SQLite format 3@ E%E- |VD~~>}}H||V|'Cindexstories_indexstories CREATE UNIQUE INDEX stories_index on stories(book_number, chapter, verse, order_if_several)r3'indexintroductions_indexintroductionsCREATE UNIQUE INDEX introductions_index on introductions(book_number)f%indexverses_indexversesCREATE UNIQUE INDEX verses_index on verses(book_number, chapter, verse) mtablestoriesstoriesCREATE TABLE stories (book_number NUMERIC, chapter NUMERIC, verse NUMERIC, order_if_several NUMERIC, title TEXT)wItableversesversesCREATE TABLE "verses" ("book_number" NUMERIC, "chapter" NUMERIC, "verse" NUMERIC, "text" TEXT) ''StableintroductionsintroductionsCREATE TABLE "introductions" ("book_number" NUMERIC, "chapter_number" NUMERIC, "introduction" TEXT)=_tableinfoinfoCREATE TABLE info (name TEXT, value TEXT){UtablebooksbooksCREATE TABLE "books" ("book_color" TEXT, "book_number" NUMERIC, "short_name" TEXT, "long_name" TEXT) By/kN9~~~~~~f~M~7~~}}}}}k}O}6}}||||||w|Z|B|(|{{{{{{p{Q{2{zzzzzzezHz2zyyyyyy}ycyLy/B!#ff7c80Ap.ApocalipsaA#00ff00Iu.Iuda@#00ff003Io.3 Ioan?#00ff002Io.2 Ioan>#00ff001Io.1 Ioan=#00ff002Pe.2 Petru<#00ff001Pe.1 Petru;#00ff00Ia.Iacov:#ffff00Ev.Evrei9#ffff00Flm.Filimon8#ffff00vTitTit7#ffff00l2Ti.2 Timotei6#ffff00b1Ti.1 Timotei 5)#ffff00X2Te.2 Tesaloniceni 4)#ffff00N1Te.1 Tesaloniceni3#ffff00DCo.Coloseni2#ffff00:Flp.Filipeni1#ffff000Ef.Efeseni0#ffff00&Ga.Galateni/##ffff002Co.2 Corinteni.##ffff001Co.1 Corinteni-#ffff00Ro.Romani$,3#00ffffFa.Faptele apostolilor+#ff6600Ioa.Ioan*#ff6600Lu.Luca)#ff6600Mc.Marcu(#ff6600Mt.Matei'#ffff99Ml.Maleahi&#ffff99Za.Zaharia%#ffff99Hg.Hagai$#ffff99Ţef.Ţefania##ffff99Hb.Habacuc"#ffff99Na.Naum!#ffff99Mi.Mica #ffff99Ion.Iona#ffff99|Ob.Obadia#ffff99rAm.Amos#ffff99hIoe.Ioel#ffff99^Os.Osea#ff9fb4TDa.Daniel#ff9fb4JEze.Ezechiel#ff9fb46Pl.Plângeri#ff9fb4,Ir.Ieremia#ff9fb4"Is.Isaia'9#66ff99Cc.Cântarea cântărilor##66ff99Ec.Eclesiastul!#66ff99Pr.Proverbele#66ff99Ps.Psalmii#66ff99IovIov#ffcc99Es.Estera#ffcc99Ne.Neemia#ffcc99Ezr.Ezra#ffcc992Cr.2 Cronici #ffcc991Cr.1 Cronici #ffcc99x2Rg.2 Regi #ffcc99n1Rg.1 Regi #ffcc99d2Sa.2 Samuel #ffcc99Z1Sa.1 Samuel#ffcc99PRutRut##ffcc99FJu.Judecători#ffcc99Versiunea Biblică Trinitariană, publicată de Trinitarian Bible Society în 2002, este o versiune actualizată având la bază Biblia de la Iaşi (1874).
Atenţie: în ediţia curentă (2002) a acestei traduceri au fost descoperite erori regretabile, motiv pentru care a fost retrasă din circulaţie în 2005 şi se lucrează intens la o ediţie revizuită. Până la apariţia acesteia vă recomandăm să evitaţi folosirea VBT2002 pentru studiu biblic!

Copyright: Trinitarian Bible Society

4#YdescriptionVersiunea Biblică Trinitariană, 2002 dd>

Prefaţă

Până în prezent, traducerea Bibliei în limba română, realizată în anul 1921 de către preotul ortodox Dumitru Cornilescu, rămâne, pentru credincioşii evanghelici, una dintre cele mai cunoscute şi mai apreciate.

Deşi nu se contestă valoarea acestei traduceri, dovedită de însăşi longevitatea ei şi de ataşamentul pe care credincioşii români i l-au arătat, trebuie totuşi specificat că principiile pe care această ediţie se fondează i-au pus în umbra exactitatea şi fidelitatea faţă de textul original, sub trei aspecte esenţiale: bazele textuale, tehnica traducerii şi lexicul întrebuinţat.

În prezenta revizuire, Socitetatea Biblică Trinitariană (SBT) a urmărit corectarea acestor neajunsuri. În acest scop, a fost consultată îndeaproape „Biblia de la Iaşi", una dintre primele ediţii ale Bibliei apărute în secolul al XIX-lea în România. Chiar daca aceasta este o versiune mai veche, în cele mai multe cazuri este mult mai exactă decât ediţia Cornilescu şi foloseşte cu precădere un lexic de origine latină. Pornind de la aceste constatări, s-a luat decizia ca „Biblia de la Iaşi" să stea la baza prezentei revizuiri.

Deoarece în a doua jumătate a secolului al XX-lea se simţea cu acuitate nevoia unei noi ediţii româneşti a Scripturilor, SBT a luat decizia realizării acesteia, ţinând cont de tot ce este mai bun în cele două versiuni menţionate anterior: exactitatea „Bibliei de la Iaşi" şi accesibilitatea ediţiei Cornilescu.

Fidelitate faţă de limbajul original al Bibliei

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, s-au înregistrat mai multe schimbări în traducerea Scripturilor, cea mai importantă dintre ele constând în renunţarea la textul grecesc Textus Receptus - folosit de-a lungul secolelor în Noul Testament - pentru a se folosi un nou text grecesc, de factură critică. Noul text se deosebeşte semnificativ de Textus Receptus şi, ca atare, de Biblia care a aparţinut bisericii creştine secole la rând, provocând astfel derută în rândul credincioşilor interesaţi de studiul Bibliei.

Sfârşitul secolului al XX-lea cunoaşte, la rândul său, noi principii de traducere. În loc să se concentreze asupra cuvintelor scrise de autorii Bibliei, traducătorii au încercat sa identifice gândurile acestora, astfel că anumite versiuni ale Scripturii nu mai transmiteau ceea ce, din totdeauna, creştinii au considerat a fi o revelaţie de la Dumnezeu. Credem că omul zilelor noastre trebuie să acorde atenţie în primul rând cuvintelor Scripturii pe care suntem datori sa le transpunem cu credincioşie în limba pe care o vorbim. Pentru că fiecare cuvânt al Bibliei a fost inspirat de Dumnezeu, s-a urmărit respectarea principiului „pe cât posibil, pe atât de literal şi atât de liber cât este necesar" astfel încât la revizuire, fiecare cuvânt din text a fost studiat cu atenţie. Biblia este în cele din urma Cuvântul sfânt al lui Dumnezeu şi de aceea trebuie tratat ca atare.

Prin această nouă ediţie a Bibliei româneşti, SBT a căutat sa corecteze amândouă aceste deficienţe, regăsite în parte şi în ediţia Cornilescu. Pentru a conferi exactitate textuală acestei revizuiri, consultând şi „Biblia de la Iaşi", societatea noastră a folosit Textus Receptus ca bază textuală a Noului Testament, iar Textul Masoretic ca bază a Vechiului Testament.

S-a pus de asemenea în aplicare principiul echivalenţei formale potrivit căruia este luat în considerare fiecare cuvânt al textului biblic astfel încât nimic din ceea ce Dumnezeu a insuflat în Cuvântul Sau să nu fie tratat cu superficialitate.

Fidelitate faţă de limba română

Împrejurările istorice şi culturale în care s-a născut Biblia Cornilescu i-au imprimat acesteia anumite aspecte care au fost corectate în revizuirea de faţă. Este vorba de situaţii în care limba română literară a suferit unele influenţe străine, în principal cea slavonă exemplificată prin cuvinte frecvent folosite, printre care: sol, propovăduit, taină, răstignit, şi cea maghiară exemplificată prin cuvinte ca: îngăduit, pildă, tălmăcit, tămăduit etc. În plus, această ediţie conţine o serie de cuvinte populare: norod, nevastă, însurat etc. folosite numai în anumite regiuni ale ţarii şi care nu aparţin limbii române literare.

Prezenta revizuire recurge la un vocabular actual şi de origine latină, pe măsura evoluţiei limbii române moderne, alegând acele cuvinte care exprimă cât mai clar şi fără ambiguităţi sensul cuvintelor aflate în textele originale ale Bibliei.

Acestei versiuni i s-a adus şi o serie de îmbunătăţiri de ordin teologic. Un mare număr de noţiuni teologice foarte importante nu sunt redate întotdeauna corect în versiunea Cornilescu. Menţionăm în acest sens cuvintele: carne, drept, justificat, autoritate, putere, reconciliere etc. care în actuala revizuire transmit cât mai complet şi mai exact înţelesul pe care l-a intenţionat Dumnezeu şi pe care creştinii l-au perceput întotdeauna corect.

S-a pus în aplicare şi principiul tradiţional de folosire în text a italicelor. Acesta este un procedeu ajutător prin care cititorul i-a cunoştinţă de folosirea unor cuvinte sau grupuri de cuvinte care au fost adăugate textului original. Aceste cuvinte sunt cerute sau implicate de limba originală şi de context sau completează sensul textului.

Cuvântul lui Dumnezeu

Ca şi credincioşi, avem responsabilitatea de a proteja şi a transmite Cuvântul lui Dumnezeu aşa cum este el, curat şi nediluat. Prezenta ediţie revizuită a Bibliei în limba română îşi propune să ofere credincioşilor o nouă Biblie cât mai fidelă textelor originale şi în acelaşi timp în concordanţă cu limba româna literară. Fie ca dorinţa fiecărui creştin să fie aceea de a-L vedea pe Dumnezeu lucrând prin suveranitatea Sa la răspândirea Cuvântului Sau în forma sa completă, atât pentru generaţia căreia îi aparţinem, cât şi pentru cele care vor veni.

