulcior de lut, şi ia cu tine câţiva dintre bătrânii poporului şi dintre preoţii cei bătrâni,m S,Dar tu, Doamne, cunoşti toate uneltirile lor de moarte împotriva mea! Nu le ierta fărădelegea lor şi nu le şterge păcatul din faţa ta! Răstoarnă-i la pământ înaintea ta, iar în vremea urgiei tale strâmtorează-i!F ,Să se audă ţipete în casele lor, când vei porni peste ei fără de veste hoardele prădalnice, căci au săpat groapă ca să mă prindă şi pentru picioarele mele au întins cursă.kO,Pentru aceasta, lasă pe feciorii lor pradă foametei şi pe ei trece-i prin ascuţişul săbiei! Femeile lor să rămâie văduve şi fără copii, bărbaţii lor morţi de ciumă, flăcăii lor să fie ucişi în bătălie!A{,Oare binele se răsplăteşte cu rău? Căci pentru mine ei sapă groapă. Adu-ţi aminte cum stăruiam cu rugăciunea înaintea ta ca să te înduri şi să abaţi urgia ta de la ei!`9,Ascultă cu luare aminte, Doamne, şi la spusele protivnicilor mei pleacă urechea ta!  ,Dar ei au zis: «Haidem să facem un plan viclean împotriva lui Ieremia! Căci legea nu va pieri fără preot, nici sfatul fără înţelept şi nici proorocia fără prooroc! Haidem să-l ucidem cu limba, să nu luăm aminte la toate îndemnurile lui!»#,Ca vântul de la răsărit îi voi împrăştia înaintea vrăjmaşului, iar în ziua prăpădului le voi întoarce spatele şi nu faţa!»  ,Ţara lor o voi preface în pustie, de râs deapururi, ca oricine va trece pe acolo să rămâie uluit şi să clatine din cap.6e,Dar poporul meu m’a uitat şi aduce tămâieri la idoli. Şi eu îi voi poticni pe căile lor, pe străvechile lor poteci, ca să-şi caute cărarea pe drumuri neumblate.|q,Se topeşte care zăpada de pe stâncoasele vârfuri ale Libanului? Sau seacă apa cea rece care curge din Sirion? 9, Deci iată ce zice Domnul: «Întrebaţi popoarele! Cine a auzit vreodată una ca asta? Fecioara lui Israil a săvârşit o faptă foarte urîcioasă!%C, Dar ei vor răspunde: «Trudă zadarnică! Fiecare vom umbla după plăzmuirile noastre şi ne vom purta după învârtoşarea inimii noastre celei rele!»(~I, Pentru aceasta spune locuitorilor lui Iuda şi ai Ierusalimului: «Aşa zice Domnul! Iată eu pregătesc pentru voi o nenorocire şi pun ceva la cale împotriva voastră! Să-i pară rău deci fiecăruia de viaţa lui cea rea! Îmbunătăţiţi-vă căile voastre şi faptele voastre!»}+, Şi dacă acest neam face rău în ochii mei şi nu ascultă de glasul meu, şi mie îmi pare rău de binele pe care am făgăduit să i-l fac! | , Şi într’altă clipă hotărăsc ca alt neam şi altă împărăţie să zidească şi că sădească ceea ce-a fost nimicit.%{C,Iar dacă acel neam se va pocăi de fărădelegea pe care i-o pusesem în seama lui, mă căesc şi eu de răul pe care îmi pusesem în gând să i-l fac,zw,Într’o clipă eu hotărăsc ca un popor ori o împărăţie să fie nimicită, dată la pământ şi prăpădită,Ly,«N’am eu care putere să fac cu voi, întocmai ca acest olar, neam al lui Israil?» – zice Domnul. «Vedeţi! Voi cei din casa lui Israil sunteţi în mâna mea ca lutul în mâna olarului!Ax},Apoi a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis:Ww',Şi când vasul pe care îl făcea din lut se strica, aşa cum se întâmplă în mâna oricărui olar, olarul făcea din el din nou alt vas, aşa cum credea de cuviinţă că este mai nimerit să-l facă.Kv,Şi m’am pogorît la casa olarului şi iată el lucra cu roata.\u1,«Scoală-te şi te pogoară la casa olarului şi acolo vei auzi cuvintele mele!»6t i,Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia:s,Dar dacă nu veţi asculta să sfinţiţi ziua Sâmbetei, să nu băgaţi nici o povară pe porţile Ierusalimului în ziua Sâmbetei, voi aprinde foc în porţile lui şi focul va mistui palatele Ierusalimului şi nimeni nu va putea să-l stingă.» r ,Şi vor veni din cetăţile lui Iuda şi din împrejurimile Ierusalimului şi din seminţia lui Veniamin şi din Şefela şi din munte şi din Negheb, şi vor aduce ardere de tot, jertfă, prinos şi tămâie şi jertfă de mulţumire în templul Domnului,q,Atunci vor intra pe porţile acestei cetăţi regi şi principi, domnind pe tronul lui David, în care şi călări pe cai, împreună cu căpitanii oştirii, oamenii din Iuda şi locuitorii Ierusalimului, iar cetatea aceasta va fi locuită deapururi.Xp),«Iar dacă voi mă veţi asculta», – zice Domnul, – «să nu băgaţi vre-o povară pe porţile acestei cetăţi în ziua Sâmbetei şi dacă veţi sfinţi ziua Sâmbetei să nu faceţi nici un lucru,o!,Dar ei n’au ascultat şi nici nu şi-au plecat urechea, ci şi-au întărit grumazul, ca să nu asculte şi nici să ia învăţătură.0nY,Şi să nu scoateţi povară din casele voastre în ziua Sâmbetei, să nu lucraţi nimic, ci să sfinţiţi ziua Sâmbetei precum am poruncit părinţilor voştri».m+,Aşa grăieşte Domnul: «Păziţi-vă voi înşivă să nu duceţi povară în ziua Sâmbetei şi să nu o băgaţi pe porţile Ierusalimului,l/,Şi le spune: «Ascultaţi cuvântul Domnului, regi ai lui Iuda, toţi Iudeii şi toţi locuitorii Ierusalimului, care intraţi pe aceste porţi!(kI,Şi a mai zis Domnul către mine: «Du-te şi stai la poarta fiilor poporului meu, pe unde intră şi ies regii lui Iuda, şi la toate porţile Ierusalimului,7jg,Să se ruşineze prigonitorii mei, şi nu eu! Pe ei să-i apuce groaza, şi nu pe mine! Prăvăleşte peste ei vremuri de urgie şi cu prăpăd îndoit sfărâmă-i, Doamne!Wi',Nu fi făuritorul nimicirii mele, tu, adăpostul meu în vreme de restrişte!2h],Eu nu te-am zorit să aduci nenorocirea, şi ziua prăpădului eu nu am vrut-o să vie, tu bine ştii! Cuvintele care au ieşit din gura mea sunt înaintea feţei tale.Wg',Dar vezi ce-mi zic: «Unde este ameninţarea Domnului? Să se adeverească!»fy,Vindecă-mă, Doamne, şi voi fi vindecat! Mântueşte-mă, Doamne, şi voi fi mântuit, căci tu eşti nădejdea mea!Fe, Nădejdea lui Israil! Doamne! Toţi cei ce te părăsesc vor rămânea de ruşine, cei necredincioşi din ţară vor fi nimiciţi, fiindcă au părăsit pe Domnul, izvorul cel de apă vie.Fd, O, tron de slavă, măreţ din veşnicie, tu templul nostru,Nc, După cum potârnichea cloceşte ouă pe care nu le-a ouat, tot aşa e şi bogatul care adună avuţii fără trudă: în floarea vârstei el le părăseşte, iar sfârşitul lui este de om nebun.b!, «Eu, Domnul, cercetez inima şi ispitesc rărunchii, ca să răsplătesc omului după căile vieţii lui şi după roadă faptelor lui».iaK, Inima este mai adâncă decât orişice şi plină de nenorocire. Cine poate să-i dea de fund?`,El este ca un pom sădit pe margine de apă şi care către şuvoi îşi întinde rădăcina! Când vine căldura n’are de ce se teme, fiindcă frunzişul lui rămâne verde, în an de secetă nu are de ce duce grijă şi necontenit aduce roadă.»c_?,Fericit bărbatul care îşi pune nădejdea în Domnul şi a cărui nădejde Domnul este!^3,El este ca un jneapăn din bărăgan, care nu simte ce este fericirea. El stă în pustie, în pământ ars, într’un ţinut sărat şi nelocuit.,]Q,Aşa grăieşte Domnul: «Blestemat să fie omul care îşi pune nădejdea în oameni, al cărui sprijin este trupul omenesc, iar cu inima stă departe de Domnul!D\,Tu vei scăpa din mână moştenirea pe care ţi-am dat-o şi vei ajunge rob la duşmanii tăi într’o ţară pe care tu nu o cunoşti, căci foc deapururi pâlpâe în nările mele.»6[e,Şi pe dealurile ţării. Voi lăsa pradă vrăjmaşului bogăţia ta şi toate vistieriile tale, înălţimile tale unde săvârşeai păcate în cuprinsul hotarelor tale.bZ=,Pe stâlpii lor cu pisanii, pe Aşerele lor, pe orice copac verde, pe înaltele piscuri,Y #,Păcatul lui Iuda scris este cu condei de fier, cu vârf de diamant; săpat este pe lespedea inimii lor şi pe coarnele jertfelnicelor lor,#X?,Pentru aceasta, iată că îi voi înştiinţa şi acum le voi arăta braţul meu şi puterea mea şi se vor încredinţa că numele meu este «Domnul».WW',«Poate care omul să-şi facă dumnezei? Aceştia însă nu sunt dumnezei!»|Vq,O, Doamne, vârtutea mea, întăritura mea şi adăpostul meu în zi de strâmtorare! Către tine se vor îndrepta popoarele de la marginile pământului şi vor zice: «Părinţii noştri au moştenit înşelăciune, idoli fără de folos!»EU,Şi voi răsplăti îndoit fărădelegea şi păcatul lor, pentru că au pângărit ţara mea şi au umplut moştenirea mea cu stârvurile grozăviilor şi ticăloşiilor lor idoleşti.»T),Toate căile lor sunt sub ochii mei şi nu se pot ascunde de privirea mea, şi fărădelegea lor nu se poate tăinui de dinaintea ochilor mei.TS!,«Iată. voi trimite pescari mulţi», – zice Domnul, – «care îi vor pescui şi apoi voi trimite mulţi vânători care îi vor vâna pe orice munte şi pe orice deal şi în văgăuni de stânci.^R5,Ci: «Viu este Domnul, care a scos pe Israiliţi din ţara de la miazănoapte şi din toate împărăţiile în care i-am împrăştiat». Şi-i voi întoarce în ţara pe care le-am dăruit-o părinţilor lor.»Q%,«Iată vin zile», – zice Domnul, – «când nu se va mai zice: «Viu este Domnul, care a scos pe fiii lui Israil din ţara Egiptului»,nPU, Pentru aceasta vă voi arunca din această ţară în altă ţară, pe care nici voi, nici părinţii voştri nu au cunoscut-o, şi acolo veţi sluji la alţi dumnezei zi şi noapte, căci nu vă voi mai dărui îndurarea mea!»*OM, Dar voi aţi făcut fapte mai rele decât părinţii voştri; fiecare din voi se poartă după învârtoşarea inimii sale rele, fără să mă asculte pe mine.fNE, Să le răspunzi: «Fiindcă părinţii voştri m’au părăsit», – zice Domnul, – «au umblat după dumnezei streini, le-au slujit şi li s’au închinat şi pe mine m’au părăsit şi legea mea nu au păzit-o.oMW, Şi când vei vesti acestui popor toate aceste fapte şi te vor întreba: «Pentru ce Domnul a pornit asupra noastră toate aceste mari nenorociri şi cu ce fărădelegi şi cu ce păcate am mâniat pe Domnul Dumnezeul nostru?»,[L/, Căci aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: «Iată, voi înnăbuşi în locul acesta, sub ochii voştri şi în zilele voastre, cântecele de bucurie şi de veselie, cântecul mirelui şi al miresei.fKE,Nu intra în casă de ospăţ să stai de vorbă, să mănânci şi să bei cu cei de acolo,3J_,Nimeni nu va frânge o pâine de jale, ca mângâiere pentru mort, şi nimeni nu va umplea un pahar de vin, ca mângâiere pentru moartea unui părinte, ori a unei mame.RI,Şi când vor muri oameni de frunte şi oameni de rând din această ţară, nu vor fi îngropaţi şi nici jeliţi, nimeni nu-şi va face scrijilituri pe trup şi nici nu-şi va rade capul pentru ei.^H5,Apoi mi-a poruncit Domnul: «Nu intra într’o casă de jale şi nu te duce nici să jeleşti morţii, nici să-i plângi, căci am luat pacea mea, harul şi îndurările de la norodul acesta», – zice Domnul.sG_,«De moarte cumplită vor muri, şi nu vor fi nici plânşi, nici îngropaţi, ci vor fi ca gunoiul pe ogor, vor pieri de sabie şi de foamete, iar leşurile lor vor fi hrană pentru păsările cerului şi pentru fiarele câmpului.»AF{,Căci aşa zice Domnul despre fiii şi fiicele care se vor naşte în locul acesta, despre mamele care îi vor naşte şi despre părinţii care vor avea prunci în pământul acesta:NE,«Nu-ţi lua femeie, ca să nu ai feciori şi fete în locul acesta,3D c,Apoi a fost cuvântul Domnului către mine:jCM,«Şi te voi mântui din mâna răufăcătorilor şi din mâna celor asupritori te voi scăpa.»QB,Şi te voi face pentru acest popor zid tare de aramă şi se vor război împotriva ta, dar nu te vor putea birui, căci eu voi fi cu tine ca să te mântuesc şi să te izbăvesc», – zice Domnul.A',Pentru aceasta, aşa zice Domnul: «Dacă tu te vei căi, atunci şi eu te voi întoarce la mine şi vei sluji iarăşi înaintea mea; dacă tu vei osebi lucrul de preţ de cel fără de preţ, vei fi ca gura mea. Atunci ei se vor întoarce spre tine şi nu tu spre ei./@W,Pentru ce durerea mea este fără de sfârşit şi rana mea fără de leac? Vrei să fii tu pentru mine un râuleţ înşelător cu ape în care să n’ai nădejde??',În obştia batjocoritorilor n’am stat ca să mă desfătez cu ei, ci împins de mâna ta am stat singur, fiindcă m’ai umplut de mânie..>U,Din partea defăimătorilor cuvintelor tale. Nimiceşte-i! Să fie cuvântul tău bucuria şi veselia inimii mele, căci port numele tău, Doamne Dumnezeule Savaot!P=,Doamne, adu-ţi aminte de mine şi-mi poartă de grija şi mă răzbună împotriva prigonitorilor mei! Nu mă lăsa pieirii întru îndelungă răbdarea ta: să ştii că pentru tine sufăr ocară,<+,Şi te voi face rob la vrăjmaşii tăi într’o ţară pe care nu o cunoşti, căci foc aprins împotriva voastră pâlpâe în nările mele.t;a, Bogăţia şi vistieriile tale le voi da pradă fără preţ în cuprinsul ţării, pentru păcatele tale,U:#, Oare fierul se va rupe în bucăţi, fierul cel de miază-noapte şi arama?/9W, «Aşa, Doamne! Eu te-am slujit cu râvnă şi în vreme de restrişte şi de strâmtorare eu am stăruit cu rugăciunea mea chiar pentru vrăjmaş, tu bine ştii!»98k, Vai mie, maica mea, că m’ai născut să fiu om de ceartă şi de sfadă cu toată lumea! N’am luat cu împrumut, nici n’am dat cu împrumut, şi toţi mă blestemă!…7), Mama cea cu şapte copii îşi simte sfârşitul, simte că-şi va da duhul. Soarele ei asfinţeşte când tot mai este ziuă, simte ruşine şi ocară. Pe cei care vor mai rămânea îi voi trece prin ascuţişul săbiei, în faţa vrăjmaşilor lor», – zice Domnul.D6,Văduvele lor vor fi mai numeroase decât nisipul mării. Voi aduce peste mamele tinerilor oşteni un prădător în miezul zilei, într’o clipă voi aduce peste ele spaima şi groaza.&5E,Cu vânturătoarea îi voi vântura la porţile ţării, îi voi lăsa fără de copii, voi prăpădi poporul meu, dar nu se vor căi de fărădelegile lor.34_,«Tu însuţi m’ai aruncat», – zice Domnul. – «şi mi-ai întors spatele, dar eu îţi voi întinde mâna ca să te pierd, căci sunt obosit de atâta îndurare! 3 ,Căci cine se va îndura de tine, Ierusalime, şi cui îi va părea rău şi cine va veni la tine să te întrebe de sănătate?%2C,Şi-i voi face sperietoare tuturor împărăţiilor, din pricina lui Manase, fiul lui Iezechia, regele Iudei, pentru ceea oe a făptuit el în Ierusalim.»N1,«Şi voi porni împotriva lor patru neamuri de nevoi», – zice Domnul –: «sabia să-i ucidă, câinii să-i sfâşie, păsările cerului şi fiarele să-i mănânce şi să-i prăpădească.b0=,Şi de te vor întreba: «Încotro să ne ducem?», răspunde-le: «Aşa zice Domnul! Cine-i pentru moarte la moarte, cine-i pentru sabie la sabie, cine-i pentru foamete la foamete şi cine-i pentru robie la robie!»(/ K,Atunci a zis Domnul către mine: «Chiar de ar veni înaintea mea Moise şi Samuil, inima mea tot nu s’ar întoarce spre acest popor. Izgoneşte-i să plece!F.,Sunt care între idolii deşerţi ai păgânilor dătători de ploaie, sau cerul de la sine plouă? Doamne, tu eşti Dumnezeul nostru şi în tine nădăjduim, căci tu faci toate acestea!-,Nu ne dispreţui, pentru numele tău, şi nu face de ocară tronul slavei tale! Adu-ţi aminte şi nu strica legământul tău cu noi!~,u,Doamne, noi mărturisim păcatele noastre, fărădelegile părinţilor noştri, fiindcă am păcătuit înaintea ta.]+3,Ai aruncat pe Iuda şi sufletul tău simte scârbă pentru Sion? Atunci de ce ne loveşti cu prăpăd fără de leac? Nădăjduiam la pace, dar iată nu vine nimic bun, la vreme de tămăduire, dar iată groaza!-*S,Ies pe ogoare şi iată văd străpunşi de sabie! Vin în cetate, dar iată văd chinuiţi de foame! Ba chiar proorocul şi preotul cutreeră ţara fără rost!»U)#,Acest cuvânt să li-l grăieşti! Ochii mei vor vărsa lacrămi zi şi noapte, fără încetare, pentru cumplitul prăpăd cu care a fost nimicită fecioara poporului meu, pentru rana ei fără de leac! (,Şi oamenii, cărora ei le fac proorocii, vor fi aruncaţi pe uliţele Ierusalimului, şi vor muri de foame şi de sabie şi nu vor avea cine să-i îngroape, pe ei, pe femeile lor, pe feciorii şi pe fetele lor, căci eu voi vărsa peste ei nenorocirea lor.^'5,Pentru aceasta aşa zice Domnul: «Proorocii pe care nu i-am trimis şi care proorocesc în numele meu şi zic: «Sabie şi foamete nu va fi în ţara aceasta», de sabie şi de foamete vor muri aceşti prooroci.&,Atunci mi-a răspuns Domnul: «Minciuni proorocesc în numele meu proorocii! Nici nu i-am trimis, nici nu le-am dat poruncă şi nici lor nu le-am vorbit. Vedenii mincinoase, proorocii deşarte, închipuiri înşelătoare din duhul lor: acestea-s proorociile lor!»9%k, Dar am zis: «Doamne Dumnezeule! Iată ce le făgăduesc proorocii: «Nu vă temeţi de sabie, foamete nu veţi avea, căci în locul acesta vă voi dărui adevărată pace!»=$s, Dacă vor posti, nu voi asculta rugăciunile lor, dacă îmi vor aduce arderi de tot şi prinoase, nu voi simţi plăcere, ci îi voi stârpi cu sabia, cu foamete şi cu ciumă.»K#, Şi mi-a mai zis Domnul: «Nu te ruga să iert pe poporul acesta!", Aşa zice Domnul către oamenii din poporul acesta: «Să hoinărească, asta lor le place şi nu-şi cruţă picioarele. Dar Domnul n’are plăcere întru ei. El îşi va aduce acum aminte de fărădelegile lor şi-i va pedepsi pentru păcatul lor.»5!c, Pentru ce eşti ca un om fără de vlagă, ca un viteaz care n’are putere să biruiască? Însă tu, Doamne, în mijlocul nostru petreci şi ţie ne rugăm: nu ne lăsa!C ,Tu eşti nădejdea lui Israil, Doamne, Mântuitorul lui în vreme de restrişte! De ce eşti tu ca un străin în această ţară, ca un drumeţ care poposeşte numai să mâie noaptea?5c,Cu toate că fărădelegile noastre mărturisesc împotriva noastră, Doamne, cruţă-ne pentru numele tău. Necredinţa noastră a sporit şi am păcătuit împotriva ta.}s,Asinii sălbatici stau pe culmi pleşuve cu nasul în vânt ca crocodilii. Ochii li se sting, că nu mai au iarbă.hI,Chiar şi cerboaica sălbatică, după ce naşte puii, îi lasă fiindcă nu găseşte iarbă.  ,Din pricina ca nu mai plouă pe câmp, plugarii sunt cuprinşi de spaimă; de ruşine stau nedumiriţi şi îşi acopăr capul.+O,Dregătorii trimit slugile la apă: ele vin la fântâni, dar nu găsesc apă şi se întorc cu vedrele goale. De ruşine stau nedumiriţi şi-şi acopăr capul.,Q,Din pricina secetei Iuda se tângueşte, cei ce stau la porţile Ierusalimului jelesc încovoiaţi la pământ. Strigătul Ierusalimului se ridică până la cer.6 i,Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia:Y+, Desfrânările, nechezările tale, păcatele desfrâului tău pe coline şi pe ogoare precum şi ticăloşiile tale le-am văzut. Vai de tine, Ierusalime, dacă nu te vei curăţi! Şi când te vei pocăi?»dA, Şi eu îţi voi întoarce pulpana veşmântului tău peste cap, ca să se vadă ocara ta.6e, Iată partea ta care ţi-a căzut la sorţi, răsplata răzvrătirii tale împotriva mea», – zice Domnul. «Fiindcă m’ai uitat şi ţi-ai pus nădejdea în minciună,a;, Pentru aceasta îi voi împrăştia ca paiele pe care le risipeşte vântul din pustie!6e, Poate care un Etiopian să-şi schimbe coloarea pielii şi un leopard pielea lui tărcată? Aşijderea şi voi! Putea-veţi care să faceţi bine, fiind deprinşi cu răul?_7, Şi dacă tu chibzueşti în inima ta: «Pentru ce s’au abătut acestea peste mine?» Să ştii! Din pricina mulţimii fărădelegii tale. pulpana hainei tale va fi ridicată şi călcâile lăsate să se vadă.N, Ce vei zice tu când ei te vor cerceta? Şi cei pe care te-ai deprins sa-i crezi prietenii tăi îţi vor fi stăpâni pe cap? Oare nu te vor cuprinde zvârcolirile ca pe o femeie gata să nască?#, Ridicaţi ochii voştri şi vedeţi pe cei ce vin de la miază-noapte! Unde este turma care ţi-a fost încredinţată, oile tale slăvite?{o, Cetăţile din Negheb stau închise şi nimeni nu le va deschide. Iuda va fi dus în robie, cu totul în robie.»nU, Spune regelui şi reginei: «Smeriţi-vă, căci coroana de slavă va cădea de pe capetele voastre!E, Iar dacă nu veţi asculta, mă voi dosi să plâng obijduirea voastră şi voi vărsa lacrămi. Ochii mei vor vărsa şiroaie de lacrămi, fiindcă turma Domnului va fi luată în robie.p Y, Daţi slavă Domnului Dumnezeului vostru înainte de venirea întunericului, înainte ca picioarele voastre să se lovească de munţi întunecoşi. Zadarnic aşteptaţi lumina, fiindcă el o preface în întuneric şi în beznă.Q , Ascultaţi şi luaţi aminte! Nu vă trufiţi, căci Domnul grăieşte!5 c, Şi îi voi zdrobi unii de alţii, pe părinţi şi pe feciori laolaltă», – zice Domnul, – «fără cruţare şi fără milă, şi îi voi pierde fără îndurare!»[ /, Atunci spune-le: «Aşa zice Domnul! Iată voi umplea de beţie pe toţi locuitorii acestei ţări, pe toţi regii care stau pe scaunul lui David, pe preoţi, pe prooroci şi pe toţi locuitorii Ierusalimului,l Q, «Apoi mai spune-le şi cuvântul acesta: «Aşa grăieşte Domnul Dumnezeul lui Israil! Orişicare ulcior trebue să fie plin de vin!» Şi dacă îţi vor răspunde: «Ştim noi că tot ulciorul trebue să fie plin de vin»,uc, Precum se lipeşte brâul de coapsele cuiva, aşa mă lipisem eu de toată casa lui Israil şi de toată casa lui Iuda». – zice Domnul, – «ca ei să fie poporul meu: faima mea, lauda mea şi podoaba mea; dar ei n’au ascultat.»W', Acest popor rău, care nu vrea să asculte cuvintele mele şi umblă după împietrirea inimii, care slujeşte şi se închină la dumnezei streini, să fie ca brâul acesta care nu mai slujeşte la nimic!eC, «Aşa zice Domnul! Într’acest chip voi pierde trufia lui Iuda şi trufia Ierusalimului.=u, După aceasta a fost cuvântul Domnului către mine:-, Şi am plecat la râul Fara şi am săpat şi am luat brâul de unde îl ascunsesem. Şi iată că brâul putrezise şi nu mai era bun de nimic.#?, Şi după o bucată de vreme, Domnul mi-a dat poruncă: «Scoală-te şi te du la râul Fara şi ia brâul pe care ţi-am poruncit să-l ascunzi acolo!»gG, Şi am plecat într’acolo şi am ascuns brâul la râul Fara, precum îmi poruncise Domnul.$A, «la brâul pe care l-ai cumpărat şi cu care te-ai încins, scoală-te şi o ia spre râul Fara şi piteşte-l acolo într’o văgăună de stâncă!»E, Atunci a fost cuvântul Domnului a doua oară şi mi-a zis:L, Şi după porunca Domnului am cumpărat brâul şi m’am încins. ~ , Şi iată ce mi-a mai zis Domnul: «Du-te şi cumpără un brâu de în şi te încinge peste mijloc, dar să nu speli brâul».}, Iar dacă nu vor asculta, voi smulge poporul acesta, îl voi smulge din rădăcină şi fi voi pierde», – zice Domnul.e|C, Şi dacă se vor obişnui cu căile norodului meu, ca să jure pe numele meu: «Viu este Domnul!», precum şi ei au deprins pe poporul meu să jure pe Baal, atunci vor fi aşezaţi statornic în mijlocul poporului meu, { , Şi după ce îi voi fi smuls, iarăşi mă voi milostivi şi pe fiecare îl voi întoarce la moştenirea sa şi în patria sa.]z3, Aşa grăieşte Domnul: «Pe toţi vecinii cei răi care se vor atinge de moştenirea pe care eu am dăruit-o poporului meu Israil, îi voi smulge din ţara lor şi din mijlocul lor voi smulge şi casa lui Iuda.*yM, Sămănat-au grâu şi au secerat spini şi şi-au irosit puterile fără de folos. De ocară au ajuns cu rodurile lor, din pricina iuţimii mâniei Domnului!»\x1, Pe toate pleşuvele piscuri ale pustiului au venit pustiitori. Căci a Domnului este sabia şi ea pustieşte de la o margine până la cealaltă margine a pământului şi nici un pământean nu află cruţare!w, L-au prefăcut în pustie jalnică şi fără picior de om. Ţara toată-i pustietate, fiindcă pe nimeni nu-l doare inima. v , Păstori nenumăraţi au pustiit via mea, călcat-au în picioare ţarina mea şi ogorul meu drag l-au prefăcut în pustietate;Au{, Moştenirea mea este ca un vultur pestriţ şi asupra căruia vulturii se năpustesc din toate părţile. Porniţi, adunaţi-vă voi fiarele câmpului, toate, veniţi şi sfâşiaţi!tw, Moştenirea mea a ajuns pentru mine ca un leu în pădure şi şi-a ridicat glasul împotriva mea, de aceea o urăsc.s, «Părăsit-am casa mea, am lăsat moştenirea mea şi pe iubitul sufletului meu l-am lăsat să cadă în mâna vrăjmaşilor săi.Cr, Chiar fraţii tăi şi cei din casa tatălui tău, şi ei se poartă viclean cu tine şi strigă cât îi ţine gura despre tine! Nici chiar când îţi vorbesc prietenos, nu-i crede!»Fq, «Dacă întrecerea să fugi cu cei ce fug pe jos te oboseşte, cum te vei lua la întrecere cu caii, şi dacă tu fugi într’o ţară paşnică, ce vei face cu hăţişurile Iordanului?Jp , Câtă vreme ţara va jeli şi iarba de pe câmp va fi uscată? Pentru răutatea locuitorilor dobitoacele şi păsările pier. Şi ei cu toate acestea zic: «Dumnezeu nu vede căile noastre!»  ~[}}`||{zzEy^yww:vutsrrqpoo^nmllJkjjIihhgffWee dcc[bba\`` _L^^4]z]0\T[ZYYFXWWNVUTT~SS+RQ5PlOO,NMMyLL=KK:JJ IrHHHFFEzED3CC"BlA@@ ?4>>=^<;x::987665R44`32100!/|..?--,+++c+**b)((Y's&:%L$#"""! 3/0gg*@m< k 0XY,Nu ascultaţi de ei, ci fiţi supuşi împăratului din Babilon şi veţi scăpa cu viaţă. Pentru ce să fie prefăcută cetatea într’un morman de dărâmături?yWk,Şi preoţilor şi poporului acestuia i-am propoveduit: «Aşa zice Domnul! Nu ascultaţi de cuvintele proorocilor care vă proorocesc: «Iată odoarele templului vor fi aduse în curând din Babilon!», căci profeţia lor este minciună!DV,«Nu eu i-am trimis», – zice Domnul, – «şi proorocind în numele meu, ei mint. Drept aceea, vă voi izgoni pe voi şi vă voi pierde pe voi şi pe proorocii care vă proorocesc!»U),Nu ascultaţi deci de cuvintele pe care vi le spun proorocii: «Nu veţi fi robi împăratului din Babilon!», căci ei proorocesc minciuni!»0TY, Pentru ce să mori şi tu şi poporul tău de sabie, de foamete şi de ciumă, aşa cum a ameninţat Domnul pe poporul care nu se va supune împăratului din Babilon?KS, Şi pe Sedechia, regele lui Iuda, l-am povăţuit la fel: «Plecaţi-vă grumazul vostru sub jugul împăratului din Babilon şi slujiţi-i lui şi poporului lui, ca să rămâneţi cu viaţă!bR=, Însă pe poporul acela care îşi va pleca grumazul lui sub jugul împăratului din Babilon şi i se va supune, îl voi lăsa în pace în ţara lui», – zice Domnul, – «ca să o lucreze şi s’o locuiască!»Q, Fiindcă este minciună ce vă profeţesc ei, cu gând să vă înstreineze din pământul vostru, să vă izgonesc şi să pieriţi.XP), Deci nu mai ascultaţi de proorocii voştri, de prezicătorii, de tâlcuitorii de vise, de cititorii în stele şi de vrăjitorii v oştri care vă zic: «Voi nu veţi fi robi la împăratul Babilonului!»,O7,Orice neam ori împărăţie care nu i se va supune lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului, şi nu-şi va pleca grumazul sub jugul împăratului Babilonului, îl voi pedepsi cu sabie, cu foamete şi cu ciumă», – zice Domnul, – «până când îl voi da în mâna lui.@Ny,Toate neamurile îi vor fi supuse lui, fiului său şi nepotului său, până când va veni vremea şi pentru ţara lui pe care o vor supune popoare puternice şi împărăţii mari.@My,Dar iată că acum am trecut toate aceste ţări în stăpânirea robului meu Nabucodonosor, împăratul Babilonului; chiar şi fiarele câmpului i le-am dăruit ca să-i slujească.?Lw,«Eu am făcut pământul, oamenii şi dobitoacele de pe faţa pământului, cu puterea mea cea mare şi cu braţul meu întins, şi le-am dat în stăpânire cui am crezut cu cale. K ,Şi dă solie către domnii lor astfel: «Aşa zice Domnul Savaot Dumnezeul lui Israil! Iată ce să spuneţi domnilor voştri::Jm,Apoi trimite-le la regele Edomului, la regele Moabului, la regele Amoniţilor, la regele Tirului şi al Sidonului, prin solii sosiţi la Ierusalim la Sedechia, regele lui Iuda.`I9,Aşa zice Domnul către mine: «Fă-ţi funii şi juguri şi le pune pe grumazul tău!&H G,La începutul domniei lui Ioachim, în anul al patrulea al lui Sedechia, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, fost-a cuvântul acesta al Domnului către Ieremia:qG[,Dar Ahicam, fiul lui Şafan, îl ocrotea pe Ieremia să nu fie dat în mâna poporului ca să-l omoare.9Fk,Şi au adus pe Urie din Egipt şi l-au dus la regele Ioachim, care l-a ucis cu sabia, iar trupul lui l-a aruncat într’un mormânt în care erau îngropaţi oameni de rând.oEW,Însă regele Ioachim a trimis oameni în Egipt: pe Elnatan, fiul lui Acbor, însoţit şi de alţii,ND,Şi regele Ioachim şi căpitanii oştirii şi toţi sfetnicii au ascultat cuvintele lui. Şi a căutat regele prilej să-l omoare. Dar când a aflat Urie, l-a cuprins frica şi a fugit în Egipt.eCC,În vremea aceea a mai fost un om care proorocea în numele Domnului, anume Urie, feciorul lui Şemaia din Chiriat-Iearim. Şi el a proorocit împotriva cetăţii şi împotriva ţării aceleaşi lucruri ca şi Ieremia.8Bi,Credeţi că Iezechia, regele lui Iuda, şi tot norodul l-au omorît pe Miheia? Nu! Mai degrabă le-a fost frică de Domnul şi au cerut milostivirea lui, aşa că Domnul s’a căit de prăpădul cu care îi ameninţase. Iar noi ne încărcăm sufletele noastre cu o atât de înfricoşată ucidere!»,AQ,«Miheia Moraştitul a fost proorocind în zilele lui Iezechia, regele lui Iuda, şi a cuvântat către tot poporul lui Iuda: «Aşa zice Domnul Savaot! Sionul va fi arat ca o ţarină şi Ierusalimul va fi prefăcut în morman de dărâmături, iar muntele templului în deal cu pădure!»e@C,Şi s’au sculat şi oameni dintre bătrânii ţării şi au zis către obştia poporului:]?3,Atunci dregătorii împreună cu tot norodul s’au îndreptat cu grai către preoţi şi prooroci aşa: «Omul acesta nu este vrednic de moarte, fiindcă propovedueşte în numele Domnului Dumnezeului nostru!»>,Dar să ştiţi că, dacă voi mă veţi omorî, vă încărcaţi cu sânge nevinovat, atât voi cât şi această cetate şi locuitorii ei, fiindcă într’adevăr Domnul m’a trimis ca să vă propoveduesc la urechile voastre propovedania aceasta!»t=a,Iată, eu sunt în mâinile voastre! Faceţi cu mine ceea ce vi se pare bun şi nimerit în ochii voştri!D<, Şi acum îmbunătăţiţi-vă căile voastre şi faptele voastre şi ascultaţi de glasul Domnului Dumnezeului vostru ca Domnul să se căiască de nenorocirea cu care v’a ameninţat!z;m, Dar Ieremia a îndreptat cuvântul către dregători şi către tot poporul şi a zis: «Domnul m’a trimis să proorocesc împotriva acestui templu şi împotriva acestei cetăţi şi să grăiesc toată propovedania pe care aţi auzit-o.[:/, Atunci preoţii şi proorocii l-au pârît dregătorilor şi la tot poporul: «Omul acesta este vrednic să moară, fiindcă prooroceşte împotriva acestei cetăţi, precum l-aţi auzit cu urechile voastre!»89i, Dar când au aflat dregătorii lui Iuda despre cele petrecute, au şi pornit din palatul regelui la templul Domnului şi s’au oprit înaintea porţii celei noi a templului.8 , Pentru ce ai proorocit în numele Domnului şi ai zis: «Templul acesta va fi ca Şilo, iar cetatea aceasta va fi dărâmată şi fără locuitori într’însa!»?» Atunci tot poporul s’a strâns grămadă împotriva lui Ieremia în templul Domnului.H7 ,Şi după ce Ieremia a sfârşit de spus ceea ce-i poruncise Domnul să propoveduiască la tot norodul, atunci preoţii, proorocii şi tot poporul l-au prins şi au strigat: «Acum să mori!l6Q,Când preoţii şi proorocii şi tot poporul au auzit spovedania lui Ieremia în templul Domnului,5),Voi face din acest templu ceea ce am făcut cu Şilo şi din cetatea aceasta voi face pildă de blestem pentru toate popoarele pământului!»|4q,De nu veţi lua aminte la cuvintele slujitorilor mei prooroci pe care cu râvnă îi trimit şi tot nu ascultaţi,}3s,Şi mai spune-le: «Aşa zice Domnul! Dacă nu veţi asculta să umblaţi în legea mea, pe care v’am rânduit-o,V2%,Poate te vor asculta şi fiecare se va întoarce la pocăinţă din calea lui cea rea şi-mi va părea rău de nenorocirea pe care am pus de gând să le-o pricinuesc din pricina răutăţii faptelor lor!t1a,«Aşa zice Domnul! Stai în curtea templului şi spune tuturor locuitorilor din cetăţile lui Iuda, care vin să se închine în templul Domnului, toate cuvintele pe care ţi le-am poruncit să le grăieşti lor! Nu lăsa nici unul!e0 E,La începutul domniei lui Ioachim, fiul lui Iosia, fost-a cuvântul Domnului către Ieremia:=/s,&Ca leul care îşi lasă desişul, aşa Domnul a năpustit sălaşul său, de aceea ţara lor a ajuns pustietate în faţa săbiei pustiitoare în faţa văpăii mâniei Domnului!a.;,%Şi pajiştile lor cele tihnite sunt prăpădite din pricina văpăii mâniei Domnului!t-a,$Ascultaţi! E strigătul păstorilor şi urletul povăţuitorilor turmei! Domnul pustieşte păşunea lor,Z,-,#Şi păstorii nu-şi vor mai găsi adăpost şi povăţuitorii turmei, scăpare!G+,"Urlaţi, păstori, şi ţipaţi din răsputeri, tăvăliţi-vă în cenuşă, povăţuitori ai turmei, fiindcă s’a împlinit vremea junghierii voastre: veţi cădea ca berbecii aleşi!»Q*,!Şi cei pe care Domnul îi va fi doborît în ziua aceea de la un capăt până la altul al pământului, nici nu vor fi jeliţi, nici strânşi, nici îngropaţi, ci vor rămânea pe jos ca gunoiul.7)g, Aşa grăieşte Domnul Savaot: «Iată, nenorocirea va trece de la un neam la altul şi vifor mare se va deslănţui de la cele mai îndepărtate margini ale pământului.»i(K,Răsunetul glasului lui va ajunge până la marginea pământului, căci Domnul se va răfui cu popoarele şi se va socoti cu pământenii, şi pe cei fără de lege îi va trece prin ascuţişul săbiei», – zice Domnul.4'a,«Tu însă prooroceşte toate cuvintele acestea şi le spune: «Domnul va striga cu putere din cer şi din locaşul său cel sfânt îşi va slobozi glasul său! El va striga năprasnic împotriva paji-ştei sale, va chiui ca cei care calcă în teasc împotriva tuturor locuitorilor pământului.a&;,Dar luaţi aminte! Peste cetatea care poartă numele meu voi deslănţui prăpădul şi nu veţi fi cruţaţi! Nu veţi fi cruţaţi fiindcă voi aduce sabia peste toţi locuitorii ţării», – zice Domnul Savaot.%w,Şi dacă nu vor vrea să ia cupa din mâna ta şi să bea, spune-le: «Aşa grăieşte Domnul Savaot: «Să beţi!»P$,Apoi spune-le: «Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: «Beţi, îmbătaţi-vă, vărsaţi şi cădeţi fără să vă mai sculaţi în faţa săbiei pe care eu o voi trimite printre voi!»,#Q,Toţi regii de la miază-noapte, de aproape sau de departe unul de altul, şi toate împărăţiile de pe faţa pământului. Şi regele Şeşac să bea după ei.E",Toţi regii Chimerienilor, ai Elamului toţi şi ai Mediei;g!G,Toţi regii Arabiei şi toţi regii popoarelor amestecate care îşi au sălaşul în pustie;I  ,Dedanul, Tema, Buz şi toţi cei care îşi cioplesc tâmplele,`9,Toţi regii Tirului şi ai Sidonului, toţi regii insulelor care sunt dincolo de mare,*O,Edomul, Moabul şi fiii lui Amon;8i,Popoarele de robi amestecate din ţara lui, toţi regii din ţinutul Uţ, pe toţi regii din ţara Filistenilor, Ascalonul, Gaza, Ecronul şi ceea ce a mai rămas din Aşdod,eC,Pe Faraon, împăratul Egiptului, şi pe dregătorii lui, pe principii lui şi tot poporul,3_,Ierusalimul împreună cu toate cetăţile lui Iuda, pe regii şi pe dregătorii lui, ca semn de pustiire, de spaimă, de batjocură şi de blestem, precum este astăzi,hI,Şi am luat cupa din mâna Domnului şi am adăpat toate popoarele la care mă mânase Domnul:,Ele vor bea şi se vor clătina încoace şi încolo şi îşi vor pierde firea în faţa săbiei pe care o voi trimite printre ei!»$A,Iată ce mi-a mai spus Domnul Dumnezeul lui Israil: «Ia din mâna mea cupa cu vin care fierbe şi adapă cu el toate popoarele la care eu te voi trimite. 9,Căci popoare multe şi împăraţi tari le vor duce şi pe ele în robie şi eu le voi răsplăti după faptele lor şi după lucrul mâinilor lor.»A{, Şi voi adeveri peste ţara aceasta toate cuvintele pe care le-am spus despre ea, tot ceea ce este scris în cartea legii acesteia, ceea ce Ieremia a profeţit pentru toate popoarele.nU, Şi după împlinirea celor şaptezeci de ani, voi pedepsi pe împăratul Babilonului cât şi pe norodul lui», – zice Domnul. – «pentru fărădelegile lor, iar ţara Caldeilor o voi preface într’o pustietate veşnică."=, Şi toată ţara aceasta va fi prefăcută în dărâmături şi în pustietate, şi locuitorii ei vor rămânea robi între popoare, şaptezeci de ani. , Şi le voi curma bucuria şi veselia lor, cântecul mirelui şi al miresei, huruitul pietrelor de moară şi lumina din sfeşnic.J , Voi stârni toate hoardele seminţiilor de la miază-noapte», – zice Domnul, – «pe Nabucodonosor, împăratul Babilonului, sluga mea, şi le voi aduce în această ţară, peste locuitorii ei şi peste neamurile din jur pe care le voi prăpădi şi le voi pustii, le voi face de batjocură şi de veşnică ocară,[/,De aceea, aşa zice Domnul Savaot: «Fiindcă nu aţi ascultat de cuvintele mele,,Dar voi nu m’aţi ascultat», – zice Domnul, – «ci m’aţi mâniat cu lucrurile mâinilor voastre, spre prăpădul vostru.».U,Nu umblaţi după dumnezei străini, ca să le slujiţi şi să vă închinaţi lor şi nu mă aţâţaţi cu făptura mâinilor voastre, spre nenorocirea voastră.eC,«Întoarceţi-vă cu pocăinţă de la căile voastre cele rele şi de la faptele voastre ticăloase şi veniţi în pământul pe care Domnul vi l-a dăruit vouă şi părinţilor voştri din veac şi până în veac. 5,Şi Domnul a trimis la voi necontenit pe slujitorii săi prooroci, dar nu i-aţi ascultat şi n’aţi plecat urechea voastră ca să luaţi aminte:r ],«Din anul al treisprezecelea al lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, şi până în ziua de acum, sunt douăzeci şi trei de ani de când mi-a grăit Domnul. Şi eu v’am propoveduit cu râvnă, dar voi nu m’aţi ascultat! ,Cuvânt pe care profetul Ieremia l-a propoveduit înaintea întregului popor al lui Iuda şi în faţa locuitorilor Ierusalimului:e  E,Cuvântul care a fost către Ieremia pentru tot poporul lui Iuda, în anul al patrulea al lui Ioachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda – adică în anul întâi ai domniei lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului –$ A, Şi voi trimite sabia împotriva lor, şi foametea şi ciuma, până când vor fi nimiciţi din ţara pe care le-am dăruit-o lor şi strămoşilor lor!»F, Şi-i voi da pildă înfricoşată de nenorocire pentru toate împărăţiile pământului, de batjocură, de poveste şi de râs şi de blestem în toate meleagurile pe unde i-am izgonit.1[,Iar despre smochinele cele rele care nu se puteau mânca de rele ce erau», – aşa zice Domnul», – aşa voi preface pe Sedechia, regele lui Iuda, şi pe dregătorii lui şi pe cei rămaşi din locuitorii Ierusalimului în această ţară, şi pe cei care s’au aşezat în ţara Egiptului.+O,Şi le voi da pricepere în inimă, ca să mă ştie că eu sunt Domnul. Ei vor fi poporul meu şi eu voi fi Dumnezeul lor, dacă se vor pocăi din toată inima.5c,Şi-mi voi aţinti duios privirile mele spre ei şi-i voi întoarce în această ţară şi-i voi zidi pe ei şi nu-i voi mai surpa, îi voi sădi şi nu-i voi mai smulge.R,«Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil! Precum te uiţi cu jind la smochinele cele bune, aşa mă uit şi eu duios la Iudeii duşi în robie, pe care i-am trimis din locul acesta în ţara Caldeilor;A},Apoi a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis:R,Atunci m’a întrebat Domnul: «Ce vezi tu Ieremia?» Şi eu am răspuns: «Smochine! – Smochinele cele bune sunt minunate, iar cele rele sunt tare rele, aşa că nu se pot gusta de rele ce sunt.»%,Un coş avea smochine minunate, smochine pârguite, iar celălalt coş avea smochine tare rele, încât nu se puteau mânca de rele ce erau.Q ,Domnul mi-a arătat această vedenie: Iată două coşuri cu smochine stăteau în faţa templului Domnului – după ce Nabucodonosor împăratul Babilonului robise pe Iehonia, fiul lui Ioachim, regele lui Iuda, împreună cu dregătorii lui Iuda, cu meşteşugarii şi cu făurarii din Ierusalim şi îi dusese în Babilon –lQ,(Şi vă voi acoperi de ocară veşnică şi de batjocură fără sfârşit, care nu se vor uita!»1~[,'Eu atunci vă voi ridica întocmai ca pe o povară şi vă voi arunca pe voi din faţa mea cum şi cetatea aceasta pe care am dăruit-o vouă şi părinţilor voştri;-}S,&Şi dacă mai vorbiţi de «Povara Domnului» şi mai întrebuinţaţi cuvântul «Povara Domnului», când eu v’am poruncit să nu spuneţi «Povara Domnului»,[|/,%Aşa să întrebi pe prooroc: «Ce a răspuns Domnul?» şi: «Ce a zis Domnul?»W{',$Să nu mai pomeniţi de:«Povara Domnului!», fiindcă vorba fiecăruia este pentru el «povară». Voi răstălmăciţi înţelesul cuvintelor Dumnezeului celui viu, ale Domnului Savaot, Dumnezeul nostru.gzG,#Ci aşa să ziceţi unii către alţii: «Ce a răspuns Domnul?» şi «Ce a vorbit Domnul?»y),"Iar pe proorocul ori preotul, ori cineva din popor, care va zice: «Iată povara Domnului!», pe acela îl voi pedepsi împreună cu casa lui.Kx,!Şi dacă te va întreba poporul acesta, ori prooroc, ori preot: «Care este povara profeţiei Domnului?», tu să răspunzi: «Voi sunteţi povară şi am să vă arunc jos», – zice Domnul.w1, Da! Sunt împotriva proorocilor care spun visuri mincinoase», – zice Domnul – «apoi le povestesc şi cu minciunile şi prin flecăreala lor rătăcesc pe poporul meu. Eu nu i-am trimis şi nici nu le-am poruncit: ei nu aduc folos poporului acestuia», – zice Domnul.v{,«Sunt împotriva proorocilor», – zice Domnul, – «care flecăresc cu limba şi zic mereu: Aşa grăieşte Domnul!iuK,De aceea sunt împotriva proorocilor care fură cuvintele unii de la alţii», – zice Domnul.st_,«Cuvântul meu nu este care ca focul», – zice Domnul, – «şi ca un ciocan care sfărâmă stânca?)sK,Proorocul care a visat un vis îl povesteşte, iar cel ce are cuvântul meu spune cuvântul meu adevărat. Ce au de a face paiele cu grâul?» – zice Domnul.r-,Care gândesc ca poporul meu să uite numele meu prin visele ce le povestesc unii altora, precum au uitat părinţii lor numele meu pentru Baal?wqg,Dar până când? Nu sunt eu care în inima proorocilor mincinoşi care proorocesc închipuiri din inima lor,epC,«Am auzit ce minciună proorocesc proorocii în numele meu: «Am visat, am visat un vis!»o#,Se poate ascunde cineva în loc tainic şi eu să nu-l văd?» – zice Domnul. «Oare eu nu umplu cerul şi pământul?» – zice Domnul. n,Sunt care eu un Dumnezeu care vede numai din apropiere», – zice Domnul, – «şi nu şi un Dumnezeu care vede în depărtare?'mG,Dacă ar fi luat parte la sfatul meu, ar fi vestit poporului cuvintele mele şi l-ar fi întors de pe căile cele rele şi de la faptele lui cele ticăloase!ylk,«Eu n’am trimis pe aceşti profeţi, dar ei au alergat; nu i-am îmbiat să grăiască, dar ei au proorocit!"k=,Urgia Domnului nu se va domoli până nu se vor împlini şi nu se vor adeveri chibzuinţele inimii lui: la sfârşitul vremii voi înţelege pe deplin. j ,Aşa izbucneşte viforul Domnului, şi viforniţa se învolburează şi se prăvăleşte peste capul celor fără de credinţă!uic,Care din ei care a luat parte la sfatul Domnului, a văzut şi a ascultat cuvântul lui, ca să-l spună?»Bh},Ei făgăduesc mereu hulitorilor cuvintele mele: «Veţi avea pace!» Şi tuturor celor care umblă întru învârtoşarea inimii lor le spun: «Nu se va abate peste voi nenorocirea!»Dg,Aşa zice Domnul Savaot: «Nu ascultaţi de cuvintele proorocilor! Ei vi le proorocesc fiindcă spun lucruri deşarte. Ei spun vedenii născocite din inima lor, iar nu din gura Domnului.dfA,De aceea aşa zice Domnul împotriva acestor prooroci: «Iată că îi voi hrăni cu pelin şi-i voi adăpa cu apă otrăvitoare, fiindcă de la proorocii cei din Ierusalim s’a întins necredinţa în toată ţara!»e ,Însă la proorocii cei din Samaria am văzut ceva cumplit: sunt desfrânaţi şi umblă cu minciuna, îmbărbătează pe răufăcători ca nimeni să nu se întoarcă de la răutatea lui. Ei preţuesc pentru mine ca Sodoma şi locuitorii ei ca Gomora.»d, «Şi la proorocii Samariei am văzut prostia: profeţeau în numele lui Baal şi duceau la rătăcire pe poporul meu Israil.Bc}, «Pentru aceasta vor fi căile lor ca o potecă lunecoasă în beznă: vor fi împinşi şi se vor prăbuşi. Şi voi aduce peste ei un prăpăd în anul răfuielii», – zice Domnul.zbm, «Proorocul ca şi preotul sunt necredincioşi, chiar în templul meu am aflat răutatea lor», – zice Domnul.,Dar dacă nu veţi asculta cuvintele acestea, atunci mă jur», – zice Domnul, – «că voi dărâma palatul acesta.»U=#,Şi dacă voi veţi împlini cuvântul acesta, atunci vor intra pe porţile palatului acestuia regi şi urmaşi ai lui David la scaunul lui, în care şi călări pe cai, ei, dregătorii şi poporul lor.v<e,Aşa zice Domnul: «Judecaţi drept, faceţi dreptate şi scoateţi pe cel împilat din mâna celui silnic, nu fiţi silnici cu cel strein, pe văduvă şi pe orfan nu-i păgubiţi şi sânge nevinovat în locul acesta să nu vărsaţi!2;],Şi spune: «Ascultă cuvântul Domnului, rege al lui Iuda, care stai pe scaunul lui David, tu şi dregătorii tăi şi poporul tău, care intraţi pe porţile acestea!: ,Şi iarăşi mi-a zis Domnul: «Pogoară-te în palatul domnesc al regelui lui Iuda şi grăieşte acolo cuvântul acesta,*9M,Dar eu vă voi pedepsi după vrednicia faptelor voastre», – zice Domnul», – căci eu voi pune foc pădurii şi el va mistui tot ţinutul înconjurător.»g8G, Dar să ştiţi! Eu sunt împotriva ta, locuitoare a văii, stâncă din şes», – zice Domnul – «împotriva voastră care ziceţi: «Cine ne va împresura pe noi, şi cine va pătrunde prin întăriturile noastre?»)7K, Casă a lui David, iată ce grăeşte Domnul: «Din faptul zilei, judecaţi după pravilă şi scăpaţi pe cel împilat din mâna celui care îl apasă, ca nu cumva să iasă ca un foc mânia mea şi să ardă, şi nimeni să nu-l poată stinge, din pricina faptelor voastre celor rele!B6, O, casă a regelui din Iuda, ascultă cuvântul Domnului!R5, Căci m’am întors cu faţa spre această cetate, nu spre fericirea ei, ci spre nenorocirea ei», – zice Domnul – «şi ea va cădea în mâna împăratului din Babilon, care o va arde cu foc!»H4 , Cel care va sta în cetatea aceasta va muri de sabie, de foamete, sau de ciumă, iar cel care va ieşi şi va cădea în mâinile Caldeilor, va rămânea cu viaţă şi va fi luat ca pradă.{3o,Iar acestui popor să-i zici: «Aşa grăieşte Domnul! Iată în faţa voastră calea vieţii şi calea morţii!25,Iar pe Sedechia, regele Iudei», – zice Domnul, – «pe dregătorii lui, pe popor, pe cei care au rămas în această cetate, scăpaţi de ciumă, de sabie şi de foamete, îi voi da în mâna lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului şi în mâna vrăjmaşilor lui şi a celor care caută sufletul lor, şi-i vor trece prin ascuţişul săbiei, fără milă, fără cruţare şi fără îndurare!»{1o,Şi voi lovi pe toţi locuitorii acestei cetăţi: oameni şi dobitoace, cu ciumă năprasnică, şi ei vor muri.|0q,Şi voi lupta împotriva voastră cu mână întinsă şi cu braţ înalt, cu mânie, cu urgie şi cu ciudă mare;G/,Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil: «Armele de luptă pe care voi le aveţi în mâinile voastre şi cu care vă luptaţi împotriva împăratului din Babilon şi împotriva Caldeilor veniţi să vă împresoare de dincolo de ziduri, le voi întoarce înapoi şi le voi face movilă în mijlocul acestei cetăţi.T.!,Atunci Ieremia le-a răspuns: «Lui Sedechia să-i duceţi acest răspuns:b-=,«Întreabă pentru noi pe Domnul, fiindcă Nabucodonosor, împăratul Babilonului, a început război cu noi. Poate că va săvârşi Domnul cu noi una din toate minunile sale şi Nabucodonosar va pleca de la noi!»1, ],Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia, când regele Sedechia a trimis la el pe Paşhur, fiul lui Melchia, şi pe preotul Sofonie, fiul lui Maaseia, să-i zică:+,Pentru ce am ieşit din sânul maicii mele, ca să văd chinul şi truda, iar zilele mele să le sfârşesc întru ocară*%,Fiindcă nu m’a ucis în sânul maicii mele şi atunci maica mi-ar fi fost mormântul şi pântecele ei m’ar fi ţinut în el deapururi!)7,Să fie omul acela la fel cu cetăţile pecare le-a dărâmat Domnul fără milă! Să audă dimineaţa ţipete, şi la amiază strigăte de război,(+,Blestemat să fie omul care a adus veste tatălui meu: «Ţi s’a născut băiat – parte bărbătească». Şi vestea l-a umplut de bucurie!'w,Blestemată să fie ziua în care am fost născut, ziua în care m’a născut maică-mea să nu fie binecuvântată!t&a, Cântaţi Domnului, slăviţi pe Domnul, căci el a izbăvit sufletul celui obijduit din mâna celor răi!-%S, Doamne Savaot! Tu cerci pe cel drept şi pătrunzi cu privirea inima şi rărunchii! Să văd cum te vei răzbuna pe ei, căci ţie ţi-am destăinuit pricina mea!n$U, Dar Domnul este cu mine, ca un viteaz fără seamăn, de aceea prigonitorii mei se vor poticni şi nu mă vor putea birui. Ei straşnic se vor face de ocară, fiindcă n’au avut izbândă: ocară deapururi, care nu se va uita! ~}||{zyxxqwwvJuu6t(ssqqRpp9ojnmmJll0kvjj7i_hhh gff e>d?cwba`__^]]\\d\[3YYY.XWXWVVWUUGTS#RR^QPPOBNaMM#L2KKBJJIkHH9GG,F2ELDtCCBA@?>>w=<;::A9G88X77U665543!100O/y..r-e,++A*q))Q('7&&3%$$]#g""w! 2e#</pjRm0" ~ N %4 g G,!Aşa zice Domnul: «Nu-i va lipsi lui David urmaş care să stea pe scaunul casei lui Israil, ,!În zilele acelea Iuda va fi mântuit şi Ierusalimul va sălăşlui în tihnă şi va purta numele: «Domnul-este-dreptatea-noastră!» ,!În zilele acelea şi în vremea aceea, voi odrăsli lui David Odrasla dreptăţii, care va face judecată şi dreptate în ţară.%C,!«Iată vin zile», – zice Domnul, – «în care voi adeveri făgăduinţa mea de mântuire pe care am făgăduit-o casei lui Israil şi casei lui Iuda.ve,! În cetăţile de la munte, de la şes, dela miază zi şi din ţinutul lui Veniamin, în împrejurimile Ierusalimului şi în cetăţile lui Iuda, turmele de oi vor trece iarăşi pe sub mâna celui care le numără», – zice Domnul.E,! Aşa zice Domnul Savaot: «În acest loc pustiu, fără oameni şi fără vieţuitoare şi în toate cetăţile lui, vor fi iarăşi târle pentru ciobani, unde să-şi închidă turmele.E,! Se vor mai auzi cântece de bucurie şi de veselie, cântecul mirelui şi al miresei şi al celor care zic: «Lăudaţi pe Domnul Savaot, că este bun, că în veac ţine mila lui!», al celor care aduc jertfă de mulţumire în templul Domnului, căci voi schimba soarta ţării, ca la început», – zice Domnul.ve,! Aşa zice Domnul: «În locul acesta pe care voi îl socotiţi «pustiu, fără de oameni şi fără dobitoace», în cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului, pustii, fără oameni, fără vieţuitoare şi fără picior de om,8i,! Şi Ierusalimul va fi faima mea, bucuria, lauda şi slava mea printre toate popoarele pământului care vor auzi de toate bunătăţile pe care eu le voi da poporului meu. «Şi se vor înfricoşa şi vor rămânea înmărmuriţi de milostivirile şi de toată fericirea pe care eu le-o voi hărăzi».)K,!Şi-i voi curăţi de tot păcatul cu care au păcătuit împotriva mea şi le voi ierta toate fărădelegile cu care au păcătuit şi au părăsit credinţa.wg,!Şi voi schimba restriştea lui Iuda şi soarta Ierusalimului, şi-i voi zidi ca în vremurile de altădată.ve,!Iată că voi închide şi voi tămădui rănile lor şi le voi descoperi căile păcii şi ale adevărului,R,!Caldeilor, veniţi să lupte şi să le umple cu stârvurile oamenilor pe care eu i-am lovit în văpaia mâniei mele, căci am ascuns faţa mea de la cetatea aceasta, din pricina fărădelegilor lor:_~7,!Căci aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil despre casele acestei cetăţi şi despre palatele regilor lui Iuda, care au fost dărâmate ca să fie prefăcute în meterezuri împotriva împresurării şi a săbieiv}e,!Strigă-mă şi eu îţi voi răspunde, îţi voi vesti lucruri mari şi nepătrunse pe care tu nu le ştii.}|s,!«Aşa grăieşte Domnul care a făcut pământul, care i-a dat chip şi l-a întărit, al cărui nume este Domnul:z{ o,!Şi a fost cuvântul Domnului către Ieremia a doua oară pe când el tot mai era închis în curtea străjuită:!z;, ,Şi vor cumpăra cu bani ogoare şi vor face zapise pecetluite şi cu martori, în ţinutul lui Veniamin şi în împrejurimile Ierusalimului şi în cetăţile lui Iuda, cele de la munte, cele de la şes şi de la miază-zi, căci voi schimba restriştea lor», – zice Domnul.y7, +Şi vor cumpăra ţarini în ţara aceasta, despre care tu zici: «Este o pustietate fără oameni şi fără dobitoace, dată în mâna Caldeilor!»;xo, *Căci aşa zice Domnul: «După cum am abătut peste norodul acesta fel de fel de mari necazuri, tot aşa voi aduce peste el tot felul de bunătăţi pe care i le-am făgăduit;%wC, )Şi mă voi bucura atunci când le voi face bine şi îi voi înfige în acest pământ cu tot dinadinsul, din toată inima mea şi din tot sufletul meu.»0vY, (Şi voi încheia cu ei legământ veşnic, prin care nu voi înceta să le fac bine, şi le voi pune în inima lor frica mea, ca să nu se mai răzleţească de mine.u, 'Şi le voi da o inimă şi un cuget, ca să se teamă de mine în toată vremea, spre fericirea lor şi a feciorilor lor;Dt, &Şi ei îmi vor fi mie popor, iar eu voi fi Dumnezeul lor.dsA, %«Iată, îi voi aduna din toate ţările în care i-am izgonit întru văpaia mâniei mele şi întru întărâtarea mea cea cumplită, şi îi voi întoarce în locul acesta în care vor sălăşlui fără de grijă./rW, $Şi acum, aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil despre cetatea de care tu spui că va cădea în mâna împăratului Babilonului, de sabie, de foamete şi de ciumă:q, #Zidit-au temple pe locuri înalte lui Baal, în valea Benhinom, ca să ardă în foc lui Moloc, pe fiii şi pe fiicele lor, ceea ce eu nu le-am poruncit, şi la inima mea nu s’a suit ca să săvârşească asemenea ticăloşii şi să tragă pe Iuda în păcat.»kpO, "Ci dimpotrivă! Au aşezat idolii lor în templul închinat numelui meu, ca să-l pângărească.o, !Şi mi-au întors spatele, iar nu faţa şi, cu toate că îi învăţam, îi învăţam cu râvnă, ei nu voiau să ia învăţătură.:nm, Din pricina grozăviilor fiilor lui Israil şi ai lui Iuda, care m’au întărâtat, ei, regii, dregătorii, preoţii, proorocii lor, locuitorii lui Iuda şi ai Ierusalimului,(mI, «Căci de când a fost zidită această cetate şi până în ziua de azi, au zădărît văpaia mâniei mele, ca s’o prăpădesc de dinaintea ochilor mei,]l3, Căci fiii lui Israil şi fiii lui Iuda au fost făptuind fărădelegi înaintea mea, din tinereţile lor, ba mai vârtos, fiii lui Israil au aţâţat mânia mea prin lucrurile mâinilor lor», – zice Domnul.k, Şi vor veni Caldeii care se războiesc împotriva acestei cetăţi şi-i vor da foc şi o vor arde împreună cu foişoarele cele de pe acoperişul caselor unde se aduceau tămâieri lui Baal şi jertfe cu turnare altor dumnezei, ca să mă întărâte pe mine.-jS, Pentru aceasta aşa zice Domnul: «Iată, eu voi da cetatea aceasta în mâna Caldeilor şi în mâna lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului, care o va cuceri.vie, «Cu adevărat, eu sunt Domnul Dumnezeul a tot trupul! Oare fără de mine este vre-o minune cu putinţă?»9hm, Atunci a fost cuvântul Domnului către Ieremia:Bg}, Cu toate acestea, tu, Doamne Dumnezeule, îmi porunceşti: «Cumpără această ţarină cu bani şi pune şi martori, chiar în clipa când cetatea va cădea în mâinile Caldeilor!»f!, Dar iată! Valuri de împresurare s’au ridicat până lângă cetate ca să fie cuprinsă, iar cetatea va cădea în mâinile Caldeilor care se războiesc împotriva ei: de sabie, de foamete şi de ciumă. Primejdia cu care ai ameninţat-o a venit. Tu singur vezi!e}, Şi ei au intrat într’însa şi au luat-o în stăpânire, dar nu au ascultat de glasul tău şi în legea ta n’au umblat, şi nu au împlinit ceea ce le-ai poruncit să facă. Din această pricină tu ai prăvălit peste ei prăpădul acesta. d , Tu le-ai dăruit lor această ţară, pentru care te-ai jurat să o dai părinţilor lor, ţară în care curge lapte şi miere..cU, Tu ai scos pe poporul tău Israil din ţara Egiptului cu semne minunate şi fapte mai presus de fire, cu mână tare şi cu braţ întins şi cu mare înfricoşare;Hb , Tu ai săvârşit minuni şi fapte mai presus de fire în ţara Egiptului şi până în ziua de azi în Israil şi printre oameni, care ţi-au răspândit faima, precum se adevereşte acum;Da, Mare la sfat, bogat în fapte, care cauţi cu ochii tăi la toate căile vieţii omeneşti, ca să răsplăteşti fiecăruia după purtarea lui şi după vrednicia îndeletnicirilor lui;N`, Tu îţi reverşi milostivirea ta peste mii de inşi şi răsplăteşti fărădelegea părinţilor în sânul feciorilor lor; tu eşti Dumnezeu mare şi puternic al cărui nume este Domnul Savaot;$_A, «O, Doamne Dumnezeule, tu ai făcut cerul şi pământul cu puterea ta cea mare şi cu braţul tău întins şi nici o minune nu-ţi este cu neputinţă!i^K, Şi după ce am dat zapisul de cumpărătură lui Baruh, fiul lui Neria, m’am rugat Domnului:]w, Căci aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: «Se vor mai cumpăra case, ţarini şi vii în ţara aceasta!»q\[, «Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil! la aceste zapise: zapisul de cumpărătură, copii pecetluită şi pe cea nepecetluită, şi pune-le într’un vas de pământ ca să stea într’însul la păstrare, multă vreme,B[, Şi am dat poruncă lui Baruh în faţa lor şi i-am zis:~Zu, Şi am dat zapisul de cumpărătură lui Baruh, fiul lui Neria, fiul lui Mahseia, fiind de faţă: Hanameel, vărul meu, martorii iscăliţi pe zapisul de cumpărătură şi toţi Iudeii care se aflau în curtea străjuită a palatului domnesc.Y , Şi am luat zapisul de cumpărătură, copie pecetluită cuprinzând zapisul cu învoielile, precum şi o copie nepecetluită;tXa, Şi am scris zapisul pe care l-am pecetluit, apoi am pus martori şi am cântărit argintul în cumpănă.W, Atunci am cumpărat de la vărul meu Hanameel ţarina cea din Anatot şi i-am numărat banii: şaptesprezece sicli de argint.WV', Şi într’adevăr a venit la mine Hanameel, vărul meu, după cuvântul Domnului, în curtea cea străjuită şi m’a îmbiat: «Cumpără ţarina cea din Anatot, din seminţia lui Veniamin, deoarece ai dreptul de stăpânire, ca răscumpărător! Cumpără-o!» Şi m’am încredinţat, fiindcă aceasta fusese porunca Domnului.9Uk, Ascultă! Hanameel, fiul unchiului tau Şalum, va veni la tine şi te va îmbia:«Cumpără ţarina mea din Anatot, deoarece tu ai dreptul s’o cumperi ca răscumpărător!»MT, Atunci a zis Ieremia: «Fost-a cuvântul Domnului către mine aşa:JS , Şi el va duce pe Sedechia în Babilon şi va sta acolo până ce îl voi cerceta», – zice Domnul, – «însă dacă voi vă veţi război împotriva Caldeilor, nu veţi avea biruinţă.»KR, Iar Sedechia. regele lui Iuda, nu va scăpa din mâna Caldeilor, ci va fi dat în mâna împăratului din Babilon şi va grăi cu el gură către gură, şi unul pe altul se vor privi în ochi.9Qk, Unde Sedechia, regele lui Iuda, îl închisese cu dojana: «Pentru ce prooroceşti aşa: «Iată voi da această cetate în mâna împăratului din Babilon care o va cuprinde,/PW, Atunci armata împăratului din Babilon începuse împresurarea Ierusalimului, iar proorocul Ieremia era închis în curtea străjuită a palatului regelui lui Iuda,-O U, Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia, în anul al zecelea al lui Sedechia, regele lui Iuda, adică în anul al optsprezecelea al domniei lui Nabucodonosor.N ,(Şi toată «valea strâmtorilor şi a cenuşei» şi tot ţinutul sădit cu grădini până la pârâul Chedronului, până la colţul «porţii Cailor» înspre răsărit va fi sfânt al Domnului: El nu va fi nici prăpădit, nici dărâmat în veac!»qM[,'Şi se va arunca funia de măsurat tocmai până la «colina Gareb» şi se va întoarce până la Goa. L,&«Iată vin zile», – zice Domnul, – «când se va zidi cetatea Domnului, de la turnul Hananeel până la poarta cea din Colţ,QK,%Aşa grăieşte Domnul: «Dacă sus se pot măsura cerurile şi jos se pot cerceta temeliile pământului, şi eu voi lepăda neamul lui Israil pentru tot ceea ce el a săvârşit», – zice Domnul.(JI,$«Dacă aceste legi îşi vor pierde în faţa mea puterea lor», – zice Domnul, – «şi seminţia lui Israil va înceta să-mi mai fie popor deapururi!»mIS,#Aşa zice Domnul cel care a aşezat soarele să lumineze ziua şi a pus lege ca luna şi stelele să-şi dea lumina lor noaptea, cel ce zbuciumă marea şi face să mugească talazurile ei şi al cărui nume este Domnul Savaot:.HU,"Şi nu vor mai avea nevoie să ia învăţătură unii de la alţii: «Cunoaşteţi pe Domnul!», fiindcă toţi îl vor cunoaşte, de la cel mai mic şi până la cel mai mare», – zice Domnul, – «iar eu le voi ierta fărădelegile lor şi de păcatele lor nu-mi voi mai aduce aminte!»wGg,!«Ci iată care va fi legământul pe care îl voi încheia cu casa lui Israil, după acele zile», – zice Domnul. «Pune-voi legea mea înlăuntrul lor şi în inima lor o voi scrie; eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul meu.`F9, Şi nu-l voi încheia precum l-am încheiat cu părinţii lor, când i-am prins de mână ca să-i scot din ţara Egiptului, legământ pe care l-au stricat, cu toate că eram stăpânul lor», – zice Domnul, –}Es,«Iată vin zile», – zice Domnul, – «şi voi încheia cu casa lui Israil şi cu casa lui Iuda legământ nou,}Ds,Ci fiecare va muri pentru fărădelegea lui şi oricărui om care va mânca aguridă i se vor strepezi dinţii lui.|Cq,În zilele acelea nu se va mai spune: «Părinţii au mâncat aguridă şi copiilor li s’au strepezit dinţii»,LB,Şi precum am veghiat asupra lor ca să-i prad şi să-i sfărâm, să-i nimicesc şi să-i prăpădesc şi să le fac rău, tot aşa voi veghia ca să zidesc şi să sădesc», – zice Domnul.A7,«Iată vin zile», – zice Domnul, – «când voi sămăna în casa lui Israil şi în casa lui Iuda sămânţă de om şi sămânţă de dobitoc.[@/,Pentru aceasta m’am deşteptat şi am chibzuit, şi somnul mi-a fost odihnitor.l?Q,Sufletele cele obosite le voi înviora şi pe cele care duc lipsă le voi umplea de bunătăţi.»{>o,Iuda şi toate cetăţile lui vor locui acolo, plugarii şi ciobanii cu turmele lor se vor aşeza într’însul.u=c,Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: «Şi după ce voi fi schimbat restriştea lor, va umbla zicala aceasta în ţara lui Iuda şi în cetăţile lui: «Să te binecuvînteze Dumnezeu, sălaş al dreptăţii, munte sfânt!» <9,Câtă vreme te vei mai codi, necredincioasă fiică, fiindcă Domnul a aşezat o pravilă nouă pe pământ: «Femeia se întoarce la bărbatul ei!»n;U,«Aşează-ţi semne arătătoare de cale, bate stâlpi cu arătarea drumului, sârgueşte-ţi inima să afli drumul, calea pe care ai străbătut-o! Întoarce-te, fecioară a lui Israil, întoarce-te din nou la cetăţile tale!_:7,«Dar Efraim nu este feciorul meu scump, copilul meu cel alintat? Ori de câte ori îl ameninţ, mi-aduc aminte cu drag de el. Din această pricină se zbuciumă inima mea şi mă cuprinde mila», – zice Domnul.X9),Căci după ce m’am întors la tine, m’am pocăit şi după ce m’am călit cu nevoia, m’am lovit cu mâna peste coapsa mea, ruşinat şi de ocară, căci am ispăşit ocara cea din tinereţea mea.»X8),«Aud bine pe Efraim văicărindu-se: «Tu m’ai pedepsit şi eu m’am lăsat pedepsit, căci eram ca un viţel nedeprins. Întoarce-mă către tine şi eu mă voi pocăi, fiindcă tu eşti Dumnezeul meu.7},Şi mai este o nădejde pentru viitorul tău», – zice Domnul – «căci fiii tăi se vor întoarce în patria lor!»c6?,Aşa zice Domnul: «Curmă cu plânsetele şi ochii tăi să nu mai verse şiroaie de lacrimi, căci vei avea răsplată pentru chinurile tale», – zice Domnul. – «fiii tăi se vor întoarce din pământ duşman!51,Aşa zice Domnul: «Glas în Rama se aude bocet şi plâns amarnic: Rahila plânge pe fiii săi şi nu vrea să se mângâie, căci nu mai sunt!»4,Şi preoţilor le voi da din belşug grăsimea arderilor de tot, iar norodul meu se va sătura de bunătăţile mele», – zice Domnul.e3C, Atunci fecioara prinsă la joc se va desfăta, cei tineri şi cei bătrâni laolaltă se vor bucura, căci eu voi preface jalea lor în bucurie şi îi voi mângâia, iar după chinurile lor le voi da prilej de veselie. 2, Şi ei se vor îndrepta cu chiotele de veselie spre muntele Sionului şi vor curge către bunătăţile Domnului: către grâu şi vin şi untdelemn, către cirezi şi turme. Şi sufletul lor va fi ca o grădină udată din destul şi nu vor mai duce lipsă.f1E, Căci Domnul a răscumpărat pe Iacob şi din mâna celui mai tare decât el l-a mântuit.»l0Q, Ascultaţi neamuri, cuvântul Domnului şi ţinuturilor celor mai îndepărtate le daţi de ştire şi le spuneţi: «Cel care a risipit pe Israil îl va şi aduna la un loc şi îl va păzi cum îşi păzeşte ciobanul turma,S/, Cu plânsete şi cu rugi fierbinţi. Şi-i voi duce la pâraie de apă, pe cale netedă pe care să nu se poticnească, fiindcă iar sunt tatăl lui Israil şi Efraim este cel dintâi născut al meu!»a.;,«Şi iată că-i aduc de la miază-noapte, şi-i adun de la depărtatele margini ale pământului: orbi şi şchiopi, femei care au zămislit şi-s gata să nască, laolaltă. Mare mulţime se va întoarce la mine,u-c,Căci aşa grăieşte Domnul: «Chiuiţi de veselie pentru Iacob şi ridicaţi în slăvi pe neamul cel dintâi, daţi de ştire, cântaţi de slavă şi vestiţi tuturor: «Domnul a mântuit pe poporul său, rămăşiţa lui Israil!»,,Căci va veni o zi când străjuitorii vor striga în muntele Efraim: «Scula-ţi-vă să ne suim în Sion, la Domnul Dumnezeul nostru!»q+[,Din nou vei sădi vii pe munţii Samariei şi săditorii le vor culege şi se vor bucura de pârga lor.*1,Te voi zidi din nou şi zidită vei fi, fecioară a lui Israil. Şi iarăşi te vei împodobi cu timpane ca să te prinzi în hora săltăreaţă. ),Iar Dumnezeu de departe i s’a arătat: «Cu iubire fără seamăn te-am iubit, pentru aceasta te-am ţinut sub milostivirea mea.(!,Aşa grăieşte Domnul: «Poporul celor scăpaţi din ascuţişul săbiei a aflat har în pustie! Israil a ajuns la locul său de odihnă,' ,«În vremea aceea», – zice Domnul, – «voi fi Dumnezeul tuturor seminţiilor lui Israil şi ele vor fi poporul meu».0&Y,Urgia mâniei lui nu se va domoli până când nu se vor adeveri şi nu se vor împlini gândurile inimii lui. Numai în zilele cele de apoi voi veţi pricepe rostul.%1,Iată viforul Domnului care izbucneşte, năprasnica vijelie, care spintecă văzduhul şi se va prăvăli peste capul celor fără de credinţă!K$,«Şi voi veţi fi poporul meu, iar eu voi fi Dumnezeul vostru».l#Q,Căpetenia sa va ieşi din sânul său, aşijderea şi domnul dintre ai săi, şi-i voi îngădui să se apropie de mine, căci cine s’ar încumeta să-şi primejduiască viaţa şi să se apropie de mine?» – zice Domnul."{,Feciorii săi vor fi ca cei de altădată, obştia va fi tare în faţa mea şi pe toţi împilătorii îi voi pedepsi.3!_,Şi de acolo vor porni cântări de laudă şi chiote de veselie. Îi voi înmulţi şi nu se vor mai împuţina, îi voi încununa cu slavă şi nu vor mai fi umiliţi.\ 1,Aşa zice Domnul: «Iată că voi restatornici corturile lui Iacob şi de salăşurile lui mă voi milostivi. Cetatea va fi rezidită pe muntele ei şi templul se va înălţa iarăşi pe locul lui cel dintâi.?w,Şi voi închide rana ta şi zdrobirea ta o voi tămădui», – zice Domnul, – «şi nu vei mai fi chemată «cetatea cea izgonită, Sionul de care nimeni nu poartă de grijă»!F,De aceea, cei ce te dărăpănă vor fi dărăpănaţi şi toţi duşmanii tăi vor fi duşi în robie! Cei ce te jefuesc vor fi jefuiţi, iar pe cei ce te pradă îi voi da prădăciunii.)K,De ce zbieri pentru rana ta şi socoteşti că suferinţa ta e fără leac? Mulţimea fărădelegilor tale şi sporul păcatelor tale ţi-au pricinuit aceasta.Z-,Toţi iubiţii tăi te-au uitat şi nu le mai pasă de tine. Eu te-am lovit ca pe un vrăjmaş şi te-am pedepsit cu pedeapsă cruntă, pentru mulţimea fărădelegilor tale şi pentru sporul păcatelor tale.^5, Nimeni nu socoteşte să-ţi lege rana şi nici o doftorie nu poate să o închidă._7, Căci aşa zice Domnul: «Rana ta este fără de leac şi lovitura ta înfricoşată!wg, Căci eu sunt cu tine», – zice Domnul – «ca să te izbăvesc. Şi voi prăpădi toate popoarele printre care te-am împrăştiat, dar pe tine nu te voi pierde, ci te voi pedepsi după pravilă, dar nu te voi lăsa nepedepsit deloc.#?, Dar tu nu te teme, Iacobe sluga mea», – zice Domnul, – «şi tu, Israile, nu te înfricoşa, căci te voi scăpa din ţara cea depărtată şi pe urmaşii tăi din pământul robiei, şi Iacob se va întoarce şi va trăi tihnit, fără grijă şi fără să-l tulbure nimeni,mS, Ci vor sluji pe Domnul Dumnezeul lor şi pe David regele lor, pe care îl voi sui iarăşi pe tron.-,«În ziua aceea» – zice Domnul, – «voi sfărâma jugul de pe grumazul lor şi lanţurile lor le voi rupe şi nu vor mai sluji streinilor,q[,Vai, mare este ziua aceea şi fără pereche! Vreme de strâmtorare pentru Iacob, dar va fi mântuit!»Q,Întrebaţi deci şi vă dumiriţi dacă nu cumva vreun bărbat naşte. Căci pentru ce văd pe toţi bărbaţii cu mâinile ţinându-se de şale, ca o femeie gata să nască, şi cu feţele palide?`9,Aşa grăieşte Domnul: «Am auzit un ţipăt de spaimă şi groază, în loc de pace.M,Dar iată ce cuvinte a grăit Domnul despre Iuda şi despre Israil!R,Căci iată vin zile», – zice Domnul, – «în care voi schimba restriştea poporului meu Israil şi Iuda şi-i voi întoarce în ţara pe care am dat-o străbunilor lor ca s’o stăpânească.»},«Aşa grăieşte Domnul Dumnezeul lui Israil: «Scrie într’o carte toate cuvintele acestea pe care ţi le-am grăit,6 i,Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia:?w, Iată ce zice Domnul: Stârpi-voi pe Şemaia Nehelamitul cu seminţia lui. Nu va rămânea nimeni din neamul lui care să locuiască în mijlocul poporului acestuia şi să vadă fericirea pe care eu o voi pregăti pentru el», – zice Domnul, – «fiindcă a propoveduit răzvrătire împotriva Domnului!»b =,«Trimite solie la toţi robii şi le spune: «Aşa zice Domnul către Şemaia Nehelamitul: Din pricină că Şemaia v’a proorocit vouă fără ca eu să-l fi trimis şi v’a făcut să nădăjduiţi în minciuni,F ,A fost atunci cuvântul Domnului către Ieremia şi i-a zis:U #,Şi când preotul Sofonie a citit scrisoarea în auzul proorocului Ieremia,= s,Căci iată ce solie ne-a trimis în Babilon: «Şederea voastră acolo este lungă! Zidiţi case şi locuiţi într’însele, sădiţi grădini şi mâncaţi din rodurile lor!»W ',Dar pentru ce nu ai certat pe Ieremia din Anatot, care v’a proorocit vouă?r],«Că Domnul te-a făcut preot în locul arhiereului Iehoiada, să fii supraveghetor peste templul Domnului şi peste tot omul zănatec, şi care se crede prooroc, pe unul ca acela să-l pui în butuci şi cu gâtul în jug de fier.^5,«Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil! Tu ai trimis în numele tău scrisoare la tot norodul cel din Ierusalim şi la preotul Sofonie, fiul lui Maaseia, şi la toţi preoţii scrisoare cu acest cuprins:-U,Şi lui Şemaia Nehelamitul spune-i:q[,Fiindcă au săvârşit ticăloşie în Israil şi s’au desfrânat cu femeile prietenilor lor şi au propoveduit în numele meu lucruri mincinoase pe care eu nu le-am poruncit! Eu însumi ştiu şi sunt martor», – zice Domnul.hI,Şi vor fi luaţi ca pildă de blestem de toţi cei din robimea lui Iuda care sunt în Babilon şi vor zice: «Să se poarte cu tine Domnul ca şi cu Sedechia şi cu Ahab, pe care împăratul Babilonului i-a ars pe foc!»,+O,Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil către Ahab, fiul lui Colaia, şi către Sedechia, fiul lui Maaseia, care vă proorocesc lucruri mincinoase în numele meu: «Iată că îi voi da în mâna lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului, şi-i va omorî înaintea ochilor voştri,{o,«Acum însă ascultaţi cuvântul Domnului, toţi cei din robime, pe care i-am trimis din Ierusalim în Babilon!C,Din pricină că n’aţi ascultat de cuvintele mele» – zice Domnul – «când am trimis la voi cu râvnă pe servii mei prooroci şi n’aţi luat aminte la ele», – zice Domnul.zm,Şi vă voi prigoni cu sabia, cu foametea şi cu ciuma şi vă voi face lucru de spaimă pentru toate împărăţiile pământului, de blestem, de uimire, de batjocură şi de ocară pentru toate popoarele printre care v’am împrăştiat,F,Aşa zice Domnul Savaot! «Iată că voi trimite împotriva lor sabie, foamete şi ciumă, şi vă voi face pe voi ca smochinele cele rele la gust, care nu pot fi mâncate de rele ce sunt;-~S,Iată ce zice Domnul regelui care domneşte pe tronul lui David şi poporului care locueşte în cetatea aceasta, fraţii voştri care nu au fost luaţi în robie:R},Şi dacă ziceţi: «Domnul a ridicat pentru noi prooroci în Babilon», | ,Mă veţi afla!» – zice Domnul. «Şi eu voi schimba restriştea voastră şi vă voi aduna din toate popoarele şi din toate locurile în care v’am împrăştiat», – zice Domnul, – «şi vă voi întoarce în locul din care v’am dus în robie.^{5, De mă veţi căuta, nă veţi găsi! De mă veţi căuta din toată inima voastră,Fz, De mă veţi chema şi vă veţi ruga la mine, vă voi auzi!y, Căci eu îmi cunosc gândurile pe care le am faţă de voi, gânduri bune şi nu rele, ca să vă pregătesc un viitor cu nădejde.Sx, Ci dimpotrivă aşa zice Domnul: «După ce se vor împlini şaptezeci de ani în Babilon, vă voi cerceta şi voi adeveri cuvintele mele cele milostive pentru voi, ca să vă întorc în locul acesta,gwG, Fiindcă ei vă proorocesc minciuni în numele meu, şi nu eu i-am trimis», – zice Domnul.Ov,Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: «Nu vă lăsaţi amăgiţi de proorocii din mijlocul vostru şi de prezicătorii voştri şi nu le ascultaţi visele pe care ei singuri le tâlcuesc,5uc,Sârguiţi-vă pentru propăşirea ţării în care v’am dus robi şi rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru ea, fiindcă de bunăstarea ei atârnă şi bunăstarea voastră.»/tW,Luaţi femei şi naşteţi feciori şi fete, însuraţi-vă feciorii şi măritaţi-vă fetele ca să aibă fii şi fiice, înmulţiţi-vă şi nu vă împuţinaţi.bs=,«Clădiţi case şi locuiţi în ele, sădiţi grădini şi mâncaţi din rodurile lor,r},Şi în ea scria: «Aşa grăieşte Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil, către robimea dusă din Ierusalim în Babilon:Qq,Scrisoare trimisă prin mijlocirea lui Elasa, fiul lui Şafan, şi Ghemaria, fiul lui Hilchia, pe care Sedechia, regele lui Iuda, îl trimisese în Babilon, la Nabucodonosor, împăratul Babilonului.>pu,După ce regele Iehonia părăsise Ierusalimul împreună cu regina, cu ai lui curteni, cu dregătorii lui Iuda şi ai Ierusalimului, cu meşteşugari de toată mâna şi făurari.Jo ,Iată cuprinsul scrisorii pe care a trimis-o proorocul Ieremia din Ierusalim bătrânilor din robie, preoţilor, profeţilor şi la tot poporul care fusese dus rob de Nabucodonosor în Babilon,Qn,Şi proorocul Anania a murit chiar în acelaşi an, în luna a şaptea.?mw,De aceea aşa zice Domnul: «Să ştii că te voi nimici de pe faţa pământului! Şi chiar în anul acesta vei muri, fiindcă tu ai propoveduit răzvrătire împotriva Domnului!»$lA,Apoi Ieremia i-a mai spus lui Anania: «Ascultă, Anania! Tu nu eşti trimisul lui Dumnezeu şi îndemni poporul acesta să nădăjduiască în minciună!k,Căci iată ce zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: «Jug de fier voi pune pe grumazul tuturor popoarelor, ca să le supun lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului, şi ele îi vor fi supuse. Aşijderea i-am dat lui şi stăpânire peste fiarele câmpului!» j , «Du-te şi spune lui Anania: Aşa grăieşte Domnul! Tu ai sfărâmat un jug de lemn, dar în locul lui voi face unul de fier.i}, Apoi a fost cuvântul Domnului către Ieremia, după ce proorocul Anania i-a sfărâmat jugul de pe grumaz, şi i-a zis: h , Apoi Anania a grăit în ochii a tot poporul: «Aşa zice Domnul! Aşa voi sfărâma jugul lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului, peste doi ani de zile şi îl voi lua de pe grumazul tuturor popoarelor!» Şi s’a dus proorocul Ieremia în calea sa.egC, Atunci proorocul Anania a luat jugul de pe grumazul proorocului Ieremia şi l-a sfărâmat.&fE, Iar proorocul care prooroceşte despre pace, numai atunci când se adevereşte proorocia lui poate fi socotit ca un prooroc cu adevărat trimis de Domnul!»De,«Proorocii care au fost din vremi străvechi înaintea mea şi a ta au proorocit despre multe ţări şi despre împăraţii mari, despre războaie, despre nenorociri şi despre ciumă!odW,Dar ascultă acest cuvânt pe care eu îl grăiesc în urechile tale şi în auzul întregului popor:fcE,Şi răspunsul lui a fost aşa: «Amin! Aşa să facă Domnul! Şi să adeverească el cuvintele proorociei tale, că va întoarce înapoi din Babilon, în locul acesta, odoarele templului Domnului şi pe toată robimea!by,Atunci proorocul Ieremia i-a răspuns lui Anania proorocul, în faţa întregului popor care sta în templul Domnului.haI,Şi pe Iehonia, fiul lui Ioachim, regele lui Iuda, şi pe cei care au fost duşi în robie în Babilon, eu îi voi întoarce în locul acesta», – zice Domnul, – «căci voi sfărâma jugul împăratului din Babilon.»?`w,Peste doi ani de zile eu voi întoarce în locul acesta toate odoarele templului Domnului pe care le-a luat de aici Nabucodonosor, împăratul Babilonului, şi le-a dus în Babilon.m_S,«Iată ce zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil! Sfărâmat-am jugul împăratului din Babilon!^ },În acelaşi an, la începutul domniei lui Sedechia, regele lui Iuda, în anul al patrulea, în luna a cincea, proorocul Anania, fiul lui Azur, de fel din Ghibeon, mi-a grăit în templul Domnului, în faţa preoţilor şi a întregului popor aşa:I] ,«Aceste odoare vor fi duse în Babilon şi acolo vor rămânea până în ziua când mă voi duce să le caut», – zice Domnul, – «să le iau şi să le aduc înapoi în locul acesta!»*\M,Aşa grăieşte Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil, despre odoarele care au mai rămas în templul Domnului şi în palatul domnesc din Iuda şi din Ierusalim:n[U,Pe care nu le-a luat cu sine Nabucodonosor, împăratul Babilonului, când a dus în robie pe Iehonia, fiul lui Ioachim, regele lui Iuda, din Ierusalim, în Babilon, precum şi pe toţi dregătorii lui Iuda şi ai Ierusalimului;|Zq,Căci aşa zice Domnul Savaot despre columne, despre mare şi despre celelalte odoare rămase în cetatea aceasta,mYS,Dacă ei sunt cu adevărat prooroci şi au cuvântul lui Dumnezeu, să stăruiască, mijlocind la Domnul Savaot ca să fie aduse în Babilon odoarele rămase în templul Domnului, în palatul domnesc din Iuda şi din Ierusalim. Y~p}||{{Dz>R=b< ,$Iar în anul al patrulea al lui Ioachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, a fost cuvântul acesta al Domnului către Ieremia şi i-a zis:7=g,#Pentru aceasta aşa zice Domnul Savaot Dumnezeul lui Israil: «Nu va lipsi din neamul lui Ionadab, fiul lui Recab, bărbat care să nu-mi slujească mie în toată vremea!»z<m,#Şi obştiei lui Recab aşa i-a spus Ieremia: «Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: «Fiindcă ascultaţi de porunca lui Ionadab, strămoşul vostru, şi aţi păzit toate poruncile lui şi aţi făcut aşa precum v’a poruncit,;),#Pentru aceasta aşa zice Domnul Dumnezeu Savaot Dumnezeul lui Israil: «Iată eu voi aduce peste Iuda şi peste toţi locuitorii Ierusalimului toată nenorocirea cu care i-am ameninţat, fiindcă le-am vorbit şi nu m’au ascultat, i-am strigat şi nu mi-au răspuns».:,#Fiii lui Ionadab, fiul lui Recab, au ţinut la porunca pe care le-a dat-o strămoşul lor, dar acest popor nu m’a auzit.9#,#Şi v’am trimis necontenit pe toţi servii mei prooroci, care v’au predicat: «Întoarceţi-vă cu pocăinţă din căile voastre cele rele şi îmbunătăţiţi-vă faptele voastre şi nu umblaţi după dumnezei streini să-i cinstiţi, ca să locuiţi în ţara aceasta pe care v’am dat-o vouă şi părinţilor voştri». Dar n’aţi plecat urechile şi nici n’aţi ascultat de mine.F8,#Dar eu v’am grăit vouă cu râvnă şi nu m’aţi auzit.V7%,# «Fiii lui Ionadab, fiul lui Recab, au ţinut cu cinste porunca pe care a poruncit-o fiilor săi să nu bea vin, şi n’au băut până în ziua de azi, fiindcă au ascultat de porunca strămoşului lor.6,# Apoi a fost cuvântul Domnului către Ieremia: «Aşa zice Domnul Savaot Dumnezeul lui Israil! Du-te şi spune Iudeilor şi locuitorilor Ierusalimului: «Oare nu vreţi să luaţi învăţătură ca să ascultaţi de cuvintele mele?» – zice Domnul.^55,# Dar când Nabucodonosor împăratul Babilonului, a năvălit în ţară, ne-am îmbiat: «Haidem să intrăm în Ierusalim înaintea oştirii Caldeilor şi Sirienilor! Şi aşa se face că locuim în Ierusalim.»{4o,# Ci să locuim în corturi şi să ascultăm şi să facem întocmai cum ne-a poruncit strămoşul nostru Ionadab.x3i,# Să nu zidim case ca să locuim în ele, şi să nu avem nici vii, nici ogoare, nici să facem sămănătură,X2),#Şi noi am ascultat de porunca lui Ionadab, fiul lui Recab, străbunul nostru, cuvânt cu cuvânt, ca să nu bem vin în toate zilele noastre nici noi, nici femeile noastre, nici fiii, nici fiicele noastre,m1S,#Case să nu zidiţi, ogoare să nu sămănaţi, vii să nu sădiţi şi nici sa stăpâniţi, ci să locuiţi în corturi în toate zilele vieţii voastre, ca să trăiţi mult pe faţa pământului pe care sunteţi drumeţi.»00Y,#Dar ei mi-au răspuns: «Nu bem vin, fiindcă Ionadab, fiul lui Recab, străbunul nostru, ne-a poruncit: «Să nu beţi vin niciodată, nici voi, nici copiii voştri./,#Şi am pus dinaintea acestor oameni din obştia Recabiţilor căni şi pahare pline cu vin şi i-am îndemnat: «Beţi vin!»U.#,#Şi i-am băgat în templul Domnului în chilia lui Ben-Hanan, fiul lui Ghedalia, omul lui Dumnezeu, care se află lângă chilia dregătorilor şi deasupra chiliei lui Maaseia portarul, fiul lui Şalum.-,#Atunci am adus eu pe Iaazania, fiul lui Ieremia, fiul lui Habaţineia, fraţii şi feciorii lui, precum şi toată obştia Recabiţilor,w,g,#«Du-te la obştia Recabiţilor şi adu-i în templul Domnului, într’o chilie, şi îmbie-i să bea vin!»p+ [,#Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia, în zilele lui Ioachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda:*,"«Iată», – zice Domnul, – «voi da poruncă să se întoarcă împotriva acestei cetăţi, să se lupte cu ea, s’o cucerească şi s’o ardă cu foc, iar pe celelalte cetăţi ale lui Iuda le voi preface în loc pustiu, fără urmă de om.»N),"Pe Sedechia, regele lui Iuda, şi pe dregătorii lui îi voi da în mâna duşmanilor lor şi a celor ce caută sufletul lor: în mâna oştirii împăratului Babilonului, care a plecat de la voi.5(c,"Îi voi da în mâna vrăjmaşilor lor şi în mâna celor ce caută sufletul lor, iar hoiturile lor vor fi hrană pentru păsările cerului şi pentru fiarele sălbatice.'!,"Pe dregătorii lui Iuda şi pe dregătorii Ierusahmului, curtenii, preoţii şi tot poporul, care au trecut printre bucăţile viţelului,a&;,"Iar pe oamenii care au călcat legământul meu şi n’au cinstit cuvintele legământului pe care l-au încheiat înaintea mea, îi voi face ca pe viţelul pe care l-au tăiat şi au trecut printre bucăţile lui;;%o,"De aceea, aşa zice Domnul: «Fiindcă voi n’aţi ascultat de mine să vestiţi libertatea fiecare fratelui său şi aproapelui său, eu vă voi vesti libertatea», – zice Domnul, – «pentru sabie, pentru ciumă şi pentru foamete, şi vă voi face groază pentru toate împărăţiile pământului.+$O,"Dar iarăşi aţi pângărit numele meu şi aţi adus înapoi robii şi roabele cărora le-aţi dat drumul de tot, şi i-aţi silit să vă fie robi şi roabe.»S#,"Şi voi v’aţi întors şi aţi săvârşit ceea ce este drept în ochii mei: fiecare aţi vestit libertatea pentru aproapele său, ba aţi încheiat şi legământ în templul închinat numelui meu.m"S,"La sfârşitul celor şapte ani, să dai drumul fratelui tău evreu, care ţi-a fost vândut! Şase ani să-ţi fie slugă, apoi să-l laşi liber! Însă părinţii voştri nu m’au ascultat şi nici nu şi-au plecat urechea.;!o," «Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil! Eu am încheiat legământ cu strămoşii voştri în ziua când i-am scos din pământul Egiptului şi din casa robiei şi am poruncit:9 m," Atunci a fost cuvântul Domnului către Ieremia:&E," Dar s’au răzgândit în urmă şi au adus înapoi pe robii şi pe roabele pe care îi lăsaseră liberi şi i-au silit să le fie din nou robi şi roabe.s_," Atunci toţi dregătorii şi întreg poporul, care luaseră parte la legământ, se învoiră să lase liberi fiecare pe robul ori pe roaba sa, şi să nu-i mai slujească, – şi într’adevăr s’au învoit şi le-au dat drumul.'," Fiecare trebuia să dea drumul robului ori roabei sale, evreu sau evreică, încât nimeni să nu mai aibă slugă pe un frate al său iudeu.$A,"Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia, după ce regele Sedechia a încheiat legământ cu tot poporul din Ierusalim, ca să vestească libertatea:xi,"În vreme ce oştirea împăratului Babilonului se războia împotriva Ierusalimului şi a tuturor celorlalte cetăţi care mai rămăseseră: Lachişul şi Azeca, fiindcă acestea rămăseseră singurele cetăţi întărite ale lui Iuda.yk,"Atunci proorocul Ieremia a împărtăşit în Ierusalim lui Sedechia, regele lui Iuda, toate cuvintele acestea,wg,"Ci vei muri în pace, şi precum au aprins mirezme pentru părinţii tăi, care au domnit înaintea ta, tot aşa vor aprinde şi pentru tine şi te vor jeli: «O, Doamne!» Acesta este cuvântul pe care l-am rostit eu», – zice Domnul.ve,"Dar ascultă cuvântul Domnului, tu Sedechia regele lui Iuda!» Aşa zice Domnul: «Tu nu vei muri de sabie,V%,"Iar tu însuţi nu vei scăpa din mâna lui Nabucodonosor, ci vei fi prins şi vei fi dat în mâna lui şi vă veţi vedea ochi către ochi şi veţi grăi gură către gură şi te vei duce în Babilon.\1,"«Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil! Du-te şi spune lui Sedechia, regele lui Iuda, astfel: «Aşa zice Domnul: «Iată, eu voi da cetatea aceasta în mâna împăratului Babilonului, care o va arde cu foc,2 _,"Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia, când Nabucodonosor, împăratul Babilonului, împreună cu toată oastea lui şi cu toate împărăţiile pământului supuse stăpânirii lui, şi toate popoarele, porniseră cu război împotriva Ierusalimului şi a cetăţilor care ţineau de el:,!Tot pe atât de adevărat este că nu voi arunca seminţia lui Iacob şi pe robul meu David, ci, din spiţa lor, voi lua stăpânitori, pentru neamul lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacob! Căci voi schimba restriştea lor şi mă voi îndura de ei.»#?,!Aşa zice Domnul: «Pe cât este de adevărat că am încheiat legământ cu ziua şi cu noaptea şi că am rânduit legi pentru cer şi pentru pământ,4a,!«Nu vezi tu ce spun oamenii aceştia? Cele două neamuri pe care le-a ales Domnul, le-a lepădat; el a dispreţuit poporul său, care în ochii săi nu mai este popor.»D,!Şi a fost cuvântul Domnului către. Ieremia şi i-a zis:/W,!Precum oastea cerului nu se poate număra şi nisipul mării nu se poate măsura, aşa voi înmulţi eu seminţia robului meu David şi pe leviţi, slujitorii mei.»J ,!Atunci şi legământul meu cu David, robul meu, va fi desfiinţat, ca să nu mai aibă urmaş care să stea pe tronul său, aşijderea şi legământul meu cu preoţii leviţi slujitorii mei.!;,!Aşa zice Domnul: «Dacă legământul meu cu ziua şi legământul meu cu noaptea va fi desfiinţat, ca ziua şi noaptea să nu mai fie la vremea lor,? y,!Şi a fost iarăşi cuvântul Domnului către Ieremia:" =,!Şi preoţilor leviţi nu le vor lipsi urmaşi care să aducă arderea de tot în toată vremea, să înalţe fumul prinosului şi să aducă jertfă.» ~}}Q|{{cyybxx6ww)uuXtt rrqpoonndm{ll"kjiih ff-e2duccEb=a`__^^A]\[[ZYXWWWVUTSRQQGOO2NLLKHJIIHGEEPCBA@@J?/>g>=<;;::N988&766 44A322!100///..-},,r+*)((&&%%?$$$#"!!!_  Z3tJ] ."wl-\ W H  z-lgK8di,1 Eu voi dezveli pe Esau şi-i voi descoperi ascunzătorile lui, ca să nu se poată ascunde. Neamul lui va fi stârpit împreună cu fraţii şi vecinii lui, şi nu va mai fi.Ic ,1 Oare furii nu te vor călca? Tâlhari în vreme de noapte?… O! cum te vor pustii! Fura-vor îndeajuns! Sau când vor veni la tine culegătorii?… Puţini ciorchini de poamă-ţi vor lăsa!b7,1Fugiţi, plecaţi, căutaţi adăpost în vizuini adânci, locuitori ai Dedanului, fiindcă voi aduce prăpăd peste Esau, în vremea pedepsirii lui.%aC,1Împotriva Edomului. Aşa zice Domnul Savaot! «Oare nu mai este înţelepciune în Teman? Sfatul celor pricepuţi nu mai este şi iscusinţa lor a pierit?E`,1Apoi voi schimba soarta fiilor lui Amon», – zice Domnul!7_g,1«Dar iată că voi aduce peste tine groază din toate părţile», – zice Domnul, – «şi veţi fi împrăştiaţi care încotro şi nimeni nu va putea aduna pe fugari.^!,1Ce te mândreşti cu văile tale îmbelşugate, necredincioasă fiică, încrezătoare în comorile tale: «Cine va veni împotriva mea?»l]Q,1Jeleşte-te Heşboane, căci pustiitorul se apropie! Strigaţi, voi fiice din Raba! Încingeţi-vă cu sac, tânguiţi-vă şi vă faceţi scrijilituri, căci Milcom se va duce în robie, preoţii lui şi slujitorii laolaltă!2\],1«Pentru aceasta, iată vor veni zile». – zice Domnul, – «şi în Raba Arnonului voi face să se audă strigăte de război, cetatea va fi prefăcută în morman de dărâmături, cetăţile învecinate cu ea vor fi arse, iar pe Israil îl vor moşteni moştenitorii lui», – zice Domnul.=[ u,1Împotriva Amoniţilor. Aşa zice Domnul! «Oare Israil n’a avut nici fii, nici moştenitor? Atunci, de ce Milcom a moştenit pe Gad şi poporul lui s’a aşezat în cetăţi?»Z,0/«Dar în zilele cele de apoi eu voi schimba soarta Moabului», – zice Domnul. – Aici se sfârşeşte judecata Moabului.Y,0.Vai de tine, Moabe! Tu eşti pierdut, popor al lui Chemoş! Fiii tăi vor fi luaţi în robie şi fiicele tale vor fi prinse!?Xw,0-La umbra Heşbonului se vor opri fără vlagă, iar din Heşbon foc va ieşi, şi văpaie din cetatea lui Sihon şi va mistui tâmplele Moabului şi creştetul celor răzvrătitori!BW},0,«Cine va fugi de groază va cădea în groapă, cine se va scula din groapă va cădea în cursă. Şi acestea le voi aduce asupra Moabului în anul pedepsirii lui!» – zice Domnul.TV!,0+Groază, groapă şi cursă vor veni peste tine, Moabe!» – zice Domnul.[U/,0*Şi Moabul va fi nimicit din rândul popoarelor, fiindcă a înfruntat pe Domnul.T),0)Cetăţile vor fi cucerite şi întăriturile cuprinse, iar inima vitejilor Moabului va fi în ziua aceea ca inima unei femei gata să nască.nSU,0(Aşa zice Domnul: «Iată, duşmanul va pluti ca un vultur şi îşi va întinde aripile peste Moab!R-,0'Cum a fost zdrobit! Tânguiţi-vă! Cum se întoarce cu spatele de ruşine! Şi Moabul a ajuns de râs şi de groază pentru toţi vecinii săi!!Q;,0&Pe toate acoperişurile Moabului şi în pieţele lui numai plânset, fiindcă am sfărîmat Moabul», – zice Domnul, – «ca pe un vas netrebnic!»nPU,0%Toate capetele vor fi pleşuve, bărbile tunse, mâinile scrijiiite, coapsele înfăşurate în sac;5Oc,0$Pentru aceasta inima mea cântă ca un flaut de jalea Moabului, inima mea picură jalnic ca un flaut pentru oamenii din Chir-Heres, fiindcă ceea ce a mai rămas va pieri.N,0#«Şi voi nimici din Moab», – zice Domnul, – «pe cei care se sue pe înălţimi şi aduc jertfă de tămâie dumnezeilor lor!»LM,0"Strigătul din Heşbon va străbate până la Eleale, şi glasul lor se va auzi până la Iahaţ, din Ţoar până la Horonaim şi până la Eglat-Şelişia. Chiar şi apele Nimrimului vor seca.ML,0!Atunci bucuria şi veselia vor pieri din livezile cu pomi şi din ţara Moabului. Vinul va seca în teascuri şi călcătorul nu va mai călca, în teasc: chiuitul nu va mai fi chiuit de veselie.eKC,0 Şi te voi plânge pe tine, vie din Sibma, cu mai mult plânset decât Iazerul: viţele tale se întindeau dincolo de mare până la Iazer. Pustiitorul va da năvală peste pometurile tale şi peste culesul viilor tale;Jw,0Pentru aceasta voi jeli Moabul şi pentru Moabul întreg voi striga şi voi suspina pentru locuitorii din Chir-Heres,rI],0«Şi eu cunosc semeţia lui», – zice Domnul – «vorbele lui goale şi lucrurile lui fără rost!»H,0Am auzit de trufia Moabului, – el e trufaş foarte, – de îngâmfarea, de mândria, de îndrăzneala şi de cutezanţa inimii lui.&GE,0Lăsaţi cetăţile şi locuiţi pe stânci, voi locuitori ai Moabului, şi fiţi ca porumbiţa care îşi face cuibul pe margini de stânci prăpăstioase.F ,0Dar care Israil n’a ajuns de râsul tău? Aflatu-l-ai printre hoţi, că, ori de câte ori vorbeai de el, clătinai din cap?{Eo,0Îmbătaţi-l, căci el s’a răzvrătit împotriva Domnului şi a bătut din palme. Să ajungă şi el de râs![D/,0Cornul Moabului va fi tăiat şi braţul lui va fi sfărâmat», – zice Domnul.bC=,0Cheriot, asupra Bosrei şi a tuturor cetăţilor de aproape sau de departe ale Moabului.)BM,0Chiriataim, Bet-Gamul, Bet-Meon,9Am,0Asupra Dibonului, asupra lui Nebo-Bet-Diblataim,g@G,0Judecată va veni asupra ţării din şes: asupra Holonului, asupra Iahţei şi a Mefaatului,~?u,0Moabul a ajuns de ocară, căci a fost sfărâmat! Urlaţi şi strigaţi, vestiţi în Arnon: Moabul a fost pustiit!>,0Stai de strajă pe cale, tu care locueşti în Aroer, întreabă pe cei care fug şi pe cei care au scăpat: «Ce este?»=3,0Pogoară-te din slavă şi stai pe gunoi, tu fiică locuitoare a Dibonului, căci pustiitorul va năvăli peste tine şi va nimici cetăţile tale. <9,0Toţi vecinii lui jeliţi-l şi toţi care-l cunoaşteţi din nume ziceţi: «O, cum a fost sfărâmat toiagul cel puternic, sceptrul cel de slavă!»j;M,0«Prăpădul Moabului este aproape să vină, şi nenorocirea lui zoreşte tare să-l ajungă!»':G,0Pustiitorul Moabului va năvăli într’însul şi floarea tinereţii lui va cădea în măcel», – zice împăratul al al cărui nume este Domnul Savaot.W9',0Şi oricât aţi zice: «Viteji suntem, şi oşteni zdraveni pentru luptă»,|8q,0 Atunci Moabul va avea ruşine în faţa lui Chemoş, precum casa lui Israil s’a ruşinat de Betel, nădejdea ei.77g,0 «De aceea, iată vin zile», – zice Domnul, – «când voi trimite peste el răvăcitori, care îl vor răvăci şi-i vor deşerta vasele, iar burdufurile le vor sparge!l6Q,0 Moabul a fost tihnit din tinereţile sale, şi a stat liniştit pe drojdie şi n’a fost răvăcit dintr’un vas într’altul, şi în robie n’a fost dus, deci gustul i-a rămas acelaşi şi mireazmă nu i s’a schimbat.5-,0 Blestemat să fie cel care îndeplineşte fără tragere de inimă lucrarea Domnului, blestemat să fie cel care îşi fereşte sabia de sânge!-4S,0 Ridicaţi un stâlp de pomenire Moabului, căci el va fi pustiit cu desăvârşire! Cetăţile lui vor fi prefăcute în pustietate şi fără urmă de om în ele!.3U,0Iar pustiitorul va veni şi va năvăli în toate cetăţile, fără să-i scape vre-una, valea va pieri şi câmpia nimicită va fi, întocmai precum a zis Domnul.<2q,0Fiindcă tu te-ai bizuit pe lucrurile mâinilor tale şi în vistieriile tale, şi tu vei fi cucerit, şi Chemoş va merge în robie împreună cu preoţii şi cu slujitorii lui,X1),0Fugiţi! Scăpaţi-vă viaţa, şi locuiţi ca asinul sălbatic în pustie!…0w,0Pe urcuşul de la Luhit, cum te urci, se aud planşete, pe coborîşul de la Horonaim se aud strigăte de nenorocire.B/,0Moabul este nimicit!» Strigăte se aud până în Ţoar.Q.,0Auzi! Strigăte se aud din Horcnaim: «Prăpăd şi mare dărăpănare!?-w,0Slava Moabului nu va mai fi!» În Heşbon se unelteşte împotriva lui: «Haidem să-l nimicim dintre popoare!» Dar şi tu, Dimoane, vei fi nimicit şi sabia va merge în urma ta!J, ,0Împotriva Moabului. Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: «Vai de Nebo, căci el va fi pustiit, Chiriataim va fi cuprins de ruşine, cetatea va fi făcută de ocară şi dărâmată,+,/Cum să stea ea locului, dacă Domnul i-a dat poruncă! împotriva Ascalonului şi a coastelor mării, într’acolo i-a dat el solie!»u*c,/O, sabie a Domnului, cât timp nu vei sta locului? Întoarce-te în teacă, stai tihnită şi nu te clinti!)3,/Gaza jeleşte, cu capul ras, şi Ascalonul va pieri! Aşdodule, rămăşiţă a Enachiţilor, câtă vreme îţi vei mai face scrijilituri pe trup?a(;,/Din pricina zilei care va veni să nimicească pe toţi Filistenii, să taie Tirului şi Sidonului orice nădejde de ajutor, căci Domnul va prăpădi pe Filisteni şi ceea ce a mai rămas din ostroavele Caftorului!@'y,/De ropotul copitelor cailor săi, huruitul carelor sale de luptă, de scârţâitul roatelor sale! Părinţii nu se vor întoarce către feciori, căci spaima va slăbi mâinile lor,.&U,/«Aşa zice Domnul Dumnezeu! Iată că vor veni ape de la miază-noapte şi se vor preface în râu care iese din matcă, şi se vor revărsa peste tot cuprinsul ţării şi vor înneca cetatea împreună cu locuitorii ei! Şi oamenii vor striga şi toţi locuitorii ţării se vor văicări,% ,/Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia proorocul, împotriva Filistenilor, înainte ca Faraon să fi cuprins Gaza:|$q,.Tu nu te înfricoşa, servul meu Iacob, căci eu voi fi cu tine şi voi nimici toate popoarele printre care te-am risipit, dar pe tine nu te voi nimici, ci te voi pedepsi după cum eşti vrednic de pedeapsă, şi nepedepsit nu te voi lăsa!»t#a,.«Dar tu nu te teme, servul meu Iacob, şi tu, Israile, nu te înspăimânta, căci te voi mântui din ţara cea depărtată şi neamul tău din ţara robiei; Iacob se va întoarce şi va fi liniştit şi la adăpost de orice spaimă.u"c,.Şi-i voi da în mâna acelora care caută sufletul lor, în mâna lui Nabucodonosor. împăratul Babilonului, şi în mâna dregătorilor lui, iar după aceasta el va fi iarăşi locuit ca în zilele de altă dată», – zice Domnul.U!#,.Căci iată ce a hotărît Domnul Savaot Dumnezeul lui Israil: «Eu voi pedepsi pe Amon din No – pe Faraon, Egiptul, dumnezeii şi pe împăraţii lui – şi pe toţi care şi-au pus nădejdea în el.i K,.Fiica Egiptului va fi făcută de ocară şi va cădea în mâna poporului de la miază-noapte,+,.Şi vor doborî pădurea», – zice Domnul. «Vor fi mai numeroşi decât stolurile de lăcuste, de nu se vor putea număra şi nici socoti!»,.Ascultă! Când vor veni cu oastea lor, vor fi ca un şarpe care şueră, ei vor veni cu topoare ca acei ce taie lemnul din pădure,3_,.Seimenii ei sunt ca viţeii graşi care se întorc şi laolaltă fug, fără să se împotrivească, fiindcă ziua nenorocirii va veni peste ei, vremea pedepsirii lor…c?,.Egiptul este o junică mândră peste care s’a năpustit un tăune de la miază-noapte.7,.Pregăteşte-ţi poverile pentru robie, fiică a Egiptului, tu care locueşti într’însul, fiindcă Noful va fi pustiit, ars şi fără locuitori!0Y,.«Viu sunt eu», zice împăratul, al cărui nume este Domnul Savaot! «Precum Taborul este între munţi şi după cum Carmelul stăpâneşte Marea, aşa va veni el!kO,.Şi lui Faraon, împăratul Egiptului, daţi-i nume: «Zarvă», care scapă clipa hotărîtoare!?w,.Mulţimea de neamuri se poticneşte şi cade, şi fiecare zice către aproapele său: «Să ne sculăm şi să ne întoarcem în patria noastră, la adăpost de sabia pustiitoare!»b=,.Ce?… Apis, boul tău sfânt, fuge şi nu se împotriveşte, fiindcă Domnul l-a lovit!O,.«Daţi de ştire în Egipt, daţi de ştire în Migdol, vestiţi în Nof şi în Tahpanhes, şi ziceţi: «Staţi de strajă şi fiţi gata de luptă, căci sabia prăpădeşte în jurul vostru…3,. Cuvântul pe care l-a grăit Domnul către proorocul Ieremia despre năvala lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului, ca să cucerească Egiptul:%C,. Popoarele au aflat de ruşinea ta, pământul s’a umplut de strigătul tău! Viteaz cu viteaz s’au ciocnit împreună şi s’au prăbuşit amândoi!»5,. Fecioară! Tu, fiică a Egiptului, du-te în Galaad şi-ţi ia mirezme!… În zadar însă vei prăpădi leacurile tale, căci rana ta nu are leac!7g,. Dar aceasta-i ziua Domnului, a Domnului Savaot, zi de răzbunare, ca să-şi răzbune împotriva duşmanilor săi, zi în care sabia va mânca şi se va sătura, şi de sângele lor ea fi-va adăpată din belşug, fiindcă măcel va face Domnul în ţinutul cel de la miază-noapte, la fluviul Eufrat!Y+,. Voi cai, luaţi-o la goană, voi care de luptă, daţi unul peste altul, ieşiţi şi voi,războinici: Etiopieni şi Libieni înarmaţi cu scuturi şi Licheni meşteri să încordeze şi să tragă cu arcul!;o,.Este Egiptul care vine ca Nilul şi ale cărui ape clocotesc năvalnic! Şi zice: «Sui-mă-voi şi voi năboi pământul, voi prăpădi oraşele împreună cu locuitorii lor!»dA,.Cine-i acela care înaintează ca Nilul şi ca talazurile fluviilor care fierb în clocot?)K,.«Cel iute de picior nu va scăpa, şi cel viteaz nu-şi va mântui viaţa: la miază-noapte pe ţărmul Eufratului, acolo se vor poticni şi se vor prăbuşi.Z -,.Dar ce văd? Ei vor fi doborîţi la pământ, vor da înapoi, vitejii lor vor fi înfrânţi, vor fugi cu aprigă fugă fără să se uite înapoi! Spaimă de pretutindeni îi va cuprinde», – zice Domnul. %,.Înhămaţi caii şi cu avânt porniţi! Cu căştile în cap înşiraţi-vă la rând, lustruiţi lăncile şi cu platoşe vă înzăuaţi!> w,.«Gătiţi scuturi şi paveze şi porniţi la luptă! %,.Împotriva Egiptului: împotriva oştirii Faraonului Neco, împăratul Egiptului, care se afla la Carchemiş, pe fluviul Eufratului, şi pe care l-a înfrânt Nabucodonosor, împăratul Babilonului, în anul al patrulea al lui Ioachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda:M  ,.Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia împotriva popoarelor,dA,-Vrei să ceri lucruri mari pentru tine? Nu cere! Căci iată eu voi aduce nenorocire peste toată făptura», – zice Domnul, – «dar îţi voi dărui viaţa ta ca pe o pradă, încotro cu faţa te vei îndrepta!»!),-– Aşa să-i spui: – Aşa zice Domnul! «Eu zidesc şi eu dărâm, şi ceea ce am sădit, eu smulg – acelaşi lucru pentru toată ţara!',-Fiindcă tu te jeleşti: «Vai de de mine, că Domnul a adăugat jale peste durerea mea, sleit sunt de suspinul meu şi nu-mi aflu odihnă!»E,-«Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil despre tine, Baruh!C ,-Cuvântul pe care proorocul Ieremia l-a grăit lui Baruh, fiul lui Neria, când în anul al patrulea al lui Ioachim, regele lui Iuda, i-a scris în carte aceste cuvinte din rostirea lui:%,,Aşa zice Domnul: «Iată eu voi da pe Faraonul Hofra în mâna vrăjmaşilor săi şi în mâna celor ce vor să-i ia viaţa, precum am dat pe Sedechia, regele lui Iuda, în mâna lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului, vrăjmaşul său, care căuta viaţa lui!»"=,,Şi iată care vă va fi semnul că vă voi pedepsi în locul acesta, ca să ştiţi că ameninţarea mea se va adeveri împotriva voastră spre rău»:,,Dar numai câţiva, care vor scăpa de sabie, se vor întoarce din Egipt în Iuda, şi atunci se vor încredinţa toţi cei care au rămas din Iuda şi s’au dus în Egipt să se aşeze acolo, al cui cuvânt are mai multă tărie, al meu, ori al lor!5c,,Iată că eu voi veghia peste ei, spre nenorocire şi nu spre fericire, iar toţi Iudeii din ţara Egiptului vor fi prăpădiţi cu desăvârşire de sabie şi de foamete.7,,De aceea, ascultaţi cuvântul Domnului, voi toţi Iudeii care locuiţi în ţara Egiptului! Într’adevăr, mă jur pe numele meu cel mare», – zice Domnul –: «Niciodată numele meu nu va mai fi rostit de vre-un Iudeu undeva în Egipt şi să zică: «Viu este Domnul!»r~],,Aşa grăieşte Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: «Voi şi femeile voastre aţi rostit cu gurile şi aţi îndeplinit cu mâinile voastre: «Vom împlini juruinţele noastre pe care le-am făcut să aducem jertfă de tămâie şi cu turnări împărătesei cerului!» Ţineţi cu tărie la juruinţele voastre şi aduceţi jertfele cu turnări ale voastre!}#,,Şi a mai propoveduit Ieremia la toţi oamenii şi la toate femeile: «Ascultaţi cuvântul Domnului, voi toţi Iudeii din ţara Egiptului!-|S,,Fiindcă aţi aprins tămâie, aţi păcătuit împotriva Domnului şi n’aţi ascultat de glasul Domnului şi în legea lui, după orânduirile lui şi întru descoperirile lui n’aţi umblat, din pricina aceasta a slobozit peste voi această nenorocire, precum se vede în ziua de azi.»x{i,,Şi el n’a mai putut îndura faptele rele şi grozăviile pe care voi le făptuiţi, pentru aceea ţara voastră a fost prefăcută în mormane de dărâmături, lucru de spaimă şi de blestem şi fără locuitori, precum este astăzi;{zo,,«Dumnezeu şi-a adus aminte de jertfa de tămâie pe care voi aţi adus-o în cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului, voi, părinţii voştri, regii, dregătorii voştri, precum şi poporul ţării, şi ea s’a suit la inima sa!y%,,Atunci Ieremia a grăit către tot poporul, către bărbaţi şi către femei şi tuturor oamenilor care îi răspunseseră, aceste cuvinte:^x5,,Şi femeile au răspuns: «Iar când aduceam împărătesei cerului jertfă de tămâie şi turnări, era cumva fără vrerea bărbaţilor noştri că făceam turte cu chipul ei şi aduceam jertfă cu turnări?»,wQ,,Dar de când am încetat cu jertfa de tămâie şi cu turnările pentru împărăteasa cerului, îndurăm de toate şi suntem seceraţi de sabie şi de foamete!»Zv-,,Ci vom face ceea ce am făgăduit cu gura noastră: să aducem jertfă de tămâie împărătesei cerului şi jertfe cu turnare, precum am adus noi, părinţii noştri, regii şi dregătorii noştri în cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului. Pe-atunci ne săturam de pâine, eram fericiţi şi nu ştiam ce este nenorocirea.Tu!,,«Noi nu vom asculta cuvântul pe care tu l-ai grăit în numele Domnului,t,,Atunci toţi bărbaţii aceia care ştiau pe femeile lor că aduc jertfă de tămâie la dumnezei streini, împreună cu toate femeile care făcuseră mare adunare acolo, şi tot norodul care locuia în ţara Egiptului şi în ţinutul Patures, au răspuns astfel:s',,Şi nimeni nu va scăpa şi nu va rămânea cu viaţă nimeni din cei care au venit să se aşeze în Egipt, ca să se mai întoarcă în Iuda, cu toate că ei vor năzui să se întoarcă şi să locuiască în patrie; dar nu se vor întoarce decât câţiva fugari.»r,, Atunci voi pedepsi pe toţi locuitorii ţării Egiptului, precum am pedepsit Ierusalimul: cu sabie, cu foamete şi cu ciumă,q,, Apoi voi lua pe cei din rămăşiţa lui Iuda, care şi-au întors privirea cu gând să se ducă în ţara Egiptului şi să sălăşluiască acolo: ei vor fi cu desăvârşire nimiciţi în ţara Egiptului şi vor cădea de sabie şi de foame, şi de la mic şi până la mare vor pieri de sabie şi vor muri şi vor ajunge de blestem, de pomină, de ocară şi de batjocură.+pO,, Pentru aceasta, aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: «Iată că voi aţinti privirea mea spre voi, spre nenorocire, ca să prăpădesc întregul Iuda!Uo#,, Ei nu s’au pocăit nici până în ziua de azi, nici nu se tem şi nici nu umblă în legea mea şi în pravilele mele, pe care eu le-am aşezat în faţa voastră şi în faţa părinţilor voştri.»bn=,, Aţi uitat fărădelegile părinţilor voştri, fărădelegile regilor lui Iuda şi ale dregătorilor lor, şi fărădelegile femeilor voastre pe care le săvârşeau în ţara lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului?m,,Aţâţându-mă cu lucrurile mâinilor voastre şi aducând jertfe de tămâie dumnezeilor streini din ţara Egiptului, în care aţi venit să locuiţi, ca să fiţi nimiciţi şi să fiţi buni de blestem şi de batjocură pentru toate popoarele pământului?tla,,Şi acum, iată ce zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: «Pentru ce vă pricinuiţi vouă înşivă această mare nenorocire, de faceţi să piară din Iuda bărbaţi, femei, copii şi prunci, ca să nu mai rămâneţi nici unul,\k1,,De aceea văpaia urgiei mele s’a vărsat şi a pârjolit cetăţile lui Iuda şi uliţele Ierusalimului. iar cetăţile au fost prefăcute în dărâmături şi în pustietate, precum se vede în ziua de azi.+jO,,Dar ei n’au ascultat şi nici nu şi-au plecat urechea, ca să se pocăiască de fărădelegile lor: să nu mai aducă jertfă de tămâie la dumnezei streini.i1,,Atunci v’am trimis necontenit pe toţi servii mei prooroci ca să vă spună: «Nu săvârşiţi aceste lucruri cumplite pe care eu le urăsc!»ihK,,Numai din pricina fărădelegilor pe care le-au făptuit, ca să mă aţâţe, umblând să aducă jertfă de tămâie şi slujire la dumnezei streini, pe care nici ei, nici voi şi nici părinţii voştri nu i-au cunoscut!hgI,,«Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil! Aţi văzut toate nenororocirile pe care le-am adus asupra Ierusalimului şi asupra tuturor cetăţilor lui Iuda, care sunt astăzi nimicite şi fără picior de om în ele,(f K,,Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia, împotriva tuturor Iudeilor care locuiau în Egipt, în Migdol, în Tahpanhes, în Nof şi în ţinutul Patures:ew,+ Şi va sfărâma obeliscurile din Cetatea Soarelui din Egipt, iar templele dumnezeilor Egiptului le va arde cu foc!»Kd,+ Şi va da foc templelor dumnezeilor Egiptului şi le va arde, şi-i va lua în robie şi va pureca pământul Egiptului, precum purecă ciobanul sarica lui, şi de acolo va pleca cu sănătate;*cM,+ Şi va veni şi va înfrânge Egiptul: care va fi pentru moarte va fi omorît, cel pentru robie va fi dus în robie şi cel pentru sabie va fi omorît cu sabia.b1,+ Şi le spune: «Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: «Iată eu voi aduce pe robul meu Nabucodonosor, împăratul Babilonului, şi el îşi va pune tronul său deasupra acestor pietre pe pe care tu le-ai îngropat şi el îşi va întinde peste ele schiptrul său.a+,+ «Ia cu mâna ta pietroaie şi le îngroapă în faţa Iudeilor, în caldarâmul de cărămizi de la poarta palatului lui Faraon din Tahpanhes,D`,+Dar la Tahpanhes a fost cuvântul Domnului către Ieremia:v_e,+Şi au trecut în ţara Egiptului, în loc să asculte de glasul Domnului. Şi au ajuns până la Tahpanhes.o^W,+Bărbaţi, femei, copii, domniţe, în sfârşit pe toţi aceia pe care Nebuzaradan, căpetenia gărzii, îi încredinţase lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan, cum şi pe profetul Ieremia şi pe Baruh, fiul lui Neria,h]I,+Ci Iohanan, fiul lui Careah, şi toţi căpitanii oştirilor au luat pe toţi cei care mai rămăseseră din Iuda şi care se întorseseră dintre toate popoarele pe unde fuseseră împrăştiaţi, să locuiască în Iuda:4\a,+Astfel Iohanan, fiul lui Careah, cu toţi căpitanii oştirilor şi împreună cu întreg poporul n’au ascultat de glasul Domnului, ca să stea în pământul lui Iuda,[/,+Ci Baruh, fiul lui Neria, te tot asmuţă împotriva noastră, ca să ne dea în mâna Caldeilor să ne omoare, ori să ne ia robi în Babilon.»Z,+Azaria, fiul lui Maaseia, Iohanan, fiul lui Careah şi împreună cu toţi oamenii protivnici lui Ieremia au zis: «Minciună grăieşti! Domnul Dumnezeul nostru nu te-a trimis să ne spui: Nu plecaţi în Egipt, ca să vă aşezaţi într’însul!Y 9,+Şi după ce a isprăvit Ieremia de spus poporului toate cuvintele Domnului Dumnezeului lor, cu care Domnul Dumnezeul lor îl trimisese să le spună,X,*Acum să ştiţi bine! Voi veţi muri de sabie, de foame şi de ciumă în ţinutul în care vreţi să vă sălăşluiţi!»8Wi,*Astăzi v’am descoperit, dar n’aţi ascultat de glasul Domnului Dumnezeului vostru, şi nici de vre-unul din toate cele cu care m’a trimis să vi le propoveduesc vouă!vVe,*Vă faceţi rău vouă înşivă, când mă trimiteţi la Domnul Dumnezeul vostru şi stăruiţi: «Roagă-te pentru noi la Domnul Dumnezeul nostru şi tot ceea ce va grăi Domnul Dumnezeul nostru, descopere-ne nouă ca să împlinim!»!U;,*Şi vouă celor din rămăşiţa lui Iuda, iată ce v’a grăit Domnul: «Nu plecaţi în Egipt! Să ştiţi bine că astăzi eu v’am dat de ştire.5Tc,*Căci aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: «După cum am vărsat văpaia urgiei mele peste locuitorii Ierusalimului, aşa voi vărsa urgia mea peste voi când vă veţi duce în Egipt, şi veţi ajunge de blestem şi de uimire, de ocară şi de râs şi nu veţi mai vedea locul acesta.»S,*Şi toţi oamenii care şi-au întors faţa spre Egipt, ca să se ducă şi să se aşeze într’însul, vor muri acolo de sabie, de foamete şi de ciumă. Şi nimeni nu va scăpa, nici nu se va mântui de nenorocirea pe care o voi aduce peste ei.»%RC,*Sabia de care vă înfricoşaţi, vă va ajunge în ţara Egiptului şi foamea de care vă temeţi va veni pe urma voastră în Egipt şi veţi muri acolo.nQU,*Ascultaţi, acum, cuvântul Domnului, voi care aţi mai rămas din Iuda! «Aşa zice Domnul Savaot Dumnezeul lui Israil: «Dacă voi chibzuiţi în mintea voastră să plecaţi în Egipt ca să vă sălăşluiţi într’însul,JP ,*Ci veţi zice! «Nu! Să ne ducem în ţara Egiptului, să nu mai vedem război, şi nici sunet de trâmbiţă să nu auzim şi să nu fim flămânzi de pâine, ci acolo să ne sălăşluim»,O/,* Dar dacă voi veţi cugeta împotrivă: «Nu vrem să locuim în ţara aceasta» şi nici nu veţi asculta de glasul Domnului Dumnezeului vostru, N,* Şi eu voi cere îndurarea lui pentru voi şi el se va îndura de voi şi vă va lăsa să locuiţi în pământul patriei voastre.BM},* Nu vă temeţi de împăratul Babilonului, de care vă prinde spaima, nu vă temeţi», – zice Domnul, – «căci eu sunt cu voi ca să vă mântuesc şi să vă scap din mâna lui.dLA,* «Dacă voi veţi sta nestrămutaţi în această ţară, vă voi clădi iarăşi şi nu vă voi mai dărâma, vă voi sădi şi nu vă voi mai smulge, fiindcă îmi pare rău de nenorocirea pe care v’am pricinuit-o.K,* Şi le-a grăit: «Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israil către care voi m’aţi trimis, să cad cu rugăciunea voastră înaintea lui:J,*Şi el a chemat la sine pe Iohanan, fiul lui Careah, şi pe toţi căpitanii oştirilor şi tot poporul de la mic la mare,WI',*Iar după un răstimp de zece zile, a fost cuvântul Domnului către Ieremia.mHS,*Ori de va fi bine, ori de va fi rău, noi vom asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău, către care noi te trimitem; dar noi ştim că va fi spre fericirea noastră, dacă vom asculta de glasul Domnului Dumnezeului nostru!»FG,*Atunci ei au încredinţat pe Ieremia zicând: «Domnul să ne fie martor adevărat şi credincios, dacă noi nu vom urma întocmai toate poruncile pe care Domnul ţi le va descoperi ţie!hFI,*Dar profetul Ieremia le-a răspuns: «Am auzit! Iată, eu mă voi ruga la Domnul Dumnezeul vostru după spusa voastră, şi tot ceea ce-mi va răspunde Domnul, vi-l voi împărtăşi vouă fără să vă tăinuesc nimic.»ZE-,*Domnul Dumnezeul tău să ne arate calea pe care să apucăm şi ce să facem!» D9,*S’au apropiat de profetul Ieremia şi i-au zis: «Aibă har înaintea ta rugăciunea noastră cea din inimă, şi roagă-te pentru noi la Domnul Dumnezeul tău, pentru toţi care au mai rămas din Iuda, căci din mulţi ce eram, am rămas puţini precum ne vezi cu ochii tăi.C ,*Apoi toţi căpitanii oştirii, împreună cu Iohanan, fiul lui Careah, Azaria, fiul lui Maaseia, şi tot norodul mic şi mare,:Bm,)Departe de Caldei, de care se temeau, fiindcă Ismail, fiul lui Natania, ucisese pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, pe care împăratul Babilonului îl pusese cârmuitor al ţării.uAc,)I-au adus cu ei şi au făcut popas la Ghidrot-Chimham, lângă Betleem, ca de acolo să treacă în Egipt,S@,)Apoi Iohanan, fiul lui Careah, împreună cu toţi căpitanii de oştire, care îl însoţeau, au luat tot norodul care mai rămăsese şi pe care Ismail, fiul lui Natania, îl robise din Miţpa, după ce omorîse pe Ghedalia, fiul lui Ahicam: bărbaţi oşteni, femei, copii, oameni de curte, pe care el îi adusese din Ghibeon,y?k,)Iar Ismail, fiul lui Natania, a scăpat din mâna lui Iohanan cu opt oameni şi a trecut în ţara Amoniţilor. >,)Şi tot poporul pe care îl ducea Ismail din Miţpa în robie s’a răsucit şi a trecut de partea lui Iohanan, fiul lui Careah.=,) Când oamenii lui Ismail au văzut pe Iohanan, fiul lui Careah, şi pe toţi căpitanii oştirii care îl însoţeau, s’au veselit,<,) Au luat toţi oamenii lor şi au pornit să facă război cu Ismail, fiul lui Natania, şi au dat peste el la iazul cel mare din Ghibeon.;,) Cânda aflat Ionatan, fiul lui Careah, şi toţi căpitanii oastei, despre ticăloşia pe care o făptuise Ismail, fiul lui Natania,i:K,) După aceasta, Ismail a luat în robie toată rămăşiţa poporului care se găsea în Miţpa, domniţele, precum şi celălalt popor din Miţpa, pe care Nebuzaradan, căpetenia gărzii, îl dăduse în paza lui Ghedalia, fiul lui Ahicam; pe aceştia Ismail, fiul lui Natania, i-a luat robi şi a purces la drum ca să-i treacă graniţa la Amoniţi.9,) Dar fântâna în care Ismail aruncase hoiturile oamenilor pe care îi omorîse era o fântână mare, aceea pe care o făcuse Asa, când se apăra împotriva lui Baeşa, regele lui Israil. Această fântână, Ismail, fiul lui Natania, a umplut-o de oameni morţi.Q8,)Zece din oamenii care se aflau acolo s’au rugat de Ismail: «Nu ne omorî, căci avem merinde ascunse în câmp: grâu, orz, untdelemn şi miere!» Şi i-a lăsat şi nu i-a ucis ca pe fraţii lor.#7?,)Şi după ce au ajuns în mijlocul cetăţii, Ismail, fiul lui Natania, împreună cu oamenii lui i-au măcelărit şi i-au aruncat într’o fântână.]63,)Atunci Ismail, fiul lui Natania, a ieşit întru întâmpinarea lor, din Miţpa, pe când ei mergeau şi se jeleau, şi când s’a întâlnit cu ei i-a îmbiat zicând: «Veniţi la Ghedalia, fiul lui Ahicam!»F5,)Au sosit oameni din Sihem şi din Şilo cu bărbile tunse, cu veşmintele sfâşiate, cu scrijilituri pe trup, cu prinoase şi cu tămâie în mână, ca să le aducă la templul Domnului.V4%,)A doua zi după omorîrea lui Ghedalia, pe când nimeni nu ştia de aceasta, ;~~}e}|{zyxxLwvvMuuut0szrqppMooXnvm\ll}kkjUihh=gug fedd>R=<<*;:x988X7746O544S43B22{21s00Q/c.--I,++C**<)(''&-%%$I#""5! iJEC'`x2\/vJ m *Nf;7 i6 Tot poporul suspină căutând pâine, şi-şi dă odoarele pentru demâncare, ca să-şi ţină viaţa. — «Vezi, Doamne, şi ia aminte cum am ajuns să fiu dispreţuit!»* O6 Duşmanul şi-a întins mâna la toate podoabele. Văzut-a pe păgâni intrând în templu, neamuri pentru care ai dat poruncă: «Să nu intre în obştia ta!»q ]6 De poala veşmântului stă lipită necurăţenia, căci la sfârşitul lui el nu s’a gândit. S’a prăbuşit în chip uluitor şi n’are pe nimeni care să-l mângâie! «Vezi, Doamne, obida mea, căci vrăjmaşul birueşte!»E 6Ierusalimul a păcătuit greu, pentru aceasta a ajuns privelişte de groază; toţi cei ce-l slăveau îl dispreţuesc, căci i-au văzut goliciunea, iar el suspină şi-şi ascunde faţa.3 a6Cetatea Ierusalimului îşi aduce aminte în restriştea şi în zbuciumul ei de toată strălucirea pe care o avea în trecutele vremuri. Acum însă, când poporul a căzut în mâna vrăjmaşului şi când nimeni nu-i vine într’ajutor, duşmanii ei se uită la ea şi râd de prăbuşirea ei.+ Q6Astfel, fiica Sionului şi-a irosit toată strălucirea! Principii ei sunt ca berbecii care nu au păşune, şi fug sleiţi de puteri de dinaintea prigonitorului.W )6Vrăjmaşii ei sunt biruitori, duşmanii ei sunt plini de voie bună; căci Domnul a mâhnit-o, din pricina multelor ei păcate; iar feciorii ei au fost siliţi să plece în robie, înaintea cuceritorului.E 6Drumurile care duc spre Sion sunt jalnice, fiindcă nimeni nu mai vine la praznice. Toate porţile sunt pustii; preoţii ei suspină; fecioarele sunt duse în robie şi ea este amărîtă.2 _6Iuda a plecat aiurea din pricina împilării şi de muncă grea; el sălăşlueşte printre păgâni şi nu are tihnă. Toţi prigonitorii lui l-au prins la strâmtoare.= u6Noaptea plânge necontenit cu lacrimi pe obraz şi dintre toţi câţi o iubeau, nici unul n’o mai mângâie; toţi prietenii ei şi-au călcat credinţa şi au ajuns vrăjmaşi. +6O, cum a rămas pustie, cetatea cea cu mult norod! Ajuns-a ca o văduvă, cea mai vestită dintre popoare; doamna cetăţilor ajuns-a birnică!',4"Şi tainul lui – tain neîntrerupt – i s’a dat de la curtea împăratului Babilonului, zilnic, în toată viaţa lui, până la moarte.wg,4!Apoi i-a schimbat hainele lui de temniţă, şi a mâncat la masa împăratului în toate zilele vieţii lui. ,4 Şi i-a grăit prieteneşte, şi tronul lui a fost pus mai sus decât tronul regilor care se aflau atunci robi la el în Babilon.2],4Iar în anul al treizeci şi şaptelea, după ducerea în robie a lui Ioachim, regele lui Iuda, în luna a douăsprezecea, în ziua a douăzeci şi cincea, Evil Merodah, împăratul Babilonului, în anul suirii sale pe tron, s’a îndurat de Ioachim, regele lui Iuda, şi l-a scos din temniţă,[ /,4În anul al douăzeci şi treilea al domniei lui Nabucodonosor, Nebuzaradan, căpetenia gărzii împărăteşti, a dus în robie şapte sute patruzeci şi cinci de suflete. Cu toţii: patru mii şi şase sute. w,4În anul al optsprezecelea al domniei lui Nabucodonosor, a luat din Ierusalim opt sute treizeci şi două de suflete; 5,4Iată şi numărul celor pe care Nabucodonosor i-a luat robi: în anul al şaptelea al domniei lui, a luat trei mii şi douăzeci şi trei de Iudei; ,4Şi împăratul Babilonului i-a omorît în Ribla, în ţinutul Hamatului. Astfel Iuda a fost dus din patria sa în robie!: o,4Şi i-a dus la Ribla, la împăratul Babilonului,ve,4Atunci Nebuzaradan, căpetenia gărzii împărăteşti, a luat din cetate o căpetenie ostăşească, mai mare peste ostaşi, şapte oameni slujitori ai regelui, care se aflau în cetate, pe scriitorul căpeteniei oştirii însărcinat să înscrie pentru oştire poporul ţării, precum şi şaizeci de oameni din poporul ţării, care se aflau atunci în cetate,',4Apoi căpetenia gărzii împărăteşti a luat pe arhiereul Seraia, pe Sofonie, al doilea preot, şi pe trei dintre păzitorii de la praguri. ,4Cu totul erau nouăzeci şi şase de rodii, iar patru nu tocmai la vedere, deci o sută de rodii erau de jur-împrejurul horbotei.Q,4La capătul fiecăreia era un capiteliu de aramă, înalt de cinci coţi; de jur-împrejurul fiecărui capiteliu era ca o horbota cu rodii în întregime de aramă. Dar şi columna a doua avea rodii.+,4Columnele erau înalte de optsprezece coţi fiecare, rotundul lor de doisprezece coţi, grosimea de patru degete şi pe dinlăuntru erau goale.iK,4Cele două columne, marea şi cei doisprezece boi de aramă pe care se sprijinea marea şi pe care îi făcuse regele Solomon pentru templul Domnului, încât nu se mai putea cântări arama care intrase în aceste lucruri.5c,4Şi căpetenia gărzii împărăteşti a mai luat: lighenele, mucările, ibricele de stropit, oalele, sfeşnicele, cupele şi talerele, fie că erau de aur, ori de argint;5,4De asemenea, au luat oalele, lopeţile, cuţitele, ibricele de stropit şi cupele şi toate odoarele care se întrebuinţau la slujba dumnezeiască./W,4Apoi Caldeii au sfărâmat columnele cele de aramă ale templului Domnului, temeliile şi marea de aramă din templul Domnului şi toată arama au dus-o în Babilon. ,4Din sărăcimea ţării, Nebuzaradan, căpetenia gărzii împărăteşti, a lăsat o parte ca podgoreni şi muncitori de pământ.B~},4Nebuzaradan, căpetenia gărzii împărăteşti, a dus în robie pe norodul care rămăsese în cetate, pe fugarii cei care trecuseră la împăratul Babilonului, şi norodul de rând. } ,4Toată oştirea Caldeilor, care însoţea pe căpetenia gărzii împărăteşti, a dărâmat zidurile dimprejurul Ierusalimului.| ,4 Şi a dat foc templului Domnului şi palatului domnesc şi tuturor caselor din Ierusalim, şi orice casă mare a ars-o cu foc.}{s,4 Iar în luna a cincea, în ziua a zecea a lunii, adică în anul al nouăsprezecelea al lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului, Nebuzaradan, căpetenia gărzii împărăteşti şi sfetnic al împăratului din Babilon, a venit la Ierusalim,Dz,4 Lui Sedechia i-au scos ochii, l-au ferecat în lanţuri de aramă şi l-au dus în Babilon, la împăratul Babilonului, şi l-au aruncat în temniţă, unde a stat până la moartea lui.'yG,4 Împăratul Babilonului a măcelărit pe feciorii lui Sedechia în ochii părintelui lor, aşijderea şi pe toţi dregătorii lui Iuda i-a omorît în Ribla. x,4 Şi au prins pe rege şi l-au adus la împăratul Babilonului, la Ribla, în ţinutul Hamatului, şi acolo i-a rânduit pedeapsa.w+,4Dar oştirea Caldeilor s’a luat după rege şi l-a ajuns pe Sedechia în şesul Ierihonului, după ce întreaga sa oştire se împrăştiase.nvU,4Atunci a fost cucerită cetatea şi toţi oştenii au fugit şi au ieşit noaptea din cetate, pe poarta dintre cele două ziduri de lângă grădina regelui, deşi Caldeii erau împrejurul cetăţii, şi au apucat înspre Araba. u ,4Iar în luna a patra, în ziua a noua, s’a înteţit foametea în cetate, şi nu se mai găsea pâine pentru poporul ţării.htI,4Şi cetatea a stat împresurată până în anul al unsprezecelea al domniei regelui Sedechia.s!,4În anul al nouălea al domniei lui, în luna a zecea, în ziua a zecea, a pornit Nabucodonosor, împăratul Babilonului, împreună cu toată armata lui, împotriva Ierusalimului, pe care l-a împresurat şi a ridicat împotrivă-i val de pământ de jur-împrejur.cr?,4Din această pricină, mânia Domnului s’a înteţit împotriva Ierusalimului şi împotriva lui Iuda, încât el i-a aruncat din ochii săi. Şi fiindcă Sedechia se răsculase împotriva împăratului din Babilon,[q/,4Şi el a săvârşit fapte rele în ochii Domnului, precum a săvârşit Ioachim.7p i,4Când s’a suit pe tron, Sedechia era de douăzeci şi unu de ani, iar în Ierusalim a domnit unsprezece ani. Pe mama sa o chema Hamutal şi era fiica lui Ieremia din Libna.Uo#,3@Şi spune: «Aşa să se ducă la fund Babilonul şi să nu se mai scoale din prăpădul pe care eu îl voi aduce peste el şi să rămână fără vlagă!» – Aici se sfârşesc cuvintele lui Ieremia.znm,3?Şi după ce vei sfârşi de citit această carte, leagă de ea o piatră şi o aruncă în mijlocul Eufratului,7mg,3>Şi să-i zici: «Tu, Doamne, ai ameninţat locul acesta cu prăpădire, ca să nu mai fie nimeni într’însul: nici oameni, nici dobitoace, ci să fie deapururi pustiu!»lw,3=Şi i-a poruncit lui Seraia: «Când vei ajunge în Babilon, să ţii minte şi să citeşti toate cuvintele acestea, k9,3!,3– Domnul care a făcut cerul prin puterea sa, care a întemeiat pământul cu înţelepciunea sa şi prin priceperea sa a întins cerul! =,3Domnul Savaot s’a jurat pe sine însuşi: «Te voi umplea de oameni ca de lăcuste şi ei vor izbucni în chiote de biruinţă!»<),3 O, cetate! Tu care locueşti pe ţărmul marilor ape, îndestulată de comori, ţi-a venit sfârşitul, vremea jafurilor tale s’a împlinit!j;M,3 Ridicaţi steag împotriva zidurilor Babilonului, întăriţi paza, puneţi străjări, aşezaţi oameni la pândă, căci Domnul a urzit un plan şi cu ceea ce a ameninţat pe locuitorii Babilonului el va aduce la fiinţă.m:S,3 Ascuţiţi săgeţile şi umpleţi tolbele! Căci Domnul a trezit duhul împăratului Mediei, al cărui gând este împotriva Babilonului ca să-l prăpădească. Aceasta-i răzbunarea Domnului, răzbunarea pentru templul său.9},3 «Dar Domnul va scoate la iveală dreptatea noastră! Veniţi să povestim în Sion fapta Domnului Dumnezeului nostru!»@8y,3 «Am vrut să lecuim Babilonul, dar nu-i de lecuit! Lăsaţi-l! Haidem să mergem fiecare în patria sa, căci fapta lui a ajuns până la ceruri şi spre judecată până la nori!»7 ,3De aceea Babilonul va cădea şi se va zdrobi: «Plângeţi-l amarnic! Aduceţi balsam pentru rana lui, poate se va vindeca».#6?,3Fost-a Babilonul o cupă de aur în mâna Domnului cu care îmbăta tot pământul. Din vinul ei au băut popoarele şi neamurile şi-au ieşit din fire.?5w,3Fugiţi din Babilon! Fiecare să-şi scape viaţa! Nu staţi să pieriţi din pricina fărădelegilor lui, căci aceasta este răzbunarea Domnului, răsplata pe care i-o plăteşte.4+,3Căci ţara lor este plină de fărădelegi înaintea sfântului lui Israil, iar Israil şi Iuda n’au rămas văduvi de Domnul Dumnezeul lor.O3,3Să cadă morţi în pământul Caldeilor şi străpunşi în pieţe,2,3Arcaşul să nu încordeze arcul şi să nu îmbrace platoşa! Nu cruţaţi pe flăcăii lui, nimiciţi toată ţara lui!/1W,3Şi voi trimite împotriva Babilonului răvăcitori care îl vor răvăci şi care vor deşerta ţara şi în zi de nenorocire o vor împresura de toate părţile!»t0 c,3Aşa zice Domnul: «Voi ridica împotriva Babilonului şi împotriva locuitorilor Caldeei un duh nimicitor!/,2.La vestea: «Cuprins a fost Babilonul», va tremura pământul, iar răsunetul lui va ajunge să se audă printre neamuri!e.C,2-Pentru aceasta, ascultaţi hotărîrea Domnului împotriva Babilonului şi planurile pe care le urzeşte împotriva ţării Caldeilor: Târîţi să fie ca oile cele mărunte, iar păşunea să rămână înmărmurită!-,2,«Iată-l cum sare ca un leu din hăţişul Iordanului spre păşunea din Teman! Dar într’o clipă îl voi goni şi voi aşeza într’însul pe alesul meu! Căci cine este ca mine să dea piept cu mine şi care este păstorul care să mi se împotrivească?»,,2+Când împăratul Babilonului va afla de această veste, mâinile i se vor tăia şi cuprins va fi de chin ca o femeie gata să nască.0+Y,2*Înarmaţi cu arcuri şi cu lănci, cruzi şi fără milă; vuet ca de mare ce mugeşte, călări pe cai, oşteni gata de luptă, împotriva ta, fiică a Babilonului!*,2)Luaţi seama! Un popor va veni din miază-noapte, un neam puternic şi mulţi împăraţi se vor porni de la marginile pământului,a);,2(Şi cum a fost după nimicirea Sodomei şi Gomorei şi a cetăţilor învecinate», – zice Domnul, – «aşa va fi şi acum: nimeni nu va locui într’însul şi nici un om nu-şi va mai aşeza sălaş în el!»O(,2'Pentru aceasta, vulpile şi şacalii se vor încuiba acolo şi puii de struţ îşi vor găsi sălaş şi în veac de veac nu va mai fi locuit şi aşezare omenească nu va mai fi în neam de neam.',2&Secetă peste apele lui, ca ele să sece! Fiindcă ei sunt o ţară plină de idoli şi din aceste chipuri cumplite îşi ridică slavă.0&Y,2%Sabie împotriva cailor şi a carelor şi a gloatei de noroade din mijlocul lui, ca ei să ajungă ca femeile! Sabie împotriva vistieriilor lui, ca să fie prădate!z%m,2$Sabie împotriva lăudăroşilor, ca ei să înnebunească, sabie împotriva vitejilor, ca să se îngrozească,$%,2#Sabia va veni împotriva Caldeilor», – zice Domnul, – «împotriva locuitorilor Babilonului, a dregătorilor şi a înţelepţilor lui;2#],2"Mântuitorul lor al cărui nume este Domnul Savaot, este tare şi el va şti să apere pricina lor, ca să aducă linişte locuitorilor ţării şi zbucium Babilonului:+"O,2!Aşa zice Domnul Savaot: «Dacă cei ce împilează pe fiii lui Israil şi pe fiii lui Iuda, laolaltă, şi cei ce i-au robit îi ţin şi nu vor să-i libereze,,!Q,2 Şi «trufia» se va împiedica şi va cădea şi nimeni nu o va putea scula de jos. Şi eu voi pune foc cetăţilor lui şi focul va mistui împrejurimile lui!»  ,2«Iată eu sunt împotriva ta «trufie», – zice Domnul Dumnezeu Savaot, – «căci a venit ziua ta, timpul pedepsirii tale,w,2«Aşa să cadă flăcăii lui morţi în pieţe şi toţi oştenii lui să piară în ziua aceea». – zice Domnul.,2Chemaţi arcaşii împotriva Babilonului, pe cei ce încordează arcul! Tăbărîţi în jurul lui, ca nici unul să nu scape! Răsplătiţi-i după fapta lui: după faptă şi răsplată! Fiindcă s’a ţinut trufaş împotriva Domnului, sfântul lui Israil.-S,2Auzi! Fugari şi scăpaţi cu zile, din ţara Babilonului! Ei vin să vestească în Sion răzbunarea Domnului Dumnezeului nostru, răzbunarea pentru templul său!s_,2Omorîţi viţeii lui; ei să fie duşi la zalhana! Vai de ei, căci ziua lor, vremea pedepsirii a sosit!(I,2Porniţi împotriva lui de la îndepărtatele margini, deschideţi jitniţele lui, faceţi-l girezi de snopi şi-l nimiciţi, ca să nu rămâie nimic din el!%C,2Iată că Domnul îşi va deschide vistieria sa şi va scoate armele mâniei sale, căci o faptă mare a Domnului Savaot se va petrece în ţara Caldeilor!6e,2«O cursă ţi se va întinde şi tu, Babiloane, vei cădea într’însa, fără să ştii, vei fi prins şi înşfăcat, fiindcă te-ai răzvrătit împotriva Domnului!»zm,2Cum a fost doborît şi sfărâmat ciocanul lumii! Ce spaimă răspândise odinioară Babilonul printre neamuri!7i,2Auzi! Bătălie în ţară şi măcel cumplit!*M,2Porneşte împotriva ţinutului Merataim şi împotriva locuitorilor din Pecod! Omoară-i şi-i prăpădeşte», – zice Domnul – «precum ţi-am poruncit.»y,2«În zilele acelea şi în vremea aceea», – zice Domnul. – «fărădelegea lui Israil va fi căutată, şi nu va fi, aşijderea şi păcatul lui Iuda, şi nu se va afla, căci eu voi ierta rămăşiţa pe care o voi fi lăsat în viaţă.»%,2Iar pe Israil îl voi întoarce la păşunea lui şi va paşte Carmelul şi Basanul şi în muntele Efraimului şi în Galaad se va sătura.8i,2Pentru aceasta aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil! «Pe împăratul Babilonului îl voi pedepsi împreună cu ţara lui, precum am pedepsit pe împăratul Asiriei,-S,2Fost-a Israil ca o oaie pierdută şi gonită de lei: mai întâi împăratul Asiriei a mâncat-o, apoi Nabucodonosor, împăratul Babilonului, i-a zdrobit oasele.6e,2«Nimiciţi din Babilon şi pe sămănător şi pe secerător. Din faţa săbiei pustiitoare, fiecare să se întoarcă la norodul său, fiecare să fugă în patria lui!»,2Strigaţi în juru-i cu necontenit strigăt de război! Dar iată că ridică mâinile: turnurile lui cad şi zidurile lui prăbuşite sunt la pământ! Aceasta-i răzbunarea Domnului: «Răzbunaţi-vă pe el; precum a făcut, aşa să-i faceţi lui!»P,2Aşezaţi-vă împotriva Babilonului în linie de bătaie, în jurul lui, voi toţi arcaşii! Fulgeraţi săgeţi într’însul şi nu cruţaţi nici una, fiindcă a păcătuit împotriva Domnului!B},2 Din pricina urgiei Domnului nu va fi locuită, ci toată va fi prefăcută în bărăgan. Oricine va trece pe lângă Babilon va fi uluit şi va fluera pentru toate nenorocirile lui.»: m,2 Maica voastră va fi ruşinată groaznic şi născătoarea voastră va fi de ocară! Iată că ea va fi cea mai de pe urmă dintre neamuri: pustie, ţinut uscat şi pustietate! ),2 «Fiţi veseli şi tresăltaţi de bucurie, voi care aţi prădat moştenirea mea, zburdaţi ca viţeii pe pajişte, nechezaţi ca armăsarii!j M,2 Şi Caldeii vor fi prădaţi şi toţi cei ce-i vor prăda se vor îndestula», – zice Domnul. w,2 Căci iată eu voi porni şi voi aduce împotriva Babilonului hoarde de popoare mari din ţinutul cel de la miază-noapte, care îl vor împresura şi îl vor cuprinde, iar săgeţile din mâini de oşteni încercaţi vor lovi drept în ţintă.g G,2«Fugiţi din Babilon şi din ţara Caldeilor ieşiţi, şi fiţi ca ţapii înaintea turmei!C,2Toţi cei care le găseau le mâncau, iar duşmanii ziceau: «Noi nu suntem de vină, fiindcă au păcătuit împotriva Domnului, sălaşul dreptăţii şi nădejdea părinţilor lor!»;o,2Poporul meu a fost ca o turmă de oi pierdute, ciobanii lor le rătăciseră din cale şi le împinseseră spre munţi, şi mergeau din munte în colină, uitând de stâna lor!,2Şi vor întreba cu feţele întoarse înspre Sion: «Veniţi să ne lipim de Domnul prin legământul cel veşnic, care nu se va uita!=s,2În zilele acelea şi în vremea aceea», zice Domnul, – «fiii lui Israil, împreună cu fiii lui Iuda, vor veni pe cale şi vor plânge şi vor căuta pe Domnul Dumnezeul lor,@y,2Căci iată va porni un popor de la miază-noapte, care va preface ţara în pustietate, fără picior de om, fără locuitori şi fără dobitoace: toţi vor fugi şi se vor risipi!_7,2«Daţi de veste şi trimiteţi vorbă printre neamuri, ridicaţi steag şi faceţi cunoscut, nu tăinuiţi nimic, ci ziceţi: «Babilonul va fi cucerit, Bel va fi făcut de ocară şi Marduc trântit la pământ!{ q,2Cuvântul pe care l-a grăit Domnul împotriva Babilonului şi a ţării Caldeilor, prin gura proorocului Ieremia:hI,1'«Iar în zilele cele de apoi voi aşeza Elamul în starea lui cea dintâi», – zice Domnul!oW,1&Şi voi aşeza tronul meu în Elam şi voi stârpi pe împărat şi pe dregători», – zice Domnul.#,1%Şi voi face ca Elamul să-şi piardă cumpătul de spaimă în faţa vrăjmaşilor lui şi a celor care caută sufletul lui! Şi voi prăvăli peste ei nenorocire: văpaia mâniei mele», – zice Domnul, – «şi-i voi urmări cu sabia până când îi voi nimici.]~3,1$Şi voi aduce peste Elam patru vânturi, din cele patru colţuri ale cerului, şi voi împrăştia locuitorii lui în aceste patru vânturi, încât nu va fi popor la care să nu caute ocrotire fugarii Elamului!`}9,1#«Aşa zice Domnul Savaot! Iată voi zdrobi arcul Elamului, puterea lui de căpetenie! |,1"Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia proorocul, la începutul domniei lui Sedechia, regele lui Iuda, împotriva Elamului:"{=,1!«Şi Haţorul va ajunge vizuină pentru şacali, pustietate deapururi! Nimeni nu va mai locui acolo, şi ţipenie de om nu va mai sălăşlui în el!»Wz',1 Cămilele lor vor ajunge pradă, iar mulţimea turmelor lor jaf, şi pe cei cu tâmplele tunse îi voi împrăştia în toate părţile şi de pretutindeni voi aduce peste ei nenorocire», – zice Domnul.=ys,1Sculaţi şi porniţi spre un norod mai fără grijă, care stă la adăpost», – zice Domnul, – «care n’are nici porţi, nici zăvoare şi care locueşte în singurătate!cx?,1«Plecaţi, fugiţi degrabă, ascundeţi-vă în văgăuni, voi locuitori ai Haţorului», – zice Domnul, – «fiindcă Nabucodonosor, împăratul Babilonului, a făcut sfat şi a urzit un plan împotriva voastră!1w[,1Corturile şi turmele lor să fie răpite, covoarele lor şi toate lucrurile lor şi cămilele lor să fie luate şi să li se strige: «Groaza vine de pretutindeni!»[v/,1Împotriva Chedarului şi a regatului Haţor, pe care l-a înfrânt Nabucodonosor, împăratul Babilonului. Aşa zice Domnul: «Sculaţi şi porniţi împotriva Chedarului, şi pustiiţi pe Fiii Răsăritului!kuO,1«Apoi voi da foc zidurilor Damascului, iar palatele lui Benhadad vor fi mistuite de flăcări!»wtg,1«Flăcăii ei vor cădea în pieţe şi toţi vitejii ei vor pieri în ziua aceea», – zice Domnul Savaot.Os,1Vai de ea! Cetatea slăvită, oraşul desfătărilor va fi părăsit:r,1Damascul îşi va pierde cumpătul şi se va găti de fugă, cuprins de spaimă, de chin şi de durere, ca o femeie gata să nască.*qM,1Împotriva Damascului. Hamatul şi Arpadul s’au ruşinat când au auzit această veste rea. Inima lor s’a topit de grijă şi nu-şi mai găsesc astâmpăr!8pi,1Iată-l, ca un vultur se va sui în văzduh şi aripile sale şi le va întinde pe deasupra Bosrei. Atunci inima vitejilor Edomului va fi ca inima unei femei gata să nască.zom,1De vuetul căderii lor pământul se va cutremura, iar răsunetul va ajunge să se audă până la Marea Roşie.Tn!,1Pentru aceasta ascultaţi hotărîrea Domnului împotriva Edomului şi planurile pe care le pune la cale împotriva Temanului: Ei vor fi târîţi ca oile cele mărunte, iar păşunea va fi pârjolită!m,1Iată-l cum sare ca un leu din hăţişul Iordanului spre păşunea din Teman! Dar într’o clipă îl voi goni şi voi aşeza acolo pe alesul meu! Căci cine este ca mine să dea piept cu mine şi care este păstorul care să mi se împotrivească?»Pl,1Şi precum s’a întâmplat cu pieirea Sodomei şi a Gomorei şi a cetăţilor învecinate», – zice Domnul, – «nimeni nu va mai locui în Edom şi nici pui de om nu va mai avea sălaş acolo!k,1«Edomul va fi ceva de spaimă şi oricine va trece pe lângă el va rămânea uluit şi va fluera pentru prăpădul din el.jy,1Trufia inimii tale şi semeţia ta te vor înşela, tu care ai sălaş în văgăuni de stâncă, care te-ai aşezat pe vârf de deal! «Chiar dacă îţi vei zidi cuibul tău sus ca al vulturului, şi de acolo te voiu doborî», – zice Domnul.Ni,1Iată că mic te voi face între popoare, dispreţuit între oameni!h1,1Am auzit o veste de la Domnul şi un sol a fost trimis la neamurile păgâne: «Adunaţi-vă şi porniţi împotrivă-i, sculaţi-vă la luptă!»:gm,1 Iată mă jur pe mine însu-mi», – zice Domnul, – «că Bosra va fi spaimă, batjocură şi blestem, iar cetăţile învecinate cu ea, morman de dărâmături deapururi!»8fi,1 Aşa grăieşte Domnul: «Iată, cei care nu erau osândiţi să bea paharul îl vor bea, iar tu vei fi cruţat! Dar nu vei fi nici tu cruţat, căci vei fi nevoit să-l bei!zem,1 Lasă pe orfanii tăi, căci eu îi voi ţine cu viaţă, şi văduvele tale să-şi pună nădejdea în mine!» ~}}|{{zTyxwwv?uOtsrrq1p;oHnmlkjj.ijhtgfee2d7ccc0bbbKaaa8``x`+__q_(^^^2]]t]$\\~\[[x[6ZZZOZYYzY:XXX@WWW9VVV*UUyU/TTvT#SS{S.RRR=QQ~Q0PPP)OOtO0NNMMXLLPKK JnIIHHGSFF'EDDDC3BBAZ@@??_?>>H===(<<<;;P:::^:99O88z77F655744u43}22[1100N//7..-l,,+Y**)K(Y'`'&k%$$V#"!!r X 7A](dZ*!,zI?OH W  y c .OJApoi vreo câteva fire pe oare să le arunci în mijlocul focului şi să le arzi. De acolo va ieşi foc pentru toată casa lui Israil.[/JÎnsă din părul acela, ia vreo câteva fire şi leagă-le de poala hainei tale, JO treime arde-o pe foc, în mijlocul cetăţii, când se vor sfârşi zilele de împresurare, apoi ia o altă treime şi bate-o cu sabia de jur-împrejurul cetăţii, iar cealaltă treime s’o împrăştii în vânt, şi eu voi scoate sabia în urma ei.E~ J«Şi tu, fiul omului, ia o sabie ascuţită, pe care s’o întrebuinţezi ca briciul de ras, cu care să-ţi razi părul capului şi barba; apoi ia un cântar şi împarte părul tăiat.}JCa să pătimească ei de foame şi de sete, să se îngrozească unii de alţii şi din pricina păcatelor lor să se prăpădească.»>|uJŞi mi-a mai spus: «Omule, iată, eu trimite-voi foamete în Ierusalim şi locuitorii, plini de spaimă, vor mânca pâinea cu cântarul şi, îngroziţi, vor bea apa cu măsură,{/JDar Domnul îmi zise: «Vezi! îngăduit să-ţi fie gunoiul de vită în loc de necurăţia omenească, şi deasupra lui să coci tu pâinea ta!ezCJAtunci eu am răspuns: «O, Doamne! Sufletul meu nu s’a spurcat niciodată, iar hoit şi dobitoc sfâşiat nici n’am mâncat din tinereţile mele şi până acum şi nici carne spurcată n’a intrat în gura mea.» yJ Şi să le mai spui: «Întocmai aşa vor mânca fiii lui Israil pâine spurcată printre noroadele printre care eu îi voi goni!»xJ Şi de mâncat să mănânci turtele cele de orz pe care să le coci, sub ochii lor, în spuză făcută din necurăţie omenească.Tw!J Iar apă să bei cu măsură, din timp în timp, o şesime dintr’un hin,cv?J Şi hrana pe care o vei mânca, din vreme în vreme, să fie de douăzeci de sicli pe zi,^u5J Pentru aceasta, ia-ţi grâu, orz, bob, linte, mei şi măzăriche şi pune-le într’un vas, şi-ţi fă pâine pentru câte zile vei sta pe partea aceea – trei sute nouăzeci de zile – ca să ai ce mânca. tJŞi te voi lega cu funii, ca să nu te mai întorci de pe o parte pe alta, până când nu se vor sfârşi zilele de împresurare.syJŞi să-ţi îndrepţi faţa spre Ierusalimul cel împresurat, şi cu mâna întinsă să profeţeşti împotriva lui.!r;JŞi după ce le vei fi sfârşit, întoarce-te a doua oară pe dreapta şi poartă păcatul casei lui Iuda patruzeci de zile, câte o zi de fiecare an.q/JFiindcă eu îţi voi măsura ţie, după anii păcatelor lor: o sută nouăzeci de zile, atâtea va trebui să porţi păcatul casei lui Israil.pJŞi culcă-te pe stânga, şi pe stânga pune păcatul casei lui Israil, şi poartă păcatul lor atâtea zile cât vei sta culcat pe ea,loQJApoi ia-ţi o sobă de fier şi pune-o ca un zid de fier între tine şi cetate, şi îndreaptă-te cu faţa spre ea, ca să fie cetatea împresurată şi tu cel care o împresori. Acesta să fie semn pentru neamul lui Israil. nJÎmpresoară-o, clădeşte un val împotriva ei, ridică meterezuri, aşează oştire împotriva ei şi berbeci de jur-împrejur.sm aJ«Şi tu, fiul omului, ia-ţi o cărămidă şi pune-o în faţa ta şi desemnează o cetate, Ierusalimul.klOJIar când îţi voi grăi, îţi voi deschide gura ca să le spui: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu! Cine va vrea să mă auză, auză-mă, şi cine nu va vrea să mă auză, să nu mă auză, fiindcă ei sunt neam iabraş.»k%JŞi-ţi voi lipi limba de cerul gurii, ca să rămâi mut şi să nu le mai fii aspru propoveduitor, fiindcă ei sunt neam de răzvrătiţi.kjOJIată, fiul omului, îţi voi da funii cu care te voi lega, ca să nu mai ieşi în mijlocul lor,iwJŞi Duhul intră în mine şi mă sculă în picioare. Şi-mi grăi şi-mi zise: «Du-te şi te închide în casa ta!)hKJŞi m’am sculat şi am pornit la câmp, dar iată că acolo era slava Domnului, care mi se descoperise la fluviul Chebar. Şi am căzut cu faţa la pământ.g}JŞi iarăşi a fost mâna Domnului peste mine şi mi-a zis: «Scoală şi ieşi la câmp, căci acolo îţi voi grăi!»5fcJŞi iarăşi, dacă vei povăţui pe cel drept să nu păcătuiască şi el nu va păcătui, atunci el va fi viu, iar tu care l-ai povăţuit îţi vei mântui sufletul.»leQJTot aşa, când un om drept se va abate de la calea lui cea dreaptă şi va săvârşi un păcat, eu, atunci, îi voi pune înainte o piatră de poticneală şi el va muri. Şi fiindcă tu nu i-ai dat învăţătura, el va muri în păcatul lui şi toate faptele bune pe care le-a făcut nu vor mai fi pomenite, iar eu voi cere sângele lui din mâna ta.Id JDar dacă tu vei sfătui pe cel păcătos şi nu se va pocăi de păcatul lui şi de viaţa lui păcătoasă nu se va lăsa, el va muri în păcatul lui, iar tu ţi-ai mântuit sufletul tău."c=JCând voi osândi pe cel fără de lege şi-i voi zice: «Vei muri!» şi tu nu-l vei povăţui şi nu-i vei grăi, ca să abaţi pe păcătos din calea lui cea păcătoasă, ca să scape cu viaţă, şi păcătosul va muri în păcatul lui, eu voi cere sângele lui din mâna ta. b9J«Fiul omului! Iată, te-am pus strajă peste casa lui Israil! Ascultă deci cuvântul care va ieşi din gura mea şi-l propovedueşte din partea mea!`a9JIar la capătul celor şapte zile, fost-a cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis:(`IJŞi am ajuns la cei duşi în robie din Tel-Aviv, care sălăşluiau pe fluviul Chebar, unde le era sălaşul, şi am zăbovit acolo şapte zile înmărmurit._wJŞi Duhul mă ridică şi mă duse în zbuciumul duhului meu, în vreme ce mâna Domnului apăsa din greu peste mine.n^UJ Fâsâitul aripilor care se atingeau una de alta, huruitul roatelor şi vuetul surd al cutremurului.]J Atunci m’a ridicat Duhul şi am auzit la spatele meu un huruit mare ca de cutremur, când slava Domnului s’a înălţat din locul ei:?\wJ Hai, du-te în robie, lângă feciorii poporului tău, şi le grăieşte şi le propovedueşte: «Iată ce zice Domnul Dumnezeu… ori de te vor asculta, ori de nu te vor asculta».[}J Şi-mi mai zise: «Fiul omului! Prinde cu inima şi ascultă cu urechile tale, toate cuvintele pe care ţi le voi grăi.)ZKJ Ca diamantul, mai tare decât stânca, aşa voi împietri fruntea ta! Nu te teme şi în faţa lor nu te înspăimânta, căci neam de răzvrătiţi sunt ei!»sY_JPentru aceasta voi împietri chipul tău ca şi chipurile lor, şi fruntea ta întocmai ca frunţile lor;3X_JŞi casa lui Israil nu va vrea să te asculte, fiindcă pe mine nu vor să mă asculte, căci întreagă casa lui Israil are fruntea încruntată şi inima împietrită.0WYJŞi nici la popoare multe cu limbă neînţeleasă şi cu grai nepriceput, ale căror cuvinte nu le-ai pricepe, dar de te-aş trimite la ele, tot te-ar putea pricepe.VJFiindcă nu eşti trimis la un popor strein, cu limbă neînţeleasă şi cu grai de nepriceput, ci către casa lui Israil,hUIJŞi-mi zise iarăşi: «Fiul omului! Du-te la casa lui Israil şi-i grăieşte cuvintele mele,MTJŞi-mi zise: «Fiul omului! Pântecele tău să mănânce şi lăuntrul tău să se umple de cartea aceasta pe care ţi-o dau!» Şi eu am mâncat-o şi era în gura mea atât de dulce ca mierea.KSJŞi deschisei gura şi el îmi dădu să mănânc cartea aceasta,R 3JŞi-mi zise: «Fiul omului! Mănâncă ceea ce vei găsi dinaintea ta! Mănâncă această carte, apoi du-te şi propovedueşte casei lui Israil!»uQcJ Pe care mi-a deschis-o, scrisă şi pe o parte şi pe alta, şi anume cu plângeri, tânguiri şi jălanii.hPIJ Şi când m’am uitat, iată că şi întinsese mâna spre mine, iar în mână avea o carte,-OSJŞi tu, omule, ascultă ceea ce eu îţi grăiesc ţie şi nu fi îndărătnic ca neamul cel îndărătnic. Deschide gura şi mănâncă ceea ce eu îţi voi da.»NJDar tu tot să le grăieşti cuvintele mele, ori de te vor asculta, ori de nu te vor asculta, fiindcă sunt îndărătnici.7MgJŞi tu, fiul omului, nu te teme de ei şi de cuvintele lor nu te îngrozi, cu toate că vei fi înconjurat de spini şi de mărăcini şi vei locui în mijlocul scorpionilor. De cuvintele lor să nu te înspăimânţi şi la vederea lor să nu te înfricoşezi, fiindcă ei sunt neam de răzvrătiţi.L'JŞi ori de te vor asculta, ori de nu te vor asculta, fiindcă ei sunt neam de răzvrătiţi, să ştie că tu eşti prooroc în mijlocul lor. K JDeci te trimit către feciori îndrăzneţi şi cu inima împietrită, cărora să le grăieşti: «Aşa zice Domnul Dumnezeu!»eJCJŞi-mi spuse: «Fiul omului! Iată că te voi trimite către neamul lui Israil, neam de oameni răzvrătiţi, care s’au răzvrătit şi au păcătuit, şi ei şi părinţii lor, împotriva mea până în ziua de acum.I%JŞi pe când el vorbea cu mine, Duhul lui Dumnezeu intră în mine şi mă ridică în picioare, şi eu ascultai pe cel care grăia cu mine,VH 'JŞi-mi zise: «Fiul omului! Scoală-te în picioare ca să vorbesc cu tine!»tG cJCa de curcubeu care se arată în nouri pe vreme de ploaie. Aşa era strălucirea lui de jur-împrejur. Era aevea chipul slavei Domnului. Şi când am văzut-o, am căzut cu faţa la pământ şi am auzit o voce a unuia care-mi grăia.mF UJŞi înlăuntru şi de jur-împrejur am văzut ceva ca focul, ceva ca electrul, pe cât arătau coapsele lui şi mai sus, apoi am văzut ceva ca focul pe cât arătau coapsele şi mai jos, iar de jur-împrejurul lui strălucire,1E ]JIar pe bolta cerului, care era deasupra capetelor lor, era ceva care semăna cu safirul, era ceva ca un tron de împărat, iar pe el şedea, deasupra, ca un chip de om. D JŞi în timp ce se opreau şi îşi lăsau aripile în jos, răsunetul se auzea pe bolta cerului, care era deasupra capetelor lor.CC JŞi când porneau ele, auzeam fâlfâitul aripilor, ca un vuet de ape mari, ca glasul celui Atotputernic, ca un huet, ca huetul unei oştiri; iar când se opreau, lăsau aripile în jos.(B KJŞi sub această boltă cerească se întindeau aripile lor unele spre altele, şi fiecare fiară avea câte două aripi cu care îşi acopereau trupurile lor.A 9JIar deasupra capetelor fiarelor era ceva tare ca bolta cerului, care semăna cu cleştarul care-ţi lua ochii – întins deasupra peste capetele lor.=@ uJCând porneau fiarele, porneau şi roatele, şi când se opreau fiarele, se opreau şi roatele, când se ridicau ele, se ridicau şi roatele, fiindcă Duh de viaţă era în roate.&? GJŞi ori încotro le mâna pe ele Duhul, într’acolo se şi îndreptau şi se ridicau, şi roatele împreună cu ele, fiindcă Duh de viaţă era în roate.>  JCând fiarele porneau, porneau şi roatele de lângă ele, şi când fiarele se ridicau de pe pământ, se ridicau şi roatele,= JObezile lor erau ridicate la o înălţime înfricoşată, şi obezile erau umplute cu ochi de jur-împrejur. Şi aşa erau tuspatru.e< EJEle se îndreptau în mers în câte tuspatru părţile, iar când mergeau nu se întorceau.); MJŞi chipul şi făptura roatelor semănau cu un crisolit, şi toate aveau aceeaşi asemănare: chipul şi făptura lor erau ca o roată îmbucată într’alta._: 9JŞi m’am uitat la fiare şi iată că jos lângă tuspatru fiarele erau patru roate.Y9 -JŞi fiarele alergau încoace şi încolo, întocmai ca scăpărările de fulger.68 gJ Şi între fiare era ceva care semăna cu cărbunii aprinşi, semăna cu nişte lumini, care tot umblau printre fiare, şi focul strălucea, şi focul scăpăra ca fulgerul. 7 J Şi fiecare mergea întins înainte şi încotro le mâna Duhul într’acolo se şi îndreptau, iar când mergeau nu se întorceau.|6 sJ Tuspatru aveau aripile întinse în sus, două se atingeau una de alta, iar cu două îşi acopereau trupurile lor.5 5J Iată şi făptura feţelor lor. Tuspatru aveau în faţă chip de om, la dreapta chip de leu, la stânga chip de taur, iar la spate chip de vultur.4 {J Ale căror aripi se atingeau una de alta – nu se întorceau când mergeau, ci fiecare fiară mergea întins înainte.o3 YJŞi mâini de om ieşeau de tuspatru părţile de sub aripi, şi feţele lor, şi aripile celor patru,|2 sJFiarele aveau picioarele drepte şi rotunde şi scânteiau ca arama strălucitoare, iar aripile lor erau sprintene.>1 yJFiecare avea patru feţe şi fiecare avea patru aripi;s0 aJŞi din mijloc am văzut chipurile a patru fiare. Şi iată care erau chipurile lor: ele aveau chip de om.h/ KJŞi iată ce mi s’a arătat: O viforniţă venea dinspre miază-noapte, un nor mare, un foc strălucitor, care vărsa strălucire în juru-i, iar din mijlocul lui se arăta un punct luminos ca electrul băgat în văpaie.&. GJAtunci a fost cuvântul Domnului către Iezechil, fiul lui Buzi, preotul, în ţara Caldeilor, la fluviul Chebar, şi acolo a fost mâna Domnului peste mine.- )JAdică în ziua a cincea a lunii, în anul al cincilea al robirii regelui Ioachin, mi s’au deschis cerurile şi văzui vedenii de la Domnul., #JÎn anul al treizecilea, în luna a patra, în ziua a cincea a lunii, pe când eram în mijlocul obştiei duse în robie la fluviul Chebar,^+56Sau ne-ai lepădat cu totul şi te-ai mâniat şi nu vrei să te mai împaci cu noi?o*W6Întoarce-ne către tine şi ne vom întoarce; înnoeşte zilele noastre ca în vremea cea de demult!O)6De ce ne uiţi tu de istov şi ne părăseşti atât de lungă vreme?](36Tu, Doamne, stai deapururi în jilţul tău, şi împărăţia ta în neam de neam!W''6Când vedem muntele Sionului că a rămas pustiu şi vulpile cutreeră pe el!H& 6Şi inima noastră e bolnavă şi se întunecă ochii noştri,M%6Căzut-a cununa de pe capul nostru; vai nouă, căci am păcătuit!Q$6S’a dus veselia inimii noastre, jocul nostru s’a schimbat în jale.\#16Bătrânii nu se mai adună la poartă şi cei tineri nu mai cântă din alăută.j"M6 Feciorii învârtesc la râşniţă şi copilandrii se poticnesc sub povara sarcinilor de lemne._!76 Principii au fost spânzuraţi şi la obrazul bătrânilor nimeni nu s’a mai uitat.P 6 Ei au batjocorit femeile din Sion, fecioarele din cetăţile lui Iuda.O6 Pielea noastră arde ca un cuptor de fierbinţeala frigurilor foamei.lQ6 Primejduindu-ne viaţa agonisim pâinea noastră, în faţa săbiei care ne ameninţă din pustie.N6Stăpânii noştri sunt robi, şi nimeni nu ne scoate din mâna lor.Z-6Părinţii noştri au greşit şi nu mai sunt, dar noi ducem fărădelegile lor.Z-6întindem mâna spre Egipt şi către Asiria ca să avem pâine să ne saturăm.hI6Împilătorii stau pe grumajii noştri şi deşi suntem vlăguiţi, n’avem parte de odihnă.I 6Bem apa noastră cu parale, lemnele noastre le luăm cu plată.L6Am ajuns orfani, fără de tată, şi mamele noastre ca văduvele.iK6Moştenirea noastră a căzut în mâna streinilor, casele noastre în mâna celor de alt neam.i M6Adu-ţi aminte, Doamne, de ceea ce ni s’a întâmplat nouă, uită-te şi vezi ocara noastră!L6Pedeapsa fărădelegii tale, o, fiică a Sionului, s’a sfârşit; el nu te va mai duce în robie. Dar el cercetează păcatele tale, o, fiică a Edomului şi dă pe faţă fărădelegile tale!(I6Bucură-te şi tresaltă, fiica Edomului, tu care locueşti în pământul Uţ! Şi pe la tine va trece cupa; te vei îmbăta şi îţi vei arăta goliciunea!16Suflarea vieţii noastre, unsul Domnului, a fost prins în groapa lor, acela despre care noi ziceam: «La umbra lui vieţui-vom printre popoare!»6Urmăritorii noştri erau mai iuţi decât vulturii cerului; ne vânau cu înverşunare prin munţi, ne pândeau în pustie.M6Ei pândeau toţi paşii noştri, aţa încât nu mai puteam să umblăm prin pieţele noastre. Sfârşitul nostru se apropia, zilele noastre erau pe fund. Într’adevăr. ne venise sfârşitul!5c6Şi ochii noştri slăbesc şi se sting aşteptând ajutor zadarnic! Din turnurile noastre de strajă ne-am tot uitat departe, spre un popor al cărui ajutor nu mai venea.y6Mânia Domnului i-a risipit şi el nu se mai uită la ei. Pe preoţi nu-i mai cinsteau, pe bătrâni nu-i mai cruţau.^56«Păziţi-vă! Un necurat!» strigă lumea după ei. «Fugiţi, laoparte, nu vă atingeţi de ei!» Şi dacă fugeau şi rătăceau năuci, chiar şi păgânii la care fugiseră ziceau: «Să nu mai stea aici!»} s6Pe uliţi umblau în neştire ca nişte orbi, pătaţi de sânge, că nimeni nu se putea atinge de veşmintele lor.& E6 Ci s’a întâmplat din pricina păcatelor profeţilor şi a fărădelegilor preoţilor, care au vărsat în mijlocul Ierusalimului sângele celor drepţi!6 e6 Niciodată n’ar fi crezut împăraţii pământului şi toţi locuitorii lumii, laolaltă, că împresurătorii şi duşmanii vor intra cândva pe porţile Ierusalimului! 6 Sfârşit-a Domnul oţărîrea sa, vărsat-a pe deplin mânia sa şi în Sion a aprins un foc, care a mistuit temeliile lui.~ u6 Cu mâinile lor, femei duioase şi-au fiert copiii, ca să se hrănească, în vremea căderii fiicei poporului meu.%C6 Mai fericiţi au fost cei ucişi de sabie, decât cei seceraţi de foame şi decât cei ce se prăpădesc încet, doborîţi de lipsa roadelor de pe câmp.$A6Dar acum chipul lor a ajuns mai negru decât funinginea; pe uliţi nu-i mai cunoşti; pielea lor s’a zbârcit pe oase, s’a uscat ca o coajă de copac.-S6Principii ei erau mai strălucitori decât zăpada, mai albi decât laptele; trupul lor era trandafiriu ca mărgeanul; înfăţişarea lor era mândră ca safirul.6Căci păcatul fiicei poporului meu a fost mai mare decât fărădelegea Sodomei, prăbuşită într’o clipă, nu de mână omenească.6Cei care mâncau odinioară mâncări alese cad de foame pe uliţi; cei care au fost crescuţi în porfiră stau culcuşiţi în gunoaie.xi6De sete, limba pruncului ce suge i s’a lipit de cerul gurii; copiii cer pâine, dar nimeni nu le-o întinde.6Chiar şi şacalii dau ţâţele lor, ca puii lor să sugă, dar fiica poporului meu ajuns-a crudă, ca struţii, în pustie.-6Feciorii Sionului, cei mai de seamă, altădată cântăriţi cu aur, cum au ajuns să fie preţuiţi ca vasele de lut, lucru de mână de olar! 96O, cum s’a înnegrit aurul, cum şi-a schimbat faţa aurul cel mai lămurit! Sfintele tale pietre au fost aruncate în colţurile tuturor uliţelor!N6BUrmăreşte-i cu mânie şi stârpeşte-i de sub cerul tău, Doamne!?~y6AOrbeşte inima lor! Blestemul tău să cază peste ei!@}{6@Răsplăteşte-le, Doamne, după faptele mâinilor lor!R|6?Priveşte: ori de stau, ori de se scoală, eu sunt pricina râsului lor![{/6>Cuvintele protivnicilor mei şi gândul lor ascuns sunt deapururi împotriva mea!Wz'6=Auzit-ai toate ocările lor, o, Doamne, toate chibzuirile lor împotriva mea!Zy-6Xw6Bine este pentru om să poarte jugul din tinereţe-i;?Wy6Bine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului.XV)6Bun este Domnul pentru acei ce nădăjduesc în el, pentru omul care-l caută.cU?6Partea mea este Domnul, a zis sufletul meu, pentru aceasta voi nădăjdui într’însul.OT6În fiecare dimineaţă sunt altele, mare este purtarea ta de grijă!OS6Milele Domnului nu s’au sfârşit, milostivirile lui sunt nesecate.LR6Dar iată ce anume îmi amintesc şi încotro merge nădejdea mea:GQ6Împovărat de amintiri, sufletul meu se încovoaie în mine.oPW6Adu-ţi aminte de obida mea şi de zbuciumul meu; nu mai ştiu decât de amărăciune şi de otravă!VO%6Şi am zis: «S’a dus puterea vieţii mele şi nădejdea mea în Domnul!»?Ny6Tu ai răpit pacea sufletului meu, uitat-am fericirea,UM#6Mi-a dat să sfărâm pietriş cu dinţii şi m’a tăvălit în cenuşă.EL6El m’a săturat de amărăciuni, adăpatu-m’a cu pelin;]K36Ajuns-am de râs în faţa tuturor popoarelor, cântecul lor de râs de fiecare zi.UJ#6 Înfipt-a în rărunchii mei toate săgeţile pe care le-a avut în tolbă.II 6 El a încordat arcul şi m’a pus ţintă pentru săgeata lui.IH 6 El m’a abătut din drum şi m’a sfâşiat, m’a năpustit;oGW6 Urs care mă pândeşte, aşa a ajuns el pentru mine, leu care stă gata să sară din ascunzătoare.YF+6 El a împrejmuit cărările mele cu bolovani şi a întortochiat potecile mele.RE6Oricât aş striga şi aş răcni, el nu aude rugăciunea mea fierbinte.\D16M’a împrejmuit cu zid, de n’am pe unde să ies; îngreuiat-a lanţurile mele;@C{6Cufundatu-m’a în beznă, ca pe morţii cei din veac.PB6Zid a ridicat împotriva mea şi m’a înnecat cu fiere şi cu necaz.IA 6Vestejit-a trupul meu şi pielea mea; sfărâmat-a oasele mele.Y@+6Da, împotriva mea el întoarce şi iar întoarce, în toată vremea, mâna sa.W?'6El m’a mânat şi m’a băgat în inima întunericului, şi nu la lumină.K> 6Eu sunt omul care am simţit nenorocirea sub varga aprinderii lui.v=e6Chemat-ai ca în zi de prăznuire pe toţi cei ce, de jur-împrejur, mă îngrozeau. Şi în ziua mâniei Domnului n’a fugit şi n’a scăpat nici unul dintre cei pe care i-am alintat şi i-am crescut; pe toţi i-a omorît duşmanul!2<]6Stau culcaţi jos, pe uliţi, tânăr şi bătrân. Fecioarele şi feciorii mei căzut-au de sabie. Ucisu-i-ai în ziua urgiei tale, măcelăritu-i-ai fără îndurare.G;6Vezi, o, Doamne, şi te uită cui i-ai mai făcut aşa! Să mănânce femeile rodul pântecelui lor, pe copiii pe care îi alintă? Să fie ucişi în templul Domnului preotul şi profetul!~:u6Scoală şi te jeleşte în ceas de noapte, la începutul străjilor nopţii; inima ta varsă-o ca apa înaintea feţei Domnului! Spre el ridică-ţi mâna pentru viaţa pruncilor tăi, care se prăpădesc de foame la colţul tuturor uliţelor.79g6Strigă tare către Domnul, tu fecioară, fiică a Sionului! Să curgă lacrimile tale ca un pârău, ziua şi noaptea; nu te lăsa odihnei; ochiul tău să nu contenească!q8[6Domnul a făcut ceea ce-şi pusese de gând să facă, şi a adeverit cuvântul său cu care el ne ameninţa de multă vreme: el a nimicit fără de milă, dat-a prilej de bucurie duşmanilor tăi şi a semeţit pe protivnicu tăi.?7w6La tine cască gura lor toţi protivnicii tăi, flueră, scrâşnesc din dinţi şi zbiară: «L-am mâncat! Da! Aceasta este ziua pe care am aşteptat-o! Am ajuns-o! Am trăit-o!»A6{6Bat la tine din palme toţi drumeţii, flueră şi clatină din cap, în pofida fiicei Ierusalimului: «Aceasta este oare cetatea pe care o numeau cununa frumuseţii, bucuria lumii?»U5#6Profeţii tăi ţi-au profeţit minciuni şi înşelăciuni şi nu ţi-au dat pe faţă vina ta, ca să întoarcă de la tine robia ta, ci ţi-au arătat vedenii înşelătoare şi aducătoare de pieire.~4u6 Cu ce vorbe să te ogoesc? Ce asemănare să-ţi găsesc, fiica Ierusalimului? Cu cine să te pun alături, ca să pot să te mângâi, o, fecioară, fiica Sionului? Căci neţărmurit, ca marea, este prăpădul tău! Cine să te tămaduiască?:3m6 Ei strigă către maicile lor: «Unde este pâine, unde este vin?» Şi cad sleiţi, ca doborîţi de sabie, în pieţele cetăţii, şi îşi dau duhul la sânul maicilor lor.k2O6 Ochii mei se sfârşesc de plâns, Jăuntrul meu arde ca văpaia, fierea mea se varsă pe pământ din pricina prăbuşirii fiicei poporului meu, din pricina copiilor şi a pruncilor care mor de foame, în pieţele cetăţii.C16 Stau la pământ şi tac bătrânii fiicei Sionului; în cap şi-au presărat ţărână şi s’au încins cu sac; iar fecioarele Ierusalimului ţin capetele lor plecate spre pământ.n0U6 Porţile ei au intrat în pământ, zăvoarele lor le-a stricat şi le-a sfărâmat; regele ei şi voevozii sunt pribegi printre păgâni. Legea sfântă nu mai este; chiar profeţii nu mai află nici o descoperire de la Domnul.q/[6Socotinţa Domnului a fost ca să surpe zidul fiicei Sionului, de aceea întins-a funia şi n’a tras înapoi mâna sa, până ce nu l-a nimicit. Cufundat-a în jale zidul şi valul de dinaintea lui. Jalnică e dărăpănarea lor![./6Scârbitu-s’a Domnul de jertfelnicul său, pângărit-a sfântul său locaş; dat-a în mâna duşmanului zidurile templului prăznuirilor sale; duşmanii au chiuit în templul Domnului ca în zi de praznic.`-96Culcat-a la pământ ca pe o vie cortul său; pustiit-a locul adunărilor sale de prăznuire; curmat-a Domnul, în Sion, adunările şi Sâmbăta şi-a lepădat, în iuţimea mâniei sale, şi pe rege şi pe preot.;,o6Stăpânul s’a arătat ca un duşman: nimicit-a pe Israil, a şters toate palatele lui şi i-a dărâmat întăriturile; iar peste fiica lui Iuda a grămădit jale peste jale.J+ 6El a încordat arcul său ca un duşman; el s’a aţinut cu dreapta sa ca un protivnic; el a făcut praf tot ce desfăta ochiul, în cortul fiicei Sionului; vărsat-a mânia sa, ca o văpaie.E*6Întru aprinderea mâniei sale, a zdrobit toată puterea lui Israil; înaintea duşmanului şi-a tras dreapta sa înapoi. Aprins-a în Iacob un pârjol care pârjoleşte de jur-împrejur.k)O6Domnul a nimicit fără milă toate sălaşele lui Iacob; întru întărâtarea urgiei sale doborît-a la pământ întăriturile fiicei lui Iuda; făcutu-le-a una cu pământul, pângărit-a împărăţia şi pe voevozii ei.O( 6O, cum a acoperit cu nori Domnul, întru mânia sa, pe fiica Sionului! Din cer a trântit pe pământ slava lui Israil şi în ziua mâniei sale nu şi-a adus aminte de aşternutul picioarelor sale.>' w6Toată fărădelegea lor să vină înaintea ta şi să le faci lor precum mi-ai făcut şi mie, pentru toate păcatele mele! Căci multe sunt suspinele mele şi inima mea boleşte.q& ]6Ascultă suspinul meu, căci n’am pe nimeni mângâietor! Toţi duşmanii mei ştiu de nenorocirea mea şi se bucură că tu te-ai purtat aşa cu mine. Adă şi peste ei ziua pe care ai făgăduit-o şi să ajungă şi ei ca mine!`% ;6Vezi, Doamne, cât sunt de strâmtorat! Lăuntrul meu se zbuciumă. Inima mea se zvârcoleşte în trupul meu, pentru că m’am răzvrătit. Afară, sabia seceră pe feciorii mei, iar în cetate pustieşte moartea.$ 76Strigat-am către iubiţii mei, dar ei m’au înşelat; preoţii şi bătrânii mei au pierit în cetate, căutând hrană, ca să-şi scape viaţa.D# 6Drept este Domnul, căci împotriva poruncilor lui m’am răzvrătit. Luaţi aminte, voi toate popoarele, şi vedeţi obida mea: fecioarele mele şi feciorii mei au fost duşi în robie.J" 6Sionul a întins mâinile sale, dar nu e nici un mângâietor! Domnul a dat poruncă tuturor vrăjmaşilor lui Iacob să-l împresoare. Ajuns-a Ierusalimul înaintea ochilor lor ca o grozăvie.a! =6Pentru acestea, eu plâng mereu; din ochii mei izvorăsc lacrimi, căci departe de mine este mângâietorul, cel ce mă îmbărbăta. Feciorii mei cu toţii au fost daţi pieirii, căci duşmanul avut-a biruinţă.»]  56Spulberat-a Domnul pe toţi vitejii mei din mijlocul meu; el a chemat adunare de sărbătoare împotriva mea, ca să nimicească pe voinicii mei. Stăpânul a toate a strivit ca în teasc pe fecioara, fata Iudei.D 6Legat a fost de mâna lui jugul păcatelor mele; greu împletite, ele atârnă pe grumazul meu; sfărâmat-a puterea mea şi m’a dat în mâna celor care sunt mai puternici decât mine. -6 Foc a trimis de sus în oasele mele şi m’a smerit, cursă a întins picioarelor mele şi m’a dat înapoi; m’a pustiit şi m’a vlăguit!` ;6 «Nu vă înduioşaţi voi care treceţi pe cale? Uitaţi-vă încoace şi vedeţi dacă este vre-o durere ca durerea mea care mă copleşeşte şi cu care Domnul m’a împovărat în ziua pâlpâirii mâniei sale! `~N}(|{{'yyx:wvuttots r`qp\po_nmlkjiinhgg ffPeddccbfa{``D__@^]\\@[[EZZTYXWWUU^TSS,RR4QqPuOO:NN0MKK+JIIHnGFEEHDFC9BBAZ@E?>>I=<<\;;:L99y8877G655P4422l2100r//d..f-,,+*)((|''%&%%t$$j$&#i"i!!! M P"/-_|@X(O/  g D  =h[e7 EJAtunci au venit la mine vreo câţiva bătrâni ai lui Israil şi au stat jos înaintea mea.96kJ De aceea voi nu veţi mai vedea deşarte vedenii şi nu veţi mai profeţi, fiindcă voi scăpa norodul meu din mâna voastră, şi atunci veţi şti voi că eu sunt Domnul!»^55J Voi aţi amărît cu minciună inima celui drept pe care n’am vrut să-l necăjesc şi aţi întărit mâinile celui fără de lege, ca să nu se întoarcă la pocăinţă din calea lui cea rea şi să fie viu,/4WJ Şi voi sfâşia vălurile voastre şi voi scăpa norodul meu din mâinile voastre şi nu va mai fi în mâinile voastre, ca să cunoaşteţi voi că eu sunt Domnul.3 J De aceea, aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Iată că eu sunt împotriva legătorilor în care voi prindeţi sufletele ca pe păsări şi le voi da drumul şi le voi smulge din mâinile voastre; şi sufletelor pe care voi le-aţi prins, le voi da drumul.2J Voi mă pângăriţi pe mine în poporul meu, pentru un pumn de orz şi pentru un codru de pâine, omorînd suflete care nu se cuvine să moară, şi ţineţi cu viaţă pe cele care nu se cade să trăiască, momind cu minciuni un norod ascultător la minciună.»"1=J Şi le spune: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu! Vai de cei care fac legători pentru încheieturile mâinilor şi văluri pentru orice cap şi orice stat de om, ca să prindă suflete. Vrere-aţi să omorîţi suflete pentru poporul meu, şi pentru voi să le ţineţi cu viaţă?0J «Şi tu, fiul omului, întoarce-te cu faţa la fiicele norodului meu, care proorocesc după capul lor şi prooroceşte împotriva lor./1J Adică proorocii lui Israil, care prooroceau şi vedeau pentru Ierusalim vedenii de mântuire, când nu era mântuire», – zice Domnul Dumnezeu.1.[J Şi-mi voi vărsa mânia împotriva zidului şi împotriva zidarilor care cu tencuială l-au tencuit şi pe drept vi se va spune: «Unde-i zidul şi unde-s zidarii?»,f-EJ Şi voi prăvăli zidul pe care cu tencuială l-aţi tencuit şi-l voi trânti la pământ, îi voi dezveli temelia, el va cădea şi între dărâmăturile lui vă veţi găsi pieirea, ca să ştiţi că eu sunt Domnul.@,yJ Pentru aceasta, aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Stârni-voi, întru urgia mea furtună vijelioasă şi întru iuţimea mea ploaie potopitoare şi grindină va cădea în furia mea, + J Şi când în sfârşit se va prăvăli zidul, atunci nu vă va întreba oricine: «Unde este tencuiala cu care aţi tencuit?»*J Dar spune zidarilor că zidul va cădea, că va veni un puhoi de ploaie, că va cădea grindină, că o viforniţă va sufla vijelios,)+J Fiindcă şi fiindcă ei înşală norodul meu şi-i făgăduesc «pace» când nu e pace, şi când fac un perete, îl tencuesc cu tencuială.%(CJ «Şi voi întinde mâna mea împotriva proorocilor care văd lucruri deşarte şi a acelor care proorocesc minciună: în obştia poporului meu să nu intre şi în cartea neamului lui Israil să nu fie înscrişi, în ţara lui Israil să nu intre, ca să ştie că eu sunt Domnul!%'CJ De aceea aşa zice Domnul Dumnezeu: «Fiindcă voi grăiţi vorbe deşarte şi vedeţi minciuna, iată că sunt împotriva voastră», – zice Domnul, –)&KJ Deci voi vedeţi vedenii deşarte şi profeţiţi profeţii mincinoase ori de câte ori ziceţi: «Aşa rosteşte Domnul», fără ca eu să fi rostit nimic!»C%J Văzut-au vedenii deşarte şi proorocii mincinoase, cei care zic: «Aşa rosteşte Domnul», fără ca el să-i fi trimis şi ca ei să poată avea nădejde în adeverirea cuvântului.$}J Nu se aţin la spărturi şi nu întăresc cu zid casa lui Israil, ca ea să ţină piept în luptă, în ziua Domnului.N#J Ca vulpile în dărâmături, aşa sunt şi proorocii tăi, Israile!"J Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: «Vai de proorocii cei nebuni, care se călăuzesc de duhul lor, fără să vadă nimic!#!?J «Fiul omului! Prooroceşte împotriva proorocilor lui Israil, care proorocesc după îndemnul inimii lor, şi le spune: «Ascultaţi cuvântul Domnului!F  J Şi iar a fost cuvântul Domnului către mine şi-mi porunci:Z-J De aceea lămureşte-i: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu! Toate cuvintele mele pe care le grăiesc, nu va fi amânată a lor împlinire, caci ceea ce eu grăiesc, eu şi adeveresc», – zice Domnul Dumnezeu.:mJ «Fiul omului! Iată ce cugetă neamul lui Israil: «Vedenia pe care a văzut-o el se va împlini după multă vreme, fiindcă a fost proorocită pentru vreme îndepărtată!»FJ Dar a mai fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a spus:mSJ Fiindcă eu, Domnul, când grăiesc un cuvânt, îl grăiesc şi îl şi adeveresc şi nu-l mai amân, ci tu, neam îndărătnic, în zilele tale am grăit cuvântul şi tot acum îl voi şi adeveri», – zice Domnul Dumnezeu.^5J Ci să nu mai fie în neamul lui Israil vedenie deşartă şi proorocie mincinoasă,_7J Dar tu spune-le: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu! Voi pune capăt pildei acesteia, ca nimeni să n’o mai spună în Israil! Ci mai cu deadinsul spune-le: «Vremea se apropie şi orice vedenie se împlineşte!»)J «Fiul omului! Ce însemnează pilda aceea care se zice la voi, în ţara lui Israil: «Cu cât se lungeşte vremea, cu atât vedenia piere!»;qJ Fost-a cuvântul Domnului către mine şi-mi zise:  J Oraşele ei pline de locuitori vor fi pustiite, iar pământul va ajunge o pustietate, ca să cunoaşteţi că eu sunt Domnul».MJ Şi spune poporului ţării: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu despre locuitorii Ierusalimului din pământul lui Israil: «Pâinea voastră s’o mâncaţi cu spaimă şi apa s’o beţi cu groază, fiindcă ţara va fi pustiită şi va rămânea fără tot ce cuprinde într’însa, din pricina silniciei locuitorilor ei:b=J «Fiul omului! Mănâncă pâinea ta cu cutremur şi apa bea-o cu teamă şi cu spaimă,FJ Şi a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a poruncit:nUJ Cu toate acestea voi lăsa vreo câţiva, care vor scăpa de sabie, de foamete şi de ciumă, ca să-şi povestească ei, printre neamurile la care vor ajunge, toate ticăloşiile lor, şi să ştie şi ele că eu sunt Domnul.» J Şi aşa să ştie ei, că eu sunt Domnul, când îi voi împrăştia printre popoare şi-i voi răspândi prin împărăţii.1J Iar toată curtea lui, toţi dregătorii lui, toată oştirea lui, îi voi împrăştia în cele patru vânturi şi voi scoate sabia în urma lor.6eJ Pentru aceasta, îi voi întinde laţul meu şi se va prinde în cursa mea, şi-l voi duce în Babilon, în ţara Caldeilor, pe care nu o va vedea şi în care va şi muri,b=J Şi voevodul care este într’însul îşi va pune pe umăr povara de drum şi va ieşi prin zid pe întuneric şi, ca să iasă, îi vor face o gaură. El îşi va acoperi faţa ca să nu vază pământul cu ochii.3J Şi răspunde-le: «Eu sunt pentru voi un semn minunat şi întocmai ceea ce am făcut, aceea vi se va întâmpla şi vouă: Veţi porni în robie!4 aJ Ci spune-le: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu! Această proorocire este pentru voevodul cel din Ierusalim şi pentru tot neamul lui Israil care se află într’însul!»b =J «Fiul omului! Oare cei îndărătnici din neamul lui Israil nu te-au întrebat ce faci?T !J Apoi, fost-a cuvântul Domnului către mine a doua zi şi m’a întrebat:p YJ Şi am făcut întocmai precum îmi poruncise Domnul: scosei povara de drum ziua, ca pe o povară de robie, iar seara am făcut cu mâna o gaură în zid, prin care am ieşit în beznă şi în văzul lor am încărcat-o pe umăr.$ AJ Încarcă pe umăr în ochii lor şi intră în beznă; acopere-ţi faţa ca să nu vezi pământul, căci vei fi semn minunat pentru neamul lui Israil!»FJ În ochii lor fă o gaură în zid şi ieşi printr’însa.r]J Şi scoate povara ta de pribegie ziua, în văzul lor, şi pleacă seara, ca cei care pleacă în robie;{oJ Şi tu, fiul omului, găteşte-te în ochii lor de pribegie şi pleacă în pribegie ziua, în văzul lor, şi pribegeşte în văzul lor dintr’un loc într’altul, poate că li se vor deschide ochii, fiindcă sunt îndărătnici de neam.8iJ «Fiul omului! Tu locueşti în mijlocul unui neam îndărătnic: ochi au ca să vază, dar nu văd, şi urechi ca să auză, dar nu aud, de vreme ce sunt neam îndărătnic.@ }J Şi iarăşi a fost cuvântul Domnului către mine aşa:eCJ Atunci povestii, celor care fuseseră duşi în robie, tot ceea ce Domnul îmi descoperise.1J Dar Duhul mă ridică şi mă duse în Caldeea, lângă robime, cu vedeniile Duhului lui Dumnezeu. Şi vedenia pe care o avui pieri din faţa mea.{oJ Şi slava Domnului porni de dinaintea porţii de la răsărit şi se opri pe muntele de la răsăritul cetăţii. J Apoi heruvimii îşi ridicară aripile şi roatele porniră cu ei, în vreme ce slava lui Dumnezeu era deasupra capetelor lor. 9J Iar celor a căror inimă umblă după idolii lor şi după ticăloşiile lor, faptele lor le voi răsturna în capul lor», – zice Domnul Dumnezeu.!~;J Ca să umble în poruncile mele şi orânduirile mele să le păzească şi să le împlinească; şi ei să-mi fie poporul meu, iar eu: Dumnezeul lor!,}QJ Atunci le voi dărui un singur gând şi duh nou voi pune înlăuntrul lor, şi voi îndepărta din trupul lor inima cea de piatră şi le voi da inimă de carne,y|kJ Şi după ce vor intra ei într’însul şi vor da laoparte toţi idolii şi toate grozăviile dintr’însul,R{J Şi mai spune-le: «Aşa zice Domnul Dumnezeu: «După aceea vă voi aduna dintre noroade şi vă voi strânge din ţările în care v’am împrăştiat şi vă voi da iarăşi pământul lui Israil.ozWJ Deci spune-le: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Cu toate că i-am răzleţit printre păgâni şi i-am împrăştiat în împărăţii, le voi mai fi pentru o bucată de vreme locaş sfânt, în ţările în care s’au dus».yJ «Fiul omului! Despre fraţii tăi, despre fraţii tăi, tovarăşii tăi de surghiun, şi despre întreaga casă a lui Israil, rostesc locuitorii Ierusalimului: «Ei stau răzleţi de Domnul, fiindcă nouă ne-a dat el ţara aceasta în stăpânire!»@x{J Apoi a fost cuvântul Domnului către mine şi-mi zise:gwGJ Şi pe când eu prooroceam, muri Pelatia, fiul lui Benaia. Atunci căzui cu faţa la pământ şi cu glas mare strigai şi zisei: «O, Doamne Dumnezeule! Vei nimici pe de-a’ntregul şi ceea ce a mai rămas din Israil?»RvJ Ca să cunoaşteţi că eu sunt Domnul şi că n’aţi umblat după orânduirile mele, şi de datinele mele nici nu v’a păsat, ci v’aţi călăuzit de datinele păgânilor învecinaţi cu voi!» uJ Ea, cetatea, nu vă va mai fi cazan şi nici voi nu veţi mai fi carne într’însa, ci vă voi judeca în cuprinsul lui Israil,tJ Şi veţi cădea în ascuţişul săbiei, şi vă voi judeca în cuprinsul lui Israil, ca să ştiţi că eu sunt Domnul.rs]J «Şi vă voi scoate pe voi dintr’însa şi vă voi da pe mâna streinilor şi vă voi face judecată.^r5J De sabie vă temeţi, dar sabie voi aduce peste voi», – zice Domnul Dumnezeu, –'qGJ Pentru aceasta aşa zice Domnul Dumnezeu: «Ucişii pe care i-aţi pus într’însa sunt carnea, iar ea este căldarea, şi eu vă voi scoate dintr’însa.hpIJ Pe mulţi dintre voi i-aţi omorît în cetatea aceasta şi aţi umplut cu ucişi uliţele ei!OoJ Şi îndată s’a pogorît peste mine Duhul Domnului şi mi-a zis: «Spune! Aşa zice Domnul: «Într’acest chip grăiţi voi cei din casa lui Israil şi eu cunosc ceea ce urzeşte duhul vostru.LnJ De aceea profeţeşte împotriva lor, fiul omului, profeţeşte!»fmEJ Cei care zic: «Prea în scurt am zidit casele! Ea, cetatea, este cazanul, iar noi carnea!»klOJ Şi atunci îmi zise: «Iată oamenii care cugetă fărădelegea şi dau sfaturi rele în cetate,1k ]J Apoi mă ridică din nou Duhul şi mă duse la poarta cea de la răsăritul templului, poartă care dă spre răsărit. Şi iată că dinaintea porţii erau douăzeci şi cinci de oameni, iar în mijlocul lor zării pe Iaazania, fiul lui Azur, şi pe Pelatia, fiul lui Benaia, voevozii poporului.CjJ Cât despre înfăţişarea chipurilor lor, ele erau chipurile pe care le văzusem la fluviul Chebar. Aveau aceeaşi înfăţişare. Erau chiar ele! Şi fiecare mergea întins înainte.si_J Fiecare avea câte patru chipuri, fiecare avea câte patru aripi, şi sub aripi chip de mâini omeneşti. hJ Aceasta a fost fiara pe care am văzut-o dedesubtul Dumnezeului Iui Israil, la fluviul Chebar, şi acum ştiu că au fost heruvimi.vgeJ Şi heruvimii îşi ridicară aripile lor şi, când plecară, se înălţară de pe pământ în văzul meu împreună cu roatele şi se opriră dinaintea uşii de la răsărit a templului, în vreme ce slava Domnului era deasupra lor.ffEJ După aceasta, slava Domnului a plecat de pe pragul templului şi s’a aşezat pe heruvimi.eJ Când stăteau ei, stăteau şi ele, şi când se înălţau ei, se înălţau şi ele, fiindcă Duhul fiarei era în ele.6deJ Şi când porneau heruvimii, porneau şi roatele de lângă ei, şi când îşi ridicau heruvimii aripile să zboare de pe pământ, roatele nu se întorceau de lângă ei.bc=J Şi heruvimii s’au înălţat. Aceasta era fiara pe care o văzusem la fluviul Chebar.bJ Şi fiecare avea patru chipuri: una avea chip de taur, a doua chip de om, a treia chip de leu şi a patra chip de vultur.BaJ Şi pe aceste roate le-a numit în auzul meu: «Galgal».` J Întreg trupul lor, spatele, mâinile şi aripile şi roatele – adică cele patru roate-erau pline de jur-împrejur de ochi.M_J Când ele porneau, se îndreptau în patru părţi şi nu se întorceau în mersul lor, ci în partea spre care se îndrepta cea de dinainte porneau după ea, şi în mersul lor nu se întorceau.{^oJ Cât despre înfăţişarea lor, tuspatru aveau acelaşi chip, ca şi când o roată era îmbucată într’alta.:]mJ Şi când mă tot uitam, iată că lângă heruvimi se aflau patru roţi, câte o roată lângă fiecare heruvim, iar coloarea roţilor era ca strălucirea pietrei de Tarşiş.K\J Dar heruvimul avea sub aripi ceva care semăna cu o mână de om.g[GJ Atunci un heruvim a întins mâna dintre heruvimi spre focul cel ce era între heruvimi şi a luat foc şi l-a pus în pumnul bărbatului celui înveşmântat în veşmânt de in. Şi acela l-a luat şi a ieşit de acolo.-ZSJ Şi când i-a poruncit bărbatului celui înveşmântat în veşminte de in: «Adu foc dintre roate, dintre heruvimi», s’a dus şi s’a oprit lângă o roată.Y/J Şi fâsâitul aripilor heruvimilor se putea auzi până în curtea cea de dinafară, întocmai ca vocea Celui Atotputernic, când el grăieşte.4XaJ Atunci slava Domnului se ridică de pe heruvimi şi se îndreptă spre pragul templului, şi templul se umplu de nour şi curtea se umplu de strălucirea slavei Domnului.W5J În vremea aceasta, când a intrat bărbatul, heruvimii stăteau în partea dinspre miază-zi a templului şi un nour umplea curtea cea dinlăuntru.VJ Apoi se îndreptă cu vorba către bărbatul cel înveşmântat în veşminte de in şi-i spuse: «Intră între roate sub heruvim şi ia un pumn de cărbuni aprinşi din locul dintre heruvimi şi împrăştie-i deasupra cetăţii!» Şi a intrat în văzul meu.1U ]J Şi cum mă uitam, iată cape bolta cerului care se sprijinea pe capetele heruvimilor, se vedea deasupra lor ceva ca o piatră de safir, care era la privire ca un tron.T)J Şi ce să mai vezi? Omul cel înveşmântat în veşmânt de in, cu călimara la brâu, aducea răspuns: «Am făcut precum mi-ai poruncit!»SJ «De aceea şi ochiul meu nu se va uita îndurător şi nu-i voi mai cruţa, ci fapta lor le-o voi întoarce în capul lor!»R J Dar el mi-a răspuns: «Păcatul casei lui Israil şi al lui Iuda este afară din cale de mare, şi ţara este plină de vărsări de sânge şi cetatea geme de silnicie, ba ei chiar îşi zic: «Domnul a lăsat ţara în părăsire şi Domnul nu vede!»}QsJ Şi fiindcă tot omorau şi rămăsei numai eu, căzui cu faţa la pământ şi începui să strig: «O, Doamne Dumnezeule! Vrei tu oare să nimiceşti tot ceea ce a mai rămas în Israil, răvărsându-ţi urgia ta împotriva Ierusalimului?»P5J Apoi le-a grăit: «Spurcaţi templul şi umpleţi curţile cu oameni morţi, apoi ieşiţi!» Şi ei ieşiră şi începură să omoare în cetate.O J Omorîţi cu desăvârşire pe bătrâni, tineri, fecioare, copii şi femei, iar de orişicine va fi însemnat cu slova «Tau» să nu vă apropiaţi! Dar începeţi cu templul meu!» Şi începură chiar cu bătrânii, care se aflau în faţa templului. NJ Iar celorlalţi le-a poruncit: «Străbateţi cetatea în urma lui şi ucideţi! Ochii voştri să nu se îndure şi să nu cruţe._M7J Şi-i porunci: «Treci prin mijlocul cetăţii, prin Ierusalim, şi însemnează cu slova «Tau» pe frunte pe oamenii care suspină şi se văietă de toate ticăloşiile, care se săvârşesc în mijlocul lor!»VL%J Atunci slava Domnului se ridică de pe heruvimul pe care şezuse şi se îndreptă spre pragul templului. Şi Domnul strigă pe bărbatul cel îmbrăcat în veşmânt de in, care avea călimară la brâu.6KeJ Şi îndată veniră şase bărbaţi de la poarta cea de sus, care dă spre miazănoapte, fiecare cu unealta sa nimicitoare în mână, iar în mijlocul lor se afla un bărbat înveşmântat în veşmânt de in, cu o călimară la brâu. Şi cum veneau, se opriră lângă jertfelnicul cel de aramă."J ?J Şi el se puse să strige cu mare glas la urechile mele astfel: «Se apropie pedeapsa cetăţii, şi fiecare să aibă în mână unealta, nimicitoare!».IUJDar şi eu mă voi purta cu mânie: ochiul meu nu va mai fi milostiv şi nu-i voi mai cruţa, şi când vor striga din răsputeri la urechile mele, nu-i voi auzi!»H5JŞi iarăşi îmi spuse: «Vezi, fiul omului? Sunt oare puţin lucru pentru casa lui Iuda ticăloşiile pe care ei le săvârşesc aici, şi când ei au umplut pământul cu silnicie şi stârnesc mereu urgia mea? Ba mai mult, ei fac să se sue la mine duhoarea jertfelor lor!*GMJÎn sfârşit, mă duse în curtea cea dinlăuntru a templului. Şi ce să vezi? La uşa templului Domnului, între pridvor şi jertfelnic, erau ca la douăzeci şi cinci de oameni, cu spatele spre templu şi cu feţele întoarse spre răsărit, şi se închinau spre răsărit, la soare.`F9JŞi-mi zise: «Vezi, fiul omului, vei vedea ticăloşii şi mai mari decât acestea!»!E;JApoi m’a dus dinaintea uşii templului Domnului, care dă spre miazănoapte, şi ce să vezi?… Acolo erau femei, care stăteau şi boceau pe Tamuz.aD;J Şi adaose: «Şi vei mai vedea ticăloşii şi mai mari, pe care le săvârşesc ei!»QCJ Şi-mi mai spuse: «Fiul omului! Vezi tu ceea ce fac bătrânii casei lui Israil în beznă şi cum tămâiază fiecare câte un chip, şi cugetă: «Domnul nu ne vede, părăsit-a Domnul ţara sa!»wBgJ Precum şi şaptezeci de inşi dintre bătrânii poporului casei lui Israil, în mijloc cu Iaazania, fiul lui Şafan, stând in faţa chipurilor, fiecare cu căţuia în mână, în timp ce mireazma fumului de tămâie se ridica în sus.>AuJ Şi am intrat şi am văzut şi iată tot felul de chipuri de târîtoare, de dobitoace, de spurcăciuni şi toţi idolii casei lui Israil, zugrăviţi de jur-împrejur pe pereţi,o@WJ Atunci el mai spuse: «Intră şi vezi cumplitele urîciuni pe care le săvârşesc ei înlăuntru!»?yJŞi-mi spuse: «Fiul omului! Străpunge zidul!» Şi am început să străpung zidul, dar iată că dădui de o uşă.X>)JApoi m’a dus la poarta curţii şi, când mă uitai, iată o bortă în zid.t=aJŞi mai adaogă: «Fiul omului! Nu vezi tu oare ce săvârşesc ei aici? Mari ticăloşii… pe care casa lui Israil le săvârşeşte, ca să mă depărtez de sfântul meu locaş. Dar vei vedea încă şi alte ticăloşii mai mari.»X<)JŞi-mi zise: «Fiul omului! Caută cu ochii spre miază-noapte!» Şi când am ridicat ochii spre miază-noapte, iată că la miază-noapte de uşa jertfelnicului, chiar la intrare, se afla idolul geloziei.o;WJŞi iată că acolo era slava Domnului Dumnezeului lui Israil, întocmai precum o văzusem în câmp.8:iJŞi a întins ceva ca mâna şi m’a apucat de şuviţele capului şi Duhul m’a ridicat între cer şi pământ, şi m’a dus la Ierusalim în vedenii dumnezeeşti, dinaintea porţii celei dinlăuntru, îndreptată spre miază-noapte, unde era sălaşul idolului geloziei, care stârneşte gelozia.*9MJŞi când m’am uitat, iată că era un chip ca de om, şi de la şolduri în jos pare că era foc şi de la şolduri în sus o puternică lumină ca electrul.H8 JIar în anul al şaselea, în ziua a cincea din luna a şasea, pe când stăteam în casa mea, iar bătrânii lui Iuda stăteau şi ei în faţa mea, mâna Domnului Dumnezeu căzu peste mine.{7oJRegele va fi cuprins de jale şi voevodul va fi cuprins de uluire şi mâinile poporului ţării vor încremeni. Şi le voi plăti după felul vieţii lor şi după năravurile lor îi voi judeca eu, ca să cunoască ei că eu sunt Domnul.»E6JNenorocire peste nenorocire va veni şi spaimă peste spaimă, şi vor cere vedenie de la prooroc şi preotul nu va avea la îndemână legea şi sfatul va pieri din gura celor bătrâni.B5JVine spaima!… Vor căuta mântuirea, dar nu o vor afla.&4EJŞi voi aduce pe cele mai cumplite neamuri, care vor pune mâna pe casele lor şi vor curma trufia celor puternici şi vor pângări sfintele lor locaşuri.m3SJPregăteşte lanţuri, căci ţara este plină de vărsări de sânge şi cetatea geme de silnicie.2JŞi îmi voi întoarce faţa mea şi ei vor pângări odoarele mele şi vor intra înlăuntru tâlharii şi le vor întina.1{JŞi le voi da pradă în mâinile străinilor şi jaf în mâinile celor nelegiuiţi ai lumii ca să le pângărească.I0 JScumpeturile cu care se găteau, făcute tot de aici, i-au dus la trufie şi statuile idolilor lor, adică grozăviile lor care erau tot de aur şi de argint, le vor preface în spurcăciune."/=JArgintul lor îl vor arunca în drum şi aurul lor va fi spurcăciune, fiindcă argintul lor şi aurul lor nu-i vor putea mântui în ziua urgiei Domnului. Cu aur şi argint nu se vor sătura şi pântecele lor nu şi-l vor umplea, deoarece le-au fost pricina căderii în păcat..yJÎncinge-se-vor atunci cu sac şi spaima îi va cuprinde, feţele tuturor se vor ruşina şi capetele vor fi pleşuve;J- JMâinile tuturora se vor înmuia şi genunchii vor curge ca apa.1,[JŞi dacă s’ar întâmpla să scape câţiva fugari dintre ei şi de s’ar ascunde în văgăuni ca porumbeii, vor muri cu toţii, fiecare pentru fărădelegea lui.+)JSabia afară şi foametea îulăuntru. Cel care va fi în ţarină de sabie va muri, iar cel din cetate se va sfârşi de foame şi de ciumă.*#JSunaţi mereu din trâmbiţă şi pregătiţi tot, dar nimeni nu va porni la luptă, fiindcă mâna mea este împotriva întregii mulţimi:f)EJ Iar vânzătorul nu va mai ajunge stăpân pe lucrul vândut, chiar de ar mai fi în viaţă, căci profeţia este împotriva întregii mulţimi care nu va veni înapoi si omul nu-şi va întemeia viaţa pe fărădelege.(3J Vremea vine! Ziua este aproape! Cumpărătorul să nu se bucure şi vânzătorul să nu se întristeze, căci urgia va veni peste toată mulţimea,3'_J Silnicia creşte, ca să se facă toiagul fărădelegii. Dar nu va rămânea nimic şi nici din mulţimea lor, şi nici din zarva lor şi nu vor avea nici o strălucire!Z&-J Iată ziua! Iată vine! Vine cununa! Toiagul înfloreşte, trufia înfrunzeşte![%/J Şi ochiul meu nu se va mai îndura de tine şi nu te voi mai cruţa, ci îţi voi răsplăti după ticăloşiile tale, care se săvârşesc în mijlocul tău, ca să cunoşti că eu sunt Domnul care loveşte.G$JŞi acum îmi voi răsturna mânia mea peste tine şi iuţimea mea voi vărsa-o toată peste tine şi te voi judeca după faptele tale şi voi prăvăli peste tine toate ticăloşiile tale,#{JSfârşitul vine, locuitor al ţării! Vine cununa, ziua răzmiriţei războiului se apropie şi nu chiotele pe munţi!]"3JVine sfârşitul! Vine sfârşitul, se deşteaptă împotriva ta! Iată-l că vine!T!!JCăci aşa zice Domnul Dumnezeu: «Iată vine nenorocire peste nenorocire,m SJAşa încât ochiul meu să nu mai fie îndurător şi eu să nu te mai cruţ, ci îţi voi răsplăti după faptele tale, ca să se vadă că ticăloşiile tale sunt în mijlocul tău şi să cunoaşteţi că eu sunt Domnul.»3_JŞi acum vine sfârşitul pentru tine şi voi slobozi mânia mea împotriva ta, şi te voi judeca după faptele tale şi voi grămădi peste tine toate urîciunile tale,6eJ«Şi tu, fiul omului, spune: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu către pământul lui Israil: «Vine sfârşitul! Sfârşitul vine pentru cele patru laturi ale pământului!? {JŞi a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis:LJŞi-mi voi întinde mâna mea împotriva lor şi toată ţara o voi preface în pustietate şi în loc neumblat până la Ribla, în toate sălaşurile lor, ca să ştie ei că eu sunt Domnul.»eCJ Şi într’acest chip să cunoască ei că eu sunt Domnul, când morţii lor vor zăcea în mijlocul idolilor lor, împrejurul jertfelnicelor lor pe orice colină înaltă, pe orişice pisc de munte şi sub orişice copac verde şi sub orişice stejar frunzos, pe orişiunde au adus ei jertfă cu miros de bună mireazmă pentru toţi idolii lor.I J Cel de departe să moară de ciumă, cel de aproape să cadă de sabie, iar cel ce a mai rămas şi va fi scăpat să moară de foame, şi aşa îmi voi fi potolit mânia mea într’înşii.FJ Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Bate din palme şi bate din picioare şi spune: O! Pentru toate cumplitele ticăloşii ale casei lui Israil, să cadă de sabie, de foamete şi de ciumă:wgJ Atunci vor cunoaşte că eu sunt Domnul şi n’am grăit zadarnic că le voi pricinui această nenorocire.»Z-J Şi cei mântuiţi îşi vor aduce aminte de mine, printre neamurile unde i-am dus robi, atunci când le voi zdrobi inima cea desfrânată, ce s’a răzleţit de mine, şi ochii lor cei desfrânaţi după idolii lor, se vor scârbi de ei înşişi, din pricina fărădelegilor pe (are le-au săvârşit, şi a tuturor grozăviilor lor,3JŞi dacă vă voi lăsa o rămăşiţă de mântuiţi din ascuţişul săbiei, printre păgâni, în ţările cărora voi veţi fi împrăştiaţi,W'JŞi vor cădea ucişi în mijlocul vostru, ca să ştiţi că eu sunt Domnul.`9JÎn toate aşezările voastre, cetăţile voastre vor fi dărâmate, dealurile voastre cu jertfelnice fără umbră de om, şi într’adevăr jertfelnicele voastre vor fi dărâmate şi pustiite şi idolii voştri sfărâmaţi şi nimiciţi şi columnele închinate soarelui sfărâmate, deci: lucrurile mâinilor voastre vor fi prăpădite!-JŞi hoiturile fiilor lui Israil le voi pune dinaintea idolilor voştri şi ciolanele lor le voi împrăştia împrejurul jertfelnicelor voastre.&EJJertfelnicele voastre vor fi pustiite şi columnele închinate soarelui vor fi sfărâmate şi pe ucişii voştri îi voi arunca în faţa idolilor voştri,yJŞi le spune: «Munţi ai lui Israil, ascultaţi cuvântul Domnului Dumnezeu! Iată ce rosteşte Domnul Dumnezeu împotriva munţilor, a dealurilor, a luncilor şi a văilor: «Aduce-voi împotriva voastră sabie şi voi nimici plaiurile voastre;[/J«Omule! Caută cu faţa spre munţii lui Israil şi prooroceşte împotriva lor,J JŞi iarăşi a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a spus:U#JAtunci voi trimite împotriva ta foametea şi fiarele cumplite te vor lăsa fără copii, şi ciumă şi sânge se vor abate peste tine şi sabie voi aduce împotriva ta. Eu, Domnul, am grăit acestea!»  JCând voi trimite împotriva ta săgeţile cele cumplite ale foametei, care vor face prăpăd – săgeţi pe care le voi trimite, ca să vă prăpădească şi ca mai vârtos foametea să bântue la voi – şi vă voi lipsi de orişice sprijin de pâine. JŞi vei ajunge de batjocură şi de râs, de pomină şi de uluială, pentru păgânii cu care te învecinezi tu, când voi adeveri judecata mea faţă de tine, întru aprinderea mâniei mele, cu aspre pedepse, – căci eu Domnul am grăit acestea, – JŞi te voi preface în morman de dărâmături, spre bătaia de joc a păgânilor, vecinii tăi, şi a oricărui drumeţ.I  J Aşa se va sfârşi urgia mea şi-mi voi potoli mânia mea şi mă voi răzbuna, ca să ştii că eu, Domnul, am grăit aşa întru râvna mea, când mi-am potolit mânia mea într’înşii.r ]J O treime din tine să moară de ciumă şi să se sfârşească de foame în mijlocul tău, o treime să cadă de sabie în jurul tău, şi cealaltă treime o voi împrăştia în toate vânturile, iar în urma lor voi scoate sabia.#?J De aceea, viu sunt eu», – zice Domnul Dumnezeu, – «din pricină că tu ai pângărit templul meu, cu toţi idolii tăi şi cu toată închinarea la grozăviile tale, de aceea şi eu te voi arunca şi ochii mei nu se vor mai milostivi de tine şi nici eu nu te voi mai cruţa.EJ Părinţii vor mânca pe fiii lor înlăuntrul tău şi fiii vor mânca pe părinţi, şi te voi judeca aspru şi ceea ce va mai fi rămas din tine, voi împrăştia în toate vânturile. J Şi din pricina închinării tale la idoli, îţi voi pricinui ceea ce nu ţi-am pricinuit şi nu-ţi voi mai pricinui vreodată:"=JDe aceea aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Iată şi eu voi fi împotriva ta şi voi adeveri în mijlocul tău şi în văzul păgânilor dreptatea mea.!;JDe aceea aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Fiindcă aţi ajuns mai protivnici decât păgânii, megieşii voştri, şi în orânduirile mele nu umblaţi şi îndreptările mele nu le făptuiţi, şi nici măcar nu vă purtaţi după datinele păgânilor cu care vă învecinaţi, JFiindcă s’a împotrivit îndreptărilor mele şi orânduirilor mele, şi locuitorii au ajuns mult mai nelegiuiţi decât păgânii, mai mult decât ţările învecinate: îndreptările mele le-au dispreţuit şi în orânduirile mele n’au vrut să umble./JAşa zice Domnul Dumnezeu: «Acesta este Ierusalimul! Pe el îl voi împrăştia în mijlocul popoarelor păgâne şi-l voi înconjura cu ţări, )~}}|{{#zayyx:wwv{uttsXrqpoonn,mm.lkkjjfjinhggfQe#ddccWbYaa__Q^]]7\\[[:ZaYXXpWWxVVFUTTgSDRGQPPFOO0N MLLKaJJIHGxFFaEcDD)CCBcAA<@@>>,=*<+;:S99R8]77,615^443V21170l//O..3--],,+k**D))9(d''G&%%)$=#"T!!B+ey&'$)H>do8U y n U h)q1JŞi mi-am ridicat mâna mea cu jurământ împotriva lor în pustie, să-i împrăştiu printre păgâni şi să-i răspândesc în împărăţii,4paJŞi iarăşi am tras mâna mea înapoi şi m’am îndurat pentru numele meu, ca să nu se facă de ocară înaintea noroadelor în văzul cărora îi scosesem din Egipt.co?JDar şi fiii s’au răsculat împotriva mea, si în legile mele n’au umblat, orânduielile mele nu le-au păzit, ca să le împlinească, şi după care trebue să vieţuiască omul ca să fie viu, şi Sâmbetele mele le-au pângărit. De aceea am cugetat să-mi vărs mânia mea peste ei şi într’înşii să deşert urgia mea în pustie.ynkJSâmbetele mele să le sfinţiţi, ca să fie semn între mine şi voi că eu, Domnul, sunt Dumnezeul vostru.»mJEu sunt Domnul Dumnezeul vostru, în legile mele să umblaţi, şi orânduielile mele să le păziţi şi să le împliniţi,5lcJŞi am grăit în pustie către feciorii lor: «Nu vă călăuziţi de datinele părinţilor voştri şi obiceiurile nu le ţineţi, şi cu idolii lor nu vă pângăriţi._k7JŞi iar m’am milostivit ca să nu-i nimicesc şi să-i isprăvesc chiar în pustie,j'JFiindcă au dispreţuit legiuirile mele, în legile mele n’au umblat, Sâmbetele mele le-au pângărit, umblând cu inima după idolii lor.Ui#JŞi mi-am ridicat mâna mea cu jurământ împotriva lor în pustie, ca să nu-i duc în pământul pe care li-l făgăduisem, ţară în care curge lapte şi miere, mândreţea tuturor împărăţiilor,h}JDar mi-a fost milă pentru numele meu, ca să nu se facă de ocară înaintea noroadelor din faţa cărora îi scosesem.Bg}J Dar cei din neamul lui Israil s’au oţărît împotriva mea în pustie, în legile mele n’au umblat, dispreţuit-au rânduielile mele pe care trebue să le împlinească omul ca să fie viu, pângărit-au Sâmbetele mele. Şi atunci cugetat-am: «Să vărs urgia mea peste ei în pustie şi să-i nimicesc!»fJ Ba i-am dat şi Sâmbetele mele, ca să fie semn între mine şi ei, şi să cunoască orişicine că eu sunt Domnul cel care sfinţesc.~euJ Şi le dădui legile mele şi le vestii rânduielile mele, pe care omul trebue să le împlinească şi să fie viu.LdJ Şi astfel îi scosei din ţara Egiptului şi-i adusei în pustie,6ceJ Dar i-am cruţat pentru numele meu, să nu se pângărească ei în ochii noroadelor în mijlocul cărora petrec, cărora le-am vestit că-i voi scoate din țara Egiptului.%bCJDar s’au oţărît împotriva mea şi nu au vrut să mă asculte şi nimeni n’a aruncat idolii din ochii lor şi nici n’au părăsit idolii Egiptului. Şi atunci îmi zisei: «Să vărs urgia mea împotriva lor şi să deşert văpaia mea într’înşii în ţara Egiptului!»-aSJŞi le-am poruncit: «Fiecare să arunce idolii de dinaintea ochilor săi şi nu vă mai pângăriţi cu idolii Egiptului, căci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.»C`JÎn ziua aceea ridicai mâna mea cu jurământ că-i voi scoate din ţara Egiptului şi-i voi duce într’o ţară în care curge lapte şi miere, giuvaer între toate împărăţiile,_%JŞi le spune: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu! În ziua când am ales pe Israil, ridicai mâna mea cu jurământ către seminţia casei lui Iacob şi mă descoperii în ţara Egiptului, şi cu jurământ ridicai mâna mea spre ei: «Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!»j^MJ«Vrei să-i judeci, vrei să-i judeci, fiul omului? Arată-le blestemăţiile părinţilor lor,D]J«Fiul omului! Spune bătrânilor lui Israil astfel: «Aşa rosteşte Domnul: Venit-aţi oare să mă întrebaţi? Viu sunt eu, dacă mă voi lăsa întrebat», – zice Domnul Dumnezeu.H\ JŞi atunci fost-a cuvântul Domnului către mine şi-mi grăi:$[ CJIar în anul al şaptelea, în luna a cincea, în ziua a zecea a lunii, veniră din bătrânii poporului să întrebe pe Domnul şi statură înaintea mea.UZ#JŞi atunci foc ieşi din viţele sale şi mistui ramurile sale, încât n’au mai avut ramură vânjoasă pentru schiptru împărătesc.» – «Cântare de plângere este, şi plângere va rămânea.»OYJ Dar acum fost-a sădită în pustie, în pământ uscat şi însetat.2X]J Şi întru mânie fost-a ea smulsă şi zvârlită la pământ, şi vântul cel de răsărit uscă viţele, care fuseseră rupte, şi lăstărişul ei îl mistui focul.\W1J Şi avea şi o ramură vânjoasă pentru schiptru împărătesc, şi din pricina desişului crescuse înaltă la stat şi era mândră la privit, şi pentru a ei înălţime, şi pentru mulţimea viţelor sale.VJ Maica ta fost-a ca un butuc de vie, în vie, sădit lângă apă multă, plin de struguri şi de viţe din pricina belşugului de apă.PUJ Şi într’o cuşcă, prins cu cârlige în fălci, îl închiseră şi-l duseră la împăratul Babilonului; şi-l duseră într’o cetate, ca să nu i se mai audă glasul în munţii lui Israil. TJAtunci se adunară împotriva lui popoare din ţinuturi învecinate, şi-i întinseră cursa lor, şi-l prinseră în groapa lor.{SoJŞi aduse pradă în peşteră şi oraşele le pustii, şi ţara toată o spăimântă cu răgetul glasului său.rR]JŞi când cutreera printre lei, era leu. Şi-l deprinse să umble după pradă şi să mănânce oameni. Q JŞi când văzu că nădejdea ei fu nimicită, şi nu mai era nimic de aşteptat, luă un alt puiu de leu şi-l făcu leu mare.|PqJŞi aflară de el popoarele şi-l prinseră în groapa lor, şi prins cu cârlige de fălci îl duseră în Egipt.|OqJŞi aduse un pui de-al său şi iată că era leu. Şi-l deprinse să umble după pradă şi să mănânce oameni.{NoJŞi spune: «Cum era maica ta ca o leoaică între lei! Stătea tolănită între lei şi îşi crescu puii săi.OM JŞi tu, fiul omului, rosteşte o plângere pentru voevozii lui Israil,{LoJ Căci nu voiesc moartea păcătosului», – zice Domnul Dumnezeu, – «ci să se pocăiască şi să fie viu!»"K=JZvârliţi de la voi toate păcatele voastre cu care aţi păcătuit şi vă croiţi un cuget nou şi un duh nou. De ce să mori tu, neam al lui Israil?fJEJDe aceea, pe tine, neam al lui Israil, te voi judeca după faptele vieţii tale», – zice Domnul Dumnezeu. «Pocăiţi-vă de toate păcatele voastre, ca să nu mai fiţi zminteală din pricina fărădelegilor voastre.VI%JŞi dacă mai zice neamul lui Israil: «Purtarea Domnului nu este dreaptă!» Oare tu, neam al lui Israil, crezi că: «Purtarea mea nu este dreaptă? Nu, mai degrabă, purtarea voastră nu este dreaptă?HJŞi dacă chibzueşte şi se pocăeşte de toate păcatele lui pe care le-a săvârşit, să trăiască şi să nu moară.GJIar dacă un păcătos se va pocăi de păcatul pe care l-a săvârşit şi va face fapte bune şi cinstite, va rămânea cu viaţă.$FAJDacă un om drept se va abate de la calea lui cea dreaptă şi va săvârşi păcat şi moare, din pricina păcatului pe care l-a săvârşit, să moară.7EgJDar dacă ziceţi: «Purtarea Domnului nu este dreaptă, ascultaţi, voi neam al lui Israil: Purtarea mea nu este dreaptă? Nu, mai degrabă, purtarea voastră e nedreaptă?VD%JDacă un om drept se va abate de la viaţa lui cea dreaptă şi va făptui fărădelegi, blestemăţii ca toate pe câte le făptueşte cel păcătos, să mai trăiască?… Ci toate faptele lui bune să nu i se pună la socoteală din pricina necredinţei şi a păcatului pe care l-a săvârşit! Din această pricină să moară!C JVoiesc eu oare moartea păcătosului», – zice Domnul Dumnezeu – «şi nu mai degrabă să se pocăiască şi să fie viu?ByJŞi toate păcatele pe care le-a săvârşit să nu i se socotească, ci pentru faptele sale cele bune să trăiască.BA}JÎnsă dacă nelegiuitul se va pocăi de păcatul pe care l-a săvârşit şi va păzi toate poruncile mele şi va săvârşi fapte bune şi cinstite, să trăiască şi să nu moară,@3JIar numai omul care va păcătui, vrednic este să moară! Fiul să nu ispăşească fărădelegea părintelui şi părintele să nu ispăşească fărădelegea fiului. Cel drept să fie vrednic de dreptatea sa şi cel fără de lege să fie osândit pentru fărădelegea sa.g?GJŞi dacă mai întrebaţi: «De ce să nu ispăşească fiul fărădelegea părintelui său? Iată de ce! Fiul a săvârşit fapte bune şi, după lege, a păzit poruncile mele şi le-a împlinit, de aceea să trăiască,*>MJDar dacă tatăl său a împilat, a jăcmănit pe altul şi a săvârşit ceea ce nu se cădea în mijlocul poporului său, să moară pentru fărădelegea lui.P=JNu va săvârşi nedreptate şi dobândă cămătărească nu va lua, va face judecată şi va umbla în poruncile mele, acela să nu moară pentru fărădelegea părintelui său, ci să trăiască!<#JNu va împila pe nimeni, nu va lua zălog, nu va jăcmăni, va da pâine celui flămând şi pe cel gol îl va acoperi cu veşmântul său,;JNu va mânca jertfe pe munţi, nu-şi va ridica ochii la idolii casei lui Israil, nu va întina pe femeia aproapelui său,:JDacă el va naşte un fiu, care va vedea toate păcatele pe care le-a săvârşit tatăl său şi se va teme şi nu le va săvârşi:P9J Va da cu camătă şi va lua dobândă… Să mai trăiască unul ca acesta? Să nu trăiască, fiindcă a săvârşit toate aceste blestemăţii, şi să moară! Sângele lui să fie în capul lui!8J Va asupri pe cel sărac si obijduit, va jăcmăni, nu va da înapoi zălogul, îşi va ridica ochii spre idoli, va săvârşi grozăvii,p7YJ Fără ca el să fi făcut vre-unul: va mânca jertfe pe munţi, va întina pe femeia aproapelui său,6J «Dar dacă acest om va avea un fecior iabraş, vărsător de sânge, care a făcut aproapelui său unul din aceste lucruri,5'J El umblă în legile mele şi păzeşte îndreptările mele cu credincioşie. Iată omul drept, şi el va fi viu», – zice Domnul Dumnezeu. 49JNu dă bani cu camătă şi dobândă nu ia, mâna şi-o trage înapoi de la fărădelege, când judecă pe împricinaţi scoate adevărul la lumină,3JNu împilează pe nimeni, dă înapoi zălogul, nu jăcmăneşte, dă pâine celui flămând, pe cel gol îl acopere cu veşmântul său,02YJNu mănâncă jertfe pe munţi şi ochii nu şi-i ridică spre idolii casei lui Israil, nu întinează pe femeia aproapelui său, nu se apropie de o femeie necurată,J1 JUn om este drept dacă săvârşeşte fapte bune şi după lege:0JIată că toate sufletele sunt ale mele: sufletul tatălui ca şi sufletul fiului, iar sufletul păcătosului să moară!l/QJViu sunt eu», – zice Domnul Dumnezeu, – «că nu veţi mai spune proverbul acesta în Israil.'.GJ«Pentru care lucru spuneţi voi acest proverb cu privire la pământul lui Israil: «Părinţii mănâncă aguridă şi copiilor li se strepezesc dinţii»??- {JŞi a fost cuvântul Domnului către mine şi-mi grăi:U,#JAtunci vor cunoaşte toţi copacii că eu, Domnul, smeresc un copac înalt şi înalţ un copac mic, usuc un copac de curând înverzit şi înverzesc pe unul uscat. Eu, Domnul, grăiesc şi adeveresc!»F+JŞi anume pe creştetul unui munte din Israil o voi sădi, şi va odrăsli ramuri şi roduri va da şi va ajunge un cedru falnic, la a cărui umbră se vor adăposti tot felul de păsări.(*IJAşa zice Domnul Dumnezeu: «Eu Însumi voi lua din vârful înaltului cedru şi voi rupe o rămurea fragedă şi o voi sădi pe creştetul unui munte înalt,J) JŞi toţi fruntaşii lui din toată oştirea lui vor cădea de sabie, iar cei care vor mai rămânea vor fi împrăştiaţi în toate vânturile, ca să ştiţi voi că eu, Domnul, grăiesc!»(5JŞi-i voi întinde cursa mea şi se va prinde în laţul meu şi-l voi duce în Babilon şi acolo îl voi judeca pentru viclenia cea faţă de mine.*'MJPentru aceasta aşa zice Domnul Dumnezeu: «Viu sunt eu! Jurământul pe care l-a călcat şi legământul pe care l-a stricat, îl voi întoarce în capul lui,&1JFiindcă el a călcat jurământul şi a stricat legământul. De vreme ce el a dat mâna şi apoi a săvârşit unele ca acestea, nu va scăpa!»3%_JŞi anume nu cu oştire mare şi cu oameni mulţi porni-va Faraon la luptă, ca să răstoarne o întăritură şi să clădească un val şi să facă măcel de oameni,N$JDar viu sunt eu!» – zice Domnul Dumnezeu, – «că el va muri în Babilon, în palatul împăratului, care l-a făcut pe el rege, din pricină că a călcat jurământul şi legământul său.v#eJDar el s’a răzvrătit împotriva Babilonului, de a trimis soli până şi în Egipt, ca să-i dea cai şi oştire. Va izbuti el? Va fi mântuit cel ce săvârşeşte unele ca acestea? Şi cel ce calcă legământul va scăpa teafăr?"{JCa să micşoreze stăpânirea, să nu se mai răscoale împotriva lui şi să păzească legământul lui cu nădejde.&!EJ Şi va lua pe unul de viţă domnească şi va încheia legământ cu el, şi-l va pune să facă jurământ, – pe fruntaşii lui îi luase în robie, –p YJ «Spune-i neamului acestuia îndărătnic: «Pricepeţi voi oare ce va să zică acestea?» Şi tâlcueşte-le: «Iată că va veni împăratul Babilonului la Ierusalim şi va lua pe rege şi pe principi şi-i va duce în Babilon,EJ Apoi a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a grăit:3_J Şi după cum a fost sădit îi va merge oare bine? Şi când îl va ajunge vântul de la răsărit oare nu se va usca pe locul unde a fost sădit? – Da, se va usca!»5cJ De aceea grăieşte: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu! Oare îi va merge bine? Nu va tăia el oare rădăcinile lui şi nu va culege strugurii lui, ca lăstarii lui toţi să se usuce? – Şi se va usca, dar nu va fi nevoie de mâini multe şi de numeros popor, ca să fie smuls din rădăcină!…+JCu toate că fusese sădit în pământ mănos şi lângă iaz de apă, ca să facă ramuri şi să facă roadă şi să ajungă vie minunată!zmJŞi a venit un alt vultur mare, cu falnice aripi şi cu pene multe, dar acest butuc îşi întindea lacom rădăcinile spre al doilea vultur şi ramurile şi le răspândea ca să sugă apă mai mult decât era în locul unde fusese sădit,}sJCa să se prindă şi să ajungă vie, care să crească în voie, dar scundă la stat. Viţele ei trebuia să se întoarcă înspre vultur şi rădăcinile ascultătoare să-i fie. Şi s’a făcut butuc mare cu viţe vânjoase şi cu ramuri. JApoi luă un butaş băştinaş, pe care-l sădi într’un pământ mănos, lângă un iaz de apă, întocmai ca pe o salcie,yJRupse creştetul lui cel fraged şi-l duse într’o ţară de neguţători şi-l puse într’un oraş al negoţului.%CJŞi grăieşte: «Aşa rosteşte Domnul! Un vultur mare, cu mari şi falnice aripi, cu mândre pene pestriţe, veni in Liban şi frânse un vârf de cedru.PJ«Fiul omului! Spune casei lui Israil o ghicitoare şi dă-i o pildă,I JŞi iarăşi a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis:.UJ?Şi ca să-ţi aduci aminte şi să-ţi fie ruşine, încât să nu mai deschizi gura, când te voi ierta de tot ceea ce ai săvârşit», – zice Domnul Dumnezeu.QJ>Şi voi încheia legământ cu tine ca să cunoşti că eu sunt Domnul,MJ=Atunci îţi vei aduce aminte şi te vei ruşina, când voi lua pe surorile tale cele mai mari şi pe cele mai mici decât tine şi ţi le voi da ca fiice, dar nu în puterea legământului tău. 9JsJŞi voi îndrepta faţa mea împotriva omului aceluia şi-î voi face semn minunat şi pildă, ca să-l nimicesc din mijlocul poporului meu, ca voi să ştiţi că eu sunt Domnul.S=JFiindcă orişicărui om din casa lui Israil, începând cu străinul locuitor în Israil, care se va lepăda de mine şi îşi va pune în loc, în inima sa pe idolii săi şi-şi va pune drept în faţă urîciunea fărădelegii sale şi se va mai duce şi la prooroc ca să mă întrebe pe mine, eu, Domnul, îi voi răspunde.<7JDe aceea spune casei lui Israil: «Aşa zice Domnul Dumnezeu: «Întoarceţi-vă de la idolii voştri şi faţa voastră de la toate urîciunile lor,;yJCa să simtă răspunsul la inimă cei din neamul lui Israil. care cu mulţimea idolilor lor s’au depărtat de mine.>:uJDeci stai de vorbă cu ei şi le spune: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Orişicăruia din neamul lui Israil care îşi va închide idolii în inimă şi îşi va pune drept în faţă zminteala fărădelegii, şi se va mai duce şi la prooroc, eu, Domnul, îi voi răspunde în pofida mulţimii idolilor,K9J«Fiul omului! Iată oamenii care şi-au pus pe idolii lor în inima lor şi şi-au aşezat drept în faţă urîciunea fărădelegii lor! Să le mai dau cuvânt să mă întrebe acum şi ei?»E8JŞi cuvântul lui Dumnezeu fost-a către mine şi mi-a zis: H~~}3|{fzynxxwiwvtvu(trqq.pxoognmmllckjj=iiXh7ggiffNejddc5bbZba*`_^^(]\[[=ZDYpXXLWWoVV,UTT0SS}RRQQ%POObNNMMGLWKKJJdIHH(GsFFEcEDD6CvBBjA@@t??>,==.Lh.3edLv d z " {pey\`69JAşa rosteşte Domnul Dumnezeu împotriva Tirului: «La vuetul căderii tale, când cei răniţi de moarte vor geme, când sabia va ucide în tot cuprinsul tău, cutremura-se-vor ţinuturile cele mai îndepărtate:55cJŞi te voi preface în stâncă pleşuvă, loc uscat pentru mrejele pescarilor. Şi să nu mai fii zidit la loc, fiindcă eu Domnul am grăit», rosteşte Domnul Dumnezeu.[4/J Aşa curma-voi mulţimea cântecelor tale, şi glasul harfei să nu se mai auză.93kJ Şi vor prăda averea ta, mărfurile tale le vor jefui, zidurile le vor prăbuşi, mândrele palate le vor dărâma, iar pietrele, lemnele şi molozul le vor zvârli în apă.2/J Copitele cailor săi vor călca pe toate uliţele tale, poporul tău va fi ucis cu sabia, iar columnele tale cele tari le va trânti la pământ.t1aJ Din pricina mulţimii cailor lui, te va acoperi cu colb, de tropotul călăreţilor săi şi de duruitul roatelor de la carele lui vor dârdâi zidurile tale şi când va intra pe porţile tale, va intra ca într’o cetate cucerită.0J Împotriva zidurilor tale el va îndrepta izbiturile berbecilor săi, şi turnurile tale cu căngi de fier le va doborî.F/JCetăţile megieşe cu tine, de pe uscat, le va nimici cu sabia, val de pământ va ridica împotrivă-ţi, meterezuri va săpa împotrivă-ţi şi adăpost de scuturi îţi va împotrivi..JDar iată ce rosteşte Domnul Dumnezeu: «Stârni-voi îndată împotriva Tirului pe Nabucodonosor, împăratul Babilonului, cel de la miază-noapte, împăratul împăraţilor, cu cai, cu care de război, cu călăreţi şi cu gloată mare de noroade.r-]JIar cetăţile învecinate de pe uscat nimicite să fie cu spada, ca să simtă ei că eu sunt Domnul.»,JDar să mai rămână loc pentru mreje în mijlocul mării, căci eu grăiesc», zice Domnul Dumnezeu. «Şi să fie prada noroadelor,"+=JCare vor dărâma zidurile Tirului şi turnurile le vor prăbuşi, şi eu voi mătura pulberea departe de el şi îl voi preface în stâncă pleşuvă,(*IJDe aceea aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Iată eu sunt împotriva ta, Tirule, şi voi porni împotriva ta neamuri multe, cum se stârnesc talazurile mării,&)EJ«Fiul omului! Fiindcă Tirul a grăit Ierusalimului: «sâc sâc!» poarta noroadelor este sfărâmată, întorsu-s’a la mine belşugul strălucirii lui!( {JIar în anul al unsprezecelea, în luna întâia, în ziua întâia, fost-a cuvântul Domnului către mine şi-mi zise:')JŞi mă voi răzbuna cu înverşunare, cu pedepse de urgie, ca să cunoască ei că eu, Domnul, sunt cel ce trimit peste ei răzbunarea mea!»C&JDe aceea, aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Întinde-voi mâna mea împotriva Filistenilor şi voi nimici pe Cretanii lor şi voi prăpădi pe ceilalţi locuitori de pe ţărmul mării,/%WJAşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Fiindcă Filistenii se răzbunară cumplit şi cu dispreţ în inima lor, crunt se răzbunară, ca să nimicească desăvârşit»,B$}JŞi voi trece răzbunarea mea împotriva Edomului în mâna poporului meu Israil, şi se vor purta după văpaia mâniei mele, ca să simtă ei răzbunarea mea», zice Domnul Dumnezeu.u#cJ De aceea aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Iată că voi întinde mâna mea împotriva Edomului şi voi nimici dintr’însul oameni şi dobitoace şi-l voi preface în pustietate, ca de la Teman şi până la Dedan să cadă de sabie.")J Aşa zice Domnul Dumnezeu: «Deoarece Edomul s’a răzbunat împotriva casei lui Iuda şi s’a încărcat de vină şi se răzbună cumplit,V!%J Dar şi pe Moabiţi îi voi judeca eu, ca să ştie ei că eu sunt Domnul.»x iJ Pentru Beduinii cărora le voi da în stăpânire pe Amoniţi, ca ei să nu mai fie amintiţi printre popoare.0YJ De aceea voi deschide trecătorile muntoase, – ca astfel cetăţile să fie nimicite până la una, ele podoaba ţării: Bet-Ieşimot, Baal-Meon şi Chiriataim, –JAşa grăieşte Domnul Dumnezeu: «De vreme ce Moabul şi Seirul zic: iată că neamul lui Israil a ajuns ca toate popoarele,RJÎntinde-voi mâna mea împotriva ta şi te voi face pradă pentru popoare şi te voi reteza dintre neamuri şi te voi nimici dintre ţări, şi te voi prăpădi, ca să cunoşti că eu sunt Domnul».-SJDrept este ceea ce spune Domnul: «Deoarece tu baţi din palme şi buşăşti din picioare şi te bucuri din inimă cu tot dispreţul pentru pământul lui Israil,JŞi voi preface Raba în păşuni pentru cămile şi oraşele lui Amon în târle pentru turme, ca să ştiţi că eu sunt Domnul.»7gJDa-te-voi în stăpânirea Beduinilor, care să aşeze sălaşurile lor în tine şi să mute aşezările lor în tine, să mănânce rodurile tale şi să bea laptele tău./JŞi le spune Amoniţilor: «Ascultaţi cuvântul Domnului Dumnezeu! Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Fiindcă tu zici templului meu: «sâc!sâc!» când a fost pângărit şi pământului lui Israil când a fost pustiit, şi neamului lui Iuda, când dus a fost în robie,]3J«Fiul omului! Îndreaptă-ţi faţa spre Amoniţi şi profeţeşte împotriva lor,I JŞi a fost iarăşi cuvântul Domnului către mine şi-mi grăi:1[JÎn ziua aceea gura ta se va deschide în faţa fugarului şi-i vei grăi şi nu vei mai fi mut şi le vei fi şi semn aevea, ca să cunoască ei că eu sunt Domnul.»A}JÎn ziua aceea va sosi un fugar ca să-ţi dea de veste.%CJŞi tu, fiul omului, în ziua când le voi lua vârtutea lor, bucuria cea falnică, podoaba ochilor lor şi dragostea sufletelor lor, fiii şi fiicele lor,-SJŞi Iezechil va fi pentru voi un semn aevea, fiindcă tot ceea ce a făcut el veţi face şi voi, iar când se va adeveri, să ştiţi că eu sunt Domnul Dumnezeu.Y+JŞi veţi fi cu scufia în cap şi cu sandalele în picioare, nu veţi suspina şi nici nu vă veţi boci, ci vă veţi sfârşi în păcatele voastre şi unii din pricina altora veţi încremeni de groază.wJAtunci veţi face întocmai cum am făcut şi eu, nu vă veţi înveli barba şi pâinea jălaniei nu o veţi mânca, J«Spune casei lui Israil! Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Pângări-voi templul meu, mândria puterii voastre, podoaba ochilor voştri, dragostea sufletelor voastre, iar fiii şi fiicele voastre pe care i-aţi părăsit, să cadă în ascuţişul săbiei.MJEu răspunsei: «Fost-a cuvântul Domnului către mine şi-mi zise:hIJDar când norodul mă întâmpină cu vorba: «Spune-ne odată şi nouă de ce faci aşa?…» {JApoi a doua zi grăieşte norodului!» Ci seara îmi muri femeia şi a doua zi am făcut precum mi se dăduse poruncă.6 eJSuspină în taină, nu cu tânguire ca după morţi, pune-ţi scufia în cap şi încalţă-te cu sandalele, nu-ţi înveli barba şi pâinea jălaniei să nu o mănânci, /J«Fiul omului! Iată că printr’o moarte fără de veste te voi lipsi de plăcerea ochilor tăi! Nu suspina, nu plânge şi nu vărsa lacrămi!? yJŞi mai fu cuvântul Domnului către mine şi-mi zise:x iJEu, Domnul, am grăit, şi toate se vor întâmpla şi le voi adeveri, nu le voi trece cu vederea şi nici nu mă voi îndura şi nici nu mă voi căi, ci după purtarea ta te vor judeca şi după faptele tale», – zice Domnul Dumnezeu.RJ Dar cu spurcăciunea ta e ceva ciudat! Ori de câte ori am vrut să te curăţ, nu te-ai curăţat de spurcăciunea ta, dar tot spurcată vei rămânea până când mânia mea se va deşerta în tine!FJ Trudă de-a surda! Rugina nu se ia, focul n’are ce-i face!!;J La urmă pune cazanul gol pe cărbuni, ca să se înfierbânte şi arama să se roşească şi spurcăciunea să se topească, şi rugina să se ducă.s_J Adu lemne multe, aţâţă focul, fierbe carnea ca terciul, apoi toarnă ciorba, iar oasele să fie arse. J Dar să vedeţi ce spune Domnul Dumnezeu: «Vai de cetatea vărsătoare de sânge! Acum voi pune şi eu o buturugă sub cazan! JŞi am vărsat sângele ei pe stâncă pleşuvă, ca să nu se acopere, cu gând să întărât şi să pornesc răzbunarea!»)JFiindcă sângele se află încă în cuprinsul ei, vărsat pe stâncă pleşuvă, nu vărsat pe pământ, ca să-l poată acoperi cu pulbere.I JDe aceea aşa zice Domnul Dumnezeu: «Vai de tine, cetate vărsătoare de sânge, cazan cu rugină, din care n’a mai ieşit rugina! Scoate bucăţile una câte una şi nu le scoate pe ales,JIa ceea ce este mai de frunte din turmă, pune lemne dedesubt, dă-l în clocote, aşa ca să fiarbă şi oasele dinlăuntru.a;JApoi pune hălci de carne, bucăţi bune, şolduri şi spete, şi umple-l cu oase bune.!~;JŞi spune acestui neam îndărătnic o pildă şi-i grăieşte: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu! Pune un cazan la foc şi toarnă apă într’însul,%}CJ«Fiul omului! însemnează ziua aceasta, chiar ziua aceasta, fiindcă chiar în aceasta zi împăratul Babilonului s’a aruncat împotriva Ierusalimului.v| gJFost-a cuvântul Domnului către mine în anul al nouălea, în luna a zecea, în ziua a zecea, şi-mi grăi:&{EJ1Şi cu pedeapsa păcatului vostru vă voi pedepsi şi veţi ispăşi păcatele săvârşite cu idolii voştri, ca să ştiţi că eu sunt Domnul Dumnezeu!»zJ0Şi aşa voi curma păcatul din ţară, ca toate femeile să se înveţe minte şi să nu săvârşească păcatele lor…y7J/Şi obştia să le omoare cu pietre şi să le taie în bucăţi cu spadele lor, să omoare pe fii şi pe fiicele lor şi caselor lor să le dea foc.xJ.Dar iată ce mai rosteşte Domnul Dumnezeu: «Ridică împotriva lor o obştie, ca să fie date spre chinuire şi spre jaf,2w]J-Ci oameni drepţi să le judece după pravila desfrânatelor şi după legea vărsătoarelor de sânge, căci ele sunt desfrânate şi cu mâinile mânjite de sânge!» vJ,Şi au intrat la ea. Cum se duce cineva la o desfrânată, aşa se duseră la Ohola şi la Oholiba, ca să făptuiască păcatul…iuKJ+Atunci întrebai pe cea mai trecută cu desfrâul: «Va săvârşi mereu şi ea desfrânări?»t!J*Şi zarva unei mulţimi de oameni veniţi din pustie se auzea în casa ei! Şi le puseră brăţări la mâini şi cununi pe capetele lor.{soJ)Te-ai tolănit pe divan, dinaintea căruia aşezaseşi o masă, pe care ai pus tămâie mirezmată şi mirezme…cr?J(Şi chiar ele trimiseră după bărbaţi ca să-i aducă de departe, şi cei după care trimiseseră soli, iată că şi sosiseră… Pentru ei scăldatu-te-ai şi ochii ţi i-ai dat cu dresuri şi ţi-ai pus podoabe,8qiJ'Şi când îşi junghiau pe fiu lor, pentru idolii lor, tot în ziua aceea intrau şi în templul meu, ca să-l pângărească. Şi aşa vezi ce-au făcut ei în templul meu!ypkJ&Şi să vezi ce mi-au mai făcut: în vremea aceea spurcat-au templul meu şi Sâmbetele mele le-au pângărit.*oMJ%Că s’au desfrânat, şi-au mânjit mâinile cu sânge, au umblat cu idolii lor, ba şi pe fiii lor pe care i-au născut i-au ars pe foc, idolilor, ca hrană.nJ$Şi-mi mai zise Domnul: «Fiul omului! Vrei să judeci pe Ohola şi pe Oholiba? Atunci dezvălueşte-le blestemăţiile lor,mJ#De aceea aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: «Fiindcă m’ai uitat şi m’ai aruncat la spate, poartă-ţi păcatul şi desfrâul tău!»l%J"Să-l bei şi să-l sorbi, şi sări bei şi drojdia lui, iar pieptul să ţi-l sfâşii, căci eu am grăit», rosteşte Domnul Dumnezeu!»lkQJ!Plin e de durere şi de întristare, paharul groazei şi al spaimei, paharul surorii tale Samaria.j}J Dar iată ce rosteşte Domnul: «Paharul larg şi adânc al surorii tale să-l bei – ea să fie de râs şi de ocară!fiEJŞi deoarece apuci pe calea surorii tale, iată că îţi dau şi paharul ei în mâna ta!»}hsJŢi-au pricinuit acestea, fiindcă în înfierbântarea ta alergai după popoare, şi te-ai întinat cu idolii lor.1g[JŞi te vor urî şi-ţi vor răpi toată strădania ta şi te vor lăsa goală, de tot goală, şi vor dezveli goliciunea desfrâului tău. Păcatul şi desfrâul tău fJFiindcă aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Da-te-voi în mâna celor care te urau şi a acelora de care se scârbise sufletul tău!-eSJŞi-aşa curma-voi păcatul desfrâului tău pe care l-ai săvârşit în Egipt, şi nu vei mai ridica ochii tăi spre ei şi de Egipt aminte nu-ţi vei mai aduce,[d/JŞi te vor dezbrăca de veşmintele tale şi toate podoabele tale ţi le vor lua. c JŞi voi porni şi râvna mea împotriva ta, ca să se poarte cu tine sălbatic: nasul şi urechile ţi le vor tăia şi urmaşii tăi de sabie vor cădea. – Pe fiii şi pe fiicele tale îi vor lua în robie, iar urmaşii tăi mistuiţi vor fi de foc. –wbgJSă vie împotriva ta de la miazănoapte cu care cu roate, cu cete de noroade cu scuturi, cu paveze şi cu coifuri şi să te înconjoare de pretutindeni, şi înaintea lor înfăţişa-le-voi pricina, ca să te judece după pravila lor.Ua#JBabilonenii şi Caldeii toţi, din Pecod, din Şoa şi Coa, împreună cu Asirienii, boierime de frunte, satrapi, mari căpetenii laolaltă, oşteni de seamă, spătoşi, toţi laolaltă călări pe cai;S`JDe aceea, Oholiba, aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Iată că voi aţâţa pe ibovnicii tăi împotriva ta, pe aceia de care s’a scârbit sufletul tău şi-i voi porni de pretutindeni împotriva ta;_JŞi tu tânjeşti după năravul cel din tinereţele tale, când te strângeau de sâni Egiptenii şi-ţi pipăiau pieptul.z^mJCând se aprindea în pofta ei după ibovnicii ei cu trupul ca de măgar şi cu înfierbântarea ca de armăsar. ]JŞi-şi înmulţi desfrânările ei, aducându-şi aminte de zilele din tinereţile ei, când era desfrânată în ţara Egiptului,\1JŞi când îşi dădu pe faţă desfrânările ei şi-şi arătă goliciunea ei, sufletul meu se scârbi de ea precum se scârbise şi de sora ei.9[kJŞi Babilonenii veniră la ea, ca să se desfăteze cu iubirea ei şi au întinat-o cu desfrânările ei, şi ea s’a întinat cu ei, până ce şi-a scârbit sufletul de ei.[Z/JŞi se înfierbântă pofta ei la vederea lor şi trimise soli la ei în Caldeea.CYJÎncinşi cu brâu peste şale, cu capetele înfăşurate în turbane bogate şi păreau să fie toţi războinici cu renume, chipuri de Babiloneni sau de Caldei din patria lor Caldeea.XJŞi ea îşi spori desfrâul ei şi mai mult când văzu chipuri de oameni zugrăvite pe pereţi, chipuri de Caldei zugrăvite cu roşu,cW?J Şi am văzut că şi ea s’a întinat, şi aşa amândouă căpătară acelaşi nărav.RVJ După feciorii Asiriei se aprinse pofta ei, după satrapi, mari căpetenii, care se apropiau de ea îmbrăcaţi în porfiră violetă, călăreţi călări pe cai, toată boierimea feciorilor Asiriei.!U;J Dar cu toate că Oholiba, sora ei, văzu, se nărăvi în pofta ei aprinsă mai mult decât ea şi în desfrâul ei întrecând desfrâul surorii sale.FTJ Ei îi dezveliră goliciunea, luară pe fiii şi pe fiicele ei, iar pe ea însăşi o omorîră cu sabia, şi ea ajunse prilej de vorbă pentru femei, şi astfel se adeveri cu ea judecata.|SqJ Pentru aceasta am dat-o în mâna ibovnicilor ei, în mâna feciorilor lui Asur, după care îşi aprinsese pofta.FRJDar nu s’a dat în lături nici de la desfrânările ei cu Egiptenii, care o necinstiseră în tinereţea ei, care îi strânseseră pieptul ei cel fecioresc şi se desfrânaseră cu ea.&QEJCătre ei îşi îndreptă desfrânările sale, spre toată boierimea fiilor lui Asur, şi se întina cu toţi idolii acelora cu care îşi aprinsese pofta.uPcJÎnveşmântaţi în porfiră violetă, satrapi şi mari căpetenii, băieţi frumoşi, călăreţi pe cai.OJDar Ohola în desfrânarea ei mă părăsi, şi-şi înfierbântă pofta după ibovnicii ei, după Asirienii care se apropiau de ea,;NoJŞi pe cea mai mare o chema Ohola, iar pe sora ei Oholiba. Şi le-am luat de soţii, şi ele îmi născură fii şi fiice. – Ohola era Samaria şi Oholiba era Ierusalimul. –M3JŞi ele se desfrânară din tinereţile lor, în Egipt. Acolo sânii lor fură mângâiaţi şi tot acolo fost-au apucate de pieptul lor fecioresc.?LyJ«Au fost odată două femei, fiicele aceleiaşi mame.DK JŞi iarăşi fu cuvântul Domnului către mine şi-mi zise:)JKJŞi atunci am vărsat peste ei urgia mea şi în văpaia mâniei mele i-am nimicit, şi le-am răsturnat faptele lor în capul lor», – zice Domnul Dumnezeu.+IOJŞi când vrui să caut pe vre-unul care să zidească zidul şi să stea de pază la spărtură, pentru ţara pe care nu vreau s’o prăpădesc, n’am găsit;-HSJNorodul săvârşeşte împilări şi jăcmăneşte, asupreşte pe cel sărman şi calic, iar pe cel care nu este de un neam cu ei, îl asupreşte fără pricină.0GYJProorocii dau pe deasupra cu ciumurluială, deoarece văd lucruri deşarte şi proorocesc minciună, şi zic: «Aşa zice Domnul», fără ca Domnul să fi zis nimic.yFkJDregătorii sunt lupi răpitori, gata să verse sânge, să piardă suflete, ca să câştige câştig nedrept;E7JPreoţii calcă legea mea şi pângăresc lucrurile mele sfinte, fără să facă osebire între ceea ce este sfânt şi ceea ce este lumesc, şi nici între curat şi necurat, iar pentru călcarea Sâmbetelor mele închiseră ochii, aşa că fusei pângărit în mijlocul lor.D%JAi cărei voevozi sunt ca fiarele care zbiară lacome după pradă, omorînd, jefuind avere şi scumpeturi şi lăsând multe femei văduve.jCMJ«Fiul omului!’Spune-i: «Tu eşti ţară spurcată şi fără pic de ploaie în ziua mâniei,?JDin această pricină aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Fiindcă toţi v’aţi prefăcut în zgură, iată, vă voi strânge în mijlocul Ierusalimului.<=qJ«Fiul omului! Neamul lui Israil s’a făcut zgură. Toţi laolaltă sunt: aramă, cositor, fier şi plumb, în mijlocul cuptorului; toţi s’au prefăcut în zgură de argint.?<yJŞi mai fu cuvântul Domnului către mine şi-mi zise:k;OJApoi te voi lua pentru mine în văzul popoarelor păgâne, ca să ştii tu că eu sunt Domnul.»: JŞi te voi risipi printre neamuri şi te voi sămăna printre împărăţii şi voi da laoparte toată spurcăciunea din tine,9/JOare inima ta se va împotrivi şi mâinile tale sta-vor ele dârze, când mă voi judeca eu cu tine? Eu, Domnul, am zis şi voi adeveri acestea!8J «Dar iată că voi pune mâna pe prada ta, pe care ai prădat-o, şi pe vărsările de sânge care se săvârşesc în cuprinsul tău.*7MJ La tine iau mită, ca să se verse sânge; tu iei dobândă de cămătar, tu jăfueşti pe aproapele tău, şi pe mine m’ai uitat», – zice Domnul Dumnezeu.,6QJ Unul săvârşeşte ticăloşii cu femeia aproapelui său, altul întinează cu spurcăciunea pe noră-sa, iară altul smereşte pe sora lui, fiica tatălui său.P5J Goliciunea tatălui este descoperită, iar femeia necurată o smeresc;47J În mijlocul tău se află hulitori care varsă sânge şi mănâncă jertfe, la tine, pe munţi şi săvârşesc înlăuntrul tău fapte ruşinoase;M3JTu dispreţueşti templul meu şi Sâmbetele mele le pângăreşti.^25JTatăl şi mama sunt de râs, streinul asuprit, văduva şi orfanul sunt obijduiţi;R1JIată că voevozii lui Israil, fiecare după puterea lui, varsă sânge,0JCei de aproape şi cei mai de departe de tine îşi vor râde de tine, cea cu numele pătat şi cu fărădelegi puzderie./+JCu sângele pe care l-ai vărsat te-ai făcut vinovată şi cu idolii pe care i-ai făcut te-ai întinat, şi ţi-ai apropiat ziua ta şi vremea anilor tăi ai dat-o mai încoace! De aceea te-am făcut de ocară pentru popoarele păgâne şi de râs pentru împărăţii:?.wJŞi să-i spui: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu! Vai de tine, cetate în mijlocul căreia se varsă sânge! – Să-i vină vremea şi să-şi facă idoli, ca să se întineze! –{-oJ«Fiul omului! Vrei să judeci oare cetatea vărsătoare de sânge? Să-i dezvălueşti toate blestemăţiile ei,;, sJFost-a cuvântul Domnului către mine şi-mi grăi:++J%Să cazi pradă focului, sângele tău să curgă în cuprinsul ţării şi nimeni să nu te mai pomenească, fiindcă eu Domnul am poruncit!» *9J$Atunci vărsa-voi peste tine urgia mea, cu văpaia mâniei mele voi sufla în tine şi te voi da pe mâna sălbaticilor oameni, făuritori ai pieirei:{)oJ#Întoarce-te în cetăţile tale, în locul unde ai fost făcută, în ţara obârşiei tale, unde te voi judeca.O(J"În timp ce aveai vedenii deşarte şi ţi se profeţea minciuna, – ca să tai gâtul celor fără de lege şi fără credinţă, a căror vreme venise, fiindcă şi fărădelegea are sorocul ei.t'aJ!Şi tu, fiul omului, profeţeşte şi spune: «Aşa zice Domnul Dumnezeu împotriva Amoniţilor pentru hula lor». Şi le spune: «O sabie, o sabie este trasă din teacă pentru măcel, şi este lustruită să scapere ca fulgerul, –)&KJ Mormane, mormane, mormane de dărâmături voi face cetatea! Vai de ea! Dărâmată să stea până ce va veni acela care are dreptul şi căruia îi voi da-o!%#JIată ce-ţi spune Domnul Dumnezeu: «Jos cununa, jos cununa! Nu-ţi trebueşte asta! înălţarea celui smerit şi smerirea celui mândru!$JŞi ţie, pângăritorule, necredinciosule voevod al lui Israil, căruia ţi-a sosit ziua, fiindcă şi fărădelegea are sorocul ei, # JPentru aceasta, aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Fiindcă v’aţi adus aminte de fărădelegea voastră, descoperind păcatele voastre, dând pe faţă toate păcatele în toate faptele voastre, fiindcă vi le-aţi adus aminte, veţi fi prinşi cu mâna.<"qJDar în ochii lor aceasta nu este decât proorocie deşartă, deşi au jurat jurămintele cele mai sfinte, iar Domnul le va aduce aminte de vinovăţia lor, când vor fi prinşi.l!QJÎn dreapta sa este prevestirea «Ierusalimul», ca să aşeze berbeci împotriva zidurilor, să strige din răsputeri strigăte de război, să aşeze berbeci la porţi, să facă meterezuri şi să ridice un val de pământ.6 eJŞi împăratul Babilonului stă la răspântia celor două drumuri, ca să afle viitorul, şi sloboade săgeţi, întreabă pe terafinii şi se uită la maiul păsărilor.JAşa încât drumurile săbiei să se îndrepte şi spre Raba, oraşul domnesc al Amoniţilor, şi spre Iuda, în inima Ierusalimului.fEJ«Tu, omule, închipueşte-ţi două căi pe oare va să vină paloşul împăratului Babilonului, dar să pornească amândouă dintr’o singură ţară, şi fă un arătător în capătul drumului spre fiecare cetate,A}JApoi a fost cuvântul Domnului către mine şi-mi grăi:kOJIar eu voi bate mereu din palme, casă-mi potolesc urgia mea! – Eu, Domnul, am poruncit aşa.»hIJBagă în groază! Ia-o la dreapta şi-apoi la stânga, încotro sortit este ascuţişul tău,a;JCa să fie cuprinşi de fior şi mulţi să fie cei care vor cădea, la fiecare poartă, iată, vor fi omorîţi ca dobitoacele la junghiere. Sabie, sabie! Făcută să scaperi ca fulgerul, lustruită pentru măcel!A{J«Şi tu, fiul omului, profeţeşte şi bate mereu din palme, ca sabia să lovească îndoit şi întreit. Iată sabia măcelului, ea e sabia cumplitului măcel care îi înconjoară,JCăci ziua de încercare, iat’o, dar cum? Dar când nu va mai fi acest schiptru dispreţuit?» – zice Domnul Dumnezeu._7JŢipă şi urlă, fiul omului, fiindcă ea porneşte împotriva norodului meu, împotriva tuturor voevozilor lui Israil. Sunt trecuţi în ascuţişul săbiei împreună cu poporul meu! Deci, bate-te peste coapse,!;JŞi o dădui în mâna unui ucigaş, ca s’o apuce cu mâna, – de aceea sabia fu ascuţită şi lustruită, ca să fie dată în mâna unui ucigaş.q[JPentru junghiere fu ascuţită şi ca să iasă dintr’însa scăpărări de fulger, fu ea lustruită.  J«Fiul omului! Profeţeşte şi spune: «Aşa rosteşte Domnul!» Şi spune: «O sabie, o sabie este ascuţită şi lustruită.<sJ Fost-a cuvântul Domnului către mine şi-mi grăi:1J Dar când te vor întreba: «De ce suspini?» să le răspunzi: «Că nu mai vine nici o veste, din care pricină inima se topeşte, mâinile sunt slabe, duhul îmi este fără vlagă şi genunchii curg ca apa. Dar iată că vine, se adevereşte», – zice Domnul Dumnezeu.hIJ Şi tu, fiul omului, suspină să ţi se deşale şalele şi îndurerat să fii în faţa lor.ucJ Ca să cunoască făptura toată că eu Domnul am scos din teacă sabia ca să nu se mai întoarcă la loc!0YJ Dar fiindcă voi stârpi din tine pe omul cel drept şi pe cel păcătos, sabia mea va ieşi din teacă împotriva a toată făptura de la miază-zi la miază-noapte,B}JŞi spune ţării lui Israil: «Aşa zice Domnul Dumnezeu! Iată că sunt împotriva ta. Scoate-voi sabia mea din teacă şi voi nimici din tine şi pe omul drept şi pe cel păcătos.% CJ«Fiul omului! Caută cu faţa împotriva Ierusalimului; să picure cuvântul tău împotriva templului meu şi prooroceşte împotriva ţării lui Israil,I  JŞi îndată a fost cuvântul Domnului către mine cu răspuns:g GJAtunci zisei: «O, Doamne Dumnezeule, ei mă întreabă: «Oare nu grăieşte el în pilde?»n UJCa toată făptura să vadă că eu, Domnul, am aprins focul într’însul, ca să nu se stingă!»8 iJŞi-i zi codrului celui de la miază-zi: «Ascultă glasul Domnului! Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Iată că voi aprinde un foc care îţi va mistui toţi copacii verzi şi uscaţi, şi văpaia pâlpâitoare să nu se mai stingă şi să pârjolească tot ţinutul de la miază-zi la miază-noapte,)J«Fiul omului! Îndreaptă-ţi faţa spre Teman, şi cuvântul tău să picure spre miazăzi, şi profeţeşte împotriva codrului din Negheb,> yJŞi a fost cuvântul Domnului către mine şi-mi zise:J J,Ca să ştiţi că eu sunt Domnul şi mă port aşa cu voi pentru numele meu, nu după viaţa voastră şi după faptele voastre cele rele, neam al lui Israil», – rosteşte Domnul Dumnezeu.1[J+Şi acolo să vă aduceţi aminte de viaţa şi de faptele voastre cu care v’aţi întinat, şi să vă scârbiţi de toate răutăţile pe care le-aţi săvârşit,;oJ*Ca să ştiţi voi că eu sunt Domnul, când vă voi duce în pământul lui Israil, în ţara pentru care cu jurământ am ridicat mâna mea că o voi da strămoşilor voştri.hIJ)Şi voi căuta la voi cu milă, ca întru miros de bună mireazmă, când vă voi scoate dintre popoare şi vă voi strânge din împărăţiile în care v’am risipit şi mă voi sfinţi întru voi în văzul noroadelor,?wJ(În muntele cel sfânt al meu, pe înaltul munte al lui Israil», – zice Domnul Dumnezeu, – «îmi veţi sluji mie, voi toţi cei din neamul lui Israil de pe pământ. Acolo voi binevoi întru voi şi voi căuta la jertfele voastre ridicate şi la darurile voastre din pârgă, cu care voi mă sfinţiţi.J'Dar pentru voi, cei din neamul lui Israil, iată ce rosteşte Domnul! Fiecare să înlăture idolii săi şi apoi, dacă n’aţi mai vrea să mai ascultaţi de mine, să nu mai pângăriţi numele cel sfânt al meu cu darurile şi cu idolii voştri.c?J&Atunci voi osebi dintre voi pe cei care s’au răsculat şi au păcătuit împotrivă-mi, scoate-i-voi din pământul pribegiei lor, şi nu vor intra în pământul lui Israil, ca să cunoaşteţi că eu sunt Domnul.`9J%«Şi vă voi trece pe sub toiagul meu, şi vă voi aduce spre povaţa legământului. ~J$Precum am judecat pe străbunii voştri în pustiul ţării Egiptului, aşa mă voi judeca eu cu voi», – zice Domnul Dumnezeu.a};J#Şi vă voi duce în pustiul noroadelor şi mă voi judeca cu voi faţă către faţă,,|QJ"Şi vă voi scoate dintre popoare şi vă voi aduna din împărăţiile în care v’am risipit, cu mână vânjoasă şi cu braţ întins şi cu potop de mânie,{J!«Dar viu sunt eu», – zice Domnul, – «căci cu mână vânjoasă şi cu braţ întins şi cu potop de mânie voi domni peste voi,9zkJ Şi ceea ce vă vine în minte şi cugetaţi nu se va întâmpla, adică: «Să fim ca noroadele şi ca neamurile împărăţiilor, să ne închinăm la lemne şi la pietre!»EyJBa încă le aduceţi şi daruri de la voi, arzând pe copiii voştri în foc, şi vă pângăriţi cu idolii voştri până în vremea de astăzi, şi mai vreţi să mă mai las întrebat de tine, neam al lui Israil? Viu sunt eu», – zice Domnul Dumnezeu, – «că nu mă voi îndupleca să mă întrebaţi voi.)xKJDe aceea spune casei lui Israil: «Aşa zice Domnul Dumnezeu! Tot în chipul străbunilor voştri vă întinaţi şi voi şi vă desfrânaţi după idolii lor,w#JŞi i-am întrebat: «Ce fel de înălţime este aceasta unde vă duceţi?» Şi i-a rămas numele «înălţime», până în ziua de azi..vUJDupă ce i-am dus în ţara pe care cu jurământ le-am făgăduit să le-o dau, oriunde văzură o colină înaltă, ori un copac stufos, acolo junghiară jertfele lor, şi aduseră darurile lor zădărîtoare, întru miros de bună mireazmă, şi tot acolo săvârşiră şi turnările lor.Ju JDe aceea, fiul omului, vorbeşte către neamul lui Israil şi spune: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu! Dar iată în ce fel m’au mai batjocorit strămoşii voştri căzând de la credinţă:>tuJŞi i-am făcut spurcaţi cu darurile lor, căci ardeau în foc pe cel întâi născut, şi aceasta ca să le insuflu atâta groază, încât să cunoască ei că eu sunt Domnul!»swJDin această pricină le-am dat rânduieli care n’au fost bune şi legiuiri după care nu putură să vieţuiască,3r_JFiindcă n’au împlinit legiuirile mele şi rânduielile mele le-au dispreţuit, Sâmbetele mele le-au pângărit şi au umblat cu ochii după idolii părinţilor lor. ~}}A|z{Gzzz;yUxxLwwvv*u5t[ssKrraqq$pp1oonnnUm~ll\k:jjRii>hggbffGfddcccGbb.aa.``S_^]]\[ZZ?YYXXWZVWUzTT^SORtQPPsOONKMLKKQJII]HCGRFF:EEE/DzCCBBA>@@?M>>5==E<<;;@:c99+8c7T666554B3l22<1Q00&/.. ,+*)('&&J%%0$$#["!! <m;]9h|Aa8iP  G k No3X)vHq J!Dar mâna Domnului a fost peste mine, cu o seară înainte de sosirea fugarului, şi mi-a deschis gura până dimineaţa, la sosirea lui şi gura mi-a fost deschisă şi n’am mai fost mut..pUJ!În anul al unsprezecelea, în luna a zecea, în ziua a cincea a robiei noastre, a sosit la mine un fugar din Ierusalim şi mi-a spus: «Cetatea a fost cucerită!»#o?J!Iar ceea ce spuneţi: «Pravila Domnului nu este dreaptă», pe fiecare îl voi judeca după pravila lui, adică după faptele lui, neam al lui Israil!»n}J!Dacă un păcătos se pocăieşte de păcatul lui şi face fapte bune şi plăcute, pentru ele va rămânea în viaţă.]m3J!Dacă cel drept se abate de la dreptatea lui şi săvârşeşte păcat, el va muri.vleJ!Dar dacă fiii poporului tău zic: «Pravila Domnului nu este dreaptă», nici pravila lor nu este dreaptă. k J!Toate păcatele pe care le va fi săvârşit nu vor fi pomenite şi, fiindcă a săvârşit fapte bune şi după lege, va trăi!(jIJ!Va da înapoi zălogul, va plăti lucrul furat, va umbla în poruncile vieţii, fără să mai săvârşească nici un păcat, acela va fi viu şi nu va muri! i J!Dacă voi spune celui păcătos: «Vei muri», şi el se va pocăi de păcatul său şi va săvârşi fapte bune şi după lege:rh]J! Dacă eu voi spune celui drept: «Viu vei fi», şi el se va bizui pe faptele lui bune şi va săvârşi păcat, toate faptele lui cele bune nu i se vor ţine în seamă, ci va muri din pricina fărădelegii pe care a săvârşit-o!Tg!J! Şi tu, fiul omului, propovedueşte fiilor poporului tău: «Faptele bune ale celui drept nu-l vor mântui în ziua când va păcătui, şi păcatul păcătosului nu-l va zăticni în ziua când se va pocăi de fărădelegea lui şi nici faptele bune ale celui drept nu-l vor putea ţine cu viaţă în ziua când el va păcătui.f)J! Atunci să le răspunzi: «Viu sunt eu», – zice Domnul Dumnezeu, – «nu voiesc moartea păcătosului, ci să se pocăiască păcătosul de fapta lui şi să fie viu! Pocăiţi-vă, pocăiţi-vă de faptele voastre cele rele; de ce să mori tu, neam al lui Israil?»We'J! Şi tu, fiul omului, spune celor din neamul lui Israil: «Aşa v’aţi rostit voi: Păcatele şi fărădelegile noastre ne apasă şi din pricina lor pierim; cum putea-vom oare să rămânem cu viaţă!»NdJ! Dar dacă tu ai dat de veste păcătosului, să se abată din calea lui şi să se pocăiască, şi nu se va pocăi de fapta lui, va muri întru fărădelegea lui, iar tu ţi-ai mântuit sufletul.ac;J!Dacă eu voi spune celui fără de lege: «Păcătosule, vei muri», şi tu nu-i vei da de veste, ca să se abată din calea lui, păcătosul va muri în fărădelegea lui şi sângele lui îl voi cere din mâna ta!bJ!Dar eu te-am pus pe tine, fiul omului, străjăr peste neamul lui Israil, şi dacă vei auzi vre-un cuvânt din gura mea, dă-i de veste.|aqJ!Străjărul care vede că vine sabia şi nu sună din trâmbiţă şi nu vesteşte poporul şi sabia vine şi ia fără de veste pe vre-unul, acela va fi nimicit pentru fărădelegea lui, iar sângele lui îl voi cere din mâna străjărului.2`]J!Dacă cel ce a auzit glasul trâmbiţei nu s’a grăbit să dea de veste, sângele lui să fie în capul lui, iar cel care a dat de veste şi-a mântuit sufletul său.%_CJ!Dacă cel care aude glasul trâmbiţei nu se osteneşte să-i dea de veste, ci sabia vine şi-l ia pe neaşteptate, sângele aceluia să fie în capul lui.k^OJ!Şi când va vedea sabia venind împotriva ţării, va suna din trâmbiţă şi va vesti poporul,J] J!«Fiul omului! Grăieşte fiilor poporului tău şi le propovedueşte: «Când voi porni sabia împotriva unei ţări şi locuitorii ţării vor lua pe cineva dintre ei şi-l vor pune strajă,J\ J!După aceasta, fost-a cuvântul Domnului către mine şi-mi zise:V[%J «Căci a răspândit spaimă în pământul celor vii, de aceea va fi sălăşluit în mijlocul celor netăiaţi împrejur, cu cei ucişi de sabie, Faraon şi tot norodul lui», – zice Domnul Dumnezeu.Z%J Faraon îi va vedea şi se va mângâia cu tot norodul lui, căci Faraon cu oastea lui sunt ucişi de sabie», – zice Domnul Dumnezeu, –@YyJ Acolo sunt toţi stăpânitorii de la miază-noapte şi toţi Sidonienii, care s’au pogorît ucişi, deoarece prin războaiele cu care răspândiseră groază, acum sunt de ocară. Acolo stau aceşti netăiaţi împrejur cu cei ucişi de sabie şi-şi ispăşesc ocara cu cei ce s’au pogorît în mormânt.QXJ Acolo este Edomul, regii şi principii lui, care prin faptele lor războinice au fost aşezaţi cu cei ucişi de sabie – ei stau cu cei netăiaţi împrejur, cu cei ce s’au pogorît în mormânt.aW;J Şi tu vei sălăşlui în mijlocul celor netăiaţi împrejur, cu cei ucişi de sabie.!V;J Şi ei nu sălăşluesc cu vitejii care din vremi străvechi s’au pogorît în Şeol cu armele lor de luptă şi cărora li s’a pus sabia sub cap, ci îşi poartă păcatul în oasele lor, fiindcă prin faptele lor războinice răspândiseră groaza în pământul celor vii.AU{J Acolo este Meşec şi Tubal, împreună cu norodul, împrejurul mormintelor lor, toţi netăiaţi împrejur, ucişi de sabie, şi care răspândiseră groaza în pământul celor vii.hTIJ – În mijlocul celor morţi îi pregătiră lui Elam sălaşul său şi norodului său; împrejurul lui se află mormintele lor; toţi sunt netăiaţi împrejur, ucişi de sabie, şi ei, care răspândiseră spaima în pământul celor vii, acum îşi poartă ocara cu cei ce s’au pogorît în mormânt şi au fost aşezaţi cu cei omorîţi. –_S7J Acolo este Elamul şi tot poporul lui, împrejurul mormântului lui, toţi morţi, căzuţi in ascuţişul săbiei, care se coborîseră netăiaţi împrejur în adâncurile cele mai de jos ale pământului, ei care răspândiseră groază în pământul celor vii, şi acum îşi poartă ocara la fel cu cei ce s’au pogorît în mormânt.DRJ Mormintele ei se află în fundul adâncului, iar poporul împrejurul mormântului, toţi morţi, căzuţi în ascuţişul săbiei, care răspândiseră groază în pământul celor vii.QJ Acolo se află Asiria şi cu tot poporul, împrejurul mormântului ei, toţi sunt morţi, căzuţi în ascuţişul săbiei;LPJ Şi voinicii lui îi vor grăi: «În fundul Şeolului cu soţii lui de luptă! – Să se pogoare şi să sălăşluiască cei netăiaţi împrejur, în mijlocul celor străpunşi de sabie! –lOQJ În mijlocul celor care au căzut de sabie. Acolo va sălăşlui şi el împreună cu poporul lui.jNMJ Pe cine întreci tu în frumuseţe? Pogoară-te şi sălăşlueşte cu cei netăiaţi împrejur,!M;J «Fiul omului! Suspină pentru norodul Egiptului, fiindcă eu îl voi pogorî în adâncurile pământului, la cei ce s’au şi pogorît în mormânt.LJ În anul al doisprezecelea, în luna întâia, în ziua a cincisprezecea, fost-a cuvântul Domnului către mine şi-mi spuse:K7J Iată plângerea, pe care s’o rostească, – s’o rostească fiicele noroadelor pentru Egipt şi pentru poporul său», – zice Domnul Dumnezeu.=JsJ «Când voi preface ţara Egiptului în pustietate şi când va fi pustiită în tot cuprinsul ei, când voi ucide toţi locuitorii dintr’însa, ca să ştie că eu sunt Domnul.eICJ Atunci limpezi-voi apele şi fluviile vor curge ca untdelemnul», – zice Domnul Dumnezeu,H3J Prăpădi-voi toate vieţuitoarele din apele tale cele mari, picior de om să nu le mai turbure şi copită de dobitoc să nu le mai răscolească!G3J Cu spada voinicilor tuturor cruntelor popoare, doborî-voi mulţimea ta, – ei vor pustii strălucirea Egiptului şi vor nimici toată gloata lui._F7J Şi iată ce grăieşte Domnul: «Sabia împăratului Babilonului va veni peste tine!bE=J Multe neamuri se vor speria de tine şi pe împăraţii lor îi va apuca fiorul, când voi învârti sabia mea în faţa lor, şi vor tremura neîncetat fiecare cu gândul la viaţa lui, în ziua prăbuşirii tale.» DJ «Şi inima multor popoare o voi umplea de zbucium, când voi aduce pe robii tăi în împărăţiile pe care tu nu le cunoşteai. C9J Toţi luminătorii strălucitori din cer îi voi întuneca din pricina ta, şi întuneric voi aduce pe faţa pământului», – zice Domnul Dumnezeu. B9J Şi când te vei stinge, voi acoperi cerurile, stelele le voi întuneca, soarele îl voi acoperi cu nour, iar luna nu-şi va mai răspândi lumina sa;AJ Apoi voi adăpa pământul cu prisosul sângelui tău până la munţi şi prăpăstiile pământului se vor umplea de tine.Y@+J Şi carnea ta o voi arunca pe munţi şi văile le voi umplea cu stârvul tău,8?iJ Şi te voi arunca pe uscat, pe pământ te voi zvârli şi voi îngădui ca toate păsările cerului să se aşeze pe tine, şi voi sătura din tine toate fiarele sălbatice, >J Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Întinde-voi împotriva ta mreaja mea, adunare mare de popoare, ca să te scoată cu mreaja mea.='J «Fiul omului! Alcătueşte o plângere pentru Faraon, împăratul Egiptului, şi-i spune: Leu al neamurilor, cum ai pierit! Fost-ai un crocodil în Nil, care făceai să bolborosească apa cu nările tale, o tulburai cu picioarele tale şi valurile ei le răscoleai!» < J Fost-a cuvântul Domnului către mine, în anul al doisprezecelea, în luna a douăsprezecea, la zi-întâi a lunii, şi-mi zise:B;}JCu cine deci te asemeni tu în strălucire şi în mărime dintre copacii Edenului? Tu te-ai pogorît acolo şi ai fost dat jos cu copacii Edenului, în adâncurile pământului, şi stai printre cei netăiaţi împrejur, cu cei ucişi de sabie. Iată pe Faraon şi toată oastea lui», – zice Domnul Dumnezeu.4:aJŞi ei fură nevoiţi să se pogoare în Şeol la cei morţi de sabie – ei care mai nainte, ca soţii lui, stătuseră adăpostiţi la umbră-i în mijlocul neamurilor.9'JCu huetul căderii lui cutremurat-am popoarele, când l-am pogorît în Şeol, la cei ce se pogoară în mormânt; atunci se mângâiară în adâncul pământului toţi copacii Edenului, cei mai frumoşi şi cei mai falnici din Liban, toţi cei care se adapă cu apă. 8 JAşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «În ziua când cedrul coborî în Şeol, l-am jelit şi am acoperit adâncul şi am ţinut în loc fluviile sale, iar marile ape se opriră. Din pricina lui întunecai Libanul şi toţi copacii câmpului tânjiră după ehT7!JCa nici un copac pus lângă apă să nu mai crească înalt şi să nu ajungă cu vârful până la nouri, şi ca nici unul din cei care se adapă cu apă, să nu se bizue pe ei în mândria lor, fiindcă toţi sunt sortiţi morţii şi se duc în adâncurile pământului cu fiii oamenilor, la cei care se pogoară în mormânt.6 J Pe trunchiul lui doborît se aşezară toate păsările cerului, iar în ramurile lui se cuibăriră toate fiarele sălbatice, 5J Atunci îl doborîră străinii, neamuri crunte, şi-l zvârliră pe munţi, şi toate crăngile lui căzură în văi şi ramurile lui stăteau rupte în toate văgăunile pământului, iar toate neamurile pământului fugiră de la umbra lui şi o lăsară.y4kJ Datu-l-am în mâna unui împărat al neamurilor, care să se poarte cu el după păcatul lui şi să-l taie.»)3KJ Deaceea aşa zice Domnul Dumnezeu: «Fiindcă a crescut înalt şi şi-a întins vârful până la nouri şi şi-a mândrit inima lui din pricina mărimii lui,y2kJ Frumos l-am făcut, cu multe ramuri, şi toţi copacii Edenului din grădina lui Dumnezeu aveau ciudă pe el.»f1EJCedrii din grădina lui Dumnezeu nu-i semănau nici unul, chiparoşii n’aveau crăngi la fel cu el, iar platanii n’aveau ramuri ca el. Nici unul din toţi copacii din grădina lui Dumnezeu nu-i semăna la frumuseţe.l0QJŞi era falnic şi cu crăngi înalte, din pricină că rădăcina lui era lângă belşug de ape.;/oJŞi’n crăngile lui durară cuiburi toate păsările cerului, şi sub ramurile lui făcură pui toate fiarele câmpului, iar la umbra lui îşi făcură sălaş multe popoare.Q.JDin această pricină el întrecuse în înălţime pe toţi copacii câmpului şi-şi îndesise crăngile, şi ramurile i se întinseseră mulţămită belşugului de apă din vremea creşterii lui.G-JApele îl crescuseră şi adâncul îl făcuse mare, îndreptându-şi râurile sale în preajma locului unde fusese sădit, şi întinzând râuleţele sale spre toţi copacii de pe câmp.,#JIată Asiria era ca un cedru din Liban cu mândre ramuri, cu umbră deasă, cu trunchi înalt şi al cărui vârf ajunsese până la nouri. + J«Fiul omului! întreabă pe Faraon, împăratul Egiptului, şi gloata norodului său: «Cu cine te asemeni tu în mărimea ta?* JIar în anul al unsprezecelea, în luna a treia, la zi-întâi a lunii, fost-a cuvântul Domnului către mine şi-mi grăi.)JAşa e! împrăştia-voi pe Egipteni printre popoare şi-i voi răspândi în împărăţii, ca să cunoască ei că eu sunt Domnul.» ( JŞi voi înzdrăveni mâinile împăratului Babilonului, încât mâinile lui Faraon să rămâie fără vlagă, şi aetfcl să ştie el că eu, Domnul, am dat sabia mea în mâna împăratului Babilonului, ca s’o întindă pe deasupra ţării Egiptului.C'JDar voi întări mâinile împăratului Babilonului, şi-i voi da sabia mea în mâna lui şi voi zdrobi mâinile lui Faraon, ca să se vaiete, cum se văietă cei străpunşi de sabie.Y&+JŞi voi risipi Egiptul printre popoare şi-l voi răspândi prin împărăţii.V%%JDe aceea aşa zice Domnul Dumnezeu: «Iată că sunt împotriva lui Faraon, împăratul Egiptului, şi-i voi zdrobi mâinile lui – pe cel zdravăn şi pe cel zdrobit – ca să-i cadă spada din mână,X$)J«Fiul omului! Zdrobit-am braţul lui Faraon, împăratul Egiptului, şi iată că nu va fi legat cu vre-o legătură ca să se tămăduiască, să se înzdrăvenească şi să apuce iar sabia în mână.»#yJApoi fost-a cuvântul Domnului în anul al unsprezecelea, în luna întâia, în ziua a şaptea a lunii, şi-mi grăi:Q"JAstfel voi judeca eu Egiptul, ca să cunoască el că eu sunt Domnul.»@!yJÎn Tahpanhes se va întuneca ziua, când voi zdrobi schiptrul Egiptului şi voi curma strălucirea puterii lui, şi se va acoperi ca de un nour, iar fiicele lui vor pleca în robie.b =JFlăcăii din On şi din Bubastis de sabie vor cădea şi femeile vor fi duse în robie.}sJPune-voi foc Egiptului, Siena se va zbuciuma de durere, Teba va fi cucerită şi locuitorii vor fi împrăştiaţi.kOJVărsa-voi mânia mea împotriva Sinului, cetatea Egiptului, şi voi prăpădi gloata din Memfis.QJŞi voi pustii Paturesul şi voi da foc Ţoanului, şi voi judeca Teba.>uJ Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Nimici-voi şi idolii! Şi voi curma dumnezeii din Memfis şi voevozii din Egipt, ca să nu mai fie, şi voi răspândi frica în ţara Egiptului,5cJ Atunci voi usca fluviile şi voi vinde ţara în mâna celor necredincioşi şi voi pustii ţara în tot cuprinsul ei, prin mâna streinilor. Eu, Domnul, am grăit aşa!»6eJ El şi poporul său, cel mai crud dintre neamuri, vor fi aduşi să pustiască Egiptul, şi vor scoate sabia din teacă împotriva Egiptului şi vor umplea ţara de morţi.xiJ Aşa zice Domnul Dumnezeu: «Voi curma zarva Egiptului, prin mâna lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului.DJ În ziua aceea, vor ieşi soli în grabă înaintea mea, ca să spăimânte pe Etiopienii neprimejduiţi, şi vor fi cuprinşi de groază ca în ziua Egiptului, căci iată-o că vine!»  JŞi atunci vor cunoaşte că eu sunt Domnul, când voi pune foc Egiptului şi când toţi soţii lui de luptă vor fi zdrobiţi.wgJ«Şi va fi pustiit în mijlocul ţărilor pustiite, şi oraşele lui vor fi în mijlocul oraşelor pustiite,CJAşa rosteşte Domnul: «Sprijinitorii Egiptului vor cădea şi strălucirea puterii lui va da înapoi, de la Migdol şi până la Siena cădea-vor de sabie», – zice Domnul Dumnezeu.1JEtiopienii, Libienii şi Lidienii şi toată amestecătura de noroade şi Cub şi locuitorii din ţara legământului cu el vor cădea de sabie.»0YJSabie va veni împotriva Egiptului, vreme de spaimă va fi în Etiopia, când vor cădea ucişi în Egipt, când bogăţiile vor fi prădate şi temeliile dărâmate.Z-JCăci aproape este ziua, ziua Domnului – zi nouroasă; sfârşitul popoarelor!b=J«Fiul omului, profeţeşte şi spune: Aşa zice Domnul Dumnezeu! Bociţi-vă: O, ce zi!C JŞi a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a grăit:4aJ«În ziua aceea voi face să odrăslească cornul casei lui Israil, şi tu vei putea să deschizi gura în cuprinsul Egiptului, ca să cunoască ei că eu sunt Domnul.»[/JSimbrie pentru lucrul pe care l-a făcut pentru mine», – zice Domnul Dumnezeu.l QJDe aceea aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Iată, voi da lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului, ţara Egiptului, ca să-i răpească bogăţiile, s’o prade şi s’o jefuiască! Asta să-i fie plata pentru oştirea lui, #J«Fiul omului! Nabucodonosor, împăratul Babilonului, şi-a pus oştirea la grea corvoadă împotriva Tirului: toţi au pleşuvit şi şi-au rănit umerele, dar nici oştirea lui, nici el plată n’au luat de la Tir, pentru lucrarea pe care o făcuse împotrivă-i. JFost-a cuvântul Domnului către mine, în anul al douăzeci şi şaptelea, în luna întâia, la zi-întâi, şi-mi zise:3 _JŞi atunci nu vor mai insufla neamului lui Israil nădejde aducându-mi aminte de vina lor, că s’au dat de partea Egiptului, şi vor recunoaşte că eu sunt Domnul.». UJCare să fie mai slabă decât alte împărăţii şi să nu se mai pornească împotriva popoarelor, şi-i voi împuţina ca să nu mai poată stăpâni noroadele.'GJŞi voi schimba starea Egiptenilor şi-i voi întoarce în ţinutul Patures, În patria lor de obârşie, şi acolo vor întemeia o împărăţie mai slabă,-J Dar iată ce zice Domnul Dumnezeu: «La capătul celor patruzeci de ani, voi aduna pe Egipteni dintre popoarele printre care i-am împrăştiat,J Şi voi preface ţara Egiptului în pustietate în mijlocul ţărilor pustii şi oraşele lui rămânea-vor pustii, timp de patruzeci de ani, în mijlocul oraşelor pustii. Şi voi împrăştia pe Egipteni printre popoare şi-i voi risipi printre împărăţii.%J Încât picior de om să nu treacă pe acolo şi nici picior de dobitoc să nu se abată, şi să rămână pustiu timp de patruzeci de ani.OJ De aceea iată că sunt împotriva ta şi împotriva fluviilor tale şi voi preface ţara Egiptului într’o pustietate nemărginită, de la Migdol până la Siena şi până la graniţa Etiopiei,?wJ Şi ţara Egiptului va ajunge pustietate fără ţipenie de om, şi atunci vor simţi că eu sunt Domnul. Şi de vreme ce tu te-ai rostit: «Al meu este Nilul şi eu l-am făcut!», JDe aceea aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Iată, voi aduce împotriva ta sabie şi voi stârpi din tine oamenii şi dobitoacele,JCând ei pun mâna pe tine, te frângi şi le şi spargi mâna, iar când se sprijină, te rupi şi le zdruncini şalele!»JAtunci cunoaşte-vor toţi locuitorii Egiptului că eu sunt Domnul. Fiindcă eşti toiag de trestie pentru neamul lui Israil:fEJŞi te voi azvârli în pustie, pe tine şi peştii fluviilor tale, şi vei cădea pe uscat fără ca nimeni să te adune şi să te strângă, ca să ajungi demâncarea fiarelor pământului şi păsărilor cerului, –V~%J«Pune-ţi-voi cârlige în fălcile tale şi-ţi voi lipi de solzii tăi peştii din apele tale şi te voi scoate din mijlocul fluviilor tale împreună cu toţi peştii care s’au lipit de solzii tăi, } JSpune şi cuvîntează: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Vezi! Eu sunt împotriva ta, Faraoane, împărate al Egiptului, marele crocodil, care stă tolănit în mijlocul braţelor Nilului şi zice: «Al meu este Nilul cu apele lui şi eu făcutu-l-am!»|!J«Fiul omului! Îndreaptă-ţi faţa spre Faraon, împăratul Egiptului, şi profeţeşte împotriva lui şi împotriva întregului Egipt.{ yJFost-a cuvântul Domnului către mine, în anul al zecelea, în luna a zecea, în ziua a douăsprezecea, şi-mi grăi:Xz)JŞi-l vor locui fără primejdie, zidi-vor case, sădi-vor vii şi vor fi siguri pe viaţa lor, când voi judeca pe toţi vecinii cei ce îi dispreţuesc, şi ei vor şti că eu sunt Domnul Dumnezeul lor!»~yuJAşa zice Domnul Dumnezeu: «Când voi aduna pe cei din neamul lui Israil dintre popoarele printre care i-am împrăştiat, şi mă voi sfinţi în ei, în văzul popoarelor păgâne, locui-vor pământul pe care l-am dăruit robului meu Iacob;2x]JŞi nu va mai fi pentru neamul lui Israil mărăcine ţepos şi spine usturător printre vecinii care îl dispreţuesc, şi vor cunoaşte că eu sunt Domnul Dumnezeu.»1w[JCând voi trimite ciumă în tine şi va fi sânge pe uliţile tale, şi ucişi vor cădea în mijlocul tău de sabia din jurul tău, cunoaşte-vei că eu sunt Domnul.^v5JŞi spune: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: Iată sunt împotriva ta, Sidoane! Atunci mă voi preamări în tine şi tu vei cunoaşte că eu sunt Domnul, când te voi judeca pe tine şi mă voi sfinţi în tine;MuJ«Fiul omului! Îndreaptă-te cu faţa spre Sidon şi profeţeşte,@t{JŞi a fost cuvântul Domnului către mine şi-mi grăi:sJToţi cei ce te-au cunoscut dintre popoare vor sta înmărmuriţi, căci ai avut un sfârşit năprasnic şi nu vei mai fi!»>ruJCu viclenia negoţului tău pângăritu-ţi-ai sfinţenia ta. De aceea foc va izbucni din tine şi te va mistui şi te voi face cenuşă pe pământ în ochii tuturor privitorilor.qJŞi inima ta se trufi din pricina frumuseţii tale, şi ţi-ai lepădat înţelepciunea ta în schimbul frumuseţii tale! De aceea te-am aruncat pe pământ, din pricina mulţimii păcatelor tale, şi te-am făcut privelişte înaintea împăraţilor.fpEJDar din pricina întinsului tău negoţ, fiindcă lăuntrul tău se umplu de silnicie şi ai păcătuit, te-am izgonit din muntele dumnezeilor şi te-am alungat, heruvim acoperitor, din mijlocul pietrelor scânteietoare.toaJFost-ai fără prihană în căile tale din ziua zidirii tale, până când păcatul se cuibări în tine.n JŞi erai heruvimul miruit să ocroteşti şi te aşezasem în muntele dumnezeilor, şi umblai printre pietrele scânteietoare.mJ Şi erai în grădina lui Dumnezeu, în Eden. Veşmintele tale erau înstelate cu pietre preţioase: cu rubin, topaz, iaspis, crisolit, berii, onix, safir, carbuncul, smarald şi aur, legătura şi aşezarea lor fusese gătită în ziua zidirii tale!=lsJ «Fiul omului! Alcătueşte o plângere pentru regele Tirului şi-i spune: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu! Fost-ai un desăvârşit inel de pecetluit de o negrăită frumuseţe,Jk J Şi a fost iarăşi cuvântul Domnului către mine şi-mi grăi:j J Şi vei muri de moartea celor netăiaţi împrejur, de mâna celor streini, fiindcă eu, Domnul Dumnezeu, am hotărît aşa!»i J Şi vei mai rosti: «Sunt Dumnezeu», în faţa ucigaşilor tăi, cu toate că nu eşti decât om, în mâna ucigaşilor tăi?ohWJPogorî-te-vor în groapă şi vei muri de moartea năprasnică a celui ce moare în adâncul mării./gWJVoi stârni împotriva ta streini, cele mai cumplite neamuri, care vor scoate sabia împotriva minunăţiilor înţelepciunii tale şi vor pângări strălucirea ta.af;JDe aceea aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Fiindcă ţi-ai trufit inima ca un Dumnezeu,eJPrin prisosul înţelepciunii tale în negoţ, ţi-ai sporit averea ta, de aceea şi inima ta ţi s’a îngâmfat de bogăţie! –dJPrin înţelepciunea şi prin priceperea ta ţi-ai agonisit bogăţie şi aur şi argint strângi tu în vistieriile tale!cc?JDrept e că tu eşti mai înţelept decât Danul, şi nici o taină nu-ţi este ascunsă;9bkJ«Fiul omului! Spune-i regelui din Tir: Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Fiindcă s’a îngâmfat inima ta şi ai zis: «eu sunt Dumnezeu şi stau pe tronul lui Dumnezeu în inima mărilor», cu toate că nu eşti decât om şi nu Dumnezeu, şi îţi închipueşti în inima ta că eşti Dumnezeu, –;a sJŞi fu cuvântul Domnului către mine şi-mi grăi:`'J$Neguţătorii popoarelor bat din palme în ciuda ta şi te flueră, căci ţi-ai găsit un sfârşit năprasnic şi în veci nu vei mai fi!»{_oJ#Toţi locuitorii insulelor stau încremeniţi de tine, şi regii lor sunt cuprinşi de groază şi lăcrămează.^%J"Şi acum te-ai sfărâmat, pierit-ai în valurile mării, în adâncurile apelor! Mărfurile tale şi tot norodul tău au căzut în adânc!)]KJ!Când porneau mărfurile tale pe mare, săturai mulţime de popoare, cu bogăţia ta cea mare şi cu mărfurile tale îmbogăţit-ai împăraţii pământului!\J Şi în suspinul lor vor alcătui o plângere pentru tine şi te vor plânge: «Cine a fost ca Tirul strălucit în mijlocul mării![JŞi îşi vor rade capul pentru tine, se vor încinge cu sac şi vor plânge pentru tine cu amărăciune în suflet şi cu suspin amar.zZmJTe vor boci cu mare glas şi vor ţipa amarnic, pulbere îşi vor pune în cap şi se vor tăvăli în cenuşă.YyJŞi toţi vâslaşii tăi coborî-se-vor de pe corăbiile lor; marinarii şi toţi cârmacii mării veni-vor pe uscat,_X7JLa strigătul tău cel puternic cârmacii tremura-vor şi îşi vor pierde cumpătul,W3JAverea ta şi mărfurile tale, marinarii şi cârmacii, meşterii dulgheri pentru dresul spărturilor, cumpărătorii de mărfuri, toţi ostaşii, care se aflau în tine, grosul norodului care se afla în tine se scufundară în adâncul mării, în ziua prăbuşirii tale…VJPe întinsele ape te duceau vâslaşii care te însoţeau. Dar… un vânt de la răsărit te sfărâmă, în inima mării.UJCorăbiile din Tarşiş te slujeau pe tine pentru dusul mărfurilor tale. Şi tu ajunseseşi ticsită şi tare falnică în inima mării.RTJŞi făceau negoţ cu veşminte strălucite, cu mantii de porfiră violetă şi brodată, cu covoare ţesute cu felurite colori, funii împletite şi tari. Cu astfel de lucruri făceau negoţ cu tine.gSGJHaranul, Cane şi Eden făceau negoţ cu tine, chiar Asiria şi Media făceau negoţ cu tine.)RKJNeguţătorii din Saba şi Raema făceau negoţ cu tine, dând în schimb: mirezme de tot soiul, tot felul de pietre nestimate şi aur, pentru mărfurile tale.zQmJArabia şi toţi voevozii Chedarului făceau negoţ cu tine şi-ţi dădeau în schimb: miei, berbeci şi ţapi.AP}JDedan făcea negoţ cu tine cu pături pentru călărit.`O9JDin Uzai îţi aduceau în schimb: fier lucrat, scorţişoară şi trestie mirezmată. N JDamascul făcea negoţ cu tine din pricina produselor tale – a tuturor bogăţiilor tale – cu vin de Helbon şi cu lână…~MuJIuda şi Israilul făceau negoţ cu tine şi dădeau în schimb: grâu, stirax, ceară, miere, untdelemn şi balsam.6LeJEdomul făcea negoţ cu tine din pricina târgului tău mare şi dădea în schimbul mărfurilor tale: carbunculul, smaraldul, crisolitul, visonul, mărgeanul şi rubinele.K!JFiii lui Dedan făceau negoţ cu tine, din depărtate ţinuturi îţi aduceau mărfurile lor şi-ţi dădeau ca plată fildeş şi abanos.MJJDin Togarma îţi dădeau în schimb: cai, călăreţi şi catâri.zImJ Grecii, Tubal şi Meşec făceau negoţ cu tine şi făceau schimb de mărfuri, pe robi şi pe odoare de aramă. HJ Tarşişul făcea negoţ cu tine din pricina prea multei tale bogăţii şi-ţi dădea în schimb: argint, fier, cositor şi plumb.UG#J Fiii Arvadului şi Cilicienii erau de jur-împrejur pe zidurile tale, şi Gamadiţii în turnurile tale; scuturile lor atârnau pe zidurile tale de jur-împrejur şi ele te făceau negrăit de frumoasă.pFYJ Toate corăbiile de pe mare cu marinarii lor erau la tine ca să facă schimb de mărfuri. Perşii, Lidienii şi Libienii erau oşteni în oştirea ta, ei îşi atârnau în tine coiful şi pavăza şi ei îţi făceau podoaba ta.eECJ Bătrânii Biblosului şi meşterii lui erau la tine ca să astupe crăpăturile corăbiei.DwJPrincipii Sidonului şi ai Arvadului îţi erau vâslaşi. Iscusiţii din Simira erau în tine şi-ţi erau cârmaci,#C?JPânzele tale, din vison de Egipt brodat, îţi slujeau şi ca steag. Porfiră violetă şi stacojie din ostroavele Elişa alcătuiau umbrarul corăbiei. B JVâsle făcutu-ţi-au din stejarii din Basan. Acoperişul tău a fost din fildeş prins în lemn de molift din insulele Chitim.~AuJFăcutu-ţi-au toată lemnăria ta de chiparos din Senir, iar ca să-ţi facă un catarg luat-au un cedru din Liban.@}JÎn inima mării se află ţinutul tău, iar corăbierii care te-au făcut, făcutu-te-au negrăită în frumuseţea ta.a?;JŞi spune Tirului care este aşezat pe ţărmul mării, care face neguţătorie cu multe ţinuturi îndepărtate: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu! Tu zis-ai, Tirule, că eşti corabie de desăvârşită frumuseţe.I> J«Şi tu, fiul omului, alcătueşte o plângere asupra Tirului,:= qJFost-a cuvântul Domnului către mine şi-mi zise:}<sJPieire cumplită vei avea şi în veac nu vei mai fi, te vor căuta şi nu te vor afla», – zice Domnul Dumnezeu..;UJPogorî-te-voi la cei ce s’au pogorît în mormânt, la un norod de odinioară, şi-ţi voi găti loc de odihnă în ţara din adâncuri, asemănătoare unor străvechi ruine, la cei care s’au pogorît în mormânt, ca să nu mai fii locuit şi să nu mai dăinueşti în ţara celor vii.B:}JAşa zice Domnul Dumnezeu: «Când te voi preface în cetate pustie, întocmai ca şi cetăţile nelocuite, când voi porni peste tine adâncul apelor celor mari care te vor învălui,9JŞi acum ostroavele se cutremură în ziua căderii tale! Şi se înspăimântă ostroavele din mare de sfârşitul tău!»~8uJŞi de dragul tău ridica-vor o plângere şi-ţi vor grăi: «Cum te-ai prăpădit şi ai pierit din mare, slăvită cetate, care împreună cu locuitorii ei era puternică pe mare! De care se înspăimântau toţi cei ce locuiau pe ţărmuri!-7SJToţi voevozii din ostroavele mării se vor pogorî de pe tron, îşi vor lua coroanele din cap şi se vor dezbrăca de veşmintele lor de felurite colori, se vor înveşmânta în veşminte de jale, se vor trânti la pământ, tremura-vor fără încetare şi din pricina ta vor fi uluiţi, ~~}[|\{zzyOxx(wvvmuittsrrqqpZornn@mellkkWjjaiichh,g9feeZddd+cjbb'aT``G__+^B]]*\[[]ZYXW`V]UUeTT`SLRRQPPOO1NMM8LTKDJJ%IxHH=GGF_EDDCCBAAJ@@8??@>==NJ$Şi aşa plecară la neamurile la care plecară, şi pângăriră numele cel sfânt al meu, încât se spunea despre ei: «Ei sunt poporul lui Dumnezeu şi fură siliţi să iasă din ţara lui!»=J$Şi-i împrăştiai printre neamuri şi-i răspândii în împărăţii, şi-i judecai după viaţa şi după faptele lor!<5J$Şi-atunci am vărsat mânia mea împotriva lor, din pricina sângelui pe care îl vărsară pe pământ şi a idolilor lor cu care îl spurcaseră.C;J$«Fiul omului! Când cei din neamul lui Israil locuiau în pământul lor, se spurcau prin viaţa şi faptele lor şi viaţa lor înaintea mea era ca necurăţia firească a unei femei.;:qJ$Fost-a cuvântul Domnului către mine şi-mi zise:59cJ$«Şi nu voi mai auzi la tine batjocura popoarelor şi ocara noroadelor nu o vei mai purta şi pe poporul tău să nu-l mai laşi fără copii», – zice Domnul Dumnezeu.u8cJ$Să nu mai mănânci oameni şi poporul tău să nu mai rămână fără copii», – zice Domnul Dumnezeu.7J$ Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: «Din pricină că-ţi spun: mâncătoare de oameni eşti tu, şi tu-mi laşi poporul meu fără copii,"6=J$ Şi voi aduce oameni peste voi, poporul meu Israil, care să vă ia în stăpânire şi să-i fiţi moştenire şi să nu-i mai lăsaţi fără copii.»5J$ Şi vă voi înmulţi pe voi oamenii şi dobitoacele – să se înmulţească şi să se prăsească-şi vă voi umplea de locuitori ca în vremurile trecute şi vă voi face mai mult bine decât în vremurile de la început, ca să ştiţi că eu sunt Domnul!4#J$ Şi vă voi înmulţi pe voi oamenii, întreg neamul lui Israil: munţii vor fi locuiţi şi sălaşurile dărâmate vor fi zidite din nou.g3GJ$ Căci iată mă apropiu de voi şi mă îndrept spre voi şi veţi fi araţi şi sămănaţi!2J$Iar voi, munţi ai lui Israil, daţi mlădiţe şi faceţi roduri pentru poporul meu Israil, căci se apropie venirea lui.k1OJ$Şi iarăşi de aceea: «Aşa zice Domnul Dumnezeu: Popoarele vecine cu voi să poarte ocara lor!~0uJ$De aceea profeţeşte împotriva pământului lui Israil şi spune munţilor şi dealurilor şi luncilor şi văilor: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: Iată, în râvna urgiei mele am grăit, fiindcă trebue să ispăşiţi ocara popoarelor.»/3J$De aceea aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: În văpaia ciudei mele, grăit-am împotriva celorlalte popoare păgâne şi împotriva Edomului întreg, care şi-au hotărît ţara mea ca moştenire a lor, cu toată bucuria inimii şi cu dispreţ în suflet ca să le fie pradă-,.3J$Pentru aceasta, munţi ai lui Israil, ascultaţi cuvântul Domnului Dumnezeu: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu munţilor, colinelor, luncilor, văilor, pustiilor sălaşuri dărâmate, oraşelor părăsite, care ajunseseră pradă şi de râs pentru celelalte popoare vecine;-J$De aceea profeţeşte şi spune: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: Fiindcă şi tot fiindcă vă dispreţuiau şi vă doreau cu înfocare vecinii voştri, ca să fiţi în stăpânirea celorlalte popoare, şi voi aţi ajuns de vorbă şi defăimare» norodului, ,9J$Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: Fiindcă vrăjmaşul strigă în ciuda voastră: «Pustietate, aha! să fii deapururi! Stăpânirea noastră eşti!»,+ J$«Şi tu, fiul omului profeţeşte despre munţii lui Israil şi spune: «Munţi ai lui Israil, ascultaţi cuvântul Domnului!C*J#Precum tu te bucuri de casa lui Israil ca să fie pustie, tot aşa îţi voi face şi eu. Pustietate să fii tu, munte Seir, împreună cu tot Edomul, ca să ştii că eu sunt Domnul!»u)cJ#Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Cum te bucuri tu ca ţara mea să fie pustie, aşa îţi voi face şi eu;b(=J# Şi fiindcă tu te îngâmfai cu gura împotriva mea şi mă blestemai, dar eu am auzit,-'SJ# Ca să ştii că eu Domnul am aflat despre toate hulele pe care tu le-ai grăit împotriva munţilor lui Israil: «Pustiiţi să fie şi spre mâncarea voastră!»d&AJ# De aceea, viu sunt eu», zice Domnul Dumnezeu, «că mă voi purta cu tine după vrăjmăşia ta şi după ciuda ta pe care tu ai vădit-o cu ura împotriva lor, şi mă voi descoperi întru ei, când te voi judeca eu,%'J# De vreme ce tu zici: «Ale mele să fie amândouă popoarele şi amândouă ţările, şi eu să le stăpânesc, deşi Domnul este în ele»,|$qJ# Ca să ajungi pustietate deapururi şi cetăţile tale să nu mai fie locuite, ca să cunoşti că eu sunt Domnul.