Trinitarian Bible Society
Tyndale House, Dorset Road,
London, SW19 3NN, England

|H|vpjd^XRLF@:4.(" ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~z~t~n~h~b~\~V~P~J~D~>~8~2~+~$~~~~~}}}}}}}}}}}}}}}}}}}|}u}n}g}`}Y}R}K}D}=}6}/}(}!}}} }||||||||||||||||||||y|r|k|d|]|V|O|HV"V 2Zz0Q8^;j3]|$S(O~c}x|{2zUyzxFwvEut>srcq;p oOnm\l%klj iYh)gfVe$dtc<b~aM`_V^]T\[>ZgYcX@WVtU1TsSJR'QPOoNeM1LKSJyI9HcG$FWE5D CZB&Ay@#?D>@=E<;f:;98O76d5"4W3)2o1,0y/=.-S,+k*/)t(2'U&+%p$4#|"H! Ld FtK=z8\Dt6iL s  F ]M EteUE  q(  "g  ^ TU ,LW C$ @ :  0 x' Z 2 #   *u|rg\QG=2(~~~~~~~~~~~~~}~r~h~]~S~H~>~3~)~~~}}}}}}}}}}}}}}v}k}`}U}K}A}6}+}!}} }|||||||||||||x|m|b|W|M|B|8|-|#|||{{{{{{{{{{{{{z{p{e{Z{P{E{;{0{&{{{zzzzzzzzzzzzzxzlz`zUzIz=z2z&zzzyyyyyyyyyyyy{ypyeyZyNyCy7y+yyyxxxxxxxxxxxx}xrxfxZxOxCx8x,x xx wwwwwwwwwwww}wqwewZwNwBw7w+wwwvvvvvvvvvvvvvtviv^vSvHvc2c&cccbbbbbbbbbbbbybmbbbVbJb>b2b&bbbaaaaaaaaaaa~araeaYaLa?a3a&aa ````````````s`f`Z`N`A`5`(```___________|_o_c_W_J_>_2_&__ _^^^^^^^^^^^y^l^`^S^G^;^.^!^^ ]]]]]]]]]]]]u]h][]O]B]6]*]]]\\\\\\\\\\\|\p\c\W\J\=\1\$\\ [[[[[[[[[[[[y[m[b[V[I[=[1[%[[ [ZZZZZZZZZZZyZmZ`ZTZHZU2U&UUUTTTTTTTTTTT}TqTeTYTMTAT5T)TTTSSSSSSSSSSSStShS\SPSDS8S,S SSRRRRRRRRRRRyRlR_RRRER:R.R"RR QQQQQQQQQQQQwQjQ^QRQGQ;Q/Q#QQ PPPPPPPPPPPPuPiP]PQPDP8P,P PPOOOOOOOOOOOOtOhO\OOOBO6O*OOONNNNNNNNNNN~NrNfNZNNNBN6N*NNNMMMMMMMMMMM~MrMfMZMNMBM6M*MMMLLLLLLLLLLLLvLjL^LRLFL:L.L"LL KKKKKKKKKKKKzKnKbKVKJK>K2K&KKKJJJJJJJJJJJJsJhJ\JOJCJ7J+JJJIIIIIIIIIIIIuIiI]IQIEI9I.I"II HHHHHHHHHHHH}HrHfHZHOHCH7H,H HHGGGGGGGGGGGGvGiG]GPGDG7G*GGGFFFFFFFFFFFwFjF]FQFDF7F*FFFEEEEEEEEEEEwEjE^EQEDE7E*EEEDDDDDDDDDDDwDjD]DPDDD7D*DDDCCCCCCCCCCCxCkC^CRCEC8C+CCCBBBBBBBBBBByBmB`BSBFB9B,BBBAAAAAAAAAAAwAkA^AQADA9A-A!AA @@@@@@@@@@@~@q@d@W@J@>@1@%@@ ???????????~?q?d?W?J?=?1?$?? >>>>>>>>>>>}>p>c>W>J>>>1>$>> ===========}=r=f=Z=N=B=6=*===<<<<<<<<<<515%55 444444444444t4g4Z4N4A444'44433333333333y3l3`3S3G3:3-3!3322222222222}2p2c2W2J2=212$22 11111111111~1r1e1X1K1?121%11 000000000000r0e0Y0M0A040)000///////////{/n/b/U/H/   7=   /<   ;   (:   9   8   7   #6   5   4  03  2   1  0  (/  %.   -  ,  <+  *  )  (  '  &  %  +$  #  "  !            #          2  $       2      ?  6  /  '                         -  )         #                                                        6   1   #            %   !               &            9   3   .   %                    (            $           .  %               !           (  &                  )  '           C   9   '               *  !        B  5  +                       )   &   #                           .   #      ~   }   |   &{   !z   y   x   w  v  u  t  s  r  q  p  o  5n  -m  l  k  j  i  h  g  #f  e  d  c  b  a  `   _  ^  ]  \  [  Z  Y   (X   W   V   U    T  S  R   Q  P  O  >N  9M  3L  -K  'J   I  H   G  F  E  ED  9C  /B  $A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  $7  6  5  %4  3  )2  "1  0  /  .  !-  ,  +   *  )  (  '  &  %  $  #   "  !                                           5   /   -   ,   $   !            .   &                           (         #                                                &  !                                                                                                          |  |  r   r  r  r  r  r   r  h  h  h  h  ^  ^   ^   ^   ^   ^   ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  T   T   T   T  T  T  T  T  T  T  T  J0  J/  J-  J,  J+  J*  J)  J(  J'  J&  J%  J$  J#  J"~  J!}  J |  J{  Jz  Jy  Jx  Jw  Jv  Ju  Jt  Js  Jr  Jq  Jp  Jo  Jn  Jm  J l  J k  J j  J i  Jh  Jg  Jf  6e  6d  6c  6b  6a  ,4`  ,1_  ,1^  ,1]  ,0\  ,/[  ,.Z  ,-Y  ,,X  ,+W  ,*V  ,)U  ,(T  ,(S  ,'R  ,&Q  ,%P  ,$O  ,#N  ,"M  ,"L  ,!K  , J  ,I  ,H  ,G  ,F  ,E  ,D  ,C  ,B  ,A  ,@  ,?  ,>  ,=  ,<  ,;  ,:  ,9  ,8  ,7  ,6  , 5  , 4  , 3  , 2  ,1  ,0  ,/  ,.   ,-  "A,  "?+  "?*  ">)  "=(  "<'  ";&  ":%  "8 $  "4 #  "3"  "2!  "1  "1  "0  "#  ""  "  "  "  "  "   "  "  "  "  "  "  "  "   "   "   "  "  "  "   "   "   "                                                                               ~  }  |  {  z  y  x  n  m  l  k  g  f  e  d  b  \  Z  Z  Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O  N  M  L  K  J  I  I  H  F  E  D  C  B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  *  *  )  (  '  &  %  $  #  "                                                       ~  }  |  {  z  y  x  *w  (v  (u  &t  $s  #r  "q  !p   o  n  m  l  k  j  i  h  g  f  e  d  c  b  a   `   _   ^  ]  \  [  Z  Y  X   W  V  U   T  S    R   Q  P   O   N  M  L  K   J  I  H  G  F  E    D  C   B   A   @   ?   >   =   &<   ;   :  9  8  7  6  5  4   3  2  1   0   /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  $%  $ $  $ #  $"  #!  #  "  "  "  !  !                                                                                                                                                                                           #                            6  1                             +   "          x  x  x  x  x  x  x$  x  x  x  x  x  x  x  x  x   x  x  x  x   x  x  x  x  x  x   x  x  x  x   x  x  x  x  x   x   x   x   x   x   x   x   x   x   x~  x}  x|  x{  xz  xy  xx  xw  xv  x&u  xt  xs  xr  xq  xp  xo  n3n  n)m  nl  nk  nj  ni  nh  ng  n f  ne  n)d  n%c  nb  na  n`  n_  n^  n]  n\  n[  nZ  n!Y  nX  n W  nV  nU  nT  n S  n R  n Q  n )P  n O  n N  n M  n L  n K  n J  n I  n>H  nG  n F  nE  nD  n C  nB  nA  n@  n?  n>  n=  n<  n$;  n:  n9  n 8  n7   n 6   n5  n4  d 3  d2  d1  d0  d/  d.  d-  d,  d+  d *  d)  d(  d'  d&  d%  d$  d#  d"  d!  d   d  d  d   d   d   d   d   d   d  d  d  d   d  d  d  d  d  d  d  d  d   d  d   d  d  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z   Z  Z  Z  Z   Z  Z  Z  Z  Z  Z/  Z  Z   Z   Z   Z   Z   Z   Z   Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z   Z  Z  P   P  P  P  P  F  F  F  F  F  F  F  F  F   F  F  F   F   F   F   F   F   F   F   F  F  F  F  F  F  F  F  F   F  F  F   F   F  F  <  <  <  <  <  <+  <  <  <1  <(  <   <  <  <   <  <   <  <  <  <  <  <  <   <   <   <   <   <   <   <   <   <  <  <   <  <  <   <  <  <  <  <  2"  2!  2 /  2   2  2  2  2  2  2  2   2  2  2  2~  2}  2|  2 {  2z  2 y  2x  2w  2v  2 u  2t  2s  2r  2q  2p  2 o  2n  2m  2l  2k  2 j  2 i  2h  2g  2 f  2e  2d  2c  2 b  2 a  2 `  2 _  2 ^  2 ]  2 \  2 [  2Z  2Y  2X  2W  2)V  2 U  2T  2S  2R  2 Q  2P  2O  2N   2M   2 L  2K  2J  ($I  (#H  ("G  (!2F  (!%E  (!D  (!C  ( !B  ( A  (@  (?  ( >  (=  (<  (;  (:  ( 9  (8  ( 7  (6  (95  (4  (3  (2  (1  ( 0  (/  (.  (-  (,  ( +  (*  ()  ((  ('  (&  (%  ($  (#  ("  (!  (  ()  (  (   (  (  (  (  (  (   (   (   (   (   (   (   (   (  (  (  (  (  (  (   (  (  (  (  (  ((  (  (  (  (   (/  (          (                                    !     /                                  ("  (  '  '  '  '  &  &  &  %  %  %  %  $  $  #  #  #  "  "  "  "  !  !  !                    &                                                                  +   %                                          ~  }  |   {  z y   2x   2w   2v   1u   1t   0s   0r   /q   / p   /o   .n   .m   .l   -k   -j   ,i   ,h   +g   +f   *e   *d   *c   )%b   )a   (`   '_   '^   & ]   &\   %[   %Z   $Y   $X   $ W   $V   #U   #T   #S   #R   "Q   !P   !O   N   M   L   K   J   I   H   G   F    E   )D   C   B   A   @    ?   >   =   <   ;   :   9   8   7   6   5    4   3   2   1   0   /    .   -   ,   +   *   )   (   '   &   %   $   #   "  !                                                                                                     h~~c}}P||{zz*yHxxwvv{uu|tssKrrEqponnm4ll+kjj9i;hhAgff\eee.d}dcbbvau``__#^^N]}]\p\)[ZYY.XXdWW[VUUETSgS RKQQXPeOONfMM~LLKKKJIIHHzH+GvFFPEE DD5CC-B[AA3@@??>>I>==:<<}<);;a; ::?99988f777866\5544g333821004//..L. --,=+**2)t(('4&&<%$$#4"""!!  <>:ksq. LD  ] j , [ 9hM] şi Eu îmi voi aduce aminte de legământul dintre Mine şi voi, şi dintre toate vieţuitoarele de orice fel; apele nu vor mai deveni niciodată un potop ca să nimicească orice făptură.
]\5 Când voi strânge norii deasupra pământului, curcubeul se va arăta în nor;
m[U Aşez curcubeul Meu în nor şi el va sluji ca semn al legământului dintre Mine şi pământ.
7Zi Şi Dumnezeu a zis: Iată semnul legământului pe care-l fac între Mine şi voi, şi între toate vieţuitoarele care sunt cu voi, pentru toate generaţiile, în veci:
;Yq Eu fac astfel un legământ cu voi: nici o făptură nu va mai fi vreodată nimicită de apele potopului şi niciodată nu va mai fi un potop, ca să nimicească pământul.
TX# şi cu toate vieţuitoarele care sunt cu voi: păsările, vitele şi toate fiarele de pe pământ care sunt cu voi; cu toate cele care au ieşit din corabie şi cu orice alte animale de pe pământ.
cWA Iată, Eu fac un legământ cu voi şi cu sămânţa voastră care va veni după voi;
\V3 Apoi Dumnezeu a mai vorbit lui Noe şi fiilor lui, care erau cu el, şi a zis:
U Şi în ce vă priveşte pe voi, creşteţi, înmulţiţi-vă; răspândiţi-vă pe pământ şi înmulţiţi-vă pe el!
Ty Oricine varsă sânge de om şi sângele lui va fi vărsat de om; căci Dumnezeu a făcut pe om după Chipul Lui.
kSQ Căci voi cere înapoi sângele vieţilor voastre; îl voi cere înapoi de la orice animal; şi voi cere înapoi viaţa omului din mâna omului. Voi cere înapoi viaţa omului din mâna oricărui om care este fratele lui.
LR Dar carne cu viaţa ei, deci cu sângele ei, să nu mâncaţi.
Q Tot ce se mişcă şi are viaţă să vă slujească de hrană: toate acestea vi le dau cum am dat şi iarba verde.
ZP/ Şi frica şi groaza de voi să fie peste orice animal de pe pământ, peste orice pasăre a cerului, peste tot ce se mişcă pe pământ şi peste toţi peştii mării; vi le-am dat în mâinile voastre.
O  Şi Dumnezeu a binecuvântat pe Noe şi pe fiii săi şi le-a zis: Creşteţi, înmulţiţi-vă şi umpleţi pământul.
N Cât va fi pământul, nu va înceta semănatul şi seceratul, şi frigul şi căldura, şi vara şi iarna, şi ziua şi noaptea!
M; Şi Domnul a mirosit un miros plăcut. Atunci Domnul a zis în inima Lui: Nu voi mai blestema niciodată pământul din pricina omului, cu toate că întocmirile gândurilor din inima omului sunt rele din tinereţea lui; şi nu voi mai nimici tot ce este viu, cum am făcut.
L1 Apoi, Noe a zidit un altar Domnului; şi a luat din toate animalele curate şi din toate păsările curate şi a adus arderi-de-tot pe altar.
K Toate fiarele, toate târâtoarele, toate păsările, tot ce se mişcă pe pământ, după soiurile lor, au ieşit din corabie.
]J5 Şi Noe a ieşit afară cu fiii săi, cu soţia sa şi cu soţiile fiilor săi.
I Scoate afară împreună cu tine toate vieţuitoarele de tot felul care sunt cu tine, atât păsările cât şi vitele şi toate târâtoarele care se târăsc, ca să se răspândească pe pământ, să crească şi să se înmulţească pe pământ.
^H7 Ieşi din corabie, tu şi soţia ta, fiii tăi şi soţiile fiilor tăi cu tine.
7Gk Atunci Dumnezeu a vorbit lui Noe, zicând:
iFM Şi în luna a doua, în ziua a douăzeci şi şaptea a lunii, pământul era uscat de tot.
VE'  Şi în anul şase sute unu, în luna întâi, în ziua întâi a lunii, apele secaseră pe pământ. Şi Noe a îndepărtat acoperitoarea corăbiei: s-a uitat şi iată, faţa pământului se uscase.
vDg  A mai aşteptat alte şapte zile şi a dat drumul porumbelului. Dar porumbelul nu s-a mai întors la el.
:Co  Porumbelul s-a întors la el spre seară, şi iată, în ciocul lui era o frunză de măslin ruptă de curând; şi astfel Noe a cunoscut că apele scăzuseră pe pământ.
bB?  A mai aşteptat alte şapte zile şi iarăşi a dat drumul porumbelului din corabie.
hAK  Dar porumbelul n-a găsit nici un loc de odihnă ca să-şi pună piciorul, şi s-a întors la el în corabie, căci apele erau pe toată faţa pământului. Noe a întins mâna, l-a luat şi l-a dus la el în corabie.
l@S A dat drumul şi unui porumbel, ca să vadă dacă apele scăzuseră de pe faţa pământului.
? Apoi a dat drumul unui corb, care a ieşit, ducându-se şi întorcându-se, până când au secat apele de pe pământ.
[>1 După patruzeci de zile, Noe a deschis fereastra corăbiei pe care o făcuse.
= Şi apele au scăzut treptat până în luna a zecea. În luna a zecea, în ziua întâi a lunii, s-au văzut vârfurile munţilor.
j<O În luna a şaptea, în ziua a şaptesprezecea a lunii, corabia s-a oprit pe munţii Ararat.
; Şi apele au scăzut de pe faţa pământului. La sfârşitul celor o sută cincizeci de zile, apele s-au micşorat.
o:Y Izvoarele adâncului şi stăvilarele cerului au fost închise şi ploaia din cer a fost oprită.
K9  Dar Dumnezeu Şi-a adus aminte de Noe, de toate vieţuitoarele şi de toate animalele care erau cu el în corabie. Şi Dumnezeu a făcut să sufle un vânt pe pământ, şi apele au scăzut.
K8 Şi apele au fost mari pe pământ o sută cincizeci de zile.
7 Astfel, El a nimicit toate făpturile care erau pe suprafaţa pământului, de la om până la vite, până la târâtoare şi până la păsările cerului: au fost nimicite de pe pământ. Au rămas în viaţă numai Noe şi cei ce erau cu el în corabie.
h6K Tot ce avea în nări suflarea duhului de viaţă, tot ce era pe pământul uscat a murit.
D5 Şi orice făptură care se mişca pe pământ a pierit, atât păsările cât şi vitele şi fiarele sălbatice, şi orice târâtoare care se ţâra pe pământ, şi toţi oamenii.
n4W Apele s-au înălţat cu cincisprezece coţi deasupra munţilor, care au fost acoperiţi.
3 Şi apele au ajuns din ce în ce mai mari pe pământ, şi toate dealurile înalte, care sunt sub cer, au fost acoperite.
p2[ Apele au ajuns mari şi au crescut foarte mult pe pământ, şi corabia plutea pe deasupra apelor.
1 Potopul a fost pe pământ patruzeci de zile. Apele au crescut şi au ridicat corabia, şi ea s-a înălţat deasupra pământului.
;0q Cele care au intrat, parte bărbătească şi parte femeiască din orice făptură, au intrat aşa după cum poruncise Dumnezeu lui Noe; apoi Domnul a închis uşa după el.
w/i Şi ele au intrat la Noe în corabie, două câte două, din orice făptură care are suflare de viaţă.
[.1 ei, şi toate fiarele câmpului după soiul lor, toate vitele după soiul lor, toate târâtoarele care se târăsc pe pământ după soiul lor, toate păsările după soiul lor, şi tot felul de păsări.
-'  In aceeaşi zi au intrat în corabie Noe şi fiii lui Noe, Sem, Ham şi Iafet, soţia lui Noe şi cu ei cele trei soţii ale fiilor lui:
X,+  Şi ploaia a căzut pe pământ patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.
Z+/  în anul al şase sutelea al vieţii lui Noe, în luna a doua, în ziua a şaptesprezecea a lunii, în ziua aceea s-au rupt toate izvoarele adâncului celui mare şi au fost deschise stăvilarele cerului.
I*  Şi după şapte zile au venit apele potopului pe pământ.
)  au intrat la Noe în corabie, două câte două, parte bărbătească şi parte femeiască, aşa cum poruncise Dumnezeu lui Noe.
u(e Din animalele curate şi din animalele necurate, din păsări şi din tot ce se târăşte pe pământ,
~'w Şi Noe a intrat în corabie cu fiii săi, cu soţia sa şi cu soţiile fiilor săi, din cauza apelor potopului.
M& Noe era de şase sute de ani când a venit potopul pe pământ.
N% Şi Noe a făcut totul întocmai după cum îi poruncise Domnul.
I$ Căci, după şapte zile, voi face să plouă pe pământ patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; şi voi şterge astfel de pe faţa pământului toate făpturile pe care le-am făcut.
7#i să mai iei şi câte şapte perechi din păsările cerului, parte bărbătească şi parte femeiască, pentru ca sa le ţii vie sămânţa pe toată faţa pământului.
a"= Ia cu tine câte şapte perechi din toate animalele curate, câte o parte bărbătească şi câte o parte femeiască; şi o pereche de animale care nu sunt curate, o parte bărbătească şi o parte femeiască;
! + Apoi, Domnul a zis lui Noe: Intră în corabie, tu şi toată casa ta; pentru că te-am văzut drept înaintea Mea în generaţia aceasta.
Y - Aşa a şi făcut Noe; a făcut totul întocmai cum îi poruncise Dumnezeu.
+ Şi tu, să-ţi iei din toate alimentele care se mănâncă, să ţi le aduni ca provizii, ca să-ţi folosească de hrană, ţie şi lor.
V' Din păsări după soiul lor, din vite după soiul lor şi din toate târâtoarele de pe pământ după soiul lor, să vină la tine înăuntru câte două din fiecare soi, ca să le ţii în Viaţă.
M Şi din tot ce trăieşte, din orice făptură, să iei în corabie câte două din fiecare soi, ca să le ţii vii cu tine; să fie câte o parte bărbătească şi câte o parte femeiască.
 Dar cu tine voi face un legământ; să intri în corabie, tu şi fiii tăi, soţia ta şi soţiile fiilor tăi împreună cu tine.
:o Şi iată, Eu am să fac să vină un potop de ape pe pământ, ca să nimicească orice făptură de sub cer, care are suflare de viaţă; tot ce este pe pământ va muri.
+Q Să faci corăbiei o fereastră, sus, Iată de un cot; uşa s-o pui în latura corăbiei şi să faci un rând de magazii jos, altul la mijloc şi altul sus.
"? Iată cum s-o faci: corabia trebuie să aibă trei sute de coţi în lungime, cincizeci de coţi în lăţime şi treizeci de coţi în înălţime.
2_ Fă-ţi o corabie din lemn de gofer (chiparos); corabia aceasta s-o împărţi în cămăruţe şi s-o tencuieşti cu smoală pe dinăuntru şi pe dinafară.
X+  Atunci Dumnezeu a zis lui Noe: Sfârşitul oricărei făpturi este hotărât înaintea Mea, fiindcă pământul este plin de violenţă din cauza lor; şi iată, îi voi nimici împreună cu pământul.
  Dumnezeu S-a uitat spre pământ, şi iată, pământul era stricat; căci orice făptură îşi stricase calea pe pământ.
cA  Pământul era stricat înaintea lui Dumnezeu, şi pământul era plin de violenţă.
<u  Şi Noe a născut trei fii: Sem, Ham şi Iafet.
ym  Aceştia sunt urmaşii lui Noe. Noe era un om drept şi fără vină în vremea lui. Noe umbla cu Dumnezeu.
5g Dar Noe a găsit har înaintea Domnului.
H Şi Domnul a zis: Voi nimici de pe pământ pe omul pe care l-am creat, de la om până la vite, până la reptile şi până la păsările cerului; căci îmi pare rău că i-am făcut.
eE I-a părut rău Domnului că a făcut pe om pe pământ, şi S-a mâhnit în inima Lui.
4c Apoi Domnul a văzut că rătăcirea omului era mare pe pământ şi că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău.
kQ Uriaşii erau pe pământ în zilele acelea, şi chiar şi după aceea, când fiii lui Dumnezeu au intrat la fiicele oamenilor şi ele le-au născut copii. Aceştia erau vitejii care au fost în vechime, oameni cu renume.
B  Şi Domnul a zis: duhul meu nu se va lupta pururea cu rătăcirea omului, căci omul este carne păcătoasă; de aceea, zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani.
 ! fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase; şi din toate şi-au luat de soţii pe acelea pe care şi le-au ales.
l  U Când au început oamenii să se înmulţească pe faţa pământului şi li s-au născut fete,
S !  Şi Noe era de cinci sute de ani şi a născut pe Sem, Ham şi Iafet.
g I Toate zilele lui Lameh au fost de şapte sute şaptezeci şi şapte de ani; apoi a murit.
}u După naşterea lui Noe, Lameh a mai trăit cinci sute nouăzeci şi cinci de ani; şi a născut fii şi fiice.
6g Şi el i-a pus numele Noe, zicând: Acesta ne va mângâia pentru munca şi oboseala mâinilor noastre, care vin din acest pământ pe care l-a blestemat Domnul.
O Lameh era de o sută optzeci şi doi de ani şi a născut un fiu.
fG Toate zilele lui Metusala au fost de nouă sute şaizeci şi nouă de ani; apoi a murit.
y După naşterea lui Lameh, Metusala a mai trăit şapte sute optzeci şi doi de ani; şi a născut fii şi fiice.
W) Metusala era de o sută optzeci şi şapte de ani şi a născut pe Lameh.
^7 Şi Enoh a umblat cu Dumnezeu; apoi nu a mai fost, pentru că l-a luat Dumnezeu.
S! Toate zilele lui Enoh au fost de trei sute şaizeci şi cinci de ani.
tc După naşterea lui Metusala, Enoh a umblat cu Dumnezeu trei sute de ani; şi a născut fii şi fiice.
N Enoh era de şaizeci şi cinci de ani şi a născut pe Metusala.
a~= Toate zilele lui Iared au fost de nouă sute şaizeci şi doi de ani; apoi a murit.
h}K După naşterea lui Enoh, Iared a mai trăit opt sute de ani; şi a născut fii şi fiice.
Q| Iared era de o sută şaizeci şi doi de ani şi a născut pe Enoh.
g{I Toate zilele lui Mahalaleel au fost de opt sute nouăzeci şi cinci de ani; apoi a murit.
wzi După naşterea lui Iared, Mahalaleel a mai trăit opt sute treizeci de ani; şi a născut fii şi fiice.
Ry Mahalaleel era de şaizeci şi cinci de ani, şi a născut pe Iared.
Sx! Toate zilele lui Cainan au fost de nouă sute zece ani; apoi a murit.
ywm  După naşterea lui Mahalaleel, Cainan a mai trăit opt sute patruzeci de ani; şi a născut fii şi fiice.
Kv  Cainan era de şaptezeci de ani, şi a născut pe Mahalaleel.
Ru  Toate zilele lui Enos au fost de nouă sute cinci ani; apoi a murit.
sta  După naşterea lui Cainan, Enos a mai trăit opt sute cincisprezece ani şi a născut fii şi fiice.
Fs  Când Enos era de nouăzeci de ani, a născut pe Cainan.
Wr) Toate zilele lui Set au fost de nouă sute doisprezece ani; apoi a murit.
lqS După ce a născut pe Enos, Set a mai trăit opt sute şapte ani, şi a născut fii şi fiice.
Fp Şi Set era de o sută cinci ani, şi a născut pe Enos.
hoK Toate zilele pe care le-a trăit Adam au fost de nouă sute treizeci de ani; apoi a murit.
bn? După naşterea lui Set, Adam a trăit opt sute de ani; şi a născut fii şi fiice.
m} Adam era de o sută treizeci de ani, şi a născut un fiu după chipul şi asemănarea lui, şi i-a pus numele Set,
xlk I-a creat bărbat şi femeie, i-a binecuvântat şi le-a dat numele de om, în ziua când au fost creaţi.
k  Aceasta este cartea generaţiilor lui Adam. În ziua când Dumnezeu a creat pe om, l-a făcut după asemănarea lui Dumnezeu.
j Şi cât despre Set, şi lui i s-a născut un fiu şi i-a pus numele Enos. Atunci au început oamenii să cheme Numele Domnului.
Ei Şi Adam a cunoscut iarăşi pe soţia sa, ea a născut un fiu şi i-a pus numele Set căci, zicea ea, Dumnezeu mi-a dat o altă sămânţă în locul lui Abel, pe care l-a ucis Cain.
^h7 Cain va fi răzbunat de şapte ori, iar Lameh de şaptezeci de ori câte şapte.
Og Apoi Lameh a zis soţiilor sale: Ada şi Ţila, ascultaţi glasul meu! Soţii ale lui Lameh, ascultaţi cuvântul meu! Am omorât un om pentru rana mea. Şi un tânăr pentru vânătăile mele.
f! Cât despre Ţila, ea a născut pe Tubal-Cain, făuritorul tuturor uneltelor de bronz şi de fier. Şi sora lui Tubal-Cain era Naama.
pe[ Numele fratelui său era Iubal. El a fost tatăl tuturor celor ce cântă cu harpa şi cu cavalul.
ldS Şi Ada a născut pe Iabal. El a fost tatăl celor ce locuiesc în corturi şi păzesc vitele.
hcK Apoi Lameh şi-a luat două soţii: numele uneia era Ada, iar numele celeilalte era Ţila.
b Lui Enoh i s-a născut Irad; şi Irad a născut pe Mehuiael; şi Mehuiael a născut pe Metuşael; şi Metuşael a născut pe Lameh.
,aS Şi Cain a cunoscut-o pe soţia sa; ea a rămas însărcinată şi a născut pe Enoh. Şi apoi el a zidit o cetate şi a pus cetăţii numele fiului sau Enoh.
c`A Apoi Cain a ieşit din prezenţa Domnului şi a locuit în ţara Nod, la est de Eden.
>_w Şi Domnul i-a zis: dacă va omorî cineva pe Cain, el va fi răzbunat de şapte ori mai mult. Şi Domnul a pus un semn pe Cain, pentru ca oricine îl va găsi să nu-l omoare.
2^_ Iată, Tu mă alungi astăzi de pe acest pământ; şi voi fi ascuns de Faţa Ta, şi voi fi pribeag şi fugar pe pământ; şi oricine mă va găsi, mă va omorî.
M]  Şi Cain a zis Domnului: Pedeapsa mea este prea grea de purtat.
r\_  Când vei lucra pământul, el nu-ţi va mai da bogăţia lui. Pribeag şi fugar vei fi pe pământ.
[+  Acum, blestemat eşti tu, alungat din ogorul acesta, care şi-a deschis gura ca să primească din mâna ta sângele fratelui tău!
sZa  Şi Dumnezeu a zis: Ce ai făcut? Glasul sângelui fratelui tău strigă la Mine din pământ.
Y  Apoi Domnul a zis lui Cain: Unde este fratele tău Abel? Şi el a răspuns: Nu ştiu. Sunt eu păzitorul fratelui meu?
X Şi Cain a vorbit fratelui său Abel. Şi pe când erau la câmp, Cain s-a ridicat împotriva fratelui său Abel şi l-a omorât.
OW Dacă faci bine, nu vei fi tu oare bine primit? Dar dacă nu faci ce este bine, păcatul sta şi aşteaptă la uşă. Dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să stăpâneşti peste el.
`V; Şi Domnul a zis lui Cain: de ce te-ai mâniat şi de ce ţi s-a posomorât faţa?
U dar spre Cain şi spre jertfa lui, n-a privit cu plăcere. Şi Cain s-a mâniat foarte tare, şi i s-a posomorât faţa.
'TI Şi Abel a adus şi el din oile întâi – născute ale turmei lui şi din grăsimea lor. Şi Domnul a privit cu plăcere spre Abel şi spre jertfa lui;
eSE Şi după o vreme, Cain a adus Domnului o jertfă de mâncare din roadele pământului.
Ry Apoi, ea a născut iarăşi, de data aceasta pe Abel, fratele acestuia. Şi Abel era cioban, iar Cain era plugar.
Q 7 Adam a cunoscut-o pe soţia sa, Eva; ea a rămas însărcinată şi a născut pe Cain. Ea a zis: Cu ajutorul lui Dumnezeu am adus pe lume un om!
\P3 Astfel a alungat El pe Adam; şi în partea de est a grădinii Edenului a pus nişte heruvimi şi o sabie învăpăiată care se întorcea în toate direcţiile, ca să păzească drumul spre pomul vieţii.
~Ow De aceea, Domnul Dumnezeu l-a scos afară din grădina Edenului, ca să lucreze pământul din care fusese luat.
pN[ Apoi Domnul Dumnezeu a zis: Iată, omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscând binele şi răul. Acum să-l oprim ca nu cumva să-şi întindă mâna, să ia şi din pomul vieţii, să mănânce din el şi sa trăiască în veci.
mMU Şi Domnul Dumnezeu a făcut lui Adam şi soţiei lui haine de piele şi i-a îmbrăcat cu ele.
L} Şi Adam a pus soţiei sale numele Eva {Adică: Viaţa}, pentru că ea a fost mama tuturor celor vii.
?Ky Prin sudoarea feţei tale să-ţi mănânci pâinea, până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat; căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce.
XJ+ spini şi pălămidă să-ţi dea, şi să mănânci plantele de pe câmp.
!I= Şi lui Adam i-a zis: Fiindcă ai ascultat de glasul soţiei tale şi ai mâncat din pomul despre care îţi poruncisem, zicând: Să nu mănânci din el, blestemat este acum pământul din cauza ta. Cu multă trudă să-ţi scoţi hrana din el în toate zilele vieţii tale;
7Hi Femeii i-a zis: Voi mări foarte mult suferinţa şi însărcinarea ta; cu durere vei naşte copii şi dorinţa ta va fi după soţul tău, şi el va cârmui peste tine.
"G? Vrăjmăşie voi pune între tine şi femeie, şi între sămânţa ta şi Sămânţa ei. El îţi va zdrobi capul şi tu îi vei zdrobi călcâiul.
xFk Şi Domnul Dumnezeu a zis şarpelui: Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat eşti între toate vitele şi între toate fiarele de pe câmp; în toate zilele vieţii tale să te târăşti pe pântece şi să mănânci ţărână.
tEc  Şi Domnul Dumnezeu a zis femeii: Ce ai făcut? Şi femeia a zis: Şarpele m-a amăgit şi am mâncat.
sDa  Atunci omul a zis: Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie cu mine, ea mi-a dat din pom şi am mâncat.
C  Şi Dumnezeu a zis: Cine ţi-a spus că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci?
xBk  Şi el a zis: Ţi-am auzit glasul în grădină şi mi-a fost frică, pentru că eram gol şi m-am ascuns.
NA  Atunci Domnul Dumnezeu a chemat pe Adam şi i-a zis: Unde eşti?
C@ Şi au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care umbla prin grădină în răcoarea zilei; şi Adam şi soţia lui s-au ascuns de prezenţa Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină.
?7 Atunci li s-au deschis ochii la amândoi şi au cunoscut că erau goi; au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut şorţuri din ele.
u>e Când a văzut femeia că pomul era bun de mâncat şi plăcut de privit, şi că pomul era de dorit ca să dea cuiva înţelepciune, a luat din rodul lui şi a mâncat; a dat şi soţului ei, care era lângă ea, şi el a mâncat.
=- dar Dumnezeu ştie că, în ziua când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul.
E< Şi şarpele a zis femeii: Hotărât că nu veţi muri;
;7 dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: Să nu mâncaţi din el şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi.
j:O Şi femeia a răspuns şarpelui: Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină;
N9  Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. Şi el a zis femeii: Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină?
O8 Şi omul şi soţia lui erau amândoi goi, şi nu le era ruşine.
7} De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de soţia sa; şi ei vor deveni un singur trup.
6 Şi Adam a zis: Aceasta este os din oasele mele şi carne din carnea mea. Ea se va numi femeie, pentru că a fost luata din om.
j5O Şi din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la om.
!4= Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste Adam, şi omul a adormit; şi El a luat una din coastele lui şi a închis carnea la locul ei.
/3Y Şi Adam a dat nume tuturor vitelor, păsărilor cerului şi tuturor fiarelor câmpului. Dar pentru Adam nu s-a găsit nici un ajutor care să i se potrivească.
~2w Şi Domnul Dumnezeu a făcut din pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului; şi le-a adus la Adam, ca să vadă cum are să le numească. Şi orice nume pe care-l dădea Adam fiecărei vieţuitoare, acela îi era numele.
x1k Şi Domnul Dumnezeu a zis: Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el.
0 dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit.
/y Şi Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină,
y.m Apoi Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului, ca s-o lucreze şi s-o păzească.
.-W Şi numele celui de al treilea râu este Hidechel {Adică: Tigru;}; el este cel care curge spre estul Asiriei. Şi al patrulea râu este Eufratul.
_,9  Şi numele celui de al doilea râu este Ghihon; el înconjură toată ţara Cuş.
`+;  Şi aurul acelei ţări este bun; acolo se găseşte bedelium şi piatră de onix.
i*M  Numele celui dintâi este Pison; el înconjură toată ţara Havila, unde se găseşte aur.
){  Şi un fluviu ieşea din Eden, ca să ude grădina; şi de acolo se împărţea şi se desfăcea în patru braţe.
a(=  Şi Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi care sunt plăcuţi la vedere şi buni de mâncare, şi pomul vieţii în mijlocul grădinii, şi pomul cunoştinţei binelui şi răului.
|'s Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină spre est, în Eden; şi El a pus acolo pe omul pe care-l întocmise.
!&= Şi Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului şi i-a suflat în nări suflare de viaţă; şi omul a devenit astfel un Suflet Viu.
T%# ci un abur se ridica de pe pământ şi uda toată faţa pământului.
{$q înainte ca orice plantă a câmpului să fi fost pe pământ şi înainte ca orice arbust de pe câmp să fi crescut, fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pământ; şi nu era nici un om ca să lucreze pământul;
#) Aceasta este istoria cerurilor şi a pământului, când au fost create, în ziua când Domnul Dumnezeu a făcut pământul şi cerurile,
,"S Apoi Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o crease şi o făcuse.
&!G Şi în ziua a şaptea Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse.
W  + Astfel au fost sfârşite cerurile şi pământul şi toată oştirea lor.
- W Şi Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse, şi iată, erau foarte bune. Şi astfel a fost o seară şi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a şasea.
Y / Şi tuturor fiarelor pământului şi tuturor păsărilor cerului şi tuturor vieţuitoarelor care se mişcă pe pământ, care au în ele viaţă, le-am dat ca hrană toată iarba verde. Şi aşa a fost.
M  Şi Dumnezeu a zis: Iată, v-am dat orice plantă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ, şi orice pom al cărui rod face sămânţă: aceasta va fi hrana voastră.
 } Şi Dumnezeu i-a binecuvântat; şi Dumnezeu le-a zis: Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ.
 1 Şi Dumnezeu a creat pe om după chipul Său; l-a creat după chipul lui Dumnezeu; i-a creat de parte bărbătească şi de parte femeiască.
  Apoi Dumnezeu a zis: Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; şi ei să stăpânească peste peştii mării şi peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ.
7 k Şi Dumnezeu a făcut fiara pământului după soiul ei: vită, după soiul ei, şi orice târâtoare a pământului, după soiul ei. Şi Dumnezeu a văzut că erau bune.
" A Apoi Dumnezeu a zis: Să dea pământul vieţuitoare după soiul lor: vită, târâtoare şi fiară pământească, după soiul lor. Şi aşa a fost.
_ ; Şi astfel a fost o seară şi o dimineaţă: aceasta a fost ziua a cincea.
! ? Şi Dumnezeu le-a binecuvântat, zicând: Creşteţi, înmulţiţi-vă şi umpleţi apele mărilor; şi sa se înmulţească păsările pe pământ.
~ y Şi Dumnezeu a creat peştii cei mari şi toate vieţuitoarele care se mişcă, de care abundă apele, după soiurile lor; şi a făcut orice pasăre înaripată, după soiul ei. Şi Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
  Apoi Dumnezeu a zis: Să abunde apele de vieţuitoare şi să zboare păsări deasupra pământului, pe întinderea cerului.
e G Şi astfel a fost o seară şi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a patra.
 ' şi să stăpânească ziua şi noaptea, şi să despartă lumina de întuneric. Şi Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
_ ; Şi Dumnezeu i-a aşezat în întinderea cerului, ca să dea lumină pământului,
D  Şi Dumnezeu a făcut doi mari luminători: luminătorul cel mare, ca să stăpânească ziua, şi luminătorul cel mic, ca să stăpânească noaptea; El a făcut şi Stelele.
y o si să servească de luminători în întinderea cerurilor, ca să dea lumină pe pământ. Şi aşa a fost.
@ } Apoi Dumnezeu a zis: Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; şi ei să fie nişte semne care să arate anotimpurile, zilele şi anii;
e  G Şi astfel a fost o seară şi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a treia.
_  ; Şi pământul a dat verdeaţă, iarba, care dă sămânţă după soiul ei, şi pomii care dau rod şi a căror sămânţă este în ei, după soiul lor; şi Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
O   Apoi Dumnezeu a zis: Să dea pământul vegetaţie, plante cu sămânţă, pomi roditori care să facă rod după soiul lor şi care să aibă în ei sămânţa lor pe pământ! Şi aşa a fost.
   Şi Dumnezeu a numit uscatul pământ, iar grămada de ape a numit-o mări; şi Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
  Apoi Dumnezeu a zis: Să se strângă la un loc apele care sunt dedesubtul cerului şi să se arate uscatul! Şi aşa a fost.
  Şi Dumnezeu a numit întinderea cer. Şi astfel a fost o seară şi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a doua.
$ E Şi Dumnezeu a făcut întinderea şi ea a despărţit apele care sunt dedesubtul întinderii de apele care sunt deasupra întinderii. Şi aşa a fost.
e G Apoi Dumnezeu a zis: Să fie o întindere între ape, şi ea să despartă apele de ape.
) O Şi Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. Şi astfel a fost o seară, şi a fost o dimineaţă: aceasta a fost Ziua întâi.
i O Şi Dumnezeu a văzut că lumina era bună; şi Dumnezeu a despărţit lumina de întuneric.
F  Apoi Dumnezeu a zis: Să fie lumină! Şi a fost lumină.
$ E Şi pământul era fără formă şi gol; şi peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi Duhul lui Dumnezeu se mişca pe deasupra apelor.
A  La început Dumnezeu a creat cerurile şi pământul.
n;~~2}}p}|{{WzzyyyJxx}x0ww(vvYuuku tt_tssss5srqqNppp;oo;nnnn6mmGllFkkjTii,hh*gsfff7eeeddKd ccObbb-aaga ``_r_=^-]]:\\[gZ[YY+XlX&WVV\UUpTT^SSzSRRQQ?PPmOO'NMLLRKK^JJCII3HGGFFLEE%D~CBAAr@@?K>>=L<<7;;?:99h88776`65u5433s22110//&...U--+,x+**:))4((+'{&&%u%$### ""=! 9im|n_wI n j y  0x <..nde oameni drepţi. Şi Domnul a zis: N-o voi nimici pentru cei patruzeci.
dEC Poate că din cincizeci de oameni drepţi vor lipsi cinci: pentru cinci, vei nimici Tu oare toată cetatea? Şi El i-a zis: N-o voi nimici, dacă voi găsi acolo patruzeci şi cinci de oameni drepţi.
D Şi Avraam a răspuns şi a zis: Iată, am îndrăznit să vorbesc Domnului, deşi nu sunt decât praf şi cenuşă.
C Şi Domnul a zis: Dacă voi găsi în Sodoma cincizeci de oameni drepţi în cetate, voi ierta tot locul acela, din pricina lor.
B Departe de Tine să faci un asemenea lucru; să omori pe cel drept împreună cu cel rău, astfel încât cel drept să aibă aceeaşi soartă ca şi cel rău? Departe de Tine aşa ceva Oare nu va face dreptate Judecătorul întregului pământ?
IA Poate că în mijlocul cetăţii sunt cincizeci de oameni drepţi: îi vei nimici oare şi pe ei, şi nu vei ierta locul acela din cauza celor cincizeci de oameni drepţi care sunt acolo?
l@S Şi Avraam s-a apropiat şi a zis: Vei nimici Tu oare şi pe cel drept împreună cu cel rău?
z?o Atunci bărbaţii aceia s-au depărtat şi au plecat spre Sodoma, dar Avraam stătea tot înaintea Domnului.
#>A Mă voi coborî acum să văd daca într-adevăr au lucrat în totul după strigătul venit până la Mine; şi dacă nu va fi aşa, voi şti.
= Şi Domnul a zis: Pentru că strigătul împotriva Sodomei şi Gomorei s-a mărit şi pentru că păcatul lor este nespus de mare,
b<? Căci Eu îl cunosc şi ştiu că va porunci fiilor lui şi casei lui după el să ţină Calea Domnului, făcând ce este drept şi bine, pentru ca astfel Domnul să împlinească faţă de Avraam ce i-a promis.
; Fiindcă Avraam va ajunge negreşit un popor mare şi puternic, şi în el vor fi binecuvântate toate popoarele pământului.
S:! Atunci Domnul a zis: Să ascund Eu oare de Avraam ceea ce am să fac?
z9o Bărbaţii aceia s-au sculat să plece şi s-au uitat înspre Sodoma. Avraam a plecat cu ei, să-i conducă.
h8K Dar Sara a negat, zicând: N-am râs, căci i-a fost frică. Dar El a zis: Ba da, ai râs.
7 Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul pe vremea aceasta Mă voi întoarce la tine şi Sara va avea un fiu.
|6s  Şi Domnul a zis lui Avraam: de ce a râs Sara, zicând: Oare să mai pot avea copil eu, care sunt bătrână?
5}  Şi Sara a râs în sine, zicând: Acum, când am îmbătrânit, să mai am pofte? Domnul meu este şi el bătrân.
s4a  Avraam şi Sara erau bătrâni, înaintaţi în vârstă; şi Sarei nu-i mai venea obiceiul femeilor.
=3u  Şi El a zis: La anul pe vremea aceasta Mă voi întoarce negreşit la tine; şi iată, Sara, soţia ta, va naşte un fiu. Sara asculta la uşa cortului care era înapoia lui.
[21  Atunci ei i-au zis: Unde este soţia ta, Sara? Şi el a zis: Iat-o, în cort.
-1U Apoi a luat unt şi lapte, împreună cu viţelul pe care-l pregătise, şi le-a pus înaintea lor; şi el a stat lângă ei sub copac până când au mâncat.
0 Şi Avraam a alergat la vite, a luat un viţel tânăr şi bun şi l-a dat unei slugi; şi aceasta s-a grăbit să-l pregătească.
/ Avraam s-a dus repede în cort la Sara şi a zis: Ia repede trei măsuri de făină albă, frământă şi fă turte.
I. Şi voi aduce o bucată de pâine, ca să vă întăriţi inimile, şi după aceea vă veţi vedea de drum, de îndată ce veţi fi vizitat pe robul vostru. Şi ei au zis: Fă cum ai zis.
|-s Lasă Te rog să se aducă puţină apă, ca să vi se spele picioarele; şi odihniţi-vă sub copacul acesta.
},u şi a zis: Domnul meu, acum dacă am căpătat trecere în ochii Tăi, nu trece, Te rog, pe lângă robul Tău.
W+) Şi când şi-a ridicat ochii şi s-a uitat, iată, trei bărbaţi stăteau în picioare lângă el; şi când i-a văzut, a alergat de la uşa cortului înaintea lor, şi s-a plecat până la pământ
u* g Domnul i S-a arătat la stejarii lui Mamre, pe când Avraam şedea la uşa cortului, în zăduful zilei.
)- Şi toţi oamenii din casa lui, sclavi născuţi în casa lui sau cumpăraţi cu bani de la străini, au fost circumcişi împreună cu el.
R( Avraam şi fiul sau Ismael au fost circumcişi chiar în ziua aceea.
{'q Şi fiul său Ismael era în vârstă de treisprezece ani când a fost circumcis în carnea prepuţului său.
w&i Avraam era în vârstă de nouăzeci şi nouă de ani când a fost circumcis în carnea prepuţului său.
2%_ Avraam a luat pe fiul său Ismael, pe toţi cei ce se născuseră în casa lui şi pe toţi sclavii cumpăraţi cu bani, adică pe toţi cei de parte bărbătească dintre oamenii din casa lui Avraam, şi în ziua aceea le-a circumcis carnea prepuţului lor, după cum îi poruncise Dumnezeu.
\$3 Şi după ce a terminat de vorbit cu el, Dumnezeu S-a înălţat de la Avraam.
u#e Dar legământul Meu îl voi încheia cu Isaac, pe care ţi-l va naşte Sara la anul pe vremea aceasta.
b"? Dar şi cu privire la Ismael te-am ascultat, Iată, îl voi binecuvânta, îl voi face să crească şi îl voi înmulţi nespus de mult. El va fi tatăl a doisprezece prinţi şi voi face din el o mare naţiune.
Y!- Atunci Dumnezeu a zis: Cu adevărat Sara, soţia ta, îţi va naşte un fiu şi îi vei pune numele Isaac. Eu voi încheia legământul Meu cu el, ca un legământ veşnic pentru sămânţa lui după el.
P  Şi Avraam a zis lui Dumnezeu: Să trăiască Ismael înaintea Ta!
U% Atunci Avraam s-a aruncat cu faţa la pământ şi a râs, căci a zis în inima lui: Să i se mai nască oare un fiu unui bărbat de o sută de ani? Şi să mai nască oare Sara la nouăzeci de ani?
#A Şi Eu o voi binecuvânta şi îţi voi da un fiu din ea. O voi binecuvânta şi ea va fi mama unor popoare; regi de popoare vor ieşi din ea.
 Apoi Dumnezeu a zis lui Avraam: Cât priveşte pe Sarai, soţia ta, să n-o mai numeşti Sarai, ci numele ei să fie Sara.
+ Dar un copil de parte bărbătească, necircumcis în carnea prepuţului Iui, să fie nimicit din poporul lui: a călcat legământul Meu.
E  Va trebui circumcis atât sclavul născut în casă, cât şi cel cumpărat cu bani; şi astfel legământul Meu să fie întărit în carnea voastră ca un legământ veşnic.
xk  La vârsta de opt zile, orice copil de parte bărbătească dintre voi să fie circumcis, generaţie după generaţie: fie că este născut în casă, fie că este cumpărat cu bani de la vreun străin, care nu este din sămânţa ta.
  Să faceţi circumcizie în carnea prepuţului vostru; şi acesta să fie semnul legământului dintre Mine şi voi.
6g  Acesta este legământul Meu pe care să-l păziţi între Mine şi voi, şi sămânţa ta după tine: tot ce este de parte bărbătească între voi să fie circumcis.
  Şi Dumnezeu a zis lui Avraam: Să păzeşti legământul Meu, tu şi sămânţa ta după tine, din generaţie în generaţie.
9m Şi ţie şi urmaşilor tăi după tine îţi voi da ţara în care locuieşti acum ca străin, toată ţara Canaan, ca stăpânire veşnică; şi Eu voi fi Dumnezeul lor.
W) Şi voi întări legământul Meu între Mine şi tine, şi sămânţa ta după tine din generaţie în generaţie, ca un legământ veşnic, ca să fiu Dumnezeul tău şi al seminţei tale după tine.
iM Te voi înmulţi nespus de mult; şi voi face din tine popoare şi din tine vor ieşi regi.
nW Nu te vei mai numi Avram, ci numele tău va fi Avraam; căci te-am făcut tatăl multor popoare.
oY În ce Mă priveşte, iată legământul Meu pe care-l fac cu tine: vei fi tatăl multor popoare.
^7 Avram s-a aruncat cu faţa la pământ; şi Dumnezeu i-a vorbit, zicând:
cA Şi voi face un legământ între Mine şi tine, şi te voi înmulţi nespus de mult.
: q Când era Avram de nouăzeci şi nouă de ani.Domnul S-a arătat lui Avram şi i-a zis: Eu sunt Dumnezeul Cel Atotputernic; umblă înaintea mea şi fii fără vină.
Y- Şi Avram era de optzeci şi şase de ani când i-a născut Agar pe Ismael.
q ] Agar a născut lui Avram un fiu; şi Avram a pus fiului, pe care i l-a născut Agar, numele Ismael.
 / De aceea fântâna aceea s-a numit Beer Lahai-Roi (Fântâna Celui care trăieşte şi mă vede), iat-o, este între Cades şi Bered.
( K  Apoi ea a chemat Numele Domnului care-i vorbise: Tu eşti Dumnezeu care mă vede, căci ea a zis: Cu adevărat am văzut aici spatele Celui ce m-a văzut!
8 k  Şi el va fi un om sălbatic; mâna lui va fi împotriva tuturor oamenilor şi mâna tuturor oamenilor va fi împotriva lui; şi va locui în faţa tuturor fraţilor lui.
, S  Şi îngerul Domnului i-a zis: Iată, acum eşti însărcinată şi vei naşte un fiu, căruia îi vei pune numele îsmael; căci Domnul a auzit mâhnirea ta.
5  Apoi îngerul Domnului i-a zis: îţi voi înmulţi foarte mult sămânţa şi ea va fi atât de mare la număr, că nu va putea fi numărată,
eE  Îngerul Domnului i-a zis: întoarce-te la stăpâna ta şi supune-te sub mâna ei. –
{q Şi el a zis: Agar, sclava Saraiei, de unde vii şi unde te duci? Ea a răspuns: Fug de stăpâna mea, Sarai.
 Îngerul Domnului a găsit-o lângă un izvor de apa în deşert, lângă izvorul care este pe drumul ce duce la Şur.
$C Avram a răspuns Saraiei: Iată, sclava ta este în mâna ta; fă-i ce-ţi place. Atunci Sarai s-a purtat rău cu ea şi Agar a fugit de la ea.
xk Şi Sarai a zis lui Avram: Asupra ta să cadă răul care mi se face! Eu însămi ţi-am dat în braţe pe sclava mea; şi ea, când a văzut că a rămas însărcinată, m-a privit cu dispreţ: Să judece Domnul între mine şi tine!
' El a intrat la Agar şi ea a rămas însărcinată. Când a văzut ea că a rămas însărcinată, a privit cu dispreţ pe stăpâna sa.
/Y Atunci Sarai, soţia lui Avram, a luat pe egipteanca Agar, sclava ei, şi a dat-o de soţie soţului ei, Avram, după ce Avram locuise zece ani în ţara Canaan.
7i Sarai a zis lui Avram: Iată, Domnul m-a oprit să fac copii; intră, te rog, la sclava mea; poate că voi avea copii de la ea. Şi Avram a ascultat cele spuse de Sarai.
l U Sarai, soţia lui Avram, nu-i născuse deloc copii. Ea avea o sclavă egipteancă numită Agar.
J~ pe amoriţi, pe canaaniţi, pe ghirgasiţi şi pe iebusiţi.
8}m pe hetiţi, pe fereziţi şi pe refaimiţi;
F| şi anume: pe cheniţi, pe cheniziţi şi pe cadmoniţi;
.{W În ziua aceea, Domnul a făcut un legământ cu Avram, zicând: Seminţei tale dau ţara aceasta, de la râul Egiptului până la râul cel mare, râul Eufrat,
yy Dar în a patra generaţie, ei se vor reîntoarce aici; căci nelegiuirea amoriţilor nu a ajuns încă la culme.
zxo Cât despre tine, tu vei merge în pace la părinţii tăi; vei fi îngropat după o bătrâneţe fericită.
w Dar pe poporul căruia îi va fi sclavă, îl voi judeca Eu; şi pe urmă va ieşi de acolo cu mari bogăţii.
Kv  Şi Domnul a zis lui Avram: Să ştii hotărât că sămânţa ta va fi străină într-o ţară care nu va fi a ei; acolo ea va sluji naţiunii aceleia, care o va asupri patru sute de ani.
u  Pe la apusul soarelui, un somn adânc a căzut peste Avram; şi iată, l-au cuprins o frică şi un întuneric mare.
ftG  Şi păsările răpitoare s-au năpustit peste trupurile moarte; dar Avram le-a alungat.
&sG  Atunci Avram a luat toate animalele acestea, le-a despicat în două şi a pus fiecare bucată una în faţa alteia; dar păsările n-au fost despicate.
r  Şi Domnul i-a zis: Ia o viţea de trei ani, o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea şi un pui de porumbel.
^q7 Avram a răspuns: Doamne, Dumnezeule, prin ce voi cunoaşte că o voi stăpâni?
p Şi El i-a mai zis: Eu sunt Domnul, care te-am scos din Ur, din Caldeea, ca să-ţi dau în stăpânire ţara aceasta.
Yo- Avram a crezut pe Domnul, şi Domnul i-a socotit lucrul acesta ca dreptate.
n3 Apoi, l-a dus afară şi a zis: Uitate spre cer şi numără stelele, dacă poţi să le numeri. Şi i-a zis: Aşa va fi sămânţa ta.
m) Atunci Cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: Nu el va fi moştenitorul tău, ci cel ce va ieşi din tine, acela va fi moştenitorul tău.
~lw Şi Avram a zis: Iată că nu mi-ai dat sămânţă şi slujitorul născut în casa mea va fi moştenitorul meu.
k! Şi Avram a răspuns: Doamne, Dumnezeule, ce-mi vei da? Căci sunt fără copii şi moştenitorul casei mele este Eliezer din Damasc.
1j _ După aceste întâmplări, Cuvântul Domnului a venit la Avram într-o viziune şi a zis: Avrame, nu te teme; Eu sunt scutul tău şi răsplata ta cea foarte mare.
i afară de ce au mâncat tinerii şi partea oamenilor care au mers cu mine, Aner, Eşcol şi Mamre: ei să-şi ia partea lor.
/hY şi jur că nu voi lua nimic din ce este al tău, nici măcar un fir de aţă, nici măcar o curea de încălţăminte, ca să nu zici: Am îmbogăţit pe Avram,
g Dar Avram a răspuns regelui Sodomei: Ridic mâna spre Domnul, Dumnezeul Cel Preaînalt, Stăpânitorul cerului şi al pământului,
_f9 Regele Sodomei a zis lui Avram: dă-mi oamenii şi ţine bogăţiile pentru tine.
e Binecuvântat să fie Dumnezeul Cel Preaînalt, care a dat pe duşmanii tăi în mâinile tale! Şi el i-a dat zeciuială din toate.
d7 Şi el l-a binecuvântat pe Avram şi a zis: Binecuvântat sa fie Avram de Dumnezeul Cel Preaînalt, Stăpânitorul cerului şi al pământului.
pc[ Melhisedec, regele Salemului, a adus pâine şi vin; el era preot al Dumnezeului Celui Preaînalt.
Fb După ce s-a întors Avram de la înfrângerea lui Chedorlaomer şi a regilor care erau împreună cu el, regele Sodomei i-a ieşit în întâmpinare în Valea Şave sau Valea Regelui.
a A adus înapoi toate bogăţiile; a adus înapoi şi pe fratele său Lot, cu averile lui, precum şi pe femei şi pe popor.
$`C Şi-a împărţit oamenii în mai multe cete, s-a aruncat asupra lor noaptea, i-a bătut şi i-a urmărit până la Hoba, care este la nord de Damasc.
F_ Când a auzit Avram că fratele lui fusese luat captiv, a înarmat trei sute optsprezece dintre cei mai viteji slujitori ai lui, născuţi în casa lui, şi i-a urmărit până la Dan.
[^1  A venit unul care scăpase şi a dat de ştire lui Avram, evreul, căci el locuia lângă stejarii lui Mamre, amoritul, fratele lui Eşcol şi fratele lui Aner, care făcuseră legătură de pace cu Avram.
{]q  Au luat şi pe Lot, fiul fratelui lui Avram, care locuia în Sodoma, împreună cu averile lui şi au plecat.
\  Biruitorii au luat toate bogăţiile Sodomei şi Gomorei şi toate proviziile lor de alimente, şi au plecat.
?[y  Valea Sidim era acoperită cu fântâni de smoală. Regele Sodomei şi regele Gomorei au luat-o la fugă şi au căzut în ele, iar ceilalţi care au rămas au fugit spre munte.
pZ[  şi anume: împotriva lui Chedorlaomer, regele Elamului, împotriva lui Tideal, regele Goiimului, împotriva lui Amrafel, regele Şinearului şi împotriva lui Arioc, regele Elasarului – patru regi împotriva a cinci.
KY Atunci au ieşit: regele Sodomei, regele Gomorei, regele Admei, regele Ţeboimului şi regele Belei (care este Ţoar), şi s-au aşezat în linie de bătaie împotriva lor, în Valea Sidim,
#XA Apoi s-au întors, au venit la En-Mişpat sau Cades şi au bătut pe toată ţara amaleciţilor, ca şi pe amoriţi, care locuiau la Haţaţon-Tamar.
hWK şi pe horiţi în muntele lor, Seir, până la stejarul Paran, care este lângă deşert.
8Vk În anul al paisprezecelea, Chedorlaomer şi regii care erau cu el au pornit şi au bătut pe refaimi la Aşterot-Carnaim, pe zuzimi la Ham, pe emimi la Şave-Chiriataim,
yUm Timp de doisprezece ani fuseseră supuşi lui Chedorlaomer; şi în anul al treisprezecelea s-au răsculat.
TT# Aceştia s-au adunat cu toţii în Valea Sidim, adică Marea Sărată.
;Sq ei au făcut război cu Bera, regele Sodomei, cu Birşa, regele Gomorei, cu Şineab, regele Admei, cu Şemeeber, regele Ţeboimului şi cu regele Belei, (care este Ţoarul).
&R I Şi s-a întâmplat că pe vremea lui Amrafel, regele Şinearului, Arioc, regele Elasarului, Chedorlaomer, regele Elamului, şi Tidcal, regele Goiimului,
'QI Atunci Avram şi-a ridicat corturile şi â venit şi a locuit lângă stejarii lui Mamre, care sunt lângă Hebron. Şi acolo a zidit un altar Domnului.
XP+ Scoală-te, străbate ţara în lung şi în lat, căci ţie ţi-o voi da.
1O] Şi îţi voi face sămânţa ca pulberea pământului, aşa că dacă poate număra cineva pulberea pământului, atunci şi sămânţa ta va putea fi numărată.
`N; căci toată ţara pe care o vezi, ţi-o voi da ţie şi seminţiei tale în veci.
4Mc Şi Domnul a zis lui Avram, după ce s-a despărţit Lot de el: Ridică-ţi ochii şi, din locul de unde eşti, priveşte spre nord, spre sud, spre est şi spre vest;
eLE Dar oamenii din Sodoma erau răi şi afară din cale de păcătoşi înaintea Domnului.
K Avram a locuit în ţara Canaan, iar Lot a locuit în cetăţile din Câmpie şi şi-a întins corturile până la Sodoma.
zJo Lot şi-a ales toată Câmpia Iordanului; şi Lot a mers spre est. Astfel s-au despărţit ei unul de altul.
kIQ Şi Lot şi-a ridicat ochii şi a văzut că toată Câmpia Iordanului era bine udată peste tot (aceasta era înainte de a nimici Domnul Sodoma şi Gomora), ca grădina Domnului, ca ţara Egiptului, cum mergi spre Ţoar!
BH Nu-i oare toată ţara înaintea ta? Desparte-te, te rog, de mine: dacă tu te duci la stânga, eu mă voi duce la dreapta; dacă tu te duci la dreapta, eu mă voi duce la Stânga.
G9 Atunci Avram a zis lui Lot: Să nu fie, te rog, ceartă între mine şi tine, şi între păzitorii mei şi păzitorii tăi, căci suntem fraţi.
F9 Şi s-a iscat o ceartă între păzitorii vitelor lui Avram şi păzitorii vitelor lui Lot. Canaaniţii şi fereziţii locuiau atunci în ţară.
E9 Şi ţinutul acela nu-i încăpea ca să locuiască împreună; căci averile lor erau aşa de mari, încât nu puteau să locuiască împreună.
YD- Lot, care călătorea împreună cu Avram, avea şi el oi, boi şi corturi.
sCa în locul unde era altarul pe care-l făcuse mai înainte. Şi acolo, Avram a chemat Numele Domnului.
B Şi el a mers din ţara de la sud până la Betel, până la locul unde fusese cortul lui la început, între Betel şi Ai,
FA Avram era foarte bogat în vite, în argint şi în aur.
q@ _ Avram s-a urcat din Egipt în ţara de la sud, el şi soţia lui şi tot ce avea, împreună cu Lot.
t?c Şi Faraon a dat poruncă oamenilor lui să-l conducă de acolo, pe el, pe soţia lui şi tot ce avea.
w>i De ce ai zis: Este sora mea, iar eu am luat-o astfel de soţie? Acum, iată-ţi soţia; ia-o şi pleacă!
q=] Şi Faraon a chemat pe Avram şi a zis: Ce mi-ai făcut? De ce nu mi-ai spus că ea este soţia ta?
m<U Dar Domnul a lovit cu mari urgii pe Faraon şi casa lui, din cauza lui Sarai, soţia lui Avram.
; Pe Avram l-a primit bine, din cauza ei; şi Avram a primit oi, boi, măgari, sclavi şi sclave, măgăriţe şi cămile.
: Funcţionarii lui Faraon au văzut-o şi ei şi au lăudat-o lui Faraon; şi femeia a fost adusă în casa lui Faraon.
a9= Când a ajuns Avram în Egipt, egiptenii au văzut că femeia era foarte frumoasă.
8 Spune, te rog, că eşti sora mea, ca să-mi meargă bine din cauza ta şi sufletul meu să trăiască datorită ţie.
7- De aceea, când te vor vedea egiptenii, vor zice: Aceasta este soţia lui! şi pe mine mă vor omorî, iar pe tine te vor lăsa cu viaţă.
6 Şi când era aproape să intre în Egipt, a zis soţiei sale Sarai: Iată, ştiu că eşti o femeie frumoasă la faţă.
57 A venit însă o foamete în ţară şi Avram s-a coborât în Egipt, ca să locuiască acolo pentru o vreme; căci era mare foamete în ţară.
C4 Avram şi-a urmat drumul, înaintând mereu spre sud.
;3q Şi de acolo s-a dus spre munte la est de Betel şi şi-a întins cortul, având Betelul la vest şi Ai la est. Acolo a zidit un altar Domnului şi a chemat Numele Domnului.
*2O Apoi Domnul S-a arătat lui Avram şi i-a zis: Toată ţara aceasta o voi da seminţiei tale. Şi Avram a zidit acolo un altar Domnului, care i Se arătase.
1y Avram a străbătut ţara până la locul Sihem, până la stejarul lui More. Canaaniţii erau atunci în ţară.
0 Apoi Avram a luat pe Sarai, soţia sa, şi pe Lot, fiul fratelui său, împreună cu toate averile pe care le strânseseră şi cu toţi oamenii pe care şi-i câştigaseră în Haran, şi au plecat în ţara Canaan. Astfel au ajuns în ţara Canaan.
/5 Avram a plecat, cum îi spusese Domnul, şi a plecat şi Lot împreună cu el. Avram avea şaptezeci şi cinci de ani când a ieşit din Haran.
).M Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta şi voi blestema pe cei ce te vor blestema; şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine.
-} Voi face din tine o naţiune mare şi te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare şi vei fi o binecuvântare.
,  Domnul zisese lui Avram: Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.
\+3 Zilele lui Terah au fost de două sute cinci ani; şi Terah a murit în Haran.
* Şi Terah a luat pe fiul său Avram şi pe Lot, fiul lui Haran, fiul fiului său, şi pe Sarai, nora sa, soţia fiului său Avram. Au ieşit împreună din Ur, din Caldeea, ca să meargă în ţara Canaan. Au venit până la Haran şi s-au aşezat acolo.
2)a Şi Sarai era stearpă: n-avea copii.
((K Avram şi Nahor şi-au luat soţii. Numele soţiei lui Avram era Sarai şi numele soţiei lui Nahor era Milca, fiica lui Haran, tatăl Milcăi şi Iscăi.
s'a Şi Haran a murit în faţa tatălui său Terah, în ţara în care se născuse, în Ur, în Caldeea.
r&_ Iată genealogia lui Terah: Terah a născut pe Avram, pe Nahor şi pe Haran. Haran a născut pe Lot.
[%1 Terah era de şaptezeci de ani şi a născut pe Avram, pe Nahor şi pe Haran.
s$a După naşterea lui Terah, Nahor a mai trăit o sută nouăsprezece ani; şi a născut fii şi fiice.
M# Nahor era de douăzeci şi nouă de ani şi a născut pe Terah.
k"Q După naşterea lui Nahor, Serug a mai trăit două sute de ani; şi a născut fii şi fiice.
A! Serug era de treizeci de ani şi a născut pe Nahor.
m U După naşterea lui Serug, Reu a mai trăit două sute şapte ani; şi a născut fii şi fiice.
H Reu era de treizeci şi doi de ani şi a născut pe Serug.
lS După naşterea lui Reu, Peleg a mai trăit două sute nouă ani; şi a născut fii şi fiice.
?{ Peleg era de treizeci de ani şi a născut pe Reu.
sa După naşterea lui Peleg, Eber a mai trăit patru sute treizeci de ani; şi a născut fii şi fiice.
K Eber era de treizeci şi patru de ani şi a născut pe Peleg.
mU După naşterea lui Eber, Şelah a mai trăit patru sute trei ani; şi a născut fii şi fiice.
A Şelah era de treizeci de ani şi a născut pe Eber.
q] După naşterea lui Şelah, Arpacşad a mai trăit patru sute trei ani; si a născut fii şi fiice.
Q Arpacşad era de treizeci şi cinci de ani şi a născut pe Şelah.
mU După naşterea lui Arpacşad, Sem a mai trăit cinci sute de ani; şi a născut fii şi fiice.
ue Iată genealogia lui Sem. Sem era de o sută de ani şi a născut pe Arpacşad, la doi ani după potop.
3a De aceea cetatea a fost numită Babei, căci acolo Domnul a încurcat limba întregului pământ; şi de acolo Domnul i-a împrăştiat pe toată faţa pământului.
 Şi Domnul i-a împrăştiat de acolo pe toată faţa pământului şi ei au încetat să mai zidească cetatea.
vg Hai să Ne coborâm şi să le încurcăm acolo limba, ca să nu-şi mai înţeleagă vorba unii altora.
>w Şi Domnul a zis: Iată, ei sunt un singur popor şi toţi au aceeaşi limbă; şi iată de ce s-au apucat; acum nimic nu i-ar împiedica să facă tot ce şi-au pus în gând.
cA Şi Domnul S-a coborât să vadă cetatea şi turnul pe care-l zideau fiii oamenilor.
9m Şi au mai zis: Hai să ne zidim o cetate şi un turn al cărui vârf să atingă cerul; să ne facem un nume, ca să nu fim împrăştiaţi pe faţa întregului pământ.
5e Apoi au zis unul către altul: Hai să facem cărămizi şi să le ardem bine în foc. Şi cărămida le-a ţinut loc de piatră, iar smoala le-a ţinut loc de mortar.
y m Şi pe când călătoreau ei dinspre est, au dat peste o câmpie în ţara Şinear; şi s-au aşezat acolo.
I   Tot pământul avea o singură limbă şi aceleaşi cuvinte.
1 ] Acestea sunt familiile fiilor lui Noe, după generaţiile lor, după naţiunile lor; şi din ei au ieşit naţiunile care s-au răspândit pe pământ după potop.
{ q Aceştia sunt fiii lui Sem, după familiile lor, după limbile lor, după ţările lor, după naţiunile lor.
n W Şi locuinţele lor s-au întins de la Meşa, cum mergi spre Sefar, până la muntele de la est.
V' pe Ofir, pe Havila şi pe Iobab. Toţi aceştia au fost fiii lui Ioctan.
+S pe Obal, pe Abimael, pe Şeba,
*Q pe Adoram, pe Uzai, pe Dicla,
N Ioctan a născut pe Almodad, pe Şelef, pe Aţarmavet, pe Ierah,
/Y Lui Eber i s-au născut doi fii: numele unuia era Peleg, pentru că în zilele lui s-a împărţit pământul; iar numele fratelui său era Ioctan.
J Arpacşad a născut pe Şelah; şi Şelah a născut pe Eber.
F Fiii lui Aram au fost. Uţ, Hui, Gheter şi Maş.
O Fiii lui Sem au fost. Elam, Asur, Arpacşad, Lud şi Aram.
ue Şi lui Şem, tatăl tuturor fiilor lui Eber şi fratele cel mai mare al lui Iafet, i s-au născut fii.
 Aceştia sunt fiii lui Ham, după familiile lor, după limbile lor, după ţările lor şi după naţiunile lor.
2~_ Şi graniţele canaaniţilor se întindeau de la Sidon, cum mergi spre Gherar, până la Gaza; şi cum mergi spre Şodoma, Gomora, Adma şi Ţeboim, până la Lesa.
q}] pe arvadiţi, pe ţemariţi, pe hamatiţi. După aceea, familiile canaaniţilor s-au împrăştiat.
1|_ pe heviţi, pe archiţi, pe siniţi,
;{s şi pe iebusiţi, pe amoriţi, pe ghirgasiţi,
Kz Canaan a născut pe Sidon, întâiul lui născut, şi pe Het;
Ry Paţrusim, Casluhim (din care au ieşit Filistenii) şi pe Caftorim.
Fx Miţraim a născut pe Ludim, Ananiim, Lehabim, Naftuhim,
Ow şi Resen între Ninive şi Calah; aceasta este cetatea cea mare.
Yv- Din ţara aceasta a intrat în Asiria şi a zidit Ninive, Rehobot-Ir, Calah
[u1 El a domnit la început peste Babei, Erec, Acad şi Calne, în ţara Şinear.
t El a fost un vânător viteaz înaintea Domnului; iată de ce se zice: Ca Nimrod, vânător viteaz înaintea Domnului.
csA Cuş a născut pe Nimrod; el este acela care a început să fie puternic pe pământ.
ry Fin lui Cuş au fost: Seba, Havila, Sabta, Raema şi Sabteca. Şi fiii lui Raema au fost: Şeba şi Dedan.
Jq Fiii lui Ham au fost: Cuş, Miţraim, Put şi Canaan.
/pY De la ei se trag popoarele din ţările Neamurilor de pe malul mării, după ţinuturile lor, după limba fiecăruia, după familiile lor, după seminţiile lor.
Ro Fiii lui Iavan au fost: Elişa, Tarşiş, Chitim şi Dodanim.
Jn Fiii lui Gomer au fost: Aşchenaz, Rifat şi Togarma.
am= Fiii lui Iafet au fost: Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Meşec şi Tiras.
fl I Iată genealogia fiilor lui lui Noe: Sem, Ham şi Iafet. După potop li s-au născut fii.
Xk+ Toate zilele lui Noe au fost de nouă sute cincizeci de ani; apoi a murit.
Aj Noe a trăit după potop trei sute cincizeci de ani.
i- Dumnezeu să lărgească locurile stăpânite de Iafet, şi el să locuiască în corturile lui Sem, şi Canaan să fie sclavul lor!
ph[ Şi el a mai zis: Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Sem. Şi Canaan să fie sclavul lui!
[g1 Şi a zis: Blestemat să fie Canaan! Să fie sclavul sclavilor fraţilor lui!
ffG Noe s-a trezit din ameţeala vinului şi a aflat ce-i făcuse fiul său cel mai tânăr.
Se! Atunci, Sem şi Iafet au luat o manta, au pus-o pe umerii lor, au mers cu spatele înapoi şi au acoperit goliciunea tatălui lor; feţele le erau întoarse şi n-au văzut goliciunea tatălui lor.
ydm Şi Ham, tatăl lui Canaan, a văzut goliciunea tatălui său şi a spus celor doi fraţi ai lui de afară.
Zc/ Apoi a băut vin, s-a îmbătat şi s-a dezgolit în mijlocul cortului său.
Kb Şi Noe a început să lucreze pământul şi a sădit o vie.
qa] Aceştia au fost cei trei fii ai lui Noe, şi din ei s-au răspândit oamenii peste tot pământul.
s`a Fiii lui Noe, care au ieşit din corabie, erau: Sem, Ham şi Iafet. Şi Ham a fost tatăl lui Canaan.
_ Şi Dumnezeu a zis lui Noe: Acesta este semnul legământului pe care l-am făcut între Mine şi orice făptură de pe pământ.
A^} Curcubeul va fi în nor; şi Eu Mă voi uita la el, ca să-Mi aduc aminte de legământul cel veşnic dintre Dumnezeu şi toate vieţuitoarele de orice fel, care sunt pe pământ.
P ~B}d||3{(z|yyxxuwvkuu]ttsrOqqppxonnmmmmll1kk jSihh0gbf^ee;dd$ccbnaaV`~_^]]\\Q[tZZYYXXWpWVV> ==4<;;G::A99988I77U66~544M3x21100//.8--,x, +q**H))P(?'')&I%%$#["!!! uZ ;2Vn4v "q3 s ~ p } 5O$wP;s Şi Avraam a dat lui Isaac toate averile sale.
oY Şi fiii lui Madian au fost: Efa, Efer, Enoh, Abida şi Eldaa. Toţi aceştia sunt fiii Cheturei.
tc Iocşan a născut pe Seba şi pe Dedan. Şi fiii lui Dedan au fost aşurimii, Ietuşimii şi leumimii.
b? Şi ea i-a născut pe Zimran, pe Iocşan, pe Medan, pe Madian, pe Işbac şi Şuall.
6 k Avraam a mai luat o soţie, mită Chetura.
5e CIsaac a dus pe Rebeca în cortul mamei sale Sara; a luat pe Rebeca, ea a fost soţia lui, şi el a iubit-o. Astfel a fost mângâiat Isaac pentru pierderea mamei sale.
S! BŞi sclavul a istorisit lui Isaac toate lucrurile pe care le făcuse.
=u Acăci zisese sclavului: Cine este omul acesta care vine înaintea noastră pe câmp? Şi sclavul a răspuns: Este stăpânul meu. Atunci ea şi-a luat vălul şi s-a acoperit.
gI @Rebeca a ridicat şi ea ochii şi, când l-a văzut pe Isaac, s-a dat jos de pe cămilă;
} ?Şi într-o seară, când Isaac ieşise sa cugete, a ridicat ochii şi s-a uitat; şi iată, veneau nişte cămile.
^7 >Isaac se întorsese de la fântâna Lahai-Roi, căci locuia în ţara de la sud.
 + =Rebeca şi slujnicile ei s-au sculat, au încălecat pe cămile şi s-au dus după omul acela. Sclavul deci a luat pe Rebeca şi a plecat.
> w <Şi ei au binecuvântat pe Rebeca şi i-au zis: Fie ca tu, sora noastră, să ajungi mama a mii de zeci de mii şi sămânţa ta să stăpânească cetăţile duşmanilor Săi!
q ] ;Şi au lăsat pe sora lor, Rebeca, să plece cu doica ei, cu sclavul lui Avraam şi cu oamenii lui.
s a :Au chemat deci pe Rebeca şi i-au zis: Vrei să te duci cu omul acesta? Şi ea a răspuns: da, vreau.
M  9Atunci ei au răspuns: Să chemăm pe fată şi s-o întrebăm.
9 8Şi el le-a zis: Nu mă opriţi, fiindcă Domnul mi-a dat izbândă în călătoria mea; lăsaţi-mă să plec şi să mă duc la stăpânul meu.
 7Fratele şi mama fetei au zis: Fata să mai rămână câtva timp cu noi, măcar vreo zece zile: pe urmă, poate să plece.
F 6După aceea au mâncat şi au băut, el şi oamenii care erau împreună cu el, şi s-au culcat. Dimineaţa, când s-au sculat, sclavul a zis: Trimiteţi-mă înapoi la Stăpânul meu.
3a 5Apoi sclavul a scos lucruri de argint, lucruri de aur şi îmbrăcăminte, pe care le-a dat Rebecăi; a dat, de asemenea, daruri preţioase fratelui ei şi mamei ei.
r_ 4Când a auzit sclavul lui Avraam cuvintele lor, s-a aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului.
}u 3Iată, Rebeca este înaintea ta; ia-o şi du-te, ca să fie soţia fiului stăpânului tău, cum a spus Domnul.
 2Atunci Laban şi Betuel au răspuns şi au zis: Lucrul acesta vine de la Domnul; noi nu-ţi mai putem spune nici rău, nici bine.
>w 1Acum, dacă voiţi să arătaţi bunăvoinţă şi credincioşie faţă de stăpânul meu, spuneţi-mi. Şi dacă nu, spuneţi-mi, ca să mă întorc la dreapta sau la stânga.
{ 0Apoi am plecat capul, m-am aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului şi am binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, că m-a condus pe calea cea dreaptă, ca să iau pe fiica fratelui stăpânului meu pentru fiul lui.
8k /Eu am întrebat-o şi am zis: A cui fiică eşti? Ea a răspuns: Sunt fiica lui Betuel, fiul lui Nahor şi al Milcăi. I-am pus inelul în nas şi brăţările pe mâini.
'~I .Ea s-a grăbit să dea urciorul jos de pe umăr şi a zis: Bea, şi voi da de băut şi cămilelor tale. Am băut şi a dat de băut şi cămilelor mele.
K} -Dar înainte de a sfârşi de vorbit în inima mea, iată, a ieşit Rebeca purtând urciorul pe umăr, s-a coborât la fântână şi a scos apă. Şi eu i-am zis: dă-mi, te rog, să beau!
3|a ,şi care îmi va răspunde: Bea tu însuţi, şi voi da de băut şi cămilelor tale, aceea să fie soţia pe care a hotărât-o Domnul pentru fiul stăpânului meu.
4{c +iată, eu stau la fântâna de apă, şi fă ca fata care va ieşi să scoată apă şi căreia îi voi zice: dă-mi, te rog, să beau puţină apă din urciorul tău
-zU *Şi azi eu am ajuns la fântână şi am zis: Doamne, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, dacă binevoieşti să-mi dai izbândă în călătoria pe care o fac,
1y] )Vei fi dezlegat de jurământul pe care mi-l faci, dacă te vei duce la rudele mele; şi, dacă nu ţi-o vor da, vei fi dezlegat de jurământul pe care mi-l faci.
ax= (Dar el mi-a răspuns: Domnul, înaintea căruia umblu, va trimite pe îngerul Său cu tine şi îţi va da izbândă în călătorie; şi vei lua fiului meu o soţie dintre rudele mele şi din casa tatălui meu.
Jw 'Eu am zis stăpânului meu: Poate că femeia nu mă va urma.
jvO &ci să te duci în casa tatălui meu, la rudele mele, ca de acolo să iei soţie fiului meu.
u %Stăpânul meu m-a pus să jur, zicând: Să nu iei fiului meu o soţie dintre fetele canaaniţilor,în ţara cărora locuiesc;
t $Şi Sara, soţia stăpânului meu, a născut la bătrâneţe un fiu stăpânului meu; şi lui i-a dat el tot ce are.
#sA #Domnul a umplut de binecuvântări pe stăpânul meu. care a ajuns bogat. I-a dat oi şi boi, argint şi aur, sclavi şi sclave, cămile şi măgari.
7rk "Atunci el a zis: Eu sunt robul lui Avraam.
q !Apoi i-a dat să mănânce, dar el a zis: Nu mănânc până nu voi spune ce am de spus. Vorbeşte!, i-a zis Laban.
Np  Atunci omul a intrat în casă. Laban a pus să descarce cămilele, a dat paie şi nutreţ cămilelor şi apa pentru spălat picioarele omului aceluia şi ale oamenilor care erau cu el.