{#oJ#Umplea-voi munţii tăi de morţi, colinele şi văile tale, şi toate luncile tale de ucişi, căzuţi de sabie, " J#Şi voi preface muntele Seir în pustietate nemărginită şi voi nimici dintr’însul pe oricine îşi va face cale pe-acolo;N!J#De aceea, viu sunt eu», – zice Domnul Dumneezu, – «te voi preface în lac de sânge şi sângele să te urmărească, şi fiindcă sângele te-a făcut vinovat, sângele să te urmărească!? wJ#Fiindcă tu ai nutrit duşmănie neîncetată şi ai trecut prin ascuţişul săbiei pe fiu lui Israil, în vremea nenorocirii lor, în vremea când păcatul le apropia sfârşitul,{oJ#Cetăţile le voi preface în mormane de dărâmături şi tu vei fi pustietate, ca să ştii că eu sunt Domnul.<qJ#Şi spune: «Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: Iată că sunt împotriva ta, munte Seir, şi-mi voi întinde mâna mea împotriva ta şi te voi preface în pustietate necuprinsă;a;J#«Fiul omului! Întoarce-te cu faţa spre muntele Seir şi profeţeşte împotriva lui,: qJ#Fost-a cuvântul Domnului către mine şi-mi zise:J"«Voi sunteţi oile mele, oile păşunii mele, oameni sunteţi voi, iar eu sunt Dumnezeul vostru», – zice Domnul Dumnezeu.J"Atunci vor cunoaşte că eu, Domnul Dumnezeul lor, sunt cu ei, iar ei, casa lui Israil, sunt poporul meu», – zice Domnul Dumnezeu.J"Şi le voi întemeia o sădire desăvârşită şi nimeni în ţară nu va mai pătimi de foame şi nu vor mai îndura ocara păgânilor..UJ"Şi nu vor mai fi pradă pentru popoarele păgâne şi fiarele din ţară nu-i vor mai mânca şi vor locui fără grijă, căci nu va fi cine să-i stingherească.nUJ"Atunci pomii de pe câmp îşi vor da roadă lor şi pământul îşi va da rodnicia sa, şi vor locui la adăpost şi vor cunoaşte că eu sunt Domnul, când voi sfărâma jugul şi-i voi mântui din mâna celor ce-i robiseră.s_J"Şi le voi da lor binecuvântare de ploaie mare, şi le voi pogorî ploaie la vreme, ploi binecuvântate!;oJ"Atunci voi încheia legământ de pace şi voi prăpădi orice fiară sălbatică din ţară, ca să poată avea sălaş fără primejdie în pustie şi în păduri să doarmă.r]J"Şi eu, Domnul, voi fi Dumnezeul lor, iar David va fi împărat în mijlocul lor. Eu, Domnul, am grăit.J"Şi voi pune peste ele un păstor, care le va păstori, pe robul meu David; el le va păstori şi el va fi păstorul lor.[/J"Voi ajuta oile mele ca să nu mai fie pradă şi voi judeca între oaie şi oaie.J"Fiindcă voi loviţi cu şoldul şi cu umărul şi împungeţi cu coarnele voastre pe toate cele bicisnice, până ce le goniţi afară,fEJ"De aceea aşa zice Domnul Dumnezeu: «Iată, eu voi judeca între oile grase şi cele slabe.Z-J"Încât oile mele pasc păşunea călcată în picioare şi beau apă tulbure?»NJ"Oare nu-i de ajuns că paşteţi păşunea cea mai bună şi apoi călcaţi în picioare cealaltă păşune, şi că beţi cea mai limpede apă şi pe cealaltă o turburaţi cu picioarele voastre,o WJ"Şi voi, oile mele, aşa zice Domnul Dumnezeu: «Iată că voi judeca pe oi, pe berbeci şi pe ţapi.V %J"«Pe oaia cea pierdută o voi căuta, pe cea rătăcită o voi aduce, pe cea rănită o voi lega, pe cea bolnavă o voi îndzrăveni, pe cea grasă şi pe cea zdravănă o voi paşte precum se şi cuvine.f EJ"Însă eu singur voi paşte turma mea şi o voi duce la odihnă», – zice Domnul Dumnezeu.C J"Pe păşuni frumoase le voi paşte, iar stâna lor va fi pe munţii cei înalţi ai lui Israil. Şi se vor odihni la stână bună şi vor paşte păşune grasă în munţii lui Israil.c ?J" Şi voi scoate oile mele dintre popoare şi le voi strânge din împărăţii, şi le voi aduce în pământul lor şi le voi paşte pe munţii lui Israil, în luncile şi în toate păşunile aşezărilor lui Israil;4aJ" Întocmai cum priveghează ciobanul turma lui în zi de vijelie, aşa voi priveghea eu turma mea şi o voi scăpa de orişiunde s’ar risipi în zi cu nori întunecoşi.xiJ" Fiindcă aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: Iată-mă! Eu voi purta de grijă de oile mele şi le voi priveghia. J" «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: Luaţi aminte! Din mâna păstorilor mei voi cere oile mele şi voi curma odată cu păstoritul oilor, şi păstorii nu se vor mai paşte pe sineşi! Scăpa-voi turma mea din gura lor, ca să nu le mai fie spre mâncare,?yJ" De aceea, ascultaţi, păstorilor, cuvântul Domnului:pYJ"«Viu sunt eu», zice Domnul Dumnezeu. «Deoarece turma mea a ajuns pradă şi demâncarea tuturor fiarelor sălbatice, fiindcă n’au păstor, iar păstorii mei nu umblară cu oile, ci se păstoriră pe sineşi şi nu oile mele,FJ"Pentru aceasta, ascultaţi, păstorilor, cuvântul Domnului!6eJ"Şi rătăciră oile mele pe toţi munţii şi pe toate dealurile înalte şi se risipiră oile pe faţa pământului, fără să aibă cine le căuta şi cine le îngriji. J"Şi oile mele se împrăştiară din lipsă de păstor şi ajunseră demâncarea tuturor fiarelor sălbatice şi se răzleţiră,wJ"Pe oaia slabă n’aţi înzdrăvenit-o, pe cea bolnavă n’aţi tămăduit-o, pe cea rănită n’aţi legat-o, pe cea rătăcită n’aţi adus-o înapoi, pe cea pierdută n’aţi căutat-o, iar cu cea zdravănă v’aţi purtat cu silnicie.{oJ"Mâncat-aţi laptele, cu lâna v’aţi îmbrăcat, oile cele grase le-aţi junghiat şi turma n’aţi păzit-o!p~YJ"«Fiul omului! Prooroceşte împotriva păstorilor lui Israil, prooroceşte şi le spune păstorilor: Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu:«Vai de păstorii lui Israil! Oare păstorii se păzesc pe ei înşişi? Nu păstoresc ei turma?C} J"Şi a mai fost cuvântul Domnului către mine şi-mi zise:}|sJ!!Şi când se vor adeveri – şi iată că se vor adeveri – cunoaşte-vor că se află profet în mijlocul lor!»!{;J! Şi aşa tu ai ajuns ca un cântăreţ de seamă, cu glas frumos şi care zice bine din harfa sa. Ei ascultă cuvintele tale, dar nu fac nimic din ele!CzJ!Atunci vin la tine, cum vine poporul, şi stau în faţa ta şi ascultă cuvintele tale, dar nu le fac, fiindcă în gura lor este minciună, ci fac după inima lor lacomă de câştig.Zy-J!Dar iată, fiul omului, că fiii poporului tău sfătuesc despre tine pe lângă zid şi la uşile caselor şi spun unul către altul: «Haideţi şi ascultaţi ce fel este cuvântul care iese de la Domnul!»"x=J!Ca să cunoască ei că eu sunt Domnul, mai ales când voi pustii ţara cu desăvârşire, din pricina blestemăţiilor pe care le făptuesc locuitorii.:wmJ!Şi voi preface ţara în pustietate fără ţipenie de om, strălucirea puterii să se curme, iar munţii lui Israil să rămâie pustii şi să nu mai treacă nimeni prin ei,zvmJ!Aşa să le grăieşti: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu! Viu sunt eu: cadă în ascuţişul săbiei cei ce locuesc în aşezările dărâmate, cei din ţarină să fie hrană fiarelor, cei din castele şi din peşteri să moară de ciumă!'uGJ!Vă bizuiţi pe spada voastră şi săvârşiţi blestemăţii şi fiecare întinează pe femeia aproapelui său, şi mai cugetaţi să stăpâniţi ţara?»At{J!De aceea spune-le: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu! Voi mâncaţi pe munţi şi staţi cu ochii ţintă la idolii voştri, vărsaţi sânge, şi mai cugetaţi să stăpâniţi ţara?hsIJ!«Fiul omului! Locuitorii aşezărilor dărâmate din pământul lui Israil zic astfel: «Avraam a fost unul şi lui i s’a dat în stăpânire ţara, dar noi suntem mulţi şi nouă ne este dată ţara în stăpânire!»BrJ!Atunci fost-a cuvântul Domnului către mine şi-mi zise: kX~u}}|{{mzYyxx w,v5umtssIrYqq-ponnpm~ll~kkjihgg4fmedpcba`__c^]N\\[[[QZeYYOXsWVVRUUTSSRR?QPP/OJNMMLKK^JII]HFFTEE^EDCCCBEAAQ@?>>=b<';:`998866 5I4[33822$1y1 0:/..--o,B+*a))(]'t&%$##F"|! 7GK~pK&7Y D B O#ykfZEJ.Şi când va intra împăratul, să intre prin pridvorul porţii şi să iasă tot pe acolo.Y7J.Prinos de pâine să dea o efă de fiecare viţel şi o efă de fiecare berbec, iar pentru miei, cât îi va da mâna, şi untdelemn, un hin de efă.yXkJ.În ziua cu lună nouă să aducă un viţel tânăr fără beteşug, şase miei şi un berbec fără beteşug. W J.Prinos de pâine o efă de fiecare berbec, iar pentru miei prinos de pâine, cât îi dă mâna, şi untdelemn, un hin de efă.V-J.Şi arderea de tot pe care trebue s’o aducă împăratul Domnului în ziua Sâmbetei este: şase miei fără cusur şi un berbec fără cusur,lUQJ.Dar şi norodul ţării să se închine Domnului dinaintea porţii, la Sâmbete şi la lunile noi.T/J.Şi împăratul să intre de afară prin pridvorul porţii şi să se oprească între stâlpii porţii, iar preoţii să aducă arderea lui de tot şi jertfa de pace a lui şi el să se închine pe pragul porţii şi să iasă. Şi poarta să nu se închidă până seara.JS J.Aşa zice Domnul Dumnezeu: «Poarta curţii cea de dinlăuntru, care dă spre răsărit, să stea închisă şase zile lucrătoare, iar în ziua Sâmbetei şi la lună nouă să stea deschisă.HR J-În luna a şaptea, în cincisprezece zile, la praznicul corturilor, să aducă şapte zile aceleaşi jertfe: pentru păcat, arderi de tot şi prinoase de pâine şi untdelemnul trebuitor.»QyJ-Apoi prinos de pâine să aducă o efă de fiecare viţel şi o efă de fiecare berbec, iar untdelemn, un hin la efă.iPKJ-Şi în cele şapte zile ale praznicului să aducă ardere de tot pentru Domnul, şapte viţei şi şapte berbeci fără meteahnă în fiecare zi, timp de şapte zile, şi câte un ţap jertfă pentru păcat în fiecare zi.|OqJ-Şi împăratul să aducă în ziua aceea pentru el şi pentru norodul ţării un viţel ca jertfă pentru păcat.NJ-În ziua a paisprezecea a lunii întâia, să prăznuiţi Paştile, praznic de o săptămână de zile, în care să mâncaţi azime.%MCJ-Tot aşa să faceţi la zi-întâi a lunii a şaptea, pentru cel ce a păcătuit cu ştiinţă sau din neştiinţă, ca să curăţiţi templul de păcate.?LwJ-Şi preotul să ia din sângele jertfei pentru păcat şi să ungă uşorii templului, precum şi cele patru colţuri ale cadrului jertfelnicului şi uşerii porţii de dinlăuntru./KWJ-Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «La zi-întâi a lunii întâia să luaţi un viţel tânăr fără beteşug ca jertfă pentru păcat, pentru curăţirea templului.\J1J-Din pricină că împăratul trebue să aducă arderile de tot, prinosul de pâine şi turnarea la praznice, la lunile noi, la Sâmbete, precum şi la toate prăznuirile casei lui Israil. El este cel ce aduce jertfa pentru păcat, prinosul de pâine, arderea de tot şi jertfele de pace, ca să ispăşească păcatele casei lui Israil.»NIJ-«Tot norodul ţării să dea darul acesta împăratului lui Israil,cH?J-Apoi o oaie din turmă, să dea dar una la două sute, toate neamurile lui Israil: pentru prinosul de pâine, pentru arderea de tot şi pentru jertfele de pace, pentru ispăşirea voastră», – zice Domnul Dumnezeu.G}J-Dijma pentru untdelemn: o zecime de bat la un cor, fiindcă zece baţi fac un cor, şi într’un cor intră zece baţi.FJ- Iată şi dijma pe care s’o luaţi pentru el: o şesime de efă la homerul de grâu; o şesime de efă la homerul de orz.EJ- Siclul să aibă douăzeci de ghere. Mina să fie de douăzeci de sicli, de douăzeci şi cinci de sicli şi de cincisprezece sicli."D=J- Efa şi batul să aibă aceeaşi mărime, batul o zecime dintr’un homer, şi efa a zecea parte dintr’un homer. Măsura să se facă deci cu homerul.DCJ- «Să aveţi cântare drepte, efă dreaptă şi bat drept;ZB-J- Aşa zice Domnul Dumnezeu: «Destul, împăraţi ai lui Israil! Curmaţi cu silnicia şi cu asuprirea! Judecaţi după pravila cea dreaptă! Scutiţi pe norodul meu de tâlhăriile voastre!» – zice Domnul.0AYJ-Aceasta să fie moştenirea lui în Israil, ca împăraţii să nu mai împileze poporul meu, ci ţara s’o ia în stăpânire fiii lui Israil după seminţiile lor.F@J-Şi împăratului să-i dai de amândouă părţile darului sfânt şi a moşiei cetăţii, la răsăritul darului sfânt şi la răsărit de moşia cetăţii, pentru apus la apus şi pentru răsărit la răsărit, o lungime potrivit cu fiecare parte de la graniţa de apus până la graniţa de răsărit a ţării.I? J-Şi ca moşie a cetăţii să masori o făşie lată de cinci mii de prăjini pe douăzeci şi cinci de mii de lungă, cât darul cel sfânt ridicat, şi să fie pentru tot neamul lui Israil.=>sJ-Şi altă bucată de douăzeci şi cinci de mii de prăjini lungime pe zece mii lăţime, să fie pentru leviţii care-mi slujesc mie în templu, moşie pentru cetăţi de locuit.1=[J-Să fie osebită pentru preoţii care-mi slujesc mie la templu, care se apropie să slujească pe Domnul, să aibă loc pentru casele lor, anume pentru sfinţenia lor.E<J-Iar din această bucată măsoară una de douăzeci şi cinci de mii de prăjini lungime pe zece mii lăţime, care să fie pentru templu, cea mai sfântă bucată de pământ din ţară.>;uJ-Din acest ţinut să se păstreze pentru templu un pătrat de cinci sute de prăjini pe cinci sute, înconjurat de o făşie de cincizeci de coţi de loc de izlaz de jur-împrejur.(: KJ-Şi când veţi împărţi la sorţi ţara pe care o veţi stăpâni, să hărăziţi Domnului un ţinut, ca dar sfânt ridicat din pământul ţării, lung de douăzeci şi cinci de mii de prăjini şi lat de douăzeci de mii, care să fie sfânt în tot cuprinsul lui de jur-împrejur.g9GJ,Şi nici hoit, ori dobitoc sfâşiat: păsări ori dobitoace, să nu le mănânce preoţii!» 8 J,Fruntea din orice fel de pârgă, orice jertfă ridicată, de orice fel. din toate jertfele ridicate ale voastre, să fie ale preoţilor, fruntea din lamura făinurilor voastre să o daţi preotului, ca să se reverse binecuvântarea peste casele voastre.7J,Prinosul, jertfa pentru păcat şi cea pentru vină s’o mănânce ei, şi oricine va fi hărăzit pieirii să fie al lor. 6J,«Şi iată care să fie moştenirea lor: Eu sunt moştenirea lor şi moşie să nu li se dea în Israil, căci eu sunt moşia lor!,5QJ,Iar în ziua când va intra în templu, în curtea cea de dinlăuntru, ca să slujească în templu, să aducă jertfă pentru păcat», – zice Domnul Dumnezeu.G4J,Şi după ce a ajuns necurat, să se socotească şapte zile,,3QJ,Să nu se apropie de mort, ca să nu se spurce; ci numai de tată, de mamă, de fiu, de fiică, de frate şi de soră nemăritată, îngăduit este să se spurce.H2 J,În pricinile nehotărîte, ei să facă judecată şi să judece după pravila mea. Să păzească legile, şi rânduielile mele la toate praznicele mele şi Sâmbetele să le sfinţească.1yJ,Să înveţe pe norodul meu osebirea între ceea ce este sfânt şi lumesc, şi între ceea ce este curat şi spurcat.0+J,Să nu-şi ia soţii văduve ori despărţite de bărbaţi, ci numai fecioare, din neamul lui Israil, însă văduva să fie văduvă de preot;T/!J,Nici un preot să nu bea vin când va intra în curtea cea de dinlăuntru.l.QJ,Capul să nu şi-l radă, dar nici părul să nu-l lase să le crească lung, ci să şi-l tundă.l-QJ,Când vor ieşi în curtea cea de dinafară, la popor, să se dezbrace de odăjdiile cu care au slujit şi să le lase în chiliile templului, şi să se îmbrace cu altele, ca să nu sfinţească ei norodul cu odăjdiile lor.,J,Scufii de in să-şi pună în cap, să aibă pantaloni de in pe coapsele lor, şi să nu se încingă aşa fel ca să asude.E+J,Dar când vor intra pe porţile curţii celei de dinafară, să se îmbrace cu veşminte de in şi nu cu veşminte de lână, când vor sluji în curtea cea de dinlăuntru şi în templu.*J,«Ei să intre în templul meu şi să se apropie de masa mea, ca să-mi slujească, şi să aibă grijă de slujirea mea. )9J,Preoţii leviţi, fiii lui Ţadoc, care mi-au slujit mie în templu, atâta vreme cât fiii lui Israil se rătăciseră de mine, ei să se apropie de mine, ca să-mi slujească şi să stea în faţa mea, ca să-mi aducă jertfe: grăsime şi sânge», – zice Domnul Dumnezeu.!(;J,Şi de aceea să li se dea îndeletnicire, să fie străjări ai templului, pentru orişice lucru şi pentru orişice s’ar săvârşi într’însul.`'9J, Să nu se apropie de mine, ca să-mi fie preoţi, şi nici de toate cele sfinte ale mele, în locurile cele prea sfinte, ci să-şi poarte ocara pentru blestemăţiile pe care au îndrăznit să le săvârşească.p&YJ, Şi din pricină că au slujit idolilor lor şi au fost pentru neamul lui Israil pricină de scandal, îmi ridic mâna mea cu jurământ împotriva lor». – zice Domnul Dumnezeu, – «ca să-şi ispăşească fărădelegea lor.d%AJ, Aceia, îngăduit este să fie slugi la templul meu, străjări la porţile templului şi robi ai templului. Ei să junghie pentru popor arderile de tot şi jertfele, şi să-i stea la îndemână, ca să-i slujească.,$QJ, Ci numai leviţii, iar cei care s’au depărtat de mine şi care au rătăcit atâta vreme cât rătăcise şi Israil, după idolii lor, să-şi tragă păcatul.H# J, Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: «Orice om strein, netăiat împrejur la inimă şi la trup, adică nici un strein din cei ce se află în mijlocul lui Israil, să nu intre în templul meu,"{J,Şi n’aţi făcut slujba mea în templu, ci i-aţi rânduit pe ei să slujească în templul meu, în folosul vostru.-!SJ,Destul că mi-aţi băgat înlăuntru streini, netăiaţi împrejur la inimă şi la trup, în templul meu, ca să mi-l pângărească, atunci când îmi aduceţi jertfe de pâine, grăsimea şi sângele, şi într’acest chip aţi stricat cu toate blestemăţiile voastre legământul meu!* MJ,Şi spune acestui neam îndărătnic, neamului lui Israil: «Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu! Destul vouă, neam al lui Israil, cu toate blestemăţiile voastre!(IJ,Şi Domnul îmi zise: «Fiul omului! Stărueşte cu inima, uită-te cu ochii şi ascultă cu urechile, ceea ce eu îţi voi grăi despre toate rânduielile templului Domnului, despre toate legile lui, şi îndreaptă-ţi luarea aminte la toţi cei ce intră pe toate porţile templului,9kJ,Apoi mă duse înspre poarta de la miază-noapte, în faţa templului, şi când m’am uitat, iată că slava Domnului umplea templul. Şi atunci căzui cu faţa la pământ.7J,Ci numai singur împăratul să vie pe ea, ca să mănânce pâine înaintea Domnului, să intre prin pridvorul porţii şi să iasă tot pe acolo.»\1J,Şi-mi zise mie Domnul: «Poarta acesta să stea închisă şi să nu se deschidă, nimeni să nu intre printr’însa, fiindcă Domnul Dumnezeul lui Israil a trecut printr’însa. De aceea să stea închisă. J,Apoi mă întoarse spre poarta cea de dinafară a templului, care poartă dă spre răsărit, şi iată că era închisă.MJ+Şi după trecerea acelor zile, în ziua a opta şi mai departe, preoţii să aducă pe jertfelnic arderile lor de tot, jertfele lor de pace şi eu voi fi îndurător», – zice Domnul Dumnezeu.iKJ+Şapte zile să facă ispăşire pentru jertfelnic, să-l curăţească şi să-l sfinţească.&EJ+Şi să jertfească ei aşa timp de şapte zile câte un ţap jertfă pentru păcat, câte un viţel şi câte un berbec din turmă, toţi fără meteahnă.J+Pe care să-i aducă înaintea Domnului, iar preoţii să arunce peste ei sare şi să-i aducă ardere de tot pentru Domnul.J+Şi după ce vor sfârşi cu curăţitul, să ia un viţel tânăr fără racilă şi un berbec din turmă fără racilă,J+A doua zi să aducă un ţap fără meteahnă jertfă pentru păcat, ca să curăţe jertfelnicul, precum îl curăţiseră cu viţelul.J+Să mai ia un viţel ca jertfă pentru păcat, pe care să-l ardă într’un loc anumit al templului, dar afară din templu.iKJ+Şi ei să ia din sângele lui şi să ungă cele patru coarne ale jertfelnicului, în cele patru colţuri ale cadrului şi marginea care iese înafară de jur-împrejur, ca să-l curăţe de păcate şi să-l sfinţească.>uJ+Să dai preoţilor leviţi, cei din neamul din Ţadoc, care se vor apropia de mine», – zice Domnul Dumnezeu, – «ca să-mi slujească, un viţel tânăr jertfă pentru păcat.U#J+Şi-mi zise: «Fiul omului! Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu! Iată care să fie rânduiala jertfelor la jertfelnic: În ziua când va fi să se aducă ardere de tot şi să se stropească pe el cu sânge,/WJ+Cadrul cel mare era de paisprezece coţi de lung şi de paisprezece coţi de larg, cele patru margini ale lui erau asemenea. Cadrul cel mic de şaisprezece coţi de lung şi de şaisprezece de larg, încât cele patru laturi ale lui erau deopotrivă. Marginea care ieşea în afară era de o jumătate de cot, iar temelia pe care se sprijinea era de jur-împrejur de un cot. Şi avea o scară înspre partea de răsărit.+J+Vatra jertfelnicului era lungă de doisprezece coţi şi lată de doisprezece coţi, aşa că cele patru margini ale lui alcătuiau un pătrat.xiJ+Şi vatra jertfelnicului era înaltă de patru coţi, iar de la vatră în sus se înălţau coarnele, un cot.' GJ+De la temelie până la cadrul de jos, doi coţi, cu lărgime de un cot, şi de la cadrul cel mic până la cadrul cel mare. patru coţi, cu un cot lăţime.) KJ+ Iată şi măsura jertfelnicului socotită în coţi, – cotul cuprinzând un cot obişnuit şi un lat de mână. Temelia lui era lată de un cot şi înaltă de un cot, iar marginea care ieşea înafară de jur-împrejur era de o palmă. Iată care era şi înălţimea jertfelnicului: !J+ Iată care este pravila templului: Tot cuprinsul lui, pe vârful muntelui de jur-împrejur, este prea sfânt. Aceasta-i pravila templului.6 eJ+ Şi de faptele lor; fă planul templului şi întocmirea lui, ieşirile, intrările şi formele lui, toate rânduirile şi întreaga lui înfăţişare şi toate arătările lui, şi scrie lămurit înaintea ochilor lor, ca să ia aminte ei la orânduirile şi legile lui după care să trăiască.» /J+ Iar tu, fiul omului, descrie bărbaţilor casei lui Israil templul, precum şi chipul întocmirii lui, ca să se ruşineze de fărădelegile lor,/J+ Şi acum ei vor îndepărta necredinţa lor şi leşurile regilor de mine, ca în felul acesta eu să pot sălăşlui în mijlocul lor deapururi.J+Punând pragul lor lângă pragul meu, uşorii lor lângă uşorii mei, încât numai un perete ne despărţea şi astfel întinau numele cel sfânt al meu cu blestemăţiile pe care le săvârşeau, din care pricină i-am şi nimicit întru urgia mea.=sJ+Şi-mi zise: «Fiul omului! Acesta-i locul tronului meu şi acesta-i locul tălpilor picioarelor mele, unde voi locui în mijlocul fiilor lui Israil, ca neamul lui Israil să nu mai întineze numele cel sfânt al meu, nici ei, nici regii lor cu necredinţa lor şi cu leşurile regilor lor în mijlocul lor,^5J+Şi am auzit pe cineva care-mi grăia mie din templu, iar omul stătea lângă mine. J+Atunci mă ridică pe mine Duhul şi mă duse în curtea cea de dinlăuntru, şi iată că templul era plin de slava Domnului.c?J+Şi slava Domnului intră în templu, pe poarta a cărei faţă dădea înspre răsărit.I J+Şi vedenia pe care o văzui fu ca aceea pe care o văzusem, când el a venit ca să piarză cetatea, vedenia cerului pe care o văzusem la fluviul Chebar. Şi am căzut cu faţa la pământ.J+Şi iată slava Domnului venea dinspre răsărit, iar vuetul ei era ca vuetul unei ape mari, şi pământul strălucea de slava lui.? {J+După aceea mă duse la poarta care dă spre răsărit,c?J*Şi în cele patru laturi măsură de jur-împrejur clădirea şi găsi aceeaşi măsură: lungimea de cinci sute de coţi şi lăţimea de cinci sute de coţi, ca să osebească locul sfânt de cel ce nu este sfânt.I~ J*Şi se întoarse spre apus şi măsură cinci sute de prăjini,<}sJ*Şi spre miază-zi măsură cinci sute de prăjini,{|oJ*Apoi măsură în partea dinspre miază-noapte, şi găsi el de jur-împrejurul clădirii cinci sute de prăjini,s{_J*Şi măsură el partea cea de la răsărit cu prăjina şi găsi de jur-împrejur cinci sute de prăjini.#z?J*Şi după ce a sfârşit cu măsurătoarea înlăuntrul templului, m’a scos pe poarta cea de la răsărit şi a început să măsoare de jur-împrejur.y#J*Şi după ce au intrat la slujbă, preoţii să nu iasă din templu drept în curtea cea de dinafară, ci să se dezbrace de odăjdiile cu care au slujit, căci sunt sfinte şi să se îmbrace cu alte veşminte şi apoi să se ducă să asculte pricinile poporului.»Bx}J* Şi el îmi zise: «Chiliile de la miazănoapte şi chiliile de la miază-zi, din faţa locului închis, sunt chiliile sfinte, în care preoţii, slujitorii Domnului, mănâncă cele prea sfinte şi unde pun ei lucrurile prea sfinte: prinoasele, jertfele pentru păcat şi pentru vină, fiindcă este loc sfânt.wJ* Întocmai ca uşile chiliilor de la miază-noapte; şi mai era o uşă la capătul drumului, un drum dealungul zidului înspre răsărit. vJ* Pe dinaintea lor trecea un coridor, şi ele semănau cu cele de la miază-noapte, ca lungime, lăţime, ieşiri, aşezare şi uşi,RuJ* Acolo unde începea capătul zidului curţii. După aceasta mă duse înspre miază-zi, şi iată că în faţa locului închis şi în faţa clădirii din dosul templului se aflau de asemenea chilii. t J* Mai jos decât aceste chilii, era uşa unui coridor înspre răsărit, pentru cel ce vrea să intre din curtea cea de dinafară,sJ*Căci lungimea chiliilor înspre curtea cea de dinafară era de cincizeci de coţi, iar înspre faţa templului de o sută de coţi,r!J*Se mai afla şi un zid lung de cincizeci de coţi, care mergea dealungul chiliilor, înspre curtea cea de dinafară, prin faţa chiliilor.OqJ*Chiliile erau în trei caturi şi n’aveau stâlpi ca aceia din curtea cea de dinafară. Din această pricină chiliile cele de sus erau mai înguste decât cele din caturile de mijloc şi de jos.)pKJ*Chiliile cele de sus, fiindcă galeriile luau din locul cuvenit lor, erau mai înguste decât cele din catul de la mijloc şi decât cele din catul cel de jos.*oMJ*În faţa chiliilor era un coridor care se prelungea înlăuntru, de zece coţi de lat şi lung de o sută de coţi. Uşile chiliilor se deschideau înlăuntru.`n9J*Şi se lovea într’o margine lungă de douăzeci de coţi de curtea cea de dinlăuntru şi într’altă margine de caldarâmul curţii de dinafară. Acolo se aflau galerii cu trei caturi, unele în faţa altora.emCJ*Lungimea era de o sută de coţi înspre miază-noapte şi lăţimea de cincizeci de coţi.ll SJ*Apoi mă duse în curtea cea de dinlăuntru înspre răsărit, apoi înspre miazănoapte, şi mă îndreptă spre chiliile care se aflau în faţa locului închis şi în faţa clădirii din dosul templului, spre miază-noapte.1k[J)Pe pereţii lăturaşi ai pridvorului erau ferestre mai largi înlăuntru şi palmieri de o parte şi de alta. Dar şi chiliile laterale ale templului aveau streşini.j/J)Pe uşile Sfintei erau închipuiţi heruvimi şi palmieri, ca şi cei făcuţi pe pereţi. Pridvorul cel de dinafară avea o streaşină de lemn.ci?J)Şi Sfânta Sfintelor avea tot două uşi. Fiecare uşă a Sfintei avea două canaturi şi câte două uşcioare care se deschideau într’o parte şi în alta, două pentru un canat şi două pentru celălalt canat.!h=J)Sfânta avea două uşi.5gcJ)Înalt de trei coţi şi lung de doi coţi şi lat de doi coţi; coarnele, temelia şi pereţii erau de lemn. Şi el mi-a zis: «Iată masa care este înaintea Domnului».ufcJ)Uşorii Sfintei erau pătraţi, iar în faţa Sfintei Sfintelor, era ceva ca un chip de jertfelnic de lemn,wegJ)De la pardosea şi cât ajungea căptuşala, adică pe pereţii Sfintei, erau făcuţi heruvimi şi palmieri.3d_J)Pe o parte avea chip de om, care căta spre palmier, şi pe alta avea chip de leu, care privea spre palmier. Şi aşa era rânduit de jur-împrejurul întregului templu.zcmJ)Erau închipuiţi heruvimi şi palmieri, câte un palmier între doi heruvimi. Fiecare heruvim avea două feţe:2b]J)Şi o perdea atârna în jos la uşa Sfintei Sfintelor, în partea de dinafară, iar pe tot peretele de jur-împrejur, atât în Sfânta Sfintelor cât şi în Sfânta,gaGJ)Erau căptuşite, şi ferestrele mai largi înlăuntru dădeau lumină de jur-împrejur în cele trei încăperi, iar căptuşala era făcută de jur-împrejur cu lemn dat la rindea, de la pardosea şi până la ferestre.W`'J)Apoi măsură lungimea clădirii din dosul templului în faţa locului închis, care este în dosul clădirii, cu zidurile de o parte şi de alta, o sută de coţi. Sfânta Sfintelor, Sfânta şi pridvorulh_IJ)Lăţimea pieptului templului şi locul cel închis înspre răsărit era de o sută de coţi.%^CJ) Şi el măsură templul, şi găsi lungimea de o sută de coţi, iar locul închis, clădirea din dosul templului şi zidul, o lungime de o sută de coţi.g]GJ) Clădirea din dosul templului, care se afla în partea de apus, în faţa locului închis, avea o lăţime de şaptezeci de coţi, iar peretele clădirii avea o lăţime de cinci coţi, şi lungimea de nouăzeci de coţi.\7J) Uşile clădirii dădeau în locul cel gol: o uşă la miază-noapte şi una la miază-zi, iar lăţimea locului de jur-împrejur era de cinci coţi.b[=J) Şi între chilii era un loc închis de douăzeci de coţi de jur-împrejurul templului.xZiJ) Lăţimea zidului clădirii în afară era de cinci coţi, iar între chiliile templului era câte un loc gol.sY_J)Iar împrejurul templului am văzut un caldarâm. Temeliile chiliilor erau de o prăjină de şase coţi,,XQJ)Aşa că chiliile erau tot mai largi cu cât erau mai sus, după cum zidul se răsfrângea mergând mai sus de jur-împrejurul templului. Pentru aceasta lărgimea clădirii creştea în sus şi din catul cel mai de jos te urcai în cel din mijloc, şi din cel din mijloc în cel mai de sus._W7J)Chiliile erau în jur, chilie de chilie, câte treizeci, în fiecare din cele trei caturi şi în ziduri erau prichiciuri de jur-împrejur, care erau răsfrânte înspre chilii, şi nu intrate în zidul templului,VJ)Apoi măsură zidul templului şi găsi şase coţi, şi lăţimea clădirii care era de jur împrejurul templului, era de patru coţi./UWJ)Apoi măsură lungimea Sfintei Sfintelor: douăzeci de coţi, şi lăţimea: douăzeci de coţi, pe partea Sfintei. Şi mi-a zis: «Aceasta este Sfânta Sfintelor».hTIJ)Apoi, intră în Sfânta Sfintelor şi măsură uşorul uşii şi găsi doi coţi, lărgimea uşii era de şase coţi, iar pereţii de amândouă părţile uşii aveau şapte coţi de o parte şi şapte de cealaltă parte.SJ)Lărgimea uşii era de zece coţi, iar pereţii dintr’o parte şi dintr’alta ai uşii erau groşi de cinci coţi de o parte şi de cinci de cealaltă parte. Pe urmă măsură şi lungimea Sfintei: patruzeci de coţi lungime şi douăzeci de coţi lărgime.ZR /J)Apoi mă aduse în Sfânta. Şi măsură pereţii cei întocmai ca pilaştrii care erau de şase coţi de largi de o parte şi de şase coţi de largi de cealaltă parte, anume lărgimea cortului descoperirii._Q7J(1Lărgimea pridvorului era de douăzeci de coţi şi înălţimea de doisprezece, şi te urcai pe douăzeci de trepte. Lângă pereţii cei groşi se aflau două columne, una de o parte şi alta de cealaltă parte.KPJ(0Apoi mă duse spre pridvorul templului şi măsură pereţii cei groşi ai pridvorului şi găsi că sunt de cinci coţi de o parte şi de cinci coţi de cealaltă parte. Lărgimea uşii era de paisprezece coţi, iar pereţii de pe de laturile uşii erau de trei coţi pe o parte şi tot de trei coţi pe cealaltă parte.(OIJ(/Apoi el măsură curtea cea de dinlăuntru şi o găsi pătrată: o sută de coţi lungime şi o sută lărgime. Şi jertfelnicul se afla înaintea templului.BN}J(.Chilia cu faţa spre miază-noapte este pentru preoţii care fac slujbă la jertfelnic. Ei sunt feciorii lui Ţadoc, din fiii lui Levi, şi sunt singurii îndrituiţi să slujească.»mMSJ(-Şi mi-a grăit: «Chilia cu faţa spre miază-zi este pentru preoţii care fac slujbă în templu;LJ(,Şi iarăşi mă duse în curtea cea de dinlăuntru, şi în curtea cea de dinlăuntru se aflau două chilii, una lângă peretele porţii de la miază-noapte, cu faţa spre miază-zi, şi alta lângă peretele porţii de la miază-zi, cu faţa spre miază-noapte.WK'J(+Iar pe dinlăuntru era un pervaz de un lat de mână aşezat de jur-împrejur. Mesele aveau un acoperământ, ca atunci când se aflau afară să apere de ploaie şi de căldură cărnurile pentru jertfă.vJeJ(*Şi mai erau patru mese de piatră lucrată, pentru arderile de tot, mese lungi de un cot şi jumătate, late de un cot şi jumătate şi înalte de un cot. Pe ele se puneau uneltele pentru junghierea arderilor de tot şi pentru jertfe.IJ()Patru mese de o parte şi patru mese de cealaltă parte a peretului lăturaş, în totul opt, pe care se junghiau jertfele.6HeJ((Lângă peretele din laturea de la miază-noapte, cum vii de la poartă, se aflau două mese, iar lângă celălalt perete lateral al pridvorului, se aflau alte două mese,!G;J('În pridvorul porţii erau două mese de o parte şi două de alta, ca să se junghie pe ele arderea de tot, jertfa pentru păcat şi cea pentru vină.>FwJ(&Şi m’a dus iarăşi la poarta cea de la răsărit.9EkJ(%Pridvorul dădea spre curtea cea de dinafară şi pereţii cei dintre chilii erau împodobiţi cu întruchipări de palmieri de o parte şi de alta, şi scara avea opt trepte.mDSJ($Chilioarele, pereţii cei dintre chilii şi pridvorul ei aveau aceeaşi măsură, şi aveau ferestre de jur-împrejur ca şi pridvorul. – Clădirea avea lungimea de cincizeci de coţi şi lăţimea de douăzeci şi cinci. –lCQJ(#După aceea m’a adus la poarta cea de la miază-noapte şi măsurând-o găsi aceeaşi măsură::BmJ("Pridvorul dădea spre curtea cea de dinafară, pereţii cei dintre chilii erau împodobiţi cu întruchipări de palmieri şi pe o parte şi pe alta, şi scara avea opt trepte.AJ(!Chilioarele, pereţii cei groşi dintre chilii şi pridvorul aveau aceeaşi măsură ca şi celelalte, şi tot aşa aveau ferestre ca şi pridvorul lui de jur-împrejur. – Clădirea era de cincizeci de coţi lungime şi douăzeci de coţi lăţime.@yJ( Apoi m’a dus în curtea cea de dinlăuntru, înspre răsărit. Şi măsură poarta şi o găsi de aceeaşi măsură.)?KJ(Pridvorul dădea înspre curtea cea de dinafară. Pereţii cei groşi dintre chilii erau împodobiţi cu întruchipări de palmieri, iar scara avea opt trepte.z>mJ(– Deci de jur-împrejur se aflau pridvoare lungi de douăzeci şi cinci de coţi şi largi de cinci coţi. –k=OJ(Chilioarele, pereţii cei groşi dintre chilii şi pridvorul aveau aceeaşi măsură dar aveau ca şi pridvorul ferestre de jur-împrejur. – Lungimea clădirii era de cincizeci de coţi şi lăţimea de douăzeci şi cinci..<UJ(După aceasta mă duse în curtea cea de dinlăuntru, la poarta cea dinspre miază-zi. Şi a măsurat el poarta cea dinspre miază-zi şi ea avea aceeaşi măsură,.;UJ(Dar în curtea cea de dinlăuntru se mai găsea o poartă spre miază-zi. Şi el a măsurat de la o poartă până la cealaltă înspre miază-zi: o sută de coţi.9:kJ(Avea şapte trepte, iar pridvorul dădea înlăuntru spre curte. Şi pereţii cei groşi dintre chiliii erau împodobiţi cu întruchipări de palmieri de o parte şi de alta.C9J(Şi ea avea de jur-împrejur, ca şi pridvorul ei, ferestre la fel cu celelalte ferestre: – lungimea clădirii era de cincizeci de coţi şi lăţimea de douăzeci şi cinci de coţi.r8]J(Apoi mă duse în partea de miază-zi. Şi iată că în partea dinspre miază-zi era o poartă. Şi el măsură lungimea şi lăţimea ei, chilioarele, pereţii cei groşi dintre chilii şi pridvorul ei şi găsi aceeaşi măsură.Y7+J(În faţa porţii de la miază-noapte se afla în curtea cea de dinlăuntru o poartă, ca şi în faţa porţii de la răsărit. Şi a măsurat depărtarea de la o poartă la alta şi găsi o sută de coţi.J6 J(Ferestrele ei şi ferestrele pridvorului şi întruchipările de palmieri erau după măsura porţii care dădea spre răsărit, şi te suiai pe şapte trepte, iar pridvorul dădea spre curte.h5IJ(Ea avea trei chilioare de o parte şi trei de alta, pereţii cei groşi dintre chilii şi pridvorul aveau aceeaşi măsură ca la poarta cea dintâi: – lungimea de cincizeci de coţi şi lăţimea de douăzeci şi cinci.4J(Şi iată era o poartă îndreptată spre miază-noapte, in curtea cea de dinafară, şi măsură lungimea şi lăţimea porţii –3J(Şi a măsurat lărgimea curţii, începând de dinaintea porţii celei mai de jos pe partea dinlăuntru, până dinaintea porţii celei de dinlăuntru, pe partea cea de dinafară şi a găsit o sută de coţi. Apoi mă duse la poarta care da spre miazănoapte,q2[J(Şi mozaicul, mozaicul cel de jos, era de o parte şi de alta a porţilor, potrivit lungimii porţilor.!1;J(Apoi mă duse în curtea cea de dinafară. Acolo erau chilii şi caldarâm de mozaic de jur-împrejurul curţii. Pe mozaic se aflau treizeci de chilii.0yJ(Poarta avea de jur-împrejur ferestre care erau mai largi înspre chilii şi tot aşa şi pridvorul avea ferestre mai largi înlăuntru, iar pereţii cei groşi dintre chilii erau împodobiţi pe o parte şi pe alta cu întruchipări de palmieri.j/MJ(Depărtarea dintre poarta din faţă şi poarta din dos a coridorului era de cincizeci de coţi.v.eJ(Apoi măsură pridvorul şi găsi douăzeci de coţi, şi poarta lui dădea în curtea cea de jur-împrejur,^-5J( Şi a mai măsurat depărtarea de la uşa cea de dinafară a chilioarei până la uşa chilioarei cea din faţa ei, şi a găsit o lărgime de douăzeci şi cinci de coţi de la o uşă până la cealaltă uşă.#,?J( În faţa fiecărei chilioare era o streaşină ieşită înainte, de un cot de fiecare parte, iar chilioara avea şase coţi lungime şi şase lărgime. |~~}K|{ozzyGx[wpvuttNssor]qppo]nn{mll kjfihhEgffeRdd|c:baa3```3__y^H]\[[ZYY XYWtVVuUTSURRdQQQ+PtOO?NMMXLL!K|J|IHGGFF.EDCCvBBiAA:@m?? >==?uTDar dacă îmi veţi descoperi visul împreună cu tâlcuirea lui, veţi primi de la mine bogate daruri şi cinstire multă! Deci descoperiţi-mi visul precum şi tâlcuirea lui!»>TRăspuns-a împăratul şi a zis caldeilor: «Să ştiţi că hotărîrea mea este neclintită! Dacă nu-mi veţi spune visul şi tâlcuirea lui, voi da poruncă să fiţi tăiaţi în bucăţi, iar oasele voastre să fie prefăcute în mormane de dărâmături,1=[TAtunci caldeii au grăit împăratului în grai arameian: «Împărate, să trăieşti deapururi! Spune robilor tăi visul, ca noi să-ţi descoperim tâlcuirea lui!»<yTLe-a zis lor împăratul: «Visat-am un vis din pricina căruia mi s’a turburat duhul, deci vreau să ştiu visul!»P;TAtunci a poruncit împăratul să cheme pe vrăjitori, pe vraci şi pe magi şi pe caldei, ca să-i spună împăratului visele lui. Şi după ce ei au intrat şi s’au înfăţişat împăratului,: !TŞi în anul al doilea al domniei lui Nabucodonosor, a visat Nabucodonosor vise, iar duhul lui s’a turburat şi somnul nu-l mai prindea.b9 ?TŞi Daniil rămase în această dregătorie până în anul întâi al domniei lui Cirus.n8 WTŞi în orice pricină, când era vorba de înţelepciune şi de iscusinţă, pentru care împăratul le cerea dezlegarea, îi găsea pe ei de zece ori mai isteţi decât magii şi decât vrăjitorii din toată împărăţia lui.17 ]TŞi împăratul stătu cu ei de vorbă, dar nu află pe nimeni dintre ei toţi ca pe Daniil, Anania, Misail şi Azaria. Atunci ei fură luaţi în slujba împăratului.&6 GTŞi după trecerea răstimpului pe care împăratul îl hotărîse ca să-i aducă la el, căpetenia famenilor îi înfăţişă înaintea lui Nabucodonosor.H5  TŞi Dumnezeu a hărăzit acestor patru tineri ştiinţă şi iscusinţă în orice fel de scriere, precum şi înţelepciune, încât Daniil se pricepea să tâlcuiască vedeniile şi visele.4 TAtunci supraveghetorul le schimbă mâncarea lor şi vinul pe care trebuia să-l bea şi le dădu mâncăruri de verdeţuri. 3 ;TŞi după un răstimp de zece zile, ei arătau mai frumoşi la faţă şi mai graşi la trup decât toţi feciorii care mâncau din masa împăratului.Q2 TAtunci el le ascultă rugămintea şi încercă cu ei timp de zece zile.31 aT Apoi să te uiţi la feţele noastre şi la feţele feciorilor care mănâncă din bucatele împăratului, şi cum vei crede de cuviinţă, aşa să faci cu robii tăi!»0 }T «Încearcă, te rog, cu servii tăi timp de zece zile şi dă-ne să mâncăm mâncări de verdeţuri şi să bem apă; / T Şi l-a întâmpinat Daniil pe căpetenia famenilor, care fusese pus supraveghetor peste Daniil, Anania, Misail şi Azaria, astfel:2. _T Atunci căpetenia famenilor îi zise lui Daniil: «Mă tem de stăpânul meu, împăratul, care v’a rânduit mâncările şi băuturile; căci de ce să vă vadă el mai slabi la chip decât pe tinerii cei de o vârstă cu voi? Voi îmi puneţi în primejdie capul meu înaintea împăratului.»f- GT Şi Dumnezeu îi dădu lui Daniil să afle în ochii căpeteniei famenilor har şi îndurare.:, oTŞi Daniil îşi puse în gând să nu se spurce cu bucatele împăratului şi cu vinul din care bea el, ci ceru căpeteniei famenilor îngăduinţa ca să nu se pângărească.+ %TŞi căpetenia famenilor le puse nume şi-i chemă: pe Daniil: Belteşaţar, pe Anania: Şadrac, pe Misail: Meşac şi pe Azaria: Abed-Nego.G*  TPrintre ei se aflau iudeii: Daniil, Anania, Misail şi Azaria.h) KTŞi să-i crească aşa vreme de trei ani, după trecerea cărora să intre în slujba împăratului. Pentru aceasta, împăratul le rândui să li se dea în fiecare zi mâncare din mâncările sale şi vin din vinul său.( +TTineri fără nici un cusur trupesc, frumoşi la chip şi înzestraţi cu toată înţelepciunea, iscusiţi în ştiinţă, cu adâncă putere de pătrundere şi cu râvnă, ca să slujească în palatul împăratului, ca să-i înveţe pe ei scrisul şi limba Caldeilor,' 1TAtunci împăratul porunci lui Aşpenaz, căpetenia famenilor săi, să aducă dintre fiii lui Israil, din neam regesc şi din cei de viţă mare,{& qTŞi Domnul dădu în mâna lui pe Ioachim, regele lui Iuda, precum şi o parte din odoarele templului lui Dumnezeu pe care le duse în pământul Şinear, în templul dumnezeului său, şi aşeză aceste odoare în vistieria acestui dumnezeu. % =TÎn anul al treilea al domniei lui Ioachim, regele lui Iuda, porni Nabucodonosor, împăratul Babilonului, împotriva Ierusalimului şi îl împresură.$'J0#Adică de jur-împrejur o întindere de optsprezece mii de prăjini, iar cetatea să poarte numele: «Domnul sălăşlueşte într’însa!»#%J0"În partea de apus, pe o întindere de patru mii cinci sute de prăjini, să fie trei porţi: poarta lui Gad, a lui Aşer şi a lui Neftali,"7J0!În partea de miază-zi, pe o întindere de patru mii cinci sute de prăjini, să fie trei porţi: poarta lui Simeon, a lui Isahar şi a lui Zebulon;!1J0 În partea de răsărit, pe o întindere de patru mii cinci sute de prăjini, să fie trei porţi: poarta lui Iosif, a lui Veniamin şi a lui Dan; 3J0În partea de miază-noapte, pe o întindere de patru mii cinci sute de prăjini, să fie trei porţi: poarta lui Ruben, a lui Iuda şi a lui Levi;}sJ0«Iată şi porţile cetăţii. Dar porţile cetăţii să poarte numele seminţiilor fiilor lui Israil, şi anume:/WJ0Iată deci ţara pe care s’o trageţi la sorţi ca moştenire pentru seminţiile lui Israil, şi iată şi care sunt şi fâşiile lor», – zice Domnul Dumnezeu.2]J0În graniţă cu Gad, hotarul să fie în partea de miază-zi de la Tamar, până la Me-Meribat-Cadeş, apoi de-a-lungul pârăului Egiptului, până la Marea cea Mare.dAJ0În graniţă cu Zebulon, o făşie de la răsărit şi până la apus, seminţia lui Gad;gGJ0În graniţă cu Isahar, o făşie de la răsărit şi până la apus, seminţia lui Zebulon;b=J0În graniţă cu Simeon, o făşie de la răsărit până la apus, seminţia lui Isahar;veJ0În graniţă cu seminţia lui Veniamin, o făşie de la răsărit şi până la apus, seminţia lui Simeon;s_J0Apoi să vină celelalte seminţii: O fâşie de la răsărit şi până la apus, seminţia lui Veniamin;CJ0Iar de la moşia leviţilor şi de la moşia cetăţii, care se află înlăuntrul moşiei împăratului, ţinutul între graniţa lui Iuda şi a lui Veniamin, să fie al împăratului. J0Ceea ce va mai rămânea să fie a împăratului, adică de amândouă laturile părţii sfinte şi a moşiei cetăţii la răsărit, până la graniţa de răsărit, de-a-lungul celor douăzeci şi cinci de mii de prăjini, şi la apus până la graniţa de apus potrivit cu părţile cuvenite seminţiilor, să fie a împăratului, iar partea sfântă şi templul să fie în mijloc.CJ0Toată partea sfântă pe care s’o daţi să fie un pătrat de douăzeci şi cinci de mii pe douăzeci şi cinci de mii de prăjini: aşa să fie partea sfântă şi moşia cetăţii.LJ0Iar locuitorii cetăţii să fie din toate seminţiile lui Israil.*MJ0Şi ceea ce va mai rămânea de-a-lungul darului sfânt, zece mii la răsărit şi zece mii la apus, rodul de pe el să fie pentru hrana locuitorilor cetăţii.`9J0Şi cetatea să aibă împrejurimi: la miază-noapte două sute cincizeci de prăjini, la miază-zi două sute cincizeci de prăjini, la răsărit două sute cincizeci şi la apus două sute cinci zeci de prăjini.B}J0Iată şi măsura cetăţii: înspre miază-noapte patru mii cinci sute de prăjini, la miază-zi patru mii cinci sute, la răsărit patru mii cinci sute, la apus patru mii cinci sute.T!J0Cele cinci mii care rămân din lăţimea de douăzeci şi cinci de mii să fie pentru orişice altceva priveşte cetatea, pentru locuinţe şi pentru împrejurimi, iar cetatea să fie în mijlocul lui.'J0Şi să nu vândă dintr’însa şi nici să schimbe şi nici pârga ţării să n’o înstreineze, fiindcă este lucru sfânt al Domnului.lQJ0 Şi leviţii să aibă în lungul graniţei preoţilor o făşie lungă de douăzeci şi cinci de mii şi lată de zece mii de prăjini, în totul lungă de douăzeci şi cinci de mii şi lată de douăzeci de mii de prăjini.^ 5J0 Să aibă un dar din darurile ţării, dar prea sfânt, lângă graniţa leviţilor. +J0 Preoţilor sfinţiţi, fiii lui Ţadoc, care au rămas în slujba mea, cei ce nu rătăciră când fiii lui Israil rătăciră ca şi leviţii,$ AJ0 Şi darul sfânt ridicat să fie dat, preoţilor, o făşie la miază-noapte de douăzeci şi cinci de mii de prăjini la apus de zece mii lăţime, la răsărit de zece mii lăţime şi la miază-zi lungă de douăzeci şi cinci de mii. Iar în mijloc să fie templul Domnului, – !J0 Darul sfânt ridicat, pe care să-l aduceţi Domnului, să aibă lungimea de douăzeci şi cinci de mii şi lăţimea de douăzeci de mii,, QJ0În graniţă cu Iuda, o făşie de la răsărit la apus să fie darul cel sfânt pe care voi să-l aduceţi: douăzeci şi cinci de mii de prăjini lăţime şi în lungime ca una din fâşii pentru seminţii, de la răsărit şi până la apus, locul în mijlocul căruia să fie templul.X)J0În graniţă cu Ruben, o făşie de la răsărit la apus, seminţia lui Iuda;Z-J0În graniţă cu Efraim de la răsărit la apus, o făşie, seminţia lui Ruben;QJ0În graniţă cu Manase, de la răsărit la apus, seminţia lui Efraim;RJ0În graniţă cu Neftali, de la răsărit la apus, seminţia lui Manase;QJ0În graniţă cu Aşer, de la răsărit la apus, seminţia lui Neftali;MJ0În graniţă cu Dan, de la răsărit la apus, seminţia lui Aşer;( KJ0Dar iată şi numele seminţiilor. La capătul de miază-noapte, de la Mare înspre Hetlon, până spre Hamat, până spre Haţar-Enon, ţinutul Damascului rămâne la miază-noapte, lângă Hamat, aşa că-i vine o făşie de la răsărit la apus. Acesta-i cuprinsul seminţiei lui Dan.J/Şi în seminţia în care el este aşezat ca strein, să primească partea lui de moştenire», – zice Domnul Dumnezeu.=sJ/Şi să aruncaţi sorţi, ca s’o stăpâniţi, voi şi streinii care vor locui în mijlocul vostru, anume cei ce au născut feciori în mijlocul vostru, şi să fie socotiţi ca şi băştinaşii între fiii lui Israil. Cu voi să primească şi ei la sorţi moştenirea lor între seminţiile lui Israil.SJ/Şi ţara aceasta s’o împărţiţi între voi, seminţiile lui Israil.{~oJ/Graniţa la apus: Marea cea Mare alcătueşte graniţa până ce apuci spre Hamat. Aceasta este graniţa la apus.+}OJ/Graniţa spre miază-zi: De la Tamar până la Me-Meribat-Cadeş, dealungul pârăului Egiptului, până la Marea cea Mare. Aceasta este graniţa spre miază-zi.w|gJ/Graniţa de răsărit: De la Haţar-Enon, care se află între Hauran şi Damasc, Iordanul alcătueşte graniţa între Galaad şi ţara lui Israil până la Marea Moartă, spre răsărit până la Tamar. Aceasta-i graniţa la răsărit.={sJ/Deci graniţa să meargă de la Mare şi până la Haţar-Enon, iar ţinutul Damascului şi al Hamatului să rămână la miază-noapte. Aceasta este graniţa de la miază-noapte.zyJ/Berot, Sibraim, Helam, între hotarul Damascului şi al Hamatului, Haţar-Enon, care este lângă graniţa Hauranului.|yqJ/Dar iată hotarul ţării acesteia! Înspre miază-noapte: De la Marea cea Mare înspre Hetlon, spre Hamat Ţedad,GxJ/Dar voi să luaţi în stăpânire cât unul cât altul, fiindcă am ridicat cu jurământ mâna mea ca să o dau strămoşilor voştri, şi deci ţara aceasta să fie moştenirea voastră.PwJ/ Aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Iată graniţa înlăuntrul căreia să împărţiţi ţara la sorţi celor douăsprezece seminţii ale lui Israil, iar seminţia lui Iosif să aibă două părţi,=vsJ/ Iar pe ţărmul fluviului vor creşte de o parte şi de alta tot soiul de pomi roditori, frunza lor nu se va vesteji şi poamele lor nu se vor isprăvi, iar în fiecare lună vor face poame noi, fiindcă apa lui izvorăşte din templu: poamele lor vor sluji pentru hrană şi frunzele vor fi bune de leac!»_u7J/ Dar mlaştinile şi bălţile nu se vor însănătoşa, ci vor rămânea pentru sare.Jt J/ Pe ţărmul mării vor pescui pescarii de la Enghedi şi până la Eneglaim. Şi vor fi şi locuri pentru aruncat mrejele, şi peşte de tot soiul, mult foarte, ca peştele din Marea cea Mare.jsMJ/ Şi toate fiinţele vii, care se mişcă, pe orişiunde va curge fluviul, vor trăi, şi fluviul va fi plin de peşte, iar când va intra în Mare, apele se vor face bune, şi totul va fi cu viaţă pe unde va trece fluviul.-rSJ/Şi-mi spuse: «Apele acestea se îndreaptă în partea de răsărit a ţării şi se vor pogorî în Marea Moartă cea cu ape sărate, şi apele se vor face bune;uqcJ/Şi când ajunsei, iată că pe ţărmul fluviului de o parte şi de alta erau o mulţime de pomi roditori.epCJ/Şi-mi zise: «Fiul omului! Văzut-ai?» Şi mă duse, şi mă aduse pe ţărmul fluviului.4oaJ/Şi a mai măsurat o mie, dar fluviul nu se mai putea trece, fiindcă apele se umflaseră, încât s’ar fi putut înnota în el, un fluviu peste care nu se putea trece..nUJ/Şi a mai măsurat o mie şi m’a trecut prin apă şi apa ajungea la genunchi, şi a măsurat încă o mie de coţi şi m’a trecut prin apă până la şolduri.2m]J/Apoi mă scoase omul spre răsărit şi, cu funia pe care o avea în mână, măsură o mie de coţi şi mă trecu prin această apă, şi apa ajungea până la glezne.Xl)J/Apoi mă scoase pe poarta cea dinspre miază-noapte şi ocoli cu mine pe dinafară până la poarta cea de dinafară, care dă spre răsărit, şi iată că apa curgea pe lângă peretele dinspre miază-zi. k J/După aceasta m’a întors la uşa templului şi iată că de dedesubtul pragului templului curgea spre răsărit apă – căci faţa templului era la răsărit – şi apa trecea pe dedesubtul peretelui drept al templului, de către miază-zi de jertfelnic.ljQJ.Şi-mi zise: «Iată şi bucătăriile unde slujitorii templului să fiarbă jertfele poporului!»kiOJ.Şi câteşipatru erau înconjurate cu ziduri şi sub ziduri erau făcute vetre de jur-împrejur.*hMJ.În cele patru colţuri ale curţii se aflau curţi mici, având câte şi patru aceeaşi măsură: lungimea de patruzeci şi lăţimea de treizeci de prăjini.'gGJ.Apoi mă scoase în curtea cea de dinafară şi mă trecu prin cele patru colţuri ale curţii, şi iată că în fiecare colţ al curţii era câte o curte.bf=J.Şi-mi zise: «Acesta-i locul unde să fiarbă preoţii jertfele pentru vină şi pentru păcat şi unde să coacă prinosul de pâine, fără să mai iasă în curtea cea de dinafară, ca să sfinţească poporul».[e/J.Apoi mă duse printr’un coridor, care începea de lângă poartă, la sfintele chilii hotărîte pentru preoţi, aşezate în partea de miază-noapte, şi iată că acolo se afla un loc dosnic, înspre apus.fdEJ.Împăratul să nu ia din moştenirea poporului şi să nu-l dea afară de pe moşia lui, fiindcă fiecare dă moştenire fiilor săi din moşia lui, şi deci nimeni din poporul meu să nu fie izgonit de pe moşia lui.»gcGJ.Iar când va face un dar din moştenirea sa la unul din dregătorii săi, să fie al lui numai până în anul liberării, apoi să se întoarcă la împăratul, iar de a ajuns în stăpânirea fiilor lui, al lor să fie!9bkJ.Aşa zice Domnul Dumnezeu: «Când împăratul va face un dar unuia din fiii săi, să treacă el ca moştenire la fiii lui, dar pe care să-l stăpânească ei ca moştenire,~auJ.Şi să aducă mielul şi prinosul de pâine şi untdelemnul în fiecare dimineaţă ardere de tot neîntreruptă.»c`?J.Şi o dată cu el să aducă prinos de pâine în fiecare dimineaţă o şesime de efă, şi untdelemn, o treime de hin, pentru stropit lamura de făină, prinos de pâine Domnului; acestea-s legi veşnice, deapururi.%_CJ. În fiecare zi să aducă Domnului ardere de tot un miel de un an, fără meteahnă, jertfă pentru păcat, şi anume să-l aducă în fiecare dimineaţă.-^SJ. Când va voi împăratul să aducă un dar de bună voie, ardere de tot sau jertfă de pace pentru Domnul, să i se deschidă poarta care dă spre răsărit şi să aducă arderea sa de tot şi jertfa de pace precum o aduce Sâmbăta, apoi să iasă şi să se închidă poarta în urma lui.E]J. La praznice şi la sărbători, darul de pâine să fie o efă de fiecare viţel şi o efă de fiecare berbec, iar pentru miei cât îi va da mâna, şi untdelemn, un hin de fiecare efă. \J. Şi împăratul să fie în mijlocul lor: să intre pe poarta pe care intră poporul şi să iasă pe poarta pe care iese şi el.V[%J. Când va intra norodul ţării înaintea Domnului, la praznice, cel ce va intra să se închine pe poarta de la miazănoapte să iasă pe poarta de la miază-zi, iar cel ce va intra pe poarta de la miază-zi să iasă pe poarta de la miază-noapte, şi să nu se întoarcă pe poarta care a intrat, ci să iasă pe cea din faţa ei. ~}_|{zz_yy-x`wwBv]utt4s8rqppioIn'll kpjiBhgxfeedd6clbaaN`_$^]0\[ZZAYSXVVgUTS0RQ.PONTMVLKKIIDGGEFFF.EDDDQCCBGA)@?>==<^;:.9U87655433)2C1Y06/.--:,K++G*n)('d&s%$$#"!!8 +DA5-,O}{|A ' B l NU@<z!mT În anul cel dintâi al împărăţiei lui, eu, Daniil, am citit în cărţi numărul de şaptezeci de ani, pentru care a fost cuvântul Domnului către proorocul Ieremia, ani care trebuiau să se plinească de la dărâmarea Ierusalimului,  {T «În anul întâi al lui Dariu, fiul lui Ahaşveroş, din neamul Mezilor, care a domnit peste împărăţia Caldeilor,wTŞi eu, Daniil, am rămas cu totul istovit de puteri şi am fost bolnav vreo câteva zile. Dar m’am sculat şi am avut grijă de slujba împăratului. Şi din pricina vedeniei am rămas uluit. Şi nimeni n’a putut să înţeleagă vedenia.»B}TIar vedenia despre seri şi despre dimineţi, despre care ţi s’a grăit mai înainte, este adevărată; tu însă pecetlueşte vedenia, fiindcă ea este hotărîtă pentru viitor!»TDin pricina isteţimii lui, va izbuti înşelăciunea în mâna lui şi se va semeţi în inima lui şi în vreme de pace va doborî pe mulţi. Şi se va ridica împotriva voevodului voevozilor, dar va fi doborît la pământ şi nu de mână de om.V%TŞi va fi puternic prin puterea lui, – dar nu prin puterea lui, – şi va fi pricină de înfricoşat prăpăd şi în orice lucru va izbuti şi va prăbuşi pe cei puternici şi pe norodul sfinţilor./TIar la sfârşitul împărăţiei lor, când se va covârşi măsura păcatelor, se va ridica un împărat cu chip semeţ şi isteţ la uneltiri.FTApoi, că după ce a fost sfărâmat, patru coarne au crescut în locul lui, asta însemnează că împărăţii se vor ridica dintr’un singur popor, însă fără să aibă puterea lui.TIar ţapul este împăratul Greciei şi cornul cel mare care este între ochi, pe fruntea lui, este împăratul cel dintâi.jMTBerbecul pe care l-ai văzut că avea două coarne însemnează împăraţii Mediei şi Persiei;TŞi-mi spuse: «Iată îţi voi descoperi ceea ce va fi în viitor cu mânia lui Dumnezeu; fiindcă pentru viitor este sorocită vedenia.{TŞi pe când vorbea cu mine, stam uluit cu faţa la pământ. Atunci el se atinse de mine şi mă ridică în picioare,QTŞi el a venit în locul unde eram eu şi, pe când se apropia, m’am spăimântat şi am căzut cu faţa la pământ. Şi el mi-a grăit: «Ia aminte, fiul omului, că vedenia este pentru viitor!»TAtunci am auzit o voce de om deasupra fluviului Ulai, voce care striga şi spunea: «Gavriile, tâlcueşte celui de acolo vedenia!»(ITŞi când eu, Daniil, am văzut vedenia şi m’am străduit să o înţeleg, văzui dintr’o dată pe cineva care stătea înaintea mea şi avea chip de om. 9TAtunci el îi răspunse: «Până vor trece două mii trei sute de seri şi de dimineţi; după aceea templul îşi va căpăta iarăşi rostul lui!»#T Şi am auzit un sfânt care grăia şi un alt sfânt a întrebat pe cel ce grăia: «Câtă vreme va să mai ţină vedenia jertfa de fiecare zi să nu se mai aducă, păcatul cel pustiitor să fie pus în loc şi templul şi oştirea să fie călcate în picioare?»'GT Iar în locul jertfei de fiecare zi a aşezat păcatul, iar credinţa cea adevărată a fost doborîtă la pământ şi orişice făcea, îi mergea în plin.  T Şi ajunse tot crescând până la voevodul oştirii, încât îi răpi jertfa de fiecare zi şi pângări locul templului său,+T Şi el se făcu mare până ce ajunse la oastea cerului şi doborî la pământ o parte de oştire şi de stele pe care le calcă în picioare. -T Şi din unul dintre ele ieşi un corn care din mic ce era, crescu afară din cale, spre miază-zi, spre răsărit şi către ţara cea mândră.= sTŞi ţapul crescu foarte şi când era în culmea puterii lui, cornul cel mare se sfărâmă şi crescură în locul lui alte patru coarne înspre cele patru vânturi ale cerului.P TŞi l-am văzut apropiindu-se de berbec, şi se înverşuna împotriva lui şi izbi berbecul şi-i sfărâmă cele două coarne ale lui, încât berbecul nu mai avea putere să i se împotrivească; şi l-a trântit la pământ şi l-a călcat în picioare, încât nimeni n’ar fi putut să scape pe berbec din silnicia lui.( ITŞi a venit până la berbecul cel cu două coarne pe care îl văzusem că stătea înaintea fluviului şi se năpusti spre el cu toată văpaia tăriei lui,M TŞi m’am uitat cu luare aminte şi iată un ţap venea de la apus pe deasupra feţei pământului, fără să se atingă de pământ. Şi ţapul avea un corn care se zărea între cei doi ochi.X)TVăzut-am berbecul împungând cu coarnele la apus, la miază-noapte şi la miază-zi şi nici o fiară nu i se împotrivea şi nimeni nu scăpa de împunsăturile lui. El făcea ce voia şi creştea mereu.|qTŞi am ridicat ochii mei şi am privit şi am văzut un berbec cu două coarne, care stătea în picioare în faţa fluviului. Şi berbecul avea coarne, coarne lungi, iar unul mai lung decât celălalt şi cei mai lung creştea cel din urmă.:mTŞi pe când eram cu ochii ţintă la vedenie, se făcea – pe când priveam eu – că eram în Suza, capitala Elamului, şi stând cu privirea ţintă, eram pe fluviul Ulai. 5T«În anul al treilea al împărăţiei lui Belşaţar, mi s’a arătat mie, lui Daniil, o vedenie, afară de cele ce mi se arătaseră mai nainte."=TIată sfârşitul vorbirii. Pe mine, Daniil, gândurile mele m’au înspăimântat şi faţa mi s’a schimbat şi am păstrat vedenia în inima mea.»TŞi împărăţia şi stăpânirea şi mărirea împărăţiilor care sunt sub ceruri se vor da norodului sfinţilor Celui Prea înalt; împărăţia lui este împărăţie veşnică şi toate stăpânirile îi vor sluji lui şi pe el îl vor asculta!»lQTŞi se va face judecată şi i se va lua stăpânirea, ca să fie nimicit şi prăbuşit în veci.TŞi va grăi cuvinte trufaşe împotriva Celui Prea înalt şi va nimici pe sfinţii Celui Prea înalt şi îşi va pune de gând să schimbe praznicile şi legea, şi sfinţii vor fi daţi în mâna lui timp de un an şi doi ani şi o jumătate de an.V%TŞi cele zece coarne însemnează că din această împărăţie se vor ridica zece împăraţi şi un altul se va scula după ei şi se va deosebi de cei de dinaintea lui şi va doborî trei împăraţi.wgTEl răspunse astfel: «Fiara a patra înseamnă că o a patra împărăţie va fi pe pământ, care se va deosebi de toate celelalte împărăţii, care va mânca tot pământul, îl va călca în picioare şi îl va preface în pulbere.,~QTPână ce veni Cel vechi de zile şi făcu dreptate, sfinţilor Celui Prea înalt, până ce se plini vremea şi împărăţia ajunse în stăpânirea sfinţilor.X})TŞi m’am uitat cum cornul acela purta război cu cei sfinţi şi i-a biruit,h|ITŞi despre cele zece coarne care erau pe capul său şi despre celălalt care se ridica şi înaintea căruia căzuseră cele trei şi avea ochi şi gură care grăia cu trufie şi care era mult mai mare de cât celelalte.{!TDupă aceasta am voit să mă lămurească temeinic despre fiara a patra, care se deosebea de toate celelalte şi care era straşnic de înfricoşată, cu dinţi de fier şi cu ghiare de aramă şi ceea ce mânca sfărâma, iar ceea ce rămânea călca în picioare;zyTIar sfinţii Celui Prea înalt vor lua împărăţia şi o vor ţine în stăpânire în veci şi în vecii vecilor!»\y1T«Aceste patru fiare însemnează că patru împăraţi se vor ridica pe pământ,(xITMă apropiai de unul din cei de faţă şi-l rugai să mă lămurească temeinic despre toate acestea. Şi el îmi vorbi şi-mi descoperi tâlcuirea vedeniei:wTŞi fiindcă eu, Daniil, am fost turburat cu duhul meu şi vedeniile care treceau pe dinaintea ochilor mei mă spăimântau,lvQTŞi lui i s’a dat stăpânirea, slava şi împărăţia, ca toate popoarele neamurile şi limbile lui să-i slujească. Stăpânirea lui este veşnică, stăpânire care nu va trece, iar împărăţia lui nu va fi nimicită.Iu T Şi pe când eu priveam ţintă la vedenia mea în ceas de noapte, iată că pe norii cerului venea cineva ca Fiul Omului şi a ajuns până la Cel vechi de zile şi a fost dus înaintea lui.twT Dar şi celorlalte fiare li s’a luat stăpânirea şi lungimea vieţii lor a fost hotărîtă numai pentru o vreme.?swT Şi eu mă uitam din pricina zgomotului cuvintelor trufaşe pe care le grăia cornul. Şi privii până când fiara fu omorîtă. Şi trupul ei fu nimicit şi dat focului mistuitor.@ryT Un pârău de foc se vărsa şi ieşea din el; mii de mii îi slujeau şi zeci de mii de mii stăteau gata înaintea lui! Curtea de judecată se aşeză şi cărţile fură deschise.`q9T Privii până când fură puse jilţuri şi s’a aşezat Cel vechi de zile: îmbrăcămintea lui albă ca zăpada, iar părul capului său curat ca lâna; jilţul său: flăcări de foc; roatele lui: foc arzător.lpQTMă uitai ţintă la coarne şi văzui un alt corn mic care se ridica între ele şi el smulse din rădăcină trei din coarnele cele dintâi. Şi văzui că acest corn avea ochi ca ochii de om şi gură care grăia cu trufie.foETŞi iarăşi mi s’a arătat în vedeniile mele în ceas de noapte şi văzui pe a patra fiară spăimântătoare şi înfricoşată şi foarte puternică. Ea avea dinţi puternici de fier şi ghiare de aramă; mânca şi sfărâma, iar ce rămânea, călca în picioare. Ea se deosebea de toate celelalte fiare de mai nainte şi avea zece coarne.5ncTDupă aceasta m’am uitat iarăşi şi văzui altă fiară, care semăna cu o panteră, cu patru aripi de pasăre în spate şi cu patru capete şi i s’a dat ei putere.`m9TŞi iată că ieşi a doua fiară, cu înfăţişare de urs, stând tolănită pe o parte şi ţinând în gură, între dinţi, trei coaste. Şi ei i s’a dat poruncă: «Scoală-te şi mănâncă multă carne!»Tl!TCea dintâi semăna cu un leu şi avea aripi de vultur. M’am uitat la ea până ce aripile ei fură smulse şi fu ridicată de pe pământ şi pusă în picioare ca un om şi i s’a dat inimă de om.RkTŞi patru fiare uriaşe ieşiră din mare, una mai ciudată decât alta.)jKTDaniil începu a grăi zicând: «Văzut-am în vedenia mea în ceas de noapte şi iată că cele patru vânturi ale cerului sfredeliră marea cea necuprinsă,ji OTÎn anul întâi al lui Belşaţar, împăratul Babilonului, Daniil a visat un vis şi vedenii îi treceau pe dinaintea ochilor, pe când era culcat în patul lui. Atunci el scrise visul şi povesti cele mai însemnate fapte.hTŞi Daniil a stat în dregătoria lui în vremea împărăţiei lui Dariu şi în vremea împărăţiei lui Cirus, împăratul Perşilor.,gQTEl poate să mântuiască şi să slobozească, face minuni şi fapte mai presus de fire în cer şi pe pământ; şi el a mântuit pe Daniil din ghiara leilor!»f#TPoruncă am dat ca în tot cuprinsul împărăţiei mele să se teamă şi să tremure lumea înaintea Dumnezeului lui Daniil, fiindcă el este Dumnezeul cel viu, care rămâne în veci, şi împărăţia lui nu se va nimici şi stăpânirea lui nu va avea sfârşit.e!TŞi împăratul Dariu scrise la toate popoarele, neamurile şi limbile care locuesc peste tot pământul: «Pacea voastră să sporească!d5TAtunci a poruncit împăratul să aducă pe bărbaţii cei care pârîseră pe Daniil şi-i aruncă în groapa cu lei, pe ei, pe fiii lor şi pe femeile lor, şi nici nu ajunseră bine în fundul gropii, că leii se şi năpustiră asupra lor şi le sfărâmară toate oasele.ecCTÎmpăratul s’a bucurat atunci foarte şi a poruncit ca să scoată pe Daniil din groapă; şi Daniil a fost scos din groapă, fără să fi avut nici cea mai mică vătămare, fiindcă nădăjduise în Dumnezeul lui.ab;TDumnezeu a trimis pe îngerul său şi a astupat gura leilor de nu mi-au făcut nici un rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea lui, aşijderea şi în faţa ta, împărate, n’am făcut nici un rău!»Wa'TAtunci Daniil vorbi cu împăratul: «O, împărate, în veci să trăieşti! `TŞi când s’a apropiat de groapă, a strigat pe Daniil cu glas tare. Şi împăratul prinse a grăi şi zise lui Daniil: «Daniile, slujitorul Dumnezeului celui viu, Dumnezeul tău, căruia te închini neîncetat, oare a putut să te mântuiască de lei?»_TApoi împăratul se sculă la revărsatul zorilor – când se lumina de ziuă – şi se duse în grabă la groapa cu lei,^3TDupă aceasta, împăratul se duse în palatul său şi petrecu toată noaptea în post, ţiitoare nu aduse lângă el, şi somnul nu-l mai prinse.U]#TApoi a fost adusă o piatră care a fost prăvălită deasupra gropii, iar împăratul a pecetluit-o cu inelul său şi cu inelul dregătorilor săi, aşa ca nimic să nu se schimbe cu privire la Daniil.k\OTAtunci împăratul porunci să aducă pe Daniil şi îl aruncă în groapa cu lei. Şi împăratul prinse a grăi şi zise lui Daniil: «Dumnezeul tău, pe care tu îl cinsteşti fără încetare, acela să te mântuiască!»~[uTÎn urmă oamenii aceia se duseră în grabă la împărat şi îi ziseră: «Ştiut să-ţi fie, împărate, că după legea Mezilor şi a Perşilor orice poruncă sau oprire împărătească întărită de împărat nu se mai poate schimba!»BZ}TCând a auzit împăratul aceasta, s’a turburat foarte şi şi-a pus în gând, cum ar face ca să-l scape pe Daniil, şi până la apusul soarelui s’a străduit ca să-l libereze.TY!TAtunci au răspuns ei împăratului şi au zis: «Daniil cel dintre robii iudei nu a ţinut în seamă de oprirea ta pe care tu, împărate, ai iscălit-o, ci de trei ori pe zi îşi face rugăciunea!»X'T Apoi se apropiară şi grăiră înaintea împăratului privitor la oprirea împărătească: «Oare n’ai iscălit tu hrisovul că oricine se va ruga timp de trei zile la oricare alt dumnezeu ori om, decât numai ţie, împărate, să fie aruncat în groapa cu lei?» Răspuns-a împăratul şi a zis: «Aşa rămâne hotărît, iar după legiuirea Mezilor şi a Perşilor nu se poate schimba!»WT Atunci bărbaţii aceia se năpustiră gălăgioşi şi găsiră pe Daniil rugându-se fierbinte şi cerând îndurarea lui Dumnezeu.*VMT Îndată ce Daniil află că hrisovul fusese iscălit, se duse acasă, unde avea în foişorul din catul de sus ferestrele deschise spre Ierusalim, şi în fiecare zi îngenunchia de trei ori şi se ruga şi mulţumea lui Dumnezeu, aşa precum avusese obiceiul să facă şi mai înainte.OUT Deci Dariu împăratul iscăli hrisovul în care era scrisă porunca.3T_T Şi acum, împărate, vesteşte această aspră oprire şi iscăleşte hrisovul care, după legea nestrămutată a Mezilor şi Perşilor, să nu se mai poată schimba!»MSTToţi sfetnicii împărăţiei, marii cârmuitori, satrapii, legiuitorii şi guvernatorii s’au sfătuit laolaltă să scoată hrisov împărătesc prin care să se rânduiască aspră oprire, că orişicine s’ai ruga vreme de trei zile la alt dumnezeu şi om de cât ţie, împărate, să fie aruncat în groapa cu lei.R)TAtunci sfetnicii şi satrapii aceia se duseră în grabă la împărat şi îi grăiră aşa: «O, împărate Dariu, să trăieşti deapururi!Q3TDar acei oameni au zis: «Dacă nu-i găsim lui Daniil nici o pricină, cu toate acestea îi vom afla lui una, privitor la legea Dumnezeului lui».P+TAtunci sfetnicii şi satrapii căutară să-i găsească lui Daniil vre-o vină din partea cârmuirii împărăţiei, dar nu putură să-i afle nici o pricină ori lucru rău, fiindcă el era credincios şi nici o scăpare din vedere ori greşală nu i s’a putut găsi.9OkTÎnsă Daniil întrecea sfetnicii, şi satrapii, fiindcă avea într’însul un duh mai presus de fire şi împăratul cugeta să-l facă mai mare peste toată împărăţia.+NOTIar în fruntea lor trei sfetnici dintre care unul era Daniil, şi aceşti satrapi trebuiau să le dea lor socoteală, astfel ca împăratul să nu fie păgubit.M'TŞi i-a plăcut lui Dariu ca să pună peste împărăţia lui o sută şi douăzeci de satrapi care să privegheze în toată împărăţia.RL TŞi Dariu Medul ajunse împărat în vârstă de şaizeci şi doi de ani.SKTChiar în noaptea aceea a fost omorît Belşaţar, împăratul Caldeilor.IJ TAtunci a poruncit Belşaţar şi au îmbrăcat pe Daniil în veşmânt de porfiră şi i-au pus lanţ de aur la gâtul lui şi au crăinicit că el va cârmui ca al treilea în împărăţie.^I5TPeres: împărăţia ta va fi împărţită şi va fi dată Mezilor şi Perşilor!»MHTTechel: Tu ai fost cântărit în cântar şi ai fost găsit uşor;vGeTAceasta este tâlcuirea cuvântului mene: Dumnezeu a numărat zilele împărăţiei tale şi i-a pus capăt;HF TIată scriptura care este scrisă: Mene, mene, techel ufarsin.NETAtunci el a trimis vârful mâinii care a scris această scriptură.(DITCi te-ai ridicat împotriva Stăpânului cerului şi ai adus odoarele casei sale înaintea ta, şi ai băut vin din ele, tu şi boierii tăi, femeile tale şi ţiitoarele tale, şi ai proslăvit dumnezei de argint, de aur, de aramă, de fier, de lemn, de piatră, dumnezei care nu văd şi nu aud şi nici nu cunosc nimic, iar pe Dumnezeul în mâna căruia este suflarea ta şi toate căile tale, nu l-ai cinstit.fCETŞi tu, fiul său, Belşaţar, tu nu ţi-ai smerit inima, măcar că tu ştii toate acestea,PBTŞi a fost izgonit dintre oameni şi s’a făcut asemenea dobitoacelor, şi a stat la un loc cu asinii sălbatici, mâncând iarbă cu dobitoacele, şi şi-a udat trupul din roua cerului până a recunoscut că Dumnezeu Cel Prea înalt este stăpân peste împărăţia oamenilor şi aşează în fruntea ei pe cine voieşte./AWTŞi fiindcă inima lui se trufise şi duhul lui se împietrise până la cutezare, a fost dat jos de pe tronul împărăţiei sale şi vrednicia lui i-a fost luată;@TIar din pricina puterii pe care el i-o dăduse, toate popoarele, neamurile şi limbile erau cuprinse de spaimă şi tremurau în faţa lui, fiindcă el omora pe cine voia şi lăsa cu viaţă pe cine voia, înălţa pe cine voia şi pogora pe cine voia.?TO, împărate! Dumnezeu Cel Prea înalt a dat lui Nabucodonosor, părintele tău, împărăţia, mărirea, cinstea şi strălucirea;y>kTAtunci Daniil începu să vorbească şi-i zise împăratului: «Darurile tale păstrează-le pentru tine şi răsplătirile tale hărăzeşte-le altora, căci eu voi citi şi aşa împăratului scriptura şi-i voi descoperi tâlcuirea ei.q=[TŞi eu am auzit despre tine că tu poţi să tâlcueşti visele şi să scoţi înţelesul tainelor. Acum, dacă tu eşti în stare să citeşti scrisul şi să-mi dezvălueşti tâlcuirea lui, ai să fii îmbrăcat în veşmânt de porfiră şi lanţ de aur ai să ai împrejurul gâtului tău şi ai să cârmueşti ca al treilea în împărăţia mea’.»M<TŞi tocmai au fost aduşi la mine înţelepţii şi vrăjitorii ca să-mi citească scrisul acesta şi să-mi arate tâlcuirea lui, dar ei nu pot să spună care este înţelesul acestor cuvinte. ;TAm auzit că în tine este Duhul lui Dumnezeu şi că în tine se află lumină, iscusinţă şi înţelepciune mai presus de fire.N:T Atunci Daniil fu adus înaintea împăratului. împăratul prinse a grăi şi întrebă pe Daniil: «Tu eşti Daniil, cel dintre robii iudei pe care i-a adus împăratul, părintele meu, din Iuda?*9MT Şi fiindcă s’a descoperit în Daniil un duh mai presus de fire, ştiinţă, şi iscusinţă în tâlcuirea viselor şi în descoperirea lucrurilor ascunse şi în tâlcuirea tainelor, împăratul i-a pus numele Belteşaţar. Deci chiamă pe Daniil şi el îţi va arăta tâlcuirea!»8T În împărăţia ta se află un om care are într’însul Duhul lui Dumnezeu cel sfânt şi în vremea domniei tatălui tău a fost descoperită în el lumină, iscusinţă şi înţelepciune, ca înţelepciunea dumnezeiască, iar Nabucodonosor împăratul, tatăl tău, părintele tău, împîrate, îl puse mai marele tâlcuitorilor de semne, al caldeilor şi al cititorilor în stele. 7T Împărăteasa mamă-sa, auzind strigătul împăratului şi al boierilor, intră în cămara de ospăţ şi prinse a grăi zicând: «O, împărate, să trăieşti deapururi! Gândurile tale să nu te înspăimânte şi chipul feţei tale să nu se schimbe! 6T Şi în vreme ce Belşaţar împăratul era tare cuprins de spaimă, cu faţa îngălbenită, iar boierii încremeniţi de spaimă.5TAtunci veniră toţi înţelepţii împăratului, dar nu putură citi scrisul şi nici să arate împăratului care este tâlcuirea lui.#4?TÎmpăratul începu să strige din răsputeri să i se aducă vrăjitorii, caldeii şi tâlcuitorii de semne. Atunci el prinse a grăi şi zise tuturor înţelepţilor din Babilon: «Oricine va citi scrisul acesta şi îmi va arăta tâlcuirea lui să fie îmbrăcat în veşmânt de porfiră, lanţ de aur să i se pună împrejurul gâtului lui şi să cârmuiască el ca al treilea în împărăţia mea!»(3ITAtunci faţa împăratului îngălbeni şi gândurile lui îl turburară; încheieturile coapselor sale slăbiră, iar genunchii începură să dârdâiască.i2KTÎn clipa aceea ieşiră la iveală degetele unei mâini de om, care scriseră în faţa candelabrului celui mare, pe văruitura peretelui palatului împărătesc, şi împăratul văzu vârful degetelor mâinii care scria.t1aTEi băură vin şi proslăviră pe dumnezeu de aur, de argint, de aramă, de fier, de lemn şi de piatră.U0#TAtunci au fost aduse odoarele cele de aur şi de argint care fuseseră luate din templul lui Dumnezeu din Ierusalim şi băură dintr’însele împăratul şi boierii săi, femeile şi ţiitoarele sale./1TBelşaţar, fiind înfierbântat de vin, porunci să i se aducă odoarele de aur şi de argint pe care Nabucodonosor. părintele său, le luase din templul din Ierusalim, ca împăratul să bea dintr’în-sele, împreună cu boierii săi, femeile sale şi ţiitoarele sale.x. kTBelşaţar împăratul făcu un mare ospăţ pentru o mie din boierii săi, şi bău vin în faţa celor o mie.P-T"Acum, eu, Nabucodonosor, laud, înalţ şi preamăresc pe împăratul cerului. Toate faptele lui sunt adevărate şi căile lui drepte, iar pe cei ce umblă trufaşi, are puterea să-i smerească!»,-T!În acelaşi timp mi-a venit mintea la loc şi, spre faima împărăţiei mele, mi-a venit iarăşi împărăţia şi strălucirea, şi sfetnicii mei şi boierii mei m’au chemat şi iarăşi am fost pus împărat peste împărăţia mea şi puterea mea a crescut foarte.W+'T Toţi locuitorii pământului sunt socotiţi ca o nimica, şi el face ce voieşte cu oştirea cerească şi cu locuitorii pământului, şi nimeni nu poate să-l împiedice şi să-i zică: «Tu ce faci?»I* T«Şi după trecerea acestei vremi hotărîte, eu, Nabucodonosor, am ridicat ochii mei la cer, şi mintea îmi veni din nou şi am binecuvântat pe Cel Prea înalt şi celui veşnic viu i-am adus laudă şi proslăvire, căci stăpânirea lui este stăpânire veşnică, iar împărăţia lui peste vârste şi vârste.)TŞi în aceeaşi clipă s’a împlinit cuvântul cu Nabucodonosor: el a fost alungat dintre oameni şi a mâncat iarbă cu dobitoacele şi trupul lui era udat de rouă, până când părul i-a crescut ca penele vulturilor şi unghiile ca ghiarele păsărilor.(TŞi dintre oameni vei fi izgonit, vei avea sălaş cu fiarele câmpului, cu care vei paşte iarbă, şi vor trece şapte ani peste tine, până ce vei recunoaşte că Cel Prea înalt este stăpân peste împărăţia oamenilor şi o dă cui voieşte!»E'TŞi nici n’apucase să iasă bine cuvântul din gura împăratului şi un glas s’a coborît din cer: «Tu, împărate Nabucodonosor, să ştii că împărăţia s’a luat de la tine;;&oTPrinse a grăi zicând: «Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care l-am clădit eu întru tăria puterii mele şi spre cinstea strălucirii mele, curte împărătească?»%TDupă un răstimp de douăsprezece luni, pe când împăratul Nabucodonosor se plimba în palatul împărătesc din Babilon,F$TToate acestea i s’au adeverit împăratului Nabucodonosor.b#=TPentru aceasta, împărate, plăcut să-ţi fie sfatul meu înaintea ta! Răscumpără păcatele tale prin fapte bune şi fărădelegile tale prin milă către cei sărmani, dacă vrei ca tihna ta să dăinuiască!»A"{TŞi dacă a poruncit să lase vârful rădăcinii copacului însemnează că împărăţia ta se va întoarce în stăpânirea ta, îndată ce vei recunoaşte că Cerul este puternic.F!TAdică tu să fii izgonit dintre oameni şi să sălăşlueşti cu dobitoacele câmpului, să mănânci iarbă ca boii, din roua cerului să fii udat şi să treacă peste tine şapte ani, până ce tu vei cunoaşte că a Celui Prea înalt este stăpânirea peste împărăţia oamenilor, pe care o dă cui voieşte.{ oTAceasta se tâlcueşte, împărate, că sentinţa celui Prea înalt s’a adeverit cu stăpânul meu împăratul:fETCă împăratul a văzut un înger, un sfânt pogorîndu-se din ceruri şi zicând: «Tăiaţi copacul şi-l nimiciţi, dar vârful rădăcinii lui lăsaţi-l în pământ, în lanţuri de fier şi de aramă, în iarba pământului, şi de roua cerului să fie udat şi cu fiarele câmpului să fie părtaş până ce vor trece peste el şapte ani,>uTCopacul acela, tu eşti, împărate! Tu, care ai ajuns mare şi puternic, ai crescut şi ai ajuns până la ceruri şi a ta stăpânire se întinde până la capătul pământului.+OTCu frunziş frumos, cu rod mult şi din care se hrăneau toţi, sub care se adăposteau fiarele câmpului, iar în ramurile lui durau cuiburi păsările cerului,  TCopacul cel mare şi puternic pe care tu l-ai văzut, care cu vârful ajungea până la cer şi se zărea peste tot pământul,taTAtunci Daniil, care se numea Belteşaţar, rămase înmărmurit o clipă şi gândurile lui se turburară. Împăratul prinse din nou a grăi şi zise: «Belteşaţar, visul şi tâlcuirea lui să nu te înspăimânte!» Răspuns-a Belteşaţar şi a zis: «O, Măria Ta! Visul să fie pentru cei ce te urăsc pe tine, iar tâlcuirea lui pentru vrăjmaşii tăi!3TAcesta este visul pe care l-am văzut eu, împăratul Nabucodonosor, iar tu, Belteşaţar, spune tâlcuirea lui, fiindcă toţi înţelepţii împărăţiei mele nu pot să dezvăluiască tâlcuirea. Tu însă ai putere, fiindcă ai în tine Duhul Dumnezeului celui sfânt!»/TAceastă sentinţă se reazemă pe porunca îngerilor, iar porunca sfinţilor este ca să cunoască cei vii că Cel Prea înalt stăpâneşte peste împărăţiile omeneşti, pe care le dă cui voieşte şi poate să pună în fruntea lor pe cel mai de jos dintre oameni.»zmT Inima lui să nu mai fie inimă de om, ci inimă de dobitoc să-i fie dată şi şapte ani să treacă peste el!PT Iară vârful rădăcinii lui lăsaţi-l în pământ, într’un lanţ de fier şi de aramă, în iarba câmpului! Din roua cerului să fie udat şi cu dobitoacele să împartă iarba pământului._7T El striga din răsputeri şi zicea aşa: «Doborîţi copacul şi tăiaţi-i crăngile, scuturaţi frunzele lui şi împrăştiaţi rodul lui, ca vieţuitoarele să fugă de sub el şi păsările din ramurile lui!T Apoi văzui în vedenia care trecea pe dinaintea ochilor mei, pe când eram în patul meu, că un înger, un sfânt se cobora din ceruri.wgT Frunzişul era frumos şi roadele lui îmbelşugate şi toţi găseau hrană într’însul; fiarele câmpului se adăposteau la umbra lui, păsările cerului îşi durau cuiburi în ramurile lui şi din el se hrăneau toate vietăţile. TCopacul creştea şi se făcea puternic: vârful lui ajungea până la cer şi de zărit se zărea până la capătul pământului;8iTIată care a fost vedenia care mi-a trecut pe dinaintea ochilor pe când eram în patul meu: Priveam şi iată că am văzut un copac foarte înalt în mijlocul pământului.U#T«Belteşaţar, tu căpetenia tâlcuitorilor! Ştiu că în tine sălăşlueşte Duhul lui Dumnezeu cel sfânt şi nici o taină nu-ţi rămâne nepătrunsă; spune tâlcuirea visului pe care l-am visat!`9TPână când în cele din urmă veni înaintea mea Daniil, căruia îi pusesem numele Belteşaţar, după numele dumnezeului meu, şi în care sălăşlueşte Duhul lui Dumnezeu cel sfânt, şi lui i-am spus visul: 9TŞi sosiră tâlcuitorii de semne, vracii, caldeii şi cititorii în stele, cărora le-am spus visul, dar ei n’au putut să-mi arate tâlcuirea lui,ucTAtunci am poruncit să vină înaintea mea toţi înţelepţii din Babilon, care să-mi tâlcuiască visul.H  TŞi am visat un vis care m’a speriat, şi gândurile care-şi făceau loc în mintea mea, când eram în patul meu, şi vedeniile care mi se arătau înaintea ochilor, m’au înfricoşat.^  7T«Eu, Nabucodonosor, stam tihnit în casa mea şi bucuros de viaţă în palatul meu.K T!Cât de mari sunt minunile lui şi cât de puternice sunt faptele cele mai presus de fire! împărăţia lui este împărăţie veşnică şi stăpânirea lui ţine peste vârste şi vârste!» T Plăcutu-mi-a să vestesc minunile şi faptele cele mai presus de fire pe care le-a făcut cu mine Dumnezeul Cel Prea înalt. 9THrisovul lui Nabucodonosor împăratul, către toate popoarele, neamurile şi limbile care locuesc pe tot pământul: «Pacea voastră să sporească!TDupă aceasta împăratul a întărit în dregătoriile lor pe Şadrac, Meşao şi Abed-Nego, peste ţinutul Babilonului.B}TŞi acum am dat această poruncă a mea, că orice popor şi orice neam care va huli pe Dumnezeul lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego să fie tăiat în bucăţi şi casele lor să fie prefăcute într’un morman de dărâmături, fiindcă nu este un alt Dumnezeu care poate să mântuiască într’acest chip!»mSTAtunci Nabucodonosor strigă: «Binecuvântat să fie Dumnezeul lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, care a trimis pe îngerul său şi a mântuit pe servii săi, care îşi puseseră nădejdea într’însul şi călcară porunca împăratului şi îşi dădură viaţa lor ca să nu slujească şi să nu se închine altor dumnezei decât Dumnezeului lor.*MTŞi adunându-se satrapii, marii dregători, cârmuitorii şi sfetnicii împăratului, văzură că focul nu pricinuise nici o vătămare trupului acestor oameni, că părul din capul lor nici măcar nu se pârlise şi că pantalonii lor erau la fel şi că nici măcar nu miroseau a foc. bu~}}"{zzyxwvuussrqIpgoo1nkmkji|hfhg[ffCecdcchba`__b^]]\[ZZ0YXX8VVTSRRzQPP2ONNMbLKJJmIHH\GFE|DD CSBAA@???>-=<4;c:9l88T766I5"4u332D109//.D--A,+**c))K(w''>&%%$##"!![ {#/ek(C?OsW Dtx UEpbsL_^ Efraim va fi pustiit în ziua judecăţii; seminţiilor lui Israil le vestesc o veste care se va adeveri.K^Sunaţi din corn în Ghibea şi din trâmbiţă în Rama, ridicaţi lumea în picioare în Betaven şi băgaţi în groază pe Veniamin!J-^Căzut-au de la credinţa în Domnul, căci au născut feciori necredincioşi. De aceea un vânt arzător îi va mistui pe ei şi ţarinile lor.wIg^Cu oile şi cu boii lor merge-vor să caute pe Domnul, dar nu-l vor găsi, fiindcă el s’a depărtat de ei.6He^Trufia lui Israil mărturiseşte pe faţă împotriva lui; Israil şi Efraim se vor prăbuşi din pricina fărădelegii lor, aşijderea şi Iuda va cădea împreună cu ei.8Gi^Faptele lor nu le dau răgaz să se întoarcă la pocăinţă către Dumnezeul lor, căci un duh idolesc sălăşlueşte într’înşii şi pe Domnul nu vor să-l cunoască.F+^Iată, eu cunosc Efraimul, iar Israilul nu-mi este ascuns, căci tu, Efraime, dacă te-ai spurcat cu idoli, şi Israilul s’a întinat şi el.[E/^Şi groapă adânc săpată, căci nimeni nu învaţă poporul să meargă drept. D ^Ascultaţi acestea, voi preoţilor, şi luaţi aminte, voi cei din neamul lui Israil, şi plecaţi urechea, voi cei din palatul regelui, căci împotriva voastră este pornită judecata, fiindcă aţi fost laţ pentru Miţpa şi o cursă întinsă, pe Tabor,sC_^Dar vijelia îi va învălui în aripile ei, şi ruşinea îi va cuprinde din pricina jertfelnicelor lor.B^În ceata celor ce beau. Şi ibovnica sa îl lasă în voia destrăbălării. Şi ei iubesc faptele ruşinoase mai mult decât slava lor.3Aa^Efraim este un ibovnic care stă tolănit,"@=^Căci asemenea junicei îndărătnice, aşa şi Israil s’a îndărătnicit. Şi să-i mai pască pe ei Domnul ca pe un miel, în loc larg de păşune?@?y^Dacă tu te desfrânezi, o, Israile, Iuda să nu păcătuiască! Nu mai veniţi la Ghilgal şi nu vă mai suiţi la Betaven şi în Beerşeba nu vă mai juraţi: «Viu este Domnul!»>/^Eu nu voi pedepsi pe fetele lor fiindcă s’au lăsat desfrânării şi nici pe nurorile lor din pricină că au precurvit, căci ei înşişi, bărbaţii, se dosesc cu desfrânatele şi aduc jertfă cu preotesele păgâne, astfel că poporul fără minte merge la pieire.j=M^ Aduc jertfe pe piscurile munţilor şi tămâieri pe vârful colinelor, sub stejari şi sub plopi şi sub terebinţi, căci umbra este dulce. Iar dacă fiicele lor se lasă în voia desfrânării şi nurorile lor precurvesc,R<^ Oamenii din poporul meu întreabă o bucată de lemn şi vor ca toiagul să le spună viitorul, căci duhul desfrânării i-a rătăcit şi săvârşind desfrânări s’au depărtat de Dumnezeul lor..;W^ Vinul şi mustul iau minţile omului.5:c^ Să mănânce, dar să nu se sature, să se lase în voia desfrânării, dar să nu-şi înmulţească averea, fiindcă au părăsit pe Domnul, ca să slujească lui Baal.9y^ Dar cum a fost cu poporul, aşa va fi şi cu preotul: voi pedepsi purtarea lui şi-i voi răsplăti după faptele lui.\81^Ei se hrănesc din păcatele poporului meu, şi sunt lacomi de fărădelegile lui.o7W^Cu cât se înmulţiră, cu atât păcătuiră împotriva mea şi cinstea lor au schimbat-o cu ocara.6^Şi poporul meu, pentru că nu mai cunoaşte pe Domnul. Şi fiindcă tu ai aruncat de la tine cunoaşterea Domnului, şi eu te voi lepăda, ca să nu-mi mai fii preot, şi fiindcă tu ai uitat de legea Dumnezeului tău, şi eu voi uita pe feciorii tăi.y5k^De te poticneşti ziua şi noaptea, şi de se poticneşte şi profetul împreună cu tine, se va nimici cu tine4^Dar nimeni să nu pornească certare şi nimeni să nu mustre pe celălalt, ci împotriva ta, preote, îndrept certarea mea.=3s^Pentru aceasta ţara e în jale, iar cei ce locuesc în ea sunt fără vlagă, chiar şi dobitoacele câmpiei, chiar şi păsările cerului, până şi peştii mării pier şi ei.2w^Ci jurământ strâmb, minciună, ucideri, jaf şi desfrânare şi silnicie, iar vărsările de sânge se ţin lanţ.W1 )^Ascultaţi cuvântul Domnului, voi fii ai lui Israil, căci Domnul este în judecată cu locuitorii ţării, fiindcă nu mai este credinţă, nici dragoste, nici cunoaştere de Dumnezeu în această ţară,\01^După aceasta, fiii lui Israil se vor pocăi şi vor căuta pe Domnul Dumnezeul lor şi pe David, împăratul lor; astfel în zilele cele de pe urmă vor alerga întru frica Domnului şi la binecuvântarea lui.7/g^Căci zile nenumărate fiii lui Israil trebue să rămână fără rege şi fără căpetenie, fără jertfă şi fără stâlp de pomenire, fără efod şi fără terafimi..#^Şi i-am zis: «Zile nenumărate să stai aşa, să nu te desfrânezi şi să nu fi a nici unui bărbat. Dar nici eu nu voi veni la tine!»h-I^Atunci am cumpărat-o pe preţ de cincisprezece sicli de argint, un homer şi un letec de orz;i, M^Şi a zis Domnul către mine: «Du-te şi iubeşte iar o femeie desfrânată, care iubeşte un ibovnic, aşa precum Domnul iubeşte pe fiii lui Israil, deşi ei umblă după dumnezei streini şi iubesc turtele de struguri».=+s^Şi-mi voi sămăna pe Israil în ţară şi mă voi îndura de Lo-Ruhama şi voi zice lui Lo-Ami: «Tu eşti poporul meu», şi el îmi va răspunde: «Tu. eşti Dumnezeul meu!»c*?^Şi pământul va asculta grâul şi vinul şi untdelemnul şi ele vor asculta pe Izreel.q)[^Iar în ziua aceea», – zice Domnul, – «voi asculta cerurile, şi cerurile vor asculta pământul,W('^Şi te voi logodi cu mine întru credinţă şi întru cunoaşterea Domnului!'^Şi te voi logodi cu mine pe vecie şi te voi logodi cu mine întru dreptate şi după pravilă, întru îndurare şi întru dragoste;&w^Şi voi încheia, în ziua aceea, un legământ cu dobitoacele câmpului şi cu păsările cerului şi cu târîtoarele pământului şi voi sfărâma arcul şi sabia şi voi curma războiul din ţară, iar pe locuitori îi voi pune la adăpost._%7^Şi voi scoate din gura ei numele Baalilor şi nu vor mai fi pomeniţi pe numele lor.~$u^Şi va fi în vremea aceea», – zice Domnul, – «că ea va striga pe bărbatul ei şi nu va mai striga pe Baali.G#^Şi de acolo îi voi da viile ei şi valea Acor o voi preface în poartă de nădejde, şi ea va fi voioasă ca în vremea tinereţii ei, ca în ziua când tu ai scos-o din ţara Egiptului.s"_^«Pentru aceasta, iată că eu voi îndupleca-o şi o voi duce în pustie şi voi grăi cu ea din inimă.u!c^Şi o voi pedepsi pentru zilele hărăzite Baalilor, cărora le aducea jertfă de tămâie, pe când ea se gătea cu inelele ei şi-şi punea podoabele şi se ducea după iubiţii ei, iară pe mine m’a uitat», – grăieşte Domnul.E ^Şi voi pustii via ei şi smochinii ei, după care ea jinduia: «Iată darul pe care mi l-au dat iubiţii mei!» Şi-i voi preface în hăţişuri şi-i vor strica dobitoacele sălbatice.yk^ Şi voi curma toate desfătările ei, sărbătorile şi lunile noi şi Sâmbetele ei şi toate prăznuirile ei,s_^ Şi acum voi descoperi ocara ei în ochii iubiţilor ei şi nimeni nu va putea s’o scape din mâna mea.$A^ Pentru aceasta îmi voi lua înapoi grâul, la vremea lui, şi vinul, la vremea lui, şi-mi voi lua lâna şi inul cu care ea îşi acopere goliciunea ei.*M^ Dar ea n’a ştiut că eu am fost acela care i-a dat ei grâul, vinul şi untul de lemn şi i-am înmulţit argintul şi aurul pe care l-au afierosit lui Baal.[/^ Ea va umbla după ibovnicii săi, dar nu-i va ajunge; îi va căuta, dar nu-i va afla. Şi va grăi atunci: «Duce-mă-voi înapoi la bărbatul meu cel dintâi, căci atunci îmi mergea mai bine decât acum!»^Pentru aceasta iată că-i voi astupa drumul cu mărăcini, voi ridica zid, ca să nu-şi mai găsească ea cărările ei.`9^De vreme ce mama lor a fost desfrânată şi născătoarea lor a săvârşit fapte de ocară, şi a zis: «Duce-mă-voi după ibovnicii mei, cei care mi-au dat pâine, apă, lână şi in, untdelemn şi băuturi!»M^Nu mă voi îndura de fiii ei, căci ei sunt copii din desfrânare,I ^Altfel, eu îi voi dezveli goliciunea ei şi o voi lăsa goală, ca în ziua când s’a născut, şi o voi preface într’un pustiu, ca un pământ uscat şi o voi lăsa să moară de sete.]3^Osândiţi pe mama voastră, învinuiţi-o, fiindcă ea nu mai este femeia mea, iar eu nu mai sunt bărbatul ei. Să lepede podoabele desfrânării de pe obrazul ei şi semnele destrăbălării dintre sânii ei.P^Spuneţi fraţilor voştri: «Ami» şi surorilor voastre: «Ruhama».-S^Şi se vor aduna fiii lui Iuda şi fiii lui Israil laolaltă şi îşi vor alege o căpetenie şi vor ieşi din ţările robiei, căci mare va fi vacul lui Izreel.k Q^Iar numărul fiilor lui Israil va fi ca nisipul mării care nu se socoteşte, nici nu se numără. Şi atunci, în loc să le zică: «Voi nu sunteţi poporul meu», li se va spune: «Voi sunteţi fiii Dumnezeului celui viu!»z o^ Şi i-a zis Domnul: «Pune-i numele Lo-Ami, căci voi nu sunteţi poporul meu, iar eu nu sunt Dumnezeul vostru!»Y -^Şi după ce a înţărcat pe Lo-Ruhama a zămislit şi a născut încă un fiu.W )^Dar de neamul lui Iuda mă voi îndura şi-l voi mântui eu, Domnul Dumnezeul lui, şi nu-i voi mântui pe ei nici cu arcul, nici cu sabia, nici prin luptă, nici prin puterea cailor sau a călăreţilor!»O ^Şi iarăşi a zămislit şi a mai născut o fiică. Şi i-a zis atunci Domnul: «Pune-i numele Lo-Ruhama, căci de acum încolo nu mă voi mai îndura de neamul lui Israil, ca să-i iert păcatele.R ^Şi în ziua aceea voi sfărâma arcul lui Israil în valea lui Izreel!»=  u^Şi a zis Domnul către el: «Pune-i numele Izreel! Căci peste puţină vreme eu voi răzbuna omorurile lui Izreel asupra casei lui Iehu şi voi sfârşi regatul casei lui Israil.  y^Atunci s’a dus el şi şi-a luat de soţie pe Gomer, fiica lui Diblataim, şi ea a zămislit şi i-a născut un fiu.r  _^Când a început Domnul să grăiască lui Ozeea, grăitu-i-a Domnul lui Ozeea astfel: «Ia-ţi de nevastă o femeie desfrânată şi aibi copii din desfrânare! Căci iată a precurvit ţara lui Israil, abătându-se de la Domnul!»O  ^Cuvântul Domnului care a fost către Ozeea, feciorul lui Beeri, în vremea domniei lui Uzia, Iotam, Ahaz şi Iezechia, regii lui Iuda, şi în zilele lui Ieroboam, fiul lui Ioaş, regele lui Israil. T Şi tu mergi spre sfârşitul tău şi te odihneşte! Căci te vei scula ca să-ţi primeşti răsplata în vremea cea de apoi!»iKT Fericit va fi cel ce va nădăjdui şi va ajunge la o mie trei sute treizeci şi cinci de zile.T Şi din vremea când va înceta jertfa cea deapururi şi se vor aşeza idolii pustiitorului, vor fi o mie două sute nouăzeci de zile.OT Mulţi vor fi curăţiţi, albiţi şi lămuriţi, iar cei nelegiuiţi se vor purta ca cei nelegiuiţi; şi nici unul din cei fără de lege nu va pricepe, ci numai cei înţelepţi vor înţelege.T Şi el mi-a răspuns: «Du-te, Daniile, căci aceste descoperiri sunt închise şi pecetluite până la vremea cea de apoi!T Şi eu am auzit, dar fiindcă n’am înţeles, am întrebat: «Stăpâne, când se va împlini cel din urmă lucru din toate acestea?»_7T Şi am ascultat pe bărbatul cel îmbrăcat în veşminte de in care stătea deasupra apelor fluviului, şi el a ridicat dreapta şi stânga sa spre cer şi a jurat pe cel ce este viu în veci: «Va mai ţine un an, doi ani şi jumătate de an şi îndată ce se va nimici puterea poporului celui sfânt, se vor împlini şi toate acestea!»"=T Şi unul zise către cel care era îmbrăcat în veşminte de in şi stătea deasupra apelor fluviului: «Când se vor împlini aceste fapte minunate?»7gT Şi când eu, Daniil, m’am uitat în jurul meu, văzui alţi doi bărbaţi stând în picioare, unul pe un ţărm al fluviului, iar altul pe celălalt ţărm al fluviului.7gT Iar tu, Daniile, ţine ascunse aceste descoperiri şi pecetlueşte cartea până la vremea cea de apoi. Mulţi o vor străbate cu deamăruntul şi-şi vor spori ştiinţa.»4aT Cei înţelepţi vor străluci cum străluceşte bolta cerului şi cei care vor fi îndemnat pe mulţi să umble pe calea dreptăţii vor fi ca stelele în vecii vecilor.(~IT Şi mulţi dintre cei care dorm în ţărâna pământului se vor deştepta, unii pentru viaţa veşnică, iar alţii spre ocară şi spre scârbă veşnică."} ?T «Şi în vremea aceea se va scula Mihail, marele voevod care ocroteşte pe feciorii poporului tău, şi va fi vreme de strâmtorare care n’a mai fost de când sunt popoarele şi până în vremea de acum. Şi oricine din norodul tău va fi scris în cartea aceea va fi mântuit.+|OT -Şi va înfige corturile palatului său între mare şi muntele ţării celei mândre, apoi îşi va zori sfârşitul, fără ca nimeni să-i vină în ajutor.»({IT ,Dar zvonuri de la răsărit şi de la miază-noapte îl vor înspăimânta şi el va ieşi cu furie grozavă să prăpădească şi să nimicească pe mulţi.)zKT +Şi va ajunge stăpân peste vistieriile de aur şi de argint şi peste toate scumpeturile Egiptului, iar Libienii şi Etiopienii vor face parte din suita lui.QyT *Şi va întinde mâna sa peste ţări şi ţara Egiptului nu va scăpa.>xuT )Şi va năvăli şi în ţara cea mândră şi zeci de mii se vor prăbuşi, şi iată care vor scăpa din mâna lui: Edomul, Moabul şi ceea ce va mai rămânea din fiii lui Amon.w-T (Şi în vremea cea de apoi se va război cu el împăratul cel de la miază-zi, iar împăratul cel de la miază-noapte se va năpusti împotriva lui, cu care de război, cu călăreţi şi cu multe corăbii, şi va pătrunde năvalnic în ţinuturi pe care le va cotropi.SvT 'Şi în ţările întărite va pune cinstitori ai dumnezeului strein; pe cei care îl vor cinsti, el îi va încărca de cinste şi-i va face stăpânitori şi ca răsplată le va împărţi ţinuturi.LuT &Şi în locul lui va cinsti pe dumnezeul cetăţilor şi pe un dumnezeu pe care părinţii lui nu l-au cunoscut, aceluia se va închina cu aur, cu argint, cu pietre nestimate şi podoabe scumpe.It T %Şi nu-i va păsa de dumnezeii părinţilor lui şi nici de dumnezeul plăcut femeilor, şi nu se va sinchisi de orişicare alt dumnezeu, ci îşi va închipui că este mai mare decât toţi.&sET $Şi împăratul va face după placul său şi se va semeţi şi se va trufi împotriva oricărui dumnezeu şi împotriva Dumnezeului dumnezeilor va grăi cuvinte de trufie şi-i va merge în plin, până când măsura mâniei se va umplea, căci ceea ce este hotărît se va împlini.Tr!T #Şi vor fi şi înţelepţi care vor cădea ca să se lămurească, să se curăţească şi să se albească până la sfârşitul vremii, căci încă nu s’a împlinit vremea rânduită de Dumnezeu.qT "Şi în toată această prăbuşire a lor vor căpăta puţin ajutor şi mulţi vor trece la ei mai mult din făţărnicie.*pMT !Şi cei mai iscusiţi vor învăţa gloata norodului, dar ei vor cădea o bucată de vreme în ascuţişul săbiei, de foc, de ducere în robie şi de pustiire.T Dar în ziua a douăzeci şi patra a lunii întâia, eu, Daniil, eram pe ţărmul fluviului celui mare – adică Tigrul.&=ET Pâine bună n’am mâncat, carne şi vin n’au intrat în gura mea şi cu mirezme nu m’am uns, până ce nu s’au împlinit trei săptămâni de zile.\<1T În zilele acelea, eu, Daniil, am petrecut trei săptămâni de zile în jălanie:; T În anul al treilea al lui Cirus, împăratul Perşilor, i s’a descoperit un cuvânt lui Daniil – care se chema Belteşaţar – şi adevărat este cuvântul şi el înseamnă mare primejdie de război. El înţelese cuvântul şi pricepu înţelesul vedeniei.:%T Atunci el va încheia un legământ cu mulţi într’o săptămână, iar la mijlocul săptămânii va înceta jertfa şi prinosul, şi în templu se va aşeza urîciunea pustiirii, până când pedeapsa nimicirii cea hotărîtă se va vărsa peste locul pustiirii.»L9T Iar după cele şaizeci şi două de săptămâni, Cel Uns va pieri fără să se găsească vre-o vină într’însul, iar poporul unui principe va veni şi va dărâma cetatea şi templul. Şi sfârşitul cetăţii va veni prin potopul mâniei lui Dumnezeu, şi până la capăt va fi război: prăpădul cel hotărît.+8OT Să ştii deci şi înţelege că, de la ieşirea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului şi până la Cel Uns – voevodul – sunt şapte săptămâni şi şaizeci şi două de săptămâni; şi vor fi zidite din nou pieţele şi zidul cel din afară, în vremi de strâmtorare.N7T Şaptezeci de săptămâni sunt hotărîte pentru poporul tău şi pentru cetatea ta cea sfântă până fărădelegea ta va ajunge la culme şi păcatul va covârşi măsura şi se va ispăşi fărădelegea, până ce dreptatea cea veşnică va veni şi vedenia proorocului se va adeveri şi se va unge Sfântul Sfinţilor.A6{T Când tu ai început să te rogi, poruncă mi-a fost dată şi eu am venit să-ţi aduc veste, fiindcă tu eşti un om iubit de Dumnezeu. Ia aminte la poruncă şi înţelege vedenia!f5ET Şi a venit şi mi-a grăit aşa: «Daniile, chiar acum am sosit, ca să-ţi deschid mintea.G4T Şi pe când vorbeam în rugăciunea mea, iată un om, Gavriil, pe care l-am văzut în vedenia mea cea de la început, în zbor grăbit, se apropie de mine, pe la vremea jertfei de seară.]33T Şi în vreme ce grăiam şi mă rugam şi mărturisiam păcatul meu şi păcatul poporului meu Israil şi cădeam cu ruga mea fierbinte înaintea Domnului Dumnezeului meu, pentru sfânt muntele Dumnezeului meu,52cT O, Doamne, auzi! O, Doamne, iartă! O, Doamne, ia aminte şi nu fi târzielnic pentru numele tău, Dumnezeul meu; căci numele tău îl chiamă cetatea şi poporul tău!»1%T Pleacă, Dumnezeul meu, urechea ta şi auzi, deschide ochii tăi şi vezi pustiirea noastră şi cetatea în care se chiamă numele tău. Căci nu pentru faptele noastre cele bune cădem cu rugăciunile noastre cele fierbinţi, ci pentru îndurările tale cele bogate.-0ST Şi acum ascultă, Dumnezeul nostru, rugăciunea robului tău şi ruga lui fierbinte şi luminează faţa ta spre templul tău pustiit, pentru numele tău, Doamne!A/{T O, Doamne! Întru milostivirea ta întoarce toată mânia şi toată văpaia urgiei tale de la cetatea Ierusalimului, de la muntele cel sfânt al tău, fiindcă pentru păcatele noastre şi pentru fărădelegile părinţilor noştri, Ierusalimul şi poporul tău au ajuns de ocară pentru toţi vecinii noştri.O.T Şi acum, Doamne Dumnezeul nostru, tu care ai scos pe poporul tău din ţara Egiptului cu mână tare şi te-ai făcut vestit până în ziua de astăzi, păcătuit-am, fărădelege am săvârşit!Q-T Gândit-a îndelung Domnul, pentru nenorocirea pe care a abătut-o peste noi, fiindcă Domnul Dumnezeul nostru în toate faptele pe care le face, este drept, însă noi n’am ascultat de glasul lui.z,mT Precum este scris în legea lui Moise, toată această nenorocire s’a năpustit peste noi, dar noi n’am îmbunat faţa Domnului Dumnezeului nostru, ca să ne pocăim de fărădelegile noastre şi să ne întoarcem la credinţa noastră.+'T Şi şi-a adeverit cuvintele sale pe care ni le-a grăit nouă şi judecătorilor noştri care ne-au cârmuit pe noi, fiindcă a voit să aducă peste noi straşnic prăpăd care nu s’a mai abătut niciodată sub cer asemenea celui care s’a abătut peste Ierusalim.*T Ci tot Israilul a călcat legea ta şi s’a răzleţit de tine, din pricină că n’a ascultat de glasul tău. De aceea s’a vărsat peste noi blestemul şi jurământul scris în legea lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu, fiindcă am păcătuit împotriva ta.)1T Şi n’am ascultat de glasul Domnului Dumnezeului nostru ca să umblăm în legea lui, pe care ne-a dat-o nouă prin mâna robilor săi prooroci.j(MT A Domnului Dumnezeului nostru este milostivirea şi iertarea. Răzvrătitu-ne-am împotriva lui,4'aT Stăpâne Doamne, a noastră este ruşinarea feţelor, a împăraţilor noştri, a voevozilor noştri şi a părinţilor noştri, fiindcă noi am păcătuit înaintea ta!e&CT De partea ta, Doamne, este dreptatea, iar de partea noastră ruşinarea feţelor noastre, precum se întâmplă în ziua de astăzi: pentru locuitorii lui Iuda şi ai Ierusalimului şi pentru întreg Israilul de departe ori de aproape, din toate ţările în care i-ai izgonit din pricina necredinţei cu care s’au făcut vinovaţi înaintea ta.:%mT Şi nu am ascultat de robii tăi prooroci, care ne-au grăit în numele tău: împăraţilor noştri, voevozilor noştri, părinţilor noştri şi întregului popor al ţării.*$MT Păcătuit-am, fărădelege am săvârşit şi ca nelegiuiţii ne-am purtat, răzvrătitu-ne-am şi ne-am depărtat de la poruncile şi de la rânduielile tale,`#9T Şi m’am rugat Domnului Dumnezeu şi m’am mărturisit şi am zis: «Doamne Dumnezeule cel mare şi minunat, care păstrezi legământul şi îndurarea pentru cei ce te iubesc pe tine şi păzesc poruncile tale!"T Şi am întors faţa mea către Domnul Dumnezeu stăruind în rugăciune şi în rugi fierbinţi, cu post, sac şi cenuşă. ~}}|_{{:zMyyxx2wwWvvxuttss-rqqrppVoon]mm@l[kk_kjciiIhhgg ffKeRd|ccWbaaO`n_j^]\\a[[+ZYY,XWW4VVU]TT`SzRR)QdPrONNMM%LKK~KJIHHxGGF>EE/DyD4CCl=f<;;;:99t88b77Y65~44D3S2q11S00T/..--P,++5**H))('&&%%1$$5##"> ,knmdI D: O |  ^ _c6wc!Q~ShAtunci voi veţi cunoaşte că eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, care sălăşlueşte în Sion, în muntele cel sfânt al meu; Ierusalimul va fi locaş sfânt, iară străinii nu vor mai trece pe acolo.NhDomnul răcni-va din Sion şi din Ierusalim va slobozi tunetul său, iar pământul şi cerurile se vor cutremura, ci Domnul fi-va scăpare pentru poporul său şi adăpost pentru fiii lui Israil.T!hSoarele şi luna se vor întuneca şi stelele îşi vor pierde lumina lor.tahMulţimi şi iar mulţimi, în Valea Judecăţii! Căci aproape este ziua Domnului, în Valea Judecăţii!(Ih Puneţi la secere, căci holda este coaptă, veniţi, pogorîţi-vă, căci teascul este plin, căzile dau afară, căci fărădelegea lor ajunsă e la culme.h Să pornească toate neamurile şi să vină în valea lui Iosafat, fiindcă acolo voi şedea la judecată cu toate popoarele din jur.y kh Alergaţi în grabă, voi toate popoarele dimprejur, şi adunaţi-vă! Acolo coboară, Doamne, pe vitejii tăi! h Faceţi din brăzdarele plugurilor voastre săbii şi din secerile voastre lănci! Chiar şi cel neputincios să zică: «Sunt viteaz!»: mh Vestiţi cu strigare lucrul acesta păgânilor: «Pregătiţi-vă de război! Înflăcăraţi vitejii! Toţi bărbaţii buni de luptă să se apropie şi să se înfăţişeze!- ShFiindcă voi vinde pe fiii şi pe fiicele voastre feciorilor lui Iuda, iară ei îi vor vinde Sabeenilor, popor îndepărtat foarte, căci aşa a hotărît Domnul.w ghIată, eu îi voi aduce din ţinutul unde i-aţi vândut şi voi întoarce isprava voastră în capul vostru,~uhIar pe fiii Iui Iuda şi pe fiii Ierusalimului i-aţi vândut Grecilor, ca să-i duceţi în surghiun din ţara lor.vehCa unii care aţi luat aurul şi argintul meu şi odoarele mele scumpe şi le-aţi dus în palatele voastre,zmhŞi voi ce aveţi cu mine, Tirule şi Sidoane, împreună cu toate ţinuturile Filisteei? Oare voiţi să vă răzbunaţi împotriva mea? Dacă voiţi să mă întărâtaţi, atunci într’o clipă vă voi răsplăti pentru fapta voastră,hCăci ei au aruncat sorţi asupra poporului meu, au dat copilul pentru o desfrânată şi fetele le-au vândut pe vin şi l-au băut. hAtunci voi aduna toate popoarele şi le voi pogorî în valea lui Iosafat şi mă voi judeca acolo cu ele, pentru poporul meu şi pentru moştenirea mea Israil, pe care au împrăştiat-o între păgâni, şi ţara mea pe care au împărţit-o în bucăţi.v ghCăci, iată, în zilele acelea şi în vremea aceea, când voi întoarce pe Iuda şi pe Ierusalim din robie,NhŞi oricine va chema numele Domnului se va mântui, căci în muntele Sionului şi în Ierusalim va fi, precum a făgăduit Domnul, mântuirea şi dintre cei scăpaţi pe care îi va chema Domnul.{hSoarele se va schimba în întuneric şi luna în sânge, înainte de venirea zilei celei mari şi minunate a Domnului.a;hŞi voi face semne minunate în ceruri şi pe pământ: sânge, foc şi stâlpi de fum;GhChiar şi peste robi şi peste roabe voi turna din Duhul meu,:~ ohIară după acestea, turna-voi din Duhul meu peste tot trupul şi fiii şi fiicele voastre vor profeţi, bătrânii voştri vise vor visa, iar tinerii voştri vor vedea vedenii.F}hAtunci vă veţi da seama că eu sunt în mijlocul lui Israil şi eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, şi nu mai este altul, iară norodul meu nu va mai fi de ocară în veci şi deapururi!»S|hŞi veţi mânca din destul şi vă veţi sătura şi veţi proslăvi numele Domnului Dumnezeului vostru, care a făcut cu voi lucruri minunate. Şi norodul meu nu va mai fi de ocară în veci de veci!B{}hŞi vă voi da ani de belşug în locul anilor în care au mâncat lăcustele, forfocarii, cărăbuşii şi gâzele, adică oastea mea cea mare pe care am trimis-o împotriva voastră.mzShŞi ariile se vor umplea de grâu, iar teascurile vor da peste, răscoale de must şi de untdelemn.eyChBucuraţi-vă şi voi, fii ai Sionului, şi vă desfătaţi întru Domnul Dumnezeul vostru, căci el v’a dat pe învăţătorul dreptăţii; şi v’a trimis vlog de ploaie, ploaie timpurie şi târzie, ca odinioară.Ix hNu vă temeţi nici voi, dobitoacele câmpului, de vreme ce au înverzit păşunile pustiei, căci pomii sunt încărcaţi de rodul lor: smochinul şi viţa de vie dau la iveală puterea lor.nwUhNu te teme, tu ţară, bucură-te şi te veseleşte, căci Domnul s’a preamărit în faptele sale!KvhPuhoiul vrăjmaş de la miazănoapte îl voi depărta de la voi şi-l voi goni spre un ţinut uscat şi pustiu; capătul va fi spre Marea de la Răsărit, iar coada lui spre Marea de la Apus; şi se va ridica din el duhoare şi miros de stârv va porni din el, pentru că a săvârşit lucruri peste măsura îngăduită.FuhPentru aceasta a răspuns Domnul poporului său şi a rostit: «Iată, eu vă voi trimite grâu, vin şi untdelemn şi vă veţi sătura şi nu vă voi mai face de ocară printre păgâni!Yt+hCi Domnul este plin de râvnă pentru ţara sa şi se îndură de norodul său,shÎntre pridvor şi altar să plângă preoţii, slujitorii Domnului, şi să zică: «Milostiveşte-te, Doamne, spre poporul tău şi nu face de ocară moştenirea ta, ca s’o batjocorească păgânii!» Pentru ce să zică popoarele: «Unde este Dumnezeul lor?»CrhStrângeţi poporul, pregătiţi obştia, chemaţi laolaltă pe bătrâni, aduceţi copiii şi pruncii care sug la sân! Şi mirele să iasă din cămara lui şi mireasa din iatacul ei!rq]hSunaţi din trâmbiţă în Sion, hotărîţi zile de post, adunaţi obştia la templu ca în zile mari!;pohPoate că-şi va lua de seamă şi-i va părea rău şi va lăsa după el o binecuvântare, ca să aveţi din ce aduce prinos şi jertfă cu turnare Domnului Dumnezeului vostru!oh Sfâşiaţi inimile şi nu veşmintele voastre şi întoarceţi-vă cu pocăinţă la Domnul Dumnezeul vostru, căci el este milostiv şi îndurat, domol la mânie şi mult milosârd, căruia îi pare rău de prăpădul pe care l-a abătut peste voi. n h «Şi măcar acum, – zice Domnul, – «pocăiţi-vă din toată inima voastră, cu postiri şi cu plâns şi cu tânguire».|mqh Şi Domnul sloboade glasul său în fruntea oştirii sale, căci întinsă foarte este tabăra lui şi puternic este cel ce împlineşte porunca lui. Ziua Domnului este mare şi înfricoşată foarte, şi cine va putea să-i stea împotrivă?lh Înaintea lui tremură pământul, cerul se zbuciumă, soarele şi luna se întunecă, iar stelele îşi pierd strălucirea.nkUh Dau năvală în cetate, aleargă pe ziduri, răzbesc în case şi pătrund prin ferestre, ca furul.j%hNimeni nu se îmbrânceşte cu cel de alături, fiecare îşi vede de drumul lui; prin lănci se aruncă, fără să facă vre-o spărtură.i%hAleargă ca nişte viteji; ca ostaşii încercaţi se caţără pe ziduri; fiecare o ţine drept înainte şi nici unul nu-şi rupe rândul.[h/hÎnaintea lui neamurile tremură de spaimă, toate feţele sunt galbene ca ceara.EghSe aud ca un duruit de care de război, sărind pe creştetul munţilor, ca pârâitul flăcărilor care mistuesc o mirişte, ca un tare norod războinic, aşezat în rânduri de bătaie.^f5hLa înfăţişare, ei seamănă cu caii şi ca sprinteni călăreţi, aşa aleargă.He hÎnaintea lui arde focul, iar după el flacăra mistueşte. Ca grădina Raiului este pământul în faţa lui, iar după ce a trecut: pustiu înfricoşat, căci nimic mu scapă de urgia lui.@dyhZi de întuneric şi de beznă, zi cu nori şi cu negură deasă. Ca zorile care se revarsă peste munţi, tot aşa dă năvală un popor mare şi mai puternic decât care n’a mai fost de la începutul lumii, de când e lumea şi nici după el nu va mai fi, până în vremurile celor mai depărtate vârste.Dc hSunaţi din trâmbiţă în Sion, strigaţi din răsputeri în muntele cel sfânt al meu, ca să se cutremure toţi locuitorii ţării, fiindcă vine ziua Domnului. Iată ea este aproape!b hPână şi fiarele câmpiei mugesc la tine, fiindcă pâraiele de apă au secat şi arşiţa focului a nimicit păşunile bărăganului.a !hCătre tine, Doamne, ridic glasul meu! Deoarece focul a mistuit păşunile pustiului şi văpaia lui a scorojit toţi copacii de pe câmp.}` uhCum gem vitele! Cirezile de boi răgesc, căci nu află nicăieri păşune, la fel şi turmele de oi pătimesc greu.w_ ihSeminţele putrezesc sub brazde, grânarele sunt goale, hambarele stau dărăpănate, căci nu mai este grâu.q^ ]hOare nu ni s’a retezat hrana de sub ochii noştri, bucuria şi veselia din templul Dumnezeului nostru?j] Oh«O, ce zi!…» Căci aproape este ziua Domnului şi vine ca un prăpăd de la Cel Atotputernic.4\ chPostiţi post sfânt, ţineţi adunare sfântă, strângeţi pe bătrâni, pe toţi locuitorii ţării în templul Domnului Dumnezeului vostru şi strigaţi către Domnul: [  h Încingeţi-vă cu sac şi vă tânguiţi, voi preoţilor; izbucniţi în plânsete, slujitori ai altarului! Veniţi, mâneţi noaptea în sac de jale, voi slujitori ai lui Dumnezeu, căci prinosul şi jertfa cu turnare lipsesc din casa Dumnezeului vostru!7Z ih Vița de vie este uscată, smochinul veșted, rodiii ca și finicii, ca și merii: toți copacii de pe câmp s’au uscat, astfel că veselia a amuțit între fiii oamenilor.Y h Mușcați-vă, mâinile, plugarilor! Căinați-vă, podgorenilor, pentru pentru orz, căci secerișul câmpului a pierit.X -h Câmpul a rămas pustiu, țarina este jalnică, pentru că holdele de grâu sunt pustii, mustul a secat, iar untdelemnul a rămas numai pe fund!W  h Prinosul și jertfa cu turnare au pierit din templul Domnului! Preoții, slujitorii de la jertfelnicul Domnului, se tânguesc._V 9hJelește-te ca o fecioară, care s’a încins cu sac după, mirele din tinerețea ei!U hPustiit-a via mea, și smochinii mei i-a brăcuit; i-a jupuit de coaja și i-a făcut vraiște. Crăngile lor ramas-au albe.%T EhCăci a năvălit în țara mea un popor puternic și fără de număr; dinții lui sunt ca dinții de leu, iar măselele lui sunt ca măselele de leoaică.S 1hDeșteptați-vă, bețivilor, și plângeți! Și voi, băutorilor de vin, tânguiți-vă pentru vinul cel nou, fiindca vi s’a luat de la gură.LR hCeea ce a ramas de la gâze, a mâncat puhoiul lăcustelor, și ceea ce a rămas de la puhoiul lăcustelor, au mâncat forfocarii, și ceea ce a rămas de la forfocari au prăpădit cărăbușii.lQ ShPovestiți-o feciorilor voștri, iară ei feciorilor lor, iar aceia neamului care va veni după ei!-^ Eu te voi pierde pe tine, Israile, şi cine ar putea veni într’ajutorul tău?O=^ Şi voi tăbărî pe ei ca o ursoaică lăsată fără de pui, şi le voi sfâşia coşul pieptului cu inimă cu tot şi ca o leoaică îi voi sfâşia, ca fiarele sălbatice îi voi face fărâme!X<)^ De aceea, voi fi pentru ei ca un leu şi îi voi pândi pe cale ca o panteră;;^ Dar păscând ei, s’au săturat, şi după ce s’au săturat, inima lor s’a semeţit. Pentru aceasta ei m’au uitat.T:!^ Eu te-am păstorit pe tine în pustie şi în pământul cel ars de soare..9U^ Dar eu sunt Domnul Dumnezeul tău care te-am scos din ţara Egiptului, şi alt Dumnezeu afară de mine să nu cunoşti, căci alt mântuitor afară de mine nu este.K8^ Din această pricină vor ajunge ca nourii cei de dimineaţă, ca roua care se ia de cu vreme, ca pleava pe care o suflă vântul de pe arie şi ca fumul care iese printre gratiile ferestrelor.7{^ Şi acum ei sporesc în păcat, căci îşi fac, din argintul lor, chipuri turnate, chipuri de idoli, toţi: lucru de meşter făurar. Şi ei spun acestor lucruri Dumnezeu şi le aduc jertfe şi, oameni fund, se închină viţeilor şi-i sărută!:6 o^ Când Efraim se pornea la răscoală, era frică mare. căci era socotit ca un voevod în Israil, dar când a căzut în osândă, închinându-se lui Baal, pieirea l-a cuprins.%5C^ Efraim însă a întărâtat urgia mea, de aceea vărsările lui de sânge le voi arunca asupră-i şi eu, Domnul, ai voi răsplăti faptele lui de ocară.j4M^ Şi printr’un prooroc scos-am eu, Domnul, pe Israil din Egipt şi de un prooroc a fost păzit.3^ Când Iacob a fugit în părţile Mesopotamiei, atunci Israil a slujit pentru o femeie, şi pentru o femeie a fost cioban.42a^ În Galaad a fost fărădelegea idolească – deşertăciune; în Ghilgal jertfit-au tauri, – jertfelnicile lor vor ajunge ca mormane de pietre, în brazdele ogorului!o1W^ Eu am vorbit proorocilor şi le-am înmulţit vedeniile şi tot prin prooroci grăit-am în parabole.0/^ Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, din ţara Egiptului şi până acuma. Te voi duce să locueşti iarăşi în corturi, ca în zilele de prăznuire./7^ Efraim zice: «Am ajuns bogat şi averi mi-am strâns». Dar tot câştigul lui nu-i este deajuns să răscumpere fărădelegea pe care a făptuit-o.n.U^ Ca un neguţător care ţine în mână o cumpănă mincinoasă şi-i place să înşele la cântar,-{^ Iar tu întoarce-te la Dumnezeul tău! Păzeşte credinţa şi legea lui şi nădăjdueşte pururea în Dumnezeul tău!A,}^ Adică Domnul Dumnezeul Savaot, Domnul este numele său.1+[^ Cu îngerul s’a luptat şi a fost biruitor. Plâns-a Iacob şi s’a rugat de Domnul să se îndure de el. Apoi l-a aflat la Betel şi acolo Dumnezeu a grăit cu el,*w^ În pântecele maicii sale, Iacob a ţinut de călcâi pe fratele său, şi ca un viteaz s’a luptat el cu Dumnezeu.)^ Ci Domnul este în ceartă şi cu Israil şi va pedepsi pe Iacob pentru purtările lui şi-i va răsplăti după faptele lui.O(^ Efraim are grija vântului şi după vântul de la răsărit aleargă toată ziua; sporeşte în minciună şi în înşelăciune; încheie legământ cu Asiria şi duce dar de untdelemn în Egipt.D' ^ «Efraim m’a înconjurat cu minciuni şi casa lui Israil cu înşelăciuni şi Iuda este mereu şovăelnic faţă de Cel Atotputernic şi faţă de Dumnezeul Prea Sfânt şi credincios.&)^ Fâlfâind ca pasărea veni-vor din Egipt, şi ca porumbelul, din ţara Asiriei. Şi-i voi sălăşlui în casele lor», – rosteşte Domnul.z%m^ Veni-vor după mine, şi eu voi răcni ca un leu. şi când voi răcni, vor da năvală fiii mei cei de la apus,E$^ Nu mă voi lăsa în voia iuţimii mâniei mele, şi nu voi prăpădi din nou Efraimul; căci eu sunt Dumnezeu şi nu om. Sfânt sunt în mijlocul tău şi nu voi veni să te prăpădesc.X#)^ O, cum te voi lăsa, Efraime! Cum te voi părăsi, Israile! Cum mă voi purta cu tine cum m’am purtat cu Adma, cum te voi pune alături cu Ţeboimul! Inima se zvârcoleşte în mine, mila mea clocoteşte!d"A^ Însă norodul meu este bolnav de căderea lui şi strigă pe Baal. şi nu se poate scula.u!c^ Sabia să pustiască cetăţile lui şi să nimicească pe copiii lui şi să sfărâme întăriturile lui.j M^ Să se întoarcă în Egipt, şi Asur să le fie rege, fiindcă n’au vroit să se pocăiască!&E^ Îi ţineam cu legături de milostivire şi de dragoste şi am fost strângându-l ca pe un prunc de obraji şi mă plecam spre el şi-i dădeam demâncare.  ^ Ci eu învăţat-am pe Efraim să meargă în picioare şi-l luam în braţe. Dar ei n’au înţeles că eram ocrotitorul lor.^ Cu cât eu îi chemam, cu atât ei fugeau de dinaintea mea; jertfeau Baalilor şi aduceau tămâieri chipurilor idoleşti.T #^ Când Israil era prunc, eu îl iubeam, şi din Egipt am chemat pe fiul meu.!^ Aşa voi face şi eu cu voi, neam al lui Israil, din pricina mulţimii răutăţilor voastre. În focul luptei va pieri regele lui Israil!y^ Pentru aceasta prăpădul războiului va veni peste cetăţile tale şi toate întăriturile tale vor fi dărâmate, aşa precum odinioară Şalum a nimicit casa lui Ieroboam, în ziua de război, când mama fu zdrobită împreună cu pruncii ei.I ^ Dar voi aţi sămănat fărădelegea şi aţi secerat nenorocirea! Mâncaţi acuma roadele minciunii! Fiindcă ţi-ai pus nădejdea în carele tale de luptă şi în mulţimea vitejilor tăi,mS^ «Sămănaţi-vă fapte bune, seceraţi potrivit dragostei; prefaceţi ţelina în ogoare ale cunoaşterii de Dumnezeu, deoarece este timpul să căutaţi pe Domnul, până ce va veni şi va aduce ploaia mântuirii peste voi!»@y^ Şi Efraim este un dobitoc blând, bucuros să treere în arie; deci eu voi pune jug pe frumosul lui grumaz; voi înjuga pe Efraim, ca să are pământul, şi Iacob să tragă grapa:wg^ Aşa se vor aduna popoarele împotriva lor, când le voi lua ispaşă pentru cele două fărădelegi ale lor.Q^ Din zilele celor întâmplate în Ghibeea, tu păcătueşti, o, Israile! Acolo ei ziceau: «Războiul nu ne va ajunge în Ghibeea». Împotriva fiilor nelegiuirii m’am ridicat eu şi i-am pedepsit.a;^ Pustiite fi-vor dealurile fărădelegii, păcatul lui Israil! Ciulini şi mărăcini vor creşte peste altarele lor! Atunci vor grăi către munţi: «Acoperiţi-ne!» Şi colinelor vor zice: «Cădeţi peste noi!»T!^ Nimicită va fi Samaria! Regele ei va fi ca o rămurică pe deasupra apei. 9^ Ci şi pe viţel îl vor duce în Asiria, ca un dar marelui împărat. Ruşinea îl va cuprinde pe Efraim, şi Israil se va ruşina pentru idolii lui.7g^ Pentru viţelul din Betaven, locuitorii din Samaria sunt plini de mare grijă, ba poporul lui se jeleşte şi preoţii se bocesc, pentru podoaba lui de care vor fi lipsiţi. ^ Înşiră vorbe, jură strâmb, încheie legăminte; de aceea, pedeapsa va odrăsli ca buruiana otrăvitoare pe brazdele ogorului.^ Iar dacă astăzi zic: «N’avem noi un rege? Dacă de Domnul nu ne temem, atunci regele la ce poate să ne slujească?»,!^ Inima lor este făţarnică, de aceea să-şi ispăşească păcatul! Domnul va doborî altarele lor, va sfărâma stâlpii lor idoleşti.^  7^ Israil a fost o vie mănoasă, care dădea rod din belşug. Cu cât avea mai multă roadă, cu atâta sporeau altarele sale, şi cu cât ţara era mai bogată, cu atâta se împodobeau mai mult stâlpii idoleşti.x i^ Dumnezeul meu îi va lepăda, fiindcă n’au ascultat de el. De aceea să umble rătăcitori printre popoare! 1^ Efraim a fost lovit, rădăcina lui s’a uscat şi rod nu va mai da. Şi chiar dacă vor mai naşte, eu voi ucide rodul scump al pântecelui lor.f E^ Toată răutatea lor a pornit din Ghilgal, căci acolo am început să-i urăsc. Din pricina răutăţii faptelor lor îi voi izgoni din casa mea şi nu-i voi mai iubi deloc: toţi voevozii lor sunt oameni răzvrătiţi!o W^ Dă-le lor, Doamne!… Orice-ai vrea să le dai! Dă-le lor pântece sterp şi sâni fără de lapte!^ Efraim, precum îl văd eu, seamănă cu finicul tânăr sădit în ciair, dar Israil va scoate pe fii săi la junghiere.)K^ Chiar când îşi vor vedea copiii mari, îi voi lăsa fără copii, ca să nu mai rămână nimeni, căci vai lor, dacă îmi voi întoarce privirea de la ei.{o^ Slava lui Efraim va zbura ca un stol de păsări; şi nu vor mai fi nici naşteri, nici sarcini, nici zămisliri.^ Ca pe nişte struguri în pustie, aşa l-am găsit pe Israil, ca o pârgă de smochine, la începutul ei, aşa mă uitam la părinţii lui. Dar când au ajuns la Baal-Peor, s’au afierosit lui Baal şi au ajuns urîciune, ca şi cel pe care îl îndrăgiseră.+O^ Au mers până la fundul ticăloşiei lor, ca pe vremea celor petrecute în Ghibea! El îşi va aduce aminte de blestemăţiile lor şi va pedepsi păcatele lor.A{^ Profetul este străjărul lui Efraim, străjăr al poporului Dumnezeului meu. Laţurile păsărarului sunt întinse pe toate căile lui şi prigoană ameninţă casa Dumnezeului său.w^ Sosit-au zilele de pedeapsă, sosit-au zilele de răsplată. Israil strigă: «Profetul este un nebun, şi omul cu Duhul lui Dumnezeu ieşit din minţi!» Din pricina mărimii vinovăţiei tale sunt acestea, din pricina mărimii păcatelor tale!\1^ Căci, iată, când vor părăsi ţara lor pustiită, Egiptul îi va aduna şi Memfisul îi va înmormânta; odoarele lor scumpe de argint le vor cotropi bălăriile, şi mărăcinii vor năpădi corturile lor!T!^ Ce veţi face în ziua de prăznuire, în ziua de sărbătoare a Domnului?#?^ Nu vor mai aduce Domnului nici o turnare de vin şi nici nu-i vor mai pregăti vre-o jertfă. Ca o pâine de jălanie fi-va pâinea lor, toţi cei ce vor mânca din ea vor fi necuraţi. Căci pâinea lor va sluji numai să aline foamea lor şi nu va fi adusă în templul Domnului.~^ Nu vor mai locui în pământul Domnului; întoarce-se-va Efraim în Egipt, iar în Asiria mânca-vor mâncări necurate._}7^ Căci aria şi teascul nu-i vor hrăni, iar mustul îi va amăgi în aşteptarea lor.=| u^ Nu te bucura, Israile, şi nu sălta de veselie ca păgânii, căci te-ai desfrânat depărtându-te de Dumnezeul tău, iubit-ai preţul unei desfrânate în toate ariile de grâu.Q{^Fiindcă Israil a uitat de ziditorul său şi şi-a clădit palate şi Iuda a înmulţit cetăţile sale întărite, pentru aceea trimite-voi în cetăţile lui foc, ca să mistuiască palatele sale.tza^ Jertfele pe care mi le aduc, nu sunt altceva decât carne pe care o jertfesc şi o mănâncă. Domnul nu le binevoieşte! Şi acum îmi voi aduce aminte de fărădelegile lor şi voi pedepsi păcatele lor. Să se întoarcă în Egipt!fyE^ Şi de i-aş scrie de o mie de ori îndreptările mele, el le socoteşte ca un lucru strein.Rx^ Efraim şi-a clădit multe altare, ci spre păcătuire au fost ridicate!zwm^ Deşi au rătăcit printre neamuri eu îi voi aduna laolaltă şi ei vor înceta să-şi ungă regi şi voevozi. v ^ Căci ei au pornit în sus spre Asirieni, – dar măgarul sălbatic rămâne sihastru. – Adus-au Egiptului daruri de iubire.fuE^Israil va fi nimicit, fi-va socotit printre neamuri ca un vas pe care nu-l pofteşte nimeni.Ct^Pentru că ei au sămănat vânt, culege-vor furtună, o holdă care nu rodeşte spice şi n’are în ele nici o sămânţă. Şi dacă ar avea ceva în ele, streinii să le mănânce! s^Căci el îşi are obârşia în Israil, un meşter l-a lucrat, dar el nu este Dumnezeu. Să fie făcut fărâme viţelul Samariei!r^Samario, urgisesc viţelul tău! Mânia mea stă aprinsă împotriva lor. Până când pot să rămână ei nepedepsiţi?+qO^Ei şi-au ales regi, dar fără vrerea mea; pusu-şi-au voevozi pe care nu i-am ştiut. Din aurul şi din argintul lor, făcutu-şi-au idoli, spre pierderea lor.Hp ^Israil a dispreţuit mântuirea; duşmanul să-l urmărească!So^Totuşi ei strigă: «Dumnezeul lui Israil, noi te-am cunoscut pe tine!» n ;^Sună din trâmbiţă!… întocmai ca un străjăr la templul Domnului, fiindcă au călcat legământul meu, şi au păcătuit împotriva legii mele.`m9^Ei se îndreaptă către Baal. Ei sunt asemenea unui arc care alunecă din mână. Voevozii lor au căzut în ascuţişul săbiei, din pricina turbării limbii lor, adică a grozăvelii lor în privinţa Egiptului.bl=^Deşi îi învăţ şi le întăresc braţul lor, ei mi-o răsplătesc cu gânduri rele.2k]^Şi nu strigă către mine în inima lor, ci se tânguesc în culcuşurile lor. Ei se iau la harţă pentru grâu şi pentru vin, şi îşi întorc privirea de la mine.> =<<(;t;:W9987716R55A44F332100"/..T--,x+c**)(''2&l%$$#="!! N>mtGD_x7Ym+ c g 8.[^.~SuŞi gândeam: «Aruncat sunt de dinaintea ochilor tăi! Cum voi mai vedea încă o dată templul cel sfânt al tău?RTu m’ai aruncat în adânc, în inima mării, şi puhoiul m’a înconjurat; toate valurile şi talazurile tale au trecut peste mine.Q#«Strigat-am către Domnul întru strâmtorarea mea, şi el mi-a răspuns; din pântecele Şoolului am strigat, şi tu ai auzit glasul meu!aP;Şi s’a rugat Iona, din pântecele peştelui, către Domnul Dumnezeul lui, şi a zis:O !Atunci Dumnezeu dădu poruncă unui peşte mare să înghită pe Iona. Şi a stat Iona în pântecele peştelui trei zile şi trei nopţi.vN gŞi oamenii s’au temut cu teamă mare de Domnul şi adus-au jertfă lui Dumnezeu şi juruinţe i-au făcut.UM %Deci l-au luat pe Iona şi l-au aruncat în mare şi s’a potolit urgia ei.NL Atunci au strigat către Domnul şi au zis: «O, Doamne, nu ne lăsa să pierim din pricina acestui om şi nu ne împovăra pe noi cu sânge nevinovat! Căci tu, Doamne, precum ai voit ai făcut!»K  Şi marinarii se luptau să îndrepteze corabia înspre ţărm, dar nu biruiau, căci marea era furioasă împotriva lor.+J Q Ci el a răspuns: «Luaţi-mă şi mă aruncaţi în mare şi ea se va potoli; căci ştiu bine că din pricina mea s’a pornit peste voi această viforniţă!»I } Atunci i-au zis lui: «Ce să-ţi facem ca marea să ni se domolească?» Căci marea era din ce în ce mai vijelioasă.KH  Iar toţi oamenii s’au temut cu frică mare şi i-au zis lui: «Pentru ce ai săvârşit una ca aceasta?» Căci ştiau că el e fugar din faţa lui Dumnezeu, fiindcă apucase să le-o spună.G } Atunci el le-a răspuns: «Sunt evreu şi mă închin Domnului Dumnezeului cerului, cel ce a făcut marea şi uscatul».?F yŞi l-au întrebat pe el: «Spune-ne nouă: din pricina cui a dat nenorocirea aceasta peste noi? Care este îndeletnicirea ta, de unde şi din ce ţară vii şi din ce popor eşti?»@E {Şi au zis unul către altul: «Haidem să aruncăm sorţi, ca să ştim din pricina cui a dat peste noi nenorocirea aceasta!» Şi ei au aruncat sorţi, şi sorţul a căzut pe Iona.ED Atunci se apropie de el căpitanul corăbiei şi-i zise: «Ce faci somnorosule? Scoală-te şi strigă către dumnezeul tău, poate că el îşi va aduce aminte de noi, ca să nu pierim!»wC iAtunci s’au spăimântat corăbierii şi începură fiecare să strige către dumnezeul lui şi aruncară în mare încărcătura corăbiei, ca să se mai uşureze. Dar Iona se pogorîse în fundul corăbiei şi, culcându-se, adormise.B Dar Domnul a pornit un vânt năprasnic pe mare şi o furtună crâncenă s’a stârnit, aşa încât corabia era gata să se sfărâme.,A SŞi s’a sculat Iona să fugă la Tarşiş de dinaintea Domnului. Şi s’a pogorît la Iafa, unde a găsit o corabie care mergea la Tarşiş şi plătind preţul călătoriei s’a pogorît în ea, ca să meargă la Tarşiş, împreună cu toţi cei de acolo, el fugind din faţa Domnului.@ «Scoală şi te du în cetatea cea mare a Ninivei şi propovedueşte acolo, căci fărădelegile lor au ajuns până în faţa mea!»P? Şi a fost cuvântul Domnului către Iona, fiul lui Amitai, şi i-a zis:}> u|Şi biruitorii se vor sui în muntele Sionului ca să judece muntele lui Esau. Iar împărăţia a Domnului va fi!»T= #|Şi cei robiţi care fac parte din această oştire vor lua în stăpânire Canaanul până la Sarepta, şi cei robiţi din Ierusalim, care sunt în Sardes, vor stăpâni cetăţile cele de la miază-zi.g< I|Şi vor cuprinde muntele lui Esau în partea de la miază zi şi ţara Filistenilor în partea câmpoasă, şi vor lua în stăpânire podişurile muntoase ale lui Efraim şi câmpiile Samariei şi Galaadul şi Veniaminul.Y; -|Şi va fi neamul lui Iacob foc şi neamul lui Iosif flacără, iar neamul lui Esau va fi paie, pe care le va aprinde şi le va mistui, şi nici unul din neamul lui Esau nu va scăpa, fiindcă Domnul a grăit.m: U|Ci numai în muntele Sionului va fi mântuire şi templu va fi. Şi Iacob va stăpâni moşiile lor.K9 |Şi fiindcă şi voi veţi bea din vinul meu în muntele cel sfânt al meu, tot aşa noroadele toate vor bea din vinul meu; vor bea şi vor sorbi şi vor fi ca şi cum niciodată n’ar fi fost!8 |Dar ziua Domnului este aproape pentru toate popoarele. Precum ai făcut, aşa ţi se va face şi ţie, iar fapta ta fi-va răsplătită!7 |Nu se cădea să stai la spărtura zidului să ucizi fugarii lui şi nici să pui mâna pe cei ce scăpaseră în ziua de restrişte!_6 9| Şi iar nu se cădea să intri pe poarta poporului meu în ziua necazului lui, nici să te bucuri de nenorocirea lui în ziua de restrişte, şi nici să întinzi mâna ta spre oştirea lui în ceasul prăbuşirii!U5 %| Dar nu ţi se cuvenea ţie să te bucuri de fratele tău în ziua nenorocirii lui! Şi nici să te veseleşti de fiii lui Iuda, în ziua pieirii lor! Şi nici să fii cu gura mare în ziua strâmtorării!`4 ;| În ziua când tu stăteai de faţă, în ziua când păgânii au prins oştirea lui şi cei streini pătrundeau pe porţile lui, iar asupra Ierusalimului aruncau sorţii pieirii, şi tu te-ai purtat ca unul din ei!3 | Din pricina silniciei împotriva fratelui tău Iacob, vei fi acoperit de ruşine şi vei fi nimicit în veac şi deapururi!v2 g| Cumpătul şi-l vor pierde vitejii tăi, Temane, ca să fie măcelăriţi cu toţii cei din muntele lui Esau.y1 m|«În ziua aceea», – zice Domnul, – «voi pierde pe înţelepţii Edomului şi iscusinţa din muntele Esau!k0 Q|Până la hotar te vor duce toţi soţii tăi; năvală vor da peste tine şi te vor înfrânge cei ce se vor împrieteni cu tine. Tovarăşii tăi îţi vor întinde curse sub picioarele tale fără ca tu să bănueşti ceva!M/ |Cum vor scotoci pe Esau şi aprig vor cerceta comorile sale ascunse!L. |«Oare furii nu te vor călca? Tâlhari, în vreme de noapte?… O, cum te vor pustii! Fura-vor îndeajuns! Sau când vor veni la tine culegătorii? – Puţini ciorchini de poamă-ţi vor lăsa!- -|Chiar dacă îţi vei aşeza sălaşul sus ca vulturul şi ţi-ai face cuibul tău printre stele, şi de acolo te voi da jos», – zice Domnul.%, E|Trufia inimii tale te va amăgi! Fiindcă tu ai sălaş în văgăunile stâncilor şi aşezare pe vârfuri, zici în inima ta: «Cine mă va doborî jos?»K+ |«Iată că mic te voi face între popoare şi foarte dispreţuit!L* |Vedenia lui Obadia. Aşa zice Domnul Dumnezeu despre Edom: – Auzit-am o veste de la Domnul şi un sol a fost trimis către noroade: «Haidem, să ne sculăm cu război împotriva lui Edom!» –)#r Şi-i voi răsădi în ţara lor şi nu vor mai fi smulşi din ţara pe care le-am dat-o în stăpânire», – zice Domnul Dumnezeul tău.c(?r Şi eu voi întoarce din robie pe cei din poporul meu Israil, care vor zidi cetăţile cele dărâmate şi le vor locui, sădi-vor vii şi vor bea din vinul lor, vor întemeia grădini şi din rodurile lor vor mânca.Y'+r «Iată vin zile», – zice Domnul, – «când cel ce ară va ajunge din urmă pe cel ce seceră şi cel ce calcă strugurii pe cel ce samănă. Şi munţii vor picura must şi toate dealurile se vor topi.+&Or Ca astfel ei să cucerească rămăşiţa Edomului şi pe celelalte popoare peste care s’a chemat numele meu», – zice Domnul, cel ce îndeplineşte acestea.>%ur În ziua aceea, voi ridica cortul cel căzut al lui David şi voi drege spărturile lui şi dărâmăturile le voi ridica la loc, şi-l voi zidi ca în vremile cele de la început;$1r De sabie vor muri toţi păcătoşii poporului meu, care zic: «Prăpădul nu se va apropia de noi şi nenorocirea nu ne va lua pe neaşteptate!»J# r «Căci, iată, voi da poruncă şi vă voi vântura, printre toate neamurile, pe voi cei din neamul lui Israil, precum vânturi grâul la ciur, ca nici o pietricică să nu cadă pe pământ.7"gr Iată, ochii Domnului Dumnezeu privesc la regatul cel păcătos şi eu îl voi nimici de pe faţa pământului! Dar nu voi pierde cu totul casa lui Iacob», – zice Domnul.T!!r «Oare nu sunteţi voi, feciori ai lui Israil, pentru mine, ca şi Cuşiţii?» – zice Domnul. «Oare n’am scos eu pe Israiliţi din ţara Egiptului, pe Filisteni din Caftor şi pe Sirieni din Chir?F r El e cel ce zideşte în ceruri foişorul său şi temeliile bolţilor sale le-a pus pe pământ. El chiamă apele mării şi le revarsă peste faţa pământului. Domnul este numele său!=sr Domnul Dumnezeu Savaot se atinge de pământ, şi el se topeşte şi toţi locuitorii sunt cuprinşi de jale; pământul întreg se umflă ca Nilul şi scade ca fluviul Egiptului.Dr Şi de se vor duce în robie înaintea vrăjmaşilor lor, şi acolo voi porunci săbiei să-i ucidă, căci voi ţine ochii mei aţintiţi asupra lor spre nenorocire, nu spre fericire!»A{r Dacă se vor piti pe vârful Carmelului, şi acolo îi voi căuta şi îi voi apuca; de se vor dosi de dinaintea ochilor mei în fundul mării, da-voi poruncă şarpelui să-i muşte.wr Dacă se vor strecura în Şeol, de acolo mâna mea îi va apuca, şi de se vor sui în cer, îi voi da jos de acolo;6 gr Văzut-am pe Domnul stând lângă altar şi a zis: «Loveşte capitelurile columnelor ca să se cutremure pragurile şi sfărâmă-le în capul tuturor! Iar pe cei ce vor scăpa, cu sabia îi voi ucide. Nici un fugar nu va scăpa cu fuga şi nici unul din cei care ar scăpa nu-şi va mântui viaţa!.UrEi, care se jură pe păcatul Samariei şi zic: Trăiască Dumnezeul tău, Dane, şi trăiască Dumnezeul tău, Beer-şebo – vor cădea şi nu se vor mai scula!»`9r În vremea aceea, se vor usca de sete fecioarele cele frumoase, cu tinerii împreună.$Ar Şi vor rătăci de la o mare până la cealaltă şi de la miază-noapte la răsărit şi vor cutreera căutând cuvântul Domnului, dar nu îl vor afla..Ur Iată vin zile», – zice Domnul Dumnezeu, – «în care voi trimite foamete în ţară, nu foamete de pâine şi nu sete de apă, ci de auzit cuvântul Domnului.r Preface-voi praznicele voastre în jelire şi toate cântecele voastre în tânguire Pe toate coapsele voi aşterne sac şi pleşuve vor fi toate capetele! Voi înteţi jălania ca pentru cel unul născut, care a murit, şi sfârşitul va fi o zi de desnădejde!-r «Iar în ziua aceea», – zice Domnul Dumnezeu, – «voi face să apună soarele în miezul zilei şi voi întuneca pământul în ziua mare;QrPentru aceasta, cu hotărîre pământul se va zbuciuma şi toţi locuitorii vor fi cuprinşi de jale! El se va umfla ca Nilul, în întregime; se va învolbura şi va descreşte, ca Nilul Egiptului!c?rJuratu-s’a Domnul împotriva trufiei lui Iacob: «Niciodată nu voi uita faptele lor!»!rSă cumpărăm pe preţ de argint pe cei nevoiaşi şi pe cei sărmani pentru o pereche de încălţăminte, să vindem codina de grâu?»>urZicând: «Când va trece luna nouă, ca să vindem grâul? Şi Sâmbăta, ca să deschidem jitniţa, să micşorăm efa, să mărim siclul şi să punem în loc cântare strâmbe?nUrAscultaţi acestea, voi care călcaţi în picioare pe cei sărmani şi asupriţi pe cei obijduiţi,4arŞi în ziua aceea cântecele din palate se vor preface în urlete», – zice Domnul Dumnezeu. Hoiturile fi-vor fără de număr; oriunde se vor arunca, fi-va tăcere!»H rŞi mi-a zis: «Ce vezi tu, Amos?» Şi eu am răspuns: «Un coş cu roade coapte». Şi a grăit Domnul către mine: «Venit-a sfârşitul poporului meu Israil, fiindcă nu-l voi mai ierta!Y  -rŞi iată ce mi-a descoperit Domnul Dumnezeu! Se făcea un coş cu roade coapte. rPentru aceasta aşa grăieşte Domnul: «Femeia ta va fi desfrânată în cetate şi fiii şi fiicele tale vor cădea în ascuţişul săbiei; pământul tău va fi măsurat cu funia, tu vei muri în pământ spurcat, iar Israil va fi dus în robie din ţara lui!»* MrŞi acuma ascultă cuvântul Domnului, tu care zici: «Nu se cade să prooroceşti împotriva lui Israil şi să nu propovedueşti împotriva casei lui Isaac!»v erŞi de la turmă m’a luat Domnul şi mi-a zis: «Du-te şi prooroceşte împotriva poporului meu Israil!» rŞi a răspuns Amos şi a zis lui Amaţia: «Eu nu sunt prooroc şi nici ucenic de prooroc, ci sunt cioban şi cultivator de sicomore;b=r Dar în Betel să nu mai prooroceşti, căci este templul regelui şi al stăpânirii!» r Şi a zis Amaţia lui Amos: «Proorocule, scoală şi fugi în ţara lui Iuda şi acolo mănâncă pâine şi acolo prooroceşte!}sr Căci iată ce grăieşte Amos: «De sabie va muri Ieroboam şi Israil va fi dus în robie, de pe pământul lui!»Z-r Atunci a trimis Amaţia, preotul cel din Betel, către Ieroboam, regele lui Israil, vorbă: «Amos unelteşte împotriva ta, chiar în casa lui Israil! Şi locuitorii ţării nu mai pot îndura cuvintele lui!%Cr Înălţimile lui Isaac vor fi nimicite şi templele păgâne ale lui Israil vor fi dărâmate, iar împotriva casei lui Ieroboam mă voi scula cu sabia.»r]rŞi a zis Domnul către mine: «Ce vezi tu, Amos?» Şi am zis; «O cumpănă de zidar!» Şi mi-a răspuns Domnul: «Iată, eu voi pune cumpăna cea dreaptă în mijlocul poporului meu Israil şi de aici încolo nu-l voi mai ierta..UrŞi iarăşi mi-a arătat o vedenie: Şi iată că Domnul stătea lângă un zid drept, de sus şi până jos, iar în mâna lui avea o cumpănă cu plumb la vârf._7rŞi s’a milostivit Domnul şi acum, şi a zis:«Nici aceasta nu se va întâmpla!»kOrAtunci am zis: «Doamne Dumnezeule, opreşte-te! Cum va îndura Iacob, când este atât de mic?»3_rApoi Domnul Dumnezeu mi-a descoperit o altă vedenie. Iată că Domnul chema focul să facă judecată; el mistui adâncul cel mare şi prăpădi şi parte din pământ.a~;rŞi s’a milostivit Domnul pentru aceste vorbe şi a zis: «Nu se va mai întâmpla!»/}WrŞi după ce au sfârşit de mâncat iarba de pe pământ, am zis: «Doamne Dumnezeule, fie-ţi milă! Cum va putea îndura aceasta Iacob, când este atât de mic?»&| GrIată ce vedenie mi-a arătat Domnul Dumnezeu: Iată el înfiripa un stol de lăcuste, la datul otavei, – otava care creşte după cositul cuvenit regelui.T{!rCi să ştiţi voi că eu voi ridica împotriva voastră, cei din casa lui Israil», – zice Domnul Dumnezeu Savaot, – «un popor care vă va asupri de la intrarea Hamatului, până la râul Araba.»pzYr Voi vă veseliţi pentru Lodebar şi ziceţi: «Oare n’am cucerit, prin puterea noastră, Carnaim?»y3r Oare pot caii să alerge pe stâncă? Sau poţi să ari cu boii faţa mării? Ci voi prefaceţi judecata în venin şi rodul dreptăţii în pelin,sx_r Căci, iată, Domnul va porunci şi va lovi casa cea mare cu paragină şi casa cea mică cu crăpături.Fwr Şi vor rămânea numai câţiva din cei din neamul lui, ca să scoată oasele din casă şi dacă unul va întreba pe cel care este în cel mai din fund colţ al casei; «Mai este cu tine cineva?», celălalt îi va răspunde: «Nu!» Şi cel dintâi îi va zice:«Tăcere!» Căci nu trebue să fie pomenit Domnul.gvGr Şi se va întâmpla că. dacă vor rămânea zece oameni într’o singură casă, vor muri!juMrJuratu-s’a Domnul pe sine însuşi», – rosteşte Domnul Dumnezeu Savaot. «Urgisesc trufia lui Iacob şi urăsc palatele lui! Pentru aceea, voi da în mâna altuia cetatea dimpreună cu tot ceea ce este într’însa.»wtgrPentru aceasta să fie duşi în robie în fruntea robilor şi nechezatul armăsarilor din Efraim va conteni. srBeau vin din amfore şi din fruntea untdelemnului îşi fac mirezme de uns, dar nu le pasă deloc de prăbuşirea casei lui Iosif!]r3rZburdă în cântece de harfă şi tocmai ca David născocesc instrumente muzicale;)qKrIată că ei stau tolăniţi pe divanuri de fildeş şi se răsfaţă pe sofalele lor, şi mănâncă miei din turmă şi viţei puşi a îngrăşat în iesle.npUrVoi credeţi că e departe ziua nenorocirii şi totuşi aduceţi înspre voi stăpânirea silniciei.ro]rÎndreptaţi-vă spre Calne şi vedeţi, duceţi-vă de acolo Ia Hamatul-cel-Mare şi pogorîţi-vă, apoi, în Gatul Filisteei. Sunt ele, oare, mai bune decât împărăţiile acestea, sau ţara lor mai mare decât ţinutul vostru?/n YrVai vouă, celor fără de grijă din Sion şi tihniţi în muntele Samariei, vai vouă, boierilor celui dintâi popor la care vine neamul lui Israil să ceară sfat!vmerDe aceea eu vă voi duce robi dincolo de Damasc», – rosteşte Domnul al cărui nume este Dumnezeu Savaot. lrCi aţi dus în cârcă pe Sacut, regele vostru, şi steaua dumnezeului vostru, Chevan, idolii voştri pe care vi i-aţi făurit.sk_rVoi, neam al lui Israil, adusu-mi-aţi, oare, jertfe şi prinoase, în pustie, vreme de patruzeci de ani?NjrCi judecata să curgă ca apa şi dreptatea ca un pârău năvalnic!miSrDepărtează de mine zgomotul cântecelor tale, fiindcă nu vreau să ascult sunetul harfelor tale! hrCând îmi veţi aduce arderi de tot şi prinoase, nu le voi binevoi şi la jertfele cele grase de pace ale voastre nu voi privi.xgir«Urît-am, scârbit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru adunările voastre în templu.pfYrNegreşit! Ziua Domnului va fi zi de întuneric şi nu de lumină, zi de beznă şi nu de strălucire!'eGrCum ar fi cu unul care fuge din faţa leului şi dă peste un urs şi, adăpostindu-se în casă şi rezimându-se cu mâna de perete, îl muşcă un şarpe!d{rVai de cei ce doresc ziua Domnului! Ce se va întâmpla cu voi! Ziua Domnului fi-va zi de întuneric şi nu de lumină!gcGrŞi în toate viile va fi jălanie, când eu voi trece prin mijlocul tău», – zice Domnul.fbErPentru aceasta aşa rosteşte Domnul Dumnezeu Savaot Atotţiitorul: «În toate pieţele plânset va fi şi pe toate uliţele se vor tângui: vai! vai! Plugarul va fi chemat la jale şi la bocet în rând cu bocitoarele.%aCrUrîţi răul şi iubiţi binele şi daţi hotărîri drepte la poarta cetăţii, poate că Domnul Dumnezeu Savaot se va îndura de rămăşiţa lui Iosif.`}rCăutaţi binele şi nu răul, ca să fiţi vii, şi aşa Domnul Dumnezeu Savaot va fi cu voi, precum spuneţi că este.R_r Ci în vremea aceea omul cel înţelept va tăcea, căci vreme rea este.O^r Fiindcă ştiu că multe sunt fărădelegile voastre şi grozave sunt păcatele voastre, ca unii care asupriţi pe cel drept şi luaţi mită şi stoarceţi pe cei săraci, la porţile cetăţii!»]yr Drept aceea, fiindcă voi călcaţi în picioare pe cel sărman şi luaţi de la el gloabă pe grâu, cu toate că aţi zidit case de piatră cioplită, însă nu le veţi locui, şi deşi aţi sădit viţă de bun soi, nu veţi bea din vinul ei,s\_r Ei urăsc pe cei ce mustră, în poarta cetăţii, şi de cel ce grăieşte întru dreptate se scârbesc.w[gr El care aduce prăpădul peste cel puternic, aşa încât paragina se întinde peste cetatea cea întărită.}ZsrCăutaţi pe cel ce a făcut Pleiadele şi Orionul, pe cel ce preface bezna nopţii în dimineaţă şi întunecă ziua şi o face iarăşi noapte, pe cel ce chiamă apa mării şi o varsă peste faţa pământului, – Domnul este numele lui!PYrAceştia prefac judecata în pelin şi doboară dreptatea la pământ.KrDacă leul răcneşte, cine nu se va spăimânta? Dacă Domnul grăieşte, cine nu va prooroci?g=GrNu! Fiindcă Domnul nimic nu face, fără să descopere taina sa proorocilor, slujitorii lui!"<=rOri sună trâmbiţa în cetate fără ca poporul să nu se spăimânte? Ori se întâmplă vre-o nenorocire în cetate fără să fi fost de la Domnul? ;rCade, oare, pasărea în laţ fără să fi fost momeală? Şi se ia oare laţul de pe pământ fără să se fi prins ceva în el?:#rOare urlă leul în pădure fără să fi prins prada? Oare sloboade puiul de leu glasul său, din vizuină, fără să fi înhăţat ceva?A9}rOare pot merge doi laolaltă fără să se fi înţeles?8-r«Numai pe voi v’am cunoscut dintre toate neamurile pământului, pentru aceasta vă voi pedepsi pe voi pentru toate fărădelegile voastre!»37 arAscultaţi cuvântul acesta pe care Domnul îl grăieşte către voi, fii ai lui Israil, şi către tot neamul pe care l-am scos din ţara Egiptului, şi iată cuvântul:h6IrIar cel mai îndrăzneţ dintre cei viteji va fugi gol în ziua aceea», – rosteşte Domnul.5rArcaşul nu va putea să ţină piept, cel sprinten la picior nu va scăpa, iar călăreţul nu va putea să se izbăvească! 4rCel iute de picior nu va putea să fugă, cel puternic nu se va putea folosi de puterea sa şi cel viteaz nu va scăpa cu viaţă;o3Wr Pentru această pricină voi clătina pământul sub voi, cum se clatină un car încărcat cu snopi.z2mr «Dar voi aţi dat nazoreilor să bea vin, iar proorocilor le-aţi poruncit şi le-aţi zis: «Nu proorociţi!»1/r Eu am aşezat prooroci dintre feciorii voştri şi nazorei dintre tinerii voştri! Oare nu este aşa, fii ai lui Israil?» – întreabă Domnul.0{r Tot eu v’am scos din ţara Egiptului şi patruzeci de ani v’am dus prin pustie, ca să cuceriţi ţara Amoriţilor.8/ir Ci eu am nimicit de dinaintea voastră pe Amoriţi, care erau oameni înalţi la stat cât cedrii şi falnici ca stejarii, nimicind sus rodul lor şi dedesubt rădăcina lor!.rPe veşmintele luate zălog ei se tolănesc pe lângă orice jertfelnic şi vinul celor globiţi îl beau în templul Dumnezeului lor.\-1rEi calcă în pulbere, la răspântia drumurilor, pe cei nevoiaşi şi calea celor obijduiţi o cotesc. Feciorul dimpreună cu tatăl său se duc la aceeaşi roabă, ca să pângărească numele meu cel sfânt.Q,rAşa zice Domnul: «Pentru trei păcate ale lui Israil, ba chiar şi pentru patru, nu mă voi întoarce, fiindcă au vândut pe cel drept pe argint şi pe cel sărac pe o pereche de încălţăminte,c+?rPentru aceasta, voi arunca foc în Iuda ca să mistuiască palatele cele din Ierusalim!»*3rAşa zice Domnul: «Pentru trei păcate ale lui Iuda, ba chiar pentru patru, nu mă voi întoarce, din pricină că ei au zvârlit legea Domnului şi au nesocotit rânduirile lui şi au rătăcit umblând după idolii lor mincinoşi, după care şi părinţii lor umblaseră. ) rŞi pe judecători îi voi stârpi din mijlocul lui şi pe toţi voevozii îi voi omorî o dată cu el», – rosteşte Domnul.'(GrDe aceea, voi pune foc în Moab, ca să mistuiască palatele cele din Cheriot. Şi Moabul se va sfârşi în larmă, în ţipete şi în sunetul trâmbiţei.;' qrAşa grăieşte Domnul: «Pentru trei păcate ale Moabului, ba chiar pentru patru, nu mă voi întoarce, din pricină că el a ars oasele regelui Edomului până le-a făcut var.[& 1rŞi regele lor va merge în robie, el şi cu voevozii lui!» – rosteşte Domnul.% 1rPentru aceasta, voi pune foc în zidurile Rabei, ca să mistuiască palatele ei în urletele zilei de bătălie, în plesnetele zilei de furtună.H$  r Aşa zice Domnul: «Pentru trei păcate ale Amoniţilor, ba chiar pentru patru, nu mă voi întoarce, căci ei au spintecat femeile însărcinate din Galaad, ca să-şi lărgească ţara lor._# 9r Pentru aceasta arunca-voi foc în Teman, ca să mistuiască palatele cele din Bosra!»" r Aşa zice Domnul: «Pentru trei păcate ale Edomului, ba chiar pentru patru, nu mă voi întoarce, din pricină că el a urmărit cu sabia pe fratele său şi şi-a înăbuşit îndurarea şi urgia lui a dăinuit necontenit şi a păstrat furia lui până la urmă.X! +r De aceea voi arunca foc în zidurile Tirului ca să mistuiască palatele lui!»  {r Şi iată ce mai zice Domnul: «Pentru trei păcate ale Tirului, ba chiar pentru patru, nu mă voi întoarce, din pricină că tabere întregi de robi au fost date în mâna Edomului şi nu şi-au mai adus aminte de legământul cel dintre fraţi.W )rStârpi-voi pe locuitorii din Aşdod şi din Ascalon şi pe cel ce ţine în mână schiptrul; şi voi întoarce spre Ecron mâna mea şi rămăşiţa Filistenilor va pieri», – rosteşte Domnul Dumnezeu.Z /rPentru aceasta, foc voi arunca în zidurile Gazei ca să mistuiască palatele ei.J rAşa zice Domnul: «Pentru trei păcate ale Gâzei, ba pentru patru, nu mă voi întoarce, din pricină că locuitorii ei au dus în robie mari tabere de robi, ca să le dea în mâna Edomului.` ;rŞi voi sfărâma zăvoarele Damascului şi voi stârpi pe locuitorii din valea Aven şi pe cel care ţine în mână schiptrul din Bet-Eden şi norodul din Siria va fi dus în robie la Chir», – rosteşte Domnul.n WrPentru aceasta voi trimite foc împotriva casei lui Hazael ca să mistuiască palatele lui Ben-Hadad; 7rAşa zice Domnul: «Pentru trei păcate ale Damascului, ba pentru patru, nu mă voi întoarce, fiindcă ei au treerat Galaadul cu tăvăluci de fier.* OrŞi a zis: «Când Domnul va răcni din Sion şi din Ierusalim va slobozi glasul său, jalnice fi-vor păşunile păstorilor şi uscat va fi piscul Carmelului!»j QrCuvintele lui Amos, unul dintre păstorii din Tecoa, pe care le-a auzit în vedenie, despre Israil, în vremea lui Uzia, regele Iudei, în vremea lui Ieroboam, fiul lui Ioaş, regele lui Israil, doi ani mai nainte de cutremur.lQhRăzbuna-voi sângele pe care nu l-am răzbunat până acum!» Şi Domnul va sălăşlui în Sion.J hIar Iuda va fi locuit în veci şi Ierusalimul în neam de neam.-ShEgiptul va fi pustiit şi Edomul prefăcut va fi în paragină, din pricina silniciilor împotriva fiilor Iui Iuda, care au vărsat sânge nevinovat în ţara lor.NhŞi în vremea aceea, munţii vor picura must şi din coline va curge lapte şi din toate pâraiele din Iuda va izvorî apă, iară din templul Domnului va ieşi un izvor care va uda valea Şitim. q~~,}}N|||!{rzz4yoxww%vHvttqtsbrrqpkonmm6ll!kPjishh&gffReddpccbZay`L__I^w]]D\[ZZYtXX)WVUU4TSSRQPON~MM2LKK JdI@HH.G8FEE>;==#<\<;`:y9887d666544K3Q211S0c//.--!,H++**))((&'g&& %% $D#""B!!R Og11F9MFt k  w )1. W El îşi bate joc de împăraţi, îşi râde de voevozi şi-şi face de glumă cu toate cetăţile, căci ridică în jurul lor valuri de pământ, şi le cuprinde.t c Întreg acest neam e pus pe silnicie, spaima merge înaintea lui şi robii îi adună laolaltă ca nisipul.< sMai iuţi decât leoparzii sunt caii lui şi decât lupii de seară mai sprinteni. Călăreţii lui s’avântă, vin de departe şi zboară ca vulturul zorit să înfaşce prada.Y  -El este năprasnic şi înfricoşat. El nu are altă pravilă decât trufia lui."  ?Iată eu voi porni pe Caldei, neam amarnic şi vijelios, care cutreeră pământul în lung şi în lat, ca să cucerească aşezări ce nu sunt ale lui.F  Aruncaţi privirea peste noroade, fiţi cu băgare de seamă şi spăimântaţi-vă, căci în zilele voastre se îndeplineşte un lucru, pe care nu l-aţi crede, dacă l-ar povesti cineva!  9Pentru aceasta, legea nu are nici o putere şi dreptatea nu se arată niciodată; cel nelegiuit birueşte pe cel drept, iară judecata iese strâmbă.(  KPentru ce mă laşi să privesc fărădelegea, iar tu rabzi să vezi chinul? Înaintea mea stau prăpăd şi silnicie; porneşte cearta, izbucneşte gâlceava. 9Până când, Doamne, voi striga, fără ca să mă auzi şi voi înălţa glasul meu spre tine, din pricina silniciei, fără ca tu să mântuieşti?3 eVedenia pe care a văzut-o proorocul Avacum.I Prăbuşirea ta este fără leac, şi năprasnic prăpădul tău! Toţi câţi vor auzi această veste despre tine vor bate din palme, căci peste cine nu s’a abătut, necontenit, urgia ta?3Păstorii tăi dorm, împărate al Asiriei! Principii tăi stau culcaţi; norodul tău s’a împrăştiat în munţi şi nu este cine să-l adune!r]Căpeteniile tale sunt ca lăcustele, fără număr, iar dregătorii tăi ca stolurile de lăcuste, care se aşează pe ziduri, în vreme friguroasă, iar după ce răsare soarele, zboară şi nu se mai cunoaşte locul unde au fost.!Înmulţitu-ţi-ai neguţătorii tăi mai mult decât stelele de pe cer. Ei sunt întocmai ca lăcustele care întind aripile şi zboară!9kCu toate acestea te va mistui focul şi sabia te va stârpi şi te va pustii cum pustiesc lăcustele, chiar dacă ai fi fără număr ca lăcustele şi noian ca stolurile lor.)Adu-ţi apă pentru vremi de împresurare, drege-ţi întăriturile, frământă lutul, calcă pământul cel clisos şi fă cărămidă tare!:m Iată, norodul cel războinic ajuns-a norod de femei, înlăuntrul tău! Porţile ţării tale se vor deschide în faţa vrăjmaşilor tăi şi focul va mistui zăvoarele tale! Toate întăriturile tale sunt smochini cu roade pârguite: dacă le scutură cineva pârga, cade în gura celui ce vrea să o mănânce,~' Aşijderea şi tu te vei îmbăta de sichera mâniei mele şi fără vlagă vei ajunge; tot aşa vei cere şi tu ajutor de la duşmanii tăi.j}M Dar şi ea a fost surghiunită şi dusă în robie! Şi, tot aşa pruncii ei fost-au striviţi la răspântiile tuturor uliţelor; asupra boierilor ei au aruncat sorţi şi toţi fruntaşii ei ferecaţi au fost în lanţuri.z|m Etiopia era puterea ei, împreună cu Egiptenii cei fără de număr. Put şi Libienii erau soţii ei de luptă!M{Oare tu eşti mai bine întărită decât No-Amon, cea aşezată pe ţărmurile Nilului şi înconjurată de apă, a cărei întăritură era noianul undelor şi ale cărei ziduri erau numai apa?z7Şi oricine te va vedea va întoarce capul de la tine, zicând: «S’a prăbuşit Ninive! Cine o va jeli şi de unde îi voi căuta mângâietori?»_y7Arunca-voi asupra ta cu spurcăciuni, şi te voi face de ocară şi pildă te voi da!,xQ«Iată că sunt împotriva ta!» zice Domnul. «Ridica-voi poalele tale până peste faţa ta, ca să arăt neamurilor goliciunea ta şi împăraţilor ocara ta!Hw Numai din pricina multelor desfrânări ale curtezanei, frumoasă la chip şi meşteră în fermecătorii, care prinde în cursă noroadele cu desfrânările ei şi neamurile cu vrăjile ei!Av{Călăreţi care s’avântă, săbii care fulgeră, suliţe care scapără, mulţime de răniţi, grămezi de leşuri, stârvuri nenumărate, hoituri care stau grămadă în oale!…zumPocnet de bici, duruit cutremurător de roate, cai care fug viforoşi, care de război ce zdruncină pământul!t Vai de cetatea cea vărsătoare de sânge, plină de minciună şi de silnicie, şi ale cărei prădăciuni nu se mai curmă!wsg«Iată că sunt împotriva ta», – zice Domnul Savaot, – «şi voi arde în foc carele tale şi puii tăi de leu sabia îi va ia străpunge; stârpi-voi din ţară prădăciunile tale şi glasul crainicilor tăi nu se va mai auzi!»r5 Leul care sfâşia prada pentru puii lui şi o sugruma pentru leoaicele lui şi îşi umplea de vânat şi de pradă vizuinele şi culcuşurile lui?#q? Unde este sălaşul leilor? Unde este vizuina puilor de leu, unde se învârteau leul, leoaica şi puiul de leu, şi nimeni nu îndrăznea să-i turbure?2p] Ea este pustiită, jăfuită şi prădată!.. Inimi frânte, genunchi care tremură, coapse care dârdâe de groază, şi feţele tuturor sunt îngălbenite de spaimă.}os «Prădaţi aurul, jăfuiţi argintul!», căci fără sfârşit sunt bogăţiile ei: averi, scumpeturi fel de fel.n- Şi Ninive este ca un iaz de apă din vremi străvechi!… Şi locuitorii ei fug din ea!… «Staţi, opriţi-vă!» Dar nimeni nu se întoarce. m S’a sfârşit. Ea este prinsă şi luată roabă! Slujnicele ei scot suspine – guruit de porumbei – şi se bat în piept._l7Stăvilarele fluviilor se deschid şi curtea împărătească de spaimă e cuprinsă!kCăpeteniile ei îi aduc aminte… şi se poticnesc în mersul lor…. Dau zor înspre ziduri şi pregătesc apărători.jCarele de luptă duruesc şi se avântă în câmp deschis. înfăţişarea lor: flăcări de foc, fulgere care scapără.giGScutul războinicilor săi este vopsit cu roşu; oştenii sunt înveşmântaţi în porfiră; în focul armelor de oţel carele de război se ivesc. În ziua de năvală, călăreţii pornesc ca un vârtej, peste câmpie.hCăci Domnul a sădit din nou via lui Iacob – slava lui Israil – pe care furii au prădat-o şi i-au ciumpăvit viţele.g3Un duşman nimicitor a pornit împotriva ta, Ninive; păzeşte întăriturile, străjueşte calea, încinge-ţi coapsele, fii bărbătoasă foarte!f Iată, pe munţi, picioarele celui ce binevesteşte, ale celui ce crăiniceşte pacea! Prăznueşte, Iudo, sărbătorile tale, plineşte făgăduinţele tale, căci duşmanul cel înverşunat nu va mai trece pe la tine, el a fost cu totul înfrânt.we iDar împotriva ta, Ninive, iată ce porunceşte Domnul: «Numele tău nu va mai vlăstări; din casa dumnezeilor tăi sfărâma-voi chipurile cioplite şi turnate şi-ţi voi pregăti mormântul tău, căci de prea puţin preţ ai fost!» d  Şi dacă te-am smerit până acum, nu te voi mai smeri, ci voi sfărâma jugul de pe grumazul tău şi voi rupe lanţurile tale.»ic M Aşa grăieşte Domnul: «Vor fi pierduţi şi seceraţi, oricât ar fi de viteji şi de mulţi!wb i Din tine a ieşit cel ce urzeşte viclene planuri împotriva Domnului şi cel ce sfătueşte fapte ticăloase.a   Şi de ar fi încâlciţi între ei ca mărăcinii şi plini de băutură, totuşi mistuiţi vor fi de istov ca paiele uscate.s` a Ce puneţi la cale împotriva Domnului? Prăpăd va aduce Domnul, fiindcă urgia lui nu vine de două ori.r_ _Ci prin năvalnic puhoi de apă va nimici locul ei şi pe vrăjmaşii săi îi va urmări în întuneric.v^ gBun este Domnul: adăpost tare, în zi de strâmtorare, şi ştie bine pe cei ce nădăjduesc într’însul.1] ]Împotriva urgiei lui cine stă şi cine poate să stăvilească arşiţa mâniei lui? Văpaia urgiei lui se varsă ca focul şi stâncile se prăvălesc în faţa lui!*\ OMunţii se cutremură din pricina lui şi colinele se fac una cu pământul; pământul se zbuciumă în faţa lui, lumea şi toţi cei ce locuesc într’însa.[ +El ceartă marea şi o deşartă şi toate râurile cele mari le seacă; Basanul şi Carmelul se ofilesc şi floarea Libanului se veştejeşte.BZ Domnul este îndelung răbdător şi atotputernic şi nepedepsit nimic nu lasă. În vifor şi în furtună, Domnul îşi croieşte cale, iar nourii sunt pulberea de sub picioarele lui.CY Dumnezeu râvnitor şi izbânditor este Domnul; răzbunător este Domnul şi stăpân pe mânie. Domnul îşi răzbună pe vrăjmaşii săi şi împotriva duşmanilor stă neînduplecat.IX Proorocie despre Ninive. Cartea vedeniei lui Naum cel din Elcoş.&WECredincios vei rămânea făgăduinţei date lui Iacob şi milosârd către Avraam, precum ai jurat strămoşilor noştri, în vremurile cele de altădată.V'Şi iarăşi te vei milostivi spre noi şi fărădelegile noastre le vei curăţi! Arunca-vei întru adâncul mării toate păcatele noastre.:UmCine este Dumnezeu ca tine, care ierţi fărădelegea şi treci cu vederea păcatele poporului tău care a mai rămas? Mânia sa nu ţine pururea, fiindcă iubeşte îndurarea.CTVor linge pulbere ca şerpii, şi ca târîtoarele pământului ieşi-vor tremurând din întăriturile lor şi vor veni la Domnul Dumnezeul nostru, înfricoşându-se de tine foarte.»S!Neamurile fi-vor martore şi se vor ruşina, cu toată puterea lor; pune-vor mâna la gură, iar urechile lor vor fi cuprinse de surzenie.XR)«Ca în ziua când ai ieşit din ţara Egiptului, arată-ne lucruri minunate!NQPaşte poporul cu toiagul tău, turma moştenirii tale, cea care sălăşlueşte singură, aşezată în mijlocul Carmelului! Să pască în Basan şi în Galaad, ca în zilele cele de altădată!pPY Dar ţara păgânilor va fi o pustietate, din vina locuitorilor ei, din pricina roadelor faptelor lor.+OO În ziua aceea, va veni lumea la tine din Asiria şi până în Egipt, de la Tir până la Eufrat, de la Mare şi până la Mare şi de la munte până la munte.jNM Veni-va ziua când zidurile tale vor fi zidite iarăşi şi hotarele tale vor fi mutate departe.TM! Şi va vedea-o şi vrăjmaşa mea, şi se va ruşina foarte, ea care-mi spunea: «Unde este Domnul Dumnezeul tău?» Ochii mei se vor uita la ea, când va fi călcată în picioare ca tina de pe uliţe.PL Răbda-voi mânia Domnului, căci am păcătuit împotriva lui, până când el va judeca pricina mea şi îmi va face dreptate; atunci mă va scoate la lumină şi voi privi fapta dreptăţii sale.KNu te bucura de mine, vrăjmaşa mea, căci dacă am căzut, mă scol, iar când stau în întuneric, Domnul este lumina mea. JCi eu numai spre Domnul voi aţinti ochii mei, în Domnul Dumnezeul meu îmi voi pune nădejdea şi Dumnezeul meu mă va asculta.*IMCăci feciorul dispreţueşte pe tatăl său şi fiica se scoală împotriva maicii sale, nora împotriva soacrei; şi duşmanii fiecărui om sunt casnicii lui.H3Nu vă bizuiţi pe prieteni şi în cel de aproape nu vă puneţi nădejdea şi de ceea care se odihneşte la pieptul tău pune strajă gurii tale!kGOCel mai bun dintre ei este ca un mărăcine, cel mai cinstit dintre ei e mai rău ca un gard de spini. Dar ziua vestită de văzătorii tăi, ziua răsplătirii tale, e gata să sosească. Atunci ei vor fi în mare turburare.F#Mâinile lor se pricep să făptuiască răul: căpetenia cere daruri, judecătorul judecă strâmb şi cel mare vorbeşte după pofta lui.E+Cuvioşii au pierit din ţară; nu mai e nici un om drept printre oameni; toţi pândesc să verse sânge, şi unii altora îşi întind curse;AD }Vai mie! Căci am ajuns ca după culesul poamelor de vară, ca după culesul viilor! Nu mai este nici un strugure de mâncare, nici o smochină timpurie care să placă sufletului meu!uCcCăci tu te-ai luat după pildele lui Omri şi după tot dezmăţul casei lui Ahab şi te-ai călăuzit de datinile lui; pentru aceea voi face din tine paragină şi pe locuitorii tăi de batjocură, ca să purtaţi ocara popoarelor!» B Să sameni, dar să nu seceri; să calci în teasc măsline, dar să nu te ungi cu untdelemn; să faci must, dar să nu bei vin.OAVei mânca, dar nu te vei sătura şi foamea te va roade; vei pune laoparte, dar nu vei putea să scapi nimic din mâna vrăjmaşului, şi ceea ce vei scăpa, eu voi trece prin ascuţişul săbiei.^@5 De aceea te voi bate până la sânge şi te voi pustii din pricina păcatelor tale:? Bogătanii cetăţii sunt plini de silnicie şi locuitorii grăiesc cuvinte mincinoase şi limba din gură li-e vicleană.W>' Oare voi ierta pe cel cu cumpene nedrepte şi cu greutăţi strâmbe în sac?l=Q Îndura-voi eu oare casa celui fără de lege, comorile celui nelegiuit şi blestemata efă mică?<5 Auzi! Domnul strigă către cetate – şi înţelept este omul care se teme de numele tău: «Ascultaţi, voi seminţii şi tu obştie a cetăţii:E;Ţi s’a arătat, omule, ceea ce este binele şi ceea ce Dumnezeu cere de la tine: să fii drept, să iubeşti milostivirea şi cu smerenie să umbli înaintea Domnului Dumnezeului tău!}:sDar are Domnul vre-o plăcere pentru miile de berbeci şi pentru zecile de mii de pâraie de untdelemn? Ori să dau pe cel întâi născut al meu, pentru fărădelegea mea, şi rodul pântecelui meu, ca ispaşă pentru păcatul vieţii mele?»!9;«Cu ce să mă înfăţişez înaintea Domnului şi cum să mă plec înaintea Dumnezeului Celui Prea înalt? Cu arderi de tot, cu viţei de un an?…b8=Norodul meu! Adă-ţi aminte ce-şi pusese în gând Balac, regele Moabului, şi ce i-a răspuns Bileam, feciorul lui Beor, şi întâmplările dintre Şitim şi Ghilgal, ca să cunoşti milostivirile lui Dumnezeu!»73Eu sunt cel ce te-am scos din ţara Egiptului şi din casa robiei te-am răscumpărat, şi am trimis înaintea ta pe Moise, pe Aaron şi pe Măria!V6%«Poporul meu, ce ţi-am făcut şi cu ce ţi-am fost povară? Răspunde-mi!B5}Ascultaţi, voi munţilor, pricina Domnului, şi voi, neclintite temelii ale pământului, luaţi aminte. Căci Domnul este în pricină cu poporul său şi porneşte proces cu Israil.4 -Ascultaţi deci cuvântul pe care îl grăieşte Domnul: «Scoală-te şi te judecă, de faţă cu munţii, şi culmile să audă glasul tău!»v3eIar întru iuţimea mâniei mele, mă voi răzbuna împotriva neamurilor care nu vor vrea să mă asculte!»b2= Voi zmulge Aşerele din cuprinsul tău şi voi tăia copacii tăi, afierosiţi idolilor.z1m Voi stârpi idolii tăi şi stâlpii idoleşti din ţara ta, ca să nu te mai închini la lucrul mâinilor tale;R0 Şi voi nimici din mâna ta pe vrăjitori şi nu vei mai avea ghicitori;l/Q Şi voi dărâma cetăţile din ţara ta şi toate întăriturile tale le voi trânti la pământ.. «Şi în ziua aceea», – zice Domnul – «voi da pieirii caii tăi din cuprinsul tău şi toate carele de război le voi prăpădi.j-MMâna ta să se ridice împotriva duşmanilor tăi şi toţi protivnicii tăi să fie nimiciţi! , Şi rămăşiţa lui Iacob va fi între neamuri, între popoarele cele multe, ca un leu între fiarele pădurii şi ca un pui de leu printre turmele de oi, care trece şi calcă în picioare şi sfâşie prada, fără ca nimeni să poată să i-o zmulgă.N+Iar rămăşiţa lui Iacob va fi în mijlocul mulţimii popoarelor, ca roua de la Domnul şi ca bura de ploaie, pe iarbă, care nu se bizue pe nimeni şi nu aşteaptă ajutor de la fiii oamenilor.N*Şi ei vor pustii ţara Asiriei cu sabia şi ţinutul lui Nimrod cu paloşul gol. Astfel el ne va scăpa de Asirieni, când ei vor năvăli în ţara noastră şi când vor călca ţinutul nostru.?)wŞi el va fi mântuirea noastră. Când Asiria va năvăli în ţara noastră şi va călca în palatele noastre, noi vom ridica împotrivă-i şapte păstori, ba chiar opt voevozi,V(%El va fi tare şi va paşte poporul cu puterea Domnului, cu măreţia numelui Domnului Dumnezeului său; şi toţi vor fi fără de grijă, căci faima lui se va întinde până la marginile pământului.'-Pentru aceea, Domnul îi va lăsa până când născătoarea va naşte. Şi atunci ceilalţi fraţi ai săi se vor întoarce la fiii lui Israil.@& {Şi tu, Betleeme Efrata, deşi eşti cel mai mic dintre neamurile lui Iuda, însă din tine va ieşi stăpânitor peste Israil, a cărui obârşie este dintru început, din veşnicie.%Şi acum, închide-te cu zid, Bet-Gader, căci ele ne-au împresurat. Ele lovesc cu toiagul peste fălci pe toate seminţiile lui Israil!q$[ Scoală-te şi treeră-i, fiică a Sionului! Căci voi face cornul tău de fier şi de aramă copitele tale ca să zdrobeşti popoare multe şi prada luată de la ele s’o afieroseşti Domnului şi comorile lor Stăpânului lumii.{#o Dar ele n’au cunoscut gândurile Domnului şi n’au priceput sfatul său, că el le adunase ca snopii pe arie." Acum s’au adunat împotriva ta neamuri multe care zic: «Goală să rămâie, ca ochii noştri să se desfăteze privind Sionul!»!7 Îndură dureri de facere şi zvârcoleşte-te ca o femeie în chinuri, fiică a Sionului, căci vei ieşi din cetate şi te vei sălăşlui în câmp şi vei merge până în Babilon. Ci acolo vei fi mântuită şi acolo te va răscumpăra Domnul din mâna vrăjmaşilor tăi.$ A Şi acum. pentru ce strigi din răsputeri? Oare îţi lipseşte rege şi sfătuitorul tău a pierit, de te-au cuprins durerile ca pe o femeie care naşte?4aIar la tine, turnul de pază al turmei şi castelul de strajă al fiicei Sionului, la tine se va întoarce stăpânirea cea de odinioară, împărăţia casei lui Israil!7gŞi din cei şchiopi voi face o rămăşiţă şi din cei osteniţi un neam puternic, şi Domnul va împăraţi peste ei, în numele Sionului, de acum şi până în veac!»+O«În ziua aceea», – zice Domnul, – «voi aduna laolaltă pe cei care şchioapătă şi voi strânge pe cei risipiţi şi pe cei pe care i-am pedepsit rău;#?Ci toate popoarele vor umbla, fiecare în numele dumnezeului său, iar noi vom umbla în numele Domnului Dumnezeului nostru, de acum şi până în veac!7Ci fiecare va sta tihnit sub viţa sa şi sub smochinul său şi nimeni nu va mai răspândi groaza, căci gura Domnului Savaot a făgăduit aceasta./WAtunci el va judeca multe popoare şi va împărţi dreptate la neamuri puternice, până în zări depărtate. Ele vor preface săbiile lor în fiare de plug şi lăncile lor în cosoare; nici un neam nu va mai ridica sabia împotriva altuia şi nu se vor mai deprinde cu pravila războiului;Şi neamuri multe vor porni spre el zicând: «Veniţi să ne suim în muntele Domnului, în templul Dumnezeului lui Iacob, ca el să ne înveţe căile sale, şi să mergem pe cărările sale, căci din Sion va ieşi legea şi cuvântul Domnului din Ierusalim!»C Iar în zilele cele de apoi muntele templului Domnului va fi mai înalt decât toate vârfurile munţilor şi piscul lui se va ridica deasupra culmilor şi către el vor curge popoarele;s_ Deci, din pricina voastră, aşa rosteşte Domnul: «Sionul va fi arat cu plugul ca o ţarină şi Ierusalimul va fi prefăcut într’o mare grămadă de dărâmături şi muntele templului va ajunge o culme acoperită cu pădure!» Căpeteniile lor fac judecată luând plocoane, preoţii dau hotărîri celor împricinaţi pentru plată şi profeţii profeţesc pe parale şi se razimă pe Domnul şi rostesc: «Domnul este în mijlocul nostru şi nici un necaz nu va da peste noi!»Q Care zidiţi Sionul cu vărsări de sânge şi Ierusalimul cu silnicii!!; Ascultaţi acestea, voi, voevozi ai casei lui Iacob, judecători ai casei lui Israil, voi care urîţi ce este drept şi strâmbaţi judecata dreaptă;!;Ci eu sunt plin de putere, prin Duhul lui Dumnezeu, plin de judecată şi de bărbăţie, ca să vădesc necredinţa lui Iacob şi păcatul lui Israil.!;De ruşine să rămână văzătorii şi prevestitorii să fie de ocară şi toţi să-şi acopere barba, căci ei nu vor avea răspuns de la Domnul!»8i«Pentru aceasta să aveţi parte de noapte în loc de vedenie şi de beznă în loc de proorocire! Soarele să apună peste prooroci şi ziua să se prefacă în întuneric,oWIată ce zice Domnul împotriva proorocilor care rătăcesc pe norodul Domnului, care atât cât au în ce să-şi înfigă dinţii strigă: «Pace!», iar împotriva celor care nu le aruncă nimic în gură propoveduesc război:+Atunci vor striga către Domnul, dar el nu-i va asculta, ci îşi va ascunde faţa de către ei, din pricina răutăţii faptelor săvârşite.MŞi după ce vor sfâşia carnea obijduiţilor poporului meu şi-i vor jupui de piele şi le vor sfărâma oasele şi le vor face bucăţele, ca pe carnea din oală şi ca pe bucata din căldare,u cVoi care urîţi binele şi iubiţi răul, care jupuiţi pielea de pe oameni şi carnea de pe oasele lor?»  7Şi iar am zis: «Ascultaţi acum, voevozi ai lui Iacob şi judecători a casei lui Israil: oare nu este datoria voastră să cunoaşteţi dreptatea," = Cel ce croieşte cale este în fruntea lor; ei îşi croiesc cale şi intră pe poartă şi ies, iar regele merge înainte şi Domnul în fruntea lor!»  «Aduna-te-voi pe tine, Iacobe, în întregime, aduna-voi laolaltă ceea ce a mai rămas din Israil! Îi voi strânge ca pe nişte oi, în mare primejdie, ca pe o turmă în dârdora unei izbelişti. Spăimântaţi, ei vor fugi departe de locul prăpădului!d A Dacă ar veni cineva purtat de duhul minciunii şi ar porni să vă grăiască nascraconii şi ar zice: «Propovedui-voi ţie despre vin şi despre băutura îmbătătoare» acesta ar fi tocmai proorocul acestui popor. Sculaţi-vă şi plecaţi, căci aici nu este loc de odihnă! Din pricina pângăririi lui, avea-va parte de chinuri grozave.zm Voi daţi afară pe femeile poporului meu din căminul lor iubit, iar pruncilor lor le luaţi pe veci slava mea!0YCi voi, duşmănind norodul meu, daţi ajutor vrăjmaşului lui. În faţa lui Salmanasar, voi luaţi prăzi de război de la cei care merg cu nădejde în calea lor;MCasa lui Iacob zice: «Oare Dumnezeu a pierdut răbdarea? Şi acestea sunt chiar faptele sale?…» Cuvintele mele nu sunt ele, oare, cu îngăduinţă pentru cel ce umblă pe calea cea dreaptă?«Nu vă apucaţi de cuvântări! Cu cuvântări sau fără cuvântări, despre aceste lucruri, ruşinea nu se va depărta!»s_Pentru aceea, nu veţi mai avea pe nimeni care să arunce funia pentru sorţul său în obştia Domnului.(IÎn vremea aceea rosti-vor împotriva voastră o satiră şi cânta-vor un cântec de jale, cu aceste vorbe: «Precum a grăit Domnul, pieirea ne e întreagă! El dă în alte mâini clironomia noastră! El ia! De întors, nici vorbă! Şi împarte între păgâni ogoarele străbune!»\1Pentru aceasta aşa zice Domnul: «Iată că eu pun la cale împotriva acestui neam un prăpăd, din care nu veţi mai scoate grumajii voştri şi nu veţi mai umbla cu capul sus, căci va fi o vreme cumplită.8iEi poftesc ţarini şi le răpesc, ei poftesc case şi pun mâna pe ele; ei calcă silnic drepturile stăpânului şi ale casei lui, ale stăpânului şi ale moştenirii lui.( KVai de cei ce fac planuri silnice în aşternuturile lor şi născocesc răutăţi, ca să le îndeplinească dis de-dimineaţă, după cum le stă în putere.'~ ITaie-ţi cosiţele şi rade-te de durerea copiilor tăi dragi; fă-ţi pleşuvia mare ca de vultur pleşuv, căci ei au fost duşi în robie, departe de tine!r} _Oare veţi mai avea voi cine să vă moştenească, locuitori ai Mareşei? Stinsu-s’a slava lui Israil!| 5Şi ţie, Moreşet-Gat îţi vor fi dăruite daruri de despărţenie. Locuitorii Aczibului sunt ca un pârău înşelător pentru regele lui Israil!E{  Înhămaţi la car telegarii cei iuţi, voi locuitori ai Lachişului! Tu ai fost începutul păcatului fiicei Sionului, căci în tine s’a aflat izvorul pentru fărădelegile lui Israil.z 7 Locuitorii cei din Marot cum să nădăjduiască ei că le va fi bine, de vreme ce nenorocirea de la Domnul s’a pogorît la porţile Ierusalimului!2y _ Vuetul cornului sună pentru voi, locuitori din Şafir! Şi din cetatea lor nu ies cei din Ţaanan. Jălanie se aude în Bet-Haeţel, căci veţi fi lipsiţi de sprijin.vx g În grădinile din Ghilo nu săltaţi de bucurie, în podgoriile din Bet-Ofra nu vă tăvăliţi în pulbere!w ! Căci prăpădul de la Domnul este fără de leac; ajuns-a până la Iuda, pătruns-a până la poarta norodului meu, până la Ierusalim.0v [Din această pricină trebue să mă tânguesc şi să mă jelesc, să umblu cu picioarele goale şi dezbrăcat, să urlu ca şacalii şi să scot ţipete ca struţii;u %Toate chipurile ei cele cioplite vor fi sfărâmate, toată bogăţia adunată din desfrânare va fi arsă în foc şi toate întruchipările ei idoleşti le voi pustii, căci din plată de desfrânată au fost adunate şi în plată de desfrânată să se prefacă!»>t w«Pentru aceasta voi preface Samaria într’un câmp de mormane de piatră şi într’o silişte pentru podgorii. Voi rostogoli devale stâlpii ei şi temeliile ei le voi dezveli.Ls Toate aceastea din pricina fărădelegii lui Iacob şi a păcatului casei lui Iuda! Care este fărădelegea lui Iacob? Oare nu este Samaria? Şi care sunt păcatele lui Iuda? Oare nu Ierusalimul?r 1Munţii se topesc sub paşii săi şi văile crapă, precum se topeşte ceara de faţa focului, precum apele se prăbuşesc devale, pe povârniş.qq ]Căci, iată, Domnul iese din locaşul lui, se pogoară şi păşeşte peste înălţimile pământului;:p oAscultaţi, voi neamuri toate. Ia aminte, pământule, cu toate câte le cuprinzi! Căci Domnul Dumnezeu va fi martor împotriva voastră, Domnul din templul cel sfânt al său!Ro !Cuvântul Domnului, care a fost către Miheia Moraştitul, în zilele domniei lui Iotam, Ahaz şi Iezechia, regii Iudei, arătându-i în vedenie cele ce se vor întâmpla cu Samaria şi cu Ierusalimul.inK Dar mie cum nu era să-mi pese de cetatea cea mare a Ninivei, unde sunt mai bine de o sută douăzeci de mii de oameni, care nu ştiu nici care le este dreapta, nici care le este stânga, cum şi atât de multe dobitoace?»,mQ Şi a zis Domnul: «Ţie ţi-a păsat de un vrej pentru care nu te-ai trudit şi nici nu l-ai crescut, care s’a ivit într’o noapte şi într’alta a pierit!-lS Şi a grăit Domnul către Iona: «Fost-a oare cu cale să te superi din pricina vrejului?» Şi el a răspuns: «Cu cale a fost să mă supăr până la moarte!»vkeŞi la răsăritul soarelui a pornit Dumnezeu un vânt arzător de la răsărit şi soarele a dogorit capul lui Iona, încât el se prăpădea de căldură. Şi şi-a rugat moartea zicând: «Mai bine este să mor decât să trăiesc!»xjiDar Dumnezeu, a doua zi, la revărsatul zorilor, a poruncit unui vierme să reteze vrejul, iar el s’a uscat.Ii Şi Domnul Dumnezeu a gătit un vrej care s’a ridicat deasupra capului lui Iona, ca să-i ţină umbră şi să-i mai potolească mânia. Şi s’a bucurat Iona cu bucurie mare pentru vrej.3h_Atunci Iona a ieşit din cetate şi s’a aşezat la răsăritul ei, şi şi-a făcut o colibă şi a stat sub ea la umbră, ca să vadă ce se va întâmpla cu cetatea.SgŞi a zis Domnul: «Este bine, din partea ta, să te întărâţi aşa?»bf=Şi acum, Doamne, ia-mi sufletul meu, căci este mai bine să mor decât să trăiesc!»)eKŞi se rugă de Domnul şi zise: «O, Doamne, iată tocmai ceea ce cugetam eu, când eram în ţara mea! Pentru aceasta eu am vrut să fug în Tarşiş, căci ştiam că tu eşti Dumnezeu îndurat şi milostiv, îndelung răbdător şi mult milosârd şi îţi pare rău de fărădelegi.?d {Atunci Iona se scârbi grozav şi se aprinse de mânie.Xc) Şi Dumnezeu a văzut faptele lor cele de pocăinţă, că s’au întors din căile lor cele rele, şi Domnului i-a părut rău de prăpădul care zisese că-l va slobozi peste ei, şi nu l-a mai slobozit.bw Cine ştie! Poate că Domnul iarăşi se va îndura şi va opri în loc iuţimea mâniei lui, ca să nu mai pierim!»\a1Iar oamenii să se îmbrace cu sac şi către Dumnezeu să strige din toată puterea, şi fiecare cu pocăinţă să se întoarcă din calea lui cea rea şi mâinile lui să nu mai săvârşescă fapte silnice.a`;Apoi, din partea împăratului şi a dregătorilor săi, crainicii au strigat şi au rostit: «Oamenii ca şi dobitoacele, vitele mari ca şi cele mici să nu mănânce nimic, să nu pască şi nici apă să nu bea;@_yŞi a ajuns vestea până la împăratul Ninivei. Acesta s’a sculat din jeţul său, şi-a lepădat veşmântul său cel scump, s’a acoperit cu sac şi s’a culcat în cenuşă.^Atunci Ninivitenii au crezut în Dumnezeu, au ţinut post şi s’au îmbrăcat în sac, de la cei mai mari şi până la cei mai mici.#]?Şi Iona a pătruns în cetate cale de o zi şi a început să propoveduiască şi să zică: «Mai sunt patruzeci de zile, şi Ninive va fi pierdută!»*\MŞi s’a sculat Iona şi a mers în Ninive după porunca Domnului. Şi Ninive era cetate mare înaintea lui Dumnezeu, s’o străbaţi în trei zile de umblet.[{«Scoală şi porneşte către cetatea cea mare a Ninivei, şi propovedueşte acolo vestea pe care ţi-am poruncit-o!»NZ Şi a fost cuvântul Domnului către Iona de a doua oară şi-i zise:QY Atunci Domnul porunci peştelui, şi peştele vărsă pe Iona pe uscat.X Dar eu îţi voi aduce ţie jertfă de mulţămită şi toate făgăduinţele mele le voi împlini, căci mântuirea vine de la Domnul!»BW Cei ce slujesc idolilor deşerţi dispreţuesc pronia ta;VCând se sfârşea în mine duhul meu, de Domnul mi-am adus aminte, şi la tine a ajuns rugăciunea mea, în templul tău cel sfânt!,UQMă pogorîsem până la temeliile munţilor, zăvoarele pământului mă încinseseră pe veci! Dar tu ai scos din stricăciune viaţa mea, Doamne Dumnezeul meu! T Apele m’au covârşit, gata să mă înnece, adâncul m’a împresurat, iarba mării s’a încolăcit în jurul capului meu. ~}}]||{zzjyxx"w0vuutt9ss3rr@qponnxn7mBllkk jiihrggjfeedccFbuaal`__$^^]{\\L[ZZ!YwXXeWVVjUTTRSrRQQnPOvNN]MLKKdJJIHHG4EExDCCqBLA@@}??->+=2< ;;L::o9f98x7_6644E3<22T100/j..L--4,,+**)D(''5&e%%B$#""U"!K Pah~ 4|6#7  { a lm\)JW5KcŞi mi-a vorbit iar şi a zis: «Acesta este cuvântul Domnului către Zorobabel: Nu întru tărie şi nici întru vârtute, ci întru Duhul meu», – zice Domnul Savaot. J Şi mi-a răspuns îngerul cel care grăia cu mine astfel: «Oare nu ştii ce sunt toate acestea?» Şi am zis: «Nu, Doamne!»aI;Şi am întrebat iarăşi pe îngerul care grăia cu mine: «Ce sunt acestea, Doamne?»rH]Şi alături sunt doi măslini, unul de-a-dreapta vasului cu untdelemn şi altul de-a-stânga vasului.»rG]Şi mă întrebă: «Ce vezi?» Şi eu îi răspunsei: «Iată, văd un candelabru cu totul de aur, cu şapte candele, iar deasupra candelabrului se află un vas cu untdelemn din care pornesc şapte ţevi către cele şapte candele.nF WŞi îngerul care grăia cu mine iarăşi mă deşteptă, ca pe un om pe care îl trezeşti din somn,E În ziua aceea», – zice Domnul Savaot, – «fiecare din voi va îmbia pe vecinul său sub viţa şi sub smochinul său.»rD] Iată piatra pe care am pus-o înaintea lui Iosua, pe care piatră sunt şapte ochi, şi pe ea voi sculpta chipul care i se cuvine», – zice Domnul Savaot, – «şi într’o singură zi voi nimici fărădelegea ţării acesteia.+COAscultă deci, tu arhiereule Iosua, tu şi cei ce slujesc înaintea feţei tale, căci ei sunt semne minunate. Căci, iată, eu voi aduce pe servul meu Vlăstar. B«Aşa zice Domnul Savaot: Dacă vei umbla în căile mele şi dacă vei fi credincios slujirii mele, atunci vei fi chivernisitor al templului meu şi vei priveghia peste curţile mele şi îţi voi îngădui să intri aici cu aceia care sunt slujitorii mei.>AwŞi îngerul Domnului i-a hotărît lui Iosua astfel:8@iŞi a mai zis: «Puneţi mitră curată în capul lui!» Şi ei îi puseră mitră curată în cap şi îl înveşmântară, în vreme ce îngerul Domnului stătea de faţă.p?YŞi a rostit şi a poruncit slugilor oare stăteau înaintea lui astfel: «Dezbrăcaţi-l de veşmintele cele murdare!» Şi i-a zis lui: «Iată ţi-am iertat fărădelegile tale şi te-am îmbrăcat cu veşmânt de prăznuire!»Z>-Şi era Iosua îmbrăcat în veşminte murdare şi stătea înaintea îngerului.7=gŞi a zis Domnul lui Satana: «Ceartă-te pe tine Domnul, diavole, ceartă-te pe tine Domnul cel care a ales Ierusalimul! Acesta, nu este el oare un tăciune scos din foc?»< )Şi mi-a arătat apoi pe Iosua arhiereul stând înaintea îngerului Domnului, pe când Satana stătea la dreapta lui, ca să-l învinuiască.j;MSă tacă tot trupul înaintea Domnului, căci el s’a deşteptat din locaşul său cel sfânt.q:[Şi va lua Domnul pe Iuda ca moştenire a sa în ţara cea sfântă, şi va alege iarăşi Ierusalimul.<9q«Şi în ziua aceea, multe noroade se vor lipi de Domnul şi vor ajunge poporul meu şi eu voi locui în mijlocul tău». Atunci vei şti că Domnul Savaot m’a trimis la tine.x8i«Bucură-te şi te veseleşte, fiica Sionului, căci iată eu voi locui în mijlocul tău», – zice Domnul.?7w Dar să mai ştii! Căci îmi voi roti mâna mea peste ei, ca ei să ajungă pradă pentru cei care acum sunt robii lor!» Şi atunci veţi cunoaşte că Domnul Savaot m’a trimis.E6 Căci aşa zice Domnul Savaot: «Pentru slăvirea sa, el m’a trimis la popoarele păgâne care vă jăfuiseră pe voi, căci cel care se atinge de voi se atinge de lumina ochiului său!Z5- Scoală şi-ţi află scăparea în Sion, tu care sălăşlueşti în Babilon!»4- Sculaţi, sculaţi şi fugiţi din ţara cea de miază-noapte», – zice Domnul, – «căci vă voi aduna din cele patru vânturi ale cerului.p3Y Şi eu voi fi un zid de foc de jur-împrejur», – zice Domnul, – «şi slava sa în mijlocul său.H2 Şi i-a grăit aşa: «Aleargă degrabă şi spune tânărului acestuia: Ierusalimul va fi locuit ca oraş deschis, atât de mare va fi mulţimea dobitoacelor şi oamenilor dinlăuntrul lui;u1cŞi iată că s’a arătat îngerul care grăia cu mine şi alt înger a ieşit întru întâmpinarea lui,0Şi i-am zis: «Încotro ai pornit?» Şi el mi-a răspuns: «Să măsor Ierusalimul, ca să văd care este lungimea şi lăţimea lui!»t/aŞi când mi-am ridicat ochii şi m’am uitat – iată un om care ţinea în mână o funie de măsurat.U.#Şi eu am zis: «Ce vor să facă aceştia?» Răspunsu-mi-a: «Iată coarnele care au risipit pe Iuda, încât nimeni nu mai îndrăznea să ridice capul. Iar aceştia au venit să ascuţă securile şi să doboare la pământ coarnele acelor popoare care şi-au ridicat cornul împotriva ţării lui Iuda, ca să o risipească.»1-]Apoi Domnul mi-a arătat patru făurari.9,kŞi am întrebat pe îngerul care vorbea cu mine: «Ce sunt acestea?»Iar el mi-a răspuns: «Acestea sunt coarnele care au împrăştiat pe Iuda, pe Israil şi Ierusalimul!»W+ )Şi când mi-am ridicat ochii şi am privit, iată că am văzut patru coarne.e* EŞi iarăşi vesteşte: «Aşa zice Domnul Savaot: încă o dată cetăţile mele se vor desfăta întru bunătăţi, şi Domnul îşi va revărsa din nou îndurarea sa peste Sion şi Ierusalimul iarăşi îl va alege.»i) MPentru aceasta, aşa rosteşte Domnul: «Mă voi întoarce către Ierusalim cu îndurare, ca templul meu să fie zidit întru el», – zice Domnul Savaot, – «şi funia de măsurat să se întindă asupra Ierusalimului!»:( oDar crâncenă este urgia mea împotriva neamurilor care trăiesc fără grijă! Căci pe când eu eram numai puţin supărat pe Israil, ele au ajutat şi au sporit nenorocirea..' WŞi mi-a zis îngerul cel care vorbea cu mine: «Vesteşte astfel: Aşa zice Domnul Savaot: M’am aprins de mânie împotriva Ierusalimului şi împotriva Sionului;l& S Şi îngerului care vorbea cu mine răspunsu-i-a Domnul cu cuvinte bune, cu cuvinte de mângâiere.C%  Şi îngerul Domnului a întrebat: «Doamne Savaot, până când vei rămânea neînduplecat faţă de Ierusalim şi de cetăţile lui Iuda, pe care eşti mânios de şaptezeci de ani?»-$ U Şi ei au rostit către îngerul Domnului, care stătea între munţi, şi au zis: «Am cutreerat pământul şi, iată, tot pământul este locuit şi liniştit!»#  Ci omul care stătea între cei doi munţi mi-a grăit: «Aceştia sunt solii pe care i-a trimis Domnul ca să cutreere pământul!»" ) Şi am întrebat: «Ce sunt aceştia, Doamne?» Atunci îngerul care grăia cu mine mi-a răspuns: «Îţi voi arăta acum ce sunt aceştia!»E! Am avut o vedenie în ceas de noapte, şi iată un om călare pe un cal roib; şi el stătea între doi munţi, spre soare-scapătă, iar în dosul lui se vedeau cai roibi, murgi şi albi.j  OÎn ziua a douăzeci şi patra, din luna a unsprezecea, care se chiamă Şebat, în anul al doilea al lui Dariu, – când a fost cuvântul Domnului către mine, proorocul Zaharia, feciorul lui Berechia, feciorul lui Ido, –e EDar ameninţările mele şi hotărîrile mele, pe care le-am poruncit să le vestească slujitorii mei prooroci, au ajuns pe părinţii voştri, aşa încât ei s’au pocăit şi au mărturisit: «Aşa cum a pus la cale Domnul Savaot ca să ne răsplătească nouă, după purtările noastre şi după faptele noastre, aşa ne-a şi răsplătit».R «Unde sunt acum părinţii voştri? Şi profeţii trăiesc ei deapururi?6 g«Nu fiţi ca părinţii voştri cărora le-au propoveduit proorocii de mai nainte, strigând: «Aşa zice Domnul Savaot: Întoarceţi-vă cu pocăinţă din căile voastre cele rele şi de la faptele voastre cele rele! Dar ei n’au ascultat şi n’au vroit să mă ia în seamă», – zice Domnul.7 iDe aceea, grăieşte către ei: «Aşa zice Domnul Savaot:«Pocăiţi-vă», – zice Domnul Savaot, – «şi atunci şi eu mă voi îndura de voi», – zice Domnul Savaot.J «Amarnic s’a mâniat Domnul împotriva părinţilor voştri!» 1În luna a opta, în anul al doilea al lui Dariu, fost-a cuvântul Domnului către proorocul Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, şi-i zise:V%În ziua aceea», – zice Domnul Savaot, – «te voi lua pe tine, Zorobabele, fiul lui Salatiil, sluga mea, şi te voi ţine ca un inel cu pecetie, fiindcă pe tine te-am ales», – zice Domnul Savaot.Voi răsturna tronurile împărăţiilor şi voi prăvăli puterea împăraţilor popoarelor şi voi trânti la pământ carele şi călăreţii războinici din ele, iară caii şi călăreţii se vor prăbuşi, străpungându-se cu sabia călăreţ cu călăreţ.X)«Zi lui Zorobabel, ocârmuitorul Iudei: «Eu voi zgudui cerul şi pământul;s_Şi a fost cuvântul Domnului a doua oară către Agheu, în ziua a douăzeci şi patra a lunii, grăind:'GSe mai află sămânţă în hambare? Via, smochinul, rodiii şi măslinul n’au mai rodit… Dar începând din ziua aceasta, da-voi binecuvântarea mea!»K«Luaţi acum aminte la cele ce se vor întâmpla de azi încolo, din ziua a douăzeci şi patra a lunii a noua, ziua când s’a pus temelia templului Domnului, şi fiţi cu băgare de seamă!Căci băteam cu rugină şi cu mălură şi cu grindină toată munca mâinilor voastre, dar voi nu v’aţi pocăit», – zice Domnul.X)Aduceţi-vă aminte că atunci când voi veneaţi la o grămadă de douăzeci de baniţe, nu erau decât zece, şi când veneaţi la teasc ca să scoateţi cincizeci de vedre, nu găseaţi decât douăzeci,#Şi acum luaţi aminte din ziua aceasta şi mai în trecut, atunci când nu se pusese piatră peste piatră în templul acesta al Domnului!a;Şi a răspuns Agheu şi a zis: «Aşa este poporul acesta şi aşa este neamul acesta înaintea mea», – zice Domnul. – «şi tot aşa este şi cu lucrul mâinilor lor: tot ceea ce ei aduc jertfă este spurcat.gG Şi a întrebat Agheu: «Dacă cineva care este spurcat, fiindcă s’a atins de un mort, se atinge de vreunul din toate lucrurile acestea, oare ele se vor spurca?» Şi au răspuns preoţii şi au zis: «Se vor spurca!» «Dacă cineva ia carne sfinţită în poala veşmântului şi se atinge, cu poala, de pâine sau de bucate fierte, de vin, de untdelemn şi de orice fel de mâncare, oare se va sfinţi ce-a fost atins?» Şi au răspuns preoţii şi au zis: «Nu!»r ] «Aşa zice Domnul Savaot: «Întreabă pe preoţi despre învăţătura din această poruncă din lege: / În ziua a douăzeci şi patra a lunii a noua, în anul al doilea al lui Dariu, a fost cuvântul Domnului prin gura lui Agheu proorocul, rostind:A { «Şi slava templului acestuia de pe urmă va fi mai mare decât a celui dintâi», – zice Domnul Savaot, – «şi în locul acesta voi sălăşlui pacea», – zice Domnul Savaot.N «Al meu este argintul, al meu este aurul», – zice Domnul Savaot. +Voi zgudui toate neamurile şi odoarele tuturor neamurilor vor sosi încoace şi voi umplea de slavă templul acesta», – zice Domnul Savaot.|qCăci aşa rosteşte Domnul Savaot: «Peste puţină vreme, eu voi zgudui cerul şi pământul, marea şi uscatul;&E«Acesta este legământul pe care l-am încheiat cu voi când v’am scos din ţara Egiptului şi Duhul meu rămâne în mijlocul vostru: Nu vă temeţi!»c?Şi acum, Zorobabel, fii bărbătos», – zice Domnul, – «fii bărbătos, arhiereule Iosua, fiul lui Ioţadac, fii plin de curaj şi tu, întreg norod, şi lucraţi, căci eu sunt cu voi», – zice Domnul Savaot.:m«Cine a mai rămas dintre voi în viaţă şi a văzut templul acesta întru strălucirea lui cea dintâi, şi cum este acum? Oare nu se arată el ca nimica în ochii voştri?«Spune-i lui Zorobabel, fiul lui Salatiil, ocârmuitorul Iudei, şi arhiereului Iosua, fiul lui Ioţadac, şi norodului întreg, astfel:z oÎn ziua a douăzeci şi una a lunii a şaptea, fost-a cuvântul Domnului prin gura lui Agheu proorocul, rostind:f GÎn ziua a douăzeci şi patra a lunii a şasea, în anul al doilea al lui Dariu împăratul. Şi Domnul a deşteptat duhul lui Zorobabel. fiul lui Salatiil, ocârmuitorul Iudei, şi duhul arhiereului Iosua, fiul lui Ioţadac, şi duhul norodului, care mai rămăsese, şi veniră şi începură lucrul la templul Domnului Savaot, Dumnezeul lor, - Atunci Agheu, trimisul Domnului, după rânduiala trimiterii lui de Domnul, grăi norodului în acest chip: «Eu sunt cu voi!» – zice Domnul.& G Şi a auzit Zorobabel, feciorul lui Salatiil şi arhiereul Iosua, fiul lui Ioţadac, şi toată rămăşiţa norodului, glasul Domnului Dumnezeului lor şi rostirea proorocului Agheu, cu care îl trimisese Domnul Dumnezeul lor, şi poporul a fost cuprins de spaimă în faţa Domnului.V~ ' Și am chemat seceta pe pământ și pe munți, peste grâu, peste vin, peste untdelemn și peste orice rodește pământul; peste oameni și peste dobitoace și peste toată strădania palmelor voastre.»r} _ Pentru aceasta cerul a rămas încuiat si n’a mai dat rouă, și pământul a înțărcat roadele sale.| # «V’ați așteptat la mult, dar iată că aveți puțin, și când ați adus bucatele acasă, am suflat și s’au risipit. Pentru ce?» zice Domnul Savaot. «Din pricina templului meu, care stă părăginit, pe când voi zoriți cu lucrul, fiecare pentru casa lui!{ Suiți-vă în munte și aduceți lemne templul, de care avea-voi dragoste și întru care mă voi proslăvi», zice Domnul.`z ;Așa grăiește Domnul: «Fiți luători aminte la ce vi s’a întâmplat până acum!y Voi ați semănat mult, dar ați cules puțin; ați mâncat, dar nu v’ați săturat; ați băut, dar nu v’ați îmbătat; v’ați îmbrăcat, dar veșmintele nu v’au ținut de cald, și ați strâns simbria voastră, într’o pungă găurită._x 9Și acum așa zice Domnul Savaot: «Luați aminte ce vi s’a întâmplat până acum!vw g«Mai aveți voi răgaz să locuiți în case cu pereții în tăblii, iar templul acesta să stea paragină?Qv Atunci a fost cuvântul Domnului prin gura proorocului Agheu, și a zis:{u q«Așa rostește Domnul Savaot: Norodul acesta spune: «N’a venit încă vremea ca să zidim templul Domnului!» t În anul al doilea al împăratului Dariu, în luna a șasea, în ziua întâia a lunii, fost-a cuvântul Domnului, prin gura lui Agheu proorocul, către Zorobabel, fiul lui Salatiil, cârmuitorul Iudei, și către arhiereul Iosua, fiul lui Ioțadac, și a zis:tsaÎn vremea aceea vă voi aduce înapoi. Şi atunci când vă voi aduna, vă voi face de laudă şi faimă vă voi da, în mijlocul tuturor popoarelor pământului, schimbând restriştea voastră, în ochii voştri», – zice Domnul.}rsŞi în ziua aceea, voi stârpi pe toţi asupritorii tăi; voi mântui oaia ce şchiopătează şi pe cea izgonită voi strânge-o de pe drumuri. Şi-i voi face de laudă şi faimă le voi da, în toate ţinuturile pe unde fuseseră de ocară.qStrânge-voi laolaltă pe cei întristaţi şi fără de sărbători, şi fi-vor iarăşi dintre ai tăi, deşi ocara apasă asupra lor.4paDomnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău, ca un viteaz mântuitor. El se bucură de tine foarte şi întru dragostea lui tresaltă şi pentru tine cântă de bucurie.moSÎn ziua aceea, voi zice Ierusalimului: «Nu te teme, Sioane, şi mâinile tale să nu slăbească!LnCăci Domnul a înlăturat hotărîrile rostite împotriva ta şi a gonit pe vrăjmaşii tăi. Domnul, împăratul lui Israil, este în mijlocul tău; tu nu te vei mai teme de nici o nenorocire.m Bucură-te, fiica Sionului, saltă de veselie, Israile, veseleşte-te şi te bucură din toată inima, fiică a Ierusalimului! l9 Cei care vor mai rămânea din neamul Israil nu vor săvârşi nedreptate şi nici nu vor grăi cuvânt de minciună şi nu se va afla în gura lor limbă vicleană. Ci ei vor alcătui o turmă care va paşte şi se va odihni în tihnă şi pe care nimeni nu o va înfricoşa.»k Şi voi lăsa înlăuntrul tău ca rămăşiţă un neam smerit şi sărac, care să nădăjduiască în numele Domnului.wjg În ziua aceea, nu te vei mai ruşina de toate faptele tale cu care ai păcătuit împotriva mea, fiindcă atunci voi da laoparte, dinlăuntrul tău, pe trufaşii care petrec, iar tu nu te vei mai proslăvi în muntele cel sfânt al meu.iw Din ţinuturile de cealaltă parte a fluviilor Etiopiei, închinătorii mei, risipiţii mei, prinoase îmi vor aduce.ohW Atunci da-voi noroadelor buze curate, ca toate să se roage Domnului şi să-l slujească cu râvnă.DgPentru aceasta, aşteptaţi-mă,» – zice Domnul, – «până în ziua când mă voi scula ca mărturie! Căci hotărît-am să strâng laolaltă neamurile şi să adun împărăţiile, ca să vărs peste ele întărâtarea mea şi arşiţa urgiei mele. Şi tot pământul va fi mistuit de văpaia mâniei mele!KfŞi ziceam: Acum se va teme de mine şi se va învăţa minte, ca locaşurile lui să nu fie nimicite, aşa precum am hotărît! Dar ei mai vârtos se sileau să facă fapte şi mai nelegiuite.Me«Nimicit-am neamurile, răsturnat-am turnurile lor, uliţile le-am lăsat goale şi fără nici un trecător. Pustiite au fost oraşele lor, de n’a mai rămas nimeni ca să locuiască în ele.Ud#Ci numai Domnul este drept, în tot cuprinsul ei, şi nu face nici o strâmbătate. În fiecare dimineaţă, el aduce judecata sa la lumină; el nu lipseşte niciodată şi nici nu cunoaşte nedreptatea.gcGProorocii sunt oameni uşuratici şi vicleni; preoţii pângăresc templul şi siluesc legea.$bAPrincipii care sălăşluesc într’însa sunt lei care răcnesc; judecătorii ei sunt lupi de seară care din prada lor nu lasă nimic pentru a doua zi;a/N’a ascultat de nici o prevestire, şi n’a primit nici o dojană; în Domnul n’a nădăjduit şi de Dumnezeul ei ea nici nu s’a apropiat.I` Vai de cetatea răzvrătită şi mânjită, cetatea împilării!_Aşa va ajunge cetatea cea veselă, care stătea tihnită şi zicea în sine: «Eu! şi nimeni nu mai este ca mine!» Cum va fi pustiită, cum va ajunge vizuină pentru jivine! Oricine va trece pe lângă ea va fluera de mirare şi va da din mână!^!În mijlocul ei sălăşlui-vor turmele şi toate dobitoacele pământului. Şi pelicanul ca şi ariciul vor mânea pe capetele columnelor din ea. Pe ferestre va trece vuetul vântului şi pustiul se va întinde pe prag, şi lemnăria de cedru va fi smulsă din loc.] Atunci el va întinde spre miazănoapte mâna sa şi va nimici Asiria, şi va pustii Ninive şi va preface-o în pustietate.@\{ «Şi voi Etiopienilor, veţi fi ucişi de sabia mea!»P[ Atunci Domnul va fi înfricoşat pentru ei, căci el va şterge pe toţi dumnezeii pământului şi înaintea lui se vor închina neamurile ţinuturilor celor mai de departe, fiecare din locul său.Z! Ş li se va întâmpla aşa din pricina trufiei lor, pentru că şi-au făcut râs şi s’au trufit împotriva poporului Domnului Savaot.ZY- Pentru aceasta, viu sunt eu», – zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil, – «Moabul va ajunge ca Sodoma şi fiii lui Amon ca Gomora, o silişte de bălării, o ocniţă de sare şi o pustietate în veac de veac. Cei rămaşi din norodul meu îi vor jefui şi cei scăpaţi cu viaţă din poporul meu îi vor lua în stăpânire!»X «Am auzit de hula Moabului şi de ocările fiilor lui Amon, care defăimau norodul meu şi răşluiau mereu din hotarele lui.WwŞi această bucată de pământ de lângă mare să fie pentru cei rămaşi din Iuda; acolo să-şi pască turmele. Seara să se odihnească în casele din Ascalon, deoarece Domnul Dumnezeul lor îi va cerceta şi le va schimba restriştea lor.oVWŞi ţinutul cel de lângă mare, Cheretul, să ajungă păşune pentru ciobani, cu târle pentru oi.[U/Vai vouă celor ce locuiţi pe ţărmul mării, neam de Cretani! Cuvântul Domnului vă ameninţă: «Canaane, ţară a Filistenilor! Că te voi prăpădi cu totul, să nu-ţi mai rămână nici un locuitor!» T9Căci Gaza va fi năpustită şi Ascalonul prefăcut în pustiu; poporul din Aşdod va fi gonit în miezul zilei şi Ecronul va fi ras de pe pământ.BS}Căutaţi pe Domnul, toţi cei smeriţi din ţară, care săvârşiţi faptele legii lui, căutaţi dreptatea, căutaţi smerenia; poate veţi găsi adăpost, în ziua urgiei Domnului.'RGPână a nu vă toca mânia mărunt ca paiele, până a nu ajunge la voi arşiţa mâniei Domnului, până a nu veni peste voi ziua întărâtării Domnului!FQ Umblă după lege şi fii cu rânduiala, neam fără ruşine,wP iAurul şi argintul lor nu vor putea să-i mântuiască în ziua mâniei Domnului, căci mistuit va fi pământul tot de focul râvnei lui; căci el va aduce prăpăd cumplit şi va pierde dintr’o clipă pe toţi locuitorii pământului.0O [Strâmtora-voi pe oameni şi vor merge ca orbii, fiindcă au păcătuit împotriva Domnului; sângele lor vărsat va fi ca pulberea şi trupurile lor ca spurcăciunea!hN KEste zi de trâmbiţă şi de urlet de război împotriva cetăţilor şi a turnurilor înalte.!M =Zi de urgie este ziua aceea, zi de strâmtorare şi de jale, zi de pustiire şi de prăpăd, zi de întuneric şi de beznă, zi de nouri şi de negură!%L EAproape este ziua cea mare a Domnului, aproape este şi vine cu iuţeală mare! Auzi! Ziua Domnului este groaznică! Însuşi cel viteaz strigă de spaimă!6K g Pentru aceasta, averea lor să fie dată jefuirii şi casele lor pustiirii, şi de vor zidi case, în ele să nu locuiască şi de vor sădi vii, din vinul lor să nu bea.»ZJ / Şi va fi în ziua aceea, că voi scotoci Ierusalimul cu candelele aprinse şi voi pedepsi pe toţi cei care stau în drojdia lor şi pe cei ce cugetă în inima lor: «Dumnezeu nu face nici bine, nici rău!» I  Urlaţi, voi locuitori ai Macteşului, căci tot norodul neguţătorilor a pierit; stârpiţi au fost toţi cântăritorii de bani.'H I Şi se va ridica în ziua aceea un strigăt», – zice Domnul – «de la poarta Peştilor şi un urlet din Cetatea cea Nouă şi mare jălanie de pe coline.G y Voi pedepsi pe cei care sar peste prag şi umplu casa stăpânilor lor cu averi adunate din silnicie şi din viclenie.F /Şi în ziua praznicului de jertfă iată ce va fi: «Voi pedepsi pe principi şi casa regelui şi pe cei ce se îmbracă în veşminte străine. E ;Tăceţi toţi înaintea Domnului Dumnezeu, căci aproape este ziua lui, căci Domnul a gătit praznic de jertfă şi a sfinţit pe cei poftiţi la el!aD =Pe cei ce se leapădă de Domnul, care nu l-au căutat şi nu s’au sârguit spre el!»+C QŞi pe toţi cei ce, pe acoperişuri, se închină oştirii cerurilor, şi pe toţi cei ce slăvesc pe Domnul şi se jură pe el şi pe cei ce se jură pe Milcom;YB -«Şi voi întinde mâna mea împotriva lui Iuda şi împotriva tuturor locuitorilor Ierusalimului şi voi şterge, din locul acesta, numele lui Baal, numele preoţilor idoleşti, împreună cu al preoţilor;5A e«Voi prăpădi oameni şi dobitoace, păsările cerului şi peştii mării! Nimici-voi pe nelegiuiţi şi voi pierde pe oameni de pe faţa pământului», – zice Domnul.H@  «Voi prăpădi tot de pe faţa pământului», – zice Domnul8? mCuvântul Domnului care a fost către Sofonie, fiul lui Cuşi, fiul lui Ghedalia, fiul lui Amaria, fiul lui Iezechia, în vremea domniei lui Iosia, fiul lui Amon, regele Iudei.L>Domnul, stăpânul meu, vârtutea mea, cel ce sprinteneşte picioarele mele ca ale cerbilor şi pe culmi înalte îmi dă putere să calc! – Starostelui cântăreţilor, cu cântare din harfe!Y=+Ci eu voi tresaltă întru Domnul, bucura-mă-voi de Dumnezeul mântuirii mele:]<3Smochinul să nu mai înmugurească şi via rod să nu mai dea; înşelătoare să fie rodirea măslinului, şi ogoarele să rămână sterpe! Turme să nu mai fie în ţarcuri şi vite în staule niciodată!…{;oAuzit-am şi lăuntrul meu s’a zbuciumat; la glasul tău, tremurat-au buzele mele; toropeala a cuprins oasele mele şi picioarele mele au şovăit. Totuşi liniştit voi aştepta vremea prăpădului, care va veni peste norodul împilător.A:}Cu caii tăi tu cutreeri marea, noianul întinselor ape!O9Străpuns-ai cu săgeţile tale capul lui Faraon şi al celor care se năpusteau asupra mea să mă sfarme, strigând în veselia lor ca unii porniţi să sfâşie în colţ tainic pe cel obijduit.G8 Ieşit-ai ca să dezrobeşti pe poporul tău, ca să mântueşti pe Unsul tău. Doborît-ai acoperişul casei celui fără de lege şi temeliile le-ai dezvelit până jos, la piatră. Sela.`79 În mânia ta, tu calci pământul în picioare, întru urgia ta, tu treeri noroadele!67 Soarele şi luna opritu-s’au în sălaşul lor, din pricina luminii săgeţilor tale în zbor, din pricina strălucirii lăncii tale fulgerătoare.!5; Văzutu-te-au munţii şi s’au cutremurat; puhoaie de apă au trecut. Adâncul sloboade tunetul său şi braţele sale de valuri în sus le izbeşte.4 Arcul tău se încordează! Săgeţile tale sunt jurămintele pe care le-ai rostit. Sela. – Tu spinteci pământul cu şuvoaiele tale!L3Oare împotriva fluviilor aprinsu-şi-a Domnul vipia sa? Ori asupra marilor râuri mânia sa? Ori împotriva mării urgia ta, când purcezi pe caii tăi şi te sui în carele tale de biruinţă?2Din pricina fărădelegii lor, tu ai îngrozit sălaşurile lui Cuşan, şi corturile Madianului prinse au fost de freamăt.G1Se opreşte!… Zgudue pământul!.., Priveşte!… Şi aruncă spaima printre neamuri!… Munţii cei din veac trosnesc, colinele străvechi se smeresc şi pier sub paşii veşniciei sale.D0Ciuma păşeşte înainte-i, iar prăpădul vine după el!y/kZbucnire de lumină ca la răsărit de soare, raze se revarsă în jurul lui; acolo stă ascunsă a lui putere!!.;Dumnezeu vine din Teman şi Cel Sfânt din muntele Paran! Sela. – Strălucirea lui înveşmântează cerul şi tot pământul plin este de slava lui!p-YDoamne, auzit-am de vestirea ta şi m’am temut de punerile tale la cale, Dumnezeule! În cursul anilor, dă-le lor fiinţă, în trecerea vremii, tu dă-le pe faţă. Şi întru mânia ta, adă-ţi aminte că eşti şi milostiv!=, wRugăciunea proorocului Avacum, cântată din harfă.s+_Pe când Domnul sălâşlueşte în templul său cel sfânt! Tăcere, în faţa lui, pământule întreg!k*OVai de cel care zice lemnului: «Deşteaptă-te!» şi pietrei mute: «Fii trează!» Pot asemenea idoli să ne dea învăţături? Dar ia seama! Poleit cu aur şi cu argint, idolul nu are întru el nici o suflare de viaţă,\)1La ce slujeşte un chip cioplit, ca să-l cioplească meşterul? Sau un chip turnat, adică un idol mincinos? Cum poate cel ce l-a făcut să-şi pună nădejdea într’însul, turnând astfel de chipuri mute?V(%Căci asupra ta cădea-vor brăcuirea Libanului şi spaima fiarelor vânate din pricina sângelui pe care l-ai vărsat şi a silniciilor făcute ţărilor şi cetăţilor şi tuturor locuitorilor din ele. '9Tu te-ai săturat de ocară în loc de slavă; bea şi tu şi te ameţeşte! Cupa dreptei Domnului va ajunge la tine şi ruşinea va acoperi slava ta.y&kVai de cel ce adapă pe prietenul său, din cupa mâniei lui, până îl îmbată, ca să vadă goliciunea lui!r%]Căci pământul plin va fi de cunoştinţa slavei Domnului, multă ca apele care acopăr fundul mării.$% Cu adevărat, iată o rânduială de la Domnul Savaot: «Popoarele se trudesc pentru foc şi neamurile se străduesc pentru nimica toată!»g#G Vai de cel ce zideşte cetatea întru vărsări de sânge şi o întemeiază pe fărădelegi!j"M Căci împotriva ta va striga piatra din zid şi grinda din costoroabelc casei îi va răspunde.r!] Tu ai plănuit ruşinea casei tale când ai nimicit atâtea popoare. De aceea vei ispăşi cu viaţa ta!' G Vai de cei ce strâng în casa lor câştiguri nedrepte şi comori de silnicie şi îşi aşează cuibul pe înălţime, ca să scape din ghiara nenorocirii!`9Şi fiindcă tu ai prădat popoare multe, şi celelalte neamuri te vor prăda pe tine, din pricina omorurilor şi a silniciilor săvârşite împotriva ţării, împotriva cetăţii şi împotriva locuitorilor lor.~uOare nu se vor scula fără de veste datornicii tăi şi nu se vor trezi călăii tăi? Şi tu vei ajunge prada lor!mSCi toate aceste popoare vor rosti împotriva lui pilde, fabule şi cuvinte cu tâlc! Şi vor zice: «Vai de cel ce-şi sporeşte averea cu ceea ce nu este al lui – până când? – şi se împovărează cu zălogurile luate!X)Vai! Cât va fi lovit cel fără de lege! Omul cel trufaş nu va dăinui, el care îşi deschide gura ca Şeolul şi nu se satură ca moartea şi care cotropeşte toate neamurile şi adună toate noroadele!|qDar ia seama! Nelegiuitul este trufaş şi în sufletul lui nu este drept, iară dreptul din credinţă va fi viu!fECăci împlinirea descoperirii se va face la vremea hotărîtă, zoreşte să ajungă la ţintă, şi nu este mincinoasă. Dacă este zăbavnică, aşteaptă-o, căci se va împlini negreşit şi fără să zăbovească.{Şi Domnul mi-a răspuns şi mi-a zis: «Scrie descoperirea şi o sapă cu slove pe table, ca să se poată citi uşor;) MVoi sta de strajă şi mă voi aşeza în turnul cel de veghe, ca să priveghez şi să văd ce-mi va grăi mie Domnul şi ce-mi va răspunde la tânguirea mea.l SŞi atunci, iar şi iar, să-şi deşerte mreaja şi fără cruţare să măcelărească popoarele?) MDrept aceea, el aduce jertfă mrejei sale şi jertfă de tămâie năvodului său, căci cu ajutorul lor partea lui este grasă şi demâncarea lui săţioasă. 3El îi scoate pe toţi cu undiţa, îi prinde în mreaja sa şi îi adună pe toţi în năvodul său. Pentru aceasta se bucură şi se veseleşte.` ;Socoteşti tu pe oameni ca pe peştii mării şi ca târîtoarele care n’au stăpân?l S Ochii tăi sunt prea curaţi ca să privească fărădelegea şi tu nu poţi să te uiţi la silnicie. Atunci, de ce te înduri să vezi pe tâlhari şi stai tăcut, când cel fără de lege înghite pe cel mai drept decât el?J  Nu eşti tu oare, din străvechime, Domnul Dumnezeul meu, Sfântul meu, care în veci nu moare? Tu, Doamne, spre judecată ai rânduit acest popor, şi sol al pedepselor tale tu l-ai hotărît!{ q Pe urmă îşi schimbă mersul, ca şi furtuna, şi trece mai departe, şi-şi face din puterea lui dumnezeul lui! VA~~W}r||{{;zz=y_xqwwvv u%tt6ss4rrKqppoAnn!mll#kjiinhh;gjff'eeDddc&bya}a)`__5^]]"\X[UZGYXWW'VUUGTTSRR9QRPOOON#MLLK6J.IIHLGFEESDCBB,An@??@>== <<\;::9877,655W433H2110K/{.--<++J*f)((5'w&&%$#""! Y*k)BK\ fhMO z L 9FkiSVM{ «Şi acum către voi, preoţilor, se îndreaptă această poruncă: z ;«Blestemat să fie omul viclean, în a cărui turmă se află dobitoc de parte bărbătească, şi făcând juruinţă, aduce Domnului jertfă un dobitoc prăpădit, căci eu sunt mare împărat», – zice Domnul Savaot, – «şi numele meu este înfricoşat între neamuri!»ry _ Şi mai ziceţi: «Ce trudă cu slujba noastră!» Şi o defăimaţi!» – zice Domnul Savaot – «şi dobitoace cu beteşug, şchioape sau cu racilă, de acestea-i jertfiţi lui! Primi-le-voi din mâna voastră?» – zice Domnul. x  «Ci voi îl pângăriţi când ziceţi: «Masa Domnului este spurcată şi prinoasele de mâncare de pe ea sunt de dispreţuit».w  Căci, de la răsăritul soarelui şi până la apusul lui, mare este numele meu printre neamurile păgâne, şi în orice loc se aduc jertfe de tămâie întru numele meu şi prinoase curate, fiindcă numele meu este mare între popoare!» – zice Domnul Savaot.}v u «O, de-ar închide cineva din voi uşile templului, ca să nu mai aprindeţi în zadar focul pe jertfelnicul meu! Nu simt nici o plăcere pentru voi», – zice Domnul Savaot, – «şi nu mi-este inima la prinoasele aduse de mâinile voastre.Vu ' «Şi acum îmbunaţi faţa lui Dumnezeu, rugându-vă ca să vă fie milostiv, căci prin mâinile voastre s’a făcut una ca aceasta. Poate îşi va întoarce faţa către voi», – zice Domnul Savaot.nt W«Şi când aduceţi jertfă un dobitoc orb n’aveţi vină? Când aduceţi, la jertfă, unul şchiop ori cu racilă, n’aveţi vină? Ia adu-l la satrapul tău: te va primi sau se va uita la faţa ta?» – zice Domnul Savaot.)s M«Voi aduceţi jertfă pe altarele mele prinoase spurcate de pâine şi ziceţi: «Cu ce te-am necinstit?» Cu vorba voastră: «Masa Domnului este de ocară!»`r ;«Feciorul cinsteşte pe tatăl său şi sluga se teme de stăpânul său; şi dacă eu sunt părinte, unde este cinstea ce trebue să mi-o daţi? Şi dacă sunt stăpân, unde este teama faţă de mine? – vă întreabă Domnul Savaot pe voi, preoţii, care dispreţuiţi numele meu. Dar voi răspundeţi: «Cum am dispreţuit numele tău?»tq cŞi veţi vedea cu ochii voştri şi veţi spune: «Mare este Domnul şi dincolo de cuprinsul lui Israil!»/p YŞi dacă Edomul zice: «Am fost nimiciţi şi noi iarăşi vom zidi la loc dărâmăturile noastre!…», aşa grăieşte Domnul Savaot: «Voi veţi zidi, dar eu voi dărâma, şi ei vor fi numiţi: «Ţara fărădelegii şi popor împotriva căruia Domnul şi-a întărit în veac urgia sa».~o wŞi pe Esau l-am urît şi am prefăcut munţii lui în pustietate şi moştenirea lui am dat-o şacalilor pustiului.Pn «V’am iubit pe voi», – zice Domnul, – «dar voi m’aţi întrebat: «În ce fel ne-ai iubit tu?» «Oare Esau nu este fratele lui Iacob?» – zice Domnul, – «şi am iubit numai pe Iacob,Lm Proorocie. Cuvântul Domnului către Israil prin graiul lui Maleahi.|lqŞi orişice căldare din Ierusalim şi din Iuda va fi sfântă Domnului Savaot, încât toţi cei ce vor veni să jertfească le vor lua şi vor fierbe carne. Şi nu va mai fi nici un neguţător, în ziua aceea, în templul Domnului Savaot.(kIÎn ziua aceea va fi scris pe oale şi căldări: «Sfânt lui Dumnezeu!» Şi vor fi căldările din templul Domnului ca şi cupele înaintea jertfelnicului.j1Aceasta deci va fi pedeapsa Egiptului şi pedeapsa tuturor neamurilor care nu se vor sui în Ierusalim să prăznuiască sărbătoarea corturilor.Ti!Şi dacă norodul Egiptenilor nu se va sui şi nu va veni la sărbătoare, şi peste ei va veni bătaia în care Domnul va bate acele neamuri ce nu se vor sui să prăznuiască sărbătoarea corturilor.h1Iară cele din neamurile pământului care nu vor veni să se închine, în Ierusalim, împăratului Domnului Savaot, nu vor avea parte de ploaie.ygkŞi toţi cei rămaşi cu viaţă, dintre popoarele acelea care veniseră să se războiască împotriva Ierusalimului, se vor sui în fiecare an să se închine împăratului, Domnul Savaot, şi să prăznuiască sărbătoarea corturilor. f9Şi la fel cu acest prăpăd va fi prăpădul care va lovi calul, catârul, cămila, asinul şi toate dobitoacele care vor fi în taberile de război.e5Şi Iuda se va război împotriva Ierusalimului şi bogăţia tuturor popoarelor vecine: aur, argint şi veşminte multe, vor fi strânse la un loc.)dK În ziua aceea va fi, de la Domnul, mare turburare printre ei şi fiecare va apuca de mână pe aproapele său şi-şi vor ridica mâna unii împotriva altora.jcM Dar iată care va fi prăpădul cu care Domnul va pierde toate popoarele care s’au războit împotriva Ierusalimului: trupul duşmanului va putrezi de-a’n picioarele, ochii îi vor putrezi în orbite şi limba în gură.zbm Şi vor sălăşlui într’însul şi nu-l va mai ajunge nici un blestem, ci Ierusalimul va fi locuit în pace.taa Ţara întreagă se va preface în câmpie, de la Gheba şi până la Rimon, spre miază-zi de Ierusalim. Iar Ierusalimul va fi ridicat în slăvi şi va sta sălăşluit pe locul unde se găseşte, de la poarta lui Veniamin şi până la locul porţii celei dintâi, adică până la poarta din Colţ, şi de la turnul lui Hananeel până la teascurile regelui. ` Şi va fi Domnul împărat peste tot pământul. În ziua aceea va fi Domnul unul singur, şi tot aşa şi numele său unul singur.G_Iar în ziua aceea, va izvorî din Ierusalim apă vie: un braţ se va îndrepta către Marea cea de la răsărit, şi alt braţ spre Marea cea de la apus. Şi va fi aşa şi vara şi iarna.^Va fi o zi fără pereche, pe care Domnul singur o ştie: nu va fi nici zi, nici noapte, ci la vremea serii va fi lumină.>]wÎn ziua aceea nu va mai fi lumină, ci frig şi ger.:\mŞi voi veţi alerga prin valea munţilor mei, deoarece valea munţilor se va întinde până la locul unde eu voi da izbăvire. Şi veţi alerga cum aţi alergat de frica cutremurului, în vremea domniei lui Uzia, regele lui Iuda. Atunci va veni Domnul Dumnezeul meu şi toţi sfinţii împreună cu el.X[)Şi în ziua aceea se vor sprijini picioarele sale pe Muntele Măslinilor, care este în faţa Ierusalimului la răsărit; iară Muntele Măslinilor se va despica în două de la răsărit la apus şi se va face o vale mare foarte, şi jumătate din munte se va trage înapoi spre miazănoapte, şi cealaltă jumătate spre miază-zi.ZAtunci Domnul va ieşi la luptă şi se va război împotriva acestor popoare, ca în zilele luptelor sale, ca în vreme de război.YŞi voi aduna la luptă împotriva Ierusalimului pe toate noroadele, şi cetatea va fi luată şi casele vor fi jăfuite şi femeile vor fi necinstite, şi jumătate din cetate va fi dusă în robie, iară poporul care va mai fi rămas nu va fi stârpit din cetate.tX cIată că vine ziua Domnului, când averea ta va fi prădată şi va fi împărţită între zidurile tale.*WM Iar pe cei din această a treia, îi voi băga în foc şi îi voi lămuri cum se lămureşte argintul, şi-i voi încerca cum se încearcă aurul. Ei vor chema numele meu, şi eu îi voi auzi şi voi zice: «Acesta este norodul meu», şi ei vor răspunde: «Domnul este Dumnezeul meu!»V# Şi în toată ţara,» – zice Domnul, – «două părţi vor fi prăpădite şi vor pieri, şi va rămânea în ea numai a treia parte,pUY «Sabie, scoală-te împotriva păstorului meu şi împotriva omului care îmi este tovarăş», – zice Domnul Savaot. «Bate-voi păstorul şi se vor risipi oile, iară eu îmi voi întoarce mâna mea împotriva celor mai mici.T Şi dacă va fi întrebat: «Ce sunt rănile acestea de pe mâinile tale?» El va răspunde: «Am fost rănit în casa prietenilor mei!»{So Şi fiecare va zice: «Eu nu sunt prooroc, ci sunt plugar, căci ogorul a fost averea mea din tinereţile mele».=Rs Şi în ziua aceea se vor ruşina proorocii, fiecare de vedenia lui, când va grăi ca prooroc, şi nu se vor mai înveşmânta cu veşmânt de păr, ca să înşele mai temeinic./QW Şi dacă va mai profeţi cineva, atunci zice-vor către el tatăl său şi mama sa, care l-au născut: «Tu trebue să mori, fiindcă ai grăit minciună în numele Domnului!» Şi atunci tatăl său şi mama sa, care l-au născut, îl vor străpunge, fiindcă s’a apucat să proorocească.RP «Şi în ziua aceea», – zice Domnul Savaot, – «voi stârpi din ţară numele idolilor, ca nimeni să nu-i mai pomenească, aşijderea voi da afară din ţară pe profeţi şi duhul cel spurcat.7O i În vremea aceea, un izvor de apă curgătoare se va deschide în casa lui David şi pentru locuitorii Ierusalimului, spre curăţirea de păcat şi de orice altă întinare.bN= Toate familiile care mai sunt, fiecare pentru sine şi femeile lor iarăşi pentru sine.M Familia din casa lui Levi pentru sine şi femeile lor la fel; familia din casa lui Şimei deosebit şi femeile aşijderea.9Lk Ţara va fi în mare jale, fiecare familie deosebit: familia din casa lui David pentru ea şi femeile pentru ele; familia din casa lui Natan deosebit şi femeile lor deosebit;pKY În ziua aceea, va fi plângere mare în Ierusalim, cum a fost la Hadadrimon în câmpia de la Migron.:Jm Dar peste casa lui David şi peste locuitorii Ierusalimului voi revărsa duh de milostivire şi de rugăciune, ca ei să-şi aţintească privirile spre mine, pe care ei l-au străpuns, şi să plângă după el, ca după un fiu unul-născut şi să se jelească ei ca la moartea celui întâi născut.»zIm «Şi în ziua aceea mă voi strădui să stârpesc toate popoarele care s’au pornit împotriva Ierusalimului._H7 În ziua aceea va ocroti Domnul pe cei ce locuesc în Ierusalim, încât cel mai bicisnic dintre ei să fie ca David, iar casa lui David să fie ca însuşi Dumnezeu, ca îngerul Domnului care merge înaintea lor.-GS Şi Domnul va restatornici, mai întâi, corturile lui Iuda, ca seminţia casei lui David şi trufia locuitorilor Ierusalimului să nu se ridice deasupra lui Iuda.;Fo În ziua aceea voevozii lui Iuda vor fi ca un lighean de jăratic în mijlocul lemnelor şi ca o torţă aprinsă într’un stog de snopi, ca să mistuie toate popoarele care stau în preajmă, la dreapta şi la stânga, dar Ierusalimul să sălăşluiască şi mai departe pe locul lui, în Ierusalim!»E Atunci vor grăi în inima lor voevozii lui Iuda: «Bărbăţia locuitorilor Ierusalimului este întru Domnul Savaot, Dumnezeul lor!»UD# În ziua aceea», – zice Domnul, – «voi lovi toţi caii cu spaimă şi pe călăreţi cu nebunie; şi voi sta cu ochii deschişi la casa lui Iuda şi pe toţi caii noroadelor îi voi lovi cu orbire.KC Şi în ziua aceea voi preface Ierusalimul în piatră de povară pentru toate popoarele şi orişicine o va ridica se va scrijila, şi se vor aduna împotriva lui toate popoarele pământului.KB «Ci voi să luaţi aminte!… Eu voi face Ierusalimul cupă de ameţeală pentru toate popoarele învecinate şi tot aşa îi va veni şi rândul lui Iuda, când Ierusalimul va fi împresurat.@A { Proorocie. Cuvântul Domnului despre Israil. Aşa grăieşte Domnul care întinde cerurile ca un cort şi aşterne temeliile pământului şi înfiripă duhul omului înlăuntrul lui.6@e Vai de ciobanul netrebnic, care părăseşte turma! Sabia să lovească mâna lui şi ochiul lui cel drept! Mâna lui să se usuce şi ochiul lui cel drept să orbească!»? Căci, iată, eu voi pune un păstor în ţară, care nu se va îngriji de oaia cea pierdută şi care nu va căuta pe cea răzleţită şi pe cea rănită nu o va vindeca şi nu va hrăni pe cea zdravănă, dar va mânca pe cea grasă şi îi va smulge copitele.c>? Şi a zis Domnul către mine: «Ia-ţi acum încă o dată sculele unui păstor dezmetic!={ Apoi am rupt şi toiagul cel de al doilea care se numea «Legământ», ca să stric frăţia dintre Iuda si Ierusalim.b<= Atunci a grăit Domnul către mine: «Aruncă-l olarului preţul acesta scump, cu care eu am fost preţuit de ei!» Şi am luat cei treizeci de arginţi şi i-am aruncat în vistieria templului Domnului, pentru olar.;3 Când le-am zis: «Dacă socotiţi cu cale, daţi-mi simbria, iar dacă nu, nu mi-o daţi!» Şi mi-au cântărit simbria mea treizeci de arginţi,:- Şi în ziua când legământul fusese stricat, neguţătorii de oi care mă luaseră cu simbrie pricepură că aceasta fusese porunca Domnului,9  Atunci am luat toiagul meu «Îndurare» şi l-am frânt, ca să stric legământul pe care l-am încheiat cu toate popoarele.$8A Deci am zis: «Nu vă mai pasc! Cea care este de murit să moară, cea de pierit să piară, iar oile care vor mai rămânea să se sfâşie între ele!»7 Şi într’o lună am dat afară pe cei trei ciobani. Dar mi s’a urît să păzesc oile, şi sufletul lor, la fel, era sătul de mine.Q6 Şi m’am făcut cioban peste oile de junghiat, pentru neguţătorii de oi. Şi am luat două toiege. Pe unul l-am numit «Îndurare», iar pe celălat «Legământ» şi am început să pasc turma. 5  «Ci şi eu nu mă voi mai îndura de locuitorii ţării». – zice Domnul. «Ci nu! Eu voi da oamenii pe fiecare în mâna ciobanului său şi a vânzătorului său, şi aceştia vor jăcmăni ţara, fără ca nimeni să-i poată scăpa din mâna lor!»^45 Căci cei care le cumpără le junghie, fără să se creadă vinovaţi, iar cel care le vinde zice: «Binecuvântat să fie Domnul, căci iată m’am îmbogăţit», astfel că ciobanii lor n’au milă de ele.S3 Aşa zice Domnul Dumnezeul meu: «Paşte oile cele hărăzite junghierii,52c Răsună vaietul păstorilor, căci mândrele lor păşuni au fost pustiite; răsună răcnetul puilor de leu, că falnicele hăţişuri ale Iordanului au fost pârjolite!;1o Vaietă-te, chiparosule, căci a căzut cedrul şi tot ce-a fost mai falnic s’a prăbuşit! Vuiţi, voi stejari ai Basanului, căci pădurea cea nestrăbătută s’a năruit!J0  Deschide, Libane, porţile tale, ca focul să mistue cedrii tăi!^/5 Şi-i voi întări întru Domnul, ca să umble întru numele lui», – zice Domnul.G. Şi vor trece prin marea Egiptului şi vor lovi în valurile mării şi toate adâncurile Nilului se vor usca. Trufia Asiriei va fi doborîtă şi schiptrul Egiptului va fi dat în lături.*-M Şi îi voi aduce din ţara Egiptului şi din Asiria îi voi aduna şi îi voi duce în ţinutul Galaadului şi al Libanului, şi nu va fi atâta loc pentru ei.4,a Deşi i-am împrăştiat printre noroade, totuşi, în acele ţinuturi depărtate, ei îşi vor aduce aminte de mine şi vor trăi acolo cu fiii lor şi vor veni înapoi.+ Şi voi şuera după ei şi îi voi strânge la un loc, căci i-am răscumpărat, şi ei se vor înmulţi, ca şi mai nainte.1*[ Şi Efraimiţii vor fi ca vitejii şi zglobie va fi inima lor ca de vin, şi copiii lor vor vedea şi se vor bucura şi inima lor va tresaltă de veselie intra Domnul.g)G Eu voi întări casa lui Iuda şi voi mântui casa lui Iosif şi-i voi aduce iar la rostul lor, căci mă doare inima de ei, şi vor fi ca şi când nu i-aş fi lepădat, căci eu sunt Domnul Dumnezeul lor şi-i voi auzi.9(k Ei vor fi ca vitejii care, în luptă, calcă pe duşman în noroiul uliţelor; şi se vor război, căci Domnul va fi cu ei, iar cei ce călăresc pe cai vor ieşi de ocară.'/ Din ea va ieşi piatra din capul unghiului, din ea ţăruşii de corturi, din ea arcul de război, din ea vor ieşi toate căpeteniile laolaltă.P& «Ci împotriva păstorilor s’aprinde mânia mea şi ţapilor le voi cere socoteală, căci Domnul Savaot are grijă de turma sa: casa lui Iuda, şi face din ea calul său de podoabă în război.p%Y Pe câtă vreme terafimii spun vorbe fără rost şi vracii văd vedenii mincinoase şi bâiguiesc visuri amăgitoare şi mângâieri deşarte. Pentru aceea ei rătăcesc ca oile şi trăiesc în nevoie, căci sunt fără păstor.8$ k Cereţi de la Domnul ploaie la vreme, ploaie timpurie şi târzie! Domnul urzeşte norii plini de fulgere şi le dă trâmbele de ploaie, pentru fiecare buruiană de pe câmp,u#c Ce fericire şi ce mândreţe va fi atunci în ţară! Grâul va creşte pe flăcăi şi vinul pe fecioare!."U Şi în ziua aceea va mântui Domnul Dumnezeul lor pe poporul său, care este turma sa, şi ei vor fi ca pietre scumpe într’o diademă, strălucind în ţara sa.! Domnul Savaot îi va lua sub ocrotirea sa, iar ei vor nimici şi vor călca în picioare pe purtătorii de praştie, şi vor bea sângele duşmanilor şi vor fi înfierbântaţi ca de vin şi vor fi plini ca năstrapele de la jertfelnic şi ca unghiurile altarului.0 Y Şi Domnul se va arăta deasupra lor şi săgeţile lui vor licări ca fulgerul, şi Domnul Dumnezeu va suna din trâmbiţă şi va porni în vijelia de la miază-zi.J  Căci am întins pe Iuda ca pe un arc şi pe Efraim îl pun săgeată pe coardă. Şi voi asmuţi pe fii tăi, Sioane, împotriva fiilor tăi, Iavane, şi te voi preface în sabie de viteaz.» Întoarceţi-vă în cetatea întărită, voi robi plini de nădejde! Chiar astăzi vă dau de veste: Îţi voi răsplăti de două ori!xi «Tot aşa, pentru sângele legământului tău, voi da drumul robilor tăi, din fântâna cea fără de apă. «El va nimici carele din Efraim şi caii din Ierusalim, iar arcul de război se va frânge». El va vesti popoarelor pacea şi împărăţia lui se va întinde de la o Mare până la cealaltă Mare şi de la Eufrat până la marginile pământului.F Bucură-te foarte, fiica Sionului, veseleşte-te, fiica Ierusalimului, căci, iată, împăratul tău vine la tine: drept şi mântuitor; smerit şi călare pe asin, şi pe mânzul asinei.H  Şi voi aşeza o strajă în jurul casei mele, ca nimeni din cei ce se duc şi se întorc şi nici un împilător să nu-şi mai facă drum pe acolo, căci, iată, eu priveghez cu ochii mei!oW «Şi le voi scoate sângele jertfelor din gură şi prinoasele idoleşti dintre dinţi, astfel că şi aceste cetăţi vor rămânea ale Dumnezeului nostru şi vor fi ca o ramură a lui Iuda, iar Ecroniţii vor fi ca Iebusiţii.]3 Adunătură de popoare va locui în Aşdod şi trufia Filistenilor voi sfărâma-o.^5 Ascalonul va vedea şi se va spăimânta, Gaza va fi cuprinsă de dureri năprasnice şi Ecronul la fel, căci a rămas de ruşine întru nădejdea lui. Regele din Gaza va pieri şi Ascalonul pustiu va rămânea.{o Dar iată că Domnul îl va cuceri şi va prăvăli în mare bogăţia lui, şi el însuşi va fi mistuit de foc.nU Tirul şi-a zidit întărituri şi şi-a strâns argint, ca pulberea, şi aur, ca tina de pe uliţe.   Aşijderea şi despre Hamat cu care se megieşeşte, cum şi despre Tir şi despre Sidon, căci ele sunt osebit de înţelepte.H  Proorocie. Iată care este cuvântul Domnului pentru ţara Hadrac şi pentru Damasc, cetatea domnească, – fiindcă ale Domnului sunt cetăţile Siriei şi toate seminţiile lui Israil, –b=Aşa grăieşte Domnul Savaot: «Şi în zilele acelea zece oameni dintre neamurile păgâne vor apuca pe un iudeu de poala hainei şi vor zice: «Cu voi voim să mergem, fiindcă am auzit că Dumnezeu este cu voi!»1Şi vor veni noroade multe şi popoare puternice să caute pe Domnul Savaot în Ierusalim şi prin jertfe să dobândească îndurarea Domnului.»=sŞi locuitorii dintr’o cetate se vor duce în cealaltă, zicând: «Haidem să dobândim îndurarea Domnului şi să cercetăm pe Domnul Savaot!» – «Şi eu vreau să merg!»wAşa zice Domnul Savaot: «Şi se va mai întâmpla în viitor că vor veni popoare şi locuitori din multe cetăţi,U#«Aşa zice Domnul Savaot: Postul din luna a patra, a cincea, a şaptea şi a zecea să fie pentru neamul lui Iuda zile de bucurie şi veselie şi sărbători luminate. Dar iubiţi adevărul şi pacea!»J  Şi a fost iarăşi cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis: 9Nu cugetaţi fărădelege împotriva aproapelui vostru şi jurământul strâmb să nu-l iubiţi, fiindcă toate acestea le urăsc», – zice Domnul." =Iată poruncile pe care să le păziţi: «Grăiţi adevărul aproapelui vostru, judecaţi şi daţi hotărîri drepte, la porţile cetăţilor voastre; Tot astfel m’am răzgândit, în vremea de acum, ca să arăt îndurările mele Ierusalimului şi casei lui Iuda. Nu vă temeţi!»J  Căci iată ce zice Domnul Savaot: «Precum m’am hotărît să vă fac rău când părinţii voştri au întărâtat mânia mea», – zice Domnul Savaot – «şi nu mi-a fost milă de voi,jM Şi se va întâmpla că, precum aţi fost blestem printre noroadele păgâne, tot aşa, o, voi, casa lui Iuda şi casa lui Israil, vă voi mântui pe voi ca să fiţi binecuvântare. Nu vă temeţi, ci fiţi bărbătoşi!»gG Ci acum sămănăturile se vor face în pace: via îşi va da rodul ei, şi pământul belşugul său; cerurile vor dărui roua lor, iară eu voi da în stăpânire poporului care a mai rămas toate bunătăţile acestea.r] Dar acum nu voi mai fi ca înainte vreme faţă de rămăşiţa poporului meu», – zice Domnul Savaot.   Căci înainte vreme omul nu avea nici o răsplată pentru muncă şi dobitocul nu aducea nici un folos, şi cel ce intra şi cel ce ieşea n’aveau pace din pricina duşmanilor, şi eu aţâţasem pe toţi oamenii, pe fiecare împotriva aproapelui său.~u Aşa grăieşte Domnul Savaot: «Întăriţi-vă mâinile voastre, voi cei ce auziţi, în zilele acestea, cuvintele din gura proorocilor, rostite în vremea când s’a pus temelia templului Domnului Savaot şi când s’a clădit templul lui!EŞi îi voi aduce pe ei acasă, ca să locuiască iarăşi în mijlocul Ierusalimului şi ei să fie poporul meu, iar eu să fiu Dumnezeul lor, întru credincioşie şi întru dreptate».#?Aşa grăieşte Domnul Savaot: «Iată că eu voi mântui pe cei din poporul meu din ţările de la soare-răsare şi din ţările de la soare-scapătă,oWAşa zice Domnul Savaot: «Dacă acest lucru se va părea cu neputinţă înaintea ochilor poporului acestuia care a mai rămas în aceste zile, oare să fie el peste putinţă şi înaintea ochilor mei?» – zice Domnul Savaot.s_Şi pieţele cetăţii se vor umplea din nou de băieţi şi de fete care să se joace într’însele!»"=Aşa zice Domnul Savaot: «Bătrâni şi bătrâne iarăşi vor sta în pieţele Ierusalimului, fiecare cu toiagul în mână, din pricina vârstei lor,T~!Aşa grăieşte Domnul: «M’am întors cu milostivire către Sion şi voi locui în mijlocul Ierusalimului; şi Ierusalimul se va chema cetate credincioasă şi muntele Domnului Savaot munte sfânt!»p}Y«Aşa grăieşte Domnul Savaot. Iubesc Sionul cu râvnă mare şi cu patimă aprinsă îl râvnesc.»P| Şi a fost iarăşi cuvântul Domnului Savaot către mine şi mi-a zis:w{g«Şi îi voi împrăştia printre toate popoarele păgâne pe care ei nu le cunoscuseră, ca ţara în urma lor să rămână pustie, fără călători şi fără locuitori! Şi astfel au făcut dintr’o ţară mândră o pustietate.»(zI Şi s’a întâmplat că, după cum el a strigat şi ei n’au voit să auză, tot aşa «să strige şi ei fără ca eu să-i aud», – zice Domnul Savaot.lyQ Şi-şi împietriră inima ca diamantul, ca să nu asculte legea şi poruncile pe care le-a trimis Domnul Savaot prin Duhul său şi prin graiul proorocilor celor de demult. Şi s’a pornit Domnul Savaot pe crâncenă mânie.x  Dar ei n’au voit să ia aminte, ci îşi întoarseră spatele cu îndărătnicie şi-şi astupară urechile ca să nu audă;w/ Nu asupriţi pe văduvă, pe orfan, pe străin şi pe cel sărman şi nimenea să nu cugete în inima sa răutăţi împotriva aproapelui său!»v «Aşa grăieşte Domnul Savaot: Judecaţi judecată adevărată, fiţi cu dragoste şi mărinimoşi unii faţă de alţii;Uu#Deci, a fost iarăşi cuvântul Domnului către Zaharia într’acest chip:RtNu sunt oare acestea poruncile pe care Domnul le-a rostit prin graiul profeţilor celor de demult, când Ierusalimul era locuit şi paşnic, ca şi oraşele învecinate, ca şi Neghebul şi Şefela?»hsIŞi când mâncaţi şi beţi, oare nu sunteţi voi aceia care mâncaţi şi aceia care beţi?Lr«Vesteşte tot norodul ţării şi pe preoţi: Dacă aţi ţinut post şi v’aţi tânguit în luna a cincea şi într’a şaptea, timp de şaptezeci de ani, pentru mine oare aţi postit voi?KqAtunci a fost cuvântul Domnului Savaot către mine şi mi-a zis:_p7Să grăiască preoţilor din templul Domnului Savaot şi proorocilor într’acest chip; «Să mă mai tânguesc eu oare în luna a cincea şi să mă înfrânez cu post, precum am făcut cine ştie câţi ani?»voeCasa lui Israil a trimis pe Şareţer, dregător regesc, cu oamenii săi, ca să ceară îndurarea Domnului,n 9Iar în anul al patrulea al lui Dariu împăratul, fost-a cuvântul Domnului către Zaharia, în ziua a patra a lunii a noua, care se chiamă Chislev.sm_Şi oameni de la mari depărtări vor veni şi vor zidi la templul Domnului, şi atunci voi veţi cunoaşte că Domnul Savaot m’a trimis la voi. Şi aceasta se va adeveri dacă veţi asculta de glasul Domnului Dumnezeului vostru!»l-Şi cununa să fie pusă pentru pomenirea lui Heldai, a lui Tobie şi a lui Iedaia şi în cinstea feciorului lui Sofonie, în templul Domnului.Fk El va zidi templul Domnului şi el va fi înveşmântat cu slavă şi va şedea pe tronul său şi va domni, şi arhiereul va fi de-a-dreapta lui şi între amândoi va fi un sfat de pace.2j] Şi să-i grăieşti lui într’acest chip: «Aşa grăieşte Domnul Savaot: Vezi! Aici este un om cu numele Vlăstar, care va vlăstări şi va zidi templul Domnului.xii Şi luând argint şi aur, să faci o cunună şi s’o pui pe capul arhiereului Iosua, feciorul lui Ioţadac,Mh «Ia darurile celor ce sunt în robie, aduse de Heldai, de Tobie şi de Iedaia, şi du-te tu însuţi în ziua aceea, du-te în casa lui Iosia, feciorul lui Sofonie, unde ei au sosit din Babilon.Jg  Şi a fost iarăşi cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis:=fsAtunci a strigat el către mine şi mi-a grăit aşa: «Vezi! Cei ce se îndreaptă către ţara cea de la miază-noapte au potolit Duhul meu, în părţile de la miază-noapte.»?ewŞi caii cei voinici ieşiră şi voiau să pornească să cutreere pământul. Şi când el le-a zis: «Plecaţi şi cutreeraţi pământul!», ei ieşiră să cutreere pământul.@dyCarul înhămat cu cai negri se îndreaptă spre ţara cea de la miazănoapte, cel cu cai albi către ţara dinspre îăsărit, iar cel cu cai pintenogi spre ţara dinspre miază-zi.:cmAtunci mi-a răspuns îngerul şi mi-a zis: «Acestea sunt cele patru vânturi ale cerului, care ies, după ce s’au înfăţişat înaintea stăpânului întregului pământ.sb_Şi mi-am luat îndemnul şi am întrebat îngerul cel care grăia cu mine: «Ce sunt aceştia, Doamne!»naULa cel de-al treilea car erau înhămaţi cai albi, iar la cel de-al patrulea cai pintenogi voinici.c`?La carul cel dintâi erau înhămaţi cai roibi, iar la carul cel de-al doilea cai negri._ 'Şi când am ridicat iarăşi ochii mei şi m’am uitat, am văzut că ieşeau patru care dintre cei doi munţi, şi munţii erau de aramă. ^  El îmi răspunse: «Să zidească pentru fărădelege o casă în ţara Şinear şi Acad, şi s’o aşeze acolo la locul ei».\]1 Şi când am întrebat pe îngerul care grăia cu mine: «Încotro duc ele efa?»,a\; Şi când am ridicat din nou ochii mei şi am privit, iată că ieşiră două femei. Şi vântul bătea în aripile lor, căci aveau aripi ca aripile de barză. Şi ele ridicară efa între pământ şi între cer. [Şi el tâlcui: «Aceasta este fărădelegea!» Şi el a aruncat-o în mijlocul efei şi peste ea a răsturnat sloiul cel de plumb.yZkŞi iată că s’a ridicat dintr’o dată un disc de plumb din efă, şi în mijlocul efei se vedea o femeie.DYŞi fiindcă am întrebat; «Ce este aceasta?», el mi-a răspuns: «Este efa care a ieşit la priveală!» Şi a mai spus: «Într’însa se află fărădelegea întregului pământ!» X Şi îngerul care grăia cu mine a venit lângă mine şi m’a îmbiat: «Ridică ochii şi vezi: ce este arătarea aceasta?»iWK«I-am dat drumul blestemului», – zice Domnul, – «ca să intre în casa furului şi în casa celui care jură strâmb întru numele meu şi să stea acolo în casă până ce va nimici şi lemnăria şi pietrele ei».YV+Şi el mi-a tâlcuit: «Acesta este blestemul care se întinde peste faţa întregului pământ, căci orişice fur va fi nimicit, cum zice cartea, şi oricine jură strâmb va fi nimicit, cum zice cartea».!U;Şi întrebându-mă: «Ce vezi tu?», eu i-am răspuns: «Văd o carte ca un sul care zboară, lungă de douăzeci de coţi şi lată de zece coţi.»TT #Şi când am ridicat din nou ochii, am văzut o carte ca un sul care zbura.kSOŞi el m’a lămurit: «Aceştia sunt cei doi fii unşi, slujitorii Domnului a tot pământul!»mRS Şi mi-a grăit astfel: «Oare nu ştii ce va să zică acestea?» Şi am răspuns: «Nu, Doamne!»5Qc Şi l-am întrebat şi a doua oară: «Ce va să zică cele două crăngi de măslin, care sunt lângă cele două pâlnii de aur prin care se lasă în jos untdelemnul?»P) Şi mi-am luat îndemnul şi l-am mai întrebat: «Ce însemnează aceşti măslini, unul de-a-dreapta şi altul de-a-stânga candelabrului?»`O9 Căci cine a defăimat ziua acestor mici începuturi? Veseli-se-vor curând şi vor vedea piatra cea din urmă în mâna lui Zorobabel. Iar aceste şapte candele sunt ochii Domnului care cutreeră tot pământul.»!N; «Mâinile lui Zorobabel au pus temelia templului acestuia şi tot mâinile lui să-l isprăvească. Atunci tu vei şti că Domnul Savaot m’a trimis.@M{Şi a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis::Lm«Ce eşti tu, munte înalt? înaintea lui Zorobabel să te prefaci în câmpie. Şi el va ridica piatra cea din creştet în strigătele mulţimii: «Cât este de slăvită!» ~~%}|| {zzyy(xUwvutsrqppon\mm l`kjj%ii1hyggf,edrcbb>aa.``\___^^c]]]\\I[[^ZZ~Z YX^WWVV0UUTTSrS RR.QvQP:O|O1NYMLLKJJJIIHGGMFFFEbDDCCC BAA4@@^??>>C==W<BwCăci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta.|AqCi adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furi nu le sapă şi nu le fură.t@aNu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură,%?CCa să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este întru ascuns, şi Tatălui tău care vede întru ascuns îţi va răsplăti ţie.L>Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală,4=aCând postiţi, nu fiţi posomoriţi ca făţarnicii; că ei îşi sluţesc feţele ca să arate oamenilor că postesc; adevăr grăiesc vouă: îşi iau plata cuvenită.p<YIar de nu veţi ierta oamenilor greşalele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşalele voastre.c;?Că de veţi ierta oamenilor greşalele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru cel ceresc.: Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este împărăţia şi puterea şi mărirea în veci, amin.^95 Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri,D8 Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi;V7% Vie împărăţia ta; facă-se voia ta, precum în cer aşa şi pe pământ.l6Q Deci voi aşa să vă rugaţi: Tatăl nostru carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele tău;5yDeci nu vă asemănaţi lor, că ştie Tatăl vostru de ce aveţi trebuinţă mai nainte ca să cez-eţi voi de la el.r4]Când vă rugaţi, nu spuneţi multe ca păgânii, că ei cred că în poliloghia lor vor fi ascultaţi.E3Tu, însă, când te rogi, intră în cămara ta şi închizând uşa ta roagă-te Tatălui tău celui într’ascuns. şi Tatăl tău, care vede într’ascuns, îţi va răsplăti ţie.l2QIar când vă rugaţi, nu fiţi ca făţarnicii cărora le place, prin sinagoge şi prin unghiurile uliţelor, stând în picioare să se roage, ca să se arate oamenilor; adevăr grăiesc vouă: îşi iau răsplata cuvenită.1Aşa încât milostenia ta să fie în-tr’ascuns, şi Tatăl tău, care vede, în-tr’ascuns îţi va răsplăti ţie.X0)Tu, însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta,L/Deci, când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii, în sinagoge şi în uliţe, ca să fie slăviţi de oameni; adevăr grăiesc vouă: îşi iau răsplata cuvenită.9. mLuaţi aminte ca faptele dreptăţii voastre să nu le faceţi înaintea oamenilor ca să fiţi lor privelişte, altfel nu veţi avea plată de la Tatăl vostru cel din ceruri.\-10Fiţi dar voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.,w/Şi dacă primiţi cu dragoste pe fraţii voştri numai, ce prisos este aici? Au nu fac şi păgânii acelaşi lucru?w+g.Căci, dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteţi avea? Au nu fac şi vameşii acelaşi lucru?/*W-Ca să fiţi fiii Tatălui vostru celui din ceruri, că el face să răsară soarele peste răi şi peste buni, şi trimite ploaie peste drepţi şi peste nedrepţi.G),Iar eu vă zic vouă: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc,h(I+Aţi auzit că s’a zis: Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău.{'o*Celui care cere de la tine, dă-i; şi de la cel ce voieşte să se împrumute de la tine, nu întoarce faţa ta.U&#)Iar de te va asupri careva să mergi o mie de paşi, mergi cu el două mii.^%5(Celui ce voieşte să se judece cu tine şi să-ţi ia cămaşa, lasă-i şi mantia,$'Eu însă vă spun vouă să nu staţi împotriva celui rău; iar cui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt.L#&Aţi auzit că s’a zis: Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte."{%De aceea cuvântul vostru să fie: da ce este da, nu ce este nu; iar ce e mai mult decât aceasta, de la cel rău este.f!E$Nici pe capul tău să nu te juri, fiindcă nu poţi să faci un fir de păr, alb sau negru. #Nici pe pământ, fiindcă este aşternut al picioarelor lui, nici pe Ierusalim, fiindcă este cetatea marelui împărat.q["Eu însă vă spun vouă să nu vă juraţi nicidecum, nici pe cer, fiindcă este jeţ al lui Dumnezeu,!Aţi auzit iarăşi că s’a zis celor de demult: Să nu juri strâmb, ci să ţii înaintea Domnului jurămintele tale.1[ Eu însă vă spun vouă că oricine care lasă pe femeia sa, afară de cuvânt de desfrânare, o face să precurvească, şi cine va lua pe cea lăsată precurveşte.Z-S’a zis iarăşi: Cine va lăsa pe femeia sa să-i dea carte de despărţenie.U#Şi dacă mâna ta cea dreaptă te sminteşte pe tine, taie-o şi arunc’o de la tine, căci mai de folos îţi este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul tău să se ducă în Gheena.Z-Iar dacă ochiul tău cel drept te sminteşte pe tine, scoate-l şi aruncă-l de la tine, căci mai de folos îţi este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul tău să fie aruncat în Gheena.r]Eu însă vă spun vouă că oricine se uită la femeie, poftind-o, a şi precurvit cu ea în inima lui.H Aţi auzit că s’a zis celor de demult: Să nu precurveşti.dAAdevăr grăiesc ţie: nu vei ieşi de acolo, până ce nu vei fi dat cel de pe urmă ban.T!Invoieşte-te cu pârîşul tău degrabă, câtă vreme eşti cu el pe drum, ca nu cumva pârîşul să te dea judecătorului, şi judecătorul slujitorului temniţei, şi să fii aruncat în temniţă.}sLasă darul tău acolo, înaintea altarului, şi mergi, împacă-te cu fratele tău şi apoi venind adu darul tău.Deci, când va fi să aduci darul tău la altar şi acolo îţi vei aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,veEu însă vă spun vouă că oricine care se mânie pe fratele său, vrednic va fi de osândă; cine deci va zice fratelui său: raca, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cine-i va zice: nebunule, vrednic va fi de Gheena focului.nUAţi auzit că s’a zis celor de demult: Să nu ucizi; iar cine va ucide vrednic va fi de osândă.!;Căci vă spun că de nu va prisosi dreptatea voastră mai mult decât a Cărturarilor şi a Fariseilor, nu veţi intra întru împărăţia cerurilor.ykDeci, cel ce va strica una din aceste porunci, foarte mici, şi va învăţa aşa pe oameni, foarte mic se va chema întru împărăţia cerurilor; iar cel ce va face şi va învăţa, acesta mare se va numi întru împărăţia cerurilor. Căci adevăr grăiesc vouă: cât vor sta cerul şi pământul, o iotă sau o cirtă nu va trece, până ce nu se vor face toate.pYSă nu socotiţi că am venit să stric legea sau prorocii; n’am venit să stric, ci să împlinesc.( IAşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât să vadă faptele voastre cele bune şi să mărească pe Tatăl vostru carele este în ceruri.v eNici nu aprind oamenii făclie şi o pun sub obroc, ci în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă.d AVoi sunteţi lumina lumii; nu poate cetatea să se ascundă, când stă deasupra muntelui,0 Y Voi sunteţi sarea pământului: dacă sarea se va strica, cu ce se va săra? De nimic nu mai e bună, fără numai de aruncat afară, ca să fie călcată de oameni.  Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri, căci tot aşa au prigonit pe prorocii cei dinainte de voi.) Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocări şi vă vor urmări şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina mea.[/ Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor.R Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.J Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.9mFericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui.a;Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetoşează de dreptate, că aceia se vor sătura.BFericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.=uFericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.QFericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor.4cŞi ridicând glasul îi învăţa zicând:d~ CVăzând mulţimile, Iisus s’a suit în munte, a şezut şi ucenicii au venit lângă el.|}qŞi gloate multe mergeau după el, din Galileia, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeia şi de dincolo de Iordan.n|UAşa încât a ieşit vestea lui în toată Siria şi aduceau la el pe toţi care se aflau în suferinţe, fiind cuprinşi de multe feluri de boale şi de chinuri, pe demonizaţi, pe lunatici, pe slăbănogi, şi el îi vindeca.={sŞi a străbătut Iisus toată Galileia, învăţând în sinagogile lor şi propovăduind evanghelia împărăţiei şi tămă-duind orice boală şi orice neputinţă în popor,MzCare îndată lăsând corabia şi pe tatăl lor, au mers după el.By}De acolo, mergând mai departe, a văzut alţi doi fraţi, pe Iacob al lui Zevedeu şi pe Ioan, fratele lui, în corabie cu Zevedeu, tatăl lor, diregându-şi mrejele, şi i-a chemat,Hx Iar ei lăsându-şi mrejele în clipa aceea au mers după el.Uw#Şi le-a zis: Veniţi după mine şi vă voi face pe voi pescari de oameni.5vcPe când umbla pe lângă marea Tiberiadei a văzut doi fraţi, pe Simon ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari.uDe atunci începu Iisus să propovăduiască şi să spună: Pocăiţi-vă, căci s’a apropiat împărăţia cerurilor.tPoporul care stătea în întuneric a văzut lumină mare şi celor ce şedeau în laturea şi în umbra morţii răsăritu-le-a lumină.zsmPământul lui Zebulon şi pământul lui Neftali, cum mergi spre mare, dincolo de Iordan, Galileia păgânilor,NrCa să se împlinească ce s’a zis prin Isaia profetul, care zice:wqg Şi părăsind Nazaretul a venit de a locuit în Capernaum lângă mare, în hotarele lui Zebulon şi Neftah,Sp Când Iisus auzi că Ioan a fost pus în închisoare plecă în Galileia.Qo Atunci l-a lăsat diavolul şi iată îngerii venind la el îi slujeau. n Atunci Iisus îi zise: Mergi, Satana, căci scris este: Domnului Dumnezeului tău să te închini şi lui singur să-i slujeşti.emC Şi-i zise lui: Acestea toate ţi le voi da ţie, de cazi înaintea mea şi mi te închini.lDin nou, diavolul îl duse într’un munte foarte înalt şi-i arătă toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor.^k5Iisus îi răspunse: Iarăşi este scris să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău.Wj'De eşti tu fiul lui Dumnezeu, îi zise diavolul, aruncă-te jos, căci scris este că îngerilor săi va porunci pentru tine şi te vor ridica pe mâini, ca nu cumva să izbeşti de piatră piciorul tău.Ti!Atunci diavolul îl duse în sfânta cetate şi-l puse pe aripa templului.h}Dar el îi răspunse: Scris este: nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu.g{Ci apropiindu-se ispititorul zise către el: De eşti tu fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea să se facă pâini.bf=Şi după ce a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, la urmă a flămânzit.Ze /Atunci Iisus fu dus de Duhul în pustie ca să se ispitească de către diavolul.idKŞi iată glas din ceruri care a zis: Acesta este fiul meu cel iubit, întru care bine am voit.;coIar după ce s’a botezat Iisus, îndată a ieşit din apă şi iată cerurile i s’au deschis şi a văzut Duhul lui Dumnezeu pogorîndu-se ca un porumbel şi viind peste el. bŞi răspunzând Iisus a zis către el: Lasă acum, căci aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea. Atunci l-a lăsat.gaGIoan însă îl oprea, zicând: Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine?g`G În acest timp a venit Iisus din Galileia, la Iordan, către Ioan, ca să se boteze de la el._} El are lopata în mână şi va curăţi aria sa şi va aduna grâul în jitniţă, iar pleava va arde-o cu foc nestins.Q^ Eu unul vă botez cu apă spre pocăinţă, dar cel ce vine după mine este mai puternic decât mine; lui nu sunt vrednic să-i duc încălţămintea; acesta vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc.t]a Acum securea stă la rădăcina pomilor şi tot pomul care nu face rod bun se taie şi se aruncă în foc.2\] Şi să nu gândiţi să ziceţi în voi înşivă: Părintele nostru este Avraam, căci vă spun că Dumnezeu poate şi din pietrele acestea să ridice fii lui Avraam.4[cFaceţi deci roade vrednice de pocăinţă.&ZECi văzând Ioan pe mulţi din Farisei şi Saduchei viind la botez, le zise: Pui de năpârcă, cine v’a arătat că veţi scăpa de mânia ce va să fie?XY)Şi se botezau de către el, în râul Iordanului, mărturisind păcatele lor._X7Atunci ieşi la el Ierusalimul şi toată Iudeia şi toată împrejurimea Iordanului.W+Iar Ioan avea veşmântul lui din păr de cămilă şi brâu de curea împrejurul mijlocului, iar hrana lui era lăcuste şi miere sălbatică.V)El este acela despre care a zis prorocul Isaia: Glasul celui ce strigă în pustie: Pregătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările lui.MUSpunând: Pocăiţi-vă că s’a apropiat împărăţia cerurilor.[T 1În zilele acelea a venit Ioan Botezătorul şi propovăduia în deşertul Iudeii,SŞi a venit şi a locuit în oraşul numit Nazaret, ca să se împlinească ceea ce s’a spus prin profeţi: că Nazareu se va chema.5RcDar auzind că Arhelau domneşte în Iudeia, în locul lui Irod, tatăl său, s’a temut să meargă acolo şi, luând poruncă în vis, s’a dus în părţile Galileei.bQ=Iosif sculându-se a luat pruncul şi pe muma lui şi a venit în pământul lui Israil.P%Şi zice: Scoală-te, ia pruncul şi pe muma lui şi mergi în pământul lui Israil, căci au murit cei ce căutau să ia viaţa pruncului.eOCDupă moartea lui Irod, iată că îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, în Egipt,NGlas în Rama s’a auzit, plângere şi tânguire multă; Rahil plângea pe fiii săi şi nu voia să se mângâe fiindcă nu mai sunt.DMAtunci s’a împlinit cuvântul spus de Ieremia prorocul:wLgIar când Irod văzu că a fost amăgit de magi, s’a mâniat foarte şi trimiţând călăi ucise pe toţi pruncii, ce erau în Betleem şi în tot cuprinsul lui. de doi ani şi mai în jos, după timpul ne care-l lămurise de la magi.$KAŞi fu acolo până la săvârşirea lui Irod; ca să se împlinească cuvântul spus de Domnul, prin profetul care zice: Din Egipt am chemat pe fiul meu.[J/şi losif se sculă, luă, noaptea, pruncul şi pe muma lui şi plecă în Egipt.wIg După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arătă în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia pruncul şi pe muma lui şi fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune; fiindcă Irod are să caute pruncul ca să-l omoare.pHY Iar luând ştiinţă în vis să nu se mai întoarne la Irod, pe altă cale s’au dus în ţara lor.SG Şi intrând în casă, au văzut pe prunc împreună cu Măria muma lui, şi căzând la pământ s’au închinat lui, şi deschizând vistieriile lor i-au adus lui daruri: aur, tămâie şi smirnă.GF Şi văzând ei steaua s’au bucurat cu bucurie mare foarte.9Ek Iar ei, ascultând pe împăratul, au plecat şi iată steaua pe oare o văzuseră în răsărit mergea înaintea lor, până oe a venit şi a stat deasupra, unde era pruncul.AD{Apoi trimiţându-i la Betleem, le-a zis: Mergeţi şi cercetaţi cu demănuntul despre prunc şi dacă îl veţi afla vestiţi-mă şi pe mine, ca să viu şi eu să mă închin lui.rC]Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi şi a aflat de la ei lămurit în ce vreme s’a arătat steaua.3B_Şi tu, Betleeme, pământul Iudei, nu eşti deloc cel mai mic dintre căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieşi povăţuitorul care va paşte pe poporul meu Israil.^A5Atunci ei îi răspunseră: În Betleemul Iudeii, căci aşa este scris de profetul:x@iŞi adunând pe toţi arhiereii şi cărturarii poporului cercetă de la ei: Unde este să se nască Christos?b?=Auzind de acestea, împăratul Irod s’a turburat şi tot Ierusalimul împreună cu el. > Unde este împăratul Iudeilor cel ce s’a născut? căci am văzut la răsărit steaua lui şi am venit să ne închinăm lui.= 5Iar dacă s’a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Irod împăratul, iată magii de la răsărit au venit în Ierusalim întrebând:x< kŞi n’a cunoscut-o pe ea până ce a născut pe fiul său cel întâi născut şi a chemat numele lui: Iisus.x; kDeşteptându-se din somn, Iosif făcu aşa precum i-a poruncit îngerul Domnului, şi luă la el pe femeia sa.: Iată, fecioara va avea în pântece şi va naşte fiu, şi vor chema numele lui: Emanuil, care se tălmăceşte: cu noi este Dumnezeu.q9 ]Acestea toate s’au făcut ca să se împlinească ceea ce s’a zis de Domnul prin prorocul care zice:h8 KEa va naşte fiu, şi vei chema numele lui: Iisus; căci el va mântui poporul său de păcate.N7 Ci cugetând el aceasta, iată îngerul Domnului i se arătă în vis, grăind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria femeia ta, că ce s’a zămislit într insa este din Duhul Sfânt.v6 gIosif, bărbatul ei, fiind om drept şi nevrând s’o vădească, şi-a pus în minte s’o lase în ascuns.95 mIar naşterea lui Iisus Christos aşa a fost că, fiind logodită Maria, muma lui, cu Iosif, mai nainte de a fi ei împreună, s’a aflat având în pântece din Duhul Sfânt.k4 QAşa dar, peste tot, de la Avraam până la David sunt paisprezece neamuri; de la David până la robia din Babilon sunt paisprezece neamuri şi de la robia din Babilon şi până la Christos sunt iarăşi paisprezece neamuri.n3 WIacob a avut de urmaş pe Iosif, bărbatul Mariei, din care s’a născut Iisus, ce se zice Christos.o2 YEliud a avut de urmaş pe Eliazar; Eliazar a avut de urmaş pe Matan; Matan a avut de urmaş pe Iacob;i1 MAzor a avut de urmaş pe Sadoc; Sadoc a avut de urmaş pe Achim; Achim a avut de urmaş pe Ehud;t0 c Zorobabel a avut de urmaş pe Abiud; Abiud a avut de urmaş pe Eliachim; Eliachim a avut de urmaş pe Azor;o/ Y După robia din Babilon, Iehonia a avut de urmaş pe Salatiil; Salatiil a avut de urmaş pe Zorobabel;T. # Iosia a avut de urmaş pe Iehonia şi pe fraţii lui, la robia din Babilon;n- W Iezechia a avut de urmaş pe Manase; Manase a avut de urmaş pe Amon; Amon a avut de urmaş pe Iosia;m, U Ozia a avut de urmaş pe Ioatam; Ioatam a avut de urmaş pe Ahaz; Ahaz a avut de urmaş pe Iezechia;l+ SAsa a avut de urmaş pe Iosafat; Iosafat a avut de urmaş pe Ioram; Ioram a avut de urmaş pe Ozia;k* QSolomon a avut de urmaş pe Roboam; Roboam a avut de urmaş pe Abia; Abia a avut de urmaş pe Asa;y) mIesei a avut de urmaş pe David împăratul; împăratul David a avut de urmaş pe Solomon, din femeia lui Urie;{( qSalmon a avut de urmaş pe Booz, din Rahab; Booz a avut de urmaş pe Obed, din Rut Obed a avut de urmaş pe Iesei;s' aAram a avut de urmaş pe Aminadab; Aminadab a avut de urmaş pe Naason; Naason a avut de urmaş pe Salmon;& }Iuda a avut de urmaş pe Fares şi pe Zara, din Tamar; Fares a avut de urmaş pe Esrom; Esrom a avut de urmaş pe Aram.;~% wAvraam a avut de urmaş pe Isaac; Isaac a avut de urmaş pe Iacob; Iacob a avut de urmaş pe Iuda şi pe fraţii lui.L$ Cartea neamului lui Iisus Christos, fiul lui David, fiul lui Avraam.#'El va îndupleca inima părinţilor către fii şi inima fiilor către părinţii lor, ca să nu viu şi să lovesc pământul cu prăpăd!»p"YIată că eu vă trimit pe Ilie proorocul, până a nu sosi ziua Domnului cea mare şi înfricoşată.1![«Aduceţi-vă aminte de legea lui Moise, slujitorul meu, pe care i-am dat-o cu poruncă în muntele Horeb, pentru tot Israilul, cu orânduirile şi îndreptările ei.@ yŞi veţi călca în picioare pe cei fără de lege, care se vor preface în colb, sub tălpile picioarelor voastre, în ziua când eu voi sta la judecată», – zice Domnul Savaot.4aIar pentru voi cei care cinstiţi numele meu, răsări-va soarele dreptăţii, aducând tămăduire pe aripile lui, şi veţi ieşi şi veţi zburda ca viţeii din staul.Căci, iată, vine ziua dogoritoare ca un cuptor. Şi toţi cei trufaşi şi care făptuesc fărădelegea vor fi ca paiele, iar ziua care vine îi va mistui de istov», – zice Domnul Savaot. «Şi nu va rămânea dintr’înşii nici rădăcină, nici rămuriş.5Atunci veţi pricepe voi şi veţi face osebire între cel drept şi cel păcătos, între cel care slujeşte pe Dumnezeu şi cel ce nu-l slujeşte!U#«Fi-vor aceştia pentru mine», – zice Domnul Savaot, – «în ziua în care voi face judecată, ca o avere a mea, şi-i voi cruţa pe ei precum cruţă părintele pe feciorul lui care îl slujeşte.QŞi când cei ce cinstesc pe Domnul grăiau aşa unul cu altul, Domnul a luat aminte şi i-a ascultat şi scris a fost, în faţa lui, pomelnicul celor care se tem de Domnul şi cinstesc numele său.)De aceea noi acum fericim pe cei trufaşi! Celor ce săvârşesc fărădelegi le merge bine! Celor ce nu le pasă de Dumnezeu scapă teferi!»3_Aşa aţi spus: «Este trudă zadarnică să slujim pe Dumnezeu! Ce câştig am avut că am păzit pravila sa şi am umblat în haine de jale, înaintea Domnului Savaot?zm «Aţi vorbit cuvinte grele împotriva mea», – zice Domnul. «Şi voi grăiţi: «Ce am spus împotriva ta?»r] «Şi toate neamurile vă vor ferici pe voi, căci veţi fi o ţară mândră», – zice Domnul Savaot.7g Şi voi certa forfocarul, spre binele vostru, ca să nu strice rodul ţarinilor voastre şi via voastră de la câmp să nu mai rămână stearpă», – zice Domnul Savaot. Aduceţi toate zeciuielile în jitniţele mele, ca să fie merinde în templul meu, şi ispitiţi-mă cu aceasta», – zice Domnul Savaot, – «şi veţi vedea că voi deschide stăvilarele cerului şi vă voi vărsa binecuvântare cu prisosinţă.r] Să fiţi blestemaţi cu blestem greu, şi tot mă înşelaţi! Tot norodul laolaltă este înşelător!&EEste oare cu cale ca omul să înşele pe Dumnezeu, cum mă înşelaţi, şi tot voi să întrebaţi: «Cum te-am înşelat?» Cu zeciuielile şi cu pârga!iKDin zilele părinţilor voştri v’aţi depărtat de la îndreptările mele şi nu le-aţi păzit. Pocăiţi-vă, ca şi eu să mă întorc spre voi», – zice Domnul Savaot. «Dar voi întrebaţi: «Cum să ne pocăim?»_7«Căci eu sunt Domnul şi nu m’am schimbat, şi voi sunteţi mereu fiii lui Iacob.+O«Şi voi veni la voi, ca să vă judec, şi voi fi martor grabnic împotriva vrăjitorilor, a desfrânaţilor şi a celor care jură strâmb, împotriva celor care asupresc pe simbriaş, pe văduvă şi pe orfan, împilează pe cel străin şi nu se tem de mine», – zice Domnul Savaot.yAtunci jertfa lui Iuda şi a Ierusalimului plăcută va fi Domnului, ca înainte vreme, ca în anii cei de altădată.DŞi el va începe să topească şi să curăţe argintul, şi va curăţa pe fiii lui Levi şi-i va lămuri ca pe aur şi ca pe argint, ca ei să aducă Domnului jertfe întru dreptate." =Dar cine va putea să rabde ziua venirii lui şi cine va sta drept, când el se va arăta? Căci el este ca focul turnătorului şi ca leşia piuarului.  y«Iată că eu voi trimite pe îngerul meu şi va găti cale înaintea feţei mele, şi îndată va intra în templul său Domnul pe care îl căutaţi şi îngerul legământului pe care voi îl voiţi. Iată că vine!», – zice Domnul Savaot. Voi obosiţi pe Domnul cu vorbele voastre. Şi mai întrebaţi: «Cum îl obosim?» Când ziceţi: «Oricine face rău este bun înaintea Domnului şi faţă de aceştia el e plin de voie bună!», sau când întrebaţi: «Unde este Dumnezeul dreptăţii?» {«Când cineva o goneşte din ură», – zice Domnul Dumnezeul lui Israil, – «este ca şi cum cineva îşi acopere de strâmbătate veşmântul său», – zice Domnul Savaot. «Aveţi grijă de viaţa voastră şi nu vă purtaţi cu viclenie.5 cOare nu i-a făcut Dumnezeu ca să fie ca o singură făptură, cu trupul şi cu sufletul ei? Şi această făptură întrunită, ce năzueşte ea? Să aibă odrasle pentru Dumnezeu! Luaţi aminte deci la viaţa voastră! Şi tu nu fii viclean cu femeia cu care te-ai însoţit din tinereţele tale.Z-Şi întrebaţi: «De ce?» Din pricină că Domnul a fost mărturie între tine şi femeia tinereţelor tale, faţă de care tu eşti necredincios, deşi ea este tovarăşa ta şi femeia legământului tău.wg Ci iată şi a doua faptă pe care o săvârşiţi: Voi acoperiţi cu lacrimi jertfelnicul Domnului, cu plânsete şi cu gemete, pentru că el nu se mai uită la prinoase şi nu mai binevoieşte să primească nimic din mâinile voastre. 9 Nimicire-ar Domnul pe martor şi pe apărător, din corturile lui Iacob, pentru cel ce făptueşte unele ca aceste şi aduce prinoase Domnului Savaot.N Iuda este necredincios şi urîciune se săvârşeşte în Israil şi în Ierusalim; căci Iuda pângăreşte templul pe care îl iubeşte Domnul şi s’a însoţit cu fiica unui dumnezeu strein.;o Nu avem oare cu toţii un singur părinte? Nu ne-a făcut pe noi un singur Dumnezeu? Pentru ce suntem vicleni unul către altul şi pângărim legământul părinţilor noştri?X) «Pentru aceasta şi eu v’am lăsat să fiţi dispreţuiţi şi umiliţi în faţa poporului întreg, fiindcă n’aţi păzit îndreptările mele şi nici nu v’aţi ridicat ochii la învăţătura mea.0YDar voi v’aţi depărtat de la calea cea dreaptă şi pe mulţi i-aţi poticnit din credinţă; voi aţi stricat legământul meu cu Levi», – zice Domnul Savaot. Căci buzele preotului sunt paznicele ştiinţei şi din gura lui aşteptăm învăţătura, căci el este solul Domnului Savaot.EÎnvăţătură dreaptă fost-a în gura lui şi pe buzele lui nu s’a aflat strâmbătate; întru pace şi întru dreptate a umblat cu mine şi pe mulţi i-a întors de la fărădelege.8i«Avut-am legământ cu el de viaţă şi de pace. Şi i le-am dat, iar el mi-a dat cinstirea cuvenită. Căci el s’a temut de mine şi s’a cucerit în faţa numelui meu.~Atunci vă veţi da seama că eu v’am dat porunca aceasta, ca să fie neclintit legământul meu cu Levi», – zice Domnul Savaot.)}KIată că eu voi doborî braţul vostru şi în faţă arunca-vă-voi spurcăciune, spurcăciunea dobitoacelor voastre jertfite, şi veţi fi măturaţi cu ea.(|IDacă voi nu veţi asculta şi nu vă veţi pleca inima să daţi slavă numelui meu», – zice Domnul Savaot, – «voi trimite peste voi blestemul şi voi preface în blestem binecuvântarea voastră, şi am şi prefăcut-o în blestem, căci voi nu puneţi la inimă poruncile mele. z~~c}}j}||e|%{zzHyyxhww\vvv>=j<< Iar fericiţi sunt ochii voştri că văd şi urechile voastre că aud.t=a Că inima acestui popor s’a îngroşat şi cu urechile aude greu şi ochii lui s’au închis, ca nu cumva să vază cu ochii şi să auză cu urechile şi cu inima să priceapă şi să se întoarcă şi eu să-i tămăduesc pe ei.$<A Şi se împlineşte cu ei profeţia lui Isaia care zice: Cu urechile veţi auzi, dar nu veţi înţelege, şi cu ochii vă veţi uita, dar nu veţi vedea.d;A Pentru aceea le vorbesc în pilde, că văzând nu văd şi auzind nu aud, nici nu pricep.g:G Căci celui ce are i se va da şi va prisosi, iar de la cel ce nu are şi ce are i se va lua.9 Iisus le răspunse: Pentru că vouă vi s’a dat să cunoaşteţi tainele împărăţiei cerurilor, pe când acelora nu li s’a dat.Y8+ Atunci ucenicii apropiindu-se de el i-au zis: De ce le vorbeşti lor în pilde?,7S Cine are urechi de auzit să auză.f6E Altele căzură pe pământ bun şi dădură rod, una o sută, alta şaizeci, alta treizeci.U5# Altele căzură între spini, dar spinii au crescut şi le-au înnăbuşit.i4K Iar când s’a ivit soarele, s’au pălit de arşiţă şi neavând rădăcină s’au uscat.3 Altele au căzut pe loc pietros, unde n’aveau pământ mult, şi îndată au răsărit pentru că n’aveau strat adânc.s2_ Şi pe când semăna, unele seminţe au căzut pe lângă drum şi au venit păsările şi le-au mâncat.d1A Şi le-a grăit lor multe în parabole, zicând: Iată, a ieşit semănătorul să semene.0w Şi s’au adunat la el gloate multe, aşa încât a intrat şi a stat în corabie, iar tot norodul şedea pe ţărm.R/  În ziua aceea, a ieşit Iisus din casă şi a şezut la ţărmul mării.l.Q 2Că oricine va face voia Tatălui meu celui din ceruri, acela îmi este frate şi soră şi mumă.[-/ 1Şi întinzând mâna către ucenicii săi, zise: Iată muma mea şi fraţii mei.j,M 0Iar el răspunzând, zise către cel ce-i grăise: Cine este muma mea şi cine sunt fraţii mei?j+M /Şi oarecine îi zise: Iată muma ta şi fraţii tăi stau afară, căutând să-ţi vorbească.* .Pe când Iisus tot mai propovăduia mulţimilor, iată muma şi fraţii lui stăteau afară, căutând să vorbească cu el.b)= -Atunci se duce şi ia cu sine alte şapte duhuri mai rele decât el, şi intrând sălăşluesc aici, şi se fac cele de pe urmă ale omului aceluia mai rele decât cele dintâi. Aşa va fi şi cu acest neam viclean.( ,Atunci zice: Mă voi întoarce la casa mea de unde am ieşit; şi venind o află necuprinsă, măturată şi împodobită.y'k +Şi când spiritul necurat a ieşit din om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă şi nu găseşte.b&= *Împărăteasa de la miază-zi se va scula la judecată cu neamul acesta şi-l va osândi, căci a venit de la marginile pământului ca să asculte înţelepciunea lui Solomon, şi iată aci mai mult decât Solomon.3%_ )Bărbaţii din Ninive se vor scula la judecată cu neamul acesta şi-l vor osândi, căci s’au pocăit la propovăduirea lui Iona, şi iată aici mai mult decât Iona.$5 (Că precum a fost Iona în pântecele chitului trei zile şi trei nopţi, aşa va fi Fiul omului, în inima pământului, trei zile şi trei nopţi.# 'Dar Iisus le răspunse: Neam viclean şi precurvar cere semn, dar semn nu i se va da, fără numai semnul lui Iona prorocul." &Atunci luând cuvântul, unii dintre Cărturari şi Farisei îi ziseră: Învăţătorule, voim de la tine să vedem un semn.^!5 %Căci din cuvintele tale vei fi găsit drept şi din cuvintele tale vei fi osândit.y k $Vă spun că pentru orice cuvânt deşert, pe care-l vor rosti oamenii, vor da socoteală în ziua judecăţii. #Omul cel bun din comoara lui cea bună scoate afară cele bune, pe când omul cel rău din comoara lui cea rea scoate afară cele rele. "Pui de năpârci, cum puteţi să grăiţi cele bune, o dată ce sunteţi răi? Căci din prisosinţa inimii grăieşte gura.+ !Ori spuneţi că pomul este bun şi rodul lui e bun, ori spuneţi că pomul este rău şi rodul lui e rău, căci după rod se cunoaşte pomul.M Oricine va fi zis vre-un cuvânt împotriva Fiului omului, iertat va fi lui; dar cine va fi zis împotriva Duhului Sfânt, nu va fi iertat lui, nici în veacul acesta, nici în cel ce va să fie.y Drept aceea zic vouă: Orice păcat şi orice hulă se va ierta oamenilor, dar hula împotriva Duhului nu se va ierta.Y+ Cine nu este cu mine este împotriva mea şi cine nu adună cu mine risipeşte.- Cum poate cineva să intre în casa celui tare şi să-i jefuiască sculele, dacă nu va lega întâi pe cel tare şi pe urmă să-i prade casa?nU Iar dacă eu cu duhul lui Dumnezeu scot pe demoni, atunci a ajuns la voi împărăţia lui Dumnezeu.zm Şi dacă eu scot pe demoni cu Beelzebul, feciorii voştri cu cine îi scot? De aceea ei vă vor fi judecători.q[ Dacă Satana dă afară pe Satana, s’a dezbinat întru sine; dar atunci cum va sta împărăţia lui?=s Cunoscând gândurile lor, Iisus le zise: Orice împărăţie care se dezbină întru sine se pustieşte şi orice cetate sau casă care se dezbină întru sine nu va mai dăinui.ve Fariseii însă, auzind, ziceau: Acesta nu scoate pe demoni fără numai cu Beelzebul, căpetenia demonilor.W' Iar mulţimile toate se mirau şi ziceau: Nu este oare acesta fiul lui David?y Atunci au adus la el pe un demonizat, orb şi mut, şi l-a tămăduit, aşa încât cel orb şi mut, grăia şi vedea.A} Şi întru numele lui vor nădăjdui neamurile păgâne. Trestie strivită nu va frânge şi feştilă fumegândă nu va stinge, până ce nu va scoate, spre biruinţă, judecata.[/ Nu se va sfădi, nici nu va striga, şi nu va auzi nimeni, pe uliţe, glasul lui.1 Iată fiul meu pe care l-am ales, iubitul meu întru care a binevoit sufletul meu; pune-voi duhul meu peste el şi judecată păgânilor va vesti.T ! Ca să se împlinească ceea ce s’a spus prin Isaia prorocul, care zice:> w Dar le-a poruncit cu asprime să nu-l dea în vileag,x i Iisus însă, cunoscându-i, a purces de acolo şi mulţi au venit după el şi i-a tămăduit pe ei pe toţi.] 3 Iar Fariseii ieşind din sinagogă se sfătuiră împotriva lui, cum să-l piardă.u c Atunci îi zise omului: întinde mâna ta. El o întinse şi se făcu la loc sănătoasă ca şi cealaltă.W' Cu cât mai presus de oaie este omul! De aceea se cade a face bine Sâmbăta.- El le răspunse: Cine va fi între voi omul care având o oaie, de va cădea oaia, Sâmbăta, în groapă, să n’o apuce şi să n’o ridice?"= Şi iată un om cu mâna uscată. Atunci îl întrebară zicând: Cade-se oare a tămădui în zi de Sâmbătă? Ca să aibă de ce să-l învinuiască.9m Şi trecând de acolo, a venit în sinagoga lor.4c Că domn este Fiul omului şi al Sâmbetei.zm Dacă aţi fi ştiut ce însemnează: Milă voiesc, iar nu jertfă, n’aţi fi osândit pe cei fără de vină.I  Ci grăiesc vouă că mai mare decât templul este cineva aici.ta Sau n’aţi citit în lege că preoţii, Sâmbăta în templu, calcă Sâmbăta şi sunt fără de vină?.U Cum a intrat în casa Domnului şi a mâncat pâinile punerii înainte, care nu se cuveneau lui să le mănânce, nici celor ce erau cu el, fără numai preoţilor?mS El le răspunse: Au n’aţi citit ce-a făcut David, când a flămânzit el şi cei ce erau cu el?p~Y Văzând aceasta, Fariseii au zis lui: Iată ucenicii tăi fac ceea ce nu se cade să facă Sâmbăta./} Y În vremea aceea, mergea Iisus, într’o zi de Sâmbătă, printre semănături, iar ucenicii lui au flămânzit şi au început să smulgă spice şi să mănânce.:|o Că jugul meu e bun şi povara mea este uşoară.{/ Luaţi jugul meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre._z7 Veniţi la mine, toţi cei osteniţi şi împovăraţi, şi eu vă voi odihni pe voi.Ky Toate mi-au fost date de către Tatăl meu şi nimeni nu cunoaşte pe Fiul, fără numai Tatăl, nici pe Tatăl nu-l cunoaşte nimeni, fără numai Fiul şi căruia va voi Fiul să-i descopere.Nx Adevărat, Părinte, căci aşa a fost bunăvoinţa ta în faţa ta.Ew În vremea aceea, Iisus luând cuvântul a zis: Te laud pe tine, Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi le-ai descoperit pruncilor.fvE Dar zic vouă că pământului Sodomei îi va fi mai uşor în ziua judecăţii decât ţie.Gu Şi tu, Capernaume, n’ai fost înălţat până la cer? Până la iad te vei pogorî. Căci în Sodoma de s’ar fi făcut minunile ce s’au făcut în tine, ar fi rămas până astăzi.etC Dar zic vouă: Tirului şi Sidonului le va fi mai uşor în ziua judecăţii, decât vouă. Nici traistă pe drum, nici două cămăşi, nici încălţăminte, nici toiag; că vrednic este lucrătorul de hrana sa.T=! Să nu aveţi nici aur, nici argint, nici aramă în cingătorile voastre.&<E Tămăduiţi pe cei neputincioşi, înviaţi pe cei morţi, curăţiţi pe cei leproşi, pe demoni scoateţi-i afară; în dar aţi luat, în dar să daţi.^;5 În mersul vostru propovăduiţi zicând că s’a apropiat împărăţia cerurilor.Q: Ci mai vârtos mergeţi către oile cele pierdute ale casei lui Israil.(9I Pe aceşti doisprezece i-a trimis Iisus, poruncindu-le lor acestea: În căile păgânilor să nu mergeţi şi în vre-o cetate de Samariteni să nu intraţi.F8 Simon Cananeul şi Iuda Iscarioteanul, cel care l-a vândut.g7G Filip şi Bartolomei, Toma şi Matei vameşul; Iacob al lui Alfeu şi Lebeu ce se zice Tadeu;#6? Numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: cel dintâi Simon, ce se zice Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacob al lui Zevedeu şi Ioan, fratele lui;E5  Chemând la sine pe cei doisprezece ucenici ai săi, le dădu lor putere asupra duhurilor celor necurate ca să le scoată afară şi să tămăduiască orice boală şi orice slăbiciune.