o şi i-a zis: Vino, binecuvântatul Domnului! De ce stai afara? Am pregătit casa şi am pregătit un loc pentru cămile.
Xn+ Când a văzut inelul şi brăţările la mâinile surorii sale, şi auzise pe sora sa, Rebeca, spunând: Aşa mi-a vorbit omul acela, a venit la omul acela, care stătea lângă cămile, la fântână,
imM Rebeca avea un frate, numit Laban. Şi Laban a alergat afară la omul acela, la fântână.
Rl Faţa a alergat acasă şi a istorisit mamei sale cele întâmplate.
`k; zicând: Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, care n-a părăsit bunătatea şi credincioşia Lui faţă de stăpânul meu! Domnul m-a îndreptat în casa fraţilor Stăpânului meu.
aj= Atunci omul a plecat capul şi s-a aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului,
sia Şi i-a zis mai departe: Avem paie şi nutreţ din belşug şi este şi loc de găzduit peste noapte.
Wh) Ea i-a răspuns: Eu sunt fiica lui Betuel, fiul Milcăi şi al lui Nahor.
g şi a zis: A cui fiică eşti? Spune-mi, te rog, este loc pentru noi în casa tatălui tău, ca să rămânem peste noapte?
>fw Când s-au săturat cămilele de băut, omul a luat un inel de aur, de greutatea unei jumătăţi de siclu, şi două brăţări grele de zece sicii de aur, pentru mâinile ei,
{eq Şi omul, mirându-se de ea, tăcea, ca să vadă dacă Domnul a făcut să-i reuşească sau nu călătoria.
d- A vărsat în grabă urciorul în adăpătoare, a alergat iarăşi la fântână ca să scoată apă şi a scos pentru toate cămilele lui.
c# Şi după ce i-a dat şi a băut de s-a săturat, a zis: Am să scot apă şi pentru cămilele tale, până vor bea şi se vor satura.
rb_ Ea a răspuns: Bea, domnul meu. Şi s-a grăbit de a aplecat urciorul pe mână şi i-a dat să bea.
uae Şi sclavul a alergat înaintea ei şi a zis: dă-mi, te rog, să beau puţină apă din urciorul tău.
3`a Fata era foarte frumoasă; era fecioară şi nici un bărbat nu avusese legături cu ea. Ea s-a coborât la fântână, şi-a umplut urciorul şi s-a urcat iarăşi.
&_G Nu sfârşise el încă de vorbit şi iată, a ieşit cu urciorul pe umăr Rebeca, fiica lui Betuel, fiul Milcăi, soţia lui Nahor, fratele lui Avraam.
.^W Fă deci ca fata căreia îi voi zice: Pleacă-ţi urciorul, te rog, ca să beau, şi care va răspunde: Bea. şi am să dau de băut şi cămilelor tale, să fie aceea pe care ai hotărât-o Tu pentru robul Tău Isaac! Şi prin aceasta voi cunoaşte că Te-ai îndurat de stăpânul meu.
r]_  Iată, stau lângă fântâna aceasta de apă, şi fetele oamenilor din cetate vin să scoată apă.
\#  Apoi a zis: Doamne, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, te rog, dă-mi izbândă astăzi şi arată bunătate stăpânului meu, Avraam.
+[Q  Şi înspre seară a lăsat cămilele să se odihnească, în genunchi, în afara cetăţii, lângă o fântână, pe când ieşeau femeile să scoată apă.
\Z3  Apoi sclavul a luat zece cămile dintre cămilele stăpânului său şi a plecat, având cu el toate lucrurile de preţ ale stăpânului său. S-a sculat şi a plecat în Mesopotamia, în cetatea lui Nahor.
~Yw  Sclavul şi-a pus mâna sub coapsa stăpânului său Avraam şi i-a jurat că are să păzească aceste lucruri.
X Dacă femeia nu va vrea să te urmeze, vei fi dezlegat de jurământul acesta; numai să nu duci cu nici un chip pe fiul meu acolo.
W Domnul, Dumnezeul cerului, care m-a scos din casa tatălui meu şi din ţara naşterii mele, care mi-a vorbit şi mi-a jurat, zicând: Seminţei tale voi da ţara aceasta, va trimite pe îngerul Său înaintea ta; şi de acolo vei lua o soţie fiului meu.
JV Dar Avraam i-a zis: Să nu cumva să duci pe fiul meu acolo!
'UI Şi sclavul i-a răspuns: Poate că femeia nu va vrea să mă urmeze în ţara aceasta. Trebuie să duc oare pe fiul tău în ţara de unde ai ieşit tu?
cTA ci te vei duce în ţara mea şi la rudele mele ca să iei o soţie fiului meu Isaac.
?Sy şi te voi pune să juri pe Domnul, Dumnezeul cerului şi Dumnezeul pământului, că nu vei lua fiului meu o soţie dintre fiicele canaaniţilor, în mijlocul cărora locuiesc,
R% Avraam a zis celui mai bătrân sclav din casa lui, care era îngrijitorul tuturor averilor lui: Pune-ţi, te rog, mâna sub coapsa mea
kQ S Avraam era bătrân, aintat în vârstă: şi Domnul binecuvântase pe Avraam în orice lucru,
P Ogorul şi peştera din el au fost astfel transferate legal lui Avraam ca ogor pentru îngropare, de către fiii lui Het.
/OY Şi după aceea, Avraam a îngropat-o pe Sara, soţia sa, în peştera din ogorul Macpela, care este faţă în faţă cu Mamre (adică Hebron),în ţara Canaan.
Ny ca proprietate a lui Avraam, în faţa fiilor lui Het şi în faţa tuturor celor ce treceau pe poarta cetăţii.
]M5 Deci ogorul lui Efron din Macpela, care este faţă în faţă cu Mamre, ogorul şi peştera din el şi toţi copacii care se aflau în ogor şi în graniţele lui de jur împrejur, au fost transferate legal
WL) Şi Avraam a ascultat pe Efron; şi Avraam a cântărit lui Efron preţul cumpărării despre care vorbise, în faţa fiilor lui Het: patru sute de sicii de argint, care erau folosiţi de comercianţi.
K# Domnul meu, ascultă-mă! Ogorul face patru sute de sicii de argint. Ce este aceasta între tine şi mine? îngroapă-ţi deci moarta!
9Jo Şi Efron a răspuns lui Avraam, zicându-i:
NI  Şi a vorbit lui Efron, în auzul poporului ţării, zicând: dacă astfel voieşti, ascultă-mă, te rog! îţi dau preţul ogorului; primeşte-l de la mine şi-mi voi îngropa moarta în el.
VH'  Atunci Avraam s-a plecat până la pământ înaintea poporului ţării.
;Gq  Nu, domnul meu, ascultă-mă! îţi dăruiesc ogorul şi-ţi dăruiesc şi peştera care este în el. Ţi le dăruiesc în faţa fiilor poporului meu: îngroapă-ţi moarta.
BF  Efron era şi el acolo, în mijlocul fiilor lui Het. Şi Efron Hetitul a răspuns lui Avraam, în auzul fiilor lui Het şi al tuturor celor ce treceau pe poarta cetăţii, zicând:
QE  să-mi dea peştera Macpela, care este a lui şi care este la marginea ogorului lui. Să mi-o dea în schimbul preţului ei, ca să-mi folosească de loc de îngropare în mijlocul vostru.
.DW Şi el le-a vorbit, zicând: Dacă este şi voia voastră să-mi îngrop moarta dinaintea mea, ascultaţi-mă şi rugaţi pentru mine pe Efron, fiul lui Ţohar,
C Atunci Avraam s-a sculat şi s-a plecat până la pământ în faţa poporului ţării, adică înaintea fiilor lui Het.
qB] Ascultă-ne, domnul meu! Tu eşti ca un domnitor al lui Dumnezeu în mijlocul nostru; îngroapă-ţi moarta în cel mai ales dintre mormintele noastre. Nici unul din noi nu te va opri să-ţi îngropi moarta în mormântul lui.
AA Şi fiii lui Het au răspuns lui Avraam, zicându-i:
@ Eu sunt străin şi vremelnic printre voi; daţi-mi un ogor, ca loc de îngropare la voi, ca să-mi îngrop moarta dinaintea mea.
a?= Apoi Avraam s-a sculat dinaintea moartei sale şi a vorbit fiilor lui Het, zicând:
> Sara a murit la Chiriat-Arba (adică Hebron), în ţara lui Canaan; şi Avraam a venit s-o jelească pe Sara şi s-o plângă.
d= E Sara a trăit o sută douăzeci şi şapte de ani; aceştia au fost anii vieţii Sarei.
^<7 Concubina lui, numită Reuma, a născut şi ea pe Tebah, Gaham,Tahaş şi Maaca.
;{ Şi Betuel a născut pe Rebeca. Aceştia sunt cei opt fii pe care i-a născut Milca lui Nahor, fratele lui Avraam.
F: pe Chesed, pe Hazo, pe Pildaş, pe Iidlaf şi pe Betuel.
`9; pe Uţ, întâiul său născut, pe Buz, fratele său, pe Chemuel, tatăl lui Aram,
s8a După aceste lucruri, i s-a spus lui Avraam: Iată, Milca a născut şi ea copii fratelui tău Nahor:
7 Avraam s-a întors la slugile sale, şi s-au sculat şi au plecat împreună la Beer-Şeba; şi Avraam a locuit la Beer-Şeba.
{6q Toate naţiunile pământului vor fi binecuvântate în sămânţa ta, pentru că ai ascultat de porunca Mea!
N5 te voi binecuvânta foarte mult şi-ţi voi înmulţi foarte mult sămânţa, ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării; şi sămânţa ta va stăpâni cetăţile duşmanilor ei.
4- şi a zis: Pe Mine însumi jur, zice Domnul: pentru că ai făcut lucrul acesta şi n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu,
O3 Apoi îngerul Domnului a chemat a doua oară din ceruri pe Avraam
2' Şi Avraam a pus locului aceluia numele: Domnul va purta de grijă. De aceea se zice şi azi: La muntele unde Domnul va purta de grijă.
P1  Atunci Avraam a ridicat ochii şi a văzut înapoia lui un berbec, încurcat cu coarnele într-un tufiş. Avraam s-a dus şi a luat berbecul, şi l-a adus ca ardere-de-tot în locul fiului său.
I0  Şi El a zis: Să nu pui mâna pe băiat şi să nu-i faci nimic; căci ştiu acum că te temi de Dumnezeu, întrucât n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine.
u/e  Dar îngerul Domnului l-a strigat din ceruri şi a zis: Avraame! Avraame! Şi el a răspuns: Iată-mă!
].5  Apoi Avraam a întins mâna şi a luat cuţitul ca să înjunghie pe fiul său.
E-  Apoi au ajuns la locul pe care i-l spusese Dumnezeu. Şi Avraam a zidit acolo un altar şi a aşezat lemnele pe el, a legat pe fiul său Isaac şi l-a pus pe altar, deasupra lemnelor.
, Şi Avraam a răspuns: Fiule, Dumnezeu însuşi va purta de grijă de mielul pentru arderea-de-tot. Şi au mers amândoi împreună.
A+} Dar Isaac a vorbit tatălui său Avraam şi a zis: Tată! Şi el a răspuns: Ce este, fiule? Şi Isaac a spus: Iată focul şi lemnele, dar unde este mielul pentru arderea-de-tot?
**O Avraam a luat lemnele pentru arderea-de-tot, le-a pus pe spatele fiului sau Isaac; şi a luat în mână focul şi cuţitul, şi cei doi au mers împreună.
()K Şi Avraam a zis slugilor sale: Rămâneţi aici cu măgarul; eu şi băiatul ne vom duce până acolo să ne închinăm şi apoi ne vom întoarce la voi.
O( A treia zi, Avraam a ridicat ochii şi a văzut locul de departe.
Y'- Avraam s-a sculat dis-de-dimineaţă, a pus şaua pe măgar şi a luat cu el două slugi şi pe fiul său Isaac. A tăiat lemne pentru arderea-de-tot şi a pornit spre locul pe care i-l spusese Dumnezeu.
?&y Şi El i-a zis: Ia pe fiul tău, pe singurul tău fiu Isaac, pe care-l iubeşti, du-te în ţara Moria şi adu-l ardere-de-tot acolo, pe un munte pe care ţi-l voi spune.
%  După aceste lucruri, – Dumnezeu a pus la încercare pe Avraam şi i-a zis: Avraame! Şi el a răspuns: Iată-mă.
D$ "Şi Avraam a locuit multe zile în ţara filistenilor.
v#g !Avraam a sădit un tamarisc la Beer-Şeba, şi a chemat acolo Numele Domnului Dumnezeului Celui veşnic.
6"g  Astfel au făcut ei legământ la Beer-Şeba. După aceea, Abimelec s-a sculat împreună cu Picol, conducătorul armatei sale, şi s-au întors în ţara filistenilor.
n!W De aceea el a chemat locul acela Beer-Şeba; căci acolo şi-au jurat ei credinţă unul altuia.
 ) Şi el a răspuns: Trebuie să primeşti din mâna mea aceste şapte mieluşele, ca să-mi fie mărturie că am săpat fântâna aceasta.
xk Atunci Abimelec a întrebat pe Avraam; Ce înseamnă aceste şapte mieluşele, pe care le-ai pus deoparte?
E Şi Avraam a pus deoparte şapte mieluşele din turmă.
lS Şi Avraam a luat oi şi boi, pe care i-a dat lui Abimelec; şi au făcut legământ amândoi.
 Şi Abimelec a zis: Nu ştiu cine a făcut lucrul acesta; tu nu mi-ai spus, nici eu n-am auzit până în ziua de azi.
zo Dar Avraam a învinuit pe Abimelec pentru o fântână de apă pe care puseseră mâna sclavii lui Abimelec.
#C Şi Avraam a zis: Jur!
 Jură-mi acum aici, pe Dumnezeu, că nu mă vei înşela niciodată, nici pe mine, nici pe copiii mei, nici pe nepoţii mei, ci vei avea faţă de mine şi faţă de ţara în care locuieşti ca străin, aceeaşi bunăvoinţă pe care o am eu faţă de tine.
/ În vremea aceea, Abimelec însoţit de Picol, conducătorul armatei lui, a vorbit astfel lui Avraam: Dumnezeu este cu tine în tot ce faci.
_9 A locuit în Deşertul Paran; şi mama lui i-a luat o soţie din ţara Egiptului.
nW Dumnezeu a fost cu copilul, care a crescut, a locuit în deşert şi a ajuns vânător cu arcul.
% Şi Dumnezeu i-a deschis ochii şi ea a văzut un izvor de apa. Apoi s-a dus şi a umplut burduful cu apă şi a dat copilului Să bea.
b? Scoală-te, ia copilul şi ţine-l de mână, căci voi face din el o naţiune mare.
Q Şi Dumnezeu a auzit glasul copilului. Atunci îngerul lui Dumnezeu a strigat din cer pe Agar şi i-a zis: Ce ai tu, Agar? Nu te teme, căci Dumnezeu a auzit glasul copilului în locul unde este.
gI şi s-a dus şi a şezut în faţa lui la o depărtare ca la o aruncătură de arc; căci, zicea ea: Să nu văd moartea copilului! A şezut deci în faţa lui la o parte, a ridicat glasul şi a început să plângă.
Q Când s-a terminat apa din burduf, a aruncat copilul sub un tufiş,
fG Avraam s-a sculat dis-de-dimineaţă, a luat pâine şi un burduf cu apă, pe care l-a dat Agarei şi i l-a pus pe umăr; i-a dat şi copilul şi i-a dat drumul. Ea a plecat şi a rătăcit prin Deşertul Beer-Şeba.
]5  Dar şi pe fiul sclavei tale îl voi face o naţiune, căci este sămânţa ta.
sa  Dar Dumnezeu a zis lui Avraam: Să nu te mâhneşti de cuvintele acestea, din cauza băiatului şi din cauza sclavei tale; în orice-ţi zice Sara, ascultă de ea; căci din Isaac va ieşi o sămânţă care va purta numele tău.
\ 3  Cuvintele acestea însă n-au plăcut deloc lui Avraam, din cauza fiului său.
" ?  De aceea ea a zis lui Avraam: Alungă pe sclava aceasta şi pe fiul ei; căci fiul sclavei acesteia nu va moşteni împreună cu fiul meu, cu Isaac.
d C  Şi Sara a văzut pe fiul egiptencei Agar, pe care-l născuse lui Avraam, batjocorind.
 Copilul s-a făcut mare şi a fost înţărcat, Şi Avraam a făcut o petrecere mare în ziua când a fost înţărcat Isaac.
 ! Şi a adăugat: Cine s-ar fi gândit să spună lui Avraam ca Sara va alăpta copii? Şi totuşi i-am născut un fiu la bătrâneţe!
^7 Şi Sara a zis: Dumnezeu m-a făcut să râd; oricine va auzi, va râde cu mine.
\3 Avraam era în vârstă de o sută de ani când i s-a născut fiul său Isaac.
p[ Apoi Avraam a circumcis pe fiul sau Isaac la vârsta de opt zile, aşa cum îi poruncise Dumnezeu.
_9 Şi Avraam a pus fiului său nou-nascut, pe care i-l născuse Sara, numele Isaac.
/ Căci Sara a rămas însărcinată şi a născut un fiu lui Avraam la bătrâneţe, la vremea hotărâtă, despre care îi vorbise Dumnezeu.
s c Domnul a cercetat pe Sara aşa cum spusese, şi Domnul a împlinit faţă de Sara ce promisese.
y Fiindcă Domnul închisese pântecele tuturor femeilor din casa lui Abimelec, din cauza Sarei, soţia lui Avraam.
+ Avraam s-a rugat lui Dumnezeu şi Dumnezeu a însănătoşit pe Abimelec, pe soţia lui şi pe sclavele lui, aşa că au putut să nască.
`; Şi Sarei i-a zis: Iată, am dat fratelui tău o mie de arginţi; aceasta să-ţi fie o dovadă de cinste înaintea ochilor tuturor celor ce sunt cu tine şi înaintea tuturor vei fi fără vină.
eE Şi Abimelec a zis: Iată, ţara mea este înaintea ta; locuieşte unde-ţi va plăcea.
~ Abimelec a luat oi şi boi, sclavi şi sclave, şi le-a dat lui Avraam; şi i-a dat înapoi şi pe Sara, soţia lui.
Y}-  Şi când m-a scos Dumnezeu din casa tatălui meu, i-am zis Sarei: Tată bunătatea pe care să o arăţi faţă de mine: în toate locurile unde vom merge, spune despre mine: EI este fratele meu.
|  De altfel este adevărat că ea este sora mea, fiica tatălui meu, dar nu fiica mamei mele; şi a ajuns să-mi fie soţie.
&{G  Şi Avraam a răspuns: îmi ziceam că, fără îndoială, în locul acesta nu-i nici o frica de Dumnezeu şi că mă vor omorî din cauza soţiei mele.
Uz%  Şi Abimelec a zis lui Avraam: Ce ai văzut de ai făcut lucrul acesta?
y%  Şi Abimelec a chemat pe Avraam şi i-a zis: Ce ne-ai făcut? Şi cu ce am păcătuit eu împotriva ta, de ai făcut să vină peste mine şi peste împărăţia mea un păcat atât de mare? Ai făcut faţă de mine lucruri care n-ar fi trebuit nicidecum făcute.
3xa Abimelec s-a sculat dis-de-dimineaţă, a chemat pe toţi slujitorii săi şi le-a spus tot ce se întâmplase; şi oamenii aceia au fost cuprinşi de o mare teamă.
Kw Acum deci, dă omului soţia înapoi; căci el este profet, se va ruga pentru tine şi vei trăi. Dar dacă n-o vei da înapoi, să ştii că vei muri negreşit, tu şi tot ce este al tău.
Tv# Şi Dumnezeu i-a zis în vis: Da, ştiu că ai făcut cu inimă curată lucrul acesta şi de aceea te-am şi ferit să păcătuieşti împotriva Mea; iată de ce nu te-am lăsat să te atingi de ea.
u+ Nu mi-a spus el: Ea este sora mea? Şi n-a zis ea însăşi: El este fratele meu? Eu am lucrat cu inimă curată şi cu mâini nevinovate.
ytm Dar Abimelec nu se apropiase de ea; şi el a zis: Doamne, vei omorî Tu oare chiar şi o naţiune dreaptă?
+sQ Dar Dumnezeu S-a arătat noaptea în vis lui Abimelec şi i-a zis: Iată, tu ai să mori, din cauza femeii pe care ai luat-o, căci este soţia unui bărbat.
r Şi Avraam zicea despre Sara, soţia lui: Este sora mea. Abimelec, regele Gherarului, a trimis şi a luat-o pe Sara.
~q y Avraam a plecat de acolo în ţara de sud, s-a aşezat între Cades şi Şur, şi a locuit ca străin în Gherar.
p# &Şi cea mai tânără a născut şi ea un fiu, căruia i-a pus numele Ben-Ammi; el este tatăl fiilor lui Amon până în ziua de azi.
|os %Cea mai mare a născut un fiu, căruia i-a pus numele Moab; el este tatăl moabiţilor până în ziua de azi.
Xn+ $Astfel cele două fiice ale lui Lot au rămas însărcinate de tatăl lor.
Dm #Au dat tatălui lor să bea vin şi în noaptea aceea; apoi cea mai tânără s-a dus şi s-a culcat cu el. Şi el nu şi-a dat seama nici când s-a culcat ea, nici când s-a sculat.
l{ "A doua zi, cea mai mare a zis celei mai tinere: Iată, eu m-am culcat noaptea trecută cu tatăl meu; hai să-i dăm să bea vin şi în noaptea aceasta, şi du-te şi te culcă şi tu cu el, ca să ne păstrăm sămânţa prin tatăl nostru.
Jk !Au făcut deci pe tatăl lor să bea vin în noaptea aceea; şi cea mai mare s-a dus şi s-a culcat cu tatăl ei. Şi el nu şi-a dat seama nici când s-a culcat ea, nici când s-a sculat.
j  Vino, să dăm tatălui nostru să bea vin şi să ne culcăm cu el, ca să ne păstrăm sămânţa prin tatăl nostru.
Di Cea mai mare a zis celei mai mici: Tatăl nostru este bătrân şi nu mai este nici un bărbat în ţinutul acesta, ca să intre la noi, după cum este obiceiul întregului pământ.
Nh Lot a ieşit din Ţoar şi a locuit pe munte, cu cele două fete ale lui; căci s-a temut să locuiască în Ţoar. Şi el, împreună cu cele două fiice ale lui, au locuit într-o peşteră.
Ig Şi când Dumnezeu a nimicit cetăţile din Câmpie, Dumnezeu Şi-a adus aminte de Avraam; şi a scăpat pe Lot din mijlocul prăpădului, când a nimicit cetăţile în care locuise Lot.
0f[ Şi-a îndreptat privirile spre Sodoma şi Gomora şi spre tot teritoriul Câmpiei; şi iată, a văzut ridicându-se de pe pământ un fum, ca fumul unui cuptor.
Ze/ Avraam s-a dus dis-de-dimineaţă la locul unde stătuse înaintea Domnului.
kdQ Dar soţia lui s-a uitat înapoi, în spatele lui, şi s-a prefăcut într-un stâlp de sare.
tcc A nimicit cetăţile acelea, toata Câmpia, toţi locuitorii cetăţilor şi ce creştea din pământ.
ube Atunci Domnul a făcut să plouă peste Sodoma şi peste Gomora pucioasă şi foc de la Domnul din cer.
Ia Răsărea soarele pe pământ când a intrat Lot în Ţoar.
` Grăbeşte-te, fugi acolo, căci nu pot face nimic până nu vei ajunge acolo. De aceea cetăţii aceleia i s-a pus numele Ţoar.
_ Şi El i-a zis: Iată, te-am ascultat şi în privinţa aceasta şi nu voi nimici cetatea aceasta despre care ai vorbit.
2^_ Iată, cetatea aceasta este destul de aproape ca să fug în ea şi este mică; lasă-mă, te rog, să fug acolo (nu-i aşa că e mică?) şi sufletul meu va trăi!
G] Iată, am căpătat har înaintea Ta şi ai arătat mare milă faţă de mine, păstrându-mi viaţa; dar nu pot să fug la munte, înainte ca să mă atingă prăpădul, şi voi pieri.
)\O Lot le-a zis: O! nu, Doamne!
I[ După ce i-au scos afară din cetate, unul a zis: Scapă-ţi viaţa! Să nu te uiţi înapoi şi să nu te opreşti în vreun loc din Câmpie. Fugi la munte, ca să nu fii nimicit!
ZZ/ Dar pentru că el întârzia, bărbaţii aceia au apucat mâna lui, mâna soţiei lui şi mâinile celor două fiice ale lui, căci mila Domnului era peste el; l-au scos şi l-au lăsat afară din cetate.
DY Când s-a crăpat de ziuă, îngerii l-au grăbit pe Lot, zicând: Scoală-te, ia-ţi soţia şi cele două fiice care se află aici, ca să nu pieri şi tu în pedepsirea cetăţii.
mXU Lot a ieşit şi a vorbit cu ginerii săi, care urmau să ia în căsătorie pe fiicele lui, şi a zis: Sculaţi-vă, ieşiţi din locul acesta; căci Domnul va nimici cetatea aceasta! Dar ginerii lui credeau că glumeşte.
,WS  Căci vom nimici locul acesta, pentru că strigătul împotriva locuitorilor lui a ajuns sa fie mare înaintea Domnului, şi Domnul ne-a trimis să-l nimicim.
!V=  Apoi bărbaţii aceia au zis lui Lot: Pe cine mai ai aici? Ginerii, fiii tăi şi fiicele tale şi tot ce ai în cetate: scoate-i din locul acesta.
U1  Şi pe bărbaţii care erau la uşa casei i-au lovit cu orbire, de la mic până la mare, aşa că degeaba se străduiau să găsească uşa.
lTS  Dar bărbaţii aceia au întins mâinile, au tras pe Lot în casă cu ei şi au încuiat uşa.
S+  Şi ei au strigat: dă-te la o parte! Şi au zis: Omul acesta a venit să locuiască aici ca străin, şi acum vrea să facă pe judecătorul! Acum o să-ţi facem mai rău decât lor! S-au repezit cu putere asupra bărbatului Lot şi s-au apropiat să spargă uşa.
jRO Iată, am două fiice care nu ştiu de bărbat; lăsaţi-mă, vă rog, să vi le aduc afară şi faceţi-le ce vă va plăcea. Nurnai nu faceţi nimic acestor oameni, fiindcă au venit sub umbra acoperişului casei mele.
LQ şi a zis: Fraţilor, vă rog, nu faceţi o asemenea răutate!
PP Lot a ieşit afară la ei înaintea uşii, a închis uşa după el
O7 au chemat pe Lot şi i-au zis: Unde sunt oamenii care au venit la tine în noaptea aceasta? Scoate-i la noi afară, ca să ne împreunăm cu ei.
?Ny Dar înainte de a se culca, bărbaţii din cetate, bărbaţii din Sodoma, de la cel mai tânăr până la cel mai bătrân, tot poporul din toate părţile, au înconjurat casa,
(MK Dar Lot a insistat mult; aşa că ei au venit şi au intrat în casa lui. Apoi el le-a pregătit o masă, a pus să coacă azimi şi ei au mâncat.
L Şi a zis: Domnii mei, intraţi, vă rog, în casa robului vostru, ca să rămâneţi peste noapte în ea, şi spălaţi-vă picioarele; apoi vă veţi scula devreme şi vă veţi vedea de drum. Şi ei au zis: Nu, ci vom petrece noaptea în piaţă.
:K q Cei doi îngeri au ajuns la Sodoma seara, în timp ce Lot şedea la poarta Sodomei. Când i-a văzut Lot, s-a sculat, le-a ieşit înainte şi s-a plecat până la pământ,
pJ[ !După ce a terminat de vorbit cu Avraam, Domnul a plecat. Şi Avraam s-a întors la locuinţa lui.
ZI/  Apoi Avraam a zis: Să nu Te mânii, Doamne, dacă voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate se vor găsi în ea numai zece oameni drepţi. Şi Domnul a zis: N-o voi nimici pentru cei zece.
DH Avraam a zis: Iată, am îndrăznit să vorbesc Domnului. Poate că se vor afla acolo numai douăzeci de oameni drepţi. Şi Domnul a zis: N-o voi nimici pentru cei douăzeci.
rG_ Şi Avraam a zis: Doamne, să nu Te mânii dacă voi mai vorbi. Poate că se vor găsi acolo numai treizeci de oameni drepţi. Şi El a zis: N-o voi nimici, dacă voi găsi în ea treizeci de oameni drepţi.
'A~~/}}||{`{={zqyy4xx/wvuuut[ssrqqq!pooGnmmllRk_jii5hhggf|fedd@ccba``^__{^]]]\X[[GZZ8YYsXX^WW^WVVUTToSSSRRRQ;PPOoNNMMkLLKJfIIHGG!F,EEDCClBAAH@@+?J>>=|<<;-::h99g877/6a55/433{22=11I0^//=..U--,++_*))n(((+''B&&F%%%<$$#r"""! 4f`9&v(E=e*m z  o B{I,='Us%  Dumnezeu a luat astfel toată turma tatălui vostru şi mi-a dat-o mie.
:ro Dacă el zicea: Mieii pestriţi să fie plata ta, toate oile făceau miei pestriţi. Şi dacă zicea: Mieii bălţaţi să fie plata ta, toate oile făceau miei bălţaţi.
q Totuşi, tatăl vostru m-a înşelat şi mi-a schimbat plata de zece ori, dar Dumnezeu nu l-a lăsat să-mi facă nici un rău.
[p1 Şi voi însevă ştiţi că am slujit tatălui vostru cu toată puterea mea.
o şi le-a zis: Văd că faţa tatălui vostru nu mai este faţă de mine ca înainte; dar Dumnezeul tatălui meu a fost cu mine.
Vn' Iacov a trimis de a chemat pe Rahela şi pe Leea la câmp, la turma lui,
m{ Atunci Domnul a zis lui Iacov: întoarce-te în ţara părinţilor tăi şi la rudele tale, şi Eu voi fi cu tine.
dlC Şi Iacov a văzut faţa lui Laban şi, iată, ea nu mai era faţă de el ca înainte.
;k s Iacov a auzit cuvintele fiilor lui Laban, care ziceau: Iacov a luat tot ce era al tatălui nostru şi din ce era al tatălui nostru şi-a strâns el toată bogăţia aceasta.
j +Omul acesta s-a îmbogăţit astfel din ce în ce mai mult; a avut multe turme, sclavi şi sclave, cămile şi măgari.
i{ *Dar când oile erau slabe, nu punea nuielele; aşa că cele slabe erau ale lui Laban, iar cele tari ale lui Iacov.
*hO )Ori de câte ori se înfierbântau oile cele mai viguroase, Iacov punea nuiele în jgheaburi, sub ochii lor, ca ele să zămislească uitându-se la nuiele.
Cg (Iacov despărţea mieii aceştia şi abătea feţele oilor din turma lui Laban către cele cenuşii şi bălţate; turmele lui le punea deoparte şi nu le unea cu turmele lui Laban.
lfS 'Şi oile zămisleau uitându-se la nuiele şi făceau miei bălţaţi, cenuşii şi pestriţi.
:eo &Apoi a pus nuielele pe care le despuiase de coajă în jgheaburi, în adăpători, sub ochii oilor care veneau să bea, ca atunci când vor veni să bea, să zămislească.
*dO %Iacov a luat nuiele verzi de plop, de migdal şi de platan; a despuiat de pe ele fâşii de coajă şi a făcut sa se vadă partea albă care era pe nuiele.
~cw $Apoi a pus o depărtare de trei zile de drum între el şi Iacov; şi Iacov păştea celelalte oi ale lui Laban.
Xb+ #în aceeaşi zi a pus deoparte ţapii bălţaţi şi pestriţi, toate caprele bălţate şi pestriţe, toate cele ce aveau alb pe ele, şi toţi mieii care erau negri. Le-a dat în mâinile fiilor săi.
8am "Şi Laban a zis: Bine! Fie aşa cum ai zis.
a`= !Iată cum se va dovedi cinstea mea: de acum încolo, când vei veni să-mi vezi plata, tot ce nu va fi cenuşiu şi pestriţ între capre şi negru între miei, şi se va găsi la mine, să fie socotit ca furat.
O_  Azi voi trece prin toată turma ta; am să pun deoparte din oi orice miel cenuşiu şi pestriţ şi orice miel negru, şi din capre tot ce este pestriţ şi cenuşiu; aceasta să fie plata mea.
9^m Laban a zis: Ce să-ţi dau? Şi Iacov a zis: Să nu-mi dai nimic. Dacă te învoieşti cu ce-ţi voi spune, îţi voi paşte turma şi mai departe şi o voi păzi.
>]w căci puţinul pe care-l aveai înainte de venirea mea, a crescut mult şi Domnul te-a binecuvântat oriîncotro am mers eu. Dar acum, când am să muncesc şi pentru casa mea?
v\g Şi Iacov i-a răspuns: Ştii cum ţi-am slujit şi cum ţi s-au înmulţit vitele sub grija mea;
C[ Apoi i-a zis: Hotărăşte-mi plata şi ţi-o voi da.
Z Şi Laban i-a zis: Dacă am căpătat trecere înaintea ta, mai stai, căci văd bine că Domnul m-a binecuvântat din cauza ta.
{Yq Da-mi soţiile şi copiii, pentru care ţi-am slujit, şi voi pleca; fiindcă ştii ce slujbă ţi-am făcut.
X Şi după ce a născut Rahela pe Iosif, Iacov a zis lui Laban: La-să-mă să plec, ca să mă duc acasă în ţara mea.
hWK Şi i-a pus numele Iosif (El va adăuga), zicând: Domnul să-mi mai adauge un fiu!
gVI Şi ea a rămas însărcinată şi a născut un fiu, şi a zis: Dumnezeu mi-a luat ocara!
pU[ Atunci Dumnezeu Şi-a adus aminte de Rahela; şi Dumnezeu a ascultat-o şi i-a deschis pântecele.
XT+ După aceea, a născut o fiica şi i-a pus numele Dina (Judecată).
CS Şi Leea a zis: Dumnezeu mi-a dăruit un dar frumos! De data aceasta, soţul meu va locui cu mine, căci i-am născut şase fii. De aceea i-a pus numele Zabulon (Locuinţă).
_R9 Leea a rămas iarăşi însărcinată şi a născut lui Iacov un al şaselea fiu.
Q+ Leea a zis: Mi-a răsplătit Dumnezeu, pentru că am dat soţului meu pe sclava mea. De aceea i-a pus numele Isahar (Răsplătire).
oPY Şi Dumnezeu a ascultat pe Leea, a rămas însărcinată şi a născut lui Iacov al cincilea fiu.
HO Seara, când se întorcea Iacov de la câmp, Leea i-a ieşit înainte şi a zis: Intră la mine, căci te-am cumpărat cu mandragorele fiului meu. Şi în noaptea aceea s-a culcat cu ea.
\N3 Dar ea i-a răspuns: Nu-ţi ajunge că mi-ai luat soţul? Vrei să iei şi mandragorele fiului meu? Şi Rahela a zis: Ei bine, poate să se culce cu tine în noaptea aceasta pentru mandragorele fiului tău.
OM Ruben a ieşit odată afară, pe vremea seceratului grâului, a găsit mandragore pe câmp şi le-a adus mamei sale Leea. Atunci Rahela a zis Leei: dă-mi, te rog, din mandragorele fiului tău.
L  Atunci Leea a zis: Sunt fericită, căci femeile mă vor numi fericită. De aceea i-a pus numele Aşer (Fericit).
KK  Şi Zilpa, sclava Leei, a născut un al doilea fiu lui Iacov.
VJ'  Atunci Leea a zis: Ce noroc! De aceea i-a pus numele Gad (Noroc).
@I}  Şi Zilpa, sclava Leei, a născut lui Iacov un fiu.
pH[  Când a văzut Leea că nu mai naşte, a luat pe sclava ei, Zilpa şi a dat-o lui Iacov de soţie.
G5 Atunci Rahela a zis: Am purtat lupte mari împotriva surorii mele şi am biruit. De aceea i-a pus numele Neftali (Luptele lui Dumnezeu).
nFW Şi Bilha, sclava Rahelei, a rămas iar însărcinată şi a născut lui Iacov un al doilea fiu.
E7 Atunci Rahela a zis: Dumnezeu mi-a făcut dreptate; El mi-a ascultat glasul şi mi-a dat un fiu. De aceea i-a pus numele Dan (A judecat).
OD Şi Bilha a rămas însărcinată şi a născut lui Iacov un fiu.
RC Şi i-a dat de soţie pe sclava ei, Bilha; şi Iacov a intrat la ea.
}Bu Ea a zis: Iată sclava mea Bilha; intră la ea, ca să nască pe genunchii mei şi să am şi eu copii prin ea.
~Aw Iacov s-a mâniat pe Rahela şi a zis: Sunt eu oare în locul lui Dumnezeu, care ţi-a oprit rodul pânteceluî?
@  Când a văzut Rahela că nu face copii lui Iacov, a invidiat pe sora sa şi a zis lui Iacov: dă-mi copii, ori mor!
J? #Şi ea a rămas iarăşi însărcinată şi a născut un fiu, şi a zis: Acum voi lăuda pe Domnul. De aceea i-a pus numele Iuda (Lăudat fie Domnul). Şi a încetat să mai nască.
P> "Ea a rămas iarăşi însărcinată şi a născut un fiu, şi a zis: de data aceasta soţul meu se va lipi de mine, fiindcă i-am născut trei fii. De aceea i-a pus numele Levi (Alipire).
E= !A rămas iarăşi însărcinată si a născut un fiu şi a zis: Fiindcă Domnul a auzit că nu sunt iubită, mi l-a dat şi pe acesta. Şi ea i-a pus numele Simeon (Ascultare).
C<  Leea a rămas însărcinată şi a născut un fiu, căruia i-a pus numele Ruben (Vedeţi, un fiu); căci ea zicea: Domnul a văzut mâhnirea mea. Acum soţul meu mă va iubi.
w;i Când Domnul a văzut că Leea nu era iubită, El a făcut-o să aibă copii; Rahela însă era Stearpă.
: Iacov a intrat şi la Rahela, şi pe Rahela o iubea mai mult decât pe Leea. Şi a mai slujit lui Laban alţi şapte ani.
Q9 Şi Laban a dat ca sclavă fiicei sale Rahela, pe sclava sa, Bilha.
~8w Atunci Iacov a făcut aşa şi a împlinit săptămâna. Apoi Laban i-a dat de soţie pe fiica sa Rahela.
7 Împlineşte săptămâna cu aceasta şi-ţi voi da şi pe cealaltă pentru slujba pe care o vei mai face la mine alţi şapte ani.
6 Şi Laban a zis: În locul acesta nu se obişnuieşte să se dea cea mai tânără înaintea celei întâi-născute.
+5Q A doua zi dimineaţa, iată că era Leea. Atunci Iacov a zis lui Laban: Ce mi-ai făcut? Nu ţi-am slujit eu oare pentru Rahela? De ce m-ai înşelat?
N4 Şi Laban a dat ca sclavă fiicei sale Leea pe sclava sa, Zilpa.
]35 Seara, el a luat pe fiica sa Leea şi a adus-o la Iacov; şi el a intrat la ea.
V2' Şi Laban a adunat pe toţi oamenii acelui loc şi a făcut o petrecere.
p1[ Apoi Iacov a zis lui Laban: dă-mi soţia, căci mi s-au împlinit zilele, ca să pot intra la ea.
0 Astfel Iacov a slujit şapte ani pentru Rahela şi anii aceştia i s-au părut ca şi câteva zile, pentru că o iubea.
o/Y Şi Laban a răspuns: Mai bine să ţi-o dau ţie, decât s-o dau altui bărbat. Rămâi la mine.
t.c Iacov iubea pe Rahela; şi el a zis: îţi voi sluji şapte ani pentru Rahela, fiica ta cea mai mică.
b-? Leea avea ochii slabi, Rahela însă avea o statură şi o înfăţişare frumoasă.
Y,- Laban avea două fete: cea mai mare se numea Leea şi cea mai mică Rahela.
+y Apoi Laban a zis lui Iacov: Fiindcă eşti rudă cu mine, să-mi slujeşti oare degeaba? Spune-mi ce plată vrei?
* Şi Laban i-a zis: Cu adevărat, tu eşti os din oasele mele şi carne din carnea mea! Şi Iacov a stat la el O lună.
W))  Când a auzit Laban veştile despre Iacov, fiul surorii sale, a alergat să-l întâmpine, l-a îmbrăţişat, I-a sărutat şi l-a adus în casa lui. Şi el a istorisit lui Laban toate aceste lucruri.
(  Şi Iacov a spus Rahelei că este rudă cu tatăl ei şi că este fiul Rebecăi. Ea a alergat şi a spus tatălui ei.
P'  Apoi Iacov a sărutat pe Rahela, şi a început să plângă tare.
f&G  Când a văzut Iacov pe Rahela, fiica lui Laban, fratele mamei sale, şi turma lui Laban, fratele mamei sale, s-a apropiat, a prăvălit piatra de pe gura fântânii şi a adăpat turma lui Laban, fratele mamei sale.
e%E  Pe când le vorbea el încă, a venit Rahela cu oile tatălui său; căci ea le păzea.
!$= Ei însă au răspuns: Nu putem, până nu se vor strânge toate turmele; atunci se prăvăleşte piatra de pe gura fântânii şi vom adăpa oile.
(#K Atunci el a zis: Iată, este încă zi plină şi este prea devreme ca să strângeţi vitele. Adăpaţi oile, apoi duceţi-vă şi paşteţi-le iarăşi.
x"k El le-a zis: Este sănătos? Şi ei au zis: Sănătos. Şi tocmai atunci venea Rahela, fiica Iui, cu oile.
j!O Apoi el le-a zis: Cunoaşteţi pe Laban, fiul lui Nahor? Şi ei au răspuns: Îi cunoaştem.
m U Şi Iacov a zis păstorilor. Fraţilor, de unde sunteţi? Şi ei au răspuns: din Haran.
-U Toate turmele se strângeau acolo; păstorii prăvăleau piatra de pe gura fântânii, adăpau turmele şi apoi puneau piatra la loc pe gura fântânii.
gI S-a uitat înainte şi pe câmp a văzut o fântână; şi iată, lângă ea erau trei turme de oi, care se odihneau; căci la fântâna aceasta adăpau păstorii turmele, Pe gura fântânii era o piatră mare.
R ! Iacov a pornit la drum şi a dus în ţara celor ce locuiesc în est.
1 Şi piatra aceasta pe care am pus-o ca stâlp de aducere-aminte va fi Casa lui Dumnezeu; şi îţi voi da a zecea parte din tot ce-mi vei da.
kQ şi daca mă voi întoarce în pace în casa tatălui meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul meu.
L Apoi Iacov a făcut un jurământ, zicând: Dacă Dumnezeu va fi cu mine şi mă va păzi în timpul călătoriei pe care o fac, dacă-mi va da pâine să mănânc şi haine să mă îmbrac,
jO Şi el a dat locului acestuia numele Betel; dar mai înainte numele acelei cetăţi era Luz.
/Y Şi Iacov s-a sculat dis-de-dimineaţă, a luat piatra pe care o pusese căpătâi, a pus-o ca stâlp de aducere – aminte şi a turnat untdelemn pe vârful ei.
 Şi i-a fost teamă şi a zis: Cât de înfricoşător este locul acesta! Aici este Casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerurilor!
ym Atunci Iacov s-a trezit din somn şi a zis: Cu adevărat. Domnul este în tocul acesta, şi eu n-am ştiut.
2_ Iată, Eu sunt cu tine şi te voi păzi oriunde vei merge, şi te voi aduce înapoi în ţara aceasta; căci nu te voi părăsi, până nu voi împlini ce-ţi spun.
J Sămânţa ta va fi ca pulberea pământului; te vei întinde la vest şi la est, la nord şi la sud, şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine şi în sămânţa ta.
L  Şi iată, Domnul stătea deasupra ei şi zicea: Eu sunt Domnul, Dumnezeul tatălui tău Avraam şi Dumnezeul lui Isaac. Pământul pe care eşti culcat ţi-l voi da ţie şi seminţei tale.
1]  Apoi a visat şi iată, o scară era rezemată de pământ, şi vârful ci ajungea până la cer. Şi îngerii lui Dumnezeu se urcau şi se coborau pe scara aceea.
/Y  A ajuns într-un loc unde a rămas peste noapte, pentru că asfinţise soarele. Şi a luat o piatră de acolo, a pus-o căpătâi şi s-a culcat în locul acela.
M  Iacov a plecat din Beer-Şeba şi şi-a luat drumul spre Haran.
-U  Astfel Esau s-a dus la Ismael. El a mai luat de soţie, pe lângă soţiile pe care le avea, pe Mahalat, fiica lui Ismael, fiul lui Avraam şi sora lui Nebaiot
\3 Şi Esau a mai văzut că fetele lui Canaan nu-i plăceau tatălui său Isaac.
c A A văzut că Iacov ascultase de tatăl său şi de mama sa şi plecase la Padan-Aram.
e E Esau a văzut că Isaac binecuvântase pe Iacov şi-l trimisese la Padan-Aram, ca să-şi ia soţie de acolo, şi că, binecuvântându-l, îi dăduse porunca aceasta: Să nu-ţi iei soţie dintre fetele lui Canaan.
$ C Şi astfel Isaac a trimis pe Iacov, şi el s-a dus la Padan-Aram, la Laban, fiul lui Betuel sirianul, fratele Rebecăi, mama lui Iacov şi a lui Esau.
: o Şi să-ţi dea binecuvântarea lui Avraam, ţie şi seminţei tale cu tine, ca să stăpâneşti ţara în care locuieşti ca străin, pe care Dumnezeu a dat-o lui Avraam.
 % Dumnezeul cel Atotputernic să te binecuvânteze, să te facă să creşti şi să te înmulţeşti, ca să ajungi o ceată de popoare!
!= Scoală-te, du-te la Padan-Aram, în casa lui Betuel, tatăl mamei tale, şi ia-ţi de acolo o soţie, dintre fetele lui Laban, fratele mamei tale.
  Atunci Isaac a chemat pe Iacov, l-a binecuvântat şi i-a dat porunca aceasta: Să nu-ţi iei soţie dintre fiicele lui Canaan.
]5 .Şi Rebeca a zis lui Isaac: M-am scârbit de viaţă, din pricina fetelor lui Het. Dacă Iacov va lua o asemenea soţie, dintre fetele lui Het, dintre fetele ţării acesteia, la ce-mi mai foloseşte viaţa?
=u -până va trece de la tine mânia fratelui tău şi va uita ce i-ai făcut. Atunci eu voi trimite şi te voi aduce de acolo. De ce să fiu lipsită de voi amândoi într-o zi?
Y- ,şi rămâi la el pentru o vreme, până se va potoli mânia fratelui tău,
`; +Acum, fiule, ascultă glasul meu: scoala-te, fugi la fratele meu Laban, în Haran;
^7 *Şi au spus Rebecăi cuvintele lui Esau, fiul ei cel mai mare. Ea a trimis atunci să cheme pe Iacov, fiul ei cel mai mic, şi i-a zis: Iată, fratele tău Esau vrea să se răzbune pe tine şi să te omoare.
[1 )Esau a prins ură pe Iacov din cauza binecuvântării cu care-l binecuvântase tatăl său. Şi Esau zicea în inima sa: Zilele de doliu pentru tatăl meu sunt aproape; apoi voi ucide pe fratele meu Iacov.
 (Vei trăi din sabia ta şi vei sluji fratelui tău; dar, când te vei răscula, vei scutura jugul lui de pe gâtul tău!
' 'Atunci tatăl său Isaac a răspuns şi i-a zis: Iată! Locuinţa ta va fi departe de rodnicia pământului şi de rouă cerului de sus.
1~] &Şi Esau a zis tatălui său: N-ai decât această singură binecuvântare, tată? Binccuvântează-mă şi pe mine, tată! Şi Esau a ridicat glasul şi a plâns.
c}A %Isaac a răspuns şi a zis lui Esau: Iată, l-am făcut stăpân peste tine şi i-am dat ca slujitori pe toţi fraţii lui, l-am înzestrat cu grâu şi cu vin din belşug: ce mai pot face oare pentru tine, fiule?
q|] $Şi Esau a zis: da, nu degeaba îl cheamă Iacov, căci m-a înşelat de două ori. Mi-a luat dreptul de întâi-născut şi iată, acum mi-a luat şi binecuvântarea! Şi a zis: N-ai păstrat nici o binecuvântare pentru mine?
g{I #Şi Isaac a zis: Fratele tău a venit cu vicleşug şi ţi-a luat binecuvântarea.
z "Când a auzit Esau cuvintele tatălui său, a plâns cu amar şi a zis tatălui său: Binecuvântează-mă şi pe mine, tată!
py[ !Atunci, înspăimântat, Isaac a tremurat foarte tare şi a zis: Cine este atunci cel ce a prins vânat şi mi l-a adus? Eu am mâncat din toate înainte de a veni tu şi l-am binecuvântat. De aceea va rămâne binecuvântat.
wxi  Tatăl său Isaac i-a zis: Cine eşti tu? Şi el a răspuns: Eu sunt fiul tău cel întâi-născut, Esau.
Yw- A făcut şi el o mâncare gustoasă, pe care a dus-o tatălui său. Şi a zis tatălui său: Să se scoale tatăl meu şi să mănânce din vânatul fiului său, ca să mă binecuvânteze sufletul tău!
*vO Şi cum sfârşise Isaac de binecuvântat pe îacov şi Iacov abia plecase din faţa tatălui său Isaac, Esau, fratele lui, se întorcea de la vânătoare.
u Să-ţi fie supuse popoare şi naţiuni să se închine înaintea ţa! Să fii stăpânul fraţilor tăi şi fiii mamei tale să se închine înaintea ta! Blestemat să fie oricine te va blestema şi binecuvântat să fie oricine te va binecuvânta.
ftG Să-ţi dea Dumnezeu rouă din cer şi rodnicia pământului, grâu şi vin din belşug!
_s9 Şi Iacov s-a apropiat şi l-a sărutat. Isaac a simţit mirosul hainelor lui; apoi l-a binecuvântat şi i-a zis: Iată, mirosul fiului meu este ca mirosul unui câmp, pe care l-a binecuvântat Domnul.
Xr+ Atunci tatăl său Isaac i-a zis: Apropie-te acum şi sărută-mă, fiule.
8qk Şi Isaac a zis: Adu-mi să mănânc din vânatul fiului meu, ca sufletul meu să te binecuvânteze. Iacov i-a adus şi el a mâncat; i-a adus şi vin şi a băut.
kpQ Şi Isaac i-a zis: Eşti tu cu adevărat fiul meu Esau? Şi Iacov a răspuns: Eu sunt.
|os Nu l-a cunoscut, pentru că mâinile îi erau păroase, ca mâinile fratelui său Esau; şi l-a binecuvântat.
n% Iacov s-a apropiat de tatăl său Isaac, care l-a pipăit şi a zis: Glasul este glasul lui Iacov, dar mâinile sunt mâinile lui Esau.
m Atunci Isaac a zis lui Iacov: Apropie-te, ca să te pipăi, fiul meu, ca să ştiu dacă eşti sau nu cu adevărat fiul meu Esau.
l3 Isaac însă a zis fiului său: Cum de l-ai găsit aşa de repede, fiul meu? Şi Iacov a răspuns: Domnul Dumnezeul tău mi l-a scos înainte.
[k1 Şi Iacov a răspuns tatălui său: Eu sunt Esau, fiul tău cel întâi-născut; am făcut ce mi-ai spus. Scoală-le, te rog, şezi şi mănâncă din vânatul meu, ca să mă binecuvânteze sufletul tău!
gjI El a mers la tatăl său şi a zis: Tată! Şi el a zis: Iată-mă. Cine eşti tu, fiule?
jiO Şi a dat în mâna fiului său Iacov mâncarea gustoasă şi pâinea pe care le pregătise.
_h9 Şi ea i-a acoperit cu pielea iezilor mâinile şi gâtul, care erau fără păr.
g7 Apoi Rebeca a luat hainele cele bune ale lui Esau, fiul ei cel mai mare, care se găseau acasă, şi le-a pus pe Iacov, fiul ei cel mai tânăr.
wfi Şi el s-a dus, i-a luat şi i-a adus mamei sale, care a făcut o mâncare cum îi plăcea tatălui Său.
e  Dar mamă-sa i-a zis: Blestemul acesta, fiule, să cadă peste mine! Tu ascultă numai de glasul meu şi du-te de adu-mi-i.
$dC  Poate că tatăl meu mă va pipăi şi voi trece drept mincinos înaintea lui şi, în loc de binecuvântare, voi face să vină peste mine blestemul.
gcI  Iacov a răspuns mamei sale: Iată, fratele meu Esau este păros, iar eu n-am păr deloc.
obY  Apoi tu o vei duce tatălui tău s-o mănânce, ca să te binecuvânteze înainte de moartea lui.
a  Du-te la turmă şi adu-mi de acolo doi iezi buni şi eu voi pregăti din ei o mâncare gustoasă tatălui tău, cum îi place.
J` Acum, fiule, ascultă glasul meu şi fă ce îţi poruncesc.
_ Adu-mi vânat şi fă-mi o mâncare ca să mănânc; şi te voi binecuvânta înaintea Domnului, înainte de moartea mea.
r^_ Apoi Rebeca a zis fiului ei Iacov: Iată, am auzit pe tatăl tău vorbind astfel fratelui tău Esau:
] Rebeca a ascultat ce spunea Isaac fiului său Esau. Şi Esau s-a dus la câmp, ca să prindă vânatul şi să-l aducă.
\ Fă-mi o mâncare cum îmi place mie şi adu-mi-o s-o mănânc, ca să te binecuvânteze sufletul meu înainte de a muri.
b[? Acum deci, te rog, ia-ţi armele, tolba şi arcul, du-te la câmp şi adu-mi vânat.
]Z5 Şi Isaac a zis: Iată, am îmbătrânit şi nu ştiu ziua morţii mele.
6Y i Isaac îmbătrânise şi ochii îi slăbiseră, aşa ca nu mai vedea. Atunci a chemat pe Esau, fiul lui cel mai mare, şi i-a zis: Fiule! Şi el i-a răspuns: iată-mă.
RX #Ele au fost o pricină de mare amărăciune pentru Isaac şi Rebeca.
W "La vârsta de patruzeci de ani, Esau a luat de soţii pe ludita, fiica heţitului Beeri, şi pe Basmat, fiica heţitului Elon.
~Vw !Şi el a numit-o Şeba (Jurământ). De aceea s-a pus cetăţii numele Beer-Şeba până în ziua de azi.
+UQ  S-a întâmplat că în aceeaşi zi, nişte sclavi ai lui Isaac au venit să-i vorbească despre fântâna pe care o săpaseră şi i-au zis: Am dat de apă!
%TE Apoi s-au sculat dis-de-dimineaţă şi s-au legat unul cu altul printr-un jurământ. Isaac i-a lăsat apoi să plece, şi ei l-au părăsit în pace.
LS Isaac le-a dat o petrecere şi au mâncat şi au băut.
AR} că nu ne vei face nici un rău, după cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ţi-am făcut numai bine şi te-am lăsat să pleci în pace. Tu acum eşti binecuvântat de Domnul.
3Qa Ei însă au zis: Vedem lămurit că Domnul este cu tine. De aceea zicem: Să fie un jurământ între noi, între noi şi tine, şi să facem un legământ cu tine,
mPU Şi Isaac le-a zis: De ce veniţi la rnine, voi, care mă urâţi şi m-aţi alungat de la voi?
pO[ Abimelec a venit la el din Gherar, cu prietenul său Ahuzat şi cu Picol, comandantul armatei lui.
N# Isaac a zidit acolo un altar, a chemat Numele Domnului şi şi-a întins cortul acolo. Sclavii lui Isaac au săpat acolo o fântână.
lMS Şi Domnul i S-a arătat chiar în noaptea aceea şi i-a zis: Eu sunt Dumnezeul tatălui tău Avraam; nu te teme, căci Eu sunt cu tine; te voi binecuvânta şi îţi voi înmulţi sămânţa, din cauza robului Meu Avraam.
.LY De acolo s-a urcat la Beer-Şeba.
iKM Şi pe urmă s-au mutat de acolo şi au săpat o altă fântână, pentru care nu s-au mai certat; şi au numit-o Rehobot (Lărgime), căci a zis: Domnul ne-a făcut loc larg, ca să ne putem întinde în ţară.
yJm Apoi au săpat altă fântână, pentru care iar s-au certat, de aceea au numit-o Sitna (Gâlceava).
(Ceartă), pentru că se certaseră cu el.
kHQ Sclavii lui Isaac au mai săpat în vale şi au dat acolo peste o fântână cu apa de izvor.
uGe Şi Isaac a săpat din nou fântânile de apă pe care le săpaseră sclavii tatălui său Avraam, şi pe care le astupaseră filistenii, după moartea lui Avraam; şi le-a pus iarăşi aceleaşi nume pe care le pusese tatăl său.
dFC Isaac a plecat de acolo şi şi-a întins cortul în Valea Gherar, şi a locuit acolo.
kEQ Şi Abimelec a zis lui Isaac: Pleacă de la noi, căci ai ajuns mult mai puternic decât noi.
D- Filistenii astupaseră şi umpluseră cu ţărână toate fântânile pe care le săpaseră sclavii tatălui său, pe vremea tatălui său.
sCa Avea cirezi de vite şi turme de oi, şi un număr mare de sclavi: de aceea filistenii îl învidiau.
B  Astfel omul acesta s-a îmbogăţit şi a mers îmbogăţindu-se din ce în ce mai mult, până când a ajuns foarte bogat.
A  Isaac a făcut semănături în ţara aceea şi a strâns rod însutit în anul acela; căci Domnul l-a binecuvântat.
@  Atunci Abimelec a dat următoarea poruncă întregului popor: Cine se va atinge de omul acesta sau de soţia lui va fi omorât.
?)  Şi Abimelec a zis: Ce ne-ai făcut? Ce uşor s-ar fi putut ca vreunul din popor să se culce cu soţia ta şi ne-ai fi făcut vinovaţi!
O>  Atunci Abimelec a chemat pe Isaac şi i-a zis: Nu mai încape îndoială că ea este soţia ta. Cum ai putut zice: E sora mea? Şi Isaac i-a răspuns: Am zis aşa, ca să nu mor din pricina ei.
8=k Fiindcă şederea lui acolo se lungise, s-a întâmplat că Abimelec, regele filistenilor, uitându-se pe fereastră, a văzut pe Isaac jucându-se cu soţia lui, Rebeca.
o<Y Când oamenii locului aceluia îi puneau întrebări cu privire la soţia lui, el zicea: Este sora mea. Căci se temea să spună că este soţia lui, ca să nu-I omoare oamenii locului aceluia, fiindcă Rebeca era frumoasă.
-;W Astfel Tsaac a rămas la Gherar.
: pentru că Avraam a ascultat de glasul Meu şi a păzit ce i-am cerut, poruncile Mele, orânduielile Mele şi legile Mele.
@9{ Şi îţi voi înmulţi sămânţa ca stelele cerului; voi da seminţei tale toate ţinuturile acestea; şi toate naţiunile pământului vor fi binecuvântate în sămânţa ta;
r8_ Locuieşte ca străin în ţara aceasta, şi Eu voi fi cu tine şi te voi binecuvânta; căci toate ţinuturile acestea ţi le voi da ţie şi seminţiei tale, şi voi ţine jurământul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam.
|7s Atunci Domnul i S-a arătat şi a zis: Nu te coborî în Egipt. Rămâi în ţara despre care îţi voi spune.
6 = În ţară a venit o foamete, de foametea dintâi, care fusese pe vremea lui Avraam. Şi Isaac s-a dus la Abimelec, regele filistenilor, la Gherar.
35a "Şi Iacov a dat lui Esau pâine şi ciorbă de linte. El a mâncat şi a băut; apoi s-a sculat şi a plecat. Astfel şi-a nesocotit Esau dreptul de întâi-născut.
|4s !Şi Iacov a zis: Jură-mi întâi. Esau a jurat şi astfel şi-a vândut dreptul de întâi-născut lui Iacov.
q3]  Şi Esau a zis: Iată-mă, sunt pe moarte; la ce-mi poate folosi dreptul acesta de întâi-născut?
G2 Şi Iacov a zis: Vinde-mi azi dreptul de întâi-născut!
F1 Şi Esau a zis lui Iacov: dă-mi, te rog, să mănânc din ciorba aceasta roşiatică, fiindcă sunt rupt de oboseală. Pentru aceea s-a dat lui Esau numele Edom (adică Roşu).
j0O Odată, pe când fierbea Iacov o ciorbă, Esau s-a întors de la câmp, frânt de oboseală.
q/] Şi Isaac iubea pe Esau, pentru că mânca din vânatul lui; Rebeca însă iubea mai mult pe Iacov.
M. Băieţii aceştia s-au făcut mari. Esau a ajuns un vânător îndemânatic, un om care-şi petrecea vremea mai mult pe câmp; dar Iacov era un om liniştit, care stătea acasă în corturi.
9-m Apoi a ieşit fratele său, care ţinea cu mâna de călcâi pe Esau; şi de aceea i-au pus numele Iacov. Isaac era în vârstă de şaizeci de ani, când s-au născut ei.
t,c Şi cel dintâi a ieşit roşu de tot: păros peste tot ca o manta; şi de aceea i-au pus numele Esau.
k+Q S-au împlinit zilele când avea să nască; şi iată că în pântecele ei erau doi gemeni.
t*c Şi Domnul i-a zis: două naţiuni sunt în pântecele tău. Şi două popoare se vor despărţi la ieşirea din pântecele tău. Unul din popoarele acestea va fi mai mare decât celălalt. Şi cel mai mare va sluji celui mai mic.
)5 Copiii însă se băteau în pântecele ei; şi ea a zis: dacă-i aşa, de ce mai sunt însărcinată? Aşa că s-a dus să întrebe pe Domnul.
(% Isaac s-a rugat Domnului pentru soţia sa, căci era stearpa; şi Domnul l-a ascultat: şi soţia lui, Rebeca, a rămas însărcinată.
"'? Isaac era în vârstă de patruzeci de ani, când a luat de soţie pe Rebeca, fiica lui Betuel, arameul din Padan-Aram, şi sora lui Laban, arameul.
\&3 Aceasta este genealogia lui Isaac, fiul lui Avraam: Avraam a născut pe Isaac.
%5 Ei au locuit de la Havila până la Şur, care este în faţa Egiptului, cum mergi spre Asiria. El s-a aşezat în faţa tuturor fraţilor lui.
$+ Şi iată anii vieţii lui Ismael: o sută treizeci şi şapte de ani. El şi-a dat duhul şi a murit, şi a fost adăugat la poporul lui.
# Aceştia sunt fiii lui Ismael; acestea sunt numele lor, după satele şi taberele lor – doisprezece prinţi, după naţiunile lor.
3"c Hadad, Tema, Ietur, Nafiş şi Chedma.
!= Mişma, Duma, Masa;
$ C  Şi acestea sunt numele fiilor lui Ismael, după numele lor, după generaţiile lor: Nebaiot, întâiul-născut al lui Ismael; Chedar, Adbeel, Mibsam,
xk  Iată genealogia lui Ismael, fiul lui Avraam, pe care-l născuse lui Avraam egipteanca Agar, sclava Sarei.
y  Şi după moartea lui Avraam, Dumnezeu a binecuvântat pe fiul său Isaac. El locuia lângă fântâna Lahai-Roi.
{q  ogorul pe care-l cumpărase Avraam de la fiii lui Het. Acolo au fost îngropaţi Avraam şi soţia lui, Sara.
(K  Şi Isaac şi Ismael, fiii săi, l-au îngropat în peştera Macpela, în ogorul lui Efron, fiul lui Ţohar Hetitul, care este faţă în faţă cu Mamre,
%E Apoi Avraam şi-a dat duhul şi a murit după o bătrâneţe fericită, înaintat în vârstă şi sătul de zile; şi a fost adăugat la poporul său.
fG Iată zilele anilor vieţii lui Avraam: el a trăit o sută şaptezeci şi cinci de ani.
;q Dar fiilor concubinelor lui, Avraam le-a dat daruri; şi, pe când era încă în viaţă, i-a îndepărtat de lângă fiul său Isaac, înspre est, în ţara Răsăritului.
>~~#}W||^{{jzz\yyy5xxwvvIuutssrNqpp,ojnn%mlkjj5iiMhhFgffOefdd!czc$bbaq``>__^?]_\\[eZZjYXXVWVV5UU>=<44'3312 100/T.--,,@++4*g))((u''m&&9%%S$$!###0""W!!w O("q]{[FT,nr  w V R Nty6UL% %Iosif a zis: Caut pe fraţii mei. Spune-mi, te rog, unde pasc ei turma?
sKa %Pe când rătăcea pe câmp, l-a întâlnit un om. Şi omul acesta l-a întrebat, zicând: Ce cauţi?
TJ# %Apoi Israel i-a zis: du-te, te rog, şi vezi dacă fraţii tăi sunt sănătoşi şi dacă turma este bine; şi adu-mi veşti. L-a trimis deci din Valea Hebronului şi Iosif a ajuns la Sihem.
I) % Şi Israel a zis lui Iosif: Fraţii tăi pasc turma la Sihem. Vino, căci vreau să te trimit la ei. El a răspuns: Iată-mă, sunt gata.
WH) % Fraţii lui Iosif se duseseră la Sihem, ca sa pască turma tatălui lor.
dGC % Şi fraţii săi îl invidiau, dar tatăl său a păstrat în minte cuvintele acestea.
sFa % L-a istorisit tatălui său şi fraţilor săi. Tatăl sau l-a mustrat şi i-a zis: Ce înseamnă visul acesta pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni eu, mama ta şi fraţii tăi, să ne aruncăm cu faţa la pământ înaintea ta?
LE % Apoi Iosif a mai visat un vis şi l-a istorisit fraţilor săi. El a zis: Iată, am mai visat un vis! Soarele, luna şi unsprezece stele se aruncau cu faţa la pământ înaintea mea.
ID %Şi fraţii lui i-au zis: doar n-ai să domneşti tu peste noi? Doar n-ai să stăpâneşti tu peste noi? Şi l-au urât şi mai mult din cauza visurilor lui şi din cauza cuvintelor lui.
VC' %Noi eram la legatul snopilor în mijlocul câmpului; şi iată, snopul meu s-a ridicat şi a stat în picioare, iar snopii voştri l-au înconjurat şi s-au aruncat cu faţa la pământ înaintea lui.
?B{ %El Ie-a zis: Ascultaţi, vă rog, ce vis am visat!
fAG %Iosif a visat un vis şi când l-a istorisit fraţilor săi, ei l-au urât şi mai mult.
0@[ %Când au văzut fraţii lui că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe ei toţi, au început sa-l urască şi nu puteau să-i spună nici o vorbă prietenească.
!?= %Israel iubea pe Iosif mai mult decât pe toţi ceilalţi fii ai săi, pentru că el era fiul bătrâneţii lui; şi i-a făcut o haină pestriţă.
>{ %Aceasta este genealogia lui Iacov. Iosif, la vârsta de şaptesprezece ani, păştea turma cu fraţii lui. Şi băiatul acesta era cu fiii Bilhei şi cu fiii Zilpei, soţiile tatălui său; şi Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele.
X= - %Iacov a locuit în ţara Canaan, ţara unde locuise ca străin tatăl său.
B< $+conducătorul Magdiel, conducătorul Iram. Aceştia au fost conducătorii lui Edom, după locuinţele lor, în ţara pe care o aveau. Acesta a fost Esau, tatăl edomiţilor.
O; $*conducătorul Chenaz, conducătorul Teman, conducătorul Mibţar,
N: $)conducătorul Oholibama, conducătorul Ela, conducătorul Pinon,
Q9 $(Şi acestea au fost numele conducătorilor ieşiţi din Esau, după familiile lor, după ţinuturile lor şi după numele lor: conducătorul Timna, conducătorul Alva, conducătorul letet,
M8 $'Şi când a murit Baal-Hanan, fiul lui Acbor, în locul lui a domnit Hadar; şi numele cetăţii lui era Pau. Numele soţiei lui a fost Mehetabeel, fiica lui Matred, fiica lui Mezahab.
T7# $&Când a murit Saul, în locul lui a domnit Baal-Hanan, fiul lui Acbor.
X6+ $%Şi când a murit Samla, în locul lui a domnit Saul, din Rehobot pe Râu.
M5 $$Când a murit Hadad, în locul lui a domnit Samla, din Masreca.
(4K $#Şi când a murit Huşam, în locul lui a domnit Hadad, fiul lui Bedad, care a bătut pe Madian în câmpiile Moabului. Şi numele cetăţii lui era Avit.
Y3- $"Când a murit Iobab, în locul lui a domnit Huşam, din ţara temaniţilor.
_29 $!Şi când a murit Bela, în locul lui a domnit Tobab, fiul lui Zerah, din Boţra.
[11 $ Beia, fiul lui Beor, a domnit în Edom; şi numele cetăţii lui era Dinhaba.
x0k $Aceştia au fost regii care au domnit în ţara Edom, înainte de a domni un rege peste copiii lui Israel.
3/a $conducătorul Dişon, conducătorul Eter, conducătorul Dişan. Aceştia au fost conducătorii horiţilor, conducătorii pe care i-au avut în ţara lui Seir.
.# $Aceştia au fost conducătorii horiţilor: conducătorul Lotan, conducătorul Şobal, conducătorul Ţibeon, conducătorul Ana,
D- $Aceştia au fost fiii lui Dişan: Uţ şi Aran.
M, $Aceştia au fost fiii lui Eter: Bilhan, Zaavan şi Acan.
X++ $Aceştia au fost fiii lui Dişon: Hemdan, Eşban, Itran şi Cheran.
X*+ $Aceştia au fost fiii lui Ana: Dişon şi Oholibama, fiica lui Ana.
6)g $Aceştia au fost fiii lui Ţibeon: Aia şi Ana. Acesta a fost Ana care a găsit izvoarele calde în desert, când păştea măgarii tatălui său Ţibeon.
\(3 $Aceştia au fost fiii lui Şobal: Alvan, Manahat, Ebal, Şefo şi Onam.
\'3 $Şi fiii lui Lotan au fost Hori şi Hemam. Sora lui Lotan a fost Timna.
w&i $Dişon, Eter şi Dişan. Aceştia au fost conducătorii horiţilor, fiii lui Seir, în ţara Edom.
o%Y $Aceştia au fost fiii lui Seir horitul, care au locuit ţara: Lotan, Şobal, Ţibeon, Ana,
s$a $Aceştia au fost fiii lui Esau, care este Edom, şi aceştia au fost conducătorii lor.
^#7 $Şi aceştia au fost fiii Oholibamei, soţia lui Esau: conducătorul Ieuş, conducătorul laelam, conducătorul Core. Aceştia au fost conducătorii ieşiţi din Oholibama, fiica Anei, soţia lui Esau.
" $Aceştia au fost fiii lui Reuel, fiul lui Esau: conducătorul Nahat, conducătorul Zerah, conducătorul Sama, conducătorul Miza. Aceştia au fost conducătorii ieşiţi din Reuel în ţara Edom. Aceştia au fost fiii Basmatei, soţia lui Esau.
-!U $conducătorul Core, conducătorul Gaetam, conducătorul Amalec. Aceştia au fost conducătorii ieşiţi din Elifaz în ţara Edom. Ei au fost fiii Adei.
Q  $Aceştia au fost conducătorii fiilor lui Esau. Fiii lui Elifaz, întâiul-născut al lui Esau, au fost: conducătorul Teman, conducătorul Omar, conducătorul Ţefo, conducătorul Chenaz,
1 $Aceştia au fost fiii Oholibamei, soţia lui Esau, fiica Anei, fiica lui Ţibeon. Şi ea a născut lui Esau pe Ieuş, Iaelam şi Core.
{ $ Aceştia au fost fiii lui Reuel: Nahat, Zerah, Sama şi Miza. Aceştia sunt fiii Basmatei, soţia lui Esau.
 $ Şi Timna era concubina lui Elifaz, fiul lui Esau; şi ea a născut lui Elifaz pe Amalec. Aceştia sunt fiii Adei, soţia lui Esau.
Q $ Şi fiii lui Elifaz au fost: Teman, Omar, Ţefo, Gaetam şi Chenaz.
 $ Acestea au fost numele fiilor lui Esau: Elifaz, fiul Adei, soţia lui Esau; Reuel, fiul Basmalei, soţia lui Esau.
U% $ Aceasta este genealogia lui Esau, tatăl edomiţilor, în Muntele Seir.
?{ $Esau s-a aşezat în Muntele Seir. Esau este Edom.
+Q $Căci bogăţiile lor erau prea mari ca să poată locui împreună, şi ţinutul în care locuiau ca străini nu le mai putea ajunge din cauza turmelor lor.
mU $Apoi Esau şi-a luat soţiile, fiii şi fiicele, şi toate sufletele din casă, turmele, toate vitele şi toată averea pe care o strânsese în ţara Canaan, şi s-a dus într-o altă ţară, departe de fratele său Iacov.
 $şi Oholibama a născut pe Ieuş, Iaelam şi Core. Aceştia sunt fiii lui Esau, care i s-au născut în ţara Canaan.
N $Ada a născut lui Esau pe Elifaz; şi Basmat a născut pe Reuel;
?{ $şi pe Basmat, fiica lui Ismael, sora lui Nebaiot.
 $Esau şi-a luat soţii dintre fiicele Canaanului, pe: Ada, fiica hetitului Elon, pe Oholibama, fiica Anei, fiica hevitului Ţibeon,
: s $Aceasta este genealogia lui Esau, adică Edom.
9 #Isaac şi-a dat duhul şi a murit, şi a fost adăugat la poporul său, bătrân şi sătul de zile. Şi fiii săi Esau şi Iacov l-au îngropat.
@} #Zilele lui Isaac au fost de o sută optzeci de ani.
 #Şi Iacov a ajuns la tatăl său Isaac, la Mamre, la Chiriat-Arba, care este Hebronul, unde locuiseră ca străini Avraam şi Isaac.
|s #şi fiii Zilpei, sclava Leei: Gad şi Aşer. Aceştia sunt fiii lui Iacov, care i s-au născut în Padan-Aram.
> y #şi fiii Bilhei, sclava Rahelei: Dan şi Neftali;
. Y #fiii Rahelei: Iosif şi Beniamin;
g I #Fiii Leei: Ruben, întâiul-născut al lui Iacov, Simeon, Levi, Iuda, Isahar şi Zabulon;
D  #Şi pe când locuia Israel în ţinutul acesta, Ruben s-a dus şi s-a culcat cu Bilha, concubina tatălui său. Şi Israel a aflat. Şi fiii lui Iacov erau în număr de doisprezece.
Z / #Israel a plecat mai departe şi şi-a întins cortul dincolo de Migdal-Eder.
 #Şi Iacov a ridicat un stâlp pe mormântul ei, care este stâlpul mormântului Rahelei, până în ziua de azi.
kQ #Rahela a murit şi a fost îngropată pe drumul care duce la Efrata care este Betleem.
B #Şi pe când îşi dădea ea sufletul, căci trăgea să moară, i-a pus numele Ben-Oni (Fiul durerii mele), dar tatăl său l-a numit Beniamin (Fiul mâinii drepte).
]5 #In timpul durerilor naşterii, moaşa i-a zis: Nu te teme, căci mai ai un fiu!
$C #Apoi au plecat din Betel. Şi mai era o depărtare bunicică până ia Efrata când Rahelei i-au venit durerile naşterii; şi a avut o naştere grea.
G #Şi Iacov a numit locul unde îi vorbise Dumnezeu, Betel.
H #Şi Iacov a ridicat un stâlp de aducere-aminte în locul unde îi vorbise Dumnezeu, un stâlp de piatră; şi el a turnat peste el o jertfă de băutură, şi a turnat untdelemn.
P # Apoi Dumnezeu S-a înălţat de la el, în locul unde îi vorbise.
 # Ţie îţi voi da ţara pe care am dat-o lui Avraam şi lui Isaac, şi voi da ţara aceasta seminţiei tale după tine.
I # Şi Dumnezeu i-a zis: Eu sunt Dumnezeul Cel Atotputernic. Creşte şi înmulţeşte-te; o naţiune şi o mulţime de naţiuni se vor naşte din tine, şi regi vor ieşi din coapsele tale.
~ # Şi Dumnezeu i-a zis: Numele tău este Iacov; dar nu te vei mai chema Iacov, ci numele tău va fi Israel. Şi i-a pus numele Israel.
s}a # Dumnezeu S-a arătat iarăşi lui Iacov, după întoarcerea lui din Padan-Aram şi l-a binecuvântat.
| #Debora, doica Rebecăi, a murit şi a fost îngropată mai jos de Betel, sub stejarul căruia i s-a pus numele: Stejarul plângerii.
,{S #Şi a zidit acolo un altar şi a numit locul acela: El-Betel (Dumnezeul Betelului), căci acolo i Se descoperise Dumnezeu, când fugea de fratele Său.
lzS #Şi Iacov şi toată mulţimea care era cu el au ajuns la Luz, adică Betel, în ţara Canaan.
#yA #Apoi au plecat; şi groaza lui Dumnezeu s-a răspândit peste cetăţile care-i înconjurau, aşa că locuitorii lor n-au urmărit pe fiii lui Iacov.
4xc #Ei au dat lui Iacov toţi dumnezeii străini care erau în mâinile lor şi cerceii pe care îi purtau în urechi; şi Iacov i-a ascuns sub stejarul de lângă Sihem.
Fw #Apoi să ne sculăm şi să ne urcăm la Betel; şi acolo voi ridica un altar Dumnezeului care m-a ascultat în ziua necazului meu şi a fost cu mine pe calea pe care am umblat.
/vY #Şi Iacov a zis casei lui şi tuturor celor ce erau cu el: Scoateţi dumnezeii străini care sunt în mijlocul vostru, curăţaţi-va şi schimbaţi-vă hainele.
@u } #Apoi Dumnezeu a zis lui Iacov: Scoală-te, urca-te la Betel şi locuieşte acolo; ridică acolo un altar Dumnezeului care ţi S-a arătat când fugeai de faţa fratelui tău Esau.
rt_ "Dar ei au răspuns: Se cuvenea oare să se poarte cu sora noastră cum se poartă cu o prostituată?
#sA "Atunci Iacov a zis lui Simeon şi lui Levi: Voi m-aţi nenorocit, făcându-mă urât locuitorilor ţării, canaaniţilor şi fereziţilor. N-am sub porunca mea decât un mic număr de oameni; ei se vor strânge împotriva mea, mă vor bate şi voi fi nimicit, eu şi casa mea.
r! "şi le-au luat ca pradă şi le-au jefuit toate bogăţiile lor şi toţi copiii lor şi soţiile lor, şi tot ce se găsea în case.
\q3 "Le-au luat oile, boii şi măgarii, tot ce era în cetate şi ce era pe câmp;
zpo "Fiii lui Iacov s-au aruncat asupra celor morţi şi au jefuit cetatea, pentru că necinstiseră pe sora lor.
o' "Au trecut de asemenea prin ascuţişul săbiei pe Hamor şi pe fiul său Sihem; au luat pe Dina din casa lui Sihem şi au ieşit afară.
Ln "A treia zi, pe când sufereau ei încă, cei doi fii ai lui Iacov, Simeon şi Levi, fraţii Dinei, şi-au luat fiecare sabia, s-au năpustit asupra cetăţii şi au ucis pe toţi bărbaţii.
7mi "Toţi cei ce ieşeau pe poarta cetăţii au ascultat pe Hamor şi pe fiul său Sihem; şi toţi bărbaţii au fost circumcişi, toţi cei ce ieşeau pe poarta cetăţii.
!l= "Turmele lor, averile lor şi toate vitele lor nu vor fi oare atunci ale noastre? Să acceptăm numai ce ne cer ei, şi vor locui împreună cu noi.
Rk "Dar oamenii aceştia vor locui împreună cu noi, ca să alcătuim un singur popor, numai dacă orice parte bărbătească dintre noi se va circumcide, după cum şi ei înşişi sunt circumcişi.
uje "Oamenii aceştia au gânduri de pace faţă de noi; să locuiască deci în ţară şi să se ocupe de comerţ; ţara este destul de largă pentru ei. Noi vom lua de soţii pe fiicele lor şi le vom da de soţii pe fiicele noastre.
vig "Hamor şi fiul său Sihem s-au dus la poarta cetăţii şi au vorbit oamenilor din cetatea lor, zicând:
h; "Tânărul n-a amânat să facă lucrul acesta, căci iubea pe fiica lui Iacov şi era cel mai bine văzut dintre toţi cei din casa tatălui său.
Og "Cuvintele lor au plăcut lui Hamor şi lui Sihem, fiul lui Hamor.
gfI "Dar dacă nu ne ascultaţi, ca să vă circumcideţi, noi ne vom lua fiica şi vom pleca.
e "Atunci vă vom da pe fiicele noastre şi vom lua pentru noi pe fiicele voastre; vom locui cu voi şi vom deveni un singur popor.
%dE "Dar cu această condiţie ne vom învoi cu voi: Dacă şi voi veţi deveni ca noi şi veţi circumcide pe toţi cei de parte bărbătească între voi.
c) "Şi ei le-au zis: Este un lucru pe care nu-l putem face, să dăm pe sora noastră unui om necircumcis; căci ar fi o ruşine pentru noi.
b3 " Fiii lui Iacov însă au răspuns şi au vorbit cu vicleşug lui Sihem şi tatălui său Hamor, pentru că Sihem necinstise pe sora lor, Dina.
a " Cereţi-mi o zestre cât de mare şi cât de multe daruri şi voi da tot ce-mi veţi zice; numai da-ţi-mi fata de soţie.
~`w " Sihem a zis tatălui şi fraţilor Dinei: Să capăt trecere înaintea voastră şi vă voi da ce-mi veţi cere.
_ " Şi locuiţi cu noi; ţara vă stă înainte, rămâneţi în ea, faceţi comerţ şi câştigaţi-vă proprietăţi în ea.
o^Y " şi faceţi căsătorii cu noi; voi daţi-ne fetele voastre şi luaţi pentru voi pe ale noastre.
]{ "Hamor însă le-a vorbit, zicând: Inima fiului meu Sihem doreşte pe fiica voastră; vă rog, daţi-i-o de soţie
\ "Fiii lui Iacov s-au întors de la câmp şi, când au auzit, s-au întristat şi s-au aprins de mânie, pentru că Sihem săvârşise o mişelie în Israel, culcându-se cu fiica lui Iacov, un lucru care n-ar fi trebuit să se facă niciodată.
L[ "Hamor, tatăl lui Sihem, s-a dus la Iacov ca să-i vorbească.
%ZE "Iacov a aflat că Sihem a necinstit pe Dina, fiica sa. Fiii săi erau cu vitele la păşune, aşa că Iacov a tăcut până la întoarcerea lor.
[Y1 "După aceea Sihem a zis tatălui său Hamor: Ia-mi de soţie pe fata aceasta!
lXS "Şi inima lui s-a alipit de Dina, fiica lui Iacov, a iubit fata şi i-a vorbit după inima ei.
|Ws "Şi Sihem, fiul hevitului Hamor, domnitorul ţării, a văzut-o, a luat-o, s-a culcat cu ea şi a necinstit-o.
^V 9 "Dina, fata pe care Leea o născuse lui Iacov, a ieşit să vadă fiicele ţării.
|Us !Apoi. a ridicat acolo un altar, pe care l-a numit El-Elohe-Israel (Dumnezeu este Dumnezeul lui Isarel).
T !Partea de ogor pe care îşi întinsese cortul, a cumpărat-o de la fiii lui Hamor, tatăl lui Sihem, cu o sută de chesita.
!S= !Când a venit din Padan-Aram, Iacov a ajuns în pace în cetatea Sihem, care este în ţara Canaan; şi şi-a instalat tabăra înaintea cetăţii.
,RS !Şi Iacov a plecat mai departe, la Sucot, şi-a zidit o casă şi a făcut colibe pentru turme. De aceea s-a dat locului aceluia numele Sucot (Colibe).
FQ !În aceeaşi zi, Esau s-a întors pe drumul lui la Seir.
8Pk !Şi Esau a zis: da-mi voie, te rog, să las cu tine câţiva din oamenii mei. Dar Iacov a zis: de ce aceasta? Mî-ajunge să capăt trecere înaintea domnului meu!
UO% !Să meargă, te rog, domnul meu înaintea robului său; şi eu voi veni încet în urmă, la pas cu turma, care va merge înaintea mea, şi la pas cu copiii, până voi ajunge la domnul meu în Seir.
?Ny ! Dar Iacov i-a zis: domnul meu ştie că eu am copii mici şi am cu mine oi şi vaci care alăptează. Şi dacă oamenii le-ar grăbi la drum o singură zi, toată turma va muri.
aM= ! Apoi Esau a zis: Hai să plecăm şi să pornim la drum; eu voi merge înaintea ta.
7Li ! Primeşte, te rog, darul meu care ţi-a fost adus, fiindcă Dumnezeu m-a umplut de bunătăţi, şi fiindcă am de toate. Astfel a insistat el, şi Esau a primit.
hKK ! Şi Iacov a răspuns: Nu! te rog, dacă am căpătat trecere în ochii tăi, primeşte darul meu din mâna mea; căci am văzut faţa ta ca şi cum aş fi văzut Faţa lui Dumnezeu, şi tu m-ai primit cu bunăvoinţă.
[J1 ! Dar Esau a zis: Eu am din belşug; păstrează, fratele meu, ce este al tău.
HI !Atunci Esau a zis: Ce ai de gând să faci cu toată tabăra aceea pe care am întâlnit-o? Şi Iacov a răspuns: Acestea sunt ca să capăt trecere înaintea domnului meu.
.HW !Şi s-a apropiat şi Leea cu copiii ei şi s-au aruncat cu faţa la pământ. După aceea s-au apropiat îosif şi Rahela şi s-au aruncat cu faţa la pământ.
^G7 !Apoi s-au apropiat sclavele cu copiii lor şi s-au aruncat cu faţa la pământ.
AF} !Esau şi-a ridicat ochii, a văzut femeile şi copiii şi a zis: Cine sunt aceştia cu tine? Şi Iacov a răspuns: Sunt copiii pe care Dumnezeu i-a dat robului tău.
Ey !Esau însă a alergat înaintea lui, l-a îmbrăţişat şi, căzând pe gâtul lui, l-a sărutat; şi au plâns.
D{ !El a trecut înaintea lor şi s-a aruncat cu faţa la pământ de şapte ori, până s-a apropiat de fratele Său.