[4/ &Rugaţi deci pe Domnul secerişului ca să scoată lucrători la secerişul său.W3' %Atunci zis-a ucenicilor lui: Secerişul e mult, dar lucrătorii sunt puţini. 2 $Şi văzând mulţimile de oameni i s’a făcut milă de ei. că erau dosădiţi şi părăsiţi ca nişte oi fără de păstor.?1w #Ci Iisus străbătea toate oraşele şi satele, învăţând în sinagogile lor, propovăduind evanghelia împărăţiei şi vindecând toată boala şi toată neputinţa în popor.D0 "Dar Fariseii ziceau: Cu domnul demonilor scoate pe demoni./% !Şi afară fiind scos demonul, cel mut a grăit. Iar mulţimile se minunau zicând: Niciodată nu s’au arătat aşa lucruri întru Israil.K. După plecarea lor, iată aduseră la el un om mut, având demon.[-/ Însă ei, după ce au ieşit, răspândiră numele lui în tot pământul acela.n,U Şi s’au deschis ochii lor. Iar Iisus le porunci cu asprime, zicând: Vedeţi nimeni să nu ştie.W+' Atunci s’a atins de ochii lor, zicând: După credinţa voastră fie vouă.*% După ce a intrat în casă, au venit la el orbii şi Iisus i-a întrebat: Credeţi că pot să fac eu aceasta? Grăiescu-i lui: Da, Doamne.)y Trecând Iisus de acolo, doi orbi se ţineau după el şi strigau şi ziceau: Milueşte-ne pe noi, Fiule al lui David.=(u Şi vestea aceasta merse peste tot pământul acela.j'M Ci când mulţimea fu scoasă afară, intrând Iisus luă pe fată de mână şi fata se sculă.W&' Depărtaţi-vă, căci fecioara n’a murit, ci doarme. Dar ei râdeau de el.p%Y Iisus veni la casa dregătorului şi văzând pe cântăreţii din flaut şi gloata zgomotoasă rosti:$' Iisus se întoarse şi văzând-o îi zice: îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit. Şi s’a tămăduit femeia din ceasul acela.e#C Căci zicea în gândul ei: Numai să mă ating de haina lui şi mă voi face sănătoasă." Şi iată o femeie cu scurgere de sânge de doisprezece ani, apropiindu-se de el pe la spate, se atinse de poala hainei lui.J!  Atunci Iisus sculându-se merse după el împreună cu ucenicii. 7 Pe când vorbea el acestea, iată veni un dregător, i se închină şi-i zise: Copila mea muri acum, ci venind pune mâna ta peste ea şi va fi vie.S Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altmintrelea burdufurile crapă: vinul se varsă şi burdufurile se nimicesc; ci pun vin nou în burdufuri noi şi amândouă se păstrează împreună.% Nimeni nu pune, la haină veche, petec dintr’o bucată nouă, căci plinitura aceasta trage din haină şi se face o ruptură şi mai rea.,Q Iisus le răspunde: Pot oare fiii nunţii să fie trişti câtă vreme mirele este cu ei? Ci vor veni zile, când mirele va fi luat de la ei şi atunci vor posti. În vremea aceea, veniră la el ucenicii lui Ioan, zicând: Pentru ce noi şi Fariseii postim, iar ucenicii tăi nu postesc?.U Duceţi-vă deci şi luaţi învăţătură, ce însemnează: milă voiesc, iar nu jertfă; că n’am venit să chem pe drepţi, ci pe păcătoşi, la pocăinţă.^5 Iisus auzind le-a dat cuvânt: Nu cei zdraveni au nevoie de doftor, dar cei bolnavi.   Fariseii văzând una ca aceasta au zis ucenicilor: Pentru ce mănâncă învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?/W Şi s’a întâmplat că şezând el la masă, în casă, iată mulţi vameşi şi păcătoşi au venit şi au şezut la masă împreună cu el şi cu ucenicii lui.,Q De acolo Iisus trecând înainte a văzut un om care şedea la vamă, cu numele Matei, şi i-a zis acestuia: Vino după mine. Şi sculându-se a mers după Iisus.xi Iar mulţimile văzând acestea se înfricoşară şi măriră pe Dumnezeu care dă oamenilor asemenea putere./Y Şi sculându-se s’a dus la casa sa.)K Ci ca să ştiţi că putere are Fiul omului pe pământ a ierta păcatele – atunci zice slăbănogului: Scoală-te, ridică patul tău şi mergi la casa ta.gG Că ce este mai lesne a zice: iertate sunt păcatele tale, sau a zice: scoală-te şi umblă?`9 Ci Iisus ştiind gândurile lor le zise: Pentru ce cugetaţi rele în inimile voastre?I  Dar unii dintre Cărturari ziceau întru sine: Acesta huleşte..U Şi iată că îi aduseră un slăbănog, zăcând pe pat. Ci Iisus văzând credinţa lor, zise slăbănogului: îndrăzneşte, fiule, păcatele tale sunt iertate.N  Intrând în corabie, Iisus trecu dincoace şi veni în oraşul său.|q"Atunci tot oraşul ieşi întru întâmpinarea lui Iisus şi văzându-l îl rugară să treacă din hotarele lor.k O!Iar păzitorii fugiră şi ducându-se în oraş spuseră tot ce se întâmplase cu demonizaţii.* M Atunci el le spuse: Duceţi-vă. Iar ei ieşind se duseră în turma de porci. Şi iată că toată turma se repezi de pe povârniş în mare şi pieri în ape.i KIar demonii se rugau de el şi ziceau: Dacă ne scoţi afară, trimite-ne în turma’de porci.? yDeparte de ei era o turmă mare de porci, la păşune.% CŞi iată, au început să strige şi să zică: Ce este nouă şi ţie, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai nainte de vreme ca să ne chinueşti?@yCând trecu dincolo în ţinutul Gadarenilor, îl întâmpinară doi demonizaţi care ieşeau din morminte şi atât de cumpliţi, încât nimeni nu putea să treacă pe calea aceea.pYIar oamenii se mirară zicând: Ce fel de om este acesta, că şi vânturile şi marea ascultă de el!5Iisus le zice: De ce vă este frică, puţin credincioşilor? S’a sculat atunci, a certat vânturile şi marea şi s’a făcut linişte deplină.jMAtunci ucenicii veniră la el şi-l deşteptară spunându-i: Doamne, mântueşte-ne că pierim.yŞi iată că pe mare se iscă o furtună atât de aprigă, încât corabia se învăluia în talazuri; iar el dormea.8kIntrând în corabie, ucenicii lui îl urmară.`9El însă i-a zis: Vino după mine şi lasă morţii să-şi îngroape pe morţii lor.r]Un altul dintre ucenici îi zise: Doamne, dă-mi voie să mă duc întâi şi să îngrop pe tatăl meu. Dar Iisus i-a răspuns: Vulpile au vizuini şi păsările cerului cuiburi, Fiul omului însă nu are unde să-şi plece capul.kOAtunci a venit la el un cărturar şi a grăit: Învăţătorule, te voi urma, oriunde vei merge.q~[Văzând Iisus noroade multe împrejurul lui, a poruncit ucenicilor să treacă de ceea parte a mării.})Ca să se împlinească ceea ce s’a spus prin Isaia prorocul, care zice: Acesta neputinţele noastre a luat şi boalele noastre le-a purtat.|#Iar fâcându-se seară, aduseră la el mulţi demonizaţi, şi scoase afară duhurile cu cuvântul şi pe toţi cei bolnavi îi tămădui,b{=Şi s’a atins de mâna ei, iar frigurile o lăsară, şi se sculă şi îi slujea lui.dzAVenind Iisus în casa lui Petru, a văzut pe soacra acestuia zăcând, prinsă de friguri.y Şi i-a zis Iisus sutaşului: Du-te, fie ţie după cum ai crezut. Şi s’a însănătoşit servitorul lui în ora aceea.x Iar fiii împărăţiei vor merge întru întunericul cel mai din afară; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.$wA Drept aceea vă spun că mulţi de la răsărit şi de la apus vor veni şi vor sta la masă cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacob în împărăţia cerurilor;v3 Auzind acestea, Iisus s’a minunat şi a zis celor ce veneau după el: Adevăr grăiesc vouă: nici întru Israil n’am găsit atâta credinţă.=us Că şi eu sunt om sub stăpânirea altora şi am sub mine ostaşi, şi-i spun acestuia: du-te, şi se duce, şi celuilalt: vino, şi vine, şi slugii mele: fă aceasta, şi face.t1Dar sutaşul răspunzând i-a vorbit: Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci numai zi cu cuvântul şi se va vindeca sluga mea.6sgIisus îi zise: Voi veni şi-l voi tămădui.Zr-Şi zicând: Doamne, sluga mea zace în casă, slăbănog, chinuindu-se cumplit.SqPe când intra în Capernaum, s’a apropiat de el un sutaş, rugându-l,pApoi i-a zis Iisus: Vezi, nu spune nimănui, ci mergi, arată-te preoţilor şi adu darul pe care l-a rânduit Moise, spre mărturie lor.oAtunci Iisus întinzând mâna, s’a atins de el, zicând: voiesc, curăţeşte-te. Şi îndată s’a curăţit lepra lui.ynkŞi iată un lepros apropiindu-se, i se închină, zicând: Doamne, dacă voieşti, poţi să mă curăţeşti.?m {Pogorîndu-se din munte, gloate multe au mers după el.\l1Căci îi învăţa pe ei ca pe unul care are putere, şi nu ca învăţaţii lor.jkMIar când Iisus a sfârşit cuvintele acestea, mulţimile stăteau uimite de învăţătura lui,j+Şi a căzut ploaia şi au venit râurile mari şi au suflat vânturile şi au izbit în casa aceea şi a căzut. Şi năruirea ei a fost mare.i!Iar oricine oare aude aceste cuvinte ale mele şi nu le îndeplineşte, asemăna-se-va bărbatului nerod care şi-a clădit casa pe nisip.!h;A căzut ploaia, au venit râurile mari, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea n’a căzut, fiindcă era întemeiată pe stâncă.g1De aceea, oricine care aude aceste cuvinte ale mele şi le îndeplineşte, asemăna-se-va bărbatului cuminte care a clădit casa lui pe stâncă. fAtunci însă, voi mărturisi lor: Niciodată nu v’am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la mine, cei ce lucraţi fărădelegea.0eYMulţi îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele tău am profeţit şi cu numele tău am scos demoni, şi în numele tău minuni multe am făcut?dNu oricine care îmi zice: Doamne, Doamne! va intra întru împărăţia cerurilor, ci care face voinţa Tatălui meu celui din ceruri.cbbyb-aaW```__^^~^]]@\\w[[ZZSYY]XX=WVUULTTT,SSYRRqQQ1PPIOOONzNMM LuKKKLJJITHGG?FEEaDD%CBBLAA?@v@??_>>@===<<;;:::988A7756g65'44Y33T22:10//..-f,,N++,*))Z((H''^&&#%$$\##\""e!!x rB\  21{Z_* S  U J y  d.nz' &BIŞi iată doi orbi, care şedeau lângă drum, auzind că trece Iisus, au strigat şi au zis: Milueşte-ne pe noi, Fiule al lui David!KHIar la pornirea lor din Ierihon mulţime mare venea în urma lui."G=După cum şi Fiul omului n’a venit ca să fie servit, ci ca să servească şi să-şi dea sufletul său drept preţ de răscumpărare pentru mulţi.OFŞi care între voi va vrea să fie întâiul să fie sluga voastră.jEMNu tot aşa va fi între voi, ci care între voi va vrea să fie mare să fie slujitorul vostru.D!Dar Iisus chemându-i la sine le grăi: Ştiţi că domnitorii păgânilor stăpânesc peste ei şi cei mari au asupra lor toată puterea.OCCând auziră ceilalţi zece ucenici, se mâniară pe eei doi fraţi.oBWEl le zice: Cu adevărat paharul meu veţi bea şi cu botezul cu care eu mă botez vă veţi boteza, dar a şedea de-a-dreapta şi de-a-stânga mea nu este al meu să dau, ci se va da cărora s’a pregătit de către Tatăl meu.;AoAtunci răspunzând Iisus a zis: Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi oare să beţi paharul pe care-l voi bea eu şi cu botezul cu care eu mă botez să vă botezaţi? Zic ei: Putem.)@KCi el a întrebat-o: Ce voieşti? Îi răspunde: Zi ca să şează aceşti doi fii ai mei unul de-a-dreapta şi altul de-a-stânga ta, întru împărăţia ta.?În vremea aceea, a venit la el muma fiilor lui Zevedeu, împreună cu fiii ei, închinându-se şi cerând ceva dela el.>Şi îl vor da în mâna păgânilor, ca să-l batjocorească şi să-l biciuiască şi să-l răstignească, dar a treia zi va învia.=Iată, ne suim la Ierusalim şi Fiul omului va fi dat în mâna arhiereilor şi a cărturarilor şi-l vor osândi la moarte;x<iIar pe când mergea la Ierusalim, Iisus a luat laoparte pe cei doisprezece ucenici şi le-a spus lor, pe cale:t;aAstfel vor fi cei din urmă întâi şi cei dintâi pe urmă, că mulţi sunt chemaţi, dar puţin aleşi.p:YAu nu mi se cade mie să fac ce voiesc cu ale mele? Sau ochiul tău este rău, pentru că eu sunt bun?Y9+Ia ce este al tău şi pleacă. Voiesc să dau acestui de pe urmă ca şi ţie.8w Atunci el răspunzând zise unuia dintre ei: Prietene, nu-ţi fac nedreptate. Oare nu te-ai învoit cu mine un dinar?7 Zicând: Aceştia de pe urmă au făcut un ceas şi i-ai pus deopotrivă ca noi care am dus greutatea zilei şi arşiţa.D6 Ci luând dinarul, cârteau împotriva stăpânului casei,e5C Venind şi cei dintâi socoteau că vor lua mai mult, dar luară şi ei tot câte un dinar.I4  Venind cei de la ceasul al unsprezecelea luară câte un dinar.,3QFăcându-se seară, stăpânul viei zice către îngrijitorul lui: Chiamă pe lucrători şi dă-le plata, începând de la cei din urmă, până la cei dintâi.2}Ei îi spun: Fiindcă nimenea nu ne-a tocmit. El le zice: Duceţi-vă şi voi în vie şi ce va fi cu dreptul veţi lua.1-Pe la ceasul al unsprezecelea, ieşind încă o dată, găsi alţii stând fără lucru şi le zise: De ce aţi stat aici toată ziua nemuncind?i0KIar ei s’au dus. Ieşind iarăş pe la ceasul al şaselea şi al nouălea, a făcut tot aşa.\/1Şi le-a zis acelora: Mergeţi şi voi în vie şi ce va fi cu dreptul vă voi da.d.ADar ieşind pe la ceasul al treilea, a văzut pe alţii stând în târg, fără de lucru.a-;Învoindu-se cu lucrătorii cu un dinar pe zi, i-a trimis pe ei ca să lucreze în vie., Căci împărăţia cerurilor este asemenea unui om gospodar, care a ieşit dis-de-dimineaţă, ca să tocmească lucrători în via sa.P+Ci mulţi dintâi vor fi pe urmă, şi cei de pe urmă vor fi întâi.H* Şi oricine care a lăsat fraţi sau surori, sau tată, sau mumă, sau femeie, sau copii, sau moşii, sau case, pentru numele meu, înmulţit va lua înapoi şi va moşteni viaţa veşnică.))Esus rosti către ei: Adevăr grăiesc vouă că voi cei ce m’aţi urmat pe mine, la naşterea din nou a lumii, când Fiul omului va şedea în jeţul măririi sale, veţi şedea şi voi în douăsprezece jeţuri, judecând cele douăsprezece seminţii ale lui Israil.{(oAtunci Petru luând cuvântul zis-a lui: Iată, noi am lăsat toate şi te-am urmat pe tine. Ce oare va fi nouă?|'qDar Iisus privind la ei, le grăi: La oameni aceasta e cu neputinţă, la Dumnezeu însă toate sunt cu putinţă.h&ILa acest cuvânt, ucenicpp se mirară foarte şi ziseră: Oare cine poate să se mântuiască?%1Încă o dată zic vouă că mai lesne este să treacă o cămilă prin urechile acului, decât să intre un bogat întru împărăţia cerurilor.$ Iară Iisus zise către ucenicii săi: Adevăr grăiesc vouă că un bogat cu anevoie va intra întru împărăţia cerurilor.J# Ci auzind tânărul plecă întristat, căci avea multe avuţii.."UAtunci Iisus i-a spus: De voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea vino şi urmează-mă.a!;Tânărul îi zise: Toate acestea le-am păzit din copilăria mea. Ce-mi mai lipseşte?n USă cinsteşti pe tatăl său şi pe muma ta şi să iubeşti pe aproapele tău ca însuţi pe tine.wgCare? zice acela. Iisus rosti: Să nu ucizi, să nu precurveşti, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb;}El îi răspunse: Ce mă întrebi despre Bun? Unul este cel Bun. Iar de vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile.veŞi iată oarecine venind la el îi zice: Învăţătorule, ce lucru bun să fac ca să am viaţa veşnică?=uŞi punându-şi mâinile peste ei se duse de acolo.Iisus atunci le spuse: Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi pe ei ca să vie la mine, că a unora ca aceştia este împărăţia cerurilor.y În vremea aceea, au adus la el copii ca să-şi pună mâinile peste ei şi să se roage; însă ucenicii îi certau.{o Că sunt fameni care s’au născut aşa din pântecele maicii lor; sunt fameni pe care oamenii i-au făcut fameni, şi sunt fameni care s’au făcut fameni pe sine, pentru împărăţia cerurilor. Cine poate să înţeleagă, înţeleagă.]3 Iar el le zise lor: Nu toţi pricep cuvântul acesta, ci aceia cărora le este dat.nU Zicu-i atunci ucenicii: Dacă astfel este starea omului cu femeia, nu este de folos să se însoare.9k Ci zic vouă că oricine va lăsa pe femeia sa nu pentru desfrânare şi se va însura cu alta, precurveşte; şi cine s’a însurat cu cea lăsată, precurveşte de asemeni.(IIisus le răspunse: Fiindcă Moise după învârtoşarea inimii voastre v’a dat voie vouă să lăsaţi pe femeile voastre, dar din început nu a fost aşa.s_Atunci ei îl întrebară: Pentru ce dar Moise a rânduit să-i dea carte de despărţire şi să o lase?jMAşa încât nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce-a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă. Şi adaogă: Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup.wgRăspunzând, el a zis: N’aţi citit că cel care i-a făcut de la început, bărbat şi femeie i-a făcut?yCi Fariseu, ispitindu-l, au venit la el şi au zis: Se cade oare omului să-şi lase femeia sa, pentru fiece pricină?PŞi a mers după el mulţime de oameni şi i-a tămăduit pe ei acolo. Iar după ce Iisus a sfârşit aceste asemănări, a trecut din Galileea şi a venit în hotarele Iudeei, de ceea parte a Iordanului.~ u#Tot aşa şi Tatăl meu cel ceresc vă va face vouă, dacă nu veţi ierta, fiecare fratelui său, din toată inima.g G"Şi mâniindu-se domnul lui, l-a dat pe mâna călăilor, până ce va plăti toată datoria.g G!Nu se cădea oare ca şi tu să ai milă de soţul tău, precum şi eu am avut milă de tine?  Atunci chemându-l pe el domnul său îi zise: Slugă vicleană, toată datoria aceea ţi-am iertat-o, fiindcă m’ai rugat. #Atunci soţii lui de slujbă văzând cele petrecute s’au întristat foarte, şi venind au spus stăpânului toate cele ce s’au făcut.b=El însă nu voia, ci mergând l-a aruncat în închisoare, până ce va plăti datoria.wgAtunci cel slugă ca şi el căzând în genunchi îl ruga şi zicea: Îngădueşte-mă şi îţi voi plăti.]3Dar când sluga aceea ieşi de acolo, găsi pe unul dintre cei ce slujeau cu el şi care îi datora o sută de dinari. Şi punând mâna pe el îl strângea de gât şi-i zicea: Plăteşte-mi, dacă eşti dator.fEIar domnul slugii aceleia, milostivindu-se de el, i-a dat drumul şi i-a iertat şi datoria. Atunci sluga aceea căzând în genunchi i se închină lui şi-i zise: Doamne, îngădueşte-mă şi-ţi voi plăti ţie tot.)KCi neavând el cu ce să plătească, domnul său porunci să-l vânză pe el şi pe femeia lui, pe copii şi tot avutul lui, ca să se plătească de datorie.dAŞi începând să facă socoteală, au adus la el pe un datornic cu zece mii de talanţi.~uDe aceea, asemenea este împărăţia cerurilor cu un împărat care a voit să facă socoteală cu servitorii săi.mSÎi răspunde Iisus: Nu zic ţie până de şapte ori, ci până de şaptezeci de ori câte şapte.1Atunci a venit la el Petru şi i-a zis: Doamne, de câte ori va greşi faţă de mine fratele meu şi eu ierta-voi lui? Oare până de şapte ori?e~CCă unde sunt doi sau trei, adunaţi întru numele meu, acolo sunt şi eu în mijlocul lor.>}uIarăşi grăiesc vouă că dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ în privinţa unui lucru pe care îl vor cere, se va da lor de către Tatăl meu, carele este în ceruri.!|;Adevăr grăiesc vouă: oricâte veţi lega pe pământ vor fi legate şi în cer, şi oricâte veţi deslega pe pământ vor fi deslegate şi în cer. {Şi de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii, iar de nu va asculta nici de Biserică, să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş. zIar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, ca din gura a doi martori sau trei să se statornicească orice cuvânt.y!De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şi de te va asculta, ai câştigat pe fratele tău.{xoAstfel nu este vrere, înaintea Tatălui vostru, celui din ceruri, ca să piară vre-unul dintr’aceştia micii.$wA Şi dacă se întâmplă s’o găsească, adevăr grăiesc vouă că se bucură de ea mai mult decât de cele nouăzeci şi nouă ce nu s’au rătăcit.?vw Ce vi se pare? Dacă are un om o sută de oi şi se rătăceşte una dintre ele, nu e aşa că lăsând în munţi pe cele nouăzeci şi nouă se duce şi caută pe cea rătăcită?Gu Căci Fiul omului a venit ca să mântuiască pe cel pierdut.(tI Vedeţi să nu dispreţuiţi pe vre-unul din aceştia micii, că zic vouă: îngerii lor, în ceruri, pururea văd faţa Tatălui meu, carele este în ceruri.Ys+ Şi dacă ochiul tău te sminteşte, scoate-l şi aruncă-l de la tine, că mai bine este pentru tine să intri în viaţă cu un singur ochi, decât având amândoi ochii să fii aruncat în Gheena focului. r Iar dacă mâna ta sau piciorul tău te sminteşte, taie-l şi aruncă-l de la tine, că mai bine este pentru tine să intri în viaţă ciung sau şchiop, decât având amândouă mâinile sau amândouă picioarele, să fii aruncat în focul cel veşnic.qwVai lumii, din pricina smintelilor, că smintelile trebue să vină; dar vai omului aceluia prin care vine sminteala!q Cum nu pricepeţi că nu despre pâine v’am zis vouă, ci: feriţi-vă de aluatul Fariseilor şi al Saducheilor.^=5 Nici de cele şapte pâini, la cei patru mii de oameni, şi câte coşuri aţi luat?< Tot nu pricepeţi, nici nu vă aduceţi aminte de cele cinci pâini la cei cinci mii de oameni şi câte coşuri aţi luat?;Dar Iisus cunoscându-le gândul grăi: Ce cugetaţi în voi înşivă, puţin credincioşilor, că n’aţi luat pâine?U:#Iar ei cugetau întru sine zicând: Aceasta, pentru că n’am luat pâine.`99Iisus le zise: Luaţi aminte şi feriţi-vă de aluatul Fariseilor şi al Saducheilor.^85Iar când veniră ucenicii pe celălalt ţărm, văzură că au uitat să ia pâine.7{Neam viclean şi precurvar cere semn, şi semn nu se va da lui, fără numai semnul lui Iona. Şi lăsându-i a plecat.96kIar dimineaţa ziceţi: Astăzi va fi furtună, pentru că cerul este roşu-posomorît. Făţarnicilor, faţa cerului ştiţi s’o judecaţi, dar semnele vremilor nu puteţi!~5uCi el, luând cuvântul, le-a zis: Când se face seară ziceţi: Mâine va fi timp frumos, pentru că e cerul roşu.u4 eAtunci s’au apropiat Fariseii şi Saducheii şi ispitindu-l cerură de la el să le arate un semn din cer.k3O'După aceea, a dat drumul mulţimilor, s’a suit în corabie şi s’a dus în ţinutul Magadan.Z2-&Iar cei ce au mâncat erau patru mii de bărbaţi, afară de copii şi de femei.q1[%Şi au mâncat toţi şi s’au săturat şi au luat şapte coşuri pline, cu prisosul fărămiturilor.v0e$Şi luând cele şapte pâini şi peştii, mulţumi, frânse şi dădu ucenicilor, iar ucenicii mulţimilor.A/}#Atunci a poruncit mulţimii să şază jos, pe pământ.].3"Ci Iisus întrebă: Câte pâini aveţi? Ei răspund: Şapte şi puţin peşte mic.-y!Ucenicii grăiesc atunci: De unde să avem noi, aici în loc pustiu, atâtea pâini, cât să saturăm atâta gloată?, Ci Iisus chemând la sine pe ucenici le zise: Milă îmi este de această mulţime, că sunt trei zile acum de când aşteaptă lângă mine şi n’au ce să mănânce; iar să le dau drumul nemâncaţi nu voiesc, ca nu cumva să lâncezească pe drum..+UAstfel că mulţimea se minuna văzând pe muţi vorbind, pe strâmbi sănătoşi, pe şchiopi umblând şi pe orbi cu vederi, şi slăveau pe Dumnezeul lui Israil.(*IŞi gloate multe veniră la el, cărând cu ei şchiopi, orbi, muţi, strâmbi şi alţi mulţi, şi-i aruncară pe ei la picioarele lui, iar el îi vindecă.x)iDe acolo, trecând Iisus, a venit lângă marea Tiberiadei şi s’a suit într’un munte şi a şezut acolo.(7Atunci răspunzând Iisus, zise ei: O, femeie, mare este credinţa ta, facă-se ţie după cum voieşti. Şi s’a tămăduit fiica ei din ora aceea.'Dar femeia întâmpină: Adevărat, Doamne, dar şi câinii mănâncă din fărămiturile care cad de la masa stăpânilor.h&IEl îi dădu acest răspuns: Nu se cuvine să iei pâinea copiilor şi s’o arunci câinilor.F%Venind femeia se închină lui, zicând: Doamne, ajută-mă.m$SDar el răspunzând, le zise: Nu sunt trimis decât către oile cele pierdute ale casei lui Israil.#3El însă nu-i răspunse nici un cuvânt; ci venind aproape ucenicii lui, îl rugau şi ziceau: Slobozeşte-o pe ea, că strigă în urma noastră.B"}Şi iată o femeie canaaneiancă, din acele ţinuturi ieşind în calea lui, striga şi zicea: Milueşte-mă pe mine, Doamne, fiul lui David! Fiica mea este rău chinuită de un demon.c!?Iar după ce a ieşit de acolo, s’a dus Iisus prin părţile Tirului şi ale Sidonului.^ 5Acestea sunt care spurcă pe om, dar cu mâini nespălate a mânca nu spurcă pe om.wgCăci din inimă purced: gânduri rele, omoruri, precurvii, curvii, furtişaguri, mărturii mincinoase, hule.T!Pe când cele ce ies din gură purced din inimă şi acelea spurcă pe om.gGNu înţelegeţi că tot ce intră în gură se duce în pântece şi se aruncă în cloacă?:oEl răspunse: Acum sunteţi şi voi nepricepuţi?X)Atunci Petru luă cuvântul şi îi zise: Desluşeşte-ne nouă pilda aceasta.zmLăsaţi-i pe ei: sunt călăuze oarbe orbilor; orb pe orb de-l va duce pe drum, amândoi vor cădea în râpă.zm Iar el răspunzând, le zise: Orice sad pe care nu l-a sădit Tatăl meu cel ceresc va fi smuls din rădăcină.zm Atunci apropiindu-se ucenicii îi zic: Ştii că Fariseii, când au auzit acest cuvânt, şi-au ieşit din fire?eC Nu ceea ce intră în gură spurcă pe om, dar ceea ce iese din gură, aceea spurcă pe om.X) După care, chemând la sine mulţimea, le zise: Ascultaţi şi înţelegeţi.Y+ Zadarnic mă cinsteşte, învăţând învăţături ce sunt porunci omeneşti.ucPoporul acesta se apropie de mine cu gura şi mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de mine.H Făţarnicilor, bine a prorocit despre voi Isaia, când a zis:NDeci aţi desfiinţat legea lui Dumnezeu pentru rânduiala voastră.NVoi însă spuneţi: Cine va zice tatălui sau mumei sale: Afierosit-am Domnului cu ce te-aş fi putut ajuta – nu mai trebue să cinstească pe tatăl său şi pe muma sa şi va fi fără vină;/Căci Dumnezeu a poruncit aşa: Cinsteşte pe tatăl tău şi pe muma ta, iar cine va blestema pe tată sau pe mumă să fie pedepsit cu moartea.q[Iar el luând cuvântul le-a zis: Dar voi de ce călcaţi porunca lui Dumnezeu, pentru datina voastră?jMPentru ce ucenicii tăi calcă datina bătrânilor şi nu se spală pe mâini, când mănâncă?`  ;În vremea aceea veniră din Ierusalim, la Iisus, Fariseii şi Cărturarii şi ziseră:w g$Şi îl rugau să-i lase numai să se atingă de poala hainei lui, şi câţi se atingeau se vindecau deplin. #Dar cunoscându-l pe el oamenii locului aceluia, au trimis vorbă în tot acel cuprins şi au adus la el pe toţi bolnavii.E "Şi trecând marea, au venit în pământul Ghenisaretului.c ?!Iar cei din corabie i s’au închinat, zicând: Cu adevărat tu eşti fiul lui Dumnezeu.=u Şi suindu-se ei în corabie, s’a potolit furtuna.xiIar Iisus, întinzându-i mâna grabnic, îl apucă şi-i zise: Puţin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?mSDar când văzu vijelia se temu şi începând să se cufunde în mare strigă: Doamne, scapă-mă!kOEl i-a zis: Vino. Iar Petre pogorîndu-se din corabie a mers pe valuri, şi a venit către Iisus.iKAtunci Petru, răspunzând, a zis: Doamne, dacă eşti tu, porunceşte să viu la tine pe apă.[/Dar el le-a vorbit îndată, zicându-le: îndrăzniţi, eu sunt; nu vă temeţi.taVăzându-l umblând pe mare, ucenicii se spăimântară, zicând că e nălucă şi de frică au strigat.QIar la a patra streajă din noapte, veni la ei Iisus, umblând pe mare.taÎn vremea aceasta, corabia era în mijlocul mării, muncindu-se de valuri, căci vântul era împotrivă.Iar dând drumul mulţimilor, s’a suit în munte, în singurătate, ca să se roage. Şi în faptul serii era acolo singur.~5După aceea Iisus sili pe ucenici să intre în corabie şi să treacă înaintea lui, pe ţărmul celălalt, până ce el va da drumul mulţimilor.a};Iar cei ce mâncaseră erau ca la cinci mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii.w|gŞi au mâncat toţi şi s’au săturat şi au ridicat prisosul de fărămituri douăsprezece coşuri pline._{7După aceea, a poruncit ca gloatele să şază jos pe iarbă şi luând cele cinci pâini şi cei doi peşti, a căutat spre cer, a binecuvântat şi frângând a dat ucenicilor pâinile, iar ucenicii mulţimilor.0z[El rosti: Aduceţi-mi acestea mie aici.NyAtunci ei îi spun: Nu avem aici decât cinci pâini şi doi peşti.ax;Iisus însă le răspunse: N’au trebuinţă să se ducă; daţi-le voi să mănânce.PwIar când s’a făcut seară, ucenicii au venit la el şi i-au zis: locul este pustiu şi ceasul a trecut de acum; deci dă drumul mulţimilor ca să se ducă în sate, să-şi cumpere de mâncare.evCŞi ieşind văzu gloată multă, şi i se făcu milă de ei şi tămădui pe bolnavii lor. u Iar Iisus auzind s’a dus de acolo cu corabia, în loc singuratic, dar aflând mulţimile au venit după el, pe jos, din oraşe.{to În urmă, venind ucenicii lui, au luat trupul şi l-au înmormântat şi s’au dus să dea de ştire lui Iisus.Ws' Şi capul lui fu adus pe tipsie şi fu dat fetei, iar ea îl duse mumei sale.Ar} Şi a trimis şi a tăiat capul lui Ioan, în temniţă.pqY Atunci tetrarhul s’a întristat, dar pentru jurământ şi pentru comeseni, a poruncit să i se dea.opWIar ea, îndemnată fiind de mumă-sa, dă-mi, zice ea, aici în tipsie, capul lui Ioan Botezătorul.LoDe unde, cu jurământ a mărturisit ei că-i va da orice va cere.{noCi prăznuind Irod ziua lui de naştere, fiica Irodiadei a jucat în mijlocul ospăţului şi a plăcut lui Irod,_m7De aceea Irod voia să-l omoare, dar se temea de norod, că-l ţinea pe el de proroc.PlFiindcă Ioan îi zisese lui: Nu ţi se cuvine s’o aibi de nevastă.|kqCă Irod prinsese pe Ioan, îl legase şi-l pusese în temniţă, pentru Irodiada, femeia lui Filip, fratele său. j Şi a zis curtenilor săi: Acesta este Ioan Botezătorul; el s’a sculat din morţi şi de aceea puterile lucrează întru el.Hi În vremea aceea a auzit tetrarhul Irod despre faima lui Iisus.>hw :Şi nu făcu aci multe minuni pentru necredinţa lor.g  9Şi se sminteau întru el. Iar Iisus le zise: Nu este nici un proroc dispreţuit, fără numai în ţara lui şi în casa lui.Uf# 8Şi surorile lui au nu sunt toate la noi? De unde deci la el acestea toate?e 7Au nu este acesta feciorul teslarului? Au nu se numeşte muma lui Maria şi fraţii lui Iacob şi Iosif şi Simon şi Iuda?.dU 6Şi veni în oraşul său şi îi învăţa pe ei în sinagoga lor, aşa încât ei stăteau uimiţi şi ziceau: De unde la el înţelepciunea aceasta şi puterile?Dc 5Iar după ce Iisus sfârşi aceste pilde se duse de acolo.0bY 4Iar el rosti: De aceea, orice cărturar cu învăţătură despre împărăţia cerurilor este asemenea unui om gospodar, care scoate din vistieria lui noi şi vechi.Ia  3Priceput-aţi toate acestea? Ucenicii îi răspund: Da, Doamne.``9 2Şi-i vor arunca în inima focului; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.{_o 1Aşa va fi la sfârşitul veacului: Ieşi-vor îngerii şi despărţi-vor pe cei răi din mijlocul celor drepţi.^{ 0Iar când s a umplut, l-au tras năvodarii la mal şi şezând au ales în vase ce era bun, iar ce era rău au aruncat.]} /Încă o dată, asemenea este împărăţia cerurilor cu un năvod aruncat în mare şi care adună tot felul de peşti.m\S .Şi aflând un mărgăritar de mult preţ, s’a dus, a vândut toate câte avea şi l-a cumpărat.k[O -Iarăşi este asemenea împărăţia cerurilor cu un neguţător, care caută mărgăritare bune.DZ ,Asemenea este împărăţia cerurilor cu o comoară ascunsă în ţarină, pe care găsind-o un om a ascuns-o, şi de bucuria ei se duce şi vinde tot ce are şi cumpără ţarina aceea.~Yu +Atunci cei drepţi vor străluci ca soarele întru împărăţia Tatălui lor. Cel ce are urechi de auzit să auză.hXI *Şi-i vor arunca pe ei în văpaia focului; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. W )Trimite-va Fiul omului pe îngerii săi şi vor culege dintru împărăţia lui toate smintelile şi pe cei ce fac fărădelegea.eVC (Deci, după cum se alege neghina şi se arde în foc, astfel va fi la sfârşitul veacului.wUg 'Duşmanul care a semănat-o este diavolul; secerişul este sfârşitul lumii, iar secerătorii sunt îngerii.xTi &Ţarina este lumea; sămânţa cea bună: aceştia sunt fiii împărăţiei; iar neghina sunt fiii celui rău.\S1 %El le-a răspuns zicând: Cela ce seamănă sămânţa cea bună este Fiul omului. +r~~]}}!||I{{k{z[yy-xx ww-vcuu@tssrr4qbppHoonn2mll k5jj8iithhh>===! Adevăr grăiesc vouă: oriunde se va propovădui evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune şi ce-a făcut ea, spre pomenirea ei.]=3 Că ea, turnând mirul acesta pe trupul meu, a făcut-o întru înmormântarea mea.X<) Căci pe săraci pururea îi aveţi cu Voi, dar pe mine nu mă aveţi pururea;v;e Dar Iisus aflând le-a zis: Pentru ce faceţi femeii supărare? Fapta ei, faţă de mine, este un lucru bun.U:# Căci mirul acesta putea să fie vândut scump, iar banii daţi săracilor.]93Ci văzând ucenicii, s’au mâniat şi au zis: De ce s’a făcut risipa aceasta?8 S’a apropiat de el o femeie, având un alabastru cu mir de mare preţ şi l-a turnat pe capul lui, pe când şedea la masă.>7wFiind Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul,Q6Dar ziceau: Nu în sărbători, ca să nu se facă turburare în popor.a5;Şi împreună s’au sfătuit ca să prindă pe Iisus, cu vicleşug, şi să-l omoare.x4iAtunci mai marii preoţilor şi bătrânii poporului s’au adunat la curtea arhiereului care se numea Caiafa.i3KŞtiţi că peste două zile vor fi Paştile şi Fiul omului se va da ca să se răstignească.\2 3Iar după ce Iisus a sfârşit toate aceste cuvinte, a rostit către ucenicii săi:[1/.Şi vor merge aceştia la pedeapsă veşnică, iar drepţii la viaţă veşnică.!0;-El însă le va răspunde şi le va zice: Adevăr grăiesc vouă, întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici mie nu mi-aţi făcut.:/m,Atunci vor lua şi ei cuvântul şi vor zice: Doamne, când te-am văzut flămând sau însetat, sau strein, sau gol, sau bolnav, sau în închisoare şi nu ţi-am slujit ţie?. +Strein am fost şi nu m’aţi adus la voi; gol şi nu m’aţi îmbrăcat, bolnav şi în temniţă şi nu m’aţi cercetat.p-Y*Căci flămând am fost şi nu mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi nu mi-aţi dat să beau;,5)Atunci va zice şi celor de-a-stânga: Duceţi-vă de la mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic care este gătit diavolului şi îngerilor lui.++O(Iar împăratul răspunzând va rosti către ei: Adevăr grăiesc vouă, întrucât aţi făcut unuia dintre aceşti fraţi ai mei prea mici, mie mi-aţi făcut.O*'Şi când te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la tine?^)5&Când, iar, te-am văzut strein şi te-am adus la noi, sau gol şi te-am îmbrăcat?(%Atunci drepţii îi vor răspunde, zicând: Doamne, când te-am văzut flămând şi te-am hrănit? Sau însetat şi ţi-am dat să bei?'{$Gol am fost şi m’aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi m’aţi căutat; în temniţă am fost şi aţi venit la mine.&#Căci flămând am fost şi mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi mi-aţi dat să beau; strein am fost şi m’aţi adus la voi;.%U"Atunci va zice împăratul celor de-a-dreapta lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.E$!Şi va pune oile de-a-dreapta sa, iar caprele de-a-stânga. # Şi se vor aduna înaintea lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte ciobanul pe oi dintre capre."{Când va veni Fiul omului întru mărirea sa şi toţi sfinţii îngeri cu el, atunci şedea-va în jeţul slavei sale.!Iar pe servitorul cel netrebnic aruncaţi-l întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâş-nirea dinţilor.n UCăci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n’are şi ce are i se va lua.OLuaţi deci de la el talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi.taSe cuvenea atunci ca tu să pui banii mei la zarafi, şi viind eu aş fi luat ce este al meu cu dobândă./Ci răspunzând stăpânul său îi zise: Slugă vicleană şi leneşă, ştiai că secer unde n’am semănat şi adun de unde n’am vânturat;r]De aceea, m’am temut şi m’am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată ai ce este al tău.3_Apropiindu-se apoi şi cel care a fost luat un talant zise: Doamne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n’ai semănat şi aduni de unde n’ai vânturat.#?Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţin ai fost credincios, peste mult te voi pune; intră întru bucuria domnului tău.Apropiindu-se şi cel cu doi talanţi zise: Doamne, doi talanţi mi-ai dat în mână, iată alţi doi talanţi am câştigat la ei.'GZis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credinciosă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău.9kApropiindu-se cel care luase cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi, zicând: Doamne, cinci talanţi mi-ai dat în mână, iată alţi cinci talanţi am câştigat la ei.Y+După multă vreme, vine şi stăpânul acelor slugi şi face socoteală cu ei.taIar cel ce luase un talant s’a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns argintul domnului său.<sAşijderea şi cel cu doi, a câştigat încă doi.a;Mergând cel ce luase cinci talanţi, a lucrat cu ei şi a făcut alţi cinci talanţi.kOUnuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, altuia unu, fiecăruia după puterea lui, şi a plecat.xiCăci va fi tot aşa ca un om care, plecând departe, a chemat slugile sale şi le-a dat pe mână avuţia sa.\1 Drept aceea, privegheaţi că nu ştiţi ziua, nici ceasul când vine Fiul omului.Q Ci el răspunzând a zis: Adevăr grăiesc vouă, nu vă cunosc pe voi._7 În urmă, sosesc şi celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne nouă.  Deci, plecând ele ca să cumpere, a venit mirele şi cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă şi uşa s’a închis.4 a Dar cele înţelepte le răspunseră zicând: Nu aşa; ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă. Mai bine mergeţi la cei ce vând şi cumpăraţi pentru voi.{ oŞi cele nebune ziseră către cele înţelepte: Daţi-ne din untdelemnul vostru, că se sting candelele noastre.U #Atunci se deşteptară toate acele fecioare şi împodobiră candelele lor.h ICi la miezul nopţii se făcu strigare: Iată mirele vine! Ieşiţi întru întâmpinarea lui!@{Dar mirele întârziind, aţipiră toate şi adormiră.T!Iar cele înţelepte au luat untdelemn în vase, o dată cu candelele lor.KCăci cele nebune luând candelele n’au luat cu sine untdelemn.DCinci însă dintre ele erau nebune şi cinci înţelepte.  Atunci împărăţia cerurilor va fi asemenea cu zece fecioare, care, luând candelele lor, au ieşit întru întâmpinarea mirelui.{3Şi-l va despica în două şi partea lui va pune-o cu făţarnicii. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.r]2Veni-va stăpânul slugii aceleia în ziua când nu se aşteaptă şi în ceasul pe care nu-l cunoaşte.fE1Şi va începe să bată pe soţii săi de slugărie, să mănânce şi să bea cu beţivii,_70Iar dacă acea slugă, rea fiind, va zice în inima sa: Stăpânul meu întârziază,Q/Adevărgrăieso vouă că peste toate avuţiile sale îl va pune pe el.Z~-.Fericită este sluga aceea, pe care, viind domnul său, o va afla făcând aşa. }-Cine oare este sluga credincioasă şi cuminte pe care a pus-o stăpânul peste slugărimea sa, ca să le dea de mâncare la timp?]|3,De aceea şi voi fiţi gata, că în ceasul în care nu gândiţi Fiul omului vine.{5+Aceea cunoaşteţi prea bine că, de-ar şti stăpânul casei la ce strajă din noapte vine furul, ar veghea şi n’ar lăsa să i se spargă casa.Kz*Priveghiaţi deci, că nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru.Xy))Din două care vor râşni la râşniţă, una se va lua şi alta se va lăsa.Xx)(Atunci, din doi care vor fi în ţarină, unul se va lua şi unul se va lăsa.~wu'Şi n’au ştiut până ce n’a venit potopul şi nu i-a luat pe toţi, la fel va fi şi cu venirea Fiului omului.#v?&Căci precum în acele zile, dinainte de potop, mâncau oamenii şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua în care a intrat Noe în corabie,Qu%Precum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi şi venirea Fiului omului.ptY$Iar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.Js #Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece.br="Adevăr grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta, până ce nu vor fi toate acestea.iqK!Asemenea şi voi, când veţi vedea toate acestea, să ştiţi că este aproape, lângă uşă.p1 Învăţaţi de la smochin pilda pe care o dă: când mlădiţă lui se face fragedă şi odrăsleşte frunze, cunoaşteţi că vara este aproape.EoŞi va trimite pe îngerii săi, întru răsunător glas de trâmbiţă, şi vor aduna pe cei aleşi ai lui din cele patru vânturi, de la marginile cerurilor până la celelalte margini.Hn Atunci se va atâta pe cer semnul Fiului omului şi se vor bate în piept toate seminţiile pământului şi vor vedea pe Fiul omului viind pe norii cerului, cu putere şi cu mărire multă.3m_Iar îndată după strâmtorarea acelor zile, soarele se va întuneca şi luna nu va mai da lumina ei, iar stelele vor cădea din cer şi puterile tăriei se vor zgudui.Al}Că oriunde va fi stârvul, acolo se vor aduna vulturii.ykkCăci precum fulgerul porneşte de la răsărit şi se arată până la apus, aşa va fi venirea Fiului omului.wjgDeci de vă vor zice vouă: iată este în pustie, să nu ieşiţi; iată este în cămări, să nu credeţi.*iOIată, v’am spus de mai nainte.*hMCăci se vor ridica Christoşi mincinoşi şi proroci mincinoşi şi vor da semne mari şi minuni, ca să amăgească, de va fi cu putinţă, şi pe cei aleşi.^g5Atunci de vă va zice cineva: iată Mesia este aici, sau dincolo, să nu-l credeţi.fwŞi de nu s’ar fi scurtat acele zile, n’ar mai scăpa trup de om, dar pentru cei aleşi se vor scurta acele zile.ewCăci va fi atunci strâmtorare mare, cum n’a fost încă de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi.NdRugaţi-vă să nu fie fuga voastră iarna sau în zi de Sâmbătă,QcVai de cele însărcinate şi de cele ce vor apleca, în zilele acelea!Yb+Iar cel ce va fi în ţarină să nu se întoarcă înapoi ca să-şi ia haina.Ta!Cel ce va fi pe casă să nu se coboare ca să-şi ia lucrurile din casă,3`aAtunci cei din Iudeia să fugă la munţi._3Deci, când veţi vedea urîciunea pustiirii, ce s’a zis prin Daniil prorocul, stând în locul cel sfânt – cine citeşte să înţeleagă –^)Şi se va propovădui această evanghelie a împărăţiei în toată lumea spre mărturie la toate neamurile; şi atunci va veni sfârşitul.B] Dar cel ce va răbda până la urmă acela se va mântui.J\  Iar din înmulţirea fărădelegii, iubirea multora se va răci.P[ Şi mulţi proroci mincinoşi se vor scula şi vor înşela pe mulţi.oZW Atunci mulţi vor fi slabi de înger şi se vor vinde unii pe alţii; şi se vor urî unii pe alţii.xYi Atunci vă vor da pe voi la munci şi vă vor ucide şi veţi fi urîţi de toate neamurile pentru numele meu.4XcCi toate acestea sunt începutul durerilor.WCăci se va ridica popor peste popor şi împărăţie peste împărăţie, şi va fi foamete şi ciumă şi cutremure pe a-locurea.V5Şi veţi auzi de războaie şi de zvonuri de războaie; luaţi seama, nu vă speriaţi, căci trebue să fie toate, dar încă nu este sfârşitul.dUACăci mulţi vor veni pe numele meu, zicând: eu sunt Mesia, şi pe mulţi îi vor amăgi.TT!Răspunzând Iisus, le-a cuvântat: Vedeţi să nu vă amăgească cineva.MSIar după ce a şezut pe Muntele Măslinilor, veniră la el ucenicii, deosebi, şi-i ziseră: Spune nouă când vor fi acestea şi care este semnul venirii tale şi al sfârşitului acestui veac?1R[Ci el, luând cuvântul, le-a zis: Nu e aşa că vedeţi toate acestea? Adevăr grăiesc vouă: nu va rămânea aici piatră peste piatră, care să nu se risipească.Q #Când a ieşit Iisus şi se ducea de la templu, s’au apropiat de el ucenicii lui, ca să-i arate, în urmă, clădirea sfântului locaş.P!'Căci vă zic vouă că de acum nu mă veţi mai vedea, până când nu veţi zice: Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului!1O]&Iată, casa voastră vi se lasă pustie;PN%Ierusalime! Ierusalime, care omori pe proroci şi cu pietre ucizi pe cei trimişi la tine, de câte ori voit-am să adun pe fiii tăi, după cum adună pasărea puii ei, sub aripi, dar nu aţi vrut!MM$Adevăr grăiesc vouă: vor veni acestea toate asupra acestui neam.VL%#Ca să cadă asupra voastră tot sângele drepţilor, răspândit pe pământ, de la sângele dreptului Abel, până la sângele lui Zaharia, fiul lui Varahia, pe care l-aţi ucis între templu şi altar.KK"De aceea, iată, eu trimit la voi proroci şi înţelepţi şi cărturari; dintre ei veţi omorî şi veţi răstigni; dintre ei veţi biciui în sinagoge şi veţi urmări din oraş în oraş.IJ !Şerpi, pui de năpârcă, cum veţi scăpa de osânda Gheenei?6Ig Ci umpleţi voi măsura părinţilor voştri!eHCAstfel dar, mărturisiţi voi înşivă că sunteţi fii ai celor ce au omorît pe proroci. GŞi ziceţi: De am fi fost noi în zilele părinţilor noştri, n’am fi fost părtaşi cu ei la vărsarea sângelui prorocilor!F)Vai vouă Cărturarilor şi Fariseilor făţarnici, că zidiţi mormintele prorocilor şi împodobiţi pietrele de la căpătâiul drepţilor! E Aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi oamenilor drepţi, înlăuntru însă sunteţi plini de făţărie şi de fărădelege.[D/Vai vouă, Cărturarilor şi Fariseilor făţarnici, că semănaţi cu mormintele cele văruite, care pe dinafară se arată frumoase, înlăuntru însă sunt pline de oase de morţi şi de toată necurăţia!rC]Fariseule orb, curăţă întâi lăuntrul paharului şi al blidului, ca să fie curat şi pe dinafară!AŞi cel ce se jură pe templu se jură pe el şi pe cel ce sălăşlueşte într’însul.\=1Deci cel ce se jură pe altar se jură pe el şi pe toate câte sunt deasupra lui.V<%Nebuni şi orbi! Ce este mai mare: darul sau altarul care sfinţeşte darul? ;Ziceţi iar: Cel ce se va jura pe altar, nimic un este dator, dar cel ce se va jura pe darul ce este deasupra altarului este dator.V:%Nebuni şi orbi! Ce este mai mare: aurul sau templul care sfinţeşte aurul?93Vai vouă, povăţuitorilor orbi, care ziceţi: Cel ce se va jura pe templu, nu e nimic dator, dar cel ce se va jura pe aurul templului este dator!C8Vai vouă, Cărturarilor şi Fariseilor făţarnici, că înconjuraţi marea şi uscatul ca să faceţi un proselit, şi când a ajuns, îl faceţi fiul Gheenei încă o dată cât voi!<7qVai vouă, Cărturarilor şi Fariseilor făţarnici, că mâncaţi casele văduvelor şi de ochii lumii vă rugaţi rugăciuni lungi; pentru aceasta mai multa osândă veţi lua!?6w Vai vouă, Cărturarilor şi Fariseilor făţarnici, că închideţi împărăţia cerurilor înaintea oamenilor; că voi nu intraţi şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi!g5G Iar cine se va înălţa pe sine, se va smeri, şi cine se va smeri pe sine, se va înălţa.F4 Şi care este mai mare între voi să fie slujitorul vostru.a3; Nici învăţători să nu vă numiţi, că învăţătorul vostru este unul: Christos.n2U Şi să nu numiţi tatăl vostru pe pământ pe nimeni, că tatăl vostru unul este, cel din ceruri.k1OVoi însă să nu vă ziceţi Rabi, că unul este învăţătorul vostru; ci voi sunteţi fraţi.V0%Şi să li se închine lumea în târguri şi să-i numească oamenii: Rabi.`/9Le place să stea în capul mesei, la ospeţe, şi în băncile dintâi, în sinagoge, . Toate faptele lor le fac ca să fie priviţi de oameni; căci îşi fac filacteliile late şi-şi măresc ciucurii de pe poale. - Că leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, ci ei nici cu degetul nu voiesc să le mişte.,Deci toate câte vă vor zice vouă, faceţi-le şi păziţi-le; dar după faptele lor nu faceţi, că ei zic, dar nu fac.L+Zicând: Cărturarii şi Fariseii au şezut în scaunul lui Moise;;* sAtunci vorbi Iisus mulţimilor şi ucenicilor săi, ) .Dar nimeni nu putea să-i răspundă o vorbă, şi nici nu mai cuteză vre-unul, din ziua aceea, să-l mai întrebe pe el ceva.F(-Dacă deci David îl numeşte pe el Domn, cum este fiul lui?~'u,Zis-a Domnul Domnului meu: Şezi de-a-dreapta mea până ce voi pune pe vrăjmaşii tăi aşternut picioarelor tale.Y&++El întrebă: Cum atunci David în spirit, îl numeşte pe el Domn, când zice:]%3*Zicând: Ce vi se pare despre Christos? Al cui fiu este? Răspund ei: Al lui David.:$o)Şi fiind adunaţi Fariseii, i-a întrebat Iisus,F#(În aceste două porunci atârnă toată legea şi prorocii.\"1'Iar a doua, la fel cu aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.5!e&Aceasta este marea şi cea dintâi poruncă; %El îi răspunse: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.=u$Învăţătorule, care este marea poruncă din lege?Z-#Şi unul dintre ei, învăţător al legii, ispitindu-l pe Iisus, l-a întrebat:U#"Ci auzind Fariseii că a închis gura Saducheilor, s’au adunat laolaltă.I !Iar mulţimile ascultându-l erau uimite de învăţătura lui. Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob; nu este Dumnezeu al morţilor, ci al viilor.jMIar despre învierea morţilor, au n’aţi citit ce s’a rostit vouă de Dumnezeu, când zice:}Căci la înviere cei ce înviază nici nu se însoară, nici nu se mărită, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu, în cer.lQRăspunzând Iisus le-a grăit: Vă rătăciţi, neştiind scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.gGLa înviere deci, a cărui dintre cei şapte va fi femeia? Căci toţi au avut-o de nevastă.,SLa urma tuturor a murit şi femeia.?yAşijderea al doilea şi al treilea, până la şapte.Au fost, acum, la noi, şapte fraţi; şi cel dintâi s’a însurat şi a murit şi neavând urmaş a lăsat pe femeia sa fratelui său.-SŞi au zis: Învăţătorule, Moise a rostit: Dacă cineva moare neavând copii, fratele lui să ia de soţie pe cea văduvă şi să ridice fratelui mort urmaşi.oWÎn ziua aceea, s’au apropiat de el Saducheii, cei ce zic că nu este înviere, şi l-au întrebat,I Auzind acest cuvânt s’au minunat şi lăsându-l s’au dus.!;Răspund ei: Ale Cezarului. Atunci rosteşte către ei: Daţi deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu.J Iisus le zice: A cui e icoana aceasta şi scriptura de deasupra?@{Arătaţi-mi banul de dajdie. Ei îi aduseră un dinar.] 3Ci Iisus, cunoscând viclenia lor, le-a răspuns: Ce mă ispitiţi, făţarnicilor?^ 5Spune-ne deci nouă, cum ţi se pare ţie? Se cade să dăm dajdie Cezarului sau nu?z mŞi au trimis la el pe ucenicii lor, împreună cu Irodianii, zicând: Învăţătorule, ştim că eşti omul adevărului şi întru adevăr înveţi calea lui Dumnezeu şi nu-ţi pasă de nimenea, pentru că nu te uiţi la faţa oamenilor.g GÎn vremea aceea, s’au dus Fariseii şi au ţinut sfat ca să-i prindă pe el, în cuvânt.8 kCăci mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi.C Atunci împăratul a rostit către servitori: Legaţi-l de picioare şi de mâini şi aruncaţi-l în întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.oW Şi-i zice împăratul: Prietene, cum ai intrat aici, fără veşmânt de nuntă? El însă a tăcut. Iar intrând împăratul ca să pricească pe oaspeţi, văzu acolo un om care nu era îmbrăcat în veşmânt de nuntă.- Atunci servitorii au ieşit la drumuri şi au strâns pe toţi câţi i-au găsit, şi răi şi buni, şi s’a umplut casa nunţii cu oaspeţi.dA Mergeţi deci la răspântiile drumurilor şi pe câţi veţi găsi, chemaţi-i la nuntă.X)Apoi zice către servitori: nunta este gata, dar cei poftiţi erau nevrednici.%Când auzi împăratul de acestea se umplu de mânie şi trimiţând oştile sale nimici pe acei omorîtori şi oraşului lor îi dădu foc.X)Iar ceilalţi, punând mâna pe servitorii lui, i-au batjocorit şi i-au ucis.fEDar ei, fără să ţie seama, s’au dus, unul la el în ţarină, altul la negustoria lui.LÎncă o dată a trimis alte slugi zicând: Spuneţi celor poftiţi: iată că am pregătit ospăţul meu; juncii mei şi cele îngrăşate s’au jertfit şi toate sunt gata. Veniţi la nuntă.l~QŞi a trimis pe slugile sale ca să cheme pe cei poftiţi la nuntă, dar ei n’au voit să vină.d}AÎmpărăţia cerurilor asemănatu-s’a unui împărat, care a făcut nuntă fiului său.R| Ci Iisus a luat iarăşi cuvântul şi le-a vorbit în parabole, zicând:^{5.Şi căutând să-l prindă, s’au temut de popor, pentru că îl ţinea de proroc.lzQ-Iar mai marii preoţilor şi Fariseii, ascultând pildele lui, cunoscură că vorbeşte despre ei.`y9,Cine va cădea pe piatra aceasta se va sfărâma, iar pe cine va pica îl va spulbera.xy+De aceea vă spun vouă că împărăţia lui Dumnezeu se va lua de la voi şi se va da neamului care face roadele ei.\w1*Iisus le zice: Au n’aţi citit niciodată în Scripturi: Piatra pe care au aruncat-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie vârful unghiului. De la Domnul a fost aceasta şi este lucru minunat în ochii noştri.yvk)Zic ei: Pe cei răi cu rău îi va pierde, iar via va da-o altor lucrători, care vor da roadele la timpul lor.Lu(Deci, când va veni stăpânul viei, ce va face acelor lucrători?Jt 'Şi punând mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au ucis.s#&Ci lucrătorii viei, văzând pe fiul, au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omorîm şi să avem noi moştenirea lui.Ur#%La urmă, a trimis la ei pe fiul său, zicând: Se vor ruşina de fiul meu.gqG$Din nou a trimis alţi servitori, mai mulţi decât cei dintâi, şi făcură cu ei tot aşa.py#Dar lucrătorii punând mâna pe servitori, pe unul l-au bătut, pe unul l-au ucis, altuia i-au spart capul cu pietre.toa"Când a sosit timpul roadelor, a trimis pe servitorii săi, la lucrători, ca să ia partea lui din roade.Rn!Ascultaţi altă pildă: Era un om gospodar, care a sădit vie. A împrejmuit-o cu gard, a săpat zăcătoare sub teasc, a clădit un turn de pază şi a dat-o lucrătorilor, iar el s’a dus departe.Rm Căci a venit Ioan la voi în calea dreptăţii şi n’aţi crezut în el, ci vameşii şi desfrânatele au crezut, iar voi aţi văzut şi nu v’aţi căit nici după aceea, ca să credeţi în el.RlCare dintr’aceştia doi a făcut voia Tatălui? Zic ei: Cel dintâi. Iisus le răspunde: Adevăr grăiesc vouă că vameşii şi desfrânatele merg înaintea voastră în împărăţia lui Dumnezeu.tkaMergând la al doilea, i-a zis aşijderea. Acesta i-a răspuns: Eu, Doamne, la poruncă! dar nu s’a dus.Uj#El însă i-a răspuns: Nu vreau. Ci pe urmă, părându-i rău, s’a dus. iDar ce vi se pare? Un om avea doi feciori. Şi a mers la cel dintâi şi i-a zis: Fiule, du-te astăzi şi lucrează în via mea.|hqAtunci răspunzând lui Iisus au zis: Nu ştim. Zis-a lor şi el: Nici eu nu vă spun cu ce puteri lucrez acestea.(gIDe vom zice: din cer, ne va spune: De ce dar n’aţi crezut lui? Iar de vom zice: de la oameni, ne temem de popor, fiindcă toţi îl ţin pe Ioan de profet.hfIBotezul lui Ioan de unde a fost? Din cer sau de la oameni? Ci ei cugetau întru sine, zicând:)eKDându-le răspuns, Iisus le-a zis: Vă voi întreba şi eu pe voi un cuvânt,pe care de mi-l spuneţi, şi eu vă voi spune vouă cu ce putere lucrez acestea:MdIar după ce a intrat în templu, s’au apropiat de el, când învăţa, mai marii preoţilor şi bătrânii poporului, şi au zis: Cu ce putere faci acestea? Şi cine ţi-a dat puterea aceasta?NcŞi toate câte veţi cere, rugându-vă cu credinţă, veţi primi.zbmIisus atunci răspunzând le zise: Adevăr grăiesc vouă: dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, nu numai aceasta cu smochinul veţi face, dar şi acestui munte de-i veţi zice: ridică-te şi aruncă-te în mare, aşa va fi.ba=Văzând aceasta ucenicii s’au minunat zicând: cât de grabnic s’a uscat smochinul!{`oŞi văzând un smochin lângă cale, s’a dus la el, dar n’a găsit nimic într’însul fără numai frunze. Ci îi zice smochinului: de acum înainte să nu se mai facă rod din tine în veac! Iar smochinul s’a uscat în clipa aceea.Q_Dimineaţa, a doua zi, pe când se întorcea în cetate, a flămânzit;h^IDupă aceea, lăsându-i a ieşit afară din Ierusahm, la Betania, şi noaptea a rămas acolo.2]]Deci grăiră către el: Auzi aceştia ce zic? Ci Iisus răspunde: Adevărat. Au niciodată n’aţi citit că din gura copiilor şi a celor ce sug întocmi-vei laudă?E\Atunci mai marii preoţilor şi Cărturarii, văzând lucrurile minunate pe care le făcuse şi pe copiii care strigau în templu şi ziceau: Osana Fiului lui David, se supărară foarte.T[!Şi au venit la el, în templu, orbi şi ologi şi i-a făcut sănătoşi.Z{ Şi le grăieşte: Scris este: Casa mea, casă de rugăciune se va chema, iar voi faceţi din ea peşteră de tâlhari.AY{ Atunci a intrat Iisus în locaşul lui Dumnezeu şi a dat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau acolo şi a răsturnat mesele zarafilor şi băncile vânzătorilor de porumbei.XX) Ci mulţimile răspundeau: Acesta este Iisus, prorocul din Nazaretul Galileii.[W/ Iar intrând el în Ierusalim tot oraşul se răscoli, zicând: cine este acesta?JV  Pe când cetele care mergeau înaintea lui şi care veneau după el strigau şi ziceau: Osana Fiului lui David; bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus! U9Iar mare parte din mulţime îşi aşterneau veşmintele în calea lui, iar alţii tăiau stâlpări din copaci şi le aşterneau aşijderea în cale,gTGAu adus asina şi mânzul şi deasupra lor şi-au pus veşmintele, iar el a şezut peste ele.LSMergând deci ucenicii şi făcând după cum le-a poruncit Iisus, R Spuneţi fiicei Sionului: iată împăratul tău vine la tine blând şi călare pe asină şi pe mânz, fiul celei de sub jug.eQCCi s’a făcut aceasta ca să se împlinească ceea ce s’a spus prin prorocul care zice:kPOŞi dacă vă va zice cineva ceva, veţi spune că-i trebue Domnului şi îi va trimite îndată.,OQZicându-le: Mergeţi în satul care este înaintea voastră şi numaidecât veţi găsi o asină legată şi un mânz cu ea; deslegaţi-i şi aduceţi-i la mine.N Iar când s’au apropiat de Ierusahm şi au venit în Betfaghe la Muntele Măslinilor, atunci a trimis Iisus pe doi ucenici,sM_"Şi făcându-i-se milă lui Iisus, s’a atins de ochii lor şi îndată au văzut şi au mers după el.AL}!Grăiescu-i lui: Doamne, să se deschiză ochii noştri.UK# Atunci Iisus stând locului i-a chemat şi le-a zis: Ce voiţi să vă fac? J Dar mulţimea îi certa ca să tacă, ei însă şi mai tare strigau, zicând: Doamne, milueşte-ne pe noi, Fiule al lui David! eY ~b~}}|z{{NzyyNxxwwPvvRu{utsslrrdrqBpp8oonn7mm lfkkukjj@iijih[gg'ff;eedd"ccAbb4aa ``k___ ^^]\\w[[ZZNYYXXtWWhWVUUU*TTlSSTRR2QQ`PPSOOpO#NN0MLLL KKJJ3IIOHGGuGFyEE}E%DDECCB=AA#@@N??E>>>=<<<&;;I::9Y9887766u55Y44433&22Q11|1 0G//o/../--8,,|,;++9**%))('''&%%|%$$## "!! 7?8?=b#`x=##fP{LP u   } 1[Kh5e/LYCel ce seamănă, seamănă cuvântul.fKE Apoi le-a zis: Nu pricepeţi pilda aceasta? Dar cum veţi cunoaşte toate pildele celelalte?J' Ca uitându-se cu ochii să nu vază şi auzind cu urechile să nu înţeleagă, ca nu cumva să se întoarcă şi să li se ierte păcatele.I Atunci le-a răspuns: Vouă vă e dat să ştiţi tainele împărăţiei lui Dumnezeu, dar pentru cei de afară totul se face în pilde,\H1 Iar când a fost singur, cei ce erau pe lângă el l-au întrebat despre parabole.6Gg Şi zise: Cine are urechi de auzit să auză.F!Iar altele au căzut pe pământul cel bun şi suindu-se şi crescând au legat rod şi au adus una treizeci, alta şaizeci, alta o sută.xEiAltă sămânţă a căzut în mărăcini şi au crescut mărăcini şi au înnăbuşit-o şi roadă nu a dat.cD?Iar când s’a înălţat soarele, s’a veştejit şi neavând rădăcină s’a uscat.C{Ci alta a căzut în loc pietros, unde nu avea pământ mult şi degrabă a răsărit, pentru că nu avea strat adânc.BŞi a fost aşa că pe când semăna, o sămânţă a căzut lângă cale şi păsările cerului au venit şi au mâncat-o.>AwAscultaţi: Iată, ieşit-a semănătorul să semene.Q@Şi-i învăţa mult în parabole şi le grăia în învăţătura lui:S? !Şi iarăşi a început Iisus să înveţe lângă mare şi s’a adunat la el mulţime de norod, astfel că el a intrat în corabie şi stătea pe apă, iar toată mulţimea era lângă mare, pe uscat.c>?#Că oricine va face voia lui Dumnezeu, acesta este fratele meu şi sora mea şi mama mea.d=A"Şi de jur privind pe cei ce şedeau în jurul lui, rosti: Iată mama mea şi fraţii mei.O<!Atunci răspunzând lor le-a zis: Cine este mama mea şi fraţii mei? ; Iar mulţimea şedea împrejurul lui. Şi i-au zis unii: Iată, mama ta şi fraţii tăi şi surorile tale sunt afară; te caută.`:9Ci au venit muma lui şi fraţii lui şi stând afară au trimis la el ca să-l cheme.,9SPentru că ziceau: Are duh necurat.q8[Dar cine va huli asupra Duhului Sfânt nu are iertăciune în veac, ci de păcat veşnic va fi vinovat.m7SAdevăr grăiesc vouă că toate păcatele ierta-se-vor fiilor oamenilor şi hulele câte vor huli;6'Dar nimeni nu poate, intrând în casa celui tare, să-i răpească sculele, de nu va lega întâi pe cel tare, şi atunci va jefui casa lui.5}Şi dacă Satana s’a sculat însuşi asupra sa, atunci s’a dezbinat şi nu poate să dăinuiască, ci are sfârşit.W4'Şi dacă o casă se va dezbina întru sine, casa aceea nu poate să se ţie.d3ADacă o împărăţie se va dezbina întru sine, acea împărăţie nu poate să mai stea.o2WAtunci i-a chemat la sine şi le-a vorbit în pilde: Cum poate Satana pe Satana să-l scoată afară? 1 Iar Cărturarii, care veneau din Ierusalim, ziceau că are pe Beelzebul şi cum că cu domnul demonilor scoate afară pe demoni.i0KŞi auzind ai săi despre aceasta au ieşit ca să-l prindă, că ziceau: Nu-şi este în fire.x/iCând a venit acasă, mulţimea s’a grămădit din nou, aşa încât ei nu puteau nici pâine să mănânce.7.iŞi pe Iuda Iscarioteanul, cel ce l-a vândut.t-aPe Andrei, pe Filip, pe Bartolomei, pe Matei, pe Toma, pe Iacov al lui Alfeu, pe Tadeu, pe Simon Cananeul,|,qPe Iacob al lui Zevedeu şi pe Ioan, fratele lui Iacob, şi le-a pus lor numele Boanerghes, adică Fiii Tunetului;Q+Deci a rânduit pe cei doisprezece: pe Simon, şi i-a pus numele Petru;T*!Şi să aibă putere să vindece boalele şi să scoată afară pe demoni.\)1Şi-a făcut pe doisprezece să fie cu el şi să-i trimită să propovăduiască,Z(- Apoi s’a suit în munte şi pe care a voit el i-a chemat la sine şi au venit.7'i Ci el le certa mult ca să nu-l dea pe faţă.~&u Iar duhurile cele necurate, când îl vedeau, cădeau înaintea lui, strigau şi ziceau: Tu eşti Fiul lui Dumnezeu.~%u Fiindcă tămăduia pe mulţi, aşa că năvăleau asupra lui, să se atingă de el, toţi câţi aveau beteşuguri.z$m Şi de atâta gloată, le-a spus ucenicilor să fie pentru el o luntre la îndemână, ca să nu-l strâmtoreze,#!Din Ierusalim, din Idumeia, de dincolo de Iordan, dimprejurul Tirului şi Sidonului, mulţime mare care, auzind câte făcea, venea la el.}"sIisus împreună cu ucenicii lui a plecat înspre mare şi mulţime de norod din Galileia şi din Iudeia l-a urmat,e!CIar ieşind Fariseu au făcut îndată sfat cu Irodianii, împotriva lui, ca să-l piarză.M Ci de jur privindu-i cu mânie şi întristându-se de învârtoşarea inimii lor, rosti către om: întinde mâna ta. Şi o întinse, şi mâna lui se făcu la loc sănătoasă ca şi cealaltă.Şi-i întrebă pe ei: Cuvine-se, Sâmbăta, a face bine sau a face rău, a mântui un suflet ori a-l ucide? Dar ei tăceau.Y+El grăeşte atunci celui care avea mâna uscată: Stai drept, aici în mijloc.eCCi îl pândeau pe Iisus să vadă de-l tămădueşte Sâmbăta, ca să-i găsească vină.V 'Şi iarăşi a intrat în sinagogă. Şi era acolo un om cu o mână uscată.;qAstfel că Fiul omului este domn şi al Sâmbetei.b=Şi le mai zise lor: Sâmbăta a fost făcută pentru om, şi nu omul pentru Sâmbătă.\1Cum a intrat în locaşul lui Dumnezeu, în zilele lui Abiatar arhiereul, şi a mâncat pâinile punerii înainte, pe oare nu se cuvine să le mănânce decât numai preoţii, şi a dat şi celor ce erau cu el?Iisus le-a răspuns: Au niciodată n’aţi citit ce-a făcut David, când a avut lipsă şi a flămânzit, el şi cei ce erau cu el?Z-Atunci Fariseii au zis către el: Vezi, pentru ce fac Sâmbăta ce nu se cuvine?7S’a întâmplat ca într’o zi de Sâmbătă Iisus să treacă printre holde, iar ucenicii lui, mergând pe drum, au început să smulgă spicele.W'Nimeni, iarăşi, nu pune vin nou în burdufuri vechi, iar de nu, vinul nou va sparge burdufurile; şi se varsă şi vinul şi se nimicesc şi burdufurile; ci se cade să pună vinul nou în burdufuri noi.0YNimeni nu coase, la haină veche, petec dintr’o fâşie nouă, iar de coase, plinitura aceasta nouă trage din veşmântul vechi şi se face o ruptură şi mai rea.dADar vor veni zile când se va lua mirele de la ei şi atunci vor ajuna, întru acele zile.+Ci Iisus le-a răspuns: Pot oare fiii nunţii să ajuneze, până când este mirele cu ei? Câtă vreme au pe mirele cu ei, nu pot să ajuneze.-SUcenicii lui Ioan şi Fariseii erau postitori şi au venit şi i-au zis lui: De ce ucenicii lui Ioan şi ucenicii Fariseilor postesc, iar ucenicii tăi nu postesc?2]Dar auzind Iisus, a rostit către ei: Nu cei sănătoşi au nevoie de doftor, dar cei ce pătimesc. N’am venit să chem pe drepţi, ci pe păcătoşi, la pocăinţă.s_Cum şi Cărturari de-ai Fariseilor. Deci, văzând aceştia că mănâncă împreună cu vameşii şi cu păcătoşii, au zis către ucenicii lui: împreună cu vameşii şi cu păcătoşii mănâncă şi bea învăţătorul vostru?9kŞi aşa a fost că pe când şedea Iisus în casa lui Levi, mulţi vameşi şi păcătoşi au şezut la masă cu el şi cu ucenicii lui. Că erau mulţi şi mergeau după el,  Şi trecând văzu pe Levi al lui Alfeu, şezând la vamă, şi-i zise: Vino după mine. Iar el, sculându-se, a mers după el.m S Şi din nou a ieşit la ţărmul mării. Iar tot norodul venea la el şi le dădea învăţătură.F  Şi s’a sculat şi pe loc luându-şi patul a ieşit afară, înaintea tuturor, încât erau toţi uimiţi şi preamăreau pe Dumnezeu, zicând că aşa lucruri n’am văzut niciodată.G  Ţie zic: scoală-te, ia-ţi patul tău şi mergi la casa ta.s _ Ci ca să ştiţi că Fiul omului are pe pământ putere ca să ierte păcatele – a zis slăbănogului:  Ce este mai lesne: a zice slăbănogului: iartă-se ţie păcatele tale, sau a zice: scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă?Şi pe dată cunoscând Iisus, cu duhul lui, că aşa gândesc ei întru sine, le-a grăit: De ce cugetaţi aceasta în inimile voastre?ucPentru ce vorbeşte acesta astfel? El huleşte. Cine poate să ierte păcatele, fără numai unul Dumnezeu?Z-Dar erau acolo unii dintre cărturari, care şedeau şi cugetau în inimile lor:lQAtunci văzând Iisus credinţa lor, i-a zis slăbănogului: Fiule, iartă-se ţie păcatele tale.A{Ci neputând, din pricina mulţimii, să se apropie de el, au desfăcut podina învelitoarei, unde era Iisus, şi prin spărtură au lăsat în jos patul în care zăcea slăbănogul.LŞi vin şi aduc la el un slăbănog pe care-l purtau patru inşi.wŞi s’au adunat aşa de mulţi că nu mai era loc nici înaintea uşii, şi le grăia lor cuvântul împărăţiei.Z /Intrând iarăşi în Capernaum, după câteva zile, s’a auzit că este acasă.n W-Dar el ieşind de acolo a început să spună mult şi tare şi să răspândească vorba, încât Iisus nu mai putea să intre pe faţă în oraş, ci stătea afară, în locuri pustii, şi venea lumea la el din toate părţile.%~ E,Şi i-a zis: Vezi, nimănui nimic să nu spui, ci mergi de te arată preotului şi adu, pentru curăţirea ta, ceea ce a rânduit Moise, spre mărturie lor.;} s+Şi poruncindu-i cu asprime l-a scos pe loc afară,b| ?*Şi când a zis aşa, în clipa aceea s’a depărtat lepra de la el şi s’a curăţit.{{ q)Iar lui Iisus făcândui-se milă, a întins mâna lui şi s’a atins de el şi i-a zis: Voiesc, curăţeşte-te.z (Ci un lepros a venit la el, rugându-l şi căzând în genunchi înaintea lui şi zicându-i: De voieşti, poţi să mă curăţeşti.my U'Şi a purces propovăduind prin sinagogile lor, în toată Galileia şi pe demoni îi scotea afară. x &Ci el răspuns-a lor: Să mergem aiurea prin târgurile învecinate, ca să propovăduesc şi acolo, căci pentru aceasta am venit.=w w%Şi aflându-l, i-au grăit: Toţi te caută pe tine.;v s$Dar a mers după el Simon şi cei ce erau cu Simon.yu m#Iar a doua zi, foarte de cu noapte sculându-se, a ieşit şi s’a dus într’un loc pustiu şi se ruga acolo.6t g"Şi a tămăduit pe mulţi care pătimeau de fel de fel de boale şi demoni mulţi a scos afară. Iar pe demoni nu-i lăsa să vorbească pentru că-l ştiau că e Christos.8s m!Şi era tot oraşul, laolaltă, adunat la uşă.mr U Iar când s’a făcut seară şi soarele apusese, au adus la el pe toţi bolnavii şi demonizaţii.lq SCi venind la ea, a ridicat-o, apucând-o de mână. Şi au lăsat-o frigurile şi ea le slujea lor.[p 1Iar soacra lui Simon zăcea, prinsă de friguri, şi atunci i-au vorbit despre ea.no WDupă ce-au ieşit din sinagogă, au venit în casa lui Simon şi a lui Andrei, cu Iacov şi cu Ioan.bn ?Iar vestea lui s’a răspândit curând pretutindeni, în toată împrejurimea Galileii.Tm #Şi s’au spăimântat toţi, cât se întrebau între ei şi ziceau: Ce este aceasta? Şi ce este această învăţătură nouă? Că şi duhurilor necurate le porunceşte cu putere şi ascultă de el.Xl +Şi scuturându-l duhul cel necurat şi strigând cu glas mare a ieşit din el.Gk  Iar Iisus l-a certat şi i-a zis: Amuţeşte şi ieşi din el.j Şi zicea: Ce avem noi cu tine, Iisuse Nazarinene? Ai venit ca să ne pierzi. Te ştim cine eşti, tu sfântul lui Dumnezeu.Ki Acum, era în sinagoga lor un om cu duh necurat, care striga tare,h }Şi erau uimiţi de învăţătura lui. Căci îi învăţa pe ei ca acel ce are putere, iar nu în felul cărturarilor.bg ?Şi venind în Capernaum a început numaidecât să-i înveţe, Sâmbăta, în sinagogă.f Şi i-a chemat pe ei îndată. Iar ei, lăsând pe tatăl lor Zevedeu în corabie, cu simbriaşii lor, s’au dus după el.e Puţin mai departe de acolo a văzut pe Iacov al lui Zevedeu, şi pe Ioan. fratele lui. Ci ei erau în corabie şi-şi dregeau mrejele.Gd  Iar ei au lăsat numaidecât mrejele lor şi au mers după el.`c ;Şi le-a grăit Iisus: Veniţi după mine şi vă voi face să fiţi pescari de oameni.b /Şi umblând pe lângă Marea Tiberiadei, a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, pe când aruncau mreaja în mare, că erau pescari.ya mS’a împlinit vremea şi s’a apropiat împărăţia lui Dumnezeu. Pocăiţi-vă şi credeţi în evanghelie.{` qDupă ce Ioan fu prins, Iisus veni în Galileia, propovăduind evanghelia împărăţiei lui Dumnezeu şi zicând: _   Şi fost-a în pustie patruzeci de zile, ispitindu-se de către Satana. Şi era împreună cu fiarele, iar îngerii îi slujeau.1^ _ Iar Duhul l-a mânat degrabă în pustie.Z] / Şi glas porni din ceruri: Tu eşti fiul meu cel iubit, întru tine bine am voit.p\ [ Şi îndată ieşind din apă a văzut cerurile deschise şi Duhul ca un porumbel pogorînd asupra lui,u[ e Şi fost-a în acele zile că Iisus a venit din Nazaretul Galileii şi s’a botezat în Iordan, de la Ioan.SZ !Eu v’am botezat pe voi cu apă, el însă vă va boteza cu Duhul Sfânt.*Y OŞi propovăduia, zicând: Vine în urma mea cel ce este mai tare decât mine, căruia nu sunt vrednic să mă plec şi să-i desleg cureaua încălţămintelor.X 5Ci Ioan era îmbrăcat cu veşmânt de păr de cămilă, avea cingătoare de piele împrejurul mijlocului şi mânca lăcuste şi miere sălbatică.W /Şi au ieşit la el tot ţinutul Iudeii şi toţi cei din Ierusalim şi se botezau de către el, în apa Iordanului, mărturisindu-şi păcatele.qV ]Aşa a fost Ioan, botezând în pustie şi propovăduind botezul pocăinţei întru iertarea păcatelor.dU CGlasul celui ce strigă în pustie: Gătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările lui,uT ePrecum este scris în proroci: Iată eu trimit îngerul meu înaintea feţei tale care va pregăti calea ta;ES Începutul Evangheliei lui Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu.R1Învăţându-i să păzească toate câte v’am poruncit vouă, şi iată eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.QDrept aceea, mergând învăţaţi toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh,qP[Şi apropiindu-se Iisus le-a vorbit lor, zicând: Datu-mi-s’a toată puterea în cer şi pe pământ.UO#Şi dacă l-au văzut pe el, s’au închinat lui, iar unii s’au îndoit.bN=Iar cei unsprezece ucenici au mers în Galileia, la muntele unde le rânduise lor Iisus; MEi luară argintii şi făcură precum i-au învăţat. Şi s’a răspândit vorba aceasta între Iudei, până în ziua de azi.uLcIar de se va auzi aceasta la procuratorul, noi îl vom îndupleca şi pe voi fără de grijă vă vom face._K7 Zicând: Spuneţi că ucenicii lui, venind noaptea, l-au furat, pe când noi dormeam;nJU Atunci ei adunându-se împreună cu bătrânii şi ţinând sfat au dat bani din destul ostaşilor,}Is Iar dacă au plecat ele, iată unii din străjeri venind în oraş au spus arhiereilor toate cele ce s’au făcut.H! Atunci Iisus le-a zis: Nu vă temeţi. Duceţi-vă şi daţi de veste fraţilor mei, ca să meargă în Galileia, şi acolo mă vor vedea.>Gu Dar când mergeau ca să vestească pe ucenici, iată Iisus le-a întâmpinat şi le-a zis: Bucuraţi-vă. Ci ele venind aproape au cuprins picioarele lui şi s’au închinat lui.FIar ele au plecat în sârg de la mormânt şi cu frică şi cu bucurie mare au alergat ca să vestească pe ucenicii lui.7EgDuceţi-vă degrabă şi spuneţi ucenicilor lui că s’a sculat din morţi şi iată merge înaintea voastră în Galileia; acolo îl veţi vedea. Iată v’am spus vouă.^D5Nu este aici, că s’a sculat precum a zis; veniţi de vedeţi locul unde a zăcut.zCmIar îngerul vorbind femeilor le-a zis: Nu vă temeţi voi, că ştiu că pe Iisus cel răstignit îl căutaţi.TB!Şi de frica lui s’au cutremurat străjerii şi s’au făcut ca morţi.gAGŞi înfăţişarea lui era luminoasă ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca omătul. @Şi iată s’a făcut cutremur mare, că îngerul Domnului pogorînd din cer a venit, a rostogolit piatra şi a stat deasupra ei.? 5Târziu, Sâmbătă noaptea, când se lumina de ziua întâia a săptămânii, a venit Maria Magdalina şi cealaltă Marie, ca să vadă mormântul.V>%BIar ei ducându-se au întărit mormântul cu pază şi au pecetluit piatra.W='ACi Pilat le-a grăit: Aveţi păzitori; mergeţi şi întăriţi cum ştiţi.p<Y@Deci porunceşte ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva ucenicii lui să vie şi să-l fure şi să spună poporului: S’a sculat din morţi. Şi va fi rătăcirea de pe urmă mai rea decât cea dintâi.;?Şi i-au zis: Doamne, ne-am adus aminte că acel amăgitor a spus, fiind încă în viaţă: După trei zile mă voi scula.r:]>A doua zi care este după Vineri (Sâmbătă), s’au adunat mai marii preoţilor şi Fariseii la Pilat.j9M=Iar acolo era Maria Magdalina şi cealaltă Marie, stând în faţa locului unde l-au îngropat.8'<Şi I-apus într’un mormânt nou al lui, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la uşa gropniţei şi s’a dus.K7;Iar Iosif luând trupul l-a înfăşurat în giulgiu curat de in,e6C:Acesta ducându-se la Pilat a cerut trupul lui Iisus. Atunci Pilat a poruncit să i se dea.~5u9Iar în amurgul zilei, veni un om bogat, de fel din Arimateia, cu numele Iosif, care era şi el ucenic al lui Iisus.r4]8Intre care era Măria Magdalina şi Măria, muma lui Iacob şi a lui Iosif, şi muma fiilor lui Zevedeu.o3W7Şi erau acolo multe femei, privind de departe, care urmaseră din Galileia pe Iisus şi îl serveau.E26Iar sutaşul şi cei ce împreună cu el păzeau pe Iisus, văzând cutremurul şi cele ce s’au făcut, s’au înfricoşat foarte şi au zis: Cu adevărat Fiul lui Dumnezeu era acesta!p1Y5Şi ieşind din morminte, după învierea lui, intrară în cetatea sfântă şi se arătară multora.[0/4Mormintele se deschiseră şi multe trupuri ale sfinţilor adormiţi se sculară./3Şi iată, catapeteasma templului se sfâşie în două, de sus până jos, iar pământul se cutremură şi stâncile se despicară.I. 2Ci Iisus strigând încă o dată cu glas mare şi-a dat duhul.T-!1Iar ceilalţi ziceau: Lasă, să vedem dacă vine Ilie să-l mântuiască.,0Iar unul dintre ei alergă îndată şi luând un burete îl umplu de oţet, îl puse într’o trestie şi-i dădu să bea.[+//Oarecare dintre cei ce stăteau acolo, auzind ziceau: Pe Ilie îl strigă acesta.)*K.Iar către ceasul al nouălea, a strigat Iisus cu glas mare zicând: Eli, Eli, lama sabahtani! adică Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m’ai părăsit?q)[-Ci de la ceasul al şaselea s’a făcut întuneric peste tot pământul, până la ceasul al nouălea;Y(+,În acelaşi chip, îl ocărau şi tâlharii cei împreună răstigniţi cu el.p'Y+Increzutu-s’a în Dumnezeu. Să-l scape acum, dacă vrea cu el! Căci a zis: Sunt Fiul lui Dumnezeu.)&K*Pe alţii i-a mântuit, iar pe sine nu poate să se mântuiască! Dacă este împăratul lui Israil, pogoare-se acum de pe cruce, şi vom crede într’însul.j%M)Aşijderea şi mai marii preoţilor râdeau de el, cu Cărturarii şi cu bătrânii, şi ziceau:%$C(Zicând: Tu cel ce dărâmi templul şi în trei zile îl clădeşti, mântueşte-te pe tine însuţi! De eşti Fiul lui Dumnezeu, pogoară-te de pe cruce!?#y'Iar trecătorii îl huleau şi clătinau capetele lor,w"g&Tot atunci, răstigniţi au fost împreună cu el doi tâlhari, unul de-a-dreapta şi celălalt de-a-stânga.c!?%Iar deasupra capului i-au pus în slove vina lui: Acesta este Iisus împăratul Iudeilor.7 i$Apoi ostaşii au stat jos şi-l păzeau acolo.^5#Iar după ce l-au răstignit, au împărţit veşmintele lui, aruncând sorţi ca să se împlinească ceea ce s’a zis de prorocul: Impărţit-au hainele mele loruşi, iar pentru cămaşa mea au aruncat sorţi.R"I-au dat să bea vin amestecat cu fiere, dar gustând nu a voit să bea._7!Şi dacă au venit la locul numit Golgota, ceea ce însemnează: locul căpăţânii,zm Ieşind cu el afară, au găsit pe un om din Chirene cu numele Simon; pe acesta l-au silit să ducă crucea lui.  Iar după ce l-au batjocorit, l-au dezbrăcat de hlamidă, l-au îmbrăcat cu hainele lui şi l-au dus ca să-l răstignească.I Şi scuipând asupra lui, luau trestia şi-l băteau peste cap.?wŞi împletind o cunună de spini i-au pus-o pe cap şi în mâna lui cea dreaptă trestie, apoi îngenunchind înaintea lui râdeau de el zicând: Bucură-te, împăratul Iudeilor!LŞi l-au dezbrăcat de hainele lui şi i-au pus o hlamidă roşie.ucIară ostaşii procuratorului, luând cu ei pe Iisus, în pretoriu, au adunat în jurul lui toată cohorta.`9Atunci l-a liberat pe Baraba, iar pe Iisus l-a biciuit şi l-a dat să fie răstignit.iKIar tot poporul a răspuns şi a zis: Sângele lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri![/Deci, văzând Pilat că nimic nu foloseşte, ci mai mare turburare se face, a luat apă, s’a spălat pe mâini înaintea mulţimii şi a rostit: Nevinovat sunt eu de sângele acestui drept. Voi veţi vedea.taA zis iarăşi Pilat: Dar ce rău a făcut? Ei însă mai cu prisos strigau şi ziceau: Răstignească-se!|qAtunci Pilat le zise: Dar ce voi face cu Iisus, ce se chiamă Christos? Răspund cu toţii: Să se răstignească!Procuratorul luând cuvântul i-a întrebat: Pe care voiţi, din amândoi, să vi-l las vouă slobod? Iar ei răspunseră: Pe Baraba.wÎnsă mai marii preoţilor si bătrânii înduplecară gloatele ca să ceară pe Baraba, iar pe Iisus să-l piardă.8iŞi pe când stătea Pilat în scaunul de judecată, femeia lui trimis-a lui acest cuvânt: Nimic să nu aibi cu dreptul acela; căci mult am suferit, azi, în vis pentru el.;qCă ştia că din răutate l-au dat în mâna lui. Ci adunaţi fiind laolaltă, Pilat le zise: Pe care voiţi să vi-l las vouă slobod, pe Baraba sau pe Iisus, care se zice Christos?A }Şi aveau atunci un vinovat vestit care se numea Baraba. La sărbătoarea Paştilor, procuratorul avea obiceiul să dea drumul pentru popor, la un întemniţat pe care-l voiau ei.a ;Însă nu i-a răspuns lui nici un singur cuvânt, încât procuratorul se mira foarte.L  Atunci i-a zis Pilat: Nu auzi câte mărturisesc ei împotriva ta?nU Dar la pârile aduse lui de către mai marii preoţilor şi de către bătrâni nu răspundea nimic.3 Iar Iisus stătea înaintea procuratorului. Şi l-a întrebat procuratorul, zicând: Tu eşti împăratul Iudeilor? Ci Iisus i-a răspuns: Tu zici.O Şi i-au dat pe ţarina olarului, după cum mi-a rânduit mie Domnul.5c Atunci s’a împlinit cuvântul spus de Ieremia prorocul, care zice: Şi au luat cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit, care s’a drămuit de fiii lui Israil._7Pentru aceea s’a numit ţarina aceea Ţarina Sângelui, până în ziua de astăzi.zmŞi după ce au luat înţelegere împreună, au cumpărat cu ei Ţarina Olarului pentru îngroparea streinilor.  Iar mai marii preoţilor luând banii ziseră: Nu se cuvine să-i punem în vistieria templului, deoarece sunt preţ de sânge.^5Ci el, aruncând argintii în templu, a plecat. Apoi s’a dus şi s’a spânzurat.xiZicând: Greşit-am de am vândut sânge nevinovat. Ei îi răspunseră: Ce ne priveşte pe noi? Tu vei vedea.(IAtunci Iuda, cel ce l-a vândut, văzând că a fost osândit la moarte, s’a căit şi a adus înapoi arhiereilor şi bătrânilor cei treizeci de arginţi,S~Apoi legându-l l-au dus şi l-au predat lui Ponţiu Pilat, procuratorul.} Iar în faptul dimineţii, toţi Mai marii preoţilor şi bătrânii poporului au ţinut un sfat împotriva lui Iisus, ca să-l omoare.6|eKAtunci Petru îşi aduse aminte de cuvântul lui Iisus care zisese: Mai nainte de a cânta cocoşul, te vei lepăda de mine de trei ori. Şi ieşind afară plânse cu amar.u{cJAtunci el începu să se blesteme şi să se jure: Nu cunosc pe omul acesta. Şi deodată cântă cocoşul.1z[IPeste o clipă însă, se apropiară cei ce stăteau în preajmă şi-i ziseră lui Petru: Cu adevărat şi tu eşti dintre ei, căci şi vorbirea ta te dă pe faţă.Uy#HŞi încă o dată Petru tăgădui cu jurământ: Nu cunosc pe omul acesta.xwGDar când ieşi la poartă, îl văzu altă servitoare şi zise celor de acolo: Şi acesta era cu Iisus Nazarineanul.OwFEl însă tăgădui înaintea tuturor zicând: Nu ştiu ce vorbeşti.yvkEPetru stătea afară în curte. Dar o servitoare se apropie de el şi-i zise: Şi tu erai cu Iisus Galileianul.NuDŞi ziceau: Profeţeşte-ne,Christoase, cine este cel ce te-a lovit.bt=CAtunci au scuipat în obrazul lui şi l-au bătut cu pumnii, iar unii îi dădeau palme.KsBCe socotiţi? Iar ei răspunzând au zis: Este vinovat de moarte.r3AAtunci arhiereul îşi sfâşie veşmintele zicând: Hulă a adus lui Dumnezeu! Ce trebuinţă mai avem de martori? Iată acum aţi auzit hula lui. q9@Ci Iisus i-a răspuns: Tu ai zis-o. Şi vă spun încă: de acum veţi vedea pe Fiul omului şezând de-a-dreapta puterii şi venind pe norii cerului.+pO?Dar Iisus a tăcut din gură. Atunci arhiereul vorbind iarăşi a zis: Juru-te pe Dumnezeul cel viu, să ne spui nouă de eşti tu Christosul, Fiul lui Dumnezeu.xoi>Sculându-se arhiereul l-a întrebat: Nu răspunzi nimic la ceea ce mărturisesc împotriva ta aceşti oameni?onW=Şi ziseră: Acesta a grăit: Pot să dărâm locaşul lui Dumnezeu şi în trei zile să-l clădesc.fmE<Şi nu găseau, deşi veniseră mulţi martori mincinoşi. În urmă se înfăţişară doi,~lu;Iar mai marii preoţilor, bătrânii şi tot sinedriul căutau mărturie mincinoasă împotriva lui ca să-l omoare.k3:Ci Petru îl urma de departe până a ajuns la curtea arhiereului şi pătrunzând înăuntru a şezut printre servitori, ca să vadă sfârşitul.xji9Cei care îl prinseseră pe Iisus l-au dus la Caiafa arhiereul, unde erau adunaţi cărturarii şi bătrânii. i 8Dar toate acestea s’au făcut ca să se împlinească scripturile prorocilor. Atunci toţi ucenicii l-au lăsat şi au fugit.Jh 7În ora aceea zise Iisus mulţimii: Ca la un tâlhar ieşit-aţi cu săbii şi cu suliţe ca să mă prindeţi. În fiecare zi şedeam în templu şi învăţam şi n’aţi pus mâna pe mine.Og6Dar cum se vor împlini scripturile, după care aşa trebuie să fie? f5Au gândeşti că nu pot să rog pe Tatăl meu şi să-mi pună mie acum nainte mai mult decât douăsprezece legiuni de îngeri?tea4Dar atunci Iisus i-a zis: întoarce sabia ta la locul ei, căci toţi cei ce iau sabia de sabie vor pieri. d3Şi iată unul dintre cei ce erau cu Iisus întinzând mâna a tras sabia şi lovind pe servitorul arhiereului i-a tăiat urechea.c2Ci Iisus grăit-a lui: Prietene, pentru ce-ai venit, îndeplineşte. Atunci apropiindu-se ei au pus mâinile pe Iisus şi l-au prins.qb[1Deci, venind în clipa ceea cu degrabă la Iisus, zise: Bucură-te, învăţătorule! Şi l-a sărutat.qa[0Iar vânzătorul le-a fost dat un semn zicând: Pe care-l voi săruta, acela este: puneţi mâna pe el.R`/Şi pe când vorbea încă, iată sosit-a Iuda, unul dintre cei doisprezece, şi împreună cu el gloată multă, cu săbii şi cu fuşti, trimişi de mai marii preoţilor şi de bătrânii poporului.M_.Sculaţi-vă să mergem, iată s’a apropiat cel ce m’a vândut.(^I-Atunci a venit la ucenici şi le-a zis: Dormiţi de acum şi vă odihniţi! Iată s’a apropiat ceasul. Şi Fiul omului este dat în mâinile păcătoşilor.k]O,Şi lăsându-i s’a dus încă o dată şi a treia oară s’a rugat, acelaşi cuvânt zicând.[\/+Şi din nou venind, îi află pe ei adormiţi, căci ochii lor erau îngreuiaţi.*[M*Iarăşi, ducându-se a doua oară, s’a rugat zicând: Părintele meu, dacă nu este cu putinţă să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-se voia ta.}Zs)Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios.Y!(Ci venind la ucenici, i-a găsit pe ei dormind şi i-a zis lui Petru: Astfel n’aţi avut putere un singur ceas să priveghiaţi cu mine!]X3'Şi mergând puţin mai nainte, a căzut cu faţa la pământ, rugându-se şi zicând: Părintele meu, de este cu putinţă, treacă de la mine paharul acesta, însă nu precum voiesc eu, ci precum voieşti tu.Wy&Iar lor le-a zis: întristat este sufletul meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu mine.zVm%Şi luând cu sine pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a început să se întristeze şi să se turbure.)UK$Atunci Iisus a mers dimpreună cu ucenicii la un loc ce se cheamă Ghetsemane şi a zis către ei: Şedeţi aici, până ce mă voi duce colo şi mă voi ruga.T{#Petru însă rosteşte: Şi de ar fi să mor împreună cu tine, nu te voi tăgădui. Şi toţi ucenicii au zis la fel.S"Iisus îi răspunse: Adevăr grăiesc ţie că noaptea aceasta, mai nainte de cântatul cocoşului, de trei ori te vei lepăda de mine.xRi!Ci Petru, luând cuvântul, zis-a lui: Dacă toţi se vor sminti întru tine, eu niciodată nu mă voi sminti.LQ Dar după învierea mea, voi merge mai nainte de voi în Galileia.&PEAtunci Iisus grăit-a către ei: Toţi vă veţi sminti întru mine în noaptea aceasta, căci scris este: Bate-voi păstorul şi se vor risipi oile turmei.HO Şi după ce cântară laude, ieşiră la Muntele Măslinilor."N=Ci vă spun vouă, nu voi mai bea de acum din acest rod al viei, până în ziua aceea când îl voi bea cu voi, nou, întru împărăţia Tatălui meu. #U~~.}}1||{{Ozzfyysyxx6wwvvDuu`ttss rr9qq?pvp oonnOmmm>l}kk:jjwjiwhhdgg_gff'ee@dd(ccqbbYaaB``K__^^ ]]'\[RZZ=YYSXXoWVVvVU9TT\SSCRRAQPP[OOJNNNMMXLL%KK;JJIHHHGGFF}FEE#DDkCCABB!AA`A@??%>>=G<;;::l99688J77G766 55P44]43=22H11100g//y...--,i++r**))l)((G''(&&o%%$$w##D#"!! ~9r%PPysk"t8J) $ g  : BZ#<@q +Şi de te sminteşte mâna ta, taie-o, că mai bine îţi este ţie ciung să intri în viaţă, de cât amândouă mâinile având să te duci în Gheena, în focul cel nestins,Y )Iar oricine vă va da să beţi fie şi un pahar de apă, în numele meu, fiindcă sunteţi ai lui Christos, adevăr grăiesc vouă că nu-şi va pierde răsplata sa.:=o (Cine nu este împotriva noastră este pentru noi.%<C 'Iisus însă răspunse: Nu-l opriţi, căci nu e nimeni care, făcând minuni în numele meu, să poată, degrabă după aceea, să mă vorbească de rău.2;] &Ci Ioan zise către el: Învăţătorule, am văzut pe unul izgonind demoni în numele tău, dar care nu mergea după noi şi l-am oprit, pentru că nu merge după noi.2:] %Oricine va primi în numele meu pe unul din aceşti copii pe mine mă primeşte; şi oricine mă primeşte nu pe mine mă primeşte, dar pe cel ce m’a trimis pe mine.Y9+ $Şi luând un copil l-a pus în mijlocul lor, l-a luat în braţe şi a rostit:.8U #Atunci Iisus şezând jos a chemat pe cei doisprezece şi le-a zis: De voieşte vre-unul să fie întâiul, va fi cel din urmă dintre toţi şi slujitorul tuturor.v7e "Ei însă n’au răspuns nimic. fiindcă pe care se priciseră unul cu altul, cine dintre ei este mai mare.y6k !Şi au venit în Capernaum, iar când a fost intrat în casă, i-a întrebat: Ce vorbeaţi între voi, pe drum?K5 Dar ei nu înţelegeau cuvântul şi se temeau ca să-l întrebe.*4M Căci învăţa pe ucenici săi şi le spunea că Fiul omului se va da în mâinile oamenilor şi-l vor omorî, iar după ce-l vor omorî, a treia zi va învia.Y3+ Şi ieşind ei de acolo străbăteau Galileia, dar el nu voia să ştie nimeni.t2a El le-a zis: Acest soi de demoni cu nimic nu poate fi scos afară, fără numai cu rugăciune şi cu post.{1o Iar după ce a intrat în casă, ucenicii lui l-au întrebat, laoparte: Pentru ce noi n’am putut să-l izgonim?Z0- Ci Iisus l-a apucat de mână şi l-a ridicat, iar el s’a sculat în picioare. / Atunci răcnind şi zguduindu-l cu putere, duhul a ieşit afară, iar copilul a rămas ca mort, încât mulţi ziceau că a murit.:.m Iar Iisus văzând că mulţimea dă năvală, a certat duhul cel necurat, zicându-i: Duh mut şi surd, eu îţi poruncesc, ieşi afară din copil şi să nu mai intri în el.i-K Atunci tatăl copilului a strigat cu lacrimi şi a zis: Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele.^,5 Iisus zise către el: De poţi crede, toate sunt cu putinţă pentru cel credincios.+ De multe ori l-a aruncat şi în foc şi în apă, ca să-l piardă. Ci de poţi ceva, ajută-ne nouă, fie-ţi milă de noi.~*u Şi l-a întrebat pe tatăl copilului: Câtă vreme este de când i-a venit aceasta? Iar el a răspuns: Din pruncie.) Şi l-au adus la el. Ci văzându-l pe Iisus, duhul numaidecât a zguduit pe copil şi căzând la pământ se zvârcolea şi spumega.(# Atunci el răspunzând lor a zis: O, neam necredincios, până când voi fi cu voi? Până când vă voi răbda pe voi? Aduceţi-l la mine.;'o Şi ori unde-l apucă, îl zdrobeşte şi face spume la gură şi scrâşneşte din dinţi şi înţepeneşte. Şi am zis ucenicilor tăi să-l scoată afară, dar n’au putut.t&a Şi i-a răspuns lui unul din mulţime: Învăţătorule. am adus la tine pe fiul meu care are un duh mut.K% Ci Iisus a întrebat pe cărturari: ce pricină lămuriţi cu ei?p$Y Iar toată acea mulţime, îndată ce l-a văzut, uimită şi bucuroasă, a alergat să i se închine.v#e Când au venit jos la ucenici, au văzut mulţime mare împrejurul lor şi pe cărturari sfădindu-se cu ei.t"a Dar vă zic vouă că Ilie a şi venit şi au făcut cu el toate câte au voit, după cum scrie despre el.L! Atunci el le-a răspuns: Ilie cu adevărat, mai întâi venind, întocmeşte iarăşi toate, tot aşa cum este scris despre Fiul omului, ca să pătimească mult şi să fie socotit drept nimic.| q Şi l-au întrebat pe el şi au zis: Pentru ce zic Fariseii şi Cărturarii că trebue să vină mai întâi Ilie?oW Iar ei au ţinut cuvântul întru sine, întrebându-se înde ei ce însemnează a învia din morţi?+ Şi pogorîndu-se ei din munte le-a poruncit ca nimănui să nu spună cele ce văzuseră, fără numai când Fiul omului va învia din morţi.pY Dar, deodată, uitându-se împrejur n’au mai văzut pe nimeni, fără numai pe Iisus, singur cu ei.' Şi s’a făcut un nor care i-a învăluit, iar un glas din nor a venit zicând: Acesta este fiul meu cel iubit, pe acesta să-l ascultaţi.E Căci nu ştia ce să spună, fiindcă era plin de spaimă.$A Şi începând Petru zis-a lui Iisus: Rabi, bine este nouă ca să fim aici; de aceea să facem trei colibe, ţie una şi lui Moise una, şi lui Ilie una.[/ Atunci li s’a arătat Ilie împreună cu Moise şi stăteau de vorbă cu Iisus.y Şi veşmintele lui s’au făcut strălucitoare, prea albe ca omătul, cum nălbitor nu poate nălbi la fel, pe lume.:m Iar după şase zile a luat Iisus cu sine pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi i-a dus într’un munte înalt, pe ei singuri deosebi, şi s’a schimbat la faţă înaintea lor.= u Apoi a rostit către ei: Adevăr grăiesc vouă că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere.R&Iar cine se va ruşina de mine şi de cuvintele mele, în neamul acesta pre-curvar şi păcătos, şi Fiul omului se va ruşina de el, când va veni întru mărirea Tatălui său, cu sfinţii îngeri.D%Ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul lui?[/$Ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul?!;#Că cine va voi să-şi mântuiască sufletul îl va pierde; iar cine va pierde sufletul său, pentru mine şi pentru evanghelie, acela îl va mântui..U"Apoi a chemat la sine mulţimea împreună cu ucenicii şi le-a zis: Oricine voieşte să vie după mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze.P!Dar Iisus întorcându-se şi uitându-se la ucenicii săi, a certat pe Petru şi i-a zis: Mergi înapoia mea, Satana! că tu nu cugeti cele ce sunt ale lui Dumnezeu, dar cele ce sunt ale oamenilor.lQ Şi spunea acest cuvânt pe faţă. Atunci Petru, luându-l la sine, a început să-l dojenească.X)Apoi a început să-i înveţe că Fiul omului trebue să pătimească mult şi să fie urgisit de bătrâni, de mai marii preoţilor şi de cărturari şi să fie omorît, iar după trei zile să învieze.K Ci el le-a dat poruncă să nu spună nimănui aceasta despre el.t aAtunci el i-a întrebat: Dar voi cine îmi ziceţi că sunt? Răspunzând Petru zis-a lui: Tu eşti Mesia. Ei au răspuns lui şi au zis: Unii spun că eşti Ioan Botezătorul, alţii că eşti Ilie, iar alţii că eşti unul dintre profeţi.* MŞi a ieşit Iisus şi ucenicii lui prin satele din preajma Chesariei lui Filip. Şi pe drum a întrebat pe ucenici grăindu-le: Cine îmi zic oamenii că sunt?d AApoi l-a trimis la casa sa, zicându-i: Să nu intri în sat, nici să spui cuiva din sat.1După aceea şi-a pus încă o dată mâinile pe ochii lui şi atunci a văzut bine şi s’a îndreptat, căci prindea cu ochiul toate, lămurit.jMCi el deschizând ochii a răspuns: zăresc pe oameni cum umblă, dar îi văd ca nişte copaci.*MAtunci Iisus luând pe orb de mână l-a scos afară din sat şi scuipând în ochii lui şi punându-şi mâinile peste el, l-a întrebat dacă zăreşte ceva.iKDupă aceea au venit la Betsaida. Şi au adus la el un orb şi l-au rugat să se atingă de el./YAtunci el le-a zis: Tot nu pricepeţi?  Şi când cu cele şapte pâini la cei patru mii de oameni, câte coşuri pline de fărămituri aţi luat? Răspund ei: Şapte. 9Când am frânt cele cinci pâini, la cei cinci mii de oameni, atunci câte coşuri pline de fărămituri aţi luat? Răspund ucenicii: Douăsprezece._7Aveţi ochi şi nu vedeţi, urechi aveţi şi nu auziţi, şi nu vă aduceţi aminte,-SŞi Iisus înţelegând le-a zis: Ce vă gândiţi că n’aveţi pâine? Tot nu vă daţi seama, nici nu pricepeţi? Atât de învârtoşată este inima voastră?hIIar ei îşi dădeau cu socoteala unii către alţii: Aceasta o zice fiindcă n’avem pâine.s~_Şi Iisus le-a poruncit zicând: Căutaţi de vă păziţi de aluatul Fariseilor şi de aluatul lui Irod.Y}+Dar ucenicii au uitat să ia pâine şi numai o pâine aveau cu ei în corabie.X|) Şi lăsându-i a intrat iarăşi în corabie şi a trecut de cealaltă parte.{# Dar Iisus, suspinând în cugetul său, a zis: Pentru ce neamul acesta cere semn? Adevăr grăiesc vouă că nu se va da semn acestui neam.zy Şi Fariseii au ieşit înaintea lui şi au început a se prici cu el şi a-l ispiti, cerând să le dea semn din cer.by= Apoi curând a intrat în corabie cu ucenicii săi şi a venit în părţile Dalmanutei.Sx Iar cei ce au mâncat erau ca la patru mii. După aceea, le-a dat drumul.dwAŞi au mâncat şi s’au săturat şi au luat şapte coşuri cu prisosul fărămiturilor.`v9Şi aveau şi puţin peşte mic. Şi binecuvântând, l-au pus înainte şi pe acesta.OuAtunci a poruncit mulţimii să şază jos pe pământ. Şi luând cele şapte pâini a mulţumit, a frânt şi a dat ucenicilor săi, ca să le pună înainte. Şi ei le-au pus mulţimii înainte.PtEl însă i-a întrebat: Câte pâini aveţi? Răspuns-au lui: Şapte.vseUcenicii lui i-au răspuns: De unde putea-va cineva să-i sature pe aceştia cu pâine, aici în pustietate?sr_Şi de le voi da drumul acasă nemâncaţi, vor lâncezi pe drum, că unii dintre ei au venit de departe.|qqMilă îmi este de norod, că sunt trei zile astăzi de când aşteaptă lângă mine şi n’au ce să mănânce.p În zilele acelea, adunându-se iarăşi mulţime de norod şi neavând ce să mănânce, Iisus a chemat la sine pe ucenici şi le-a zis:o{%Şi uimindu-se peste măsură, ziceau: Toate le-a făcut bine: Pe surzi îi face să auză şi pe muţi să grăiască.n$Şi le poruncea să nu spună nimănui. Dar, cu cât le poruncea, cu atât mai vârtos ei dădeau în vileag toate minunile făcute.vme#Şi urechile lui s’au deschis, iar legătura limbii lui degrabă s’a deslegat, aşa încât vorbea bine.cl?"Şi căutând la cer, a suspinat şi a zis lui: Efata! ceea ce însemnează: deschide-te.{ko!Iisus l-a luat din mulţime, laoparte, şi-a pus degetele în urechile lui şi scuipând s’a atins de hmba lui.djA Atunci i-au adus un surd, care era şi mut, şi l-a rugat ca să-şi pună mâna peste el.i{Şi înapoindu-se din părţile Tirului, a venit, prin Sidon, spre marea Tiberiadei, prin mijlocul ţinutului Decapole.^h5Iar ea ducându-se acasă a găsit pe copilă culcată în pat, iar demonul ieşise.dgAAtunci Iisus a rostit: Pentru acest cuvânt mergi în pace. Ieşit-a demonul din fiica ta.f}Ea însă a răspuns şi i-a zis: Adevărat, Doamne, dar şi câinii, sub masă, mănâncă din fărămiturile copiilor. eDar Iisus i-a vorbit: Lasă întâi să se sature copiii. Căci nu este bine să iei pâinea copiilor şi s’o arunci câinilor.pdYIar femeia era elină, născută în Sirofenicia. Şi îl ruga să scoată afară demonul din fata ei.}csCăci îndată auzind despre el o femeie, a cărei fiică avea duh necurat, a venit şi a căzut la picioarele lui.QbDupă aceea, s’a sculat de acolo şi s’a dus în hotarele Tirului şi ale Sidonului şi a intrat într’o casă. Şi le era voia ca nimeni să nu ştie, dar n’a putut să rămână în taină.FaToate aceste lucruri rele ies dinlăuntru şi spurcă pe om.}`sPrecurviile, poftele de înavuţire, vicleniile, înşelăciunea, necumpătarea, pizma, hula, trufia, uşurătatea.n_UCăci dinlăuntru, din inima omului, purced cugetele cele rele, desfrânările, hoţiile, omorurile,B^Deci zicea. – ceea ce iese din om, aceea spurcă pe om.o]WCă nu intră în inima lui, ci în pântece, şi iese afară în cloacă, curăţind toate bucatele.\'Şi el le-a zis: Aşa dar şi voi sunteţi nepricepuţi? Nu înţelegeţi oare că tot ce intră în om, de dinafară, nu poate să-l spurce?h[IŞi când, de la mulţime, a intrat în casă, l-au întrebat ucenicii despre această pildă.2Z_De are cineva urechi de auzit, să auză.YNu este nici un lucru de dinafară care, intrând în om, să poată să-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care îl spurcă.hXIŞi chemând la el din nou mulţimea, le-a grăit: Ascultaţi la mine toţi şi înţelegeţi: W  Şi astfel desfiinţaţi cuvântul lui Dumnezeu, cu rânduiala voastră pe care aţi dat-o. Iar de felul acestora faceţi multe.YV+ Atunci, voi nu-l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl sau pentru mama sa.U% Voi însă ziceţi: Dacă un om va spune tatălui sau mamei: Corban’. adică: Afierosit-am lui Dumnezeu cu ce te-ai fi folosit de la mine,T% Căci Moise a zis: Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, şi cel ce va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa să moară negreşit.mSS Le-a zis iar: Aţi desfiinţat prea bine porunca lui Dumnezeu, ca să ţineţi rânduiala voastră.R7Că lăsând porunca lui Dumnezeu, ţineţi predania oamenilor: spălarea urcioarelor şi a paharelor şi altele ca acestea multe pe care le faceţi.ZQ-Ci în zadar mă cinstesc învăţând învăţături ce sunt porunci omeneşti.4PaDar Iisus le-a răspuns: Bine a prorocit Isaia despre voi, făţarnicilor, precum este scris: Acest popor mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de la mine.*OMDeci l-au întrebat pe el Fariseii şi Cărturarii: Pentru ce nu umblă ucenicii tăi după rânduiala bătrânilor, ci mănâncă pâinea cu mâinile necurate?NNŞi când vin din târg, dacă nu se scaldă, nu mănâncă, şi altele multe sunt pe care au apucat să le ţină, precum spălarea paharelor şi a urcioarelor şi a căldărilor şi a paturilor.MCăci Fariseii şi toţi Iudeii, dacă nu-şi spală mâinile temeinic, nu mănâncă, ţinând întru aceasta predania bătrânilor.sL_Şi au văzut pe oarecare din ucenicii lui că mănâncă pâine cu mâinile necurate, adică nespălate.fK GAtunci s’au adunat la el Fariseii şi unii dintre Cărturari, care veniseră din Ierusalim.tJa8Şi oriunde intra, în sate, sau în oraşe, sau în colibe, puneau la răspântii pe cei neputincioşi şi-l rugau să le îngăduiască să se atingă măcar de poala hainei sale. Şi câţi se atingeau de el se făceau sănătoşi.I 7Şi au cutreerat cu vestea tot ţinutul acela şi au început să-i aducă pe bolnavi cu tărgile, acolo unde auzeau că este.GH6Şi ieşind din corabie, au cunoscut numaidecât că este el.^G55După ce au trecut marea, au venit în laturea Ghenisaretului şi au tras la ţărm.[F/4Căci de la pâini nu pricepuseră nimic, deoarece inima lor era învârtoşată.E}3Şi s’a suit la ei în corabie şi vântul s’a potolit. Şi foarte mult şi cu prisos erau uimiţi în cugetele lor;D!2Căci toţi l-au văzut şi s’au înfricoşat. Dar îndată el a vorbit cu ei şi le-a grăit: Fiţi cu inimă. Eu sunt; nu vă temeţi.hCI1Dar ei, când l-au văzut umblând pe mare, li s’a părut că este o nălucă şi au ţipat.9Bk0Şi i-a văzut cum se munceau vâslind, că vântul le era împotrivă, şi către a patra strajă a nopţii a venit la ei umblând pe mare şi voia să treacă pe lângă ei.XA)/Şi înserându-se, era corabia în mijlocul apelor, iar pe ţărm, el singur.X@).Iar după ce s’a desfăcut de mulţime, s’a dus în munte ca să se roage.?5-Apoi a zorit pe ucenici să intre în corabie şi să meargă înaintea lui, de cealaltă parte, spre Betsaida, până ce el va da drumul mulţimii.E>,Iar cei ce au mâncat pâinile erau cinci mii de bărbaţi.j=M+Şi au luat douăsprezece coşuri pline cu fărămituri de pâine şi cu ce-a rămas din peşti.6<g*Şi au mâncat cu toţii şi s’au săturat.[;/)Apoi luând cele cinci pâini şi cei doi peşti, a căutat la cer, a binecuvântat şi a frânt pâinile şi le-a dat ucenicilor, ca să le pună înainte; asemenea şi cei doi peşti i-a împărţit tuturor.F:(Şi au şezut cete, cete, câte o sută şi câte cincizeci.c9?'Atunci el le-a poruncit să-i aşeze pe toţi în rânduri, ca la masă, pe iarbă verde.8&El însă îi întrebă: Câte pâini aveţi? Duceţi-vă şi vedeţi. Şi după ce au văzut i-au spus: Cinci pâini şi doi peşti.17[%Răspunzând el le-a zis: Daţi-le voi să mănânce. Atunci ei l-au întrebat: Să mergem să cumpărăm pâini de două sute de dinari şi să le dăm să mănânce?q6[$Dă-le drumul să se ducă prin colibele şi prin satele dimprejur ca să-şi cumpere ce să mănânce.5y#Dar vremea făcându-se târzie, ucenicii lui s’au apropiat şi i-au zis: Locul e pustiu şi de acum târzie vremea;*4M"Deci ieşind din corabie, Iisus văzu mulţimea de norod şi i se făcu milă de ei, căci erau ca nişte oi fără păstor şi începu să-i înveţe temeinic.37!Dar văzându-i că pleacă şi mulţi cunoscându-i, au alergat pe jos, de prin toate oraşele, încotro se duceau şi au sosit acolo înaintea lor.B2 Şi au plecat cu corabia spre un Ioc singuratic, deosebi.B1}Atunci el le-a zis: Veniţi voi, deosebi, în loc singuratic şi odihniţi-vă puţin. Căci mulţi erau care veneau şi mulţi care se duceau şi nu mai aveau timp nici să mănânce.h0ICi apostolii s’au adunat la Iisus şi i-au spus lui toate câte au făcut şi au învăţat.g/GIar când ucenicii lui au aflat, au venit, au luat trupul lui Ioan şi l-au pus în mormânt..Şi ducându-se, a tăiat capul lui Ioan, în temniţă, l-a adus în tipsie şi l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale.y-kŞi trimiţând în acel ceas pe paznicul temniţei, împăratul porunci a-i aduce capul lui Ioan Botezătorul.{,oCi împăratul s’a întristat adânc, dar pentru jurământ şi pentru comeseni n’a voit să o nesocotească.+%Atunci intrând cu degrabă la împăratul i-a cerut şi i-a zis: Voiesc ca numaidecât să-mi dai, în tipsie, capul lui Ioan Botezătorul.r*]Fata a ieşit şi a întrebat pe mama ei: Ce să cer? Iar Irodiada i-a zis: Capul lui Ioan Botezătorul.)}Şi s’a jurat ei cu jurământ că: Orice vei cere de la mine îţi voi da, până la jumătate din împărăţia mea.7(gAtunci fiica Irodiadei intrând şi jucând plăcu lui Irod şi celor ce şedeau cu el la masă. Iar împăratul zise fetei: Cere de la mine orice voieşti şi îţi voi da.'5Ci se ivi o zi cu bun prilej, când Irod, de ziua sa de naştere, făcu ospăţ boierilor săi şi căpitanilor săi şi celor dintâi din Galileia.(&ICă Irod se temea de Ioan, ştiindu-l bărbat neprihănit şi sfânt, şi-l păstra. Şi când îl asculta sta mult pe gânduri şi era bucuros să-l asculte.Q%De aceea Irodiada avea pică pe el şi voia să-l omoare, dar nu putea._$7Iar Ioan îi zicea lui Irod: Nu-ţi este îngăduit să ţii pe femeia fratelui tău.1#[Căci el, Irod, a fost trimis de l-a prins pe Ioan, şi l-a legat şi l-a închis, din pricina Irodiadei, nevasta lui Filip, fratele său, fiindcă se însurase cu ea.l"QDar auzind, Irod zicea: Este Ioan, căruia eu am pus să-i taie capul; el s’a sculat din morţi.i!KAlţii însă ziceau că este Ilie şi iarăşi alţii că este un profet ca unul din profeţi.E Şi a auzit şi stăpânitorul Irod, căci numele lui Iisus ajunsese în vileag, şi zicea că Ioan Botezătorul s’a sculat din morţi şi de aceea puterile acestea lucrează întru el.oW Şi scoteau afară demoni mulţi şi ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi şi-i făceau sănătoşi.H  Deci ieşind ei au propovăduit tuturor ca să se pocăiască.-S Şi dacă într’un loc nu vă vor primi pe voi, nici nu vor asculta cuvântul vostru, ieşind de acolo, scuturaţi praful de pe picioarele voastre, spre mărturie lor. Adevăr grăiesc vouă: mai uşor le va fi Sodomiţilor şi Gomoriţilor, în ziua judecăţii, decât cetăţii aceleia.wg Şi le-a grăit: În orice casă veţi intra, acolo să rămâneţi până când va fi să ieşiţi de acolo.U# Dar să fie încălţaţi cu sandale şi să nu se îmbrace cu două haine.Şi le-a poruncit ca să nu ia nimic cu ei pe cale, ci numai toiag. Nici pâine, nici traistă, nici bani la încingătoare.  Apoi a chemat la sine pe cei doisprezece şi a început să-i trimită câte doi şi le-a dat putere asupra duhurilor necurate.X)Şi se mira de necredinţa lor. Şi umbla prin satele dimprejur, învăţând.Şi n’a putut acolo să facă nici o minune, afară doar că a tămăduit câţiva bolnavi, punându-şi mâinile peste ei.Ci a zis Iisus către ei: Nu este proroc dispreţuit fără numai în patria sa şi între rudeniile sale şi în casa sa.A{Au nu este acesta teslarul, fiul Măriei şi fratele lui Iacov şi al lui Iosie şi al lui Iuda şi al lui Simon? Şi nu sunt oare surorile lui aici la noi? Şi se sminteau întru el.  Şi când a fost ziua Sâmbetei a început să înveţe în sinagogă. Dar cei mai mulţi care ascultau stăteau miraţi şi ziceau: De unde la el toate acestea? Şi ce este înţelepciunea ce i s’a dat şi astfel de minuni care se fac prin mâinile lui?_ 9După ce a ieşit de acolo, s’a dus în oraşul său. iar ucenicii au mers după el.w+Dar el le-a poruncit cu stăruinţă ca nimeni să nu afle de aceasta. Apoi le-a zis să-i dea copilei să mănânce.!*Iar fata s’a sculat, în clipa aceea, şi umbla, căci era de doisprezece ani. Şi s’au uimit atunci cei de faţă cu adâncă uimire.r])Şi apucând mâna copilei, i-a grăit: Talita Kumi, care se tâlcueşte: Copilă, ţie zic, scoală-te.1[(Dar ei l-au luat în râs. Ci Iisus, dându-i pe toţi afară, a luat cu sine pe tatăl fetei, pe muma ei şi pe cei ce îl însoţeau şi a intrat unde zăcea copila.uc'Şi au intrat înăuntru şi le-a zis: De ce vă zbuciumaţi şi plângeţi? Copila n’a murit, ci doarme.u c&Şi ajungând la casa mai marelui sinagogei vede vălmăşag şi pe cei ce plângeau foarte şi se văitau.z m%Şi nu lăsă pe nimeni să meargă după el, decât numai pe Petru şi pe Iacob şi pe Ioan, fratele lui Iacob.w g$Dar Iisus, prinzând de veste de cuvântul grăit, zise către mai marele sinagogei: Nu te teme. Crede numai. '#Pe când el încă vorbea, au venit unii din casa mai marelui sinagogei, zicând: Copila ta a murit. De ce mai osteneşti pe Învăţătorul?t a"Ci el i-a zis: Fiică, credinţa ta te-a mântuit; mergi în pace şi fii sănătoasă de beteşugul tău./!Iar femeia înfricoşându-se şi tremurând, ştiind ce i se întâmplase, a venit şi a căzut înaintea lui şi i-a mărturisit tot adevărul.E Şi se uita împrejur să vadă pe ceea ce făcuse aceasta.jMCi i-au zis ucenicii lui: Vezi norodul împresurându-te şi întrebi: cine s’a atins de mine?/Iar Iisus, cunoscând îndată întru sine puterea din el purceasă, s’a întors în gloată şi a întrebat: Cine s’a atins de hainele mele?taŞi în clipa aceea, izvorul sângelui ei secă, iar ea simţi în trupu-i că s’a vindecat de beteşug.X)Căci îşi zicea: De mă voi atinge măcar de hainele lui, mă voi tămădui.Această femeie auzind cele ce se spuneau despre Iisus, a venit în mulţime şi pe la spate s’a atins de veşmântul lui.#Şi care suferise greu de la mulţi doftori, cheltuindu-şi toate ale sale, dar nefolosind nimic, ci mai vârtos mergând înspre mai rău.LŞi era o femeie care avea, de doisprezece ani, curgere de sânge,J Şi a mers cu el. Şi mulţime mare îl urma şi îl împresura.~Şi l-a rugat foarte, zicând: Fiica mea este pe moarte, ci venind pune mâinile peste ea, ca să scape şi să trăiască.w}gAtunci a venit unul din mai marii sinagogei, anume Iair, şi văzându-l pe Iisus a căzut la picioarele lui,|Şi trecând Iisus cu corabia, din nou, pe ţărmul dimpotrivă, s’a adunat la el norod mult şi stătea şi-i învăţa lângă mare.x{iIar el s’a dus şi a început să vestească în Decapole cât bine i-a făcut Iisus, şi toţi se. minunau.z/Iisus însă nu l-a lăsat, ci i-a zis: Mergi în casa ta, la casnicii tăi, şi spune-le cât bine ţi-a făcut ţie Domnul şi cum te-a miluit.\y1Iar când a intrat în corabie, cel ce fusese demonizat se ruga ca să-l ia cu el.MxAtunci ei au început să-l roage să se ducă din meleagurile lor.nwUIar cei ce văzuseră întâmplarea le-au spus cum a fost cu demonizatul şi celelalte despre porci.*vMŞi s’au dus la Iisus şi au văzut pe cel demonizat şezând jos îmbrăcat şi întreg la minte, el care avusese legiunea de demoni şi s’au înfricoşat.uIar cei ce păzeau turma fugiră şi dădură de veste în oraş şi prin colibe. Şi veniră oamenii să vază ce s’a întâmplat.=<++(**])))(k'''2&&P%$$##"">!!3 ?%<X*mW(mZ {  i m ) Z+l xf 1DEl însă tăgădui, zicând: Nici nu ştiu, nici nu înţeleg ce zici. Şi ieşi afară în curtea întâia. Atunci cântă cocoşul.|0qCŞi văzându-l pe Petru, care se încălzea, s’a uitat bine la el şi a zis: Şi tu erai cu Iisus Nazarineanul.U/#BPe când Petru era jos în curte, venit-a una din servitoarele arhiereului.,.QAAtunci unii începură să scuipe asupra lui şi să-i acopere faţa şi dându-i pumni să-i spună: Proroceşte. Iar slugărimea l-a luat la bătaie cu palmele.r-]@Aţi auzit cum a hulit. Ce vi se pare vouă? Iar ei toţi l-au osândit, judecându-l vinovat de moarte.],3?Ci arhiereul sfâşiind veşmintele sale a zis: Ce trebuinţă mai avem de martori?+>Atunci Iisus i-a răspuns: Eu sunt şi veţi vedea pe Fiul omului şezând de-a-dreapta puterii şi viind cu norii cerului. *=Ci el tăcea şi nu răspundea nimic. Iarăşi l-a întrebat arhiereul şi i-a zis: Eşti tu Christosul, Fiul celui binecuvântat?)); !Şi a-l iubi pe el din toată inima şi din tot sufletul şi din tot cugetul şi din toată puterea şi a-l iubi pe aproapele ca însuşi pe sine este mai mult decât toate arderile de tot şi decât toate jertfele. = Atunci cărturarul i-a zis lui: Bine, Învăţătorule; adevărat grăit-ai că unul este Dumnezeu şi nu este altul afară de el;< Iar a doua e aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca însuţi pe tine. Mai mare decât acestea nu este altă poruncă.:;m Apoi: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din tot cugetul tău şi din toată puterea ta. Aceasta este cea dintâi poruncă.n:U Iisus i-a răspuns că întâia este: Ascultă, Israile, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn.?9w Atunci, unul din cărturari, care auzise vorba cu Saducheii şi înţelegea că bine le-a răspuns, s’a apropiat de el şi l-a întrebat: Care poruncă este întâia dintre toate?b8= Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morţi, dar al celor vii. Sunteţi în mare rătăcire.T7! Iar despre morţi cum că înviază, n’aţi citit oare în cartea lui Moise, când i-a vorbit Dumnezeu din rug, cum a zis: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob?6} Căci după ce vor învia din morţi, nici nu se mai însoară, nici nu se mai mărită, ci sunt ca îngerii în ceruri.5{ Iisus însă le-a grăit: Au nu pentru aceasta rătăciţi, că nu ştiţi nici scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?v4e La înviere, când vor învia, a căruia dintre ei va fi femeia? Căci toţi şapte au ţinut-o de nevastă.|3q Şi au luat-o de nevastă câte şapte fraţi, nelăsând urmaşi nici unul. În urma tuturor, a murit şi femeia.r2] Atunci pe văduvă a luat-o cel de al doilea, şi a murit şi el fără de urmaşi. Tot aşa al treilea.k1O Acum, erau şapte fraţi şi cel dintâi şi-a luat femeie, dar a murit şi n’a lăsat urmaşi.B0} Învăţătorule, Moise ne-a lăsat scris că de va muri fratele cuiva şi va lăsa pe nevastă fără de copii, atunci fratele să ia pe văduvă şi să ridice fratelui mort urmaşi.j/M După aceea, au venit la el Saducheii, care zic că nu este înviere, şi l-au întrebat astfel:!.; Atunci Iisus a rostit: Daţi Cezarului cele ce sunt ale Cezarului, iar lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu. Şi au rămas miraţi în faţa lui.- Şi i-au adus. Şi i-a întrebat Iisus: A cui e icoana aceasta şi scriptura de deasupra? Răspuns-au lui: Ale Cezarului.w,g El însă, cunoscând făţărnicia lor, le-a zis: Pentru ce mă ispitiţi? Aduceţi-mi un dinar ca să văd.+ Deci au venit şi i-au zis: Învăţătorule, ştim că eşti omul adevărului şi nu-ţi pasă de nimeni, fiindcă nu cauţi la faţa oamenilor, ci cu adevărat înveţi calea lui Dumnezeu. Cuvine-se a da dajdie Cezarului sau nu? S’o dăm ori să n’o dăm?d*A Au trimis însă la el pe unii din Farisei şi din Irodiani, ca să-l prinză în cuvânt.)5 Şi căutau ca să pună mâna pe el, dar se temeau de popor. Căci cunoscuseră că despre ei zisese pilda aceasta. Dar l-au lăsat şi s’au dus.P( De la Dumnezeu a fost aceasta şi este lucru minunat în ochi noştri. '  Oare nici scriptura aceasta n’aţi citit-o: Piatra pe care au aruncat-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie vârful unghiului?g&G Ce va face acum stăpânul viei? Va veni şi va pierde pe lucrători, iar via va da-o altora.R% Atunci au pus mâna pe el, l-au omorît şi l-au aruncat afară din vie.$ Dar acei lucrători vorbiră între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omorîm şi moştenirea va fi a noastră.x#i Mai avea un fiu al său iubit. În cele din urmă, îl trimise la lucrători zicând: Se vor sfii de fiul meu." A trimis pe al treilea; pe acesta l-au omorît; şi apoi pe mulţi alţii. Ci ei pe unu îi băteau de moarte, pe alţii îi omorau.! A trimis la ei a doua oară altă slugă, dar şi pe acela, lovindu-l cu pietre, i-au spart capul şi l-au gonit cu ocară.S  Dar ei punând mâna pe el, l-au bătut şi i-au dat drumul fără nimic.^5 La timp, a trimis la lucrători o slugă, ca să primească de la ei din rodul viei.b ? A început, după aceea, să le vorbească în pilde: Un om a sădit vie, a împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea zăcătoare sub teasc, a clădit un turn de pază şi a dat-o lucrătorilor, iar el s’a dus departe.{ !Deci au răspuns lui Iisus: Nu ştim. Atunci le-a zis şi Iisus: Nici eu nu vă spun vouă cu ce putere lucrez acestea. Iar de vom zice: de la oameni – se temeau de popor, fiindcă toţi aveau despre Ioan credinţa că a fost într’a-devăr un proroc.} Atunci ei chibzuiră între ei zicând: De vom zice: din cer – va întâmpina: Pentru ce, dar, n’aţi crezut în el?P Botezul lui Ioan din ceruri a fost, sau de la oameni? Răspundeţi-mi.   Ci Iisus le-a grăit: Vă voi întreba şi eu o vorbă; răspundeţi-mi şi vă voi spune pe urmă cu ce puteri lucrez acestea:ve Şi i-au pus întrebare: Cu ce putere faci aceasta? Şi cine ţi-a dat ţie puterea aceasta, ca să le faci?)K Şi au intrat iarăşi în Ierusalim. Şi pe când se plimba Iisus prin pridvoarele templului, au venit la el mai marii preoţilor, cărturarii şi bătrânii,iK Că de nu iertaţi voi, nici Tatăl vostru din ceruri nu vă va ierta vouă greşalele voastre. 9 Iar când staţi de vă rugaţi, iertaţi de aveţi ceva împotriva cuiva, ca şi Tatăl vostru cel din ceruri să vă ierte vouă greşalele voastre.ve De aceea, vă zic vouă: toate câte cereţi, rugându-vă, să credeţi că le-aţi luat şi le veţi avea.H  Adevăr grăiesc vouă că oricine va zice acestui munte: ridică-te şi te aruncă în mare, şi nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce spune se va face, fi-va lui orice va zice.N Şi răspunzând Iisus grăit-a lor: Aveţi credinţă în Dumnezeu.~u Atunci Petru îşi aduse aminte şi-i zise lui Iisus: Rabi, priveşte, smochinul pe care l-ai blestemat s’a uscat.\1 Dimineaţa, a doua zi, trecând pe acolo, văzură smochinul uscat din rădăcini.=u Iar când se însera, Iisus ieşi afară din cetate.3_ Deci auzit-au mai marii preoţilor şi Cărturarii. Şi căutau un chip cum să-l piardă. Căci se temeau de el, pentru că tot norodul era uimit de învăţătura lui.3 _ Şi-i învăţa şi le spunea: Nu este oare scris: Casa mea casă de rugăciune se va chema, pentru toate neamurile? Voi însă aţi făcut din ea peşteră de tâlhari.M  Şi nu îngăduia să mai treacă nimeni cu vre-un vas prin templu.e C Şi au venit în Ierusalim. Şi intrând în templu a început să dea afară pe cei ce vindeau şi pe cei ce cumpărau în locaşul sfânt, iar mesele zarafilor şi băncile neguţătorilor de porumbei le-a răsturnat.  Atunci Iisus rosti către smochin: De acum înainte rod din tine nimeni în veac să nu mănânce. Iar ucenicii lui auziră cuvântul.B } Şi văzând de departe un smochin care avea frunze a mers acolo, doar va găsi ceva în el, şi ajungând la smochin n’a găsit nimic decât frunze. Căci nu era timpul smochinelor.@{ A doua zi, pe când porneau din Betania, a flămânzit.$A Şi a intrat Iisus în Ierusalim şi în templu şi a privit toate de-a-rândul, iar ceasul fiind acum spre seară a ieşit la Betania cu cei doisprezece.kO Binecuvântată este viitoarea împărăţie a părintelui nostru David! Osana întru cei de sus! Iar cei ce mergeau înainte şi cei ce veneau pe urmă strigau zicând: Osana! Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului! Şi mulţi îşi aşterneau hainele în drumul lui, iar alţii aşterneau stâlpări, pe care le tăiaseră de prin grădini.kO Atunci au adus mânzul la Iisus şi şi-au pus veşmintele pe mânz, iar Iisus a şezut deasupra.B Ei le-au spus precum le-a poruncit Iisus şi i-au lăsat.X) Ci unii din cei ce stăteau acolo le-au zis: Ce faceţi de deslegaţi mânzul?b= Deci au mers şi au aflat mânzul, legat la uşă, afară în uliţă şi l-au deslegat. Iar de vă va zice cineva: De ce faceţi aceasta? Spuneţi că Domnului îi trebueşte, şi degrabă îl va trimite iar aici,O~ Cu această poruncă: Mergeţi în satul care este înaintea voastră şi intrând în el îndată veţi afla un mânz legat, pe care n’a stat până acum nici un om. Deslegaţi-l şi aduceţi-l. }  Iar când a fost aproape de Ierusalim, la Betfaghe şi la Betania, lângă Muntele Măslinilor, a trimis pe doi din ucenicii săi,V|% 5Şi îşi căpătă vederea în clipa aceea şi porni, după Iisus, pe cale.B{ 4Ci Iisus grăit-a lui: Du-te, credinţa ta te-a mântuit.zzm 3Deci l-a întrebat Iisus zicându-i: Ce voieşti să-ţi fac? Iar orbul i-a răspuns: Rabuni, să deschid ochii.[y/ 2Iar orbul, lepădând haina de pe el, a sărit în picioare şi a venit la Iisus.x 1Atunci Iisus a stat locului şi a zis: Chemaţi-l. Şi l-au chemat pe orb zicându-i; Ai încredere, scoală-te; te chiamă.w{ 0Dar mulţi îl dojeneau ca să tacă; el însă cu mult mai vârtos striga: Fiule al lui David, miluieşte-mă pe mine!v /Şi auzind că este Iisus Nazarineanul începu să strige şi să zică: Fiule al lui David Iisuse, miluieşte-mă pe mine!=us .Şi au sosit în Ierihon. Iar când au pornit din Ierihon, el, ucenicii lui şi mulţime de norod, Bartimeu, feciorul lui Timeu, un cerşetor orb, şedea jos pe marginea drumului.t# -Că şi Fiul omului n’a venit ca să i se slujască, dar ca să slujască şi să-şi dea sufletul preţ de răscumpărare pentru mulţi.As} ,Şi care va vrea să fie întâiul va fi tuturor slugă.sr_ +Dar nu astfel trebue să fie între voi; ci care dintre voi va vrea să fie mare va fi slujitorul vostru,)qK *Atunci Iisus chemându-i la sine le-a grăit: Ştiţi că cei ce se socotesc domnitori peste popoare au asupra lor putere şi mai marii lor le ţin în mână;bp= )Când auziră ceilalţi zece ucenici, începură să fie mânioşi pe Iacob şi pe Ioan. o  (Dar a şedea de-a-dreapta mea sau de-a-stânga mea, nu este al meu să dau, căci se va da acelora pentru care s’a pregătit.n 'Zis-au lui: Putem. Iisus le-a zis atunci: Paharul pe care eu îl beau îl veţi bea, şi cu botezul cu care mă botez vă veţi boteza;m1 &Dar Iisus le-a răspuns: Nu ştiţi ce cereţi! Puteţi să beţi paharul pe care îl beau eu, sau să vă botezaţi cu botezul cu care mă botez?wlg %Iar ei i-au spus: Dă-ne nouă să şedem unul de-a-dreapta ta şi altul de-a-stânga ta, întru mărirea ta.7ki $Ci Iisus i-a întrebat: Ce voiţi să vă fac?j #Atunci au venit la el Iacob şi Ioan, fiii lui Zevedeu, şi i-au zis: Învăţătorule, voim să ne faci ceea ce vom cere de la tine.{io "Şi aceştia îl vor batjocori şi-l vor scuipa şi-l vor biciui şi-l vor omorî, dar după trei zile va învia.+hO !Că iată mergem în sus la Ierusalim şi Fiul omului va fi vândut arhiereilor şi Cărturarilor şi-l vor osândi la moarte şi-l vor da în mâna păgânilor.g Erau acum pe drum şi se suiau la Ierusalim, iar Iisus mergea înaintea lor. Ucenicii erau uimiţi şi cei ce veneau după el, cuprinşi de teamă. Şi luând la sine iarăşi pe cei doisprezece, începu să Ie spună cele ce erau să i se întâmple:Vf% Mulţi însă, fiind întâi, vor fi pe urmă, şi cei din urmă în frunte.:em Care să nu ia însutit, acum în vremea aceasta, case şi fraţi şi surori, şi mame şi copii şi ţarine, deşi cu prigoniri, iar în veacul ce va să vie viaţa veşnică.Gd Iisus răspunse: Adevăr grăiesc vouă: nu este nimeni care să-şi fi lăsat casa, sau fraţi, sau surori, sau mamă, sau tată, sau copii, sau ţarină pentru mine şi pentru evanghelie,Sc Petru prinse a-i zice: Iată noi am lăsat totul şi am venit după tine.b Iisus privind în faţa lor le-a zis: La oameni lucrul e cu neputinţă, dar nu la Dumnezeu. Căci la Dumnezeu toate sunt cu putinţă.laQ Ci ei mai cu prisos uimindu-se, ziceau unii către alţii: Atunci, cine poate să se mântuiască?`{ Mai lesne este cămilei să treacă prin urechile acului, decât bogatului să intre întru împărăţia lui Dumnezeu.N_ Dar ucenicii stăteau uimiţi de aceste cuvinte ale lui. Atunci Iisus, vorbind din nou, le-a spus: Fiilor, ce anevoie este celor ce se încred în avuţii să intre în împărăţia lui Dumnezeu!^ Iar Iisus, uitându-se în jur, zis-a către ucenicii săi: Cât de greu intra-vor cei avuţi în împărăţia lui Dumnezeu!g]G Atunci el, posomorîndu-se la acest cuvânt, a plecat întristat, căci avea multe bogăţii.K\ Ci Iisus privind la el îi fu drag şi-i zise lui: Un lucru îţi mai lipseşte: du-te, vinde tot ce ai, dă săracilor şi vei avea comoară în cer; apoi vino, ia-ţi crucea şi urmează-mă.][3 Dar el îi zise: Învăţătorule, acestea toate le-am păzit din tinereţele mele.1Z[ Tu ştii poruncile: Să nu precurveşti, să nu ucizi, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb, să nu înşeli pe nimeni, cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta.iYK Iisus atunci i-a răspuns: De ce îmi zici bun? Nimeni nu este bun, fără numai unul Dumnezeu.?Xw Când ieşea în drum, să plece, cineva a alergat la el şi căzând în genunchi înaintea lui l-a întrebat: Învăţătorule bune, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?\W1 Şi cuprinzându-i cu braţele, i-a binecuvântat, punându-şi mâinile peste ei.mVS Adevăr grăiesc vouă: cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea.4Ua Ci Iisus văzând aceasta s’a mâniat şi le-a zis: Lăsaţi pruncii să vie la mine, şi nu-i opriţi pe ei, căci a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu.oTW Şi aduceau la el prunci ca să-şi pună mâinile peste ei, dar ucenicii certau pe cei ce-i aduceau._S7 Iar femeia, de-şi va lăsa pe bărbatul ei şi se va mărita cu altul, precurveşte.kRO Atunci el le-a spus: Oricine va lăsa pe femeia sa şi se va însura cu alta, precurveşte cu ea.TQ! Dar în casă ucenicii I-au întrebat încă o dată asupra acestui lucru.BP Deci ceea ce a împreunat Dumnezeu omul să nu despartă.NO Şi vor fi amândoi un trup; astfel că nu mai sunt doi, ci un trup.\N1 De aceea, va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa,PM Dar de la începutul făpturii bărbat şi femeie i-a făcut Dumnezeu.`L9 Atunci Iisus rosti: Pentru învârtoşarea inimii voastre v’a scris porunca aceasta._K7 Iar ei grăiră: Moise a îngăduit să-i scrie carte de despărţire şi să o lase.GJ Ci el, răspunzând, le-a zis: Ce v’a poruncit vouă Moise?I} Atunci s’au apropiat Fariseii şi, ispitindu-l, l-au întrebat dacă este îngăduit unui bărbat să-şi lase femeia.LH  Iar de acolo s’a sculat şi a venit în ţinutul Iudeii, de cealaltă parte a Iordanului, şi mulţimile s’au adunat din nou la el şi iarăşi le dădea învăţătură, după cum obişnuia.G- 2Bună este sarea; dacă însă sarea îşi pierde sărătura, cu ce veţi mai drege-o? Aveţi sare întru voi şi fiţi în pace unii cu alţii.[F/ 1Căci orişicare se va săra cu foc, după cum orice jertfă se va săra cu sare.;Eq 0Unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge.PD /Şi de te sminteşte ochiul tău, scoate-l, că mai bine îţi este ţie cu un singur ochi să intri în împărăţia lui Dumnezeu, decât având amândoi ochii să fii zvârlit în Gheena focului,;Cq .Unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge.JB  -Şi de te sminteşte piciorul tău, taie-l, că mai bine îţi este ţie şchiop să intri în viaţă, decât având amândouă picioarele să fii azvârlit în Gheena, în focul cel nestins,;Aq ,Unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge. ~~M}N||.{{{4zzNyyy.xx;xwwvv2uu`tt0sss rryr qqppotnn$mmllkkNjjXii(hgggff6ee4dccdbbMaaqa`G__s^^H]]D\\`[[[ZZYY2XXmXWWVV UTT@SRRQQQPP7OONNBMMSLLKKJJmIIIHH?GG`GFFmFEEoEDDTCC{C$BBAAjA@@+?>>>(===$<000./..?--J,,+}+***M))((''=&&%%,$$=##K""k!!3 ^rCQ[#z H6u]7| m _ t f  0]A+8/Şi toţi îi dădeau bună mărturie şi se mirau de cuvintele darului care ieşeau din gura lui şi ziceau: Nu este oare acesta fiul lui Iosif?w7gŞi a început să cuvânteze către ei că: Astăzi s’a împlinit scriptura aceasta, în urechile voastre.6%Şi înfăşurând la loc sulul cărţii şi dându-l slujitorului a şezut jos, iar ochii tuturor din sinagogă erau aţintiţi asupra lui."5=Să propovăduesc celor luaţi robi dezrobirea şi celor orbi căpătarea vederii, să dau drumul celor apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnului.4%Spiritul Domnului este asupra mea, pentru care m’a uns să binevestesc săracilor, m’a trimis să tămăduesc pe cei zdrobiţi cu inima,k3OŞi i-au dat cartea profetului Isaia şi, desfăşurând el sulul, a găsit locul unde era scris:2)Ci a venit în Nazaret, unde fusese crescut şi, după obiceiul lui, a intrat în ziua Sâmbetei în sinagogă şi s’a sculat să citească.@1{Şi învăţa în sinagogele lor şi toţi îl lăudau.0Iar Iisus s’a înapoiat întru puterea Duhului în Galileia şi faima lui s’a răspândit în toată acea împrejurime.`/9 Şi după ce sfârşi toată ispita, Diavolul se depărta de la el, până la o vreme.k.O Atunci Iisus răspunse Diavolului: S’a zis în lege să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău.`-9 Şi te vor ridica pe mâini, ca nu cumva să te izbeşti cu piciorul de vre-o piatră.],3 Căci este scris că îngerilor săi va porunci, pentru tine, ca să te păzească;+# Atunci Diavolul îl duse în Ierusalim şi aşezându-l pe aripa templului îi zise: Dacă eşti fiul lui Dumnezeu, aruncă-te de aici jos;*Ci răspunzând Iisus i-a zis: Scris este: Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai pe el unul să-l slujeşti.J) Deci, dacă tu te vei închina înaintea mea, toată va fi a ta. ( Zise către Iisus: Ţie îţi voi da toată puterea aceasta şi strălucirea ei, căci mie îmi este dată şi o dau cui voiesc|'qDiavolul îl sui, după aceea, pe un munte înalt şi arătându-i, într’o clipă, toate împărăţiile lumii,x&iDar Iisus îi răspunse: Scris este că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu.k%OAtunci’îi zise Diavolul: Dacă eşti fiul lui Dumnezeu, zi acestei pietre să se facă pâine.$1Timp de patruzeci de zile, şi acolo a fost ispitit de Diavolul. În acele zile nu a mâncat nimic, ci sfârşindu-se zilele, Iisus a flămânzit.i# MIar Iisus, întorcându-se de la Iordan plin de Duhul Sfânt, a fost purtat de Duhul în pustie,L"&Fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, făptura lui Dumnezeu._!7%Fiul lui Matusala, fiul lui Enoh, fiul lui Iared, fiul lui Maleleel, fiul lui Cainan,X )$Fiul lui Cainan, fiul lui Arpaxad, fiul lui Sem, fiul lui Noe, fiul lui Lameh,Y+#Fiul lui Serug, fiul lui Ragab, fiul lui Peleg, fiul lui Eber, fiul lui Şelah,Z-"Fiul lui Iacob, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam, fiul lui Terah, fiul lui Nahor,iK!Fiul lui Aminadab, fiul lui Admin, fiul lui Arm, fiul lui Esrom, fiul lui Fares, fiul lui Iuda,X) Fiul lui lesei, fiul lui Iobed, fiul lui Booz, fiul lui Sala, fiul lui Naason,Y+Fiul lui Melea, fiul lui Mena, fiul lui Matata, fiul lui Natan, fiul lui David,\1Fiul lui Simeon, fiul lui Iuda, fiul lui Iosif, fiul lui Ionam, fiul lui Eliachim,Z-Fiul lui Iisus, fiul lui Eliezer, fiul lui Iorim, fiul lui Matat, fiul lui Levi,V%Fiul lui Melhi, fiul lui Adi, fiul lui Cosan, fiul lui Elmadam, fiul lui Er,_7Fiul lui Ioanan, fiul lui Resa, fiul lui Zorobabel, fiul lui Salatiil, fiul lui Neri,Z-Fiul lui Maat, fiul lui Matatia, fiul lui Semein, fiul lui Ioseh, fiul lui Ioda,X)Fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul lui Naum, fiul lui Esli, fiul lui Nagai,X)Fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif,-Iar Iisus când a început să predice era ca de treizeci de ani, fiind – după cum se credea – fiul lui Iosif, în faptă însă al lui Eh,6eŞi Duhul Sfânt în trupească înfăţişare, ca un porumbel, a pogorît asupra lui, şi din cer s’a făcut glas: Tu eşti fiul meu cel iubit, întru tine bine am voit.q[Şi pe când se boteza tot norodul s’a botezat şi Iisus. Ci el rugându-se, cerurile s’au deschis,J Adaogă la toate şi aceasta că închise pe Ioan în temniţă. Însă Irod tetrarhul, mustrat de el pentru Irodiada, femeia lui Filip, fratele său, şi pentru toate relele care le făcuse Irod,^5Acestea şi alte multe îndemnuri dând poporului, Ioan îi vestea vestea cea bună. El ţine lopata în mâinile sale, şi-şi va curăţi aria şi va aduna grâul său în grânar, iar pleava va arde-o cu foc nestins.a ;Ioan le răspunse tuturor zicând: Eu unul vă botez cu apă, dar vine cel ce este mai tare decât mine, căruia nu sunt vrednic să-i desleg cureaua încălţămintelor; el vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc. {Iar poporul fiind în aşteptare şi întrebându-se toţi despre Ioan, în cugetele lor: Să nu fie el cumva Christos?< qŞi îl întrebau şi ostaşii, zicând: Dar noi ce să facem? Rostit-a şi către ei: Nu asupriţi pe nimeni, nu năpăstuiţi pe nimeni şi fiţi mulţumiţi cu plata voastră.^ 5 El le-a răspuns: Nu luaţi de la nimeni nimic mai mult peste ce vă este hotărît.`9 Şi au venit vameşii să se boteze şi i-au spus: Învăţătorule, noi ce să facem? Răspunzând Ioan le grăia: Cel ce are două haine să dea celui ce nu are şi cel ce are de mâncare să facă de asemenea.D Ci mulţimile îl întrebau zicând: Atunci, ce să facem?xi Acum securea stă la rădăcina pomilor; deci orice pom care nu face fruct bun se taie şi se aruncă în foc.T!Faceţi dar roade vrednice de pocăinţă şi nu începeţi a zice în voi înşivă: Părintele nostru este Avraam, căci vă spun că Dumnezeu poate şi din pietrele acestea să ridice fii lui Avraam.1Deci zicea Ioan mulţimilor care ieşiseră să se boteze dela el: Pui de năpârcă, cine v’a arătat că veţi scăpa de mânia ce va să fie?>wŞi toată făptura va vedea mântuirea lui Dumnezeu.+OOrice prăpastie se va umplea şi orice munte şi orice deal se va pogorî; căile cele strâmbe se vor face drepte şi cele cu anevoie de umblat drumuri netede.$ADupă cum scrie în cartea cuvintelor lui Isaia prorocul: Este glasul celui ce strigă în pustie: Gătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările lui.{Atunci el a umblat prin toată împrejurimea Iordanului, propovăduind botezul pocăinţei, întru iertarea păcatelor,y~kÎn zilele arhiereilor Ana şi Caiafa, fost-a cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie.|} sÎn al cincisprezecelea an al împărăţiei Cezarului Tiberiu, pe când Ponţiu Pilat era procuratorul Iudeii, Irod tetrarh al Galileii, Filip, fratele său, tetrarh al Itureii şi al ţinutului Trahonitidei, iar Lisanias tetrarh al Abilenei,j|M4Şi Iisus sporea în înţelepciune, creştea cu trupul, şi har avea la Dumnezeu şi la oameni. {3Apoi a plecat cu ei şi a venit în Nazaret şi le era supus. Iar mama lui păstra, în inima ei, toate aceste lucruri şi cuvinte.?zy2Dar ei n’au priceput cuvântul pe care l-a spus lor. y 1Atunci el le-a răspuns: Ce este de mă căutaţi? Oare nu ştiaţi că întru cele ale Părintelui meu se cădea ca eu să fiu?$xA0Ci văzându-l rămaseră uimiţi, iar mama lui zise către el: Fiule, de ce ne-ai făcut nouă astfel? Iată tatăl tău şi eu îngrijoraţi te căutam.Vw%/Şi toţi care îl auzeau se minunau de priceperea şi de răspunsurile lui.v{.Iar după trei zile l-au aflat în templu, şezând în mijlocul învăţătorilor, pe care îi asculta şi-i întreba.Zu--Însă nu l-au găsit. Atunci s’au întors la Ierusalim şi l-au căutat aici.t,Şi socotind că este împreună cu ceilalţi soţi de drum, au venit cale de o zi, căutându-l printre rude şi printre cunoscuţi.sw+Sfârşindu-se zilele şi pornind ei înapoi, copilul Iisus a rămas în Ierusalim, şi părinţii lui n’au ştiut.hrI*Iar când a fost Iisus de doisprezece ani, s’au suit la Ierusalim după datina sărbătorii.aq;)Ci părinţii lui, în fiecare an, se duceau, de sărbătoarea Paştelui, la Ierusalim.{po(Iar copilul creştea şi se întărea cu duhul, umplându-se de înţelepciune, şi harul lui Dumnezeu era cu el.xoi'După ce au săvârşit toate, potrivit legii Domnului, s’au întors în Galileia, în Nazaret, oraşul lor,,nQ&În ceasul acesta, venind şi ea acolo şi aducând de faţă cu toţi, slavă lui Dumnezeu, vorbea despre prunc tuturor celor ce aşteptau mântuirea lui Israil. m%Iar de optzeci şi patru de ani era văduvă şi nu se depărta de templu, slujind ziua şi noaptea, în post şi în rugăciune.9lk$Mai era o prorocită anume Ana, fiica lui Fanuil, din seminţia lui Aşer, ajunsă la adânci bătrâneţe şi care trăise cu bărbatul ei numai şapte ani de la căsătorie.dkA#Iar prin sufletul tău va trece sabie – ca să se dea pe faţă gândurile multor inimi.4ja"Şi Simeon i-a binecuvântat, iar către Maria, mama lui, a zis: Iată acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora din Israil şi ca un semn de tăgadă, –Hi !Iar tatăl şi mama lui se mirau de cele grăite despre prunc.Qh Lumină spre luminarea neamurilor şi spre slava poporului tău Israil.>gwCare ai gătit-o înaintea feţei tuturor noroadelor,.fWCă ochii mei văzură mântuirea ta,Te!Acum slobozeşti pe robul tău, Stăpâne, după cuvântul tău, în pace;`d9Atunci Simeon a luat pruncul în braţele sale, a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis:c%Şi din îndemnul Duhului veni la templu, tocmai când părinţii aduceau acolo pe pruncul Iisus, ca să facă pentru el după datina legii.vbeCi lui i se vestise de către Duhul Sfânt că nu va gusta moartea, până ce nu va vedea pe Unsul Domnului.3a_Şi iată, era un om în Ierusalim, anume Simeon, şi omul acela era drept şi temător de Dumnezeu, aşteptând mângâierea lui Israil şi Duhul Sfânt era asupra lui.k`OŞi să dea jertfă, cum zice în legea Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel._{Precum scrie în legea Domnului, că toată partea bărbătească, deschizând pântecele, sfânt Domnului se va chema,^'Iar când s’au împlinit zilele curăţirii lor, după legea lui Moise, l-au adus pe prunc la Ierusalim, ca să-l pună înaintea Domnului,0]YCând s’au împlinit opt zile şi a fost să-l taie împrejur, i-au pus numele Iisus, cum a fost numit de înger, mai înainte ca să se zămislească în pântece.\+Apoi păstorii s’au întors la turme preamărind şi lăudând pe Dumnezeu, pentru toate câte auziseră si văzuseră, precum li se vestise.N[Ci Maria păstra toate aceste lucruri şi le cumpănea în inima ei.[Z/Şi toţi câţi auzeau se mirau de întâmplarea pe care le-o spuneau păstorii.[Y/Iar după ce l-au văzut, au destăinuit cuvântul grăit lor despre acest copil.fXEŞi grăbindu-se au venit şi au aflat pe Maria şi pe Iosif şi pe prunc, culcat în iesle.aW;Iar după ce îngerii s’au depărtat de la ei, la cer, păstorii vorbiră unu către alţii: Să mergem dar, până la Betleem, să vedem lucrul acesta ce s’a făcut şi pe care Domnul ne-a dat să-l cunoaştem._V7Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni binevoire!zUm Şi deodată s’a făcut împreună cu îngerul mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi zicând:_T7 Şi acesta este semnul ce vă dau: veţi găsi un prunc înfăşat, culcat în iesle.lSQ Că, în oraşul lui David, astăzi vouă s’a născut un Mântuitor, oare este Christos, Domnul.Rw Dar îngerul le-a zis: Nu vă temeţi. Căci iată vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul;Q/ Şi iată că îngerul Domnului a stătut lângă ei şi mărirea Domnului i-a învăluit în lumină, iar ei s’au înfricoşat cu frică mare.uPcIar în partea locului erau păstori, care, mâind pe câmp, ţineau strajă, noaptea, lângă turmele lor.O'Şi a născut pe fiul ei cel întâi născut şi l-a înfăşat şi l-a culcat în iesle, căci nu mai era loc, pentru ei, în casa de popas.TN!Dar pe când ei erau în Betleem s’au împlinit zilele ca ea să nască.XM)Ca să se înscrie împreună cu Măria, cea logodită lui, şi care era grea.6LeAtunci s’a suit şi Iosif din Galileia, din oraşul Nazaret, în Iudeia, la oraşul lui David, care se numeşte Betleem, pentru că era din casa şi din neamul lui David,SKDeci, toţi mergeau să se înscrie, fiecare în cetatea sa de obârşie.xJiAceastă înscriere s’a făcut mai nainte de cât aceea făcută pe când Quirinius era cârmuitorul Siriei.cI AÎn zilele acelea, ieşit-a poruncă de la Cezarul August ca să se înscrie toată lumea.|H sPIar copilul creştea şi se întărea cu duhul. Şi a fost în pustie până în ziua arătării lui către Israil.}G uOLuminând pe cei care şed în întuneric şi în umbra morţii şi îndreptând picioarele noastre pe calea păcii.F {NDin îndurările şi din milostivirea Dumnezeului nostru, întru care ne-a cercetat pe noi, de sus, soarele ce răsare,TE #MSă dai poporului său cunoştinţa mântuirii, întru iertarea păcatelor, D  LIar tu, pruncule, proroc al Celui Preaînalt te vei chema, că vei merge înaintea feţei Domnului, ca să găteşti căile lui,hC KKÎnaintea feţei sale, întru sfinţenie şi întru dreptate, în toate zilele vieţii noastre.JB JCa, izbăviţi din mâna vrăjmaşilor, să slujim fără frică,fA GIDe jurământul pe care l-a jurat către Avraam, părintele nostru, să ne dăruiască nouă.m@ UHŞi să-şi facă milă cu părinţii noştri, aducându-şi aminte de legământul său cel sfânt:e? EGCa să ne mântuiască de duşmanii noştri şi din mâna tuturor celor ce ne urăsc pe noi,G>  FPrecum a grăit prin gura sfinţilor săi proroci din vechime,L= EŞi ne-a ridicat corn de mântuire, în casa lui David, robul său.t< cDBine este cuvântat Domnul Dumnezeul lui Israil, că a cercetat şi a făcut răscumpărare poporului său,S; !CIar Zaharia, tatăl lui, plin fiind de Duhul Sfânt, a prorocit şi a zis:: BŞi toţi câţi le auzeau le puneau la inimă, zicând: Ce va fi, oare, acest copil? Căci într’adevăr mâna Domnului era cu el.9 3AŞi frica îi cuprinse pe toţi care locuiau în jurul lor; iar în tot ţinutul muntos al Iudeii aceste întâmplări treceau din gură în gură. 8  @Dar în aceeaşi clipă, gura lui se deschise şi limba lui se deslegă şi începu să vorbească, binecuvântând pe Dumnezeu.b7 ??Atunci el cerând o tăbliţă scrise astfel: Ioan este numele lui. Şi toţi se mirară.G6  >Şi au făcut semn tatălui său cum ar vrea să-i fie numele.M5 =Dar zis-au către ea: Nimeni din rudeniile tale nu se numeşte aşa.V4 '5 Atunci Pilat le-a răspuns, zicând: Voiţi să vă liberez pe împăratul Iudeilor?i=KDeci norodul venind sus la Pilat a început să ceară să le facă precum obişnuia pentru ei.<yŞi era unul, cu numele Baraba, închis împreună cu nişte răsculaţi, care în răscoală săvârşiseră un omor.];3Iar la sărbătoarea Paştilor Pilat le lăsa slobod un închis pe care îl cereau.K:Că Iisus nimic n’a mai răspuns, încât Pilat era în mirare.a9;Atunci Pilat l-a întrebat din nou: Nu răspunzi nimic? Iată câte spun împotriva ta.B8Iar mai marii preoţilor îl învinuiau cu înverşunare.b7=Deci, l-a întrebat Pilat: Tu eşti împăratul Iudeilor? Răspuns-a lui Iisus: Tu zici.56 eIar dis-de-dimineaţă, arhiereii ţinură sfat cu bătrânii, cu Cărturarii şi cu tot sinedriul şi, după ce îl legară pe Iisus, îl duseră şi-l predară lui Pilat.z5mHŞi numai decât cocoşul cântă a doua oară. Şi Petru îşi aduse aminte de cuvânt, cum îi zisese Iisus că: Mai nainte ca să cânte de două ori cocoşul, te vei lepăda de mine de trei ori. Şi gândindu-se a început să plângă.l4QGAtunci Petru începu să se blesteme şi să se jure că: Nu ştiu pe omul acesta de care ziceţi.B3}FIar Petru tăgădui încă o dată. Însă peste puţin, cei ce stăteau acolo ziseră către Petru: Cu adevărat că eşti dintre ei; doar eşti galileian şi vorbirea ta este la fel.x2iEDar fata îl văzu iarăşi şi începu să spună celor ce stăteau pe aproape că şi acesta este dintre ei. w?~~}}||{{XzzzyfxxYww%viuu txt7ss?rr q_qpXooFn}n)mYllkyky>=<dcw .(f1 ; M]6AOH2w6e Ci apostolii înapoindu-se i-au spus lui Iisus toate câte au făcut. Atunci el i-a luat cu sine şi s’a dus deoparte într’un loc pustiu, spre un oraş numit Betsaida. Irod însă zicea: Lui Ioan eu i-am tăiat capul. Cine este dar acesta despre care aud astfel de fapte? De aceea, căuta să-l vadă.~u Iar de către alţii că Ilie s’a arătat, şi iarăşi de către alţii că un profet dintre cei vechi a înviat. Ci a auzit Irod tetrarhul de toate aceste fapte şi era în nedumerire, că se zicea de către unii cum că Ioan s’a sculat din morţi;kO Iar ei pornind, au străbătut sat cu sat, vestind vestea cea bună şi tămăduind pretutindeni. Şi dacă nu vor să vă primească, ieşind din cetatea aceea scuturaţi praful de pe picioarele voastre, spre mărturie asupra lor.Z- Şi în care casă veţi intra, acolo să rămâneţi şi de acolo să plecaţi. Şi le-a zis: Să nu luaţi nimic pe drum, nici toiag, nici traistă, nici pâine, nici parale şi nici câte două haine.hI Şi i-a trimis să propovăduiască împărăţia lui Dumnezeu şi să vindece pe cei bolnavi.+ Q După acestea, a chemat la sine pe cei doisprezece ucenici ai săi şi le-a dat putere şi stăpânire peste toţi demonii, şi putere să tămăduiască boalele.s_8Iar părinţii ei au rămas uimiţi. Şi Iisus le-a poruncit să nu spună nimănui ce s’a întâmplat.oW7Şi duhul ei s’a întors şi s’a sculat degrabă si a orânduit Iisus să-i dea ei să mănânce.yk6Atunci el după ce i-a scos pe toţi afară, apucând mâna copilei a strigat zicând: Copilă, deşteaptă-te!= u5Dar ei l-au luat în râs, ştiind bine că a murit.w g4Ci toţi plângeau şi se tânguiau pentru copilă. Iisus le zise: Nu plângeţi, că n’a murit, ci doarme. 3Şi intrând în casă n’a lăsat pe nimeni să intre cu el, decât numai pe Petru, pe Ioan, pe Iacob, pe tatăl copilei şi pe mamă.X )2Dar Iisus auzind zis-a către Iair: Nu te teme; crede numai şi se va mântui. 1Pe când el vorbea îneă, vine cineva din casa mai marelui sinogogii şi spune: A murit copila ta. Nu mai osteni pe învăţătorul.gG0Iisus a rostit către ea: îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit, mergi în pace.M/Atunci femeia, văzându-se vădită, a venit tremurând şi căzând la picioarele lui a spus. de faţă cu tot norodul, din care pricină s’a atins de el şi cum s’a tămăduit numaidecât.jM.Dar Iisus zise iar: S’a atins de mine cineva. Căci am simţit puterea care a ieşit din mine.q[-Atunci Iisus a zis: Cine este care s’a atins de mine? Dar toţi au tăgăduit. Petru şi ceilalţi soţi răspunseră: Invăţărorule, mulţimile te împresoară şi te îmbulzesc şi tu spui: Cine este care s’a atins de mine?,S’a apropiat de Iisus, pe la spate, şi s’a atins de ciucurii hainei lui şi, în aceeaşi clipă, curgerea sângelui ei a stat.3+Ci o femeie, care avea de doisprezece ani scurgere de sânge şi cheltuise cu doftorii toată starea ei, neputând să se vindece de către nimeni,*Că avea numai o fată, ca de doisprezece ani, şi ea era pe moarte. Şi pe când se ducea Iisus, gloatele îl împresurau.)K)Şi iată că vine un bărbat al cărui nume era Iair şi care era mai marele sinagogii. Şi căzând la pioioarele lui Iisus, îl ruga să intre în casa lui,_7(Când s’a înturnat Iisus, l-a primit mulţime de norod, căci toţi îl aşteptau.3'Întoarce-te în casa ta şi spune cât bine ţi-a făcut ţie Dumnezeu. Şi el s’a dus, vestind prin tot oraşul cât bine i-a făcut Iisus lui.~y&Iar bărbatul din care ieşiseră demonii se ruga de el să-l lase lângă sine. Iisus însă i-a dat drumul, zicând:2}]%Şi l-a rugat pe el toată mulţimea din ţinutul Gherghesenilor, să se.ducă de la ei, căci frică mare îi cuprinsese. Ci el, intrând în corabie, s’a înapoiat.K|$Şi cei ce văzuseră le-au spus cum a fost mântuit demonizatul.Z{-#Atunci locuitorii au ieşit să vază ce a fost şi au venit la Iisus şi au găsit pe omul din care ieşiseră demonii. îmbrăcat şi cu minte, şezând jos la picioarele lui Iisus, şi s’au înfricoşat.pzY"Iar păstorii, văzând ce s’a întâmplat, au fugit şi au dat de veste în cetate şi prin colibe.yw!Şi ieşind demonii din om au intrat în porci, iar turma s’a repezit de pe povârniş în lac, şi s’a înnecat.x/ Iar acolo era o turmă mare de porci, care păşteau pe munte. Şi l-au rugat să le îngăduiască lor să intre în porci; şi le-a îngăduit.Jw Şi se ruga de el să nu le poruncească să meargă în genune.vyŞi l-a întrebat Iisus, zicând: Care-ţi este numele? El a răspuns: Legiune. Căci demoni mulţi intraseră în el.guGCă Iisus poruncea duhului necurat să iasă afară din om. Pentru că îl apuca de multe ori; şi-l legau în lanţuri şi în obezi şi-l puneau sub pază, dar el sfărâmând legăturile era mânat de demon în pustii.5tcVăzându-l pe Iisus, a răcnit şi a căzut înaintea lui şi cu glas puternic a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu, Cel Preaînalt? Rogu-te, nu mă munci.PsCând a ieşit pe uscat, l-a întâmpinat un om din cetate, care avea demon şi care de multă vreme nu mai punea haină pe el şi în casă nu mai sălăşluia, ci în peşterile de îngropăciune.nrUApoi au ajuns cu corabia în ţinutul Gherghesenilor, care este dincolo de apă, în faţa Galileii.Uq#Iar ucenicilor le-a zis: Unde este credinţa voastră? Ei însă, spăimântaţi şi uimiţi, ziceau unii către alţii: Oare cine este acesta? Că porunceşte şi furtunilor şi apei şi ascultă de el!Vp%Ci venind la el, ucenicii l-au deşteptat şi i-au zis: Învăţătorule, Învăţătorule, pierim! Atunci el sculându-se a certat vântul şi volbura apei, şi ele au contenit şi s’a făcut linişte.%oCDar pe când ei vâsleau, Iisus a adormit. Atunci o viforniţă de vânt se lăsă pe lac, iar ei se umplură de apă şi statură în cumpăna primejdiei.n1Într’o zi astfel a fost că Iisus a intrat în corabie, cu ucenicii lui, şi le-a zis: Să trecem de partea cealaltă a lacului. Şi au purces.mCi el răspunzând grăit-a către ei: Mama mea şi fraţii mei sunt aceştia care ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l îndeplinesc.bl=Şi i-au dat lui de veste: Mama ta şi fraţii tăi stau afară şi voiesc să te vază.kAtunci au venit la el mama lui şi fraţii lui; dar nu puteau să se întâlnească cu el din pricina mulţimii norodului. j Luaţi seama deci, cum auziţi: Celui ce are i se va da, iar de la cel ce nu are, şi ce gândeşte că are lua-se-va de la el.iCăci nu este nimic ascuns care să nu se dea pe faţă şi nimic tainic care să nu se cunoască şi să nu vie la arătare.!h;Nimeni, dacă aprinde făclie, n’o ascunde sub un vas, sau n’o pune sub pat, ci o aşează în sfeşnic, pentru ca acei ce intră să vază lumina.g+Iar ce a fost în pământ bun, aceştia sunt cei ce, cu inimă curată şi bună, aud cuvântul, îl păstrează şi fac rod, întru răbdare.EfCe-a fost căzut între spini, aceştia sunt cei ce aud cuvântul, dar, umblând sub povara grijilor, a bogăţiei şi a plăcerilor vieţii, se înnăbuşesc şi nu rodesc desăvârşit.8ei Cei din loc pietros sunt aceia care, auzind cuvântul, îl primesc cu bucurie, dar aceştia nu au rădăcină; ei cred până la o vreme, iar în ceasul ispitei se leapădă.d Cei de lângă cale sunt cei care aud, dar vine Diavolul şi ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva, crezând, să se mântuiască.Ic  Iar pilda este aceasta: Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu.=bs El atunci a răspuns: Vouă vă este dat să cunoaşteţi tainele împărăţiei lui Dumnezeu, dar celorlalţi: în pilde, ca văzând să nu vază şi auzind să nu înţeleagă.?ay Ci ucenicii lui l-au întrebat: Ce este pilda aceasta?)`KIar altă parte a căzut în pământul cel bun şi crescând a făcut rod însutit. Şi după ce a spus aceasta a strigat: Cine are urechi de auzit să auză.m_SAltă parte a căzut în mijlocul spinilor, şi spinii, crescând cu ea o dată, au înnăbuşit-o.o^WAltă parte a căzut în loc pietros şi dacă a răsărit s’a uscat, pentru că nu avea umezeală.5]cEşit-a semănătorul să semene sămânţa sa. Şi când semăna el, o parte a căzut lângă drum şi a fost călcată cu picioarele şi păsările cerului au mâncat-o.\wÎn vremea aceea, adunându-se mult norod şi cei care, de prin toate oraşele, veneau la el, a vorbit în parabolă:z[mŞi Ioana, femeia lui Huza, îngrijitorul lui Irod, şi Susana şi multe altele care îl ajutau din averile lor.Z%Asemenea, oarecare femei care fuseseră tămăduite de duhuri rele şi de boale: Maria numită Magdalina, din care ieşiseră şapte demoni,EY Şi fost-a, după acestea, că Iisus călătorea din oraş în oraş şi din sat în sat, spunând tare şi binevestind împărăţia lui Dumnezeu, iar cei doisprezece apostoli erau cu el,LX2Ci Iisus zis-a femeii: Credinţa ta te-a mântuit; mergi în pace.rW]1Atunci comesenii începură să se întrebe în gândul lor: Cine este acesta care iartă şi păcatele?>Vw0Şi a rostit către ea: Iertate îţi sunt păcatele. U /Drept aceea, îţi spun, iertate sunt ei păcatele ei cele multe, căci mult a iubit. Iar cui puţin se iartă, puţin iubeşte.TT!.Cu untdelemn capul meu nu l-ai uns; ea însă, cu mir mi-a uns picioarele.jSM-Sărutare nu mi-ai dat; ea însă, de când am intrat, n’a contenit să-mi sărute picioarele.iRK,Apoi, întorcându-se către femeie, i-a zis lui Simon: Vezi pe femeia aceasta? Am intrat la tine în casă: apă de spălat pe picioare nu mi-ai dat; ea însă, cu lacrimi mi-a udat picioarele şi le-a şters cu părul ei.Qy+Simon răspunzând a zis: Gândesc că acela căruia i-a fost iertat mai mult. Răspuns-a lui Iisus: Drept ai judecat.wPg*Dar neavând ei cu ce să plătească, i-a iertat pe amândoi. Spune-mi: care dintre ei îl va iubi mai mult?nOU)Un cămătar avea doi datornici. Unul era dator cu cinci sute de dinari, iar celălalt cu cincizeci.N(Atunci Iisus luând cuvântul grăit-a către el: Simone, am să-ţi spun ceva. Învăţătorule, spune – rosteşte el.@My'Văzând aceasta, Fariseul care-l chemase a vorbit în gândul lui şi a zis: Acesta, de-ar fi proroc, ar şti cine e şi ce fel e femeia care se atinge de el, că este păcătoasă.YL+&Şi ţinându-se dinapoi, lângă picioarele lui Iisus, şi plângând, a început să ude cu lacrimi picioarele lui şi cu părul capului ei să le şteargă. Şi săruta picioarele lui şi le ungea cu mir.K'%Şi, iată, o femeie, care era în oraş păcătoasă, prinzând de veste că şade la masă în casa Fariseului, a adus un alabastru cu mir.zJm$Unul din Farisei l-a rugat pe Iisus să mănânce la el. Şi a intrat în casa Fariseului şi a şezut la masă.OI#Dar înţelepciunea a fost găsită dreaptă de către toţi fiii ei.H-"A venit şi Fiul omului, mâncând şi bând şi spuneţi: Iată om mâncăcios şi băutor de vin, prieten al vameşilor şi al păcătoşilor!iGK!Căci a venit Ioan Botezătorul, nemâncând pâine şi negustând vin şi spuneţi: Are demon!6Fe Sunt asemenea copiilor care şed în târg şi strigă unii către alţii, zicând: V’am cântat din fluer şi n’aţi jucat; v’am cântat de jale şi n’aţi plâns.UE#Cu cine voi asemăna pe oamenii acestui neam? Şi cu cine sunt ei asemenea? D Iar Fariseii şi învăţătorii legii, care nu s’au botezat de la el, au lepădat, pentru sufletul lor, sfatul lui Dumnezeu.yCkŞi tot norodul care l-a ascultat şi vameşii dreptate dat-au lui Dumnezeu, botezându-se cu botezul lui Ioan.6BeCăci vă spun: între cei născuţi din femei, nici unul nu este mai mare decât Ioan Botezătorul; dar cel mai mic din împărăţia lui Dumnezeu este mai mare decât el. AAcesta este cel despre care s’a scris: Iată trimit, înaintea feţei tale pe îngerul meu, care va găti calea ta, înaintea ta.f@EAtunci ce-aţi ieşit să vedeţi? Oare proroc? Da! vă spun, şi mai mult decât un proroc.2?]Nu! Ce-aţi ieşit, dar, să vedeţi? Oare om îmbrăcat în veşminte moi? Nu! Iată, cei ce petrec în haine scumpe şi’n desfătare sunt în casele împăraţilor.<>qIar după ce vestitorii lui Ioan plecară, Iisus a început să vorbească mulţimilor despre Ioan: Ce aţi ieşit să priviţi în pustie? Oare trestie clătinându-se de vânt?A=}Şi fericit este acela care nu se va sminti întru mine.d<ADeci răspunzând Iisus le-a zis: Duceţi-vă şi spuneţi lui Ioan ce-aţi văzut şi ce-aţi auzit: Orbii văd, ologii umblă, leproşii se curăţesc, surzii aud, morţii înviază şi săracilor h se binevesteşte.;yIar în acel ceas, Iisus vindeca pe mulţi de boli şi de răni şi de duhuri rele şi multor orbi le dăruia vederea.$:AAjungând la Iisus, acei bărbaţi au zis: Ioan Botezătorul ne-a trimis la tine cu acest cuvânt: Eşti tu cel ce va să vie sau să aşteptăm pe altul?9/Atunci el chemând la sine pe doi dintre ucenicii săi, i-a trimis către Domnul zicând: Eşti tu cel ce va să vie sau să aşteptăm pe altul?U8#Ucenicii lui Ioan i-au adus lui în închisoare veste despre toate acestea.\71Iar vorba aceasta despre el a mers în toată Iudeia şi în toată împrejurimea."6=Şi frica i-a cuprins pe toţi şi preamăreau pe Dumnezeu zicând că: Proroc mare s’a ridicat între noi, şi că: Dumnezeu a cercetat norodul său.q5[Iar cel ce fusese mort s’a sculat în sus şi a început să vorbească şi Iisus l-a dat mamei sale.4Atunci, apropiindu-se, s’a atins de raclă, iar cei ce o duceau au stat locului; iar el a rostit: Tânărule, ţie zic, scoală-te.]33 Şi văzând-o pe ea Domnul i s’a făcut milă de ea şi i-a zis: Nu mai plânge!+2O Iar când s’a apropiat de porţile târgului, iată scoteau un mort, singurul fecior al maicii sale, şi ea era văduvă, iar popor din târg era cu ea destul. 1  În ziua următoare, s’a dus într’un târg numit Nain şi cu el împreună mergeau mulţi ucenici de ai lui şi mult norod.]03 Şi când cei trimişi au venit înapoi, acasă, l-au găsit sănătos pe servitor../U Iar Iisus auzind acestea s’a mirat de sutaş şi întorcându-se a zis mulţimii care venea după el: Vă spun că nici în Israil n’am aflat atâta credinţă.?.wCă şi eu sunt om pus sub poruncă şi am la rândul meu ostaşi sub mine şi spun acestuia: du-te, şi se duce, şi altuia: vino, şi vine, şi slugii mele: fă aceasta, şi face.~-uDe aceea, nici pe mine nu m’am socotit vrednic să viu la tine. Ci spune un cuvânt şi se va tămădui robul meu.L,Atunci Iisus a pornit cu ei. Şi fiind el acum nu departe de casa sutaşului, a trimis la el prieteni şi i-a zis: Doamne, nu te osteni, că nu sunt vrednic ca să intri sub acoperământul meu.M+Căci iubeşte neamul nostru, şi sinagoga chiar el ne-a clădit-o.h*ICi ei sosind la Iisus, l-au rugat cu dinadinsul, zicând: Vrednic este să-i faci lui aceasta,|)qAuzind deci despre Iisus, a trimis la el pe bătrânii Iudeilor, rugându-l ca să vie şi să scape pe sluga lui.[(/Acolo, servitorul unui sutaş era bolnav pe moarte, iar stăpânul lui îl iubea.i' MDupă ce a încheiat toate aceste cuvinte ale sale, în auzul poporului, a intrat în Capernaum.\&11Iar cel ce aude, dar nu îndeplineşte, este asemenea omului care şi-a zidit casa pe ţărână, fără de temelie şi izbind în ea puhoiul, s’a prăbuşit degrabă şi prăbuşirea acelei case a fost mare.g%G0Asemenea este unui om care zidindu-şi casă, a săpat, a adâncit şi i-a pus temelia în stâncă. Şi venind apele mari şi puhoiul izbind în casa aceea, n’a putut s’o clintească, fiindcă era temeinic clădită.o$W/Oricine vine la mine şi aude cuvintele mele şi le îndeplineşte: vă voi arăta cui este asemenea:V#%.Deci, pentru ce-mi ziceţi: Doamne, Doamne – dacă nu faceţi ce vă spun?D"-Omul bun din vistieria cea bună a inimii sale scoate cele bune, pe când omul rău din vistieria cea rea a inimii lui scoate cele rele. Căci din prisosinţa inimii grăieşte gura lui.!,Iar fiecare pom se cunoaşte după roadele lui. Căci nu din scaieţi culeg oamenii smochine, nici struguri din mărăcine.s _+Că nu se poate pom bun care să facă roade rele şi, iarăşi, nici pom rău care să facă roade bune.  *Cum poţi să zici fratelui tău: Frate, stai să scot paiul din ochiul tău, nevăzând tu însuţi bârna care este în ochiul tău? Făţarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău şi atunci vedea-vei să scoţi gunoiul din ochiul fratelui tău.\1)De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o simţi?(Nu se poate ucenic mai preisus decât dascălul; adus la desăvârşire, fi-va fiecare ucenic deabia ca învăţătorul său.uc'Apoi le-a spus şi o parabolă. Poate, oare, orb la orb să arate calea? Nu vor cădea în râpă amândoi?>u&Daţi şi vi se va da. Turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată, clătinată şi plină să se verse, căci cu ce măsură măsuraţi cu ea se va măsura şi vouă.{o%Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi şi veţi fi iertaţi.A}$Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru este milostiv.ve#Ci iubiţi pe duşmanii voştri, faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi nimic în schimb, şi răsplata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui Preaînalt, că el este bun către cei nemulţumitori şi răi.H "Şi dacă împrumutaţi pe aceia de la care nădăjduiţi să luaţi, ce mulţumită puteţi avea? Doar şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să primească înapoi întocmai.w!Şi dacă faceţi bine la cei ce vă fac bine, ce mulţumită puteţi avea? Doar şi păcătoşii acelaşi lucru fac. Căci de iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce mulţumită puteţi avea? Doar şi păcătoşii au iubire pentru cei ce le poartă iubire.Y+Şi ce fel voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi lor tot aşa.Z-Oricui îţi cere, dă-i; şi de la cel care ia lucrurile tale, nu cere înapoi.$ACelui ce te loveşte peste falcă înfăţişează-i şi pe cealaltă; şi cu cel care îţi ia veşmântul nu te pune în pricină nici pentru cămaşă.a;Binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce vă aduc vătămare.zmIar vouă celor ce ascultaţi vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc pe voi;yVai vouă când toţi oamenii vă vor zice: Bine de voi! Căci tot aşa părinţii lor făceau cu prorocii mincinoşi.Vai vouă celor acum sătui, că veţi flămânzi; vai vouă celor ce astăzi râdeţi, că veţi fi în întristare şi veţi plânge.U #Dar vai vouă bogaţilor, că vă luaţi pe pământ mângâierea voastră. -Bucuraţi-vă în ziua aceea şi săltaţi că iată plata voastră multă este în cer; pentru că tot aşa făceau părinţii lor cu prorocii.7 gFericiţi sunteţi când oamenii vă vor urî pe voi şi vă vor da afară dintre ei, şi vă vor batjocori şi vor lepăda numele vostru ca urît din pricina Fiului omului.z mFericiţi voi care flămânziţi acum, că vă veţi sătura. Fericiţi cei ce plângeţi acum, că veţi râde. )Atunci el, ridicându-şi ochii spre ucenicii săi, le-a cuvântat: Fericiţi voi cei săraci, că a voastră este împărăţia lui Dumnezeu.kOŞi toată gloata căuta să se atingă de el, căci din el ieşea o putere care lecuia pe toţi.>wŞi cei bântuiţi de duhuri necurate se tămăduiau.$AIar după ce a coborît împreună cu ei, a stat în loc şes, şi erau acolo gloate multe de ucenici ai săi şi mulţime mare de norod, din toată Iudeia, din Ierusalim şi de pe ţărmul Tirului şi al Sidonului, oare veniseră ca să-l asculte şi să se vindece de boalele lor.W'Pe Iuda al lui Iacov şi pe Iuda Iscarioteanul, care s’a făcut vânzător.KPe Matei, pe Toma, pe Iacob al lui Alfeu, pe Simon numit Zelotul,nUPe Simon, căruia i-a zis Petru, pe Andrei, fratele lui, pe Iacob, pe Ioan, pe Filip, pe Bartolomei, Iar dacă s’a făcut ziuă, a chemat la sine pe ucenicii săi şi a ales din ei doisprezece pe care i-a numit apostoli:{o În zilele acelea, Iisus a ieşit la munte ca să se roage şi a petrecut noaptea în rugăciune către Dumnezeu.gG Ei însă se umplură de nebunia urii şi unii cu alţii se vorbeau ce să-i facă lui Iisus.1 Şi de jur privindu-i pe ei toţi, a zis omului: întinde mâna ta. Iar el făcu aşa şi mâna lui se făcu la loc sănătoasă ca şi cealaltă.~! Atunci Iisus grăit-a către ei: Vă întreb pe voi: Ce se cade Sâmbăta: a face bine sau a face rău, a scăpa un suflet sau a-l pierde?}#Dar el cunoştea gândurile lor. A zis deci omului care avea mâna uscată: Scoală-te şi stai aici la mijloc. El s’a sculat şi a stat. |Ci Cărturarii şi Fariseii îl pândeau să vadă de tămădueşte în ziua Sâmbetei, ca să-i găsească cuvânt de învinuire.{Într’altă Sâmbătă, a intrat în sinagogă şi învăţa. Şi era acolo un om a cărui mână dreaptă era uscată.?zyApoi le-a zis: Fiul omului este domn şi al Sâmbetei.EyCum a intrat în locaşul lui Dumnezeu şi a luat pâinile punerii înainte şi a mâncat şi a dat şi soţilor lui, din ele, pe care nu se cuvine să le mănânce decât numai preoţii?zxmAtunci Iisus le-a răspuns: Oare n’aţi citit ce-a făcut David, când a flămânzit el şi cei ce erau cu el?ewCDar oarecare dintre Farisei au zis: De ce faceţi ce nu se cade să facă nimeni Sâmbăta?v -Într’o Sâmbătă – a doua după Paşte – Iisus mergea printre holde, iar ucenicii lui smulgeau spice, le frecau cu mâinile şi mâncau.su_'Apoi nimeni, după ce a băut vin vechi, nu voieşte degrabă de cel nou, fiindcă zice: E bun cel vechi.Rt&Ci vinul nou trebue pus în burdufuri noi şi împreună se vor păstra.#s?%Şi nimeni iarăşi nu pune vin nou în burdufuri vechi, altfel vinul nou va sparge burdufurile; şi se varsă şi vinul şi se nimicesc şi burdufurile.Gr$Le-a spus lor şi o pildă: Nimeni nu smulge petic de la haină nouă ca să-l cârpească la una veche, altfel rupe haina cea nouă, iar petecul luat din ea nu se potriveşte la cea veche._q7#Ci vor veni zile când mirele se va lua de la ei; atunci vor posti întru acele zile.p"Iisus însă le-a răspuns: Nu cumva puteţi pe fiii nunţii să-i faceţi să postească, pe cât timp este mirele cu ei?o!Atunci zis-au lui: Ucenicii lui Ioan postesc adesea şi fac rugăciuni, aşijderea şi ai Fariseilor, iar ai tăi mănâncă şi beau.Mn N’am venit să chem pe drepţi, ci pe păcătoşi la pocăinţă.vmeCi Iisus răspunzând grăit-a către ei: N’au trebuinţa de doftor cei sănătoşi, dar cei care suferă.l'Dar Fariseii şi Cărturarii lor murmurau către ucenicii lui spunând: De ce mâncaţi şi beţi împreună cu vameşii şi cu păcătoşii? k Şi Levi i-a făcut un ospăţ mare la el acasă. Şi era gloată multă de vameşi şi de alţii, care şedeau cu ei la masă.EjCi el, lăsând toate, s’a sculat şi a mers după Iisus.|iqÎn urma acestora, ieşind, a văzut un vameş cu numele Levi, care şedea la vamă, şi i-a zis: Vino după mine.hŞi uimirea i-a cuprins pe toţi şi lăudau pe Dumnezeu şi plini de frică ziceau: Văzut-am astăzi lucruri de necrezut.~guŞi numaidecât sculându-se înaintea lor, luând patul pe care zăcuse, s’a dus la casa sa, mărind pe Dumnezeu.3f_Iar ca să ştiţi că Fiul omului are pe pământ putere să ierte păcatele – zis-a celui slăbănog: ţie grăiesc, scoală-te, ia patul tău şi te du în casa ta.feECe este mai uşor? A zice: iartă-se ţie păcatele tale, sau a zice: scoală-te şi umblă?dyIisus însă, cunoscând gândurile lor, luând cuvântul, a grăit către ei: Ce vă întrebaţi în inimile voastre?:cmDar Fariseii şi Cărturarii începură să-şi dea cu socoteala şi să zică: Cine e acesta care vorbeşte asemenea hule? Cine poate să ierte păcatele decât unul Dumnezeu?Wb'Deci, văzând credinţa lor a zis: Omule, iertate îţi sunt păcatele tale.;aoDar negăsind pe unde să-l ducă, din pricina mulţimii, s’au suit pe podina acoperişului şi printre cărămizi l-au lăsat în jos cu patul, la mijloc în faţa lui Iisus.`-Şi iată că nişte bărbaţi aduceau cu patul pe un om care era slăbănog şi căutau să-l ducă înlăuntru şi să-l pună înaintea lui-;k_OŞi a fost aşa că, într’o zi, Iisus învăţa. Iar de faţă şedeau Farisei şi învăţători ai legii, veniţi din toate satele Galileii, din Iudeia şi din Ierusalim. Şi puterea Domnului era cu el şi el tămăduia.9^mCi el se depărta în locuri pustii şi se ruga.]'Dar cu atât mai vârtos străbătea vorba despre el şi gloate multe se adunau ca să asculte şi să se tămăduiască de suferinţele lor.1\[Iar Iisus i-a poruncit să nu spună la nimeni, ci – mergând, arată-te preotului şi pentru curăţirea ta du jertfa, precum orânduit-a Moise, spre mărturie lor. [  Atunci el întinzând mâna, s’a atins de lepros şi a grăit: Vreau, curăţeşte-te, Şi îndată s’a dus lepra de pe el.KZ Pe când era el într’unul din oraşe, iată că un om plin de lepră,văzând pe Iisus, a căzut cu faţa la pământ şi s’a rugat zicând: Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti.PY Şi trăgând bărcile la uscat, au lăsat totul şi au mers după el.DX Tot aşa şi pe Iacob şi pe Ioan, feciorii lui Zevedeu, care erau tovarăşii lui Petru. Atunci Iisus a rostit către Petru: Nu-ţi fie frică. De acum înainte vei fi pescar de oameni.Wy Căci spaima îl cuprinsese pe el şi pe toţi cei ce erau cu el, de pescuitul atâtor peşti pe care îi prinseseră.V Iar Simon Petru văzând aceasta a căzut la genunchii lui Iisus şi i-a zis: Du-te de la mine, Doamne, că sunt om păcătos.#U?Deci, au făcut semn tovarăşilor din cealaltă barcă să vie să le ajute. Şi au venit şi au umplut amândouă bărcile, de erau gata să se afunde.[T/Şi făcând ei aşa, prinseră mulţime mare de peşte că li se rupeau mrejele.%SCAtunci răspunzând Simon i-a grăit: Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi nimic nu am prins, dar pe cuvântul tău voi lăsa mrejele în jos.RIar când a contenit de vorbit, i-a zis lui Simon: Mână la adânc şi lăsaţi în jos mrejele voastre, ca să pescuiţi.'QGCi urcându-se într’una din bărci, care era a lui Simon, l-a rugat s’o mâe puţin de la uscat. Apoi, şezând în barcă, învăţa din ea mulţimile.qP[A văzut două bărci oprite lângă ţărm, iar pescarii din ele coborîseră şi-şi spălau mrejele.O yPe când mulţimea se grămădea la el, ca să asculte cuvântul lui Dumnezeu, şi el şedea lângă lacul Ghenisaret,=Nu,De aceea propovăduia în toate sinagogele Galileii. M+Ci Iisus le-a grăit: Se cade să bine vestesc împărăţia lui Dumnezeu şi altor cetăţi, fiindcă pentru aceasta sunt trimis.&LE*Făcându-se ziuă, a ieşit şi s’a dus într’un loc pustiu. Dar mulţimile îl căutau şi au venit până la el şi ţineau ca să nu plece de la ei.0KY)Din mulţi ieşeau şi demoni care strigau şi ziceau: Tu eşti fiul lui Dumnezeu. Dar el certându-i nu-i lăsa să vorbească, fiindcă ştiau că el este Christos.7Jg(După scăpătatul soarelui, toţi câţi aveau bolnavi, cu fel şi fel de boale, i-an adus la el; ci el, punându-şi mâinile pe fiecare dintre ei, îi făcea sănătoşi.I'Atunci Iisus, plecându-se deasupra ei, a certat frigurile şi frigurile au lăsat-o. Iar ea degrabă sculându-se, îi slujea pe ei.H/&După ce s’a sculat din sinagogă, a venit în casa lui Simon. Ci soacra lui Simon era prinsă de nişte friguri rele şi l-au rugat pentru ea.FG%Şi a mers zvonul despre el în tot locul prin împrejurime.>Fu$Şi frică li s’a făcut tuturor şi spuneau unii către alţii şi ziceau: Ce vorbă e aceasta? Că porunceşte duhurilor necurate, cu stăpânire şi cu putere, şi ele se duc!+EO#Atunci Iisus l-a certat şi i-a zis: Amuţeşte şi ieşi afară din el. Iar demonul aruncându-l în mijlocul sinagogii a ieşit din el fără ca să-l vatăme.Dw"Lasă! Ce avem noi cu tine, Iisuse Nazarinene? Ai venit ca să ne pierzi? Te ştim cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu.`C9!Dar în sinagogă era un om care avea duh de demon necurat şi a strigat cu glas mare:WB' Şi se minunau de învăţătura lui, căci cuvântul lui era plin de putere.lAQA venit apoi devale la Capernaum, oraş al Galileii, şi într’o zi de Sâmbătă îi învăţa.D@El însă, trecând prin mijlocul lor, s’a dus de acolo.!?;Şi sculându-se l-au scos afară din oraş şi l-au dus până la sprânceana muntelui, pe care era zidit oraşul lor, ca să-l arunce în prăpastie;J> Ci toţi, în sinagogă, auzind acestea s’au umplut de mânie.=#Şi mulţi leproşi erau în Israil în zilele prorocului Eliseu, dar nici unul dintre ei nu s’a curăţit, fără numai Neeman Sirianul.v<eŞi la nici una dintre ele n’a fost trimis Ilie, fără numai la o femeie văduvă, din Sarepta Sidonului.<;qÎn dreptate vă spun că multe văduve erau în zilele lui Ilie, în Israil, când s’a încuiat cerul trei ani şi şase luni încât a fost foamete mare peste tot pământul.b:=Apoi le-a zis: Amin grăiesc vouă că nici un profet nu este bine primit în patria sa.<9qAtunci el le-a zis: Cu adevărat, îmi veţi spune această pildă: Doftore, vindecă-te pe tine însuţi. Câte am auzit că ai făcut în Capernaum fă şi aici, în patria ta. 1~}=||s{{Jzz3yy`xwwTvv*uttxt*ssrqq;pp5oonn"mllukkk!j/iti huggff eeqddbccKbaaF``p`_^^^*]\\[[nZZ;YY[XX)VUUiTT%SRRR;QdQPP$ONN\MM^LLKKRJIIfHHGGFqEEDDCCTBBBAs@@r@ ?d?>N>=Q<<';Q:99)87766F55"44g3n22F100//o..I-,,++8**)f((k''Y&&#%%6$$+##n""7!!/ v #f<Pz*>K<YR@q x  p w l /Wiz`3H}  Zicea iarăşi: Cu ce voi asemăna împărăţia lui Dumnezeu?F| Asemenea este grăuntelui de muştar pe care luându-l omul l-a semănat în grădina sa, şi a crescut şi s’a făcut copac, iar păsările cerului s’au sălăşluit în ramurile lui.^{5 Apoi zicea: Cu ce este asemenea împărăţia lui Dumnezeu şi cu ce voi asemăna-o?z5 La atari cuvinte ale lui, toţi protivnicii lui se simţeau ruşinaţi, iar norodul întreg se bucura de toate faptele măreţe, săvârşite de el.' Şi le-a spus lor această pildă: Unui om bogat i-a rodit moşia cu belşug.=3 Apoi a zis către ei: Luaţi aminte şi vă păziţi de orice poftă de avere, căci viaţa cuiva nu stă în prisosul ce-l are din avuţiile sale.e<C Ci el răspuns-a lui: Omule, cine m’a pus pe mine judecător sau împărţitor peste voi?;{ Atunci, cineva din mulţime a grăit către Iisus: Învăţătorule, zi fratelui meu să împartă cu mine moştenirea.c:? Pentru că Sfântul Duh vă va învăţa, chiar în ceasul acela, ce trebue să spuneţi.9- Iar când vă vor duce la sinagogi şi la dregători şi la stăpânitori, nu vă îngrijiţi cum sau ce veţi răspunde, sau ce veţi cuvânta.8 Oricine va spune vre-un cuvânt împotriva Fiului omului i se va ierta; dar celui ce va huli împotriva Sfântului Duh nu i se va ierta.q7[ Iar cel ce se va lepăda de mine în faţa oamenilor, lepădat va fi în faţa îngerilor lui Dumnezeu.6) Zic vouă: oricine va mărturisi pentru mine, înaintea oamenilor, şi Fiul omului va mărturisi pentru el, înaintea îngerilor lui Dumnezeu.}5s Ci şi perii capului vostru, toţi sunt număraţi. Nu vă temeţi; voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii.v4e Nu se vând oare cinci vrăbii la doi bani? Şi nici una dintre ele nu este uitată, înaintea lui Dumnezeu.*3M Vă voi arăta însă de cine să vă temeţi: Temeţi-vă de acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în Gheena; da, vă zic, temeţi-vă de acesta.2y Ci vă spun vouă, prietenilor mei, nu vă temeţi de cei ce omoară trupul şi după aceasta n’au ce să mai facă.1+ Drept aceea, câte aţi spus la întuneric se vor auzi la lumină şi ceea ce aţi grăit la ureche, în odăi, se va vesti de pe acoperişuri.v0e Că nimic nu este acoperit care să nu se descopere şi nimic ascuns care să nu vină la ştiinţa tuturor.a/ = În vremea aceea, adunându-se zecimi de mii de oameni, încât se călcau unii pe alţii, Iisus a început să vorbească mai întâi către ucenicii săi: Feriţi-vă de aluatul Fariseilor, care este făţărnicia.].3 6Pândindu-l şi căutând să prindă ceva din gura lui, ca să-i găsească vină.'-G 5Iar după ce a ieşit Iisus de acolo, Cărturarii şi Faiiseii au început să-l strâmtoreze cu îndârjire şi să-l silească să vorbească despre multe,,7 4Vai vouă, învăţătorilor de lege! că aţi luat cheia cunoştinţei; voi înşivă n’aţi intrat, iar pe cei ce au vrut să intre i-aţi oprit.+/ 3De la sângele lui Abel, până la sângele lui Zaharia, care a pierit între altar şi templu. Adevăr vă spun, se va cere de la neamul acesta.*{ 2Ca să se ceară, de la neamul acesta, sângele, tuturor prorocilor care s’a vărsat de când s’a întemeiat lumea: )  1De aceea şi înţelepciunea lui Dumnezeu a zis: Trimite-voi la ei proroci şi apostoli şi dintre ei vor ucide şi vor prigoni;( 0Aşa dar mărturisiţi şi încuviinţaţi faptele părinţilor voştri, pentru că ei i-au omorît, iar voi le clădiţi mormintele.\'1 /Vai vouă, că zidiţi mormintele prorocilor pe care părinţii voştri i-au ucis!5&c .EI a rostit: Vai şi vouă, învăţătorilor de lege, că împovăraţi pe oameni cu sarcini anevoie de purtat, iar voi nu le atingeţi nici cu unul din degetele voastre!%# -Atunci unul dintre învăţătorii legii, luând cuvântul, lui i-a zis: Învăţătorule, cu vorbele acestea ne faci de ocară şi pe noi.$) ,Vai vouă, Cărturarilor şi Fariseilor făţarnici, că sunteţi ca mormintele ce nu se cunosc şi oamenii care umblă peste ele nu le ştiu!# +Vai vouă, Fariseilor, că vă place să staţi în băncile dintâi în sinagoge şi să vi se închine lumea în târguri!t"a *Dar vai vouă, Fariseilor, că daţi zeciuiala din izmă şi din untariţă şi din orice legume şi lăsaţi laoparte dreptatea şi iubirea lui Dumnezeu; pe acestea se cădea să le faceţi şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute!T!! )Curăţiţi deci cele dinlăuntru şi, iată, toate vă sunt curate vouă._ 7 (Nebunilor! Oare cel ce a făcut partea dinafară n’a făcut şi partea dinlăuntru?3_ 'Atunci Domnul zi-sa către el: Acum, voi Fariseilor, curăţiţi partea dinafară a paharului şi a blidului, dar lăuntrul vostru este plin de hrăpire şi de viclenie.hI &Ci Fariseul s’a mirat văzând că Iisus nu s’a spălat întâi, până a nu sta la masă.  %Pe când Iisus ţinea acest cuvânt, un Fariseu l-a rugat să prânzească la el; deci, intrând în casa lui, a şezut la masă.(I $Aşa dar, dacă tot trupul tău e luminat neavând nici o lăture întunecoasă, luminat va fi în întregime, ca şi când te luminează lampa, cu razele ei.E #Ia seama deci, ca lumina dintru tine să nu fie întuneric.C "Luminătorul trupului e ochiul tău. Când ochiul tău este curat, atunci tot trupul tău este în lumină; dar când ochiul tău este rău, atunci şi trupul tău e plin de întuneric. !Nimeni aprinzând făclie nu o pune în loc ascuns, nici sub obroc, ci în sfeşnic, aşa încât cei care intră să vază lumina ei.<q Bărbaţii din Ninive scula-se-vor la judecată cu neamul acesta şi-l vor osândi, pentru că s’au pocăit cu propovedania lui lona, şi iată, mai mult decât lona este aici.ve Împărăteasa de la miază-zi ridica-se-va la judecată cu oamenii acestui veac şi-i va osândi, pentru că a venit de la marginile pământului ca să asculte înţelepciunea lui Solomon şi, iată, mai mult decât Solomon este aici.hI Căci precum a fost lona semn Ninivitenilor, tot aşa şi Fiul omului va fi semn acestui neam.Q În vremea aceea, grămădindu-se mulţimile norodului, Iisus a început să le vorbească: Neamul acesta este un neam viclean; cere semn, dar semn nu i se va da, fără numai semnul prorocului lona.oW Ci el răspuns-a: Aşa este, dar fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc.2] Iar când vorbea Iisus acestea, o femeie din mulţime ridicându-şi glasul i-a grăit: Fericit este pântecele care te-a purtat şi fericiţi sânii pe care i-ai supt!;o Atnnci, se duce şi ia cu sine alte şapte spirite mai rele de cât el şi intrând îşi face aici sălaş, şi starea acelui om ajunge, acum în urmă, mai rea ca la începnt.9m Şi venind, o află măturată şi împodobită.-S Când duhul cel necurat iese din om, umblă prin locuri sterpe, căutându-şi odihnă, dar negăsind îşi zice: Mă voi întoarce la casa mea, de unde am ieşit.`9 Cel ce nu este cu mine împotriva mea este; şi cel ce nu strânge cu mine risipeşte. 9 Dar când unul mai tare decât el vine asupra lui şi-l înfrânge, îi ia toate armele, în care se bizuise, iar prada ridicată de la el o împarte.e C Când un om tare şi într’armat păzeşte curtea lui, avuţiile lui stau în bună pace.| q Dacă însă eu, cu degetul lui Dumnezeu, scot afară pe demoni, atunci a ajuns la voi împărăţia lui Dumnezeu.} s Iar dacă eu îl izgonesc cu Beelzebul, feciorii voştri cu cine îi izgonesc? De aceea, ei vă vor fi judecători.  Şi dacă Satan s’a dezbinat în sine, cum va mai sta împărăţia lui? fiindcă spuneţi că eu izgonesc pe demoni cu Beelzebul. # Dar el, ştiind gândurile lor, le-a zis: Orice împărăţie, dezbinându-se în sine, se pustieşte şi casă peste casă se răstoarnă.K Iar alţii, ispitindu-l, cereau de la el să le dea semn din cer.a; Unii însă dintre ei ziceau: Cu Beelzebul, căpetenia demonilor, dă afară pe demoni.+ În vremea aceea, a scos afară un demon care era mut. Şi când a ieşit demonul, mutul a prins să vorbească, iar mulţimile s’au minunat.2] Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi fiilor voştri lucruri bune, cu cât mai vârtos Tatăl vostru cel din ceruri da-va Duhul Sfânt acelor care cer.:o Sau un ou dacă-i va cere, scorpie îi va da lui?#? Cine dintre voi, tată fiind, dacă îi va cere fiul pâine, oare piatră îi va da? Sau peşte dacă va cere, oare îi va da, în loc de peşte, şarpe?_7 Că oricine cere ia; şi cine caută găseşte; şi celui care bate i se va deschide.{o Drept aceea, grăiesc vouă: cereţi şi se va da vouă, căutaţi şi veţi afla, bateţi şi vi se va deschide.+ Zic vouă: chiar când nu s’ar scula să-i dea fiindcă îi este prieten, pentru cutezanţa lui se va scula şi-i va da cât are trebuinţă.#? Iar cel dinlăuntru să răspundă: Nu mă da de osteneală. Acum uşa e încuiată şi copiii mei sunt în pat cu mine. Nu pot să mă scol să-ţi dau.W~' Că a venit din cale un prieten la mine şi n’am ce să-i pun înainte, –+}O Apoi a zis către ei: Cine dintre voi, dacă va avea un prieten şi se va duce la el în miez de noapte şi-i va spune: Prietene, împrumută-mă cu trei pâini,|7 Şi ne iartă nouă păcatele noastre, precum şi noi iertăm oricui ce ne e dator. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.K{ Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă în fiecare zi.Sz Atunci Iisus le-a grăit: Când vă rugaţi să ziceţi: Tatăl nostru carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele tău. Vie împărăţia ta. Facă-se voia ta, precum în cer aşa şi pe pământ.@y { Odată, fiind Iisus într’un loc şi rugându-se, când a încetat, unul dintre ucenicii lui i-a spus: Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, cum a învăţat şi Ioan pe ucenicii lui.`x9 *Ci un lucru trebueşte. Maria partea cea bună şi-a ales, care nu se va lua de la ea.aw; )Dar Domnul răspunzând i-a zis: Marto, Marto, te grijeşti şi spre multe te sileşti.@vy (Marta însă era împovărată de multă slujbă. Deci, stând locului, a grăit: Doamne, au nu socoteşti că sora mea m’a lăsat singură să slujesc? Ci spune-i ca să-mi ajute.zum 'Şi aceasta avea o soră oe se numea Maria, care, stând jos lângă picioarele Domnului, asculta cuvântul lui.t &S’a întâmplat, apoi, pe când mergeau ei, că Iisus a intrat într’un sat, iar o femeie cu numele Marta l-a primit în casa ei.fsE %El răspunse: Cel care a avut milă de el. Atunci Iisus i-a zis: Du-te si fă şi tu la fel.hrI $Care din aceşti trei ţi se pare că a fost aproapele celui ce a fost căzut între tâlhari?4qa #Iar a doua zi, la plecare, scoţând doi dinari, i-a dat hangiului şi i-a zis: Ai grijă de el, şi ce vei mai cheltui, eu când mă voi întoarce, îţi voi da înapoi.p5 "Şi a venit la el, i-a legat rănile turnând pe ele untdelemn şi vin, şi punându-l pe dobitocul său l-a dus la un han şi i-a purtat de grijă.uoc !Un Samaritean care călătorea, însă, sosind în dreptul lui şi văzându-l, i s’a făcut milă de el,an; Tot aşa şi un levit, ivindu-se pe acolo, a venit, a văzut şi a trecut pe alăturea.^m5 Din întâmplare un preot cobora pe calea aceea, dar văzând a trecut pe alăturea.Rl Dând răspuns, Iisus vorbit-a: Un om mergea devale, de la Ierusalim la Ierihon, şi a căzut între tâlhari, care, după ce l-au dezbrăcat şi l-au rănit, au plecat, lăsându-l pe jumătate mort.lkQ Dar el voind să se îndrepteze pe sine însuşi, zis-a către Iisus: Şi cine este aproapele meu?Oj Atunci Iisus i-a spus: Drept ai răspuns. Fă aceasta şi vei fi viu.Ui# Iar el răspunzând a zis: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău, şi din toată vârtutea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele ca însuţi pe tine.Ih  Iisus grăit-a către el: Ce este scris în lege? Cum citeşti?g) Ci, iată, un învăţător al legii ispitind pe Iisus, s’a sculat şi a zis: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa de veci?"f= Că zic vouă: mulţi proroci şi împăraţi au voit să vază ceea ce voi vedeţi, dar n’au văzut, şi să auză ceea ce auziţi, dar n’au auzit.}es Apoi iarăşi s’a întors către ucenici, deoparte, şi a mai zis: Fericiţi sunt ochii care văd ce vedeţi voi!udc Şi întorcându-se către ucenici grăit-a: Toate-mi sunt mie date de către Tatăl meu, şi nimeni nu cunoaşte cine este Fiul fără numai Tatăl şi cine este Tatăl fără numai Fiul şi căruia voieşte Fiul să-i dezvăluiască.@cy În ora aceea Iisus a tresăltat de bucurie, întru Duhul Sfânt, şi a rostit: Mulţumescu-ţi ţie, Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi de cei pricepuţi şi le-ai descoperit copiilor. Aşa, Părinte, căci aşa a fost înaintea ta, bunăvoinţa ta.b Dar nu vă bucuraţi de aceasta că duhurile se pleacă vouă, ci vă bucuraţi că numele voastre sunt scrise în ceruri.$aA Iată, datu-v’am vouă putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii şi peste toată puterea vrăjmaşului, şi nimic nu vă va aduce vătămare.[`/ Atunci Iisus le-a răspuns: Privit-am pe Satana căzând, ca din ceruri fulgerul.}_s Iară cei şaptezeci s’au înapoiat cu bucurie şi i-au spus: Doamne, şi demonii ni se supun întru numele tău.?^w Cine ascultă de voi, de mine ascultă, şi cine vă nesocoteşte pe voi, pe mine mă nesocoteşte; iar cel ce mă nesocoteşte pe mine, nesocoteşte pe cel ce m’a trimis pe mine.k]O Şi tu, Capernaume, nu te-ai înălţat oare până la cer? Până la iad vei fi împins în jos!S\ Dar Tirului şi Sidonului mai uşor le va fi, la judecată, decât vouă.F[ Vai ţie, Chorazine! Vai ţie, Betsaido! Căci, dacă în Tir şi în Sidon s’ar fi făcut minunile care s’au făcut la voi, de mult s’ar fi pocăit, stând în sac şi în cenuşă.XZ) Ci vă spun că, în ziua aceea, mai uşor va fi Sodomei, decât acelui oraş.Iisus însă a rostit către el: Nici unul care pune mâna lui pe plug şi se uită îndărăt nu este potrivit pentru împărăţia lui Dumnezeu. M =Zis-a şi un altul: Voi merge, Doamne, după tine, dar mai întâi îngădue-mi ca să-mi i-au rămas bun de la cei din casa mea.L}  .Ci în ei s’a ivit gândul: cine între ei este mai mare?"== -Dar ei nu înţelegeau rostirea aceasta, căci era ascunsă pentru ei, ca să n’o priceapă, şi le era teamă să-l întrebe pe Iisus despre cuvânt.p<Y ,Puneţi în urechile voastre cuvintele acestea: că Fiul omului va să fie dat în mâinile oamenilor.; +Iar toţi au rămas uimiţi de măreţia lui Dumnezeu. Şi pe când ei toţi se mirau de câte le făcea, a rostit către ucenicii săi::3 *Dar când venea către Iisus, demonul îl trânti şi-l zgâlţâi. Atunci Iisus certă duhul necurat, vindecă pe copil şi-l dădu tatălui său.9- )Atunci Iisus răspunzând a zis: O, neam fără credinţă şi stricat! Până când voi fi la voi şi vă voi îngădui? Adu aici pe fiul tău.U8# (Ci m’am rugat de ucenicii tăi ca să-l scoată afară, dar n’au putut.7} 'Şi iată un duh îl apucă şi deodată răcneşte şi-l zgudue cu spume şi-l zdrobeşte şi cu greu se duce de la el.6 &Şi iată, un bărbat din gloată a strigat şi a zis: Învăţătorule, rogu-mă ţie, caută spre fiul meu, că îl am numai pe el;f5E %În ziua următoare, când s’au pogorît din munte, i-a ieşit înainte mulţime de norod.4' $Iar când a trecut glasul s’a aflat Iisus singur. Ci ei au tăcut şi nimănui n’au spus nimic, în zilele acelea, din cele ce au văzut.`39 #Atunci, din nor, o voce a rostit: Acesta este fiul meu cel ales, de el să ascultaţi!v2e "Dar pe când vorbea acestea, s’a făcut un nor şi i-a umbrit; ci ei intrând în nor s’au spăimântat.f1E !Şi când a fost să se despartă aceştia de Iisus, zis-a Petru către el: Învăţătorule, bine este ca noi să fim aici. Să facem trei colibe, una ţie şi una lui Moise şi una lui Ilie – neştiind ce să spună.(0I Iar Petru şi soţii lui erau îngreuiaţi de somn, dar stăruind ei în veghe au văzut mărirea lui şi pe cei doi bărbaţi care stăteau împreună cu el.u/c Şi care arătându-se întru slavă spuneau sfârşitul pe care el avea să-l împlinească în Ierusalim.J.  Şi iată doi bărbaţi vorbeau cu el, care erau Moise şi Ilie,w-g Şi pe când se ruga el, vederea feţei sale s’a făcut alta şi îmbrăcămintea lui albă strălucitoare.,# Iar după cuvintele acestea, ca la opt zile, Iisus a luat cu sine pe Petru, pe Ioan şi pe Iacob şi s’a suit în munte, ca să se roage.+) Cu adevărat vă spun vouă că sunt unii dintre cei ce stau aici, care nu vor gusta moarte până ce nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu..*U Iar cine se va ruşina de mine şi de cuvintele mele, şi Fiul omului se va ruşina de el, când va veni întru mărirea sa şi a Tatălui şi a sfinţilor îngeri.s)_ Că ce foloseşte omului să câştige lumea toată, iar pe sine să se piardă, ori să se păgubească? ( Căci cine va voi să-şi mântuiască sufletul îl va pierde, iar cine-şi va pierde sufletul său, pentru mine, şi-l va mântui.') Apoi a vorbit către toţi: Dacă vrea cineva să vină după mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să-mi urmeze;X&) Şi a mai zis că Fiul omului trebue să pătimească mult şi să fie lepădat de către bătrâni, de către mai marii preoţilor şi de către cărturari şi să fie omorît, iar a treia zi să învieze.N% Dar el le-a poruncit cu străşnicie să nu spună nimănui aceasta;}$s Ci el i-a întrebat: Dar voi cine ziceţi că sunt eu? Răspunzând atunci Petru a rostit: Christosul lui Dumnezeu.#y Atunci ei au răspuns: Ioan Botezătorul, iar alţii Ilie, alţii însă, că a înviat unul din prorocii din vechime. " Odată, când Iisus era singur şi se ruga, iar ucenicii erau cu el, i-a întrebat pe ei zicând: Cine spun mulţimile că sunt eu?v!e Şi au mâncat şi s’au săturat toţi şi au luat ce le-a rămas din fărămituri, douăsprezece coşuri.* M Iar Iisus, luând cele cinci pâini şi cei doi peşti şi căutând la cer, le-a binecuvântat, a frânt şi a dat ucenicilor, ca să pună mulţimii înainte.6g Şi au făcut aşa şi i-au aşezat pe toţi.  Căci erau ca la cinci mii de bărbaţi. Dar el zis-a către ucenicii lui: Aşezaţi-i jos, în cete de câte cincizeci de inşi.[/ Iisus însă le-a răspuns: Daţi-le voi să mănânce. Ci ei au zis: Nu avem mai mult decât cinci pâini şi doi peşti, afară numai dacă, ducându-ne noi înşine, vom cumpăra merinde la tot acest norod. Dar ziua a început să se plece spre seară. Atunci venind la el cei doisprezece i-au spus: Dă drumul mulţimii să se ducă prin satele şi prin colibele dimprejur, ca să poposească şi să-şi găsească de mâncare, pentru că aici suntem în loc pustiu.J  Dar mulţimile, prinzând de veste, au mers după el, şi el, primindu-le, le grăia despre împărăţia lui Dumnezeu, iar pe cei care aveau trebuinţă de tămăduire îi făcea sănătoşi. }~~}||{>zz;yy xnwvv0uu#tt4ssvrr"q.poounngnmlltl%k?jjEiihhKgg$feeeddAccjc$b_ba``0__'^^]]]!\\[[ZYYIXX/WW0VVHUTThSSlRRBQQ?PP)O~NNM{LLKK=JUIISHH(GGbFFOEnDCCCBBWAAC@@%?~?)>p==*<<.;;f;:v:99.88n77A66S55N44]33q32O211F000//>...--H,,9++J**')p((@''&&&&%%1$$1##,""}"!b Ey<G[Gj=v.?&i- V  h @}I\l/yrkAtunci ei chibzuiră întru sine, zicând: De vom zice: din cer, ne va spune: Pentru ce n’aţi crezut în el?:qoBotezul lui Ioan din cer a fost ori de la oameni?_p7Ci el răspunzând le-a zis: Vă voi întreba pe voi şi eu o vorbă, ci spuneţi-mi:oŞi luând cuvântul îi vorbiră: Spune nouă cu ce puteri faci acestea, sau cine este acela care ţi-a dat puterea aceasta?,n SDar într’o zi, pe când Iisus învăţa în templu pe popor, vestindu-i vestea cea bună, se înfăţişară preoţii şi Cărturarii, împreună cu bătrânii,kmO/Şi în fiecare zi era în templu şi învăţa. Dar mai marii preoţilor şi Cărturarii şi fruntaşii poporului căutau să-l piardă. Şi nu găseau ce să-i facă, pentru că tot norodul sta atârnat de el şi-l asculta.lw.Şi le-a spus: Scris este: Şi va fi casa mea casă de rugăciunie; dar voi aţi făcut din ea peşteră de tâlhari.fkE-Apoi, intrând în templu, a început să dea afară pe cei ce vindeau în el şi cumpărau,-jS,Şi te vor face una cu pământul şi pe fiii tăi în tine, şi nu vor lăsa întru tine piatră peste piatră, pentru că nu ai cunoscut vremea cercetării tale.i5+Căci veni-vor zile peste tine, când duşmanii tăi vor trage şanţ în jurul tău şi te vor împresura şi te vor strâmtora de toate părţile.}hs*Dacă ai fi cunoscut şi tu, îu această zi a ta, cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tăi.Zg-)Şi când a fost aproape şi a văzut cetatea, a plâns de mila ei şi a rostit:Zf-(Atunci el le-a răspuns: Zic vouă, de vor tăcea aceştia, pietrele vor striga!ae;'Dar oarecare Farisei din mulţime i-au zis lui: Învăţătorule, ceartă-ţi ucenicii.d&Şi ziceau: Binecuvântat este împăratul care vine în numele Domnului! În ceruri fie pace şi slavă întru înălţimi!Yc+%Şi dacă s’a apropiat de Ierusalim la coborîşul Muntelui Măshnilor, toată mulţimea ucenicilor, bucurându-se, a început să laude pe Dumnezeu, cu voce tare, pentru toate minunile pe care le văzuse.Qb$Iar pe când mergea, alţii îşi aşterneau veşmintele în calea lui.faE#Şi l-au adus la Iisus şi aruncându-şi veşmintele lor pe mânz au pus pe Iisus deasupra.?`y"Atunci ei au răspuns: Pentru că trebueşte Domnului.c_?!Iar când dezlegau mânzul, au grăit stăpânii lui către ei: De ce dezlegaţi mânzul?@^{ Şi ducându-se cei trimişi au aflat precum le-a spus.q][Şi de vă va întreba cineva: Pentru ce-l dezlegaţi? Veţi zice aşa: Pentru că trebueşte Domnului.B\}Zicându-le: Duceţi-vă în satul dinaintea voastră şi, intrând în el, veţi găsi un mânz legat pe care nimeni dintre oameni n’a şezut vreodată. Dezlegaţi-l şi aduceţi-l.[%Iar când a fost să se apropie de Betfaghe şi de Betania, către muntele care se zice Muntele Măslinilor, a trimis pe doi dintre ucenici,PZDupă ce a cuvântat acestea, a mers înainte, în sus spre Ierusalim.YyIar pe acei vrăşmaşi ai mei care n’au voit ca să domnesc peste ei, aduceţi-i aici şi tăiaţi-i în faţa mea._X7Grăiesc vouă: Cel ce are i se va da, iar de la cel ce nu are, şi ce are se va lua.)+Şi în aceeaşi clipă deschise ochii şi mergea după Iisus, mărind pe Dumnezeu. Iar poporul tot, care văzuse, dădea laudă lui Dumnezeu.K=*Atunci Iisus i-a zis: Deschide ochii. Credinţa ta te-a mântuit.M<)Ce vrei să-ţi fac? Iar el a spus: Doamne, să-mi capăt vederile!h;I(Ci Iisus s’a oprit şi a poruncit să-l aducă la el şi când a fost aproape l-a întrebat::'Dar cei ce mergeau înainte îl certau ca să tacă, el însă cu atât mai vârtos striga: Fiule al lui David, fie-ţi milă de mine!k9O&Atunci el a început să strige şi să zică: Iisuse, Fiule al lui David, fie-ţi milă de mine!08[%Şi i-au spus: Trece Iisus din Nazaret.A7}$Şi auzind el mulţimea în mers, a întrebat ce e asta.e6C#Iar când s’a apropiat Iisus de Ierihon, un orb stătea la marginea drumului şi cerşea. 5 "Ei însă n’au înţeles nimic din acestea, căci vorba aceasta era ascunsă pentru ei şi nu-şi dădeau seama de cele spuse.O4!Şi după ce îl vor biciui, îl vor ucide; dar a treia zi va învia.u3c Căci va fi dat în mâna păgânilor şi va fi batjocorit şi va fi înfruntat ruşinos şi va fi scuipat.)2KApoi a luat la sine pe cei doisprezece şi le-a zis: Iată, ne suim la Ierusalim şi se vor împlini toate cele se s’au scris de proroci, despre Fiul omului.k1OŞi care să nu ia înmulţit în vremea de acum, iar în veacul ce va să vie viaţă veşnică.60eCi el rostit-a către ei: Adevăr grăiesc vouă: nu este nici unul care a lăsat casă ori femeie, ori fraţi, ori părinţi, ori copii, pentru împărăţia lui Dumnezeu,\/1Atunci Petru a grăit: Iată noi, lăsând toate ale noastre, am venit după tine.^.5Răspuns-a el: Cele ce la oameni sunt cu neputinţă, cu putinţă sunt la Dumnezeu.I- Zis-au cei ce ascultau: Atunci, cine poate să se mântuiască? ,Că mai lesne este pentru cămilă să treacă prin urechile acului, decât pentru bogat să intre în împărăţia lui Dumnezeu.p+YVăzând astfel Iisus a grăit: Cât de greu intra-vor cei ce au averi în împărăţia lui Dumnezeu!O*Ci el, dacă a auzit acestea, s’a întristat, că era bogat foarte.()IAuzind Iisus i-a spus: Îţi mai lipseşte un lucru: Vinde toate câte ai şi împarte la săraci şi vei avea comoară în ceruri; apoi vino de mă urmează.O(El însă răspunse: Toate acestea le-am păzit din tinereţele mele.'3Ştii prea bine poruncile: să nu precurveşti, să nu ucizi, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb, cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta.k&OAtunci Iisus i-a zis: Pentru ce mă numeşti bun? Nimeni nu este bun, decât numai unul Dumnezeu. %După aceea un dregător l-a întrebat această întrebare: Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţa cea de veci?n$UAdevăr grăiesc vouă: cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un prunc, nu va intra în ea.##?Iisus însă i-a chemat la sine şi a zis: Lăsaţi copiii să vină la mine şi nu-i opriţi, căci împărăţia lui Dumnezeu este a unora ca aceştia.m"SŞi aduceau la el şi pruncii, ca să se atingă de ei. Ci văzând aceasta, ucenicii îl dojeneau.:!mZic vouă că acesta s’a pogorît mai îndreptat la casa sa, decât acela. Fiindcă oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa.2 ] Iară vameşul, de departe, de unde sta, nu voia nici măcar ochii să-i ridice către cer, ci-şi bătea pieptul şi zicea: Dumnezeule, fii milostiv mie păcătosului.Y+ Postesc de două ori pe săptămână, dau zecimală din toate câte agonisesc.A{ Fariseul stătea drept şi astfel se ruga: Dumnezeule, îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, hrăpitori, nedrepţi, necredincioşi în căsătorie, sau ca vameşul acesta.^5 Doi oameni s’au dus în templu ca să se roage, unul Fariseu şi celălalt vameş.  Către unii care aveau despre sine încredinţarea că sunt drepţi şi priveau de sus pe ceilalţi a rostit parabola aceasta:}sZic vouă că le va face dreptate în curând. Dar Fiul omului, când va veni, afla-va oare credinţă pe pământ?  Dar Dumnezeu oare nu va face dreptate aleşilor săi, care strigă către el ziua şi noaptea şi pentru care rabdă îndelung?MDeci rostit-a Domnul: Auziţi ce grăieşte judecătorul cel drept.Totuşi, fiindcă văduva aceasta îmi face supărare, îi voi face dreptate, ca să nu mă obosească până la urmă cu venirile ei. Şi o bucată de vreme n’a voit; dar pe urmă a zis întru sine: deşi de Dumnezeu nu mă tem şi de oameni nu mă ruşinez,wEra însă în cetatea aceea şi o văduvă care venea la el şi-i zicea: fă-mi dreptate, faţă de protivnicul meu.r]Şi a zis: într’o cetate era un judecător, care de Dumnezeu nu se temea şi de oameni nu se ruşina.d CLe-a spus, apoi, o pildă cum că se cuvine să se roage pururea şi să nu se lenevească.  %Atunci, luând cuvântul, i-au zis lui: Unde, Doamne? Ci el răspuns-a lor: Unde este stârvul, acolo aduna-se-vor şi vulturii.H $Doi vor fi în ţarină; unul se va lua şi altul se va lăsa.K#Două vor râşni împreună; una se va lua şi alta se va lăsa.gG"Zic vouă: în noaptea aceea vor fi doi într’un pat; unul se va lua şi altul se va lăsa.gG!Cine va căuta să mântuiască viaţa sa va pierde-o; iar cine va pierde-o va păstra-o vie./Y Aduceţi-vă aminte de femeia lui Lot.K În ziua aceea, cine va fi pe podina acoperişului, iar odoarele lui în casă, să nu se coboare înlăuntru ca să le ia; deasemenea cel ce va fi în ţarină să nu se întoarcă îndărăt.N În acelaşi chip va fi ziua în care este să se arate Fiul omului.u cIar în ziua când a ieşit Lot din Sodoma, plouat-a din cer foc şi pucioasă şi i-a prăpădit pe toţi.o WAşijderea precum a fost în zilele lui Lot: mâncau, beau, târguiau, vindeau, sădeau şi clădeau. Mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie şi a venit potopul şi i-a prăpădit pe toţi.V%Şi ce fel a fost în zilele lui Noe, astfel va fi în zilele Fiului omului:[/Dar mai întâi el trebuie să sufere mult şi să fie lepădat de neamul acesta.!;Căci după cum fulgerul, fulgerând dintr’o parte de sub cer, luminează până la cealaltă parte de sub cer, aşa va fi Fiul omului, în ziua lui.kOŞi vă vor spune vouă: Iată acolo este, iată aici; nu vă duceţi şi nu vă luaţi după ei.{oZis-a către ucenici: Veni-vor zile când veţi dori să vedeţi una din zilele Fiului omului şi nu veţi vedea.yŞi nici nu vor spune: Iată-o aici sau dincolo. Fiindcă, iată, împărăţia lui Dumnezeu este în mijlocul vostru.#?Odată, Iisus fiind întrebat de Farisei: când vine împărăţia lui Dumnezeu? le-a răspuns, zicând: împărăţia lui Dumnezeu nu vine pe văzutele.J Apoi a rostit: Scoală-te şi du-te; credinţa ta te-a mântuit.nUNu s’a găsit să se întoarcă, să dea mărire lui Dumnezeu, decât numai acesta de neam strein?`9Răspunzând atunci Iisus a zis: Au nu zece s’au curăţit? Dar cei nouă unde sunt?n~UŞi a căzut la picioarele lui Iisus, cu faţa la pământ şi i-a mulţumit. Iar el era Samaritean.n}UIar unul dintre ei, văzând că s’a vindecat, s’a întors şi cu glas mare slăvea pe Dumnezeu.|Ci văzându-i, el le-a spus: Duceţi-vă şi vă arătaţi preoţilor. Dar pe când ei se duceau s’au curăţit de lepră.`{9 Şi care au ridicat glasul şi au zis: Iisuse, Învăţătorule, fie-ţi milă de noi![z/ Intrând într’un sat l-au întâmpinat zece leproşi, care se ţineau departe,eyC Iar pe când Iisus mergea spre Ierusalim şi trecea prin mijlocul Samariei şi al Galileii, x  Aşa şi voi, când veţi face toate cele poruncite vouă, ziceţi: Slugi netrebnice suntem! Ce eram datori să facem am făcut.iwK Nu cumva are să mulţumească slugii pentru că a făcut ce i s’a poruncit? Socotesc că nu.!v;Oare nu-i va zice: Găteşte ca să cinez şi încinge-te şi serveşte-mă până ce voi mânca şi voi bea şi după aceea mănâncă şi bea şi tu?u/Cine dintre voi, dacă are o slugă, la arat, ori la păscut oile, îi va zice, când vine acasă de la câmp: Treci degrabă şi şezi la masă?4taIar Domnul a răspuns: De-aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice acestui sicomor: Dezrădăcinează-te şi te sădeşte în mare, şi v’ar asculta.QsAtunci apostolii grăit-au către Domnul: Dă-ne mai multă credinţă."r=Şi chiar dacă îţi va greşi de şapte ori, într’o zi, şi de şapte ori se va întoarce către tine zicând: Rău îmi pare, – tu să-l ierţi.tqaLuaţi aminte de voi înşivă. De va greşi fratele tău, dojeneşte-l, şi dacă se va pocăi, iartă-l.!p;Mai de folos i-ar fi dacă cineva i-ar pune de gât o piatră de moară şi l-ar prăbuşi în mare, decât să smintească pe unul din aceştia micii.|o sZis-a Iisus către ucenicii săi: Nu se poate să nu vină prilejuri de păcat, dar vai de acela prin care ele vin!nAtunci a rostit Avraam: Dacă de Moise şi de profeţi nu ascultă, nu se vor îndupleca nici când va învia vre-unul dintre morţi.omWDar el zise: Nu aşa, părinte Avraame, ci dacă cineva dintre morţi se va duce la ei se vor pocăi.LlAvraam a răspuns: Au pe Moise şi pe profeţi; să asculte de ei.jkMFiindcă am cinci fraţi, să le spună lor cum este, ca să nu vie şi ei la acest loc de chin.Uj#Ci el a zis: Atunci rogu-te, părinte, să-l trimiţi acasă la tatăl meu,DiŞi peste toate acestea, între noi şi voi stă prăpastie adâncă, încremenită, astfel că cei ce ar vrea să treacă de aici la voi, ori de acolo la noi, să nu poată să treacă.?hwDar Avraam a grăit: Fiule, adu-ţi aminte că ai primit cele bune ale tale în viaţa ta şi Lazăr, aşijderea, pe cele rele; ci acum, aici, el se mângâie, iar tu te chinueşti.\g1Atunci strigat-a el şi a zis: Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr, să-şi întingă în apă vârful degetului şi să-mi răcorească limba, căci mă chinuesc în această văpaie.f}Şi în iad, ridicându-şi ochii, el care era în chinuri, a văzut de departe pe Avraam, şi pe Lazăr în sânul lui.eŞi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit apoi şi bogatul şi l-au înmormântat.rd]Şi ar fi poftit să se sature din ce cădea de la masa bogatului. Ci câinii venind lingeau bubele lui.LcIar un sărac, anume Lazăr, zăcea la porţile lui, plin de bube.bEra odată un om bogat, care se îmbrăca în porfiră şi în în de mare preţ şi petrecea în fiecare zi, înconjurat de slavă.aOricine lasă pe femeia sa şi se însoară cu alta precurveşte, şi cel ce se însoară cu cea lăsată de bărbat precurveşte şi el.l`QIar mai lesne e să treacă cerul şi pământul decât să cadă din lege un cornişor de slovă. _Legea şi prorocii au ţinut până la Ioan; de atunci împărăţia lui Dumnezeu se binevesteşte şi fiecare dă năvală în ea.c^?Atunci el le-a grăit: Voi sunteţi cei ce vă faceţi pe voi drepţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaşte inimile voastre; căci ceea ce la oameni este înalt în frunte, urîciune este înaintea lui Dumnezeu.l]QToate acestea le ascultau şi Fariseii care erau iubitori de argint şi-l luau în bătaie de joc.e\C Nici o slugă nu poate să slujească la doi domni. Fiindcă sau pe unul va uri şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va ţinea şi de celălalt nu-i va păsa. Nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui Mamona.a[; Şi dacă în cele streine nu aţi fost credincioşi, cine vă va da ce este al vostru?{Zo Deci dar, dacă n’aţi fost credincioşi în bogăţiile nedrepte, cine vă va încredinţa pe cele adevărate?Y Cel ce este credincios întru puţin, şi întru mult e credincios, şi cel ce e nedrept întru puţin, şi întru mult este nedrept.,XQ Deci, vă zic, agonisiţi-vă prieteni, cu ajutorul bogăţiilor nedrepte, ca atunci când se vor isprăvi, să vă primească pe voi în corturile cele veşnice.9WkIar stăpânul a lăudat pe iconomul cel nedrept, căci a lucrat cuminte. Pentru că fiii acestei lumi sunt faţă de însuşi neamul lor mai înţelepţi decât fiii luminii.&VEDupă aceea, a întrebat pe altul: Dar tu, cât eşti dator? El i-a spus: O sută de baniţe de grâu. Zis-a lui iconomul: ia-ţi zapisul şi scrie optzeci.U}Răspuns-a el: O sută de vedre de untdelemn. Iconomul i-a zis: Ia-ţi zapisul, şezi jos şi scrie de grabă cincizeci. T Şi chemând la sine unul câte unul pe datornicii stăpânului său, a întrebat pe cel dintâi: Cât eşti dator domnului meu?bS=Ştiu ce voi face, ca să mă primească în casele lor, când voi fi scos din iconomie.R)Atunci iconomul a zis întru sine: Ce voi face, că stăpânul meu ia iconomia de la mine? Să sap, n’am putere; să cerşesc, mi-e ruşine.QDeci l-a chemat şi i-a zis: Ce este aceasta, ce aud despre tine? Dă-mi socoteala dregătoriei tale, căci nu mai poţi să fii iconom.P Zis-a, apoi, şi către ucenicii săi: Era un om bogat care avea un iconom şi acesta fu pârit la el că i-ar fi risipind avuţiile.O Se cuvenea însă să ne veselim şi să ne bucurăm, căci fratele tău acesta mort era şi a înviat, pierdut era şi s’a aflat.eNCTatăl însă i-a grăit: Fiule, tu pururea eşti cu mine şi toate ale mele sunt ale tale.MDar când veni acest fecior al tău, care ţi-a mâncat averea cu desfrânatele, junghiaşi pentru el viţelul îngrăşat.[L/Atunci răspunzând el a zis către tată-său: Iată atâţia ani de când îţi slujesc şi niciodată n’am călcat porunca ta. Şi mie niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei.rK]Şi s’a mâniat feciorul cel mare şi nu voia să intre; dar tatăl său, ieşind afară, îl îmbuna.JŞi el i-a spus: Fratele tău a venit şi tatăl tău, pentru că l-a apucat sănătos, a jertfit viţelul cel îngrăşat.ZI-Atunci chemând la sine pe unul dintre robi a întrebat ce însemnează aceasta.{HoIar feciorul lui cel mare era la câmp. Ci când a venit şi s’a apropiat de casă a auzit cântece şi jocuri.|GqCăci acest fecior al meu era mort şi a înviat, era pierdut şi s’a aflat. Şi au început să se veselească.\F1Apoi, aduceţi viţelul cel gras, de-l tăiaţi. Şi să mâncăm, să ne veselim.5EcDar tatăl a rostit către slugile sale: Aduceţi, degrabă, caftanul cel mai bun şi îmbrăcaţi-l cu el; şi puneţi-i inel în deget şi încălţăminte în picioare. D Atunci i-a zis feciorul: Tată, greşit-am împotriva cerului şi înaintea ta şi nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău.ECŞi s’a sculat şi a venit la tatăl său. Ci pe când era cl încă departe, l-a văzut tatăl său şi s’a înduioşat şi alergând la el a căzut pe grumajii lui şi l-a sărutat.^B5Nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău. Fă-mă ca pe unul din simbriaşii tăi.~AuScula-mă-voi şi mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune: Tată, greşit-am împotriva cerului şi înaintea ta;@Dar venindu-şi întru sine, el şi-a zis: Câţi argaţi ai tatălui meu au prisos de pâine, iar eu, aici, pier de foame!r?]Şi dorea să-şi sature pântecele din roşcovele pe care le mâncau porcii, însă nimeni nu-i dădea.>%S’a dus atunci şi s’a aciuat pe lângă unul din locuitorii acelei ţări şi acesta l-a trimis pe moşia sa, ca să păzească porcii.{=oDupă ce a cheltuit totul, s’a întâmplat, în ţara aceea, o foamete mare şi el a început să ducă lipsă.8<i Dar nu după mai multe zile, feciorul cel mai mic, strângându-şi toate, a plecat într’o ţară depărtată şi acolo şi-a risipit avutul, vieţuind în destrăbălare.;# Şi cel mai tânăr dintre ei a spus tatălui său: Tată, dă-mi partea din avere ce mi se cade. Atunci el a împărţit averea între ei.,:S Apoi a zis: Un om avea doi feciori,s9_ Astfel zic vouă, bucurie este înaintea îngerilor lui Dumnezeu, pentru un păcătos care se pocăeşte. 8 Şi dacă o găseşte, cheamă pe prietene şi pe vecine, spunându-le: Bucuraţi-vă cu mine, căci am găsit drahma ce pierdusem."7=Sau care femeie, având zece drahme, dacă pierde o drahmă, nu aprinde lumină şi nu mătură casa şi nu caută cu dinadinsul, până ce o găseşte?96kZic vouă că aşa va fi bucurie în cer, pentru un păcătos care se pocăcşte, mai multă decât pentru nouăzeci şi nouă de drepţi cărora nu le trebueşte pocăinţă.5{Şi sosind chiamă pe prieteni şi pe vecini, zicându-le: Bucuraţi-vă cu mine, că am găsit oaia mea cea pierdută.@4{Şi dacă a găsit-o, o pune pe umerii săi cu bucurie,@3yCare om dintre voi, având o sută de oi şi pierzând din ele una, nu le lasă pe cele nouăzeci şi nouă în bărăgan şi nu porneşte după cea pierdută, până ce o găseşte?B2Atunci a rostit către ei parabola aceasta şi le-a spus:x1iCi Fariseii şi Cărturarii cârteau zicând: Acesta primeşte la sine pe păcătoşi şi stă cu ei la masă.W0 )Iar toţi vameşii şi păcătoşii stăteau în preajma lui ca să-l asculte.~/u#Nici în pământ, nici în gunoi nu mai are vre-un rost, ci o aruncă afară. Cel ce are urechi de auzit să auză.V.%"Bun lucru este sarea, dar dacă şi sarea se strică, cu ce vor mai drege-o?l-Q!Astfel dar, oricine dintre voi, care nu se leapădă de tot ce are, nu poate să fie ucenicul meu.W,' Iar de nu, cât e celălalt departe, îi trimite solie şi se roagă de pace.U+#Sau care împărat, pornit să se bată în război, cu alt împărat, nu stă mai întâi să ţină sfat dacă îi dă mâna să întâmpine cu zece mii pe cel care vine asupra lui cu douăzeci de mii?^*5Şi să spună: acest om a început să zidească, dar n’a putut să mântuiască!)wCa nu cumva, punându-i temelia, şi neputând să-l termine, toţi oei ce vor privi să înceapă să-l ia în râs,(7Că cine dintre voi, vrând să clădească turn, nu stă mai întâi jos şi nu-şi face socoteala cheltuielii, dacă are cu ce să-l isprăvească,d'AŞi cel ce nu-şi poartă crucea sa şi nu vine după mine, nu poate să fie ucenicul meu.R&Dacă vine cineva la mine şi nu urăşte pe tatăl său şi pe mama sa şi pe femeia sa şi pe copiii săi şi pe fraţii şi pe surorile sale, ba încă şi viaţa sa, nu poate să fie ucenicul meu.N%Ci mulţime de norod mergea cu el şi s’a întors şi le-a vorbit:e$CCăci, vă spun, nici unul din acei oameni care au fost poftiţi nu vor gusta din cina mea.#'Atunci stăpânul a poruncit robului: Ieşi la drumuri şi la garduri şi sileşte-i pe toţi să intre, aşa încât să-mi fie casa plină.Z"-Zis-a robul în urmă: Doamne, s’a făcut ce-ai poruncit şi tot mai este loc.a!;Şi a venit robul şi a spus domnului său acestea. Atunci, mâniindu-se, stăpânul casei, a rostit către rob: Ieşi degrabă pe străzile şi uliţele cetăţii şi adu aici săraci şi betegi şi orbi şi ologi.K Al treilea a zis: Mi-am luat femeie şi pentru aceea nu pot veni.pYUn altul a zis: Am cumpărat cinci perechi de boi şi mă duc să-i încerc; mă rog ţie, iartă-mă.,QDar toţi, laolaltă, au început să-şi ceară iertăciune. Cel dintâi a zis: Am cumpărat un ogor şi trebue să mă duc să-l văd; mă rog ţie, iartă-mă.s_Şi a trimis, la ceasul cinei, pe robul său ca să spună celor poftiţi: Veniţi că totul acum e gata.SAtunci el i-a răspuns: Un om a făcut cină mare şi a poftit pe mulţi;Unul dintre cei ce şedeau cu el la masă, auzind acestea i-a grăit: Fericit este cel ce ospătează întru împărăţia lui Dumnezeu!s_Şi fericit vei fi că n’au să-ţi răsplătească. Ci răsplătit vei fi întru învierea drepţilor.I  Ci când faci un ospăţ, cheamă săraci, betegi, ologi, orbi.ve Zis-a şi celui ce l-a poftit: Când faci prânz sau cină, nu chema pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe rudele tale, nici megiaşi cu stare, ca nu cumva şi ei să te poftească, la rândul lor, şi să-ţi iei împrumuta.mS Fiindcă oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa.oW Ci când eşti poftit, du-te şi te aşează în cel din urmă loc, aşa încât, când va veni cel ce te-a chemat, el să-ţi zică: Prietene, urcă-te mai sus. Atunci vei avea cinste în faţa tuturor mesenilor ce simt cu tine.)K Şi venind cel ce te-a chemat pe tine şi pe el, să-ţi zică: Dă acestuia locul. Şi atunci, cu ruşine, te vei duce să cuprinzi locul cel mai de pe urmă.!;Când eşti chemat de cineva la nuntă, nu te aşeza în fruntea mesei, ca nu cumva vre-unul mai de cinste ca tine să se afle poftit şi el de gazdă,veApoi, luând seama cum îşi alegeau la masă cele dintâi locuri, a spus oaspeţilor o pildă, zicându-le:@{Şi n’au putut la aceasta să-i dea nici un răspuns.5Şi iarăşi vorbind către ei a zis: Care dintre voi, de-i va cădea în fântână feciorul sau boul, nu-l va scoate degrabă, în ziua Sâmbetei?H Dar el, apucând pe bolnav, l-a tămăduit şi i-a dat drumul.7gAtunci Iisus, luând cuvântul, a vorbit către învăţătorii legii şi către Farisei, zicându-le: Cuvine-se a vindeca în zi de Sâmbătă, ori nu? Ei însă au tăcut.MŞi iată i se înfăţişează un om care era bolnav de idropică;  ;Într’o zi de Sâmbătă, intrând Iisus în casa unuia dintre fruntaşii Fariseilor, ca să ospăteze, ei erau acolo cu ochii aţintiţi asupra lui.E  #Iată vi se lasă casa voastră pustie, că, adevăr grăiesc vouă, nu mă veţi mai vedea până ce va veni vremea ca să ziceţi: Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului!J   "Ierusalime, Ierusalime, care omori pe proroci şi ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine, de câte ori voit-am să adun pe fiii tăi, cum adună găina puii săi sub aripi, dar n’aţi voit! - !Însă şi azi şi mâine şi în ziua următoare trebue să călătoresc, fiindcă nu este cu putinţă să piară proroc afară din Ierusalim.& E El le-a răspuns: Duceţi-vă şi spuneţi vulpii acesteia: Iată izgonesc demoni şi săvârşesc vindecări astăzi şi mâine, iar a treia zi sfârşesc.w În ceasul acela, au venit la el unii din Farisei şi i-au zis: Ieşi şi te du de aici, că Irod vrea să te ucidă.a; Că iată sunt codaşi care vor fi în frunte şi sunt fruntaşi care vor fi la coadă.+ Şi veni-vor de la răsărit şi de la apus, de la miază-noapte şi de la miază-zi şi vor şedea la masă întru împărăţia lui Dumnezeu.B} Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor, când veţi vedea pe Avraam, pe Isaac şi pe Iacob şi pe toţi prorocii în împărăţia lui Dumnezeu, iar pe voi aruncaţi afară. El însă va rosti: Vă spun, nu vă ştiu pe voi de unde sunteţi. Depărtaţi-vă de la mine, voi toţi lucrători ai nedreptăţii.yk Atunci voi veţi prinde a zice: Mâncat-am în faţa ta şi am băut, şi în uliţele noastre ai propovăduit.ve O dată ce stăpânul casei s’a ridicat şi a închis uşa, veţi începe să staţi afară şi să bateţi la uşă şi să ziceţi: Doamne, Doamne, deschide-ne! Dar el răspunzând vă va grăi: Nu vă ştiu pe voi de unde sunteţi.y Străduiţi-vă să intraţi prin poarta cea strâmtă, că mulţi, zic vouă, vor căuta să intre şi nu vor izbuti.iK Iar cineva l-a întrebat: Doamne, puţini sunt oare cei ce se mântuesc? Ci el zis-a către ei:uc Şi mergea Iisus, din oraş în oraş şi din sat în sat, învăţând şi ţinând drumul spre Ierusalim.~w Asemenea este cu aluatul pe care luându-l femeia l-a ascuns în trei măsuri de făină, până ce s’a dospit tot. /{A~~.}}||{e{zvyy@xwwvvvauufttsss/rrrVqqppfoo;nnnHmmm;llkkjjSiiXhh?gfffe&ddtccLcbb{aaea`S_^^G]]N\\\[[^ZZGYY XXbWWW"VVhV UUSTTSSZRRQQQ$P{OOOANNVMM%LxL%KKJJ!IIHWGFFFEEODDCCC"BYB AAA@@ ?y>>>==J<<>;i;-::v:59s9+88877H6v55y44v33#22e1110//`/..e---S,+++*^))H((<''&&W%%A$$a##Q""f" !x! p_a*'OM82?*F M ` 0 h 39xD`6rb//x [Acesta era întru început la Dumnezeu.[w 3La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul.Wv'5Şi erau pururea în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.Ru4Iar ei închinându-se lui s’au întors în Ierusalim cu bucurie mare.Zt-3Şi pe când îi binecuvânta, s’a despărţit de ei şi s’a ridicat la cer.bs=2Apoi i-a adus afară până spre Betania, şi ridicându-şi mâinile i-a binecuvântat.r'1Şi iată eu trimit peste voi făgăduinţa Părintelui meu; voi însă şedeţi în Cetate până ce vă veţi îmbrăca, de sus, cu putere.+qQ0Iar voi sunteţi martori acestora.p /Şi în numele său să se propovăduiască pocăinţa spre iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusahm.o .Şi iarăşi le-a zis că aşa este scris şi aşa se cădea să pătimească Christos şi să învieze din morţi a treia zi.An}-Atunci le-a deschis mintea ca să priceapă scripturile._m7,Apoi vorbit-a către ei: Acestea sunt cuvintele pe care le-am grăit către voi, pe când eram cu voi, că trebue să se împlinească toate cele scrise despre mine în legea lui Moise, în proroci şi în psalmi.0l[+Şi a luat şi a mâncat în faţa lor.Tk!*Iar ei i-au pus înainte o bucată de peşte fript şi un fagure de miere.ejC)Iar ei tot necrezând de bucurie şi de mirare, el le-a spus: Aveţi aici ceva de mâncare?Ii (Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi picioarele sale.(hI'Vedeţi mâinile mele şi picioarele mele, că eu însumi sunt; pipăiţi-mă şi vedeţi că un spirit nu are carne şi oase, cum mă vedeţi pe mine având.sg_&Dar el le-a grăit: Ce sunteţi turburaţi şi pentru ce aceste gânduri se ridică în cugetele voastre?Lf%Ci ei, încremeniţi şi înfricoşaţi, gândeau că văd un duh.jeM$Şi pe când ei vorbeau aceasta, Iisus însuşi stătu în mijlocul lor şi le zise: Pace vouă!idK#Atunci au povestit cele petrecute în cale şi cum a fost cunoscut de ei la frângerea pâinii.Wc'"Care ziceau că într’adevăr Domnul a înviat şi s’a arătat lui Simon.b1!Şi în acelaşi ceas sculându-se, au venit înapoi la Ierusalim şi au găsit adunaţi pe cei unsprezece, împreună cu cei ce se ţineau de ei, a  Iar ei şi-au spus unul altuia: Oare nu ardea în noi inima noastră, când ne vorbea pe cale şi când ne tâlcuia scripturile?q`[Atunci s’au deschis ochii lor şi au cunoscut că este el; ci el s’a făcut nevăzut de lângă ei.t_aŞi când a stat împreună cu ei la masă, luând el pâinea a binecuvântat şi frângând le-a dat lor.^Dar cei doi au stăruit de el, zicând: Rămâi cu noi, că ceasul e în deseară şi ziua se închină. Şi a intrat ca să mâe cu ei.^]5Şi s’au apropiat de satul unde se duceau, iar el se făcea că merge mai departe.|\qŞi începând de la Moise şi de la toţi profeţii le-a tâlcuit lor, din toate scripturile, locurile despre el.`[9Nu trebuia oare ca Christos să pătimească acestea şi să intre întru mărirea sa?ZAtunci el vorbit-a către ei: o, nepricepuţilor şi zăbavnici cu inima ce sunteţi, ca să credeţi toate câte au grăit prorocii!}YsIar câţiva dintre noi s’au dus la mormânt şi-au aflat aşa cum au povestit femeile, dar pe el nu l-au văzut.XwŞi n’au mai găsit trupul lui şi au venit zicând că au văzut arătare de îngeri care le-au spus că este viu.lWQBa ne-au mai pus în uimire si nişte femei de ale noastre, care au fost de cu noapte la mormânt,"V=Ci noi nădăjduiam că el este cel ce va să izbăvească pe Israil; şi cu toate acestea astăzi merge pe a treia zi de când s’au petrecut acestea.[U/Iar arhiereu şi boierii noştri l-au dat la osânda morţii şi l-au răstignit.6TeEl le-a zis: Ce fel de fapte? Atunci ei i-au răspuns: Cu Iisus Nazarineanul, care era proroc puternic în faptă şi în cuvânt, înaintea lui Dumnezeu şi a tot norodul.4SaRăspunzând unul cu numele Cleopa, a grăit către el: Tu singur eşti venit de aiurea în Ierusalim şi n’ai aflat de faptele întâmplate în el, întru aceste zile?R1Atunci el i-a întrebat: Ce sunt cuvintele acestea pe care le schimbaţi unul cu altul, în drumul vostru? Dar ei stăteau cu feţele întristate.;QqDar ochii lor erau ţinuţi ca să nu-l cunoască.tPaŞi pe când vorbeau şi căutau lămuriri, s’a apropiat de ei Iisus însuşi şi a mers cu ei în cale.GOŞi ei vorbeau între ei despre toate aceste fapte petrecute.&NE Iată, apoi, că doi dintr’înşii mergeau întru aceeaşi zi la un sat, depărtat de Ierusalim cale de o jumătate de poştă, al cărui nume este Emaus.>Mu Totuşi Petru s’a sculat şi a alergat la mormânt, şi aplecându-se înainte a văzut giulgiurile singure, zăcând. Şi s’a dus acasă, mirându-se de această întâmplare.fLE Dar vorbele acestea arătau în faţa lor ca un basm şi n’au dat femeilor nici o crezare. K Iar ele erau: Maria Magdalina şi Ioana şi Maria lui Iacob şi celelalte împreună cu ele, care au spus acestea către apostoli.nJU Şi întorcându-se de la mormânt au vestit toate acestea celor unsprezece şi tuturor celorlalţi.3IaCi ele şi-au adus aminte de cuvintele lui HZicând că Fiul omului trebue să fie dat în mâinile oamenilor păcătoşi şi să fie răstignit, iar a treia zi să învieze.iGKNu este aici, ci a înviat. Aduceţi-vă aminte cum v’a vorbit, de pe când era în Galileia,F!Atunci ele de spaimă şi-au plecat feţele la pământ; ei însă au rostit către ele: Pentru ce căutaţi pe cel viu între cei morţi?EDar pe când ele erau în mare nedumerire despre aceasta, iată că doi bărbaţi au stat în faţa lor, în veşminte strălucitoare.FDŞi intrând înlăuntru nu au găsit trupul Domnului Iisus.BCŞi au aflat piatra răsturnată de la uşa mormântului.B Iar în cea dintâi zi a săptămânii, foarte de dimineaţă, au venit la mormânt, aducând mirezmele ce pregătiseră.uAc8Şi după ce s’au înapoiat, au pregătit mirodenii şi unsori, iar Sâmbătă s’au odihnit după lege.@7Ci femeile, care veniseră cu Iisus din Galileia, s’au ţinut după Iosif şi au văzut mormântul şi cum a fost pus trupul lui Iisus,W?'6Iar ziua era ziua pregătirii (Vineri), şi Sâmbăta începea de cu amurgul.)>K5Şi pogorîndu-l de pe cruce l-a înfăşurat în giulgiu de în şi l-a pus într’un mormânt scobit în stâncă, unde nimeni niciodată nu mai fusese pus.;=q4S’a dus la Pilat şi i-a cerut trupul lui Iisus.<!3De fel din Arimateia, oraş al Iudeilor, care nu se învoise cu hotărirea şi cu fapta lor, şi care aştepta împărăţia lui Dumnezeu,W;'2Şi iată un bărbat cu numele Iosif, sfetnic în sinedriu, om bun şi drept,{:o1Iar toţi cunoscuţii lui si femeile, care veniseră după el din Galileia, stăteau departe, martori la acestea.90Şi toată mulţimea, care venise la această privelişte şi văzuse cele întâmplate, s’a întors acasă, bătându-se în piept,}8s/Iar sutaşul văzând cele ce s’au făcut, a mărit pe Dumnezeu şi a zis: Cu adevărat omul acesta drept a fost. 7 .Atunci Iisus, strigând cu glas mare, a rostit: Părinte, în mâinile tale dau duhul meu. Şi aceasta zicând, şi-a dat duhul._67-Căci soarele s’a întunecat; iar catapeteasma templului s’a sfâşiat pe mijloc.5,Şi era acum ca la ceasul al şaselea (miezul zilei) şi întuneric s’a făcut peste tot pământul, până la ceasul al nouălea,W4'+Ci Iisus i-a răspuns: Adevăr grăiesc ţie: astăzi vei fi cu mine în Rai.b3=*Apoi a zis către Iisus: Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia ta.2y)Ci noi cu dreptate, căci luăm vrednica plată a celor ce am făcut; pe când acesta n’a săvârşit nimic nedrept.{1o(Iar celălalt, răspunzând, l-a certat şi a grăit: Nu te temi tu de Dumnezeu? Că eşti în aceeaşi osândă. 0'Unul dintre tâlharii pironiţi hulea împotriva lui, zicând: Nu eşti tu oare Mesia? Mântueşte-te pe tine însuţi şi pe noi./w&Iar deasupra crucii lui stătea scris cu slove elineşti, latineşti şi evreeşti: Acesta este împăratul Iudeilor.Y.+%Şi zicând: De eşti tu împăratul Iudeilor, mântueşte-te pe tine însuţi!D-$Râdeau de el şi ostaşii, care veneau aducându-i oţet.I, #Ci norodul sta şi se uita. Iar căpeteniile lui îşi făceau râs de Iisus zicând: Pe alţii i-a mântuit; mântuiască-se pe sine însuşi, dacă el este Christosul lui Dumnezeu cel ales.+"Iar Iisus zicea: Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac. Şi veşmintele lui le-au împărţit între ei, aruncând pe ele sorţi.-*S!Şi când au sosit la locul care se cheamă Căpăţâna, l-au răstignit acolo, şi pe cei doi făcători de rele, pe unul de-a-dreapta şi pe altul de-a-stânga.K) Iar împreună cu el duceau la moarte şi doi făcători de rele.I( Căci acestea de le fac cu lemnul verde, ce va fi cu cel uscat?l'QAtunci vor începe să spună munţilor: Cădeţi peste noi; iar dealurilor: Acoperiţi-ne pe noi.&'Căci iată vin zile întru care vor zice: Ferice de cele sterpe! Ferice de pântecele care n’au născut şi de sânii care n’au aplecat!!%;Atunci Iisus s’a întors către ele şi a grăit: Fiice ale Ierusalimului, nu mă plângeţi pe mine, ci vă plângeţi pe voi şi pe copiii voştri.l$QIar după el venea multă gloată de norod şi de femei, care se băteau în piept şi îl jeleau.+#OŞi pe când îl duceau ostaşii, au pus mâna pe unul Simon Chirineul care venea de la câmp şi i-au pus crucea în spinare, ca s’o ducă în urma lui Iisus."/Deci a lăsat slobod pe cel închis în temniţă, pentru răscoală şi ucidere, pe care îl cereau ei, iar pe Iisus l-a dat cum le-a fost voia.@!{Căci Pilat dădu hotărîre să se facă precum voiau. 1Dar ei, cu strigăte răzbătătoare, se ţineau dârji şi cereau să-l răstignească, iar glasurile lor şi ale marilor preoţi precumpăniră,;oAtunci el a zis a treia oară către oi: Dar ce rău a săvârşit acesta? Nici o vină de moarte nu am aflat întru el. Astfel că îi voi da o pedeapsă şi îi voi da drumul.NDar ei ridicau glasul şi strigau: Răstigneşte-l! Răstigneşte-l!EŞi din nou Pilat le-a vorbit, voind să libereze pe Iisus.s_– Unul care era aruncat în temniţă, pentru o răscoală ce se făcuse în oraş şi pentru omor. –pYDar ei toţi cu toţii au strigat şi au zis: Să piară acesta! Iar pentru noi dă drumul lui Baraba.@{Că trebuia, la praznic, să le lase slobod un vinovat.?yAstfel că îi voi da o pedeapsă şi-i voi da drumul.}Şi nici Irod n’a găsit, căci l-a trimis înapoi la noi. Vedeţi dar, că n’a săvârşit nimic vrednic de moarte.kOŞi a vorbit către ei: Aţi adus la mine pe omul acesta, ca pe un răzvrătitor al poporului; dar iată, eu, cercetându-l de faţă cu voi, nici o vină n’am găsit în acest om, din toate câte i le puneţi în sarcină.V% Pilat a chemat laolaltă pe mai marii preoţilor, pe căpetenii şi norodul, Şi în ziua aceea Irod şi Pilat s’au făcut prieteni unul cu altul, căci mai înainte erau între ei în vrăjmăşie.%C Atunci şi Irod, cu căpitanii săi, l-a dispreţuit şi l-a luat în râs şi îmbrăcându-l cu o haină bătătoare la ochi l-a trimis înapoi la Pilat.b= Iar mai marii preoţilor şi cărturarii erau de faţă şi-l învinuiau din răsputeri.T! Şi l-a întrebat Irod despre multe lucruri, dar el nu i-a răspuns nimic.A{Irod, când a văzut pe Iisus, s’a bucurat foarte, că de multă vreme voia să-l cunoască, pentru că auzise multe despre el şi nădăjduia să-l vadă săvârşind vre-o minune. Iar dacă a aflat că este de sub stăpânirea lui Irod, l-a trimis la Irod, care era şi el în Ierusalim, întru acele zile.J Auzind Pilat de Galileia, a întrebat dacă omul este galileian.0YDar ei mai cu putere stăruiau în spusa lor că răzvrăteşte norodul, cu învăţătura lui, prin toată Iudeia, din Galileia, de unde a început, şi până aici.t aAtunci Pilat a rostit către mai marii preoţilor şi către gloate: Nu găsesc nici o vină în acest om. yPilat l-a întrebat, zicând: Eşti tu împăratul Iudeilor? Iar el răspunzându-i a grăit: Tu singur zici că sunt.M Şi au început să-l pârască şi să zică: Pe acesta l-am aflat sucind minţile neamului nostru şi împiedicând să dăm dajdie Cezarului, iar despre sine spune că este Christos împărat.^  7Apoi toată mulţimea lor s’a sculat în picioare şi l-a adus înaintea lui Pilat.h IGAtunci ei au vorbit: Ce ne mai trebueşte mărturie, când noi înşine am auzit din gura lui?yFZis-au ei cu toţii: Eşti tu, aşa dar, fiul lui Dumnezeu? Iisus a rostit către ei: Voi singuri ziceţi că eu sunt.REDe acum însă, Fiul omului va şedea de-a-dreapta puterii lui Dumnezeu.6gDIar dacă vă întreb, nu-mi veţi răspunde.DCAtunci el le-a grăit: Dacă v’o spun, nu veţi crede-o;=sBCând s’a făcut ziuă, adunatu-s’au bătrânii poporului, mai marii preoţilor şi cărturarii şi l-au dus pe el în sinedriul lor. Şi i-au zis: Spune-ne de eşti tu Mesia.=uAŞi hulind aşa, alte multe spuneau lui împotrivă.a;@Şi acoperindu-i faţa, îl întrebau zicând: Proroceşte cine este cel ce te-a lovit,N?Iar oamenii care îl păzeau pe Iisus îl batjocoreau şi-l băteau.8k>Şi a purces afară Petru şi cu amar a plâns.P=Ci Domnul s’a întors şi s’a uitat la Petru; şi Petru şi-a adus aminte de cuvântul Domnului, cum îi zisese, că mai nainte ca să cânte azi cocoşul, tu te vei lepăda de mine de trei ori.{~oc"Luaţi seama de voi înşivă să nu se îngreoaie inimile voastre de îmbuibare şi de băutură şi de grijile lumeşti şi ziua aceea să vie peste voi fără de veste,J= !Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece.b<= Adevăr grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta, până ce nu vor fi toate acestea.x;iAşa şi voi, când veţi vedea făcându-se acestea, să ştiţi că aproape este împărăţia lui Dumnezeu.b:=Când scot frunze, voi, privind, din capul vostru ştiţi că vara este de acum aproape.V9%Apoi le-a spus această pildă: Uitaţi-vă la smochin şi la toţi arborii:8#Iar când vor începe să fie acestea, prindeţi suflet şi ridicaţi capetele voastre, pentru că răscumpărarea voastră s’a apropiat.[7/Atunci vedea-vor pe Fiul omului, venind în nori cu putere şi cu mărire multă.63Iar oamenii vor sta să-şi dea sufletul, de spaimă şi de aşteptarea celor pornite să vină peste lume; căci tăriile cerului vor fi zguduite.!5;Şi vor fi semne în soare, în lună şi în stele, iar pe pământ noroadele fi-vor cu inima strânsă şi aiurite de vuetul mării şi al valurilor.?4wŞi vor cădea de ascuţişul săbiei şi vor fi duşi robi la toate neamurile şi Ierusalimul va fi călcat în picioare de păgâni, până ce se vor împlini vremile păgânilor.-3SDar vai de cele ce vor avea în pântece şi de cele ce vor apleca întru acele zile! Pentru că va fi în ţară strâmtorare mare şi urgie asupra acestui popor.\21Căci acestea sunt zilele răzbunării, ca să se împlinească toate cele scrise.1#Atunci cei din Iudeia să fugă la munţi, cei din mijlocul ei să plece aiurea, iar cei de prin ţinuturile vecine să nu se ducă în ea.x0iIar când veţi vedea Ierusalimul înconjurat de ostaşi, atunci să ştiţi că s’a apropiat pustiirea lui.E/Întru răbdarea voastră dobândi-veţi sufletele voastre.>.wDar nici un păr din capul vostru nu se va prăpădi.B-Şi veţi fi urîţi de toţi oamenii, pentru numele meu. , Şi veţi fi vânduţi şi de părinţi şi de fraţi şi de neamuri şi de prieteni şi unii dintre voi vor fi daţi la moarte,+!Căci eu vă voi da vouă gură şi înţelepciune căreia nu vor putea să stea împotrivă sau să răspundă toţi protivnicii voştri.a*;Puneţi deci în inimile voastre, să nu cugetaţi de mai nainte cum să vă apăraţi,I)  Şi aceasta se va întoarce pentru voi în fericită mărturie.X() Dar mai înainte de toate acestea, vor pune mâinile pe voi şi vă vor prigoni, dându-vă prinşi în sinagogi, şi în închisori şi târîndu-vă la împăraţi şi la stăpânitori, pentru numele meu.x'i Vor fi cutremure mari şi pe alocurea foamete şi molime, prevestiri spăimântătoare şi mari semne din cer.a&; Apoi le-a cuvântat: Se va scula neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie."%= Iar când veţi auzi de războaie şi de răzmeriţe, să nu vă spăimântaţi; căci acestea trebue să fie întâi, dar sfârşitul nu va fi curând./$WEl a răspuns: Băgaţi de scamă să nu fiţi amăgiţi; căci mulţi vor veni cu numele meu, spunând: Eu sunt Mesia şi ceasul e aproape. Nu vă duceţi după ei.#Ci ei l-au întrebat zicând: Învăţătorule, când oare vor fi acestea? Şi care este semnul când fi-va să fie acestea? " Aceste lucruri pe care le vedeţi! Veni-vor zile întru care nu va rămânea piatră peste piatră, care să nu se risipească.j!MIară unii vorbind de templu că este împodobit cu lespezi frumoase şi cu daruri, Iisus a zis:  Pentru că toţi aceştia au aruncat la daruri din ce le prisoseşte, aceasta însă din sărăcia ei a aruncat tot avutul ei.eCAtunci a zis: Cu adevărat vă spun că această văduvă săracă a pus mai mult ca toţi.SŞi a văzut şi pe o văduvă sărmană care a pus acolo două leţcăi.j OŞi Iisus ridicând privirea a văzut pe bogaţi cum puneau în vistieria templului darurile lor, /Ei care mănâncă de istov casele văduvelor şi de ochii lumii se roagă îndelung, ei, aceştia, prisoselnică osândă vor lua._7.Păziţi-vă de cărturarii cărora le place să se plimbe în haine lungi şi le place să li se închine lumea în târguri şi să stea în băncile dintâi în sinagoge şi să stea în capul mesei la ospeţe.@{-Apoi, în auzul întregului norod a zis către ucenici:J ,David, astfel, îl numeşte pe el domn; deci cum este fiul său?K+Până ce voi pune pe vrăjmaşii tăi scaun al picioarelor tale.lQ*Când însuşi David zice în cartea psalmilor: Zis-a Domnul Domnului meu: Şezi de-a-dreapta mea,X))Atunci a zis către el: Cum spun cărturarii că Christos este fiul lui David?5e(Şi nu mai cutezau să-l mai întrebe nimic.Z-'Iar unu dintre cărturari răspunzând au zis: Învăţătorule, bine ai vorbit.a;&Dumnezeu deci nu este Dumnezeu al morţilor, ci al viilor, căci toţi sunt vii în el.A{%Dar cum că morţii înviază chiar Moise a arătat-o, acolo unde vorbeşte despre rug, când numeşte pe Domnul: Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob.$Şi nici să moară nu mai pot, căci sunt la fel cu îngerii, şi sunt fiii lui Dumnezeu, de vreme ce sunt fiii învierii.#Dar cei ce se vor învrednici să dobândească veacul acela şi învierea cea din morţi nici nu se însoară, nici nu se mărită.[/"Atunci răspuns-a lor Iisus: Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită.pY!Deci femeia, la înviere, a cărui dintre ei va fi femeie? Căci câte şapte au ţinut-o de nevastă.% E La urmă a murit şi femeia.d AA luat-o şi al treilea; şi tot aşa câte şapte, care n’au lăsat copii şi au murit.D A luat-o atunci al doilea şi a murit şi el fără copii._ 7Acum, erau şapte fraţi. Şi cel dintâi luându-şi femeie a murit fără de copii.\ 1Cu aceste vorbe: IÎnvăţătorule, Moise ne-a lăsat scris: Dacă cineva are un frate însurat şi acesta va muri fără de copii, atunci fratele să ia pe femeia văduvă şi să ridice urmaşi fratelui său.mSAtunci au venit la el unii dintre Saducheii care tăgăduiesc că este înviere şi l-au întrebat,~uŞi n’au putut din vorba lui să-i scoată vină înaintea poporului, şi mirându-se de răspunsul lui au tăcut. Atunci el a rostit către ei: Aşa dar, daţi ocle ce sunt ale Cezarului Cezarului şi cele ce sunt ale lui Dumnezeu lui Dumnezeu.fEArătaţi-mi un dinar. A cui icoană poartă şi a cui scriptură? Ei au zis: Ale Cezarului.T!Dar Iisus pătrunzând vicleşugul lor le-a răspuns: De ce mă ispitiţi?;qCuvine-se ca noi să dăm dajdie Cezarului sau nu?-SAceştia l-au întrebat, zicând: Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi drept şi nu faci nici un hatâr, ci cu adevărat înveţi calea lui Dumnezeu:H Atunci ei s’au pus la pândă şi i-au trimis iscoade care se prefăceau că sunt drepţi, ca să-l prindă în cuvinte şi să-l dea în mâna stăpânirii şi în puterea procuratorului.DIar cărturarii şi mai marii preoţilor căutară să pună mâna pe el, în ceasul acela, dar se temură de norod. Căci ei au înţeles că Iisus spusese pilda aceasta împotriva lor.s_Oricine va cădea pe această piatră se va sfărâma, iar pe cine piatra va cădea îl va face puzderii.:~mCi Iisus privindu-i în faţă le-a zis: Atunci ce însemnează scriptura aceasta: Piatra pe care n’au luat-o în seamă ziditorii, aceasta a ajuns să fie vârful unghiului?}Veni-va şi va pierde pe lucrătorii aceia, iar via va da-o altora. Dar ei când au auzit, au răspuns: Ferească Dumnezeu!a|;Şi scoţându-l afară din vie, l-au omorît. Ce va face dar acestora stăpânul viei?%{CÎnsă lucrătorii, când l-au văzut, au vorbit între ei şi au zis: Acesta este moştenitorul, veniţi să-l omorîm, ca moştenirea să fie a noastră.z Atunci a zis stăpânitorul viei: Ce să fac? Trimite-voi pe fiul meu cel iubit; poate că pe el văzându-l se vor ruşina.iyK Şi a trimis pe al treilea; ei însă, după ce l-au rănit şi pe acesta, l-au aruncat afară.x} Şi a prins a trimite al doilea rob, dar ei bătându-l şi pe acela şi făcându-l de ocară l-au trimis fără nimic.w/ La timpul roadelor a trimis la lucrători un rob, ca să-i dea din rodul viei. Lucrătorii însă, după ce l-au bătut, l-au trimis fără nimic3v_ A început apoi, către norod, să spună această pildă: Un om a sădit vie şi a dat-o cu învoială unor lucrători, şi a plecat, pe multă vreme, în altă ţară.Wu'Atunci Iisus le-a zis: Nici eu nu vă spun vouă cu ce putere lucrez acestea.6tgDeci răspuns-au că nu ştiu de unde a fost.syDe vom zice: de la oameni, întreg norodul ne va omorî cu pietre, fiindcă este încredinţat că Ioan a fost profet. Q~~~G}}}M} ||{ezziyyxxxxww#vv{uuluttss&rPqqqWqpp:oo nmmjmljlkxjjrii5hhh ggaffyfefdd*cc>baapa``,__r^^8]]Y\\$[ZZ@YYXXXJWWMVViVUNTTSwRRhQQ{Q;PP#OOENNLMM5LLdLKKJJJ`II=HHGG#FEEDDgDCC/BB[AAI@@&??X>>T===d= <<.;::z:9a88777E655F444322;11z00u//n...--h,,,.++**6))(:''&&@%z$$m$##)""2!!^! =!$eqy.nSq*@ 4 T g d  u (Y-VM3Eu sunt pâinea cea vie, care s’a pogorît din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi în veci. Iar pâinea pe care eu voi da-o este trupul meu pe care da-l-voi pentru viaţa lumii.e~C2Pâinea ce se pogoară din cer este aceea, din care, dacă mănâncă cineva, nu mai moare.F}1Părinţii voştri au mâncat mana în pustie, dar au murit.!|=0Eu sunt pâinea vieţii.P{/Amin, amin grăiesc vouă: Cel ce crede în mine are viţă veşnică.xzi.Nu doar că pe Tatăl l-a văzut cineva, fără numai cel ce este de la Dumnezeu; acesta l-a văzut pe Tatăl.y-Este scris în proroci: Şi vor fi toţi învăţaţi de Dumnezeu. Deci, oricine care a auzit şi a învăţat de la Tatăl la mine vine.x{,Nimeni nu poate să vie la mine, de nu-l va trage Tatăl carele m’a trimis, iar eu învia-l-voi în ziua cea de apoi.Gw+Ci Iisus a răspuns şi le-a vorbit: Nu cârtiţi între voi.v1*Şi ziceau: Au nu este acesta Iisus, fiul lui Iosif, şi nu ştim noi pe tatăl său şi pe mama sa? Atunci cum spune el: M’am pogorît din cer?duA)Dar Iudeii cârteau împotriva lui, că zisese: Eu sunt pâinea ce s’a pogorît din cer."t=(Că aceasta este voia Tatălui meu, ca oricine care vede pe Fiul şi crede în el să aibă viaţă veşnică şi eu să-l înviez în ziua cea de apoi.&sE'Iar voia celui ce m’a trimis pe mine aceasta este, ca din toţi pe care mi i-a dat să nu pierd pe nici unul, ci să-i înviez pe ei în ziua cea de apoi.lrQ&Pentru că m’am pogorît din cer, nu ca să fac voia mea, ci voia celui ce m’a trimis pe mine.[q/%Tot ce-mi dă Tatăl la mine vine şi pe cel ce vine la mine, nu-l voi da afară;Ip $Dar spusu-v’am vouă că aţi şi văzut şi tot nu credeţi.o)#Atunci Iisus a rostit către ei: Eu sunt pâinea vieţii; cine vine la mine nu va flămânzi şi cine crede în mine niciodată nu va înseta.Nn"Deci au zis către el: Doamne, pururea dă-ne nouă această pâine._m7!Căci pâinea lui Dumnezeu este aceea care se pogoară din cer şi dă viaţă lumii.l/ Dar Iisus le-a spus: Amin amin grăiesc vouă, nu Moise v’a dat pâinea cea din cer, ci Tatăl meu vă va da, din cer, pâinea cea adevărată.zkmPărinţii noştri au mâncat mana în pustie, precum este scris: Pâine din cer datu-le-a lor ca să mănânce.kjOEi însă i-au răspuns: Dar ce minune faci tu, ca să vedem şi să credem în tine? Ce lucrezi?i}Iisus răspunzând a rostit către ei: Acesta este lucrul lui Dumnezeu, ca să credeţi în acela pe care el l-a trimis.Uh#Ei atunci i-au zis: Ce să facem ca să săvârşim lucrurile lui Dumnezeu?=gsAgonisiţi-vă nu mâncarea cea pieritoare, dar mâncarea ce rămâne spre viaţa veşnică şi pe care vă va da-o Fiul omului, căci pe el l-a pecetluit Tatăl, adică Dumnezeu.0fYIisus le-a răspuns şi a zis: Amin, amin grăiesc vouă, mă căutaţi nu pentru că aţi văzut minuni, ci pentru că aţi mâncat din pâini şi v’aţi săturat.`e9Şi dacă l-au aflat pe ţărmul celălalt, l-au întrebat: Rabi, când ai ajuns aici?&dEDeci văzând cei din mulţime că Iisus nu este acolo, cum nici ucenicii lui, au intrat şi ei în bărci şi au venit la Capernaum, căutându-l pe Iisus.c{Dar alte bărci de la Tiberiada veniră în apropiere de locul unde ei mâncaseră pâinea, după ce Domnul mulţumise.ebCA doua zi, mulţimea care rămăsese de cea parte a mării îşi dădu seama că altă corabie nu fusese acolo, fără numai una şi că Iisus nu intrase în ea, împreună cu ucenicii lui, ci plecaseră numai ucenicii.maSDeci voiau ca să-l ia în corabie, îndată, însă corabia a sosit la ţărmul la care se duceau.8`kDar el le-a grăit: Eu sunt; nu vă fie frică!+_ODupă ce au vâslit ca la douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, zăresc pe Iisus umblând pe apă şi apropiindu-se de corabie. Atunci s’au înfricoşat.P^Ci marea era întărâtată, fiindcă peste ea sufla un vânt puternic]Şi intrând în corabie mergeau spre Capernaum, dincolo de mare. Şi i-a apucat întunericul. Dar Iisus până atunci nu venise la ei.J\ Când s’a făcut seară, ucenicii lui s’au pogorît la mare.[Iisus însă, cunoscând că vor să vină şi să-l ia cu sila, ca să-l ridice împărat, s’a tras înapoi, în munte, el singur.ZIar norodul, văzând minunea pe care a făcut-o, zicea: Acesta este în-tr’adevăr Prorocul, carele va să vie în lume. Y Deci au strâns şi au umplut douăsprezece coşuri de fărămituri, rămase de la cei ce au mâncat din cele cinci pâini de orz.X Iar după ce s’au săturat, a zis ucenicilor săi: Strângeţi fărămiturile ce-au rămas, ca nimic să nu se piardă.W Atunci Iisus a luat pâinile şi mulţumind a dat ucenicilor, iar ucenicii celor ce şedeau; aşijderea şi din peşti cât au voit. V9 Poruncit-a Iisus: Puneţi-i pe oameni să stea jos. Iar în locul acela era multă iarbă. Deci oamenii au şezut pe iarbă la număr ca la cinci mii.qU[ Este aici un băiat care are cinci pâini de orz şi doi peşti. Dar ce sunt acestea la atâţia inşi?TT!Unul dintre ucenicii lui Iisus, Andrei fratele lui Simon Petru, îi spune:zSmCi Filip îi răspunde: De două sute de dinari să avem pâine şi nu le ajunge ca să ia fiecare câte puţin.PRDar aceasta o zicea ca să-l încerce, că el ştia ce avea să facă.Q7Şi ridicându-şi Iisus ochii şi văzând că mult norod vine la el, a rostit către Filip: De unde cumpăra-vom pâine, ca să mănânce aceştia?6PgCi Paştile, praznicul Iudeilor, era aproape.MOŞi Iisus s’a suit în munte şi acolo a şezut cu ucenicii săi.eNCIar după el a mers norod mult, pentru că vedea minunile pe care le făcea cu cei bolnavi.bM ?În urma acestora, Iisus s’a dus dincolo de marea Galileii, adică de marea Tiberiadei.UL#/Iar dacă în scrisele lui nu credeţi, în cuvintele mele cum veţi crede?hKI.Căci dacă aţi fi crezut pe Moise, m’aţi crede şi pe mine, căci el despre mine a scris. J-Să nu gândiţi că eu vă voi învinui la Tatăl: are cine să vă învinuiască – Moise, în care voi v’aţi pus nădejdea. I,Cum puteţi voi să credeţi, când primiţi mărire unul de la altul, şi mărirea care vine de la unul Dumnezeu n’o căutaţi?H+Eu am venit în numele Tatălui meu, şi voi nu mă primiţi; dar să vină altul în numele său, pe acela îl veţi primi!OG*Dar v’am cunoscut că n’aveţi întru voi dragostea lui Dumnezeu.)FM)Mărire de la oameni nu primesc;BE(Şi nu voiţi să veniţi la mine, ca să aveţi viaţă!D'Voi cercetaţi scripturile, căci socotiţi că în ele aveţi viaţă veşnică. Şi tocmai ele sunt care mărturisesc despre mine.yCk&Şi cuvântul lui nu-l aveţi sălăşluit în voi, fiindcă voi nu credeţi în cel pe care Tatăl l-a trimis.B%%Şi Tatăl, care m’a trimis, acela mărturisit-a pentru mine. Nici glasul lui nu l-aţi auzit vreodată, nici faţa lui n’aţi văzut-o;RA$Iar eu am mărturie mai mare decât a lui Ioan, căci lucrurile pe care mi le-a dat Tatăl ca să le săvârşesc, lucrurile acestea pe care le fac eu mărturisesc pentru mine că Tatăl m’a trimis.{@o#Ioan era făclia care arde şi luminează, şi voi aţi fost voioşi să vă veseliţi un timp întru lumina lui.V?%"Dar eu nu de la om iau mărturie, ci vă spun acestea ca să vă mântuiţi.E>!Voi aţi trimis la Ioan şi el a dat mărturie adevărului.= Altul este cel ce mărturiseşte pentru mine; şi ştiu că adevărată este mărturia pe care o mărturiseşte pentru mine.L<De mărturisesc eu pentru mine, mărturia mea nu este adevărată.";=Eu nu pot să fac de la mine nimic; precum aud, judec; dar judecata mea este dreaptă, pentru că nu caut voia mea, ci voia Tatălui, care m’a trimis.:Şi vor ieşi: cei ce au făcut cele bune spre învierea vieţii, iar cei ce au făcut cele rele spre învierea osândei.f9ENu vă miraţi de aceasta; că vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul lui,N8Şi i-a dat putere să facă judecată, pentru că este Fiul omului.m7SCăci precum Tatăl are viaţă întru sine, aşa i-a dat şi Fiului să aibă viaţă întru sine;6'Amin, amin grăiesc vouă că vine ceasul, şi acum este, când morţii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu şi care vor fi auzit vii vor fi.A5{Amin, amin grăiesc vouă, cine ascultă cuvântul meu şi crede în cel ce m’a trimis pe mine are viaţă veşnică, şi la judecată nu vine, ci s’a mutat din moarte la viaţă. 4Ca toţi să cinstească pe Fiul, precum cinstesc pe Tatăl. Cine nu cinsteşte pe Fiul, nu cinsteşte pe Tatăl, care l-a trimis.I3 Tatăl nu judecă pe nimeni, ci judecata toată a dat-o Fiului,{2oCăci după cum Tatăl scoală pe cei morţi şi le dă viaţă, tot aşa şi Fiul dă viaţă celor ce voieşte.1)Pentru că Tatăl iubeşte pe Fiul şi-i arată toate câte face el şi lucruri mai mari decât acestea arăta-va lui, ca voi să vă miraţi.X0)Ci Iisus a răspuns şi le-a vorbit: Amin, amin grăiesc vouă, Fiul nu poate să facă nimic de la sine, de nu va vedea pe Tatăl făcând; căci cele ce Tatăl le face, acestea şi Fiul le face întocmai;C/Deci pentru acest cuvânt, râvneau şi mai mult Iudeii să-l omoare, că nu numai dezlega Sâmbăta, dar şi pe Dumnezeu îl numea tatăl său, făcându-se pe sine la fel cu Dumnezeu.S.Dar Iisus le-a răspuns: Tatăl meu până acum lucrează; lucrez şi eu.u-cPentru aceasta, Iudeii prigoneau pe Iisus şi căutau să-l omoare că făcea acestea în zi de Sâmbătă._,7Atunci omul s’a dus şi a spus Iudeilor că cel ce l-a făcut sănătos este Iisus.+5După acestea, Iisus l-a aflat în templu şi i-a zis: Iată că te-ai făcut sănătos. Nu mai păcătui, ca să nu ţi se întâmple şi mai rău.u*c Dar cel tămăduit nu ştia cine este, căci Iisus se dăduse laoparte din mulţimea care era în acel loc.Y)+ Ei l-au întrebat: Cine este omul care ţi-a zis: Ia-ţi patul tău şi umblă?h(I El le-a răspuns: Cel ce m’a făcut sănătos, acela mi-a zis: Ia-ţi patul tău şi umblă.m'S Deci ziceau Iudeii către cel vindecat: Este zi de Sâmbătă şi nu-ţi este iertat să iei patul.w&g Iar omul s’a făcut sănătos în clipa aceea şi a luat patul şi umbla. Ci în ziua aceea era Sâmbătă.G%Iisus i-a poruncit: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă..$URăspuns-a lui bolnavul: Doamne, nu am pe nimeni ca să mă bage în scăldătoare, când se turbură apa, că până când vin eu, altul se pogoară înaintea mea.# Iisus văzându-l pe acesta zăcând şi ştiind că este aşa încă de multă vreme, i-a grăit: Vrei să te faci sănătos?L"Şi era un om acolo care era pătimaş de treizeci şi opt de ani.2!]Căci un înger se pogora, la vreme, în scăldătoare, şi turbura apa şi cine intra întâi, după turburarea apei, se făcea sănătos, ori de ce boală era ţinut.v eÎn aceste pridvoare zăceau mulţime de bolnavi, de orbi, de ologi, de uscaţi, aşteptând mişcarea apei.Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare, care se numeşte pe evreeşte Betesda şi are cinci pridvoare.X +După acestea, era o sărbătoare a Iudeilor şi Iisus s’a suit la Ierusalim.a;6Acest al doilea semn Iisus l-a făcut, iarăşi, când a venit din Iudeia în Galileia.!;5Deci tatăl cunoscu că la ceasul acela a fost, întru care Iisus a rostit către el: Copilul tău trăieşte. Şi a crezut el şi casa lui întreagă.$A4Atunci a întrebat pe robi de ceasul întru care i-a fost mai bine. Iar ei i-au spus: Ieri la al şaptelea ceas (unu după-amiază) frigurile l-au lăsat.s_3Iar pe când el venea devale, robii lui i-au ieşit înainte şi l-au vestit că feciorul lui trăieşte. 2Iisus rosteşte către el: Du-te; feciorul tău trăieşte. Şi omul a crezut în cuvântul pe care i l-a zis Iisus şi s’a dus.]31Omul împărătesc i-a răspuns: Doamne, pogoară-te, până a nu muri copilul meu.O0Atunci Iisus i-a zis: Dacă nu vedeţi semne şi minuni, nu credeţi.-S/Acesta, auzind că Iisus a venit din Iudeia în Galileia, a mers la el şi l-a rugat să se pogoare şi să tămăduiască pe fiul lui, căci era bolnav pe moarte.'.Apoi iarăşi s’a dus în Cana Galileii, unde făcuse apa vin. Şi era un dregător împărătesc, al cărui fiu era bolnav, în Capernaum.,Q-Deci. când a venit în Galileia, l-au primit Galileienii, cei ce văzuseră toate câte făcuse în Ierusalim, la praznic, căci au fost venit şi ei la praznic;R,Ci Iisus însuşi mărturisise că un proroc nu e cinstit în ţara lui.R+Şi după cele două zile, a ieşit de acolo şi s’a dus în Galileia.3_*Iar femeii îi ziceau: Credem nu numai din pricina vorbelor tale, dar fiindcă noi înşine am auzit şi ştim că acesta este cu adevărat Christos, mântuitorul lumii.<s)Şi mult mai mulţi crezut-au pentru cuvântul lui.ta(Deci, după ce au venit la el Samaritenii, l-au rugat ca să rămâe la ei. Şi a rămas acolo două zile.1'Şi mulţi dintre Samaritenii din acel oraş au crezut într’însul, pentru cuvântul femeii, care mărturisea: Mi-a spus toate câte am făcut.t a&Eu v’am trimis să seceraţi ce n’aţi muncit voi; alţii au muncit şi voi aţi intrat în munca lor.d A%Căci aici se adevereşte zicătoarea că: unul este semănătorul şi altul secerătorul. /$Iar cel ce seceră primeşte plată şi adună roadă întru viaţa de veci, ca să se bucure împreună şi cel ce seamănă şi cel ce seceră.' G#Nu ziceţi voi că mai sunt patru luni şi vine secerişul? Eu vă zic, iată, ridicaţi ochii voştri şi priviţi câmpiile, că sunt albe pentru seceriş. "Iisus rosteşte către ei: Mâncarea mea este: să fac voia celui ce m’a trimis pe mine şi să săvârşesc lucrul lui.R!Ci ucenicii se întrebau între ei: Adusu-i-a oare cineva să mănânce?S El atunci le-a grăit: Am de mâncat o mâncare pe care voi nu o ştiţi.LÎntre acestea, ucenicii lui îl rugau, zicând: Rabi, mănâncă.7iŞi au ieşit din cetate şi veneau către el.a;Veniţi de vedeţi un om care mi-a spus toate câte am făcut. Nu cumva acesta e Mesia?X)Atunci femeia şi-a lăsat găleata, s’a dus în cetate şi a zis oamenilor:#?Dar atunci sosiră ucenicii lui. Şi se mirau că vorbea cu o femeie samariteancă. Însă nimeni n’a întrebat: Ce voieşti? Sau: Ce grăieşti cu ea?>wIisus îi răspunde: Eu sunt, cel ce vorbesc cu tine.Femeia rosteşte către el: Ştim că vine Mesia – care se zice Christos; – când va veni acela, ne va spune nouă toate.nUDumnezeu este spirit şi cei ce i se închină cade-se să i se închine în spirit şi în adevăr.,~QDar vine ceasul şi acum este când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui în spirit şi în adevăr, căci şi Tatăl voieşte atari închinători.v}eVoi vă închinaţi la ce nu ştiţi, noi ne închinăm la ce ştim, pentru că mântuirea este de la Iudei.|Ci Iisus îi grăieşte: Femeie, crede-mă că vine ceasul când vă veţi închina Tatălui, nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim.{Părinţii noştri s’au închinat pe acest munte, iar voi ziceţi că în Ierusalim este locul cuvenit pentru închinare.FzFemeia îi zice lui Iisus: Doamne, văd că tu eşti proroc.pyYCă cinci bărbaţi ai avut şi acum pe care îl ai nu este bărbatul tău. Aceasta adevărat ai spus.ixKDar femeia răspunzând a zis: N’am bărbat. Iisus i-a răspuns: Bine ai zis: N’am bărbat.SwIisus îi porunceşte: Mergi şi chiamă pe bărbatul tău şi vino aici.xviFemeia atunci îi spune: Doamne, dă-mi această apă, ca să nu mai însetez, nici să mai viu aici să scot.iwMăcar că Iisus însuşi nu boteza, ci ucenicii lui,ph [Înţelegând Domnul că Fariseii au auzit cum că el face şi botează mai mulţi ucenici decât Ioan, g$Cela ce crede în Fiul are viaţa veşnică; cine nu ascultă de Fiul nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.Bf#Tatăl iubeşte pe Fiul şi toate le-a dat în mâna lui.{eo"Căci pe cine l-a trimis Dumnezeu vorbeşte cuvintele lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu dă Duhul cu măsură.Nd!Cine a primit mărturia lui a pecetluit că Dumnezeu este adevărat.bc= Şi ce-a văzut şi auzit aceea mărturiseşte, dar mărturia lui nu o primeşte nimeni.,bQCel ce vine de sus este deasupra tuturor; cel ce este de pe pământ: de pe pământ este şi de pe pământ vorbeşte. Cel ce vine din cer este deasupra tuturor.4acAcela trebue să crească, iar eu să scad.<`qCine are mireasa, acela este mirele, iar prietenul mirelui, care stă şi ascultă pe mire, se bucură cu bucurie mare de glasul lui. Deci această bucurie a mea s’a împlinit.m_SVoi înşivă îmi sunteţi martori că am zis: Nu sunt eu Christos, dar sunt trimis înaintea lui.i^KIoan a răspuns cu aceste vorbe: Nu poate un om să ia nimic, dacă nu i s’a dat lui din cer.)]KŞi au venit la Ioan şi i-au spus: Rabi, acela care era cu tine dincolo de Iordan şi căruia i-ai dat mărturia ta, iată el botează şi toţi se duc la el.f\EAtunci s’a iscat din partea ucenicilor lui Ioan o pricire cu un iudeu, asupra curăţirii.<[sCăci Ioan nu fusese încă băgat în închisoare.uZcŞi boteza şi Ioan, la Enon, aproape de Salim, că erau acolo ape multe şi oamenii veneau şi se botezau.pYYDupă acestea a venit Iisus şi ucenicii lui în pământul Iudeii şi stătea cu ei acolo şi boteza.{XoCine însă lucrează adevărul vine la lumină, ca să se arate faptele lui, că sunt săvârşite în Dumnezeu. WCă oricine care făptueşte cele rele urăşte lumina şi nu vine la lumină, pentru ca faptele lui să nu fie dovedite ca rele. V9Şi judecata de osândă e aceasta: că lumina a venit în lume şi oamenii au iubit întunericul mai mult decât lumina. Căci faptele lor erau rele.'UGCel ce crede întru el nu se osândeşte, iar cel ce nu crede a şi fost osândit, fiindcă nu a crezut întru numele celui Unuia-Născut, Fiul lui Dumnezeu.T{Căci n’a trimis Dumnezeu pe Fiul său în lume ca să osândească lumea, ci ca să se mântuiască, prin el, lumea..SUCă Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât a dat pe Fiul său Unul-Născut, pentru ca oricine care crede într’însul să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.dRAPentru ca oricine care crede într’însul să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.iQKŞi după cum Moise a înălţat şarpele, în pustie, aşa trebue să se înalţe Fiul omului,sP_ Nimeni nu s’a suit în cer, fără numai cel ce s’a pogorît din cer, Fiul omului, care este în cer.qO[ Dacă v’am spus lucruri pământeşti şi nu credeţi, cum veţi crede să vă spun lucruri cereşti?N Amin, amin grăiesc ţie că noi ceea ce ştim vorbim şi ce-am văzut mărturisim; dar mărturia noastră nu o primiţi.bM= Iisus a răspuns şi a zis: Tu eşti învăţătorul lui Israil şi nu le ştii acestea?FL Răspunzând Nicodim l-a întrebat: Cum pot să fie acestea?K3Vântul suflă unde vrea şi tu auzi vuetul lui, dar nu ştii de unde vine, nici încotro se duce. Astfel este cu oricine care e născut din Duhul.EJNu te mira că ţi-am zis: trebue să vă naşteţi de sus.WI'Ce este născut din carne, carne este, şi ce este născut din duh, duh este.H-Iisus răspunse: Amin, amin grăiesc ţie, de nu se va naşte cineva din apă şi din duh, nu va putea să intre în împărăţia lui Dumnezeu.*GMDar Nicodim îi grăieşte: Cum poate omul să se nască, o dată ce e bătrân? Oare poate să intre a doua oară în pântecele maicii sale şi să se nască?FRăspuns-a Iisus şi i-a zis: Amin, amin grăiesc ţie, de nu se va naşte cineva de sus, nu va putea vedea împărăţia lui Dumnezeu.KEAcesta a venit noaptea la Iisus şi i-a vorbit: Rabi, ştim că de la Dumnezeu venit-ai învăţător; căci nimeni nu poate face aceste minuni pe care le faci tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.aD =Era un om din tagma Fariseilor care se numea Nicodim şi care era fruntaş între Evrei. C Şi pentrucă nu avea nevoie să-i mărturisească cineva despre om ce fel este, că ştia el însuşi ce era în inima omului.MBCi Iisus nu se încredea în ei, pentru că îi cunoştea pe toţi.A Şi fiind în Ierusalim, la Paşti, în sărbătoare, mulţi au crezut întru numele lui, văzând minunile pe care le făcea.(@IDeci, când s’a sculat din morţi, ucenicii lui şi-au adus aminte că aceasta o zicea şi au crezut scripturii şi cuvântului pe care l-a fost spus Iisus./?YCi el vorbea de templul trupului său.>}Dar Iudeii au rostit: În patruzeci şi şase de ani clăditu-s’a templul acesta! Şi tu îl vei ridica în trei zile?l=QIisus răspunzându-le le-a zis: Dărâmaţi templul acesta şi-l voi ridica la loc în trei zile.n<UAtunci Iudeii au luat cuvântul şi i-au grăit: Ce semn ne arăţi că ai dreptul să faci acestea?^;5Şi şi-au adus aminte ucenicii lui că este scris: Râvna casei tale m’a mâncat.|:qŞi vânzătorilor de porumbei le-a zis: Luaţi acestea de aici. Nu faceţi casa Tatălui meu casă de negustorie.=9sAtunci făcându-şi un bici de ştreanguri, i-a scos pe toţi afară din locaşul sfânt, cu oile şi cu boii lor, iar banii zarafilor i-a risipit şi mesele lor le-a răsturnat.8Şi a găsit în templu şezând negustoreşte pe vânzătorii de boi şi de oi şi de porumbei şi pe schimbătorii de bani.O7 Ci Paştile Iudeilor erau aproape şi Iisus s’a suit în Ierusalim.6! După aceasta, a mers devale în Capernaum, el şi mama Iui şi fraţii Iui şi ucenicii lui, dar n’au rămas acolo decât puţine zile.5 Acest început al minunilor l-a făcut Iisus în Cana Galileii, dând pe faţă mărirea sa; şi ucenicii săi au crezut într’însul. 49 Şi i-a spus: Orice om pune întâi vinul cel bnn şi când nuntaşii au băut bine, pune pe cel mai slab. Dar tu ai ţinut vinul cel bun până acum.33_ Şi când starostele mesei a gustat apa care se făcuse vin şi nu ştia de unde este – ci slujitorii care scoseseră apa ştiau – starostele mesei a strigat pe mireW2'Apoi le-a zis; Acum scoateţi şi duceţi starostelui mesei. Iar ei i-au dus.T1!Iisus le-a poruncit: Umpleţi vasele cu apă. Şi le-au umplut până sus. 0Ci erau acolo şase vase de apă, făcute din piatră, puse pentru curăţirea Iudeilor şi care luau câte două sau trei vedre.H/ Mama lui zis-a celor ce slujeau: Faceţi ceea ce vă va spune.[./Zis-a ei Iisus: Ce este mie şi ţie, femeie? Ceasul meu n’a venit până acum.-Şi nu mai aveau vin, căci s’a fost sfârşit vinul de nuntă. Atunci mama lui Iisus zis-a către el: Nu mai este vin.@,{Şi a fost chemat la nuntă şi Iisus cu ucenicii săi.Y+ -A treia zi, s’a făcut nuntă în Cana Galileii, iar mama lui Iisus era acolo.&* G4Apoi i-a zis: Amin, amin grăiesc vouă, de acum veţi vedea cerul deschizându-se şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi pogorîndu-se peste Fiu omului. ) 3Iisus luând cuvântul i-a grăit: Pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin, tu crezi? Mai mari decât acestea vei vedea.c( A2Răspunsu-i-a Natanail: Rabi, tu eşti Fiul lui Dumnezeu, tu eşti împăratul lui Israil.' /1Natanail îl întrebă: De unde mă cunoşti? Iisus răspunzând i-a zis: Te-am văzut, când erai sub smochin, mai nainte ca Filip să te cheme.& 0Iisus a văzut pe Natanail venind la sine şi a spus despre el: Iată, cu adevărat, israilit întru care nu este vicleşug.d% C/Natanail răspuns-a lui: Din Nazaret poate să fie ceva bun? Filip îi zice: Vino şi vezi.*$ O.Filip găseşte pe Natanail şi-i grăieşte: Găsit-am pe acela despre care a scris Moise în lege şi au scris profeţii, pe Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret.M# -Iar Filip era din Betsaida, din oraşul lui Andrei şi al lui Petru.u" e,În ziua următoare, voind să plece în Galileia, a găsit pe Filip. Şi i-a grăit Iisus: Vino după mine.! 1+Şi l-a adus la Iisus. Iisus privind în faţa lui, i-a zis: Tu eşti Simon, feciorul lui Iona, tu te vei numi Chefa, adică în tâlcuire, Petru.  *Acesta găseşte mai întâi pe Simon, fratele său, şi-i spune: Găsit-am pe Mesia, adică, în tâlcuire, pe Christos.s a)Andrei, fratele lui Simon Petru, era unul dintre cei doi care auziseră pe Ioan şi veniseră după Iisus.4 c(El le-a zis: Veniţi şi veţi vedea. Deci au mers şi au văzut unde sălăşluia; şi au rămas la el, în ziua aceea. Era ca la ceasul al zecelea (patru după amiază).r _'Ce căutaţi? Ci ei răspuns-au lui: Rabi, adică, în tâlcuire, Învăţătorule, unde sălăşlueşti?P &Iisus întorcându-se şi văzându-i că merg după el, i-a întrebat:O %Cei doi ucenici l-au auzit spunând aceasta şi au pornit după Iisus.Y -$Şi privind pe Iisus, care trecea pe acolo, a rostit: Iată Mielul lui Dumnezeu.E #A doua zi, din nou stătea Ioan şi doi dintre ucenicii lui;O "Iar eu am văzut şi am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu.Q !Ci eu nu-l ştiam, dar cel ce m’a trimis să botez cu apă, acela mi-a vorbit: Peste care vei vedea Duhul pogorîndu-se – şi rămânând deasupra lui, acesta este cel ce botează cu Duhul Sfânt.~ w Iar Ioan a mărturisit, zicând: Văzut-am Duhul coborîndu-se din cer, ca un porumbel, şi rămânând deasupra lui.k QCi eu nu-l ştiam; dar ca să se arate lui Israil, pentru aceea venit-am eu, cel ce botez cu apă.} uAcesta este despre care eu am «pus: După mine vine unul care a fost înaintea mea, findcă era mai nainte de mine.} uA doua zi, Ioan vede pe Iisus venind la el, şi grăieşte: Iată Mielul lui Dumnezeu cel ce ridică păcatul lumii.O Acestea se petreceau în Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan,  El este cel care vine după mine, care a fost înaintea mea şi căruia eu nu sunt vrednic să-i dezleg cureaua încălţămintei.{ qIoan le-a răspuns următoarele: Eu botez cu apă; dar în mijlocul vostru se află unul pe care voi nu-l ştiţi;s aApoi l-au întrebat şi i-au zis: Atunci, de ce botezi, dacă nu eşti Christos, nici Ilie, nici Prorocul?- WIar cei trimişi erau dintre Farisei.  El rostit-a: Eu sunt glasul celui care strigă în pustie: îndreptaţi calea Domnului, după cum a grăit Isaia prorocul.l  SAtunci i-au zis: Cine eşti? Ca să dăm un răspuns celor ce ne-au trimis. Ce spui tu despre tine?p  [Ei l-au întrebat: Dar ce eşti? Eşti Ilie? Zis-a el: Nu sunt Ilie. Eşti tu Prorocul? A răspuns: Nu.Z  /El a mărturisit şi n’a tăgăduit, ci a mărturisit că: Nu sunt eu Christos.  Aceasta este mărturia lui Ioan, când au trimis Iudeii, din Ierusalim, preoţi şi leviţi ca să-l întrebe: Cine eşti tu?~ wPe Dumnezeu nimeni nu l-a văzut vreodată: Fiul Unul-Născut, care este în sânul Tatălui, acela a spus despre el.k QPentru că legea datu-s’a prin Moise, iar darul şi adevărul au fost venit prin Iisus Christos.G  Că din plinătatea lui, noi toţi am luat, şi dar peste dar., SIoan mărturisea despre el şi striga, zicând: Acesta era despre care am grăit: Cel care vine după mine a fost înaintea mea, pentru că era mai nainte de mine.) MŞi cuvântul s’a făcut trup şi s’a sălăşluit întru noi şi am văzut mărirea lui, mărire ca a unuia născut din Tatăl, plin de dar şi de adevăr.z o Care nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă bărbătească, ci de la Dumnezeu s’au născut.x k Iar câţi l-au primit, le-a dat putere ca să fie fiii lui Dumnezeu, adică celor care cred întru numele lui,< u Întru ale sale a venit, dar ai săi nu l-au primit.X + În lume era şi lumea printr’însul s’a făcut, dar lumea nu l-a cunoscut.R  Era lumina cea adevărată, care luminează pe tot omul, venind în lume.D~ Nu era el lumina, ci ca să mărturisească despre lumină.n} WAcesta a venit spre mărturie, ca să mărturisească despre lumină, ca toţi, prin el, să crează.A| Fost-a om trimis de la Dumnezeu, iar numele lui era Ioan.O{ Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul n’a cuprins-o.>z yÎntru el era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor.iy MToate printr’însul s’au făcut şi fără el nimic nu s’a făcut din tot ce s’a făcut.  [~~e~}}|b|{{*zzNyy8xxyx wwJvvFuugttt/ss%rrbrq|q1ppbooJnn*mm}llkkfjjji|i)hhgbgfee[dd>*==[<[w Ci Iisus iubea pe Marta şi pe sora ei şi pe Lazăr.Z/ Dar Iisus auzind a zis: Această boală nu este spre moarte, ci pentru mărirea lui Dumnezeu, ca prin ea Fiul lui Dumnezeu să se preamărească.rY] Deci trimis-au surorile vorbă la Iisus, zicând: Doamne, iată, acela pe care îl iubeşti este bolnav.X Maria era aceea care a uns cu mir pe Domnul şi i-a şters picioarele cu părul ei, iar Lazăr, cel bolnav, era fratele lor.UW % Ci era bolnav unul, Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei.+VQ *Şi acolo au crezut mulţi în el.U/ )Iar mulţi veneau la el şi ziceau: E drept că Ioan n’a făcut nici o minune, dar toate câte Ioan le-a spus despre acesta au fost adevărate.nTU (Şi iarăşi s’a dus dincolo de Iordan, în locul unde Ioan boteza la început şi a rămas acolo.OS 'Atunci ei voiră să-l prinză, dar Iisus se strecură din mâna lor.&RE &Iar dacă le fac, deşi nu credeţi în mine, credeţi în aceste lucruri, ca să ştiţi şi să cunoaşteţi că Tatăl este întru mine şi eu întru el.HQ  %Dacă nu fac lucrurile Tatălui meu, să nu credeţi în mine;P $Voi îi ziceţi: tu huleşti – aceluia pe care Tatăl l-a sfinţit şi l-a trimis în lume – căci am spus; Sunt Fiul lui Dumnezeu?yOk #Dacă le-a zis dumnezei, celor către oare a fost cuvântul lui Dumnezeu, şi scriptura nu se poate desfiinţa,gNG "Iisus le-a dat răspuns: Nu e scris în legea voastră: – Zis-am eu: Dumnezei sunteţi –?*MM !Ci Iudeii i-au întors cuvântul: N’aruncăm cu pietre asupră-ţi pentru lucruri bune, ci pentru hulă şi pentru că, tu om fiind, te faci pe tine Dumnezeu. L  Iisus le-a grăit: V’am arătat, de la Tatăl meu, multe lucruri bune. Pentru care dintre ele aruncaţi cu pietre asupra mea?IK  Atunci Iudeii luară iarăşi pietre, ca să arunce asupra lui.*JO Iar eu şi Tatăl meu una suntem.~Iu Tatăl meu, care mi le-a dat, este mai mare decât toţi, şi nimeni nu poate să le smulgă din mâna Tatălui meu.iHK Eu le dau viaţă veşnică şi nu vor pieri în veac şi din mâna mea nimeni nu le va hrăpi.ZG- Oile mele ascultă de glasul meu şi eu le cunosc pe ele şi ele vin după mine.GF Dar voi nu credeţi, pentru că nu sunteţi dintre oile mele.E Iisus a răspuns: V’am spus-o şi nu credeţi. Lucrurile pe care le fac în numele Tatălui meu, acestea mărturisesc pentru mine.D7 Atunci Iudeii au făcut ocol în jurul lui şi i-au zis: Până când ne ţii sufletul în îndoială? Dacă tu eşti Mesia, spune-o nouă pe faţă.EC Iar Iisus se plimba în templu, prin pridvorul lui Solomon.VB% Era acum, în Ierusalim, sărbătoarea târnosirii templului şi era iarnă.A{ Dar alţii răspundeau: Vorbele acestea nu sunt vorbe de demonizat. Şi cum poate un demon să deschiză ochii orbilor?f@E Deci mulţi dintre ei ziceau: Are demon şi şi-a ieşit din minţi. De ce ascultaţi la el?M? Din nou s’a făcut dezbinare între Iudei, pentru aceste cuvinte.+>O Nimeni n’o ia de la mine, ci eu de la mine o pun. Putere eu am ca s’o pun şi putere am iarăşi s’o iau. Această poruncă primit-am de la Părintele meu.m=S Pentru aceasta Tatăl mă iubeşte pe mine, fiindcă eu îmi dau viaţa mea, ca iarăşi s’o iau.7<g Mai am şi alte oi, care uu sunt din staul al acesta, şi trebue să le aduc şi pe acelea, şi de glasul meu asculta-vor şi vor fi o singură turmă şi un singur păstor.^;5 Precum mă cunoaşte Tatăl şi eu cunosc pe Tatăl. Şi viaţa mea o dau pentru oi.Y:+ Eu sunt păstorul cel bun şi cunosc oile mele şi ale mele mă cunosc pe mine,O9 Ci năimitul fuge pentru că este năimit şi nu-l doare inima de oi."8= Iar năimitul şi care nu este păstor şi ale cui oile nu sunt, vede lupul venind şi lasă oile şi fuge; iar lupul le hrăneşte şi le împrăştie.Z7- Eu sunt păstorul cel bun. Păstorul cel bun viaţa şi-o pune pentru oile sale.6 Furul nu vine decât ca să fure, să junghie şi să prăpădească. Eu am venit ca oile mele să aibă viaţă şi să aibă belşug.s5_ Eu sunt uşa; de va intra cineva prin mine se va mântui; şi va intra şi va ieşi şi păşune va afla.q4[ Toţi câţi au venit mai nainte de mine sunt furi şi tâlhari, ei oile n’au ascultat de glasul lor.T3! Şi iarăşi vorbita Iisus: Amin, amin grăiesc vouă, eu sunt uşa oilor.h2I Această pildă a rostit-o Iisus către ei, dar ei n’au priceput ce însemnau cuvintele lui.m1S După unul strein ele nu se vor duce, ci vor fugi de la el, pentru că nu cunosc glasul streinilor.0w Şi când pe ale sale pe toate afară le-a scos, în fruntea lor merge, şi oile merg după el, că ştiu glasul lui./{ Acestuia portarul îi deschide, şi oile ascultă de glasul lui, şi oile sale le cheamă pe nume şi afară le mână.;.q Iar cine intră pe uşă este păstrătorul oilor.{- q Amin, amin grăiesc vouă: cine nu intră pe uşă în staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela e hoţ şi tâlhar.,# )Iisus le-a vorbit: Dacă aţi fi orbi, n’aţi avea păcat. Acum însă, fiindcă ziceţi: Noi vedem – păcatul vostru rămâne întreg.^+5 (Acei dintre Farisei care erau eu el au auzit şi i-au zis: Oare şi noi suntem orbi?*  'Apoi Iisus a rostit: Venit-am în lumea aceasta spre judecată, ca să vază cei fără vederi, iar cei cu ochi să orbească.=)u &Iar el a zis: Cred, Doamne, şi s’a închinat lui.Y(+ %Iisus grăit-a către el: L-ai şi văzut! Că este cel care vorbeşte cu tine.U'# $El a răspuns şi a zis: Dar cine este, Doamne, ca să cred într’însul?k&O #Şi a auzit Iisus că l-au dat afară. Deci, găsindu-l, l-a întrebat: Crezi tu în Fiul omului?%! "Ei însă au răspuns şi i-au zis: Întru păcate tu te-ai născut întreg; şi tu ne înveţi pe noi? Şi l-au dat afară din sinagogă.I$  !De n’ar fi acesta de la Dumnezeu, nimic n’ar fi putut face.P# Din veac nu s’a auzit să fi deschis cineva ochii celui născut orb." Ci noi ştim că Dumnezeu nu ascultă de păcătoşi; iar de este cineva temător de Dumnezeu şi face voia lui, pe acesta îl ascultă.! Omul le-a răspuns acest cuvânt: Tocmai în aceasta stă minunea, că voi nu ştiţi de unde este, şi totuşi el a deschis ochii mei.] 3 Noi ştim că Dumnezeu a vorbit cu Moise; pe acesta însă nu-l ştim de unde este.a; Atunci l-au ocărit şi i-au zis: Tu eşti ucenicul lui. Noi suntem ucenicii lui Moise.7 El le-a răspuns: Acum v’am spus şi n’aţi auzit! De ce voiţi să auziţi încă o dată? Nu cumva voiţi şi voi să vă faceţi ucenicii lui?K Deci au zis către el: Ce ţi-a făcut? Cum a deschis ochii tăi?kO El însă a întâmpinat: De este păcătos nu ştiu. Un lucru ştiu: că eram orb şi acum văd.- Deci Fariseii au chemat, a doua oară, pe omul care fusese orb şi i-au vorbit: Dă mărire lui Dumnezeu. Noi ştim că omul acesta e păcătos.U# Pentru aceea au zis părinţii lui: Este în vârstă; întrebaţi-l pe el.O Acestea le-au spus părinţii lui pentru că se temeau de Iudei. Căci Iudeii puseseră acum la cale că, dacă vre-unul va mărturisi despre Iisus că e Christos, să fie dat afară din sinagogă. 9 Dar cum vede el acum, noi nu ştim; sau cine i-a deschis ochii lui, noi nu ştim. Întrebaţi-l pe el. Este în vârstă; va vorbi singur despre sine.zm Atunci părinţii lui au răspuns aceste vorbe: Ştim că acesta este feciorul nostru şi că s’a născut orb. Aşa dar i-au întrebat şi le-au zis: Acesta este feciorul vostru, despre care ziceţi că s’a născut orb? Deci, cum vede el acum?) Dar Iudeii n’au crezut despre el că a fost orb şi şi-a căpătat vederea, până ce n’au chemat pe părinţii celui vindecat de orbire. Şi iar au pus întrebare celui ce fusese orb: Dar tu ce zici despre el, căci a deschis ochii tăi? Răspuns-a el: Eu zic că e proroc.S Unii din Farisei ziceau: Acest om nu este de la Dumnezeu, fiindcă nu păzeşte Sâmbăta. Dar alţii întâmpinau: Cum poate un om păcătos să facă asemenea minuni? Astfel, era dezbinare între ei.  Deci din nou l-au întrebat Fariseii cum a dobândit vederea. El le-a spus: Tină a pus pe ochii mei şi m’am spălat şi văd.dA Ci era într’o zi de Sâmbătă, când Iisus a făcut tină şi a deschis ochii orbului.6g L-au dus la Farisei pe cel, în vremuri, orb.H  I-au mai zis: Unde este acela? Nu ştiu, – le-a răspuns el.N El le-a răspuns: Omul care se numeşte Iisus a făcut tină şi a uns ochii mei; apoi mi-a zis: Mergi la izvorul Siloamului şi te spală. Şi m’am dus, m’am spălat şi am dobândit vederea.F  Deci îl întrebară: Atunci, cum s’au deschis ochii tăi?e C Unii ziceau: El este. Alţii ziceau: Nu este el, ci seamănă cu el. Dar el zicea: Eu sunt.  Iar vecinii şi cei ce-l văzuseră mai înainte – că era cerşetor – se întrebau: Nu este el care şedea şi cerşea? / Apoi i-a poruncit: Mergi de te spală la izvorul Siloamului (care se tâlcueşte: trimis). Deci s’a dus şi s’a spălat şi a venit văzând.m S După ce a zis aşa, a scuipat jos şi a făcut tină din scuipat şi a uns cu tină ochii orbului;:o Câtă vreme sunt în lume, eu sunt lumina lumii.  Cuvine-se să fac, până este ziuă, lucrurile celui ce m’a trimis pe mine; că vine noaptea când nimeni nu poate să lucreze.% Iisus a răspuns: Nici el n’a păcătuit, nici părinţii lui, ci s’a născut orb ca să se arate într’însul lucrurile lui Dumnezeu.|q Iar ucenicii lui l-au întrebat zicând: Rabi, cine a păcătuit, acesta sau părinţii lui, de s’a născut orb?< u Pe când trecea, Iisus a văzut un orb din naştere.gG;Ei atunci luară pietre ca să arunce în el. Dar Iisus s’a ascuns şi a ieşit din templu.fE:Iisus rostit-a către ei: Amin, amin grăiesc vouă: mai nainte de a fi fost Avraam sunt eu.\19Atuncii Iudeii i-au zis: N’ai încă cincizeci de ani şi l-ai văzut pe Avraam?hI8Avraam. părintele vostru, a fost bucuros să vază ziua mea şi a văzut-o şi s’a veselit.#?7Dar pe care nu-l cunoaşteţi. Eu îl cunosc. Căci, de-aş zice că nu-l cunosc, aş fi mincinos la fel cu voi. Ci îl cunosc şi păzesc cuvântul lui.3~_6Iisus a grăit: Dacă mă preamăresc eu însumi, preamărirea mea nimic nu este. Tatăl meu este care mă preamăreşte, despre care ziceţi voi că e Dumnezeul vostru,} 5Nu cumva eşti tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care totuşi a murit? Şi au murit şi prorocii. Drept cine te dai tu?3|_4Iudeii i-au răspuns: Acum ştim bine că ai demon. Avraam a murit, prorocii de asemeni, şi tu zici: Dacă păzeşte cineva cuvântul meu, nu va gusta moartea în veac.h{I3Amin, amin grăiesc vouă, dacă păzeşte cineva cuvântul meu, nu va vedea moartea în veac.[z/2Şi eu nu mă îngrijesc de slava mea. Are cine să îngrijească şi să judece.kyO1Ci Iisus a rostit: Nu am demon; dar cinstesc pe Tatăl meu, pe când voi mă necinstiţi pe mine.nxU0Atunci au răspuns Iudeii şi i-au zis: Nu zicem noi oare bine că tu eşti samaritean şi ai demon?w /Cine este de la Dumnezeu ascultă vorbele lui Dumnezeu; voi pentru aceea nu ascultaţi, pentru că nu sunteţi de la Dumnezeu.kvO.Cine dintre voi poate să mă dovedească de păcat? Dacă spun adevărul, de ce nu mă credeţi??uy-Dar pe mine, fiindcă spun adovăiul, nu mă credeţi.8ti,Voi aveţi pe diavolul de tată şi ţineţi să faceţi poftele tatălui vostru. El, de la început a fost omorîtor de oameni şi cu adevărul nu stă laolaltă, pentru că nu este adevăr într’însul. Când spune minciuna, grăieşte dintru ale sale, căci este mincinos şi părintele minciunii.[s/+De ce nu înţelegeţi graiul meu? Fiindcă nu puteţi să auziţi cuvântul meu.Kr*Răspuns-a lor Iisus: Dacă Dumnezeu ar fi tatăl vostru, m’aţi iubi şi pe mine, căci de la Dumnezeu am ieşit şi sunt venit. Pentru că n’am venit de la mine, ci Dumnezeu m’a trimis.xqi)Voi faceţi faptele tatălui vostru. Zis-au lui: Nu ne-am născut din desfrânare. Un tată avem: pe Dumnezeu.p)(Dar voi acum căutaţi să mă ucideţi, pe mine care v’am vorbit adevărul aşa cum l-am auzit de la Dumnezeu. Avraam n’a făcut aceasta.o!'Ei au răspuns şi i-au zis: Avraam este tatăl nostru. Iisus a întâmpinat: Dacă aţi fi fiii lui Avraam, aţi face faptele lui Avraam.mnS&Eu vorbesc ceea ce am văzut la Tatăl meu, iar voi faceţi ceea ce aţi auzit de la tatăl vostru. m%Ştiu că sunteţi sămânţa lui Avraam, dar căutaţi să mă omorîţi, pentru că cuvântul meu nu încape în inimile voastre.Sl$Aşa dar, dacă Fiul vă va face liberi, liberi veţi fi într’adevăr.Tk!#Iar robul nu rămâne în casă deapururi; Fiul însă rămâne deapururi.{jo"Iisus atunci a rostit cătie ei: Amin, amin grăiesc vouă: oricine săvârşeşte păcatul, rob este păcatului.i!Ei însă i-au răspuns: Noi suntem sămânţa lui Avraam şi niciodată nimănui n’am fost robi; cum zici tu că veţi fi liberi?Jh  Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi.g{Iisus a zis către Iudeii care crezuseră în el: De rămâneţi în cuvântul meu, sunteţi cu adevărat ucenicii mei;;fqDin aceste vorbe ale lui, mulţi au crezut în el.re]Iar cel ce m’a trimis este cu mine; nu m’a lăsat singur, fiindcă eu fac pururea cele plăcute lui.Bd}Deci Iisus le-a spus: Când veţi înălţa pe Fiul omului, atunci veţi cunoaşte cine sunt eu şi că de la mine însumi nu fac nimic, ci precum m’a învăţat Tatăl aşa vorbesc.{+Şi astfel, în norod s’a făcut pentru el dezbinare.w=g*N’a zis oare scriptura că Christos va să vie din sămânţa lui David şi din Betleem, oraşul lui David?r<])Iar alţii ziceau: Acesta este Christos. Alţii însă întâmpinau: Oare din Galileia să vie Christos?f;E(Deci mulţi din gloată auzind cuvintele acestea ziceau: Cu adevărat, acesta este Prorocul.A:{'Iar aceasta a fost zis-o despre Duhul pe care aveau să-l primească acei ce cred într’însul. Caci până atunci Duhul nu fusese dat, pentru că Iisus nu fusese încă preamărit.q9[&Cela ce crede în mine, râuri de apă vie – precum a zis scriptura – vor curge din pântecele lui.%8C%Iar în ziua cea din urmă – ziua cea mare a praznicului – Iisus a stat între ei şi cu glas puternic a rostit: Cui îi este sete să vie şi să bea.7$Ce însemnează acest cuvânt pe care l-a zis: Căuta-mă-veţi şi nu mă veţi afla; şi unde sunt eu, voi nu puteţi să veniţi?+6O#Deci au zis Iudeii unu către alţii: Unde are să se ducă el, ca noi să nu-l aflăm? Duce-se-va oare la cei risipiţi printre Elini şi învăţa-va pe Elini?_57"Căuta-mă-veţi şi nu mă veţi afla; şi unde sunt eu, voi nu puteţi să veniţi.]43!Dar Iisus le-a zis: Puţin timp mai sunt cu voi şi mă duc la cel ce m’a trimis..3U Aceste glasuri ale norodului pentru Iisus au ajuns la urechile Fariseilor. Atunci mai marii preoţilor şi Fariseii au trimis servitorii templului ca să-l prinză.2-Şi mulţi din norod au crezut într’însul şi ziceau: Mesia, când va veni, săvârşi-va el minuni mai multe, decât săvârşeşte acesta?q1[Atunci au vrut să-l prinză, dar nimeni n’a pus mâna pe el, pentru că nu venise încă ceasul lui.O0Eu însă îl ştiu, căci de la el sunt şi el m’a trimis pe mine.i/KAtunci Iisus, care învăţa în templu, a ridicat glasul şi a zis: Mă ştiţi pe nume şi ştiţi şi de unde sunt? Eu n’am venit de la mine. Dar adevărat este cel ce m’a trimis pe mine şi pe care voi nu-l ştiţi.l.QCi pe acesta îl ştim de unde este. Însă de Christos, când vine, nimeni nu ştie de unde este.-Şi iată că vorbeşte în vileag şi ei nu-i zic nimic. Nu cumva fruntaşii au cunoscut cu adevărat că acesta e Christos?[,/Dar unii din Ierusalimiteni ziceau: Nu este oare acesta pe care vor să-l omoare?S+Nu judecaţi după înfăţişare, ci judecaţi după dreaptă judecată.E*Dacă omul primeşte tăierea împrejur în zi de Sâmbătă, ca să nu se strice legea lui Moise, pe mine de ce vă mâniaţi că am făcut sănătos un om întreg, în zi de Sâmbătă?)Moise v’a dat vouă tăierea împrejur, nu că este de la Moise, ci de la părinţi şi în zi de Sâmbătă tăiaţi împrejur pe om.^(5Iisus a luat cuvântul şi le-a zis: Un lucru am făcut şi toţi vă miraţi de el.G'Ci gloata îi răspunse: Ai demon. Cine caută să te omoare?q&[Oare nu Moise v’a dat legea? Şi nimeni dintre voi nu ţine legea. De ce căutaţi să mă omorîţi?&%ECine vorbeşte de la el îşi caută mărirea sa. Cine însă caută mărirea celui ce l-a trimis pe el, acela este adevărat şi în el nu este nedreptate.$%De vrea cineva să facă voia lui, va cunoaşte despre această învăţătură dacă este de la Dumnezeu sau dacă eu o rostesc de la mine.y#kAtunci Iisus le-a răspuns şi a vorbit: învăţătura mea nu este a mea, dar a celui ce m’a trimis pe mine.`"9Ci Iudeii se mirau şi se întrebau: Cum ştie carte acesta, fără să fi învăţat!g!GCând a fost praznicul la jumătate, Iisus s’a suit în templu şi a început să înveţe.G  Totuşi, de frica Iudeilor, nimeni nu vorbea de el pe faţă./ Şi în privinţa lui era în mulţime gâlceava mare, fiindcă unii spuneau: Este bun. Iar alţii răspundeau: Nu e aşa; ci amăgeşte norodul.B În praznic, Iudeii îl căutau şi ziceau: Unde este el? Dar după ce fraţii săi s’au dus la sărbătoare, atunci s’a dus şi el, dar nu în văzul tuturor, ci ca necunoscut.5e Spunându-le acestea, a rămas în Galileia.ykVoi duceţi-vă la praznic. Eu nu mă duc la praznicul acesta, căci timpul meu nu s’a împlinit până acum. Pe voi lumea nu poate să vă urască, dar pe mine mă urăşte, pentru că eu îi spun în faţă că lucrurile ei sunt rele.fEIisus le răspunde: Timpul meu n’a sosit până acum; dar timpul vostru este gata pururea.?yPentru că nici fraţii lui nu credeau într’însul.Că nimeni nu lucrează într’ascuns, când voieşte ca să iasă în vileag. Dacă faci acestea, arată-te pe tine lumii.Atunci fraţii lui i-au zis: Treci de aici şi du-te în Iudeia, pentru ca şi ucenicii tăi să vază lucrurile pe care tu le faci.H Şi era aproape sărbătoarea Iudeilor: Înfigerea Corturilor.} uDupă acestea, Iisus umbla prin Galileia. Căci nu voia să umble prin Iudeia, deoarece Iudeii căutau să-l ucidă.wGIar el zicea de Iuda al lui Simon Iscarioteanul, căci acesta avea să-l vânză, deşi era unul din cei doisprezece.lQFIisus răspuns-a lor: Oare nu v’am ales eu pe voi, doisprezece? Şi unul dintre voi este diavol!OEŞi noi am crezut şi am cunoscut că tu eşti sfântul lui Dumnezeu.hIDSimon Petru i-a răspuns: Doamne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvintele vieţii celei veşnice.W'CDeci a întrebat Iisus pe cei doisprezece: Nu vreţi şi voi să vă duceţi?`9BŞi de atunci mulţi dintre ucenicii, săi s’au dat înapoi şi nu mai umblau cu el.s _ADe aceea zicea: V’am spus vouă că nimeni nu poate să vie la mine dacă nu îi este dat de la Tatăl. -@Ci sunt unii dintre voi care nu cred. Pentru că Iisus ştia de la început cine sunt cei ce nu credeau şi cine este cel ce avea să-l vânză. w?Duhul este carele dă viaţă; trupul nu foloseşte nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh şi sunt viaţă.U #>Dar când veţi vedea pe Fiul omului suindu-se acolo unde era mai înainte?{ o=Ci Iisus ştiind, în cugetul său, că ucenicii lui cârtesc pentru aceasta le-a grăit: Aceasta vă sminteşte?eC<Însă mulţi din ucenicii lui au zis: Grea este această vorbă! Cine poate s’o asculte?L;Acestea le-a vorbit pe când învăţa în sinagoga din Capernaum.1[:Aceasta este pâinea care s’a pogorît din cer, nu ca mana pe care au mâncat-o părinţii voştri şi au murit. Cine mănâncă această pâine va fi viu deapururi.{9Precum Tatăl cel viu m’a trimis pe mine şi eu viez prin Tatăl, aşa şi cel ce mă mănâncă va fi prin mine viu.c?8Cela ce mănâncă trupul meu şi bea sângele meu rămâne întru mine şi eu întru el.\17Căci trupul meu este adevărată mâncare şi sângele meu adevărată băutură.~u6Cela ce mănâncă trupul meu şi bea sângele meu are viaţă veşnică şi eu îl voi învia în ziua cea de apoi.!;5Dar Iisus le-a zis: Amin, amin grăiesc vouă, de nu veţi mânca trupul Fiului omului şi nu veţi bea sângele lui, nu veţi avea viaţă întru voi.oW4Deci Iudeii se certau între ei şi ziceau: Cum poate acesta să ne dea trupul lui ca să-l mâncăm? ]s~}}h||T{{[zz>yy-xxqwwtwvuuuDtlsstrrqqq$pooOnn$mmPlllJkjj+ii#hh gg6ffkfeediccKbaa~a`l`__^]]\\z[[ZZYYRXXWW?VVpUU>H=<RwDin lume ei nu sunt, precum din lume nu sunt nici eu.TQ!Nu mă rog ca să-i iei din lume, ci să-i păzeşti pe ei de cel viclean.yPkEu le-am dat cuvântul tău, dar lumea i-a urît, pentru că nu sunt din lume, precum din lume nu sunt nici eu.kOO Acum dar, viu la tine şi acestea le rostesc în lume ca bucuria mea s’o aibă deplină în ei.XN) Când eram cu ei în lume, întru numele tău îi păzeam pe cei ce mi i-ai dat; şi astfel i-am păzit că n’a pierit nici unul dintre ei, fără numai fiul pierzării, ca să se împlinească scriptura.:Mm Mult nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume, şi eu viu la tine. Părinte sfinte; păzeşte-i întru numele tău pe care mi i-ai dat, ca să fie una, precum suntem şi noi.eLC Şi toate ale mele sunt ale tale şi ale tale sunt ale mele şi mă preamăresc întru ele.xKi Eu pentru aceştia mă rog, nu mă rog pentru lume, dar pentru cei pe care mi i-ai dat, căci ei sunt ai tăi.1J[Pentru că cuvintele pe care mi le-ai dat, le-am dat lor, iar ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la tine am ieşit şi au crezut că tu m’ai trimis.EIAcum au cunoscut că toate câte mi-ai dat sunt de la tine;HArătat-am numele tău oamenilor pe care mi i-ai dat mie, din lume. Ai tăi erau şi mie mi i-ai dat şi cuvântul tău păzi tu-l-au.GŞi acum, la tine însuţi mă preamăreşte, tu, Părinte, cu slava pe care la tine am avut-o, mai nainte ca să fie lumea.jFMEu te-am preamărit pe tine pe pământ; lucrul pe care mi l-ai dat să-l fac, l-am săvârşit.E!Iar viaţa veşnică aceasta este ca să te cunoască pe tine, singurul, adevăratul Dumnezeu, şi pe Iisus Christos, pe care l-ai trimis.wDgPrecum i-ai dat stăpânire peste toată făptura, ca viaţă veşnică să dea la toţi pe care tu i-ai dat.*C OAstfel a vorbit Iisus. Ridicându-şi apoi ochii către cer a cuvântat: Părinte, venit-a ceasul! Preamăreşte pe Fiul tău, ca şi Fiul să te preamărească,B!Acestea grăitu-le-am vouă ca întru mine pace să aveţi. În lume aveţi turburare; ci îndrăzniţi. Eu am biruit lumea..AU Iată soseşte ora şi a şi sosit ca să vă risipiţi fiecare la ale sale şi pe mine să mă lăsaţi singur. Dar nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu mine.-@URăspuns-a lor Iisus: Acum credeţi??/Acum cunoaştem că toate le ştii şi nu-ţi trebue să te mai întrebe cineva ca să te înveţe. De aceea credem că ai ieşit de la Dumnezeu.X>)Au zis ucenicii săi: Iacă, acum vorbeşti deschis şi nu spui nici o pildă.a=;Ieşit-am de la Tatăl şi am venit în lume; iarăşi las lumea şi mă duc la Tatăl. < Căci însuşi Tatăl vă iubeşte pe voi, fiindcă voi m’aţi iubit pe mine şi aţi crezut cum că de la Dumnezeu am ieşit.f;EÎn ziua aceea, veţi cere întru numele meu; şi nu vă zic: ruga-voi pe Tatăl pentru voi, :Acestea vi le-am spus în pilde, dar vine ceasul când nu voi mai vorbi în pilde, vouă, ci pe faţă vă voi vesti despre Tatăl.z9mPână acum, n’aţi cerut nimic în numele meu; cereţi şi veţi primi, ca bucuria voastră să fie deplină.85Şi în ziua aceea pe mine nu mă veţi mai ruga de nimic. Amin, amin grăiesc vouă că orice veţi cere de la Tatăl, vă va da întru numele meu.7/Deci şi voi acum trişti sunteţi, dar iarăşi vă voi vedea şi se va bucura inima voastră şi bucuria voastră nimeni nu va lua-o de la voi.86iFemeia, când e să nască, se întristează, fiindcă a sosit ceasul ei; dar după ce a născut copilul, nu mai ţine minte durerea, de bucurie că s’a născut om pe lume.45aAmin, amin grăiesc vouă: veţi plânge şi vă veţi tângui, iar lumea se va bucura. Voi veţi fi în întristare, dar întristarea voastră se va preface în bucurie.94kCunoscut-a Iisus că voiau să-l întrebe şi le-a spus: Cercetaţi între voi despre ceea ce am zis: Puţin, şi nu mă mai vedeţi, şi iarăşi puţin, şi mă veţi vedea.[3/Deci ziceau: Ce este acest puţin, despre care vorbeşte? Nu înţelegem ce zice.D2Atunci unii dintre ucenicii lui au vorbit între ei: Ce însemnează aceea ce ne spune: puţin, şi nu mă mai vedeţi, şi iarăşi puţin, şi mă veţi vedea, şi că: merg la Tatăl?n1UPuţin, şi nu mă mai vedeţi, şi iarăşi puţin, şi mă veţi vedea, pentru că merg la Tatăl.u0cToate câte are Tatăl sunt ale mele; pentru aceea zis-am că ia din ce e al meu, ca să vă vestesc vouă.c/?El pe mine mă va preamări, căci din ce este al meu va lua ca să vă vestească vouă.7.g Ci când va veni acela, Duhul Adevărului, vă va învăţa pe voi tot adevărul; căci nu va vorbi de la sine, ci va vorbi ce i s’a spus şi cele viitoare vesti-va vouă.P- Încă multe am a vă zice vouă, dar acum nu puteţi să le purtaţi.@,{ Judecata: pentru că Stăpânul acestei lumi e judecat.I+  Dreptatea: pentru că mă duc la Tatăl şi nu mă mai vedeţi;7*i Păcatul: pentru că oamenii nu cred în mine;l)QIar el, venind, va dovedi lumii păcatul ei, dreptatea mea şi judecata stăpânului acestei lumi.7(gDar vă spun adevărul: vă este de folos ca să mă duc. Căci dacă nu mă’duc. Mângâietorul nu va veni la voi, iar dacă mă duc trimite-voi la voi pe Mângâietorul.S'Ci fiindcă v’am vorbit acestea, întristarea a umplut inimile voastre.k&OAcum însă, mă duc la cel ce m’a trimis, şi nimeni dintre voi nu mă întreabă: unde mergi??%wIar acestea grăitu-le-am vouă, ca să vă aduceţi aminte de ele, când va veni ceasul, cum că vi le-am spus. Dar acestea nu vi le-am vestit de la început, fiindcă eram cu voi.U$#Şi acestea le vor face pentru că n’au cunoscut pe Tatăl, nici pe mine.#Vă vor scoate pe voi din sinagoge; ba chiar soseşte ceasul când oricine, omorîndu-vă, să creadă că aduce slujbă lui Dumnezeu.R" Acestea vi le-am grăit, ca să nu vă poticniţi în credinţa voastră.P!Şi mărturisiţi şi voi, pentru că de la început sunteţi cu mine.& ECând va veni Mângâietorul pe care eu îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, carele de la Tatăl purcede, acela va mărturisi pentru mine.lQDar aceasta, ca să se împlinească cuvântul cel scris în legea lor: M’au urît fără temei.;oDe nu aş fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a mai făcut, păcat nu ar avea; şi totuşi, după ce le-au văzut, m’au urît şi pe mine şi pe Tatăl meu.A}Cel ce mă urăşte pe mine, urăşte şi pe Tatăl meu.  De n’aş fi venit şi nu le-aş fi vorbit, păcat nu ar avea; acum însă, n’au cuvânt de îndreptare pentru păcatul lor.yIar toate acestea le vor face împotriva voastră, din pricina numelui meu, fiindcă nu cunosc pe cel ce m’a trimis.nUAduceţi-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: nu se poate slugă mai mare decât stăpânul său. Dacă m’au prigonit pe mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul meu, şi pe al vostru îl vor păzi.5Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar pentru că nu sunteţi din lume, ci eu v’am ales din lume, de aceea lumea vă urăşte.Y+Dacă pe voi lumea vă urăşte, gândiţi-vă că m’a urît întâi pe mine.>wAceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unul pe altul.`9Nu voi m’aţi ales pe mine, ci eu v’am ales pe voi şi v’am rânduit să mergeţi şi roadă să aduceţi şi roade voastră să rămână, ca Tatăl să vă dea orice veţi cere, de la el, întru numele meu.9kDe acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face domnul său, ci v’am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte am auzit de la Tatăl meu v’am făcut cunoscut.J Voi prietenii mei sunteţi, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc.eC Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are ca viaţa lui să şi-o pun pentru prieteni.b= Aceasta este porunca mea: să vă iubiţi unul pe altul, cum v’am iubit şi eu pe voi.kO Acestea vi le-am spus ca bucuria mea să fie întru voi şi ca bucuria voastră să fie deplină.5 Dacă păziţi poruncile mele, veţi rămânea întru iubirea mea, după cum şi eu păzit-am poruncile Tatălui meu şi rămân întru iubirea lui.mS Precum m’a iubit pe mine Tatăl, aşa v’am iubit şi eu pe voi; rămâneţi întru iubirea mea.pYÎntr’aceasta Tatăl meu s’a preamărit, că aduceţi roadă multă şi îmi sunteţi mie ucenici. Dacă rămâneţi întru mine şi cuvintele mele rămân întru voi, veţi cere orice veţi vrea şi se va împlini vouă. Dacă unul nu rămâne întru mine, este lepădat ca o mlădiţă ce s’a uscat; şi o adună lumea şi o aruncă în foc şi arde." =Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne întru mine şi eu întru el, acela aduce roadă multă, căci fără mine nu puteţi face nimic.? wRămâneţi întru mine şi eu întru voi. Precum mlădiţa nu poate să aducă roadă de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi, dacă nu rămâneţi întru mine.J  Acum voi sunteţi curaţi pentru cuvântul pe care vi l-am spus./WOrice mlădiţă care nu aduce roadă întru mine, el o dă laoparte, şi orice mlădiţă care aduce roadă, el o curăţeşte, ca şi mai multă roadă să aducă.G Eu sunt viţa cea adevărată şi Tatăl meu este lucrătorul. Dar lumea va cunoaşte că eu iubesc pe Tatăl şi precum Tatăl mi-a poruncit aşa lucrez. – Sculaţi-vă, să mergem de aici.kONu voi mai vorbi multe cu voi, cuci vine stăpânul acestei lumi. Cu mine nu are nici un amestec;[/Şi acum v’am spus acestea mai nainte ca să fie, ca să credeţi când vor fi.<qAuzit-aţi că v’am spus: mă duc, dar viu iar la voi. De m’aţi iubi, v’aţi bucura că v’am spus cum că mă duc la Tatăl, pentru că Tatăl este mai mare decât mine.Pace vă las vouă, pacea mea o dau vouă, nu cum dă lumea v’o dau eu. Să nu se turbure inima voastră, nici să se înfricoşeze.<qDar Mângâietorul, Duhul cel Sfânt, pe care-l va trimite Tatăl întru numele meu, acela vă va învăţa pe voi toate şi vă va aduce aminte despre toate cele ce v’am spus.:oAcestea vorbitu-le-am vouă, fiind încă la voi; Cine nu mă iubeşte nu ţine cuvintele mele. Dar cuvântul pe care l-aţi auzit nu este al meu, ci al Tatălui care m’a trimis./~WRăspuns-a Iisus şi i-a zis: Dacă mă iubeşte cineva, păzi-va cuvântul meu şi Tatăl meu îl va iubi pe el şi vom veni la el şi la el ne vom face locuinţă.w}gZis-a Iuda către el (nu Iscarioteanul): Doamne, cum se face că nouă voieşti să te arăţi, iar lumii nu?A|{Cine are poruncile mele şi le păzeşte, acela este carele mă iubeşte; iar cine mă iubeşte pe mine iubit va fi de către Tatăl meu şi-l voi iubi şi eu, şi mă voi arăta lui.o{WÎn ziua aceea, veţi înţelege că eu sunt întru Tatăl meu şi voi întru mine şi eu întru voi.|zqÎncă puţin timp şi lumea nu mă mai vede, voi însă mă vedeţi, pentru că eu sunt viu şi voi veţi fi vii.9ymNu vă voi lăsa singuri pe lume; sosesc la voi.1x[Duhul adevărului, pe care lumea nu poate să-l primească, pentru că nu-l vede, nici nu-l ştie, ci voi îl cunoaşteţi, căci rămâne la voi şi va fi întru voi.^w5Iar eu voi ruga pe Tatăl şi vă va da alt Mângâietor, ca să fie pururea cu voi;?vyDacă mă iubiţi pe mine, păzi-veţi poruncile mele.;uqDe veţi cere ceva întru numele meu, eu voi face.ntU Şi orice veţi cere întru numele meu, aceea voi face, ca să se preamărească Tatăl întru Fiul.+sO Amin, amin grăiesc vouă: cel ce crede în mine va face şi el lucrurile pe care le fac eu şi va face mai mari decât acestea, pentru că eu mă duc la Tatăl,vre Credeţi mie că eu sunt întru Tatăl şi Tatăl întru mine, iar de nu, credeţi pentru lucrurile acestea.Bq} Nu crezi tu că eu în Tatăl sunt şi că Tatăl este întru mine? Vorbele pe care vi le grăiesc nu le spun de la mine, ci Tatăl care sălâşlueşte întru mine face lucrurile lui.4pa Ci Iisus îi răspunde: Sunt cu voi de atâta vreme, Filipe, şi tu nu m’ai cunoscut? Cel ce m’a văzut pe mine, a văzut pe Tatăl. Cum zici tu: Arată-ne pe Tatăl?Xo)Filip îi zice atunci: Doamne, arată-ne nouă pe Tatăl şi ne este de ajuns.nDacă m’aţi fi cunoscut pe mine, şi pe Tatăl meu l-aţi fi cunoscut; dar de acum îl cunoaşteţi şi l-aţi şi văzut.ymkIisus răspuns-a lui: Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl meu fără numai prin mine.Yl+Zis-a Toma către el: Doamne, nu ştim unde te duci; şi calea cum s’o ştim?Ak}Şi unde mă duc eu, voi ştiţi, şi ştiţi şi calea. jŞi dacă mă voi duce şi vouă loc vă voi găti, iarăşi viu; şi vă voi lua pe voi la mine ca să fiţi şi voi unde sunt eu.iÎn casa Tatălui meu sunt locaşuri multe. Iar de nu, v’aş fi spus, pentru că tocmai mă duc să vă gătesc vouă loc.ih MSă nu se turbure inima voastră; aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în mine.'gG &Atunci Iisus răspunde: Viaţa ta vei pune-o pentru mine? Amin, amin grăiesc ţie că nu va cânta cocoşul până ce nu te vei lepăda de mine de trei ori!}fs %Întrebat-a iarăşi Petru: Doamne, de ce nu pot să merg după tine chiar acum? Viaţa mea voi pune-o pentru tine.e1 $Doamne, l-a întrebat Simon Petru, unde te duci? Răspuns-a Iisus: Unde mă duc eu, tu nu poţi acum să vii după mine, dar mai târziu vei veni.sd_ #Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii mei, dacă veţi avea iubire unii către alţii.c "Vă dau poruncă nouă, ca unul pe altul să vă iubiţi. După cum eu v’am iubit pe voi, aşa şi voi unul pe altul să vă iubiţi.)bK !Fiilor, puţin timp mai sunt cu voi. Voi mă veţi căuta, dar după cum am spus Iudeilor-că unde mă duc eu, voi nu puteţi veni – vă spun şi vouă acum. a Iar dacă s’a preamărit Dumnezeu întru el, şi Dumnezeu îl va preamări pe el, în el însuşi, şi-l va preamări îndată.u`c Iar când a ieşit, a zis Iisus: Acum s’a preamărit Fiul omului şi Dumnezeu s’a preamărit întru el.R_ După ce a luat îmbucătura, Iuda a ieşit numaidecât. Şi era noapte.)^K Ci unii gândeau, fiindcă Iuda ţinea punga, că Iisus îi zice: Cumpără cele ce avem de lipsă la praznic, sau că îi porunceşte să dea ceva săracilor.]]3 Dar nimeni din cei care şedeau la masă n’a înţeles pentru ce i-a zis aceasta.o\W Şi după îmbucătură, intrat-a atunci Satana în el. Iar Iisus i-a spus: Ce faci, fă mai curând.<[q Iisus i-a dat răspuns: Acela este cărui eu, întingând îmbucătura, îi voi da-o. Deci, întingând îmbucătura, a luat-o şi a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul.[Z/ Astfel, acela rezemându-se de pieptul lui Iisus l-aîntrebat: Doamne, cine este?lYQ Deci Simon Petru i-a făcut semn acestuia şi i-a zis: întreabă cine este despre care vorbeşte.iXK Iar la masă, sta culcat, la sânul Iui Iisus, unul dintre ucenicii lui, pe care-l iubea Iisus.TW! Ci ucenicii se uitau unul la altul nepricepându-se despre cine vorbeşte.V% Iisus zicând acestea s’a turburat cu duhul şi a spus pe faţă şi a grăit: Amin, amin grăiesc vouă că unul dintre voi mă va vinde..UU Amin, amin grăiesc vouă: cine primeşte pe care-l voi trimite eu, pe mine mă primeşte; iar cine mă primeşte pe mine, primeşte pe cel ce m’a trimis pe mine.T' Vă spun vouă de acum – mai înainte ca să fie – ca să credeţi, când se va îndeplini, că eu sunt acela de care au vorbit prorocii.5Sc Nu zic despre voi toţi; eu ştiu pe care i-am ales. Dar trebuia ca scriptura să se împlinească: Cel ce mănâncă pâinea cu mine, ridicat-a călcâiul împotriva mea.KR Dacă le ştiţi acestea, fericiţi sunteţi când le veţi face.Q Amin, amin grăiesc vouă: nu se poate rob mai mare decât stăpânul său, nici sol mai mare decât cel ce l-a trimis pe el.WP' Căci v’am dat vouă pildă ca să faceţi şi voi precum v’am făcut eu.O' Deci, dacă eu, Domnul şi învăţătorul, v’am spălat vouă picioarele, şi voi sunteţi datori ca să spălaţi picioarele unul altuia.\N1 Voi mă numiţi pe mine: învăţătorul şi Domnul, şi bine ziceţi, căci sunt.$MA Iar după ce a spălat picioarele ucenicilor şi şi-a luat veşmintele, s’a pus iar la masă şi a vorbit către ei: înţelegeţi ce v’am făcut eu?^L5 Căci ştia pe cel ce avea să-l vânză; de aceea a zis: Nu toţi sunteţi curaţi.! /Şi dacă aude cineva vorbele mele şi nu le păzeşte, nu eu îl judec; căci n’am venit ca să judec lumea, ci ca să izbăvesc lumea.d=A .Venit-am în lume lumină, ca oricine care crede în mine să nu rămână în întuneric.H<  -Şi cine mă vede pe mine vede pe cel ce m’a trimis pe mine.p;Y ,Iisus a strigat şi a zis: Cine crede în mine nu crede în mine, dar în cel ce m’a trimis pe mine.S: +Căci au iubit mărirea omenească mai mult decât mărirea lui Dumnezeu.9 *Însă şi dintre fruntaşi mulţi au crezut în el, dar nu mărturiseau din pricina Fariseilor, ca să nu fie goniţi din sinagogă;R8 )Zis-a Isaia acestea, fiindcă a văzut slava lui şi a grăit despre el.07Y (A orbit ochii lor şi a împietrit inima lor, ca să nu vază cu ochii şi să nu înţeleagă cu inima, ca nu cumva să se întoarcă şi eu să-i tămăduesc pe ei.J6  'De aceea nu puteau să crează, pentru că Isaia a zis iarăşi:/5W &Ca să se împlinească cuvântul prorocului Isaia, pe care l-a zis: Doamne, cine a crezut în ceea ce a auzit de la noi? Şi: Braţul Domnului cui s’a descoperit?P4 %Dar deşi a făcut atâtea minuni înaintea lor, ei nu credeau în el,3! $Până când aveţi lumina, credeţi în lumină, ca să fiţi fiii luminii. Acestea le-a vorbit Iisus şi ducându-se s’a ascuns de ei.F2 #Iisus grăit-a lor: încă puţină vreme lumina e la voi. Umblaţi până când aveţi lumina, ca să nu vă apuce întunericul. Căci cel ce umblă pe întuneric nu ştie încotro merge.61e "Atunci gloata i-a răspuns: Noi am auzit din lege că Christos rămâne în veac; deci cum zici tu că Fiul omului trebue să fie înălţat? Cine este acesta, Fiul omului?B0 !Cu aceste cuvinte el arăta de ce moarte avea să moară.Y/+ Iar eu, când voi fi înălţat de pe pământ, îi voi trage pe toţi la mine._.7 Acum este judecata acestei lumi; acum stăpânitorul acestei lumi va fi gonit afară.Z-- Iisus a răspuns şi a zis: Nu pentru mine a venit glasul acesta, ci pentru voi.r,] Iar norodul care era de faţă şi a auzit zicea: A fost tunet! Alţii ziceau: A vorbit cu el un înger!{+o Părinte, preamăreşte numele tău! Atunci glas din cer venit-a: L-am preamărit şi iarăşi îl voi preamări.'*G Acum sufletul meu e turburat, dar ce voi zice? Părinte, mântueşte-mă pe mine de ceasul acesta! Ci pentru aceasta am venit, ca să ajung la ceasul acesta.)+ Dacă-mi slujeşte cineva, să vie după mine şi unde sunt eu acolo va fi şi slujitorul meu. Dacă-mi slujeşte cineva, Tatăl îl va cinsti.( Cine îşi iubeşte sufletul îl va pierde, iar cine-şi urăşte sufletul, în lumea aceasta, îl va păstra spre viaţa veşnică.'7 Amin, amin grăiesc vouă, grăunţul de grâu, când cade în pământ, dacă nu va muri, rămâne numai el, iar dacă va muri, aduce multă roadă.c&? Ci Iisus le-a răspuns aceste vorbe: A venit ceasul ca să se preamărească Fiul omului.o%W Venit-a Filip şi i-a spus lui Andrei şi iarăşi Andrei şi Filip au venit şi i-au spus lui Iisus.$ Şi aceştia au venit la Filip, cel ce era din Betsaida Galileii, şi l-au rugat zicând: Domnule, voim să vedem pe Iisus.o#W Dar erau unii Elini trecuţi la legea Iudeilor, dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic,u"c Deci Fariseii ziceau ei între ei: Vedeţi că n’aveţi nici un spor. Iată lumea cum s’a dus după el.h!I De aceea i-a şi ieşit norodul înainte, pentru că auzise că a săvârşit minunea aceasta.  Iar mulţimea care fusese cu el, când l-a strigat pe Lazăr din mormânt şi I-a înviat din morţi, mărturisea cum a fost.S Acestea nu le-au înţeles ucenicii Iui, la început, dar când s’a preamărit Iisus, atunci şi-au adus aminte şi şi-au dat seama, că acestea erau scrise pentru el şi acestea i le-au făcut lui.^5 Nu te teme, fiica Sionului. Iată, împăratul tău vine şezând pe mânzul asinei.N Iar Iisus aflând un asin tânăr a şezut pe el, precum este scris:1[ Luat-au stâlpări de finic şi au ieşit întru întâmpinarea Iui şi strigau: Osana! Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului, împăratul Iui Israil!hI A doua zi, mulţime de norod, care venise la praznic, auzind cum că Iisus vine în Ierusalim,V% Fiindcă, din pricina lui, mulţi dintre Iudei plecau şi credeau în Iisus.T! Atunci mai marii preoţilor s’au sfătuit ca şi pe Lazăr să-l omoare. 9 Şi din Iudei gloată multă a aflat că este acolo şi au venit nu numai pentru Iisus, ci să-l vază şi pe Lazăr, pe care îl înviase din morţi.V% Căci pe săraci pururea i-aveţi cu voi, dar pe mine nu mă aveţi pururea.^5 Iisus a răspuns: Las’o să păstreze acest mir pentru ziua înmormântării mele;1 Dar aceasta el a zis-o nu pentru că-i păsa de săraci, ci pentru că era fur şi având punga Ia el dădea laoparte din cele puse într’însa.lQ Pentru ce nu s’a vândut mirul acesta pe trei sute de dinari şi banii să se fi dat la săraci?b= Atunci Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Iui, cel ce era să-I vânză, a grăit:2] Ci Maria luând o litră de mir foarte scump, de nard adevărat, a uns picioarele Iui Iisus şi Ie-a şters apoi cu părul ei, iar casa s’a umplut de mirosul mirului.uc Acolo, făcutu-i-au un ospăţ, iar Marta slujea. Şi Lazăr era unul dintre cei ce şedeau cu el Ia masă.| s Cu şase zile mai nainte de Paşti, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr cel pe care îl înviase din morţi. 9Iar mai marii preoţilor şi Fariseii dăduseră poruncă cum că, de va şti cineva unde este, să-I dea pe faţă ca să-l prinză.|q 8Deci căutau pe Iisus şi pe când stăteau în templu vorbeau între ei: Credeţi oare că nu va veni la praznic?   7Ci Paştile Iudeilor erau aproape şi mulţi din ţară au venit sus Ia Ierusalim mai nainte de Paşti, ca să se curăţească.A { 6Aşa încât Iisus nu mai umbla în vileag printre Iudei, ci a plecat de acolo într’o lăture, aproape de pustie, într’un oraş numit Efraim şi acolo petrecea cu ucenicii săi.@ { 5Deci, din ziua aceea, s’au hotărît ca să-l omoare;n U 4Şi nu numai pentru neamul lor, dar şi ca să-i adune laolaltă pe fiii lui Dumnezeu cei risipiţi.   3Dar aceasta n’a zis-o de la sine, ci arhiereu fiind al anului aceluia a prorocit că Iisus era să moară pentru neamul lor. #~}|{{azzzYXXXWWW,VUTTPT SSR{RQiPP*OO NSMM;LL,KK-JII H G%FEEFDDCzBB&A@@ ??!>==[<;;P:]9988R87Z6654443322P11D00K//s..P--c-,5++**+))=('',&&!%%+$##j""t!![! l~e8~DTfFKQfO / 4 a r NZ+Dar ca lucrul să nu se răspândească mai departe în popor, cu ameninţare să le poruncim să nu mai vorbească în numele acesta nimănui.8YiŞi au zis: Ce vom face acestor oameni? Căci este ştiut tuturor locuitorilor din Ierusalim că printr’înşi s’a făcut o minune cunoscută şi nu putem să tăgăduim.]X3Ci le-au poruncit să iasă afară din sinedriu şi s’au sfătuit unii cu alţii,eWCŞi văzând pe omul cel tămăduit stând cu ei, nimic n’aveau ce să zică împotrivă.UV# Văzând ei îndrăzneala lui Petru şi a lui Ioan, erau în mare mirare, fiindcă îşi dădeau seama că sunt oameni fără carte şi din prostime. Dar îi cunoşteau că fuseseră împreună cu Iisus. U Şi întru nimeni altul nu este mântuire, căci nu este sub cer nici un alt nume dat nouă oamenilor, întru care să ne mântuim.}Ts El este piatra cea neluată în seamă de către voi, zidarii, şi care a ajuns să fie piatra din capul unghiului;zSm Cunoscut să vă fie vouă tuturor şi la tot poporul Israil că în numele lui Iisus Christos din Nazaret, pe care voi l-aţi răstignit, dar pe care Dumnezeu l-a înviat din morţi, în numele lui stă acesta sănătos în faţa voastră!R% Fiindcă noi suntem astăzi cercetaţi pentru o facere de bine către un om bolnav, ca să răspundem în ce chip s’a făcut el sănătos:uQcAtunci Petru, plin fiind de Duhul Sfânt, le-a vorbit: Fruntaşi ai poporului şi voi bătrâni din Israil,~PuŞi i-au adus în mijlocul sinedriului şi i-au întrebat: Cu ce putere sau în al cui nume aţi făcut voi aceasta?cO?Şi Anna arhiereul şi Caiafa şi Ion şi Alexandru şi câţi erau din neamul arhieresc.mNSIar a doua zi s’au strâns laolaltă fruntaşii lor şi bătrânii şi cărturarii din Ierusalim,MÎnsă mulţi din cei ce auziseră cuvântul au crezut, astfel că numărul bărbaţilor credincioşi s’a făcut cinci mii._L7Şi punând mâna pe ei, i-au pus sub pază, până a doua zi, căci acum era seară.`K9Turburaţi că ei învaţă şi vestesc poporului, întru Iisus, învierea din morţi.kJ QPe când vorbeau către popor, li se înfăţişară preoţii, căpitanul templului şi Saducheii,IDumnezeu, înviind pe fiul său, l-a trimis întâi la voi, să vă binecuvinteze, ca fiecare să se întoarcă de la răutăţile sale.\H1Voi sunteţi fiii proorocilor şi ai legământului pe care l-a întocmit Dumnezeu faţă cu părinţii noştri, grăind către Avraam: Şi întru seminţia ta bine se vor cuvânta toate neamurile pământului.GwIar toţi proorocii de la Samuil şi unii după alţii oricâţi au vorbit au vestit de mai înainte şi aceste zile.cF?Şi va fi că orice suflet care nu va asculta de proorocul acela va fi nimicit din popor.4EaMoise a zis într’adevăr către părinţi: Domnul Dumnezeu va ridica vouă între fraţii voştri prooroc ca mine. Pe el să-l ascultaţi în toate câte vă va spune.:DmPe care trebue să-l păstreze cerul până la zilele când toate vor fi puse iar la loc. Despre aceste zile a vorbit prin gura sfinţilor săi. celor din veac ai lui prooroci.TC!Şi ca să trimită pe cel mai dinainte rânduit vouă, pe Iisus Christos,B)Drept aceea, pocăiţi-vă şi vă întoarceţi, ca să se şteargă păcatele voastre, ca să vie de la faţa Domnului vremuri de înviorare,ACi Dumnezeu a împlinit astfel cele ce a vestit prin gura tuturor profeţilor cum că Christosul său avea să pătimească.b@=Dar acum, fraţilor, ştiu că aţi făptuit din neştiinţă, ca şi mai marii voştri.b?=Prin credinţa în numele lui, pe acesta pe care îl vedeţi şi îl cunoaşteţi, l-a întărit numele lui Iisus şi credinţa cea întru el i-a dat lui, înaintea voastră a tuturor, această întregime a trupului.r>]Aţi omorît pe începătorul vieţii pe care Dumnezeu l-a inviat din morţi şi noi îi suntem martori.p=YDar voi aţi tăgăduit pe Cel Sfânt şi pe Cel Drept şi aţi cerut să vă hărăzescă un ucigaş.<} Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob, Dumnezeul părinţilor noştri a preamărit pe Fiul său, pe Iisus, pe care voi l-aţi dat prins şi l-aţi tăgăduit, în faţa lui Pilat. Pilat găsise cu cale să-l libereze,q;[ Petru văzând aşa, a rostit către norod: Bărbaţi din Israil, de ce vă minunaţi de acest lucru, sau de ce staţi cu ochii aţintiţi la noi, ca şi cum cu a noastră putere sau cucernicie l-am fi făcut pe acest om să umble?: Ci fiindcă el se ţinea de Petru şi de Ioan, tot norodul uimit a dat năvală la ei, în pridvorul numit al lui Solomon.,9Q Dar îl ştiau bine că el era cel ce şedea pentru milostenie, la Poarta Frumoasă a templului, şi s’au umplut de uimire şi de mirare, din întâmplarea lui.F8 Iar tot poporul l-a văzut cum umbla şi lăuda pe Dumnezeu.7Şi sărind a stat în picioare şi a început să umble. Şi a intrat cu ei în templu şi umbla şi sărea şi lăuda pe Dumnezeu.6 Şi apucându-l de mâna dreaptă l-a sculat în sus şi în aceeaşi clipă picioarele şi gleznele lui s’au înzdrăvenit,5Atunci Petru a zis: Argint şi aur nu am, dar ce am aceea îţi dau: În numele lui Iisus Christos din Nazaret, scoală-te şi umblă.U4#Iar ologul i-a privit cu luare aminte aşteptând să capete ceva de la ei.R3Ci Petru, căutând la el împreună cu Ioan, a grăit: Uită-te la noi.c2?Acesta văzând pe Petru şi pe Ioan că vor să intre în templu, le-a cerut milostenie.?1wŞi era un om, olog din naştere, pe care-l aduceau şi-l puneau în fiecare zi, la poarta templului zisă Poarta Frumoasă, ca să ceară milostenie de la cei ce intrau în templu.k0 QÎntr’o zi, Petru şi Ioan s’au suit la templu, la ceasul rugăciunii, în ceasul al nouălea.//Lăudând pe Dumnezeu şi fiind bine văzuţi de tot poporul. Iar Domnul sporea zilnic obştia cu aceia care se mântuiau.,.Q.Şi în fiecare zi, cu stăruinţă şi într’un cuget, erau în templu şi frângeau pâinea prin case şi-şi luau hrana cu bucurie şi cu inimă nevinovată,g-G-Şi-şi vindeau moşiile şi averile şi împărţeau tuturor, după cum avea nevoie fiecare.K,,Iar toţi cei ce credeau erau laolaltă şi aveau toate deobşte.#+?+Şi tot sufletul era cuprins de teamă, căci multe minuni şi semne se făceau în Ierusalim de către apostoli şi mare frică îi stăpânea pe toţi.*y*Şi stăruiau în învăţătura apostolilor şi în viaţa frăţească, în frângerea pâinilor şi în rugăciuni.y)k)Deci, cei ce au primit cuvântul lui s’au botezat; şi în ziua aceea s’au adaos ca la trei mii de suflete.('(Şi prin alte multe vorbe, Petru mărturisea Evanghelia şi-i îndemna pe ei zicând: Mântuiţi-vă de neamul acesta abătut de la Dumnezeu.'#'Căci vouă este dată făgăduinţa şi copiilor voştri şi tuturor celor de departe, ori pe câţi îi va chema Domnul Dumnezeul nostru.9&k&Petru le-a răspuns: Pocăiţi-vă. Şi să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Christos, spre iertarea păcatelor voastre, şi veţi primi darul Duhului Sfânt.%%Auzind ei acestea, pătrunşi fură la inimă şi ziseră lui Petru şi celorlalţi apostoli: Bărbaţilor şi fraţilor, ce să facem?$'$Cu neclintire, deci, să ştie toată casa lui Israil că Dumnezeu pe acest Iisus pe care voi l-aţi răstignit l-a făcut Domn şi Christos.O##Până ce voi pune pe vrăjmaşii tăi aşternut al picioarelor tale.r"]"Căci David nu s’a suit la ceruri, însă el a zis: Zis-a Domnul Domnului meu: Şezi de-a-dreapta mea,!5!Deci înălţându-se prin dreapta lui Dumnezeu şi primind de la Tatăl făgăduinţa Duhului Sfânt, a revărsat aceea ce voi vedeţi şi auziţi.U # Pe acest Iisus, Dumnezeu l-a înviat, pentru care noi toţi suntem martori.)Mai înainte văzând el, a vorbit despre învierea lui Christos: că n’a fost lăsat în iad şi nici trupul lui n’a văzut putreziciune. Dar David, fiind profet şi ştiind că Dumnezeu i s’a jurat cu jurământ să aşeze pe tronu-i, din fruptul coapselor lui,I Bărbaţilor şi fraţilor, iertat să-mi fie să vă spun fără sfială despre patriarhul David, că a murit şi că s’a îngropat, iar mormântul lui este la noi, până în ziua de azi.b=Făcutu-mi-ai cunoscute căile vieţii; cu înfăţişarea ta mă vei umplea de bucurie.r]Căci nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu vei îngădui ca Sfântul tău să vadă stricăciunea.|qDe aceea s’a bucurat inima mea şi s’a desfătat limba mea; chiar şi trupul meu se va odihni întru nădejde.{Căci David zice despre el: Pururea am văzut pe Domnul înaintea mea, că el e de-a-dreapta mea, ca să nu mă clatin.yDar Dumnezeu l-a înviat, dezlegând durerile morţii, întru cât nu era cu putinţă ca el să fie ţinut de moarte.9kPe acesta, vouă dat, după sfatul rânduit şi a lui Dumnezeu ştiinţă de mai înainte, voi l-aţi luat şi, pironindu-l prin mâinile celor fără de lege, l-aţi omorît.Bărbaţi din Israli, ascultaţi cuvintele acestea: Pe Iisus Nazarineanul, bărbat adeverit între voi de Dumnezeu, prin puteri, prin minuni şi prin semne pe care, în mijlocul vostru, Dumnezeu printr’insul le-a făcut după cum înşivă ştiţi,FAtunci, oricine care va chema numele Domnului se va mântui.{Soarele se va schimba în întuneric şi luna în sânge, mai înainte ca să vie ziua Domnului cea mare şi slăvită.dAŞi minuni voi face sus în cer şi jos pe pământ semne: sânge, foc şi negură de fum.ucŞi anume peste robii mei şi peste roabele mele turna-voi, în acele zile, din Duhul meu şi vor prooroci.^5Iar în zilele din urmă, zice Domnul, turna-voi din Duhul meu peste tot trupul şi feciorii voştri şi fetele voastre vor prooroci şi copilandrii voştri vor vedea vedenii şi bătrânii voştri vise vor visa.<sDar aceasta este ce s’a spus prin proorocul Ioil:jMCă aceştia nu sunt beţi, după cum socotiţi voi, fiindcă e deabia ceasul al treilea din zi,[/Atunci Petru a stat între ei cu cei unsprezece, a ridicat glasul şi a vorbit: Bărbaţi din Iudeia şi toţi cei oare locuiţi în Ierusalim, aceasta să vă fie cunoscut şi puneţi în urechi vorbele mele,J   Alţii însă i-au luat în râs şi ziceau: Sunt plini de must.k O Şi toţi erau în uimire şi nu se domireau şi ziceau unul către altul: Ce va să fie aceasta?z m Cretani şi Arabi, îi auzim pe ei vorbind, într’ale noastre limbi, despre faptele măreţe ale lui Dumnezeu! # În Frigia şi în Pamfilia, în Egipt şi în părţile Libiei cea de lângă Cirene, şi oaspeţi veniţi din Roma, Iudei şi prozeliţi,  Părţi şi Mezi şi Elamiţi şi cei sălăşluiţi în Mesopotamia, în Iudeia şi în Capadocia, în Pont şi în Asia,OAtunci, cum auzim noi fiecare limba noastră, în care ne-am născut?yŞi îşi ieşeau din cumpăt toţi şi se minunau zicând: Iată, nu sunt ei Galileieni, toţi aceştia care vorbesc?Când s’a răspândit zvonul acesta s’a adunat mulţimea şi a stat uimită, căci fiecare îi auzea pe ei vorbind în limba lui.a;Ci în Ierusalim locuiau oameni cucernici, Iudei din toate neamurile care sunt sub cer.  Şi s’au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum Duhul le dădea ca să vorbească.ykŞi li s’au arătat împărţite nişte limbi ca de foc şi deasupra fiecăruia din ei s’a oprit câte una.zmŞi din cer fără de veste a venit un huet, ca de vijelie care trece, şi a umplut toată casa unde şedeau ei.K Când a sosit ziua Cincizecimii, ei erau toţi adunaţi laolaltă.x kDeci le-au dat sorţi şi sorţul a căzut asupra lui Matia şi a fost pus alături cu cei unsprezece apostoli.r _Ca să ia locul acestei slujbe şi apostoliei de la care Iuda a căzut, ca să meargă la locu-i cuvenit.|~ sŞi s’au rugat şi au zis: Tu Doamne, cela ce cunoşti inimile tuturor, arată pe care din aceşti doi l-ai ales,]} 5Atunci au pus înainte pe doi: pe Iosif numit Barsaba, zis şi Iustus, şi pe Matia.| 9Începând dela botezul lui Ioan, până în ziua când s’a înălţat, – unul dintre ei trebue să fie împreună cu noi martor al învierii lui.z{ oDeci unul din aceşti bărbaţi care s’au adunat cu noi, în tot timpul petrecerii între noi a Domnului Iisus,z -Căci scris este în cartea Psalmilor: Ajungă pustie casa lui şi să n’aibă cine să locuiască în ea! şi iar: Iee altul dregătoria lui!%y ELucru care a ajuns la ştirea tutulor locuitorilor din Ierusalim, aşa încât ţarina aceea s’a numit în limba lor Hacheldama, adică Ţarina Sângelui.!x =Ci el, cu plata fărădelegii lui, şi-a agonisit o ţarină, dar căzând cu capul în jos a crăpat în două şi i s’au vărsat toate măruntaiele.Nw El, care era numărat între noi şi fusese ales la această slujbă.av =Bărbaţilor şi fraţilor, se cădea să se împlinească acea scriptură pe care Sfântul Duh, prin gura lui David, a rostit-o de mai înainte despre Iuda, care s’a făcut călăuză celor ce l-au prins pe Iisus.u În aceste zile sculându-se Petru în mijlocul fraţilor, iar numărul celor strânşi acolo era ca la o sută douăzeci, a cuvântat: t Toţi aceştia, într’un cuget, stăruiau în rugăciune dimpreună cu femeile şi cu Maria, mama lui Iisus, şi cu fraţii lui.ns W Şi când au intrat, s’au suit în aceeaşi încăpere de sus unde le era şederea şi erau: Petru şi Ioan şi Iacov şi Andrei, Filip şi Toma, Vartolomei şi Matei, Iacov al lui Alfeu şi Simon Zelotul şi Iuda al lui Iacov.r 7 Atunci ei, de la muntele ce se chiamă Eleonul şi care este aproape de Ierusalim cale de o Sâmbătă (2000 de coţi), s’au întors în Ierusalim.Iq   Şi aceştia au vorbit: Bărbaţi Galileieni, de ce staţi uitându-vă la cer? Acest Iisus care s’a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum l-aţi văzut ducându-se la cer.p % Şi pe când se ducea el, iar ei priveau la cer cu ochii aţintiţi, iată doi bărbaţi au stătut lângă ei, îmbrăcaţi în haine albe;lo S Iar după ce a grăit acestea s’a înălţat, cu ei de faţă, şi un nor l-a luat din ochii lor.Dn Ci voi, când va veni Duhul Sfânt asupra voastră, veţi lua putere şi îmi veţi fi mie martori în Ierusalim şi în toată Iudeia şi în Samaria şi până la marginea pământului.m  El le-a spus: Nu este lucrul vostru ca să ştiţi vremurile sau soroacele pe care Tatăl le-a pus într’a sa atotputernicie. l Atunci cei adunaţi acolo l-au întrebat şi au zis: Doamne, oare în vremea aceasta aşeza-vei tu la loc împărăţia lui Israil?jk OCă Ioan a botezat cu apă, iar voi vă veţi boteza cu Duhul Sfânt, de azi nu peste multe zile.!j =Şi când era cu ei le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte făgăduinţa Tatălui, pe care, a zis el, aţi auzit-o de la mine.Qi După patima sa, Iisus s’a arătat pe sine viu prin multe semne doveditoare şi li s’a făcut văzut în răstimp de patruzeci de zile, vorbind despre cele (taine) ale împărăţiei lui Dumnezeu.h Până în ziua când s’a înălţat la cer, după ce prin Duhul Sfânt a dat poruncile sale apostolilor pe care i-a ales.sg cÎn cartea întâia, Teofile, am vorbit despre toate câte a făcut şi a învăţat Iisus, de la început,Xf)Şi sunt şi alte multe lucruri pe care le-a făcut Iisus şi care, dacă s’ar fi scris cu deamăruntul, socotesc că nici în lumea toată n’ar fi putut să încapă cărţile ce s’ar fi scris. Amin.e El este ucenicul care mărturiseşte despre acestea şi care a scris despre acestea şi ştim că mărturia lui e adevărată.GdDe aceea, a ieşit, între fraţi, această vorbă că ucenicul acela nu mai moare; dar Iisus nu i-a spus că nu mai moare, ci: dacă vreau ca să rămână până la venirea mea, ce ai tu?ocWRăspuns-a Iisus lui: Dacă vreau ca să rămâe până la venirea mea, ce ai tu? Tu vino după mine.^b5Pe acesta deci văzându-l Petru, a zis către Iisus: Doamne, dar acesta ce va face?Xa)Dar, întorcându-se Petru, a văzut venind pe urmă pe ucenicul pe care-l iubea Iisus, acela care la Cina cea de taină s’a rezimat de pieptul lui şi l-a întrebat: Doamne, cine este cel ce te va vinde?`/Iar aceasta a zis-o, arătând cu ce fel de moarte Petru avea să preamărească pe Dumnezeu. Şi spunând aceasta i-a poruncit: Vino după mine.a_;Amin, amin grăiesc ţie, când erai mai tânăr te încingeai tu însuţi şi umblai unde voiai; dar când vei îmbătrâni, întinde-vei mâinile tale şi altul te va încinge şi te va duce unde nu-ţi este voia.^Şi l-a întrebat a treia oară: Simone, fiul lui Iona, mă iubeşti tu pe mine? Şi Petru s’a întristat că i-a zis a treia oară: Mă iubeşti tu pe mine? – şi i-a răspuns: Doamne, tu ştii toate. Tu ştii că te iubesc. Iisus i-a zis: Paşte oile mele.1][Şi iar l-a întrebat, a doua oară: Simone, fiul lui Iona, mă iubeşti tu pe mine? El i-a zis: Da, Doamne, tu ştii că te iubesc. Zis-a lui: Păstoreşte oile mele.Z\-Iar dacă au prânzit, a zis Iisus lui Simon Petru: Simone, fiul lui Iona, mă iubeşti tu, mai mult decât aceştia? Petru îi răspunde: Da, Doamne, tu ştii că te iubesc. Zis-a lui: Paşte mieluşeii mei.t[aAceasta este, acum, a treia oară, când Iisus s’a arătat ucenicilor, după ce s’a sculat din morţi.ZZ- Deci a venit Iisus şi a luat pâinea şi le-a dat lor, aşijderea şi peştele.Y1 Iisus grăieşte către ei: Veniţi de prânziţi. Şi nici unul din ucenici nu cuteza să-l întrebe: Cine eşti tu? – ştiind că este Domnul.PuSimon Petru le-a grăit: Mă duc să pescuesc. Răspunsu-i-au ceilalţi: Mergem şi noi cu tine. Şi au ieşit şi s’au suit în luntre. Dar în noaptea aceea n’au prins nimic.O!Erau împreună Simon Petru şi Toma zis Geamănul şi Natanail cel din Cana Galileii şi fiii lui Zevedeu şi alţi doi din ucenicii lui.uN eÎn urma acestora, Iisus s’a arătat ucenicilor din nou, la Marea Tiberiadei, şi iată cum s’a arătat:M!Iar acestea s’au scris ca să credeţi că Iisus este Christos, Fiul lui Dumnezeu, şi, crezând, să aveţi viaţă, întru numele lui.yLkŞi Iisus a făcut, de faţă cu ucenicii săi, şi alte minuni, multe care nu s’au scris în cartea aceasta.vKeIisus grăit-a lui: Pentru oă m’ai văzut, Tomo, ai crezut. Fericiţi cei ce n’au văzut şi au crezut!AJ}A răspuns Toma şi a zis: Domnul meu şi Dumnezeul meu!(IIApoi rosteşte către Toma: Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta mea şi nu fi necredincios, ci credincios.;HoDupă opt zile, ucenicii lui erau înlăuntru în casă şi Toma împreună cu ei. Şi a venit Iisus, deşi uşile erau încuiate, a stat în mijlocul lor şi a zis: Pace vouă!GSpusu-i-au deci lui ceilalţi ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea, în palmele lui, semnul piroanelor, dacă nu voi pune degetul meu în semnul piroanelor şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta lui – nu voi crede!cF?Însă Toma, unul din cei doisprezece, numit Geamănul, nu era cu ei când a venit Iisus.dEACărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate; cărora le veţi ţinea, vor fi ţinute.HD Şi grăind aceasta, a suflat şi le-a zis: Luaţi Duh Sfânt;tCaAtunci le-a spus încă o dată: Pace vouă! Precum m’a trimis pe mine Tatăl, vă trimit şi eu pe voi.BwŞi după acest cuvânt, le-a arătat lor mâinile şi coasta. Deci văzând că este Domnul s’au bucurat ucenicii.dAACând s’a înserat – în ziua aceea, întâia din săptămână – iar acolo, unde se adunaseră ucenicii, erau uşile încuiate, de frica Iudeilor, a venit Iisus, a stat în mijlocul lor şi le-a zis: Pace vouă!v@eŞi a venit Maria Magdalina şi a vestit ucenicilor: Am văzut pe Domnul! – şi acestea câte i le-a spus.Y?+Dar Iisus o opreşte: Nu te atinge de mine, căci încă nu m’am suit la Tatăl meu. Du-te la fraţii mei şi le spune: Mă sui la Tatăl meu şi la Tatăl vostru şi la Dumnezeul meu şi Dumnezeul vostru.y>kMarie! zice Iisus. Întorcându-se cu toată faţa ea rosteşte: Rabuni! (adică, evreeşte, Învăţătorule).K=Iisus îi vorbeşte: Femeie, de ce plângi? Pe ciue cauţi? Ea, gândind că este grădinarul, îi răspunde: Doamne, dacă tu l-ai dus aiurea, spune-mi mie unde l-ai pus şi eu îl voi ridica.<wZicând acestea, ea s’a întors înapoi şi a văzut pe Iisus stând în picioare, dar nu l-a cunoscut că e Iisus.y;k Femeie, o întreabă aceia, de ce plângi? Ea le spuse: Căci au luat pe Domnul meu şi nu ştiu unde l-au pus.: Şi a văzut doi îngeri, în veşminte albe, şezând unul de către cap şi altul de către picioare, unde zăcuse trupul lui Iisus.9} Ci Maria stătea afară la gura mormântului şi plângea. Şi pe când plângea, s’a plecat să se uite în mormânt.78i Şi s’au dus ucenicii înapoi, la ei acasă.b7= Căci până atunci nu pricepuseră Scriptura că trebue să se scoale Iisus din morţi.m6SAtunci a intrat şi ucenicul celălalt, care sosise întâi la mormânt, şi a văzut şi a crezut. 5 Iar mahrama care fusese pe capul Iui Iisus nu era împreună cu giulgiurile, ci deosebit învălătucită, într’un anume loc.g4GSosit-a şi Simon Petru după el şi a intrat în mormânt şi a văzut giulgiurile zăcând.g3GŞi s’a plecat înlăuntru şi a văzut giulgiurile zăcând, dar n’a intrat în criptă. 2 Şi alergau amândoi împreună; dar celălalt ucenic, alergând înainte mai repede ca Petru, a sosit cel dintâi, la mormânt,O1Deci a ieşit Petru şi celălalt ucenic şi au pornit spre mormânt..0UAtunci a alergat şi a venit la Simon Petru şi la celălalt ucenic, pe care-l iubea Iisus, şi le-a zis: Au luat pe Domnul din mormânt şi nu ştim unde l-au pus.A/ }Ei cea dintâi zi a săptămânii, Maria Magdalina a venit la mormânt, dis-de-dimineaţă, pe când era încă întuneric, şi a văzut piatra de la gura mormântului, dată laoparte.f.E*Astfel, din pricina Vinerii Iudeilor, l-au pus pe Iisus acolo, căci mormântul era aproape.-)Iar în locul unde a fost răstignit era grădină şi în grădină mormânt nou, în care nu mai fusese nimeni îngropat.,)(Au luat deci trupul lui Iisus şi l-au înfăşurat, o dată cu mirezmele, în pânze de in, precum este obiceiul să înmormânteze la Iudei.#+?'Şi a venit şi Nicodim – cel care, la început, venise noaptea la Iisus – şi a adus, amestecate laolaltă, smirnă şi aloe ca la o sută de litre.u*c&După acestea, Iosif din Arimateia, ucenic fiind al lui Iisus – dar în taină, de frica Iudeilor – l-a rugat pe Pilat să-i dea voie ca să ridice trupul lui Iisus. Şi Pilat i-a dat voie. A venit deci şi a luat trupul lui Iisus.[)/%Şi iarăşi altă scriptură care zice: Privi-vor la acela pe care l-au împuns.c(?$Ci s’au făcut acestea ca să se împlinească scriptura: Nu i se va zdrobi nici un os.')#Iar cel ce a văzut a spus ce a văzut şi mărturia lui este adevărată şi acela ştie că spune adevărul, pentru ca şi voi să credeţi.m&S"Dar unul din ostaşi l-a împuns cu suliţa, în coastă; şi a ieşit numaidecât sânge şi apă.X%)!Şi venind şi la Iisus, dacă au văzut că murise, nu i-au zdrobit fluerile.$ Deci au venit ostaşii şi au zdrobit fluerile celui dintâi, asemenea şi pe ale celuilalt, împreună răstignit cu el.[#/Ci Iudeii, fiindcă era ziua pregătirii (Vineri), ca să nu rămână trupurile Sâmbăta pe cruce, – căci ziua acelei Sâmbete era mare, – au rugat pe Pilat să le zdrobească fluerile şi să-i ridice.m"SIar dacă a luat oţetul, Iisus a zis: Săvârşitu-s’a. Şi plecându-şi capul şi-a dat duhul.!)Şi era acolo un vas plin cu oţet; atunci ostaşii, punând în vârful unei trestii de isop un burete muiat în oţet, l-au dus la gura lui.~ uDupă aceea, ştiind Iisus că toate acum s’au săvârşit ca să se împlinească scriptura, a grăit: Mi-e sete.c?Apoi a zis ucenicului: Iată mama ta. Şi din ceasul acela ucenicul a luat-o în casa sa.Ci Iisus văzând pe maica sa şi pe ucenicul pe care îl iubea stând alături, a zis maicii sale: Femeie, iată fiul tău.ucŞi stăteau, lângă crucea lui Iisus, mama lui şi sora mamei lui, Maria lui Cleopa, şi Maria Magdalena.  Atunci ei au grăit între ei: Să n’o sfâşiem, ci să aruncăm sorţi pe ea, a cui va să fie. Ca să se împlinească scriptura care zice: Împărţit-au hainele mele lor şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi. Aşa dar ostaşii aceasta au făcut.dADupă ce-au răstignit pe Iisus, ostaşii au luat veşmintele lui şi le-au făcut patru părţi, fiecărui ostaş câte o parte, dar era şi cămaşa. Ci cămaşa era fără cusătură, de sus ţesută în întregime.1]Pilat a răspuns: Ce-am scris, am scris. Însă arhiereii Iudeilor au vorbit lui Pilat: Nu scrie: împăratul Iudeilor, dar cum el a zis: Eu sunt împăratul Iudeilor.+ODeci mulţi dintre Iudei au citit acest titlu, căci locul unde a fost răstignit Iisus era aproape de cetate. Şi era scris evreeşte, latineşte şi elineşte.yCi Pilat a scris şi titlu şi l-a pus deasupra crucii. Şi anume era scris: Iisus Nazarineanul, împăratul Iudeilor.pYAcolo l-au răstignit şi împreună cu el alţi doi, de o parte şi de alta, iar în mijloc pe Iisus.wŞi ducându-şi însuşi crucea a ieşit din cetate la locul numit al Căpăţânii, care evreeşte se zice Golgota.U#Atunci l-a dat lor, spre răstignire. Deci l-au luat pe Iisus şi l-au dus.A{Dar ei au izbucnit: Ia-l! Ia-l! Răstigneşte-l! Pilat i-a întrebat: Răstigni-voi pe împăratul vostru? Mai marii preoţilor au răspuns: Nu avem împărat fără numai pe Cezarul.Şi era ziua pregătirii Paştilor (Vineri), iar ceasul către amiază. Şi a zis Pilat Iudeilor: Iată împăratul vostru.:m Când a auzit Pilat aceste vorbe, a scos pe Iisus afară şi a şezut în scaunul de judecată, la locul pardosit cu lespezi, care se zice: Litostraton, iar evreeşte: Gabbata.U# De aici Pilat căuta un chip să-l libereze; dar Iudeii strigau şi ziceau: Dacă îi dai drumul acestuia, nu eşti prieten al Cezarului. Oricine care se face pe sine împărat stă împotriva Cezarului.+O Iisus a răspuns: N’ai avea nici o putere asupra mea, dacă nu ţi-ar fi fost dat ţie de sus; pentru aceea, cel ce m’a dat în mâna ta mai mare păcat are.{ Pilat atunci i-a zis: Cu mine nu vorbeşti? Nu ştii că am putere să-ţi dau drumul şi putere am să te răstignesc?z m Şi intrând iarăşi în pretoriu a întrebat pe Iisus: De unde eşti tu? Ci Iisus nu i-a dat nici un răspuns.I  Deci când a auzit Pilat acest cuvânt mai vârtos s’a temut; Iudeii au răspuns: Noi avem o lege şi după legea noastră el trebue să moară, căci s’a făcut pe sine fiu al lui Dumnezeu.Y +Dar când l-au văzut mai marii preoţilor şi slugile lor, au strigat şi au zis: Răstigneşte-l! Răstigneşte-l! Zis-a lor Pilat: Luaţi-l voi şi răstigniţi-l, căci eu unul nici o vină nu-i găsesc.  Deci a ieşit Iisus afară purtând cununa cea de spini şi veşmântul de porfiră. Iar Pilat rosteşte către ei: Iată omul. Pilat a ieşit din nou, din pretoriu, şi le-a vorbit: Iată, vi-l aduc pe el afară, ca să ştiţi că nu-i găsesc nici o vină.c?Şi veneau către el şi ziceau: Bucură-te, împărate al Iudeilor! Şi-i dădeau palme.s_Şi ostaşii împletind din spini cunună i-au pus-o pe cap şi l-au îmbrăcat cu veşmânt de porfiră.A Atunci Pilat a luat pe Iisus şi a pus să-l biciuiască.eC(Dar ei au ridicat iarăşi glasul, zicând: Nu pe el, ci pe Baraba. Iar Baraba era tâlhar.''Este la voi datină ca, de Paşti, să dau drumul, pentru voi, unuia din închisoare. Voiţi deci să vă las slobod pe împăratul Iudeilor?&Ce este adevărul? a întrebat Pilat. Dar rostind aceasta a ieşit din nou la Iudei şi le-a zis: Eu nu găsesc în el nici o vină.%Atunci Pilat i-a zis: Aşa dar, eşti tu împărat? Răspuns-a Iisus: Tu zici prea bine că eu sunt împăiat. Eu spre aceasta m’am născut şi pentru aceasta am venit în lume, ca să mărturisesc adevărul. Oricine care purcede din adevăr ascultă glasul meu.iK$Iisus a răspuns: împărăţia mea nu este din lumea aceasta. Dacă împărăţia mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii mei s’ar fi luptat ca să nu fiu dat prins Iudeilor. Dar, acum, împărăţia mea nu este de aici.  #Pilat a întâmpinat: Nu cumva sunt eu Iudeu? Poporul tău şi mai marii preoţilor te-au dat în mâna mea. Ce-ai săvârşit?c~?"Răspuns-a Iisus: De la tine însuţi zici aceasta, sau alţii ţi-au spus-o despre mine?r}]!Deci Pilat a intrat înapoi, în pretoriu, a chemat pe Iisus şi i-a zis: Tu eşti împăratul Iudeilor? ?~~}}Z||{Xzyyyxwwvvuu ttNss$rLqqjpponnmmmlkkk7jjTihhgg9ffedd\ccQbbuaa5`%_`^^)]v\\w[[ ZSZY,XXWVVUUlTT'SSSRRQLP{OOJN}NMULL[KKfK JiIIcHH;GGdFFfEE8DDlCC^BB2A@@?>>#=<aIar când a împlinit patruzeci de ani şi-a pus în gând să cerceteze pe fraţii săi, fiii lui Israil.q=[Astfei Moise a învăţat toată învăţătura Egiptenilor şi era puternic în cuvânt şi în fapte.^<5Iar când l-a lepădat, l-a luat fiica lui Faraon şi l-a crescut ca pe feciorul ei.;}În vremea aceea, s’a născut Moise şi era plăcut lui Dumnezeu. Şi trei luni a fost hrănit în casa tatălui său.:1Acesta, purtându-se ca un viclean cu neamul nostru, asuprea pe părinţii noştri şi i-a pus să-şi arunce pruncii, ca să nu mai apuce viaţa.W9'Până când s’a ridicat peste Egipt alt împărat, care nu ştia de Iosif.&8ECi, cu cât se apropia vremea făgăduinţei, pe care Dumnezeu cu jurământ i-o dăduse lui Avraam, cu atâta creştea poporul şi se înmulţea în Egipt,71Şi au fost strămutaţi la Sihem şi au fost puşi în peştera pe care Avraam a cumpărat-o, cu preţ de argint, de la fiii lui Emor, în Sihem.X6)Şi Iacob s’a pogorît în Egipt; şi a murit şi el şi părinţii noştri;|5qApoi Iosif a trimis şi a chemat pe Iacob, tatăl său, şi toată rudenia sa, cu şaptezeci şi cinci de suflete.q4[ Iar a doua oară Iosif s’a făcut cunoscut fraţilor săi şi Faraon a aflat despre neamul lui Iosif.b3= Ci Iacob auzind că sunt bucate în Egipt a trimis pe părinţii noştri întâia oară.2 Şi a venit foamete peste tot Egiptul şi peste Canaan, şi strâmtorare mare, aşa încât părinţii noştri nu mai găseau bucate.E1 Şi l-a scos din toate necazurile lui şi i-a dat lui dar şi înţelepciune înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, iar acesta l-a pus mai mare peste Egipt şi peste toată casa sa.Z0- Şi patriarhii pizmuind pe Iosif l-au vândut în Egipt, dar Dumnezeu era cu el,H/ Şi i-a dat aşezământul tăierii împrejur; şi aşa i s’a născut Isaac şi l-a tăiat împrejur a opta zi, şi lui Isaac i s’a născut Iacob şi lui Iacob cei doisprezece patriarhi..Dar poporul la care vor fi robi, eu îl voi judeca – a zis Domnul – iar după aceea vor ieşi şi-mi vor sluji mie în locul acesta.-#Şi Dumnezeu a vorbit astfel: Urmaşii lui vor fi streini în pământ strein, şi acolo îi vor robi şi îi vor asupri patru sute de ani.L,Dar aici nu i-a dat să stăpânească nici un picior de pământ, ci i-a făgăduit că-i va da, atunci când n’avea copil, lui şi seminţiei lui după el, spre stăpânire, această ţară.5+cAtunci a ieşit din pământul Haldeilor şi a locuit în Haran. Iar de acolo, după moartea tatălui său, l-a strămutat în această ţară, în care locuiţi voi acum.~*uŞi i-a poruncit: Ieşi din pământul tău şi din rudeniile tale şi vino în pământul pe care ţi-l voi arăta.F)Iar Ştefan a rostit: Fraţilor şi părinţilor, ascultaţi! Dumnezeul măririi s’a arătat părintelui nostru Avraam, când era în Mesopotamia, mai nainte ca să locuiască în Haran;>( yAtunci arhiereul a întrebat: Adevărate sunt acestea? 'Şi aţintindu-şi ochii asupra lui Ştefan, toţi cei ce şedeau în sinedriu au văzut faţa lui luminoasă ca faţa unui înger.&3Căci l-am auzit zicând despre Iisus Nazarineanul, cum că el va strica locul acesta şi va schimba datinile pe care le avem predanie de la Moise.%5 Acolo, au pus martori mincinoşi, care au zis: Acest om nu conteneşte cu vorbele lui de hulă împotriva locului celui sfânt şi împotriva legii. $ Şi au întărâtat poporul şi pe bătrâni şi pe cărturari şi năvălind asupră-i l-au luat pe sus şi l-au dus la sinedriu.# Atunci au pus la cale pe nişte oameni care să zică: Noi l-am auzit spunând cuvinte de hulă împotriva lui Moise şi a lui Dumnezeu.Z"- Dar nu puteau să se măsoare cu înţelepciunea şi cu duhul cu care el vorbea.B!} Atunci, din sinagoga ce se zice a Libertinilor (a Cirineilor şi a Alexandrinilor şi a celor din Cilicia şi din Asia) s’au sculat unii şi au început să se pricească cu Ştefan.Y +Iar Ştefan, plin de dar şi de putere, făcea minuni şi semne mari în popor.Şi cuvântul lui Dumnezeu creştea şi numărul ucenicilor din IerusaUm sporea foarte şi mulţime mare de preoţi veneau la credinţă.zmPe aceştia i-au înfăţişat înaintea apostolilor, care, după ce s’au rugat, şi-au pus mâinile peste ei.RSfatul a plăcut întregii adunări şi au ales pe Ştefan, bărbat plin de credinţă şi de Duhul Sfânt, pe Filip, pe Prohor, pe Nicanor, pe Timon, pe Parmena şi pe Nicolae, prozelit din Antiohia.LIară noi vom stărui în rugăciune şi în servirea cuvântului.4aDrept aceea, fraţilor, căutaţi şapte bărbaţi dintre voi, bine văzuţi, plini de Duhul Sfânt şi de înţelepciune, pe care noi să-i rânduim la această slujbă.5Atunci cei doisprezece au chemat mulţimea ucenicilor şi le-au zis: Nu este potrivit ca noi, părăsind cuvântul lui Dumnezeu, să slujim la mese.C În zilele acelea, înmulţindu-se ucenicii, Eliniştii Iudei au început să murmure împotriva Evreilor că, la împărţirea zilnică de hrană, văduvele lor erau trecute cu vederea.yk*Şi toată ziua, în templu şi prin case, nu conteneau să înveţe şi să bine-vestească pe Christos Iisus.~u)Iar ei au plecat din faţa sinedriului, bucurându-se că s’au învrednicit, pentru numele lui, să sufere ocară..U(Ascultând sfatul lui, ei au chemat pe apostoli, au pus să-i bată cu nuiele şi, poruncindu-le să nu mai propovăduiască în numele lui Iisus, le-au dat drumul.w'Iar de este de la Dumnezeu, nu veţi putea să-l nimiciţi; ca nu cumva să vă aflaţi în luptă chiar cu Dumnezeu./W&Şi acum vă zic vouă: Nu vă legaţi de aceşti oameni, ci daţi-le bună pace, căci dacă aceasta punere la cale sau acest lucru este de la oameni, se va nimici,@y%După acestea, s’a ridicat Iuda Galileianul, în vremea numărării, şi a momit mult norod să vie după el, dar şi el a pierit şi toţi câţi au ascultat de el s’au risipit. $Că mai înainte de zilele acestea s’a ridicat Teudas, socotindu-se pe sine că este cineva şi s’au alăturat de el un număr de vreo patru sute de bărbaţi, dar a fost ucis, iar toţi cei ce se luaseră după el au fost împrăştiaţi şi nimiciţi.|q#Apoi le-a cuvântat: Bărbaţi din Israil, luaţi-vă bine seama ce aveţi de gând să faceţi cu aceşti oameni.;o"Atunci s’a sculat în sinedriu un Fariseu cu numele Gamaliei, învăţător al legii, cu mare vază la tot norodul, şi a poruncit să-i scoată pe oameni afară, un răstimp.Y+!Auzind ei acestea, îi tăia la inimă şi hotărîrea lor era ca să-i omoare.{o Şi pentru aceste lucruri îi suntem martori noi şi Duhul Sfânt pe care Dumnezeu l-a dat celor ce îl ascultă. Pe acesta, Dumnezeu, cu dreapta sa, l-a înălţat Căpetenie şi Mântuitor, ca să dea lui Israil pocăinţă şi iertarea păcatelor.p YDumnezeul părinţilor noştri a înviat pe Iisus, pe care voi l-aţi omorît spânzurându-l pe lemn.q [Ci Petru şi apostolii răspunzând au zis: Trebue să ascultăm pe Dumnezeu mai mult decât pe oameni.k OZicând: Au nu v’am poruncit vouă, cu tot dinadinsul, să nu mai învăţaţi în numele acesta? Şi iată că aţi umplut Ierusalimul cu învăţătura voastră şi voiţi asupra noastră să aduceţi sângele acestui om!V %Şi aducându-i i-au pus în faţa sinedriului. Iar arhiereul i-a întrebat,  Atunci s’a dus căpitanul cu slujitorii lui şi i-a adus, dar nu cu sila, căci se temeau de popor să nu-i omoare cu pietre. Dar venind cineva i-a vestit: Iată, oamenii pe care i-aţi pus în închisoare sunt în templu, stând şi învăţând poporul.#Când au auzit aceste vorbe, căpitanul templului şi mai marii preoţilor nu ştiau ce să creadă despre ei şi ce poate să fie aceasta.(ILe-au spus: Temniţa am găsit-o încuiată cu toată străşnicia şi pe paznici stând la uşă; dar, când am descuiat, înăuntru n’am găsit pe nimeni.mSDar ducându-se slujitorii nu i-au găsit în închisoare. Deci s’au întors şi, dând de veste,{oAscultând de poruncă au intrat de dimineaţă în templu şi învăţau norodul. Ci venind arhiereul şi cei din preajma lui au adunat sinedriul şi toată bătrânimea fiilor lui Israil şi au trimis la temniţă să-i aducă pe apostoli._7Mergeţi şi staţi în templu şi vorbiţi norodului toate cuvintele acestei vieţi.|qDar un înger al Domnului, în timpul nopţii, desouind porţile temniţei şi scoţându-i afară, le-a poruncit:_7Şi şi-au întins mâinile asupra apostolilor şi i-au pus în temniţa obştească. Atunci s’a sculat arhiereul şi toţi cei împreună cu el – care ţin de eresul Saducheilor – şi s’au umplut de pizmă.~7Veneau şi din târgurile dimprejurul Ierusalimului mulţime de oameni, aducând bolnavi şi bântuiţi de duhuri necurate, şi toţi se tămăduiau.'}GAşa încât scoteau pe cei bolnavi în uliţe şi-i puneau pe paturi şi pe năsălii, ca, viind Petru, măcar umbra-i să umbrească pe vre-unul dintre ei.k|OŞi din ce în ce mai mult sporeau cei ce credeau în Domnul, mulţime de bărbaţi şi de femei;_{7 Şi nimenea dintre ceilalţi nu cuteza să se alăture de ei, dar poporul îi lăuda.z! Iar prin mâinile apostolilor se făceau semne şi minuni multe în popor şi erau cu toţii, într’un cuget, în pridvorul lui Solomon.pyY Şi peste toată adunarea credincioşilor şi peste toţi câţi auzeau acestea, a căzut frică mare.6xe Iar Safira a căzut deodată la picioarele lui Petru şi a murit. Când au intrat flăcăii, au găsit-o moartă şi scoţând-o afară au îngropat-o lângă bărbatul ei.Kw Atunci Petru îi grăieşte: Cum v’aţi învoit voi să ispitiţi Duhul Domnului? Iată, picioarele celor ce au îngropat pe bărbatul tău sunt la uşă şi te vor scoate afară şi pe tine.yvkŞi Petru a întrebat-o: Spune-mi mie cu atâta aţi vândut voi ţarina? Iar Safira a răspuns: Da, cu atâta.huIDupă un răstimp ca de trei ceasuri, a intrat şi femeia lui, neştiind de cele întâmplate.ltQAtunci s’au sculat cei tineri, au înfăşurat pe Anania şi sooţându-l afară l-au îngropat.nsUAnania auzind aceste vorbe a căzut şi a murit. Şi frică mare i-a cuprins pe toţi ascultătorii.SrDacă n’o vindeai şi rămânea, nu-ţi rămânea ţie? Şi dacă ai vândut-o, banii nu erau în stăpânirea ta? Cum de ai pus în inima ta lucrul acesta? N’ai minţit oamenilor, ci lui Dumnezeu.qPetru atunci a grăit: Ananio, pentru ce a umplut Satana inima ta, să minţi tu Duhului Sfânt şi să doseşti din preţul ţarinii?pŞi, în înţelegere cu femeia lui, a oprit din preţ o parte, iar partea ce a rămas a adus-o şi a pus-o la picioarele apostolilor.Xo +Iar un om oarecare anume Anania, cu Safira, femeia lui, şi-au vândut ţarina._n7%A vândut un ogor pe care-l avea, a adus banii şi i-a pus la picioarele apostolilor. m$Iar Iosif, cel ce de către apostoli a fost numit Barnaba, adică în tălmăcire fiul mângâierii, un levit, născut în Cipru,tla#Şi-l puneau la picioarele apostolilor. Şi se împărţea fiecăruia, după cum avea fiecare trebuinţă.k"Şi nimeni nu era între ei lipsit, fiindcă toţi câţi stăpâneau ţarini sau case le vindeau şi aduceau preţul celor vândute,qj[!Iar apostolii dădeau cu tărie mărturia învierii lui Iisus Christos şi mare dar era cu ei cu toţi..iU Şi o singură inimă şi un singur suflet era în mulţimea celor ce credeau şi nici unul nu zicea că din a sa avere este ceva al său, ci totul le era deobşte./hWŞi pe când se rugau astfel, locul s’a cutremurat unde erau adunaţi şi s’au umplut toţi de Duhul Sfânt şi vesteau cu îndrăzneală cuvântul lui Dumnezeu.wggIntinzând dreapta ta spre vindecare şi săvârşind semne şi minuni, prin numele sfânt Fiului tău Iisus. fŞi acum, Doamne, caută spre ameninţările lor şi dă robilor tăi să propovăduiască cuvântul tău cu toată îndrăzneala,\e1Spre a face toate câte mâna ta şi sfatul tău mai dinainte au rânduit să fie.Id Căci, cu adevărat, în cetatea aceasta, asupra sfânt Fiului tău Iisus, pe care tu l-ai uns, s’au adunat împreună şi Irod şi Pilat din Pont, cu păgânii şi cu neamurile lui Israil,c!Ridicatu-s’au împăraţii pământului şi stăpânitorii s’au adunat laolaltă împotriva Domnului şi împotriva Christosului său.:bmTu eşti carele prin Duhul Sfânt şi prin gura părintelui nostru David, robul tău, ai rostit: Pentru ce s’au întărâtat neamurile şi noroadele au cugetat cele deşarte?Ha Ci ei auzind, într’un cuget au ridicat glasul lor la Dumnezeu şi au grăit: Stăpâne Dumnezeule, tu care ai făcut cerul şi pământul şi marea şi toate cele ce sunt într’însele,r`]Când au fost slobozi au venit la ai lor şi le-au spus câte le-au vorbit lor arhiereii şi bătrânii.f_EIar omul cu care se făcuse această minune a vindecării avea mai mult ca patruzeci de ani.T^!Dar ei, după ce i-au ameninţat din nou, le-au dat drumul, negăsind nici un chip cum să-i pedepsească şi anume din pricina poporului,fiindcă toţi preamăreau pe Dumnezeupentru ceea ce se făcuse.J] Căci noi nu putem să nu vorbim cele ce am văzut şi am auzit.\%Ci Petru şi Ioan, răspunzând, le-au zis: Judecaţi de este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm de voi mai mult decât de Dumnezeu.v[eDeci chemându-i le-au poruncit ca nicidecum să mai rostească, nici să mai înveţe în numele lui Iisus. ~~~~}|||'{{HzzyyOxxw&v{uu`utssJrZqqJppoonmmllktjjsiiihheggg,feeDddncccbaaa`__R^]]]\[[ZZYYTXXmX1WWVwUTT-SRQQIPPROOkNN5MjL]KKKJJ7IpHHrGG~FFEuED4C@BB!A@@%?Z?>>=q<<7;; :X9938877Q66G55D44|3322{11;0//..G-x-#,,8+***))Y((G''E&&-%$f##/"" ! #BQv'~dn%}}1 d  S b ) Y[o  Noaptea, i s’a arătat lui Pavel o vedenie: Un bărbat macedonean sta rugându-l şi zicând: Treci în Macedonia şi ne ajută!I Atunci au mers de-a-lungul Misiei şi s’au pogorît la Troia.oWAjungând în dreptul Misiei ei încercau să meargă în Bitinia, dar duhul lui Iisus nu i-a lăsat.Şi apostolii au trecut prin Frigia şi Galatia, opriţi fiind de Sfântul Duh ca să propovăduiască cuvântul în Asia._7Deci bisericile se întăreau în credinţă şi prisoseau la număr, în fiecare zi.Şi când treceau prin oraşe le dădeau în grijă să păzească poruncile hotărîte de apostolii şi de bătrânii din Ierusalim.?wPavel a voit ca acesta să vie împreună cu el şi, luându-l, l-a tăiat împrejur, din pricina Iudeilor care erau în acele locuri; căci toţi ştiau pe tatăl lui că era elin.OŞi care avea bune mărturii de la fraţii din Listra şi din Iconia. 9Şi a sosit în Derbe şi în Listra. Şi iată era acolo un ucenic cu numele Timotei, feciorul unei femei iudee credincioase, dar al unui tată elin,E)Şi străbătând Siria şi Cilicia a întărit bisericile.b=(Pavel. alegându-şi pe Sila, a plecat, încredinţat de către fraţi darului Domnului, 'Deci s’a iscat ceartă, aşa încât s’au despărţit unul de altul. Barnaba a luat pe Marcu şi a plecat cu corabia la Cipru.1&Pavel însă socotea că pe Marcu, care se despărţise de ei din Pamfilia şi nu venise alături la lucrul evangheliei, nu trebue să-l ia cu ei.U#%Barnaba ţinea să ia împreună cu ei şi pe Ioan, care se numeşte Marcu.5c$Dar după un timp, Pavel a zis către Barnaba: Haidem înapoi, să cercetăm pe fraţi, în fiecare oraş în care am vestit cuvântul Domnului şi să vedem cum se află.#Iar Pavel şi Barnaba petreceau în Antiohia, învăţând şi binevestind, împreună cu mulţi alţii, cuvântul Domnului.5e"Ci Sila s’a hotărît să rămână acolo.s_!După ce-au zăbovit câtăva vreme, fraţii i-au lăsat cu pace să se ducă la cei ce i-au fost trimis.v e Iar Iuda şi cu Sila, fiind şi ei proroci, au mângâiat, cu multe cuvântări, şi au întărit pe fraţi.M Şi citind-o, credincioşii s’au bucurat de mângâierea aceasta.k ODeci, cei trimişi în solie au coborît în Antiohia, au adunat mulţimea şi au dat scrisoarea.5 cSă vă feriţi de cele jertfite idolilor şi de sânge şi de carne de dobitoc sugrumat şi de desfrânare. Păzindu-vă de acestea, va fi bine de voi. Fiţi sănătoşi. Căci Sfântul Duh şi noi am găsit cu cale să nu vă mai împovărăm cu nimic mai mult decât cu acestea de neapărată trebuinţă:lQDrept aceea, am trimis pe Iuda şi pe Sila. care vă vor spune şi ei din gură aceleaşi lucruri.Y+Oameni care şi-au pus viaţa lor pentru numele Domnului nostru Iisus Christos.-Noi am găsit cu cale, într’un gând fiind, să alegem bărbaţi şi să-i trimitem la voi, împreună cu iubiţii noştri Barnaba şi Pavel,mSDeoarece am auzit că unii dintre noi, fără să fi avut porunca noastră, venind la voi v’au turburat cu vorbele lor şi au răvăşit sufletele voastre, zicând că trebue să vă tăiaţi împrejur şi să păziţi legea,6eŞi le-au dat la mână scrisoarea aceasta: Apostolii şi bătrânii – fraţii, fraţilor dintre păgâni care sunt în Antiohia şi Siria şi Cilicia, multă sănătate!{oAtunci apostolii şi bătrânii, cu toată biserica, au hotărît să aleagă bărbaţi dintre ei şi să-i trimită la Antiohia, cu Pavel şi cu Barnaba, şi anume pe Iuda ce se chiamă Barsaba şi pe Sila, bărbaţi cu vază între fraţi. Căci, din străvechime, Moise are, prin toate oraşele, propovăduitorii săi şi citit este în sinagoge în fiecare Sâmbătă."=Ci să le trimiteţi scrisoare ca să se ferească de pângăririle idolilor, de desfrânare, de carnea dobitoacelor ce au fost sugrumate şi de sânge.lQDrept aceea, eu găsesc cu cale să nu turburaţi pe cei ce, din păgâni, se întorc la Dumnezeu,EZice Domnul, cel ce a făcut acestea cunoscute din vechime.y~kCa să-l caute pe Domnul oamenii ceilalţi şi toate neamurile întru care se pomeneşte numele meu asupra lor,#}?După aceea mă voi înapoia şi voi clădi din nou cortul cel căzut al lui David şi cele surpate ale lui iarăşi le voi zidi şi-l voi ridica la loc,J| Cu aceasta se potrivesc cuvintele prorocilor, precum este scris:{wSimon Petru a spus cum a avut grijă Dumnezeu de la început să ia dintre neamuri un popor care să-i poarte numele.nzU Când au isprăvit ei, Iacob a ridicat glasul şi a zis: Bărbaţilor şi fraţilor, ascultaţi-mă!,yQ Atunci toată mulţimea a tăcut şi a dat ascultare lui Barnaba şi lui Pavel, care au povestit câte semne şi minuni a făcut Dumnezeu prin ei între păgâni.nxU De vreme ce noi credem că suntem mântuiţi, în acelaşi fel ca şi ei, prin darul Domnului Iisus./wW Acum deci, pentru ce ispitiţi pe Dumnezeu şi vreţi să puneţi pe grumazul ucenicilor un jug pe care nici părinţii noştri, nici noi n’am putut să-l purtăm?fvE Şi prin credinţă curăţind inimile lor, între noi şi ei n’a făcut nici o deosebire.muSŞi Dumnezeu, cel ce cunoaşte inimile, le-a dovedit aceasta, dându-le Duhul Sfânt, ca şi nouă.qt[După multă cercetare, s’a sculat Petru şi le-a vorbit: Bărbaţilor şi fraţilor, voi ştiţi că, din zile vechi, Dumnezeu, între voi toţi, a ales ca prin gura mea păgânii să audă cuvântul evanghehei şi să creadă..Us#Atunci apostolii şi bătrânii s’au adunat ca să cerceteze acest lucru.@ryDar câţiva din eresul Fariseilor, care trecuseră la credinţă, s’au ridicat şi au grăit: Trebue să-i tăiaţi împrejur şi să le porunciţi să păzească legea lui Moise.qSosind în Ierusalim, au fost primiţi de biserică, de apostoli şi de bătrâni şi au Rpus câte a făcut Dumnezeu cu ei..pUDeci ei. trimişi fiind de biserică, trecură prin Fenicia şi prin Samaria, povestind despre întoarcerea păgânilor şi făcând mare bucurie tuturor fraţilor.poYCi Pavel şi Barnaba au avut cu ei multă gâlceava şi pricire. Atunci fraţii au rânduit ca Pavel şi Barnaba şi alţi câţiva dintre ei să se ducă, pentru aceste neînţelegeri, la apostoli şi la bătrânii din Ierusalim."n ?Unii din Iudeia au venit devale şi învăţau pe fraţi cum că: dacă nu vă tăiaţi împrejur, după datina lui Moise, nu puteţi să vă mântuiţi.:moŞi acolo cu ucenicii au petrecut destulă vreme.l)Iar când au sosit şi an adunat biserica, au spus toate câte Dumnezeu a fost făcut cu ei şi cum că a deschis păgânilor uşa credinţei.kIar de acolo au mers pe apă la Antiohia, de unde fuseseră daţi în seama harului lui Dumnezeu, pentru lucrul pe care-l împliniseră.Vj%Şi propovăduind cuvântul încă o dată în Perga, au coborît la Atalia;@i{După ce au străbătut Pisidia, au venit în Pamfilia.h)Apoi, cu rugăciuni şi cu ajunări, le-au hirotonit preoţi în fiecare biserică, şi i-au încredinţat pe ei Domnului în care crezuseră.Ig întărind sufletele ucenicilor, îndemnându-i să stăruiască în credinţă şi arătându-le cum că prin multe suferinţe ni se cade nouă să intrăm întru împărăţia lui Dumnezeu.fŞi după ce au propovăduit şi în acel oraş şi au făcut ucenici mulţi, s’au înapoiat la Listra, la Iconia şi la Antiohia,eCi înconjurându-l ucenicii, el s’a sculat şi a intrat în cetate. A doua zi însă, a ieşit cu Barnaba către Derbe.?dwDar de la Antiohia şi de la Iconia au venit Iudei, care au câştigat inima mulţimilor; deci au bătut pe Pavel cu pietre şi l-au târît afară din cetate, gândind că a murit.Zc-Şi vorbind ei acestea, deabia au domolit gloatele, ca să nu le aducă jertfă.Hb Deşi el, făcătorul de bine, nu s’a lăsat pe sine fără mărturie, ca unul carele din cer vă dărueşte ploi şi vremuri roditoare, şi de hrană şi de veselie umple inimile voastre.faEŞi care, în veacurile trecute, a îngăduit ca toate neamurile să-şi meargă căile lor,E`Şi au vorbit: O, bărbaţilor, de ce faceţi aceasta? Doar şi noi suntem oameni, cu aceleaşi slăbiciuni ca voi; însă noi vă vestim vestea cea bună, ca să vă întoarceţi de la aceste deşertăciuni către Dumnezeul cel viu, care a făcut cerul şi pământul, marea şi toate cele ce sunt într’însele,y_kCi apostolii Pavel şi Barnaba, când au auzit, şi-au rupt veşmintele, au sărit în mulţime şi au strigat,^3 Iar preotul lui Zeus, al cărui templu era înaintea oraşului, aducând la porţi tauri şi cununi, voia, împreună cu gloatele, să jertfească.r]] Şi ziceau de Barnaba că e Zeus, iar de Pavel că e Hermes, de vreme ce el era purtătorul cuvântului.\1 Iar gloatele, văzând ceea ce făcuse Pavel, au strigat, în limba licaonă şi au zis: Zeii luând asemănare omenească s’au pogorît la noi.][3 – A zis cu glas puternic: Scoală-te, drept în picioare. Şi a sărit şi umbla.Z Acesta asculta la Pavel cum vorbea. Iar Pavel, uitându-se adânc la el şi văzând că are credinţă ca să fie vindecat,Y}În Listra, un om neputincios de picioare şedea jos, că era olog din pântecele maicii sale şi nu umblase niciodată.,XSŞi acolo propovăduiau Evanghelia.xWiApostolii au înţeles primejdia şi au fugit în oraşele Licaoniei: Listra şi Derbe, şi prin împrejurime,VDar când păgânii şi Iudeii, împreună cu mai marii lor, au dat navală ca să-i ruşineze şi să-i ucidă cu pietre,lUQCi mulţimea din oraş s’a dezbinat şi unii ţineau cu Iudeii, iar alţii ţineau cu apostolii.?TwÎnsă ei au stat acolo vreme îndelungată, lucrând cu îndrăzneală întru Domnul, cel ce mărturisea pentru cuvântul darului său. făcând semne şi minuni prin mâinile lor.rS]Dar Iudeii cei ce n’au crezut au răsculat şi au înrăit sufletele păgânilor împotriva fraţilor."R ?În Iconia a fost tot aşa. Pavel şi Barnaba au intrat în sinagoga Iudeilor şi astfel au vorbit, că, din Iudei şi din Elini, a crezut mare mulţime.@Q{ 4Şi ucenicii erau plini de bucurie şi de Duhul Sfânt.QP 3Ci ei, scuturând asupra lor praful de pe picioare, au venit la Iconia.JO  2Dar Iudeii au întărâtat pe femeile păgâne cucernice şi de bun neam şi pe fruntaşii cetăţii şi au ridicat prigoană asupra lui Pavel şi a lui Barnaba şi i-au scos din hotarele lor.=Nu 1Deci, cuvântul Domnului se purta prin tot ţinutul. M 0Iar neamurile auzind se bucurau şi preamăreau cuvântul lui Dumnezeu, şi câţi erau rânduiţi spre viaţa veşnică au crezut;L /Căci aşa ne-a poruncit nouă Domnul: Te-am pus drept lumină păgânilor, ca să fii spre mântuire, până la marginea pământului.|Kq .Atunci Pavel şi Barnaba le-au spus în faţă: Vouă trebue să vă grăim, mai întâi, cuvântul lui Dumnezeu, dar, de vreme ce îl lepădaţi şi nevrednici vă judecaţi pe voi de viaţa cea veşnică, iată ne întoarcem către neamuri.J -Dar Iudeii văzând mulţimile s’au umplut de pizmă şi vorbeau împotriva celor spuse de Pavel, tăgăduind şi hulind.eIC ,În Sâmbăta următoare, mai tot oraşul s’a adunat ca să audă cuvântul lui Dumnezeu.RH +După ce s’a desfăcut adunarea, mulţi din Iudei şi din prozeliţii cucernici au mers după Pavel şi după Barnaba, care, vorbind către ei, îi îndemnau să stăruiască în darul lui Dumnezeu.Gw *Ieşind din sinagogă Pavel şi Barnaba, i-au rugat să le vorbească cuvintele acestea şi în cealaltă Sâmbătă.%FC )Vedeţi, îngâmfaţilor, miraţi-vă şi pieriţi, că lucrez un lucru, în zilele voastre, un lucru pe care nu-l veţi crede, dacă vi l-ar spune cineva.KE (Deci luaţi aminte să nu vie peste voi ce s’a zis în proroci:Dy 'Întru el, oricine care crede se îndreptează de toate câte n’aţi putut să vă îndreptaţi în legea lui Moise.uCc &Cunoscut deci să vă fie, bărbaţilor şi fraţilor, că iertarea păcatelor vi se vesteşte prin acesta;KB %Dar acela pe care Dumnezeu l-a înviat n’a văzut stricăciune.A! $Ci David, în vacul lui, după ce-a slujit sfatului lui Dumnezeu, a adormit, a fost adăogat la părinţii lui şi a văzut stricăciunea.f@E #Pentru aceea zice şi în altă parte: Nu vei lăsa pe sfântul tău să vadă stricăciune.?5 "Şi cum că l-a înviat din morţi, ca să nu se mai întoarcă în stricăciune, a spus-o astfel: Vă voi da darul sfânt şi trainic al lui David.c>? !Precum este scris şi în psalmul al doilea: Fiul meu eşti tu; eu astăzi te-am născut.= Deci noi vă binevestim vouă că făgăduinţa dată părinţilor, Dumnezeu a îndeplinit-o faţă cu copiii lor, înviindu-l pe Iisus,<3 Şi mai multe zile el s’a arătat celor ce împreună cu el veniseră din Galileia sus la Ierusalim şi care simt acum martorii lui către popor.-;U Dar Dumnezeu l-a înviat din morţi.t:a Iar când au săvârşit toate cele scrise despre el, l-au pogorît de pe cruce şi l-au pus în mormânt.j9M Şi măcar că n’au aflat în el nici o vină de moarte, au cerut de la Pilat ca să-l omoare.28] Ci locuitorii din Ierusalim şi dregătorii lor, necnnoscându-l pe Iisus şi osândindu-l, au împlinit rostirile prorocilor, cele ce se citesc în fiecare Sâmbătă.,7Q Bărbaţilor şi fraţilor, fii din neamul lui Avraam şi cei între voi streini care vă temeţi de Dumnezeu, nouă ne-a fost trimis cuvântul acestei mântuiri.;6o Şi pe când sfârşea calea sa, Ioan zicea: Ce bănuiţi voi că sunt, nu sunt eu. Dar iată-l, vine după mine. Lui nu sunt vrednic să-i dezleg încălţămintea picioarelor.j5M După ce Ioan a predicat, înaintea venirii lui, botezul pocăinţei, la tot poporul lui Israil.m4S Din urmaşii acestuia, Dumnezeu, după făgăduinţă, i-a adus lui Israil un mântuitor, pe Iisus,D3 Iar după ce l-a înlăturat, le-a ridicat ca împărat pe David, căruia i-a dat atare mărturie: Aflat-am pe David al lui lesei, bărbat după inima mea, care va face toate voile mele.21 Şi de acolo, au cerut împărat şi Dumnezeu le-a dat, timp de patruzeci de ani, pe Saul, feciorul lui Chiş, bărbat din seminţia lui Veniamin.1{ Şi au trecut ca la patru sute cincizeci de ani. Şi după aceasta le-a dat lor judecători, până la Samuil prorocul.k0O Şi nimicind şapte neamuri în ţara Canaanului, pământul acelora l-a dat lor spre moştenire.O/ Şi vreme ca de patruzeci de ani le-a răbdat năravurile în pustie.F. Dumnezeul acestui popor al lui Israil a ales pe părinţii noştri şi poporul l-a înmulţit în vremelnica-i sălăşluire din pământul Egiptului şi cu braţ înalt i-a scos de acolo. -9 Atunci sculându-se Pavel şi făcâu-du-le cu mâna semn să tacă a grăit: Bărbaţi din Israil şi voi cei ce vă temeţi de Dumnezeu, ascultaţi:C, Iar după citirea legii şi a prorocilor, mai marii sinagogii au trimis la ei zicându-le: Bărbaţilor şi fraţilor, dacă aveţi vre-un cuvânt de mângâiere pentru popor, vorbiţi. +  Ci ei plecând din Perga au ajuns la Antiohia, în Pisidia, şi intrând în sinagogă, într’o zi de Sâmbătă, au stat jos.&*E Dela Pafos, Pavel şi soţii săi s’au urcat în corabie şi au venit la Perga Pamfiliei. Ioan însă, despărţindu-se de ei, s’a întors la Ierusalim.p)Y Atunci proconsulul, văzând ce s’a făcut, a crezut, mirându-se foarte de învăţătura Domnului.o(W Şi acum iată mâna Domnului te-a lovit. Şi orb vei fi şi soarele nu-l vei mai vedea până la o vreme. Şi în aceeaşi clipă, a căzut peste el pâclă şi întuneric şi dibuind împrejur căuta cine să-l ducă de mână.Z'- Şi a rostit: O, tu cel plin de toată viclenia şi de toată înşelăciunea, fiule al diavolului, vrăjmăşiile a toată dreptatea, n’ai de gând să conteneşti, strâmbând căile Domnului cele drepte?^&5 Atunci Saul – adică Pavel – plin fiind de Duhul Sfânt, a privit ţintă la el,%3 Ci le stătea împotrivă Elimas vrăjitorul (căci aşa se tălmăceşte numele lui), străduindu-se să întoarcă pe proconsul de la credinţă.=$s Şi care era în preajma proconsulului Sergius Paulus, bărbat înţelept. Acesta chemând la sine pe Barnaba şi pe Saul a căutat cu dinadinsul să audă cuvântul lui Dumnezeu. #9 După aceea au străbătut întreg ostrovul până la Pafos şi acolo au dat de un Iudeu, vrăjitor şi proroc mincinos, al cărui nume era Bar-iisus,|"q Ajungând în Salamina, vestiră cuvântul lui Dumnezeu în sinagoga Iudeilor. Iar pe Ioan îl aveau de ascultare.p!Y Deci ei, mânaţi de Duhul Sfânt, au coborit la Seleuchia şi de acolo au plecat cu corabia la Cipru.c ? Atunci ei postind şi rugându-se şi-au pus mâinile peste ei şi i-au lăsat să plece. Şi pe când slujeau Domnului şi posteau, Duhul Sfânt a grăit: Osebiţi-mi pe Barnaba şi pe Saul, pentru lucrul la care i-am chemat.B  În biserica din Antiohia erau proroci şi învăţători: Barnaba, Simeon căruia îi zicea Niger, Luciu Cirineul, Manain, cel ce fusese crescut împreună cu Irod tetrarhul, şi Saul.  Ci Barnaba şi Saul, după ce au îndeplinit solia lor, s’au întors de la Ierusalim, luând cu ei pe Ioan, numit şi Marcu.?y Iar cuvântul lui Dumnezeu creştea şi se înmulţea.}s Dar pe loc îngerul Domnului l-a lovit, pentru că nu a dat mărire lui Dumnezeu. Şi mâncându-l viermii a murit.B Iar poporul striga: Acesta e glas dumnezeesc, nu omenesc!   Şi într’o zi hotârîtă, Irod îmbrăcându-se în veşminte împărăteşti a şezut pe tron şi le-a ţinut o cuvântare.  Ci Irod era mânios pe locuitorii din Tir şi din Sidon. Dar ei înţelegându-se între ei au venit la el şi câştigând pe Blastus, care era cămăraşul împăratului, s’au rugat de pace, pentru că ţara lor se hrănea din ţinutul împărătesc.F Irod l-a căutat stăruitor, dar nu l-a găsit. Atunci luând la cercetare pe străjeri. a poruncit să fie daţi morţii. După aceea a pogorît din Iudeia la Cezareia şi a rămas acolo.b= A doua zi dimineaţa, mare a fost turburarea între ostaşi: ce s’a făcut oare Petru?K Şi făcându-le cu mâna semn să tacă, le-a povestit în ce chip Domnul l-a scos pe el din temniţă. Apoi a zis: Spuneţi aceasta lui Iacob şi fraţilor. Şi a ieşit şi s’a dus aiurea.b= Dar Petru bătea mereu în poartă. Deschizând deci, l-au văzut şi au rămas uimiţi.}s Ei însă i-au răspuns: Nu eşti în firea ta. Ci ea stăruia că este aşa. Atunci ei ziseră: Este îngerul lui. Şi cunoscând vocea lui Petru, de bucurie nu a deschis uşa, ci alergând înlăuntru a spus că Petru stă înaintea uşii.gG Şi bătând Petru în uşa de la poartă, o slujitoare cu numele Roda s’a dus să asculte,~u Chibzuindu-se a mers acasă la Maria, mama lui Ioan, numit şi Marcu, unde erau adunaţi mulţi fraţi şi se rugau.W' Atunci Petru, venindu-şi în sine, s’a gândit: Acum îmi dau seama cu adevărat cum că Domnul a trimis pe îngerul său şi m’a scos din mâna lui Irod şi din toate câte aştepta poporul Iudeilor.{o Şi după ce a trecut de straja întâia şi de a doua, au ajuns la poarta cea de fier care duce în oraş şi poarta s’a deschis singură. Apoi ieşind au mers înainte cât a ţinut o uliţă şi îndată îngerul a pierit de lângă el. { Şi ieşind a mers după înger, dar nu ştia că fapta îngerului este adevărată, ci i se părea că vede o vedenie.% C Apoi îngerul a rostit către el: Încinge-te şi încalţă-te cu sandalele. Şi Petru a făcut aşa. I-a mai zis: Pune haina pe tine şi vino după mine.a ; Şi un înger al Domnului s’a ivit deodată, iar în chilie a strălucit lumină. Şi lovind pe Petru în coastă, îngerul l-a deşteptat şi i-a zis: Scoală-te degrabă! Iar lanţurile i-au căzut de la mâini.5 c Dar când Irod era să-l scoată afară, Petru dormea – în noaptea aceea – între doi ostaşi, legat cu două lanţuri, iar înaintea uşii paznicii păzeau temniţa.  Deci Petru era păzit în închisoare pe când, de către Biserică, necontenit, se făceau pentru el rugăciuni la Dumnezeu.@y Deci, prinzându-l l-a băgat în închisoare, dându-l la patru străji de câte patru ostaşi ca să-l păzească, hotărît fiind ca după Paşti să-l aducă înaintea poporului.eC Şi văzând că e pe placul Iudeilor a mai luat şi pe Petru. Erau tocmai zilele Azimilor.8k Şi a ucis cu sabia pe Iacob, fratele lui Ioan.q ] În vremea aceea, craiul Irod Agripa a pus mâna pe câţiva din fruntaşii bisericii, ca să-i piardă.nU Ceea ce au şi făcut, trimiţând către bătrâni ajutorul prin mâna lui Barnaba şi a lui Pavel.{ Atunci ucenicii au hotărît ca fiecare dintre ei, după putere, să trimită ajutor fraţilor care locuiau în Iudeia;<q Iar unul dintre ei, cu numele Agabus, s’a sculat şi a arătat, prin Duhul, că peste toată lumea va să fie o foamete mare, care s’a şi întâmplat în zilele lui Claudiu.F În acele zile au venit din Ierusalim în Antiohia prooroci.%C Şi au stat acolo un an întreg, adunându-se în biserică şi învăţând mult popor. Şi în Antiohia, întâia oară, ucenicii s’au numit creştini.c? Apoi Barnaba a plecat la Tarsus ca să caute pe Saul şi aflându-l l-a adus la Antiohia.~  Căci era bărbat bun şi plin de Duhul Sfânt şi de credinţă. Şi s’a adăogat mulţime multă credincioşilor Domnului.} El sosind şi văzând darul lui Dumnezeu s’a bucurat şi îndemna pe toţi să stăruiască întru Domnul, cu tot dinadinsul inimii;w|g Iar vorba despre ei a ajuns la urechile bisericii din Ierusalim, şi au trimis pe Barnaba până la Antiohia.\{1 Şi mâna Domnului era cu ei şi mare număr a crezut şi s’a întors la Domnul.z/ Dar au fost printre ei câţiva din Cipru şi din Cirene, care, venind în Antiohia, au vorbit şi Elinilor şi le-au binevestit pe Domnul Iisus.9yk Cei ce se risipiseră din turburarea întâmplată cu Ştefan au pătruns până în Fenicia şi în Cipru şi în Antiohia, nimănui grăind cuvântul, fără numai Iudeilor.x! Auzind acestea, s’au liniştit şi preamăreau pe Dumnezeu, zicând: Aşa dar şi păgânilor le-a dat Dumnezeu pocăinţa spre viaţă.!w; Deci, dacă Dumnezeu le-a dat lor acelaşi dar ca şi nouă, pentru că au crezut în Domnul Iisus Christos, cine eram eu, ca să pot opri pe Dumnezeu? v  Atunci mi-am adus aminte de cuvântul Domnului, cum zicea: Ioan a botezat cu apă; voi însă vă veţi boteza cu Duhul Sfânt.nuU Dar când am început eu să vorbesc, Duhul Sfânt a căzut peste ei, ca şi peste noi, la început.Zt- Acesta grăi-va către tine cuvinte prin care te vei mântui şi tu şi casa ta. s Atunci el mi-a spus cum a văzut în casa lui un înger stând şi zicând: Trimite la Iope şi chiamă pe Simon, numit şi Petru;r Iar Duhul mi-a poruncit să merg cu ei, fără de şovăire. Şi au mers cu mine şi aceşti şase fraţi şi am intrat în casa omului.qy Şi iată numaidecât, trei bărbaţi, trimişi de la Cezareia către mine, s’au oprit la casa în care mă găseam.Tp! Aceasta s’a făcut de trei ori şi au fost luate iarăşi toate în cer.voe Dar glasul mi-a grăit din cer a doua oară: Cele ce Dumnezeu a curăţit, tu să nu zici că sunt spurcate.tna Ci eu am răspuns: Nicidecum, Doamne, căci nimic spurcat sau necurat n’a intrat vreodată în gura mea.Zm- Şi am auzit un glas care îmi zicea: Scoală-te, Petre, junghie şi mănâncă.!l; Mă uitam bine la ea şi luam seama; şi am văzut dobitoacele cu patru picioare ale pământului şi fiarele şi târîtoarele şi păsările cerului.fkE Eu eram în cetatea Iope şi mă rugam şi am văzut, întru uimirea minţii, o vedenie: un lucru pogorîndu-se ca o faţă mare de pânză, lăsată în jos din cer de cele patru capete, şi care a venit până la mine.Sj Atunci Petru a început să le pună înainte faptele pe rând şi a zis:Ti! Zicându-i: Ai intrat la oameni netăiaţi împrejur şi ai mâncat cu ei.ihK Deci, când Petru a venit sus în Ierusalim, credincioşii tăiaţi împrejur se priceau cu el,pg [ Apostolii şi fraţii care erau prin Iudeia auziră că şi păgânii au primit cuvântul lui Dumnezeu.f 0Deci a poruncit să fie botezaţi în numele lui Iisus Christos. Atunci l-au rugat pe Petru să rămână la ei câteva zile.tea /Poate, oare, cineva să-i oprească de la apa botezului pe aceştia care au luat Duhul Sfânt, ca şi noi?bd= .Căci îi auzeau pe ei vorbind în limbi şi mărind pe Dumnezeu. Atunci Petru a grăit:c7 -Iar credincioşii tăiaţi împrejur, care veniseră cu Petru, au rămas uimiţi, văzând că darul Duhului Sfânt s’a vărsat şi peste păgâni.obW ,Pe când Petru încă rostea aceste vorbe, Duhul Sfânt a căzut peste toţi care ascultau cuvântul. a  +Despre aceasta mărturisesc toţi proorocii: că oricine care va crede în el va dobândi iertarea păcatelor, prin numele lui.`5 *Şi ne-a poruncit să propovăduim norodului şi să încredinţăm că el este hotărît de Dumnezeu să fie judecător al viilor şi al morţilor._/ )Nu la tot norodul, dar nouă, martorilor mai dinainte rânduiţi de Dumnezeu, care am mâncat şi am băut cu el, după învierea lui din morţi.G^ (Dar Dumnezeu l-a înviat a treia zi şi i-a dat să se arate,]+ 'Şi noi suntem martori pentru toate câte a făcut, şi în ţara Iudeilor şi în Ierusalim, el pe care l-au omorît, spânzurându-l pe lemn.a\; &Adică despre Iisus din Nazaret: cum l-a uns Dumnezeu cu Duhul Sfânt şi cu putere şi cum a umblat el din loc în loc, binefăcând şi vindecând pe toţi cei asupriţi de diavolul, pentru că Dumnezeu era cu el.[ %Voi ştiţi despre cele petrecute în toată Iudeia, cu începere din Galileia, după botezul pe care l-a propovăduit Ioan,Zy $Cuvântul pe caretei l-a trimis fiilor lui Israil, binevestind pacea prin Iisus Chistos. Acesta este domn peste toate.|Yq #Ci, în orice neam, cel ce se teme de Dumnezeu şi trăieşte cu dreptate primit este înaintea lui ca să ascultelXQ "Atunci Petru deschizându-şi gura a grăit: Cu adevărat pricep că Dumnezeu nu este părtinitor,?Ww !Deci îndată am trimis la tine; şi tu ai făcut bine că ai venit. Iar acum suntem toţi de faţă înaintea lui Dumnezeu, ca să ascultăm toate cele poruncite ţie de la Domnul. V Trimite, dar, la Iope şi chiamă pe Simon, cel ce se numeşte Petru; el găzdueşte în casa lui Simon Tăbăcarul, lângă mare.{Uo El a grăit: Cornelie, auzitu-s’a rugăciunea ta şi milosteniile tale au fost pomenite înaintea lui Dumnezeu.kTO Corneliu a răspuns: Cu patru zile în urmă, postisem până la ceasul acesta şi îmi făceam rugăciunea de ceasul al nouălea, la mine în casă, când iată un bărbat în veşmânt alb strălucitor a stat în faţa mea.S Drept aceea, chemat fiind să viu, am venit fără vorbă. Deci, vă întreb: Pentru care cuvânt aţi trimis după mine?nRU Şi a grăit către ei: Voi ştiţi cum că neiertat este unui bărbat iudeu să se întovărăşească sau să se apropie de unul de alt neam, dar mie Dumnezeu mi-a arătat să nu zic de nici un om că este spurcat sau necurat.KQ Şi vorbind cu el a intrat şi a găsit mulţimea celor adunaţi.HP  Dar Petru l-a ridicat şi i-a zis: Scoală-te, şi eu sunt om.xOi Şi când a fost să intre Petru, Corneliu ieşindu-i înainte a căzut la picioarele lui şi s’a închinat.N- În ziua următoare, au intrat în Cezareia. Iar Corneliu îi aştepta şi chemase acasă la el rudeniile sale şi prietenii cei mai de aproape.&ME Atunci Petru i-a chemat înlăuntru şi le-a dat găzduire. A doua zi s’a sculat şi a ieşit cu ei; iar câţiva din fraţii cei din Iope l-au însoţit.tLa Iar ei i-au spus: Corneliu centurionul, om drept şi temător de Dumnezeu şi cu mărturie bună dela tot neamul Iudeilor, a primit poruncă prin sfântul înger să trimită să te cheme acasă la el, ca să audă cuvinte de la tine.2K] Atunci Petru s’a dat jos, la bărbaţii trimişi la el de Corneliu, şi le-a zis: Iată eu sunt acela pe care îl căutaţi. Care este pricina pentru care aţi venit?uJc Ci scoală-te, coboară-te şi mergi împreună cu ei, neavând nici o îndoială, fiindcă eu i-am trimis.fIE Şi tot gândindu-se Petru la vedenie Duhul i-a vorbit: Iată trei bărbaţi care te caută.^H5 Şi strigând au cerut desluşire dacă Simon, zis şi Petru, este în gazdă acolo.LG Pe când Petru nu se domirea în sine ce ar putea să fie vedenia pe care o văzuse, iată bărbaţii cei trimişi de Corneliu, după ce întrebaseră de casa lui Simon, s’au oprit la poartă.XF) Şi aceasta s’a făcut de trei ori şi îndată pânza s’a ridicat la cer.jEM Şi iar, a doua oară, i-a zis glasul: Cele ce Dumnezeu a curăţit, tu să nu le zici spurcate.mDS Ci Petru a răspuns: Nicidecum, Doamne, căci niciodată n’am mâncat fiece, spurcat sau necurat.XC) Iar un glas a strigat către Petru; Scoală-te, Petre, junghie şi mănâncă.pBY În ea erau toate dobitoacele cu patru picioare şi târîtoarele pământului şi păsările cerului.A Şi a văzut cerul deschis şi pogorîndu-se un lucru ca o faţă mare de pânză, lăsată în jos, spre pământ, de cele patru capete.@ Şi i s’a făcut foame şi voia să mănânce, dar pe când gazdele găteau de masă a venit peste el o răpire de sine.? A doua zi, pe când mergeau pe drum şi se apropiau de oraş, Petru s’a suit către ceasul al şaselea în foişor, ca să se roage.9>m Şi după ce le-a spus totul i-a trimis la Iope.= Când s’a dus îngerul care vorbea cu el, Corneliu a chemat pe doi din oamenii săi de casă şi un ostaş cucernic din straja lui,~<u Acesta găzdueşte la un tăbăcar Simon, a cărui casă este lângă mare. Petru îţi va spune ce trebue să faci. K~~K}|{{@zyyxx+wwvvuEtt)ss"rrqqq^pp;o3nnYmmallGkjfii&hhogg/ffedddcbb.aa-`_^^f]]\[[)ZXYYXXWWEVV>U]TT8SSKRRAQQ%PXP.ONN+MLL_KK7JIHHWGG)FF.EEiE2DfCBBA@@@?a>>M=Z= <9;;P::9+876655Z433 2~11500//5.. -O- ,s++@*f))T)(P''&9%%<$$##"!! o.2L[X&?0Qhf"]~  ba xdt CFraţilor şi părinţilor, ascultaţi acum cuvântul meu de dezvinovăţire faţă cu voi!Bs}(Deci, dându-i-se voie, Pavel a stat în picioare pe trepte şi a făcut norodului semn cu mâna. Şi linişte mare s’a făcut, iar Pavel, rostindu-se în limba evreiască, a grăit:r'Dar Pavel a rostit: Eu sunt Iudeu din Tarsus, cetăţean al unui vestit oraş al Ciliciei. Te rog, dă-mi voie să vorbesc poporului. q&Nu eşti tu, dară, Egipteanul care, mai nainte de zilele acestea, s’a răsculat şi a scos în pustie cei patru mii de ucigaşi?p%Când era să-l bage în cazarmă, Pavel a zis către tribun: Mi-este oare iertat să-ţi vorbesc ceva? El a răspuns: Ştii elineşte?Oo$Căci mulţimea norodului se ţinea după el, zbierând: Omorîţi-l!jnM#Când a sosit la trepte, a trebuit, de silnicia gloatei, ca Pavel să fie dus pe sus de ostaşi.2m]"Dar în gloată unii strigau una, alţii alta. Deci tribunul neputând din pricina huetului să cunoască nimic temeinic, a poruncit să-l ducă în cetăţuia Antonia.l'!Atunci tribunul venind aproape şi punând mâna pe el a poruncit să-l lege cu două lanţuri; apoi a întrebat cine este şi ce a făptuit.)kK Tribunul luând îndată ostaşi şi centurioni a alergat la ei; iar ei, când au văzut pe tribun şi pe ostaşi, s’au oprit şi n’au mai bătut pe Pavel.zjmDar când căutau ei ca să-l răpue, i-a venit vorbă tribunului cohortei că tot Ierusalimul e în răscoală.%iCŞi s’a zguduit tot oraşul şi norodul a dat năvală, şi apucându-l pe Pavel l-au scos afară din templu, iar uşile se închiseră în toată graba. hCăci ei văzură mai înainte pe Trofim din Efes, cu Pavel, în oraş, şi pe acesta gândeau ei că Pavel l-a băgat în templu.|gqStrigând: Bărbaţi israiliţi, daţi ajutor! Acesta este omul care propovădueşte la toţi şi pretutindeni împotriva norodului şi a legii şi a locului acestuia, ba încă a băgat în templu şi Elini şi a spurcat locul acesta sfânt.#f?Dar când cele şapte zile erau să se sfârşească, Iudeii din Asia l-au văzut pe Pavel în templu, au întărâtat tot norodul si au pus mâna pe el,|eqAtunci Pavel, luând cu el pe acei bărbaţi, s’a curăţit împreună cu ei şi a doua zi a intrat în templu să vestească în ce zi se împlinesc zilele de curăţire şi deci când trebue să fie adusă jertfa pentru fiecare dintre ei.PdCât despre păgânii care au crezut, noi le-am trimis scrisoare, hotărîndu-le să se ferească de ce-a fost jertfit idolilor şi de sânge şi de carnea dobitoacelor sugrumate şi de desfrânare.c-Ia-i pe aceştia cu tine, curăţeşte-te împreună cu ei şi cheltueşte pentru ei cu jertfele, ca să poată să-şi radă capul. Aşa vor şti toţi că nimic nu este adevărat din cele ce au auzit despre tine, dar că tu însuţi umbli cum zice legea şi o păzeşti._b7Fă, deci, ceea ce îţi zicem: Avem patru bărbaţi care au asupra lor o juruinţă;^a5Ce este de făcut? Negreşit că mulţimea se va aduna, căci vor auzi că ai venit.Z`-Acum, ei au auzit despre tine că înveţi pe toţi Iudeii care trăiesc printre păgâni, să se lepede de Moise, spunându-le să nu-şi taie împrejur copiii şi să nu mai calce după obiceiurile noastre.@_yIar ei ascultând dădeau mărire lui Dumnezeu. Apoi i-au zis: Frate, tu vezi câte zecimi de mii dintre Iudei au venit la credinţă şi cum toţi sunt plini de râvnă pentru lege.^!Şi după ce s’a închinat lor, le-a povestit cu deamăruntul cele ce făcuse Dumnezeu între păgâni, prin slujba încredinţată lui.[]/A doua zi, Pavel a mers cu noi la Iacob şi s’au adunat acolo toţi bătrânii.H\ Când am sosit în Ierusalim, fraţii ne-au primit cu bucurie.%[CŞi au venit cu noi şi din ucenicii din Cezareia şi ne-am dus la unul Mnason, de fel din Cipru, ucenic de multă vreme, la care era să stăm în gazdă.TZ!După aceste zile, am ridicat poverile de drum şi ne-am dus la Ierusalim.TY!Deci nevoind să asculte, ne-am potoht şi am zis: Facă-se voia Domnului.DX Atunci Pavel a luat vorba şi a zis: Ce faceţi, de plângeţi şi-mi sfâşiaţi inima! Eu sunt gata nu numai să fiu legat, ci să şi mor, în Ierusalim, pentru numele Domnului Iisus.hWI Când am auzit acestea, l-am rugat şi noi şi cei din Cezareia, să nu se ducă la Ierusalim.|Vq Şi venind la noi a luat brâul lui Pavel, s’a legat cu el de picioare şi de mâini şi a rostit: Acestea zice Duhul Sfânt: Pe bărbatul al cui este acest brâu aşa îl vor lega Iudeii în Ierusalim şi-l vor da în mâinile păgânilor.WU' Stând aşa mai multe zile, a coborît din Iudeia un proroc cu numele Agabus,@T{ Ci el avea patru fiice, fete mari, care erau prorocite.S%Pornind a doua zi, am venit în Cezareia. Am intrat în casa lui Filip bine-vestitorul, unul dintre cei şapte diaconi, şi am rămas la el.R)Sfârşind călătoria noastră pe apă, de la Tir am purces la Ptolemais, am îmbrăţişat pe fraţi de bun găsit şi am rămas la ei o zi.nQUApoi ne-am despărţit unii de alţii; noi am intrat în corabie, iar ei s’au întors pe la vetre.bP=Când am împlinit cele şapte zile, am ieşit şi am pornit la drum. Iar ei toţi, împreună cu femeile şi cu copii, ne-au petrecut până afară din oraş. Şi la ţărmul mării am îngenunchiat şi ne-am rugat.OwDând de ucenici, am rămas acolo şapte zile. Iar ei spuneau lui Pavel prin Duhul Sfânt să nu se sue la Ierusalim.*NMCând am ajuns în zarea Ciprului, l-am lăsat pe stânga şi am plutit spre Siria şi ne-am dat jos la Tir, căci acolo corabia era să se descarce de povară.ZM-Şi găsind o corabie care mergea în Fenicia, ne-am urcat în ea şi am pornit. L ;După ce ne-am despărţit cu greu de ei, am plecat pe apă, şi ţinând drumul drept am venit în Cos şi a doua zi la Rodos, iar de acolo la Patara.K&Întristaţi cu osebire de cuvântul pe care îl spusese, că faţa lui nu vor mai vedea-o. Apoi îl petrecură la corabie.cJ?%Şi mare jale i-a cuprins pe toţi şi căzând pe grumazii lui Pavel îl îmbrăţişau,JI $Şi zicând acestea a îngenunchiat şi s’a rugat cu ei toţi.cH?#Întru toate v’am dat vouă pildă că, ostenindu-vă astfel, cade-se să ajutaţi pe cei neputincioşi şi să ţineţi minte cuvintele Domnului Iisus, căci el a zis: Eşti mai fericit când dai, decât când iei.gGG"Singuri ştiţi cum mâinile acestea au lucrat pentru nevoile mele şi ale tovarăşilor mei.AF}!Argint, sau aur, sau haină, n’am poftit de la nimeni.IE  Şi acum, fraţilor, vă încredinţez pe voi lui Dumnezeu şi cuvântului darului său cel ce poate să vă clădească desăvârşit şi să vă dea moştenirea între toţi cei sfinţiţi.#D?Drept aceea, priveghiaţi, aducându-vă aminte că timp dc trei ani n’am contenit, noaptea şi ziua, să vă îndemn cu lacrimi pe fiecare dintre voi.C{Şi dintre voi înşivă se vor scula bărbaţi, învăţând învăţături sucite, ca să tragă pe ucenici după ei.vBeCă eu ştiu aceasta, că după ducerea mea vor intra, între voi, lupi crânceni, care nu vor cruţa turma.BA}Luaţi dar aminte dc voi şi dc toată turma, întru care Duhul Sfânt v’a pus pe voi episcopi ca să păstoriţi biserica Domnului, pe care a câştigat-o cu însuşi sângele său.H@ Căci nu m’am ferit să vă vestesc tot sfatul lui Dumnezeu._?7Pentru aceea, în această zi, adevăr vă spun că sunt curat de sângele orişicui,>Şi acum, iată, eu ştiu că voi toţi, printre care am petrecut propovăduind împărăţia lui Dumnezeu, nu veţi mai vedea faţa mea.L=Dar nu bag seama la nimic şi nu pun nici un preţ pe viaţa mea, numai să împlinesc calea mea şi slujba pe care am luat-o de la Domnul Iisus, de a mărturisi evanghelia darului lui Dumnezeu. <Fără numai că Duhul Sfânt, din oraş în oraş, mă încredinţează şi îmi spune că mă aşteaptă lanţuri şi necazuri.v;eIar acum iată că legat cu duhul mă duc la Ierusalim, fără să ştiu cele ce mi se vor întâmpla acolo,:wMărturisind şi Iudeilor şi Elinilor pocăinţa cea întru Dumnezeu şi credinţa în Domnul nostru Iisus Christos."9=Voi ştiţi cum n’am ascuns nimic din cele folositoare, ca să nu vi le vestesc şi să vă învăţ, fie cu toţi de faţă, fie din casă în casă,}8sCum am slujit Domnului cu toată smerenia şi câte lacrimi şi ispite m’au întâmpinat din uneltirile Iudeilor.7+Şi când au venit la el, le-a grăit: Voi ştiţi cum m’am purtat cu voi, în toată vremea, din ziua cea dintâi când am călcat în Asia,[6/Însă, din Milet, a trimis la Efes şi a chemat la sine pe bătrânii bisericii.Q5Pavel hotărîse să treacă pe apă pe lângă Efes, ca să nu i se întâmple să întârzie în Asia; pentru că se grăbea să fie, dacă i-ar fi cu putinţă, la Ierusalim, de ziua Cincizecimii.T4!De acolo, plutind înainte am sosit a doua zi în faţa ostrovului Chios. În ziua următoare am fost pe coasta ostrovului Samos, iar a patra zi după ce am mas la Troghilion, am oprit corabia la Milet.d3AIar dacă s’a întâlnit cu noi la Asos, l-am luat în corabie şi am ajuns la Mitilene.02Y Noi am plecat înainte în corabie şi am plutit spre Asos, ca să luăm de acolo pe Pavel, iarăşi cu noi, căci astfel rânduise, fiindu-i voia să meargă pe jos.K1 Iar pe băiat l-au adus viu şi peste măsură s’au mângâiat.|0q Apoi s’a suit, a frânt pâinea, a mâncat şi a mai vorbit încă mult, până la ziuă. După aceea, a purces. / Atunci Pavel dându-se jos s’a plecat peste el, l-a luat în braţe şi a zis: Nu vă turburaţi, căci sufletul lui este în el.U.# Şi un băiat cu numele Evtihie, şezând pe fereastră, pe când Pavel ţinea lungul său cuvânt, a adormit adânc şi astfel, doborît de somn, a căzut jos din catul al treilea şi l-au ridicat mort.N-Iar în odaia de sus, unde erau adunaţi, erau multe lumini aprinse.\,1În ziua întâia a săptămânii, adunându-ne noi ca să frângem pâinea, Pavel, care avea de gând să plece a doua zi, a început să le vorbească şi a prelungit cuvântarea lui până la miezul nopţii.+#Iar noi, după zilele Azimilor, am pornit cu corabia de la Filipi şi în cinci zile am sosit la ei, în Troia, unde am rămas şapte zile.>*wAceştia plecând înainte ne-au aşteptat în Troia.8)iCu cl pe drum mergeau, până în Asia, Sopatru din Bereia, feciorul lui Piru, Aristarh şi Secund din Tesalonic, Gains din Derbe şi Timotei, iar din Asia: Tihic şi Trofim.2(]Şi a stat trei luni. Dar când era să plece, pe apă, în Siria, Iudeii au uneltit împotriva vieţii lui şi atunci s’a hotărît să se întoarcă prin Macedonia.n'UŞi străbătând acele părţi şi dând ucenicilor multe sfaturi şi îndemnuri a sosit în Elada.& 5După ce a încetat turburarea, Pavel a chemat pe ucenici, i-a întărit cu sufletul şi luându-şi rămas bun a ieşit să se ducă în Macedonia.8%k)După ce a vorbit acestea a desfăcut adunarea.B$}(Căci noi suntem în primejdie să fim învinuiţi de răscoală, pentru ziua de azi, întrucât nu avem nici o pricină cu care să putem să dăm seamă de această îngrămădeală.W#''Iar de vă este aminte de alte lucruri, se vor dezlega în legiuită adunare.B"}&Apoi, dacă Demetriu şi meşterii care sunt cu el au vre-o plângere împotriva cuiva, cheme-se în judecată unii pe alţii. Doar se ţin zile de judecată şi proconsuli nu lipsesc.~!u%Căci aţi adus pe oamenii aceştia care nu sunt nici furi de cele sfinte, nici hulitori împotriva zeiţei noastre. $Şi fiindcă aceasta e mai prIisus de orice tăgadă, cade-se ca voi să vă potoliţi şi să nu faceţi nimic cu pripeală.iK#După ce scriitorul oraşului a potolit mulţimea, a rostit: Bărbaţi Efeseni! Cine este, între oameni, care să nu ştie cum că cetatea Efesenilor este păzitoarea templului marii Diane şi a chipului ei căzut din cer?7"Dar când au cunoscut că este Iudeu, din pieptul tuturor a izbucnit un singur glas şi aproape două ceasuri au strigat: Mare este Diana Efesenilor!9k!Atunci, din gloată, au scos la iveală pe Alexandru, împins înainte de Iudei, iar Alexandru făcând semne cu mâna voia să ţină popornlui un cuvânt de dezvinovăţire.3 Şi unii strigau una, alţii strigau alta, căci în adunare era mare în vălmăşag, iar cei mai mulţi nu ştiau pentru ce s’au strâns acolo.  Ba câţiva dintre dregătorii împărăteşti, care îi erau prieteni, au trimis la el şi l-au rugat să nu se ducă la circ.Y+Iar Pavel voind să intre în mulţimea adunată, ucenicii l-au ţinut de rău,)KŞi cetatea s’a umplut de huet şi Efesenii au pornit toţi la circ, târind cu ei pe macedonenii Gaiu şi Aristarh, tovarăşii de călătorie ai lui Pavel.lQAuzind ei aşa, s’au umplut de mânie şi strigau cât îi lua gura: Mare este Diana Efesenilor!!;Din aceasta, nu numai că meseria noastră e în primejdie să ajungă fără trecere, dar şi templul marii zeiţe Diana e în primejdie să nu mai aibă nici un preţ, iar cu vremea, mărirea ei – a ei la care se închină toată Asia şi toată lumea – să fie doborîtă._7Acum, priviţi şi auziţi că, nu numai în Efes, dar aproape în toată Asia, Pavel acesta a înduplecat şi a scos din fire mulţime de norod, învăţând cum că dumnezeii făcuţi de mâini nu sunt dumnezei.(II-a adunat pe aceştia şi pe alţi lucrători cu meserii la fel şi le-a zis: Prietenilor, voi ştiţi că belşugul nostru vine din această îndeletnicire;Căci un argintar cu numele Demetriu, care făcea în argint temple mici ale Dianei şi aducea meşterilor săi foarte mare câştig.RCi, în vremea aceea, s’a făcut mare turburare pentru calea Domnului.Şi trimiţând în Macedonia pe doi dintre coi care îl slujeau, pe Timotei şi pc Erast, el, până la o vreme, a rămas în Asia.ODupă ce au trecut acestea, Pavel s’a hotărît, întru Duhul, să treacă prin Macedonia şi prin Ahaia şi să se ducă la Ierusalim. Şi zicea: După ce voi fi acolo, trebue să văd şi Roma.I Atât de puternic creştea cuvântul Domnului şi se întărea.nUŞi destul de mulţi dintre cei ce se ţinuseră de meşteşugul vrăjitoresc îşi aduceau cărţile şi le dădeau foc în faţa tuturor. Şi au socotit preţul lor şi au găsit că făceau cincizeci de mii de bani de argint.]3Mulţi dintre cei ce crezuseră veneau şi se mărturiseau şi spuneau faptele lor.. UÎntâmplarea aceasta a ajuns la ştirea tuturor locuitorilor din Efes, Iudei şi Elini, şi peste ei toţi a căzut frica, iar numele Domnului Iisus se preamărea.* MŞi sărind asupra lor omul în care era duhul cel rău i-a biruit pe amândoi şi i-a strunit atât de tare încât au scăpat din casa aceea goi şi răniţi. wAtunci duhul cel rău răspunzând le-a grăit: Pe Iisus îl cunosc şi ştiu cine este Pavel, dar cine sunteţi voi?^ 5Cei care făceau aceasta erau feciorii marelui preot iudeu Scheva, şapte la număr.| q Atunci câţiva Iudei dintre cei ce cutreeră lumea, zicând că sunt alungători de demoni, au încercat şi ei să cheme peste cei bântuiţi de duhurile rele numele Domnului Iisus, zicând: Vă jur pe Iisus pe care-l propovădueşte Pavel!&E Astfel că credincioşii puneau peste bolnavi ştergare sau pestelci purtate de Pavel şi boalele se depărtau de ei, iar duhurile cele rele ieşeau din ei.J  Iar Dumnezeu făcea prin mâinile lui Pavel minuni neobişnuite. Şi aceasta a ţinut vreme de doi ani, aşa încât toţi cei ce locuiau în Asia, şi Iudei şi Elini, au auzit cuvântul Domnului._7 Dar unii erau învârtoşaţi şi nu se înduplecau, bârfind calea Domnului, înaintea mulţimii. Atunci Pavel s’a despărţit de ei şi a osebit pe ucenici, învăţând în fiecare zi în şcoala lui Tiranus.GApoi a intrat în sinagogă şi a propovăduit cu îndrăzneală timp de trei luni, ţinând piept cu cuvântul şi încredinţându-i pe Iudei despre lucrurile împărăţiei lui Dumnezeu.3aŞi erau cu toţii vreo doisprezece inşi.{oIar când Pavel şi-a pus mâinile peste ei, Duhul Sfânt a venit asupra lor şi vorbeau în limbi şi proroceau.BAuzind ei aşa, s’au botezat în numele Domnului Iisus.+Atunci Pavel a grăit: Ioan a botezat cu botezul pocăinţei, spunând norodului să creadă în cel ce era să vie după el, adică în Iisus.Y+Zis-a Pavel: Dar cu ce botez v’aţi botezat? Ei au spus: Cu botezul lui Ioan.~I-a întrebat: Primit-aţi voi Duhul Sfânt, când aţi crezut? Ei însă i-au răspuns: Nici n’am auzit măcar că este Duhul Sfânt.} Pe când Apolo era în Corint, Pavel, după ce a străbătut ţările de sus ale Asiei, a coborît la Efes. Şi găsind câţiva ucenici,|{Căci cu tărie şi de faţă cu toată lumea, el închidea Iudeilor gura, dovedind din Scripturi că Iisus este Mesia.f{EŞi i-a fost vrerea ca să treacă în Ahaia, iar fraţii au scris ucenicilor şi i-au îndemnat stăruitor ca să-l primească bine. Şi sosind în Corint a fost de mare ajutor, prin darul Domnului, celor ce crezuseră.4zaŞi el a început să vorbească fără sfială în sinagogă. Auzindu-l Priscila şi Acvila l-au luat cu ei şi i-au lămurit şi mai cu deamăruntul calea lui Dumnezeu.1y[Acesta primise învăţătură despre calea Domnului şi cu inimă fierbinte vorbea şi învăţa fără greş cele despre Iisus, dar cunoştea numai botezul lui Ioan.xÎntr’acestea, un iudeu cu numele Apolo, născut în Alexandria, bărbat învăţat, care era tare în Scripturi, a sosit în Efes.wDupă ce a stat câtăva vreme, a purces şi, străbătând de-a-rândul ţinutul Galatiei şi Frigia, a întărit pe toţi ucenicii.v#Dându-se jos la Cezareia, s’a suit la Ierusalim şi, după ce s’a întâlnit frăţeşte cu cei din Biserică, a coborît la Antiohia.LuCi despărţindu-se de ei le-a spus: Trebue, negreşit, ca sărbătoarea care vine s’o fac la Ierusalim, dar cu voia Domnului mă voi întoarce iar la voi. Şi a plecat de la Efes, cu corabia.]t3Şi ei l-au rugat să rămână la ei mai multă vreme, dar Pavel nu s’a învoit,uscSosind în Efes, Pavel i-a lăsat pe ei acolo, iar el a intrat în sinagogă şi a deschis vorba cu Iudeii.drACi Pavel, după ce a stat încă multe zile în Corint, şi-a luat rămas bun de la fraţi şi a plecat pe apă în Siria, împreună cu Priscila şi Acvila, care s’a ras pe cap, la Chenhrea, căci avea o juruinţă.q1Atunci toţi au pus mâna pe Sostene, mai marele sinagogei, şi l-au bătut înaintea tribunalului. Dar Gahon nu lua în seamă nimic din acestea.&pGŞi i-a gonit de la tribunal.Ho Dar fiindcă sunt neînţelegeri despre învăţătură şi despre nume de dascăli şi despre legea voastră, singuri vedeţi-vă de ele. Judecător în aceste lucruri eu nu voiesc să fiu.6neCi când Pavel era gata să răspundă, Gahon a rostit către Iudei: Dacă ar fi vre-o strâmbătate sau vre-o faptă vicleană v’aş asculta, o Iudeilor, precum se cade;]m3 Zicând: Acesta înduplecă pe oameni să se închine lui Dumnezeu afară din lege.l1 Dar pe când Galion era proconsulul Ahaiei, Iudeii s’au sculat toţi într’un cuget împotriva lui Pavel şi l-a-adus la scaunul de judecată,ekC Deci a stat în Corint un an şi şase luni, învăţând între ei cuvântul lui Dumnezeu.j{ Pentru că eu sunt cu tine şi nimeni nu va cădea asupra ta ca să te vatăme. Căci am mult popor în oraşul acesta.ci? Şi Domnul a zis lui Pavel, noaptea, în vedenie: Nu te teme, ci vorbeşte şi nu tăcea,h/Dar Crispu, mai marele sinagogii, a crezut în Domnul, cu toată casa sa; asemenea mulţi din Corinteni, auzind pe Pavel, credeau şi se botezau.gyŞi trecând de acolo a intrat în casa unui prozelit cu numele Titiu Iustu, a cărui casă era alături de sinagogă.\f1Dar ei stăteau împotrivă şi huleau. Atunci Pavel şi-a scuturat veşmintele şi a rostit către ei: Sângele vostru vie peste capul vostru! Eu n’am nici o vină. De acum înainte mă voi duce la păgâni. eCând Sila şi cu Timotei au venit din Macedonia, Pavel propovăduia cuvântul cu mare zel, dovedind Iudeilor că Iisus este Mesia,qd[Dar în fiecare Sâmbătă, Pavel ridica glasul în sinagogă şi aducea la credinţă Iudei şi Elini.wcgŞi a rămas la ei, căci avea aceeaşi meserie şi lucrau împreună. Erau de meserie ţesători de corturi.]b3Acolo au găsit pe un Iudeu cu numele Acvila, născut în Pont, venit de curând din Italia, împreună cu Priscila femeia lui, în urma poruncii lui Claudiu ca toţi Iudeii să plece din Roma, şi a mers la ei.Ha După acestea, Pavel a plecat din Atena şi a venit în Corint.#`?"Dar câţiva bărbaţi s’au alăturat de el şi au crezut, între care Dionisie Areopagitul şi o femeie cu numele Damaris şi alţii împreună cu ei.0_[!Astfel Pavel a ieşit din mijlocul lor. ^  Auzind ei despre învierea morţilor, unii l-au luat în râs, alţii i-au spus: Te vom asculta despre aceasta şi altă dată.L]întrucât a hotărît o zi când va să judece lumea cu dreptate, prin bărbatul pe care l-a rânduit spre aceasta, după ce a pus credinţa la îndemâna tuturor, în-vhndu-l pe el din morţi.\ Dar Dumnezeu, trecând cu vederea veacurile neştiinţei, vesteşte acum pe oameni ca toţi, pretutindeni, să se pocăiască,E[Deci, dacă suntem neam al lui Dumnezeu, nu trebue să credem că Dumnezeirea este asemenea cu aurul, sau cu argintul, sau cu marmura cioplită de meşteşugul şi de închipuirea omului.ZCăci în el avem viaţă, în el ne mişcăm şi suntem, precum au zis şi unii dintre poeţii voştri: din neamul lui suntem şi noi. Y Făcându-i să caute pe Dumnezeu şi să dibuiască până când îl vor găsi, măcar că nu e departe de fiecare dintre noi.=XsEl a făcut, dintr’un sânge, întregul neam al oamenilor, ca să locuiască peste toată faţa pământului şi a aşezat de mai înainte vremurile şi hotarele aşezării lor, W Şi nici nu-l slujesc mâini omeneşti, căci n’are nevoie de nimic, de vreme ce el dă tuturor viaţă şi suflare şi toate,4VaDumnezeu care a făcut lumea aceasta şi toate cele ce sunt într’însa, fiind Domnul cerului şi al pământului, nu locueşte în temple făcute de mână omenească,\U1Căci străbătând oraşul vostru şi privind la ce vă închinaţi voi, am aflat şi un altar pe care este scris: Necunoscutului Dumnezeu. Deci eu vă vestesc vouă pe cine voi cinstiţi fără să-l ştiţi.T+Ci Pavel stând în mijlocul Areopagului a rostit: Bărbaţi atenieni, voi sunteţi în ochii mei, după toate câte văd, osebit de cucernici.S-Fiindcă toţi Atenienii ca şi streinii care stăteau în Atena cu nimic nu-şi treceau vremea decât să spună ori să audă ce mai este nou.^R5Căci tu aduci la auzul nostru ceva strein; voim deci să ştim ce poate fi aceasta.Q3Atunci l-au luat cu ei, l-au dus în Areopag şi i au spus: Putem să ştim şi noi care este această învăţătură nouă pe care o înveţi tu?PCâţiva dintre filozofii epicurei şi stoici s’au nimerit în cale. Şi unii întrebau: Ce voieşte să ne spună acest semănător de vorbe? Alţii ziceau: Se pare că este crainicul unor dumnezei streini, fiindcă binevestea pe Iisus şi învierea.OŞi stătea de vorbă în sinagogă cu Iudeii şi cu prozeliţii, iar în piaţă, în fiecare zi, cu cine se întâlnea.kNOAşteptându-i Pavel în Atena, duhul lui era îndârjit, când privea acest oraş plin de idoli.*MMCei ce însoţeau pe Pavel l-au dus până la Atena şi, după ce au luat din parte-i cuvânt către Sila şi Timotei să vie la el cât mai curând, au plecat,zLmAtunci fraţii au trimis degrabă pe Pavel ca să ajungă la mare; iar Sila şi cu Timotei au rămas în Bereia.3K_ Când au aflat însă Iudeii din Tesalonic cum că Pavel a vestit şi în Bereia cuvântul lui Dumnezeu, au venit şi aici ca să întărâte şi să turbure mulţimile.sJ_ Mulţi dar din ei au crezut şi din Elini nu puţini, atât din femeile de seamă cât şi din bărbaţi.3I_ Aceştia erau mai mărinimoşi decât cei din Tesalonic; ei primiră cuvântul cu toată osârdia şi zilnic cercetau scripturile ca să vadă dacă lucrurile sunt aşa.H Iar fraţii au trimis îndată noaptea pe Pavel şi pe Sila la Bercia, care sosind acolo s’au dus la sinagoga Iudeilor.\G1 Dar după ce au luat chezăşie de la Iason şi de la ceilalţi, le-au dat drumul.SFŞi au turburat norodul şi pe mai marii oraşului care ascultau acestea.EŞi Iason i-a primit. Toţi aceştia lucrează împotriva rânduielilor Cezarului, zicând că un altul este împărat, anume Iisus.(DIDar negăsindu-i, au târît pe Iason şi pe câţiva fraţi la mai marii oraşului, strigând: Aceşti oameni care au întors lumea pe dos au ajuns şi aici.C#Deci Iudeii care nu crezuseră, umplându-se de pizmă, au luat cu ei pe câţiva oameni răi, din pleava târgului, au adunat gloate şi au ridicat oraşul în picioare. Apoi, năvălind în casa lui Iason. căutau pe apostoli să-i scoată afară înaintea gloatei.BB}Şi unii dintre ei s’au înduplecat şi au trecut de partea lui Pavel şi a lui Sila, tot aşa, mare mulţime de Elini, temători de Dumnezeu şi nu puţine dintre femeile de frunte.&AEDovedindu-le şi arătându-le că Christos trebuia să pătimească şi să învieze din morţi şi că: acest Iisus pe care vi-l vestesc eu este Christos.k@ODupă cum îi era obiceiul, Pavel a intrat la ei şi în trei Sâmbete le-a grăit din Scripturi.s? aDupă ce au trecut prin Amfipoli si prin Apolonia, au sosit la Tesalonic, unde era o sinagogă a Iudeilor.}>s(Atunci ei ieşind din închisoare s’au dus în casa Lidiei, au văzut pe fraţi,’i-au mângâiat şi au plecat.a=;'Deci au venit şi i-au îmbunat şi scoţândn-i afară i-au rugat să plece din oraş.q<[&Lictorii au spus pretorilor aceste vorbe. Şi auzind că sunt cetăţeni romani, pretorii s’au temut.;%Dar Pavel a rostit către lictori: După ce, fără judecată, ne-au bătut în piaţă, pe noi care suntem cetăţeni romani, şi ne-au băgat în închisoare, acum ne scot afară pe ascuns? Nu aşa! Ci să vină ei înşişi să ne scoată afară.":=$Iar temnicerul a spus cuvintele acestea către Pavel, că: pretorii au trimis vorbă să fiţi lăsaţi liberi. Acum dar ieşiţi şi mergeţi în pace.x9i#Când s’a făcut ziuă, judecătorii au trimis pe lictori să spună temnicerului: Dă drumul acelor oameni.{8o"Apoi ducându-i în casă, a pus masa şi s’a veselit cu toţii din casă că a ajuns să creadă în Dumnezeu.7!Atunci el luându-i la sine, în-tr’acel ceas al nopţii, a spălat rănile lor şi s’a botezat el şi toţi ai lui, numaidecât.R6 Şi i-au predicat lui cuvântul Domnului şi tuturor celor din casa lui.W5'Ci ei au răspuns: Crede în Domnul Iisns şi te vei mântui, tu şi casa ta. 4 Şi scoţându-i afară, după ce pe ceilalţi i-a zăvorit la loc. le-a zis: Domnilor, ce trebue să fac ca să mă mântuesc?u3cIar el cerând lumină s’a repezit înăuntru şi tremurând a căzut înaintea lui Pavel şi a lui Sila;n2UDar Pavel a strigat cu glas puternic şi a zis: Să nu-ţi faci nici un rău, că toţi suntem aici.%1CAtunci deşteptându-se temnicerul şi văzând deschise uşile închisorii, a tras sabia, gata să-şi ia viaţa, căci credea că cei închişi au fugit.D0Şi deodată s’a făcut cutremur mare de pământ, aşa că s’au zguduit temeliile temniţei şi într’o clipă s’au deschis toate uşile şi legăturile tuturor s’au dezlegat. /Ci, către miezul nopţii, Pavel şi Sila se rugau şi cântau cântece de laudă lui Dumnezeu; iar cei închişi ascultau la ei.x.iAcesta primind o asemenea poruncă i-a băgat în fundul temniţei şi picioarele lor le-a strâns în butuci.-Şi după ce le-au dat multe lovituri i-au aruncat în închisoare, poruncind temnicerului să-i păzească cu bună pază.,}Şi s’a sculat şi gloata împotriva lor. Atunci pretorii le-au rupt veşmintele şi au poruncit să-i bată cu vergi.n+UEi ne învaţă obiceiuri care nouă, ca Romani, nu ne este iertat să le primim, nici să le facem.d*AI-au adus la pretori şi au zis: Aceşti oameni, care sunt Iudei, turbură oraşul nostru;,)QCând au văzut stăpânii roabei că s’a dus nădejdea câştigului lor, au pus mâna pe Pavel şi pe Sila şi i-au târit în ţâre, înaintea dregătorilor.N(Aceasta a făcut-o mai multe zile. Ci Pavel mâniindu-se, s’a întors şi i-a zis duhului: În numele lui Iisus Christos, îţi poruncesc să ieşi afară din ea. Şi în aceeaşi oră a ieşit.2']Şi ea ţinându-se după Pavel şi după noi striga şi zicea: Aceşti oameni sunt slujitori ai Dumnezeului celui prea înalt, care vă vestesc vouă calea mântuirii.5&cDar odată, pe când ne duceam noi la locul de rugăciune, ne a întâmpinat o roabă, care avea un duh pitonicesc şi care, ghicind, aducea mult câştig stăpânilor ei.>%uIar după ce s’a botezat şi ea şi casa ei, ne-a rugat şi ne-a zis: De m’aţi socotit că sunt credincioasă Domnului, intraţi şi staţi în casa mea. Şi ne-a înduplecat.Z$-Ci o femeie temătoare de Dumnezeu, cu numele Lidia, neguţătoreasă de porfiră, de fel din oraşul Tiatira, asculta şi ea. Iar Dumnezeu a deschis inima ei ca să ia aminte la cele grăite de către Pavel.*#M Sâmbătă, am ieşit afară din poarta cetăţii, la un râu unde bănuiam că este loc de rugăciune, şi stând jos vorbeam cu femeile care se strânseseră."% Şi de acolo, la colonia romană Filipi, care este primul oraş al acestei părţi a Macedoniei. Iar în acest oraş am rămas câteva zile.a!; Plecând cu corabia de la Troia, am mers drept la Samotracia. iar a doua zi la Neapoli,0 Y Când a văzut el această vedenie, am căutat numaidecât să ne facem drum în Macedonia, înţelegând bine că Dumnezeu ne chiamă să predicăm acolo evanghelia. 2~~}$||| {{zKyy.xwwlvvquuGtt>ssrbqqppoJn|mmbllWkjjWiih.gefffedd6ccba``J_^^^^G]]=\[[v[ZZ+YXXWW'VV UTTSSaRRQQ*PPVOOVNN==)<;::-9\88U77566544j332]110=/..--T,w,+(*m)):(o(*'&&&%z$$#Z"""0! caj=zO1zG4lE(W 7 p R a p"022F]Când am intrat în Roma, sutaşul a dat pe cei legaţi în primire voevodului oastei, iar lui Pavel i-au îngăduit să locuiască singur, cu ostaşul care îl păzea.MEAuzind despre noi, fraţii de acolo au venit întru întâmpinarea noastră până la Forul lui Apiu şi la Trei Taverne. Iar Pavel, văzându-i, a mulţumit lui Dumnezeu şi s’a îmbărbătat.qD[Acolo am găsit fraţi care ne-au rugat să rămânem la ei o săptămână. Şi aşa am venit la Roma. C  De acolo, pe înconjur, am sosit la Regium. O zi în urmă, a început un vânt de miază-zi şi a doua zi am ajuns la Puteoli.6Bg Ajungând la Siracuza, am zăbovit trei zile.A% După trei luni, am purces cu o corabie din Alexandria, care iernase în ostrov şi care avea icoana fraţilor Dioscuri (Castor şi Pollux). @  Şi aceştia ne-au cinstit cu multe daruri şi când a fost să plecăm cu corabia ne-au pus la îndemână cele ce ne trebuiau.p?Y După această vindecare, şi ceilalţi din ostrov, care aveau slăbiciuni, veneau şi se tămăduiau.U>#Şi s’a întâmplat că tatăl lui Publius zăcea în pat, bântuit de friguri şi de urdinare cu sânge. Ci Pavel, intrând la el şi rugându-se, şi-a pus mâinile peste el şi l-a făcut sănătos.=/Împrejurul acelui loc avea ţarine un anume Publius, fruntaşul ostrovului. Acesta ne-a primit la el şi ne-a găzduit, prieteneşte, trei zile.z<mDar ei se aşteptau că el va să se umfle, ori să cadă mort, dintr’o dată. Ci după ce au aşteptat multă vreme şi au văzut că nu i se întâmplă nimic bătător la ochi, şi-au schimbat cugetele şi ziceau de el că este un zeu.N;Însă Pavel scuturând jivina în foc, n’a pătimit nici un rău.l:QCând barbarii văzură jivina spânzurată de mâna lui, ziseră unii către alţii: Negreşit că acest om este un ucigaş pe care dreptatea lui Dumnezeu nu l-a îngăduit să mai trăiască, măcar că din valuri a scăpat.9Ci Pavel strângând grămadă de găteje şi punându-le pe foc, o năpârcă a ieşit de căldură şi s’a agăţat de mâna lui.18[Iar locuitorii din ostrov ne arătară osebită dragoste de oameni, căci aprinzând foc ne luară pe toţi la ei, din pricina ploii care era şi din pricina frigului.M7 După ce am scăpat, aflarăm atunci că ostrovul se numeşte Malta.6w,Iar ceilalţi, care pe scânduri, care pe câte ceva de la corabie. Şi astfel au ajuns cu toţii să scape la uscat.B5}+Sutaşul însă, voind să ferească pe Pavel, i-a oprit de la gândul lor şi a poruncit ca aceia care ştiau să înnoate să se arunce în mare şi să iasă la ţărm, cei dintâi,a4;*Ci ostaşii sfătuiră să omoare pe cei legaţi, ca să nu scape vre-unul, înnotând.63e)Dar au nimerit într’un crac de nisip şi au înţepenit corabia, aşa incât piscul înfigându-se stătea neclintit, iar partea dinapoi se sfărâma de urgia valurilor.L2(Atunci au deznodat ancorele şi le-au lăsat în mare; în acelaşi timp au slăbit legăturile cârmelor. Apoi au ridicat vetrila din frunte, în bătaia vântului, şi au ţinut către ţărm.B1}'Când s’a făcut ziuă, ei n’au cunoscut pământul, ci vedeau un sân de mare, având ţărm de nisip. Şi au hotărît să scoată corabia într’acolo de le va fi cu putinţă.R0&După ce s’au săturat, au uşurat corabia, aruncând grâul în mare.U/#%Şi erau în corabie, de toţi, două sute şaptezeci şi şase de suflete.B.$Atunci toţi prinzând inimă au luat şi ei de mâncare.-#Şi grăind acestea şi luând pâine, a mulţumit lui Dumnezeu înaintea tuturor, a frânt şi a început să mănânce.,3"Pentru aceea, vă rog luaţi de mâncaţi, căci aceasta este spre scăparea voastră. Că nici unuia din voi un fir de păr din cap nu-i va pieri.Q+!Ci, până să se facă ziuă, Pavel i-a rugat pe toţi să ia să mănânce, zicân-du-le: Sunt azi paisprezece zile de când stăruiţi în aşteptare şi în nemâncare, fără să gustaţi nimic.L* Atunci ostaşii tăiară funiile luntrii şi o lăsară să cadă.v)ePavel a spus sutaşului şi ostaşilor: Dacă aceştia nu rămân în corabie, voi nu puteţi să scăpaţi.(!Dar corăbierii căutau să fugă din corabie şi au scoborît luntrea în mare sub cuvânt că vor să întindă şi ancorele de la pisc.3'_Deci, temându-se ca nu cumva să cădem în loc stâncos, au aruncat patru ancore, de la partea din urmă a corăbiei şi au aşteptat cu nerăbdare să se facă ziuă.$&AAtunci, lăsând măsura în jos, găsiră douăzeci de stânjeni şi, trecând puţin mai departe, măsurară din nou şi găsiră cinsprezece stânjeni.M%Întru a paisprezecea noapte de când vântul ne purta încoace şi încolo pe Adriatica pe la miezul nopţii, corăbierii îşi dădură cu bănuiala că un pământ oarecare este în apropiere.-$UCi trebue să dăm de vre-un ostrov.#{De aceea, bărbaţilor, fiţi cu inimă bună, căci am încredere în Dumnezeu că aşa va fi după cum mi s’a spus."5Şi mi-a zis: Nu te teme, Pavele. Tu trebue să stai înaintea Cezarului şi iată: Dumnezeu ţi-a dăruit pe toţi cei ce sunt în corabie cu tine.w!gCăci, astă noapte, un înger al Dumnezeului al cărui sunt eu şi căruia îi slujesc a stat înaintea mea,| qDar acum vă îndemn să fiţi cu inimă bună, căci nici un suflet dintre voi nu va pieri, fără numai corabia.}Apoi, de multă vreme, nimeni nu mâncase. Atunci Pavel stând în mijlocul lor le-a grăit: Trebuia, o bărbaţilor, să ascultaţi de vorba mea şi să nu plecaţi din Creta; şi n’aţi fi îndurat nici primejdia aceasta, nici această pagubă.7Mai multe zile, nici soarele nici stelele nu se arătară, iar furtuna bântuia fără scădere; drept aceea, orice nădejde de scăpare ni se luase.H Iar a treia zi, cu mâinile lor, aruncară uneltele corăbiei.s_Şi pentru că vijelia ne împresura cu străşnicie, în ziua următoare au lepădat povara din corabie.;oApoi, după ce au ridicat-o, au pus mâna pe odgoane şi au încins corabia pe dedesubt. Iar de frică să nu dea peste Sirte, au lăsat pânzele jos şi vântul îi ducea aşa.iKPe când treceam pe sub un ostrov mic anume Clauda, am izbutit cu greutate să prindem luntrea.~uŞi smulgând corabia, iar corabia neputând să stea împotriva vântului, ne-am lăsat să fim duşi în voia lui.q[Însă nu după multă vreme s’a năpustit pe ostrov un vânt viforos, care se numeşte Evrachilonul.5c Când a început să sufle un vânt de miază-zi au crezut că sunt stăpâni pe punerea lor la cale, au ridicat ancora şi au vâslit cât mai aproape de ţărmul Cretei.wg Limanul nefiind bun de iernat, cei inai mulţi dintre ei au dat sfatul să plecăm de acolo şi dacă s’ar putea să ajungem şi să iernăm la Fenix, un liman din Creta, aşezat spre miază-zi şi apus şi spre miază-noapte şi apus.ve Dar sutaşul se încredea mai mult în cârmaci şi în căpitanul corăbiei decât în cele spuse de Pavel.M Şi le zicea: Bărbaţilor, văd că mergerea pe apă va să fie cu silinţe peste fire şi cu multă pagubă, nu numai pentru încărcătură şi pentru corabie, dar şi pentru vieţile noastre.  Se scursese multă vreme şi călătoria era acum primejdioasă, fiindcă trecuse şi postul (de Iom-Kippor). Pavel îi îndemna.Şi cu multă greutate, mergând noi pe lângă ea, am sosit într’un loc numit Bune-Limanuri, de care este aproape oraşul Lasea.%CMulte zile am plutit cu încetineală şi am ajuns de abia în dreptul Cnidului şi fiindcă vântul nu ne slăbea am intrat sub Creta, pe lângă Salmone.eCAcolo sutaşul a găsit o corabie din Alexandria îu drum spre Italia şi ne-a suit în ea.Z-Apoi am străbătut marea Ciliciei şi a Pamfiliei. şi am sosit la Mira Liciei._7Pornind de acolo, am plutit pe lângă Cipru, pentru că vânturile erau împotrivă.1 [A doua zi, ani ajuns în Sidon Iuliu purtându-se faţă de Pavel cu iubire de oameni, i-a dat voie să se ducă la prieteni şi să primească purtarea lor de grijă.. UAm intrat într’o corabie de la Adramit, care avea să treacă prin locurile de pe coasta Asiei, şi am purces; iar cu noi era Aristarh, Macedonean din Tesalonic.2  _Când a fost hotărît să plecăm pe apă în Italia, au dat în primire pe Pavel şi pe alţi câţiva întemniţaţi unui sutaş cu numele Iuliu, din Cohorta Augusta. { Apoi Agripa a zis către Festus: Acest om putea să fie lăsat liber, dacă n’ar fi cerut să fie judecat de Cezarul. yŞi depărtându-se vorbeau unii cu alţii şi ziceau: Omul acesta nu face nimic vrednic de moarte sau de închisoare.eCCi craiul s’a sculat şi procuratorul şi Berenice şi cei care şedeau împreună cu ei.H Iar Pavel: Ori cu puţin, ori cu mult, eu m’aş ruga lui Dumnezeu ca nu numai tu, ci şi toţi care mă ascultaţi astăzi să fiţi astfel cum sunt şi eu. afară doar de aceste lanţuri.kOAtunci Agripa rosteşte către Pavel: Cu puţin de nu mă îndupleci să mă fac şi eu creştin!A}Crezi tu, craiule Agripo, în prooroci? Ştiu că crezi.FCraiul ştie despre acestea şi în faţa lui vorbesc fără sfială, fiind încredinţat că nimic nu i-a rămas ascuns, pentru că aceste lucruri nu s’au întâmplat într’un ungher.Dar Pavel: Nu sunt nebun, prea puternice Festus, – zice el, – ci grăiesc cuvintele adevărului şi ale înţelepciunii.#?Şi grăind acestea Pavel întru apărarea sa, Festus a rostit cu glas puternic: Pavele, eşti nebun! Învăţătura ta cea multă te duce la sminteală.6eCă adică Christos va trebui să pătimească şi să fie cel dintâi din învierea morţilor şi să propovăduiască lumina deopotrivă poporului Israil şi păgânilor.SÎnsă dobândind ajutorul cel de la Dumnezeu, stau până în ziua aceasta şi mărturisesc, şi la mic şi la mare, fără să spun nimic decât ceea ce şi prorocii şi Moise au spus că va să fie:s_Pentru acestea, Iudeii au pus mâna pe mine, pc când eram în templu, şi au încercat să înă omoare.X~)Ci mai întâi celor din Damasc şi din Ierusalim, apoi în tot ţinutul Iudeii, apoi păgânilor le-am vestit să se pocăiască şi să se întoarcă la Dumnezeu, făcând lucruri vrednice de pocăinţă.U}#Drept aceea, mărite Agripo, n’am fost neascultător cereştii arătări,f|ECa să le deschizi ochii, să se întoarcă de la întuneric la lumină şi de la stăpânirea lui Satan la Dumnezeu, şi prin credinţa întru mine să primească iertarea păcatelor şi parte cu cei ce s’au sfinţit.X{)Te-am scos pe tine din acest popor şi dintre neamurile către care te trimit,NzDar scoală-te şi stai în picioare. Căci spre aceasta m’am arătat ţie, ca sa te rânduesc slujitor şi martor, atât celor ce ai văzut, cât şi celor pentru care va fi să mă arăt ţie.ry]Ci eu am grăit: Cine eşti tu, Doamne? Iar Domnul a răspuns: Eu sunt Iisus pe care tu îl prigoneşti.NxAtunci noi am căzut cu toţii la pământ, iar eu am auzit un glas care-mi zicea în limba evreiască: Saule, Saule, de ce mă prigoneşti? Greu îţi este să loveşti în ţepuşă cu piciorul.Nw Am văzut, o mărite Doamne, la amiază, în calea mea, o lumină din cer mai puternică decât slava soarelui şi care m’a învăluit în strălucirea ei, ca şi pe cei ce călătoreau cu mine.vve În vremea acestora, ducându-mă la Damasc, cu întărire şi cu o mână de oameni din partea arhiereilor,7ug Îl pedepseam adesea prin toate sinagogcle şi-i sileam să hulească şi, înverşunat peste măsură împotriva lor, îi urmăream până şi prin cetăţile de dinafară.Lt Ceea ce am şi făcut în Ierusalim, căci pe mulţi sfinţi i-am închis în temniţe cu puterea pe care o luasem de la arhierei. Iar când erau daţi la moarte întăream şi eu cu glasul meu.|sq Eu unul am gândit, în mintea mea, că faţă cu numele lui Iisus Nazarineanul trebue să fac tot ce e protivnic,Vr%De ce se socoteşte de voi de necrezut că Dumnezeu înviază pe cei morţi?Hq Şi la care cele douăsprezece seminţii ale noastre, slujind lui Dumnezeu fără încetare, zi şi noapte, nădăjduesc să ajungă. Pentru nădejdea aceasta, Doamne, sunt pârît de Iudei!zpmŞi acum stau să fiu judecat pentru nădejdea în făgăduinţa de Dumnezeu făcută către părinţii noştri,o+Dacă vor să spună adevărul ei ştiu despre mine, de mult, că am trăit ca Fariseu, adică după eresul cel mai straşnic al legii noastre.nAstfel, vieţuirea mea, de tânăr, cum a fost ea de la început în poporul meu şi în Ierusalim, o ştiu toţi Iudeii.m!Mai ales pentru că tu cunoşti toate obiceiurile şi neînţelegerile dintre Iudei. Drept aceea te rog să mă asculţi cu îngăduială.l}Mă socotesc fericit, o mărite Agripo, că astăzi, înaintea ta, pot să mă apăr de toate câte mă pârăsc Iudeii.k 'Agripa a rostit către Pavel: Îţi este îngăduit să vorbeşti pentru tine. Atunci Pavel, întinzând mâna, a vorbit întru apărarea sa:hjICăci mi se pare nerozie să trimit un om legat şi să nu arăt şi cuvintele împotriva lui.LiDar ceva temeinic să scriu Stăpânului despre el, nu am. De aceea l-am adus înaintea voastră şi mai cu seamă înaintea ta, mărite Agripo, ca, după ce va fi cercetat, să am ce să scriu.#h?Eu am înţeles că n’a făptuit nimic vrednic de moarte, totuşi fiindcă el singur a cerut să fie judecat de împăratul, am hotărît să-l trimit.sg_Apoi Festus grăieşte: Agripo Doamne şi voi toţi care sunteţi cu noi de faţă, vedeţi pe acela pentru care toată mulţimea Iudeilor a stăruit la mine, şi în Ierusalim şi aici, strigând că nu i se cade să mai trăiască.]f3A doua zi Agripa şi Berenice au sosit cu mult alai şi au intrat în locul de ascultare împreună cu tribunii şi cu bărbaţii cei mai de frunte ai oraşului; iar Festus a dat poruncă şi l-au adus pe Pavel.veeAtunci Agripa către Festus: Aş vrea să aud şi eu pe acest om. – Îl vei auzi mâine, – rosteşte el.*dMDar Pavel a spus că cere să fie pus deoparte, ca să fie cercetat de împăratul. Deci am dat poruncă să-l păzească, până ce îl voi trimite la Cezarul.#c?Eu, fiind la strâmtoare cu cercetarea acestei pricini, l-am întrebat dacă nu voieşte să meargă la Ierusalim şi acolo să se judece pentru acestea. b Ci aveau cu el nişte neînţelegeri pentru a lor credinţă şi pentru un Iisus mort, de care însă Pavel zicea că este viu.awDar pârişii care s’au ridicat împotriva lui nu i-au adus nici o învinuire dintre cele rele, precum bănuiam eu,`Atunci ei au venit aici. Eu, fără nici o amânare, a doua zi, am stat în tribunal şi am poruncit să-l aducă pe bărbat.F_Eu însă le-am răspuns că Romanii n’au obiceiul să osândească un om, până când învinuitul n’are în faţă pe pârişii lui şi nu i se dă răgaz să se apere de învinuire. ^În privinţa căruia, când am fost în Ierusalim, mi s’au jeluit arhiereii şi bătrânii Iudeilor şi au cerut osândirea lui.1][Şi pentru că au rămas acolo mai multe zile, Festus în faţa craiului a deschis vorba despre Pavel şi a zis: Este aici un bărbat, lăsat de Felix în închisoare,\w După ce au trecut câteva zile, craiul Agripa şi Berenice au sosit în Cezareia, ca să ureze lui Festus bun venit,[} Atunci Festus, luând cuvânt cu sfetnicii lui, a răspuns: Ai cerut să fii judecat de Cezarul, la Cezarul te vei duce.~Zu Dacă am stricat şi am făptuit ceva vrednic de moarte, nu mă dau în lături de la moarte; dacă însă nu se alege nimic din cele ce ei îmi pun în sarcină, nimeni n’are dreptul să mă dea în mâna lor. Cer să fiu judecat de Cezarul.$YA Dar Pavel a grăit: Stau înaintea tribunalului Cezarului; aici se cuvine să fiu judecat. Iudeilor nu le-am stricat nimic, precum prea bine ştii şi tu.2X] Festus, voind să-i mulţumească pe Iudei, a răspuns lui Pavel, şi a zis: Vrei să mergi la Ierusalim şi acolo să te judeci, înaintea mea, asupra acestor lucruri? WIar Pavel se apăra zicând: N’am greşit cu nimic, nici faţă de legea Iudeilor, nici faţă de templu, nici faţă de Cezarul./VWCi venind Pavel, Iudeii pogorîţi din Ierusalim l-au înconjurat şi împotriva lui au adus multe şi grele învinuiri, pe care însă nu puteau să le dovedească.$UADupă ce-a rămas la ei nu mai mult ca opt ori zece zile, a pogorît în Cezareia, iar a doua zi, şezând în tribunal, a poruncit să-l aducă pe Pavel.TDeci, a zis el, să vie împreună cu mine cei ce au cădere dintre voi, şi dacă acest om a făcut vre-o fărădelege, să-l pârască.sS_Dar Festus a răspuns că Pavel e bine păzit în Cezareia, apoi că el însuşi va pleca degrabă acolo. RŞi i-au cerut ca un hatâr să-l trimită pe Pavel la Ierusalim, în vreme ce ei pregăteau cursa lor, ca să-l omoare în cale.QAtunci arhiereii şi fruntaşii Iudeilor i s’au înfăţişat cu pâra lor împotriva lui Pavel şi s’au rugat de el,mP UIar Festus, după ce a păşit în ţinutul său, la trei zile s’a suit din Cezareia la Ierusalim.)OKDar când s’au împlinit doi ani, în locul lui Felix a urmat Porcius Festus. Şi voind să le fie Iudeilor pe plaoc, Felix a lăsat pe Pavel la închisoare.N%În acelaşi timp, el nădăjduia că i se vor da bani de către Pavel; de aceea mai adesea trimiţând să-l cheme stătea cu el de vorbă.6MeCi vorbind el de dreptate şi de înfrânare şi de judecata viitoare, Felix s’a înfricoşat şi a răspuns: De acum, te du. Şi când voi afla prilej, iar te voi chema.8LiDupă câteva zile, Felix venind cu Drusila, femeia lui, care era din nemul Iudeilor, a trimis să cheme pe Pavel şi l-a ascultat despre credinţa cea întru Christos Iisus. K9Apoi a poruncit sutaşului să ţie pe Pavel sub pază, dar să-i lase tihnă şi să nu oprească pe nimeni dintre ai lui ca să vie să-l slujască.-JSDar Felix, care cunoştea destul de bine ce este această învăţătură, i-a amânat zicând: Când va veni tribunul Lisias voi hotărî asupra pricinii voastre.&IEDecât doar pentru acest singur cuvânt pe care l-am strigat stând între ei: Din pricina învierii morţilor sunt eu azi în judecată înaintea voastră.kHOSau chiar aceştia să spună ce strâmbătate mi-au găsit, când am stat înaintea sinedriului,sG_Aceia trebuiau să fie de faţă înaintea ta şi să mă învinuiască, dacă aveau ceva împotriva mea.FCu acest prilej, câţiva Iudei din Asia m’au găsit – curăţit – în templu, dar nu cu gloată, nici cu gâlceava.ZE-Iar după mulţi ani, am venit ca să aduc neamului meu milostenii şi prinoase.rD]Drept aceea, mă şi străduesc să am, faţă de Dumnezeu şi de oameni, un cuget pururea fără vină. C Având nădejde în Dumnezeu, precum şi aceştia înşişi o aşteaptă că va să fie învierea drepţilor şi a nedrepţilor.BB}Aceasta, însă, îţi mărturisesc: că aşa slujesc Dumnezeului părinţilor mei, după învăţătura pe care ei o numesc eres, şi cred toate cele scrise în lege şi în prooroci,KA Nici nu pot să-ţi dovedească cele ce spun acum împotriva mea. @ Şi nu m’au găsit nici în templu, pricindu-mă cu cineva sau făcând răscoală în norod, nici în sinagogi, nici în cetate.?  Tu poţi să afli lesne că nu sunt mai mult decât douăsprezece zile, de când m’am suit în Ierusalim ca să mă închin.?>w Atunci procuratorul făcându-i semn să vorbească, Pavel a răspuns: Fiindcă ştiu că de mulţi ani eşti judecător acestui neam, bucuros sunt să vorbesc întru apărarea mea.I=  Iar Iudeii împreună adevereau, zicând că acestea sunt aşa.-<SŞi a poruncit ca pârîşii lui să vie înaintea ta. De la el putea-vei, cercetând tu însuţi, să cunoşti amănunţit toate învinuirile pe care i le aducem.W;'Ci venind tribunul Lisias, l-a smuls cu multă silnicie din mâinile noastre,:{Şi a încercat să pângărească şi templul, dar am pus mâna pe el şi am voit să-l judecăm după legea noastră.9Pe omul acesta l-am dovedit ciumă şi urzitor de răzvrătiri printre toţi Iudeu de pe lume. El este căpetenia eresului Nazareilor;r8]Dar ca să nu te ostenesc prea mult, te rog să ne asculţi, întru a ta bunătate, în puţine cuvinte._77Prea puternice Felix, prin tine ne bucurăm de multă pace şi prin puterea ta de grijă îmbunătăţiri s’au făcut acestui neam. Aceasta o mărturisim cu deplină mulţumită, în tot timpul şi pretutindeni.[6/Iar după ce l-au chemat pe Pavel, Terţul a început să-l învinuiască astfel:15 ]După cinci zile, a venit arhiereul Anania cu câţiva dintre bătrâni şi cu un ritor anume Terţul şi au arătat procuratorului plângerea lor împotriva lui Pavel.4#Voi sta să te ascult, a zis el, când şi pârîşii tăi vor fi aici. Apoi a poruncit să fie pus sub pază, în pretoriul lui Irod.r3]"Procuratorul, după ce a citit, a întrebat din care ţinut este Pavel şi aflând că este din Cilicia:q2[!Călăreţii intrând În Cezareia şi dând procuratorului scrisoarea i-au înfăţişat şi pe Pavel.\11 A doua zi, lăsând pe călăreţi să se ducă cu el, s’au întors la tabără.i0KDeci ostaşii l-au luat pe Pavel, precum li s’a poruncit, şi l-au dus noaptea la Antipatris.C/Când mi s’a destăinuit, însă, că din ei vor să întindă o cursă acestui om, l-am trimis la tine şi le-am dat de ştire şi pârîşilor să-şi spună cuvântul înaintea ta. .Şi am găsit că e pârît pentru întrebări din legea lor, dar fără să aibă vre-o vină vrednică de moarte sau de lanţuri.c-?Şi vrând să ştiu pricina pentru care îl asupreau l-am dus înaintea sinedriului lor.,5Pe omul acesta l-au fost prins Iudeii şi erau să-l omoare; ci eu m’am dus peste ei cu oaste şi l-am scăpat, aflând că este cetăţean roman.P+Claudiu Lisias, prea puternicului procurator Felix, multă sănătate!7*iApoi a scris o scrisoare având acest cuprins:)Şi dobitoace de povară să aibă la îndemână, ca să-l pună pe Pavel şi să-l ducă teafăr la Felix Procuratorul.g(GApoi, chemând la sine pe doi dintre şutaşi, le-a zis: Ţineţi gata, de la ceasul al treilea din noapte, două sute de ostaşi, şaptezeci de călăreţi şi două sute de suliţaşi, ca să meargă până la Cezareia.u'cTribunul a trimis acasă pe băiat poruncindu-i: Nimănui să nu spui că mi-ai destăinuit aceste lucruri. &Dar tu să nu te încrezi în ei. Căci dintre ei îl pândesc mai mulţi de patruzeci de inşi, care s’au legat pe ei înşişi cu blestem, nici să mănânce, nici să bea, până când nu-l vor răpune. Şi acum ei sunt gata, aşteptând făgăduiala ta.6%eAtunci el a grăit: Iudeii s’au înţeles să te roage ca mâine să-l pogori pe Pavel la sinedriu, ca şi cum le-ar fi gândul să cerceteze mai amănunţit pricina lui.l$QTribunul luându-l de mână, s’a dus cu el deoparte şi l-a întrebat: Ce lucru ai să-mi spui?.#USutaşul l-a luat, l-a dus la tribun şi a vorbit: Pavel cel închis m’a chemat şi m’a rugat să aduc pe băiatul acesta la tine, având să-ţi spună oarece."wAtunci Pavel a chemat pe unul din şutaşi şi i-a zis: Du pe băiatul acesta la tribun, căci are ceva să-i spună.!Dar fiul surorii lui Pavel, auzind de această uneltire, s’a înfăţişat, a pătruns în cazarmă şi a vestit pe Pavel.p YAcum dar, voi împreună cu sinedriul daţi de ştire tribunului să-l aducă la voi, jos, ca şi cum aţi avea de gând mai cu deamăruntul să-l cercetaţi. Iar noi, mai înainte ca el să se apropie, gata suntem să-l răpunem.+OCare, ducându-se la arhierei şi la bătrâni, le-au spus: Ne-am legat pe noi înşine cu blestem să nu punem nimic în gură, până ce nu-l omorîm pe Pavel.X) Şi cei ce făcuseră între ei acest jurământ erau mai mulţi de patruzeci,5 Când s’a ivit ziua, Iudeii au făcut o tovărăşie şi s’au legat cu blestem să nu mănânce, nici să bea, până ce nu vor omorî pe Pavel.D Ci în noaptea următoare a stat Domnul lângă el şi i-a zis: Fii cu inimă, Pavele! Căci precum ai mărturisit despre mine la Ierusalim, astfel trebue să mărturiseşti şi la Roma.M Deci născându-se inare dezbinare şi temându-se tribunul ca Pavel să nu fie sfâşiat de ei, a poruncit ostaşilor să se pogoare, să-l smulgă din mijlocul lor şi să-l ducă în cazarmă.V% Atunci s’a făcut mare strigăt şi sculându-se unii cărturari din partea Fariseilor ţineau piept şi ziceau: Nici un rău nu aflăm în acest om. Căci – dacă i-a vorbit lui un duh sau un înger?xiCă Saducheii zic cum că nu este înviere, nici înger, nici duh, iar Fariseii le mărturisesc pe amândouă.|qCând a grăit aceasta, între Faririsei şi Saduchei s’a iscat neînţelegere şi mulţimea lor s’a dezbinat.iKDar Pavel ştiind bine că sunt o parte Saduchei şi cealaltă Farisei, a strigat în sinedriu: Bărbaţilor şi fraţilor! Eu sunt Fariseu, fecior de Farisei. Pentru nădejdea şi învierea morţilor sunt eu în judecată. Pavel răspunse: Fraţilor, nu ştiam că este arhiereu; căci este scris: Pe mai marele poporului tău să nu-l vorbeşti de rău.^5Cei ce stăteau lângă el ziseră: Pe arhiereul lui Dumnezeu îl faci tu de ocară?$AAtunci Pavel a rostit către el: Te va bate Dumnezeu, perete văruit! Că tu şezi să mă judeci după lege şi porunceşti să mă bată fără de lege!]3Ci arhiereul Anania a poruncit celor ce şedeau lângă el să-l bată peste gură.4 cIar Pavel privind sinedriul în faţă, a cuvântat: Bărbaţilor şi fraţilor, eu mi-am dus viaţa mea, înaintea Domnului, până la această zi, cu deplin cuget curat.I A doua zi, voind să ştie temeiul pentru ce era pârît de Iudei, l-a dezlegat şi a poruncit să se adune arhiereii şi tot sinedriul. Apoi, aducându-l jos pe Pavel, l-a pus înaintea lor.3_Deci cei ce erau gata să-l ia la cercetare s’au dat la o parte numaidecât, iar tribunul, care pusese să-l lege, s’a temut când a aflat că este cetăţean roman.#Tribunul a răspuns: Eu am dobândit această cetăţenie cu multă cheltuială. Pavel a întâmpinat: Eu însă m’am născut cetăţean.veAtunci venind la el tribunul a întrebat: Spune-mi, tu eşti cetăţean roman? Pavel a zis: De bună seamă! Auzind aşa sutaşul, s’a dus la tribun şi vestindu-l i-a zis: Ce ai de gând să faci? Că omul acesta este cetăţean roman.7 gDar când l-au întins la trăgătoare, Pavel a zis către sutaşul care era de faţă: Vă este oare iertat să bateţi un om care este cetăţean roman şi este nejudecat?. UAtunci tribunul a poruncit să-l bage pe Pavel în cazarmă, spunând să-l ia la cercetare, cu biciul, ca să afle pentru care cuvânt strigau aşa împotriva lui.r ]Şi au început să răcnească, să-şi smulgă hainele de pe ei şi să arunce cu pulbere în văzduh.. UŞi l-au ascultat până la acest cuvânt. Aici, au ridicat glasul şi au strigat: Luaţi-l de pe pământ pe unul ca acesta! Căci nu i se cade să mai trăiască._7Ci el zis-a către mine: Mergi, că eu te voi trimite afară, departe între neamuri.!;Iar când au vărsat sângele lui Ştefan, martorul tău, am fost şi eu de faţă şi găseam bună fapta lor şi păzeam veşmintele ucigaşilor lui.Iar eu am zis: Doamne, ei singuri ştiu că eu eram cel ce aduceam la închisoare şi băteam, prin sinagoge, pe credincioşii tăi,Şi l-am văzut pe Domnul care-mi zicea: Grăbeşte-te şi ieşi curând din Ierusalim pentru că nu vor primi mărturia ta despre mine.ucCând m’am întors la Ierusalim şi mă rugam în templu, mi s’a întâmplat o răpire de mine însumi.~uŞi acum, ce mai aştepţi? Scoală-te, primeşte botezul şi spală-te de păcatele tale, chemând numele Domnului.c?Căci martor vei fi lui, în faţa tuturor oamenilor, despre cele ce ai văzut şi auzit.)KApoi a zis: Dumnezeul părinţilor noştri te-a ales de mai înainte pe tine ca să cunoşti voia lui şi să vezi pe Cel Drept şi să auzi glas din gura lui;(I Venind la mine şi stând alăturea, mi-a zis: Frate Saule, primeşte-ţi iar vederile. Iar eu, în aceeaşi clipă, am ridicat ochii spre el şi l-am văzut.y Atunci unul, Anania, bărbat cucernic, după lege şi astfel socotit de către toţi Iudeii sălăşluiţi în Damasc,~ Şi fiincă nu mai vedeam nimic, din pricina strălucirii acelei lumini, am venit în Damasc dus de mână de către cei ce erau cu mine.G} Ci eu am întrebat: Doamne, ce să fac? Iar Domnul a rostit către mine: Scoală-te şi du-te în Damasc şi acolo ţi se va spune despre toate câte rânduite sunt pentru tine să le faci.n|U Cei ce erau cu mine au văzut într’adevăr lumina, dar n’au auzit vocea celui care îmi vorbea.|{qIară eu am răspuns: Cine eşti, Doamne? Zis-a către mine: Eu sunt Iisus din Nazaret pe care tu îl prigoneşti.ozWAtunci am căzut la pământ şi am auzit un glas care-mi zicea: Saule, Saule, de ce mă prigoneşti?#y?Dar pe când eram pe drum şi mă apropiam – către amiază – de Damasc, deodată o lumină puternică, din cer, a strălucit de jur-împrejurul meu.nxUPrecum poate să-mi dea mărturie şi marele preot şi tot soborul bătrânilor. De la ei am şi luat scrisori către fraţii din Damasc şi m’am dus să-i aduc pe cei ce erau acolo legaţi la Ierusalim, ca să fie pedepsiţi.wwEu am prigonit această învăţătură până la moarte, legând şi dând spre închisoare şi bărbaţi şi femei,xviEu sunt Iudeu născut în Tarsul Ciliciei, dar am crescut în acest oraş, învăţând la picioarele lui Gamaliei să ţin cu străşnicie legea părintească, plin fiind de râvnă pentru Dumnezeu, preoum sunteţi astăzi şi voi toţi.euCAuzind că le vorbeşte în limba evreiască, au fost şi mai liniştiţi. Iar Pavel a zis:  ~~"}||{lzizyhxwwCvvhuuOttsss7rqqbpp\oonn8mll(kjjihhqgffe`dd ccb!aa``___ ^^]]_\\B[ZZsZYYOXX8WWdVVAUTT^SSRRRiQPPOOPNNgNMMLLLeL3KK6JJ/II7HHGNFFcEEADDzDCCNBBQAA@@2?)>J==2<;:: 9N88<77766E5544F33O22>1007//. -#,7+e**[))K((''+&s&:%%X$$[#""""!l hf b6}6I{".K Q`T m  A Twk) X J( Iar de nădăjduim ceea ce nu vedem, aşteptăm cu stăruinţă.'Căci întru nădejde ne-am mântuit; dar nădejdea care se vede nu mai e nădejde. Cum ar nădăjdui cineva ceea ce vede?1&[Şi nu numai atât, ci şi noi, oare avem pârga Duhului, noi singuri suspinăm în noi înşine, aşteptând cu nerăbdare înfierea, răscumpărarea trupului nostru.o%WFiindcă ştim că toată făptura suspină laolaltă şi este până acum ca în dureri de naştere. $De vreme ce făptura însăşi se va izbăvi din robia stricăciunii, ca să se bucure de libertatea măririi fiilor lui Dumnezeu. # Căci făptura a fost supusă deşertăciunii – nu de voia ei, ci din pricina aceluia care a supus-o – totuşi cu nădejde:l"QPentru că dorul statornic al făpturii aşteaptă cu nerăbdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu.!yCi socotesc că durerile ceasului de faţă nu pot să stea în cumpănă cu mărirea care va să se arate pentru noi.\ 1Şi dacă suntem fii, suntem şi moştenitori – moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Christos, dacă într’adevăr suferim împreună cu el, ca împreună cu el să ne şi preamărim.hISpiritul însuşi mărturiseşte împreună cu spiritul nostru că suntem fii ai lui Dumnezeu.!;Într’adevăr, n’aţi primit duh de robie, ca să vă fie iarăşi frică, ci aţi primit spiritul înfierii, prin care strigăm: Abba! (Părinte!)b=Fiindcă toţi câţi sunt mânaţi de Spiritul lui Dumnezeu, ei fiii lui Dumnezeu sunt.}s Căci dacă vieţuiţi potrivit trupului, veţi muri, iar dacă ucideţi, cu Duhul, faptele trupului, veţi fi vii.X) Drept aceea, fraţilor, nu suntem datori trupului, ca să vieţuim după trup.hI Iar dacă duhul celui ce a înviat pe Iisus din morţi locueşte întru voi, el cel ce a înviat pe Iisus din morţi, vii va face şi trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului său carele sălăşlueşte întru voi.6e Şi de e Christos în voi, trupul, pe de o parte, este mort, din pricina păcatului, dar duhul, pe de altă parte, este viaţă, din pricina îndreptării date de Dumnezeu.M Voi, însă, nu sunteţi sub puterea cărnii, ci a duhului, dacă într’adevăr Duhul lui Dumnezeu sălăşluieşte întru voi. Iar dacă cineva nu are duhul lui Christos: acela nu este al lui.BIar cei ce sunt în carne nu pot să placă lui Dumnezeu. Deoarece pofta cărnii este vrăşmăşie împotriva lui Dumnezeu, fiindcă nu se supune legii lui Dumnezeu şi nici nu poate.W'Ci pofta cărnii este moarte, pe când cugetul duhului este viaţă şi pace;mSCăci cei ce se ţin de trup poftesc cele trupeşti, iar cei ce se ţin de duh, cele duhovniceşti.wPentru ca hotărîrea legii să se împlinească întru noi cei ce nu umblăm potrivit trupului, ci potrivit duhului,mSCăci – lucru peste putinţă legii, întru cât era neputincioasă din pricina cărnii – Dumnezeu a trimis, pentru păcat, pe însuşi Fiul său, în trup asemănător trupului păcatului, şi în trup a osândit păcatul,nUDe vreme ce legea duhului vieţii în Isus Christos m’a liberat de legea păcatului şi a morţii.[ 1Drept aceea, asupra celor ce sunt în Christos Iisus nu este acum nici o osândă.(IMulţumesc lui Dumnezeu, prin Iisus Christos, Domnul nostru! Deci dar, eu însumi, cu mintea mea, slujesc legii lui Dumnezeu, iar cu trupul: legii păcatului.OOm nenorocit ce sunt! Cine mă va izbăvi de trupul morţii acesteia? +Dar văd în mădularele mele o altă lege, care se luptă împotriva minţii mele şi mă face rob legii păcatului, cea din mădularele mele.I  Că, după omul cel lăuntric, mă bucur de legea lui Dumnezeu,j MGăsesc deci această lege, în mine, care vreau să fac bine, că anume răul se ţine de mine.} sŞi atunci, dacă fac ceea ce nu-mi este voia, nu mai sunt eu făptuitorul, ci păcatul care locueşte întru mine.o WCăci nu binele pe care îl vreau, îl fac, ci răul pe care nu-l voiesc, pe acesta îl săvârşesc. Fiindcă ştiu că în mine, adică în trupul meu, nu locueşte ce e bun. Căci de voit voiesc, dar de lucrat binele nu-l lucrez;V%Ci acum nu mai săvârşesc eu acestea, ci păcatul care locueşte în mine.\1Iar dacă fac ceea ce nu mi-e voia, mă potrivesc cu legea şi zic că este bună.zmPentru că nu ştiu ce fac; căci nu ceea ce voiesc îndeplinesc, dar ceea ce urăsc, tocmai aceea săvârşesc.a;Ştim cu adevărat că legea e duhovnicească, dar eu sunt de carne vândut sub păcat,oW Atunci, ce era bun a fost pentru mine moarte? Ferească Domnul! Ci păcatul, ca să se arate păcat, mi-a căşunat moartea, chiar prin ceea ce a fost bun, şi pentru ca păcatul prin poruncă să fie peste măsură de păcătos.U# Astfel dar, legea e sfântă şi porunca e sfântă şi dreaptă şi bună.dA Pentru că păcatul, luând pornire, m’a înşelat prin poruncă şi m’a ucis prin ea.b= Iar eu am murit! Şi porunca spre viaţă, tocmai ea, la mine s’a nimerit spre moarte._7 Odinioară, trăiam fără lege, dar când a venit porunca, păcatul a prins viaţă,~Ci prilej luând, păcatul prin poruncă a lucrat în mine tot soiul de pofte. Căci în afară de lege păcatul este mort.F}Aşa dar ce vom zice? Este legea păcat? Ferească Domnul! Dar păcatul nu l-am cunoscut fără numai prin lege. Căci n’aş fi ştiut pofta, dacă legea n’ar fi zis: Să nu pofteşti!D|Dar acum, ne-am desfăcut de lege si am murit faţă de ea, care ne ţinea în silnicie, aşa încât noi slujim lui Dumnezeu întru înnoirea duhului şi nu întru bătrâneţea slovei..{UCăci pe când eram sub stăpânirea cărnii, patimile păcatelor, oare erau prin lege întărâtate, lucrau în mădularele noastre, ca să-i aducem roade morţii.4zaAşa, fraţii mei, şi voi aţi murit, faţă cu legea, prin trupul lui Christos, spre a fi ai altuia, ai celui ce a înviat din morţi, ca să aducem roade lui Dumnezeu.Ty!Astfel dar, cât el e în viaţă, dacă se mărită cu alt bărbat, se va numi precurvară; iar dacă a murit bărbatul, este slobodă de lege, ca să nu fie precurvară, măritându-se cu alt bărbat..xUCăci femeia măritată e legată de bărbatul său, prin lege, atât cât el trăieşte; iar dacă a murit bărbatul, dezlegată e de legea care o lega de bărbat.w 1Oare nu ştiţi, fraţilor, – căci vorbesc unor cunoscători ai legii, – că legea are putere asupra omului atât timp cât el e în viaţă?vPentru că simbria păcatului este moartea, iar darul lui Dumnezeu: viaţa veşnică, întru Christos Iisus, Domnul nostru.u3Dar acum, izbăviţi fiind de păcat şi robi făcându-vă lui Dumnezeu, aveţi roadă voastră în sfinţenie, iar sfârşitul: viaţa veşnică.wtgDeci ce roadă aveaţi atunci? Roade de care acum vă e ruşine, pentru că sfârşitul acelora este moartea.Ys+Căci atunci când eraţi robi ai păcatului eraţi slobozi faţă de dreptate.}rs– Omeneşte vorbesc, din pricina neputinţei trupului vostru. – După cum aţi făcut mădularele voastre roabe ne-curăţiei şi fărădelegii, spre fărădelege, tot aşa faceţi acum mădularele voastre roabe dreptăţii spre sfinţire.[q/Aşa că, scăpaţi fiind din robia păcatului, v’aţi făcut robi dreptăţii. p9Dar mulţumim lui Dumnezeu că, deşi eraţi robi ai păcatului, v’aţi supus din toată inima dreptarului învăţăturii cu care v’aţi deprins.1o[Au nu ştiţi că, de vă daţi cuiva pe voi robi de ascultare, robi sunteţi cui vă supuneţi: fie păcatului spre moarte, fie ascultării de Dumnezeu spre dreptate?`n9Atunci, ce? Să păcătuim, fiindcă nu suntem sub lege, ci sub dar? Ferească Domnul!lmQPentru că păcatul nu va avea putere asupra voastră, căci nu mai sunteţi sub lege, oi sub dar.cl? Şi nu daţi păcatului mădularele voastre, făcându-le scule ale nedreptăţii, oi înfăţişaţi-vă pe voi lui Dumnezeu, ca vii, sculaţi din morţi, şi mădularele voastre ca scule de dreptate pentru Dumnezeu.ykk Drept aceea, să nu stăpânească păcatul în trupul vostru cel muritor, ca să vă supuneţi la poftele lui, j Aşa şi voi, socotiţi-vă înşivă că sunteţi morţi păcatului, dar vii pentru Dumnezeu, în Christos Iisus, Domnul nostru.iiK Căci, cu moartea lui, a murit păcatului o dată; iar cu viaţa lui vieţuieşte lui Dumnezeu.yhk Ştiind cum că Christos, după ce a înviat din morţi, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpânire peste el.ag;Şi dacă am murit împreună cu Christos, credem că vom şi vieţui împreună cu el,5feFiindcă cine a murit este slobod de păcat.3e_Dându-ne bine seama că omul nostru cel vechi a fost împreună răstignit cu el, ca să se nimicească trupul păcatului, aşa încât să nu mai fim robii păcatului,d Că dacă ne-aui făcut cu el o singură tulpină, întru asemănarea morţii lui, atunci vom fi la fel şi în învierea lui.CcDeci ne-am îngropat cu el, în moarte, prin botez; aşa încât, după cum Christos a înviat din morţi, prin mărirea Tatălui, tot aşa şi noi să umblăm întru înnoirea vieţii;lbQAu nu ştiţi că toţi câţi în Christos Iisus ne-am botezat, întru moartea lui ne-am botezat?Wa'Ferească Domnul! Noi care am murit păcatului, cum vom mai trăi în păcat?\` 3Ce vom zice, atunci? Rămânea-vom oare în păcat, ca să se înmulţească darul?+_OAşa că, precum păcatul a stăpânit în moarte, tot astfel să stăpânească darul, prin dreptate, spre viaţa veşnică, prin Iisus Christos, Domnul nostru.x^iIar legea a intrat ca să se înmulţească greşală; unde însă păcatul s’a înmulţit darul a prisosit; ] Şi precum din neascultarea unui om toţi s’au făcut păcătoşi, tot aşa din ascultarea unuia, mulţi se vor face drepţi.M\Astfel dar, după cum printr’o singură greşală a venit osândă pentru toţi oamenii, aşijderea, printr’o singură îndreptare, pentru toţi oamenii a venit îndreptarea care dă viaţă;g[GÎntr’adevăr, dacă prin greşala unuia, moartea a domnit prin unul singur, cu atât mai mare cuvânt cei ce primesc belşugul harului şi al darului dreptăţii vor împărţi în viaţă prin unul Iisus Christos. –dZAŞi ce aduce darul nu seamănă cu ce a adus acel unul, care a păcătuit; căci pe când judecata, pornind de la el unul, se face osândire, darul care iartă, pornind de la multe călcări dc lege, sc face izbăvire.YÎnsă nu e cu greşală cum e cu dăruiala, căci dacă prin greşală unuia a căzut moartea pe cei mulţi, cu atât mai vârtos harul lui Dumnezeu şi dăruiala lui au prisosit, spre mântuirea celor mulţi, prin harul unui singur om, Iisus Christos.)XKCi moartea a domnit de la Adam până la Moise şi peste cei ce nu păcătuiseră, după asemănarea greşelii lui Adam, care este chipul celui ce era să vie.mWS Fiindcă, până la lege, păcatul era în lume, dar păcatul nu sc socoteşte, când nu este lege.BV} Drept aceea, precum printr’un singur om a intrat păcatul în lume şi prin păcat moartea şi astfel moartea a străbătut în toţi oamenii, prin aceea că toţi au păcătuit, –U  Şi nu numai atât, ci şi lăudându-ne în Dumnezeu prin Domnul nostru Iisus Christos, prin care am primit acum împăcarea..TU Căci dacă, pe când eram vrăjmaşi, ne-am împăcat cu Dumnezeu, prin moartea Fiului său, cu atât mai mult, odată împăcaţi, ne vom mântui prin viaţa lui.{So Cu atât mai vârtos, prin urmare, fiind acum îndreptaţi întru sângele lui, izbăvi-ne-vom prin el de mânie. RDar Dumnezeu învederează dragostea lui către noi prin aceea că, pentru noi, Christos a murit când noi eram încă păcătoşi.~QuCi pentru unul drept cu greu va muri cineva, iar pentru binele celor mulţi poate se hotărăşte cineva să moară.qP[Căci Christos, când noi eram încă fără vlagă, la ceasul hotărît a murit pentru necredincioşi.OIar nădejdea nu dă de ruşine, pentru că iubirea lui Dumnezeu s’a vărsat în inimile noastre, prin Duhul Sfânt, cel dăruit nouă. Pentru că Avraam şi seminţia lui nu prin lege au primit făgăduinţa că vor moşteni lumea, ci prin dreptatea din credinţă.Z=- Apoi şi părinte al celor tăiaţi împrejur. Dar nu al celor care sunt numai tăiaţi împrejur, ci şi umblă în urmele credinţei pe care o avea părintele nostru Avraam, pe când era netăiat împrejur.< Iar semnul tăierii împrejur l-a primit ca pecetie a dreptăţii, pentru credinţa lui din vremea netăierii împrejur, ca să fie părintele tuturor celor ce cred, deşi netăiaţi împrejur, şi să li se socotească şi lor credinţa ca dreptate,;7 Dar cum i s’a socotit? Când era tăiat împrejur sau când era netăiat împrejur? Nu când era tăiat împrejur, ci când era netăiat împrejur.D: Deci, fericirea aceasta este ea numai pentru cei tăiaţi împrejur sau şi pentru cei netăiaţi împrejur? Căci zicem încă o dată: i s’a socotit lui Avraam credinţa ca dreptate.J9 Fericit bărbatul căruia Domnul nu-i ţine păcatul în seamă!`89Fericiţi aceia cărora s’au iertat fărădelegile şi li s’au acoperit păcatele!p7YÎntocmai cum şi David fericeşte pe omul căruia Dumnezeu îi socoteşte dreptatea, fără de fapte:6Pe când celui care nu lucrează, ci crede în cel ce îndreptează pe păcătos, credinţa lui se socoteşte ca dreptate.N5Celui care lucrează nu i se socoteşte plata ca dar, ci ca datorie;j4MCăci, ce spune scriptura? Şi Avraam a crezut lui Dumnezeu şi i s’a socotit lui ca dreptate.h3IDacă Avraam s’a îndreptat din fapte, are cuvânt de laudă, dar nu înaintea lui Dumnezeu.O2 Ce vom zice acum că a dobândit după trup strămoşul nostru Avraam?p1YDar nu cumva, prin credinţă, noi desfiinţăm legea? Ferească Domnul! Dimpotrivă, întărim legea. 09De vreme ce unul este Dumnezeu, oare va îndrepta, din credinţă, pe cei tăiaţi împrejur şi iarăşi prin credinţă pe cei netăiaţi împrejur.y/kOare Dumnezeu este numai al Iudeilor? Nu este el şi Dumnezeul păgânilor? De bună seamă şi al păgânilor,[./Căci noi credem că omul se îndreptează prin credinţă, fără faptele legii.-Atunci, unde este pricina de laudă? A fost înlăturată. Prin oare lege? Prin legea faptelor? Nu, ci prin legea credinţei.>,uÎn vremea îngăduinţei lui Dumnezeu – ca să-şi arate a sa dreptate, în zilele de faţă, dovedindu-se pe sine drept şi îndreptând pe cel ce este din credinţa în Iisus.:+mPe el, Dumnezeu l-a rânduit jertfă de ispăşire, prin credinţa în sângele lui, ca să-şi arate a sa dreptate – căci trecuse cu vederea păcatele făcute mai înainte.c*?Şi sunt îndreptaţi în dar, cu harul lui, prin răscumpărarea cea în Christos Iisus.R)Fiindcă toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de mărirea lui Dumnezeu;(3Adică îndreptarea care vine de la Dumnezeu, prin credinţa lui Iisus Christos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred, căci nu este deosebire.w'gCi acum în afară de lege s’a arătat o îndreptare de la Dumnezeu, mărturisită de lege şi de prooroci,&Pentru că din faptele legii nici un om nu se va îndrepta înaintea lui, de vreme ce prin lege vine cunoştinţa păcatului.:%mŞtim însă că toate câte zice legea, le rosteşte pentru cei care sunt sub lege, ca orice gură să fie închisă şi toată lumea să fie vinovată înaintea lui Dumnezeu.:$oNu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lor..#WŞi calea păcii ei nu au cunoscut-o;8"kPrăpăd şi nenorocire sunt în drumurile lor,;!qIuţi sunt picioarele lor spre vărsare de sânge;: oGura lor e plină de blestem şi de amărăciune;ta Mormânt deschis este gâtlejul lor; cu limbile lor vorbit-au viclenii; venin de aspidă e sub buzele lor;}s Toţi s’au abătut, împreună netrebnici s’au făcut. Nu este cine să facă binele, nici măcar unul nu este;L Nu este cine să înţeleagă, nu este cine să caute pe Dumnezeu;@{ După cum este scris: Nu este drept; nu este nici unul; 9 Aşa dar, ce este? Avem noi vre-o precădere? Nu, deloc. Căci am învinuit mai înainte atât pe Iudei, cât şi pe Elini, că toţi sunt sub păcat,(IŞi iarăşi, de ce n’am face cele rele, ca să vie cele bune? Precum suntem huliţi şi precum spun unii că ne rostim noi. Osânda acestora este dreaptă!1Ce vom zice? Că de vreme ce adevărul lui Dumnezeu, prin minciuna mea, a prisosit spre slava lui, pentru ce dar mai sunt eu judecat ca păcătos?FFerească Domnul! Căci atunci cum va judeca Dumnezeu lumea?0YDar de vreme ce nedreptatea noastră învederează dreptatea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva că Dumnezeu e nedrept, când revarsă mânia lui? Omeneşte vorbesc.GFerească Domnul! Ci rămână Dumnezeu adevărat în cuvântul lui, iar orice om mincinos, precum este scris: Să fii găsit drept în cuvintele tale şi să birueşti când te vor judeca.lQCăci ce este dacă unii n’au crezut? Oare necredinţa lor va nimici credincioşia lui Dumnezeu?ucEste mare în toate privinţele, mai întâi pentru că lor li s’au încredinţat cuvintele lui Dumnezeu.[ 1Atunci care este întâietatea Iudeului, sau care este folosul tăierii împrejur?(ICi este Iudeu cel întru ascuns, iar tăiere împrejur este aceea a inimii, în spirit, nu în literă; şi lauda lui nu vine de la oameni, ci de la Dumnezeu.Pentru că nu cel ce se arată pe dinafară e Iudeu, nici adevărata tăiere împrejur nu este cea de dinafară, în trup::mIar el – din fire netăiat împrejur, dar împlinitor al legii – nu te va judeca oare pe tine, care, cu toată slova legii şi tăierea împrejur, eşti călcător de lege?%Şi atunci dacă cel netăiat împrejur păzeşte hotărîrile legii, netăierea lui împrejur nu va fi oare socotită ca tăiere împrejur?(ITăierea împrejur foloseşte într’adevăr dacă păzeşti legea; dacă însă eşti călcător de lege, tăierea ta împrejur se face netăiere împrejur.r ]Pentru că: numele lui Dumnezeu, din pricina voastră, este hulit între neamuri, – precum este scris.X )Tu care te lauzi cu legea, îl necinsteşti pe Dumnezeu, prin călcarea legii!t aTu rosteşti: Să nu curveşti – şi tu curveşti! Tu urgiseşti idolii – dar le jefueşti capiştele! Tu, în sfârşit, care înveţi pe altul, pe tine însuţi nu te înveţi! Tu propovădueşti: Să nu furi – şi tu furi! Povăţuitor celor fără minte, dascăl celor nevrâstnici, ca unul care ai în lege icoana cunoştinţei şi a adevărului,_7Tu care te crezi pe tine călăuză orbilor şi lumină celor ce sunt în întuneric,eCŞi cunoşti voia lui şi ştii să încuviinţezi cele bune, căci ai învăţat din lege,T!Ci dacă tu te chemi Iudeu şi te razimi pe lege şi te lauzi cu Dumnezeu,Ceea ce se va vedea în ziua când Dumnezeu va judeca, prin Iisus Christos, după Evanghelia mea, cele ascunse ale oamenilor.7gCa unii care arată fapta legii scrisă în inimile lor, prin mărturia cugetului lor şi prin cercetarea de sine, care îi şi învinovăţeşte, îi şi dezvinovăţeşte.}Când păgânii cei cc nu au legea din fire fac ce porunceşte legea, aşa lipsiţi de lege, ei singuri îşi sunt lege,pY Fiindcă nu cei ce aud legea sunt drepţi la Dumnezeu, dar cei ce îndeplinesc legea se vor îndrepta.$A Câţi, deci, fără să aibă legea, au păcătuit, fără de lege vor şi pieri; iar câţi au păcătuit cu legea în faţă. după lege judeca-se-vor.2_ Căci Dumnezeu nu caută la faţa omului!xi Mărire, cinste şi pace orişicui care lucrează binele, după cum, mai întâi, Iudeului, tot aşa Elinului.~ Da, necaz şi strâmtorare peste sufletul oricărui om care făptueşte răul, peste Iudeu, mai întâi, dar şi peste Elin:i}KDar mânie şi urgie fiilor zavistiei, care nu se supun adevărului, ci se supun nedreptăţii.z|mAdică viaţă veşnică celor ce, prin stăruinţă în fapta bună, caută mărire, cinste şi nestricăciune,0{[Care va da fiecăruia după faptele lui z9Şi după împietrirea ta şi după inima ta nepocăită îţi agoniseşti mânie în ziua mâniei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu,7ygSau dispreţuieşti tu bogăţia bunătăţii lui şi a îngăduinţii şi a îndelungii lui răbdări şi nu ştii că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?xŞi socoteşti, oare, omule care judeci pe cei ce fac unele ca acestea, dar le faci şi tu, că tu vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?kwOCi noi ştim că judecata lui Dumnezeu este, după adevăr, asupra celor ce fac unele ca acestea.`v ;Pentru aceea, oricine ai fi, o, omule care judeci, eşti fără cuvânt de apărare, căci în ceea ce pe altul judeci, pe tine însuţi te osândeşti, de vreme ce, tu, judecătorule, făptueşti aceleaşi lucruri.?u y Ei, cu toate că au cunoscut hotărîrea lui Dumnezeu cum că cei ce fac unele ca acestea vrednici sunt de moarte, nu numai că le fac, dar şi încuviinţează pe alţi făptuitori.Rt Desmetici, călcători de cuvânt, fără iubire firească, fără milă. s  Şoptitori, bârfitori, urîtori de Dumnezeu, cutezători, trufaşi, lăudăroşi. născocitori de rele, nesupuşi părinţilor.-r UPlini fiind de tot soiul de nelegiuire, de viclenie, de lăcomie, de răutăţi, plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de purtări nesuferite,#q AŞi precum n’au găsit cu cale să-l cunoască pe Dumnezeu de aproape, aşa şi Dumnezeu i-a lăsat la mintea lor netrebnică, să facă cele neiertate,op YAşijderea şi bărbaţii, lăsând întrebuinţarea firească a femeii, s’au aprins în pofta lor, unii pentru alţii, bărbaţi cu bărbaţi, săvârşind ruşinea şi luând în trupul lor răsplata cuvenită rătăcirii lor. o ;Din această pricină, Dumnezeu i-a năpustit unor patimi de ocară, căci la ei femeile au schimbat fireasca întrebuinţare în cea împotriva firii.Kn Ca unii care au răstălmăcit adevărul lui Dumnezeu în minciună şi s’au închinat şi au slujit făpturii în loc să-i slujească Făcătorului, cel ce este binecuvântat în veci, amin!m De aceea, Dumnezeu i-a dat ne-curăţiei, după pofta inimilor lor, ca să-şi pângărească trupurile lor, ei între ei.Jl Şi au schimbat mărirea lui Dumnezeu celui nestricăcios în asemănarea şi în înfăţişarea omului stricăcios şi a păsărilor şi a dobitoacelor cu patru picioare şi a târîtoarelor.==E< Căci scris este: Viu sunt eu! – zice Domnul. – Orice genunchi se va pleca înaintea mea şi orice limbă va da slavă lui Dumnezeu.)=K Tu, dar, de ce judeci pe fratele tău? Şi tu, de ce te uiţi de sus la fratele tău? De vreme ce toţi ne vom înfăţişa înaintea judecăţii lui Dumnezeu.w<g Căci pentru aceasta a murit şi a înviat Christos, ca să aibă stăpânire şi peste morţi şi peste vii. ;Că, de trăim, pentru Domnul trăim şi, de murim, pentru Domnul murim. Deci, fie că trăim, fie că murim, suntem ai Domnului.\:1Căci nimeni dintre noi nu trăieşte pentru sine şi nimeni nu moare pentru sine.*9MCine socoteşte ziua ca zi legată, o socoteşte pentru Domnul; şi cine o dezleagă, o dezleagă pentru Domnul. Cine mănâncă, pentru Domnul mănâncă, pentru că mulţumeşte lui Dumnezeu, şi cine nu mănâncă, tot pentru Domnul nu mănâncă, şi mulţumeşte şi el lui Dumnezeu.8Unul osebeşte o zi de alta, iar altul judecă toate zilele asemenea. Fiecare să fie, în cugetul lui, deplin încredinţat.+7OCine eşti tu ca să judeci pe sluga altuia? Dacă stă drept sau cade, Domnul lui ţine socoteală. Dar va sta, căci Domnul are putere ca să-l facă să stea.76gCel ce mănâncă să nu privească de sus pe cel ce nu mănâncă; iar cel ce nu mănâncă să nu judece pe cel ce mănâncă; fiindcă Dumnezeu l-a primit între ai săi.Z5-Unul are încredere să mănânce de toate; cel slab, însă, mănâncă legume.d4 CPrimiţi cu bine pe cel slab în credinţă, fără să staţi să cerneţi gândurile lui.3 Ci înveşmântaţi-vă în Domnul Iisus Christos şi nu purtaţi atâta grijă de trupul vostru, încât să-i deşteptaţi dorinţele.25 Să umblăm cuviincios, ca la lumina zilei; nu în ospeţe şi în beţii, nu în desfrânări şi în destrăbălare, nu în ceartă şi în zulie, 1  Noaptea e pe sfârşite; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii.I0  Şi aceasta fiindcă ştiţi în ce timp ne găsim, căci acum este ceasul să vă treziţi din somn, deoarece acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am primit credinţa.W/' Iubirea nu face rău aproapelui; drept aceea, iubirea este împlinirea legii.r.] Pentru că: să nu precurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu mărturiseşti strâmb; să nu pofteşti… şi orice altă poruncă ar mai fi, se cuprinde întru acest cuvânt: Să iubeşti pe aproapele tău ca însuţi pe tine.- Nimănui cu nimic nu fiţi datori, fără numai să vă iubiţi unii pe alţii; că acela care iubeşte pe aproapele a împlinit legea.,% Daţi tuturor cele cu care sunteţi datori: celui cu dajdia, dajdie; celui cu vama, vamă; celui cu teama, teamă; celui cu cinstea, cinste.+  Că pentru aceasta plătiţi şi dăjdii; căci dregătorii sunt slujitorii lui Dumnezeu, stăruind în slujba lor neîncetat.m*S De aceea, nevoie este să vă supuneţi, nu numai de frica pedepsei, dar şi pentru cugetul vostru.w)g Căci dregătorul este slujitorul lui Dumnezeu spre binele tău. Iar dacă faci rău, teme-te; căci nu în zadar poartă sabia, de vreme ce este slujitorul lui Dumnezeu si izbânditorul mâniei lui, asupra celui ce săvârşeşte răul.+(O Dregătorii nu sunt spaimă pentru fapta bună, ci pentru cea rea. Voieşti, deci, să nu-ţi fie frică de stăpânire? Fă binele şi vei avea laudă de la ea.') Pentru aceea, cine se împotriveşte stăpânirii se împotriveşte rânduielii lui Dumnezeu. Iar împotrivitorii vor lua osândă asupra lor.!& = Orice suflet să se supună înaltelor stăpâniri, căci nu este stăpânire fără numai de la Dumnezeu; iar cele ce sunt, de Dumnezeu sunt rânduite.B% Nu te lăsa biruit de rău, ci birueşte răul cu binele.0$Y Deci, dacă vrăjmaşul tău este flămând, dă-i de mâncare; dacă îi este sete, dă-i să bea, căci făcând aceasta grămădi-vei cărbuni de foc pe capul lui.%#C Nu vă răzbunaţi singuri, iubiţilor, ci lăsaţi loc mâniei lui Dumnezeu, căci scris este: A mea este răzbunarea; eu voi răsplăti, – zice Domnul.f"E Dacă se poate, pe cât stă în puterea voastră, trăiţi în bună pace cu toţi oamenii.f!E Nu întoarceţi nimănui răul cu rău. Purtaţi grijă de cele bune faţa de toţi oamenii./ W Năzuiţi acelaşi lucru unii pentru alţii: nu năzuiţi la cele înalte, ci lăsaţi-vă duşi spre cele smerite. Nu vă ţineţi de înţelepţi pe voi înşivă.J  Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură; plângeţi cu cei ce plâng.Z- Binecuvântaţi pe cei ce vă prigonesc, binecuvântaţi-i şi nu-i blestemaţi.c? Faceţi-vă părtaşi sfinţilor la trebuinţele lor; fiţi gata să primiţi în gazdă.|q Bucuraţi-vă cu bucuria nădejdii; în suferinţă fiţi răbdători; la rugăciune daţi-vă toată stăruinţa.gG La sârguinţă, nu pregetaţi; cu duhul fiţi fierbinţi; pe Domnul slujiţi-l ca robii lui.nU În iubire frăţească, unii pe alţii iubiţi-vă; în cinste, unii altora daţi-vă întâietate.V% Dragostea să fie nefăţarnică. Urgisiţi răul. Lipiţi-vă de ce e bine.W' Dacă îndeamnă, să fie la îndemnare; dacă împarte altora, să împartă cu firească nevinovăţie; dacă stă în frunte, să fie cu tragere de inimă; dacă milueşte, să miluiască cu voie bună!ve Dacă avem slujbă, să stăruim în slujbă; dacă unul învaţă, să se sârguiască în învăţătură;~u Dar avem felurite daruri, după darul ce ni s’a dat: Dacă avem profeţie, să profeţim după măsura credinţei;uc Aşa şi noi, cei mulţi, suntem în Christos un trup, iar fiecare dintre noi mădulare suntem unii altora;mS Ci precum într’un singur trup avem multe mădulare şi mădularele nu au toate aceeaşi lucrare,iK Căci în puterea darului ce mi s’a dat, spun oricui care este între voi să nu năzuiască mai sus decât i se cuvine să năzuiască, ci să cugete cumpănit, fiecare precum Dumnezeu i-a împărţit măsura credinţei.N Să nu vă asemănaţi chipului acestui veac, oi să vă schimbaţi, prin înnoirea minţii, ca să fiţi în stare să deosebiţi care este voia lui Dumnezeu, ce este bun, plăcut, desăvârşit.Y - Deci îndemnu-vă pe voi, fraţilor, prin îndurările lui Dumnezeu, să înfăţişaţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, Domnului bine plăcută şi ca o înţeleaptă închinăciune a voastră.fE $Pentru că de la el şi prin el şi întru el sunt toate. A lui fie mărirea în veci! Amin!J  #Sau cine mai înainte i-a dat lui şi va lua înapoi răsplată?O "Căci cine a cunoscut gândul Domnului sau cine a fost sfetnicul lui?# ? !O, adâncime a bogăţiei şi a înţelepciunii şi a ştiinţei lui Dumnezeu! Cât sunt de nepătrunse judecăţile lui şi cât de neurmate căile lui!f E Căci Dumnezeu i-a închis pe toţi întru neascultare, pentru ca pe toţi să-i miluiască.o W Tot aşa şi ei n’au ascultat acum ca prin mila lui, dăruită vouă, miluiţi să fie acum şi ei.v e După cum voi, altădată, n’aţi ascultat de Dumnezeu, dar acum aţi fost miluiţi prin neascultarea lor,L  Fiindcă Dumnezeu nu-şi mai ia înapoi darurile şi chemarea lui.$A E adevărat că ei, cu privire la Evanghelie, sunt vrăjmaşi, din pricina voastră, dar cu privire la alegere, ei sunt iubiţi, din pricina părinţilor.Q Şi acesta este legământul meu cu ei, când voi ridica păcatele lor.  Şi astfel întregul Israil se va mântui precum este scris: Din Sion va veni Izbăvitorul şi va înlătura nelegiuirea lui Iacob;eC Pentru că nu voiesc, fraţilor, ca voi să nu ştiţi taina aceasta, ca să nu vă bizuiţi pe înţelepciunea voastră, că împietrirea în parte a lui Israil s’a făcut până ce va intra tot numărul păgânilor.Y+ Căci dacă tu ai fost tăiat din firescul măslin sălbatic şi împotriva firii ai fost altoit în măslinul bun, cu atât mai vârtos aceştia, care sunt fireşti, vor fi altoiţi în chiar măslinul lor. Dar şi aceia, de nu vor stărui în necredinţă, vor fi altoiţi; căci puternic este Dumnezeu să-i altoiască iarăşi.G Vezi, deci, bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu: Asprimea lui către cei ce au căzut şi bunătatea lui către tine, dacă vei stărui în această bunătate; altfel tăiat vei fi şi tu.[/ Că dacă Dumnezeu n’a cruţat ramurile fireşti, nici pe tine nu te va cruţa. Prea bine! Din pricina necredinţei au fost tăiate, iar tu stai prin credinţă. Nu gândi lucruri înalte despre tine, ci teme-te;L Dar vei zice: Aceste ramuri au fost tăiate, ca să fiu altoit eu.~ Nu te mândri faţă de ramuri; iar dacă te mândreşti, bagă de seamă că nu tu ţii rădăcina, ci rădăcina pe tine.5}c Iar dacă unele din ramuri au fost frânte şi tu, care erai măslin sălbatic, ai fost altoit în locul lor şi părtaş te-ai făcut rădăcinii şi sucului măslinului,)|K Fiindcă, dacă ce-ai luat întâi din căpistere este sfânt, şi frământătura este sfântă; şi dacă rădăcina este sfântă, şi ramurile sunt la fel.{w Căci dacă înlăturarea lor a adus împăcarea lumii, ce va fi primirea lor la loc, dacă nu o înviere din morţi?_z7 Doar voi izbuti să aţâţ râvna celor din neamul meu şi să scap câţiva din ei.y- Căci v’o spun vouă, care sunteţi credincioşi veniţi dintre păgâni: întrucât sunt apostolul păgânilor dau slujbei mele toată slava, x Dacă dar greşală lor a fost bogăţia lumii şi micşorarea lor avuţia păgânilor, cu cât mai vârtos: întreg numărul lor!7wg Aşa dar, întreb: S’a poticnit oare ca să se prăbuşească? Ferească Domnul! Ci, prin căderea lor, neamurilor le-a venit mântuirea, ca Israil să râvnească la ele._v7 Întunece-se ochii lor ca să nu vadă şi spinarea lor ţine-o pururea încovoiată!kuO Iar David zice: Facă-se masa lor cursă şi laţ şi împiedicătoare şi dreaptă răsplătire! t Precum este scris: Dumnezeu le-a dat un duh de toropeală, ochi ca să nu vadă şi urechi ca să nu audă, până în ziua de azi.s- Atunci, ce s’a întâmplat? Ce căuta Israil, tocmai aceea n’a dobândit, pe când cei aleşi au dobândit. Iar ceilalţi s’au împietrit,r1 Iar de este din dar, nu mai este din fapte, altfel darul nu mai este dar. Iar de este din fapte, nu mai este dar, altfel fapta nu mai este faptă.]q3 Deci, tot aşa şi în vremea de acum: este o rămăşiţă după alegerea darului.p Dar ce-i spune răspunsul dumnezeesc?: Mi-am pus deoparte şapte mii de bărbaţi, care nu şi-au plecat genunchiul înaintea lui Baal. o Doamne, pe proorocii tăi i-au omorît, jertfelnicele tale le-au surpat şi eu am rămas singur; şi acum caută să-mi ia viaţa.Bn} Nu! Dumnezeu n’a lepădat poporul său pe care dinainte l-a cunoscut. Nu ştiţi oare ce zice Scriptura, unde e vorba de Ilie, când mijloceşte el la Dumnezeu împotriva lui Israil:m 9 Întreb deci: Oare lepădat-a Dumnezeu poporul său? Ferească Domnul! Căci şi eu sunt Israilit, din sămânţa lui Avraam, din spiţa lui Veniamin.l Dar către Israil rosteşte: Toată ziua întins-am mâinile mele către un popor neascultător şi cu vorbe răzvrătite. k Iar Isaia îndrăzneşte şi zice: Aflat am fost de cei ce nu mă căutau şi văzut m’am făcut celor cc nu întrebau de mine.Hj  Atunci întreb: Nu cumva Israil n’a înţeles? Moise spune cel dintâi: Voi întărâta râvna voastră cu cine nu este poporul meu şi voi aţâţa mânia voastră cu un popor nepriceput.i+ Ci întreb: Oare n’au auzit? Dimpotrivă, glasul lor a străbătut peste tot pământul şi cuvintele lor au ajuns până la marginile lumii.ihK Prin urmare, credinţa vine din predică auzită, iar predica este prin cuvântul lui Christos.ngU Dar nu toţi s’au supus Evangheliei. Căci Isaia zice: Doamne, cine a crezut ce-a auzit de la noi?#f? Şi cum vor propovădui fără de apostolie? Precum este scris: Cât de frumoase sunt picioarele celor ce vestesc pacea, celor ce vestesc lucrurile bune!&eE Dar cum vor chema numele aceluia în care încă n’au crezut? Şi cum vor crede în acela de care n’au auzit? Şi cum vor auzi fără de propovăduitor??dy Căci: Oricine va chema numele Domnului se va mântui.c3 Fiindcă nu este deosebire între Iudeu şi Elin, întrucât acelaşi Christos este Domnul tuturor, bogat faţă cu toţi care îl chiamă pe nume.Gb Precum zice Scriptura: Oricine crede în el nu sc va ruşina.ba= Căci cu inima credem ca să ne îndreptăm, iar cu gura mărturisim ca să ne mântuim.` Dacă mărturiseşti cu gura ta că Iisus este Domnul şi crezi în inima ta că Dumnezeu l-a înviat pe el din morţi, vei fi mântuit._% Dar ce zice Scriptura?: Aproape de tine e cuvântul, în gura ta şi în inima ta. – Acesta este cuvântul credinţei pe care-l predicăm:|^q Sau să zici: Cine se va pogorî în genune? Căci aceasta însemnează a scoate afară pe Christos dintre morţi!]- Ci dreptatea din credinţă grăieşte aşa: Să nu zici în inima ta: Cine se va sui în cer? Căci aceasta însemnează a pogorî pe Christos!\y Într’adevăr, Moise scrie despre îndreptarea care vine din lege, că: omul care va îndeplini-o viu va fi prin ea.U[# Căci Christos este sfârşitul legii, spre îndreptarea oricui care crede.Z Deoarece necunoscând dreptatea lui Dumnezeu şi căutând să statornicească dreptatea lor, dreptăţii lui Dumnezeu nu s’a supus.^Y5 Fiindcă – martor le sunt – au râvnă pentru Dumnezeu, dar fără de pricepere.nX W Fraţilor, dorul inimii mele şi rugăciunea mea la Dumnezeu, pentru ei, este ca să se mântuiască.W !Precum este scris: Iată, pun în Sion piatră de poticnire şi stâncă de sminteală, – şi: Cine crede în el nu se va ruşina.V Pentru ce? Pentru că voind să ajungă nu prin credinţă, ci ca din faptele legii, s’au poticnit de piatra poticnirii,bU= Iar Israil, umblând după legea dreptăţii, n’a ajuns la legea care dă îndreptare. T  Ce vom zice atunci? Că păgânii, care nu umblau după dreptate, au dobândit îndreptare, însă îndreptarea din credinţă,+SO Şi precum a proorocit Isaia: Dacă Domnul Savaot nu ne-ar fi lăsat nouă sămânţă pentru noul Israil, am fi ajuns ca Sodoma şi am fi fost la fel cu Gomora.aR; Pentru că împlinind şi scurtând, Domnul va îndeplini, pe pământ, cuvântul său,Q Iar Isaia strigă despre Israil: Dacă numărul fiilor lui Israil ar fi ca nisipul mării, rămăşiţa numai se va mântui.P Şi va fi că în locul unde li s’a zis: Voi nu sunteţi norodul meu – acolo chema-se-vor fii ai Dumnezeului celui viu.{Oo Precum zice şi în Osea: Chema-voi pe cine nu era norodul meu: norodul meu, şi pe cine nu era iubită: iubită.`N9 Adică pe noi, pe care ne-a şi chemat, nu numai dintre Iudei, ci şi dintre păgâni,M Aşijderea ca să arate bogăţia măririi sale, către vasele îndurării, pe care mai dinainte le-a gătit spre mărire,,LQ Şi ce este dacă Dumnezeu, voind să-şi arate mânia şi cunoscută să facă puterea sa, a suferit cu multă răbdare vasele mâniei sale, gătite spre pieire?K Sau nu are olarul putere peste lutul lui, ca din aceeaşi frământătură să facă un vas de cinste, iar altul de necinste? J9 Dar, mai înainte, cine eşti tu, o omule, ca să te cerţi cu Dumnezeu? Oare vasul de lut va zice către cel ce l-a făcut: De ce m’ai făcut aşa?vIe Tu, acum, îmi vei zice: Atunci de ce mai bagă vină? Căci voinţei lui cine poate să-i stea împotrivă?UH# Deci dar pe cine vrea îl milueşte şi iar pe cine vrea îl împietreşte.'GG Căci Scriptura zice lui Faraon: Pentru aceasta chiar te-am ridicat, ca să arăt în tine puterea mea şi ca numele meu să se vestescă în tot pământul.rF] Aşa dar, nu este de la cel care voieşte, nici de la cel ce aleargă, ci de la Dumnezeu care milueşte.E{ Căci grăieşte către Moise: Milui-voi pe care vreau să-l miluiesc şi îndura-mă-voi de cine vreau să mă îndur.UD# Ce vom zice dară: Nu cumva că la Dumnezeu e nedreptate? Ferească Domnul!IC  Precum este scris: Pe Iacob l-am iubit, iar pe Esau l-am urît.DB I s’a zis Rebecăi: Cel mai mare va sluji celui mai mic!iAK Căci, mai înainte de naşterea lor şi fără să fi făcut ei ceva bine ori rău – ca rânduiala lui Dumnezeu cea după alegere să rămână în picioare, nu pe temeiul faptelor, ci din alegerea celui care chiamă –@w Dar nu a fost aşa numai cu Sara, ci şi cu Rebeca, zămislind ea cei doi gemeni de la unul Isaac, părintele nostru:z?m Căci: voi veni din nou pe vremea aceasta şi Sara avea-va un fecior, – este, doar, cuvânt de făgăduinţă.f>E Adică: nu copiii trupului sunt copiii Domnului, ci se socotesc urmaşi fiii făgăduinţei.}=s Nici – pentru că sunt sămânţa lui Avraam – sunt toţi şi fii, ci: urmaşii lui Isaac vor fi urmaşii tăi,< Dar nu spun aceasta ca şi cum cuvântul lui Dumnezeu ar fi căzut. Căci nu toţi care sunt din Israil sunt şi Israiliţi. ;  Ai căror sunt părinţii şi din care după trup este Christos, cel ce este peste toate Dumnezeu, binecuvântat în veci, amin!!:; Ca unii ce sunt Israiliţi, a cărora este înfierea şi mărirea şi aşezămintele şi rânduiala legii şi slujba dumnezeiască şi făgăduinţele,9 Pentru că aş dori de s’ar putea să fiu eu însumi anatema, departe de Christos, pentru fraţii mei, pentru rudele mele după trup,@8{ Că mare îmi este jalea şi necurmată durerea inimii.c7 A Spun adevărul în Christos, nu mint – cugetul meu mi-o dovedeşte prin Duhul Sfânt –16['înălţimii, nici puterile genunei şi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Iisus Christos, Domnul nostru.55&Pentru că sunt încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici ce este acum, nici ce va să fie, nici puterile\41%Ci în toate acestea suntem mai mult decât biruitori, prin acela care ne-a iubit.v3e$Căci precum este scris: Pentru tine suntem omorîţi toată ziua; socotitu-ne-am ca nişte oi de junghiere.&2E#Cine ne va despărţi pe noi de iubirea lui Christos? Oare necazul? Ori strâmtorarea, ori prigoana, ori foametea, ori golătatea, ori primejdia, ori sabia?%1C"Cine va osândi? Oare Christos? Christos cel ce a murit, ba mai bine cel ce a înviat, cel ce este de-a-dreapta lui Dumnezeu – el mijloceşte pentru noi!f0E!Cine va ridica pâră împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este cel ce îndreptează. / Când el pe însuşi Fiul său nu l-a cruţat, ci l-a dat morţii pentru noi toţi, cum nu ne va da el oare toate împreună cu el?b.=Ce vom zice dar, la acestea? Dacă Dumnezeu e pentru noi, cine este împotriva noastră?8-iIar pe care i-a hotărît mai înainte, pe aceia i-a şi chemat; şi pe care i-a chemat, pe aceia i-a şi îndreptat, iar pe care i-a îndreptat, pe aceia i-a şi preamărit.;,oCăci pe care i-a cunoscut mai înainte, pe aceia mai înainte i-a şi hotărît să fie asemenea icoanei Fiului său, ca el să fie întâi născut între foarte mulţi fraţi.++OŞtim, apoi, că pentru cei ce iubesc pe Dumnezeu, adică pentru cei ce sunt chemaţi după a sa ştiinţă mai dinainte, toate laolaltă lucrează înspre bine.*Însă cercetătorul inimilor ştie care este năzuinţa Duhului, căci el se roagă pentru sfinţi după voia lui Dumnezeu.-)SAsemenea şi Duhul vine slăbiciunii noastre într’ajutor, căci să ne rugăm cum trebue: nu ştim, ci singur Duhul se roagă pentru noi cu suspinuri negrăite. {~}}}|R{{W{ zyybxx\wwIvvVuutVsstrrtqqjq pgoo+nmm5lkknjiii h|hgSffMfee dcc~cbMaaa`|__4^^x]]]*\\E[ZYY6XWWVV(UUGTT8SGRRmRQQPfOOFNN\MMLKJJrJ IuHH|GGQFF9EEDhCC.BWAA=@@T?>>O==N<k Cine slujeşte vreodată, în oaste, pe cheltuiala lui? Cine sădeşte vie şi nu mănâncă din rodul ei? Sau cine păstoreşte o turmă şi nu mănâncă din laptele turmei?@={ Sau numai eu şi Barnaba nu avem dreptul să nu muncim?< N’avem, oare, dreptul să purtăm cu noi o femeie soră, ca şi ceilalţi apostoli, ca şi fraţii Domnului, ca şi Chefa?S; N’avem, oare, dreptul să mâncăm şi să bem în sarcina bisericilor?H:  Aceasta este apărarea mea către cei ce mă iau la cercetare.9y Dacă altora nu le sunt apostol, vouă, negreşit, vă sunt. Căci voi sunteţi pecetia apostoliei mele întru Domnul. 8  Nu sunt eu stăpân pe mine? Nu sunt eu apostol? N’am văzut eu pe Iisus Domnul nostru? Nu sunteţi voi lucrul meu întru Domnul?7  Drept aceea, dacă o mâncare sminteşte pe fratele meu, nu voi mânca în veac carne, ca să nu aduc sminteală fratelui meu.6} Şi aşa, păcătuind împotriva fraţilor şi lovind în cugetul lor neputincios, păcătuiţi împotriva lui Christos.n5U Astfel, prin cunoştinţa ta, se prăpădeşte cel slab, fratele tău, pentru care a murit Christos!k4O Într’adevăr, dacă pe tine cel ce ai cunoştinţă te va vedea unul şezând la masă într’o capişte, aşa e că – slab de cuget precum este – el se va simţi îmbărbătat ca să mănânce din jertfele idoleşti? 3  Băgaţi de seamă, însă, ca nu cumva această putere a voastră să ajungă piatră de poticnire pentru cei slabi de înger.2+Demâncarea nu ne face mai primiţi în faţa lui Dumnezeu. Că nici dacă mâncăm n’avem câştig, nici dacă nu mâncăm n’avem pagubă.e1CDar nu toţi au această cunoştinţă. Ci unii, cu obişnuinţa lor de până acum să creadă în idoli, mănâncă din aceste cărnuri ca într’adevăr jertfite idolilor şi cugetul lor fiind slab se pângăreşte.20]Totuşi, pentru noi este un singur Dumnezeu, Tatăl, dintru care sunt toate şi noi întru el, şi un singur Domn, Iisus Christos, prin care sunt toate şi noi prin el./#Căci, deşi sunt destui aşa numiţii dumnezei, fie în cer fie pe pământ, – întru cât sunt, cu belşug, şi dumnezei şi domni, –.5Despre mâncarea cărnurilor de la jertfele idoleşti ştim că, în lume, nu este nici un idol şi că nu este nici un dumnezeu decât Unul singur.V-%Dacă, însă, iubeşte cineva pe Dumnezeu, acela cunoscut este de Dumnezeu.},sDacă cineva îşi închipuieşte că cunoaşte ceva, încă n’a ajuns să cunoască cum se cuvine să cunoască.+ Cât despre carnea de la jertfele idoleşti, ştim că avem cu toţii cunoştinţă. Cunoştinţa îngâmfează, iar iubirea clădeşte.q*[(Dar mai fericită este de rămâne aşa cum o sfătuesc eu. Şi socot că şi eu am duhul lui Dumnezeu..)U'Femeia este legată de lege atâta vreme cât trăieşte bărbatu-său. Dacă bărbatul va muri, slobodă este să se mărite cu cine vrea, numai că întru Domnul.n(U&Aşa încât cel ce mărită pe fiică-sa face bine; dar cel ce n’o mărită va face şi mai bine.C'%Dar cine nu e silit de nimeni, stă neclintit în cugetu-i, şi – având stăpânire peste a lui voinţă – a hotărît aceasta în inima lui ca să-şi ţie fecioara: va face bine.D&$Iar de gândeşte cineva că nu este cinstit pentru fiica lui să-şi treacă floarea vârstei şi astfel trebue să fie măritată, facă ce voieşte. Nu greşeşte; căsătorească-se.*%M#Aceasta o rostesc chiar în folosul vostru, nu ca să vă întind un laţ, ci spre buna cuviinţă, aţintirea şi nestinghereala slujbei voastre către Domnul.o$W"Şi astfel e împărţit. Femeia nemăritată, fecioara, poartă grijă de cele ale Domnului, ca să fie sfântă şi cu trupul şi cu duhul. Care s’a măritat însă, poartă grijă de cele lumeşti, ca să placă bărbatului.W#'!Cel ce s’a căsătorit se îngrijeşte de ale lumii, cum să placă femeii." Ci eu aş vrea ca voi să fiţi fără de grijă. Cel necăsătorit se îngrijeşte de ale Domnului, cum să placă Domnului.w!gŞi cei ce se folosesc de lumea aceasta ca şi cum nu s’ar folosi de ea. Căci faţa acestei lumi se trece.% CŞi cei ce plâng să fie ca şi cum n’ar plânge; şi cei ce se bucură, ca şi cum nu s’ar bucura; şi cei ce cumpără, ca şi cum n’ar stăpâni;Aceasta v’o spun fraţilor: De acuma vremea s’a scurtat. Aşa încât şi cei ce au femei să fie ca şi cum nu ar avea;NDacă însă te vei însura, n’ai greşit. Şi fecioara, dacă se va mărita, n’a greşit. Numai că unii ca aceştia vor avea suferinţă în trupul lor. Şi eu aş vrea să vă cruţ pe voi.a;Legat eşti cu femeie? Nu căuta desfacere. Dezlegat eşti de femeie? Nu căuta femeie.  Socotesc, deci, că aceasta este bine pentru nevoia ceasului de faţă: Bine este pentru oricine să fie aşa cum se găseşte."=În ce priveşte pe fecioare, n’am poruncă de la Domnul. Vă dau însă sfatul meu, ca unul care miluit am fost de Domnul să fiu vrednic de crezare.hIFiecare, fraţilor, întru ce a fost chemat, întru aceea să rămâie înaintea lui Dumnezeu.I Cu preţ aţi fost cumpăraţi. Nu vă faceţi robii oamenilor.wgRobul care a fost chemat de Domnul este libertul Domnului. Tot aşa cel chemat liber este robul lui Christos.{Fost-ai chemat fiind rob? Fii fără grijă. Ci de poţi, cu toate acestea, să fii slobod, mai degrabă foloseşte-te.T!Fiecare în felul de trai în care a fost chemat, în acela să rămână.ucTăierea împrejur nu e nimic; ne-tăierea împrejur nu e nimic. Paza poruncilor lui Dumnezeu este temeiul. Fost-a unul chemat fiind tăiat împrejur? Să nu se ascundă. Este unul chemat în netăiere împrejur? Să nu se taie împrejur.3_Atât numai – fiecăruia precum i-a împărţit Dumnezeu. Care cum era, când l-a chemat Dumnezeu, aşa să-şi meargă drumul. Astfel orânduesc în toate bisericile.  Căci, de unde ştii tu, femeie, dacă îţi vei mântui bărbatul? Sau de unde ştii tu, omule, dacă îţi vei mântui femeia?*MDacă însă partea păgână se desparte, să se despartă. În astfel de împrejurare, fratele sau sora nu sunt legaţi: Căci Dumnezeu ne-a chemat spre pace.NCăci bărbatul păgân se sfinţeşte prin femeia creştină şi femeia păgână se sfinţeşte prin bărbatul frate. Altmintrelea, copiii voştri ar fi necuraţi, pe când acum ei sunt sfinţi.ve Şi dacă o femeie are un bărbat păgân şi el voieşte să vieţuiască cu ea, să nu-şi lase bărbatul.  Celorlalţi le grăiesc eu, nu Domnul: Dacă un trate are o femeie păgână şi ea voieşte să vieţuiască cu el, să nu o lase. ! Iar dacă s’a despărţit, să rămână nemăritată, ori să se împace cu bărbatu-său; tot aşa, bărbatul să nu-şi lase nevasta.q [ Celor ce sunt căsătoriţi, poruncescu-le – nu eu, ci Domnul: femeia de bărbat să nu se despartă.   Dacă însă nu pot să se înfrâneze, să se căsătorească. Fiindcă mai bine este să se căsătorească decât să ardă.n UCelor ce sunt necăsătoriţi şi văduvelor le spun: bine este pentru ei să rămână ca şi mine. Eu aş vrea ca toţi oamenii să fie cum sunt eu însumi. Dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui, unul aşa, altul într’altfel.<sAceasta o spun din îngăduinţă, nu din poruncă.7Să nu vă lipsiţi unul pe altul de datoria căsătorească, fără numai cu bună învoială până la o vreme, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea. Apoi să fiţi iarăşi împreună, ca să nu vă ispitească Satana, din pricina neînfrânării voastre.~uFemeia pe al ei trup nu e stăpână, ci bărbatul; aşijderea şi bărbatul nu e stăpân pe trupul lui, oi femeia.Y+Bărbatul datornica iubire să-i dea femeii, aşijderea şi femeia bărbatului. Dar, ca pază împotriva desfrânărilor, fiecare bărbat să-şi aibă femeia lui şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul ei.m UÎn privinţa celor ce mi-aţi scris, vă răspund că e bine pentru om să nu se atingă de femeie.+Căci cumpăraţi aţi fost cu preţ! Preamăriţi dar pe Dumnezeu în trupul vostru şi în duhul vostru, ca unele care sunt ale lui Dumnezeu..USau nu ştiţi că trupul vostru este templul Duhului Sfânt, care locueşte întru voi şi pe care-l aveţi de la Dumnezeu, şi cum că voi nu sunteţi ai voştri?/WFugiţi de desfrânare. Orice păcat pe care-l va săvârşi omul este în afară de trup. Cine se dedă însă desfrânării păcătueşte în însuşi trupul său.H Pe când cel ce se uneşte cu Domnul este un singur Duh cu el.~)Nu ştiţi, apoi, că cine se împreună cu desfrânata este un singur trup cu ea? Căci vor fi – zice Scriptura – cei doi un singur trup.6}eAu nu ştiţi că trupurile voastre sunt mădularele lui Christos? Lua-voi deci mădularele lui Christos, ca să fac din ele mădularele unei desfrânate? Ferească Domnul![|/Dumnezeu, – care a înviat pe Domnul, şi pe noi ne va învia, prin puterea sa.R{ Bucatele sunt pentru pântece şi pântecele pentru bucate, şi Dumnezeu va nimici şi pe unul şi pe celelalte. Trupul, însă, nu e pentru desfrânare, ci pentru Domnul, şi Domnul este pentru trup.}zs Toate îmi sunt iertate, dar nu toate sunt de folos. Toate îmi sunt iertate, dar nu mă voi lăsa biruit de nimic.4ya Şi aşa eraţi unii din voi. Ci v’aţi spălat, ci v’aţi sfinţit, ci v’aţi îndreptat întru numele Domnului Iisus Christos şi întru Duhul Dumnezeului nostru.x% Nici furii, nici nesăţioşii de avere, nici beţivii, nici cei răi de gură, nici hrăpitorii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu.Yw+ Nu ştiţi oare că nedrepţii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă faceţi socoteli greşite: nici desfrânaţii, nici slujitorii idolilor, nici precurvarii, nici moleşiţii, nici sodomiţii,Tv!Ci voi nedreptăţiţi, ci voi căşunaţi pagubă, şi aceasta fraţilor!k Căci noi suntem ajutoare de muncă ale lui Dumnezeu; voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu.}=sCel care sădeşte şi cel care udă sunt între ei deopotrivă; şi fiecare va lua plata lui, după osteneala lui.n<UAstfel, nici cel ce sădeşte nu e ceva, nici cel ce udă, ci numai Dumnezeu care face să crească.I; Eu am sădit; Apolo a udat; dar Dumnezeu a făcut să crească.:Dar ce este Apolo? Şi ce este Pavel? Slujitori prin care aţi fost aduşi la credinţă; fiecare după cum i-a dat Dumnezeu.v9eCând zice unul: Eu sunt al lui Pavel, iar altul: Ba eu sunt al lui Apolo, – nu sunteţi voi oameni slabi?68eFiindcă sunteţi tot trupeşti. Câtă vreme este între voi pizmă şi ceartă şi dezbinări nu sunteţi oare oamenii trupului şi nu umblaţi voi ca toţi cei de rând?j7MCu lapte v’am hrănit, nu cu bucate, căci nu puteaţi mânca şi încă nici acum nu puteţi. 6 Ci eu, fraţilor, n’am putut să vă vorbesc ca unor oameni duhovniceşti, ci ca unora trupeşti, ca unor prunci în Christos.5Pentru că: Cine a cunoscut gândul lui Dumnezeu, care să-i dea învăţătură? Noi, însă, avem gândul lui Christos.T4!Dar omul duhovnicesc toate le judecă, pe el, însă, nu-l judecă nimeni.63eOmul neduhovnicesc nu primeşte adevărurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt nebunie, şi nu poate să le înţeleagă, fiindcă trebuesc judecate duhovniceşte.D2 Şi acestea le şi grăim, dar nu cu cuvinte din şcoala înţelepciunii omeneşti, ci cu cuvinte învăţate de la Duhul Sfânt, lămurind lucruri duhovniceşti oamenilor duhovniceşti.~1u Iară noi n’am primit duhul lumii, ci Duhul cel de la Dumnezeu, ca să cunoaştem cele dăruite nouă de Dumnezeu.20] Că cine dintre oameni ştie ale omului, fără numai duhul omului care este în el; aşa şi ale lui Dumnezeu nimeni nu le-a cunoscut, fără numai Duhul lui Dumnezeu. /  Ci nouă ni le-a dezvăluit Dumnezeu, prin Duhul său, fiindcă Duhul toate le cercetează, chiar şi adâncurile lui Dumnezeu...U Dar, precum este scris: Cele ce ochiul n’a văzut şi urechea n’a auzit şi la inima omului nu s’au suit, acestea le-a gătit Dumnezeu pentru cei ce-l iubesc.-Şi pe care nici unul din fruntaşii acestui veac n’a cunoscut-o, căci, dacă ar fi cunoscut-o, n’ar fi răstignit pe Domnul slavei.&,ECi propovăduim înţelepciunea lui Dumnezeu, cea din taină şi ascunsă, pe care Dumnezeu, mai nainte de toţi vecii, a rânduit-o spre mărirea noastră,5+cPropovăduim şi noi o înţelepciune – celor ce sunt desăvârşiţi – dar nu înţelepciunea acestui veac, nici a stăpânitorilor acestui veac, porniţi să piară,~*uAşa încât credinţa voastră să nu-şi aibă temeiul în înţelepciunea oamenilor, ci în puterea lui Dumnezeu. )9Iar cuvântul meu şi propovăduirea mea nu stăteau în dovezile meşteşugite ale înţelepciunii omeneşti, ci în dovedirea Duhului şi a Puterii.Z(-Şi întru slăbiciune şi cu frică şi tremurând tot, m’am ivit între voi.m'SCăci am judecat să nu ştiu între voi altceva decât pe Iisus Christos şi pe acesta răstignit.& #Fraţilor, eu însumi, când am venit la voi şi v’am vestit taina lui Dumnezeu, n’am venit ca meşter cuvântător, ori ca înţelept.R% Pentru ca, după cum este scris: Cine se laudă, în Domnul să se laude.%$ EDe la el, dar, sunteţi voi în Christos Iisus, carele pentru noi s’a făcut înţelepciune de la Dumnezeu, şi dreptate şi sfinţire şi răscumpărare,J# Aşa încât nici un trup să nu se laude în faţa lui Dumnezeu." Dumnezeu şi-a ales pe cele de neam prost ale lumii, pe cele nebăgate în seamă, pe cele ce nu sunt, ca să dea jos pe cele ce sunt.-! UŞi Dumnezeu şi-a ales pe cele nebune ale lumii, ca să ruşineze pe înţelepţi; Dumnezeu şi-a ales pe cele slabe ale lumii, ca să dea de ruşine pe cele tari;#  AÎntr’adevăr, fraţilor, uitaţi-vă la voi, cei chemaţi, că nu mulţi sunt înţelepţi omeneşte, nu mulţi sunt puternici, nu mulţi sunt de neam;! =Pentru că nebunia lui Dumnezeu este mai înţeleaptă decât înţelepciunea oamenilor, şi slăbiciunea lui Dumnezeu mai puternică decât tăria lor. yDar pentru ei, cei chemaţi, fie Iudei, fie Elini: pe Christos, puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu.l SCi noi propovăduim pe Christos cel răstignit: pentru Iudei, sminteală, pentru păgâni, nebunie.< uIudeii cer minuni, iar Elinii caută înţelepciune.N Că de vreme ce lumea, prin înţelepciunea ei, n’a cunoscut pe Dumnezeu, întru înţelepciunea lui Dumnezeu, bine a voit Domnul să mântuiască pe cei credincioşi prin nebunia propovăduirii.   Unde e înţeleptul? Unde e cărturarul? Unde e priciuitorul acestui veac? N’a scos Dumnezeu înţelepciunea lumii de nebună?t cCăci scris este: Pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor şi ştiinţa celor învăţaţi voi nimici-o. Într’adevăr, cuvântul crucii pentru cei ce pier – e nebunie; pentru noi, însă, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu.& GCăci Christos nu m’a trimis ca să botez, ci ca să binevestesc, dar nu cu înţelepciunea cuvântării, ca să nu rămână stearpă crucea lui Christos.g IAm botezat şi casa lui Ştefana; afară de aceştia nu ştiu să mai fi botezat pe altcineva.G  Ca să nu zică nimeni că aţi fost botezaţi în numele meu.o YMulţumesc lui Dumnezeu că nici pe unul din voi n’am botezat, fără numai pe Crispus şi pe Gaius,  Oare s’a împărţit Christos? Nu cumva s’a răstignit Pavel pentru voi? Sau fost-aţi botezaţi în numele lui Pavel?= u Adică vreau să spun, că fiecare dintre voi rosteşte: – Eu unul sunt al lui Pavel. – Şi eu sunt al lui Apolo. – Şi eu sunt al lui Chefa. – Iar eu sunt al lui Christos!w i Căci, fraţilor, prin oameni de la Hloe, din casă, mi-a venit ştire despre voi cum că la voi sunt certuri;i M Îndemnu-vă, fraţilor, pentru numele Domnului nostru Iisus Christos, ca toţi să grăiţi la fel şi să nu fie dezbinări în sânul vostru; ci să fiţi cu totul potriviţi în acelaşi cuget şi în aceeaşi judecată. y Credincios este Dumnezeu, prin care aţi fost chemaţi la împărtăşirea cu Fiul său Iisus Christos, Domnul nostru.w iEl vă va şi întări până la urmă, ca să fiţi fără de vină, în ziua Domnului nostru Iisus Christos.  {Aşa încât să nu vă lipsească nici un fel de dar, acum când aşteptaţi arătarea Domnului nostru Iisus Christos. h~~1}}#|| {ozzz4yy@xxcwwvvGuuiut{ssrtqq)pp"ooDnnn/mm1lkkkhjjj)iihggffAeeLdddhccnbbaa`__1^^E]\\E[[:ZZYYY9XWWjVV@UU_T\SRRvQQhPPKOOcNN8MMxLLIKJJIHGGJFFF+EEiDD[CClBBB>AAn@@!??>>>F=<<;;;":F99}9/88J7776j5554j3332711C000 /..l--W,,[++q+ **-))$(g'&&&S%%'$##F"""!~!/ P m[e`X7N38( $ K . [ s EI/yhcUnora adică miros de moarte, spre moarte, iar altora miros de viaţă, spre viaţă. Dar pentru aceasta, cine e destoinic?b}Pentru că suntem, pentru Dumnezeu, buna mireazmă a lui Christos şi între cei ce se mântuesc şi între cei ce pier:1a[Mulţumită fie adusă, deci, lui Dumnezeu, celui ce ne face pururea biruitori întru Christos şi, prin noi, răspândeşte în tot locul mireazmă cunoştinţei lui!`# N’am avut odihnă în duhul meu, fiindcă n’am găsit pe Titu, fratele meu, ci luându-mi ziua bună de la ei, am plecat în Macedonia.|_q Când am ajuns în Troada, pentru Evanghelia lui Christos, măcar că mi s’a fost deschis o uşă întru Domnul,g^G Ca să nu dăm Satanei câştig asupra noastră, căci gândurile lui nu ne sunt necunoscute. ] Iar cui îi iertaţi ceva, îi iert şi eu; pentru că şi eu, dacă am iertat ceva, am iertat pentru voi, în faţa lui Christos,w\g Că pentru aceasta am şi scris, ca să cunosc credincioşia voastră, dacă sunteţi ascultători în toate.W['Drept aceea, vă îndemn să-l întăriţi iarăşi, întru iubirea voastră. Z Aşa încât voi, dimpotrivă, mai bine să-l iertaţi şi să-l mângâiaţi, ca să nu fie copleşit de prea multă mâhnire.]Y3Destul este pentru unul ca acesta pedeapsa ce i s’a dat de către cei mai mulţi.X#Şi dacă unul a fost pricină de întristare, nu pe mine m’a întristat, ci, în parte – ca să nu spun prea mult – pe voi pe toţi.JW Căci cu multă mâhnire, cu inima strânsă de durere şi cu multe lacrimi scrisu-v’am, nu ca să vă întristaţi, ci ca să cunoaşteţi dragostea pe care o am cu prisosinţă către voi.cV?Şi v’am scris ce v’am scris, ca nu cumva la venirea mea să am întristate din partea celor de la care bucurie se cădea să am, încredinţat fiind despre voi toţi că bucuria mea este şi a voastră a tuturor.xUiCăci dacă eu vă întristez, cine mai este care să mă înveselească, fără numai cel întristat de mine?ST !Am judecat aşa, în mintea mea, să nu viu din nou la voi cu întristare.S 1Nu că adică avem stăpânire peste credinţa voastră, dar suntem împreună lucrători ai bucuriei voastre; căci în credinţă nu şovăiţi.yR mCi eu chem pe Dumnezeu mărturie asupra sufletului meu, că din cruţare pentru voi n’am mai venit în Corint,XQ +Carele ne-a şi pecetluit pe noi şi a dat arvuna Duhului, în inimile noastre.yP mIar cel ce ne întăreşte pe noi împreună cu voi, întru Christos, şi cel ce ne-a uns pe noi: Dumnezeu este,%O EFiindcă oricâte sunt făgăduinţele lui Dumnezeu, în Iisus Christos sunt da; de aceea tot prin el este Amin, rostit de noi, Ini Dumnezeu întru mărire..N WCăci Fiul lui Dumnezeu, Iisus Christos, cel propovăduit de noi întru voi – de mine, de Silvan şi de Timotei – nu a fost da şi ba, oi a fost în el numai da.SM !Pe Dumnezeu cel credincios! Cuvântul nostru către voi nu este da şi ba.?L yDeci, când mi-am pus în minte acestea, m’am purtat oare cu uşurinţă? Sau cele ce pun la cale, le pun la cale trupeşte, aşa încât, la mine, cuvântul da-da să iasă nu-nu?K  Să trec pe la voi să mă duc în Macedonia şi din Macedonia iarăşi să viu la voi şi să fiu petrecut de voi în Iudeia.sJ aCu această încredinţare, aveam de gând să viu mai întâi la voi, ca să aveţi de două ori bucurie:I #După cum ne-aţi şi înţeles în parte – că noi suntem lauda voastră, precum şi voi lauda noastră, în ziua Domnului nostru Iisus.H  Nu vă scriem vouă altceva fără numai celor ce citiţi şi înţelegeţi. Şi am nădejde că până la sfârşit veţi înţelege –rG _ Că lauda noastră aceasta este: mărturia cugetului nostru că ne-am purtat în lume, şi mai ales la voi, întru sfinţenie şi întru curăţia cea dumnezeiască, nu întru înţelepciunea trupească, oi întru harul lui Dumnezeu.TF # Mai ales dacă şi voi ne veniţi în ajutor cu rugăciunile voastre, aşa încât darul acesta făcut nouă, prin rugăciunea multora, să fie prilej de mulţumită, adusă de către mulţi, pentru noi.E  Care ne-a izbăvit pe noi dintr’o moarte ca aceasta şi ne izbăveşte şi în care nădejde avem că ne va izbăvi şi mai departe,3D a Ci noi, în noi înşine, ne socoteam ca osândiţi la moarte, dar aceasta a fost ca să nu ne punem încrederea în noi, ci în Dumnezeu, cel ce înviază pe cei morţi,TC #Nu voim, fraţilor, ca voi să nu ştiţi de necazul nostru, care ni s’a făcut în Asia, că peste măsură, peste puteri, am fost îngreuiaţi, încât nu mai nădăjduim să mai scăpăm cu viaţă.UB %Ştiind că, precum sunteţi părtaşi suferinţelor, aşa şi mângâierii.,A SFie deci că suntem strâmtoraţi, este pentru a voastră mângâiere şi mântuire; fie că suntem mângâiaţi, este pentru a voastră mângâiere, care vă dă putere să înduraţi cu răbdare aceleaşi suferinţe pe care le suferim şi noi. Şi nădejdea noastră este tare, pentru voi,{@ qCă precum prisosesc patimile lui Christos întru noi, aşa, prin Christos, prisoseşte şi mângâierea noastră.S? !Cel ce ne mângâie pe noi întru tot necazul nostru, ca să putem să mângâiem şi noi, prin mângâierea cu care înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu, pe cei care se află în orice suferinţă. > Binecuvântat este Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Christos, părintele îndurărilor şi Dumnezeul a toată mângâierea,Z= /Dar vouă şi pace, de la Dumnezeu Tatăl nostru şi de la Domnul Iisus Christos!>< yPavel, apostol al lui Christos Iisus prin voinţa lui Dumnezeu, şi Timotei fratele: Bisericii lui Dumnezeu celei din Corint, împreună cu toţi sfinţii care sunt în toată Ahaia,A;}Dragostea mea cu voi cu toţi, în Christos Iisus! Amin!%:EDarul Domnului Iisus cu voi!R9Cel ce nu iubeşte pe Domnul să fie anatema! Maran atha! (Domnul vine).@8{Închinăciunea mea v’o scriu cu mâna mea, eu Pavel.i7KVă îmbrăţişează fraţii toţi. Îmbrăţişaţi-vă unii pe alţii cu sărutare sfântă.6Se închină vouă Bisericile Asiei. Vă îmbrăţişează, în Domnul, cu tărie Acvila şi Prisca, împreună ou Biserica din casa lor.q5[Şi au făcut să se odihnească duhul meu şi al vostru. Cunoaşteţi bine, deci, pe unii ca aceştia.}4sMă bucur de venirea lui Ştefana, a lui Fortunat şi a lui Ahaic, pentru că aceştia au împlinit lipsa voastră,p3YCa şi voi să fiţi supuşi unora ca aceştia şi oricui care lucrează împreună şi se osteneşte.2+Vă rog, însă, fraţilor (ştiţi casa lui Ştefana, că este pârga Ahaiei şi spre slujirea sfinţilor s’au rânduit ei pe ei înşişi).<1sToate ale voastre întru dragoste să se petreacă!Z0- Priveghiaţi, fiţi statornici în credinţă, fiţi bărbaţi, întăriţi-vă.5/c Cât despre fratele Apolo, l-am îndemnat foarte mult să vie la voi, împreună cu fraţii, dar nicidecum nu i-a fost voia să vie acum. Ci va veni când va găsi prilej.. Nimeni deci să nu-l dispreţuiască; ci să-l petreceţi cu pace ca să vie la mine, că îl aştept împreună cu fraţii.|-q Când va veni Timotei, luaţi seama să fie la voi fără de teamă, căci lucrul Domnului lucrează, ca şi mine.[,/ Căci mi s’a deschis o uşă mare, spre lucru mult, şi sunt mulţi protivnici.K+Voi rămânea, însă, în Efes până la praznicul Cincizecimii, *Căci nu vreau să vă văd acum numai în treacăt, ci am nădejde să zăbovesc la voi câtăva vreme, de va îngădui-o Domnul.x)iLa voi poate că voi rămânea mai mult, sau voi şi ierna, ca să mă petreceţi în călătoria ce voi face.`(9Ci voi veni la voi când voi trece prin Macedonia, fiindcă iau drumul prin Macedonia.S'Şi de va fi cu cale ca şi eu să mă duc, vor merge împreună cu mine.&Iar după ce voi veni. pe care îi veţi socoti, pe aceia îi voi trimite cu scrisori, să ducă darul vostru la Ierusalim.D%La fiecare zi-întâi a săptămânii, fiecare dintre voi să-şi pună deoparte şi să strângă din câştigul ce-a avut, ca să nu se facă strângerile deabia atunci când voi veni. $ Cât pentru strângerea de ajutoare, care este pentru fraţi, precum am rânduit Bisericilor Galatiei, aşa să faceţi şi voi.7#g:Drept aceea, fraţii mei iubiţi, fiţi statornici, neclătinaţi, sporind în lucrul Domnului, pururea, bine ştiind că osteneala voastră nu este deşartă întru Domnul.l"Q9Dar, mulţumită lui Dumnezeu, celui ce ne dă nouă biruinţa, prin Domnul nostru Iisus Christos!N!8Şi boldul morţii este păcatul, iar puterea păcatului este legea.H  7Moarte, unde este biruinţa ta? Moarte, unde este boldul tău?[/6Iar când acest trup stricăcios se va îmbrăca întru nestricăciune şi acest trup muritor se va îmbrăca întru nemurire, atunci va fi cuvântul care este scris: Moartea a fost înghiţită de biruinţă.5Fiindcă trebue ca acest trup stricăcios să se îmbrace întru nestricăciune şi acest trup muritor să se îmbrace întru nemurire.8i4într’o fărâmă, într’o clipeală de ochi, la trâmbiţa cea de apoi. Căci trâmbiţa va suna şi morţii se vor scula fără stricăciune, iar noi vom fi schimbaţi.Y+3Iată, taină vă spun vouă: Nu toţi vom adormi, dar toţi vom fi schimbaţi.'G2Aceasta însă o zic, fraţilor: carnea şi sângele nu pot să moştenească împărăţia lui Dumnezeu, nici stricăciunea nu moşteneşte nestricăciunea.^51Şi după cum am purtat chipul celui pământesc, purta-vom şi chipul celui ceresc.yk0Cum este cel pământesc, aşa sunt şi cei pământeşti; şi cum este cel ceresc, aşa sunt şi cei cereşti.a;/Omul cel dintâi, luat din pământ, e pământesc; omul cel de-al doilea este din cer.Z-.Dar nu cel duhovnicesc este întâiul, ci firescul, după aceea cel duhovnicesc.-Precum şi este scris: Făcutu-s’a Adam, omul dintâi, cu suflet viu; iar Adam cel de pe urmă cu duh dătător de viaţă.yk,Se seamănă trup firesc, înviază trup duhovnicesc. Că de este un trup firesc, este şi un trup duhovnicesc.{o+Se seamănă întru necinste, înviază întru mărire; se seamănă întru slăbiciune, înviază întru putere;yk*Aşa este şi cu învierea morţilor: Se seamănă trupul întru stricăciune, înviază întru nestricăciune;)Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii şi alta strălucirea stelelor. Iar stea de stea se deosebeşte în strălucire.(Sunt apoi trupuri cereşti şi trupuri pământeşti; dar alta este mărirea celor cereşti, şi alta a celor pământeşti.+O'Nu toate trupurile sunt la fel, ci un fel este trupul omenesc, un fel este trupul dobitoacelor, un fel este trupul zburătoarelor, alt fel este trupul peştilor.^5&Iar Dumnezeu îi dă un trup, după a sa voinţă, fiecărei seminţe un trup al ei.%Şi ce semeni? Nu trupul ce va să fie îl semeni, ci numai grăunţul gol, dacă se întâmplă de grâu, sau de altceva din celelalte;L $Nebun ce eşti! Tu ce semeni nu dă viaţă, dacă nu va fi murit.O #Dar va zice cineva: Cum înviază morţii? Şi cu ce trup au să vie? '"Treziţi-vă cum se cade şi nu păcătuiţi. Căci sunt unii între voi care nu au cunoştinţă de Dumnezeu. O spun spre ruşinea voastră.T !!Nu vă lăsaţi înşelaţi: tovărăşiile rele strică obiceiurile bune.F  Dacă numai din încredinţare omenească m’am luptat în Efes cu fiarele sălbatice, care îmi este folosul? Dacă morţii nu înviază, să bem şi să mâncăm, căci mâine vom muri! Zilnic îmi stă moartea în faţă! V’o spun, fraţilor, pe slava pe care o am pentru voi, întru Christos Iisus, Domnul nostru.A}De ce mai suntem şi noi în primejdie în fiecare ceas? Altfel, ce vor face cei care se botează pentru morţi? Dacă morţii nu înviază nicidecum, pentru ce se mai botează pentru ei?#Iar când toate se vor supune lui, atunci şi Fiul însuşi se va supune Celui ce i-a supus lui toate, ca Dumnezeu să fie totul în toţi.%CCăci toate le-a supus sub picioarele lui. Dar când zice Scriptura că toate i-au fost supuse, învederat este că afară de Cel care i-a supus lui toate.DVrăjmaşul cel din urmă care va fi nimicit este moartea.pYCăci el trebue să împărătească până ce va pune pe toţi vrăjmaşii săi, sub picioarele sale.(IDupă aceea, fi-va sfârşitul, când Domnul va da împărăţia lui Dumnezeu şi Tatăl, când va nimici orice domnie şi orice stăpânire şi orice putere.lQCi fiecare în rândul cetei sale: pârga este Christos; apoi cei ai lui Christos, la venirea lui.V%Şi precum întru Adam toţi mor, aşa şi întru Christos toţi vor învia.e~CCă de vreme ce printr’un om a venit moartea, tot printr’un om şi învierea morţilor.\}1Acum însă Christos a înviat din morţi, fiind pârga învierii celor adormiţi.|yIar dacă nădejdea noastră în Christos este numai pentru viaţa aceasta, suntem mai dc plâns deoât toţi oamenii.J{ Şi atunci pierduţi sunt şi cei ce au adormit întru Christos.xziIar dacă Christos n’a înviat, zadarnică este credinţa voastră. Sunteţi şi acum în păcatele voastre;Iy Căci, dacă morţii nu înviază, nici Christos n’a înviat.Wx'Ba încă ne dovedim şi martori mincinoşi faţă cu Dumnezeu, căci am mărturisit, împotriva lui Dumnezeu, că a înviat pe Christos, pe care nu l-a înviat, dacă, cu adevărat, morţii nu în viază.zwmŞi dacă Christos n’a înviat, deşartă este atunci predica noastră, deşartă este şi credinţa voastră.Lv Dacă nu este o înviere a morţilor, nici Christos n’a înviat.u Iar de vreme ce Christos se propovădueşte că a înviat din morţi, cum zic unii, printre voi, că nu este o înviere a morţilor?Wt' Deci, fie că eu, fie că ei, noi aşa propovăduim şi voi aşa aţi crezut.Gs Ci prin darul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt; şi darul lui hărăzit mie n’a fost zadarnic, ba am muncit mai mult decât ei toţi. Totuşi nu eu, ci darul lui Dumnezeu care este cu mine.r' Căci dintre apostoli eu sunt cel mai mic, ca unul care nu sunt vrednic să mă numesc apostol, pentru că am prigonit Biserica lui Dumnezeu.Xq)Iar la urma tuturor, ca născutului fără de vreme, mi s’a arătat şi mie.Ip După aceea, s’a arătat lui Iacob, apoi tuturor apostolilor;o%În urmă s’a arătat deodată la peste cinci sute de fraţi, dintre care cei mai mulţi trăiesc până astăzi, iar câţiva au adormit;=nuŞi s’a arătat lui Chefa, apoi celor doisprezece.RmŞi că s’a îngropat şi a înviat a treia zi, potrivit scripturilor;lV’am dat, întâi de toate, să ştiţi ceea ce am primit şi eu, că Christos a murit pentru păcatele noastre, potrivit scripturilor;0kYPrin care şi sunteţi mântuiţi; vă aduc aminte cu ce cuvinte v’am propovăduit-o – dacă o ţineţi cu tărie, afară numai dacă n’aţi crezut în deşert:~j wVă aduc aminte, fraţilor, de Evanghelia pe care v’am binevestit-o, pe care aţi primit-o, întru care şi staţi,Ji (Dar toate să se facă cu bună cuviinţă şi după rânduiala.hhI'Astfel dar, fraţii mei, râvniţi să vorbiţi ca prooroci şi graiul în limbi nu-l opriţi.5ge&Iar cine nu vrea să ştie – să nu ştie.f%Dacă socoteşte cineva că e prooroc sau om duhovnicesc, să cunoască bine ce vă scriu – că sunt poruncile Domnului.Xe)$Au cuvântul lui Dumnezeu a ieşit de la voi? Sau ajuns-a numai până la voi?d#Iar dacă voiesc să înveţe ceva, să întrebe acasă pe bărbaţii lor, căci şade rău unei femei să vorbească în Biserică.c!"Femeile să tacă, în adunările bisericeşti, căci lor nu le este îngăduit să vorbească, ci să fie plecate, precum zice şi legea.qb[!Pentru că Dumnezeu nu este Dumnezeul neorânduielii, ci al păcii. Ca în toate bisericile sfinţilor,7ai Iar duhurile profeţilor se supun profeţilor,`}Unul câte unul puteţi să vorbiţi toţi profetic, ca toţi să primească învăţătură şi toţi să se mângâie.R_Dacă, însă, unul care şade are o descoperire, cel dintâi să tacă.O^Şi proorocii să vorbească doi, sau trei, iar ceilalţi să judece.r]]Iar dacă nu e tălmăcitor, să tacă în Biserică şi numai şie să-şi grăiască şi lui Dumnezeu.}\sDacă e să grăiască în limbă, să fie câte doi, sau cel mult trei, şi pe rând; şi unul să tălmăcească.m[SAtunci care este încheierea, fraţilor? Când vă adunaţi împreună, unul are o cântare, unul o învăţătură, unul o descoperire, altul de grăit în limbă, altul o tălmăcire: toate să se facă spre zidirea tuturora.?ZwTainele inimii lui ajung învederate şi astfel, căzând cu faţa la pământ, se va închina lui Dumnezeu şi va mărturisi că: într’adevăr Dumnezeu este în mijlocul vostru.Y!Pe când, dacă toţi ar vorbi ca prooroci şi ar intra vreun păgân sau vre-un neştiutor, el e mustrat de toţi, el e judecat de toţi;OXDeci, dacă s’ar aduna Biserica toată laolaltă şi toţi ar vorbi în limbi şi ar pătrunde înlăuntru din neştiutori ori din necredincioşi, nu vor zice oare că v’aţi ieşit din minţi?'WGAşa încât limbile sunt spre semn nu credincioşilor, ci necredincioşilor; iar vorbirea profetică, dimpotrivă, nu necredincioşilor, ci credincioşilor.*VMÎn lege este scris: Grăi-voi către acest popor prin oameni de altă limbă şi prin buzele streinilor; şi nici aşa nu vor asculta de mine, – zice Domnul.UFraţilor, nu fiţi copii la minte. Fiţi copii când e vorba de răutate. La minte, însă, fiţi oameni desăvârşiţi.!T;Dar în Biserică vreau mai bine să rostesc cinci cuvinte cu înţeles, ca să învăţ şi pe alţii, decât zece mii de vorbe în limbă insuflată.[S/Mulţumind lui Dumnezeu, vorbesc în limbă insuflată mai mult decât voi toţi;]R3Negreşit, cuvântul tău de mulţumire e frumos, dar celălalt nu se întăreşte.Q-Astfel, dacă binecuvîntezi cu duhul, cel ce ţine locul omului de rând cum va zice amin, la mulţumirea ta, câtă vreme el nu ştie ce zici?PAtunci ce voi face? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga şi cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta şi cu mintea.uOcFiindcă, dacă mă rog în limbă insuflată, duhul meu e în rugăciune, dar mintea mea este neroditoare.kNO Drept aceea, cel ce grăieşte în limbă să se roage ca să aibă şi darul să tălmăcească.M Astfel şi voi, de vreme ce râvniţi după daruri duhovniceşti: căutaţi să prisosiţi în ele, spre zidirea Bisericii.L Aşa dar, dacă nu ştiu rostul limbii, voi fi barbar pentru cel care vorbeşte, şi cel care vorbeşte iarăşi barbar pentru mine.`K9 Sunt în lume cine ştie câte feluri de limbi, dar nici una nu e fără de înţeles.%JC Aşa şi voi: dacă prin limbă nu veţi da o vorbă lesne de înţeles, cum se va cunoaşte ce-aţi grăit? Veţi fi nişte oameni care vorbesc în vânt.^I5Şi dacă trâmbiţa va da un sunet fără noimă, cine se va pregăti de bătălie?=HsChiar şi cu sculele neînsufleţite de cântare-fie flaut, fie harfă-dacă între sunete nu pui deosebire, cum se va cunoaşte ce-ai zis din flaut, ori ce-ai cântat din harfă?=GsAcum, fraţilor, dacă aş veni la voi, grăind în limbi, de ce folos v’aş fi, dacă nu vă vorbesc – sau descoperire, sau cunoştinţă, sau proorocie, sau învăţătură?~FuEu doresc ca voi toţi să grăiţi în limbi insuflate, dar mai cu seamă să proorociţi. Cel ce prooroceşte e mai mare decât cel ce grăieşte în limbi, afară numai dacă tălmăceşte ce spune, ca şi Biserica să găsească întărire.rE]Cel ce grăieşte în limbă pe sine singur se zideşte, pe când cel ce prooroceşte zideşte biserica.gDGCine prooroceşte, însă, vorbeşte oamenilor, spre întărire, şi îndemn şi mângâiere."C=Pentru că cine vorbeşte în limbă insuflată nu vorbeşte oamenilor, ci lui Dumnezeu, căci nimeni nu-l înţelege, ci el, în duh, grăieşte taine.B yStrăduiţi-vă să aveţi dragoste. Râvniţi şi celelalte daruri duhovniceşti, dar mai vârtos ca să proorociţi.sA_ Ci acum: credinţa, nădejdea, dragostea – rămân aceste trei. Dar mai mare între ele este dragostea.6@e Acum vedem ca prin oglindă, în ghicitură, atunci însă, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum cunoscut am fost şi eu.?) Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, judecam ca un copil; când m’am făcut bărbat, am lepădat chipul copilăresc.T>! Când însă va veni ce este desăvârşit, ce este frântură va conteni.Y=+ Căci cunoştinţa noastră e frântură şi proorocia noastră tot frântură.+<O Dragostea nu piere niciodată. Cât despre proorocii – se vor desfiinţa; cât despre darul limbilor – va înceta; cât despre ştiinţă – se va sfârşi.U;# Toate le sufere, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.?:y Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.|9q Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu pune la socoteală răul.8 Dragostea rabdă îndelung; dragostea este plină de bunătate; dragostea nu ştie de pizmă; nu se laudă; nu se trufeşte.7 Şi toată averea mea de-aş face-o milostenii şi trupul mi l-aş da să fie ars, – dacă nu am dragoste, nimic nu-mi foloseşte.S6 Şi dar proorocesc dacă aş avea şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orişice ştiinţă, şi de-aş avea credinţă atât de multa să mut munţii din loc, – dacă nu am dragoste, nimic nu sunt.5  Toate limbile omeneşti şi îngereşti de le-aş vorbi, dacă nu am dragoste, m’am făcut aramă sunătoare, ori chimbal gălăgios.w4g Râvniţi la darurile cele mai desăvârşite. Şi eu vă arăt încă o cale mai presus de orice altă cale:m3S Oare toţi au darul vindecărilor? Oare toţi vorbesc în limbi? Oare toţi pot să tălmăcească? 2  Oare toţi sunt apostoli? Oare toţi sunt prooroci? Oare toţi învăţători? Oare toţi putere au să săvârşească minuni?|1q Pe unii i-a pus Dumnezeu, în Biserică, mai întâi: apostoli, al doilea: profeţi, al treilea: învăţători; apoi pe cei cu darul puterilor minunate; în urmă pe cei cu darul tămăduirilor, milosteniilor, cârmuirii, felurimii limbilor.O0 Iar voi sunteţi trupul lui Christos şi mădulare fiecare în parte.// Şi dacă un mădular suferă, toate mădularele suferă împreună, şi dacă un mădular este cinstit, toate mădularele se bucură împreună.d.A Ca să nu fie neunire în trup, ci membrele să îngrijească deopotrivă unele de altele.-) Pe când cele cuviincioase ale noastre n’au nevoie. Dar Dumnezeu a întocmit astfel trupul, dând mai multă cinste acolo unde ea lipseşte,1,[ Părţile trupului pe care le socotim mai de necinste, pe acelea cu mai multă cinste le îmbrăcăm şi cele necuviincioase ale noastre au mai multă bunăcuviinţă;b+= Ci mădularele trupului socotite ca mai slabe sunt, cu atât mai vârtos, trebuincioase.* Nu poate ochiul să zică mâinii: N’am trebuinţă de tine; sau, iarăşi, capul să zică picioarelor: N’am trebuinţă de voi.=)u Ci acum sunt multe mădulare, însă un singur trup.A(} Dacă toate ar fi un singur mădular, unde ar fi trupul?Z'- Astfel, Dumnezeu a pus în trup aceste mădulare, pe fiecare din ele cum a voit.c&? Dacă trupul, tot, ar fi ochi, unde ar fi auzul? Dacă tot ar fi auz, unde ar fi mirosul? %  Şi urechea dacă ar zice: Fiindcă nu sunt ochi, nu fac parte din trup, – nu este ea, cu toate acestea, mădularul trupului?$  Dacă piciorul ar zice: Fiindcă nu sunt mână, nu fac parte din trup, – nu este el, cu toate acestea, mădularul trupului?A#} Dar şi trupul nu este un singur mădular, ci mai multe.;"o Într’adevăr, noi toţi într’un singur Duh ne-am botezat, ca să fim un singur trup, fie Iudei, fie Elini, fie robi, fie slobozi, şi toţi la un singur Duh ne-am adăpat./!W Căci precum trupul unul este, deşi are mădulare multe, iar toate mădularele trupului, cu toată mulţimea lor alcătuiesc un singur trup, aşa este şi Christos.} s Toate acestea, însă, le lucrează unul şi acelaşi Duh, împărţind fiecăruia deosebi, după cum hotărăşte. 9 Unuia puterea să lucreze minuni; altuia proorocia; unuia darul să deosebească duhurile; altuia felurimea limbilor şi altuia tălmăcirea limbilor.xi Într’acelaşi Duh, unuia se dă credinţă, iar altuia darul vindecărilor într’u-unul şi acelaşi Duh;|q Unuia, prin Duhul Sfânt, i se dă cuvânt de înţelepciune; altuia, după acelaşi Duh, cuvânt de înţelegere.O Ci fiecăruia Duhul, în arătarea lui, îi dă spre folosul tuturor:hI Şi lucrările sunt iarăşi felurite, dar e acelaşi Dumnezeu care lucrează toate în toţi.:o Şi felurite slujiri sunt, dar e’acelaşi Domn.9m Darurile sunt felurite, dar Duhul este acelaşi.M Pentru aceea, vă spun vouă că precum nimeni, grăind în Duhul lui Dumnezeu, nu zice: Anatema fie Iisus! tot aşa nimeni nu poate să zică: Domn este Iisus, – fără numai în Duhul Sfânt.xi Ştiţi că, pe când eraţi păgâni, vă duceaţi către idolii cei muţi, ca şi cum aţi fi fost mânaţi.c A Iar despre darurile duhovniceşti, nu vreau, – fraţilor, să fiţi în necunoştinţă. "Dacă îi este cuiva foame, să mănânce acasă, ca să nu vă adunaţi spre osândă. Celelalte pricini le voi rândui când voi veni.b= !Astfel, fraţii mei, când vă adunaţi ca să mâncaţi, aşteptaţi-vă unii pe alţi.a; Dar Domnul ne judecă şi ne pedepseşte, ca să nu fim osândiţi împreună cu lumea.F Dacă ne-am judeca noi pe noi înşine, n’am fi judecaţi.S De aceea, printre voi, mulţi sunt slabi şi bolnavi şi bună parte mor.} Căci cine mănâncă şi bea, fără să-şi dea socoteală de trupul Domnului, mănâncă şi-şi bea osândă sieşi.xi Cerceteze-se, deci, omul pe sine şi numai aşa să mănânce din această pâine şi să bea din acest pahar. Astfel, cine, cu nevrednicie, mănâncă pâinea sau bea paharul Domnului, vinovat va fi de trupul şi de sângele Domnului.  Pentru că, de câte ori mâncaţi această pâine şi beţi acest pahar, moartea Domnului vestiţi, până la venirea lui.< q Asemenea şi paharul – după ce-au cinat – zicând: Acest pahar este legea cea nouă întru sângele meu. Aceasta să faceţi, ori de câte ori veţi bea, spre pomenirea mea. 3 Şi mulţumind a frânt şi a zis: Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul meu, carele se frânge pentru voi. Aceasta să faceţi spre pomenirea mea.  Căci am primit de la Domnul ceea ce v’am şi dat vouă: cum că Domnul Iisus, în noaptea în care a fost vândut, a luat pâine,M  N’aveţi oare case ca să mâncaţi şi să beţi? Ori dispreţuiţi Biserica lui Dumnezeu şi vreţi să ruşinaţi pe cei ce n’au? Ce să vă zic? Să vă laud? Într’aceasta nu vă laud. Căci, şezând la masă, fiecare se grăbeşte să-şi ia demâncarea lui, aşa încât pe când unuia îi e foame, altul este beat.V% Când vă adunaţi deci laolaltă, nu e chip ca să mâncaţi Cina Domnului.^5 Căci trebue să fie între voi şi eresuri, ca să iasă la lumină cei lămuriţi.xi Mai întâi, aud că la adunările voastre din Biserică, între voi sunt dezbinări şi în parte o şi cred.w Dându-vă aceasta în pază, nu vă găsesc de laudă că vă adunaţi nu spre mai binele, ci spre mai răul vostru.2] Iar dacă se pare cuiva că aici poate să ne găsească pricină, un astfel de obicei, ca femeile să se roage cu capul gol, noi nu avem, nici Bisericile lui Dumnezeu.pY Pe când femeia, dacă poartă părul lung, este de cinste? Căci cosiţa i-a fost dată ca zăbranic.jM Nu vă învaţă oare însăşi firea că bărbatul, dacă îşi lasă părul lung, e de ocară?dA Judecaţi voi singuri: cuviincios este ca o femeie să se roage lui Dumnezeu cu capul gol?q[ Că precum femeia este din bărbat, aşa şi bărbatul, vine prin femeie şi toate sunt de la Dumnezeu.h~I Totuşi, în Domnul, nici femeia nu e fără de bărbat, nici bărbatul nu e fără de femeie.} Pentru aceea, femeia trebue – din pricina îngerilor, care sunt de faţă, – să aibă pe cap un semn de stăpânire.V|% Şi nici n’a fost zidit bărbatul pentru femeie, ci femeia pentru bărbat.Q{ Pentru că n’a fost luat bărbatul din femeie, ci femeia din bărbat.z Bărbatul nu trebue să-şi acopere capul, fiind chipul şi mărirea lui Dumnezeu, pe când femeia este mărirea bărbatului.,yQ Căci dacă o femeie nu-şi pune văl pe cap, atunci să se şi tundă. Dacă însă pentru o femeie e ruşine să se tundă ori să se radă, să-şi pună văl.x! Iar orice femeie care se roagă sau prooroceşte cu capul dezvelit, capul şi-l necinsteşte. Căci tot atât este ca şi cum ar fi rasă.fwE Orice bărbat, care se roagă sau prooroceşte, având ceva pe cap, necinsteşte capul său.v Dar voiesc ca voi să ştiţi că Christos este capul bărbatului, şi capul femeii este bărbatul, iar capul lui Christos Dumnezeu.wug Fraţilor, vă laud că în toate vă aduceţi aminte de mine şi ţineţi pre-daniile aşa cum vi le-am dat.Lt  Luaţi-vă după mine, după cum şi eu m’am luat după Christos.s !Precum şi eu, tuturor, în toate, mă străduiesc să plac, căutând nu folosul meu, ci folosul cele mulţi, ca să se mântuiască.frE Nu fiţi piatră de poticneală nici Iudeilor, nici Elinilor, nici bisericilor lui Dumnezeu,|qq De aceea ori de mâncaţi, ori de beţi, ori altceva de faceţi, toate spre mărirea lui Dumnezeu, să le faceţi. T?~~*}V} |{{zzsyyAxxcwvvvLuutssArqq)ppooPnnsmmLll kljjiiNhbggg-ffeOdccDbb/aa%`__G^^E]];\\H[[)ZZ4YY.XXAWW!VBUUBTTSbRR QPPONwMJLWKJJIIVHHOGG"FEE/DyCC%BBAA/@@%?>>8=<<.;;L:99P8X766E55-44322L100{//C.--O,,]+** )((''^'&O%$$1#""U!!= Qp9)q8na19csC'3 c ) hq TU4# Nădăjduesc, însă, că veţi cunoaşte cum că noi nu suntem netrebnici.v3e Ispitiţi-vă pe voi înşivă, dacă sunteţi în credinţă; puneţi-vă la încercare pe voi înşivă. Sau voi singuri nu vă cunoaşteţi bine că Christos Iisus este întru voi? Afară numai dacă nu sunteţi creştini netrebnici.V2% Căci, dacă s’a răstignit în neputinţă, prin puterea lui Dumnezeu e, însă, viu. Aşa şi noi, suntem neputincioşi întru el, dar, prin puterea lui Dumnezeu, vii vom fi cu el în inimile voastre.1) De vreme ce voi căutaţi dovadă că Christos grăieşte întru mine – cel ce nu este neputincios în voi, ci puternic e în sânul vostru.O0 Am spus din vreme, când eram de faţă a doua oară, şi acum, când sunt departe, o spun din vreme celor ce au păcătuit şi tuturor celorlalţi, că, venind încă o dată, voi fi necruţător,y/ m Viu acum la voi a treia oară. Pe temeiul spusei a doi ori a trei martori să se statornicească orice pricină. . Şi atunci venind iarăşi la voi să nu mă smerească Dumnezeul meu, înaintea voastră, şi să nu plâng pe mulţi dintre cei ce mai înainte au păcătuit şi nu s’au pocăit de necurăţia, de desfrânarea şi de necumpătarea pe care le-au făptuit.%-C Căci mă tem ca nu cumva, după ce voi fi venit, să nu vă găsesc pe voi aşa precum voiesc, iar eu să fiu găsit de voi aşa precum nu voiţi, mă tem adică de priciri, de pizmă, de întârâtări, de zavistii, de clevetiri, de vorbe la ureche, de îngâmfări, de turburări.7,g Voi socotiţi mereu că ne facem apărarea înaintea voastră. Dar noi grăim în Christos, în faţa lui Dumnezeu. Şi toate acestea, iubiţii mei, pentru zidirea voastră.<+q L-am rugat pe Titu şi am trimis, împreună cu el, pe celălalt frate. V’a supărat Titu cu ceva? N’am umblat noi întru acelaşi duh? N’am călcat noi în aceleaşi urme?T*! Tras-am eu foloase de la voi, prin vre-unul din aceia pe care i-am trimis?])3 Ci fie! Eu nu v’am împovărat. Dar fiind om viclean, v’am prins cu meşteşug.(1 Deci eu foarte bucuros voi cheltui şi mă voi jertfi pentru sufletele voastre, măcar că, iubindu-vă cu prisosinţă, eu sunt iubit mai puţin.['/ Iată acum, a treia oară, gata sunt să viu la voi şi nu vă voi fi povară, căci nu caut ale voastre, ci pe voi. Pentru că nu copiii sunt datori să strângă pentru părinţi, ci părinţii pentru copii.$&A Prin ce lucru fost-aţi voi mai prejos decât celelalte Biserici, decât numai prin aceea că eu nu v’am fost povară? Iertaţi-mă de neajunsul acesta.% Iar dovezile mele de apostol s’au săvârşit în mijlocul vostru, întru toată răbdarea, prin semne, prin minuni şi prin puteri.]$3 M’am lăudat ca un nerod. Voi m’aţi silit. Căci mi se cădea ca lauda mea să vie de la voi, pentru că întru nimic n’am rămas mai prejos decât cei mai de frunte apostoli, măcar că eu nu sunt nimic.+#O De aceea, sunt bucuros de slăbiciuni, de dăfăimări, de nevoi, de prigoniri, de strâmtorări pentru Christos, căci tocmai când sunt slab, atunci sunt tare.o"W Dar mi-a zis: Îţi este deajuns darul meu, pentru că puterea mea se desăvârşeşte întru neputinţă. Deci, foarte bucuros mă voi lăuda mai ales întru neputinţele mele, ca să locuiască întru mine puterea lui Christos.U!# Asupra lui. de trei ori am rugat pe Domnul, ca să-l depărteze de la mine;> u Şi pentru ca să nu mă trufesc cu măreţia acestor descoperiri, datu-mi-s’a mie un ghimpe în carne, un înger al Satanei, ca să mă bată peste obraz şi să nu mă trufesc.R Chiar de mi-ar fi voia să mă laud, nu voi fi nerod, pentru că voi spune adevărul; dar mă feresc de aceasta, ca să nu mă socotească nimeni mai presus decât mă vede sau decât aude de la mine.} Pentru unul ca acesta mă voi lăuda, cât pentru mine însumi nu mă voi lăuda, fără numai întru neputinţele mele.uc Că a fost răpit în rai şi a auzit cuvinte de nespus, pe care nu-i este iertat omului să le rostească.yk Şi ştiu despre acest om – dacă a fost cu trupul, dacă a fost fără de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie –W' Cunosc un om întru Christos, care, mai înainte cu paisprezece ani – dacă a fost cu trupul, nu ştiu; dacă a fost afară din trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie – a fost răpit până în al treilea cer;o Y E nevoie de laudă, dar cui îi foloseşte? Căci voi veni la vedenii şi la descoperiri ale Domnului.yk !Ci printr’o ferestruică, am fost lăsat în jos, în coşniţă, peste zid, şi am scăpat din mâinile lui.c? În Damasc, dregătorul craiului Areta păzea cetatea Damascului, vrând să mă prindă;kO Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus, cel ce este binecuvântat în veci, ştie că nu mint!U# Dacă trebuinţă este să mă laud, cu ale mele neputinţe mă voi lăuda! Cine este slab şi eu să nu mă simt slab cu el? Cine se zdruncină din credinţă şi eu să nu mă aprind de focul lui?{o Lăsând laoparte aceste lucruri de dinafară, în fiecare zi sunt îmbulzit şi port grijă tuturor Bisericilor. În osteneală şi în muncă, în privegheri prea adesea, în foame şi în sete, în posturi de multe ori, în frig şi în golătate.+O În călătorii – de multe ori, în primejdii pe râuri, în primejdii din partea tâlharilor, în primejdii din partea neamului meu, în primejdii din partea păgânilor, în primejdii în oraşe, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii mincinoşi;9k De trei ori am fost bătut cu vergi; o dată am fost împroşcat cu pietre; de trei ori s’a sfărâmat corabia cu mine; o noapte şi o zi m’am zbătut în mijlocul mării.K De la Iudei, de cinci ori am luat patruzeci de bice, fără unul.E Sunt ei slujitori ai lui Christos? Nebuneşte fie spus: eu sunt mai mult ca ei! În osteneli mai mult, în bătăi mai mult, în închisori peste măsură, în primejdii de mai multe ori. Sunt ei Ebrei? Ebreu sunt şi eu. Sunt ei Israiliţi? Israilit sunt şi eu. Sunt ei sămânţa lui Avraam? Aşa sunt şi eu.) K Spre ruşinea mea mărturisesc cum că noi aici ne-am arătat prea slabi. Dar în orice ar cuteza să se laude cineva – vorbesc ca un nebun – cutez şi eu!3 _ Căci voi îngăduiţi dacă vă robeşte cineva, dacă mănâncă bucata voastră, dacă vă ia paraua, dacă vă priveşte cu mândrie, dacă vă loveşte peste obraz.Z - Pentru că voi, înţelepţi fiind, îngăduiţi bucuros pe cei fără de minte.I   De vreme ce mulţi se laudă după trup, mă voi lăuda şi eu,a ; Ceea ce spun în acesta privinţă a laudei, nu o spun după Domnul, ci ca din nerozie.7 Iarăşi zic să nu mă socotească nimeni drept fără minte, iar de nu, pri-miţi-mă măcar ca pe un nerod, ca să mă laud şi eu cât de puţin. Nu este, dar, lucru mare dacă şi slujitorii lui iau chip de slujitori ai dreptăţii, al căror sfârşit va fi după faptele lor.[/ Şi nu este de mirare, deoarece însuşi Satana se preface în înger al luminii.~u Pentru că unii ca aceştia sunt apostoli mincinoşi, lucrători vicleni, care iau chip de apostoli ai lui Christos.&E Dar ceea ce fac, voi face în viitor, ca să tai prilejul celor ce poftesc prilej, aşa încât în cele ce se laudă să fie dovediţi că sunt ca şi noi.=u Pentru ce? Pentru că nu vă iubesc? Dumnezeu ştie!zm Pe adevărul lui Christos care este în mine, că lauda aceasta nu-mi va fi tăgăduită în ţinuturile Ahaiei.# Pentru că fraţii veniţi din Macedonia au îndestulat lipsa mea. Şi întru toate m’am păzit să nu vă fiu povară şi mă voi păzi.+ Alte Biserici am prădat, luând plată, ca să vă slujesc pe voi şi, fund la voi şi în lipsă aflându-mă, n’am fost sarcină nimănui,+ Sau am făcut păcat că v’am propovăduit în dar Evanghelia lui Dumnezeu, smerindu-mă pe mine însumi, pentru ca voi să vă înălţaţi?~/ Căci, deşi în vorbire sunt lipsit de meşteşug, nu sunt însă lipsit de cunoştinţă, ci v’am dovedit-o, întru toate, în faţa tuturor.f}E Dar eu socotesc că întru nimic n’am rămas mai prejos decât cei mai de frunte apostoli.| Căci dacă cel dintâi venit vă propovădueşte un alt Iisus decât acela pe care vi l-am propovăduit, sau luaţi un alt duh decât acela pe care l-aţi luat sau altă Evanghelie decât aceea pe care aţi primit-o – voi îngăduiţi foarte bine.&{E Dar mă tem ca nu cumva, precum şarpele a amăgit pe Eva, cu viclenia lui, tot aşa să se strice şi cugetele voastre de la curăţia cea întru Christos.2z] Căci vă râvnesc pe voi cu râvna lui Dumnezeu, întrucât v’am logodit unui singur bărbat, lui Christos, ca să vă înfăţişez ca pe o fecioară neprihănită.Ty # Facă-se să răbdaţi de la mine un dram de nerozie! Ci mă şi răbdaţi,ixK Pentru că nu cel ce se laudă singur este dovedit de bun, dar acela pe care Domnul îl laudă.9wm Iar cel ce se laudă să se laude întru Domnul.v# Ca să propăvăduim şi în ţinuturile de dincolo de voi, dar fără să ne lăudăm în tărâm străin, cu lucrurile făcute de-a-gata.^u5 Nu ne lăudăm dincolo de măsura noastră, adică cu osteneala altora, ci avem nădejde că, tot crescând credinţa voastră, ne vom mări întru voi, din ce în ce mai mult, dar în marginile hotărîte nouă,t Nu ne întindem peste hotarul nostru, ca nesosiţi la voi, căci doar am ajuns cu Evanghelia lui Christos, până la voi.(sI Iar noi nu ne vom lăuda dincolo de măsura noastră, ci după măsura marginii puse nouă, cu care ne-a măsurat Dumnezeii, ca să ajungem şi până la voi.^r5 Nu cutezăm să ne numărăm sau să ne asemănăm cu unii care se laudă pe sine singuri, că aceştia care se măsoară cu însăşi măsura lor şi se aseamănă pe ei cu ei înşişi se dovedesc nepricepuţi.;qo Cel ce vorbeşte astfel să-şi dea seama că aşa cum suntem, prin cuvânt, în epistolele noastre, când stăm departe, tot aşa suntem şi în faptă, când stăm în faţă.p' Căci scrisorile lui, zic ei, sunt cu greutate şi puternice, dar înfăţişarea lui trupească e fără vlagă şi cuvântul lui e de nimicRo Dar să nu vă par că aş vrea să vă înfricoşez cu epistolele mele.&nE Şi chiar de mă voi lăuda ceva mai mult cu puterea noastră pe care ne-a dat-o Domnul spre clădire, iar nu spre dărâmarea voastră, nu mă voi ruşina.Xm) Judecaţi lucrurile aşa cum se arată: dacă cineva are încredere în sine că este al lui Christos, socotească şi aceasta cu sine însuşi, că, precum el este al lui Christos, tot aşa suntem şi noi.hlI Şi gata suntem să pedepsim orice nesupunere, atunci când supunerea voastră va fi deplină..kU Noi surpăm izvodirile minţii şi orice înălţare, care se ridică împotriva cunoaşterii lui Dumnezeu, şi tot gândul îl robim, spre ascultarea lui Christos.jy Iar armele cu care ne luptăm nu sunt omeneşti, oi puternice, înaintea lui Dumnezeu, ca să dărâme întăriturile;?iy Căci, deşi umblăm în trup, nu ne oştim trupeşte.Nh Vă rog, dar, să nu mă siliţi, când voi fi de faţă, să îndrăznesc cu încrederea cu care gîndesc că voi îndrăzni împotriva unora care ne ţin că umblăm după lucruri pământeşti.6g g Însumi eu Pavel mă îndemn, cu blândeţea şi cu bunătatea lui Christos – eu, care fiind de faţă sunt smerit între voi, dar, în lipsă, îndrăznesc faţă de voi.Ff Ci mulţumită lui Dumnezeu, pentru darul său cel negrăit!tea Şi se roagă pentru voi şi vă poartă iubire, pentru darul lui Dumnezeu, cel ce prisoseşte întru voi.mdS Căci ei, în urma dovezii acestei dărnicii, preamăresc pe Dumnezeu, pentru supunerea voastră la mărturisirea Evangheliei lui Christos şi pentru inima curată, cu care, din avuţiile voastre, faceţi parte lor şi tuturor;c# Pentru că slujirea acestui dar nu numai că îndestulează lipsurile sfinţilor, dar revarsă prisos de mulţumiri în faţa lui Dumnezeu;b Ca întru toate să vă îmbogăţiţi, spre toată binefacerea, ca una care prin noi lucrează aduceri de mulţumită lui Dumnezeu.4aa Iar cel ce dă sămânţă sămănătorului şi pâine spre mâncare, vă va da şi va înmulţi sămânţa voastră şi va face să crească roadele dreptăţii voastre,[`/ Precum, este scris: Risipit-a, dat-a săracilor; dreptatea lui rămâne în veac.1_[ Şi puternic este Dumnezeu să înmulţească tot darul întru voi, ca întru toate, pururea, toată îndestularea s’o aveţi şi să prisosiţi, spre tot lucrul bun^+ Fiecare să dea precum s’a hotărât în inima sa, nu cu părere de rău sau de silă, căci pe cine dă cu voie bună Dumnezeu îl iubeşte.:]m Aceasta însă s’o ştiţi bine: cel ce seamănă cu zgârcenie, cu zgârcenie va şi secera, iar cel ce seamănă întru binecuvântare, întru binecuvântare va şi secera.s\_ Drept aceea, am gândit că e trebuincios să îndemn pe fraţi să vie mai din vreme la voi şi să pregătească dăruiala voastră, cea mai dinainte făgăduită, ca ea să fie gata, dar aşa ca o blagoslovenie, nu ca o stoarcere.&[E Ca nu cumva când Macedonenii vor veni cu mine şi vă vor găsi nepregătiţi, să ieşim noi de ruşine – ca să nu zicem: voi – în această bizuire.Z Am trimis, dar, pe fraţi, ca lauda noastră despre voi, în punctul acesta, să nu fie zadarnică, ci să fiţi gata, precum ziceam.8Yi Căci ştiu bunăvoinţa voastră, cu care, pentru voi, mă laud către Macedoneni, că: Ahaia este gata din anul trecut; şi râvna voastră a însufleţit pe foarte mulţi.`X ; Despre această strângere de ajutoare pentru sfinţi este de prisos să vă mai scriu.zWmArătaţi deci, către ei, în faţa Bisericilor, dovada dragostei voastre, ca şi a laudei noastre, pentru voi.GVAstfel, dacă e vorba de Titu, el este părtaşul meu şi cu mine împreună lucrător la voi, dacă e vorba despre fraţii noştri, ei sunt trimişii bisericilor şi mărirea lui Christos.MUTrimis-am împreună cu ei, şi pe fratele nostru pe care l-am încercat de multe ori întru multe, ca fiind sârguitor, iar acum este şi mai sârguitor, prin multa încredere ce are întru voi.hTIPentru că ne îngrijim de cele bune, nu numai înaintea Domnului, ci şi înaintea oamenilor. S Prin aceasta, ne ferim ca să nu ne defăimeze cineva, în această îmbelşugată strângere de daruri, slujită de către noi.QRDar nu numai atât, ci este şi ales de Biserici, ca să mă însoţească în călătorie, cu darul acesta, pus de noi la cale, spre chiar mărirea Domnului şi spre dovedirea nepregetării noastre.QŞi trimitem împreună cu el şi pe fratele a cărui laudă, întru Evanghelie, răspândită este în toate Bisericile;P-Căci, pe de o parte, a primit îndemnul nostru, iar pe de altă parte, făcându-se şi mai sârguitor, de bună voia lui porneşte către voi.gOGDar mulţumită lui Dumnezeu celui care dă, în inima lui Titu, aceeaşi râvnă pentru voi.iNKPrecum este scris: Cel cu multul n’a avut mai mult şi cel cu puţinul n’a avut mai puţin.cM?Ca şi prisosul lor să fie spre plinirea lipsei voastre, aşa încât să fie potrivire."L= Nu doar ca altora să le fie uşor, iar vouă să vă fie greu, ci ca să fiţi deopotrivă. În ceasul de acum prisosul vostru să umple lipsa acelora,wKg Căci, dacă e la mijloc bunăvoinţă, bine primit este darul, după cât are fiecare, nu după cât nu are. J9 Anume: duceţi acum până la capăt şi îndeplinirea, ca precum aţi fost gata să voiţi, tot aşa să şi desăvârşiţi, după puterile voastre.*IM Şi aici vă dau un sfat, spre tot folosul vostru, – vouă care, încă de anul trecut, aţi început nu numai să făptuiţi, dar cei dintâi să voiţi, –1H[ Cunoaşteţi prea bine îndurarea Domnului nostru Iisus Christos, că el bogat fiind, pentru voi s’a făcut sărac, ca voi, cu sărăcia lui, să vă îmbogăţiţi.GNu vă dau poruncă spunându-vă aceasta, ci pun la încercare, prin pilda râvnei altora, şi curăţia iubirii voastre.PFCi precum întru toate aveţi belşug, în credinţa, în cuvânt, în cunoştinţă, în orice sârguinţă, în iubirea voastră către noi, aşa şi în această binefacere belşug să dovediţi.EAtunci noi l-am îndemnat pe Titu ca, precum a început mai înainte, aşa să şi sfârşească, între voi, şi această binefacere.D)Şi au făcut nu după cum am nădăjduit, ci ei singuri pe sine s’au dat Domnului, mai întâi, şi nouă, apoi, prin voinţa lui Dumnezeu. CRugându-ne cu multă stăruinţă să le dăruim şi lor ca să fie părtaşi la strângerea de ajutoare ce este pentru sfinţi.[B/Că, de bunăvoia lor, au dat după puteri, ba mărturisesc că şi peste puteri,#A?Cum, adică, întru multă ispitire de necazuri, belşugul bucuriei lor şi sărăcia lor cea adâncă an rodit, cu prisos, în bogăţia dărniciei lor.h@ KFraţilor, vă dăm de ştire despre darul pe care Dumnezeu l-a dăruit Bisericilor Macedoniei;B?Ci mă bucur că, în toate, pot să mă încred în voi.(>IŞi inima lui este cu atât mai mult plină de voi, când îşi aduce aminte de ascultarea voastră a tuturor, cum l-aţi primit cu temere şi cu frică mare.U=#Căci dacă m’am lăudat întrucâtva, cu voi, faţă de el, n’am fost dat de ruşine, ci precum toate întru adevăr le-am grăit vouă, tot aşa şi lauda noastră către Titu adevăr s’a făcut.C< De aceea, ne-am mângâiat; dar pe lângă mângâierea noastră ne-am bucurat peste măsură mai ales de bucuria lui Titu, căci duhul lui s’a odihnit, din partea voastră a tuturor.n;U Astfel dar, şi de v’am scris, nu v’am scris pentru cel ce a făcut strâmbătate, nici pentru cel ce a suferit strâmbătate, ci ca să se dea pe faţă, la voi, înaintea lui Dumnezeu, sârguinţă voastră cea pentru noi.(:I Că, iată, câtă sârguinţă n’a săvârşit întru voi tocmai această întristare după voia lui Dumnezeu: ce dezvinovăţire, ce mâhnire, ce teamă, ce dorinţă, ce râvnă, ce răzbunare! În tot chipul, dovedit-aţi că voi înşivă sunteţi curaţi, în această pricină.9/ Căci întristarea cea după Dumnezeu lucrează pocăinţă spre mântuire, fără părere de rău; pe când întristarea lumii lucrează moarte.e8C Acum mă bucur, nu pentru că v’aţi fost întristat, ci pentru oă întristarea voastră a fost spre pocăinţă. întristaţi aţi fost după voia lui Dumnezeu, ca să nu fiţi întru nimic păgubiţi de către noi.17[Fiindcă, deşi v’am întristat prin epistola mea, nu-mi pare rău; şi dacă mi-a părut rău, căci văd că acea epistolă v’a întristat, măcar că vremelnic,f6EŞi nu numai cu venirea lui, ci şi cu mângâierea cu care el a fost mângâiat de către voi, spunându-ne nouă dorul vostru, plânsul vostru, tragerea voastră de inimă pentru mine, încât eu foarte m’am bucurat.d5ADar Dumnezeu cel ce mângâie pe cei smeriţi ne-a mângâiat pe noi, cu venirea lui Titu,%4CCăci, după ce am sosit în Macedonia, trupul nostru n’a avut nici o odihnă, necăjiţi fiind în toate chipurile; dinafară lupte, dinlăuntru temeri.)3KMultă îmi este încrederea în voi! Multă îmi este lauda pentru voi! Umplu-tu-m’am de mângâiere! Cu toată întristarea mea sunt covârşit de bucurie!2/Nu o spun ca să vă osândesc, căci am zis mai înainte că sunteţi în inima noastră, până la moartea împreună şi la viaţa împreună.1Faceţi-ne loc în inimile voastre! N’am năpăstuit pe nimeni, n’am vătămat pe nimeni, n’am înşelat pe nimeni.30 aDeci, având aceste făgăduinţe, iubiţilor, să ne curăţim pe noi de toată spurcăciunea cărnii şi a duhului, desăvârşind sfinţenia întru frica lui Dumnezeu.`/9Şi voi fi vouă tată şi voi îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Atotţiitorul..'De aceea, ieşiţi din mijlocul lor şi vă osebiţi, zice Domnul, şi de ce este necurat să nu vă atingeţi, şi eu vă voi primi la mine.Z--Ce legătură are templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi suntem templul Dumnezeului celui viu, precum Domnul a zis că: Voi locui întru ei şi voi umbla şi voi fi Dumnezeul lor şi ei vor fi poporul meu.n,UŞi ce potrivire este între Christos şi Beliar, sau ce parte are un credincios cu un necredincios?)+KNu vă înjugaţi la jug străin, cu cei necredincioşi, căci ce însoţire are dreptatea cu fărădelegea? Sau ce împărtăşire are lumina cu întunericul?v*e Plătiţi-mă cu aceeaşi plată – vă vorbesc ca unor copii ai mei – lărgiţi şi voi inimile voastre!o)W În inima noastră nu sunteţi la strâmtoare; dar strâmtoare este, pentru noi, în inimile voastre.`(9 O, Corintenilor, gura noastră s’a deschis către voi, inima noastră s’a lărgit.'3 Ca întristaţi, dar pururea bucurându-ne; ca săraci, dar pe mulţi îmbogăţind; ca neavând nimic, deşi toate sunt în stăpânirea noastră.&{ Ca neştiuţi, deşi bine cunoscuţi; ca fiind pe pragul morţii, deşi iată că trăim; ca pedepsiţi, dar nu ucişi;k%OPrin mărire şi înjosire, prin defăimare şi laudă; ca amăgitori, deşi iubitori de adevăr; $ Întru cuvântul adevărului, întru puterea lui Dumnezeu, prin armele cele de-a-dreapta şi cele de-a-stânga ale dreptăţii; #Prin curăţie, prin cunoştinţă, prin îndelungă răbdare, prin bunătate, prin Spiritul Sfânt, prin dragoste nefăţarnică;^"5În bătăi, în închisori, în turburări, în osteneli, în vegheri, în posturi; !Ci în toate ne facem cunoscuţi ca slujitorii lui Dumnezeu, întru multă răbdare, în suferinţe, în nevoi, în strâmtorări,f EIar noi întru nimic nu dăm nici o sminteală, ca să nu fie slujirea noastră defăimată,/Căci zice: La vreme priincioasă te-am ascultat şi în ziua mântuirii te-am ajutat; iată acum vreme priincioasă, iată acum ziua mântuirii.t cFiind, dar, împreună lucrători cu Christos, vă îndemnăm să nu primiţi în zadar darul lui Dumnezeu,Căci pe el, care n’a cunoscut păcatul, pentru noi l-a făcut păcat, ca să dobândim întru el dreptatea lui Dumnezeu.+Aşa dar solim pentru Christos, ca şi cum Dumnezeu v’ar îndemna prin noi. Rugămu-vă, în locul lui Christos, împăcaţi-vă cu Dumnezeu!<qPentru că Dumnezeu era întru Christos şi a împăcat lumea cu sine însuşi, nemai ţinând în socoteală greşalele lor şi încredinţându-ne nouă cuvântul împăcării.{oIar toate sunt de la Dumnezeu, care ne-a împăcat sieşi prin Christos şi ne-a dat nouă slujirea împăcării.ucDeci, dacă este cineva în Christos, este făptură nouă; cele vechi au trecut, iată: s’au făcut noi. De aceea, noi nu mai ştim de acum pe nimeni după trup; chiar dacă am cunoscut pe Christos după trup, acum nu-l mai cunoaştem.}Şi a murit pentru toţi, ca acei ce viază să nu mai vieze loruşi, ci aceluia care, pentru ei, a murit şi a înviat.  Ci dragostea lui Christos ne strânge cu putere ca pe unii care socotim că unul a murit pentru toţi; aşa dar toţi au murit. Căci dacă ne-am ieşit din minte, cum zic ei, este pentru Dumnezeu, iar dacă suntem cu mintea întreagă, este pentru voi./W Nu vă înşirăm iarăşi cine suntem, ci voim să vă dăm prilej de laudă, pentru noi, ca să-l aveţi faţă cu aceia care se laudă cu obrazul şi nu cu inima.F Pentru aceea, cunoscând frica Domnului, căutăm să înduplecăm pe oameni. Lui Dumnezeu îi suntem bine cunoscuţi, dar nădăjduesc că şi în cugetele voastre ne arătăm cum suntem.J  Pentru că noi toţi trebue să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Christos, ca fiecare, după faptele sale cele săvârşite în trup, să primească ori bine ori rău.  Drept aceea, fie că petrecem în trup, fie că ne despărţim de el, străduinţa noastră este să fim bine plăcuţi Domnului.{oNoi avem bună încredere şi suntem bucuroşi mai bine să nu locuim în trup, ci să ne sălăşluim la Domnul,PCăci azi umblăm prin credinţă nu prin vedere faţă către faţă,ucîndrăznind deci pururea şi ştiind că atâta vreme cât sălăşluim în trup suntem departe de Domnul,d AIar cel ce ne-a desăvârşit spre aceasta e Dumnezeu, care ne-a dat nouă arvuna Duhului.g GCă noi cei ce suntem în cortul acesta suspinăm îngreuiaţi, de vreme ce dorim nu să scoatem haina noastră, ci să ne îmbrăcăm cu cealaltă, pe deasupra, aşa încât ce este muritor să fie înghiţit de viaţă.E Dacă totuşi vom fi găsiţi înveşmântaţi, iar nu goi.j MDe aceea suspinăm, în acest trup, dorind să ne îmbrăcăm cu locuinţa noastră cea din cer,4  cCi noi ştim că dacă pământeasca noastră locuinţă, în cortul acesta, se va desface, avem în ceruri clădire de la Dumnezeu, casă veşnică, nefăcută de mână.)KCa unora care n’avem în vedere cele ce se văd, dar cele ce nu se văd, fiindcă cele ce se văd sunt vremelnice, pe când cele ce nu se văd sunt veşnice.1Pentru că suferinţa noastră, uşoară şi de o clipă, ne agoniseşte nouă, mai presus de orişice măsură, o cumpănă veşnică de mărire,-De aceea, nu ne descurajăm şi, măcar că omul nostru cel dinafară se prăpădeşte, omul nostru cel dinlăuntru se înnoeşte din zi în zi./Căci toate sunt spre folosul vostru, ca darul revărsându-se cu belşug să sporească, prin cei mulţi, mulţumită întru slava lui Dumnezeu.{Ştiind că cel ce a înviat pe Domnul Iisus ne va învia şi pe noi cu Iisus şi ne va înfăţişa împreună cu voi.1 Şi având acelaşi duh al credinţei – după cum este scris: Crezut-am, pentru aceea am şi grăit – şi noi credem, pentru aceea şi grăim,B Astfel că în noi lucrează moartea, iar în voi viaţa. Căci pururea noi cei vii daţi suntem spre moarte pentru Iisus, ca şi viaţa lui Iisus să se arate în carnea noastră cea muritoare.wg Noi totdeauna purtăm în trup moartea lui Iisus, ca şi viaţa lui Iisus să se arate în trupurile noastre.K Prigoniţi, dar nu năpustiţi; trântiţi jos, dar nu nimiciţi;v~eCei ce suntem obijduiţi din toate părţile, dar nu striviţi; în mare cumpănă, dar nu deznădăjduiţi;}Avem, însă, comoara aceasta în vase de lut, ca să se învedereze că înălţimea puterii este a lui Dumnezeu, iară nu de la noi,G|Fiindcă Dumnezeu care a zis: Strălucească, din întuneric, lumina! el a făcut ziuă în inimile noastre, ca să strălucească cunoştinţa măririi lui Dumnezeu, pe faţa lui Christos. { Căci nu ne propovăduim pe noi înşine, ci pe Christos Iisus, Domnul, iar noi înşine suntem slujitorii voştri, prin Iisus.9zkÎn care Dumnezeul veacului acestuia a orbit minţile necredincioşilor, ca să nu le strălucească lumina Evangheliei măririi lui Christos, cel ce este chipul lui Dumnezeu.dyAIar dacă Evanghelia noastră mai este acoperită, este acoperită pentru fiii pierzării,xwCi lepădându-ne de cele ascunse şi ruşinoase, nu umblăm întru viclenie, nici nu prefacem cuvântul lui Dumnezeu, dar prin arătarea adevărului ne facem pe noi înşine cunoscuţi – în faţa lui Dumnezeu – cugetului tuturor oamenilor.nw WDrept aceea, având această rânduiala după mila cu care am fost miluiţi, nu ne pierdem nădejdea,NvIar noi toţi, cu faţa descoperită, răsfrângând ca o oglindă mărirea Domnului, ne prefacem în aceeaşi asemănare, din mărire în mărire, precum este de la Domnul – care este Spiritul.Vu%Domnul este Spiritul; şi unde este Spiritul Domnului, acolo este libertate.It Ci când se vor întoarce către Domnul, zăbranicul se va lua.Ts!Până astăzi, când se citeşte Moise, zace un zăbranic pe inimile lor.RrDar simţurile lor s’au învârtoşat. Căci până în ziua de azi, la citirea Vechiului Testament, dăinuieşte acelaşi zăbranic, fără să fie ridicat, căci el se desfiinţează în Christos.q% Şi nu facem ca Moise care punea un zăbranic pe faţa sa, pentru ca fiu lui Israil să nu vadă sfârşitul strălucirii celei trecătoare.Qp Având deci o astfel de nădejde, noi lucrăm cu multă îndrăzneală,o Iar dacă ce este trecător s’a săvârşit cu slavă, cu atât mai vârtos ce e netrecător rămânea-va întru slavă.n% Ba încă, în privinţa aceasta, ce-a fost slăvit odinioară a fost fără de slavă faţă în faţă cu această mărire covârşitoare.m Căci de-a avut parte de mărire slujirea care aduce osânda, cu mult mai mult prisoseşte întru mărire slujirea care aduce dreptatea.Hl Cum nu va fi, mai vârtos, slujirea Duhului, plină de slavă?k#Iar dacă slujirea cea de moarte aducătoare, săpată în litere, pe lespezi de piatră, s’a făcut întru slavă, aşa încât fiii lui Israil nu puteau să-şi aţintească ochii la faţa lui Moise – din pricina slavei chipului său măcar că trecătoare, –j3Cel ce ne-a învrednicit să fim slujitorii unui nou aşezământ, nu al literei, ci al spiritului; pentru că litera ucide, iar spiritul face viu. i Nu că, prin noi înşine, suntem destoinici să socotim ceva ca venind de la noi, ci destoinicia noastră este de la Dumnezeu,Ih O astfel de încredere avem, dar prin Christos, către DumnezeuOgCaci vă dovediţi că sunteţi epistola lui Christos, slujită de către noi, scrisă nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu, nu pe table de piatră, oi pe tablele de carne ale inimii.ofWEpistola noastră sunteţi voi, scrisă în inimile noastre, cunoscută şi citită de toţi oamenii,e 5Începem, încă o dată, să spunem cine suntem? Sau nu cumva avem nevoie – cum au unii – de epistole de cunoaştere, către voi sau de la voi?VV"UU TTNSSRRhQQuQ$PP\OOcONMMpLLKK JJ,IIIHHoGG|FF)EDDwDClCBBAA'@@0???L>>==<<;;::_998857776(55S44433 22110m//9..I--X,,-++**=))E(''&&V%%$$=##+"x"!!F fiUr:cl=UTd;R; Y j W v%#50Aşa dar, aceasta zic şi încredinţez, în Domnul, ca voi să nu mai umblaţi de acum după cum umblă păgânii, în deşertăciunea minţii lor,d"A0Din el, tot trupul bine alcătuit şi bine încheiat, prin toate legăturile care îi dau tărie, îşi săvârşeşte creşterea, potrivit lucrării măsurate fiecăruia din mădulare, şi se zideşte întru dragoste.x!i0Ci, fiind credincioşi adevărului, prin iubire să sporim întru toate, pentru el, care este capul: Christos.L 0Ca să nu mai fim copii şi jucăria valurilor, purtaţi încoace şi încolo de orice vânt al învăţăturii, prin înşelăciunea oamenilor, prin vicleşugul lor, spre uneltirea rătăcirii,7g0 Până când toţi vom fi ajuns la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea bărbatului desăvârşit, la măsura vârstei plinirii lui Christos,a;0 Spre desăvârşirea sfinţilor, la lucrul slujbei, spre zidirea trupului lui Christos,0 Şi el a dat pe unii ca să fie apostoli, pe alţii prooroci, pe alţii binevestitori, pe alţii păstori şi învăţători,pY0 Cel ce s’a pogorît acela este care s’a suit mai presus de toate cerurile, ca toate să le umple.) 