yCm !Şi pe sclave le-a pus în frunte cu copiii lor, apoi pe Leea cu copiii ei şi la urmă pe Rahela cu Iosif.
'B K !Iacov a ridicat ochii şi s-a uitat; şi iată, Esau venea cu patru sute de oameni. Atunci a împărţit copiii între Leea, Rahela şi cele două sclave.
NA Iată de ce, până în ziua de azi, israeliţii nu mănâncă muşchiul care se află la încheietura coapsei; căci Dumnezeu a lovit pe Iacov în muşchiul de la încheietura coapsei.
k@Q Răsărea soarele când a trecut pe lângă Peniel, şi Iacov şchiopăta din coapsă.
%?E Iacov a pus locului aceluia numele Peniel (Faţa lui Dumnezeu): Căci am văzut pe Dumnezeu faţă în faţă şi totuşi am scăpat cu viaţă.
> Iacov L-a întrebat: Spune-mi, Te rog, numele Tău. Şi El a răspuns: de ce îmi ceri numele? Şi l-a binecuvântat acolo.
)=M Apoi a zis: Numele tău nu va mai fi Iacov, ci Israel (Cel ce luptă cu Dumnezeu), căci ai luptat cu Dumnezeu şi cu oamenii, şi ai fost biruitor.
E< El i-a zis: Cum îţi este numele? Şi el a zis: Iacov.
;1 Şi Omul Acela a zis: Lasă-mă sa plec, căci se revarsă zorile. Dar Iacov a zis: Nu Te voi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta!
::o Când a văzut că nu-l poate birui, Omul Acesta l-a lovit la încheietura coapsei, aşa că lui Iacov i s-a scrântit încheietura coapsei, pe când se lupta cu El.
l9S Apoi Iacov a fost lăsat singur; atunci un Om S-a luptat cu el până în revărsatul zorilor.
E8 I-a luat, i-a trecut pârâul şi a trecut tot ce avea.
-7U Şi tot în noaptea aceea s-a sculat, a luat pe cele două soţii ale sale, pe cele două sclave şi pe cei unsprezece fii ai lui şi a trecut vadul Iabocului.
]65 Astfel darul a trecut înainte, dar el a rămas în tabără în noaptea aceea.
x5k şi să spuneţi: Iată, robul tău Iacov vine şi el după noi. Căci îşi zicea el: îl voi potoli cu darul acesta care merge înaintea mea; în urmă îl voi vedea faţă în faţă; şi poate mă va primi cu bunăvoinţă.
A4} Tot astfel a poruncit şi celui de-al doilea, celui de-al treilea şi tuturor celor ce mergeau după turmele acelea, zicând: Aşa să vorbiţi lui Esau, când îl veţi întâlni
3 atunci tu să răspunzi: A robului tău Iacov; este un dar trimis domnului meu Esau; şi iată, el însuşi vine în urma noastră.
C2 Şi a poruncit celui dintâi, zicând: Când te va întâlni fratele meu Esau şi te va întreba, zicând: Al cui eşti şi unde te duci? Şi a cui este turma aceasta dinaintea ta?,
41c Apoi le-a dat în mâna sclavilor săi, fiecare turmă separat, şi a poruncit sclavilor săi: Treceţi înaintea mea şi lăsaţi o depărtare între fiecare turmă.
0 treizeci de cămile alăptătoare cu mânjii lor, patruzeci de vaci şi zece tauri, douăzeci de măgăriţe şi zece măgăruşi.
d/C două sute de capre şi douăzeci de ţapi, două sute de oi şi douăzeci de berbeci,
%.E Iacov a petrecut noaptea în locul acela. Şi a luat din tot ce i-a căzut în mână şi a pus deoparte ca dar pentru fratele său Esau:
!-= Căci Tu ai zis: Eu voi îngriji ca să-ţi meargă bine şi-ţi voi face sămânţa ca nisipul mării, care, de mult ce este, nu se poate număra.
(,K Scapă-mă, Te rog, din mâna fratelui meu, din mâna lui Esau; căci mă tem de el, ca să nu vină şi să mă lovească, pe mine, pe mame şi pe copii.
\+3 Nu sunt vrednic de cea mai mică din toate îndurările şi de tot adevărul pe care l-ai arătat faţă de robul tău; căci am trecut Iordanul acesta numai cu toiagul meu şi iată, acum fac două tabere.
Q* Apoi Iacov a zis: Dumnezeul tatălui meu Avraam, Dumnezeul tatălui meu Isaac, Domnul care mi-a zis: întoarce-te în ţara ta şi în locul tău de naştere şi voi face ca să-ţi meargă bine!
})u şi a zis: dacă vine Esau împotriva uneia din tabere şi o bate, tabăra care va rămâne va putea să scape.
&(G Iacov s-a înspăimântat foarte mult şi l-a cuprins groaza. A împărţit în două tabere oamenii care erau cu el, şi oile, şi boii, şi cămilele,
'; Mesagerii s-au întors înapoi la îacov, spunând: Ne-am dus la fratele tău Esau; vine şi el înaintea ta; şi cu el sunt patru sute de oameni.
& am boi, măgari, oi, sclavi şi sclave; şi trimit să spună lucrul acesta domnului meu, ca să capăt trecere înaintea ta.
%%E El le-a dat poruncă, spunând: Vorbiţi astfel domnului meu Esau: Aşa vorbeşte robul tău Iacov: Am locuit la Laban şi am rămas la el până acum,
s$a Apoi Iacov a trimis înainte nişte mesageri la fratele său Esau, în ţara Seir, în ţinutul Edom.
# Când i-a văzut, Iacov a zis: Aceasta este tabăra lui Dumnezeu! Şi a pus locului aceluia numele Mahanaim (Două tabere).
S" # Iacov şi-a văzut de drum; şi l-au întâlnit îngerii lui Dumnezeu.
#!A 7Laban s-a sculat dis-de-dimineaţă, şi-a sărutat nepoţii şi fiicele şi i-a binecuvântat. Apoi Laban a plecat şi s-a întors la locuinţa lui.
 + 6Iacov a adus o jertfă pe munte şi a chemat pe fraţii lui sa mănânce pâine; ei au mâncat pâine şi au stat toată noaptea pe munte.
%E 5Dumnezeul lui Avraam şi al lui Nahor, şi Dumnezeul tatălui lor să judece între noi. Şi Iacov a jurat pe Acela de care se temea tatăl său Isaac.
eE 4Movila aceasta să fie martoră şi stâlpul acesta să fie martor că nu voi trece la tine peste movila aceasta şi nici tu nu vei trece la mine peste movila aceasta şi peste stâlpul acesta, ca să ne facem rău.
y 3Laban a zis lui Iacov: Iată movila aceasta şi iată stâlpul acesta, pe care l-am ridicat între mine şi tine.
N 2Dacă vei asupri pe fetele mele şi dacă vei lua şi alte soţii afară de fiicele mele, ia bine seama că, deşi nu va fi nici un om cu noi, Dumnezeu este martor între mine şi tine.
9 1Se mai numeşte şi Miţpa (Veghere), pentru că Laban a zis: Domnul să vegheze asupra mea şi asupra ta, când nu vom mai fi împreună.
 0Şi Laban a zis: Movila aceasta să slujească azi de mărturie între mine şi tine! De aceea i-au pus numele Galed.
}u /Laban a numit-o Iegar-Sahaduta (Movila mărturiei) şi Iacov a numit-o Galed (Movila mărturiei).
# .Apoi Iacov a zis fraţilor lui: Strângeţi pietre. Şi ei au strâns pietre şi au făcut o movilă; şi au mâncat acolo pe movilă.
M -Iacov a luat o piatră şi a pus-o ca stâlp de aducere-aminte.
ym ,Acum deci, vino, să facem un legământ, şi legământul acesta să fie o mărturie între mine şi tine!
 +Şi Laban a răspuns şi a zis lui Iacov: Fiicele acestea sunt fiicele mele şi copiii aceştia sunt copiii mei, turma aceasta este turma mea; şi tot ce vezi este al meu. Dar ce pot face eu azi pentru fiicele mele sau pentru copiii lor, pe care i-au născut?
 *Dacă n-aş fi avut cu mine pe Dumnezeul tatălui meu, pe Dumnezeul lui Avraam şi pe Acela de care se teme Isaac, mi-ai fi dat drumul acum cu mâinile goale. Dar Dumnezeu a văzut suferinţa mea şi munca mâinilor mele şi ieri-noapte te-a mustrat.
J )în felul acesta am stat eu douăzeci de ani în casa ta; ţi-am slujit paisprezece ani pentru cele două fiice ale tale şi şase ani pentru turma ta şi de zece ori mi-ai schimbat plata.
} (Unde eram, ziua mă topeam de căldură, iar noaptea mă prăpădeam de frig şi-mi fugea somnul de pe ochi.
(K 'Nu ţi-am adus acasă vite sfâşiate de fiare; eu însumi te-am despăgubit pentru ele; îmi cereai înapoi ce mi se fura ziua sau ce mi se fura noaptea.
% &În cei douăzeci de ani câţi am stat la tine, oile tale şi caprele tale n-au rămas sterile, şi n-am mâncat berbeci din turma ta.
>w %Ai căutat în toate lucrurile mele şi ce-ai găsit din lucrurile din casa ta? Scoate-le aici înaintea fraţilor mei şi fraţilor tăi, ca ei să judece între noi amândoi!
F $Atunci Iacov s-a mâniat şi a mustrat pe Laban. Iacov a răspuns şi a zis lui Laban: Care este nelegiuirea mea şi care este păcatul meu, de mă urmăreşti cu atâta înverşunare?
A } #Şi ea a zis tatălui său: Domnul meu, să nu te superi daca nu mă pot scula înaintea ta; căci mi-a venit obiceiul femeilor. Şi el a căutat peste tot, dar n-a găsit idolii.
  "Rahela luase idolii, îi pusese sub samarul cămilei şi se aşezase deasupra. Laban a scotocit tot cortul, dar n-a găsit nimic.
@ { !Şi Laban a intrat în cortul lui Iacov, în cortul Leei şi în cortul celor două sclave, dar n-a găsit nimic. Atunci a ieşit din cortul Leei şi a intrat în cortul Rahelci.
K   Dar să piară acela la care vei găsi dumnezeii tăi! În faţa fraţilor noştri, cercetează şi vezi ce-i la mine din ce este al tău şi ia-ţi-l. Iacov nu ştia că Rahela îi furase.
1 ] Atunci Iacov a răspuns şi a zis lui Laban: Am fugit fiindcă mi-era frică, pentru că mă gândeam că poate îmi vei lua înapoi cu forţa fiicele tale.
 Dar acum, o dată ce ai plecat, pentru că te topeşti de dor după casa tatălui tău, de ce mi-ai furat dumnezeii?
=u Am în mâna mea putere să vă fac rău, dar Dumnezeul tatălui vostru mi-a vorbit noaptea trecută, zicând: Fereşte-te să spui ceva lui Iacov, nici de bine, nici de rău.
iM Şi nu mi-ai dat voie nici măcar să-mi sărut nepoţii şi fiicele! Ai lucrat nebuneşte.
(K De ce ai fugit pe ascuns, m-ai înşelat şi nu mi-ai dat de ştire? Căci te-aş fi trimis cu bucurie şi cântece, în sunet de tamburine şi de harpă.
 Atunci Laban a zis lui Iacov: Ce ai făcut? De ce m-ai înşelat şi mi-ai luat fiicele ca pe nişte sclave luate cu sabia?
' Laban a ajuns deci pe Iacov. Iacov îşi întinsese cortul pe munte; Laban şi-a întins şi el cortul cu fraţii lui pe Muntele Galaad.
+ Dar Dumnezeu S-a arătat noaptea în vis lui Laban, arameul, şi i-a zis: Fereşte-te să spui ceva lui Iacov, nici de bine, nici de rău.
zo Atunci Laban a luat pe fraţii săi cu el, l-a urmărit cale de şapte zile şi l-a ajuns la Muntele Galaad.
I Şi a treia zi au dat de veste lui Laban că Iacov a fugit.
xk A fugit astfel cu tot ce avea. S-a sculat, a trecut râul (Eufrat) şi s-a îndreptat spre Muntele Galaad.
]~5 şi Iacov a înşelat pe Laban, arameul, căci nu l-a înştiinţat de fuga sa.
`}; Pe când Laban se dusese să-şi tundă oile, Rahela a furat idolii tatălui său,
'|I Şi-a luat toată turma şi toate averile pe care le avea, turma pe care o agonisise în Padan-Aram, şi a plecat la tatăl său Isaac, în ţara Canaan.
T{# Atunci Iacov s-a sculat şi a pus copiii şi soţiile sale pe cămile.
z- Toată bogăţia pe care a luat-o Dumnezeu de la tatăl nostru este a noastră şi a copiilor noştri. Fă acum tot ce ţi-a spus Dumnezeu.
tyc Nu suntem noi oare privite de el ca nişte străine, fiindcă ne-a vândut şi ne-a mâncat şi banii?
xy Atunci Rahela şi Leea au răspuns şi i-au zis: Mai avem noi oare parte şi moştenire în casa tatălui nostru?
Hw  Eu sunt Dumnezeul din Betel, unde ai uns un stâlp de aducere-aminte, unde Mi-ai făcut un jurământ. Acum scoală-te, ieşi din ţara aceasta şi întoarce-te în ţara ta de naştere.
)vM  El a zis: Ridică ochii şi priveşte: toţi berbecii care sar pe turme sunt bălţaţi, pestriţi şi cenuşii; căci am văzut tot ce ţi-a făcut Laban.
kuQ  Şi îngerul lui Dumnezeu mi-a vorbit în vis, zicând: Iacov. Şi eu am răspuns: Iată-mă.
>tw  Pe vremea când se înfierbântau oile, eu am ridicat ochii şi am văzut în vis şi, iată, ţapii şi berbecii care săreau pe turme erau bălţaţi, pestriţi şi cenuşii.
AY~~}}n||{{zz8yxxWwwvvguutt&ssVrrorqq/pnpo&nSmll\kk6jliirhhgfeedd cCbbaa`_^^D]\\?[[*ZZYY?XXNWVVaUUTlSSqRQQPP$ONN`MM(LjKKJJIHH+GGjGFEE?DDECBBvAA1@m??>M==W<<6;;::P99)8777666,5\44`32221_00Z//.l-,,~++%*))7((9't&&%%$$&#""!! G5+{!R0}7J 7|( '  M  OAiM +şi au zis: domnul meu, noi ne-am mai coborât o dată aici, ca să cumpărăm de mâncare,
lS +S-au apropiat de administratorul casei lui Iosif şi au intrat în vorbă cu el la uşa casei;
}u +Ei s-au temut când au văzut că sunt duşi în casa lui Iosif şi au zis: Ne duc înăuntru din cauza argintului pus data trecută în sacii noştri; vor să se năpustească peste noi, ca să ne ia sclavi împreună cu măgarii noştri.
eE +Omul acela a făcut ce-i poruncise Iosif şi a dus pe oamenii aceia în casa lui Iosif.
F +Cum a văzut Iosif pe Beniamin cu ei, a zis administratorului casei: du oamenii aceştia în casă, taie vite şi găteşte; căci oamenii aceştia au să mănânce cu mine la amiază.
@{ +Aşadar, au luat darul; au luat cu ei şi argintul de două ori mai mult, precum şi pe Beniamin; s-au sculat, s-au coborât în Egipt şi s-au înfăţişat înaintea lui Iosif.
 +Şi Dumnezeul Cel Atotputernic să vă facă să căpătaţi trecere înaintea omului aceluia şi să lase să se întoarcă împreună cu voi pe celălalt frate al vostru şi pe Beniamin! Iar eu, dacă trebuie să fiu lipsit de copii, lipsit să fiu!
\3 + Luaţi şi pe fratele vostru, sculaţi-vă şi întoarceţi-vă la omul acela.
 + Luaţi cu voi argint îndoit şi duceţi înapoi argintul pe care vi-l puseseră la gura sacilor: poate că a fost o greşeală.
 + Şi Israel, tatăl lor, le-a zis: Dacă aşa trebuie, aşa să faceţi: Luaţi-vă în saci ceva din cele mai bune roade ale ţării, ca să duceţi un dar omului aceluia: puţin balsam, puţină miere, mirodenii, parfum, fisticuri şi migdale.
oY + Căci dacă n-am fi întârziat atâta, până acum ne-am fi întors înapoi a doua oară.
@{ + Răspund eu de el; ai să-l ceri înapoi din mâna mea. Daca nu-l voi aduce înapoi la tine şi dacă nu-l voi pune înaintea ta, vinovat să fiu faţă de tine pentru totdeauna.
*O +Şi Iuda a zis tatălui său Israel: Trimite băiatul cu mine, ca să ne sculăm şi să plecăm, şi vom trăi şi nu vom muri, noi, tu şi copiii noştri.
 +Dar ei au răspuns: Omul acela ne-a întrebat despre noi şi familia noastră, zicând: Mai trăieşte tatăl vostru? Mai aveţi vreun frate? Şi noi am răspuns la întrebările acestea. Puteam noi să ştim că va zice: Aduceţi pe fratele vostru?
y +Atunci Israel a zis: de ce mi-aţi făcut un astfel de rău şi aţi spus omului aceluia că mai aveţi un frate?
1 +Dar dacă nu-l vei trimite, nu ne vom coborî, căci omul acela ne-a spus: Să nu-mi mai vedeţi faţa, dacă fratele vostru nu va fi cu voi.
lS +Dacă vei trimite deci pe fratele nostru cu noi, ne vom coborî şi-ţi vom cumpăra mâncare.
 +Dar Iuda i-a răspuns, zicând: Omul acela ne-a spus hotărât: Sa nu-mi mai vedeţi faţa dacă fratele vostru nu va fi cu voi.
! = +Când au terminat de mâncat grâul pe care-l aduseseră din Egipt, tatăl lor le-a zis: duceţi-vă iarăşi şi cumpăraţi-ne puţină mâncare.
)  Q +Foametea era mare în ţară.
 1 *&Dar Iacov a zis: Fiul meu nu se poate coborî împreună cu voi; căci fratele lui a murit şi el a rămas singur. Dacă i s-ar întâmpla vreo nenorocire în călătoria pe care o faceţi, cu durere îmi veţi coborî părul meu cel alb în locuinţa morţilor.
* O *%Atunci Ruben a zis tatălui său: Să-mi omori amândoi fiii, dacă nu ţi-l voi aduce înapoi pe Beniamin; dă-l în mâna mea şi ţi-l voi aduce înapoi.
2 _ *$Şi Tacov, tatăl lor, le-a zis: Voi m-aţi lipsit de copii: Iosif nu mai este, Simeon nu este, şi vreţi să luaţi pe Beniamin. Toate acestea mă lovesc pe mine!
7i *#Pe când îşi goleau sacii, iată că legătura cu argintul fiecăruia era în sacul lui. Ei şi tatăl lor au văzut legăturile cu argintul lor şi s-au înfricoşat.
eE *"şi aduceţi-mi pe fratele vostru cel mai tânăr; şi astfel voi şti că nu sunteţi spioni, ci sunteţi oameni cinstiţi. Apoi vă voi da înapoi pe fratele vostru şi veţi putea să străbateţi ţara în voie.
^7 *!Şi omul acela, care este domnul ţării, ne-a zis: Iată cum voi cunoaşte dacă sunteţi oameni cinstiţi. Lăsaţi la mine pe unul dintre fraţii voştri, luaţi grâu pentru familiile voastre şi plecaţi
 * Suntem doisprezece fraţi, fii ai tatălui nostru; unul nu mai este, şi cel mai tânăr este azi cu tatăl nostru în ţara Canaan.
K *Dar noi i-am spus: Suntem oameni cinstiţi; nu suntem spioni.
a= *Omul acela, care este domnul ţării, ne-a vorbit aspru şi ne-a luat drept spioni.
xk *S-au întors la tatăl lor Iacov, în ţara Canaan, şi i-au istorisit tot ce li se întâmplase, zicând:
C *Atunci a zis fraţilor săi: Argintul meu mi s-a dat înapoi, şi iată-l în sacul meu. Atunci li s-a oprit inima şi au zis unul către altul, tremurând: Ce ne-a făcut Dumnezeu?
'I *Dar când unul din ei şi-a deschis sacul ca să dea nutreţ măgarului, în locul unde au rămas peste noapte, iată, a văzut argintul la gura sacului.
C *Ei şi-au încărcat grâul pe măgari şi au plecat.
/~Y *Apoi Iosif a poruncit să li se umple sacii cu grâu, să pună argintul fiecăruia în sacul lui şi să li se dea provizii pentru drum; şi aşa li s-a făcut.
3}a *Iosif a plecat de la ei şi a plâns. Apoi s-a întors iarăşi la ei şi le-a vorbit; apoi a luat dintre ei pe Simeon şi a pus să-l lege cu lanţuri în fata lor.
h|K *Dar ei nu ştiau că Iosif îi înţelegea, pentru că vorbea cu ei printr-un traducător.
K{ *Şi Ruben le-a răspuns, zicând: Nu vă spuneam eu să nu faceţi o astfel de nelegiuire împotriva băiatului? Dar n-aţi ascultat. Acum, iată, ni se cere socoteală pentru sângele lui.
^z7 *Ei au zis atunci unul către altul: Suntem cu adevărat vinovaţi pentru fratele nostru, căci am văzut neliniştea sufletului lui când ne ruga, şi nu l-am ascultat! De aceea vine peste noi necazul acesta.
-yU *Şi aduceţi-mi pe fratele vostru cel mai tânăr, pentru ca vorbele voastre să fie puse astfel la încercare şi să scăpaţi de moarte. Şi aşa au făcut.
Cx *Daca sunteţi oameni cinstiţi, să rămână unul din fraţii voştri închis în închisoarea voastră, iar voi ceilalţi plecaţi, duceţi grâu pentru foamea din casele voastre.
nwW *A treia zi, Iosif le-a zis: Faceţi lucrul acesta şi veţi trăi, căci eu mă tem de Dumnezeu.
u *Trimiteţi pe unul dintre voi să aducă pe fratele vostru; şi voi veţi fi ţinuţi închişi şi astfel cuvintele voastre vor fi puse la încercare, şi voi şti dacă adevărul este în voi; altfel, pe viaţa lui Faraon, sunteţi nişte spioni.
t *Prin aceasta veţi fi încercaţi: pe viaţa lui Faraon că nu veţi ieşi de aici până nu va veni fratele vostru cel mai tânăr!
Qs *Dar Iosif le-a zis: Este cum vă spuneam, zicând: sunteţi spioni.
Fr * Şi ei au zis: Noi, robii tăi, suntem doisprezece fraţi, fiii aceluiaşi om, din ţara Canaan; şi iată, cel mai tânăr este azi cu tatăl nostru, iar unul nu mai este în viaţă.
[q1 * Dar el le-a zis: Nu, ci aţi venit să cercetaţi locurile slabe ale ţării.
fpG * Noi toţi suntem fiii aceluiaşi om; suntem oameni cinstiţi; robii tăi nu sunt spioni.
Wo) * Ei i-au răspuns: Nu, domnul meu; robii tăi au venit să cumpere hrană.
(nK * Apoi Iosif şi-a amintit visurile pe care le visase cu privire la ei şi le-a zis: Voi sunteţi spioni; aţi venit să vedeţi locurile slabe ale ţării.
Lm *Iosif a recunoscut pe fraţii săi, dar ei nu l-au recunoscut.
\l3 *losif, cum a văzut pe fraţii săi, i-a recunoscut, dar s-a prefăcut că le este străin, le-a vorbit aspru şi le-a zis: de unde veniţi? Şi ei au răspuns: din ţara Canaan, ca să cumpărăm alimente.
,kS *Şi Iosif era guvernatorul ţării; el vindea grâu la tot poporul din ţară. Fraţii lui Iosif au venit şi s-au aruncat cu faţa la pământ înaintea lui.
j *Şi fiii lui Israel au venit să cumpere şi ei grâu, împreună cu ceilalţi care veneau; căci în ţara Canaan era foamete.
i *Dar Iacov n-a trimis cu ei pe Beniamin, fratele lui Iosif, căci zicea: Nu cumva să i se întâmple vreo nenorocire.
Uh% *Zece fraţi ai lui Iosif s-au coborât în Egipt, ca să cumpere grâu.
g# *Şi a zis: Iată, am aflat că este grâu în Egipt; coborâţi-vă şi cumpăraţi-ne grâu de acolo, ca să trăim şi să nu murim.
yf o *Când a auzit Iacov că este gâu în Egipt, a zis fiilor săi: de ce staţi şi vă uitaţi unii la alţii?
e )9Şi din toate ţările venea lumea în Egipt, ca să cumpere grâu de la losif; căci în toate ţările era foamete mare.
Kd )8Când foametea era peste toată faţa pământului, Iosif a deschis toate locurile cu provizii şi a vândut grâu egiptenilor. Foametea creştea din ce în ce mai mult în ţara Egiptului.
Ac} )7Când toată ţara Egiptului a flămânzit, poporul a strigat la Faraon pentru pâine. Atunci Faraon a zis tuturor egiptenilor: duceţi-vă la Iosif şi faceţi ce va va spune el.
$bC )6Şi au început sa vină cei şapte ani de foamete, aşa cum vestise Iosif. În toate ţările era foamete, dar în toată ţara Egiptului era pâine.
Sa! )5Cei şapte ani de belşug care au fost în ţara Egiptului au trecut.
`5 )4Şi celui de al doilea i-a pus numele Efraim (Rodire); căci, a zis eh, Dumnezeu m-a făcut roditor în ţara întristării mele.
5_e )3Iosif a pus întâiului-născut numele Mânase (Uitare); căci, a zis el, Dumnezeu m-a făcut să uit toate necazurile mele şi toată casa tatălui meu.
^ )2Şi înaintea anilor de foamete, lui Iosif i s-au născut doi fii, pe care i-a născut Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul lui On.
] )1Şi Iosif a strâns foarte mult grâu, ca nisipul mării, până a încetat să-l mai măsoare, pentru că era fără măsură.
D\ )0Iosif a strâns toate alimentele din aceşti şapte ani de belşug în ţara Egiptului. A făcut provizii în cetăţi, punând în fiecare cetate alimentele de pe câmpiile din jur.
X[+ )/În timpul celor şapte ani de rod, pământul a dat alimente din belşug.
;Zq ).Iosif era în vârstă de treizeci de ani când s-a înfăţişat înaintea lui Faraon, regele Egiptului, şi a plecat de la Faraon şi a străbătut toată ţara Egiptului.
PY )-Şi Faraon a pus lui Iosif numele: Ţafnat-Paneah (Descoperitor de mistere) şi i-a dat de soţie pe Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul lui On. Şi Iosif a pornit să cerceteze ţara Egiptului.
X ),Şi Faraon a mai zis lui Iosif: Eu sunt Faraon, dar fără tine nimeni nu va ridica mâna nici piciorul în toată ţara Egiptului.
-WU )+Şi l-a urcat în carul care venea după al lui şi strigau înaintea lui: în genunchi! Astfel i-a dat Faraon stăpânire peste toată ţara Egiptului.
$VC )*Apoi Faraon şi-a scos inelul din deget şi l-a pus în degetul lui Iosif; l-a îmbrăcat cu haine de in subţire şi i-a pus un lanţ de aur la gât.
fUG ))Şi Faraon a zis lui Iosif: Uite, te pun să stăpâneşti peste toată ţara Egiptului.
T+ )(Te pun peste casa mea şi tot poporul meu va fi condus după poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie mă va ridica mai presus de tine.
1S] )'Şi Faraon a zis lui Iosif: Fiindcă Dumnezeu ţi-a dezvăluit toate aceste lucruri, nu este nimeni care să fie atât de priceput şi atât de înţelept ca tine.
R )&Şi Faraon a zis slujitorilor săi: Am putea noi oare să găsim un om ca acesta, un om în care este Duhul lui Dumnezeu?
NQ )%Sfatul acesta a plăcut lui Faraon şi tuturor slujitorilor lui.
,PS )$Alimentele acestea vor fi provizia ţării, pentru cei şapte ani de foamete care vor fi în ţara Egiptului, pentru ca ţara să nu fie distrusă de foamete.
N )"Faraon să pună prefecţi în ţară, ca să ridice o cincime din roadele Egiptului în timpul celor şapte ani de belşug.
kMQ )!Acum, Faraon să aleagă un om priceput şi înţelept şi să-I pună peste ţara Egiptului.
LL ) Cât priveşte faptul că visul s-a repetat de două ori lui Faraon, înseamnă că lucrul este hotărât din partea lui Dumnezeu, şi că Dumnezeu Se va grăbi să-l aducă la îndeplinire.
oKY )Foametea aceasta care va urma va fi aşa de mare că nu se va mai cunoaşte belşugul în ţară.
J# )dar după ei vor veni şapte ani de foamete, aşa că se va uita tot belşugul acesta în ţara Egiptului, şi foametea va topi ţara.
RI )Iată, vor fi şapte ani de mare belşug în toată ţara Egiptului;
_H9 )Este aşa cum am spus lui Faraon: Dumnezeu a arătat lui Faraon ce are să facă.
G )Cele şapte vaci sfrijite reprezintă şapte ani; şi cele şapte spice goale, arse de vântul de est, vor fi şapte ani de foamete.
"F? )Cele şapte vaci frumoase reprezintă şapte ani; şi cele şapte spice frumoase reprezintă tot şapte ani: visurile se referă la un singur lucru.
E )Atunci Iosif a zis lui Faraon: Visurile lui Faraon înseamnă acelaşi lucru; Dumnezeu a spus mai dinainte lui Faraon ce va face.
D )Spicele slabe au înghiţit pe cele şapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le-a putut interpreta.
[C1 )Şi după ele au răsărit şapte spice goale, slabe, arse de vântul de est.
jBO )Am mai văzut în visul meu şapte spice pline şi frumoase, care creşteau pe acelaşi pai.
*AO )După ce le-au mâncat, nu se vedea că intraseră în pântecele lor, fiindcă înfăţişarea lor era tot aşa de urâtă ca Ia început. Şi m-am trezit.
j@O )Şi vacile cele urâte şi sfrijite au mâncat pe cele şapte vaci dintâi, care erau grase.
?+ )După ele au ieşit alte şapte vaci, slabe, foarte urâte şi sfrijite: n-am mai văzut altele aşa de urâte în toată ţara Egiptului.
>} )Şi deodată şapte vaci grase la trup şi frumoase au ieşit din fluviu şi au început să pască prin mlaştini.
= )Atunci Faraon a început să istorisească lui Iosif: Iată, în visul meu se făcea că stăteam pe malul fluviului.
l<S )Iosif a răspuns lui Faraon: Nu eu! Dumnezeu este Acela care va da un răspuns bun lui Faraon!
1;] )Şi Faraon a zis lui Iosif: Am visat un vis şi nu este nimeni care să-l poată interpreta. Dar am aflat că tu interpretezi un vis, îndată după ce l-ai auzit.
&:G )Faraon a trimis să cheme pe Iosif. L-au scos în grabă din închisoare; şi Iosif s-a bărbierit, şi-a schimbat hainele şi s-a dus la Faraon.
=9u ) Lucrurile s-au întâmplat întocmai după interpretarea pe care ne-o dăduse el. Pe mine, Faraon m-a pus iarăşi în slujba mea, iar pe mai-marele brutarilor l-a spânzurat.
@8{ ) Era acolo cu noi un tânăr evreu, sclav al comandantului gărzii. I-am istorisit visele noastre şi el ni le-a interpretat; şi ne-a spus întocmai ce însemna visul fiecăruia.
"7? ) amândoi am visat câte un vis în aceeaşi noapte; şi anume, fiecare din noi am visat câte un vis, care a primit câte o interpretare deosebită.
61 ) Când Faraon s-a mâniat pe slujitorii lui şi m-a pus în închisoare, în casa comandantului gărzii, pe mine şi pe mai-marele brutarilor,
u5e ) Atunci, mai-marele paharnicilor a vorbit lui Faraon şi a zis: Mi-aduc aminte astăzi de greşeala mea.
Y4- )Dimineaţa, duhul îi era tulburat şi a trimis să cheme pe toţi magii şi pe toţi înţelepţii Egiptului. Şi Faraon le-a istorisit visurile lui, dar nimeni n-a putut să le interpreteze lui Faraon.
w3i )Şi spicele slabe au înghiţit pe cele şapte spice grase şi pline. Şi Faraon s-a trezit. Iată visul.
c2A )Şi iată, după ele au răsărit alte şapte spice slabe şi arse de vântul de est.
1 )A adormit din nou şi a visat un al doilea vis. Se făcea că şapte spice de grâu pline şi frumoase au crescut pe acelaşi pai.
0) )Şi vacile urâte la vedere şi slabe la trup au mâncat pe cele şapte vaci frumoase la vedere şi grase la trup. Şi Faraon s-a trezit.
$/C )Apoi iată, după ele au mai ieşit din fluviu alte şapte vaci urâte la vedere şi slabe la trup şi s-au aşezat lângă ele pe marginea fluviului.
. )Şi iată că şapte vaci frumoase la vedere şi grase la trup au ieşit din fluviu şi au început să pască prin mlaştini.
U- ' )După doi ani, Faraon a visat un vis; şi iată, el stătea lângă Nil.
Q, (Mai-marele paharnicilor nu s-a mai gândit la Iosif, şi l-a uitat.
j+O (iar pe mai-marele brutarilor l-a spânzurat, după interpretarea pe care le-o dăduse Iosif.
*{ (pe mai-marele paharnicilor l-a pus iarăşi în slujba lui de paharnic, ca să pună paharul în mâna lui Faraon;
_)9 (A treia zi era ziua naşterii lui Faraon. El a dat o petrecere tuturor slujitorilor săi; şi a scos afară din închisoare pe mai-marele paharnicilor şi pe mai-marele brutarilor, în faţa slujitorilor săi:
( (Peste trei zile, Faraon îţi va lua capul, te va spânzura de un lemn şi carnea îţi va fi mâncată de păsări.
k'Q (Iosif a răspuns şi a zis: Aceasta este interpretarea lui. Cele trei coşuri sunt trei zile.
&# (Şi în coşul cel mai de deasupra erau tot felul de alimente coapte pentru Faraon; şi păsările mâncau din coşul de pe capul meu.
B% (Când a văzut mai-marele brutarilor că Iosif dăduse o interpretare bună, a zis lui Iosif: Iată, şi în visul meu se făcea că port trei coşuri cu pâine albă pe capul meu.
$ (Căci am fost luat cu forţa din ţara evreilor şi chiar aici n-am făcut nimic ca să fiu aruncat în închisoare.
:#o (Dar adu-ţi aminte şi de mine când vei fi fericit şi arată, te rog, bunătate faţă de mine; pune o vorbă bună pentru mine la Faraon şi scoate-mă din casa aceasta.
P" ( Peste trei zile Faraon te va scoate din închisoare, te va pune iarăşi în slujba ta şi vei pune iarăşi paharul în mâna lui Faraon, cum obişnuiai mai înainte, când erai paharnicul lui.
a!= ( Şi Iosif i-a zis: Iată interpretarea visului: Cele trei mlădiţe sunt trei zile.
 # ( Paharul lui Faraon era în mâna mea. Eu am luat strugurii, i-am stors în paharul lui Faraon şi am pus paharul în mâna lui Faraon.
/ ( Şi pe viţa aceasta erau trei mlădiţe. Când a început să dea lăstari, i s-a deschis floarea şi ciorchinele a făcut struguri copţi.
 ( Atunci mai-marele paharnicilor şi-a istorisit visul lui Iosif şi i-a zis: Iată, în visul meu era o viţă înaintea mea.
?y (Şi ei i-au răspuns: Am visat un vis şi nu este nimeni să-l interpreteze. Şi Iosif le-a zis: Nu sunt oare interpretările ale lui Dumnezeu? Istorisiţi-mi deci visul vostru.
(K (Atunci a întrebat pe lucrătorii lui Faraon, care erau cu el în închisoarea stăpânului său, zicând: de ce aveţi o faţă aşa de posomorâtă azi?
dC (Şi Iosif a venit dimineaţa la ei şi s-a uitat la ei; şi a văzut că erau trişti.
`; (Paharnicul şi brutarul regelui Egiptului, care erau închişi în închisoare, au visat într-o noapte amândoi câte un vis, şi anume fiecare câte un vis care putea să primească o interpretare deosebită.
 (Şi căpitanul gărzii i-a pus sub supravegherea lui Iosif, care slujea lângă ei; şi au stat mai multă vreme în închisoare.
ym (Şi i-a pus sub pază, în casa căpitanului gărzii, în închisoare, în locul unde fusese închis Iosif.
|s (Şi Faraon s-a mâniat pe cei doi lucrători ai săi: pe mai-marele paharnicilor şi pe mai-marele brutarilor.
  (După aceste lucruri, s-a întâmplat că paharnicul şi brutarul regelui Egiptului au supărat pe stăpânul lor, regele Egiptului.
1] 'Mai-marele închisorii nu se mai îngrijea de nimic din ce era în mâna lui Iosif, pentru că Domnul era cu el. Şi Domnul îi dădea izbândă în tot ce făcea.
'I 'Şi mai-marele închisorii a pus sub supravegherea lui Iosif pe toţi prizonierii care erau în închisoare. Şi nimic nu se făcea acolo decât prin el.
 'Dar Domnul a fost cu Iosif şi Şi-a întins bunătatea peste el. L-a făcut să capete trecere înaintea mai-marelui închisorii.
3a 'Apoi stăpânul lui Iosif l-a luat şi l-a aruncat în închisoare, în locul unde erau închişi prizonierii regelui; şi astfel Iosif a stat acolo în închisoare.
7 'Când a auzit stăpânul lui Iosif cuvintele pe care i le spunea soţia sa, zicând: Iată ce mi-a făcut sclavul tău, s-a mâniat foarte tare.
jO 'Şi cum am ridicat glasul şi am ţipat, şi-a lăsat haina lângă mine şi a fugit afară.
{ 'Atunci i-a vorbit astfel: Sclavul acela evreu, pe care ni l-ai adus, a venit la mine ca să-şi bată joc de mine.
_9 'Şi a ţinut haina lui Iosif lângă ea până s-a întors acasă stăpânul lui.
k Q 'Când a auzit că ridic glasul şi strig, şi-a lăsat haina lângă mine şi a fugit afară.
C  'a chemat oamenii casei ei şi le-a zis: Vedeţi, ne-a adus un evreu ca să-şi bată joc de noi! Omul acesta a venit la mine ca să se culce cu mine, dar eu am ţipat în gura mare.
Q  ' Când a văzut ea că-i lăsase haina în mână şi fugise afară,
  ' ea l-a apucat de haină, zicând: Culcă-te cu mine! El însă i-a lăsat haina în mână şi a fugit afară din casă.
  ' Dar într-o zi, când intrase Iosif în casă ca să-şi facă lucrul şi când nu era acolo nici unul din oamenii casei,
oY ' Măcar că ea îi vorbea zi de zi lui Iosif, el n-a vrut să se culce şi să se împreune cu ea.
gI ' Nu este nimeni mai mare decât mine în casa aceasta şi el nu mi-a oprit nimic, afară de tine, pentru că eşti soţia lui. Cum aş putea eu să fac un rău aşa de mare şi să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?
$C 'Dar el n-a vrut şi a zis soţiei stăpânului său: Iată, stăpânul meu nu-mi cere socoteală de nimic din casă şi mi-a dat pe mână tot ce are.
} 'După aceste lucruri, s-a întâmplat că soţia stăpânului său a pus ochii pe Iosif şi a zis: Culcate cu mine!
7i 'Şi el a lăsat pe mâinile lui Iosif tot ce avea; şi nu ştia ce are afara de pâinea pe care o mânca. Şi Iosif era frumos la statură şi plăcut la înfăţişare.
xk 'Şi de îndată ce Potifar l-a pus mai-mare peste casa lui şi peste tot ce avea, Domnul a binecuvântat casa egipteanului, din pricina lui Iosif; şi binecuvântarea Domnului a fost peste tot ce avea el în casă şi pe câmp.
! 'Iosif a căpătat mare trecere în ochii lui şi îi slujea. Apoi l-a pus mai-mare peste casa lui şi a dat pe mâna lui tot ce avea.
|s 'Şi stăpânul lui a văzut că Domnul era cu el şi că Domnul făcea ca totul să prospere în mâinile lui.
xk 'Domnul a fost cu Iosif, aşa că toate îi mergeau bine; el locuia în casa stăpânului său, egipteanul.
& I 'Iosif a fost dus în Egipt. Şi Potifar, ofiţerul lui Faraon, comandantul gărzii, un egiptean, l-a cumpărat de la ismaeliţii care-l aduseseră acolo.
~ &După aceea a ieşit şi fratele lui, care avea firul roşu la mână. Şi i-au pus numele Zerah (Cărămiziu).
E} &Dar el a tras mâna înapoi şi a ieşit fratele său. Atunci moaşa a zis: Ce spărtură ai făcut! Spărtura aceasta să fie asupra ta! De aceea i-au pus numele Pereţ (Spărtură).
!|= &Şi în timpul naşterii unul a scos mâna înainte; moaşa i-a apucat mâna şi i-a legat-o cu un fir roşu, zicând: Acesta a ieşit cel dintâi.
Z{/ &Când i-a venit vremea să nască, iată, în pântecele ei erau doi gemeni.
+zQ &Iuda le-a recunoscut şi a zis: Ea este mai dreaptă decât mine, fiindcă n-am dat-o de soţie fiului meu Şela. Şi el nu s-a mai culcat cu ea după aceea.
y{ &După ce au scos-o afară, ea a trimis să spună socrului său: de la omul acela, ale căruia sunt lucrurile acestea, am rămas eu însărcinată. Şi ea a zis: Vezi, te rog, ale cui sunt inelul acesta, lanţurile acestea şi toiagul acesta.
Zx/ &Cam după trei luni, lui Iuda i s-a spus, zicând: Tamar, nora ta, s-a dedat prostituţiei şi a rămas chiar însărcinată în urma prostituţiei ei. Şi Iuda a zis: Scoateţi-o afară ca să fie arsă.
{wq &Iuda a zis: Ţină ce a luat, numai să nu ne facem de râs. Iată, am trimis iedul acesta şi n-ai găsit-o.
!v= &Şi el s-a întors la Iuda şi i-a spus: N-am găsit-o; şi chiar oamenii din locul acela au zis că n-a fost nici o prostituată în locul acesta.
,uS &A întrebat pe oamenii locului, zicând: Unde este prostituata aceea, care stătea aici, la Enaim, pe drum? Ei au răspuns: N-a fost nici o prostituată aici.
t &Iuda a trimis iedul prin prietenul său adulamitul, ca să scoată garanţia din mâinile femeii, dar el n-a găsit-o.
osY &Ea s-a sculat şi a plecat; şi-a scos vălul şi s-a îmbrăcat iarăşi cu hainele de văduvă.
Fr &El a zis: Ce garanţie să-ţi dau? Ea a zis: Inelul tău, lanţul tău şi toiagul pe care-l ai în mână. El i le-a dat, şi a intrat la ea; şi ea a rămas însărcinată de la el.
q{ &Şi el a răspuns: Am să-ţi trimit un ied din turma mea. Ea a zis: îmi dai o garanţie, până îl vei trimite?
p7 &S-a abătut la ea din drum şi a zis: Lasa-mă să intru la tine! Căci n-a cunoscut-o că era nora lui. Ea a zis: Ce-mi dai ca să vii la mine?
hoK &Când a văzut-o Iuda, a crezut că este o prostituată, pentru că îşi acoperise faţa.
~nw &Atunci ea şi-a lepădat hainele de văduvă, s-a acoperit cu un văl, s-a îmbrăcat în alte haine şi a şezut la intrarea în Enaim, pe drumul care duce la Timna; căci vedea că Şela se făcuse mare şi ea nu-i fusese dată de soţie.
m & Şi au dat de veste Tamarei despre lucrul acesta, zicând: Iată, socrul tău se urcă la Timna, ca să-şi tundă oile.
Ol & Au trecut multe zile, şi fiica lui Şua, soţia lui Iuda, a murit După ce au trecut zilele de doliu, Iuda s-a urcat la Timna, la cei ce-i tundeau oile, el şi prietenul său Hira, adulamilul.
uke & Atunci Iuda a zis nurorii sale Tamar: Rămâi văduvă în casa tatălui tău, până va creşte fiul meu Şela. Zicea aşa ca nu cumva să moară şi Şela ca fraţii lui. Şi Tamar s-a dus şi a locuit tn casa tatălui ei.
Lj & Ce făcea el n-a plăcut Domnului, care l-a omorât şi pe el.
=iu & Dar Onan, ştiind că sămânţa aceasta n-are să fie a lui, vărsa sămânţa pe pământ ori de câte ori intra la soţia fratelui său, ca să nu dea urmaş fratelui său.
yhm &Atunci Iuda a zis lui Onan: Du-te la soţia fratelui tău, ia-o de soţie şi ridică urmaş fratelui tău.
kgQ &Dar Er, întâiul-născut al lui Iuda, a fost rău înaintea Domnului; si Domnul l-a omorât.
Sf! &Iuda a luat lui Er, întâiului său născut, o soţie numită Tamar.
yem &Şi ea a mai născut iarăşi un fiu şi i-a pus numele Şela; Iuda era la Czib, când a născut ea.
hdK &Ea a rămas iarăşi însărcinată şi a mai născut un fiu, căruia i-a pus numele Onan.
Xc+ &Ea a rămas însărcinată şi a născut un fiu, şi el i-a pus numele Er.
rb_ &Şi Iuda a văzut acolo pe fiica unui canaanit, numit Şua; a luat-o de soţie şi s-a culcat cu ea.
ma W &În vremea aceea Iuda a părăsit pe fraţii săi şi a vizitat pe un om din Adulam, numit Hira.
m`U %$Madianiţii l-au vândut în Egipt lui Potifar, un ofiţer al lui Faraon, comandant al gărzii.
i_M %#Toţi fiii şi toate fiicele lui au venit ca să-l mângâie; dar el nu voia să primească nici o mângâiere, ci zicea: Plângând mă voi coborî la fiul meu în locuinţa morţilor. Şi plângea astfel pe fiul său.
q^] %"Atunci Iacov şi-a rupt hainele, şi-a pus un sac pe coapse. Şi a jelit multă vreme pe fiul său.
] %!Iacov a cunoscut-o şi a zis: Este haina fiului meu! O fiară sălbatică l-a mâncat! Da, Iosif a fost făcut bucăţi!
\ % Au trimis tatălui lor haina cea pestriţă, punând să-i spună: Iată ce am găsit! Vezi daca este haina fiului tău sau nu.
h[K %Atunci ei au luat haina lui Iosif; şi, înjunghiind un ţap, i-au muiat haina în sânge.
gZI %Şi el s-a întors la fraţii săi şi a zis: Băiatul nu mai este! Unde mă voi duce eu?
oYY %Ruben s-a întors la groapă; şi iată, Iosif nu mai era în groapă; şi el şi-a rupt hainele.
;Xq %La trecerea negustorilor madianiţi, au tras şi au scos pe Iosif afară din groapă şi l-au vândut cu douăzeci de sicii de argint ismaeliţilor, care l-au dus în Egipt.
,WS %Veniţi mai bine să-l vindem ismaeliţilor şi să nu punem mâna pe el, căci este fratele nostru, carne din carnea noastră. Şi fraţii lui l-au ascultat.
zVo %Atunci Iuda a zis fraţilor săi: Ce vom câştiga dacă ucidem pe fratele nostru şi îi ascundem sângele?
[U1 %Apoi s-au aşezat să mănânce. Ridicându-şi ochii, au văzut o caravană de ismaeliţi venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu mirodenii, cu balsam şi parfum, pe care le duceau în Egipt.
dTC %L-au luat şi l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală; nu era apă în ea.
~Sw %Când a ajuns Iosif la fraţii săi, aceştia l-au dezbrăcat de haina lui cea pestriţă, pe care o avea pe el.
nRW %Şi Ruben le-a zis: Să nu vărsaţi sânge; ci aruncaţi-l în groapa aceasta care este în deşert şi nu puneţi mâna pe el. Căci avea de gând să-l scape din mâinile lor şi să-l aducă înapoi la tatăl lor.
tQc %Dar Ruben a auzit lucrurile acestea şi l-a scăpat din mâinile lor şi a zis: Să nu-i luăm viaţa!
5Pe %Veniţi acum, să-l omoram şi să-l aruncăm într-una din aceste gropi; şi noi vom zice: L-a mâncat o fiară sălbatică. Vom vedea ce se va alege de visurile lui!
PO %Ei au zis unul către altul: Iată că vine făuritorul de visuri!
eNE %Ei l-au zărit de departe şi, până să se apropie de ei, s-au sfătuit să-l omoare.
#MA %Şi omul acela a zis: Au plecat de aici; căci i-am auzit zicând: Hai sa plecăm la Dotan! Iosif s-a dus după fraţii săi şi i-a găsit la Dotan.
~}}+||{zz y`xwvv uTt|t srrPqqpoonnmmlkkjiiDhh4ggvff.eedgcbb7a``X_^^2]]\N[[ZoYYVXXVWW,VUUJTTCSiRRQQCPPOOO(NMMCLLKKmK2JJWJIYIHGGGFF6FEE%DCCsBBAAq@@?>>d=<<"::y:9887s655$432u1'0Y// .b-t,,+|*))(''_&& %H$##""0!! bh@^e:K/xWfeR* # | h h ] Swii 2Şi Faraon a zis: Urcă-te şi îngroapă pe tatăl tău, după jurământul pe care te-a pus să-l faci.
h 2Tatăl meu m-a pus să jur, zicând: Iată, în curând eu am să mor! Să mă îngropi în mormântul pe care mi l-am săpat în ţara Canaan. Şi acum lasă-mă, te rog, să mă urc acolo, ca să îngrop pe tatăl meu şi apoi mă voi întoarce.
6gg 2Când au trecut zilele de doliu, Iosif a vorbit casei lui Faraon şi le-a zis: dacă am primit trecere înaintea voastră, spuneţi, vă rog, lui Faraon ce vă spun eu.
4fc 2Au trecut astfel patruzeci de zile cu îmbălsămarea, căci aceasta este perioada cerută pentru îmbălsămare. Şi egiptenii l-au plâns şaptezeci de zile.
e 2Şi Iosif a poruncit doctorilor care erau în slujba lui să îmbălsămeze pe tatăl său; şi doctorii au îmbălsămat pe Israel.
Wd + 2Atunci Iosif a căzut pe faţa tatălui său, l-a plâns şi l-a sărutat.
c% 1!Când a sfârşit Iacov de dat porunci fiilor săi, şi-a tras picioarele în pat, şi-a dat duhul şi a fost adăugat la poporul său.
]b5 1 Ogorul şi peştera care se află acolo, au fost cumpărate de la fiii lui Het.
a5 1Acolo au îngropat pe Avraam şi pe Sara, soţia lui; acolo au îngropat pe Isaac şi pe Rebeca, soţia lui; şi acolo am îngropat eu pe Leea.
D` 1în peştera din ogorul Macpela, care este faţă în faţă cu Mamre, în ţara Canaan. Acesta este ogorul pe care l-a cumpărat Avraam de la hetitul Efron, ca moşie de îngropare.
/_Y 1Apoi le-a poruncit şi le-a zis: Eu am să fiu adăugat la poporul meu; să mă îngropaţi cu părinţii mei, în peştera care este în ogorul hetitului Efron,
\^3 1Aceştia toţi sunt cele douăsprezece seminţii ale lui Israel. Şi acestea sunt lucrurile pe care li le-a spus tatăl lor, când i-a binecuvântat. El i-a binecuvântat, pe fiecare cu binecuvântarea lui.
u]e 1Beniamin este un lup care sfâşie;
Dimineaţa mănâncă prada, Iar seara împarte prada răpită.
|\s 1Binecuvântările tatălui tău întrec binecuvântările părinţilor mei,
Până în creştetul dealurilor veşnice.
Ele să vină peste capul lui Iosif,
Peste creştetul capului celui ce a fost pus deoparte de fraţii săi.
[ 1De la Dumnezeul tatălui tău, care te va ajuta;
Şi prin Cel Atotputernic, care te va binecuvânta
Cu binecuvântările cerurilor de sus,
Cu binecuvântările adâncului de jos,
Cu binecuvântările sânilor şi ale pântecelui mamei.
#ZA 1Dar arcul lui a rămas tare, Şi mâinile lui au fost întărite de mâinile Puternicului lui Iacov,
De acolo este Păstorul, Stânca lui Israel.
bY? 1Arcaşii l-au întristat foarte tare, au aruncat săgeţi şi l-au urmărit cu ură.
X7 1Iosif este vlăstarul unui pom roditor,
Vlăstarul unui pom roditor sădit lângă un izvor;
Ramurile lui se înalţă deasupra zidului.
SW! 1Neftali este o cerboaică liberă,
El rosteşte cuvinte frumoase.
dVC 1Cât despre Aşer, pâinea lui va fi bogată,
Şi el va da alimente alese regilor.
hUK 1Cât despre Gad, cete înarmate vor năvăli peste el, Dar în cele din urmă le va birui.
+TS 1In ajutorul Tău sper, Doamne!
S 1Dan va fi un şarpe pe drum, O năpârcă pe cărare, muşcând călcâiele cailor, Făcând să cadă călăreţul pe Spate,
SR! 1Dan va judeca pe poporul său,
Ca una din seminţiile lui Israel.
-QU 1Când vede că locul unde se odihneşte este bun,
Sică ţinutul lui este plăcut, îşi pleacă umărul sub povară, Şi devine sclav la muncă forţată.
MP 1Isahar este un măgar puternic, Care se culcă între grajduri.
O 1 Zabulon va locui pe ţărmul mărilor,
Lângă limanul corăbiilor,
Şi graniţa lui se va întinde înspre Sidon.
bN? 1 Ochii lui sunt mai roşii decât vinul,
Şi dinţii lui mai albi decât laptele.
7Mi 1 El îşi leagă măgarul de viţă Şi de cel mai bun butuc de viţă mânzul măgăriţei lui;
îşi spală haina în vin,
Şi mantaua în sângele strugurilor.
-LU 1 Toiagul de domnie nu se va depărta din Iuda,
Nici toiagul de cârmuire dintre picioarele lui,
Până va veni Silo
Şi de El vor asculta popoarele.
1K] 1 Iuda este un pui de leu.
Tu te-ai întors de la măcel, fiule! Iuda îşi pleacă genunchii, se culcă întocmai ca un leu, Şi ca o leoaică, cine-l va scula?
3Ja 1Iuda, tu vei primi laudele fraţilor tăi;
Mâna ta va apuca de ceafă pe duşmanii tăi.
Fiii tatălui tău se vor închina până la pământ înaintea ta.
>Iw 1Blestemată să fie mânia lor, pentru că a fost violentă;
Şi furia lor, căci a fost prea sălbatică!
îi voi împărţi în Iacov
Şi-i voi risipi în Israel.
FH 1Sufletul meu să nu intre la sfatul lor,
Gloria mea să nu se unească cu Adunarea lor!
Căci în mânia lor au ucis oameni
Şi în răutatea lor au tăiat venele taurilor.
VG' 1Simeon şi Levi sunt fraţi; Săbiile lor sunt nişte unelte de cruzime.
&FG 1năvalnic ca apele, tu nu vei mai avea întâietatea! Pentru că te-ai urcat în patul tatălui tău. Apoi l-ai întinat – el s-a urcat în patul meu.
E 1Ruben, tu, întâiul meu născut, putera mea şi începutul tăriei mele, întâiul în demnitate şi întâiul în putere,
cDA 1Strângeţi-vă şi ascultaţi, fii ai lui Iacov! Ascultaţi pe tatăl vostru Israel!
C  1Iacov a chemat pe fiii săi şi a zis: Adunaţi-vă, ca să vă spun ce vi se va întâmpla în vremurile care vor veni.
B 0Îţi dau, mai mult decât fraţilor tăi, o parte pe care am luat-o din mâna amoriţilor cu sabia mea şi cu arcul meu.
A3 0Apoi Israel a zis lui Iosif: Iată, în curând am să mor, dar Dumnezeu va fi cu voi şi vă va aduce înapoi în ţara părinţilor voştri.
u@e 0Şi el i-a binecuvântat în ziua aceea, zicând: Numele tău îl va întrebuinţa Israel, când va binecuvânta, zicând: Dumnezeu să te facă la fel ca pe Efraim şi ca pe Manase! Şi astfel a pus pe Efraim înaintea lui Manase.
^?7 0Dar tatăl său n-a vrut şi a zis: Ştiu, fiule, ştiu; şi el va ajunge un popor, şi el va fi mare; dar fratele lui cel mai mic va fi mai mare decât el; şi sămânţa lui va deveni o mulţime de popoare.
> 0Şi Iosif a zis tatălui său: Nu aşa, tată, căci acesta este cel întâi-născut; pune-ţi mâna dreaptă pe capul lui.
_=9 0Lui Iosif nu i-a plăcut când a văzut că tatăl său îşi pune mâna dreaptă pe capul lui Efraim; de aceea a apucat mâna tatălui său, ca s-o ia de pe capul lui Efraim şi s-o pună pe capul lui Manase.
e<E 0îngerul care m-a răscumpărat din orice rău, să binecuvânteze pe copiii aceştia! Ei să poarte numele meu şi numele părinţilor mei, Avraam şi Isaac, şi să se înmulţească foarte mult pe acest pământ.
K; 0A binecuvântat pe Iosif şi a zis: Dumnezeul înaintea căruia au umblat părinţii mei, Avraam şi Isaac, Dumnezeul care mi-a fost Păstorul de când m-am născut până în ziua aceasta,
v:g 0Atunci Israel şi-a întins mâna dreaptă şi a pus-o pe capul lui Efraim, care era cel mai tânăr, iar mâna stângă a pus-o pe capul lui Manase; şi-a încrucişat înadins mâinile astfel, căci Manase era cel întâi-născut.
69g 0 Apoi Iosif i-a luat pe amândoi, pe Efraim cu mâna dreaptă, la stânga lui Israel, şi pe Manase cu mâna stângă, la dreapta lui Israel, şi i-a adus aproape de el.
}8u 0 Iosif i-a dat la o parte de lângă genunchii tatălui său şi s-a aruncat cu faţa la pământ înaintea lui.
7 0 Şi Israel a zis lui Iosif: Nu credeam că am să-ţi mai văd faţa, dar iată. Dumnezeu a făcut ca să-ţi văd şi sămânţa.
,6S 0 Ochii lui Israel erau îngreuiaţi de bătrâneţe, aşa că nu mai putea să vadă. Iosif i-a dus lângă el, şi Israel i-a sărutat şi i-a îmbrăţişat.
&5G 0 Iosif a răspuns tatălui său: Sunt fiii mei, pe care mi i-a dat Dumnezeu aici. Israel i-a zis: Adu-i, te rog, la mine şi îi voi binecuvânta.
T4# 0Apoi Israel s-a uitat la fiii lui Iosif şi a zis: Cine sunt aceştia?
T3# 0Căci la întoarcerea mea din Padan, Rahela a murit pe drum, lângă mine, în ţara Canaan, la o depărtare mică de Efrata; şi am îngropat-o acolo, pe drumul care duce la Efrata, adică Betleem.
2 0Dar copiii care ţi s-au născut după ei vor fi ai tăi; şi în partea lor de moştenire ei vor purta numele fraţilor lor.
@1{ 0Şi acum, cei doi fii ai tăi, Efraim şi Mânase, care ţi s-au născut în ţara Egiptului, înainte de venirea mea la tine în Egipt, vor fi ai mei, cum sunt Ruben şi Simeon.
M0 0Şi El mi-a zis: Te voi face să creşti, te voi înmulţi şi voi face din tine o mulţime de popoare; voi da ţara aceasta seminţei tale după tine, ca s-o stăpânească pentru totdeauna.
/y 0Iacov a zis lui Iosif: Dumnezeul Cel Atotputernic mi S-a arătat la Luz, în ţara Canaan, şi m-a binecuvântat.
.! 0S-a dat de ştire lui Iacov şi i s-a spus: Iată, fiul tău Iosif vine la tine. Israel şi-a adunat puterile şi s-a aşezat pe pat.
- 7 0După aceste lucruri, cineva a spus lui Iosif: Tatăl tău este bolnav. Şi Iosif a luat cu el pe cei doi fii ai săi, Manase şi Efraim.
~,w /Apoi Iacov a zis: Jură-mi. Şi Iosif i-a jurat. Apoi Israel s-a plecat cu faţa pe căpătâiul patului.
5+e /ci când mă voi culca lângă părinţii mei, să mă scoţi afară din Egipt şi să mă îngropa în mormântul lor. Şi Iosif a zis: Voi face după cuvântul tău.
* /Când s-a apropiat Israel de clipa morţii, a chemat pe fiul său Iosif şi i-a zis: dacă am primit trecere înaintea ta, pune, te rog, mâna sub coapsă şi poartă-te cu bunătate şi credincioşie faţă de mine: te rog sa nu mă îngropi în Egipt,
)+ /Iacov a trăit şaptesprezece ani în ţara Egiptului; şi zilele anilor vieţii lui Iacov au fost de o sută patruzeci şi şapte de ani.
( /Israel a locuit în ţara Egiptului, în ţinutul Gosen. Ei s-au înstărit, au crescut şi s-au înmulţit foarte mult.
h'K /Şi Iosif a făcut din aceasta o lege peste pământul Egiptului până în ziua de azi, după care a cincea parte din venitul pământurilor să fie a lui Faraon; numai pământurile preoţilor nu sunt ale lui Faraon.
&y /Ei au zis: Tu ne-ai scăpat viaţa! Să primim trecere înaintea domnului nostru şi vom fi sclavi ai lui Faraon.
j%O /La vremea roadelor, veţi da a cincea parte lui Faraon; iar celelalte patru părţi vor fi ale voastre, ca să semănaţi ogoarele şi să vă hrăniţi împreună cu copiii voştri şi cu cei ce sunt în casele voastre.
$$C /Apoi Iosif a zis poporului: V-am cumpărat azi cu pământurile voastre, pentru Faraon; iată, vă dau sămânţă, ca să puteţi semăna pământul.
W#) /Numai pământurile preoţilor nu le-a cumpărat; căci preoţii aveau o porţie stabilită de Faraon şi ei trăiau din porţia pe care le-o dădea Faraon; de aceea ei nu şi-au vândut pământurile.
q"] /Cât despre popor, l-a mutat în cetăţi, de la o margine a Egiptului până la cealaltă margine.
J! /Iosif a cumpărat toate pământurile din Egipt pentru Faraon; căci egiptenii şi-au vândut fiecare ogorul, pentru că îi obliga foametea. Şi ţara a ajuns în stăpânirea lui Faraon.
J  /De ce să murim înaintea ochilor tăi, noi şi pământurile noastre? Cumpără-ne împreună cu pământurile noastre în schimbul pâinii şi vom fi ai lui Faraon, noi şi pământurile noastre. Dă-ne sămânţă să semănăm, ca să trăim şi să nu murim, şi să nu ne rămână pământurile pustii.
7i /După ce a trecut anul acela, au venit la Iosif şi în anul următor şi i-au zis: Nu putem ascunde domnului nostru faptul că argintul nostru s-a sfârşit şi vitele au trecut în stăpânirea domnului nostru. Nu mai rămân înaintea domnului nostru decât trupurile şi pământurile noastre.
fG /Şi-au adus vitele la Iosif şi Iosif le-a dat pâine în schimbul cailor, în schimbul turmelor de oi şi de boi şi în schimbul măgarilor. Le-a dat astfel pâine în anul acela, în schimbul tuturor turmelor lor.
 /Atunci Iosif a zis: Daţi vitele voastre şi vă voi da pâine în schimbul vitelor voastre, dacă nu mai aveţi argint.
M /Când s-a sfârşit argintul din ţara Egiptului şi din ţara Canaanului, toţi egiptenii au venit la Iosif şi au zis: Dă-ne pâine! De ce să murim în faţa ta? Căci argint nu mai avem.
cA /Şi Iosif a strâns tot argintul care se găsea în ţara Egiptului şi în ţara Canaanului, în schimbul grâului pe care-l cumpăraseră oamenii, şi astfel Iosif a adus tot argintul acesta în casa lui Faraon.
! / Nu mai era pâine în toată ţara, căci foametea era foarte mare; ţara Egiptului şi ţara Canaanului tânjeau din cauza foametei.
 / Apoi Iosif a hrănit cu pâine pe tatăl său, pe fraţii săi şi pe toată familia tatălui său, după numărul copiilor.
B / Şi Iosif a aşezat pe tatăl său şi pe fraţii săi, şi Ie-a dat o moşie în ţara Egiptului, în cea mai bună parte a ţării, în ţinutul lui Ramses, cum poruncise Faraon.
P / Iacov a binecuvântat pe Faraon şi a ieşit dinaintea lui Faraon.
~w / Şi Iacov a răspuns lui Faraon: Zilele anilor călătoriei mele sunt o sută treizeci de ani. Zilele anilor vieţii mele au fost puţine la număr şi rele şi n-au atins zilele anilor vieţii părinţilor mei, în timpul călătoriei lor.
Z/ /Faraon a întrebat pe Iacov: Care este numărul zilelor anilor vieţii tale?
{ /Iosif a adus pe tatăl său Iacov şi l-a înfăţişat înaintea lui Faraon; şi Iacov a binecuvântat pe Faraon.
!= /Ţara Egiptului este înaintea ta; pune să locuiască pe tatăl tău Şi pe fraţii tăi în cea mai bună parte a ţării. Să locuiască în ţinutul Gosen; şi dacă ştii că între ei se află oameni capabili, pune-i supraveghetori peste păstorii turmelor mele.
[1 /Atunci Faraon a zis lui Iosif: Tatăl tău şi fraţii tăi au venit la tine.
/ /Şi ei au zis lui Faraon: Noi am venit să locuim o vreme aici în ţară, pentru că acolo nu mai este păşune pentru turmele robilor tăi, fiindcă în ţara Canaanului este o mare foamete. Acum, deci, dă voie robilor tăi să locuiască în ţinutul Gosen.
B /Atunci Faraon a întrebat pe fraţii lui Iosif. Care este ocupaţia voastră? Şi ei au răspuns lui Faraon: Robii tăi sunt păstori, atât noi cât şi părinţii noştri.
O /A luat pe cinci din fraţii lui şi i-a dus înaintea lui Faraon.
[ 3 /Iosif s-a dus să-l înştiinţeze pe Faraon, şi a zis: Tatăl meu şi fraţii mei au sosit din ţara Canaan, cu turmele lor şi cirezile lor, şi cu tot ce este al lor; şi iată, sunt în ţinutul Gosen.
p [ ."voi să spuneţi: Robii tăi au crescut vite, din tinereţea noastră până acum, atât noi cât şi părinţii noştri. În felul acesta veţi locui în ţinutul Gosen, căci toţi păstorii sunt o urâciune pentru egipteni.
Q  .!Când vă va chema Faraon şi vă va întreba: Cu ce vă ocupaţi?,
  . Oamenii aceştia sunt păstori, căci ocupaţia lor a fost să crească vite; ei şi-au adus oile şi boii şi tot ce este al lor.
L  .Iosif a zis fraţilor săi şi familiei tatălui său: Mă duc să înştiinţez pe Faraon şi să-i spun: Fraţii mei şi familia tatălui meu, care erau în ţara Canaan, au venit la mine.
o Y .Israel a zis lui Iosif: Acum pot să mor, fiindcă ţi-am văzut faţa şi încă mai trăieşti.
<s .Iosif şi-a pregătit carul şi s-a urcat la Gosen ca să-l întâmpine pe tatăl său Israel. Cum l-a văzut, s-a aruncat pe gâtul lui şi a plâns mult timp pe gâtul lui.
mU .Iacov a trimis pe Iuda înainte la Iosif, ca să-i dea de ştire să-i iasă înainte la Gosen.
9 .Şi Iosif avea doi fii care i se născuseră în Egipt. Toate sufletele din casa lui Iacov care au venit în Egipt erau în număr de şaptezeci.
1 .Toate sufletele care au venit cu Iacov în Egipt şi care ieşiseră din el erau şaizeci şi şase, în afară de soţiile fiilor lui Iacov.
$C .Aceştia au fost fiii Bilhei, pe care o dăduse Laban fiicei sale Rahela; şi pe aceştia i-a născut ea lui Iacov. În total, şapte persoane.
A .Fiii lui Neftali: Iahţeel, Guni, Ieţer şi Şilem.
"A .Fiul lui Dan: Huşim.
sa .Aceştia au fost fiii Rahelei, pe care i-a născut lui Iacov. În total, paisprezece persoane,
fG .Fiii lui Beniamin: Bela, Becher, Aşbel, Ghera, Naaman, Ehi, Roş, Mupim, Hupim şi Ard.
 .Lui Iosif i s-au născut, în ţara Egiptului: Mânase şi Efraim, pe care i-a născut Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul lui On.
@~} .Fiii Rahelei, soţia lui Iacov: Iosif şi Beniamin.
}3 .Aceştia au fost fiii Zilpei, pe care o dăduse Laban fiicei sale Leea; pe aceştia i-a născut ea lui Iacov – şaisprezece persoane.
w|i .Fiii lui Aşer: Imna, Işva, Işyi şi Beria şi Serah, sora lor. Şi fiii lui Beria: Heber şi Malchiel.
P{ .Fiii lui Gad: Ţifion, Haggi, Suni, Eţbon, Eri, Arodi şi Areeli.
@z{ .Aceştia au fost fiii pe care Leea i-a născut lui Tacov în Padan-Aram, precum şi fiica sa Dina. Fiii şi fiicele lui alcătuiau în totul treizeci şi trei de persoane.
7yk .Fiii lui Zabulon: Sered, Elon şi Iahleel.
:xq . Fiii lui Isahar: Tola, Puva, Iov şi Şimron.
w/ . Fiii lui Iuda: Er, Onan, Şela, Pereţ şi Zarah; dar Er şi Onan au murit în ţara Canaanului. Fiii lui Pereţ au fost: Heţron şi Hamul.
8vm . Fiii lui Levi: Gherşon, Chehat şi Merari.
ouY . Fiii lui Simeon: Iemuel, Tamin, Ohad, Iachin şi Ţohar; şi Saul, fiu dintr-o femeie canaanită.
;ts . Fiii lui Ruben: Enoh, Palu, Heţron şi Carmi.
s .Acestea au fost numele fiilor lui Israel care au venit în Egipt, Iacov şi fiii lui. Ruben, întâiul-născut al lui Iacov.
r .A luat cu el în Egipt pe fiii lui şi pe fiii fiilor lui, pe fiicele lui şi pe fiicele fiilor lui, şi pe toată familia lui.
q' .Şi-au luat şi turmele şi averile, pe care le strânseseră în ţara Canaanului, şi s-au dus în Egipt, Iacov cu toată familia lui.
6pg .Atunci Iacov a părăsit Beer-Şeba; şi fiii lui Israel au pus pe tatăl lor Iacov, cu copiii şi soţiile lor, în carele pe care le trimisese Faraon ca să-l aducă.
o .Eu însumi Mă voi coborî cu tine în Egipt şi Eu însumi te voi scoate iarăşi de acolo; iar Iosif îţi va închide ochii.
n7 .Şi El a zis: Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tatălui tău. Nu te teme să te cobori în Egipt, căci acolo te voi face să ajungi o naţiune mare.
m} .Şi Dumnezeu a vorbit lui Israel, într-o viziune noaptea, şi a zis: Iacove! Iacove! Israel a răspuns: Iată-mă!
ul g .Israel a plecat cu tot ce avea. A ajuns la Beer-Şeba şi a adus jertfe Dumnezeului tatălui său Isaac.
ykm -Şi Israel a zis: Destul! Fiul meu Iosif încă trăieşte! Vreau sa mă duc să-l văd înainte de moarte.
'jI -Dar când i-au istorisit tot ce Ie spusese Iosif şi a văzut carele pe care le trimisese Iosif ca să-l ducă, duhul tatălui lor, Iacov, s-a înviorat.
*iO -Şi i-au spus, zicând: Iosif încă trăieşte şi este guvernator peste toată ţara Egiptului. Dar inima lui Iacov a rămas rece, pentru că nu-i credea.
]h5 -Ei au ieşit din Egipt şi au ajuns în ţara Canaanului, la tatăl lor, Iacov.
jgO -Apoi a dat drumul fraţilor săi, care au plecat; şi le-a zis: Să nu vă certaţi pe drum.
Vf' -Şi el a trimis tatălui său zece măgari încărcaţi cu ce era mai bun în Egipt şi zece măgăriţe încărcate cu grâu, pâine şi alte alimente pentru tatăl său, ca să aibă pe drum.
e} -Le-a dat la toţi haine de schimb, iar lui Beniamin i-a dat trei sute de sicli de argint şi cinci haine de schimb.
dy -Fiii lui Israel au făcut aşa. Iosif le-a dat care, după porunca lui Faraon; le-a dat şi provizii pentru drum.
{cq -Să nu vă pară rău de ceea ce veţi lăsa; căci tot ce este mai bun în ţara Egiptului va fi pentru voi.
6bg -Ai poruncă să le spui: Aşa să faceţi! Luaţi-vă din ţara Egiptului care pentru copiii voştri şi pentru soţiile voastre; aduceţi pe tatăl vostru şi veniţi.
&aG -luaţi pe tatăl vostru şi familiile voastre şi veniţi la mine. Eu vă voi da ce este mai bun în ţara Egiptului şi veţi mânca grăsimea ţării.
` -Şi Faraon a zis lui Iosif: Spune fraţilor tai: Iată ce să faceţi: Incărcaţi-vă animalele şi plecaţi în ţara Canaanului;
_ -S-a răspândit vestea în casa lui Faraon că au venit fraţii lui Iosif; lucrul acesta a plăcut lui Faraon şi slujitorilor lui.
~^w -A sărutat de asemenea pe toţi fraţii lui şi a plâns cu ei. După aceea fraţii lui au stat de vorbă cu el.
|]s -Apoi, el s-a aruncat pe gâtul fratelui său Beniamin şi a plâns; şi Beniamin a plâns cu el pe gâtul lui.
\+ - Istorisiţi tatălui meu toată măreţia pe care o am în Egipt şi tot ce aţi văzut; şi aduceţi aici cât mai curând pe tatăl meu.
z[o - Şi iată, vedeţi cu ochii voştri, şi fratele meu Beniamin vede cu ochii lui, că eu însumi vă vorbesc.
Z - Acolo te voi hrăni, căci vor mai fi încă cinci ani de foamete; şi astfel nu vei pieri, tu, casa ta şi tot ce este al tău.
Y - Vei locui în ţinutul Gosen şi vei fi lângă mine, tu, fiii tăi şi fiii fiilor tăi, oile tale şi boii tăi şi tot ceai.
8Xk - Grăbiţi-vă de vă urcaţi la tatăl meu şi spuneţi-i: Aşa vorbeşte fiul tău Iosif: Dumnezeu m-a pus domn peste tot Egiptul; coboară-te la mine şi nu întârzia!
5We -Aşa că nu voi m-aţi trimis aici, ci Dumnezeu; El m-a făcut ca un tata al lui Faraon, stăpân peste toată casa lui şi guvernator al întregii ţări a Egiptului.
V9 -Şi Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră ca să vă păstreze o rămăşiţă pe pământ şi să vă păstreze viaţa printr-o mare eliberare.
U -Iată, sunt doi ani de când bântuie foametea în ţara; şi încă cinci ani nu va fi nici arătură, nici seceriş.
:To -Acum însă, nu vă întristaţi şi nu fiţi mâhniţi că m-aţi vândut ca să fiu adus aici; căci Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră, ca să va scap viaţa.
*SO -Şi Iosif a zis fraţilor săi: Apropiaţi-vă de mine. Şi ei s-au apropiat. Şi el a zis: Eu sunt fratele vostru, Iosif, pe care l-aţi vândut în Egipt.
6Rg -Atunci Iosif a zis fraţilor săi: Eu sunt Iosif! Mai trăieşte tatăl meu? Dar fraţii lui nu i-au putut răspunde, aşa de încremeniţi rămăseseră înaintea lui.
kQQ -El a izbucnit într-un plâns aşa de tare, încât l-au auzit egiptenii şi casa lui Faraon.
VP ) -Iosif nu s-a mai putut stăpâni înaintea tuturor celor ce erau de faţă şi a strigat: Scoateţi afară pe toată lumea! Şi n-a mai rămas nimeni cu Iosif, când s-a făcut cunoscut fraţilor săi.
O! ,"Căci cum mă voi putea eu urca la tatăl meu, dacă băiatul nu este cu mine? Să nu văd întristarea care ar atinge pe tatăl meu!
-NU ,!Acum deci, te rog, lasă pe robul tău să rămână în locul băiatului, ca sclav al domnului meu; şi lasă ca băiatul să se urce înapoi cu fraţii săi.
1M] , Căci robul tău s-a făcut garant pentru copil şi a zis tatălui meu: daca nu-l voi aduce înapoi la tine, vinovat să fiu pentru totdeauna faţă de tatăl meu.
FL ,se va întâmpla că el are să moară, când va vedea că băiatul nu este; şi robii tăi vor coborî cu durere în locuinţa morţilor părul cărunt al robului tău, tatăl nostru.
K+ ,Acum, dacă mă voi întoarce la robul tău, tatăl meu, fără să avem cu noi băiatul de sufletul căruia este nedezlipit sufletul lui,
J9 ,Dar dacă-l mai luaţi şi pe acesta şi i se va întâmpla vreo nenorocire, cu durere îmi veţi coborî părul meu alb în locuinţa morţilor.
I ,Unul a plecat de la mine, şi am zis că a fost sfâşiat negreşit de fiare, căci până astăzi nu l-am mai văzut.
gHI ,Şi robul tău, tatăl nostru, ne-a zis: Voi ştiţi că soţia mea mi-a născut doi fii.
ZG/ ,Dar noi am zis: Nu putem să ne ducem; dar, dacă fratele nostru cel tânăr va fi cu noi, ne vom duce; căci nu putem vedea faţa omului aceluia, decât dacă fratele nostru cel mai tânăr va fi cu noi.
\F3 ,Şi tatăl nostru a zis: duceţi-vă iarăşi să cumpăraţi puţină hrană.
\E3 ,Când ne-am urcat la tatăl meu, robul tău, i-am spus cuvintele domnului meu.
D ,Dar tu ai spus robilor tăi: dacă nu se va coborî şi fratele vostru împreună cu voi, să nu-mi mai vedeţi faţa.
C ,Şi noi am răspuns domnului meu: Băiatul nu poate părăsi pe tatăl său; dacă-l va părăsi, tatăl său va muri,
WB) ,Tu ai spus robilor tăi: Aduce-ţi-l la mine ca să-l văd cu ochii ulei.
uAe ,Şi noi am răspuns domnului meu: Avem un tată bătrân şi un frate tânăr, copil născut la bătrâneţea lui; băiatul acesta avea un frate care a murit, iar el a rămas singur de la aceeaşi mamă şi tatăl lui îl iubeşte.
v@g ,Domnul meu a întrebat pe robii săi, zicând: Mai trăieşte tatăl vostru, şi mai aveţi vreun frate?
J? ,Atunci Iuda s-a apropiat de Iosif şi a zis: Te rog, domnul meu, da voie robului tău să spună o vorbă domnului meu, şi să nu te mânii pe robul tău; căci tu eşti ca Faraon.
2>_ ,Dar Iosif a zis: departe de mine să fac aşa ceva! Omul la care s-a găsit paharul va fi sclavul meu; dar voi urcaţi-vă înapoi în pace la tatăl vostru.
p=[ ,Iuda a răspuns: Ce să mai spunem domnului meu? Ce să mai vorbim? Cum să ne mai îndreptăţim? Dumnezeu a dat pe faţă nelegiuirea robilor tăi. Iata-ne sclavi ai domnului nostru: noi şi acela la care s-a găsit paharul.
p<[ ,Şi losif le-a zis: Ce faptă aţi făcut? Nu ştiţi că un om ca mine are putere să ghicească?
; ,Iuda şi fraţii lui au ajuns la casa lui Iosif, pe când era el încă acolo, şi s-au aruncat cu faţa la pământ înaintea lui.
e:E , Ei şi-au rupt hainele, şi-au încărcat fiecare măgarul şi s-au întors în cetate.
9/ , Şi el a căutat, începând de la cel mai în vârstă şi sfârşind cu cel mai tânăr; şi paharul a fost găsit în sacul lui Beniamin.
a8= , Îndată şi-a coborât fiecare sacul la pământ, şi fiecare şi-a deschis sacul.
7! , Şi el a zis: Fie după cuvintele voastre! Acela la care se ya găsi paharul să fie sclavul meu, iar voi veţiji nevinovaţi.
6{ , Să moară acela dintre robii tăi la care se va găsi paharul şi noi înşine să fim sclavi ai domnului nostru!
75i ,Iată, noi ţi-am adus din ţara Canaanului argintul pe care l-am găsit la gura sacilor noştri, Cura deci am fi putut să furăm argint sau aur din casa domnului tău?
}4u ,Şi ei i-au zis: de ce vorbeşte domnul meu astfel? Departe de robii tăi să fi săvârşit o asemenea faptă!
73k ,El i-a ajuns şi le-a spus aceste cuvinte.
2} ,De ce aţi furat paharul din care bea domnul meu şi în care ghiceşte? Rău aţi făcut că v-aţi purtat astfel!
v1g ,Dar abia ieşiseră din cetate şi nu se depărtaseră deloc de ea, când losif a zis administratorului său: Scoală-te, aleargă după oamenii aceia; şi, când îi vei ajunge, să le spui: de ce aţi răsplătit rău pentru bine?
p0[ ,Dimineaţa, cum s-a luminat de ziuă, au dat drumul oamenilor acestora împreună cu măgarii lor.
T/# ,Să pui şi paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai tânăr, împreună cu argintul cuvenit pentru preţul grâului lui. Şi el a făcut după cuvintele pe care i le spusese Iosif.
H. ,Apoi Iosif a dat următoarea poruncă administratorului casei sale: Umple cu alimente sacii oamenilor acestora, cât vor putea să ducă şi pune argintul fiecăruia la gura sacului său.
?-y +"Şi losif a pus să le dea din alimentele care erau la masa lui; iar Beniamin a primit de cinci ori mai mult decât ceilalţi. Şi au băut şi s-au înveselit împreună cu el.
`,; +!Fraţii lui losif s-au aşezat la masă în faţa lui: de la întâiul-născut, după dreptul lui de întâi-născut, şi până la cel mai tânăr, după vârstă; şi se uitau unii la alţii cu mirare.
+! + Au adus de mâncare lui Iosif deoparte şi fraţilor lui deoparte; egiptenilor care mâncau cu el le-au adus de asemenea mâncare deoparte; fiindcă egiptenii nu puteau să mănânce cu evreii, căci pentru egipteni lucrul acesta este o urâciune.
*y +Apoi şi-a spălat faţa şi a ieşit afară şi, încercând să se stăpânească, a zis: Aduceţi de mâncare!
()K +Şi losif s-a grăbit, căci i se rupea inima pentru fratele său, şi a căutat un Ioc unde să plângă; şi a intrat în camera lui şi a plâns acolo.
d(C +Şi Iosif, ridicându-şi ochii, s-a uitai la Beniamin, fiul mamei sale, şi a zis: Acesta este fratele vostru cel tânăr, despre care mi-aţi vorbit? Şi a zis: Dumnezeu să fie plin de har faţă de tine, fiule!
'' +Şi ei au răspuns: Robul tău, tatăl nostru, este sănătos; trăieşte încă. Şi s-au plecat şi s-au aruncat cu faţa la pământ.
& +El i-a întrebat de sănătate şi a zis: Bătrânul vostru tată, de care aţi vorbit, este sănătos? Mai trăieşte?
% +Când a ajuns Iosif acasă, i-au adus în casă darul care era în mâna lor şi s-au aruncat cu faţa la pământ înaintea lui.
~$w +Ei şi-au pregătit darul până la venirea lui Iosif la amiază; căci auziseră că au să prânzească acolo.
# +Omul acesta i-a adus în casa lui Iosif şi le-a dat apă, ca să-şi spele picioarele; a dat şi nutreţ măgarilor lor.
c"A +Dar administratorul le-a zis: Fiţi pe pace! Nu vă temeţi: Dumnezeul vostru şi Dumnezeul tatălui vostru v-a pus o comoară în saci. Argintul vostru a trecut prin mâinile mele. Şi le-a adus pe Simeon.
q!] +Am adus şi alt argint, ca să cumpărăm mâncare. Nu ştim cine a pus argintul în sacii noştri.
k Q +dar după ce am ajuns la locul unde trebuia să rămânem peste noapte, ne-am deschis sacii; şi iată, argintul fiecăruia era la gura sacului său, argintul nostru după greutatea lui; de aceea l-am adus înapoi cu noi.
B~~B}||{|0{Izyy|xxwvvRuuRtysssrrrrsqqq pp?o;nn mllfk~jj5ii&hh ggIffeEddcc(baaI`_^^M]]^\\R[[@ZTYYqXXWVV>F==x5kAaron şi-a întins mâna peste apele Egiptului; şi broaştele au ieşit şi au acoperit ţara Egiptului.
=4uApoi Domnul a zis lui Moise: Spune lui Aaron: Întinde-ţi mâna cu toiagul peste râuri, peste pâraie şi peste iazuri, şi să iasă broaşte din ele peste ţara Egiptului!
c3AŞi broaştele se vor urca şi pe tine, pe poporul tău şi pe toţi slujitorii tăi.
s2aRâul va mişuna de broaşte, care se vor urca şi vor intra în casa ta, în camera ta de dormit şi în patul tău, în casa slujitorilor tăi şi în casele poporului tău, în cuptoarele şi în vasele de frământat pâinea.
m1UDar dacă nu vrei să-l laşi să plece, voi aduce broaşte pe toată întinderea ţării tale.
0 !Şi Domnul a zis lui Moise: du-te la Faraon şi spune-i: Aşa vorbeşte Domnul: Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească.
F/Şi au trecut şapte zile după ce a lovit Domnul râul.
.Toţi egiptenii au săpat în împrejurimile râului, ca să găsească apă de băut; căci nu puteau să bea din apa râului.
r-_Şi Faraon s-a întors de la râu şi a intrat în casă, dar nu şi-a pus la inimă aceste lucruri.
),MVrăjitorii Egiptului au făcut şi ei la fel prin vrăjitoriile lor. Şi inima lui Faraon s-a împietrit şi n-a ascultat de ei, după cum spusese Domnul.
&+GŞi peştii din râu au pierit, râul s-a împuţit, aşa că egiptenii nu mai puteau să bea apa râului; şi a fost sânge în toată ţara Egiptului.
t*cMoise şi Aaron au făcut aşa cum le poruncise Domnul. Aaron a ridicat toiagul şi a lovit apele râului, înaintea ochilor lui Faraon şi înaintea ochilor slujitorilor lui; şi toate apele râului au fost prefăcute în sânge.
[)1Şi Domnul a zis lui Moise: Spune lui Aaron: Ia-ţi toiagul şi întinde-ţi mâna peste apele Egiptului, peste râurile lor, peste pâraiele lor, peste iazurile lor şi peste toate bălţile lor, ca ele să se prefacă în sânge. Şi va fi sânge în toată ţara Egiptului, atât în vasele de lemn cât şi în vasele de piatră.
(Şi peştii din râu vor pieri, râul se va împuţi, aşa că le va fi greaţă egiptenilor să bea din apa râului.
&'GAşa vorbeşte Domnul: Prin aceasta vei cunoaşte că Eu sunt Domnul: Voi lovi apele râului cu toiagul din mâna mea şi ele se vor preface în sânge.
M&şi să zici lui Faraon: Domnul, Dumnezeul evreilor m-a trimis la tine să-ţi spun: Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească în deşert. Dar iată că până acum n-ai ascultat.
?%yDu-te la Faraon dis-de-dimineaţă, când va ieşi să se ducă la apă, şi să stai înaintea lui pe malul râului. Să iei în mână toiagul care a fost prefăcut în şarpe
m$UDomnul a zis lui Moise: Inima lui Faraon este împietrită: nu vrea să lase poporul să plece.
s#a Şi inima lui Faraon s-a împietrit şi n-a ascultat de Moise şi de Aaron, după cum spusese Domnul.
" Fiecare şi-a aruncat toiagul său şi ele s-au prefăcut în şerpi. Dar toiagul lui Aaron a înghiţit toiegele lor.
!3 Dar Faraon a chemat pe nişte înţelepţi şi pe nişte vrăjitori, şi vrăjitorii Egiptului au făcut şi ei la fel prin vrăjitoriile lor.
P  Moise şi Aaron s-au dus la Faraon şi au făcut cum poruncise Domnul. Aaron şi-a aruncat toiagul înaintea lui Faraon şi înaintea slujitorilor lui, şi toiagul s-a prefăcut într-un şarpe.
!= Când vă va zice Faraon: Faceţi o minune!, să zici lui Aaron: Ia-ţi toiagul şi aruncă-l înaintea lui Faraon şi el se va preface în şarpe.
>yDomnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron, zicând:
ymMoise era în vârstă de optzeci de ani, iar Aaron de optzeci şi trei de ani, când au vorbit lui Faraon.
U%Moise şi Aaron au făcut aşa cum le poruncise Domnul: aşa au făcut.
+QAtunci egiptenii vor cunoaşte că Eu sunt Domnul, când Îmi voi întinde mâna asupra Egiptului şi când voi scoate din mijlocul lor pe copiii lui Israel.
LDar Faraon nu va asculta de voi, aşa că Eu Îmi voi întinde mâna asupra Egiptului şi voi scoate din ţara Egiptului ostile Mele, pe poporul Meu, copiii lui Israel, prin mari judecăţi.
ymŞi Eu voi împietri inima lui Faraon şi voi înmulţi semnele Mele şi minunile Mele în ţara Egiptului.
)Tu vei vorbi tot ce-ţi voi porunci Eu, şi fratele tău Aaron va spune lui Faraon să lase pe copiii lui Israel să plece din ţara lui.
 Atunci Domnul a zis lui Moise: Iată, te-am făcut ca Dumnezeu pentru Faraon; şi fratele tău Aaron va fi profetul tău.
r_Dar Moise a răspuns înaintea Domnului: Iată, eu nu vorbesc uşor; cum deci mă va asculta Faraon?
jODomnul a zis lui Moise: Eu sunt Domnul. Spune lui Faraon, regele Egiptului, tot ce-ţi spun.
ACând a vorbit Domnul lui Moise în ţara Egiptului,
;Ei sunt aceia care au vorbit lui Faraon, regele Egiptului, ca să scoată din Egipt pe copiii lui Israel. Aceştia sunt acel Moise şi acel Aaron.
)Aceştia sunt aceiaşi Aaron şi Moise, cărora Domnul le-a zis: Scoateţi din ţara Egiptului pe copiii lui Israel, după oştirile lor.
>wEleazar, fiul lui Aaron, a luat de soţie pe una din fiicele lui Putiel; şi ea i-a născut pe Fineas. Aceştia sunt conducătorii părinţilor leviţilor, după familiile lor.
a=Fiii lui Core au fost Asir, Elcana şi Abiasaf. Acestea sunt familiile coreiţilor.
Aaron a luat de soţie pe Elişeba, fiica lui Aminadab, sora lui Nahşon;şi ea i-a născut pe Nadab, Abihu, Eleazar şi Itamar.
@}Fiii lui Uziel au fost Mişael, Elţafan şi Sitri.
< uFiii lui Iţehar au fost Core, Nefeg şi Zicri.
. WŞi Amram a luat de soţie pe mătuşa sa Iochebed; şi ea i-a născut pe Aaron şi pe Moise. Anii vieţii lui Amram au fost o sută treizeci şi şapte de ani.
p [Fiii lui Merari au fost: Mahli şi Muşi. Acestea sunt familiile lui Levi, după generaţiile lor.
 Şi fiii lui Chehat au fost: Amram, Iţehar, Hebron şi Uziel. Şi anii vieţii lui Chehat au fost o sută treizeci şi trei de ani.
L Fiii lui Gherşon au fost: Libni şi Şimei şi familiile lor.
-UAcestea sunt numele fiilor lui Levi, după generaţiile lor: Gherşon, Chehat şi Merari. Şi anii vieţii lui Levi au fost o sută treizeci şi şapte de ani.
#AFiii lui Simeon au fost: Iemuel, Iamin, Ohad, Iachin şi Ţohar; şi Saul, fiul născut dintr-o femeie canaanită. Acestea sunt familiile lui Simeon.
4cAceştia sunt conducătorii familiilor lor: Fiii lui Ruben, întâiul-născut al lui Israel, au fost: Enoh, Palu, Heţron şi Carmi. Acestea sunt familiile lui Ruben.
Y- Atunci Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron şi le-a dat o poruncă cu privire la copiii lui Israel şi cu privire la Faraon, regele Egiptului, ca să scoată din ţara Egiptului pe copiii lui Israel.
0[ Dar Moise a vorbit în faţa Domnului, zicând: Iată, copiii lui Israel nu m-au ascultat: cum atunci mă va asculta Faraon, mai ales că n-am o vorbire uşoară?
xk Du-te şi spune lui Faraon, regele Egiptului, să lase pe copiii lui Israel să iasă afară din tara lui.
5g Şi Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
!= Astfel a vorbit Moise copiilor lui Israel, dar ei n-au ascultat pe Moise din cauza chinului sufletesc şi a captivităţii aspre în care se aflau.
!=Şi Eu vă voi duce în ţara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov; şi Eu vă voi da-o ca moştenire: Eu sunt Domnul.
?yVă voi lua ca popor al Meu şi Eu voi fi Dumnezeul vostru; şi veţi cunoaşte că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru care vă scoate de sub muncile cu care vă apasă egiptenii.
]~5De aceea spune copiilor lui Israel: Eu sunt Domnul; şi Eu vă voi scoate de sub muncile egiptenilor şi vă voi elibera din captivitatea lor şi vă voi răscumpăra cu braţ întins şi cu mari judecăţi.
}%Acum însă am auzit gemetele copiilor lui Israel, pe care-i ţin egiptenii în captivitate, şi Mi-am adus aminte de legământul Meu.
|+De asemenea, Mi-am încheiat legământul Meu cu ei, ca să le dau ţara Canaan, ţara călătoriilor lor, în care au locuit ca străini.
~{wEu M-am arătat lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, ca Dumnezeul Cel Atotputernic {În ebraică: El Şadai}, dar n-am fost cunoscut de ei sub Numele Meu, Domnul {În ebraică: YHWH, de obicei tradus Iehova sau Domnul}.
NzŞi Dumnezeu a mai vorbit lui Moise şi i-a zis: Eu sunt Domnul.
]y 7Atunci Domnul a zis lui Moise: Vei vedea acum ce voi face lui Faraon; căci o mână puternică îl va obliga să-i lase să plece şi tot o mână puternică îl va obliga să-i scoată afară din ţara lui.
x5De când m-am dus la faraon ca să-i vorbesc în Numele Tău, el face şi mai rău poporului acestuia; şi n-ai scăpat încă pe poporul tău.
wyMoise s-a întors la Domnul şi a zis: Doamne, de ce ai făcut rău poporului acestuia? De ce mai trimis pe mine?
:voŞi e-au zis: Să vă vadă Domnul şi să vă judece! Voi ne-aţi făcut urâţi lui Faraon şi slujitorilor lui, ba încă le-aţi dat sabia în mână, ca să ne omoare.
duCCând au ieşit de la Faraon, au întâlnit pe Moise şi pe Aaron, care îi aşteptau.
\t3Conducătorii copiilor lui Israel au văzut în ce stare nenorocită erau, pentru că li se spusese: Nu vi se reduce nimic din numărul de cărămizi, ci în fiecare zi să faceţi lucrul cuvenit unei zile.
useAcum, duceţi-vă şi lucraţi; nu vi se vor da paie, dar tot acelaşi număr de cărămizi veţi face.
rDar Faraon a zis: Sunteţi nişte leneşi si nişte trântori! De aceea ziceţi: Să mergem să aducem jertfe Domnului.
8qkSclavilor tăi nu li se mai dau paie ca mai înainte şi totuşi ni se spune: Faceţi cărămizi! Şi iată, sclavii tăi sunt bătuţi, deşi vina este a poporului tău.
p Atunci conducătorii copiilor lui Israel s-au dus să se plângă la Faraon, zicând: De ce te porţi aşa cu sclavii tăi?
oŞi au bătut chiar şi pe conducătorii copiilor lui Israel, pe care supraveghetorii lui Faraon îi pusese peste ei, zicându-le: de ce n-aţi terminat nici ieri, nici astăzi, ca mai înainte, numărul de cărămizi care vă fusese hotărât?
|ns Supraveghetorii îi sileau, zicând: Faceţi-vă lucrul, sarcinile de zi cu zi, ca şi atunci când erau paie!
lmS Poporul s-a răspândit în toată ţara Egiptului, ca să strângă mirişte în loc de paie.
l} duceţi-vă singuri şi vă strângeţi paie de unde veţi găsi; dar nu vi se va micşora cu nimic munca voastră.
k Supraveghetorii poporului şi conducătorii s-au dus şi au vorbit poporului, zicând: Aşa vorbeşte Faraon: Nu vă mai dau paie;
wji Să se dea mult de lucru oamenilor acestora, ca să aibă de lucru şi să nu mai asculte vorbe deşarte.
ticDar să le impuneţi acelaşi număr de cărămizi pe care le făceau mai înainte; să nu-l micşoraţi cu nimic, căci sunt nişte leneşi; de aceea strigă, spunând: dă-ne voie să mergem să aducem jertfe Dumnezeului nostru.
h Să nu mai daţi poporului paie ca mai înainte pentru facerea cărămizilor, ci să se ducă singuri să strângă paie.
wgiŞi chiar în ziua aceea, Faraon a dat poruncă supraveghetorilor şi conducătorilor poporului, zicând:
fFaraon a zis: Iată, poporul acesta s-a înmulţit în ţară şi voi vreţi să-l faceţi să înceteze lucrările!
eDar regele Egiptului le-a zis: Moise şi Aaron, de ce abateţi poporul de la lucrul lui? Plecaţi la lucrările voastre.
jdOEi au zis: Dumnezeul evreilor S-a întâlnit cu noi. Dă-ne voie, te rog, să facem un drum de trei zile în deşert, ca să aducem jertfe Domnului Dumnezeului nostru, ca să nu trimită asupra noastră ciumă sau sabie.
4ccDar Faraon a răspuns: Cine este Domnul ca să ascult de glasul Lui şi să las pe Israel să plece? Eu nu cunosc pe Domnul şi nici nu voi lăsa pe Israel să plece.
Pb După aceea, Moise şi Aaron s-au dus şi au zis lui Faraon: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: Lasă pe poporul Meu să plece, ca să ţină în deşert o sărbătoare în cinstea Mea.
0a[Poporul a crezut. Şi când au auzit că Domnul cercetase pe copiii lui Israel şi că le văzuse suferinţa, s-au plecat cu faţa la pământ şi s-au închinat.
` Şi Aaron a istorisit toate cuvintele pe care le spusese Domnul lui Moise; şi Moise a făcut semnele înaintea poporului.
^_7Moise şi Aaron au plecat şi au adunat pe toţi bătrânii copiilor lui Israel.
^%Şi Moise a făcut cunoscut lui Aaron toate cuvintele Domnului cu care-l trimisese, şi toate semnele pe care-i poruncise să le facă.
1]]Şi Domnul a zis lui Aaron: du-te în deşert ca să-l întâlneşti pe Moise. Aşa că Aaron s-a dus şi l-a întâlnit la muntele lui Dumnezeu, şi l-a sărutat.
i\MŞi Domnul l-a lăsat. Atunci ea a zis: Tu eşti un soţ de sânge! din cauza circumciziei.
1[]Atunci Sefora a luat o piatră ascuţită, a tăiat prepuţul fiului său şi l-a aruncat la picioarele lui Moise, zicând: Tu eşti un soţ de sânge pentru mine.
ZÎn timpul călătoriei, într-un loc unde Moise a rămas peste noapte, Domnul l-a întâlnit şi a vrut să-l omoare.
&YGÎţi spun: Lasă pe fiul Meu să plece, ca să-Mi slujească; dar dacă nu-l laşi să plece, iată, voi ucide pe fiul tău, pe întâiul tău născut.
iXMTu vei zice lui Faraon: Aşa vorbeşte Domnul: Israel este fiul Meu, întâiul Meu născut.
bW?Şi Domnul a zis lui Moise: Când te vei întoarce în Egipt, vezi să faci înaintea lui Faraon toate minunile pe care ţi le-am pus în mână. Dar Eu îi voi împietri inima şi nu va lăsa pe popor să plece.
#VAMoise şi-a luat soţia şi copiii, i-a pus călare pe măgari şi s-a întors în ţara Egiptului. Şi Moise a luat în mână toiagul lui Dumnezeu.
UŞi Domnul a zis lui Moise în Madian: du-te, întoarce-te în Egipt: căci toţi cei ce căutau să-ţi ia viaţa au murit.
mTUMoise a plecat şi s-a întors la socrul său Ietro şi i-a zis: Lasă-mă, te rog, să plec şi să mă întorc la fraţii mei care sunt în Egipt, ca să văd dacă mai trăiesc. Şi Ietro a zis lui Moise: du-te în pace!
LSŞi tu ia în mână toiagul acesta, cu care vei face semnele.
yRmEl va vorbi poporului în locul tău şi va sluji în locul gurii tale şi tu vei fi ca Dumnezeu pentru el.
Q)Tu îi vei vorbi şi vei pune cuvintele în gura lui; şi Eu voi fi cu gura ta şi cu gura lui şi vă voi învăţa ce aveţi de făcut.
bP?Atunci Domnul S-a mâniat pe Moise şi a zis: Nu-i oare acolo fratele tău Aaron, levitul? Ştiu că el poate vorbi uşor. Iată, el însuşi vine înaintea ta; şi, când te va vedea, se va bucura în inima lui.
cOA Dar Moise a zis: Ah! Doamne, trimite, Te rog, pe oricare altul vei vrea să trimiţi.
ZN/ Acum, du-te; şi Eu voi fi cu gura ta şi te voi învăţa ce să vorbeşti.
M Şi Domnul i-a zis: Cine a făcut gura omului? Şi cine face pe om mut sau surd, cu vedere sau orb? Oare nu Eu, Domnul?
wLi Şi Moise a zis Domnului: Ah! Doamne, eu nu sunt un om cu vorbirea uşoară şi defectul acesta nu-i nici de ieri, nici de alaltăieri, nici măcar de când vorbeşti Tu robului Tău, ci sunt greoi la vorbire şi încurcat la limbă.
UK% Dacă nu vor crede nici aceste două semne şi nu vor asculta de glasul tău, să iei apă din râu şi s-o torni pe pământ; şi apa pe care o vei lua din râu se va preface în sânge pe pământ.
~JwDacă nu te vor crede şi nu vor asculta de glasul celui dintâi semn, vor crede glasul celui de-al doilea semn.
9ImŞi Domnul a zis: Bagă-ţi din nou mâna în sân. El şi-a băgat din nou mâna în sân, apoi a scos-o din sân şi iată, mâna s-a făcut iarăşi cum era carnea lui.
2H_Şi Domnul i-a mai zis: Bagă-ţi mâna în sân. El şi-a băgat mâna în sân, apoi a scos-o şi iată, mâna i se acoperise de lepră şi se făcuse ca zăpada.
8GkIată, a zis Domnul, ce vei face ca să creadă că ţi S-a arătat Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.
:FoŞi Domnul a zis lui Moise: Întinde-ţi mâna şi apucă-l de coadă;(el a întins mâna şi l-a apucat, şi şarpele s-a prefăcut iarăşi într-un toiag în mâna lui).
E%Şi Domnul a zis: Aruncă-l la pământ. El l-a aruncat la pământ şi toiagul s-a prefăcut într-un şarpe; şi Moise a fugit de el.
PDŞi Domnul i-a zis: Ce ai în mână? Şi el a răspuns: Un toiag.
C +Şi Moise a răspuns şi a zis: Dar dacă ei nu mă vor crede şi nu vor asculta de glasul meu? Căci vor zice: Nu ţi S-a arătat Domnul!
lBSci fiecare femeie va cere de la vecina ei şi de la cea care locuieşte în casa ei, vase de argint, vase de aur şi haine, pe care le veţi pune pe fiii voştri şi pe fiicele voastre; şi veţi prăda astfel pe egipteni.
(AKŞi voi face ca poporul acesta să aibă trecere înaintea egiptenilor; şi va fi aşa că atunci când veţi pleca, nu veţi pleca având mâinile goale,
*@OŞi Eu Îmi voi întinde mâna şi voi lovi Egiptul cu toate minunile Mele pe care le voi face în mijlocul lui. Şi după aceea, vă va lăsa să plecaţi.
v?gDar ştiu că regele Egiptului nu vă va lăsa să plecaţi decât numai obligat de o mână puternică.
1>]Şi ei vor asculta de glasul tău; şi te vei duce, tu şi bătrânii lui Israel, la regele Egiptului şi îi veţi spune: Domnul, Dumnezeul evreilor, S-a întâlnit cu noi. Acum dă-ne voie, te rog, să mergem cale de trei zile în deşert, ca să aducem jertfe Domnului Dumnezeului nostru.
p=[şi am zis: Vă voi scoate din suferinţa Egiptului şi vă voi duce în ţara canaaniţilor şi a hetiţilor şi a amoriţilor şi a fereziţilor şi a heviţilor şi a iebusiţilor, într-o ţară unde curge lapte şi miere.
{<qDu-te şi strânge pe bătrânii lui Israel şi spune-le: Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri, Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iacov, mi S-a arătat, zicând: V-am cercetat negreşit şi am văzut ce vi se face în Egipt
=;uDumnezeu a mai zis lui Moise: Aşa să vorbeşti copiilor lui Israel: Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov, m-a trimis la voi: acesta este Numele Meu pentru veşnicie, şi acesta este Numele Meu de amintire pentru toate generaţiile.
:1Şi Dumnezeu a zis lui Moise: EU SUNT CEL CE SUNT. Şi El a zis: Vei spune copiilor lui Israel: Cel ce Se numeşte EU SUNT m-a trimis la voi.
[91 Atunci Moise a zis lui Dumnezeu: Iată, când mă duc la copiii lui Israel şi le voi zice: Dumnezeul părinţilor voştri m-a trimis la voi şi ei mă vor întreba: Care este Numele Lui?, ce le voi spune?
J8 Şi Dumnezeu a zis: Eu voi fi negreşit cu tine; şi acesta va fi pentru tine semnul că Eu te-am trimis: după ce vei scoate poporul din Egipt, veţi sluji lui Dumnezeu pe muntele acesta.
7y Dar Moise a zis lui Dumnezeu: Cine sunt eu, ca să mă duc la Faraon şi să scot din Egipt pe copiii lui Israel?
x6k Acum, vino, si Eu te voi trimite la Faraon, şi vei scoate din Egipt pe poporul Meu, pe copiii lui Israel.
5 Şi acum, iată, strigătele copiilor lui Israel au ajuns până la Mine şi am văzut chinul cu care îi asupresc egiptenii.
B4Aşa că M-am coborât ca să-l eliberez din mâna egiptenilor, şi să-l scot din ţara aceea, şi să-l duc într-o ţară bună şi întinsă, într-o ţară unde curge lapte şi miere, în ţinutul pe care-l locuiesc canaaniţii, şi hetiţii, şi amoriţii, şi fereziţii, şi heviţii, şi iebusiţii.
D3Şi Domnul a zis: Am văzut negreşit asuprirea poporului Meu care este în Egipt şi am auzit strigătele pe care le scoate din pricina asupritorilor lui, căci îi cunosc durerile.
N2Şi El a mai zis: Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov. Şi Moise şi-a ascuns faţa, căci se temea să privească spre Dumnezeu.
17Şi Dumnezeu a zis: Nu te apropia de locul acesta; scoate-ţi încălţămintele din picioare, căci locul pe care stai este un pământ sfânt.
$0CCând Domnul a văzut că el se întoarce să vadă, Dumnezeu l-a chemat din mijlocul rugului şi i-a zis: Moise! Moise! Şi el a răspuns: Iată-mă!
}/uMoise a zis: Mă voi întoarce acum să văd ce este această arătare minunată şi de ce nu se mistuie rugul.
;.qŞi îngerul Domnului i S-a arătat într-o flacără de foc, care ieşea din mijlocul unui rug; şi Moise s-a uitat, şi iată, rugul ardea cu foc, dar rugul nu se mistuia.
(- MMoise păstorea turma socrului său, Ietro, preotul Madianului; şi el a mânat turma până dincolo de deşert şi a ajuns la Horeb, muntele lui Dumnezeu.
d,CŞi Dumnezeu a privit spre copiii lui Israel, şi Dumnezeu a luat cunoştinţă de ei.
y+mDumnezeu a auzit gemetele lor şi Şi-a adus aminte de legământul Său făcut cu Avraam, Isaac şi Iacov.
h*KDupă multă vreme, regele Egiptului a murit; şi copiii lui Israel gemeau încă din cauza captivităţii, şi scoteau strigăte disperate. Şi strigătele lor, din cauza captivităţii, s-au urcat până la Dumnezeu.
)7Şi ea i-a născut un fiu, căruia el i-a pus numele Gherşom (Sunt străin aici), căci el a zis: Locuiesc ca străin într-o ţară străină.
m(UŞi Moise a hotărât să locuiască la omul acela, care i-a dai de soţie pe fiica sa, Sefora.
}'uŞi el a zis fiicelor sale: Unde este? De ce aţi lăsat acolo pe omul acela? Chemaţi-l! să mănânce pâine!
& Ele au răspuns: Un egiptean ne-a scăpat din mâna păstorilor, şi chiar ne-a scos apă din belşug şi a adăpat turma.
t%cCând s-au întors ele la tatăl lor, Reuel, el a zis: de ce vă întoarceţi aşa de curând astăzi?
u$eDar au venit păstorii şi le-au alungat. Atunci Moise s-a ridicat, le-a ajutat şi le-a adăpat turma,
#Preotul din Madian avea şapte fiice. Ele au venit să scoată apă şi au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor.
@"{Când a aflat Faraon despre lucrul acesta, căuta să omoare pe Moise. Dar Moise a fugit dinaintea lui Faraon şi a locuit în ţara Madian; şi s-a aşezat lângă o fântână.
!yDar el a răspuns: Cine te-a pus pe tine conducător şi judecător peste noi? Nu cumva ai de gând să mă omori şi pe mine, cum ai omorât pe egipteanul acela? Moise s-a temut şi a zis: Nu mai încape îndoială că faptul este cunoscut!
! = Şi când s-a dus în ziua următoare, iată, doi evrei se luptau între ei. Şi a zis celui care nu avea dreptate: De ce loveşti pe semenul tău?
}u S-a uitat în toate părţile şi, văzând că nu este nimeni, a omorât pe egiptean şi l-a ascuns în nisip.
>w În vremea aceea, Moise, crescând mare, s-a dus pe la fraţii lui şi a privit la muncile lor grele. Şi a văzut pe un egiptean bătând pe un evreu, unul dintre fraţii lui.
- Şi copilul a crescut şi ea l-a adus fiicei lui Faraon; şi el i-a fost fiu. I-a pus numele Moise (Scos), căci a zis: L-am scos din apă.
  Fiica lui Faraon i-a zis: Ia copilul acesta, alăptează-mi-l şi îţi voi plăti. Femeia a luat copilul şi l-a alăptat.
cAŞi fiica lui Faraon i-a zis: du-te. Şi fata s-a dus şi a chemat pe mama copilului.
#Atunci sora copilului a zis fiicei lui Faraon: Să mă duc să-ţi chem o doică dintre femeile evreice, ca să-ţi alăpteze copilul?
Când l-a deschis, a văzut copilul, şi iată, băiatul plângea. I-a fost milă de el şi a zis: Este un copil de-al evreilor!
T#Fiica lui Faraon s-a coborât la râu, să se scalde; şi fetele care o însoţeau se plimbau pe marginea râului. Ea a văzut coşuleţul în mijlocul trestiilor şi a trimis pe sclava ei să-l ia.
b?Sora copilului pândea la o depărtare oarecare, ca să vadă ce i se va întâmpla.
CDar când n-a mai putut să-l ascundă, a luat un coşuleţ de papură, pe care l-a uns cu lut şi cu smoală; a pus copilul în el şi l-a aşezat între trestii, pe malul râului.
Femeia aceasta a rămas însărcinată şi a născut un fiu. Şi când a văzut că este frumos, l-a ascuns trei luni.
L Un om din casa lui Levi luase de soţie pe o fiică a lui Levi.
* QAtunci Faraon a poruncit la tot poporul lui, zicând: Să aruncaţi în râu pe orice fiu care se va naşte şi să lăsaţi pe toate fiicele să trăiască.
U 'Pentru că moaşele se temuseră de Dumnezeu, Dumnezeu le-a făcut case.
j QŞi Dumnezeu a făcut bine moaşelor; şi poporul s-a înmulţit şi a ajuns foarte puternic.
 9Şi moaşele au răspuns lui Faraon: Pentru că femeile evreilor nu sunt ca egiptencele; ele sunt vânjoase şi nasc înainte de venirea moaşei.
 =Regele Egiptului a chemat pe moaşe şi le-a zis: de ce aţi făcut lucrul acesta şi aţi lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască?
! ?Dar moaşele s-au temut de Dumnezeu şi n-au făcut ce le poruncise regele Egiptului, ci au lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască.
d  Eşi le-a zis: Când vă veţi împlini datoria de moaşe faţă de femeile evreice şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, dacă este un fiu, să-l omorâţi; iar dacă este o fiică, s-o lăsaţi să trăiască.
k  SDupă aceea, regele Egiptului a vorbit moaşelor evreice, numite una Şifra şi cealaltă Pua,
^  9Le-au făcut viaţa amară prin lucrări grele de lut şi cărămizi, şi prin tot felul de lucrări de pe câmp; şi în toate muncile acestea pe care-i obligau să le facă, erau fără nici un pic de milă.
Q   Atunci egiptenii au obligat pe copiii lui Israel la o muncă aspră.
   Dar cu cât îi asupreau mai mult, cu atât mai mult se înmulţeau şi creşteau; şi s-au temut de copiii lui Israel.
% G Şi au pus peste ei supraveghetori, ca să-i asuprească prin munci grele. Astfel ei au zidit pentru Faraon cetăţile pentru hambare, Pitom şi Ramses.
 } Veniţi să ne purtăm cu înţelepciune faţă de ei, ca să nu se înmulţească, pentru ca nu cumva, dacă se va întâmpla un război să se unească şi ei cu duşmanii noştri, să lupte împotriva noastră şi să iasă apoi din ţară.
z q Şi el a zis poporului său: Iată, poporul copiilor lui Israel este mai numeros şi mai puternic decât noi.
M Peste Egipt s-a ridicat un nou rege, care nu cunoscuse pe Iosif.
 Dar copiii lui Israel erau roditori şi au crescut, s-au înmulţit şi au ajuns foarte puternici; şi s-a umplut ţara de ei.
N Iosif a murit, şi toţi fraţii lui şi toată generaţia aceea.
 Şi toate sufletele care au ieşit din coapsele lui Iacov erau în total şaptezeci, căci Iosif era atunci în Egipt.
+ UDan şi Neftali, Gad şi Aşer.
) QIsahar, Zabulon şi Beniamin;
) QRuben, Simeon, Levi şi Iuda;
w~ mAcestea sunt numele copiilor lui Israel care au venit în Egipt; au venit cu Iacov, fiecare cu familia lui:
x}k 2Iosif a murit în vârstă de o sută zece ani. L-au îmbălsămat şi l-au pus într-un sicriu în Egipt.
| 2Apoi Iosif a pus pe fiii lui Israel să jure, zicând: Când vă va cerceta Dumnezeu, să luaţi şi oasele mele de aici.
U{% 2Şi Iosif a zis fraţilor săi: Eu am să mor, dar Dumnezeu vă va cerceta şi vă va face să vă urcaţi din ţara aceasta în ţara pe care a jurat că o va da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov.
z 2Iosif a văzut pe fiii lui Efraim până la a treia generaţie. Fiii lui Machir, fiul lui Manase, au crescut pe genunchii lui Iosif.
gyI 2Iosif a locuit în Egipt, el şi casa tatălui său. Şi Iosif a trăit o sută zece ani.
x! 2Fiţi deci fără teamă, căci eu va voi hrăni, pe voi şi pe copiii voştri. Şi el i-a mângâiat şi le-a îmbărbătat inimile.
@w{ 2Voi, negreşit, v-aţi gândit să-mi faceţi rău, dar Dumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceea ce se vede azi, să scape viaţa unui popor în număr mare.
Wv) 2Iosif le-a zis: Fiţi fără teamă; sunt eu oare în locul lui Dumnezeu?
~uw 2Atunci fraţii lui au venit şi s-au aruncat cu faţa la pământ înaintea lui şi au zis: Suntem sclavii tăi.
pt[ 2Aşa să vorbiţi lui Iosif: Oh! Iartă nelegiuirea fraţilor tăi şi păcatul lor, căci ţi-au făcut rău. Acum, te rog, iartă păcatul robilor Dumnezeului tatălui tău! Şi Iosif a plâns când i-au spus aceste cuvinte.
gsI 2Şi au trimis să spună lui Iosif: Tatăl tău a dat porunca aceasta înainte de moarte:
&rG 2Când au văzut fraţii lui Iosif că tatăl lor a murit, au zis: dacă Iosif va prinde ură pe noi şi ne va întoarce tot răul pe care i l-am făcut?
5qe 2Şi după ce a îngropat pe tatăl sau, Iosif s-a întors în Egipt, împreună cu fraţii săi şi cu toţi cei ce se urcaseră cu el ca să îngroape pe tatăl său.
cpA 2 Căci fiii săi l-au dus în ţara Canaan şi l-au îngropat în peştera din ogorul Macpela, pe care-l cumpărase Avraam de la hetitul Efron, ca moşie de înmormântare, şi care este faţă în faţă cu Mamre.
Ho 2 Astfel au împlinit fiii lui Iacov poruncile tatălui lor;
}nu 2 Când au văzut locuitorii ţării, canaaniţii, doliul acesta din aria lui Adad, au zis: Acesta este un doliu mare al egiptenilor! De aceea s-a dat acestei arii numele Abel-Milraim (Doliul egiptenilor), care este dincolo de Iordan.
Bm 2 Când au ajuns la aria lui Atad, care este dincolo de Iordan, au făcut acolo un doliu mare şi solemn; şi Iosif a ţinut în cinstea tatălui său un doliu de şapte zile.
llS 2 Împreună cu îosif mai erau care şi călăreţi, încât mulţimea aceasta era foarte mare.
k 2toată casa lui Iosif, fraţii săi şi casa tatălui său; n-au lăsat în ţinutul Gosen decât copiii, turmele şi cirezile.
:jo 2Aşa că Iosif s-a urcat să îngroape pe tatăl său. Împreună cu el s-au urcat toţi slujitorii lui Faraon, bătrânii casei lui şi toţi bătrânii ţării Egiptului,
,~:}} |k{{{z_yPxxwvu7ttsrpqq.poonnmml\kkIjiih)ggf7e[ddTccRbsaax`__0^c^]W\[[z[ZYYPXX1WuVVU(TS/RQQ PwONMLLFKKUJJIuHHIGFEEiDDzCBBA@@i==<2s_Şi Eu, iată, voi împietri inima egiptenilor, ca să intre în mare după ei. Şi Eu voi fi onorat prin Faraon şi toată armata lui, carele şi călăreţii lui.
rŞi tu, ridică-ţi toiagul, întinde-ţi mâna spre mare şi despic-o; şi copiii lui Israel vor trece prin mare ca pe uscat.
uqeŞi Domnul a zis lui Moise: de ce strigi după Mine? Spune copiilor lui Israel să pornească înainte.
Hp Domnul se va lupta pentru voi, dar voi staţi liniştiţi.
oy Dar Moise a răspuns poporului: Nu vă temeţi de nimic. Staţi liniştiţi şi veţi vedea salvarea Domnului, pe care o va împlini astăzi pentru voi; căci pe egiptenii aceştia, pe care-i vedeţi astăzi, nu-i veţi mai vedea niciodată.
+nQ Nu-ţi spuneam noi în Egipt: Lasă-ne să slujim ca sclavi egiptenilor? Fiindcă ne-ar fi fost mai bine să slujim egiptenilor decât să murim în deşert.
5me Apoi au zis lui Moise: Oare fiindcă nu erau destule morminte în Egipt ne-ai scos ca să murim în deşert? De ce te-ai purtat cu noi astfel, scoţându-ne din Egipt?
Yl- Şi când Faraon se apropia, copiii lui Israel şi-au ridicat ochii şi iată, egiptenii veneau după ei. Şi copiii lui Israel s-au înspăimântat foarte tare şi au strigat către Domnul după ajutor.
ekE Egiptenii i-au urmărit cu toţi caii şi carele lui Faraon, călăreţii lui şi armata lui, şi i-au ajuns tocmai când erau aşezaţi cu tabăra lângă mare, lângă Pi-Hahirot, faţă în faţă cu Baal-Ţefon.
(jKŞi Domnul a împietrit inima lui Faraon, regele Egiptului, şi Faraon a urmărit pe copiii lui Israel; căci copiii lui Israel ieşiseră cu mână tare.
zioA luat şase sute de care de luptă şi toate celelalte care ale Egiptului, cu ofiţeri în fiecare din ele.
^h7Faraon şi-a pregătit carul de război şi şi-a luat oamenii de război cu el.
sgaS-a dat de ştire regelui Egiptului că poporul a fugit. Atunci inima lui Faraon şi inima slujitorilor lui s-au schimbat faţă de popor; şi ei au zis: Ce am făcut de am lăsat pe Israel să plece şi să nu ne mai slujească?
QfAtunci Eu voi împietri inima lui Faraon şi-i va urmări; şi Eu voi fi onorat prin Faraon şi toată armata lui, şi egiptenii vor şti că Eu sunt Domnul. Şi copiii lui Israel au făcut aşa.
ueePentru că Faraon va zice despre copiii lui Israel: S-au rătăcit prin ţară; îi închide deşertul.
odYSpune copiilor lui Israel să-se întoarcă şi să-şi întindă tabăra înaintea Pi-Hahirotului, între Migdol şi mare, faţă în faţă cu Baal-Ţefon: în dreptul locului acestuia să întindeţi tabăra, lângă mare.
0c _Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
{bq Stâlpul de nor nu se depărta dinaintea poporului în timpul zilei, nici stâlpul de foc în timpul nopţii.
Oa Şi ziua, Domnul mergea înaintea lor într-un stâlp de nor, ca să-i călăuzească pe drum, iar noaptea într-un stâlp de foc, ca să-i lumineze, pentru ca să meargă şi ziua şi noaptea.
_`9 Au plecat din Sucot şi şi-au aşezat tabăra în Etam, la marginea deşertului.
5_e Şi Moise a luat cu el oasele lui Iosif; căci Iosif pusese pe fiii lui Israel să jure, zicând: Când vă va cerceta Dumnezeu, să luaţi cu voi oasele mele de aici.
5^e Aşa că Dumnezeu a făcut pe popor să ocolească pe drumul care duce spre deşert, spre Marea Roşie; şi copiii lui Israel au ieşit înarmaţi din ţara Egiptului.
] După ce a lăsat Faraon pe popor să plece, Dumnezeu nu l-a dus pe drumul care duce în ţara filistenilor, deşi era mai aproape; căci, Dumnezeu a zis: S-ar putea să-i pară rău poporului, văzând războiul, şi să se întoarcă în Egipt.
'\I Să-ţi fie ca un semn pe mână şi ca un semn de aducere-aminte pe frunte, între ochi, căci prin mâna Lui atotputernică ne-a scos Domnul din Egipt.
y[m şi, fiindcă Faraon se încăpăţâna şi nu voia să ne lase să plecăm, Domnul a omorât pe toţi întâii-născuţi din ţara Egiptului, de la întâii-născuţi ai oamenilor până la întâii-născuţi ai animalelor. De aceea aduc jertfă Domnului pe orice întâi-născut de parte bărbătească, dar răscumpăr pe orice întâi-născut dintre fiii mei.
MZ Şi în viitor, când te va întreba fiul tău, zicând: Ce înseamnă lucrul acesta?, să-i răspunzi: Prin mâna Lui cea atotputernică, Domnul ne-a scos din Egipt, din casa captivităţii;
TY# Dar să răscumperi cu un miel pe orice întâi-născut al măgăriţei, iar dacă nu-l vei răscumpăra, să-i frângi gâtul. Să răscumperi de asemenea pe orice întâi-născut dintre fiii tăi.
1X] să închini Domnului pe orice întâi-născut şi chiar pe orice întâi-născut dintre animalele pe care le vei avea; orice parte bărbătească este a Domnului.
}Wu Când te va aduce Domnul în ţara canaaniţilor, cum a jurat ţie si părinţilor tăi, şi când ţi-o va da,
LV Să ţii porunca aceasta la vremea hotărâtă, din an în an.
eUE Şi aceasta să-ţi fie ca un semn pe mână şi ca un semn de aducere-aminte pe frunte, între ochi, pentru ca legea Domnului să fie întotdeauna în gura ta; căci cu mână puternică te-a scos Domnul din Egipt.
"T? Şi în ziua aceea să spui fiului tău, zicând: Aceasta este pentru a-mi aminti de ceea ce a făcut Domnul pentru mine, când am ieşit din Egipt.
5Se În timpul celor şapte zile să mâncaţi azimi; şi să nu se vadă la tine pâine dospită nici aluat dospit să nu se vadă la tine, pe toată întinderea ţării.
rR_ Timp de şapte zile să mănânci azimi şi în ziua a şaptea să fie o sărbătoare pentru Domnul.
tQc Când te va duce Domnul în ţara canaaniţilor, hetiţilor, amoriţilor, heviţilor şi iebusiţilor, pe care a jurat părinţilor tăi că ţi-o va da, ţară unde curge lapte şi miere, să ţii slujba aceasta în luna aceasta.
-PW Astăzi ieşiţi, în luna Abib.
]O5 Şi Moise a zis poporului: Aduceţi-vă aminte de ziua aceasta, când aţi ieşit din Egipt, din casa captivităţii; căci cu o mână puternică v-a scos Domnul de acolo. Şi nimic dospit nu va fi mâncat.
0N[ Pune-Mi deoparte ca sfânt pe orice întâi-născut, pe orice întâi-născut dintre copiii lui Israel, atât dintre oameni, cât şi dintre animale: este al Meu.
0M _ Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
qL] 3Şi chiar în ziua aceea, Domnul a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel, după ostile lor.
rK_ 2Toţi copiii lui Israel au făcut aşa cum poruncise Domnul lui Moise şi lui Aaron; aşa au făcut.
zJo 1Va fi o singură lege atât pentru băştinaş, cât şi pentru străinul care va locui în mijlocul vostru.
"I? 0Şi când un străin, care va locui la tine, va vrea să ţină Paştele Domnului, orice parte bărbătească din casa lui trebuie circumcisă şi apoi se va putea apropia să le ţină; şi el va fi ca un locuitor al ţării. Dar nici un necircumcis să nu mănânce din ele.
;Hs /Toată adunarea lui Israel să ţină Pastele.
G  .Să fie mâncate într-o singură casă; să nu luaţi deloc carne afară din casă, nici să nu zdrobiţi vreun os din ea.
?F{ -Străinul şi slujitorul angajat să nu mănânce.
fEG ,Dar orice sclav cumpărat cu bani, după ce l-ai circumcis, poate să mănânce din ele.
D +Şi Domnul a zis lui Moise şi lui Aaron: Iată porunca privitoare la Paşti: nici un străin să nu mănânce din ele.
kCQ *Este noaptea care trebuie sărbătorită în cinstea Domnului, pentru că atunci i-a scos din ţara Egiptului; aceasta este noaptea care trebuie sărbătorită pentru Domnul de toţi copiii lui Israel şi de urmaşii lor.
B% )Şi, la sfârşitul celor patru sute treizeci de ani – tocmai în ziua aceea – toate ostile Domnului au ieşit din ţara Egiptului.
ZA/ (Şederea copiilor lui Israel în Egipt a fost de patru sute treizeci de ani.
h@K 'Şi din aluatul pe care l-au scos din Egipt au copt turte nedospite; căci aluatul era nedospit, fiindcă fuseseră alungaţi din Egipt şi n-au mai putut aştepta, nici nu şi-au mai putut pregăti alimente pentru ei.
? &Şi cu ei s-a mai urcat o mulţime de oameni de tot soiul, împreună cu turme şi cirezi – un număr mare de animale.
>1 %Copiii lui Israel au plecat din Ramses spre Sucot, în număr de aproape şase sute de mii de bărbaţi care mergeau pe jos, afară de copii.
=' $Şi Domnul a făcut ca poporul să capete trecere înaintea egiptenilor, care le-au împlinit cererea. Astfel ei au prădat pe egipteni.
<  #Copiii lui Israel au făcut după cuvântul lui Moise şi au cerut egiptenilor lucruri de argint, lucruri de aur şi haine.
; "Poporul şi-a luat aluatul înainte de a se dospi. Şi-au învelit în haine vasele cu aluat şi le-au pus pe umeri.
{:q !Şi egiptenii zoreau poporul şi se grăbeau să-i scoată din ţară, căci ziceau: Altfel, toţi vom pieri!
^97 Luaţi-vă şi oile şi boii, cum aţi zis, duceţi-vă şi binecuvântaţi-mă.
^87 În aceeaşi noapte, Faraon a chemat pe Moise şi pe Aaron şi le-a zis: Sculaţi-vă, ieşiţi din mijlocul poporului meu, voi şi copiii lui Israel; şi duceţi-vă şi slujiţi Domnului, aşa cum aţi zis.
17] Şi Faraon s-a deşteptat noaptea, el şi toţi slujitorii lui şi toţi egiptenii; şi au fost mari ţipete în Egipt, căci nu era casă unde să nu fie un mort.
69 La miezul nopţii, Domnul a lovit pe toţi întâii-născuţi din ţara Egiptului, de la întâiul-născut al lui Faraon, care stătea pe scaunul lui de domnie, până la întâiul-născut al celui închis în închisoare, şi până la toţi întâii-născuţi ai vitelor.
~5w Şi copiii lui Israel au plecat şi au făcut aşa cum poruncise Domnul lui Moise şi lui Aaron; aşa au făcut.
y4m să răspundeţi: Este jertfa de Paşti pentru Domnul, care a trecut pe lângă casele copiilor lui Israel în Egipt, când a lovit pe egipteni, dar a scăpat casele noastre. Şi poporul s-a plecat până la pământ şi s-a închinat.
X3+ Şi când vă vor întreba copiii voştri: Ce înseamnă obiceiul acesta?,
q2] Când veţi intra în ţara pe care Domnul v-o va da, aşa cum a promis, să ţineţi acest obicei.
a1= Să păziţi lucrul acesta ca o lege pentru voi şi pentru copiii voştri în veci.
0y Căci Domnul va trece, ca să lovească Egiptul; şi când va vedea sângele pe pragul de sus şi pe cei doi stâlpi ai uşii, Domnul va trece pe lângă uşă şi nu va lăsa pe nimicitorul să intre în casele voastre ca să vă lovească.
u/e Apoi, să luaţi un mănunchi de isop, să-l muiaţi în sângele din strachină şi să ungeţi pragul de sus şi cei doi stâlpi ai uşii cu sângele din strachină; şi nici unul din voi să nu iasă din casă până dimineaţa.
$.C Moise a chemat pe toţi bătrânii lui Israel şi le-a zis: Alegeţi-vă şi luaţi câte un miel pentru familiile voastre şi înjunghiaţi Paştele.
d-C Să nu mâncaţi nimic dospit, ci, în toate locuinţele voastre, să mâncaţi azimi.
=,u Timp de şapte zile să nu se găsească aluat în casele voastre, căci oricine va mânca ce este dospit, va fi nimicit din adunarea lui Israel, fie străin, fie băştinaş.
+- În luna întâi, începând din a paisprezecea zi a lunii, seara, să mâncaţi azimi, până în seara zilei a douăzeci şi una a lunii.
F* Să ţineţi Sărbătoarea Azimilor, căci chiar în ziua aceea voi scoate ostile voastre din ţara Egiptului. Să ţineţi deci ziua aceea ca o lege veşnică pentru urmaşii voştri.
b)? În ziua dintâi veţi avea o adunare sfântă şi în ziua a şaptea veţi avea o adunare sfântă. Să nu faceţi nici o muncă în zilele acelea; veţi putea numai să pregătiţi mâncarea fiecărei persoane.
e(E Timp de şapte zile veţi mânca azimi. Din cea dintâi zi veţi scoate aluatul din casele voastre, pentru că oricine va mânca pâine dospită, din ziua dintâi până în ziua a şaptea, va fi nimicit din Israel.
5'e Şi ziua aceasta va fi pentru voi o aducere-aminte şi o veţi ţine ca o sărbătoare pentru Domnul. S-o sărbătoriţi de-a lungul generaţiilor ca o lege veşnică.
\&3 Sângele vă va sluji ca semn pe casele unde veţi fi. Eu voi vedea sângele şi voi trece pe lângă voi; şi pedeapsa nu va cădea peste voi, ca să vă nimicească, atunci când voi lovi ţara Egiptului.
g%I În noaptea aceea, Eu voi trece prin ţara Egiptului şi voi lovi pe toţi întâii-născuţi din ţara Egiptului, de la oameni până la animale; şi voi face judecată împotriva tuturor zeilor Egiptului: Eu Domnul.
7$i Când îl veţi mânca, să aveţi mijlocul încins, încălţămintele în picioare şi toiagul în mână; şi să-l mâncaţi în grabă; căci sunt Pastele Domnului.
#% Să nu lăsaţi nimic din el pe a doua zi dimineaţa şi, dacă va rămâne ceva din el pe a doua zi dimineaţa, să-l ardeţi în foc.
}"u Să nu-l mâncaţi crud sau fiert în apă, ci fript la foc, atât capul, cât şi picioarele şi măruntaiele.
{!q Să mănânce carnea chiar în noaptea aceea, friptă la foc; s-o mănânce cu azimi şi cu verdeţuri amare.
 } Să ia din sângele lui şi să ungă amândoi stâlpii uşii şi pragul de sus al caselor în care îl vor mânca.
 Să-l păstraţi până în ziua a paisprezecea a lunii acesteia; şi toată adunarea lui Israel să-l înjunghie seara.
tc Mielul să fie fără cusur, de parte bărbătească, de un an. Puteţi să luaţi un miel sau un ied.
a= Şi dacă familia este prea mică pentru a putea mânca un miel, atunci să-l ia cu vecinul cel mai apropiat de casa lui, după numărul sufletelor; să-i socotiţi la un miel după cât poate mânca fiecare om.
?y Vorbiţi întregii adunări a lui Israel şi spuneţi-i: În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel, după casa părintelui său, un miel pentru fiecare familie.
nW Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului.
V ) Şi Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron în ţara Egiptului, zicând:
?y Moise şi Aaron au făcut toate aceste minuni înaintea lui Faraon; şi Domnul a împietrit inima lui Faraon, şi Faraon n-a lăsat pe copiii lui Israel să plece din ţara lui.
  Dar Domnul a zis lui Moise: Faraon nu va asculta de voi, pentru ca minunile Mele să se înmulţească în ţara Egiptului.
}u Şi toţi aceşti slujitori ai tăi se vor coborî la mine şi se vor închina până la pământ înaintea mea, zicând: Ieşi, tu şi tot poporul care te urmează! După aceea voi ieşi. Şi Moise a ieşit de la Faraon, aprins de mânie.
N Dar printre toţi copiii lui Israel, de la oameni până la animale, nici măcar un câine nu va chelălăi cu limba lui, ca să ştiţi că Domnul face o deosebire între egipteni şi Israel.
iM În toată ţara Egiptului vor fi plânsete mari, aşa cum n-au mai fost şi nu vor mai fi.
 şi toţi întâii-născuţi din ţara Egiptului vor muri, de la întâiul-născut al lui Faraon, care stă pe scaunul de domnie, până la întâiul-născut al sclavei care stă la râşniţă, şi până la toţi întâii-născuţi ai animalelor.
`; Şi Moise a zis: Aşa vorbeşte Domnul: Pe la miezul nopţii voi trece prin Egipt;
I  Şi Domnul a făcut ca poporul să capete trecere înaintea egiptenilor. Chiar Moise era foarte bine văzut în ţara Egiptului, înaintea slujitorilor lui Faraon şi înaintea poporului.
(K Acum vorbeşte în auzul poporului şi spune-le ca fiecare să ceară de la vecinul său şi fiecare de la vecina ei lucruri de argint şi lucruri de aur.
h M Şi Domnul a zis lui Moise: Voi mai aduce încă o plagă asupra lui Faraon şi asupra Egiptului. După aceea, vă va lăsa să plecaţi de aici. Când vă va lăsa să plecaţi, chiar el vă va alunga de aici cu totul.
T# Şi Moise a zis: Într-adevăr! Niciodată nu-ţi voi mai vedea faţa.
# Faraon a zis lui Moise: Pleacă din faţa mea! Caută să nu-mi mai vezi faţa, căci în ziua când mai dai faţă cu mine, vei muri!
` ; Dar Domnul a împietrit inima lui Faraon şi Faraon n-a vrut să-i lase să plece.
 / şi turmele noastre trebuie să meargă, de asemenea, împreună cu noi şi să nu rămână o unghie din ele, căci trebuie să luăm câteva din ele ca să slujim Domnului Dumnezeului nostru. Şi până nu vom ajunge acolo nici noi nu ştim cu ce vom sluji Domnului.
  Dar Moise a răspuns: Tu însuţi trebuie să ne dai jertfele şi arderile-de-tot, pe care le vom aduce Domnului Dumnezeului nostru,
E  Faraon a chemat pe Moise şi a zis: Duceţi-vă şi slujiţi Domnului, lăsaţi numai turmele şi cirezile voastre în ţară; copiii voştri vor putea merge şi ei împreună cu voi.
* O Nu se vedeau unul pe altul şi nimeni nu s-a ridicat din locul lui timp de trei zile. Dar toţi copiii lui Israel au avut lumină în locul unde locuiau ei.
{q Moise şi-a întins mâna spre cer şi a fost întuneric beznă în toată ţara Egiptului timp de trei zile.
$C Atunci Domnul a zis lui Moise: Întinde-ţi mâna spre cer, ca să fie întuneric peste ţara Egiptului, încât oamenii să bâjbâie în întuneric.
mU Dar Domnul a împietrit inima lui Faraon, şi Faraon n-a lăsat pe copiii lui Israel să plece.
D Şi Domnul a făcut să sufle un vânt foarte puternic dinspre vest, care a luat lăcustele şi le-a aruncat în Marea Roşie; n-a rămas o lăcustă pe toată întinderea Egiptului.
@} Moise a ieşit de la Faraon şi s-a rugat Domnului.
*O Acum iartă-mi, te rog, păcatul numai de data aceasta şi rugaţi-vă Domnului Dumnezeului vostru să depărteze de la mine şi pedeapsa aceasta de moarte.
% Faraon a chemat îndată pe Moise şi pe Aaron şi a zis: Am păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului vostru şi împotriva voastră.
 Au acoperit toată faţa pământului, încât ţara s-a întunecat; au mâncat toată iarba de pe câmp şi tot rodul pomilor pe care-l lăsase grindina. N-a rămas nimic verde în copaci, nici în iarba de pe câmp, în toată ţara Egiptului.
V' Şi lăcustele au venit peste toată ţara Egiptului şi s-au aşezat peste toată întinderea Egiptului; erau în număr atât de mare cum nu mai fusese şi nu va mai fi un astfel de roi de lăcuste.
[1 Moise şi-a întins toiagul peste ţara Egiptului; şi Domnul a făcut să sufle un vânt dinspre est peste ţară, toată ziua şi toată noaptea aceea. Dimineaţa, vântul dinspre est adusese lăcustele.
T~# Atunci Domnul a zis lui Moise: Întinde-ţi mâna peste ţara Egiptului, ca să vină lăcustele peste ţara Egiptului şi să mănânce toată iarba pământului, tot ce a mai scăpat de grindină.
} Nu aşa! Duceţi-vă voi, bărbaţii, şi slujiţi Domnului, căci aşa aţi cerut. Şi au fost scoşi afară dinaintea lui Faraon.
.|W Faraon le-a zis: Aşa să fie Domnul cu voi, cum vă voi lăsa eu să plecaţi, pe voi şi pe copiii voştri! Luaţi seama, căci răul este înaintea voastră!
>{w Şi Moise a zis: Vom merge cu tinerii şi cu bătrânii noştri, cu fiii şi fiicele noastre, cu turmele şi cirezile noastre; căci trebuie să ţinem o sărbătoare Domnului.
+zQ Moise şi Aaron au fost aduşi din nou la Faraon şi Faraon le-a zis: Duceţi-vă şi slujiţi Domnului Dumnezeului vostru. Dar cine sunt cei care vor merge?
^y7 Slujitorii lui Faraon i-au zis: Până când va fi omul acesta o pacoste pentru noi? Lasă pe oamenii aceştia să plece şi să slujească Domnului Dumnezeului lor. Nu-ţi dai seama că Egiptul este distrus?
x! Ele vor umple casele tale, casele tuturor slujitorilor tăi şi casele tuturor egiptenilor. Părinţii tăi şi părinţii părinţilor tăi n-au văzut aşa ceva de când sunt ei pe pământ până în ziua de azi. Şi Moise a plecat şi a ieşit de la Faraon.
\w3 Şi ele vor acoperi faţa pământului, aşa că nimeni nu va mai vedea pământul; vor mânca ce a mai rămas nestricat, ce a scăpat de grindină, vor mânca toţi copacii care cresc pe câmpiile voastre.
v Dacă nu vrei să laşi pe poporul Meu să plece, iată, voi trimite mâine nişte lăcuste pe toată întinderea ţării tale.
Xu+ Moise şi Aaron s-au dus la Faraon şi i-au zis: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul evreilor: Până când nu vei vrea să te umileşti înaintea Mea? Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească.
8tk şi ca să mărturiseşti fiului tău şi fiului fiului tău cum M-am purtat cu egiptenii şi ce semne am făcut în mijlocul lor, ca să cunoaşteţi că Eu sunt Domnul.
s ' Domnul a zis lui Moise: du-te la Faraon, căci i-am împietrit inima, lui şi slujitorilor lui, ca să fac semnele Mele în mijlocul lor
r #Lui Faraon i s-a împietrit inima şi n-a lăsat pe copiii lui Israel să plece, aşa cum spusese Domnul prin Moise.
%qE "Când a văzut Faraon că ploaia, grindina şi tunetele încetaseră, a continuat să păcătuiască şi şi-a împietrit inima, el şi slujitorii lui.
%pE !Moise a ieşit din cetate de la Faraon şi şi-a ridicat mâinile spre Domnul; tunetele şi grindina au încetat şi n-a mai căzut ploaie pe pământ.
`o; dar grâul şi ovăzul nu se stricaseră, pentru că acestea sunt recolte târzii.
rn_ Inul şi orzul se prăpădiseră, pentru că orzul tocmai dăduse în spic, iar inul era în floare;
lmS Dar cât despre tine şi slujitorii tăi, ştiu că încă nu vă temeţi de Domnul, Dumnezeu.
Il  Şi Moise i-a zis: De îndată ce voi ieşi din cetate, voi ridica mâinile spre Domnul, tunetele vor înceta şi nu va mai cădea grindină, ca să ştii că al Domnului este pământul!
k5 Rugaţi-vă deci Domnului, ca să nu mai fie tunete şi grindină, căci este de ajuns. Vă voi lăsa să plecaţi şi nu veţi mai fi opriţi.
+jQ Şi Faraon a trimis să cheme pe Moise şi pe Aaron şi le-a zis: De data aceasta, am păcătuit. Domnul este drept, iar eu şi poporul meu suntem vinovaţi.
Zi/ Numai în ţinutul Gosen, unde erau copiii lui Israel, n-a căzut grindină.
Ih  Şi grindina a nimicit, în toată ţara Egiptului, tot ce era pe câmp, de la oameni până la animale; grindina a nimicit orice plantă de pe câmp şi a rupt toţi copacii de pe câmp.
Eg A căzut grindina, şi focul era amestecat cu grindina; grindina era aşa de mare, încât nu mai căzuse grindină ca aceea în toată ţara Egiptului de când a devenit el naţiune.
8fk Moise şi-a întins toiagul spre cer; şi Domnul a trimis tunete şi grindină; şi foc cădea pe pământ. Şi Domnul a făcut să cadă grindină peste ţara Egiptului.
?ey Domnul a zis lui Moise: Întinde-ţi mâna spre cer şi va cădea grindină în toată ţara Egiptului, pe oameni, pe vite şi pe orice plantă de pe câmp, în ţara Egiptului.
pd[ Dar cei ce nu şi-au pus la inimă Cuvântul Domnului, şi-au lăsat sclavii şi turmele pe câmp.
c Aceia dintre slujitorii lui Faraon, care s-au temut de Cuvântul Domnului, şi-au adunat în case sclavii şi turmele.
[b1 Acum deci trimite să-ţi adune turmele şi tot ce ai pe câmp; căci grindina va cădea peste toţi oamenii şi peste toate vitele care se vor afla pe câmp şi nu vor fi strânse în case; şi vor pieri.
!a= iată, mâine, la ceasul acesta, voi face să cadă o grindină aşa de mare, cum n-a mai fost în Egipt, din ziua întemeierii lui şi până azi.
Z`/ Dacă te mai ridici împotriva poporului Meu şi dacă nu-l laşi să plece,
|_s Dar te-am lăsat să trăieşti, ca să-ţi arăt puterea Mea şi Numele Meu să fie vestit pe tot pământul.
^ Dacă Mi-aş fi întins mâna şi te-aş fi lovit cu ciumă, pe tine şi pe poporul tău, ai fi pierit de pe pământ.
X]+ fiindcă, de data aceasta, voi trimite toate pedepsele Mele împotriva inimii tale, împotriva slujitorilor tăi şi împotriva poporului tău, ca să ştii că nimeni nu este ca Mine pe tot pământul.
T\# Atunci Domnul a zis lui Moise: Scoală-te dis-de-dimineaţă, du-te înaintea lui Faraon şi spune-i: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul evreilor: Lasă pe poporul Meu să plece, ca Să-Mi slujească,
z[o Dar Domnul a împietrit inima lui Faraon; şi Faraon n-a ascultat de ei, după cum spusese Domnul lui Moise.
Z- Vrăjitorii nu s-au putut arăta înaintea lui Faraon, din cauza bubelor, căci bubele erau şi pe vrăjitori la fel ca pe toţi egiptenii.
[Y1 Ei au luat cenuşă din cuptor şi s-au înfăţişat înaintea lui Faraon; Moise a aruncat-o spre cer şi ea a dat naştere, pe oameni şi pe animale, la nişte bube cauzate de nişte băşici fierbinţi.
]X5 Şi ea se va preface într-o ţărână care va acoperi toată ţara Egiptului; şi va da naştere, în toată ţara Egiptului, pe oameni şi pe animale, la nişte bube cauzate de nişte băşici fierbinţi.
W3 Domnul a zis lui Moise şi lui Aaron: Umpleţi-vă mâinile cu cenuşă din cuptor şi Moise s-o arunce spre cer în faţa ochilor lui Faraon.
%UE Şi Domnul a făcut lucrul acesta chiar a doua zi şi toate turmele egiptenilor au pierit, dar n-a pierit nici o vită din turmele copiilor lui Israel.
gTI Şi Domnul a hotărât vremea şi a zis: Mâine, Domnul va face lucrul acesta în ţară.
S; Dar Domnul va face deosebire între turmele lui Israel şi turmele egiptenilor, aşa că nu va pieri nimic din tot ce este al copiilor lui Israel.
0R[ iată, mâna Domnului va fi peste turmele tale de pe câmp, peste cai, peste măgari, peste cămile, peste boi şi peste oi; şi anume va fi o ciumă foarte mare.
KQ Dacă nu vrei să-l laşi să plece şi dacă-l mai opreşti,
"P A Domnul a zis lui Moise: du-te la Faraon şi spune-i: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul evreilor: Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească.
hOK Dar inima lui Faraon s-a împietrit şi de data aceasta şi n-a lăsat pe popor să plece.
&NGŞi Domnul a făcut după cuvântul lui Moise; şi muştele s-au depărtat de la Faraon, de la slujitorii lui şi de la poporul lui. N-a mai rămas una.
@M}Moise a ieşit de la Faraon şi s-a rugat Domnului.
*LOAtunci Moise a răspuns: Iată, ies de la tine şi mă voi ruga Domnului, ca mâine muştele să se depărteze de la Faraon, de la slujitorii lui şi de la poporul lui. Dar, să nu ne mai înşele Faraon încă o dată, şi să nu lase pe popor să plece, ca să jertfească Domnului.
JyNe vom duce un drum de trei zile în deşert şi vom jertfi Domnului Dumnezeului nostru, după cum ne va porunci.
I+Şi Moise a răspuns: Nu este deloc potrivit să facem aşa; căci am aduce Domnului Dumnezeului nostru, jertfe care sunt o urâciune pentru egipteni. Şi dacă am aduce, sub ochii lor, jertfe care sunt o urâciune pentru egipteni, nu ne vor ucide ei oare cu pietre?
HFaraon a chemat pe Moise şi pe Aaron şi a zis: Duceţi-vă şi aduceţi jertfă Dumnezeului vostru aici în ţară.
:GoŞi Domnul a făcut aşa. A venit un roi de muşte câineşti în casa lui Faraon şi a slujitorilor lui, şi toată ţara Egiptului a fost devastată de muşte câineşti.
cFAVoi face o deosebire între poporul Meu şi poporul tău. Semnul acesta va fi mâine.
KEDar în ziua aceea voi deosebi ţinutul Gosen, în care locuieşte poporul Meu, ca acolo să nu fie muşte câineşti, ca să cunoşti că Eu, Domnul, sunt în mijlocul ţinutului acestuia.
DDacă nu vei lăsa pe poporul Meu să plece, am să trimit muşte câineşti împotriva ta, împotriva slujitorilor tăi, împotriva poporului tău şi împotriva caselor tale; casele egiptenilor vor fi pline de muşte şi pământul va fi acoperit de ele.
eCEŞi Domnul a zis lui Moise: Scoală-te dis-de-dimineaţă şi du-te înaintea lui Faraon, când va ieşi să se ducă la apă. Să-i spui: Aşa vorbeşte Domnul: Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească.
6BgŞi vrăjitorii au zis lui Faraon: Aici este degetul lui Dumnezeu! Dar inima lui Faraon s-a împietrit şi n-a ascultat de Moise şi de Aaron, după cum spusese Domnul.
AVrăjitorii au încercat să facă şi ei păduchi prin vrăjitoriile lor, dar n-au putut. Păduchii erau pe oameni şi pe animale.
@Şi ei au făcut aşa. Aaron şi-a întins mâna cu toiagul şi a lovit ţărâna pământului; şi s-a prefăcut în păduchi pe toţi oamenii şi pe toate animalele. Toată ţărâna pământului s-a prefăcut în păduchi, în toată ţara Egiptului.
,?SDomnul a zis lui Moise: Spune lui Aaron: Întinde-ţi toiagul şi loveşte ţărâna pământului, ca să se prefacă în păduchi în toată ţara Egiptului.
!>=Dar Faraon, văzând că are răgaz să răsufle în voie, şi-a împietrit inima şi n-a ascultat de Moise şi de Aaron, după cum spusese Domnul.
<=uLe-au strâns grămezi şi ţara mirosea urât.
u<e Domnul a făcut după cuvântul lui Moise; şi broaştele au murit în case, în curţi şi în ogoare.
;5 Atunci Moise şi Aaron au ieşit de la Faraon. Şi Moise a strigat către Domnul cu privire la broaştele pe care le trimisese El peste Faraon.
:9 Şi broaştele se vor depărta de la tine şi din casele tale, de la slujitorii tăi şi de la poporul tău; nu vor mai rămâne decât în râu.
9  El a zis: Mâine. Şi Moise a zis: Fie după cuvântul tău, ca să ştii că nimeni nu este ca Domnul, Dumnezeul nostru.
n8W Şi Moise a zis lui Faraon: Hotărăşte-mi, când să mă rog pentru tine, pentru slujitorii tăi şi pentru poporul tău, ca să îndepărteze broaştele de la tine şi din casele tale? Nu vor mai rămâne decât în râu.
P7Şi Faraon a chemat pe Moise şi pe Aaron şi a zis: Rugaţi-vă Domnului să depărteze broaştele de la mine şi de la poporul Meu; şi voi lăsa pe popor să plece să aducă jertfe Domnului.
"~D}q||^{zzSyixxwvvu"ttQssmrr"qlppRpo\nn_mllkk5jjivi(hOg freeccbwaa%__^^^]]\{[ZZYYfXXWuVVUU,TTSSpS5RQQ POONNMILL KCJsJ5IuHH]GXGFMEEBDDCBBTAA@-?>>K=~<C Dacă un om fură un bou sau o oaie şi-l taie sau îl vinde, să dea cinci boi pentru boul furat şi patru oi pentru oaia furată.
3Ba$Dar dacă se ştia că boul obişnuia să împungă, şi stăpânul lui nu l-a închis, stăpânul acesta va plăti bou pentru bou, iar boul cel mort să fie al lui.
+AQ#Şi dacă boul unui om împunge boul altui om şi boul acesta moare, vor vinde boul cel viu şi preţul lui îl vor împărţi; vor împărţi şi boul mort.
r@_"stăpânul gropii va plăti stăpânului lor în argint preţul vitei, iar vita moartă va fi a lui.
?!Şi dacă un om descoperă o groapă sau dacă un om sapă o groapă şi n-o acoperă, şi un bou sau un măgar cade în ea,
@>{ Dacă boul împunge pe un sclav sau pe o sclavă, stăpânul {Lit. el} boului va da stăpânului acestora treizeci de sicii de argint şi boul va fi ucis cu pietre.
f=GDacă a împuns pe un băiat sau a împuns pe o fată, i se va face după legea aceasta.
v<gDacă i se pune stăpânului un preţ pentru răscumpărarea vieţii lui, va plăti tot ce i se va cere.
t;cDar dacă boul avea deja obiceiul să împungă şi stăpânul fusese înştiinţat de lucrul acesta şi nu l-a închis, boul va fi ucis cu pietre, dacă ucide un bărbat sau o femeie, şi stăpânul lui va fi pedepsit cu moartea.
E:Şi dacă un bou va împunge şi va omorî pe un bărbat sau pe o femeie, boul va fi negreşit omorât cu pietre şi carnea lui nu va fi mâncată; dar stăpânul boului va fi iertat.
9}Şi dacă face să cadă un dinte sclavului sau sclavei sale, să-i dea drumul, ca despăgubire pentru dintele lui.
89Şi dacă un om loveşte ochiul sclavului sau sclavei sale şi-l face să-şi piardă ochiul, să-l elibereze, ca despăgubire pentru ochiul lui.
W7)arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie.
_69ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior,
b5?Dar dacă se întâmplă vreo nenorocire după aceea, vei da viaţă pentru viaţă,
4)Şi dacă se ceartă nişte oameni şi lovesc pe o femeie însărcinată şi o fac doar să nască înainte de vreme, dar fără altă nenorocire, să fie pedepsiţi cu o amendă după cum va cere soţul femeii; şi o vor plăti după cum vor hotărî judecătorii.
3+Dar dacă mai trăieşte o zi sau două, stăpânul nu va fi pedepsit, căci sclavul este proprietatea {Lit. banul lui} lui.
2Şi dacă un om loveşte pe sclavul său sau pe sclava sa cu un băţ şi sclavul moare sub mâna lui, stăpânul să fie pedepsit.
j1Ocel ce l-a lovit să nu fie pedepsit, dacă celălalt se va scula şi se va plimba pe afară, sprijinit pe un baston; el va plăti numai pentru timpul pierdut şi se va îngriji de toate până când va fi bine vindecat.
0/Şi dacă se vor certa doi oameni şi unul din ei va lovi pe celălalt cu o piatră sau cu pumnul şi nu va muri, ci numai va cădea la pat,
j/OŞi cel ce va blestema pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negreşit cu moartea.
.}Şi cel ce va fura un om şi îl va vinde sau va fi găsit în mâinile lui, să fie pedepsit negreşit cu moartea.
f-GŞi cel ce va lovi pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negreşit cu moartea.
<,sDar dacă un om se va ridica în mod conştient împotriva aproapelui său, ca să-l omoare cu viclenie, pe acela îl vei lua chiar şi de la altarul Meu, ca să fie omorât.
+ Dar dacă nu l-a pândit, ci Dumnezeu l-a lăsat să-i cadă în mână, atunci îţi voi hotărî un loc unde va putea să fugă.
e*E Cel ce va lovi pe altul cu o lovitură de moarte să fie pedepsit negreşit cu moartea.
u)e Dacă nu-i va face aceste trei lucruri, ea va putea ieşi liberă, fără să plătească despăgubire.
( Dacă îi ia o altă soţie, nu va reduce nimic din hrana celei dintâi, din îmbrăcăminte şi din drepturile ei conjugale.
^'7 Şi dacă o dă de soţie fiului său, se va purta cu ea după dreptul fiicelor.
N&Dacă ea este neplăcută în faţa stăpânului său, care o luase de soţie, să o lase să fie răscumpărată. El nu va avea dreptul s-o vândă unor străini, din cauza nedreptăţii lui.
m%UŞi dacă un om îşi vinde fiica pentru a fi sclavă, ea să nu iasă liberă cum ies sclavii.
c$Aatunci stăpânul lui îl va duce înaintea lui Dumnezeu, îl va apropia de uşă sau de stâlpul uşii şi stăpânul lui îi va găuri urechea cu o sulă; şi sclavul va rămâne pentru totdeauna în slujba lui.
~#wDar dacă sclavul zice: Eu iubesc pe stăpânul meu, pe soţia mea şi pe copiii mei şi nu vreau să ies liber,
"/Dacă stăpânul său i-a dat o soţie şi a avut fii şi fiice cu ea, soţia şi copiii vor fi ai stăpânului lui, iar el va ieşi singur.
r!_Dacă vine singur, va ieşi singur; dacă era căsătorit, va ieşi şi soţia lui împreună cu el.
" ?Dacă vei cumpăra un sclav evreu, să slujească şase ani, dar în al şaptelea an, să iasă liber, fără să plătească nimic ca despăgubire.
C Acestea sunt legile pe care le vei pune înaintea lor.
oYŞi să nu te urci la altarul Meu pe trepte, ca să nu ţi se descopere goliciunea înaintea lui.
Dacă-Mi vei face un altar de piatră, să nu-l zideşti din pietre cioplite, fiindcă punându-ţi dalta în el, îl vei pângări.
fGSă-Mi faci un altar de pământ, pe care să-ţi aduci arderile-de-tot şi jertfele de mulţumire, oile şi boii. În orice loc în care Îmi voi aduce aminte de Numele Meu, voi veni la tine şi te voi binecuvânta.
Să nu vă faceţi dumnezei de argint şi dumnezei de aur, ca să-i puneţi alături de Mine; să nu vă faceţi alţi dumnezei.
ueDomnul a zis lui Moise: Aşa să vorbeşti copiilor lui Israel: Aţi văzut că v-am vorbit din ceruri.
]5Poporul stătea departe, iar Moise s-a apropiat de norul în care era Dumnezeu.
CMoise a zis poporului: Nu vă înspăimântaţi; căci Dumnezeu a venit ca să vă pună la încercare şi ca să aveţi frica Lui înaintea ochilor voştri, ca să nu păcătuiţi.
 Apoi au zis lui Moise: Vorbeşte-ne tu însuţi şi te vom asculta; dar să nu ne mai vorbească Dumnezeu, ca să nu murim.
&GŞi tot poporul vedea tunetele, fulgerele, sunetul trompetei şi muntele fumegând; şi când a văzut poporul aşa ceva, a tremurat şi a stat departe.
U%Să nu pofteşti casa aproapelui tău; să nu pofteşti soţia aproapelui tău, nici sclavul lui, nici sclava lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.
G Să nu aduci mărturie falsă împotriva aproapelui tău.
/Să nu furi.
$ESă nu comiţi adulter.
1 Să nu ucizi.
 Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău ţi-o dă.
P Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea şi tot ce este în ele, dar în ziua a şaptea S-a odihnit; de aceea Domnul a binecuvântat ziua de odihnă şi a sfinţit-o.
 Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici sclavul tău, nici sclava ta, nici vita ta, nici străinul care este înăuntrul porţilor tale.
F  Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci tot lucrul tău.
D Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti.
 !Să nu iei în deşert Numele Domnului Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui.
h Kşi Mă îndur până la a mia generaţie de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.
u eSă nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până la a treia şi la a patra generaţie a celor ce Mă urăsc
9Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele de sub pământ.
5gSă nu ai alţi dumnezei afară de Mine.
jOEu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa captivităţii.
B Şi Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte, spunând:
EMoise a coborât la popor şi le-a spus aceste lucruri.
*OŞi Domnul i-a zis: du-te, coboară şi urcă apoi cu Aaron, dar preoţii şi poporul să nu dea buzna să se urce la Domnul, ca nu cumva să fie nimiciţi.
*OMoise a zis Domnului: Poporul nu se poate urca pe Muntele Sinai, pentru că ne-ai oprit, zicând: Pune anumite margini în jurul muntelui şi sfinţeşte-l.
}uPreoţii, care se apropie de Domnul, să se sfinţească şi ei, ca nu cumva să-i lovească Domnul cu moartea.
1]Domnul a zis lui Moise: Coboară şi porunceşte poporului să nu dea buzna spre Domnul, ca să privească, pentru ca nu cumva să piară un număr mare dintre ei.
Şi Domnul S-a coborât pe Muntele Sinai, pe vârful muntelui. Domnul a chemat pe Moise pe vârful muntelui; şi Moise s-a urcat.
v~gCând trompeta a răsunat din ce în ce mai tare, Moise a vorbit şi Dumnezeu i-a răspuns cu glas tare.
>}wMuntele Sinai era tot în fum, pentru că Domnul Se coborâse pe el în mijlocul focului. Fumul acesta se înălţa ca fumul unui cuptor şi tot muntele se cutremura cu putere.
}|uŞi Moise a scos poporul din tabără, pentru a se întâlni cu Dumnezeu; şi s-au aşezat la poalele muntelui.
+{QA treia zi dimineaţa, au fost tunete, fulgere şi un nor gros pe munte; şi o trompetă a sunat cu putere, aşa că tot poporul din tabără s-a cutremurat.
kzQŞi a zis poporului: Fiţi gata pentru a treia zi; să nu vă apropiaţi de soţiile voastre.
lySMoise s-a coborât de pe munte la popor şi a sfinţit poporul, iar ei şi-au spălat hainele.
exE Nici o mână să nu se atingă de el, ci, pe oricine se va atinge, să-l omoare cu pietre sau să-l străpungă cu săgeţi; fie om, fie animal, nu va trăi. Când trompeta va suna lung, ei vor înainta spre munte.
^w7 Să pui poporului anumite împrejmuiri de jur împrejur şi să spui: Să nu cumva să vă urcaţi pe munte, nici să nu vă atingeţi de poalele lui. Oricine se va atinge de munte, va fi pedepsit cu moartea.
v şi să fie gata pentru a treia zi, pentru că a treia zi Domnul Se va coborî în faţa întregului popor, pe Muntele Sinai.
{uq Şi Domnul a zis lui Moise: du-te la popor şi sfinţeşte-i azi şi mâine şi pune-i să-şi spele hainele;
Wt) Şi Domnul a zis lui Moise: Iată, voi veni la tine într-un nor gros, ca poporul să audă când îţi voi vorbi şi să aibă totdeauna încredere în tine. Moise a spus Domnului cuvintele poporului.
|ssTot poporul a răspuns şi a zis: Vom face tot ce a zis Domnul! Şi Moise a adus Domnului cuvintele poporului.
rMoise a venit şi a chemat pe bătrânii poporului şi a pus înaintea lor toate aceste cuvinte pe care i le-a poruncit Domnul.
qÎmi veţi fi o împărăţie de preoţi şi o naţiune sfântă. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel.
)pMAcum, dacă veţi asculta glasul Meu şi dacă veţi păzi legământul Meu, veţi fi ai Mei dintre toate popoarele, pentru că tot pământul este al Meu;
noWAţi văzut ce am făcut Egiptului şi cum v-am purtat pe aripi de vultur şi v-am adus la Mine.
n7Şi Moise s-a urcat la Dumnezeu şi Domnul l-a chemat de pe munte, zicând: Aşa să vorbeşti casei lui Iacov şi să spui copiilor lui Israel:
(mKDupă ce au plecat de la Refidim, au ajuns în Deşertul Sinai şi au întins taberele în deşert. Israel şi-a aşezat tabăra acolo în faţa muntelui.
l În luna a treia, după ieşirea lor din ţara Egiptului, copiii lui Israel au ajuns chiar în ziua aceea în Deşertul Sinai.
>kyApoi Moise a trimis pe socrul său în ţara lui.
jŞi ei judecau poporul tot timpul; aduceau înaintea lui Moise problemele grele, dar toate problemele mici le judecau ei înşişi.
Vi'Şi Moise a ales oameni capabili din tot Israelul şi i-a pus conducători ai poporului, conducători peste o mie, conducători peste o sută, conducători peste cincizeci şi conducători peste zece.
Sh!Moise a ascultat sfatul socrului său şi a făcut tot ce spusese el.
)gMDacă vei face lucrul acesta, şi Dumnezeu îţi porunceşte aşa, vei putea face faţă lucrurilor, şi tot poporul acesta va ajunge fericit la locul lui.
ufeŞi lasă-i să judece poporul tot timpul; să aducă înaintea ta toate problemele mari, dar toate problemele mici să le judece ei înşişi. În felul acesta îţi vei uşura sarcina, căci o vor purta şi ei împreună cu tine.
}euAlege din tot poporul oameni capabili, temători de Dumnezeu, oameni ai adevărului, duşmani ai lăcomiei; pune-i peste popor, conducători peste o mie, conducători peste o sută, conducători peste cincizeci şi conducători peste zece.
wdiÎnvaţă-i poruncile şi legile şi arată-le calea pe care trebuie s-o urmeze şi ce trebuie să facă.
/cYAcum ascultă glasul meu; îţi voi da un sfat şi Dumnezeu va fi cu tine! Stai înaintea lui Dumnezeu pentru popor şi du problemele lor înaintea lui Dumnezeu.
3baTe vei epuiza singur, atât pe tine, cât şi pe poporul acesta, care este cu tine; pentru că lucrul acesta este peste puterile tale şi nu-l vei putea face singur.
?a{Socrul lui Moise i-a zis: Ce faci tu nu este bine.
`Când au o problemă, vin la mine; eu judec între om şi aproapele lui şi fac cunoscut poruncile lui Dumnezeu şi legile Lui.
b_?Şi Moise a zis socrului său: Poporul vine la mine ca să ceară sfat lui Dumnezeu.