0 (Iar aceea că: s’a suit – ce însemnează fără numai că s’a şi pogorît în părţile cele mai de jos ale pământului?iK0Pentru aceea zice: S’a suit în înălţime, a robit gloată de robi, a dat oamenilor daruri.]30Iar fiecăruia dintre noi datu-i-s’a darul după măsura dărniciei lui Christos.dA0Un Dumnezeu şi Tatăl tuturor, care este peste toate şi prin toate şi întru voi toţi..W0Este un Domn, o credinţă, un botez,}s0Este un singur trup şi un singur Spirit, precum şi chemaţi aţi fost la o singură nădejde a chemării voastre;K0Silindu-vă să păziţi unirea spiritului, în legătura păcii.s_0Cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă răbdare, îngăduindu-vă unii pe alţii, în iubire, !0Drept aceea, îndemnu-vă pe voi, eu cel întemniţat pentru Domnul, să umblaţi cu vrednicie, după chemarea cu care aţi fost chemaţi,wg0Lui fie mărirea, în Biserică şi întru Christos Iisus, în toate neamurile şi în veacul veacului. Amin! 0Iar celui care poate să facă, prin puterea cea lucrătoare în noi, cu mult mai presus decât toate câte cerem sau pricepem noi, 0Şi să cunoaşteţi iubirea lui Christos, cea mai presus de cunoştinţă, ca plini să fiţi de toată plinătatea lui Dumnezeu.G0Aşa încât, înrădăcinaţi şi întemeiaţi fiind în iubire să puteţi să înţelegeţi împreună cu toţi sfinţii care este lărgimea şi lungimea şi adâncimea şi înălţimea,T!0Şi Christos să se sălăşluiască prin credinţă, în inimile voastre; 0Să vă dăruiască, după bogăţia slavei sale, ca să fiţi puternic întăriţi, prin Duhul său, în omul dinlăuntru,I  0Din care îşi trage numele orice neam în cer şi pe pământ,? y0Pentru aceasta îmi plec genunchii înaintea Tatălui, }0 De aceea, vă rog să nu vă pierdeţi cumpătul, din pricina suferinţelor mele pentru voi; ele sunt mărirea voastră.v e0 Întru care avem, prin credinţa în el, îndrăzneală să ne apropiem de Dumnezeu, cu deplină încredere.kO0 După punerea la cale cea de veacuri pe care a desăvârşit-o în Christos Iisus, Domnul nostru,*M0 Pentru ca înţelepciunea lui Dumnezeu cea de multe feluri să se facă cunoscută acum, prin Biserică, domniilor şi stăpânirilor, în cereştile locaşuri,ve0 Şi să învederez tuturor care este iconomia tainei celei din veci ascunse în Dumnezeu, ziditorul a toate.)K0Mie, celui cu mult mai mic decât toţi sfinţii mi-a fost dat darul acesta, ca să binevestesc neamurilor neprimitoarea de cercetare bogăţie a lui Christos,{0Căreia slujitor m’am făcut, după dăruirea harului lui Dumnezeu, ce mi-a fost dat mie, prin lucrarea puterii sale.7g0Anume că păgânii sunt împreună moştenitori cu Iudeii şi mădulare ale aceluiaşi trup şi împreună părtaşi ai făgăduinţei, în Christos Iisus, prin Evanghelie,50Care n’a fost făcută cunoscută fiilor oamenilor, în alte veacuri, cum s’a descoperit acum sfinţilor săi apostoli şi prooroci, prin Duhul:Z-0De unde, citind, puteţi să cunoaşteţi priceperea mea în taina lui Christos,ve0Cum că prin descoperire mi s’a dat în cunoştinţă această taină, precum pe scurt apucai a vă scrie,jM0Dacă, negreşit, aţi auzit de iconomia darului lui Dumnezeu care mi-a fost dat mie pentru voi,[~ 10Pentru aceasta, eu Pavel, întemniţatul lui Iisus Christos, pentru voi păgânii.`}90Întru el şi voi împreună sunteţi zidiţi, spre locaş al lui Dumnezeu, în Duhul.h|I0Întru el, orice clădire bine alcătuită creşte ca să ajungă un templu sfânt în Domnul.{0Zidiţi fiind pe temelia apostolilor şi a proorocilor, unde însuşi Iisus Christos este piatra cea din vârful unghiului.z0Deci dar, nu mai sunteţi streini şi locuitori vremelnici, ci sunteţi împreună cetăţeni ai sfinţilor şi casnici ai lui Dumnezeu,uyc0Căci printr’însul avem, şi unii şi alţii, apropiere către Tatăl, într’unul şi acelaşi Spirit.Yx+0Şi a venit şi pace a binevestit. vouă celor de departe şi celor de aproape;ww0Şi să-i împace cu Dumnezeu, pe amândoi, uniţi într’un singur trup, prin cruce, omorînd prin ea vrăjmăşia.3v_0Desfiinţând, în trupul său, legea poruncilor şi învăţăturile ei, ca, întru sine, pe cei doi să-i zidească într’un singur om nou şi să întemeieze pacea,u'0Căci el este pacea noastră, el care a făcut din cele două lumi una, adică a surpat peretele din mijloc al despărţiturii, vrăjmăşia,t 0 Acum însă, fiind în Christos Iisus, voi care altădată eraţi departe, aproape v’aţi făcut prin sângele lui Christos.[s/0 Aduceţi-vă aminte că eraţi, în vremea aceea, în afară de Christos, osebiţi de cetăţenia lui Israil şi streini de aşezămintele făgăduinţei, lipsiţi de nădejde şi fără de Dumnezeu, în lume.Fr0 Drept aceea, aduceţi-vă aminte că odinioară, voi păgânii cu trupul, voi care eraţi numiţi netăiere împrejur, de către aşa numita tăiere împrejur făcută în carne, cu mâna,q70 Pentru că a lui făptură suntem, zidiţi în Christos Iisus, spre fapte bune, pe care Dumnezeu le-a gătit mai înainte, ca să umblăm întru ele.;pq0 Nu din faptele voastre, ca să nu se laude nimeni.voe0Căci în dar sunteţi mântuiţi, prin credinţă, şi aceasta nu e de la voi: este dărnicia lui Dumnezeu.n#0Ca să arate, în veacurile viitoare, covârşitoarea bogăţie a harului său, prin bunătatea ce a avut către noi întru Christos Iisus.pmY0Şi împreună cu el ne-a sculat şi împreună ne-a aşezat întru cele cereşti, în Christos Iisus,l0Pe noi cei ce eram morţi prin greşalele noastre, ne-a făcut vii împreună cu Christos – în dar sunteţi mântuiţi!Xk)0Dar Dumnezeu bogat fiind în milă, pentru multa sa iubire cu care ne-a iubit,=js0Printre aceştia şi noi toţi am petrecut odinioară, după poftele trupului nostru, făcând voile cărnii şi ale simţurilor şi, din fire, eram fiii mâniei ca şi ceilalţi.=is0În care aţi umblat mai înainte, potrivit veacului lumii acesteia, potrivit stăpânitorului puterilor văzduhului, adică spiritului care lucrează acum în fiii răzvrătirii.fh G0Iar pe voi v’a făcut vii, cei ce eraţi morţi prin greşalele şi prin păcatele voastre,[g 10Ca una oare este trupul lui, împlinirea celui ce împlineşte toate întru toţi.ef E0Şi toate le-a supus sub picioarele lui şi mai presus de toate l-a dat pe el cap Bisericii,.e W0Mai presus decât toată domnia şi stăpânirea şi puterea şi dregătoria şi decât tot numele ce se numeşte, nu numai în veacul acesta, ci şi în cel viitor.d 0Puterea aceasta Dumnezeu a arătat-o în Christos, sculându-l pe el din morţi şi aşezându-l de-a-dreapta sa, întru cele cereşti,yc m0Şi care este covârşitoarea-i mărime a puterii, după lucrarea tăriei vârtuţii sale, pentru noi ce credem.)b M0Şi să vă lumineze ochii inimii ca să pricepeţi care este nădejdea Ia care v’a chemat, care este bogăţia slavei moştenirii lui, păstrată sfinţilor,a +0Ca Dumnezeul Domnului nostrn Iisus Christos, Tatăl slavei, să vă dea vouă duhul înţelepciunii şi al descoperirii, spre cunoştinţa lui,P` 0Nu încetez a mulţumi pentru voi, pomenindu-vă în rugăciunile mele,v_ g0Drept aceea, şi eu auzind de credinţa voastră în Domnul Iisus şi de dragostea cea către toţi sfinţii,^ }0Carele este arvuna moştenirii noastre, spre răscumpărarea celor dobândiţi de Dumnezeu şi spre lauda măririi sale.3] a0 În el şi voi – după ce aţi auzit cuvântul adevărului, bună vestirea mântuirii voastre – în el crezând, aţi fost pecetluiţi cu Sfânt Duhul făgăduinţei,f\ G0 Ca să fim spre lauda măririi sale, noi cei ce mai înainte ara nădăjduit întru Christos.#[ A0 Întru care şi moşteni ne-a făcut, hotărîţi fiind mai înainte – după rânduiala celui ce toate le lucrează, potrivit sfatului voinţei sale –Z /0 Spre întocmirea împlinirii vremilor, ca toate sa le adune iarăşi în Christos, cele din ceruri şi cele de pe pământ, toate într’însul,Y 0 Dumnezeu ne-a făcut cunoscută taina voinţei sale, după bună plăcerea sa, astfel cum hotărîse în sine mai înainte,kX Q0Pe care l-a făcut să prisosească întru noi, prin tot felul de înţelepciune şi de pricepere.vW g0Întru el, prin sângele lui, avem răscumpărarea şi iertarea păcatelor, potrivit harului său prea bogat,^V 70Spre lauda măririi darului său, cu care dăruitu-ne-a pe noi, prin Fiul său iubit. U 0Mai înainte rânduindu-ne, în a sa iubire, să ne înfieze prin Iisus Christos, potrivit bunei găsiri cu cale a voinţei sale,T {0Precum în el ne-a fost ales, mai înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi fără de prihană, în faţa lui,IS  0Binecuvântat fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Christos, cel ce întru Christos ne-a binecuvântat pe noi, în cereştile locaşuri, cu tot felul de binecuvântări duhovniceşti;YR -0Dar vouă şi pace de la Dumnezeu Tatăl nostru şi de la Domnul Iisus Christos!Q 0Pavel, apostol al lui Iisus Christos prin voinţa lui Dumnezeu, sfinţilor care sunt în Efes şi credincioşilor întru Christos Iisus,XP)&Darul Domnului nostru Iisus Christos să fie cu duhul vostru, fraţilor. Amin!qO[&De aci înainte, nimeni să nu-mi mai facă supărare, căci port pe trupul meu semnele Domnului Iisus.wNg&Şi câţi vor umbla după dreptarul acesta – pace şi milă asupra lor şi asupra Israilului lui Dumnezeu!M}&Căci în Christos Iisus nici tăierea împrejur nu preţueşte nimic, nici netăierea împrejur, ci făptura cea nouă.(LI&Iar mie să nu-mi fie a mă lăuda, fără numai în crucea Domnului nostru Iisus Christos, prin care lumea este răstignită pentru mine, şi eu pentru lume!"K=& Pentru că nici ei singuri, cei tăiaţi împrejur, nu păzesc legea, ci poftesc ca voi să vă tăiaţi împrejur, ca să se laude în carnea voastră.J7& Câţi vor să fie bine văzuţi trupeşte, aceia vă silesc să vă tăiaţi împrejur, numai ca să nu sufere prigoană pentru crucea lui Christos.FI& Vedeţi cu ce litere mari vă scrin, cu însăşi mâna mea. H& Deci dar, până când avem vreme, să lucrăm cele bune faţă cu toţi şi mai vârtos faţă cu ai noştri cei de o credinţă.rG]& Să facem mereu binele, fără să ne lenevim, căci dacă nu ne lenevim, vom secera la timpul potrivit.F+&Cel care seamănă în carnea sa, din carnea sa va secera putreziciune, iar cel care seamănă în Duhul, din Duhul secera-va viaţa veşnică.oEW&Nu vă amăgiţi; pe Dumnezeu nimeni nu-l păcăleşte. Ceea ce va semăna omul, aceea va şi secera.mDS&Cel care primeşte cuvântul învăţăturii să facă parte învăţătorului din toate câte are.:Co&Căci fiecare va purta partea lui de răspundere.B&Cerceteze-şi fiecare faptele şi atunci va avea cuvânt de laudă, dar numai în inima sa şi nu prin asemănare cu altul.sA_&Pentru că, dacă gândeşte vre-unul că este ceva, deşi nu este nimic, se amăgeşte pe sine însuşi.Z@-&Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi veţi împlini astfel legea lui Christos.b? ?&Fraţilor, chiar când va cădea cineva fără de veste într’o greşală, voi cei duhovniceşti îndreptaţi-l pe unul ca acesta cu duhul blândeţilor, luând seama asupra ta însuţi ca să nu fii şi tu ispitit.s>_&Să nu fim iubitori de mărire deşartă, întărâtându-ne unii pe alţii şi pizmuindu-ne între, noi.9=m&Dacă trăim cu Duhul, cu Duhul să şi umblăm.n<U&Iar cei ce sunt ai lui Christos Iisus au răstignit carnea împreună cu patimile şi cu poftele ei.N;&Blândeţea, înfrânarea; împotriva unora ca acestea nu este lege.:&Dimpotrivă, roadele Duhului sunt dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea dc bine, credincioşia,N9&Pizmuirile, beţiile, chefurile şi cele asemenea acestora, despre care, vă spun dinainte, precum dinainte am şi spus, că cei ce fac unele ca acestea nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu.u8c&Slujirea idolilor, fermecătoria, vrăjbile, sfada, zulia, mâniile, gâlcevile, dezbinările, deosebirile,w7g&De altă parte, faptele trupului sunt cunoscute, oa unele ce sunt desfrânarea, necurăţia, destrăbălarea,<6s&Iar de vă purtaţi cu Duhul, nu sunteţi sub lege.+5O&Fiindcă poftele trupului sunt protivnice Duhului, şi ale Duhului protivnice trupului; trup şi duh sunt duşmani între sine, ca să nu faceţi orice aţi voi.Q4&Zic dar: Umblaţi duhovniceşte şi nu veţi împlini poftele trupului.t3a&Iar dacă vă muşcaţi unul pe altul şi vă mâncaţi, luaţi seama să nu vă nimiciţi voi între voi.2w&Căci toată legea se cuprinde într’un singur cuvânt, în acesta: Iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi.#1?& Voi, fraţilor, aţi fost chemaţi la libertate; numai, nu vă folosiţi de libertate cu prilejuri trupeşti, ci slujiţi-vă, prin iubire unul pe altul.B0& O, de s’ar tăia de tot cei ce vă răsvrătesc pe voi!/)& Cât despre mine, fraţilor, dacă propovăduesc şi acum tăierea împrejur, pentru ce mai sunt prigonit? Atunci sminteala crucii a încetat!".=& Eu am încredere despre voi, întru Domnul, că nu veţi cugeta într’altfel; dar cel ce vă tulbură pe voi îşi va purta osânda, oricine ar fi el.7-i& Puţin aluat dospeşte toată frământătura.B,&Înduplecarea aceasta nu este de la cel care vă chiamă._+7&Era bine cum alergaţi; cine v’a tăiat calea, ca să nu vă supuneţi adevărului?*/&Căci în Christos Iisus nici tăierea împrejur nu preţueşte nimic, nici netăierea împrejur, ci credinţa care este lucrătoare prin iubire.S)&Noi însă aşteptăm, în Duhul, prin credinţă, nădejdea dreptăţii.q([&V’aţi prăbuşit de la Christos, voi care voiţi să vă îndreptaţi din lege; aţi căzut din dar.|'q&Şi mărturisesc încă o dată oricui primeşte tăierea împrejur că este dator să împlinească toată legea.o&W&Iată eu, Pavel, vă spun vouă că de vă veţi tăia împrejur, Christos la nimic nu vă va folosi.% }&Întru libertatea cu care Christos ne-a făcut liberi, ţineţi-vă cu tărie şi nu vă prindeţi iar în jugul robiei.S$&Drept aceea, fraţilor, nu suntem copiii roabei, ci copiii celei slobode.##&Dar ce zice Scriptura? Izgoneşte pe roabă şi pe feciorul ei, căci nu va moşteni feciorul roabei, împreună cu feciorul celei slobode.m"S&Ci precum, odinioară, cel născut după trup prigonea pe cel născut după duh, tot aşa şi acum.F!&Iar voi, fraţilor, sunteţi, ca Isaac, fiii făgăduinţei.x i&Căci scris este: Veseleşte-te, tu cea stearpă, care n’ai născut! Izbucneşte de bucurie şi strigă tare, tu care nu ştiai de durerile facerii, căci mulţi sunt copiii celei năpustite! Mai mulţi decât ai celei care are bărbat.gG&Cealaltă, care închipuieşte Ierusalimul cel de sus, este slobodă şi este maica noastră.!;&Agar este numele Muntelui Sinai, în Arabia, şi stă în acelaşi rând cu cetatea Ierusalimului de acum, care zace în robie împreună cu copiii ei.(I&Unele ca acestea au altă înţelegere decât arată vorba, căci aceste femei sunt două legi: una de la Muntele Sinai, care naşte spre robie – este Agar.w&Dar cel din femeia roabă s’a născut după trup, pe când cel din femeia liberă s’a născut din făgăduinţă.lQ&Că scris este că Avraam a avut doi feciori: unul din femeia roabă şi altul din femeia liberă.Q&Spuneţi-mi, voi care vreţi să fiţi sub lege, n’auziţi voi legea?y&Aş vrea acum să mă găsesc la voi şi glasul să mi-l schimb, căci mare e nedumerirea mea, în privinţa voastră!r]&O copiii mei, pentru care trăiesc din nou durerile de mamă, până ce Christos va prinde chip în voi,iK&Râvna pentru lucruri bune e bună totdeauna, şi nu numai atunci când sunt la voi, de faţă.}s&Ei umblă după iubirea voastră, dar în chip necinstit; ci vor să vă osebească de mine ca să-i iubiţi pe ei.[/&M’am făcut, prin urmare, vrăjmaşul vostru, fiindcă v’am vorbit adevărul?1&Deci, unde este fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, de-ar fi fost cu putinţă, ochii voştri i-aţi fi scos şi mi i-aţi fi dat mie.M&Totuşi voi, puşi la încercare, în carnea mea, nu m’aţi dispreţuit, nici nu m’aţi aruncat cu scârbă, ci m’aţi primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe însuşi Christos Iisus.mS& Pentru că, bine ştiţi, când v’am binevestit întâia oară, eram cuprins de mare slăbiciune;|q& Fiţi, vă rog, fraţilor, precum sunt eu, că şi eu am fost cum sunteţi voi. Nu mi-aţi făcut nici un neajuns!Q& Mă tem, în privinţa voastră, să nu mă fi ostenit la voi zadarnic.I & Ţineţi zile şi luni şi răstimpuri şi sărbători şi ani?lQ& Acum însă, după ce aţi cunoscut pe Dumnezeu, mai vârtos după ce aţi fost cunoscuţi de Dumnezeu, cum vă întoarceţi din nou la cele stihii slăbănoage şi sărmane, căror iarăşi de iznoavă voiţi să le slujiţi?\ 1&Ci atunci, necunoscând pe Dumnezeu, slujeaţi celor ce din fire nu sunt dumnezei.n U&Astfel dar, nu mai eşti rob, ci fiu, iar de eşti fiu, şi moştenitor – prin harul lui Dumnezeu. }&Şi pentru că sunteţi fii, trimis-a Dumnezeu pe Duhul Fiului său în inimile voastre, care strigă: Abba! (Părinte).N &Ca pe cei de sub lege să-i răscumpere, ca să dobândim înfierea.r ]&Iar dacă a venit plinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul său, născut din femeie, născut sub lege,M&Tot aşa şi noi. când eram copii, eram robiţi de stihiile lumii.\1&Ci este sub epitropi şi îngrijitori, până la vremea rânduită de tatăl său. &Ce zic eu acum? Atâta vreme cât moştenitorul e copil, nu se deosebeşte întru nimic de rob, măcar că este peste toate stăpân;zm&Iar dacă sunteţi ai lui Christos, atunci sunteţi sămânţa lui Avraam, moştenitori potrivit făgăduinţei.6e&Nu mai este Iudeu, nici Elin; nu mai este rob, nici slobod; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi, întru Christos Iisus.Q&Câţi în Christos v’aţi botezat, în Christos v’aţi îmbrăcat.T!&Căci toţi sunteţi fiii lui Dumnezeu, prin credinţa în Iisus Christos.G&Iar dacă a venit credinţa, nu mai suntem sub învăţător.pY&Astfel că legea ne-a fost nouă un învăţător spre Christos, ca să ne îndreptăm din credinţă.&Mai înainte de venirea credinţei, noi eram păziţi sub lege şi închişi, până la credinţa care era sa se descopere.~&Dar Scriptura a închis toate sub păcat, pentru ca făgăduinţa din credinţa în Iisus Christos să se dea celor ce cred.9}k&Este deci legea împotriva făgăduinţelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Căci dacă s’ar fi dat o lege care să poată să dea viaţă, cu adevărat dreptatea ar veni din lege.Z|-&Iar mijlocitorul mijloceşte cel puţin între doi, pe când Dumnezeu unul este.V{%&Atunci ce rost are legea? A fost adaogată, pentru călcările de lege, până când era să vie urmaşul, căruia i s’a dat făgăduinţa, şi a fost rânduită prin îngeri, în mâna unui mijlocitor.z#&Căci dacă moştenirea este din lege, nu mai este din făgăduinţă, dar Dumnezeu i-a dăruit lui Avraam moştenirea prin făgăduinţă.Ay{&Iată dar ce zic: Legea care vine după patru sute şi treizeci de ani nu desfiinţează aşezământul întărit mai înainte de Dumnezeu, aşa încât să nimicească făgăduinţa.?xw&Făgăduinţele au fost rostite lui Avraam şi urmaşului său. Nu zice: şi urmaşilor, – ca de mai mulţi, – ci ca de unul singur: şi urmaşului tău, – care este Christos.6we&Fraţilor, să iau o pildă din viaţa omenească: O diată, măcar că lucru omenesc, o dată ce este întărită, nimeni n’o desfiinţează, nici nu-i mai adaogă ceva. v &Ca întru Christos Iisus să vie peste neamuri binecuvântarea lui Avraam şi să primim prin credinţă, făgăduinţa Duhului.(uI& Christos ne-a răscumpărat din blestemul legii, făcându-se pentru noi blestem (pentru că scris este: Blestemat este oricine care este spânzurat pe lemn),bt=& Legea însă nu este din credinţă, dar cel care va face ale legii, prin ele va fi viu.s%& Iar cum că, prin lege, nu se îndreptează nimeni înaintea lui Dumnezeu este lucru învederat, deoarece: Dreptul din credinţă va fi viu.6re& Căci câţi sunt din faptele legii sub blestem sunt, că scris este: Blestemat este oricine care nu stărueşte întru toate cele scrise în cartea legii, ca să le facă.hqI& Drept aceea, cei ce sunt din credinţă se binecuvîntează împreună cu credinciosul Avraam.9pk&Iar Scriptura văzând mai înainte că Dumnezeu îndreptează neamurile din credinţă, mai înainte a binevestit lui Avraam: Binecuvânta-se-vor întru tine toate neamurile.Yo+&Să ştiţi, dar, că cei ce sunt din credinţă, aceştia sunt fiu lui Avraam.`n9&Precum este scris: Avraam a crezut lui Dumnezeu şi i s’a socotit lui spre dreptate.m &Cel care vă dă vouă Spiritul şi lucrează între vei minuni, le face care din faptele legii sau din ascultarea credinţei?Nl&În zadar suferit-aţi vei atât de multe? (Dacă în zadar a fost.)ykk&Atât de fără de minte sunteţi? După ce aţi început în Spirit, căutaţi acum desăvârşirea în carne?|jq&Aceasta voiesc numai să aflu de la voi: Din faptele legii primit-aţi vei Spiritul sau din ascultarea credinţei?6i g&O, Galateni fără de minte, cine v’a fermecat pe vei, să nu vă plecaţi adevărului, pe voi cărora zugrăvit a fost ca dinaintea ochilor Iisus Christos cel răstignit?rh]&Nu lepăd darul lui Dumnezeu; căci dacă dreptatea vine prin lege, atunci Christos a murit în deşert.gw&M’am răstignit împreună cu Christos; şi nu eu mai trăiesc, ci Christos trăieşte întru mine. Şi viaţa mea de acum, în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu cel ce m’a iubit şi s’a dat pe sine însuşi pentru mine.Tf!&Ci eu, prin lege, am murit faţă de lege, ca să fiu viu pentru Dnmnezeu.peY&Căci dacă zidesc din nou ceea ce am dărâmat, mă adeveresc pe mine însumi călcător de poruncă./dW&Acum, dacă, în căutarea noastră să ne îndreptăm întru Christos, ne aflăm şi noi înşine păcătoşi, este care Christos slujitor al păcatului? Nicidecum!c7&Dar pentru că ştim că omul nu se îndreptează din faptele legii, ci numai prin credinţa în Christos Iisus, am crezut şi noi în Christos Iisus, ca să ne îndreptăm din credinţa în Christos, iar nu din faptele legii, căci din faptele legii nimeni nu se va îndrepta.Nb&Noi suntem din naştere Iudei, şi nu păcătoşi din păgânătate.{ao&Când am văzut că nu calcă drept, potrivit cu adevărul Evangheliei, am zis lui Chefa, înaintea tuturor: Dacă tu, care eşti Iudeu, trăieşti ca păgânii şi nu ca Iudeu, cum sileşti pe păgâni să trăiască după datinile iudaice?`& Atunci, împreună cu el îşi schimbară purtarea şi ceilalţi Iudei, aşa încât chiar Barnaba a fost târît în făţăria lor.=_s& Fiindcă, până a nu sosi oarecare trimişi de la Iacob, el mânca împreună cu păgânii; dar când au sosit, se ferea şi se osebea, temându-se de cei din tăierea împrejur.r^]& Iar când Chefa a venit în Antiohia, pe faţă i-am stat împotrivă, căci era vrednic de înfruntare.x]i& Atât numai ne-au cerut să ne aducem aminte de săraci, ceea ce mi-am dat toată silinţa să fac chiar aşa.(\I& Ei, după ce-au cunoscut darul ce mi-a fost hărăzit mie – Iacob şi Chefa şi Ioan, care sunt socotiţi ca stâlpi ai Bisericii – mi-au dat, mie şi lui Barnaba, mâna dreaptă de întovărăşire, pentru ca noi să binevestim între neamuri, iar ei între cei tăiaţi împrejur.[y&Căci cel ce l-a mânat pe Petru la apostolia tăierii împrejur m’a mânat şi pe mine la apostolia către neamuri,/ZW&Ci, dimpotrivă, văzând că mie mi-a fost încredinţată Evanghelia pentru cei netăiaţi împrejur, după cum lui Petru Evanghelia pentru cei tăiaţi împrejur,RY&Iar de la cei ce se socotesc a fi ceva, – orice erau ei altădată, eu nu fac nici o deosebire: Dumnezeu nu caută la faţa omului, – aceşti bine văzuţi n’au adăogat nimic la Evanghelia mea. X&Acestora nici un ceas măcar nu ne-am îngăduit să ne supunem, pentru ca adevărul Evangheliei să rămână neclintit, la voi.4Wa&Aceasta, din pricina fraţilor mincinoşi, furişaţi, care se vârîseră să iscodească libertatea noastră, ce avem întru Christos Iisus, şi să ne facă robii lor.cV?&Ci nici Titu, care era cu mine şi care era Elin, n’a fost silit să se taie împrejur.FU&M’am suit potrivit unei descoperiri şi am arătat Evanghelia pe care o propovăduesc, între neamuri, anume deosebi celor cu vază, ca nu cumva să alerg sau să fi alergat în deşert.T &Pe urmă, după paisprezece ani, m’am suit iarăşi la Ierusalim împreună cu Barnaba şi am luat cu mine şi pe Titu.1S _&Şi pentru mine, preamăreau pe Dumnezeu.}R u&Ci numai auzeau că: cel ce ne prigonea pe noi odinioară, acum binevesteşte credinţa pe oare oarecând o nimicea;VQ '&Dar, după faţă, eram necunoscut Bisericilor Iudeii, celor întru Christos,DP &După aceea, am venit în laturile Siriei şi ale Ciliciei.RO &Despre cele ce vă scriu, iată, înaintea lui Dumnezeu, că nu vă mint.ZN /&Iar pe altul din apostoli n’am văzut, fără numai pe Iacob, fratele Domnului.M }&Apoi, după trei ani, am făcut un drum la Ierusalim, ca să-l cercetez pe Chefa şi am rămas la el cincisprezece zile.L &Nici să mă duc la Ierusalim, la apostolii cei mai înainte decât mine, m’am dus în Arabia şi iarăşi m’am întors în Damasc.K !&Să descopere pe Fiul său întru mine, pentru ca să-l propovăduesc între neamuri, numaidecât, fără să mă sfătuesc cu nici un om,mJ U&Dar când cel ce m’a ales din pântecele maicii mele şi m’a chemat prin darul său, bine a voit$I C&Şi spoream în Iudaism mai presus decât mulţi din neamul meu, care erau de vârsta mea, şi aveam fierbinte râvnă pentru datinile mele strămoşeşti.H & Ci aţi auzit de purtarea mea de altădată întru Iudaism, că peste măsură prigoneam biserica lui Dumnezeu şi o duceam la pieire.rG _& Căci nici n’am luat-o, nici n’am învăţat-o de la oameni, ci prin descoperirea lui Iisus Christos.hF K& Vă fac dar cunoscut, fraţilor, că Evanghelia cea binevestită de mine nu este lucru omenesc;,E S& Umblu eu, acum, să câştig pe oameni ori pe Dumnezeu? Sau caut eu să fiu oamenilor pe plac? Dacă aş mai fi pe placul oamenilor, n’aş fi robul lui Christos.D  & Precum am zis mai înainte, şi acum zic din nou: dacă vă propovădueşte cineva altfel decât aţi primit, să fie anatema! C &Dar chiar dacă noi înşine sau un înger din cer ar vesti altă Evanghelie decât aceea pe care v’am vestit-o, să fie anatema!B &Nu doar că este altă Evanghelie, ci sunt unii care vă turbură pe voi şi voiesc să răstoarne Evanghelia lui Christos.A -&Mă mir că aşa degrabă vă întoarceţi cu inima – de la cel ce v’a chemat pe voi, prin darul lui Christos – spre altfel de Evanghelie;?@ {&Căruia mărire îi fie adusă în vecii vecilor, amin!? 1&Cel ce s’a dat pe sine pentru păcatele noastre, ca să ne scoată pe noi din acest veac viclean, după voia lui Dumnezeu şi a Tatălui nostru,Y> -&Dar vouă şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul nostru Iisus Christos,N= &Şi toţi fraţii care sunt împreună cu mine, Bisericilor Galatiei:< &Pavel apostol – nu de la oameni, nici prin om, ci prin Iisus Christos şi prin Dumnezeu Tatăl, care l-a înviat pe el din morţi – ; Darul Domnului nostru Iisus Christos şi dragostea lui Dumnezeu şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi. Amin!j:M Îmbrăţişaţi-vă unii pe alţii cu sărutare sfântă. Sfinţii toţi vă îmbrăţişează.<9q La urmă, fraţilor, fiţi sănătoşi! Căutaţi desăvârşirea, mângâiaţi-vă, fiţi uniţi în cuget, trăiţi în pace şi Dumnezeul dragostei şi al păcii va fi cu voi.G8 Pentru aceea vă scriu acestea, fiind departe, ca, atunci când voi fi de faţă, să nu lucrez cu asprime, potrivit puterii pe care mi-a dat-o Domnul, nu spre dărâmare, ci spre clădire.7# Bucuria noastră este când suntem slabi; ci voi să fiţi puternici. Aceasta şi cerem în rugăciunea noastră: desăvârşirea voastră.M6 Împotriva adevărului n’avem nici o putere; avem pentru adevăr.15[ Şi ne rugăm lui Dumnezeu să nu săvârşiţi nici un râu, nu ca să ne arătăm noi lămuriţi, ci pentru ca voi să faceţi binele, iar noi să fim ca netrebnici. bQ~~~ }u}5||'{{zz[yyMxxwwOvvuuTttt\sssrr4qqq5pp,ooo&nn@mm)lkkk jjFii|i+hggagfweeDdcc/bbWaao``"_^^s^]\\\F[[ZYYXXmWW~VV0UUXTSS]RbRQPPOOiN&MqLL}KK]JJfJ$II/HHJGGHFoEEDD3CCVBBAAAX@@??l>>9==2<<';::299A8Y77 6655 4e4322R11003/1..~--H,Z+**u))|)(C''H&%%%$$v$#]""j!! v .N0h1?{u+%nL~"%w' n   DjG[G_byD Şi v’aţi îmbrăcat cu cel nou, care se înnoieşte, spre deplină cunoştinţă, după chipul celui ce l-a zidit.taD Nu vă minţiţi unul pe altul, fiindcă v’aţi dezbrăcat de omul cel vechi, dimpreună cu faptele lui, DAcum deci lepădaţi şi voi toate acestea: mânia, iuţimea, răutatea, defăimarea, cuvântul de ruşine, din gura voastră.W'DÎn atari păcate aţi umblat şi voi odinioară, pe când trăiaţi în ele.] 3DPentru unele ca acestea se porneşte mânia lui Dumnezeu, peste fiii neascultării.. UDDrept aceea, omorîţi mădularele voastre – ale omului pământesc: desfrânarea, necurăţia, patima, pofta rea şi zgârcenia, care este o închinare la idoli.  DIar când Christos, care este viaţa voastră, se va arăta, atunci şi voi, împreună cu el, vă veţi arăta întru mărire.Z -DCăci voi aţi murit şi viaţa voastră este ascunsă cu Christos în Dumnezeu.7 iDCugetaţi cele de sus, nu cele de pe pământ. DAşa dar, dacă aţi înviat împreună cu Christos, căutaţi cele de sus, unde Christos se află şezând de-a-dreapta lui Dumnezeu.NDToate acestea au oarecare trecere de înţelepciune, ca fiind cucernicie de bună voie, smerenie şi necruţarea trupului, dar n’au nici un preţ şi sunt tot spre măgulirea omului pământesc.}sDDespre lucruri menite toate să piară prin întrebuinţare, potrivit unor rânduieli şi învăţături omeneşti?/YDNu te atinge! Nu gusta! Nu pune mâna!"=DDacă aţi murit împreună cu Christos faţă cu stihiile lumii, pentru ce atunci, ca şi cum aţi fi vieţuind în lume, răbdaţi porunci ca acestea:4aDÎn loc să ţină cu putere la capul de la care trupul tot, prin încheieturi şi legături, îndestulându-se şi întocmindu-se, sporeşte în creşterea lui Dumnezeu.@yDNimeni să nu vă smulgă cununa biruinţei, ţinând la smerenie şi la slujirea îngerilor, umblând cu vedeniile lui şi îngâmfându-se zadarnic în închipuirea lui trupească,I DCare sunt umbra celor viitoare, iar trupul – al lui Christos.DNimeni, deci, să nu vă bage vină pentru mâncare sau băutură sau cu privire la vre-o sărbătoare, sau lună nouă, sau Sâmbătă,taDEl a despuiat domniile şi puterile şi le-a dat în vileag, cu hotărîre, biruind asupra lor prin cruce.~DEl a şters, cu poruncile Evangheliei, zapisul cel despre noi, care era protivnic nouă şi l-a luat din mijloc, pironindu-l pe cruce.6}eD Iar pe voi care eraţi morţi, în fărădelegile şi în netăierea împrejur a cărnii voastre, v’a făcut vii, împreună cu sine, iertându-ne nouă toate greşalele.|3D Îngropaţi fiind împreună cu el, prin botez, cu el aţi şi înviat prin credinţa în puterea lui Dumnezeu, cel ce l-a sculat pe el din morţi.3{_D Tot în el aţi fost tăiaţi împrejur, cu tăiere împrejur nefăcută de mână, prin dezbrăcarea trupului pământesc, prin tăierea împrejur a lui Iisus Christos.[z/D În el, aveţi deplină viaţă, capul fiind el a toată domnia şi stăpânirea.LyD Căci în el locueşte, trupeşte, toată plinătatea dumnezeirii.)xKDLuaţi aminte să nu vă fure minţile cineva cu filozofia şi cu deşartă înşelăciune din predania omenească, după stihiile lumii şi nu după Christos.w!DÎnrădăcinaţi şi clădiţi într’însul, întăriţi în credinţă, după cum aţi învăţat, şi prisosind în ea cu mulţumită.Uv#DDeci, precum aţi primit pe Christos Iisus, Domnul, întru el să umblaţi,0uYDCă, deşi cu trupul sunt departe, cu duhul însă sunt împreună cu voi, bucurându-mă şi văzând rânduiala voastră şi tăria credinţei voastre în Christos.RtDVă spun aceasta ca nimeni să nu vă înşele prin cuvinte amăgitoare.Xs)DÎntru care sunt ascunse toate vistieriile înţelepciunii şi ale ştiinţei.Ir DCa să se mângâie inimile lor, să fie strâns uniţi în iubire, şi bogaţi să fie în deplina încredinţare a priceperii şi a cunoştinţei tainei lui Dumnezeu, adică a lui Christos,q 9DCi voiesc ca voi să ştiţi cât de mare luptă am pentru voi şi pentru cei din Laodicheia şi pentru toţi câţi n’au văzut faţa mea în trup,zp oDSpre aceasta mă şi ostenesc şi mă lupt, potrivit lucrării lui, care se săvârşeşte, puternică, în mine.2o _DPe care noi îl vestim, sfătuind pe orice om şi învăţând pe orice om, întru toată înţelepciunea, ca să înfăţişăm pe tot omul, desăvârşit în Christos.n 1DAcestora voit-a Dumnezeu să le arate care este bogăţia slavei acestei taine între neamuri, adică Christos cel dintru voi, nădejdea măririi,bm ?DTaina cea ascunsă din veacuri şi din neamuri, iar acum dată pe faţă sfinţilor săi. l ;DAl cărei slujitor m’am făcut, potrivit iconomiei lui Dumnezeu, ce mi-a fost dat mie pentru voi, ca să aduc la îndeplinire cuvântul lui Dumnezeu, k ;DAcum mă bucur de suferinţele mele pentru voi şi împlinesc în carnea mea lipsurile necazurilor lui Christos, pentru trupul lui, care este Biserica,j }DDacă, într’adevăr, rămâneţi întemeiaţi în credinţă, întăriţi şi neclintiţi de la nădejdea Evangheliei pe care aţi auzit-o, care a fost propovăduită la toată făptura de sub cer şi al cărei slujitor făcutu-m’am eu, Pavel.i DPrin moartea Fiului său în trupul cărnii lui, ca să vă pună înaintea sa: sfinţi fără de prihană şi nevinovaţi,h DDar pe voi oare oarecând eraţi – înstrăinaţi şi vrăjmaşi, cu mintea voastră către lucrurile rele, de acum v’a împăcat,"g ?DŞi printr’însul toate cu sine să le împace, fie cele de pe pământ, fie cele din ceruri, făcând pace printr’însul, prin sângele crucii sale.Rf DCăci în el binevoit-a Dumnezeu să sălăşluiască toată plinătatea,e )DŞi el este capul trupului, adică al Bisericii, cel ce este începutul, întâiul născut din morţi, ca să fie întru toate cel din frunte.Sd !DEl este mai înainte decât toate, şi toate într’însul sunt aşezate,[c 1DPentru că într’însul au fost făcute toate, în ceruri şi pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie căpetenii, fie stăpâniri. Toate s’au făcut prin el şi pentru el.fb GDŞi care este chipul lui Dumnezeu celui nevăzut, mai întâi născut decât toată făptura.Za /DÎntru carele avem răscumpărarea prin sângele lui, adică iertarea păcatelor,n` WD El ne-a scos de sub puterea întunericului şi ne-a strămutat în împărăţia Fiului iubirii sale,w_ iD Mulţumim Tatălui celui ce ne-a învrednicit pe noi să luăm parte la moştenirea sfinţilor întru lumină. ^ D Şi întăriţi fiind cu toată vârtutea, prin puterea măririi lui, spre orice stăruinţa şi bucuroasă îndelungă răbdare,] 5D Umblând cu vrednicie înaintea Domnului, plăcuţi lui întru toate, aducând roadă în orice lucru bun şi sporind în cunoştinţa lui Dumnezeu.[\ 1D Drept aceea, şi noi, din ziua în care am aflat, nu contenim să ne rugăm pentru voi şi să cerem ca să vă umpleţi de cunoştinţa voinţei lui, întru toate înţelepciunea şi priceperea duhovnicească,D[ DŞi care ne-a dezvăluit iubirea voastră cea întru Duhul.Z 3DAstfel aţi primit învăţătură de la Epafra, tovarăşul nostru de muncă prea iubit, care este pentru voi credincios slujitor al lui Christos,IY  DCelei ce – ajungând la voi, precum şi în toată lumea – aduce roadă şi sporeşte întocmai ca la voi, din ziua în care aţi auzit şi aţi cunoscut, cu adevărat, darul lui Dumnezeu.X {DPentru nădejdea cea gătita vouă în ceruri, pe care aţi auzit-o mai înainte în cuvântul adevărului Evangheliei,}W uDCăci am auzit despre credinţa voastră întru Christos Iisus şi despre dragostea ce aveţi către toţi sfinţii,nV WDMulţumim lui Dumnezeu şi Tatălui Domnului nostru Iisus Christos, şi ne rugăm pururea pentru voi,-U UDSfinţilor şi credincioşilor fraţi întru Christos, care sunt în Colose, dar vouă şi pace de la Dumnezeu Tatăl nostru şi de la Domnul nostru Iisus Christos.cT CDPavel, apostolul lui Christos Iisus prin voinţa lui Dumnezeu, şi Timotei, fratele nostru,FS:Darul Domnului Iisus Christos să fie cu duhul vostru! Amin![R/:Vă îmbrăţişează pe voi toţi sfinţii, dar mai ales cei din casa Cezarului.Q:Îmbrăţişaţi în Christos Iisus pe toţi sfinţii. Vă îmbrăţişează pe voi fraţii care sunt împreună cu mine.NP:Iar lui Dumnezeu şi Tatăl nostru, mărire în vecii vecilor! Amin.O}:Iar Dumnezeul meu să împlinească toate câte aveţi de lipsă, după bogăţia sa, cu mărire, întru Christos Iisus.CN:Acum am de toate şi am şi de prisos; plin mă simt, după ce am primit de la Epafrodit cele ce mi-aţi trimis, miros cu bună mireazmă, jertfă primită, bine plăcută lui Dumnezeu.M:Nu pentru că umblu după darul vostru, dar umblu după dobânda care tot sporeşte, la socoteala voastră cea din ceruri.nLU:Pentru că şi în Tesalonic, o dată şi a doua oară, mi-aţi trimis ca să am cele trebuincioase.RK:Doar şi voi o ştiţi, Filipenilor, că la începutul Evangheliei, când am plecat din Macedonia, nici o Biserică nu s’a unit cu mine, când e vorba de dat şi de primit, fără numai voi singuri.^J5:Însă bine aţi făcut că aţi luat parte împreună cu mine Ia strâmtorarea mea.EI: Toate pot să Ie fac întru Cel ce mă îmbracă cu putere.+HO: Ştiu să fiu şi smerit, ştiu să am şi de prisos; în orice şi în toate m’am învăţat să fiu şi sătul şi flămând, şi în belşug şi în nevoie.|Gq: N’o spun, doar, ca unul ce e în lipsă; fiindcă eu m’am deprins să fiu îndestulat cu ce am la îndemână.JF : M’am bucurat însă, în Domnul, cu bucurie mare, că purtarea voastră de grijă, pentru mine, a dat acum floare încă o dată. La aceasta vă şi gândeaţi, dar nu aveaţi timp prielnic.E: Cele ce aţi învăţat şi aţi luat şi aţi auzit şi aţi văzut Ia mine, acestea să le faceţi şi Dumnezeul păcii va fi cu voi.iDK:Mai departe, fraţilor, câte sunt adevărate, câte sunt de cinste, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt de iubit, câte sunt cu nume bun, orice faptă bună şi orice laudă – la aceasta să vă fie gândul.C:Şi pacea lui Dumnezeu, ceea ce covârşeşte orice minte, va păzi inimile voastre şi cugetele voastre, în Christos Iisus.%BC:Nu vă împovăraţi cu nici o grijă. Ci întru toate, prin închinăciune şi prin rugă cu mulţămită, cererile voastre să fie arătate lui Dumnezeu.[A/:Blândeţele voastre să se facă ştiute tuturor oamenilor. Domnul este aproape.P@:Bucuraţi-vă pururea întru Domnul. Din nou voi spune: Bucuraţi-vă.}?s:Ba te rog şi pe tine, credincios al meu tovarăş, ia-le cu îngăduială, ca pe unele care au luptat pentru Evanghelie, împreună cu mine şi cu Climent şi cu ceilalţi soţi ai mei de lucru, ale căror nume scrise sunt în cartea vieţii._>7:Îndemn pe Evodia şi îndemn pe Sintihi, să aibă aceleaşi gânduri întru Domnul.= :Deci, fraţii mei iubiţi şi mult doriţi, bucuria şi cununa mea, staţi aşa statornici întru Domnul, prea iubiţilor!%<C:Care va schimba la înfăţişare trupul smereniei noastre, întru asemănarea trupului măririi sale, lucrând cu puterea ce are să supună sieşi toate.;:Căci cetăţenia noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm cu stăruinţă ca Mântuitor, pe Domnul Iisus Christos,!:;:Sfârşitul acestora este pieirea. Pântecele este Dumnezeul lor, iar mărirea lor este în ruşinea lor, ca unii care au în gând cele pământeşti.9#:Căci mulţi – despre care v’am vorbit adeseori, iar acum vă spun cu lacrimi – mulţi se poartă ca duşmani ai crucii lui Christos.{8o:Fraţilor, faceţi-vă următorii mei şi uitaţi-vă la aceia care umblă astfel precum aveţi pildă de la noi.P7:Dar din punctul de unde am ajuns, să mergem înainte cu acelaşi pas.67:Aşa dar, câţi suntem desăvârşiţi aceasta să gândim şi, dacă întru ceva gândiţi într’alfel, Dumnezeu vă va lumina şi într’aceea.45a:Dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea, mă întind cât pot spre cele dinainte, alerg la semn, la răsplata dumnezeeştii chemări de sus, întru Christos Iisus.S4: Fraţilor, eu pe mine însumi, până acum, nu mă socotesc să fi ajuns;#3?: Nu că am şi apucat răsplata ori că sunt desăvârşit, dar alerg după ea s’o cuceresc, întrucât cucerit am fost şi eu de către Christos Iisus.F2: Ca, doar-doar, să pot ajunge la’învierea cea din morţi.1: Ca să-l cunosc pe el şi puterea învierii lui şi să fiu primit părtaş la patimile lui, şi asemenea să fiu cu el, în moartea lui,10[: Şi să mă aflu întru el, nu având dreptatea mea cea din lege, dar aceea care este prin credinţa lui Christos, dreptatea cea de la Dumnezeu, pe temeiul credinţei:c/?:Ci, mai vârtos, toate le socotesc că sunt pagubă, faţă de înălţimea cunoştinţei lui Christos Iisus, Domnul meu, pentru care m’am păgubit de toate şi le privesc drept gunoaie, ca să câştig pe Christos,\.1:Dar cele ce îmi erau mie câştig, acestea le-am socotit pentru Christos pagubă. -:În ce priveşte râvna: prigonitor al Bisericii; în ce priveşte dreptatea cea din lege: fără de prihană, în vieţuirea mea.,-:La opt zile, am fost tăiat împrejur; sunt din neamul lui Israil, din seminţia lui Veniamin, Evreu din Evrei. În ce priveşte legea: fariseu;1+[:Măcar că eu aş putea să mă bizuesc şi în cele trupeşti. Dacă vre-un altul socoteşte că are dreptul să se încreadă în cele trupeşti – eu şi mai mult!*/:Pentru că noi suntem tăierea împrejur, noi cei ce slujim în Duhul lui Dumnezeu, şi ne lăudăm în Christos Iisus şi nu ne bizuim în trup;g)G:Păziţi-vă de câini! Păziţi-vă de lucrătorii cei răi! Păziţi-vă de scrijilătură!( 1:Mai departe, fraţii mei, bucuraţi-vă întru Domnul. Ca să vă scriu aceleaşi lucruri – mie nu-mi este anevoie, iar vouă vă este de folos.'#:Fiindcă pentru lucrul lui Christos a trecut pe lângă moarte, punându-şi viaţa în primejdie, ca să mă slujească, în locul vostru.i&K:Primiţi-l, dar, în Domnul, cu toată bucuria şi pe unii ca aceştia în cinste să-i aveţi,%w:Deci l-am trimis cu mai degrabă, ca, văzându-l, voi iarăşi să vă bucuraţi, iar eu să fiu mai puţin mâhnit.+$O:Într’adevăr, bolnav a fost aproape de moarte, dar Dumnezeu a avut milă de el şi nu numai de el, ci şi de mine, ca să nu am întristare peste întristare.e#C:De vreme ce avea mare dor de voi toţi şi era mâhnit, căci aţi auzit că a fost bolnav.E":Am socotit de grabnică nevoie să vă trimit pe Epafrodit, fratele şi împreună lucrătorul şi împreună luptătorul meu, cum şi trimisul vostru spre întâmpinarea lipsurilor mele,S!:Sunt însă încredinţat în Domnul că eu însumi voi veni în curând.^ 5:Pe el, deci, nădăjduesc să-l trimit, îndată ce voi vedea cum iese judecata mea.':Dar dovezile râvnei lui le cunoaşteţi, căci împreună cu mine a slujit la sporul Evangheliei, întocmai ca un copil lângă tatăl său.I :Fiindcă toţi caută de treburile lor, nu de ale lui Christos.jM:Căci nu am pe nimeni altul la un gând cu mine şi care să vă poarte grija cu tot dinadinsul,"=:Ci nădăjduesc, întru Domnul Iisus, că voi trimite pe Timotei la voi fără de zăbavă, ca şi eu să fiu cu inimă bună aflând veşti despre voi.=u:Aşijderea şi voi, bucuraţi-vă şi fericiţi-mă.':Şi chiar dacă ar fi să vărs sângele meu peste-jertfa voastră, la slujba credinţei voastre, mă bucur şi vă fericesc pe voi pe toţi.':Ţinând cu putere cuvântul vieţii, mie spre laudă, în ziua lui Christos, că nu în deşert am alergat, nici în deşert m’am ostenit.J :Ca să fiţi fără de prihană şi fără de răutate, fii ai lui Dumnezeu, neîntinaţi, în mijlocul unui neam sucit şi destrămat, întru care străluciţi ca nişte luminători în lume,K:Toate să le faceţi fără de cârtiri şi fără de îndoială,~u: Căci Dumnezeu este cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a lui bună voinţă.T!: Drept aceea, iubiţii mei, precum pururea m’aţi ascultat, nu numai când eram de faţă, ci cu mult mai vârtos acum când sunt departe, cu frică şi cu cutremur desăvârşiţi mântuirea voastră;q[: Şi toată limba să mărturisească că Domn este Iisus Christos, întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. : Ca, întru numele lui Iisus, tot genunchiul să se plece, al celor cereşti şi al celor pământeşti şi al celor de desubt,wg: Pentru aceea, şi Dumnezeu l-a prea înălţat şi i-a dăruit lui numele care este mai presus de orice nume,fE:S’a smerit pe sine, ascultător făcându-se până la moarte, şi încă moarte de cruce.}:Ci s’a golit pe sine, a luat chip de rob, făcându-se oamenilor asemenea şi la înfăţişare dovedindu-se ca un om.jM:Cel ce, fiind în chipul lui Dumnezeu, n’a ţinut ca la o pradă la egalitatea sa cu Dumnezeu,>w:Aveţi în voi simţirea care era în Christos Iisus.N :Să nu caute nimeni numai de ale sale, ci fiecare şi de ale altuia. 9:Nu faceţi nimic din duh de împerechere, nici din mărire deşartă, ci, cu smerenie, unul pe altul socotească-l drept mai de cinste ca el însuşi.v e:Împliniţi bucuria mea ca să gândiţi la fel, având aceeaşi iubire, acelaşi suflet, aceeaşi cugetare.!  =:Deci, cu orice îndemn care este în Christos, cu orice mângâiere a dragostei, cu orice împărtăşire a Duhului, cu orice milostivire şi îndurare,t  c:Ducând aceeaşi luptă pe care aţi văzut-o altădată la mine şi pe care aţi auzit că o duc şi acum.x k:Căci vouă vi s’a dăruit, pentru Christos, nu numai să credeţi întru el, ci să şi suferiţi pentru el,0 [:Fără să vă înfricoşaţi întru nimic de cei protivnici, ceea ce pentru ei va fi un semn de pierzanie, iară pentru voi de mântuire. Aceasta este de la Dumnezeu.> w:În petrecerea voastră în lume, purtaţi-vă numai în chip vrednic de Evanghelia lui Christos, aşa încât fie că viu şi vă văd, fie că sunt departe şi aud veşti despre voi, să ştiu că sunteţi statornici într’un duh, împreună luptându-vă în acelaşi cuget, pentru credinţa Evangheliei,  :Pentru ca cuvântul laudei voastre să prisosească în Christos Iisus, pentru mine, atunci când voi veni iarăşi între voi. 9:Şi având această încredinţare, ştiu că voi rămânea şi împreună voi petrece cu voi toţi, spre înaintarea voastră şi bucuria credinţei,T #:De altă parte însă, este mai de folos pentru voi să zăbovesc în trup. :Mi-e inima prinsă din două părţi: doresc să mă despart de trup şi să fiu împreună cu Christos, şi aceasta e cu mult mai bine; :Dacă însă a vieţui în trup însemnează pentru mine să lucrez şi să am roadă, atunci nu ştiu să spun ce voi alege.K :Căci viaţa mea este Christos, iar moartea îmi este un câştig.v g:Potrivit cu aşteptarea mea stăruitoare şi cu nădejdea mea că întru nimic nu voi da de ruşine, ci întru toată îndrăzneala, precum totdeauna aşa şi acum, Christos va fi mărit în trupul meu, fie prin viaţă, fie prin moarte; ~ :Pentru că ştiu că aceasta îmi va fi mie spre mântuire, prin rugăciunile voastre şi cu ajutorul Duhului lui Iisus Christos,M} :Dar ce este? Nimic altceva decât că în tot chipul, fie din cuvânt de făţărie, fie din cuvânt de adevăr, Christos se propovădueşte şi întru aceasta mă bucur. Şi mereu mă voi bucura,| %:Ceilalţi însă, din zavistie, vestesc pe Christos, nu cu gânduri curate, ci socotind să-mi căşuneze suferinţă, în legăturile mele.]{ 5:Unii fac din iubire către mine, ştiind că stau aici pentru apărarea Evangheliei;sz a:Unii, negreşit, vestesc pe Christos din pizmă şi din duh de ceartă, alţii, însă, din bunăvoinţă.;y q:Şi cei mai mulţi dintre fraţii întru Domnul, îmbărbătaţi prin lanţurile mele, au mai multă îndrăzneală, ca să propovăduiască fără teamă cuvântul lui Dumnezeu. x  : În aşa fel că lanţurile mele, pe care le port pentru Christos, au ajuns cunoscute în tot pretoriul şi tuturor celorlalţi;ww i: Voesc să ştiţi, fraţilor, că cele petrecute cu mine s’au întors mai vârtos spre sporirea Evangheliei,pv [: Plini fiind de roadele dreptăţii care sunt prin Iisus Christos, spre mărirea şi lauda lui Dumnezeu. u : Ca să puteţi să preţuiţi cele ce sunt mai de folos şi ca să fiţi lămuriţi şi fără de prihană în ziua Iui Christos,t  : Şi aceasta mă rog, ca iubirea voastră să prisosească tot mai mult şi mai mult, în cunoştinţă şi în orice pricepere,hs K:Căci martor îmi este Dumnezeu că vă doresc pe voi pe toţi, cu duioşia lui Christos Iisus.xr k:Precum este cu dreptate ca să gândesc astfel despre voi toţi; căci vă port în inima mea, atât în lanţurile mele, cât şi în apărarea şi în întărirea Evangheliei, pe voi toţi care părtaşi sunteţi la acelaşi har ca mine.q !:Şi sunt încredinţat de aceasta, că cel ce a început în voi lucrul cel bun îl va duce la capăt, până în ziua lui Christos Iisus.Zp /:Pentru împărtăşirea voastră întru Evanghelie, din ziua dintâi până acum.Zo /:Căci pururea, în toate rugăciunile mele, mă rog pentru voi toţi, cu bucurie,Jn :Mulţumesc Dumnezeului meu ori de câte ori îmi amintesc de voi,Zm /:Dar vouă şi pace, de la Dumnezeu Tatăl nostru şi de la Domnul Iisus Christos.#l C:Pavel şi Timotei, slujitorii lui Christos Iisus, tuturor sfinţilor întru Christos Iisus, celor ce sunt în Filipi, împreună cu episcopii şi diaconii,ck?0Darul fie cu toţi care iubesc pe Domnul nostru Iisus Christos, cu dragoste nepieritoare!njU0Pace, fraţilor, şi dragoste, cu credinţă, de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul Iisus Christos.~iu0L-am trimis pe el la voi tocmai pentru aceasta, ca să aflaţi cum ne merge nouă şi să mângâie inimile voastre.!h;0Iar ca să ştiţi şi voi treburile mele şi ce fac, Tihic, iubitul frate şi credinciosul slujitor întru Domnul, toate vi le va aduce la ştiinţă.g}0Al cărei sol, legat în lanţuri, sunt, ca să vorbesc despre Evanghelie fără sfială, precum mi se cade să vorbesc.f0Rugaţi-vă şi pentru mine ca să mi se dea mie cuvânt, când voi deschide gura mea, să arăt cu îndrăzneală taina Evangheliei,4ea0Faceţi în toată vremea, întru Duhul, tot felul de rugăciuni şi de cereri, şi întru aceasta priveghiaţi cu toată stăruinţa, rugându-vă pentru toţi sfinţii.[d/0Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu.c0Peste toate, luaţi pavăza credinţei cu care veţi putea să stingeţi toate săgeţile cele arzătoare ale vicleanului.Tb!0Şi încălţaţi picioarele voastre, gata fiind pentru Evanghelia păcii.|aq0Ţineţi-vă bine deci, având mijlocul vostru încins cu adevărul şi îmbrăcându-vă cu platoşa dreptăţii.`70 Pentru aceea, luaţi toate armele lui Dumnezeu, ca să puteţi sta împotrivă în ziua cea rea şi, toate biruindu-le, să rămâneţi în picioare.k_O0 Căci lupta noastră nu este împotriva sângelui şi a trupului, ci împotriva domniilor, împotriva stăpânirilor, împotriva căpeteniilor acestui întuneric, împotriva duhurilor răutăţii, răspândite în văzduhuri.}^s0 Îmbrăcaţi-vă cu toate armele lui Dumnezeu, ca să puteţi să ţineţi piept împotriva uneltirilor Diavolului.`]90 În sfârşit, fraţilor, fiţi puternici în Domnul şi întru tăria vârtuţii lui.J\ 0 Iar voi, stăpânilor, faceţi tot aşa, faţă de slugi, şi încetaţi cu ameninţarea, ca unii care ştiţi că Domnul lor şi al vostru este în ceruri şi că la el nu încape părtinire. [0Ştiind fiecare, fie rob, fie de sine stăpân, că faptele bune pe care le va face, pe acelea le va lua ca plată, de la Domnul.VZ%0Slujiţi cu bună voinţă, ca şi cum aţi sluji Domnului şi nu oamenilor,Y0Nu slujind numai în faţă, ca unu care caută să placă oamenilor, ci ca slugile lui Christos, făcând din suflet voia lui Dumnezeu.X%0Robilor, ascultaţi pe stăpânii voştri cei pământeşti, cu frică şi cu cutremur, întru curăţia inimii voastre, ca şi pe Christos,W0Şi voi, părinţilor, nu întărâtaţi la mânie pe copiii voştri, ci creşteţi-i întru învăţătura şi înţelepţirea Domnului.MV0Ca să-ţi fie ţie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământ.eUC0Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta: este porunca cea dintâi care are făgăduinţă:]T 50Fiilor, ascultaţi în Domnul pe părinţii voştri, căci aceasta este cu dreptate.xSi0!Dar şi voi, fiecare astfel să-şi iubească femeia ca pe sine însuşi; iar femeia să se teamă de bărbat.ZR-0 Taina aceasta este mare; ci eu o înţeleg despre Christos şi despre Biserică.|Qq0Pentru aceea, va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup.ZP-0Pentru că suntem mădulare ale trupului lui, din carnea lui şi din oasele lui. O0Căci nimeni vreodată nu şi-a urît trupul său, ci fiecare îl hrăneşte şi îl încălzeşte, precum şi Christos Biserica,N%0Astfel dar, bărbaţii sunt datori să-şi iubească femeile, ca pe înseşi trupurile lor. Cel ce-şi iubeşte femeia, pe sine se iubeşte.5Mc0Şi ca s’o înfăţişeze sieşi, Biserică măreaţă, neavând întinăciune sau zbârcitură, ori altceva de acest fel, oi ca să fie sfântă şi fără de prihană.YL+0Ca s’o sfinţească prin cuvânt, după ce a curăţit-o prin baia botezului,yKk0Bărbaţilor, iubiţi femeile voastre, după cum şi Christos a iubit Biserica şi s’a dat pe sine pentru ea,eJC0Ci precum biserica se supune lui Christos, aşa şi femeile bărbaţilor lor, întru toate.I{0Pentru că bărbatul este capul femeii, precum şi Christos capul Bisericii, trupul său, al cărui Mântuitor el este.=Hu0Femeile să se supună bărbaţilor lor ca Domnului.;Gq0Supuneţi-vă unul altuia, în frica lui Christos.rF]0Mulţumind pururea, pentru toate, întru numele Domnului nostru Iisus Christos, lui Dumnezeu şi Tatăl.E0Vorbiţi între voi în psalmi şi în laude şi în cântări duhovniceşti, lăudând şi cântând Domnului, în inimile voastre,`D90Şi nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânare, ci vă umpleţi de Duhul.[C/0Pentru aceea, nu fiţi fără de minte, ci înţelegeţi care este voia Domnului.8Bk0Răscumpărând vremea, căci zilele sunt rele.nAU0Deci luaţi seama cu străşnicie cum umblaţi, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi,o@W0Pentru aceea zice: Deşteaptă-te, cel ce dormi, şi te scoală din morţi şi te va lumina Christos.t?a0 Iar tot ce este osândit pe faţă se învederează prin lumină, căci tot ce se învederează e lumină.O>0 Căci cele ce se fac întru ascuns de ei ruşine este a le şi grăi.t=a0 Şi nu vă amestecaţi în faptele cele sterpe ale întunericului, ci mai vârtos osândiţi-le pe faţă.0<[0 Cercaţi ce este bine plăcut Domnului.P;0 Pentru că roadă luminii e în orice bunătate, dreptate şi adevăr.l:Q0Altădată eraţi întuneric, iar acum sunteţi lumină întru Domnul; umblaţi ca fii ai luminii!-9U0Deci nu vă faceţi părtaşi cu ei.80Nimeni să nu vă amăgească cu cuvinte deşarte, căci pentru aceasta vine mânia lui Dumnezeu pentru fiii neascultării.G70Căci aceasta s’o ştiţi bine, că nici un desfrânat, sau necurat, sau zgârcit (care este un închinător la idoli) nu are moştenire în împărăţia lui Christos şi a lui Dumnezeu.p6Y0Nici măscăriciune, nici vorbă nebunească, nici glumă care nu se cade, ci mai vârtos mulţumită.50Iar desfrânarea şi orice necurăţie şi poftă de avere nici să se pomenească între voi, precum se cuvine sfinţilor;)4K0Şi umblaţi întru iubire, precum şi Christos v’a iubit şi s’a dat pe sine pentru noi, prinos şi jertfă lui Dumnezeu, întru miros cu bună mireazmă.A3 0Fiţi dar următorii lui Dumnezeu, ca nişte fii iubiţi,}2s0 Ci fiţi buni între voi şi milostivi, iertând unul altuia, precum şi Dumnezeu v’a iertat vouă, în Christos.10Orice amărăciune şi supărare şi mânie şi izbucnire şi defăimare să piară de la voi, împreună cu orice răutate.0w0Şi nu întristaţi Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu, întru care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării./30Din gura voastră să nu iasă nici un cuvânt rău, ci numai care este bun, spre clădire, unde e nevoie, şi care să dea har acelor ce ascultă..-0Cine a furat să nu mai fure, ci mai vârtos să se ostenească lucrând, cu mâinile lui, lucru cinstit, ca să aibă să dea celui ce n’are.)-M0Nici nu daţi prilej diavolului.Z,-0La mânie, nu păcătuiţi. Soarele să nu apună peste întărâtarea voastră.~+u0Pentru aceea, lepădând minciuna, grăiţi adevărul fiecare cu aproapele său, căci unul altuia suntem mădulare.*0Îmbrăcându-vă în omul cel nou, care este făcut după chipul lui Dumnezeu, în dreptatea şi în sfinţenia adevărului.<)s0Şi să vă primeniţi, în duhul cugetului vostru,(0Să vă dezbrăcaţi, adică, faţă cu vieţuirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi, care se strică prin poftele amăgitoare,{'o0Dacă, într’adevăr, l-aţi ascultat şi aţi primit învăţătura lui, aşa cum este adevărul întru Iisus,;&q0Voi, însă, n’aţi învăţat aşa pe Christos.%{0Aceştia petrec în nesimţire şi s’au dat pe sine desfrânării, săvârşind cu nesaţ toate faptele necurăţiei.*$M0Întunecaţi fiind la cuget, înstreinaţi fiind de viaţa lui Dumnezeu, din pricina necunoştinţei care zace în ei şi din pricina împietririi inimilor lor. 3S~}}p|{{ zzmyyxxawwwvuuu2tt srr qRp`ooo2nxnmllkkUjdii]hggLffedd&ccbRa``r_^]]B\|[[BZZPYYXXWMVjUU|TTJSSRDDGCC3BBA@@-@ ??m?G?>>==o=@<<m3mtSbIar de basmele cele lumeşti şi băbeşti, te fereşte. Ci deprinde-te pe tine cu buna cucernicie.DsbPunându-le înainte fraţilor, toate acestea, vei fi bun slujitor al lui Christos Iisus, arătându-te hrănit cu cuvintele credinţei şi ale bunei învăţături de care te-ai ţinut.OrbCăci se sfinţeşte prin cuvântul lui Dumnezeu şi prin rugăciune.zqmbDe vreme ce orice făptură a lui Dumnezeu este bună şi nimic nu este de lepădat, dacă se ia cu mulţumită,?pwbAceştia opresc de la căsătorie şi de la unele bucate, pe care Dumnezeu le-a făcut, spre gustare cu mulţumită, pentru cei credincioşi şi pentru cei ce au cunoscut adevărul.Uo#bPrin făţărnicia unor mincinoşi, care sunt înfieraţi în cugetele lor. YbNici să ia aminte la basme şi la ghenealoghii fără de sfârşit, ca unele care dau prilej la întrebări în loc să dea tocmirea lui Dumnezeu cea din credinţă,= %bCând am plecat în Macedonia, te-am îndemnat să rămâi în Efes, ca să pui în vedere câtorva să nu înveţe învăţături străine, < bLui Timotei adevăratului fiu întru credinţă, dar, milă, pace, de la Dumnezeu Tatăl şi de la Christos Iisus, Domnul nostru.; bPavel, apostol al lui Christos Iisus după porunca lui Dumnezeu Mântuitorul nostru şi a lui Christos Iisus nădejdea noastră,;:qXDarul Domnului nostru Iisus Christos cu voi toţi!m9SXUrarea mea cu mâna mea – a lui Pavel; acesta este semnul meu în orişice scrisoare. Aşa scriu.y8kXŞi însuşi Domnul păcii dăruiască-vă vouă pace totdeauna şi în tot chipul! Domnul fie cu voi cu toţi!O7XDar nu-l socotiţi ca pe un vrăjmaş, ci dojeniţi-l ca pe un frate.06YXŞi dacă vre-unul nu ascultă de cuvântul nostru din epistola aceasta, pe acela să-l însemnaţi şi să nu mai aveţi cu el nici un amestec, ca să-i fie ruşine.A5}X Iar voi, fraţilor, nu pregetaţi să faceţi ce e bine.!4;X Unora ca acestora le poruncim şi-i îndemnăm în Domnul Iisus Christos ca să muncească în linişte şi să-şi mănânce pâinea de ei agonisită.|3qX Şi auzim că unii de la voi umblă fără nici un rost, nu lucrează nimic, ci se amestecă în treburile altora.m2SX Când ne aflam la voi, v’am dat porunca aceasta: cine nu vrea să lucreze acela să nu mănânce.r1]X Nu doar că n’avem puterea aceasta, ci ca să vă dăm o pildă cu noi înşine ca să faceţi ca noi.07XNici n’am mâncat de la cineva, pâine în dar, ci cu muncă şi cu trudă am lucrat noaptea şi ziua, ca să nu împovărăm pe nimeni dintre voi. /XCăci singuri ştiţi cum trebue să călcaţi pe urmele noastre, că noi n’am fost fără de rânduiala, când am fost la voi,<.qXFraţilor, vă poruncim în numele Domnului nostru Iisus Christos, să vă feriţi de orice frate care umblă fără de rânduiala şi nu după învăţătura primită de la noi,q-[XIar Domnul să îndrepteze inimile voastre spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Christos!m,SXDespre voi încredinţaţi suntem în Domnul că cele ce vă poruncim le faceţi şi le veţi face.]+3XCi credincios este Domnul, el oare vă va întări şi vă va păzi de cel viclean!d*AXŞi ca să ne izbăvim de oamenii nesăbuiţi şi răi. Căci credinţa nu este a tuturor.#) AXPe lângă toate acestea, fraţilor, rugaţi-vă pentru noi, ca cuvântul Domnului să-şi facă drumul, grabnic, şi ca şi la voi să se preamărească,s(_XSă mângâie inimile voastre şi Să vă întărească, la orice faptă bună şi la orice vorbă bună!2']XIar însuşi Domnul nostru Iisus Christos şi Dumnezeu, Tatăl nostru, carele ne-a iubit pe noi şi ne-a dat, prin darul său, veşnică mângâiere şi bună nădejde,&%XDrept aceea, fraţilor, staţi neclintiţi şi ţineţi predaniile pe oare le-aţi învăţat, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră.%XLa care v’a chemat prin Evanghelia noastră, ca să câştigaţi şi voi partea voastră la mărirea Domnului nostru Iisus Christos.`$9X Iar noi, fraţilor iubiţi de Domnul, datori suntem totdeauna să mulţumim lui Dumnezeu pentru voi, că v’a ales Dumnezeu din început, spre mântuire, întru sfinţirea Duhului şi întru credinţa adevărului,k#OX Şi ca să cadă sub osândă toţi cei ce n’au crezut adevărul, ci au îndrăgit nedreptatea.a";X Pentru aceea, Dumnezeu le trimite amăgiri puternice, ca să dea crezământ minciunii,!{X Şi de amăgiri nelegiuite, pentru fiii pierzării, fiindcă n’au primit iubirea adevărului, ca să se mântuiască. X Iar ivirea aceluia va fi prin lucrarea lui Satan, însoţită de tot felul de puteri şi de semne şi de minuni mincinoase,1XŞi atunci se va arăta cel fără de lege, pe care Domnul Iisus îl va ucide cu suflarea gurii sale şi-l va nimici cu strălucirea venirii sale. XPentru că taina fărădelegii se şi înfiripează, numai că este unul care o ţine acum pe loc, până ce va fi dat la o parte.V%XŞi acum ştiţi bine ce-l opreşte ca să nu se arate decât la vremea lui.^5XNu vă aduceţi aminte că, pe când eram încă la voi, vă spuneam aceste lucruri?KXProtivnicul înălţându-se mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu sau e făcut pentru închinare, aşa încât să se aşeze în templul lui Dumnezeu şi pe sine să se dea drept Dumnezeu.OXSă nu vă amăgească nimeni, cu nici un chip. Căci ziua Domnului nu va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credinţă şi nu se va da pe faţă omul nelegiuirii, fiul pierzării,c?XSă nu vă lăsaţi prea degrabă zguduiţi în cugetul vostru, nici să vă spăimântaţi, nici de duh proorocesc, nici de vorbă, nici de vre-o scrisoare ca pornită de la noi, precum că ziua Domnului a şi sosit.~ wXÎn privinţa venirii Domnului nostru Iisus Christos şi a adunării noastre împreună cu el, vă rugăm, fraţilor, 7X Ca să se preamărească, în voi, numele Domnului nostru Iisus şi voi într’însul, prin darul Dumnezeului nostru şi al Domnului Iisus Christos.^ 7X Pentru aceasta, ne şi rugăm pururea pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă facă vrednici de chemarea sa şi să împlinească, cu putere, toată pornirea voastră spre bunătate, tot lucrul credinţei voastre,l SX În ziua aceea când va veni să se preamărească întru sfinţii săi şi să fie privit cu uimire de către toţi cei ce au crezut. Între ei fi-veţi şi voi, pentru că mărturia noastră, între voi, găsit-a crezământ. yX Unii ca aceştia lua-vor ca pedeapsă pieirea veşnică de la faţa lui Dumnezeu şi de la slava tăriei dumnezeeşti,  XÎn văpaie de foc, şi va osândi pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu şi pe cei ce nu se supun Evangheliei Domnului nostru Iisus. XIar vouă celor necăjiţi să vă dea odihnă, alăturea cu noi, atunci când Domnul Iisus se va ivi din cer, cu îngerii puterii sale,r _XDe vreme ce drept este înaintea lui Dumnezeu să răsplătească cu necaz celor ce vă necăjesc pe voi.% EXCu voi se arată un semn învederat al dreptei judecăţi a lui Dumnezeu, în învrednicirea voastră de împărăţia lui Dumnezeu, pentru care pătimiţi,L XAstfel încât noi înşine ne lăudăm cu voi, în Bisericile lui Dumnezeu, pentru statornicia şi credinţa voastră, în toate prigonirile voastre şi în strâmtorările pe care le suferiţi.T #XDatori suntem, fraţilor, să mulţumim pentru voi pururea lui Dumnezeu, precum se cuvine, fiindcă credinţa voastră creşte covârşitor şi dragostea fiecăruia din voi prisoseşte faţă de fiecare;Z  /XDar vouă şi pace, de la Dumnezeu Tatăl nostru şi de la Domnul Iisus Christos.y  oXPavel şi Silvan şi Timotei, Bisericii Tesalonicenilor în Dumnezeu Tatăl nostru şi în Domnul Iisus Christos,D NDarul Domnului nostru Iisus Christos să fie cu voi. Amin!f ENJuru-vă pe voi, întru Domnul, ca să citiţi scrisoarea aceasta tuturor sfinţilor fraţi.B NÎmbrăţişaţi pe toţi fraţii, cu sărutare sfântă.+QNFraţilor, rugaţi-vă pentru noi.ENCredincios este cel care vă chiamă. El va şi îndeplini.\1NŞi însuşi Dumnezeul păcii să vă sfinţească pe voi desăvârşit, şi duhul vostru şi sufletul şi trupul păzească-se în întregime, fără de prihană, întru venirea Domnului nostru Iisus Christos!7iNFeriţi-vă de orice înfăţişare a răului.?yNToate puneţi-le la încercare; ţineţi ce este bine;,SNProorocirile să nu le scoborîţi."?NDuhul să nu-l stingeţi.ucNDaţi mulţumită pentru toate, căci aceasta este voinţa lui Dumnezeu, pentru voi, întru Christos Iisus. ;NRugaţi-vă necontenit.9NBucuraţi-vă pururea."~=NLuaţi seama să nu răsplătească cineva cuiva răul cu rău, ci totdeauna ţineţi-vă de cele bune, unul faţă cu altul şi faţă cu toată lumea.E}NVă rugăm însă, fraţilor, dojeniţi pe cei fără de rânduiala, îmbărbătaţi pe cei slabi de înger, sprijiniţi pe cei neputincioşi, fiţi îndelung răbdători faţă de toţi.||qN Şi pentru munca lor să-i socotiţi pe ei vrednici de prisoselnică dragoste. Trăiţi între voi în bună pace."{=N Vă mai rugăm, fraţilor, să aveţi luare aminte pentru cei ce se ostenesc între voi, pentru cei ce vă cârmuiesc în Domnul şi bine vă sfătuesc;jzMN De aceea, mângâiaţi-vă între voi, şi clădiţi-vă unul pe altul, aşa precum şi faceţi.yN Cel ce a murit pentru noi, pentru ca noi – fie că veghem, în viaţă, fie că dormim în mormânt – cu el împreună vii să fim.zxmN De vreme ce Dumnezeu nu ne-a pus spre mânie, ci spre dobândirea mântuirii, prin Domnul nostru Iisus Christos,w!NDar noi fiind ai zilei, să fim treji, îmbrăcându-ne în platoşa credinţei şi a dragostei şi punând coiful nădejdii de mântuire;Zv-NFiindcă cei ce dorm, noaptea dorm; şi cei ce se îmbată, noaptea se îmbată.Wu'NDeci dar, să nu dormim ca şi ceilalţi, ci să priveghem şi să fim treji.qt[NCăci voi toţi sunteţi fii ai luminii şi fii ai zilei; nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului.cs?NVoi însă, fraţilor, nu sunteţi în întuneric, ca să vă apuce ziua aceea ca un fur..rUNAtunci când vor zice: Pace şi linişte! atunci, fără de veste, dă peste ei pieirea, la fel cum dau durerile peste cea însărcinată, şi scăpare nu vor avea.eqCNCăci singuri ştiţi prea bine că ziua Domnului vine aşa, ca un fur în puterea nopţii.fp GNIar despre vremuri şi despre ceasul sorocit, fraţilor, n’aveţi nevoie ca să vă scriem.DoNAstfel dar mângâiaţi-vă între voi, cu aceste cuvinte.3n_NDupă aceea, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi, împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh, şi aşa pururea vom fi cu Domnul.:mmNPentru că însuşi Domnul, cu strigare mare, la glasul arhanghelului şi întru trâmbiţa lui Dumnezeu, va pogorî din cer, şi cei morţi întru Christos vor învia întâi.l%NCăci aceasta vă spunem, după cuvântul Domnului, că noi cei vii, care vom fi rămas la venirea lui, nu vom lua înainte celor adormiţi.k/NDeoarece, dacă credem că Iisus a murit şi a înviat, tot aşa credem că Dumnezeu, pe cei adormiţi întru Iisus, aduce-i-va împreună cu el.j+N Fraţilor, despre cei ce au adormit, nu voim să fiţi în neştiinţă, ca să nu vă întristaţi în rând cu ceilalţi care nu au nădejde,}isN Aşa încât să umblaţi cuviincios faţă de cei din afară de biserică şi să nu aveţi trebuinţă de nimeni.-hSN Şi să vă puneţi toată râvna ca să trăiţi în linişte, să faceţi care ce are de făcut şi să lucraţi cu mâinile voastre, precum v’am dat poruncă, gN Aceasta o şi faceţi, faţă de toţi fraţii din toată Macedonia. Dar vă îndemnăm, fraţilor, să aveţi prisos peste prisos!-fSN Despre iubirea frăţească nu aveţi trebuinţă ca să vă scriu, pentru că voi înşivă sunteţi învăţaţi de la Dumnezeu ca să vă iubiţi unul pe altul. eNDrept aceea, cel ce defăimează cuvântul meu, nu defăimează un om, ci pe Dumnezeu, carele v’a dat pe Duhul său cel Sfânt.Hd NCăci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăţie, ci la sfinţire.QcNNimeni să nu nedreptăţească în treburi şi să nu ia mai mult de la fratele său, căci Domnul este răzbunător în toate acestea, după cum v’am şi spus mai înainte şi v’am daţ dovezi.ObNNu în patima poftelor, cum fac păgânii care nu cunosc pe Dumnezeu.faENCa să ştie fiecare dintre voi să stăpânească vasul său în sfinţenie şi în cinste,j`MNCăci voinţa lui Dumnezeu aceasta este: sfinţirea voastră, ca să vă feriţi de desfrânare,E_NFiindcă ştiţi ce porunci v’am dat, de la Domnul Iisus.^ NAfară de acestea, fraţilor, vă rugăm şi vă îndemnăm, în Domnul Iisus, ca după cum aţi luat de la noi dreptar cum se cuvine să umblaţi şi să plăceţi lui Dumnezeu – în care chip şi umblaţi – aşa să sporiţi din ce în ce mai mult.R]N Spre întărirea inimilor voastre, ca să fiţi fără de prihană întru sfinţenie, înaintea lui Dumnezeu şi Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Iisus Christos, cu toţi sfinţii săi. Amin!1\[N Şi pe voi să vă înavuţească Domnul şi să vă facă să prisosiţi în dragostea unuia către celălalt şi către toţi, precum prisosim şi noi faţă de voi.}[sN Iar însuşi Dumnezeu şi Tatăl nostru şi Domnul nostru Iisus Christos să îndrepteze calea noastră către voi!ZN Noaptea şi ziua ne rugăm, din belşug, ca să ajungem să vedem faţa voastră şi să dregem lipsurile credinţei voastre,!Y;N Şi ce mulţumită pentru voi putem să dăm în schimb lui Dumnezeu, în toată bucuria cu care ne bucurăm, pentru voi, înaintea Dumnezeului nostru?PXNCăci acum noi suntem vii, dacă voi staţi neclintiţi întru Domnul.W#NPentru acest cuvânt, fraţilor, ne-am simţit mângâiaţi în voi, prin credinţa voastră, în toată nevoia şi strâmtorarea noastră.^V5NAcum însă, fiindcă Timotei a venit la noi de la voi şi ne-a binevestit despre credinţa şi dragostea voastră şi că aveţi de noi bună amintire pururea, dorind ca să ne vedeţi, după cum şi noi pe voi,5UcNPentru aceea, şi eu fiind nerăbdător, am trimis ca să cunosc credinţa voastră, ca nu cumva să vă fi ispitit Ispititorul şi în deşert să fie osteneala noastră.TNŞi când eram la voi v’am spus de mai înainte că vom avea de suferit necazuri, precum s’a şi întâmplat şi ştiţi prea bine.vSeNCa nimeni să nu se clatine în turburările de faţă. Căci singuri ştiţi că spre aceasta suntem puşi.WR'NŞi am trimis pe Timotei, fratele nostru şi slujitorul lui Dumnezeu şi împreună lucrător cu noi în Evanghelia lui Christos, ca să vă întărească şi să vă îmbărbăteze în credinţa voastră,YQ -NDrept aceea, nemai putând răbda, am hotărît să rămânem singuri în Atena.FPNNegreşit, voi sunteţi slava noastră şi bucuria noastră.#O?NDeoarece care este nădejdea noastră, bucuria noastră, cununa laudei noastre, dacă nu chiar voi, înaintea Domnului nostru Iisus, întru a lui venire?NyNPentru aceea, am voit să venim la voi, în deosebi eu Pavel, o dată şi încă o dată, dar ne-a împiedicat Satana.0MYNCi noi, fraţilor, o bucată de vreme despărţiţi fiind de voi, cu ochii nu cu inima, ne-am sârguit din răsputeri, cu mare dor, să vedem iarăşi faţa voastră.AL{NFiindcă ne opresc să propovăduim păgânilor ca să se mântuiască. Aşa încât ei împlinesc pururea măsura păcatelor lor. Iar mânia lui Dumnezeu a ajuns de istov asupra lor."K=NCare pe Domnul Iisus l-au omorît ca şi pe prooroci; şi pe noi ne-au prigonit şi sunt neplăcuţi lui Dumnezeu şi tuturor oamenilor sunt protivnici,fJENCăci voi, fraţilor, v’aţi făcut următori ai Bisericilor lui Dumnezeu care sunt în Iudeia, în Christos Iisus, pentru că aţi suferit şi voi aceleaşi, de la cei de un neam cu voi, după cum şi ele de la Iudei,~IuN Drept aceea şi noi mulţumim lui Dumnezeu neîncetat că, luând voi cuvântul ascultării de Dumnezeu de la noi, nu aţi luat cuvânt omenesc, ci, precum este adevărat, cuvântul lui Dumnezeu, carele şi lucrează întru voi cei ce credeţi.H%N Şi v’am rugat cu stăruinţă să umblaţi cum se cuvine înaintea lui Dumnezeu celui ce vă chiamă la împărăţia şi la mărirea sa.{GoN Ca un părinte pe copiii săi, precum ştiţi, aşa v’am îndemnat şi v’am povăţuit pe fiecare dintre voi,F%N Voi sunteţi martori şi Dumnezeu de asemeni cât de sfânt şi cât de drept şi fără de prihană ne-am purtat între voi, credincioşii;AE{N Vă aduceţi aminte, fraţilor, de osteneala şi de truda noastră; lucrând zi şi noapte, ca să nu fim povară nici unuia din voi, aşa v’am propovăduit Evanghelia lui Dumnezeu.-DSNAstfel, plini de iubire pentru voi, eram bucuroşi să vă dăm nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, ci chiar şi sufletele noastre, într’atât ne eraţi de dragi.yCkNNoi însă am fost în mijlocul vostru cu totul blânzi, aşa precum o crescătoare încălzeşte pe fiii săi; B9NNici n’am căutat mărire de la oameni, nici de la voi, nici de la alţii, deşi ca apostoli ai lui Christos puteam să vă cerem osebită cinstire."A=NPentru că niciodată nu ne-am arătat cu cuvinte de linguşire, după cum bine ştiţi, nici cu ascunse porniri de lăcomie. Dumnezeu îmi este martor.I@ NCi, după cum am fost socotiţi vrednici de Dumnezeu ca să ni se încredinţeze Evanghelia, aşa vorbim, nu căutând să plăcem oamenilor, ci lui Dumnezeu care lămureşte inimile noastre.w?gNPentru că îndemnarea noastră nu venea din rătăcire, nici din gânduri necurate, nici din înşelăciune,J> NCi, după ce am suferit şi am fost, precum ştiţi, ocărîţi în Filipi, am îndrăznit în Dumnezeul nostru, să grăim în faţa voastră, deşi cu multă luptă, Evanghelia lui Dumnezeu.c= ANCăci singuri ştiţi, fraţilor, că venirea noastră la voi n’a fost fără de roadă. < N Şi să adăstaţi pe Fiul său din ceruri, pe care l-a înviat din morţi, pe Iisus cel ce ne izbăveşte de mânia cea viitoare.+; QN Căci toţi povestesc despre noi cum am fost primiţi la voi şi cum v’aţi întors la Dumnezeu, de la idoli, ca să slujiţi viului şi adevăratului Dumnezeu.L: NPentru că, de la voi, cuvântul Domnului a răsunat nu numai în Macedonia şi în Ahaia, ci credinţa voastră în Dumnezeu a pătruns în tot locul, astfel că nu e nevoie să mai spunem ceva._9 9NAşa încât v’aţi făcut pildă tuturor celor ce cred în Macedonia şi în Ahaia,8 9NIar voi v’aţi făcut următori ai noştri şi ai Domnului şi aţi primit cuvântul cu bucuria Duhului Sfânt, măcar că aţi avut multe necazuri.l7 SNCăci bunăvestirea noastră nu s’a petrecut la voi numai în cuvânt, ci şi întru putere şi în Duhul Sfânt şi în deplină bună încredinţare. – precum bine ştiţi ce fel am fost între voi, pentru folosul vostru.K6 NFraţilor, de Domnul prea iubiţi, noi ştim cum aţi fost aleşi,W5 )NAducându-ne aminte neîncetat, înaintea lui Dumnezeu şi Tatăl nostru, de lucrul credinţei voastre şi de osteneala iubirii voastre şi de stăruinţa nădejdii voastre în Domnul nostru Iisus Christos.d4 CNMulţumim lui Dumnezeu totdeauna pentru voi toţi şi vă pomenim în rugăciunile noastre,3 'NPavel şi Silvan şi Timotei, Bisericii Tesalonicenilor, care este în Dumnezeu Tatăl şi în Domnul Iisus Christos, dar şi pace fie vouă!{2oDÎnchinăciunea mea v’o scriu cu mâna mea, eu Pavel. Aduceţi-vă aminte de lanţurile mele. Darul fie cu voi!s1_DŞi spuneţi lui Arhip: Vezi de slujba pe care ai primit-o, întru Domnul, ca să o duci la un bun liman.50cDŞi după ce scrisoarea aceasta se va citi de către voi, puneţi la cale să se citească şi în Biserica Laodichenilor, iar pe cea din Laodicheia să o citiţi şi voi.\/1DÎmbrăţişaţi pe fraţii din Laodicheia şi pe Nimfa şi Biserica din casa lor.K.DVă îmbrăţişează Luca, doftorul prea iubit, precum şi Dima.{-oD Căci martor îi sunt că are multă trudă pentru voi şi pentru cei din Laodicheia şi pentru cei din Ierapole.m,SD Vă îmbrăţişează Epafra, care este dintre voi slujitor al lui Iisus Christos, pururea luptând pentru voi în rugăciunile sale, ca să staţi desăvârşiţi şi să fiţi deplin întemeiaţi în tot ce voieşte Dumnezeu.I+ D Asemenea şi Iisus, cel ce se numeşte Iustus. Din tăierea împrejur numai aceştia au lucrat împreună cu mine, pentru împărăţia lui Dumnezeu. Ei au fost cei ce mi-au adus mângâiere.F*D Vă îmbrăţişează Aristarh, tovarăşul meu de închisoare, cum şi Marcu, nepotul lui Barnaba, în privinţa căruia aţi primit porunci. Când va veni la voi, cu bine să-l primiţi.)/D L-am trimis împreună cu Onisim, credinciosul şi iubitul nostru frate, care este dintre voi; ei vă vor aduce la ştiinţă toate cele de aici.|(qDL-am trimis pe el la voi tocmai pentru aceasta, ca să ştiţi cum ne aflăm şi ca să mângâie inimile voastre.'3DDespre toate câte mă privesc pe mine vă va lămuri Tihic, fratele meu prea iubit, slujitorul credincios şi tovarăşul de muncă întru Domnul.&yDVorbirea voastră să fie totdeauna plăcută, cu sare dreasă, ca să ştiţi cum trebue să răspundeţi fiecăruia.%yDPurtaţi-vă cu înţelepciune faţă cu cei ce sunt afară din Biserică; folosi-ţi-vă de prilejuri când se ivesc.A$}DŞi s’o fac deobşte cunoscută grăind cum se cuvine.(#IDRugându-vă totdeodată şi pentru noi, ca Dumnezeu să ne deschidă uşa cuvântului, spre a vesti taina lui Christos, pentru care mă găsesc în lanţuri,U"#DStăruiţi în rugăciune; fiţi treji în ea şi mulţumiţi lui Dumnezeu,! yDStăpânilor, daţi slugilor voastre ce este drept şi potrivit, căci ştiţi că şi voi aveţi stăpân în ceruri.p YDIar cel ce umblă cu strâmbătate îşi va lua plata strâmbătăţii, întrucât nu este părtinire.dADBine ştiind că de la Domnul veţi primi răsplata moştenim. Slujiţi Domnului Christos.]3DOrice lucraţi, lucraţi din toată inima ca pentru Domnul şi nu ca pentru oameni,KDRobilor, ascultaţi întru toate pe stăpânii voştri cei trupeşti, nu slujindu-le numai în faţă, ca unii care caută să placă oamenilor, ci în curăţia inimii, temându-vă de Domnul.]3DPărinţilor, nu întărâtaţi pe copiii voştri, ca să nu se deznădăjduiască.veDCopiilor, ascultaţi pe părinţii voştri întru toate, căci aceasta este bine plăcut în faţa Domnului.W'DBărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre şi nu fiţi amarnici faţă de ele.T!DFemeilor, fiţi supuse bărbaţilor voştri, precum se cuvine, în Domnul.)DOrice faceţi, cu cuvântul sau cu lucrul, toate să le faceţi în numele Domnului Iisus şi prin el să mulţumiţi lui Dumnezeu şi Tatăl.DCuvântul lui Christos să locuiască în voi cu bogăţie. Învăţaţi-vă şi povăţuiţi-vă pe voi, cu toată înţelepciunea. Cântaţi în inimile voastre lui Dumnezeu, mulţumindu-i în psalmi, în lăudări şi în cântări duhovniceşti.&EDŞi pacea lui Christos, întru care aţi fost chemaţi, ca să fiţi un singur trup, să stăpânească în inimile voastre; şi dovediţi-vă mulţumitori.b=DIar peste toate acestea îmbrăcaţi-vă cu iubire, care este legătura desăvârşirii.=sD Îngăduindu-vă unul pe altul şi iertând unul altuia, dacă are cineva vre-o plângere împotriva cuiva; după cum şi Christos v’a iertat vouă, aşijderea iertaţi şi voi.6eD Îmbrăcaţi-vă, dar, ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, cu milostivirile îndurării, cu bunătate, ou smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă răbdare,(ID Aici nu mai încape Elin, nu mai încape Iudeu, tăiere împrejur şi netăiere împrejur, barbar, Schit rob ori slobod, ci toate şi întru toate e Christos. Y ~M~}]}|z|{kzz}z3y;xxUxwovuu>tt4ss@ryqqVppoo5nn-mlkk'jsii{ihgg%fee*dd+cebuaaz``e__a^^<]q\\}[ZZ6YYXvWWWVVUTTTSSNRRqQQ2PPMOONyNMM:LjKK+JJIyHHbH GaFF~FEiDDBCC,BvBAA@b??V>>=S<<}[uToate le-ai supus sub picioarele lui. Dar prin aceea că a supus lui toate, înţelegem că nimic n’a lăsat nesupus. Acum însă, încă nu vedem cum că toate i-au fost supuse.jZMPusu-l-ai pe el, scurtă vreme, mai prejos de îngeri; cu mărire şi cu cinste l-ai încununat;YIar oarecine a mărturisit undeva, zicând: Ce este omul, că-l pomeneşti pe el, sau Fiul omului, că îl cercetezi pe el?WX'Pentru că nu îngerilor a supus Dumnezeu lumea viitoare, despre care vorbim.+WOPe când Dumnezeu întărea mărturia lor, cu semne şi cu minuni şi cu multe feluri de puteri şi cu darurile Duhului Sfânt, împărţite după a sa voinţă?3V_Cum vom scăpa noi, dacă vom fi nepăsători la o astfel de mântuire, care, luând obârşie din propovăduirea Domnului, ne-a fost adeverită de cei ce au ascultat-o,!U;Căci dacă cuvântul grăit prin îngeri a ajuns de neclintit şi orice călcare de poruncă şi orice neascultare şi-a primit dreaptă răsplătire,}T uPentru aceea, cade-se ca noi să luăm aminte cu prisosinţă la cele auzite, ca nu cumva să alunecăm pe alături.S Îngerii oare nu sunt toţi duhuri slujitoare, trimişi ca să slujească, pentru cei ce vor fi moştenitorii mântuirii?R ) Şi căruia dintre îngeri zis-a Dumnezeu vreodată: Şezi de-a dreapta mea până ce voi pune pe vrăjmaşii tăi aşternut picioarelor tale?tQ c Ca pe un veşmânt le vei schimba şi schimbate vor fi. Dar tu acelaşi eşti şi anii tăi nu vor înceta.NP  Ele vor pieri, dar tu rămâi, şi toate ca o haină se vor învechi;rO _ Şi apoi: Întru început tu, Doamne, pământul l-ai întemeiat şi cerurile sunt lucrul mâinilor tale;3N a Iubit-ai dreptatea şi ai urît fărădelegea, pentru aceea te-a uns pe tine, Dumnezeule, Dumnezeul tău cu untul de lemn al bucuriei, mai mult decât pe părtaşii tăi.M Pe când despre Fiul: Scaunul tău, Dumnezeule, stă în veacul veacului, şi schiptrul dreptăţii este schiptrul împărăţiei tale.wL iDespre îngeri se rosteşte aşa: Cel ce face din vânturi solii săi şi din para focului pe slujitorii săi,K }Şi iarăşi, când aduce în lume pe cel întâi născut, el zice: Şi să se închine lui toţi îngerii lui Dumnezeu.,J SDe vreme ce cărui dintre îngeri i-a zis Dumnezeu vreodată: Fiul meu eşti tu; eu astăzi te-am născut; şi iarăşi: Eu îi voi fi tată şi el îmi va fi fiu?mI UFăcându-se cu atât mai bun decât îngerii, cu cât a moştenit mult mai deosebit nume decât ei.mH UFiul, care este strălucirea slavei şi icoana fiinţei lui Dumnezeu şi care ţine toate cu cuvântul puterii sale, după ce a săvârşit curăţirea păcatelor noastre, a şezut de-a-dreapta măririi întru cele prea înalte,RG Pe care l-a pus moştenitor a toate şi prin care a şi făcut veacurile.=F wDupă ce Dumnezeu, odinioară, în multe rânduri şi în multe chipuri, a vorbit părinţilor noştri prin prooroci, către sfârşitul acestor vremuri ne-a grăit nouă prin Fiul,LE Darul Domnului nostru Iisus Christos să fie cu duhul vostru! Amin!9D oMarcu, Aristarh, Dima, Luca, soţii mei de lucru.aC =Te îmbrăţişează Epafras, tovarăşul meu de lanţuri întru Christos Iisus, cum şiB Ci o dată cu aceasta îmi şi pregăteşte loc de găzduit, fiindcă nădăjduesc, că prin rugăciunile voastre voi fi dăruit vouă.qA ]Bine încredinţat de ascultarea ta, scris-am ţie, ştiind că şi mai presus decât grăiesc vei face.f@ GAşa, frate! Să mă bucur şi eu de tine întru Domnul! Odihneşte, în Christos, inima mea!?  Eu, Pavel, îţi scriu cu mâna mea; eu îţi voi plăti, ca să nu îţi spun că tu, cu tine însuţi, eşti datornicul meu.`> ;Iar de te-a păgubit cu ceva sau îţi este dator ceva, pune aceasta în socoteala mea.[= 1Deci, dacă mă socoteşti părtaş cu tine, primeşte-l cum m’ai primi pe mine.%< EDe acum nu ca rob, ci mai presus de rob, ca frate prea iubit, – mai ales pentru mine, dar cu atât mai vârtos pentru tine, şi după trup şi în Domnul.e; ECăci poate pentru aceea a fost despărţit de tine câtva timp, ca veşnic să fie al tău,: }Dar fără de încuviinţarea ta n’am voit să fac nimic, ca fapta ta cea bună să nu fie de silă, ci de bună voie.k9 Q Eu vream să-l ţiu la mine, ca, în locul tău, să-mi slujească întru legăturile Evangheliei,&8 I Pe el, adică chiar inima mea!t7 c Cel ce altădată nu-ţi era bun la nimic, dar acum şi ţie şi mie de folos. L-am trimis înapoi la tine,j6 O Te rog pe tine pentru copilul meu, pe care l-am născut fiind în lanţuri, te rog pentru Onisim,#5 A Pentru cuvântul dragostei însă îţi fac mai degrabă o rugăminte. Aşa cum sunt, eu bătrânul Pavel, iar acum şi întemniţatul lui Iisus Christos,^4 7Drept aceea, deşi având întru Christos tot dreptul să-ţi poruncesc ce se cuvine,3  Căci am avut multă bucurie şi mângâiere, din dragostea ta, întrucât inimile sfinţilor, frate, s’au odihnit prin tine."2 ?Şi mă rog ca părtăşia ta la credinţă să se facă lucrătoare în deplina cunoştinţă a oricărei fapte bune, pe care o faceţi pentru Christos,|1 sCăci am auzit despre dragostea ta şi despre credinţa pe care o ai către Domnul Iisus şi către toţi sfinţii.U0 %Mulţumesc pururea Dumnezeului meu, când te pomenesc în rugăciunile mele,Y/ -Dar vouă şi pace de la Dumnezeu Tatăl nostru şi de la Domnul Iisus Christos!`. ;Şi sorei Apia şi lui Arhip, cel împreună oşteau cu noi, şi Bisericii din casa ta,v- iPavel, întemniţatul lui Iisus Christos, şi fratele Timotei, prea iubitului Filimon, soţul nostru de lucru,,vTe îmbrăţişează toţi care sunt cu mine. Îmbrăţişează pe cei ce ne iubesc întru credinţa. Darul fie cu voi cu toţi! Amin!++vŞi să înveţe şi ai noştri să poarte grijă de lucrurile bune, spre treburile cele de neapărată nevoie, ca să nu fie fără de roadă.*yv Pe Zenas, ştiutorul de pravili, şi pe Apolos trimite-i mai înainte, cu bună grijă, ca nimic să nu le lipsească.)v Când voi trimite pe Artemas la tine, sau pe Tihic, sârgueşte-te să vii la mine la Nicopoli, căci acolo m’am hotărît să iernez.q([v Deoarece ştii că unul ca acesta s’a abătut şi a căzut în păcat, fiind singur de sine osândit.N'v De omul eretic, după întâia şi a doua mustrare, depărtează-te,&5v Iar de întrebările nebuneşti şi de ghenealoghii şi de gâlceava şi de sfezile pentru Lege, te fereşte, căci sunt nefolositoare şi deşarte.u%cvVrednic de crezare este acest cuvânt şi asupra acestora voiesc să mărturiseşti cu tărie, pentru ca acei ce au crezut în Dumnezeu să aibă grijă să se ţină de fapte cinstite. Că acestea sunt bune pentru oameni şi de folos.u$cvCa, îndreptându-ne prin darul lui, să ne facem potrivit nădejdii, moştenitorii vieţii celei veşnice.`#9vPe care l-a vărsat peste noi, cu bogăţie, prin Iisus Christos, Mântuitorul nostru,6"evEl ne-a mântuit, nu din faptele cele întru dreptate, săvârşite de noi, ci după a lui îndurare, prin baia naşterii celei de a doua şi prin înnoirea Duhului Sfânt,e!CvDar când bunătatea şi iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Dumnezeu s’au arătat,^ 5vPentru că şi noi eram altădată fără de minte, neascultători, amăgiţi, slujind poftelor şi multor feluri de desfătări, petrecând viaţa în răutate şi pizmuire, urîţi şi urîndu-ne unul pe altul.vSă nu defaime pe nimeni, să nu se gâlcevească cu nimeni, să fie liniştiţi, să arate către toţi oamenii deplină blândeţe.w ivAdu-le aminte să se supună stăpânirilor şi dregătorilor, să asculte, să fie gata spre orice lucru bun,kOvAcestea grăieşte şi îndeamnă şi ceartă cu toată tăria. Nimeni să nu te dispreţuiască.!;vCarele s’a dat pe sine pentru noi, ca să ne izbăvească de toată fărădelegea şi să-şi curăţească un popor al lui, râvnitor de fapte bune.yv Şi să aşteptăm fericita nădejde şi arătarea slavei marelui Dumnezeu şi a Mântuitorului nostru Christos Iisus,5cv Învăţându-ne pe noi să lepădăm păgânătatea şi poftele lumeşti şi, în veacul de acum, să trăim, cu întreagă înţelepciune, cu dreptate şi cu cucernicie,X)v Căci darul lui Dumnezeu s’a dat pe faţă, mântuitor pentru toţi oamenii,!;v Să nu fure nimic, ci să le arate desăvârşită bună credinţă, ca să facă de cinste întru toate învăţătura Mântuitorului nostru Dumnezeu.{v Îndeamnă pe robi să se supună stăpânilor lor, să le fie bine plăcuţi întru toate, să nu le întoarcă vorba,yvCuvânt sănătos şi fără vină, pentru ca împotrivitorul să se ruşineze, neavând de zis nimic rău despre noi.s_vÎntru toate arată-te pe tine pildă de fapte bune, dovedind în învăţătură nestricăciune, cinste,FvPovăţueşte, asemenea, pe cei tineri să fie înfrânaţi.!vŞi să fie cumpătate, curate, gospodine, cu inimă bună, plecate bărbaţilor lor, ca să nu fie vorbit de rău cuvântul lui Dumnezeu.eCvCa să cuminţească pe cele tinere să-şi iubească bărbaţii, să-şi iubească copiii,0YvAşijderea bătrânelor, să aibă în înfăţişarea lor o sfântă cuviinţă, să nu fie zavistnice, să nu fie robite de vin – prea mult, să înveţe de bine,{vSpune bătrânilor să fie treji, cinstiţi, întregi la minte, sănătoşi în credinţă, în dragoste, în răbdare;G vCi tu grăieşte cele ce se cuvin învăţăturii sănătoase. #vEi spun tare că ştiu pe Dumnezeu, dar cu faptele lor îl tăgăduesc, urîciune fiind, nesupuşi fiind şi la orice lucru bun netrebnici.  ;vToate sunt curate pentru cei curaţi; iar pentru cei întinaţi şi necredincioşi nimic nu este curat, ci li s’a spurcat lor şi mintea şi cugetul.y  mvŞi să nu dea ascultare basmelor iudaiceşti şi poruncilor unor oameni care îşi întorc faţa de la adevăr.~  wv Mărturia aceasta este adevărată; pentru care pricină mustră-i cu asprime, ca să fie sănătoşi în credinţă,  v Unul dintre ei, chiar un prooroc al lor, a rostit: Cretanii sunt pururea mincinoşi, fiare urîcioase, leneşi şi mâncăcioşi.  !v Cărora trebue să le astupi gura, ca unora care răstoarnă case întregi, învăţând pentru agonisită ruşinoasă, cele ce nu se cad.| sv Pentru că sunt mulţi răzvrătiţi, grăitori în deşert şi înşelători, mai ales cei din tăierea împrejur,1 ]v Ţinându-se de cuvântul cel credincios al învăţăturii, ca destoinic să fie şi să îndemne la învăţătura cea sănătoasă şi să răfuiască pe protivnici.^ 7vCi primitor de oaspeţi, iubitor de bine, treaz la minte, drept, cuvios, în frânat,E vCăci se cuvine episcopului să fie fără de prihană, ca un iconom al lui Dumnezeu, nu de capul lui, nu grabnic la mânie, nu dat la băutură, nebătăuş, nepoftitor de câştig urît, vDe este cineva fără de prihană, bărbat al unei femei, având fii credincioşi, nu sub învinuire de desfrânare sau neascultători. #vPentru aceasta te-am lăsat în Creta, ca să îndreptezi cele ce mai lipsesc şi să aşezi preoţi prin cetăţi, precum ţi-am rânduit, 9vLui Tit, adevăratului meu fiu, din credinţa noastră amândorora, dar şi pace, de la Dumnezeu Tatăl şi de la Christos Iisus, Mântuitorul nostru.% EvŞi care, la timpul cuvenit, şi-a făcut cunoscut cuvântul său, prin propovăduirea încredinţată mie, după porunca Mântuitorului nostru Dumnezeu –r _v– Întru nădejdea vieţii veşnice, făgăduite mai înainte de anii vecilor de Dumnezeu care nu minte: qvPavel, slujitor al lui Dumnezeu şi apostol al lui Iisus Christos, pentru credinţa aleşilor lui Dumnezeu şi pentru cunoştinţa adevărului celui întocmai cu buna cucernicie,B~lDomnul să fie cu duhul tău! Darul să fie cu voi! Amin!}lSileşte-te să vii mai înainte de începutul iernii. Te îmbrăţişează Eubul şi Pudenţiu şi Linu şi Claudia şi fraţii toţi.S|lErast a rămas în Corint; pe Trofim l-am lăsat în Milet, fiind bolnav.J{ lÎmbrăţişează pe Prisca şi pe Acvila şi casa lui Onisifor.z!lDomnul mă va izbăvi de orice lucru rău şi mă va mântui, în împărăţia sa cea cerească. Lui fie mărire în vecii vecilor! Amin!Ay{lDar Domnul mi-a stat într’ajutor si m’a întărit, pentru ca, prin mine, Evanghelia să fie pe deplin vestită şi s’o audă toţi păgânii; iar eu am scăpat din gura leului.xlLa întâia mea apărare, nimeni nu mi-a venit în ajutor, ci toţi m’au părăsit. Să nu li se ţină în socoteală![w/lPăzeşte-te şi tu de el, căci s’a împotrivit foarte cuvântărilor noastre.bv=lAlexandru, căldărarul, mi-a făcut multe rele; Domnul îi va plăti după faptele lui.~uul Când vei veni, adu-mi felonul pe care l-am lăsat în Troada, la Carp, precum şi cărţile, mai ales pergamentele.&tGl Pe Tihic l-am trimis la Efes.ksOl Numai Luca este cu mine. Ia pe Marcu şi adu-l cu tine, căci îmi este de mare folos la slujbă.rwl Căci Dima, iubind veacul de acum, m’a lăsat şi s’a dus la Tesalonic, Crescent în Galatia, Titu în Dalmaţia.-qUl Sileşte-te să vii curând la mine,GplDe aici încolo, îmi stă înainte cununa dreptăţii, pe care Domnul îmi va da-o în Ziua Aceea, El, dreptul judecător, şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce au iubit arătarea lui.\o1lM’am luptat lupta cea bună; am ajuns la capătul drumului, am păzit credinţa.Xn)lCă eu de-acum sunt gata pentru jertfă şi timpul despărţirii mele a sosit.tmalÎnsă tu fii treaz în toate, suferă răul, fă lucru de binevestitor, fii cu toată inima la slujba ta.Zl-lŞi-şi vor întoarce urechile de la adevăr, şi se vor îndrepta către basme.-kSlCăci va veni o vreme când nu vor mai suferi învăţătura sănătoasă, ci, dornici să-şi gâdile auzul, îşi vor grămădi învăţători după poftele lor,.jUlPropovădueşte cuvântul, stărueşte cu timp şi fără de timp, mustră, ceartă, îndeamnă, cu toată îndelunga răbdare şi dând necontenit învăţătură.i -lÎn faţa lui Dumnezeu şi a lui Christos Iisus, care va să judece viii şi morţii, juru-te pe tine pe arătarea lui şi pe împărăţia lui:^h5lAstfel ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit, pregătit pentru orice lucru bun.%gClToată scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos spre învăţătura, spre mustrare, spre îndreptare, spre înţelepţirea care duce la dreptate,f5lŞi fiindcă, de mic copil, cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să te înţelepţească spre mântuire, prin credinţa cea întru Christos Iisus. elTu însă rămâi în cele ce-ai învăţat şi de care eşti încredinţat, deoarece ştii de la cine ai primit învăţătură,}dsl Iar oamenii răi şi amăgitori vor merge din rău în mai rău, rătăcind pe alţii şi rătăciţi ei înşişi.\c1l Ci toţi care voiesc să trăiască cucernic în Christos Iisus vor fi prigoniţi.1b[l Prigonirile şi suferinţele care mi s’au făcut în Antiohia, în Iconia, în Listra, câte goane toate pe care le-am îndurat. Şi din toate m’a izbăvit Domnul.a%l Tu însă ai urmat învăţătura mea. strădania mea, ţinta mea, credinţa mea, îndelunga mea răbdare, dragostea mea, îngăduinţa mea,w`gl Dar nu vor merge mai departe, pentru că nebunia lor va fi învederată tuturor, precum a fost şi a acelora.3__lŞi după cum Iannes şi Iambres s’au împotrivit lui Moise, aşa şi aceştia stau împotriva adevărului, oameni stricaţi la minte şi netrebnici pentru credinţă.k^OlPururea învăţând şi neputând niciodată să ajungă la deplina cunoştinţă a adevărului.])lCăci dintre aceştia sunt cei ce se vâră prin case şi robesc pe muieruştele împovărate de păcate şi purtate de multe feluri de pofte,t\alAvând înfăţişarea adevăratei credinţe, dar tăgăduind puterea ei. Depărtează-te şi de aceştia.l[QlVânzători, porniţi, îngâmfaţi, iubitori de desfătări mai mult decât iubitori de Dumnezeu,oZWlLipsiţi de dragoste, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, nedomestnici, neiubitori de bine,#Y?lCă vor fi oameni iubitori de sine, iubitori de argint, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără cucernicie,UX %lAceasta însă să ştii că în zilele din urmă vor veni vremuri cumplite,WwlŞi aduşi fiind de el din nou la viaţă, ca să facă voinţa lui Dumnezeu, să se trezească din cursa diavolului.VlMeşter să dojenească cu blândeţe pe cei ce stau împotrivă, ca doar le-o da Dumnezeu pocăinţă spre cunoaşterea adevărului,U7lCi unui slujitor al Domnului nu i se cade să se certe, ci să fie blând faţă ou toţi, destoinic să dea învăţătură, răbdător la necazuri,oTWlŢine-te departe de întrebările nebuneşti şi neziditoare, bine ştiind că dau prilej de ceartă.S%lApoi, de poftele tinereţilor fugi şi urmează dreptatea, credinţa, dragostea, pacea cu toţi cei ce chiamă pe Domnul din inimă curată.R+lDeci, dacă se va curaţi cineva pe sine de acestea, va fi vas de cinste, sfinţit, de bună treabă stăpânului, gătit spre orice lucru bun.Q1lIar într’o casă mare nu sunt numai vase de aur şi de argint, ci şi de lemn şi de lut; şi unele sunt spre cinste, iar altele spre necinste.KPlÎnsă temelia pusă de Dumnezeu stă neclintită, având pecetia aceasta: Cunoscut-a Domnul pe cei ce sunt ai lui, şi să se depărteze de la nedreptate oricine care numeşte numele Domnului.uOclCare au rătăcit de la adevăr, zicând că învierea s’a şi petrecut, şi răstoarnă credinţa unora.QNlŞi cuvântul lor va roade ca gangrena. Aşa fel sunt Imeneu şi Filet,mMSlIar de lumeştile şi deşartele vorbiri te fereşte. Căci ele vor spori nelegiuirea tot mai mult,L3lSileşte-te să te arăţi pe tine însuţi lămurit înaintea lui Dumnezeu, lucrător cu faţă curată, drept îndreptând cuvântul adevărului.0KYlAminteşte-le de acestea şi jură-i înaintea lui Dumnezeu să nu se certe, pentru cuvinte, ceea ce la nimic nu foloseşte, fără numai la surparea ascultătorilor.yJkl Dacă îi suntem necredincioşi, el rămâne credincios, căci nu poate să se tăgăduiască pe sine însuşi.xIil Dacă stăruim în răbdare, vom şi împăraţi împreună cu el; de-l vom tăgădui, şi el ne va tăgădui;eHCl Adevărat este cuvântul: Dacă am murit împreună cu el, vom şi învia împreună cu el.G#l De aceea, toate le rabd, pentru cei aleşi, ca şi ei să aibă parte de mântuirea care este în Christos Iisus şi de mărirea veşnică. F9l Pentru această Evanghelie sufăr până acolo, că sunt ţinut în lanţuri ca un făcător de rele. Dar cuvântul lui Dumnezeu nu ştie de lanţuri.}EslAdu-ţi aminte de Iisus Christos, care a înviat din morţi şi este din neamul lui David – după Evanghelia mea.XD)lÎnţelege cele ce-ţi grăiesc. Căci Domnul îţi va da pricepere în toate.UC#lCuvine-se ca plugarul ce se osteneşte să mănânce mai întâi din roade.iBKlIar când se luptă cineva la jocuri, nu ia cununa, dacă nu s’a luptat după legile jocului. AlNici un ostaş când intră în oştire nu se încurcă în treburile vieţii, tocmai ca pe plac să fie celui care strânge oaste.R@lIa-ţi partea ta de suferinţă, ca un bun ostaş al lui Christos Iisus..?UlŞi cele ce ai auzit de la mine, cu mulţi martori de faţă, acestea le încredinţează la oameni credincioşi, care vor fi destoinici să înveţe şi pe alţii.P> lTu deci, fiul meu, întăreşte-te în darul care e în Christos Iisus,!= =lDăruiască-i Domnul, ca în ziua cea mare, milă să găsească de la Domnul. Tar câtă slujbă mi-a făcut el în Efes, tu ştii mai bine ca oricine.U< %lCi sosind în Roma, a cercetat despre mine cu sârguinţă şi m’a găsit. ; lDomnul să aibă milă de casa lui Onisifor, căci de multe ori mi-a înviorat sufletul şi de lanţurile mele nu s’a ruşinat,`: ;lŞtiţi că toţi cei din Asia s’au lepădat de mine, dintre care Figel şi Ermogene.}9 ulOdorul cel bun ce ţi s’a încredinţat, păzeşte-l, cu ajutorul Sfântului Duh, care sălăşlueşte întru noi.8 %l Ţine-te de dreptarul învăţăturilor sănătoase, pe care le-ai auzit de la mine, cu credinţa şi cu iubirea ce este în Christos Iisus.B7 l Din această pricină şi sufăr toate acestea, dar nu mă ruşinez, că ştiu cui am crezut şi sunt încredinţat că puternic este să păzească odorul meu, până la ziua cea mare.[6 1l Spre aceasta pus am fost propovăduitor şi apostol şi învăţător păgânilor.55 el Iar acum s’a dat pe faţă prin arătarea Mântuitorului nostru Christos Iisus, cel ce a nimicit moartea şi a adus la lumină viaţa şi nemurirea, prin a sa Evanghelie.R4 l El ne-a mântuit şi ne-a chemat cu chemare sfântă, nu după faptele noastre, ci după a sa găsire cu cale şi după darul ce ne-a fost dat în Christos Iisus, mai înainte de începutul veacurilor,13 ]lDeci, nu te ruşina de mărturisirea Domnului nostru, nici de mine, care sunt în temniţă pentru el, ci cu puterea lui Dumnezeu, fii părtaş necazurilor Evangheliei.m2 UlCăci Dumnezeu nu ne-a dat duhul temerii, ci al puterii şi al dragostei şi al minţii sănătoase.1 ylPentru care cuvânt, te îndemn să ţii aprins darul lui Dumnezeu, cel ce este în tine, prin punerea mâinilor mele.F0 lÎmi aduc iarăşi aminte de credinţa ta neprefăcută, care, precum s’a sălăşluit întâi în bunica ta Loida şi în mama ta Eunice, tot aşa sunt încredinţat că şi întru tine.r/ _lCăci îmi aduc aminte de lacrămile tale şi am dor mare să te văd, ca să mă bucur din toată inima.*. OlMulţumesc lui Dumnezeu, pe care îl slujesc – ca şi strămoşii mei – întru cuget curat, că te pomenesc neîncetat, zi şi noapte, în rugăciunile mele.t- clLui Timotei, iubitului fiu, dar, milă, pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Christos Iisus, Domnul nostru!, lPavel, apostolul lui Christos Iisus, prin voia lui Dumnezeu, ca să vestesc făgăduinţa vieţii care este în Christos Iisus,a+;bDe care unii legându-şi sufletul, au călcat alături cu credinţa. Darul fie cu voi!+*ObO Timotei! păzeşte ceea ce ţi s’a încredinţat, depărtându-te de vorbirile deşarte şi lumeşti şi de împotrivirile ştiinţei mincinos numite astfel,v)ebAgonisindu-şi lor bună temelie în veacul viitor şi câştigători făcându-se vieţii celei adevărate.}(sbPorunceşte-le să facă ce e bine, să se înavuţească în fapte bune, să fie darnici, să fie cu inima largă,k'ObCelor bogaţi în veacul de acum porunceşte-le să nu-şi facă închipuiri trufaşe, nici să-şi pună nădejdea în bogăţia cea nestatornică, oi întru Dumnezeu, care ne dă cu belşug toate, spre îndulcirea noastră.A&{bCel ce singur are nemurire şi locueşte întru lumina neapropiată, pe care nu l-a văzut nimeni dintre oameni, nici nu poate să-l vadă. Lui cinste şi stăpânire veşnică! Amin!%bPe oare, la timpul cuvenit, o va arăta fericitul şi singurul stăpânitor, împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor,p$YbSă păzeşti porunca, fără pată, fără vină, până la arătarea Domnului nostru Iisus Christos,<#qb Poruncescu-ţi înaintea lui Dumnezeu, cel ce aduce toate la viaţă, şi înaintea lui Iisus Christos, cel ce, în faţa lui Ponţiu Pilat, mărturisi frumoasa lui mărturisire,'"Gb Luptă-te lupta dreaptă a credinţei, cucereşte viaţa veşnică la care ai fost chemat şi pentru care ai dat bună mărturisire înaintea multor martori. ! b Ci tu, omule al lui Dumnezeu, fugi de acestea şi urmează dreptatea, cucernicia, credinţa, dragostea, răbdarea, blândeţea.5 cb Câci iubirea de argint este rădăcina tuturor răutăţilor şi cei ce au poftit-o cu înfocare au rătăcit de la credinţă şi s’au străpuns ou mulţime de dureri.J b Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită şi în laţ şi în multe pofte nebuneşti şi vătămătoare ca unele care cufundă pe oameni în pierzanie şi în osândă.V%bCi, având de mâncare şi îmbrăcăminte, cu acestea fi-vom îndestulaţi.oWbPentru că noi n’am adus nimic în lume, tot aşa cum nici nu putem să scoatem ceva din ea afară,a;bŞi intr’adevăr evlavia este câştig, dar atunci când se îndestulează cu ce are.bGâlcevile necurmate ale oamenilor stricaţi la minte şi lipsiţi de adevăr, care socotesc că evlavia este un mijloc de câştig./WbAcela e un îngâmfat, nu ştie nimic, bolind de boala cercetărilor şi a certurilor de cuvinte, din care pornesc pizma, sfada, defăimările, bănuielile nedrepte,3_bDacă învaţă cineva într’alt chip şi nu se ţine de cuvintele cele sănătoase ale Domnului nostru Iisus Christos şi de învăţătura cea după buna credinţă,+bIar cei ce au credincioşi ca stăpâni să nu-i dispreţuiască, sub cuvânt că sunt fraţi în credinţă, ci şi mai mult să-i slujească, tocmai fiindcă primitorii bunei lor slujiri sunt credincioşi şi prea iubiţi. Acestea să-i înveţi şi să le porunceşti.* ObCei ce se găsesc sub jugul robiei să-şi socotească pe stăpânii lor vrednici de toată cinstea, ca să nu fie hulite numele şi învăţătura lui Dumnezeu.}sbTot aşa şi faptele cele bune: se arată de departe, şi chiar când este în-tr’altfel nu pot să stea ascunse.bPăcatele unor oameni sunt prea învederate şi merg de mai înainte la judecată, ale altora însă se arată mai pe urmă.ykbNu mai bea numai apă, ci foloseşte-te de puţin vin, pentru stomacul tău şi pentru desele tale slăbiciuni.bNu pune, prea degrabă, mâinile peste nimeni, nici nu te face părtaş la păcatele streine. Păstrează-te pe tine curat.CbTe jur înaintea lui Dumnezeu şi a lui Iisus Christos şi a îngerilor lui celor aleşi, să păzeşti acestea, fără hotărîre de mai înainte luată nefăcănd nimic eu părtinire.`9bPe cei ce păcătuesc mustră-i de faţă cu toţi, ca şi ceilalţi să aibă teamă.gGbPâră împotriva preotului să nu primeşti, fără numai din gura a doi ori a trei martori.ykbPentru că scriptura zice: Să nu legi gura boului care treeră, – şi: Vrednic este lucrătorul de plata sa.!;bPreoţii cei ce-şi ţin bine dregătoria să se învrednicească de îndoită cinste, mai ales cei ce se ostenesc în cuvânt şi în învăţătură.B }bDacă vre-un frate sau vre-o soră credincioasă are în casă văduve, să aibă grija lor, ca Biserica să nu fie împovărată, ci să poată să ajute pe cele cu adevărat văduve.G bCăci unele s’au şi întors, ca să se ducă după Satana.$ AbDrept aceea, hotărăsc ca văduvele tinere să se mărite, să aibă copii, să-şi vadă de case, şi să nu dea protivnicului nici un prilej de ocară.. Ub Dar în acelaşi timp se învaţă să fie leneşe, umblând din casă în casă; şi nu numai leneşe, ci şi limbute, şi iscoditoare, grăind cele ce nu se cade.S b Şi-şi agonisesc osândă, fiindcă şi-au călcat legământul dintâi. b Iar de văduvele cele tinere te fereşte. Căci atunci când se înfierbântează împotriva lui Christos poftesc să se mărite,b Bine cunoscută pentru faptele ei bune; dacă adică şi-a crescut copiii, dacă a fost primitoare de streini, dacă a spălat picioarele sfinţilor, dacă a venit în ajutorul celor strâmtoraţi, dacă s’a ţinut stăruitor de tot ce este lucru bun.b Văduva care are mai puţin de şaizeci de ani să nu fie înscrisă între văduve şi numai dacă a fost femeia unui singur bărbat,/bDacă însă cineva nu poartă grijă de ai săi şi mai ales de ai casei, s’a lepădat de credinţă şi este mai rău decât un necredincios.BbDă-le şi aceste porunci, ca să fie fără de prihană.H bIar cea care trăieşte în desfătări, deşi vie, e moartă.#bCea cu adevărat văduvă şi rămasă singură are nădejdea în Dumnezeu şi stărueşte în cereri şi în rugăciuni, noaptea şi ziua.s_bDacă vre-o văduvă are feciori sau nepoţi, aceştia să se înveţe să cinstească în frica lui Dumnezeu mai întâi casa lor şi să dea răsplătire părinţilor, pentru că aceasta este bine şi primit înaintea lui Dumnezeu.FbPe cele văduve cinsteşte-le, pe cele cu adevărat văduve.s_bPe femeile bătrâne îndeamnă-le ca pe nişte mame; pe cele tinere, ca pe surori, în toată curăţia.s~ abPe cel bătrân să nu-l înfrunţi, ci să-l îndemni ca pe un părinte; pe cei mai tineri, ca pe fraţi.}7bPăzeşte-te pe tine însuţi şi învăţătura; stârneşte în ea, căci făcând aceasta, şi pe tine te vei mântui şi pe cei care te ascultă.g|GbCugetă la acestea, ţine-te de acestea, ca înaintarea ta să fie învederată pentru toţi.{bNu fi nepăsător faţă de darul ce este întru tine, care ţi s’a dat prin proorocire, cu punerea mâinilor preoţiei.Vz%b Până la venirea mea, ia aminte la citit, la îndemnat, la învăţătură. y9b Nimeni să nu dispreţuiască tine-reţele tale, ci te fă pildă credincioşilor cu cuvântul, cu purtarea, cu dragostea, cu credinţa, cu curăţia.Gxb Acestea să le porunceşti şi să le dai de învăţătură.7wgb Fiindcă pentru aceasta ne ostenim şi ne luptăm, căci ne-am pus nădejdea în Dumnezeul cel viu, care este Mântuitorul tuturor oamenilor, în deosebi al credincioşilor.Lvb Plin de adevăr este acest cuvânt şi vrednic de toată primirea."u=bCăci deprinderea trupească la puţin foloseşte, dar evlavia spre toate este de folos, având făgăduinţa vieţii de acum şi a celei ce va să vie. 8~~2}||R{{8zz yyxx&wTvvvuu:tssRrrUqqFppGonnmm3l`kkkjihhMgg fYee]dd@ccbbKaam``__Q^c]]] \[[+ZZY`XXHWW@VV[UTT=SRRQOPP OqONNIMLLKKfJJJII-HHGGEFF+EDDCuC BqAA@L???>J=\<<.;;:o:"9d88@766<544'3211^00//=..i-,,[++/*])t(({(''_&&8%%0$w###""!!b u :$ t%H.Z}9R ( b  ^ U b_8;8o "Au stins puterea focului, au scăpat de ascuţişul săbiei, s’au împuternicit, din slabi ce erau s’au făcut tari în război, au întors taberile vrăjmaşilor în fugă.7 !Care prin credinţă au biruit împărăţii, au făcut dreptate, au dobândit făgăduinţele, au astupat gurile leilor,61 Şi ce voi mai zice? Căci timpul nu-mi va ajunge, ca să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftae, de David, de Samuil şi de prooroci,5{ Prin credinţă, Rahab, desfrânata, fiindcă primise cu pace iscoadele, n’a pierit împreună cu cei neascultători.d4A Prin credinţă zidurile Ierihonului au căzut, după ce au fost înconjurate şapte zile.3% Prin credinţă au trecut Israiliţii Marea Roşie, ca pe uscat, pe când Egiptenii, încercând şi ei s’o treacă, au fost înghiţiţi. 2  Prin credinţă a rânduit Paştile şi stropirea cu sânge, ca îngerul nimicitor să nu se atingă de întâii lor născuţi.$1A Prin credinţă a părăsit Egiptul, fără să se teamă de urgia împăratului, căci a rămas neclintit, ca unul care a văzut pe nevăzutul împărat.~0u Socotind că ocara lui Christos este mai mare bogăţie decât comorile Egiptului, fiindcă se uita la răsplătire.}/s Ci a ales mai bine să pătimească cu poporul lui Dumnezeu, decât să aibă dulceaţa păcatului cea trecătoare,k.O Prin credinţă, Moise, când s’a făcut mare, n’a vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon,--S Prin credinţă, când s’a născut Moise, a fost ascuns de părinţii lui trei luni, căci l-au văzut prunc frumos şi nu s’au temut de porunca împăratului., Prin credinţă, Iosif, la sfârşitul vieţii, a pomenit despre ieşirea fiilor lui Israil şi a dat porunci cu privire la oasele, sale.&+E Prin credinţă, Iacob, când a fost să moară, a binecuvântat pe fiecare din fiii lui Iosif şi s’a închinat, rezemându-se pe vârful toiagului său.Z*- Prin credinţa despre cele viitoare, a binecuvântat Isaac pe Iacob şi pe Esau,0)Y Ci Avraam a socotit că Dumnezeu este puternic să-l învieze şi din morţi: drept aceea l-a dobândit înapoi ca un fel de parabolă a învierii lui Iisus Christos.K( Către el grăise Dumnezeu: În Isaac se va socoti sămânţa ta.'! Prin credinţă, Avraam, când a fost încercat, a adus pe Isaac. Cel ce primise făgăduinţele aducea jertfă pe fiul său unul născut!3&_ Dar acum ei doresc una mai bună, adică pe cea cerească. Pentru aceea Dumnezeu nu se ruşinează de ei ca să se numească Dumnezeul lor, căci le-a gătit lor cetate.q%[ Intr’adevăr, dacă ar fi avut în minte pe aceea din care ieşiseră, aveau vreme să se întoarcă.W$' Iar cei ce grăiesc unele ca acestea dovedesc că ei îşi caută lor patrie.J#  Toţi aceştia au murit întru credinţă, fără să apuce făgăduinţele, ci văzându-le de departe şi iubindu-le cu dor şi mărturisind că, pe pământ, ei sunt streini şi călători.:"m Pentru aceea, dintr’un singur om, şi acela ca şi mort, s’au născut aţâţi urmaşi, mulţi ca stelele cerului şi ca nisipul cel fără de număr de pe ţărmul mării.:!m Prin credinţă, însăşi Sara a primit putere să zămislească fiu, – măcar că trecuse de vârsta cuvenită, – pentru că l-a socotit credincios pe cel ce făgăduise.e C Căci aştepta cetatea cu temelii puternice, al cărei meşter şi lucrător este Dumnezeu.U# Prin credinţă, a sălăşluit vremelnic în pământul făgăduinţei, ca într’un pământ strein, locuind în corturi cu Isaac şi cu Iacob, cei dimpreună moştenitori ai aceleiaşi făgăduinţe.#? Prin credinţă, Avraam, când a fost chemat, a ascultat de-a ieşit la locul pe care era să-l ia spre moştenire şi a ieşit neştiind încotro merge. Prin credinţă, luând Noe înştiinţare de la Dumnezeu despre cele ce nu se vedeau încă, a gătit, cu bună cucernicie, o corabie spre mântuirea casei sale; prin credinţă el a osândit lumea şi dreptăţii celei din credinţă s’a făcut moştenitor.L Fără credinţă, dar, nu este cu putinţă să fim plăcuţi lui Dumnezeu, căci cine se apropie de Dumnezeu trebue să creadă că el este şi că se face răsplătitor celor care îl caută.mS Prin credinţă, Enoh a fost luat de pe pământ ca să nu vadă moartea, şi nu s’a mai aflat, pentru că Dumnezeu îl strămutase, – ci mai înainte ca să-l strămute, el avut-a mărturie că a bine-plăcut lui Dumnezeu.fE Prin credinţă, Abel a adus lui Dumnezeu mai bună jertfă decât Cain, pentru care a luat mărturie că este drept, mărturisind Dumnezeu despre darurile lui; şi prin credinţă grăieşte şi azi, măcar că a murit.) Prin credinţă pricepem că s’au întemeiat veacurile cu cuvântul lui Dumnezeu, astfel că ceea ce vedem n’a ieşit din lucruri văzute.<s Prin ea cei din vechime au luat buna lor mărturie.] 5 Iar credinţa este adeverirea celor nădăjduite, dovada lucrurilor celor nevăzute.oW 'Noi nu suntem fiii sfielii, ca să ne prăpădim, ci fiii credinţei, ca să ne câştigăm sufletul.w &Şi cel drept al meu va fi viu prin credinţă, iar dacă cineva dă înapoi, sufletul meu nu are dragoste către el.b= %Ci mai este puţin timp, prea puţin, şi cel ce e să vie va veni şi nu va întârzia.  $Căci aveţi nevoie de răbdare, ca, după ce aţi făcut voia lui Dumnezeu, să puteţi să dobândiţi ce v’a fost făgăduit.O #Nu lepădaţi, dar, încrederea voastră, care are mare răsplătire.)K "Căci aţi avut milă de cei închişi, iar hrăpirea averilor voastre aţi primit-o cu bucurie, bine ştiind că voi aveţi o mai bună şi statornică avere.- !Parte, făcându-vă de privelişte cu ocările şi cu necazurile îndurate, parte, suferind împreună cu cei ce treceau prin unele ca acestea;   Aduceţi-vă dar aminte de zilele mai de demult, în care, după ce aţi fost luminaţi, aţi răbdat grea luptă de suferinţe,J  Înfricoşat lucru este să cădem în mâinile viului Dumnezeu.  Căci cunoaştem pe cel ce a zis: A mea este răzbunarea; eu voi răsplăti. Şi iarăşi: Domnul va judeca pe poporul său.d A Gândiţi-vă cu cât mai aspră fi-va pedeapsa cuvenită celui ce a călcat în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, şi sângele legământului, cu care s’a sfinţit, l-a necinstit şi duhul harului l-a făcut de ocară!f E Cine a lepădat legea lui Moise e ucis fără de milă, pe cuvântul a doi sau trei martori;m S Ci o înfricoşată aşteptare a judecăţii şi iuţimea focului care va mistui pe cei protivnici.  Căci dacă păcătuim de voia noastră, după ce am luat cunoştinţă despre adevăr, nu mai rămâne, pentru păcate, nici o jertfă,+O Fără să părăsim adunarea cea înde noi, precum le este obiceiul unora, ci îndemnători făcându-ne, cu atât mai mult cu cât vedeţi că ziua se apropie.eC Şi să ne luăm seama unul altuia, ca să ne îmbărbătăm la dragoste şi la fapte bune,kO Să ţinem mărturisirea nădejdii cu neclintire, pentru că credincios este cel ce a făgăduit,"= Să ne apropiem cu inimă adevărată, întru deplinătatea credinţei, cu inimile curăţite de orice cuget rău, şi cu trupul lăut în apă curată.7i Şi având mare preot peste casa lui Dumnezeu,oW Pe calea cea nouă şi vie pe care pentru noi a croit-o, prin catapeteasmă, adică prin trupul său,ve Drept aceea, fraţilor, având, întru sângele lui Iisus, îndrăzneală să intrăm îa Sfânta Sfintelor,P Unde este, dar, iertarea acestora, nu mai este jertfă pentru păcate.a; Şi adaogă: Iar de păcatele lor şi de fărădelegile lor nu-mi voi mai aduce aminte.+O Acesta este legământul pe care îl voi întocmi cu ei, după acele zile, – zice Domnul: Da-voi legile mele în inimile lor şi le voi scrie în cugetele lor,N~ Dar şi Duhul cel Sfânt ne mărturiseşte, fiindcă după ce a zis:o}W Căci, printr’o singură jertfă adusă, a adus la veşnică desăvârşire pe cei ce se sfinţesc;Z|- Şi aşteaptă până ce vrăjmaşii lui vor fi puşi aşternut picioarelor lui.{ Acesta, dimpotrivă, aducând o singură jertfă pentru păcate, s’a aşezat, de vecii vecilor, la dreapta lui Dumnezeu,4za Într’adevăr, pe când orice preot stă şi slujeşte în fiecare zi şi aceleaşi jertfe aduce de multe ori, ca unele care niciodată nu pot să înlăture păcatele,vye Şi întru această voinţă suntem sfinţiţi, o dată de istov, prin prinosul trupului lui Iisus Christos. x  Adaogă după aceea: Iată viu ca să fac voia ta. Desfiinţează deci rostul întâi, ca să statornicească rostul al doilea.1w[ Zicând mai sus că: Jertfă şi prinoase şi arderile de tot şi jertfele pentru păcat n’ai voit nici nu ţi-au plăcut – şi acestea se aduc doar după lege –mvS Atunci am zis: Iată viu! În sulul cărţii scris este pentru mine ca să fac voia ta, Dumnezeule.Bu Arderi de tot şi jertfe pentru păcat nu ţi-au plăcut;ktO Drept aceea, intrând în lume zice: Jertfă şi prinos n’ai voit, dar mi-ai întocmit un trup.cs? Pentru că este cu neputinţă ca sângele de taurişi de ţapi să înlăture păcatele.>rw Ci, prin ele, an de an, se face pomenirea păcatelor.2q] Altfel, n’ar fi încetat oare jertfele aduse, dacă cei ce săvârşesc slujba dumnezeiască, fiind o dată curăţiţi, n’ar mai avea nici o ştiinţă de păcate?dp C Într’adevăr, legea având umbra bunătăţilor viitoare, iar nu însăşi icoana lucrurilor, nu poate niciodată, cu aceleaşi jertfe, aduse neîncetat în fiecare an, să facă desăvârşiţi pe cei ce se apropie.Mo Tot aşa şi Christos, după ce a fost adus o dată jertfă, ca să ridice păcatele multora, a două oară, fără de păcat, se va arăta celor ce cu stăruinţă îl aşteaptă spre mântuire.bn= Şi precum este rânduit oamenilor o dată să moară, iar după aceea să fie judecata,Am{ Altfel, ar fi trebuit să pătimească de mai multe ori, de la întemeierea lumii; ci acum, la sfârşitul veacurilor, s’a arătat o dată, spre surparea păcatului, prin jertfa sa.l5 Şi nu ca să se aducă pe sine însuşi jertfă de mai multe ori, ca arhiereul care intră în Sfânta Sfintelor, cu sânge strein, în fiecare an.Lk Căci Christos n’a intrat într’o Sfântă a Sfintelor făcută de mâini – închipuirea celei adevărate – ci chiar în cer, ca să se înfăţişeze pentru noi, înaintea lui Dumnezeu,j# Trebue dar ca chipurile celor din ceruri să se curăţească prin acestea, iar însăşi cele cereşti, cu mai bune jertfe decât acestea.liQ După lege. aproape toate se curăţesc cu sânge şi fără vărsare de sânge nu se dă iertare.`h9 Şi a stropit, la fel, cu sânge, cortul şi toate vasele pentru slujba dumnezeiască.]g3 Şi a zis: Acesta este sângele legământului pe care l-a poruncit vouă Dumnezeu.dfA Într’adevăr, Moise, după ce a rostit, faţă cu tot poporul, toate poruncile din lege, luând sângele cel de viţei şi de ţapi, cu apă şi cu lână roşie şi cu isop, a stropit şi cartea şi pe tot poporul,Te! De aceea, nici întâiul Legământ n’a fost sărbătorit fără sânge.{do O diată ajunge temeinică după moarte, fiindcă nu are nici o putere câtă vreme trăieşte cel ce a făcut-o.ocW Căci acolo unde este o diată trebue neapărat să fie vorba despre moartea celui ce a făcut diata.Xb) Şi pentru aceasta el este mijlocitorul unui nou legământ, ca, prin moartea petrecută spre răscumpărarea greşalelor de sub întâiul legământ, cei chemaţi să ia făgăduinţa veşnicei moşteniri.]a3 Cu cât mai mult sângele lui Christos, care, prin Duhul veşnic, s’a adus lui Dumnezeu pe sine jertfă fără de prihană, nu va curaţi cugetul vostru de faptele cele moarte, ca să slujiţi viului Dumnezeu?` Căci dacă sângele ţapilor şi al taurilor şi cenuşa junicii, stropind pe cei spurcaţi, îi sfinţeşte spre curăţirea trupului,-_S El a intrat o singură dată, în Sfânta Sfintelor, nu cu sânge de ţapi şi de viţei, ci cu însuşi sângele său, şi a dobândit o veşnică răscumpărare.1^[ Iar Christos venind arhiereu bunătăţilor celor viitoare a trecut prin cortul cel mai mare şi mai desăvârşit, nu făcut de mână, adică nu din zidirea aceasta;(]I Acestea sunt numai legiuiri pământeşti – despre mâncări, despre băuturi, despre felurite spălări – şi sunt puse până la o vreme de îndreptare.1\[ Ca unul care este o icoană pentru timpul de faţă şi însemnează că darurile şi jertfele ce se aduc n’au putere să desăvârşească cugetul închinătorului.![; Prin aceasta Duhul Sfânt ne lămureşte că drumul către Sfânta Sfintelor nu era să fie arătat, câtă vreme cortul întâi mai stă în picioare,#Z? În cea de a doua, însă, numai arhiereul, o dată pe an, şi na fără de sânge pe care îl aduce pentru sine însuşi şi pentru păcatele poporului.Y{ Astfel fiind întocmite aceste încăperi, preoţii intră pururea în cea dintâi, săvârşind slujbele dumnezeeşti;X+ Deasupra sicriului erau Heruvimii măririi, cari umbreau jilţul îndurărilor – dar despre acestea nu putem acum să vorbim cu deamăruntul.9Wk Având tămâietorul de aur şi sicriu legii, ferecat peste tot cu aur. În sicriu era năstrapa de aur, care avea mana, era toiagul lui Aaron ce odrăslise şi tablele legii.IV  Apoi, după perdeaua a doua, era locul numit Sfânta Sfintelor,&UE Căci s’a întocmit cortul descoperirii. În el se aflau, mai întâi, sfeşnicul şi masa şi pâinile punerii înainte; partea aceasta se zicea Sfânta.{T q E adevărat că şi vechiul legământ avea îndrumări pentru slujba dumnezeiască şi un jertfelnic pământesc,S Când a zis: un nou legământ, Domnul a învechit pe cel dintâi. Iar ce se învecheşte şi îmbătrâneşte este aproape de pieire.bR= Că voi fi milostiv cu nelegiuirile lor şi de păcatele lor nu-mi voi mai aduce aminte.CQ Şi nu va mai învăţa fiecare pe vecinul său şi fiecare pe fratele său zicând: Cunoaşte pe Domnul! căci toţi mă vor cunoaşte, de la cel mai mic până la cel mai mare al lor.iPK Ci acesta e legământul pe care îl voi întocmi casei lui Israil, după acele zile, – zice Domnul: Pune-voi legile mele în cugetul lor şi în inima lor le voi scrie, şi voi fi Dumnezeul lor şi ei vor fi poporul meu.pOY Nu ca legământul pe care l-am făcut cu părinţii lor, în ziua când i-am apucat de mână ca să-i scot din pământul Egiptului; căci ei n’au stăruit în legământul meu, de aceea şi eu i-am năpustit, – zice Domnul.N1Ci Dumnezeu îi mustră şi le zice: Iată vin zile, – zice Domnul, – când voi face, cu casa lui Israil şi cu casa lui Iuda, legământ nou.hMICăci dacă cel dintâi legământ era fără de prihană, nu mai căuta loc pentru al doilea:CLAcum însă, arhiereul nostru a dobândit o slujire cu atât mai osebită, cu cât este şi mijlocitorul unui legământ mai bun, ca unul care este întemeiat pe mai bune făgăduinţe._K7Şi care slujesc închipuirii şi umbrei celor cereşti, precum a primit poruncă Moise, când era să înfiinţeze cortul: Ia seama – zice Domnul – să faci toate după chipul ce ţi-a fost arătat în munte.uJcDacă ar fi pe pământ, nici n’ar fi preot, fiindcă aici sunt aceia care aduo darurile, potrivit legii,I'Apoi, orice arhiereu este pus ca să aducă daruri şi jertfe; de aceea trebuincios era ca şi acest arhiereu să fi avut ceva ce să aducă.dHASlujitor altarului şi cortului celui adevărat, pe care l-a înfipt Dumnezeu şi nu omul. G Lucru de căpetenie din cele spuse este că avem astfel de arhiereu care s’a aşezat de-a-dreapta scaunului măririi, în ceruri,%FCLegea pune ca arhierei oameni care au neputinţe, pc când cuvântul jurământului, venit în urma legii, pune pe Fiul, desăvârşit în veacul veacului.VE%El nu mai are, în fiecare zi, nevoie, ca acei arhierei, să aducă jertfe, întâi pentru păcatele sale, apoi pentru ale poporului, căci a făcut aceasta o dată, aducându-se jertfă pe sine însuşi.D/Un astfel de arhiereu se cuvenea să avem: sfânt, fără de răutate, fără de pată, osebit de cei păcătoşi şi mai înalt decât cerurile.(CIPentru aceasta şi poate să mântuiască desăvârşit pe cei ce se apropie, printr’însul, de Dumnezeu, căci pururea e viu ca să mijlocească pentru ei.iBKAici însă Iisus, prin aceea că rămâne în veac, are o preoţie case nu mai trece la altul.hAIApoi acolo s’a ridicat un şir de preoţi, fiindcă moartea îi împiedica să dăinuiască;S@Pe măsura aceasta, Iisus s’a făcut chezaşul unui mai bun legământ.$?AAcesta s’a făcut cu jurământul celui ce i-a grăit: Juratu-s’a Domnul şi nu se va căi: Tu eşti preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec.x>iCi încă a fost la mijloc şi un jurământ, căci pe când aceia s’au făcut preoţi fără de jurământ. = Căci legea n’a desăvârşit nimic, iar în locul ei îşi face cale o nădejde mai bună, prin care ne apropiem de Dumnezeu.^<5Astfel, porunca dată întâi se desfiinţează, pentru neputinţa şi nefolosul ei;d;ACăci mărturiseşte despre el: Tu eşti preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec.h:IEl s’a făcut nu după legea unei porunci trupeşti, ci cu puterea unei vieţi nepieritoare,p9YApoi este lucru şi mai lămurit, că dacă se ridică un alt preot după asemănarea lui Melchisedec,8Prea ştiut fiind că Domnul nostru a răsărit din Iuda, iar despre seminţia aceasta, cu privire la preoţi, Moise n’a vorbit nimic. 7  Fiindcă acela despre care se spun acestea, îşi ia obârşia dintr’o altă seminţie, de unde nimeni n’a slujit altarului,W6' Iar dacă preoţia s’a schimbat, urmează numaidecât şi schimbarea legii.}5s Dacă deci desăvârşirea ar fi fost prin preoţia Leviţilor, căci legea s’a dat poporului pe temeiul preoţiei lor, ce nevoie mai era să se ridice un alt preot după rânduiala lui Melchisedec, şi nu se zice după rânduiala lui Aaron?\41 Fiindcă el era încă în coapsele lui Avraam când l-a întâmpinat Melchisedec.X3) Apoi trebue să spunem că prin Avraam a dat zeciuială şi Levi, zeciuitorul,j2MŞi aici iau zeciuială nişte oameni muritori, pe când dincolo: unul mărturisit că este viu.Z1-Fără de nici o împotrivire, cel mai mic ia binecuvântare de la cel mai mare.0%Iar Melchisedec, care nu-şi trage neamul din ei, a luat zeciuială de la Avraam şi pe Avraam, care are făgăduinţele, l-a binecuvântat.D/Cei din fiii lui Levi, care primesc preoţia, au poruncă, după lege, să ia zeciuială de la popor, adică de la fraţii lor, măcar că şi aceştia au ieşit din coapsele lui Avraam.v.eVedeţi acum cât de mare e acesta, căruia chiar patriarhul Avraam i-a dat zeciuială din prada de război.E-Fără tată, fără mamă, fără spiţă de neam, neavând nici început al zilelor, nici sfârşit al vieţii, şi făcut fiind asemenea Fiului lui Dumnezeu, el rămâne preot pururea.I, Melchisedec, cărui Avraam i-a dat zeciuială din toate, se tâlcueşte mai întâi: împăratul dreptăţii, apoi el este şi împărat al Salemului, ceea ce însemnează împăratul păcii.I+ Într’adevăr, acest Melchisedec, împăratul Salemului, preotul lui Dumnezeu celui prea înalt, întâmpină pe Avraam, care se întorcea de la înfrângerea regilor, şi-l binecuvintează.*Unde Iisus intrat-a pentru noi, ca înainte mergător, fiind făcut, după rânduiala lui Melchisedec, arhiereu în veac. )Nădejdea aceasta este pentru noi ca o anghiră a sufletului, neclintită şi tare, pătrunzând până dincolo de catapeteasmă,i(KCa prin două fapte nestrămutate – făgăduinţa şi jurământul – în care e cu neputinţă ca Dumnezeu să fi minţit, noi, cei ce căutăm scăpare, să avem îndemn puternic ca să ţinem nădejdea pusă înainte.'/În aceasta, Dumnezeu voind să arate şi mai mult, moştenitorilor făgăduinţei, nestrămutarea hotărîrii lui, a pus la mijloc jurământul: & Pentru că oamenii se jură pe cel ce e mai mare şi jurământul e la ei o chezăşie şi sfârşitul oricărei neînţelegeri.R%Şi aşa, având Avraam îndelungă răbdare, a dobândit făgăduinţa.g$GZicând: Cu adevărat, binecuvântând te voi binecuvânta, şi înmulţind te voi înmulţi.#) Ci Dumnezeu, când a dat lui Avraam făgăduinţă, de vreme ce n’avea pe cine să jure, mai mare ca Dumnezeu, s’a jurat pe sine însuşi,") Ca să nu fiţi târzielnici, ci următori ai celor ce, prin credinţă şi îndelungă răbdare, s’au făcut moştenitori făgăduinţelor.w!g Dorim, dar, ca fiecare dintre voi să arate aceeaşi râvnă, spre adeverirea nădejdii, până la sfârşit,1 [ Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite lucrul vostru şi dragostea pe care aţi arătat-o pentru numele lui, slujind altădată şi slujind şi astăzi sfinţilor. Ci despre voi, iubiţilor, măcar că vorbim astfel, suntem încredinţaţi de lucruri mai bune şi aducătoare de mântuire.Dar dacă aduce spini şi pălămidă se face netrebnică şi blestemul îi stă aproape, iar la urmă focul o aşteaptă.2]Ţarina, când soarbe ploaia ce pogoară adeseori asupra ei, şi rodeşte iarba, folositoare celor pentru care a fost muncită, primeşte binecuvântare de la Dumnezeu.ECu neputinţă este pentru ei, dacă au căzut, să se înnoiască iarăşi spre pocăinţă, fiindcă ei răstignesc iarăşi, a doua oară, pe Fiul lui Dumnezeu şi-l fac de batjocură.[/Şi au gustat cuvântul cel bun al lui Dumnezeu şi puterile veacului viitor, –'Căci este cu neputinţă, – pentru cei ce s’au luminat odată şi au gustat darul cel ceresc şi părtaşi s’au făcut Duhului Sfânt,6gŞi aceasta vom face-o, cu voia lui Dumnezeu.~uDespre învăţătura botezului, despre punerea mâinilor, despre învierea morţilor şi despre judecata veşnică.i MDe aceea, lăsând începuturile cuvântului despre Christos, să ne ridicăm spre cele desăvârşite, fără să mai punem din nou temelia învăţăturii despre pocăinţa de faptele moarte, despre credinţa în Dumnezeu,Iar hrana tare este pentru cei desăvârşiţi, care au, prin obişnuinţă, simţurile învăţate să deosebească binele şi răul.ve Pentru că oricine care se ţine cu lapte este nepriceput în cuvântul dreptăţii, de vreme ce este prunc.  Căci voi, care de multă vreme s’ar fi cuvenit să fiţi învăţători, aveţi iarăşi trebuinţă ca cineva să vă înveţe cele dintâi începuturi ale cuvintelor lui Dumnezeu şi aţi ajuns să aveţi nevoie nu de hrană vârtoasă, ci de lapte. În privinţa aceasta avem mult de vorbit şi lucruri grele de lămurit, de vreme ce v’aţi făcut leneşi la pricepere.Q Iar de Dumnezeu a fost numit arhiereu după rânduiala lui Melchisedec.s_ Şi făcându-se desăvârşit, s’a făcut tuturor celor ce-l ascultă pricină de mântuire veşnică.KŞi deşi era fiu a învăţat ascultarea din cele ce a pătimit,EÎn zilele trapului său, el a adus, cu strigăt tare şi cu lacrămi, cereri şi rugăciuni, către cel ce putea să-l mântuiască din moarte şi auzit a fost pentru buna sa cucernicie.a;Precum zice şi în alt loc: Tu eşti preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec.' GAşa şi Christos nu s’a preamărit pe sine însuşi, ca să se facă arhiereu, dar cel ce a grăit către el: Fiul meu eşti tu, eu astăzi te-am născut.m SŞi nimeni nu-şi ia sieşi cinstea aceasta, ci dacă este chemat de Dumnezeu, după cum şi Aaron.u cDin această pricină dator este, precum pentru popor, aşa şi pentru sine să jertfească pentru păcate. wEl poate să fie îngăduitor cu cei neştiutori şi rătăciţi, de vreme ce şi el este împresurat de slăbiciuni./  YÎntr’adevăr, orice arhiereu, fiind luat dintre oameni, este pus pentru oameni, în cele ce-l privesc pe Dumnezeu, ca să aducă daruri şi jertfe, pentru păcate; Să ne apropiem deci, cu îndrăznire, de scaunul darului, ca să luăm milă şi har să aflăm, spre ajutor, la vreme potrivită.)KCă nu avem arhiereu care să nu poată suferi cu noi, la neputinţele noastre, ci arhiereu ispitit întru toate, după asemănarea noastră, afară de păcat.  Drept aceea, având arhiereu mare, care a străbătut cerurile, pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu, să ţinem cu tărie mărturisirea, 9 Şi nu este nici o făptură ascunsă, înaintea lui, ci toate sunt goale şi descoperite, pentru ochii celui în faţa, căruia ne vom da socoteală. Căci cuvântul lui Dumnezeu e viu şi lucrător, mai ascuţit decât orice sabie, cu două tăişuri, şi pătrunde până la despărţitura dintre suflet şi duh, dintre încheieturi şi măduvă, şi destoinic este să judece simţirile şi cugetările inimii,|q Să ne sârguim, dar, ca să intrăm în acea odihnă, ca nimeni să nu cadă în aceeaşi pildă a neascultării,w Pentru că cine, a intrat în odihna lui Dumnezeu s’a odihnit şi el de lucrurile lui, precum Dumnezeu de ale sale.P Aşa dar, pentru poporul lui Dumnezeu rămâne încă timp de odihnă.nUCăci dacă Iosua i-ar fi dus la odihnă, Dumnezeu n’ar mai fi vorbit, după acestea, de altă zi.NDumnezeu hotărăşte din nou o zi: Astăzi, – rostind prin gura lui David, după atâta vreme, precum s’a zis mai sus: Dacă veţi auzi astăzi glasul lui, nu învârtoşaţi inimile voastre.~5Deci, de vreme ce rămâne ca unii să intre în odihnă, iar aceia cărora mai dinainte li s’a binevestit, pentru nesupunerea lor, n’au intrat,A}}Iar aici, încă odată: Nu vor intra întru odihna mea!|Căci undeva, despre ziua a şaptea, a zis astfel: Şi s’a odihnit Dumnezeu în ziua a şaptea de toate lucrurile sale.W{'Pe când noi, fiindcă am crezut, intrăm în odihnă, după cuvântul grăit: M’am jurat întru mânia mea: nu vor intra întru odihna mea! măcar că lucrurile erau isprăvite de la întemeierea lumii.CzPentru că şi nouă ne-a venit vestea cea bună ca şi acelora, dar cuvântul propovăduiţii nu le-a fost lor de folos, întrucât nu s’a înfrăţit cu credinţa în ei, auzitorii.'y ISă ne temem, deci, ca nu cumva, câtă vreme ni se lasă făgăduinţa să intrăm întru odihna lui, vre-unul dintre noi să se pară că a rămas pe urmă.OxVedem, dar, că n’au putut să intre, din pricina necredinţei lor.nwUŞi cui s’a jurat că nu vor intra întru odihna sa, fără numai celor ce au fost neascultători?v)Şi împotriva cui a ţinut mânie timp de patruzeci de ani? Au nu împotriva celor ce au păcătuit, ale căror leşuri au căzut în pustie?uyCine deci au făcut întărâtarea, măcar că au auzit? Oare nu toţi care au ieşit din Egipt, cu povaţa lui Moise?ttaDe vreme ce se zice: Dacă veţi auzi glasul lui, nu învârtoşaţi inimile voastre, ca la întărâtare.sCăci ne-am făcut părtaşi ai lui Christos, numai dacă vom păstra temeinic, până la urmă, începutul stării noastre întru el,1r[ Ci îndemnaţi-vă unii pe alţii, în fiecare zi, până ce putem să zicem: Astăzi! – ca nimeni dintre voi să nu se învârtoşeze cu înşelăciunea păcatului.q) Luaţi seama, fraţilor, să nu fie cumva, în vre-unul din voi, o inimă vicleană a necredinţei, ca să vă depărteze de la viul Dumnezeu.Mp Că m’am jurat întru mânia mea: Nu vor intra întru odihna mea!o} De aceea am prins mânie pe neamul acesta şi am zis: Pururea ei rătăcesc cu inima, şi căile mele nu le-au cunoscut.}ns Unde m’au ispitit părinţii voştri, ca să mă încerce, şi au văzut faptele mele, timp de patru zeci de ani.dmANu învârtoşaţi inimile noastre, ca la întărâtare, ca în ziua ispitirii din pustie,Ul#Drept aceea, precum zice Duhul Sfânt: Dacă veţi auzi astăzi glasul lui,MkPe când Christos a fost credincios ca fiu, peste casa sa. Şi casa lui suntem noi, numai dacă ţinem până la sfârşit, cu neclintire, îndrăzneala mărturisirii şi lauda nădejdii noastre.jMoise a fost credincios în toată casa Domnului, ca o slugă, spre mărturia celor ce erau să fie descoperite în viitor,\i1Căci orice casă e zidită de către cineva, iar ziditorul a toate este Dumnezeu.hPentru că Iisus s’a învrednicit de mai multă mărire decât Moise, după cum are mai multă cinste decât casa cel ce-a clădit-o.cg?Care credincios a fost celui ce l-a rânduit, precum şi Moise, în toată casa Domnului.3f aPentru aceea, fraţi sfinţi, care sunteţi părtaşi chemăm celei cereşti, îndreptaţi privirea voastră la trimisul şi la arhiereul mărturisirii noastre, la Iisus,oeWCăci prin aceea că a pătimit, fiind ispitit el însuşi, poate să ajute şi celor ce se ispitesc.5dcDe unde, dator era ca întru toate să se asemene fraţilor, ca să fie milostiv şi credincios arhiereu în cele către Dumnezeu, pentru ispăşirea păcatelor poporului.\c1Căci, negreşit, nu de îngeri are grijă, ci de seminţia lui Avraam are grijă.dbAŞi ca să izbăvească pe acei pe care frica morţii îi ţinea în robie, toată viaţa.aa;Deci, de vreme ce copiii s’au făcut părtaşi sângelui şi trupului, în acelaşi fel şi el aceloraşi s’a împărtăşit ca să surpe, prin moartea sa, pe cel ce are stăpânirea morţii, adică pe diavolul, ` Şi iarăşi: într’însul îmi voi pune nădejdea mea; şi încă o dată: Iată-mă, eu şi copiii pe care mi i-a dat Dumnezeu.g_G Atunci când zice: Spune-voi fraţilor mei numele tău. În mijlocul adunării te voi lăuda.^% Pentru că şi cel ce sfinţeşte şi cei ce sunt sfinţiţi, sunt toţi dintr’unul; de aceea nu se ruşinează ca să-i numească fraţi,C] Căci, ducând pe mulţi fii la mărire, i se cădea aceluia, pentru care sunt toate şi prin care sunt toate, ca să desăvârşească prin suferinţă pe începătorul mântuirii lor. ` ~:}}5|{zzEyy=xx/wvvGuu=tt;sjrrqsppHoo4nn m lokkjjj,iihbggfeedd|dcc7baa3``4_^^^z]]]?\\\ [mZZ`ZYYoXXWYWVVVUU%TT\SS1RRKQqPOOuNMM=LZKKJJgIIEHH\GG}FFuEEvEDD#C|C!BB$AA @??V>t==7<<@;;G::#99S88F77655e44r331211_00&//R/..1-w,,J++**)(''~&&]%%$$J##" !@ (0$j>D{J\@0R x O G6d|< f  Pentru că aşa se împodobeau, odinioară, şi sfintele femei, care nădăjduiau în Dumnezeu, supunându-se bărbaţilor lor,7Ci să fie omul cel ascuns al inimii, întru nestricăcioasă podoabă a duhului blând si liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu.  Podoaba voastră să fie nu cea din afară, cu împletirea părului, cu atârnatul sculelor de aur şi cu îmbrăcarea hainelor,LVăzând de aproape viaţa voastră curată şi plină de sfială.N Aşijderea şi voi, femeilor, supuneţi-vă bărbaţilor voştri, aşa încât chiar dacă sunt unii care nu se pleacă Cuvântului, să fie câştigaţi, fără vorbă, prin purtarea femeilor lor,|qPentru că eraţi ca nişte oi rătăcite, dar v’aţi întors la păstorul şi la păzitorul sufletelor voastre.'GEl a purtat păcatele noastre, în trupul său, pe lemn, pentru ca noi, murind faţă de păcate, să vieţuim dreptăţii. Cu rănile lui v’aţi vindecat.Şi care, ocărit fiind, nu răspundea cu ocară, dat la chinuri, nu ameninţa, ci se lăsa în ştirea celui ce judecă cu dreptate.Y+Care n’a săvârşit nici un păcat, nici s’a aflat vicleşug în gura lui.Ci spre aceasta aţi fost chemaţi, că şi Christos a pătimit pentru voi, lăsându-vă pildă, ca să urmaţi urmele lui,M Într’adevăr, ce laudă este, dacă, pentru greşală, primiţi bătaie, întru răbdare? Iar dacă, pentru binele făcut, veţi pătimi şi veţi răbda, aceasta este bine primit la Dumnezeu.{ oCăci aceasta este bine primit, dacă cineva, cu gândul la Dumnezeu, suferă întristări, pătimind pe nedrept. Voi, slugilor, plecaţi-vă stăpânilor voştri, cu toată frica, nu numai celor buni şi blânzi, ci şi celor greu de mulţumit.v eDaţi tuturor cinste. Iubiţi tovărăşia dintre fraţi. Temeţi-vă de Dumnezeu. Cinstiţi pe împăratul.  Trăiţi ca oameni liberi, dar nu ca şi cum aţi avea libertatea drept acoperământ al vicleniei, ci ca robi ai lui Dumnezeu.%Căci aşa este voia lui Dumnezeu, ca voi, prin faptele voastre cele bune, să închideţi gura celor fără cunoştinţă şi fără minte.  Fie dregătorilor, ca unora ce sunt trimişi de el, spre pedepsirea făcătorilor de rele şi spre lauda făcătorilor de bine,}s Supuneţi-vă, pentru Domnul, oricărei întocmiri omeneşti, fie împăratului, fiindcă este înalt stăpânitor,kO Purtaţi-vă cu cinste între păgâni, astfel ca, de unde acum vă bârfesc ca pe nişte făcători de rele, privind ei mai de aproape faptele voastre cele bune, să preamărească pe Dumnezeu, în ziua când îi va cerceta.8i Iubiţilor, vă îndemn ca pe nişte străini ce sunteţi şi călători aici pe pământ, să vă feriţi de poftele cele trupeşti care se războiesc împotriva sufletului.'G Voi care odinioară nu eraţi popor ales, iar acum sunteţi poporul lui Dumnezeu, voi care odinioară n’aveaţi parte de milă, iar acum sunteţi miluiţi.Y+ Ci voi sunteţi seminţie aleasă, preoţie împărătească, neam sfânt, popor agonisit de Dumnezeu, ca să vestiţi în lume bunătăţile celui ce v’a chemat din întuneric, la lumina sa cea minunată,gGEi se poticnesc de ea, fiindcă n’au dat ascultare cuvântului spre care au şi fost puşi.wgPentru voi deci, care credeţi, piatra e de mare preţ; pentru cei ce nu cred însă, este piatra pe care n’au băgat-o în seamă ziditorii; aceasta a ajuns să fie capul unghiului, şi piatră de poticnire şi stâncă de sminteală.$APentru că scris este în Scriptură: Iată, pun în Sion piatra din capul unghiului, aleasă, de mare preţ, şi cel ce va crede în ea nu se va ruşina.<~qŞi voi înşivă clădiţi-vă, ca pietre vii, în casă duhovnicească, în preoţie sfântă, ca să aduceţi jertfe duhovniceşti, plăcute lui Dumnezeu, prin Iisus Christos.}Apropiaţi-vă de el, piatra cea vie, de oameni, într’adevăr, neluată în seamă, dar la Dumnezeu aleasă şi de preţ;5|eDe vreme ce aţi gustat că bun este Domnul,{Ca nişte prunci de curând născuţi, doriţi cu dor laptele cel duhovnicesc şi neprefăcut, ca prin el să creşteţi spre mântuire.uz eDeci, lepădând toată răutatea şi tot vicleşugul şi făţărniciile şi pizmele şi toate clevetirile,qy ]Iar cuvântul Domnului rămâne în veac. Şi acesta este cuvântul cel ce bine s’a vestit întru voi.x Pentru că toată făptura este ca iarba, şi toată mărirea ei ca floarea ierbii: uscatu-s’a iarba şi floarea a căzut,"w ?Fiind născuţi a doua oară, nu din sămânţă stricăcioasă, ci din nestricăcioasă, prin cuvântul cel viu şi dăinuitor în veac al lui Dumnezeu.Dv De vreme ce, ascultând de adevăr, aţi curăţit sufletele voastre, ca să aveţi nefăţarnică iubire frăţească, iubiţi-vă unul pe altul, din toată inima, cu toată stăruinţa,9u mPrintr’însul voi aţi crezut în Dumnezeu, cel ce l-a înviat pe el din morţi, şi i-a dat lui mărire, astfel ca credinţa voastră şi nădejdea să vă fie în Dumnezeu.t Care într’adevăr a fost orânduit mai înainte de întemeierea lumii, dar a fost arătat, în anii cei mai de pe urmă, pentru voi.cs ACi cu scump sângele – ca al unui miel neprihănit şi fără pată – al lui Christos,#r AŞtiind că nu cu lucruri stricăcioase, cu argint sau cu aur, aţi fost răscumpăraţi din felul vostru de viaţă, cel deşert, lăsat de la părinţi,q !Şi dacă chemaţi Tată pe cel ce judecă cu nepărtinire, după lucrul fiecăruia, petreceţi întru frică zilele vremelniciei voastre,Dp Căci scris este: Fiţi sfinţi, pentru că sfânt sunt eu.po [Ci, după Sfântul carele v’a chemat pe voi, şi voi fiţi sfinţi, întru toată petrecerea vieţii.ln SCa fii ai ascultării, nu vă potriviţi poftelor de mai înainte, din timpul neştiinţei voastre,5m e Pentru aceea, încingând mijloacele cugetului vostru, fiţi în toată paza şi nădăjduiţi desăvârşit în darul care se aduce vouă, la arătarea lui Iisus Christos.l   Lor le-a fost descoperit că nu pentru ei înşişi, ci pentru voi, slujeau ci aceste lucruri, care acum vi s’au vestit prin cei ce, întru Duhul Sfânt trimis din cer, v’au propovăduit Evanghelia şi la care îngerii doresc să stea să privească.Qk  Cercetând vremea şi împrejurările arătate lor de Duhul lui Christos, lucrător întru ei, când le mărturisea de mai înainte despre patimile lui Christos şi despre măririle cele de după ele.$j C Cu privire la această mântuire, au căutat cu stăruinţă şi au cercetat cu deamăruntul proorocii, care au proorocit despre darul cel hotărît vouă,\i 3 Căci dobândiţi preţul credinţei voastre, adică mântuirea sufletelor voastre. h ;Pe el, fără să-l fi văzut, îl iubiţi; întru el, deşi acum nu-l vedeţi, voi credeţi şi vă bucuraţi cu bucurie negrăită şi prea mărită,gg IPentru ca lămurirea credinţei voastre, cea cu mult mai scumpă decât aurul cel pieritor – dar totuşi lămurit prin foc – să se găsească spre laudă, spre mărire şi spre cinste, la arătarea lui Iisus Christos.f Întru aceasta vă bucuraţi; măcar că acum, dacă trebue, sunteţi întristaţi câtva timp, cu multe feluri de ispite, e ;Cei ce sunteţi păziţi cu puterea lui Dumnezeu, prin credinţă, ca să dobândiţi mântuirea, gata să se dea pe faţă în această vreme de apoi.od YSpre moştenire nestricăcioasă şi neîntinată şi neveştejită, păstrată în ceruri pentru voi,Hc  Binecuvântat fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Christos, carele, după mare mila sa, prin învierea lui Iisus Christos din morţi, ne-a născut pe noi din nou, spre nădejde vie,tb cAleşi după cea mai înainte cunoştinţă a lui Dumnezeu Tatăl şi sfinţiţi de către Duhul, ca să asculte de credinţa şi să fie părtaşi la stropirea cu sângele lui Iisus Christos, dar vouă şi pacea să se înmulţească!a ;Petru, apostol al lui Iisus Christos, către cei ce trăiesc risipiţi printre streini, în Pont, în Galatia, în Capadocia, în Asia şi în Bitinia,`/Să ştie că cel ce a întors pe păcătos de la rătăcirea căii lui, îşi va mântui sufletul din moarte şi va acoperi mulţime de păcate.e_CEraţii mei, dacă vre-unul dintre voi va rătăci de la adevăr şi-l va întoarce cineva,_^7Şi iarăşi s’a rugat şi cerul a dat ploaie şi pământul a odrăslit roadă sa.]/Ilie era om, asemenea cu noi în slăbiciuni, şi cu rugăciune s’a rugat ca să nu plouă şi nu a plouat pe pământ trei ani şi şase luni."\=Mărturisiţi-vă unul altuia păcatele si vă rugaţi unul pentru altul, ca să vă vindecaţi, că mult poate rugăciunea drept tului în lucrarea ei.[Şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica, şi de va fi făcut păcate se vor ierta lui.ZEste cineva bolnav între voi? Să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, întru numele Domnului.nYU E vre-unul dintre voi în suferinţă? Să se roage. Este cineva cu inimă bună? Să cânte psalmi.`X9 Iar mai înainte de toate, fraţii mei, să nu vă juraţi nici pe cer, nici pe pământ, nici cu orice alt jurământ, ci să vă fie vouă ce este aşa, aşa, şi ce este nu, nu, ca să nu cădeţi sub judecată.:Wm Iată, fericim pe cei ce au răbdat: aţi auzit de răbdarea lui Iov şi aţi văzut sfârşitul hărăzit lui de Domnul; căci mult milostiv este Domnul şi plin de îndurare.V} Luaţi, fraţilor, ca pildă de suferinţă şi de îndelungă răbdare pe proorocii care au grăit în numele Domnului.U Nu suspinaţi, fraţilor, unul împotriva celuilalt, ca să nu fiţi judecaţi; iată, judecătorul stă înaintea uşilor.fTERăbdaţi, dar, şi voi; întăriţi inimile voastre, căci venirea Domnului s’a apropiat.cS?Drept aceea, fiţi îndelung răbdători, fraţilor, până la venirea Domnului. Iată, plugarul aşteaptă roadă cea scumpă a pământului, adăstând-o cu răbdare, până ce primeşte ploaia timpurie şi târzie.OROsândit-aţi, omorît-aţi pe cel drept; el nu vi se împotriveşte.wQgDesfătatu-v’aţi pe pământ şi v’aţi dezmierdat; hrănit-aţi inimile voastre în ziua înjunghierii.-PSIată, plata lucrătorilor care au secerat ţarinile voastre, plata oprită de voi, strigă; şi strigătele secerătorilor au intrat în urechile Domnului Savaot.5OcAurul vostru şi argintul au ruginit şi rugina lor va fi mărturie asupra voastră şi va mânca trupurile voastre, ca focul. Strâns-aţi comori în zilele cele de apoi!RNBogăţia voastră a putrezit şi hainele voastre le-au mâncat moliile.uM eVeniţi acum, voi, bogaţilor, plângeţi şi vă tânguiţi de necazurile care vor să vie asupra voastră.NLDrept aceea, cine ştie să facă ce e bine şi nu face, păcat are.fKECi acum vă lăudaţi în deşartele voastre bizuiri. Orice laudă de felul acesta este rea.fJEÎn loc ca voi să ziceţi: Dacă Domnul voieşte, vom trăi şi vom face aceasta sau aceea.I'Voi care nu ştiţi ce se va întâmpla mâine! Căci ce este viaţa voastră? Abur sunteţi care se arată o clipită şi după aceea piere.H) Veniţi acum cei care ziceţi: Astăzi sau mâine, vom merge într’acel oraş şi vom sta acolo un an şi vom face negoţ şi vom câştiga.G Unul este dătătorul legii şi judecătorul: cel ce poate să mântuiască şi să piardă. Iar tu cine eşti, care judeci pe aproapele?pFY Nu grăiţi de rău unul pe altul, fraţilor. Cel ce grăieşte de rău pe fratele său, ori judecă pe fratele său, grăieşte de rău legea şi judecă legea; iar dacă judeci legea nu eşti împlinitor al legii, ci judecător.AE} Smeriţi-vă înaintea Domnului şi el vă va înălţa.D# Pătrundeţi-vă de durere. Întrista-ţi-vă şi vă jeliţi. Râsul vostru întoarcă-se în obidă şi bucuria voastră întru zdrobire."C=Apropiaţi-vă de Dumnezeu şi se va apropia de voi. Curăţiţi-vă mâinile, păcătoşilor, şi lămuriţi-vă inima, voi cei cu inima împărţită.`B9Supuneţi-vă, deci, lui Dumnezeu. Staţi împotriva diavolului şi va fugi de la voi. A Însă dă mai mare dar. Pentru aceea zice: Domnul celor mândri le stă împotrivă, pe când celor smeriţi le dărueşte dar.@Au vi se pare că scriptura grăieşte în deşert? Duhul pe care Dumnezeu l-a sălăşluit în noi ne iubeşte cu zulie,/?WPrecurvarilor! Nu ştiţi oare că prietenia lumii este duşmănie faţă de Dumnezeu? Aşa dar, cine voi va să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş lui Dumnezeu.i>KCereţi şi nu primiţi, pentru că cereţi rău, cu gând să risipiţi pe plăcerile voastre.=7Poftiţi şi nu aveţi; ucideţi şi pizmuiţi şi nu puteţi să dobândiţi; vă sfădiţi şi vă războiţi. Şi nu aveţi pentru că nu cereţi.< De unde vin războaiele şi de unde certurile dintre voi! Nu oare de aici: din poftele voastre care se luptă în mădularele voastre?V;%Şi roadă dreptăţii este semănată întru pace celor ce lucrează pacea..:UIar înţelepciunea cea de sus întâi este curată, apoi paşnică, blândă, ascultătoare, plină de milă şi de roade bune, neîndoielnică şi nefăţarnică.c9?Pentru că unde este pizmă şi zavistie, acolo este neorânduială şi orice lucru rău.e8CÎnţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, trupească, de-monicească.7Iar dacă aveţi râvnire amară şi zavistie, în inimile voastre, nu vă lăudaţi nici minţiţi împotriva adevărului.6# Cine este, între voi, înţelept şi priceput? Să-şi arate, din buna-i purtare, faptele lui, făcute întru blândeţea înţelepciunii.5/ Nu cumva poate smochinul, fraţilor, să facă măsline, sau viţa viei să facă smochine? Tot aşa, izvorul sărat nu poate să dea apă dulce.U4# Oare izvorul aruncă, din aceeaşi vână, şi apa dulce şi pe cea amară?g3G Din aceeaşi gură, iese binecuvântarea şi blestemul. Nu trebue, fraţii mei, să fie aşa.2 Cu ea binecuvântăm pe Domnul şi Tatăl, şi cu ea blestemăm pe oameni, care sunt făcuţi după asemănarea lui Dumnezeu.1Dar limba, nimeni dintre oameni nu poate s’o domolească! Ea este rău fără astâmpăr; ea este plină de venin aducător de moarte.!0;Pentru că toată firea, a fiarelor şi a pasărilor, a târitoarelor şi a vietăţilor din mare, se domoleşte şi s’a domolit de firea omenească,]/3Foc este şi limba, lumea fărădelegii! Limba îşi are locul ei între mădularele noastre, dar spurcă tot trupul şi vâră în flăcări aria vieţii, după ce aprinsă a fost şi ea de flăcările Gheenei.~.uAşa şi limba: mic mădular este, dar cu mari lucruri se făleşte! Iată ce licură de foc şi cât codru aprinde!5-cIată şi corăbiile, deşi sunt atât de mari şi împinse de vânturi aprige, sunt totuşi purtate de o cârmă foarte mică încotro hotărăşte pornirea cârmaciului.u,cDacă, dar, noi punem în gura cailor frâul, ca să ni-i supunem, ducem după noi şi trupul lor, întreg.,+QPentru că toţi greşim în multe chipuri; dacă nu greşeşte cineva în cuvânt, acela este bărbat desăvârşit, în stare să se înfrâneze în întregime.d* CNu vă faceţi, mulţi, învăţători, fraţii mei, ştiind că mai mare osândă vom lua,g)GCăci precum trupul fără de duh este mort, aşa şi credinţa fără de fapte moartă este. (Aşijderea şi Rahab, desfrânata, au nu din fapte s’a îndreptat, când a primit pe iscoade şi le-a scos afară, pe altă cale?W''Vedeţi dar că din fapte ae îndreptează omul, iar nu numai din credinţă."&=Şi s’a împlinit scriptura care zice: Şi a crezut Avraam lui Dumnezeu şi i s’a socotit lui spre dreptate şi prietenul lui Dumnezeu s’a chemat.i%KVezi că credinţa lucra împreună cu faptele lui şi din fapte credinţa s’a desăvârşit.~$uAvraam, părintele nostru, au nu din fapte a fost socotit drept, când a adus pe Isaac, fiul său, jertfă la altar?`#9Vrei însă să înţelegi, omule uşuratic, că credinţa fără fapte este stearpă?Y"+Tu crezi că unul este Dumnezeu? Bine faci; şi demonii cred şi se cutremură.!3Ci va zice cineva: Tu ai credinţă, iar eu am fapte; arată-mi credinţa ta fără fapte şi eu îţi voi arăta, din faptele mele, credinţa mea.P Aşa şi cu credinţa: dacă nu are fapte, e moartă în ea însăşi./WŞi cineva dintre voi le-ar zice: Mergeţi cu pace! Încălziţi-vă şi vă săturaţi! – dar fără să le daţi cele trebuincioase trupului, care ar fi folosul?X)Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana cea de toate zilele,wCe folos, fraţilor, dacă zice cineva că are credinţă, iar fapte nu are? Oare credinţa poate să-l mântuiască?xi Căci judecata este fără milă pentru cel care n’a dovedit milă. Ci mila birueşte în faţa judecăţii.iK Aşa să grăiţi şi aşa să lucraţi, ca unii care vor fi judecaţi prin legea libertăţii.  Căci cel ce a zis: Să nu precurveşti, a zis şi: Să nu ucizi. Şi de nu precurveşti, dar ucizi, te-ai făcut călcător legii.  Pentru că cine va păzi toată legea, dar va greşi într’o singură poruncă, s’a făcut vinovat faţă de toate poruncile.yk Iar de vă uitaţi la faţa omului, faceţi păcat, şi legea vă osândeşte ca pe nişte călcători de lege.1Dacă, într’adevăr, împliniţi legea împărătească, potrivit Scripturii: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi, bine faceţi;GNu sunt ei cei ce hulesc numele cel bun cu care vă chemaţi?Iar voi aţi necinstit pe cel sărac! Oare nu bogaţii vă asupresc pe voi şi nu ei vă târăsc la scaunele de judecată?^5Ascultaţi, fraţii mei prea iubiţi: au nu Dumnezeu i-a ales pe cei ce sunt săraci, în ochii lumii, ca să fie bogaţi în credinţă şi moştenitori împărăţiei pe care a făgăduit-o celor ce îl iubesc?N’aţi făcut voi, oare, în gândul vostru, deosebire între unul şi altul, şi nu v’aţi făcut judecători cu socoteli viclene?[/Iar voi puneţi ochii pe cel care poartă veşmântul strălucit şi-i ziceţi: Tu şezi aici, în toată voia, pe când săracului îi ziceţi: Tu stai acolo, în picioare, sau: Şezi jos, la picioarele mele,=sCăci, de pildă, dacă va intra în adunarea voastră un om cu inele de aur în degete şi îmbrăcat în veşmânt strălucit şi va intra şi un om sărac, în haină soioasă, Fraţii mei, să nu căutaţi la faţa omului, o dată ce aveţi credinţă în Domnul nostru Iisus Christos, Domnul slavei.T #Cucernicia curată şi neîntinată înaintea lui Dumnezeu şi Tatăl aceasta este: să cercetăm pe orfani şi pe văduve, în necazurile lor, şi să ne păzim pe noi fără de pată, din partea lumii. #Dacă cineva socoteşte că e cucernic, dar nu îşi ţine limba în frâu, ci îşi amăgeşte inima, cucernicia acestuia este zadarnică.U  %Cine s’a uitat însă de aproape în legea cea desăvârşită a libertăţii şi a stăruit în ea, făcându-se nu auzitor care uită, ci împlinitor al lucrului, acela fericit va fi în faptele sale.L  S’a privit pe sine şi s’a dus şi îndată a uitat ce fel era.  Căci dacă cineva este auzitor al cuvântului, iar nu împlinitor, el seamănă cu omul care priveşte în oglindă faţa sa firească:o  YDar faceţi-vă împlinitori ai cuvântului, nu numai auzitori ai lui, amăgindu-vă pe voi înşivă.3  aPentru aceea, lepădând toată spurcăciunea şi prisosinţa răutăţii, primiţi cu blândeţe cuvântul sădit în voi, care poate să mântuiască sufletele voastre.@ }Căci mânia omului nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu. {Ştiţi, fraţii mei prea iubiţi: Orice om să fie grabnic să asculte, zăbavnic să vorbească, zăbavnic la mânie; Fiindcă astfel a fost voinţa lui, el ne-a născut prin cuvântul adevărului, ca să fim noi o pârgă a făpturilor lui.# AToată darea cea bună şi tot darul desăvârşit de sus este, pogorîndu-se de la părintele luminilor, la care nu este schimbare, sau umbră de mutare.5 gNu vă înşelaţi, fraţii mei prea iubiţi:o YDupă aceea, pofta, când a zămislit, naşte păcat, iar păcatul, o dată săvârşit, aduce moarte.S !Ci fiecare este ispitit, când este tras şi momit, de însăşi pofta sa.7 i Nimeni să nu zică, atunci când este ispitit: De la Dumnezeu mă ispitesc, – pentru că Dumnezeu nu poate să fie ispitit de rele şi el însuşi nu ispiteşte pe nimeni. 1 Fericit este bărbatul care rabdă ispita, căci lămurit făcându-se va lua cununa vieţii, pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce îl iubesc.5 e Căci a răsărit soarele arzător şi a uscat iarba şi floarea ei a căzut şi frumuseţea feţii ei a pierit; tot aşa şi bogatul în alergăturile sale se va veşteji.W~ ) Pe când cel bogat, întru smerenia sa, pentru că va trece ca floarea ierbii.D}  Iar fratele cel smerit să se lande întru înălţimea sa,J| Bărbat îndoielnic, cum este, nestatornic în toate căile sale.F{ Să nu gândească omul acela că va lua ceva de la Dumnezeu,>z wSă ceară însă cu credinţă, fără să aibă nici o îndoială, pentru că cine se îndoieşte este asemenea cu valul mării, mişcat de vânt şi aruncat încoace şi încolo.y /Şi de este cineva din voi lipsit de înţelepciune, să ceară de la Dumnezeu care dă tuturor de-a-dreptul şi nu înfruntă; şi se va da lui.x Iar răbdarea să-şi aibă lucrul ei desăvârşit, ca să fiţi desăvârşiţi şi întregi fără nici un fel de lipsă.Gw  Ştiind că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare;Zv /Drept mare bucurie să socotiţi, fraţilor, feluritele ispite în care cădeţi,u Iacob, robul lui Dumnezeu şi al Domnului Esirs Christos, celor douăsprezece seminţii, care sunt în Diaspora, voie bună!)tM Darul fie cu voi cu toţi! Amin!sy Spuneţi închinăciune tuturor mai marilor voştri şi tuturor sfinţilor. Închină-se vouă cei ce sunt din Italia.orW Să ştiţi că fratele Timotei este slobod. Dacă vine mai degrabă, vă voi vedea împreună cu el.mqS Şi vă rog, fraţilor, să îngăduiţi acest cuvânt de îndemnare, căci vi l-am scris pe scurt.Qp Să vă întărească în orice lucru bun, ca să faceţi voia lui, şi să lucreze în noi ceea ce este bine plăcut în faţa lui, prin Iisus Christos, căruia fie mărirea în vecii vecilor. Amin!o' Iar Dumnezeul păcii, cel ce prin sângele veşnicului legământ a sculat din morţi pe păstorul cel mare al oilor, pe Domnul nostru Iisus,_n7 Ci vă rog, iar şi iar, aşa să faceţi, ca să vă fiu înapoiat cât mai curând.m} Rugaţi-vă pentru noi; căci suntem încredinţaţi că avem un cuget bun, dorind ca întru toate cu cinste să trăim.xli Ascultaţi pe învăţătorii voştri şi vă supuneţi lor, fiindcă ei priveghează pentru sufletele voastre, având să dea de ele seamă – ca să facă aceasta cu bucurie, şi nu suspinând, lucru care n’ar fi spre folosul vostru.|kq Iar facerea de bine şi dărnicia nu le daţi uitării; căci la jertfe ca acestea Dumnezeu priveşte cu plăcere.j Aşa dar printr’însul să aducem pururea lui Dumnezeu jertfă de laudă, adică rodul buzelor, care premăresc numele lui.Ui# Căci nu avem aici cetate stătătoare, ci o căutăm pe cea ce va să fie.\h1 Deci dar, să ieşim la el, afară din tabără, luând asupra noastră ocara lui.ngU Pentru aceea şi Iisus, ca să sfinţească poporul cu sângele său, a pătimit afară din poartă."f= Într’adevăr, trupurile dobitoacelor – al căror sânge e adus de arhiereu, pentru păcat, în Sfânta Sfintelor – sunt arse afară din tabără.Ue# Avem altar dintru care nu au dreptul să mănânce cei ce slujesc cortului.^d5 Nu vă lăsaţi furaţi de învăţăturile streine cele de multe feluri; căci bine este să întăriţi prin dar inimile voastre, nu cu demâncări, de la care n’au avut nici un folos cei ce au umblat cu ele.Hc  Iisus Christos – eri şi azi şi în veci – este acelaşi.3b_ Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v’au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi le urmaţi credinţa.a  Pentru aceea, având buna îndrăzneală să zicem: Domnul este într’ajutorul meu; nu mă voi teme! Ce-mi va face mie omul?!`; Feriţi-vă de iubirea de argint şi vă îndestulaţi cu cele ce aveţi, căci însuşi Dumnezeu a zis: Nu te voi lăsa, nu te voi părăsi nicidecum.|_q Cinstită să fie nunta întru toate şi patul nespurcat. Iar pe curvari şi pe precurvari îi va judeca Dumnezeu.^7 Aduceţi-vă aminte de cei închişi, ca şi cum aţi fi închişi cu ei; aduceţi-vă aminte de cei chinuiţi, întrucât şi voi sunteţi în trap.|]q Primirea de oaspeţi să n’o uitaţi, căci prin aceasta unu, fără ca să ştie, au primit în gazdă îngeri.2\ a Rămâneţi întru dragostea frăţească.7[i Căci Dumnezeul nostru este şi foc mistuitor.5Zc Drept aceea, fiindcă primim o împărăţie neclintită, să fim mulţumitori şi aşa să-i aducem lui Dumnezeu închinare plăcută, ou bună cucernicie şi cu sfială.Y Iar prin aceea că zice: încă o dată, arată schimbarea celor clătinate, ca a unor lucruri făcute, ca să rămână cele neclintite.X) Glasul lui, odinioară, a zguduit pământul, iar acum făgăduit-a rostind: încă o dată clătina-voi nu numai pământul, ci şi cerul –xWi Luaţi seama să nu vă lepădaţi de cel care vorbeşte. Căci dacă aceia n’au scăpat de pedeapsă, nevoind să asculte pe cel ce le grăia pe pământ, cu atât mai vârtos noi, îndepărtându-ne de cel ce ne grăieşte din ceruri.zVm Şi de Iisus mijlocitorul noului legământ şi de sângele stropim care grăieşte mai bine decât al lui Abel.(UI Şi de adunarea celor întâi născuţi care sunt scrişi în ceruri, şi de Dumnezeu, judecătorul tuturor, şi do duhurile drepţilor celor desăvârşiţi,T1 Ci v’aţi apropiat de muntele Sionului şi de cetatea Dumnezeului celui viu, de Ierusalimul cel ceresc şi de zeci de mii de îngeri slăvitori,oSW Şi atât de înfricoşată era arătarea încât Moise a zis: Sunt înspăimântat şi mă cutremur!R' Deoarece nu puteau să sufere porunca: măcar şi dobitoc de s’ar atinge de munte să fie ucis cu pietre sau să fie străpuns cu săgeata. Q  Nici de glasul trâmbiţei, nici de răsunetul cuvintelor despre care cei ce le auzeau s’au rugat să nu li se mai grăiască,P1 Voi nu v’aţi apropiat nici de muntele ce putea fi pipăit, nici de focul care ardea cu flacără, nici de nor, nici de beznă, nici de vijelie,LO Ştiţi că, mai pe urmă, când a dorit să moştenească binecuvântarea, nu a fost luat în seamă, căci deşi cu lacrimi a căutat, n’a mai avut cum să schimbe hotărîrea tatălui său.Ny Şi să nu fie vreunul desfrânat sau lumeţ ca Esau, care pentru o mâncare şi-a vândut dreptul de întâi născut.LM Îngrijiţi cu luare aminte ca nimeni să nu rămână lipsit de darul lui Dumnezeu şi ca, odrăslind vre o rădăcină veninoasă, să nu vă turbure şi prin ea mulţi să nu se molipsească.fLE Căutaţi pacea cu toată lumea şi sfinţenia, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul.K Căutaţi făgaşuri drepte pentru picioarele voastre, aşa încât cine este şchiop să nu dea alături, ci mai vârtos să se vindece.]J3 Pentru aceea, îndreptaţi mâinile cele ostenite şi genunchii cei slăbănogiţi.$IA Orice mustrare la ceasul ei, nu pare că e de bucurie, ci de întristare, dar mai pe urmă dă celor încercaţi cu ea roadele păcii şi ale dreptăţii.H7 Pentru că ei, precum găseau cu cale, ne pedepseau pentru puţine zile, iar acesta spre folosul nostru, ca să ne împărtăşim din sfinţenia lui.3G_ Apoi, dacă aveam înţelepţitori pc părinţii noştri, după carne, şi ne sfiam de ei, oare nu ne vom supune cu atât mai vârtos Tatălui duhurilor, ca să fim vii?F Iar dacă sunteţi fără de certare, de care toţi au parte, atunci sunteţi feciori din desfrânare şi nu fii adevăraţi.E! Răbdaţi spre înţelepţirea voastră. Dumnezeu vă ia pe voi ca pe nişte fii. Şi care este fiul pe care tatăl său nu-l pedepseşte?qD[ Căci pe care Domnul îl iubeşte îl ceartă şi pe orice fiu pe care îl primeşte îl bate cu varga.%CC Şi aţi uitat îndemnul care vă grăieşte ca unor fii: Fiul meu, nu defăima certarea Domnului, nici nu-ţi pierde cumpătul, când eşti mustrat de el,ZB- În lupta voastră cu păcatul, nu v’aţi împotrivit încă până la sânge.4Aa Luaţi bine aminte, dar, la cel ce a răbdat de la păcătoşi, asupra sa, o atât de mare împotrivire, ca să nu vă lăsaţi osteniţi, slăbind în sufletele voastre._@7 Cu ochii aţintiţi asupra lui Iisus, începătorul şi plinitorul credinţei, care pentru bucuria pusă înainte-i a suferit crucea, n’a ţinut seama de ocara ei şi a şezut de-a dreapta tronului lui Dumnezeu.^? 7 Drept aceea şi noi, având împrejurul nostru atâta nor de martori, să lepădăm orice povară şi păcatul grabnic la împresurat şi să alergăm cu stăruinţă în lupta de întrecere care ne stă înainte,l>Q (Pentru că Dumnezeu rânduise pentru noi ceva mai bun, ca ei să nu ia fără noi desăvârşirea.s=_ 'Ci toţi aceştia care, pentru credinţa lor, au fost de pomenire, n’au primit ce le fusese făgăduit, <  &Ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit în pustii şi în munţi şi în peşteri şi în crăpăturile pământului.J;  %Au fost ucişi cu pietre, au fost puşi la cazne, au fost hierăstruiţi, au murit ucişi cu sabia, au pribegit în piei de oaie şi în piei de capră, lipsiţi, strâmtoraţi, rău primiţi.S: $Alţii au suferit batjocură şi bici, ba chiar lanţuri şi închisoare.9/ #Prin ei, unele femei şi-au luat pe morţii lor înviaţi. Unii au fost chinuiţi, neprimind izbăvirea, ca să dobândească mai bună înviere; h_~E}}|u|{~{#zyy xww^vuu tlsrrxrqppprp'onQmm(ll kjjhiihbhgffKeetdccbb^aa`__^i^ ]]\[[FZZ9YYJXWW:VPUUTSRR/QPPOO0NNMM L5KJJJIHHsGpFFEqDD6CBBAAT@??I>>5=<;;=:99S88@7746t6 5i54`3332\11Q00 //.-,,p++n*)))(}('P&&%w$$k#""n!!!  Z0V\"9d KJpVp B  v t :GC\hyikŞi dacă ştim că el ne ascultă, orice îi cerem, atunci ştim că dobândim cererile pe care i le-am cerut.sh_Şi aceasta este îndrăznirea ce avem către el că, dacă cerem ceva după voinţa lui, el ne ascultă.g} Acestea scris-am vouă, ca să ştiţi că aveţi viaţă veşnică, vouă care credeţi în numele Fiului lui Dumnezeu.\f1 Cel ce are pe Fiul are Viaţă; cel ce nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are Viaţă.uec Iar mărturie e aceasta că Dumnezeu ne-a dat viaţă veşnică şi această viaţă este întru Fiul său.ad; Cine crede în Fiul lui Dumnezeu are această mărturie în el însuşi. Cine nu dă crezare lui Dumnezeu l-a făcut mincinos, pentru că n’a crezut în mărturia pe care a mărturisit-o Dumnezeu pentru Fiul său. c9 Dacă primim mărturia oamenilor, mărturia lui Dumnezeu este mai mare, căci aceasta este mărturia lui Dumnezeu: că a mărturisit pentru Fiul său.xbiŞi trei sunt care mărturisesc pe pământ: Duhul şi apa şi sângele, şi aceşti trei mărturisesc la fel.sa_Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Sfântul Duh, şi aceşti trei una sunt.J` Acesta este cel care a venit prin apă şi prin sânge: Iisus Christos, nu numai prin apă, ci prin apă şi prin sânge; şi Duhul său este cel ce mărturiseşte, căci Duhul este adevărul.g_GCine este cel ce birueşte lumea, fără numai cel ce crede că Iisus este Fiul lui Dumnezeu? ^Pentru că oricine este născut din Dumnezeu birueşte lumea, şi aceasta este biruinţa care a biruit lumea: credinţa noastră.n]UCăci dragostea de Dumnezeu aceasta este: să păzim poruncile lui; şi poruncile lui nu sunt grele.w\gDin aceasta cunoaştem că iubim pe fiii lui Dumnezeu, când iubim pe Dumnezeu şi îndeplinim poruncile lui..[ WOricine care crede că Iisus este Christos este născut din Dumnezeu, şi oricine iubeşte pe cel care a născut iubeşte şi pe cel ce s’a născut dintr’însul.kZOŞi această poruncă avem de la el: Cine iubeşte pe Dumnezeu să iubească şi pe fratele său.bY=Dacă zice cineva: Iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele său îl urăşte, mincinos este! Pentru că cel ce nu iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe care nu l-a văzut, nu poate să-l iubească.DXNoi iubim pe Dumnezeu, fiindcă el ne-a iubit cel dintâi.0WYÎn iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica merge alături cu pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire..VUÎntr’aceasta e desăvârşită la noi iubirea, ca să avem îndrăznire în ziua judecăţii, fiindcă precum este Acela, aşa suntem şi noi, în lumea aceasta.AU{Şi noi am cunoscut şi am crezut iubirea pe care Dumnezeu o are către noi. Dumnezeu este iubire şi cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu şi Dumnezeu rămâne întru el.pTYCine mărturiseşte că Iisus este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu rămâne întru el şi el în Dumnezeu.nSUŞi noi am văzut cu ochii noştri şi mărturisim că Tatăl a trimis pe Fiul, Mântuitor al lumii.qR[ Din aceasta cunoaştem că rămânem într’însul si el întru noi, fiindcă ne-a dat din duhul său. Q9 Pe Dumnezeu nimeni nu l-a privit vreodată, dar de ne iubim unul pe altul Dumnezeu rămâne întru noi şi dragostea lui în noi este desăvârşită.pPY Iubiţilor, dacă Dumnezeu astfel ne-a iubit pe noi, şi noi datori suntem să ne iubim unul pe altul.6Oe În aceasta este dragostea, nu fiindcă noi am iubit pe Dumnezeu, ci fiindcă el ne-a iubit pe noi şi a trimis pe Fiul său jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre.&NE Întru aceasta s’a arătat dragostea lui Dumnezeu către noi, că pe Fiul său cel Unul Născut l-a trimis Dumnezeu în lume, ca prin el viaţă să avem.TM!Cel ce nu iubeşte n’a cunoscut pe Dumnezeu, căci Dumnezeu este iubire.$LAIubiţilor, să ne iubim unul pe altul, pentru că dragostea este de la Dumnezeu şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi cunoaşte pe Dumnezeu.cIar cine are bogăţia lumii acesteia şi se uită la fratele său care este în nevoie şi îşi închide inima dinspre el, cum rămâne în acela dragostea lui Dumnezeu?=#Într’acestea am cunoscut iubirea, că el şi-a pus sufletul său pentru noi; şi noi datori suntem să ne punem sufletele pentru fraţi.!<;Oricine care urăşte pe fratele său este omorîtor de oameni şi ştiţi că orice omorîtor de oameni nu are viaţă veşnică, dăinuitoare în el.;!Noi ştim că ne-am strămutat din moarte la viaţă, pentru că iubim pe fraţi; cine nu iubeşte pe fratele său rămâne întru moarte.=:u Nu vă miraţi, fraţilor, dacă lumea vă urăşte.69e Nu precum Cain, care era de la cel viclean şi a ucis pe fratele său. Şi pentru care pricină l-a ucis? Fiindcă faptele lui erau rele, iar ale fratelui său erau drepte.k8O Pentru că aceasta este solia pe care aţi auzit-o de la început, ca să ne iubim unul pe altul.-7S Întru aceasta cunoaştem pe fiii lui Dumnezeu şi pe fiii diavolului; oricine care nu face dreptate nu este din Dumnezeu, nici cel ce nu iubeşte pe fratele său.I6  Oricine care este născut din Dumnezeu nu săvârşeşte păcat, pentru că sămânţa lui Dumnezeu rămâne într’însul şi nu poate să păcătuiască fiindcă este născut din Dumnezeu.D5Cine săvârşeşte păcatul este de la diavolul, pentru că de la început diavolul păcătueşte. Pentru aceasta s’a arătat Fiul lui Dumnezeu ca să sfărâme lucrările diavolului.o4WCopiii mei, nimeni să nu vă amăgească. Cel ce face dreptatea este drept, precum acela drept este.z3mOricine care petrece întru el nu păcătueşte; oricine care păcătueşte nu l-a văzut, nici nu l-a cunoscut.d2AŞi voi ştiţi că el s’a arătat ca să ridice păcatele şi păcat întru el nu este.n1UOricine care făptueşte păcatul săvârşeşte şi călcarea legii: păcatul este călcarea legii.q0[Şi oricine care şi-a pus în el nădejdea aceasta se curăţeşte pe sine, aşa cum acela curat este.F/Iubiţilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu şi ce vom fi nu s’a arătat, până acum. Ci ştim că atunci când el se va arăta, fi-vom asemenea lui, fiindcă îl vom vedea precum este.8. kVedeţi câtă iubire ne-a dăruit nouă Tatăl, ca să ne numim fii ai lui Dumnezeu; şi aşa suntem. Pentru aceea lumea nu ne cunoaşte, fiindcă nu l-a cunoscut nici pe el.o-WDacă ştiţi că este drept, mai cunoaşteţi că oricine care face dreptate s’a născut de la el.,!Deci acum, copiii mei, rămâneţi întru el, ca să avem îndrăzneală când se va arăta şi să nu ne ruşinăm de el, la venirea lui.1+[Cât pentru voi, ungerea pe care aţi luat-o de la el rămâne întru voi şi n’aveţi trebuinţă ca să vă înveţe cineva, ci, precum ungerea lui vă învaţă despre toate şi învăţătura aceasta adevărată este şi nu este minciună, rămâneţi întru el, aşa cum v’a învăţat.?*yAcestea v’am scris vouă despre cei ce vă amăgesc.\)1Şi aceasta este făgăduinţa pe care el ne-a făgăduit-o: viaţa cea veşnică.1([Voi, ceea ce aţi auzit de la început în voi să rămâe; de va rămânea în voi ceea ce aţi auzit de la început, rămânea-veţi şi voi în Fiul şi în Tatăl.s'_Oricine care tăgăduieşte pe Fiul nu are nici pe Tatăl; cine mărturiseşte pe Fiul are şi pe Tatăl.&1Cine este mincinosul, fără numai cel ce tăgădueşte că Iisus este Christos? Acesta este Antichrist, care tăgădueşte pe Tatăl şi pe Fiul.%V’am scris vouă nu pentru că nu ştiţi adevărul, ci pentru că îl ştiţi, şi ştiţi că nici o minciună nu vine din adevăr.E$Iară voi ungere aveţi de la Cel Sfânt şi ştiţi toate.1#[Dintre noi au ieşit, dar nu erau dintre noi, căci de-ar fi fost dintre noi, ar fi rămas cu noi, ci ca să se arate că nu sunt toţi dintre noi, de aceea au ieşit.6"eCopiii mei, este ceasul de pe urmă, şi precum aţi auzit că vine Antichrist, iar acum mulţi antichrişti s’au arătat, de aici cunoaştem că este ceasul de pe urmă._!7Iar lumea se trece şi pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne în veac. -Pentru că tot ce este în lume, adică pofta trupului şi pofta ochilor şi deşartă slavă a vieţii, nu este de la Tatăl, ci este din lume.xiNu iubiţi lumea, nici cele ce sunt în lume. Dacă cineva iubeşte lumea, iubirea Tatălui nu este întru el.Z-Scris-am vouă, părinţilor, fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. Scris-am vouă, tinerilor, căci sunteţi tari si cuvântul lui Dumnezeu rămâne întru voi şi aţi biruit pe cel viclean.`9 Vă scriu vouă, părinţilor, pentru că aţi cunoscut pe cel ce este de la început. Vă scriu vouă, tinerilor, fiindcă aţi biruit pe cel viclean. Scrisu-v’am, feţii mei, pentru că aţi cunoscut pe Tatăl._7 Vă scriu vouă, copiilor, fiindcă iertate v’au fost păcatele, pentru numele lui.%C Iar cel ce urăşte pe fratele său este în întuneric şi umblă în întuneric şi nu ştie încotro se duce, pentru că întunericul a orbit ochii lui._7 Cine iubeşte pe fratele său rămâne în lumină şi sminteală nu se află în el.q[ Cine zice că este în lumină şi pe fratele său îl urăşte, acela este în întuneric până acum.7gCi totuşi vă scriu poruncă nouă, – ceea ce este adevărat întru el şi întru voi – pentru că întunericul se duce şi lumina cea adevărată începe să răsară.7Iubiţilor, nu vă scriu poruncă nouă, ci o poruncă veche pe care o aveaţi de la început; porunca cea veche este cuvântul pe care l-aţi auzit.c?Cine zice că petrece întru el dator este, precum acela a umblat, şi el aşa să umble.#?Iar cine păzeşte cuvântul lui, întru acela, cu adevărat, dragostea lui Dumnezeu este desăvârşită. După aceasta cunoaştem că suntem întru el.{oCel ce zice: L-am cunoscut, dar poruncile lui nu le păzeşte, mincinos este şi întru el adevărul nu se află.QŞi întru aceasta ştim că l-am cunoscut, dacă păzim poruncile lui.El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre, dar nu numai pentru ale noastre, ci şi pentru ale lumii întregi. 3Copiii mei, acestea vi le scriu, ca să nu păcătuiţi. Şi dacă a păcătuit cineva, avem mijlocitor către Tatăl, pe Iisus Christos cel drept.d C Dacă zicem că n’am păcătuit, îl facem mincinos şi cuvântul lui nu este întru noi. 5 Dacă mărturisim păcatele noastre, el este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească pe noi de toata strâmbătatea.e EDacă zicem că păcat nu avem, ne amăgim pe noi înşine şi adevărul nu este întru noi.;  qIar dacă umblăm întru lumină, precum el este în lumină, atunci avem împărtăşire unul cu altul, şi sângele lui Iisus, Fiul lui, ne curăţeşte pe noi de tot păcatul.o  YDacă zicem că avem împărtăşire cu el şi umblăm în întuneric, minţim şi nu facem adevărul.  #Şi aceasta e solia pe oare am auzit-o de la el şi pe care v’o solim că Dumnezeu este lumină şi nici un întuneric nu este întru el.P  Şi acestea vi le scriem ca a noastră bucurie să fie desăvârşită.:  oCe am văzut şi am auzit aceea vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi împărtăşire cu noi. Iar împărtăşirea noastră este cu Tatăl şi cu Fiul său Iisus Christos. +Pentru că viaţa s’a arătat şi am văzut-o, şi mărturisim şi vă vestim viaţa cea de veci, care era la Tatăl şi s’a arătat nouă.$ ECe era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit, şi mâinile noastre au pipăit despre Cuvântul vieţii, aceea vă vestim.7Ci creşteţi întru darul şi cunoştinţa Domnului nostru şi Mântuitorului Iisus Christos. A lui este mărirea, acum şi în ziua veacului! Amin!=sDeci, voi, iubiţilor, fiindcă ştiţi mai dinainte, păziţi-vă, ca nu cumva lăsându-vă târîţi de rătăcirea celor fără de lege, să cădeţi din întărirea voastră.veCum face în toate epistolele lui, unde vă vorbeşte despre acestea. În ele sunt unele lucruri cu anevoie de înţeles, pe care cei neştiutori şi neîntăriţi le răstălmăcesc, ca şi pe celelalte scripturi, spre a lor pierzanie.&EŞi răbdarea cea multă a Domnului, nostru socotiţi-o drept mântuire, precum v’a scris şi iubitul nostru frate Pavel, după înţelepciunea dată lui, Pentru aceea, iubiţilor, aşteptând acestea, sârguiţi-vă să fiţi aflaţi de el în pace, fără prihană şi fără vină.ve Că noi aşteptăm, potrivit făgăduinţelor lui, ceruri noi şi pământ nou în care dreptatea locueşte.# Aşteptând şi grăbind venirea zilei Domnului, din pricina căreia cerurile luând foc se vor nimici, iar stihiile, aprinse, se vor topi.  Deci, dacă toate acestea se vor desfiinţa, cât de mult vi se cuvine vouă să umblaţi întru viaţă sfântă şi cucernicie,2~] Iar ziua Domnului va veni ca un fur; atunci cerurile pieri-vor cu vuet mare; stihiile, arzând, se vor desface, şi pământul şi lucrurile de pe el vor arde de istov.?}w Domnul nu întârziază cu făgăduinţa sa, după cum socotesc unii că e întârziere, ci îndelung rabdă pentru voi, nevrând să piară cineva, ci toţi să vie la pocăinţă."|=Ci aceasta una să nu vă rămână ascunsă, iubiţilor, că o singură zi, înaintea Domnului, este ca o mie de ani şi o mie de ani ca o singură zi.+{OIar cerurile de acum şi pământul sunt iconomisite prin acelaşi cuvânt şi păstrate focului, întru ziua judecăţii şi a pieirii oamenilor necredincioşi.;zqŞi prin apă lumea de atunci a pierit înnecată.0yYCăci ei uită, când se încumetă să spună aceasta, că cerurile erau de demult şi că pământul s’a închegat, la cuvântul Domnului, din apă şi prin apă.xŞi vor zice: Unde este făgăduinţa venirii lui? că de când au adormit părinţii toate aşa rămân, ca de la începutul făpturii. wÎntâi, trebue să ştiţi că în zilele cele de apoi, veni-vor, cu batjocură, batjocoritori care vor umbla după poftele lor,&vECa să vă aduceţi aminte de cuvintele cele mai înainte zise de sfinţii proroci si de porunca Domnului şi Mântuitorului dată prin ai voştri apostoli.u 9Iubiţilor, aceasta este acum a doua epistolă pe care v’o scriu; în amândouă caut să trezesc amintirile voastre şi dreapta voastră judecată,t7Cu ei s’a întâmplat adevărul din zicală: Câinele vine înapoi la vărsătura lui, şi: Scroafa lăută vine să se tăvălească în mocirlă.2s]Căci era mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptăţii, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă înapoi de la sfânta poruncă încredinţată lor.~ruDacă ei, după ce au scăpat de întinăciunile lumii, prin cunoştinţa Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Christos, iarăşi se împleticesc în acestea şi sunt învinşi li s’au făcut cele de pe urmă mai rele decât cele dintâi.qEi le făgăduesc libertate, când ei înşişi sunt robii stricăciunii, fiindcă ce te birueşte aceea te stăpâneşte.9pkPentru că spunând vorbe trufaşe şi deşarte, ei momesc, întru poftele trupului si întru desfrânări, pe cei care de abia au scăpat de cei ce vieţuiesc în rătăcire. oAceştia sunt fântâni fără de apă şi neguri purtate de furtună, cărora li se păstrează întunericul cel mai nepătruns,(nIDar a primit mustrare pentru călcarea lui de lege, căci dobitocul fără grai, pe care era călare, grăind cu voce omenească, a oprit nebunia proorocului.mPărăsind calea cea dreaptă, au rătăcit şi au apucat calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata nedreptăţii,-lSOchii lor sunt plini de precurvie şi nesăţioşi de păcat; ei amăgesc sufletele cele nestatornice; inima lor e deprinsă la lăcomie şi sunt fiii blestemului.Qk Şi vor lua astfel plata nedreptăţii. Ei socotesc drept fericire să se îmbuibeze în fiecare zi; ei sunt pete şi ocară şi când ospătează cu voi ei se dezmiardă întru înşelăciunile lor.(jI Aceştia însă, ca nişte dobitoace fără minte, din fire făcute să fie prinse şi nimicite, hulind cele ce nu cunosc, pieri-vor întru stricăciunea lor,i Pe când îngerii, deşi sunt mai mari în tărie şi în putere, nu aduc, în faţa Domnului, judecată defăimătoare împotriva lor.]h3 Şi mai vârtos pe cei ce se lasă, după îmboldirile cărnii, întru pofte spurcate şi dispreţuesc domnia cerească. Cutezători îngâmfaţi, ei nu se cutremură să hulească măririle îngereşti din cer.2g] Aceasta ne învaţă că Dumnezeu ştie să scape din ispite pe cei bine credincioşi, iar pe cei nedrepţi să-i păstreze, ca să fie pedepsiţi în ziua judecăţii.f/Pentru că dreptul acesta, locuind între ei, prin ce vedea şi auzea, zi cu zi, din faptele lor fără de lege, chinuia sufletul său cel drept:ce?Iar pe dreptul Lot, chinuit de petrecerea desfrânată a celor nelegiuiţi, l-a izbăvit.dŞi cetăţile Sodomei şi Gomorei, osândindu-le la răsturnare, le-a prefăcut în cenuşă, ca o pildă nelegiuiţilor din viitor,(cIŞi n’a cruţat lumea veche, ci a păstrat numai pe Noe, propovăduitorul dreptăţii, cu alţi şapte, când a adus potopul peste cei fără de credinţă,'bGCăci dacă Dumnezeu n’a cruţat pe îngerii care au păcătuit, ci i-a aruncat în iad şi i-a dat peşterilor întunericului, ţinându-i spre judecată,:amDin poftă de avere şi cu cuvinte amăgitoare ei vor face cu voi neguţătorie. Dar osânda lor, rostită de multă vreme, nu stă trândavă şi pierzarea lor nu dormitează.z`mMulţi se vor lua după învăţăturile lor destrăbălate şi din pricina lor calea adevărului va fi hulită._ {Dar au fost în popor şi prooroci mincinoşi, după cum şi între voi fi-vor învăţători mincinoşi, care vor strecura eresuri pierzătoare şi, tăgăduind chiar pe Stăpânul cel ce i-a răscumpărat, îşi vor aduce lor o grabnică pieire.^ /Pentru că niciodată proorocia nu s’a făcut din voia omului, ci oamenii cei sfinţi ai lui Dumnezeu au grăit purtaţi fiind de Duhul Sfânt.] Dar mai înainte de toate trebue să ştiţi că nici o proorocire a Scripturii nu se tâlcueşte după cum îl taie capul pe fiecare,e\ EAvem astfel întărirea cuvântului proorocesc, la care bine faceţi luând aminte, ca la o făclie ce străluceşte în loc întunecos, până când se va lumina de ziuă şi luceafărul va răsări în inimile voastre.n[ WŞi acest glas noi l-am auzit pogorîndu-se din cer, pe când eram cu Domnul, în muntele cel sfânt.TZ #Într’adevăr, el a primit de la Dumnezeu Tatăl cinste şi mărire, atunci când, din înălţimea slavei, un glas ca acesta a venit către el: Acesta este Fiul meu cel iubit întru care bine am voit.@Y {Pentru că noi v’am adus la cunoştinţă puterea Domnului nostru Iisus Christos şi venirea lui, nu luându-ne după basme meşteşugite, ci văzând mărirea lui cu ochii noştri.vX gCi mă voi şi sârgui, ca să puteţi în orice timp, după plecarea mea, să ţineţi minte aceste lucruri,qW ]Fiindcă ştiu că degrabă voi lepăda cortul acesta, precum mi-a arătat Domnul nostru Iisus Christos.mV U Socotesc că este drept, câtă vreme sunt în acest cort, să vă ţin treji, prin aducerea aminte,U ) Drept aceea, voi avea grijă pururea să vă aduc aminte de acestea, măcar că le ştiţi şi sunteţi întăriţi în adevărul ce e cu voi.T  Ci astfel vi se va da cu bogăţie intrarea în veşnica împărăţie a Domnului nostru şi Mântuitorului Iisus Christos.,S S Pentru aceea, fraţilor, siliţi-vă cu atât mai vârtos să faceţi temeinică chemarea şi alegerea voastră, căci făcând acestea nu veţi greşi niciodată,|R s Iar cel ce nu are acestea e cu vederea micşorată şi stinsă şi a uitat de curăţirea păcatelor lui de demult.'Q ICăci dacă aceste lucruri sunt în voi şi tot sporesc, ele nu vă vor lăsa nici trândavi, nici sterpi, întru cunoştinţa Domnului nostru Iisus Christos.\P 3La evlavie: îngăduiala frăţească, iar la îngăduiala frăţească: dragostea.YO -La cunoştinţă: înfrânarea, la înfrânare: răbdarea, la răbdare: evlavia,&N GPentru acest cuvânt, puneţi şi din partea voastră toată sârguinţa şi adăogaţi la credinţa voastră: fapta bună, iar la fapta bună: cunoştinţa,>M wCu aceasta, el ne-a hărăzit făgăduinţe mari şi de mare preţ ca prin ele să vă faceţi părtaşi dumnezeeştii firi şi să scăpaţi de stricăciunea poftei celei din lume.DL Dumnezeiasca lui putere ne-a dăruit toate cele ce sunt spre viaţă şi spre bună cucernicie, făcându-ne să cunoaştem pe cel ce ne-a chemat prin a sa mărire şi prin a sa vârtute.vK gDar vouă şi pacea să se înmulţească, întru cunoştinţa lui Dumnezeu şi a lui Iisus, Domnului nostru.LJ Simon Petru, slujitor şi apostol al lui Iisus Christos, celor ce, prin dreptatea Dumnezeului nostru şi a Mântuitorului Iisus Christos, au dobândit o credinţă de acelaşi preţ cu a noastră,oIWÎmbrăţişaţi-vă unul pe altul cu sărutarea dragostei. Pace vouă tuturor celor întru Christos!aH; Cei aleşi, împreună cu voi, din Babilon, şi Marcu, fiul meu, vă îmbrăţişează.LG V’am scris aceste puţine lucruri, prin Silvan pe care îl ştiu frate credincios, ca să vă îndemn şi să vă mărturisesc că adevăratul dar al lui Dumnezeu este acesta, în care staţi.@F{ A lui fie mărirea şi puterea în vecii vecilor, Amin!sE_ Ci Dumnezeu a tot darul, care v’a chemat la mărirea sa cea veşnică, întru Christos, el însuşi – după ce veţi suferi puţină vreme – vă va duce la desăvârşire, vă va întări, vă va împuternici, vă va întemeia.D7 Căruia staţi împotrivă, vârtoşi în credinţă, ştiind că aceleaşi suferinţe se împlinesc şi cu fraţii voştri împrăştiaţi în lume.~CuFiţi treji, priveghiaţi; protivnicul vostru, diavolul, răcnind ca un leu, umblă căutând pe cine să înghită,QBAruncaţi asupra lui toată grija voastră, căci el are grijă de voi.fAEDeci, smeriţi-vă sub mâna cea tare a lui Dumnezeu, ca să vă înalţe la timpul cuvenit.b@=Tot aşa şi voi, tinerilor, plecaţi-vă celor bătrâni; şi toţi, unii faţă cu alţii înveşmântaţi-vă întru smerenie, pentru că Dumnezeu celor trufaşi le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă dar.f?EIar când se va arăta Mai-marele-păstorilor, veţi lua cununa măririi, cea neveştejită.X>)Nu ca şi cum aţi fi stăpâni peste biserici, ci pilde făcându-vă turmei.,=QPăstoriţi turma lui Dumnezeu, dată în paza voastră, cercetând-o, nu cu silnicie, ci cu voie bună, după Dumnezeu, nu pentru câştig urît, ci cu osârdie,0< [Pe presviterii cei dintre voi îi rog, ca unul ce sunt împreună presviter şi martor al patimilor lui Christos şi părtaş al măririi celei ce va să se descopere:;/Pentru aceea, şi cei ce sufăr, după voia lui Dumnezeu, să-şi încredinţeze lui, credinciosului Ziditor, sufletele lor, lucrând fapte bune.d:AŞi dacă dreptul abia se mântuieşte, unde se vor arăta necredinciosul şi păcătosul??9wCăci vremea este ca să înceapă judecata de la casa lui Dumnezeu; şi dacă încape întâi de la noi, care va fi sfârşitul celor care nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu îs8_Iar de suferă ca creştin, să nu se ruşineze, ci să preamărească pe Dumnezeu, pentru numele acesta.}7sNimeni dintre voi să nu sufere ca ucigaş, sau fur, sau făcător de rele, sau ca un ispititor de lucruri streine.6'De sunteţi ocăriţi pentru numele lui Christos, fericiţi sunteţi, căci duhul măririi şi al lui Dumnezeu se odihneşte asupra voastră.57 Ci, întrucât sunteţi părtaşi la suferinţele lui Christos, bucuraţi-vă, ca şi la descoperirea măririi lui să vă bucuraţi cu bucurie mare.4y Iubiţilor, nu vă miraţi de pârjolul aprins între voi, spre ispitire, ca şi cum vi s’ar întâmpla ceva strein,*3M Dacă vorbeşte cineva, cuvintele lui să fie ca ale lui Dumnezeu; dacă slujeşte cineva, slujba lui să fie ca din puterea pe care o dă Dumnezeu, pentru ca întru toate Dumnezeu să se mărească, prin Iisus Christos, căruia îi este mărirea şi stăpânirea în vecii vecilor. Amin!"2= După darul pe care l-a primit fiecare, slujiţi-vă de el spre folosul tuturor ca nişte buni iconomi ai darului celui de multe feluri al lui Dumnezeu.G1 Fiţi, între voi, primitori de oaspeţi, fără de cârtire.0Mai înainte de toate, ţineţi din răsputeri la dragostea dintre voi, pentru că dragostea acoperă mulţime de păcate.q/[Iar sfârşitul tuturor s’a apropiat; fiţi dar cu mintea întreagă şi priveghiaţi în rugăciuni.&.ECă spre aceasta s’a binevestit şi morţilor, ca să fie judecaţi la fel cu oamenii care sunt în trup, dar să aibă, după Dumnezeu, viaţă cu duhul.Y-+Ei îşi vor da seama înaintea celui ce este gata să judece viii şi morţii.t,aDe aceea, ei se miră că voi nu mai alergaţi cu ei în aceeaşi revărsare a desfrâului şi vă hulesc.n+UDestul este că în vremurile trecute aţi făcut cu desăvârşire voia păgânilor, umblând în desfrânări, în pofte, în beţii, în ospeţe, fără măsură, în petreceri cu vin mult şi în neiertate slujiri idoleşti.*Ca să nu mai trăiască, atât timp cât mai are de trăit în trup, după poftele oamenilor, ci după voia lui Dumnezeu.) /Aşa dar, fiindcă Christos a pătimit cu trupul, înarmaţi-vă şi voi cu gândul acesta, că cine a suferit cu trupul a isprăvit cu păcatul,(Care este de-a-dreapta lui Dumnezeu, după ce s’a suit la cer, şi se supun lui îngerii, şi stăpânirile şi puterile.e'CIar această mântuire prin apă închipuia botezul care vă mântueşte astăzi şi pe voi, nu ca ştergerea necurăţeniei trupului, dar ca deschiderea cugetului bun către Dumnezeu, prin învierea lui Iisus Christos,Z&-Adică duhurilor neascultătoare altădată, când îndelunga răbdare a lui Dumnezeu tot aştepta, în zilele lui Noe, şi se pregătea corabia în care puţine suflete, anume opt, s’au mântuit prin apă.X%)Cu duhul el a purces şi a propovăduit şi duhurilor ţinute în închisoare,D$Pentru că şi Christos a suferit odată moartea pentru păcate, el cel drept pentru cei nedrepţi, ca să ne aducă pe noi la Dumnezeu, omorît fiind cu trupul, dar viu făcut cu duhul.#Căci mai bine este – dacă aşa este voia lui Dumnezeu – să pătimiţi făcând cele bune, decât făcând cele rele.#"?Având cuget curat, ca, tocmai în ceea ce sunteţi clevetiţi, să iasă de ruşine cei ce grăiesc de rău purtarea voastră cea bună întru Christos.`!9Ci pe Domnul – pe Christos – să-l sfinţiţi în inimile voastre şi să fiţi gata totdeauna să răspundeţi oricui care vă cere socoteală despre nădejdea voastră, însă cu blândeţe şi cu cuviinţă, Ci de veţi şi pătimi pentru dreptate, fericiţi veţi fi. Iar de teama lor să nu vă temeţi, nici să vă turburaţi;W' Şi cine vă va face vouă rău, dacă sunteţi plini de râvnă pentru bine? Căci ochii Domnului sunt peste cei drepţi şi urechile spre rugăciunile lor, iar faţa Domnului este împotriva celor ce fac rele._7 Să se ferească de rău şi să facă bine; să caute pacea şi să se ţină de ea;"= Pentru că cine voieşte să iubească viaţa şi să vadă zile bune să-şi oprească limba de la rău şi buzele sale ca să nu grăiască vicleşug;*M Nu răsplătiţi răul cu rău sau ocara cu ocară, ci, dimpotrivă, binecuvântaţi, căci spre aceasta aţi fost chemaţi, ca să moşteniţi binecuvântarea.vePe urmă, să fiţi toţi într’un gând, împreună simţitori, iubitori de fraţi, înduraţi, smeriţi.#Voi, bărbaţilor, de asemenea, trăiţi înţelepţeşte cu femeile voastre, ca fiind făpturi mai slabe, şi faceţi-le parte de cinste, ca unora care, împreună cu voi, sunt moştenitoare darului vieţii, aşa încât rugăciunile voastre să nu fie împiedicate.1Precum Sara asculta pe Avraam şi-l numea pe el domn. Voi sunteţi fiicele ei, dacă faceţi ce e bine şi nu vă înfricoşaţi de nici o frică. ~~}||p{{zzcyyxoww=vv^uuXutsss2rr!qq;p,onnn3mmlkjii4hGgffYeddclbMaa`{`'__^^M]\\[[ZAY]XXWVV4UtTT:SS[RQQXPPOeNN)MLLKKdJIIAHGFF~FEDmCBBzAA0@e@'?? >>==+OuŞi pe fiii ei cu moarte îi voi ucide şi vor cunoaşte toate Bisericile că eu sunt cel care cercetez rărunchii şi inimile şi voiu da vouă, fiecăruia, după faptele voastre.N}Iată, o arunc pe ea la pat şi pe cei ce precurvesc cu ea în mare strâmtorare, dacă nu se vor pocăi de faptele lor.eMCŞi i-am dat timp să se pocăiască şi nu voieşte să se pocăiască de desfrânarea ei.XL)Dar am împotriva ta cuvântul că laşi pe femeia Iezabela, care se zice pe sine proorociţă, şi învaţă şi amăgeşte pe robii mei, ca să facă desfrânări şi să mănânce cele jertfite idolilor.(KIŞtiu faptele tale, şi dragostea şi credinţa şi slujirea şi răbdarea ta, şi ştiu că faptele tale cele de pe urmă sunt mai multe decât cele dintâi.*JMIar îngerului Bisericii din Tiatira scrie-i: Acestea zice Fiul lui Dumnezeu, ai cărui ochi sunt ca para focului şi picioarele asemenea aramei strălucitoare:qI[Cine are urechi, să audă ceea ce Duhul zice Bisericilor: Biruitorului îi voi da din mana cea ascunsă şi-i voi da lui o pietricică albă şi pe pietricică scris un nume nou, pe care nimeni nu-l ştie, fără numai primitorul.hHIPocăeşte-te; iar de nu, viu la tine curând şi voi face cu ei război, cu sabia gurii mele.QGAstfel ai şi tu de cei ce ţin învăţătura Nicolaiţilor, tot aşa.F Ci am împotriva ta câteva lucruri, că ai acolo pe unii care ţin învăţătura lui Balaam, cel ce învăţa pe Balac să pună piatră de poticneală înaintea fiilor lui Israil, ca să mănânce carne jertfită idolilor şi să se dea desfrânării.cE? Ştiu unde sălăşlueşti: unde este scaunul Satanei; şi ţii numele meu şi n’ai tăgăduit credinţa mea, în zilele lui Antipa, martorul meu cel credincios, care a fost ucis la voi, acolo unde Satana locueşte.uDc Iar îngerului Bisericii din Pergam scrie-i: Acestea zice cel ce are sabia cea de ambele laturi ascuţită:C{ Cine are urechi să audă ceea ce Duhul zice Bisericilor: Cel ce birueşte nu va fi vătămat de moartea cea de-a doua.pBY Nu te teme nicidecum de cele ce ai să pătimeşti. Că iată, diavolul va să arunce dintre voi în temniţă, ca să vă ispitiţi, şi veţi avea necaz zece zile. Fii credincios până la moarte şi îţi voi da cununa vieţii.#A? Ştiu necazul tău şi sărăcia ta – tu însă eşti bogat – şi hula din partea celor ce se zic pe sine Iudei, şi nu sunt, ci sinagogă a Satanei.@Iar îngerului Bisericii din Smirna scrie-i: Acestea zice cel dintâi şi cel de pe urmă, cel care a murit şi a înviat:#??Cine are urechi să audă ceea ce Duhul zice Bisericilor: Celui ce va birui îi voi da să mănânce din pomul vieţii, care este în raiul lui Dumnezeu.`>9Ai, însă, partea bună că urăşti faptele Nicolaiţilor, pe care le urăsc şi eu.O=Drept aceea, adu-ţi aminte de unde ai căzut şi te pocăeşte şi fă faptele de mai înainte; iar de nu, viu la tine curând şi voi mişca sfeşnicul tău din locul lui, dacă nu te vei pocăi.X<)Dar am împotriva ta cuvântul că de dragostea ta cea dintâi te-ai lepădat.q;[Stărueşti în răbdare şi ai tras necazuri pentru numele meu şi nu te-ai lăsat prins de oboseală.B:}Ştiu faptele tale şi osteneala ta şi răbdarea ta şi cum că nu poţi suferi pe cei răi, şi ai cercat pe cei ce se zic pe sine apostoli şi nu sunt, şi i-ai aflat de mincinoşi.'9 IScrie îngerului Bisericii din Efes: Acestea zice cel care ţine cele şapte stele în dreapta sa, cel care umblă în mijlocul celor şapte sfeşnice de aur:`8 ;Cum şi taina celor şapte stele pe care le-ai văzut în dreapta mea şi a celor şapte sfeşnice de aur: cele şapte stele sunt îngerii celor şapte Biserici, iar sfeşnicele cele şapte – şapte Biserici sunt.^7 7Scrie, deci, cele ce ai văzut şi cele ce sunt şi cele ce au să fie după acestea,{6 qŞi cel ce sunt viu. Am fost mort, şi, iată, sunt viu, în vecii vecilor, şi am cheile morţii şi ale iadului.55 eŞi când l-am văzut, am căzut la picioarele lui ca un mort; ci el, punându-şi mâna dreaptă peste mine, a grăit: Nu te teme! Eu sunt cel dintâi şi cel de pe urmă,E4 În mâna lui cea dreaptă avea şapte stele; şi din gura lui ieşea o sabie ascuţită cu două tăişuri, iar înfăţişarea lui era ca soarele, când străluceşte întru a sa putere.n3 WPicioarele lui erau asemenea aramei, care a ars în cuptor, iar glasul lui era ca vuetul apelor mari;i2 MCapul lui şi părul lui erau albe ca lâna albă şi ca zăpada, şi ochii lui ca para focului.-1 U Şi în mijlocul sfeşnicelor pe cineva asemenea unui Fiu al omului, îmbrăcat în veşmânt lung până la picioare şi încins, pe sub sâni, cu un brâu de aur.0  Şi m’am întors să văd al cui este glasul care vorbea cu mine şi întorcându-mă am văzut şapte sfeşnice de aur.;/ q Care zicea: Ceea ce vezi, scrie în carte şi trimite celor şapte Biserici: la Efes, şi la Smirna, şi la Pergam şi la Tiatira şi la Sarde şi la Filadelfia şi la Laodichia.q. ] Fost-am răpit întru Duhul, în ziua Domnului, şi am auzit, în urma mea, glas mare ca de trâmbiţă,u- e Eu Ioan, fratele vostru şi împreună cu voi părtaş la suferinţa şi la împărăţia şi la răbdarea, care sunt întru Iisus, fost-am în ostrovul ce se chiamă Patmos, pentru cuvântul lui Dumnezeu şi pentru mărturia lui Iisus.n, WEu sunt Alfa şi Omega, zice Domnul Dumnezeu, cel ce este, cel ce era şi cel ce vine, Atotţiitorul.3+ aIată, el vine cu norii, şi orice ochi îl va vedea şi-l vor vedea şi cei ce l-au împuns şi se vor jeli, din pricina lui, toate seminţiile pământului. Aşa, Amin! * Şi ne-a făcut pe noi împărăţie, preoţi lui Dumnezeu şi Tatăl său, lui fie mărirea şi puterea, în vecii vecilor. Amin!_) 9Şi de la Iisus Christos, martorul cel credincios, cel întâi născut din morţi, şi Domnul împăraţilor pământului. Lui, care ne iubeşte şi ne-a dezlegat pe noi din păcatele noastre, întru sângele său,>( wIoan, celor şapte Biserici, care sunt în Asia: Dar vouă şi pace de la cel ce este şi cel ce era şi cel ce vine şi de la cele şapte duhuri, care sunt înaintea scaunului lui.' 1Fericit este cel ce citeşte şi cei ce ascultă cuvântul acestei proorocii şi păstrează cele scrise într’însa! Căci vremea este aproape.j& OCare a mărturisit cuvântul lui Dumnezeu şi mărturia lui Iisus Christos, toate câte a văzut.V% )Descoperirea lui Iisus Christos pe care i-a dat-o Dumnezeu, ca să arate robilor săi cele ce trebue să se petreacă în curând, iar el, prin trimiterea îngerului său, a destăinuit-o robului său Ioan,E$ Singurului Dumnezeu, Mântuitorul nostru, prin Iisus Christos, Domnul nostru, slavă, preamărire, putere şi stăpânire, mai înainte de tot veacul şi acum şi întru toţi vecii. Amin!# Iar celui ce poate să vă păzească pe voi de orice cădere şi să vă pună, înaintea măririi lui, neprihăniţi, cu bucurie mare," Pe alţii, smulgându-i din foc, mântuiţi-i; de alţii însă, fie-vă milă cu frică, urând şi cămaşa, de carnea lor mânjită.-! WCi pe unii, şovăitori, mustraţi-i;  Păziţi-vă întru dragostea lui Dumnezeu şi aşteptaţi mila Domnului nostru Iisus Christos, spre viaţa cea veşnică.  Ci voi, iubiţilor, clădiţi-vă pe voi înşivă, întru a voastră prea sfântă credinţă, rugându-vă în Duhul Sfânt.P Aceştia sunt cei ce fac dezbinări, oameni fireşti, care nu au Duhul. {Că ei vă spuneau cum că în vremea de pe urmă fi-vor batjocoritori, umblând potrivit cu poftele lor de nelegiuiri.  Voi însă, iubiţilor, aduceţi-vă aminte de cuvintele zise mai dinainte de către apostolii Domnului nostru Iisus Christos,< sAceştia sunt cârtitori, nemulţumiţi cu starea lor, umblând cum îi poartă poftele, iar gura lor grăieşte lucruri trufaşe, deşi, pentru folos, dau unor feţe mare cinste. /Ca să facă judecată împotriva tuturor şi să mustre pe toţi necredincioşii, de toate faptele păgânătăţii lor, întru care au făcut fărădelege şi de toate cuvintele de înfruntare, pe care ei, păcătoşi netemători de Dumnezeu, le-au rostit împotriva lui. !Dar şi Enoh, al şaptelea de la Adam, a proorocit despre aceştia, zicând: Iată, venit-a Domnul întru zecimi de mii de sfinţi ai lui, # Valuri sălbatice ale mării, care îşi spumegă a lor ruşine, stele rătăcitoare, cărora întunericul li se păstrează în veşnicie.  Aceştia sunt petele de necurăţenie, de la mesele voastre obşteşti, ospătând fără sfială împreună cu voi, păşunându-se pe ei înşişi, nori fără de apă, purtaţi de vânturi, pomi tomnatici, fără rod, de două ori uscaţi şi dezrădăcinaţi," ? Vai lor! că au umblat în calea lui Cain şi, pentru plată, s’au dat cu totul în rătăcirea lui Balaam şi au pierit ca în răzvrătirea lui Core. 1 Aceştia, însă, defaimă cele ce nu cunosc, iar cele ce, ca dobitoacele necuvântătoare, ştiu din fire, într’acestea îşi găsesc pieirea.G   Ci Mihail Arhanghelul, când stătea în pricină cu diavolul şi se certa cu el, pentru trupul lui Moise, n’a îndrăznit să aducă judecată de hulă, ci a zis: Certe-te pe tine Domnul!~ wAsemenea deci şi aceştia, visuri visând, pângăresc trupul, leapădă stăpânirea şi hulesc măririle cereşti.h KTot aşa, Sodoma şi Gomora şi cetăţile dimprejurul lor, care, în același chip ca acestea, s’au dat la desfrânare şi au umblat după carne streină, stau înainte ca pildă, suferind pedeapsa focului celui veşnir.4 cIar pe îngerii care nu şi-au păzit vrednicia, ci au părăsit locaşul lor, i-a pus la păstrare, sub întuneric, în lanţuri veşnice, spre judecata zilei celei mari.N Voiesc, dar, să vă aduc aminte, întru cât voi aţi ştiut odată toate acestea, că Domnul, după ce a izbăvit pe popor din pământul Egiptului, a pierdut după aceea pe cei ce n’au crezut.  Căci s’au strecurat printre voi unii oamenii fără frica lui Dumnezeu, de demult de mai înainte scrişi spre această osândă, care schimbă darul Dumnezeului nostru în desfrânare şi tăgăduesc pe singurul nostru Stăpân şi Domn, pe Iisus Christos.~ wIubiţilor, fiindcă am ţinut cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră cea deobşte, simţit-am nevoie să vă scriu şi să vă îndemn ca să luptaţi pentru credinţă, aşa cum a fost dată ea sfinţilor, o singură dată.?  {Milă vouă şi pace şi iubirea să se înmulţească!!  ?Iuda, slujitor al lui Iisus Christos şi frate al lui Iacob, celor ce sunt chemaţi, iubiţi întru Dumnezeu Tatăl şi păstraţi pentru Iisus Christos,q  ]Pace ţie! Prietenii te îmbrăţişează. Spune închinăciune prietenilor, fiecăruia cum îl chiamă.Y  -Ci nădăjduesc să te văd în curând şi atunci vom grăi gură către gură.g  I Multe lucruri aveam să-ţi scriu; totuşi nu voiesc să ţi le scriu cu cerneală şi condei.- U Lui Demetriu datu-i-s’a mărturie de către toţi şi de către însuşi adevărul; mărturie îi dăm şi noi, şi ştii că mărturia noastră este adevărată.{ q Iubitule, nu urma răul, ci binele. Cel ce face bine din Dumnezeu este; cel ce face rău n’a văzut pe Dumnezeu.   Pentru aceea, când voi veni, îi voi pomeni de faptele pe care le face, înşirând despre noi vorbe urîte; şi nemulţumit fiind cu acestea, nici el nu primeşte pe fraţi, nici pe cei care voiesc să primească nu-i lasă şi-i dă afară din Biserică.i M Am scris ceva Bisericii, dar Diotref, care ţine să fie cel dintâi între ei, nu ne primeşte.u eNoi, deci, datori suntem să sprijinim pe unii ca aceştia, ca să fim împreună lucrători pentru adevăr.c ACăci pentru numele lui Christos pornit-au ei la drum, fără să ia nimic de la păgâni.% ECare, în faţa Bisericii, au dat mărturie despre dragostea ta. Bine vei face să-i ajuţi în călătoria lor, după cum se cuvine înaintea lui Dumnezeu.c AIubitule, cu credinţă faci oricâte faci pentru fraţi şi anume pentru fraţii streini,a =Mai mare bucurie decât aceasta nu am decât să aud că fiii mei umblă întru adevăr. }M’am bucurat foarte când au venit fraţii şi au mărturisit despre adevărul tău, aşa cum umbli tu întru adevăr.|~ sIubitule, mă rog să ai spor în toate lucrurile şi să mergi bine cu sănătatea, precum cu sufletul bine mergi.P} Bătrânul, către Gaiu cel iubit, pe care eu îl iubesc întru adevăr.;| s Te îmbrăţişează fiii surorii tale celei alese.B{  Multe având a vă scrie, n’am voit să le scriu pe hârtie şi cu cerneală, ci nădăjduesc să viu la voi şi să grăiesc gură către gură, ca bucuria noastră să fie deplină.Sz ! Căci cel ce-i zice: bun venit! se face părtaş cu faptele lui cele rele.y  Dacă cineva vine la voi şi nu aduce învăţătura aceasta, să nu-l primiţi în casă şi să nu-i ziceţi: bun venit!1x ] Oricine apucă înainte şi nu rămâne în învăţătura lui Christos nu are pe Dumnezeu; cel ce rămâne în învăţătura lui, acela are şi pe Tatăl şi pe Fiul.xw kLuaţi-vă seama voi vouă înşivă, ca să nu pierdeţi ceea ce aţi lucrat, ci să primiţi plată deplină.v 5Pentru că mulţi amăgitori au ieşit în lume, care nu mărturisesc că Iisus Christos a venit în trup: acesta este amăgitorul şi Antichristul.(u KŞi aceasta este iubirea, ca să umblăm după poruncile lui, şi aceasta este porunca – precum aţi auzit dintru început – ca să umblaţi întru iubire. t ;Şi acum te rog, Doamnă, – nu ca şi cum ţi-aş scrie poruncă nouă, ci pe aceea pe care o aveam de la început – ca să ne iubim unul pe altul.s Bucuratu-m’am foarte căci am aflat pe unii din fiii tăi, umblând întru adevăr; precum am primit poruncă de la Tatăl. r Dar, îndurare, pace fie cu voi, de la Dumnezeu Tatăl şi de la Iisus Christos, Fiul Tatălui, întru’adevăr şi întru iubire!Kq Pentru adevărul ce rămâne întru noi şi va fi cu noi în veac,p 7Bătrânul, către aleasa Doamnă şi către fiii ei, pe care eu îi iubesc întru adevăr, şi nu numai eu, ci şi toţi care au cunoscut adevărul,'oIFiilor, păziţi-vă de idoli.nŞtim iarăşi că Fiul lui Dumnezeu a venit şi ne-a dat nouă pricepere, ca să cunoaştem pe Dumnezeul cel adevărat; şi noi suntem în Dumnezeul cel adevărat, adică întru Fiul său Iisus Christos. Acesta este adevăratul Dumnezeu şi viaţa cea de veci.Um#Ştim că suntem din Dumnezeu şi lumea întreagă zace întru cel viclean.!l;Ştim că oricine care e născut din Dumnezeu nu păcătueşte; ci Cel ce s’a născut din Dumnezeu îl păzeşte, şi cel viclean nu se atinge de el.PkOrice nedreptate este păcat, dar este şi păcat care nu e de moarte.yjkDacă vede cineva pe fratele său păcătuind – păcat nu de moarte – să se roage, şi Dumnezeu va da viaţă acelui frate, anume celor ce nu păcătuesc de moarte. Este însă păcat de moarte; nu zic să se roage pentru aşa păcat. I~}u|q{{,zyyTxxww-vvuutssuroqq9ponn4mllkjj:ihh^^ ][\[tZZYYX'WVVXVU4TSRR,QOPPAOOSNMM9LKK_JJII:HGGhF~EDDcCBBQ=<<;T::"9t88@7666544 32<11&0//.N--,z,+{**F))(d''&y&,%$##""!  [.e:=y  c w e gB^jŞi un glas a ieşit din tron, zicând: Lăudaţi pe Dumnezeul nostru, toţi slujitorii lui, cei ce vă temeţi de el, mici şi mari.(iIIar cei douăzeci şi patru de bătrâni şi cele patru făpturi au căzut şi s’au închinat lui Dumnezeu, cel ce şade pe tron, şi au zis: Amin, Aliluia!ihKŞi a doua oară au zis: Aliluia! Şi fumul focului în care arde ea se suie în vecii vecilor.KgPentru că adevărate şi drepte sunt judecăţile lui! Pentru că a judecat pe curva cea mare, care a stricat pământul cu desfrânarea ei, şi a răzbunat sângele robilor săi din mâna ei!"f ?După acestea, am auzit în cer ca un glas puternic de gloată multă, zicând: Aliluia! Mântuirea şi mărirea şi puterea sunt ale Dumnezeului nostru!xeiŞi s’a găsit în ea sângele proorocilor şi al sfinţilor şi al tuturor celor înjunghiaţi pe pământ. d Şi niciodată lumina lămpii nu se va mai ivi în tine; şi glasul mirelui şi al miresei nu se vor mai auzi în tine niciodată, pentru că neguţătorii tăi erau stăpânitorii lumii şi pentru că toate neamurile s’au rătăcit cu fermecătoria ta.cŞi viersul celor ce zic din chitară şi din gură şi din fluer şi din corn nu se va mai auzi de acum în tine şi nici un meşteşugar de orice fel de meşteşug nu se va mai afla în tine şi huruitul morii nu se va mai auzi în tine niciodată!Ub#Iar un înger prea puternic a ridicat o piatră, mare cât o piatră de moară, şi a aruncat-o în mare zicând: Cu astfel de avânt, aruncat va fi Babilonul, cetatea cea mare, şi îşi va pierde urma.3a_Veseleşte-te de ea, cerule! Şi voi, sfinţilor, şi voi, apostolilor, şi voi, proorocilor, pentru că Dumnezeu v’a făcut dreptate, în judecata ce aţi avut cu ea.y`kŞi-şi puneau ţărână pe capetele lor şi strigau şi se jeleau, se tânguiau şi ziceau: Vai! vai! cetatea cea mare, în care s’au îmbogăţit, din comorile ei, toţi cei ce ţin corăbii pe mare, că într’un ceas s’a pustiit!}_sŞi strigau, uitându-se la fumul focului în care ardea, şi ziceau: Care cetate era asemenea cu cetatea cea mare! ^Şi toţi cârmacii, şi toţi plutaşii de pe coastă şi corăbierii şi toţi câţi îşi fac viaţa pe mare stăteau departe,g]GŞi zicând: Vai! vai! cetatea cea mare, cea înveşmântată în in şi în porfiră şi în stacojiu şi împodobită cu aur şi cu pietre scumpe şi cu mărgăritare! Că într’un ceas s’a pustiit atâta bogăţie!\-Iar neguţătorii acestor lucruri, care s’au îmbogăţit de pe urma ei, vor sta departe de frica chinurilor ei, plângând şi tânguindu-se,<[qŞi roadele după care poftea sufletul tău s’au dus de la tine şi tot ce era ales şi gingaş şi toată strălucirea au pierit de la tine şi niciodată nu le vor mai găsi.MZ Şi scorţişoară şi balsam şi mirodenii şi mir şi tămâie şi vin şi untdelemn şi făină de grâu curat şi grâu şi vite şi oi şi cai şi căruţe şi trupuri şi suflete de oameni.Y Marfă de aur şi de argint, pietre preţioase şi mărgăritare, in şi porfiră, mătase şi stacojiu, tot felul de lemn bine mirositor şi tot felul de scule de fildeş, tot felul de scule de lemn de mare preţ şi marfă de aramă şi de fier şi de marmură,gXG Şi neguţătorii plâng şi se tânguesc asupra ei, căci nimeni nu mai cumpără marfa lor,!W; De departe, unde stau de frica chinurilor ei, ei zic: Vai! vai! cetatea cea mare, Babilonul, cetatea cea tare, că într’un ceas a venit judecata ta!8Vi Iar împăraţii pământului, care au curvit cu ea şi s’au dezmierdat cu ea, se vor jeli şi se vor bate în piept pentru ea, când vor vedea fumul focului în care arde.?UwPentru aceea într’o singură zi vor veni bătăile peste ea: moarte şi tânguire şi foamete, şi focul va arde-o de istov, căci puternic este Domnul Dumnezeu, judecătorul ei.VT%Pe cât s’a mărit pe sine şi a fost în desfătări, tot pe atâta daţi-i chin şi plângere. Fiindcă în inima ei zice: Şed ca împărăteasă şi văduvă nu sunt şi jale nu voi vedea nicidecum!.SUDaţi-i înapoi precum v’a dat şi ea şi după faptele ei cu măsură îndoită îndoit măsuraţi-i; în potirul în care v’a turnat, turnaţi-i de două ori.kROFiindcă păcatele ei au ajuns până la cer şi Dumnezeu şi-a adus aminte de nedreptăţile ei.&QEAm auzit, apoi, alt glas din cer, zicând: Ieşiţi din ea, poporul meu, ca să nu vă împărtăşiţi din păcatele ei şi să nu luaţi din bătăile ei.OPPentru că din vinul aprinderii şi al curviei ei au băut toate neamurile şi împăraţii pământului cu ea au curvit şi neguţătorii lumii din mulţimea desfătărilor ei s’au îmbogăţit.YO+Şi a strigat cu glas puternic şi a zis: A căzut, a căzut Babilonul cel mare şi a ajuns locaş demonilor, puşcărie tuturor duhurilor necurate şi colivie tuturor păsărilor spurcate şi urîte omului.N După acestea, am văzut alt înger pogorîndu-se din cer, având putere mare, şi pământul s’a luminat de slava lui,vMeIar femeia pe care ai văzut-o este cetatea cea mare care are împărăţie peste împăraţii pământului.HL Pentru că Dumnezeu a pus în inimile lor să facă sfatul lui şi să se întâlnească într’un gând şi să dea fiarei împărăţia lor, până se vor împlini cuvintele lui Dumnezeu.1K[Şi cele zece coarne pe care le-ai văzut şi fiara urî-vor pe curvă şi vor face-o să fie pustie şi goală şi carnea ei vor mânca-o şi pe ea vor arde-o cu foc. JApoi îngerul îmi zice: Apele pe care le-ai văzut şi deasupra cărora şade curva sunt popoare şi gloate şi neamuri şi limbi.ZI-Ei vor porni război împotriva Mielului, dar Mielul îi va birui, pentru că este Domnul Domnilor şi împăratul împăraţilor, şi vor birui şi cei împreună cu el, chemaţi şi aleşi şi credincioşi.SH Aceştia au un singur cuget si puterea şi stăpânirea lor o dau fiarei.1G[ Şi cele zece coarne pe care le-ai văzut sunt zece împăraţi, care încă n’au luat împărăţia, dar care lua-vor stăpânire de împăraţi, un ceas, cu fiara.xFi Şi fiara care era şi nu este – este şi el al optulea, deşi este dintre cei şapte şi merge spre pieire.E# Dar sunt şi şapte împăraţi: cinci au căzut, unul mai este, celălalt încă nu a venit, iar când va veni are de stat puţină vreme.{Do Aici trebue mintea care are înţelepciune. Cele şapte capete sunt şapte munţi, deasupra cărora şade femeia,(CIFiara pe care ai văzut-o era şi nu este, şi va să se suie din adânc şi să meargă spre pieire. Şi se vor mira cei ce locuesc pe pământ – ale căror nume nu sunt scrise de la întemeierea lumii, în cartea vieţii – văzând pe fiară că era şi nu este, dar se va arăta.)BKCi îngerul mi-a zis: De ce eşti în mirare? Eu îţi voi spune taina femeii şi a fiarei care o poartă şi care are cele şapte capete şi cele zece coarne.AŞi am văzut o femeie, beată de sângele sfinţilor şi de sângele martorilor lui Iisus, şi văzând-o m’am mirat cu mirare mare.q@[Iar pe fruntea ei scris nume tainic: Babilonul cel mare, mama curvelor şi a urîciunilor pământului.[?/Şi femeia era îmbrăcată în purpură şi în stacojiu şi împodobită cu aur şi cu pietre scumpe şi cu mărgăritare, având în mână pahar de aur, plin de urîciunile şi de pângărelile curviei ei,!>;Şi m’a dus, cu duhul, în pustie. Şi am văzut o femeie şezând pe o fiară roşie, plină de nume de hulă, având şapte capete şi zece coarne.~=uŞi cu care au curvit împăraţii pământului şi cei ce locuesc pe pământ s’au îmbătat de vinul curviei ei.O< Apoi unul dintre cei şapte îngeri, care au cele şapte năstrape, a venit şi a grăit către mine, zicând: Vino să-ţi arăt judecata desfrânatei celei mari, care sălăşlueşte pe ape multe,:;mŞi grindină mare, cu bobul cât talantul se prăvăli din cer peste oameni. Ci oamenii huliră pe Dumnezeu, din pricina pedepsei cu grindină, căci urgia ei era mare foarte.F:Şi toate ostroavele pieriră şi munţii nu se mai aflară.Z9-Şi cetatea cea mare s’a rupt în trei bucăţi şi cetăţile păgânilor s’au prăbuşit, şi Babilonul cel mare fu pomenit înaintea lui Dumnezeu, ca să-i dea paharul vinului clocotitoarei lui mânii.08YŞi s’au pornit fulgere şi vuete şi tunete şi s’a făcut cutremur mare, aşa cum nu a fost de când s’a zidit omul pe pământ un cutremur atât de puternic.7-Şi al şaptelea înger a vărsat năstrapa lui în văzduh şi glas mare a ieşit din templul cerului, de la tron, strigând: Sfârşitu-s’a!I6 Şi i-au strâns la locul ce se chiamă evreeşte Har-Maghedon.5#Iată, viu ca un fur. Fericit este cel ce priveghiază şi păstrează veşmintele sale, ca să nu umble gol şi să se vadă ruşinea lui!54cCăci sunt duhuri demoniceşti făcătoare de semne şi care se duc la împăraţii lumii întregi, să-i adune la războiul zilei celei mari a lui Dumnezeu Atotţiitorul.3 Şi am văzut, din gura balaurului şi din gura fiarei şi din gura proorocului celui mincinos, trei duhuri necurate ca nişte broaşte..2U Şi al şaselea înger a vărsat năstrapa lui în râul cel mare al Eufratului şi apele lui secară, ca să fie gătită calea împăraţilor de la soare-răsare.{1o Şi au hulit pe Dumnezeul cerului, din pricina durerilor şi a bubelor lor, dar de faptele lor nu s’au pocăit.+0O Atunci al cincilea înger a vărsat năstrapa lui pe scaunul fiarei şi în împărăţia ei s’a făcut întuneric şi oamenii îşi muşcau limbile de durere.(/I Şi oamenii fură fripţi cu mare arşiţă şi huliră numele lui Dumnezeu, care are putere peste plăgile acestea, şi nu se pocăiră ca să-i dea mărire..Apoi al patrulea înger a vărsat năstrapa lui în soare şi i se dădu soarelui să dogorească pe oameni cu focul lui.-Şi am auzit grai din altar grăind: Aşa, Doamne Dumnezeule Atotţiitorule, adevărate şi drepte sunt judecăţile tale!r,]Fiindcă au vărsat sângele sfinţilor şi al proorocilor, tot sânge le-ai dat să bea. Vrednici sunt!+Şi am auzit pe îngerul apelor zicând: Drept eşti tu, cel ce eşti şi cel ce erai. Sfinte Doamne, că ai făcut această judecată.{*oIar cel de al treilea a vărsat năstrapa lui în râuri şi în izvoarele apelor, şi s au prefăcut în sânge.:)mŞi al doilea înger a vărsat năstrapa lui în mare, şi marea s’a prefăcut în sânge, ca sângele de mort, şi orice suflare de viaţă a murit, din câte sunt în mare.A({Şi s’a dus cel dintâi şi a vărsat năstrapa lui, pe pământ. Şi o bubă rea şi ucigaşă s’a ivit pe oamenii care aveau semnul fiarei şi care se închinau chipului fiarei. ' ;Şi am auzit glas mare, din templu, zicând celor şapte îngeri: Duceţi-vă şi vărsaţi pe pământ cele şapte năstrape ale mâniei lui Dumnezeu.D&Iar templul se umplu de fum, din mărirea lui Dumnezeu şi din puterea lui, şi nimeni nu putea să intre în templu, până ce se vor sfârşi cele şapte rane ale celor şapte îngeri.%7Şi una din cele patru făpturi dădu celor şapte îngeri şapte năstrape de aur, pline de mânia lui Dumnezeu celui ce este viu în vecii vecilor.-$SŞi au ieşit din templu cei şapte îngeri cu cele şapte pedepse, îmbrăcaţi în veşmânt de in curat, prea alb, şi încinşi, pe sub sâni, cu brâe de aur.`#9Şi după aceasta, m’am uitat şi s’a deschis templul cortului mărturiei din cer.X")Cine nu se va teme de tine, Doamne, şi nu va mări numele tău? Că tu singur eşti sfânt, că toate neamurile vor veni şi se vor închina înaintea ta, pentru că judecăţile tale s’au dat pe faţă.m!SŞi ei cântau cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, şi cântarea Mielului, zicând: Mari şi minunate sunt lucrurile tale, Doamne Dumnezeule Atotţiitorule! Drepte şi adevărate sunt căile tale, împărate al neamurilor!W 'Am văzut ca o mare de cleştar, amestecat cu foc, şi pe biruitorii din ispita cu fiara şi cu chipul fiarei şi cu numărul numelui ei, stând lângă marea de cleştar şi având alăutele lui Dumnezeu.' IVăzut-am, apoi, în cer alt semn, mare şi minunat: şapte îngeri având şapte pedepse, cele de pe urmă, căci cu ele s’a sfârşit mânia lui Dumnezeu.5Şi teascul fu călcat afară din cetate şi a ieşit sânge din teasc, până la zăbalele cailor şi în depărtare de o mie şase sute de stadii.7Atunci îngerul aruncă pe pământ cosorul lui şi culese via pământului, şi ciorchinii îi aruncă în teascul cel mare al mâniei lui Dumnezeu.}sŞi încă un înger a ieşit din altar, având putere asupra focului, şi a strigat cu glas mare celui ce avea cosorul ascuţit şi a grăit: Pune cosorul tău cel ascuţit şi culege strugurii viei pământului, căci boabele ei s’au copt.`9Apoi un alt înger a a ieşit din templul cel ceresc, având şi el un cosor ascuţit,dAAtunci cel ce şedea pe nor a aruncat, pe pământ, secerea lui şi pământul fu secerat.GŞi alt înger a ieşit din templu şi a strigat, cu glas mare, celui ce şedea pe nor: Pune secerea şi seceră, că a venit ceasul de secerat, fiindcă s’a copt secerişul pământului.)KŞi am privit şi iată un nor alb şi cel ce şedea pe nor era asemenea Fiului omului, având pe capul lui cunună de aur şi în mâna lui secere ascuţită.C Şi am auzit un glas din cer zicând: Scrie: Fericiţi cei morţi, cei ce de acum mor întru Domnul! Da, grăieşte Duhul, odihnească-se de ostenelile lor, căci faptele lor vin cu ei.fE Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Iisus.=s Şi fumul chinului lor se sue în vecii vecilor. Şi nu au odihnă nici ziua, nici noaptea cei ce se închină fiarei şi chipului ei şi oricine care primeşte semnul numelui ei.I  Va bea şi el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turnat, neamestecat, în potirul mâniei sale şi se va chinui în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului./W Şi al treilea înger a venit după ei, strigând cu glas puternic: Cine se închină fiarei şi chipului ei şi primeşte semnul ei pe fruntea lui sau pe mâna lui,4aŞi alt înger a venit după cel dintâi, zicând: A căzut, a căzut Babilonul, cetatea cea mare, care a adăpat toate neamurile din vinul patimei şi al desfrâului ei!T!Şi striga cu glas puternic: Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi lui mărire, că a venit ceasul judecăţii lui, şi vă închinaţi celui ce a făcut cerul şi pământul şi marea şi izvoarele apelor.GAm văzut apoi alt înger care zbura pe mijlocul cerului, având să binevestească evanghelie veşnică celor ce locuesc pe pământ şi la tot neamul, şi seminţia şi limba şi poporul.SIar în gura lor nu s’a aflat minciună, fiindcă sunt fără prihană.\1Aceştia sunt care nu s’au întinat cu femei, căci sunt feciorelnici. Aceştia sunt care merg după Miel oriunde se va duce. Aceştia au fost răscumpăraţi dintre oameni, pârgă lui Dumnezeu şi Mielului.  Şi cântă o cântare nouă, înaintea tronului şi înaintea celor patru făpturi şi înaintea bătrânilor; şi nimeni nu putea să înveţe cântarea, fără numai cei o sută patruzeci şi patru de mii, care fuseseră răscumpăraţi de pe pământ.: mAtunci am auzit sunet din cer, ca vuet de ape multe şi ca bubuitul unui tunet puternic, iar viersul pe care l-am auzit, ca viersul unor cântăreţi, zicând cu alăutele lor.=  uŞi m’am uitat şi iată Mielul stătea pe muntele Sionului şi cu el o sută patruzeci şi patru de mii, care aveau numele lui şi numele Tatălului lui, scris pe frunţile lor.! ; Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere socotească numărul fiarei; căci este număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase.  Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, fără numai cel ce are semnul, adică numele fiarei sau numărul numelui fiarei.H  Şi-i sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe ce săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte.8i Şi i s’a dat ei să însufle duh chipului fiarei, aşa încât chipul fiarei să grăiască. Iar pe câţi nu se vor închina chipului fiarei, putere avea ca să-i ucidă.eC Şi amăgeşte pe cei ce locuesc pe pământ prin semnele ce i s’a dat să facă înaintea fiarei, zicând celor ce locuesc pe pământ să facă fiarei chip, ei care a fost rănită cu sabia şi a rămas în viaţă.kO Şi face semne mari! Chiar şi foc face să se pogoare din cer, pe pământ, înaintea oamenilor,Y+ Şi stăpânirea celei dintâi fiare o are toată în mână, în faţa ei. Şi face pământul şi pe locuitorii de pe el ca să se închine fiarei celei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată.y Am văzut apoi altă fiară, suindu-se din pământ, şi avea două coarne asemenea Mielului, dar grăia ca un balaur.+ Cine ia pe alţii robi, de robie are parte; cine cu sabia va ucide, trebue să fie ucis de sabie. Aici este răbdarea şi credinţa sfinţilor.)M De are cineva ureche, să audă!+O Şi închina-se-vor ei toţi cei ce locuesc pe pământ, ale căror nume nu sunt scrise, de la întemeierea lumii, în cartea vieţii Mielului celui înjunghiat.%C Şi i s’a dat să facă război cu sfinţii şi să-i biruiască, şi i s’a dat ei stăpânire peste toată seminţia şi norodul şi limba şi neamul. ~ Şi şi-a deschis gura sa spre hule asupra lui Dumnezeu, ca să hulească numele lui şi cortul lui şi pe cei ce locuesc în cer. } Şi i s’a dat ei gură să grăiască semeţii şi hule şi i s’a dat putere să lucreze timp de patruzeci şi două de luni.4|a Şi s’au închinat balaurului, fiindcă i-a dat fiarei stăpânirea; apoi s’au închinat fiarei, zicând: Cine este asemenea fiarei şi cine poate să se lupte cu ea!{7 Şi unul din capetele fiarei era ca înjunghiat de moarte, dar rana ei cea de moarte fu vindecată şi tot pământul, minunat, se uita după fiară.Oz Şi fiara pe care am văzut-o era asemenea pardosului, picioarele ei erau ca ale ursului, iar gura ei ca gura leilor. Şi balaurul îi dădu fiarei puterea lui şi scaunul lui şi stăpânire mare.y 5 Şi am văzut suindu-se din mare o fiară, care avea zece coarne şi şapte capete, şi pe coarnele ei zece steme şi pe capetele ei, nume de hulă.*xO Iar eu am stat pe nisipul mării.;wo Şi balaurul s’a aprins de mânie asupra femeii şi a pornit să facă război cu ceilalţi din seminţia ei, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi ţin mărturia lui Iisus.v7 Ci pământul i-a venit femeii într’ajutor, căci pământul şi-a deschis gura sa şi a înghiţit puhoiul pe care-l aruncase balaurul din gură.fuE Atunci şarpele a aruncat din gura lui, după femeie, apă ca un puhoi, ca s’o ia puhoiul.Xt) Dar datu-i-s’au femeii cele două aripi ale marelui Vultur, ca să zboare în pustie, la locul ei, unde e hrănită acolo un răstimp şi răstimpuri şi jumătate de răstimp, departe de faţa şarpelui.|sq Iar când a văzut balaurul că a fost aruncat pe pământ, a prigonit pe femeia care născuse pe pruncul bărbat.Ur# Pentru aceasta, bucuraţi-vă, ceruri şi cei ce locuiţi într’însele. Vai însă pământului şi mării! Fiindcă diavolul a coborît la voi, având mânie mare, căci ştie că timpul lui e scurt.q Ci ei l-au biruit prin sângele Mielului şi prin cuvântul mărturiei lor şi nu şi-au iubit viaţa lor până la moarte.p7 Şi am auzit glas mare, în cer, zicând: Acum s’a făcut mântuirea şi puterea şi împărăţia Dumnezeului nostru şi stăpânirea Christosului său, căci aruncat a fost pârîşul fraţilor noştri, cel ce îi pâra pe ei, înaintea Dumnezeului nostru ziua şi noaptea.No Şi aruncat a fost balaurul cel mare, şarpele cel de demult, care se chiamă diavol şi Satana, cel ce înşală toată lumea, aruncat a fost pe pământ şi îngerii lui aruncaţi au fost cu el.Mn Dar n’au izbutit, nici nu s’a mai găsit pentru ei loc în cer.m! Şi s’a făcut război în cer: Mihail şi îngerii lui au pornit război cu balaurul, iar balaurul şi îngerii lui au stat în luptă,l Iar femeia fugi în pustie, unde are loc gătit de Dumnezeu, ca să o hrănească pe ea acolo o mie două sute şi şaizeci de zile.k5 Şi a născut un copil bărbat, care va să păstorească toate neamurile cu toiag de fier. Şi copilul ei fu răpit la Dumnezeu şi la scaunul lui.Uj# Iar coada lui târa a treia parte din stelele cerului, şi le-a aruncat pe pământ. Şi balaurul stătu înaintea femeii care era să nască, pentru ca, dacă va fi născut, să înghită pe copilul ei.#i? Şi alt semn s’a arătat în cer: iată un balaur mare, roşu, având şapte capete şi zece coarne, şi pe capetele lui şapte cununi împărăteşti.Xh) Şi era însărcinată şi striga, chinuindu-se şi muncindu-se ca să nască.'g I Şi s’a arătat în cer un semn mare: o femeie înveşmântată cu soarele; şi luna era sub picioarele ei şi pe cap purta cunună din douăsprezece stele.>fu Atunci se deschise templul lui Dumnezeu, în cer, şi se văzu în templu chivotul legământului său şi se porniră fulgere şi vuete şi tunete şi cutremur şi grindină mare.%eC Ci păgânii s’au mâniat, dar a venit mânia ta şi vremea celor morţi, ca să fie judecaţi şi să răsplăteşti pe robii tăi, pe prooroci şi pe sfinţi şi pe cei ce se tem de numele tău, pe cei mici şi pe cei mari, şi să prăpădeşti pe cei ce prăpădesc pământul.8di Grăind: Mulţumim ţie, Doamne Dumnezeule, Atotţiitorule, cel ce eşti şi cel ce erai şi cel ce vii, că ai luat puterea ta cea mare şi ai început să împărăţeşti.*cM Şi cei douăzeci şi patru de bătrâni care şed înaintea lui Dumnezeu, în scaunele lor, au căzut cu feţele la pământ şi s’au închinat lui Dumnezeu,dbA Şi a trâmbiţat al şaptelea înger şi s’au pornit, în cer, glasuri puternice care ziceau: împărăţia lumii a ajuns împărăţia Domnului nostru şi a Christosului său, şi va împărăţi în vecii vecilor.Ga Al doilea vai a trecut; al treilea vai, iată, vine degrabă.k`O Şi în ceasul acela s’a făcut cutremur mare şi a zecea parte din cetate s’a prăbuşit şi au pierit în cutremur şapte mii de feţe omeneşti, iar ceilalţi s’au înfricoşat şi au dat mărire Dumnezeului cerului._ Şi din cer au auzit glas puternic, zicându-le: Suiţi-vă aici! Şi s’au suit la cer, în nori, şi au privit la ei duşmanii lor.8^i Însă după cele trei zile si jumătate, duh de viaţă de la Dumnezeu a intrat în ei şi au stătut pe picioarele lor şi frică mare a căzut peste cei ce se uitau la ei.B]} Iar locuitorii de pe pământ se bucură de moartea lor şi sunt în veselie şi-şi trimit daruri unul altuia, pentru că aceşti doi prooroci au chinuit pe locuitorii de pe pământ.-\S Şi din popoare, din seminţii, din limbi şi din neamuri privi-vor la leşurile lor trei zile şi jumătate şi nu vor îngădui ca ele să fie puse în mormânt.[7 Şi leşurile lor zăcea-vor pe uliţele cetăţii celei mari, care se chiamă duhovniceşte Sodoma şi Egipt, unde a fost răstignit şi Domnul lor.Z Iar când vor isprăvi cu mărturia lor, Fiara care se sue din adânc va face război cu ei, şi-i va birui şi-i va omorî.aY; Aceştia au putere să închidă cerul, ca ploaia să nu plouă în zilele proorociei lor şi putere au peste ape să le schimbe în sânge şi să bată pământul cu orice fel de bătaie, ori de câte ori vor voi.0XY Şi dacă voieşte cineva să-i vatăme, foc iese din gura lor şi mistueşte pe vrăjmaşii lor; deci dacă ar voi cineva să-i vatăme, aşa i se cade să fie ucis.lWQ Aceştia sunt cei doi măslini şi cele două sfeşnice care stau înaintea Domnului pământului.V Şi voi da putere celor doi martori ai mei şi vor prooroci, îmbrăcaţi în sac, o mie două sute şi şaizeci de zile.IU  Iar curtea cea dinafară a templului scoate-o din socoteală şi n’o măsura, pentru că a fost dată păgânilor, care vor călca în picioare cetatea sfântă patruzeci şi două de luni..T W Apoi mi-au dat o trestie asemenea unui toiag şi mi-au zis: Scoală-te şi măsoară templul lui Dumnezeu şi jertfelnicul şi pe cei ce se închină într’însul.S% Şi cuvântează către mine: Tu trebue să prooroceşti, încă o dată, la popoare şi la neamuri, şi la limbi şi la mulţi împăraţi.%RC Atunci am luat cartea din mâna îngerului şi am mâncat-o; şi era în gura mea dulce ca mierea, dar după ce am mâncat-o pântecele meu s’a amărît.4Qa Şi m’am dus la înger şi i-am zis să-mi dea cartea. Şi îmi răspunde: Ia-o şi mănânc’o; şi va amărî pântecele tău, dar în gura ta va fi dulce ca mierea..PU Iar glasul din cer, pe care-l auzisem, iarăşi a vorbit cu mine şi a zis: Mergi de ia cartea cea deschisă din mâna îngerului care stă pe mare şi pe pământ.8Oi Ci, în zilele când va grăi al şaptelea înger, când va fi să trâmbiţeze, atunci săvârşită este taina lui Dumnezeu, precum bine a vestit robilor săi, proorocilor.VN% Şi s’a jurat pe cel ce este viu în vecii vecilor, care a făcut cerul şi cele ce sunt în cer, şi pământul şi cele ce sunt pe pământ, şi marea şi cele ce sunt în mare, că timp nu va mai fi,sM_ Iar îngerul pe care l-am văzut stând pe mare şi pe pământ, şi-a ridicat mâna dreaptă către cer,*LM Ci când au vorbit cele şapte tunete, voiam să scriu, dar am auzit o voce care zicea din cer: Pecetlueşte cele ce au spus cele şapte tunete şi nu le scrie.K Şi a strigat cu glas puternic, precum răcneşte leul. Iar când a strigat, cele şapte tunete au slobozit glasurile lor.J Şi în mâna lui avea o carte mică, deschisă. Şi a pus piciorul lui cel drept pe mare, iar pe cel stâng pe pământ.LI  Şi am văzut alt înger puternic, pogorîndu-se din cer, învăluit într’un nor, şi pe capul lui era curcubeul, iar faţa lui strălucea ca soarele şi picioarele lui erau ca stâlpi de foc.~Hu Şi nu s’au pocăit de uciderile lor, nici de fermecătoriile lor, nici de curvia lor, nici de furtişagurile lor.%GC Dar ceilalţi oameni, care nu au murit din rănile acestora, nu s’au pocăit deloc de faptele mâinilor lor, ca să nu se mai închine demonilor şi idolilor de aur şi de argint, şi de aramă şi de piatră şi de lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble;F/ Pentru că puterea cailor este în gura lor şi în cozile lor; căci cozile lor sunt asemenea şerpilor, având capete, şi cu acestea vatămă.E De aceste trei bătăi – de focul şi de fumul şi de pucioasa care ieşea din gurile lor – ucisă a fost a treia parte din oameni.D{ Şi aşa am văzut, în vedenie, caii şi pe cei ce şedeau pe ei: călăreţii aveau platoşe ca faţa focului şi a iachintului şi a pucioasei, iar capetele cailor semănau cu capetele leilor şi din gurile lor ieşea foc şi fum şi pucioasă.iCK Şi numărul oştirilor era două sute de milioane de călăreţi, căci am auzit numărul lor.B- Şi fură dezlegaţi cei patru îngeri, care erau gătiţi spre ceasul şi ziua şi luna şi anul acela, ca să omoare a treia parte din oameni.A# Zicând către îngerul al şaselea, cel ce avea trâmbiţa: Dezleagă pe cei patru îngeri care sunt legaţi, la râul cel mare, Eufratul.@1 Şi a trâmbiţat al şaselea înger. Atunci am auzit un glas, din cele patru cornuri ale jertfelnicului de aur, care este înaintea lui Dumnezeu,Z?- Întâiul vai a trecut; iată vine încă un vai şi încă unul, după acestea. > Şi au ca împărat al lor pe îngerul adâncului, al cărui nume în evreeşte este Abadon, iar în elineşte are numele Apolion.~=u Şi au cozi şi bolduri asemenea scorpiilor; şi puterea lor e în cozile lor, ca să vatăme pe oameni, cinci luni.<5 Aveau, apoi, pieptare ca pieptarele de fier, iar vuetul aripilor lor era la fel cu vuetul unei mulţimi de care şi de cai, care aleargă la luptă.G; Aveau păr ca femeile şi dinţii lor erau ca dinţii leilor.*:M Iar înfăţişarea lăcustelor era asemenea unor cai pregătiţi de război. Pe capetele lor aveau cununi ca de aur, şi feţele lor erau ca feţele omeneşti.9 Şi în zilele acelea, căuta-vor oamenii moartea şi nu o vor afla şi vor pofti să moară; moartea însă va fugi de ei.8/ Şi datu-li-s’a nu ca să-i omoare, ci ca să fie chinuiţi cinci luni; şi chinul lor este la fel cu chinul scorpiei, când a înţepat pe om.47a Şi li s’a poruncit să nu vatăme iarba pământului şi nici o verdeaţă şi nici un copac, fără numai pe oamenii care nu au pecetia lui Dumnezeu pe frunţile lor.{6o Şi din fum au ieşit lăcuste, pe pământ, şi li s’a dat lor putere precum au putere scorpiile pământului..5U Şi a deschis fântâna adâncului şi fum s’a ridicat din fântână, ca fumul unui cuptor mare, şi soarele şi văzduhul s’au întunecat de fumul fântânii. 4  Şi a trâmbiţat al cincilea înger; şi am văzut o stea căzută din cer pe pământ şi i s’a dat cheia fântânii adâncului.3w Şi am văzut şi am auzit un vultur, care zbura spre creştetul cerului şi striga cu glas mare: Vai, vai, vai, celor ce locuesc pe pământ, din pricina celorlalte porunci ale trâmbiţei îngerilor celor trei, care sunt gata să trâmbiţeze! 2 Şi a trâmbiţat şi al patrulea înger; atunci a treia parte din soare fu lovită şi a treia parte din lună şi din stele a treia parte, ca să fie întunecată a treia parte a lor şi ziua să-şi piardă din lumină a treia parte şi noaptea tot aşa.?1w Şi numele stelei se chiamă Absintos. Şi a treia parte din ape s’a făcut amară ca pelinul şi mulţi dintre oameni au murit din pricina apelor, pentru că se făcuseră amare.20] Şi a trâmbiţat al treilea înger; şi a căzut din cer o stea uriaşă, arzând ca o făclie, şi a căzut peste a treia parte din râuri şi peste izvoarele apelor. ~~}e|9{zz~zy>xxwvpuZttPsrq\poonn.mclkkjj9iihFggfTeddcjbba``q__^]]"\a[[HZZlZ!Y{XWWqW%VfU|UT[SSRJQQ|PP^ONN1MoMLL0KiJHHqGF~EE|DDDzCCkBBnA@@?>j=_rHH'  Şi acum ascultă încoace la mine! Eu voi grăi cu tatăl ei şi, când ne vom întoarce din Raghis, vom face nunta. Căci eu ştiu că Raguel n’o dă după un alt bărbat împotriva legii lui Moise, fără să se facă vinovat de moarte, însă tu treci înaintea oricui, fiindcă ţie ţi se cuvine moştenirea.»-&S Şi eu îi voi spune să ţi-o dea de soţie, căci ţie ţi se cuvine moştenirea ei, fiindcă tu eşti singur din neamul ei. Şi fata este frumoasă şi cuminte.% Îngerul zise tânărului: «Frate! Astă seară vom mânea la Raguel. El este ruda ta şi are o singură fată, pe Sara.,$S Când ei se apropiară de Ecbatana,o#W Iar fierea, ea este bună să se ungă cineva cu ea la ochi, când are albeaţă, şi se lecueşte.»2"]Şi el îi răspunse: «Dacă vre-un om, ori vre-o femeie, este chinuit de diavolul sau de vre-un duh rău, să se afume cu inima şi cu ficatul şi nu-l va mai chinui;w!gDar tânărul întrebă pe înger: «Frate Azaria! Pentru ce sunt bune ficatul, inima şi fierea peştelui?»M Şi porniră amândoi mai departe până se apropiară de Ecbatana.oWŞi tânărul făcu întocmai cum îi poruncise îngerul, iar peştele îl fripseră şi-l mâncară.Şi îngerul îi mai zise: «Spintecă peştele şi-i scoate inima, ficatul şi fierea, pe care păstrează-le cu grijă!»oWAtunci îngerul îi zise: «Prinde peştele!» Şi tânărul prinse peştele şi-l aruncă pe ţărm.hIŞi tânărul se cobori să se scalde. Dar un peşte sări din fluviu şi vru să-l înghită.T #Iar ei plecând la drum ajunseră seara la fluviul Tigru şi maseră acolo.&GŞi ea îşi curmă plânsul.wgCăci un înger bun va merge împreună cu el; şi va avea izbândă la drum şi se va întoarce sănătos.»}Şi Tobit îi zise ei: «N’ai nici o grijă, soro, căci el se va întoarce sănătos acasă şi-l vei vedea cu ochii,A}Căci ceea ce ne dă Dumnezeu este deajuns pentru noi.»gGMai bine ar fi ca banii aceia să nu-i mai avem, numai el să se întoarcă sănătos acasă!7gAtunci Ana, mama lui, începu să plângă şi-i zise lui Tobit: «De ce ai trimis copilul? Nu era oare toiagul bătrâneţelor noastre când el ne însoţea pretutindeni î Şi ei se împăcară aşa. Şi-i zise lui Tobie: «Găteşte-te de drum şi călătoria voastră să fie în plin!» Şi fiu-său se găti de drum, iar tatăl său îi zise: «Du-te cu omul acesta! Iar Dumnezeu, care sălăşlueşte în cer, să vă dea izbândă la drum şi îngerul său să meargă cu voi.» Şi amândoi ieşiră să plece şi câinele tânărului fugea după ei.lQŞi dacă vă veţi întoarce sănătoşi acasă, pe lângă simbrie îţi voi mai adăoga ceva.» Însă spune-mi ce simbrie să-ţi dau? Ţi-ajunge cumva o drahmă pe zi şi bani pentru merinde întocmai ca şi pentru fiul meu?]3Şi Tobit îi zise: «Să iii sănătos, frate, şi nu te supăra pe mine că am vrut să ştiu care este seminţia şi familia ta; tu însă, frate-meu, eşti dintr’o familie mare. Am cunoscut pe Anania şi pe Ionatan, feciorii marelui Şimei, fiindcă am călătorit împreună la Ierusalim, ca să ne închinăm, ducând pârgă şi zeciuiala din roadele pământului. Şi ei nu căzură în rătăcirea fraţilor noştri. Tu te tragi dintr’un neam mare,frate!dA Acela îi răspunse: «Eu sunt Azaria, feciorul marelui Anania unul dintre fraţii tăi».oW Şi îngerul îi răspunse: «Cauţi să ştii seminţia şi familia mea sau cauţi un simbriaş, care să însoţească pe fiul tău în călătorie?» Dar Tobit îi luă vorba: «Frate! Vreau să ştiu neamul şi numele tău!»eC Atunci Tobit îl întrebă: «Din care seminţie şi din care familie eşti tu? Spune-mi!»h I Şi l-a chemat, şi îngerul intră în casă şi se închinară cu plecăciune unul la altul.   Şi Tobie se duse acasă şi spuse tatălui său: «Am găsit pe cineva care vrea să meargă cu mine». Şi tatăl său îi zise: «Cheamă-l la mine, ca să aflu din care seminţie este şi dacă e om de treabă, ca să călătorească pe cale cu tine».? yŞi îngerul îi răspunse: «Du-te, dar nu zăbovi!»] 3Atunci Tobie îi spuse: «Aşteaptă-mă, fiindcă vreau să-i spun tatălui meu».r ]Şi îngerul i-a răspuns: «Vreau! Cunosc bine drumul şi chiar am şi mas la Gabael, fratele nostru.»ykŞi el îi zise: «Vrei să mergi cu mine în călătorie, la oraşul Raghis din Media? Cunoşti tu ţinutul?»eCŞi a plecat să caute pe cineva şi a dat de Rafail. El era înger, însă Tobie nu ştia.%CAtunci tatăl său i-a dat zapisul şi i-a spus: «Caută pe cineva care să meargă cu tine şi-i voi plăti cât voi trăi, şi du-te şi scoate banii!»NÎnsă cum voi putea să iau banii, fără să-l cunosc pe Gabael?»Z /Atunci Tobie răspunse şi zise: «Tată! Toate câte mi-ai poruncit le voi face!GNu-ţi fie teamă, copile, că suntem sărmani. Ci vei ajunge chiabur, dacă te vei teme de Domnul şi te vei înfrâna de la orice păcat şi vei face ceea ce este plăcut înaintea lui.»Şi acum îţi spun despre cei zece talanţi pe care i-am lăsat în păstrarea lui Gabael, fiul lui Gabri, în oraşul Raghis din Media.Preamăreşte pe Domnul în toată vremea şi cere ca Domnul să te călăuzească pe căile tale şi ca toate începuturile şi planurile tale să izbutească, fiindcă nimeni nu poate să facă nimic din voia lui, ci numai Domnul dărueşte toate cele bune şi smereşte după voia sa pe cine vrea. Şi acum, copile, adu-ţi aminte de poruncile mele şi ele să nu se şteargă din inima ta.W'Cere sfat de la orice om înţelept şi orice sfat folositor nu-l dispreţui.oWFă pomană cu pâine şi cu vin la mormântul celor drepţi, dar nu face pomană cu cei păcătoşi.@~yÎmparte din pâinea ta cu cel flămând şi din hainele tale dă celui gol. Cu tot ce-ţi prisoseşte fă milostenie, iar ochiul tău să nu se uite cu ciudă când faci milostenie.}wŞi ceea ce ţie nu-ţi place, altuia nu face. Nu bea vin până să te îmbeţi şi cu beţia nu călători pe cale.H| Nu opri simbria lucrătorului tău, ci dă-i-o îndată. Şi dacă aşa vei sluji Domnului, el îţi va răsplăti. Ia seama la toate lucrurile tale şi fii îngrijit în toată purtarea ta.{ Şi acum, copile, iubeşte pe fraţii tăi şi inima ta să nu se trufească înaintea fraţilor tăi şi înaintea fiilor şi fiicelor poporului tău ca să te fereşti să-ţi iei soţie din neamul lor, căci trufia duce la pieire şi prilejueşte neorânduială multă, iar femeia netrebnică te duce la pagubă şi la lipsă mare, fiindcă femeia netrebnică este mama foamei.;zo Păzeşte-te, copile, de orice desfrânare, şi mai întâi de toate ia-ţi soţie din neamul tatălui tău. Nu lua femeie străină, care nu este din neamul tatălui său, fiindcă noi suntem vlăstarii proorocilor: Noe, Avraam, Isaac şi Iacob. Adu-ţi aminte, copile, de străbunii noştri, că ei toţi şi-au luat soţii dintre fraţii lor şi au fost binecuvântaţi în copiii lor, şi neamul lor va moşteni ţara Canaanului.Wy' Înaintea Celui Prea înalt milostenia este un dar bun pentru cei care o fac.Rx Milostenia scapă de moarte şi nu lasă pe om să intre în întuneric.`w9 Fiindcă numai aşa îţi vei strânge o comoară frumoasă pentru ziua de restrişte:yvkDacă ai mult, fă milostenie, iar dacă ai puţin, nu te teme să faci milostenie după puţinul pe care-l ai,guGFă milostenie din averea ta cu toţi cei ce fac fapte bune, şi ochiul tău să nu fie pizmaş când faci milostenie; nu-ţi întoarce faţa de la nici un sărman, ca nici Dumnezeu să nu-şi întoarcă faţa de la tine.MtFiindcă, dacă vei iubi adevărul, vei izbuti în lucrările tale.LsÎn toată vremea adu-ţi aminte de Domnul Dumnezeul nostru şi să nu păcătueşti, nici să calci poruncile lui, ci în toate zilele vieţii tale fă fapte bune şi nu umbla pe căi nedrepte,3r_Adu-ţi aminte, copile, că pentru tine a înfruntat multe primejdii, când te purta în pântece. Când va muri, îngroapă-o şi pe ea tot într’un mormânt cu mine.Aq{Şi-l chemă şi-i zise: «Copile! Când va fi să mor, îngroapă-mă, dar să nu părăseşti pe mama ta. Cinsteşte-o în toate zilele vieţii tale, fă-i voia ei şi n’o mâhni.pŞi zise în sine: «Rugatu-mi-am moartea! De ce n’aş chema pe fiul meu Tobie, ca să-i arăt înainte de moarte ce va fi să facă?»o În ziua aceea îşi aduse aminte Tobit de banii pe care îi lăsase în păstrarea lui Gabael, în oraşul Raghis din Media, n Şi Rafail a fost trimis ca să-i vindece pe amândoi: pe Tobit să-l vindece de albeaţă şi pe Sara, fiica lui Raguel, s’o dea de femeie feciorului lui Tobit şi să ferece în lanţuri pe Asmodeu, duhul cel rău, fiindcă Tobie, fiul lui Tobit, avea dreptul s’o moştenească. Tot în vremea aceea Tobit se întoarse acasă şi Sara, fiica lui Raguel, se coborî din foişor,[m/Atunci rugăciunea amândorora fuse ascultată înaintea slavei marelui Dumnezeu,=lsŞi că nu mi-am pătat numele meu şi nici pe al tatălui meu în ţara în care eu sunt roabă. Sunt singură la tatăl meu şi el nu mai are copii care să-l moştenească, nici rudenie apropiată şi nici fecior ca să mă păstreze şi să fiu nevasta lui. Până acum mi-au murit şapte bărbaţi; la ce să mai trăiesc? Şi dacă nu socoteşti să mă omori, caută cu îndurare spre mine, ca să nu mai aud astfel de ocări!»EkTu ştii, Doamne, că n’am săvârşit păcat cu bărbat,Zj- Porunceşte să fiu chemată de pe pământ, ca să nu mai aud astfel de ocări.Mi Şi acum, Doamne, ochii mei şi faţa mea stau aţintite spre tine.]h3 Şi ea se rugă la fereastră şi zise: «Proslăvit să fii tu, Doamne Dumnezeul meu, şi proslăvit să fie numele tău cel sfânt şi în veci slăvit. Proslăvească-te pe tine toate lucrurile tale în veci!pgY Când auzi ea aceste ocări, se mâhni foarte, încât era cât pe ce să se spânzure, însă îşi zise: «Sunt singură la părintele meu, dacă fac aceasta, îl fac de ocară şi pogor cu mâhnire bătrâneţele lui în iad».f{ De ce ne baţi? Dacă au murit, du-te după ei! Am vrea să nu mai vedem în veac de veac fecior sau fiică din tine!»meSFiindcă ea ţinuse şapte bărbaţi. Şi Asmodeu, duhul cel rău, i-a fost ucis înainte de a trăi ea cu ei. Şi ele o ocărau: «Tu eşti proastă că ţi-ai ucis bărbaţii! Şapte ai ţinut şi nu porţi numele nici unuia.dTot în aceeaşi zi s’a întâmplat ca Sara, fiica lui Raguel din Ecbatana din Media, să fie ocărîtă de slujnicele tatălui său,c#Şi acum fă cu mine după bună vrerea ta! Binevoieşte să mi se ia duhul şi să mor şi să mă fac pământ, fiindcă mai bine îmi este să mor decât să trăiesc. Căci din pricina hulelor mincinoase pe care le-am auzit, mare este mâhnirea mea. Binevoieşte dar să fiu izbăvit de această strâmtorare, ca chiar acum să ajung la locul cel de veci. Nu întoarce faţa ta de la mine!»NbŞi acum multele tale pedepse sunt drepte, dar nu te purta cu mine după păcatele mele şi ale părinţilor mei. Noi n’am împlinit poruncile tale şi n’am umblat întru adevăr înaintea ta.Xa)Căci ei călcară poruncile tale, şi din această pricină i-ai lăsat în prada vrăjmaşilor şi în robie şi la moarte, şi i-ai făcut de ocara tuturor popoarelor printre care tu ne-ai împrăştiat.*`MAdu-ţi aminte şi priveşte în jos spre mine, şi nu mă pedepsi pentru păcatele mele şi pentru păcatele părinţilor mei, care au păcătuit înaintea ta,)_K«Drept eşti tu, Doamne, şi toate lucrurile tale şi căile tale sunt îndurare şi adevăr, şi în veac de veac tu faci judecată dreaptă şi adevărată!<^ uŞi mâhnit plânsei şi mă rugai cu durere astfel:]1Şi ea răspunse: «Datu-mi-l-au drept plată!» Dar eu n’o crezui. Şi-i poruncii să-l ducă înapoi la stăpânul lui. Şi mă roşii de mânie înaintea ei. Ea însă îmi răspunse şi zise: «Unde este mărinimia şi blândeţea ta? Iată cum ies toate la iveală!»O\ Şi când a venit acasă, iedul a început să zbiere, şi eu o întrebai: «De unde ai tu iedul? Nu cumva-i de furat? Dă-l stăpânului înapoi, căci nu este îngăduit să mănânci de furat!»[y Şi o trimetea pe la gospodari, care îi dădeau de lucru şi-i plăteau. Şi odată îi dădură drept plată un ied.;Zq Şi Ana, femeia mea, torcea lână pe la gospodine9Yk Şi nu băgai de seamă că în zid erau vrăbii. Şi pe când stam cu ochii deschişi, vrăbiile au lăsat de sus necurăţie în ochii mei şi făcui albeaţă. Şi cu toate că mă dusei pe la doftori, ei nu putură să mă lecuiască. Şi Ahicar îmi dădu hrană până când el plecă în Elimais.X% În aceeaşi noapte, după ce mă întorsesem de la îngropare, dormii, fiindcă eram necurat, lângă zidul ogrăzii cu faţa descoperită..WUŞi vecinii mei îşi râdeau de mine şi ziceau: «Acesta nu se mai teme că va fi ucis din pricina faptei lui! Era fugar şi iată-l că iar îngroapă morţii!»WV'Iar la scăpătatul soarelui, mă dusei şi săpai o groapă şi-l îngropai.;UoŞi-mi adusei aminte de profeţia lui Amos cum spune: «Praznicile voastre să se prefacă în jelire şi tot chiotul vostru de veselie în tânguire!» Şi mă pusei pe plâns.VT%Şi întocându-mă acasă, mă spălai şi mâncai demâncarea mea mâhnit.SŞi înainte ca să fi îmbucat ceva, sării şi-l adusei într’o casă unde îl lăsai până la scăpătatul soarelui.vReŞi după ce se întoarse, zise: «Tată, unul din neamul nostru strâns de gât este aruncat în piaţă!»;QoŞi când văzui mâncările cele multe, zisei fiului meu: «Du-te şi adu dintre fraţii noştri pe vre-un sărman, care-şi aduce aminte de Domnul, şi iată că te aştept!»hP KCând mă întorsei acasă şi îmi dădură pe Ana, femeia mea, şi pe copilul meu Tobie, în ziua sărbătorii Cincizecimii, care este sărbătoarea celor şapte săptămâni, făcui un praznic frumos şi statui la masă.O Şi Ahicar stărui pentru mine, si astfel am putut să mă întorc în Ninive. Ahicar era paharnic şi păzitorul sigiliului, mare sfetnic şi vistiernic, iar Asarhadon îl puse al doilea după sine în cârmuirea împărăţiei. Şi el era nepotul meu.0N [Dar nu trecuseră cincizeci de zile, şi cei doi fii ai lui omorîră pe tatăl lor şi fugiră în ţinutul muntos al Araratului. În locul lui s’a suit pe tron fiu-său Asarhadon, şi puse pe Ahicar, fiul fratelui meu Anael, peste toată vistieria împărăţiei şi peste toată cârmuirea.^M 7Toată averea mea a fost luată, afară de Ana, femeia mea, şi de copilul meu Tobie.8L kDar unul din Ninive mă pâri împăratului, că eu sunt cel care le îngrop. Şi atunci mă ascunsei. Când însă am aflat că mă caută să mă ucidă, de frică am fugit._K 9Aşijderea când împăratul Sanherib omora pe cineva care se întorcea fugar din Iudeea, îl îngropam pe ascuns. Pe mulţi el îi omora în furia lui, şi când împăratul căuta leşurile lor, nu le mai găsea.GJ  Demâncarea mea o dădeam celor flămânzi şi hainele mele le împărţeam celor goi. Şi dacă vedeam pe vre-unul din neamul meu mort, azvârlit în dosul zidurilor Ninivei, îl îngropam.SI !În vremea domniei lui Salmanasar făcui multă milostenie cu fraţii mei:!H =Iar după moartea lui Salmanasar, se sui pe tron fiul său Sanherib. Însă, fiindcă domnia lui nu era tihnită, n’am mai putut călători în Media.G Şi am călătorit în Media şi am lăsat în păstrarea lui Gabael, fratele lui Gabri, din oraşul Raghis din Media, zece talanţi.xF k Şi Cel Prea înalt îmi dădu mie har şi ochi buni în faţa lui Salmanasar, şi astfel ajunsei iconomul lui.GE  Fiindcă îmi aduceam aminte de Dumnezeu din tot sufletul meu.0D ] Eu însă mă feream ca să nu mănânc,C y Şi când am fost dus în robie la Ninive, toţi fraţii mei şi cei din neamul meu mâncau din mâncarea păgânilor.uB e Şi când am ajuns bărbat, am luat de soţie pe Ana, o rudă din neamul nostru, şi cu ea am avut pe Tobie.A Pe cea de a treia o dedeam cui se cuvenea, după cum îmi poruncise bunica mea Debora, fiindcă rămăsesem orfan de tată.+@ QPe care le dădeam preoţilor, urmaşilor lui Aaron, pentru slujba la jertfelnic, iar zeciuiala din roadele pământului o dădeam leviţilor care slujeau în Ierusalim. A doua zeciuială o vindeam şi o cheltuiam cu prilejul călătoriei mele pe care o făceam în fiecare an la Ierusalim.>? wŞi numai eu singur mă duceam adeseori la Ierusalim la praznice, după veşnica rânduială scrisă, cu pârgă şi cu zeciuială din roadele pământului şi cu pârgă din turme,}> uŞi toate seminţiile care se lepădaseră, precum şi Neftali seminţia străbunului meu, jertfeau Viţelului Baal.= Când eram în ţara mea, în pământul lui Israil, în vremea tinereţii mele, întreaga seminţie a lui Neftali, seminţia străbunului meu, părăsise templul din Ierusalim, oraş care fusese ales dintre toate seminţiile lui Israil, ca toate seminţiile să aducă acolo jertfă şi în care fusese zidit şi sfinţit templul, locaşul lui Dumnezeu, pentru toate neamurile cele viitoare.\< 3Eu, Tobit, în toate zilele vieţii mele am umblat pe calea adevărului şi a dreptăţii şi am făcut multă milostenie cu fraţii poporului meu, care fuseseră duşi cu mine în robia Asirienilor, în Ninive.B; Care în vremea domniei lui Salmanasar, împăratul Asiriei, fost-a luat rob din Tisbe, oraş aşezat la miază-zi de Cadeş, din seminţia lui Neftali, în Galileea, mai sus de Haţor.: +Cartea istoriei lui Tobit, fiul lui Tobiel, fiul lui Ananiel, fiul lui Aduel, fiul lui Gabael, din neamul lui Asiei, din seminţia lui Neftali,>9wDarul Domnului Iisus Christos, cu voi cu toţi! Amin!]83Cel ce mărturiseşte acestea zice: Da, viu curând. – Amin! Vino, Doamne Iisuse!=7sIar de va scoate cineva din cuvintele cărţii acestei proorocii, Dumnezeu va scoate partea lui din pomul vieţii şi din cetatea sfântă despre care se scrie în cartea aceasta.D6Şi eu mărturisesc oricui care ascultă cuvintele proorociei acestei cărţi; De va mai pune cineva ceva la ele, Dumnezeu va pune asupra lui pedepsele ce sunt scrise în cartea aceasta;5)Iar Duhul şi mireasa zic: Vino. Şi cel ce aude să zică: Vino. Şi cel însetat să vie. Cui îi este voia, să ia în dar din apa vieţii.B4}Eu, Iisus, am trimis pe îngerul meu ca să mărturisească vouă acestea, în faţa bisericilor. Eu sunt rădăcina şi sămânţa lui David, steaua strălucitoare cea de dimineaţă.3Afară câinii şi vrăjitorii şi curvarii şi ucigaşii şi închinătorii de idoli şi toţi cei ce lucrează şi iubesc minciuna!2Fericiţi cei ce spală veşmintele lor, ca să aibă stăpânire peste pomul vieţii şi prin porţi să intre în cetate!^15 Eu sunt Alfa şi Omega, cel dintâi şi cel de pe urmă, începutul şi sfârşitul.h0I Iată, viu curând şi plata mea este cu mine, ca să dau fiecăruia după cum este fapta lui.J/  Cine e nedrept, să nedreptăţească înainte. Cine e spurcat, să se spurce şi mai greu. Cine este drept, să facă dreptate mai departe. Cine este sfânt, să se sfinţească şi mai mult.m.S Apoi mi-a zis: Să nu pecetlueşti cuvintele proorociei acestei cărţi, căci vremea este aproape.L- Dar el îmi zice; Vezi să nu faci aceasta! Căci sunt împreună slujitor cu tine şi cu fraţii tăi proorocii şi cu cei ce păstrează cuvintele cărţii acesteia. Lui Dumnezeu te închină.9,kŞi eu, Ioan, sunt cel ce am văzut şi am auzit acestea. Iar când am auzit şi am văzut, am căzut să mă închin înaintea picioarelor îngerului ce mi-a arătat acestea._+7Că iată viu curând. Fericit cel ce păzeşte cuvintele proorociei acestei cărţi!e*CŞi îngerul mi-a zis: Aceste cuvinte sunt credincioase şi adevărate şi Domnul – Dumnezeul duhurilor proorocilor – a trimis pe îngerul său ca să arate robilor săi cele ce trebue să se întâmple în curând.:)mŞi noapte nu va mai fi, şi nu au trebuinţă de lumina lămpii sau de lumina soarelui, pentru că Domnul Dumnezeu le va fi lor lumină şi vor împărăţi în vecii vecilor.H( Şi vor vedea faţa lui şi numele lui va fi pe frunţile lor.'Nici un blestem nu va mai fi. Şi tronul lui Dumnezeu şi al Mielului va fi într’însa şi slujitorii lui îi vor sluji.l&QŞi curge prin mijlocul cetăţii. Iar pe cele două maluri ale râului creşte pomul vieţii, făcând douăsprezece feluri de roade, în fiecare lună dându-şi rodul; şi frunzele pomului sunt spre tămăduirea neamurilor. % Mi-a arătat, apoi, râul şi apa vieţii, limpede cum e cleştarul şi care izvorăşte din tronul lui Dumnezeu şi al Mielului,!$;Şi în cetate nu va intra nimic pângărit şi nimeni care e dedat cu spurcăciunea şi cu minciuna, ci numai cei scrişi în Cartea Vieţii Mielului.G#Şi căra-vor într’însa odoarele şi comorile neamurilor.h"IŞi porţile cetăţii nu se vor mai închide în fiecare zi, căci noapte nu va mai fi acolo.l!QŞi neamurile vor umbla în lumina ei, iar împăraţii pământului aduee-vor la ea mărirea lor. )Şi cetatea nu are trebuinţă de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci mărirea lui Dumnezeu a luminat-o şi făclia ei este Mielul.xiDar templu n’am văzut într’însa, pentru că templul ei este Domnul Dumnezeu, Atotţiitorul, şi Mielul.<qIar cele douăsprezece porţi sunt douăsprezece mărgăritare; fiecare din porţi este dintr’un mărgăritar. Şi căile cetăţii sunt de aur curat, şi străvezii ca sticla.?wA cincea de sardonix, a şasea de cornalină, a şaptea de hrisolit, a opta de beril, a noua de topaz, a zecea de hrisopras, a unsprezecea de iachint, a douăsprezecea de ametistă.=sTemeliile zidului cetăţii sunt împodobite cu tot felul de pietre scumpe: întâia piatră de temelie este de iaspis, a doua de safir, a treia de calcedoniu, a patra de smaragd,gGŞi zidăria zidului ei este de iaspis, iar cetatea este de aur curat, ca sticla cea curată. Şi a măsurat şi zidul ei: o sută patruzeci şi patru de coţi, după măsura omenească, dar şi după măsura îngerului.LŞi cetatea este în patru colţuri şi lungimea ei este tot atâta. Deci a măsurat cetatea cu trestia: douăsprezece mii de stadii. Lungimea şi lărgimea şi înălţimea ei sunt deopotrivă.ykŞi cel ce vorbea cu mine avea măsură o trestie de aur, ca să măsoare cetatea şi porţile ei şi zidul ei.Iar zidul cetăţii avea douăsprezece pietre de temelie şi în ele douăsprezece nume, ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.{ Spre răsărit trei porţi şi spre miază-noapte trei porţi şi spre miază-zi trei porţi şi spre apus trei porţi.H  Şi avea zid mare şi înalt şi avea douăsprezece porţi, iar la porţi doisprezece îngeri şi nume scrise deasupra, care sunt numele celor douăsprezece seminţii, ale fiilor lui Israil. Învăluită în slava lui Dumnezeu. Lumina ei era asemenea cu piatra cea de mare preţ, cu piatra de iaspis, limpede cum e cleştarul,&E Şi m’a dus pe mine, cu duhul, într’un munte mare şi înalt şi mi-a arătat cetatea cea sfântă, Ierusalimul, pogorîndu-se din cer, de la Dumnezeu,N Apoi a venit unul din cei şapte îngeri, care aveau cele şapte năstrape pline cu cele şapte pedepse de apoi, şi a grăit către mine şi a zis: Vino să-ţi arăt pe mireasa, femeia Mielului.yCât despre fricoşi şi necredincioşi şi spurcaţi şi ucigaşi şi curvari şi fermecători şi închinători de idoli şi tot soiul de mincinoşi – partea lor este în iezerul care arde cu foc şi cu pucioasă: ceea ce este moartea a doua.c?Cel ce birueşte va moşteni acestea şi-i voi fi lui Dumnezeu şi el îmi va fi mie fiu.+OŞi iar îmi zise: Făcutu-s’a! Eu sunt Alfa şi Omega, începutul şi sfârşitul. Celui ce însetează îi voi da să bea, în dar, din izvorul apei vieţii.Şi cel ce şade pe tron grăi: Iată, noi le fac pe toate. Apoi zice: Scrie, fiindcă aceste cuvinte sunt credincioase şi adevărate.' GŞi va şterge orice lacrimă din ochii lor şi moartea nu va mai fi; nici plângere, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi, căci cele dintâi au trecut.C Şi am auzit, din tron, un glas puternic care zicea: Iată, cortul lui Dumnezeu este între oameni! Şi va sălăşlui cu ei şi ei vor fi poporul lui şi însuşi Dumnezeu va fi cu ei. %Şi am văzut cetatea sfântă, noul Ierusalim, pogorîndu-se din cer de la Dumnezeu, gătită ca o mireasă, împodobită pentru mirele ei.  Şi am văzut un cer nou şi un pământ nou. Căci cerul cel dintâi şi pământul cel dintâi au trecut, iar marea nu mai este.` 9Iar cine n’a fost aflat scris în cartea vieţii, aruncat a fost în iezerul de foc.|qApoi moartea şi iadul fură aruncaţi în iezerul de foc. Aceasta este moartea cea de-a doua: iezerul cel de foc. Şi marea a dat pe morţii cei din ea şi moartea şi iadul au dat pe morţii lor, şi judecaţi au fost, fiecare după faptele sale. Şi am văzut pe morţi, pe cei mari şi pe cei mici, stând înaintea tronului si cărţile fură deschise şi altă carte fu deschisă – care este cartea vieţii – şi morţii fură judecaţi din cele scrise în cărţi, potrivit cu faptele lor.#? Am văzut, apoi, un tron mare alb şi pe Cel ce şedea pe tron, iar dinaintea feţei lui pământul şi cerul fugiră şi loc nu se mai găsi pentru ele.F Iar diavolul, amăgitorul lor, a fost aruncat în iezerul de foc şi de pucioasă, unde este şi fiara şi proorocul mincinos, şi vor fi chinuiţi acolo, zi şi noapte, în vecii vecilor.5 Şi s’au suit pe faţa pământului, şi au înconjurat tabăra sfinţilor şi cetatea cea iubită. Ci s’a pogorît foc din cer şi i-a mistuit.<qŞi va ieşi să înşele neamurile, care sunt în cele patru unghiuri ale pământului, pe Gog şi pe Magog, şi să-i adune la război; iar numărul lor este ca nisipul mării.a;Şi când se vor sfârşi cei o mie de ani, Satana va fi dezlegat din închisoarea lui.^5Fericit şi sfânt este cel ce are parte de învierea cea dintâi. Peste aceştia moartea cea de-a doua nu are putere, ci vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Christos şi vor împăraţi cu el o mie de ani.~uIar ceilalţi morţi nu înviază până ce nu se vor sfârşi cei o mie de ani. Aceasta este învierea cea dintâi.~+Şi am văzut jeţuri şi pe cei ce s’au aşezat în ele şi li s a dat lor putere să ţină judecată. Şi am văzut sufletele celor ce li se tăiase capul pentru mărturia lui Iisus şi pentru cuvântul lui Dumnezeu, ca unii care nu s’au închinat fiarei, nici chipului ei, şi nu au primit semnul, pe fruntea şi pe mâna lor. Şi ei au înviat şi au împărăţit cu Christos o mie de ani.X})Şi l-a aruncat în adânc şi l-a închis şi a pecetluit deasupra lui, ca să nu mai amăgească noroadele, până ce se vor sfârşi cei o mie de ani. După aceea, trebue să fie dezlegat câtăva vreme.u|cŞi a prins pe balaur, pe şarpele cel vechi, care este diavolul şi Satana, şi l-a legat pe o mie de ani,o{ YApoi am văzut un înger, pogorîndu-se din cer, având cheia genunei şi un lanţ mare în mâna lui.zIar ceilalţi, ucişi au fost cu sabia care iese din gura celui ce şade pe cal, şi toate păsările s’au săturat din leşurile lor.yŞi fiara a fost răpusă şi cu ea proorocul mincinos, cel ce făcea înaintea ei semnele cu care amăgise pe cei ce au purtat semnul fiarei şi pe cei ce s’au închinat chipului ei. Ei amândoi au fost aruncaţi de vii, în iezerul de foc unde arde pucioasă.x-Şi am văzut fiara şi pe împăraţii pământului şi oştirile lor, adunate ca să facă război cu cel ce şade pe cal şi cu oştirea lui.lwQCa să mâncaţi trupurile împăraţilor şi trupurile gheneralilor şi trupurile celor viteji şi trupurile cailor şi ale călăreţilor lor, şi trupurile tuturor celor liberi şi celor robi, şi celor mici şi celor mari.Iv Apoi am văzut un înger stând în soare; şi strigat-a cu glas puternic, grăind tuturor păsărilor care zboară spre creştetul cerului: Veniţi şi vă adunaţi la cina Marelui Dumnezeu,luQŞi pe haina lui şi pe coapsa lui are nume scris: Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor.OtIar din gura lui ieşea sabie ascuţită, ca să lovească pe păgâni cu ea. Şi el îi va păstori cu toiag de fier şi va călca teascul vinului clocotitor al mâniei lui Dumnezeu Atotţiitorul.hsIŞi oştile din cer veneau după el, călare pe cai albi, purtând veşminte de in alb, curat.prY Şi este îmbrăcat în veşmânt stropit cu sânge şi numele lui se chiamă: Cuvântul lui Dumnezeu.q Iar ochii lui sunt ca para focului şi pe capul lui sunt cununi multe şi are nume scris pe care nimeni nu-l înţelege, fără numai el.*pM Şi am văzut cerul deschis şi iată un cal alb, şi cel ce şedea pe el se numeşte Credincios şi Adevărat, şi judecă şi se războieşte întru dreptate.'oG Ci am căzut înaintea picioarelor lui, ca să mă închin lui. Dar el m’a ţinut de rău: Vezi să nu faci aceasta! Sunt împreună slujitor cu tine şi cu fraţii tăi, care au mărturia lui Iisus. Lui Dumnezeu te închină. – Căci mărturia lui Iisus este duhul proorociei. –n3 Apoi îngerul a zis: Scrie: Fericiţi cei chemaţi la cina nunţii Mielului! Şi îmi zice iar: Acestea sunt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu.mwŞi datu-i-s’a ei să se înveşmânte cu in curat, prea alb, – căci inul este viaţa cea dreaptă a sfinţilor.lSă ne bucurăm şi să ne veselim şi să-i dăm lui mărire, căci a venit nunta Mielului, şi mireasa lui s’a pregătit,ekCAtunci am auzit ca un glas de gloată multă şi ca un vuet de valuri fără număr şi ca un bubuit de tunete puternice, şi glasul zicea: Aliluia! Pentru că Domnul Dumnezeul nostru, Atotţiitorul, se află împărat. ~`}|w{zdzyRxx:wwDveuuu"tcsrqqUpp-oo6nnm~lkkjjjKii}ihgg4fff1eeVddkccc@bb@aa>a``?_^]]'\\#[ZdYYeYXXqX4WWgVVUUUU0TSSjRdQQKPP1OO-NNM2LZKKJII>HH$GG6FFNEE1DD^D!CVBB1A@@>>h=< 3 Şi în anul al şaptesprezecelea, el năvăli cu armata sa împotriva împăratului Arpaxad şi-l înfrânse în luptă şi nimici toată oştirea lui toată călărimea, precum şi toate carele lui de război.}= u Atunci Nabucodonosor se mânie foarte împotriva acestui ţinut întreg şi se jură pe tronul său şi pe împărăţia sa, ca să-şi răzbune pe toate ţinuturile Ciliciei şi ale Damascului şi cu sabia ca să nimicească pe toţi locuitorii din ţara Moabului şi pe fiii lui Amon, Iudeea toată şi pe toţi locuitorii Egiptului până la ţinutul celor două Mări.-< U Dar locuitorii pământului întreg dispreţuiră cuvântul lui Nabucodonosor, împăratul Asirienilor, şi nu porniră cu el la război, fiindcă ei nu se temeau de el, ci-l socoteau ca pe un om oarecare. Şi aşa ei trimiseră pe crainicii lui înapoi cu mâinile goale şi plini de ocară.o; Y Până dincolo de Tanis şi de Memfis, şi la toţi locuitorii Egiptului până în hotarele Etiopiei.: } Şi către toţi aceia care locuiau în Samaria şi în oraşele ei şi dincolo de Iordan până la Ierusalim, şi în Bet-Anot şi în Halhul şi în Cadeş până la fluviul Egiptului, şi în Tahpanhes şi în Ramses şi întreaga ţară Goşen,9 Şi la popoarele care sălăşluiau în Carmel şi în Galaad şi în Galileea de sus şi în larga câmpie a Ezdrelonului,8 1Dar Nabucodonosor, împăratul Asirienilor, trimise crainici la toţi locuitorii Persiei şi către toţi aceia care locuiau spre asfinţit, către locuitorii Ciliciei şi ai Damascului, ai Libanului şi ai Antilibanului, precum şi către cei ce locuiau pe ţărmul mării,7 7Şi s’au pornit împotriva lui toţi locuitorii şesului şi toţi cei ce locuiau de-a-lungul Eufratului şi al Tigrului şi al fluviului Ulai, şi cei din şesul lui Arioh, regele Elimeilor, precum şi foarte multe popoare care se strânseră laolaltă împotriva Caldeilor.#6 AÎn zilele acelea, împăratul Nabucodonosor porni cu război împotriva împăratului Arpaxad, în şesul cel mare, adică în şesul din ţinutul Ragau.5 /Şi-i făcu porţi, porţi înalte de şaptezeci de coţi şi late de patruzeci de coţi, ca să poată ieşi uriaşa sa oştire şi pedestrimea.x4 kŞi el ridică deasupra porţilor cetăţii, turnuri înalte de o sută de coţi şi late de şaizeci de coţi.i3 MAcesta zidi împrejurul Ecbatanei ziduri din lespezi de piatră tăiate în patru colţuri, lespezi lungi de trei coţi şi late de trei coţi, şi zidurile erau înalte de şaptezeci de coţi şi late de cincizeci de coţi.O2 Era în anul al doisprezecelea al împărăţiei lui Nabucodonosor, care a domnit peste Asirieni în marea cetate a Ninivei, şi în vremea domniei lui Arpaxad, care a domnit peste Mezi în Ecbatana.H1 Şi înainte de moarte a auzit vestea despre pieirea Ninivei, pe care o cuprinseseră Nabucodonosor şi Ahaşveroş. Şi astfel, înainte de moarte, a putut să se bucure de pieirea Ninivei.a0;Şi el muri în vârstă de o sută douăzeci şi şapte de ani în Ecbatana din Media,#/? Şi el ajunse la adânci şi cinstite bătrâneţe şi îngropă cu cinste şi pe socrii săi şi le moşteni averea lor şi pe a lui Tobit, tatăl său.. Şi când a murit Ana, el a îngropat-o lângă tatăl său. Apoi Tobie a plecat cu soţia şi cu fiii săi la socrul său în Ecbatana.-y Şi acum, copii, vedeţi ce poate să facă milostenia şi cum fapta cea bună mântueşte!» Şi pe când el rostea acestea, i-a ieşit sufletul. Şi el era în vârstă de o sută cincizeci şi opt de ani. Şi fiul său l-a îngropat cu cinste.,1 Fiule! Adu-ţi aminte ceea ce Nadab i-a făcut lui Ahicar, cel care l-a crescut pe el, cum de la lumină l-a dus la întuneric şi toate câte i le-a răsplătit. Dar Dumnezeu a mântuit pe Ahicar, iar acela şi-a luat răsplata, coborîndu-se în întuneric. Ahicar a făcut milostenie şi a fost mântuit din laţurile morţii, pe care acela i le întinsese, însă Nadab căzu în laţuri şi pieri.@+y Tu însă păzeşte legea şi poruncile, fii milostiv şi drept, ca să-ţi fie bine, şi îngroapă-mă după cuviinţă şi pe maica ta lângă mine, şi nu mai zăbovi în Ninive.g*GŞi acum, copile, pleacă din Ninive, căci se va adeveri tot ceea ce a rostit profetul Iona.Q)Dar şi poporul său va proslăvi pe Domnul şi Domnul va înălţa pe poporul său, şi se vor veseli toţi cei ce iubesc pe Domnul, cu adevărate fapte bune, făcând milostenie cu fraţii noştri.#(?Şi toţi păgânii se vor întoarce la adevăr şi se vor teme de Domnul Dumnezeu, şi vor îngropa în pământ idolii lor şi vor proslăvi pe Domnul,"'=Şi Dumnezeu se va milostivi iarăşi şi-i va întoarce pe ei în ţară şi vor zidi templul, dar nu ca acela dintâi, până se vor împlini vremurile cele din veac hotărîte. Apoi se vor întoarce din robie şi vor zidi din nou Ierusalimul cu strălucire. Şi templul lui Dumnezeu va fi zidit într’însul pentru toate neamurile viitoare – zidire măreaţă – precum au grăit despre el proorocii.~&uDu-te în Media, fiule, căci eu cred tot ceea ce a rostit profetul Iona despre Ninive, că anume cetatea va fi nimicită şi că fraţii noştri vor fi risipiţi pe pământ departe de ţara cea mândră şi că Ierusalimul va fi pustiit, că templul lui Dumnezeu va fi pârjolit şi va fi pustiit până la o vreme, iar în Media va fi până la o vreme mai multă pace.X%)Şi el a ajuns tare bătrân. Atunci el chemă pe fiul său şi pe nepoţii săi şi-i zise lui Tobie: «Copile, ia pe fiii tăi! Vezi, eu am îmbătrânit şi sunt aproape să mă săvârşesc din viaţă.S$Tobit era de cincizeci şi opt de ani când şi-a pierdut vederea, şi după opt ani iarăşi şi-a căpătat-o. El făcea milostenie şi nu contenea să se teamă de Dumnezeu şi să-l proslăvească.3# cŞi Tobit sfârşi cântarea lui de laudă. "9 Şi toate uliţele lui vor rosti: «Aliluia!» Şi vor proslăvi pe Domnul zicând: «Proslăvit să fie Dumnezeu care te-a înălţat pentru vecie!»! Căci Ierusalimul va fi din nou zidit cu safir, cu smarald şi pietre nestimate, şi zidurile tale şi turnurile tale şi întăriturile tale cu aur curat. Şi uliţele Ierusalimului vor fi pardosite cu beril, cu carbuncul şi cu pietre scumpe din Ofir.o W Fericiţi sunt toţi cei care au fost mâhniţi de bătăile tale, căci ei se vor veseli de tine, când vor vedea toată strălucirea ta şi se vor veseli în veci. Suflete al meu, proslăveşte pe Dumnezeu, pe marele împărat,V% Bucură-te şi te veseleşte pentru feciorii celor drepţi, căci ei vor fi adunaţi şi vor proslăvi pe Domnul celor drepţi! Fericiţi sunt cei ce te iubesc pe tine, căci ei se vor bucura de pacea ta.xi Blestemaţi să fie toţi cei ce te urăsc pe tine. Binecuvântaţi să fie în veci cei ce te iubesc pe tine._7 Multe popoare vor veni de departe la numele Domnului Dumnezeului nostru, cu daruri în mână şi cu daruri pentru cerescul împărat. Şi din neam în neam te vor proslăvi şi cântare de laudă îţi vor aduce.q[ Şi să bucure pe toţi robii şi să arate dragoste celor dosădiţi în neam de neam până în veci./ Proslăveşte pe Domnul cum se cuvine şi laudă pe veşnicul împărat, ca iarăşi cortul său să fie cu bucurie înălţat în mijlocul tău,Y+ Toţi să-l preamărească şi să-i mulţumească în Ierusalim: Ierusalime, cetate sfântă! Şi pe tine te va pedepsi el pentru faptele mâinilor tale şi spre fiii celor drepţi iarăşi se va milostivi. Pe Dumnezeul meu îl voi înălţa şi sufletul meu să înalţe pe împăratul cel ceresc şi să se bucure de mărirea lui. Eu îl mărturisesc pe el în ţara în care petrec ca rob, şi-i vestesc puterea şi mărirea lui într’un popor de păcătoşi. Pocăiţi-vă, voi păcătoşilor, şi faceţi fapte bune! Cine ştie dacă el nu vă va îndrăgi şi se va milostivi spre voi.1[ Priviţi apoi la ceea ce va face el cu voi, proslăviţi-l pe el cu toată gura voastră şi lăudaţi pe dreptul Stăpân şi înălţaţi pe împăratul cel veşnic.K Dacă vă veţi pocăi din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru şi vă veţi întoarce cu credinţă către el, şi el se va întoarce către voi şi faţa sa nu şi-o va ascunde.7 El ne pedepseşte pentru toate greşalele noastre şi iarăşi ne milueşte şi ne adună dintre toţi păgânii, printre care noi am fost risipiţi./W Şi acolo vestiţi strălucirea lui. Înălţaţi-l pe el în faţa tuturor celor vii, căci el este Domnul nostru şi Dumnezeu părintele nostru întru toţi vecii.mS Lăudaţi-l pe el, voi fiii lui Israil, înaintea neamurilor păgâne printre care el ne-a risipit,F «Proslăvit să fie Dumnezeu şi împărăţia sa în veci! Căci el pedepseşte şi el milueşte, el pogoară în iad şi el ridică din iad, şi nimeni nu poate să scape din mâna lui.9 o Şi Tobit scrise o rugăciune de laudă şi zise:  Şi ei proslăviră marile şi minunatele săvârşiri ale lui Dumnezeu şi în ce fel îngerul lui Dumnezeu li s’a arătat lor.