F^Când socrul lui Moise a văzut tot ce făcea el pentru popor, a zis: Ce faci tu acolo cu poporul acela? De ce stai singur şi tot poporul stă înaintea ta de dimineaţa până seara?
]} A doua zi, Moise s-a aşezat să judece poporul; şi poporul a stat înaintea lui Moise de dimineaţa până seara.
I\  Ietro, socrul lui Moise, a adus lui Dumnezeu o ardere-de-tot şi jertfe. Şi Aaron a venit cu toţi bătrânii lui Israel să mănânce pâine cu socrul lui Moise, înaintea lui Dumnezeu.
"[? Acum cunosc că Domnul este mai mare decât toţi dumnezeii; căci chiar în lucrul în care ei s-au purtat cu mândrie, El a fost mai presus de ei.
4Zc Şi Ietro a zis: Binecuvântat să fie Domnul, care v-a eliberat din mâna egiptenilor şi din mâna lui Faraon, şi care a eliberat poporul de sub mâna egiptenilor!
Y{ Şi Ietro s-a bucurat pentru tot binele pe care-ş făcuse Domnul lui Israel, eliberându-l din mâna egiptenilor.
`X;Şi Moise a istorisit socrului său tot ce făcuse Domnul împotriva lui Faraon şi împotriva egiptenilor, din cauza lui Israel, toate suferinţele care veniseră peste ei pe drum şi cum Domnul îi eliberase.
:WoMoise a ieşit să-şi întâmpine socrul, s-a aruncat cu faţa la pământ şi l-a sărutat. S-au întrebat unul pe altul de sănătate şi au intrat în cortul lui Moise.
V}A trimis vorbă lui Moise să-i spună: Eu, socrul tău Ietro, vin la tine cu soţia ta şi cu cei doi fii ai tăi.
UIetro, socrul lui Moise, a venit cu fiii şi soţia lui Moise în deşert, unde îşi întinsese el cortul, la muntele lui Dumnezeu.
T1iar celălalt se numea Eliezer (Ajutorul lui Dumnezeu), căci zisese: Dumnezeul tatălui meu mi-a ajutat şi m-a scăpat de sabia lui Faraon.
Sşi pe cei doi fii ai ei;unul se numea Gherşom (Străin), căci Moise zisese: Locuiesc ca străin într-o ţară străină,
nRWAtunci Ietro, socrul lui Moise, a luat pe Sefora, soţia lui Moise, care fusese trimisă acasă,
6Q iIetro, preotul Madianului, socrul lui Moise, a aflat tot ce făcuse Dumnezeu pentru Moise şi pentru poporul Său Israel; a aflat că Domnul scosese pe Israel din Egipt.
0P[El a zis: Pentru că şi-a ridicat mâna împotriva scaunului de domnie al Domnului, Domnul va purta război împotriva lui Amalec, din generaţie în generaţie.
TO#Şi Moise a zidit un altar şi i-a pus numele Domnul este steagul meu.
2N_Şi Domnul a zis lui Moise: Scrie lucrul acesta în carte, ca să se păstreze spre amintire şi spune lui Iosua că voi şterge amintirea lui Amalec de sub ceruri.
RM Şi Iosua a biruit pe Amalec şi pe poporul lui cu tăişul săbiei.
L} Dar mâinile lui Moise erau obosite. Ei au luat o piatră, au pus-o sub el şi el s-a aşezat pe ea. Aaron şi Hur îi sprijineau mâinile, unul de o parte, iar altul de alta; şi mâinile lui au rămas întinse până la asfinţitul soarelui.
{Kq Când îşi ridica Moise mâna, era mai tare Israel şi când îşi lăsa mâna în jos, era mai tare Amalec.
J' Şi Iosua a făcut ce-i spusese Moise şi a ieşit să lupte împotriva lui Amalec. Moise, Aaron şi Hur s-au urcat pe vârful dealului.
;HsAmalec a venit să bată pe Israel la Refidim.
LGŞi el a numit locul acela Masa şi Meriba (Ispită şi ceartă), căci copiii lui Israel se certaseră şi ispitiseră pe Domnul, zicând: Este oare Domnul în mijlocul nostru, sau nu este?
FFIată, Eu voi sta înaintea ta pe stânca Horebului; şi tu vei lovi stânca şi va ţâşni apă din ea şi poporul va bea. Şi Moise a făcut aşa, în faţa bătrânilor lui Israel.
6EgŞi Domnul a zis lui Moise: Treci înaintea poporului şi ia cu tine câţiva din bătrânii lui Israel; şi ia în mână şi toiagul cu care ai lovit râul şi du-te.
DyMoise a strigat către Domnul, zicând: Ce să fac cu poporul acesta? Încă puţin şi mă vor omorî cu pietre!
OCPoporul stătea acolo însetat de apă şi poporul murmura împotriva lui Moise şi zicea: de ce ne-ai scos din Egipt, ca să ne omori cu setea, pe noi, pe copiii noştri şi pe vitele noastre?
B5De aceea poporul s-a certat cu Moise şi a zis: dă-ne apă să bem! Şi Moise le-a zis: de ce vă certaţi cu mine? De ce ispitiţi pe Domnul?
VA )Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat din Deşertul Sin, potrivit călătoriilor zilnice poruncite de Domnul; şi şi-au întins corturile la Refidim. Dar acolo poporul n-a găsit apă de băut.
4@e$Omerul este a zecea parte dintr-o efă.
>?w#Şi copiii lui Israel au mâncat mană patruzeci de ani, până la sosirea lor într-o ţară locuită; au mâncat mană până la sosirea lor la graniţele ţării Canaanului.
z>o"După porunca dată de Domnul lui Moise, Aaron l-a pus înaintea chivotului Mărturiei, ca să fie păstrat.
%=E!Şi Moise a zis lui Aaron: Ia un vas şi pune în el un omer plin cu mană; şi pune-l înaintea Domnului, ca să fie păstrat pentru urmaşii voştri.
h<K Moise a zis: Iată ce a poruncit Domnul: Să se păstreze un omer plin cu mană pentru urmaşii voştri, ca să vadă şi ei pâinea pe care v-am dat-o s-o mâncaţi în deşert, după ce v-am scos din ţara Egiptului.
;Şi casa lui Israel a numit hrana aceasta mană. Ea semăna cu bobul de coriandru; era albă şi avea un gust de turtă cu miere.
8:mŞi poporul s-a odihnit în ziua a şaptea.
_99Vedeţi că Domnul v-a dat Sabatul; de aceea vă dă în ziua a şasea pâine pentru două zile. Fiecare să rămână la locul lui şi, în ziua a şaptea, nimeni să nu iasă din locul în care se găseşte.
s8aAtunci Domnul a zis lui Moise: Până când aveţi de gând să nu păziţi poruncile si legile Mele?
`7;În ziua a şaptea, unii din popor au ieşit să strângă mană, dar n-au găsit.
e6EVeţi strânge timp de şase zile, dar în ziua a şaptea, care este Sabatul, nu va fi.
n5WMoise a zis: Mâncaţi-o azi, pentru că este ziua Sabatului; azi nu veţi găsi mană pe câmp.
4{Au lăsat-o până a doua zi dimineaţa, cum poruncise Moise; şi n-a devenit mirositoare, nici n-a făcut viermi.
h3KŞi Moise le-a zis: Domnul a spus astfel: Mâine este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului; coaceţi ce aveţi de copt, fierbeţi ce aveţi de fiert şi păstraţi până a doua zi dimineaţa tot ce va rămâne!
&2GÎn ziua a şasea au strâns hrană îndoit, şi anume doi omeri de fiecare. Toţi conducătorii adunării au venit şi au spus lui Moise lucrul acesta.
1Astfel în fiecare dimineaţă ei strângeau fiecare cât îi trebuia pentru hrană; dar când venea căldura soarelui, se topea.
00[Dar n-au ascultat de Moise şi unii au lăsat ceva din ea până a doua zi dimineaţa, dar a făcut viermi şi a devenit mirositoare; şi Moise s-a mâniat pe ei.
]/5Şi Moise le-a zis: Nimeni să nu lase ceva din ea până a doua zi dimineaţa.
G. Şi după ce o măsurau cu omenii, cel ce strânsese mai mult n-avea mai mult şi cel ce strânsese mai puţin n-avea mai puţin; fiecare strângea atât cât îi trebuia pentru hrană.
d-CŞi copiii lui Israel au făcut aşa; şi au strâns unii mai mult, alţii mai puţin.
@,{Iată ce a poruncit Domnul: Fiecare din voi să strângă cât poate mânca şi anume un omer de cap, după numărul sufletelor voastre pe care le aveţi fiecare în cortul său.
;+qCopiii lui Israel s-au uitat la ea şi au zis unul către altul: Ce este aceasta?, căci nu ştiau ce era. Şi Moise le-a zis: Este pâinea pe care v-o dă Domnul ca hrană.
*1Când a dispărut roua aceasta, pe faţa deşertului era ceva mărunt ca nişte grăunţe, mărunt ca bobiţele de piatră albă pe pământ.
) Seara, au venit nişte prepeliţe şi au acoperit tabăra, iar dimineaţa s-a aşezat un strat gros de rouă în jurul taberei.
`(; Am auzit murmurele copiilor lui Israel; vorbeşte-le şi spune: Între cele două seri aveţi să mâncaţi carne şi dimineaţa vă veţi sătura de pâine; şi veţi şti că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
4'e Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
&# Şi, pe când vorbea Aaron întregii adunări a lui Israel, s-au uitat înspre deşert şi iată, gloria Domnului s-a arătat în nor.
% Moise a zis lui Aaron: Spune întregii adunări a copiilor lui Israel: Apropiaţi-vă înaintea Domnului, căci v-a auzit murmurele.
-$UŞi Moise a zis: deseară Domnul vă va da carne să mâncaţi şi mâine dimineaţă vă va da pâine să vă săturaţi; pentru că Domnul vă aude murmurele pe care le rostiţi împotriva Lui; căci ce suntem noi? Murmurele voastre nu sunt împotriva noastră, ci împotriva Domnului.
2#_şi mâine dimineaţă veţi vedea gloria Domnului, pentru că El vă aude murmurele împotriva Domnului; căci ce suntem noi ca să murmuraţi împotriva noastră?
"+Moise şi Aaron au zis tuturor copiilor lui Israel: Astă-seară veţi înţelege că Domnul este Acela care v-a scos din ţara Egiptului;
! În ziua a şasea, când vor pregăti ce au adus acasă, vor avea de două ori mai mult decât vor strânge în fiecare zi.
o YDomnul a zis lui Moise: Iată, voi face să vă plouă pâine din cer. Poporul va ieşi afară şi va strânge cât îi trebuie pentru fiecare zi, ca să-l pun la încercare şi să văd dacă va umbla sau nu după legea Mea.
$CŞi copiii lui Israel le-au zis: Mai bine să fi murit de mâna Domnului în ţara Egiptului, când stăteam lângă oalele noastre cu carne, când mâncam pâine de ne săturam. Căci ne-aţi adus în deşertul acesta ca să faceţi să moară de foame toată adunarea aceasta.
zoŞi toată adunarea copiilor lui Israel a murmurat în deşertul acela împotriva lui Moise şi a lui Aaron.
R !Ei au plecat din Elim şi toată adunarea copiilor lui Israel a ajuns în pustia Sin, care este între Elim şi Sinai, în a cincisprezecea zi a lunii a doua după ieşirea lor din ţara Egiptului.
)Apoi au venit la Elim, unde erau douăsprezece izvoare de apă şi şaptezeci de palmieri. Şi şi-au aşezat tabăra acolo lângă apă.
>wŞi El a zis: Dacă vei asculta de Cuvântul Domnului, Dumnezeului tău şi vei face ceea ce este drept în ochii Lui, şi vei apleca urechea la poruncile lui, şi dacă vei păzi toate legile Lui, nu te voi lovi cu nici una din bolile cu care am lovit pe egipteni; căci Eu sunt Domnul care te vindecă.
U%Moise a strigat către Domnul şi Domnul i-a arătat un lemn; Moise a aruncat lemnul în apă şi apa s-a făcut dulce. Acolo Domnul a dat poporului legi şi porunci, şi acolo l-a pus la încercare.
KPoporul s-a plâns împotriva lui Moise, zicând: Ce vom bea?
%Şi când au ajuns la Mara, n-au putut bea apă din Mara, pentru că era amară. De aceea locul acela a fost numit Mara (Amărăciune).
+Moise a pornit pe Israel de la Marea Roşie şi au luat-o spre Deşertul Sur; şi, după trei zile de mers prin deşert, n-au găsit apă.
Şi Miriam le răspundea: Cântaţi Domnului căci El a triumfat glorios: A năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ.
Miriam, profetesa, sora lui Aaron, a luat în mână o tamburină şi toate femeile au venit după ea, cu tamburine şi jucând.
<sCăci caii lui Faraon, carele şi călăreţii lui au intrat în mare şi Domnul a adus peste ei apele mării, dar copiii lui Israel au mers ca pe uscat prin mijlocul mării.
9oŞi Domnul va împărăţi în veci de veci.
CTu îi vei aduce şi-i vei aşeza pe muntele moştenirii Tale, În locul pe care Ţi l-ai pregătit ca locuinţă, Doamne, La templul pe care mâinile Tale, Doamne, l-au întemeiat.
QÎi vor cuprinde teama şi spaima; Prin măreţia braţului Tău, Vor sta nemişcaţi ca o piatră, Până va trece poporul Tău, Doamne! Până va trece poporul Tău, Pe care l-ai răscumpărat.
#Se înspăimântă conducătorii Edomului, Şi un tremur cuprinde pe războinicii lui Moab; Toţi locuitorii Canaanului se vor risipi.
b?Popoarele vor auzi lucrul acesta şi se vor cutremura: Cuprinde groaza pe filisteni,
!= În îndurarea Ta, Tu ai călăuzit Poporul pe care l-ai răscumpărat,
Iar prin puterea Ta, Tu l-ai călăuzit spre locaşul sfinţeniei Tale.
N  Tu Ţi-ai întins mâna dreaptă, Şi pământul i-a înghiţit.
 7 Cine este ca Tine între dumnezei, Doamne?
Cine este ca Tine, măreţ în sfinţenie,
Bogat în fapte de laudă şi înfăptuind minuni?
u e Dar Tu ai suflat cu suflarea Ta şi marea i-a acoperit; S-au cufundat ca plumbul în adâncimea apelor.
2 _ Duşmanul zicea: Îi voi urmări, îi voi ajunge, Voi împărţi prada de război, Sufletul meu se va sătura cu ei, Voi scoate sabia şi-i voi nimici cu mâna mea!
 +Şi la suflarea nărilor Tale s-au îngrămădit apele, S-au ridicat talazurile ca un zid şi s-au închegat valurile în mijlocul mării.
+QŞi prin mărimea măreţiei Tale, Tu dobori la pământ pe cei ce se ridică împotriva Ta;
Îţi dezlănţui mânia şi ea îi mistuie ca pe o trestie.
{Mâna Ta dreaptă, Doamne, şi-a făcut vestită tăria;
Mâna Ta cea dreaptă, Doamne, a zdrobit pe duşmani.
]5I-au acoperit adâncurile
Şi s-au coborât în fundul apelor ca o piatră.
El a aruncat în mare carele lui Faraon şi armata lui; Luptătorii lui aleşi au fost înghiţiţi în Marea Roşie.
G Domnul este un războinic viteaz: Numele Lui este Domnul.
Z/Domnul este tăria mea şi temeiul cântărilor mele de laudă: Şi El a devenit mântuirea mea. El este Dumnezeul meu şi pe El îl voi lăuda; El este Dumnezeul tatălui meu şi pe El îl voi preamări.
R !Atunci Moise şi copiii lui Israel au cântat Domnului cântarea aceasta şi au spus, zicând:
Voi cânta Domnului, pentru că a triumfat glorios: A năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ.
7iCând a văzut Israel mâna puternică pe care o îndreptase Domnul împotriva egiptenilor, poporul S-a temut de Domnul şi a crezut în Domnul şi în robul Său Moise.
În ziua aceea, Domnul a salvat pe Israel din mâna egiptenilor; şi Israel a văzut pe egipteni morţi pe malul mării.
!Dar copiii lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat, în timp ce apele stăteau ca un zid la dreapta şi la stânga lor.
3~aApele s-au întors şi au acoperit carele, călăreţii şi toată armata lui Faraon, care intraseră în mare după copiii lui Israel; nici măcar unul n-a scăpat.
f}GMoise şi-a întins mâna spre mare şi, înspre dimineaţă, marea s-a întors iarăşi la starea ei dinainte şi, la apropierea ei, egiptenii a luat-o la fugă; dar Domnul a aruncat pe egipteni în mijlocul mării.
|/Domnul a zis lui Moise: Întinde-ţi mâna spre mare ca apele să se întoarcă peste egipteni, peste carele lor şi peste călăreţii lor.
;{qA scos roţile carelor şi le-a îngreuiat mersul. Egiptenii au zis atunci: Haideţi să fugim dinaintea lui Israel, căci Domnul Se luptă pentru el împotriva egiptenilor.
*zOÎn straja dimineţii, Domnul, din stâlpul de foc şi de nor, S-a uitat înspre armata egiptenilor şi a stârnit învălmăşeală în armata egiptenilor.
yEgiptenii i-au urmărit; şi toţi caii lui Faraon, carele şi călăreţii lui au intrat după ei în mijlocul mării.
xCopiii lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat şi apele stăteau ca un zid la dreapta şi la stânga lor.
OwMoise şi-a întins mâna spre mare; şi printr-un vânt dinspre est, care a suflat toată noaptea, Domnul a făcut ca marea să se retragă; el a uscat marea şi apele s-au despicat în două.
Zv/El S-a aşezat între tabăra egiptenilor şi tabăra lui Israel. Norul acesta pe o parte era întunecos, iar pe cealaltă lumina noaptea. Şi toată noaptea cele doua tabere nu s-au apropiat una de alta.
Zu/Şi Îngerul lui Dumnezeu care mergea înaintea taberei lui Israel Şi-a schimbat locul şi a mers înapoia lor; şi stâlpul de nor care mergea înaintea lor şi-a schimbat locul şi a stat înapoia lor.
)~}}!|g{zyxx7ww vuuuNtttssSrrqppooqnn`mmmlyl.kkjjGFF9ETDD`CCTBBkAAn@?>>g=A<..(--O,,F++?**2))D(''V&&n%$$#"":!!? DQp?= {5]c ( N  l Q8 _sa"un clopoţel de aur şi o rodie, un clopoţel de aur şi o rodie, de jur împrejurul tiviturii robei.
'I!Şi de jur împrejurul tiviturii ei să pui nişte rodii de culoare albastră, purpurie şi cărămizie şi între ele clopoţei de aur de jur împrejur:
,S Şi în mijlocul ei să aibă o gură pentru intrarea capului; în jurul acestei guri să fie ţesută o tivitură, ca gura unei platoşe, ca să nu se rupă.
I Şi roba de sub efod s-o faci toată din material albastru.
.WŞi în pieptarul judecăţii să pui Urim şi Tumim {Adică: lumină şi desăvârşire}, care să fie pe inima lui Aaron când se va duce înaintea Domnului; şi astfel Aaron va purta necurmat judecata copiilor lui Israel pe inima lui, când se va duce înaintea Domnului.
8kŞi când va intra Aaron în sanctuar, va purta pe inima lui numele fiilor lui Israel, gravate pe pieptarul judecăţii, ca o continuă aducere-aminte înaintea Domnului.
V'Şi pieptarul să-l lege cu verigile lui de verigile efodului cu un şnur albastru, pentru ca pieptarul să stea deasupra brâului efodului ţesut cu măiestrie şi să nu se poată mişca de pe efod.
Şi să mai faci alte două verigi de aur, pe care să le pui pe cei doi umerari ai efodului, în partea de jos, pe partea dinainte a lui, tocmai acolo unde se unesc efodul cu umerarii {Lit: tocmai unde este îmbinat}, deasupra brâului efodului.
3aŞi să mai faci două verigi de aur şi să le pui la celelalte două colţuri de jos ale pieptarului, pe marginea lui, care este spre partea dinăuntru a efodului.
2_Şi celelalte două capete ale celor două lănţişoare împletite să le prinzi de cele două monturi şi să le pui peste umerarii efodului, în partea dinainte.
Cele două lănţişoare de aur împletite să le prinzi de cele două verigi de la cele două colţuri ale pieptarului.
Şi pentru pieptar să faci două verigi de aur şi aceste două verigi de aur să le pui la cele două capete ale pieptarului.
k QŞi pentru pieptar să faci nişte lănţişoare de aur curat, împletite ca nişte şnururi.
$ CŞi să fie douăsprezece pietre, după numele fiilor lui Israel, gravate ca nişte sigilii, fiecare cu numele uneia din cele douăsprezece seminţii.
 }în al patrulea rând, un crisolit, un onix şi un iaspis; pietrele să fie legate cu aur în monturile lor de aur.
D în al treilea rând, un opal, un agat şi un ametist;
I şi în al doilea rând, un rubin, un safir şi un diamant;
Şi pe el să prinzi pietre preţioase, patru rânduri de pietre: în rândul întâi, un sardonix, un topaz şi un smarald;
saSă fie pătrat şi îndoit dublu şi lungimea lui să fie de o palmă şi lăţimea tot de o palmă.
A}Şi să faci apoi pieptarul judecăţii, lucrat cu măiestrie; să-l faci ca şi lucrarea efodului: de aur, de fir albastru, purpuriu şi cărămiziu, şi de in subţire răsucit.
'Işi două lănţişoare de aur curat, pe care să le împleteşti ca pe nişte şnururi; şi lănţişoarele acestea împletite să le prinzi în broşe.
L Şi să faci nişte monturi {Sau: broşe} de aur
T# Şi să pui aceste două pietre pe umerarii efodului, ca pietre de aducere-aminte pentru fiii lui Israel; şi Aaron le va purta numele înaintea Domnului pe cei doi umeri ai lui, spre amintirea lor.
=u Cu măiestria unui gravor în piatră, cum se gravează un sigiliu, aşa să gravezi numele fiilor lui Israel pe cele două pietre; să le prinzi apoi într-o montură de aur.
} şase dintre numele lor să fie gravate pe o piatră şi alte şase pe a doua piatră, după ordinea naşterii lor.
_9 Şi să iei două pietre de onix şi să gravezi pe ele numele fiilor lui Israel:
@~{Şi brâul efodului, care va fi deasupra efodului, să fie lucrat la fel şi din acelaşi material: de aur, de fir albastru, purpuriu şi cărămiziu şi de in subţire răsucit.
g}ISă aibă doi umerari uniţi cu cele două capete ale lui, ca să fie legaţi împreună.
|Să facă efodul din aur, din fir albastru, purpuriu şi cărămiziu şi din in subţire răsucit; să fie lucrat cu măiestrie.
`{;Să întrebuinţeze aur, material albastru, purpuriu, cărămiziu şi in subţire.
lzSŞi acestea sunt hainele pe care le vor face: un pieptar, un efod, o robă, o tunică lucrată în broderie, o tiară şi un brâu. Să facă haine sfinte fratelui tău Aaron şi fiilor săi, ca să-Mi slujească de preot.
by?Vorbeşte cu toţi cei pricepuţi {Lit: cu inimă înţeleaptă}, cărora le-am dat un duh de înţelepciune, ca să facă hainele lui Aaron, pentru a-l sfinţi, ca să-Mi poată sluji ca şi preot.
dxCŞi să faci lui Aaron, fratele tău, haine sfinte, pentru onoare şi pentru podoabă.
:w qIa dintre copiii lui Israel pe Aaron, fratele tău, şi pe fiii lui cu el, ca să-Mi slujească de preoţi: pe Aaron şi pe fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazar şi Itamar.
v)Aaron şi fiii săi să-l pregătească în cortul întâlnirii, dincoace de perdeaua care este înaintea Mărturiei, ca să ardă de seara până dimineaţa înaintea Domnului. Aceasta va fi o lege veşnică de-a lungul generaţiilor lor, pentru copiii lui Israel.
u3Şi să porunceşti copiilor lui Israel să-ţi aducă pentru sfeşnic untdelemn curat de măsline, pentru ca sfeşnicul să ardă neîncetat.
tToate uneltele cortului, pentru toate slujbele lui, toţi ţăruşii lui şi toţi ţăruşii curţii să fie de bronz.
Ys-Lungimea curţii să fie de o sută de coţi, lăţimea de cincizeci de coţi de fiecare parte şi înălţimea de cinci coţi; pânzele să fie din in subţire răsucit, iar picioarele să fie de bronz.
$rCToţi stâlpii curţii de jur împrejur să aibă beţe de legătură de argint; cârligele lor să fie de argint şi picioarele lor să fie de bronz.
qŞi pentru poarta curţii cortului să fie o perdea lată de douăzeci de coţi, din material albastru, purpuriu şi cărămiziu, şi de in subţire răsucit, lucrată de un ţesător. Va avea patru stâlpi şi cele patru picioare ale lor.
p;Şi perdelele pentru cealaltă latură a porţii să fie de cincisprezece coţi, cu cei trei stâlpi şi cele trei picioare ale lor.
oPerdelele pentru o latură a porţii să fie de cincisprezece coţi, cu cei trei stâlpi şi cele trei picioare ale lor.
Tn# Şi lăţimea cortului pe partea de est să fie de cincizeci de coţi.
!m= Şi pentru lăţimea cortului, înspre partea de vest, să fie nişte pânze de cincizeci de coţi, cu zece stâlpi şi cele zece picioare ale lor.
ly Şi înspre partea de nord să fie de asemenea nişte pânze pe o lungime de o sută de coţi, cu douăzeci de stâlpi şi cu cele douăzeci de picioare ale lor de bronz; cârligele stâlpilor şi beţele lor de legătură să fie de argint.
k5 şi stâlpii ei să fie douăzeci, iar picioarele lor să fie din bronz; cârligele stâlpilor şi beţele lor de legătură să fie de argint.
&jG Şi să faci curtea cortului. Înspre partea de sud să faci nişte pânze de in subţire răsucit şi lungimea unei laturi să fie de o sută de coţi;
kiQSă-l faci din scânduri şi gol pe dinăuntru. Să-l faci aşa cum ţi s-a arătat pe munte.
h Şi să introduci pârghiile în verigi, aşa ca pârghiile să fie de amândouă părţile altarului, când îl vor purta.
vggŞi să faci apoi nişte pârghii pentru altar, pârghii de lemn de salcâm şi să le acoperi cu bronz.
fyŞi grătarul să-l pui dedesubt, sub rama altarului, aşa ca grătarul să vină până la jumătatea altarului.
e Să faci altarului un sistem de grătar din bronz şi să pui patru verigi de bronz la cele patru colţuri ale grătarului.
Id Şi să faci pentru altar oale de scos cenuşa, şi lopeţile lui, şi lighenele lui, şi furculiţele lui, şi tigăile lui pentru cărbuni; şi toate uneltele lui să le faci din bronz.
cŞi în cele patru colţuri să faci nişte coarne care să fie dintr-o bucată cu altarul; şi să-l acoperi cu bronz.
Yb /Şi să faci un altar din lemn de salcâm, cu lungimea de cinci coţi şi lăţimea de cinci coţi {Un cot este aproximativ 45 cm}. Altarul va fi pătrat şi înălţimea lui să fie de trei coţi.
Da%Şi pentru perdeaua aceasta să faci cinci stâlpi de salcâm şi să-i îmbraci cu aur; stâlpii aceştia să aibă cârlige de aur şi să torni pentru ei cinci picioare de aramă.
(`K$La intrarea cortului să mai faci o perdea albastră, purpurie şi cărămizie şi de in subţire răsucit; aceasta să fie o lucrare de broderie aleasă.
_#Masa s-o pui dincoace de perdea şi sfeşnicul în faţa mesei, în partea dinspre sud; şi masa s-o pui în partea de nord.
W^)"Să pui capacul ispăşirii pe chivotul Mărturiei, în Locul Preasfânt.
]5!Să atârni perdeaua de copci şi în spatele perdelei să pui chivotul Mărturiei şi perdeaua să despartă Locul Sfânt de Locul Preasfânt.
#\A S-o prinzi de patru stâlpi de salcâm, poleiţi cu aur; stâlpii aceştia să aibă nişte cârlige de aur şi să stea pe patru picioare de argint.
"[?Să faci apoi o perdea albastră, purpurie şi cărămizie şi de in subţire răsucit; să fie lucrată cu măiestrie şi să aibă pe ea heruvimi.
JZSă faci cortul după modelul care ţi s-a arătat pe munte.
Y5Să poleieşti scândurile cu aur şi verigile în care vor intra pârghiile să le faci de aur, iar pârghiile să le poleieşti toate cu aur.
sXaŞi pârghia de la mijloc să treacă prin mijlocul scândurilor de la un capăt până la celălalt.
W!cinci pârghii pentru scândurile celeilalte părţi a cortului, şi cinci pârghii pentru partea din spatele cortului, dinspre vest.
nVWSă faci apoi cinci pârghii de lemn de salcâm pentru scândurile uneia din părţile cortului,
UVor fi astfel opt scânduri, cu picioarele lor de argint, adică şaisprezece picioare, câte două picioare sub fiecare scândură.
#TASă fie îmbinate jos şi să fie bine îmbinate sus cu un cerc; amândouă aceste scânduri, care sunt puse în cele două colţuri, să fie la fel.
_S9Şi să mai faci două scânduri pentru colţurile cortului în partea din spate.
gRIŞi pentru partea din spate a cortului, înspre partea de vest, să faci şase scânduri.
lQSşi cele patruzeci de picioare de argint ale lor; câte două picioare sub fiecare scândură.
gPIŞi pentru a doua latură a cortului, latura de nord, să faci tot douăzeci de scânduri
(OKŞi sub cele douăzeci de scânduri să faci patruzeci de picioare de argint, câte două picioare sub fiecare scândură pentru cele două cepuri ale ei.
UN%Şi să faci douăzeci de scânduri pentru cort, înspre latura de sud.
MŞi fiecare scândură să aibă câte două cepuri unite unul cu altul; aşa să faci la toate scândurile cortului.
LLungimea fiecărei scânduri să fie de zece coţi şi lăţimea fiecărei scânduri să fie de un cot şi jumătate.
_K9Şi pentru cort să faci nişte scânduri de salcâm, care să stea în picioare.
&JGSă mai faci apoi pentru acoperişul cortului o învelitoare de piei de berbeci vopsite în roşu şi peste ea o învelitoare de piei de viţel de mare.
[I1 iar ce mai rămâne din lungimea celorlalte covoare ale acoperişului cortului să cadă câte un cot de o parte şi câte un cot de cealaltă parte, peste cele două laturi ale cortului, ca să-l acopere.
H1 Şi ce va mai rămâne din covoarele acoperişului cortului, jumătate din ce rămâne dintr-un covor, să acopere partea dinapoi a cortului,
,GS Şi să faci cincizeci de copci de bronz, să pui copcile în cheotori şi să îmbini astfel acoperişul cortului, aşa încât să alcătuiască un întreg.
^F7 Şi să faci cincizeci de cheotori la marginea covorului cu care se sfârşeşte prima îmbinare de covoare şi cincizeci de cheotori la marginea covorului cu care se sfârşeşte a doua îmbinare de covoare.
4Ec Şi cinci din aceste covoare să le legi împreună separat, şi pe celelalte şase să le legi iar separat, iar pe al şaselea covor să-l îndoi în faţa cortului.
5DeLungimea fiecărui covor să fie ele treizeci de coţi şi lăţimea fiecărui covor să fie de patru coţi; toate cele unsprezece covoare să aibă aceeaşi măsură.
CSă mai faci nişte covoare de păr de capră, ca să servească de acoperiş peste cort; să faci unsprezece covoare de acestea.
!B=Şi să faci cincizeci de copci de aur şi cu copcile acestea să prinzi covoarele unul de altul, aşa încât cortul să alcătuiască un întreg.
mAULa cel dintâi covor să faci cincizeci de cheotori, iar la marginea covorului cu care se sfârşeşte a doua îmbinare de covoare să faci tot cincizeci de cheotori; cheotorile să se potrivească una în faţa celeilalte.
Y@-Şi pe marginea covorului cu care se sfârşeşte cea dintâi îmbinare să faci nişte cheotori albastre; tot aşa să faci şi la marginea covorului cu care se sfârşeşte a doua îmbinare de covoare.
?Cinci din aceste covoare să fie prinse împreună, iar celelalte cinci covoare să fie de asemenea prinse împreună.
0>[Lungimea fiecărui covor să fie de douăzeci şi opt de coţi, iar lăţimea fiecărui covor să fie de patru coţi; toate covoarele să aibă aceeaşi măsură.
>= yCortul să-l faci din zece covoare de in subţire răsucit şi din materiale vopsite în albastru, purpuriu şi cărămiziu; şi pe ele să faci heruvimi lucraţi cu măiestrie.
T<#(Şi vezi să le faci după modelul lor, care ţi s-a arătat pe munte.
k;Q'Se va întrebuinţa un talant de aur curat pentru facerea sfeşnicului cu toate uneltele lui.
T:#&Foarfecele de curăţat fitilele şi tăvile lor să fie de aur curat.
i9M%Să faci cele şapte lămpi, care vor fi aprinse deasupra, aşa ca să lumineze în faţă.
8{$Globuleţii şi braţele sfeşnicului să fie dintr-o singură bucată; totul să fie de aur bătut, de aur curat.
"7?#Să fie un globuleţ sub prima pereche de braţe care ies din piciorul sfeşnicului, un globuleţ sub a doua pereche de braţe care ies din sfeşnic şi un globuleţ sub a treia pereche de braţe care ies din sfeşnic; aşa să fie sub cele şase braţe care ies din sfeşnic.
}6u"Pe piciorul sfeşnicului să fie patru potiraşe în formă de floare de migdal, cu globuleţii si florile lor.
5!Pe un braţ să fie trei potiraşe în formă de floare de migdal cu globuleţii şi florile lor, şi pe celălalt braţ trei potiraşe în formă de floare de migdal cu globuleţii şi florile lor; aşa să fie şi la cele şase braţe care ies din sfeşnic.
4) Din laturile lui să iasă şase braţe: trei braţe ale sfeşnicului dintr-o parte şi trei braţe ale sfeşnicului din cealaltă parte.
S3!Să faci un sfeşnic de aur curat: sfeşnicul acesta să fie făcut de aur bătut: piciorul lui, braţele lui, potiraşele lui, globuleţii lui şi florile lui să fie făcute din aceeaşi bucată.
i2MŞi să aşezi pe masă pâinea pentru punerea înainte, ca să fie continuu înaintea Mea.
1Şi să-i faci farfurii, castroane, potire şi ceşti, ca să fie folosite la jertfele de băutură: să le faci din aur curat.
{0qŞi pârghiile să le faci din lemn de salcâm şi să le acoperi cu aur; şi ele vor servi la ducerea mesei.
h/KVerigile să fie aproape de margine şi în ele se vor pune pârghiile, ca să ducă masa.
.Să faci pentru masă patru verigi de aur şi să pui verigile în cele patru colţuri, care vor fi la cele patru picioare ale ei.
u-eSă-i faci împrejur o margine de un lat de mână; peste ea să pui un chenar de aur de jur împrejur.
[,1S-o poleieşti cu aur curat şi să-i faci un chenar de aur de jur împrejur.
+Să faci o masă de lemn de salcâm; lungimea ei să fie de doi coţi, lăţimea de un cot şi înălţimea de un cot şi jumătate.
a*=Şi acolo Mă voi întâlni cu tine; şi voi vorbi cu tine de deasupra capacului ispăşirii, dintre cei doi heruvimi aşezaţi pe chivotul Mărturiei, îţi voi da toate poruncile Mele pentru copiii lui Israel.
j)OSă pui capacul ispăşirii pe chivot şi să pui în chivot Mărturia pe care ţi-o voi da.
Y(-Şi heruvimii să fie cu aripile întinse pe deasupra, acoperind cu aripile lor capacul ispăşirii, şi cu feţele întoarse una spre alta; faţa heruvimilor să fie întoarsă spre capacul ispăşirii.
7'isă faci un heruvim la un capăt şi un heruvim la celălalt capăt; să faceţi heruvimii aceştia la cele două capete ale capacului ispăşirii, un singur corp cu el.
z&oŞi să faci doi heruvimi de aur, să-i faci din aur bătut, la cele două capete ale capacului ispăşirii;
V%'Şi să faci un capac al ispăşirii {Lit. scaun al îndurării sau propiţiator} de aur curat; lungimea lui să fie de doi coţi şi jumătate şi lăţimea lui de un cot şi jumătate.
D$Şi să pui în chivot Mărturia pe care ţi-o voi da.
[#1pârghiile vor rămâne în verigile chivotului şi nu vor fi scoase din ele.
q"]Să pui pârghiile în verigile de pe laturile chivotului, ca să servească la ducerea chivotului;
W!) Să faci nişte pârghii de lemn de salcâm şi să le poleieşti cu aur.
! = Să torni pentru el patru verigi de aur şi să le pui la cele patru colţuri ale lui: două verigi de o parte şi două verigi de cealaltă parte.
 Să-l poleieşti cu aur curat, să-l poleieşti pe dinăuntru şi pe dinafară şi să-i faci un chenar de aur de jur împrejur.
Y- Să facă un chivot de lemn de salcâm; lungimea lui să fie de doi coţi şi jumătate, lăţimea de un cot {Un cot este aproximativ 45 cm} şi jumătate şi înălţimea de un cot şi jumătate.
^7 Să faceţi cortul şi toate vasele lui, după modelul pe care ţi-l voi arăta.
MŞi să-Mi facă un sanctuar, ca să locuiesc în mijlocul lor.
Lpietre de onix şi alte pietre pentru efod şi pentru pieptar.
kQuntdelemn pentru sfeşnic, mirodenii pentru untdelemnul ungerii şi pentru tămâia aromată;
_9piei de berbeci vopsite în roşu şi piei de viţel de mare şi lemn de salcâm;
mUmaterial vopsit în albastru, purpuriu, cărămiziu, pânză de in subţire şi păr de capră;
X+Şi acesta este darul pe care-l veţi lua de la ei: aur, argint şi bronz;
}Spune copiilor lui Israel să-Mi aducă un dar. Să primiţi darul Meu de la orice om care-l va da cu toată inima.
4 gŞi Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
Moise a intrat în mijlocul norului şi s-a urcat pe munte. Moise a rămas pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.
Înfăţişarea gloriei Domnului era ca un foc mistuitor pe vârful muntelui, înaintea ochilor copiilor lui Israel.
(KGloria Domnului s-a aşezat pe Muntele Sinai şi norul l-a acoperit timp de şase zile. În ziua a şaptea, Domnul a chemat pe Moise din mijlocul norului.
DMoise s-a urcat pe munte şi norul a acoperit muntele.
CŞi el a zis bătrânilor: Aşteptaţi-ne aici până ne vom întoarce la voi. Iată, Aaron şi Hur vor rămâne cu voi; dacă va avea cineva vreo neînţelegere, să meargă la ei.
p[ Moise s-a ridicat, împreună cu Iosua care-i slujea, şi Moise s-a urcat pe muntele lui Dumnezeu.
@{ Domnul a zis lui Moise: Urcă-te la Mine pe munte şi rămâi acolo. Eu îţi voi da nişte table de piatră cu Legea şi poruncile pe care le-am scris pentru învăţătura lor.
 ! Dar El nu Şi-a întins mâna împotriva aleşilor copiilor lui Israel. Ei au văzut pe Dumnezeu şi totuşi au mâncat şi au băut.
 3 Ei au văzut pe Dumnezeul lui Israel; şi sub picioarele Lui era ca un fel pavaj de safir străveziu, întocmai ca şi cerul când este senin.
p [ Moise s-a urcat împreună cu Aaron, Nadab şi Abihu şi cu şaptezeci de bătrâni ai lui Israel.
( KŞi Moise a luat sângele, a stropit poporul şi a zis: Iată sângele legământului pe care l-a făcut Domnul cu voi pe temeiul tuturor acestor cuvinte.
A luat cartea legământului şi a citit-o în faţa poporului. Şi ei au zis: Vom face şi vom asculta tot ce a zis Domnul.
}uŞi Moise a luat jumătate din sânge şi l-a pus în străchini, iar cealaltă jumătate a stropit-o pe altar.
#A trimis pe nişte tineri dintre copiii lui Israel să aducă Domnului arderi-de-tot şi să înjunghie tauri ca jertfe de mulţumire.
]5Şi Moise a scris toate cuvintele Domnului. Apoi s-a deşteptat dis-de-dimineaţă, a zidit un altar la poalele muntelui şi a ridicat douăsprezece pietre pentru cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.
'IŞi Moise a venit şi a spus poporului toate cuvintele Domnului şi toate legile. Şi tot poporul a răspuns într-un glas: Vom face tot ce a zis Domnul.
q]Numai Moise să se apropie de Domnul; ceilalţi să nu se apropie şi poporul să nu se urce cu el.
P Şi Dumnezeu a zis lui Moise: Urcă-te la Domnul, tu şi Aaron, Nadab şi Abihu şi şaptezeci de bătrâni ai lui Israel, şi să vă închinaţi de departe, aruncându-vă cu faţa la pământ.
;q!Ei să nu locuiască în ţara ta, ca să nu te facă să păcătuieşti împotriva Mea; căci dacă vei sluji dumnezeilor lor, negreşit aceasta va fi o cursă pentru tine.
A Să nu faci legământ cu ei, nici cu dumnezeii lor.
a=Şi îţi voi întinde graniţele de la Marea Roşie până la Marea Filistenilor şi de la deşert până la râu (Eufrat). Căci voi da în mâinile voastre pe locuitorii ţării şi-i vei alunga dinaintea ta.
Le voi alunga dinaintea ta încetul cu încetul, până vei creşte la număr şi vei putea să intri în stăpânirea ţării.
(~KNu-i voi alunga într-un singur an dinaintea ta, pentru ca ţara să nu ajungă un deşert şi să nu se înmulţească împotriva ta fiarele de pe câmp.
n}WVoi trimite viespi înaintea ta care vor alunga dinaintea ta pe heviţi, canaaniţi şi hetiţi.
'|IVoi trimite groaza Mea înaintea ta, voi pune pe fugă pe toate popoarele la care vei ajunge şi voi face ca toţi duşmanii tăi să fugă dinaintea ta.
{Nu vor fi în ţara ta femei care să-şi piardă sarcina, nici femeie stearpă. Numărul zilelor tale îl voi face să fie deplin.
z!Voi să slujiţi Domnului Dumnezeului vostru, şi El vă va binecuvânta pâinea şi apele; şi voi depărta boala din mijlocul tău.
Zy/Să nu te închini înaintea dumnezeilor lor, nici să nu le slujeşti, nici să nu te iei după faptele popoarelor acestora, ci să le nimiceşti cu desăvârşire şi să le dărâmi stâlpii cei sacri.
x#Îngerul Meu va merge înaintea ta şi te va duce la amoriţi, hetiţi, fereziţi, canaaniţi, heviţi şi iebusiţi şi-i voi nimici.
w;Dar dacă vei asculta glasul Lui şi dacă vei face tot ce-ţi voi spune, Eu voi fi duşmanul duşmanilor tăi şi potrivnicul potrivnicilor tăi.
$vCFii cu grijă înaintea Lui şi ascultă glasul Lui; să nu te împotriveşti Lui, pentru că nu vă va ierta păcatele, căci Numele Meu este în El.
uIată, Eu trimit un Înger înaintea ta, ca să te ocrotească pe drum şi să te ducă la locul pe care l-am pregătit.
t#Să aduci în casa Domnului Dumnezeului tău, pârga celor dintâi roade ale pământului. Să nu fierbi un ied în laptele mamei lui.
s Să nu aduci cu pâine dospită sângele jertfei Mele, nici să nu rămână grăsimea sărbătorii Mele până dimineaţa.
pr[De trei ori pe an toată partea bărbătească să se înfăţişeze înaintea Domnului, Dumnezeu.
iqMSă ţii Sărbătoarea Secerişului, a celor dintâi roade din munca ta, din ceea ce vei semăna pe câmp; şi Sărbătoarea Strângerii roadelor, la sfârşitul anului, când vei strânge de pe câmp rodul muncii tale.
lpSSă ţii Sărbătoarea Azimilor; timp de şapte zile, la vremea hotărâtă, în luna Abib, să mănânci azimi, cum ţi-am poruncit; căci în luna Abib ai ieşit din Egipt; şi să nu vii cu mâinile goale înaintea Mea.
DoDe trei ori pe an să ţii o sărbătoare pentru Mine.
n Să păziţi tot ce v-am spus şi să nu rostiţi numele altor dumnezei: numele lor să nu se audă ieşind din gura voastră.
bm? Timp de şase zile să-ţi faci lucrarea, dar în ziua a şaptea să te odihneşti, pentru ca boul şi măgarul tău să aibă odihnă, pentru ca fiul sclavei tale şi străinul să aibă răgaz şi să răsufle.
l dar în al şaptelea an să-i dai răgaz şi să-l laşi să se odihnească, pentru ca din rodul lui să mănânce săracii poporului, iar ce va mai rămâne, să mănânce fiarele de pe câmp. Tot aşa să faci şi cu via şi cu măslinii tăi.
Ok Timp de şase ani să semeni pământul şi să-i strângi rodul,
j  Şi să nu asupreşti pe străin, căci ştiţi ce simte străinul, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.
iyŞi să nu primeşti mită, căci mita orbeşte pe cel ce are ochii deschişi şi suceşte cuvintele celui drept.
hDepărtează-te de o hotărâre nedreaptă şi să nu omori pe cel nevinovat şi pe cel drept; căci nu voi ierta pe cel vinovat.
Hg La judecată să nu aduci atingere dreptăţii săracului.
fDacă vezi măgarul duşmanului tău căzut sub povara lui, să nu treci pe lângă el, ci să-l ajuţi să ia povara de pe măgar.
ueeDacă întâlneşti boul duşmanului tău sau măgarul lui rătăcindu-se, să-l aduci negreşit la el.
8dmSă nu părtineşti pe sărac la judecată.
c1Să nu urmezi o mulţime, ca să faci rău, nici la judecată să nu mărturiseşti trecând de partea celor mulţi, ca să abaţi dreptatea.
b }Să nu răspândeşti zvonuri neadevărate. Să nu te uneşti cu cel rău, ca să fii un martor mincinos pentru el.
a Şi voi să-Mi fiţi nişte oameni sfinţi. Să nu mâncaţi carne sfâşiată de fiare pe câmp; o veţi arunca la câini.
`Să faci la fel cu boul tău şi cu oaia ta. Va rămâne şapte zile cu mama sa, iar în ziua a opta Mi-l vei da Mie.
_Să nu întârzii să-Mi aduci pârga secerişului tău şi a culesului viei tale. Să-Mi dai pe întâiul-născut dintre fiii tăi.
[^1Să nu blestemi pe Dumnezeu şi să nu blestemi pe mai-marele poporului tău.
6]gcăci este singura lui învelitoare, este haina cu care îşi înveleşte trupul: cu ce se va culca? Dacă strigă spre Mine, îl voi auzi, căci Eu sunt plin de milă.
i\MDacă iei garanţie haina aproapelui tău, să i-o dai înapoi înainte de apusul soarelui;
([KDacă împrumuţi bani vreunuia din poporul Meu, săracului care este cu tine, să nu fii faţă de el ca un cămătar şi să nu ceri dobândă de la el.
Zmânia Mea se va aprinde şi vă voi nimici cu sabia; soţiile voastre vor rămâne văduve şi copiii voştri vor rămâne orfani.
oYYDacă-i asupreşti în vreun fel şi ei strigă la Mine după ajutor, Eu le voi auzi strigătele;
:XqSă nu asupreşti pe văduvă, nici pe orfan.
WSă nu nedreptăţeşti pe un străin, nici să nu-l asupreşti, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.
kVQCel ce aduce jertfe altor dumnezei decât Domnului singur, să fie nimicit cu desăvârşire.
SU!Oricine se culcă cu un animal să fie pedepsit negreşit cu moartea.
9ToPe vrăjitoare să n-o laşi să trăiască.
pS[Dacă tatăl ei nu vrea să i-o dea, el va plăti în argint preţul zestrei cuvenite fecioarelor.
RŞi dacă un om înşală pe o fecioară nelogodită şi se culcă cu ea, îi va plăti negreşit zestrea şi o va lua de soţie.
zQoDacă stăpânul este de faţă, nu-l va plăti; dacă animalul a fost dat cu chirie, chiria va fi de ajuns.
P+Dacă un om împrumută un animal de la aproapele său şi este rănit sau moare în lipsa stăpânului său, va trebui să-l plătească.
O Dacă animalul a fost sfâşiat de fiare, îl va aduce ca dovadă şi nu va fi dator să-i înlocuiască animalul sfâşiat.
sNa Dar dacă animalul a fost furat de la el, va fi dator faţă de stăpânul lui să i-l înlocuiască.
M- să se facă un jurământ înaintea Domnului între cele două părţi; şi cel ce a păstrat animalul, va mărturisi că n-a pus mâna pe lucrul aproapelui său; stăpânul animalului va primi jurământul acesta, iar celălalt nu va fi dator să i-l înlocuiască.
?Ly Dacă un om dă aproapelui său un măgar, un bou, o oaie sau un animal oarecare să i-l păstreze şi animalul moare, este rănit sau este dus de la el când n-a văzut nimeni,
8Kk Pentru orice cauză de nedreptate cu privire la un bou, un măgar, o oaie, o haină sau un lucru pierdut despre care altul va zice că este al lui, cauza celor două părţi să fie adusă înaintea lui Dumnezeu; acela pe care Dumnezeu îl va condamna trebuie să plătească dublu aproapelui său.
J/Dacă hoţul nu este găsit, stăpânul casei va fi adus înaintea lui Dumnezeu, ca să declare că n-a pus mâna pe lucrul aproapelui său.
6IgDacă un om dă aproapelui său bani sau unelte spre păstrare şi le fură cineva din casa acestuia din urmă, dacă hoţul este găsit, trebuie să dea înapoi dublu.
@H{Dacă izbucneşte un foc şi întâlneşte mărăcini în cale, şi arde grâul în snopi sau încă netăiat, sau arde câmpul, cel ce a dat foc să dea o despăgubire deplină.
9GmDacă un om face stricăciune într-un ogor sau o vie şi îşi lasă vita să pască pe ogorul altuia, să dea ca despăgubire cel mai bun rod din ogorul şi din via lui.
FDacă ceea ce a furat, fie bou, fie măgar sau oaie, se găseşte încă viu în mâinile lui, să dea înapoi dublu.
SE!dar dacă a răsărit soarele, va fi vinovat de omor faţă de el. Hoţul trebuie să dea înapoi ce este dator să dea; dacă n-are nimic, să fie vândut sclav, ca despăgubire pentru furtul lui.
<3~~N}?||>{azyyxsxwvvv;uu#tt9srr]qqypp;onmZlmkk/jpihgg ffeeydccYbtaaG`_^]]S\\e[[WZYY+XX WVV'UTSS,RQPPPONN@N MLKKK1JJ`IISHH5GGF\EEnE==(<;;$99$877Q6544431100f//...-C,{,+**)o(''V&%%Y$$^##"3! _d"hOoz3l &kay)% S B Ne<\"Domnul a zis lui Moise: Scrie aceste cuvinte, căci pe temeiul acestor cuvinte am încheiat un legământ cu tine şi cu Israel.
[!"Să aduci în casa Domnului Dumnezeului tău, pârga celor dintâi roade ale pământului. Să nu fierbi iedul în laptele mamei lui.
Z"Să nu aduci cu pâine dospită sângele jertfei Mele şi din jertfa sărbătorii Paştilor să nu rămână până dimineaţă.
TY#"Căci voi alunga naţiuni dinaintea ta şi-ţi voi întinde graniţele; şi nimeni nu-ţi va pofti tara când te vei urca să te înfăţişezi de trei ori pe an înaintea Domnului Dumnezeului tău.
|Xs"De trei ori pe an, toţi bărbaţii tăi se vor înfăţişa înaintea Domnului, Domnul, Dumnezeul lui Israel.
"W?"Şi să ţii Sărbătoarea Săptămânilor, a primelor roade clin secerişul grâului, şi Sărbătoarea Strângerii roadelor la sfârşitul anului.
V"Şase zile să lucrezi, iar în ziua a şaptea să te odihneşti; să te odihneşti chiar şi în vremea aratului şi seceratului.
U "Dar întâiul-născut al măgăriţei să-l răscumperi cu un miel. Şi dacă nu-l vei răscumpăra, să-i frângi gâtul. Să răscumperi pe toţi întâii-născuţi ai fiilor tăi. Şi nimeni să nu se înfăţişeze cu mâinile goale înaintea Mea.
T"Orice întâi-născut este al Meu, chiar orice întâi-născut de parte bărbătească din turmele de vaci sau de oi.
>Sw"Să ţii Sărbătoarea Azimilor: timp de şapte zile, la timpul hotărât, în luna Abib, să mănânci azimi, cum ţi-am poruncit, căci în luna spicelor ai ieşit din Egipt.
0R]"Să nu-ţi faci un dumnezeu turnat.
QQ"şi să nu iei din fetele lor soţii pentru fiii tăi, ca fiicele lor să se desfrâneze înaintea dumnezeilor lor şi să târască şi pe fiii tăi să se desfrâneze înaintea dumnezeilor lor.
WP)"Fereşte-te să faci legământ cu locuitorii ţării, ca nu cumva, când ei se desfrânează înaintea dumnezeilor lor şi le aduc jertfe, să te invite şi pe tine şi să mănânci din jertfele lor;
~Ow"Să nu te închini înaintea unui alt dumnezeu, căci Domnul, al cărui nume este Gelos, este un Dumnezeu gelos.
N" Dimpotrivă, să le dărâmaţi altarele, să le sfărâmaţi stâlpii idolatri şi să le tăiaţi chipurile de lemn.
M" Ia seama să nu cumva să faci legământ cu locuitorii ţării unde vei intra, ca să nu devină o cursă pentru tine.
L-" Păzeşte ceea ce-ţi poruncesc astăzi! Iată, voi alunga dinaintea ta pe amoriţi, canaaniţi, hetiţi, fereziţi, heviţi şi iebusiţi.
1K]" Şi Domnul a răspuns: Iată, Eu fac un legământ. Voi face minuni în faţa întregului popor, minuni care n-au avut loc pe tot pământul şi la nici o naţiune; şi tot poporul, în mijlocul căruia te afli, va vedea lucrarea Domnului, căci prin tine voi face lucruri înfricoşătoare.
J{" Şi el a zis: Dacă am primit trecere înaintea ta, Te rog, Doamne, să mergi în mijlocul nostru; poporul acesta este într-adevăr un popor încăpăţânat, dar iartă-ne fărădelegile şi păcatele noastre şi ia-ne ca o moştenire a Ta!
MI"Moise s-a plecat îndată până la pământ şi s-a închinat.
2H_"care Îşi ţine dragostea până în mii de generaţii de oameni, iartă fărădelegea, nedreptatea şi păcatul, şi care nu socoteşte pe cel vinovat drept nevinovat, şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la a treia şi a patra generaţie!
.GW"Şi Domnul a trecut pe dinaintea lui şi a proclamat: Domnul, Domnul Dumnezeu este milos şi plin de har, încet la mânie, plin de bunătate şi credincioşie,
kFQ"Şi Domnul S-a coborât într-un nor şi a stat acolo cu el, şi a proclamat Numele Domnului.
jEO"Moise a tăiat două table de piatră ca şi cele dintâi. A doua zi el s-a deşteptat dis-de-dimineaţă şi s-a urcat pe Muntele Sinai, după cum îi poruncise Domnul; şi a luat în mână cele două table de piatră.
*DO"Şi nimeni să nu se urce cu tine, şi nimeni să nu fie văzut pe tot muntele; să nu laşi nici oaie, nici bou să pască în apropierea muntelui aceluia.
C"Fii gata dis-de-dimineaţă şi urcă-te de dimineaţă pe Muntele Sinai; şi să stai acolo înaintea Mea pe vârful muntelui.
1B _"Şi Domnul a zis lui Moise: Taie două table de piatră ca şi cele dintâi şi Eu voi scrie pe ele cuvintele care erau pe tablele dintâi pe care le-ai sfărâmat.
rA_!Apoi Îmi voi trage mâna de la tine şi tu Îmi vei vedea spatele; dar faţa Mea nu va fi văzută.
@!Şi când va trece gloria Mea, te voi pune în crăpătura stâncii şi te voi acoperi cu mâna Mea, până voi trece.
[?1!Şi Domnul a zis: Iată un loc lângă Mine şi tu vei sta acolo pe stâncă.
w>i!Dar Domnul a zis: Faţa nu vei putea să Mi-o vezi, căci nu poate omul să Mă vadă şi să trăiască!
b=?!Şi Domnul a răspuns: Voi face să treacă pe dinaintea ta toată bunătatea Mea şi voi proclama Numele Domnului înaintea ta; Eu Mă îndur de cine vreau să Mă îndur şi am milă de cine vreau să am milă!
;<s!Şi Moise a zis: Arată-mi, Te rog, gloria Ta!
;!Şi Domnul a zis lui Moise: Voi face ceea ce-Mi ceri acum, căci ai primit trecere înaintea Mea şi te cunosc pe nume!
X:+!Şi cum se poate cunoaşte că am primit trecere înaintea Ta, eu şi poporul Tău, dacă nu mergi Tu cu noi? Şi aşa vom fi separaţi, eu şi poporul Tău, de toate popoarele de pe faţa pământului.
h9K!Atunci Moise I-a zis: Dacă Prezenţa Ta nu merge cu noi, nu ne lăsa să plecăm de aici.
W8)!Şi Domnul a zis: Voi merge Eu Însumi cu tine, şi îţi voi da odihnă.
J7! Acum, dacă am primit trecere înaintea Ta, arată-mi, Te rog, căile Tale, ca să Te cunosc şi să capăt trecere înaintea Ta. Şi gândeşte-Te că naţiunea aceasta este poporul Tău.
I6 ! Moise a zis Domnului: Iată, Tu îmi zici: du pe poporul acesta! Şi nu-mi arăţi pe cine vei trimite cu mine. Însă Tu ai zis: Eu te cunosc pe nume şi ai primit trecere înaintea Mea!
\53! Domnul vorbea cu Moise faţă în faţă, cum vorbeşte un om cu prietenul lui. Apoi Moise se întorcea în tabără, dar slujitorul lui, Iosua, fiul lui Nun, un om tânăr, nu se depărta deloc de la cort.
4#! Tot poporul vedea stâlpul de nor oprindu-se la uşa cortului şi tot poporul se ridica şi se închina, fiecare la uşa cortului lui.
~3w! Şi când intra Moise în cort, stâlpul de nor cobora şi se oprea la uşa cortului şi Domnul vorbea cu Moise.
62g!Şi oricând se ducea Moise la cort, tot poporul se scula în picioare şi fiecare stătea la uşa cortului său şi se uita după Moise până când intra el în cort.
k1Q!Moise a luat cortul lui şi l-a întins afară din tabără, la o depărtare de tabără, şi l-a numit cortul întâlnirii. Şi toţi cei ce căutau pe Domnul mergeau la cortul întâlnirii, care era afară din tabără.
P0!Copiii lui Israel şi-au scos de pe ei podoabele la Muntele Horeb.
w/i!Căci Domnul a zis lui Moise: Spune copiilor lui Israel: Voi sunteţi un popor încăpăţânat; numai o clipă dacă M-aş urca în mijlocul tău, te-aş nimici. Acum deci dă jos podoabele de pe tine, şi voi vedea ce-ţi voi face.
.}!Şi când a auzit poporul aceste cuvinte dureroase, toţi s-au întristat; şi nimeni nu şi-a pus podoabele pe el.
.-W!Urcă-te în ţara unde curge lapte şi miere; căci Eu nu Mă voi urca în mijlocul tău, ca să nu te nimicesc pe drum, căci eşti un popor încăpăţânat.
,-!Şi Eu voi trimite un Înger înaintea ta şi voi alunga pe canaaniţi, pe amoriţi, pe hetiţi, pe fereziţi, pe heviţi şi pe iebusiţi.
^+ 9!Domnul a zis lui Moise: du-te, urcă-te de aici, tu şi poporul pe care l-ai scos din ţara Egiptului, în ţara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, Isaac şi lui Iacov, zicând: Seminţei tale o voi da!
r*_ #Şi Domnul a lovit cu urgie poporul, pentru ceea ce a făcut cu viţelul, pe care l-a făurit Aaron.
P) "Şi acum, du-te şi condu poporul la locul despre care ţi-am vorbit. Iată, Îngerul Meu va merge înaintea ta; cu toate acestea în ziua răzbunării Mele, îi voi pedepsi pentru păcatul lor!
y(m !Şi Domnul a zis lui Moise: Pe cel ce a păcătuit împotriva Mea, pe acela îl voi şterge din cartea Mea.
|'s Dar acum iartă-le, dacă vrei, păcatul, iar dacă nu, şterge-mă, Te rog, din cartea Ta pe care ai scris-o!
& Şi Moise s-a întors la Domnul şi a zis: Ah, poporul acesta a făcut un păcat foarte mare, şi-au făcut un dumnezeu de aur.
/%Y Şi a doua zi, Moise a zis poporului: Aţi făcut un păcat foarte mare. Mă voi urca acum la Domnul, poate că voi putea face ispăşire pentru păcatul vostru.
5$e Şi Moise a zis: Predaţi-vă azi Domnului, căci fiecare a fost împotriva fiului său şi a fratelui său, pentru ca binecuvântarea Lui să vină astăzi peste voi!
# Şi fiii lui Levi au făcut după cuvântul lui Moise şi în ziua aceea au murit aproape trei mii de oameni din popor.
w"i Şi el le-a zis: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: Fiecare din voi să-şi pună sabia la brâu apoi mergeţi şi străbateţi tabăra de la o poartă la alta şi fiecare să omoare pe fratele, pe prietenul şi pe ruda sa.
! s-a aşezat la uşa taberei şi a zis: Cine este de partea Domnului să vină la mine! Şi toţi copiii lui Levi s-au adunat la el.
  Când a văzut Moise că poporul era neînfrânat, căci Aaron l-a lăsat să ajungă neînfrânat, spre batjocura duşmanilor săi,
! Şi eu le-am zis: Cine are aur, să-l scoată! Aşa că mi l-au dat, iar eu l-am aruncat în foc şi din el a ieşit viţelul acesta.
fG Căci ei mi-au zis: Fă-ne un dumnezeu {Lit: dumnezei} care să meargă înaintea noastră; căci în privinţa acestui Moise, omul care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s-a întâmplat cu el!
|s Şi Aaron a răspuns: Să nu se aprindă mânia domnului meu! Tu ştii că poporul acesta este pornit la rău.
sa Şi Moise a zis lui Aaron: Ce ţi-a făcut acest popor de ai adus asupra lui un păcat atât de mare?
D Şi a luat viţelul pe care-l făcuseră ei şi l-a ars în foc şi l-a prefăcut în cenuşă; şi cenuşa a presărat-o în apă şi i-a făcut pe copiii lui Israel să bea din ea.
9m Şi pe când se apropia el de tabără, a văzut viţelul şi dansul; si Moise s-a aprins de mânie, a aruncat tablele din mână şi le-a sfărâmat de piciorul muntelui.
)M Şi Moise a zis: Glasul acesta nu este strigăt de învingători, nici nu este glasul unui strigăt de învinşi; ce aud eu este glasul unora care cântă.
~w Şi când Iosua a auzit glasul poporului care striga, a zis lui Moise: În tabără este un strigăt de război.
kQ Şi tablele erau lucrarea lui Dumnezeu şi scrisul era scrisul lui Dumnezeu, gravat pe table.
F Şi Moise s-a întors şi a coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mână, table care erau scrise pe amândouă părţile; erau scrise pe o parte şi pe cealaltă.
p[ Şi Domnul Şi-a schimbat gândul cu privire la răul pe care a spus că-l va face poporului Său.
"? Adu-ţi aminte de Avraam, de Isaac şi Israel, robii Tăi, cărora le-ai jurat pe Tine Însuţi şi le-ai spus: Voi înmulţi sămânţa voastră ca stelele cerului şi toată ţara aceasta, despre care am vorbit, o voi da urmaşilor voştri şi ei o vor moşteni pentru veci.
.W De ce să vorbească egiptenii, zicând: I-a scos spre nenorocirea lor, ca să-i omoare prin munţi şi să-i şteargă de pe faţa pământului? Întoarce-Te din iuţimea mâniei Tale şi schimbă-Ţi gândul cu privire la răul acesta pe care vrei să-l aduci împotriva poporului Tău.
P Şi Moise a rugat pe Domnul, Dumnezeul său şi a zis: Doamne, de ce să se aprindă mânia Ta împotriva poporului Tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului cu putere mare şi cu mână tare?
} Acum, lasă-Mă; mânia Mea să se aprindă împotriva lor şi să-i mistui; şi din tine voi face o naţiune mare.
kQ Şi Domnul a zis lui Moise: Am văzut acest popor şi, iată, este un popor încăpăţânat.
y Foarte curând s-au abătut de la calea pe care le-am poruncit-o Eu; şi-au făcut un viţel turnat şi s-au închinat înaintea lui şi i-au adus jertfe şi au zis: Israele, acesta să fie dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului!
 Şi Domnul a zis lui Moise: Scoală-te şi coboară; căci poporul tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului, s-a stricat.
D  Şi a doua zi s-au deşteptat dis-de-dimineaţă şi au adus arderi-de-tot şi jertfe de mulţumire; şi poporul s-a aşezat să mănânce şi să bea şi apoi s-a ridicat să joace.
 1 Când a văzut Aaron lucrul acesta, a zidit un altar înaintea lui. Şi Aaron a strigat şi a zis: Mâine va fi o sărbătoare pentru Domnul!
C  Şi el a luat aurul din mâinile lor, a modelat forma cu dalta şi a făcut un viţel turnat; şi ei au zis: Israele, acesta este dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului.
j O Şi tot poporul şi-a scos cerceii de aur, care erau în urechile lor şi i-a adus la Aaron.
- U Şi Aaron le-a răspuns: Scoateţi cerceii de aur care sunt în urechile soţiilor voastre, ale fiilor voştri şi ale fiicelor voastre şi aduceţi-i la mine.
K  Când a văzut poporul că Moise întârzie să coboare de pe munte, s-a strâns în jurul lui Aaron şi i-a zis: Scoală-te, fă-ne un dumnezeu {Lit: dumnezei} care să meargă înaintea noastră; căci în privinţa lui Moise, omul care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s-a întâmplat cu el.
.WŞi Domnul, după ce a sfârşit de vorbit cu Moise pe Muntele Sinai, i-a dat cele două table ale Mărturiei, table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu.
DAcesta va fi între Mine şi copiii lui Israel un semn veşnic; căci în şase zile a făcut Domnul cerurile şi pământul, iar în ziua a şaptea S-a odihnit şi a fost înviorat.
Copiii lui Israel deci să păzească Sabatul, sărbătorindu-l de-a lungul generaţiilor lor ca un legământ necurmat.
>wSă lucrezi şase zile, dar a şaptea este Sabatul, ziua de odihnă, sfinţită pentru Domnul. Oricine va face o lucrare în ziua Sabatului va fi pedepsit negreşit cu moartea.
RSă ţineţi deci Sabatul, căci el va fi sfânt pentru voi. Oricine îl va profana va fi pedepsit negreşit cu moartea; cine va face vreo lucrare în ziua aceasta, va fi nimicit din poporul său.
} Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Să ţineţi cu adevărat Sabatele Mele, pentru că acestea vor fi între Mine şi între voi, de-a lungul generaţiilor voastre, un semn, ca să cunoaşteţi că Eu sunt Domnul care vă sfinţeşte.
4e Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
 şi untdelemnul pentru ungere şi tămâia aromată pentru sanctuar. Le vor face după toate poruncile pe care ţi le-am dat.
 veşmintele pentru slujbă, veşmintele sfinte ale preotului Aaron, veşmintele fiilor lui pentru slujbele preoţeşti;
X~+ altarul arderilor-de-tot cu toate uneltele lui, ligheanul cu piciorul lui;
g}Imasa şi uneltele ei, sfeşnicul de aur curat cu toate uneltele lui, altarul tămâierii;
|{cortul întâlnirii, chivotul Mărturiei, capacul ispăşirii care va fi deasupra lui şi toate uneltele cortului;
{Şi iată, Eu Însuşi i-am dat ca ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminţia lui Dan; şi am pus înţelepciune în inimile tuturor celor ce sunt iscusiţi {Lit: înţelepţi cu inima}, ca să facă tot ce ţi-am poruncit:
ozYsă taie în pietre şi să le monteze, să lucreze în lemn şi să facă tot felul de lucrări.
qy]ca să plănuiască tot felul de lucrări artistice, să lucreze în aur, în argint şi în bronz,
xŞi l-am umplut cu Duhul lui Dumnezeu, cu înţelepciune şi cu înţelegere şi cunoaştere şi cu orice îndemânare,
ewESă ştii că am ales pe Beţaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminţia lui Iuda.
/v ]Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
_u9&Oricine va face tămâie ca ea, cu acelaşi miros, va fi nimicit din poporul lui.
t %Şi tămâie ca aceasta, cu aceeaşi compoziţie, să nu faceţi nimic pentru voi. S-o priviţi ca sfântă pentru Domnul.
6sg$Să pisezi mărunt câtva din ea şi s-o pui înaintea Mărturiei, în cortul întâlnirii, unde Mă voi întâlni cu tine. Acesta va fi pentru voi un lucru preasfânt.
r#Şi cu ele să faci tămâie, un parfum, făcut după măiestria parfumarului; să fie sărată, curată şi sfântă.
q!"Şi Domnul a zis lui Moise: Ia mirodenii, stacte, onice parfumate, galban şi tămâie curată; din fiecare să se ia o parte egală.
opY!Oricine va face un untdelemn ca el sau va unge cu el pe un străin va fi nimicit din poporul lui.
(oK Să nu se ungă cu el trupul nici unui om şi să nu faceţi un alt untdelemn după aceeaşi compoziţie; el este sfânt şi voi să-l priviţi ca sfânt.
n-Să vorbeşti copiilor lui Israel şi să le spui: Acesta Îmi va fi untdelemnul pentru ungerea sfântă de-a lungul generaţiilor voastre.
mmUŞi să ungi pe Aaron şi pe fiii lui şi să-i sfinţeşti, ca să-Mi poată sluji ca preoţi.
pl[Să sfinţeşti aceste lucruri, ca ele să fie preasfinte; orice se va atinge de ele va fi sfânt.
[k1altarul arderilor-de-tot cu toate uneltele lui şi ligheanul cu piciorul lui.
[j1masa şi toate uneltele ei, sfeşnicul şi uneltele lui, altarul tămâierii,
Ii Cu el să ungi cortul întâlnirii şi chivotul Mărturiei,
?hyŞi din acestea să faci un untdelemn pentru ungerea sfântă, un amestec de parfumuri, făcute după măiestria unui parfumar; acesta va fi untdelemnul pentru ungerea sfântă.
ogYşi cinci sute de sicli de casia, după siclul sanctuarului, şi un hin de untdelemn de măsline.
xfkŞi să iei pentru tine cele mai bune mirodenii: cinci sute de sicii de smirnă foarte curată, scorţişoară aromată, numai jumătate, adică două sute cincizeci de sicii, şi trestie mirositoare tot două sute cincizeci de sicii,
1e_Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
d9Îşi vor spăla mâinile şi picioarele, ca să nu moară. Aceasta va fi o lege veşnică pentru Aaron, pentru fiii lui şi pentru urmaşii lor.
Ic Când vor intra în cortul întâlnirii, se vor spăla cu apa aceasta, ca să nu moară; sau când se vor apropia de altar, ca să facă slujba şi să aducă Domnului jertfe arse de foc.
RbŞi Aaron şi fiii lui să-şi spele mâinile şi picioarele în el.
a5Să faci un lighean de bronz cu piciorul lui de bronz, pentru spălat; să-l aşezi între cortul întâlnirii si altar si să pui apă în el.
5`gŞi Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
_Şi să ridici de la copiii lui Israel argintul pentru ispăşire şi să-l întrebuinţezi pentru slujba cortului întâlnirii; aceasta să fie o aducere-aminte pentru copiii lui Israel înaintea Domnului, ca să facă ispăşire pentru sufletele voastre.
6^gBogatul să nu dea mai mult şi săracul să nu dea mai puţin de o jumătate de siclu, ca dar oferit pentru Domnul, ca să faceţi ispăşire pentru sufletele voastre.
]yOrice om cuprins în numărătoare, de la vârsta de douăzeci de ani în sus, va da darul ridicat pentru Domnul.
K\ Iată ce vor da toţi cei care vor fi număraţi: o jumătate de siclu, după siclul sanctuarului (un siclu este douăzeci de ghere); o jumătate de siclu va fi darul ridicat pentru Domnul.
f[G Când vei socoti pe copiii lui Israel şi le vei face numărătoarea, fiecare din ei să dea Domnului o răscumpărare pentru sufletul lui, ca să nu fie loviţi de nici o pedeapsă, cu prilejul acestei numărători.
5Zg Domnul a mai vorbit lui Moise şi a zis:
Y Şi Aaron va face ispăşire pe coarnele altarului o dată pe an; ispăşirea aceasta o va face o dată pe an cu sângele de ispăşire al jertfei pentru păcat, de-a lungul generaţiilor voastre. Acesta este un lucru preasfânt înaintea Domnului.
3Xa Să nu aduceţi pe altar {Lit: pe el} alt fel de tămâie sau ardere-de-tot sau jertfă de mâncare; nici să nu turnaţi pe el o jertfă de băutură.
&WGŞi seara, când Aaron va aprinde sfeşnicele, va arde pe el tămâie. Să fie o ardere necurmată înaintea Domnului de-a lungul generaţiilor voastre.
V{Aaron va arde pe el tămâie mirositoare; va arde tămâie în fiecare dimineaţă, când va pregăti sfeşnicele.
>UwSă aşezi altarul în faţa perdelei care este înaintea chivotului Mărturiei, în faţa capacului ispăşirii, care este deasupra Mărturiei, unde Mă voi întâlni cu tine.
ZT/Şi pârghiile să le faci din lemn de salcâm şi să le poleieşti cu aur.
7SiDedesubtul cununii să-i faci două verigi de aur, la două din laturile sale, în cele două colţuri;şi în ele se vor pune pârghiile, care vor servi la ducerea lui.
+RQSă-l poleieşti cu aur curat, atât partea de sus, cât şi pereţii lui de jur împrejur şi coarnele lui;şi să-i faci o cunună de aur de jur împrejur.
>QwLungimea lui să fie de un cot, iar lăţimea tot de un cot – să fie pătrat – şi înălţimea lui să fie de doi coţi. Coarnele altarului să fie dintr-o bucată cu el.
]P 7Să faci apoi un altar pentru arderea tămâiei, să-l faci din lemn de salcâm.
*OO.Şi ei vor cunoaşte că Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor, care i-am scos din ţara Egiptului, ca să locuiesc în mijlocul lor; Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor.
UN%-Eu voi locui în mijlocul copiilor lui Israel şi voi fi Dumnezeul lor.
M,Şi voi sfinţi cortul întâlnirii şi altarul. Voi sfinţi de asemenea pe Aaron şi pe fiii săi, ca să-Mi slujească de preoţi.
lLS+Şi acolo Mă voi întâlni cu copiii lui Israel şi locul acela va fi sfinţit de gloria Mea.
HK *Aceasta va fi o ardere-de-tot necurmată, care va fi adusă de urmaşii voştri la uşa cortului întâlnirii, înaintea Domnului, unde Mă voi întâlni cu voi şi unde îţi voi vorbi.
J7)Şi pe al doilea miel să-l jertfeşti seara {Lit: între cele două seri} şi să aduci împreună cu el aceeaşi jertfă de mâncare ca şi dimineaţa şi aceeaşi jertfă de băutură; aceasta este o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.
xIk(Şi împreună cu primul miel să aduci a zecea parte dintr-o efă de făină, frământată într-un sfert de hin {O măsură este aprox. 4 litri} de untdelemn de măsline, şi o jertfă de băutură de un sfert de hin de vin.
H)'Un miel să-l jertfeşti dimineaţa, iar celălalt {Lit: al doilea} miel seara {Lit: între cele două seri}.
\G3&Iată ce să jertfeşti pe altar: doi miei de un an, în fiecare zi, necurmat.
JF%Timp de şapte zile vei face ispăşire pentru altar şi îl vei sfinţi; şi astfel altarul va fi preasfânt şi orice {Sau: oricine} se va atinge de altar va fi preasfânt.
aE=$Şi vei mai aduce în fiecare zi un viţel ca jertfă pentru păcat, pentru ispăşire; şi vei curăţa {Sau: purifica} altarul, făcând ispăşirea pe el; şi îl vei unge, ca să-l sfinţeşti.
D#Şi astfel vei face faţă de Aaron şi faţă de fiii lui potrivit cu tot ce ţi-am poruncit. Îi vei consacra timp de şapte zile.
OC"Şi dacă va rămâne ceva din carnea întrebuinţată pentru consacrare şi din pâine până dimineaţa, să arzi în foc ce va rămâne; să nu se mănânce, pentru că este un lucru sfânt.
3Ba!Ei vor mânca acele părţi cu care s-a făcut ispăşirea, ca să fie consacraţi şi sfinţiţi; dar nimeni altul să nu mănânce din ele, pentru că sunt sfinte.
xAk Şi Aaron şi fiii lui să mănânce carnea berbecului şi pâinea din coş la uşa cortului întâlnirii.
o@YŞi să iei apoi berbecul pentru consacrare şi să pui să-i fiarbă carnea într-un loc sfânt.
#?AFiul acela care va fi preot în locul lui le va purta timp de şapte zile, când va intra în cortul întâlnirii, ca să facă slujbă în sanctuar.
>Şi veşmintele sfinte ale lui Aaron vor fi ale fiilor lui după el, ca să fie unşi în ele şi să fie consacraţi în ele.
=Şi acestea, printr-o lege veşnică, vor fi partea lui Aaron şi a fiilor lui, de la fiii lui Israel; căci este o jertfă adusă prin ridicare; şi jertfa de ridicare, pe care copiii lui Israel au adus-o din jertfele lor de mulţumire, va fi pentru Domnul.
m<UŞi din berbecul pentru consacrare, din cel care este pentru Aaron şi din cel care este pentru fiii lui, să sfinţeşti pieptul jertfei de legănat, care este legănat, şi coapsa jertfei de ridicare, care este ridicată.
J;Să iei apoi pieptul berbecului de consacrare care este pentru Aaron şi să-l legeni într-o parte şi în alta, ca un dar legănat înaintea Domnului; şi aceasta va fi partea ta.
;:qSă le iei apoi din mâinile lor şi să le arzi pe altar, deasupra arderii-de-tot; aceasta este o jertfă mistuită de foc înaintea Domnului, de un miros plăcut Domnului.
59eşi pe toate acestea să le pui în mâinile lui Aaron şi în mâinile fiilor lui şi să le legeni într-o parte şi în alta, ca un dar legănat înaintea Domnului.
8}Şi din coşul cu azimi puse înaintea Domnului să iei o turtă de pâine, o turtă cu untdelemn şi o plăcintă;
i7MSă iei apoi grăsimea berbecului, coada lui, grăsimea care acoperă măruntaiele, prapurul ficatului, cei doi rinichi şi grăsimea care-i acoperă şi coapsa dreaptă (pentru că acesta este un berbec de consacrare).
.6WŞi să iei din sângele de pe altar şi din untdelemnul pentru ungere şi să stropeşti pe Aaron şi veşmintele lui şi pe fiii lui şi veşmintele fiilor lui cu el; şi astfel vor fi consacraţi în slujba Domnului el şi veşmintele lui şi fiii lui şi veşmintele fiilor lui cu el.
95mSă înjunghii berbecul, să iei din sângele lui şi să pui pe vârful urechii drepte a lui Aaron şi pe vârful urechii drepte a fiilor lui, pe degetul cel mare al mâinii lor drepte şi pe degetul cel mare al piciorului lor drept, iar celălalt sânge să-l stropeşti pe altar de jur împrejur.
o4YSă iei apoi celălalt berbec; şi Aaron şi fiii lui să-şi pună mâinile pe capul berbecului.
"3?Să arzi berbecul în întregime pe altar; aceasta este o ardere-de-tot pentru Domnul, este o jertfă mistuită de foc de un miros plăcut Domnului.
2#Apoi să tai berbecul în bucăţi, spală-i măruntaiele şi picioarele şi pune-le lângă celelalte bucăţi şi lângă capul lui.