>w Şi când s’au sculat de jos, ei nu-l mai văzură."= Şi acum preaslăviţi pe Domnul, fiindcă eu mă înalţ la cel ce m’a trimis pe mine, iar tot ceea ce s’a întâmplat, scrieţi într’o carte!»r ] În toate zilele m’am arătat vouă şi n’am mâncat şi n’am băut, ci voi aţi văzut o vedenie.x i Căci nu de voia mea am venit, ci după voia Dumnezeului nostru, pentru aceasta preamăriţi-l pe el în veci!h I Dar el le zise: «Nu vă spăimântaţi! Fiţi pe pace şi preamăriţi pe Dumnezeu deapururi!X ) Atunci cei doi se spăimântară şi de spaimă căzură cu faţa la pământ.  Eu sunt Rafail, unul din cei şapte sfinţi îngeri care duc rugăciunile celor sfinţi şi intră în faţa slavei Celui Sfânt.»X) Şi acum Dumnezeu m’a trimis să te tămăduesc pe tine şi pe nora ta Sara.9k Şi când nu pregetai să te scoli şi să-ţi laşi prânzul tău, ca să te duci şi să îngropi morţii, această faptă bună nu mi-a rămas ascunsă, ci eu eram cu tine.(I Şi când te rugai tu şi nora ta Sara, eu duceam jertfa rugăciunii voastre înaintea Celui Sfânt, şi când îngropai morţii, la fel eram eu lângă tine,_7 Şi acum nu voi ascunde nimic în faţa voastră, căci v’am spus: Frumos lucru este să ţinem ascunsă taina unui împărat, însă ca să dăm la iveală faptele cele mari ale lui Dumnezeu este lucru măreţ.3a Păcătoşii sunt vrăjmaşii vieţii lor. Căci milostenia scapă de moarte şi ne curăţeşte de orice păcat. Cei ce fac milostenie şi fapte bune vor trăi mult.E Bun lucru este rugăciunea cu post, cu milostenie şi cu dreptate. Mai bine puţin şi cu dreptate, decât mult şi cu nedreptate. Mai bine este să faci milostenie, decât să aduni aur,S Frumos lucru este să ţinem ascunsă taina unui împărat, însă ca să dăm la iveală faptele cele mari ale lui Dumnezeu este lucru măreţ. Faceţi bine, căci numai aşa nu va da peste voi răul.jM Atunci îngerul îi chemă deoparte şi le zise: «Proslăviţi pe Dumnezeu şi-i mulţumiţi, preamăriţi-l şi-i mulţumiţi înaintea tuturor celor vii pentru ceea ce el a făcut cu voi. Frumos lucru este să preamărim pe Dumnezeu şi să preaînălţăm numele lui şi să vestim, slăvind, lucrările lui! Nu zăboviţi ca să-i mulţumiţi lui.S Apoi chemă pe înger şi-i zise: «Ia jumătate din ceea ce aţi adus».1~] Atunci bătrânul zise: «I se cuvine!» } Fiindcă el m’a adus sănătos acasă, ba încă a lecuit şi pe nevastă-mea, a adus banii mei şi te-a lecuit şi pe tine.»q|[ Dar el îi răspunse: «Tată! N’am să fiu în pagubă dacă-i voi da jumătate din ceea ce am adus,{ ) Şi Tobit chemă pe fiul său Tobie şi-i zise: «Fiule, vezi de simbria tovarăşului tău de drum şi să-i mai dăm ceva şi pe deasupra!»zzm Şi a venit şi Ahicar, precum şi Nadan, nepotul lui, şi a ţinut nunta lui Tobie şapte zile cu mare veselie.;yq Şi toţi fraţii lui cei din Ninive se bucurară.Ux# Şi când Tobit se apropie de nora sa Sara, i se închină cu plecăciune şi-i zise: «Bine ai venit sănătoasă, fiică! Slăvit să fie Dumnezeu care te a adus la noi şi tatăl tău şi maică-ta!»w{ Şi Tobit ieşi în întâmpinarea nurorii sale, cu bucurie, până la poarta Ninivei lăudând pe Dumnezeu. Şi cei care îl vedeau că umblă, se minunau că i-a venit vederea. Şi Tobit mărturisea înaintea lor că Dumnezeu se îndurase de el.}vs Atunci fiu-său întră în casă bucuros şi spuse tatălui său marile lucruri care s’au întâmplat în Media.muS «Proslăvit să fii tu, Dumnezeule, şi proslăvit să fie numele tău în veci, şi proslăviţi să fie toţi sfinţii tăi îngeri, fiindcă, pedepsindu-mă, te-ai şi îndurat de mine, căci iată văd pe Tobie fiul meu!»Ot Şi văzând pe fiul lui căzu de gâtul lui şi plângând îi zise:hsI Şi când începu să-l înţepe, el se şterse la ochi, şi albeaţa se coji de pe ochii lui,Wr' Şi apucă pe tată-său şi-i unse ochii cu fiere zicând: «Curaj, tată!»Zq- Atunci Tobit ieşi la uşă şi se lovi. Fiul său însă alergă înaintea lui,p Şi Ana alergând înainte căzu de gâtul fiului ei şi-i zise: «Te-am văzut, copile, de acum pot să mor!» Şi amândoi plânseră.wog Ci unge-l cu fiere la ochi şi dacă-l va înţepa, s’o şteargă ca să cadă albeaţa, şi el va vedea».On Şi Rafail zise: «Ştiu, Tobie, că tatăl tău va căpăta vederea,vme Şi când l-a zărit că vine, zise către tatăl lui: «Iată, fiul tău vine cu tovarăşul lui de drum!»9lm Şi Ana stătea şi privea în drumul fiului ei.\k1 Ia cu tine fierea peştelui!» Şi ei zoriră pasul, şi câinele alerga după ei.Hj Să grăbim pasul înaintea femeii tale şi să rânduim casa.Di «Oare nu ştii tu, frate, cum ai lăsat pe tatăl tău?»Wh ) Şi merseră până se apropiară de Ninive. Şi atunci Rafail zise lui Tobie:g7 După acestea Tobie a plecat, preamărind pe Dumnezeu, că i-a dat izbândă la drum şi-şi luă rămas bun de la Raguel şi de la Edna, femeia lui.f+ Atunci Edna zise lui Tobie: «Iubite frate! Dumnezeul cerului să te aducă înapoi şi să mă învrednicească să văd copiii tăi din Sara, fiica mea, ca eu să mă veselesc înaintea Domnului. Şi iată îţi încredinţez pe fiica mea în grija ta. N’o amărî!»e1 Şi către femeia lui zise: «Cinsteşte pe socrii tăi, care acum sunt părinţii tăi, şi să aud veste bună despre tine!» Şi el o sărută. d Şi-i binecuvântă şi-i lăsă să plece zicând: «Dumnezeul cerului să vă facă parte de copii înainte de moartea mea!»rc] Şi Raguel se sculă şi-i dădu pe Sara, femeia lui, şi jumătate din avere: robi, dobitoace şi bani,Mb Şi socru-său îi răspunse: «Stai! Căci eu voi trimite o ştafetă la tatăl tău, ca să-i dea de veste despre tine.» Dar Tobie îi zise: «Nu, ci dă-mi drumul să mă duc la tatăl meu!» a Însă Tobie zise lui Raguel: «Dă-mi drumul să plec, deoarece tatăl meu şi maică-mea nu mai au nădejde să mă mai vază».Z`- Atunci ea îl întâmpină cu vorba: «Taci! Nu mă înşela, copilul a murit!» Şi ieşea în fiecare zi afară la drumul pe care plecaseră. Ziua nu mânca nimic, iar nopţi întregi nu înceta să plângă pe Tobie, fiul ei, până când trecură cele paisprezece zile de nuntă, cu care îl jurase Raguel ca să le petreacă la el.R_ Şi Tobit zise către ea: «Taci! N’ai grijă, căci el e sănătos!»S^ «Mi-e jale, copile, că te-am lăsat să pleci, tu lumina ochilor mei!»{]o Dar femeia lui îi zise: «Copilul a murit, de aceea întârzie atâta!» Şi ea începu să-l plângă şi zise:%\E Şi s’a întristat foarte.{[o El zise: «Poate că au fost opriţi acolo, sau poate Gabael să fi murit şi n’a avut cine să le dea banii!»Z y Şi Tobit, tatăl său, număra fiecare zi. Şi când s’au împlinit zilele călătoriei şi ei încă nu veniseră,zYm Şi amândoi se sculară la mânecate şi veniră la nuntă. Şi Gabael binecuvânta pe Tobie şi pe femeia lui.~Xu Şi Rafail plecă şi merse la Gabael şi-i dădu zapisul, şi Gabael îi aduse punga cu sigiliurile şi i le dădu.[W/ Tatăl meu numără zilele şi, dacă voi zăbovi mult, el se va mâhni foarte!»1V] Fiindcă Raguel m’a jurat să nu plec.U «Frate Azaria! Ia-ţi un rob şi două cămile şi porneşte spre Raghis în ţara Mediei, la Gabael, ia banii şi mi-i adă la nuntă,/T [ Şi Tobie strigă pe Rafail şi-i zise:3S_Şi după aceasta să ia jumătate din averea sa şi să se ducă sănătos la tatăl lui: «Iar partea care va mai rămânea: după ce voi muri şi eu şi femeia mea».R%Şi înainte ca să se sfârşească zilele de nuntă, Raguel îl jură ca să nu plece până nu vor trece cele paisprezece zile de nuntă,3«Îndrăzneşte, copilă! Dumnezeul cerului şi al pământului să-ţi facă parte de bucurie în locul mâhnirii tale. Îndrăzneşte, fiică!»#=?Şi ea făcu întocmai cum îi porunci şi duse pe Sara înlăuntru. Şi ea începu să plângă. Ci ea, îndreptăţind lacrimile fiicei sale, îi zise:|<qPe urmă Raguel strigă pe Edna, femeia lui, şi-i zise: «Soro, găteşte odaia cealaltă şi-i du înlăuntru!»;'Şi chemă şi pe Edna, femeia lui, şi luă o hârtie şi scrise învoiala pentru căsătorie şi o pecetlui. Apoi începură să mănânce.;:o Apoi chemă pe Sara, fiica lui, şi luând-o de mână o dete lui Tobie de soţie şi zise: «Iată, ia-o după legea lui Moise şi du-o la tatăl tău!» Şi i-a binecuvântat.93 Şi Tobie zise: «Nu voi mânca şi nu voi bea până ce nu-mi veţi aduce-o, şi voi să fiţi martori înaintea mea». Şi Raguel zise: «De acum încolo ia-o potrivit legii. Tu eşti fratele ei şi ea este a ta. Milostivul Dumnezeu să vă îndrepte calea spre fericire!» 8 Pe copila mea am dat-o după şapte bărbaţi şi când fiecare intra la ea, murea peste noapte. Însă acum fii cu voie bună!»:7m Şi el spuse lui Raguel, iar Raguel îmbie pe Tobie: «Mănâncă şi bea şi fii cu voie bună, căci ţi se cade să iei pe copila mea. Însă se cade să-ţi spun adevărul:6 Şi Tobie zise lui Rafail: «Frate Azaria! Vorbeşte despre ceea ce mi-ai spus pe cale, ca să se sfârşească pricina!»K5Şi junghiară un berbec şi gătiră mai multe feluri de bucate.g4GDar şi Edna, femeia lui, şi Sara, fiica lui, plânseră. Şi-i primiră ei cu inimă bună,Z3-Atunci sări Raguel şi-l sărută şi începu să plângă şi-l binecuvântă şi-i zise: «Tu eşti feciorul unui om cu mare vază!» Şi când auzi că Tobit îşi pierduse vederea, se mâhni şi plânse.2{Şi el îi întrebă: «E sănătos?» Şi ei ziseră: «E sănătos voinic!» Şi Tobie mai zise: «El e tatăl meu!»l1QDar el le zise: «Cunoaşteţi voi pe fratele nostru Tobit?» Şi ei spuseră: «Îl cunoaştem!»$0AŞi-i întrebă Raguel: «De unde sunteţi, fraţilor?» Iar ei îi răspunseră: «Din seminţia lui Neftali, care au fost luaţi în robie în Ninive».k/OAtunci Raguel zise către femeia sa Edna: «Cum seamănă tânărul acesta cu vărul meu Tobit!»). MŞi când ajunseră în Ecbatana, se duseră la casa lui Raguel. Iar Sara le ieşi înainte şi-i hiritisi şi ei o hiritisiră pe ea şi ea îi duse în casă.`-9Când a auzit Tobie, a început s’o iubească şi sufletul lui se lipi de ea foarte.,%Şi când vei intra la ea, sculaţi-vă amândoi şi strigaţi către milostivul Dumnezeu, şi el vă va mântui şi vă va milui. Nu te teme, căci ea este menită pentru tine din veac şi tu o vei mântui şi ea va merge cu tine, şi cred că vei avea cu ea copii.»s+_Când vei intra în cămara de nuntă, ia un cărbune din tămâiernic şi pune deasupra o bucăţică din inima şi din ficatul peştelui şi afumă, şi când diavolul va mirosi, va fugi şi nu va mai veni înapoi în veac de veac.'*GCi îngerul îi răspunse: «Oare nu-ţi aduci aminte de cuvintele pe care ţi le-a poruncit tatăl tău, ca să-ţi iei soţie din neamul tău? Şi acum ascultă-mă, frate-meu: Ea va fi soţia ta! Iar de diavol nu purta de grijă, fiindcă în noaptea aceasta ţi se va da de soţie.8)iŞi acum mă tem ca să nu mor şi să pogor viaţa tatălui meu şi a maicii mele, din pricina mea, cu durere în mormânt, fiindcă nu au alt fecior care să-i îngroape.»(/Atunci tânărul zise către înger: «Frate Azaria! Eu am auzit că fata a fost măritată de şapte ori şi că toţi mirii ei au murit în cămara de nuntă. Şi fiindcă eu sunt singurul fecior la tatăl meu, mă tem ca nu cumva intrând înlăuntru să mor şi eu ca şi cei mai dinainte, fiindcă pe ea o iubeşte un diavol care nu face nimănui nici un rău, decât celor care se apropie de ea. 3~~}|{qzyyx5wvwuttsrqqprooonQmlkjihggDfedqcbaa``i_^^=]V\\[wZYYEXXJWVUTSSDRR(QQP]OO%MMWLLIKIHHGFEEhDDVCsBqAA @?>N=<<;;:o988%6654T32231F0//>.;--,+**L)(('q&%%E$#"! a!9)& YUl i !J O Căci viu este Nabucodonosor, împăratul lumii, şi vie este puterea lui care te-a trimis ca să pui rânduiala în toată făptura, căci nu numai oamenii îi slujesc lui prin tine, ci şi dobitoacele câmpului, vitele şi păsările cerului vor trăi prin puterea ta, pentru Nabucodonosor şi pentru întreaga casă a lui. Şi dacă vei urma cuvintele roabei tale, Dumnezeu va desăvârşi cu tine lucrul său, iar stăpânul meu va merge drept la ţintă.R Atunci Iudita îi grăi lui: «Priveşte cu îngăduinţă cuvintele roabei tale, ca roaba ta să vorbească înaintea ta. Şi nici un cuvânt mincinos nu voi spune stăpânului meu în acesta noapte. Nimeni să nu-ţi facă rău, ci bine, aşa cum se întâmplă cu slujitorii stăpânului meu, împăratul Nabucodonosor.»E Dar spune-mi acum: Pentru ce ai fugit de la ei şi ai venit la noi? Căci ai venit spre mântuirea ta. Fii curajoasă! În noaptea aceasta vei scăpa cu viaţă, cum şi de acum înainte."= Şi poporul tău care locueşte în munte, dacă nu m’ar fi dispreţuit, n’aş fi ridicat suliţa mea împotriva lui. Ci ei singuri şi-au făcut-o.?  y Atunci Olofern îi zise: «Fii cutezătoare, femeie, şi nu te teme în inima ta, fiindcă eu nu fac rău nimănui care este gata să slujească lui Nabucodonosor, împăratul lumii.@ y Şi când el şi căpitanii lui dădură cu ochii de Iudita, se minunară de frumuseţea chipului ei. Şi ea căzând cu faţa la pământ i se închină, iar robii săi o ridicară.  Şi când el fu înştiinţat despre ea, le ieşi în tinda cortului, iar înaintea lui orbii mergeau cu sfeşnice de argint. { Şi Olofern se odihnea pe patul său, sub un polog de porfiră ţesut cu fire de aur, cu smaralde şi cu pietre scumpe.t a Şi cei ce făceau de strajă la Olofern precum şi căpitanii lui ieşiră afară şi o duseră în cort.D Şi ei se minunau de frumuseţea ei, şi pentru ea ei se minunau de fiii lui Israil şi ziceau unii către alţii: «Cine poate să dispreţuiască un astfel de popor care are în el asemenea femei? Nu este cu cale să scape nici unul din ei, fiindcă dacă ar scăpa, ar putea să amăgească o lume întreagă!»jM Şi se iscă un freamăt în tabără, căci vestea despre sosirea ei pătrunsese în corturi. Şi veniră şi o înconjurară, fiindcă ea stătea afară în faţa cortului lui Olofern, până să-i dea de ştire despre ea. Apoi ei aleseră o sută de inşi pe care îi puseră s’o însoţească pe ea şi pe roaba ei. Şi ei le duseră la cortul lui Olofern. Şi când te vei înfăţişa înaintea lui, inima ta să nu se teamă, ci arată-i precum ai spus, şi el se va purta domol cu tine!»L «Ţi-ai scăpat viaţa; grăbeşte-te şi te coboară la stăpânul nostru şi îndreaptă-te spre cortul lui, iar unii din noi să te însoţească, până când te vor preda în mâinile lui!' Când auziră străjării cuvintele ei şi se uitară în ochii ei, – fiindcă ea era în ochii lor negrăit de frumoasă, – îi ziseră:dA Şi mă duc la Olofern, generalul oştirii voastre, ca să-i destăinuesc adevărul şi să-i arăt un drum pe unde să apuce ca să ia în stăpânire muntele întreg, fără ca să piară nici unul din oamenii lui!»?w Şi ei o opriră şi o întrebară: «Cine eşti, de unde vii şi încotro te duci?» Şi ea răspunse: «Sunt fiică de Evrei, şi fug de la ei, căci ei vor fi zdrumicaţi de voi,fE Şi ea străbătu valea drept înainte până când se întâlni cu străjării Asirienilor.Q Şi ei făcură întocmai. Şi Iudita împreună cu roaba ei ieşiră. Şi locuitorii oraşului se uitară după ea până coborî muntele devale şi străbătu valea şi până o pierdură în zare.B~} Atunci ea zise: «Daţi poruncă să mi se deschidă poarta oraşului, ca să săvârşesc ceea ce am grăit cu voi!» Şi ei porunciră paznicilor să-i deschidă, după cuvântul ei.>}u «Dumnezeul părinţilor noştri să-ţi dea ţie har ca să-ţi ajungi ţelul tău, spre mândria fiilor lui Israil şi spre slava Ierusalimului!» Şi ei se rugară lui Dumnezeu.|' Când ei văzură pe Iudita, căci faţa ei era schimbată şi veşmintele ei aşijderea, rămaseră uimiţi de frumuseţea ei şi-i ziseră:"{= Şi ele se îndreptară spre poarta oraşului Betulia şi găsiră stând lângă poartă pe Ozias şi pe bătrânii oraşului, pe Habris şi pe Harmis.hzI Şi dădu roabei sale un burduf cu vin şi un ulcior cu untdelemn, şi umplu o dăsagă cu pâine de orz şi cu turte de smochine şi pâine de grâu curat, şi toate le făcu o legătură şi i le puse în cârcă roabei.eyC Apoi se încălţă cu sandalele, îşi puse lănţişoarele la picioare şi inelele şi cerceii şi toate podoabele ei. Şi se împodobi până într’atâta, încât cei care o vor vedea să rămână înmărmuriţi.'xG Şi se dezbrăcă de veşmintele ei de văduvie şi-şi spălă trupul cu apă şi se unse cu mir de mare preţ, şi-şi pieptănă cosiţa, şi-şi puse turban în cap şi se îmbrăcă cu hainele de sărbătoare, cu care avea obicei să se îmbrace când trăia bărbatu-său Manase.w) Se ridică de unde căzuse cu faţa la pământ şi chemă pe roaba ei şi se duse în casa unde ea petrecea Sâmbetele şi zilele de praznic,ov Y Şi după ce sfârşi cu rugăciunea către Dumnezeul lui Israil şi toate cuvintele ei se conteniră,cu? Şi fă ca întreg norodul tău, precum şi fiecare seminţie, să cunoască şi să ştie că tu eşti Dumnezeul puterilor şi al tăriei şi că nu este altul care să ocrotească neamul lui Israil afară de tine!»It Şi îngădueşte ca să fie cuvântul meu şi viclenia mea rană şi zdrobire pentru ei, care au pus la cale năprasne împotriva legământului tău şi a templului şi a muntelui Sionului!Ds O, Dumnezeule al părintelui meu şi Dumnezeul moştenirii lui Israil, Stăpânul cerului şi al pământului, Ziditorul apelor, împăratul întregii făpturi, ascultă rugăciunea mea,Jr Căci puterea nu stă în mulţime, ci tu eşti Dumnezeul celor smeriţi, ajutătorul celor mai mici, ajutorul celor slabi, apărătorul celor aruncaţi, izbăvitorul celor fără de nădejde.q Izbeşte cu buzele mele cele viclene robi şi stăpâni, stăpâni şi robi. Nimiceşte semeţia lor cu mâna unei femei!!p; Caută în jos la trufia lor şi sloboade urgia ta peste capetele lor, şi dă în mâna mea, celei văduve, putere pentru ceea ce mi-am pus în gând!o+ Domnul este numele tău! Sfărâmă cu puterea ta puterea lor şi cu urgia ta dărâmă tăria lor, căci ei şi-au pus de gând să pângărească templul tău şi să întineze cortul sălăşluirii slăvitului tău nume şi cu sabia să reteze coarnele altarului tău.%nC Căci, iată, oştirea Asirienilor este numeroasă şi ei se mândresc cu cai şi călăreţi şi se trufesc cu braţul vânjos al pedestraşilor, şi-şi pun nădejdea lor în scut, în lance, în arc şi în praştie şi nu ştiu că tu eşti Domnul, care pune capăt războaielor.m% Ceea ce tu ai hotărît a fost de faţă şi a zis: «Iată-mă! Toate căile tale sunt pregătite şi judecata ta mai de dinainte văzută.Dl Cele ce au fost mai înainte decât acelea, şi acelea tu le-ai făcut, şi cele de mai târziu şi cele de acum. Tu ai pus la cale viitorul şi ceea ce tu ai pus la cale s’a adeverit.>ku Şi pe femeile lor le-ai dat pradă şi pe fiicele lor în robie şi toate odoarele lor jafului iubiţilor tăi fii, care erau înflăcăraţi de zelul pentru tine şi îngroziţi de întinarea sângelui lor, şi pe tine te-au strigat într’ajutor. Dumnezeule, Dumnezeul meu, ascultă la mine cea văduvă!ijK Pentru aceasta ai dat pe căpeteniile lor la moarte, şi patul lor, care a fost pângărit de înşelăciunea lor, l-ai prefăcut în lac de sânge şi ai lovit şi pe robi şi pe stăpâni şi pe principi pe tronurile lor,ai; «Doamne Dumnezeul strămoşului meu Simeon, căruia i-ai dat sabia în mână, ca să se răzbune pe cei de neam strein care dezveliră pântecele fecioarei spre întinare şi descoperiră coapsele ei spre ruşine şi sânul i-l pângăriră spre ocară. Tu ai poruncit: «Să nu fie aşa!» dar ei cu toate acestea săvârşiră nelegiuirea.zh o Apoi Iudita căzu cu faţa la pământ şi-şi presără cenuşă în cap şi-şi lepădă sacul cu care era încinsă. Şi în seara aceea se aducea la Ierusalim jertfa de tămâie. Atunci strigă Iudita cu mare glas şi zise către Domnul:Jg $Şi îndată ieşiră din colibă şi plecară pe la casele lor.f5#Atunci Ozias şi căpeteniile ziseră către ea: «Mergi în pace, şi Domnul Dumnezeu să fie cu tine, ca să ne răzbune de vrăjmaşii noştri!»e%"Voi însă nu căutaţi să pătrundeţi cu mintea fapta mea,căci eu nu vă voi spune nimic până nu voi împlini ceea ce vreau să fac.»idK!În noaptea aceasta staţi la poarta cetăţii şi eu voi ieşi cu roaba mea şi în zilele pe care voi le-aţi făgăduit că veţi închina cetatea în mâna vrăjmaşilor noştri, Domnul va scăpa cetatea prin mâna mea.$cA Dar Iudita le răspunse aşa: «Ascultaţi-mă! Vreau să săvârşesc o faptă care să rămână în neam de neam în mintea feciorilor neamului nostru.8biŞi acum roagă-te pentru noi, fiindcă eşti femeie temătoare de Dumnezeu, ca Domnul să ne trimită ploaie, ca să se umple cisternele noastre şi să nu ne mai chinuim!».aUCi norodul tare se chinueşte de sete şi el ne-a silit pe noi să facem precum am făgăduit şi ne-a supus la jurământ, pe care noi nu vom putea să-l călcăm.=`sCăci nu de astăzi înţelepciunea ta este cunoscută, ci de la începutul vieţii tale tot norodul mărturiseşte iscusinţa ta şi cât de cuminţi sunt gândurile inimii tale._)Apoi Ozias zise către ea: «Toate câte le grăişi, le grăişi cu inimă bună, şi nimeni nu poate să se împotrivească cuvintelor tale,S^Căci precum el i-a ispitit pe aceia pentru încercarea inimii lor, tot aşa ne-a încercat şi pe noi, dar nu ne-a pedepsit, ci Domnul pedepseşte pe cei care se apropie de el, spre învăţătură.»>]uAduceţi-vă aminte câte a făcut cu Avraam şi de câte ori l-a încercat pe Isaac şi câte a întâmpinat Iacob în Mesopotamia, pe când păştea turmele unchiului său Laban. \Pentru toate acestea să mulţumim Domnului Dumnezeului nostru care ne încearcă pe noi întocmai ca, şi pe strămoşii noştri.#[?Şi acum, fraţilor, să arătăm fraţilor noştri că viaţa noastră atârnă de noi şi sfânta sfintelor şi templul şi altarul se reazimă pe noi.zZmFiindcă robia noastră, Domnul nu o va îndrepta spre bine, ci Domnul Dumnezeul nostru o va preface în ocară.~YuIar uciderea fraţilor noştri şi robirea ţării, pustiirea moştenirii noastre o va întoarce în capul nostru, în mijlocul păgânilor unde vom fi robi, şi vom ajunge de batjocură şi de ocară în faţa celor ce ne vor stăpâni pe noi;/XWCăci dacă oraşul nostru va fi cuprins, cuprinsă va fi toată Iudeea, iar templul nostru va fi prădat şi, pentru pângărirea lui, Domnul ne va cere socoteală,#W?Noi nu cunoaştem alt Dumnezeu afară de el, pentru aceasta noi nădăjduim că nu ne va trece cu vederea nici pe noi şi nici pe unul din neamul nostru.'VGDin care pricină părinţii noştri fură trecuţi prin ascuţişul săbiei şi jefuiţi, ori suferiră o mare înfrângere înaintea vrăjmaşilor noştri.hUICăci nu se află nici unul în neamul nostru şi în ziua de astăzi nu este nici seminţie, nici familie, nici popor, nici cetate care să se închine la idoli făcuţi de mână omenească, după cum era înainte vreme,T/De aceea să aşteptăm ajutorul său şi să strigăm pentru mântuirea noastră, şi el va asculta glasul nostru, dacă are îndurare către el=SsNu căutaţi să scoateţi cu sila sfaturile Domnului Dumnezeului nostru, căci Dumnezeu nu poate fi ameninţat ca un om şi nici ca un pământean nu şovăeşte în ţelul său.:RmFiindcă dacă în timp de cinci zile el nu voieşte să ne ajute, el are putere să ne ocrotească orişicând vrea, sau să ne prăpădească în faţa vrăjmaşilor noştri.\Q1Căci dacă adâncimii inimii omului voi nu-i puteţi da de fund şi nici nu puteţi să cuprindeţi şirul cugetării ei, cum vreţi voi oare să cercetaţi pe Dumnezeu, care a făcut toate acestea, şi să cunoaşteţi mintea lui şi să înţelegeţi gândurile lui? Niciodată, fraţilor! Nu întărâtaţi pe Domnul Dumnezeul vostru!dPA Într’acest chip voi ispitiţi pe Domnul, dar în veac de veac nu veţi cunoaşte nimic, O  Şi acum cine sunteţi voi, cei ce ispitiţi pe Dumnezeu în ziua de azi şi care în locul lui Dumnezeu staţi printre oameni?uNc Şi după ce ei sosiră la ea, ea le grăi: «Ascultaţi încoace la mine, voi căpetenii ale locuitorilor Betuliei! Căci nu este drept cuvântul pe care îl grăirăţi în faţa poporului, când vă jurarăţi pe Dumnezeu şi făgăduirăţi să închinaţi duşmanului oraşul în timp de cinci zile, dacă până atunci Domnul nu va veni în ajutorul vostru.#M? Deci ea trimise pe roaba ei pe care o pusese mai mare peste toată averea ei, ca să cheme la ea pe Ozias, pe Habris şi pe Harmis, bătrânii oraşului.+LO Şi ea auzi vorbele cele rele ale norodului împotriva căpeteniilor, fiindcă din pricina lipsei de apă îşi pierduse cumpătul. Aşijderea Iudita auzi şi cuvintele lui Ozias pe care le grăise norodului şi cum jurase el că după cinci zile va închina oraşul în mâna Asirienilor.nKUŞi nu ar fi îndrăznit nimeni să-i spună vre-o vorbă rea, fiindcă ea era osebit de cucernică.&JEŞi era frumoasă la stat şi fermecătoare la chip. Şi Manase îi lăsase aur şi argint, robi şi roabe, vite şi ţarini, pe care ea acum le stăpânea.XI)Şi postea în toate zilele văduviei sale, afară de ajunul Sâmbetelor şi de Sâmbete, afară de ajunul lunilor noi şi de lunile noi, afară de praznice şi de zilele de veselie ale neamului lui Israil.H#Şi ea îşi făcuse o colibă pe acoperişul casei şi umbla încinsă cu sac împrejurul coapselor sale şi purta hainele văduviei sale,PGŞi Iudita rămăsese văduvă în casa ei de trei ani şi patru luni,sF_Pe când stătea pe câmp şi lua seama la legătorii de snopi, un vânt arzător îl păli în cap şi el căzu la pat şi muri în oraşul său Betulia, şi-l îngropară lângă părinţii lui în ţarina dintre Dotan şi Belmaim.mESŞi bărbatul ei, Manase, om din seminţia şi din neamul ei, murise pe vremea seceratului orzului.bD ?Şi în vremea aceea asemenea cuvinte ajunseră la urechea Iuditei, fiica lui Merari, fiul lui Ox, fiul lui Iosif, fiul lui Uziel, fiul lui Hilchia, fiul lui Anania, fiul lui Ghedeon, fiul lui Ra-fain, fiul lui Ahitub, fiul lui Ilie, fiul lui Hilchia, fiul lui Eliab, fiul lui Natanail, fiul lui Şelumiel, fiul lui Ţurişadai, fiul lui Israil.RC Şi el împrăştie norodul războinic în tabără, şi ei se duseră pe zidurile şi în turnurile cetăţii, iar pe femei şi pe copii îi trimiseră la casele lor. Şi în oraş era mare mâhnire.zBmŞi dacă, după ce vor trece, nu ne va veni nici un ajutor, atunci voi face întocmai după îndemnul vostru!»KADar Ozias le zise: «Fiţi bărbătoşi, fraţilor! Să mai îndurăm încă cinci zile, în care Domnul Dumnezeul nostru se va întoarce spre noi, căci el nu ne va lăsa până în sfârşit.@Atunci se porni dintr’o dată o mare văicăreală în mijlocul oştirii celei mari şi strigară cu glas tare către Domnul Dumnezeu.}?sŞi acum ne jurăm pe cer şi pe pământ şi pe Domnul şi Dumnezeul părinţilor noştri, care ne pedepseşte pentru păcatele noastre şi pentru fărădelegile părinţilor noştri, să nu se poarte cu noi astăzi după cuvintele acestea!»^>5Fiindcă este mai bine să cădem pradă în mâna lor. Aşa vom ajunge robi şi vom scăpa cu viaţă, decât să vedem cu ochii moartea copiilor noştri şi cum copiii şi femeile noastre se sfârşesc de sete.d=ADeci acum chemaţi-i şi daţi oraşul pradă războinicilor lui Olofern şi oştirii lui,%<CŞi acum nu mai avem ajutor de nicăieri, fiindcă Dumnezeu ne-a vândut în mâna lor, aşa că noi vom fi doborîţi înaintea lor de sete şi de pieire.;«Dumnezeu să fie judecător între noi şi voi, fiindcă ne faci mare pagubă că n’aţi început dibuielile de pace cu Asirienii.8:iAtunci întreg poporul se adună la Ozias şi la căpeteniile cetăţii: flăcăii, femeile şi copiii; şi strigară cu mare glas şi ziseră în faţa tuturor bătrânilor:O9Şi femeile şi copiii îşi pierdură curajul, iar flăcăii erau leşinaţi de sete şi cădeau pe uliţele oraşului şi în adăposturile porţilor şi nu mai rămăsese într’înşii vlagă.8Dar şi cisternele se goliră şi nu avură să-şi astâmpere setea nici măcar pe o zi, căci li se da să bea cu măsură.[7/Şi toată oştirea Asirienilor, pedestrimea, carele de război şi călărimea, îi ţinură împresuraţi treizeci şi patru de zile, încât toţi locuitorii Betuliei sfârşiră toate strânsurile de apă.F6Atunci fiii lui Israil strigară către Domnul Dumnezeul lor, deoarece îşi pierdură cumpătul, când se văzură împresuraţi de duşmanii lor şi că nici nu mai era chip de scăpare.F5Apoi fiii lui Esau şi fiii lui Amon se suiră şi-şi aşezară tabăra în munte, în preajma Dotan ului. O parte o trimiseră spre miază-zi şi spre răsărit în faţa Ecrebelului. în apropiere de Husi, pe râul Mohmur, iar cealaltă oştire asiriană îşi aşeză tabăra în şes şi acoperi întreg ţinutul. Corturile lor însă şi poverile lor erau la un loc aşezate cu norodul în tabără, încât alcătuia o mulţime nespusă.44aŞi astfel oştirea Amoniţilor împreună cu cincizeci de mii de Asirieni tăbărîră în vale şi puseră mâna pe apă şi pe izvoarele de apă ale fiilor lui Israil,3Şi cuvintele lor plăcură lui Olofern şi căpitanilor săi, şi el dădu poruncă să facă întocmai după sfatul lor.2yŞi aşa tu le vei răsplăti amarnic, fiindcă ţi s’au împotrivit şi n’au ieşit să te întâmpine cu pace!»17Şi se vor topi de foame, ei şi femeile lor şi copiii lor, şi înainte ca sabia să-i doboare, vor zăcea doborîţi în uliţele sălaşului lor.%0C Fiindcă de acolo vin să ia apă toţi locuitorii Betuliei, şi când îi va chinui setea, vor închina oraşul. Iar noi, împreună cu oastea noastră, ne vom sui pe vârfurile munţilor din apropiere şi vom aşeza tabăra şi vom sta de strajă ca să nu iasă nimeni din cetate.8/i Ci stai în tabăra ta şi ţine toţi războinicii oştirii tale la adăpost. Însă robii tăi să pună stăpânire pe izvorul de apă care izvorăşte din poala muntelui,w.g Şi acum, stăpâne, nu te război cu ei după cum este datina războiului, ca să nu pierzi nici un oştean,4-a Căci fiii lui Israil nu se bizue pe lăncile lor, ci pe înălţimile munţilor în care îşi au sălaşul, şi nu este uşor să pătrunzi pe vârfurile munţilor lor.s,_ «Domnul nostru să asculte un cuvânt, ca nu cumva oştirii tale să i se întâmple vre-o înfrângere,+%Atunci veniră la el căpeteniile fiilor lui Esau şi toţi voevozii Moabului şi căpeteniile oştirii de pe ţărmul Mării şi-i ziseră:4*aŞi căută potecile spre oraş şi umblă după izvoarele de apă pe care şi puse mâna, şi punând la fiecare câte o strajă de ostaşi, se întoarse la oştirea sa._)7A doua zi Olofern scoase călărimea înaintea ochilor fiilor lui Israil din Betulia,w(gŞi luându-şi fiecare armele sale, aprinseră focuri în turnuri şi în noaptea aceea făcură de strajă.o'WCând fiii lui Israil văzură mulţimea lor, se spăimântară foarte şi ziseră unii către alţii: «Acum ei vor linchi toată faţa pământului, încât nici munţii înalţi, nici văile, nici culmile nu-i vor stânjeni!»a&;Şi tăbărîră în vale lângă Betulia, la izvor, şi se întinseră în lăţime până la Dotan şi până la Belmaim şi în lungime de la Betulia şi până la Chiamon, care este în preajma Ezdrelonului. • % Şi în ziua aceea porniră la luptă toţi oştenii şi toată oastea lui, alcătuită din o sută şaptezeci de mii de oşteni pedestraşi şi douăsprezece mii de călăreţi, afară de poveri, iar mulţimea celor care o însoţeau pe jos era uriaşă.q$ ]A doua zi, Olofern dădu poruncă întregii sale oştiri şi întregului popor războinic al soţilor săi de luptă să pornească împotriva Betuliei, să cuprindă trecătorile muntelui şi să înceapă lupta cu fiii lui Israil.(#IŞi Ozias îl luă din adunare acasă la el şi făcu ospăţ pentru bătrâni. Şi ei strigară pe Dumnezeul lui Israil în-tr’ajutor toată noaptea aceea.?"yPe urmă mângâiară pe Ahior şi-l lăudară foarte.3!_«Doamne, Dumnezeul cerului, caută la trufia lor şi îndură-te de umilinţa neamului acestuia şi te uită cu milostivire astăzi la faţa celor sfinţiţi ai tăi!»e CAtunci poporul căzu cu faţa la pământ şi se închină lui Dumnezeu si strigă zicând:Y+Atunci el le răspunse şi le spuse toate planurile sfatului lui Olofern şi toate cuvintele pe care el le grăise în faţa căpitanilor asirieni şi cum Olofern se semeţise împotriva neamului lui Israil.fEŞi ei chemară pe toţi bătrânii oraşului, şi mai veniră degrabă la sfat toţi tinerii lor şi femeile. Şi ei puseră pe Ahior în mijlocul întregului lor popor, iar Ozias îl întrebă despre cele întâmplate.!Care erau în zilele acelea: Ozias, fiul lui Miheia, din seminţia lui Simeon, şi Habris, fiul lui Otniel, şi Haimis, fiul lui Melchiel..UDar fiii lui Israil se coborîră din oraş şi se duseră la el, îl dezlegară şi-l aduseră în Betulia şi-l înfăţişară înaintea căpeteniilor oraşului, Atunci ei se pitiră pe după munte, legară pe Ahior, şi-l lăsară la poalele muntelui, iar ei se întoarseră la stăpânul lor.b= Dar când i-au zărit locuitorii oraşului, îşi luară armele şi ieşiră din cetate pe vârful muntelui şi toţi prăştiaşii se făcură stăpâni pe urcuşul spre ei şi azvârliră cu pietre într’înşii.0Y Atunci căpitanii săi îl înşfăcară şi-l duseră afară din tabără în şes, iar din şes îl duseră în munte şi ajunseră la izvoarele din josul Betuliei.4a Şi Olofern porunci căpitanilor săi care erau de faţă în cortul lui, să înşface pe Ahior şi să-l ducă în Betulia şi să-l dea în mâinile fiilor lui Israil.9k Dar fiindcă tu nădăjdueşti în inima ta că ei nu vor fi înfrânţi, să nu te mâhneşti, căci eu am zis şi nici unul din cuvintele mele nu va rămânea neîmplinit!»H Şi să nu pieri până ce nu vei fi nimicit împreună cu ei.b=Ci robii mei să te ducă în munte şi să te lase într’una din cetăţile de acolo,Atunci spada oştirii mele şi suliţa războinicilor mei te vor străpunge şi vei cădea cu ucişii lor când eu mă voi întoarce.U#Tu însă, Ahior, năimitul lui Amon, care grăişi astăzi astfel de cuvinte de defăimare, să nu mai vezi din ziua de azi faţa mea până ce nu mă voi răzbuna pe neamul celor coborîtori din Egipt.`9Căci noi îi vom potopi cu ei, încât munţii lor vor fi adăpaţi de sângele lor şi câmpiile lor vor fi pline de leşurile lor. Şi ei nu se vor mai putea împotrivi nouă, ci vor fi nimiciţi cu desăvârşire, – zice împăratul Nabucodonosor, stăpânul lumii, – căci el a zis: «Să nu rămâie neîndeplinite cuvintele mele!»wCi noi, robii lui, îi vom bate ca pe un singur om şi nu vor putea să se împotrivească iureşului cailor noştri,uc«Cine eşti tu, Ahior, şi voi năimiţilor ai lui Efraim, că tu profeţeşti astăzi aşa şi ne îmbii să nu ne războim cu cei din neamul lui Israil, fiindcă Dumnezeul lor îi apără? Şi cine este Dumnezeu afară de Nabucodonosor? El îşi va trimite oştirea sa şi-i va nimici de pe faţa pământului, iar Dumnezeul lor nu va putea să-i mântuiască.M Şi după ce se potoli zarva bărbaţilor care stăteau în jur la sfat, Olofern, generalul armatei asiriene, zise lui Ahior, înaintea întregului norod de streini şi către toţi fiii lui Moab:}De aceea noi vom porni împotriva lor şi ei vor fi ca o îmbucătură pentru întreaga oaste a ta, stăpâne Olofern.» %«Căci noi nu ne temem de fiii lui Israil, căci iată, ei sunt popor fără putere şi fără vârtoşie pentru o puternică împotrivire. /Şi după ce Ahior sfârşi povestirea aceasta, norodul cel războinic, care stătea în jurul cortului, începu să cârtească, iar căpitanii lui Olofern şi toţi cei ce locuiau pe ţărmul Mării şi Moabul se înverşunară împotriva lui ca să hăcuiască pe Ahior:f EDar dacă în neamul acesta nu se află fărădelege, domnul meu să treacă mai departe, ca nu cumva Domnul lor şi Dumnezeul lor să întindă pavăza în dreptul lor şi să ajungem de râs în faţa lumii întregi!»s _Şi acum, stăpâne Măria Ta, dacă acest popor a săvârşit fărădelege şi a păcătuit împotriva Dumnezeului lui, vom înţelege că aceasta va să zică pieirea lui, şi atunci să pornim împotriva lui, căci îl vom nimici; )Dar acum, întorcându-se cu pocăinţă către Dumnezeul lor, veniră acasă din ţările de pe unde fuseseră împrăştiaţi şi cuprinseră Ierusalimul, în care se află templul lor cel sfânt, şi se sălăşluiră în ţinutul muntos, pe care îl găsiră pustiu.lQDar când se răzleţiră de calea pe care el le-o rânduise, ei fură nimiciţi jalnic de multe războaie, fură duşi robi in ţară străină şi templul Dumnezeului lor fu nimicit, iar vrăjmaşii cuprinseră oraşele lor.-Şi atât cât nu păcătuiră împotriva Dumnezeului lor, avură parte de fericire, fiindcă este cu ei un Dumnezeu, care urăşte nedreptatea.=sPe urmă goniră din faţa lor pe Canaaniţi şi pe Pereziţi, pe Iebusiţi şi pe locuitorii Sihemului, precum şi pe toţi Gherghesiţii, şi locuiră acolo vreme îndelungată.:mŞi locuiră în ţara Amoriţilor şi prin puterea lor nimiciră pe toţi locuitorii Heşbonului, apoi, după ce trecură Iordanul, puseră stăpânire pe tot ţinutul muntos.Şi-i călăuzi pe drumul spre Sinai şi spre Cadeş-Barnea, şi ei izgoniră pe toate noroadele care locuiau în pustie.8k Apoi Dumnezeu secă Marea Roşie înaintea lor,+ Dar ei strigară către Dumnezeul lor, care bătu ţara Egiptului cu plăgi fără leac, din care pricină Egiptenii îi goniră din faţa lor.3 Atunci se sculă împăratul Egiptului şi cu şiretenie îi obijdui pe ei, şi-i asupri cu făcutul de cărămidă şi-i puse în rândul robilor.R Pe urmă se pogorîră în Egipt, din pricină că o foamete bântuia în ţara Canaanului, şi sălăşluiră acolo, atât cât găsiră hrană şi ajunseră popor numeros: neamul lor era nenumărat.F Apoi Dumnezeul lor le porunci să lase sălaşurile şi să plece în ţara Canaanului. Şi ei se aşezară într’însul şi se îmbogăţiră cu aur, cu argint şi cu turme nenumărate.*~MSe lepădară de legea părinţilor lor şi se închinară Dumnezeului cerului, Dumnezeului pe care l-au cunoscut. Şi din această pricină părinţii lor i-au gonit din faţa dumnezeilor pe care îi părăsiseră şi atunci ei fugiră în Mesopotamia, unde locuiră vreme îndelungată. }9Şi înainte vreme locuiră în Mesopotamia. Şi fiindcă ei nu voiră să se închine dumnezeilor părinţilor lor, care locuiau în ţara Caldeilor,2|_Oamenii aceştia sunt urmaşii Caldeilor,'{GAtunci Ahior, căpetenia fiilor lui Amon, luă cuvântul şi zise: «Să asculte stăpânul meu cuvântul din gura robului său, căci vreau să-ţi spun adevărul despre norodul acesta, care sălăşlueşte în munte alături de tine, şi să nu iasă minciună din gura robului tău!zŞi pentru ce numai el mă dispreţuieşte dintre toţi locuitorii de la soare-apune şi nu ies întru întâmpinarea mea?»y3Şi le grăi: «Spuneţi-mi, feciori ai lui Canaan, cine este norodul acesta care locueşte în munte, ce fel de oraşe sunt acestea în care el locueşte, care este numărul oştirii lui şi pe ce se sprijină puterea şi dârzenia lui, şi cine este generalul oştirii lui?x'Atunci, turbat de mânie, chemă pe toţi principii Moabului şi pe toţi căpitanii Amoniţilor şi pe toţi satrapii de pe ţărmul Mării,dw CLui Olofern, generalul oştirii asiriene, i-a sosit vestea că fiii lui Israil se pregătesc de luptă, că au închis trecătorile munţilor şi că au întărit orice pisc înalt, iar în câmpii au aşezat obstacole. v9Şi cu cenuşă presărată pe mitrele lor strigau către Domnul din toată puterea lor, ca să caute cu îndurare către întregul neam a lui Israil.guGŞi arhiereul Ioachim, împreună cu toţi preoţii stătători şi slujitori înaintea Domnului, încinşi cu sac peste coapse, aduceau arderea de tot de fiece zi şi juruinţele şi darurile de bună voie ale poporului.=ts Şi Domnul auzi glasul lor şi văzu obida lor, şi norodul din toată Iudeea şi locuitorii Ierusalimului postiră mai multe zile în faţa templului Domnului celui atotputernic.+sO Aşijderea îmbrăcară şi jertfelnicul cu sac şi strigară către Dumnezeul lui Israil într’un cuget şi cu înfocare, ca să nu lase pradă pe copiii lor şi pe femeile lor jaf, şi oraşele moştenirii lor nimicirii, şi templul pângăririi şi ocării şi batjocurii păgânilor.]r3 Şi tot Israilul, bărbaţi, femei şi copii, locuitori ai Ierusalimului, căzură cu faţa la pământ în templu şi-şi presărară cenuşă în cap şi întinseră veşmintele lor de jale în faţa Domnului.q' Atât ei cât şi femeile şi copiii lor, vitele şi streinii şi simbriaşii şi robii cumpăraţi se încinseră cu sac peste coapsele lor.dpA Atunci întreg Israilul strigă către Dumnezeu cu mare râvnă şi se smeri cu înfocare.'oGŞi fiii lui Israil făcură întocmai după porunca arhiereului Ioachim şi a bătrânilor întregului popor al lui Israil, care ţineau sfat în Ierusalim.Hn Să întărească trecătorile muntelui, fiindcă prin ele drumul răzbea spre Iudeea, şi era uşor să împiedice trecerea, fiindcă o trecătoare era îngustă cel mult pentru doi oameni. u~\}X|K{_z0yyx;wvxuUtt%sErXqpp5oznnTm`llskk'ji,hKg%f$ee@ddmccbVa7``__*]\\[Z8Y[XWV~UTT RQQ7PnONMM_LKKOJiII\HH%GhFFKEDCB8A@??4>4= BS  7$Gd#uI@ @Tu stai în jilţul tău în veci, iar noi să pierim în veci?]?3@«Ascultă, Doamne şi milostiveşte-te spre noi, căci am păcătuit înaintea ta.u> e@Doamne, Atotţiitorule, Dumnezeul lui Israil! Un suflet strâmtorat şi un duh necăjit strigă către tine:C=@#Şi voi încheia cu ei legământ veşnic, ca eu să fiu Dumnezeul lor şi ei să fie poporul meu. Şi-atunci nu voi mai izgoni pe poporul meu Israil din ţara pe care eu le-am dat-o.»^<5@"Şi îi voi întoarce atunci în ţara pe care am dat-o cu jurământ strămoşilor lor, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacob, şi pe care o vor stăpâni, şi îi voi înmulţi şi niciodată nu-i voi împuţina.B;}@!Şi de la îndărătnicia lor se vor întoarce, precum şi de la faptele cele rele, fiindcă îşi vor aduce aminte de păţania părinţilor lor care au păcătuit înaintea Domnului.p:Y@ Atunci mă vor proslăvi şi-şi vor aduce aminte de numele meu în ţara unde vor fi duşi în robie.k9O@Şi vor cunoaşte că eu sunt Domnul Dumnezeul lor; şi le voi da inimă şi urechi ca să audă.8@Fiindcă ştiu că nu mă ascultă, fiindcă el este norod tare la cerbice, însă în pământul robiei lor se vor învăţa minte,7/@«Dacă nu veţi asculta de glasul meu, această mare şi numeroasă mulţime va ajunge una mică printre popoarele pe unde îi voi împrăştia,6 @Precum ai rostit prin gura robului tău Moise, când i-ai poruncit să scrie legea pe care s’o grăiască fiilor lui Israil:5{@Şi tu, Doamne Dumnezeul nostru, tu te-ai purtat cu noi după toată bunătatea ta şi după toată marea ta îndurare,44a@Iar tu, din pricina răutăţii casei lui Israil şi a casei lui Iuda, chiar templul tău, în care se chiamă numele tău, l-ai adus în starea în care se vede astăzi. 39@Şi într’adevăr că au fost scoase afară la căldura zilei şi la frigul nopţii. Ci ei muriseră de năprasne, de foame, de sabie şi de ciumă,)2K@Şi noi tot n’am ascultat de glasul tău, să slujim împăratului Babilonului. Din această pricină ţi-ai adeverit cuvintele tale pe care le-ai grăit prin gura robilor tăi profeţi, ca oasele regilor noştri şi ale părinţilor noştri să fie aruncate afară din mormintele lor.e1C@Atunci voi curma din oraşele lui Iuda şi de pe uliţele Ierusalimului strigătul de bucurie şi cel de veselie şi voioşia mirelui şi a miresei, şi toată ţara se va preface în pustietate fără ţipenie de om!»`09@Iar dacă nu veţi asculta de glasul Domnului, să slujiţi împăratului din Babilon,2/]@«Aşa zice Domnul! Plecaţi sub jug grumazul vostru şi slujiţi împăratului din Babilon, ca astfel să locuiţi în ţara pe care am dăruit-o părinţilor voştri..@Căci tu pe bună dreptate ai slobozit mânia şi urgia ta împotriva noastră, precum ai vestit prin robii tăi, profeţii:-%@Şi nu din pricina vredniciei părinţilor şi a regilor noştri aducem rugăciunea noastră înaintea feţei tale, Doamne Dumnezeul nostru,4,a@Ci cei cu sufletul întristat peste măsură, gârbov şi fără vlagă, cu ochii sfârşiţi şi slăbiţi, îţi vor da ţie slavă şi vor lăuda dreptatea ta, Doamne!+%@Deschide, Doamne, ochii tăi şi vezi, fiindcă nu morţii cei din iad, al căror duh li s’a luat, vor lăuda pe Domnul şi dreptatea lui,i*K@O, Doamne, caută din sfânt locaşul tău şi ia aminte; pleacă, Doamne, urechea ta şi auzi! ) @Încât să cunoască toată lumea că tu eşti Domnul Dumnezeul nostru şi că Israil şi neamul lui este numit cu numele tău.7(g@Ascultă, Doamne, rugăciunea noastră şi ruga noastră fierbinte şi mântueşte-ne pentru numele tău, şi ne dă să aflăm har în ochii celor care ne-au dus în robie,'w@ Însă întoarce urgia ta de la noi, fiindcă puţini am rămas între popoarele printre care tu ne-ai împrăştiat.}&s@ Greşit-am, fărădelege şi nedreptate am săvârşit, Doamne Dumnezeul nostru, în rânduielile dreptăţii tale,x%i@ Şi acum, Doamne Dumnezeul lui lui Israil, tu care ai scos pe poporul tău din ţara Egiptului, cu mână tare, cu minuni şi fapte mai presus de fire, cu putere mare şi cu braţ înalt şi ţi-ai făcut nume mare până în ziua de azi,$'@ Cu toate acestea noi tot n’am ascultat de glasul lui, să umblăm întru îndreptările Domnului pe care el ni le-a pus înaintea noastră.R#@ Pentru aceasta Domnul a stat de veghe pentru nenorocirile cu care ne-a ameninţat şi le-a abătut peste noi, fiindcă Domnul este drept în toate lucrările sale pe care el le-a orânduit pentru noi.o"W@Şi noi n’am îmbunat faţa Domnului ca să ne întoarcem de la cugetele inimii noastre celei rele,r!]@Fiindcă tot ceea ce a grăit Dom nul împotriva noastră, toată această nenorocire a venit peste noi. #@Însă de partea Domnului Dumnezeului nostru este dreptatea, iar de partea noastră şi a părinţilor noştri ruşinarea feţelor noastre,5@Şi, în loc să fie stăpâni, au ajuns supuşi, fiindcă noi am păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului nostru prin neascultarea poruncii sale.9k@Şi el i-a dat pe ei în mâna tuturor împărăţiilor învecinate spre batjocură şi spre blestem şi în toate popoarele dimprejur, printre care Domnul îi împrăştiase,P@Ca fiecare din noi să mănânce carnea fiului său şi a fiicei sale.;o@Că va trimite peste noi astfel de nenorociri, care nu s’au mai întâmplat sub cer vreodată, cum s’a întâmplat acum în Ierusalim, precum este scris în legea lui Moise,o Y@Şi aşa a adeverit Domnul cuvântul său pe care-l grăise împotriva noastră şi împotriva judecătorilor noştri care au judecat pe Israil, împotriva regilor şi voevozilor noştri şi împotriva întregului Israil şi Iuda:$ C@Ci fiecare din noi a umblat după poftele inimii sale celei rele, închinându-ne la dumnezei streini şi săvârşind blestemăţii înaintea ochilor lui. @Dar cu toată certarea proorocilor pe care el i-a trimis la noi, tot n’am ascultat de glasul Domnului Dumnezeului nostru,* O@Şi aşa s’au abătut peste noi nenorocirile şi blestemul pe care Domnul a poruncit robului său Moise să le vestească în ziua în care a scos pe strămoşii noştri din ţara Egiptului, ca să ne dea nouă o ţară în care curge lapte şi miere, precum se vede în ziua de astăzi.^ 7@Din ziua în care Domnul a scos pe străbunii noştri din ţara Egiptului şi până în ziua de azi, ne-am îndărătnicit împotriva Domnului Dumnezeului nostru şi am stăruit întru neascultarea glasului său.= u@Şi n’am ascultat de Domnul şi n’am luat aminte la poruncile Domnului Dumnezeului nostru, pe care el ni le punea înaintea noastră, ca să umblăm întru îndreptările sale.2 a@Fiindcă am păcătuit înaintea Domnului,n W@Precum şi regii noştri şi voevozii noştri, preoţii şi proorocii noştri şi părinţii noştri, @Şi mărturisiţi: Domnul Dumnezeul nostru este drept, iar noi, locuitorii lui Iuda şi cei din Ierusalim, să ne ruşinăm,/ Y@Şi citiţi cartea aceasta pe care noi v’am trimis-o vouă ca să fie citită în templul Domnului, la sărbătoarea corturilor şi în zilele de adunare la templu,b ?@ Rugaţi-vă aşijderea şi pentru noi către Domnul Dumnezeul nostru, fiindcă am păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului nostru şi mânia Domnului şi urgia lui nu s’au întors de la noi până în ziua de azi.w i@ Ca Domnul să ne dea putere şi să lumineze ochii noştri şi să trăim la umbra lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului, şi la umbra lui Baltazar, fiul lui, şi să le fim slugi vreme îndelungată şi să aflăm har înaintea lor.N @ Şi rugaţi-vă pentru viaţa lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului, şi pentru viaţa lui Baltazar, fiul lui, ca zilele vieţii lor să dăinuiască cât zilele cerului deasupra pământului,' I@ Şi-i desluşiră într’o epistolă cu care îl trimiseră: «Iată că vă trimitem bani! Cumpăraţi cu aceşti bani dobitoace pentru arderile de tot şi pentru jertfele pentru păcat, precum şi tămâie. Pregătiţi prinoase şi le aduceţi pe altarul Domnului Dumnezeului nostru,8  k@ După ce Nabucodonosor, împăratul Babilonului, luase robi din Ierusalim pe Iehonia cu boierii, cu făurarii, cu căpeteniile şi cu norodul ţării şi-l dusese în Babilon.#  A@Cel ce luase în a sa primire, în ziua a zecea a lunii Sivan, şi odoarele templului Domnului care fuseseră prădate din templu, ca să le ducă înapoi în ţara lui Iuda, adică odoarele de argint care fuseseră făcute din porunca lui Sedechia, fiul lui Iosia, regele lui Iuda,A  }@Şi ei îl trimiseră la Ierusalim, la arhiereul Ioachim, fiul lui Hilchia, fiul lui Şalum, şi la ceilalţi, preoţi şi popor, care se mai aflau în Ierusalim, şi anume prin Baruh,6  i@Şi aduse argint fiecare cât îi dedea mâna,k  Q@Şi când l-a auzit poporul, a început să plângă şi să postească şi să se roage Domnului.M @Şi în faţa boierilor şi a voevozilor, în faţa bătrânilor şi a poporului de la mic şi până la mare, cum şi a tuturor acelora care erau aşezaţi în Babilonia, pe ţărmul râului Sud.: o@Şi Baruh citi cuprinsul cărţii acesteia în auzul lui Iehonia, fiul lui Ioachim, regele lui Iuda, şi în auzul întregului norod, care venise să asculte cuprinsul cărţii,{ q@În anul al cincilea, în luna a şaptea, în vremea când Caldeii cuprinseseră Ierusalimul şi-i dăduseră foc.$ E@Acesta este cuprinsul cărţii pe care a scris-o Baruh, fiul lui Neri, fiul lui Maaseia, fiul lui Sedechia, fiul lui Hasadia, fiul lui Hilchia, în Babilon,yŞi cât a trăit Iudita, nimeni n’a îndrăznit să turbure pe Israiliţi şi încă multă vreme după moartea ei.1[Şi neamul lui Israil o jeli şapte zile. Şi înainte de moarte îşi împărţi averea la rudele bărbatului ei Manase şi la cele mai de aproape rude din neamul ei.GEa era foarte bătrână şi ajunse în casa bărbatului ei la o sută şi cinci ani. Şi ea dezrobi pe roaba ei. Ea muri în Betulia şi fu îngropată în gropniţa bărbatului ei Manase.%Mulţi au dorit-o, dar nimeni nu a cunoscut-o în toate zilele vieţii ei, de când murise soţul ei Manase şi se adăogase la poporul lui.Y+Iar după aceste zile, fiecare se întoarse la clironomia lui, şi Iudita se întoarse în Betulia şi-şi petrecu viaţa la gospodăria ei. Şi cu înaintarea în vârstă a ajuns vestită în toată ţara.gGŞi poporul se veseli în Ierusalim trei luni, în faţa templului, şi Iudita rămase la ei.,~QŞi Iudita afierosi toate lucrurile lui Olofern, câte i le dăduse norodul, iar pologul pe care îl luase din iatacul lui, îl dădu ca afierosire pentru Domnul.}7Şi când ajunseră la Ierusalim, se închinară lui Dumnezeu, iar după ce norodul se curăţi, aduse arderi de tot, daruri de bună voie şi danii.c|?Vai de noroadele care se ridică împotriva norodului meu, căci Domnul cel atotputernic le va pedepsi în ziua judecăţii, şi va da focului şi viermilor pradă trupul lor, ca să urle de durere în veci de veci!»L{Fiindcă orice jertfă cu miros de mireazmă preţueşte puţin pentru tine şi toată grăsimea arderii de tot este şi de mai puţin preţ, însă cel ce se teme de Domnul deapururi este mare.7zgMunţii ca şi mările se zbuciumă din temelie, stâncile se topesc cum se topeşte ceara înaintea feţei tale, iar cu cei ce te cinstesc pe tine, milostiv eşti tu cu ei!Hy Ţie să-ţi slujească întreaga făptură, pentru că tu ai zis şi toate s’au făcut. Trimis-ai Duhul tău şi totul a fost zidit şi nimeni nu poate să stea împotrivă poruncii tale!x/ Cânta-voi Dumnezeului meu cântare nouă: Doamne, mare eşti tu şi prea slăvit, minunat în puterea ta, şi nimeni nu poate să te întreacă!w- Copii de mame tinere i-au străpuns cu sabia şi ca pe nişte robi i-au doborît la pământ, perit-au în rândul de bătălie al Domnului meu.)vK Atunci au chiuit obijduiţii mei şi au strigat din răsputeri cei fără vlagă, iar ei s’au spăimântat şi şi-au ridicat glasul şi au luat-o la goană.Pu Perşii s’au îngrozit de bărbăţia ei şi Mezii de cutezanţa ei.jtM Cu sandalele ei i-a luat ochii, frumuseţea ei i-a robit inima, şi cu sabia retezatu-i-a capul.lsQŞi-a împletit cosiţa sub turban şi s’a îmbrăcat cu veşmânt de in, ca să-l ademenească. r Căci ea s’a dezbrăcat de veşmintele ei de văduvă, spre biruinţa celor obijduiţi din Israil, ea şi-a uns faţa cu mir,~quCăci voevodul lor n’a fost doborît de tineri voinici, şi nici feciorii uriaşilor nu l-au lovit pe el, şi nici nu i-au stat împotrivă oameni înalţi ca munţii, ci Iudita, fiica lui Merari, cu frumuseţea feţei ei l-a dat la pământ.DpDomnul cel atotputernic prin mâna unei femei i-a nimicit,`o9Şi-şi făcea socoteală să pârjolească plaiurile mele şi pe flăcăii mei să-i junghie cu sabia, pe pruncii mei să-i dea la pământ, pe copiii mei să-i dea de jaf şi pe fecioarele mele să le răpească.(nIVenit-a Asur din munţii de la miază-noapte, el veni cu zecile de mii ale oştirii sale, şi mulţimea lor stăvilea puhoaiele şi caii lor acopereau văile.(mIDumnezeu cel ce conteneşte războaiele este Domnul, căci, în tabără şi în mijlocul poporului, el m’a scăpat din mâna celui ce mă urmărea pe mine.;l qŞi Iudita zise: «Porniţi Domnului cântare din timpane, cântaţi-i stăpânului din chimvale, măestriţi-i un psalm nemai cântat, preamăriţi şi sus strigaţi numele lui!kAtunci Iudita începu să cânte această cântare de laudă în tot Israilul, iar tot norodul cânta după ea această slavoslavie.j} Şi se încununară cu ramuri de măslin, atât ea cât şi soaţele ei. Şi ele mergeau în fruntea poporului întreg, în timp ce toate femeile dănţuiau. Şi toţi fiii lui Israil veneau în urmă, încununaţi şi cântând cântece din gură. Şi apropiindu-se de pat prinse pe Olofern de chică şi zise: «Întăreşte-mă, Doamne Dumnezeul lui Israil, în ziua aceasta!»f=E Şi îndreptându-se spre stâlpul patului care era la capul lui Olofern, luă paloşul lui,0<Y Căci acum este vremea să ai grijă de moştenirea ta şi să aduci la îndeplinire gândul meu, spre pieirea vrăjmaşilor care s’au sculat împotriva noastră.»;- Şi după ce plecară toţi şi nu mai rămase nimeni în iatac, nici dintre cei mari şi nici dintre cei mici, Iudita veni lângă pat şi zise în inima sa: «Doamne, Dumnezeul cel atotputernic, priveşte în ceasul acesta la fapta mâinilor mele, spre slava lui Israil!@:y Şi Iudita poruncise roabei sale să stea afară şi să aştepte ieşirea ei, ca în fiecare zi, căci ea zicea că se va duce să se roage, dar şi lui Bagoas îi spusese tot aşa.p9Y Şi Iudita fu lăsată singură în cort, iar Olofern, biruit de vin, stătea trântit în patul său.Y8 - Iar seara târziu slujitorii lui se zoreau să plece. Şi Bagoas închise cortul pe dinafară şi dădu deoparte pe musafiri din faţa stăpânului său. Şi toţi erau osteniţi de ospăţul cel îndelungat.|7q Şi Olofern se bucură de ea şi bău vin foarte mult, cât nu băuse niciodată în vre-o zi de la naşterea lui.O6 Şi ea mâncă şi bău înaintea lui din ceea ce-i gătise roaba ei.5' Şi Iudita îi răspunse: «Beau, stăpâne, fiindcă viaţa mea a fost astăzi cinstită mai mult decât în orice zi de la naşterea mea».D4 Atunci Olofern îi zise: «Bea şi te veseleşte cu noi!»|3q Şi Iudita intră şi se puse jos. Şi inima lui Olofern ardea într’însul pentru ea, şi sufletul i se zbuciuma, căci el dorea mult să fie împreună cu ea. Ci el căuta numai prilejul ca s’o ademenească, din ziua în care o văzuse.!2; Şi sculându-se, se împodobi cu veşmântul şi cu tot felul de podoabe femeieşti, iar roaba ei se duse înainte şi-i întinse covoarele înaintea lui Olofern, pe care le luase de la Bagoas pentru ca să le întrebuinţeze în fiecare zi şi să stea pe ele în vremea mesei.\11 Şi Iudita îi răspunse: «Cine sunt eu să mă împotrivesc domnului meu? Căci tot ce este plăcut ochilor săi mă voi grăbi să fac, şi aceasta va fi o bucurie pentru mine până în ziua morţii mele!»Q0 Şi Bagoas ieşi de dinaintea lui Olofern şi intră la ea şi-i zise: «Să nu zăbovească acestă frumoasă roabă să vină la stăpânul meu, ca să fie cinstită în faţa lui şi să se desfăteze bând vin cu noi şi într’această zi să fie ca una din fiicele Asirienilor, care sunt în palatul lui Nabucodonosor». /9 Căci ne-ar fi ruşine, dacă am lăsa să ne scape o astfel de femeie şi să nu fim cu ea. Şi dacă n’am aduce-o la noi, îşi va râde de noi.»F. Şi el zise lui Bagoas eunucul, care era pus mai mare peste toate ale sale: «Du-te şi înduplecă pe femeia evreică, aceea care este la tine, să vină să mănânce şi să bea cu noi,}-s Iar în ziua a patra Olofern făcu ospăţ, numai pentru slujitorii săi, şi nu pofti pe nimeni dintre dregători.d,A Şi întorcându-se curată, ea stătea în cort până ce către seară i se aducea cina.+y Iar după ce ieşea, se ruga Domnului Dumnezeului lui Israil, ca să-i îndrepte calea pentru mântuirea poporului ei.o*W Atunci Olofern porunci străjărilor împărăteşti să n’o împiedice. Şi aşa ea stătu în tabără trei zile, şi noaptea ieşea în văgăuna stâncii de lângă Betulia, şi se scălda în tabără, la un izvor de apă. ) Şi trimise la Olofern să-i spună: «Să poruncească stăpânul meu, ca roaba ta să fie îngăduită să iasă la rugăciune».( După aceasta, căpitanii lui Olofern o duseră în cort, şi ea dormi până la miezul nopţii şi se sculă spre straja dimineţii,6'e Şi Iudita îi zise: «Pe viaţa ta, stăpâne, că roaba ta nu va isprăvi cele ce are cu ea, până ce Domnul nu va izbândi prin mâna mea ceea ce mi-am pus în minte!»<&q Atunci Olofern îi răspunse: «Şi dacă cele care le ai cu tine se vor isprăvi, de unde să mai aducem ca să-ţi dăm la fel? Căci aici n’avem pe nimeni din neamul tău.»%/ Dar Iudita zise: «Nu mănânc dintr’acestea, ca să nu iasă vre-o sminteală, ci să mi se aducă din merindele pe care le-am adus cu mine!»=$ u Şi el dădu poruncă s’o vâre înlăuntru, unde erau aşezate tacâmurile de argint, şi să i se întindă o sofa, ca să mănânce din bucatele lui şi să bea din vinul lui.h#I Şi acum tu eşti frumoasă la chip şi iscusită la vorbă. Dacă vei face precum ai zis, Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu şi tu vei sta în palatul lui Nabucodonosor împăratul şi vestită vei fi în toată lumea!»["/ Apoi Olofern îi zise ei: «Bine a făcut Dumnezeu de te-a trimis înaintea poporului, ca astfel biruinţa să fie în mâinile noastre, iar cei care dispreţuesc pe stăpânul meu să aibă parte de prăpăd.!3 «O astfel de femeie frumoasă la chip şi înţeleaptă la vorbe nu se află nicăieri, de la un capăt şi până la celălalt al pământului!»  Şi cuvintele ei plăcură lui Olofern şi tuturor căpitanilor lui, încât ei se minunară de înţelepciunea ei şi ziseră:5 Şi te voi călăuzi prin mijlocul Iudeei, până în faţa Ierusalimului, şi-i vei goni ca pe oile care nu au păstor. Şi nici un câine nu va mârâi înaintea ta. Asemenea lucruri mi s’au descoperit şi mi s’au vestit, şi trimisă am fost să ţi le dau de ştire!» Apoi eu voi veni la tine şi-ţi voi dezvălui tot, iar tu vei porni cu oştirea ta şi nimeni din ei nu va putea să-ţi ţină piept.(I Fiindcă roaba ta este temătoare de Dumnezeu şi ziua şi noaptea se roagă Dumnezeului ceresc. Şi acum rămânea-voi la tine, stăpâne, şi roaba ta va ieşi noaptea în văgăuna stâncii, ca să mă rog lui Dumnezeu, şi el îmi va spune când au săvârşit ei păcatele acestea.D Deci, când roaba ta a aflat toate acestea, am fugit de dinaintea lor şi Dumnezeu m’a trimis să-ţi dau de ştire fapte care când se vor auzi, lumea întreagă se va înspăimânta,# Şi îndată ce li se va aduce la cunoştinţă şi vor săvârşi atari lucruri, chiar în ziua aceea îţi vor fi daţi ţie spre pieire.  Dar fiindcă locuitorii de acolo au făcut la fel, au trimis la Ierusalim oameni care să le aducă învoială din partea sfatului.*M Chiar şi pârga grâului şi zeciuială de la vin şi de la untdelemn, pe care ei o păstraseră pentru preoţii care slujesc în Ierusalim în faţa Dumnezeului nostru, s’au hotărît să le mănânce, lucruri pe care nimeni din popor nu are voie să le atingă, nici măcar cu mâna.gG Şi după ce li s’au isprăvit merindele şi au rămas fără de apă, ei s’au hotărît să pună mâna pe vite, şi tot ceea ce Dumnezeu a oprit prin legile sale ca să nu se mănânce, ei au de gând să mănânce. Şi acum, pentru ca domnul meu să nu fie izgonit, fără să-şi fi ajuns ţinta, ci ca moartea să dea peste ei, ei au căzut în păcat, şi cu acest păcat întărâtă pe Dumnezeul lor, şi aşa este ori de câte ori săvârşesc vre-o fărădelege.w Pentru aceasta, stăpâne şi doamne, nu dispreţui cuvântul lui, ci pune-l în inima ta, că el este adevărat. Neamul nostru nu poate să fie pedepsit şi sabia nu poate să-l biruiască, dacă el nu păcătueşte împotriva Dumnezeului său.:m Şi cuvântul pe care l-a grăit Ahior în sfatul tău, l-am auzit şi noi, căci locuitorii din Betulia l-au lăsat cu viaţă, iar el le-a spus tot ceea ce ţi-a grăit ţie.`9 Auzit-am de înţelepciunea ta şi de iscusinţa duhului tău, şi toată lumea ştie că tu nu numai că eşti bun în toată împărăţia şi tare priceput, ci eşti şi neîntrecut în meşteşugul războiului. b~~F}|{{rzzz`z yWxxwwuwvv*uttBtss rrdqqqppKoo{nnmmDlll9kk$jjLii:hggSffCf e{e$dcc'ba``S__6^^Q]]].\\U[[$ZZYYHXUWVVVUtTT#SSRRQPOONNNDMMsML KJJJIIHGFEEDDjDCCBgAAAX@@j??&>> =="<<];;A:99Y8777/644*322~111B00W//K.q--N,,, +S*7)) (('x'&%%c$$<#5""g!!b :~Nx?v:m8W(TOg/`c a  N x /Z&.qb * Iar după aceea au pregătit jertfe şi pentru ei înşişi şi pentru preoţi, fraţii lor, fiii lui Aaron. Şi fiindcă preoţii aduseseră jertfe grase până la miezul nopţii, leviţii gătiră pentru ei şi pentru preoţi, fraţii lor, fiii lui Aaron.8) k Şi au fript pe foc mieii pentru Paşti, precum se cuvine, şi jertfele cele cu bun miros le-au fiert în căldări de de aramă şi în oale şi le-au adus întregului popor.(   Ca să aducă Domnului jertfă, precum este scris în cartea lui Moise. Şi aşa făcură ei şi la jertfa cea de dimineaţă.h' K Fiecare având azime după seminţii şi după capii de familie, stătură înaintea norodului,_& 9 Apoi s’a săvârşit după această rânduială: Preoţii şi leviţii în odăjdii,L%  Aşijderea şi Iehonia şi Şemaia şi Natanail, fratele său, şi Haşabia şi Ieiel şi Ioram, căpeteniile peste mii, dăruiră preoţilor de Paşti: cinci mii de oi şi şapte sute de viţei.$$ CIar Hilchia şi Zaharia şi Iehiel, căpeteniile templului, au dăruit şi ei de Paşti preoţilor: două mii şi şase sute de oi şi trei sute de viţei.h# KAtunci Iosia a dăruit norodului care se afla de faţă, treizeci de mii de miei şi iezi şi trei mii de viţei. Acestea toate s’au dăruit din turmele regeşti după făgăduinţă: poporului, preoţilor şi leviţilor." 9Junghiaţi mieii pentru Paşti şi pregătiţi jertfele fraţilor voştri, şi prăznuiţi Paştile, după porunca pe care Domnul a dat-o lui Moise!»! 'Şi slujind în templu cu rândul, fiecare după clasa familiilor voastre, adică a leviţilor, înaintea fraţilor voştri, fiii lui Israil,D  «Şi să nu-l mai duceţi pe umeri! Ci acum slujiţi Domnului Dumnezeului vostru şi aveţi grijă de norodul lui Israil şi pregătiţi mieii pentru Paşti, după familiile şi după seminţiile voastre, precum este rânduiala lui David, împăratul lui Israil, şi după potriva strălucirii fiului său Solomon.Q Apoi a poruncit leviţilor, sfinţiţilor slujitori ai lui Israil, să se gătească de slujbă, ca să aşeze chivotul Domnului în templul pe care îl zidise Solomon, feciorul lui David împăratul: În ziua a paisprezecea a lunii întâia, punând la templul Domnului preoţi de rând înveşmântaţi în sfinte odăjdii.$ EDupă acestea, Iosia a prăznuit în Ierusalim sărbătoarea Paştilor, în cinstea Domnului Dumnezeului său, şi fiii lui Israil junghiară mielul pascal, 1CProslăviţi pe Domnul, cei ce cinstiţi pe Dumnezeul Dumnezeilor, lăudaţi-l, căci mila lui ţine în veci şi în vecii vecilor!»H  1BLăudaţi pe Domnul, că este bun, că în veac ţine mila lui!} u1AProslăviţi pe Domnul, voi, Anania, Azaria şi Misail, lăudaţi-l şi-l prea înălţaţi în veci, căci el ne-a smuls din iad şi ne-a mântuit din puterea morţii, şi ne-a scos din mijlocul cuptorului cu văpaie şi ne-a mântuit din foc!z o1@Binecuvântaţi pe Domnul, voi cei cucernici şi smeriţi cu inima, lăudaţi-l şi-l prea înălţaţi în veci.{ q1?Binecuvântaţi pe Domnul, voi duhuri şi suflete ale celor drepţi, lăudaţi-l şi-l prea înălţaţi în veci.k Q1>Preamăriţi, voi slujitori ai templului, pe Domnul, lăudaţi-l şi-l prea înălţaţi în veci.\ 31=Preamăriţi, voi preoţi, pe Domnul, lăudaţi-l şi-l prea înălţaţi în veci.b ?1Aceşti idoli însă nu seamănă cu el nici în frumuseţe şi nici în putere.RN ;=Când Dumnezeu porunceşte norilor să străbată pământul întreg, ei ascultă porunca îndată; când focul este trimis de sus să mistue munţi şi codri, el împlineşte ceea ce i s’a poruncit.tM c;@ y;/Ei nu lasă în urma lor decât minciună şi ruşine.? y;.Şi dacă lucrătorii care îi fac pe idoli nu mai au mult de trăit, cum vor fi dumnezei cei pe care ei i-au făurit?v> g;-Ei sunt făuriţi de meşteri şi de argintari, şi nu pot să fie decât ceea ce vor cei care îi lucrează.l= S;,Tot ce se petrece acolo este minciună. Deci cum poate cineva crede şi spune că ei sunt Dumnezeu?F< ;+Şi ori de câte ori vre-una din ele este luată de vre-un trecător şi se culcă cu el, îşi bate joc de vecina ei că n’a fost învrednicită ca ea şi că funia ei a rămas neruptă.K; ;*Femei încinse cu funii stau la drumuri şi aduc jertfă de crupe,: };)Şi cu toate că închinătorii îşi dau seama, nu pot să se lepede de ei, fiindcă le lipseşte puterea de pricepere.99 m;(Ba chiar înşişi Caldeii nu-i preţuesc cum se cuvine. Dacă văd pe un om mut, îl aduc înaintea lui Bel şi vor ca mutul să grăiască, ca şi cum Bel ar putea să audă.P8 ;'Cum poate cineva să creadă şi să spună că aceştia sunt Dumnezeu?7 %;&Deci aceşti idoli îmbrăcaţi cu aur şi cu argint seamănă cu pietrele din munţi, iar cei care li se închină să rămână de ocară!A6 ;%Pe văduvă ei n’o miluesc şi orfanului nu-i fac bine.X5 +;$Orbului ei nu-i pot să-i dea vedere şi nu pot să scape pe nimeni din nevoie.j4 O;#Ei nu pot să scape pe nimeni de la moarte şi nici să smulgă pe cel slab din mâna celui tare.(3 K;"Tot aşa ei nu pot să îmbogăţească pe nimeni, nici să le dea măcar uu bănuţ. Dacă cineva ar face o făgăduinţă şi n’ar împlini-o, ei nu o cer.2 ;!Ori că le-ar face cineva bine sau rău, ei nu pot să răsplătească; ei nu pot să sue un împărat pe tron şi nici să-l dea jos.X1 +; Preoţii îi dezbracă de veşmintele lor şi-şi îmbracă femeile şi copiii.b0 ?;Ei zbiară şi strigă în faţa dumnezeilor lor, întocmai ca la un ospăţ pentru mort. / ;Şi în templele lor, preoţii stau în jilţuri, cu veşmintele rupte, cu capul şi cu bărbile rase şi cu capetele descoperite.. ;Pentru ce deci să fie numiţi Dumnezeu? Fiindcă femeile sunt cele ce pun daruri înaintea acestor idoli de aur, de argint şi de lemn.V- ';Fiind încredinţaţi din acestea că nu sunt Dumnezeu, nu vă temeţi de ei!a, =;Preoţii vând jertfele care li se aduc, în folosul lor, sau femeile lor fac cu ele sărătură şi nu dau nici celor sărmani şi nici celor neputincioşi. Femeile lehuze şi cele necurate se ating de jertfele lor.M+ ;Şi dacă vre-un om îi scoală în picioare, nu încep să umble singuri, şi dacă se pleacă într’o parte, singuri nu se pot îndrepta. Ci darurile li se pun dinainte întocmai ca la morţi.u* e;Şi din pricină că nu au picioare, sunt duşi pe umeri, şi astfel ei îşi arată oamenilor nevrednicia lor. – Iar cei ce li se închină, să se ruşineze de ei! – Şi dacă vre-unul din idoli cade jos, nu se ridică de la sine,g) I;Ei au fost cumpăraţi cu preţ mare, cu toate că într’înşii nu este suflare de viaţă.7( i;Aurul cu care sunt îmbrăcaţi este numai pentru înfrumuseţare, iar dacă nu-l freci de rugină, nu mai străluceşte, iar când au fost turnaţi, ei n’au simţit nimic.V' ';Din toate acestea vedeţi că ei nu sunt Dumnezeu, deci nu vă temeţi de ei.n& W;Pe trupul şi pe capul lor zboară lilieci, rândunele şi alte păsări, chiar şi pisici sar pe ei.6% i;Faţa lor este înnegrită de fumul templului;?$ y;Ei sunt întocmai ca o grindă din templu, şi se zice că inima lor este mâncată de viermii pământului, care îi rod şi pe ei şi veşmintele de pe ei, fără ca ei să simtă.{# q;Şi ei aprind sfeşnice, şi anume mai multe decât pentru ei înşişi, dar idolii nu pot să vadă pe nici unul." {;Şi precum se închid porţile temniţei în urma unui om care a hulit pe împărat şi care om este osândit la moarte, întocmai aşa preoţii întăresc templul cu uşi, cu broaşte şi cu zăvoare, ca idolii lor să nu fie furaţi de tâlhari.^! 7;Ochii lor sunt plini de praful răscolit de picioarele celor care intră înlăuntru.s  a;Precum omul nu mai are trebuinţă de un vas stricat, tot aşa şi de idoli. Ei sunt aşezaţi în temple.V ';Din toate acestea se vede că ei nu sunt Dumnezeu, deci nu vă temeţi de ei.v g; În dreapta lui ţine o spadă şi o secure, dar nu se poate război şi nici nu poate să se apere de hoţi.  ; Idolul are schiptru, ca un om oarecare sau ca un judecător de ţinut, dar cu el nu poate să omoare pe acel care îl ocărăşte;( K; Ei sunt îmbrăcaţi în veşminte de porfiră, însă faţa lor trebue să fie spălată de praful care se face în templu şi care se pune din belşug pe ei.4 c; Şi ei îi împodobesc pe idolii lor cei de aur, de argint ori de lemn, ca pe oameni, cu veşminte. Şi ei nici nu pot să fie măcar păziţi de rugină şi nici de cari.p [; Şi făuresc din el cununi, ca să le pună pe capul zeilor. Dar se mai întâmplă că preoţii iau aurul şi argintul idolilor lor şi-l cheltuesc pentru ei înşişi. Ba chiar ei fac daruri desfrânatelor în casele de desfrâu.U %;Şi întocmai ca pentru o fecioară iubitoare de podoabe, făurarii iau aur,. W;Limba idolilor este netezită de un meşter, ei înşişi sunt îmbrăcaţi cu argint şi cu aur, pentru aceasta sunt chipuri mincinoase, care nu pot să grăiască.O ;Fiindcă îngerul meu este cu voi şi el vă va cere vouă socoteală.# A;Şi când veţi vedea popor înainte şi în urma lor, că se închină, ziceţi în cugetul vostru: «Ţie ţi se cuvine să ne închinăm, Stăpâne!»,o Y;Păziţi-vă ca nu cumva să fiţi la fel cu cei de alt neam şi să vă apuce şi pe voi frica de ei. #;Dar luaţi aminte! Voi veţi vedea în Babilon dumnezei de aur şi de argint şi de lemn duşi pe umeri, care insuflă groază păgânilor.3 a;Şi după ce veţi ajunge în Babilon veţi sta acolo mulţi ani şi vreme îndelungată, până la al şaptelea neam, după care vă voi aduce de acolo înapoi, cu pace. 3;Din pricina păcatelor cu care aţi păcătuit împotriva lui Dumnezeu, veţi fi duşi robi în Babilon, de Nabucodonosor, împăratul Babilonului.@ Căci Domnul însuşi, cu bucurie mare, călăuzeşte pe Israil întru lumina strălucirii sale, cu dreapta lui milostivire.X)@Codrii şi crângurile mirezmate să umbrească pe Israil la porunca Domnului.D@Căci Dumnezeu a poruncit ca orşicare munte înalt şi veşnicele coline să se lase în jos şi văile să se prefacă în şesuri, ca Israil să treacă sub ocrotirea slavei Domnului; @Ei plecaseră de la tine pe jos, duşi de vrăjmaşi, însă Dumnezeu îi întoarce acasă cu cinste ca pe vlăstari de împărat,n U@Scoală-te, Ierusalime, şi sue-te pe înălţime şi priveşte în jur spre răsărit! Iată, copiii tăi s’au adunat de la răsărit şi până la apus la cuvântul Domnului, bucurându-se că Domnul şi-a adus aminte de ei.| q@Şi vei fi numit cu numele cel pus de Dumnezeu deapururi: «Pacea dreptăţii» şi «Slava temerii de Dumnezeu».J  @Dumnezeu arăta-va strălucirea ta tuturor ţărilor de sub cer, y@Îmbracă-te cu mantia dreptăţii, care vine de la Dumnezeu, şi pune-ţi în cap diadema strălucirii Celui Veşnic.  @Dezbracă-te, Ierusalime, de haina ta de jale şi de necaz şi îmbracă-te deapururi cu podoaba strălucirii lui Dumnezeu.7g@%Iată, feciorii pe care i-ai lăsat să plece vin de la răsăritul şi până la apusul soarelui, adunaţi prin cuvântul Celui Sfânt, bucurându-se de slava lui Dumnezeu.q[@$Priveşte împrejur, Ierusalime, înspre răsărit, şi vezi bucuria care îţi va veni de la Dumnezeu.r]@#Foc va aduce peste ele în scurtă vreme Cel Veşnic şi multă vreme vor fi locuite de duhuri necurate._7@"Căci voi lua bucuria din mulţimea norodului şi veselia lor se va preface în jale:a;@!Şi după cum s’au bucurat de căderea ta, tot aşa se vor jeli pentru pustiirea lor.`9@ Vai de cetăţile în care fiii tăi au fost robi! Vai şi de acelea care i-au primit!V%@Dar vai de cei care ţi-au pricinuit rău şi de căderea ta s’au bucurat!X)@Îndrăzneşte, Ierusalime! Căci cel care ţi-a dat nume te va şi mângâia.@Fiindcă el, cel care a adus peste voi prăpădul, o dată cu mântuirea voastră vă va hărăzi şi veşnică bucurie.» @Şi după cum cugetul vostru era plecat să se rătăcească de Dumnezeu, străduiţi-vă de zece ori să-l căutaţi din nou, ~@Îndrăzniţi, copii, şi strigaţi către Dumnezeu, căci cel care a adus nenorocirea peste voi poate să-şi şi aducă aminte.}@Plăpânzii mei fii au fost siliţi să străbată drumuri crâncene şi au fost târîţi ca o turmă pe care vrăjmaşul o răpeşte.D|@Copii, înduraţi cu răbdare mânia care a venit peste voi de la Domnul. Pe tine te-a urmărit vrăjmaşul, dar în curând vei vedea pieirea lui şi-i vei pune piciorul tău pe grumaz.`{9@Şi precum vecinele Sionului au văzut ducerea voastră în robie, tot astfel vor vedea în curând mântuirea voastră de la Dumnezeu, de care vă veţi învrednici cu marea şi strălucita slavă a Celui Veşnic. z@Şi dacă v’am lăsat să vă duceţi cu plânset şi cu jale, Domnul îmi va face mie parte de veşnică bucurie şi plăcere.0yY@Deoarece eu am nădejde în Cel Veşnic, că el vă va mântui şi mă veselesc că Cel Sfânt şi Veşnic, Mântuitorul vostru, în curând se va milostivi spre voi.x5@Dar îndrăzniţi şi voi, copiilor, şi strigaţi şi voi către Dumnezeu, căci el vă va mântui de împilare şi de mâna vrăjmaşilor voştri; w9@Dezbrăcat-am veşmântul meu de pace şi m’am îmbrăcat cu cel de rugă fierbinte şi în toate zilele vieţii mele striga-voi către Cel Veşnic.Sv@Duceţi-vă, copii, duceţi-vă, căci eu trebue să fiu lăsată pustie. u @Fiindcă numai cel care a abătut nenorocirea peste voi, numai acela poate să vă mântuiască din mâna vrăjmaşilor voştri.5te@Dar eu, cum aş putea să vă fiu de ajutor?esC@Şi care a răpit pe drăgălaşii copii ai văduvei şi celei pustiite i-a răpit fiicele!"r=@Căci el a adus peste ei un popor de departe, popor îndrăzneţ şi cu limbă streină, care de cel bătrân nu se ruşina, iar de copii nu se îndura,q}@Veniţi, vecinele Sionului, şi amintiţi-vă de robirea fiilor şi fiicelor mele pe care Cel Veşnic a adus-o peste ei!#p?@ Şi nu s’au îngrijit de orânduirile lui şi pe calea poruncilor lui n’au umblat şi nici pe cărarea dreptei rânduieli n’a călcat piciorul lor.3o_@ Nimeni să nu se bucure văzându-mă văduvă şi de mulţi părăsită. Pustiită sunt din pricina păcatelor fiilor mei, fiindcă s’au abătut de la legea Domnului,^n5@ Crescutu-i-am cu voioşie şi a trebuit să-i las să plece cu plânset şi cu jale.+mO@ «Ascultaţi, voi vecinele Sionului, căci Dumnezeu m’a lovit cu mare jale. Am văzut robirea fiilor şi a fiicelor mele pe care Cel Veşnic a adus-o peste ei.Xl)@ Şi care, văzând urgia lui Dumnezeu deslănţuindu-se asupra voastră, zise:xki@Uita-taţi pe Dumnezeul cel veşnic care v’a născut şi aţi întristat Ierusalimul cel care v’a crescut,tja@Fiindcă aţi întărâtat râvna ziditorului vostru şi aţi adus jertfă demonilor, şi nu lui Dumnezeu.i)@Fost-aţi vânduţi păgânilor, dar nu spre pieire. Ci numai fiindcă aţi întărâtat pe Dumnezeu, aţi fost daţi în mâna vrăjmaşilor;Eh@Îndrăzneşte, norodul meu, care porţi numele lui Israil.bg=@Fericiţi suntem, Israile, fiindcă ceea ce iubeşte Dumnezeu ni s’a descoperit nouă.Xf)@Nu lăsa slava ta altuia şi nici celor de alt neam foloasele înţelepciunii.}es@Întoarce-te, Iacobe, la înţelepciune şi apucă-o; îndreaptă-te spre strălucirea ei şi umblă în lumina ei.9d m@Înţelepciunea este cartea poruncilor lui Dumnezeu şi legea care dăinueşte deapururi. Toţi cei care se ţin de ea dobândesc viaţă, iar cei care o părăsesc – moarte.cc?@&După aceasta el însuşi s’a arătat pe pământ şi împreună cu oamenii a petrecut. b@%El ne-a descoperit orice cale ce duce spre înţelepciune, pe care a dăruit-o robului său Iacob şi lui Israil, cel iubit de el.Ua#@$Acesta este Dumnezeul nostru, şi altul nu poate fi socotit asemenea cu el.s`_@#El le cheamă şi ele răspund: «Iată-ne!» Ele strălucesc voioase întru slava celui care le-a zidit.O_@"Din pricina căruia stelele luminează în locul lor şi se veselesc,`^9@!El care sloboade fulgerul şi fulgerul porneşte, îl chiamă şi ascultă tremurând,]+@ Ci numai Atotştiutorul o cunoaşte şi cu priceperea lui o descopere, el care a zidit pământul pentru veşnicie şi l-a umplut de dobitoace,U\#@Nimeni nu cunoaşte calea către ea şi despre cărarea ei nu ştie nimeni.g[G@Cine a trecut dincolo marea, ca s’o descopere şi s’o cumpere în schimbul aurului curat?TZ!@Cine s’a suit vreodată în cer, ca s’o ia şi s’o pogoare din nori?`Y9@Şi s’au stins pentru că n’au avut pricepere, pierit-au din pricina nebuniei lor.cX?@Dar Dumnezeu nu i-a ales pe ei şi nici calea către înţelepciune nu le-a descoperit-o.yWk@Acolo s’au născut uriaşii cei vestiţi din vremi străvechi, înalţi la statură şi iscusiţi la război.:Vo@Mare şi fără sfârşit, înalt şl nemăsurat!hUI@O, Israile! Cât de mare este templul lui Dumnezeu şi cât de întins locul stăpânirii lui!T@Chiar nici fiii lui Agar, care se străduesc după înţelepciune, neguţătorii Madianului şi ai Temei, cei ce grăiesc în pilde şi se sârguesc să afle priceperea, n’au cunoscut calea înţelepciunii şi nici n’au aflat vre-o ştire despre cărările ei.aS;@În Canaan, nimeni n’a auzit despre ea, iar în Teman n’a fost zărită niciodată.wRg@Şi nici nu înţeleseră căile ei. Dar nici feciorii lor nu o pricepură, şi statură departe de calea ei.sQ_@Cei de mai târziu văzură lumina şi locuiră pe pământ, însă nu cunoscură drumul înţelepciunii,UP#@S’au stins şi în iad s’au coborît şi alţii au venit în locul lor!dOA@Unde sunt cei ce lucrau argintul şi se străduiau ca lucrările lor să fie neîntrecute?0NY@Şi se desfătau cu păsările cerului? Unde sunt cei care adunau argint şi aur, cei în care omenirea îşi punea nădejdea şi a căror avere era fără sfârşit?iMK@Unde sunt stăpânitorii popoarelor, care stăpâneau chiar şi peste dobitoacele pământului,TL!@Cine a găsit vreodată sălaşul ei şi cine a intrat în vistieriile ei?-KS@Învaţă deci unde este iscusinţa, unde este puterea, unde este mintea, ca să pricepi unde este viaţa lungă şi fericită, unde este lumina ochilor şi pacea.SJ@ Dacă ai fi umblat pe calea lui Dumnezeu, în veci ai fi locuit în pace..IW@ Părăsit-ai izvorul înţelepciunii.;Hq@ Şi să te numeri cu cei ce se pogoară în Şeol?G1@ Cum se întâmplă, Israile, că tu eşti în ţară vrăjmaşă şi că tânjeşti în pământ străin? Că trebue să fii spurcat ca hoiturile,eFC@ Ascultă, Israile, poruncile vieţii, luaţi aminte ca să învăţaţi înţelepciunea.’qE[@Însă vezi! Acum suntem în ţara robiei noastre, în care ne-ai împrăştiat spre ocară şi spre blestem şi spre purtarea vinei pentru toate fărădelegile părinţilor noştri, care s’au lepădat de Domnul Dumnezeul nostru.D-@Şi pentru aceasta ne-ai pus în inimile noastre gândul ca să ne temem de tine şi să chemăm numele tău şi să te proslăvim pe tine în ţara robiei noastre şi să ne pocăim din inimă pentru toate păcatele părinţilor noştri, care au păcătuit împotriva ta.RC@Fiindcă tu eşti Domnul Dumnezeul nostru, ca să te proslăvim pe tine. B@Nu-ţi aduce aminte de fărădelegile părinţilor noştri, ci în vremea aceasta adu-ţi aminte de puterea ta şi de numele tău;$AA@Doamne, Atotţiitorule, Dumnezeul lui Israil, ascultă rugăciunea celor din Israil care sunt aproape să moară şi a celor care au păcătuit împotriva ta, a celor care n’au ascultat de glasul Domnului Dumnezeului lor, şi din care pricină a venit peste noi năprasna aceasta! ~}}D|{{{{ yyxwvvuu3t#rr)qq;pp!oxnn^mmSllrkk8jKighgfeemdd cYb.aM``_^^]v\\#[ZYY!XWgV{UHT~SS[RRQPOOjNNMALKKJJI HHH7GFFYF EE)DDCUBBvAAw@@S?>>=|<<Atunci ei au proslăvit pe Dumnezeul părinţilor lor că le-a dăruit lor libertate şi prilej ca să se întoarcă în patrie,dBA=Şi a luat scrisorile şi a plecat din Babilon, şi a dat de veste tuturor fraţilor săi.A]9Şi a trimis toate odoarele pe care le alesese Cirus din Babilon, şi tot ceea ce făgăduise Cirus să facă, a poruncit să se facă şi să se trimită la Ierusalim.~=u8Şi în cele diu urmă le-a dat poruncă scrisă ca tuturor străjărilor cetăţii să le dea pământ şi simbrie.}<s7A scris apoi să se dea dajdie leviţilor, până în ziua când se va sfârşi templul şi se va zidi Ierusalimul;d;A6Le-a mai scris şi despre venituri şi despre odăjdiile în care să slujească preoţii.:)5Şi toţi cei ce vin din Babilon să zidească cetatea, să fie slobozi, atât ei cât şi feciorii lor şi toţi preoţii care i-ar însoţi. 94Şi la jertfelnic să se aducă în fiecare zi arderi de tot după poruncă, şi să se mai dea în fiecare an câte zece talanţi.x8i3Apoi, la zidirea templului, să dea în fiecare an câte douăzeci de talanţi, până se va isprăvi zidirea;7#2Fiindcă toată ţara a fost scutită de dajdie, şi ca Edomiţii să părăsească satele pe care mai înainte le stăpâneau de la Iudei.d6A1Apoi tuturor Iudeilor care plecau din împărăţie la Ierusalim le dădu scrisori de liberă petrecere, ca toţi din cei ce au puterea, fie satrapi, fie cârmuitori, fie dregători, să nu vină nici unul la uşa lor,H5 0Aşijderea el scrise scrisori şi cârmuitorilor din Cele-Siria, Fenicia şi celor din Liban, ca să aducă lemne de cedru din Liban în Ierusalim şi cu el împreună să zidească cetatea.4/Atunci sculându-se Dariu împăratul l-a sărutat şi i-a scris scrisori către toţi dregătorii, cârmuitorii, căpeteniile oştirilor şi satrapii, ca să-l lase pe el să treacă împreună cu toţi însoţitorii lui, cu care se sue să zidească Ierusalimul.3y.Iată acum ce te rog, Stăpâne împărate, şi ceea ce cer de la tine! Aceasta este fapta cea mare pe care s’o săvârşeşti! Acum te rog, împlineşte făgăduinţa pe care tu cu gura ta te-ai legat să o împlineşti Cerescului împărat!»}2s-Şi tu ai făgăduit să zideşti templul pe care îl arseseră Edomiţii, când Iudeea fusese pustiită de Caldei.?1w,Şi să dai înapoi toate odoarele care au fost luate din Ierusalim, şi pe care le-a ales Cirus când a făgăduit să nimicească Babilonul şi a făgăduit să le trimită acolo.(0I+Atunci el a prins a grăi împăratului: «Adu-ţi aminte de făgăduinţa pe care ai făcut-o în ziua când ai ajuns împărat, ca să zideşti Ierusalimul,f/E*Atunci împăratul i-a zis: «Cere ce voieşti şi mai mult decât ceea ce este scris, şi îţi voi da ţie, din pricină că te-ai arătat a fi cel mai înţelept. Alături de mine să stai şi ruda mea să te chemi!».+)Şi când a încetat de a grăi, tot norodul într’un glas s’a pornit să strige: «Mare este adevărul şi mai puternic decât orişice!»-w(Aceasta este tăria, împărăţia, puterea şi slava tuturor veacurilor! Proslăvit să fie Dumnezeul adevărului!»`,9'El nu caută la faţa oamenilor şi nu părtineşte, ci face ceea ce este drept, spre deosebire de cei nedrepţi şi răi. Faptele lui sunt plăcute în ochii tuturor, iar când el judecă, dă dreaptă hotărîre.k+O&Ci numai adevărul este tare şi rămâne în veac şi este viu şi are putere în vecii vecilor.p*Y%Nedrept este vinul, nedrept este împăratul, nedrepte sunt femeile, toţi fiii oamenilor sunt nedrepţi şi toate lucrurile lor sunt nedrepte, şi într’însele nu se află adevăr, şi toţi pier din pricina nedreptăţii lor.,)Q$Tot pământul chiamă adevărul şi cerul pe el îl proslăveşte şi toate se clatină şi se cutremură, şi în el nu se află nici o fărâmă de nedreptate.v(e#Nu este oare mare cel ce face una ca aceasta? Dar adevărul este şi mai mare şi mai puternic decât toate!Y'+"«O, bărbaţilor! Tari sunt femeile! Mare este pământul şi înalt este cerul şi repede este soarele în mersul lui, fiindcă într’o singură zi străbate crugul cerului şi se întoarce la locul lui.v&e!Atunci împăratul şi sfetnicii lui căutară unul la altul. Apoi el a început a grăi şi despre adevăr.Q% O, bărbaţilor! Cum să nu fie tari femeile, de vreme ce fac astfel?»E$Şi cu toate acestea împăratul o privea cu gura căscată; şi dacă ea râdea la el, şi el râdea, şi dacă ea se supăra pentru ceva, el o lua cu binişorul ca să se împace cu el.# Ea a luat coroana de pe capul împăratului şi şi-a pus-o pe capul ei, iar cu mâna ei cea stângă pălmuia pe împăratul."Dar eu l-am văzut pe el şi pe Apamina, fiica lui Bartac cel cu faimă, ţiitoarea împăratului, stând de-a-dreapta împăratului:(!IŞi acum, nu mă credeţi pe mine? Cu adevărat mare este împăiatul întru puterea lui şi toate ţinuturile se sfiesc cu frică chiar să se atingă de el!c ?Aşijderea mulţi au pierit şi s’au prăbuşit şi au păcătuit din pricina femeilor.a;Şi mulţi şi-au ieşit din minţi din pricina femeilor şi robi ai lor s’au făcut;eCBa chiar mai vârtos iubeşte bărbatul pe femeia lui decât pe tatăl său şi pe mama sa.ykŞi vede şi pe leu şi merge şi în întuneric, iar ceea ce pradă, fură ori jefueşte, aduce la iubita lui.{oŞi ia omul sabia sa şi iese la drum să tâlhărească şi să jefuiască, şi pluteşte pe mare şi pe fluvii,)KDe aici trebue să recunoaşteţi că femeile vă stăpânesc pe voi. Oare nu vă străduiţi şi nu vă osteniţi şi toate le daţi şi le aduceţi femeilor?{oŞi cu femeia lui îşi dă sufletul şi nu-şi mai aduce aminte nici de tată, nici de mamă şi nici de ţară.eCŞi lasă omul pe tatăl său care l-a crescut şi ţara lui şi se lipeşte de femeia lui,%Lasă toate baltă de dorul ei şi, căscând gura la ea. o preţuesc mai mult decât aurul şi decât argintul şi decât orice scumpeturi; Şi dacă ei strâng aur sau argint şi orice lucruri de mare preţ, când văd o femeie frumoasă la chip şi la înfăţişare,ucEle fac îmbrăcămintea oamenilor şi tot ele prilejuesc mărirea lor, şi oamenii nu pot fi fără femei!mSŞi din ele s’au născut şi tot ele au crescut pe cei care au sădit via din care se face vinul.dAFemeile au născut pe împăratul şi pe tot norodul care stăpâneşte marea şi uscatul.;o«Bărbaţilor! Drept este că cel mai mare este împăratul şi mulţi sunt oamenii şi tare este vinul! Dar cine îi stăpâneşte şi cine domneşte peste ei? Oare nu femeia?   În sfârşit cel de-al treilea, care vorbise despre femei şi despre adevăr – acesta este Zorobabel – a început a grăi:~u O, bărbaţilor! Nu este oare atunci cel mai tare împăratul, de vreme ce el este aşa de ascultat!» Şi el tăcu.Z- Pe lângă toate acestea, el stă, mănâncă, bea şi doarme, iar ei îl păzesc de jur-împrejur, şi nimeni nu poate să plece şi să-şi vadă de treburile sale, şi nici nu poate să nu-l asculte pe el.9m Şi orice popor şi oştirea lui de el ascultă.\1 Dacă le porunceşte să taie, ei taie, şi de le zice să sădească, ei sădesc.  Dacă porunceşte să bată, ei bat, şi dacă el le zice să pustiască, ei pustiesc; de le spune el să zidească, ei zidesc. Şi el este numai unul. Şi dacă el porunceşte ca ei să omoare, ei omoară, şi dacă dă poruncă să lase, ei lasă,] 3Şi câţi nu se duc la război şi nu se luptă, ci lucrează pământul, după ce samănă şi seceră, iarăşi aduc daruri împăratului, ba chiar se silesc unii pe alţii ca să aducă dajdie împăratului.% CUcid şi sc lasă ucişi, dar nu calcă porunca împăratului. Dacă biruesc, toate le aduc împăratului, şi dacă pradă, aşijderea pe toate i le aduc.> uŞi dacă le-ar da poruncă să facă război unul împotriva altuia, ei fac. Şi de i-ar trimite împotriva vrăjmaşilor, se duc şi fărâmă munţii şi zidurile şi turnurile. Iar împăratul este cel mai tare şi toate le stăpâneşte şi este ca un stăpân peste toţi şi orice le-ar porunci, ei fac.«O, bărbaţilor! Oare cei mai puternici nu sunt oamenii care stăpânesc pământul şi marea şi toate câte sunt într’însele?d CApoi a început să vorbească cel de al doilea, care spusese despre puterea împăratului:O, bărbaţilor! Oare vinul nu este cel mai tare. de vreme ce împinge pe oameni să facă aşa?» Şi după ce spuse acestea, el tăcu.fEŞi când se deşteaptă din ameţeala vinului, nu-şi mai aduc aminte de ceea ce au făcut.q[Când oamenii beau, nu-şi mai aduc aminte nici de prieteni şi nici de fraţi, ci îndată scot sabia.A{Şi toate inimile le îndestulează din belşug, încât nimeni nu mai pomeneşte nici de împărat, nici de satrap, şi în orice clipă ne face să socotim toate numai în talanţi.El pricinueşte în mintea orişicui bucurie şi veselie şi ne face să uităm de orice întristare şi de orice datorie.yŞi face tot una mintea împăratului şi a orfanului, a robului şi a celui liber, a celui sărman şi a celui bogat.uc«Bărbaţilor! Cum să nu fie cel mai tare vinul? Tuturor oamenilor care îl beau, le zăpăceşte mintea,e~CAtunci a început cel dintâi, cel care spusese despre puterea vinului şi a grăit astfel:J} Şi el le-a grăit lor: «Tâlcuiţi-ne cele ce le-aţi scris!» |Şi a poruncit: «Chemaţi pe tineri ca să ne lămurească ei cuvintele lor!» Şi au fost chemaţi şi ei au intrat înlăuntru.V{%După aceea, el a trimis să cheme pe toţi dregătorii Persiei şi ai Mediei, satrapi şi generali de oştire, cârmuitori şi sfetnici. Apoi au intrat în divan, şi el a citit scrisoarea înaintea lor,nzU Şi când s’a deşteptat împăratul din somn, au luat scrisoarea şi i-au dat-o şi el a citit-o.fyE Cel de al treilea a scris: «Mai tari sunt femeile şi mai presus de toate este adevărul!»=xu Al doilea a scris «Împăratul este cel mai tare!»:wo Cel dintâi a scris: «Cel mai tare este vinul!»qv[ «Când se va deştepta împăratul, îi voi da lui scrisoarea, şi al cărui cuvânt va socoti împăratul şi cei trei mari sfetnici ai Perşilor că este cel mai înţelept, acela să câştige rămăşagul, precum este scris.»u{Şi după ce fiecare şi-a scris cuvântul său, l-au pecetluit şi l-au pus sub perina împăratului Dariu şi au zis:ftEIar pentru înţelepciunea lui să fie al doilea după Dariu şi rudă a lui să se cheme!»psYŞi să fie îmbrăcat în veşminte de porfiră, să bea din cupe de aur, să doarmă în pat de aur, să meargă în trăsură trasă de cai cu frâiele de aur, să poarte în cap turban de vison şi lănţuşele de aur la gât,Kr«Să spunem fiecare din noi câte un cuvânt, să vedem al cui va fi mai înţelept, iar al cărui cuvânt va fi mai isteţ aceluia să-i dea Dariu împăratul daruri mari şi răsplată mare;rq]Atunci cei trei tineri din garda împăratului, care păzeau pe împăratul, grăiră unul către altul:Vp%Şi ei mâncară şi băură şi după ce se îndestulară se întoarseră înapoi, iar Dariu împăratul s’a dus în iatacul său de culcare şi s’a culcat, şi după aceea s’a deşteptat din somn.(oIPentru toţi satrapii şi generalii oştirii şi cârmuitorii supuşi lui, din India şi până în Etiopia, în o sută şi douăzeci şi şapte de satrapii.n 3Şi împăratul Dariu făcu ospăţ mare pentru toţi supuşii săi, pentru toţi curtenii săi, şi pentru toţi boierii din Media şi din Persia, m Şi zidirea templului din Ierusalim a fost oprită până în anul al doilea al împărăţiei lui Dariu, împăratul Perşilor.]l3După ce a fost citită scrisoarea lui Artaxerxe, Rehum şi Şimşai scriitorul şi părtaşii lor porniră în grabă la Ierusalim cu cai şi cu oameni şi începură să oprească pe cei ce întăreau cetatea.:kmŞi să purtaţi de grijă să nu se mai întâmple nimic împotriva poruncii acesteia, ticăloşiile să nu se mai înmulţească şi împăraţii să nu mai fie turburaţi!»djAPentru aceasta, acum poruncesc ca să fie opriţi oamenii aceia să întărească cetatea,}isŞi că în Ierusalim au fost regi foarte puternici care cârmuiau şi adunau dări din Cele-Siria şi din Fenicia.ShŞi am dat poruncă să se cerceteze cronicile şi s’a găsit că din vremuri vechi cetatea aceasta este împăraţilor împotrivitoare, şi locuitorii au urzit răscoale şi războaie într’însa,6gg«Citit-am epistola pe care mi-aţi trimis-o,dfAAtunci împăratul a răspuns în scris lui Rehum cronicarul şi cârmuitorul, lui Şimşai scriitorul, precum şi celorlalţi părtaşi ai lor, care locuiau în Samaria, în Siria şi în Fenicia, cele scrise mai jos:EeAcum deci, îţi arătăm ţie, Doamne împărate, că, dacă această cetate se va întări şi zidurile ei vor fi ridicate la loc, tu nu vei mai avea drum spre Cele-Siria şi Fenicia!».dUAtunci vei afla în cronici însemnări despre acestea şi te vei încredinţa că cetatea aceasta a fost trădătoare şi că a turburat cetăţi şi împăraţi, şi Iudeii cei trădători încă din vremuri vechi urzesc răscoale, pentru care pricină şi cetatea aceasta a fost pustiită.gcGŞi fiindcă au început clădirea templului, am socotit vrednic să nu trecem aceasta cu vederea, ci să vestim pe stăpânul nostru, împăratul, că, dacă vrei să cauţi cu amăruntul în cronicile părinţilor tăi,3b_Şi de se va întări cetatea aceasta şi de se vor sfârşi zidurile, locuitorii ei nu se vor mai supune la plata dajdiei, ci se vor răscula împotriva împăraţilor.}asCunoscut să fie acum stăpânului nostru, împăratul, că Iudeii care au pornit de la tine au ajuns la noi în Ierusalim şi întăresc această cetate răzvrătită şi nelegiuită, dreg porţile şi zidurile ei şi pun temelia unui templu./`W «Stăpânului împărat Artaxerxe, slugile sale: Rehum cronicarul şi Şimşai scriitorul şi ceilalţi din sfatul lor şi dregătorii din Cele-Siria şi Fenicia… _  În vremea împărăţiei lui Artaxerxe, împăratul Perşilor, Bilşam şi Mitridate, Tabeel şi Rehum ocârmuitorul, împreună cu Şimşai scriitorul şi tovarăşii lor, care locuiau în Samaria şi în alte locuri, scriseră următoare rea scrisoare:R^ Toate aceste odoare de aur şi de argint, în număr de cincii mii patru sute şaizeci şi nouă, au fost aduse de Şeşbaţar în Ierusalim, împreună cu cei care s au întors din robie din Babilon.e]C Treizeci de cupe de aur, două mii patru sute zece cupe de argint şi o mie de alte odoare. \ Şi iată care a fost numărul lor: o mie de talgere de aur, o mie de talgere de argint, douăzeci şi nouă de căţui de argint,=[sPe acelea le-a scos Cirus, împăratul Perşilor, şi le-a dat lui Mitridate, vistiernicul său, prin mijlocirea căruia fură date în seama lui Şeşbaţar, cârmuitorul Iudeei.Z'Atunci Cirus împăratul a scos sfintele odoare ale Domnului, pe care le adusese Nabucodonosor din Ierusalim, şi le pusese în templul său,Y7Şi toţi vecinii îi ajutară cu de toate: cu aur şi cu argint, cai şi vite, şi cu nenumărate daruri făcute de cei al căror duh fusese trezit.OXAtunci căpeteniile seminţiilor lui Iuda şi Veniamin, preoţii şi leviţii şi toţi acei cărora Domnul le trezise duhul, purceseră să se sue şi să zidească templul Domnului din Ierusalim.QWDrept aceea, câţi locuesc în partea locului, oamenii ţinutului aceluia să-i ajute cu aur, cu argint şi cu daruri de cai şi vite, pe lângă alte daruri pentru templul Domnului din Ierusalim.»hVIDeci oricare din voi este din norodul lui – Domnul Dumnezeul lui să fie cu el! – să se sue în Ierusalimul cel din Iudeea şi să zidească templul Dumnezeului lui Israil, Domnul cel ce sălăşlueşte în Ierusalim.\U1Aşa grăieşte Cirus, împăratul Perşilor: «Domnul Dumnezeul lui Israil, Domnul Cel Prea înalt, m’a pus pe mine împărat al lumii şi mi-a poruncit ca să-i zidesc templu în Ierusalimul cel din Iudeea.&T GÎn anul întâi al împărăţiei lui Cirus, împăratul Perşilor, ca să se adeverească astfel cuvântul Domnului cel grăit prin gura proorocului Ieremia, trezit-a Domnul duhul lui Cirus, împăratul Perşilor, şi el a vestit în toată împărăţia sa prin grai şi prin scris:BS 7«Până când pământul se va îndestula de anii săi sabatici, în toată vremea pustiirii sale să prăznuiască anii săi sabatici, până la împlinirea celor şaptezeci de ani!»>R w6Şi ei au fost robii lui Nabucodonosor şi ai fiilor lui până în vremea împărăţiei Perşilor, ca să se plinească astfel cuvântul Domnului cel grăit prin gura lui Ieremia:Q 5Şi toate lucrurile de seamă fură nimicite. Iar pe cei care au scăpat din ascuţişul săbiei, i-au dus robi în Babilon,oP Y4După aceea au dat foc templului şi au dărâmat zidurile Ierusalimului, iar palatelor le-au pus foc.#O A3Iar toate sfintele odoare ale Domnului, mari şi mici, precum şi odoarele chivotului Domnului şi comorile domneşti, le-a luat şi le-a dus în Babilon.N 2Şi Caldeii au trecut pe feciorii lor prin ascuţişul săbiei în preajma templului lor cel sfânt, fără să cruţe pe cineva din ei: nici pe tânăr, nici pe bătrân, nici pe fecioară, nici pe copii, ci pe toţi i-a dat Domnul în mâinile lor.M 11Dar ei şi-au bătut joc de vestitorii săi şi în ziua în care a grăit Domnul, ei batjocoriră pe profeţii lui, până ce el s’a întărâtat împotriva norodului său din pricina fărădelegilor şi a poruncit împăratului Caldeilor să năvălească în ţara lor.2L _0Din această pricină, Dumnezeul părinţilor lor a trimis vestitorii săi ca să-i cheme la pocăinţă, fiindcă voia să-i cruţe atât pe ei, cât şi locaşul său._K 9/Aşijderea şi mai marii norodului şi ai preoţilor au săvârşit multe fărădelegi şi legea au călcat-o, făptuind toate ticăloşiile păgânilor şi pângărind templul cel sfânt al Domnului din Ierusalim.hJ K.Şi fiind legat cu jurământ de împăratul Nabucodonosor întru numele Domnului, el a călcat jurământul şi a fost dat jos din domnie. Şi învârtoşându-şi cerbicea, a călcat legea Domnului Dumnezeului lui Israil.I #-El a săvârşit fărădelegi înaintea Domnului şi n’a luat aminte la graiurile proorocului Ieremia, graiuri ieşite din gura Domnului.H 3,Şi a aşezat rege în Iudeea şi în Ierusalim pe Sedechia, care era în vârstă de douăzeci şi unu de ani. Şi acesta a domnit unsprezece ani.kG Q+Iar după un an Nabucodonosor l-a dus rob în Babilon, împreună cu sfintele odoare ale Domnului,nF W*Şi a domnit în Ierusalim trei luni şi zece zile şi a săvârşit fărădelegi înaintea Domnului.tE c)Şi în locul lui a ajuns rege Iehoiachin, fecioru-său. Când a început el domnia era de optsprezece ani,D (Cele ce s’au scris despre el şi despre faptele lui de ocară şi despre credinţa lui se află cuprinse în «Cronicile regilor».C  'Şi luând Nabucodonosor odoarele sfinte din templul Domnului, le-a dus cu sine şi le-a aşezat în templul său din Babilon. B  &Împotriva lui s’a pornit Nabucodonosor, împăratul Babilonului, care, legându-l cu lanţuri de aramă, l-a dus în Babilon.$A C%Ioachim era de douăzeci şi cinci de ani când a început să domnească în Iudeea şi în Ierusalim. Şi el a săvârşit fapte rele înaintea Domnului.@ 7$Şi împăratul Egiptului a ferecat în lanţuri pe Ioachim, pe dregători şi pe Ioahaz, fratele său, pe care luându-i cu sine îi duse în Egipt.s? a#Apoi împăratul Egiptului a înălţat rege al Iudei şi al Ierusalimului pe Ioachim, fratele lui Ioahaz.V> '"Şi a pus norodul la dajdie de o sută de talanţi de argint şi unul de aur.= !El a domnit în Iuda şi în Ierusalim trei luni, şi împăratul Egiptului l-a dat jos de pe tron ca să nu domnească în Ierusalim,/< Y Atunci căpeteniile poporului luară pe Ioahaz, feciorul lui Iosia, şi-l făcură rege în locul lui Iosia, părintele său, la vârsta de douăzeci şi trei de ani.A; }Toate acestea se află scrise în «Cronicile regilor Iudei», aşijderea şi faptele pe care le-a săvârşit şi slava lui şi priceperea lui în legea Domnului. Şi toate isprăvile lui, de la începutul şi până la sfârşitul domniei lui, se află istorisite în «Cronicile regilor lui Israil şi Iuda». : Şi l-a jelit pe Iosia toată Iudeea, iar Ieremia proorocul a alcătuit o plângere pentru Iosia, şi cântăreţii şi cântăreţele l-au plâns în plângerile lor până în ziua de azi. Şi aceasta a ajuns datină deapururi pentru tot neamul lui Israil.9 7Şi el s’a suit într’un alt car de război şi, după ce a ajuns în Ierusalim, a răposat şi a fost îngropat în gropniţa părinţilor săi.&8 GIar regele grăi către slujitorii săi: «Scoateţi-mă din luptă, căci sunt greu rănit!» Şi slujitorii săi l-au scos degrabă din rândul de bătaie.l7 SŞi a intrat cu el în luptă în câmpia Meghidonului. Atunci arcaşii ţintiră în regele Iosia.>6 wÎnsă Iosia nu se întoarse la carul lui de război, ci prinse să se războiască atunci cu el, fără să ia aminte la cuvintele lui Ieremia proorocul, cuvinte din gura Domnului.[5 1Nu împotriva ta sunt eu trimis de Dumnezeu, ci războiul meu se îndreaptă spre Eufrat. Şi acum Domnul este cu mine! Şi Domnul care este cu mine mă zoreşte! Dă-te înapoi şi nu te împotrivi Domnului!»j4 OAtunci împăratul Egiptului a trimis la el şi l-a întrebat: «Ce am eu cu tine, rege al Iudei?43 cIar după toată această strădanie a lui Iosia, Faraon, împăratul Egiptului, a pornit cu război la Carchemiş pe Eufrat, şi Iosia a ieşit întru întâmpinarea lui.K2 Şi ceea ce s’a întâmplat în vremea lui s’a scris în cronicile de atunci: felul cum toţi au păcătuit şi ce fărădelege au săvârşit împotriva Domnului, mai mult decât oricare popor şi împărăţie, apoi cum l-au întărâtat şi în ce fel s’au împlinit ameninţările Domnului împotriva lui Israil.l1 SŞi faptele lui Iosia avură izbândă înaintea Domnului, din pricina inimii lui pline de evlavie._0 9Şi Paştile acestea s’au prăznuit în anul al optsprezecelea al domniei lui Iosia.n/ WŞi nici unul din regii lui Israil nu prăznuise într’aşa chip Paştile, precum îl prăznuiseră Iosia şi preoţii şi leviţii şi Iudeii şi întreg Israilul, precum şi cei ce se găseau în sălaşul lor, în Ierusalim.o. YŞi nu se mai sărbătoriseră Paştile în felul acesta, în Israil, din vremea lui Samuil proorocul.- Atunci fiii lui Israil, câţi se aflau de faţă în vremea aceea, prăznuiră Paştile şi sărbătoarea azimilor, timp de şapte zile.R, Şi aşa se isprăviră toate pregătirile pentru jertfa Domnului în ziua aceea, ca să se prăznuiască Paştile şi să se aducă arderi de tot pe jertfelnicul Domnului, după porunca regelui Iosia.I+  Şi sfinţiţii cântăreţi, fiii lui Asaf, se aflau la locul lor, după orânduirile lui David şi ale lui Asaf, Zaharia şi Iedutun, dregătorii împăratului David. Şi portarii se aflau fiecare la poarta lui, fiindcă nimănui nu-i era îngăduit să-i treacă rândul. Şi leviţii, fraţii lor, găteau pentru ei. 6~o}}A|{zyxww(utt-srrqqUpp=onn_mm l5kbjj=iiOhMg fmeeddc-bb7a9`__o^]]\ [Y~XWWLVUTTASS RRaQPPSONN$MMLNKKFJIIDHH=FFQEE^DoCCjBDAA`@@"?>>(=f3w Din fiii lui Bebai: Iohanan, Anania, Zabai şi Atlai.S2 Din fiii lui Zatu: Elioenai, Eliaşib, Matania, Ieremot, Zabad şi Aziza.M1 Din fiii lui Elam: Matania, Zaharia Iehiel, Abdi, Ieremot şi Ilie.q0[ Dintre fiii lui Israil. Din fiii lui Paroş: Ramia, Izia, Malchia, Miiamim, Eleazar, Miheia şi Benaia.//Y Dintre portari: Şalum, Telem şi Uri,2._ Dintre cântăreţi: Eliaşib, şi Zacur.d-A Şi dintre leviţi: Iozabad, Şimei, Chelaia, acesta este Chelita, Petahia, Iuda şi Iona.Z,- Din fiii lui Paşhur: Elioenai, Maaseia, Ismail, Natanail, Ochidilos şi Raltas.s+_ Şi din fiii lui Imer: Hanani şi Zebadia. Din fiii lui Harim: Maaseia, Ilie, Şemaia, Iehiel şi Azaria.* Care se legară prin cuvânt că vor goni femeile lor şi vor aduce berbeci ca jertfă pentru ispăşirea păcatului lor.k)O Din fiii lui Iosua, fiul lui Ioţadac, şi din fraţii lui: Maaseia, Eliezer, Iarib şi Ghedalia,c(? Şi dintre preoţii cei ce se strânseră laolaltă găsiră însuraţi cu femei streine:' Şi până la luna nouă din luna întâia duseră la capăt pricina cu bărbaţii care se însuraseră cu femei streine.T&! Atunci preotul Ezdra îşi alese bărbaţi, capi de familii din fiecare familie, – toţi însemnaţi pe nume, – şi începură să judece la luna nouă, în luna a zecea, pentru lămurirea pricinii.<%s Dar cei ce fuseseră în robie împliniră porunca. $ Ci numai Ionatan, fiul lui Azael, şi Iahzeia, fiul lui Ticva, fură împotrivă, iar Meşulam şi Şabetai levitul îi sprijineau.#+ Cu bătrânii şi judecătorii fiecărei aşezări, ca nu cumva să se aprindă din această pricină împotriva noastră urgia lui Dumnezeu.»""= Să stea căpeteniile, în locul norodului, şi toţi cei care din aşezările noastre s’au însurat cu femei streine să vină la vremea hotărîtă,#!? «Ci fiindcă este mult norod şi vreme ploioasă şi nu putem sta afară şi nu-i un lucru de o zi două, fiindcă mult am păcătuit în lucrul acesta,f E Atunci tot norodul strigă cu mare glas şi răspunse: «Vom face aşa cum ne porunceşti!»mS Şi faceţi voia lui, şi despărţiţi-vă de popoarele ţării şi de femeile cele de alt neam.»O Şi acum mărturisiţi-vă Domnului Dumnezeului părinţilor voştri,&E Atunci, sculându-se, Ezdra le cuvântă: «Voi aţi săvârşit fărădelege şi v’aţi însurat cu femei de alt neam, adăogând la păcatul lui Israil.a; Şi tot poporul s’a aşezat jos în curtea templului, tremurând din pricina ploilor.%C Şi în timp de trei zile toţi cei din seminţia lui Iuda şi a lui Veniamin se strânseră în Ierusalim, în luna a noua, în ziua a douăzecea a lunii.S Iar câţi nu se vor înfăţişa în două ori trei zile, după hotărîrea căpeteniilor cârmuitoare, bunurile lor să fie luate şi ei să fie daţi afară din poporul celor ce fuseseră în robie.|q Şi au fost chemaţi cei din toată Iudeea şi Ierusalimul, cei ce fuseseră în robie, să se adune la Ierusalim,uc Şi mâind acolo, pâine n’a mâncat şi apă n’a băut, jelind fărădelegile cele mari ale poporului.n W Apoi sculându-se Ezdra din curtea templului, se îndreptă spre casa lui Iohanan, fiul lui Eliaşib,-\Şi purcese Ezdra şi luă jurământul tuturor căpeteniilor preoţilor şi leviţilor întregului Israil, că vor face astfel. Şi ei jurară.ve[Scoală-te şi începe! Tu să începi lucrul, iar noi împreună cu tine ne bizuim să-l ducem la capăt!»)KZSă facem jurământ că vom izgoni pe toate femeile cele de alt neam, împreună cu copiii lor, după socotinţa ta şi a celor ce ascultă de legea Domnului.s_YAtunci, Iehonia, fiul lui Ieiel, din fiii lui Israil, cuvântă: «Ezdra! Noi am păcătuit înaintea lui Dumnezeu, de ne-am însoţit cu femei de alt neam, dintre popoarele ţării. Şi iată că acum se află aici întreg Israilul!~uXŞi pe când Ezdra se ruga şi mărturisea cu lacrimi păcatului poporului, şi stătea întins la pământ înaintea templului, se adunară la el o foarte mare mulţime din Ierusalim: bărbaţi şi femei şi copii, şi gloata se puse pe bocit.7WIată că acum suntem înaintea ta, noi împreună cu fărădelegile noastre, fiindcă din pricina lor noi nu mai putem să mai stăm în faţa ta!»eCVDoamne Dumnezeul lui Israil! Adevărat eşti! Căci tu ne-ai lăsat rădăcină până azi.yUOare nu te vei mânia pe noi, ca să ne pierzi, fără să ne mai laşi nici rădăcină, nici sămânţă, nici nume?)KTŞi ne-ai dăruit nouă o astfel de rădăcină, dar noi iarăşi ne-am pornit să călcăm legea ta, ca să ne amestecăm cu spurcăciunea neamurilor ţării.G SŞi tot ceea ce ni s’a întâmplat nouă, ni s’a întâmplat pentru faptele noastre cele rele, şi din pricina păcatelor noastre cele mari. Tu, Doamne, ne-ai uşurat păcatele noastre.M RŞi nu căutaţi să vă împăcaţi cu ei în toată vremea, ci să vă întăriţi şi să mâncaţi bunătăţile pământului şi să-l lăsaţi moştenire copiilor voştri până în veac.»z mQŞi acum nu luaţi pe fiicele lor femei pentru feciorii voştri, şi fiicele voastre nu le daţi după fiii lor,2 ]P«Ţara în care veţi intra, ca s’o moşteniţi, este o ţară pângărită cu spurcăciunile popoarelor streine din ţară şi care o umplură de necurăţiile lor.3 _OŞi acum ce să mai zicem, Doamne, după ce s’au întâmplat toate acestea? Călcat-am poruncile tale pe care ni le-ai dat prin gura robilor tăi prooroci, şi ai zis: NŞi proslăvi templul Domnului nostru, ca să ridice Sionul cel pustiit, şi ne dădu o întăritură în Iuda şi în Ierusalim.`9MCi ne-a dat să aflăm har înaintea împăratului Perşilor, încât ne dădu hrană,KLCa să ardă un sfeşnic în templul Domnului Dumnezeului nostru, şi să ne dai hrană în vremea robiei noastre şi cu toată robia noastră să nu fim părăsiţi de Domnul Dumnezeul nostru,KŞi acum, Doanme, tu te-ai milostivit spre noi pentru puţină vreme, ca să ne laşi rădăcină şi nume în locul tău cel sfânt,/JIar din pricina păcatelor noastre şi ale părinţilor noştri, noi împreună cu fraţii noştri, cu regii noştri, cu preoţii noştri, am fost daţi în mâna împăraţilor pământului, ori în sabie, ori în robie, ori la jefuire şi ruşine, până în ziua de azi.jMIÎncă din vremea părinţilor noştri, şi până în zilele acestea ne aflăm în mare păcat;}sHFiindcă păcatele noastre au covârşit capetele noastre şi fărădelegile noastre ridicatu-s’au până la cer,GG«Doamne, mă ruşinez şi mă sâiesc înaintea feţei tale.0YFApoi mă sculai din locul unde posteam, cu veşmintele sfâşiate şi cu odăjdiile rupte, şi căzui în genunchi şi, întinzând mâinile către Domnul, mă rugai:c?EŞi pe când stăteam eu aşa din pricina acestei fărădelegi, se adunară la mine toţi câţi erau râvnitori şi grabnici pentru cuvântul Domnului, şi eu stătui mâhnit până la vremea jertfei celei de seară.D~DŞi îndată ce am auzit despre acestea, mi-am sfâşiat veşmintele şi sfintele odăjdii şi-mi smulsei părul din cap şi barba, şi mă pusei jos pe pământ, mâhnit şi îndurerat,}CFiindcă şi-au luat soţii pe fetele lor, atât ei, cât şi feciorii lor, şi au amestecat sămânţa sfântă cu neamurile streine ale ţării, iar căpeteniile şi dregătorii fost-au părtaşi de la începutul începutului la ticăloşia aceasta.|B«Poporul lui Israil şi căpeteniile şi preoţii şi leviţii nu s’au osebit de popoarele de neam strein ale ţării şi de toate necurăţiile lor, de popoarele Canaaniţilor, Hetiţilor, Pereziţilor, Iebu-siţilor, Moabiţilor, Egiptenilor şi Edomiţilor,d{AAŞi după ce s’au sfârşit toate acestea, veniră la mine căpeteniile şi-mi spuseră:z-@Apoi dădură poruncile împărăteşti ocârmuitorilor şi satrapilor din Cele-Siria şi Fenicia, care cinstiră pe popor şi templul Domnului. y ?Atunci cei ce sosiseră din robie aduseră jertfe Domnului Dumnezeului lui Israil, doisprezece tauri pentru tot Israilul, nouăzeci şi şase de berbeci, şapte zeci şi doi de miei, doisprezece ţapi jertfă pentru păcat, toate ca ardere de tot Domnului.0xY>Cu care era Eleazar, fiul lui Fineas. Şi mai erau de faţă Iozabad, fiul lui Iosua, şi Noadia, fiul lui Binui, leviţi. Şi în acelaşi timp au fost toate scrise.6we=Şi după un popas de trei zile, în ziua a patra, argintul şi aurul au fost date cu număr şi cu cântarul în templul Domnului nostru, lui Meremot, fiul preotului Urie,v<Şi plecând de la râul Tera în ziua a douăsprezecea a lunii întâia, ajunserăm în Ierusalim cu mâna cea tare a Domnului care era cu noi şi care de la începutul călătoriei ne-a izbăvit de toţi vrăjmaşii, şi aşa am ajuns la Ierusalim.u;După aceea, preoţii şi leviţii primind argintul şi aurul şi sfintele odoare cele pentru Ierusalim, le duseră în templul Domnului.ntU:Priveghiaţi şi păziţi-le, până când voi îl veţi da în mâna principilor preoţilor, a leviţilor şi a capilor de familie ai lui Israil din Ierusalim şi care le vor pune în vistieriile templului Dumnezeului nostru!»=ss9Şi le-am zis: «Voi sunteţi sfinţiţi Domnului, şi odoarele acestea sunt sfinte, deasemenea şi aurul şi argintul sunt un prinos pentru Domnul Dumnezeul părinţilor noştri.r#8Şi după ce l-am cântărit, li-l dădui în mână: şase sute cincizeci de talanţi de argint, o sută de talanţi în sfinte odoare, aur o sută de talanţi, odoare de aur douăzeci, vase de aramă, de aramă lustruită care străluceşte ca aurul, douăsprezece,Hq 7Cărora le-am cântărit argintul şi aurul, precum şi sfintele odoare ale templului Domnului nostru, pe care le dăruise împăratul şi sfetnicii lui şi dregătorii lui şi tot Israilul.$pA6Şi am osebit dintre principii preoţilor doisprezece bărbaţi şi pe Şerebia şi pe Haşabia, împreună cu zece bărbaţi dintre cei de un neam cu ei,]o35Şi iarăşi noi ne-am rugat Domnului pentru aceasta şi s’a milostivit spre noi.ny4De vreme ce noi spusesem împăratului că puterea Domnului nostru va fi cu cei ce-l caută pe el cu bună credinţă.m33Fiindcă îmi fusese ruşine să cer de la împăratul pedestraşi şi călăreţi şi însoţitori, care să ne păzească de vrăjmaşii noştri,l52Ca să cerem de la Domnul călătorie bună pentru noi şi pentru tovarăşii noştri de drum, pentru copiii noştri şi pentru dobitoacele noastre,bk=1Şi am rânduit acolo post înaintea Domnului Dumnezeului nostru pentru oamenii noştri,*jM0Şi din robii templului, pe care îi dăduse David şi dregătorii lui pentru slujba leviţilor, două sute douăzeci de robi. Numele tuturor fost-a înseninat.miS/Şi pe Haşabia şi pe Hanun şi pe Isaia, din fiii lui Hanun, şi cu fiii lor, douăzeci de inşi.:hm.Şi ne-au adus cu ajutorul lui Dumnezeu bărbaţi iscusiţi din fiii lui Mahli, fiul lui Levi, fiul lui Israil, pe Şerebia cu fiii săi şi cu fraţii săi, optsprezece inşi,Qg-Şi le dădui în seamă să grăiască ei cu Ido şi cu fraţii lui şi cu cei ce se aflau în această localitate, Casifia, să ne trimită nouă preoţi pentru templul Domnului Dumnezeului nostru.Sf,Şi le poruncii ca să îmbie pe căpetenia Ido, în localitatea Casifia.e+Trimisei pe Eliezer, pe Ariel, pe Elnatan, pe Şemaia, pe Iarib, pe Natan, pe Elnatan, pe Zaharia şi pe Meşulam, căpetenii iscusite.]d3*Dar când îi cercetai şi văzui că nu se aflau acolo nici preoţi, nici leviţi,Dc)Şi-i adunai la rîul Tera şi poposirăm acolo trei zile.cb?(Din fiii lui Bigvai: Utai. fiul lui Zacur, şi cei şaptezeci de oameni împreună cu ei. a'Din fiii lui Adonicam, cei mai de pe urmă, dar iată numele lor: Elifelet, Ieiel şi Şemaia, şi cei şaptezeci de oameni cu el.[`/&Din fiii lui Azgad: Iohanan, fiul lui Hacatan, şi cei o sută zece oameni cu el.a_;%Din fiii lui Bebai: Zaharia, fiul lui Bebai, şi cei douăzeci şi opt de oameni cu el.s^_$Din fiii lui Bani: Şelomit, fiul lui lui Iosifia, şi bărbaţii cei împreună cu el: o sută şaizeci.f]E#Din fiii lui Ioab: Obadia, fiul lui Iehiel, şi cei ce-l însoţeau: două sute doisprezece.m\S"Din fiii lui Şefatia: Zebadia, fiul lui Mihail, şi oamenii care îl însoţeau: optzeci de inşi.Z[-!Din fiii lui Elam: Isaia, fiul lui Atalia, şi oamenii lui: şaptezeci de inşi.nZU Din fiii lui Adin: Ebed, fiul lui Ionatan, şi bărbaţii care îl însoţeau: două sute cincizeci.qY[Din fiii lui Zatu: Şecania, fiul lui Iahaziel, şi bărbaţii care îl însoţeau: trei sute de inşi.wXgDin fiii lui Pahat-Moab: Elioenai, fiul lui Zerahia, şi bărbaţii care îl însoţeau: două sute de inşi.YW+Din fiii lui Fineas: Gherşom. Din fiii lui Itamar: Daniil. Din fiii lui David: Hatuş, fiul lui Şecania. Din fiii lui Paroş: Zaharia şi cei trecuţi cu el în cartea neamului: o sută cincizeci de inşi.V/Iată şi căpeteniile familiilor lor şi ale seminţiilor care au pornit cu mine din Babilon, în vremea împărăţiei împăratului Artaxerxe. UŞi eu am prins curaj, cu ajutorul Domnului Dumnezeului meu, şi am adunat bărbaţi din Israil, ca să plece împreună cu mine.%TCIar pe mine m’a învrednicit să aflu har în faţa împăratului, a sfetnicilor săi şi a celor mai de aproape şi a celor mai mari dregători ai săi.[S/Atunci a zis Ezdra cărturarul: «Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul părinţilor mei, cel care i-a insuflat împăratului asemenea lucruri în inima lui, să proslăvească templul său cel din Ierusalim,ORŞi oricine ar îndrăzni să calce legea Dumnezeului tău, precum şi legea împărătească, să fie pedepsiţi fără şovăire, ori cu moarte, ori cu chinuri, ori cu gloabă, ori cu pribegie!»kQOŞi tu, Ezdra, după înţelepciunea lui Dumnezeu care îţi este dată, pune legiuitori şi judecători, ca să judece în toată Siria şi Fenicia pe toţi cei ce ştim legea Domnului, iar pe cei ce nu o ştiu, învaţă-i.mPSŞi vă mai poruncesc ca preoţilor şi leviţilor şi cântăreţilor, portarilor şi robilor şi slugilor acestui templu să nu li se pună vre-o dare sau vre-o dajdie, şi nici să aibă putere să-i pună la vreuna din ele.=OsŞi toate să se aducă cu grijă după legea Dumnezeului, Dumnezeului Celui Prea înalt, ca nu cumva urgia lui să se abată peste împărăţia împăratului şi peste fiii lui.vNeAşijderea şi până la o sută de cori de grâu, şi vin până la o sută de baţi, şi sare din belşug.oMWŞi eu, împăratul Artaxerxe, poruncit-am vistiernicilor Siriei şi Feniciei ca orice ar cere Ezdra, preotul şi cărturarul legii Dumnezeului Celui Prea înalt, să i se dea cu osârdie, până la o sută de talanţi de argint,LIar toate câte îţi vor mai trebui pentru trebuinţa templului Dumnezeului tău, să le dai din vistieria împărătească.1K[Şi odoarele sfinte ale Domnului, care ţi se încredinţează pentru trebuinţa templului Dumnezeului tău din Ierusalim, pune-le înaintea Domnului Dumnezeului tău,JŞi tot ce vei chibzui tu şi fraţii tăi să faceţi cu aurul şi argintul strâns, fă-le după voia Dumnezeului tău._I7Ca să aducă jertfe Domnului pe jertfelnicul Domnului Dumnezeului lor din Ierusalim.}HsŞi să strângă aur şi argint pentru tauri, pentru berbeci şi pentru miei, şi pentru tot ce mai este rânduit,!G; Şi să aducă în Ierusalim Dumnezeului lui Israil daruri, pe care le-am făgăduit eu şi sfetnicii mei cei mai apropiaţi, şi tot aurul şi argintul care se află în ţinutul Babilonului, împreună cu daniile norodului pentru templul Domnului Dumnezeului lor în Ierusalim.F Să cerceteze cu luare aminte ceea ce se face în Iudeea şi în Ierusalim, după cele ce sunt scrise în legea Domnului,yEk Deci câţi vor pofti, să pornească, precum am chibzuit eu şi cei şapte sfetnici cei mai apropiaţi ai mei:jDM Judecând ca un iubitor de oameni, am poruncit ca cei ce de bună voie vor vrea, din neamul Iudeilor, dintre preoţi şi dintre leviţi, care petrec în împărăţia noastră, slobozi să fie să plece cu tine la Ierusalim.`C9 «Împăratul Artaxerxe către Ezdra, preotul şi învăţătorul de lege, sănătate! B Iar următoarea poruncă a fost scrisă şi dată de împăratul Artaxerxe către Ezdra, preotul şi cărturarul legii Domnului:)AKŞi Ezdra avea multă grijă, ca să nu lase laoparte nimic din legile şi poruncile Domnului, ci să înveţe pe Israil toate orânduirile şi îndreptările.9@kÎn anul al şaptelea al împărăţiei lui Artaxerxe, în luna a cincea. Acesta este anul al şaptelea al împărăţiei lui. Şi ei ieşiră din Babilon la lună nouă, în luna întâia şi ajunseră la Ierusalim după o călătorie bună, cu ajutorul lui Dumnezeu, la lună nouă, în luna a cincea.?7Şi porniră împreună cu el unii din fiii lui Israil, dintre preoţi, dintre leviţi, cântăreţi şi portari şi robi ai templului din Ierusalim,_>7Şi împăratul îi dădu cinste, şi află har înaintea lui în toate cererile lui.=wAcest Ezdra porni din Babilon, fiind cărturar iscusit în legea lui Moise, cea dată de Domnul Dumnezeul lui Israil,<Ezdra, fiul lui Seraia, fiul lui Azaria, fiul lui Hilchia, fiul lui Şalum, fiul lui Ţadoc, fiul lui Ahitub, fiul lui Amaria, fiul lui Uzia, fiul lui Buchi, fiul lui Abişua, fiul lui Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul se întoarse în patrie.h; KŞi după aceste întâmplări, în vremea împărăţiei lui Artaxerxe, împăratul Perşilor,:)Căci el întorsese spre ei inima împăratului Perşilor, ca să întărească mâinile lor pentru lucrurile Domnului Dumnezeului lui Israil.g9GŞi au prăznuit sărbătoarea azimelor timp de şapte zile, veselindu-se înaintea Domnului,@8y Dar la praznicul Paştilor luară parte nu numai Israiliţii întorşi din robie, ci şi toţi cei ce se depărtaseră de idolii popoarelor din ţară şi care cinstiseră pe Domnul.7 Şi junghiară mielul pascal pentru toţi fiii lui Israil întorşi din robie şi pentru fraţii lor, preoţii, şi pentru ei înşişi.v6e – Şi cei ce se întorseseră din robie nu se curăţiseră toţi, ci numai leviţii se curăţiseră, –?5w Atunci fiii lui Israil, cei care se întorseseră din robie, prăznuiră Paştile în ziua a paisprezecea a lunii întâi, după ce se curăţiseră preoţii împreună cu leviţii,]43 Şi preoţii şi leviţii stăteau după seminţii, înveşmântaţi în odăjdii la lucrul Domnului Dumnezeului lui Israil, precum este rânduit în cartea lui Moise, tot aşa şi portarii, fiecare la uşa lui.3Doisprezece ţapi jertfă pentru păcatul întregului Israil, după numărul celor douăsprezece seminţii ale lui Israil.|2qŞi aduseră jertfă la sfinţirea templului Domnului o sută de tauri, două sute de berbeci, patru sute de miei,E1Atunci fiii lui Israil, preoţii şi leviţii, precum şi ceilalţi care se întorseseră din robie şi care se mai adaoseră, săvârşiră după rânduiala scrisă în cartea lui Moise,?0wŞi cu vrerea lui Cirus şi Dariu, împăraţii Perşilor, templul sfânt s’a sfârşit în ziua a douăzeci şi treia a lunii Adar, în anul al şaselea al lui Dariu împăratul.W/'Aşa că ei sfârşiră totul, după porunca Domnului Dumnezeului lui Israil,`.9Şi lucrul sfânt mergea sporind, în urma proorociilor proorocilor Agheu şi Zaharia,-}Cu mare osârdie se îndeletniciră cu lucrurile sfinte, ajutând pe bătrânii şi sfinţiţii cârmuitori ai Iudeilor., %Atunci Sisin, guvernatorul Cele-Si-riei şi al Feniciei, împreună cu Şetarboznai, îndeplinitori ai celor poruncite de împăratul Dariu,^+5!Eu împăratul Dariu poruncesc ca acestea să se aducă la îndeplinire întocmai!»*{ Pentru aceasta, şi Domnul al cărui nume se proslăveşte în locul acela să piardă pe orice împărat sau pe orice popor care şi-ar întinde mâna ca să împiedece zidirea sau să pricinuiască vre-o pagubă templului Domnului din Ierusalim.){Apoi să se dea porunci ca oricine va nesocoti ceva din cele poruncite mai sus şi din cele scrise şi ar încerca să le zădărnicească, să fie spânzurat de un lemn scos din cheii steaua casei lui, iar averea lui să ajungă împărătească.()Ca să se aducă jertfe cu turnare Dumnezeului Celui Prea înalt, pentru împărat şi pentru supuşii lui şi să se roage pentru viaţa lor.+'OAşijderea şi grâu, sare, vin şi untdelemn fără încetare peste tot anul, cât este de trebuinţă în fiecare zi, după arătarea preoţilor din Ierusalim,6&eŞi din dajdiile din Cele-Siria şi din Fenicia, să se dea cu osârdie oamenilor acelora, pentru jertfele Domnului şi lui Zorobabel cârmuitorul: tauri, berbeci şi miei.B%}«Deci eu poruncesc să se zidească în întregime şi să se supravegheze cu luare aminte ca Iudeii care s’au întors din robie să fie ajutaţi să sfârşească templul Domnului.}$sAtunci Dariu a dat poruncă lui Sisin, guvernatorul Siriei şi al Feniciei, să supravegheze iar lui Şetarboznai şi tovarăşilor lui şi cârmuitorilor aşezaţi în Siria şi în Fenicia, să nu se amestece acolo, ci să lase pe Zorobabel, robul Domnului şi cârmuitorul Iudeei, şi pe bătrânii Iudeilor, să zidească acel templu al Domnului pe locul unde a fost:# Şi odoarele cele de aur ale templului Domnului şi cele de argint, pe care le luase Nabucodonosor din templul din Ierusalim şi le aşezase în Babilon, să fie puse la loc, în templul din Ierusalim, şi unde fuseseră mai înainte, acolo să fie puse."Înălţimea templului să fie de şaizeci de coţi şi lăţimea de şaizeci de coţi, şi să se facă şi trei rânduri de piatră cioplită şi un rând de lemn, din partea locului, iar cheltuiala să fie făcută din vistieria împăratului Cirus.Încât norodul nu putea să mai osebească trâmbiţile de strigătele de tânguire, fiindcă gloata sufla vârtos din trâmbiţe, de se auzea de departe.K=Însă erau multe trâmbiţe şi vuet mare de glasuri de veselie,L<Şi cei mai bătrâni dintre preoţi şi dintre leviţi şi capii familiilor, care văzuseră templul cel dintâi, veniră acum la zidirea celui de-al doilea, cu plângere şi cu tânguire mare,}s;Şi tot norodul suna din trâmbiţe şi striga cu glas mare, preamărind pe Domnul la ridicarea templului Domnului. ~ :Şi cântau cu glas mare pesne, proslăvind pe Dumnezeu, «fiindcă mila lui şi slava lui pentru tot Israilul ţine în veac»! } 9Şi pe când meşterii clădeau templul Domnului, preoţii stăteau înveşmântaţi în odăjdii cu muzici şi cu trâmbiţe, iar leviţii, fiii lui Aaron, cu chimvale cântau Domnului şi-l proslăveau după rânduiala lui David, împăratul lui Israil.Y|+8Şi pe leviţii de la douăzeci de ani şi mai în vârstă îi puseră supraveghetori la zidirea templului Domnului, iar Iosua şi feciorii lui şi fraţii lui, Cadmiel cu fiii şi fraţii lui Hodavia şi fiii lui Iuda, fiul lui Henadad, cu fiii şi fraţii lui, toţi leviţii laolaltă se prinseră la lucru pentru templul Domnului.{7Şi la zi-întâi a lunii a doua, în anul al doilea, după sosirea lor în Iudeea şi în Ierusalim, puseră temelia templului Domnului.z6Iar în anul al doilea după sosirea lor la templul Domnului din Ierusalim, în luna a doua, Zorobabel, fiul lui Salatiil, şi Iosua, fiul lui Ioţadac, şi fraţii lui, preoţii şi leviţii şi toţi cei care veniseră din robie în Ierusalim, începură lucrul.y15Şi dădură argint pietrarilor şi dulgherilor şi mâncare, băutură şi untdelemn Sidonienilor şi Tirienilor ca să le care cedri din Liban şi să-i aducă cu plutele până la portul Iafa, potrivit cu încuviinţarea scrisă dată lor de Cirus, împăratul Perşilor.uxc4Şi pentru toţi care făgăduiseră vre un dar de bună voie lui Dumnezeu. Şi ei începură să aducă jertfă lui Dumnezeu la zi-întâi a lunii celei noi din luna a şaptea, cu toate că templul lui Dumnezeu nu fusese încă zidit.w3Apoi aduseră prinoase neîncetate şi jertfe în zilele de Sâmbătă şi la zi-întâile lunilor şi la toate sfinţitele praznice,v2Atunci prăznuiră ei sărbătoarea corturilor precum este rânduită în lege, cu jertfe în fiecare zi după cuviinţă,-uS1Atunci s’au adunat împotriva lor unele dintre popoarele păgâne ale ţării. Dar ei ridicară jertfelnicul pe locul său şi se împotriviră cu tărie, cu toată duşmănia popoarelor ţării împotriva lor şi aduseră jertfă la vreme şi arderi de tot Domnului, dimineaţa şi seara.gtG0Ca să aducă pe el arderi de tot, precum este scris în cartea lui Moise, omul lui Dumnezeu.>su/Arhiereul Iosua, fiul lui Ioţadac, şi fraţii lui, preoţii şi Zorobabel, fiul lui Salatiil, şi fraţii lui, au pornit să pregătească jertfelnic pentru Dumnezeul lui Israil,Br}.Şi când an ajuns în luna a şaptea şi fiii lui Israil se aflau fiecare întru ale sale, s’au strâns laolaltă în câmpul porţii celei dintâi care este poarta de la răsărit,Eq-Apoi preoţii şi leviţii şi cei din poporul Ierusalimului şi din vecinătatea lui, precum şi sfinţiţii cântăreţi şi portarii şi întreg Israilul s’au aşezat în satele lor. B~~}}o} |3{{)zyySxxxw|vv?uuJttassLrrqrqxqpVojonmmllQkkCkj&irhzh gfeee2dyccqbb$aaN`__w_^^D]]8\\][[[ZZYY3XrWW%VVU5TTUSSSSRyQPPYOOPNNN MMLLHKKJTIIuHPGGQFF-EEmDD;CCBAA @]?X>>==<# Iubiţi deci cuvintele mele şi le doriţi şi vă veţi învăţa din ele. =  Pentru că cei ce au păzit cu sfinţenie pravila sfântă sfinţi-se-vor şi cei ce vor învăţa-o vor şti ce să răspundă.}<s Deci către voi, împăraţilor, îndreptez cuvintele mele, ca să învăţaţi înţelepciune şi să nu cădeţi.G;Însă cei puternici avea-vor parte de o încercare mai grea.=:sStăpânul tuturor nu se va ruşina de nici un obraz, nici nu se va sfii de vre-o mărire, căci şi pe cel mic şi pe cel mare el i-a făcut şi pronia lui e la fel pentru toţi.z9mCelor mici, Domnul le va arăta îngăduială şi milă, însă cei puternici vor fi pedepsiţi cu străşnicie.q8[Groaznic şi fără de veste el va sta asupra voastră, căci pentru cei mari judecata va fi cumplită.!7;Fiindcă, deşi dregători ai împărăţiei lui, n’aţi judecat drept, nici legea n’aţi păzit-o, nici n’aţi umblat după sfatul lui Dumnezeu.06YPricepeţi că stăpânirea vi s’a dat de la Domnul şi puterea de la Cel Prea Înalt, care va cerceta faptele voastre şi va pune la încercare gândurile voastre.5Băgaţi în urechi, voi cei ce stăpâniţi peste mulţimi şi care cu mândrie staţi în fruntea gloatelor neamurilor.{4 qAuziţi dar, împăraţilor, şi înţelegeţi, luaţi învăţătură, voi care judecaţi marginile pământului.J3 Duhul puterii dumnezeeşti se va ridica împotriva lor şi ca viscolul îi va vântura. Astfel, fărădelegea va aduce pustiire pe pământ şi răutatea va răsturna scaunele celor puternici.2%Mânia lui, ca o praştie, va azvârli noian de grindină; apele mării se vor întărâta asupra lor şi râurile îi vor înneca vijelios. 1Săgeţile fulgerului său vor porni bine îndreptate şi vor lovi în ţintă, zburând din arcul puternic încordat al norilor. 0Iar din cumplita sa mânie va face sabie ascuţită, şi lumea va porni război împreună cu el împotriva celor fără de minte.7/iDin sfinţenia sa va face pavăză nebiruită,i.KDin dreptate el îşi va face platoşă şi din judecata cea nefăţarnică îşi va face coif.}-sEl va face arme din mânia sa şi cu ele va întări făptura mâinilor sale, ca să răsplătească vrăjmaşilor.J, Drept aceea, primi-vor din mâna Domnului împărăţia frumuseţii şi cununa cea strălucitoare, căci el îi va ocroti cu dreapta sa şi cu braţul său, asemenea unui scut, îi va acoperi.+Însă cei drepţi vor fi vii în veacul veacului şi răsplata lor este la Domnul şi Cel Atotputernic are grijă de ei.*yÎntr’adevăr nădejdea celui nelegiuit este ca praful pe care-l spulberă vântul, este ca pâcla subţire pe care o împrăştie vijelia, ca fumul pe care-l suflă o adiere şi ca amintirea, care se destramă, a unui oaspete de o singură zi.')G Tot aşa şi noi ne-am născut şi am isprăvit cu viaţa şi nu putem să arătăm nici un semn de faptă bună, ci întru răutatea noastră ne-am risipit.'(G Sau la fel cu săgeata care zboară spre locul însemnat, iar aerul pe care l-a spintecat se împreună la loc şi nu poţi să mai ştii care i-a fost urma.' Sau ca pasărea ce zboară în aer şi a cărei călătorie nu lasă nici un semn; căci ea, bătând cu aripile vântul cel uşor şi despicându-l cu avântul pornirii, îşi taie cale prin mişcarea penelor, iar după aceea nimic nu mai arată pe unde a trecut;8&i Au trecut la fel cu corabia care răzbate marea învolburată şi a cărei brazdă în apă nu poţi s’o mai găseşti, şi nici locul coapselor ei, în mijlocul valurilor;V%% Toate acestea au trecut ca umbra şi ca o veste care se duce pe aci încolo.T$!Ce folos ne-a adus trufia? La ce ne-a slujit bogăţia şi toată fala ei?##Ne-am săturat de cărările fărădelegii şi ale pierzării, am străbătut pustietăţi neumblate, iar calea Domnului n’am cunoscut-o."Aşa dar noi am rătăcit de la calea adevărului şi lumina dreptăţii n’a strălucit pentru noi şi nouă soarele nu ne-a răsărit.^!5Şi iată cum a fost socotit între fiii lui Dumnezeu şi partea lui între sfinţi!Z -Nebunii de noi! Am socotit viaţa lui o căpială şi moartea lui o ticăloşie.'GEi vor zice, căindu-se în inima lor şi gemând întru strâmtorarea duhului lor: acesta este pe care-l aveam altădată de batjocură şi tobă de ocări.taIar ei, văzându-l, se vor turbura cu cumplită frică şi se vor minuna de minunea mântuirii dreptului.~ wAtunci cel drept va sta cu multă îndrăzneală înaintea celor ce l-au prigonit şi au dispreţuit ostenelile sale.ykVeni-vor înspăimântaţi de ştiinţa păcatelor lor şi fărădelegile lor îi vor mustra faţă în faţă. 9Căci vor fi pe urmă hoit fără de cinste, printre morţi, întru ruşine, în veac de veac; Domnul îi va zdrobi şi, muţi, îi va zvârli cu capul în jos, îi va zgudui din temelie şi vor pieri până la cel mai mic; chinul îi va măcina şi pomenirea lor se va şterge.KVedea-vor şi-şi vor bate joc, dar Domnul îi va face de ocară. Vedea-vor sfârşitul înţeleptului, dar nu vor înţelege ce sfat a avut Dumnezeu cu el şi pentru ce l-a pus bine pentru sine..UDreptul care moare osândeşte pe nelegiuiţii care trăiesc, iar tinereţea ajunsă la grabnică desăvârşire osândeşte lungile bătrâneţe ale celui nedrept.<qPăgânii văd, dar nu pricep nimic şi nu-şi bat capul cu aşa ceva, că adică harul lui Dumnezeu şi mila lui sunt cu aleşii săi şi că poartă de grijă de sfinţii săi.|qSufletul lui era plăcut lui Dumnezeu, pentru aceasta Domnul s’a grăbit să-l scoată din mijlocul răutăţii.R Ajungând curând la desăvârşire, dreptul a apucat ani îndelungaţi.xi Căci vraja viţiului întunecă simţirile bune şi ameţeala poftei schimbă gândul cel fără de răutate.oW A fost răpit ca răutatea să nu-i schimbe mintea sau înşelăciunea să nu-i amăgească sufletul.yk Plăcut fiind lui Dumnezeu, Domnul l-a iubit şi, fiindcă trăia între păcătoşi, l-a mutat de pe pământ.xi Înţelepciunea e la om adevărata cărunteţe şi vârsta bătrâneţelor însemnează o viaţă nespurcată.s_Bătrâneţile cinstite nu sunt cele aduse de o viaţă lungă, nici nu le măsori după numărul anilor.OCel drept, chiar când apucă să moară mai devreme, dă de odihnă.}sFiindcă pruncii născuţi din somnul necurat sunt martori ai nelegiuirii părinţilor, când stai să-i cercetezi. Ramurile lor vor fi frânte mai nainte de vârsta deplină; rodul lor va fi netrebnic, crud la mâncare şi de nimic bun. 1Chiar dacă se va îmbrăca vremelnic întru ramuri, fiind fără temeinicie, se vor zgudui de vânt şi se vor dezrădăcina de puterea vijeliei.3 _Mulţimea pruncilor la cei nelegiuiţi nu este de nici un folos; din mlădiţele lor spurcate nu se va înfige rădăcină în adânc şi nu vor avea temei nezdruncinat.B }Când este de faţă, o urmezi, şi când s’a dus, îţi pare rău după ea. Bunătatea poartă veşnică cunună, veşnic biruitoare, ieşind fără mânjală din lupte câştigate.  'Mai bine este să nu ai copii, dar să ai bunătate, căci pomenirea bunătăţii este nemuritoare; şi Dumnezeu o ştie şi oamenii o ştiu.;qCăci neamul celui nedrept are groaznic sfârşit.q[Iar de vor muri de timpuriu, vor fi fără nădejde şi fără mângâiere vor fi în ziua judecăţii. Că de vor şi avea viaţă lungă, nu vor fi de nici o treabă şi bătrâneţile lor, la urmă de tot, vor fi fără cinste.s_Fiii desfrânaţilor nu vor avea desăvârşire şi sămânţa ieşită din patul nelegiuit se va stinge.eCCăci roadă bunelor osteneli este slăvită şi rădăcina înţelepciunii n’are pieire.^5Tot aşa famenul ale cărui mâini n’au săvârşit fărădelegea şi împotriva Domnului n’a gândit cele rele; el va primi aleasă plată pentru credinţa lui şi, în casa Domnului, locul cel mai de dorit.5 Drept aceea, fericită este cea stearpă care nu s’a pângărit şi care n’a cunoscut pat cu păcat; ea avea-va roadă la cercetarea sufletelor.fE Femeile lor sunt fără de minte şi copiii lor sunt stricaţi şi spiţa lor e blestemată..U Defăimătorii înţelepciunii şi ai cucerniciei sunt ticăloşi, şi nădejdea lor este deşartă şi ostenelile lor fără de folos şi lucrurile lor netrebnice.# Cei nelegiuiţi pedepsiţi vor fi, după cugetul lor cel viclean, pentru că nu le-a păsat de cel drept, iar de Dumnezeu s’au depărtat.<~q Ei vor înţelege adevărul, ca unii care şi-au pus nădejdea în Domnul, cei credincioşi vor petrece cu el întru iubire, căci harul şi îndurarea sunt partea aleşilor lui.p}YJudeca-vor neamurile şi stăpâni vor fi peste popoare şi Domnul va împăraţi întru ei, în veci.m|SStrăluci-vor în ziua răsplătirii şi ca nişte scântei care se lasă pe mirişte, aşa vor fi.j{MCa pe aur în topitoare, aşa i-a lămurit, şi ca pe o jertfă de ardere întreagă i-a primit.z Şi fiind pedepsiţi cu puţin, mare răsplată vor primi, căci Dumnezeu i-a pus la încercare şi i-a găsit vrednici de el.mySChiar dacă, în faţa oamenilor, ei au îndurat suferinţe, nădejdea lor este plină de nemurire.Ix Şi plecarea lor dintre noi, un prăpăd, dar ei sunt în pace.wÎn ochii celor fără de minte, drepţii sunt morţi cu desăvârşire şi ieşirea lor din lume li se pare mare nenorocire,\v 3Sufletele drepţilor sunt în mâna lui Dumnezeu şi chinul nu se va atinge de ele.wugIar prin pizma diavolului moartea a intrat în lume şi cei ce sunt de partea lui vor ajunge s’o cunoască._t7Dumnezeu a zidit pe om spre nestricăciune şi l-a făcut după chipul fiinţei sale.$sAEi nu cunosc tainicele puneri la cale ale lui Dumnezeu, ei n’au nădejde în răsplata sfinţeniei şi nu cred că sufletele curate vor avea cununa lor.RrAcestea sunt gândurile lor, dar ei se amăgesc, viclenia lor i-a orbit.cq?Să-l dăm unei morţi de ocară căci, după vorba lui, Dumnezeu va avea grijă de el.»rp]Să-l cercăm cu ocări şi cu chinuri, ca să vedem cât este de blajin, şi să ispitim răbdarea lui.o{Căci dacă dreptul este fiul lui Dumnezeu, atunci Dumnezeu îl va apăra şi-l va scoate din mâna protivnicilor săi.n}Deci să vedem dacă cuvintele lui sunt adevărate şi să cercetăm ce i se va întâmpla ieşind din această viaţă.EmÎnaintea lui, suntem socotiţi ca necuraţi şi de căile noastre se fereşte ca de o spurcăciune; el fericeşte sfârşitul celor drepţi şi se laudă că are pe Dumnezeu drept tată.`l9Căci viaţa lui nu seamănă cu viaţa celorlalţi şi cărările lui sunt schimbate.nkUEl este pentru noi ca o osândă a gândurilor noastre şi ne este greu chiar când ne uităm la el.ejC El se face pe sine că are cunoştinţă despre Dumnezeu şi se numeşte «fiul Domnului»._i7 Să vânăm pe cel drept, fiindcă ne stinghereşte şi se împotriveşte isprăvilor noastre şi ne scoate vină că stricăm legea şi ne învinovăţeşte că nu umblăm cum am fost învăţaţi din copilărie.hhI Puterea noastră să fie pravila dreptăţii noastre, că ce este slab nu e de nici o treabă.g' Să asuprim pe cel sărac şi drept, să nu ne fie milă de văduvă şi de cărunteţele bătrânului încărcat de ani să nu ne ruşinăm,4fa Nimeni dintre noi să nu lipsească de la petrecerile noastre, să lăsăm pretutindeni semnele veseliei noastre, căci aceasta este partea noastră şi menirea noastră.KeSă ne încununăm cu flori de trandafir, până nu se vestejesc.odWSă avem din belşug vinuri scumpe şi mirezme şi să nu lăsăm să treacă florile de primăvară.c Veniţi deci şi să ne desfătăm cu bunătăţile cele de acum şi de făpturi să ne folosim cu toată căldura tinereţii.bCa umbra de trecătoare este viaţa noastră şi sfârşitul ei e fără înapoiere, că s’a pecetluit şi nimeni nu mai vine înapoi.oaWNumele nostru se va uita cu vremea şi nimeni nu-şi va aduce aminte de lucrurile noastre, şi viaţa noastră va trece ca urma norului şi se va risipi ca negura pe care o alungă razele soarelui şi căldura lui o îngreuiază.j`MCând se va stinge, trupul nostru se va face cenuşă şi duhul se va risipi ca aerul cel uşor.s__Din întâmplare am ajuns să fim cum suntem şi după viaţa aceasta vom fi ca şi cum n’am fi fost niciodată; căci fum este răsuflarea din nările noastre şi cugetarea o scânteie care se aprinde din mişcarea inimii noastre./^ YCei ce cugetă nedrept şi-au zis în sine: «Viaţa nostră este scurtă şi tristă, şi omul nu poate scăpa de moarte, nici nu cunoaşte cine l-ar izbăvi de iad.V] 'Dar cei necredincioşi îşi atrag moartea cu mâinile şi cu glasul, se uită la ea ca la o prietenă, sunt pătimaşi după ea şi au legat legătură cu ea, şi cu adevărat vrednici sunt să fie ai ei.>\ yCuvioşia e nemuritoare, iar nedreptatea aduce moarte.1[ ]El a zidit toate lucrurile spre viaţă şi făpturile lumii sunt izbăvitoare; întru ele nu este sămânţă de pieire şi moartea n’are putere asupra pământului.TZ # Căci Dumnezeu n’a făcut moartea şi nu se bucură de pieirea celor vii.~Y w Nu vă grăbiţi moartea prin rătăcirile vieţii voastre şi nu vă atrageţi pieirea prin fapta mâinilor voastre.RX  Păziţi-vă deci dc vorbele cârtitoare şi deşarte şi feriţi limba voastră de clevetire, fiindcă vorba cea mai tainică nu va trece fără pedeapsă şi gura mincinoasă aduce sufletului moarte.IW   O ureche geloasă aude totul şi sunetul şoaptelor nu-i scapă.V ) Căci chibzuinţele nelegiuitului vor fi cercetate şi zvonul vorbelor sale va ajunge până la Domnul, spre pedeapsa strâmbătăţilor sale.{U qPentru aceea, cel ce grăieşte lucruri nedrepte nu poate să sc ascundă şi dreptatea răzbunătoare nu-l uită.TT #Duhul lui Dumnezeu umple lumea, el cuprinde toate şi ştie orice şoaptă.gS IÎnţelepciunea este duh iubitor de oameni şi nu lasă nepedepsit pe cel ce huleşte prin vorbele sale, căci Dumnezeu este martor gândurilor celor mai ascunse şi pătrunde fără greş inimile şi aude toate cuvintele.+R QDuhul cel sfânt, povăţuitorul oamenilor, fuge de vicleşug, se depărtează de minţile fără pricepere şi se dă în lături când se apropie fărădelegea;nQ WÎnţelepciunea nu pătrunde în sufletul viclean şi nu sălăşlueşte în trupul supus păcatului. P Într’adevăr, cugetele viclene depărtează de Dumnezeu, şi puterea lui, când îl ispiteşti, mustră pe cei fără de minte.eO ECăci el se lasă găsit celor ce nu-l ispitesc şi se arată celor ce au credinţă în el.yN oIubiţi dreptatea, judecători ai pământului; cugetaţi drept despre Domnul şi căutaţi-l cu inimă smerită,ZM- 7Insuflaţi de cuvintele pe care le învăţaseră. Apoi se adunară laolaltă…L+ 6Atunci tot norodul purcese să mănânce şi să bea şi să se veselească şi să trimită daruri şi celor sărmani şi se veseliră înult,sK_ 5Şi leviţii porunceau întregului popor şi ziceau: «Ziua aceasta este sfântă! Nu vă întristaţi!»kJO 4Ziua aceasta este sfântă pentru Domnul! Nu vă întristaţi fiindcă Domnul vă va proslăvi!»vIe 3«Duceţi-vă şi mâncaţi bucate grase şi beţi băuturi dulci şi trimiteţi în dar şi celor ce nu au.bH= 2«Ziua aceasta este sfântă Domnului» – şi toţi plângeau când ascultau legea – G  1Atunci ocârmuitorul ţării zise lui Ezdra preotul şi cărturarul şi tuturor leviţilor care învăţau poporul întru toate:2F] 0Şi Iosua, Bani, Şerebia, Iamin, Acub, Şabatai, Hodia, Maaseia, Chelita, Azaria, Iozabad, Hanan, Pelaia şi leviţii învăţau legea Domnului şi o citeau poporului.E{ /Iar tot norodul strigă: «Amin!» Şi ei ridicând în sus mâinile, căzură la pământ şi se închinară Domnului.D+ .Şi deschise legea, toţi se sculară în picioare. Atunci proslăvi Ezdra pe Domnul Dumnezeul cel Prea înalt, pe Domnul Savaot Atotţiitorul,pCY -Iar când luă Ezdra cartea legii înaintea norodului, căci el stătea cu slavă înaintea poporului,RB ,Iar la stânga: Pedaia, Misail, Malchia, Haşum, Haşbadana şi Zaharia.kAO +Iar înaintea lui stătea de-a dreapta Matatia, Şema, Anaia, Azaria, Urie, Hilchia, şi Maaseia;z@m *Şi Ezdra, preotul şi învăţătorul de lege, stătea pe o podină de lemn pregătită pentru acesta pricină,6?e )Şi au citit-o în câmpul de dinaintea porţii templului, de dimineaţă şi până la amiază, înaintea bărbaţilor şi a femeilor, şi tot norodul luă aminte la lege.>) (Atunci Ezdra preotul aduse legea la tot norodul, bărbaţi şi femei, şi la toţi preoţii ca să asculte, la luna nouă, în luna a şaptea, =  'Şi ziseră lui Ezdra, preotul şi învăţătorul, să aducă legea lui Moise care a fost dată de Domnul Dumnezeul lui Israil.w<g &Şi tot norodul se adună într’un singur gând, în câmpul de dinaintea porţii de răsărit a templului,Q; %Astfel preoţii şi leviţii, împreună cu Israiliţii care se aflau în Ierusalim şi în împrejurimile lui, şi fiii lui Israil, se aşezară la lună nouă, în luna a şaptea, în locurile lor.b:= $Toţi aceştia se însuraseră cu femei streine, şi le lepădară împreună cu copiii.D9 #Din fiii lui Nebo: Matatia, Zabad, Iadai, Ioil şi Benaia.X8) "Din fiii lui Bigvai: Ieremia, Maadai, Amram, Ioil, Benaia, Bedia, Vania, Meremot, Eliaşib, Matania, Iaasai, Binui, Şimei, Şelemia, Natan. Şi din fiii lui Azur: Şasai, Azareel, Şalum, Amaria şi Iosif.R7 !Din fiii lui Haşum: Matnai, Matata, Zabad, Elifelet, Manase şi Şimei.T6! Din fiii lui Harim: Eliezer, Işia, Malchia, Şemaia, Simeon şi Şemaria.g5G Din fiii lui Pahat-Moab: Adna, Chelal, Benaia, Maaseia, Matania, Beţaleel, Binui şi Manase.O4 Din fiii lui Bani: Meşulam, Maluc, Adaia, Iaşub, Asael şi Ieremot. w~}}b|@{zzyyxwwwCvvuuUtt`sssrr qq'ppEon}nmllKkokjUii@hh^hg[gff#eddIcba``C_^^x^]p\[[!ZNYY XX,WLVbUTTASSRR4QPOO[NnMMZLLKKJJIIGGFFxEE`EDFCCwBAAD@ ?>>c=< qJudecăţile tale sunt mari şi anevoie de lămurit, de aceea cugetele fără învăţătură sunt în rătăcire.u=cIar nădejdea celui nemulţumitor se va topi ca ghiaţa de iarnă şi se va scurge ca o apă nefolositoare.$<ACa să se înţeleagă că trebue să mânecăm şi să-ţi mulţumim mai înainte de răsăritul soarelui şi să ne rugăm ţie din revărsatul zorilor,u;cFiindcă ceea ce nu se strica de puterea focului, se topea, încălzindu-se de o uşoară rază a soarelui.3:_Astfel ca fiii pe care i-ai iubit, Doamne, să înveţe că nu felurite soiuri de roade hrănesc pe oameni, ci cuvântul tău ţine în viaţă pe acei ce cred în tine.9#Drept aceea, schimbându-se în toate aceste chipuri, ea slujea harului tău celui a toate hrănitor, potrivit dorinţei celor ce te rugau,G8Pentru că făptura, slujindu-ţi ţie, celui ce ai făcut-o, se încordează pentru pedepsirea celor nedrepţi şi se domoleşte spre buna îndemânare a celor ce nădăjduesc întru tine.^75Şi iarăşi acelaşi foc îşi lepăda puterile, ca să hrănească pe cei drepţi.>6uIar zăpada şi ghiaţa răbdau focul şi nu se topeau, ca să cunoască Israil că focul cel arzător, care strălucea în zăpadă şi în ploi, a mistuit rodurile vrăjmaşilor;5!Şi pâinea aceasta arăta către fii bunătatea ta faţă de ei, iar pentru cel care o mânca, avea gustul demâncării pe care o poftea.04YDar pe poporul tău l-ai hrănit cu hrană îngerească şi i-ai trimis din cer pâine gata, fără de osteneală, şi care avea toată dulceaţa şi plăcea tuturor. 3Alteori, focul ardea în apă mai mult decât este puterea lui, ca să nimicească astfel toate roadele ţării acelor nedrepţi.B2}Uneori, para focului se domolea, ca să nu ardă fiarele cele trimise împotriva celor necredincioşi, şi ei să vadă şi să cunoască cum că îi prigoneşte judecata lui Dumnezeu.1%Şi ce este mai minunat, focul ardea şi mai tare în apa care toate le stinge, pentru că toată făptura este apărătoarea celor drepţi.B0}Păgânii care s’au lepădat de a te cunoaşte, au fost bătuţi cu puterea braţului tău; ape năprasnice, grindină şi ploi neînduplecate i-au chinuit; para focului i-a mistuit.A/}Iar de mâna ta nu este cu putinţă nimănui să scape.*.MOmul, întru răutatea sa, poate să ucidă, dar nu poate să aducă înapoi duhul care a ieşit, nici să scoată sufletul încăput în împărăţia morţii.u-c Căci tu stăpâneşti peste viaţă şi peste moarte şi pogori până la porţile iadului şi iar ridici.p,Y Nici iarbă de leac, nici alifie nu i-a vindecat, ci cuvântul tău, Doamne, cel ce toate le vindecă.;+o Ca să-şi aducă aminte de cuvintele tale: erau răniţi şi apoi degrabă vindecaţi, ca nu cumva căzând în adâncă uitare, să nu fie înstreinaţi de bunătăţile tale.~*u Iar pe robii tăi nici dinţii balaurilor celor înveninaţi nu i-au biruit, căci mila ta a venit şi i-a vindecat.1)[ Pentru că înţepătura lăcustelor şi a muştelor le-a adus moartea şi n’a mai fost nici un chip să-şi scape viaţa, fiindcă vrednici erau de atare pedeapsă.h(IŞi prin acesta arătat-ai vrăjmaşilor noştri că tu eşti cel ce mântueşti de tot răul. ' Căci cel ce se întoarcea către acest semn se vindeca, dar nu prin ceea ce vedea cu ochii, ci prin tine, Mântuitorul tuturor.&-Ei au fost turburaţi puţină vreme, ca să se îndrepteze, şi au avut un semn de mântuire, ca să-şi aducă aminte de poruncile legii tale.'%GIar când a venit peste ei înfricoşata mânie a fiarelor şi se prăpădeau muşcaţi de şerpii cei cumpliţi, aprinderea ta n’a ţinut până la urmă.$-Căci se cuvenea ca o foamete care nu iartă să vie peste asupritori, iar celorlalţi numai să li se arate cum sunt chinuiţi vrăjmaşii lor.O#Aşa încât Egiptenii, deşi pofteau să mănânce, văzând urîciunea dihăniilor trimise, s’au lipsit şi de mâncarea de nevoie, iar ceilalţi, după puţină lipsă, au avut o hrană nouă."5În locul acestor pedepse, tu ai dăruit cele bune poporului tău şi foamea lui cea mare ai potolit-o cu o mâncare nouă, cu carne de prepeliţă.! Drept aceea, au fost cu dreptate pedepsiţi, prin uncie făpturi ca acestea şi au fost chinuiţi de mulţime de jigănii. N’au în ele nici o bunătate care să ni le facă dragi şi sunt fugare, şi de la lauda lui Dumnezeu, şi de la binecuvântarea lui.wgEi se închină dobitoacelor celor mai urîcioase, care, după tâmpenia lor, sunt mai rele decât celelalte..UEl fiind muritor, el face un lucru fără viaţă cu mâinile lui nelegiuite, el preţueşte mai mult decât idolii săi, fiindcă el este viu, iar aceia nicidecum.%CCel ce i-a făcut a fost un om, şi cel ce a primit duhul în dar, tocmai el i-a închipuit, căci nici un om nu poate să facă un dumnezeu, la fel cu el.fEDe vreme ce pe toţi idolii neamurilor i-au socotit drept dumnezei, pe cei ce nici cu ochii nu văd, nici cu nasul nu trag aer, nici cu urechile nu aud, nici cu degetele mâinilor nu pipăe, nici cu picioarele nu umblă.Ci toţi aceştia sunt mai nerozi şi mai de plâns decât sufletul unui nevârstnic, toţi duşmanii poporului tău şi asupritorii lui.3 Dar bine să ştie că păcătueşte mai mult decât toţi ceilalţi acela care, din acelaşi lut, scoate vase fără vlagă şi chipuri idoleşti.G Ci socoteşte că viaţa noastră este jucărie şi traiul nostru ca un iarmaroc de procopseală, pentru că – aşa zic ei – trebue să aduni parale cu orice chip, chiar cu ticăloşie. Fiindcă el n’a cunoscut pe făcătorul său, şi pe cel ce i-a insuflat duhul faptelor şi a pus în el putere de viaţă.} Inima lui este cenuşă şi nădejdea lui mai slabă decât pământul şi viaţa lui mai mică în cinste decât lutul. Dar el se îngrijeşte nu de aceea că puterile lui slăbesc, nici că viaţa este scurtă, ci se ia la întrecere cu meşterii aurari şi argintari şi face ce fac făurarii în aramă şi, ca mare cinste pentru el, ţine să facă chipuri amăgitoare.!Apoi cu nelegiuită trudă, din acelaşi pământ, tot el scoate un deşert chip de idol, el care, cu puţin mai înainte, din pământ a fost făcut şi după puţin se va întoarce iarăşi de unde a fost luat, când se va cere să dea sufletul cu care este dator.  Olarul frământă pământul moale cu osteneală şi face spre slujba noastră orice vas, şi din acelaşi pământ face vase spre curată întrebuinţare şi altele dimpotrivă, dar toate asemenea; şi care vas de ce treabă să fie, hotărăşte olarul.Iubitori de rele precum sunt, ei sunt vrednici să aibă asemenea nădejdi, şi cei ce le fac şi cei ce le poftesc şi li se închină.}A cărui înfăţişare aţâţă patima celor nebuni, cu pofta chipului neînsufleţit a unei arătări fără viaţă.)KPe noi nu ne-a înşelat iscusinţa acestui rău meşteşug omenesc, nici deşartă trudă a zugrăvitorilor, adică chipul mânjit cu multe feluri de vopsele,s_Că a te cunoaşte pe tine este dreptate desăvârşită şi a şti puterea ta este rădăcina nemuririi.(IChiar când păcătuim, ai tăi suntem, noi cei ce cunoaştem puterea ta, dar nu vom păcătui, ştiind bine că suntem din numărul celor număraţi ai tăi,q ]Iar tu, Dumnezeul nostru, eşti bun şi adevărat, îndelung răbdător şi cu milă cârmuitor a toate. 'Căci nu puterea idolilor pe care s’au jurat, ci pedeapsa cuvenită păcătoşilor, aceea prigoneşte pururea păcatul celor ce au greşit.\ 1Şi din două părţi pedeapsa va da peste ei: întâi pentru că au cugetat sucit despre Dumnezeu, închinându-se idolilor, şi al doilea pentru că au jurat vicleneşte pe nedreptul, dispreţuind sfinţenia. Ca unii care nădăjduesc în idolii cei fără de suflet când jură strâmb, ei nu se tem că li se va dovedi nedreptatea. -Desfătările lor sunt nişte bucurii smintite, proorociile lor sunt mincinoase, ei trăiesc întru nedreptate şi jură strâmb ou uşurinţă. Căci închinăciunea idolilor, care nici n’ar trebui pomeniţi, este începutul a tot răul şi pricina şi sfârşitul.a;Întru prigonirea celor buni şi uitarea binefacerilor primite, întru pângărirea sufletelor şi răsturnarea trupeştilor nevoi, întru turburarea căsătoriilor şi desfrânare şi dezmăţare sub ochii tuturor./WToate se învălmăşesc întru sânge şi ucidere, întru furtişag şi vicleşug, întru stricăciune şi necredinţă, întru răzvrătire şi jurământ strâmb,Şi nici viaţa, nici căsătoriile nu le mai păzeau curate, ci unul pe altul ucidea prin viclenie sau îl batjocorea prin desfrânare.Ei făceau slujbe în care ucideau chiar pe copiii lor, sau săvârşeau taine ascunse sau beţii nebuneşti după barbare obiceiuri.8iApoi n’a fost destul că au rătăcit întru cunoaşterea lui Dumnezeu, ci, vieţuind – din întunericul minţii lor – în război necurmat, au numit pace atâtea rele.H Şi aceasta a fost o înşelăciune pentru viaţa oamenilor, că ei, bătuţi de nevoi sau robiţi de tiranie, au dat pietrelor şi lemnelor numele ce nu se poate da la nimic de pe pământ.Iar gloatele, înşelându-se din frumuseţea lucrului, l-au socotit acum ca dumnezeu pe cel ce mai înainte îl cinsteau ca pe un om.Pentru că el, voind să placă stăpânitorului, şi-a pus tot meşteşugul ca să facă asemănarea cât mai frumoasă.Şi pentru izbânda acestei închinări, cei ce erau neştiutori au fost şi ei împinşi de pofta de slavă a meşterului.5cCând popoarele nu puteau să-i cinstească de faţă, pentru că locuiau departe, făceau o asemuire după chipul depărtat şi potriveau un chip văzut al împăratului prea cinstit, aşa încât să dea celui ce nu era de faţă aceleaşi sârguincioase închinăciuni ca şi cum ar fi de faţă.&~EDupă aceea, cu vremea, întărindu-se acest păgânesc obicei, s’a păzit ca o lege şi, din poruncile tiranilor, a ieşit cinstirea chipurilor cioplite.t}aUn tată, întristându-se cu amară jale pentru feciorul său răpit degrabă, i-a făcut chipul, şi pe acest fecior răposat a prins să-l cinstească asemenea unui dumnezeu şi a rânduit celor din casa sa taine şi slujbe sfinte. | Prin deşartă mărire omenească au intrat în lume, astfel că apropiatul lor sfârşit este hotărît înaintea lui Dumnezeu.F{ Fiindcă n’au fost de la început şi nu vor fi totdeauna.zy Gândul plăsmuirii de idoli a fost începutul aprinderii spre desfrâu, şi născocirea lor a fost pierderea vieţii.Sy Pentru aceea, idolii neamurilor vor fi cercetaţi spre pieire, fiindcă, deşi sunt făpturi, au ajuns urîciune, sminteală pentru sufletele oamenilor şi laţ pentru picioarele celor fără de minte.>xw Lucrul şi lucrătorul fi-vor deopotrivă pedepsiţi.Sw Căci Dumnezeu urăşte deopotrivă şi pe nelegiuit şi nelegiuirea lui.# Pentru că iubeşti toate cele ce sunt şi nimic nu urgiseşti din cele ce ai făcut, că dacă ai fi urît un lucru, nu l-ai fi plăzmuit.w=g Şi milueşti pe toţi, că toate le poţi, şi treci cu vederea greşalele oamenilor, ca să se pocăiască.*<M Lumea toată, înaintea ta, este ca acel pic de praf, care face cumpăna să se plece, şi ca picătura de rouă cea de dimineaţă, ce se pogoară pe pământ.g;G Căci tu pururea ai putere nemărginită, şi tăriei braţului tău cine va sta împotrivă?W:' Şi fără de acestea, puteau să piară numai la o suflare, urmăriţi de dreptatea răzbunătoare şi vânturaţi de vântul puterii tale; ci toate le-ai rânduit cu măsură, cu număr şi cu cumpănă.9 Şi aceste fiare puteau să-i omoare, nu numai cu muşcătura, dar să-i îngrozească şi să-i ucidă cu chiar vederea lor.(8I Sau de fiare nou zidite, necunoscute şi pline de turbare, suflând aburi arzători, scoţând pe nas fum puturos sau risipind din ochi înfricoşate fulgere.7 Nu era cu anevoie mâinii tale atotputernice, care a zidit lumea din nimic, să trimită asupra lor mulţime de urşi şi lei fioroşi,_67 Ca să înveţe că prin ceea ce păcătueşte cineva, prin aceea se şi pedepseşte. 5 Pentru gândurile cele neînţelegătoare ale destrăbălării lor, care îi rătăceau şi-i aduceau să cinstească jivinele cele necuvântătoare şi jigăniile netrebnice, trimis-ai asupra lor, Stăpâne, spre pedeapsă, mulţime de animale fără minte,24] Acela pe care mai înainte l-au lepădat şi l-au avut de batjocură, mai pe urmă le-a fost lor lucru de mirare, atunci când au însetoşat altfel decât cei drepţi.y3k Căci dându-şi seama că pedepsele lor au fost spre binele celor scăpaţi, au cunoscut puterea lui Dumnezeu.a2; O îndoită durere i-a cuprins şi suspinau, aducându-şi aminte de lucrurile trecute.T1! Şi cei ce erau de faţă şi cei ce erau departe se chinuiau deopotrivă.0 Cercatu-i-ai pe unii ca un părinte care dojeneşte, iar pe ceilalţi i-ai pedepsit ca un împărat aspru care osândeşte./! Şi din această certare, cu toate că fuseseră certaţi cu cruţare, ei ştiut-au cum sunt chinuiţi nelegiuiţii, judecaţi sub mânie.s._ Şi astfel le-ai arătat, prin setea de care suferiseră, cu ce pedeapsă pedepseşti pe protivnicii lor.- Spre pedeapsă că Faraonul poruncise să ucidă pe copii, tu ai dat celor ce-şi pierduseră nădejdea apă din belşug;K, Şi pe când apa marelui fluviu se prefăcuse în sânge necurat,l+Q Ceea ce fusese pedeapsă pentru vrăjmaşi s’a făcut pentru ei, în nevoia lor, binecuvântare.*' Au îndurat setea şi au chemat numele tău şi apă li s’a dat dintr’o stâncă aspră şi din piatră şi-au astâmpărat astfel setea.U)# Au stat dârji împotriva duşmanilor lor şi pe ei toţi şi-au răzbunat.j(M Şi-au făcut cale prin pustia cea nelocuită şi au întins corturile lor în locuri neumblate.N'  Făcut-a să sporească lucrările lor prin mâna sfântului prooroc,j&M Căci înţelepciunea a deschis gura celor muţi şi limba pruncilor a făcut-o bine grăitoare.;%o Pentru aceea drepţii au jefuit pe cei necredincioşi şi au slăvit, cântând, numele tău cel sfânt, Stăpâne, şi toţi laolaltă au lăudat mâna ta care lupta pentru ei.[$/ A acoperit cu ape pe duşmani şi apoi din adâncurile mării i-a aruncat afară.D# I-a trecut prin Marea Roşie şi i-a purtat prin ape mari.$"A Celor cuvioşi datu-le-a plata ostenelilor lor şi i-a călăuzit pe o cale prea minunată, şi ziua le-a fost acoperământ şi noaptea lumină de stele;!y Ea a pătruns în sufletul robului lui Dumnezeu şi cu semne şi cu minuni ea a ţinut piept unor împăraţi temuţi.x i Înţelepciunea a mântuit pe poporul cel cuvios şi seminţia cea nevinovată de noroadele care îl împilau.q[ Ea s’a pogorît cu el în groapă şi în lanţurile lui nu l-a năpustit, până ce i-a dat schiptrul împărătesc şi putere peste cei ce-l asupreau; ea a dovedit de minciună pe pârîşii lui şi i-a dat o veşnică mărire.Y+ Înţelepciunea n’a părăsit pe dreptul cel vândut, ci l-a ferit de păcat.A{ Ea l-a ferit de duşmani; ea l-a ocrotit de cei ce-i întindeau curse; ea l-a făcut biruitor într’o luptă crâncenă, ca să-l înveţe că mai tare decât toate este cucernicia. Înţelepciunea l-a sprijinit când a fost să-l jăcmănească stăpânii hrăpăreţi şi l-a ajutat să dobândească mari averi.3 Iarăşi înţelepciunea a purtat pe căi drepte pe dreptul care fugea de mânia fratelui său, arătându-i împărăţia lui Dumnezeu şi dându-i învăţătură despre lucrurile sfinte; ea l-a îmbogăţit, când el muncea din greu, şi spor i-a dat în strădaniile lui.O Dar înţelepciunea a smuls din necazuri pe cei ce sunt credincioşi.U# Nu le-a păsat de înţelepciune şi de aceea n’au ştiut ce este binele şi au lăsat celor ce sunt în viaţă amintirea nebuniei lor, aşa încât ticăloşiile lor să nu fie înghiţite de uitare,c? Şi ca dovadă, arătând nelegiuirea lor, acest ţinut pustiit fumegă şi azi, pomii dau roadă în afară de vreme şi un stâlp de sare se înalţă acolo, spre pomenirea necredinciosului suflet al femeii lui Lot. Tot ea a mântuit pe cel drept din prăpădul celor răi şi el a fugit departe de focul coborît peste cele cinci oraşe. %G~~}c||\{{Gz5yZxwwTvv ttsrr qqpoo/nymm4lkjjjiNhhFggjgf{f ee>ddTccc)bb2aaya`c`__!^^.]]S\\_\ ZZZ3YYTXXuXWWVUU/TTTSShRRKQQ\QPPNOOaNNvNMM8LL.KK JJ6IIHGG|GFFEE-DD&CC_BBB AAT@@*??N>>z> =<MDin toată puterea ta iubeşte pe făcătorul tău şi pe slujitorii săi să nu-i părăseşti.W='Teme-te de Domnul din toată inima ta şi cinsteşte foarte pe preoţii săi.z<mAdu-ţi aminte că prin ei te-ai născut pe lume şi cum ai putea să le dai înapoi ceea ce ei ţi-au dat ţie.[;/Cinsteşte pe tatăl tău din toată inima ta şi nu uita de durerile mamei tale.s:_Dacă ai dat de o soţie după inima ta, nu o alunga, dar cu una care-ţi este urîtă nu-ţi lega capul.f9EMărită pe fata ta şi ai scăpat de o mare grijă, însă dă-o după un bărbat priceput,^85Dacă ai fete, ai grijă de trupul lor şi nu te arăta către ele cu faţa veselă.[7/Dacă ai feciori, dă-le bună creştere şi din pruncie încovoaie grumajii lor.m6SDacă ai vite de casă, poartă-le de grijă, şi dacă îţi sunt de folos, să rămână la tine.e5CPe sluga înţeleaptă s’o iubească sufletul tău şi să n’o laşi pururea în robie.y4kNu schingiui pe robul care lucrează cu tragere de inimă, nici pe simbriaşul care te slujeşte cu credinţă.n3UNu te întoarce de la soţia înţeleaptă şi bună, căci harul ei este mai de preţ decât aurul.m2SSă nu dai în schimb pe prieten cu nici o comoară, nici pe fratele cel bun pentru aurul Ofirului.c1?Smereşte foarte sufletul tău, căci focul şi viermii sunt pedeapsa celui necredincios.d0ANu te pune în rând în grămada păcătoşilor; adu-ţi aminte că mânia nu va zăbovi.m/SSă nu urăşti muncile cele din greu şi lucrarea pământului cea orânduită de Cel Prea înalt.d.ANu fi limbut în tovărăşia celor bătrâni şi nu poftori cuvântul în rugăciunea ta.Y-+ Nu-ţi îngădui nici o minciună, căci deprinderea cu minciuna nu este bună.h,I Nu făuri minciuni împotriva fratelui tău şi nu le făuri nici împotriva prietenului tău.i+K Nu râde de omul cu suflet amărît, căci Dumnezeu este cel ce smereşte şi cel ce înalţă.^*5 Nu fi slab în credinţă când te rogi şi nu trece cu vederea să faci milostenii.) Să nu zici: «Domnul va căuta la mulţimea darurilor mele şi când le voi aduce Dumnezeului Prea înalt, el le va primi». ( Nu gândi că poţi nepedepsit să te legi de două ori cu păcatul, fiindcă şi de întâia dată nu vei rămânea nepedepsit.V'%Nu te pune în pricină cu obştia cetăţii şi nu te amesteca în gloată.T&!Nu te strădui să fii judecător, ca nu cumva să te dovedeşti fără putere să goneşti nedreptăţile şi ca nu cumva să te sfieşti de faţa celui puternic şi să dai de sminteală dreptatea ta.t%aNu te face pe tine drept înaintea Domnului şi nu te arăta că eşti înţelept înaintea împăratului.g$GNu cere de la Domnul să-ţi dea stăpânire, nici de la împărat să-ţi dea scaun slăvit.o#WFiule, nu sămăna în brazdele nedreptăţii, ca să nu seceri de pe ele cu şapte părţi mai mult.Y"+Depărtează de la tine ce este nedrept şi nedreptatea se va abate de la tine.6! iNu face rele şi nici un rău nu te va prinde._ 7%El va uitări inima ta şi înţelepciunea pe care o pofteşti îţi va fi dăruită.X)$Cugetă la poruncile Domnului şi fie-ţi gândul pururea la hotărîrile lui.#Dacă vezi un om cu multă pricepere, cercetează-l dis-de-dimineaţă, aşa încât piciorul tău să roadă pragurile uşilor lui.ve"Ascultă bucuros orice cuvânt care preamăreşte pe Dumnezeu şi parabolele pricepuţilor să nu-ţi scape.X)!Stai în tovărăşia celor bătrâni şi aciuiază-te lângă cel înţelept.mS Dacă îţi va fi drag să asculţi, vei învăţa, şi de vei pleca urechea ta, înţelept vei fi.yFiule, dacă te trage inima, vei dobândi învăţătură, şi dacă sufletul tău e sârguincios iscusit, vei ajunge.Ca într’un veşmânt slăvit te vei îmbrăca într’însa şi cunună de bucurie îţi vei pune împrejurul tâmplelor.[/Podoabă de aur poartă pe capul său şi cordelele ei sunt din fire de porfiră.ucAşa încât obezile ei vor ajunge pentru tine acoperemânt puternic şi lanţurile ei veşmânt de slavă._7Căci mai pe urmă vei afla în ea odihnă şi se va preface pentru tine în bucurie;nUŢine-te de urmele ei şi caut-o şi ţi se va arăta, şi când vei fi stăpân pe ea, n’o lăsa,_7Apropie-te de ea din tot sufletul tău şi păzeşte căile ei din toată puterea ta.fEÎncovoaie umărul tău şi o poartă în cârcă şi să nu-ţi fie greu de legăturile ei.SŞi vâră picioarele tale în obezile ei şi gâtul tău în lanţul ei,V%Ascultă, fiule, şi primeşte învăţătura mea şi nu lepăda sfatul meu,`9Căci înţelepciunea este aşa cum o arată numele şi nu se dă pe faţă la mulţi.dAEa este pentru el ca o piatră grea de încercare, de aceea nu va zăbovi ca s’o lepede.`9Cât de grea este ea celor neînvăţaţi şi cel nepriceput nu stărueşte întru ea.2 ]La fel cu cel ce ară şi samănă, apropie-te de ea şi aşteaptă roadele ei cele bune, căci puţin te vei osteni cu munca ei şi din roadele ei vei mânca degrabă.z mFiule, din tinereţile tale alege-ţi învăţătura şi vei avea parte de înţelepciune până la cărunteţe.l QCel ce se teme de Domnul va ţine prieteşugul său, căci după inima lui şi-a ales pe prieteni.e CUn prieten credincios este leacul vieţii şi cei ce se tem de Domnul vor avea parte de el.p YNimic nu preţueşte mai mult ca un prieten credincios; nici un cântar nu poate să-l cântărească.b= Un prieten credincios este acoperemânt tare, şi cel ce l-a găsit a găsit o comoară.V% Depărtează-te de duşmanii tăi şi fii cu pază faţă de prietenii tăi.fE Dacă însă vei ajunge la fund, el va fi protivnicul tău şi de la faţa ta se va ascunde. Şi câtă vreme îţi va merge bine, el va fi fratele tău sufletesc şi va vorbi cu multă libertate cu cei din casa ta;yk Şi mai este prieten, tovarăş de masă şi care nu va rămânea lângă tine în ziua când vei fi nenorocit.oWŞi este prieten care se întoarce în duşman şi cearta dintre voi va da-o pe faţă spre ocara ta.jMCăci este câte unul prieten până la o vreme, dar nu rămâne astfel în ziua necazului tău.gGDacă-ţi faci un prieten, fă-l punându-l la încercare şi nu te încrede degrabă în el,iKMulţi să fie cei ce trăiesc în pace cu tine, dar sfetnicii tăi să fie dintr’o mie unul.oWGraiul dulce înmulţeşte pe prieteni şi limba cea bine grăitoare sporeşte bunele închinăciuni.h~ISufletul cel rău duce la pieire pe cel ce îl are şi dă prilej de batjocură vrăjmaşilor.l}QAltfel vei prăpădi frunzele tale şi roadele tale le vei nimici şi vei ajunge ca un lemn uscat.f| GNu te lăsa purtat în voia patimilor tale, ca să nu fii târît de ele cu puterea taurului,k{ONu păcătui nici în lucruri mari, nici în lucruri mici şi din prieten nu te fă vrăjmaş, căci omul rău are parte de nume prost, de ruşine şi de ocară şi aşa este păcătosul care vorbeşte când aşa, când aşa./zWSă nu-ţi iasă nume de bârfitor şi să nu vicleneşti cu limba ta, căci precum pe fur îl aşteaptă ruşinea, tot aşa o grea ocară pe cel ce are două limbi.Vy% Mărirea şi necinstea sunt în cuvânt şi limba omului îl face să cază.Zx- Dacă te pricepi, răspunde aproapelui tău, iar de nu, pune-ţi mâna la gură.Tw! Fii grabnic la auzite, dar fii zăbavnic când îţi rosteşti răspunsul.Iv  Fii statornic în cugetul tău şi unul să fie cuvântul tău.puY Nu vântura la orice vânt şi nu umbla pe orice cale, căci aşa face păcătosul cel cu două limbi.ltQNu nădăjdui în bogăţiile adunate cu nedreptate, că nimic nu-ţi vor folosi în ziua mâniei.-sSNu întârzia a te întoarce la Domnul şi nu amâna din zi în zi, căci fără de veste va izbucni mânia Domnului şi în ziua răsplătirii vei fi dat pieirii.0rYSă nu zici: «Mila lui este mare, va curăţi mulţimea păcatelor mele», că la el se află mila, dar şi mânia, şi mânia lui stă gata deasupra păcătoşilor.jqMÎn privinţa ispăşirii să nu fii fără frică, aşa încât să adaogi păcat peste păcat.opWSă nu zici: «Am păcătuit, şi ce mi s’a întâmplat?», căci Domnul este îndelung răbdător.]o3Şi să nu zici: «Cine-mi va porunci mie?», căci Domnul negreşit te va pedepsi.nnUNu te lua după pofta ta şi după oţărîrea ta, ca să umbli în relele dorinţe ale inimii tale.Hm Nu te bizui în avuţiile tale şi să nu zici: «Am destule!»ElSă nu fie mâna ta întinsă la luat şi strânsă la dat.FkNu fi ca un leu în casa ta şi prepuelnic cu casnicii tăi.Uj#Nu fi viteaz când vorbeşti şi molâu şi leneş când te apuci de lucru.`i9Luptă-te până la moarte pentru adevăr şi Domnul Dumnezeu se va lupta pentru tine.Hh Nu te supune omului nerod şi nu măguli faţa celui puternic._g7Nu-ţi fie ruşine a mărturisi păcatele şi nu te sili împotriva curgerii răului.Xf)Nu grăi împotriva adevărului, ci te ruşinează pentru neînvăţătura ta.jeMFiindcă înţelepciunea se cunoaşte din cuvânt şi învăţătura din ceea ce rosteşte gura.dyNu opri cuvântul când poţi să mântueşti pe fratele tău şi nu ascunde înţelepciunea ta spre slavă deşartă,&cESă nu te uiţi la faţa nimănui, când e vorba de paguba sufletului tău, şi să nu-ţi fie ruşine, când îţi stă în faţă primejdia căderii tale._b7Căci este ruşinare care aduce păcat şi este ruşinare care aduce mărire şi har.}asIa aminte la ce-ţi aduce vremea şi fereşte-te de rău, şi pentru credinţa sufletului tău să nu te ruşinezi,]`3Iar dacă va rătăci, ea îl va părăsi şi-l va lăsa în mâinile prăpădului.t_aApoi din nou vine la el pe cale dreaptă şi-l umple de bucurie şi-i dă pe faţă cele ascunse ale sale,d^AFiindcă la început umblă cu el cu faţa ascunsă şi aduce asupra lui spaimă şi strâmtorare şi-l chinueşte cu învăţătura sa, până ce va prinde încredere în el şi-l va ispiti întru îndreptările sale;]]3Cine are nădejde în ea are parte de ea şi vor avea parte de ea şi urmaşii lui,k\OCine ascultă de ea va judeca neamurile şi cel ce se apropie de ea va sălăşlui fără grijă.g[GCei ce o slujesc pe ea fac slujbă Celui Sfânt, şi pe cei ce o iubesc, Domnul îi iubeşte.eZC Cel ce o stăpâneşte va moşteni mărire şi oriunde va merge îl va binecuvânta Domnul.yYk Cel ce o iubeşte iubeşte viaţa, şi cei ce se scoală pentru ea dis-de-dimineaţă se vor umplea de veselie.[X/ Înţelepciunea înalţă pe fiii săi şi poartă de grijă celor care o caută.#W? Fii celor orfani ca un tată şi ca un bărbat pentru mama lor, şi vei fi ca un fiu al Celui Prea înalt şi te va iubi pe tine mai mult decât mama ta.~Vu Scoate pe cel năpăstuit din mâna celui ce-l năpăstueşte şi nu fi slab de înger când hotărăşti dreptatea.[U/Pleacă săracului urechea ta şi cu blândeţe răspunde la închinăciunea lui.STFă-te iubit adunării şi înaintea celui mai mare smereşte capul tău.S{Că rugăciunea celui ce te blestemă pe tine, întru amărăciunea sufletului său, o va auzi cel ce l-a făcut pe el.fRENu-ţi întoarce ochii de la cel ce este în nevoie şi nu da prilej omului să te blesteme.aQ;Rugăciunea celui necăjit nu o lepăda şi nu-ţi întoarce faţa ta de la cel sărac.OPInima necăjită nu o tulbura şi nu întârzia să dai celui lipsit.pOYSufletul celui flămând să nu-l întristezi şi să nu amărăşti pe omul sărac în sărăcia lui.zN oFiule, să nu lipseşti pe cel sărac de mijloacele de trai şi ochii celor nevoiaşi să nu-i faci să aştepte.MCel ce întoarce binefacerea primită se gândeşte la cele ce vor fi pe urmă şi la vreme de cădere el va afla sprijin.RLFocul pâlpâitor îl stinge apa, iar milostenia ispăşeşte păcatele.K'Inima celui înţelept zăboveşte asupra pildelor celor înţelepţi şi dorinţa omului cuminte este să găsească o ureche ascultătoare.rJ]Nenorocirile nu lecuesc pe cel trufaş, căci vlăstarul răutăţii s’a înrădăcinat în inima lui.mISInima împietrită se va împovăra cu dureri şi cel păcătos va grămădi păcate peste păcate.rH]Inima îndărătnică va păţi rău mai pe urmă, şi cel ce iubeşte primejdia în primejdie va pieri.vGeDe vreme ce singura lor închipuire pe mulţi i-a înşelat şi relele socotinţe au strâmbat cugetele lor.%FCNu te apuca să iscodeşti cele ce trec dincolo de îndeletnicirile tale, căci ţi s’au arătat mai multe decât poate să priceapă o minte omenească;pEYCele ce s’au poruncit ţie, la acelea să te gândeşti, căci de cele ascunse n’ai nici o nevoie.nDUCeea ce covârşeşte mintea ta, nu căuta, şi ceea ce este mai presus de puterile tale, nu iscodi.+COCă mulţi oameni mari şi slăviţi sunt, dar tainele se descopăr celor smeriţi; căci puterea Domnului este mare şi se preamăreşte de către cei smeriţi.eBCCu cât eşti mai mare, cu atât te smereşte mai mult şi vei afla har înaintea Domnului.iAKFiule, cu blândeţe săvârşeşte lucrurile tale şi vei fi iubit de omul primit de Dumnezeu. @ Aidoma ca hulitorul de Dumnezeu este cel ce năpusteşte pe tată şi blestemat de Domnul este cel ce face zile rele mamei sale.?În ziua de restrişte Domnul îşi va aduce aminte de tine şi, ca ghiaţa când este o zi caldă, aşa se vor topi păcatele tale.>Pentru că purtarea milostivă arătată tatălui nu va fi uitată şi, în pofida păcatelor, casei tale îi va merge bine.{=o Chiar dacă mintea lui se va împuţina, fii îngăduitor şi nu-l dispreţui, când eşti în toată puterea ta.\<1 Fiule, sprijineşte pe tatăl tău la bătrâneţe şi nu-l mâhni în viaţa lui.l;Q Mărirea omului vine din cinstea tatălui său şi o mamă fără cinste este ocară pentru copii.j:M Nu căuta mărire întru necinstea tatălui tău, căci necinstea tatălui nu-ţi aduce mărire.y9k Căci binecuvântarea tatălui întăreşte casele fiilor, iar blestemul mamei le dărâmă până în temelie.j8MCu fapta şi cu cuvântul cinsteşte pe tatăl tău, ca binecuvântarea lui să vină asupra ta.t7aCel ce se teme de Domnul cinsteşte pe tatăl său şi slujeşte ca unor stăpâni pe cei ce l-au născut.q6[Cel ce măreşte pe tată va trăi zile multe şi cel ce ascultă de Domnul va odihni inima mamei sale.s5_Cel ce cinsteşte pe tată bucura-se-va de copiii săi şi în ceasul rugăciunii sale el va fi ascultat.M4Şi cel ce dă cinste mamei sale seamănă cu cel ce adună comori.B3Cel ce cinsteşte pe tată îşi răscumpără păcatele,w2gFiindcă Domnul a hotărît ca tatăl să fie cinstit de feciori şi a întărit asupra fiilor puterea mamei.p1 [Fiilor, ascultaţi de la mine care este dreptul tatălui şi purtaţi-vă astfel ca să vă mântuiţi,*0MVoim mai bine să cădem în mâinile Domnului şi nu în mâinile oamenilor, căci pe cât de mare este puterea lui, tot atât de mare este şi îndurarea lui.j/MCei ce se tem de Domnul au inimile pregătite pentru el şi în faţa lui smeresc sufletele lor.t.aCei ce se tem de Domnul caută să-i fie plăcuţi lui şi cei ce-l iubesc pe el se satură din legea lui.p-YCei ce se tem de Domnul rămân credincioşi poruncilor lui şi cei ce-l iubesc se ţin de căile lui.c,?Vai vouă celor ce aţi pierdut răbdarea, căci ce veţi face când vă va cerca Domnul?p+Y Vai de inima fără vlagă, fiindcă n’are nici o credinţă, de aceea va rămânea fără adăpost.r*] Vai de inimile făţarnice şi de mâinile slăbănoage şi de păcătosul care umblă pe două drumuri.r)] Fiindcă Domnul este îndurător şi milostiv şi iartă păcatele şi mântueşte în vremea necazului.z(m Uitaţi-vă la rândurile de oameni cele de demult şi vedeţi: cine a nădăjduit în Domnul şi a rămas de ruşine? Sau cine a stăruit în frica Domnului şi a fost părăsit? Sau cine a chemat numele Domnului şi l-a trecut cu vederea?v'e Voi cei ce vă temeţi de Domnul, nădăjduiţi în cele bune şi în veşnica desfătare şi în îndurare.p&YVoi cei ce vă temeţi de Domnul, puneţi-vă credinţa în el şi răsplata voastră nu se va pierde.i%KVoi cei ce vă temeţi de Domnul, aşteptaţi mila lui şi nu vă abateţi, ca să nu cădeţi.l$QNădăjdueşte în el şi el te va ajuta, fă drepte cărările tale şi nădăjdueşte întru el.k#OCăci aurul se lămureşte în foc şi oamenii cei plăcuţi lui Dumnezeu în cuptorul smereniei.m"SPrimeşte toate câte ţi se întâmplă şi în felurimea smereniei tale fii îndelung răbdător.j!MLipeşte-te de Domnul şi nu te depărta de el, ca să creşti mereu până la sfârşitul tău.X )Încordează inima ta şi fii tare şi nu te turbura în timpul de restrişte.d CFiul meu, dacă te apropii să slujeşti Domnului, pregăteşte-ţi sufletul pentru ispite. Nu te înălţa pe tine însuţi, ca să nu cazi şi să te faci singur de ocară, căci Domnul va descoperi cele ascunse ale tale şi te va prăbuşi în mijlocul adunării, fiindcă nu te-ai apropiat de frica Domnului şi inima ţi-a fost plină de vicleşug.Q Nu te purta cu oamenii făţarnic şi ia seama la ce-ţi iese din gură.g INu fii răzvrătit faţă de temerea de Domnul şi nu te apropia de el cu inimă făţarnică. Căci întru temerea de Dumnezeu stau înţelepciunea şi învăţătura, şi plăcute sunt lui credinţa şi blândeţele.Y -Pofteşti înţelepciune? Ţine poruncile şi Domnul îţi va da înţelepciune.z oÎn vistieriile înţelepciunii sunt pilde iscusite, dar celui păcătos temerea de Dumnezeu i se pare urîciune.z oPână la timp prielnic el îşi ascunde cuvintele şi gura celor credincioşi va povesti despre cuminţenia lui.q ]Omul cel cu multă răbdare se stăpâneşte până la timpul potrivit, iar după aceea răsare veselia;z oMânia celui nedrept nu poate să aibă îndreptăţire, căci iuţimea mâniei lui este însuşi prăpădul lui.a =Frica de Dumnezeu goneşte păcatele şi cine rămâne lângă ea abate mânia din cale.[ 1Rădăcina înţelepciunii este temerea de Domnul şi ramurile ei lungime de zile.. WDomnul a văzut-o şi a măsurat-o. Ştiinţă şi înţeleaptă pricepere Domnul trimite ca ploaia şi ridică sus în cinste pe cei ce stăpânesc înţelepciunea._ 9Cununa înţelepciunii este temerea de Dumnezeu, înflorind fericirea şi sănătatea.@ }Ea umple casa lor cu comori şi grânarele lor cu roade.q ]Deplinătatea înţelepciunii este a se teme de Domnul şi ea satură pe înţelepţi din rodurile sale.r _Între oameni s’a cuibărit pe temelie veşnică şi cu seminţia lor ea va oblădui fără sminteală.} uÎnceputul înţelepciunii este frica de Dumnezeu şi cu cei credincioşi ea se formează o dată, în sânul mamei.n  W Celui ce se teme de Domnul, la urmă de tot bine-i va fi şi în ziua sfârşitului său va afla har.^  7 Frica Domnului desfătează inima şi dă veselie şi voie bună şi lungime de zile.S  ! Frica Domnului este mărire şi laudă şi veselie şi cunună de bucurie.p  [ La toată făptura ea se află după măsura dărniciei sale şi a hărăzit-o celor ce-l iubesc pe el.r  _ El a zidit înţelepciunea şi a văzut-o şi a măsurat-o şi a revărsat-o peste toate lucrările sale.Z /Unul este înţelept, înfricoşat foarte, Domnul, cel ce şade în jilţul său.j OŞtiinţa înţelepciunii cui s’a dat pe faţă şi bogăţia mijloacelor ei cine a priceput-o?m URădăcina înţelepciunii cui s’a descoperit? Şi tainicele ei puneri la cale cine le-a cunoscut? }Izvorul înţelepciunii este cuvântul lui Dumnezeu întru cele înalte, şi cărările ei sunt poruncile cele veşnice.e EMai nainte decât toate s’a zidit înţelepciunea şi lumina minţii a fost din veşnicie.v gÎnălţimea cerului şi lăţimea pământului şi oceanul şi înţelepciunea, cine poate să le cerceteze?^ 7Nisipul mării şi picăturile ploii şi zilele veşniciei, cine poate să le numere?I Toată înţelepciunea vine de la Domnul şi cu el este în veac.6eÎntru toate, Doamne, ai preamărit pe poporul tău şi l-ai făcut de cinste şi nu l-ai trecut cu vederea, ci în toată vremea şi în tot locul ai stat în preajma lui.CFlăcările focului nu mai vătămau carnea plăpândelor dobitoace care umblau primprejur şi nu topeau acea demâncare venită din cer, care semăna cu ghiaţa şi se topea ca şi ea.g~GFocul ardea în apă dincolo de puterea sa, iar apa îşi pierdea însuşirea ei de a stinge.g}GJivinele de pe pământ se făceau jivine de apă, iar cele ce înnotau se mutau pe pământ.X|)Căci stihiile se schimbau întru sine, precum coardele la alăută schimbă numele cântecului, măcar că glasul rămâne pururea, – ceea ce se poate vedea cu mare limpezime, din rostul celor petrecute.<{qPentru care au fost pedepsiţi cu orbire, ca şi aceia care dădeau năvală la porţile celui drept, când, cuprinşi de întuneric nepătruns, căutau fiecare ieşirea porţii.%zCPe când aceştia au primit poporul tău cu bucurie, iar după ce l-au făcut părtaş, la aceleaşi drepturi ca şi ei, l-au asuprit cu cumplite necazuri.tyaŞi nu numai aceasta, ci mai este încă un lucru, că adică aceia primeau pe cei străini cu duşmănie.Hx Căci s’au purtat cu ură crâncenă faţă cu cei streini. Unii n’au voit să primească pe trecătorii necunoscuţi, dar aceştia au adus în robie pe streinii care le făcuseră bine.1w[ Însă pedeapsa a venit peste cei păcătoşi – şi nu fără semnele prevestitoare ale puternicelor fulgere – şi au pătimit cu dreptate pentru răutăţile lor.[v/ Şi spre împlinirea dorinţei lor, nor de prepeliţe s’a ridicat dinspre mare;u Şi mai pe urmă au văzut o nouă odrăslire de păsări, când, fiind purtaţi de poftă, au cerut mâncări desfătate.ltQ Ei îndcă îşi aduceau mereu aminte de cele ce s’au fost întâmplat în ţara pribegiei lor, cum pământul în locul altor vietăţi a scos la iveală tăuni, iar Nilul în loc de peşti a vărsat o mulţime de broaşte. s  Şi ca nişte cai din pustia ierboasă şi ca nişte miei care zburdă, ei te preamăreau pe tine, Doamne, cel ce i-ai mântuit.nrUŞi pe aici a trecut tot neamul Israil, pe care îl ocrotea mâna ta, şi minunate lucruri a văzut.Iq Astfel un nor umbrea tabăra lor; din apa care mai nainte era acolo, s’a făcut pământ uscat, iar din Marea Roşie cale fără de piedică şi câmpie cu pajişte din valurile zbuciumate.,pQFiindcă făptura întreagă a fost prefăcută în alcătuirea ei, supunându-se deosebitelor tale porunci, pentru ca robii tăi să se păzească nevătămaţi. oAşa încât poporul tău să săvârşească necrezuta lui trecere prin mare, iar Egiptenii să dea peste o moarte năprasnică.Vn%La aceasta îi trăgea pedeapsa de care erau vrednici şi despre cele mai înainte întâmplate ei nu mai aveau ţinere de minte, ca să se împlinească şi ceea ce mai lipsea din urgiile suferite de ei,mCu adevărat, când nu isprăviseră de jelit pe morţii lor şi plângeau încă la mormintele celor ucişi, un alt gând nebunesc le-a venit şi au început, ca pe nişte fugari, să urmărească pe aceia pe care îi zoriseră cu rugăminţi să plece de la ei./lWCă adică Egiptenii, după ce au lăsat pe Israil să plece şi cu mare stăruinţă i-a zorit la drum, avea-vor păreri de rău şi vor începe să-i urmărească.k Ci o mânie neîndurată prigoneşte pe nelegiuiţi până la sfârşit, fiindcă Dumnezeu ştia de mai nainte care va fi petrecerea lor,jyÎnaintea acestor semne, îngerul pieirii a contenit şi s’a temut, căci singură ispita mâniei tale era destulă.Ti!Căci în veşmântul preoţesc, lung până la glezne, era toată lumea, şi numele slăvite ale părinţilor erau săpate pe cele patru şiruri de pietre scumpe, iar măreţia ta pe diadema de pe cap.#h?Când morţii, căzuţi unii peste alţii, ajunseră grămezi, el a stat la mijloc, a potolit mânia şi a închis pieirii calea care ducea spre cei vii.Vg%El a biruit mulţimea răzvrătită, nu cu tăria trupului, nici cu puterea armelor, ci a supus cu cuvântul pe cel ce-i pedepsea şi pomenind jurămintele făcute părinţilor şi legământul cu Israil. fCăci un om fără vină a luat degrabă partea celor vinovaţi, având ca arme ale slujbei sale rugăciunea şi tămâia de împăcare, şi a stătut împotriva mâniei tale şi primejdiei morţii i-a pus un capăt, arătându-se pe sine că este robul tău.~euCercarea morţii a atins şi pe cei drepţi şi mulţi au pierit în pustie, dar mânia ta nu a ţinut multă vreme.dCăci vedeniile care îi îngroziseră le destăinuise lucrul, ca să nu moară în neştiinţă: pentru ce pătimesc atât de rău.cyAzvârliţi încoace şi încolo pe pământ şi pe jumătate morţi, ei dădeau pe faţă pricina pentru care mureau.~buAtunci, pe loc, vedeniile unor visuri groaznice îi turburară şi spaime izvodite deodată au năvălit asupra lor.+aOŞi aducând, ca o sabie ascuţită, porunca ta cea fără de schimbare, stătea şi umplea toate de moarte şi ajungea până la cer, rezemându-se de pământ./`WCuvântul tău cel atotputernic a purces din înaltul cer şi din scaunele împărăteşti, ca un cumplit războinic, în mijlocul acelui pământ hotărît pieirii,|_qCăci, pe când lina tăcere stăpânea peste toate şi noaptea cu repedea ei curgere ajunsese la calea jumătate,4^a Ei, cei ce nu voiseră să creadă-din pricina vrăjitorilor lor – când le-au pierit cei dintâi născuţi ai lor, au mărturisit că Israil este poporul lui Dumnezeu. .V~~}=||l{{lzziyy?xx4wwvuuu;tsss+rr_qppwpoonn4mmIllkXjjj!iZhhtgggf=edddPcc`bb3aK``Z___^^]\\\ [uZZZYYqXxWWW6VV2UIT SS RQQPPO NNMLLKK5JII~IHHUGGsGFFDCCC5BB:AAW@@v???>>-==a<W w  }  ! );Ij{z .x_iCine se încrede prea uşor este uşuratic, şi cine cade în astfel de greşală îşi aduce pagubă sie-şi._^7Moliile şi viermii vor avea parte de el şi – suflet nelegiuit – stârpit va fi.v]eVinul şi femeile înşală pe cei mai înţelepţi şi cine se adună cu desfrânatele este sortit pieirii.\ Muncitorul nărăvit cu vinul nu strânge avere, şi cine dispreţueşte puţinul pe care-l are se prăbuşeşte degrabă.g[G!Nu te sărăci, făcând ospeţe cu bani împrumutaţi, în timp ce tu eşti cu punga goală!Z} Nu te veseli întru prea multe mese bune, căci, dacă va fi să te lipseşti de ele, îţi va fi de două ori mai greu.vYeDacă hărăzeşti sufletului tău ceea ce-ţi cere pofta, ea te va face de petrecere pentru duşmanii tăi.PXNu te lăsa purtat de poftele tale şi fereşte-te de dorinţele tale!W%Cei care au înţelegere pentru cuvintele înţelepte, ei înşişi au ajuns înţelepţi şi răspândesc cu belşug pildele cele mai bune.gVGOrice om priceput învaţă înţelepciunea şi pe cel ce a aflat-o cu cinste îl cinsteşte.pUYOmul înţelept îşi ia seama în toate lucrurile şi în zilele de păcat se păzeşte de greşală.dTADe dimineaţă până seara se schimbă vremea şi toate sunt grabnice înaintea Domnului.SAdu-ţi aminte de timpul foametei în timpul belşugului, gândeşte-te la sărăcie şi la lipsă în zilele de bogăţie.RwAdu-ţi aminte de mânia din ziua cea din urmă şi de vremea răzbunării, când Domnul îşi va întoarce faţa sa.gQGMai nainte de a făgădui, pregăteşte-te, şi nu fi ca omul care ispiteşte pe Domnul său. P Nu zăbovi să-ţi împlineşti juruinţă, la timpul potrivit, şi nu aştepta până la moarte, ca să faci ce-ai făgăduit.fOEPână a nu te îmbolnăvi, posteşte, şi în vremea păcatelor arată frângere de inimă.{NoMai nainte de judecată, cercetează-te pe tine însuţi, şi atunci, în ceasul judecăţii, vei afla îndurare.{MoMai înainte ca să vorbeşti, învaţă, şi mai înainte ca să cazi bolnav, îngrijeşte-te de sănătate-ţi.iLKOmul zănatic scoate ochii cu dojanele lui, iar darul celui pizmaş face ochii să lăcrămeze.yKkŞi dacă cuvântul este mai de preţ decât darul cel de preţ, omul cu mâna darnică să le adune laolaltă.pJYDupă cum bura de ploaie astâmpără arşiţa verii, tot aşa şi cuvântul schimbă preţul darului.IFiule, când faci o faptă bună, nu adăoga şi o dojană, şi la darul pe care îl faci nu pune vre-un cuvânt jignitor.mHSEl milueşte pe cei ce primesc învăţătura şi pe cei ce se sârguesc să urmeze poruncile sale.dGA Mustrând şi certând şi învăţând, el duce înapoi la staul, ca un cioban, turma sa.tFa Mila omului se opreşte la cel ce-i este aproape, dar mila Domnului se întinde peste întreaga făptură.rE] El a văzut şi a cunoscut că sfârşitul lor este jalnic, pentru aceea a înmulţit îndurările sale.mDS Pentru aceea, Domnul este îndelung răbdător cu oamenii şi a revărsat peste ei milostivirea sa.}Cs Ca o picătură de apă din mare şi ca un grăunte de nisip, atât sunt de puţini anii lui, în faţa veşniciei.AB}Numărul zilelor omului este cel mult de o sută de ani.sA_Ce este omul şi la ce poate să fie folositor? Care e partea lui bună şi care este partea lui cea rea?@}Când omul a sfârşit cu cercetările, este deabia la început, şi când se opreşte, nu ştie încotro să mai apuce.~?uÎn minunatele sale săvârşiri, nu este nimic de scăzut şi nu este nimic de adăogat şi ele sunt de nepătruns.i>KCine va putea să măsoare puterea lui măreaţă şi cine va sta să spună îndurările sale?=wEl n’a dat înouviinţare nimănui să vestească lucrurile sale, şi cine va putea să urmărească minunile sale?/<YDumnezeu singur este fără de păcat.;; sCel ce trăieşte în veac a zidit toate, deobşte.r:]Pe când soarele cercetează oştile din înaltul cerului, oamenii cu toţii sunt pământ şi cenuşă. 9Ce este mai luminos decât soarele? Şi totuşi el se întunecă, darmite ce este carne şi sânge! Va cugeta negreşit cele rele,h8ICă nu poate desăvârşirea să se afle întru oameni, pentru că fiul omului nu e nemuritor.c7?Cât este de mare milostivirea Domnului şi îndurarea sa către cei ce se întorc la el!6Din partea celui mort, ca de la unul care nu mai este, a pierit orice laudă; cel viu şi sănătos preamăreşte pe Domnul.5wCine îl va lăuda în Şeol pe Cel Prea înalt, în locul celor vii şi al celor care îi aduc închinăciunile lor? 4Vino înapoi la Cel Prea înalt şi dezbară-te de nelegiuire şi te scârbeşte foarte de ceea ce este urît înaintea Domnului.3!Întoarce-te cu pocăinţă la Domnul şi lasă-te de păcatele tale, roagă-te înaintea feţei lui şi împuţinează alunecările tale.x2iÎnsă celor ce se pocăesc el le dărueşte întoarcere şi mângâie pe cei ce au slăbit în răbdarea lor.h1IDupă aceea, Domnul se va scula şi le va răsplăti şi va da fiecăruia răsplata cuvenită.0Milostenia omului preţueşte la Domnul ca un inel cu pecetie, şi binefacerile omului, el le păstrează ca lumina ochiului.l/QNedreptăţile lor nu se pot ascunde de faţa lui şi toate păcatele lor sunt înaintea Domnului.p.YToate lucrurile lor stau înaintea lui, ca soarele, şi ochii săi sunt aţintiţi asupra căilor lor.Y-+Fiecărui popor i-a pus câte un îndrumător, dar partea Domnului este Israil.X,) Căile lor sunt pururea în faţa Domnului, nu se pot ascunde de la ochii lui.~+u Şi el le-a grăit: «Feriţi-vă de orice nedreptate!» şi a dat fiecăruia în grijă datoriile către aproapele.n*U Ochii lor au privit strălucirea măririi sale şi urechile lor au auzit înălţimea glasului său.U)# A făcut cu ei legământ veşnic şi poruncile sale li le-a dat în pază.Y(+ Le-a mai hărăzit şi ştiinţă şi legea vieţii le-a dat-o în stăpânire.k'OCa astfel ei să slăvească sfânt numele său şi să vestească minunile săvârşirilor sale.j&MEl a sălăşluit ochiul său în inimile lor, ca să le facă ştiută măreţia faptelor sale,q%[Umplut-a pe oameni cu ştiinţă şi cu înţelegere şi le-a arătat ce este binele şi ce este răul.T$!Pricepere şi limbă, ochi, urechi şi inimă dat-a omului, ca să cugete.k#OA pus frica de om peste toată făptura, ca el să stăpânească peste fiare şi peste păsări.n"UDupă chipul său, i-a îmbrăcat pe oameni cu vârtute, şi după asemănarea sa făcutu-i-a pe ei:o!WZile cu număr şi puţină vreme i-a dăruit şi i-a dat stăpânire peste cele ce sunt pe pământ.R  Domnul a făcut pe om din pământ şi iarăşi l-a întors în pământ.r]Cu tot felul de fiinţe vii a acoperit faţa pământului şi în pământ ele trebue să se întoarcă.fEŞi după toate acestea căutat-a Domnul spre pământ şi l-a umplut cu bunătăţile sale.Nici una din aceste făpturi ale cerului nu se ciocneşte cu vecina ei şi până în veac nu vor ieşi din ascultarea cuvântului său.T!El a orânduit întru vecii vecilor lucrările sale şi cuprinsul puterii lor l-a întărit în neam şi în neam; nu ştiu de foame şi nu ştiu de oboseală şi nu contenesc niciodată din lucrul lor.wgDupă sfatul Domnului, lucrurile lui sunt aşa din început, şi de când le-a făcut a osebit părţile lor.|qEu vreau să-ţi arăt o învăţătură bine cântărită şi să-ţi vestesc o ştiinţă numărată bob cu bob.hIAscultă, fiul meu, şi învaţă înţelepciunea şi cu inima ta ia aminte la cuvintele mele!pYAcestea cugetă cel lipsit de pricepere şi omul nerod şi rătăcit se zbate în gânduri nebuneşti. «Cine ne va vesti faptele dreptăţii sale sau cine va putea să le adaste? Departe este legământul făcut cu părinţii!»yPrecum este zbuciumarea vântului pe care omul nu o vede, tot aşa cele mai multe din lucrurile Domnului sunt ascunse.kODar la acestea inima omului nu se gândeşte şi cine este cel care ia aminte la căile Domnului!^5Munţii împreună cu temeliile pământului se clatină de frică, la privirea lui!s_Dă-ţi seama: cerul şi cerul cerului, oceanul şi pământul se cutremură când Domnul le cercetează.eCSă nu zici: «Eu sunt ascuns de la faţa Domnului; căci întru înălţime cine o să-şi aducă aminte de mine? Într’atâta mulţime, voi fi fără pomenire, şi ce este sufletul meu în făptura neţărmurită!»yMila sa s’a dat pe faţă făpturii întregi; şi lumina sa şi întunericul său le-a împărţit fiilor oamenilor.Domnul a învârtoşat inima lui Faraon, ca să nu ţie socoteală de Domnul, spre a vădi puterea sa în tot pământul de sub cer;fEOrice faptă milostivă are parte de răsplată şi fiecare om primeşte după faptele sale.w Nu va scăpa păcătosul cu prădăciunile lui şi nu va rămânea fără răsplată răbdarea celui bine credincios.{ o Pe cât este de mare îndurarea sa, tot atât de aspră este şi pedeapsa sa; el judecă pe om după faptele lui.D  Şi unul dacă este vârtos de ceafă, minune ar fi să rămână nepedepsit, căci de la Domnul vin şi milostivirea şi mânia; puternic este să ierte, dar şi să-şi reverse mânia.t a Tot aşa a fost cu cei şase sute de mii de piotaşi seceraţi laolaltă pentru inima lor învârtoşată.b = El a fost fără milă cu poporul pierzării, care a fost stârpit întru păcatele lui.r ]El n’a cruţat pe cei ce locuiau împreună cu Lot, ci i-a urgisit din pricina nebuneştii lor trufii;pYEl n’a iertat pe uriaşii din vechime care, trufaşi întru puterea lor, s’au depărtat de Domnul;Împotriva adunării păcătoşilor a izbucnit focul şi împotriva neamului răzvrătit s’a aprins mânia lui Dumnezeu._7Multe ca acestea a văzut ochiul meu şi mai tari decât acestea a auzit urechea mea.Căci un singur om temător de Dumnezeu va umplea cetatea de locuitori, pe când un neam întreg de nelegiuiţi va pustii-o.hINu te aştepta, de la ei, la viaţă lungă şi nu te bizui pe numărul lor, căci mai bine este unul singur, care face voia Domnului, decât o mie, şi mai bine este să mori fără de copii, decât să ai copii păgâni.X)De se vor înmulţi, nu te bucura de ei, dacă sunt fără frică de Dumnezeu.X +Nu pofti fii mulţi şi netrebnici, nici nu te bucura de fii fără credinţă.taŞi nimănui n’a poruncit să trăiască păgâneşte şi nimănui nu i-a îngăduit să păcătuiască.gGŞi ochii lui stau aţintiţi spre cei ce se tem de el şi el cunoaşte toate faptele omului.pYCăci mare este înţelepciunea Domnului, vajnic este el întru putere şi toate lucrurile el le vede!c~?înaintea oamenilor stau viaţa şi moartea şi pe care omul va pofti-o aceea i se va da.b}=Pus-a înaintea ta foc şi apă; încotro îţi va fi voia, poţi să întinzi mâna ta.Z|-De vrei, păzeşte poruncile; şi ca să fii credincios stă la buna ta alegere.^{5El dintru început a făcut pe om şi l-a lăsat în mâna sfatului din el însuşi.kzO Orice nelegiuire este urîtă Domnului şi el nu îngădue să se apropie de cei ce se tem de el.ay; Să nu zici: «El m’a dus în rătăcire», căci lui nu-i trebueşte omul păcătos.x Să nu zici: «Dela Domnul vine păcatul care m’a îndepărtat de el», căci ceea ce el urăşte, nici nu săvârşeşte.ewC Pentru că întru înţelepciune va fi grăită lauda şi ea va fi bine plăcută Domnului.evC Lauda Domnului nu stă bine în gura păcătosului, că nu i s’a trimis lui de la Domnul,NuEa stă departe de trufie şi cei mincinoşi nu-i vor pomeni numele.ltQOamenii cei nebuni nu vor stăpâni înţelepciunea şi cei nărăviţi păcatului nu vor vedea-o.fsEDesfătare şi cunună de bucurie va afla şi nume nemuritor va fi partea lui de moştenire.orWŞi-l va înălţa pe el mai mult decât pe soţii lui şi-i va deschide gura în mijlocul adunării.`q9Rezema-se-va întru ea şi nu se va clinti, ţine-se-va de ea şi nu va da de ruşine.^p5Hrăni-l-va cu pâinea înţelegerii şi cu apa înţelepciunii îi va potoli setea.Io Şi-l va întâmpina ca o mamă şi ca o mireasă îl va primi.fn GAşa va face cel ce se teme de Domnul şi cel ce ţine legea va avea parte de înţelepciune.Um#Şi la umbra ei, ferit va fi de arşiţă şi întru slava ei se va odihni.dlAEl îşi aşează pe fiii săi sub acoperemântul ei şi se adăposteşte sub ramurile ei!Tk!El îşi întinde cortul lângă ea şi poposeşte la popasul fericirilor;bj=El se sălăşlueşte în vecinătatea casei ei şi-şi bate ţăruşii în pereţii ei;Ui#El pândeşte cu ochiul la ferestrele ei şi trage cu urechea la uşile ei;FhMergând în urma ei ca o iscoadă şi ispitindu-i potecile.tgaCare îndreptează cugetul său spre căile înţelepciunii şi care-şi frământă mintea cu tainele ei,yfkFericit este bărbatul care se strădueşte după înţelepciune şi care îşi face socotelile cu pătrundere,_e7Orice lucru stricăcios se sfârşeşte şi cel ce l-a lucrat se duce cu lucrul său.:dmPrecum frunzele ce cresc pe copacul plin de frunze, unele se scutură, altele nasc la loc, tot aşa este cu neamurile cărnii şi ale sângelui: unul moare şi altul se naşte.yckOrice făptură se învecheşte ca un veşmânt, căci aceasta este sentinţa cea din veac: cu moarte vei muri!ibKDă şi ia şi îmbunează sufletul tău, căci în Şeol nu este de căutat nici o desfătare.yakNu vei lăsa oare altuia roadă necazurilor tale şi trudnica ta agonisită nu va fi împărţită prin sorţi?u`cNu lăsa nici o zi bună să piară fără folos şi partea ta din bucuria cuviincioasă să nu te treacă.m_S Mai nainte de a muri, fă bine prietenului şi după puterile tale întinde mâna şi dărueşte-i.f^E Adu-ţi aminte că moartea nu zăboveşte şi că zapisul morţii nu ţi-a fost destăinuit.^]5 Fiule, fă-ţi bine ţie însuţi cât vei putea şi adu Domnului prinoase vrednice.e\C Ochiul cel rău şi pizmătareţ se lipseşte de pâine şi se caliceşte chiar la masa sa.v[e Ochiul zgârcitului nu se mulţumeşte cu partea pe care o are şi blestemata de zgârcenie usucă sufletul.mZSRău este cel ce pizmueşte cu ochii şi-şi întoarce faţa şi dispreţueşte pe cei ce-l roagă.hYIChiar când face vre-un bine, îl face din uitare, iar mai pe urmă îşi dă arama pe faţă.XNimeni nu este mai rău decât cel cel ce se chirnogeşte pe sine însuşi şi aceasta este răsplătirea răutăţii lui._W7Cel ce este rău pentru el însuşi, cui va fi bun? El nu se va bucura de avuţia sa.zVmCine strânge avere, răbdând de foame, strânge pentru alţii şi cu bunătăţile lui alţii se vor desfăta.pUYPentru omul cârpănos averea nu e bună la nimic, şi omul pizmătareţ ce înţelege din banii săi?kTOFericit este cel pe care nu-l osândeşte cugetul său şi care n’a căzut dintru nădejdea sa.jS OFericit este bărbatul care nu păcătueşte cu gura sa şi nu este chinuit de chinul păcatului.R  Faţa cea veselă este semn că inima petrece întru cele bune, dar căutarea înţelepciunii cere ostenitoare bătaie de cap.MQ Conştiinţa omului schimbă faţa lui, ori în bine, ori în rău.uPc Bună este avuţia la cel ce este fără de păcat şi rea este sărăcia în gura celui fără cucernicie.uOc Când vorbeşte chiaburul, toţi tac din gură, iar cuvântarea lui este înălţată, cu laude, până la nori; dacă vorbeşte nevoiaşul, ceilalţi se întreabă: «Cine-i ăsta?»; iar dacă se poticneşte, îl aruncă la pământ.N Când vorbeşte un bogătaş, mulţime sunt cei ce îl încuviinţează; deşi a vorbit năzdrăvănii, totuşi îi dau dreptate. Dacă însă vorbeşte un sărăntoc, toţi îi găsesc cusur. El a vorbit înţelepţeşte, dar înţelepciunea lui n’are căutare.vMe Când se clatină bogatul, sar prietenii şi-l proptesc; când se clatină săracul, toţi îl îmbrâncesc.uLc După cum smerenia este urîtă pentru cel trufaş, tot aşa urît este cel calic în ochii celui cu avere.lKQ Asinii sălbatici, în pustie, sunt vânatul leilor, aşijderea săracii sunt prada celor bogaţi.cJ? Ce pace o să aibă hiena cu câinele? Şi ce pace o să aibă bogătaşul cu cel sărac?wIg Cum poate să se întovărăşească lupul cu mielul? Şi tot aşa este cel păcătos faţă de cel cucernic.kHO Toată făptura se însoţeşte cu cel de soiul ei şi omul se va însoţi cu cine îi seamănă.VG% Orice fiinţă iubeşte pe semenul ei şi tot omul pe cel ce-i stă aproape.\F1 Păzeşte-te şi ia seama cu străşnicie,fiindcă umbli pe marginea prăpăstiei.iEK Tiranul aruncă vorbe de ocară şi nu cruţă pe nimeni şi ţese zavistii împotriva multora.TD! Nu vorbi cu el cum ai vorbi cu unul de teapa ta şi nu te încrede în mulţimea cuvintelor lui, căci, prin belşugul lui de vorbe, el te va ispiti şi glumind şi surâzând îţi va scotoci sufletul.mCS Nu te vâri în el, ca să nu fii dat afară, nici nu sta prea departe, ca să nu fii dat uitării.hBI Când te chiamă cel puternic, fă-te ca şi cum te-ai feri şi cu atât mai mult te va chema.aA; Ia aminte să nu fii păcălit şi să nu dai de ruşine, când ţi-e lumea mai dragă.N@ Şi te va smeri cu ospeţele lui, până ce-ţi va goli punga de două-trei ori şi mai pe urmă va râde de tine. După aceea, când te va vedea, te va da laoparte şi va da din cap în faţa ta.D? Dacă are nevoie de tine, te va amăgi cu fel de fel de vorbe şi-ţi va surâde veşnic şi te va încărca de nădejde, îţi va vorbi frumos şi te va întreba: «Îţi trebue ceva?»l>Q Dacă ai vre-o avere, se va vârî în viaţa ta şi te va sărăci, fără ca să-i pese de tine.n=U Câtă vreme îi vei fi de folos, se va sluji de tine, dar de vei ajunge în nevoie, te va năpusti.< Bogatul face o strâmbătate şi tot el este mânios. Cel sărac a înghiţit nedreptatea şi el se roagă de iertăciune.;} Nu ridica în spinare o povară mai mare decât poţi să duci, şi cu cel mai puternic decât tine şi cu cel mai bogat nu intra în cârdăşie. Cum se va întovărăşi oala de pământ cu căldarea? Căldarea va izbi oala şi oala se va sparge.u: e Cel ce se atinge de smoală se mânjeşte şi cine se întovărăşeşte cu cel trufaş ajunge să-i semene.v9e Şi va clătina din cap, şi-şi va freca mâinile şi, vorbind multe şi de toate, se va schimba la faţă.81 Dacă dă vre o nenorocire peste tine, îl vei găsi pe el aci lângă tine, şi, sub cuvânt că sare să te ajute, îţi va da brânci să cazi;^75 Duşmanul are pe buze miere, însă în inima lui îşi face planul cum să te răstoarne în prăpastie. Din ochi el varsă lacrămi, însă, dacă-i vine bine, el nu va putea să se sature cu tot sângele tău.|6q Câtă vreme ţie-ţi merge bine, nu se va da pe faţă; dacă însă te poticneşti, va arunca frâul la o parte.s5_ Tot aşa este cu cel ce leagă tovărăşie cu omul păcătos şi care se face părtaş cu păcatele lui.4 Cui îi este milă de descântătorul pe care l-a muşcat şarpele şi de toţi cei ce umblă să îmblânzească fiarele?93k Nu-l pune să stea lângă tine, ca să nu te dea laoparte şi să se aşeze în locul tău. Nu-i face loc să stea la dreapta ta, ca nu cumva să încerce să ia locul tău, aşa încât la urmă tu, dându-ţi seama de dreptatea sfaturilor mele, să nu-ţi aduci aminte cu supărare de cuvintele mele.d2A Chiar când se arată smerit şi umblă încovoindu-se, fii cu ochii aţintiţi asupra lui şi păzeşte-te de el. Fii faţă de el ca unul care şterge mereu oglinda şi vei cunoaşte că n’a lepădat toată rugina.r1] Nu te încrede în duşmanul tău niciodată, căci, precum cocleşte arama, tot aşa şi răutatea lui. 0  Când îi merge bine omului, vrăjmaşii sunt în întristare, iar când îi merge rău, chiar şi prietenul se fereşte de el./ Prietenul nu poţi să-l cunoşti atunci când eşti fericit, iar duşmanul nu rămâne ascuns atunci când eşti nenorocit.6.g Dă celui bun, dar nu ajuta pe cel păcătos.y-k Fiindcă însuşi Cel Prea înalt urăşte pe cei păcătoşi şi dă răsplata cuvenită celor necredincioşi.t,a Fă bine celui umilit, dar nu fi darnic cu cel nelegiuit. Popreşte-i mijloacele de trai şi nu i le da. ca să nu ajungă cu ele mai puternic decât tine, căci, în orice bine îi vei face, vei găsi pentru tine răutăţi îndoite,:+o Dă celui cucernic, însă nu ajuta pe păcătos.g*G Nu face faptă bună acela care milueşte pe nelegiuit şi dărnicia lui n’are nici un har.g)G Fă bine celui cucernic şi vei găsi răsplătire, dacă nu de la el, de la Cel Prea înalt.g( I Dacă faci binele, să ştii cui îl faci, ca să tragi nădejde de pe urma bunătăţii tale.'y Dacă sălăşlueşti la tine pe cel străin, el va turbura calea vieţii tale şi te va îndepărta de casnicii tăi.& Fereşte-te de cel viclean, căci el iscodeşte cele rele, ca nu cumva să te mânjească şi să nu te mai poţi şterge niciodată.{%o Precum dintr’o scânteie de foc se înteţeşte jarul, tot aşa şi omul nelegiuit pândeşte să verse sânge.j$M Şi preface cu viclenie răul în bine şi asupra celor mai frumoase virtuţi aruncă. cu noroi."#= Ca o potârniche închisă în coşniţă, ca să momească alte potârnichi, aşa este inima trufaşului, şi ca o iscoadă cercetează locurile slabe,d"A Să nu aduci pe orişicine în casa ta, fiindcă multe sunt meşteşugirile celui viclean.!' Să nu zici despre nimeni, mai înainte de moartea lui, că este fericit, căci deabia în ceasul lui cel din urmă cunoaştem soarta omului.w g Vremea de restrişte aduce uitarea desfătărilor şi, la sfârşitul vieţii, se dezvăluesc faptele omului.hI Căci uşor este înaintea Domnului să dea omului în ziua cea din urmă, după faptele sale.lQ În ziua fericirii nenorocirea este uitată, iar o zi de nenorocire face uitată toată fericirea,^5 Să nu zici: «Am de toate îndeajuns, şi ce nenorocire poate să dea peste mine?»kO Să nu zici: «Ce-mi mai lipseşte mie şi de ce bunătăţi mai am eu nevoie de acum înainte?»~u Binecuvântarea Domnului este plata celui cucernic şi Domnul, în ceasul grabnic, dă floare binecuvântării sale.c? Nu te mira de faptele celui păcătos, pune-ţi nădejdea în Domnul şi stărueşte întru osteneala ta, căci lesne este înaintea Domnului ca într’o clipă şi fără de veste să îmbogăţească pe cel sărac._7 Rămâi întru chemarea ta şi petrece întru ea şi îmbătrâneşte la lucrul tău.E Când e gata să zică: «Aflat-am odihnă şi acum voi mânca din bunătăţile mele», tocmai atunci el nu ştie câtă vreme va mai trece şi va lăsa toate acestea altora şi va muri. Este câte un om care se îmbogăţeşte tot iconomisind şi chirnogindu-se, dar iată care este partea răsplăţii lui:dA Darul Domnului rămâne la cei binecredincioşi şi bunăvoinţa lui dă pururea fericire._7 Cele bune şi cele rele, viaţa şi moartea, sărăcia şi avuţia sunt de la Domnul.E Şi au înălţat capul lui, şi mulţi s’au mirat de el.5c Este câte un slăbănog fără de ajutor, lipsit de putere şi împovărat de sărăcie, însă ochii Domnului au căutat la el cu bine şi l-au ridicat din smerenia lui,} Este câte un om care se osteneşte şi munceşte greu şi se sârgueşte, dar cu atât mai mult el e gol de orice spor.Y+ Fiule, nu te amesteca în prea multe treburi, căci, dacă te apuci de prea multe nu vei rămânea fără vină şi dacă alergi după ele, nu le vei prinde iar când vei vrea să fugi de ele, nu vei scăpa.ve Nu te certa pentru lucrul care nu-ţi este de folos şi la judecata celor păcătoşi nu sta cu ei alături.eC Nu da nici un răspuns până ce n’ai ascultat şi nu-i tăia nimănui şirul cuvintelor.r] Nu huli până ce n’ai cercetat cu deamăruntul; mai întâi vezi şi cearcă şi pe urmă dojeneşte.q [ Mulţi oameni puternici au ajuns la mare ocară şi oameni slăviţi au fost daţi în mâinile altora.m S Mulţi tirani s’au prăbuşit la pământ, iar cel la care nu se gândea nimeni a purtat diadema.B } Să nu te lauzi cu hainele cu care eşti îmbrăcat şi în ziua măririi să nu te trufeşti, fiindcă lucrurile Domnului sunt minunate şi lucrarea sa faţă de oameni este ascunsă.e C Mică este albina între zburătoare, dar rodul muncii ei este fruntea a tot ce este dulce.f E Să nu lauzi pe om pentru frumuseţea lui şi să nu te scârbeşti de om pentru chipul lui.` ; Înţelepciunea celui smerit înalţă capul lui şi-l pune să şadă între cei mari.?w Cel ce este de cinste în sărăcie, cu cât mai mult ar fi de cinste dacă ar ajunge bogat? Iar cel care e dispreţuit, bogat fiind, cu cât ar fi mai mult, dacă ar ajunge sărac?   Este câte un sărac pe care lumea îl cinsteşte pentru învăţătura lui pe când bogatul este cinstit pentru bogăţia lui.- Căci pe omul care păcătueşte împotriva sufletului său, cine îl va socoti drept şi cine va cinsti pe cel ce-şi face de ocară viaţa sa?\1 Fiule, cinsteşte sufletul tău cu smerenia ta şi dă-i cinstea care i sc cuvine. Mai de laudă este cel ce lucrează şi are prisos întru toate, decât cel ce se plimbă, lăudându-se, iar pâine nu are.dA Nu face pe filozoful când nu munceşti nimic şi nu te lăuda când eşti la strâmtoare.q[ Pe robul înţelept îl vor sluji oamenii liberi şi bărbatul cuminte nu va cârti când este dojenit.  Cei mari, dregătorii, principii, sunt preamăriţi, dar nici unul dintre ei nu este mai mare decât cel ce se teme de Domnul.uc Nu este drept să batjocoreşti pe săracul cel înţelept şi nu se cuvine să dai cinste celui păcătos.\~1 Lauda celui bogat şi a celui cinstit, ca şi a celui sărac, este frica Domnului.v}e În mijlocul fraţilor, stăpânitorul lor stă în cinste, iar înaintea Domnului, cei ce se tem de Domnul.| Care este neamul vrednic de cinste? Neamul omenesc. Care este neamul vrednic de cinste? Neamul care se teme de Dumnezeu. Care este neamul fără de cinste? Tot neamul omenesc. Care este neamul fără de cinste? Neamul celor ce calcă poruncile Domnului.^{5 Trufia nu este hărăzită oamenilor, nici urgia mâniei celor ce se nasc din femei.az; Le-a măturat şi a ucis pe locuitorii lor şi a stârpit de pe pământ pomenirea lor.cy? Domnul a răsturnat ţările neamurilor şi le-a nimicit până în pământ, la temelii;kxO Rădăcinile neamurilor trufaşe le-a smuls Domnul şi a răsădit în locul lor pe cei smeriţi.[w/ Jilţurile celor mari le-a surpat Domnul şi a pus în locul lor pe cei blajini.;Gv Începutul păcatului este trufia şi cel ce stărueşte întru ea este ca şi când i-ar ploua urîciune. Pentru aceea Domnul trimite certări minunate şi dărâmă de istov pe vinovaţi.ru] Începutul trufiei omului este a părăsi pe Dumnezeu şi a-şi întoarce inima de la cel ce l-a făcut.St Iar dacă omul moare, moştenirea lui sunt: şerpi şi jivine şi viermi.hsI O boală uşoară: doftorul o ia în glumă şi totuşi împăratul de astăzi va muri mâine. r Pentru ce se trufeşte cel ce este numai pulbere şi cenuşă, când, în viaţă fiind, el le leapădă mereu dinlăuntrul său?}qs Împărăţia trece de la un popor la alt popor, din pricina nedreptăţii, a semeţiei şi a lăcomiei de avuţii.p7 Urîtă este înaintea Domnului şi înaintea oamenilor trufia şi atât faţă de Dumnezeu cât şi faţă de oameni ea este păcatul nedreptăţii.}os Pentru nici o nedreptate să nu te mânii pe aproapele tău şi nimic să nu faci cu patimă şi cu nechibzuinţă.n Izbânda, în viaţa unui om, este în mâna Domnului şi Domnul este cel ce pune mărirea sa pe fruntea stăpânitorului.~mu Stăpânirea pământului este în mâna Domnului şi el ridică, la timpul potrivit, pe acela care-i este de folos.l} Împăratul fără rânduială prăpădeşte pe poporul său, dar cetatea sporeşte prin înţelepciunea principilor ei.k5 După cum este judecătorul poporului, aşa sunt şi dregătorii lui. şi cum este mai marele cetăţii, aşa sunt şi cei ce locuesc într’însa.~j w Stăpânitorul înţelept îndrumează bine pe poporul său şi conducerea omului priceput este cu bună rânduială.}is De spaimă este în cetatea sa cel cu gura mare, iar cel ce este fără frâu în vorba lui se face urît de toţi. h Mâna meşterilor face de laudă lucrul cel meşteşugit, precum cârmuitorul poporului se adevereşte înţelept din vorbirea sa.kgO Oamenii cei drepţi să fie tovarăşii tăi de masă şi întru frica Domnului să fie slava ta.kfO Stai de vorbă cu cei înţelepţi şi tot cuvântul tău să fie despre legea Celui Prea înalt.^e5 Cearcă, după putere, pe cei din preajma ta şi cu cei înţelepţi te sfătueşte.>du Stăi departe de omul care are putinţa să te ucidă, ca să nu trăieşti în frică de moarte, iar dacă te apropii de el păzeşte-te de orice greşală, ca să n’aibă cuvânt să-ţi ridice viaţa. Dă-ţi socoteală că umbli în mijlocul laţurilor şi că păşeşti pe muchia zidurilor cetăţii.xci Nu împărtăşi plăcerile nelegiuiţilor, adu-ţi aminte că nu vor rămânea nepedepsiţi până la moarte.Vb% Nu râvni mărirea păcătosului, căci nu ştii care va fi sfârşitul lui.%aC Nu părăsi pe prietenul cel vechi, căci cel nou nu este asemenea lui. Ca vinul cel nou este prietenul cel nou; de se va învechi, îl vei bea cu veselie. z}#~~!}}||+{{MzziyymxxZwwEvv]uu~utvsss#rrDqq\ppponn;nm|mllkk jj0iiehh@ggtffEeeddedcc-bbLaad``A__V^^o]]]+\\=[[SZZZ4YYCXXMWW*VUUTSS7R`QQ'PPNONMM`LLKK;JIImI?HHOGGFEDDCCBA4@;?W>>Y==;<<{<; ::299s988'7r7 66-55\433c322211W00*//X..U--8,,>+**))H((h'&u%%}%$$##""P!!g! K-cv:#%'7*< Y n  u  )?\+Kz\T1Batjocura şi ocara sunt partea celui semeţ, dar pedeapsa îl pândeşte ca leul.mSSCel ce face fapte rele, ele se răstoarnă peste el, fără ca să ştie de unde i-au venit pe cap.\R1Cine sapă groapa altuia cade în ea, şi cel ce întinde cursă se prinde singur.|QqCine aruncă piatra în sus o aruncă în capul său, iar o lovitură vicleană nimereşte întâi pe cel viclean.PyMulte lucruri urăsc, dar nimic atât de mult ca pe omul acesta; şi Domnul îl urăşte la fel şi-l dă blestemului.VO%Când stă înaintea ta, el are în gură vorbe dulci şi e plin de admirare când vorbeşti; însă după aceea îşi schimbă graiul şi dă cuvintelor tale înţelesuri care să te pună rău cu lumea.eNCCine face cu ochiul plănueşte lucruri rele şi cine-i prinde de veste stă departe de el. M Poţi să legi o rană şi poţi să te împaci după ceartă, însă cel ce a dat pe faţă o taină a pierdut orice nădejde.^L5Nu mai alerga după el, căci a ajuns departe şi a fugit ca o căprioară din laţ.tKaŞi după cum scapi o pasăre din mână, aşa ai scăpat pe prietenul tău şi nu poţi să-l mai prinzi.gJGCăci, precum un om şi-a pierdut moştenirea, aşa ai pierdut tu prietenia prietenului tău,tIaIubeşte pe prieten şi fii lui credincios, însă dacă îi dai tainele pe faţă, nu mai umbla după el,pHYCel ce dă pe faţă o taină şi-a pierdut credinţa şi nu mai găseşte prieten după pofta inimii.rG]Încăierările trufaşilor se sfârşesc cu vărsări de sânge şi înjurăturile lor sunt de neauzit.vFeVorba celui ce se jură necontenit zbârleşte părul, iar când se ceartă, trebue să-ţi astupi urechile.fEE Vorba nerozilor e urîcioasă şi râsul lor merge alături cu dezmăţarea şi cu păcatul.D Când te afli în mijlocul proştilor, cruţă-ţi vremea; dar când te afli în mijlocul oamenilor înţelepţi, zăboveşte cât poţi.jCM Vorbirea omului cucernic este totdeauna cu înţelepciune, pe când nerodul se schimbă ca luna.^B5 Leul pândeşte prada, aşa şi păcatul pândeşte pe cei ce lucrează nedreptatea.A Păsările se adună laolaltă cu semenele lor, tot aşa şi adevărul se întoarce pururea la cei ce trăiesc după adevăr.i@KDacă te ţii de dreptate, va fi a ta şi te vei îmbrăca cu ea ca într’o mantie de slavă.o?WNu lăuda pe nimeni până ce nu vorbeşti cu el, căci cuvântul este piatra de încercare a omului.t>aCum a fost îngrijit pomul, arată roadă pomului, tot aşa cuvântul omului arată ce zace în inima lui.u=cVasele olarului cuptorul le pune la încercare, iar pe om îl pui la încercare când stai cu el de vorbă.f<ECând dai grâul la ciur, rămân gunoaiele, tot aşa şi pleava omului în convorbirea lui.j;MDacă omul nu se ţine cu sârguinţă întru frica Domnului, casa lui curând se prăbuşeşte.|:qÎntre încheieturile pietrelor ţăruşul se înfige tare, iar între vânzare şi cumpărare pătrunde păcatul.9 Din pricina banilor, mulţi au păcătuit, şi cine caută să se îmbogăţească îşi întoarce ochiul de la dreptate.[8/Anevoie scapă neguţătorul de păcat şi cârciumarul nu rămâne fără vină."7=De două lucruri se întristează inima mea, dar de al treilea mă apucă mânia: omul bogat care se caliceşte şi rabdă de foame şi omul cu nume mare, când nu este luat în seamă; iar cine se întoarce de la cucernicie spre păcat, pe acela Domnul îl pregăteşte de sabie.W6'Femeia gălăgioasă şi vorbăreaţă este ca o trâmbiţă de război care pune pe vrăjmaşi pe fugă; iar soţul ei, dacă se potriveşte cu ea, trebue să-şi ducă viaţa în răzmiriţă de război.51Femeia care-şi cinsteşte bărbatul se vădeşte înţeleaptă tuturor, dar aceea care nu şi-l cinsteşte dă pe faţă tuturor că e păgână.]43Femeia fără de obraz este ca o căţea, dar femeia ruşinoasă se teme de Domnul.3wFemeia neruşinată îşi bate joc de cuviinţa femeiască, dar femeia cu ruşine se sfieşte chiar şi de soţul ei. 2 O femeie fără Dumnezeu e dată ca pedeapsă celui nelegiuit, iar o femeie cucernică e răsplata celui ce se teme de Dumnezeu.1O femeie de vânzare socotită este ca un scuipat, dar o femeie măritată însemnează turnul morţii pentru cel cu care a păcătuit.d0AAstfel vlăstarii tăi vor creşte în jurul tău şi sămânţa ta nu va fi pretutindeni./Caută şi găseşte, în toată moşia, o postaţă bună şi samână sămânţa ta, cu credinţă în neamul tău cel bun.e.CFiule, păstrează întregă floarea tinereţii tale şi nu da desfrânatelor vârtutea ta.z-mŞi cum sunt nişte stâlpi de aur pe o temelie de argint, aşa sunt picioarele frumoase pe călcâie puternice.},sPrecum este candela care luminează în candelabrul cel sfânt, aşa este un chip frumos pe un trup bine împlinit.+Precum soarele se ridică întru înaltele ceruri ale Domnului, tot aşa frumuseţea femeii celei bune, în buna întocmire a casei sale.n*UDar peste dar este femeia ruşinoasă şi nici o comoară nu preţueşte cât o femeie înfrânată.e)CFemeia tăcută este un dar al Domnului şi femeia bine crescută nu are preţ pe pământ.c(? Harul femeii înveseleşte pe bărbatul ei şi înţelepciunea ei dă putere oaselor lui.@'y Precum călătorul însetoşat îşi deschide gura şi bea din orice apă care îi vine ia îndemână, aşa şi ea şade lângă orice par şi-şi deschide tolba la orice săgeată.~&u Fereşte-te să te ţii după o femeie cu ochi neruşinaţi, ori de nu, să nu te miri când te-o vârî în păcat.m%S Asupra fetei îndărătnice întăreşte paza, ca nu cumva, aflând prilej, să facă ce pofteşte.e$C Pe femeia desfrânată o cunoşti după îndrăzneala ochilor şi după freamătul genelor.^#5Blestemăţie mare este muierea beţivă; ea nu mai poate să-şi ascundă ruşinea."O nevastă rea lângă tine este ca un jug cu boi rău înjugaţi, şi cel care o ţine este ca unul care a apucat o scorpie,!Dar o femeie geloasă de altă femeie, care-i împărtăşeşte pe toţi de harapnicul limbii ei, este sfâşierea inimii şi jale grea.E De trei lucruri se teme inima mea şi de cel de al patrulea sunt îngrozit: zavistiile din cetate, grămădeala norodului şi năpăstuirea – acestea toate sunt mai rele decât moartea,b=Fie bogat, fie sărac, soţul ei are inima voioasă şi totdeauna este cu faţa veselă.`9Femeia cea bună este partea cea bună şi e dată câştig celor ce se tem de Domnul.fEFemeia vrednică veseleşte pe bărbatu-său şi el ajunge în pace la capătul anilor săi,] 5Fericit este bărbatul femeii celei bune, căci numărul zilelor lui se îndoieşte.ODacă nu umblă cum o poartă mâna ta, retează-o de la sânul tău!W'Nu lăsa apei loc pe unde să iasă, nici femeii celei rele putere asupra ta.J De la femeie este începutul păcatului şi prin ea toţi murim.;oInimă înfrântă, obraz ofilit şi rană lăuntrică, iată ce aduce o femeie rea. Mâini fără putere şi genunchi slăbănogi are soţul pe care nevastă-sa nu l-a fericit.`9Este sminteală, urîciune şi mare ruşine, când femeia hrăneşte pe bărbatu-său.KNu căuta la frumuseţea femeii şi nu o pofti fiindcă e femeie.ucCum este suişul nisipos sub picioarele bătrânului, aşa este femeia limbută pentru bărbatul liniştit.lQOrice răutate este mică pe lângă răutatea femeii. Soarta păcătosului să aibă parte de ea!Y+Bărbatul ei sade în mijlocul prietenilor şi fără de voie suspină cu amar._7Răutatea femeii îi schimonoseşte obrazul şi-i face faţa neagră ca de ursoaică.Mai degrabă vreau să locuesc împreună cu leul şi cu balaurul, decât să trăiesc într’o casă cu o femeie hapsână.taNici un venin nu este mai rău ca veninul şarpelui şi nici o mânie nu este mai presus de mânia femeii. Nici un necaz nu este ca necazul pe care ţi-l fac cei ce te urăsc şi nici o lovitură nu este ca lovitura pe care ţi-o dă duşmanul.^5 Nici o rană nu este ca rana inimii şi nici o răutate nu este ca răutatea femeii.k O Frica de Domnul toate le covârşeşte; cine are această frică nu poate fi asemănat cu nimeni!z m Cât de mare este cel ce a găsit înţelepciunea, însă nimeni nu este mai presus de cel ce se teme de Domnul!v e Fericit este cel ce a găsit un prieten credincios şi cel ce dă învăţătură unor urechi ascultătoare. Fericit este cel ce s’a căsătorit cu o femeie înţelegătoare şi care, lângă ea, nu este ca boul cu măgarul, arând la un plug. Fericit este cel ce nu păcătueşte cu limba sa şi fericit este care nu e slugă la un stăpân mai prejos decât sine.] 3Sunt nouă lucruri pe care le fericesc în inima mea şi pe al zecelea îl voi spune cu toată gura: fericit este omul care a ajuns să se bucure de copiii săi şi a trăit să vază prăbuşirea vrăjmaşilor.[/Cununa moşnegilor este ciocăneala vieţii şi mărirea lor este frica Domnului.}sCât de frumoasă e la bătrâni înţelepciunea şi la cei ce stau în loc de slavă: chibzuinţă şi sfatul bun!s_Cât de bine le şade cărunteţelor când judecă drept şi celor bătrâni când ştiu să dea sfaturi!W'Dacă n’ai adunat la tinereţe, cum vei găsi cu ce trăi, la bătrâneţe?PŞi sunt trei soiuri de oameni pe care le urgiseşte sufletul meu şi ale căror năravuri mă îngreţoşează foarte: calicul fudul, bogatul înşelător şi bătrânul precurvar şi fără minte.] 5Trei lucruri iubeşte sufletul meu, şi ele sunt plăcute şi înaintea Domnului şi înaintea oamenilor: unirea dintre fraţi, dragostea dintre prieteni şi bărbatul cu femeia care se îngăduesc unul cu altul.iK Vedeţi că nu m’am ostenit numai pentru mine, ci pentru toţi cei ce caută înţelepciunea.q[Şi ca proorocia voi turna învăţătura şi voi lăsa-o moştenire neamurilor din veacurile viitoare.yRăspândi-voi, iar şi iar, învăţătura ca răvărsatul zorilor şi voi vădi pildele ei până la capătul lumii./Şi am zis: adăpa-voi grădina mea şi voi înneca răzoarele mele, şi iată că şanţul meu s’a făcut fluviu şi fluviul meu a ajuns mare!y~kIar eu am fost ca un şanţ cu apă tras din râu, ca o panglică de apă ce străbate o grădină desfătată,s}_Căci cugetul ei este mai coprinzător decât marea şi pătrunderea ei este mai adâncă decât genunea.|Cel dintâi care a învăţat-o n’a ajuns s’o cunoască desăvârşit, şi la fel cel din urmă n’a dat de hotarele ei,]{3Ea răvarsă învăţătura ca Nilul răvărsat şi ca Ghihonul, la culesul viilor.mzSLegea umple de pricepere cât Eufratul şi cât Iordanul, când vine mare, în zilele secerişului.y}Şi legea aceasta umple pe om de înţelepciune, cum se umplu de apă fluviile Fisonul şi Tigrul, când se coc roadele.!x;Toate acestea sunt cartea legământului Dumnezeului Celui Prea înalt, legea pe care ne-a poruncit-o Moise, ca să fie moştenirea obştiei lui Iacob.pwYCel ce mă ascultă nu va da de ruşine şi cei ce se ostenesc pentru mine nu vor cădea în păcat.»cv?Cei ce mă mănâncă simt mereu foame de mine şi cei ce mă beau m’ar bea necontenit.ouWCă pomenirea mea este mai dulce decât mierea şi agonisirea mea mai dulce decât fagurele de miere.Xt)Apropiaţi-vă de mine cei ce mă doriţi şi vă săturaţi de rodurile mele;^s5Ca o viţă odrăslit-am harul şi florile mele dat-au rod de slavă şi de avuţie.irKCa un terebint întins-am ramurile mele şi ramurile mele sunt ramurile slavei şi ale harului;Uq#Ca scorţişoara şi ca balsamul cu bun miros dat-am mireazmă mea şi ca smirna cea aleasă răspândit-am olmul meu; ca galbanul, ca onixul şi ca stactia şi ca duhul tămâii din cortul descoperirii;-pSCrescut-am ca finicul din Enghedi şi ca dumbrăvile de trandafiri din Ierihon, ca un măslin trainic în câmpie şi m’am ridicat ca un platan la ţărmul apei.]o3 Ca un cedru în Liban m’am înălţat, şi ca un chiparos în munţii Hermonului.lnQ Înrădăcinatu-m’am în poporul cel mărit, în partea Domnului, în mijlocul moştenirii sale.nmU În cetatea cea iubită aşijderea m’a odihnit şi în Ierusalim este scaunul împărăţiei mele.flE În cortul cel sfânt am slujit înaintea Domnului şi pe urmă în Sion m’am statornicit.ekC Mai nainte de veac, dintru început, m’a zidit şi până în veac nu voi avea sfârşit.0jYAtunci Făcătorul a-toate mi-a dat poruncă şi cel ce m’a creat a hotărît cortul meu, şi a grăit: «Aşează-te în Iacob şi ia-ţi moştenire în Israil!».zimDar peste toate acestea căutat-am un loc de odihnă şi am zis: într’a cui moştenire să mă sălăşluesc?fhEPe valurile mării şi în tot pământul şi în tot norodul şi seminţia sunt stăpână.`g9Am străbătut de jur împrejur rotundul cerului şi am călcat adâncurile oceanului.af;Întru cele înalte m’am sălăşluit şi tronul meu e deasupra unui stâlp de nouri;Ve%«Ieşit-am din gura Celui Prea înalt şi ca negura am acoperit pământul.idKEa deschide gura sa în adunarea Celui Prea înalt şi se preamăreşte în faţa oştilor lui:fc GÎnţelepciunea îşi este laudă sie însăşi şi este preamărită în mijlocul poporului.bAşa încât cei ce vor trăi după ea vor cunoaşte că nimic nu este mai bun decât frica Domnului şi nimic nu este mai dulce decât ascultarea de poruncile Domnului. Căci este mare cinste să urmezi pe Domnul şi este viaţă lungă când te lipeşti de el.Ya+Pomenirea ei va rămânea sub blestem şi ocara ei nu se va şterge niciodată;P`Copiii ei nu vor prinde rădăcini şi ramurile ei nu vor aduce roade.h_IUna ca aceasta să fie adusă înaintea adunării, iar asupra copiilor ei va atârna pedeapsa.;^oMai întâi: ea a călcat legea Celui Prea înalt, al doilea: ea a greşit faţă de bărbatul ei, şi al treilea: a săvârşit precurvie şi a făcut copii cu bărbat străin.Z]-La fel şi femeia care-şi lasă bărbatul şi aduce moştenitor pe fiul altuia.t\aPrecurvarul să fie pedepsit în piaţa cetăţii, căci unde cu gândul nu gândeşte, acolo va fi prins;[{Toate lucrurile cunoscute au fost de Domnul mai înainte de zidirea lor şi, tot aşa, după ce au fost desăvârşite._Z7Astfel, el se teme numai de ochii oamenilor şi nu ştie că ochii Domnului sunt de zece mii de ori mai luminoşi decât soarele şi ei văd toate cărările oamenilor şi pătrund în colţurile cele mai ascunse.tYaPrecurvarul care părăseşte patul căminului zice în cugetul său: «Cine mă vede? Întuneric este împrejurul meu, pereţii mă ascund şi nimeni nu mă zăreşte: de ce să mă tem? Cel Prea înalt nu va pomeni păcatele mele.»~XuDouă soiuri de oameni îşi sporesc păcatele şi al treilea soi aduce mânia Domnului; patima fierbinte arde ca focul şi nu se stinge până ce nu mistueşte totul, tot aşa omul desfrânat în trupul său şi în carnea sa nu se astâmpără până ce nu-l mistueşte focul. Pentru omul desfrânat orice pâine este dulce şi nu se domoleşte decât odată cu moartea.dWAOmul care se obişnueşte cu cuvinte de sudalmă nu se mai ciopleşte câte zile va trăi.V7Adu-ţi aminte de tatăl tău şi de muma ta, când stai la sfat în mijlocul boierilor, ca nu cumva, uitându-ţi de ei în faţa acelora, să săvârşeşti, din obişnuinţă, vre-o nerozie şi să ajungi să doreşti să nu te fi născut şi sa-ţi blestemi ziua naşterii.cU? Nu-ţi deprinde gura cu rostiri dezmăţate, căci întru ele sunt şi cuvinte cu păcat.ST Este uneori vorbire care căşunează moartea; aşa ceva să nu se afle în moştenirea lui Iacob! Căci de la cei bine-credincioşi toate acestea depărta-se-vor şi ei nu se vor tăvăli în păcate.8Si Cine se jură mult păcătueşte mult şi harapnicul nu se va depărta de casa lui. Dacă nu se ţine de jurământ, păcatul rămâne asupra lui şi dacă nu dă nici o luare aminte, păcătueşte îndoit. Iar dacă se jură pe degeaba nu va fi fără vină, căci casa lui se va umplea de nenorociri.GR Căci precum robul care este adesea luat la rost nu scapă fără de vânătăi, tot aşa şi cel ce se jură şi are veşnic în gură numele lui Dumnezeu nu va rămânea slobod de păcat.YQ+ Nu-ţi obişnui gura cu jurământul şi Numele Prea Sfânt nu-l pomeni adesea.cP?Păcătosul se prinde din vorbele sale; ocărîtorul şi trufaşul se poticnesc tot aşa.fOECopii, ascultaţi învăţătura despre paza gurii, şi cine o păzeşte nu va cădea prins.N{Pofta pântecelui şi a împreunării trupului să nu mă cuprindă şi duhului celui fără de ruşine să nu mă dai.*MOŞi pofta întoarce-o de la mine![L/Doamne, Părinte şi Dumnezeul vieţii mele, îngâmfarea ochilor nu mi-o da mie,8KiCa greşalele mele să nu sporească şi să nu se înmulţească alunecările mele şi să cad înaintea protivnicilor mei şi să se bucure de ruşinea mea vrăjmaşul meu.-JSCine va pune biciul peste gândurile mele şi varga îndreptării peste inima mea, ca să nu cruţe rătăcirile mele şi să nu treacă cu vederea păcatele mele!I +Doamne, Părinte şi Stăpânul vieţii mele, nu mă lăsa să mă ducă gura mea după cum vrea ea şi nu îngădui să alunec din pricina ei!%HCO, de-ar pune cineva pază gurii mele şi peste buzele mele pecetie de înţelepciune, ca să nu alunec din pricina ei şi ca să nu mă piardă limba mea!lGQCăci dacă i se întâmplă vre-un neajuns din nepăsarea ta, oricine va auzi se va feri de tine.jFMSă nu-ţi fie ruşine de prietenul care a căzut în sărăcie şi nu te ascunde din faţa lui,EMai înainte de a se aprinde focul, se ridică din cuptor abur şi fum; tot aşa înjurăturile merg înaintea vărsărilor de sânge.^D5Rămâi credincios prietenului tău în sărăcia lui, ca să te bucuri împreună cu el când va da de belşug; rămâi lângă el în vremea de necaz, ca să iei şi tu parte la bogăţia pe care va moşteni-o.vCeDacă ai deschis gura împotriva prietenului tău, nu te teme, căci puteţi să vă împăcaţi. Afară doar de ocară şi de obrăznicie, de descoperirea tainei şi de bârfirea vicleană, căci de unele ca acestea fuge orice prieten.wBgChiar când ai scos sabia împotriva unui prieten, nu te desnădăjdui, căci întoarcerea este cu putinţă.lAQCine aruncă cu piatra după păsărele le goneşte; cine ocăreşte pe prieten strică prietenia.e@CCel ce împunge ochiul scoate din el lacrimi; cel ce împunge inima răscoleşte simţirea.J? Gardul înfipt în vârful dealului nu rămâne în picioare, când îl izbeşte vijelia; tot aşa un cuget şovăelnic şi bătut de gânduri nebuneşti nu rămâne dârz în faţa spaimelor.f>EInima care se reazimă pe cugetări temeinice este ca o tencuială dată pe un perete neted.R=Încheietura grinzilor întărite în zidirea casei nu se prăbuşeşte la cutremur; tot astfel cugetul care e întărit prin sfaturi bine cântărite, nu-şi pierde cumpătul în ceasul de primejdie.z<m Nisipul, bolovanii de sare, drugii de fier, îi duci mai uşor, decât să stai laolaltă cu un om fără minte.Y;+ Ce este mai greu decât plumbul şi care îi este numele altul decât: nerodul?x:i Cu cel dezmetic nu te întinde la vorbă şi nu sta în tovărăşia celui prost; păzeşte-te de el ca să nu ai necaz şi ca să nu te mânjeşti atingându-te de el. Ocoleşte-l şi vei afla odihnă şi nu te împovăra cu nebunia lui.9 După un mort eşti în întristare şapte zile, dar cu un prost sau cu un nelegiuit eşti în întristare în toate zilele vieţii lor.e8C Pe cel mort îl plângi, căci îi lipseşte lumina; pe cel prost îl plângi, fiindcă îi lipseşte mintea. Pe mort îl plângi cu duioşie, căci a găsit odihna, dar viaţa celui nătărău e mai rea decât moartea.7#Când vorbeşti cu un prost, este ca şi când ai vorbi cu un adormit; când ai sfârşit cuvântul tău, el te va întreba: «Ce ai zis?» 6Cine învaţă pe prost este ca şi când ar lipi o oală spartă, sau ca şi când ai scula din somn adânc pe unul care doarme.5Un cuvânt spus la timp nepotrivit este ca o muzică în zi de întristare; dar biciul şi bătaia au înţelepciunea lor totdeauna.r4]Fiica fără ruşine face să roşească şi pe tată şi pe bărbat şi este dispreţuită de amândoi.|3qO fecioară înţeleaptă face bogat pe bărbatul ei, dar cea dezmăţată aduce întristare celui ce a născut-o.2Fiul rău crescut este o ruşine pentru tatăl său, iar când este o fiică, ea s’a născut spre paguba părintelui său.b1=Leneşul este asemenea unui morman de gunoi; cine se apucă să-l ridice scutură mâna.Y0 -Leneşul este asemenea unei pietre întinate şi toţi flueră întru ocara lui.^/5Cel ce vâră zâzanii se pângăreşte singur şi toţi din preajma lui îl urăsc.\.1Când cel nelegiuit blestemă pe duşmanul său, el se blestemă pe sine însuşi.X-)Inima nebunului este în gura lui, iar gura înţeleptului este în inima lui. , Buzele celor fără minte vorbesc mereu de treburile altora, pe când cuvintele omului înţelept sunt cântărite în tirizii.+yPentru omul cu simţire este mojicie să asculţi la uşă; pe omul înţelept îl jigneşte atare faptă necinstită.e*CNebunul se apleacă de la uşă ca să vază ce e în odaie; omul bine crescut stă afară.l)QDezmeticul, când intră în odaie, dă năvală; pe când omul socotit aşteaptă sfios la uşă.](3Nebunul, când râde, râde cu hohote, pe când omul cu simţire deabia zâmbeşte.o'WPe când la cel înţelept, învăţătura este podoabă de aur şi ca o brăţară la braţul drept.l&QÎnvăţătura pentru cel dezmetic însemnează obezi la picioare şi cătuşă la mâna dreaptă,s%_Pentru cel nerod înţelepciunea este ca o temniţă şi tot ce ştie nebunul sunt cuvinte fără noimă.t$aGura celui mintos are căutare în adunare şi cuvintele lui sunt cântărite în cugetul ascultătorilor.o#WCe povesteşte nebunul este ca povara în călătorie; pe când pe buzele celui cuminte se află har.4"aCând omul cuminte aude o vorbă înţeleaptă, o preţueşte şi mai pune ceva la ea; dar când o aude un fecior de bani gata, o ia în râs şi apoi o aruncă la spate.f!ELăuntrul nebunului este ca un vas spart şi nu poate să ţie în el nici o înţelepciune.g G Ştiinţa celui înţelept se revarsă ca potopul şi sfatul lui este ca un izvor de viaţă.yk Cine nu este înţelept nu câştigă învăţătură, dar este o deşteptăciune care sporeşte amărăciunea.uc Cine păzeşte legea îşi ţine gândurile în frâu, şi urmarea fricii de Dumnezeu este înţelepciunea.dA Calea păcătoşilor este pardosită cu pietre, dar la capătul ei se cască gura iadului.dA Câlţi adunaţi este adunarea celor fără de lege şi sfârşitul lor este para focului.kOCel ce-şi zideşte casă cu bani streini este asemenea celui ce îşi adună pietre de mormânt.]3Omul cu gura mare se cunoaşte de departe, dar omul cuminte ştie că bate câmpii.Cel ce urăşte mustrarea calcă pe urmele păcătosului, dar cel ce se teme de Domnul se va întoarce către Domnul cu inima voioasă.{Rugăciunea săracului urcă din gura lui până la urechile Domnului, şi judecata Domnului soseşte în toată graba.b=Tirania şi îngâmfarea pustiesc bogăţia; astfel căminul celui trufaş se va nărui.Z-Orice fărădelege este ca o sabie cu două tăişuri; rana ei nu are vindecare.2]Fugi de dinaintea păcatului ca de dinaintea şarpelui, căci dacă te apropii de el, te va muşca; dinţii lui sunt ca dinţii de leu şi sfâşie sufletele oamenilor.t cFiule, dacă ai păcătuit, nu mai spori în păcat şi roagă-te pentru cele ce ai săvârşit în trecut._7Omul care-şi ascunde nerozia este mai bun decât cel ce-şi ascunde înţelepciunea.eCÎnţelepciunea ascunsă şi comoara îngropată în pământ: ce folos pot ele să aducă?Plocoanele şi darurile orbesc ochii celor înţelepţi şi ca zăbala în gura calului opresc pe loc mustrările drepte.)Cine îşi lucrează ogorul său îşi clădeşte înalt stogul de grâu şi cel ce are trecere la stăpâni poate să-şi acopere greşelile.pYCel înţelept în cuvintele lui îşi sporeşte vaza şi omul cuminte stăpâneşte pe cei puternici.SNăravul omului mincinos este ocară şi ruşinea lui este cu el pururea.i KE mai bun un fur, decât un mincinos fără de leac, dar amândoi vor fi moştenitorii pieirii.k OMinciuna la om este mânjitură ruşinoasă, dar ea stă pururea în gura celor fără creştere. Câte unul, tot din ruşine neînţeleaptă, făgădueşte unui prieten marea cu sarea şi şi-l face vrăjmaş pe veresie.z mSunt unii care îşi pierd viaţa dintr’o ruşine neînţeleaptă şi care se jertfesc de hatârul unui prost.  Sunt oameni care sunt opriţi de la păcat din pricina sărăciei; aceştia, în somnul lor, nu sunt prigoniţi de remuşcări.pYO pildă care vine din gura unui nerod este neprimită, căci el n’o rosteşte la vremea potrivită.b=Omul urîcios este ca o poveste trăzvită, pe care o poartă în gură cei neciopliţi.{E mai bine să cazi pe caldarâm, decât să cazi din pricina limbii, şi prăbuşirea celor răi vine astfel degrabă.5eDe câte ori şi câtă lume va râde de el!(INerodul zice: «N’am nici un prieten şi faptele mele cele bune nu întâmpină nici o recunoştinţă. Cei ce mănâncă pâinea mea au limbă vicleană!»0YEl dă puţin şi-ţi scoate ochii cu ce ţi-a dat, şi face gălăgie cât un pristav. Astăzi dă cu împrumut şi mâine cere înapoi. Un astfel de om te respinge!q[ Darul unui nebun nu-ţi este de nici o ispravă, căci el se aşteaptă la o înşeptită răsplătire.kO Înţeleptul se face plăcut prin cuvintele sale, dar drăgălăşiile unui nerod sunt lepădate.^5 Câte unul cumpără mult cu puţin şi altul plăteşte cu şapte părţi mai mult.uc Poate să-ţi vie smerenia după slavă şi se poate ca, după smerenie, să ridici capul până la slavă.t~a Uneori faci daruri care nu-ţi aduc nici un folos şi alteori câte un dar îţi este răsplătit îndoit.l}QCâteodată, în nenorocire, omul dă de câştig şi câteodată norocul se schimbă în pagubă._|7Cine meliţă necontenit cu gura se face urît tuturor şi cel înfumurat aşijderea.x{iOmul înţelept tace până la timpul potrivit, dar cel îngâmfat şi nerod trece dincolo de ceasul prielnic.izKUnii tac fiindcă n’au ce să răspundă, dar unii tac fiindcă ştiu că e vremea să tacă.gyGUnii care tac se dovedesc înţelepţi, iar unii din prea multă vorbărie ajung nesuferiţi.wxgCa un famen care se apropie de o fecioară, aşa este cel ce, orbit de patimă, voieşte să facă judecată.w#Este mult mai bine să dojeneşti, decât, tăcând, să fierbi de mânie, şi cel ce îşi mărturiseşte greşală va fi scutit de necaz.jv OUneori dojana nu este făcută la timp potrivit şi câteodată cel ce tace se dovedeşte mintos.ru]Îmbrăcătura omului, dezvelirea dinţilor când râde şi călcătura lui dau de veste ce este în el.etCOmul se cunoaşte după înfăţişare şi cel cu minte anume după întâmpinarea ochilor.xsiŞi dacă, fiind prea slabi, au fost împiedicaţi de la păcat, când vor găsi prilejul, vor face ce e rău.hrIMerg cu capul în piept şi se fac surzi de-o ureche, dar pe nevăzute vor năvăli asupra ta.tqaSunt oameni care merg încovoiaţi şi în haine cernite, dar pe dinlăuntru sunt plini de înşelăciune;p)Este un soi de isteţime care nu dă greş, dar care e nedreaptă, şi sunt oameni care sucesc dreptatea, ca să scoată o sentinţă pe plac.o+Este mai bun unul care n’are multă pătrundere, dar este temător de Dumnezeu, decât unul care prisoseşte în isteţime, dar calcă legea.qn[Este o iscusinţă care este întreagă urîciune şi se întâmplă nerod care să n’aibă răutate.{moÎnţelepciunea nu este iscusinţa răutăţii, căci dreapta cugetare nu se găseşte în sfatul păcătoşilor.ylkToată înţelepciunea stă în frica Domnului şi în toată înţelepciunea nu este decât împlinirea legii.tkaDojeneşte pe aproapele tău, mai nainte ca să-l ameninţi şi fă aşa cum zice legea Celui Prea înalt.hjIEste câte unul care alunecă, dar nu cu dinadinsul, şi cine n’a greşit vorbind prea mult?diACercetează pe prieten, că de multe ori este bârfeală şi nu da crezare oricărui zvon.rh] Cercetează pe prieten, poate că n’a zis ce bănueşti şi, dacă a zis, să nu mai zică altădată.ygk Cercetează pe prieten, poate că n’a făcut ce bănueşti, şi, dacă a făcut, să nu mai facă altădată.kfO Întocmai ca o săgeată înfiptă în şold, aşa stă cuvântul de taină în inima unui nerod.e Din pricina unui cuvânt care trebue tăinuit, cel nerod se zbate în dureri, întocmai ca o femeie care e gata să nască.|dq Auzit-ai vre-o taină? Să moară o dată cu tine! Fii fără grijă, că nu te va sfâşia ca să iasă din tine!xciCăci auzind cel dat pe faţă, se va feri de tine şi, când va avea prilej, îţi va arăta că te urăşte.b{Nu spune nici prietenului, nici vrăjmaşului, şi dacă prin tăcerea ta nu faci vre-un păcat, nu da nimic pe faţă,Va%Niciodată nu spune altora ceea ce ai auzit şi cu nimic nu vei fi păgubit;`wCine e bucuros de flecăreală va fi rău judecat, iar cine urăşte vorba de clacă îşi micşorează supărările. v ~~&}}Z||g{{\zyyyxwwfwvv5uu8ttmss?rr`qqdpp|own(mmllkk"jj=iiPhhAggdffceeedd'ccAbbRaak``t`_~_^]]]\[[y[ ZhYYY>XX0WWiVVtVUUTT>SRRqQQRPP_OOO NMMXLL(KKTJJIIBHGG,FjEEZDDPCCqC BBAA>@@P??j>>s>&==]<2R11100'//5..b--y,,,++(**))1((-''`&&&%$$4##"",!!+ V 8{F.p49SVb0G v  = L D #;TY DP% Nu te sfătui cu o femeie în privinţa protivnicei ei, nici cu un fricos despre război, nici cu un neguţător despre schimb, nici cu un cumpărător despre vânzare, nici cu un pizmătareţ despre recunoştinţă, nici cu cel nemilostiv despre milostenie, nici cu cel trândav despre muncă, nici cu sluga tocmită cu anul despre bucatele din anul viitor, nici cu robul leneş despre vre-o lucrare grea: cu unii ca aceştia, nu te sfătui;rO]% Nu te sfătui cu omul care te priveşte pieziş şi ascunde planurile tale faţă de cei ce te pizmuesc.N% Şi să-ţi zică: «Eşti pe calea cea bună», dar pe urmă să stea lângă tine, ca să vază ce ţi se va întâmpla.+MO%Păzeşte-te de cel ce-ţi dă sfaturi şi află întâi care este nevoia lui – căci el te sfătueşte spre folosul lui – ca să nu arunce mreaja asupra ta,qL[%Orice sfetnic ţine la sfatul său, dar sunt şi sfetnici care dau sfaturi cu gândul la treburile lor.K{%Nu uita pe tovarăş, când e în război, şi nu-l lăsa în primejdie, dându-te în lături, încărcat cu prada ta.eJC%Adevăratul prieten se luptă cu duşmanul şi pune mâna pe scut, în faţa protivnicului.zIm%Cât de rea este fapta prietenului care stă cu tine la masă, iar în timp de restrişte se dovedeşte duşman!gHG%O, tu vicleană fire omenească! De ce ai fost tu făcută să umpli faţa lumii cu viclenie!yGk%Nu este întristare puternică să ţie până la moarte, când un soţ sau un prieten se schimbă în duşman?cF A%Tot prietenul spune: «Şi eu sunt prietenul tău», însă sunt prieteni numai cu numele.]E3$Tot aşa este şi cu omul care nu are cuib şi care poposeşte pe unde înserează.UD#$Cine se încrede în polcul de ostaşi care aleargă din cetate în cetate?C$Unde nu este îngrăditură, agoniseala casei e jefuită, şi unde nu este femeie, toate sunt fără rânduiala şi fugare.zBm$Cine-şi agoniseşte o femeie bună a pus temelia averii sale, având ajutor pe potriva sa şi stâlp de reazim.{Ao$Dacă în gura femeii se află milă şi blândeţe, atunci bărbatul ei nu are pereche printre ceilalţi oameni.n@U$Frumuseţea femeii luminează faţa bărbatului şi covârşeşte orice altă desfătare a ochiului.S?$Femeia primeşte orice soţ, dar cutare fată este mai bună decât alta.k>O$Cugetul viclean căşunează supărare, însă omul dedat cu viaţa ştie să-i stea împotrivă.o=W$După cum gura osebeşte gustul vânatului, tot aşa cugetul priceput osebeşte cuvintele mincinoase.c<?$Pântecele primeşte orice mâncare, însă o bucată este mai bine primită decât alta.f;E$Şi toţi cei de pe pământ să cunoască cum că tu, Doamne, eşti Dumnezeul veacurilor.»:w$Ascultă, Doamne, rugăciunea celor ce ţi se roagă ţie, pentru poporul tău, întărind binecuvântarea lui Aaron,b9=$Răsplăteşte pe cei ce te aşteaptă cu răbdare şi dă crezământ proorocilor tăi.}8s$Întăreşte adevărul celor făcute de tine, la început, şi împlineşte proorociile rostite întru numele tău.O7$ Umple Sionul cu strălucirea ta şi sfântul tău locaş cu slava ta.Z6-$ Îndură-te de cetatea unde este templul tău, de Ierusalim, locul odihnei tale.5}$ Milueşte, Doamne, poporul care se chiamă cu numele tău, pe Israil, pe care l-ai închipuit ca întâiul tău născut.i4K$ Adună toate seminţiile lui Iacob şi dă-le lor moştenirea pe care au avut-o de la început.|3q$ Zdrobeşte capetele celor întâi-stătători ai vrăjmaşilor şi care zic: «Nu mai este nimeni afară de noi!»y2k$Iuţimea focului să mistuiască pe cel scăpat şi cei ce asupresc pe poporul tău să-şi găsească pieirea.q1[$Grăbeşte vremea răzbunării şi adu-ţi aminte de jurământ, ca să se povestească măririle tale.m0S$Deşteaptă mânia ta şi revarsă aprinderea ta. Nimiceşte pe duşman şi spulberă pe protivnic!/y$Înnoeşte minunile tale, adu încă o dată dovezile puterii tale, proslăveşte mâna ta şi braţul tău cel drept.r.]$Ca să te cunoască pe tine, precum şi noi te-am cunoscut, că nu este Dumnezeu afară de tine, Doamne.-$Precum, pedepsindu-ne pe noi, le-ai arătat lor sfinţenia ta, tot aşa, bătându-le pe ele, arată-ne nouă mărirea ta,R,$Înalţă mâna ta deasupra neamurilor streine, ca să vază puterea ta.{+ q$«Milueşte-ne pe noi, Stăpâne, Dumnezeule al tuturor, şi priveşte şi trimite frica ta peste toate noroadele.{*o#Scumpă este mila Domnului, în vremea când Israil e împilat, ca norii cei plini de ploaie în timp de secetă.[)/#El va sta ca judecător pentru poporul său şi-l va bucura cu îndurările sale.w(g#El va răsplăti omului după faptele sale şi va judeca isprăvile oamenilor după gândurile vicleniei lor.g'G#Iar Domnul nu va mai zăbovi şi nu va mai răbda pe cei fără îndurare. El le va zdrobi coapsele şi se va răzbuna împotriva păgânilor; el va risipi mulţimea celor trufaşi şi va frânge schiptrul nelegiuiţilor;S&#Rugăciunea celui smerit străbate norii şi nu se odihneşte până ce nu-şi ajunge ţinta, şi nu se linişteşte până ce Domnul nu-i ia aminte şi judecă cu dreptate şi dă sentinţă dreaptă.{%o#Domnul primeşte cu bunăvoinţă pe cel ce-i slujeşte şi rugăciunea credinciosului se ridică până la nori.$y#Astfel că nu zadarnic lacrămile văduvei i se scurg pe obraz şi strigarea ei se înalţă împotriva asupritorului.[#/#El nu trece cu vederea rugăciunea orfanului şi a văduvei când i se jelueşte,o"W# El nu face hatâruri în paguba săracului; dimpotrivă, el ascultă rugăciunea celui nedreptăţit.G!# Domnul este drept judecător şi la el nu încape părtinire.r ]# Nu căuta să-l cumperi cu daruri, căci nu le va primi şi nu-ţi pune nădejdea în jertfele nedrepte.Z-# Fiindcă Domnul este răsplătitor şi-ţi va da înapoi de şapte ori mai mult.ta# Dă Celui Prea înalt precum şi el ţi-a dat, şi dă din toată inima din cele ce se află sub mâna ta,[/#Totdeauna când dai, fii cu faţă voioasă şi cu bucurie sfinţeşte zeciuiala.dA#Cinsteşte pe Domnul cu inimă nevinovată şi nu scădea nimic din pârga mâinilor tale.Q#Jertfa celui drept este plăcută şi pomenirea ei Domnul nu va uita-o.hI#Jertfa omului drept unge jertfelnicul şi bunul ei miros se ridică până la Cel Prea înalt.nU#Să nu te arăţi în faţa Domnului cu mâinile goale, căci toate jertfele sunt din porunca legii.{o#Plăcut este Domnului când te depărtezi de răutate şi iertător este Domnul când te lepezi de strâmbătate.ta#Cine se dovedeşte recunoscător aduce jertfă de pâine şi cine face milostenie aduce jertfă de laudă. y#Cel ce păzeşte legea este ca şi cum ar aduce mulţime de jertfe; cel ce ia aminte la porunci aduce jertfă de pace.A{"Aşa este şi cu omul care posteşte pentru păcatele sale, şi porneşte din nou şi face aceleaşi păcate. Cine va asculta rugăciunea lui şi ce folos a avut din înfrânarea lui?ta"Când te lai, după ce te-ai atins de un mort, şi iarăşi te atingi de el, la ce ţi-a fost bun lăutul?Y+"Când unul se roagă şi altul blestemă, al cui glas auzi-l-va Stăpânitorul?oW"Când unul zideşte şi celălalt risipeşte, ce alt folos pot să aibă decât zadarnica osteneală?  "Ucigaşul aproapelui său este cel ce îi ia hrana trebuitoare şi vărsător de sânge este cel ce opreşte simbria argatului.a;"Pâinea goală este viaţa săracilor; cine le-o ia de la gură este ucigaş de oameni.s_"Cine aduce jertfă stoarsă din puţinul săracilor este ca şi cum ar junghia pe fiu sub ochii tatălui.!"Cel Prea înalt nu se uită cu drag la cele ce-i aduc necredincioşii, iar iertarea păcatelor n’o dă în schimbul jertfelor numeroase. "Cel ce aduce jertfă, din agonisită nedreaptă, aduce jertfă de ocară, căci prinoasele nelegiuiţilor nu sunt plăcute Domnului.c ?"El înalţă sufletul şi luminează ochii; el dă vindecare, viaţă şi binecuvântare. "Ochii Domnului sunt asupra celor ce îl iubesc; el este scut puternic şi întăritură vajnică; el apără împotriva vântului arzător; el este adăpost împotriva arşiţei de la amiază; el păzeşte de împiedicare şi întru cădere dă ajutor;g G"Fericit este cel ce se teme de Domnul! În cine se reazimă el şi cine este întărirea lui?| q"Cel ce se teme de Domnul nu se înfricoşează de nimic şi nu tremură de nimic, căci Domnul este nădejdea lui.iK" Duhul celor ce se tem de Domnul va fi viu, pentru că nădejdea lor este spre mântuitorul lor.^5" De multe ori am fost în primejdie de moarte şi am scăpat prin iscusinţa aceasta.[/" Multe am văzut în călătoriile mele şi multe întâmplări au dat peste mine.jM" Cine n’a descusut viaţa ştie puţine, dar cel ce a călătorit mult şi-a sporit iscusinţa.}s" Omul pe care l-a dăscălit viaţa ştie multe lucruri şi cel ce a trecut prin multe grăieşte cu înţelepciune.w"Pe când legea se împlineşte fără de minciună, ca orice cuvânt înţelept care purcede din gură credincioasă.gG"Căci visele au rătăcit pe mulţi, care dând viselor crezământ s’au poticnit în drum,r]"Afară numai dacă nu-ţi sunt trimise de Cel Prea înalt, spre cercetare, nu le da nici o luare aminte.yk"Ghicitul, tâlcuirea semnelor şi visele sunt deşertăciuni, la fel cu închipuirile unei femei însărcinate.!"După cum din ceea ce este necurat nu poate să iasă nimic curat, tot aşa din ceea ce este minciună nu poate să iasă nimic adevărat.h~I"Ceea ce vezi în vis este numai oglindire, este oglindirea chipului faţă cu chipul însuşi.~}u"Ca unul care ar vrea să prindă umbra cu mâna sau care ar alerga după vânt, aşa e cel ce se bizueşte în vise.x| k"Nădejdi deşarte şi amăgitoare îşi face omul cel neînţelegător, şi visele scot din fire pe cei nerozi.e{C! Dacă te porţi neomenos cu el şi porneşte şi fuge, pe ce drum te vei duce să-l cauţi?zzm!Dacă ai un rob credincios, poartă-te cu el frăţeşte, căci îţi este de folos cum îţi eşti tu însuţi.}ys!Dacă ai un rob credincios, ţine socoteală de el ca de tine însuţi, fiindcă l-ai agonisit cu sudori de sânge.dxA!Totuşi nu întrece măsura faţă cu nimeni şi nu lucra nimic fără dreaptă judecată.`w9!Dă-i de lucru, după priceperea lui, şi dacă nu ascultă, îngreuiază obezile lui.kvO!Pune-l la muncă, să nu stea trândav, fiindcă trândăvia este dăscăliţa multor răutăţi.^u5!Jugul şi funia încovoaie grumajii, iar pe robul cel netrebnic caznele şi bătaia. t!Pune să muncescă pe robul tău şi vei avea odihnă; dacă însă îi laşi mâinile fără lucru, el va umbla după libertate.ksO!Măgarului îi trebue mâncare, toiag şi povară; robului îi trebue pâine, bătaie şi muncă.zrm!Când va veni sfârşitul zilelor vieţii tale, în ceasul cel din urmă, atunci să-ţi împărţi moştenirea.lqQ!În toate lucrurile tale, rămâi tu stăpânul şi nu îngădui asupra cinstei tale nici o pată.npU!Căci este mai bine ca fiii tăi să se roage de tine, decât tu să cauţi la mâinile fiilor tăi.Xo)!Cât trăieşti şi câtă vreme este suflare în tine, nu te da rob nimănui,gnG!Nici fiului tău, nici femeii tale, nici fratelui tău, nici prietenului tău să nu le dai, cât trăieşti, putere asupra ta. Şi banii tăi să nu-i dai altora, ca nu cumva să-ţi pară rău şi să te rogi pentru ei.am;!Ascultaţi-mă, mai mari ai poporului; întâi stătători ai adunării, luaţi aminte!olW!Socotiţi că nu m’am ostenit pentru mine singur, ci şi pentru toţi cei ce caută înţelepciune.k!Cât despre mine, cel venit la urmă, m’am străduit după înţelepciune şi sunt ca unul care adună în vie pe urma culegătorilor, dar cu binecuvântarea Domnului am apucat înaintea tovarăşilor şi ca un adevărat culegător am umplut teascul.zjm!Priveşte, astfel, la toate câte a făcut Cel Prea înalt: ele sunt perechi perechi, una împotriva celeilalte.i!Faţă în faţă cu răul stă binele, faţă în faţă cu moartea stă viaţa, aşijderea în faţa celui cucernic stă păcătosul.2h]! Precum lutul stă în mâna olarului, ca să-l frământe după placul său, tot aşa oamenii sunt în mâna Făcătorului lor, ca să le dea lor după cum a hotărît.2g]! Pe unii i-a binecuvântat şi i-a înălţat, pe unii i-a sfinţit şi i-a apropiat sie-şi; pe alţii i-a blestemat şi i-a smerit şi i-a răsturnat din locurile lor.qf[! Dar întru mulţimea înţelepciunii sale, Domnul i-a osebit şi le-a dat să meargă pe căi felurite:_e7! La fel, toţi oamenii sunt din ţărână, din pământul din care a fost zidit Adam,d! Astfel că, dintre ele, pe unele le-a înălţat şi le-a sfinţit, iar pe altele le-a pus în rândul zilelor obişnuite.c!Prin înţelepciunea Domnului ele s’au osebit între ele, căci el a statornicit vremurile felurite şi zilele de praznic,ubc!Pentru ce o zi este mai slăvită decât alta, o dată ce toată lumina din zilele anului vine de la soare?`a9!Un prieten batjocoritor este ca un armăsar: el nechează oricine ar încăleca pe el.h`I!Capul unui nebun este ca o roată de car şi cugetarea lui este ca osia care se învârteşte.i_K!Pregăteşte ceea ce ai de rostit şi vei fi ascultat; adună-ţi învăţătura şi răspunde.^7!Omul înţelegător îşi pune toată nădejdea în lege, şi legea este pentru el cu totul vrednică de încredere, ca răspunsul Domnului din Urim.y]k!Bărbatul înţelept nu urăşte legea, dar cel ce este făţarnic faţă de ea este ca o corabie în furtună.\ !Pe temătorul de Dumnezeu nu-l nimiceşte nici o nenorocire, şi chiar dacă intră în ispită Domnul îl scoate iar afară.h[I Cel ce crede legii ascultă de porunci, şi cel ce se încrede în Domnul nu va da de ruşine.YZ+ În orice faci, ai grijă de sufletul tău, căci aceasta este paza poruncilor.hYI Nu te încrede prea mult nici în drumul fără hopuri, ci fereşte-te chiar şi de fiii tăi.IX  Nu merge pe drumul cel surpat, ca să nu te izbeşti de pietre.\W1 Nu face nimic fără de chibzuială, ca să nu te căeşti de fapta săvârşită.V Bărbatul cel de sfat nu trece cu vederea părerile altora, pe când cel străin de lege şi trufaş nu se împiedică de nici o frică.cU? Omul cel nedrept respinge dojana şi după patimile sale îşi găseşte dezvinovăţiri.{To Cei ce se tem de Dumnezeu afla-vor dreapta judecată şi vor aprinde ca o torţă rostirile lor cele înţelepte.eSC Cel ce caută legea hrană va avea întru ea, pe când cel făţarnic se va poticni în ea.Ry Cel ce se teme de Domnul are parte de învăţătură şi cei ce-l caută dis-de-dimineaţă găsesc bunăvoinţa lui.tQa Iar pentru toate acestea binecuvîntează pe Ziditorul tău, care te îndestulează cu bunătăţile sale.^P5 Aci petrece şi fă ce-ţi cere inima, dar întru frica Domnului şi nu în nebunie.{Oo Când a venit ceasul, ridică-te de la masă şi nu fi cel de pe urmă; aleargă acasă şi nu tândăli pe drum.nNU Precum fulgerul străluceşte înaintea tunetului, la fel înaintea tânărului sfios purcede harul.dMA Între cei mai mari, nu te face de potriva lor, şi unde sunt bătrâni, scurtează vorba.aL; Strânge-ţi cuvântul; cu puţine, spune multe; fii ca unul care ştie, dar care tace.vKe Grăieşte şi tu, tinere, dacă gândeşti că ai nevoie, însă după ce ai fost poftit de două-trei ori. J Şi iarăşi ca o pecetie de smarald, înscăunată în aur, este răsunetul cântecului, în tovărăşia vinului dezmierdător.vIe Ca o pecetie de cornalină în legătură de aur, aşa este rostul cântăreţilor în mijlocul ospăţului.mHS Unde nu te ascultă nimeni, nu cheltui vorba, şi la timp nepotrivit nu-ţi arăta înţelepciunea.G- Grăieşte tu cel ce eşti mai bătrân, căci ţie se cuvine întâi, dar cu şart şi cu ştiinţă şi fără să împiedici pe cântăreţi.=Fs După ce ai îndeplinit toate cele de trebuinţă, poţi să stai jos, ca să te bucuri de cinstea pe care ţi-au dat-o şi, pentru buna întocmire a mesei, să primeşti cunună.+E Q Dacă soţii ospăţului te-au făcut mai marele mesei, nu te trufi şi fii în mijlocul lor ca unul dintre ei; îngrijeşte de ei şi apoi şezi şi tu la masă.XD)Când stai la ospăţ, nu te apuca să dojeneşti pe prieten şi nu-i arăta dispreţ pe când el se veseleşte. Nu-i spune cuvinte de ocară şi nu-l necăji cerându-i înapoi niscaiva bani împrumutaţi.CBeţia aprinde patima celui fără minte şi-l împinge în prăpastie, scade puterile şi căşunează bătăi şi răni.cB?Dar vinul băut cu nemiluita aduce amărăciune sufletului, întărâtare şi gâlceavă.cA?Bucuria inimii şi veselia sufletului este vinul, când îl bei la vreme şi cu măsură./@WVinul este pentru om apă dătătoare de viaţă, dacă îl bea cu măsură. Ce este viaţa celui care nu are vin? Că el a fost făcut ca să veselească pe oameni. ?După cum cuptorul pune la încercare lucrul făurarului, tot aşa şi vinul inimile trufaşilor care stau gata să se încaiere.J> La băute, nu te arăta viteaz, că pe mulţi i-a pierdut vinul.={Dimpotrivă, cetatea cârteşte asupra mesei zgârcitului, şi mărturia cârpănoşiei lui este iarăşi întemeiată.j<MGurile laudă pe cel ce dă ospeţe strălucite, şi mărturia dărniciei lui este întemeiată.=;sAscultă-mă, fiule, şi nu mă dispreţui! Şi mai la urmă vei descoperi adevărul cuvintelor mele. În toate lucrurile tale fii cumpătat şi nici o boală nu va da peste tine.}:sIar dacă ai fost nevoit să ospătezi dincolo de măsură, scoală-te, du-te primprejur şi te vei simţi uşurat.F9Pântecele cumpătat are parte de somn sănătos. Te scoli dimineaţa şi cugetul ţi-e limpede. Truda nesomnului, vărsăturile şi durerile pântecelui sunt câştigul omului nesăţios.x8iCât de puţin îi trebue omului bine crescut! De aceea, când se culcă în patul său, nu are înnecăciuni.f7EDacă şezi în mijlocul unei adunări, nu-ţi întinde mâna mai înainte decât ceilalţi.f6ECa bună creştere, isprăveşte cel dintâi şi nu fi nesăţios, ca să nu dai sminteală.g5GMănâncă cuviincios cele ce sunt puse înaintea ta şi nu clefăi, ca să nu te faci urît.n4UJudecă dorinţele aproapelui tău după dorinţele tale şi fii cu socoteală în toate câte faci.}3sNu întinde mâna ta unde şi-a pus ochii altul de lângă tine, ca să nu vi se întâlnescă mâinile în talger.2- Adu-ţi aminte că ochiul lacom este urîcios. Ce este mai rău, între lucrurile create, decât ochiul? Doar nu degeaba plânge el la orişice.|1q Când şezi la masa unui boier mare, nu căsca gura în faţa ei şi nu zice: «Câte bunătăţi stau pe masă!»c0? Fericirea unuia ca acesta este întărită şi obştia va preamări facerile lui de bine.a/; Cine este acela care a fost pus la încercare, prin bogăţie, şi a rămas în totul drept? El este vrednic de toată lauda! Cine a putut călca porunca şi n’a călcat-o? Cine a putut face rău şi n’a făcut?|.q Cine este acesta? – ca să-l lăudăm ca prea fericit şi ca pe unul care a făcut minunăţii în poporul său.f-EFericit este bogatul care se dovedeşte fără de prihană şi care n’a alergat după aur!l,QAurul este grindă de împiedicare pentru cei nerozi, şi cei fără de minte se poticnesc în ea.r+]Mulţi au ajuns să se poticnească din pricina aurului si şi-au pus încrederea lor în mărgăritare.s*_Cine iubeşte aurul nu va ajunge la sfinţenie şi cine aleargă după câştig se încurcă în păcate.k)OSăracul se zbuciumă, pentru că nu are cu ce trăi, iar când se odihneşte, toate îi lipsesc.p(YBogatul se trudeşte să adune averi şi, când se odihneşte, pofteşte să se sature de desfătări.}'sFrământarea lui necontenită îl împiedică să aţipească şi-i risipeşte somnul mai abitir ca o boală grea.]& 5Veghile celui bogat topesc carnea de pe el şi grija lui de bani îi alungă somnul.b%=Somnul celui plin de voie bună e adevărat ospăţ şi demâncarea îi prieşte foarte.c$?Pizma şi mânia scurtează zilele şi multe griji te îmbătrânesc mai nainte de vreme."#=Îmbunează sufletul tău şi ogoieşte inima ta şi goneşte întristarea departe de tine, căci întristarea a ucis pe mulţi şi nu e bună la nimic.U"#Veselia inimii dă viaţă omului şi voioşia lui îi prelungeşte zilele.a!;Nu lăsa întristării sufletul tău şi nu te chinui cu prea multă purtare de grijă.h IEl o vede doar cu ochii şi oftează, întocmai ca famenul care îmbrăţişează o fecioară.5Ce foloseşte idolului jertfa? Că nici nu mănâncă, nici nu miroase! Aşa este cu cel ce stăpâneşte avuţie, dar nu poate să se bucure de ea.jMMâncăruri alese, aduse în preajma unei guri închise, sunt ca bucatele cele puse la mormânt.~uEste mai bună moartea decât o viaţă chinuită, şi mai bună veşnica odihnă decât o suferinţă necontenită.  Nici o bogăţie nu este mai presus de sănătatea trupească şi nici o stăpânire pământească nu face cât bucuria inimii.xiSănătatea şi zdrăvenia preţuesc mai mult decât tot aurul, şi un trup voinic decât avuţii nenumărate.veEste mai bine să fii sărac, dar sănătos şi cu trup de fier, decât bogat şi împovărat de suferinţe.pY Muştrulueşte-l şi ţine-l sub jug greu, ca nu cumva, întru zburdălnicia lui, să se poticnească.E Frânge-i grumazul în copilărie şi plesneşte-l peste şale cât este încă prunc, ca să nu se învârtoşeze şi să se răzvrătească împotrivă-ţi şi să-ţi sângereze inima.W' Nu-l lăsa de capul lui, când este mic, şi nu-i trece cu vederea nebuniile.a; Nu râde cu el, ca să nu dai de dureri şi, la urmă, să nu scrâşneşti din dinţi! Dacă eşti prea drăgăstos cu fiul tău, va ajunge să te înfricoşeze, şi dacă îţi faci cu el de joacă, o să-ţi facă necaz.\1Calul nedomolit ajunge nărăvaş şi fiul lăsat de capul lui ajunge răzvrătit.pYCine răsfaţă pe fecior se apucă să-i lege vânătăile şi la orice ţipăt al lui ii sare inima.wEl lasă un răzbunător asupra vrăjmaşilor, iar prietenilor un urmaş care le răsplăteşte pentru dragostea lor.lQCât a trăit, a văzut de el şi s’a bucurat, iar când a fost să moară, nu s’a întristat.s_Dacă moare tatăl său, este ca şi cum n’ar fi murit, căci a lăsat după el un fecior asemenea lui.veCine dă învăţătură fiului său face geloşi pe duşmani şi poate să se bucure de el între prieteni.q[Cine muştrulueşte pe fiul său va avea mulţumire şi se va lăuda cu el, în adunarea cunoscuţilor.o  YCel ce iubeşte pe fiul său să nu ia biciul de pe spinarea lui, ca mai pe urmă să se bucure de el.o WGreu îi cade omului cu simţire să audă certarea stăpânului casei şi ocara că eşti cămătar! Sau: «Afară, hangiu venetic, din faţa mai-mărimilor! Că mi-a venit oaspe fratele meu, şi-mi trebueşte toată casa!»e C«Vino încoace, veneticule, şi pune masa! Şi ce-ai la îndemână dă-mi să mănânc!»j MOspătezi şi dai să bea unor nemulţumitori şi, pe lângă aceasta, mai auzi şi vorbe amare:dARea viaţă este să umbli din casă în casă, şi unde te-ai aciuat nu deschide gura ta.oWMulţumeşte-te şi cu mult şi cu puţin, şi astfel n’o să-ţi mai auzi ocara că eşti venetic.s_Mai bună este viaţa săracului, sub acoperiş de scânduri, decât ospeţe îmbelşugate prin străini.Cele mai de seamă lucruri, în viaţa omului, sunt apa, pâinea, veşmântul şi locuinţa, ca să-ţi acoperi goliciunea.gGChezăşueşte pentru aproapele tău, după puterea ta, dar bagă bine de seamă să nu cazi.nUPăcătosul dă greş în chezăşie şi cine aleargă după câştig necurat intră în judecăţi.zmPe oameni bine înstăriţi i-a scos afară din casele lor şi i-a gonit să rătăcească prin neamuri streine. Chezăşia pe mulţi care erau socotiţi fericiţi i-a dat la pământ şi i-a azvârlit încoace şi încolo, ca valurile mării;}sCel păcătos primejdueşte averea chezaşului şi cel cu suflet nerecunoscător părăseşte pe izbăvitorul său.hIBinele pe care ţi l-a făcut chezaşul să nu-l uiţi, căci el şi-a pus viaţa pentru tine.i~KOmul bun se pune chezaş pentru aproapele său, iar cel ce a pierdut ruşinea îl năpusteşte.t}a Mai mult decât scutul tare şi decât suliţa năvalnică ele se vor război cu vrăjmaşul, pentru tine.d|A Grămădeşte milostenii în cămările tale şi ele te vor scoate din toate nenorocirile.s{_ Pune-ţi comoara ta întru poruncile Celui Prea înalt şi aceasta îţi va folosi mai mult decât aurul.z Lasă-ţi banul pierdut, pentru frate şi pentru prieten, şi nu-l lăsa să-l mănânce rugina, sub piatră ori în perete.y{ În numele poruncii Domnului, ajută pe cel sărac şi, în nevoia în care se află, nu-i da drumul cu mâinile goale.qx[Totuşi fii îngăduitor cu cel smerit şi nu-l lăsa să îmbătrânească, aşteptând milostenia ta.w1Mulţi, din pricina acestei răutăţi a oamenilor, se întorc de către om şi nu dau cu împrumut, temându-se să nu se păgubească în zadar.Jv Când poate să plătească, aduce deabia pe jumătate şi aceea o socoteşte ca bani daţi de pomană; iar de nu poate plăti, l-a păgubit pe celălalt de banii împrumutaţi; şi acesta şi-l capătă duşman pe degeaba, căci îi plăteşte cu blesteme şi cu sudalme şi, în loc de cinste, îi răspunde cu ocară.uyPână să ia împrumutul, sărută mâinile celui ce-i dă şi pentru banii aproapelui îşi smereşte glasul, iar când este vremea să dea înapoi, tărăgăneşte sorocul, dă în loc de bani văicăreli şi învinovăţeşte timpurile grele.ntUMulţi socotesc împrumutul ca un lucru găsit în drum şi dau bătaie de cap celor ce i-au ajutat.rs]Ţine-te de cuvânt şi poartă-te cu credinţă faţă de el şi vei găsi totdeauna ce-ţi trebueşte.rDă cu împrumut aproapelui, când se găseşte în nevoie şi tot aşa întoarce la vreme aproapelui tău ce ţi-a dat cu împrumut.dq CCine este milostiv dă aproapelui eu împrumut şi cine are mâna darnică ţine poruncile.ap;Ia aminte să nu aluneci din pricina ei şi să nu cazi înaintea celor ce te pândesc.voeIar pentru cuvintele tale fă cântar şi greutăţi şi, tot aşa, gurii tale pune-i uşă cu încuietoare.pnYBagă de seamă, îngrădeşte cu mărăcini moşia ta şi argintul tău şi aurul tău leagă-l bine,5mcCei ce părăsesc pe Domnul vor cădea în puterea ei; pe aceştia îi aprinde şi nu se mai stinge. Asupra lor îşi dă drumul ca un leu şi ca un pardos îi nimiceşte.flEDar asupra celor cucernici ea nu are putere şi de flacăra ei aceştia nu sunt vătămaţi.]k3Moartea pe care o aduce ea este moarte groaznică şi decât ea este mai bun iadul.Tj!Căci jugul ei este jug de fier şi lanţurile ei sunt lanţuri de aramă. i9Fericit este cel ce e la adăpost de loviturile ei şi n’a încăput sub mânia ei şi n’a tras la jugul ei şi n’a fost legat cu lanţurile ei.thaMulţi au căzut de ascuţişul săbiei, dar nu aşa de mulţi ca acei ce au căzut de ascuţişul limbii.PgLovitura biciului face vânătaie, dar lovitura limbii frânge oasele.af;Cel ce ascultă de ea nu mai găseşte tihnă şi nu mai poate să locuiască în pace.wegLimba clevetitoare a gonit din casele lor femei vrednice şi le-a lăsat păgubaşe de rodul ostenelilor lor.d-Limba clevetitoare a prăbuşit pe mulţi şi i-a gonit din popor în popor şi a surpat cetăţi întărite şi a răsturnat casele celor mari.cy Blestemaţi pe bârfitor şi pe cel cu limba făţarnică, fiindcă au pierdut pe mulţi oameni care trăiau în pace. b Dacă sufli într’o licură de foc, se aprinde, iar dacă scuipi în ea, se stinge; şi atât una cât şi alta ies din gura ta.[a/ Smoala şi păcura se aprind pe dată; cearta grabnică aduce vărsare de sânge.m`S Precum este materia focului, aşa este şi puterea flăcărilor şi după puterea celor ce se ceartă se aprinde şi vrajba; cât este de puternic omul tot atâta şi mânia lui; pe măsura bogăţiei lui creşte şi furia lui.q_[ Căci omul păcătos turbură pe prieteni şi samănă zâzania printre cei ce trăiesc în bună pace.t^aDepărtează-te de vrajbă şi vei împuţina păcatele, fiindcă omul grabnic la mânie aţâţă vrajba.]Adu-ţi aminte de aceste porunci şi de legământul Celui Prea înalt şi nu mai vrăjmăşi pe aproapele şi iartă-i neştiinţa.\Adu-ţi aminte de cele de pe urmă şi pune capăt vrăjmăşiei; adu-ţi aminte de stricăciune şi de moarte şi ţine-te de porunci.Y[+El, care este carne, păstrează mânie; atunci cine va curăţi păcatele lui?bZ=De omul cel asemenea lui nu-i este milă şi totuşi se roagă să i se ierte păcatele!bY=Omul care ţine mânie împotriva omului, cum poate să ceară de la Domnul tămăduire?tXaIartă aproapelui tău ceea ce ţi-a greşit şi atunci când tu te vei ruga, ierta-se-vor păcatele tale.kW QCel ce se răzbună, răzbunare găseşte la Domnul, căci păcatele lui Domnul le va ţine minte.eVCSupărarea şi mânia: şi acestea sunt urîcioase şi omul păcătos se ţine tare de ele.UCei ce se bucură de prăbuşirea celor cucernici vor cădea în cursă, şi chinurile îi vor mistui mai nainte de moarte.  ~~}}%||z| {{$zzHyyy.xx6ww`vvmvuuIttbsscrrpqq[q$ppmm]ll~kk_jj#hg+f`eyedcbaaX``#_L^w]]O\\O[[)ZYYXWW&VVSUUU TT$STRRQPPOO"NN(M\LLqKKJ[III HH-GGOFFjEExDDCCOBB>AAb@@2?>>i=x<<;(::G99~8877A66/544T33:221c00o//h..v--J,,?++ **)-(E''&&N%%6$$<##&""I!!|! B?6:Eql"8[`86rNR u c  b H'nX5)-Prin cuvintele lui Moise, Domnul a îndeplinit minuni grabnice şi Domnul l-a preamărit pe Moise în faţa împăraţilor, şi i-a dat porunci pentru poporul său şi l-a lăsat să privească mărirea sa.4w-Domnul i-a dat lui slavă deopotrivă cu a îngerilor şi mare l-a făcut prin frica pe care duşmanii o aveau de el.(3 K-Din Iacob, Domnul a scos un om cucernic care era plăcut tuturor, pe Moise, cel iubit de Dumnezeu şi de oameni, a cărui pomenire fie izvor de binecuvântare!2,Aşezându-le, după aceea, pe capul lui Iacob. Şi i-a dat lui precădere de întâi născut şi pe el l-a făcut moştenitor în pământul făgăduit şi a împărţit pământul în bucăţi şi l-a dat în stăpânire celor douăsprezece seminţii.1y,Aşijderea şi în Isaac a întărit, pentru Avraam, tatăl său, binecuvântarea tuturor popoarelor şi legământul,T0!,Pentru aceea Dumnezeu l-a încredinţat cu jurământ că neamurile se vor binecuvânta întru seminţia lui şi că va înmulţi-o ca pulberea pământului şi va înălţa pe urmaşii săi ca stelele cerului, dându-le lor moştenire de la Mare până la cealaltă Mare şi de la fluviul Eufrat până la marginile pământului.@/y,El a păzit legea Celui Prea înalt şi a făcut legământ cu Dumnezeu; el a statornicit acest legământ în carnea sa şi s’a arătat credincios, când a fost pus la încercare.z.m,Avraam este părintele cel mare a o mulţime de popoare şi nu s’a dovedit altul asemenea lui, întru mărire.r-],Cu el Dumnezeu a încheiat legământ veşnic, ca să nu mai piară toată făptura, nimicită de potop.I, ,Noe s’a aflat desăvârşit şi drept în vremea mâniei Domnului şi a ajuns să fie împăcarea neamului omenesc. Pentru aceea, a rămas o rămăşiţă pe pământ când a venit potopul.p+Y,Enoh a fost plăcut Domnului şi s’a mutat cu trupul, făcându-se neamurilor pildă de pocăinţă.^*5,Noroadele preamăresc înţelepciunea lor şi adunarea lui Israil cântă lauda lor._)7,Trupurile lor au fost îngropate cu pace, dar numele lor trăieşte în neam de neam.M(, Sămânţa lor rămâne în veac şi mărirea lor nu se va şterge.h'I, Neamul lor stărueşte în păstrarea legământului şi copiii copiilor lor stăruesc la fel.s&_, Cu seminţia lor dăinueşte binecuvântarea şi moştenirea ei rămâne întreagă în mâna urmaşilor.f%E, Însă părinţii noştri au fost oameni cucernici, ale căror vrednicii n’au fost uitate."$=, Dar sunt alţii care nu au pomenire şi au pierit ca şi cum n’ar fi fost şi au fost ca şi cum nu s’ar fi născut, şi ei şi copiii lor după ei.g#G,Sunt dintre ei unii care au lăsat nume mare, ca să putem să povestim lăudatele lor fapte.m"S,Toţi aceştia au fost preamăriţi în vacul lor şi au fost de laudă în zilele când au trăit.h!I,Ei erau oameni bogaţi, prisoselnici întru putere, dar locuind în pace în sălaşurile lor.h I,Ei alcătuiau cântări după pravila muzicească şi au aşternut în scris falnice isprăvi. ,Ei îndrumau noroadele prin isteţimea lor şi cu înţelepciunea lor. Ei învăţau poporul şi-l pilduiau întru ştiinţa lor.?w,Ei erau stăpânitori de ţară în ţinuturile lor şi oameni vestiţi prin puterea lor; ei erau sfetnici plini de înţelepciune şi prin proorociile lor vesteau voinţa Domnului.\1,Domnul le-a hărăzit lor multă cinste, arătându-le slava sa, din străvechime.n W,Să lăudăm pe oamenii cei vestiţi şi pe părinţii noştri, după cum au venit unii după alţii.N+!Toate le-a făcut Domnul şi celor cuvioşi le-a dat înţelepciune.+ Sunt multe lucruri şi mai minunate şi mai neînţelese decât acestea, căci prea puţine am văzut din lucrările sale.uc+Cine l-a văzut, ca să poată să ni-l zugrăvească şi cine poate să-l preamărească după cuviinţă?H +Înălţaţi pe Domnul întru laude, cât puteţi de sus, dar el rămâne deapururi şi mai sus! Cu puteri premenite slăviţi-l foarte şi nu vă obosiţi, dar de ajuns nu-l puteţi ajunge!W'+Înfricoşat este Domnul şi necuprins de mare şi minunată este puterea sa!a;+Să-l preamărim, – cum vom izbuti? Că el este mai mare decât toate lucrurile sale.+Am putea să spunem încă multe, fără să dăm de căpătâi, dar toate cuvintele laolaltă sunt unul singur: tot şi toate el este!lQ+Pentru Domnul, îngerii împlinesc lucrul lor şi după porunca sa sunt lucrătorii voinţei sale.iK+În mări sunt făpturi de necrezut şi minunate, felurimi de jivine şi dihănii năzdrăvane.}s+Cei ce călătoresc pe mare vorbesc de întinderea-i nemăsurată; şi noi ascultăm, în uimire, istorisirile lor.eC+Prin a sa socotinţă, el a liniştit frământarea oceanului şi a sădit în el ostroave.xi+Dar leacul acestui prăpăd este grabnica înnourare şi roua care se iveşte, aducând răcoare după zăduf.eC+Domnul mistueşte munţii şi arde păşunile şi cu arşiţă pârjoleşte colţul ierbii."=+Când sloboade vântul de la miazănoapte, apa prinde ghiaţă şi peste orice iezer se întinde o pojghiţă şi apele se îmbracă în za de ghiaţă.] 3+El presară bruma pe pământ, ca sarea, şi îngheţul o face ca vârfuri de bold.Y ++Dalba ei strălucire aiureşte ochii şi cugetul se minunează de fulguirea ei. y+După voinţa lui, se porneşte vântul din miază-zi şi furtunile din miază-noapte şi vijelia pustiitoare. El scutură omătul, ca un stol de păsări care se lasă pe pământ; ca nişte lăcuste care poposesc, aşa este pogorîrea zăpezii.m S+Glasul tunetului său cutremură pământul şi, când el se arată, munţii încep să se clatine._ 7+Cu puterea-i nemăsurată el închiagă norii şi fărâmiţează pietrele grindinii.kO+Pentru aceasta el şi-a zidit vistierie unde le păstrează şi norii săi zboară ca păsările.{+ Atotputernicia Domnului frânge fulgerele de bolta cerului şi răspândeşte săgeţile de foc ale hotărîrilor sale.uc+ El coprinde tot cerul cu arcul său slăvit şi mâna Celui Prea înalt l-a întins, întru atotputerea sa.w+ Priveşte curcubeul şi binecuvîntează pe făcătorul lui, căci e negrăit de mândru în măreţia lui de colori!c?+ După pravila Celui Sfânt, ele stau în rânduiala lor şi nu obosesc în străjile lor.mS+ Frumuseţea tăriei este colbăria stelelor, podoabă scăpărătoare în înaltul cer al Domnului!:m+Lună după lună, ea se premeneşte, şi cât de minunată este în schimbările ei! Ea străluceşte pe bolta cerului ca un steag de aur, în tabăra oştirilor înălţimii.nU+Ea este crainicul sărbătorilor; discul ei scade, noapte cu noapte, după ce s’a arătat întreg.+Aşijderea şi luna se arată totdeauna la ceasul ei, ca să însemneze împărţirile vremii şi ca semn fără de moarte.uc+Mare este Domnul, ziditorul soarelui, şi el, la porunca Domnului, străbate de zor cărarea-i hotărîtă.K~+Cuptorul de topit, îl aprinde meşterul faur, suflând în foc cu foalele, dar soarele încinde munţii de trei ori mai mult; el aprinde pâcle de foc şi, raze împrăştiind, orbeşte ochii.k}O+Cu văpaia lui de la amiază el usucă pământul; cine poate să stea împotrivă arşiţei lui?||q+Când se arată soarele, el revarsă lumină şi căldură; minunată este această făptură a Celui Prea înalt!w{ i+Străvezia tărie a cerului este frumuseţea locaşurilor de sus şi strălucirea lui: măreaţă privelişte!fzE*Un lucru sporeşte bunătatea celuilalt şi cine se poate sătura admirând frumuseţea lor!_y7*Toate lucrurile sunt felurite între ele, dar nici unul dintre ele nu este de prisos.yxk*Toate au viaţă şi rămân în veac şi toate-i sunt ascultătoare, spre folosul pentru care au fost făcute.\w1*Cât sunt de vrednice de iubire lucrurile lui şi dragi la privit ca nişte flori!2v]*El a îmbrăcat întru podoabă măreţele sale lucrări; el este unul şi acelaşi din veşnicie; el nu creşte şi nu descreşte şi nu are nevoie de sfatul nimănui.[u/*Nici un gând al omului nu-i scapă şi nici un cuvânt nu rămâne ascuns de el.Zt-*El vesteşte ce a fost şi ce va să fie şi dezvăleşte albia celor tăinuite.s'*Domnul răzbate oceanul şi inima şi cunoaşte ascunzişurile lor, căci el este atoateştiutor şi are căile veşniciei înaintea ochilor. r9*Nici sfinţii Domnului nu sunt de ajuns ca să numere toate minunile lui, însă Dumnezeu a dat oştilor sale putere să stea în faţa măririi sale.oqW*Soarele, răsărind, pe toate le priveşte, el însuşi fiind făptura Domnului, plină de slava lui.*pM*Aduce-mi-voi aminte de lucrurile Domnului şi cele ce am văzut voi istorisi. Prin cuvântul lui făcutu-s’au şi, la porunca lui, ele împlinesc voinţa lui. o*Este mai neprimejdioasă hursuzenia bărbatului deeât ajutorinţa femeii, căci cu femeia poţi să dai de ruşine şi de ocară.Gn* Că molia iese din haină, şi de la femeie răutatea femeii.hmI* Să nu-şi arate frumuseţea nici unui bărbat şi să nu stea între femei, vorbind nimicuri,cl?* Cu fata îndărătnică întăreşte paza, ca nu cumva să dea vrăjmaşilor tăi cuvânt de bucurie şi să te facă de poveste în cetate şi batjocorit de norod şi să te dea de ruşine în adunările din poartă.xki* Cât este fecioară, tatăl are mereu grijă să nu se pângărească şi să rămână grea în casa părintească, iar când este lângă bărbatu-său, să nu apuce pe drumuri rele, sau, în casa soţului ei, să nu rămână stearpă.[j/* Fata este pentru tată bătaie de cap multă şi ascunsă; grija ei îi alungă somnul: cât este tânără, ca nu cumva să-i treacă vârsta, şi după ce s’a măritat, ca nu cumva s’o urască bărbatul.Ri*Să nu-ţi fie ruşine să dojeneşti pe prost şi pe nebun şi pe moşneagul căzut în petrecere cu tinerii, şi vei fi cu adevărat om înţelept şi cu vază înaintea celor cu frică de Dumnezeu.Zh-*Orice dai, dă cu număr şi cu măsură; şi ce dai şi ce iei, toate scrie-le.Qg*La femeia rea, este bună pecetea, şi unde sunt mâini multe, încuie.1f[*Să nu-ţi fie ruşine de banul câştigat din jocul cumpărării şi al vânzării, nici de aspra pedepsire a copiilor, nici de frângerea coastelor robului ticălos.peY*Să nu-ţi fie ruşine de cântarul drept şi de măsurile adevărate, nici de câştigul mult-puţin;3d_*Să nu-ţi fie ruşine să faci socoteli băneşti cu prietenul sau cu tovarăşul de drum şi să nu te ruşinezi de dreapta împărţire între rude a unei moşteniri.cy*Să nu-ţi fie ruşine de legea Celui Prea înalt şi de legământul său, ca să dai îndreptăţire celor păgâni.ib M*Să nu-ţi fie ruşine de următoarele lucruri şi de hatârul nimănui să nu intri în păcat:iaK)Astfel, tu vei şti care este ruşinea cea adevărată şi vei afla har înaintea oricărui om.`#)Să-ţi fie ruşine să mai spui şi altora ceea ce ţi s’a spus în taină şi să dezvălueşti ceea ce se cădea să rămână ascuns.{_o)Să-ţi fie ruşine să ocărăşti pe prieten şi, după ce i-ai dăruit ceva, să-i scoţi ochii cu darul tău;q^[)Să-ţi fie ruşine să te laşi în prietenie cu slujnica ta şi să te împărtăşeşti de patul ei;&]E)Să nu răspunzi cu închinăciune celui ce ţi se închină, să te uiţi la o femeie desfrânată, sau să-ţi opreşti ochii asupra unei femei măritate; \ )Să respingi cererea unui prieten, să jăcmăneşti pe altul de partea ce i se cuvine sau să nu vrei să-i dai ce eşti dator;[))Să-ţi fie ruşine să strici legământul ori jurământul, să întinzi cotul, la masă, în pieptul altora, să opreşti darul făgăduit;Z)De călcarea prieteniei înaintea tovarăşului şi a prietenului, şi de furtişag înaintea oamenilor cu care trăieşti. Y)Să te ruşinezi de fapta rea înaintea judecătorului şi a dregătorului, şi de călcarea legii înaintea adunării poporului;X-)Să te ruşinezi de desfrânare, înaintea tatălui şi a mamei, şi să te ruşinezi de minciună înaintea Domnitorului şi a ocârmuitorului;OW)Ascultaţi, copii, învăţătura asupra simţimântului de ruşine şi simţiţi ruşinea, după pravila mea, căci nu orice ruşinare este la locul ei şi nu este bine să te ruşinezi de fitece.dVA)Mai bun este omul care ascunde nerozia sa, decât omul care îşi ascunde înţelepciunea. U9)Copiii mei, păziţi întru pace învăţătura mea: înţelepciunea nedată pe faţă şi comoara ascunsă în pământ, de ce folos sunt amândouă?iTK) Bunătăţile vieţii ţin numai puţine zile, pe când faima unui nume ţine zile nenumărate.fSE) Ai grijă de numele tău, căci el va dăinui mai mult decât o mie de comori de mare preţ.lRQ) Omul este deşertăciune, când e vorba de trupul lui, însă numele celui cucernic nu se şterge.|Qq) Toate câte sunt din pământ se întorc în pământ, tot aşa şi necredincioşii, din blestem dau în prăpăd.^P5) Căci dacă vă înmulţiţi, nenorocirea vă mănâncă; dacă faceţi copii, durerea are parte de ei; dacă vă prăbuşiţi, toată lumea se bucură de căderea voastră; dacă muriţi, blestemul vă înghite!cO?)Vai vouă, oameni necredincioşi, care aţi lepădat legea Dumnezeului Celui Prea înalt!^N5)Pe tatăl nelegiuit feciorii îl hulesc, fiindcă ei sunt de ocară din pricina lui.mMS)Moştenirea fiilor păcătoşilor sc năimeşte şi ocara va stărui pururea deasupra neamului lor.lLQ)Neam urît sunt feciorii celor păcătoşi, ca unii care petrec în locaşurile necredincioşilor.eKC)Este hotărîrea Domnului pentru întreaga făptură, şi atunci cum să te răzvrăteşti tu împotriva voinţei Celui Prea înalt? Fie o mie, fie o sută, fie zece ani, în Şeol nu se mai socoteşte lungimea vieţii.Jy)Nu te teme de sentinţa morţii; adu-ţi aminte că strămoşii tăi şi după tine urmaşii tăi stau sub puterea ei.\I1)Dar, o, moarte, cât de plăcută este sentinţa ta pentru cel sărac şi istovit de putere şi gârbovit de bătrâneţe şi copleşit de griji şi care nu mai nădăjdueşte în nimic şi a pierdut răbdarea!lH S)O, moarte, cât de amară este amintirea ta pentru cel ce trăieşte în pace, întru averea sa, pentru cel lipsit de griji şi cu noroc în toate şi care este încă destul de zdravăn ca să se bucure de desfătările mesei!lGQ(În gura omului nesimţitor cerşitul poate să fie dulce, dar în măruntaiele lui arde ca focul.gFG(Când un om priveşte cu jind la masa altuia, viaţa lui nu mai trebue socotită ca viaţă omenească. El pângăreşte sufletul său cu mâncări străine de lege, pe când omul cu simţire şi cu creştere se fereşte.iEK(Fiule, să nu-ţi duci viaţa în cerşetorie, căci e mai bine să mori decât să cerşeşti!vDe(Frica de Dumnezeu este un rai binecuvântat şi peste orice slavă ea se revarsă ca un polog împărătesc.1C[(Averea şi puterea înalţă inima, dar mai mult decât amândouă: frica de Dumnezeu. Temerea de Dumnezeu nu are nici un cusur; nu trebue să-i mai cauţi alt ajutor.fBE(Aurul şi argintul întăresc picioarele, dar mai bun decât amândouă este sfatul cel bun.nAU(Fraţii şi ocrotitorul sunt de preţ la ceasul greu, dar mai mult decât ei mântueşte milostenia. @(Prietenul şi tovarăşul te întâmpină uneori la vreme de nevoie, dar mai mult decât ei este de bun folos soţia înţeleaptă.{?o(Harul şi frumuseţea desfătează ochiul omului, dar mai mult decât amândouă îl desfătează lanurile verzi.e>C(Fluerul şi harfa fac cântarea dulce, dar mai mult decât amândouă place darul vorbirii.c=?(Vinul şi muzica veselesc inima, şi mai mult decât amândouă: iubirea înţelepciunii.<3(Copiii şi zidirea unei cetăţi fac un nume să trăiască, dar mai presus decât amândouă acestea socotită este femeia cea fără de prihană.2;](Dulce este viaţa celui ce are cu ce trăi şi a muncitorului care se mulţumeşte cu ce câştigă, dar mai bună decât a lor este viaţa celui ce a aflat o comoară.\:1(Bunătatea este ca o grădină binecuvântată şi milostenia ţine în veşnicie. 9(Tot aşa papura care creşte pe lângă apă şi pe lângă ţărmul râului este smulsă mai devreme decât orice altă buruiană.8}(Urmaşii celor nelegiuiţi nu vor avea mulţi vlăstari, căci rădăcinile lor necurate stau în stâncă neprimitoare.Z7-(Cine deschide mâna bucurie va avea, dar cei ce calcă legea vor pieri de istov.f6E( Banii nedrepţilor seacă întocmai ca un râu şi pier ca bubuitul tunetului, când plouă.p5Y( Orice dar mitarnic şi orice avere nedreaptă se vor prăpădi, însă cinstea rămâne în veşnicie.k4O( Toate câte sunt din pământ se întorc în pământ şi câte sunt din ape se întorc în mare.k3O( Toate acestea au fost făcute pentru cei nelegiuiţi şi tot din pricina lor a venit şi potopul.p2Y( Ciuma şi vărsările de sânge, certurile şi sabia, pustiirile şi prăpădul, foametea şi moartea:o1W(Aşa este cu toată făptura, de la om până la dobitoc, iar cu păcătoşii de şapte ori mai mult.e0C(În clipa când e să scape, se deşteaptă şi se minunează, nevăzând nici o primejdie.;/o(Puţină, ca şi nimic, este odihna lui, dar şi atunci el este turburat de vise; amăgit de vedeniile sufletului său el este ca un fugar care fuge de dinaintea prigonitorului.j.M(Chiar în vremea când se odihneşte în aşternutul său, somnul nopţii îi aiureşte cugetul.c-?(De la cel ce poartă porfiră şi coroană, până la cel ce se îmbracă în pânză de tort, mânia şi ciuda, turburarea şi zbuciumul şi frica de moarte, întărâtările şi încăierările sunt pâinea tuturor.l,Q(De la cel ce şade pe tron, întru slavă, şi până la cel smerit, în pulbere şi în cenuşă,w+g(Gândurile lor şi zmăcinarea inimii lor şi aşteptarea lor plină de grijă, toate merg spre ziua morţii!G* (Trudă mare a fost hărăzită fiecărui om şi jug greu zace peste fiii lui Adam, din ziua când ies din pântecele maicii lor şi până în ziua când se întorc la maica lor obştească.m)S'#Iar acum, din toată inima deschideţi gura şi lăudaţi pe Domnul şi binecuvântaţi numele lui!('"Nu trebue să zici: «Lucrul acesta este mai rău decât celălalt», căci fiecare lucru se va dovedi bun, la timpul lui.d'A'!Lucrurile Domnului sunt toate bune şi, la ceasul lor, vor răspunde la toată trebuinţa. &' Despre acestea, încredinţat am fost de la început şi, după ce m’am gândit îndelungat, am lăsat în scris aceste gânduri:-%S'Când Domnul le porunceşte, ele sunt în mare bucurie şi sunt pregătite, când ele îi trebuesc pe pământ, şi când vine vremea, nu trec peste cuvântul lui.m$S'Aşijderea colţii fiarelor, scorpiile şi năpârcile şi sabia răzbunătoare: ca să stârpească pe nelegiuiţi; toate acestea au fost făcute cu scopul lor şi stau gata în vistierie, ca să slujească la timpul potrivit.X#)'Focul şi grindina, foametea şi ciuma au fost şi ele făcute spre pedeapsă;C"'Sunt vânturi care au fost făcute spre pedeapsă şi, întru mânia lor, ele zdruncină munţii. În vremea prăpădului, ele revarsă străşnicia lor şi domolesc mânia Ziditorului.l!Q'Toate acestea slujesc spre bine celor cucernici, însă celor păcătoşi din bune li se fac rele.K 'Cele dintâi lucruri trebuincioase pentru viaţa omului sunt: apa şi focul, fierul şi sarea şi făina de grâu şi laptele şi mierea, sângele strugurelui şi untul de lemn şi veşmântul.q['De la început, el a hărăzit bunătăţile sale celor buni şi, la fel, celor păcătoşi, cele rele.pY'Căile lui, pentru cei cucernici, sunt drepte şi tot aşa, pentru cei trufaşi, sunt pline de hopuri.r]'Dar, tot aşa, mânia sa dezmoşteneşte neamurile şi preface în sărătură ţinutul cel udat de ape._7'Binecuvântarea lui se revarsă ca Nilul şi adapă ca Eufratul pământul cel uscat.iK'Nimeni să nu zică: «La ce foloseşte acest lucru?», căci toate sunt făcute cu scopul lor.a;'Cu privirea lui el îmbrăţişează veacurile şi nimic nu este neînţeles pentru el.jM'Toate faptele oamenilor sunt de faţă înaintea lui şi nimic nu se poate ascunde de ochii lui.s_'Întru porunca lui stau toate cele bune şi nimeni nu poate să-l împiedice când vrea să mântuiască. 'Să nu zici: «Ce e asta?» sau: La ce slujeşte asta?», pentru că toate, la vremea lor, se dovedesc de folos. Prin cuvântul lui, au stat apele în picioare ca nişte stoguri de grâu şi la porunca gurii lui, apele s’au adunat în zăcătorile lor.jM'Lucrurile Domnului sunt toate foarte bune şi tot ce este de nevoie, el dă la vreme potrivită.@y'Daţi mărire numelui său şi spuneţi sus şi tare vrednicia lui de laudă, preamărindu-l cu cântări din gură şi cu cântări din harfă, şi grăiţi astfel, cu bucurie mare:Q'Şi ca tămâia veţi răspândi bun miros şi veţi înflori ca floarea crinului. Ridicaţi glasul vostru şi cântaţi cântece de laudă şi binecuvântaţi pe Domnul, pentru toate lucrurile sale.r]' Ascultaţi-mă pe mine, voi fii cucernici, şi veţi odrăsli ca trandafirul cel sădit lângă pâraie,' Încă o dată, cu bună chibzuială, vreau să înşir gândurile mele, fiindcă sunt plin de ele ca luna plină, la jumătatea lunii. ' Cât va trăi va avea un nume mai vestit decât o mie laolaltă, iar când va intra întru odihnă, slava lui va fi şi mai mare.[/' Popoarele vorbi-vor despre înţelepciunea lui şi lauda lui va vesti-o adunarea.1' Multă lume va lăuda ştiinţa sa şi numele său nu va fi şters în veac. Pomenirea lui nu va pieri şi numele lui va fi viu din neam în neam."='Domnul însuşi îi insuflă învăţătura cu care se arată lumii, astfel că el ajunge de laudă în lămurirea legii şi a legământului cu Domnul.} s'Domnul îndreptează voinţa şi priceperea lui, iar el se va apropia cu mintea de sfaturile Domnului cele ascunse.P 'Şi dacă marele Dumnezeu binevoieşte, el se va împărtăşi de duhul înţelegerii şi Domnul va răvărsa, ca ploaia, cuvintele înţelepciunii lui, iar el întru rugăciuni va lăuda pe Domnul.R 'El îşi deprinde cugetul să se îndrepteze către Domnul, Ziditorul său, şi să se roage înaintea Celui Prea înalt, deschizând gura sa în rugăciune şi cerând iertare pentru greşalele sale.G 'Slujba lui este în mijlocul celor mari şi el se arată înaintea principilor; el străbate prin ţările popoarelor străine şi cântăreşte ce este bine şi ce este rău între oameni.e C'El dă de urma înţelesului adânc al pildelor şi petrece întru descurcarea proverbelor.c?'El păstrează cuvintele bărbaţilor celor vestiţi şi pătrunde în taina parabolelor;t c'Altfel este cel ce-şi îndreptează cugetul către frica de Dumnezeu şi se îndeletniceşte numai cu legea Celui Prea înalt; el cercetează înţelepciunea tuturor celor din vechime şi-şi cuprinde vremea cu adâncirea profeţilor; &"Ei nu se îndeletnicesc cu treburile învăţăturii şi ale dreptului şi cu pildele înţelepţilor n’au nici o legătură. Totuşi ei sunt cei ce întăresc alcătuirea tovărăşiei omeneşti şi înclinarea lor este către muncă şi către meşteşug.b=&!Însă în adunarea poporului nimeni nu întreabă de părerea lor şi în sfat n’au nici o întâietate; în scaunul judecătorului nu au ce căuta, iar întru ale legii şi ale dreptăţii nu au nici o pricepere.a;& Fără de ei nu se zideşte nici o cetate şi oriunde se aciuează, ei nu mor de foame._7&Toţi aceştia se bizuesc în mâinile lor şi fiecare este priceput în meseria lui.b=&Mâinile lui sunt crăpate din pricina lutului şi mai înainte de bătrâneţe el este gârbov şi frânt de şale; toată grija lui este smălţuitul şi toată luarea lui aminte este potrivita ardere a cuptorului.F&Tot aşa este şi olarul care şade la meseria lui şi învârteşte roata cu picioarele şi este pururea îngrijit de lucrul său şi, în munca sa, numără iar şi iar oalele poruncite.)&Tot aşa este fierarul care stă lângă nicovală şi se uită la fierul nelucrat; dogoarea focului îl face lac de sudoare şi el îndură zăpuşala cuptorului; pocnetele ciocanului îi asurzesc urechile, dar ochii lui stau aţintiţi la scula pe care trebue s’o scoată din ciocan. Gândul lui este cum să-şi facă lucrul mai bun şi strădania lui e să-i dea o desăvârşită frumuseţe.V%&La fel este cu orice dulgher şi cu orice zidar, care muncesc necontenit zi şi noapte; la fel este cu cel ce sapă săpături de peceţi şi se strădueşte cu răbdare să împletească scrijiliturile, şi-şi pune toată inima să scoată izvodul întocmai şi nu dă geană în geană până nu-şi desăvârşeşte lucrul său.h~I&Tot gândul lui este cum să întoarcă brazda şi toată grija lui este la nutreţul vacilor.K}&Cum poate să ajungă înţelept cel ce ţine coarnele plugului şi se făleşte cu boldul de îmboldit, cel ce mână boii şi-şi trece viaţa cu ei şi toată vorba lui este numai de viţei?|+&Înţelepciunea cărturarului se dobândeşte cu zăbavă şi cine n’are treburi pământeşti poate să ajungă înţelept întru ale legii.}{s&Cel plecat se odihneşte; odihnească-se şi pomenirea lui. Duhul lui s’a despărţit de el, mângâie-te şi tu.^z5&«Cugetă la rostul meu, căci la fel este şi al tău! Eu, ieri, şi tu, astăzi!»yyk&Şi nu uita că nu este întoarcere; lui, celui răposat, nu-i foloseşti cu nimic, iar pe tine te păgubeşti.jxM&Nu lăsa întristării sufletul tău, ci goneşte-o, aducându-ţi aminte de ziua cea din urmă.owW&Necazul statornic este mai rău decât moartea şi o viaţă împovărată împinge inima la blestem.Uv#&Că din întristare vine moarte şi întristarea inimii încovoaie puterea.9uk&Amară plângere fă şi fierbinte tânguire şi te jeleşte, după vrednicia celui răposat, o zi ori două, ca să goneşti clevetirea, şi apoi mângâie-te de întristare,bt=&Fiule, pentru cel ce a murit varsă lacrimi şi, greu încercat precum eşti, începe tânguirea pentru morţi, şi după cuviinţă ai grijă de trupul lui şi nu trece nimic cu vederea din cele ale îngropăciunii.Zs-&Cel ce păcătueşte faţă de Ziditorul său să cază în mâinile doftorului!r&Ci şi el se roagă Domnului ca să-l ajute în meşteşugul lui şi tămăduire să dea spre însănătoşirea bolnavului.3qa& Că uneori izbânda este în mâinile lui.p& Apoi dă rând doftorului, că şi pe el l-a făcut Domnul; şi să nu se depărteze de lângă tine, fiindcă şi el îţi trebueşte,{oo& Adu tămâie şi jertfă de pomenire din lamură de făină şi junghie jertfe grase, pe cât te ajută puterile.n{& Depărtează păcatul, întinde-ţi mâinile spre faptele drepte şi curăţeşte inima ta de toată călcarea de lege.imK& Fiule, în boala ta nu fii nebăgător de seamă, ci te roagă Domnului şi el te va tămădui. l &Aşa încât lucrările Domnului să nu contenească şi sănătatea poruncită de el să stăpânească pe faţa pământului.mkS&Cu acestea vindecă doftorul şi ridică durerea, iar spiţerul pregăteşte din ele alifiile sale,sj_&Şi el însuşi a dat oamenilor ştiinţă, ca să se preamărească întru leacurile sale cele minunate.liQ&Oare nu din lemn s’a îndulcit, odinioară, apa, pentru ca Domnul să-şi vădească puterea sa?\h1&Domnul scoate leacurile din pământ şi omul înţelegător nu le dispreţueşte.Vg%&Ştiinţa doftorului înalţă fruntea sa şi este admirat printre principi.ffE&Căci doftorul îşi are isteţimea lui de la Dumnezeu şi de la împărat primeşte daruri.e y&Cinsteşte pe doftor, mai nainte ca să ai nevoie de el, cu cinstea ce i se cuvine, căci şi pe el l-a făcut Domnul,ldQ%Din pricina lăcomiei, mulţi şi-au pierdut viaţa, dar cel înfrânat îşi prelungeşte zilele.ocW%Fiindcă mâncarea cea multă aduce boala şi nestăpânirea de sine ajunge până la îngreţoşare._b7%Nu fi nesăţios în nici o desfătare şi nu te repezi cu lăcomie asupra bucatelor,sa_%Fiindcă nu toate lucrurile folosesc orişicui şi nu toate sufletele se mulţumesc cu aceleaşi lucruri.}`s%Fiule, în viaţa pe care o începi, cercetează-te pe tine însuţi, vezi ce poate să te vatăme şi fereşte-te;Z_-%Înţeleptul câştigă încrederea poporului şi numele său va trăi în veac.W^'%Viaţa omului are zilele numărate, dar zilele lui Israil sunt fără număr.]]3%Omul înţelept este de toţi binecuvântat şi toţi câţi îl văd îl fericesc.d\A%Omul înţelept dă învăţătură poporului său şi rodul învăţăturii lui rămâne.p[Y%Sunt oameni înţelepţi spre binele lor şi roadele ştiinţei lor se văd după înfăţişarea lor.bZ=%Fiindcă nu i-a fost lui hărăzit har de la Domnul şi lipsit a fost de toată cinstea.}Ys%Este câte un om care face pe înţeleptul, dar este urît pentru cuvintele lui şi ajunge să n’aibă ce mânca,kXO%Este câte un om iscusit şi învăţătorul multora, dar pentru sine însuşi nu e bun de nimic.UW#%Binele şi răul, viaţa şi moartea; iar limba este pururea stăpâna lor.NV%Din rădăcinile cugetării inimii, odrăslesc aceste patru lucruri:gUG%Începutul oricărui lucru este cuvântul şi înainte de orice faptă este buna chibzuială;rT]%Iar mai presus de toate acestea, roagă-te Celui Prea înalt ca să îndrepteze întru adevăr calea ta. S%Fiindcă simţul omului îi spune lui ce-i trebueşte, mai bine decât şapte iscoade care stau sus pe turn, puse ca să ia seama;R% Pe lângă acestea, ascultă ce te povăţueşte cugetul tău, căci nimeni nu-ţi este mai credincios decât tu însuţi,[Q/% Ci stai statornic în preajma omului cucernic, pe care-l ştii că ţine poruncile şi a cărui inimă se potriveşte cu inima ta şi pe care, dacă ar fi să cazi în vre-un necaz, îl va durea inima de tine. ~~=}||.{Iz|yxxw5v>uutssrqppo,n@mllGkkii(h|gg^ffeddFccgcb aC```_r^]]L\d[ZZRYYXX@WWXVV`UU(TRQQQ&PP|POOBNNN3MKLKKqK IIvHH7GFFEE[DDVCCBAAA=@=??X>>0=v<<@;;:)99a88x87{66@55143v221]00A/..k--!,d,+**f))D'''&&#%$$9##"n!! iRq6TzVA2(I *81x X  [ ; VDex(9 mE)Însă ea n’a vrut să ne spuie. Iată ce mărturisim!» Şi obştia i-a crezut pe ei ca pe nişte bătrâni ai poporului şi judecători ce erau, şi o osândiră la moarte.J E(Iar pe ea am prins-o şi o întrebarăm: «Cine era flăcăul?»,K E'Şi noi am văzut cum ei erau culcaţi împreună, dar n’am putut să punem mâna pe flăcăul acela, şi fiindcă el era mai tare decât noi, deschise porţile grădinii şi o luă la goană,| sE&Noi, care în vremea aceasta eram în colţul grădinii, când am văzut această fărădelege, alergarăm spre ei.[ 1E%Apoi veni la ea un tânăr care până atunci stătuse ascuns şi se culcă cu ea.< sE$Atunci bătrânii ziseră: «Pe când noi ne plimbam singuri prin grădină, intră ea cu două slujnice şi, după ce a poruncit să închidă porţile, dădu drumul slujnicelor.S !E#Iar ea uitându-se la cer plângea, căci inima ei nădăjduia în Domnul.r _E"După aceasta, cei doi bătrâni se sculară în mijlocul poporului şi-şi puseră mâinile pe capul ei,K~ E!Şi toţi ai săi precum şi cunoscuţii ei izbucniră în plâns. } E Atunci cei doi bătrâni fără de lege porunciră să i se ia vălul, fiindcă ea purta văl, ca să se sature de frumuseţea ei.A| EÎnsă Suzana era foarte gingaşă şi frumoasă la chip.H{  EŞi ea veni cu părinţii ei, cu copiii şi cu toate rudele ei.}z uEŞi ziseră înaintea poporului: «Trimiteţi după Suzana, fiica lui Hilchia, soţia lui Ioachim». Şi o chemară.+y QEA doua zi, când poporul se strânse la soţul ei Ioachim, veniră şi cei doi bătrâni, plini de gânduri necurate împotriva Suzanei, ca s’o dea spre moarte,x EŞi când bătrânii lămuriră pricina, slugile se ruşinară foarte, fiindcă niciodată nu se spusese asemenea lucru despre Suzana.w 3ECând însă slugile auziră strigătul în grădină, alergară degrabă pe poarta cea de din dos, ca să vadă ce i s’a întâmplat stăpânei.Jv EIar unul dintr’înşii alergă şi deschise porţile grădinii.Wu )EAtunci Suzana strigă cu glas mare, dar şi cei doi bătrâni strigară la ea,st aECi mai degrabă să nu fac şi să cad în mâinile voastre, decât să păcătuesc împotriva Domnului.»>s wEAtunci suspină Suzana şi zise: «Sunt strâmtorată din toate părţile! Dacă fac ceea ce-mi spuneţi, moartea m’aşteaptă, iar dacă nu fac, nu pot scăpa din mâna voastră.r EIar de nu, vom mărturisi împotriva ta că a fost cu tine un flăcău, de aceea ai dat drumul slujnicelor să se ducă.»-q UEŞi-i ziseră: «Vezi! Poarta grădinii este închisă şi nimeni nu ne poate vedea, şi suntem aprinşi de iubire pentru tine; îngădueşte-ne ca să fim cu tine,fp GEŞi îndată după ce ieşiră slujnicele, cei doi bătrâni se sculară şi alergară la ea.Mo EŞi ele făcură întocmai şi închiseră poarta grădinii şi ieşiră prin poarta de din dos, ca să aducă ceea ce ea le poruncise, fără să ştie că bătrânii erau ascunşi în grădină.|n sEApoi ea porunci slujnicelor: «Aduceţi-mi mirezme şi unsori şi închideţi poarta grădinii, ca să mă scald!»`m ;EDar în grădină nu se afla nimeni decât cei doi bărbaţi ascunşi, care o pândeau.4l cEŞi pe când ei pândeau o zi prielnică, iată că Suzana intră în grădină, aşa cum avea obiceiul, împreună cu două slujnice, ca să se scalde, fiindcă era cald.k EApucară pe câte un drum de ocol şi se întâlniră tot în acelaşi loc, iar când se întrebară unul pe altul care este pricina, ei îşi mărturisiră patima lor. Apoi se înţeleseră pentru vremea când ei ar putea s’o găsească singură.j 9E Dar într’o zi, unul îmbie pe celălalt: «Haidem acasă, căci este vremea prânzului!» Şi după ce ieşiră şi se despărţiră unul de altul,Ji E Cu toate acestea ei căutau prilej ca s’o vadă în fiecare zi.dh CE Fiindcă se ruşinau să-şi dezvăluiască unul altuia pofta care îi împingea către ea.sg aE Şi amândoi erau cuprinşi de aceeaşi patimă de iubire, dar nu-şi spuneau unul altuia ce-l chinueşte,3f aE Atunci ei îşi stricară mintea şi-şi îndreptară ochii în pământ ca să nu se uite la cer şi nici să-şi aducă aminte de hotărîrile judecăţii celei drepte.e EŞi fiindcă cei doi bătrâni o vedeau că iese la plimbare în fiecare zi, îi apucă o poftă nestăpânită pentru ea.md UECi la amiază, după ce poporul pleca, ieşea şi Suzana de se plimba în grădina bărbatului său,jc OEEi veneau adesea în casa lui Ioachim, iar toţi câţi aveau pricini de judecat se duceau la ei.b EŞi în anul acela fuseseră aşezaţi ca judecători ai poporului doi bătrâni, despre care Domnul a zis: «Din Babilon a purces fărădelegea, de la bătrânii care fuseseră puşi judecători şi despre care lumea credea că ei cârmuesc norodul!»%a EEIoachim însă era foarte bogat şi lângă casa lui avea o grădină. La el aveau obiceiul să se adune Iudeii, fiindcă el era cel mai cu vază dintre ei.a` =EDar şi părinţii erau cucernici şi ei crescuseră pe fiica lor după legea lui Moise._ EŞi el îşi luă de soţie o femeie cu numele Suzana, fiica lui Hilchia, femeie foarte frumoasă şi temătoare de Dumnezeu.D^ EEra un om care locuia în Babilon şi care se numea Ioachim.o]W3Îndepliniţi lucrul vostru întru dreptate, şi el vă va da răsplata voastră la vremea cuvenită.[\/3Veselească-se sufletul vostru de mila Domnului şi nu conteniţi cu laudele lui!l[Q3Împărtăşiţi-vă de învăţătură cât mai mulţi şi agonisiţi-vă, cu ea, argint şi aur.mZS3Vedeţi cu ochii voştri că numai puţin m’am ostenit şi multă odihnă mi-am găsit întru ea..YU3Încovoiaţi grumajii voştri sub jug şi sufletul vostru primească învăţătură, căci ea este aproape de cei ce o caută şi cine i se dărueşte o găseşte!ZX-3Deschis-am gura mea ca să vorbesc: veniţi, cumpăraţi, nu costă nici un ban!xWi3Câtă vreme mai răbdaţi lipsa voastră de învăţătură, când sufletele voastre însetoşează după ea?mVS3Întoarceţi-vă la mine, voi cei neînvăţaţi, şi rămâneţi în casa mea, la învăţătură!mUS3Domnul datu-mi-a darul graiului ca răsplată, de aceea cu buzele mele căuta-voi laudele Domnului.tTa3Tot lăuntrul meu era încordat să umblu după ea; drept aceea am câştigat cu ea frumoasă stăpânire.>Su3Îndreptat-am cugetul meu către ea şi am găsit-o prin curăţia inimii mele; dobândit-am de la început pătrundere, cu ajutorul ei; de aceea nu mă voi lăsa de ea niciodată.\R13Tot sufletul meu s’a luptat pentru înţelepciune şi în toate faptele mele m am purtat cu luare aminte; întins-am mâinile mele către cer şi m’am întristat când am greşit împotriva înţelepciunii.Q53Am fost neîncetat purtat de gândul să dau pe faţă înţelepciunea, şi m’am străduit cu râvnă să fac cele bune şi n’am dat de ruşine.pPY3Mare folos avut-am de la ea; celui ce mi-a dat înţelepciune, cu multă mulţumire îi voi răspunde._O73Îndată ce i-am plecat urechea mea, am primit-o şi am aflat multă învăţătură.@Ny3Ea este în floare ca un strugure ce se coace şi întru ea inima mea se veseleşte. Cu povaţa ei, piciorul meu a călcat pe pământ neted; din tinereţea mea am mers pe urmele ei.sM_3M’am rugat, în sfântul locaş, pentru ea şi până la sfârşitul vieţii mă voi strădui după ea.L3 Când eram încă tânăr şi mai nainte de-a porni în călătorii, am căutat cu dor înţelepciunea în rugăciunile mele.UK#3 Şi m’a liberat din toată răutatea şi m’a izbăvit în vremea de primejdie. Drept aceea, ţie îţi voi mulţumi şi ţie îţi voi cânta cântări de laudă şi voi mări foarte numele Domnului. J93 Lăuda-voi pururea numele tău şi, întru cântări, mulţumiri îţi voi aduce.» Şi Domnul a auzit glasul meu şi a luat aminte la tânguirea mea,5Ic3 Chemat-am pe Domnul: «O, Doamne, tu eşti tatăl meu! Căci tu eşti viteazul mântuirii mele. Nu mă uita în ziua de necaz, în ceasul de năpăstuire şi de jale grea.hHI3 Şi am înălţat, de pe pământ, rugăciunea mea şi m’am rugat să fiu scăpat de moarte.6Ge3Şi mi-am adus aminte de mila ta, Doamne, şi de lucrarea ta cea din veac, că mântueşti pe cei ce nădăjduesc întru tine şi-i izbăveşti din mâna vrăjmaşilor lor..FU3Atunci m’am întors în toate părţile, dar nu era nimeni care să mă ajute; m’am uitat spre vre-un sprijin din partea oamenilor, dar n’am găsit nici unul;xEi3Apropiatu-s’a pană la moarte sufletul meu şi viaţa mea coborîse până la fundul împărăţiei morţii.D3Din adâncul inimii Şeolului, de la limba necurată şi din valul vorbelor mincinoase şi din săgeţile limbilor viclene.vCe3Din înnecăciunea fumului şi a focului care era în jurul meu şi din văpaia pe care n’o aprinsesem eu,QB3Şi m’ai mântuit, după mulţimea îndurărilor tale, din laţul celor ce plănuiau să mă înghită şi din puterea celor ce umblau să-mi ia viaţa şi din multele nevoi pe care le-am îndurat;BA}3Căci apărător şi ajutor ai fost pentru mine şi ai mântuit trupul meu din prăpastie şi ai smuls picioarele mele de sub puterea Şeolului şi m’ai scos din laţul limbii clevetitoare, din gura celor ce înconjură lumea cu minciuni; m’ai ocrotit şi sprijinitor mi-ai fost împotriva protivnicilor mei.*@ O3Preamări-te-voi pe tine, Doamne împărate, şi laudă îţi voi aduce ţie, Dumnezeului mântuirii mele! Lăuda-voi numele tău, tu sprijinitorul vieţii mele!o?W2Căci dacă se ţine de ele, va fi puternic întru toate, de vreme ce frica de Dumnezeu este viaţă.v>e2Fericit este bărbatul care va umbla după aceste sfaturi şi le va pune la inimă; el va ajunge înţelept,?=w2Învăţătură înţeleaptă şi pricepută scris-am în cartea aceasta, eu, Iisus, fiul lui Sirah, din Ierusalim, ca unul care a lăsat să se reverse înţelepciunea inimii sale.l<Q2Neamul sălăşluit în muntele Seir şi Filistenii şi neamul nelegiuit care locueşte în Sihem.L;2Două neamuri a urît sufletul meu, căci al treilea nu este neam.8:i2Statornicească mila sa cu Simon şi păstreze pentru el legământul lui Fineas, ca nici el, nici nimeni din urmaşii lui să nu fie retezat, cât vor ţinea zilele cerului!~9u2Dăruiască-ne nouă bucuria inimii şi trimită, în zilele noastre, pacea în Israil, ca în zilele de odinioară!C82Iar acum binecuvântaţi pe Dumnezeul a toate, care săvârşeşte lucruri mari pretutindenea, care ridică pe om din pântecele mamei şi ne dărueşte nouă toate, după mare mila sa.f7E2Şi poporul cădea iarăşi la pământ ca să primească binecuvântarea Celui Prea înalt.Q62Atunci arhiereul se pogora şi ridica mâinile sale peste toată obştia lui Israil, ca să dea binecuvântarea Domnului cu buzele lui şi, rostind numele Domnului, să se preamărească el însuşi.52Şi tot poporul tresaltă în rugăciunea către Cel Milostiv, până ce slujba Domnului se încheia şi tot ce se cuvenea fusese adus.r4]2Şi cântăreţii porneau să cânte psalmii lor şi în largul sfânt locaş răsuna dulce viersul lor.!3;2Atunci tot poporul laolaltă se grăbea şi cădea cu faţa la pământ ca să se închine Domnului său, Atotţiitorul, Dumnezeului Celui Prea înalt.;2o2Atunci fiii lui Aaron suflau în trâmbiţele lor lucrate măestrit şi, suflând, ridicau răsunet mare, ca să aducă aminte Celui Prea înalt de poporul ce stătea de faţă.K12El întindea către cupă mâna sa şi aducea prinos din sângele strugurelui, vărsându-l la temelia jertfelnicului, ca miros de bună mireazmă Celui Prea înalt, împăratul împăraţilor.02Şi după ce sfârşea toată slujba din faţa altarului, ca să pecetluiască aducerea făcută Prea Înaltului Stăpân,//2 Şi toţi fiii lui Aaron erau în odăjdii şi jertfele Domnului hărăzite focului erau în mâinile lor, în faţa obştiei întregului Israil..%2 Iar când primea părţile jertfelor din mâinile preoţilor şi stătea în picioare lângă focul de pe altar, în jurul lui stătea cununa fiilor săi, ca nişte cedri tineri în pajiştile Libanului, sau ca nişte sălcii care fac rotocol în jurul unei fântâni;+-O2 Când se înveşmânta în sfintele odăjdii şi se împodobea cu toată podoaba, când se suia el la sfântul jertfelnic, se umplea de lumină curtea dimprejur;[,/2 Era ca un măslin plin de rod şi ca un chiparos care atinge norii cu creştetul.++2 Şi ca norii de tămâie în jurai cădelniţelor, şi ca potirul de aur, lucrat de mână de meşter şi bătut cu tot felul de pietre scumpe;*)2Ca floarea trandafirului în zilele primăverii, ca floarea crinului lângă pâraie, ca faldurii de verdeaţă ai Libanului în timpul verii,)2Era ca soarele când străluceşte deasupra templului Celui Prea înalt şi ca arcul curcubeului când începe să se arate între nori;b(=2Era ca luceafărul de dimineaţă printre nori şi ca luna plină în zilele de praznic;e'C2Cât de măreţ era el, când ieşea din sfântul locaş şi pornea în şuvoiul poporului!|&q2El a pus la adăpost poporul din partea prădăciunilor şi a întărit cetatea împotriva năvălirilor duşmane.Q%2În zilele lui s’a săpat casa apelor, un strângător larg ca marea;o$W2Căci în zilele lui s’au ridicat zidurile, turnurile de la colţuri şi zidul din jurul altarului;X# +2Cel mai mare între fraţii săi şi mândria poporului său a fost arhiereul Simon, fiul lui Onia, care, în timpul său, a premenit casa Domnului şi în zilele căruia templul s’a întărit ca o cetate,"%1Şi Sem şi Set şi Enos au fost preamăriţi între oameni, dar, mai presus de toţi câţi au trăit pe pământ, stă întru slavă Adam.!-1Nici ca Iosif nu s’a mai născut altul, principele fraţilor săi şi sprijinul poporului său, iar osemintele sale au fost ascunse cu grijă.g G1Dar puţini au fost pe pământ asemenea lui Enoh, căci el a şi fost răpit de pe pământ.F1 Asemeni şi Neemia – odihnească întru laude pomenirea lui! – ne-a înălţat din nou zidurile dărăpănate şi ne-a făcut porţile cu zăvoarele lor şi casele ni le-a zidit la loc5c1 Şi tot aşa Iosua, fiul lui Ioţadac; amândoi, în zilele lor, au zidit la loc locaşul Domnului şi au ridicat templul închinat Domnului şi hărăzit veşnicei slave.b=1 Cum vom preamări pe Zorobabel, căci el este ca un inel cu pecetie, în mâna dreaptă!=s1 Iar cei doisprezece profeţi – fie ca oasele lor să vlăstărească iar din mormintele lor! – ei l-au însănătoşit pe Iacob şi l-au mântuit, dându-i temeinice nădejdi.Z-1 Şi mi-aduc aminte şi de Iov, care a ţinut cu sârguinţă căile dreptăţii.}1Iezechil a avut parte să privească arătarea slavei şi el a descris făpturile care ţin tronul cu roate al Domnului.{o1Din pricina lui Ieremia, pe care l-au chinuit, măcar că el a fost, din pântecele maicii sale, hotărît să fie prooroc, ca să smulgă, să sfărâme şi să risipească şi tot aşa să clădească, să sădească şi să întărească.U#1Şi cetatea sfântă a fost dată focului şi uliţele ei au rămas pustii,W'1De aceea, puterea lor a fost trecută altora şi slava lor unui popor strein;8i1Afară de David şi de Iezechia şi de Iosia toţi au căzut în păcate; toţi regii din Iuda au părăsit legea Celui Prea înalt, până când a venit prăpădul peste ei.mS1El şi-a dat inima cu totul Domnului şi a întărit cucernicia în vremea lepădării de Dumnezeu.mS1Fiindcă el s’a mâhnit din pricina necredinţei noastre şi a pus capăt urîciunilor idoleşti.A }1Numele lui Iosia este ca tămâia binemirositoare, pregătită cu meşteşug de cel ce pregăteşte mirezme, şi este dulce, în gura fiecăruia, ca mierea şi ca muzica de la ospeţe,0Până la porţile veşniciei, el a străbătut cu duhul şi a vestit cele viitoare şi cele ascunse mai înainte de împlinirea lor.mS0Prin duhul său cel puternic, el vedea cele ce vor veni şi mângâia pe cei ce plângeau în Sion.Y+0În zilele lui, soarele s’a dat înapoi şi Isaia a prelungit viaţa regelui.T!0Căci Iezechia făcuse ceea ce era plăcut Domnului şi umblase cu nestrămutare în căile strămoşului său David, aşa cum îi poruncise Isaia, proorocul cel mare şi văzătorul vrednic de crezare.U#0Şi a lovit tabăra Asirienilor şi îngerul său i-a prăpădit cu ciumă,Q 0Şi strigară către Dumnezeu, Cel Prea Îndurat, şi către el au întins mâinile lor; şi atunci Cel Sfânt auzit-a din cerul său, degrabă, rugăciunea lor şi i-a mântuit prin mâna lui Isaia.s _0Atunci tremurat-au inimile şi mâinile lor şi fiii lui Israil simţiră dureri ca o femeie care naşte.2 ]0În vremea lui, s’a ridicat Sanherib şi a trimis pe Rabşache. şi acesta venit şi şi-a întins mâna împotriva Sionului şi, în trufia lui, a hulit pe Dumnezeu. 0Iezechia a întărit cetatea şi a adus apă în mijlocul ei; el a săpat cu fierul stânca şi a clădit iazuri de apă.x i0Unii dintre ei au trăit întru dreptatea legii, iar alţii, printre ei, au săvârşit păcate înfricoşate.0Şi cu toate acestea, poporul nu s’a lăsat de necredinţa lui şi nu s’a dezbărat de păcatele lui, până ce a fost smuls din ţara lui şi a fost împrăştiat peste tot pământul şi a rămas din Iuda o mână de oameni şi un principe din casa lui David.c?0În zilele vieţii sale săvârşit-a minuni şi la moartea lui, la fel, fapte uimitoare.kO0 Nici un lucru nu era pentru el peste putinţă şi chiar din mormântul lui trupul lui proorocea.0 Când Ilie a fost răpit la cer, în vijelie, Eliseu s’a umplut de duhul lui. El a făcut minuni de două ori mai multe şi din gura lui au ieşit minuni. Cât a trăit, el n’a tremurat înaintea nimănui şi nici un om n’a avut putere asupra lui.[/0 Fericiţi cei ce te-au văzut şi au adormit şi fericit eşti tu, că eşti viu!c?0 Tu eşti hotărît, precum este scris, pentru vremi viitoare, ca să potoleşti mânia dumnezeească mai înainte de izbucnire, să întorci inima părinţilor către copii şi să aduci la loc seminţiile lui Israil.W'0 Tu ai fost înălţat la cer în vijelie, într’un car cu cai de flacără.Y+0Tu ai uns regi ca să dai răsplătire şi ca urmaş al tău ai uns un prooroc.S0Tu ai auzit mustrarea în Sinai, şi în Horeb judecăţi răzbunătoare.\10Tu ai răsturnat regi în prăpastie şi ai ridicat pe cei măreţi din patul lor.`~90Tu ai înviat pe mort din moarte şi din Şeol, cu încuviinţarea Celui Atotputernic.r}]0Cât de vajnic erai tu, Ilie, prin minunile tale şi numai cine este la fel cu tine, poate să te laude!S|0Cu cuvântul Domnului el a încuiat cerul şi de trei ori a pogorît foc.O{0El a adus foametea peste ei şi cu râvna lui a scăzut numărul lor.lz S0După aceea, s’a sculat proorocul Ilie, aprig ca focul; iar cuvântul lui era torţă arzătoare.Yy+/Dându-se la toate nelegiuirile, până ce pedeapsa Domnului a căzut peste ei. x /Astfel, el vinovat a fost că fiii lui Israil au fost goniţi din ţară şi că păcatele lor s’au înmulţit peste măsură,|wq/Iar când Solomon s’a odihnit lângă părinţii săi, a lăsat după sine, din sămânţa sa, un fecior bogat în nebunie şi sărac în înţelepciune, adică pe Roboam, care, cu nechibzuinţa lui, a împins pe popor la răzvrătire; iar Ieroboam, feciorul lui Nabat, s’a ridicat şi a ispitit pe Israil spre păcat şi l-a împins pe Efraim în calea nelegiuirii. v9/Însă Domnul nu va lepăda îndurarea sa şi nu va lăsa stearpă nici una din făgăduinţele sale: că el nu va prăpădi vlăstarii alesului său şi nu va stârpi neamul aceluia pe care l-a iubit. Ci Domnul a lăsat lui Iacob rămăşiţă şi lui David rădăcină din el.{uo/Pentru acest cuvânt, regatul tău s’a despărţit în două şi din Efraim s’a ridicat un regat răzvrătit.4ta/Adus-ai pată de ruşine pe slava ta şi ai pângărit patul tău, astfel încât ai întărâtat mânia asupra vlăstarilor tăi şi ai căşunat suspin în neamul tău.Ys+/Dar ai lăsat femeilor coapsele tale şi le-ai făcut stăpâne pe trupul tău.r%/Numitu-te-ai cu numele cel mai de slavă, care este pomenit în Israil. Adunat-ai aur mult ca fierul şi ai agonisit argint mult ca plumbul.eqC/Cu cântecele, cu pildele, cu parabolele şi cu tâlcuirile tale, ai uimit toate popoarele.{po/Pătruns-a numele tău până la ostroavele cele mai depărtate şi preţuit ai fost pentru dragostea ta de pace.goG/Cu duhul tău ai împânzit pământul şi l-ai umplut cu pildele tale cele adânci la tâlc.enC/Cât de înţelept erai tu, din tinereţile tale, şi ca Nilul revărsai învăţătura ta!;mo/ Solomon a domnit în zile de pace, căci Dumnezeu i-a dat tihnă de jur-împrejur, ca să înalţe sfânt locaş întru numele Domnului şi să-i întemeieze jertfelnic veşnic.zlm/ Iar după el s’a ridicat un fecior înţelept, care, după războaiele părintelui, a odihnit întru lărgime.k3/ Ci Domnul a şters păcatele lui şi a înălţat în veci cornul lui şi i-a dat lui drept de stăpânire şi a întărit tronul lui peste Israil.Bj}/ El a dat sărbătorilor strălucire şi a împodobit praznicele cu toată podoaba, lăudând numele cel sfânt al Domnului şi umplând de cântare sfântul locaş, dis-de-dimineaţă.$iA/ Şi a pus cântăreţi înaintea altarului ca să măestrească cu glasurile lor cântări prea frumoase şi să laude zilnic în stihurile lor pe Domnul.ch?/În toate faptele sale, el aducea mulţumită Celui Sfânt, cântând cu cuvinte de laudă pe Dumnezeul Cel Prea înalt şi iubind pe Ziditorul său din toată inima şi slăvindu-l în psalmii săi, în toate zilele.*gM/A smerit pe duşmani de jur-împrejur şi a dat pierzării pe Filistenii vrăjmaşi şi a sfărâmat cornul puterii lor, de nu s’a mai ridicat până astăzi.4fa/Pentru aceea, fecioarele cântau întru slava lui şi-l lăudau pentru cei zece mii de duşmani răpuşi. Iar când a pus stemă de împărat, a dus războaiele înainte;9ek/Fiindcă el se rugase Domnului Celui Prea înalt ca să-l ajute şi Domnul dăduse putere dreptei lui David, ca să răpue pe războinic şi să înalţe cornul neamului său.(dI/În tinereţea sa, el a omorît pe uriaş şi a îndepărtat ocara de la neamul său, când a învârtit praştia cu mâna şi a doborît semeţia lui Goliat,sc_/El se juca cu leii, cum s’ar fi jucat cu iezii, şi cu urşii, cum s’ar fi jucat cu mieii din turmă.bb=/Ca seul cel osebit, din jertfa de pace, aşa a fost David osebit dintre fiii lui Israil.Ca /Apoi s’a ridicat Natan ca prooroc, în vremea lui David.C`.Şi chiar după adormirea lui, când a fost întrebat, a arătat regelui cum o să sfârşească şi din pământ a ridicat glasul său de prooroc, ca să şteargă păcatele poporului.u_c.Apoi Samuil, mai nainte de vremea adormirii sale, a mărturisit înaintea Domnului şi a unsului Domnului: «Nici bani, nici măcar o pereche de încălţăminte n’am luat de la nimeni!» Şi nimeni nu i-a adus vre-o învinovăţire.^^5.Şi a nimicit pe căpitanii oştilor vrăjmaşe şi pe toţi principii Filistenilor.T]!.Iar Domnul a slobozit din cer tunetul său şi a răcnit cu glas bubuitor.\}.Şi el, la fel, a chemat pe Domnul cel puternic, când vrăjmaşii îl împresurau, şi a adus jertfă un miel de lapte.i[K.Întru credinţa sa s’a adeverit prooroc şi prin rostirile sale s’a arătat bun văzător.WZ'.Cu legea Domnului a judecat obştia şi Domnul a cercetat milosârd pe Iacob.sY_. Samuel, cinstit de popor şi iubit de Ziditorul său, a fost cerut din pântecele maicii sale; el a fost uns prooroc de Domnul, a fost judecător şi preot. După porunca Domnului el a cârmuit pe Israil şi a uns principi poporului.X. Oasele lor să odrăslească din locul undo odihnesc şi numele lor să se înnoiască în strănepoţii plini de slavă!KW. Apoi vin la rând judecătorii, fiecare după numele său, toţi a căror inimă nu s’a desfrânat şi care nu s’au depărtat de Domnul, – fie pomenirea lor fântână de binecuvântări!WV'. Ca toţi fiii lui Israil să cunoască cum că bine este a asculta de Domnul.>Uu. Şi Domnul a dăruit lui Caleb putere, şi puternic a rămas până la adânci bătrâneţe, să se suie pe podişurile ţării, iar urmaşii săi au stăpânit moşia moştenită,'TG.De aceea, numai ei doi au rămas în viaţă din cei şase sute de mii de piotaşi, ca Domnul să-i aducă în ţara moştenirii, unde curge lapte şi miere.OS.Ci în zilele lui Moise el se dovedise cucernic, împreună cu Caleb, feoiorul lui Iefune, când ei au înfruntat obştia răzvrătită şi au oprit poporul de la păcat şi au domolit clevetirile.R.Aruncându-i asupra poporului protivnic şi, pogorînd asupra lor, a nimicit pe cei ce ţineau piept, ca să cunoască neamurile sortite pieirii care sunt armele lui Iosua şi cum că războiul este din porunca Domnului, iar el se supune voinţei Celui Prea înalt.HQ .Căci a chemat pe stăpânul Cel Prea înalt, atunci când vrăjmaşii îl strâmtorau de jur-împrejur, şi Cel Prea înalt i-a răspuns cu o vajnică grindină şi cu bulgări de ghiaţă,bP=.Oare nu la semnul lui, soarele a stat pe loc şi ziua s’a făcut mare cât două zile?SO.Cine ar fi putut să-i ţină piept, când el ducea războaiele Domnului!lNQ.Cât de măreţ era el, când întindea mâna sa şi-şi avânta suliţa împotriva unei cetăţi!-M U.Războinic mare a fost Iosua, fiul lui Nun, şi urmaş a fost lui Moise, în vrednicia de prooroc; el a fost, după tâlcul numelui său, puternic în mântuirea aleşilor Domnului şi trimis să pedepsească pe duşmanii care se ridicau împotrivă-i şi să dea ţara moştenire lui Israil.gLG-Ci acum, o, preoţilor, dăruiască-vă Domnul înţelepciune în inimile voastre ca să judecaţi poporul lui cu dreptate şi să nu se irosească norocul lui şi nici slava lui, până în vremurile cele mai depărtate!TK!-A fost de asemenea şi legământul cu David, fiul lui Iesei, din seminţia lui Iuda; dar moştenirea regelui trece din fiu în fiu, pe când moştenirea lui Aaron merge deavalma la toţi urmaşii săi./JW-Drept aceea, făcutu-s’a cu el legământ de pace, ca să fie căpetenie preoţilor şi poporului şi ca arhieria să fie pururea numai a lui şi a urmaşilor lui.I1-Fineas, apoi, fiul lui Eleazar, a ajuns, al treilea, la cinste, prin râvna lui puternică, fiindcă, fiind plin de zel pentru Dumnezeul a toate, s’a arătat statornic când cu răzvrătirea poporului şi, fiind cu inimă vitează, el a dobândit ispăşire pentru Israil.IH -Însă el să nu aibă parte de moştenire şi să nu stăpânească pământ în mijlocul poporului, fiindcă Domnul însuşi este partea şi moştenirea lui, în mijlocul fiilor lui Israil.kGO-De asemenea pâinile punerii înainte sunt partea lui şi dar pentru el şi pentru urmaşii săi;@Fy-Atunci el a sporit slava lui Aaron şi i-a întărit lui ca moştenire şi i-a dăruit, ca parte a lui, pârga roadelor pământului şi i-a poruncit să mănânce jertfele Domnului.+EO-Văzut-a Domnul şi s’a scârbit şi aceia au pierit în arşiţa mâniei lui, căci el a făcut minuni împotriva lor şi i-a nimicit cu văpaia focului său.dDA-Dar nişte oameni de neam străin s’au învrăjbit împotriva lui şi l-au pizmuit, pe când erau în pustie; aceştia au fost oamenii oare ţineau cu Datan şi cu Abiram şi ceata lui Core, aprinsă şi năvalnică.DC-Şi i-a dat poruncile sale şi putere să tâlcuiască legea şi să judece şi să înveţe pe Iacob căile dreptăţii şi să-i vâre în minte lui Israil înţelegerea rânduielilor.rB]-Şi Domnul l-a ales dintre toţi cei vii, ca să-i aducă arderi de tot şi jertfe grase şi să-i ardă pe jertfelnic tămâia cu bun miros, spre pomenire, şi să jertfească cele de nevoie pentru ispăşirea păcatelor poporului.LA-Şi Moise l-a aşezat în cinstea lui şi l-a uns pe el cu untdelemn sfânt. Şi acesta a fost pentru el un legământ veşnic, ca şi pentru neamul lui, cât vor ţine zilele cerului, ca să slujească înaintea Domnului şi să împlinească toată slujba preoţiei şi să binecuvânteze poporul întru numele Domnului.Y@+-Jertfele Domnului trebuiau aduse de două ori în fiecare zi, fără încetare.D?- Nimic asemenea n’a fost înaintea lui şi nu va mai fi niciodată; nici un străin nu s’a îmbrăcat în aceste odăjdii, ci numai fiii lui Aaron şi urmaşii lui, din veac în veac.K>- După aceea, i-a pus pe mitră o cunună de aur, cu aceste cuvinte săpate: «Sfânt lui Dumnezeu», care era podoabă de mare cinste, lucru desăvârşit, desfătând ochii ca un odor slăvit.H= - Având pietre scumpe săpate ca peceţile şi înscăunate în aur, de mâna unui meşter săpător, ca să pomenească numele scrise pe ele ale celor douăsprezece seminţii ale lui Israil.`<9- L-a îmbrăcat cu un veşmânt sfânt, lucru făcut cu meşteşug, ţesut din aur şi din porfiră violetă şi stacojie; apoi i-a dat engolpionul cu Urim şi Tumim, ţesut din fire stacojii, lucru de mare meşter,<;q- Şi a cusut de veşmânt, jur-împrejur, rodii şi printre ele clopoţei de aur, ca să sune când mergea şi să se auză în templul Domnului, ca o pomenire a fiilor poporului. :9-Şi l-a îmbrăcat cu frumuseţe desăvârşită şi i-a hărăzit veşmintele slujbei lui, hărăzindu-i veşmântul coapselor şi tunica şi efodul.$9A-Şi a făcut cu el legământ veşnic şi i-a dat preoţia în popor şi l-a împodobit cu strălucită podoabă şi l-a încins cu veşmântul de slavă.f8E-Apoi a ridicat pe Aaron, sfânt asemenea lui Moise, şi frate cu el, din seminţia lui Levi.y7k-Şi l-a lăsat să auză glasul său şi să intre în norul de pe munte şi i-a pus în mână poruncile sale, legea vieţii şi a înţelepciunii, ca Iacob să înveţe legământul cu Domnul şi Israil poruncile şi îndreptările sale.W6'-Pentru credincioşia şi blândeţea sa, Domnul l-a ales din toţi muritorii, M~~b}}}|;{zzyxxQwvv.uttWsrr2qqDppo{nxmm5l2kkYiiWhhgzg0feeLddcc=baa`__Z^^]]\\&[[WZZiYYHXWWJVUUTTTVSRQQPPOONNMLLmKKJJ.II*HH(GOFFFEE DDHCtBBAAm@@$??h>>\==<Deci să nu vă fie teamă de ameninţările omului păcătos, fiindcă slava lui este stricăciune şi mâncarea viermilor.~Du=Şi tot aşa aţi putea găsi pilde în fiecare rând de oameni, că toţi cei care nădăjduesc în Domnul nu pier!KC37Iosua, fiindcă a împlinit porunca lui Dumnezeu, a ajuns cârmuitor al lui Israil;}=s6Fineas, strămoşul nostru, fiindcă ardea de râvnă pentru Dumnezeu, a dobândit legământul preoţiei veşnice;q<[5Iosif, în vremea strâmtorării lui, a păzit porunca lui Dumnezeu şi a ajuns stăpânitor în Egipt;m;S4Oare Avraam n’a fost el găsit credincios în ispită şi nu i s’a socotit aceasta ca dreptate?":=3Aduceţi-vă aminte de faptele strămoşilor voştri, pe care ei le-au săvârşit în vremea lor, că dobândiţi o mare faimă şi un nume nepieritor. 92Este o vreme de prăpăd şi de cumplită urgie. Deci, copii, fiţi înflăcăraţi pentru lege şi daţi-vă viaţa pentru patrie!8!1Şi când Matatia a simţit că i se apropie vremea să moară, a zis fiilor săi: «Acum stăpâneşte trufia şi face prăpăd pedeapsa!7#0Ei au apărat legea împotriva puterii păgânilor, împotriva puterii împăraţilor şi nu-şi plecară fruntea în faţa păcătoşilor.Z6-/Şi izgoniră pe cei care erau plini de trufie; şi lucrul sporea în mâna lor.w5g.Au tăiat împrejur cu sila pe copiii câţi mai rămăseseră netăiaţi împrejur în cuprinsul lui Israil,n4U-Atunci Matatia, împreună cu prietenii lui au dat ocol pe de altă parte şi au dărâmat altarele,?3w,Toţi aceştia alcătuiră o oaste: ei uciseră în mânia lor pe cei păcătoşi şi în urgia lor pe cei fără de lege. Şi cei care au mai rămas au scăpat cu fuga la păgâni.b2=+Şi toţi cei care căutau să scape de nenorociri treceau la ei şi le sporea numărul.-1S*În vremea aceea, au trecut de partea lor ceata Asideilor, oameni din Israil, viteji, toţi dintre cei care în inima lor erau gata să se jertfească pentru lege.[0/)Atunci ei luară în ziua aceea această hotărîre: «Oricine ar năvăli peste noi Sâmbăta, să pornim război împotriva lui, ca să nu murim cu toţii, precum au murit fraţii noştri în ascunzători!»s/_(Şi ziseră unii către alţii: «Dacă am face aşa precum au făcut fraţii noştri, ca să nu ne luptăm împotriva păgânilor, pentru viaţa şi pentru legea noastră, curând-curând ne vor nimici ei de pe faţa pământului!»J. 'Când Matatia şi cu prietenii lui aflară, îi plânseră mult,-5&Atunci ei începură lupta în zi de Sâmbătă, şi muriră bărbaţii şi femeile şi copiii lor, împreună cu turmele lor, ca la o mie de inşi.,%Ci le-au zis: «Mai degrabă să murim cu toţii cu cugetul curat! Cerul şi pământul sunt martori că voi ne omorîţi pe nedrept!»+$Însă ei nu le-au răspuns cu nimic: nici n’au aruncat cu pietre şi nici nu le-au tăiat calea spre ascunzătorile lor,D*#Atunci Sirienii au început îndată lupta împotriva lor.)"Dar ei au răspuns: «Nu ieşim de aici şi nici nu ne supunem poruncii împăratului, ca să pângărim ziua Sâmbetei!»(!Şi a strigat la ei: «Ajunge! Ieşiţi de aici şi supuneţi-vă poruncii împăratului, ca să rămâneţi cu viaţă!».'U Deci a început să-i urmărească multă oştire şi ajungându-i, se aşeză în rând de bătaie împotriva lor, şi se pregătiră de luptă în ziua Sâmbetei,{&oAtunci dregătorii împăratului, precum şi oastea care se afla în cetatea lui David în Ierusalim, au fost înştiinţaţi că vreo câţiva inşi care călcaseră porunca împărătească s’au împrăştiat în ascunzişuri în pustie.v%eÎmpreună cu feciorii şi cu femeile lor şi turmele lor, fiindcă blestemăţiile se înteţiseră foarte.$yÎn vremea aceea, cei care se sârguiau după dreptate şi după omenie s’au dus şi s’au sălăşluit în pustie,i#KAtunci el, împreună cu feciorii lui au fugit în munte şi averea lor au lăsat-o în cetate."-Atunci Matatia a strigat în cetate cu glas tare şi a zis: «Cine este înflăcărat pentru lege şi ţine la legământ, să vie după mine!»~!uŞi el s’a înflăcărat pentru paza legii, precum a făcut altădată Fineas împotriva lui Zimri, fiul lui Salu. Tot în clipa aceea el a omorît şi pe dregătorul împărătesc care îl silea să aducă jertfă şi dărâmă altarul./WCând l-a văzut Matatia, l-a prins ciuda şi rărunchii lui se cutremurară, şi mânia lui se întărâtă potrivit legii şi repezindu-se la el l-a ucis pe altar.,QŞi după ce el a sfârşit această vorbire, a venit în ochii tuturor un iudeu ca să aducă jertfă pe altarul de la Modein, potrivit cu porunca împăratului.yŞi nu vom asculta de porunca împăratului ca să ne abatem de la legea noastră, nici la dreapta, nici la stânga.»W'Dumnezeu să ne păzească să ne lepădăm de lege şi de îndreptările ei.+Eu, copiii mei, cât şi rudeniile mele, vom umbla şi mai departe în legământul strămoşilor noştri pe care Dumnezeu l-a încheiat cu ei.taDar Matatia răspunse cu mare glas şi zise; «Chiar când toate popoarele care se află în cuprinsul stăpânirii împăratului vor asculta de el şi se vor lepăda fiecare de legea părinţilor lor şi se vor supune poruncilor lui,V%Începe tu mai întâi şi împlineşte porunca împăratului, precum au făcut toate popoarele şi bărbaţii lui Iuda, care au rămas în Ierusalim; atunci şi tu împreună cu casa ta vei fi numărat printre prietenii împăratului şi veţi fi cinstiţi, atât tu cât şi feciorii tăi, cu argint, cu aur şi cu multe daruri!»'GCrainicii împăratului au început să grăiască lui Matatia: «Tu eşti dregător cu vază şi mare în această cetate şi sprijinit de feciori şi rude!kOMulţi Israiliţi au trecut la ei. Însă când Matatia şi feciorii lui s’au adunat laolaltă,{Şi au venit crainicii împăratului la Modein, ca să silească cetatea la lepădare de lege şi ca să aducă jertfe.7Şi atunci Matatia şi-a sfâşiat veşmintele, împreună cu feciorii, şi s’au încins cu veşminte de pocăinţă şi au început să jelească. ; La ce să mai trăim?»  Templul nostru şi podoaba noastră, ia uitaţi-vă cum stau pustiite, cum stă pustiită slava noastră: pângărită de păgâni!R Toată podoaba ei i-a fost luată şi din cetate liberă a ajuns roabă.iK Care popor n’a pus stăpânire pe împărăţia ei şi nu şi-a făcut parte din prăzile ei?hI Toate podoabele au fost luate pradă; copiii mor pe uliţe, tinerii cad în sabia duşmanului.6gPoporul ei a ajuns ca un om fără de cinste;hIA zis: «Vai mie! Pentru ce m’am născut ca să mă uit la pieirea poporului meu şi la pieirea cetăţii sfinte şi să stau nepăsător şi s’o văd cum cade în mâna vrăjmaşilor şi templul în mâna păgânilor!\ 1Şi când el a văzut pângărirea care se săvârşea în Iuda şi în Ierusalim,P Eleazar. numit şi Auaran, şi Ionatan, căruia i se mai zicea Afifus." ?Iuda, numit şi Macabeul,+ QSimon, care se mai numea şi Tasi,= uŞi el avea cinci feciori: Ioan, poreclit şi Gadis, +În zilele acelea s’a ivit Matatia feciorul lui Ioan, nepotul lui Simeon, preot din neamul lui Ioiarib din Ierusalim, care locuia în Modein.@ }@Şi marea urgie a lui Dumnezeu se abătuse peste Israil. 5?Încât mai degrabă au ales moartea, decât să se spurce cu mâncări şi să pângărească sfântul legământ. Şi într’adevăr ei au murit.  >Pe de altă parte mulţi Israiliţi s’au stăpânit şi s’au întărit în sine-şi ca să nu mănânce din cele spurcate, =Spânzurându-le copiii de gât, şi măcelărind pe toţi din casele lor, cum şi pe cei care făcuseră tăierea împrejur.j OJ wŞi el a ajuns până la capătul pământului şi a luat prăzi de la mulţime de popoare. Şi după ce pământul i s’a fost supus, el s’a trufit şi inima lui s’a semeţit.lI SŞi el a făcut multe războaie, a cucerit multe cetăţi şi a răpus împăraţi ai pământului.dH EDupă ce Alexandru, fiul lui Filip Macedoneanul, care plecase din ţara Chitim, a bătut pe Dariu, împăratul Perşilor şi al Mezilor, a împărăţit în locul lui, şi el a fost cel dintâi împărat de neam grecesc. G ;Y*Apoi îl scoase din groapa cu lei şi pe cei ce voiseră pieirea lui îi aruncă în groapă şi ei fură sfârtecaţi într’o clipă, în faţa lui.F }Y)Atunci el strigă cu glas mare şi zise: «Mare eşti, Doamne, Dumnezeul lui Daniil, şi nu este altul afară de tine!»E 'Y(Şi împăratul veni în ziua a şaptea ca să jelească pe Daniil, şi ajungând la groapă văzu pe Daniil că stătea în mijlocul leilor.nD WY'Şi Daniil se sculă şi mâncă. Şi îngerul lui Dumnezeu îl duse pe Avacum îndată la locul lui.xC kY&Atunci Daniil zise: «Adusu-ţi-ai aminte de mine, Dumnezeule, şi n’ai lăsat pe cei ce te iubesc pe tine!»`B ;Y%Şi Avacum strigă: «Daniile, Daniile! Ia mâncarea pe care Dumnezeu ţi-a trimis-o!»gA IY$Şi îngerul Domnului îl apucă pe Avacum de chică şi-l duse în Babilon într’o suflare.]@ 5Y#Dar Avacum zise: «Doamne! Babilonul nu l-am văzut şi groapa cu lei n’o ştiu!»? Y"Atunci îngerul Domnului zise lui Avacum: «Prânzul pe care l-ai gătit, du-l lui Daniil în Babilon, în groapa cu lei!»<> sY!În Iudeea însă se afla profetul Avacum. Şi el tocmai făcuse o fiertură şi dumicase pâine pe care o pusese într’o scafă şi pornise la câmp s’o ducă secerătorilor.>= wY Şi în groapă se aflau şapte lei, cărora li se dădea în fiecare zi hrană: două vite şi două oi. Dar atunci nu li s’a dat nimic de mâncare, ca să-l mănânce pe Daniil.O< YŞi l-au aruncat într’o groapă cu lei, în care a stat şase zile.o; YYCând a văzut împăratul că norodul unelteşte împotriva lui, fu silit ca să-l dea pe Daniil lor.:  YŞi s’au dus la împărat şi i-au zis: «Dă-ne pe Daniil, iar de nu, te vom omorî pe tine împreună cu toată casa ta».Y9 -YCând auziră Babilonienii, cumplit se necăjiră şi uneltiră împotriva împăratului zicând: «Împăratul s’a făcut iudeu! Pe Bel l-a nimicit, pe balaur l-a omorît, şi pe preoţi i-a măcelărit.»n8 WYDeci luă Daniil smoală, grăsime şi păr pe care le fierse împreună şi făcu cocoloaşe pe care le aruncă în gura balaurului. Iar după ce balaurul le mâncă, crăpă. Apoi Daniil zise: «Iată cui vă închinaţi voi!»07 ]YŞi împăratul îi zise: «Ţi-o dau!»O6 YAtunci a răspuns Daniil: «Domnului Dumnezeului meu mă voi închina, fiindcă el este Dumnezeu viu. Însă tu, împărate, dă-mi putere şi eu voi omorî balaurul fără sabie şi fără toiag.»z5 oYŞi împăratul zise lui Daniil: «Despre acesta nu poţi spune că nu este dumnezeu viu. Închină-te dar lui!»L4 YŞi Babilonienii mai aveau şi un balaur mare pe care îl cinsteau.3 YŞi împăratul îi dădu morţii, iar pe Bel îl dădu în seama lui Daniil, care îl nimici împreună cu templu cu tot.]2 5YAtunci împăratul se întărâtă de mânie şi chemă pe preoţi, împreună cu femeile şi copiii lor şi ei arătară împăratului uşa cea tainică pe unde intraseră şi mâncaseră prinoasele de pe masă.Q1 YŞi împăratul zise: «Văd urme de bărbaţi, de femei şi de copii!»"0 ?YÎnsă Daniil începu să râdă, şi ţinând pe împărat ca să nu intre, îi zise: «Ia te uită pe caldarâm şi vezi ale cui sunt urmele acestea?»+/ QYŞi îndată ce s’a deschis uşa şi împăratul se uită pe masa de prinoase, strigă cu glas tare: «Mare eşti tu, Bel, şi în tine nu se află vicleşug!».  YŞi împăratul întrebă pe Daniil: «Peceţile sunt neatinse, Daniile?» Şi Daniil răspunse: «Sunt întregi, împărate!»F- YŞi împăratul se sculă la mânecate, împreună cu Daniil., YIar preoţii veniră în timpul nopţii, precum le era obiceiul, împreună cu femeile şi copiii, şi mâncară şi băură tot vinul.c+ AYApoi Daniil porunci slugilor lui să aducă cenuşă, pe care ele o presărară în tot templul în faţa împăratului. Şi au ieşit şi au închis uşa, pe care au pecetluit-o cu inelul împăratului, şi au plecat.\* 3Y Şi după ce au ieşit ei, împăratul puse prinoase de mâncare înaintea lui Bel,|) sY Ei însă se gândeau la uşuliţa ascunsă dedesubtul mesei cu prinoase, pe unde ei intrau şi mâncau prinoasele.}( uY Şi preoţii lui Bel ziseră: «Iată noi ieşim afară, iar tu, împărate, pune prinoasele şi vinul dres cu mirodenii înaintea lui, închide uşa şi o pecetlueşte cu inelul împărătesc, iar când vei veni mâine de dimineaţă, de nu vei găsi că Bel a mâncat tot, noi să murim, iar de nu, să moară Daniil, cel care a umblat cu minciuni împotriva noastră!»I'  Y După aceasta împăratul se duse cu Daniil în templul lui Bel.&  Y Şi Daniil zise împăratului: «Fie după cuvântul tău!» Şi Bel avea şaptezeci de preoţi, afară de femei şi de copii.~% wYAtunci împăratul s’a mâniat şi a chemat pe preoţii idolului şi le-a zis: «De nu-mi veţi spune cine mănâncă aceste prinoase, veţi muri, iar de-mi veţi dovedi că Bel mănâncă prinoasele, Daniil va muri, fiindcă a hulit pe Bel».5$ eYŞi Daniil îi răspunse zâmbind: «Nu te amăgi, împărate, fiindcă lăuntrul lui este de lut, iar partea de dinafară este de aramă şi el n’a mâncat niciodată!»# YDar împăratul îi zise: «Nu crezi tu că Bel este dumnezeu viu? Şi nu vezi cât mănâncă el şi bea în fiecare zi?»~" wYAtunci împăratul îi zise: «De ce nu te închini lui Bel?» Şi Daniil răspunse: «Nu mă închin unui idol făcut de mână de om, ci numai Dumnezeului celui viu, care a făcut cerul şi pământul şi este stăpân peste toată făptura».! YDar şi împăratul îl cinstea şi se ducea în fiecare zi să i se închine. Însă Daniil se închina Dumnezeului său.<  sYŞi Babilonienii aveau un idol pe care îl chema Bel, pentru care se cheltuiau în fiecare zi douăsprezece băniţi de lamură de făină, patruzeci de oi şi şase vedre de vin.| sYŞi Daniil era prietenul împăratului, mâncând la masă cu el, şi cel mai de cinste dintre toţi prietenii lui.y oYDupă ce împăratul Astiage s’a adăogat la părinţii săi, Cirus Persul s’a suit pe tronul împărăţiei.m UE@Şi Daniil a ajuns la mare cinste în faţa norodului din ziua aceea şi în vremea mai de pe urmă.G  E?Atunci Hilchia şi soţia lui, împreună cu Ioachim, bărbatul ei, preamăriră pe Dumnezeu pentru fiica lor Suzana, precum şi rudele ei, fiindcă nu s’a aflat în ea pricină de ocară. E>Ca să împlinească legea lui Moise; şi ei i-au osândit la moarte, iar sângele nevinovat fost-a mântuit în ziua aceea.J E=Apoi se ridicară împotriva celor doi bătrâni pe care Daniil i-a dovedit că au mărturisit strâmb din chiar spusa lor, şi le-a făcut răul pe care ei voiseră să-l facă aproapelui lor, }Ew==k<'{&&P%%j$$.#~#""@!\! eZ0Z[Red[qaM8O y ] Y$({H29]0O parte din armata împăratului a pornit în întâmpinarea lor la Ierusalim, iar împăratul şi-a aşezat tabăra să se lupte împotriva Iudeei şi a muntelui Sion.x8i/Şi Iudeii văzând puterea oştirii împărăteşti şi bărbăţia ostaşilor, au dat înapoi din faţa lor.7.Apoi s’a strecurat sub elefant şi i-a vârît sabia în pântece şi l-a omorît. Elefantul a căzut peste el şi Eleazar a murit.#6?-Pentru acesta el s’a repezit prin falangă spre el, măcelărind în dreapta şi în stânga şi despărţind pe duşmani într’o parte şi în alta,m5S,S’a jertfit pe sine ca să izbăvească pe poporul său şi să dobândească un nume nepieritor.H4 +Şi când Eleazar, poreclit Auaran, a văzut una din fiare care era mai înaltă decât toate celelalte îmbrăcată în zale împărăteşti, şi-a închipuit că deasupra este împăratul,3%*Atunci Iuda a înaintat cu oastea lui ca să se bată, şi în bătălia aceea au căzut din oştirea împărătească şase sute de oameni.2)Şi toţi cei ce auzeau zarva oştirii, mersul ei şi zăngăni tul armelor tremurau, fiindcă oastea era foarte mare şi puternică. 19(O parte din armata împărătească s’a desfăşurat pe munţii cei înalţi, iar altă parte în şes, înaintând sigur şi în bună rânduială. 0'Şi când razele soarelui au căzut pe scuturile de aur şi de aramă, munţii străluceau şi luminau ca nişte făclii aprinse.!/;&Iar călărimea a pus-o de o parte şi de alta, la cele două aripi ale oştirii, ca să îngrozească pe duşman şi să fie acoperire pentru falange.N.%Pe fiecare elefant era câte un turn tare de lemn, pentru apărare, legat cu chingi, şi pe fiecare elefant erau doi trei oameni care se luptau de sus, precum şi un indian care era călăuza lui,+-O$Aceştia întovărăşeau din capul locului fiara, şi unde era ea, erau şi ei, şi încotro se îndrepta ea, se îndreptau şi ei şi nu se despărţeau de ea.V,%#Apoi au împărţit ei elefanţii falangelor oştirii; fiecare elefant era însoţit de o mie de oameni îmbrăcaţi cu zale şi cu coifuri de aramă, iar după el veneau cinci sute de călăreţi aleşi.i+K"Pe elefanţi i-a îmbătat cu sânge de struguri şi de dude, ca să-i înteţească la luptă.**M!Dar împăratul s’a sculat la mânecate şi a îndreptat oastea în grabă spre Bet-Zaharia, şi şi-a aşezat-o în linie de bătaie în sunetul trâmbiţei.m)S Atunci Iuda a lăsat cetatea şi a aşezat tabăra la Bet-Zaharia, în faţa taberii împăratului.E(Ei au înaintat prin Edom şi au tăbărît la Betţur. Şi s’au bătut multe zile şi au făcut maşini, însă Iudeii au ieşit din cetate şi le-au ars, şi s’au luptat vitejeşte.'%Oştirea sa era de o sută de mii de pedestraşi, două zeci de mii de călăreţi şi treizeci şi doi de elefanţi deprinşi cu războiul.]&3Şi i-a sosit şi oştire năimită din alte împărăţii şi din insulele mării.%Când împăratul a auzit aceasta, a adunat pe prietenii săi, căpeteniile oştirii, cât şi pe căpitanii călărimii.~$uŞi dacă tu nu zoreşti să le ieşi în cale, vor face şi altele şi mai mari, fără să poţi să-i opreşti.»#Şi acum ei au tabăra în faţa cetăţuii Ierusalimului, ca s’o cuprindă, pentru aceasta ei au întărit templul şi Betţurul.c"?Dar ei şi-au întins mâna nu numai asupra noastră, ci şi în ţinuturile învecinate.(!IDin acesta pricină fiii poporului nostru au ajuns să ne fie duşmani: oricine din noi a fost prins fost-a omorît, iar moştenirea noastră a fost jefuită.w gNoi am slujit de bună voie pe părintele tău, făcând ceea ce ne zicea şi fiind următori poruncilor lui.Aceştia s’au dus la împărat şi i-au spus: «Până când vei zăbovi tu ca să nu judeci şi să nu răzbuni pe fraţii noştri?~uDar din această încercuire au scăpat vreo câţiva, de care s’au alăturat şi câţiva nelegiuiţi din Israil.1Şi s’au adunat ei şi au împresurat-o în anul o sută şi cincizeci şi au ridicat turnuri cu baliste şi au aşezat maşini de împresurare.xiAtunci Iuda se hotărî s’o piarză şi pentru aceasta a adunat poporul cel războinic ca s’o împresoare.%COastea din cetate ţinea încercuit pe Israil de jur-împrejurul templului şi căuta mereu să-i facă neajunsuri, iar pentru păgâni să le fie sprijin.1Când a aflat Lisias că a murit împăratul, a pus împărat pe Antioh, fiul lui, pe care îl crescuse de tânăr, şi i-a pus numele de Eupator.U#Şi împăratul Antioh a murit acolo, în anul o sută patruzeci şi nouă.+OŞi i-a dat coroana, mantia de porfiră şi inelul cu pecetia împărătească, poruncindu-i să crească pe fiul său şi să-l pregătească să fie împărat.kOAtunci el a chemat pe Filip, unul din prietenii săi, şi l-a pus peste toată împărăţia lui,  Ştiu că pentru toate acestea m’au ajuns nenorocirile şi iată că mor în ţară streină din pricina acestei mari mâhniri.»hI Acum mi-aduc aminte de blestemăţiile pe care le-am făcut în Ierusalim, cum am luat toate odoarele de aur şi de argint care se aflau acolo şi am trimis o oaste ca să nimicească fără cuvânt pe locuitorii din Iuda.   Şi am zis în inima mea: Ce chin şi ce zbucium cumplit m’au cuprins pe mine, care eram bun şi iubit în împărăţia mea?wg A chemat pe toţi prietenii lui şi le-a zis: «Somnul nu mă mai prinde şi mâhnirea mi-a zdruncinat inima.   Şi a stat în pat mai multe zile, fiindcă el cădea mereu în mare mâhnire. Şi când a simţit că este aproape să moară,+OAuzind aceste veşti, împăratul fu îngrozit şi zdrobit. El căzu la pat şi din pricina aceasta se îmbolnăvi de mâhnire, că voinţa lui nu se împlinise.<qNimiciseră urîciunea pe care o zidise el pe altarul de jertfă din Ierusalim, templul fusese înconjurat cu ziduri înalte ca şi mai înainte şi tot aşa şi cetatea Betţur.QLisias, care înaintase în fruntea unei armate puternice, fusese silit să fugă din faţa lor; ei se întăriseră cu arme, cu oaste şi cu multe prăzi pe care le luaseră de la oştirile biruite;Atunci a venit în Persia un crainic ca să-l vestească pe el că oştile care intraseră în Iuda fuseseră înfrânte; 3Şi locuitorii s’au ridicat împotriva lui la luptă, încât el a fost silit să dea înapoi şi cu mare mâhnire să se întoarcă în Babilon. Atunci el a venit şi a încercat să cuprindă oraşul şi să-l jăfuiască, dar n’a izbutit, fiindcă planul lui fusese aflat.j MŞi templul care este în acest oraş este foarte bogat şi acolo se află scuturi de aur, zale şi alte arme pe care le lăsase Alexandru, împăratul Macedoniei, fiul lui Filip, care a domnit cel dintâi ca împărat grec.=  uŞi pe când împăratul Antioh străbătea ţinuturile cele de sus ale ţării, a auzit că în Persia este un oraş anume Ehmais, vestit prin bogăţie, prin argint şi prin aur,C CApoi Iuda s’a lăsat spre Azot, în ţara Filistenilor, unde a dărâmat altarele, a ars chipurile idolilor şi, după ce a luat o bogată pradă din oraşe, s’a întors în Iudeea.)BÎn ziua aceea au căzut şi câţiva preoţi, fiindcă şi ei voiau să facă fapte vitejeşti, intrând în luptă ca nişte nesăbăduiţi.V%AApoi a pornit să se ducă în ţara Filistenilor şi a trecut prin Mareşa._7@Şi Iuda a pornit din nou ca să se bată cu fiii lui Esau în ţara de la miază-zi. El a cucerit Hebronul şi satele învecinate, i-a dărâmat întăriturile, iar turnurilor celor de jur-împrejur le-a dat foc.<s?Şi se adunau în jurul lor ca să le facă urări. >Iuda cel viteaz şi fraţii lui au fost slăviţi de tot Israilul şi de toţi păgânii, orişiunde s’ar fi auzit de numele lor,hI=Însă ei nu erau din neamul acelora prin mâna cărora Israil avea să ajungă la biruinţă.+O<Şi aşa oştirea a suferit o mare înfrângere, fiindcă n’au ascultat pe Iuda şi pe fraţii lui, închipuindu-şi că pot şi ei să facă fapte vitejeşti.6e;Însă Iosif şi cu Azaria au fost puşi pe fugă şi au fost urmăriţi până la graniţa Iudeei, şi în ziua aceea au căzut din oştirea lui Israil două mii de inşi.}s:Dar Gorgias, împreună cu oamenii lui au ieşit din cetate şi au înaintat împotriva lor, ca să se bată cu ei.a;9Atunci ei au dat de ştire oamenilor din oştirea lor şi au pornit împotriva Iamniei.}~s8Au zis: «Şi noi vrem să ne facem faimă şi să ne ducem ca să ne războim cu păgânii cu care ne megieşim!»}17Iosif, feciorul lui Zaharia, şi Azaria, căpeteniile oştirei, aflând despre faptele vitejeşti şi despre bătăliile pe care ei le dăduseră,|6În vremea când Iuda şi Ionatan se aflau în Galaad, iar Simon, fratele lor, în Galileea, în faţa cetăţii Ptolemais,>{u5După aceasta ei s’au suit în muntele Sionului cu bucurie şi cu veselie şi au adus arderi de tot, fiindcă ei se întorseseră cu bine, fără să piardă pe nici unul din ei.$zA4Şi în tot timpul Iuda a stat la coada oştirii, adunând pe cei care rămâneau în urmă şi îmbărbătând poporul, până ce a ajuns ţara lui Iuda.Ty!3Apoi au trecut Iordanul şi au ajuns în şesul cel mare lângă Betşean.=xs2Şi el a trecut toată partea bărbătească prin ascuţişul săbiei, iar cetatea a dărâmat-o din temelie şi, după ce a jefuit-o, a trecut prin cetate pe deasupra hoiturilor.w31Şi ostaşii au poposit cu tabăra şi s’au luptat împotriva cetăţii toată ziua şi toată noaptea aceea, şi cetatea a căzut în mâna lui.pvY0Atunci Iuda a poruncit să se dea de veste ca fiecare ostaş să poposească cu tabăra unde se află.u-/Atunci Iuda a trimis la ei crainici ca să-i ia cu binişorul şi să le spună: «Îngăduiţi-ne să trecem pe pământul vostru ca să ajungem în ţara noastră, căci nimeni nu vă va face nici o pagubă, ci numai să trecem pe jos». Şi n’au voit să-i deschidă.qt[.Locuitorii cetăţii însă închiseseră porţile şi trântiseră grămezi de pietre într’însele.Ws'-Şi ei au ajuns până la Efron, cetate foarte întărită şi mare, aşezată într’o trecătoare, încât nimeni nu putea să cotească nici la dreapta, nici la stânga, ci trebuia să treacă prin ea.Ur#,După aceasta, Iuda a adunat pe toţi Israiliţii care se găseau în Galaad, de la mic până la mare, cu femeile şi cu copiii, şi cu tot avutul lor, o foarte mare tabără, ca să-i ducă în Iudeea.Dq+Atunci el a cuprins cetatea şi a dat foc templului şi tuturor celor ce se aflau într’însul. Aşa a fost înfrânt Carnaimul şi ei n’au mai putut să se împotrivească lui Iuda.Lp*Când el a trecut cel dintâi dincolo şi s’a năpustit împotriva lor împreună cu oastea lui după el, păgânii au fost înfrânţi, au aruncat armele şi au fugit în templul din Carnaim.*oM)Când Iuda a ajuns aproape de râul cu apă, a poruncit căpeteniilor oastei: «Nu îngăduiţi nimănui să se oprească aici, ci toţi să intre în luptă!»Fn(Şi Timotei a zis căpeteniilor oştirii sale, în timp ce Iuda şi cu ai lui se apropiau de râu: «Dacă el se năpusteşte mai întâi împotriva noastră, nu putem să-i ţinem piept, fiindcă el ne covârşeşte, iar dacă de teamă stă cu oastea dincolo de râu, să ne aruncăm asupra lui şi-l vom dovedi»./mW'De asemenea şi-au tocmit şi Arabi, oaste de ajutor, care se află dincolo de râu, gata să înceapă lupta cu tine.» Atunci Iuda a pornit în întâmpinarea lor.9lk&Şi Iuda a trimis oameni ca să iscodească tabăra, şi i-au adus vestea aceasta: «Toţi păgânii din vecinătate s’au strâns la ei şi alcătuesc o foarte mare oştire.{ko%După aceste întâmplări, Timotei a adunat altă oştire şi a tăbărît în faţa Rafonului, dincolo de râu.ijK$De acolo a pornit şi a cucerit Casfon, Mached, Beţer, precum şi toate cetăţile Galaadului.vie#După aceasta s’a îndreptat spre Miţpa, a năvălit asupra ei, a cuprins-o, a prădat-o şi i-a dat foc.%hC"Când a cunoscut Timotei că este Macabeul, a fugit din faţa lor. Şi el i-a bătut cumplit şi au căzut dintre ei în ziua aceea ca la opt mii de inşi.tga!Şi cu trei cete de oameni le-a sărit în spate, apoi au sunat din trâmbiţe şi au sunat de rugăciune.]f3 A zis ostaşilor din oştirea lui: «Luptaţi-vă astăzi pentru fraţii voştri!»e-Şi dacă a văzut Iuda că lupta începuse şi că zarva din cetate se ridica până la cer de sunetul trâmbiţelor şi de strigătul cumplit,8diDimineaţa, când au ridicat ochii, au văzut oaste nenumărată, care ducea scări şi maşini de împresurare, ca să cuprindă cetatea şi erau gata să înceapă năvala.[c/Apoi în timpul nopţii el a pornit de acolo şi a mers până la cetatea Datema.kbOAtunci Iuda s’a întors pe neaşteptate cu oastea sa în pustie spre Beţer. El a cuprins cetatea, a omorît, trecând prin ascuţişul săbiei, toată partea bărbătească, a luat o pradă bogată şi a dat foc cetăţii.awDar şi în alte cetăţi ale Galaadului se mai află închişi, iar protivnicii lor s’au pregătit ca de mâine să năvălească asupra cetăţilor, să le cuprindă şi într’o singură zi să stârpească pe toţi Iudeii dintr’însele.`}Şi că mulţi din ei sunt închişi în Bosra, Beţer, Alema, Casfon, Mached şi Carnaim, cetăţi mari şi întărite,_Şi ei au dat peste Nabateeni care i-au primit prieteneşte şi le-au povestit tot ceea ce se întâmplase cu fraţii lor în Galaad,^După aceasta, Iuda Macabeul, împreună cu fratele său Ionatan au trecut Iordanul şi s’au înfundat în pustie cale de trei zile.%]CApoi a luat pe Iudeii pe care i-a găsit în Arbata, împreună cu femeile şi copiii şi toate câte le mai aveau, şi cu mare bucurie i-a dus în Iudeea.\Şi i-a urmărit până la poarta Ptolemaisului. Şi au căzut dintre păgâni ca la trei mii de inşi. Şi el a luat o bogată pradă.x[iŞi a plecat Simon în Galileea şi s’a măsurat cu păgânii în multe bătălii şi a zdrobit pe păgâni,qZ[Şi Simon a luat trei mii de oameni ca să plece în Galileea şi Iuda opt mii ca să plece în Galaad.YŞi le-a poruncit astfel: «Cârmuiţi poporul acesta, însă până la întoarcerea noastră nu vă prindeţi la luptă cu păgânii».XÎn Iudeea el a lăsat de pază pe Iosif, fiul lui Zaharia, şi pe Azaria, căpetenia poporului, împreună cu cealaltă parte a armatei,(WIAtunci Iuda a zis fratelui său Simon: «Alege oameni şi du-te de liberează pe fraţii tăi din Galileea, iar eu şi cu Ionatan o să ne ducem în Galaad».8ViCând Iuda şi poporul au auzit această veste, ei au strâns o mare adunare ca să chibzuiască ce să facă pentru fraţii lor care erau atât de strâmtoraţi de duşmani.nUU«Ptolemais, Tirul, Sidonul şi toată Galileea cea păgână s’au adunat ca să ne nimicească!»TŞi tocmai citeau scrisorile lor, când au sosit din Galileea alţi soli, cu hainele sfâşiate, aducând această veste:RS Toţi fraţii noştri din ţinutul Tubi au şi fost omorîţi, şi protivnicii noştri au dus în robie pe femeile şi pe copiii lor, şi au jefuit averea lor. Şi au omorît aproape o mie de inşi.»_R7 Vino acum şi ne scapă din mâna lor, căci mulţi dintr’ai noştri au şi căzut.{Qo Şi se pregătesc să năvălească în cetatea în care noi am fugit, iar Timotei este în fruntea oştirii lor.,PQ Şi au trimis scrisori lui Iuda şi fraţilor lui cu următorul cuprins: «Păgânii dimprejurul nostru s’au strâns împotriva noastră ca să ne stârpească,1O[ După aceasta păgânii din Galaad s’au strâns împotriva Israiliţilor care locuiau în ţinutul lor, ca să-i stârpească, dar ei au fugit în cetăţuia Datema,ZN-Şi după ce a cuprins Iazerul cu aşezările din jur, s’a întors în Iudeea.YM+Şi s’a măsurat cu el în multe bătălii şi l-a înfrânt şi l-a nimicit.L Apoi a trecut la Amoniţi, unde a dat peste o oaste puternică şi numeroasă, în fruntea căreia se afla Timotei căpitanul.KEl i-a închis în turnurile lor, i-a împresurat şi i-a ucis şi a dat foc turnurilor cu tot ceea ce era într’însele.JDar el şi-a adus aminte şi de Baianiţi, care erau cursă şi sminteală pentru popor, fiindcă îl pândeau mereu pe cale.fIEAtunci Iuda a pornit cu război împotriva fiilor lui Esau din Edom, în ţinutul Acrabatene, fiindcă ei năvăleau mereu peste fiii lui Israil. Şi după ce i-a înfrânt cumplit, i-a supus şi le-a luat bogate prăzi.H-Şi s’au hotărît să stârpească pe cei din neamul lui Iacob din mijlocul lor şi au început să-i prigonească şi să-i măcelărească.G %Când au auzit păgânii din vecinătate că altarul fusese din nou zidit şi templul fusese sfinţit ca mai nainte, s’au necăjit foarte,#F?=Şi au pus într’însul strajă ca să-l păzească şi să-l întărească. Şi au întărit şi cetatea Betţur, care să apere poporul dinspre Edom.bE=<În vremea aceea au întărit muntele Sionului cu ziduri înalte de jur-împrejur şi cu turnuri tari, ca nu cumva să vină păgânii şi să calce în picioare templul cel sfânt, după cum făcuseră mai înainte.D;După aceasta, Iuda. împreună cu fraţii lui şi cu obştia lui Israil au hotărît ca ziua sfinţirii altarului să se prăznuiască an de an, la vremea ei, începând de la douăzeci şi cinci Chislev, timp de opt zile cu bucurie şi cu veselie.rC]:Şi poporul s’a veselit cu veselie mare, fiindcă ocara pricinuită de păgâni fusese îndepărtată. B 9Apoi au împodobit faţa templului cu cununi de aur şi cu paveze mici, au dres uşile şi chiliile cărora le-au aşezat uşi.A8Şi au prăznuit sfinţirea altarului opt zile şi au adus arderi de tot cu veselie şi au adus jertfe de pace şi de laudă;@7Atunci tot poporul a căzut cu faţa la pământ şi s’a închinat şi a proslăvit pe Dumnezeu din ceruri, care le dăduse izbândă.0?Y6În ceasul şi în ziua în care îl pângăriseră păgânii, altarul a fost sfinţit din nou cu cântări de laudă însoţite de harfe, de alăute şi de chimvale.Z>-5Şi au adus jertfă pe altarul arderilor de tot cel nou, pe care îl făcuseră.=4În anul o sută patruzeci şi opt, în luna a noua, care este Chislev, în ziua a douăzeci şi cincea, s’au sculat de dimineaţă, < 3Au pus pe masă pâini şi au pus şi catapeteazma. Şi după ce au dus la capăt tot ceea ce-şi puseseră în gând să facă,a;;2Au aprins tămâie pe altar, au aprins candelele din candelabru şi au luminat templul; :1Făcut-au sfinte odoare noi, au pus candelabrul la locul lui în templu, altarul tămâierii şi masa punerii pâinilor înainte;]930Ei au zidit Sfânta din nou, cât şi lăuntrul templului şi au sfinţit curţile;8w/Şi au luat pietre necioplite, după cum scrie în lege, şi au zidit un altar nou, după chipul celui de mai nainte.7.Iar pietrele le-au dus în muntele templului într’un loc potrivit, până ce va veni un profet care să ia o hotărîre pentru ele.6-Şi au ajuns să-l dărâme, ca să nu fie pricină de ruşine o dată ce păgânii îl pângăriseră. Şi ei au dărâmat altarul,_57,Apoi ei au făcut sfat ce să facă ei cu altarul cel pângărit al arderilor de tot,a4;+Care au curăţit templul şi au dus într’un loc necurat pietrele altarului idolesc.G3*Atunci el a ales preoţi fără prihană, credincioşi legii,z2m)Atunci Iuda a poruncit unei cete de ostaşi să se lupte cu cei din cetate până când ei vor curăţi templul.\11(Şi au căzut cu faţa la pământ, au sunat din trâmbiţe şi au strigat la cer.a0;'Şi-au sfâşiat hainele şi au izbucnit în plâns, şi-au presărat cenuşă în cap,/&Văzând templul pustiu, altarul de jertfă pângărit, porţile arse, şi în curţi bălării, ca în pădure, şi chiliile dărâmate,L.%Şi toată oastea s’a adunat şi s’a suit pe muntele Sionului. -$Atunci Iuda a zis fraţilor săi: «Iată-i pe vrăjmaşii noştri nimiciţi! Să curăţim iarăşi templul şi să-l sfinţim!»,#Când a văzut Lisias înfrângerea oştirii sale şi bărbăţia oştirii lui luda, care era gata ori să trăiască cu cinste, ori să moară, s’a întors la Antiohia. Şi el a năimit streini cu gândul ca să intre din nou în Iudeea cu oaste prospătă.t+a"Şi ei s’au prins în luptă, şi din oastea lui Lisias au căzut în faţa Iudeilor cinci mii de inşi.t*a!Doboară-i cu sabia celor ce te iubesc pe tine şi să te laude pe tine toţi cei ce cunosc numele tău!»b)= Insuflă-le teamă! Piardă-şi cumpătul şi să tremure din pricina înfrângerii lor!(Dă şi această oştire în mâinile poporului tău Israil, ca să rămână de ruşine cu toată pedestrimea şi cu toată călărimea..'UCând a văzut el oastea cea puternică, a început să se roage şi a zis: «Proslăvit să fii tu. Doamne, Mântuitorul lui Israil, care ai zdrobit puterea uriaşului prin mâna robului tău David şi ai dat tabăra Filistenilor în mâna lui Ionatan, fiul lui Saul, şi a scutierului său. &Şi ei au intrat în Edom şi tăbăriră la Betţur, iar Iuda pornise împotriva lor în fruntea unei cete de zece mii de inşi.%%CÎn anul următor, Lisias a strâns o armată aleasă de şaizeci de mii de pedestraşi şi cinci mii de călăreţi ca să se lupte împotriva lui Israil.a$;Iar el, când a auzit această veste, şi-a pierdut cumpătul şi s’a mâhnit, fiindcă toate planurile lui împotriva lui Israil dăduseră greş şi mai cu seamă că porunca împăratului nu fusese împlinită.q#[Toţi păgânii care scăpaseră se îndreptară spre Lisias şi-i vestiră cele ce se întâmplaseră.L"Fiindcă în ziua aceea Israil avusese parte de o mare biruinţă.! Iar la întoarcere an cântat slavoslavii, proslăvind pe Dumnezeu din ceruri: «Că este bun, că în veac ţine mila lui!», 3Şi Iuda s’a întors să jăfuiască tabăra. Şi au luat mult aur şi argint şi porfiră violetă şi stacojie şi tot felul de lucruri scumpe,3aAu fugit cu toţii în ţara Filistenilor.iKCând şi-au dat seama, s’an îngrozit, şi mai văzând şi pe Iuda gata de luptă în şes, Ei au văzut că ai lor fugiseră şi Iudeii dăduseră foc taberii, deoarece fumul care se zărea arăta ceea ce se întâmplase.q[Şi Iuda nici nu isprăvise vorba, şi iată că o ceată de ostaşi ai lui Gorgias se lăsa din munte.<qGorgias şi armata lui sunt aproape de noi, în munte: împotriviţi-vă acum cu tărie vrăjmaşilor noştri şi luptaţi-vă cu ei, iar după aceasta prădaţi fără frică.»hIA zis norodului său: «Nu vă lăcomiţi la pradă, fiindcă ne aşteaptă iarăşi o luptă:PÎntorcându-se Iuda împreună cu oastea lui de la înfrângerea lor,\1Iar întreaga coadă a oştirii a căzut în ascuţişul săbiei, şi Iudeii i-au urmărit până la Ghezer şi până în şesul Edomului şi al Azotului şi al Iamniei, şi au pierit din ei trei mii de inşi._7Şi au început lupta. Păgânii au fost înfrânţi şi au luat-o la fugă în şes,lQ Au ieşit din tabără ca să se războiască, iar cei care erau cu Iuda au sunat din trâmbiţă,\1 Şi când păgânii şi-au ridicat ochii şi i-au văzut că înaintează spre ei,T! Ca să ştie toate neamurile că este cineva care izbăveşte pe Israil!»=s Şi acum să strigăm la cer, cu nădejdea că Dumnezeu îşi va aduce aminte de legământul făcut cu strămoşii şi să zdrobească astăzi în faţa nostră această oştire,# Ci aduceţi-vă aminte de felul cum strămoşii noştri au fost izbăviţi în Marea Roşie, când Faraon îi urmărea cu oaste puternică.A zis Iuda voinicilor care erau cu el: «De mulţimea lor să nu vă temeţi şi de năvala lor să nu vă înspăimântaţi!,QŞi văzând oastea păgânilor mai puternică şi mai înzăuată şi călăreţi iscusiţi în meşteşugul războiului, care făceau de strajă împrejurul ei,'Dar în revărsat de zi, Iuda s’a arătat în şes cu trei mii de inşi, însă fără atâtea platoşe şi săbii cât le-ar fi fost voia.Când Gorgias a ajuns în tabăra lui Iuda şi n’a dat de nimeni, s’a dus să-i caute în munţi, căci cugeta: «Ei fug de noi!»K Atâta vreme cât oastea era împrăştiată afară din tabără. wDar când Iuda a prins de veste, a pornit cu ostaşii ca să lovescă oastea împăratului, care tăbărise la Emaus,~ uCa să cadă peste oastea Iudeilor şi să-i lovească fără de veste. Şi oamenii cetăţii le-au fost călăuză.  Atunci Gorgias a luat cu sine cinci mii de pedestraşi şi o mie de călăreţi unul şi unul, şi oastea a pornit noaptea,G <Şi aşa cum a hotărît Dumnezeu din ceruri, aşa să fie!»yk;Căci este mai bine să murim în luptă, decât să ne uităm la nenorocirea poporului şi a templului nostru.K:Şi atunci Iuda le-a spus: «Fiţi gata şi fiţi ostaşi viteji!N9Şi oastea a pornit îndată şi a tăbărît la miază-zi de Emaus.H 8Pe urmă a poruncit celor ce-şi zidiseră case, celor ce se însuraseră, celor ce-şi sădiseră vie şi celor pe care i-ar fi apucat frica, să se întoarcă acasă, aşa cum scrie legea./7Şi după aceasta, Iuda a pus căpitani peste poporul cel războinic: căpitani peste mii, şutaşi şi căpitani peste cincizeci şi peste zeci.@{6Apoi au sunat din trâmbiţă şi au strigat cu putere.G5Cum putem dar să stăm în faţa lor fără ajutorul tău?»4Şi iată că păgânii s’au adunat împotriva noastră ca să ne piarză. Tu ştii ce pun ei la cale împotriva noastră!uc3Templul tău a fost călcat în picioare şi a fost pângărit, iar preoţii tăi jelesc şi sunt umiliţi!2Şi au început să strige din răsputeri la cer şi să zică: «Ce să facem cu aceşti oameni şi încotro să-i ducem? ~ 1Şi au adus odăjdiile arhiereşti, pârga şi zeciuielile, precum şi pe nazireii care-şi împliniseră vremea juruinţii lor, }0Şi au deschis cartea legii, una dintr’acelea pe care o căutau păgânii ca să-şi zugrăvească pe ea chipurile idolilor lor.$|A/Apoi, în ziua aceea, ei au postit şi s’au îmbrăcat cu veşmânt de jale, şi şi-au presărat cenuşă în cap şi şi-au sfâşiat veşmintele lor,{.Şi după ce s’au adunat, au purces la Miţpa, în preajma Ierusalimului, unde fusese altădată locul de rugăciune al lui Israil.z3-Dar Ierusalimul era fără locuitori şi pustiu şi nici unul din fiii săi nu intra, nici nu ieşea; templul era călcat în picioare şi străinii sălăşluiau în cetate; Ierusalimul era sălaşul păgânilor. Veselia lui Iacob pierise, iar flautul şi harpa amuţiseră.y,Şi obştia poporului s’a adunat ca să fie gata de luptă şi ca să se roage şi să ceară de la Dumnezeu milostiva sa îndurare. x+Au zis unii către alţii: «Să ne sculăm împotriva nimicirii norodului nostru şi să luptăm pentru popor şi pentru templu!»vwe*Şi văzând Iuda şi fraţii lui că nenorocirea era tot mai ameninţătoare şi că oastea vrăjmaşă tăbărise în ţinutul lor, şi prinzând de veste despre porunca împăratului ca să prăpădească şi să nimicească poporul,v)Şi când neguţătorii ţării au prins de veste despre ei, au venit în tabără cu mult aur şi cu mult argint, precum şi cu cătuşe, ca să cumpere robi pe fiii lui Israil. La această oştire s’a adăugat oştirea din Siria şi cea din ţara Filistenilor.xui(Şi ei au pornit cu toată oştirea lor şi când au intrat în Iudeea, au tăbărît în şes, lângă Emaus.At{'Pe care i-a trimis cu patruzeci de mii de pedestraşi şi şapte mii de călăreţi, ca să năvălească în ţara lui Iuda şi s-o pustiască, întocmai după porunca împăratului.s&După aceasta, Lisias a ales pe Ptolomeu, fiul lui Dorimene, pe Nicanor şi pe Gorgias, căpitani viteji dintre prietenii împăratului,Fr%Apoi împăratul a luat cealaltă jumătate de oaste şi a plecat din capitala sa Antiohia, în anul o sută patruzeci şi şapte, a trecut Eufratul şi a străbătut ţările cele de sus.fqE$Şi să aşeze străini în tot cuprinsul ţării, iar ţara să le-o împartă prin sorţi.?pw#Împotriva cărora trebuia să trimită oştire ca să sfărâme cu desăvârşire dârzenia lui Israil şi rămăşiţa Ierusalimului şi să şteargă din acest loc amintirea lor, o"Şi i-a încredinţat jumătate din armatele sale, precum şi elefanţii şi i-a dat şi deplină putere pentru aducerea la îndeplinire a tuturor planurilor sale, aşijderea şi îndreptări mai cu seamă pentru toţi locuitorii Iudei şi ai Ierusalimului,bn=!Precum şi să se îngrijească de creşterea fiului său Antioh, până la întoarcere.Rm De aceea a lăsat peste trebile împărăţiei, de la fluviul Eufratului şi până la graniţa Egiptului, pe Lisias, unul dintre cei mai cu vază boieri şi care era şi din familia împărătească,l-În această mare încurcătură, el s’a hotărît să plece în Persia, ca să strângă dările ţărilor supuse şi să aducă mulţi bani.kwS’a temut ca să nu-i lipsească banii, după cum s’a întâmplat adesea mai nainte, nemaiputând să facă faţă cheltuielilor şi darurilor, pe care el le dăduse mai cu dărnicie şi mai din belşug decât împăraţii, înaintaşii lui._j7Şi când a văzut că nu mai are bani în vistierie şi că dările ţării s’au împuţinat din pricina răscoalei şi a asupririi care se deslănţuiseră în ţară pentru desfiinţarea datinelor străvechi, i Atunci el a deschis vistieria sa şi a plătit solda armatei sale pe un an, apoi a vestit-o ca să fie gata pentru orice nevoie.><<;;j;:}:99_888 7r66655H4\33|37221f00/w.---,++K**x))((M''}&%%Z$##"";!!' *r,yk,'2Q:TA5*GK *  YN. U *Pe lângă toate acestea, cei cinci mii de sicli, care se luau în fiecare an din veniturile templului, să fie lăsaţi, fiindcă ei se cuvin preoţilor slujitori. / )Şi tot prisosul, pe care slujbaşii peste dări nu-l vor fi plătit ca în anii trecuţi, să fie dat de aici înainte pentru nevoile templului.3 _ (Şi eu voi da în fiecare an cincisprezece mii de sicli de argint din vistieria împărătească, bani care să se strângă din localităţile unde se va găsi cu cale.y 'Ptolemais, împreună cu ţinutul ei, o dau templului din Ierusalim pentru preîntâmpinarea cheltuielilor de slujbă.5c &Cele trei ţinuturi ale Samariei care s’au alipit la Iudeea, să alcătuiască un trup, adică să facă una, şi să nu asculte de altă putere decât de a arhiereului.G %Unii din ei să fie puşi în marile cetăţi împărăteşti, iar câtorva din ei să li se încredinţeze dregătorii de încredere în cârmuirea împărăţiei. Căpitanii şi căpeteniile să fie luaţi dintre ei, şi ei să vieţuiască după legile lor, după cum împăratul a hotărît pentru ţara lui Iuda.7 $Să fie luaţi în oastea împăratului până la treizeci de mii de Iudei şi să li se dea aceeaşi soldă ca şi tuturor oştilor împărăteşti.} #Şi nimeni să nu aibă dreptul să-l urmărească pe vre-unul din ei, ori să-l turbure pentru orişice pricină ar fi.{o "Toate zilele de prăznuire, Sâmbetele, lunile noi şi sărbătorile după lege, trei zile înainte şi trei zile după sărbătoare, să fie pentru toţi Iudeii din tot cuprinsul împărăţiei mele zile libere de dări şi zile de scutiri,B} !Liberez fără răscumpărare pe toţi Iudeii care au fost duşi în robie din Iuda încotrova în tot imperiul meu, şi toţi să-i scutească de dări pe ei, chiar şi pe vitele lor.C De asemenea mă lipsesc de puterea mea peste cetatea cea din Ierusalim şi o dau arhiereului, ca să-şi pună într’însa bărbaţi pe care şi-i va alege singur ca s’o păzească;lQ Ierusalimul să fie sfânt şi scutit de zeciuială şi de biruri, împreună cu tot ţinutul lui.' Tot aşa, de azi înainte vă scutesc de o treime din rodul sămănăturilor, jumătate din rodul pomilor, care mi se cuvine mie; de azi înainte, şi niciodată nu le voi mai lua din ţara lui Iuda şi nici din cele trei ţinuturi ale Samariei care s’au alipit acum.~ De acum încolo vă scutesc pe voi şi pe toţi Iudeii de dări, precum şi de darea pentru sare şi pentru coroana împărătească;>}w Şi vă vom face multe scutiri şi vă vom da daruri.|# Stăruiţi şi de acum încolo în credinţa faţă de noi, şi noi vă vom răsplăti cu binefaceri pentru ceea ce aţi făcut pentru noi.,{Q Cu multă bucurie am auzit că aţi ţinut legămintele încheiate cu noi, că aţi păstrat prietenia noastră şi n’aţi trecut de partea duşmanilor noştri.uzc Şi i-a trimis o scrisoare cu acest cuprins: «Împăratul Dimitrie trimite poporului iudeu închinăciune!yw Dar şi eu îi voi scrie o scrisoare de poftire, cu făgăduinţi de slavă şi de daruri, ca să-mi fie de ajutor.»x «Ce-am făcut, că Alexandru ne-a luat înainte ca să-şi câştige prietenia Iudeilor şi să-şi întărească puterea?Uw# Când a aflat Dimitrie despre aceste întâmplări, plin de mâhnire a zis:6ve Şi Ionatan s’a îmbrăcat cu veşmântul sfânt în anul o sută şaizeci, în luna a şaptea, la sărbătoarea corturilor, şi şi-a adunat oaste şi şi-a făcut arme.u{ Pentru aceasta te punem astăzi arhiereu al poporului, şi «prieten al împăratului» să te numeşti. – Şi el i-a trimis un veşmânt de porfiră şi o coroană de aur. – Poartă grijă de trebile noastre şi ţine la prietenia noastră!»Ft Aflat-am că eşti viteaz şi vrednic de prietenia noastră.Os «Împăratul Alexandru trimite fratelui său Ionatan închinăciune!?ry Atunci el i-a scris o scrisoare cu următorul cuprins:rq] A zis: «Unde am putea să mai găsim unul la fel cu el? Să-l facem acum prieten şi aliat al nostru!»p Când împăratul Alexandru a aflat despre poftirile pe care Dimitrie le trimisese lui Ionatan şi când i-au povestit lui despre războaiele şi despre faptele vitejeşti pe care le făcuseră el şi fraţii lui, precum şi necazurile pe oare le înduraseră,o' Ci numai câţiva din cei care se lepădaseră de lege şi de porunci rămăseseră în Betţur, căci oraşul era loc de scăpare pentru ei.Fn Şi lăsându-şi fiecare casa s’au întors în ţara lor.^m5 Iar streinii care se aciuaseră în cetăţile pe care le zidise Bacchide, au fugit,0lY El a poruncit lucrătorilor să întărească zidurile Sionului cu piatră cioplită în patru muchii, iar celelalte ziduri să le zidească. Şi au făcut întocmai.rk] Apoi Ionatan s’a aşezat în Ierusalim, pe care a început să-l facă la loc şi să-l reînnoiască.gjG Şi straja cetăţii a predat lui Ionatan ostaticii, pe care el i-a trimis la părinţii lor.uic Dar ei fură cuprinşi de spaimă cumplită, când au auzit că împăratul îi dă putere să aibă oaste.xhi Şi îndată Ionatan a purces la Ierusalim şi a citit scrisorile în auzul poporului şi al celor din cetate.g Şi-i dădea putere ca să aibă oaste şi să facă arme, să fie aliatul lui şi să-i dea înapoi ostaticii din cetate.xfi Fiindcă el tot mai ţine minte toate ticăloşiile pe care i le-am făcut lui, fraţilor lui şi poporului».geG Căci chibzuia: «Să facem repede pace cu el, înainte ca el să încheie pace cu Alexandru,Xd) Apoi Dimitrie a trimis lui Ionatan scrisori de pace şi de înaltă preţuire,tca Ci, când a auzit împăratul Dimitrie, a strâns oaste puternică şi a pornit cu război împotriva lui.+b Q În anul o sută şaizeci, Alexandru Epifaniu, fiul lui Antioh, a pornit şi a cuprins cetatea Ptolemais. El a intrat într’însa şi a început să domnească.)aK IŞi s’a făcut pace. Ionatan şi-a ales cetate de scaun Micmasul. Atunci a început Ionatan să cârmuiască şi a stârpit pe toţi nelegiuiţii din Israil.+`O HŞi i-a dat înapoi robii de război pe care îi luase mai înainte din Iudeea. Apoi s’a întors în ţara lui şi n’a mai călcat în cuprinsul ţării lor.._U GBacchide i-a primit şi s’a învoit cu propunerea lor. Apoi s’a legat cu jurământ faţă de Ionatan, să nu-i facă nici un rău în toate zilele vieţii lui,^ FCând a aflat Ionatan despre aceasta, a trimis soli la el, ca să încheie pace cu el şi să le dea înapoi pe cei prinşi în luptă.+]O EÎn văpaia urgiei lui împotriva celor care l-au sfătuit să vină în ţară, el a omorît pe mulţi din ei şi s-a hotărît să se întoarcă în ţara lui.#\? DApoi se bătură cu Bacchide, căruia pricinuindu-i o mare învălmăşeală, el fu cuprins de mâhnire din pricină că planul bătăliei dăduse greş.f[E CPe de altă parte, Simon a ieşit cu voinicii lui din cetate şi a ars maşinile de război,!Z; BŞi a bătut pe Odomir şi pe fraţii lui, şi pe cei din neamul lui Fasiron, în aşezările lor. În urma acestor biruinţe oastea lui se tot mărea.~Yu AAtunci Ionatan a lăsat pe frate-său Simon în cetate şi a dat târcoale prin ţară numai cu o ceată de voinici,wXg @Şi pornind a împresurat Betbasa, împotriva căreia s’a luptat multă vreme aşezând maşini de război.jWM ?Când a aflat Bacchide, a adunat toată oastea lui şi dădu de ştire oamenilor lui din Iudeea,!V; >Atunci Ionatan şi Simon, împreună cu voinicii lor, s’au retras în pustie la Betbasa, pe care au clădit-o din nou şi au întărit-o ca o cetate.U =Din această pricină ei au prins ca la cincizeci de oameni din ţară, împreună cu urzitorul răutăţii şi i-a omorît.WT' <Şi el a purces cu armată puternică şi în taină a trimis scrisori tovarăşilor lui din Iudeea, ca să pună mâna pe Ionatan şi pe prietenii lui. Dar n’a izbutit, fiindcă planul lui a fost aflat.,SS ;Şi cu acest gând au pornit la el.oRW :În vremea aceea, toţi nelegiuiţii au făcut sfat şi au zis: «Ionatan şi tovarăşii lui trăiesc, după cum vedeţi, în pace şi fără grijă. Să chemăm încoace pe Bacchide, ca într’o noapte să pună mâna pe ei!»Q 9Şi dacă Bacchide a văzut că a murit Alchimos, s’a întors din nou la împărat. Şi ţara a avut parte de pace timp de doi ani.:Po 8Ci a murit în vremea aceea în chinuri cumplite.O 7Dar în clipa aceea, Alchimos a fost lovit de Dumnezeu şi toate planurile lui au rămas zadarnice. Şi gura i s’a închis, iar el fiind cuprins de dambla, nici n’a mai putut să grăiască şi nici să ia cele din urmă hotărâri pentru casa lui,UN# 6În anul o sută şi cincizeci şi doi Alchimos a poruncit să fie dărâmate zidurile curţii celei dinlăuntru a templului, ca să strice lucrarea profeţilor, şi chiar a şi început să le dărâme.gMG 5Apoi a luat ostatici pe feciorii boierilor ţării şi i-a închis în cetate, în Ierusalim.aL; 4Tot aşa a întărit el Betţurul, Ghezerul şi Acra, în care a pus oaste şi merinde.IK  3Şi a pus străji într’însele, să hărţuiască pe Israil.pJY 2După acestea, el s’a întors în Ierusalim şi a clădit în Iudeea cetăţi întărite: cetatea de lângă Ierihon şi aceea de lângă Emaus, Bethoron, Betel, Timna, Piraton, Tapuah, cu ziduri înalte şi cu porţi cu manele,JI  1În ziua aceea au căzut din oastea lui Bacchide o mie de inşi.H% 0Apoi Ionatan împreună cu voinicii lui au sărit în Iordan, pe care îl trecură înnot, iar Sirienii n’au mai trecut Iordanul după ei.uGc /Şi când era în focul luptei, Ionatan a întins mâna ca să dea în Bacchide, dar el s’a tras înapoi.VF% .Strigaţi acum la cer ca să scăpaţi din mâinile vrăjmaşilor voştri!»,EQ -Iată că bătălia ne dă zor din faţă şi din spate, iar la dreapta şi la stânga sunt smârcurile Iordanului şi cu tufărişul, deci nu-i chip de scăpare.D% ,Atunci Ionatan a zis voinicilor săi: «Haidem! Să ne războim pentru viaţa noastră, fiindcă astăzi nu este ca ieri ori ca alaltăieri.~Cu +Şi Bacchide, prinzând de veste, a venit într’o zi de Sâmbătă cu multă oaste până pe malul Iordanului. –pBY *Şi după ce s’au răzbunat pentru sângele fratelui lor, s’au întors în smârcurile Iordanului.RA )Astfel că nunta s’a prefăcut în jale, şi muzica lor în plângere.3@_ (Atunci s’au repezit pe ei din ascunzătoare şi i-au măcelărit. Şi au căzut mulţi răniţi, iar ceilalţi au fugit în munte. Şi Iudeii au luat o pradă bogată.W?' 'Şi când au ridicat ochii şi s’au uitat, iată o mare caravană, mirele cu multe daruri, vorniceii şi rudele lui, care îi ieşiseră în cale cu dairale, cu instrumente muzicale şi cu multă zestre.> &Şi şi-au adus aminte de sângele lui Ioan, fratele lor, şi s’au suit şi s’au ascuns într’o văgăună a muntelui.c=? %După aceste întâmplări, i s’a dat de ştire într’o zi lui Ionatan şi lui Simon, frate-său, că Iambriţii fac nuntă mare şi că aduc din Nadabat cu mare alai pe mireasă, fiica unui mare boier din Canaan,x<i $Atunci fiii lui Iambre au ieşit din Medeba şi au prins pe Ioan şi cu tot ceea ce avea şi s’au dus cu el.4;a #– Ionatan a trimis pe fratele său Ioan, căpetenia poporului, la Nabateeni, prietenii săi, cu rugămintea ca să-i îngăduiască să ducă la ei avutul lor cel mult.c:? "Şi fiindcă Bacchide a aflat despre aceasta, a trecut cu oştirea lui dincolo de Iordan.,9Q !Dar când au aflat Ionatan şi Simon, fratele lui, precum şi cei ce erau în preajma lor, au fugit în pustiul Tecoa şi au tăbărît aproape de cisterna Asfar.A8} Când a auzit Bacchide, a căutat să omoare pe Ionatan.V7% Şi atunci Ionatan a primit căpitănia şi a luat locul fratelui său Iuda.6{ De aceea noi te alegem astăzi ca să fii căpitan în locul lui şi voevod ca să te lupţi în războaiele noastre.»g5G «De când a murit fratele tău Iuda, nu se mai găseşte nimeni la fel cu el, ca să pornească împotriva vrăjmaşilor noştri şi a lui Bacchide şi mai cu seamă împotriva celor care ne vrăjmăşesc poporul nostru.R4 Atunci s’au adunat toţi prietenii lui Iuda şi i-au spus lui Ionatan:n3U Şi a fost mare nevoie în Israil, cum nu mai fusese din ziua în care nu li se mai arătase profet.2 Ei căutau pe prietenii lui Iuda şi, când îi găseau, îi aduceau la Bacchide, care îi pedepsea şi-şi bătea joc de ei.V1% Bacchide şi-a ales pe cei fără de lege şi i-a pus ispravnici în ţară.x0i În vremea aceea a început o foamete groaznică, aşa încât se părea că şi ţara s’a dat cu duşmanii./ Şi după moartea lui Iuda, s’au ivit nelegiuiţii în tot cuprinsul lui Israil, şi răufăcătorii au început să iasă la lumină..5 Cealaltă istorie a vieţii lui Iuda, a războaielor lui şi a faptelor lui vitejeşti şi isprăvilor lui nu s’a scris, fiindcă erau tare multe.<-s «Cum a căzut viteazul, izbăvitorul lui Israil!»o,W Şi l-au plâns şi l-au jelit, întreg Israilul, cu jălanie mare şi l-au bocit multe zile zicând:s+_ Atunci Ionatan şi cu Simon au luat pe Iuda şi l-au îngropat în mormântul părinţilor lor la Modein.7*i Dar a căzut şi Iuda, iar ceilalţi au fugit.h)I Lupta a fost înverşunată, şi au căzut mulţi morţi şi dintr’o parte şi dintr’alta.(+ Dar cei din aripa stângă, când au văzut că aripa dreaptă fusese înfrântă, se întoarseră pe la spate pe urmele lui Iuda şi alor lui.K' Şi zdrobind aripa dreaptă îi urmări până spre muntele Azor.& Când a văzut Iuda că Bacchide cu cele mai tari cete era la dreapta, a strâns împrejurul lui pe toţi cei mai curajoşi,5%c Dar şi ostaşii lui Iuda sunau din trâmbiţă, încât pământul se zguduia de zgomotul oştilor. Şi a început bătălia şi a ţinut de dimineaţă şi până seara.E$ Falanga înainta din două părţi în sunetul trâmbiţei.#! Atunci oastea vrăjmaşă a pornit din tabără şi, înaintând spre el, călărimea s’a împărţit în două cete, iar prăştiaşii şi cu arcaşii mergeau înaintea oştirii. În rândul întâi al oştirii erau cei mai viteji. Bacchide era la aripa dreaptă.<"q Atunci a zis Iuda: «Deloc! Niciodată nu vom fugi din faţa lor! Dacă a venit ceasul nostru, să murim vitejeşte pentru fraţii noştri şi să nu ne pătăm slava noastră!»3!_ Dar ei întoarseră cuvântul: «Nu putem! Ci mai întâi să ne scăpăm viaţa! Ne vom întoarce cu fraţii noştri şi vom lupta împotriva lor. Noi suntem puţini!»  Şi în zbuciumul său, a zis celor care mai rămăseseră: «Haidem! Să ne azvârlim pe duşmanii noştri, poate îi vom birui!») Când a văzut Iuda că oastea lui fugise şi că bătălia îl zorea, inima i se zdrobi, fiindcă n’avea vreme ca să strângă pe ai săi.3 Şi când au văzut mulţimea oştirilor, i-a prins frica şi au fugit din tabără, astfel că Iuda nu mai rămăsese decât cu opt sute de inşi.V% Şi Iuda se aşezase cu oastea, cu o ceată de trei mii de viteji, la Elasa.pY Apoi au pornit cu oastea spre Bereea, cu douăzeci de mii de pedestraşi şi două mii de călăreţi._7 Iar în anul o sută cincizeci şi doi şi-au aşezat oastea în faţa Ierusalimului.5 Şi ei au pornit pe drumul spre Galileea şi au poposit cu tabăra la Mesalot, lângă Arbel, pe care l-au cuprins, şi au omorît mulţi locuitori,T # Când a auzit Dimitrie că Nicanor a căzut în luptă şi că oştirea sa suferise o mare înfrângere, a trimis a doua oară pe Bacchide şi pe Alchimos în Iudeea în fruntea aripii drepte a oştirii. Dacă va mai veni vre-o plângere din partea lor împotriva ta, vom apăra dreptul lor şi ne vom război cu tine pe mare şi pe uscat.»2]Cât despre neajunsurile pe care împăratul Dimitrie li le-au pricinuit, i-am scris aşa: «Pentru ce laşi să apese jugul peste prietenii şi aliaţii noştri Iudei?9kÎnsă, dacă mai pe urmă unii ori alţii ar vrea să mai adaoge ori să mai taie ceva, să se facă cu învoirea lor, iar ceea ce va fi adăogat ori tăiat să aibă tărie.QAcestea sunt temeiurile legământului între Romani şi poporul iudeu.,QŞi vrăjmaşilor nu le vor da nici grâu, nici arme, nici bani, nici corăbii. Aceasta este voinţa Romei. Ei vor păzi aceste îndatoriri fără înşelăciune.2]Tot aşa, dacă vre-un război va ameninţa mai întâi pe poporul iudeu, Romanii vor lupta împreună cu ei din tot sufletul, pe cât le vor îngădui împrejurările,:mVrăjmaşilor să nu le dea nici grâu, nici arme, nici bani şi nici corăbii. Aceasta este voinţa Romei. Iar Iudeii vor păzi aceste îndatoriri fără să primească nimic.oWPoporul iudeu să sară în ajutorul lor din toată inima, pe cât împrejurările îi vor îngădui.zmDacă vre-un război va ameninţa mai întâi Roma sau pe vre-unul din aliaţii ei în tot cuprinsul imperiului,|q«Pace deapururi între Romani şi poporul iudeu, pe uscat şi pe mare! Sabia vrăjmaşului să fie departe de ei!;oIată copia tratatului pe care Romanii l-au săpat pe două table de aramă şi l-au trimis la Ierusalim, ca să rămână la ei ca un monument de alianţă de pace şi război:/ YŞi cuvântul acesta le-a plăcut lor.q [«Iuda numit şi Macabeul şi fraţii lui precum şi poporul Iudeu ne-au trimis la voi, ca să încheiem un tratat de alianţă de război şi de pace şi ca noi să fim înscrişi în numărul aliaţilor şi prietenilor voştri». Şi ei au plecat la Roma – şi călătoria a fost foarte lungă – şi, intrând în senat, au luat cuvântul şi au zis: Şi să-i libereze de sub jugul împărăţiei Grecilor, care, după cum vedeau ei, aveau de gând să robească pe Israil.- SAtunci Iuda a ales pe Evpolemos, fiul lui Ioan, fiul lui Acos, şi pe Iason, fiul lui Eleazar, pe care i-a trimis la Roma, ca să încheie legământ de prietenie,(IÎn fiecare an ei încredinţează unui singur om cârmuirea întregului imperiu, şi toţi ascultă de acest unul, pe care n’au nici pizmă, nici râvnire."=Ba mai mult, Romanii şi-au făcut un senat, unde în fiecare zi sfătuesc trei sute şi douăzeci de senatori pentru binele şi propăşirea poporului. Şi cu toate acestea la ei nimeni nu se încoronează cu diademă şi nici nu se înveşmântă în porfiră, ca să se fălească.0Y Celor cărora ei voiesc să le ajute şi să-i aşeze în domnie, domnesc, şi mazilesc pe cine voiesc, aşa încât Romanii au ajuns vajnici oblăduitori de neamuri,  În felul acesta ei căpătaseră întâietate peste toţi regii de aproape şi de departe, şi singur numele lor insufla groază.5 Pe celelalte regate şi ţinuturi care li se împotriviseră, le-au doborît şi le-au subjugat. Cu prietenii şi cu aliaţii lor erau credincioşi.8i La această veste, Romanii au trimis împotriva lor un singur general, care, biruindu-i, a omorît pe mulţi din ei. Ei au dus în robie pe femeile şi pe copiii lor, au jefuit averea lor, s’au făcut stăpâni pe ţara lor, le-au dărâmat întăriturile şi i-au făcut robi până în ziua de azi.K Când Grecii puseseră la cale o răscoală ca să-i nimicească,wgPisidia, Milia şi Lidia, cele mai preţioase ţinuturi ale lui, pe care luându-le, le-a dat regelui Eumene.2]Şi anume îl prinseseră de viu şi îl siliseră pe el şi pe urmaşii lui la tron să plătească un mare tribut şi ostatici şi să le dea şi o bucată de ţară:f~EBa chiar şi Antioh cel Mare, împăratul Asiei, care pornise cu război împotriva lor, fusese înfrânt de ei, cu toate că avea o sută douăzeci de elefanţi şi călărime şi care de război şi o uriaşă oştire;}}sMai departe, au învins şi au subjugat pe Filip şi Perseu, regii Chiteilor, care se răsculaseră împotriva lor,(|IŞi cu toate că această ţară este departe, ei au pus stăpânire pe ea prin cuminţenia şi prin stăruinţa lor; ba şi împăraţii care au venit de la marginile pământului, ei i-au răpus şi le-au pricinuit mare înfrângere, iar ceilalţi le-au plătit tribut în fiecare an.k{OPrecum şi despre faptele lor în Spania, cum au pus mâna pe zăcămintele de argint şi de aur,%zCŞi i-au povestit lui despre războaiele lor şi despre faptele lor vitejeşti printre Galateni, în ce chip i-au supus de au ajuns să plătească tribut,y 1Şi a auzit Iuda despre faima şi despre puterea cea mare a Romanilor, despre bunăvoinţa pe care o arată tuturor celor ce se alătură de ei, despre legăturile de prietenie pe care le fac cu cei ce încheie legământ cu ei, în sfârşit că ei sunt tari şi puternici.fxE0Iar poporul s’a veselit foarte şi ziua aceea a prăznuit-o ca o mare zi de veselie. Şi s’a hotărît ca, în fiecare an, să fie prăznuită ziua de treisprezece Adar. Şi ţara lui Iuda a avut pace câtăva vreme.9wk/Şi Iudeii au luat o pradă bogată, iar lui Nicanor i-au tăiat capul şi mâna lui cea dreaptă pe care o ridicase trufaş, şi le-au adus şi le-au spânzurat la Ierusalim.Nv.Atunci din toate satele învecinate ale Iudeei au ieşit oameni care i-au încercuit. Şi s’au încăerat unii cu alţii şi au căzut toţi vrăjmaşii de sabie, de n’a mai scăpat nici unul.u-Şi Iudeii i-au urmărit cale de o zi de la Adasa până în părţile Ghezerului şi în urma lor au sunat prelung din trâmbiţă.ftE,Iar când oastea lui Nicanor a prins de veste că el a căzut, a aruncat armele şi a fugit. s9+La treisprezece Adar, oştile s’au încăerat la luptă, şi oastea lui Nicanor a fost înfrântă, iar el însuşi a căzut cel dintâi în luptă,r/*Tot aşa nimiceşte oastea aceasta în faţa noastră, ca să cunoască şi ceilalţi cât a hulit templul tău! Judecă-l după răutatea lui!»q)«Când solii împăratului Asiriei te-au hulit, îngerul tău a venit şi a ucis o sută optzeci şi cinci de mii de oameni.qp[(Şi Iuda stătea cu tabăra sa de trei mii de oameni la Adasa. Şi Iuda s’a rugat Domnului şi a zis:|oq'Şi Nicanor a ieşit din Ierusalim şi a poposit cu oastea la Bethoron, unde i s’a mai adăogat oaste din Siria.4na&Răzbună-ţi împotriva omului acestuia şi împotriva oştirii lui şi să cadă în ascuţişul săbiei. Adu-ţi aminte de hula lor şi n’o lăsa să dăinuiască!»+mO%«Tu ţi-ai ales, o, Doamne acest templu, ca într’însul să se cheme numele tău, şi să fie casă de rugăciune şi de rugă fierbinte pentru norodul tău.l#$Atunci preoţii au intrat înlăuntru şi au stat în faţa altarului de jertfă şi în faţa templului, şi izbucnind în plâns, au zis:Qk#Şi în mânia lui s’a jurat astfel: «Dacă nu-mi daţi acum în mână pe Iuda şi oastea lui, când mă voi întoarce biruitor, voi pune foc templului acestuia!» Apoi a plecat de acolo mânios.rj]"El însă şi-a bătut joc de ei şi i-a luat în râs, ba chiar i-a şi spurcat şi le-a grăit semeţ,~iu!Şi după aceste întâmplări, Nicanor s’a suit în muntele Sionului. Atunci au ieşit din templu câţiva preoţi şi bătrâni ai poporului ca să-l hiritisească prieteneşte şi să-i arate arderea de tot, care se aduce pentru împărat.mhS Şi au căzut din oamenii lui Nicanor ca la cinci mii, iar ceilalţi fugiră în cetatea lui David.gAtunci a aflat Nicanor că i s’a descoperit planul şi a pornit cu război împotriva lui Iuda, ieşindu-i înainte la Cafarsalam.fyŞi când Iuda a aflat că Nicanor venise cu şiretenie la el, l-a apucat groaza şi n’a mai vrut să-i vadă faţa.eyŞi au venit la Iuda şi şi-au făcut urări de pace unul altuia, – dar duşmanii erau gata să răpească pe Iuda.cd?«Să nu ne războim unii cu alţii! Ci voi veni la voi paşnic, ca să vă văd faţa!»cŞi ajungând la Ierusalim cu oaste multă, a trimis la Iuda şi la fraţii lui soli cu cuvinte de pace ca să-i înşele şi le-a zis:9bkDin această pricină, împăratul a trimis pe Nicanor, unul din cei mai de seamă generali ai lui, vrăjmaş învierşunat al lui Israil, cu poruncă să nimicească poporul.Ta!Când a văzut şi Alchimos că Iuda şi tovarăşii săi erau mai tari decât el, şi încredinţându-se că nu le putea ţine piept, s’a întors la împărat şi i-a pârît de cele mai rele fapte.o`WA străbătut tot ţinutul Iudeei, pedepsind pe lepădaţii de lege şi oprindu-i să cutreere ţara._%Şi când a văzut Iuda toate neajunsurile pe care le făcea Alchimos şi tovarăşii lui fiilor lui Israil, mult mai răi decât păgânii, ^ S’au strâns la el toţi turburătorii poporului, care puseră mâna pe ţara lui Iuda şi făcură mare prăpăd în Israil.;]qŞi fiindcă Alchimos ducea lupta pentru arhierie,\Şi după ce Bacchide i-a dat lui Alchimos în seamă ţara şi i-a lăsat şi oaste de ajutor, s’a întors la împărat.[!După acestea, Bacchide a plecat din Ierusalim şi a poposit cu tabăra la Bezet, apoi a trimis ca să prindă pe mulţi din cei care fugiseră din ceata lui, precum şi vreo câţiva oameni din popor, pe care după ce i-a omorît, i-a aruncat în cisterna cea mare.QZAtunci tot poporul a fost cuprins de frică şi de cutremur, şi a zis: «Într’înşii nu-i nici adevăr şi nici dreptate, fiindcă au călcat legământul şi jurământul pe care l-au făcut!»Y «Trupurile cuvioşilor tăi şi sângele lor l-au vărsat împrejurul Ierusalimului şi nu era nimeni care să-i îngroape!»XŞi l-au crezut; însă el a luat şaizeci de inşi dintre ei, pe care i-a măcelărit într’o singură zi, după cuvântul Scripturii: WŞi Bacchide le grăia paşnic şi le-a făcut jurământ: «Nu căutăm să vă facem rău nici vouă, nici prietenilor voştri!»qV[Fiindcă ziceau: «Un preot din neamul lui Aaron a venit cu oastea şi el nu ne va face să pătimim!»NU Şi Asideii, cei mai cu vază dintre fiii lui Israil, au cerut pace,rT] Atunci s’a adunat un sfat de cărturari la Alchimos şi Bacchide, ca să cerceteze dreptatea pricinei.hSI Însă ei n’au luat în seamă cuvintele lor, fiindcă vedeau că veniseră cu multă oaste.R1 Şi au pornit şi au ajuns cu oaste multă în Iuda. Apoi Bacchide a trimis soli la Iuda şi la fraţii lui cu cuvinte de pace, ca să-l înşele.Q  Şi l-a trimis pe el şi pe Alchimos nelegiuitul, pe care l-a făcut arhiereu, şi i-a poruncit să se răzbune pe Israiliţi./PWAtunci împăratul a ales dintre prietenii săi pe Bacchide, satrapul ţinutului de dincolo de Eufrat, mare dregător al împărăţiei şi credincios împăratului.[O/Deci trimite acum pe un om de credinţă, care să plece şi să vadă tot prăpădul pe care ni l-au pricinuit nouă şi ţării împăratului şi să-i pedepsească pe ei precum şi pe cei care îi ajută.»$NAŞi au pârît poporul înaintea împăratului zicând: «Iuda şi cu fraţii lui au pierdut pe toţi prietenii tăi, iar pe noi ne-au izgonit din ţară. M Şi au venit la el oameni din Israil nelegiuiţi şi fără credinţă, în frunte cu Alchimos, care voia să ajungă arhiereu,]L3Atunci oştirea i-a omorît, iar pe Dimitrie l-a suit pe tronul împărăţiei lui.TK!Şi când i s’a dat de ştire, el a zis: «Nu vreau să le văd faţa!»J5Şi după ce a intrat el în palatul împărătesc al părinţilor săi, căpitanii oştirii au prins pe Antioh şi pe Lisias ca să-i aducă la el.QI În anul o sută şi cincizeci şi unu, Dimitrie, fiul lui Seleuc, a fugit din Roma şi. însoţit de o mână de oameni, s’a oprit într’un oraş de pe ţărmul mării şi s’a făcut împărat. H?Apoi el a plecat în grabă în Antiohia, şi găsind pe Filip stăpân în cetate, s’a bătut cu el şi a luat cetatea cu sila.1G[>Şi împăratul, intrând în muntele Sionului şi văzând cetatea, a călcat jurământul pe care îl făcuse şi a poruncit să dărâme zidul cel de jur-împrejur.oFW=Iar când împăratul şi căpeteniile au jurat că se vor ţine de cuvânt, ei au ieşit din cetate.E <Şi îndemnul acesta plăcu împăratului şi căpeteniilor, care au trimis soli la ei ca să încheie pace. Şi ei au primit.CD;Îngăduindu-le să trăiască după datinile lor ca şi mai nainte, fiindcă din pricina datinilor lor, pe care noi le-am desfiinţat, s’au înverşunat şi au săvârşit aceasta.»dCA:Deci să recunoaştem acestor oameni drepturile lor şi să facem pace cu tot poporul lor,>Bu9Şi-a pus în gând să se retragă cât mai grabnic, de aceea a zis împăratului şi căpeteniilor oştirii, precum şi ostaşilor: «Noi ne măcinăm din zi în zi, merindele se împuţinează, iar locul pe care îl împresurăm este întărit şi apoi mai avem pe capul nostru şi trebile împărăţiei.A%8S’a întors din Persia şi din Media cu oştile cu care plecase împăratul şi că Filip caută să ia în mână trebile împărăţiei, @97Când a aflat Lisias că Filip – pe care împăratul Antioh, fiind încă în viaţă, îl pusese să crească pe fiul său Antioh pentru domnie – ?96Şi în templu nu mai rămăseseră decât câţiva Iudei din pricina foamei care se înteţise, aşa că ei s’au împrăştiat fiecare la vatra sa.:>m5Şi în hambare nu mai erau merinde, fiindcă era în anul al şaptelea şi cei care fugiseră în Iudeea, din pricina păgânilor, mâncaseră ceea ce rămăsese la păstrare.d=A4Dar şi Iudeii au aşezat maşini în faţa maşinilor lor şi s’au bătut multă vreme.f<E3Dar în faţa templului el a stat multă vreme în tabără, aşezând turnuri cu baliste şi maşini de împresurare, aruncătoare de foc şi de pietroaie şi scorpioane, pentru aruncatul săgeţilor, cât şi praştii.Z;-2Şi astfel împăratul a cuprins Betţurul, în care a aşezat strajă de pază.I: 1Cu locuitorii din Betţur el a încheiat pace şi ei s’au predat, fiindcă ei acolo nu mai aveau merinde, ca să mai fi stat închişi înlăuntru, deoarece pământul era în anul sabatic. ~~s}||{{zz3y^xx&wuvv1uiut-ssr7qqpp1onnm~lpkjjVihhhPgg#fieeddccAba``T_F^^O]]\[[_ZZYXXX WW@VV-UNTSSSRkQQ7PP6OO3MLLKJVIuHsGFFBEE+DCClBB>Af@@:??>==/<;::9|9!877P66Q55.4332211,00B/r..B-q,,Y++<**)p)2(((&'&&}%%f$##b""x"!r FhUqP:sBG6hC k# 0 t  )@q-{+[O "Apoi Simon a ales bărbaţi de nădejde, pe care i-a trimis la împăratul Dimitrie, ca să-i facă ţării scutire, fiindcă tot ceea ce făcuse Trifon era jaf.-ZS !Însă Simon a întărit cetăţile Iudeei, înconjurându-le cu turnuri înalte, cu ziduri groase, şi cu porţi cu zăvoare, iar înlăuntrul lor a adus merinde.Y Şi s’a făcut împărat în locul lui, punându-şi pe cap coroana Asiei şi fiind pricină de mari nenorociri în ţară._X7 Şi Trifon, folosindu-se de vicleşug faţă de tânărul împărat Antioh, l-a ucis,pWY Astfel este mormântul pe care el l-a făcut la Modein şi care se află acolo până în ziua de azi.\V1 Şi acestora le-a făcut împodobiri, înconjurându-le cu columne înalte cu panoplii spre veşnică pomenire, iar alături de panoplii a pus corăbii sculptate, ca să fie văzute de cei care plutesc pe mare.U Deasupra a pus el şapte piramide una în faţa alteia: pentru părintele său, pentru maică-sa şi pentru cei patru fraţi.=Ts Simon a ridicat pe mormântul tatălui său şi al fraţilor săi un mausoleu înalt, ca să se poată vedea de departe, clădit din piatră lustruită şi pe o parte şi pe alta.NS Şi tot Israilul l-a jelit cu mare jale şi l-a tânguit multe zile.R{ Însă Simon a trimis să aducă oasele fratelui său Ionatan şi le-a îngropat în Modein, oraşul părinţilor săi.FQ După aceea, Trifon s’a întors şi a plecat în ţara sa.[P/ Când s’a apropiat de Bascama, el a omorît pe Ionatan şi l-a îngropat acolo.dOA Şi Trifon a pregătit toată călărimea de plecare, şi fiindcă în noaptea aceea căzuse foarte mult omăt, nu era cu putinţă să străbată drumul din pricina omătului, de aceea el s’a îndreptat spre Galaad.Nw Cei din cetatea Ierusalimului au trimis soli la Trifon ca să vină în grabă prin pustie şi să le aducă merinde.YM+ După aceste întâmplări, Trifon a purces ca să intre în Iudeea şi s’o prade. Şi apucă pe un drum de ocol ca să ajungă la Adoraim, însă Simon cu oastea lui se ţinea de el ori încotro se ducea.Ly Şi cu toate că i-a trimis banii şi pe cei doi feciori, el şi-a călcat cuvântul şi n’a dat drumul lui Ionatan.aK; Care ar fi zis: «A murit din pricină că n’a trimis banii şi pe cei doi feciori!»7Jg Şi a simţit Simon că solii îi spun aşa cu gând viclean. Cu toate acestea el a trimis banii şi pe cei doi feciori, ca să nu atragă asupra lui vrăjmăşia poporului,;Io Trimite deci o sută de talanţi argint şi pe cei doi fii ai lui ca ostatici, ca îndată ce-i vom da drumul să nu pornească împotriva noastră. Şi noi îi vom da drumul!» H «Ţinem rob pe fratele tău Ionatan pentru banii cu care este dator la vistieria împărătească din pricina relei lui cârmuiri.G1 Dar când a aflat Trifon că Simon a luat locul fratelui său Ionatan şi că are de gând să se bată cu el, i-a trimis soli, cu această solie:DF Simon însă a tăbărît în Hadid, la capătul şesului.E3 În vremea aceasta, Trifon a plecat din Ptolemais cu puternică oştire, cu gând să năvălească în Iuda, aducând şi pe Ionatan în lanţuri. D Şi pe Ionatan, fiul lui Absalom, l-a trimis la Iafa cu oaste puternică. El a izgonit pe locuitorii, din Iafa şi a rămas acolo. C9 Atunci el a strâns pe toţi oamenii destoinici de luptă, şi a zorit cu sfârşirea zidurilor Ierusalimului, pe care l-a întărit de jur-împrejur.OB Hai cu noi la război, şi noi vom asculta de toate poruncile tale!»}As Şi au răspuns cu glas tare: «Tu eşti căpetenia noastră în locul lui Iuda şi al lui Ionatan, fratele nostru.M@ Când a auzit poporul aceste cuvinte, iarăşi s’a înflăcărat,I?  Ci, dimpotrivă, vreau să fiu răzbunătorul poporului şi al templului meu, al femeilor şi al copiilor noştri, fiindcă toţi păgânii s’au adunat ca să ne piardă din vrăjmăşie.»>{ Şi acum, să mă ferească Dumnezeu să-mi cruţ viaţa în clipe de nevoie, căci nu sunt mai bun decât fraţii mei.U=# De aceea toţi fraţii mei au murit pentru Israil, şi am rămas eu singur.A<{ Şi i-a îmbărbătat şi le-a zis: «Voi ştiţi câte am făcut eu şi fraţii mei şi casa părintelui meu pentru lege şi pentru templu, şi câte nevoi şi războaie am îndurat.h;I Şi a văzut că poporul tremură şi e speriat, s’a suit în Ierusalim şi a adunat gloata.q: ] Când a auzit Simon că Trifon a strâns multă oaste, ca să pătrundă în Iuda şi s’o nimicească,]93 5Atunci toţi păgânii megieşi cu ei au încercat să-i omoare şi ziceau:«N’au nici căpitan şi nici ajutor de nicăiri. Haidem să ne năpustim într’înşii şi să ştergem numele lor dintre oameni!»87 4Şi au ajuns sănătoşi în Iuda şi au jelit pe Ionatan şi pe tovarăşii lui, dar îi cuprinsese spaima. Şi tot Israilul l-a jelit cu jale mare.e7C 3Când au văzut cei care îi urmăreau că ei sunt gata să-şi dea viaţa, s’au întors.C6 2Dar ei aflând că el fusese prins şi omorît împreună cu cei care îl întovărăşiseră, s’au îmbărbătat unii pe alţii, au pornit aşezaţi în rânduri dese gata de luptă. 5 1Şi Trifon a trimis pedestraşi şi călăreţi în Galileea şi în câmpia cea mare, ca să piardă pe tovarăşii lui Ionatan.34_ 0Abia intrase Ionatan în Ptolemais, şi locuitorii Ptolemaisului au şi închis porţile, şi prinzându-l împreună cu cei care veniseră cu el, i-au omorît cu sabia.{3o /Iar cu el au rămas trei mii de oameni, dintre care două mii i-a lăsat în Galileea, iar o mie au plecat cu el.h2I .Şi Ionatan l-a crezut şi a făcut întocmai: a dat drumul oştilor care s’au dus în Iuda,21] -Trimite-i pe la vetrele lor, iar tu alege-ţi vreo câţiva voinici care să te însoţească şi hai cu mine la Ptolemais, căci vreau să ţi-o dau, împreună cu celelalte cetăţi şi oşti şi toată căpitănimea, apoi vreau să mă întorc în Antiohia, fiindcă pentru aceasta am venit.»o0W ,Şi i-a zis lui Ionatan: «Pentru ce oboseşti lumea aceasta, de vreme ce între noi nu este război?./U +Ci l-a primit cu cinste, l-a înfăţişat înaintea prietenilor lui şi i-a dat daruri, apoi a poruncit prietenilor lui şi oştilor lui ca să-l asculte ca pe el.j.M *Dar când a văzut Trifon că el a venit cu oaste multă, i-a fost frică să pună mâna pe el,- )Şi Ionatan a pornit împotriva lui cu o oaste aleasă de patruzeci de mii de oameni, hotărîţi la luptă, şi a ajuns la Betşean.F, (Dar se temea ca nu cumva Ionatan să nu-l lase şi ca nu cumva să lupte împotriva lui, de aceea căuta prilej să-l prindă de viu şi să-l omoare. Şi a pornit şi a ajuns la Betşean.+y 'Atunci Triton şi-a făcut planul să cotropească Asia, să se încoroneze şi să pună mâna pe împăratul Antioh.X*) &Şi Simon a întărit Hadidul din Şefela, căruia i-a pus porţi cu zăvoare.2)] %Şi aşa s’au apucat de zidirea oraşului şi, fiindcă o bucată de zid răzbea până la pârăul Cedronului, la răsărit, au dres partea care se cheamă Cafenata.Y(+ $Să înalţe zidurile Ierusalimului, să zidească un zid înalt între cetate şi oraş, ca să despartă oraşul de ea, ca ea să rămâie deoparte şi să nu se poată face nici cumpărare, nici vânzare.' #La întoarcerea sa la Ierusalim, Ionatan a strâns pe bătrânii poporului, care au luat hotărîrea să zidească cetăţi în Iudeea,& "Şi fiindcă a auzit că ei vor să predea cetatea în mâna oamenilor lui Dimitrie, a pus într’însa o strajă ca s’o păzească.%7 !Dar şi Simon a pornit şi a străbătut tot ţinutul până la Ascalon şi cetăţile învecinate, apoi s’a lăsat spre Iafa, pe care a cucerit-o.^$5 Iar de acolo a plecat îndreptându-se spre Damasc, apoi a străbătut toată ţara.u#c De acolo Ionatan s’a îndreptat împotriva Arabilor numiţi Zabadei, pe care i-a învins şi i-a prădat.m"S Şi Ionatan s’a luat după ei, dar nu i-a putut ajunge, fiindcă ei trecuseră fluviul Elefteros.x!i Însă Ionatan şi oamenii lui n’au bănuit nimic până dimineaţa, fiindcă vedeau mereu focurile arzând.5 c Când au auzit protivnicii că Ionatan şi oamenii lui sunt gata de luptă, s’au speriat şi şi-au pierdut cumpătul, şi au aprins focuri în tabăra lor şi au fugit.I  La asfinţitul soarelui, Ionatan a poruncit oamenilor săi să stea treji toată noaptea, cu arma în mână şi gata de luptă, şi pentru aceasta a pus străji înaintate în jurul taberii.w Şi el a trimis în tabăra lor iscoade care s’au întors cu veste că Sirienii se vor năpusti noaptea asupra lor. A plecat din Ierusalim şi s’a întâlnit cu ei în ţinutul Hamatului, căci nu vrea să le dea răgaz ca să intre în ţara lui.yk Îndată ce a aflat Ionatan că generalii lui Dimitrie s’au întors cu oştire mult mai mare decât înainte,C Şi noi la rândul nostru vă scriem. Turmele noastre şi averile noastre sunt ale voastre, iar cele ale voastre sunt ale noastre. Poruncit-am ca să vă dea de ştire despre aceasta.»`9 Şi acum, după ce ştim aceasta, am vrea să ne scrieţi despre bunul mers al vostru.xi Aflatu-s’a din scrieri despre Spartani şi despre Iudei, că sunt fraţi şi că sunt din neamul lui Avraam.I  «Arie, regele Spartanilor, lui Onia arhiereul, închinăciune!?y Iată şi copia scrisorii pe care a trimis-o lui Onia::o Şi acum am vrea bucuros un răspuns de la voi.»3 Noi le-am poruncit să treacă şi pe la voi, să vă aducă închinăciuni şi să vă dea scrisoarea noastră pentru înnoirea frăţiei noastre.0Y Şi noi am ales pe Numeniu, fiul lui Antioh, şi pe Antipator, fiul lui Iason, pe care i-am trimis la Roma ca să înnoiască vechea noastră legătură de prietenie.q[ Fiindcă avem ajutor din cer care ne-a ajutat şi ne-a scos din mâna vrăjmaşilor pe care i-a umilit.   Dar noi n’am vrut să vă cădem povară vouă şi celorlalţi aliaţi prieteni ai noştri, din pricina războaielor noastre,   Noi însă suntem bântuiţi de tot felul de necazuri şi de războaie, deoarece împăraţii vecini mereu se războiesc cu noi.(K Ne bucurăm de renumele vostru.gG Noi vă pomenim neîncetat în toată vremea la praznicele noastre, şi în zilele cele mai însemnate, la jertfele pe care le aducem şi în rugăciunile noastre, aşa cum este bine şi cum se cade să pomenim pe fraţi.L Totuşi noi am încercat să trimitem la voi să înnoim frăţeasca prietenie care ne leagă şi să nu ne înstreinăm de voi. Căci multă vreme a trecut de când voi aţi trimis soli la noi.  Şi cu toate că noi n’avem nevoie de ea, fiindcă noi avem în mâinile noastre sfintele cărţi care ne dau mângâiere, 9 Şi Onia a primit cu alai pe crainicul pe care l-aţi trimis şi a citit scrisorile în care se vorbea limpede despre legătura noastră de prietenie.K  Odată, mai nainte vreme, au fost trimise scrisori arhiereului Onia de către Arie, unul din regii voştri, mărturisind că voi sunteţi fraţii noştri, după cum se vede din copia de faţă.   «Ionatan arhiereul şi obştia poporului şi preoţii şi celălalt popor al Iudeilor, fraţilor lor Spartani, închinăciune!X ) Dar iată care este cuprinsul scrisorii pe care Ionatan a scris-o Spartanilor:7 Atunci senatul le-a dat scrisori către stăpânirea fiecărui ţinut şi loc, ca să-i înlesnească să ajungă cu sănătate în pământul Iudei.A{ Şi îndată ce au ajuns la Roma, s’au dus la senat şi au zis: «Ionatan arhiereul, împreună cu poporul Iudeilor ne-au trimis ca să înnoim vechea lor legătură de prietenie».\1 Dar şi la Spartani şi în alte ţinuturi a trimis el scrisori cu acelaşi gând. ' Când a văzut Ionatan că vremea este prielnică, a ales soli pe care i-a trimis la Roma ca să întărească şi să înnoiască prietenia.eC JŞi în ziua aceea au căzut trei mii de păgâni. Apoi Ionatan s’a întors la Ierusalim.<q IŞi dacă au văzut aceasta cei care fugiseră, s’au întors la el şi i-au fugărit cu el împreună până la Chedeş, până la tabăra lor. Şi au poposit cu tabăra acolo.oW HApoi s’a întors spre ei şi a început să se bată cu ei. Dar protivnicii lui au luat-o la fugă,ve GAtunci Ionatan şi-a sfâşiat veşmintele şi şi-a presărat pământ pe cap, şi a început să se roage.$A FCei de lângă Ionatan au fugit de n’a mai rămas nici unul, decât Matatia, feciorul lui Absalom, şi Iuda al lui Alieu, căpeteniile cetelor de oaste.W' EŞi când pânda a ieşit din locul ei şi s’a repezit împotriva Iudeilor,~7 DDar dintr’o dată le-a ieşit în faţă în şes o armată păgână, care, după ce lăsase o pândă în munţi, înainta ţintă în faţa lui. } CApoi Ionatan, împreună cu oastea lui, au poposit lângă marea Ghenizaretului, iar la mânecate au pornit spre şesul Haţorului.@|y BŞi locuitorii l-au rugat stăruitor să încheie pace cu ei, ceea ce el a şi făcut, însă i-a scos din cetate, pe care a luat-o în stăpânire şi a pus într’însa o strajă.v{e AŞi Simon a înaintat împotriva Betţurului, pe care l-a împresurat ţinându-l încercuit mai multe zile.Wz' @A pornit împotriva lor. Însă pe fratele său Simon îl lăsase în ţară.y+ ?Când a aflat Ionatan că generalii lui Dimitrie se află la Chedeş în Galileea cu multă oştire, cu gând ca să-i zădărnicească planul,Rx >Atunci locuitorii Gazei l-au rugat stăruitor pe Ionatan şi el a făcut pace cu ei, însă pe feciorii boierilor i-a luat ostatici şi i-a dus la Ierusalim. Apoi a străbătut ţara până la Damasc.8wi =Şi de acolo s’a îndreptat spre Gaza, dar locuitorii au închis porţile Gazei. Din această pricină, el a împresurat oraşul, a dat foc împrejurimilor şi l-a prădat.uvc   Şi când s’a apropiat de Azot, locuitorii i-au arătat templul cel ars al lui Dagon, Azotul şi împrejurimile lui în ruină, leşurile împrăştiate şi pe cei arşi care fuseseră arşi în război şi pe care îi făcuseră grămezi în calea lui.`=9 Dar Ptolomeu, când intra în oraşe, lăsa în fiecare câte o strajă din oastea sa.r<] Şi astfel el a pornit spre Siria cu cuvinte de pace. Locuitorii oraşelor îi deschideau porţile şi ieşeau în întâmpinarea lui, căci era porunca împăratului Alexandru ca ei să iasă înaintea lui, fiindcă era socru-său.k; Q Şi împăratul Egiptului a adunat numeroase oştiri, ca nisipul de pe ţărmul mării, şi corăbii multe cu gând ca să pună stăpânire cu vicleşug pe împărăţia lui Alexandru şi s’o alipească la împărăţia sa.:3 YEl i-a trimis o agrafă de aur, cum este datina să se dea rudelor împăraţilor, şi i-a mai dat în stăpânire şi Ecronul cu tot ţinutul lui.r9] XCând a auzit împăratul Alexandru de această biruinţă, i-a arătat lui Ionatan şi mai mare cinste.^85 WPe urmă Ionatan s’a întors la Ierusalim cu voinicii lui şi cu o pradă bogată.7 VŞi Ionatan a purces de acolo şi a poposit cu oastea aproape de Ascalon, şi locuitorii au ieşit din cetate înaintea lui cu mare alai.a6; UŞi cei care au căzut de sabie, împreună cu cei care au ars de vii, au fost opt mii.35_ TDar Ionatan a dat foc Azotului şi oraşelor învecinate, a luat o pradă bogată şi a dat foc şi templului lui Dagon, împreună cu cei care fugiseră într’însul.4% SŞi călărimea s’a împrăştiat în şes. Apoi Sirienii au fugit în Azot şi au intrat în templul lui Dagon, idolul lor, ca să scape.53c RDupă aceasta, Simon a înaintat cu oastea lui şi se azvârli în falanga Sirienilor, deoarece călărimea era istovită. Şi au fost înfrânţi şi au luat-o la goană.e2C QDar voinicii, după porunca lui Ionatan, au ţinut piept, încât călărimea lor ostenise.?1w PŞi Ionatan a prins de veste că în spatele lui erau pândaşi. Călărimea a încercuit atunci oastea lui şi a zvârlit cu săgeţi într’însa de dimineaţă şi până seara.X0) ODar Apoloniu lăsase într’un ascunziş, în urma lui, o mie de călăreţi.N/ NŞi Ionatan l-a urmărit până la Azot. Şi oştile s’au ciocnit.r.] MAflând Apoloniu despre aceasta, şi-a pregătit trei mii de călăreţi şi oaste multă şi a pornit spre Azot, ca şi cum ar fi dat înapoi, dar el înainta în câmpie, fiindcă el avea multă călărime, în care avea nădejde.]-3 LLocuitorii de frică au deschis porţile oraşului şi aşa Ionatan a cuprins Iafa.!,; KŞi ei au tăbărît cu armata la Iafa. Şi oraşul i-a închis porţile, fiindcă în Iafa se afla straja lui Apoloniu. Şi când ei au împresurat-o,K+ JCând Ionatan a auzit cuvintele lui Apoloniu, s’a oţărît şi a ales zece mii de voinici şi a plecat din Ierusalim, şi s’a întâlnit cu fratele său Simon, care venea în ajutorul lui.*7 IŞi acum tu nu poţi ţine piept unei atari călărimi şi oşti, în câmp deschis, unde nu sunt nici pietre, nici stânci şi nici chip de fugit!» )  HÎntreabă şi află cine sunt eu şi cine sunt cei care mi-au sărit în ajutor. Şi-ţi vor spune: «Nu este cu putinţă ca voi să vă împotriviţi nouă, fiindcă părinţii tăi au fost înfrânţi de două ori de oştirea noastră în ţara lor!»(/ GDacă te bizui pe oştile tale, lasă-te spre noi la şes, unde să ne măsurăm cu tine, căci de partea mea este oastea oraşelor de pe ţărm.F' F«Tu singur te-ai răsculat împotriva noastră şi eu am ajuns din pricina ta de râs şi de batjocoră. De ce îndrăzneşti să faci pe puternicul împotriva noastră, în munţii tăi?X&) EŞi Dimitrie a luat ca general pe Apoloniu Taos, cârmuitorul Cele-Siriei, care a adunat o mare oştire şi cu ea a venit şi a tăbărît la Iamnia. Şi de acolo a trimis soli la Ionatan cu această solie:g%G DŞi când a auzit Alexandru împăratul, s’a mâhnit foarte şi s’a întors în Antiohia.y$k CÎn anul o sută şaizeci şi cinci a venit Dimitrie, fiul lui Dimitrie, din Creta, în ţara părinţilor lui.T#! BDupă acestea, Ionatan s’a întors în pace şi cu bucurie la Ierusalim." AŞi împăratul i-a arătat mare cinste şi l-a înscris printre cei dintâi prieteni ai lui, făcându-l general şi etnarh. !9 @Şi când pârîşii lui au văzut cinstea ce i se făcea şi au auzit şi cum strigă crainicii, şi că era îmbrăcat în porfiră, toţi au fugit.c ? ?Apoi împăratul l-a pus lângă el şi a zis sfetnicilor săi: «Ieşiţi cu el în mijlocul cetăţii şi crăiniciţi ca nimeni să nu-l pârască pentru nici o pricină şi nimeni să nu-l turbure în niciun chip.  >Ci împăratul a poruncit să-l dezbrace pe Ionatan de veşmântul lui şi să-l îmbrace în porfiră. Şi ei au făcut aşa.}s =Şi au uneltit oameni răi şi nelegiuiţi din Israil, care l-au pârît, dar împăratul nu i-a băgat în seamă.N <Şi Ionatan a plecat cu mare alai la Ptolemais şi s’a întâlnit cu cei doi împăraţi. Şi el le-a dat lor cât şi prietenilor aur, argint şi multe daruri, şi el a aflat har în faţa lor.eC ;Atunci împăratul Alexandru i-a scris lui Ionatan să vie şi să se întâlnească cu el.C :Şi împăratul Alexandru a ieşit în întâmpinarea lui. Şi el i-a dat pe Cleopatra, fiica sa, şi au făcut nuntă în Ptolemais cu mare alai, aşa cum ştiu împăraţii să facă.} 9Atunci Ptolomeu şi fiica sa Cleopatra au plecat din Egipt şi au ajuns la Ptolemais, în anul o sută şaizeci şi doi.8i 8Şi-ţi voi îndeplini ceea ce mi-ai scris. Însă mai întâi să ne întâlnim la Ptolemais, ca să ne vedem unul cu altul, şi te voi face ginerele meu, precum ai dorit.»,Q 7Atunci regele Ptolomeu a răspuns astfel: «Fericită să fie ziua în care te-ai întors în ţara părinţilor tăi şi te-ai suit pe tronul împărăţiei lor!"= 6Deci să încheiem împreună alianţă de prietenie. Dă-mi acum pe fiica ta de soţie, ca să-ţi fiu ginere şi-ţi voi da daruri vrednice de tine!»  5Şi anume am pornit la luptă împotriva lui şi l-am zdrobit pe el şi pe oastea lui şi ne-am suit pe tronul împărăţiei lui.P 4«Întorsu-m’am la împărăţia mea şi m’am suit pe tronul părinţilor mei, şi am pus mâna pe domnie prin biruinţa mea împotriva lui Dimitrie, şi am intrat în stăpânirea ţării mele.\1 3Atunci Alexandru a trimis crainici la împăratul Egiptului, cu următoarea solie:nU 2Şi el s’a luptat vitejeşte până la asfinţitul soarelui. Şi Dimitrie a căzut în ziua aceea.# 1Şi cei doi împăraţi s’au încăierat la luptă, şi oastea lui Dimitrie a luat-o la fugă, iar Alexandru l-a urmărit şi l-a biruit,eC 0Şi împăratul Alexandru a strâns o mare oştire şi a înaintat împotriva lui Dimitrie.5c /Şi s’au hotărît să le primească pe ale lui Alexandru, fiindcă el cel dintâi i-a întâmpinat cu cuvinte de prietenie, şi deci ei au rămas mereu tovarăşii lui.eC .Când Ionatan şi cu poporul au auzit aceste făgăduieli, nici nu le-au crezut şi nici nu le-au primit, fiindcă ei ţineau minte toate nenorocirile pe care Dimitrie le făcuse lui Israil şi cu care el îi împilase.B} -Tot aşa cheltuielile pentru zidirea zidurilor Ierusalimului, cât şi pentru dregerea celorlalte ziduri ale cetăţilor din Iudeia, să fie acoperite din vistieria împărătească.»v e ,Cheltuielile pentru prefacerea şi înfrumuseţarea clădirii să fie acoperite din vistieria împăratului.  +Şi câţi vor fugi în templul din Ierusalim şi în tot cuprinsul lui, fiind datori către împărat, sau din orişicare altă pricină, să nu li se pricinuiască nici o vătămare, nici lor şi nici averii lor, în orice parte a împărăţiei s’ar afla. Q~~0}||{zzyxxpwwvIutss?r~qqCpxoo|nn;mmllNkk@jjbiiDhhgfeedcbb>5=G<MIar de nu, daţi-mi în schimb cinci sute de talanţi de argint pentru paguba pe care mi-aţi făcut-o şi alţi cinci sute de talanţi pentru dările oraşelor scutite. Iar de nu, vom porni cu război împotriva voastră.»='Şi acum daţi-mi oraşele pe care v’aţi făcut stăpâni şi dările aşezărilor pe care le stăpâniţi în afară de cuprinsul Iudeei,*<MAl căror ţinut l-aţi pustiit, şi aţi adus mare nenorocire pe spatele ţării, ba v’aţi mai făcut stăpâni şi pe alte aşezări din împărăţia mea!R;Şi a mai trimis la el pe Atenobiu, unul din prietenii lui, ca să stea de vorbă cu el şi să-i zică: «Voi stăpâniţi Iafa şi Ghezerul şi cetatea Ierusalimului, oraşe ale împărăţiei mele,:El nu numai că nu le-a primit, ci dimpotrivă el şi-a călcat toate făgăduinţele de mai nainte şi s’a vrăjmăşit cu Simon.y9kŞi când Simon i-a trimis în ajutor două mii de voinici, precum şi aur, argint şi multe unelte de război,L8Împăratul Antioh însă, a doua zi, a împresurat Dora, a adus neîncetat oştire şi a făcut maşini pentru împresurare, încercuind-o de nu mai putea nimeni nici să intre, nici să iasă.67gIar izvodul lor l-a trimis arhiereului Simon.A6{Precum şi tuturor ţărilor: Sampsame, Sparta, Delos, Mindus, Sicion, Caria, Samos, Pamfilia, Licia, Halicarnas, Cos, Side, Aradus, Rodos, Faselis, Gortina, Cnidus, Cipru şi Cirene.k5OŞi scrisori cu acelaşi cuprins a scris lui Dimitrie, lui Atalus, lui Ariarate şi lui Arsachis, 4 Şi dacă mişei din ţara lor vor fugi la voi, daţi-i în mâna arhiereului Simon ca el să-i pedepsească după legea lor.»73iŞi am crezut de cuviinţă să primim scutul.2yDe aceea am crezut nimerit să scriem împăraţilor şi ţărilor să nu le pricinuiască nici un rău, să nu se năpustească împotriva lor şi împotriva oraşelor şi a ţării lor şi să nu dea nici un ajutor celor care s’ar bate cu ei..1WŞi au adus un scut de o mie de mine.20]Trimişii Iudeilor au venit la noi ca prieteni şi aliaţi trimişi de arhiereul Simon şi de poporul iudeu, ca să înnoiască vechea noastră legătură de prietenie.P/«Lucius, consul al Romanilor, împăratului Ptolomeu, închinăciune!-.SÎn vremea aceasta au sosit din Roma Numeniu şi cu ceilalţi trimişi, cu scrisori îndreptate către împăraţi şi împărăţii. Şi cuprinsul lor era acesta:A-{Şi el a încercuit oraşul pe uscat şi, cu ajutorul corăbiilor, pe mare. Şi el îl strângea pe uscat şi pe mare, astfel că nu lăsa pe nimeni nici să intre şi nici să iasă. ,  Şi Antioh şi-a aşezat în faţa Dorei tabăra alcătuită din o sută douăzeci de mii de ostaşi şi opt mii de călăreţi.\+1 Fiindcă vedea că este copleşit de nenorociri şi că oştile îi părăsiseră.}*s Şi împăratul Antioh l-a urmărit, iar el în fuga lui a intrat în Dora, care este aşezată pe ţărmul mării,-)S În anul o sută şaptezeci şi patru, Antioh a intrat în ţara părinţilor săi, şi toate oştile au trecut de partea lui, aşa că Trifon a rămas cu puţine.J(  Iar când vom ajunge stăpâni pe împărăţia noastră, te vom cinsti pe tine cu mare cinste, precum şi pe poporul şi templul tău, ca faima voastră să fie cunoscută în toată lumea.»o'WDe orice datorie pentru vistieria împărătească şi de orice alte datorii viitoare să fii iertat..&UIerusalimul şi templul să fie libere şi toate armele pe care le-ai făcut şi toate cetăţile pe care le-ai zidit şi pe care le stăpâneşti să fie ale tale.D%Îţi îngăduesc să-ţi faci banii tăi pentru ţara ta.'$GÎţi adeveresc toate scutirile cu care te-au scutit împăraţii, înaintaşii mei, cum şi scutirea de toate celelalte angarale pe care ei ţi le-au cerut.!#;Cu gând să pun piciorul în ţară şi să urmăresc pe cei care au pustiit ţara noastră şi pe cei cari au nimicit oraşele din împărăţia mea;"yFiindcă vreo câţiva mişei au pus stăpânire pe împărăţia părinţilor mei şi m’am hotărât să intru iar în stăpânia împărăţiei, ca s’o aduc în starea ei cea dintâi, am adunat oaste multă şi am pregătit vase de război.}!sCu următorul cuprins: «Împăratul Antioh, lui Simon, arhiereu şi etnarh, şi neamului Iudeilor, închinăciune!"  ?Atunci Antioh, fiului împăratului Dimitrie, a trimis, din insulele mării, o scrisoare lui Simon, arhiereu şi etnarh al Iudeilor, şi poporului iudeu.fE1Iar o copie după ea să fie pusă în vistierie, la îndemâna lui Simon şi a fiilor săi.%0Şi au hotărît ca această pisanie să se sape pe table de aramă şi să se aşeze în preajma templului, într’un loc uşor de văzut,/Şi Simon a primit, şi s’a învoit să fie arhiereu, general şi etnarh al Iudeilor şi al preoţilor şi cel dintâi cârmuitor.»kO.Şi poporul a luat hotărîrea ca lui Simon să i se recunoască aceste drepturi de întâietate.dA-Cine va lucra împotriva lor sau va călca vre-una din aceste rânduieli să fie pedepsit.$A,Şi nimănui să nu-i fie îngăduit, ori din popor, ori dintre preoţi, să desființeze ce-a rânduit el, sau să se împotrivească poruncilor lui şi fără îngăduirea lui să ţină adunări în ţară, sau ca altul să se îmbrace în porfiră şi să poarte agrafă de aur.<q+Să aibă grijă de templu, toţi să fie sub ascultarea lui, toate hrisoavele ţării să fie făcute în numele lui, să se îmbrace în porfiră şi să poarte podoabe de aur.)*Ca el să le fie căpetenie, să aibă în mâna lui aşezarea de dregători în slujbele obşteşti, conducerea oastei şi apărarea ţării.!)Deci Iudeii şi preoţii au socotit cu cale: Simon să fie voevod şi arhiereu neîncetat, până când se va ridica un profet credincios,#(Fiindcă auzise că Romanii îi numeau pe Iudei prietenii lor, aliaţi şi fraţi, şi că pe trimişii lui Simon îi primiseră cu cinste.R'Şi l-a pus în rândul prietenilor lui, şi cu cinste mare l-a cinstit,=u&Împăratul Dimitrie l-a întărit în arhieria lui,"=%Pentru aceasta, el a aşezat într’însa voinici iudei şi a întărit-o pentru tihna ţării şi a oraşului şi a înălţat zidurile Ierusalimului.y$În timpul vieţii lui a izbutit să stârpească pe păgânii din ţară, precum şi pe cei din cetatea lui David, din Ierusalim, care-şi zidiseră o cetate, de unde ieşeau şi împrejurimile templului le întinau şi-i pângăreau sfinţenia.0Y#Şi când a văzut poporul râvna lui Simon şi faima după care el năzuia s’o aibă poporul său, l-au ales voevod şi arhiereu, pentru toate aceste fapte, pentru dreptatea lui şi pentru credinţa de care era înflăcărat pentru neamul lui, pe care căuta cu orice chip ca să-l înalţe, "Dar a întărit şi Iafa, cea de pe ţărmul mării, şi Ghezerul, cel din graniţa Aşdodului, în care mai înnainte sălaşluiau duşmanii, şi a aşezat Iudei într’însul, şi toate câte erau de nevoie pentru bunăstarea lor, le-a pus la îndemână.1!Apoi a întărit oraşele Iudeei şi Betţurul de la graniţă, unde mai înainte erau armele duşmane, şi a pus într’însul strajă de Iudei.<q Atunci ridicatu-s’a Simon şi s’a războit pentru poporul lui, şi a cheltuit mult din averea lui, şi a înzestrat cu arme pe vitejii poporului lui, ba le-a dat şi simbrie.j MŞi când duşmanii au vrut să intre în ţara lor şi să-şi întindă mâna lor spre templu,p YIonatan a adunat în jurul său poporul şi a fost arhiereu, până ce s’a adăogat la poporul său.3 _Din pricina multelor războaie care au izbucnit în ţară, Simon, fiul preotului Matatia din neamul lui Ioiarib, împreună cu fraţii lui şi-au pus viaţa în primejdie şi au ţinut piept vrăjmaşilor poporului lor, pentru templul şi pentru legea lor, şi poporul i-a cinstit cu mare cinste. În marea adunare a preoţilor, a poporului şi a căpeteniilor poporului şi a bătrânilor, luat-am noi acestă hotărîre:@ yŞi izvodul glăsueşte: «În anul o sută şaptezeci şi doi, în luna Elul, într’a optsprezecea zi, în anul al treilea al lui Simon arhiereul, voevodul poporului lui Dumnezeu, El a fost un viteaz, fiii săi au fost viteji şi casa părintelui său un neam de viteji. Ei au biruit pe duşmanii lui Israil şi i-au dat libertatea.» Ei au săpat toate acestea pe table de aramă, pe care le-au atârnat de o columnă pe muntele Sionului.r]Când a auzit poporul aceste lucruri, a întrebat: «Cu ce să răsplătim pe Simon şi pe feciorii lui?După acestea Simon a trimis la Roma pe Numeniu cu un scut mare de aur, în greutate de o mie de mine, ca să întărească alianţa.lQPoporul a hotărît ca să primească pe aceşti bărbaţi cu cinste, iar o copie de pe cuvintele lor să fie pusă în arhiva ţării, ca amintire pentru poporul spartan. Iar o copie după ele am trimis-o arhiereului Simon.»dAŞi cuvintele lor le-am scris între hotărîrile poporului, astfel: «Numeniu, fiul lui Antioh, şi Antipator, fiul lui Iason, au sosit la noi ca trimişi ai Iudeilor, ca să înnoiască legătura de prietenie cu noi.!Solii voştri pe care i-aţi trimis la noi, ne-au povestit despre faima şi despre cinstea voastră, şi de sosirea lor noi ne-am bucurat.X)Iată copia scrisorii pe care au trimis-o Spartanii: «Căpeteniile Spartei şi cetatea lor, lui Simon arhiereul şi bătrânilor şi preoţilor şi celuilalt popor al Iudeilor, fraţii lor, închinăciune!GŞi ei au citit scrisorile în auzul obştiei, în Ierusalim.)Ei i-au scris lui Simon pe table de aramă cu gând să înnoiască legătura de prietenie pe care o încheiaseră cu Iuda şi cu fraţii lui.}sÎnsă când au auzit că Simon a ajuns arhiereu în locul lui şi este stăpânul ţării şi al oraşelor din ea,r~]Şi când a ajuns vestea la Roma şi la Sparta că Ionatan a murit, toţi au fost cuprinşi de mâhnire.d}AStrălucirea templului a înălţat-o şi mai mult şi sfintele odoare el le-a înmulţit.|El a sprijinit pe toţi obijduiţii poporului său, el a fost înflăcărat pentru lege, iar pe cei nelegiuiţi şi răi el i-a nimicit.s{_ Nu mai rămăsese atunci nici un vrăjmaş în ţară, şi împăraţii protivnici fuseseră înfrânţi.lzQ Fiecare stătea la umbra viţei şi sub smochinul său, fără ca nimeni să-l poată înfricoşa.Oy El a făcut pace în ţară şi Israil s’a veselit cu veselie mare:x- Oraşelor el le-a dat merinde şi le prefăcea în cetăţi întărite. Şi astfel numele lui a ajuns cu faimă până la capătul pământului.w Bătrânii stăteau la sfat în pieţe şi povesteau de fericirea ţării; cei tineri păşeau cu fală în port de război.zvmÎn pace au putut ei să-şi lucreze pământul, iar el şi-a dat roadele lui, şi pomii din livezi poamele lor.>uuEl a adus în ţară mulţi robi şi a cucerit Ghezerul, Betţurul şi cetatea din Ierusalim, din care a dat afară toată spurcăciunea, fără ca nimeni să i se împotrivească.PtEl a întins graniţele poporului său şi a ajuns stăpân pe ţară.#s?Şi pe lângă toate acestea el a cuprins portul Iafa – cununa faptelor sale – din care a făcut loc de întâlnire pentru negoţul insulelor mării.FrÎn toate zilele vieţii lui Simon, ţara a trăit în pace, fiindcă el s’a sârguit pentru fericirea poporului, iar poporul s’a bucurat în toată vremea de puterea şi de slava lui.qŞi el a pornit şi a înfrânt oştirea lui Dimitrie, iar pe el, prinzându-l, l-a adus la Arsachis, care l-a băgat în temniţă.#p?Când a auzit Arsachis, împăratul Mediei şi al Persiei, că Dimitrie a trecut peste graniţă, a trimis pe un general al său ca să-l prinză de viu.?>4=N<;;;:l9887~66R5w4O3210/..-S,,%+*))''^&%$P#u"!! @c/d` 07Ec  R 8`+.#/{@oDar el a răspuns în graiul strămoşesc: «Nu!» Pentru aceasta şi el a îndurat chinurile ca şi cel dintâi.#??Şi după ce cel dintâi s’a săvârşit din viaţă într’acest chip, au adus la chin pe cel de-al doilea, căruia jupuindu-i pielea de pe cap cu păr cu tot îl întrebau: «Vrei să mănânci carne de porc înainte ca să ţi se ciopârţească toate mădularele trupului?»o>W«Domnul Dumnezeu vede», – ziceau ei, – «şi cu adevărat el se milostiveşte spre noi, după cum Moise a vestit în cântarea sa, care mărturiseşte pe faţă împotriva lui Israil: «Şi de robii săi el se va îndura!»=Apoi, după ce l-a ciopârţit aşa, a poruncit să-l aducă lângă vatra focului şi să-l frigă de viu în tigae. Şi pe când aburii se împrăştiau departe de tigae, ceilalţi se sfătuiau împreună cu mama lor să moară vitejeşte şi ziceau:x<iŞi după ce au fost înfierbântate, împăratul a poruncit să taie limba celui care grăise pentru toţi, apoi să-i jupoaie pielea de pe cap şi să-i taie mâinile şi picioarele în văzul celorlalţi fraţi ai lui şi ai maică-si.];3Atunci împăratul, plin de mânie, a poruncit să înfierbânte tigăi şi cazane.O:Dar unul din ei a început a grăi pentru toţi şi a zis:«Ce vrei tu să afli şi ce vrei tu să scoţi de la noi? Suntem mai degrabă gata să murim, decât să călcăm legile strămoşeşti!»S9 !Şi s’a mai întâmplat că au fost prinşi şapte fraţi împreună cu mama lor. Şi împăratul a dat poruncă să-i bată cu bice şi cu vine de bou, ca să mănânce carne de porc oprită de lege.8)Astfel el a trecut din această viaţă, dând strălucită pildă de vitejie şi de virtute, nu numai celor tineri, ci şi întregului popor.B7}Şi când era gata să moară din pricina loviturilor, a suspinat, zicând: «Domnul, cel care are sfânta atotştiinţă, ştie că eu, cu toate că aş fi putut să scap de moarte, rabd cu trupul cruntele dureri ale biciuirii, însă cu sufletul toate acestea le pătimesc cu voie bună pentru cinstirea lui!»[6/Şi cei care îl duceau, îndată şi-au schimbat bunăvoinţa, care cu puţin mai nainte i-o arătaseră, în rea voinţă, din pricina cuvintelor socotite de ei nebuneşti pe care el le rostise mai înainte.V5%Iar celor tineri le voi da o vitejească pildă ca şi ei să moară bărbăteşte şi cu înflăcărare pentru cinstitele şi sfintele legi.» Şi după ce a rostit acestea s’a dus la locul de chinuri.w4gPentru aceasta voi părăsi bărbăteşte această viaţă şi mă voi arăta vrednic de bătrâneţele mele,+3OCu toate că voi scăpa de pedeapsa oamenilor pentru această clipă de faţă, însă nu voi putea, ori viu, ori mort, să scap din mâinile Celui Atotputernic.O2Şi astfel ei din faptul făţărniciei mele, pentru un pic de viaţă trecătoare, din pricina mea să se lase amăgiţi, iar eu să-mi fac parte de o bătrâneţe plină de ruşine şi de ocară.,1Q«La vârsta noastră nu se cade să fim făţarnici, ca nu cumva cei tineri să creadă că Eleazar cu toţi cei nouăzeci de ani ai săi a trecut la păgânism,H0 Însă el, chibzuind cu o înţelepciune vrednică de cinstea cuvenită vârstei lui şi de cinstitele lui cărunteţe şi de buna creştere a lui cea din tinereţe, dar mai cu osebire cugetând la legea cea sfântă dată de Dumnezeu, a răspuns pe faţă şi fără zăbavă ca ei să-l trimită în lumea cealaltă: / Ca, prin aceasta, să scape de moarte şi să se folosească de prilejul acestei filantropii, sprijinit pe vechea lor prietenie..Iar cei care fuseseră puşi cu supravegherea acestei jertfe împotriva legii, îl luară pe Eleazar deoparte, din pricină că-l cunoşteau de multă vreme, şi-l îndemnară să aducă nişte carne pregătită de el şi din care i-ar fi fost îngăduit să mănânce, şi el să se prefacă cum că mănâncă din cărnurile de jertfă, întocmai după porunca împăratului, -9Aşa cum trebue să facă cei care cutează să respingă ceea ce nu este îngăduit să mănânce, chiar când pofta de viaţă i-ar sili la aceasta.0,YÎnsă el şi-a ales mai degrabă o moarte vitejească de cât o viaţă ruşinoasă, şi după ce a scuipat jos carnea din gură, s’a dus de bună voie la chinuri,F+Eleazar, unul din cei mai de frunte cărturari, ajuns la adânci bătrâneţe şi foarte frumos la chip, era silit să mănânce carne de porc, şi pentru aceasta îi căscau gura cu sila.*Pomenirea acestor fapte să ne fie îndeajuns! Şi după această scurtă abatere, să ne întoarcem la istorisirea noastră.)%Dovadă că el niciodată nu ne lipseşte de îndurarea sa, şi chiar când ne pedepseşte cu nenorociri el nu părăseşte pe poporul său,s(_Ca să nu se răzbune pe noi tocmai la sfârşit, când păcatele noastre ar fi întrecut orice măsură.b'=Şi pe când Domnul aşteaptă ca un îndelung răbdător la celelalte popoare şi le pedepseşte după ce ele au ajuns să umple măsura păcatelor lor, cu noi însă el s’a hotărît să se poarte într’altfel,&% Fiindcă aceasta este dovadă a proniei dumnezeeşti, că nu lasă multă vreme nepedepsiţi pe cei păcătoşi, ci îndată le dă pedepse.h%I Deci rog pe cei cărora le va cădea în mână această carte să nu se zmintească din pricina acestor nenorociri şi să creadă că aceste pedepse n’au fost pentru pierzarea neamului nostru, ci pentru pedepsirea lui;}$s Alţii care se adunaseră în grabă într’o peşteră din apropiere, ca să prăznuiască în taină Sâmbăta, au fost pârîţi lui Filip şi au fost arşi de vii, fără să cuteze să se apere, din evlavie pentru sfinţenia acelei zile.g#G Două femei au fost aduse fiindcă îşi tăiaseră împrejur copiii. Pentru aceasta copiii le-au fost spânzuraţi de sâni şi ele au fost târîte prin oraş în văzul norodului, apoi au fost azvârlite jos de pe zid." Iar cei care n’ar vrea să trăiască după datinile greceşti să fie ucişi. Şi să fi văzut ce prigoană începuse!G!Apoi, după îndemnul lui Ptolomeu, a ieşit un hrisov ca, în toate cetăţile greceşti învecinate, să se ia aceleaşi măsuri împotriva Iudeilor şi să fie siliţi să aducă jertfe, wCi dimpotrivă Iudeii erau duşi cu sila la jertfele care se aduceau în fiecare lună de ziua naşterii împăratului, iar la sărbătoarea în cinstea lui Bacus erau siliţi să ia parte la alaiul în cinstea lui Bacus, încununaţi cu ederă.Încât nu se putea prăznui nici Sâmbăta, nici praznicele strămoşeşti, nici măcar să mărturiseşti că eşti Iudeu.<sApoi ei au umplut altarul de jertfe oprite de lege,LFiindcă păgânii pângăriseră templul cu desfrânări şi ospeţe, desfătându-se cu desfrânatele, împreunându-se cu femeile în sfintele curţi şi aducând lucruri care nu se cuveneau._7Această năvală de datini păgâne era greu de îndurat şi cumplită pentru popor,X)Să pângărească templul din Ierusalim şi să-l închine lui Jupiter Olimpianul, iar pe cel din Garizim lui Jupiter Ocrotitorul de oaspeţi, nume potrivit cu dragostea de oaspeţi a locuitorilor locului.J Şi nu după multă vreme, împăratul a trimis un bătrân din Antiohia care să silească pe Iudei să se lase de legile strămoşeşti şi să nu mai trăiască după poruncile lui Dumnezeu,nUÎnsă Iuda Macabeul s’a retras cu cei nouă tovarăşi ai lui în loc pustiu şi-şi petrecea viaţa cu ai lui în munţi, întocmai ca fiarele, hrănindu-se în toată vremea cu buruieni, ca să se ferească de spurcăciune.%CAtunci a dat poruncă să omoare pe toţi cei care veniseră la praznic, apoi cu arma în mână a pătruns in cetate şi a ucis o mare mulţime de oameni.{oAstfel Apoloniu a venit la Ierusalim şi s’a prefăcut că are gânduri paşnice până în sfânta zi a Sâmbetei, şi când a văzut pe Iudei că sunt în zi de praznic, a poruncit oamenilor de sub ascultarea lui să pună mâna pe arme.DApoi el mai trimise în fruntea unei oşti de douăzeci şi două de mii de oameni pe Apoloniu, căruia i-a poruncit să omoare pe toţi tinerii, iar pe femei şi pe copii să-i vânză.V%La Garizim pe Andronic, şi pe lângă aceştia pe Menelau, care, cu mult mai rău decât ceilalţi, chinuia pe cei de un neam cu el şi se purta ca un vrăjmaş îndârjit împotriva locuitorilor Iudeei./WDar el a lăsat dregători să chinuiască norodul, şi anume: în Ierusalim pe Filip, de obârşie din Frigia, şi mai crud decât cel care fusese pus mai înainte;Şi după ce Antioh a prădat o mie şi opt sute de talanţi din templu, a plecat îndată în Antiohia, crezând din pricina trufiei lui – din pricina deşertăciunii din inima lui – să facă uscatul bun de umblat cu corabia şi marea loc de umblat pe jos.@yDrept aceea şi locul acesta a avut parte de atâtea nevoi care s’au abătut peste popor, ca mai târziu să fie părtaş la bunătăţi, iar locul pe care Cel Atotputernic îl părăsise întru urgia lui a fost iarăşi aşezat în toată slava lui, după ce marele Stăpân s’a împăcat cu poporul său.taÎnsă Dumnezeu n’a ales pe poporul său pentru acest loc, ci locul acesta l-a ales pentru poporul său,*MŞi dacă poporul acesta nu s’ar fi făcut vinovat cu atât de multe păcate, întocmai ca şi Eliodor cel trimis de împăratul Seleuc, pentru cercetarea cu deamăruntul a vistieriei, Antioh ar fi fost îndată bătut cu biciul şi răsturnat la pământ din pricina îndrăznelii lui.\1Dar Antioh se umfla de trufie şi nu băga de seamă că Stăpânul îşi vărsase urgia lui, şi-şi întorsese privirea de la locul acesta pentru puţină vreme, din pricina păcatelor locuitorilor cetăţii.[/Şi Antioh luând cu mâinile sale întinate sfintele odoare, precum şi odoarele care fuseseră dăruite de alţi împăraţi, pentru a mări slava şi cinstea acestui loc, le-a trecut în mâini pângărite.< qŞi fiindcă el n’a fost mulţumit cu aceasta, a cutezat să intre în templul cel mai sfânt din toată lumea, îndreptat fiind de Menelau, trădătorul de lege şi de ţară. +Şi au pierit în timp de trei zile optzeci de mii de inşi, patruzeci de mii au fost măcelăriţi şi tot pe atâţia au fost vânduţi robi.   Şi a fost mare măcel de tineri şi de bătrâni, prăpăd de oameni, de femei şi de copii, ucidere de fecioare şi de prunci. - Poruncind ostaşilor să omoare fără milă pe oricine le-ar cădea în mână şi să sfârtece pe cei care se vor adăposti fugind prin case.B } Când împăratul a aflat despre aceste fapte, a crezut că s’a întâmplat o răscoală în Iudeea. Atunci el a plecat din Egipt înfuriat ca o fiară şi a dat năvală în cetate,:m Şi el care zvârlise atâţia oameni neîngropaţi, nici n’a fost plâns, nici pogribanie nu i s’a făcut şi nici n’a avut parte de mormânt alături cu străbunii lui.U# Şi el care surghiunise pe atâţia din ţara lor, a trebuit să moară în ţară streină, după ce se dusese la Lacedemonieni, unde nădăjduia să găsească adăpost, în nădejdea înrudirii cu ei.  Iar sfârşitul vieţii lui ticăloase a fost: fost-a închis în temniţă de voevodul arab Areta; apoi, fugind din oraş în oraş, urmărit de toţi ca un călcător de lege, urît ca un gâde al patriei şi al cetăţenilor, el a fost gonit în Egipt.CCu toate acestea el n’a putut să pună mâna pe arhierie, iar sfârşitul uneltirilor lui viclene a fost ruşinea, şi de aceea a fost silit iarăşi să fugă în ţara Amoniţilor.+După aceasta a început să măcelărească fără cruţare pe locuitorii cetăţii, fără să cugete că izbânda împotriva celor de un neam cu el este un prăpăd cumplit, şi mai ales că-şi închipuia că ia pradă de la duşman şi nu de la cei de un neam cu el.:mŞi fiindcă se răspândise vestea că Antioh a murit, aceasta dădu prilej lui Iason să vie cu nu mai puţin de o mie de inşi şi să tăbărască pe cetate fără de veste. Atunci locuitorii au alergat la ziduri, însă cetatea în cele din urmă a fost cuprinsă, iar Menelau a fugit în cetăţue.eCDin această pricină toţi înălţau rugăciuni ca aceste arătări să le fie spre bine.#?Apoi cete de călăreţi înşirate în linie de bătaie, năvăliri şi iureşuri dintr’amândouă părţile, vălmăşag de scuturi, de suliţi şi săbii scoase din teacă şi săgeţi zvârlite. Era o scăpărare de armuri de aur şi o rară privelişte de platoşe felurite!V%Dar s’a întâmplat că în toată cetatea s’au arătat aproape timp de patruzeci de zile, în văzduh, cohorte de călăreţi care alergau, îmbrăcaţi în veşminte de aur şi înarmaţi cu lănci,W )În vremea aceasta, Antioh s’a pregătit pentru al doilea război în Egipt.L~2Iar Menelau, din pricina lăcomiei celor mari, a rămas mai departe în dregătoria lui, sporind din ce în ce în fărădelegea lui şi ajungând un uneltitor împotriva celor de un neam cu el.}1Chiar şi locuitorii Tirului s’au îndârjit din această pricină, şi celor morţi le-au făcut o pogribanie cu mare cuviinţă.'|G0Astfel oamenii care luaseră apărarea cetăţii şi a norodului şi a sfintelor odoare, au fost pedepsiţi fără zăbavă cu această pedeapsă nedreaptă.{/Şi aşa împăratul a scos pe Menelau nevinovat, cu toate că el fusese pricina întregii nenorociri, iar nenorociţii aceia – care chiar dacă ar fi fost judecaţi de judecători sciţi şi tot ar fi fost găsiţi nevinovaţi – au fost osândiţi la moarte.z!.Atunci Ptolomeu, luând deoparte pe împărat sub peristil, ca şi cum ar fi vrut să se răcorească, împăratul a schimbat hotărîrea.-yS-Şi fiindcă Menelau vedea că nu mai este chip de scăpare, a făgăduit o mare sumă de bani lui Ptolomeu, feciorul lui Dorimene, ca să înduplece pe împărat.x,Iar când împăratul a venit la Tir, trei inşi trimişi de înaltul sfat au adus plângerea cea dreaptă înaintea lui.7wi+Apoi a început judecarea pricinei cu Menelau.:vm*Astfel ei au rănit pe mulţi, pe alţii i-au trântit la pământ şi pe toţi ceilalţi i-au pus pe fugă, iar pe cel care furase sfintele odoare l-au ucis lângă vistierie.)uK)Când poporul a aflat despre năvala lui Lisimah, unii au luat pietroaie, alţii ghioage, alţii cenuşă, şi le-au aruncat grămadă în oamenii lui Lisimah.at;(Dar împotriva poporului răsculat şi afară din cale de furios, Lisimah a înarmat trei mii de inşi, care au început să omoare, sub porunca unui oarecare Tiranus, om înaintat în vârstă şi în fărădelege.[s/'Săvârşind Lisimah, cu ştirea lui Menelau, mai multe furturi din templu şi răspândindu-se zvonul, norodul s’a strâns grămadă împotriva lui Lisimah, mai cu seamă că multe odoare fuseseră irosite.%rC&Şi s’a aprins îndată de mânie împotriva lui Andronic, căruia i-a luat mantia de porfiră, şi, rupându-i veşmintele, l-a dus prin toată cetatea, până la locul unde omorîse pe Onia. Acolo a poruncit să ucidă pe ucigaş. Astfel a primit pedeapsa cuvenită de la Domnul.q#%Atunci Antioh s’a mâhnit până în adâncul sufletului, şi i s’a făcut milă şi l-a plâns pentru virtutea şi cinstea celui ucis.Up#$Când împăratul s’a întors din oraşele Ciliciei, atât Iudeii din Antiohia, cât şi Grecii, care laolaltă urăsc silnicia, au venit la el să se jăluiască pentru uciderea nedreaptă a lui Onia.)oK#Pentru această pricină nu numai Iudeii, ci şi mulţi dintre celelalte neamuri s’au îndârjit şi s’au înfuriat pentru moartea nedreaptă a acestui om.Xn)"Din această pricină Menelau a luat laoparte pe Andronic şi i-a cerut să omoare pe Onia. Atunci Andronic a venit la Onia, căruia i-a întins mâna dreaptă cu jurământ, şi cu toate că acest lucru dădea de bănuială lui Onia, el a izbutit să-l scoată din sihăstria lui. Apoi l-a omorît îndată fără teamă de dreptate.m+!Când Onia a aflat sigur cum stă pricina, l-a mustrat aspru din locul său de sihăstrie de la Dafne, lângă Antiohia, unde se retrăsese el.Xl) Şi Menelau, crezând că e timpul prielnic, a luat cu japca vreo câteva odoare de aur din templu şi le-a dăruit lui Andronic, iar pe altele a izbutit să le vândă în Tir şi în oraşele învecinate.&kEAtunci împăratul a plecat în cea mai mare grabă să potolească răscoala şi a lăsat în locul său pe Andronic, unul din cei mai vrednici dregători.KjŞi după ce împăratul hotărîse aşa, s’a întâmplat că locuitorii oraşelor Tars şi Malus s’au răsculat din pricină că fuseseră făcute dar Antiohidei, ţiitoarea împăratului.iŞi Menelau a lăsat în locul lui ca locţiitor de arhiereu pe fratele său Lisiman, iar Sostrate pe Crates, guvernatorul Ciprului.;hoCu toate că Sostrate, căpetenia cetăţii i-i ceruse – căci el se îndeletnicea cu strângerea dărilor – pentru această pricină amândoi au fost poftiţi de împărat.gŞi Menelau a ajuns arhiereu. Şi fiindcă el nu-şi împlinea datoria ca să plătească banii pe care îi făgăduise împăratului,}fsAstfel Iason, care înşelase pe fratele său, fiind înşelat de altul, a trebuit să fugă în ţara Amoniţilor.ae;Apoi a luat hrisovul împărătesc şi s’a întors acasă, cu toate că în nici un fel nu era vrednic de arhierie, ci mai degrabă de tiran, fiindcă avea apucături de tiran crud şi furie de fiară sălbatică._d7Şi fiindcă el a aflat har în ochii împăratului şi l-a cinstit, înfăţişându-se ca un om cu mare putere în faţa lui, a ajuns să ia arhieria, dând mai mult decât Iason trei sute de talanţi de argint.OcDupă trei ani, Iason a trimis pe Menelau, fratele lui Simon cel pomenit mai sus, ca să ducă bani împăratului şi să-i amintească despre deslegarea unor trebi mai grabnice ale împărăţiei.GbŞi Iason împreună cu toată cetatea l-a primit măreţ şi el a intrat în Ierusalim la lumina sfeşnicelor şi în strigăte de veselie. Apoi el s’a îndreptat cu oastea spre Fenicia.5acŞi când Apoloniu, fiul lui Menesteu, a fost trimis în Egipt cu prilejul suirii pe tron al lui Ptolomeu Filometor, Antioh a aflat că nutreşte faţă de ei gânduri duşmănoase şi, vrând să se pună la adăpost faţă de el, din această pricină s’a dus la Iafa, şi pe urmă la Ierusalim.r`]Cele trei sute de drahme fuseseră sortite de cel care le trimisese pentru jertfa lui Hercule, însă, după cererea celor care le aduseseră, aceşti bani au fost întrebuinţaţi pentru înzestrarea triremelor cu cele trebuitoare.?_wIason cel nelegiuit a trimis din Ierusalim privitori, de cetăţenie antiohieni, ducând cu ei trei sute de drahme de argint pentru jertfa lui Hercule. Însă cei ce duceau argintul au cerut să nu fie folosit pentru jertfa lui Hercule, fiindcă nu se cădea, ci să fie întrebuinţat pentru alte cheltuieli.~^uPe când se sărbătorea jocul de întrecere la luptă din cinci în cinci ani şi împăratul era şi el de faţă,])Căci nu este lesne să calce cineva legile dumnezeeşti, fără să fie pedepsit, lucru care se va lămuri din întâmplările care urmează..\UŞi au dat peste ei mari necazuri, fiindcă tocmai cei ale căror datini şi viaţă se străduiau să le imite întocmai, aceia au ajuns duşmani şi împilători.[Dregătoriile de cinste din ţara lor nu mai aveau nici un preţ, ci mai vârtos se străduiau după măririle greceşti. Z9Încât preoţii nu aveau râvnă pentru săvârşirea slujbelor la altar, ci, dispreţuind templul şi nepurtând grijă pentru jertfe, alergau cu grăbire să ia parte la jocurile cele oprite de lege în stadion, aşa, de pildă, când se făcea poftire la aruncatul discului."Y= Şi elenismul, adică trecerea la datinele păgâne, a ajuns culmea, din pricina ticăloşirii peste măsură a lui Iason cel nelegiuit şi nu arhiereu,(XI Şi fără ruşine a înfiinţat la poalele cetăţii un gimnaziu, în care el a adus pe cei mai de seamă tineri şi-i creştea acolo în datinile greceşti.-WS El a desfiinţat privilegiile filantropice date Iudeilor de către împăraţi, prin mijlocirea lui Ioan, tatăl lui Evpolemos, care fusese trimis la Roma să încheie cu Romanii legământ de prietenie, apoi a desfiinţat datinile legiuite şi le-a înlocuit cu noi datini împotriva legii.V! Şi împăratul i-a îngăduit. Şi după ce a luat arhieria, îndată a început să ispitească pe cetăţenii săi cu datini greceşti.~Uu Pe lângă aceştia el a mai făgăduit în scris alţi o sută cincizeci de talanţi, dacă i s’ar da putere să înfiinţeze un gimnaziu cu un stadion pentru tinerime, iar pe cetăţenii Ierusalimului să-i înscrie cetăţeni ai Antiohiei.AT{Făgăduind împăratului, într’o întâlnire pe care a avut-o cu el, trei sute şaizeci de talanţi din vistieria templului, iar pe deasupra optzeci de talanţi din alte venituri.S1Săvârşindu-se din viaţă Seleuc, venind în locul lui Antioh poreclit Epifaniu, Iason, fratele lui Onia, cu vicleşug a pus mâna pe arhierie,)RKFiindcă el vedea bine că fără mijlocirea împăratului nu este cu putinţă să se împace lucrurile, mai ales că Simon va stărui în fărădelegile lui.Q-S’a dus la împărat, nu ca pârîtor al celor de un neam cu el, ci chibzuind la folosul cel deobşte şi mai ales la acela al poporului său,>PuAtunci Onia, cugetând la primejdia învrăjbirii şi la chipul cum Apoloniu, fiul lui Menesteu, satiapul Cele-Siriei şi al Feniciei, poate să sporească ticăloşiile lui Simon,yOkŞi vrajba a crescut până într’atâta, încât unul din cei din ceata lui Simon a săvârşit şi ucideri.4NaŞi pe binefăcătorul cetăţii, pe apărătorul celor de un neam cu el, pe cel ce era înflăcărat pentru lege, cuteza să-l arate ca pe un mare trădător al ţării.HM Şi Simon cel pomenit mai sus, trădătorul vistieriei şi al patriei, hulea pe Onia şi zicea că el este cel care a abătut nenorocirea asupra lui Eliodor şi tot el este urzitorul relelor.ZL-(Iată cum s’au petrecut lucrurile cu Eliodor şi cu paza vistieriei templului.K''Cel ce locueşte în ceruri priveghează şi ocroteşte locul acela, iar pe cei care vin acolo cu gânduri rele, îi loveşte şi-i pierde.»qJ[&«Dacă ai vre-un vrăjmaş sau vre-un urzitor de uneltiri împotriva ta, trimite-l acolo şi el va veni înapoi snopit în bătaie, chiar dacă va scăpa cu viaţă, fiindcă în locul acela este cu adevărat puterea lui Dumnezeu. I%Când împăratul a întrebat pe Eliodor pe cine ar crede că e mai nimerit să-l trimită din nou la Ierusalim, el i-a răspuns:YH+$Şi mărturisea tuturor lucrurile marelui Dumnezeu pe care le văzuse cu ochii.>Gu#Şi Eliodor a adus jertfe Domnului şi mari juruinţe celui care i-a dăruit viaţa. Şi după ce s’a despărţit prieteneşte de Onia, s’a întors cu oamenii lui la împărat.'FG"Iar tu, cel care ai fost bătut cu biciul din cer, spune la toţi puterea cea mare a lui Dumnezeu!» Şi după ce au grăit acestea s’au făcut nevăzuţi.E!Şi în timp ce arhiereul aducea jertfă de ispăşire, s’au arătat lui Eliodor aceiaşi tineri, înveşmântaţi în aceleaşi veşminte, şi, stând înaintea lui, i-au zis: «Mulţumeşte lui Onia, arhiereul, fiindcă pentru el Domnul ţi-a dăruit viaţă.?Dw Atunci arhiereul, bănuind ca nu cumva împăratul să-şi închipuiască cum că Iudeii au urzit vre-o uneltire împotriva lui Eliodor, a adus jertfă pentru însănătoşirea lui./CWDar unii dintre prietenii lui Eliodor s’au rugat grabnic de Onia, să roage pe Cel Prea înalt ca să dăruiască viaţă celui care zăcea aproape fără suflare.BIudeii proslăveau pe Dumnezeu, cel ce proslăvise locul său cel sfânt şi templul său, care cu puţin mai nainte fusese plin de groază şi de spaimă, iar acum, o dată cu arătarea Domnului celui atotputernic, se umpluse de bucurie şi de veselie.rA]Şi în vreme ce el stătea aşa doborît de puterea dumnezeiască, mut şi fără nădejde de scăpare,x@iŞi pe el, care venise în vistieria mai sus arătată cu o numeroasă ceată şi cu gardă împărătească, l-au scos afară, deoarece el singur nu se putea ajuta, şi aceia au cunoscut cu acest prilej descoperirea puterii lui Dumnezeu.? Şi dintr’o dată el a căzut jos, învăluit de întuneric. Apoi a fost luat de jos şi dus încolo afară, pe o năsălie.h>IŞi i s’au mai arătat doi tineri vânjoşi, strălucind de slavă şi îmbrăcaţi cu veşminte strălucite. Ei s’au aşezat de o parte şi de alta a lui şi-l loveau necontenit cu biciul, copleşindu-l cu loviturile.=!Anume li s’a arătat un cal călărit de un călăreţ groaznic, împodobit cu o foarte frumoasă armură. El s’a năpustit năvalnic în Eliodor şi l-a lovit cu copitele cele de dinainte ale calului. Şi călăreţul s’a arătat împodobit cu armură de aur.<+El ajunsese cu garda lângă vistierie. Atunci Dumnezeul Duhurilor şi Stăpânul cu nemărginită putere, a făcut o minunată arătare, încât cei care cutezaseră să vină acolo au fost spăimântaţi de puterea lui Dumnezeu, iar de groază şi-au pierdut cumpătul.:;oEliodor îşi aducea la îndeplinire planul său.8:iŞi în timp ce toţi rugau pe Domnul cel atotputernic, ca el să păzească neatinse şi în siguranţă economiile celor care le încredinţaseră spre păstrare templului,91Era ceva înduioşător să vezi cum mulţimea de popor deavalma cădea în genunchi şi cum arhiereul în zbucium cumplit aştepta ce va să fie.O8Toţi stăteau cu mâinile întinse spre cer şi se rugau din suflet.T7!Dar şi femeile umpleau uliţele, încinse cu haine de pocăinţă pe sub sâni, iar fecioarele, care erau închise în casă, unele alergau la porţi, altele la ziduri, iar altele se uitau pe ferestre. 6Locuitorii dădeau buzna afară din case, în cete, spre obştească rugăciune, ca locul cel sfânt să nu fie făcut de ocară.5{Spaima şi tremurul în toată fiinţa lui dădeau îndeajuns pe faţă, pentru cei care îl vedeau, chinul inimii lui.4#Oricine vedea faţa arhiereului, i se rănea inima, fiindcă chipul lui şi schimbarea coloarei feţei dezvăluia zbuciumul sufletului lui.33Preoţii îmbrăcaţi în odăjdii preoţeşti s’au aruncat la pământ în faţa altarului şi strigau la cer către Acela care a făcut legea pentru păstrarea banilor, ca să păzească neatinse aceste bogăţii pentru cei care le încredinţaseră spre bună păstrare.2Dar, într’o zi, când el s’a dus să vadă cu deamăruntul vistieria templului, s’a făcut mare zarvă în cetate.1 Însă Eliodor, potrivit poruncilor împărăteşti, stăruia că averile acestea trebue să fie duse în vistieria împărătească.;0o Şi că este cu neputinţă să fie păgubiţi cei ce s’au încrezut în sfinţenia locului şi în măreţia şi în adăpostul unui templu atât de cinstit în toată lumea.%/C Iar o mare parte este averea lui Hircan, fiul lui Tobie, om cu foarte mare vază, – că lucrurile nu stau aşa cum a făcut pâra nelegiuitul Simon, – şi că, dacă toate aceste bogăţii se scad, rămân numai patru sute de talanţi de argint şi două sute de talanţi de aur,p.Y Atunci arhiereul i-a arătat că vistieria avea într’însa economiile văduvelor şi ale orfanilor,r-] Când a ajuns în Ierusalim, el a fost primit prieteneşte de arhiereul cetăţii, apoi i-a împărtăşit pâra care s’a făcut şi i-a dat lămuriri despre pricina venirii lui, întrebându-l totodată dacă lucrurile stau aşa.3,_Atunci Eliodor a plecat îndată la drum, prefăcându-se că cercetează oraşele Cele-Siriei şi ale Feniciei, însă numai ca să împlinească gândul împăratului.f+EApoloniu s’a dus apoi la împărat şi i-a spus despre bogăţiile care îi fuseseră descoperite, iar el a ales pe Eliodor, marele sfetnic al ţării, pe care l-a trimis cu poruncă să ridice banii mai sus pomeniţi.&*EŞi l-a pârît că vistieria templului din Ierusalim este plină de bogăţii nespuse şi că mulţimea banilor este nenumărată şi cu totul prisoselnică faţă cu nevoia cheltuielilor pentru jertfe, şi că ar fi cu putinţă ca toate acestea să ajungă în mâna împăratului.)'Şi fiindcă nu putea să biruiască pe Onia, s’a dus la Apoloniu din Tars, care pe vremea aceea era satrap în Cele-Siria şi în Fenicia,(5Însă un oarecare Simon, din neamul lui Veniamin, ispravnic al templului, s’a luat la ceartă cu arhiereul pentru treburile cârmuirii templului.'Încât chiar Seleuc, împăratul Asiei, preîntâmpina toate cheltuielile trebuitoare pentru slujirea jertfelor, din veniturile sale.u&cPentru aceasta chiar şi împăraţii cinsteau locul cel sfânt şi împodobeau templul cu măreţe daruri,T% #Era în vremea arhiereului Onia. Locuitorii sfintei cetăţi se bucurau de desăvârşită pace, iar legile erau cu scumpătate împlinite mulţămită evlaviei lui şi urii lui împotriva fărădelegii.2$] Să începem deci firul povestirii fără să mai adăogăm nimic la prolog, căci ar fi lucru neînţelept să lungim peste măsură prologul şi să scurtăm istoria.>#uÎnsă celui ce urmăreşte să facă o prescurtare, să-i îngăduim să nu se îndeletnicească decât cu prescurtarea şi să nu se ţină de înşiruirea întreagă a faptelor.{"oCercetarea temeinică, pătrunderea tuturor faptelor până în cele mai mici amănunte este menirea istoricului,t!aŞi după cum un arhitect al unei zidiri noi trebue să aibă grijă de întreaga zidire, pe când cel ce o înfrumuseţează şi o zugrăveşte are să se îngrijească numai de înfrumuseţare, tot aşa se petrece lucrul şi cu noi: Iar adevărul în înşirarea faptelor îl lăsăm în seama istoricului, şi nouă numai truda ca să facem scurtarea după regulele ei.iKLucru nu de mai puţină îndemânare decât a celui care pregăteşte un ospăţ şi caută să facă plăcere altuia. Totuşi, ca să ne învrednicim de recunoştinţa multora, osteneala scrisului o luăm asupra noastră,#Şi pentru noi cei care ne-am apucat să facem această scurtare, nu este lucru uşor, ci lucru care ne costă sudoare şi nopţi de veghe,J Ne-am străduit să dăm pentru cei ce vor s’o citească: o carte plăcută, pentru cei ce vor să înveţe: o carte îndemânatică şi oricui îi va cădea în mână: o carte folositoare. %~}}}|{{zz1y#xw~vv u!ssrqppoXnnmmlkjjiAhhh(gf`eedPcba`^_^^#]\\[ZMY;XsWV[UTSS/RQPPRNNlNLLrK[JTJ IHFEEqDBA@@@??'>=<Qu Şi pe când ei erau în drum spre Ierusalim, li s’a arătat un călăreţ îmbrăcat în veşminte albe, care, fluturând armele sale de aur, s’a aşezat în fruntea oştirii.NP Şi Macabeul, punând cel dintâi mâna pe sabie, a îmbărbătat şi pe ceilalţi ca să înfrunte primejdia şi să sară în ajutorul fraţilor lor. Şi cu osârdie au pornit cu toţii la drum.nOU Când Iuda Macabeul împreună cu tovarăşii lui au aflat că Lisias a împresurat cetăţile, cu suspinuri şi cu lacrămi împreună cu norodul s’au rugat Domnului ca să trimită un înger bun pentru mântuirea lui Israil..NU Şi după ce au pătruns în Iudeea, s’a îndreptat spre Betţur, cetate întărită, departe de Ierusalim ca la o sută cincizeci de stadii, şi a împresurat-o.(MI Nesocotind puterea lui Dumnezeu, ci bizuindu-se afară din cale pe zecile de mii de pedestraşi, pe miile de călăreţi, cum şi pe cei optzeci de elefanţi. L9 Templul să-l prefacă în izvor de venituri, întocmai ca şi pe celelalte temple păgâneşti, iar arhieratul să-l scoată la mezat în fiecare an,M Şi după ce au isprăvit cu rugăciunea, au pus mâna pe arme şi au ieşit din cetate o bucată bună, iar când s’au apropiat de duşmani, ei s’au oprit.V=% Şi, căzând cu faţa la pământ înaintea altarului, ei rugau pe Dumnezeu să se îndure de ei şi să fie duşman pentru duşmanii lor şi protivnic pentru protivnicii lor, aşa cum se spune în lege.?<w Şi pe când el înainta, Iuda Macabeul împreună cu oamenii săi au început să se roage fierbinte lui Dumnezeu, presărând ţărână în cap şi încinşi cu sac peste coapse,Q; Atunci Timotei, acel care mai înainte fusese bătut de Iudei, a adunat mare mulţime de oaste alcătuită din streini, apoi multă călărime din Asia şi a pornit ca să cuprindă Iudeea cu armele.:/ Fiindcă oridecâteori el începea o bătălie izbutea, el a ucis cu acest prilej în cele două cetăţui mai mult de douăzeci de mii de inşi.]93 Apoi el a omorît pe aceşti trădători şi a cuprins îndată cele două turnuri.s8_ Când Macabeul a aflat despre ceea ce se întâmplase, a adunat pe căpeteniile poporului şi a învinuit pe aceşti voinici că au vândut pe fraţii lor pentru bani făcând scăpaţi o seamă de duşmani înarmaţi împotriva lor.H7  Însă voinicii lui Simon, lacomi de bani, au fost cumpăraţi de cei care erau împresuraţi în turnuri, pe preţ de şaptezeci de mii de drahme şi ei au făcut scăpaţi o seamă din ei.x6i Şi Iuda Macabeul a lăsat pe Simon şi pe Iosif şi pe Zaheu cu oamenii lui ca să ţină împresurate acele locuri întărite, iar el cu un număr îndestulător de ostaşi s’a îndreptat spre alte cetăţi care trebuiau împresurate.'5G Cel puţin nouă mii de inşi au fugit să se adăpostească în două turnuri întărite, cu tot ceea ce le trebuia ca să aibă în timpul de împresurare.4 Şi fiindcă s’au năpustit bărbăteşte împotriva lor, au cuprins toate întăriturile şi au respins pe toţi cei care erau pe ziduri, au ucis pe toţi cei care le-au căzut în mână, încât numărul celor ucişi n’a fost mai mic de douăzeci de mii.@3y Atunci Iuda Macabeul, împreună cu oamenii lui, după ce s’au rugat lui Dumnezeu fierbinte, ca să le fie tovarăş de luptă, s’au năpustit împotriva cetăţilor Edomiţilor.72g Tot în vremea aceea şi Edomiţii, stăpâni pe cetăţi bine aşezate, hărţuiau pe Iudei, primeau pe cei ce fugeau din Ierusalim şi căutau să prelungească războiul.71g Şi acum ajunsese Gorgias căpitan în ţinuturile acelea. Pentru aceasta el a tocmit ostaşi streini pe care i-a adunat de pretutindeni ca să se lupte împotriva Iudeilor.U0# Pentru aceasta curtenii l-au pârît la Eupator. Şi deoarece el auzea cum este numit de orişicine trădător, fiindcă părăsise Ciprul, unde Filometor îl pusese cârmuitor, şi trecuse de partea lui Antioh Epifaniu, şi nemaiputând să-şi păstreze nici dregătoria şi nici cinstea, şi-a pus capăt vieţii, otrăvindu-se.?/w Ptolomeu zis Macron, arătându-se făţiş că este împotriva nedreptăţilor care se făcuseră Iudeilor, s’a străduit să se poarte bine cu ei şi cu pace să-i cârmuiască..5 La suirea lui pe tron, a pus în fruntea trebilor ţării pe un oarecare Lisias, care fusese marele căpitan al oştirii din Cele-Siria şi Fenicia.8-i În cele care urmează înşira-vom întâmplările care s’au petrecut sub Antioh Eupator, fiul nelegiuitului, şi vom istorisi pe scurt nenorocirile pricinuite de război.i,K Iată deci care au fost împrejurările în care s’a săvârşit din viaţă Antioh Epifaniu.&+E Şi după acestea, ei au dat poruncă printr’un hrisov de obştească hotărîre ca întregul popor iudeu să prăznuiască în fiecare an aceleaşi zile.'*G Pentru aceasta ei ţineau în mâini crăngi şi ramuri verzi de finic şi cântau psalmi întru slava celui care îi învrednicise să sfinţească templul.l)Q Şi ei au prăznuit opt zile cu bucurie, ca la praznicul corturilor, aducându-şi aminte că cu puţină vreme mai înainte ei petrecuseră sărbătoarea corturilor în munţi şi în vizuini, întocmai ca fiarele sălbatice.(# Templul fusese pângărit de păgâni la douăzeci şi cinci Chislev, şi s’a întâmplat că ei au sfinţit templul tot în aceeaşi zi.6'e Şi după ce rânduiră toate acestea, ei căzură cu faţa la pământ şi se rugară Domnului să nu mai aducă peste ei asemenea prăpăd şi, chiar când ei vor mai păcătui vreodată, să-i pedepsească cu blândeţe şi să nu-i mai dea în mâna popoarelor păgâne şi hulitoare de Dumnezeu.& Şi ei au sfinţit templul şi au făcut un altar nou. Şi după ce au scăpărat foc din cremene, au luat din focul acela şi după un răstimp de doi ani au adus din nou jertfă. Apoi au aprins tămâia şi candelele şi au pus pâinile punerii înainte pe masă.~%u Ei au nimicit altarele pe care păgânii le ridicaseră în piaţă, precum şi dumbrăvile închinate păgâneşti.n$ W Însă cu ajutorul Domnului, Iuda Macabeul împreună cu voinicii lui au cuprins templul şi cetatea.2#] Iar Filip, cel ce crescuse şi copilărise împreună cu el, i-a îmbălsămat trupul, însă, temându-se de fiul său Antioh, a fugit în Egipt la Ptolomeu Filometor.S" Astfel acest ucigaş şi hulitor, îndurând cele mai cumplite chinuri, întocmai cum a chinuit şi el pe alţii, a murit în munţi, în ţară străină şi cu moarte jalnică şi-a sfârşit viaţa.!' Fiindcă sunt încredinţat că el va înfăptui gândurile mele cu blândeţe şi cu omenie şi faţă de voi se va arăta înţelegător!»I   Vă rog stăruitor să vă aduceţi aminte de binefacerile mele cele deobşte şi cele osebit ale mele, şi fiecare să aveţi faţă de fiul meu aceeaşi bunăvoinţă ca şi faţă de mine,S Şi bine chibzuind că împăraţii vecini şi principii cu care ne mărginim împărăţia pândesc timpul prielnic şi aşteaptă să vadă care va fi sfârşitul boalei mele, am hotărît ca împărat pe fiul meu Antioh, pe care, în vremea când colindam cu el de nenumărate ori satrapiile din partea de sus a ţării, vi l-am înfăţişat şi vi l-am făcut cunoscut. Şi lui i-am scris o scrisoare la fel cu cea pe care v’am scris-o vouă mai jos.' Ca, întâmplându-se ceva neaşteptat sau vre-o neizbândă, să se ştie cui i se cuvine domnia şi supuşii să fie feriţi de turburări,=s Ci acum m’am gândit că şi părintele meu, în vremea când începuse războiul în ţinuturile cele mai îndepărtate, şi-a arătat pe cel care va fi moştenitorul tronului,xi Nu numai că nu mă îndoiesc de însănătoşirea mea, ci dimpotrivă am multă nădejde că voi birui boala.1 Mi-aduc aminte cu drag de cinstea şi de bunăvoinţa voastră faţă de mine. Pe când mă întorceam din ţinuturile cele îndepărtate ale Persiei, m’a apucat o boală cumplită şi din această pricină am crezut cu cale ca să mă îngrijesc de bună starea voastră.+O Dacă voi cât şi copiii voştri sunteţi sănătoşi şi dacă treburile voastre vă merg bine şi după voie, îmi pun nădejdea mea în Dumnezeu cel din cer.  «Bunilor cetăţeni Iudei, împăratul şi generalul Antioh vă trimite închinăciune, sănătate şi dorinţă de bună sporire!hI Însă fiindcă chinurile lui nu conteneau, căci dreapta judecată a lui Dumnezeu venise peste el, şi nu mai avea nădejde de însănătoşire, a scris Iudeilor scrisoarea de rugăminte de mai jos, cu următorul cuprins:uc Apoi se va face chiar Iudeu şi va cutreera toată lumea ca să vestească puterea cea mare a lui Dumnezeu.pY Va împodobi cu cele mai frumoase daruri templul cel sfânt pe care mai nainte îl prădase, va spori şi va da înapoi toate sfintele odoare şi va preîntâmpina din veniturile sale toate cheltuielile trebuitoare pentru jertfă;b= Pe Iudeii pe care nu-i credea vrednici nici de îngropare, ci buni să fie aruncaţi ca demâncare împreună cu copiii lor păsărilor de pradă şi fiarelor, îi va face cetăţeni liberi în felul celor din Atena; Va lăsa liberă cetatea spre care se zorea să ajungă ca s’o facă una cu pământul şi s’o prefacă în cimitir al Iudeilor;b= Apoi păgânul a făcut Domnului, care nu se mai îndura de el, această făgăduinţă:.U Şi fiindcă nici el însuşi nu mai putea răbda duhoarea, a zis: «Drept este ca cel muritor să se supună lui Dumnezeu şi să nu se asemene în putere cu el!»7g Şi acum doborît de boală, el a început să-şi mai înmoaie trufia şi să-şi dea seama de sine, deoarece durerile, sub biciul lui Dumnezeu, i se măreau din ce în ce.!; Şi pe cel care cu puţin mai nainte socotea să ajungă cu mâna stelele de pe cer, acum nimeni nu-l mai putea răbda din pricina duhoarei nesuferite.yk Din trupul nelegiuitului, ieşeau cârduri de viermi şi, încă fiind viu şi chinuit de dureri cumplite, carnea de pe el cădea bucăţi-bucăţi, iar din pricina mirosului de putreziciune a trupului toată tabăra nu-l mai putea răbda.q[ Şi el, care mai adineaori credea că porunceşte şi valurilor mării, din pricina trufiei celei mai presus de firea omenească, el, care-şi închipuia că poate să cântărească în cumpănă munţii cei înalţi, stătea întins la pământ, şi a trebuit să fie dus într’o lectică, dovadă desăvârşită în ochii tuturor a puterii lui Dumnezeu.V % Însă el tot nu s’a lăsat de semeţia lui, ci, tot mereu umflându-se de trufie, sufla văpăi de mânie împotriva Iudeilor şi dădea poruncă să tot iuţească mersul. Dar dintr’o dată el a căzut din carul care alerga în goană, şi căzătura a fost atât de tare, încât toate mădularele trupului s’au zdruncinat. w Şi aceasta era pe bună dreptate, fiindcă şi el chinuise măruntaiele multora cu tot felul de chinuri nemaiauzite.{ o Şi Dumnezeul lui Israil, cel atotvăzător l-a lovit cu o boală nemai auzită şi fără de leac, căci deabia isprăvise de spus acele vorbe şi el a fost cuprins de o cumplită durere în măruntaiele lui, însoţită de chinuri grozave. 5 Din această pricină, înfierbântat de mânie, el cugeta să răsplătească Iudeilor ruşinea înfrângerii lui. Şi atunci a poruncit căpitanului carului său să mâne fără răgaz, ca să sfârşească odată călătoria. Însă răzbunarea lui Dumnezeu din cer îl urmărea, fiindcă el zisese în semeţia sa: «Îndată ce voi ajunge la Ierusalim, voi face dintr’însul cimitirul Iudeilor!»v e Şi pe când era la Aspadana, el a aflat vestea despre înfrângerea lui Nicanor şi a oştirii lui Timotei.uc Deoarece, intrând în oraşul Persepolis şi încercând să prade templul şi să împileze oraşul, poporul s’a adunat şi a pus mâna pe arme, iar Antioh, fiind pus pe fugă de locuitorii ţării, a dat înapoi în chip ruşinos.E  Cam tot pe atunci, Antioh se întorsese ruşinat din Persia,}$Iar el, care făgăduise că va plăti tributul Romanilor cu ceea ce era să iasă din vânzarea robilor, acum spunea la toată lumea că Iudeii au apărător pe Domnul şi că nu pot fi înfrânţi din pricină că ei umblă în legile date de el.#Smerit, mulţămită ajutorului de la Domnul celor pe care el îi socotea mai slabi decât el, şi-a aruncat veşmintele cele de sărbătoare de pe el şi, luând-o singur razna peste câmp ca un fugar, a ajuns la Antiohia, desnădăjduit că şi-a pierdut oastea.eC"Apoi de trei ori nelegiuitul Nicanor, care poftise pe neguţători ca să le vânză Iudei, 9!Şi în vreme ce ei sărbătoreau biruinţa, în capitala ţării, au ars pe Calistene şi pe alţi câţiva care odinioară dăduseră foc porţilor templului şi care se adăpostiseră într’o căsuţă, şi astfel şi-au primit răsplata cuvenită pentru fărădelegea lor.hI Apoi ei au omorît pe Filarh, om viclean al lui Timotei, şi care făcuse mult necaz Iudeilor.ucEi au strâns armele lor, pe care le-au pus în locuri dosnice, iar cealaltă pradă au dus-o la Ierusalim.hIIar în bătălia împotriva lui Timotei şi a lui Bacchide, ei uciseră mai mult de douăzeci de mii de inşi şi cuprinseră cu vitejie cetăţile lor aşezate pe locuri înalte. Apoi au împărţit bogata lor pradă în două părţi: una pentru ei şi alta pentru cei care fuseseră prigoniţi, pentru orfani, pentru văduve şi pentru bătrâni.$AŞi după ce au săvârşit acestea, ei au făcut o rugăciune obştească şi au rugat pe milostivul Dumnezeu să se împace desăvârşit cu robii săi.8~iŞi după ce a trecut Sâmbăta, ei au împărţit o parte din prăzi celor împilaţi, văduvelor şi orfanilor, iar ceea ce a mai rămas au împărţit între ei şi copii.}Şi după ce au adunat armele duşmanilor şi le-au luat o bogată pradă, ei au prăznuit Sâmbăta, lăudând şi cu prisosinţă proslăvind pe Dumnezeu, Mântuitorul lor, care le-a ajutat până în ziua aceea arătându-şi milostivirea sa spre ei.g|GFiindcă era în ajunul Sâmbetei şi din această pricină ei au contenit cu urmărirea lor.{)Luat-au şi banii celor care veniseră să cumpere robi, şi au urmărit pe fugari până departe şi s’au întors siliţi de lipsa de timp,mzSDar venindu-le într’ajutor Cel Atotputernic, ei au ucis mai mult de nouă mii de duşmani, au rănit şi au ciuntit mădularele celor mai mulţi din oastea lui Nicanor, iar pe toţi ceilalţi i-au silit s’o rupă de fugă.`y9Tot atâţia avea şi Azaria. Dar când Iuda a citit în «Cartea sfântă» şi a dat peste cuvintele: «Ajutorul este de la Domnul», s’a pus în fruntea cetei celei dintâi şi a pornit împotriva lui Nicanor.3x_Şi peste fiecare ceată a pus el căpetenii pe fraţii lui: pe Simon, pe Ioan şi pe Ionatan, aşa că fiecare avea sub porunca lui câte o mie şi cinci sute de inşi.'wGŞi cu asemenea pilde el i-a îmbărbătat, încât ei erau gata să moară pentru lege şi pentru ţară. Apoi el şi-a împărţit oştirea în patru cete.gvGCum în bătălia din Babilonia, împotriva Galatenilor, cei care intraseră în luptă erau de toţi opt mii de Iudei, pe lângă patru mii de Macedoneni. Şi în vreme ce Macedonenii au dat înapoi, cei opt mii de Iudei au măcelărit o sută douăzeci de mii de vrăjmaşi, luându-le şi o bogată pradă, numai cu ajutorul lui Dumnezeu din cer.CuŞi el a început să înşire înainte-le minunatele ocrotiri dumnezeeşti din vremea strămoşilor lor: cum pieriseră cei o sută optzeci şi cinci de mii de ostaşi ai lui Sanherib, t«Căci ei» – zicea el – «se bizuesc pe armele lor şi pe îndrăzneala lor, iar noi ne punem nădejdea în Dumnezeul cel atotputernic, care poate să nimicească într’o clipă întreaga lume, darmi-te pe cei care s’au pornit împotriva noastră!»?swAvând înaintea ochilor pângărirea cea groaznică săvârşită de ei împotriva templului, împilarea cetăţii batjocorite, precum şi desfiinţarea legiuirilor strămoşeşti.rCând Iuda Macabeul i-a adunat la sine pe cei şase mii care mai rămăseseră, i-a sfătuit să nu se spăimânte de duşmani, şi nici să se îngrozească de oastea păgânilor care înaintează pe nedrept împotriva lor, ci să se lupte vitejeşte,FqŞi dacă nu pentru vrednicia lor, cel puţin pentru legământul pe care îl încheiase cu străbunii lor şi pentru cinstitul şi de mare cuviinţă numele său, cu care ei sunt numiţi.9pkCei care mai rămăseseră îşi vindeau averea şi se rugau lui Dumnezeu să-i scape, după ce fuseseră vânduţi de nelegiuitul Nicanor înainte ca să se fi dat bătălia,zom Cei fricoşi şi cei care nu nădăjduiau în dreptatea lui Dumnezeu au fugit şi s’au dus în alte ţinuturi.{no Când a ajuns la Iuda ştirea despre înaintarea lui Nicanor, şi el la rândul lui a spus-o celor din jurul lui,m} Pentru aceasta el a trimis în grabă poftire la toate oraşele de pe ţărmul mării, să cumpere robi iudei, făgăduindu-le câte nouăzeci pentru un talant. Însă el nici nu se gândea la răsplata Celui Atotputernic care era să dea peste ei.0lY Nicanor avea de gând ca tributul de două mii de talanţi, pe care împăratul trebuia să-l plătească Romanilor, să-l poată acoperi din vânzarea robilor iudei. k Şi acela îndată a ales pe Nicanor, fiul lui Patrocle, unul dintre cei mai buni prieteni ai împăratului, şi l-a trimis în fruntea unei oştiri, alcătuită din tot felul de neamuri, nu mai puţin de douăzeci de mii de oameni, ca să nimicească cu desăvârşire întregul popor al Iudeilor; i-a mai dat şi pe Gorgias, general cu multă îndemânare în meşteşugul războiului.ijKŞi când a văzut Filip că în scurtă vreme acest om viteaz a avut atâtea izbânzi şi merge din izbândă în izbândă, a scris lui Ptolomeu, satrapul Cele-Siriei şi al Feniciei, să vină în ajutorul împăratului.!i;De cele mai multe ori însă el năvălea noaptea ca să ajungă la izbândă. Pentru aceasta faima despre vitejia lui s’a răspândit pretutindenea.GhEl năvălea pe neaşteptate în oraşe şi în sate şi le dădea foc, iar prin cuprinderea celor mai nimerite locuri bune de luptă, el biruia mulţime de vrăjmaşi şi-i punea pe fugă.+gOŞi după ce Iuda Macabeul şi-a adunat oastea, curând păgânii n’au mai putut să i se împotrivească, deoarece urgia Domnului se prefăcuse în îndurare.6feSă-şi aducă aminte de uciderea cea fără de lege a copiilor nevinovaţi, precum şi de defăimarea numelui său, şi să se întărâte împotriva celor fără de lege. e9Să se milostivească spre cetatea cea nimicită, care în curând era să fie una cu pământul, să audă sângele care striga către el răzbunare,8diŞi ei s’au rugat din suflet Domnului să se uite la norodul cel călcat în picioare de toţi, să se îndure de templul său cel pângărit de oamenii cei fără de lege,c În vremea aceasta, Iuda Macabeul împreună cu voinicii lui pătrunseseră în taină prin sate şi chemaseră pe rudele lor, strângând în jurul lor pe cei care rămăseseră credincioşi Iudaismului şi adunaseră o oaste ca de şase mii de oameni.{bo*Ci socotesc că este destul despre uciderile şi despre chinurile cele peste măsură ale lui Antioh împăratul.6ag)Cea din urmă, după copii, a murit şi mama.\`1(Şi astfel cu cugetul curat s’a săvârşit din viaţă cu nădejdea în Domnul.;_o'Atunci împăratul ieşindu-şi din fire de mânie, pe acesta l-a chinuit cu mult mai cumplit decât pe ceilalţi, fiindcă el se amărîse din pricina cuvintelor lui de ocară.3^_&Şi o dată cu moartea mea şi a fraţilor mei, Cel Atotputernic să-şi potolească urgia sa, pe care el a pornit-o după dreptate împotriva întregului nostru neam!» ] %Şi, întocmai ca şi fraţii mei, îmi dau trupul şi viaţa pentru legile strămoşeşti şi mă rog lui Dumnezeu să se îndure grabnic de poporul său şi să te silească pe tine, prin chinuri cumplite, la mărturisirea că el este singurul Dumnezeu,f\E$Fraţii noştri, după răbdarea unui chin trecător, sunt părtaşi vieţii celei veşnice făgăduite de Dumnezeu, iar tu, din pricina trufiei tale, vei avea parte după judecata lui Dumnezeu, de pedeapsa cea dreaptă,\[1#Fiindcă n’ai scăpat de judecata lui Dumnezeu cel atotputernic care vede toate.7Zg"Iar tu, nelegiuitule şi cel mai ticălos dintre toţi oamenii, nu te semeţi în deşert şi nu te mângâia cu nădejdi zadarnice, ridicând mâna împotriva robilor săi,7Yg!Şi Domnul nostru, care este viu, şi-a arătat urgia lui pentru scurtă vreme, ca să ne pedepsească şi să ne îndrepte, însă el iarăşi se va împăca cu robii săi.4Xc Noi pătimim acum pentru păcatele noastre,WŞi tu, urzitorul tuturor răutăţilor care s’au deslănţuit împotriva Evreilor, nu vei putea să scapi din mâinile lui Dumnezeu!5VcŞi de-abia isprăvise vorba, şi tânărul zise: «Ce mai aşteptaţi? Nu ascult de porunca împăratului, ci de porunca legii pe care Moise a dat-o străbunilor noştri!-USDeci nu te teme de acest gâde, ci fii vrednic de fraţii tăi şi priveşte moartea, ca în ziua milostivirii să te găsesc pe tine împreună cu fraţii tăi!»LTTe rog acum, copile, uită-te la cer şi la pământ şi la toate cele ce sunt într’însele, şi cugetă că Dumnezeu le-a făcut din nimic, şi că şi neamul omenesc are aceeaşi obârşie.S+Însă ea s’a plecat spre el şi, luând în râs pe crudul tiran, îi grăi în graiul strămoşesc aşa: «Fiule, îndură-te de mine cea care te-am purtat nouă luni în pântecele meu, trei ani te-am alăptat, te-am crescut şi te-am adus până la vârsta aceasta.LRŞi după multă silinţă, ea a primit să înduplece pe fiul ei.7QgDar fiindcă băieţandrul nici că lua aminte la această poftire, atunci împăratul a chemat pe maică-sa şi a silit-o să dea tânărului sfaturi pentru mântuirea lui.]P3Antioh însă, care se socotea defăimat şi ocărît prin cuvintele ei, deoarece fiul ei mai trăia, căuta să-l înduplece nu numai prin cuvinte, ci şi cu jurământ i-a făgăduit că-l va face bogat şi fericit, dacă se va lăsa de legea strămoşească, ba încă îl va face sfetnicul său şi-i va încredinţa înalte vrednicii.fOEDe aceea Ziditorul lumii care a zidit pe om de la naşterea lui şi care dă tuturor viaţă, el vă va da ca un milostiv iarăşi duh şi viaţă, fiindcă acum voi vă dispreţuiţi pe voi înşivă pentru legile sale!#N?«Nu ştiu cum aţi fost zămisliţi în pântecele meu, nici cum v’am dat duh şi viaţă, iar înfiriparea aceasta a fiecăruia nu eu am întocmit-o.EMŞi pe fiecare din ei îl îmbărbăta în graiul strămoşesc, şi fiind aprinsă de cele mai sfinte simţăminte şi inima ei de femeie întărindu-şi-o cu bărbătesc curaj, le-a zis:L-Iar mama lor femeie minunată a fost mai presus de orice cuvânt şi vrednică de nepieritoare pomenire, căci, deşi a văzut pierind într’o singură zi pe cei şapte feciori ai ei, a îndurat toate cu bărbăţie, fiindcă ea împreună cu ei nădăjduiau în Domnul.K{Tu însă să nu crezi că vei rămânea nepedepsit, fiindcă ai cutezat să te războieşti împotriva lui Dumnezeu!» J Şi după el au adus pe al şaselea. Şi când era să moară a zis: «Nu te înşela în zadar, fiindcă noi pătimim aceste chinuri din pricina noastră, căci noi am păcătuit împotriva lui Dumnezeu şi de aceea a venit peste noi această năprasnă!tIaAşteaptă însă, şi tu vei vedea puterea lui cea mare, cum te va chinui pe tine şi pe urmaşii tăi!»\H1Atunci el şi-a îndreptat privirea spre împărat şi i-a zis: «Tu ai putere să faci cu oamenii ce vrei, cu toate că nu eşti de cât un muritor. Dar să nu crezi că Dumnezeu a părăsit pe poporul nostru.PGŞi îndată au adus pe al cincilea şi au început să-l chinuiască.aF;Dar când era aproape să-şi dea duhul, el a zis: «Fericiţi sunt cei care mor de mâna oamenilor, cu nădejdea în Dumnezeu, că el iarăşi ne va învia. Iar tu nu vei avea parte de învierea cea spre viaţă!»TE! Şi după ce a murit şi acesta, au chinuit cumplit pe cel de-al patrulea.D! Chiar şi împăratul, împreună cu cei ce-l întovărăşeau s’au mirat de bărbăţia lui, deoarece el socotea chinurile ca o nimica.CC Şi vitejeşte i-a răspuns: «Aceste mădulare le-am dobândit de la Domnul din cer, şi pentru legile lui eu le dispreţuesc, dar nădăjduesc că iarăşi le voi dobândi de la el!»#B? După el a fost chinuit cel de-al treilea. Şi când gâdele i-a spus să scoată limba, el a scos-o numaidecât, apoi a întins mâinile cu bărbăţie,VA% Iar la cea din urmă suflare el i-a zis: «Nelegiuitule! Tu ne iei viaţa aceasta de acum, însă împăratul lumii ne va învia întru învierea vieţii de veci pe noi cei care murim pentru legile lui!» ~~[}}D|x|{{ zywwPviuuctsrrqqpOoHnmm+lSk;jhh_gAfed5c>bba*``p`1_^a]\\[QZYXXLWWVqU@T7SR#QQ0P{OON`MxL~KzJII)HGGGFhDDC6B%AsA @)?>D==<.;i;:\99887@66!5<433/2L11Q0/.--++*)f(( '&%%[$$#l"" ! &ltwEO<3~Fk- # E A = E\y^  9Când a auzit Ptolomeu Filopator de la dregătorii cei ce se întorseseră că Antioh a cuprins cetăţile care mai înainte fuseseră sub stăpânirea lui, şi-a adunat toate oştile, pedestraşi şi călăreţi, a luat cu sine şi pe sora sa Arsinoe şi a pornit, îndreptându-se în părţile Rafiei, unde Antioh poposise cu oştirea lui. 'Şi precum este neplăcut să bea cineva ori numai vin, ori numai apă – pe când vinul amestecat cu apă este plăcut şi bun la gust – tot astfel şi iscusinţa în alcătuirea povestirii farmecă urechile celor care citesc istoria. Aici este sfârşitul.J  &Dacă alcătuirea acestei cărţi este bună şi cum se cuvine, este tocmai ceea ce am vrut şi eu, iar dacă ea este cu ponosuri şi de mijloc, însemnează că n’am putut să fac mai mult.& E%Astfel s’au întâmplat lucrurile cu Nicanor. Şi fiindcă de atunci cetatea a rămas în stăpânirea Evreilor, voi sfârşi şi eu aici istorisirea mea.t a$Şi ca să nu lase această zi neprăznuită, au luat într’un cuget această hotărîre, ca s’o prăznuiască în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, numită în limba siriacă Adar, în ajunul sărbătorii lui Mardoheu.!#Şi Iuda a spânzurat capul lui Nicanor pe zidul cetăţii, ca semn vădit şi neîndoios pentru orişicine, despre ajutorul lui Dumnezeu.'G"Atunci toţi au proslăvit pe Dumnezeu din cer care li se descoperise şi au zis: «Preamărit să fie cel ce a ferit de pângărire locul său cel sfânt!»#?!Apoi a tăiat limba nelegiuitului şi tăindu-o bucăţele a dat-o păsărilor cerului, iar braţul răufăcătorului l-a spânzurat dinaintea templului. 9 Cărora le-a arătat capul nelegiuitului Nicanor şi mâna hulitorului pe care el o ridicase cu atâta trufie împotriva templului Celui Atotputernic.&EŞi ducându-se el însuşi la Ierusalim, a adunat pe toţi cei din neamul lui şi pe preoţi, şi stând înaintea altarului a trimis după cei din cetate,wIar Iuda, care se închinase cu trup şi suflet pentru apărarea celor de un neam cu el, care din tinereţea sa păstrase pentru ei aceeaşi dragoste, a poruncit să taie capul lui Nicanor şi mâna cu braţ cu tot, ca să le ducă la Ierusalim.]3Atunci cu strigăte şi chiote au proslăvit pe Dumnezeu în limba strămoşească.5Şi după ce au sfârşit lupta şi cu bucurie se întorceau la casele lor, au băgat de seamă că Nicanor căzuse în luptă îmbrăcat cu armura.Y+Şi luptându-se cu mâinile, dar în inima lor rugându-se lui Dumnezeu, au doborît la pământ nu mai puţin de treizeci şi cinci de mii de oameni, veselindu-se foarte de ajutorul vădit al lui Dumnezeu.lQIar Iuda şi cu voinicii lui au început lupta cu chemarea şi cu rugăciunea cea către Dumnezeu.S~Şi oastea lui Nicanor înainta cu trâmbiţe şi cu cântece de război,9}kŞi cu puterea braţului tău să fie izbiţi toţi cei care au venit cu hula pe buze împotriva sfântului tău norod!» Şi cu aceste cuvinte şi-a sfârşit el rugăciunea.|yTrimite şi acum din ceruri pe îngerul tău cel bun înaintea noastră, ca să-i spăimânţi şi să-i îngrozeşti.S{Apoi s’a rugat aşa: «Tu, Stăpâne, care ai trimis pe îngerul tău în vremea domniei lui Iezechia, regele Iudei, şi a nimicit din tabăra lui Sanherib o sută optzeci şi cinci de mii de oameni,az;Iuda Macabeul, văzând mulţimea de oştire şi această pregătire felurită de arme şi privirea sălbatică a elefanţilor, şi-a întins mâinile la cer şi a chemat pe Domnul a toate văzător, care face minuni, fiindcă el ştia că izbânda nu vine de la arme, ci Dumnezeu hotărăşte biruinţa şi o dă celor ce sunt vrednici de ea.Vy%Şi pe când toţi erau încordaţi aşteptând sfârşitul apropiat, deoarece duşmanii se aşezaseră în linie de bătaie, elefanţii fuseseră rânduiţi în locuri potrivite şi călărimea la aripi,x}Dar şi cei care rămăseseră în cetate nu erau mai puţin turburaţi de lupta care avea să se dea în câmp deschis.,wQFiindcă prea puţin se îngrijeau ei de femeile şi de copiii lor, de fraţi sau de rude, ci cea mai mare şi cea dintâi grijă era grija de templul cel sfânt.0vYAstfel voinicii au fost înflăcăraţi de aceste foarte frumoase cuvinte ale lui Iuda, care aveau puterea să-i îndârjească spre vitejie şi să oţelească inima lor de tineri. Deci ei s’au hotărît să nu mai poposească în tabără, ci vitejeşte să se arunce în luptă şi cu toată străşnicia să dea o hotărîtoare şi înverşunată luptă în clipa când cetatea, legea şi templul erau în primejdie,`u9«Ia această sfântă sabie dar de la Dumnezeu! Cu ea să zdrobeşti pe vrăjmaşi!»[t/Apoi Ieremia a întins mâna şi i-a dat o sabie de aur şi, dându-i-o, i-a zis:*sMAtunci Onia a deschis gura şi a zis: «Iată pe prietenul fraţilor săi, Ieremia, profetul lui Dumnezeu, care se roagă mult pentru popor şi pentru cetate!»r Apoi i s’a arătat, într’acelaşi chip, un bărbat vrednic de cinste pentru cărunteţea lui, înconjurat de minunată strălucire.q Şi iată care a fost vedenia: El a văzut pe Onia, cel care mai înainte fusese arhiereu, om virtuos şi bun, cucernic şi blând, hotărît în cuvânt şi din pruncie spre virtute sârguindu-se, cu mâinile ridicate, rugându-se pentru tot poporul Iudeilor.qp[ Astfel el i-a înarmat nu cu nădejdea în scuturi şi în lănci, ci cu îmbărbătarea frumoaselor sale cuvinte, apoi le-a povestit un vis vrednic de credinţă, precum şi o vedenie adevărată, de care cu toţii s’au bucurat.o- Şi după ce i-a înflăcărat, Iuda le-a dat porunci şi le-a îndreptat luarea aminte la viclenia păgânilor şi la călcarea jurământului.n/ Şi-i însufleţea grăindu-le din lege şi din prooroci şi le aducea aminte de luptele lor vitejeşti, şi mai cu osârdie el îi îmbărbăta.nmUPentru aceasta el îmbărbăta pe ai săi, să nu se teamă de năvala păgânilor, ci să-şi aducă aminte de ajutorul pe care Dumnezeu din cer li-l dăduse şi în trecut, şi că Cel Atotputernic le va da şi acum izbândă.al;Iuda Macabeul, dimpotrivă, nădăjduia neîncetat că va căpăta ajutor de la Domnul.-kSŞi pe când Nicanor, care se umfla de trufie, îşi pusese de gând să ridice un monument măreţ de biruinţă cu prilejul înfrângerii lui Iuda şi alor săi,aj;Iar celălalt a spus: «Şi eu sunt stăpân pe pământ şi poruncesc să luaţi armele şi să faceţi slujba împăratului!» Cu toate acestea el n’a izbutit să aducă la îndeplinire planul lui cel nelegiuit.i+Dar ei i-au răspuns îndată: «Domnul Dumnezeul cel viu, el este stăpânul din ceruri care a rânduit să se prăznuiască ziua a şaptea!»h!Atunci acest de trei ori nelegiuit a întrebat dacă se află în cer vre-un Stăpân care să fi poruncit să se prăznuiască Sâmbăta.aŞi deoarece am fost despoiat de vrednicia mea strămoşească, vreau să zic, de arhierie, am venit aici,*=M«Iudeii care se chiamă Asidei, în fruntea cărora este Iuda Macabeul, urzesc mereu războaie şi răscoale şi nu văd cu ochi buni liniştea împărăţiei.F<Însă el a găsit prilej prielnic pentru sminteala lui, în vremea când Dimitrie l-a chemat la divan şi l-a întrebat despre apucăturile şi planurile Iudeilor. Atunci el i-a răspuns:;#S’a dus la împăratul Dimitrie, în anul o sută şi cincizeci şi unu, şi i-a dăruit o coroană de aur cu ramuri de palmier, şi pe lângă aceasta şi câteva ramuri de măslin, cum este datina să se dăruiască templului. Şi în ziua aceea a stat liniştit.r:]Un oarecare Alchimos, care mai înainte fusese arhiereu şi care în vremea neamestecului cu Elinii se pângărise de bunăvoie, înţelegând că nu mai este chip de scăpare şi nici de îngăduinţă să intre în sfântul altar,O9Cuprinsese ţara şi omorîse pe Antioh şi pe Lisias, epitropul lui.-8 UIar după trecere de trei ani, Iuda şi tovarăşii săi au aflat că Dimitrie, feciorul lui Seleuc, pornise din portul Tripoli cu numeroasă oaste şi cu corăbii, 7 Atunci Lisias s’a suit pe o podină şi a apărat pe cât a fost cu putinţă învoiala făcută de împărat, a înduplecat pe locuitori şi i-a îmbunat, apoi a purces la Antiohia. Iată deci care este istoria înaintării şi a retragerii împăratului.T6! Mai pe urmă, când împăratul s’a dus la Ptolemais, locuitorii Ptolemaisului s’au întărâtat împotriva acestui legământ de pace şi s’au făcut foc şi pară, fiindcă ei voiau să-l calce.}5s Şi pe Iuda Macabeul l-a socotit ca un prieten, pe care l-a lăsat cârmuitor de la Ptolemais şi până la Gherar.S4 Însă când s’a ciocnit cu voinicii lui Iuda, a fost înfrânt. Şi când a mai primit şi cumplita veste că Filip, pe care îl lăsase în fruntea trebilor, se răsculase, Eupator, în turburarea lui, i-a rugat pe Iudei, s’a socotit învins şi le-a făgăduit cu jurământ să le împlinească toate cererile lor drepte, apoi s’a împăcat cu ei şi a adus şi jertfă, s’a arătat cu cinste faţă de templu şi cu bunăvoinţă către cetate.3+ Apoi a doua oară împăratul a stat de vorbă cu locuitorii din Betţur şi le-a dat sfat de pace, care a şi fost primită, apoi el a plecat.21 În vremea aceasta, Rodocos din oastea Iudeilor a vândut duşmanilor planurile de război, dar el a fost căutat, prins şi băgat în temniţă.@1{ Şi Iuda a dat celor dinlăuntru merindele trebuitoare.90k Şi aşa a înaintat împotriva Betţurului, cetate bine întărită a Iudeilor, însă el a fost biruit; apoi s’a năpustit din nou împotriva ei şi din nou a fost biruit.|/q După ce împăratul şi-a dat seama de bărbăţia Iudeilor, a încercat să le cuprindă cetăţile cu viclenie.T.! Însă această izbândă au avut-o numai mulţămită ocrotirii Domnului. - În sfârşit, după ce au răspândit o spaimă cumplită în toată tabăra, s’au întors cu izbândă în revărsat de zori.d,A Iar ostaşilor lui le-a dat acest cuvânt de taină: «Domnul este izbânda noastră!» Şi şi-a ales el pe cei mai viteji ostaşi, cu care în vreme de noapte a dat buzna peste cortul împăratului, şi a omorît în tabără aproape două mii de oameni, iar cu lancea lui pe cel mai mare elefant, dimpreună cu cei care se aflau în turnuleţ.+w Apoi lăsând în voia Ziditorului lumii izbânda, el a îndemnat pe voinicii săi la luptă vitejească până la moarte pentru lege şi templu, pentru cetate şi patrie, cum şi pentru aşezămintele ei; şi tăbărî cu oastea lângă Modein.u*c Şi după înţelegerea pe care a avut-o cu bătrânii, el a luat hotărirea să iasă la luptă şi s’o ducă la bun sfârşit cu ajutorul lui Dumnezeu, înainte ca împăratul să năvălească în Iudeea şi să cuprindă cetatea.c)? Şi după ce toţi au rugat cu osârdie într’un cuget fierbinte şi în genunchi, cu plânset şi cu post, pe Domnul cel milostiv, timp de trei zile, Iuda i-a îmbărbătat şi le-a poruncit să fie gata de luptă.(5 Şi să nu îngădue ca norodul acesta, care nu prea de multă vreme îşi venise în fire, să cadă iarăşi în mâinile nelegiuiţilor păgâni.g'G Când Iuda a aflat despre aceasta, porunci poporului său să se roage Domnului zi şi noapte, ca numai de astă-dată să vină în ajutorul celor care erau în primejdie să piarză legea, patria şi templul cel sfânt,& Şi împăratul înainta cu gânduri păgâne, ca să se poarte cu Iudeii cu mult mai rău decât se purtase părintele său.0%Y Şi cu dreptate! Fiindcă el a pângărit cu multe fărădelegi altarul al cărui foc şi a cărui cenuşă erau curate. Şi tocmai în cenuşă şi-a găsit moartea.$ Şi tocmai în acelaşi chip s’a întâmplat să moară nelegiuitul Menelau, ca mormântul lui să nu fie în pământ.g#G Acolo se ucideau toţi pângăritorii templului, precum şi oricare alţi făcători de rele._"7 Şi în acest oraş se afla un turn înalt de cincizeci de coţi, plin cu cenuşă înfierbântată. Acolo se afla o vârtelniţă care se învârtea aşa că din orişicare parte asvârlea pe osândit în spuză.+!O Însă împăratul împăraţilor a întărâtat mânia lui Antioh împotriva acelui făcător de rele, şi, după ce Lisias l-a zugrăvit în faţa împăratului că el este pricina tuturor nenorocirilor, împăratul a poruncit să-l ducă la Bereea şi să-l omoare după datina locului.  Dar cu ei s’a întovărăşit şi Menelau şi îmbărbăta pe Antioh la război – cu toate că în toate acestea era multă prefăcătorie – nu pentru mântuirea patriei, ci mai mult cu nădejdea ca să fie iarăşi aşezat în dregătoria lui.,Q Întovărăşit de Lisias, epitropul său şi marele sfetnic peste trebile ţării, fiecare în fruntea unei armate greceşti de o sută şi zece mii de pedestraşi, cinoi mii şi trei sute de călăreţi, douăzeci şi doi de elefanţi şi trei sute de care de război înarmate cu seceri." ? În anul o sută şi patruzeci şi nouă, Iuda împreună cu voinicii săi au prins de veste că Antioh Eupator înainta împotriva Iudeei cu oşti mari, .Iată deci pentru care pricină el a adus această jertfă pentru ispăşirea păcatelor pentru morţi, ca să-i mântuiască de păcate.' -Şi ei mai credeau că pe cei care au adormit întru buna credinţă îi aşteaptă o frumoasă răsplată. Iată un gând sfânt şi cuvios!) ,Căci dacă ei n’ar fi crezut că cei căzuţi în bătălie vor învia, ar fi fost zadarnic lucru şi o nebunie să se roage pentru morţi.  +Apoi el a început să strângă bani printre ostaşi şi a strâns două mii de drahme, pe care le-a trimis la Ierusalim ca să se aducă o jertfă pentru ispăşirea păcatului. Frumoasă şi minunată faptă, insuflată de gândul învierii morţilor!yk *Apoi ei au început să se roage fierbinte ca să li se ierte cu totul păcatul. Iar viteazul Iuda a îndemnat poporul să se păzească nepătat de păcat, deoarece a văzut cu ochii urmările păcatului la cei care căzuseră în luptă.Y+ )Atunci au proslăvit pe Domnul, dreptul judecător care descopere cele ascunse.?w (Dar au găsit sub haina fiecăruia talismane de la idolii din Iamnia, pe care legea le opreşte pentru Iudei. Deci pentru toţi a fost limpede că din această pricină ei au murit.'G 'A doua zi au venit Iuda şi cu ai săi, pe o vreme minunată, ca să ridice trupurile celor căzuţi şi să le îngroape în mormânturile părinţilor lor.<q &După acestea, Iuda şi-a strâns oastea şi s’a dus în oraşul Adulam. Şi fiindcă tocmai era ziua a şaptea, s’au curăţit după obicei şi au prăznuit acolo Sâmbăta.Z- %Apoi el a început să strige în graiul strămoşesc strigăte de război şi să cânte psalmi şi s’a repezit pe neaşteptate împotriva oamenilor lui Gorgias, cărora le-a pricinuit o mare înfrângere./W $Dar voinicii lui Esdris, de prea îndelungată luptă, osteniseră. Atunci Iuda a chemat pe Domnul ca să le vie într’ajutor şi să le fie căpetenie în luptă.' #Atunci un oarecare Dosoftei, dintre Tubieni, călăreţ dibaci, a apucat pe Gorgias şi-i ţinea strâns de hlamidă, căci voia să prindă pe blestemat de viu. Dar un călăreţ trac sări pe el şi-i tăie mâna din umăr şi numai aşa Gorgias a fugit spre Mareşa.;q "Şi când s’au ciocnit, puţini Iudei au căzut._7 !Şi el le-a ieşit înainte cu trei mii de pedestraşi şi patru sute de călăreţi.S După Cincizecime ai au pornit împotriva lui Gorgias, satrapul Edomului.U# Atunci ei au mulţumit Schitopolitanilor şi i-au îmbiat ca şi în viitor să se arate binevoitori pentru neamul Iudeilor. Şi de acolo ei au sosit la Ierusalim, aproape de Sărbătoarea Cincize-cimii./ W Şi Iudeii care locuiau acolo au mărturisit că Schitopolitanii s’au purtat cu ei cum se cade şi chiar în vremuri de restrişte i-au întâmpinat cu blândeţe. { Iar de acolo au pornit şi s’au îndreptat spre oraşul Schitopolis, departe de Ierusalim ca la şase sute de stadii.r ] Cu toate acestea, după ce au chemat într’ajutor pe Cel Atotputernic, care cu braţul său cel tare sfărâmă puterea vrăjmaşului, ei au cuprins cetatea şi an doborît la pământ aproape douăzeci şi cinci de mii de oameni.+ O Şi după ce le-a pricinuit o mare învălmăşeală şi a nimicit pe vrăjmaşi, Iuda s’a îndreptat cu oastea împotriva cetăţii Efronului, unde era oaste de amestecătură de neamuri, sub porunca lui Lisias. Acolo mai erau voinici tineri şi aşezaţi în linie de bătaie în faţa zidurilor, pe care le apărau voiniceşte, şi înlăuntrul cetăţii mai era o mulţime de maşini de război şi de săgeţi. 5 Cu toate acestea Iuda a pornit împotriva Carnaimului şi împotriva templului zeiţei Atargatis şi a omorît douăzeci şi cinci de mii de oameni.4a Şi după ce el le-a făgăduit în chip deosebit şi le-a dat chezăşie că-i va trimite înapoi, nevătămaţi, ei i-au dat drumul, pentru ca să scape pe fraţii lor.+ Chiar şi Timotei a căzut în mâinile voinicilor lui Dosoftei şi Sosipatru. Şi el s’a rugat atunci ca să-l lase să plece cu obraz curat, fiincă el are în mână pe părinţii şi pe fraţii multora din ei, şi dacă el va muri, acelora li se va întâmpla rău.{ Şi Iuda i-a urmărit cu înverşunare, a ucis pe nelegiuiţii aceia şi a dat pieirii ca la treizeci de mii de oameni.4a Şi îndată ce s’a arătat ceata lui Iuda, duşmanii au fost cuprinşi de groază, din pricina groazei de arătarea puterii Celui care vede toate. Şi atunci ei au rupt-o la fugă, unii într’o parte şi alţii într’alta, rănindu-se între ei şi străpungându-se cu vârfurile săbiilor.) Când a prins de veste Timotei că Iuda a pornit împotriva lui, el a trimis femeile şi copiii, precum şi toată averea lor, într’o cetate numită Carnaim, cetate greu de împresurat şi greu de răzbătut la ea, din pricina trecătorilor înguste din tot ţinutul. Atunci Iuda Macabeul şi-a împărţit oastea în mai multe cete şi pe cei doi căpitani i-a pus în fruntea lor şi s’a năpustit împotriva lui Timotei, care avea o oştire de o sută douăzeci de mii de pedestraşi şi două mii şi cinci sute de călăreţi.S Atunci Dosoftei şi Sosipatru, doi căpitani ai lui Iuda Macabeul, s’au îndreptat într’acolo şi au ucis pe cei pe care Timotei îi lăsase strajă în cetate, mai mult decât zece mii de oameni.=s Dar ei nu s’au întâlnit în locurile acelea cu Timotei, fiindcă el plecase de acolo fără să-şi fi ajuns ţinta şi lăsase într’o cetate oarecare o strajă puternică.  Şi de acolo, după un drum de şapte sute şi cincizeci de stadii au ajuns la Haraca, unde locuiau Iudeii care se chiamă Tubieni,D Şi cuprinzând cetatea, cu voinţa lui Dumnezeu, au pornit un măcel cumplit, în aşa măsură că heleşteul învecinat, lat de două stadii, părea că este plin de sângele vărsat.~} Atunci Iuda şi ai săi, după ce au strigat către puternicul Stăpân al lumii, care în vremea lui Iosua a dărâmat zidurile Ierihonului, fără berbeci şi fără maşini de război, s’au năpustit ca fiarele sălbatice împotriva zidurilor.B}} Locuitorii, bizuindu-se pe tăria zidurilor şi pe mulţimea merindelor, se purtau cu mojicie, hulind pe Iuda şi pe oamenii lui, defăimându-i şi zicându-le cuvinte necuviincioase.)|K Apoi Iuda s’a năpustit împotriva cetăţii Caspin, întărită cu valuri de pământ, înconjurată cu ziduri şi locuită de felurite neamuri de păgâni.){K Atunci Iuda, încredinţat cu adevărat că ar putea trage multe foloase, a încheiat pace cu ei, iar ei, după ce au dat mâna, s’au întors la vetrele lor.z! Şi după o bătălie înverşunată, Iuda împreună cu voinicii lui, cu ajutorul lui Dumnezeu, au câştigat biruinţa. Atunci Arabii, locuitori în corturi, înfrânţi au rugat pe Iuda să încheie pace, făgăduindu-i să-i dea vite şi alte ajutoare la nevoie.oyW Şi după ce se depărtaseră de acolo nouă stadii, căci ei porniseră împotriva lui Timotei, Arabii, în număr de nu mai puţin de cinci mii de pedestraşi şi cinci sute de călăreţi, s’au năpustit împotriva lui Iuda,_x7 A năvălit în timpul nopţii peste locuitorii din Iamnia, a dat foc portului împreună cu toate corăbiile, încât flacăra focului se vedea din Ierusalim, de la o depărtare de două sute patruzeci de stadii.rw] Auzind el că şi locuitorii din Iamnia puseseră de gând să facă la fel Iudeilor care locuiau la ei, v Şi fiindcă oraşul era închis, el s’a întors înapoi, însă cu gând să vină iarăşi, ca să dărâme Iafa din temelie.bu= Şi după ce s’au rugat lui Dumnezeu, judecătorul cel drept, a pornit împotriva ucigaşilor fraţilor săi, şi în timpul nopţii a dat foc portului, a ars corăbiile, iar pe cei care căutau să fugă i-a ucis.t După ce Iuda Macabeul a aflat despre cruzimea cu care ei se purtaseră cu cei din neamul lui, a vestit pe voinicii săi,*sM Însă ei lucrau după obşteasca hotărîre a oraşului. Şi ei au primit poftirea lor ca nişte oameni care voiau să trăiască în pace şi fără nici o bănuială. Dar aceia i-au dus până în largul mării şi i-au scufundat în adânc, – nu mai puţin de două sute de suflete.r În vremea aceasta, locuitorii din Iafa au săvârşit o mare blestemăţie. Ei au poftit pe Iudeii care locuiau la ei în oraş să se suie împreună cu femeile şi cu copiii în bărci pregătite de ei, ca şi când n’ar fi fost nici un gând de duşmănie,hqI Însă generalii ţinutului aceluia, Timotei şi Apoloniu, fiul lui Geneu, ba încă şi Ieronim şi Demofon şi pe lângă ei Nicanor, cârmuitorul Ciprului, nu-i lăsau liniştiţi şi nici să trăiască în bună pace.p  După ce s’a încheiat această învoială de pace, Lisias s’a întors la împărat, iar Iudeii au început să-şi lucreze ogoarele.koO &Fiţi sănătoşi! În anul o sută patruzeci şi opt, în cincisprezece zile ale lunii Xantic.»enC %Pentru aceasta, trimiteţi în grabă oamenii voştri ca şi noi să ştim ce gând aveţi.Gm $Iar despre cele pe care le-a chibzuit să le supună împăratului, trimiteţi fără zăbavă un om, cercetând lucrurile mai întâi voi, ca şi noi să lucrăm cum e mai bine pentru voi.`l9 #Ceea ce v’a încuviinţat Lisias, rudenia împăratului, vă încuviinţăm şi noi..kU "Dar şi Romanii au trimis Iudeilor o scrisoare cu acest cuprins: «Quintus Memius şi Titus Manlius, împuterniciţii Romanilor, poporului Iudeilor, închinăciune!ljQ !Fiţi sănătoşi! În anul o sută patruzeci şi opt, în ziua a cincisprezecea a lunii Xantic.»Mi Şi pentru aceasta am trimis pe Menelau să vă aducă mângâiere._h7 Şi Iudeii să rămână ca şi mai înainte la datinile lor pentru mâncări şi la legile lor, şi nici unul din ei nici într’un chip să nu fie turburat din pricina greşelilor săvârşite din neştiinţă. ~}|?{{zyxxTw9v`uuxu sstrqq*ppnnn mPlRkkjihhgfeeyd?cdc1baa``X_v_ ^]]"\>[gZZYXYW2VSUKTcSRQmPP OONzM KK JhI~HHHGFDE^DCC"Ay@?>=U<;;:a:)9L8]76s54]3221+/I.-,, *))@(('&%%$##"o!!j <wL2gzqC:+ Y  T 2!Bc.?1Socotind că este clipa cea din urmă a vieţii şi sfârşitul celei mai jalnice aşteptări, s’au pus pe plâns şi pe văicărit, au început să se sărute unii pe alţii şi cuprinzându-se în braţe cădeau de gâtul rudelor, părinţii de al copiilor, mamele de al fetelor; altele însă erau cu copii mici la sân, care tocmai sugeau.Z--0Însă când au văzut Iudeii norul de praf al elefanţilor care ieşeau pe poartă şi al oastei care îi însoţea şi al poporului care se îndrepta într’acolo, şi au mai auzit şi zarva cea cumplită, ,/Atunci împăratul, a cărui inimă nelegiuită era plină de grea urgie, cu toată greutatea s’a pornit o dată cu fiarele, vrând să vadă cu inimă tare şi cu ochii săi jalnica şi nenorocita pieire a celor care fuseseră mai de dinainte însemnaţi.S+.În revărsatul zorilor, când cetatea era plină de popor fără de număr care se îndrepta spre ipodrom, el a intrat în palat ca să poftească pe împărat la priveliştea care fusese pregătită.*w-Iar căpetenia peste ceata de elefanţi, după ce i-a adăpat cu băuturi, cu foarte multe mirodenii şi cu vin amestecat cu tămâie, a dus fiarele, ca să zic aşa, într’o stare de furie şi le-a înarmat înfricoşat cu unelte de pierzare.()I,Atunci prietenii şi rudeniile au purces bucuroşi şi pe deplin încredinţaţi şi au aşezat oştile de pază în locurile cele mai nimerite ale cetăţii.=(s+Afară de aceasta el va porni cu război împotriva Iudeei şi a mai spus că, în cel mai scurt timp, cu focul şi cu sabia, o va face una cu pământul şi templul lor cel necălcat curând-cu-rând va fi nimicit cu foc, şi pentru cei ce aduc jertfe într’însul se va preface în pustietate deapururi.R'*Atunci împăratul, leit Falaris, ca un nesăbuit şi fără să ţină socoteală de şovăirile lui, care erau numai spre mântuirea Iudeilor, s’a jurat cu aspru dar zadarnic jurământ şi a poruncit să-i chinuiască aruncându-i fără zăbavă între picioarele elefanţilor şi să-i trimită în împărăţia morţii.&1)Iar din pricina aşteptării, cetatea s’a turburat, şi de prea multele adunări de norod de până acum este în primejdie să fie prădată!»%5(«Împărate, Măria Ta! Cât vrei să ne mai pui la încercare ca pe nişte proşti, fiindcă acum porunceşti pentru a treia oară să-i nimicească şi, iarăşi, când e vorba ca lucrul să se împlinească îţi schimbi părerea şi nu te mai ţii de ceea ce ai poruncit?p$Y'Atunci rudeniile care ospătau împreună cu el, minunându-se de această şovăire, i-au zis astfel:I# &Înarmează elefanţii pe mâine ca să nimicească pe Iudei!»|"q%Apoi a chemat pe Ermon şi, oţărându-se la el, i-a zis. «De câte ori să-ţi poruncesc un lucru, ticălosule?r!]$După aceea împăratul a făcut ospăţ ca de obicei şi a îndemnat pe oaspeţi să fie cu voie bună.B }#Când Iudeii au auzit de purtarea împăratului, au preamărit pe Dumnezeu cel ce se arătase, pe împăratul împăraţilor, că şi de astădată se învredniciseră de ajutorul lui."Şi prietenii s’au furişat trişti unul câte unul, iar celor ce se adunaseră pe ipodrom le-a dat drumul fiecăruia la treaba lui.{!Astfel Ermon a păţit o primejdioasă şi neaşteptată spaimă, încât căutătura feţei i-a rămas înmărmurită. Şi de nu m’aş gândi la dragostea că am crescut împreună şi la dregătoria ta, ţi-aş lua viaţa în locul lor!»«Dacă ar fi aici de faţă părinţii tăi sau copiii tăi, i-aş da demâncare din belşug fiarelor sălbatice în locul nevinovaţilor Iudei, care în chip deosebit şi-au arătat credinţa lor neclintită către mine şi către înaintaşii mei.RAtunci, întărâtat cumplit pentru tot ceea ce i se spusese, fiindcă pronia lui Dumnezeu îi risipise toate gândurile pe care şi le făurise, s’a uitat ţintă la el şi i-a zis ameninţându-l:)Însă Ermon împreună cu toţi prietenii i-au spus că fiarele şi oastea sunt gata «după porunca ta într’adins dată, o, împărate!»5cAceasta însă a fost lucrarea proniei lui Dumnezeu atotstăpânitorul, care l-a făcut să uite planurile pe care mai nainte şi le pusese în minte să le împlinească.Când a auzit el, s’a îngrozit de această neobişnuită năvală a elefanţilor, şi deoarece el fusese cuprins de o desăvârşită uitare, el a întrebat care este pricina pentru care el s’a zorit până într’atâta ca s’o pună la cale.hISoarele nici nu începuse să-şi împrăştie razele şi împăratul îşi primea prietenii. Şi Ermon, care era de faţă, i-a poftit la pornirea elefanţilor şi i-a spus că tot ceea ce poruncise împăratul este gata.FIar Iudeii, care mai aveau de trăit o clipă, îşi ridicau mâinile spre cer, plângând jalnic cu multe lacrămi şi se rugau marelui Dumnezeu, ca iarăşi cât de curând să le ajute.Şi gloata din cetate, aşteptând cu nerăbdare dimineaţa, se aduna acum să vadă acea privelişte vrednică de milă. Abia isprăvise de cântat cocoşul dis-de-dimineaţă, şi Ermon pregătise fiarele şi le întărâta în marea curte cu columne.5cDar vremea nopţii n’au întrebuinţat-o atât pentru somn, ci mai vârtos să născocească tot felul de batjocuri împotriva celor care se păreau uitaţi de Dumnezeu. Şi împăratul zicând acestea, toţi cei de faţă într’un glas i-au dat încuviinţarea şi fiecare s’a întors la casa sa;Z-A zis împăratul, care întrecea în cruzime pe Falaris: «Pentru somnul de astăzi să aibă har, însă pe mâine pregăteşte fără întârziere tot aşa elefanţii pentru pieirea blestemaţilor Iudei!»Şi când el i-a arătat că în timpul nopţii el împlinise întocmai porunca, şi apoi şi prietenii i-au mărturisit acelaşi lucru,CÎnsă, fiindcă vorba s’a tot prelungit, împăratul l-a chemat pe Ermon şi cu cumplite ameninţări l-a întrebat să-i spue din care pricină Iudeii fuseseră lăsaţi cu viaţă.8iŞi după ce ei au făcut întocmai, împăratul i-a îmbiat să fie veseli şi cu prilejul poftirii de acum la ospăţ, prin care ei sunt în mare cinste, să se desfăteze.$ AŞi împăratul, după ce a ascultat toate acestea, s’a dus la ospăţ şi a poruncit oaspeţilor care veniseră ia ospăţ să se aşeze în faţa lui. Şi abia deşteptându-l din somn, i-a spus că vremea ospăţului aproape a trecut şi i-a mai dat de ştire şi despre ceea ce făcuse.b =Şi după ce şi ceasul al zecelea trecuse pe jumătate, crainicul care avusese poruncă să facă poftirile, văzând că cei poftiţi se strânseseră în mare număr, s’a dus la împărat ca să-l îmboldească. ' Şi astfel, Iudeii, scăpând de ceasul care fusese mai de dinainte hotărît, au proslăvit pe Dumnezeul cel sfânt al lor şi au rugat iarăşi pe cel care aşa de repede se împăcase cu ei să-şi arate trufaşilor păgâni puterea mâniei sale celei atotputernice.q [ Şi astfel, prin lucrarea proniei Domnului, a fost cuprins de un somn adânc şi dulce, încât tot planul lui cel nelegiuit a fost răsturnat cu desăvârşire şi pentru hotărîrea lui cea neschimbată a fost groaznic înşelat.A{ Însă Dumnezeu, care dărueşte, ziua şi noaptea, din vremi străvechi tuturor celor cărora el voieşte acest lucru de preţ, adică somnul, i-a trimis împăratului un somn adâncR Şi după ce Ermon a adăpat din belşug şi a săturat pe cumpliţii elefanţi de tămâie şi de vin, i-a scos dis-de-dimineaţă în curte ca să înştiinţeze pe împărat despre ceea ce făcuse.<s Şi aşa rugăciunea lor se suia neîncetat la cer.@yŞi l-au rugat să zădărnicească planul cel fără de lege făcut împotriva lor, şi cu arătare mai presus de fire să-i mântuiască de moartea care sta gata la picioarele lor.)KAu strigat toţi cu strigăt neîncetat şi cu lacrămi către Cel Atotputernic şi Stăpân peste toată puterea, către milostivul lor Dumnezeu şi Părinte,5Iar Iudeii, pe care păgânii, după cât se părea, îi lipsiseră de orişice ajutor, din pricina tăriei lanţurilor cu care erau bine strânşi,|qAtunci slujitorii orânduiţi pentru aceasta au pornit de cu seară să lege mâinile nenorociţilor acelora şi şi-au luat toate măsurile care erau de nevoie în timpul nopţii, închipuindu-şi că neamul acela va pieri cu desăvârşire.RŞi Ermon, căpetenia cetei elefanţilor, a împlinit porunca întocmai.FŞi după ce a dat această poruncă, el s’a întors la ospăţul său, la care adunase pe acei dintre sfetnicii săi şi din oştire, ce erau cei mai înverşunaţi împotriva Iudeilor.A poruncit ca a doua zi să adape din belşug pe toţi cei cinci sute de elefanţi, cu tămâie, cu pumnii, şi cu foarte mult vin curat, şi, după ce din pricina prea multei băuturi se vor sălbătici, să le dea drumul înlăuntru peste Iudei, ca să-i omoare.~ 1Atunci împăratul a chemat pe Ermon, în grija căruia erau elefanţii, şi plin de mânie şi de urgie, şi neînduplecându-se cu nici un chip,k}OAceasta însă a fost lucrarea proniei celei nebiruite care din cer venise în ajutorul Iudeilor.z|mDin pricină că ei mai vârtos arătau că şi hârtia, şi condeiele de care ei aveau nevoie se isprăviseră.5{cIar când împăratul i-a ameninţat şi mai tare că ar fi luat mită, ca să înlesnească cu dibăcie această fugă, a fost silit ca el însuşi să se încredinţeze,6zeFiindcă foarte mulţi se aflau în ţară, alţii prin case, iar alţii într’alte locuri, încât toţi satrapii Egiptului nu puteau să-i strângă pe toţi laolaltă.(yIŞi după răstimpul pomenit mai sus, scriitorii au înştiinţat pe împărat că nu mai pot face înscrierea Iudeilor din pricina mulţimii lor nenumărate,_x7Atunci împăratul, peste măsură şi neîncetat plin de bucurie, a făcut ospeţe pentru toţi idolii, lăudând cu minte rătăcită şi departe de adevăr şi cu gură spurcată idolii cei muţi, care nici nu pot să le grăiască şi nici să le vină în ajutor, iar împotriva marelui Dumnezeu spunea ceea ce nu se cuvenea să spună.w5Şi înscrierea lor s’a făcut cu silinţă înfocată şi cu râvnitoare stăruinţă, ca după patruzeci de zile să rămâie tot nesfârşită.v%Şi a mai poruncit să fie înscrisă pe nume toată seminţia, şi să nu fie puşi la muncile şi la chinurile care au fost arătate pe scurt mai nainte, ci să fie pedepsiţi cu chinurile din sentinţa împărătească; apoi într’o singură zi să fie omorîţi.Ju  Atunci, întărâtându-se de mânie, a poruncit ca şi pe aceştia să-i strunească întocmai ca şi pe ceilalţi, astfel ca pedeapsa lor să nu fie întru nimic mai prejos decât a acelora.+tO Şi întâmplându-se acestea, împăratul a auzit că Iudeii din cetate ies foarte adeseori pe ascuns ca să plângă nenorocirea cea de ocară a fraţilor lor.]s3 Şi când au ajuns ei la locul numit Shedia, la capătul călătoriei de-a-lungul ţărmului mării, după hotărîrea împăratului, el a poruncit ca să-i ducă în faţa cetăţii, la ipodromul care avea un ocol foarte mare, ca să fie privelişte atât pentru toţi cei ce intrau în cetate, cât şi pentru toţi cei ce plecau în ţară, şi să n’aibă legătură nici cu oastea şi nici să fie vrednici să stea cu tabăra înlăuntrul zidurilor cetăţii.Wr' Iar deasupra aveau o podină groasă ca să nu vază lumina, ca ochii lor să fie de toate părţile la întuneric, şi în toată vremea călătoriei toţi să se poarte cu ei ca şi cu nişte uneltitori.Mq Şi-i duceau legaţi în lanţuri de fier, cum se duc cu sila fiarele; unii erau legaţi cu gâturile de băncile vâslaşilor din corăbii, alţii erau ferecaţi cu picioarele în lanţuri tari,p3Şi bărbaţii lor îşi petreceau tinereţea lor plină de vlagă, cu gâtul împletecit de frânghii în loc de cununi, şi celelalte zile de nuntă în cântece de jale în loc de veselie şi de bucurie, ca şi cum ar fi văzut că sub picioarele lor stă deschis Şeolul.^o5Şi în ochii tuturor erau legate şi trase cu sila până ce le băgau în corabie.4naFemeile tinere, cele care se măritaseră de curând, schimbau bucuria lor cu vaiete, având cosiţa lor care picura de mir presărată acum cu pulbere; ele erau aduse neacoperite cu văl şi cântau laolaltă cântece de jale în loc de cântece de nuntă, spăimântate de păgâneştile chinuri.Xm)De pildă, aduceau o mulţime de bătrâni împodobiţi cu păr cărunt, care din pricina picioarelor încovoiate de bătrâneţe păşeau încet şi, fără ruşine, cu sila, îi sileau să meargă repede.PlCăci cu astfel de cruzime şi inimă nemiloasă au fost ei prigoniţi laolaltă de cârmuitorii unor oraşe, încât în faţa chinurilor cumplite şi unii dintre duşmani, văzând cu ochii lor obida cea deobşte şi socotind necunoscutul sfârşit al vieţii, lăcrămau pentru prigoana lor cea afară din cale de jalnică.kCare ţinut, care oraş, sau care aşezare locuită de pretutindeni sau care uliţi nu s’au umplut de plânsetul şi de vaietul lor!jjMÎnsă printre Iudei era neîncetată jale şi ţipete de tânguire cu lacrimi, şi inima lor pretutindeni ardea de suspinuri,tânguindu-se pentru înfricoşatul prăpăd care fusese hotărît pe neaşteptate împotriva lor.Xi +Iar orişiunde sosea porunca aceasta, păgânii făceau ospăţ pe cheltuiala ţării, cu bucurie şi cu veselie, fiindcă ura care de multă vreme prinsese rădăcini în inima lor, acum izbucnea pe faţă.4hcIată deci care a fost cuprinsul scrisorii.-gSŞi orice loc în care se va dovedi că se ţine un Iudeu ascuns, să fie pustiit şi ars, ca să nu mai poată fi folosit niciodată şi pentru nici un muritor!»af;Iar celui care va pârî pe cel care l-a ascuns, să i se dea nu numai averea celui ce este supus pedepsei, ci şi două mii de drahme de argint din vistieria împărătească. Şi să fie răsplătit cu libertatea.e'Cine va ascunde pe vre-un Iudeu, fie bătrân, fie copil sau chiar sugaci, tot neamul aceluia să fie chinuit cu chinurile cele mai cumplite.;doCăci noi suntem încredinţaţi că abia atunci când ei vor fi pedepsiţi, patria noastră va fi pe viitor în desăvârşită rânduială şi va avea cea mai bună cârmuire.?cwAm poruncit ca, îndată ce va sosi scrisoarea aceasta, pe cei cu semn să-i trimiteţi de pretutindeni ferecaţi în lanţuri de fier, împreună cu femeile şi copiii, după ce vor fi fost batjocoriţi şi jefuiţi, ca să fie daţi spre moarte nemiloasă şi ruşinoasă, aşa cum se cade celor vrăjmaşi.b{Deoarece însă noi suntem încredinţaţi cu dovezi depline că ei ne sunt duşmani şi vrem să veghem ca nu cumva, când s’ar întâmpla vre-o răscoală împotriva noastră, pe aceşti nelegiuiţi şi barbari vrăjmaşi să-i avem în spate,7agŞi nu numai că au dispreţuit cetăţenia cea nepreţuită, ci şi celor puţini care mai erau din toată inima cu noi şi-au mărturisit, atât prin grai, cât şi prin tăcere, ura lor, pândind neîncetat, ca noi, din pricina vieţuirii lor ticăloase, să ajungem să călcăm rânduielile date.`+Ei însă făcură cu totul altfel, căci dintr’o răutate înnăscută au lepădat binele şi cu îndărătnicie s’au înclinat spre rău,$_AŞi printre multe altele, am iertat pe toţi cei din neamul lor, de orişice fapte rele. Însă pentru slujbele pe care ei ni le-au făcut în război şi pentru nenumăratele pricini încredinţate lor de la început şi de care ei au avut grijă, ca să le schimbăm starea lor de până acum, hotărîm să fie socotiţi vrednici de cetăţenia Alexandriei şi să ia parte neîncetat la slujbele lui Bacus.=^sDar noi nu ne-am potrivit nebuniei lor, ci ne-am întors cu izbândă în Egipt, am întâmpinat pe toate popoarele cu iubire de oameni şi ceea ce se cuvenea să facem am făcut, ]9Şi ne-au dat pe faţă vrăjmăşia lor, ca unii care numai ei singuri dintre popoare se pun în pricină cu împăraţii şi cu binefăcătorii lor.P\Împinşi fiind ei de vechea lor trufie, ne-au oprit pe noi să intrăm, fără să simtă puterea noastră, cu care noi ne arătăm către toţi oamenii, călăuziţi de iubirea noastră de oameni.a[;Ei, deşi cu cuvântul au fost bucuroşi de venirea noastră, însă cu fapta au fost făţarnici, căci când am vrut să intrăm în templul lor şi să-l cinstim cu cele mai frumoase şi cele mai cuvioase daruri,UZ#Şi fiindcă am pus la îndemâna templelor din diferite oraşe foarte multe venituri, ne-am dus şi în Ierusalim ca să cinstim templul celor necredincioşi, care nu se lasă niciodată de nebunia lor.aY;Am socotit cu cale, ca pe popoarele care locuesc în Cele-Siria şi Fenicia, să le câştigăm, nu prin puterea armelor, ci prin blândeţe şi multă iubire de oameni, şi să le facem bine şi să fie mulţumite.%XCDupă ce războiul pe care l-am făcut în Asia, despre care ştiţi şi voi, a fost încununat de izbândă, cu ajutorul cel mai presus de fire al zeilor,8Wk Eu sunt sănătos şi treburile mele merg bine.V «Împăratul Ptolomeu Filopator, generalilor din Egipt şi din alte ţinuturi, precum şi ostaşilor, închinăciune şi sănătate!eUC Atunci Ptolomeu, trufindu-se din pricina fericirii sale de o clipă şi fiindcă nu recunoştea puterea marelui Dumnezeu, ci avea de gând să stăruiască necontenit în acelaşi plan, le-a scris următoarea scrisoare:3T_ Însă unii vecini şi prieteni şi neguţători grăiau pe ascuns unii cu alţii şi făgăduiau să-i apere şi să se străduiască pentru un ajutor cât mai grabnic.xSi Deoarece un popor atât de numeros nu putea fi lăsat fără ajutor, întrucât el nu săvârşise nimic rău.RwGrecii cei ce locuiau în cetate şi care în nici un chip nu fuseseră jigniţi de ei, când au văzut această întărâtare neaşteptată şi această năvală nebănuită împotriva oamenilor acestora – dar de ajutat nu-i puteau ajuta, fiindcă era cârmuire tiranică – îi îmbărbătau şi cu greu răbdau şi credeau că această stare de lucruri se va schimba,UQ#Ci vorba lor obişnuită şi deapururi era despre cele două deosebiri a închinăciunii şi a mâncărilor. Şi ei ţineau morţiş că aceşti oameni nu sunt credincioşi nici împăratului şi nici stăpânirilor, ci sunt vrăjmaşi şi uneltesc împotriva cârmuirii. Şi astfel îi batjocoreau cu batjocura cea mai umilitoare.PÎnsă această viaţă a poporului, despre care vorbea toată lumea, nu era câtuşi de puţin preţuită de închinătorii la idoli,uOcDar fiindcă îşi împodobeau viaţa lor cu săvârşirea de fapte bune, erau plăcuţi tuturor oamenilor.NŞi fiindcă ei se temeau de Dumnezeu şi umblau în legea lui, se osebeau prin mâncările lor, şi pentru aceasta erau urîţi de unii;yMkÎnsă Iudeii au păstrat în toată vremea faţă de împăraţi aceeaşi dragoste şi credinţă neclintită.KLŞi ca să se poată împlini toate acestea, a fost răspândit un zvon urît împotriva Iudeilor, încât cei care râvneau să le facă rău aveau prilejul să-i oprească de la datinile lor.PK Când însă a auzit păgânul, s’a înfuriat până într’atâta, încât nu numai că s’a întărâtat împotriva Iudeilor din Alexandria, ci cu mai multă străşnicie împotriva celor ce locuiau în ţară, şi poruncă a dat ca foarte degrabă să-i adune într’un singur loc şi într’un chip crud să-i omoare.UJ#!Nădăjduind să capete ajutor şi dispreţuind pe cei ce se lepădaseră de lege, şi urându-i ca pe nişte vrăjmaşi ai poporului şi lipsindu-i de legăturile cele obşteşti şi prieteneşti cu ei.BI} Cei mai mulţi însă au rămas statornici în credinţă şi nu s’au depărtat de lege, ci, plătind bani ca să poată trăi fără de frică, au încercat să scape de înscriere,cH?Atunci unii, din pricina dajdiilor pe care le plăteau templului din cetatea sfântă, s’au alăturat fără zăbavă, crezând că prin legăturile viitoare cu împăratul să se facă părtaşi de mai mare cinste.GŞi ca să nu pară că este vrăjmaş pentru toţi, a săpat mai jos: «Dacă vre-unii ar vrea să intre în rândul celor care s’au hotărît să cinstească misterele lui Bacus, să aibă aceleaşi drepturi cetăţeneşti ca şi Alexandrinii».ZF-Iar cei înscrişi să se cunoască după emblema lui Dionisus – o frunză de ederă – întipărită cu foc pe trupul lor, şi astfel ei să fie trecuţi în rândul celor ce au dreptul să fie cruţaţi."E=Anume că nimeni din cei care nu aduc jertfă n’are voie să intre în templele lor, şi toţi Iudeii să fie înscrişi deavalma cu poporul de rând şi să fie trecuţi la un loc cu băştinaşii, iar cei ce se vor împotrivi să fie luaţi cu de-a-sila şi să fie omorîţi.AAtunci, atotvăzătorul Dumnezeu şi atotsfântul Tată a auzit rugăciunea cea după lege făcută şi a pedepsit pe semeţul şi îndrăzneţul trufaş,?=wDegrabă să ne întâmpine pe noi îndurările tale, şi pune cântări de laudă în gura celor cu inimă zdrobită şi amărîtă şi ne învredniceşte să avem parte de pace!»x<iŞterge păcatele noastre şi iartă fărădelegile noastre şi arată-ţi îndurarea ta în ceasul de faţă.g;G«Noi am pângărit sfânt templul acesta, întocmai cum se pângăresc templele idoleşti!»]:3Ci nu ne pedepsi pe noi prin necurăția lor şi nu ne mustra pe noi prin pângărirea lor, ca să nu se laude cei fără de lege întru trufia lor, şi în semeţia lor să se bucure de izbândă şi să zică:g9GAi binevoit însă, întru slava ta, să sfinţeşti locul acesta pentru poporul tău Israil.T8!Şi fiindcă la sălaşul tău, cerul cerului, oamenii nu pot să ajungă,#7?Şi în acesta neputinţă fiind, îndrăzneţul pângăritor umblă să pângărească sfânt locul acesta, închinat pe pământ slăvitului tău nume.L6 Vezi şi acum, împărate sfinte, că din pricina multelor şi marilor noastre păcate suntem obijduiţi, suntem supuşi vrăjmaşilor noştri şi întru neputinţele noastre suntem părăsiţi.5) Şi după cum pe părinţii noştri, cei ce au fost adeseori în nevoie, i-ai ajutat întru smerenia lor şi din mari primejdii i-ai izbăvit,/4Y Şi tu eşti credincios şi adevărat!V3% Tu care din iubire faţă de neamul lui Israil ai făgăduit că, dacă vom cădea de la tine şi va da peste noi restriştea, şi vom veni şi ne vom ruga în locul acesta, vei auzi rugăciunea noastră.52c Tu, împărate, cel ce ai făcut pământul cel nemărginit şi nemăsurat, ai ales această cetate şi ai sfinţit locul acesta cu numele tău, tu cel care nu ai trebuinţă de nimic, şi l-ai preamărit cu strălucita ta arătare, înălţându-l spre slava marelui şi prea cinstitului tău nume,`19Care şi văzând lucrurile mâinilor tale te-au proslăvit pe tine, Cel Atotputernic.d0AŞi când el l-a urmărit cu carele şi cu oastea lui cea multă, l-ai scufundat în adâncul mării, iar pe cei ce au nădăjduit în tine ca în stăpânul a toată făptura, i-ai trecut printr’însa nevătămaţi,6/eTu, pe îndrăzneţul Faraon, care a robit pe sfântul tău popor Israil, l-ai pedepsit prin nenumărate şi felurite pedepse şi astfel ţi-ai arătat puterea ta cea mare;.#Tu şi pe Sodomiţii cei trufaşi, vestiţi prin fărădelegile lor, i-ai ars cu foc şi cu pucioasă, puindu-i pildă pentru urmaşii lor.K-Tu ai pierdut pe cei din străvechime care au săvârşit lucruri nedrepte, printre care se aflau şi uriaşi ce se bizuiau pe puterea şi pe îndrăzneala lor, aducând peste ei potop de apă.,%Căci tu, Ziditorul lumii şi Stăpânul a toate, eşti stăpânitor drept şi judeci pe cei ce se poartă în chip semeţ şi defăimător.~+u«Doamne, Doamne! împărate al cerurilor şi Stăpâne a toată făptura, sfinte între sfinţi, singur stăpânitor, atotputernic, ia aminte la noi cei obijduiţi de nelegiuitul păgân care se tru-feşte cu îndrăzneală şi cu puterea lui!* Atunci arhiereul Simon a îngenunchiat în faţa templului, a întins mâinile către cer şi cu bună cuviinţă s’a rugat astfel:0) [Căci s’ar fi putut crede că nu numai oamenii strigă, ci şi zidurile şi întregul pământ, toţi vrând mai degrabă moartea decât pângărirea locului sfânt.}( uŞi strigătul necontenit şi puternic al celor care se adunaseră s’a prefăcut într’un strigăt de nedescris.y' mCând cei care se aflau în ceata împăratului au văzut aceasta, s’au întors cu ai noştri laolaltă ca să cheme pe Cel care are toată puterea, să abată primejdia şi să nu îngăduiască această nelegiuită şi trufaşă faptă.6& gIar el fiind din ce în ce mai îndrăzneţ şi lăsând totul laoparte, se apropia tot mai mult, închipuindu-şi că poate să îndeplinească ceea ce-şi pusese de gând.% 5Şi bătrânii care erau împrejurul împăratului au încercat fel şi chip, să întoarcă gândul lui cel trufaş de la planul pe care-l făcuse.=$ wIar poporul aştepta rugându-se ca şi mai înainte.$# CCi au strigat să pună mâna pe arme şi să moară vitejeşte pentru legea strămoşească. Şi atunci ei au făcut o mare zarvă în sfânta cetate. Şi numai abia după ce bătrânii şi mai marii poporului i-au înduplecat, ei s’au întors iarăşi la locul lor de rugăciune." }Şi întocmai ca şi aceştia, vitejii cetăţeni nu-l răbdau ca să stăruiască şi să-şi adeverească gândul lui,!  Şi rugăciunea celor care se adunaseră era de multe feluri, din pricina celui care încerca să facă lucruri fără de lege.1  ]Dar şi mamele şi doicele şi-au lăsat pruncii lor care încotro, unele în case, altele pe uliţe, şi s’au adunat fără grijă în templul cel întru tot sfânt.E Aşijderea şi cei care se încinseseră de curând în cămările lor de nuntă gătite într’adins, au lăsat laoparte ruşinea care-i ţinea pe loc şi au alergat deavalma în cetate.E Fecioarele închise în cămări s’au năpustit afară împreună cu mamele lor şi şi-au presărat cenuşă şi pulbere în cap şi au umplut uliţele cu bocetele şi cu suspinele lor.} uCei care rămăseseră în cetate săriră cuprinşi de groază, bănuind că se întâmplă ceva nemai întâmplat. Şi pe când preoţii cădeau în genunchi, înveşmântaţi în toate odăjdiile şi se rugau marelui Dumnezeu ca să le ajute în nevoia în care se aflau şi să înmoaie râvna celui care vrea să intre cu sila, şi umpleau templul de strigăte şi de lacrămi,h KŞi după aceasta el a zis că din care pricină el să nu intre, cu voia sau fără voia lorîl SAtunci unul, fără să se gândească, i-a răspuns: «Rău s’a făcut!», ca să se fălească.t c Şi a mai vrut să ştie din care pricină nimeni din cei de faţă nu l-a oprit să intre în tot templul.T # Şi chiar nici după ce i s’a citit legea, tot nu s’a încredinţat, ci o ţinea într’una că trebue să intre înlăuntru, şi deşi ei sunt lipsiţi de această cinste, «eu să nu fiu lipsit!» ' Şi când i s’a spus că nu se cuvine să intre acolo nici chiar celor care fac parte din poporul iudeu şi nici chiar tuturor preoţilor, ci numai arhiereului, căpetenia cea peste toţi preoţii, şi aceasta numai o dată pe an, el n’a vrut nici de cum să auză.z o Apoi s’a mirat el de minunata rânduială din templu şi i-a trecut prin minte să intre în Sfânta Sfintelor. % Ajungând el la Ierusalim, a adus jertfă de mulţumire marelui Dumnezeu. Şi apoi, după ce a făcut acest lucru care era potrivit cu cinstirea locului şi a ajuns în sfârşit la templu, s’a minunat de râvna cu care era ţinut şi de frumoasa lui înfăţişare,I  Iar când Iudeii au trimis la el soli din marele sfat şi dintre bătrâni, ca să i se închine şi să-i facă urări pentru izbândă, l-a prins un dor să se ducă la ei cât mai degrabă.Y -Şi cu acest prilej a făcut daruri templelor, iar pe supuşii săi i-a oţelit. -Şi după ce au zădărnicit această uneltire, el s’a hotărît să se ducă să vază cetăţile cele învecinate şi să le îmbărbăteze. Şi astfel s’a întâmplat că în această bătălie mulţi duşmani au fost ucişi, iar alţii au fost luaţi în robie.l SŞi când lupta era crâncenă, iar biruinţa înclina mai mult de partea lui Antioh, Arsinoe a început să alerge cu părul despletit printre rândurile de ostaşi şi să-i îndemne stăruitor, cu plânset şi cu lacrămi, s’o apere vitejeşte pe ea, pe copiii ei şi pe femei, făgăduind să dea fiecăruia dacă vor birui, câte două mine de aur.  ;Însă Dosoftei, un fecior al lui Drimilus, iudeu de neam, care mai târziu se lăsase de lege şi se înstrăinase de datinile strămoşeşti, l-a dus pe Ptolomeu aiurea şi a culcat în cortul regesc pe un necunoscut care trebuia să păţească ceea ce ar fi păţit Ptolomeu.& GAtunci un oarecare Teodot, vrând să facă o ispravă vitejească, a luat din cei mai viteji ostaşi ai lui Ptolomeu, care mai înainte îi fuseseră supuşi lui, şi a pornit noaptea la cortul lui Ptolomeu, ca să-l omoare el singur şi în felul acesta să pună capăt războiului. Q?(G~}||6zyxdwwvu6thsrrqqp+o/nn"mml|kljii@hkgfZdccb aP`_^^]\\M[ZZXWzVUTSRQQ>PONwMLKJIHHnGGFFEEED&CAAA?@1??( #Ca să te laud pe tine în toate zilele vieţii mele. Căci pe tine te laudă toate puterile cereşti şi a ta este slava în veci. Amin!»l~ SCi arată-ţi îndurarea şi, nevrednic fiind eu, mântueşte-mă după mulţimea îndurării tale, }   Deci te rog fierbinte: Iartă-mă, Doamne, iartă-mă şi nu mă pierde din pricina fărădelegilor mele. Nu te întărâta deapururi împotriva mea şi nici nu păstra faptele mele cele rele şi nici nu mă osândi, când voi fi în împărăţia morţii,I|   Păcătuit-am, Doamne, păcătuit-am şi cunosc greşalele mele!Q{  Şi acum îmi plec genunchiul inimii mele şi mă rog milostivirii tale:z 9 Strâns sunt eu de cătuşele cele multe de fier, şi nu pot să ridic capul din pricina păcatelor mele şi n’am tihnă, pentru că ţi-am întărâtat mânia ta şi rău am făcut înaintea ta, căci am aşezat idoli şi chipurile de ocară le-am înmulţit în tempul tău.y 3 Căci am săvârşit păcate mai multe decât boabele de nisip de pe ţărmul mării, şi fărădelegile mele s’au înmulţit, Doamne, s’au înmulţit încât nu sunt vrednic să ridic ochii şi să privesc înălţimea cerului din pricina mulţimii fărădelegilor mele.cx ATu, Doamne, Dumnezeul celor drepţi, n’ai aşezat pocăinţă pentru cei drepţi, pentru Avraam, pentru Isaac şi pentru Iacob, care n’au păcătuit împotriva ta, ci ai aşezat pocăinţă pentru mine păcătosul,w Fiindcă tu, Doamne, eşti prea înalt, îndurat, îndelung răbdător şi mult milostiv şi-ţi pare rău de răutăţile oamenilor.Sv !Milostivirea pe care tu ai făgăduit-o este nemăsurată şi necuprinsă,u Căci cine poate să stea în faţa strălucirii slavei tale şi să îndure urgia cu care ameninţi pe cei păcătoşi! –^t 7Înaintea căruia cu frică se cutremură toate din pricina atotputerniciei tale! –s 3Care ai zăgăzuit marea cu cuvântul poruncii tale, care ai încuiat adâncul pe care l-ai pecetluit cu înfricoşatul şi proslăvitul tău nume,Nr Care ai făcut cerul şi pământul împreună cu toată podoaba lor,q !«Doamne, Atotţiitorule, Dumnezeul părinţilor noştri, al lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iacob şi al seminţiei lor celei drepte,DpProslăvit să fie Mântuitorul lui Israil în veci! Amin!o5După acestea cu toţii şi-au dobândit iarăşi averile lor care fuseseră puse la catagrafie, încât cei care aveau câte ceva dintr’ale lor cu mare frică li-l dădeau înapoi, fiindcă marele Dumnezeu a săvârşit până la urmă fapte măreţe pentru mântuirea lor.MnŞi fiindcă dobândiseră mult mai multă putere în faţa vrăjmaşilor decât înainte, ei erau cinstiţi şi de temut şi nici unul din ei n’a fost turburat în averea lui în nici un chip.%mCŞi ei le-au sfinţit şi printr’o inscripţie săpată pe o columnă, apoi au înălţat pe locul ospăţului o casă de rugăciune şi s’au întors acasă sănătoşi, liberi şi foarte veseli, scăpaţi din primejdii, cu porunca împăratului, pe uscat, pe mare şi pe fluviu.wlgŞi după ce s’au dat sănătoşi jos din corăbii, cu cântări de mulţumire după cuviinţă, au hotărît tot aşa şi acolo, ca şi aceste zile să fie prăznuite ca zile de sărbătoare, pentru vremea robirii lor între păgâni.FkAu făcut acolo ospăţ pentru prăznuirea mântuirii lor, deoarece împăratul cu inimă bună le pusese la îndemână tot ceea ce fiecăruia îi trebuia până să se întoarcă acasă.Vj%Şi după ce au ajuns la cetatea Ptolemais, care, pentru însuşirea locului, însemnează purtătoare de trandafiri, unde-i aşteptau pe ei corăbiile de şapte zile, după hotărîrea lor cea de obşte,diAIar ei, care rămăseseră credincioşi până la moarte pentru legea lui Dumnezeu şi care se bucuraseră pe deplin de mântuire, au plecat din oraş încununaţi cu tot felul de flori mirositoare, cu veselie şi cu cântări de laudă, lăudând pe Dumnezeul părinţilor lor, veşnicul mântuitor al lui Israil, cu felurite imne şi cu psalmi./hWŞi în ziua aceea au omorît mai mult de trei sute de inşi şi au prăznuit-o cu bucurie ca pe o zi de sărbătoare, fiindcă ei omorîseră pe cei fără de lege.%gCPotrivit acestei încuviinţări, cine dintre cei pângăriţi din neamul lor le cădea în mână, pe cale, îi pedepseau şi-i omorau dându-i ca pildă.f) Şi după ce şi-au făcut urări de plecare unii altora, precum se cădea, preoţii şi tot norodul au pornit de acolo cântând «Aliluia».|eq Şi fiindcă ei au spus adevărul, el le-a încuviinţat şi le-a dat toată libertatea ca cei ce au călcat poruncile lui Dumnezeu, ori în ce loc din împărăţie s’ar afla, să fie ucişi în voie fără vre-un hrisov de înştiinţare."d= Fiindcă ei ziceau că cei ce au călcat dumnezeeştile porunci din pricina pântecelui nu vor fi niciodată cu credinţă pentru trebile împăratului.c Şi după ce au primit scrisoarea aceasta, nu s’au grăbit să plece îndată, ci au rugat pe împărat ca acei care din neamul Iudeilor s’au lepădat de bună voie de Dumnezeul cel sfânt şi de legea lui Dumnezeu să primească prin ei pedeapsa cuvenită,=bs Căci să ştiţi că, dacă noi le vom pricinui vre-un rău oarecare sau de-i vom întrista cu ceva, vom avea necontenit protivnic, nu pe un om, ci pe Dumnezeu Cel Prea înalt, care este stăpân peste orice putere, şi care se va răzbuna pe noi, fără ca noi să putem scăpa de el. Fiţi sănătoşi!»Wa'Şi am poruncit ca, toţi să se întoarcă în patria lor, şi nimeni să nu le pricinuiască vre-o pagubă nici într’un chip şi nici să-i hulească pentru cele ce fără dreptate s’au întâmplat.@`yPe urmă, statornica lor prietenie pe care ei au dovedit-o faţă de noi şi faţă de înaintaşii noştri luând-o în seamă, i-am iertat de orişicare vină ar fi fost vinovaţi,(_IPentru această purtare a lor, noi i-am ameninţat foarte tare şi cu blândeţea pe care o avem faţă de toţi oamenii, le-am dăruit viaţa. Şi fiindcă noi ne-am încredinţat că Dumnezeul cel ceresc ocroteşte vădit pe Iudei şi se luptă pentru ei ca un tată pentru fiii săi,\^1Din această pricină i-au adus ferecaţi în lanţuri, chinuiţi fiind, ca nişte robi, mai vârtos ca nişte învinuiţi că uneltesc împotriva vieţii împăratului, fără vre-o cercetare sau amănunţită iscodire a lucrurilor, şi s’au apucat să-i ucidă, înverşunaţi mai cu sălbatică cruzime decât în datinile Sciţilor.0]YÎnfăţişându-ne că niciodată trebile, din pricina duşmăniei pe care ei o au către toate popoarele, nu vor merge bine, până când nu se va face acest lucru.{\oUnii din sfetnicii noştri de aproape ne-au povăţuit necontenit cu înverşunare, să adunăm grămadă pe toţi Iudeii din cuprinsul împărăţiei şi să-i pedepsim cu pedepse neobişnuite, întocmai ca pe nişte urzitori de răscoală, [Şi noi suntem sănătoşi, şi copiii noştri, iar marele Dumnezeu ne-a dat spor în toate trebile noastre aşa precum am dorit.Z «Împăratul Ptolomeu Filopator trimite satrapilor Egiptului şi tuturor dregătorilor ţârii, închinăciune şi sănătate!!Y;)Şi împăratul i-a lăudat şi le-a dat la mână scrisoarea de mai jos, către cârmuitorii fiecărui oraş, din care se vede mărinimosul lui gând. X(Şi ei au făcut ospăţ pe cheltuiala împăratului timp de paisprezece zile, după care au cerut învoire să plece în ţară.{Wo'În care Stăpânitorul tuturor şi-a arătat îndurarea în chip slăvit şi pe toţi i-a scăpat nevătămaţi. V&Înscrierea lor se făcuse din ziua a douăzeci şi cincea a lunii Pahon şi până în ziua a patra a lunii Epifi, adică timp de patruzeci de zile, iar pieirea lor fusese hotărîtă să se facă de la cinci şi până la şapte Epifi, adică în trei zile,[U/%După acestea, ei au cerut învoire de la împărat să se întoarcă în patrie.KT$Apoi în privinţa aceasta au luat hotărîre deobşte, pentru toată vremea robirii lor petrecută între păgâni, şi au rânduit ca, în neam de neam, zilele cele mai sus pomenite să fie prăznuite cu veselie, nu în amintirea ospăţului şi a lăcomiei de mâncare, ci în amintirea mântuirii făcute de Dumnezeu.5Sc#Iudeii, dimpotrivă, după cum am zis mai sus, au făcut hora mai înainte pomenită şi şi-au petrecut vremea la ospăţ cu vesele cântări de mulţumire şi cu psalmi.R{"Însă aceia care-şi închipuiseră mai înainte că Iudeii vor fi daţi pieirii şi vor fi demâncarea păsărilor şi cu bucurie îi înscriseseră au suspinat, s’au ruşinat foarte, iar îndrăzneala lor cea înfocată s’a stins cu ocară.ZQ-!Tot aşa şi împăratul a făcut un mare ospăţ tot din aceeaşi pricină şi a mulţumit cu cuviinţă, neîncetat cu faţa întoarsă spre cer, pentru minunata mântuire de care şi el s’a învrednicit.P Şi curmând cu plângerea cea cu lacrămi şi jalnică, au început să cânte un cântec din patrie spre slava lui Dumnezeu, Mântuitorul şi făcătorul de minuni. Şi curmând toată jalea şi suspi-narea au început să joace hore în semn de pace.ZO-Atunci cei ce fuseseră mai nainte batjocoriţi şi aproape de împărăţia morţii, ba chiar şi intraseră în ea, au rânduit în loc de o moarte amară şi nespus de jalnică, un ospăţ de mântuire, iar locul care fusese ales pentru pieirea şi pentru mormântul lor şi l-au împărţit plini de bucurie şi s’au pus la masă.pNYŞi după ce împăratul s’a întors în cetate, a chemat îndată pe vistiernicul peste veniturile sale şi i-a poruncit să le dea Iudeilor atât cât este de trebuinţă pentru un ospăţ pe timp de şapte zile, şi a hotărît ca tocmai în locul în care crezuseră că vor pieri, să prăznuiască ei, cu toată veselia, sărbătoarea Mântuirii lor.M'Aşa grăit-a el. Şi ei într’o clipă au fost dezlegaţi şi abia scăpaţi de moarte au proslăvit pe Dumnezeu, sfântul lor Mântuitor.PLDaţi drumul fiilor Dumnezeului celui viu, ceresc şi atotputernic, cei ce de la strămoşii noştri şi până în ziua de astăzi fac să propăşească pe deplin şi neîncetat trebile noastre!»&KEDezlegaţi, o! dezlegaţi lanţurile cele nedrepte! Daţi-le drumul să se ducă cu pace în patria lor şi iertaţi-le ceea ce au săvârşit mai înainte!tJaCine a supus la munci într’acest chip nedrept pe cei ce de la început s’au osebit înaintea tuturor popoarelor prin dragostea lor faţă de noi, ba chiar au răbdat adeseori cele mai rele primejdii care pot să dea peste oameni?ICine a scos din casă pe cei ce cu credinţă ne-au păzit cetăţile ţării şi i-a adunat aici fără nici o pricină? H«Voi împărăţiţi alături de mine, dar pe tirani i-aţi întrecut în cruzime şi puneţi la cale ca pe mine, binefăcătorul vostru, să mă lipsiţi şi de domnie şi de viaţă, deoarece plănuiţi lucruri care nu sunt de folos pentru împărăţie.GCăci când a auzit strigătul şi a văzut că toţi sunt aproape de pieire, plângând de mânie, a ameninţat pe sfetnicii săi aşa:|FqAtunci urgia împăratului s’a prefăcut în milă şi în lacrămi faţă de ceea ce el plănuise mai înainte, E Şi atunci fiarele s’au întors spre oastea înarmată care venea din urmă, pe care a călcat-o în picioare şi a omorît-o.kDODar şi trupul împăratului a fost cuprins de groază, încât el a uitat de cumplita sa mânie.C+Şi s’au aşezat în faţa oştirii vrăjmaşilor, pe care au umplut-o de cumplită spaimă şi pe care au ferecat-o cu lanţuri nedeslegate.wBgAtunci preaslăvitul, atotputernicul şi adevăratul Dumnezeu şi-a arătat sfânta lui faţă şi a deschis porţile cerului, pe unde au ieşit doi îngeri slăviţi, înfricoşaţi la vedere, pe care i-au văzut toţi, afară de Iudei,`A9Şi când au văzut Iudeii priveliştea, au început să strige către Dumnezeu din cer, încât şi văile învecinate au răsunat de strigătul lor, iar oastea a izbucnit şi ea în strigăt nestăpânit de jale.@ Tocmai când şi-a sfârşit Eleazar rugăciunea, împăratul a ajuns cu fiarele şi cu tot alaiul lui ostăşesc, la ipodrom.? Să se încredinţeze toţi păgânii, că tu cu noi eşti, Doamne, şi că nu ţi-ai întors faţa ta de la noi, ci precum ai zis: «Nici chiar când vor fi în ţara vrăjmaşilor lor, nu-i voi trece cu vederea!»… adevereşte acum aceasta, Doamne!»Q>Toată mulţimea copiilor cu părinţii lor se roagă ţie cu lacrămi. =  Îngrozeşte acum pe păgâni cu puterea ta cea nebiruită, Slăvite, care ai putere să scapi din restrişte neamul lui Iacob.V<% Ci tu, care ai putere nemărginită, Veşniciile, caută acum şi ne milueşte pe noi cei care suntem gata să ne pierdem viaţa ca şi trădătorii, din pricina trufiei necugetate a celor fără de lege.I;  Ca nu cumva cei ce cugetă lucruri deşarte să slăvească pe deşerţii lor idoli pentru pieirea iubiţilor tăi şi să zică: «Dumnezeul lor n’a putut nici măcar să-i mântuiască!»X:) Iar dacă, în urma robirii noastre în ţară streină, ne-am petrecut viaţa în fărădelege, scapă-ne din mâna vrăjmaşilor noştri şi apoi ne pierde, Doamne, cu moartea cu care îţi va fi voinţa,o9W Şi acum, tu cel ce urăşti fărădelegea, bogat în îndurare, ocrotitorul făpturii, arată-te degrabă celor din neamul lui Israil, care este în clipa aceasta hulit de păgânii cei fără de lege şi închinători la idoli.48aTu pe Iona, cel care a intrat fără nădejde de scăpare în pântecele chitului, hrănit în adâncul mării, tu, Părinte, l-ai arătat alor săi iarăşi nevătămat.77Tu, pe Daniil, care fusese aruncat în groapa cu lei spre demâncarea fiarelor, din pricina hulelor pizmătăreţe, l-ai scos nevătămat la lumină.56cTu, când cu cei trei tineri din Babilon, care de bună voie şi-au dat viaţa văpăii focului, ca să nu se închine deşerţilor idoli, cu rouă ai răcorit cuptorul cel înfierbântat, încât şi părul li l-ai scăpat neatins, şi văpaia flăcărilor ai îndreptat-o împotriva vrăjmaşilor.