m1Uşi să înjunghii berbecul, să-i iei sângele şi să-l stropeşti pe altar de jur împrejur.
q0]Şi să iei pe unul din berbeci, şi Aaron şi fiii lui să-şi pună mâinile pe capul berbecului;
/Dar carnea viţelului cu pielea şi baliga lui să le arzi în foc, afară din tabără. Aceasta este o jertfă pentru păcat.
(.K Şi să iei toată grăsimea care acoperă măruntaiele, prapurul ficatului, şi cei doi rinichi, şi grăsimea care-i acoperă, şi să le arzi pe altar.
-3 Să iei cu degetul tău din sângele viţelului şi să-l pui pe coarnele altarului, iar celălalt sânge să-l torni la picioarele altarului.
\,3 Şi să înjunghii viţelul înaintea Domnului, la uşa cortului întâlnirii.
+  Şi să aduci viţelul înaintea cortului întâlnirii şi Aaron şi fiii lui să-şi pună mâinile pe capul viţelului.
I*  Şi să încingi pe Aaron şi pe fiii lui cu un brâu şi să pui scufiile pe capetele lor, şi ei vor avea preoţia printr-o lege veşnică. Astfel să consacri pe Aaron şi pe fiii lui.
H) Să aduci apoi pe fiii lui şi să-i îmbraci cu tunicile.
\(3Să iei untdelemnul pentru ungere şi să-l torni la el pe cap şi să-l ungi.
W')Şi să-i pui tiara pe cap şi pe tiară să-i pui plăcuţa sfinţeniei.
&9Să iei veşmintele şi să îmbraci pe Aaron cu tunica, şi ou roba efodului, cu efodul şi cu pieptarul, şi să-l încingi cu brâul efodului.
l%SSă aduci apoi pe Aaron şi pe fiii lui la uşa cortului întâlnirii şi să-i speli cu apă.
j$OŞi să le pui într-un coş şi să le aduci împreună cu viţelul şi cu cei doi berbeci.
%#Eazimi şi turte nedospite, frământate cu untdelemn, şi plăcinte nedospite, stropite cu untdelemn; acestea să le faci din făină aleasă de grâu.
$" EAcesta este lucrul pe care-l vei face ca să-i consacri şi să împlinească slujba de preoţi pentru Mine: Ia un viţel şi doi berbeci fără cusur,
'!I+Şi Aaron şi fiii lui îi vor purta când vor intra în cortul întâlnirii sau când se vor apropia de altar, ca să facă slujba în locaşul sfânt; astfel ei nu se vor face vinovaţi şi nu vor muri. Aceasta este o lege veşnică pentru Aaron şi pentru urmaşii lui după el.
o Y*Şi să le faci pantaloni de in, ca să le acopere pielea trupului, de la brâu până la glezne.
Y-)Să îmbraci cu ele pe fratele tău Aaron şi pe fiii lui împreună cu el. Să-i ungi, să-i consacri {Lit: să le umpli mâinile} şi să-i sfinţeşti, ca să-Mi poată sluji ca preoţi.
ym(Fiilor lui Aaron să le faci tunici, să le faci brâie şi să le faci scufii, spre onoare şi frumuseţe.
}'Şi tunica s-o ţeşi din in subţire;să faci o tiară de in subţire şi să faci un brâu de o broderie aleasă.
&Şi ea va fi pe fruntea lui Aaron şi Aaron va purta toate nelegiuirile lucrurilor sfinte pe care copiii lui Israel le vor fi venerat în toate darurile lor sfinte; şi ea va fi totdeauna pe fruntea lui, pentru ca ei să fie primiţi înaintea Domnului.
`;%Şi s-o legi cu un şnur albastru de tiară; să fie în partea dinainte a tiarei.
y$Şi să faci şi o placă de aur curat şi să gravezi pe ea cum se gravează pe un sigiliu: Sfinţenie Domnului.
I #Şi se va îmbrăca Aaron cu ea ca să facă slujba; când va intra în locaşul sfânt înaintea Domnului şi când va ieşi din el, se va auzi sunetul clopoţeilor, ca el să nu moară.
&-~V}}J||Z{zzy\xxkww}wvvKuuutttAssrrcqqipvonn"mmll8k*jjiihgfeddecc baa `}_^^b]]<\\[ZZZY~YXpX WWEVV UU5TT SqRRQvPOONNsNMwMLVKJJJIvIHGG/FvEiDCCCBBMAa@@ ??&>Y=='8\77;66-5433-2210//%.>-b,,P+**%)((Y'&&\%%,$$g$ #""!!r -Sa{ZMqBZHsw? O w  ^Ejd0t'4&{8q($Cât au ţinut călătoriile lor, copiii lui Israel porneau numai când norul se ridica de deasupra cortului.
7(#Şi Moise nu putea să intre în cortul întâlnirii, pentru că norul stătea deasupra lui şi gloria Domnului umplea cortul.
^67("Atunci norul a acoperit cortul întâlnirii şi gloria Domnului a umplut cortul.
5(!Apoi a ridicat curtea împrejurul cortului şi altarului şi a pus perdeaua la poarta curţii. Astfel a terminat Moise lucrarea.
~4w( Când intrau în cortul întâlnirii şi se apropiau de altar, se spălau, după cum poruncise Domnul lui Moise.
Z3/(şi Moise, Aaron şi fiii lui şi-au spălat mâinile şi picioarele în el.
l2S(A aşezat ligheanul între cortul întâlnirii şi altar şi a pus în el apă pentru spălat;
81k(A aşezat altarul pentru arderile-de-tot la uşa locaşului cortului întâlnirii; şi a adus pe el arderea-de-tot şi jertfa de mâncare, cum poruncise Domnul lui Moise.
10_(A aşezat perdeaua la uşa cortului.
L/(a ars pe el tămâie aromată, cum poruncise Domnul lui Moise.
X.+(Apoi a aşezat altarul de aur în cortul întâlnirii, în faţa perdelei;
Y--(şi i-a aprins lămpile înaintea Domnului, cum poruncise Domnul lui Moise.
q,](Apoi a aşezat sfeşnicul în cortul întâlnirii, în dreptul mesei, în partea de sud a cortului;
d+C(şi pe ea a pus în rând pâinile înaintea Domnului, cum poruncise Domnul lui Moise.
m*U(Apoi a aşezat masa în cortul întâlnirii, în partea de nord a cortului, dincoace de perdea,
%)E(Şi a adus chivotul în cort, a atârnat perdeaua despărţitoare înaintea lui, ca ea să acopere chivotul Mărturiei, cum poruncise Domnul lui Moise.
((Apoi a luat Mărturia şi a pus-o în chivot; a pus pârghiile la chivot şi a aşezat capacul ispăşirii deasupra chivotului.
0'[(Şi a întins învelitoarea care slujea de acoperiş deasupra cortului şi pe deasupra a pus învelitoarea acoperişului cortului, cum poruncise Domnul lui Moise.
x&k(Şi Moise a ridicat cortul; i-a pus picioarele, a aşezat scândurile şi verigile şi a ridicat stâlpii.
V%'(În ziua întâi a lunii întâi a anului al doilea, cortul era aşezat.
O$(Moise a făcut întocmai cum îi poruncise Domnul; aşa a făcut.
4#c(şi să-i ungi cum ai uns pe tatăl lor, ca să-Mi facă slujba de preoţi; şi ungerea lor îi va califica pentru o preoţie continuă de-a lungul generaţiilor lor.
K"(Şi să aduci şi pe fiii lui şi să-i îmbraci cu tunicile;
}!u( Şi să îmbraci pe Aaron cu hainele sfinte, să-l ungi şi să-l sfinţeşti, ca să-Mi facă slujba de preot.
l S( Apoi să aduci pe Aaron şi pe fiii lui la uşa cortului întâlnirii şi să-i speli cu apă.
K( Şi să ungi ligheanul cu piciorul lui şi să-l sfinţeşti.
( Şi să ungi altarul pentru arderile-de-tot şi toate uneltele lui şi să sfinţeşti altarul; şi altarul va fi preasfânt.
;( Să iei untdelemnul pentru ungere şi să ungi cu el cortul şi tot ce este în el; şi să-l sfinţeşti cu toate uneltele lui, şi va fi sfânt.
\3(Şi să aşezi curtea de jur împrejur şi să pui perdeaua la poarta curţii.
fG(Şi ligheanul să-l aşezi între cortul întâlnirii şi altar şi să pui apă în el.
mU(Şi să aşezi altarul pentru arderile-de-tot înaintea uşii locaşului cortului întâlnirii.
(Şi să aşezi altarul de aur pentru tămâie înaintea chivotului Mărturiei şi să atârni perdeaua la uşa cortului.
9(Şi să aduci înăuntru masa şi să aşezi pe ea lucrurile care trebuie aşezate. După aceea, să aduci Sfeşnicul şi să-i aprinzi lămpile.
nW(Şi să pui în el chivotul Mărturiei şi înaintea chivotului să atârni perdeaua dinăuntru.
[1(În ziua întâi a lunii întâi să întinzi locaşul cortului întâlnirii.
0 _(Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
7'+Şi Moise a cercetat toate lucrările; şi iată, ei le-au făcut pe toate cum poruncise Domnul, aşa le-au făcut. Şi Moise i-a binecuvântat.
eE'*Copiii lui Israel au făcut toate aceste lucrări după cum poruncise Domnul lui Moise.
&G')hainele pentru slujbă, pentru făcut slujba în sanctuar: hainele sfinte pentru preotul Aaron şi hainele fiilor lui, pentru a sluji cu ele ca preoţi.
?y'(pânzele curţii, stâlpii ei şi picioarele lor, perdeaua de la poarta curţii, frânghiile ei, ţăruşii ei şi toate uneltele pentru slujba locaşului cortului întâlnirii;
|s''altarul de bronz şi grătarul lui de bronz, pârghiile lui şi toate uneltele lui; ligheanul cu piciorul lui;
vg'&şi altarul de aur şi untdelemnul pentru ungere şi tămâia aromată şi perdeaua de la uşa cortului;
{'%sfeşnicul de aur curat cu lămpile lui aşezate în rând şi toate uneltele lui şi untdelemnul pentru sfeşnic;
W )'$masa cu toate uneltele ei şi pâinile pentru punerea înaintea Domnului;
L '#chivotul Mărturiei cu pârghiile lui şi capacul ispăşirii;
  '"învelitoarea de piei de berbec vopsită în roşu, învelitoarea de piei de viţel de mare şi perdeaua de despărţire;
;'!Şi ei au adus locaşul la Moise: cortul şi toate uneltele lui, copcile lui şi scândurile lui, pârghiile lui, stâlpii lui şi picioarele lui;
) M' Şi astfel s-a terminat toată lucrarea la locaşul cortului întâlnirii. Şi fiii lui Israel au făcut tot ce poruncise Domnul lui Moise: aşa au făcut.
}u'Şi au legat de ea un şnur albastru cu care s-o lege deasupra pe tiară, după cum poruncise Domnul lui Moise.
+Q'Şi au făcut apoi din aur curat şi placa pentru sfânta coroană împărătească şi au gravat pe ea, cum se gravează pe un sigiliu: SFINŢENIE DOMNULUI.
'brâul de in subţire răsucit, broderie aleasă, din material albastru, purpuriu şi cărămiziu, cum poruncise Domnul lui Moise.
vg'şi o tiară de in subţire şi scufiile ornamentate de in subţire; pantalonii de in subţire răsucit;
jO'Şi au făcut şi tunicile de in subţire, ţesute cu măiestrie, pentru Aaron şi fiii lui;
B'ca să fie tot un clopoţel şi o rodie şi iarăşi un clopoţel şi o rodie pe toată marginea acelei robe de jur împrejur, pentru slujbă, după cum poruncise Domnul lui Moise.
p['Şi au făcut clopoţei de aur curat şi au pus clopoţeii între rodii, de jur împrejurul robei,
xk'Pe marginea robei au făcut nişte rodii de culoare albastră, purpurie şi cărămizie, din fir răsucit.
 'Şi la mijloc, sus, aceasta avea o gură ca gura unei platoşe şi împrejurul gurii avea o tivitură, ca să nu se rupă.
W)'Apoi el a făcut roba de sub efod, ţesută toată din material albastru.
n~W'Şi au legat pieptarul cu verigile lui de verigile efodului cu un şnur albastru, aşa ca pieptarul să stea bine fixat deasupra brâului efodului şi să nu se poată mişca de pe efod, după cum poruncise Domnul lui Moise.
V}''Apoi au făcut alte două verigi de aur, pe care le-au pus la cei doi umerari ai efodului, sub efod, în partea lui anterioară, tocmai unde se îmbină efodul cu umerarii, deasupra brâului efodului.
|1'Şi au mai făcut două verigi de aur, pe care le-au pus la cele două colţuri de jos ale pieptarului, pe marginea dinăuntru, dinspre efod.
"{?'Şi celelalte două capete ale celor două lănţişoare le-au prins în cele două monturi şi le-au pus pe umerarii efodului, în partea dinainte.
z'Şi ei au pus cele două lănţişoare împletite de aur în cele două verigi de la cele două capete ale pieptarului.
y 'Au făcut două monturi de aur şi două verigi de aur şi au pus cele două verigi la cele două capete ale pieptarului.
jxO'Şi pe pieptar au făcut apoi nişte lănţişoare de aur curat, împletite ca nişte sfori.
"w?'Erau douăsprezece pietre, după numele fiilor lui Israel; erau gravate ca nişte sigilii, fiecare cu numele uneia din cele douăsprezece seminţii.
v' iar în al patrulea rând: un crisolit, un onix şi un iaspis. Pietrele acestea erau legate în monturile lor de aur.
Du' în al treilea rând: un opal, un agat şi un ametist;
Et' în al doilea rând: un rubin, un safir şi un diamant;
zso' Şi ei au pus în el patru rânduri de pietre: în rândul dintâi era un sardonix, un topaz şi un smarald;
zro' Pieptarul era pătrat; ei au făcut pieptarul dublu: lungimea lui era de o palmă şi lăţimea de o palmă.
/qY'Şi el a făcut apoi pieptarul, ţesut cu măiestrie, lucrat la fel ca şi efodul: de aur, de fir albastru, purpuriu şi cărămiziu şi de in subţire răsucit.
p'Şi el le-a pus pe umerarii efodului, ca pietre de aducere-aminte pentru fiii lui Israel, după cum poruncise Domnul lui Moise.
o7'Şi au prelucrat pietrele de onix, le-au prins în monturi de aur şi au gravat pe ele numele fiilor lui Israel, cum poruncise Domnul lui Moise.
Fn'Şi brâul efodului, care era peste el, era lucrat în acelaşi fel; era din aur, de fir albastru, purpuriu şi cărămiziu şi de in subţire răsucit, cum poruncise Domnul lui Moise.
|ms'I-au făcut nişte umerari care se uneau cu el, aşa că la cele două capete ale lui, efodul era legat cu ei.
Sl!'Şi ei au bătut aurul în plăci subţiri şi le-au tăiat în fire subţiri, pe care le-au ţesut în materialele albastre, purpurii şi cărămizii şi în in subţire; era lucrat cu măiestrie.
ska'Şi el a făcut efodul de aur, de fir albastru, purpuriu şi cărămiziu şi de in subţire răsucit.
Ij 'Din materialul albastru, purpuriu şi cărămiziu, au făcut hainele preoţeşti pentru slujba sanctuarului, şi au făcut şi haine sfinte lui Aaron, după cum poruncise Domnul lui Moise.
h/&Şi din el s-au făcut picioarele de la uşa cortului întâlnirii; altarul de bronz cu grătarul lui de bronz şi toate uneltele altarului;
hgK&Şi bronzul dăruit se ridica la şaptezeci de talanţi şi două mii patru sute de sicii.
#fA&Şi cu cei o mie şapte sute şaptezeci şi cinci de sicii s-au făcut cârligele şi beţele de legătură dintre stâlpi şi le-au poleit capetele.
Xe+&Şi din cei o sută de talanţi de argint s-au turnat picioarele sanctuarului şi picioarele perdelei dinăuntru, adică o sută de picioare la cei o sută de talanţi, câte un talant pentru un picior.
cdA&câte o jumătate de siclu pe om, după siclul sanctuarului, pentru fiecare om inclus în numărătoare, de la vârsta de douăzeci de ani în sus, adică pentru şase sute trei mii cinci sute cincizeci de oameni.
(cK&Şi argintul celor număraţi din adunare se ridica la o sută de talanţi şi o mie şapte sute şaptezeci şi cinci de sicii, după siclul sanctuarului:
Ob&Tot aurul întrebuinţat la lucru pentru toate lucrările sanctuarului, aurul adus ca dar, se ridica la douăzeci şi nouă de talanţi şi şapte sute treizeci de sicii, după siclul cortului.
naW&Şi el a avut ca ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminţia lui Dan, maestru la gravat în pietre, la cioplit cu măiestrie şi la lucrări de broderie pe material albastru, purpuriu, cărămiziu şi de in subţire.
x`k&Beţaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminţia lui Iuda, a făcut tot ce Domnul poruncise lui Moise.
B_&Acesta este inventarul cortului, al cortului întâlnirii, care a fost făcut după porunca lui Moise, prin îngrijirea leviţilor, sub conducerea lui Itamar, fiul preotului Aaron.
S^!&Şi toţi ţăruşii din jurul cortului şi a curţii erau de aramă.
6]g&Şi cei patru stâlpi ai ei şi cele patru picioare ale lor erau de bronz; cârligele şi beţele lor de legătură erau de argint, iar capetele erau poleite cu argint.
\&Şi perdeaua de la poarta curţii cortului era o lucrare de broderie din fir albastru, purpuriu, cărămiziu şi din in subţire răsucit; avea o lungime de douăzeci de coţi şi înălţimea era de cinci coţi, ca lăţimea pânzelor curţii.
d[C&Şi picioarele stâlpilor erau de bronz, cârligele stâlpilor şi beţele lor de legătură erau de argint şi capetele lor erau poleite cu argint. Toţi stâlpii curţii erau legaţi între ei cu beţe de argint.
UZ%&Toate pânzele de jur împrejurul curţii erau de in subţire răsucit.
Y&Şi de cealaltă parte a porţii curţii, pânza era tot de cincisprezece coţi, cu trei stâlpi şi cele trei picioare ale lor.
yXm&Pe o parte a porţii, pânzele erau de cincisprezece coţi, cu trei stâlpi şi cele trei picioare ale lor.
VW'& Şi în partea de est, pânzele erau de o lungime de cincizeci de coţi.
DV& Şi în partea de vest, pânzele erau lungi de cincizeci de coţi, cu zece stâlpi şi cele zece picioare ale lor; cârligele stâlpilor şi beţele lor de legătură erau de argint.
^U7& Şi în partea de nord, pânzele erau lungi de o sută de coţi, cu douăzeci de stâlpi şi cu cele douăzeci de picioare de bronz ale lor; cârligele stâlpilor şi beţele lor de legătură erau de argint.
T'& cu douăzeci de stâlpi aşezaţi pe douăzeci de picioare de bronz; cârligele stâlpilor şi beţele lor de legătură erau de argint.
S& Apoi a făcut curtea în partea de sud; pentru curte erau nişte pânze de in subţire răsucit, pe o lungime de o sută de coţi,
R&A făcut şi ligheanul de bronz, cu piciorul lui de bronz, din oglinzile femeilor care slujeau la uşa cortului întâlnirii.
Q&Şi el a introdus pârghiile în verigile de pe laturile altarului, ca să-l ducă. L-a făcut din scânduri, gol pe dinăuntru.
VP'&Şi el a făcut pârghiile din lemn de salcâm şi le-a poleit cu bronz.
O &Şi a turnat apoi patru verigi pentru cele patru colţuri ale grătarului de bronz, ca să introducă pârghiile în ele.
2N_&Şi a făcut pentru altar un grătar de bronz ca o împletitură, pe care a pus-o sub marginea de jos, începând de jos şi ajungând până la mijlocul altarului.
;Mq&Şi a făcut toate uneltele altarului: oalele pentru cenuşă, lopeţile, lighenele, furculiţele şi tigăile pentru cărbuni; toate uneltele acestea le-a făcut din bronz.
pL[&Şi la cele patru colţuri i-a făcut nişte coarne dintr-o bucată cu el şi l-a poleit cu bronz.
IK &Şi el a făcut altarul pentru arderile-de-tot din lemn de salcâm; lungimea lui era de cinci coţi şi lăţimea de cinci coţi – era pătrat – şi înălţimea lui era de trei coţi.
J %Şi a făcut untdelemnul pentru ungerea sfântă şi tămâia aromată, curată, alcătuită după măiestria parfumarului.
TI#%Şi el a făcut pârghiile din lemn de salcâm şi le-a poleit cu aur.
,HS%Şi sub coroană a făcut două verigi de aur, la cele două colţuri in amândouă laturile, ca să se pună în ele pârghiile, care slujeau la ducerea lui.
#GA%Şi l-a poleit cu aur curat, atât partea de sus, cât şi laturile de jur împrejur şi coarnele. Şi i-a făcut o coroană de aur de jur împrejur.
hFK%Apoi a făcut altarul pentru tămâie din lemn de salcâm; lungimea lui era de un cot şi lăţimea de un cot – era în patru laturi – şi înălţimea lui era de doi coţi. Coarnele lui erau dintr-o bucată cu el.
hEK%A întrebuinţat un talant de aur curat pentru facerea sfeşnicului cu toate uneltele lui.
D %Şi a făcut apoi cele şapte lămpi ale lui, foarfecele de curăţat fitile şi tăvile de cenuşă, toate de aur curat.
C%Globuleţii şi braţele sfeşnicului erau dintr-o bucată cu el; totul era o singură bucată de aur curat, bătut.
B9%Şi era un globuleţ sub prima pereche de braţe care ieşeau din sfeşnic, şi un globuleţ sub a doua pereche de braţe care ieşeau din el, şi un globuleţ sub a treia pereche de braţe care ieşeau din el, aşa era la toate cele şase braţe care ieşeau din sfeşnic.
zAo%Şi pe fusul sfeşnicului erau patru potiraşe în chip de floare de migdal, cu globuleţii şi florile lor.
@ %Pe un braţ erau trei potiraşe în chip de floare de migdal, cu globuleţii şi florile lor şi pe un alt braţ alte trei potiraşe în chip de floare de migdal, cu globuleţii şi florile lor; aşa era la toate cele şase braţe care ieşeau din el.
5?e%Şi din amândouă părţile lui ieşeau şase braţe: trei braţe ale sfeşnicului dintr-o latură a lui şi trei braţe ale sfeşnicului din cealaltă latură a lui.
:>o%A făcut şi sfeşnicul din aur curat; a făcut sfeşnicul printr-o lucrare de batere: piciorul, fusul, potiraşele, globuleţii şi florile lui erau dintr-o bucată cu el.
,=S%Şi el a făcut din aur curat şi uneltele care se puneau pe masă: farfuriile, castroanele, cupele şi ulcioarele ei cu care se turnau jertfele de băutură.
g<I%Şi el a făcut pârghiile din lemn de salcâm şi le-a poleit cu aur, ca să ducă masa.
l;S%Verigile erau aproape de ramă pentru ca în ele să se pună pârghiile pentru ducerea mesei.
:% Şi pentru masă a turnat patru verigi de aur şi a pus verigile la cele patru colţuri ale celor patru picioare ale ei.
9% Şi i-a făcut şi o ramă de un lat de mână de jur împrejur, şi de jur împrejur peste ramă a făcut o îmbrăcăminte de aur.
[81% Şi a poleit-o cu aur curat şi i-a făcut un chenar de aur de jur împrejur.
7% A făcut masa din lemn de salcâm; lungimea ei era de doi coţi, lăţimea de un cot şi înălţimea de un cot şi jumătate.
N6% Şi heruvimii erau cu aripile întinse deasupra, acoperind capacul ispăşirii cu aripile lor şi având feţele una către alta; feţele heruvimilor erau îndreptate spre capacul ispăşirii.
45c%un heruvim la un capăt al chivotului şi un heruvim la celălalt capăt al lui; heruvimii formau un singur corp cu capacul ispăşirii, la cele două capete ale lui.
f4G%Şi a făcut doi heruvimi de aur bătut, la cele două capete ale capacului ispăşirii:
3!%Şi a făcut şi capacul ispăşirii de aur curat; lungimea lui era de doi coţi şi jumătate şi lăţimea de un cot şi jumătate.
b2?%Şi a pus pârghiile în verigile de pe laturile chivotului, ca să poarte chivotul.
U1%%Şi a făcut nişte pârghii de lemn de salcâm şi le-a poleit cu aur.
10]%Şi a turnat pentru el patru verigi de aur, pe care le-a pus la cele patru colţuri ale lui: două verigi la o latură şi două verigi la cealaltă latură a lui.
v/g%L-a poleit cu aur curat pe dinăuntru şi pe dinafară şi i-a făcut un chenar de aur de jur împrejur.
?. {%Apoi Beţaleel a făcut chivotul din lemn de salcâm; lungimea lui era de doi coţi şi jumătate, lăţimea de un cot şi jumătate şi înălţimea tot de un cot şi jumătate.
6-g$&A mai făcut cei cinci stâlpi ai ei cu cârligele lor, pe ale căror capete şi beţe de legătură le-a poleit cu aur; dar cele cinci picioare ale lor erau din bronz.
",?$%A mai făcut o perdea de fir albastru, purpuriu şi cărămiziu şi de in subţire răsucit pentru uşa cortului; aceasta era o lucrare de broderie.
"+?$$A făcut pentru ea patru stâlpi de salcâm, şi i-a poleit cu aur, şi cârligele lor erau de aur; şi a turnat pentru ei patru picioare de argint.
+*Q$#Şi a făcut perdeaua dinăuntru din fir albastru, purpuriu şi cărămiziu şi de in subţire răsucit; a lucrat-o cu măiestrie şi a ţesut-o cu heruvimi.
))$"A poleit scândurile cu aur şi verigile lor le-a făcut din aur, prin care să introducă pârghiile, şi pârghiile le-a poleit cu aur.
~(w$!Şi el a făcut pârghia de la mijloc care să treacă prin mijlocul scândurilor, de la un capăt la celălalt.
$'C$ cinci pârghii pentru scândurile celei de a doua laturi a cortului, şi cinci pârghii pentru scândurile laturii din spatele cortului, dinspre vest.
h&K$Şi el a făcut cinci pârghii din lemn pentru scândurile uneia dintre laturile cortului,
}%u$Erau astfel opt scânduri cu cele şaisprezece picioare de argint, câte două picioare sub fiecare scândură.
>$w$Acestea erau făcute din două bucăţi, legate împreună jos şi legate împreună sus, la vârf, cu un cerc; aşa a făcut cu amândouă scândurile din cele două colţuri.
`#;$Şi el a făcut două scânduri pentru cele două colţuri din spate ale cortului.
_"9$Şi pentru partea din spate a cortului, partea de vest, a făcut şase scânduri.
`!;$şi cele patruzeci de picioare de argint ale lor: două picioare sub o scândură.
c A$Şi a făcut douăzeci de scânduri pentru cealaltă parte a cortului, partea de nord
3$A făcut patruzeci de picioare de argint pentru cele douăzeci de scânduri: două picioare sub o scândură, pentru cele două cepuri ale ei.
kQ$Şi a făcut douăzeci de scânduri pentru cort; douăzeci de scânduri pentru partea de sud.
$Fiecare scândură avea două cepuri, pentru a fi prinse unul de altul. Aşa a făcut la toate scândurile cortului.
{q$Lungimea fiecărei scânduri era de zece coţi şi lăţimea fiecărei scânduri era de un cot şi jumătate.
_9$Apoi a făcut scândurile pentru cort din lemn de salcâm, aşezate în picioare,
*O$Şi pentru acoperişul cortului el a făcut o învelitoare de piei de berbeci vopsite în roşu şi o învelitoare de piei de viţel de mare pe deasupra ei.
$El a mai făcut şi cincizeci de copci de bronz cu care să împreuneze acoperişul cortului, ca să fie un întreg.
>w$Şi el a făcut cincizeci de cheotori pe marginea covorului din urma primei îmbinări şi a făcut cincizeci de cheotori pe marginea covorului ce sfârşea a doua împreunare.
_9$Şi a prins împreună cinci covoare de o parte şi şase covoare de altă parte.
$C$Lungimea fiecărui covor era de treizeci de coţi şi lăţimea fiecărui covor era de patru coţi; cele unsprezece covoare aveau aceeaşi dimensiune.
{q$Apoi a făcut covoare din păr de capră, pentru acoperiş, deasupra locaşului; a făcut unsprezece covoare.
$ Şi el a făcut cincizeci de copci de aur şi a prins covoarele unul de altul cu copcile, aşa încât cortul era un întreg.
?y$ El a făcut cincizeci de cheotori la primul covor şi a făcut cincizeci de cheotori pe marginea covorului care sfârşea a doua îmbinare; cheotorile erau una în faţa alteia.
E$ Şi el a făcut cheotori albastre la marginea covorului cu care se sfârşea prima îmbinare; tot aşa a făcut şi la marginea covorului cu care se sfârşea cea de-a doua îmbinare.
$ Şi Beţaleel a prins cinci din aceste covoare unul de altul şi pe celelalte cinci de asemenea el le-a prins unul de altul.
&G$ Lungimea fiecărui covor era de douăzeci şi opt de coţi; iar lăţimea fiecărui covor era de patru coţi. Covoarele aveau toate aceeaşi dimensiune.
[1$Toţi bărbaţii iscusiţi împreună cu lucrătorii au făcut cortul din zece covoare de in subţire răsucit, din fir albastru, purpuriu şi cărămiziu; pe ele au ţesut heruvimi lucraţi cu măiestrie.
tc$pentru că materialele aduse erau destule, şi încă prea multe, pentru a face toată lucrarea aceea.
6 g$Şi Moise a poruncit să se anunţe prin tabără ca nimeni, fie bărbat, fie femeie, să nu mai aducă daruri pentru sanctuar. Şi poporul a fost oprit să mai aducă,
 3$şi au spus lui Moise, zicând: Poporul aduce mult mai mult decât trebuie pentru facerea lucrărilor, pe care a poruncit Domnul să le facem.
$Atunci toţi bărbaţii iscusiţi, care făceau toată lucrarea sanctuarului, au venit fiecare de la lucrarea pe care o făcea
g I$Şi ei au primit de la Moise toate darurile pe care le-au adus copiii lui Israel ca să facă lucrul hotărât pentru slujba sanctuarului. Şi ei continuau să-i mai aducă daruri de bunăvoie în fiecare dimineaţă.
W )$Moise a chemat pe Beţaleel, pe Oholiab şi pe fiecare bărbat iscusit în inima căruia Dumnezeu pusese înţelepciune, pe toţi cei a căror inimă fusese mişcată, să vină şi să facă lucrarea.
e G$Şi Beţaleel, Oholiab şi fiecare bărbat iscusit în care pusese Domnul înţelepciune şi înţelegere, ca să ştie cum să facă lucrările pentru slujba sanctuarului, au făcut totul după cum poruncise Domnul.
jO##I-a umplut cu iscusinţă ca să facă lucrul unui gravor, al unui inventator şi al unui ţesător în material albastru, purpuriu, cărămiziu şi in subţire, să facă tot felul de lucrări şi să inventeze planuri.
}u#"Şi a pus în inima lui darul să înveţe pe alţii, el şi Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminţia lui Dan.
{#!să taie pietre şi să le monteze, să lucreze lemnul cu măiestrie şi să facă tot felul de lucrări de artă.
hK# ca să facă invenţii, lucrări artistice, să lucreze în aur, în argint şi în bronz,
#şi l-a umplut cu Duhul lui Dumnezeu, în înţelepciune şi înţelegere, în cunoştinţă şi tot felul de lucrări,
3#Şi Moise a zis copiilor lui Israel: Să ştiţi că Domnul a chemat pe nume pe Beţaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminţia lui Iuda;
#Toţi copiii lui Israel, bărbaţi şi femei, au adus un dar de bunăvoie Domnului, toţi bărbaţii şi femeile a căror inimă era binevoitoare să aducă materiale pentru tot felul de lucrări, pe care Domnul, prin Moise, a poruncit să fie făcute.
r_#mirodenii şi untdelemn pentru sfeşnic, pentru untdelemnul ungerii şi pentru tămâia mirositoare.
eE#Conducătorii poporului au adus pietre de onix şi alte pietre pentru efod şi pieptar;
x~k#Şi toate femeile, a căror inimă le îndemna în înţelepciune şi iscusinţă, au tors păr de capră.
}#Toate femeile iscusite au tors cu mâinile lor şi au adus ce au tors: material albastru, purpuriu, cărămiziu şi in subţire.
B|#Toţi cei ce puteau oferi un dar de argint şi bronz, au adus darul Domnului. Toţi cei la care se găsea lemn de salcâm pentru orice lucrare destinată pentru slujbă, l-au adus.
8{k#Şi toţi cei care aveau materiale albastre, purpurii, stacojii, in subţire şi păr de capră, piei de berbeci vopsite în roşu şi piei de viţel de mare, le-au adus.
Nz#Au venit bărbaţi şi femei, toţi cei cu tragere de inimă, şi au adus cercei şi inele de nas, inele şi lănţişoare, tot felul de bijuterii de aur; toţi au adus daruri de aur Domnului.
oyY#Şi toţi cei a căror inimă a fost mişcată şi toţi cei al căror duh a fost binevoitor, au venit şi au adus un dar Domnului pentru lucrarea cortului întâlnirii, pentru toată slujba lui şi pentru veşmintele sfinte.
Nx#Toată adunarea copiilor lui Israel s-a dus dinaintea lui Moise.
%wE#veşmintele preoţeşti pentru slujba sanctuarului, veşmintele sfinte ale preotului Aaron şi veşmintele fiilor lui, pentru a putea sluji ca preoţi.
Jv#ţăruşii cortului, ţăruşii curţii şi frânghiile lor;
]u5#pânzele curţii, stâlpii ei, picioarele ei şi perdeaua de la poarta curţii;
t #altarul pentru arderile-de-tot, grătarul lui de bronz, pârghiile lui şi toate uneltele lui, ligheanul cu piciorul lui,
"s?#altarul pentru tămâie şi pârghiile lui, untdelemnul pentru ungere şi tămâia mirositoare şi perdeaua uşii de afară de la intrarea cortului;
Wr)#sfeşnicul cu uneltele lui, lămpile lui şi untdelemnul pentru sfeşnic;
`q;# masa şi pârghiile ei, cu toate uneltele ei şi pâinile pentru punerea înainte;
tpc# chivotul şi pârghiile lui, capacul ispăşirii şi perdeaua dinăuntru pentru acoperirea chivotului;
ro_# locaşul, cortul şi acoperişul lui, copcile, scândurile, pârghiile, stâlpii şi picioarele lui;
^n7# Toţi cei iscusiţi dintre voi să vină şi să facă tot ce a poruncit Domnul:
\m3# pietre de onix şi alte pietre pentru împodobirea efodului şi a pieptarului.
nlW#untdelemn pentru sfeşnic, mirodenii pentru untdelemnul ungerii şi pentru tămâia mirositoare;
_k9#piei de berbeci vopsite în roşu şi piei de viţel de mare şi lemn de salcâm;
djC#materiale vopsite în albastru, purpuriu, cărămiziu, in subţire şi păr de capră;
i#Să aduceţi din ce aveţi un dar Domnului; oricine are o inimă voitoare să aducă Domnului: aur, argint şi bronz;
h#Şi Moise a vorbit întregii adunării a copiilor lui Israel, zicând: Acesta este lucrul pe care l-a poruncit Domnul, zicând:
]g5#Să nu aprindeţi foc în nici una din locuinţele voastre, în ziua Sabatului.
/fY#Şase zile să lucraţi, dar ziua a şaptea să vă fie sfântă, un Sabat de odihnă pentru Domnul; oricine va lucra în ziua aceea să fie pedepsit cu moartea.
e /#Şi Moise a strâns toată adunarea copiilor lui Israel şi le-a zis: Acestea sunt lucrurile pe care Domnul le-a poruncit ca să le faceţi.
Td#"#copiii lui Israel se uitau la faţa lui Moise şi vedeau că pielea feţei lui Moise strălucea; şi Moise îşi punea iarăşi vălul pe faţă până când intra să vorbească iarăşi cu Domnul.
Rc""Dar de câte ori mergea Moise înaintea Domnului, ca să-I vorbească, îşi scotea vălul până când ieşea iarăşi afară; când ieşea afară le spunea copiilor lui Israel ce i se poruncise,
Yb-"!Şi când a sfârşit Moise să le vorbească, şi-a pus un văl pe faţă.
a" După aceea, toţi copiii lui Israel s-au apropiat şi el le-a dat toate poruncile, tot ceea ce-i vorbise Domnul pe Muntele Sinai.
u`e"Moise i-a chemat; Aaron şi toţi conducătorii adunării s-au întors la el; şi Moise a vorbit cu ei.
_"Aaron şi toţi copiii lui Israel s-au uitat la Moise şi iată, pielea feţei lui strălucea; şi se temeau să se apropie de el.
S^!"Şi Moise s-a coborât de pe Muntele Sinai cu cele două table ale Mărturiei în mână. Când se cobora de pe munte, Moise nu ştia că pielea feţei lui strălucea, pentru că vorbise cu Domnul.
O]"Moise a stat acolo cu Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; el n-a mâncat nici pâine, nici n-a băut apă. Şi Domnul a scris pe table cuvintele legământului, cele zece porunci.
~~}}|{{v{zyy[xxw?vv uttrr-qJppoo nNmllkjKii5hsgffdeddcbbgaa``D__-^x^F]\[[ZYY(XzWWVUUTTS}R|R1QmPOONMM4LhKKKJIILHHFFOEDDoCBBA@\?>=<;;:]9L877G7645433@22g100/1..T-n,+**)((''z&%%4$$1#l#"w"!! _ r/57p9A+ [  G {:F"Oaz=Şi a tăiat berbecul în bucăţi şi Moise a ars capul, bucăţile şi grăsimea.
Uy%Moise l-a înjunghiat şi a stropit sângele pe altar de jur împrejur.
xxkA adus apoi berbecul pentru arderea-de-tot şi Aaron şi fiii lui şi-au pus mâinile pe capul berbecului.
wDar viţelul rămas, adică pielea, carnea şi baliga le-a ars în foc, afară din tabără, cum Domnul poruncise lui Moise.
vA luat apoi toată grăsimea care acoperă măruntaiele, prapurul ficatului, cei doi rinichi cu grăsimea lor şi le-a ars pe altar.
pu[Moise l-a înjunghiat, a luat sânge şi a uns cu degetul coarnele altarului de jur împrejur şi a curăţat altarul; celălalt sânge l-a turnat la picioarele altarului şi l-a sfinţit astfel, făcând ispăşire pentru el.
t+Şi a adus apoi viţelul de jertfă pentru păcat şi Aaron şi fiii lui şi-au pus mâinile pe capul viţelului de jertfă pentru păcat.
!s= Moise a adus şi pe fiii lui Aaron şi i-a îmbrăcat cu tunicile, i-a încins cu brâiele şi le-a legat scufiile, cum poruncise Domnul lui Moise.
orY Şi din untdelemnul pentru ungere a turnat pe capul lui Aaron şi l-a uns, ca să-l sfinţească.
q Şi a stropit cu el altarul de şapte ori, a uns altarul şi toate uneltele şi ligheanul cu piciorul lui, ca să le sfinţească.
vpg Şi Moise a luat untdelemnul pentru ungere şi a uns sanctuarul şi tot ce era în el şi le-a sfinţit.
o+ Şi pe cap i-a pus tiara şi pe partea din faţă a tiarei a aşezat placa de aur, coroana sfântă, după cum poruncise Domnul lui Moise.
NnApoi a pus pe el pieptarul şi în pieptar a pus Urim şi Tumim.
5meŞi el a pus tunica pe Aaron, l-a încins cu brâul, l-a îmbrăcat cu roba şi a pus pe el efodul; şi l-a încins cu brâul efodului, cu care a strâns efodul pe el.
PlŞi Moise a adus pe Aaron şi pe fiii lui şi i-a spălat cu apă.
QkŞi Moise a zis adunării: Iată ce a poruncit Domnul să se facă.
njWMoise a făcut cum îi poruncise Domnul. Şi adunarea s-a strâns la uşa cortului întâlnirii.
Hi şi cheamă toată adunarea la uşa cortului întâlnirii.
6hgIa pe Aaron şi pe fiii lui împreună cu el şi hainele şi untdelemnul pentru ungere şi viţelul pentru jertfa pentru păcat şi cei doi berbeci şi coşul cu azimi,
3g eŞi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
4fc&pe care Domnul a poruncit-o lui Moise pe Muntele Sinai, în ziua când a poruncit copiilor lui Israel să-şi aducă darurile înaintea Domnului, în Deşertul Sinai.
,eS%Aceasta este legea arderii-de-tot, a darului de mâncare, a jertfei pentru păcat, a jertfei pentru vină, a jertfei de sfinţire şi a jertfei de mulţumire,
!d=$Domnul a poruncit ca acestea să le fie date lor de copiii lui Israel, în ziua ungerii lor, printr-o lege veşnică pentru toate generaţiile lor.
Zc/#Acesta este dreptul ungerii lui Aaron şi al ungerii fiilor lui din jertfele mistuite de foc înaintea Domnului, hotărât lor din ziua în care Moise i-a prezentat Domnului, ca să slujească de preoţi.
Ib "Căci Eu iau din jertfele de mulţumire, aduse de copiii lui Israel, pieptul care va fi legănat într-o parte şi într-alta, ca dar legănat, şi spata, care va fi adusă ca dar luat prin ridicare, şi le dau preotului Aaron şi fiilor lui, printr-o lege veşnică pe care o vor păzi totdeauna copiii lui Israel.
a!Spata aceea dreaptă să fie partea aceluia dintre fiii lui Aaron care va aduce sângele şi grăsimea jertfei de mulţumire.
` Şi din jertfele voastre de mulţumire, să daţi preotului şi spata dreaptă, aducând-o ca dar luat prin ridicare.
k_QŞi preotul să ardă grăsimea pe altar, iar pieptul să fie al lui Aaron şi al fiilor lui.
W^)Să aducă cu mâinile lui ceea ce trebuie mistuit de foc înaintea Domnului: să aducă grăsimea cu pieptul, iar pieptul să-l legene într-o parte şi într-alta, ca dar legănat înaintea Domnului.
+]QVorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Cel ce aduce Domnului jertfa lui de mulţumire, să aducă Domnului darul lui, luat din jertfa lui de mulţumire.
4\eŞi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
S[!Oricine va mânca sânge de orice fel va fi nimicit din poporul său.
nZWSă nu mâncaţi sânge nici de pasăre, nici de vită, în toate locurile în care veţi locui.
YCăci oricine va mânca din grăsimea animalelor din care se aduc Domnului jertfe mistuite de foc, va fi nimicit din poporul său.
=XuGrăsimea unui animal care moare singur şi grăsimea unui animal sfâşiat de fiară va putea fi întrebuinţată la orice altceva, dar voi cu nici un chip să n-o mâncaţi.
oWYVorbeşte copiilor lui Israel şi spune: Să nu mâncaţi grăsime de bou, de oaie sau de capră.
4VeŞi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
vUgŞi cine se va atinge de ceva necurat, fie de necurăţia unui om, fie de un animal necurat, fie de o altă întinăciune, şi va mânca din carnea jertfei de mulţumire care este a Domnului, să fie nimicit din poporul său.
'TIDar acela care, găsindu-se în stare de necurăţie, va mânca din carnea jertfei de mulţumire, care este a Domnului, să fie nimicit din poporul său.
0S[Şi carnea care este atinsă de ceva necurat, să nu fie mâncată; să fie arsă în foc. Dar din cealaltă carne, oricine este curat poate să mănânce din ea.
R Şi dacă s-ar întâmpla să mănânce cineva a treia zi din carnea jertfei lui de mulţumire, jertfa lui nu va fi primită, nici nu va fi socotită în seama celui ce o aduce, ci va fi o urâciune, şi persoana care va mânca din ea va purta vina.
_Q9Dar ce va mai rămâne din carnea jertfei până a treia zi, să fie ars în foc.
MPDar dacă aduce o jertfă pentru împlinirea unui jurământ sau ca dar de bunăvoie, jertfa să fie mâncată chiar în ziua când o aduce; şi ce rămâne din ea să se mănânce a doua zi.
"O?Şi carnea jertfei de laudă şi de mulţumire să fie mâncată chiar în ziua în care este adusă; să nu se lase nimic din ea până dimineaţa.
$NCŞi din toate acele daruri să aducă Domnului câte o bucată, ca dar ridicat; ea să fie a preotului care stropeşte sângele jertfei de mulţumire.
M Pe lângă turte, să aducă şi pâine dospită pentru darul lui de mâncare, împreună cu jertfa lui de mulţumire şi de laudă.
L) Dacă o aduce ca jertfă de laudă, să aducă, împreună cu jertfa de mulţumire, nişte turte nedospite, frământate cu untdelemn, şi nişte plăcinte nedospite, stropite cu untdelemn, şi nişte turte din făină fină, prăjite şi frământate cu untdelemn.
RK Aceasta este legea jertfei de mulţumire, care se va aduce Domnului.
J/ Şi orice jertfă de mâncare frământată cu untdelemn şi uscată să fie a tuturor fiilor lui Aaron, atât a unuia cât şi a celuilalt.
I5 Şi orice jertfă de mâncare care este coaptă în cuptor şi tot ce este gătit pe grătar sau în tigaie, să fie a preotului care a adus-o.
~HwŞi preotul care aduce o ardere-de-tot pentru cineva să aibă pentru el pielea arderii-de-tot pe care a adus-o.
*GOCu jertfa pentru vină este ca şi cu jertfa pentru păcat; aceeaşi lege este pentru amândouă: vita jertfită va fi a preotului care va face ispăşirea.
{FqFiecare bărbat dintre preoţi să mănânce din ea; s-o mănânce într-un loc sfânt, ea este preasfântă.
EyŞi preotul să le ardă pe altar ca jertfă mistuită de foc înaintea Domnului; ea este o jertfă pentru vină.
Dcei doi rinichi şi grăsimea de pe ei, de pe coapse şi prapurul ficatului, care va fi dezlipit de lângă rinichi.
`C;Şi să i se aducă toată grăsimea, coada, grăsimea care acoperă măruntaiele,
#BAÎn locul unde se înjunghie arderea-de-tot, să se înjunghie şi jertfa pentru vină. Şi sângele ei să se stropească pe altar de jur împrejur.
KA Aceasta este legea jertfei pentru vină: ea este preasfântă.
A@}Dar să nu se mănânce nici o jertfă pentru păcat din al cărei sânge se va aduce în cortul întâlnirii pentru facerea ispăşirii în sanctuar. Aceea să fie arsă în loc.
l?SToată partea bărbătească dintre preoţi să mănânce din ea: ea este un lucru preasfânt.
>Dar vasul de lut în care se va fierbe, să se spargă; dacă s-a fiert într-un vas de bronz, să fie frecat şi spălat cu apă.
-=UOricine se va atinge de carnea ei va fi sfinţit. Şi dacă va sări sânge din ea pe vreo haină, locul stropit cu sânge să fie spălat într-un loc sfânt.
<)Preotul care va aduce jertfa pentru păcat, acela s-o mănânce: să fie mâncată într-un loc sfânt, în curtea cortului întâlnirii.
v;gVorbeşte lui Aaron şi fiilor lui şi zi: Aceasta este legea jertfei pentru păcat. Vita pentru jertfa pentru păcat să fie înjunghiată înaintea Domnului în locul unde se înjunghie arderea-de-tot: ea este un lucru preasfânt.
1:_Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
a9=Orice dar de mâncare al preotului să fie ars în întregime. Să nu se mănânce.
G8 Şi preotul, dintre fiii lui Aaron, care va fi uns în locul lui, să aducă darul acesta ca jertfă de mâncare. Aceasta este o lege veşnică înaintea Domnului. Să fie toată arsă.
B7Să fie pregătită cu untdelemn în tigaie. S-o aduci când este bine amestecată; s-o aduci coaptă şi tăiată în bucăţi, ca un dar de mâncare de un miros plăcut Domnului.
p6[Acesta este darul lui Aaron şi al fiilor lui, pe care-l vor aduce Domnului în ziua când vor primi ungerea: a zecea parte dintr-o efă de făină fină, ca dar de mâncare permanent, jumătate dimineaţa şi jumătate seara.
55gŞi Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
4 Toată partea bărbătească dintre copiii lui Aaron poate să mănânce din ea. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri cu privire la darurile de mâncare mistuite de foc înaintea Domnului: oricine se va atinge de ele va fi sfinţit.
]35Să nu fie coaptă cu aluat. Aceasta este partea pe care le-am dat-o Eu din darurile Mele de mâncare mistuite de foc. Ea este un lucru preasfânt, ca şi jertfa pentru păcat şi ca şi jertfa pentru vină.
/2YAaron şi fiii lui să mănânce tot ce va mai rămâne din darul de mâncare; s-o mănânce fără aluat, într-un loc sfânt, în curtea cortului întâlnirii.
b1?Preotul să ia un pumn de făină fină din darul de mâncare şi din untdelemn, precum şi toată tămâia care este pe darul de mâncare, şi s-o ardă pe altar ca o aducere-aminte de un miros plăcut Domnului.
0 Aceasta este legea darului adus ca jertfă de mâncare: Fiii lui Aaron s-o aducă înaintea Domnului, înaintea altarului.
N/ Focul să ardă neîncetat pe altar şi să nu se stingă deloc.
`.; Şi focul să ardă pe altar şi să nu se stingă deloc: în fiecare dimineaţă, preotul să aprindă lemne pe altar, să aşeze arderea-de-tot pe ele şi să ardă deasupra grăsimea jertfelor de mulţumire.
- Apoi să se dezbrace de hainele lui şi să se îmbrace cu altele, ca să scoată cenuşa afară din tabără, într-un loc curat.
R, Şi preotul să se îmbrace cu tunica de in, să-şi acopere goliciunea cu pantalonii de in, să ia cenuşa făcută de focul care va mistui arderea-de-tot de pe altar şi s-o verse lângă altar.
d+C Dă următoarea poruncă lui Aaron şi fiilor lui şi spune: Aceasta este legea arderii-de-tot. Arderea-de-tot să rămână pe vatra altarului toată noaptea până dimineaţa, şi focul altarului să ardă pe ea.
1*_Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
!)=Şi preotul va face ispăşire pentru el înaintea Domnului; şi va fi iertat de toate lucrurile pe care le-a făcut, prin care s-a făcut vinovat.
/(YŞi să aducă Domnului ca jertfă pentru vina lui un berbec fără cusur, luat din turmă, după preţuirea ta, şi să-l dea preotului ca jertfă pentru vină.
m'Usau orice lucru pentru care a jurat strâmb; să plătească preţul întreg şi să mai adauge încă a cincea parte din el. Să înapoieze lucrul acela stăpânului său, în ziua când îşi va aduce jertfa pentru vină.
8&kcând va păcătui astfel şi se va face vinovat, să dea înapoi lucrul furat sau luat prin înşelătorie, sau încredinţat lui, sau lucrul pierdut pe care l-a găsit,
%sau a găsit un lucru pierdut şi minte despre el şi jură fals cu privire la orice lucru pe care-l face omul şi păcătuieşte;
\$3Când va păcătui cineva şi va face vreo nelegiuire faţă de Domnul, minţind pe aproapele său despre un lucru încredinţat lui sau dat în păstrarea lui, sau a furat sau a înşelat pe aproapele lui,
0# _Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
c"AAceasta este o jertfă pentru vină. Omul acesta se făcuse vinovat faţă de Domnul.
a!=Să aducă preotului ca jertfă pentru vină un berbec fără cusur, luat din turmă, după preţuirea ta. Preotul să facă pentru el ispăşirea greşelii pe care a făcut-o fără să ştie şi i se va ierta.
6 gDacă păcătuieşte cineva şi face vreunul dintre lucrurile care sunt interzise prin poruncile Domnului, chiar dacă n-a ştiut, este vinovat şi îşi va purta vina.
Şi să facă restituire pentru răul pe care l-a făcut faţă de lucrul sfânt şi va adăuga a cincea parte la preţul lui şi îl va da preotului. Preotul să facă ispăşire pentru el cu berbecul adus ca jertfă pentru vină; şi îi va fi iertată.
#ADacă un om face o nelegiuire şi păcătuieşte neintenţionat faţă de lucrurile sfinte ale Domnului, să aducă Domnului ca jertfă pentru vină un berbec fără cusur din turmă, după preţuirea ta, în sicii de argint, după siclul sanctuarului, ca jertfă pentru vină.
1_Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
 Astfel va face preotul ispăşire pentru omul acela, pentru păcatul pe care l-a făcut faţă de unul din aceste lucruri;şi îi va fi iertat. Cealaltă parte care va mai rămâne din darul acesta să fie a preotului, ca şi la darul de mâncare.
]5 S-o aducă la preot şi preotul să ia din ea un pumn plin, ca aducere-aminte, şi s-o ardă pe altar, ca şi pe darurile de mâncare mistuite de foc înaintea Domnului. Aceasta este o jertfă pentru păcat,
&G Dacă nu poate să aducă nici două turturele sau doi pui de porumbel, să aducă pentru păcatul lui, ca dar, a zecea parte dintr-o efă de făină fină, ca jertfă pentru păcat. Să nu pună untdelemn pe ea şi să nu adauge nici tămâie, căci este o jertfă pentru păcat.
L Şi apoi va aduce cealaltă pasăre ca ardere-de-tot, după regulile stabilite. Astfel va face preotul ispăşire în locul lui, pentru păcatul lui, pe care l-a făcut şi îi va fi iertat.
<s Apoi să stropească un perete al altarului cu sângele jertfei pentru păcat, iar restul sângelui să-l verse la picioarele altarului: aceasta este o jertfă pentru păcat.
6gŞi el să le aducă preotului, care va jertfi întâi pe cea care este jertfă pentru păcat. Să-i frângă cu unghia capul pe la gât, dar să nu-l despartă de tot.
hKDacă nu va putea să aducă o oaie sau o capră, să aducă Domnului ca jertfă pentru vină, pentru păcatul lui două turturele sau doi pui de porumbel, unul ca jertfă pentru păcat, iar celălalt ca ardere-de-tot.
q]şi va aduce Domnului jertfa de vină, pentru păcatul pe care l-a făcut, un animal de parte femeiască din turmă, o oaie sau o capră ca jertfă pentru păcat. Şi preotul să facă pentru el ispăşirea pentru păcatul lui.
 Şi va fi aşa că, atunci când cineva este vinovat de unul din aceste lucruri, trebuie să-şi mărturisească păcatul;
hKSau dacă cineva jură, vorbind uşuratic cu buzele sale, că va face rău sau bine, orice ar fi, pe care omul îl rosteşte cu jurământ, iar lucrul acesta îi rămâne ascuns, când îşi va da seama, va fi vinovat.
QSau dacă cineva se va atinge de vreo necurăţie omenească, de orice necurăţie cu care poate fi omul pângărit, şi lucrul acesta îi rămâne ascuns, când îşi va da seama, va fi vinovat,
 Sau dacă cineva se atinge de ceva necurat, fie de hoitul unei fiare sălbatice necurate, fie de hoitul unei vite de casă necurate, fie de hoitul unei târâtoare necurate, şi lucrul acesta îi rămâne ascuns, el este totuşi necurat şi vinovat.
 Când cineva, fiind pus sub jurământ ca martor, va păcătui, nespunând ce a văzut sau ce ştie, îşi va purta astfel vina.
!=#Preotul să ia toată grăsimea, cum se ia grăsimea mielului adus ca jertfă de mulţumire, şi s-o ardă pe altar, peste jertfele mistuite de foc înaintea Domnului. Astfel va face preotul pentru omul acesta ispăşirea păcatului pe care l-a săvârşit şi i se va ierta.
3a"Preotul să ia cu degetul din sângele jertfei, să ungă cu el coarnele altarului pentru arderile-de-tot şi să verse tot celălalt sânge la picioarele altarului.
!Să-şi pună mâna pe capul jertfei şi s-o înjunghie ca jertfă pentru păcat în locul unde se înjunghie arderile-de-tot.
j O Dacă va aduce ca jertfă de ispăşire un miel, să aducă o parte femeiască fără cusur.
] 5Şi să ia toată grăsimea, cum se ia grăsimea jertfei de mulţumire, şi s-o ardă pe altar, ca o jertfă de miros plăcut Domnului. Astfel va face preotul ispăşire pentru omul acesta şi i se va ierta.
- UPreotul să ia cu degetul din sângele jertfei, să ungă coarnele altarului pentru arderile-de-tot şi să verse tot celălalt sânge la picioarele altarului.
 }Să-şi pună mâna pe capul jertfei pentru păcat şi s-o înjunghie în locul unde se înjunghie arderile-de-tot.
#şi dacă i se face cunoscut păcatul pe care l-a făcut, să aducă jertfă o iadă fără cusur, pentru păcatul pe care l-a făcut.
H Dacă cineva dintre oamenii de rând a păcătuit neintenţionat, făcând ceva împotriva vreuneia din poruncile Domnului, lucruri care nu trebuie făcute şi s-a făcut astfel vinovat,
FŞi toată grăsimea s-o ardă pe altar, cum a ars grăsimea de la jertfa de mulţumire. Astfel va face preotul pentru conducătorul acela ispăşirea păcatului lui şi i se va ierta.
W)Preotul să ia cu degetul din sângele jertfei pentru păcat, să ungă cu el coarnele altarului pentru arderile-de-tot, iar celălalt sânge să-l verse la picioarele altarului pentru arderile-de-tot.
/YSă-şi pună mâna pe capul ţapului şi să-l înjunghie în locul unde se înjunghie arderile-de-tot înaintea Domnului. Aceasta este o jertfă pentru păcat.
p[şi dacă i se face cunoscut păcatul pe care l-a făcut, să aducă jertfă un ţap fără cusur.
@{Dacă a păcătuit un conducător şi a făcut ceva neintenţionat împotriva vreuneia din poruncile Domnului Dumnezeului său, lucruri care nu trebuie făcute, şi este vinovat,
&GViţelul rămas să-l scoată apoi afară din tabără şi să-l ardă ca şi pe viţelul dintâi. Aceasta este o jertfă pentru păcat, pentru adunare.
@{Cu viţelul acesta să facă întocmai cum a făcut cu viţelul adus ca jertfă pentru păcat; să facă la fel. Astfel să facă preotul ispăşire pentru ei şi li se va ierta.
H Toată grăsimea viţelului s-o ia şi s-o ardă pe altar.
}~uŞi să ungă cu sângele acesta coarnele altarului care este înaintea Domnului în cortul întâlnirii; şi să verse tot sângele care a mai rămas la picioarele altarului pentru arderile-de-tot, care este la uşa cortului întâlnirii.
}+şi preotul să-şi înmoaie degetul în sânge şi să stropească cu el de şapte ori înaintea Domnului, în faţa perdelei dinăuntru.
g|IPreotul care a primit ungerea să aducă din sângele viţelului în cortul întâlnirii;
{%Şi bătrânii adunării să-şi pună mâinile pe capul viţelului înaintea Domnului şi viţelul să fie omorât înaintea Domnului.
+zQcând păcatul pe care l-a săvârşit devine cunoscut, adunarea să aducă un viţel ca jertfă pentru păcat, să-l aducă înaintea cortului întâlnirii.
gyI Dacă toată adunarea lui Israel a păcătuit neintenţionat, şi lucrul este ascuns de ochii adunării, şi au făcut ceva împotriva uneia din poruncile Domnului, lucruri care nu trebuie făcute, şi sunt vinovaţi;
Mx adică tot viţelul care a mai rămas, să-l scoată afară din tabără, într-un loc curat, unde să arunce cenuşa şi să-l ardă cu lemne pe foc; să fie ars unde este aruncată cenuşa.
jwO Dar pielea viţelului, toată carnea lui, cu capul, picioarele, măruntaiele şi baliga lui,
v Cum se iau de la viţelul adus ca jertfă de mulţumire; şi preotul să le ardă pe altarul pentru arderile-de-tot.
*uO cei doi rinichi şi grăsimea de pe ei, de pe coapse, şi prapurul ficatului, pe care-l va dezlipi de lângă rinichi. Preotul să ia aceste părţi.
"t?Să ia toată grăsimea viţelului adus ca jertfă pentru păcat: grăsimea care acoperă măruntaiele şi toată grăsimea care este pe măruntaie,
s3Apoi preotul să ungă cu sânge coarnele altarului pentru tămâia aromată, care este înaintea Domnului în cortul întâlnirii; şi sângele viţelului care a rămas să-l verse la picioarele altarului pentru arderile-de-tot, care este la uşa cortului întâlnirii.
rPreotul să-şi înmoaie degetul în sânge şi să stropească de şapte ori înaintea Domnului, în faţa perdelei sanctuarului.
tqcPreotul care a primit ungerea să ia din sângele viţelului şi să-l aducă în cortul întâlnirii.
,pSSă aducă viţelul la uşa cortului întâlnirii, înaintea Domnului, să-şi pună mâna pe capul viţelului şi să înjunghie viţelul înaintea Domnului,
`o;dacă preotul care a primit ungerea a păcătuit şi prin aceasta a adus vina asupra poporului, să aducă Domnului un viţel fără cusur, o jertfă pentru păcat, pentru păcatul său pe care l-a înfăptuit.
5neVorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Când va păcătui cineva fără voie împotriva vreuneia din poruncile Domnului, făcând lucruri care nu trebuie făcute;
/m ]Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
1l]Aceasta va fi o lege veşnică de-a lungul generaţiilor voastre, în toate locurile unde veţi locui: cu nici un chip să nu mâncaţi nici grăsime, nici sânge.
kPreotul să le ardă pe altar ca mâncare, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut; toată grăsimea este a Domnului.
jcei doi rinichi şi grăsimea de pe ei, de pe coapse, şi prapurul ficatului, pe care-l va dezlipi de lângă rinichi.
5ieApoi să aducă din ea darul său, ca o jertfă mistuită de foc înaintea Domnului: grăsimea care acoperă măruntaiele şi toată grăsimea care este pe măruntaie,
*hO Să-şi pună mâna pe capul ei şi s-o înjunghie înaintea cortului întâlnirii; şi fiii lui Aaron să-i stropească sângele pe altar de jur împrejur.
Og Şi dacă darul lui este o capră, s-o aducă înaintea Domnului.
gfI Preotul să le ardă pe altar ca mâncare, o jertfă mistuită de foc înaintea Domnului.
e cei doi rinichi şi grăsimea de pe ei, de pe coapse, şi prapurul ficatului, pe care-l va dezlipi de lângă rinichi.
d  Să aducă din această jertfă de mulţumire, ca o jertfă mistuită de foc înaintea Domnului, grăsimea, coada întreagă, pe care o va desface de la osul spatelui, grăsimea care acoperă măruntaiele şi toată grăsimea care ţine de măruntaie,
+cQSă-şi pună mâna pe capul jertfei şi s-o înjunghie înaintea cortului întâlnirii; fiii lui Aaron să-i stropească sângele pe altar de jur împrejur.
NbDacă va aduce jertfă un miel, să-l aducă înaintea Domnului.
-aUDacă darul pe care-l aduce ca jertfă de mulţumire Domnului este din turmă, fie de parte bărbătească, fie de parte femeiască, să-l aducă fără cusur.
3`aFiii lui Aaron să le ardă pe altar, deasupra arderii-de-tot care va fi pe lemnele de pe foc. Aceasta este o jertfă mistuită de loc, de un miros plăcut Domnului.
_ cei doi rinichi şi grăsimea de pe ei şi de pe coapse, şi prapurul de pe ficat, pe care-l va dezlipi de lângă rinichi.
=^uDin această jertfă de mulţumire, să aducă jertfă mistuită de foc înaintea Domnului: grăsimea care acoperă măruntaiele şi toată grăsimea care ţine de măruntaie,
=]uŞi el să pună mâna pe capul jertfei lui şi s-o înjunghie la uşa cortului întâlnirii; şi preoţii, fiii lui Aaron, să stropească sângele pe altar de jur împrejur.
>\ yCând cineva va aduce Domnului un dar ca jertfă de mulţumire, dacă îl va aduce din cireadă, fie de parte bărbătească, fie de parte femeiască, să-l aducă fără cusur.
%[EPreotul să ardă apoi ca aducere-aminte o parte din boabele pisate şi din untdelemn, cu toată tămâia, ca un dar mistuit de foc înaintea Domnului.
jZOSă torni apoi untdelemn pe ele şi să adaugi şi tămâie; acesta este un dar de mâncare,
NYDacă vei aduce Domnului un dar ca jertfă de mâncare din cele dintâi roade, să aduci ca dar de mâncare din cele dintâi roade ale tale, spice coapte, prăjite la foc şi boabe noi pisate.
xXk Şi fiecare dintre darurile tale de mâncare să fie condimentat cu sare; să nu laşi să lipsească niciodată de pe darurile tale de mâncare sarea legământului Dumnezeului tău. Cu toate darurile tale de mâncare să aduci sare.
W Ca dar din cele dintâi roade, veţi putea să le aduceţi Domnului, dar ele nu vor fi arse pe altar ca dar de un miros plăcut.
bV? Nici unul din darurile de mâncare pe care le veţi aduce Domnului să nu fie făcut cu aluat; căci nu trebuie să ardeţi nimic cu aluat sau cu miere, ca jertfă de mâncare mistuită de foc înaintea Domnului.
9Um Şi ce va rămâne din darul acesta de mâncare să fie al lui Aaron şi al fiilor lui; acesta este un lucru preasfânt între darurile mistuite de foc înaintea Domnului.
7Ti Preotul va lua din darul de mâncare partea care trebuie adusă ca aducere-aminte şi o va arde pe altar. Acesta este un dar adus prin foc, de un miros plăcut Domnului.
SSă aduci Domnului darul de mâncare făcut din aceste lucruri şi, când este dat preotului, el îl va aduce la altar.
RŞi dacă darul tău de mâncare va fi o turtă coaptă pe grătar, să fie făcută din făină fină, cu untdelemn.
xQkS-o frângi în bucăţi şi să torni untdelemn peste ea; acesta este un dar adus ca jertfă de mâncare.
2P_Dar dacă darul tău, adus ca jertfă de mâncare, va fi o turtă coaptă în tigaie, să fie făcută din făină fină, nedospită şi frământată cu untdelemn.
_O9Şi dacă vei aduce ca jertfă de mâncare un dar din ceea ce se coace în cuptor, să fie nişte turte nedospite din făină fină frământate cu untdelemn, sau nişte plăcinte nedospite, unse cu untdelemn.
ENŞi ce va rămâne din darul acesta de mâncare să fie al lui Aaron şi al fiilor lui; acesta este un lucru preasfânt între jertfele de mâncare mistuite de foc înaintea Domnului.
M Apoi s-o aducă preoţilor, fiilor lui Aaron; şi preotul să ia un pumn din această făină fină, din untdelemn, împreună cu toată tămâia. Şi preotul s-o ardă pe altar ca aducere-aminte, un dar trecut prin foc, de un miros plăcut Domnului.
*L QCând va aduce cineva Domnului un dar ca jertfă de mâncare, darul lui să fie din făină fină: să toarne untdelemn peste ea şi să adauge şi tămâie.
^K 9Apoi să-i frângă aripile, dar să n-o despice în două; şi preotul s-o ardă pe altar, pe lemnele care sunt în foc. Aceasta este o ardere-de-tot, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.
wJ kSă scoată guşa cu penele ei şi s-o arunce lângă altar, spre est, în locul unde se strânge cenuşa.
I /Şi preotul să aducă pasărea la altar, să-i rupă capul şi s-o ardă pe altar, iar sângele să i se scurgă pe un perete al altarului.
H !Dar dacă darul adus de el Domnului va fi o ardere-de-tot dintre păsări, să-l aducă dintre turturele sau dintre puii de porumbel.
UG ' dar să spele cu apă măruntaiele şi picioarele. Şi preotul să le aducă pe toate şi să le ardă pe altar; aceasta este o ardere-de-tot: o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.
F ! Şi el să-l taie în bucăţi, şi preotul să le pună, împreună cu capul şi cu grăsimea lui, pe lemnele din focul de pe altar;
)E O Şi să-l înjunghie în partea de nord a altarului, înaintea Domnului; şi preoţii, fiii lui Aaron, să-i stropească sângele pe altar de jur împrejur.
D  Dar dacă darul lui va fi o ardere-de-tot din turmă, de miei sau capre, să aducă o parte bărbătească fără cusur.
8C m dar să spele cu apă măruntaiele şi picioarele. Şi preotul să le ardă pe toate pe altar ca o ardere-de-tot, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.
|B uŞi fiii lui Aaron, preoţii, să aşeze bucăţile, capul şi grăsimea, pe lemnele puse pe focul de pe altar;
TA %Fiii preotului Aaron să facă foc pe altar şi să pună lemne pe foc.
H@  Şi să jupoaie arderea-de-tot şi să o taie în bucăţi.
>? ySă înjunghie viţelul înaintea Domnului; şi preoţii, fiii lui Aaron, să aducă sângele şi să-l stropească de jur împrejur pe altarul de la uşa cortului întâlnirii.
> Şi să-şi pună mâna pe capul animalului adus ca ardere-de-tot şi va fi primit în locul lui, ca să facă ispăşire pentru el.
@= }Dacă darul lui va fi o ardere-de-tot din cireadă, să-l aducă de parte bărbătească fără cusur; îl va aduce de bunăvoie la uşa cortului întâlnirii, înaintea Domnului.
/< [Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Când cineva dintre voi va aduce un dar Domnului, să aducă darul său dintre vite, fie din cireadă, fie din turmă.
U; )Domnul a chemat pe Moise şi i-a vorbit din cortul întâlnirii, zicând:
+:Q(&Căci norul Domnului era deasupra cortului ziua, iar noaptea era un foc înaintea ochilor întregii case a lui Israel, în timpul tuturor călătoriilor lor.
g9I(%Dar dacă norul nu se ridica, nici ei nu porneau, până în ziua când acesta se ridica.
 ~}|{{,zyywvvuuBtt!ssrZqppxoonFmmjllnlkBjjWiihhgQfeedcc"baO``___^]\[ZYXXSWNWVV"UTTT1SS4RQQIPPHOOOeO(NNN&McLLBKKVJII;HH%G~F^EE$DPCC"BBAB@??I>v==%<<)Şi preotul să aducă pe altar arderea-de-tot şi darul de mâncare. Şi preotul să facă ispăşire pentru omul acela şi va fi curat.
6;gPreotul să aducă apoi jertfa pentru păcat şi să facă ispăşire pentru cel ce se curăţeşte de întinăciunea lui. Şi după aceea va înjunghia arderea-de-tot.
6:gŞi uleiul care a mai rămas în mâna dreaptă a preotului, să-l pună pe capul celui ce se curăţeşte: şi preotul va face ispăşire pentru el înaintea Domnului.
9Şi din untdelemnul rămas în mână, preotul să pună pe lobul urechii drepte a celui ce se curăţeşte şi pe degetul cel mare al mâinii lui drepte şi pe degetul cel mare al piciorului lui drept, deasupra sângelui de la jertfa pentru vină.
M8preotul să-şi înmoaie apoi degetul mâinii lui drepte în uleiul care este în palma mâinii lui stângi şi cu degetul său să stropească din untdelemn de şapte ori înaintea Domnului.
b7?Şi preotul să ia untdelemn din log şi să-l toarne în palma mâinii lui stângi;
f6GŞi preotul să ia din sângele jertfei pentru vină şi să pună pe lobul urechii drepte a celui ce se curăţeşte şi pe degetul cel mare de la mâna lui dreaptă şi pe degetul cel mare de la piciorul lui drept.
o5Y Apoi să înjunghie mielul în locul unde se înjunghie jertfele pentru păcat şi arderile-de-tot, în sanctuar; căci atât jertfa pentru vină, cât şi jertfa pentru păcat, vor fi ale preotului: este un lucru preasfânt.
54e Preotul să ia unul din miei şi să-l aducă jertfă pentru vină, împreună cu logul de untdelemn; şi pe acestea să le legene înaintea Domnului, ca dar legănat.
%3E Şi preotul care face curăţarea să aducă înaintea Domnului pe omul care se va curăţa şi toate lucrurile acestea, la uşa cortului întâlnirii.
T2# Şi a opta zi, să ia doi miei fără cusur şi o oaie de un an fără cusur, trei zecimi dintr-o efă de făină fină, ca dar de mâncare frământat cu untdelemn, şi un log (pahar) de untdelemn.
Q1 Şi în ziua a şaptea să-şi radă tot părul: să-şi radă capul, barba şi sprâncenele: tot părul să şi-l radă; să-şi spele hainele şi să-şi scalde trupul în apă şi va fi curat.
X0+Şi cel ce se va curăţa, să-şi spele hainele, să-şi radă tot părul şi să se scalde în apă şi va fi curat. După aceasta va putea veni în tabără, dar va locui şapte zile afară din cort.
/5Să stropească de şapte ori pe cel ce trebuie curăţat de lepră şi să-l declare curat; şi păsării celei vii să-i dea drumul pe câmp.
B.Să ia pasărea cea vie, lemnul de cedru, cârmâzul şi isopul, şi să le înmoaie, împreună cu pasărea cea vie, în sângele păsării înjunghiate deasupra apei curgătoare.
-%Şi preotul va porunci să se înjunghie una din aceste păsări, turnând sângele într-un vas de lut, deasupra unei ape curgătoare.
,!preotul să poruncească să se ia, pentru cel ce trebuie curăţat, două păsări vii şi curate, lemn de cedru, cârmâz şi isop.
+Şi preotul să iasă afară din tabără şi să cerceteze pe cel lepros şi, iată, dacă rana leprei s-a vindecat pe cel lepros,
l*SAceasta va fi legea cu privire la cel lepros, în ziua curăţirii lui: să fie adus la preot.
/) ]Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
<(s ;Aceasta este legea petei de lepră la haine de lână sau de in, la urzeală sau la bătătură, sau la orice lucru de piele, după care vor fi declarate curate sau necurate.
/'Y :Şi haina, fie urzeală sau bătătură sau orice lucru de piele de pe care a dispărut pata când a fost spălat, să se mai spele a doua oară şi va fi curat.
5&e 9şi dacă mai apare pe haină, în urzeală sau în bătătură sau pe orice lucru de piele, este o lepră care a înflorit: lucrul atins de pată să fie ars în foc.
-%U 8Şi dacă preotul se va uita şi, iată, pata a mai scăzut după ce a fost spălată, s-o rupă din haină sau din piele sau din urzeală sau din bătătură;
$ 7După ce s-a spălat haina cu pata, preotul se va uita din nou şi, iată, dacă pata nu şi-a schimbat culoarea şi nu s-a întins, lucrul acela este necurat; o vei arde în foc, este o lepră rozătoare, fie ea pe partea din faţă, fie pe partea din spate.
t#c 6preotul să poruncească să se spele lucrul pe care este pata şi îl va închide încă şapte zile.
" 5Dar dacă preotul se va uita şi iată, pata nu s-a întins pe haină, pe urzeală sau pe bătătură sau pe orice lucru de piele,
j O 3Şi în ziua a şaptea va cerceta pata. Dacă pata s-a întins pe haină, fie în urzeală sau în bătătură, pe piele, sau pe orice lucru făcut din piele, pata aceea este lepră rozătoare; lucrul acela este necurat.
X+ 2Şi preotul va cerceta pata şi va izola şapte zile lucrul care are pata.
J 1dacă pata este verzuie sau roşiatică, pe haină sau pe piele, fie în urzeală sau în bătătură, sau în orice lucru de piele, este o pată de lepră şi trebuie arătată preotului.
kQ 0în urzeală sau în bătătură de in sau de lână, pe o piele sau pe vreun lucru de piele,
gI /Când se va arăta o pată de lepră pe o haină, fie haină de lână, fie haină de in,
' .În toate zilele cât va fi această rană pe el, va fi necurat; este necurat. Va locui singur; locuinţa lui va fi afară din tabără.
+Q -Leprosul care va avea această rană să poarte hainele sfâşiate şi să umble cu capul descoperit, să-şi acopere barba şi să strige: Necurat! Necurat!
^7 ,este lepros, este necurat: preotul îl va declara necurat; rana lui este pe cap.
J +Preotul să-l cerceteze şi iată, dacă pe chelia capului de dinapoi sau pe partea dinainte este o umflătură de rană de un alb-roşiatic, asemănătoare cu lepra de pe pielea trupului,
D *Dar dacă pe chelia lui de dinapoi sau pe chelia de dinainte se va ivi o pată de un alb-roşiatic, este lepră care a izbucnit pe chelia capului lui, cea de dinapoi sau de dinainte.
ym )Şi dacă i-a căzut părul de pe cap numai în partea dinainte, este chel în partea dinainte: este curat.
\3 (Şi dacă unui bărbat i-a căzut părul de pe cap, este chel, dar este curat.
;q 'preotul îl va cerceta şi, iată, dacă pe pielea trupului lui sunt pete de un alb-gălbui, acestea nu sunt decât nişte pete care au făcut erupţie pe piele: este curat.
H  &Şi când un bărbat sau o femeie va avea pete, pete albe,
'I %Dar dacă, după părerea lui, eczema a stat pe loc şi din ea a crescut păr negru, eczema este vindecată: este curat şi preotul îl va declara curat.
3 $preotul îl va cerceta şi, iată, dacă eczema s-a întins pe piele, preotul nu va mai căuta să vadă dacă are păr gălbui: este necurat.
S! #Dar dacă eczema s-a întins pe piele după ce a fost declarat curat,
b? "Şi în ziua a şaptea preotul va cerceta eczema şi, iată, dacă eczema nu s-a întins pe piele şi nu pare mai adâncă decât pielea, preotul să-l declare curat; şi el să-şi spele hainele şi va fi curat.
 !cel cu eczemă să se radă, dar să nu radă locul unde este eczema; şi preotul va izola pe cel ce are eczema încă şapte zile.
3 a Şi în ziua a şaptea preotul va cerceta rana şi, iată, dacă eczema nu s-a întins şi în ea nu este păr gălbui, şi dacă nu pare mai adâncă decât pielea,
B  Şi dacă preotul se uită la rana eczemei şi, iată, nu pare mai adâncă decât pielea şi nu are păr negru în ea, preotul va izola şapte zile pe cel ce are această eczemă.
b ? preotul va cerceta rana şi, iată, dacă la vedere este mai adâncă decât pielea şi are păr gălbui şi subţire, preotul va declara pe omul acela necurat: este o eczemă, este o lepră de cap sau de barbă.
U % Şi când un bărbat sau o femeie va avea o rană pe cap sau pe barbă,
_ 9 Dar dacă pata a rămas în aceeaşi stare şi nu s-a mai întins pe piele, ci a mai scăzut, este o umflătură cauzată de arsură; şi preotul îl va declara curat, pentru că este numai cicatricea arsurii.
 şi preotul îl va cerceta a şaptea zi: dacă pata s-a întins pe piele, preotul să-l declare necurat: este rana unei lepre.
7i Dar dacă preotul se uită la ea şi, iată, nu este păr alb în pată şi nu este mai adâncă decât pielea, ci s-a mai retras, să izoleze pe omul acela şapte zile;