=5sTu pe Sanherib cel care se bizuia pe oştile sale nenumărate – pe semeţul împărat al Asiriei, după ce supusese toată ţara cu sabia şi se ridicase împotriva sfintei tale cetăţi şi cu semeţie grăia cuvinte de hulă – tu, Doamne, l-ai doborît şi multor popoare ţi-ai descoperit puterea ta.Q4Tu pe Faraon, împăratul de odinioară al Egiptului acestuia, care se ridicase cu numeroase care de luptă, cu nelegiuită trufie şi cu limbă grăitoare de vorbe semeţe, l-ai înnecat în mare, împreună cu toată oastea lui cea trufaşă, şi l-ai pierdut, şi cu lumina îndurării tale ai luminat pe poporul lui Israil;C3Caută spre neamul lui Avraam, spre fiii lui Iacob cel sfinţit, poporul moştenirii tale celei sfinte, cel ce este acum strein în ţară streină şi piere în chip nedrept, Părinte!~2u«Atotputernice împărate, prea înalte, Dumnezeule atotţiitor, cel ce toată făptura o cârmueşti cu îndurare,1 Atunci un oarecare Eleazar, om cu vază, dintre preoţii care se aflau în ţară, ajuns la adânci bătrâneţe şi împodobit cu virtuţi, a oprit pe bătrânii cei ce se aflau în jurul său să se mai roage lui Dumnezeu cel sfânt şi s’a rugat el astfel:/0W3Au strigat cu mare glas către Stăpânul cel peste toată puterea, ca să se îndure de ei cu arătarea sa, de ei care stau acum la porţile împărăţiei morţii.4/a2Şi aducându-şi aminte de ajutorul pe care Dumnezeu din cer li-l dăduse mai înainte, toţi dintr’o dată, luându-şi copiii de la sân, s’au aruncat la pământ, {ri`WNE<3*!~~~~~~~~~~~~~~~~t~j~`~V~L~B~8~.~$~~~}}}}}}}}}}}}}}{}q}g}]}S}I}?}5}+}!}} }||||||||||||||x|n|d|Z|P|F|<|2|(||| |{{{{{{{{{{{{{{u{k{a{W{M{C{9{/{${{{zzzzzzzzzzzzzuzjz_zTzIz>z3z(zzzyyyyyyyyyyyyyyynycyXyMyBy7y,y!yy yxxxxxxxxxxxx}xrxgx\xQxFx;x0x%xxxwwwwwwwwwwwwwvwkw`wUwJw?w4w)wwwvvvvvvvvvvvvvzvovdvYvNvCv8v-v"vv vuuuuuuuuuuuu}urugu\uQuFu;u0u&uuutttttttttttttvtkt`tUtJt?t4t)tttssssssssssssszsosdsYsNsCs8s-s"ss srrrrrrrrrrrr~rsrhr]rRrGro3o(ooonnnnnnnnnnnnnxnmncnXnMnBn7n,n!nn nmmmmmmmmmmmm|mqmfm[mPmEm:m/m$mmmllllllllllllluljl_lTlIl>l3l(lllkkkkkkkkkkkkkxkmkbkXkMkBk7k,k!kk kjjjjjjjjjjjj}jrjgj\jQjFj;j0j%jjjiiiiiiiiiiiiiuiji_iTiIi>i3i(iiihhhhhhhhhhhhhyhnhchXhMhBh7h,h!hh hgggggggggggg}grggg\gQgFgc3c(cccbbbbbbbbbbbbbybnbcbXbMbBb7b,b!bb baaaaaaaaaaaa|aqaga\aQaFa;a0a%aaa`````````````u`j`_`T`I`>`3`(```_____________x_n_c_X_M_B_7_,_!__ _^^^^^^^^^^^^}^r^g^\^Q^F^;^0^%^^^]]]]]]]]]]]]]u]j]_]T]I]>]3](]]]\\\\\\\\\\\\\y\n\c\X\M\B\7\,\!\\ \[[[[[[[[[[[[|[q[f[[[P[E[:[/[%[[[ZZZZZZZZZZZZZuZjZ_ZTZIZ>Z3Z(ZZZYYYYYYYYYYYYYxYmYbYWYLYAY6Y+Y YY XXXXXXXXXXXXX|XqXfX[XPXEX:X/X$XXXWWWWWWWWWWWWWtWjW_WTWIW>W3W(WWWVVVVVVVVVVVVVyVnVcVXVMVBV7V,V!VV VUUUUUUUUUUUU|UqUfU[UPUEU;U0U%UUUTTTTTTTTTTTTTuTjT_TTTIT>T3T(TTTSSSSSSSSSSSSSySnScSXSMSBS7S,S!SS SRRRRRRRRRRRR|RqRfR[RPRER:R/R%RRRQQQQQQQQQQQQQuQjQ_QTQIQ>Q3Q(QQQPPPPPPPPPPPPPyPnPcPXPMPBP7P,P!PP POOOOOOOOOOOO|OqOfO[OQOFO;O0O%OOONNNNNNNNNNNNNuNjN_NUNJN?N4N)NNNMMMMMMMMMMMMMyMnMcMYMNMCM8M-M"MM MLLLLLLLLLLLL}LrLgL\LQLFL;L0L%LLLKKKKKKKKKKKKKuKjK_KTKIK>K3K(KKKJJJJJJJJJJJJJyJnJcJXJMJBJ7J,J!JJ JIIIIIIIIIIII|IqIfI[IPIFI;I0I%IIIHHHHHHHHHHHHHuHjH_HTHIH>H3H(HHHGGGGGGGGGGGGGyGnGcGXGMGBG7G,G!GG GFFFFFFFFFFFF|FqFfF\FQFFF;F0F%FFFEEEEEEEEEEEEEuEjE_ETEIE>E3E)EEEDDDDDDDDDDDDDyDnDcDXDMDBD7D,D!DD DCCCCCCCCCCCC}CrCgC\CQCFC;C0C%CCCBBBBBBBBBBBBBuBjB`BUBJB?B4B)BBBAAAAAAAAAAAAAyAoAdAYANACA8A-A"AA A@@@@@@@@@@@@}@r@g@\@Q@F@;@0@%@@@?????????????v?k?`?U?J???4?)???>>>>>>>>>>>>>>{>q>g>]>S>I>?>5>+>!>> >============~=s=h=]=R=G=<=1=&===<<<<<<<<<<<<434(4443333333333333x3m3b3W3L3B373,3!33 3222222222222}2r2g2\2Q2F2;202%2221111111111111u1j1_1T1I1>131(1110000000000000y0n0c0X0M0B070,0!00 0////////////}/r/g/\/Q/F/;/0/%///.............u.j.`.U.J.?.4.)...-------------y-n-c-X-M-B-8---"-- -,,,,,,,,,,,,},r,g,\,Q,F,;,0,%,,,+++++++++++++v+k+`+U+J+?+4+)+++*************z*o*d*Y*N*C*8*-*"** *))))))))))))~)s)h)])R)G)<)1)&)))(((((((((((((w(l(a(V(K(@(5(*((( '''''''''''''{'p'e'Z'O'D'9'.'#'' '&&&&&&&&&&&&~&s&h&]&R&G&<&1&&&&&%%%%%%%%%%%%%w%l%a%V%K%@%5%*%%% $$$$$$$$$$$$${$p$e$Z$O$D$9$.$#$$ $############~#s#h#^#S#H#=#2#'###"""""""""""""x"m"b"W"L"A"6"+" "" !!!!!!!!!!!!!{!p!e!Z!O!D!9!.!#!! !  t i ^ S H = 2 '   wlaVLA6+  {pf[PE:/$ti^SH=2'xmbWLA6+  {peZOD9.# ti^SH=2'wlaVK@5* {peZOD9/$ti^SH=2'xmbWLA6+  |qf[PE:/$ti^SH=3( # # # # # # #  # "# "" "! " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " "  " ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !  !  #  "  !                                                                      ~  }  |  {  z  y  x  w   v & u % t $ s # r " q ! p  o  n  m  l  k  j  i  h  g  f  e  d  c  b  a  `  _  ^  ]  \  [  Z  Y  X  W  V  U  T  S  R  Q   P . O - N , M + L * K ) J ( I ' H & G % F $ E # D " C ! B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #   " + ! * )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                                % $ # " !                                        ( ' & % $ # " !                                                                !     ~ } | { z y x w v u t s r q p o  n  m  l  k  j i h g f e d c  b a ` _ ^ ] \ [ Z Y X W V U T S R Q  P  O  N  M  L K J I H G F E  D %C $B #A "@ !?  > = < ; : 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 / . - ,  +  *  )  (  ' & % $ # " !                                                                                                                          $ # " !                                                                            ~ } | { z y x w v u t s r q p  o  n  m  l  k j i h g f e d  c  b  a  `  _  ^  ]  \  [  Z  Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O  N   M  3L  2K  1J  0I  /H  .G  -F  ,E  +D  *C  )B  (A  '@  &?  %>  $=  #<  ";  !:  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                                                 #  "  !                                                                                                                                                                    ~ } | { z  y x w v u t s r q p o  n  m  l  k  j i h g f e d c  b a ` _ ^ ] \ [ Z Y X W V U T S R Q P  O  N  M  L  K J I H G F E D  C B A @ ? > = < ; :  9  8  7  6  5 4 3 2 1 0 / .  - , + * ) ( ' & % $ # " !                                                                     2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2   2   2   2   2   2  2  2  2  2  2  2   2  1!  1   1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1   1   1   1   1   1  1  1  1  1  1  1   1  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0   0   0   0   0   0  0  0  0  0  0  0   0  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /   /   /   /   /   /  /  /  /  /  /  /   /  ."  .!  .   .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .~  .}  .|  .{  .z  .y  . x  . w  . v  . u  . t  .s  .r  .q  .p  .o  .n  .m   .l  -k  -j  -i  -h  -g  -f  -e  -d  -c  -b  -a  -`  -_  -^  -]  - \  - [  - Z  - Y  - X  -W  -V  -U  -T  -S  -R  -Q   -P  ,"O  ,!N  , M  ,L  ,K  ,J  ,I  ,H  ,G  ,F  ,E  ,D  ,C  ,B  ,A  ,@  ,?  ,>  ,=  ,<  ,;  , :  , 9  , 8  , 7  , 6  ,5  ,4  ,3  ,2  ,1  ,0  ,/   ,.  +"-  +!,  + +  +*  +)  +(  +'  +&  +%  +$  +#  +"  +!  +  +  +  +  +  +  +  +  +   +   +   +   +   +  +  +  +  +  +  +   +  *&  *%  *$  *#  *"  *!  *   *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *   *   *   *   *   *  *  *  *  *  *  *   *  )9  )8  )7  )6  )5  )4  )3  )2  )1  )0  )/  ).  )-  ),  )+  )*  ))  )(  )'  )&  )%  )$  )#  )"  )!  )   )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )   )   )   )   )   )  )  )  )  )  )  )   )  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (   (   (   (   (   (  (  (  (  (  (  (   (  '  '  '  '  '  '  '  '  '  '  '   '   '   '   '   '  '  '  '  '  '  '   '  &~  &}  &|  &{  &z  &y  &x  &w  &v  &u  &t  &s  &r  &q  &p  &o  &n  & m  & l  & k  & j  & i  &h  &g  &f  &e  &d  &c  &b   &a  %$`  %#_  %"^  %!]  % \  %[  %Z  %Y  %X  %W  %V  %U  %T  %S  %R  %Q  %P  %O  %N  %M  %L  %K  %J  % I  % H  % G  % F  % E  %D  %C  %B  %A  %@  %?  %>   %=  $+<  $*;  $):  $(9  $'8  $&7  $%6  $$5  $#4  $"3  $!2  $ 1  $0  $/  $.  $-  $,  $+  $*  $)  $(  $'  $&  $%  $$  $#  $"  $!  $  $  $   $   $   $   $   $  $  $  $  $  $  $   $  #  #  #  #  #  #  #  #  #  #  #  #  #  #  #  #  #   #   #   #   #   #  #  #  #  #  #  #   #  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "   "   "   "   "   "  "  "  "  "  "  "   "  !  !  !  !  !  !  !  !   !   !   !   !   !  !  !  !  !  !  !   !  !                                                                   6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                           ~  }  |  {  z  y  x   w   v   u   t   s  r  q  p  o  n  m  l   k  +j  *i  )h  (g  'f  &e  %d  $c  #b  "a  !`   _  ^  ]  \  [  Z  Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O  N  M   L   K   J   I   H  G  F  E  D  C  B  A   @  #?  ">  !=   <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *   )   (   '   &   %  $  #  "  !                                                             .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                         #  "  !                                                                         "  !                                                                         C  B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .~  -}  ,|  +{  *z  )y  (x  'w  &v  %u  $t  #s  "r  !q   p  o  n  m  l  k  j  i  h  g  f  e  d  c  b  a  `  _  ^   ]   \   [   Z   Y  X  W  V  U  T  S  R   Q  P  O  N  M  L  K  J   I   H   G   F   E  D  C  B  A  @  ?  >   =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2   1   0   /   .   -  ,  +  *  )  (  '  &   %  "$  !#   "  !                                                                                                              &  %  $  #  "  !                                                                         !                                                                                                                                                                           ~  }  |  {  z  y  x  w   v   u   t   s   r  q  p  o  n  m  l  k   j  i  h  g  f  e  d  c  b  a  `  _   ^   ]   \   [   Z  Y  X  W  V  U  T  S   R  Q  P  O  N  M  L  K  J  I  H  G  F  E  D  C  B  A   @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -   ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ~  }  |  {  z  y  x   w   v   u   t   s  r  q  p  o  n  m  l  k  j  i  h  g  f  e  d  c  b  a  `  _  ^   ]   \   [   Z   Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O  N  M  L  K  J  I  H  G  F   E   D   C   B   A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -   ,   +   *   )   (  '  &  %  $  #  "  !                                                                |qf[PE:/$~~~~~~~~~~~~~u~j~_~T~I~>~3~(~~~}}}}}}}}}}}}}x}m}b}W}L}A}6},}!}} }||||||||||||||q|f|[|P|E|:|/|$|||{{{{{{{{{{{{{u{j{_{T{I{>{3{({{{zzzzzzzzzzzzzyznzczXzMzBz7z,z!zz zyyyyyyyyyyyy|yqyfy[yPyEy:y/y$yyyxxxxxxxxxxxxxuxjx_xTxIx>x3x(xxxwwwwwwwwwwwwwxwmwbwWwLwAw6w+w"wwwvvvvvvvvvvvvvvxvmvbvWvLvAv6v+v vv uuuuuuuuuuuuu|uqufu[uPuEu:u/u$uuutttttttttttttutjt_tTtIt>t3t(tttsssssssssssssysnscsXsMsBs7s,s!ss srrrrrrrrrrrr|rrrgr\rQrFr;r0r%rrrqqqqqqqqqqqqqvqkq`qUqJq?q4q)qqqpppppppppppppypnpcpXpMpBp7p,p!pp poooooooooooo}orogo\oQoFo;o0o%ooonnnnnnnnnnnnnunjn_nTnJn?n4n)nnnmmmmmmmmmmmmmymnmcmXmMmCm8m-m"mm mllllllllllll}lrlhl]lRlGle3e(eeedddddddddddddydndcdXdMdBd7d,d!dd dcccccccccccc}crcgc\cQcFc;c0c%cccbbbbbbbbbbbbbubjb_bTbIb>b4b)bbbaaaaaaaaaaaaazaoadaYaNaCa8a-a"aa a````````````}`r`g`\`Q`F`<`1`&```_____________v_k_`_U_J_?_4_)___^^^^^^^^^^^^^z^o^d^Y^N^C^8^-^"^^ ^]]]]]]]]]]]]~]s]h]]]R]G]<]1]&]]]\\\\\\\\\\\\\w\l\a\V\K\@\5\*\\\ [[[[[[[[[[[[[z[o[d[Y[N[C[8[-["[[ [ZZZZZZZZZZZZ~ZsZhZ]ZRZGZP3P(PPPOOOOOOOOOOOOOxOmObOWOLOAO6O+O OO NNNNNNNNNNNNN|NqNfN[NPNEN:N/N$NNNMMMMMMMMMMMMMtMiM^MSMHM=M2M'MMMLLLLLLLLLLLLLxLmLbLWLLLAL6L+L LL KKKKKKKKKKKKK{KpKeKZKOKDK9K.K#KK KJJJJJJJJJJJJJtJiJ^JSJHJ=J2J'JJJIIIIIIIIIIIIIwIlIaIVIKI@I6I+I II HHHHHHHHHHHHH{HpHeHZHOHDH9H.H#HHHGGGGGGGGGGGGGtGiG^GSGHG=G2G'GGGFFFFFFFFFFFFFwFlFaFVFKF@F5F*FFF EEEEEEEEEEEEEzEoEdEYENECE8E-E"EE EDDDDDDDDDDDD}DrDgD\DQDFD>>>>>>>>>>>~>s>i>^>S>H>=>2>'>>>=============w=l=a=V=K=@=5=*=== <<<<<<<<<<<<<{,3,(,,,+++++++++++++x+m+b+W+L+A+6+++ ++ *************{*p*e*Z*O*D*9*.*#** *)))))))))))))t)i)^)S)H)=)2)')))(((((((((((((x(m(b(W(L(A(6(+( (( '''''''''''''|'q'f'['P'E':'/'$'''&&&&&&&&&&&&&t&i&^&S&H&=&2&'&&&%%%%%%%%%%%%%x%m%b%W%L%A%7%,%!%% %$$$$$$$$$$$$|$q$f$[$P$E$:$/$$$$$#############t#i#^#S#H#=#2#'###"""""""""""""x"m"b"W"L"A"6"+" "" !!!!!!!!!!!!!{!p!e!Z!O!D!9!.!#!!!  t i ^ S H = 2 '   wlaVK@5* {peZOD9.# ti^SH=2'wlaVK@5* }si_UKA7-#yoe[QG=3) zodYNC8-" }rg\QF;0%vk`UJ?4)zodYNC8-" }rg\QF;0%vk`UJ?4) 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 21 20 2/ 2. 2- 2, 2+ 2* 2) 2( 2' 2& 2% 2$ 2# 2" 2! 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2~ 2} 2| 2 { 2 z 2 y 2 x 2 w 2v 2u 2t 2s 2r 2q 2p  2o 2%n 2$m 2#l 2"k 2!j 2 i 2h 2g 2f 2e 2d 2c 2b 2a 2` 2_ 2^ 2] 2\ 2[ 2Z 2Y 2X 2W 2 V 2 U 2 T 2 S 2 R 2Q 2P 2O 2N 2M 2L 2K  2J  2.I  2-H  2,G  2+F  2*E  2)D  2(C  2'B  2&A  2%@  2$?  2#>  2"=  2!<  2 ;  2:  29  28  27  26  25  24  23  22  21  20  2/  2.  2-  2,  2+  2*  2)  2 (  2 '  2 &  2 %  2 $  2#  2"  2!  2  2  2  2 2 ($  ($  ($  ($  ($  ($ ($ ($ ($ ($ ($ ($  ($ (#" (#! (#  (# (# (# (# (# (# (# (# (# (# (# (# (# (# (# (# (# (# (#  (#  (#  (#  (#  (# (# (# (# (# (# (#  (# (" (" (" (" (" (" (" (" (" (" (" (" (" (" (" ("  ("  ("  ("  ("  (" (" (" (" (" (" ("  (" (!8 (!7 (!6 (!5 (!4 (!3 (!2 (!1 (!0 (!/ (!. (!- (!, (!+ (!* (!) (!( (!' (!& (!% (!$ (!# (!" (!! (!  (! (! (! (! (! (! (! (! (! (! (! (! (! (! (! (! (! (! (!  (!  (!  (!  (!  (! (! (! (! (! (! (!  (! ( * ( ) ( ( ( ' ( & ( % ( $ ( # ( " ( ! (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  ( ~ ( } ( | ( { ( z ( y ( x ( w ( v ( u ( t ( s ( r ( q ( p  ( o (6n (5m (4l (3k (2j (1i (0h (/g (.f (-e (,d (+c (*b ()a ((` ('_ (&^ (%] ($\ (#[ ("Z (!Y ( X (W (V (U (T (S (R (Q (P (O (N (M (L (K (J (I (H (G (F ( E ( D ( C ( B ( A (@ (? (> (= (< (; (:  (9 (8 (7 (6 (5 ( 4 ( 3 ( 2 ( 1 ( 0 (/ (. (- (, (+ (* ()  (( ('' (&& (%% ($$ (## ("" (!! (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( (A (@ (? (> (= (< (; (: (9 (8 (7 (6 (5 (4 (3 (2 (1 (0 (/ (. (- (, (+ (* () (( (' (& (% ($ (# (" (! (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( (~ (} (| ({ (z  (y (x (w (v (u (t (s (r (q (p (o (n (m ( l ( k ( j ( i ( h (g (f (e (d (c (b (a  (` (_ (^ (] (\ ([ (Z (Y (X (W (V (U (T (S (R (Q (P (O ( N ( M ( L ( K ( J (I (H (G (F (E (D (C  (B ()A ((@ ('? (&> (%= ($< (#; (": (!9 ( 8 (7 (6 (5 (4 (3 (2 (1 (0 (/ (. (- (, (+ (* () (( (' (& ( % ( $ ( # ( " ( ! ( ( ( ( ( ( (  ( (# (" (! (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( (# (" (! (  ( ( ( ( (~ (} (| ({ (z (y (x (w (v (u (t (s (r (q ( p ( o ( n ( m ( l (k (j (i (h (g (f (e  (d ()c ((b ('a (&` (%_ ($^ (#] ("\ (![ ( Z (Y (X (W (V (U (T (S (R (Q (P (O (N (M (L (K (J (I (H ( G ( F ( E ( D ( C (B (A (@ (? (> (= (<  (; (-: (,9 (+8 (*7 ()6 ((5 ('4 (&3 (%2 ($1 (#0 ("/ (!. ( - (, (+ (* () (( (' (& (% ($ (# (" (! ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( ( ! (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (   (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (   (  ( # ( " ( ! (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (   (  ( $ ( # ( " ( ! (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (   (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (   (  (~ (} (| ({ (z (y (x (w (v (u (t (s (r ( q ( p ( o ( n ( m (l (k (j (i (h (g (f  (e (Yd (Xc (Wb (Va (U` (T_ (S^ (R] (Q\ (P[ (OZ (NY (MX (LW (KV (JU (IT (HS (GR (FQ (EP (DO (CN (BM (AL (@K (?J (>I (=H (<G (;F (:E (9D (8C (7B (6A (5@ (4? (3> (2= (1< (0; (/: (.9 (-8 (,7 (+6 (*5 ()4 ((3 ('2 (&1 (%0 ($/ (#. ("- (!, ( + (* () (( (' (& (% ($ (# (" (! ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( (1 (0 (/ (. (- (, (+ (* () (( (' (& (% ($ (# (" (! (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( (3 (2 (1 (0 (/ (. (- (, (+ (* () (( (' (& (% ($ (# (" (! (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (~ (} (| ({ ( z ( y ( x ( w ( v (u (t (s (r (q (p (o  (n ("m (!l ( k (j (i (h (g (f (e (d (c (b (a (` (_ (^ (] (\ ([ (Z (Y ( X ( W ( V ( U ( T (S (R (Q (P (O (N (M  (L  (6K  (5J  (4I  (3H  (2G  (1F  (0E  (/D  (.C  (-B  (,A  (+@  (*?  ()>  ((=  ('<  (&;  (%:  ($9  (#8  ("7  (!6  ( 5  (4  (3  (2  (1  (0  (/  (.  (-  (,  (+  (*  ()  ((  ('  (&  (%  ($  (#  ( "  ( !  (   (   (   (  (  (  (  (  (  ( ( " !                                    . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                  7 6 5 4 3 2 1 0 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                                    ~  }  |  {  z  y   x , w + v * u ) t ( s ' r & q % p $ o # n " m ! l  k  j  i  h  g  f  e  d  c  b  a  `  _  ^  ]  \  [  Z  Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O  N  M   L ! K  J  I  H  G  F  E  D  C  B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,   +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                      % $ # " !                                                                                  " !                                  !      ~  }  |  {  z  y  x  w  v  u  t  s  r  q  p  o  n  m  l  k  j  i  h  g  f  e  d  c   b 9 a 8 ` 7 _ 6 ^ 5 ] 4 \ 3 [ 2 Z 1 Y 0 X / W . V - U , T + S * R ) Q ( P ' O & N % M $ L # K " J ! I  H  G  F  E  D  C  B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *   )  ; (  : '  9 &  8 %  7 $  6 #  5 "  4 !  3  2   1   0   /   .   -   ,   +   *   )   (   '   &   %   $   #   "   !                                                                                     /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                                                                                         $ # " !           ~  }  |  {  z  y  x  w  v  u  t  s  r  q  p  o  n  m  l  k  j  i  h   g & f % e $ d # c " b ! a  `  _  ^  ]  \  [  Z  Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O  N  M  L  K  J  I  H  G  F  E  D  C  B   A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +   *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                   #  "  !                                                                                                               (& (% ($ (# (" (! ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  ( '+ '* ') '( '' '& '% '$ '# '" '! ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '  ' ~ ' } ' | ' { ' z ' y ' x ' w ' v ' u ' t ' s ' r ' q ' p ' o ' n ' m ' l ' k  ' j & i & h & g & f & e & d & c & b & a & ` & _ & ^ & ] & \ & [ & Z & Y & X & W & V & U & T & S & R & Q & P & O & N & M & L  & K % J % I % H % G % F % E % D % C % B % A % @ % ? % > % = % < % ; % : % 9 % 8 % 7 % 6 % 5 % 4 % 3 % 2 % 1 % 0 % /  % . $& - $% , $$ + $# * $" ) $! ( $ ' $ & $ % $ $ $ # $ " $ ! $ $  $  $  $  $  $  $  $  $  $  $  $  $  $  $  $  $  $  $ $ $ $ $  $  ##  #"  #!  #  #  #  #  # # # # # # # # # # # # # # # # # # # 2 }rg\QF;0%~~~~~~~~~~~~~v~k~`~U~J~?~4~)~~~}}}}}}}}}}}}}y}n}c}Y}N}C}8}-}"}} }||||||||||||~|s|h|]|R|G|<|1|&|||{{{{{{{{{{{{{v{k{`{U{J{@{5{*{{{ zzzzzzzzzzzzzzzozdzYzOzDz9z.z#zz zyyyyyyyyyyyy~ysyhy]yRyGys3s(sssrrrrrrrrrrrrryrnrcrXrMrBr7r,r!rr rqqqqqqqqqqqq}qrqgq\qQqFq;q0q%qqqpppppppppppppvpkp`pUpJp?p4p)ppp ooooooooooooozooodoYoNoCo8o-o"oo onnnnnnnnnnnn~nsnhn]nRnGnh3h(hhhgggggggggggggxgmgbgWgLgAg6g+g gg fffffffffffff{fpfefZfOfDf9f.f$fffeeeeeeeeeeeeeteie^eSeHe=e2e'eeedddddddddddddxdmdbdWdLdAd6d+d dd dcccccccccccc|cqcfc[cPcEc:c/c$cccbbbbbbbbbbbbbubjb_bTbIb>b3b(bbbaaaaaaaaaaaaaxamabaWaLaAa6a+a aa `````````````|`q`f`[`P`E`:`/`$```_____________t_i_^_T_I_>_3_(___^^^^^^^^^^^^^^x^n^d^Z^P^F^<^2^(^^^]]]]]]]]]]]]]y]n]c]X]M]B]7],]!]] ]\\\\\\\\\\\\}\r\g\]\R\G\<\1\&\\\[[[[[[[[[[[[[v[k[`[V[K[@[5[*[[[ ZZZZZZZZZZZZZ{ZpZeZZZOZDZ9Z.Z#ZZ ZYYYYYYYYYYYYYtYiY^YSYHY=Y2Y'YYYXXXXXXXXXXXXXwXmXbXWXLXAX6X+X XX WWWWWWWWWWWWW{WpWeWZWOWDW9W.W#WW WVVVVVVVVVVVVVtViV^VSVHV=V2V'VVVUUUUUUUUUUUUUxUmUbUWULUAU6U+U UU TTTTTTTTTTTTT{TpTeTZTOTDT9T.T#TT TSSSSSSSSSSSSStSiS^SSSHS=S2S'SSSRRRRRRRRRRRRRxRmRbRWRLRAR6R+R RR QQQQQQQQQQQQQ|QqQfQ[QPQEQ:Q/Q$QQQPPPPPPPPPPPPPuPjP_PTPIP>P3P(PPPOOOOOOOOOOOOOyOnOcOXOMOBO7O,O!OO ONNNNNNNNNNNN|NqNfN[NPNEN:N/N$NNNMMMMMMMMMMMMMtMiM^MSMHM=M2M(MMMLLLLLLLLLLLLLyLnLcLXLMLBL7L,L!LL LKKKKKKKKKKKK}KrKgK\KQKFK;K0K%KKKJJJJJJJJJJJJJvJkJ`JUJJJ?J4J)JJJIIIIIIIIIIIIIyInIcIXIMIBI7I,I!II IHHHHHHHHHHHH}HrHgH\HQHFH;H1H&HHHGGGGGGGGGGGGGvGkG`GUGJG?G4G)GGGFFFFFFFFFFFFFyFnFcFXFMFCF8F-F"FF FEEEEEEEEEEEE}ErEgE\EQEFE;E0E%EEEDDDDDDDDDDDDDvDkD`DUDJD?D4D)DDD CCCCCCCCCCCCCzCoCdCYCNCCC8C-C"CC CBBBBBBBBBBBBBzBpBfB\BRBHB>B4B*B BB BAAAAAAAAAAAAAAvAlAbAXANACA8A-A"AA A@@@@@@@@@@@@}@r@g@\@R@G@<@1@&@@@?????????????v?k?`?U?J???4?)???>>>>>>>>>>>>>z>o>d>Y>N>C>8>->">> >============~=s=h=]=R=G=<=1=&===<<<<<<<<<<<<.3.(...-------------y-n-c-X-M-B-7-,-!-- -,,,,,,,,,,,,},r,g,\,Q,F,;,0,%,,,+++++++++++++v+k+`+U+J+?+4+)+++*************y*n*c*X*M*B*7*,*!** *))))))))))))|)r)g)\)Q)F);)0)%)))(((((((((((((u(j(a(W(M(C(9(/(%(((''''''''''''''z'o'd'Y'N'C'8'-'"'' '&&&&&&&&&&&&~&s&h&]&R&G&<&1&&&&&%%%%%%%%%%%%%w%l%a%V%K%@%5%*%%% $$$$$$$$$$$$$$z$p$f$\$R$H$>$4$*$ $$ $#############z#o#d#Y#N#C#8#-#"## #""""""""""""}"r"g"\"Q"F";"1"&"""!!!!!!!!!!!!!v!k!`!U!K!@!5!*!!! z o d Z O D 9 . #  ti^SH=2'xmbWLA7,! |qf[PF;0%uj_TI>3(yncXMB7,! }rg\RG<1&vk`UJ@5* zodYND9.# ~sh]RG<1&vk`UJ?4) zodYNC8-" ~sh]RG<1& Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z# Z" Z! Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z4 Z3 Z2 Z1 Z0 Z/ Z. Z- Z,~ Z+} Z*| Z){ Z(z Z'y Z&x Z%w Z$v Z#u Z"t Z!s Z r Zq Zp Zo Zn Zm Zl Zk Zj Zi Zh Zg Zf Ze Zd Zc Zb Za Z` Z _ Z ^ Z ] Z \ Z [ ZZ ZY ZX ZW ZV ZU ZT  ZS Z R Z Q Z P Z O Z N Z M Z L Z K Z J Z I Z H Z G Z F Z E Z D Z C Z B Z A Z @ Z ? Z > Z =  Z < Z ; Z : Z 9 Z 8 Z 7 Z 6 Z 5 Z 4 Z 3 Z 2 Z 1 Z 0 Z / Z . Z - Z , Z + Z * Z ) Z ( Z ' Z & Z % Z $  Z # Z " Z ! Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z   Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z   Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z   Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z~ Z} Z| Z{ Zz Zy Zx Z w Z v Z u Z t Z s Zr Zq Zp Zo Zn Zm Zl  Zk Z$j Z#i Z"h Z!g Z f Ze Zd Zc Zb Za Z` Z_ Z^ Z] Z\ Z[ ZZ ZY ZX ZW ZV ZU ZT Z S Z R Z Q Z P Z O ZN ZM ZL ZK ZJ ZI ZH  ZG  ZF  ZE  ZD  ZC  ZB  ZA  Z@  Z?  Z>  Z=  Z<  Z;  Z:  Z9  Z8  Z 7  Z 6  Z 5  Z 4  Z 3  Z2  Z1  Z0  Z/  Z.  Z-  Z, Z+ P* P) P( P' P& P% P$ P# P" P ! P  P  P  P  P P P P P P P  P P P P P P P  P  P  P  P  P P P P P P P  P P P P P P P P P P P P  P  P  P  P  P P P P P P P  P  P  P  P  P  P  P  P  P  P  P   P   P   P   P   P  P  P  P  P  P  P P F F F F F F F F F F F F F  F  F  F  F  F F F F F F F  F F0 F/ F. F- F, F+ F* F) F( F' F& F% F$ F# F" F! F  F F F F F F F F F F F F F F F F F F F  F  F  F  F  F F F F F F F  F F F F F F F F F F F F F F F F~ F} F| F { F z F y F x F w Fv Fu Ft Fs Fr Fq Fp  Fo Fn Fm Fl Fk Fj Fi Fh Fg Ff Fe Fd Fc Fb Fa F` F_ F^ F] F \ F [ F Z F Y F X FW FV FU FT FS FR FQ  FP F O F N F M F L F K FJ FI FH FG FF FE FD  FC FB FA F@ F? F> F= F< F; F: F9 F8 F7 F6 F5 F4 F3 F2 F1 F 0 F / F . F - F , F+ F* F) F( F' F& F%  F$ F# F" F! F F F F F  F  F  F  F  F F F F F F F  F F F F F F F F F  F  F  F  F  F F F F F F F  F F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F   F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F   F  F ( F ' F & F % F $ F # F " F ! F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F   F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F   F  F 9 F 8 F 7 F 6 F 5 F 4 F 3 F 2 F 1 F 0 F / F . F - F , F + F * F ) F ( F ' F & F % F $ F # F " F ! F  F  F ~ F } F | F { F z F y F x F w F v F u F t F s F r F q F p F o F n F m F l F k F j F i F h F g F f F e F d F c F b  F a F#` F"_ F!^ F ] F\ F[ FZ FY FX FW FV FU FT FS FR FQ FP FO FN FM FL FK F J F I F H F G F F FE FD FC FB FA F@ F?  F> F= F< F; F: F9 F8 F7 F6 F5 F4 F3 F2 F 1 F 0 F / F . F - F, F+ F* F) F( F' F&  F% F($ F'# F&" F%! F$ F# F" F! F  F F F F F F F F F F F F F F F F F F F  F  F  F  F  F F F F F F F  F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F  F  F  F  F  F F F F F F F  F F F F F F F F F F F F F  F  F  F  F  F F F F F F F  F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F  F  F  F  F  F F F F F F F  F F F F F F F F F F F F  F  F  F  F  F F F F F F F  F  F$  F#  F"  F!  F   F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F~  F}  F|  F{  Fz  Fy  F x  F w  F v  F u  F t  Fs  Fr  Fq  Fp  Fo  Fn  Fm Fl <!k < j <i <h <g <f <e <d <c <b <a <` <_ <^ <] <\ <[ <Z <Y <X < W < V < U < T < S <R <Q <P <O <N <M <L  <K <J <I <H < G < F < E < D < C <B <A <@ <? <> <= <<  <; <": <!9 < 8 <7 <6 <5 <4 <3 <2 <1 <0 </ <. <- <, <+ <* <) <( <' <& < % < $ < # < " < ! < < < < < < <  < <- <, <+ <* <) <( <' <& <% <$ <# <" <! <  < < < < < < < < < < < < < < < < < < <  <  <  <  <  < < < < < < <  < <  < < < < < < <  < <3 <2 <1 <0 </ <. <- <, <+ <* <) <( <' <& <% <$ <# <" <! <  < < < < < < < < < < < < < < < < < < <  <  <  <  <  < < < < < < <  < < < < < < < < < < < < < < < < <  <  <  <  <  < < < < < < <  < < < < < < <  <  <  <  <  < < < < < < <  < <  <  < <~ <} <| <{ <z <y  <x <?w <>v <=u <<t <;s <:r <9q <8p <7o <6n <5m <4l <3k <2j <1i <0h </g <.f <-e <,d <+c <*b <)a <(` <'_ <&^ <%] <$\ <#[ <"Z <!Y < X <W <V <U <T <S <R <Q <P <O <N <M <L <K <J <I <H <G <F < E < D < C < B < A <@ <? <> <= << <; <:  <9 <8 <7 < 6 < 5 < 4 < 3 < 2 <1 <0 </ <. <- <, <+  <* < !) < ( < ' < & < % < $ < # < " < ! <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <   <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <   <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <   <  < + < * < ) < ( < ' < & < % < $ < # < " < ! <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <   <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <   <  <# <" <! <  < < < < < < < < < < < < < < < < < <~ < } < | < { < z < y <x <w <v <u <t <s <r  <q <p <o <n <m <l <k <j <i <h <g <f <e <d < c < b < a < ` < _ <^ <] <\ <[ <Z <Y <X  <W <V <U <T <S <R <Q <P <O <N <M <L <K <J <I < H < G < F < E < D <C <B <A <@ <? <> <=  << <; <: < 9 < 8 < 7 < 6 < 5 <4 <3 <2 <1 <0 </ <.  <- <, <+ <* <) <( <' <& <% <$ <# <" < ! <  <  <  <  < < < < < < <  < < < < < <  <  <  <  <  < < < < < < <  < < < < < < < < < < < < <  <  <  <  <  < < < < < < <  <  <  <  <  <  <  <   <   <   <   <   <  <  <  <  <  <  < < 2"  2"  2"  2"  2" 2" 2" 2" 2" 2" 2"  2" 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2!  2!  2!  2!  2!  2! 2! 2! 2! 2! 2! 2!  2! 2 4 2 3 2 2 2 1 2 0 2 / 2 . 2 - 2 , 2 + 2 * 2 ) 2 ( 2 ' 2 & 2 % 2 $ 2 # 2 " 2 ! 2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2 ~  2 } 2| 2{ 2z 2y 2x 2w 2v 2u 2t 2s 2r 2q 2p 2o 2n 2m 2l 2 k 2 j 2 i 2 h 2 g 2f 2e 2d 2c 2b 2a 2`  2_ 2^ 2] 2\ 2[ 2Z 2Y 2X 2 W 2 V 2 U 2 T 2 S 2R 2Q 2P 2O 2N 2M 2L  2K 2J 2I 2H 2G 2F 2E 2D 2C 2B 2A 2@ 2? 2> 2= 2< 2 ; 2 : 2 9 2 8 2 7 26 25 24 23 22 21 20  2/ 2D. 2C- 2B, 2A+ 2@* 2?) 2>( 2=' 2<& 2;% 2:$ 29# 28" 27! 26 25 24 23 22 21 20 2/ 2. 2- 2, 2+ 2* 2) 2( 2' 2& 2% 2$ 2# 2" 2! 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2~ 2} 2|  2{ 2z 2y 2x 2w 2v 2u 2t 2s 2r 2q 2p 2o 2n 2m 2l 2k 2 j 2 i 2 h 2 g 2 f 2e 2d 2c 2b 2a 2` 2_  2^ 2] 2\ 2[ 2Z 2Y 2X 2W 2V 2U 2T 2 S 2 R 2 Q 2 P 2 O 2N 2M 2L 2K 2J 2I 2H  2G 2F 2E 2D 2C 2B 2A 2@ 2 ? 2 > 2 = 2 < 2 ; 2: 29 28 27 26 25 24  23 22 21 20 2/ 2. 2- 2, 2+ 2 * 2 ) 2 ( 2 ' 2 & 2% 2$ 2# 2" 2! 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2   2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2 ~ 2 } 2 | 2 { 2 z 2 y  2 x 2 w 2 v 2 u 2 t 2 s 2 r 2 q 2 p 2 o 2 n 2 m 2 l 2 k 2 j 2 i 2 h 2 g 2 f 2 e 2 d 2 c 2 b 2 a 2 ` 2 _ 2 ^ 2 ] 2 \ 2 [ 2 Z 2 Y  2 X 2 W 2 V 2 U 2 T 2 S 2 R 2 Q 2 P 2 O 2 N 2 M 2 L 2 K 2 J 2 I 2 H 2 G 2 F 2 E 2 D 2 C  2 B 2 A 2 @ 2 ? 2 > 2 = 2 < 2 ; 2 : 2 9 2 8 2 7 2 6 2 5 2 4 2 3 2 2 2 1 2 0 2 / 2 . 2 - 2 , 2 + 2 * 2 ) 2 ( 2 ' 2 &  2 % 2$ 2# 2" 2! 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2! 2  2 2 2 2 2 2 2 Z }rg\QF;0%~~~~~~~~~~~~~u~j~_~T~I~>~3~(~~~}}}}}}}}}}}}}x}m}b}W}L}B}7},}!}} }||||||||||||||q|f|[|P|E|:|/|$|||{{{{{{{{{{{{{u{j{_{T{I{>{3{({{{zzzzzzzzzzzzzyznzczXzMzBz7z,z!zz zyyyyyyyyyyyy|yqyfy[yPyEy:y/y%yyyxxxxxxxxxxxxxvxkx`xUxJx?x4x)xxxwwwwwwwwwwwwwzwowdwYwNwCw8w-w"ww wvvvvvvvvvvvv}vrvgv\vQvGvp3p(pppoooooooooooooxomoboWoLoAo6o+o oo nnnnnnnnnnnnn|nqnhn^nTnJn@n6n,n"nnnmmmmmmmmmmmmmmxmnmdmZmOmDm9m.m#mm mllllllllllll~lslhl]lRlGlf3f(fffeeeeeeeeeeeeeyeneceXeMeBe7e-e"ee edddddddddddd}drdgd]dRdGdN3N(NNNMMMMMMMMMMMMMxMmMbMWMLMAM6M+M MM LLLLLLLLLLLLL|LqLfL[LPLEL:L/L$LLLKKKKKKKKKKKKKuKjK_KTKIK>K3K(KKKJJJJJJJJJJJJJyJnJcJXJMJBJ7J,J!JJ JIIIIIIIIIIII|IqIfI[IPIFI;I0I%IIIHHHHHHHHHHHHHuHjH_HTHIH>H3H(HHHGGGGGGGGGGGGGyGnGcGXGMGBG7G,G!GG GFFFFFFFFFFFF|FqFfF[FPFEF:F/F$FFFEEEEEEEEEEEEEuEjE_ETEIE>E3E(EEEDDDDDDDDDDDDDxDmDbDWDLDAD6D+D DD CCCCCCCCCCCCC{CpCeCZCOCDC9C.C#CC CBBBBBBBBBBBBBtBiB^BSBHB=B2B'BBBAAAAAAAAAAAAAwAmAbAWALAAA6A+A AA @@@@@@@@@@@@@{@p@e@Z@O@D@9@/@$@@@?????????????t?i?^?S?H?=?2?'???>>>>>>>>>>>>>w>m>b>W>L>A>6>+> >> ============={=p=e=Z=O=D=9=.=#== =<<<<<<<<<<<<636(6665555555555555x5m5b5W5L5A565+5 55 4444444444444{4p4e4Z4P4E4:4/4$4443333333333333t3j3_3T3I3>333(3332222222222222x2m2b2W2L2A262+2 22 1111111111111|1q1f1[1P1E1:1/1$1110000000000000t0i0_0T0I0>030(000/////////////x/m/b/W/L/A/6/+/ // .............{.p.e.Z.O.D.9...#...--------------y-o-e-[-P-E-:-/-$---,,,,,,,,,,,,,t,i,^,S,I,>,3,(,,,+++++++++++++x+m+b+W+L+A+6+++!++ +************|*q*f*[*P*E*:*/*$***)))))))))))))t)i)^)S)H)>)3)()))(((((((((((((x(m(b(W(L(A(6(+( (( (''''''''''''|'q'f'['P'E':'/'$'''&&&&&&&&&&&&&u&j&_&T&I&>&3&(&&&%%%%%%%%%%%%%y%n%c%X%M%B%7%,%!%% %$$$$$$$$$$$$}$r$g$\$Q$F$;$0$%$$$#############u#j#_#T#I#>#3#(###"""""""""""""y"n"c"X"M"B"7","!"" "!!!!!!!!!!!!|!r!g!\!Q!F!;!0!%!!! v k ` U J ? 4 )   zodYNC8-" ~sh]RG<1&vk`VK@5* zodYNC8-" ~sh]RG<1&wlaVK@5* zodYNC8-" ~sh]RG<1&wlaVK@5* zodYNC8-" ~sh]RG<1&wlaVK@5*  x'  x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x ' x ' x ' x ' x ' x' x' x' x' x' x' x'  x' x' x' x' x' x' x' x'~ x'} x '| x '{ x 'z x 'y x 'x x'w x'v x'u x't x's x'r x'q  x'p x%'o x$'n x#'m x"'l x!'k x 'j x'i x'h x'g x'f x'e x'd x'c x'b x'a x'` x'_ x'^ x'] x'\ x'[ x'Z x'Y x'X x 'W x 'V x 'U x 'T x 'S x'R x'Q x'P x'O x'N x'M x'L  x'K x%'J x$'I x#'H x"'G x!'F x 'E x'D x'C x'B x'A x'@ x'? x'> x'= x'< x'; x': x'9 x'8 x'7 x'6 x'5 x'4 x'3 x '2 x '1 x '0 x '/ x '. x'- x', x'+ x'* x') x'( x''  x'& x)'% x('$ x''# x&'" x%'! x$' x#' x"' x!' x ' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x ' x ' x ' x ' x ' x' x' x' x' x' x& x&  x& x& x& x& x& x& x& x& x & x & x & x & x & x& x& x& x& x& x& x&  x& x&& x%& x$& x#& x"& x!& x & x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x & x & x & x & x & x& x& x& x& x& x& x&  x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x & x & x & x & x & x& x& x& x& x& x& x&  x& x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x &  x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x &~ x &} x &| x &{ x &z x &y x &x  x &w x &v x &u x &t x &s x &r x &q x &p x &o x &n x &m x &l x &k x &j x &i x &h x &g x &f x &e x &d  x &c x $&b x #&a x "&` x !&_ x &^ x &] x &\ x &[ x &Z x &Y x &X x &W x &V x &U x &T x &S x &R x &Q x &P x &O x &N x &M x &L x &K x &J x &I x &H x &G x &F x &E x &D x &C x &B x &A x &@  x &? x %&> x $&= x #&< x "&; x !&: x &9 x &8 x &7 x &6 x &5 x &4 x &3 x &2 x &1 x &0 x &/ x &. x &- x &, x &+ x &* x &) x &( x &' x && x &% x &$ x &# x &" x &! x & x & x & x & x & x &  x & x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x & x & x & x & x & x& x& x& x& x& x% x%  x% x% x% x% x% x% x% x% x % x % x % x % x % x% x% x% x% x% x% x%  x% x!% x % x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x % x % x % x % x % x% x% x% x% x% x% x%  x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x % x % x % x % x % x% x% x% x% x% x% x%  x% x,% x+% x*% x)% x(% x'% x&% x%% x$% x#% x"% x!% x % x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x % x % x % x % x % x% x% x% x% x% x% x%  x% x% x% x%~ x%} x%| x%{ x%z x%y x%x x%w x%v x%u x%t x%s x %r x %q x %p x %o x %n x%m x%l x%k x%j x%i x%h x%g  x%f x%e x%d x%c x%b x%a x%` x%_ x%^ x%] x%\ x%[ x%Z x %Y x %X x %W x %V x %U x%T x%S x%R x%Q x%P x%O x%N  x%M  x%L  x%K  x%J  x%I  x%H  x %G  x %F  x %E  x %D  x %C  x%B  x%A  x%@  x%?  x%>  x%=  x%< x%; n6%: n5%9 n4%8 n3%7 n2%6 n1%5 n0%4 n/%3 n.%2 n-%1 n,%0 n+%/ n*%. n)%- n(%, n'%+ n&%* n%%) n$%( n#%' n"%& n!%% n %$ n%# n%" n%! n% n% n% n% n% n% n% n% n% n% n% n% n% n% n% n % n % n % n % n % n% n% n% n% n% n% n%  n% n% n% n% n% n% n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n $ n $ n $ n $ n $ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$  n$ n+$ n*$ n)$ n($ n'$ n&$ n%$ n$$ n#$ n"$ n!$ n $ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n $ n $ n $ n $ n $ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$  n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n $ n $ n $ n $ n $ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$  n$ n.$ n-$ n,$ n+$ n*$ n)$ n($ n'$ n&$ n%$ n$$ n#$ n"$ n!$ n $ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n $ n $ n $ n $ n $ n$ n$ n$ n$ n$~ n$} n$|  n${ n$z n$y n$x n$w n$v n$u n$t n$s n$r n$q n$p n $o n $n n $m n $l n $k n$j n$i n$h n$g n$f n$e n$d  n$c n"$b n!$a n $` n$_ n$^ n$] n$\ n$[ n$Z n$Y n$X n$W n$V n$U n$T n$S n$R n$Q n$P n$O n$N n $M n $L n $K n $J n $I n$H n$G n$F n$E n$D n$C n$B  n$A n"$@ n!$? n $> n$= n$< n$; n$: n$9 n$8 n$7 n$6 n$5 n$4 n$3 n$2 n$1 n$0 n$/ n$. n$- n$, n $+ n $* n $) n $( n $' n$& n$% n$$ n$# n$" n$! n$  n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n $ n $ n $ n $ n $ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$  n$ n "# n !# n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n #  n # n !# n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n #  n # n )# n (# n '# n &# n %# n $# n ## n "# n !# n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n #  n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n #~ n #} n #| n #{ n #z n #y n #x  n #w n #v n #u n #t n #s n #r n #q n #p n #o n #n n #m n #l n #k n #j n #i n #h n #g n #f n #e n #d n #c n #b n #a n #` n #_ n #^ n #] n #\  n #[ nB#Z nA#Y n@#X n?#W n>#V n=#U n<#T n;#S n:#R n9#Q n8#P n7#O n6#N n5#M n4#L n3#K n2#J n1#I n0#H n/#G n.#F n-#E n,#D n+#C n*#B n)#A n(#@ n'#? n&#> n%#= n$#< n##; n"#: n!#9 n #8 n#7 n#6 n#5 n#4 n#3 n#2 n#1 n#0 n#/ n#. n#- n#, n#+ n#* n#) n#( n#' n#& n #% n #$ n ## n #" n #! n# n# n# n# n# n# n#  n# n3# n2# n1# n0# n/# n.# n-# n,# n+# n*# n)# n(# n'# n&# n%# n$# n## n"# n!# n # n# n# n# n# n# n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n " n " n " n " n " n" n" n" n" n" n" n"  n" n&" n%" n$" n#" n"" n!" n " n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n " n " n " n " n " n" n" n" n" n" n" n"  n" n " n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n " n " n " n " n " n" n" n" n" n" n" n"  n" n" n" n" n" n" n" n" n " n " n " n " n " n" n" n" n" n" n" n"  n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n"~ n"} n "| n "{ n "z n "y n "x n"w n"v n"u n"t n"s n"r n"q  n"p n."o n-"n n,"m n+"l n*"k n)"j n("i n'"h n&"g n%"f n$"e n#"d n""c n!"b n "a n"` n"_ n"^ n"] n"\ n"[ n"Z n"Y n"X n"W n"V n"U n"T n"S n"R n"Q n"P n"O n "N n "M n "L n "K n "J n"I n"H n"G n"F n"E n"D n"C  n"B  n5"A  n4"@  n3"?  n2">  n1"=  n0"<  n/";  n.":  n-"9  n,"8  n+"7  n*"6  n)"5  n("4  n'"3  n&"2  n%"1  n$"0  n#"/  n"".  n!"-  n ",  n"+  n"*  n")  n"(  n"'  n"&  n"%  n"$  n"#  n""  n"!  n"  n"  n"  n"  n"  n"  n"  n "  n "  n "  n "  n "  n"  n"  n"  n"  n"  n"  n" n" d" d" d" d" d" d" d" d" d" d" d" d" d " d ! d ! d ! d ! d! d! d! d! d! d! d!  d! d'! d&! d%! d$! d#! d"! d!! d ! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d ! d ! d ! d ! d ! d! d! d! d! d! d! d!  d! d3! d2! d1! d0! d/! d.! d-! d,! d+! d*! d)! d(! d'! d&! d%! d$! d#! d"! d!! d ! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d ! d ! d ! d ! d ! d! d! d! d! d! d! d!  d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d ! d ! d ! d ! d ! d! d! d! d! d! d! d!  d! d! d! d! d! d! d!~ d!} d!| d!{ d!z d!y d!x d!w d !v d !u d !t d !s d !r d!q d!p d!o d!n d!m d!l d!k  d!j d,!i d+!h d*!g d)!f d(!e d'!d d&!c d%!b d$!a d#!` d"!_ d!!^ d !] d!\ d![ d!Z d!Y d!X d!W d!V d!U d!T d!S d!R d!Q d!P d!O d!N d!M d!L d!K d !J d !I d !H d !G d !F d!E d!D d!C d!B d!A d!@ d!?  d!> d != d!< d!; d!: d!9 d!8 d!7 d!6 d!5 d!4 d!3 d!2 d!1 d!0 d!/ d!. d!- d!, d!+ d !* d !) d !( d !' d !& d!% d!$ d!# d!" d!! d! d!  d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d ! d ! d ! d ! d ! d! d! d! d! d! d! d!  d! d! d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d  d d% d$ d# d" d! d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d  d d! d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d  d d ' d & d % d $ d # d " d ! d d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d d d d d d  d  d  d  d  d   d  ~  d } d  | d  { d  z d  y d  x d  w d  v d  u d  t d  s d  r d  q d  p d  o d  n d  m d  l d  k d j d i d h d g d f d  e d  d d  c d  b d  a d  ` d  _  d ^ d  ] d  \ d  [ d  Z d  Y d  X d  W d  V d  U d  T d  S d  R d  Q d  P d O d N d M d L d K d  J d  I d  H d  G d  F d  E d  D  d C d  B d  A d  @ d  ? d  > d  = d < d ; d : d 9 d 8 d  7 d  6 d  5 d  4 d  3 d  2 d  1  d 0 d / d . d - d , d + d  * d  ) d  ( d  ' d  & d  % d  $  d # d " d ! d d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d   d  d  d  d  d d d d d d  d  d  d  d  d  d  d  d d  d  d  d  d d d d d d d  d d d d d d d d d d d d  d  d  d  d  d d d d d d d  d d d d d d d d d d d d d d  d  d  d  d  d d d d d d d  d d  d  d  d  d d d d d d d  d d' d& d% d$ d# d" d! d  d d d d d d d d d d d d d d d d d d d  d  d  d  d  d d d d d d d  d d  d d d d d d d d d d d d d d d d d d~ d } d | d { d z d y dx dw dv du dt ds dr  dq  dp  do  dn  dm  dl  dk  dj  di  dh  dg  df  de  dd  dc  d b  d a  d `  d _  d ^  d]  d\  d[  dZ  dY  dX  dW dV Z U Z T Z S Z R Z Q ZP ZO ZN ZM ZL ZK ZJ  ZI ZH ZG ZF ZE ZD ZC ZB ZA Z@ Z? Z> Z= Z< Z; Z: Z9 Z8 Z7 Z 6 Z 5 Z 4 Z 3 Z 2 Z1 Z0 Z/ Z. Z- Z, Z+  Z* Z ) Z ( Z ' Z& Z% Z$ Z# Z" Z! Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z, Z+ Z* Z) Z( Z' Z& Z% Z$ Z# Z" Z! Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z~ Z} Z| Z{ Zz Zy Zx Z w Z v Z u Z t Z s Zr Zq Zp Zo Zn Zm Zl  Zk Zj Zi Zh Z g Z f Z e Z d Z c Zb Za Z` Z_ Z^ Z] Z\  Z[ Z*Z Z)Y Z(X Z'W Z&V Z%U Z$T Z#S Z"R Z!Q Z P ZO ZN ZM ZL ZK ZJ ZI ZH ZG ZF ZE ZD ZC ZB ZA Z@ Z? Z> Z = Z < Z ; Z : Z 9 Z8 Z7 Z6 Z5 Z4 Z3 Z2  Z1 Z0 Z/ Z. Z- Z, Z+ Z* Z) Z( Z' Z& Z % Z $ Z # Z " Z ! Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z: Z9 Z8 Z7 Z6 Z5 Z4 Z3 Z2 Z1 Z0 Z/ Z. Z- Z, Z+ Z* Z) Z( Z' Z& Z% Z$ Z# Z" Z! Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z x' 8{|qf[PF;0%~~~~~~~~~~~~~u~j~_~T~I~>~3~(~~~}}}}}}}}}}}}}y}n}c}X}M}B}7},}!}} }||||||||||||}|r|g|\|Q|F|;|0|%|||{{{{{{{{{{{{{v{k{`{U{J{?{4{){{{zzzzzzzzzzzzzyznzczXzMzBz7z,z!zz zyyyyyyyyyyyy|yqyfy[yPyEy:y.y"yy xxxxxxxxxxxxzxnxbxVxJx>x2x&xxxwwwwwwwwwww~wrwfwZwNwBw6w*wwwvvvvvvvvvvvvwvkv_vSvGv;v/v#vv uuuuuuuuuuuu|upuduXuLu@u4u(uuuttttttttttttttht\tPtDt8t,t ttssssssssssssysmsasUsIs=s1s%ss srrrrrrrrrrr}rqrerYrMrAr5r)rrrqqqqqqqqqqqqvqjq^qRqFq:q.q"qq ppppppppppppzpnpbpVpJp>p2p&pppooooooooooo~orofoZoNoBo6o*ooonnnnnnnnnnnnwnkn_nSnGn;n/n#nn mmmmmmmmmmmm{momcmWmKm?m3m'mmmlllllllllllltlhl\lPlDl8l,l llkkkkkkkkkkkkxklk`kTkHkh2h&hhhggggggggggggsggg[gOgCg7g+gggffffffffffffwfkf_fSfGf;f/f#ff eeeeeeeeeeee|epedeXeLe@e4e(eeeddddddddddddtdhd\dPdDd8d,d ddccccccccccccycmcacUcJc>c2c&cccbbbbbbbbbbbbsbgb[bObCb7b+bbbaaaaaaaaaaaawaka_aSaGa;a/a$aa a```````````|`p`d`X`L`@`4`(```____________t_h_\_P_D_8_,_!__ ^^^^^^^^^^^^y^m^a^U^I^=^1^%^^ ^]]]]]]]]]]]~]r]f]Z]N]B]6]*]]]\\\\\\\\\\\\w\k\_\S\G\;\0\$\\ \[[[[[[[[[[[}[q[e[Y[M[A[5[)[[[ZZZZZZZZZZZZuZjZ^ZRZFZ:Z.Z"ZZ YYYYYYYYYYYY{YoYcYWYKY?Y3Y'YYYXXXXXXXXXXXXsXgX[XOXCX7X+XXXWWWWWWWWWWWWxWlW`WTWHWT2T&TTTSSSSSSSSSSSSsSgS[SOSCS7S+SSSRRRRRRRRRRRRwRkR_RSRGR;R/R#RR RQQQQQQQQQQQ|QpQdQXQLQ@Q4Q(QQQPPPPPPPPPPPPuPiP]PQPEP9P-P!PP OOOOOOOOOOOOOuOjO_OTOIO>O3O(OOONNNNNNNNNNNNyNmNaNUNIN=N1N&NNNMMMMMMMMMMM~MrMfM[MOMCM7M+MMMLLLLLLLLLLLLwLkL_LTLHLI2I&IIIHHHHHHHHHHHHsHgH[HOHCH7H+HHHGGGGGGGGGGGGxGlG`GTGHG>>>>>>>>>>>u>i>]>Q>E>9>->!>> ============{=o=c=W=K=?=3='===<<<<<<<<<<<$2$&$$$############s#g#[#O#C#7#,# ##""""""""""""x"l"`"T"H"<"0"%"" "!!!!!!!!!!!}!q!e!Y!M!A!5!)!!! v j ^ R F : . "  znbVJ>2'th\PD8, xl`TH<0$ |pf[PE:/$ui]QE9-! znbVJ>2&~rfZNB7+wl`TH<0$ }qeYMA5)vj^RF:." znbVJ>2&~rfZNB6*vj^RG;/# { 0 0 0 0 0  0  0  0  0  0 0 0 0 0 0 0 0  0 H0 G0 F0 E0 D0 C0 B0 A0 @0 ?0 >0 =0 <0 ;0 :0 90 80 70 60 50 40 30 20 10 00 /0 .0 -0 ,0 +0 *0 )0 (0 '0 &0 %0 $0 #0 "0 !0  0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0  0  0  0  0  0 0 0 0 0 0 0 0  0 0 0 0~ 0} 0| 0{  0z  0y  0x  0w  0v 0u 0t 0s 0r 0q 0p 0o  0n 0m 0l 0k 0j 0i 0h  0g  0f  0e  0d  0c 0b 0a 0` 0_ 0^ 0] 0\  0[ 0Z 0Y 0X 0W  0V  0U  0T  0S  0R 0Q 0P 0O 0N 0M 0L 0K  0J &0I %0H $0G #0F "0E !0D  0C 0B 0A 0@ 0? 0> 0= 0< 0; 0: 09 08 07 06 05 04 03 02 01  00  0/  0.  0-  0, 0+ 0* 0) 0( 0' 0& 0%  0$ 0# 0" 0! 0 0 0 0  0  0  0  0  0 0 0 0 0 0 0 0  0   0   0   0  0  0  0  0  0  0  0  0  ,0  +0  *0  )0  (0  '/  &/  %/  $/  #/  "/  !/  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /   /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /   / $/ #/ "/ !/  / / / / / / / / / / / / / / / / / / /  /  /  /  /  / / / / / / / /  / / / / / / / / / / / / / / / /  /  /  /  /  / / / / / / / /  / / / / / / / / / /  /  /  /~  /}  /| /{ /z /y /x /w /v /u  /t /s /r /q /p  /o  /n  /m  /l  /k /j /i /h /g /f /e /d  /c /b /a /` /_ /^ /] /\ /[ /Z /Y /X  /W  /V  /U  /T  /S /R /Q /P /O /N /M /L  /K  /J  /I  /H  /G  /F /E /D /C /B /A /@ /?  /> F/= E/< D/; C/: B/9 A/8 @/7 ?/6 >/5 =/4  .=  .<  .;  .:  .9  .8 .7 .6 .5 .4 .3 .2 .1  .0 $./ #.. ".- !.,  .+ .* .) .( .' .& .% .$ .# ." .! . . . . . . . .  .  .  .  .  . . . . . . . .  . . . . . . . . . . . . . - -  -  -  -  -  - - - - - - - -  -  - - - - - - - -  - - - - - - - - - - -  -  -  -  -  - - - - - - - -  - - - - - - - - - - - - - - - -  -  -  -  -  - - - - - - - -  - - - - - - - - - - - - - - -  -  -  -  -  - - - - - - - -  - - - - - - - - -  -  -  -  -  - - - - - - - -  -  -  -  -  - - - -~ -} -| -{ -z  -y -x -w -v -u -t -s -r  -q  -p  -o  -n  -m -l -k -j -i -h -g -f  -e %-d $-c #-b "-a !-`  -_ -^ -] -\ -[ -Z -Y -X -W -V -U -T -S -R -Q -P -O -N -M  -L  -K  -J  -I  -H -G -F -E -D -C -B -A  -@  -?  ->  -= -< -; -: -9 -8 -7 -6  -5 "-4 !-3  -2 -1 -0 -/ -. -- -, -+ -* -) -( -' -& -% -$ -# -" -! -  -  -  -  -  - - - - - - - -  - - - - - - -  -  -  -  -  - - - - - - - -  -  ,  ,  ,  ,  , , , , , , , ,  , , , , , , ,  ,  ,  ,  ,  , , , , , , , ,  , ,  ,  ,  ,  ,  , , , , , , , ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,   ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,   ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,   ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,   ,  ,  ,  ,~  ,}  ,|  ,{  ,z  ,y  ,x  ,w  ,v  ,u  ,t  ,s  ,r  ,q  ,p  ,o  ,n  ,m  ,l  ,k  ,j  ,i  ,h  ,g  ,f  ,e  ,d  ,c   ,b ,a ,` ,_ ,^ ,]  ,\  ,[  ,Z  ,Y  ,X ,W ,V ,U ,T ,S ,R ,Q  ,P ,O ,N ,M ,L ,K ,J ,I ,H ,G  ,F  ,E  ,D  ,C  ,B ,A ,@ ,? ,> ,= ,< ,;  ,: *,9 ),8 (,7 ',6 &,5 %,4 $,3 #,2 ",1 !,0  ,/ ,. ,- ,, ,+ ,* ,) ,( ,' ,& ,% ,$ ,# ," ,! , , , ,  ,  ,  ,  ,  , , , , , , , ,  , ,  ,  ,  ,  ,  , , , , , , , ,  , , , + + + + + + +  +  +  +  +  + + + + + + + +  + + + + +  +  +  +  +  + + + + + + + +  + + + + +  +  +  +  +  + + + + + + + +  +  +  +  +  +  +   +   +   +   +   +  +  +  +  +  +  +  +  + + + + + + + + + + + + + + + + + +  +  +  +  +  + + + + + + + +  + + + + + + + + +  +  +  +  +  + + + + + + + +  + !+  + + + + + +~ +} +| +{ +z +y +x +w +v +u +t +s +r +q  +p  +o  +n  +m  +l +k +j +i +h +g +f +e  +d  +c +b +a +` +_ +^ +] +\ +[ +Z +Y +X +W +V +U +T +S +R +Q  +P  +O  +N  +M  +L +K +J +I +H +G +F +E  +D +C +B +A +@ +? +> += +< +; +: +9 +8 +7 +6 +5 +4 +3 +2  +1  +0  +/  +.  +- +, ++ +* +) +( +' +&  +% +$ +# +" +! + + + + + + + + + + + + + +  +  +  +  +  + + + + + + + +  +  + + + + + + * * * * * * * * * * * * *  *  *  *  *  * * * * * * * *  * * * * * * *  *  *  *  *  * * * * * * * *  * * * * * * * * * * * * * * * * * *  *  *  *  *  * * * * * * * *  * * * * * * * *  * * * * * * *  *  *  *  *  * * * * * * * *  * * * * *  *  *  *  *  * * * * * * * *  * * * * * * * * * * * *~ *} *| *{  *z  *y  *x  *w  *v *u *t *s *r *q *p *o  *n +*m **l )*k (*j '*i &*h %*g $*f #*e "*d !*c  *b *a *` *_ *^ *] *\ *[ *Z *Y *X *W *V *U *T *S *R *Q *P  *O  *N  *M  *L  *K *J *I *H *G *F *E *D  *C *B *A *@ *? *> *= *< *; *: *9 *8 *7 *6 *5 *4 *3  *2  *1  *0  */  *. *- *, *+ ** *) *( *'  *& *% *$ *# *"  *!  *  *  *  * * * * * * * *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *   *  )*  (*  '*  &*  %*  $*  #*  ")  !)  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )   )  /)  .)  -)  ,)  +)  *)  ))  ()  ')  &)  %)  $)  #)  ")  !)  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )   )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )   )  ,)  +)  *)  ))  ()  ')  &)  %)  $)  #)  ")  !)  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )~  )}  )|  ){  )z  )y  )x  )w  )v   )u ()t ')s &)r %)q $)p #)o ")n !)m  )l )k )j )i )h )g )f )e )d )c )b )a )` )_ )^ )] )\ )[ )Z  )Y  )X  )W  )V  )U )T )S )R )Q )P )O )N  )M ()L ')K &)J %)I $)H #)G ")F !)E  )D )C )B )A )@ )? )> )= )< ); ): )9 )8 )7 )6 )5 )4 )3 )2  )1  )0  )/  ).  )- ), )+ )* )) )( )' )&  )% B)$ A)# @)" ?)! >) =) <) ;) :) 9) 8) 7) 6) 5) 4) 3) 2) 1) 0) /) .) -) ,) +) *) )) () ') &) %) $) #) ") !)  ) ) ) ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( ( (  ( )( (( '( &( %( $( #( "( !(  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( ( (  ( +( *( )( (( '( &( %( $( #( "( !(  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( ( (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( (~ (} (| ({ (z (y (x  (w 7(v 6(u 5(t 4(s 3(r 2(q 1(p 0(o /(n .(m -(l ,(k +(j *(i )(h ((g '(f &(e %(d $(c #(b "(a !(`  (_ (^ (] (\ ([ (Z (Y (X (W (V (U (T (S (R (Q (P (O (N (M  (L  (K  (J  (I  (H (G (F (E (D (C (B (A  (@  6(?  5(>  4(=  3(<  2(;  1(:  0(9  /(8  .(7  -(6  ,(5  +(4  *(3  )(2  ((1  '(0  &(/  %(.  $(-  #(,  "(+  !(*   ()  ((  ('  (&  (%  ($  (#  ("  (!  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (   (   (   (   (   (  (  (  (  (  (  (  (  ( x( x( x( x( x( x( x( x( x( x( x' x' x' x' x' x' x' x ' x ' x ' x ' x ' x' x' x' x' x' x' x'  x' x' x' x' x' x' x' x' x ' x ' x ' x ' x ' x' x' x' x' x' x' x'  x' x%' x$' x#' x"' x!' x ' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x ' x ' x ' x ' x ' x' x' x' x' x' x' x'  x' x' x' x' x' x' x' x' x ' x ' x ' x ' x ' x' x' x' x' 2o|pdXL@4(~~~~~~~~~~~~t~h~\~P~E~9~-~!~~ }}}}}}}}}}}}y}m}a}U}I}=}1}%}} }|||||||||||}|q|f|Z|N|B|6|*|||{{{{{{{{{{{{v{j{^{R{F{:{.{"{{ zzzzzzzzzzzz{zozczWzKz?z3z'zzzyyyyyyyyyyyysygy[yOyCy7y+yyyxxxxxxxxxxxxxxlx`xTxHxp2p&pppooooooooooootoho\oPoDo8o,o oo nnnnnnnnnnnnynmnanUnIn=n1n&nnnmmmmmmmmmmm~mrmfmZmNmBm6m*mmmllllllllllllwlkl_lSlHlk3k(kkkjjjjjjjjjjjjzjnjbjVjJj>j2j&jjjiiiiiiiiiiiisigi[iOiCi7i+i iihhhhhhhhhhhhxhmhahUhIh=h1h%hh hggggggggggg}gqgegYgNgBg6g*gggffffffffffffvfjf^fSfGf;f/f#ff eeeeeeeeeeee{eoeceWeKe?e3e'eeeddddddddddddtdhd\dPdDd8d,d ddccccccccccccxclc`cTcHc^2^&^^^]]]]]]]]]]]]s]g][]O]C]7]+]]]\\\\\\\\\\\\x\l\`\T\H\<\0\$\\ \[[[[[[[[[[[[z[o[d[Y[N[C[8[-["[[ [ZZZZZZZZZZZZtZhZ\ZPZDZ8Z,Z ZZYYYYYYYYYYYYyYmYaYUYIY=Y1Y%YYYXXXXXXXXXXX~XrXfXZXOXCX7X+XXXWWWWWWWWWWWWxWlW`WTWHW>>>>>>>>>>>z>n>b>V>J>>>2>&>>>============s=g=[=O=C=7=+===<<<<<<<<<<<929&999888888888888s8g8[8O8D888,8 88777777777777y7m7a7U7I7=717%77 766666666666~6r6f6Z6N6B666*666555555555555v5j5^5R5F5;5/5#55 444444444444{4o4c4W4K4?434'444333333333333t3h3\3P3D383,3 33222222222222y2m2a2U2I2=212%22 211111111111}1q1e1Y1M1A151)111000000000000v0j0^0R0F0:0.0"00 ////////////{/o/c/W/K/?/3/'///............s.g.[.O.C.7.,. ..------------x-l-`-T-H-<-0-$-- -,,,,,,,,,,,|,q,e,Y,M,A,5,),,,++++++++++++v+j+^+R+F+:+.+"++ ************z*n*b*V*J*>*2*'***))))))))))))s)g)[)O)C)7)+)))((((((((((((x(l(`(T(H(<(0($(( ('''''''''''|'p'd'X'L'@'4'('''&&&&&&&&&&&&u&i&]&Q&E&9&-&!&& %%%%%%%%%%%%z%n%b%V%J%>%2%&%%%$$$$$$$$$$$~$r$f$Z$N$B$7$+$$$############w#k#_#S#G#;#/#### #"""""""""""|"p"d"X"L"@"6"+" "" !!!!!!!!!!!!|!p!e!Y!M!A!5!)!!! w k _ S G ; / #  |qeYMA5)vj^RF:.# {ocWK?3(th\QE9-! {ocWL@4(vj^RF;/# |pdXL@4(th\PD8, xl`TH<0% }rfZNB6*wk_TH<0$ |pdXL@4(vj^RF:." {o 7 7  7  7  7  7  7 7 7 7 7 7 7 7  7  7  7 7 7 7 7 7 7 7  7 7 7 7 7 7  7  7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7  7  7  7  7  7 7 7 7 7 7 7 7  7 7  7  7  7  7  7~ 7} 7| 7{ 7z 7y 7x 7w  7v  7u  7t 7s 7r 7q 7p 7o 7n 7m  7l 7k 7j  7i  7h  7g  7f  7e 7d 7c 7b 7a 7` 7_ 7^  7] 37\ 27[ 17Z 07Y /7X .7W -7V ,7U +7T *7S )7R (7Q '7P &7O %7N $7M #7L "7K !7J  7I 7H 7G 7F 7E 7D 7C 7B 7A 7@ 7? 7> 7= 7< 7; 7: 79 78 77  76  75  74  73  72 71 70 7/ 7. 7- 7, 7+  7* 7) 7(  7'  7&  7%  7$  7# 7" 7! 7 7 7 7 7  7  7  7  7 7 7 7 7 7 7 7  7 7 7 7 7  7 7 7 7 7 7 7  7  7  7  7  7  6   6  6  6  6  6  6  6  6  6   6  6  6  6  6  6  6   6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6   6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6   6  6  6 6 6 6 6 6 6 6  6 6 6 6 6 6  6  6  6  6  6 6 6 6 6 6 6 6  6  6  6  6 6 6 6 6 6 6 6  6  6  6  6  6  6 6 6 6 6 6 6 6  6  6 6 6 6 6 6 6 6  6  6 6 6 6 6 6 6 6  6  6  6  6~  6} 6| 6{ 6z 6y 6x 6w 6v  6u  6t  6s  6r  6q  6p  6o *6n *6m *6l *6k * 6j * 6i * 6h * 6g * 6f *6e *6d *6c *6b *6a *6` *6_  *6^ )6] )6\ )6[ )6Z )6Y )6X )6W )6V )6U )6T )6S )6R )6Q ) 6P ) 6O ) 6N ) 6M ) 6L )6K )6J )6I )6H )6G )6F )6E  )6D ( 6C (6B (6A (6@ (6? (6> (6= (6< (6; (6: (69 (68 (67 (66 (65 (64 (63 (62 (61 ( 60 ( 6/ ( 6. ( 6- ( 6, (6+ (6* (6) (6( (6' (6& (6%  (6$ '6# '6" '6! '6 '6 '6 '6 '6 '6 '6 '6 '6 '6 '6 '6 '6 '6 ' 6 ' 6 ' 6 ' 6 ' 6 '6 '6 '6 '6 '6 '6 '6  '6 &)6 &(6 &'6 &&6 &%6 &$6  &"5 &!5 & 5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 & 5 & 5 & 5 & 5 & 5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5  &5 %5 %5 %5 %5 %5 %5 %5 %5 %5 %5 %5 % 5 % 5 % 5 % 5 % 5 %5 %5 %5 %5 %5 %5 %5  %5 $!5 $ 5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $ 5 $ 5 $ 5 $ 5 $ 5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5  $5 #5 #5 #5 # 5 # 5 # 5 # 5 # 5 #5 #5 #5 #5 #5 #5 #5  #5 "%5 "$5 "#5 ""5 "!5 " 5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5~ "5} "5| " 5{ " 5z " 5y " 5x " 5w "5v "5u "5t "5s "5r "5q "5p  "5o !!5n ! 5m !5l !5k !5j !5i !5h !5g !5f !5e !5d !5c !5b !5a !5` !5_ !5^ !5] !5\ !5[ ! 5Z ! 5Y ! 5X ! 5W ! 5V !5U !5T !5S !5R !5Q !5P !5O  !5N  5M  5L  5K  5J  5I  5H  5G  5F  5E  5D  5C  5B  5A  5@  5?  5>  5=  5<  5;  5:  59   58 (57 '56 &55 %54 $53 #52 "51 !50  5/ 5. 5- 5, 5+ 5* 5) 5( 5' 5& 5% 5$ 5# 5" 5! 5 5 5 5  5  5  5  5  5 5 5 5 5 5 5 5  5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 4 4  4  4  4  4  4 4 4 4 4 4 4 4  4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4  4  4  4  4  4 4 4 4 4 4 4 4  4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4  4  4  4  4  4 4 4 4 4 4 4 4  4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4  4  4  4  4  4 4 4 4 4 4 4 4  4 4  4  4  4  4  4 4 4 4 4 4 4 4  4 4 4 4 4 4  4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4  4  4  4  4  4 4 4~ 4} 4| 4{ 4z 4y  4x 4w 4v 4u 4t  4s  4r  4q  4p  4o 4n 4m 4l 4k 4j 4i 4h  4g 4f 4e 4d 4c 4b 4a 4` 4_ 4^ 4] 4\ 4[ 4Z 4Y 4X 4W 4V  4U  4T  4S  4R  4Q 4P 4O 4N 4M 4L 4K 4J  4I "4H !4G  4F 4E 4D 4C 4B 4A 4@ 4? 4> 4= 4< 4; 4: 49 48 47 46 45 44  43  42  41  40  4/ 4. 4- 4, 4+ 4* 4) 4(  4' 4& 4% 4$ 4# 4" 4! 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4  4  4  4  4  4 4 4 4 4 4 4 4  4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3  3  3  3  3  3 3 3 3 3 3 3 3  3 3 3 3 3 3 3 3 3  3  3  3  3  3 3 3 3 3 3 3 3  3 3 3 3  3  3  3  3  3 3 3 3 3 3 3 3  3 3 3 3 3 3 3 3 3 3  3  3  3  3  3 3 3 3 3 3 3 3  3 #3 "3 !3  3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3  3  3  3  3  3 3 3 3 3 3 3 3  3 3 3 3 3 3 3 3 3 3  3  3  3  3  3 3 3 3~ 3} 3| 3{ 3z  3y  3x  3w  3v  3u  3t  3s  3r  3q  3p  3o  3n  3m  3l  3k  3j  3i  3h  3g  3f  3e  3d  3c  3b  3a  3`  3_  3^   3]  3\  3[  3Z  3Y  3X  3W  3V  3U  3T  3S  3R  3Q  3P  3O  3N  3M  3L  3K  3J  3I  3H  3G  3F  3E   3D  3C  3B  3A  3@  3?  3>  3=  3<  3;  3:  39  38  37  36  35  34  33  32  31   30  3/  3.  3-  3,  3+  3*  3)  3(  3'  3&  3%  3$  3#  3"  3!  3  3  3  3  3  3   3  #3  "3  !3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  2  2  2  2  2  2  2  2   2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2 2  2~ 2} 2| 2{ 2z 2y 2x 2w 2v 2u 2t 2s 2r 2q  2p  2o  2n  2m  2l 2k 2j 2i 2h 2g 2f 2e  2d  2c  2b  2a  2`  2_ 2^ 2] 2\ 2[ 2Z 2Y 2X  2W  2V  2U  2T  2S  2R  2Q  2P  2O  2N   2M   2L   2K   2J   2I  2H  2G  2F  2E  2D  2C  2B  2A  2@  2?   2>  2=  2<  2;  2:  29  28  27  26  25  24  23  22  21  20  2/  2.  2-  2,  2+  2*  2)  2(  2'  2&  2%  2$  2#  2"  2!  2  2   2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2 2 2 2 2 2 2 2  2 2  2  2  1  1  1 1 1 1 1 1 1 1  1 1  1  1  1  1  1 1 1 1 1 1 1 1  1 1 1 1 1  1  1  1  1  1 1 1 1 1 1 1 1  1 1 1  1  1  1  1  1 1 1 1 1 1 1 1  1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1  1  1  1  1  1 1 1 1 1 1 1 1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1   1   1   1   1   1  1  1  1  1  1  1  1  1 | | | | | { { { { { { {  {  {  {  {  { { { { { { { {  { {  {  {  {  {  { { { { { { { {  { { { { { { {  {  {  {  {  { { { { { { { {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {   {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {   {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {   {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {  {~  {}  {|  {{  {z  {y  {x  {w   {v  {u  {t  {s  {r  {q  {p  {o  {n  {m  {l  {k  {j  {i   {h ${g #{f "{e !{d  {c {b {a {` {_ {^ {] {\ {[ {Z {Y {X {W {V {U {T {S {R {Q  {P  {O  {N  {M  {L {K {J {I {H {G {F {E  {D  {C {B {A {@ {? {> {= {< {; {: {9 {8 {7 {6 {5 {4 {3 {2 {1  {0  {/  {.  {-  {, {+ {* {) {( {' {& {%  {$ {# {" {! { { { { {  {  {  {  {  { { { { { { { {  { { { { { { { { { { { {  {  {  {  {  z z z z z z z z  z z z  z  z  z  z  z z z z z z z z  z  z  z z z z z z z z  z z z z z z z z z z z z z z z z  z  z  z  z  z z z z z z z z  z  z  z  z   z   z   z   z   z  z  z  z  z  z  z  z  z z z  z  z  z  z  z z z z z z z z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z   z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z  z~  z}  z|   z{  zz  zy  zx  zw  zv  zu  zt  zs  zr  zq  zp  zo  zn  zm  zl  zk  zj  zi   zh  zg  zf  ze  zd  zc  zb  za  z`  z_  z^  z]  z\  z[   zZ  zY  zX  zW  zV  zU   zT zS zR zQ zP zO zN zM zL  zK  zJ  zI  zH  zG zF zE zD zC zB zA z@  z? z> z= z< z;  z:  z9  z8  z7  z6 z5 z4 z3 z2 z1 z0 z/  z. z- z, z+ z* z) z(  z'  z&  z%  z$  z# z" z! z z z z z  z z z z z z z z z z z  z  z  z  z  z z z z z z z z  z z z z z y y y y  y  y  y  y  y y y y y y y y  y y y y y  y  y  y  y  y y y y y y y y  y y  y  y  y  y  y y y y y y y y  y  y  y  y  y  y  y  y  y  y   y   y   y   y   y  y  y  y  y  y  y  y  y  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1~  1}  1|   1{  /1z  .1y  -1x  ,1w  +1v  *1u  )1t  (1s  '1r  &1q  %1p  $1o  #1n  "1m  !1l  1k  1j  1i  1h  1g  1f  1e  1d  1c  1b  1a  1`  1_  1^  1]  1\  1[  1Z  1Y  1X  1W  1V  1U  1T  1S  1R  1Q  1P  1O  1N  1M   1L  $1K  #1J  "1I  !1H  1G  1F  1E  1D  1C  1B  1A  1@  1?  1>  1=  1<  1;  1:  19  18  17  16  15  14  13  12  11  10  1/  1.  1-  1,  1+  1*  1)   1(  (1'  '1&  &1%  %1$  $1#  #1"  "1!  !1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1   1  %0  $0  #0  "0  !0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 A}qeYMA5)~~~~~~~~~~~~v~k~_~S~G~;~/~#~~ ~}}}}}}}}}}}}}q}e}Y}M}A}5})}}}||||||||||||v|j|^|R|F|:|.|"|| {{{{{{{{{{{{{{o{c{W{K{?{4{({{{zzzzzzzzzzzztzhz\zPzDz8z-z!zz yyyyyyyyyyyyyymyayUyIy=y1y%yyyxxxxxxxxxxx~xrxfxZxNxBx6x*xxxwwwwwwwwwwwwwwkw_wSwGw;w0w$ww wvvvvvvvvvvv|vpvdvXvLv@v4v(vvvuuuuuuuuuuuutuhu\uQuEu9u-u!uu ttttttttttttytmtatUtIt>t2t&tttssssssssssssssgs[sOsCs7s+sssrrrrrrrrrrrrxrlr`rTrHrk2k&kkkjjjjjjjjjjj~jsjgj[jOjCj7j+jjjiiiiiiiiiiiiyimiaiUiIi=i2i&iiihhhhhhhhhhh~hrhfhZhNhBh6h*hhhggggggggggggwglg`gTgHgM3M'MMMLLLLLLLLLLLLsLgL[LPLDL8L,L LLKKKKKKKKKKKKxKlK`KTKHKF2F&FFFEEEEEEEEEEEEsEgE[EOECE7E+E EEDDDDDDDDDDDDyDmDaDUDID=D1D&DDDCCCCCCCCCCCCtChC\CPCDC8C,C!CC BBBBBBBBBBBByBmBaBUBIB=B1B%BB BAAAAAAAAAAA~ArAfAZANABA6A*AAA@@@@@@@@@@@@w@k@_@S@G@;@/@#@@ ????????????{?o?c?W?K???3?'???>>>>>>>>>>>>t>h>\>P>D>8>,> >>============x=l=`=T=H=<=0=$== =<<<<<<<<<<<}:2:&:::99999999999~9r9f9Z9N9B969*999888888888888w8k8_8S8G8;8/8#88 877777777777|7p7d7X7L7@747(777666666666666u6i6]6R6F6:6.6"66 555555555555{5o5d5X5L5@545(555444444444444v4j4^4R4F4:4.4"44 333333333333{3o3c3W3K3?333'333222222222222u2i2]2Q2E292-2!22 111111111111y1n1b1V1J1>121&11100000000000~0r0f0Z0N0B060*000////////////v/j/^/R/F/:/./"// ............z.n.b.V.J.>.2.&...-----------~-r-f-Z-N-B-6-*---,,,,,,,,,,,,v,j,^,R,F,:,.,",, ++++++++++++y+l+_+R+E+8+++++***********u*h*[*N*A*4*'** *))))))))))~)q)d)W)J)=)0)#)) (((((((((((({(o(c(W(L(@(4(((((''''''''''''v'j'^'S'G';'/'#'' '&&&&&&&&&&&|&o&b&U&H&<&/&"&&%%%%%%%%%%%{%n%a%U%H%;%.%!%%$$$$$$$$$$$x$l$_$R$F$9$,$ $$###########w#j#]#P#C#6#)###"""""""""""t"g"Z"M"@"3"&"" !!!!!!!!!!!~!q!d!X!K!>!1!$!! | o b U H ; . !  yl_RE8+wj]PC6)uh[NA4' reXK>1$ |obUH;/"yl_RE8,wj]PC6)vk`UJ?4)yncXMA5)ui]QF:." znbVJ>2&sg[OC7+wk`TH<0$ |pdXMA @  @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @  @  @  @  @  @ @ @ @ @ @ @ @  @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @  @  @  @  @  @ @ @ @ @ @ @ @  @ #@ "@ !@  @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @  @  @  @  @  @ @ @ @ @ @ @ @  @ @ @ @ @ @ @~ @} @| @{  @z  @y  @x  @w  @v @u @t @s @r @q @p @o  @n  !@m   @l  @k  @j  @i  @h  @g  @f  @e  @d  @c  @b  @a  @`  @_  @^  @]  @\  @[  @Z   @Y   @X   @W   @V   @U  @T  @S  @R  @Q  @P  @O  @N  @M @L @K @J @I @H  @G  @F @E @D @C @B @A @@ @?  @> @=  @<  @;  @:  @9  @8 @7 @6 @5 @4 @3 @2 @1  @0 @/ @. @- @, @+ @* @)  @(  @'  @&  @%  @$ @# @" @! @ @ @ @  @  @  @ @ @ @ @ @ @ @  @ @ @ @ @ @ @ @ @  @  @  @  @  @ @ @ @ @ @ ? ?  ? ? ?  ?  ?  ?  ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ?  ?  ?  ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ?  ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ? ?  ?  ?  ?  ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ?  ?  ?  ?  ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ?  ?  ?  ?  ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ? ?~ ?} ?| ?{ ?z ?y ?x  ?w  ?v  ?u  ?t  ?s ?r ?q ?p ?o ?n ?m ?l  ?k ?j ?i  ?h ?g ?f  ?e ?d ?c ?b ?a ?`  ?_  ?^  ?]  ?\  ?[ ?Z ?Y ?X ?W ?V ?U ?T  ?S ?R ?Q  ?P ?O ?N ?M ?L ?K ?J  ?I ?H ?G ?F ?E ?D ?C ?B  ?A ?@ ?? ?> ?= ?<  ?; ?: ?9 ?8 ?7 ?6  ?5 ~?4 ~?3 ~?2 ~?1 ~?0  ~?/ }?. }?- }?, }?+  }?* |?) |?( |?' |?& |?% |?$ |?#  |?" {?! {? {?  {? z ? z? z? z? z? z? z? z?  z? y? y? y? y? y? y? y?  y? x? x? x? x? x? x?  x? w? w? w? w? w? w? w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w~> w}> w|> w{> wz> wy> wx> ww> wv> wu> wt> ws> wr> wq> wp> wo> wn> wm> wl> wk> wj> wi> wh> wg> wf> we> wd> wc> wb> wa> w`> w_> w^> w]> w\> w[> wZ> wY> wX> wW> wV> wU> wT> wS> wR> wQ> wP> wO> wN> wM> wL> wK> wJ> wI> wH> wG> wF> wE> wD> wC> wB> wA> w@> w?> w>> w=> w<> w;> w:> w9> w8> w7> w6> w5> w4> w3> w2> w1> w0> w/> w.> w-> w,> w+> w*> w)>~ w(>} w'>| w&>{ w%>z w$>y w#>x w">w w!>v w >u w>t w>s w>r w>q w>p w>o w>n w>m w>l w>k w>j w>i w>h w>g w>f w>e w>d w>c w >b w >a w >` w >_ w >^ w>] w>\ w>[ w>Z w>Y w>X w>W  w>V v>U v>T v>S v>R v>Q v>P v>O v>N v>M v>L v>K v>J v>I v>H v>G v>F v >E v >D v >C v >B v >A v>@ v>? v>> v>= v>< v>; v>:  v>9 u>8  u>7 t>6 t>5 t>4 t>3 t>2 t>1 t >0 t >/ t >. t >- t >, t>+ t>* t>) t>( t>' t>& t>%  t>$ s># s>" s>! s> s> s > s > s > s > s > s> s> s> s> s> s> s>  s> r> r> r> r> r> r> r>  r> q > q> q> q> q> q> q> q>  q> p > p = p= p= p= p= p= p= p=  p= o = o = o= o= o= o= o= o= o=  o= n= n= n= n= n= n=  n= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m = m = m = m = m = m= m= m= m= m= m= m=  m= l= l = l = l = l = l = l= l= l= l= l= l= l=  l= k+= k*= k)= k(= k'= k&= k%= k$= k#= k"= k!= k = k= k= k= k= k= k= k= k= k= k= k= k= k= k= k= k= k= k= k = k = k = k = k = k= k= k= k= k= k= k=  k= j0= j/= j.= j-= j,= j+= j*= j)= j(= j'= j&= j%= j$= j#= j"= j!=~ j =} j=| j={ j=z j=y j=x j=w j=v j=u j=t j=s j=r j=q j=p j=o j=n j=m j=l j=k j =j j =i j =h j =g j =f j=e j=d j=c j=b j=a j=` j=_  j=^ i-=] i,=\ i+=[ i*=Z i)=Y i(=X i'=W i&=V i%=U i$=T i#=S i"=R i!=Q i =P i=O i=N i=M i=L i=K i=J i=I i=H i=G i=F i=E i=D i=C i=B i=A i=@ i=? i=> i == i =< i =; i =: i =9 i=8 i=7 i=6 i=5 i=4 i=3 i=2  i=1 h#=0 h"=/ h!=. h =- h=, h=+ h=* h=) h=( h=' h=& h=% h=$ h=# h=" h=! h= h= h= h= h= h= h = h = h = h = h = h= h= h= h= h= h= h=  h= g= g= g= g= g= g= g= g= g= g = g = g = g = g = g< g< g< g< g< g< g<  g< f< f< f< f< f< f< f< f< f< f< f< f< f< f< f< f< f < f < f < f < f < f< f< f< f< f< f< f<  f< e< e< e< e< e< e< e<  e< d< d< d< d<  d< c < c< c< c< c< c< c< c<  c< b < b< b< b< b< b< b< b<  b< a < a < a < a < a< a< a< a< a< a< a<  a< ` < ` < ` < ` < ` < `< `< `< `< `< `< `<  `< _ < _ < _ < _< _< _< _< _< _< _<  _< ^< ^< ^< ^< ^< ^< ^< ^< ^< ^< ^ < ^ < ^ < ^ < ^ < ^< ^< ^< ^< ^< ^< ^<  ^< ]< ]< ]<~ ]<}  ]<| \<{ \ Y(<= Y'<< Y&<; Y%<: Y$<9 Y#<8 Y"<7 Y!<6 Y <5 Y<4 Y<3 Y<2 Y<1 Y<0 Y;x N=;w N<;v N;;u N:;t N9;s N8;r N7;q N6;p N5;o N4;n N3;m N2;l N1;k N0;j N/;i N.;h N-;g N,;f N+;e N*;d N);c N(;b N';a N&;` N%;_ N$;^ N#;] N";\ N!;[ N ;Z N;Y N;X N;W N;V N;U N;T N;S N;R N;Q N;P N;O N;N N;M N;L N;K N;J N;I N;H N ;G N ;F N ;E N ;D N ;C N;B N;A N;@ N;? N;> N;= N;<  N;; M;: M;9 M;8 M;7 M;6 M;5 M;4 M;3 M ;2 M ;1 M ;0 M ;/ M ;. M;- M;, M;+ M;* M;) M;( M;'  M;& L ;% L ;$ L ;# L ;" L ;! L; L; L; L; L; L; L;  L; K ; K ; K ; K; K; K; K; K; K; K;  K; J; J; J; J; J; J; J; J; J; J; J ; J ; J ; J ; J : J: J: J: J: J: J: J:  J: I: I: I: I: I: I: I: I: I: I: I: I: I: I: I: I : I : I : I : I : I: I: I: I: I: I: I:  I: H: H: H: H: H: H: H: H : H : H : H : H : H: H: H: H: H: H: H:  H: G: G: G: G: G: G: G: G: G: G: G: G : G : G : G : G : G: G: G: G: G: G: G:  G: F: F: F: F: F:  F: E%: E$: E#: E": E!: E : E: E: E: E: E: E: E: E: E: E: E: E: E: E: E: E: E: E: E : E : E : E : E : E: E: E: E: E: E: E:  E: D$: D#: D": D!: D : D:~ D:} D:| D:{ D:z D:y D:x D:w D:v D:u D:t D:s D:r D:q D:p D:o D:n D:m D :l D :k D :j D :i D :h D:g D:f D:e D:d D:c D:b D:a  D:` C:_ C:^ C:] C:\ C:[ C:Z C:Y  C:X B:W B:V B:U B:T B:S B:R B:Q B :P B :O B :N B :M B :L B:K B:J B:I B:H B:G B:F B:E  B:D A:C A :B A :A A :@ A :? A :> A:= A:< A:; A:: A:9 A:8 A:7  A:6 @ :5 @ :4 @ :3 @:2 @:1 @:0 @:/ @:. @:- @:,  @:+ ? :* ? :) ? :( ? :' ?:& ?:% ?:$ ?:# ?:" ?:! ?:  ?: > : > : > : > : > : >: >: >: >: >: >: >:  >: = : =: =: =: =: =: =: =:  =: <: < : < : < : < : < : <: <: <: <9 <9 <9 <9  <9 ;9 ;9 ;9 ;9 ;9 ; 9 ; 9 ; 9 ; 9 ; 9 ;9 ;9 ;9 ;9 ;9 ;9 ;9  ;9 : 9 : 9 : 9 : 9 :9 :9 :9 :9 :9 :9 :9  :9 9 9 9 9 9 9 9 9 99 99 99 99 99 99 99  99 89 8 9 8 9 8 9 8 9 8 9 89 89 89 89 89 89 89  89 79 79 79 79 79 79 79 79 79 79 79 7 9 7 9 7 9 7 9 7 9 79 79 79 79 79 79 79  79 6 9 69 69 69 69 69 69 69  69 59 59 59 59 59 59  59 4 9 4 9 4 9 49 49 49 49 49 49 49  49 39 39 39 39 39 39 39 39 3 9 3 9 3 9 3 9 3 9 39 39 39 39 39~ 39} 39|  39{ 29z 29y 29x 29w 29v 29u 29t 29s 29r 29q 2 9p 2 9o 2 9n 2 9m 2 9l 29k 29j 29i 29h 29g 29f 29e  29d 19c 19b 19a 19` 19_ 19^ 19] 19\ 1 9[ 1 9Z 1 9Y 1 9X 1 9W 19V 19U 19T 19S 19R 19Q 19P  19O 09N 09M 0 9L 0 9K 0 9J 0 9I 0 9H 09G 09F 09E 09D 09C 09B 09A  09@ / 9? / 9> /9= /9< /9; /9: /99 /98 /97  /96 . 95 . 94 . 93 . 92 .91 .90 .9/ .9. .9- .9, .9+  .9* -9) -9( -9' -9& -9% - 9$ - 9# - 9" - 9! - 9 -9 -9 -9 -9 -9 -9 -9  -9 ,9 ,9 ,9 ,9 ,9 ,9 ,9 ,9 ,9 ,9 ,9 ,9 ,9 ,9 , 9 , 9 , 9 , 9 , 9 ,9 ,9 ,9 ,9 ,9 ,8 ,8  ,8 +8 +8 +8 +8  +8 * 8 * 8 * 8 * 8 *8 *8 *8 *8 *8 *8 *8  *8 )8 ) 8 ) 8 ) 8 ) 8 ) 8 )8 )8 )8 )8 )8 )8 )8  )8 (8 (8 (8 (8 (8 ( 8 ( 8 ( 8 ( 8 ( 8 (8 (8 (8 (8 (8 (8 (8  (8 '8 ' 8 ' 8 ' 8 ' 8 ' 8 '8 '8 '8 '8 '8 '8 '8  '8 &8 &8 &8 &8 &8 &8 &8 &8 &8 &8 & 8 & 8 & 8 & 8 & 8 &8 &8 &8 &8 &8 &8 &8  &8 %(8 %'8 %&8 %%8 %$8 %#8 %"8 %!8 % 8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 % 8 % 8 % 8 % 8 % 8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8  %8 $ 8~ $ 8} $ 8| $ 8{ $ 8z $8y $8x $8w $8v $8u $8t $8s  $8r #8q #8p #8o #8n #8m #8l #8k #8j #8i #8h #8g #8f #8e #8d #8c # 8b # 8a # 8` # 8_ # 8^ #8] #8\ #8[ #8Z #8Y #8X #8W  #8V "8U "8T "8S "8R "8Q "8P "8O "8N "8M "8L " 8K " 8J " 8I " 8H " 8G "8F "8E "8D "8C "8B "8A "8@  "8? !8> !8= !8< !8; !8: !89 !88 !87 !86 ! 85 ! 84 ! 83 ! 82 ! 81 !80 !8/ !8. !8- !8, !8+ !8*  !8)  8(  8'  8&  8%  8$  8#  8"  8!  8  8   8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8  8  8  8  8  8 8 8 8 8 8 8 8  8  8  8  8  8  8 7 7 7 7 7 7 7  7  7  7  7 7 7 7 7 7 7 7  7  7 7 7 7 7 7 7 7  7 7  7  7  7  7  7 7 7 7 7 7 7 7  7  7  7  7  7 7 7 7 7 7 7 7  7 7 7 7 7 7 7 @ |pdXL@4(~~~~~~~~~~~~u~i~]~Q~E~9~-~!~~ }}}}}}}}}}}}y}m}a}U}I}=}2}&}}}|||||||||||~|r|f|Z|N|B|6|*|||{{{{{{{{{{{{w{k{_{S{G{;{/{#{{ zzzzzzzzzzzz|zpzdzXzLz@z4z(zzzyyyyyyyyyyyytyhy\yPyDy8y-y!yy xxxxxxxxxxxxyxmxaxUxIx=x1x%xx xwwwwwwwwwww~wrwfwZwNwBw6w*wwwvvvvvvvvvvvvvvkv_vSvGv;v/v#vv uuuuuuuuuuuu{uoucuWuKu@u4u(uuuttttttttttttttht\tPtDt8t,t ttssssssssssssysmsasUsIs=s1s%ss srrrrrrrrrrr}rqrerYrMrAr5r)rrrqqqqqqqqqqqqvqjq^qRqFq:q.q"qq pppppppppppp{popcpWpKp?p3p'pppoooooooooooosogo[oOoCo8o,o oonnnnnnnnnnnnxnln`nTnHnf2f&fffeeeeeeeeeee~erefeZeOeCe7e+eeeddddddddddddwdkd_dSdGd;d/d#dd dccccccccccc|cpcdcXcLc@c4c(cccbbbbbbbbbbbbubib]bQbEb9b-b!bb aaaaaaaaaaaayanabaVaJa>a2a&aaa```````````~`r`f`Z`N`B`6`*```____________w_k___S_G_;_/_#__ ^^^^^^^^^^^^|^p^d^X^L^@^4^(^^^]]]]]]]]]]]]t]h]\]Q]E]9]-]!]] \\\\\\\\\\\\y\m\a\U\I\=\1\%\\ \[[[[[[[[[[[[|[q[f[[[P[E[:[/[$[[ [ZZZZZZZZZZZ}ZqZeZYZMZAZ5Z)ZZZYYYYYYYYYYYYvYjY^YRYFY:Y.Y"YY XXXXXXXXXXXX{XoXcXWXKX?X3X'XXXWWWWWWWWWWWWtWhW\WPWDW8W-W!WW VVVVVVVVVVVVzVnVbVVVJV>V2V&VVVUUUUUUUUUUU~UrUfUZUNUCU7U+UUUTTTTTTTTTTTTxTlT`TTTHTP2P&PPPOOOOOOOOOOOOtOhO\OPODO8O,O OONNNNNNNNNNNNyNmNaNUNIN=N1N%NNNMMMMMMMMMMMMsMgM[MOMCM7M+MMMLLLLLLLLLLLLxLlL`LTLHL>>>>>>>>>>>z>n>b>V>J>>>2>&>>>===========s=f=Y=L=@=3=&== <<<<<<<<<<<}313$33 22222222222{2n2a2T2G2:2-2 2211111111111x1k1^1R1E181+11100000000000u0h0[0N0A040'00 0//////////~/r/e/X/K/>/1/$// ...........{.n.a.T.G.:.-. ..-----------x-k-^-Q-D-7-*---,,,,,,,,,,,u,h,[,N,A,4,',, ,+++++++++++r+e+X+K+>+1+$++ ***********{*n*a*T*G*;*.*!**)))))))))))x)k)^)Q)D)7)*)))(((((((((((u(h([(N(A(4('(( ('''''''''''r'e'X'K'>'1'$'' &&&&&&&&&&&{&o&b&U&H&;&.&!&&%%%%%%%%%%%x%k%^%Q%D%7%*%%%$$$$$$$$$$$u$h$[$N$A$4$'$$$###########r#e#X#K#>#1#$## """""""""""|"o"b"U"H";"."!""!!!!!!!!!!!x!k!^!Q!D!7!+!!! u h [ N A 4 '  reXK>1$ {naTG:.!xk^QD7*uh[NA4' ~qdWJ>1$ {naTG:- xk^QD7*uh[NA4' ~qdWJ=0# {naTG:- xk^QD7*tgZNA4' ~qdWJ=0# {naTG:-   h g f e d  c  b  a  `  _ ^ ] \ [ Z Y X  W V U T S R Q P O N M L K J I H G F  E  D  C  B  A @ ? > = < ; :  9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 / . - , + * )  (  '  &  %  $ # " !                                                                                                                                                                              ~ } | { z y x w  v u t s r q p o n m l k j i  h  g  f  e  d c b a ` _ ^ ]  \ ![  Z Y X W V U T S R Q P O N M L K J I H  G  F  E  D  C B A @ ? > = <  ; : 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 / . -  ,  +  *  )  ( ' & % $ # " !                                                                                                                                                                                                                                             ~  }  |  {  z  y  x  w  v  u  t  s  r  q  p  o  n  m  l  k   j  i  h  g  f  e  d  c  b  a  `  _  ^  ]  \  [  Z  Y   X W V U T S R  Q  P  O  N  M L K J I H G F  E $D #C "B !A  @ ? > = < ; : 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 / .  -  ,  +  *  ) ( ' & % $ # "  ! % $ # " !                                                                                                                                                                                                       ~ } | { z y x  w  v  u  t  s r q p o n m l  k j i h g f e d c b a ` _  ^  ]  \  [  Z Y X W V U T S  R Q P O N M L K  J  I  H  G  F E D C B A @ ?  > = < ; : 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 / .  -  ,  +  *  ) ( ' & % $ # "  !                                                                                                                                                                                                                                                                                                   ~ } | { z y x  w  v  u  t  s r q p o n m l  k j i h g f e d c b a ` _ ^ ] \ [ Z  Y  X  W  V  U T S R Q P O N  M L K J I H G F E D C B A  @  ?  >  =  < ; : 9 8 7 6 5  4 3 2 1 0 / . - , + *  )  (  '  &  % $ # " !                                             ~  ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~  ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~  ~  ~  ~  ~  ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~  ~  ~  ~  ~   ~   ~   ~   ~   ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~ E2  E1  E0  E/  E.  E- E, E+ E* E) E( E' E&  E% E$  E#  E"  E!  E  E E E E E E E E  E  E  E  E  E E E E E E E E  E E E E  E  E  E  E  E E E E D D D D  D D D D  D  D  D  D  D D D D D D D D  D  D  D  D D D D D D D D  D D D D D  D  D  D  D  D D D D D D D D  D  D  D  D  D   D   D   D   D   D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D   D  D  D  D  D  D  D  D  D  D   D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D   D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D   D D D~ D} D|  D{  Dz  Dy  Dx  Dw Dv Du Dt Ds Dr Dq Dp  Do Dn Dm Dl Dk Dj Di Dh Dg Df De Dd Dc Db Da D` D_  D^  D]  D\  D[  DZ DY DX DW DV DU DT DS  DR  DQ  DP  DO  DN DM DL DK DJ DI DH DG  DF DE DD DC DB DA D@  D?  D>  D=  D<  D; D: D9 D8 D7 D6 D5 D4  D3 D2 D1 D0 D/  D.  D-  D,  D+  D* D) D( D' D& D% D$ D#  D" D! D D D D D D D D  D  D  D  D  D D D D D D D D  D D D D D D D D D D D D D C  C  C  C  C  C C C C C C C C  C  C  C  C  C  C   C   C   C   C   C  C  C  C  C  C  C  C  C C C C C C C C C C C C C C C C C C C  C  C  C  C  C C C C C C C C  C !C  C C C C C C C C C C C C C C C C C C C  C  C  C  C  C C C C C C C C  C C C C C C C C C C C C C C C  C  C  C  C  C C C C C C C C  C C C C C C C C~ C} C| C{ Cz Cy Cx Cw Cv  Cu  Ct  Cs  Cr  Cq Cp Co Cn Cm Cl Ck Cj  Ci Ch Cg Cf Ce Cd Cc Cb Ca C` C_ C^ C] C\ C[  CZ  CY  CX  CW  CV CU CT CS CR CQ CP CO  CN CM CL CK CJ CI CH CG CF CE CD CC CB CA C@ C?  C>  C=  C<  C;  C: C9 C8 C7 C6 C5 C4 C3  C2 C1 C0 C/ C. C- C, C+ C* C) C( C' C& C% C$ C#  C"  C!  C  C  C C C C C C C C  C "C !C  C C C C C C C C C C C C C C C C C C C  C  B  B  B  B B B B B B B B  B #B "B !B  B B B B B B B B B B B B B B B B B B B  B  B  B  B  B B B B B B B B  B B B B B B B B B B B B B B B B B  B  B  B  B  B B B B B B B B  B B B B B B B B B B B B B B B B B B B  B  B  B  B  B B B B B B B B  B B B B B B B B B B B B B B B B B B  B  B  B  B  B B~ B} B| B{ Bz By Bx  Bw Bv Bu Bt Bs Br Bq Bp Bo Bn Bm Bl Bk Bj Bi Bh Bg  Bf  Be  Bd  Bc  Bb Ba B` B_ B^ B] B\ B[  BZ BY BX BW BV BU BT BS BR BQ BP BO  BN  BM  BL  BK  BJ BI BH BG BF BE BD BC  BB BA B@ B? B> B= B< B; B: B9 B8 B7 B6 B5 B4 B3  B2  B1  B0  B/  B. B- B, B+ B* B) B( B'  B& !B%  B$ B# B" B! B B B B B B B B B B B B B B B  B  B  B  B  B B B B B B B B  B !B  B B B B A A A A A A A A A A A A A A A  A  A  A  A  A A A A A A A A  A #A "A !A  A A A A A A A A A A A A A A A A A A A  A  A  A  A  A A A A A A A A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A   A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A   A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A~  A}  A|  A{  Az  Ay  Ax  Aw  Av  Au  At  As  Ar  Aq  Ap  Ao  An   Am  Al  Ak  Aj  Ai  Ah  Ag  Af  Ae  Ad  Ac  Ab  Aa  A`  A_  A^  A]  A\  A[  AZ  AY  AX  AW  AV  AU  AT  AS  AR  AQ  AP  AO  AN   AM  AL  AK  AJ  AI  AH  AG  AF  AE  AD  AC  AB  AA  A@  A?  A>  A=  A<   A; $A: #A9 "A8 !A7  A6 A5 A4 A3 A2 A1 A0 A/ A. A- A, A+ A* A) A( A' A& A% A$  A#  A"  A!  A  A A A A A A A A  A A A A A A A A A A A A A A A  A  A  A  A  A A A A A @ @ @  @ #@ "@ !@  @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @  @  @  @  @  @ @ @ @ @  reXK>1$ ~~~~~~~~~~~{~n~a~T~G~:~-~!~~}}}}}}}}}}}x}k}^}Q}D}7}*}}}|||||||||||u|h|[|N|A|4|'|| |{{{{{{{{{{~{q{d{W{K{>{1{${{ zzzzzzzzzzz{znzazTzGz:z-z!zzyyyyyyyyyyyxyky^yQyDy7y*yyyxxxxxxxxxxxuxhx[xNxAx4x'xx xwwwwwwwwww~wqwdwWwJw=w1w$ww vvvvvvvvvvv{vnvavTvGv:v-v!vvuuuuuuuuuuuxuku^uQuDu7u*uuutttttttttttutht[tNtAt4t'tt tssssssssss~sqsdsWsJs=s1s$ss rrrrrrrrrrr{rnrarTrGr:r-r rrqqqqqqqqqqqxqkq^qQqDq7q*qqqppppppppppptpgpZpMp@p3p&pp ooooooooooo~oqodoWoJo=o0o#oo nnnnnnnnnnnznmn`nSnFn9n-n nnmmmmmmmmmmmwmjm]mPmCm6m)mmmllllllllllltlglZlMl@l3l&ll kkkkkkkkkkk~kqkdkWkJk=k0k#kk jjjjjjjjjjjzjmj`jSjFj9j,jjjiiiiiiiiiiiwiji]iPiCi6i)iiihhhhhhhhhhhthghZhMh@h3h&hh ggggggggggg}gqgdgWgJg=g0g#gg fffffffffffzfnfafTfGf:f-f ffeeeeeeeeeeeweje]ePeCe6e*eeedddddddddddtdgdZdMd@d3d&dd ccccccccccc~cqcdcWcJc=c0c#cc bbbbbbbbbbb{bnbabTbGb:b-b bbaaaaaaaaaaaxaka^aQaDa7a*aaa```````````t`g`Z`M`@`3`&```_____________w_l_a_V_K_@_5_*___ ^^^^^^^^^^^^^s^g^[^O^C^7^+^^^]]]]]]]]]]]]x]l]`]T]H]<]0]$]] ]\\\\\\\\\\\}\q\e\Y\M\B\6\*\\\[[[[[[[[[[[[v[j[^[R[F[:[.["[[ ZZZZZZZZZZZZ{ZoZcZWZKZ@Z4Z(ZZZYYYYYYYYYYYYtYhY\YPYDY8Y,Y YY XXXXXXXXXXXXyXmXaXUXIX=X1X%XX XWWWWWWWWWWW~WrWfWZWNWBW6W*WWWVVVVVVVVVVVVwVkV_VSVGV;V/V#VV UUUUUUUUUUUU|UpUdUXULU@U4U(UUUTTTTTTTTTTTTvTjT^TRTFT:T.T"TT SSSSSSSSSSSSzSoScSWSKS?S3S'SSSRRRRRRRRRRRRsRgR[RORCR7R+RRRQQQQQQQQQQQQyQmQaQUQIQ=Q1Q%QQ QPPPPPPPPPPP~PrPfPZPNPBP7P+PPPOOOOOOOOOOOOxOlO`OTOHOJ2J&JJJIIIIIIIIIIIIsIgI[IOICI7I+IIIHHHHHHHHHHHHxHmHaHUHIH=H1H%HH HGGGGGGGGGGG}GqGeGYGMGAG5G)GGGFFFFFFFFFFFFvFjF^FRFFF:F.F"FF EEEEEEEEEEEE{EoEcEWEKE?E3E'EEEDDDDDDDDDDDDsDhD\DPDDD8D,D DDCCCCCCCCCCCCyCmCaCUCIC=C1C%CCCBBBBBBBBBBB~BrBfBZBNBBB6B*BBBAAAAAAAAAAAAwAkA_ASAGA;A/A$AA A@@@@@@@@@@@}@q@e@Y@M@A@5@)@@@????????????v?j?^?R?F?:?.?"?? >>>>>>>>>>>>z>n>b>V>J>>>2>&>>>============s=g=[=O=C=7=+===<<<<<<<<<<<222&22211111111111~1r1f1Z1N1B161+111000000000000x0l0`0T0H0<000$00 0///////////}/q/e/Y/M/A/5/)///............v.j.^.S.G.;./.#.. ------------|-p-d-X-L-@-4-(---,,,,,,,,,,,,u,i,^,R,F,:,.,",, ++++++++++++z+n+c+W+K+?+3+'+++************t*h*\*P*D*8*,* **))))))))))))y)m)a)U)I)=)1)%)) )(((((((((((~(r(f(Z(N(B(7(+(((''''''''''''x'l'`'T'H'<'0'$'' '&&&&&&&&&&&}&q&e&Y&M&B&6&*&&&%%%%%%%%%%%%v%j%^%R%F%:%.%"%% $$$$$$$$$$$${$o$c$W$K$?$3$'$$$#############u#j#_#T#I#>#3#(###""""""""""""t"h"\"P"D"8"," ""!!!!!!!!!!!!x!m!a!U!I!=!1!%!! ! } q e Y M B 6 *   vj^RF:." {ocWK?3'sg\PD8, xl`TH<0$ }qeYMA5)ui^RF:." znbVK?3'sg[OC7+ xl`TH<0$ }qeYMA5)vj^RF:." {ocWK?3'th\PD8, ymaUI=1%  ,K ,K ,K ,K , K , K , K , K , K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K  ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K , K , K , K , K , K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K  ,K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K  , K~ , K} , K| , K{ , Kz , Ky , Kx , Kw , Kv , Ku , Kt , Ks , Kr , Kq , Kp , Ko , Kn  , Km , Kl , Kk , Kj , Ki , Kh , Kg , Kf , Ke , Kd , Kc , Kb , Ka , K` , K_ , K^ , K] , K\ , K[ , KZ , KY , KX , KW  , KV , KU , KT , KS , KR , KQ , KP , KO , KN , KM , KL , KK , KJ , KI , KH , KG , KF , KE , KD , KC , KB , KA , K@ , K? , K>  , K= , K< , K; , K: , K9 , K8 , K7 , K6 , K5 , K4 , K3 , K2 , K1 , K0 , K/ , K. , K- , K, , K+ , K* , K) , K( , K' , K& , K%  , K$ ,K# ,K" ,K! ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K , K , K , K , K , K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K  ,K ,"K ,!K , K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J , J , J , J , J , J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J  ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J , J , J , J , J , J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J  ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J , J , J , J , J , J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J  ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J , J , J , J , J , J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J  ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J , J , J , J , J , J~ ,J} ,J| ,J{ ,Jz ,Jy ,Jx ,Jw  ,Jv ,%Ju ,$Jt ,#Js ,"Jr ,!Jq , Jp ,Jo ,Jn ,Jm ,Jl ,Jk ,Jj ,Ji ,Jh ,Jg ,Jf ,Je ,Jd ,Jc ,Jb ,Ja ,J` ,J_ ,J^ , J] , J\ , J[ , JZ , JY ,JX ,JW ,JV ,JU ,JT ,JS ,JR  ,JQ  ,JP  ,JO  ,JN  ,JM  ,JL  ,JK  , JJ  , JI  , JH  , JG  , JF  ,JE  ,JD  ,JC  ,JB  ,JA  ,J@  ,J?  ,J> "BJ= "BJ< "BJ; "BJ: "BJ9 "BJ8 "BJ7 "BJ6 "BJ5 "BJ4 "BJ3 "B J2 "B J1 "B J0 "B J/ "B J. "BJ- "BJ, "BJ+ "BJ* "BJ) "BJ( "BJ'  "BJ& "AJ% "AJ$ "AJ# "AJ" "AJ! "AJ "AJ "AJ "AJ "AJ "AJ "AJ "A J "A J "A J "A J "A J "AJ "AJ "AJ "AJ "AJ "AJ "AJ  "AJ "@ J "@ J "@ J "@J "@J "@J "@J "@J "@J "@J  "@J "?J "?J "?I "?I "?I "?I "? I "? I "? I "? I "? I "?I "?I "?I "?I "?I "?I "?I  "?I "> I "> I "> I "> I ">I ">I ">I ">I ">I ">I ">I  ">I "= I "= I "= I "=I "=I "=I "=I "=I "=I "=I  "=I "<I "<I "<I "<I "<I "<I "<I "<I "<I "< I "< I "< I "< I "< I "<I "<I "<I "<I "<I "<I "<I  " "3I= "3I< "3I; "3 I: "3 I9 "3 I8 "3 I7 "3 I6 "3I5 "3I4 "3I3 "3I2 "3I1 "3I0 "3I/  "3I. "2 I- "2 I, "2 I+ "2I* "2I) "2I( "2I' "2I& "2I% "2I$  "2I# "1I" "1I! "1I "1I "1I "1I "1I "1I "1I "1I "1I "1I "1I "1 I "1 I "1 I "1 I "1 I "1I "1I "1I "1I "1I "1I "1I  "1I "0I "0I "0I "0I "0I "0I "0I "0I "0I "0 H "0 H "0 H "0 H "0 H "0H "0H "0H "0H "0H "0H "0H  "0H "/H "/H "/ H "/ H "/ H "/ H "/ H "/H "/H "/H "/H "/H "/H "/H  "/H ". H ". H ". H ". H ". H ".H ".H ".H ".H ".H ".H ".H  ".H "-H "-H "-H "-H "-H "-H "-H "-H "-H "-H "-H "-H "- H "- H "- H "- H "- H "-H "-H "-H "-H "-H "-H "-H  "-H ",H ",H ",H ",H ",H ",H ",H ",H ",H ",H ",H ",H ",H ",H ",H ", H ", H ", H ", H ", H ",H ",H ",H ",H ",H ",H ",H  ",H "+H "+H "+H "+H "+H "+H "+H "+H "+H "+H "+H "+H "+H "+H "+H "+ H "+ H "+ H "+ H "+ H "+H "+H "+H "+H "+H "+H "+H  "+H "*H "*H "*H "*H "*H "*H "*H "*H~ "*H} "*H| "*H{ "*Hz "* Hy "* Hx "* Hw "* Hv "* Hu "*Ht "*Hs "*Hr "*Hq "*Hp "*Ho "*Hn  "*Hm ")Hl ")Hk ")Hj ")Hi ")Hh ")Hg ")Hf ")He ")Hd ")Hc ")Hb ")Ha ")H` ")H_ ")H^ ")H] ") H\ ") H[ ") HZ ") HY ") HX ")HW ")HV ")HU ")HT ")HS ")HR ")HQ  ")HP "(HO "(HN "(HM "(HL "(HK "(HJ "(HI "(HH "(HG "(HF "(HE "(HD "(HC "(HB "(HA "(H@ "(H? "(H> "( H= "( H< "( H; "( H: "( H9 "(H8 "(H7 "(H6 "(H5 "(H4 "(H3 "(H2  "(H1 "'H0 "'H/ "'H. "'H- "'H, "'H+ "'H*  "'H) "&H( "&H' "&H& "&H% "&H$ "&H# "&H" "&H! "&H "& H "& H "& H "& H "& H "&H "&H "&H "&H "&H "&H "&H  "&H "%&H "%%H "%$H "%#H "%"H "%!H "% H "%H "%H "%H "%H "%H "%H "%H "%H "%H "%H "%H "%H "%G "%G "%G "%G "%G "%G "% G "% G "% G "% G "% G "%G "%G "%G "%G "%G "%G "%G  "%G "$G "$G "$G "$G "$G "$G "$G "$G "$G "$ G "$ G "$ G "$ G "$ G "$G "$G "$G "$G "$G "$G "$G  "$G "# G "# G "#G "#G "#G "#G "#G "#G "#G  "#G ""G ""G ""G ""G "" G "" G "" G "" G "" G ""G ""G ""G ""G ""G ""G ""G  ""G "!G "!G "!G "!G "!G "!G "!G "!G "!G "!G "!G "! G "! G "! G "! G "! G "!G "!G "!G "!G "!G "!G "!G  "!G " G " G " G " G " G " G " G " G " G " G " G " G " G " G " G " G " G " G " G  " G " G "G "G "G "G "G "G "G  "G "!G " G "G "G "G "G "G "G "G~ "G} "G| "G{ "Gz "Gy "Gx "Gw "Gv "Gu "Gt "Gs " Gr " Gq " Gp " Go " Gn "Gm "Gl "Gk "Gj "Gi "Gh "Gg  "Gf "Ge "Gd "Gc "Gb "Ga "G` "G_ "G^ "G] "G\ "G[ " GZ " GY " GX " GW " GV "GU "GT "GS "GR "GQ "GP "GO  "GN "GM "GL "GK "GJ "GI "GH "GG "GF "GE "GD "GC "GB "GA "G@ "G? "G> " G= " G< " G; " G: " G9 "G8 "G7 "G6 "G5 "G4 "G3 "G2  "G1 " G0 " G/ " G. " G- " G, "G+ "G* "G) "G( "G' "G& "G%  "G$ "G# "G" "G! "G "G "G "G "G " G " G " G " G " G "G "G "G "G "G "G "G  "G " G " G " G " G "G "G "G "G "G "G "G  "G "G "G "G "F "F "F "F "F "F "F " F " F " F " F " F "F "F "F "F "F "F "F  "F "F "F "F "F "F " F " F " F " F " F "F "F "F "F "F "F "F  "F "F "F "F "F "F "F "F "F "F "F "F "F " F " F " F " F " F "F "F "F "F "F "F "F  "F "F "F "F "F " F " F " F " F " F "F "F "F "F "F "F "F  "F "F "F "F "F "F  "F "F "F "F "F "F "F "F "F "F "F "F "F " F " F " F " F " F "F "F "F "F "F "F "F  "F "F "F "F "F "F "F  "F "F " F " F " F " F " F "F "F "F "F "F "F~ "F}  "F| "F{ " Fz " Fy " Fx " Fw " Fv "Fu "Ft "Fs "Fr "Fq "Fp "Fo  "Fn " Fm "Fl "Fk "Fj "Fi "Fh "Fg "Ff  "Fe " Fd "Fc "Fb "Fa "F` "F_ "F^ "F] "F\ "F[ "FZ "FY "FX "FW "FV "FU "FT "FS "FR " FQ " FP " FO " FN " FM "FL "FK "FJ "FI "FH "FG "FF  "FE " FD " FC " FB " FA " F@ " F? " F> " F= " F< " F; " F: " F9 " F8 " F7 " F6 " F5 " F4 " F3 " F2 " F1 " F0  " F/ " F. " F- " F, " F+ " F*  " F) " F( " F' " F& " F% " F$ " F# " F" " F! " F " F " F " F " F " F " F  " F " "F " !F " F " F " F " F " F " F " F " F " F " F " F " F " F " F " F " F " F " F " F " F " F " F " F " E " E " E " E " E " E " E " E  " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E  " E "E "E "E "E "E "E "E "E "E "E " E " E " E " E " E "E "E "E "E "E "E "E  "E "E "E "E "E "E "E "E "E "E "E "E "E " E " E " E " E " E "E "E "E "E "E "E "E  "E " E " E " E " E " E "E "E "E "E "E "E "E  "E "E "E "E "E "E "E "E "E "E "E "E "E "E "E "E "E "E " E " E " E " E " E "E "E "E "E "E "E "E  "E "E "E "E "E "E  "E "E "E "E "E~ "E} "E| "E{ "Ez "Ey "Ex "Ew "Ev "Eu " Et " Es " Er " Eq " Ep "Eo "En "Em "El "Ek "Ej "Ei  "Eh "Eg "Ef "Ee "Ed "Ec "Eb "Ea "E` "E_ " E^ " E] " E\ " E[ " EZ "EY "EX "EW "EV "EU "ET "ES  "ER  "EQ  "EP  "EO  "EN  "EM  "EL  "EK  "EJ  "EI  "EH  "EG  "EF  "EE  "ED  "EC  "EB  "EA  "E@  " E?  " E>  " E=  " E<  " E;  "E:  "E9  "E8  "E7  "E6  "E5  "E4  "E3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3  3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1  1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0~ 0} 0| 0{  0z /y /x /w /v /u /t /s /r /q /p /o /n / m / l / k / j / i /h /g /f /e /d /c /b  /a .` ._ .^ .] .\ .[ .Z . Y . X . W . V . U .T .S .R .Q .P .O .N  .M -L -K -J -I -H -G -F -E -D -C -B -A -@ - ? - > - = - < - ; -: -9 -8 -7 -6 -5 -4  -3 ,2 ,1 ,0 ,/ ,. ,- ,, ,+ ,* ,) , ( , ' , & , % , $ ,# ," ,! , , , ,  , +! +  + + + + + + + + + + + + + + + + + + +  +  +  +  +  + + + + + + +  + * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *  * ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) )  ) ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  ( '# '" '! ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '  ' &" &! & & & & & & &~ &} &| &{ &z &y &x &w &v &u &t &s &r & q & p & o & n & m &l &k &j &i &h &g &f  &e %d %c %b %a %` %_ %^ %] %\ %[ %Z %Y %X %W %V %U %T %S % R % Q % P % O % N %M %L %K %J %I %H %G  %F $E $D $C $B $A $@ $? $> $= $< $; $: $9 $8 $ 7 $ 6 $ 5 $ 4 $ 3 $2 $1 $0 $/ $. $- $,  $+ #* #) #( #' #& #% #$ ## # " # ! # #  #  # # # # # # #  # " " " " " " " " " " " " " "  "  "  "  "  " " " " " " "  " ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !  !                                                                                                                  ~  }  |  {  z  y x w v u t s r  q p o n m l k j ,K 9|}qeYMA5)~~~~~~~~~~~~v~j~^~R~F~:~.~"~~ }}}}}}}}}}}}{}o}c}W}K}?}3}'}}}||||||||||||t|h|\|P|D|8|,| ||{{{{{{{{{{{{y{m{a{U{I{={1{%{{ {zzzzzzzzzzz~zrzfzZzOzCz7z+zzzyyyyyyyyyyyywyky_ySyGy;y/y#yy xxxxxxxxxxxx|xpxdxXxLx@x4x(xxxwwwwwwwwwwwwtwhw\wPwDw8w,w ww vvvvvvvvvvvvzvnvbvVvJv>v2v&vvvuuuuuuuuuuu~urufuZuNuBu6u*uuuttttttttttttwtkt_tStGt;t/t#tt ssssssssssss|spsdsXsLs@s4s(sssrrrrrrrrrrrrurir]rQrEr9r-r!rr qqqqqqqqqqqqzqnqbqVqJq>q2q&qqqppppppppppp~prpfp[pOpCp7p+pppoooooooooooowoko_oSoGob2b&bbbaaaaaaaaaaaasaga[aOaCa7a+aaa````````````x`l```U`I`=`1`%`` `___________}_q_e_Y_M_A_5_)___^^^^^^^^^^^^w^k^_^S^G^;^/^#^^ ]]]]]]]]]]]]{]o]d]X]L]@]4](]]]\\\\\\\\\\\\u\i\]\Q\E\9\-\!\\ [[[[[[[[[[[[y[m[a[U[I[=[1[%[[ [ZZZZZZZZZZZ~ZrZfZZZNZBZ6Z*ZZZYYYYYYYYYYYYvYjY^YRYFY:Y.Y"YY XXXXXXXXXXXX{XoXcXWXKX?X3X'XXXWWWWWWWWWWWWsWgW[WOWCW7W+WWWVVVVVVVVVVVVxVlV`VTVHVL2L&LLLKKKKKKKKKKK~KrKfKZKNKBK6K*KKKJJJJJJJJJJJJvJjJ_JSJGJ;J/J#JJ IIIIIIIIIIII{IoIcIXILI@I4I(IIIHHHHHHHHHHHHtHhH\HRHGHA2A&AAA@@@@@@@@@@@@s@g@[@O@C@7@+@@@????????????w?k?_?S?G?;?/?$?? ?>>>>>>>>>>>}>q>e>Y>M>A>5>)>>>============u=i=]=Q=E=9=-=!== <<<<<<<<<<<$2$&$$$############s#g#[#O#C#7#+###""""""""""""x"l"`"T"H"<"0"$"" "!!!!!!!!!!!|!p!d!X!L!@!4!(!!! t h \ P D 8 - !  ymaUI=1% ~rfZNB6*wk_SG;/$ |pdXL@4(ui]QE9-! ymaUI>2&~rfZNC7+wk_SG;/# |pdXL@5)ui]QE9-! znbVJ>2&~rfZNB6+wk_SG;/# | J#S J#S J#S J#S J#S  J#S J"S J"S J"S J"S J"S J"S J"S J"S J"S J"S J"S J"S J"S J"S J"S J"S J"S J"S J" S J" S J" S J" S J" S J"S J"S J"S J"S J"S J"S J"S~  J"S} J!!S| J! S{ J!Sz J!Sy J!Sx J!Sw J!Sv J!Su J!St J!Ss J!Sr J!Sq J!Sp J!So J!Sn J!Sm J!Sl J!Sk J!Sj J!Si J! Sh J! Sg J! Sf J! Se J! Sd J!Sc J!Sb J!Sa J!S` J!S_ J!S^ J!S]  J!S\ J S[ J SZ J SY J SX J SW J SV J SU J ST J SS J SR J SQ J SP J SO J SN J SM J SL J SK J SJ J SI J SH J SG J SF J SE J SD J SC J SB J SA J S@ J S? J S> J S=  J S< JS; JS: JS9 JS8 JS7 J S6 J S5 J S4 J S3 J S2 JS1 JS0 JS/ JS. JS- JS, JS+  JS* JS) JS( JS' JS& JS% JS$ JS# JS" JS! JS JS JS JS J S J S J S J S J S JS JS JS JS JS JS JS  JS JS JS JS JS JS JS JS JS J S J S J S J S J S JS JS JS JR JR JR JR  JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR J R J R J R J R J R JR JR JR JR JR JR JR  JR J$R J#R J"R J!R J R JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR J R J R J R J R J R JR JR JR JR JR JR JR  JR JR JR JR JR JR JR JR JR J R J R J R J R J R JR JR JR JR JR JR JR  JR JR JR JR JR J R J R J R J R J R JR JR JR JR JR JR JR  JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR J R J R J R J R J R JR JR JR JR JR JR~ JR}  JR| J1R{ J0Rz J/Ry J.Rx J-Rw J,Rv J+Ru J*Rt J)Rs J(Rr J'Rq J&Rp J%Ro J$Rn J#Rm J"Rl J!Rk J Rj JRi JRh JRg JRf JRe JRd JRc JRb JRa JR` JR_ JR^ JR] JR\ JR[ JRZ JRY JRX J RW J RV J RU J RT J RS JRR JRQ JRP JRO JRN JRM JRL  JRK JRJ JRI JRH JRG JRF JRE JRD JRC JRB JRA JR@ JR? JR> JR= JR< JR; JR: JR9 J R8 J R7 J R6 J R5 J R4 JR3 JR2 JR1 JR0 JR/ JR. JR-  JR, J%R+ J$R* J#R) J"R( J!R' J R& JR% JR$ JR# JR" JR! JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR J R J R J R J R J R JR JR JR JR JR JR JR  JR J,R J+R J*R J)R J(R J'R J&R J%Q J$Q J#Q J"Q J!Q J Q JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ J Q J Q J Q J Q J Q JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ  JQ JQ J Q J Q J Q J Q J Q JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ  JQ J Q JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ J Q J Q J Q J Q J Q JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ  JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ J Q J Q J Q J Q J Q JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ  JQ J?Q J>Q J=Q J JQ= JQ< JQ; JQ: JQ9 JQ8  JQ7 J Q6 J Q5 J Q4 J Q3 J Q2 J Q1 J Q0 J Q/ J Q. J Q- J Q, J Q+ J Q* J Q) J Q( J Q' J Q& J Q% J Q$ J Q# J Q" J Q!  J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q J Q  J Q J Q J Q J Q J Q J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P  J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P  J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P  J P JP JP JP JP JP J P J P J P J P J P JP JP JP JP JP JP JP  JP JP JP JP JP JP JP JP JP JP JP JP JP JP JP J P J P J P J P J P JP JP JP JP JP JP JP  JP JP J P J P J P J P J P JP JP JP JP JP JP JP  JP JP JP JP JP J P J P J P J P J P JP JP JP JP JP JP JP  JP~ JP} JP| JP{ JPz J Py J Px J Pw J Pv J Pu JPt JPs JPr JPq JPp JPo JPn  JPm JPl JPk JPj JPi JPh JPg JPf JPe JPd JPc JPb JPa JP` JP_ J P^ J P] J P\ J P[ J PZ JPY JPX JPW JPV JPU JPT JPS  JPR J PQ J PP JPO JPN JPM JPL JPK JPJ JPI  JPH  JPG  JPF  JPE  JPD  JPC  JPB  JPA  JP@  JP?  JP>  JP=  JP<  JP;  JP:  JP9  J P8  J P7  J P6  J P5  J P4  JP3  JP2  JP1  JP0  JP/  JP.  JP-  JP,  E@  E?  E>  E=  E<  E;  E:  E9  E8  E7  E6  E5  E4  E3  E2  E1  E0  E/  E.  E-  E,  E+  E*  E)  E(  E'  E&  E%  E$  E#  E"  E!  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E  E @ | @| @| @| @| @| @| @|  @| @%| @$| @#| @"| @!| @ | @| @| @| @| @|~ @|} @|| @|{ @|z @|y @|x @|w @|v @|u @|t @|s @|r @|q @ |p @ |o @ |n @ |m @ |l @|k @|j @|i @|h @|g @|f @|e  @|d @&|c @%|b @$|a @#|` @"|_ @!|^ @ |] @|\ @|[ @|Z @|Y @|X @|W @|V @|U @|T @|S @|R @|Q @|P @|O @|N @|M @|L @|K @ |J @ |I @ |H @ |G @ |F @|E @|D @|C @|B @|A @|@ @|?  @|> @#|= @"|< @!|; @ |: @|9 @|8 @|7 @|6 @|5 @|4 @|3 @|2 @|1 @|0 @|/ @|. @|- @|, @|+ @|* @|) @|( @ |' @ |& @ |% @ |$ @ |# @|" @|! @| @| @| @| @|  @|  @|  @|  @|  @|  @|  @|  @|  @|  @|  @ |  @ |  @ |  @ |  @ |  @|  @|  @|  @|  @|  @|  @|  @|  ;H|  ;G|  ;F|  ;E|  ;D|  ;C|  ;B|  ;A|  ;@|  ;?|  ;>|  ;=|  ;<|  ;;|  ;:|  ;9|  ;8|  ;7|  ;6|  ;5|  ;4|  ;3|  ;2|  ;1|  ;0|  ;/|  ;.|  ;-|  ;,|  ;+|  ;*|  ;)|  ;(|  ;'|  ;&|  ;%|  ;$|  ;#|  ;"|  ;!|  ; |  ;|  ;|  ;|  ;|  ;|  ;|  ;|  ;|  ;|  ;|  ;|  ;|  ;|  ;|  ;|  ;|  ;|  ;|  ; |  ; |  ; |  ; |  ; |  ;|  ;|  ;|  ;|  ;|  ;|  ;|  ;| 6P+ 6P* 6P) 6P( 6P' 6P& 6P% 6P$ 6P# 6 P" 6 P! 6 P 6 P 6 P 6P 6P 6P 6P 6P 6P 6P  6P 6P 6P 6P 6P 6P 6P 6P 6P 6P 6 P 6 P 6 P 6 P 6 P 6P 6P 6P 6P 6P 6P 6P  6P 6BO 6AO 6@O 6?O 6>O 6=O 6}  1=}  1<}  1;}  1:}  19}  18}  17}  16}  15}  14}  13}  12}  11}  10}  1/}  1.}  1-}  1,}  1+}  1*}  1)}  1(}  1'}  1&|  1%|  1$|  1#|  1"|  1!|  1 |  1|  1|  1|  1|  1|  1|  1|  1|  1|  1|  1|  1|  1|  1|  1|  1|  1|  1|  1 |  1 |  1 |  1 |  1 |  1|  1|  1|  1|  1|  1|  1|  1| ,4"O ,4!O ,4 O ,4O ,4O ,4O ,4O ,4O ,4O ,4O ,4O ,4O ,4O ,4O ,4O ,4O ,4O ,4O ,4O ,4O~ ,4O} ,4 O| ,4 O{ ,4 Oz ,4 Oy ,4 Ox ,4Ow ,4Ov ,4Ou ,4Ot ,4Os ,4Or ,4Oq  ,4Op ,3@Oo ,3?On ,3>Om ,3=Ol ,3 ,3O= ,3 O< ,3 O; ,3 O: ,3 O9 ,3 O8 ,3O7 ,3O6 ,3O5 ,3O4 ,3O3 ,3O2 ,3O1  ,3O0 ,2.O/ ,2-O. ,2,O- ,2+O, ,2*O+ ,2)O* ,2(O) ,2'O( ,2&O' ,2%O& ,2$O% ,2#O$ ,2"O# ,2!O" ,2 O! ,2O ,2O ,2O ,2O ,2O ,2O ,2O ,2O ,2O ,2O ,2O ,2O ,2O ,2O ,2O ,2O ,2O ,2O ,2 O ,2 O ,2 O ,2 O ,2 O ,2O ,2O ,2O ,2O ,2O ,2O ,2O  ,2O ,1'O ,1&O ,1%N ,1$N ,1#N ,1"N ,1!N ,1 N ,1N ,1N ,1N ,1N ,1N ,1N ,1N ,1N ,1N ,1N ,1N ,1N ,1N ,1N ,1N ,1N ,1N ,1N ,1 N ,1 N ,1 N ,1 N ,1 N ,1N ,1N ,1N ,1N ,1N ,1N ,1N  ,1N ,0/N ,0.N ,0-N ,0,N ,0+N ,0*N ,0)N ,0(N ,0'N ,0&N ,0%N ,0$N ,0#N ,0"N ,0!N ,0 N ,0N ,0N ,0N ,0N ,0N ,0N ,0N ,0N ,0N ,0N ,0N ,0N ,0N ,0N ,0N ,0N ,0N ,0N ,0 N ,0 N ,0 N ,0 N ,0 N ,0N ,0N ,0N ,0N ,0N ,0N ,0N  ,0N ,/N ,/N ,/N ,/N ,/N ,/N  ,/N ,.N ,.N ,.N ,.N ,.N ,.N ,.N ,.N ,.N ,.N ,.N ,.N ,.N ,.N ,.N ,. N ,. N ,. N ,. N ,. N ,.N ,.N ,.N ,.N ,.N ,.N ,.N  ,.N ,-N ,-N ,-N ,-N  ,-N ,,N ,,N ,,N ,,N ,,N ,,N~ ,,N} ,,N| ,,N{ ,,Nz ,,Ny ,,Nx ,,Nw ,,Nv ,,Nu ,,Nt ,,Ns ,, Nr ,, Nq ,, Np ,, No ,, Nn ,,Nm ,,Nl ,,Nk ,,Nj ,,Ni ,,Nh ,,Ng  ,,Nf ,+ Ne ,+ Nd ,+ Nc ,+ Nb ,+ Na ,+N` ,+N_ ,+N^ ,+N] ,+N\ ,+N[ ,+NZ  ,+NY ,*NX ,*NW ,*NV ,*NU ,*NT ,*NS ,*NR ,*NQ ,*NP ,* NO ,* NN ,* NM ,* NL ,* NK ,*NJ ,*NI ,*NH ,*NG ,*NF ,*NE ,*ND  ,*NC ,)NB ,)NA ,)N@ ,)N? ,)N> ,) N= ,) N< ,) N; ,) N: ,) N9 ,)N8 ,)N7 ,)N6 ,)N5 ,)N4 ,)N3 ,)N2  ,)N1 ,(N0 ,(N/ ,(N. ,( N- ,( N, ,( N+ ,( N* ,( N) ,(N( ,(N' ,(N& ,(N% ,(N$ ,(N# ,(N"  ,(N! ,'N ,'N ,'N ,'N ,'N ,' N ,' N ,' N ,' N ,' N ,'N ,'N ,'N ,'N ,'N ,'N ,'N  ,'N ,&N ,&N ,&N ,&N ,&N ,&N ,&N ,&N ,&N ,&N ,&N ,&N ,&N ,&N ,&N ,& M ,& M ,& M ,& M ,& M ,&M ,&M ,&M ,&M ,&M ,&M ,&M  ,&M ,%M ,%M ,%M ,%M ,%M ,%M ,%M ,%M ,% M ,% M ,% M ,% M ,% M ,%M ,%M ,%M ,%M ,%M ,%M ,%M  ,%M ,$ M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$ M ,$ M ,$ M ,$ M ,$ M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M  ,$M ,#M ,#M ,#M ,#M ,#M ,#M ,# M ,# M ,# M ,# M ,# M ,#M ,#M ,#M ,#M ,#M ,#M ,#M  ,#M ,"M ,"M ,"M ,"M ,"M ,"M ,"M ,"M ,"M ," M ," M ," M ," M ," M ,"M ,"M ,"M ,"M ,"M ,"M ,"M  ,"M ,!M ,!M ,!M ,!M ,!M ,!M ,!M ,!M ,!M ,!M ,!M ,!M ,!M ,! M ,! M ,! M ,! M ,! M ,!M ,!M ,!M ,!M ,!M~ ,!M} ,!M|  ,!M{ , ,Mz , +My , *Mx , )Mw , (Mv , 'Mu , &Mt , %Ms , $Mr , #Mq , "Mp , !Mo , Mn , Mm , Ml , Mk , Mj , Mi , Mh , Mg , Mf , Me , Md , Mc , Mb , Ma , M` , M_ , M^ , M] , M\ , M[ , MZ , MY , MX , MW , MV , MU , MT , MS , MR , MQ , MP  , MO ,(MN ,'MM ,&ML ,%MK ,$MJ ,#MI ,"MH ,!MG , MF ,ME ,MD ,MC ,MB ,MA ,M@ ,M? ,M> ,M= ,M< ,M; ,M: ,M9 ,M8 ,M7 ,M6 ,M5 ,M4 , M3 , M2 , M1 , M0 , M/ ,M. ,M- ,M, ,M+ ,M* ,M) ,M(  ,M' ,M& ,M% ,M$ ,M# ,M" ,M! ,M ,M ,M ,M ,M , M , M , M , M , M ,M ,M ,M ,M ,M ,M ,M  ,M , M ,M ,M ,M ,M ,M ,M ,M ,M ,M ,M ,M ,M ,M ,M ,L ,L ,L ,L , L , L , L , L , L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L  ,L ,L ,L ,L ,L , L , L , L , L , L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L  ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L , L , L , L , L , L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L  ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L , L , L , L , L , L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L  ,L ,&L ,%L ,$L ,#L ,"L ,!L , L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L , L , L , L , L , L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L  ,L , L , L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L  ,L ,(L ,'L~ ,&L} ,%L| ,$L{ ,#Lz ,"Ly ,!Lx , Lw ,Lv ,Lu ,Lt ,Ls ,Lr ,Lq ,Lp ,Lo ,Ln ,Lm ,Ll ,Lk ,Lj ,Li ,Lh ,Lg ,Lf ,Le , Ld , Lc , Lb , La , L` ,L_ ,L^ ,L] ,L\ ,L[ ,LZ ,LY  ,LX ,LW ,LV ,LU ,LT ,LS ,LR ,LQ ,LP ,LO ,LN ,LM ,LL ,LK ,LJ ,LI ,LH ,LG , LF , LE , LD , LC , LB ,LA ,L@ ,L? ,L> ,L= ,L< ,L;  ,L: ,L9 , L8 , L7 , L6 , L5 , L4 ,L3 ,L2 ,L1 ,L0 ,L/ ,L. ,L-  ,L, ,L+ ,L* ,L) ,L( ,L' , L& , L% , L$ , L# , L" ,L! ,L ,L ,L ,L ,L ,L  ,L ,L ,L , L , L , L , L , L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L  ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L , L , K , K , K , K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K  ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K , K , K , K , K , K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K  ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K , K , K , K , K , K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K  ,K ,K ,K J#S F}qeYMA5)~~~~~~~~~~~~u~i~]~Q~E~9~-~!~~ }}}}}}}}}}}}z}n}b}V}J}>}2}&}}}||||||||||||s|g|[|O|C|7|+|||{{{{{{{{{{{{x{l{`{T{H{<{0{${{ {zzzzzzzzzzz|zpzdzXzLz@z4z(zzzyyyyyyyyyyyyuyiy]yQyEy9y-y!yy xxxxxxxxxxxxyxmxaxUxIx=x1x%xx xwwwwwwwwwww~wrwfwZwNwBw6w*wwwvvvvvvvvvvvvwvkv_vSvGv;v/v#vv uuuuuuuuuuuu|upuduXuLu@u4u(uuuttttttttttttttit]tQtEt9t-t!tt ssssssssssssysmsasUsIs=s1s%ss srrrrrrrrrrr~rrrfrZrNrBr6r*rrrqqqqqqqqqqqqwqkq_qSqGq;q/q#qq pppppppppppp|pppdpXpLp@p4p(pppoooooooooooouoio]oQoEo9o-o!oo nnnnnnnnnnnnynmnanUnIn=n1n%nn nmmmmmmmmmmmm~msmhm]mRmGmh2h&hhhggggggggggggsggg[gOgCg7g+gggffffffffffffwfkf_fSfGfc2c&cccbbbbbbbbbbb~brbfbZbObCb7b+bbbaaaaaaaaaaaawaka_aSaGa;a/a#aa a```````````|`p`d`X`L`@`4`(```____________u_i_]_Q_E_9_-_!__ ^^^^^^^^^^^^y^m^a^U^I^=^1^%^^ ^]]]]]]]]]]]~]r]f][]O]C]7]+]]]\\\\\\\\\\\\w\k\_\S\G\;\/\#\\ [[[[[[[[[[[[{[o[e[Z[O[D[9[.[#[[ [ZZZZZZZZZZZ~ZrZfZZZNZBZ6Z*ZZZYYYYYYYYYYYYxYlY`YTYHYO2O&OOONNNNNNNNNNNN~NsNhN]NRNGN;N/N#NN MMMMMMMMMMMM|MpMdMXMLM@M4M(MMMLLLLLLLLLLLLuLiL]LQLEL:L.L"LL KKKKKKKKKKKKzKnKbKVKJK>K2K&KKKJJJJJJJJJJJJsJgJ[JPJDJ8J,J JJIIIIIIIIIIIIyImIaIUIII=I1I%II IHHHHHHHHHHH~HrHfHZHNHBH6H,H!HH HGGGGGGGGGGGG|GqGfG[GPGFG;G0G%GGGFFFFFFFFFFFF~FrFfFZFNFBF6F*FFFEEEEEEEEEEEExElE`ETEHEA3A'AAA@@@@@@@@@@@@s@g@[@O@E@:@/@$@@@????????????{?o?c?W?K???3?'???>>>>>>>>>>>>t>h>\>P>D>8>,>">> >============}=r=g=[=O=C=7=+===<<<<<<<<<<<;3;(;;;::::::::::::|:p:d:X:L:@:4:(:::999999999999u9i9]9Q9E999/9$999888888888888~8r8f8Z8N8B868*888777777777777x7m7b7W7L7A767+7 77 6666666666666u6i6]6Q6E696-6!66 555555555555{5o5c5W5K5?535'555444444444444t4h4\4Q4E494-4!44 333333333333z3n3b3V3J3>323&333222222222222s2g2[2O2C272+222111111111111x1l1`1T1H1<101$11 100000000000~0r0f0Z0N0B060*000////////////w/k/_/S/G/;///#// /...........}.q.e.Y.M.A.5.)...------------|-q-f-[-P-E-:-/-$-- -,,,,,,,,,,,},q,e,Y,N,B,6,*,,,++++++++++++v+j+^+R+F+:+/+#++ ************{*o*c*W*K*?*3*'***))))))))))))s)g)[)O)C)7)+)))((((((((((((w(k(_(S(G(;(/("(('''''''''''y'l'_'R'E'8'+'''&&&&&&&&&&&u&h&[&N&A&4&'&& &%%%%%%%%%%~%q%d%W%J%=%0%#%% $$$$$$$$$$${$n$a$T$G$:$-$ $$###########w#j#]#P#C#6#)###"""""""""""s"f"Y"L"?"2"%"" !!!!!!!!!!!}!p!c!V!I!1$ {naTG:- wj]PC6)sfYL?2% }pcVI</"yl_RE8+uh[NA4' reXK>1$ {naTG:- xk^QD7*tgZM@3& ~qdWJ=0# zm`SF  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                         0 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                  ? > = < ; : 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                  C B A @ ? > = < ; : 9 8~ 7} 6| 5{ 4z 3y 2x 1w 0v /u .t -s ,r +q *p )o (n 'm &l %k $j #i "h !g  f e d c b a ` _ ^ ] \ [ Z Y X W V U T  S  R  Q  P  O N M L K J I H  G =F <E ;D :C 9B 8A 7@ 6? 5> 4= 3< 2; 1: 09 /8 .7 -6 ,5 +4 *3 )2 (1 '0 &/ %. $- #, "+ !*  ) ( ' & % $ # " !                              < ; : 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                  F E D C B A @ ? > = < ; : 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                   @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7~  6}  5|  4{  3z  2y  1x  0w  /v  .u  -t  ,s  +r  *q  )p  (o  'n  &m  %l  $k  #j  "i  !h   g  f  e  d  c  b  a  `  _  ^  ]  \  [  Z  Y  X  W  V  U   T   S   R   Q   P  O  N  M  L  K  J  I  H Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z~ Z} Z|  Z{  Zz   Zy   Zx   Zw   Zv   Zu  Zt  Zs  Zr  Zq  Zp  Zo  Zn  Zm Zl Zk Zj Zi Zh Zg Zf Ze  Zd  Zc  Zb  Za  Z` Z_ Z^ Z] Z\ Z[ ZZ ZY  ZX  ZW  ZV  ZU  ZT  ZS  ZR  ZQ  ZP   ZO  ZN  ZM  ZL  ZK  ZJ  ZI  ZH  ZG  ZF  ZE  ZD  ZC  ZB   ZA  Z@  Z?  Z>  Z=  Z<  Z;  Z:  Z9  Z8  Z7  Z6  Z5  Z4  Z3  Z2  Z1   Z0  Z/  Z.  Z-  Z,  Z+  Z*  Z)  Z(  Z'  Z&  Z%   Z$  Z#  Z"  Z!  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z   Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Y Y Y  Y Y  Y  Y  Y  Y  Y Y Y Y Y Y Y Y  Y Y Y  Y  Y  Y  Y  Y Y Y Y Y Y Y Y  Y  Y  Y  Y Y Y Y Y Y Y Y  Y Y  Y  Y  Y  Y  Y Y Y Y Y Y Y Y  Y  Y  Y Y Y Y Y Y Y Y  Y Y Y Y Y  Y  Y  Y  Y  Y Y Y Y Y Y Y Y  Y  Y  Y  Y  Y   Y   Y   Y   Y   Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y Y Y Y Y Y Y Y Y Y Y  Y  Y  Y  Y  Y Y Y Y Y Y Y Y  Y  Y  Y   Y   Y   Y~   Y}   Y|  Y{  Yz  Yy  Yx  Yw  Yv  Yu  Yt Ys Yr Yq Yp Yo Yn Ym  Yl  Yk  Yj  Yi  Yh Yg Yf Ye Yd Yc Yb Ya  Y` Y_ Y^  Y]  Y\  Y[  YZ  YY YX YW YV YU YT YS YR  YQ  YP  YO  YN  YM  YL   YK   YJ   YI   YH   YG  YF  YE  YD  YC  YB  YA  Y@  Y? Y> Y= Y< Y; Y: Y9  Y8  Y7  Y6  Y5  Y4 Y3 Y2 Y1 Y0 Y/ Y. Y-  Y, Y+ Y* Y) Y( Y' Y& Y%  Y$  Y#  Y"  Y!  Y Y Y Y Y Y Y Y  Y  Y  Y  Y  Y   Y   Y   Y   Y   Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y Y Y Y Y Y Y  Y  X  X  X  X X X X X X X X  X X  X  X  X  X  X X X X X X X X  X  X   X   X   X   X   X  X  X  X  X  X  X  X  X X X X X X X X  X  X  X  X  X X X X X X X X  X X X X  X  X  X  X  X X X X X X X X  X X  X  X  X  X  X X X X X X X X  X X  X  X  X  X  X X X X X X X X  X  X  X  X  X X X X X X X X  X  X  X  X  X  X X X X X X X X  X  X~  X}  X|   X{   Xz   Xy   Xx   Xw  Xv  Xu  Xt  Xs  Xr  Xq  Xp  Xo  Xn  Xm  Xl Xk Xj Xi Xh Xg Xf Xe  Xd  Xc  Xb Xa X` X_ X^ X] X\ X[  XZ  XY  XX  XW XV XU XT XS XR XQ XP  XO  XN  XM  XL   XK   XJ   XI   XH   XG  XF  XE  XD  XC  XB  XA  X@  X?  |X>  |X=  |X<  |X;  |X:  |X9  |X8  |X7  | X6  | X5  | X4  | X3  | X2  |X1  |X0  |X/  |X.  |X-  |X,  |X+  |X* r X) r X( r X' r X& r X% r X$ r X# r X" r X! r X r X r X r X r X  r X rX r X r X r X r X r X rX rX rX rX rX rX rX  rX rX rX rX rX r X r X r X r X r X rX rX rX rX rW rW rW  rW rW r W r W r W r W r W rW rW rW rW rW rW rW  rW rW rW rW rW rW rW rW rW rW rW rW rW rW rW r W r W r W r W r W rW rW rW rW rW rW rW  rW r W r W r W r W r W rW rW rW rW rW rW rW  rW rW rW r W r W r W r W r W rW rW rW rW rW rW rW  rW rW rW rW r W r W r W r W r W rW rW rW rW rW rW rW  rW  rW  rW  r W  r W  r W  r W  r W  rW  rW  rW  rW  rW  rW  rW  rW hW hW hW hW hW hW hW hW h W h W h W h W h W hW hW hW hW hW hW hW  hW hW hW hW hW  hW~ hW} hW| hW{ hWz hWy hWx hWw hWv hWu hWt hWs hWr hWq hWp h Wo h Wn h Wm h Wl h Wk hWj hWi hWh hWg hWf hWe hWd  hWc  hWb  hWa  hW`  hW_  hW^  hW]  hW\  h W[  h WZ  h WY  h WX  h WW  hWV  hWU  hWT  hWS  hWR  hWQ  hWP  hWO ^ WN ^ WM ^WL ^WK ^WJ ^WI ^WH ^WG ^WF  ^WE ^ WD ^ WC ^ WB ^ WA ^ W@ ^ W? ^ W> ^ W= ^ W< ^ W; ^ W: ^ W9 ^ W8 ^ W7  ^ W6 ^ W5 ^ W4 ^ W3 ^ W2 ^ W1 ^ W0 ^ W/ ^ W. ^ W- ^ W, ^ W+ ^ W* ^ W) ^ W(  ^ W' ^ W& ^ W% ^ W$ ^ W# ^ W" ^ W! ^ W ^ W ^ W ^ W  ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W  ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ V ^ V ^ V  ^ V ^V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V  ^V ^V ^V ^V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V  ^V ^ V ^ V ^ V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V  ^V ^V ^V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V  ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V  ^V ^V ^V ^V ^V  ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V  ^V  ^ V  ^V  ^V  ^V  ^V  ^V  ^V  ^V  ^V  Y*G  Y)F  Y(E  Y'D  Y&C  Y%B  Y$A  Y#@  Y"?  Y!>  Y =  Y<  Y;  Y:  Y9  Y8  Y7  Y6  Y5  Y4  Y3  Y2  Y1  Y0  Y/  Y.  Y-  Y,  Y+  Y *  Y )  Y (  Y '  Y &  Y%  Y$  Y#  Y"  Y!  Y  Y  Y T V T V T V T V T V T V T V T V T V T V T V T V~  T V} T -V| T ,V{ T +Vz T *Vy T )Vx T (Vw T 'Vv T &Vu T %Vt T $Vs T #Vr T "Vq T !Vp T Vo T Vn T Vm T Vl T Vk T Vj T Vi T Vh T Vg T Vf T Ve T Vd T Vc T Vb T Va T V` T V_ T V^ T V] T V\ T V[ T VZ T VY T VX T VW T VV T VU T VT T VS T VR T VQ  T VP T VO T VN T VM T VL T VK T VJ T VI T VH T VG T VF T VE T VD T VC T VB T VA T V@ T V? T V> T V= T V<  T V; T V: T V9 T V8 T V7 T V6 T V5 T V4 T V3 T V2 T V1 T V0 T V/ T V. T V- T V, T V+ T V* T V) T V( T V' T V& T V% T V$ T V# T V" T V!  T V TV TV TV TV TV TV TV TV TV TV TV TV TV TV T V T V T V T V T V TV TV TV TV TV TV TV  TV TV TV TV TV TV TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU T U T U T U T U T U TU TU TU TU TU TU TU  TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU T U T U T U T U T U TU TU TU TU TU TU TU  TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU T U T U T U T U T U TU TU TU TU TU TU TU  TU T"U T!U T U TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU T U T U T U T U T U TU TU TU TU TU TU TU  TU T!U T U TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU~ TU} TU| TU{ TUz TUy TUx T Uw T Uv T Uu T Ut T Us TUr TUq TUp TUo TUn TUm TUl  TUk T1Uj T0Ui T/Uh T.Ug T-Uf T,Ue T+Ud T*Uc T)Ub T(Ua T'U` T&U_ T%U^ T$U] T#U\ T"U[ T!UZ T UY TUX TUW TUV TUU TUT TUS TUR TUQ TUP TUO TUN TUM TUL TUK TUJ TUI TUH TUG T UF T UE T UD T UC T UB TUA TU@ TU? TU> TU= TU< TU;  TU:  TU9  TU8  TU7  TU6  TU5  TU4  TU3  TU2  T U1  T U0  T U/  T U.  T U-  TU,  TU+  TU*  TU)  TU(  TU'  TU&  TU% J0#U$ J0"U# J0!U" J0 U! J0U J0U J0U J0U J0U J0U J0U J0U J0U J0U J0U J0U J0U J0U J0U J0U J0U J0U J0 U J0 U J0 U J0 U J0 U J0U J0U J0U J0U J0U J0U J0U  J0U J/U J/U J/T J/T J/T J/T J/T J/T J/T J/T J/ T J/ T J/ T J/ T J/ T J/T J/T J/T J/T J/T J/T J/T  J/T J.T J.T J.T J.T J.T J.T J.T J.T J.T J.T J.T J. T J. T J. T J. T J. T J.T J.T J.T J.T J.T J.T J.T  J.T J-T J-T J-T J-T J-T J-T J-T J-T J-T J-T J-T J-T J- T J- T J- T J- T J- T J-T J-T J-T J-T J-T J-T J-T  J-T J,T J,T J,T J,T J,T J,T J,T J,T J,T J,T J,T J,T J,T J,T J,T J,T J,T J,T J, T J, T J, T J, T J, T J,T J,T J,T J,T J,T J,T J,T  J,T J+T J+T J+T J+T J+T J+T J+T J+T J+T J+T J+T J+T J+T J+T J+ T J+ T J+ T J+ T J+ T J+T J+T J+T J+T J+T J+T J+T  J+T J*T J*T~ J*T} J*T| J*T{ J*Tz J*Ty J* Tx J* Tw J* Tv J* Tu J* Tt J*Ts J*Tr J*Tq J*Tp J*To J*Tn J*Tm  J*Tl J)Tk J)Tj J)Ti J)Th J)Tg J)Tf J)Te J)Td J)Tc J)Tb J)Ta J)T` J)T_ J) T^ J) T] J) T\ J) T[ J) TZ J)TY J)TX J)TW J)TV J)TU J)TT J)TS  J)TR J(1TQ J(0TP J(/TO J(.TN J(-TM J(,TL J(+TK J(*TJ J()TI J((TH J('TG J(&TF J(%TE J($TD J(#TC J("TB J(!TA J( T@ J(T? J(T> J(T= J(T< J(T; J(T: J(T9 J(T8 J(T7 J(T6 J(T5 J(T4 J(T3 J(T2 J(T1 J(T0 J(T/ J(T. J( T- J( T, J( T+ J( T* J( T) J(T( J(T' J(T& J(T% J(T$ J(T# J(T"  J(T! J'T J'T J'T J'T J'T J'T J'T J'T J'T J'T J'T J'T J'T J'T J'T J'T J' T J' T J' T J' T J' T J'T J'T J'T J'T J'T J'T J'T  J'T J&T J&T J&T J&T J&S J&S J&S J&S J&S J&S J& S J& S J& S J& S J& S J&S J&S J&S J&S J&S J&S J&S  J&S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J% S J% S J% S J% S J% S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S  J%S J$&S J$%S J$$S J$#S J$"S J$!S J$ S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$ S J$ S J$ S J$ S J$ S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S  J$S J#S J#S J# S J# S J# S J# S J# S ~qdWJ=0# ~~~~~~~~~~~z~m~`~S~F~9~,~~~}}}}}}}}}}}w}j}]}P}C}6})}}}|||||||||||s|f|Y|L|?|2|%|| {{{{{{{{{{{|{o{b{U{H{;{.{!{{zzzzzzzzzzzxzkz^zQzDz7z*zzzyyyyyyyyyyytygy[yNyAy4y'yy yxxxxxxxxxx~xqxdxWxJx=x0x#xx wwwwwwwwwwwzwmw`wSwFw9w,wwwvvvvvvvvvvvvviv\vOvBv5v(vvvuuuuuuuuuuusufuYuLu?u2u%uu ttttttttttt|totbtUtHt;t.t!ttsssssssssssxsks^sQsDs7s*sssrrrrrrrrrrrurhr[rNrAr4r'rr rqqqqqqqqqq~qqqdqWqJq=q0q#qq pppppppppppzpmp`pSpFp:p-p ppooooooooooowojo]oPoCo6o)ooonnnnnnnnnnnsnfnYnLn?n2n%nn mmmmmmmmmmm}mpmcmVmImg1g%gg fffffffffff|fofbfUfHf;f.f!ffeeeeeeeeeeexeke^eQeDe7e*eeedddddddddddudhd[dNdAd4d'dd dcccccccccc~cqcdcWcJc=c0c#cc bbbbbbbbbbb{bnbabTbGb:b-b bbaaaaaaaaaaawaja]aPaCa7a*aaa```````````t`g`Z`M`@`3`&`` ___________~_q_d_W_J_=_0_#__ ^^^^^^^^^^^z^m^`^S^F^9^,^^^]]]]]]]]]]]w]j]]]P]C]6])]]]\\\\\\\\\\\s\f\Y\L\?\2\%\\ [[[[[[[[[[[}[p[c[V[I[<[/["[[ZZZZZZZZZZZyZlZ_ZRZEZ9Z,ZZZYYYYYYYYYYYvYiY\YOYBY5Y(YYYXXXXXXXXXXXrXeXXXLX?X2X%XX WWWWWWWWWWW|WoWbWUWHW;W.W!WWVVVVVVVVVVVxVkV_VRVEV8V+VVVUUUUUUUUUUUuUhU[UNUAU4U'UU UTTTTTTTTTT~TqTdTWTJT=T0T#TT SSSSSSSSSSS{SnSaSTSGS:S-S SSRRRRRRRRRRRxRkR^RQRDR7R*RRRQQQQQQQQQQQtQgQZQMQ@Q3Q&QQ PPPPPPPPPPP}PpPdPWPJP=P0P#PP OOOOOOOOOOOzOmO`OSOFO9O,OOONNNNNNNNNNNvNkN_NSNGN;N/N#NN MMMMMMMMMMMM{MoMcMWMKM?M3M'MMMLLLLLLLLLLLsLfLYLLL?L2L%LL KKKKKKKKKKK|KoKcKVKIK>>>>>>>>>>>x>l>`>T>I>=>1>%>> >===========}=q=e=Y=M=A=5=)===<<<<<<<<<<<;2;&;;;:::::::::::~:r:f:Z:N:B:6:*:::999999999999v9j9^9R9F9:9.9"99 888888888888z8n8b8V8J8>828&888777777777777s7g7[7O7C777+777666666666666x6l6`6T6H6<606$66 655555555555}5q5e5Y5M5A555)555444444444444u4i4]4Q4E494-4!44 333333333333y3m3a3U3I3=313%33 322222222222}2q2e2Y2M2A252)222111111111111v1j1^1R1F1:1.1"11 000000000000z0n0b0V0J0>020&000///////////~/r/f/Z/N/B/6/*///.............w.l.a.V.K.@.5.*... ------------}-q-e-Y-M-A-5-)---,,,,,,,,,,,,v,j,^,R,F,:,.,",, ++++++++++++{+o+c+W+K+?+3+'+++************t*h*\*P*D*8*,* **))))))))))))x)l)`)T)H)<)0)$)) )(((((((((((}(q(e(Y(M(A(5()(((''''''''''''u'i']'Q'E'9'-'!'' &&&&&&&&&&&&z&n&b&V&J&>&2&&&&&%%%%%%%%%%%%s%g%[%O%C%7%+%%%$$$$$$$$$$$$w$k$_$S$G$;$/$#$$ $###########|#p#d#X#L#@#4#(###""""""""""""t"h"\"P"E"9"-"!"" !!!!!!!!!!!!y!m!a!U!I!=!1!%!! ! } q e Y N B 6 *   vj^RF:." {ocWK?3'sg[OC7+xl`TH<0$ |pdXL@4(th\PD8, ymaUI=1% }qeYMA5*vj^RF:." znbWK?3'sg[OC7+xl`TH<0$ }qeYMA5)ui]QE9-"   ] ] ] ] ] ] ] ]  ] #] "] !]  ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] \ \ \ \ \ \ \ \  \  \  \  \  \ \ \ \ \ \ \ \  \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \  \  \  \  \  \ \ \ \ \ \ \ \  \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \  \  \  \  \  \ \ \ \ \ \ \ \  \ '\ &\ %\ $\ #\ "\ !\  \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \  \  \  \  \  \ \ \ \ \ \ \ \  \ $\ #\ "\ !\  \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \~ \} \| \{ \z \y \x \w \v  \u  \t  \s  \r  \q \p \o \n \m \l \k \j  \i  :\h  9\g  8\f  7\e  6\d  5\c  4\b  3\a  2\`  1\_  0\^  /\]  .\\  -\[  ,\Z  +\Y  *\X  )\W  (\V  '\U  &\T  %\S  $\R  #\Q  "\P  !\O  \N  \M  \L  \K  \J  \I  \H  \G  \F  \E  \D  \C  \B  \A  \@  \?  \>  \=  \<  \;  \:  \9  \8  \7  \6  \5  \4  \3  \2  \1  \0   \/  2\.  1\-  0\,  /\+  .\*  -\)  ,\(  +\'  *\&  )\%  (\$  '\#  &\"  %\!  $\  #\  "\  !\  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  [  [   [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [   [  *[  )[  ([  '[  &[  %[  $[  #[  "[  ![  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [   [  &[  %[  $[  #[  "[  ![  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [   [ "[ ![  [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [~ [} [| [{ [z  [y  [x  [w  [v  [u [t [s [r [q [p [o [n  [m [l [k  [i [h [g [f [e [d [c [b [a [` [_ [^ []  [\  [[  [Z  [Y  [X [W [V [U [T [S [R [Q  [P "[O ![N  [M [L [K [J [I  [G [F [E [D [C [B [A [@ [? [> [= [< [;  [:  [9  [8  [7  [6 [5 [4 [3 [2 [1 [0 [/  [. 0[- /[, .[+ -[* ,[) +[( *[' )[& ([% '[$ &[# %[" $[! #[ "[ ![  [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [  [  [  [  [  [ [ [ [ [ [ [ Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z   Z   Z   Z   Z   Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  7~  6~  5~  4~  3~  2~  1~  0~  /~  .~  -~  ,~  +~  *~  )~  (~  '~  &~  %~  $~  #~  "~  !~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~  ~   ~ \~ [~ Z~ Y~ X~ W~ V~ U~ T~ S~ R~ Q~ P~ O~ N~ M~ L~ K~ J~ I~ H~ G~ F~ E~ D~~ C~} B~| A~{ @~z ?~y >~x =~w <~v ;~u :~t 9~s 8~r 7~q 6~p 5~o 4~n 3~m 2~l 1~k 0~j /~i .~h -~g ,~f +~e *~d )~c (~b '~a &~` %~_ $~^ #~] "~\ !~[  ~Z ~Y ~X ~W ~V ~U ~T ~S ~R ~Q ~P ~O ~N ~M ~L ~K ~J ~I ~H  ~G  ~F  ~E  ~D  ~C ~B ~A ~@ ~? ~> ~= ~<  ~; ~: ~9  ~8  ~7  ~6  ~5  ~4 ~3 ~2 ~1 ~0 ~/ ~. ~-  ~, !~+  ~* ~) ~( ~' ~& ~% ~$ ~# ~" ~! ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~  ~  ~  ~  ~  ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~  ~ F~ E~ D~ C~ B~ A~ @~ ?~ >~ =~ <~ ;} :} 9} 8} 7} 6} 5} 4} 3} 2} 1} 0} /} .} -} ,} +} *} )} (} '} &} %} $} #} "} !}  } } } } } } } } } } } } } } } } } } }  }  }  }  }  } } } } } } } }  } ?} >} =} <} ;} :} 9} 8} 7} 6} 5} 4} 3} 2} 1} 0} /} .} -} ,} +} *} )} (} '} &} %} $} #} "} !}  } } } } } } } } } } } } } } } } } } }  }  }  }  }  } } } } } } } }  } } } } } } } } }~ }} }| }{  }z  }y  }x  }w  }v }u }t }s }r }q }p }o  }n }m }l }k }j }i }h }g }f }e }d }c }b }a  }`  }_  }^  }]  }\ }[ }Z }Y }X }W }V }U  }T  7}S  6}R  5}Q  4}P  3}O  2}N  1}M  0}L  /}K  .}J  -}I  ,}H  +}G  *}F  )}E  (}D  '}C  &}B  %}A  $}@  #}?  "}>  !}=   }<  };  }:  }9  }8  }7  }6  }5  }4  }3  }2  }1  }0  }/  }.  }-  },  }+  }*   })   }(   }'   }&   }%  }$  }#  }"  }!  }  }  }  }                         ) ( ' & % $ # " !                                  3 2 1 0 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                 ~ } | { z y x w v  u  t  s  r  q p o n m l k j  i h g f e d c b a ` _ ^ ] \ [ Z Y X  W  V  U  T  S R Q P O N M L  K !J  I H G F E D C B A @ ? > = < ; : 9 8 7  6  5  4  3  2 1 0 / . - , +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                              ' & % $ # " !                                   . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                                                                  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                   ~  }  |  {  z  y  x  w  v  u  t  s  r  q   p  &o  %n  $m  #l  "k  !j  i  h  g  f  e  d  c  b  a  `  _  ^  ]  \  [  Z  Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O  N  M  L  K   J  &I  %H  $G  #F  "E  !D  C  B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %   $  #  "  !                                                      $ # " !                                   * ) ( ' & % $ # " !                                                                                              2~ 1} 0| /{ .z -y ,x +w *v )u (t 's &r %q $p #o "n !m  l k j i h g f e d c b a ` _ ^ ] \ [ Z  Y  X  W  V  U T S R Q P O N  M (L 'K &J %I $H #G "F !E  D C B A @ ? > = < ; : 9 8 7 6 5 4 3 2  1  0  /  .  - , + * ) ( ' &  %  $ # " !                                   $  #  "  !                                                                                          ) ( ' & % $ # " !                                  1 0 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                 ~ } |  {  z  y  x  w v u t s r q p  o  5n  4m  3l  2k  1j  0i  /h  .g  -f  ,e  +d  *c  )b  (a  '`  &_  %^  $]  #\  "[  !Z  Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O  N  M  L  K  J  I  H  G  F  E  D  C  B  A  @  ?  >  =  <  ;   :  59  48  37  26  15  04  /3  .2  -1  ,0  +/  *.  )-  (,  '+  &*  %)  $(  #'  "&  !%  $  #  "  !                                                          J  I  H  G  F  E  D  C  B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                            Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O  N  M  L  K  J  I  H  G  F  E  D  C  B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !       ~  }  |  {  z  y  x  w  v  u  t  s  r  q  p  o  n  m  l  k  j  i  h  g  f  e  d  c   b  Ia  H`  G_  F^  E]  D\  C[  BZ  AY  @X  ?W  >V  =U  <T  ;S  :R  9Q  8P  7O  6N  5M  4L  3K  2J  1I  0H  /G  .F  -E  ,D  +C  *B  )A  (@  '?  &>  %=  $<  #;  ":  ] 4u|pdXL@4(~~~~~~~~~~~~u~i~]~Q~E~9~-~!~~ }}}}}}}}}}}}y}n}b}V}J}>}2}&}}}|||||||||||~|r|f|Z|N|B|6|*|||{{{{{{{{{{{{v{j{^{R{G{;{/{#{{ zzzzzzzzzzzz{zozczWzKz?z3z'zzzyyyyyyyyyyyysygy[yOyCy7y+y yyxxxxxxxxxxxxxxlx`xTxHxj3j(jjjiiiiiiiiiiiiiximibiWiLi@i4i(iiihhhhhhhhhhhhthhh\hPhDh8h,h hhggggggggggggygmgagUgIg=g1g%gg gfffffffffff}fqfefZfNfBf6f*fffeeeeeeeeeeeeveje^eReFe:e.e"ee ddddddddddddzdodcdWdKd?d3d'dddccccccccccccscgc[cOcCc7c+cccbbbbbbbbbbbbwblb`bTbHbT2T&TTTSSSSSSSSSSSSsSgS[SOSCS7S+SSSRRRRRRRRRRRRwRkR_RSRGR;R0R$RR RQQQQQQQQQQQ|QpQdQXQLQ@Q4Q(QQQPPPPPPPPPPPPtPhP\PPPDP8P,P PPOOOOOOOOOOOOxOlO`OTOHOL2L&LLLKKKKKKKKKKKKyKnKcKXKMKBK7K,K!KK KJJJJJJJJJJJJ|JqJfJ[JPJEJ:J/J$JJJIIIIIIIIIIIIItIiI^ISIHI=I2I'IIIHHHHHHHHHHHHHwHlHaHVHKH@H4H(HHHGGGGGGGGGGGGtGhG\GPGDG8G,G GGFFFFFFFFFFFFxFlF`FTFHFC2C&CCCBBBBBBBBBBB~BrBfBZBNBBB6B*BBBAAAAAAAAAAAAwAkA_ASAGA;A/A#AA @@@@@@@@@@@@{@o@c@W@K@?@3@(@@@????????????t?h?\?P?D?8?,? ??>>>>>>>>>>>>x>l>`>T>H><>0>$>> >===========}=q=e=Y=M=A=5=)===<<<<<<<<<<<;2;&;;;:::::::::::~:r:f:Z:N:B:6:*:::999999999999v9j9^9R9F9:9.9"99 888888888888{8o8c8W8K8?838'888777777777777s7g7[7O7C777+777666666666666w6k6_6S6G6;6/6#66 655555555555|5p5d5X5L5@545(555444444444444t4h4\4P4D484,4 44 333333333333y3m3a3U3I3=313%33 322222222222}2q2e2Y2M2A252)222111111111111v1j1^1R1F1:1.1"11 000000000000z0n0b0V0J0>020&000///////////~/r/f/Z/N/B/6/*///............w.k._.S.G.;./.#.. ------------{-o-c-W-K-?-3-'---,,,,,,,,,,,,t,h,\,P,D,8,,, ,,++++++++++++y+m+a+U+I+=+1+%++ +***********}*q*e*Y*M*A*5*)***))))))))))))v)j)^)R)F):).)")) (((((((((((({(o(c(W(K(?(3('(((''''''''''''s'g'['O'C'7'+'''&&&&&&&&&&&&x&l&`&T&H&<&0&$&& &%%%%%%%%%%%|%p%d%X%L%@%4%(%%%$$$$$$$$$$$$u$i$]$Q$E$9$-$!$$ ############y#m#a#U#I#=#1#%## #"""""""""""~"r"f"Z"N"B"6"*"""!!!!!!!!!!!!v!j!^!R!F!:!.!"!! z n c W K ? 3 '   sg[OC7+xl`TH<0$ |pdXL@4(th\PD8, xl`TI=1% }qeYMA5)ui]QE9-! znbVJ>2&~rfZNB6*vj^RF:0%uj_TI>3(xmbWLA6+  |pdXL@4(u fK fJ fI fH fG fF fE  fD fC fB fA f@ f? f> f= f< f; f: f9 f8  f7  f6  f5  f4  f3 f2 f1 f0 f/ f. f- f,  f+  4f*  3f)  2f(  1f'  0f&  /f%  .f$  -f#  ,f"  +f!  *f  )f  (f  'f  &f  %f  $f  #f  "f  !f   f  f  f  f  f  f  f  f  f  f  f  f  f  f  f  f  f  f  f   f   f   f   f   e  e  e  e  e  e  e  e  e 5e 4e 3e 2e 1e 0e /e .e -e ,e +e *e )e (e 'e &e %e $e #e "e !e  e e e e e e e e e e e e e e e e e e e  e  e  e  e  e e e e e e e e  e 8e 7e 6e 5e 4e 3e 2e 1e 0e /e .e -e ,e +e *e )e (e 'e &e %e $e #e "e !e  e e e e e e e e e e e e e e e e e e e  e  e  e  e  e e e e e e e e  e Ge Fe Ee De Ce Be Ae @e ?e >e =e  !e=  e< e; e: e9 e8 e7 e6 e5 e4 e3 e2 e1 e0 e/ e. e- e, e+ e*  e)  e(  e'  e&  e% e$ e# e" e! e e e  e /e .e -e ,e +e *e )e (e 'e &e %e $e #e "e !e  e e e e e e e e e e e e e e d d d d d  d  d  d  d  d d d d d d d d  d /d .d -d ,d +d *d )d (d 'd &d %d $d #d "d !d  d d d d d d d d d d d d d d d d d d d  d  d  d  d  d d d d d d d d  d +d *d )d (d 'd &d %d $d #d "d !d  d d d d d d d d d d d d d d d d d d d  d  d  d  d  d d d d d d d d  d %d $d #d "d !d  d d d d d d d d d d d d d d d d d~ d} d|  d{  dz  dy  dx  dw dv du dt ds dr dq dp  do dn dm dl dk dj di dh dg df de dd dc db da d` d_ d^ d]  d\  d[  dZ  dY  dX dW dV dU dT dS dR dQ  dP  dO dN dM dL dK dJ dI dH dG dF dE dD dC dB dA d@ d? d> d=  d<  d;  d:  d9  d8 d7 d6 d5 d4 d3 d2 d1  d0 #d/ "d. !d-  d, d+ d* d) d( d' d& d% d$ d# d" d! d d d d d d d  d  d  d  d  d d d d d d d d  d  #d  "d  !d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c   c  ;c  :c  9c  8c  7c  6c  5c  4c  3c  2c  1c  0c  /c  .c  -c  ,c  +c  *c  )c  (c  'c  &c  %c  $c  #c  "c  !c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c   c  6c  5c  4c  3c  2c  1c  0c  /c  .c  -c  ,c  +c  *c  )c  (c  'c  &c  %c  $c  #c  "c  !c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c~  c}  c|  c{  cz   cy  *cx  )cw  (cv  'cu  &ct  %cs  $cr  #cq  "cp  !co  cn  cm  cl  ck  cj  ci  ch  cg  cf  ce  cd  cc  cb  ca  c`  c_  c^  c]  c\  c[  cZ  cY  cX  cW  cV  cU  cT  cS  cR  cQ  cP   cO  >cN  =cM   -c=  ,c<  +c;  *c:  )c9  (c8  'c7  &c6  %c5  $c4  #c3  "c2  !c1  c0  c/  c.  c-  c,  c+  c*  c)  c(  c'  c&  c%  c$  c#  c"  c!  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c   c 8c 7c 6c 5c 4c 3c 2c 1c 0c /c .c -c ,c +c *c )c (c 'b &b %b $b #b "b !b  b b b b b b b b b b b b b b b b b b b  b  b  b  b  b b b b b b b b  b 2b 1b 0b /b .b -b ,b +b *b )b (b 'b &b %b $b #b "b !b  b b b b b b b b b b b b b b b b b b b  b  b  b  b  b b b b b b b b  b 1b 0b /b .b -b ,b +b *b )b (b 'b &b %b $b #b "b !b  b b b b b b b b b b b b b b b b b b b  b  b  b  b  b~ b} b| b{ bz by bx bw  bv 'bu &bt %bs $br #bq "bp !bo  bn bm bl bk bj bi bh bg bf be bd bc bb ba b` b_ b^ b] b\  b[  bZ  bY  bX  bW bV bU bT bS bR bQ bP  bO ,bN +bM *bL )bK (bJ 'bI &bH %bG $bF #bE "bD !bC  bB bA b@ b? b> b= b< b; b: b9 b8 b7 b6 b5 b4 b3 b2 b1 b0  b/  b.  b-  b,  b+ b* b) b( b' b& b% b$  b# &b" %b! $b #b "b !b  b b b b b b b b b b b b b b b b b b b  b  b  b  b  b b b b b b a a  a 4a 3a 2a 1a 0a /a .a -a ,a +a *a )a (a 'a &a %a $a #a "a !a  a a a a a a a a a a a a a a a a a a a  a  a  a  a  a a a a a a a a  a  Pa  Oa  Na  Ma  La  Ka  Ja  Ia  Ha  Ga  Fa  Ea  Da  Ca  Ba  Aa  @a  ?a  >a  =a   a= a< a; a: a9 a8 a7  a6 Ha5 Ga4 Fa3 Ea2 Da1 Ca0 Ba/ Aa. @a- ?a, >a+ =a*   (`=  '`<  &`;  %`:  $`9  #`8  "`7  !`6  `5  `4  `3  `2  `1  `0  `/  `.  `-  `,  `+  `*  `)  `(  `'  `&  `%  `$  `#  `"  `!  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `   ` &` %` $` #` "` !`  ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` _ _ _  _  _  _  _  _ _ _ _ _ _ _ _  _ %_ $_ #_ "_ !_  _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _  _  _  _  _  _ _ _ _ _ _ _ _  _ 8_ 7_ 6_ 5_ 4_ 3_ 2_ 1_ 0_ /_ ._ -_ ,_ +_ *_ )_ (_ '_ &_ %_ $_ #_ "_ !_  _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _  _  _  _  _  _ _ _ _ _ _ _ _  _ +_ *_ )_ (_ '_ &_ %_ $_ #_ "_ !_  _ _ _ _ _ _ _ _ _ _~ _} _| _{ _z _y _x _w _v _u  _t  _s  _r  _q  _p _o _n _m _l _k _j _i  _h )_g (_f '_e &_d %_c $_b #_a "_` !__  _^ _] _\ _[ _Z _Y _X _W _V _U _T _S _R _Q _P _O _N _M _L  _K  _J  _I  _H  _G _F _E _D _C _B _A _@  _? #_> "_= !_<  _; _: _9 _8 _7 _6 _5 _4 _3 _2 _1 _0 _/ _. _- _, _+ _* _)  _(  _'  _&  _%  _$ _# _" _! _ _ _ _  _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _  _  _  _  _  _ _ _ _ _ _ _ _  _  -^  ,^  +^  *^  )^  (^  '^  &^  %^  $^  #^  "^  !^   ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^   ^   ^   ^   ^   ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^  ^  ^  ^  ^  ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^  ^ B^ A^ @^ ?^ >^ =^ <^ ;^ :^ 9^ 8^ 7^ 6^ 5^ 4^ 3^ 2^ 1^ 0^ /^ .^ -^ ,^ +^ *^ )^ (^ '^ &^ %^ $^ #^ "^ !^  ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^  ^  ^  ^  ^  ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^~  ^} K^| J^{ I^z H^y G^x F^w E^v D^u C^t B^s A^r @^q ?^p >^o =^n <^m ;^l :^k 9^j 8^i 7^h 6^g 5^f 4^e 3^d 2^c 1^b 0^a /^` .^_ -^^ ,^] +^\ *^[ )^Z (^Y '^X &^W %^V $^U #^T "^S !^R  ^Q ^P ^O ^N ^M ^L ^K ^J ^I ^H ^G ^F ^E ^D ^C ^B ^A ^@ ^?  ^>  ^=  ^<  ^;  ^: ^9 ^8 ^7 ^6 ^5 ^4 ^3  ^2 .^1 -^0 ,^/ +^. *^- )^, (^+ '^* &^) %^( $^' #^& "^% !^$  ^# ^" ^! ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^  ^  ^  ^  ^  ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^  ^ 3^ 2^ 1^ 0^ /] .] -] ,] +] *] )] (] '] &] %] $] #] "] !]  ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ]  ]  ]  ]  ]  ] ] ] ] ] ] ] ]  ] '] &] %] $] #] "] !]  ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ]  ]  ]  ]  ]  ] ] ] ] ] ] ] ]  ] .] -] ,] +] *] )] (] '] &] %] $] #] "] !]  ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ]  ]  ]  ]  ]  ] ] ] ] ] ] ]~ ]}  ]| .]{ -]z ,]y +]x *]w )]v (]u ']t &]s %]r $]q #]p "]o !]n  ]m ]l ]k ]j ]i ]h ]g ]f ]e ]d ]c ]b ]a ]` ]_ ]^ ]] ]\ ][  ]Z  ]Y  ]X  ]W  ]V ]U ]T ]S ]R ]Q ]P ]O  ]N "]M !]L  ]K ]J ]I ]H ]G ]F ]E ]D ]C ]B ]A ]@ ]? ]> ]= ]< ]; ]: ]9  ]8  ]7  ]6  ]5  ]4 ]3 ]2 ]1 ]0 ]/ ]. ]-  ], ]+ ]* ]) ]( ]' ]& ]% ]$ ]# ]" ]! ] ] ] ] ] ]  ]  ]  fL /i|pdXL@4(~~~~~~~~~~~~u~i~]~Q~E~9~-~!~~ }}}}}}}}}}}}y}m}a}U}I}=}1}%}} }|||||||||||}|q|e|Y|M|A|5|*|||{{{{{{{{{{{{v{j{^{R{F{:{.{"{{ zzzzzzzzzzzzzznzbzVzJz>z2z&zzzyyyyyyyyyyyysygy[yOyCy7y+yyyxxxxxxxxxxxxwxkx_xSxGx;x/x#xx wwwwwwwwwwww{wowcwWwKw?w3w'wwwvvvvvvvvvvvvtvhv\vPvDv8v,v vvuuuuuuuuuuuuxulu`uTuHug2g&gggffffffffffffsfgf[fOfCf7f+fffeeeeeeeeeeeeweke_eSeHeb2b&bbbaaaaaaaaaaa~arafaZaNaCa7a+aaa````````````w`k`_`S`G`;`/`#`` ____________{_o_d_X_L_@_4_(___^^^^^^^^^^^^t^h^\^P^D^8^,^ ^^]]]]]]]]]]]]x]m]a]U]I]=]1]%]] ]\\\\\\\\\\\}\q\e\Y\M\A\5\)\\\[[[[[[[[[[[[v[j[^[R[F[:[.["[[ ZZZZZZZZZZZZZxZmZbZWZLZAZ6Z+Z ZZ YYYYYYYYYYYYYvYjY^YRYFY:Y.Y"YY XXXXXXXXXXXXzXnXbXVXJX>X2X&XXXWWWWWWWWWWWWsWgW[WOWCW7W+WWWVVVVVVVVVVVVwVkV_VSVHVC2C&CCCBBBBBBBBBBBBsBgB[BOBCB7B+BBBAAAAAAAAAAAAwAkA_ASAGA;A/A#AA @@@@@@@@@@@@|@p@d@X@L@@@4@(@@@????????????t?h?\?P?D?8?,? ??>>>>>>>>>>>>y>m>a>U>I>=>1>%>> >===========}=q=e=Y=M=B=6=*===<<<<<<<<<<<626&66655555555555~5r5f5Z5N5B565*555444444444444w4k4_4S4G4;4/4#44 333333333333{3o3c3X3L3@343(333222222222222t2h2\2P2D282,2 22 111111111111y1m1a1U1I1=111%11 100000000000~0r0f0Z0N0B060*000////////////v/j/^/S/G/;///#// ............{.o.c.W.K.?.3.'...------------s-g-[-O-D-8-,- --,,,,,,,,,,,,x,l,`,T,H,<,0,$,, ,++++++++++++z+o+d+Y+N+C+8+-+"++ +************}*r*f*Z*N*B*6*****))))))))))))v)j)^)R)F):).)")) (((((((((((({(o(c(W(K(?(3('(((''''''''''''t'h'\'P'D'8',' ''&&&&&&&&&&&&y&m&a&U&I&=&1&%&& &%%%%%%%%%%%~%r%f%Z%N%B%6%*%%%$$$$$$$$$$$$v$k$_$S$G$;$/$#$$ ############{#o#c#W#K#@#4#(###""""""""""""t"h"\"P"D"8"," ""!!!!!!!!!!!!x!m!a!U!I!=!1!%!! ! } q e Y M A 5 )   vj^RF:." {ocWK?3'sg[OC8, xl`TH=1% ~rfZNB6*wk_SG;/# {ocWK?3'th\PD8, ti^SH=2'wlaUI=1% ~rfZNB6*wk_SG;/# |pdXL@4(ui  o{  oz  oy  ox  ow ov ou ot os or oq op  oo  on  om  ol  ok  oj oi oh og of oe od oc  ob oa o` o_ o^ o] o\ o[ oZ  oY  oX  oW  oV  oU oT oS oR oQ oP oO oN  oM oL oK oJ oI oH oG oF oE oD oC  oB  oA  o@  o?  o> o= o< o; o: o9 o8 o7  o6 o5 o4 o3  o2  o1  o0  o/  o. o- o, o+ o* o) o( o'  o&  o%  o$  o#  o"  o!  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o   o   o   o   o   o  o  o  o  o  o  o  o  o o o o o o o o n n n n n n n  n  n  n  n  n n n n n n n n  n !n  n n n n n n n n n n n n n n n n n n n  n  n  n  n  n n n n n n n n  n n n n n n n n n n n  n  n  n  n  n n n n n n n n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n   n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n   n  $n  #n  "n  !n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n~  n}  n|  n{  nz  ny  nx  nw  nv  nu  nt  ns  nr  nq  np  no  nn   nm  nl  nk  nj  ni  nh  ng  nf  ne  nd  nc  nb  na  n`  n_  n^  n]  n\  n[  nZ  nY   nX  !nW  nV  nU  nT  nS  nR  nQ  nP  nO  nN  nM  nL  nK  nJ  nI  nH  nG  nF  nE  nD  nC  nB  nA  n@  n?  n>  n=  n<  n;  n:  n9  n8   n7 'n6 &n5 %n4 $n3 #n2 "n1 !n0  n/ n. n- n, n+ n* n) n( n' n& n% n$ n# n" n! n n n n  n  n  n  n  n n n n n n n n  n n n n n n n n n n n n n  n  n  n  n  m m m m m m m m  m m m m m m m m m m m  m  m  m  m  m m m m m m m m  m m m m m m m m m  m  m  m  m  m m m m m m m m  m m m m m m m m m m m m m  m  m  m  m  m m m m m m m m  m m m m m m m m m m m m m m m m m m m  m  m  m  m  m m m m m m m m  m m m m m m m m m m m m m m m m m  m  m  m  m  m~ m} m| m{ mz my mx mw  mv   mu  mt  ms  mr  mq  mp  mo  mn  mm  ml  mk  mj  mi  mh  mg  mf  me  md  mc   mb   ma   m`   m_   m^  m]  m\  m[  mZ  mY  mX  mW  mV mU mT mS mR mQ mP mO mN mM mL mK mJ mI mH mG mF mE mD  mC  mB  mA  m@  m? m> m= m< m; m: m9 m8  m7 ,m6 +m5 *m4 )m3 (m2 'm1 &m0 %m/ $m. #m- "m, !m+  m* m) m( m' m& m% m$ m# m" m! m m m m m m m m m  m  m  m  m  m m m m m m m m  m  m m m m m m m m m m m l l l l l l l l  l  l  l  l  l l l l l l l l  l l l l l l l l l l l l l l l  l  l  l  l  l l l l l l l l  l l l l l l l l l l l l l l l  l  l  l  l  l l l l l l l l  l #l "l !l  l l l l l l l l l l l l l l l l l l l  l  l  l  l  l l l l l l l l  l l l l l l l l l l l l l l l l l l  l  l  l~  l}  l| l{ lz ly lx lw lv lu  lt (ls 'lr &lq %lp $lo #ln "lm !ll  lk lj li lh lg lf le ld lc lb la l` l_ l^ l] l\ l[ lZ lY  lX  lW  lV  lU  lT lS lR lQ lP lO lN lM  lL &lK %lJ $lI #lH "lG !lF  lE lD lC lB lA l@ l? l> l= l< l; l: l9 l8 l7 l6 l5 l4 l3  l2  l1  l0  l/  l. l- l, l+ l* l) l( l'  l& )l% (l$ 'l# &l" %l! $l #l "l !l  l l l l l l l l l l l l l l l l l l l  l  l  l  l  l l l l l l k k  k k k k k k k k k k k k k k k k  k  k  k  k  k k k k k k k k  k "k !k  k k k k k k k k k k k k k k k k k k k  k  k  k  k  k k k k k k k k  k (k 'k &k %k $k #k "k !k  k k k k k k k k k k k k k k k k k k k  k  k  k  k  k k k k k k k k  k )k (k 'k &k %k $k #k "k !k  k k k k k k k k k k k k k k k k~ k} k| k{  kz  ky  kx  kw  kv ku kt ks kr kq kp ko  kn km kl kk kj ki kh kg kf ke kd kc kb ka k` k_  k^  k]  k\  k[  kZ kY kX kW kV kU kT kS  kR  4kQ  3kP  2kO  1kN  0kM  /kL  .kK  -kJ  ,kI  +kH  *kG  )kF  (kE  'kD  &kC  %kB  $kA  #k@  "k?  !k>  k=  k<  k;  k:  k9  k8  k7  k6  k5  k4  k3  k2  k1  k0  k/  k.  k-  k,  k+  k*  k)  k(  k'  k&  k%  k$  k#  k"  k!  k  k   k  k  k  k  k  k  k  k  k  k  k  k  k  k  k  k  k  k  k  k  k  k  k  k  k   k  k  k  k  k  k  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j   j  0j  /j  .j  -j  ,j  +j  *j  )j  (j  'j  &j  %j  $j  #j  "j  !j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j   j  +j  *j  )j  (j  'j  &j  %j  $j  #j  "j  !j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j   j (j 'j &j %j $j #j "j !j  j j j j j j~ j} j| j{ jz jy jx jw jv ju jt js jr jq  jp  jo  jn  jm  jl jk jj ji jh jg jf je  jd  j= j< j; j: j9 j8 j7 j6 j5  j4  j3  j2  j1  j0 j/ j. j- j, j+ j* j)  j( j' j&  j%  j$  j#  j"  j! j j j j j j j  j *j )j (j 'j &j %j $j #j "j !j  j j j j j j j j j j j j j j j i i i i  i  i  i  i  i i i i i i i i  i %i $i #i "i !i  i i i i i i i i i i i i i i i i i i i  i  i  i  i  i i i i i i i i  i i i i i i i i i i i i i i  i  i  i  i  i i i i i i i i  i /i .i -i ,i +i *i )i (i 'i &i %i $i #i "i !i  i i i i i i i i i i i i i i i i i i i  i  i  i  i  i i i i i i i i  i  i  i  i~  i}  i|  i{  iz  iy  ix  iw  iv  iu  it   is   ir   iq   ip   io  in  im  il  ik  ij  ii  ih  ig if ie id ic ib ia i` i_ i^ i] i\ i[  iZ  iY  iX  iW  iV iU iT iS iR iQ iP iO  iN iM iL iK iJ iI iH iG iF iE iD iC iB iA i@ i? i> i= i<  i;  i:  i9  i8  i7 i6 i5 i4 i3 i2 i1 i0  i/ *i. )i- (i, 'i+ &i* %i) $i( #i' "i& !i%  i$ i# i" i! i i i i i i i i i i i i i i i  i  i  i  i  i i i i i i i i  i (i 'i &i %i $i #h "h !h  h h h h h h h h h h h h h h h h h h h  h  h  h  h  h h h h h h h h  h h h h h h h h h h h h h h  h  h  h  h  h h h h h h h h  h !h  h h h h h h h h h h h h h h h h h h h  h  h  h  h  h h h h h h h h  h h h h h h h h h h h h h h h  h  h  h  h  h h h h h h h h  h h h h h h h h h h~ h} h| h{ hz hy hx hw hv hu  ht  hs  hr  hq  hp ho hn hm hl hk hj hi  hh  &hg  %hf  $he  #hd  "hc  !hb  ha  h`  h_  h^  h]  h\  h[  hZ  hY  hX  hW  hV  hU  hT  hS  hR  hQ  hP  hO  hN  hM  hL  hK  hJ  hI  hH  hG  hF  hE  hD  hC   hB  2hA  1h@  0h?  /h>  .h=  -h<  ,h;  +h:  *h9  )h8  (h7  'h6  &h5  %h4  $h3  #h2  "h1  !h0  h/  h.  h-  h,  h+  h*  h)  h(  h'  h&  h%  h$  h#  h"  h!  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h   h  9h  8h  7h  6h  5h  4h  3h  2h  1h  0h  /h  .h  -h  ,h  +h  *h  )g  (g  'g  &g  %g  $g  #g  "g  !g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g   g  *g  )g  (g  'g  &g  %g  $g  #g  "g  !g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g   g  )g  (g  'g  &g  %g  $g  #g  "g  !g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g   g ;g :g 9g 8g 7g 6g~ 5g} 4g| 3g{ 2gz 1gy 0gx /gw .gv -gu ,gt +gs *gr )gq (gp 'go &gn %gm $gl #gk "gj !gi  gh gg gf ge gd gc gb ga g` g_ g^ g] g\ g[ gZ gY gX gW gV  gU  gT  gS  gR  gQ gP gO gN gM gL gK gJ  gI 5gH 4gG 3gF 2gE 1gD 0gC /gB .gA -g@ ,g? +g> *g= )g< (g; 'g: &g9 %g8 $g7 #g6 "g5 !g4  g3 g2 g1 g0 g/ g. g- g, g+ g* g) g( g' g& g% g$ g# g" g!  g  g  g  g  g g g g g g g g  g Gg Fg Eg Dg Cg Bg Ag @g ?g >g =g }3}'}}}||||||||||||s|g|[|O|C|7|+|||{{{{{{{{{{{{x{l{`{T{H{<{0{${{ {zzzzzzzzzzz|zpzezYzMzAz5z)zzzyyyyyyyyyyyyuyiy]yQyEy9y-y!yy xxxxxxxxxxxxzxnxbxVxJx>x2x&xxxwwwwwwwwwww~wrwfw[wOwCw7w+wwwvvvvvvvvvvvvxvlv`vTvHvn2n&nnnmmmmmmmmmmmmsmgm[mOmCm7m+mmmllllllllllllxlll`lTlHlb2b&bbbaaaaaaaaaaaasaga[aOaCa7a+aaa````````````w`k```T`H`<`0`$`` `___________|_p_d_X_L_@_4_)___^^^^^^^^^^^^u^i^]^S^H^=^2^'^^^]]]]]]]]]]]]]w]l]a]V]J]>]2]&]]]\\\\\\\\\\\~\r\f\Z\O\C\7\+\\\[[[[[[[[[[[[w[k[_[T[H[<[0[$[[ [ZZZZZZZZZZZ|ZpZdZXZLZ@Z4Z(ZZZYYYYYYYYYYYYuYiY]YQYEY9Y-Y!YY XXXXXXXXXXXXyXmXaXUXJX>X2X&XXXWWWWWWWWWWW~WrWfWZWNWBW6W,W!WW WVVVVVVVVVVVV|VqVfV[VPVEV:V/V$VVVUUUUUUUUUUUUvUjU^URUFU:U.U"UU TTTTTTTTTTTT{ToTcTWTKT?T3T'TTTSSSSSSSSSSSStShS\SPSDS8S,S SSRRRRRRRRRRRRxRnRcRXRMRBR7R,R!RR RQQQQQQQQQQQQ|QqQfQ[QPQEQ:Q/Q#QQ PPPPPPPPPPPP{PoPcPWPKP?P3P'PPPOOOOOOOOOOOOtOhO\OPODO8O,O OONNNNNNNNNNNNyNmNaNUNIN=N1N%NNNMMMMMMMMMMMM}MqMeMYMMMAM5M)MMMLLLLLLLLLLLLvLjL^LRLFL:L.L#LL KKKKKKKKKKKK{KoKcKWKLK@K4K(KKKJJJJJJJJJJJJtJhJ\JPJDJ8J,J JJIIIIIIIIIIIIIzInIbIVIJI>I2I&IIIHHHHHHHHHHHHsHgH[HOHCH7H+HHHGGGGGGGGGGGGGvGkG`GUGJG?G4G)GGGFFFFFFFFFFFFyFmFaFUFJF>F2F&FFFEEEEEEEEEEEEsEgE[EOECE7E+EEEDDDDDDDDDDDDxDlD`DTDHD@2@&@@@????????????s?g?[?O?C?7?+???>>>>>>>>>>>>>v>k>`>U>J>?>4>)>>>============v=j=^=R=F=:=.="== <<<<<<<<<<<<*2*&***))))))))))))s)g)[)O)C)7)+)))((((((((((((}(r(g(\(Q(F(;(0(%(((''''''''''''~'r'f'Z'N'B'6'*'''&&&&&&&&&&&&v&k&_&S&G&;&/&#&& %%%%%%%%%%%%{%o%d%X%L%@%4%(%%%$$$$$$$$$$$$u$i$]$Q$E$9$-$!$$ #############x#m#b#W#L#A#6#+# ## """"""""""""|"p"d"X"L"@"4"("""!!!!!!!!!!!!u!i!]!Q!E!9!-!!!! ! y m a U I = 1 %  }qeYNB6*vj^RF:/# {ocWK?4(th\PD:/$uj_TI>3(yncXMB7,! }rg\QF;0%~rfZNB6*wk_SG;/# |pdXL@5)vj^RF:." {ocWK?3'th]QE9-!   x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x   x  x  x  x  x  x x x x x x x x  x x x x x  x  x  x  x  x x x x x x x x  x x x x x  x  x  x  x  x x x x x x x x  x x  x  x  x  x  x x~ x} x| x{ xz xy xx  xw  xv  xu  xt xs xr xq xp xo xn xm  xl xk xj xi xh xg xf xe xd xc  xb  xa  x`  x_  x^ x] x\ x[ xZ xY xX xW  xV xU xT xS xR xQ xP xO xN xM xL xK xJ xI xH xG xF  xE  xD  xC  xB  xA x@ x? x> x= x< x; x:  x9  x8  x7  x6  x5  x4  x3  x2   x1   x0   x/   x.   x-  x,  x+  x*  x)  x(  x'  x&  x%  x$  x#  x"  x!  x  x  x  x  x  x  x  x   x   x   x   x   x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x   x   x   x   x   x  x  x  x  x  x  w  w  w   w   w   w   w   w  w  w  w  w  w  w  w  w w w w w w w w w  w  w  w  w  w w w w w w w w  w w w w w w w w w  w  w  w  w  w w w w w w w w  w w w w w w w w w w w w  w  w  w  w  w w w w w w w w  w w w w w w w w w w w w w w w w w  w  w  w  w  w w w w w w w w  w   w   w  w  w  w  w  w  w  w  w w w w w w  w  w  w  w~  w} w| w{ wz wy wx ww wv  wu wt ws wr wq wp wo wn wm wl  wk  wj  wi  wh  wg wf we wd wc wb wa w`  w_  w^  w]  w\  w[  wZ  wY  wX  wW   wV   wU   wT   wS   wR  wQ  wP  wO  wN  wM  wL  wK  wJ wI  wH  wG  wF  wE  wD wC wB wA w@ w? w> w=  w< w; w: w9 w8 w7 w6  w5  w4  w3  w2  w1 w0 w/ w. w- w, w+ w*  w) w( w' w& w% w$ w# w" w! w  w  w  w  w  w w w w w w w w  w w w w w w w w w w w w w  w  w  w  w  w w w v v v v v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v   v   v   v   v   v  v  v  v  v  v  v  v  v v v v v v v v  v  v  v  v  v v v v v v v v  v v v v v  v  v  v  v  v v v v v v v v  v v v v v v  v  v  v  v  v v v v v v v v  v v v v v v v v v v v v v v  v  v  v  v  v v v v v v v v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v   v   v   v   v~   v}  v|  v{  vz  vy  vx  vw  vv  vu  vt  vs  vr  vq  vp  vo  vn  vm  vl  vk  vj  vi  vh  vg  vf  ve  vd  vc  vb  va  v`  v_  v^  v]   v\  v[  vZ  vY  vX  vW  vV  vU  vT  vS  vR  vQ  vP  vO  vN  vM  vL  vK  vJ  vI  vH  vG  vF  vE  vD  vC  vB  vA  v@   v?  (v>  'v=  &v<  %v;  $v:  #v9  "v8  !v7  v6  v5  v4  v3  v2  v1  v0  v/  v.  v-  v,  v+  v*  v)  v(  v'  v&  v%  v$  v#  v"  v!  v  v  v  v  v  v  v  v  v   v  'v  &v  %v  $v  #v  "v  !v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u   u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u   u  u  u  u  u  u u u u u u u u  u u u u u u u u u u u u u u u u  u  u  u  u  u u u u u u u u  u u u u u u u u  u  u  u  u  u u u u u u u u  u u  u  u  u  u  u u u u u u u u  u u u u  u  u  u  u  u u u u~ u} u| u{ uz  uy ux uw uv uu ut us  ur  uq  up  uo  un um ul uk uj ui uh ug  uf ue ud uc ub ua  u`  u_  u^  u]  u\ u[ uZ uY uX uW uV uU  uT  uS   uR   uQ   uP   uO   uN  uM  uL  uK  uJ  uI  uH  uG  uF  uE  uD  uC  uB  uA  u@  u?  u>  u=  u<  u;  u:   u9   u8   u7   u6   u5  u4  u3  u2  u1  u0  u/  u.  u- vu, vu+ v u* v u) v u( v u' v u& vu% vu$ vu# vu" vu! vu vu  vu vu vu v u v u v u v u v u vu vu vu vu vu vu vu  vu  vu  vu  vu  v u  v u  v u  v u  v u  vu  vu  vu  vu  vu  vu  vu  vt lt lt lt lt lt lt lt lt lt l t l t l t l t l t lt lt lt lt lt lt lt  lt lt lt lt lt l t l t l t l t l t lt lt lt lt lt lt lt  lt lt lt lt lt lt lt lt lt lt lt lt lt lt l t l t l t l t l t lt lt lt lt lt lt lt  lt  lt  lt  lt  lt  lt  l t  l t  l t  l t  l t  lt  lt  lt  lt  lt  lt  lt  lt bt bt bt bt bt bt bt bt b t b t b t b t b t bt bt bt bt bt bt bt  bt bt bt bt bt bt bt bt bt bt bt bt bt b t b t b t b t b t bt bt bt bt bt bt bt  bt~ bt} bt| bt{ b tz b ty b tx b tw b tv btu btt bts btr btq btp bto  btn btm btl btk b tj b ti b th b tg b tf bte btd btc btb bta bt` bt_  bt^ bt] bt\ b t[ b tZ b tY b tX b tW btV btU btT btS btR btQ btP  btO  btN  btM  btL  btK  btJ  btI  btH  b tG  b tF  b tE  b tD  b tC  btB  btA  bt@  bt?  bt>  bt=  bt<  bt; Xt: Xt9 Xt8 Xt7 Xt6 X t5 X t4 X t3 X t2 X t1 Xt0 Xt/ Xt. Xt- Xt, Xt+ Xt*  Xt) Xt( Xt' Xt& Xt% X t$ X t# X t" X t! X t Xt Xt Xt Xt Xt Xt Xt  Xt  X t  X t  X t  X t  Xt  Xt  Xt  Xt  Xt  Xt  Xt  Xt Nt Nt Nt Nt Nt Nt Nt Nt Nt Nt Nt Nt Ns Ns Ns N s N s N s N s N s Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns  Ns Ns Ns Ns Ns Ns N s N s N s N s N s Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns  Ns N s N s N s N s N s Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns  Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns N s N s N s N s N s Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns  Ns  N s  N s  Ns  Ns  Ns  Ns  Ns  Ns  Ns  Ns Ds Ds Ds Ds Ds D s D s D s D s D s Ds Ds Ds Ds Ds Ds Ds  Ds Ds Ds Ds Ds Ds Ds Ds Ds Ds Ds Ds Ds D s D s D s D s D s Ds Ds Ds Ds Ds Ds Ds  Ds Ds Ds Ds Ds Ds Ds Ds Ds Ds Ds~ D s} D s| D s{ D sz D sy Dsx Dsw Dsv Dsu Dst Dss Dsr  Dsq  Dsp  Dso  Dsn  Dsm  Dsl  Dsk  Dsj  Dsi  Dsh  Dsg  Dsf  Dse  Dsd  Dsc  Dsb  Dsa  D s`  D s_  D s^  D s]  D s\  Ds[  DsZ  DsY  DsX  DsW  DsV  DsU  DsT :sS :sR :sQ :sP :sO :sN :sM :sL :sK :sJ : sI : sH : sG : sF : sE :sD :sC :sB :sA :s@ :s? :s>  :s= :s< :s; :s: :s9 :s8 :s7 :s6 :s5 : s4 : s3 : s2 : s1 : s0 :s/ :s. :s- :s, :s+ :s* :s)  :s( :s' :s& :s% :s$ :s# :s" :s! :s :s :s :s :s :s :s :s :s :s : s : s : s : s : s :s :s :s :s :s :s :s  :s  :s  :s  :s  :s  :s  :s  :s  :s  :s  :s  :r  :r  :r  :r  :r  :r  :r  : r  : r  : r  : r  : r  :r  :r  :r  :r  :r  :r  :r  :r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0 r 0 r 0 r 0 r 0 r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r  0r 0!r 0 r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0 r 0 r 0 r 0 r 0 r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r  0r 0 r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0 r 0 r 0 r 0 r 0 r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r  0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0 r 0 r 0 r 0 r 0 r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r  0r~ 0r} 0r| 0r{ 0rz 0ry 0rx 0rw 0rv 0ru 0 rt 0 rs 0 rr 0 rq 0 rp 0ro 0rn 0rm 0rl 0rk 0rj 0ri  0rh  0rg  0rf  0re  0rd  0rc  0rb  0ra  0r`  0r_  0r^  0 r]  0 r\  0 r[  0 rZ  0 rY  0rX  0rW  0rV  0rU  0rT  0rS  0rR  0rQ &rP &rO &rN &rM &rL & rK & rJ & rI & rH & rG &rF &rE &rD &rC &rB &rA &r@  &r? &r> &r= &r< &r; &r: &r9 &r8 &r7 &r6 &r5 &r4 &r3 &r2 & r1 & r0 & r/ & r. & r- &r, &r+ &r* &r) &r( &r' &r&  &r% &r$ &r# &r" &r! &r &r &r &r &r &r &r &r &r &r &r &r &r &r & r & r & r & r & r &r &r &r &r &r &r &r  &r &r &r &r &r &r &r &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q & q & q & q & q & q &q &q &q &q &q &q &q  &q &q &q &q &q &q &q &q &q & q & q & q & q & q &q &q &q &q &q &q &q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  & q  & q  & q  & q  & q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q   q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q   q  !q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q  q~  q}  q|  q{  qz   qy  qx  qw  qv  qu  qt  qs  qr  qq  qp  qo  qn  qm  ql  qk  qj  qi  qh   qg  qf  qe  qd  qc  qb  qa  q`  q_  q^  q]  q\  q[  qZ  qY   qX qW qV qU qT qS qR qQ qP qO qN qM  qL  qK  qJ  qI  qH qG qF qE qD qC qB qA  q@ q? q> q=  q<  q;  q:  q9  q8 q7 q6 q5 q4 q3 q2 q1  q0 q/ q. q- q, q+  q*  q)  q(  q'  q& q% q$ q# q" q! q q  q q q q q q q q q  q  q  q  q  q q q q q q q q  q q q q q q  q  q  q  q  p p p p p p p p  p p p p p p  p  p  p  p  p p p p p p p p  p p p p p  p  p  p  p  p p p p p p p p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  p   p   p   p   p   p  p  p  p  p  p  p  p  p p p p p p p p p p p p  p  p  p  p  p p p p p p p p  p :p 9p 8p 7p 6p 5p 4p 3p 2p 1p 0p /p .p -p ,p +p *p )p (p 'p &p %p $p #p "p !p  p p p p p p p p p p p p~ p} p| p{ pz py px pw  pv  pu  pt  ps  pr pq pp po pn pm pl pk  pj (pi 'ph &pg %pf $pe #pd "pc !pb  pa p` p_ p^ p] p\ p[ pZ pY pX pW pV pU pT pS pR pQ pP pO  pN  pM  pL  pK  pJ pI pH pG pF pE pD pC  pB  pA  p@  p?  p>  p=  p<  p;  p:  p9  p8  p7  p6   p5  p4  p3  p2  p1  p0  p/  p.  p-  p,  p+  p*  p)  p(  p'  p&  p%  p$  p#  p"  p!  p  p  p  p  p  p  p  p  p  p   p  "p  !p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o   o  !o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o   o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o   o  o  o  o  o  o o o o o o o o  o (o 'o &o %o $o #o "o !o  o o o o o o o o o o o o o o o o o o o  o  o  o  o  o o o o o o o o  o o o o o o~ s}qeYNB6*~~~~~~~~~~~~v~k~_~S~G~;~/~#~~ }}}}}}}}}}}}|}p}d}X}L}@}4}(}}}||||||||||||u|i|]|Q|E|9|-|!|| {{{{{{{{{{{{z{o{c{W{K{?{3{'{{{zzzzzzzzzzzztzhz\zPzDz8z,z zzyyyyyyyyyyyyyymyayUyIy=y1y%yy yxxxxxxxxxxx~xrxfxZxNxBx6x*xxxwwwwwwwwwwwwwwkw_wSwGw;w/w#ww vvvvvvvvvvvv|vpvdvXvLv@v4v(vvvuuuuuuuuuuuuuuiu]uQuEu9u-u!uu ttttttttttttztntbtVtJt>t2t&tttss                               y y y y y y y y  y  y  y  y  y y y y y y y y  y y y y y y y y y y y y y y y  y  y  y  y  y y y y y y y y  y y y  y  y  y  y  y y y y y y~ y} y|  y{ yz yy yx yw yv yu yt ys  yr  yq  yp  yo  yn ym yl yk yj yi yh yg  yf ye yd yc yb ya y` y_ y^ y] y\ y[  yZ  yY  yX  yW  yV yU yT yS yR yQ yP yO  yN yM yL yK yJ yI  yH  yG  yF  yE  yD yC yB yA y@ y? y> y=  y< y; y: y9 y8 y7 y6 y5 y4  y3  y2  y1  y0  y/ y. y- y, y+ y* y) y(  y' y& y% y$ y# y" y! y  y y y y y y y y  y  y  y  y  y y y y y y y y  y  y  y  y  y  y  y  y  y  y  y  y  x  x  x  x  x  x   x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x   x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x   x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x   x  x  x  x >~~r~?}}}}U}-||.{{9zz[yyexxcx)wwOvvtuuQtt5ss?rr5qqIqpp onnn(mm+ll?kk8jjDii7hh>>L>==8=<<<;;;;L::V:"99t9888_8777@766O6555O52444>433O22|2)1116100Z0///X/3....C.$---X-,,,,b,%++++b+9+*****K*)))))y)N)((((T(''''U'&&&&O&&%%%a%C%$"!A t D eH/ r'f8Gvbergh!M [`H<  qDomnia regelui Ahaz. Viaţa lui departe de Dumnezeu. Năvălirea Sirienilor şi a Israiliţilor. Crâncen război: morţi şi prinşi în luptă. Profetul Oded sfătueşte pe Israiliţi să dea drumul celor luaţi în robie. Ahaz cheamă în ajutor pe împăratul Asiriei cu prilejul năvălirii în ţară a Edomiţilor şi a Filistenilor, în schimbul cărui ajutor i-a dat comorile din templu, din palatul domnesc şi din casele voevozilor pe care le prădase. Închinarea la idolii Sirienilor. Jertfelnice idoleşti ridicate în Ierusalim şi pe înălţimi.{  oDomnia lui Iotam. El umblă în căile Domnului. Războiul cu Amoniţii şi înfrângerea lor. Moartea lui Iotam.  %Domnia regelui Uzia. Viaţa lui aproape de Dumnezeu, care îi dădea izbândă în război şi tihnă în ţară. Pregătirea oştirii şi înzestrarea ei, ca să-şi întărească şi mai mult domnia. Amestecul său în trebile preoţeşti, aducerea de tămâieri pe altarul tămâierii, atrage pedeapsa lui Dumnezeu: lepra. Iotam cârmueşte în locul lui şi judecă poporul. Moartea lui Uzia.w gDomnia regelui Amaţia. Viaţa lui în căile Domnului. Izbânda împotriva Edomiţilor. Căderea lui Amaţia de la credinţă: închinarea la idoli. Războiul lui Amaţia cu Ioaş, regele lui Israil. Amaţia este înfrânt. Moartea lui.J Domnia regelui Ioaş, Restaurarea templului. Strângerea banilor trebuitori pentru restaurare. Moartea lui Iehoiada. Zaharia, fiul arhiereului Iehoiada, insuflat de Domnul, mustră pe Ioaş pentru necredinţa lui. Regele dă poruncă să-l omoare cu pietre în ograda templului. Războiul cu Sirienii. Moartea lui Ioaş. Arhiereul Iehoiada pune la cale suirea pe tron a lui Ioaş, cu voia întregului popor. Miruirea regelui în templu. Prinderea Atalieişi uciderea ei. Dărâmarea jertfelnicelor lui Baal şi aşezarea slujbei şi închinării lui Dumnezeu. încoronarea lui Ioaş/ WDomnia lui Ahazia. Viaţa lui depărtată de Dumnezeu. Alianţa lui cu Ioram, regele lui Israil. Ahazia este omorît de Iehu. Domnia Ataliei, mama lui Ahazia. Ea stârpeşte pe cei de neam domnesc. Micul rege Ioaş este scăpat de Iehoşabeat, fiica regelui Ioram, soţia arhiereului Iehoiada.Z -Domnia lui Ioram. Uciderea fraţilor săi. Căsătoria lui cu fiica lui Ahab. Viaţa lui depărtată de Dumnezeu. Edomul si Libna scutură jugul. Scrisoarea ameninţătoare a profetului Ilie către Ioram. Năvălirea Filistenilor şi Arabilor în Iuda. Sfârşitul cumplit al lui Ioram, care n’a fost îngropat în mormintele regilor.P Moabiţii, Amoniţii şi Meuniţii pornesc cu război împotriva lui Iosafat. Izbânda lui Iosafat împotriva lor, după ce s’a rugat Domnului. Legământul lui Iosafat cu Ahazia, regele lui Iuda.| qCuvântul de dojana al lui Hanani către Iosafat. Noua aşezare a judecătorilor pentru împărţirea dreptăţii.L Iosafat şi cu Ahab, regele lui Israil, pornesc cu război împotriva Sirienilor, cu gând să cuprindă Ramotul din Galaad. Profeţii profeţesc lui Aliab izbândă. Miheia, fiul lui Imla, le vesteşte înfrângerea, dar este aruncat în temniţă. Bătălia este holărîtoare: Iosafat scapă cu viaţă, iar Ahab moare.U #Domnia lui Iosafat în regatul Iuda. El umblă în calea Domnului şi desfiinţează înălţimile. El trimite în ţară propoveduitori ai legii. Popoarele megieşe îi aduc dajdie. Vitejii lui Iosafat. /Asa se războieşte cu Baeşa, regele lui Israil. El cere ajutorul lui Benhadad, regele Siriei. Hanani proorocul mustră pe Asa. Moartea lui Asa.~ )Profetul Azaria sfătueşte pe Asa să nu se depărteze de Dumnezeu. Reînnoirea legământului cu Dumnezeu. Pacea din vremea domniei lui Asa.} Domnia lui Asa. Măsurile pe care le-a luat desfiinţând jertfelnicele idoleşti. Războiul cu Zerah Etiopianul. înfrângerea acestuia.v| e Domnia lui Abia. Războiul lui cu Ieroboam, regele lui Israil. Înfrângerea lui Ieroboam. Moartea lui Abia.n{ U Domnia lui Roboam. Năvălirea lui Şişac împăratul Egiptului în Ierusalim, pe care l-a prădat.^z 5 Profetul Şemaia sfătuieşte pe Roboam să nu pornească cu război, fiindcă ruptura regatului este din voia lui Dumnezeu. Roboam întăreşte regatul lui şi zideşte cetăţi. Femeile şi feciorii lui Roboam.+y O Roboam şi Ieroboam la Sihem. Roboam nu ascultă de sfatul celor bătrâni. Ruperea regatului în două: Roboam rămâne rege peste Iuda şi Ieroboam în Israil.Yx + Regina din Saba vine la Solomon. Strălucita domnie a lui Solomon. Moartea lui.ow WZidirea şi întărirea altor cetăţi în cuprinsul ţării şi în afară. Pe streini i-a făcut salahori. Preoţii şi leviţii făceau slujbă după porunca lui David. Corăbiile lui Solomon călătoresc la Ofir şi aduc aur.v )Focul pogorît din cer mistueşte jertfele. Slava lui Dumnezeu umple templul. Praznicul sfinţirii a ţinut şapte zile. Odovania praznicului.u 7Sfinţirea templului. Rugăciunea lui Solomon către Dumnezeu, ca să asculte cererea oricui se va ruga în templul zidit şi închinat numelui său.:t mSolomon pune în vistieria templului odoarele dăruite de părintele său David. Aşezarea chivotului în Sfânta Sfintelor, sub aripile heruvimilor. Arătarea slavei Domnului.(s ICealaltă zestre a templului: jertfelnicul de aramă, marea de aramă, cele zece spălători, cele zece mese ale pâinilor punerii înainte. Celelalte odoare.er CÎnceputul zidirii templului. Zestrea templului: columnele de aramă numite Iachin si Boaz.}q sÎnvoiala lui Solomon cu Hiram, regele Tirului, ca să-i aducă lemn de cedru din Liban pentru clădirea templului./p YDomnia lui Solomon. Rugăciunea lui Solomon pe înălţimea Ghibeonului: el cere de la Dumnezeu înţelepciune. Dumnezeu îi dă înţelepciune, bogăţie şi slavă.Mo Solomon, urmaşul lui David; rugăciunea lui David şi moartea lui.Kn Cele din urmă hotărîri ale lui David pentru zidirea templului.Pm Căpeteniile oştirii, voevozii şi ceilalţi dregători ai lui David.'l IAlţi dregători ai templului. k ;Cetele cântăreţilor.j 3Cetele preoţeşti./i YNumărul şi împărţirea Leviţilor.+h QPregătiri pentru viitorul templu.9g mNumărătoarea poporului e pedepsită de Domnul.f #Alte lupte.e 3Lupte cu Amoniţii.d 9Biruinţele lui David.*c ODavid vrea să zidească templul.Hb Cântarea lui David şi rânduiala slujbei înaintea Domnului.3a aChivotul e adus şi aşezat în Ierusalim.` 1Familia lui David.D_  Aducerea, şi aşezarea chivotului în casa lui Obed-Edom.^ 9 Tovarăşii lui David.] ' Regele David.\ / Moartea lui Saul.2[ _ Locuitorii din Ierusalim şi din Ghibeon./Z YUrmaşii lui Veniamin şi ai lui Saul.(Y KUrmaşii celorlalţi patriarhi.X 1Neamul Leviţilor.,W SUrmaşii lui Ruben, Gad şi Manase.-V UUrmaşii lui Iuda şi ai lui Simeon.!U =Neamul regilor din Iuda.(T KFiii lui Iacob şi ai lui Iuda.,S UNeamul Patriarhilor până la Iacob.LR xDărâmarea Ierusalimului şi a doua ducere în robia babiloneană.?Q yxDomnia lui Ioachim peste Iuda. Întâia cucerire a Ierusalimului şi întâia ducere a locuitorilor în robie în Babilon, din pricina răscoalei lui Ioachim. Viaţa lui departe de Dumnezeu. Domnia lui Ieh-iachin şi a lui Sedechia, care se răzvrăteşte împotriva lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului.9P mxCitirea cărţii legii şi încheierea legământului cu Domnul, ca poporul să umble în căile lui. Iosia curăţă ţara de idoli: Baali şi Aşere, şi carul soarelui de la uşa templului l-a ars. Apoi, capiştile de pe înălţimi şi jertfelnicul din Betel le-a pângărit. A desfiinţat templele de pe înălţimile Samariei şi pe preoţii slujitori i-a omorît. Prăznuirea Paştelui. Războiul lui Iosia cu Neco, Faraonul Egiptului, care se îndrepta spre Eufrat, la Carchemiş, în ajutorul Asiriei. Moartea lui Iosia. Domnia lui Ioahaz şi Ioachim.XO +xDomnia regelui Iosia. Evlavia lui. Cartea legii e aflată în zilele lui Iosia.$N ExManase si Amon, regii Iudei.M 3xBoala lui Iezechia.>L yxRugăciunea lui Iezechia si înfrângerea Asirienilor.@K }xDomnia lui Iezechia. Asirienii împresoară Ierusalimul.J 1xCăderea Samariei.I /xRegatul lui Ahaz..H YxRegii urmaţi în Iuda şi în Israil.JG xDomnia regelui Amaţia al Iudei şi al lui Ieroboam peste Israil.3F cx Domnia regilor Ioahaz şi Ioaş în Israil.E /x Domnia lui Ioaş."D Ax Atalia. Ungerea lui Ioaş.?C {x Stârpirea neamului lui Ahab şi a preoţilor idolatri.?B {x Iehu ajunge rege. Moartea lui Ioram. Uciderea Izabelei.A +xAlte profeţii./@ [xProfeţia lui Eliseu se îndeplineşte.7? kxEliseu dă ajutor lui Israil împotriva Siriei.4> exVindecarea lui Naaman. Pedeapsa lui Ohehazi.*= QxProorocul Eliseu şi minunile lui.5< gxRăzboiul lui Ioram cu Mesa, regele Moabului..; YxÎnălţarea lui Ilie in carul de foc.: -xAhazia şi Ilie.G9 nA treia bătălie între Israil şi Sirieni. Moartea lui Ahab.(8 MnTirania lui Ahab şi a Izabelei.'7 KnRăzboiul lui Ahab cu Sirienii.6 5nIlie în sihăstrie.5 -nJertfa lui Ilie.4 +nProorocul Ilie.3 9nPatru regi în Israil.02 ]nRegii următori în Iuda şi în Israil.71 knProfeţia lui Ahia despre Ieroboam şi casa sa.0 9n Pedeapsa lui Ieroboam./ 7n Dezbinarea regatului.. 5n Moartea lui Solomon.- -n Regina din Saba.6, in Dumnezeu răspunde la rugăciunea lui Solomon.&+ InTărnosirea sfântului locaş.3* cnAlte zidiri. Zestrea si odoarele templului.)) OnSolomon ridică templul Domnului..( YnPregătiri pentru clădirea templului.-' WnDregătorii şi mărirea lui Solomon.:& qnCăsătoria lui Solomon. Marea lui înţelepciune.% 1nMoartea lui David.$ nSolomon.A# dDavid numără poporul. Mânia şi pedeapsa lui Dumnezeu.F" dCuvintele de pe urmă ale lui David. Războiul vitejilor lui.7! kdDavid cântă cântare de mulţumită Domnului.X  +dUrmaşii lui Saul ispăşesc uciderea Ghibeoniţilor. Alte lupte cu Filistenii., UdRăzvrătirea şi moartea lui Şeba.? {dDavid este iarăşi rege; pacea la curte şi în popor. 5dMoartea lui Absalom.; sdUneltirile lui Ahitofel sunt nimicite. Moartea lui.4 edDavid pribegeşte. Absalom se urcă pe tron.1 _dRăscoala lui Absalom şi fuga lui David.D dÎntoarcerea lui Absalom şi împrejurările însoţitoare." Ad Tamara, Amnon şi Absalom._ 9d Dumnezeu mustră pe David prin proorocul Natan. Pedeapsa lui David şi pocăinţa lui.. Yd David, Batşeba şi uciderea lui Urie.- Wd Război cu Amoniţii şi cu Sirienii.< ud Bunătatea lui David faţă de feciorul lui Ionatan.< udAlte războaie ale lui David. Dregătorii lui David.g IdCuvântul Domnului adus de proorocul Natan, lui David, cel ce se gândea să zidească templu.0 ]dDavid aduce chivotul legii la Ierusalim.W )dDavid ajunge rege peste tot Israilul, cucereşte Sionul şi bate pe Filisteni.O dBaana şi Recab ucid pe Işboşet, însă David răzbună moartea lui.D dFeciorii lui David născuţi în Hebron. Moartea lui Abner.P  dDavid domneşte în Iuda şi Işboşet în Israil. Războiul dintre ei.x  mdUn amalecit vine şi spune lui David că el a ucis pe Saul, greu rănit. David răsplăteşte pe sol cu moartea.U  %ZIsrailiţii sunt învinşi de Filisteni. Moartea lui Saul şi a fiilor săi.a  =ZAmaleciţii jăfuesc Ţiclagul şi-i dau foc. David îi urmăreşte şi le smulge prada.^  7ZDavid nu este văzut cu ochi buni de căpeteniile Filistenilor şi pleacă dintre ei.' KZSaul la vrăjitoarea din Endor.> yZDavid se duce la Filisteni şi poposeşte în Ţiclag.x kZSaul prigoneşte din nou pe David şi ajunge încă o dată în mâna lui David, dar acesta îi cruţă viaţa.5 gZMoartea lui Samuil. David, Nabal şi Abigail. 1ZDavid în Enghedi.H ZCetatea Cheila. Domnul ocroteşte pe David. Trădarea Zifeilor.H ZDavid pribegeşte mai departe. Saul ucide pe preoţii din Nobe. 3ZDavid în pribegie.I ZPrietenia dintre David şi Ionatan. Saul rămâne neînduplecat.o YZSaul caută să ridice viaţa lui David. Ionatan şi Micol ţin parte lui David. David fuge la Samuil.D~ ZIonatan iubeşte pe. David, dar Saul începe să-l urască.5} gZÎnfruntarea lui Goliat. David îl birueşte.F| ZSamuil unge pe David rege. David e chemat la curtea lui Saul.?{ {ZNimicirea Amaleciţilor şi marea greşală a lui Saul.Qz ZVitejia lui Ionatan şi urmările jurământului nechibzuit al lui Saul.=y wZ Luptele cu Filistenii. Saul cade în prima greşală.Ax Z Samuil lasă cârmuirea în Israil şi se dă la o parte.Aw Z Saul birueşte pe Amoniţi şi este primit de toţi rege.,v UZ Saul este uns rege de către Samuil.[u 1Z Saul Veniaminitul, căutând asinele tatălui său Chiţ, ajunge până la Samuil.Ft ZIsrail este nemulţumit de feciorii lui Samuil şi cere rege.bs ?ZChivotul Domnului în casa lui Abinadab. Israil se pocăeşte şi birueşte pe Filisteni.1r _ZChivotul Domnului este trimis în Israil.Vq 'ZFilistenii pun chivotul Domnului în templul zeului Dagon. Semne şi pedepse.p -ZIsrail este bătut de Filisteni: chivotul sfânt cade în mâna duşmanilor. Bătrânul Eli, auzind această veste, cade şi-şi frânge gâtul.Jo ZDomnul se destăinueşte copilului Samuil. Casa lui Eli va pieri.Vn 'ZCântarea Anei. Păcatele fiilor lui Eli. Pedeapsa care va lovi casa lui Eli.Fm ZNaşterea lui Samuil şi afierosirea lui, Domnului, în Şilo.Ol PRuda a doua se lipseşte de dreptul de răscumpărare. Booz ia pe Rut.6k iPRut la aria lui Booz. El se recunoaşte rudă.Lj PRut adună spice în ţarina lui Booz şi câştigă ocrotirea lui. i ?PNoemina şi noră-sa Rut.Sh !FIsrail jeleşte nimicirea lui Veniamin. Veniamin se înfiripează din nou.~g wFRăzvrătirea lui Israil împotriva nelegiuiţilor din Ghibeea şi crâncena pedeapsă dată seminţiei lui Veniamin.:f qFNelegiuirea locuitorilor din Ghibeea lui Veniamin.Le FSeminţia Dan cucereşte cetatea Laiş şi ridică un altar al lor.+d SFIdolii lui Miheia si ai mamei sale.lc SFSamson şi Dalila filisteanca, soţia lui. Răzbunarea împotriva Filistenilor. Moartea lui Samson.]b 5FSamson dă foc holdelor Filistenilor. Samson ucide o mie de Filisteni la Eamat-Lehi.Va 'FSamson se însoară cu o filisteancă; nunta lui şi cele petrecute la nuntăM` F Israil sub jugul Filistenilor. Împrejurările naşterii lui Samson.Q_ F Războiul dintre Galaad şi Efraim, Judecătorii Ibţan, Elon şi Abdon.@^ }F Istoria judecătorului Ieftae şi jertfirea fiicei sale.Q] F Judecătorii Tola şi Iair. Filistenii şi Amoniţii asupresc pe Israil.M\ F Fărădelegile lui Abimelec, înălţarea, căderea şi moartea lui.<[ uFCelelalte fapte ale lui Ghedeon şi sfârşitul lui.TZ #FOstaşii lui Ghedeon, visul profetic şi lupta cu Madianiţii la Ain-Harod.MY FFiii lui Israil sunt împilaţi de Madianiţi. Chemarea lui Ghedeon.X 1FCântarea Deborei.W /FDebora şi Barac./V [FJudecătorii Olniel, Ehud şi Şamagar.kU QFÎngerul Domnului dojeneşte pe poporul lesne uitător. Cum era poporul în zilele judecătorilor.LT FCuceriri făcute de seminţiile lui Israil, după moartea lui Iosua.PS <Iosua adună poporul şi reînnoeşte legământul Domnului cu poporul.$R E<Iosua dă poveţe poporului.nQ W<Ruben, Gad şi jumătate din Manase se întorc în cuprinsul stăpânirii lor la răsărit de Iordan.NP <Cele patruzeci şi opt de cetăţi ale preoţilor şi ale leviţilor.GO <Cele şase cetăţi de scăpare, pentru ucigaşii fără voie. <Iosua şi poporul ajung la Iordan, pe care îl trec în chip minunat.S= !<Cele două iscoade găzduite de Rahab în Ierihon şi legământul făcut.l< Uh yCurăţirea celor vindecaţi de lepră. Lepra caselor.g  Lepra.,f U Curăţirea femeilor după naştere.&e I Dobitoace curate şi necurate.Ld  Păcatul şi moartea lui Nadab şi Abiu. Rânduieli pentru preoţi. c  Jertfele, lui Aaron pentru sine şi pentru popor. Moise şi Aaron binecuvîntează poporul. Focul Domnului pogoară pe jertfelnic.6b iSfinţirea arhiereului Aaron si a fiilor săi.Sa !Jertfele pentru vină, jertfele de pace; sângele şi grăsimea jertfelor.4` eRânduiala săvârşirii diferitelor jertfe.+_ SJertfe pentru felurite vinovăţii.^ ;Jertfele pentru păcat.] +Jertfa de pace.\ 7Prinoasele de pâine.%[ IRânduiala aducerii jertfelor.cZ A(Înălţarea cortului. Sfinţirea lui. Aşezarea lăuntrică a odoarelor şi a lucrurilor.Y 1'Sfintele odăjdii.mX U&Jertfelnicul arderilor de tot. Curtea cortului. Cum s’au întrebuinţat prinoasele aduse de popor.hW K%Cortul descoperirii, masa pâinilor punerii înainte, candelabrul şi jertfelnicul tămâierii.-V W$Începerea lucrului la Cortul sfânt.U #Sâmbăta. Darurile aduse pentru Cortul descoperirii. Beţaleel şi Oholiab, meşteri iscusiţi, chemaţi la lucrul cortului.^T 7"Al doilea rând al tablelor legii. Poruncile şi sărbătorile sunt din nou amintite.JS !Mânia Domnului împotriva poporului. Domnul se arată lui Moise.R - Viţelul de aur.RQ Meşterii Beţaleel şi Oholiab. Prăznuirea Sâmbetei şi tablele legii.5P gJertfelnicul tămâierii şi alte orânduiri.HO Sfinţirea lui Aaron şi a fiilor săi. Jertfele de fiecare zi.N 1Odăjdiile sfinte.2M aJertfelnicul şi curtea sfântului locaş.*L QAlcătuirea cortului descoperirii.\K 3Rânduieli pentru facerea cortului descoperirii şi pentru odoarele dintr’însul.HJ Dumnezeu încheie pe muntele Sinai legământul său cu Israil.)I OFelurite porunci şi orânduieli.8H mFurtişaguri, zăloage, împrumuturi şi altele.;G sFelurite rânduieli pentru robi şi pentru ucideri.!F ?Darea celor zece porunci.+E SPregătirile pentru primirea legii.)D OIetro la Moise. Sfatul lui Ietro.gC IMoise loveşte cu toiagul stânca din care ţâşneşte apă. Lupta cu Amaleciţii la Rafidim.9B oDomnul dărueşte poporului mană ţi prepeliţe.KA Cântarea lui Moise. Apele amare de la Mara. Izvoarele de la Elim.#@ CTrecerea prin Marea Roşie.Q?  Sfinţirea celor întâi născuţi. începutul călătoriei prin pustie.>  Aşezarea sărbătorii Paştelui şi mielul pascal. Moartea întâilor născuţi ai Egiptenilor. Fiii lui Israil sunt goniţi din Egipt."= A Vestirea pedepsei a zecea.4< e Lăcuste şi întuneric în ţara Egiptului.Y; - Plaga a cincea, a şasea şi a şaptea: ciuma vitelor, bubele rele şi grindina.L: Plaga a doua, a treia şi a patra: broaşte, ţânţari şi tăuni.9 Minunile lui Moise înaintea lui Faraon. Vrăjitorii lui Faraon fac şi ei aceleaşi minuni. Inima lui Faraon se împietreşte.s8 aDumnezeu întăreşte către Moise făgăduinţele sale de altădată. Urmaşii lui Ruben Simeon şi Levi.7 Faraon nu vrea să asculte şi nu primeşte solia lui Moise şi a lui Aaron. El înăspreşte corvezile fiilor lui Israil. 6 Minunile pe care le va face Moise, ca să adeverească trimiterea sa. Moise pleacă de lângă Ietro şi se întâlneşte cu Aaron.|5 sDomnul i se arată lui Moise în desişul de mărăcini care ardea si-i porunceşte să scoată pe Evrei din Egipt. 4 Împrejurările naşterii lui Moise. Ajungând mare, Moise vede robia poporului său, ucide un egiptean si fuge în ţara Madian.e3 GÎnmulţirea fiilor lui Israil in Egipt. Urmaşii vechiului Faraon încep să-i prigonească.}2 u 2Înmormântarea lui Iacob în peştera Macpela. Iosif linişteşte şi mângâie pe fraţii săi. Moartea lui Iosif.1  1Iacob binecuvântează pe fiii săi şi arată, în grai profetic ce va face Domnul cu fiecare dintre ei. Moartea lui Iacob.q0 ] 0Iosif cu fiii săi Manase şi Efraim, lângă patul lui Iacob. Iacob binecuvântează pe fiii lui Iosif.w/ i /Iosif înfăţişează lui Faraon pe fraţii şi pe tatăl său. Foametea aduce în sapă de lemn pe Egipteni.. .Iacob se strămută în Egipt cu toată familia lui. Arătarea Domnului la Beerşeba. Intâlnirea lui Iacob cu fiul său Iosif.p- [ -Iosif se destăinueşte fraţilor săi şi-i trimite pe fraţi să vestească şi să aducă pe Israil.\, 3 ,Cupa lui Iosif este pusă si găsită în sacul lui Veniamin. Cuvântarea lui Iuda.m+ U +Fiii lui Iacob vin iarăşi în Egipt, aducând cu ei şi pe Veniamin. Ospăţul din casa lui Iosif. * ; *Zece fraţi ai lui Iosif vin în Egipt să cumpere bucate. Iosif se face că nu-i cunoaşte. Simeon rămâne zălog. Ceilalţi duc bucatele în Canaan.p) [ )Cele două vise ale lui Faraon. Iosif le tâlcueşte. Faraon îl face întîiul dregător al Egiptului.(  (Paharnicul şi pitarul lui Faraon, închişi în temniţă, visează câte un vis şi Iosif tâlcueşte visul fiecăruia. ' 'Iosif în casa lui Putifar se fereşte de păcat; este învinuit pe nedrept şi ajunge în închisoare. Dar Dumnezeu este cu el.,& U &Iuda şi fiii săi. Istoria Tamarei.w% i %Iosif este iubit de tatăl său, dar urît de fraţi. Visele lui Iosif şi vânzarea lui. Iosif rob în Egipt.q$ ] $Istoria lui Esau. Soţiile lui, plecarea lui din Canaan şi urmaşii lui. Fiii lui Seir; regii Edomului.# 7 #Iacob primeşte poruncă să meargă la Betel. Acolo el ridică un jertfelnic. Altă arătare a Domnului. Naşterea lui Veniamin şi moartea Rahilei.g" I "Răpirea Dinei fata lui Iacob. Măcelărirea locuitorilor Sihemului de către Simeon şi Levi.P!  !Paşnica întâlnire dintre Esau şi Iacob. Iacob se aşează la Sucot.!  = Teama lui Iacob de fratele său Esau ţi darurile pe care i le trimite, ca să-l îmbuneze. Lupta de la Peniel. Iacob se va numi de aci înainte Israil.( K Iacob pleacă din Mesopotamia fără ştirea lui Laban. Laban îl urmăreşte, dar apoi se împacă cu el şi fac împreună legământul de pe muntele Qalaad.o Y Soţiile, roabele şi copiii lui Iacob. Care oi vor fi ale lui Iacob şi care vor rămânea lui Laban. - Întâlnirea lui Iacob cu Rahila. Iacob rămâne vremelnic în casa lui Laban şi ia în căsătorie pe cele două fete ale lui: Lia şi Rahila.  Isaac trimite pe Iacob în Mesopotamia să-şi ia soţie din familia lui Laban. Visul şi legământul lui Iacob, la Betel.z o Iacob, povăţuit de maică-sa, ajunge să ia de la Isaac binecuvântarea de întâi născut. Urmările faptului.] 5 Isaac se mută la Gherar. Arătarea Domnului la Beerşeba. Legământul cu Abimelec.^ 7 Moartea lui Avraam şi urmaşii lui din Chetura. Urmaşii lui Ismail. Esau şi Iacob.x k Avraam trimite pe omul său de casă, să peţească soţie lui Isaac. Întâlnirea cu Rebeca şi învoirea ei.8 m Moartea Sarei şi cumpărarea peşterii Macpela. + Poruncind Dumnezeu lui Avraam, spre cercare, să-i aducă jertfă pe Isaac, fiul său, Avraam se dovedeşte plin de credinţă şi de supunere.e E Naşterea lui Isaac. Izgonirea Agarei şi a lui Ismail. Legământul lui Abimelec cu Avraam.a = Avraam la Abimelec, în Gherar. Cinstea Sarei fiind primejduită, este apărată de sus.  Cei doi îngeri găzduesc la Lot, iar a doua zi îl scot din Gomora. Nimicirea oraşelor nelegiuite. Obârşia lui Moab şi a lui Amon.p [ Cei trei îngeri, oaspeţii lui Avraam. Dumnezeu va nimici oraşele păcătoase. Mijlocirea lui Avraam.j O Avram se va numi Avraam. Semnul tăierii împrejur: semnul legământului. Sarai se va numi Sara.d C Sarai si Agar. Agar fuge în pustie, dar îngerul Domnului îi porunceşte să vie înapoi.   Domnul se arată lui Avram si-i făgădueste un fecior la bătrâneţe. Avram a crezut şi credinţa lui rămâne pildă veşnică. - Bătălia din Valea Sidim între cei cinci şi cei patru regi. Avram scoate pe Lot din mâna biruitorilor. Melchisedec binecuvintează pe Avram.a  = Avram se desparte de Lot; unul se aşează în Hebron şi celălalt în preajma Sodomei.&  I Începutul istoriei lui Avram.,  U Turnul Babel. Strămoşii lui Avram.)  O Sem, Ham, Iafet şi urmaşii lor.<  u Noe si făgăduinţa lui Dumnezeu. Feciorii lui Noe.Q  Noe, în corabie. Potopul încetează, apele scad. Noe iese din corabie.1 _ Corabia lui Noe şi prăpădul potopului.i M Răutatea şi păcatele fiilor lui Adam întărâtă pe Dumnezeu. Noe singur va scăpa de potop.6 i Şirul patriarhilor, de la Adam până la Noe.' K Cain şi Abel şi urmaşii lor.R  Călcarea poruncii şi căderea în păcat. Făgăduinţa Izbăvitorului.C  Dumnezeu sfinţeşte ziua a şaptea, Adam şi Eva în Rai.' M Cele şase zile ale Creaţiunii. h~q}m{zy$wvvvSvuupuCutt_t sssFsrrrEqqqqFpppdp:oooojo.nnnmm5lkkk5jyihgff*evdc b2a\`_{^n];[2YXX\WVV=UgT S+R QOQNAMM'LKK.JJjII]I HHzH,GGGqG FFkFEEEuEFDDD?DCCC~CDCBBBeBQB.AAAkA@@@O@??q?>>>;> ===T=<<2111M000J0*///Y/...P--,,,G,+++O+***V* )))t)'((((r(H( ''}'M'('&&&_&&%%%[%$$$$@###i#"""n"5"!!y!?! g ?yU7t3TkAtZ;F*]eCwcP<(s^K6#}iN;&G g # t  p F { 7 >|Sx@~9vF `eSs "-Cirus împăratul, unsul Domnului şi unealta voinţei sale prea înalte.gr G",Domnul cel ce îndeamnă, mustră, învaţă şi pedepseşte. Idolii şi deşertăciunea lor.Mq "+Mântuirea lui Israil, cu toate faptele prea măreţe ale Domnului.>p w"*Robul Domnului cel ales, cel ce luminează popoarele.\o 1")Domnul este cel ce scoate pe Israil din făgaşul păcatelor şi al nenorocirilor.^n 5"(Slăvit foarte este Domnul cel ce se proslăveşte întru mântuirea poporului său.#m A"'Solia lui Merodac-Baladan.-l U"&Boala şi tămăduirea lui Iezechia.$k C"%Cumpenele Regelui Iezechia.4j c"$Frântură istorică: năvala lui Sanherib.bi ="#Fericita vreme a dezrobirii lui Israil; preamărirea păcii şi a prefacerilor viitoare.Bh ""Judecata neamurilor închipuită în osândirea Edomului.?g y"!Zdrobirea Asirienilor şi despresurarea Ierusalimului.Af }" Stăruitoare îndemnuri la trezire şi pază cucernică.9e m"Nădejdea în ajutorul Egiptului este deşartă.5d e"Sfaturi protivnice înţelegerii cu Egiptul.6c g"Împresurarea şi mântuirea cetăţii Ariel.^b 5"Dojană şi înfruntare Samariei. Nu vă puneţi nădejdea în iscusinţa oamenilor.>a w"Stăpânul viei este Domnul. Via va înflori pururea.&` G"Altă cântare de mulţumire.O_ "Cântarea celor ce-au trecut prin valea morţii şi au ieşit teferi.m^ S"Semne mari pe pământ ca şi în cer. Pământul se răstoarnă sub povara nelegiuirii obşteşti.?] y"Jalea, prăpădul şi moartea veni-vor asupra Tirului.?\ y"Pocăinţă şi frângere a inimii în loc de bucurie.r[ ]"Proorocie despre pustiirea Babilonului. Hotărîrea Domnului împotriva Edomului şi împotriva Arabiei.AZ }"Ajutorul Egiptului si al Etiopiei este o deşertăciune.(Y K"Profeţii împotriva Egiptului.'X I"Profeţii împotriva Etiopiei.6W g"Profeţii împotriva Damascului şi Samariei.:V o"Destăinuiri despre nenorocirile ce stau să vie.'U I"Profeţii împotriva Moabului.JT "Profeţiile ajung pedepse crâncene. Cădere din scara măririi.*S O" Profeţii împotriva Babilonului./R Y" Cântările celor scăpaţi din robie.UQ #" Viitoarea mlădiţă împărătească. Pacea şi cunoaşterea lui Dumnezeu.3P a" În zilele lui Iezechia. Pedeapsa Asiriei.2O _" Judecata Samariei şi a regatului Efraim.AN }"Solie către popor. Numai întru Domnul va fi mântuire.AM }"În zilele lui Ahaz. Prăpădul năvălirii Asirienilor.(L K"Anul cel din urmă al lui Uzia.MK "Parabola viei şi înţelesul parabolei. Pedepse care stau să vie. J ;"Făgăduinţe mesianice?I y"Mari neorânduieli şi grele nelegiuiri în Ierusalim.8H k"În Ierusalim fi-va marea adunare a popoarelor.PG "Judecata lui Iuda. Păcatele de azi şi pedepsele ce nu vor întârzia.F Mireasa.E  Mirele.D  Mireasa.C  Corul.B  Mireasa.A Corul.@ )Corul. Mirele.? Mirele.>  Mireasa.= Mirele.< Corul.; )Corul. Mirele.: Mirele.9 Mireasa.8 Corul.7  Mireasa.6  Corul.5 Mireasa.4 Mirele.3 Mireasa.2 Mirele.1 Mirele.0 Corul./ Mirele.. Mireasa.- Mireasa., Mireasa.+ Mirele.* Mireasa.) Mirele.( Mireasa.'  Mirele.&  Mireasa.%  Mirele.$   Mireasa.#   Mirele."  Corul.!  Mireasa.   9Corul către mireasă.F  Omul să-şi aducă aminte de sfârşitul vieţii lui şi de vremea când puterile îi vor scădea, căci sufletul se va întoarce la Dumnezeu, iar pulberea în pământ. Sfârşitul cărţii vorbeşte despre Eclesiast. Toate sfaturile lui au această încheiere: «Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile lui!» 3 Viaţa omului să fie chibzuită în toate lucrurile de care se foloseşte omul, căci Dumnezeu pentru toate lucrurile va aduce pe om la judecată. + Alte sentinţe privitoare la înţelepciune şi la nebunie. Omul să fie prevăzător. Omul înţelept şi cel nebun. Lenea. Cinstirea regelui.` 9 Tuturor li se întâmplă la fel: drepţii şi înţelepţii sunt împreună cu faptele lor în mâna lui Dumnezeu. Omul să se bucure de plăcerile vieţii îngăduite de Dumnezeu. Marele folos al înţelepciunii.t aAle reguli de purtare pentru viaţa noastră. Nimeni nu cunoaşte tâlcul lucrurilor şi al alcătuirilor lui Dumnezeu. Pe cel drept ca şi pe cel nelegiuit îl întâmpină în viaţă aceleaşi lucruri. Aceasta e o mare nepotrivire.; oDiferite sentinţe care privesc viaţa omului: răbdarea şi înţelepciunea. Nimeni nu ştie viitorul. Cumpătarea şi blândeţea. Nimeni nu poate pricepe adâncul lucrurilor.  9Mulţi nici nu se bucură de avuţiile lor şi atunci mai fericit este cel ce a fost lepădat din pântecele maicii sale. Toate suni lucruri deşarte.g GCinstirea lui Dumnezeu. Juruinţele. Agonisirea de bogăţii fără rost. Pierderea averilor. Diferite nepotriviri în viaţa obştească: obijduirea celor slabi, viaţă singuratică. Sfaturi cu privire la cinstirea lui Dumnezeu.E Deşertăciunea strădaniei omeneşti. Omul este sub stăpânirea vremii şi a întâmplărilor, supus morţii, şi tuturor oamenilor şi dobitoacelor li se întâmplă aceleaşi lucruri.9 kDeşertăciunea plăcerilor omeneşti şi a vieţii tihnite şi uşoare, dusă chiar şi de cei mai bogaţi oameni, căci altul va moşteni şi se va bucura de truda noastră.! =Deşertăciunea tuturor lucrurilor din lume; căci omul n’are nici un folos din truda lui. Deşertăciunea vieţii, a înţelepciunii şi a plăcerii.M Cuvintele de învăţătură ale mamei lui Lemuel pentru fiul său. 3Cuvintele lui Agur. )Alte proverbe.3 aAlte proverbe pentru îndreptarea vieţii.V %Despre lauda de sine, despre prietenie, despre nebunie şi despre prevedere.; qDespre nebuni, despre leneşi şi despre hulitori.'  IAlte proverbe ale lui Solomon.-  UAlte proverbe despre înţelepciune.s  _Înfrânarea la masă. Copiii înţelepţi fac bucuria părinţilor. Primejdia desfrâului şi a vinului.@  {Sfaturi felurite pentru purtarea noastră cu aproapele.\  1Pronia lui Dumnezeu. Vieţuirea întru dreptate şi înţelepciune. Alte proverbe.; qAlte proverbe pentru îndreptarea vieţii noastre.? yFelurite proverbe pentru îndreptarea vieţii noastre.> wDispreţul, nebunia, hula, cuminţenia şi prietenia.E Înţelepciunea, nebunia, cearta, viclenia şi cuminţenia.x iDomnul este cel care rândueşte viaţa omului. Împăraţii: datoriile lor. Înţelepciunea şi înfrânarea. 1Felurite proverbe.! =Cuminţenia şi nebunia./ Y Felurite dovezi despre înţelepciune.4 c Omul bun şi cel rău: drept şi păcătos.Z - Omul drept izbuteşte în viaţă, cel păcătos primeşte plata păcatului lui.%~ E Sfaturi pentru buna purtare.7} i Îndemnurile înţelepciunii şi ale nebuniei.#| AObârşia înţelepciunii.B{ Înţelepciunea ne păstrează viaţa fără de prihană.0z [Păcatele pe care le urgiseşte Domnul.7y iViaţă fără prihană. Stăpânirea de sine.0x [Înţelepciunea este o bună călăuzăYw +Agonisirea înţelepciunii este mai de folos decât a aurului şi a argintului.*v OAlte foloase ale înţelepciunii.6u iFoloasele înţelepciunii şi îndemnurile ei.8t iLăudaţi pe Domnul în strune şi în organe!>s uCântare de biruinţă după bătălia câştigată.-r SToată făptura să laude pe DomnulLq Cântare de laudă lui Dumnezeu pentru puterea şi bunătatea sa.Ep Lăudaţi pe Domnul cel singur prea puternic şi prea bun.8o iLauda nemăsuratei bunătăţi a lui Dumnezeu.Qn Dumnezeu dă biruinţă poporului său şi-l încarcă de bunătăţi.=m sRugăciunea către Dumnezeu, în toiul prigoanelor.5l cRugăciune de ajutor în mare strâmtorare.+k ORugăciune în zorul prigoanelor.,j QRugăciune în vreme de prigoană.Ci Atotştiinţa lui Dumnezeu şi aflarea lui în tot locul.6h eLaudă, mulţumită şi nădejde în Domnul.4g aIubirea de ţară şi blestemul tiranilor.Xf 'Lăudaţi pe Domnul, pentru marea-i bunătate şi pentru toate minunile sale!6e eSlavă lui Dumnezeu, ocrotitorul lui Israil.,d QLăudaţi pe Domnul zi şi noapte!/c WBinecuvântare dragostei frăţeşti.=b sDumnezeu se ţine de jurământul făcut lui David.%a CMărturisire de umilinţă."` =Un psalm de pocăinţă.-_ SSfârşitul asupritorilor Sionului.0^ YFericirea casnică a celui credincios.W] 'Tot darul cel bun şi toată darea cea desăvârşită de sus sunt pogorînd.;\ q~Cei ce samănă întru jale, culeg întru bucurie.'[ I}Tăria ocrotirii dumnezeeşti.%Z E|Domnul ocroteşte pe Israil.8Y k{Privire către ceruri, în ceas de grea ocară.#X AzLa porţile Ierusalimului.)W MyDomnul este paznicul lui Israil.JV xRugăciunea celui drept, ca să fie mântuit de vecinii vicleni.U 7wLauda legii Domnului.BT vCântare de mulţumită Domnului, în zi de sărbătoare.-S UuToate popoarele să laude pe Domnul!IR tCântare de mulţumită pentru mântuire din primejdia morţii.?Q ysNu idolilor, ci lui Dumnezeu cuvine-se închinăciune.>P wrDumnezeu scoate, cu mână tare, pe Israil din Egipt.7O iqDomnul din ceruri ia aminte la cei dosădiţi.9N mpIcoana şi fericirea celui ce se teme de Domnul.=M uoLauda lucrurilor lui Dumnezeu şi a pravilelor sale..L WnÎmpărăţia şi preoţia lui Mesia.WK 'mUn prigonit îşi blestemă duşmanii şi se bizueşte în ajutorul Domnului.*J OlCântec de laudă şi rugăciune,PI kImn către Domnul, cel ce mântueşte pe ai săi din toată primejdia.[H /jIsrail calcă legea Domnului, dar Domnul rămâne credincios legământului său.G iBinefacerile lui Dumnezeu revărsate asupra poporului evreu, din zilele lui Avraam şi până la intrarea în ţara sfântă.YF +hMărirea şi bunătatea lui Dumnezeu se dau pe faţă din zidirea acestei lumi.nE UgMulţumită pentru părinteasca bunătate a lui Dumnezeu şi pentru îndurarea lui faţă de Israil.ID fRugăciune către Domnul, ca să se îndure iarăşi de Israil.6C geFăgăduinţe de credincioşie către Domnul.AB }dLăudaţi pe Domnul, căci vrednic este de toată lauda!=A ucPreamăriţi pe Domnul, cel întreit în sfinţenie!B@ bToate neamurile şi firea întreagă să laude pe Domnul!L? aZorile împărăţiei lui Dumnezeu, Judecătorul şi Mântuitorul.:> o`Lăudaţi pe Domnul Dumnezeu, Judecătorul lumii!= 5_Lăudaţi pe Domnul!;< q^Rugăciune şi mângâiere sub apăsarea tiraniei.M; ]Domnul este împărat prea slăvit, mai presus de toate câte sunt.r: ]\Dumnezeu, cel minunat în lucrurile sale, ocroteşte pe cel drept şi dă pieirii pe cel fără de lege.E9 [Dacă Dumnezeu este cu noi, cine va fi împotriva noastră!/8 YZDumnezeu e veşnic şi omul trecător.I7 YLegământul lui Dumnezeu cu David şi restriştele lui Israil.(6 KXRugăciunea unui om în nevoie.=5 uWSionul este cetatea popoarelor în zilele mesianice.94 mVRugăciunea celui drept în vreme de restrişte.@3 {URugăciune pentru poporul care s’a întors din robie.^2 5TDorul după locaşurile Domnului şi după fericirea sălăşluirii într’însele.E1 SIsrail cere ajutorul lui Dumnezeu împotriva vrăjmaşilor.?0 yRJudecata lui Dumnezeu asupra judecătorilor nedrepţi.!/ =QCântec de sărbătoare.Q. PRugăciune către Domnul, ca să aibă milă de via pe care a sădit-o.V- %OPlângere pentru dărâmarea Ierusalimului şi rugăciune de grabnic ajutor., !NBunătăţile revărsate de Dumnezeu asupra lui Israil, dela ieşirea din Egipt şi până la statornicirea în pământul făgăduinţei.e+ CMMângâieri în restrişte, din aducerea aminte a minunilor de altădată ale lui Dumnezeu.G* LLauda lui Dumnezeu, cel ce birueşte pe toţi duşmanii săi.<) sKApropierea Judecătorului şi a cupei mâniei sale.o( WJDumnezeu, ca şi altădată, îşi aduce aminte de poporul său şi-l scoate din încercările grele.T' !IMângâieri şi fereală de ispită în faţa fericirii celor nelegiuiţi.E& HDreptatea, pacea şi propăşirea împărăţiei mesianice.I% GIsrail se roagă Domnului să nu fie părăsit la bătrâneţe./$ YFStrigătul de ajutor al unui prigonit.4# cERugăciune pentru mântuirea din prigoană.A" }DCântare de biruinţă în cinstea proniei dumnezeeşti.I! CMulţumită pentru binecuvântări duhovniceşti şi trupeşti.P  BCântare de mulţumită şi de laudă lui Dumnezeu după o biruinţă.\ 1AMulţumire pentru binefacerile duhovniceşti şi trupeşti primite de la Dumnezeu.K @Dreptul prigonit nădăjdueşte şi aşteaptă ziua de izbândă.9 m?Dumnezeule, sufletul meu însetează după tine!G >Lăsarea în voia lui Dumnezeu, când duşmanii dau năvală., S=Rugăciunea unui rege în surghiun.; q w%Cum le merge celor drepţi şi cum celor nelegiuiţi.I $Răutatea celor fără de lege. Slava păstrată celor drepţi.> w#Cerere de ajutor dumnezeesc împotriva vrăjmaşilor.K "Dumnezeu este sprijinul celor drepţi, dar celor răi, protivnic.A }!Lăudaţi pe Domnul şi păstraţi-i pururea credinţă.@~ { Fericit este acela căruia iertate i-au fost păcatele.9} mNădejdea în Dumnezeu în timp de strâmtorare. | ;Cântare de mulţumire.{ Furtuna.=z uRugăciune pentru înlăturarea viclenilor duşmani.Fy Siguranţa pe care o dă sufletului ocrotirea dumnezeiască. x ;Rugăciunea unui drept.0w [Rugăciune de ocrotire şi călăuzire.7v iPregătire pentru primirea Domnului care vine.#u ADomnul: Păstorul cel bun.!t =Eli, Eli, lama azavtani!;s qMulţumită pentru binecuvântările date Regelui.6r gRugăciune pentru Rege, în vreme de război.Iq Dezvăluirea măreţiei dumnezeeşti, din natură şi din Lege.\p 1Cântare de mulţumită a lui David, după înfrângerea tuturor duşmanilor săi.Yo +Rugăciunea celui nevinovat ca să fie mântuit de crâncenii săi prigonitori.,n SDumnezeu este bunul cel mai înalt.-m UCum putem să ne apropiem de Domnul.8l kObşteasca stricăciune şi dorul de mântuire.:k o Rugăciune pentru ajutor în vreme de restrişte.Kj  Rugăciune de ajutor împotriva făţarnicilor şi a trufaşilor.1i ] Domnul este scăparea şi scutul nostru.gh G Rugăciune şi cerere fierbinte, sub apăsarea duşmanilor păgâni din ţară şi de afară.eg C Cântare de slavă lui Dumnezeu, care pierde pe nelegiuiţi şi ocroteşte pe cei sărmani.3f aMinunat este Domnul întru lucrurile sale.Ee Rugăciunea nevinovatului către Domnul dreptul judecător.:d oRugăciune de ajutor, la timp de grea încercare.Kc Rugăciune de dimineaţă, înainte de a intra în casa Domnului.@b {Bucuria şi pacea celui ce nădăjdueşte în Dumnezeu.Ja Cântarea de dimineaţă a celui ce nădăjdueşte în Dumnezeu.P` Zadarnică răscoală împotriva lui Dumnezeu şi a Christosului său.7_ kNu este potrivire între cucernic şi nelegiuitO^ *Răspunsul lui Iov. Dumnezeu osândeşte pe prietenii lui Iov. Dumnezeu răsplăteşte pe Iov din destul, încât starea lui de pe urmă a întrecut pe cea dintâi în binecuvântare şi bogăţie.9] m)Descrierea leviatanului măreţ si înfricoşat.\ (Răspunsul lui Iov. Dumnezeu grăieşte iarăşi. Dumnezeu a creat făpturi mari şi puternice: ipopotamul şi leviatanul."[ ='Apoi: fătatul caprelor sălbatice, măgarul sălbatic creşte şi trăeşte în voie, precum şi boul sălbatic; struţul, calul, şoimul şi vulturul.3Z _&Domnul grăieşte lui Iov. Întâiul său cuvânt. El îi arată că este creatorul lumii, al zorilor şi al celorlalte lucruri ale firii. El hrăneşte leul şi corbul.Y )%Din felul cum se desfăşoară furtuna se vede că Dumnezeu este atotputernic. Deci Iov să se smerească înaintea lui şi să-l cinstească.HX $A patra cuvântare a lui Elihu. Dumnezeu răsplăteşte pe fiecare după faptele lui: pe cel drept şi pe cel păcătos. Dumnezeu este atotputernic precum se vede din firea înconjurătoare.KW #Al treilea cuvânt a lui Elihu. Iov grăieşte vorbe fără rost. V "Elihu îşi urmează cuvântul, rugându-se să fie ascultat. Iov a zis că este drept şi Dumnezeu înlătură dreptatea lui. Însă Dumnezeu răsplăteşte omului după faptele lui şi cârmueşte întreaga lume. Deci Iov pătimeşte fiindcă a păcătuit.DU !Elihu urmează cuvântul său şi-l osândeşte pe Iov că a spus că e drept şi n’a săvârşit nici un păcat, ci numai Dumnezeu îi caută prilej de gâlceavă. Dumnezeu nu răspunde la asemenea lucruri, ci el se arată omului în vedenii ori prin îngeri, sau cuminţeşte pe oameni trimiţându-le câte o boală care îi ţintueşte în pat. Dacă omul se vindecă mulţumită unui înger mijlocitor, atunci Dumnezeu îl mântueşte.pT Y Cuvântul lui Elihu, fiul lui Barachel din Buz. Elihu, care aşteptase şi ascultase vorbele celorlalţi mai în vârstă, credea că vârsta le va da întâietatea. El va începe cuvântul său fără să caute la faţa nimănui.S -El fusese fără prihană în vremea vieţii lui: cinstea pe fecioare, era drept, cinstea pe femeia altuia şi nu se atingea de ea, nu nesocotea dreptul slugilor, avea milă de cei sărmani, nu s’a lăcomit şi nu s’a închinat la idoli. Cel Atotputernic să-l judece.^R 5Acum a ajuns batjocura şi râsul celor care nici nu erau vrednici să stea alături de câinii turmelor lui. Dumnezeu acum îl apasă şi se află în mare restrişte. Chinuit şi necăjit el îşi spune păsul.VQ %Iov îşi urmează cuvântul său, amintindu-şi de viaţa lui tihnită şi fericită, de cinstea de care se bucura din partea celor de un neam cu el şi de bunăstarea care-l făcea să nădăjduiască în viitor. Era ca un împărat în fruntea oştirii, căci, încotro îndruma pe cei care-i cereau sfatul, într’acolo apucau.RP Iov arată că omul nu cunoaşte calea înţelepciunii. Şi ea nu se află pe plaiurile noastre. Nu se poate dobândi nici in schimbul aurului. Ci numai Dumnezeu o ştie şi el poate s’o dea omului.4O aIov îşi urmează răspunsul său. Iov se ştie drept şi nu-şi găseşte nici o vină. El ia vorba despre pedeapsa celui păcătos, de unde au lăsat-o prietenii săi.gN GRăspunsul lui Iov. El arată că despre puterea lui Dumnezeu se pot spune şi alte lucruri, dar acestea sunt numai depărtate căpătâie ale lucrărilor sale, iar murmurul pe care îl prindem noi este neasemuit de slab.yM kCuvântul lui Bildad din Şuah. Omul cel născut din femeie nu poate fi curat şi drept în faţa lui Dumnezeu.L -Faptele celor fără de lege sunt supuse la judecata lui Dumnezeu. El se pare că nu ia aminte de faptele lor. Sfârşitul celor fără de lege.`K 9Răspunsul lui Iov. El vrea să găsească pe Dumnezeu, ca să-i vorbească şi să rânduiască înaintea lui pricina, fiindcă ştie că este atotştiutor. Iov nu s’a depărtat niciodată de poruncile Domnului.PJ Cuvântul lui Elifaz Temanitul. Dumnezeu nu foloseşte nimic de pe urma dreptăţii şi a cucerniciei lui Iov. Iov este pedepsit pentru păcatele lui, căci el nu miluia din averea lui pe cei sărmani şi oropsiţi. Nu-i rămâne decât să se întoarcă cu pocăinţă către Dumnezeu, care îi va da fericirea de altădată.I Răspunsul lui Iov. El cere ca prietenii lui să fie cu luare aminte, iar după ce se va spovedi pot să-şi bată joc de el. El arată că păcătoşii duc o viaţă fericită, ajung la adânci bătrâneţe şi Dumnezeu nu-i bate: «Varga lui Dumnezeu nu vine peste ei!» Dumnezeu să răsplătească pe cei păcătoşi ca să simtă pedeapsa lui, nu pe feciorii lor. Cei păcătoşi mor fericiţi, iar cei drepţi fără să guste măcar din traiul bun. «Atunci cum mă mângâiaţi voi cu vorbe goale?»/H WCuvântul lui Ţofar din Naama. El fierbe de nerăbdare să răspundă şi să arate că izbânda celui păcătos este o clipă: «Ochiul care-l luase aminte nu-l mai vede şi locul lui nu-l mai zăreşte!» Fericirea lui nu dăinueşte. Viaţa lui este un chin şi nenorocirile se ţin lanţ. G Răspunsul lui Iov. El arată că Dumnezeu l-a nedreptăţit şi fără cuvânt l-a adus în această stare. Şi acum este uitat de toată lumea: de slugi ca şi de prieteni. El se lasă în voia lui Dumnezeu: «Eu ştiu că Mântuitorul meu trăieşte!»2F ]Cuvântul lui Bildad. El ceartă pe Iov că umblă cu vorbe fără noimă: «Vino-ţi în fire şi apoi să grăim!» El arată care este starea celor fără de lege, a căror pomenire piere de pe pământ, fără să le rămână nici un urmaş. Aşa ajunge cel ce nu vrea să ştie de Dumnezeu.'E GViaţa lui îi este atât de grea, zilele i se sting şi nu-i rămâne decât moartea; sălăşluirea în mormânt căruia îi zice: «Tu eşti tatăl meu!»RD Răspunsul lui Iov. Prietenii săi grăiesc cuvinte fără noimă, mângâierile lor sunt zadarnice. Dumnezeu l-a pedepsit cu toate că el se ştie fără priliană. El se lasă în voia lui Dumnezeu.WC 'Cuvântul lui Elifaz Temanitul. Păcatul lui Iov l-a adus aici, şi ce dezvinovăţire poate să-şi facă în faţa lui Dumnezeu? Arată că din vechime cei nelegiuiţi şi păcătoşi au fost pedepsiţi. B Viaţa omului e scurtă şi plină de nenorociri. Copacul dacă este tăiat, din rădăcina lui dau lăstari şi face ramuri. Omul însă nu-şi mai înnoeşte viaţa lui: o dată dus, el nu se mai întoarce. El nu ştie ce se mai întâmplă în urma lui.WA ' Iov cunoaşte şi atotputernicia şi înţelepciunea lui Dumnezeu, dar vrea să stea de vorbă cu Cel Atotputernic, căci toate vorbele lor spuse spre apărarea lui Dumnezeu n’au nici o tărie. El ştie că dreptatea e cu el, dar se roagă să-i dea răgaz şi so-i îndepărteze chinurile, şi să-i arate care sunt păcatele lui.0@ Y Răspunsul lui Iov. El, cel drept, a ajuns batjocura lor. Atotputernicia lui Dumnezeu o cunoaşte întreaga făptură: în mâna lui stă totul. El e înţelepciunea.9? k Cuvântul lui Ţofar. El se miră de îndrăzneala lui Iov, care nu poate pătrunde cu mintea atotştiinţa lui Dumnezeu. Cei păcătoşi pier fără să aibă vre-o nădejde.l> Q Dumnezeu urmăreşte pe omul cel drept şi-l nimiceşte de istov. Iov se roagă lui Dumnezeu să-i lase un pic de răgaz înainte de a se pogorî în Şeol: ţinut de beznă şi de întuneric, unde lumina e tot una cu noaptea.U= # Răspunsul lui Iov. Iov recunoaşte că omul nu poate fi drept înaintea lui Dumnezeu. Însă el crede că n’a săvârşit nici un păcat. Dumnezeu nimiceşte şi pe cel drept, ca şi pe cel nelegiuit.[< /Cuvântul lui Bildad din Şuah. Dumnezeu este drept. El a omorît pe feciorii lui Iov, fiindcă ei au săvârşit păcate. El să se roage lui Dumnezeu. Istoria trecutului ne arată că păcătoşii au pierit.f; EViaţa omului este îndeosebi de grea: ca la cătănie. Se plânge de starea lui nenorocită si de neîndurarea lui Dumnezeu, care l-a pus ţintă săgeţilor lui. Se roagă să-l ierte: «De ce nu ierţi păcatul meu?»8: iRăspunsul lui Iov. Durerea şi suferinţele lui nu se pot spune. Ar vrea mai bine să moară. El cere prietenilor săi să-l lămurească despre care păcate poate fi vorba. 9 Iov să-şi mărturisească păcatul şi să ceară îndurarea şi harul lui Dumnezeu. Numai aşa el va ajunge iarăşi fericit.$8 ACuvântul lui Elifaz din Teman. Iov este sfătuit să-şi recunoască păcatele lui, căci nimeni nu este fără păcat, nici chiar îngerii lui Dumnezeu.F7 Iov stă de vorbă cu prietenii săi. El îşi blestemă ziua naşterii sale. Ar fi fost mai bine să se fi pogorît în Şeol. De ce dă Dumnezeu viaţă şi lumină unui nenorocit ca el.86 iSatan cere voie de la Dumnezeu ca să se atingă de trupul lui Iov. Iov este lovit de lepră cumplită. Sosirea celor trei prieteni ai lui ca să-l vadă şi să-l mângâie."5 ?Viaţa şi cucernicia lui Iov. Grija pentru copiii săi, ca să-i ferească de păcat. Dumnezeu îngădue lui Satan să se atingă de Iov: de averea lui.4 3 Slava lui Mardoheu.63 g Nimicirea duşmanilor. Prăznuirea Purimului.<2 sÎmpăratul dă poruncă pentru cruţarea Evreilor.91 mCăderea lui Aman şi înălţarea lui Mardoheu.(0 KAman dă cinstire lui Mardoheu.$/ CEstera intră la împărat.. 3Jalea lui Mardoheu.\- 1Hotărîrea lui Aman şi hrisovul împărătesc ca toţi Iudeii să fie omorîţi.', IEstera ajunge împărăteasă.(+ MIzgonirea împărătesei Vaşti.\* 1 Măsurile lui Neemia pentru viaţa obştească. Oprirea căsătoriei cu păgânii.U) # Preoţii şi leviţii veniţi din robie cu Zorobabel. Sfinţirea zidurilor.D(  Sporirea locuitorilor din Ierusalim. Catagrafia poporului.2' _ Încheierea şi iscălirea legământului"& ? Mărturisirea păcatelor.[% /Marea, adunare şi citirea legii. Sărbătoarea corturilor. Odovania praznicului.m$ SSupravegherea cetăţii. Măsuri luate pentru popularea cetăţii. Numele celor veniţi în ţară.+# QSfârşitul zidului împrejmuitor./" YNeemia rândueşte viaţa obştească..! WLucrul merge înainte. Primejdii noi.<  sNumele ziditorilor. Piedici pentru oprirea zidirii.< sNeemia capătă învoiala să rezidească zidurile.E Neemia vine la Ierusalim. Rezidirea zidurilor Ierusalimului.P  Esdra ia măsuri împotriva căsătoriilor făcute cu călcarea legii.Q  Esdra se împotriveşte ca Iudeii să se însoare cu femei de alt neam.^ 5Călătoria lui Esdra la Ierusalim. Aducerea darurilor. Jertfele aduse lui Dumnezeu., SCălătoria lui Esdra la Ierusalim.* ORăspunsul lui Dariu împăratul.z mÎnceperea lucrului. Scrisoarea către Dariu şi răspunsul lui. Sfârşitul şi sfinţirea templului. Paştile.. WSamaritenii opresc zidirea templului.2 _Punerea temeliei templului din Ierusalim.* ONumele celor întorşi din robie.\ 3Porunca lui Cirus, împăratul Perşilor, pentru rezidirea templului din Ierusalim. !$Cei din urmă robi ai lui Iuda: Ioahaz, Ioachim, Iehoiachin şi Sedechia. Năvălirea lui Nabucodonosor în Iuda. Prăbuşirea regatului Iuda. Robia cea din Babilon. Hrisovul lui Cirus, împăratul Perşilor, pentru întoarcerea în patrie a poporului dus în robie.) K#Prăznuirea Paştilor în ziua a paisprezecea din luna întâia. Rânduiala serbării praznicului. Mielul pascal şi alte jertfe cu acest prilej. Leviţii şi cântăreţii. Bătălia de la Meghido împotriva lui Neco, împăratul Egiptului, care mergea la Carchemiş. Moartea lui Iosia.4 a"Domnia regelui Iosia. Evlavia lui. Dărâmarea jertfelnicelor făcute pentru Baal, a statuilor închinate soarelui şi ale tuturor idolilor, precum şi a Aşerelor. Dregerea templului. Găsirea cărţii legii: a cărţii legământului. Citirea ei în faţa regelui, care, auzind cuprinsul, îşi sfâşie veşmintele. Regele trimite solie să întrebe pe proorociţa Hulda. Cuvântul de răspuns al proorociţei adus regelui. !Domnia regelui Manase. Viaţa lui depărtată de Dumnezeu. El a statornicit închinarea la idoli. Pocăinţa lui Manase după ce a fost dus în robie în Babilon. Credinţa lui Manase. Moartea lui. Domnia lui Amon, fiul său. Închinarea la idoli. Moartea lui Amon.v e Năvala lui Sanherib în Iuda. Măsurile luate de Iezechia pentru a stăvili năvala duşmanului. Sanherib trimite soli din Lachiş, unde se oprise cu oştirea, cu vorbă la Iezechia ca el să predea cetatea. Rugăciunea către Domnul. Nimicirea oştirii lui Sanherib. Boala lui Iezechia. Bogăţia lui Iezechia. Solie din partea Babilonului. Moartea lui Iezechia. yDărâmarea idolilor fi a capiştilor de pe înălţimi. Grija pentru dumnezeiasca slujbă şi pentru veniturile care se cuvin preoţilor şi leviţilor. Catagrafierea familiilor preoţeşti şi a leviţilor. În toate lucrările lui a avut spor.  5Iezechia trimite soli ca să înştiinţeze poporul pentru praznicul Paştilor. Praznicul s’a serbat cu mare bucurie, vreme de două săptămâni.i  KDomnia regelui Iezechia. Dregerea şi deschiderea templului pentru dumnezeiasca slujbă. Cuvântul lui Iezechia către preoţi şi leviţi. Curăţirea templului şi sfinţirea lui. Rugăciuni şi cântări cu acest prilej. )~~~1}}w}H||||5{{{?zzzzzyywv`u2tcsr)ponn-m l5kZjui;gfed=ba`S_^<\[LYWVUSRPJNLJIKGFPDCB@@?y?K>=<;:99N9888777p7H666{655R3334221&00/R-,.*)) ({'&$$#"=! RmAU  C  O  i -u VZ.@8 2 1rDin pricină că Israil nu se îndreaptă cu pocăinţă spre Domnul, el îl vesteşte că va fi luat în robie. Ziua Domnului cea înfricoşată.$ ArCu toate pedepsele pe care Dumnezeu le-a trimis peste Israil, tot nu se pocăeşte. Pustiirea s’a întins pretutindeni, dar Israil rămâne nepăsător.2 _rFărădelegile şi pedepsirea lui Israil.m SrProorocie împotriva Moabiţilor. Binefacerile lui Dumnezeu pentru Israil şi Iuda. Pedepsirea lor.` ;rProorocie despre popoarele vecine cu poporul ales: Filistenii, Edomiţii şi Amoniţii.$ ChÎmpărăţia lui Dumnezeu., ShFăgăduinţa vremurilor lui Mesia.  hZiua cea înfricoşată a Domnului. Oastea cea mare de lăcuste face prăpăd. Pocăinţa: sfâşierea inimilor şi nu a veşmintelor.q  ]hPedeapsa lui Dumnezeu: Năvala lăcustelor. Totul e nimicit. Preoții îndeamnă poporul la pocăință.Q  ^Samaria va pieri. Făgăduinţi de mântuire dacă Israil se va pocăi.Y  +^ Efraim îşi sporeşte închinarea la idoli. Pedeapsa cumplită a lui Dumnezeu.;  q^ Purtarea lui Efraim a întărâtat urgia Domnului.) M^ Din Egipt am chemat pe fiul meu.  ^ Altarele idoleşti au fost înmulţite pe măsura bogăţiei. Regatul lui Israil va fi nimicit şi prăpădul războiului cumplit.i K^ Israil va fi dus in robie, unde nu va mai aduce nici o jertfă. În loc va rămânea paragină.2 ]^Viaţa destrăbălată a lui Israil. Regi şi voevozi puşi fără voinţa lui Dumnezeu, închinarea la idoli. îndreptările Domnului sunt socotite ca un lucru strein.f E^Destrăbălarea celor mari. Amestecul cu păgânii. Nu nădăjduesc în Domnul, ci în Baal.4 a^Pocăinţă făţarnică, fiindcă nimeni nu-şi rândueşte viaţa după lege. Milă voiesc şi nu jertfă şi cunoaşterea lui Dumnezeu mai mult decât arderile de tot. {^Dumnezeu va pedepsi pe preoţi, pe cei din neamul lui Israil, pe rege si pe voevozi din pricina vieţii lor ticăloase.K ^Mare stricăciune în popor: nimeni nu umblă în legea Domnului.f E^Răscumpărarea femeii desfrânate însemnează îndurarea lui Dumnezeu pentru poporul său.D ^Tâlcuirea poruncii pe care Dumnezeu o dăduse profetului.h~ K^Căsătoria profetului Ozeea cu o femeie desfrânată. Aceasta o face din porunca lui Dumnezeu.1} ]T Învierea morţilor. Vremea cea de apoi.| %T Istoria poporului iudeu, descoperită lui Daniil de îngerul Mihail. Nenorocirile care se vor abate peste popor până la venirea lui Mesia.${ CT Altă vedenie a lui Daniil.0z [T Cele şaptezeci de săptămâni. Mesia.;y qTAltă vedenie: berbecul şi ţapul. Tâlcuirea ei._x 7TVedeniile lui Daniil; cele patru fiare, împărăţia Fiului Omului şi a sfinţilor.*w OTDaniil aruncat în groapa cu lei.tv aTOspăţul împăratului Belşaţar. Pângărirea odoarelor templului din Ierusalim. Pedeapsa lui Dumnezeu.Ku TNabucodonosor visează un copac uriaş. Daniil tâlcueşte visul.1t ]TCei trei tineri în cuptorul cel cu foc.Is TVisele pe care le-a visat Nabucodonosor. Daniil le tâlcueşte.Er TDaniil la curtea lui Nabucodonosor. Împăratul Babilonului.tq aJ0Împărţirea ţării între cele douăsprezece seminţii. Şapte seminţii vor avea partea lor în partea de miază-noapte a ţinutului sfânt, şi cinci seminţii vor avea parte la miază zi de ţinutul sfânt, iar în mijloc va fi ţinutul sfânt. Cetatea sfântă: porţile şi împrejurimile Şi ea va purta numele de Domnul sălăşlueşte într’însa».gp GJ/Izvorul cel minunat care ieşea de dedesubtul templului ca să se verse în Marea Moartă. Aceste ape vor alcătui un fluviu plin de peşte şi de vietăţi. Marea îşi va schimba apele în ape bune: pe ţărmul mării vor pescui pescarii. Graniţele ţării. Cetatea cea sfântă. Împărţirea ţării la sorţi. Şi streinii vor avea partea lor.=o sJ.Rânduiala pentru aducerea jertfelor în ziua de Sâmbătă şi la lunile noi. Rânduiala venirii în templu şi a plecării împăratului din templu. Jertfele pe care va voi să le aducă împăratul. Dreptul împăratului să lase moştenire feciorilor săi sau să facă daruri dregătorilor săi. Bucătăriile templului, cele ale preoţilor şi ale poporului, pentru pregătirea şi fierberea feluritelor jertfe care se vor aduce.n !J-Cu prilejul împărţirii ţării la sorţi, să se păstreze părţi pentru templu, pentru preoţi şi pentru leviţi. Să se măsoare şi să se dea şi împăratului o parte: «aceasta să fie moştenirea lui, ca împăraţii să nu mai împileze poporul meu…» Împăratului să i se dea dijmă. Rânduiala pentru aducerea jertfelor la praznice: la Paşti şi la sărbătoarea corturilor.!m ;J,Slujitorii templului. Poarta cea de dinafară a templului este numai pentru intrarea împăratului. Slujba la templu s’o facă leviţii şi nu streinii. Preoţii să fie dintre fiii lui Ţadoc. Preoţii să nu aibă parte de moştenire, ci numai parte la veniturile din templu.ll QJ+Slava Domnului intră în templu. Sfinţirea templului si a jertfelnicului. Rânduiala sfinţirii.zk mJ*Curtea cea de dinlăuntru şi chiliile de acolo. Chiliile preoţeşti şi rostul lor. Alte măsurători făcute.Pj J)Sfânta, Sfânta Sfintelor, chiliile de jur-împrejurul templului şi clădirea din partea de apus a templului. Ornamentaţia lăuntrică a templului pe pereţi: chipuri de heruvimi şi de palmieri.Bi }J(Vedenii profetice despre noua aşezare a împărăţiei lui Dumnezeu. Templul cel nou: măsura lui şi noua lui aşezare. Pridvorul, curtea şi jertfelnicul împreună cu uneltele lui.Uh #J'Prăbuşirea lui Gog: îngroparea lui împreună cu toată oastea în valea Abarim, la răsăritul Mării Moarte, loc care va, purta numele de «Valea oştirii lui Gog». Păsările cerului chemate la marea jertfă. Popoarele păgâne vor recunoaşte atotputernicia lui Dumnezeu. Israil va fi adus din robie şi aşezat în ţară.ag ;J&Dumnezeu stârneşte oastea lui Gog, regele din ţara Magog, împotriva poporului său. Gândul cel rău al lui Gog şi planul cel mare al lui Dumnezeu. Înfricoşata judecată cu care Dumnezeu îl va judeca pe Gog.^f 5J%Minunata înviere a lui Israil. Vedenia câmpului de oase. Duhul le înviază şi pe ele încep să se înfiripeze vine şi carne şi să se îmbrace cu piele. – «Iată, eu voi deschide mormânturile voastre şi vă voi scoate pe voi, norodul meu, din mormânturi şi vă voi duce în pământul lui Israil…» Cele două regate se vor uni la un loc sub acelaşi sceptru cu acelaşi împărat, David, iar Dumnezeu va încheia un nou legământ, legământ veşnic.*e MJ$Israil se întoarce în ţară. Binecuvântarea Domnului se revarsă peste tot: munţii vor fi locuiţi şi aşezările dărâmate vor fi zidite din nou. Dumnezeu va culege pe poporul său de printre popoarele păgâne şi aducându-l în ţară îl va înzestra cu duh nou şi inimă nouă. Popoarele păgâne vor recunoaşte atotputernicia lui Dumnezeu, când poporul său va fi aşezat în starea lui cea dintâi.d 1J#Profeţie împotriva Edomului. Edomul va fi nimicit din pricina înverşunării împotriva lui Israil şi a dorinţei de stăpânire peste Israil.c 'J"Păstorul cel rău care nu îngrijeşte de oi şi Dumnezeu, păstorul cel bun, care îngrijeşte de ele şi când se risipesc le adună la un loc. Noul păstor, dintre urmaşii lui David va fi păstor, iar Dumnezeu va fi împărat. Încheia-va atunci un nou legământ. b J!Vremea mântuirii. Mântuirea nu este pentru cei care se află în ţara lui Israil, ci pentru cei ce se pocăiesc, pentru oamenii care stau aproape de Dumnezeu prin faptele lor bune. Cei ce ascultă pe profet ascultă cuvintele, dar nu fac nimic din ele.a 7J Plângere pentru Faraon. Prăbuşirea marelui crocodil. Egiptul va fi nimicit de împăratul Babilonului. Cântare de pogribanie pentru Faraon, osândit să sălăşluiască în Şeol la un loc cu cei ucişi de sabie, unde sălăşluesc împăraţii, regii şi principii lumii.S` JProfeţie împotriva Egiptului. Faraon este asemănat cu un cedru falnic, precum fusese şi Asur care se prăbuşise nu de multă vreme, din pricina mândriei. Răsunetul căderii lui în toată lumea._ wJProfeţie împotriva Egiptului; judecata cea ameninţătoare a lui Dumnezeu se apropie. Nabucodonosor, împăratul Babilonului, va fi unealta prin care Dumnezeu va pedepsi Egiptul. Braţul lui Faraon va fi zdrobit, ca el să cunoască pe Domnul.[^ /JProfeţie împotriva Egiptului; marele crocodil. Nabucodonosor, împăratul Babilonului, va cuprinde Egiptul şi-l va prăda, ca plată pentru lucrul pe care l-a săvârşit pentru Domnul, înconjurând Tirul.] JProfeţie împotriva Tirului. Trufia regelui Tirului şi judecata lui Dumnezeu. Tânguire pentru moartea regelui Tirului. Profeţie împotriva Sidonului. Pedepsirea Sidonului va fi spre folosul şi liniştea lui Israil. Vremuri de fericire pentru Israil..\ UJPlângere cu prilejul prăbuşirii Tirului. Tirul, corabia cea de desăvârşită frumuseţe, care avea într’însa tot ce-i trebue: vâsle, pânze şi ostaşi din cei mai îndemânateci, şi care făcea negoţ cu întreaga lume: cu Grecii, cu Edomiţii, cu Arabii, va pieri. La prăbuşirea lui, toţi voi rămânea înmărmuriţi şi vor alcătui o plângere: «Cât a fost Tirul de strălucit în inima mării!…»C[ JProfeţie împotriva Tirului, care va fi nimicit de Nabucodonosor, împăratul Babilonului. La căderea Tirului, toate popoarele se vor cutremura. Hotărîrea aceasta vine de la Domnul. Z JProfeţii împotriva popoarelor păgâne învecinate. Profeţii împotriva Amoniţilor, Moabiţilor, Edomiţilor şi Filistenilor.MY JCele din urmă cuvinte ale profetului despre dărâmarea Ierusalimului. Pilda cu cazanul ruginii şi soarta care-l aşteaptă. Moartea soţiei profetului. Alte lucruri care se vor mai întâmpla.nX UJNecredinţa celor două regate surori: Iuda şi Israil, faţă de Dumnezeu, este închipuită prin desfrâul a două surori: Ohola şi Oholiba. Ele s’au desfrânat cu Egiptenii, cu Asirienii şi cu Babilonenii. Pedepsirea lor.\W 1JVărsările de sânge şi blestemăţiile care se săvârşesc în Ierusalim sunt pricina pentru care poporul va fi împrăştiat printre neamurile păgâne. Cuptorul cel curăţitor. Şi căpeteniile sunt la fel cu poporul. Dar şi preoţii, dregătorii şi proorocii nu sunt mai prejos. Dumnezeu a vărsat peste ei văpaia mâniei sale.)V KJParabola despre codrul aprins din Negheb, care se tâlcueşte: sabia Domnului care porneşte împotriva Ierusalimului, cel ce va fi crunt lovit. Împăratul Babilonului, care va lovi cu sabia Ierusalimul, stă la răspântie de drumuri şi se sfătueşte cu vracii. Ameninţarea Domnului împotriva celor vinovaţi: împotriva lui Sedechia şi a cetăţii. Vremea lui Mesia. Sabia Domnului loveşte şi pe Amoniţi.sU _JProfetul arată bătrânilor păcatele părinţilor lor, de la care trece la cele săvârşite de ei, copiii lor. Neascultarea în pustie. Slujirea pe înălţimi cu aducere de jertfe. Grija în viitor a lui Dumnezeu pentru poporul său, care va fi scos din împărăţiile printre care a fost împrăştiat. Aducerea poporului în starea lui cea de altădată.=T sJCântare de plângere pentru cei din urmă regi ai regatului Iuda: Ioahaz, Ioachin şi Sedechia, sub chipul leoaicei şi al puiului de leu, precum şi al vânjosului butuc de vie.{S oJOmul drept şi omul păcătos. Dumnezeu nu voieşte moartea păcătosului, ci să se pocăiască şi să fie viu.R JParabola cu via cea necredincioasă. Ea închipueşte pe regele Sedechia al Iudei. Pedepsirea lui. Vremuri şi făgăduinţe mesianice.\Q 1JIsrail în curgerea vremii. Născut din tată amorit şi maică hetită, a fost găsit de Dumnezeu şi crescut mare. Israilul este închipuit ca o fecioară. Când i-a venit vremea căsătoriei, Domnul a luat-o de soţie, dar ea nu i-a fost credincioasă. Pedeapsa necredinţei ei. Iertarea dumnezeiască, încheierea unui nou legământ.FP JPildă pentru necredinţa lui Israil: viţa cea neroditoare.bO =JProorocie împotriva închinătorilor la idoli: împotriva bătrânilor şi a poporului.JN J Proorociri împotriva proorocilor şi proorociţelor mincinoase.RM J Cuvântul Domnului se va adeveri şi împlinirea lui nu va fi amânată.xL iJ Altă vedenie. Judecata lui Dumnezeu pentru căpeteniile poporului. Domnul va aduna iarăşi în ţară pe poporul său, pe care l-a risipit prin împărăţii. Şi inima şi cugetul lui se vor schimba. Slava Domnului părăseşte cetatea Ierusalimului şi se opreşte pe muntele din faţa cetăţii. Profetul povesteşte celor din Caldeea descoperirea lui Dumnezeu.OK J Vedenia cea înfricoşată. Slava Domnului se depărtează de templu.gJ GJ Pedeapsa cetăţii vine! Cei credincioşi vor fi cruţaţi, cei nelegiuiţi vor fi nimiciţi.jI MJDărâmarea Ierusalimului din pricina ticăloşiilor idoleşti care se făptuesc într’însul.2H _JVine sfârşitul! Nenorocire şi groază!KG JVestirea altor pedepse crâncene pentru fărădelegile poporului.GF JAlt semn care să închipuiască împresurarea Ierusalimului.%E EJÎmpresurarea Ierusalimului.kD OJInsuflarea profetului pentru lucrarea dumnezeiască. Iezechil în mijlocul celor duşi în robie.VC %JDomnul trimite pe Iezechil să propoveduiască lui Israil cel dus în robie._B 9JDomnul cheamă pe Iezechil la lucrarea profetică. Arătarea chipului slavei Domnului.=A u6Plângerea a cincea. Rugăciunea profetului Ieremia.9@ m6Plângerea a patra. Împresurarea Ierusalimului.6? g6Plângerea a treia. Nădejde şi mângâiere.4> c6Plângerea a doua. Nimicirea Ierusalimului.= 6Plângerea întâia. Cetatea Ierusalimului, pustiită, caută mângâiere. Sionul cere răzbunare de la Domnul împotriva duşmanilor.z< m,4Dărâmarea Ierusalimului şi ducerea în robie a lui Sedechia. Templul este ars. Nabucodonosor omoară la Ribla pe cei mai de seamă din poporul ţării. În anul al treizeci şi şaptelea după ducerea în robie, Evil Merodah, împăratul Babilonului, scoate pe Ioachim din temniţă şi se poartă cu el omeneşte, punându-l să mănânce la masa împărătească.(; I,3Puterea Babilonului şi căderea lui. Judecata Domnului este de mult făcută: împăratul Mediei îl va cuceri. Ciocanul lumii. Însemnătatea judecăţii lui pentru istoria lumii. Cucerirea Babilonului. Mângâiere pentru Israil. Blestemul pentru Babilon aruncat de Seraia în Eufrat.: ,2Profeţie împotriva Babilonului. Căderea Babilonului şi nimicirea lui de un popor care vine de la miază-noapte. El nu poate să i se împotrivească. La căderea lui va tremura pământul, iar răsunetul lui va ajunge să se audă printre neamuri.w9 g,1Profeţie împotriva Amoniţilor, care în vremea cea de apoi vor fi puşi în starea lor cea dintâi. Profeţie împotriva Edomului. Pedepsirea lui. Profeţie împotriva Damascului, împotriva seminţiilor arabe şi împotriva Elamului.8 {,0Profeţie împotriva Moabului. El va fi cu totul nimicit. În vremea cea de apoi va fi adus în starea lui cea dintâi.+7 Q,/Profeţie împotriva Filistenilor.:6 m,.Profeţii împotriva popoarelor păgâne. Profeţie împotriva Egiptului, când Faraonul Neco pornise în ajutorul Asiriei să se războiască cu Nabucodonosor, împăratul Babilonului. înfrângerea lui Neco fusese hotărîtă de Domnul, deci nu se putea să nu se întâmple. Mângâiere pentru Israil.>5 w,-Cuvântul de mângâiere al lui Ieremia către Baruh..4 U,,Lupta lui Ieremia cu Iudeii închinători la idoli cu care se dusese în Egipt. Cuvântul ameninţător al lui Ieremia împotriva Iudeilor, cărora le arată că toată nenorocirea care s’a abătut peste ei este din pricina idololatriei. Răspunsul obştiei şi al femeilor că vor să se închine împărătesei cerului. Alt cuvânt de ameninţare al lui Ieremia, arătând nenorocirile care se vor năpusti peste ei. 3 ,+Ei n’au ascultat de glasul şi de porunca Domnului, ci au plecat în Egipt, luând şi pe Ieremia cu ei, şi au ajuns până la Tahpanhes. Dar aici Ieremia insuflat de Domnul vesteşte supunerea Egiptului de către Nabucodonosor, împăratul Babilonului.:2 m,*Ieremia fiind îmbiat de căpitanii oştirii, precum şi de norod, să cadă cu rugăciunea lui înaintea Domnului, întreabă pe Domnul. El le aduce răspuns de la Domnul să rămână sub stăpânirea Caldeilor, în ţară, şi să nu se ducă în Egipt, unde vor muri de sabie, de foame şi de ciumă.V1 %,)Omorîrea lui Ghedalia în Miţpa. Ismail a mai omorât şi câţiva pelerini care veneau la Miţpa şi măcelărindu-i i-a aruncat într’o fântână. A mai luat şi robi, pe care i-a liberat Iohanan, fiul lui Careah, şi i-a adus la Ghidrot-Chimham, lângă Betleem, ca de acolo să treacă în Egipt, căci se temeau de Caldei.^0 5,(Profetul Ieremia se întâlneşte cu Nebuzaradan, căpetenia gărzii împărăteşti, care îi îngădue să rămână în patrie sau să meargă în Babilon. Ohedalia este aşezat de Babiloneni cârmuitor al ţării. El adună pe Iudei la un loc, la Miţpa. Ohedalia este vestit că va fi omorît de Ismail, fiul lui Natania, dar nu crede./ #,'Nabucodonosor, împăratul Babilonului, cucereşte Ierusalimul. Regele Sedechia fuge cu oastea, dar este prins şi adus înaintea lui Nabucodonosor la Ribla. Regelui i-a scos ochii; a omorît pe cei doi fii ai lui, precum şi pe toţi dregătorii regatului Iuda. Jefuirea cetăţii. Nabucodonosor ocroteşte pe Ieremia. Profeţia lui Ieremia pentru Ebedmelec Cuşitul, care va scăpa cu viaţă.^. 5,&Profetul Ieremia este aruncat de căpeteniile poporului într’o cisternă. El este scos de acolo de Ebedmelec Cuşitul. Regele Sedechia vorbeşte în taină cu Ieremia şi-l întreabă ce va face Domnul cu ţara şi cu cetatea Ierusalimului. Răspunsul lui Ieremia: împăratul Babilonului va prinde pe rege, iar cetatea o va arde cu foc.\- 1,%Răspunsul lui Ieremia la solia regelui Sedechia: Caldeii vor da joc cetăţii. Ieremia este prins şi pus la închisoare în casa lui Ionatan, care casă fusese prefăcută în închisoare. Regele Sedechia întreabă din nou pe profetul Ieremia, pe care l-a adus la sine din închisoare, care este cuvântul Domnului. Ieremia îi răspunde: «Tu vei fi dat în mâna împăratului din Babilon!» Şi regele a dai poruncă să-l închidă în curtea cea străjuită. , ,$Domnul porunceşte lui Ieremia să scrie într’o carte toate profeţiile care privesc pe cei din regatul lui Iuda, poate că după ce le vor citi se vor pocăi. Ieremia a chemat pe Baruh, care a scris toate cuvintele Domnului. Citirea cărţii înaintea poporului şi a căpeteniilor. Regele Ioachim, după ce a auzit cuvintele cărţii, a tăiat-o şi a ars-o. Domnul porunceşte lui Ieremia să scrie din nou profeţiile într’o carte. Baruh a scris cartea în care Ieremia a mai adăogat şi alte profeţii.)+ K,#Pilda de ascultare a Recabiţilor. Domnul porunceşte lui Ieremia să aducă în templu câţiva Recabiţi şi să le dea vin să bea. Ei spun că aşa le-a poruncit Ionadab, strămoşul lor, şi cărei porunci ei se supun. Ei au venit în Ierusalim o dală cu năvălirea Caldeilor. Poporul să ia învăţătură de ascultare a legii de la Recabiţi. Pentru ascultarea lor, Domnul îi ia să-i fie slujitorii lui.6* e,"Cuprinderea si dărâmarea Ierusalimului. Ieremia vesteşte lui Sedechia ceea ce Domnul hotărîse pentru el: cetatea va cădea în mâna Babilonenilor şi el, regele, va fi luat în robie. Cuvântul Domnului către Ieremia în pricina liberării robilor potrivit legii, lucru pe care dacă l-au făcut Iudeii, nu l-au mai ţinut, ci i-au întors iarăşi să fie robi. Sedechia va fi dus în robie, iar cetatea va fi cuprinsă.) 5,!Făgăduinţi pentru mântuirea lui Israil şi aşezarea lui în starea cea dintâi. Domnul va săvârşi pentru el lucruri mari şi nepătrunse: îi va tămădui rănile, îi va schimba starea lui cea rea şi-l va curăţi de păcat. Ţara îşi va schimba înfăţişarea: va avea cetăţi şi turme. Odrasla din neamul lui David va domni şi preoţia va fi slujitoare. Această stare va dăinui mereu.h( I, Ieremia, pe când era închis în curtea cea străjuită, este îmbiat de Hanameel, fiul unchiului său Şalum, să cumpere o ţarină în Anatot, cu zapis după rânduiala cumpărării şi cu martori. Rugăciunea lui Ieremia ca să înţeleagă tâlcul acestui fapt. Răspunsul lui Dumnezeu. Poporul a fost dat în mâna Caldeilor din pricina păcatelor lui. Poporul se va întoarce în patrie şi va cumpăra ogoare şi va face zapise, căci Domnul va schimba restriştea lui./' W,Întâlnirea lui Dumnezeu cu Israil în pustie. Întoarcerea în patrie. Rahila plânge şi nu vrea să se mângâie. Pocăinţa lui Efraim şi milostivirea lui Dumnezeu. Binecuvântarea lui Dumnezeu. Fiecare va fi pedepsit pentru păcatul lui. Legământul cel nou. Mântuirea cea deapururea. & ,Aducerea lui Israil la starea lui cea dintâi. Vremurile lui Mesia. Ziua Domnului în care Israil va fi mântuit. Rana lui va fi tămăduită şi duşmanii lui vor fi duşi în robie. Cetatea va fi zidită din nou şi va fi ca în vremile cele de altădată.X% ),Scrisoarea profetului Ieremia către Iudeii robi în Babilon. Din pricină că vremea robiei va fi lungă, de şaptezeci de ani, profetul îndeamnă pe Iudei să-şi alcătuiască gospodărie, să-şi sădească vii, să întemeieze familii şi să se roage pentru propăşirea ţării. Să nu se lase amăgiţi de profeţii mincinoşi. Apoi împotriva Iudeilor din ţară şi împotriva profeţilor mincinoşi din Caldeea. Scrisoarea către Şemaia Nehelamitul.$ ',Ieremia şi Anania, proorocul cel mincinos. Profeţia lui Anania: toate odoarele templului luate de Nabucodonosor vor fi aduse peste doi ani la Ierusalim. Altă profeţie mincinoasă a lui Anania şi judecata lui Dumnezeu prin gura profetului Ieremia: Domnul va pune jug de fier pe grumazul tuturor popoarelor, şi Anania va muri, ceea ce s’a şi întâmplat în acelaşi an, în luna a şaptea.m# S,Lupta lui Ieremia cu preoţii şi cu profeţii mincinoşi. Toate popoarele vor fi supuse lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului. Ieremia cu juguri şi cu funii pe grumaz dă de ştire popoarelor dimprejur că se apropie vremea robiei. Ieremia se înfăţişează regelui Sedechia. Propovedania lui Ieremia îndreptată către preoţi şi către popor.{" o,Propovedania lui Ieremia în curtea templului, la începutul domniei regelui Ioachim. Ameninţările lui Ieremia. Prinderea lui Ieremia şi ameninţarea lui cu moartea. Răspunsul profetului Ieremia. Unii bătrâni ai poporului iau partea lui Ieremia, arătând că şi profetul Miheia Moraştitul a propoveduit astfel, dar n’a fost omorît. Uciderea profetului Urie.! ,Domnul judecă regatul lui Iuda şi pe toate popoarele pământului. Neascultarea poporului la propoveduirea profetului Ieremia, timp de douăzeci şi trei de ani. Robia cea de şaptezeci de ani în Babilon şi pedepsirea Caldeilor. Cupa mâniei Domnului şi sabia lui pentru toate popoarele păgâne. Domnul va ieşi la judecată şi va prăpădi popoarele şi pe cârmuitorii lor.  ,Vedenia cu cele două coşuri cu smochine: un coş cu smochine bune şi un coş cu smochine rele. Tâlcuirea acestei vedenii.7 g,Tânguire pentru păstorii cei răi şi făgăduinţa adevăratului păstor din neamul lui David, care va judeca drept şi va face dreptate în ţară. Profeţie împotriva profeţilor mincinoşi. Visurile şi profeţiile profeţilor mincinoşi nu se adeveresc. Rostul cuvintelor: «Povara Domnului».g G,Profeţie împotriva ticăloşiilor casei domneşti a lui Iuda: împotriva lui Şalum (Ioahaz), care va fi dus în robie, şi împotriva lui Ioachim, care nu va fi îngropat, ci aruncat la porţile Ierusalimului. Regele Iehonia va fi dus în robie şi va rămânea fără urmaşi, aşa că nimeni din neamul lui nu se va mai sui pe tronul lui David.@ y,Solia pe care Sedechia, regele regatului Iuda, o trimite la Ieremia, ca să întrebe pe Domnul în pricina cu războiul pe care îl pornise Nabucodonosor, împăratul Babilonului. Răspunsul profetului: toţi vor fi duşi în robie. Poporul să se supună cuceritorului. Domnul va judeca cetatea Ierusalimului.Q ,Cearta cu preotul Paşhur. Paşhur pune pe Ieremia cu mâinile si cu picioarele în butuci si-l închide. Bărbăţia profetului, care dojeneşte pe Paşhur şi-i vesteşte că va fi dus în robie. Tânguirea profetului pentru suferinţele lui în lucrarea profetică. Zbuciumul lui. Ieremia îşi blestemă ziua naşterii lui.i K,Simbolul cu ulciorul pe care trebuia să-l spargă Ieremia. Ieremia în valea Ben-hinom. Prăpădul care se va abate peste popor; mare strâmtorare. Spargerea ulciorului înseamnă prăbuşirea lui Iuda. Ieremia în templu.E ,Omul este în voia lui Dumnezeu. Precum olarul face din lut orice vas vrea el, tot aşa şi Dumnezeu face din Iuda ce vrea. Iudeii sufăr nenorociri din pricina ticăloşiei lor. Poporul unelteşte împotriva lui Ieremia. Rugăciunea lui Ieremia ca Dumnezeu să-l răzbune şi să pedepsească pe toţi uneltitorii.o W,Din pricina închinării la idoli şi a fărădelegilor săvârşite, Dumnezeu va pedepsi cumplit pe poporul său: el va ajunge rob. Fericirea omului este numai când el stă lângă Domnul şi nădăjdueşte în el. Rugăciunea lui Ieremia împotriva protivnicilor batjocoritori. Ascultarea de legea Domnului îmblânzeşte pe Domnul şi duce la mântuire.6 e,Felurite porunci date de Dumnezeu lui Ieremia preînchipuesc nimicirea poporului. Nimicirea poporului şi nenorocirile care se abat asupra lui sunt din pricina călcării legii. Pescari şi vânători vor întinde curse poporului. Păgânii vor recunoaşte că Dumnezeul cel atotputernic este Domnul.a ;,Dumnezeu nu vrea să ierte poporul pentru fărădelegile lui. Tânguirea profetului, pentru starea în care se află: prigonit de ai săi. Profetul este dojenit de Domnul, care îl va scăpa din mâna asupritorilor.W ',Domnul nu va ierta pe poporul său. Priveliştea cumplitei secete. Rugăciunea poporului către Domnul. Dumnezeu nu ascultă rugăciunea poporului. Profetul Ieremia se roagă Domnului ca să ierte poporul.g G, Pedepsirea poporului care nu se mai întoarce la Domnul. Parabola cu brâul care a putrezit şi tâlcuirea ei. Parabola cu ulciorul plin de vin şi tâlcuirea ei. Propoveduire pentru întoarcerea poporului la pocăinţă.  , Nepătrunsa iconomie a lui Dumnezeu. Profetul întreabă pe Dumnezeu despre bunăstarea şi fericirea celor nelegiuiţi şi necredincioşi. Plângerea Domnului pentru ţara cea pustiită. Dumnezeu se va îndura de norodul său şi va nimici pe vrăjmaşi.C , Necredinţa poporului faţă de legământul încheiat cu Domnul; de aceea va fi pedepsit. Uneltirea locuitorilor din Anatot împotriva lui Ieremia. Domnul va trimite prăpăd peste ei.V %, Nimicnicia idolilor, făptură de mână de meşter iscusit. Atotputernicia lui Dumnezeu, Dumnezeul cel viu şi împărat veşnic. Tânguirea poporului pentru judecata care va veni. Rugăciunea poporului.* M, Profetul se tângueşte pentru ticăloşia poporului, care nu vrea să se pocăiască. Răzbunarea şi pedeapsa lui Dumnezeu vine: ţara va fi pustiită. Tânguirea profetului. Adevărata înţelepciune este cunoaşterea lui Dumnezeu; cu această înţelepciune să se fălească poporul.) K,Ruşinea ce-i aşteaptă pe închinătorii la idoli: scoaterea oaselor din mormânturi şi risipirea lor; iar cei care vor rămânea cu viaţă vor vrea mai degrabă să moară. Domnul va pedepsi cumplit poporul. Profetul se tângueşte pentru nenorocirile care se vor abate peste popor.f E,Propovedania profetului Ieremia la poarta templului, împotriva închinării la idoli. Dumnezeu îi spune lui Ieremia să nu se roage pentru poporul idololatru, căci nu-l va asculta. Când poporul a fost scos din Egipt, Dumnezeu nu i-a orânduit arderi de tot, ci i-a poruncit să-i asculte poruncile. Răzbunarea dumnezeiască: pustiirea ţării.L ,Împresurarea şi cucerirea Ierusalimului. Nimicirea nu întârzie să vină din pricina necredinţei poporului. Pornirea năvalnică a poporului de la miază-noapte, care va cuceri Ierusalimul.K  ,Stricăciunea se întinde peste tot regatul lui Iuda şi mai cu osebire în Ierusalim. Din această pricină un neam crunt îl va cuprinde şi-l va pustii. Această pedeapsă trebuia să vină.*  M,Pocăinţa să fie făcută cu zguduire ţi cu prefacere lăuntrică. Nimicirea regalului Iuda se apropie, dar el nu va fi nimicit cu totul: «Toată ţara se va preface în pustietate, dar nu o voi nimici cu totul!» Profetul vede ţara nimicită şi fără ţipenie de om într’însa.p  Y,Nădejdea poporului în milostivirea lui Dumnezeu. Regatul lui Iuda n’a luat aminte şi n’a scos învăţătură din păţania lui Israil. Îndemnuri la pocăinţă. Poporul dă făgăduinţă că se va pocăi: «Şi noi şi păriniţii noştri au păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului nostru din tinereţile noastre şi până în ziua de acum…»=  s,Dumnezeu este credincios faţă de poporul său care era si el credincios către Dumnezeu. Dar acum poporul se închină la idoli, lucru nemai pomenit la nici un popor în curgerea vremii, ca adică să-şi fi părăsit pe dumnezeii săi. Dumnezeu va judeca poporul său, întinat de închinarea idolească.  ,Chemarea lui Ieremia la servirea profetică. El este chemat de Domnul în două rânduri, îmbărbătare pentru începutul propoveduirii.k O"BIarăşi slava noului Ierusalim; cei nelegiuiţi şi împietriţi nu vor avea parte de slava lui.^ 5"AMinunat este Domnul, atât în îndurările lui, căi şi în dreptele lui certări.; q"@Faţă în faţă: cei alungaţi şi cei miluiţi.8 k"?Pedeapsa lui Edom, îndărătnicit în păcate.I ">Ierusalimul, diadema celor mântuiţi fi muntele rugăciunilor.a ;"=Robul Domnului soli-va mântuire, iertare şi înfiere pentru cei cu inimă primitoare.4 c"ee?dd/cc0bb_ax``` __^^?]],\|[[ZZZ.YY#XX[WW4VV1UU%TSRRQQPqOOzONuMMALLGKK)JJIII%HHGGgG%FFFEE>C==`<<<;;1::u:999.88G8 77H6655D44p33x22R11W00M//..u--l,,t, ++R**p))~),((1'''&l%%I$$2##U""" !![ FT: OO%`#&l-wj: ^ \ _ E ,4D]bGnp YSă fugim de plăcerile deşarte. Împotriva bărfitorilor şi a celor ce se încred în ei înşişi.c ?Mare greutate şi mare vrednicie este în înfrânarea limbii. Adevărata înţelepciune. #Să nu dispreţuim pe săraci. În iubirea către aproapele legea se împlineşte. Credinţa trebue dovedită prin fapte. Avraam şi Rahab. yLipitele sunt folositoare. Avuţiile trec degrabă. Ascultarea şi împlinirea legii. Limba trebue ţinută în frâu.L  Felurite sfaturi. Christos este unul şi acelaşi. Urări de bine.( I Să ne îndemnăm la răbdare, având ochii aţintiţi asupra lui Iisus. Să ne îndemnăm la sfinţenie, având ochii aţintiţi asupra cerescului Ierusalim.V % Credinţa si roadele ei, dovedite cu pilda drepţilor din Vechiul Testament.` 9 Legea este umbra Noului Legământ. Jertfele ispăşitoare ale legii şi adevărata jertfă ispăşitoare a lui Christos. Jertfele sunt desfiinţate. Păcatul căderii de la Evanghelie. Lauda credinţei statornice.& E Cortul descoperirii şi jertfele legii vechi. Ispăşirea după legea veche nu este îndestulătoare. Ispăşirea făcută de Christos este desăvârşită.k OArhiereul nostru cel ceresc este mijlocitorul unui nou legământ, mult mai bun decât cel vechi. wMelchisedec este mai mare decât Avraam şi decât Leviţii. Christos este, în veac, arhiereul nostru desăvârşit.f ETrebue să tindem către desăvârşire. Credinţa lui Avraam şi jurământul lui Dumnezeu.  Christos este arhiereu în veci, preot ca Melchisedec. Pentru cei tari este trebuinţă de hrană tare, pentru cei mici de lapte. }Odihna făgăduită Iudeilor este dată celor ce cred în Christos. Puterea cuvântului lui Dumnezeu. Christos arhiereu. Christos este mai mare decât Moise. Dacă neascultarea de Moise aduce pedeapsă, cu atât mai mare cuvânt neascultarea de Christos.) KTrebue să ascultăm de Fiul lui Dumnezeu mai mult decât de legea mijlocită prin îngeri, Christos s’a făcut om şi a pătimit pentru mântuirea noastră.j  ODumnezeu a trimis oamenilor pe Fiul său, care este peste toate, mult mai presus decât îngerii.  Pavel laudă pe Filimon şi mijloceşte ca să ierte pe Onisim, robul său, primindu-l iarăşi ca pe un frate în Domnul.s  _vCum trebue să fie cei ce sunt înnoiţi prin Duhul. Dezbinatorul trebue ocolit. Felurite însărcinări.n  UvSfaturi bătrânilor, bătrânelor, tinerilor, slugilor. Darul cel mântuitor s’a arătat tuturor.  vÎnchinăciune. Lucrul lui Tit, întru înjghebarea bisericii din Creta. Ce fel sunt Cretanii. Toate sunt curate pentru cei curaţi.X )lStăruinţa împotriva celor abătuţi de la credinţă. Simţind că sfârşitul este aproape, Pavel chiamă pe Timotei şi pe Marcu şi cere să-i aducă unele lucruri ale sale. Întâia apărare. Urări. lRăutatea şi păcatele vremurilor din urmă. Timotei, urmaş credincios al lui Pavel. Scriptura însuflată de Dumnezeu.% ClCununa celor ce se oştesc pentru Christos. Cum trebue să petreacă învăţătorii cei buni. Împotriva lui Imeneu şi a altor învăţători mincinoşi. lPavel laudă pe Timotei. Loida şi Eunice. Credinţa şi învăţătura sănătoasă trebuesc păzite. Lauda lui Onisifor. }bPurtarea robilor creştini. Învăţătorii mincinoşi. Despre cei poftitori de avuţie. Despre datoriile celor bogaţi.c ?bCum trebue a îndemna. Care văduve trebuesc ajutate. Despre preoţi. Despre păcătoşi.M bÎnvăţătorii mincinoşi ce au să vie. Porunci date lui Timotei.< sbEpiscopii şi diaconii. Taina credinţei creştine. {bRugăciuni pentru toţi. Dumnezeu este unul şi mijlocitorul unul. Cuviosia celor care se roagă. Femeia în Biserică. 9bÎnvăţătura Evangheliei trebue ferită de învăţături deşarte. Legea şi darul lui Christos. Pavel se dă pe sine pildă, Imeneu şi Alexandru.~ XÎndemn la rugăciune, pentru răspândirea cuvântului Evangheliei. Tesalonicenii trebue să se ferească de cei fără rânduiala.f} EXAntichrist se arată înaintea venirii lui Christos. Stăruinţa în credinţa cea dreaptă.a| =XPavel laudă credinţa Tesalonicenilor. Christos răsplăteşte şi la buni şi la răi. { NVenirea Domnului va fi fără de veste. Fiii luminii trebue să vegheze. Supunere către mai marii noştri. Sfătuiri şi urări.z {NTrebue sâ stăruim în curăţie şi tn iubire. Despre cei adormiţi şi despre cei rămaşi vii, la venirea Domnului.~y uNPavel, neputănd să vină în Tesalonic, a trimis pe Timotei, care, la înapoiere, i-a adus ştiri îmbucurătoare.x 'NRâvna lui Pavel pentru predicarea Evangheliei. Credinţa statornică a Tesalonicenilor. Dorinţa lui Pavel ca iar să vadă pe Tesaloniceni.:w qNTesalonicenii sunt de laudă pentru credinţa lor.dv ADRugăciunea este de trebuinţă. Trebue să ne purtăm înţelepţeşte. Tihic şi Onisim.7u gDAleşii Domnului trebue să caute cele cereşti. Omul cel nou trebue să se îmbrace cu viaţa cea nouă. Datoriile soţilor, copiilor, părinţilor, slugilor, stăpânilor.t 7DÎmpotriva învăţătorilor mincinoşi. Înmormântaţi fiind noi cu Christos, am şi înviat. Ştergerea înscrisului care era împotriva noastră.@s {DPavel laudă pe Coloseni şi-i îndeamnă să sporească în credinţă. Dumnezeiasca vrednicie a lui Christos, izbăvitorul nostru al tuturor. Pavel se bucură în suferinţele sale.cr ?:Sfaturi şi îndemnuri. Dărnicia Filipenilor este de lăudat. Urări şi închinăciuni. q :Sfântul Apostol îndeamnă pe Filipeni să se ferească de protivnicii Iudei şi să-i urmeze lui, în purtarea lor de creştini.0p Y:Să urmăm pilda iubirii lui Iisus Christos. Smerenia şi mărirea lui Christos. Să ne silim să dobândim mântuirea. Timotei şi Epafrodit sunt vrednici de laudă.8o k:Iubirea Sfântului Apostol către Filipeni. Roadele lanţurilor lui. Sfântul Apostol numai pentru Biserică voieşte să mai trăiască. El trebue să sufere pentru Christos.un c0Copiii şi părinţii. Slugile şi stăpânii. Armele Duhului. Oştirea lui Christos. Tihic. Făgăduinţa.Vm %0Îndemnuri cum să ne purtăm în viaţă cu sfinţenie. Datoriile soţilor.l 30În mulţimea feluritelor daruri trebue păstrată unirea credinţei. Biserica este trupul lui Christos. Viaţa cea nouă se arată prin curăţie.vk e0Taina mântuirii neamurilor. Pavel este apostolul lor. Christos sălăşlueşte în inimile credincioşilor.ej C0Christos este mântuirea păcătoşilor. La pacea lui Christos sunt chemaţi şi păgânii..i W0Binefacerile lui Dumnezeu către cei aleşi. Pavel se roagă ca Efesenii să ajungă să cunoască desăvârşit mântuirea cea întru Christos şi a lui dumnezeire.ah ;&Trebue să mângâiem pe fraţii rătăciţi. Lauda lui Pavel este crucea lui Christos. g &Stăruinţa în libertatea creştină împotriva iudaizanţilor. Legea e desăvârşită prin credinţă, iubire şi sfinţenie.f }&În Christos, suntem fiii lui Dumnezeu, deci liberi faţă cu Legea. Agar şi Sara sunt icoana celor două aşezăminte.@e y&Spiritul este primit din credinţă. Credinţa lui Avraam. Fiii lui Avraam. Făgăduinţa lui Dumnezeu. Legea. Christos. Legea duce la Christos. Fiii credinţei sunt fiii lui Avraam.kd O&Adunarea Apostolilor în Ierusalim. Disputa lui Pavel cu Petru în Antiohia. Legea şi Credinţa.Zc /&Nestatornicia Galatenilor. Viata lui Pavel, înainte şi după drumul Damascului.Ib  Apropiata venire în Corint. Îndemnuri la viaţă orânduită.aa ; Vedeniile cereşti ale lui Pavel. Boldul cărnii. Pavel va veni în curând în Corint.` % Sârguinţa lui Pavel faţă de Corinteni şi neprimirea de plată. Faţă de protivnicii săi, Pavel arată virtuţile şi ostenelile sale.T_ ! Pavel este acelaşi, şi fiind de faţă, şi lipsind. Adevărata mărire.V^ % Strângerea de ajutoare trebue făcută în grabă. Răsplata binefacerilor. ] Pavel laudă pe creştinii din Macedonia, pentru strângerea de ajutoare şi îndeamnă pe Corinteni să facă şi ei asemenea.M\ Ştirea adusă de Titu despre Corinteni. Întristarea mântuitoare.m[ SSlujitorii lui Dumnezeu se dovedesc în toate ca atari. Christos şi Beliar. Sfinţii lui Dumnezeu.#Z ?Trebue să ne îmbrăcăm cu haina cea nouă, cerească, feste cea pământească. Dorinţa după viaţa veşnică. Ispăşirea şi împăcarea noastră.Y 3Pentru, unii, Evanghelia este descoperită; pentru alţii, acoperită. Toate suferinţele sunt biruite pe temeiul nădejdii în mărirea veşnică.X wÎnşişi Corintenii sunt epistola lui Pavel. Litera şi Spiritul. Acoperământul lui Moise se ridică în Christos.-W SNevenirea lui Pavel a fost o cruţare pentru Corinteni. Îi îndeamnă să ierte pe cel ce a greşit şi s’a pocăit. Călătoriile lui Pavel şi izbânzile lui.uV eMângâierile Apostolului în mijlocul suferinţelor. Apărarea lui împotriva învinuirii de nestatornicie.cU ?Strângerea de ajutoare pentru fraţi. Timotei, Apolo, casa lui Ştefana: închinăciuni.3T aÎnvierea Domnului şi învierea noastră.S Darul limbilor şi darul profeţiei. Cum să fie şi cum să nu fie întrebuinţat darul limbilor. Femeia trebue să tacă în Biserică.aR ; Iubirea este mai presus de toate, mai mare chiar decât credinţa şi decât speranţa.OQ  Despre darurile duhovniceşti şi despre dreapta lor întrebuinţare.PP  Despre cuviinţa cu care să stăm în Biserică şi la cina Domnului.O / Iudeii, în pustie, au cunoscut dreapta asprime a lui Dumnezeu. Cina Domnului trebue ţinută intru sfinţenie. Grija pentru cugetul celor slabi.N  Cum s’a slujit Apostolul de puterea-i de apostol, între credincioşi. îndemn la luptă pentru cununa cea neveştejită.VM %Nu trebue să dăm sminteală celor slabi, luând parte la mesele idoleşti.>L wDespre căsătorie şi despre starea necăsătorită.vK eDespre fraţii care se judeca înaintea tribunalelor păgâne. Feriţi-vă de desfrânare şi de nedreptate.eJ CÎmpotriva celui ce trăia cu soţia tatălui său. Izgonirea păcătoşilor din biserică.I Slujitorii lui Christos. Apostolul Pavel şi Corintenii aduşi de el la credinţă. Timotei înainte mergător al lui Pavel.kH ORăul dezbinărilor. Temelia Bisericii este unul: Christos. Creştinii sunt templul lui Dumnezeu.RG Învăţătura lui Christos este cerească, plină de putere şi de Duh.0F [Intrare. Mulţumită pentru credinţa Corintenilor. Hăul dezbinărilor. Cuvântul Crucii: nebunie pentru cei ce pier, puterea lui Dumnezeu pentru cei ce se mântuesc.|E qApostolul le dă în grijă pe diaconiţa Febe. Închinăciuni celor din Roma. Primejdia dezbinărilor. Doxologie. D Îndemnuri la răbdare cu cei slabi şi la unirea frăţească. Izbânda şi împrăştierea Evangheliei prin predica Apostolului.XC )Cum să ne purtăm cu cei slabi şi să nu dăm prilej de sminteală nimănui.kB O Să ne supunem stăpânirilor: să avem dragoste faţă de aproapele şi să umblăm în lumină.WA ' Îndemnuri la sfinţenie. Întrebuinţarea folositoare a deosebitelor daruri.,@ Q Alegerea lui Israil rămâne neschimbată, dar trecătoarea lui necredinţă a adus miluirea păgânilor. Căile Domnului sunt deapururi minunate şi nepătrunse.|? q Iudeii au umblat după îndreptare, cu puterile lor, de aceea n’au găsit îndreptarea care vine din credinţă.y> k Alegerea lui Israil, odinioară, şi miluirea păgânilor, acum, sunt lucrul liberei îndurări a lui Dumnezeu.= %Credincioşii sunt slobozi faţă de osândă. Ei sunt fiii lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Christos. Sfântul Duh mijlocitorul.< Dreptatea din credinţă scuteşte de legea veche şi ne pune datorie să ne supunem lui Christos. Lupta între carne şi duh.T; !Sfinţirea şi ascultarea cea nouă sunt rodul dreptăţii din credinţă.: 3Roadele îndreptării din credinţă: Precum păcatul şi moartea venit-au prin Adam peste noi toţi, aşa, prin Christos, îndreptarea şi viaţa.d9 AÎndreptarea prin credinţă e întărită cu pilda lui Avraam şi cu mărturia lui David.j8 MToţi oamenii, fără osebire, sunt păcătoşi şi ajung drepţi fără merit, prin credinţă.D7 Iudeii sunt tot atât de plini de păcate ca si păgânii.6 Început şi închinare. Evanghelia dă pe faţă îndreptarea din credinţă, pentru păgânătatea care stă sub mânia lui Dumnezeu. 5 Localnicii din Malta sunt bucuroşi de oaspeţi. Pavel lecueşte pe bolnavi. Soseşte în Italia şi în Roma şi predică doi ani.4 !Pavel, în lanţuri, e pornit cu corabia spre Italia. Greutăţile călătoriei. Corabia se sfărâmă, lângă Malta, dar oamenii scapă.p3 YPavel se dezvinovăţeşte înaintea lui Festus şi a craiului Agripa. Amândoi îl găsesc nevinovat.N2 Pavel înaintea procuratorului Porcius Festus şi a craiului Agripa.81 kPavel se dezvinovăţeşte înaintea lui Felix.0 Saducheii si Fariseii nu se înţeleg în privinţa lui Pavel. El vede, noaptea, pe Domnul. Uneltirile Iudeilor. Pavel e dus la Cezareia.M/ Pavel povesteşte Iudeilor întâmplarea întoarcerii lui Christos.. {Pavel călătoreşte de la Milet până la Ierusalim. Iudeii pun mâna pe el în templu şi ajunge în cazarma Antonia.- }Pavel călătoreşte iar prin Macedonia. Înviază pe Evtihie în Troia şi îşi ia rămas bun de la biserica Efesului.9, mPavel în Efes. Răscoala argintarului Demetriu.m+ SPavel se leagă în Corint cu Acvila şi Priscila. A treia călătorie a lui Pavel. Apolo în Efes.I* Pavel propovădueşte în Tesaloniic, în Bereia şi în Atena.j) MPavel ia cu sine pe Timotei şi duce evanghelia din Asia în Europa. Întâmplările din Filipi.}( sApostolii hotărăsc în Ierusalim că legea lui Moise nu este şi pentru păgâni. A doua călătorie a lui Pavel.`' 9Pavel şi Barnaba propovăduesc în Iconia, Listra, Derbe şi se întorc în Antiohia.o& W Pavel fi Barnaba, în cea dintâi călătorie apostolică, ajung în Cipru şi în Antiohia Pisidiei.j% M Uciderea lui Iacob cel Mare. Petra e scos din închisoare de un înger. Moartea lui Irod Agripa.$  Petru dă socoteală despre primirea păgânilor la Christos. Apostolii în Fenicia, Cipru şi Antiohia. Foametea prorocită de Agavus.K#  Corneliu, cu toată casa lui, vine la credinţă şi se botează."  Pe drumul Damascului, Domnul se arată lui Saul şi-l face sieşi apostol. Petru vindecă pe Enea şi înviază pe Tavita.! 7Saul prigoneşte pe creştini. Filip predică în Samaria. Simon vrăjitorul. Petru şi Ioan. Vistiernicul împărătesei Candachia se face creştin./  YCuvântarea şi martiriul lui Ştefan.c ?Orânduirea celor şapte diaconi. Obştia sporeşte. Pâra adusă împotriva lui Ştefan.h IAnania şi Safira. Apostolii sunt închişi, dar un înger le dă drumul. Sfatul lui Gamaliei.  Petru şi Ioan sunt închişi ţi aduşi să-şi dea socoteala în faţa sinedriului. Rugăciunea credincioşilor. Viaţa deobşte.I Petru vindecă un olog şi propovădueste mulţimii Evanghelia.: oPogorârea Duhului Sfânt. Cuvântarea lui Petru.p [Cuvânt începător. Înălţarea lui Iisus la cer. Alegerea lui Matia în locul lui Iuda vânzătorul.J La Marea Tiberiadei. Domnul se arată încă o dată ucenicilor.o WÎnvierea Domnului. El se arată Mariei Magdalina, apoi ucenicilor şi, opt zile în urmă, lui Toma.j MPatimile Domnului. Mama lui lângă cruce. Cuvintele-i de pe urmă. Moartea şi îngroparea lui. Prinderea lui Iisus şi ducerea lui la arhiereii Anna şi Caiafa. Lepădarea lui Petru. Iisus înaintea lui Pilat. Baraba.\ 1Rugăciunea lui Iisus pentru sine, pentru apostoli şi pentru toţi credincioşii. 5Prigonirile viitoare. Ajutorul Mângâietorului, întristarea schimbată în bucurie. Rugăciunile făcute în numele lui Christos. Fuga Ucenicilor. Viţa cea adevărată. Porunca lui Christos şi iubirea cea mai mare. Ura şi vina lumii. Mângâietorul, Duhul AdevăruluiD Cuvântarea de despărţire. Făgăduinţa Duhului Sfânt.  Iisus spală picioarele ucenicilor săi la Cina cea de taină. Arată cine este vânzătorul. Porunca iubirii. Petru îl va tăgădui.  Ungerea lui Iisus în Betania. Intrarea în Ierusalim. Elinii vor să vază pe Iisus. Glasul din cer. Necredinţa Iudeilor.V % Învierea lui Lazăr. Mai marii preoţilor adună sfat împotriva lui Iisus.) M Păstorul cel bun şi oile sale.?  y Vindecarea orbului din naştere, în zi de Sâmbătă.a  ;Femeia păcătoasă. Iisus este lumina lumii. Cuvânt împotriva necredinţei Iudeilor.A  }Iisus învaţă în templu, la sărbătoarea Corturilor.  wSaturarea celor cinci mii de oameni. Iisus umblă pe mare. Pâinea care se pogoară din cer. Mărturisirea lui Petru.  Vindecarea slăbănogului de la scăldătoarea Betesda. Iisus vorbeşte despre sine, cel ce judecă lumea şi pe morţi îi înviază.r ]Vorbirea lui Iisus cu femeia samariteancă. Iisus tămădueşte pe feciorul unui slujbaş împărătesc.M Vorbirea lui Iisus cu Nicodim. Ioan mărturiseşte despre Christos.0 [Nunta dela Cana. Curăţirea templului. Cuvântul lui Dumnezeu s’a făcut trup. Mărturia lui Ioan Botezătorul despre mielul lui Dumnezeu. Cei dintâi ucenici ai lui Iisus.u cÎnvierea Domnului. El se arată ucenicilor care mergeau la Emaus si apoi apostolilor, înălţarea la cer.p YIisus înaintea lui Pilat şi înaintea lui Irod. Judecata, răstignirea, moartea şi îngropăciunea.' GVânzarea lui Iuda. Cina cea de taină. Râvna la întâietate. Suferinţele din grădina Ghetsemani. Prinderea şi aducerea la Caiafa. Lepădarea lui Petru.` 9Banul văduvei. Cuvântarea lui Iisus despre dărâmarea Ierusalimului şi parusia sa. De unde a fost botezul lui Ioan? Pilda viei celei date lucrătorilor răi. Dinarul Cezarului şi învierea morţilor. Al cui fiu e Mesia?t aZaheu. Parabola cu talanţii. Intrarea în Ierusalim. Iisus jeleşte Ierusalimul şi curăţeşte templul.9~ kParabolele despre văduva stăruitoare şi despre Fariseu şi vameş. Iisus cheamă pe copii la sine. Primejdiile bogăţiei. A treia vestire a patimilor. Vindecarea unui orb.} Despre sminteli, pornirea la iertare, credinţă şi fapte. Vindecarea celor zece leproşi. Când va veni împărăţia lui Dumnezeu.o| WParabola despre iconomul necredincios. Parabola despre bogatul nemilostiv şi despre săracul Lazăr.d{ AParabola despre oaia cea pierdută, despre drahma cea pierdută şi despre fiul risipitor. z Bolnavul de idropică vindecat Sâmbăta. Îndemn la umilinţă şi la milostenie. Parabola cu marele ospăţ. Lepădarea de sine.$y A Pilda Galileienilor ucişi. O femeie vindecată în ziua Sâmbetei. Pilde şi cuvinte despre împărăţia lui Dumnezeu. Ierusalimul şi jalea-i viitoare.x  Să ne ferim de făţărnicie, de şovăială şi de zgârcenie. îndemnuri la veghere trează şi la îngăduială. Semnele vremii.jw M Rugăciunea dominicală. Semnul lui Iona. Cuvântarea împotriva Fariseilor şi a Cărturarilor.,v Q Trimiterea şi înapoierea celor şaptezeci de ucenici.Vai de oraşele împietrite. Iisus se bucură cu Duhul. Parabola cu Samariteanul milostiv. Marta şi Maria.u  Trimiterea celor doisprezece apostoli. Săturarea celor cinci mii de oameni. Mărturisirea lui Petru. Întâia şi a doua vestire a patimilor. Schimbarea la faţă. Vindecarea copilului demonizat. Care este întâiul între apostoli? Urmarea lui Iisus.Ct Femeile ucenice. Parabola semănătorului. Mama şi fraţii lui Iisus. Furtuna de pe lac. Demonizatul din ţinutul Oherghesenilor. Fiica lui Iair. Femeia pătimaşă de doisprezece ani.s Servitorul centurionului. Tânărul din Nain. Solii lui Ioan Botezătorul şi ungerea lui Iisus de către femeia păcătoasă.r }Smulgerea spicelor. Cel cu mâna uscată tămăduit Sâmbăta. Alegerea celor doisprezece apostoli. Predica de pe munte.q }Pescuirea minunată. Vindecarea unui lepros şi a unui paralitic. Chemarea lui Levi. Iisus se rosteşte asupra postului.p Ispita din muntele Garantaniei. Iisus începe să predice în Capernaum şi în Nazaret. Vindecă pe soacra lui Petru şi pe alţii.no UPredica lui Ioan Botezătorul. Mărturia lui despre Christos. Botezul şi spiţa neamului lui Iisus.n Naşterea lui Christos. Tăierea împrejur şi aducerea în templu. Simeon si Ana. Iisus, fiind de doisprezece ani, vine la Ierusalim.m Precuvântare. Gavriil binevesteşte lui Zaharia şi Mariei. Cântarea Mariei. Naşterea lui Ioan Botezătorul. Cântarea lui Zaharia.Ul #Învierea Domnului. Trei arătări. Porunca botezului. Înălţarea la cer.mk SIisus înaintea lui Pilat. Judecata şi osânda. Cununa de spini. Răstignirea şi înmormântarea.zj mUngerea din Betania. Cina cea de taină. Ghetsemane. Prinderea. Înfăţişarea la Caiafa. Lepădarea lui Petru. i  Iisus vorbeşte despre dărâmarea Ierusalimului şl despre viitoarea mărire a Fiului omului. îndemnuri la priveghere trează.2h ] Parabola cu lucrătorii cărora li s’a dat via pe mână. Dinarul dajdiei, învierea morţilor şi marea poruncă din lege. Domnul şi Fiul lui David. Banul văduvei.sg _ Intrarea în Ierusalim. Smochinul neroditor. Curăţirea templului. Puterea credinţei. Botezul lui Ioan.f % Despre despărţirea soţilor. Iisus binecuvintează pe copii. Tânărul cel bogat. A treia vestire a patimilor. Fiii lui Zevedeu. Bartimeu.e  Schimbarea la faţă. Vindecarea lunaticului. A doua vestire a patimilor. Cearta pentru locul întâi. Prilejul de păcat.,d QSăturarea celor patru mii. Acest neam cere semn. Păziţi-vă de Farisei şi de Irod. Vindecarea unui orb. Mărturisirea lui Petru. Întâia vestire a patimilor.}c sIisus osândeşte poruncile născocite de oameni. Femeia canaaneiancă şi fiica ei. Vindecarea celui surd şi mut.b Profetul dispreţuit în casa lui. Trimiterea celor doisprezece. Uciderea lui Ioan. Săturarea celor cinci mii. Iisus umblă pe mare.ia KDemonizatul din ţinutul Gadarenilor. Fiica lui Iair şi femeia pătimaşă de doisprezece ani.W` 'Felurite pilde despre împărăţia cerurilor. Potolirea furtunii de pe mare.(_ IVindecarea celui cu mâna uscată şi alte vindecări. Alegerea celor doisprezece Apostoli. Păcatul împotriva Sfântului Spirit. Mama şi fraţii lui Iisus.l^ QVindecarea paraliticului. Chemarea lui Matei. Postul şi smulgerea spicelor, în zi de Sâmbătă.h] KIoan Botezătorul şi Iisus Christos. Ispita. Predica. Întâii ucenici. Întâile tămăduiri.A\ }Învierea lui Iisus. Arătările lui. Porunca botezului.%[ CIisus înaintea lui Pilat. Iuda se spânzură. Iisus şi Baraba. Iisus dat spre moarte. Biciuirea, batjocorirea, răstignirea, moartea şi înmormântarea.cZ ?Vestirea cea din urmă a patimilor lui Iisus. Ungerea din Betania. Cina cea de taină. Suferinţele din Ghetsemane. Vânzarea lui Iuda. Prinderea lui Iisus. Înfăţişarea înaintea arhiereilor. Lepădarea lui Petru.bY =Parabolele cu cele zece fecioare şi cu întrebuinţarea talanţilor. Judecata viitoare.iX KDărâmarea Ierusalimului. Venirea lui Christos şi sfârşitul lumii. Când va veni ora aceea?sW _Iisus înfierează pe Farisei. Ierusalimul cel ce ucide pe profeţi. Vestirea dărâmării Ierusalimului.V Parabola cu nunta fiului de împărat. Dinarul Cezarului. Cea mai mare poruncă din lege. Mesia: fiul şi Domnul lui David.~U uIntrarea în Ierusalim. Oonirea vânzătorilor din templu. Smochinul neroditor. Parabola cu via dată lucrătorilor. T Parabola despre lucrătorii tocmiţi la vie. A treia vestire a patimilor. Fiii lui Zevedeu. Cearta pentru întâietate. Doi orbi.]S 3Despre stricarea căsătoriei. Iisus binecuvintează pe copii. Tânărul cel bogat.R /Cine este mai mare în împărăţia cerurilor. Puterea cheilor. De câte ori vom ierta pe aproapele. Pilda celui ce datora zece mii de talanţi.iQ KSchimbarea la faţă. Vindecarea lunaticului. A doua vestire a patimilor. Dajdia pentru templu.P wSemnele timpului. Aluatul Fariseilor. Mărturisirea lui Petru. Cea dintâi vestire a patimilor. Urmarea lui Christos.ZO -Spălarea mâinilor. Femeia canaaneiancă. Săturarea celor patru mii de oameni. N Tăierea capului lui Ioan Botezătorul. Iisus satură cinci mii de oameni, umblă pe mare, vindecă pe toţi care se ating de el.^M 5 Şapte pilde despre împărăţia Cerurilor. Iisus neluat în seamă în cetatea sa. L  Spicele de grâu smulse Sâmbăta. Tămăduirea făcută Sâmbăta. Hula împotriva Sfântului Duh. Cine este adevărata rudă.K ) Întrebarea lui Ioan Botezătorul şi mărturia lui Iisus despre Ioan. Oraşele nepocăite. Lauda Tatălui. Chemarea către cei împovăraţi.aJ ; Aşezarea şi trimiterea celor doisprezece apostoli. Cumpene şi răsplătiri viitoare.'I G Paraliticul din Capernaum. Matei şi ucenicii lui Ioan Botezătorul. Fiica lui Iair şi femeia pătimaşă. Doi orbi şi un mut. Secerişul şi secerătorii./H WIisus vindecă pe un lepros, pe servitorul unui sutaş, pe soacra lui Petru şi pe alţi bolnavi. Linişteşte furtuna de pe mare şi mântueşte pe doi demonizaţi.*G OSfârşitul predicii de pe munte.}F sUrmarea predicii de pe munte. Despre milostenie, rugăciune şi post. Să nu ne străduim după cele pământeşti.IE Predica de pe munte: Fericirile. Adevărata împlinire a legii.D Iisus se ispiteşte de către Diavolul, îşi începe propovăduirea, chiamă pe cei dintâi ucenici şi vindecă tot felul de bolnavi.9C mIvirea lui Ioan Botezătorul; botezul lui Iisus.{B oMagii de la răsărit; fuga în Egipt. Irod ucide pruncii. Întoarcerea din Egipt şi sălăşluirea în Nazaret.QA Cartea neamurilor lui Iisus Christos, zămislirea, numele şi naşterea.D@ Alte îndemnuri si mustrări. Vremea lui Mesia se apropie.t? aSfinţenia legământului. Nici căsătorie cu cei de altă lege, nici desfacerea căsătoriei adevărate.D> Nerecunoştinţa poporului. Certarea preoţilor nevrednici.= Judecata Ierusalimului şi a apăsătorilor lui. Strălucirea viitoare a cetăţii, căci Domnul va fi împărat peste tot pământul. < ; Curăţirea lui Israil.F;  Biruinţa desăvârşită a lui Israil şi viaţa lui nouă.]: 3 Păstorul cel bun nu este ascultat de turmă. Turma păstorită de un păstor rău.T9 ! Dumnezeu adună poporul său de pretutindeni şi-l aşează în ţara lui.=8 u Păgânii vor fi smeriţi şi Israil va fi mântuit.7 1Israil în viitor.6 1Israil în trecut.H5 Vedenia cu cele patru care. Cununa pusă pe capul arhiereului.04 [Vedenia cu sulul de carte care zboară.@3 {Altă vedenie: candelabrul şi măslinii de lângă el.\2 1Aşezarea preoţiei. Arhiereul Iosua, învinuit de Satana, este apărat de Domnul.`1 9Vedenia cu cele patru coarne şi patru făurari. Domnul va alege iarăşi Ierusalimul.!0 =Viitorul lui Israil. Dumnezeu cere pocăinţă. Vedeniile în ceas de noapte ale profetului: caii şi călăreţii. Puterea păgânilor va fi nimicită.z/ mMărirea templului al doilea va covârşi mărirea celui dintâi templu. Prăbuşirea împărăţiilor idolatre.9. oÎntâia poruncă a Domnului: clădirea templului$- CDomnul judecă Ierusalimul.i, KDomnul judecă popoarele: pe Filisteni, pe Moabiţi, pe Amoniţi, pe Etiopieni şi pe Asirieni.5+ gZiua Domnului: judecata lui înfricoşată ¦'* IRugăciunea profetului Avacum.*) ODreptul din credinţă va fi viu.( 5Năvala Caldeilor. Profetul cere îndurarea lui Dumnezeu pentru primejdia care ameninţă pe poporul său: cel fără de lege înghite pe cel drept.}' sFărădelegile Ninivei. Ea va fi nimicită cu desăvârşire, întocmai ca şi cetatea No-Amon, capitala Egiptului.h& INăvălirea duşmanilor. Cetatea nu poate fi apărată. Duşmanii pătrund înlăuntru. Jaful.v% gDumnezeu judecă cetatea Ninive. El porneşte împotriva ei şi o nimiceşte şi mântueşte pe poporul său.$ Fărădelegea a ajuns la culme. Nădejdea celor drepţi. Nădejdea în milostivirea lui Dumnezeu, care duce la mântuire."# ?Dumnezeu judecă poporul.;" qNaşterea lui Mesia. Curăţirea ţării de idoli.!! =Împărăţia lui Mesia.n  UAmeninţări împotriva celor ce calcă legea, jăcmănind pe cei sărmani. Nimicirea Ierusalimului.d AAmeninţarea celor bogaţi şi puternici, precum şi celor ce se împotrivesc profeţilor.Q Dumnezeu iese la judecată. Nimicirea Samariei. Şi Iuda va fi pedepsit. yProfetul Iona, aprins de mânie, fiindcă Dumnezeu n’a prăpădit cetatea, s’a aşezat la răsăritul cetăţii să vadă ce se va întâmpla cu ea. Dumnezeu îi dă prilej să se încredinţeze că în urma pocăinţei, el a cruţat cetatea.( IDomnul îl trimite din nou să propoveduiască în Ninive şi să vestească pieirea cetăţii. Ninivitenii se pocăesc şi Dumnezeu nu prăpădeşte cetatea.o WIona în pântecele unui peşte uriaş. Rugăciunea lui către Domnul. Peştele îl aruncă pe uscat. 'Dumnezeu trimite pe Iona la Ninive, să propoveduiască, dar el fuge din faţa lui Dumnezeu la Tarşiş. Iona aruncat de corăbieri în mare. y|Domnul pedepseşte Edomul. Păgânii nimicesc Edomul din pricina duşmăniei împotriva lui Israil, fratele lui. Ziua Domnului pentru toţi păgânii. Zi de pedeapsă pentru Edom, zi de mântuire pentru Israil. Biruinţa lui Iuda: cuprinderea ţărilor păgâne, nimicirea Edomului, lărgirea hotarelor, întoarcerea din robie şi întemeierea unei împărăţii a Domnului.K r Israil nu va fi cruţat. Altă vedenie: jertfelnicul dărâmat. Israil va fi dus în robie, dar nu va fi nimicit. Vremuri de fericire: cetăţile vor fi rezidite şi toţi vor trăi în tihnă.v erVedenia lui Amos: coşul cu roade coapte. Cumplita pedeapsă a lui Dumnezeu pentru fărădelegile poporului. {rPedepse straşnice: prăpădul lăcustelor. Amaţia, preotul lui Ieroboam, vesteşte pe rege despre proorocia lui Amos.w grViaţa destrăbălată a celor bogaţi. Ei vor fi duşi în robie şi în urma lor totul va ajunge paragină. 1Z~~ }t||"{zzFyxwwvvvv,u.ttss rr4qqppSoo9nmm`m ll$kjjmii3hhgg4ffceeSe!eddcccccbba1`)_3^B]]6\L[ZYXWWWVV/UTTTSSrRRRfQQQPPO`NNMLLLLKoK&JJIIHHmGGEFFFF?FEEEJEDqDCCrCBB:AAA@@@L???x>>>m>,===L<<<9;;;5:::[:99p9888l8?777s66 5;43211 0J0/o.-_,v+C*Y)U(''%%#"""!( 5& G1Qa Manase, regele lui Iuda, s’a rugat Domnului când era rob în Babilon.=` sÎmpăratul Ptolomeu le dă o scrisoare către satrapii şi dregătorii Egiptului, ca Iudeii să se întoarcă în ţară nesupăraţi şi ocrotiţi de stăpânire. Aşezarea unei alte sărbători pentru pomenirea minunatei lor mântuiri. Ridicarea unei columne cu inscripţie şi a unei case de rugăciune.o_ WRugăciunea lui Eleazar către Dumnezeu, în care cere ajutorul lui, aşa cum odinioară l-a dat poporului. Iudeii scăpaţi în chip minunat. Cuvântul împăratului. Sărbătoarea aşezată pentru pomenirea mântuirii Iudeilor. ^ Pregătirea elefanţilor pentru pieirea Iudeilor. Ermon, căpetenia peste ceata elefanţilor, i-a adăpat cu tămâie şi cu vin. Dumnezeu a adus peste împărat un somn greu şi dulce, şi fiindcă s’a sculat mai târziu, a amânat omorîrea lor pe a doua zi. Apoi pe a treia zi. Dar Dumnezeu şi-a arătat puterea sa. Iudeii au început să se roage Stăpânului a toată puterea.E] Iudeii de pretutindeni din Egipt au fost aduşi cu sila pe ipodromul din Alexandria. Pentru înscrierea lor – căci atât de mulţi erau – n’a ajuns nici hârtia şi nici condeiele.\ Ptolomeu Filopator pune la cale nimicirea Iudeilor din Egipt. Scrisoarea trimisă către toată stăpânirea şi dregătorii Egiptului, ca Iudeii să fie strânşi într’un loc şi să fie omorîţi, fiindcă numai aşa împărăţia va merge bine.p[ YRugăciunea arhiereului Simon către Dumnezeu. Ptolomeu Filopator este împiedicat de puterea lui Dumnezeu să intre în templu, fiind lovit cu încremenire, întors în Egipt, începe prigoana şi răzbunarea împotriva Iudeilor.YZ -Ptolomeu IV Filopator învinge pe Antioh cel Mare la Rafia. Ptolomeu vine în Ierusalim să vadă cetatea, dar vrea să intre în templu, în Sfânta Sfintelor. Toţi locuitorii Ierusalimului sunt turburaţi.Y Urmărirea lui Iuda. Nicanor porneşte spre Samaria. Cuvântul lui Iuda pentru îmbărbătarea oştirii. Rugăciunea lui Iuda Macabeul. Izbânda. Moartea lui Nicanor. Sărbătoare în amintirea acestei biruinţe. Cuvântul alcătuitorului cărţii prescurtate.X wAlchimos unelteşte pe lângă împăratul Dimitrie. Pâra lui împotriva lui Iuda Macabeul şi a Asideilor. Împăratul trimite pe Nicanor în Iudeea. Viclenia lui Nicanor. Fuga lui Iuda. Nicanor cere preoţilor să-l dea pe Iuda în mâna lui.yW k Antioh Eupator si cu Lisias pornesc cu război împotriva Iudeilor in fruntea a două armate. Moartea lui Menelau. Împresurarea Betţurului. Eupator încheie pace cu Iuda. Nemulţumirea locuitorilor din Ptolemais pentru pacea încheiată.'V G Vrăjmăşia păgânilor împotriva lui Iuda. Locuitorii din Iafa şi Iamnia aspru pedepsiţi, pentru că aveau de gând să ucidă pe Iudei. Iuda Macabeul porneşte cu război împotriva lui Timotei. Înfrângerea lui Gorgias. Jertfe de ispăşire a păcatelor celor morţi in luptă. U  Vrăjmăşia şi îndârjirea lui Lisias împotriva Iudeilor. Războiul împotriva lor. Înfrângerea lui Lisias. Scrisoarea lui Lisias către Iudei. Scrisoarea lui Antioh către Lisias. Scrisoarea lui Antioh către Iudei. Scrisoarea Romanilor către Iudei.oT W Sfinţirea templului la douăzeci şi cinci Chislev. Iuda Macabeul se războieşte cu Edomiţii, pe care îi înfrânge. Înfrângerea lui Timotei. Uciderea lui. Proslăvirea lui Dumnezeu pentru izbânda împotriva vrăjmaşilor.ZS - Antioh Epifaniu se întoarce înfrânt din Persia. Pe drum este lovit de mâna Celui Atotputernic. Cumplita lui boală. Scrisoarea lui către Iudei şi făgăduinţele date. Urmaşul lui la tron. Moartea lui.#R ?Izbânzile lui Iuda Macabeul. Bătălia cu Nicanor. Nicanor este înfrânt. Dumnezeu ocroteşte şi-şi arată puterea sa celor ce umblă în legile lui.KQ Chinurile de mucenici ale celor şapte fraţi şi ale maicii lor.AP {Prigoana împotriva Iudeilor care nu se lăsau de legea lor. Pângărirea templului cu datini păgâne de desfrânare. Mucenicia lui Eleazar, care nu vrea să mănânce carne de porc. EÎnfrângerea lui Gorgias; înfrângerea lui Lisias. Curăţirea templului din Ierusalim. Înzestrarea lui cu noi odoare sfinte. Sfinţirea altarului şi a templului. Întărirea cetăţii Belţur, ca pază înspre Edom.]= 3Faptele vitejeşti ale lui Iuda Macabeul şi faima lui. Iuda cu mica sa oştire înfrânge pe Apoloniu. Antioh dă poruncă lui Lisias să pornească războiul împotriva Iudeilor. Gorgias, generalul lui Lisias.7< gRăscoala lui Matatia. Dărâmarea altarului păgânesc din Modein şi din alte oraşe. Războiul pentru lege. Moartea lui Matatia. El lasă în locul său pe Iuda Macabeul.K; Imperiul la moartea lui Alexandru cel Mare. Antioh Epifaniu dă poruncă în toată împărăţia ca toţi să aibă aceleaşi datini. Prigoane împotriva Iudeilor care mai ţineau la legea lor.e: EYDaniil nu se închină lui Bel, fiindcă este idol şi nu Dumnezeu. Daniil omoară cu voia împăratului pe balaurul cel sfânt. Poporul se înfurie şi Daniil este aruncat in groapa cu lei, unde Dumnezeu îl ocroteşte.}9 uESuzana şi cei doi bătrâni. Osândirea Suzanei. Daniil scapă pe Suzana. Judecata şi osânda celor doi bătrâni.O8 3Rugăciunea lui Iisus, fiul lui Sirah. şi cele din urmă îndemnuri.27 _2Lauda lui Simon arhiereul, fiul lui Onia.B6 1Iosia şi Ieremia. Iezechil, Zorobabel, Iosua şi Neemia.*5 O0Ilie, Eliseu, Iezechia şi Isaia.>4 w/Natan proorocul, David, Solomon, Roboam şi Ieroboam./3 Y.Iosua, Caleb, judecătorii şi Samuil.<2 s-Lauda lui Moise şi a lui Aaron. Râvna lui Fineas.O1 ,Istoria şi măreţia descoperirii dumnezeeşti. Laudă patriarhilor.f0 E+Minunat este Domnul întru făpturile sale, dar el este mai presus de toate laudele noastre.>/ w*Grija pentru, fecioare. Dumnezeu în făpturile sale.>. w)Înţelepciunea morţii. Numele cel bun şi paza lui.5- e(Trudnicia vieţii. Răutatea şi bunătatea.S, 'Cum este înţeleptul care cunoaşte legea. Lauda făpturii celei zidite.I+ &Doftorul şi leacurile. Moartea şi îndeletnicirile omeneşti.\* 1%Prietenii buni şi prietenii răi. Sfetnicii adevăraţi şi sfetnicii mincinoşi.R) $Rugăciune pentru adunarea lui Israil cel risipit. Lauda femeii casnice.M( #Jertfele plăcute Domnului. El ascultă strigătul celor asupriţi.t' a"Deşertăciunea viselor. Călătoriile. Pronia lui Dumnezeu. Adevărata închinăciune cuvenită Domnului.B& !Precăderile cucerniciei. Cugetări şi sfaturi practice.T% ! Bunele moravuri la ospeţe. Cucernicii şi păcătoşii. Fapta chibzuită.J$ Primejdiile bogăţiei. Pravila ospăţului. Sfânta cumpătare.D# Despre creşterea copiilor. Despre sănătate şi avuţie.I" Împrumutul, chezăşia, căminul şi petrecerea prin străini.>! wRăzbunarea, izbucnirea mâniei şi păcatele limbii.:  oPăcatele şi primejdiile traiului între oameni.9 mTot despre solie, când e bună şi când e rea. Trei lucruri bune şi trei lucruri rele. Înţelepciunea este cununa bătrâneţii. Frica de Dumnezeu e sfântă. Despre femeia rea.9 mLauda înţelepciunii ca temelia legii Domnului.B Rugăciune. Păcatele limbii. Păcatele poftei trupeşti.P Copiii buni şi copiii răi. Prietenul nerod şi prietenul înţelept.q [Să ne ferim de păcat şi de nedreptate. Cum arată nebunul şi înţeleptul, puşi faţă în faţă.} sCând să taci şi când să vorbeşti. Înfăţişarea uneori înşală. Darurile celui nerod. Felurite sentinţe.J Despre înfrânare, limbuţie, dojana şi smerenie făţarnică.G Dumnezeu şi omul. Felurite sfaturi pentru treburile vieţii.` 9Dărnicia lui Dumnezeu. El răsplăteşte pe slujitorii săi. Îndemnuri stăruitoare. Dreapta mânie a Domnului împotriva celor răi. Omul e o nimica înaintea Domnului, înţelepciunea învederată prin facerea lumii.@ {Cum să câştigăm înţelepciunea. Libertatea omului._ 7Cum să ne folosim de bunurile vremelnice. Fericit este cel ce caută înţelepciune.O  Fii cu mare luare aminte când te întâlneşti cu cei tari şi mari.I  Fă bine celor cucernici. Paza faţă de cei ce ne duşmănesc.^ 5 Ca lumina soarelui, înţelepciunea toate le lămureşte şi bine le statorniceşte.  9 Lauda stăpânirii înţelepte. Despre ferirea de semeţie. Să nu se necinstească săracul cel drept, nici să se slăvească bogatul cel păcătos.2 _ Pravila cea bună când e vorba de femei.3  aCum să trăieşti în mijlocul oamenilor.?  ySfaturi în treburile şi în împrejurările vieţii.>  wDespre prietenie. Înţelepciunea mai bună ca toate.9  mPrimejdiile bogăţiei. Păzeşte-ţi cuvântul.=  uMilostenia. Cât de mult foloseşte înţelepciunea.3 aDatoria fiilor către părinţi. Smerenia.5 eRăbdarea în ispite. Nădejdea in Dumnezeu.U %Obârşia şi firea înţelepciunii. Înţelepciunea este frica de Dumnezeu.r ]Înţelepciunea pedepseşte pe Egipteni cu prilejul urmăririi Evreilor când treceau prin Marea Roşie./ WÎnţelepciunea pedepseşte pe Egipteni şi ocroteşte pe Israiliţi: uciderea întâilor născuţi ai Egiptenilor şi cruţarea celor întâi născuţi ai Evreilor. {Înţelepciunea ocroteşte pe Israiliţi şi pedepseşte pe Egipteni: lumină pentru unii şi întuneric pentru alţii.+ OÎnţelepciunea ocroteşte pe Israiliţi şi pedepseşte pe Egipteni: prepeliţe pentru unii, jigănii pentru alţii; grindină pentru unii, mană pentru alţii.W 'Poporul lui Israil n’a cunoscut idolii, ci numai păgânii li se închină.  Omul s’a închinat de la început la idoli din pricina deşartei măriri omeneşti. Această închinare a fost cursă pentru el.? y Înţelepciunea este împotriva închinării la idoli.V~ % Înţelepciunea pedepseşte pe Canaaniţi, dar le dă prilej de pocăinţă.F}  Înţelepciunea pedepseşte pe cei păcătoşi: pe Egipteni.| # Înţelepciunea a cârmuit omenirea de la începutul ei. Pilde: Adam, Noe, Avraam, Iacob şi Iosif. Ea scapă din primejdie pe cei drepţi.A{ } Solomon se roagă lui Dumnezeu să-i dea înţelepciune.hz ISolomon s’a străduit după înţelepciune, fiindcă pe ea se reazimă toată viaţa omului.Vy %Solomon s’a rugat lui Dumnezeu să-i dea înţelepciune. Înţelepciunea trebue să treacă înaintea tuturor bunurilor pământeşti, fiindcă Dumnezeu iubeşte pe cel ce petrece întru înţelepciune.sx _Solomon socoteşte înţelepciunea folositoare pentru cârmuirea popoarelor şi zice: «Împăraţi ai popoarelor, dacă ţineţi la tronurile şi la schiptrurile voastre, cinstiţi înţelepciunea, ca să împărăţiţi în veac!»@w {Răsplata celor drepţi şi pedeapsa celor păcătoşi.v Sufletul celui drept este plăcut lui Dumnezeu, de aceea îl scoate din mijlocul răutăţii. Moartea celor păcătoşi este cumplită.4u aCei drepţi, chiar dacă în faţa oamenilor au îndurat suferinţe, nădejdea lor e plină de nemurire, iar cei păcătoşi în ziua judecăţii nu vor avea mângâiere.t Cei păcătoşi merită moartea. Dumnezeu a zidit pe om după chipul fiinţei sale, iar prin pizma diavolului, moartea a intrat în lume.ds CÎnţelepciunea se dobândeşte dacă ne ferim de păcate. Dumnezeu nu vrea moartea omului.nr U Judecarea pricinii celor căsătoriţi cu femei streine. Citirea legii lui Moise. Veselia poporului.pq YEzdra se întoarce în patrie cu alţi robi din Babilonia. Oprirea căsătoriei Iudeilor cu păgânii.ip KPorunca lui Dariu este îndeplinită. Sfinţirea templului. Prăznuirea sărbătorii Paştilor.]o 3Dariu încuviinţează începerea zidirii templului. Isprăvitul zidirii templului.!n =Întoarcerea în patrie.m Puterea împăratului. Puterea femeilor. Puterea adevărului. Dariu dă poruncă să se zidească Ierusalimul şi templul.Gl Rămăşagul celor trei tineri din garda împăratului Dariu.^k 5Cirus, împăratul Perşilor, dă poruncă pentru rezidirea templului din Ierusalim.bj ?Prăznuirea Paştilor în vremea lui Iosia. Moartea lui Iosia. Dărâmarea Ierusalimului.si a1Anania, Azaria şi Misail, fiind aruncaţi în cuptorul cel cu foc, au cântat Domnului această cântare.7h i;Copia scrisorii pe care a trimis-o Ieremia celor ce erau să fie duşi în robie în Babilon, de împăratul Babilonului, şi prin care vestea ceea ce Dumnezeu îi poruncise.yg k@Întoarcerea din robie. Dumnezeu este cel ce aduce biruinţa lui Israil şi el este cel care îl călăuzeşte.kf O@Ierusalimul îşi mângâie fiii săi. Vrăjmaşii vor fi pedepsiţi. Mângâierea Ierusalimului.we g@Israil a fost pedepsit pentru că n’a umblat pe calea înţelepciunii, pe care Dumnezeu i-a dat-o în lege.yd k@Pedepsele care s’au abătut peste popor şi ducerea în robie sunt urmarea neascultării poruncilor Domnului.ec E@Baruh este trimis cu bani şi cu odoarele templului la Ierusalim, împreună cu o scrisoare.Eb Cântarea de laudă a Iuditei, în care proslăveşte pe Domnul. Viaţa ei cucernică şi cu înfrânare. Ea ajunse la adânci bătrâneţe şi înainte de moarte îşi împărţi averea.ga GOstaşii Betuliei urmăresc pe Asirieni pretutindeni, până îi trec peste hotarele Damascului. Jefuirea taberii asiriene timp de treizeci de zile. Bucuria nespusă a poporului. Iudita colindă ţara cântând biruinţa.+` OLa sfatul Iuditei, locuitorii Betuliei se înarmează şi ies înaintea caraulelor asiriene, cu chip ca să se facă zarvă în armata asiriană şi să se afle de moartea lui Olofern, dar fără gând de luptă. Moartea lui Olofern pricinueşte pierderea cumpătului în oastea asiriană.G_  Iudita rămâne după ospăţ singură cu Olofern. Ea îi tae capul şi-l aduce în Betulia. Bucuria nespusă şi nădejdea în Dumnezeu, care a scăpat poporul său din mâna vrăjmaşului^ 7 Ospăţul făcut de Olofern pentru slujitorii săi. Bagoas, famenul lui Olofern, pofteşte pe Iudita la ospăţ. Iudita vine şi ia parte la ospăţ.f] E Iudita dezvălueşle lui Olofern pricina venirii ei în tabăra Asirienilor şi arată necazul în care se găsesc locuitorii Betuliei. Olofern se bucură şi-i făgădueşte că va fi luată la curtea lui Nabucodonosor.\ { Iudita pleacă din Betulia şi se Îndreaptă spre tabăra Asirienilor. Străjile asiriene o duc la cortul lui Olofern.[  Rugăciunea Iuditei. Ea se roagă lui Dumnezeu ca să o întărească şi să săvârşească ceea ce şi-a pus de gând.mZ SIudita din Betulia ceartă pe bătrânii poporului care vor să închine cetatea în mâna Asirienilor. Ea îi îndeamnă să îndure de sete şi să nădăjduiască în Dumnezeu, care va veni în ajutorul celor ce cred în el.rY ]Împresurarea Betuliei. Olofern cuprinde izvoarele de apă şi sileşte pe locuitori să se predea. Cuvântul lui Ozias care le mai cere locuitorilor încă cinci zile de răbdare şi Dumnezeu se va întoarce cu milostivire spre ei.X Olofern se hotărăşte să pedepsească pe Ahior. El dă poruncă să-l ducă la Betulia şi să-l dea în mâna Israiliţilor. Dar ostaşii îl legară la poalele muntelui. El fu luat de Israiliţi, cărora le dezvălui toate planurile lui Olofern.bW =Ahior, căpetenia Amoniţilor, înştiinţează pe Olofern despre pregătirile de război ale Iudeilor şi povesteşte toată istoria acestui popor. Dacă Dumnezeu va părăsi acest popor, Olofern îl va putea birui.vV eOlofern porneşte împotriva Iudeilor. Ei postesc şi se roagă lui Dumnezeu. Cuvântul arhiereului Ioachim.oU WMulte popoare trimit soli la Olofern, ca să i se supună, dar el nu conteneşte jaful şi pustiirea.^T 5Nabucodonosor trimite pe Olofern să pedepsească Cilicia, Mesopotamia şi Damascul.LS Războiul între Nabucodonosor şi Arpaxad. Arpaxad este înfrânt.DR Cele din urmă clipe din viaţa lui Tobit şi a lui Tobie.Q 5 Cântarea lui Tobit.sP _ Îngerul Rafail se descopere lui Tobit şi-i spune că faptele lui bune l-au învrednicit de tămăduire.pO Y Întoarcerea lui Tobie la casa părintească. Vindecarea lui Tobit. Sărbătorirea nunţii cu bucurie.N 3 Plecarea lui Tobie./M Y Tobie se întoarce la părinţii săi.yL kTobie face întocmai după sfatul lui Rafail. Rugăciunea lui Tobie şi a Sarei. Ei rămân amândoi neatinşi.K Căsătoria lui Tobie. Raguel îndoindu-se, îngerul Rafail îl hotărăşte pentru aceasta. Ospăţul de nuntă şi celelalte datini.xJ iPoposirea pe ţărmul Tigrului şi prinderea unui peşte. Rafail îndeamnă pe Tobie să ia de femeie pe Sara.SI Îngerul Rafail călăuzeşte pe tânărul Tobie în timpul călătoriei.)H KTobit trimite pe fiul său Tobie în călătorie. El îi dă poveţe pentru viaţă şi-l trimite la Qabael să ia banii pe care i-i încredinţase altădată.3G _Rugăciunea lui Tobit în care îşi roagă moartea. Viaţa zbuciumată a Sarei, fiica lui Raguel. Ea se roagă lui Dumnezeu. Rugăciunile amândorora au fost ascultate.5F eOrbirea lui Tobit şi viaţa lui amărîtă.`E ;Cucernicia bătrânului Tobit. Viaţa lui şi ducerea în robia Asirienilor, la Ninive.D #Râul şi pomul vieţii. Fericirea veşnică. Ioan este martorul credincios. Făgăduinţa şi judecata lui Dumnezeu. Venirea lui Christos.C 3Cerul cel nou. Pământul cel nou. Noul Ierusalim. Douăsprezece porţi şi douăsprezece pietre de temelie, lumina dumnezeiască în loc de soare.B Balaurul este legat. Sfinţii se scoală la împărăţia de o mie de ani. Gog si Magog. Diavolul este prăbuşit. Judecata de apoi.A #Cântarea de biruinţă. Pregătirea nunţii Mielului. Christos cu ai săi birueşte fiara şi pe închinătorii ei. Ospăţul păsărilor.@ Vestea căderii Babilonului. Poporul Domnului să iasă din cetate! Cei care se jelesc şi cei care se bucură de căderea ei.|? qDesfrânata cea mare, numită Babilonul, umblă, beată de sânge, pe o fiară cu şapte capete si cu zece coarne.d> AVărsarea celor şapte cupe ale mâniei şi cele şapte plăgi ce vin asupra pământului.S= Cântarea biruitorilor fiarei. Şapte îngeri cu şapte cupe ale mâniei. < Mielul si cei răscumpăraţi sălăşluesc în Sion. Trei îngeri vestesc judecăţile lui Dumnezeu. Secerişul şi culesul viei.H;  Fiara care se ridică din mare defăimează pe Dumnezeu şi dă război sfinţilor. O altă fiară. proorocul mincinos, se ridică din pământ. Numele primei: Şase sute şaizeci şi şase.z: m Femeia care naşte şi Balaurul. Balaurul, biruit de Mihail, urmăreşte pe femeie şi pe cei din sămânţa ei.9 5 Măsurarea templului. Doi martori ucişi de Fiară înviază şi se înalţă la cer. Trâmbiţa a şaptea. Cântarea. Templul lui Dumnezeu în cer.u8 c Un înger se arată, ţinând în mână o carte deschisă. Poruncă lui Ioan să înghită această carte.u7 c Trâmbiţa a cincea şi a şasea. Cele ce se întâmplă după ce au sunat. Cei patru îngeri de la Eufrat.@6 {A şaptea pecetie. Şapte îngeri cu şapte trâmbiţe.5 %Pecetluirea a o sută şi patruzeci şi patru de mii din seminţia lui Israil. Mulţime, în veşminte albe, laudă pe Dumnezeu şi pe Miel.4 Desfacerea celor dintâi şase peceţi. Împăraţii şi domnii lumii se ascund în peşteri şi în crăpăturile stâncilor.b3 =Cartea cu şapte peceţi este dată Mielului. Mielul este lăudat cu cântări cereşti.p2 YPriveliştea cerească. Tronul lui Dumnezeu cu douăzeci şi patru de bătrâni şi cu patru Heruvimi.*1 MEpistola a cincea către Biserica din Sarde; a şasea către Biserica din Filadelfia. Numele noului Ierusalim. Epistola a şaptea către Biserica din Laodichia.60 ePorunca data lui Ioan de Domnul, ca să scrie îngerilor, adică episcopilor Bisericilor Efesului, Smirnei, Pergamului, Tiatirei. Poruncile Domnului, lipsurile Bisericilor.6/ gIoan trimite urări de bine la şapte biserici. În Patmos are cerească arătare. El vede pe Fiul omului între şapte sfeşnice şi având în mâna dreaptă şapte stele.z. oApostolul îndeamnă pe cititori să lupte pentru credinţa care s’a dat sfinţilor. Pilde de pedeapsă trimisă asupra celor răi: Iudeii, îngerii, Sodoma şi Gomora. Arhanghelul Mihail şi Satana. Cuvintele lui Enoh şi ale Apostolilor.S- !Gaiu, cel primitor de oaspeţi, e vrednic de laudă. Diolref şi Demetriu.b, ?Iubirea către Dumnezeu stă în păzirea poruncilor lui. Trebue să fugim de amăgitori. + Prin credinţă şi supunere iubim pe Dumnezeu. Trei mărturisesc despre Christos şi aceşti trei una sunt. Puterea rugăciunii.|* qTrebue să ne ferim de spiritele amăgitoare. Iubirea lui Dumnezeu către noi cere iubirea noastră către fraţi.8) iFiii lui Dumnezeu sunt fericiţi prin nădejdea lor în Tatăl, sunt curaţi de păcat, iubitori de fraţi, dar urîţi de lume. Iubirea către aproapele şi către Dumnezeu.o( WChristos este mijlocitorul nostru către Tatăl şi ispăşirea noastră. Poruncă să ne iubim unii pe alţii. Iubirea lumii. Antichriştii sunt mulţi. Mincinos este cine tăgădueşte că Iisus este Mesia. Ungerea adevărată.' 7Dovadă despre cuvântul vieţii. Dumnezeu este lumină şi cei care sunt ai lui umblă în lumină. Sângele lui Christos ne curăţeşte de păcat.+& OArderea lumii şi înnoirea ei. Venirea pe neaşteptate a lui Christos. Cerurile cele noi. Greutatea înţelegerii unor lucruri din epistolele apostolului Pavel. % 9Venirea învăţătorilor mincinoşi. Pilde de pedeapsa ce aşteaptă pe desfrânaţi şi pe amăgitori. Păcatul celor ce se leapădă de credinţă.$ Scara virtuţilor creştine. Petru, cel ce a văzut Schimbarea la faţă, îşi vesteşte sfârşitul. Cuvântul proorocesc. # Datoriile mai marilor bisericii şi ale celorlalţi, îndemnuri la umilinţa şi la priveghere. Urări de bine şi închinăciuni.>" uÎndemnuri către credincioşi să se lase de păcat, să aibă mereu pildă pe Domnul şi să ia aminte la obştescul sfârşit care se apropie. Mângâierea în ziua prigoanelor.! Îndemnuri soţilor. Îndemnuri tuturor spre dragoste şi blândeţe. Suferinţa Domnului şi pogorîrea lui în iad. Puterea botezului.  +Christos: piatra cea din capul unghiului, şi noi aşijderea: pietre vii. Supunerea către stăpâniri. Datoriile slugilor. Pilda lui Christos./ YChristos este mântuirea şi nădejdea noastră. Durerile de azi lămuresc credinţa. Mântuirea aceasta a fost din vechi proorocită, îndemnuri la viaţă sfântă." =Sfaturi către cei avuţi. Răbdarea temătorilor de Dumnezeu. Nu trebue să jurăm, îngrijirea bolnavilor. Puterea rugăciunilor. Despre cei căzuţi.