hK preotul să o cerceteze şi, iată, dacă părul din pată s-a făcut alb şi ea se vede mai adâncă decât pielea, este lepră, care s-a făcut în arsură: Şi preotul îl va declara necurat: este o rană de lepră.
 Sau când pe pielea trupului va fi o arsură făcută de foc şi pe carnea arsurii se face o pată albă sau de un alb-roşiatic,
 Dar dacă pata rămâne în aceeaşi stare şi nu se întinde, este cicatricea unui furuncul, iar preotul îl va declara curat.
lS Şi dacă s-a întins pe piele, atunci preotul îl va declara necurat; este o rană de lepră.
B Dar dacă preotul se uită la ea şi, iată, părul de pe ea nu este alb şi nu este mai adâncă decât pielea, ba încă s-a mai retras, atunci preotul să-l izoleze şapte zile.
R Şi preotul îl va cerceta şi, iată, dacă pata se arată mai adâncă decât pielea şi părul de pe ea s-a făcut alb, preotul îl va declara necurat: este o rană de lepră care s-a infectat.
3 şi pe locul unde a fost furunculul va rămâne o umflătură albă sau o pată de un alb-roşiatic, atunci aceasta va fi arătată preotului.
P Şi când pe pielea trupului va fi un furuncul, şi este vindecat,
~  şi preotul să-l cerceteze şi, iată, dacă rana se face albă, preotul va declara curat pe cel ce are rana: este curat.
h}K Sau dacă se schimbă carnea vie iarăşi şi se face albă, atunci el să vină la preot;
v|g Şi preotul se va uita la carnea vie şi îl va declara necurat: carnea vie este necurată; este lepră.
F{ Dar oricând se va vedea pe el carne vie, va fi necurat.
?zy atunci preotul să-l cerceteze şi, iată, dacă va vedea că lepra a acoperit tot trupul, va declara curat pe cel cu rana: fiindcă rana s-a făcut toată albă, el este curat.
(yK Şi dacă lepra se va întinde pe piele şi va acoperi toată pielea celui cu rană, din cap până în picioare, pretutindeni pe unde se va uita preotul,
x atunci pe pielea trupului său este o lepră învechită şi preotul îl va declara necurat; să nu-l izoleze, căci este necurat.
!w= Şi preotul să-l cerceteze şi dacă are pe piele o umflătură albă şi părul s-a făcut alb şi în umflătură este şi o urmă de carne vie,
Yv- Când se va arăta o rană de lepră pe un om, acela să fie adus la preot.
zuo Şi preotul îl va cerceta şi dacă rana s-a întins pe piele, preotul îl va declara necurat; este lepră.
t Dar dacă rana s-a întins pe piele, după ce s-a arătat preotului pentru curăţarea sa, el se va arăta iarăşi preotului.
Xs+ Şi preotul îl va cerceta iarăşi în ziua a şaptea şi dacă rana s-a micşorat şi nu s-a întins pe piele, preotul îl va declara curat: este o crustă; el îşi va spăla hainele şi va fi curat.
Mr Şi în a şaptea zi preotul îl va cerceta iarăşi şi dacă rana, după părerea lui, a rămas în aceeaşi stare şi nu s-a întins pe piele, preotul să-l mai izoleze încă şapte zile.
Iq  Dar dacă pata de pe pielea trupului său este albă şi ea nu se arată mai adâncă decât pielea, iar părul de pe ea nu s-a făcut alb, preotul să izoleze şapte zile pe cel cu rana.
p{ Şi preotul va cerceta rana din pielea trupului şi dacă părul de pe rană s-a făcut alb, iar rana se arată mai adâncă decât pielea trupului său, aceasta este o rană de lepră: şi preotul se va uita la el şi îl va declara necurat.
noW Când un om va avea pe pielea trupului său o umflătură sau o crustă sau o pată albă şi devine o rană de lepră pe pielea trupului său, acela să fie adus la preotul Aaron sau la unul din fiii lui, care sunt preoţi.
Bn  Şi Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron, zicând:
kmQ Şi dacă nu va putea să aducă un miel, să aducă două turturele sau doi pui de porumbel, unul pentru arderea-de-tot, altul pentru jertfa pentru păcat. Şi preotul să facă ispăşire pentru ea şi ea va fi curată.
[l1 Şi preotul să le jertfească înaintea Domnului şi să facă ispăşire pentru ea; şi ea va fi curăţată de scurgerea ei de sânge. Aceasta este legea pentru femeia care naşte un băiat sau o fată.
k} Şi când se vor împlini zilele curăţirii ei, pentru un fiu sau pentru o fiică, ea să aducă preotului la uşa cortului întâlnirii un miel de un an pentru arderea-de-tot şi un pui de porumbel sau o turturea pentru jertfa pentru păcat.
Aj} Dar dacă naşte o fetiţă, să fie necurată două săptămâni, ca în timpul perioadei ei; şi să rămână şaizeci şi şase de zile ca să se curăţească de sângele ei.
niW Şi ea să mai rămână încă treizeci şi trei de zile, ca să se cureţe de sângele ei; ea să nu se atingă de nici un lucru sfânt, nici să nu se ducă la sanctuar, până când se vor împlini zilele curăţirii ei.
Nh Şi în ziua a opta, carnea prepuţului lui să fie circumcisă.
rg_ Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Când o femeie va rămâne însărcinată şi va naşte un copil de parte bărbătească, să fie necurată şapte zile; să fie necurată ca în timpul perioadei ei din fiecare lună.
3f e Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
e3 /ca să puteţi face deosebire între ce este necurat şi ce este curat, între animalul care se mănâncă şi animalul care nu se mănâncă.
1d] .Aceasta este legea privitoare la animale, la păsări şi la toate vieţuitoarele care se mişcă în ape şi la toate vieţuitoarele care se târăsc pe pământ,
c+ -Căci Eu sunt Domnul care v-am scos din ţara Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru; de aceea voi veţi fi sfinţi, căci Eu sunt sfânt.
Ob ,Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru; deci sfinţiţi-vă şi fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt; şi să nu vă faceţi necuraţi prin toate aceste târâtoare care se târăsc pe pământ.
)aM +Să nu vă faceţi urâcioşi prin toate aceste târâtoare care se târăsc; nici să nu vă faceţi necuraţi prin ele, să nu vă pângăriţi prin ele.
\`3 *Şi tot ce se târăşte pe pântece şi tot ce umblă pe patru picioare, sau orice are mai multe picioare, dintre orice târâtoare care se târăşte pe pământ, să nu mâncaţi, căci sunt o urâciune.
i_M )Şi orice târâtoare care se târăşte pe pământ este o urâciune; să nu se mănânce.
L^ (Şi cel ce va mânca din trupul ei mort, să-şi spele hainele şi va fi necurat până seara; şi cel ce va transporta trupul ei mort îşi va spăla hainele şi va fi necurat până seara.
]  'Şi dacă moare una din vitele care vă sunt de hrană, cel ce se va atinge de trupul ei mort va fi necurat până seara.
\} &Dar dacă se pune apă peste sămânţă şi cade pe ea ceva din trupurile lor moarte, va fi necurată pentru tine.
[ %Şi dacă se întâmplă să cadă ceva din trupurile lor moarte pe o sămânţă care trebuie semănată, ea va rămâne curată.
Z' $Numai izvoarele şi fântânile în care se strânge apă vor fi curate; dar ceea ce se va atinge de trupurile lor moarte va fi necurat.
PY #Şi orice lucru pe care va cădea ceva din trupurile lor moarte va fi necurat; fie el cuptorul sau vatra, să se dărâme: căci sunt necurate şi vor continua să rămână necurate pentru voi.
(XK "Orice aliment, care poate fi mâncat, peste care cade această apă va fi necurat; şi orice băutură care se poate bea din asemenea vas va fi necurată.
W !Şi orice vas de pământ în care ar cădea una dintre ele să îl spargeţi; şi orice se găseşte în vas va fi necurat.
V3 Şi orice lucru pe care va cădea vreuna din ele, după ce a murit, va fi necurat, fie vas de lemn, sau haină, sau piele, sau sac, fie orice alt lucru care se întrebuinţează la ceva; să fie pus în apă şi va rămâne necurat până seara; după aceea va fi curat.
#UA Acestea sunt cele pe care le veţi privi ca necurate dintre toate târâtoarele; oricine le va atinge, când sunt moarte, va fi necurat până seara.
[T1 şi ariciul, şi broasca, şi broasca ţestoasă, şi melcul, şi cameleonul.
4Sc Şi dintre vieţuitoarele care se târăsc pe pământ, acestea sunt cele pe care le veţi privi ca necurate: cârtiţa, şoarecele şi şopârla, după soiurile lor;
R Şi cel ce le va transporta trupurile moarte să-şi spele hainele şi va fi necurat până seara. Să le priviţi ca necurate.
[Q1 Şi să priviţi ca necurate pe toate acele animale care umblă pe labele lor, dintre toate animalele care umblă pe patru picioare: oricine se va atinge de trupurile lor moarte va fi necurat până seara.
'PI Să priviţi ca necurat orice animal cu unghia despicată, dar care n-are copita despărţită şi nu rumegă: oricine se va atinge de ele va fi necurat.
sOa şi oricine va transporta trupurile lor moarte, să-şi spele hainele şi va fi necurat până seara.
sNa Acestea vă for face necuraţi: oricine se atinge de trupurile lor moarte va fi necurat până seara,
rM_ Dar pe toate celelalte insecte înaripate şi care au patru picioare să le priviţi ca o urâciune.
(LK Pe acestea să le mâncaţi: lăcusta, după soiul ei, lăcusta solam, după soiul ei, lăcusta hargol, după soiul ei şi lăcusta hagab, după soiul ei.
?Ky Dar, dintre toate insectele înaripate care umblă pe patru picioare, să mâncaţi pe cele care au fluierul picioarelor dinapoi mai lung, ca să poată sări cu el pe pământ.
fJG Să priviţi ca o urâciune pe orice insectă înaripată care umblă pe patru picioare.
WI) şi barza, bâtlanul şi ce este de soiul lui, şi pupăza, şi liliacul.
:Gq şi huhurezul, şi eretele, şi cocostârcul;
fFG şi struţul, şi bufniţa, şi pescăruşul, şi coroiul şi tot ce ţine de soiul lui;
+ES corbul şi toate soiurile lui;
ID  şi şorecarul, şi şoimul, şi tot ce este din soiul lui;
#CA Şi dintre păsări, pe următoarele să le priviţi ca o urâciune; ele să nu fie mâncate, sunt o urâciune: vulturul, uliul şi vulturul de mare;
WB) Să priviţi ca o urâciune tot ce nu are înotătoare şi solzi în ape.
A Să le priviţi ca o urâciune, să nu mâncaţi din carnea lor şi trupurile lor moarte să le priviţi ca o urâciune.
/@Y Dar să priviţi ca pe o urâciune orice nu are înotătoare şi solzi în mări şi în râuri, din tot ce se mişcă în ape şi din tot ce trăieşte în ape.
*?O Iată ce să mâncaţi dintre toate vieţuitoarele care sunt în ape: orice are înotătoare şi solzi şi care sunt în ape, fie în mări, fie în râuri.
|>s Să nu mâncaţi din carnea lor şi să nu vă atingeţi de trupurile lor moarte: să le priviţi ca necurate.
{=q Şi porcul care, deşi are unghia despicată şi copita despărţită, nu rumegă: să-l priviţi ca necurat.
c<A Şi iepurele care, deşi rumegă, n-are unghia despicată: să-l priviţi ca necurat.
c;A Şi bursucul care, deşi rumegă, n-are unghia despicată: să-l priviţi ca necurat.
8:k Dar să nu mâncaţi din cele ce rumegă numai, sau au numai unghia despicată, cum ar fi cămila care, deşi rumegă, n-are unghia despicată: s-o priviţi ca necurată.
f9G Să mâncaţi orice animal care are unghia despicată, copita despărţită şi rumegă.
8' Vorbiţi copiilor lui Israel şi spuneţi-le: Acestea sunt animalele pe care le veţi mânca dintre toate vieţuitoarele de pe pământ.
F7  Şi Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron şi le-a zis:
F6 Şi când a auzit Moise lucrul acesta, a fost mulţumit.
5} Şi Aaron a vorbit lui Moise: Iată, ei şi-au adus azi jertfa pentru păcat şi arderea-de-tot înaintea Domnului; şi, după cele ce mi s-au întâmplat, dacă aş fi mâncat azi jertfa pentru păcat, ar fi fost bine oare înaintea Domnului?
4  Iată, sângele ei n-a fost adus înăuntrul sanctuarului; trebuia negreşit s-o mâncaţi în sanctuar, cum am poruncit.
U3% de ce n-aţi mâncat jertfa pentru păcat în sanctuar? Ea este un lucru preasfânt şi Domnul v-a dat-o ca să purtaţi nelegiuirea adunării şi să faceţi ispăşire pentru ea înaintea Domnului.
D2 Şi Moise a căutat cu de-amănuntul ţapul jertfei pentru păcat; şi iată, era ars. Atunci s-a mâniat pe Eleazar şi pe Itamar, fiii lui Aaron, care mai rămăseseră, şi a zis:
1 Spata adusă prin ridicare şi pieptul adus prin legănare vor fi aduse împreună cu jertfele de grăsimi hotărâte să fie mistuite de foc; ele vor fi ale tale şi ale fiilor tăi împreună cu tine, printr-o lege veşnică, aşa cum a poruncit Domnul.
&0G Şi pieptul jertfei legănate şi spata jertfei aduse prin ridicare să le mâncaţi într-un loc curat, tu, fiii tăi şi fiicele tale cu tine; căci ele vă sunt date ca un drept cuvenit ţie şi ca un drept cuvenit fiilor tăi, din jertfele de mulţumire ale fiilor lui Israel.
J/ Şi s-o mâncaţi într-un loc sfânt, pentru că acesta este dreptul tău şi dreptul fiilor tăi din darurile de mâncare trecute prin foc înaintea Domnului; căci aşa mi s-a poruncit.
. Şi Moise a zis lui Aaron şi lui Eleazar şi lui Itamar, cei doi fii ai lui care rămăseseră: Luaţi partea din darul de mâncare rămasă din jertfele Domnului trecute prin foc şi mâncaţi-o fără aluat, lângă altar: căci este un lucru preasfânt.
t-c şi ca să puteţi învăţa pe copiii lui Israel toate legile pe care li le-a spus Domnul prin Moise.
k,Q ca să puteţi deosebi ce este sfânt de ce nu este sfânt, ce este necurat de ce este curat,
[+1 Să nu beţi vin sau băuturi tari nici tu, nici fiii tăi care sunt cu tine, când veţi intra în cortul întâlnirii, ca să nu muriţi: aceasta va fi o lege veşnică de-a lungul generaţiilor voastre,
4*e Şi Domnul a vorbit lui Aaron, zicând:
5)e Şi să nu ieşiţi de la uşa cortului întâlnirii, ca să nu muriţi; căci untdelemnul ungerii Domnului este peste voi. Şi ei au făcut după cuvântul lui Moise.
O( Şi Moise a zis lui Aaron şi lui Eleazar şi lui Itamar, fiii lui Aaron: Să nu vă descoperiţi capetele şi să nu vă rupeţi hainele, ca să nu muriţi şi ca El să nu Se mânie împotriva întregii adunări, ci lăsaţi pe fraţii voştri, pe toată casa lui Israel, să plângă arderea pe care Domnul a aprins-o.
}'u Ei s-au apropiat şi i-au dus, îmbrăcaţi în tunicile lor, afară din tabără, aşa cum le poruncise Moise.
B& Şi Moise a chemat pe Mişael şi Elţafan, fiii lui Uziel, unchiul lui Aaron, şi le-a zis: Apropiaţi-vă, duceţi pe fraţii voştri dinaintea sanctuarului, afară din tabără.
E% Moise a zis lui Aaron: Aceasta este ce a spus Domnul, când a zis: Voi fi sfinţit în cei ce se apropie de mine şi înaintea întregului popor voi fi glorificat. Şi Aaron a tăcut.
h$K Şi a ieşit un foc dinaintea Domnului, care i-a mistuit, şi au murit înaintea Domnului.
G#  Fiii lui Aaron, Nadab şi Abihu, şi-au luat fiecare cădelniţa, au pus foc în ea şi au pus tămâie deasupra;şi au adus înaintea Domnului foc străin, pe care El nu li-l poruncise.
A"} Şi dinaintea Domnului a ieşit un foc şi a mistuit pe altar arderea-de-tot şi grăsimile. Când a văzut tot poporul lucrul acesta, a strigat şi a căzut cu faţa la pământ.
!!= Şi Moise şi Aaron au intrat în cortul întâlnirii, apoi au ieşit şi au binecuvântat poporul. Şi gloria Domnului s-a arătat la tot poporul.
> w Şi Aaron şi-a ridicat mâinile spre popor şi l-a binecuvântat; şi, după ce a adus jertfa pentru păcat, arderea-de-tot şi jertfa de mulţumire, s-a coborât de la altar.
{ Şi Aaron a legănat, ca dar legănat înaintea Domnului, piepturile şi spata dreaptă, aşa cum poruncise Moise.
gI toate aceste grăsimi au fost puse deasupra piepturilor şi el a ars grăsimile pe altar.
+ Şi i-au adus grăsimea taurului şi cea de berbec, coada, precum şi grăsimea ce acoperă măruntaiele, rinichii şi prapurul ficatului;
6g A înjunghiat apoi taurul şi berbecul, jertfa de mulţumire, care era pentru popor; şi fiii lui Aaron i-au adus sângele şi el l-a stropit pe altar de jur împrejur.
 Şi a adus şi jertfa de mâncare, a luat o mână plină din ea şi a ars-o pe altar, pe lângă arderea-de-tot de dimineaţă.
V' A adus apoi arderea-de-tot şi a jertfit-o, după rânduielile aşezate.
;q Şi el a adus jertfa pentru popor; a luat ţapul jertfei pentru păcat, care era pentru popor, şi l-a înjunghiat, aducându-l jertfă pentru păcat, ca şi pe cel dintâi.
jO Şi el a spălat măruntaiele şi picioarele şi le-a ars pe altar, deasupra arderii-de-tot.
nW Apoi i-au dat şi arderea-de-tot, tăiată în bucăţi, şi capul ei; şi el le-a ars pe altar.
  Şi a înjunghiat şi arderea-de-tot; şi fiii lui Aaron i-au adus sângele şi el l-a stropit pe altar de jur împrejur.
F Carnea şi pielea le-a ars în foc, afară din tabără.
 Dar a ars pe altar grăsimea şi rinichii şi prapurul ficatului de la jertfa pentru păcat, aşa cum poruncise Domnul lui Moise.
<s Şi fiii lui Aaron au adus sângele la el; şi el şi-a înmuiat degetul în sânge şi a uns coarnele altarului, iar celălalt sânge a fost vărsat la picioarele altarului.
wi Aaron s-a apropiat de altar şi a înjunghiat viţelul jertfei pentru păcat care era pentru el însuşi.
tc Şi Moise a zis lui Aaron: Apropie-te de altar şi adu-ţi jertfa pentru păcat şi arderea-de-tot şi fă ispăşire pentru tine şi pentru popor; adu şi jertfa poporului şi fă ispăşire pentru el, aşa cum a poruncit Domnul.
} Şi Moise a zis: Acesta este lucrul pe care vi l-a poruncit Domnul, faceţi-l, şi vi se va arăta gloria Domnului.
) Şi ei au adus tot ce le poruncise Moise înaintea cortului întâlnirii: şi toată adunarea s-a apropiat şi a stat înaintea Domnului.
>w şi un taur şi un berbec pentru jertfa de mulţumire, ca să-i jertfiţi înaintea Domnului; şi un dar de mâncare frământat cu untdelemn: căci azi vi Se va arăta Domnul.
9 m Şi să vorbeşti fiilor lui Israel, zicând: Luaţi un ţap pentru jertfa pentru păcat şi un viţel şi un miel, amândoi de un an, fără cusur, pentru arderea-de-tot;
 3 Şi a zis lui Aaron: Ia un viţel pentru jertfa pentru păcat şi un berbec pentru arderea-de-tot, fără cusur, şi adu-i înaintea Domnului.
g  K Şi în ziua a opta, Moise a chemat pe Aaron şi pe fiii lui şi pe bătrânii lui Israel.
g I$Şi Aaron şi fiii lui au făcut toate lucrurile pe care le-a poruncit Domnul prin Moise.
3 a#Şi să rămâneţi şapte zile, zi şi noapte, la uşa cortului întâlnirii şi să păziţi ce v-a poruncit Domnul, ca să nu muriţi; căci aşa mi s-a poruncit.
|s"Domnul a poruncit să se facă şi de-acum încolo, cum s-a făcut azi, ca să se facă ispăşire pentru voi.
?y!Şi timp de şapte zile să nu ieşiţi de la uşa cortului întâlnirii, până nu se vor împlini zilele consacrării voastre; căci El vă va consacra în aceste şapte zile.
K Şi ce rămâne din carne şi din pâine să ardeţi în foc.
|sŞi Moise a zis lui Aaron şi fiilor lui: Fierbeţi carnea la uşa cortului întâlnirii şi acolo s-o mâncaţi împreună cu pâinea care este în coşul jertfei de consacrare, cum am poruncit, zicând: Aaron şi fiii lui s-o mănânce.
/YŞi Moise a luat din untdelemnul pentru ungere şi din sângele de pe altar, şi a stropit cu el pe Aaron, veşmintele lui, şi pe fiii lui Aaron şi veşmintele fiilor lui împreună cu el; şi a sfinţit pe Aaron, veşmintele lui, pe fiii lui şi veşmintele fiilor lui împreună cu el.
=uŞi Moise a luat pieptul şi l-a legănat, ca dar legănat înaintea Domnului; aceasta a fost partea lui Moise din berbecul de consacrare, aşa cum poruncise Domnul lui Moise.
H Şi Moise le-a luat din mâinile lor şi le-a ars pe altar, deasupra arderii-de-tot; aceasta a fost o jertfă pentru consacrare, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.
'Şi pe toate acestea le-a pus în mâinile lui Aaron şi în mâinile fiilor lui, şi le-a legănat, ca dar legănat înaintea Domnului.
Cşi din coşul cu azimi, care era înaintea Domnului, a luat o turtă nedospită şi o turtă făcută cu untdelemn şi o plăcintă, şi le-a pus pe grăsime şi pe spata dreaptă.
=uŞi a luat grăsimea şi coada cu grăsimea, şi toată grăsimea care acoperă măruntaiele, şi prapurul ficatului şi cei doi rinichi şi grăsimea lor, şi spata dreaptă;
~Şi a adus pe fiii lui Aaron, şi Moise a pus sânge pe marginea urechii lor drepte, şi pe degetul cel mare al mâinii lor drepte, şi pe degetul cel mare de la piciorul lor cel drept; şi Moise a stropit sângele rămas pe altar de jur împrejur.
N}Şi Moise l-a înjunghiat, a luat din sângele lui şi a pus pe marginea urechii drepte a lui Aaron, pe degetul cel mare al mâinii drepte şi pe degetul cel mare de la piciorul lui cel drept.
| Apoi a adus al doilea berbec, berbecul pentru consacrare; şi Aaron şi fiii lui şi-au pus mâinile pe capul berbecului.
a{=A spălat cu apă măruntaiele şi picioarele; şi Moise a ars tot berbecul pe altar: aceasta a fost arderea-de-tot, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului, aşa cum poruncise Domnul lui Moise.
_~~)} ||{ zhz y0xxVwwv)uvutssYrrqqpp$oRnnmmll.kkk8jj_ii'hggbff]edd5cabaac``_Z^^K]]$\y[pZZ YYXOWVV2UTT RRoQQqPP O4N^MLKJIHGG2FEUDDCBB&A0@??>== <4;;; :98k77654331100~0 /e..\--Z,,b++y+ **.))W(''k'&a%%c$$#O""! y[m}=_,zN3b%1(#n q R DF32_ Dacă un bărbat se culcă cu un bărbat cum se culcă cu o femeie, amândoi au comis o urâciune; să fie pedepsiţi cu moartea: sângele lor să cadă asupra lor.
; Dacă un om se culcă cu nora sa, amândoi să fie pedepsiţi cu moartea; au făcut o amestecătură de sânge: sângele lor să cadă asupra lor.
4c Omul care se culcă cu soţia tatălui său şi descoperă astfel goliciunea tatălui său, amândoi să fie pedepsiţi cu moartea; sângele lor să cadă asupra lor.
L Omul care comite adulter cu o femeie căsătorită, unul care comite adulter cu soţia aproapelui său, omul acela adulter şi femeia aceea adulteră să fie negreşit pedepsiţi cu moartea.
@{ Dacă un om oarecare blestemă pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negreşit cu moartea; a blestemat pe tatăl său sau pe mama sa: sângele lui să cadă asupra lui.
a=Să păziţi legile Mele şi să le împliniţi: Eu sunt Domnul care vă sfinţesc.
`~;Voi deci sfinţiţi-vă şi fiţi sfinţi, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
z}oCât despre omul {literal este sufletul} care se duce la cei ce cheamă morţii şi la ghicitori, ca să se desfrâneze cu ei, Îmi voi întoarce Faţa împotriva omului aceluia şi-l voi nimici din mijlocul poporului lui.
M|Eu Însumi Îmi voi întoarce Faţa împotriva omului aceluia, şi împotriva familiei lui, şi-l voi nimici din mijlocul poporului lui, pe el şi pe toţi cei care se vor desfrâna cu Moloh.
{Dacă poporul ţării va închide ochii faţă de omul acela, când va da pe copilul său lui Moloh, şi nu-l va omorî,
z{Şi Eu Îmi voi întoarce Faţa împotriva omului aceluia şi-l voi nimici din mijlocul poporului său, pentru că a dat lui Moloh pe unul din copiii săi, ca să pângărească locaşul Meu cel sfânt şi să profaneze Numele Meu cel sfânt.
zyoSă mai spui copiilor lui Israel: Dacă un om dintre copiii lui Israel sau dintre străinii care locuiesc în Israel dă lui Moloh pe unul din copiii lui, să fie pedepsit negreşit cu moartea: poporul din ţară să-l ucidă cu pietre.
3x eŞi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
xwk%De aceea, să păziţi toate legile Mele şi toate poruncile Mele, şi să le împliniţi: Eu sunt Domnul.
v7$Să aveţi balanţe drepte, greutăţi drepte, efe drepte şi hine drepte: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, care v-am scos din ţara Egiptului.
u #Să nu faceţi nedreptate în judecată, în măsurarea lungimii, în măsurarea greutăţii sau în măsurarea volumului.
mtU"Să vă purtaţi cu străinul care locuieşte între voi ca şi cu unul născut în mijlocul vostru; să-l iubiţi ca pe voi înşivă, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
lsS!Dacă un străin vine să locuiască împreună cu voi în ţara voastră, să nu-l asupriţi.
r Să te ridici înaintea părului cărunt şi să cinsteşti pe omul bătrân. Să te temi de Dumnezeul tău: Eu sunt Domnul.
1q]Să nu vă duceţi la cei ce cheamă duhurile morţilor, nici pe vrăjitori să nu-i întrebaţi, ca să nu vă întinaţi cu ei: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
Zp/Să ţineţi Sabatele Mele şi să cinstiţi sanctuarul Meu: Eu sunt Domnul.
$oCSă nu-ţi profanezi fiica, dând-o să fie prostituată, pentru ca nu cumva ţara să ajungă un loc de prostituţie şi să se umple de desfrânare.
n{Să nu vă faceţi tăieturi în carne pentru un mort, nici să nu vă tatuaţi vreun semn pe voi: Eu sunt Domnul.
m}Să nu vă tăiaţi rotund marginile părului capului vostru, nici să nu vă stricaţi colţurile bărbii voastre.
al=Să nu mâncaţi nimic cu sânge, nici să nu practicaţi vrăjitoria şi ghicirea.
kŞi în al cincilea an să mâncaţi roadele lor, ca roadele lor să vi se poată înmulţi: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
ejEDar în al patrulea an, toate roadele lor să fie sfinte, o jertfă de laudă Domnului.
QiŞi când veţi intra în ţară şi veţi sădi tot felul de pomi roditori, să socotiţi roadele lor ca necircumcise; timp de trei ani să fie necircumcise pentru voi; să nu mâncaţi din ele.
MhŞi preotul să facă ispăşire pentru el, înaintea Domnului, pentru păcatul pe care l-a făcut, cu berbecul adus ca jertfă pentru vină; şi păcatul pe care l-a făcut îi va fi iertat.
gŞi el să aducă Domnului jertfa lui pentru vină, la uşa cortului întâlnirii, un berbec ca jertfă pentru vină.
}fuCând un om se culcă cu o femeie care este sclavă logodită cu un bărbat, dar care n-a fost deloc răscumpărată, nici nu i s-a dat libertate, să fie pedepsiţi amândoi; să nu fie pedepsiţi cu moartea, pentru că ea nu era liberă.
re_Să păziţi legile Mele. Să nu laşi vitele tale din două soiuri să se împerecheze; să nu semeni în ogorul tău două soiuri deosebite de sămânţă, nici să nu porţi pe tine o haină ţesută din două feluri de fire.
d-Să nu te răzbuni, nici să nu ţii necaz pe copiii poporului tău, ci să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi: Eu sunt Domnul.
cSă nu urăşti pe fratele tău în inima ta; poţi să mustri pe aproapele tău, dar să nu te încarci cu un păcat din cauza lui.
bSă nu umbli cu bârfe în sus şi în jos în poporul tău şi să nu te ridici împotriva vieţii aproapelui tău: Eu sunt Domnul.
.aWSă nu faceţi nedreptate la judecată: să nu cauţi la faţa celui sărac, nici să nu favorizezi pe cel mare, ci să judeci pe aproapele tău după dreptate.
`!Să nu vorbeşti de rău pe cel surd, nici să nu pui înaintea unui orb vreo piedică, ci teme-te de Dumnezeul tău: Eu sunt Domnul.
_+ Să nu asupreşti pe aproapele tău, nici să nu-l jefuieşti: plata celui tocmit să nu rămână peste noapte la tine până dimineaţa.
{^q Şi să nu juraţi strâmb pe Numele Meu, ca astfel să profanaţi Numele Dumnezeului vostru: Eu sunt Domnul.
]]5 Să nu furaţi şi să nu minţiţi, nici să nu vă înşelaţi unul pe altul.
B\ Şi să nu culegi strugurii rămaşi în via ta, nici să nu strângi rodul căzut al viei tale; să-i laşi pentru cel sărac şi pentru străin: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
7[i Şi când vei secera semănăturile pământului vostru, să laşi nesecerate colţurile câmpului tău şi să nu strângi spicele căzute de pe urma secerişului tău.
;ZqŞi oricine mănâncă din ea, îşi va purta fărădelegea, pentru că a pângărit lucrul sfânt al Domnului; şi sufletul acela va fi nimicit din mijlocul poporului său.
`Y;Dacă se mănâncă din ea a treia zi, este o urâciune: jertfa nu va fi primită.
X Jertfa să fie mâncată în ziua când o veţi aduce sau a doua zi, dar ce rămâne până a treia zi să fie ars în foc.
lWSŞi când veţi aduce Domnului o jertfă de mulţumire, s-o aduceţi aşa ca să fie primită.
|VsSă nu vă întoarceţi spre idoli şi să nu vă faceţi dumnezei turnaţi. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
U Fiecare să cinstească pe mama sa şi pe tatăl său şi să păzească Sabatele Mele: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
TVorbeşte întregii adunării a copiilor lui Israel şi spune-le: Fiţi sfinţi, căci Eu, Domnul, Dumnezeul vostru, sunt sfânt.
/S ]Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
bR?Aşadar, păziţi poruncile Mele, ca să nu faceţi nici unul din obiceiurile acestea urâcioase, care au fost comise înaintea voastră, şi ca să nu vă pângăriţi prin ele: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
QPentru că oricine va face vreuna din aceste urâciuni, sufletele acelea vor fi nimicite din mijlocul poporului lor.
P!ca nu cumva ţara să vă verse şi pe voi din ea, dacă o pângăriţi, cum a vărsat pe naţiunile care au fost înaintea voastră.
O5(căci toate aceste urâciuni le-au făcut oamenii din ţara aceasta, care au fost înaintea voastră şi astfel ţara a devenit pângărită);
.NWPăziţi deci legile şi judecăţile Mele şi nu faceţi nici una din aceste urâciuni, nici băştinaşul, nici străinul care locuieşte în mijlocul vostru;
/MYPentru că ţara a fost pângărită prin ele, de aceea Eu trimit peste ea pedeapsa fărădelegii ei, aşa că ţara însăşi va vărsa pe locuitorii ei din ea.
+LQSă nu vă pângăriţi cu nici unul din aceste lucruri, căci prin toate aceste lucruri s-au pângărit naţiunile pe care le voi alunga dinaintea voastră.
K+Să nu te culci cu un animal, ca să te întinezi cu el. Femeia să nu se apropie de un animal, ca să se culce cu el: este o perversiune.
_J9Să nu te culci cu un bărbat cum se culcă cineva cu o femeie: este o urâciune.
"I?Şi să nu dai pe nici unul din sămânţa ta, ca să fie adus jertfă lui Moloh, nici să nu pângăreşti Numele Dumnezeului tău: Eu sunt Domnul.
aH=Şi să nu te împreunezi cu soţia aproapelui tău, ca să te pângăreşti cu ea.
sGaSă nu te apropii de o femeie, ca să-i descoperi goliciunea, în timpul perioadei ei de necurăţie.
"F?Şi să nu iei de soţie pe sora soţiei tale, ca rivală cât timp cealaltă este în viaţă, ca să-i descoperi goliciunea alături de soţia ta.
LESă nu descoperi goliciunea unei femei şi a fiicei ei, nici să nu iei pe fiica fiului ei sau pe fiica fiicei ei, ca să le descoperi goliciunea; ei sunt rude apropiate: este o ticăloşie.
_D9Să nu descoperi goliciunea soţiei fratelui tău: este goliciunea fratelui tău.
rC_Să nu descoperi goliciunea nurorii tale. Ea este soţia fiului tău: să nu-i descoperi goliciunea.
wBiSă nu descoperi goliciunea fratelui tatălui tău. Să nu te apropii de soţia lui: ea este mătuşa ta.
bA? Să nu descoperi goliciunea surorii mamei tale: ea este rudă apropiată cu mama ta.
i@M Să nu descoperi goliciunea surorii tatălui tău: ea este rudă apropiată cu tatăl tău.
s?a Să nu descoperi goliciunea fiicei soţiei tatălui tău, născută din tatăl tău: ea este sora ta.
p>[ Să nu descoperi goliciunea fiicei fiului tău sau a fiicei fiicei tale, căci este goliciunea ta.
= Să nu descoperi goliciunea surorii tale, fiica tatălui tău sau fiica mamei tale, fie ea născută în casă sau departe de casă.
_<9Să nu descoperi goliciunea soţiei tatălui tău; este goliciunea tatălui tău.
;Să nu descoperi goliciunea tatălui tău, nici goliciunea mamei tale. Ea este mama ta: să nu-i descoperi goliciunea,
w:iNici unul din voi să nu se apropie de ruda lui de sânge, ca să-i descopere goliciunea: Eu sunt Domnul.
}9uPăziţi deci legile Mele şi judecăţile Mele, pe care dacă omul le face, va trăi prin ele: Eu sunt Domnul.
8Să împliniţi judecăţile Mele şi să păziţi legile Mele, să umblaţi în ele: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
77iSă nu faceţi ce se face în ţara Egiptului, unde aţi locuit, şi să nu faceţi ce se face în ţara Canaanului, în care vă aduc: să nu umblaţi după legile lor.
[61Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
/5 ]Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
i4MDar dacă nu-şi spală hainele sau nu-şi spală trupul, îşi va purta fărădelegea lui.
\33Şi orice om, fie băştinaş, fie străin, care va mânca dintr-un animal sălbatic mort sau sfâşiat, să-şi spele hainele şi să se scalde în apă, şi să fie necurat până seara; apoi va fi curat.
2căci viaţa oricărui trup stă în sângele lui. Sângele trupului susţine viaţa lui. De aceea am zis copiilor lui Israel: Să nu mâncaţi sângele nici unui trup, căci viaţa oricărui trup este în sângele lui. Oricine va mânca din el va fi nimicit.
Z1/ Dacă vreunul din copiii lui Israel sau din străinii care locuiesc în mijlocul lor vânează un animal sălbatic sau o pasăre care se poate mânca, să-i verse sângele şi să-l acopere cu ţărână;
-0U De aceea am zis copiilor lui Israel: Nimeni dintre voi să nu mănânce sânge, şi nici străinul care locuieşte în mijlocul vostru să nu mănânce sânge.
[/1 Căci viaţa {Sau sufletul} trupului este în sânge şi vi l-am dat ca să-l puneţi pe altar, ca să facă ispăşire pentru sufletele voastre; căci sângele face ispăşire pentru suflet.
. Şi împotriva oricărui om din casa lui Israel sau dintre străinii care locuiesc în mijlocul lor, care va mânca sânge de orice fel, Eu Îmi voi întoarce faţa împotriva celui ce a mâncat sânge şi-l voi nimici din mijlocul poporului său.
- şi n-o aduce la uşa cortului întâlnirii, ca s-o aducă jertfă Domnului, omul acela va fi nimicit din mijlocul poporului său.
,/Şi să le spui: Orice om din casa lui Israel sau dintre străinii care locuiesc între voi, care aduce o ardere-de-tot sau o altă jertfă,
-+UŞi ei să nu-şi mai aducă jertfele lor la demoni, cu care au trăit în desfrânare. Aceasta va fi o lege veşnică pentru ei de-a lungul generaţiilor lor.
'*IŞi preotul să stropească sângele pe altarul Domnului, la uşa cortului întâlnirii, şi să ardă grăsimea care va fi de un miros plăcut Domnului.
k)QAceasta este pentru ca toţi copiii lui Israel să-şi aducă jertfele, pe care le jertfesc ei pe câmp înaintea Domnului, la uşa cortului întâlnirii, la preot, şi să le jertfească Domnului ca jertfe de mulţumire.
(şi nu-l va aduce la uşa cortului întâlnirii, ca să-l prezinte ca un dar Domnului, înaintea cortului Domnului, sângele acesta va fi pus în socoteala omului aceluia. A vărsat sânge şi omul acela va fi nimicit din mijlocul poporului său.
'yOrice om din casa lui Israel care înjunghie în tabără sau afară din tabără un bou sau un miel sau o capră
l&SVorbeşte lui Aaron şi copiilor lui Israel şi spune-le: Iată ce a poruncit Domnul, zicând:
3% eŞi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
S$!"Aceasta să fie pentru voi o lege veşnică: o dată pe an să se facă ispăşire pentru copiii lui Israel, pentru toate păcatele lor. Şi Aaron a făcut întocmai cum poruncise Domnul lui Moise.
F#!Să facă ispăşire pentru locul preasfânt, să facă ispăşire pentru cortul întâlnirii şi pentru altar şi să facă ispăşire pentru preoţi şi pentru tot poporul adunării.
9"m Ispăşirea să fie făcută de preotul care este uns şi consacrat, ca să fie preot în locul tatălui său, după ce va îmbrăca veşmintele de in, veşmintele sfinte.
!Acesta să fie pentru voi un Sabat de odihnă, în care să vă umiliţi sufletele. Aceasta să fie o lege veşnică.
# Acăci în ziua aceasta preotul va face ispăşire pentru voi, ca să vă curăţaţi; veţi fi curaţi de toate păcatele voastre înaintea Domnului.
eEAceasta să vă fie o lege veşnică: în luna a şaptea, în a zecea zi a lunii, să vă umiliţi sufletele şi să nu faceţi nici o lucrare, nici băştinaşul, nici străinul care locuieşte în mijlocul vostru;
Cel ce le va arde să-şi spele hainele şi să-şi scalde trupul în apă; după aceea poate să intre în tabără.
r_Dar viţelul jertfei pentru păcat şi ţapul jertfei pentru păcat, al căror sânge a fost adus în sanctuar pentru facerea ispăşirii, să se scoată afară din tabără şi să li se ardă în foc pieile, carnea şi baliga.
3Şi cel ce va alunga ţapul ispăşirii să-şi spele hainele şi să-şi scalde trupul în apă şi după aceea poate să intre în tabără.
EŞi grăsimea jertfei pentru păcat s-o ardă pe altar.
vgŞi să-şi spele trupul cu apă într-un loc sfânt şi să se îmbrace cu hainele sale; apoi să iasă afară şi să aducă arderea-de-tot a lui şi arderea-de-tot a poporului, şi să facă ispăşire pentru el şi pentru popor.
)MAaron să intre în cortul întâlnirii, să se dezbrace de veşmintele sale de in, pe care le îmbrăcase la intrarea în sanctuar, şi să le lase acolo.
3Şi ţapul acela va lua asupra lui toate fărădelegile lor şi le va duce într-un ţinut nelocuit; să i se dea drumul ţapului în deşert.
H Şi Aaron să-şi pună amândouă mâinile pe capul ţapului celui viu, să mărturisească peste el toate fărădelegile copiilor lui Israel şi toate călcările lor de lege, în ce priveşte toate păcatele lor; să le pună pe capul ţapului şi să-l alunge în deşert, printr-un om însărcinat cu aceasta,
Când va termina de făcut ispăşirea pentru sanctuar, pentru cortul întâlnirii şi pentru altar, să aducă ţapul cel viu.
(KŞi să stropească pe altar din sânge cu degetul lui de şapte ori şi astfel să-l cureţe şi să-l sfinţească de necurăţiile copiilor lui Israel.
q]După ce va ieşi, să se ducă la altarul care este înaintea Domnului şi să facă ispăşire pentru altar; şi să ia din sângele viţelului şi din sângele ţapului şi să-l pună pe coarnele altarului de jur împrejur.
p[Şi când se va duce să facă ispăşire în sanctuar, să nu fie nimeni în cortul întâlnirii, până va ieşi el, ca să poată face ispăşire pentru el însuşi şi pentru casa lui şi pentru toată adunarea lui Israel.
 Astfel să facă ispăşire pentru sanctuar, din cauza necurăţiilor copiilor lui Israel şi din cauza nedreptăţilor, şi pentru toate păcatele lor. Să facă la fel pentru cortul întâlnirii, care rămâne cu ei, în mijlocul necurăţiei lor.
(KŞi să înjunghie ţapul adus ca jertfă pentru păcat, care este pentru popor, şi să-i ducă sângele dincolo de perdea. Şi cu sângele acesta să facă întocmai cum a făcut cu sângele viţelului: să-l stropească pe capacul ispăşirii şi înaintea capacului ispăşirii.
W)Şi să mai ia din sângele viţelului şi să stropească cu degetul pe partea dinainte a capacului ispăşirii, spre est; să stropească din sânge de şapte ori şi înaintea capacului ispăşirii.
:o Şi să pună tămâia pe focul dinaintea Domnului, pentru ca norul de fum al tămâiei să acopere capacul ispăşirii, care este pe chivotul Mărturiei, ca să nu moară.
C Şi să ia o cădelniţă plină cu cărbuni aprinşi de pe altarul dinaintea Domnului şi doi pumni de tămâie aromată pisată mărunt; pe acestea să le ducă dincolo de perdea.
R  Aaron să aducă viţelul jertfei pentru păcat, care este pentru el, şi să facă ispăşire pentru el şi pentru casa lui. Şi să înjunghie viţelul jertfei pentru păcat care este pentru el.
S ! Dar ţapul pe care a căzut sorţul pentru ţapul ispăşitor, să fie prezentat viu înaintea Domnului, ca să se facă ispăşire peste el şi să i se dea drumul în deşert ca ţap ispăşitor.
q ] Şi Aaron să ia ţapul, pe care a căzut sorţul Domnului, şi să-l aducă jertfă pentru păcat.
n WŞi Aaron să tragă la sorţi pentru cei doi ţapi: un sorţ pentru Domnul şi celălalt sorţ pentru ţapul ispăşitor {Sau ţapul de alungat sau ţapul cu numele Azazel. La fel şi în versetul 10.}.
l SŞi să ia cei doi ţapi şi să-i prezinte înaintea Domnului, la uşa cortului întâlnirii.
Aaron să aducă viţelul jertfei pentru păcat, care este pentru el, şi să facă ispăşire pentru el şi pentru casa lui.
 Şi să ia, de la adunarea copiilor lui Israel, doi ţapi pentru jertfa pentru păcat şi un berbec pentru arderea-de-tot.
Să se îmbrace cu tunica sfinţită de in şi să-şi pună pe trup pantalonii de in; să se încingă cu brâul de in şi să-şi acopere capul cu tiara de in; acestea sunt veşmintele sfinte. El le va îmbrăca după ce îşi va spăla trupul în apă.
Cu acestea să intre Aaron în sanctuar: cu un viţel pentru jertfa pentru păcat şi un berbec pentru arderea-de-tot.
'Şi Domnul a zis lui Moise: Vorbeşte fratelui tău Aaron şi spune-i să nu intre oricând în sanctuar, dincolo de perdea, înaintea capacului ispăşirii care este pe chivot, ca să nu moară; pentru că Eu Mă voi arăta în nor deasupra capacului ispăşirii.
 }Şi Domnul a vorbit lui Moise după moartea celor doi fii ai lui Aaron, când s-au apropiat de Domnul şi au murit.
A}!şi pentru femeia care este bolnavă din cauza perioadei ei, şi pentru cel ce are o scurgere, fie bărbat, fie femeie, sau pentru un bărbat care se culcă cu o femeie necurată.
 Aceasta este legea pentru cel ce are o scurgere şi pentru cel din care se scurge sămânţa, şi prin aceasta devine necurat,
DAşa să despărţiţi pe copiii lui Israel de necurăţiile lor, ca să nu moară din cauza necurăţiilor lor, prin faptul că-Mi pângăresc cortul Meu care este în mijlocul lor.
<sŞi preotul să aducă unul ca jertfă pentru păcat şi altul ca ardere-de-tot; şi preotul să facă ispăşire pentru ea înaintea Domnului, pentru scurgerile ei necurate.
~Şi a opta zi, să ia două turturele sau doi pui de porumbel şi să-i aducă la preot, la uşa cortului întâlnirii.
n}WDar când se curăţeşte de scurgerea ei, să numere şapte zile şi după aceea va fi curată.
|)Şi oricine se atinge de acele lucruri va fi necurat; să-şi spele hainele şi să se scalde în apă, şi să fie necurat până seara.
H{ Orice pat în care se va culca în timpul scurgerii ei, va fi ca şi patul din timpul scurgerii perioadei ei; şi orice lucru pe care va şedea va fi necurat, ca în timpul perioadei ei.
zŞi dacă o femeie are o scurgere a sângelui ei timp de mai multe zile, dar nu în timpul perioadei ei de necurăţie, sau dacă are o scurgere care ţine mai mult ca de obicei, va fi necurată tot timpul scurgerii ei, ca în zilele perioadei ei.
'yIŞi dacă se culcă un bărbat cu ea şi vine peste el necurăţia ei, el va fi necurat şapte zile; şi orice pat în care se va culca el va fi necurat.
x Şi dacă este ceva pe patul sau pe lucrul pe care a şezut ea, cine se atinge de lucrul acela va fi necurat până seara.
w)Şi oricine se atinge de un lucru pe care a şezut ea să-şi spele hainele şi să se scalde în apă, şi să fie necurat până seara.
vŞi oricine se atinge de patul ei să-şi spele hainele şi să se scalde în apă, şi să fie necurat până seara.
uŞi pe orice se va culca în timpul necurăţiei ei va fi necurat; şi orice lucru pe care se va aşeza va fi necurat.
>twDacă o femeie are o scurgere şi scurgerea din trupul ei este sânge, ea va rămâne în necurăţia ei şapte zile; şi oricine se va atinge de ea va fi necurat până seara.
!s=Dacă o femeie s-a culcat cu un bărbat şi are loc o scurgere de sămânţă, să se scalde amândoi în apă, şi să fie necuraţi până seara.
r7Şi orice haină şi orice piele care vor fi atinse de scurgerea lui de sămânţă să fie spălate cu apă, şi să fie necurate până seara.
q Şi dacă un bărbat va avea o scurgere a seminţei, el să-şi spele tot trupul în apă, şi va fi necurat până seara.
@p{Şi preotul să-i aducă, pe unul ca jertfă pentru păcat şi pe celălalt ca ardere-de-tot; şi preotul să facă ispăşire pentru el înaintea Domnului, pentru scurgerea lui.
*oOŞi în ziua a opta, el să ia două turturele sau doi pui de porumbel, să vină înaintea Domnului la uşa cortului întâlnirii şi să le dea preotului.
Pn Şi când cel ce are scurgerea este curăţat de scurgerea lui, să numere şapte zile de la curăţarea sa; să-şi spele hainele şi să-şi scalde trupul în apă curgătoare şi va fi curat.
~mw Şi vasul de lut de care se atinge cel cu scurgerea să fie spart: şi orice vas de lemn va fi spălat în apă.
Il  Şi oricine este atins de cel cu scurgerea, fără să-şi fi spălat mâinile în apă, acela să-şi spele hainele în apă şi să se scalde în apă, şi să fie necurat până seara.
Vk' Şi oricine se atinge de vreun lucru care a fost sub el va fi necurat până seara; şi cel ce duce lucrurile acelea să-şi spele hainele şi să se scalde în apă, şi să fie necurat până seara.
Vj' Şi orice şa pe care călăreşte cel ce are scurgerea va fi necurată.
(iKŞi dacă cel ce are scurgerea scuipă pe unul care este curat, acesta să-şi spele hainele şi să se scalde în apă, şi să fie necurat până seara.
h'Şi cel ce se atinge de trupul celui ce are scurgerea să-şi spele hainele şi să se scalde în apă şi să fie necurat până seara.
g;Şi cel ce va sta pe lucrul pe care a stat cel ce are scurgerea să-şi spele hainele şi să se scalde în apă şi să fie necurat până seara.
fŞi oricine se atinge de patul lui să-şi spele hainele şi să se scalde în apă şi să fie necurat până seara.
e Orice pat în care se va culca acela care are scurgerea va fi necurat; şi orice lucru pe care se va aşeza va fi necurat.
(dKŞi aceasta va fi necurăţia sa în ce priveşte scurgerea sa: fie că trupul lui lasă să se facă scurgerea, fie că o opreşte, este necurăţia lui.
c%Vorbiţi copiilor lui Israel şi spuneţi-le: Când un bărbat are o scurgere din trupul lui, din cauza scurgerii lui, el este necurat.
=b yDomnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron, zicând:
naW9să înveţe când un lucru este necurat şi când este curat. Aceasta este legea pentru lepră.
F`8şi pentru umflături şi pentru cruste şi pentru pete:
9_o7şi pentru lepra de pe haine şi de pe case,
Q^6Aceasta este legea pentru orice rană de lepră şi pentru eczemă,
]5Să dea drumul păsării celei vii afară din cetate, pe câmp. Astfel va face el ispăşire pentru casă şi ea va fi curată.
\34Să cureţe astfel casa cu sângele păsării şi cu apa curgătoare şi cu pasărea cea vie, cu lemnul de cedru, cu isopul şi cu cârmâzul.
K[3Să ia apoi lemnul de cedru, isopul, cârmâzul şi pasărea cea vie şi să le înmoaie în sângele păsării înjunghiate şi în apa curgătoare, şi să stropească de şapte ori casa.
aZ=2Să înjunghie una din păsări într-un vas de lut, deasupra unei ape curgătoare.
iYM1Şi el, pentru a se curăţa casa, să ia două păsări, lemn de cedru, cârmâz şi isop.
NX0Dar dacă preotul vine în casă şi o cercetează şi, iată, plaga nu s-a întins, după ce casa a fost tencuită din nou, preotul să declare casa curată, pentru că plaga este vindecată.
zWo/Şi cel ce se culcă în casă să-şi spele hainele; şi cel ce mănâncă în casă să-şi spele hainele.
_V9.Cel ce va intra în casă în timp ce este încuiată va fi necurat până seara.
Uy-Să dărâme casa, lemnele şi toată tencuiala casei; şi le vor scoate afară din cetate, într-un loc necurat.
T#,preotul să vină şi s-o cerceteze şi, iată, dacă plaga s-a întins în casă, este o lepră care roade în casă: este necurată.
#SA+Şi dacă plaga se va întoarce şi va înflori din nou în casă, după ce s-au scos pietrele şi după ce casa s-a răzuit şi s-a tencuit din nou,
R*Şi ei să ia alte pietre şi să le pună în locul celor dintâi, să se ia altă tencuială şi să se tencuiască din nou casa.
Q))Şi casa să se răzuiască pe dinăuntru de jur împrejur şi tencuiala răzuită să se arunce afară din cetate, într-un loc necurat.
P(preotul să poruncească să se scoată pietrele pe care este plaga şi să le arunce afară din cetate, într-un loc necurat.
Oy'Şi preotul să revină în a şaptea zi şi s-o cerceteze şi, iată, dacă plaga s-a întins pe zidurile casei,
mNU&atunci preotul să iasă din casă şi, ajuns la uşă, să pună să încuie casa şapte zile.
/MY%El să cerceteze plaga şi, iată, dacă plaga este pe pereţii casei aceleia ca nişte gropişoare verzi sau roşiatice şi se văd mai adânci decât peretele,
nLW$Atunci preotul să poruncească să se golească acea casă, înainte de a intra preotul ca să cerceteze plaga, pentru ca să nu se facă necurat tot ce este în ea; şi după aceea preotul să intre şi să cerceteze casa.
K}#cel a cui este casa să vină şi să spună preotului, zicând: Mi se pare că este ceva ca o plagă în casa mea.
2J_"După ce veţi intra în ţara Canaanului, pe care v-o dau în stăpânire, dacă voi trimite o plagă de lepră în vreo casă din ţara pe care o veţi stăpâni,
?I{!Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron şi a zis:
H# Aceasta este legea pentru curăţarea celui ce are o rană de lepră, care nu poate să aducă ceea ce se cere pentru curăţarea lui.
VG'Să aducă ceea ce poate, unul ca jertfă pentru păcat şi altul ca ardere-de-tot, împreună cu darul de mâncare; şi preotul să facă ispăşire pentru cel ce se curăţeşte, înaintea Domnului.
[F1Să aducă apoi una din turturele sau un pui de porumbel, după cum va putea.
E;Şi uleiul rămas în palma mâinii preotului să-l pună pe capul celui ce se curăţeşte, ca să facă ispăşire pentru el înaintea Domnului.
DŞi din untdelemnul din mâna lui, preotul să pună pe lobul urechii drepte a celui ce se curăţeşte şi pe degetul cel mare al mâinii lui drepte şi pe degetul cel mare al piciorului lui drept şi în locul unde a pus din sângele jertfei pentru vină.
C/Şi cu degetul mâinii lui drepte preotul să stropească de şapte ori înaintea Domnului din untdelemnul care este în mâna lui stângă.
MBŞi preotul să toarne untdelemn în palma mâinii lui stângi.
A+Şi să înjunghie apoi mielul jertfei pentru vină; şi preotul să ia din sângele jertfei pentru vină si să-l pună pe lobul urechii drepte a celui ce se curăţeşte şi pe degetul cel mare al mâinii lui drepte şi pe degetul cel mare al piciorului lui drept.
2@_Şi preotul să ia mielul jertfei pentru vină şi logul cu untdelemn şi preotul să le legene într-o parte şi într-alta, ca un dar legănat înaintea Domnului.
}?uEl să le aducă la preot în ziua a opta a curăţirii lui, la uşa cortului întâlnirii, înaintea Domnului.
>5şi două turturele sau doi pui de porumbel, după posibilităţile lui: şi unul va fi o jertfă pentru păcat, iar celălalt o ardere-de-tot.
I~~2|{{2zyy_xwvvultt(ss6rqq8pponmmllFlkEjjbihhgg_g)fUeDd=cbbUaa+`__f^a]]7\\W[=ZZYXWWSVsV>X==-<-;*:f9`8}77,6k655E4U33\22G10//-..--],z,++a**Q)((''&&,%c$$R#"!!j! (&)Rh2[QG=k 0EKVoi da pace în ţară, ca voi să vă odihniţi, şi nimeni nu vă va înspăimânta. Voi face să piară din ţară animalele dăunătoare şi sabia nu va trece prin ţara voastră.
MJŞi treieratul vostru va ţine până la culesul viilor, şi culesul viilor va ţine până la semănătură. Veţi mânca pâine din belşug şi veţi locui în ţara voastră fără frică.
I{atunci vă voi da ploi la timp, pământul îşi va da rodul său şi pomii câmpului îşi vor produce rodul lor.
kHQDacă veţi umbla în legile Mele şi dacă veţi ţine poruncile Mele şi le veţi împlini,
cGASă ţineţi Sabatele Mele şi să cinstiţi locaşul Meu cel sfânt; Eu sunt Domnul.
F Să nu vă faceţi idoli, să nu vă ridicaţi nici chip cioplit, nici stâlp de aducere-aminte; să nu vă puneţi în ţara voastră nici o piatră gravată cu chipuri, ca să vă proşterneţi înaintea ei; căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
E!7Deoarece copiii lui Israel sunt robii Mei; ei sunt robii Mei pe care i-am scos din ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
vDg6Şi dacă nu este răscumpărat în nici unul din aceste feluri, să iasă de la el în Anul de Jubileu.
zCo5Să se poarte cu el ca şi cu un om tocmit an de an; şi să nu-l trateze cu asprime înaintea ochilor tăi.
)BM4dar dacă mai rămân puţini ani până la Anul de Jubileu, el să facă socoteala şi după numărul anilor, să înapoieze preţul răscumpărării lui.
/AY3Dacă mai sunt încă mulţi ani până la Anul de Jubileu, potrivit cu anii aceştia, va plăti preţul răscumpărării lui din banii cu care a fost cumpărat;
k@Q2Să facă socoteala cu cumpărătorul său, din anul când s-a vândut până în Anul de Jubileu; preţul vânzării sale să se socotească după numărul anilor, care vor fi calculaţi ca timpul unui om tocmit pe bani.
??y1Unchiul lui sau fiul unchiului lui poate să-l răscumpere, sau una din rudele lui apropiate poate să-l răscumpere; sau dacă are posibilităţi, să se răscumpere el singur.
q>]0acesta să fie răscumpărat îndată după ce s-a vândut. Unul din fraţii lui să-l răscumpere.
V='/Dacă străinul sau călătorul de lângă tine se îmbogăţeşte şi fratele tău de lângă el sărăceşte şi se va vinde străinului care locuieşte cu tine, sau urmaşilor familiei străinului,
}<u.Îi puteţi lăsa moştenire copiilor voştri după voi, ca pe o proprietate; puteţi să-i ţineţi ca sclavi permanent. Dar cât priveşte pe fraţii voştri, copiii lui Israel, nimeni să nu stăpânească peste fratele său cu asprime.
a;=-Veţi putea să cumpăraţi şi dintre copiii străinilor care vor locui în mijlocul vostru şi din familiile lor care sunt cu voi, pe care le-au născut în ţara voastră; ei pot deveni proprietatea voastră.
:7,Sclavul tău şi sclava ta, pe care doreşti să-i ai, să fie din naţiunile care vă înconjoară; de la ei să cumpăraţi sclavi şi sclave.
R9+Să nu-l stăpâneşti cu asprime, ci să te temi de Dumnezeul tău.
z8o*Pentru că ei sunt slujitorii Mei, pe care i-am scos din ţara Egiptului; ei să nu fie vânduţi ca sclavi.
73)Atunci să iasă de la tine, el şi copiii lui care vor fi cu el, şi să se întoarcă în familia lui şi la proprietatea strămoşilor lui.
g6I(ci să stea la tine ca un om tocmit cu ziua, ca un călător, până în Anul de Jubileu.
r5_'Dacă fratele tău sărăceşte şi se va vinde ţie, tu să nu-l pui să-ţi facă muncă de sclav,
4&Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, care v-am scos din ţara Egiptului, ca să vă dau ţara Canaanului şi să fiu Dumnezeul vostru.
m3U%Să nu-i împrumuţi banii tăi cu dobândă şi să nu-i împrumuţi hrana ta pentru câştig.
2'$Să nu iei de la el nici dobândă, nici garanţie, ci să te temi de Dumnezeul tău, ca fratele tău să trăiască împreună cu tine.
=1u#Şi dacă fratele tău sărăceşte şi ajunge sărac faţă de tine, atunci tu să-l ajuţi, fie că este străin, fie că este călător, ca să trăiască alături de tine.
0y"Dar câmpiile din jurul cetăţilor lor nu se vor putea vinde, căci acestea sunt proprietăţile lor permanente.
m/U!Cine va cumpăra o casă de la leviţi, să iasă în Anul de Jubileu din casa vândută lui şi din cetatea în care o avea; căci casele din cetăţile leviţilor sunt proprietăţile lor în mijlocul copiilor lui Israel.
.9 Cât priveşte cetăţile leviţilor şi casele pe care le vor avea ei în aceste cetăţi, leviţii să aibă drept permanent de răscumpărare.
P-Însă casele din sate care nu sunt înconjurate cu ziduri să fie socotite ca fonduri de pământ ale ţării; ele pot fi răscumpărate şi cumpărătorul va ieşi din ele în Anul de Jubileu.
v,gDar dacă aceasta nu va fi răscumpărată pe durata unui an întreg, atunci casa din cetatea înconjurată cu ziduri va rămâne pentru totdeauna cumpărătorului în toate generaţiile lui; în Anul de Jubileu să nu iasă din ea.
I+ Dacă un om vinde o casă de locuit într-o cetate înconjurată cu ziduri, el are drept să o răscumpere timp de un an după ce a vândut-o; dreptul lui de răscumpărător ţine un an.
z*oDar dacă n-are de-ajuns ca să-l răscumpere, ceea ce s-a vândut să rămână în mâinile cumpărătorului până în Anul de Jubileu. În Anul de Jubileu el să se întoarcă la proprietatea lui şi cumpărătorul să iasă din ea.
)-atunci el să socotească anii de la vânzare, să dea înapoi cumpărătorului ce este în plus şi să se întoarcă la proprietatea lui.
({Şi dacă un om n-are pe nimeni care să aibă dreptul de răscumpărare, şi poate să-l răscumpere el însuşi,
d'CDacă fratele tău sărăceşte aşa că trebuie să vândă o bucată din pământul lui, cel ce are dreptul de răscumpărare, ruda lui cea mai apropiată, să vină şi să răscumpere ce a vândut fratele său.
{&qDe aceea, pentru tot pământul pe care îl moşteniţi, să daţi dreptul de răscumpărare al pământului.
%-Pământurile să nu se vândă pentru totdeauna, căci pământul este al Meu, iar voi sunteţi ca nişte străini şi călători cu Mine.
4$cŞi când veţi semăna în anul al optulea, veţi mânca încă din vechile roade până în anul al nouălea; până la noile roade veţi mânca tot din cele vechi.
#yEu voi trimite peste voi binecuvântarea Mea în anul al şaselea şi pământul vă va da roade pentru trei ani.
}"uŞi dacă veţi zice: Ce vom mânca în anul al şaptelea, fiindcă nu vom semăna şi nu vom strânge roadele?
z!oŢara îşi va da roadele, veţi mânca din ele şi vă vei sătura, şi veţi locui în siguranţă în ea.
{Împliniţi legile Mele şi ţineţi judecăţile Mele, şi sa le faceţi; şi veţi locui în siguranţă ţară.
{qSă nu vă înşelaţi unul pe altul, ci să te temi de Dumnezeul tău: căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău.
ECu cât vor fi mai mulţi ani, cu atât să ridici preţul, şi cu cat vor fi mai puţini ani, cu atât să-i scazi preţul; căci el îţi va vinde după numărul anilor de seceriş.
Să cumperi de la aproapele tău, socotind numărul de ani de la Anul de Jubileu şi el să-ţi vândă socotind anii de rod.
Dacă vindeţi ceva aproapelui vostru sau cumpăraţi ceva de la aproapele vostru, să nu vă nedreptăţiţi unul pe altul.
Y- În Anul de Jubileu, fiecare din voi să se întoarcă la proprietatea lui.
iM Căci este Anul de Jubileu; să fie sfânt pentru voi. Sa mâncaţi ce vă vor da ogoarele.
6g Anul al cincizecilea să fie pentru voi Anul de Jubileu; atunci să nu semănaţi, să nu seceraţi ce vor aduce ogoarele de la ele şi să nu culegeţi via netăiată.
3 În felul acesta să sfinţiţi anul al cincizecilea şi să proclamaţi în ţară libertate pentru toţi locuitorii ei: acesta să fie pentru voi un Jubileu; şi fiecare din voi să se întoarcă la proprietatea lui si fiecare din voi să se întoarcă la familia lui.
7 În ziua a zecea a lunii a şaptea să pui să sune trompeta de Jubileu; în Ziua Ispăşirii să sunaţi cu trompeta în toată ţara voastră.
!=Să numeri de asemenea şapte Sabate de ani, de şapte ori şapte ani, aşa că cele şapte Sabate de ani să-ţi facă patruzeci şi nouă de ani.
iMvitelor tale şi animalelor din ţara ta; tot ce va da pământul să servească de hrană.
EŞi roadele anului Sabatic ale pământului să vă servească vouă ca hrană; ţie, sclavului şi sclavei tale, celui tocmit de tine cu ziua şi străinului care locuieşte cu tine,
;qSă nu seceri ceea ce va creşte din grăunţele căzute de la seceriş, nici să nu culegi strugurii din via ta netăiată; acesta să fie un an de odihnă pentru pământ.
9dar anul al şaptelea să fie un Sabat de odihnă pentru pământ, un Sabat pentru Domnul. Să nu-ţi semeni ogorul, nici să nu-ţi cureţi via.
kQŞase ani să-ţi semeni ogorul şi şase ani să-ţi cureţi via şi să-i strângi roadele,
&GVorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Când veţi intra în ţara pe care v-o dau, pământul să se odihnească, să ţină un Sabat al Domnului.
@ Domnul a vorbit lui Moise pe Muntele Sinai, zicând:
S!Şi Moise a vorbit copiilor lui Israel şi ei au scos afară din tabără pe cel ce blestemase şi l-au ucis cu pietre. Astfel, copiii lui Israel au făcut întocmai cum poruncise Domnul lui Moise.
Să aveţi acelaşi fel de judecată atât pentru străin, cât şi pentru băştinaş, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
w iCine deci va omorî un animal, să-l înlocuiască, dar cine va omorî un om să fie pedepsit cu moartea.
 ruptură pentru ruptură, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte; să i se facă aceeaşi rană pe care a făcut-o el aproapelui său.
b ?Şi dacă un om a rănit pe aproapele său, să i se facă aşa cum a făcut şi el;
U %Şi cine va omorî un animal să-l înlocuiască; animal pentru animal.
Y-Şi cine omoară pe un alt om, acela să fie pedepsit negreşit cu moartea.
_9Şi cel ce va defăima Numele Domnului va fi pedepsit negreşit cu moartea, şi toată adunarea să-l ucidă cu pietre. Fie străin, fie băştinaş, când acesta defăimează Numele Domnului, să fie omorât.
|sŞi să vorbeşti copiilor lui Israel, zicând: Oricine va blestema pe Dumnezeul lui, îşi va purta păcatul.
+QScoate afară din tabără pe cel ce a blestemat şi toţi cei ce l-au auzit să-şi pună mâinile pe capul lui, şi toată adunarea să-l ucidă cu pietre.
4e Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
hK Ei l-au pus în închisoare, până ce i se va hotărî pedeapsa după Cuvântul Domnului.
2_ Şi fiul femeii israelite a defăimat Numele Domnului şi a blestemat. L-au adus la Moise. (Numele mamei sale era Şelomit, fiica lui Dibri, din seminţia lui Dan.)
3a Fiul unei femei israelite, al cărui tată era egiptean, a ieşit între copiii lui Israel; şi fiul femeii israelite s-a certat în tabără cu un bărbat israelit.
 Pâinile acestea să fie ale lui Aaron şi ale fiilor lui, şi să le mănânce într-un loc sfânt; căci ele sunt pentru ei un lucru preasfânt, cuvenite lor din darurile de mâncare mistuite de foc înaintea Domnului, printr-o lege veşnică.
"?În fiecare zi de Sabat el să aşeze aceste pâini înaintea Domnului neîncetat, fiind luate de la copiii lui Israel printr-un legământ veşnic.
~+Şi peste fiecare rând să pui tămâie pură, care să fie pe pâine ca o aducere-aminte, o jertfă mistuită de foc înaintea Domnului.
v}gSă le aşezi pe două rânduri, câte şase pe fiecare rând, pe masa de aur curat, înaintea Domnului.
|Să iei făină fină şi să faci din ea douăsprezece turte: fiecare turtă să fie făcută din două zecimi de efă.
l{SSă aranjeze lămpile în sfeşnicul de aur curat, ca să ardă neîncetat înaintea Domnului.
lzSAaron să-l pregătească dincoace de perdeaua Mărturiei, în cortul întâlnirii, ca să ardă neîncetat, de seara până dimineaţa, înaintea Domnului. Aceasta va fi o lege veşnică de-a lungul generaţiilor voastre.
y7Porunceşte copiilor lui Israel să-ţi aducă untdelemn curat din măsline zdrobite pentru sfeşnic, ca să ţină lămpile aprinse neîncetat.
/x ]Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
Ow,Aşa a declarat Moise copiilor lui Israel sărbătorile Domnului.
=vu+ca generaţiile după voi să ştie că Eu am făcut pe copiii lui Israel să locuiască în corturi, după ce i-am scos din ţara Egiptului: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
nuW*Şapte zile să locuiţi în corturi, toţi cei născuţi israeliţi să locuiască în corturi,
\t3)Astfel să sărbătoriţi în fiecare an sărbătoarea aceasta pentru Domnul timp de şapte zile. Aceasta să fie o lege veşnică de-a lungul generaţiilor voastre: să o sărbătoriţi în luna a şaptea.
_s9(În ziua întâi să luaţi fructe din pomii cei frumoşi, ramuri de palmieri, ramuri de copaci stufoşi şi de sălcii de râu, şi să vă bucuraţi înaintea Domnului Dumnezeului vostru timp de şapte zile.
r'În a cincisprezecea zi a lunii acesteia a şaptea, după ce veţi fi adunat roadele ţării, să sărbătoriţi sărbătoarea Domnului timp de şapte zile: ziua întâi să fie un Sabat de odihnă şi a opta zi să fie tot un Sabat de odihnă.
@q{&pe lângă Sabatele Domnului, pe lângă darurile voastre, pe lângă toate jurămintele voastre şi pe lângă toate darurile voastre de bunăvoie, pe care le aduceţi Domnului.
py%Acestea sunt sărbătorile Domnului, pe care le veţi vesti ca adunări sfinte, ca să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc, arderi-de-tot şi daruri de mâncare, jertfe de vite şi jertfe de băutură, fiecare lucru la ziua hotărâtă,
|os$Timp de şapte zile să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. A opta zi să aveţi o adunare sfântă şi să aduceţi Domnului o jertfă mistuită de foc; aceasta să fie o adunare sfântă: să nu faceţi nici o lucrare de servitor.
sna#În ziua întâi să fie o adunare sfântă: să nu faceţi nici o lucrare de servitor în timpul ei.
1m]"Vorbeşte copiilor lui Israel, zicând: În a cincisprezecea zi a acestei a şaptea luni va fi Sărbătoarea Corturilor, în cinstea Domnului, timp de şapte zile.
4le!Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
-kU Aceasta să fie pentru voi un Sabat de odihnă şi să vă umiliţi sufletele; din seara zilei a noua până în seara următoare, să ţineţi Sabatul vostru.
jSă nu faceţi nici o lucrare. Aceasta este o lege veşnică în toate locurile unde veţi locui de-a lungul generaţiilor voastre.
iŞi orice suflet care va face vreo lucrare în ziua aceea, pe sufletul acela Îl voi nimici din mijlocul poporului său.
\h3Orice suflet care nu se va umili în ziua aceea va fi nimicit din poporul lui.
%gESă nu faceţi nici o lucrare în ziua aceea, căci este Ziua Ispăşirii, ca să se facă ispăşire pentru voi înaintea Domnului Dumnezeului vostru.
JfÎn ziua a zecea a acestei a şaptea luni va fi Ziua Ispăşirii; să fie pentru voi o adunare sfântă şi să vă umiliţi sufletele şi să aduceţi Domnului o jertfă mistuită de foc.
4eeŞi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
idMSă nu faceţi nici o lucrare de servitor şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc.
Vc'Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: În luna a şaptea, în cea dintâi zi a lunii, să aveţi un Sabat, o zi de odihnă, o aducere-aminte vestită cu sunet de trompete şi o adunare sfântă.
4beŞi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
aCând veţi secera semănăturile din ţara voastră, să nu seceri până la colţurile ogorului tău, nici să nu strângi spicele căzute din secerişul tău; pe acestea să le laşi săracului şi străinului: Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău.
u`eÎn aceeaşi zi să vestiţi sărbătoarea şi să aveţi o adunare sfântă; atunci să nu faceţi nici o lucrare de servitor. Aceasta să fie o lege veşnică în toate locurile unde veţi locui de-a lungul generaţiilor voastre.
7_iŞi preotul să-i legene ca dar legănat înaintea Domnului, împreună cu pâinea celor dintâi roade şi cu cei doi miei: ele să fie închinate Domnului pentru preot.
o^YSă aduceţi şi un ţap ca jertfă pentru păcat şi doi miei de un an ca jertfă de mulţumire.
%]EPe lângă aceste pâini să aduceţi Domnului şi şapte miei de un an fără cusur, un viţel şi doi berbeci, care vor fi arderea-de-tot a Domnului, împreună cu darul lor de mâncare şi cu jertfele lor de băutură, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.
S\!Din locuinţele voastre să aduceţi două pâini ca dar legănat, care să fie făcute cu două zecimi de efă din făină fină şi coapte cu aluat; acestea sunt cele dintâi roade pentru Domnul.
[/Să număraţi cincizeci de zile până în ziua care vine după al şaptelea Sabat şi atunci să aduceţi Domnului un dar nou de mâncare.
Z Din ziua de după Sabat, din ziua când aţi adus snopul ca să fie legănat, să număraţi şapte săptămâni întregi.
YŞi să nu mâncaţi nici pâine, nici spice prăjite, nici spice verzi, până în ziua aceasta când veţi aduce un dar de mâncare Dumnezeului vostru. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile unde veţi locui.
jXO Să adăugaţi la el două zecimi de efă din făină fină, frământată cu untdelemn, ca dar de mâncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului; şi să aduceţi o jertfă de băutură de un sfert de hin de vin.
|Ws Şi în ziua când veţi legăna snopul, să aduceţi Domnului ca ardere-de-tot un miel de un an fără cusur.
#VA Şi el va legăna snopul într-o parte şi într-alta înaintea Domnului, ca să fie primit pentru voi: preotul îl va legăna a doua zi după Sabat.
[U1 Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Când veţi intra în ţara pe care v-o dau şi când veţi secera semănăturile, să aduceţi preotului un snop din cele dintâi roade ale secerişului vostru.
4Te Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
>SwDar timp de şapte zile să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. În ziua a şaptea să fie o adunare sfântă; în ziua aceasta să nu faceţi nici o lucrare de servitor.
yRmÎn ziua întâi să aveţi o adunare sfântă; în ziua aceasta să nu faceţi nici o lucrare de servitor.
Q Şi în a cincisprezecea zi a lunii acesteia va fi Sărbătoarea Azimilor pentru Domnul: şapte zile să mâncaţi azimi.
oPYÎn luna întâi, în a paisprezecea zi a lunii, între cele două seri, vor fi Pastele Domnului.
wOiAcestea sunt sărbătorile Domnului, adunări sfinte, pe care le veţi vesti la vremurile lor hotărâte.
QNŞase zile să lucraţi, dar a şaptea zi să fie Sabatul, ziua de odihnă, o adunare sfântă. Să nu faceţi nici o lucrare în timpul lui: este Sabatul Domnului, în toate locuinţele voastre.
&MGVorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Iată sărbătorile Domnului, pe care le veţi vesti ca adunări sfinte – acestea sunt sărbătorile Mele:
3L eŞi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
bK?!şi care v-am scos din ţara Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru: Eu sunt Domnul.
J  Să nu pângăriţi Numele Meu cel sfânt, ci să fiu sfinţit între copiii lui Israel: Eu sunt Domnul care vă sfinţesc
QISă ţineţi poruncile Mele şi să le împliniţi: Eu sunt Domnul.
zHoSă fie mâncată în aceeaşi zi, să nu lăsaţi nimic din ea până a doua zi dimineaţa: Eu sunt Domnul.
lGSŞi când veţi aduce Domnului o jertfă de mulţumire, s-o aduceţi aşa ca să fie primită.
hFKDar vaca, oaia sau capra să nu le înjunghiaţi ca jertfă în aceeaşi zi cu fătul lor.
AE}Viţelul, mielul sau iedul, după naştere, să mai rămână şapte zile cu mama sa, şi de la a opta zi înainte vor fi primite să fie aduse Domnului ca jertfe mistuite de foc.
4DeŞi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
\C3Nici să nu primiţi din mâna unui străin vreunul din aceste animale, ca să-l jertfiţi ca mâncare Dumnezeului vostru; căci stricăciunea lor este în ele, au un cusur şi nu vor fi primite pentru voi.
B-Să nu aduceţi Domnului un animal cu membre zdrobite sau stricate sau smulse sau tăiate; să nu-l aduceţi ca jertfă în ţara voastră.
"A?Ca dar de bunăvoie vei putea să jertfeşti un bou sau un miel cu un membru prea lung sau prea scurt, dar ca dar pentru jurământ nu va fi primit.
j@OSă nu aduceţi nici una care este oarbă, slută sau ciuntită, care are bube, scabie sau eczemă; pe acestea să nu le aduceţi Domnului, nici să nu le aduceţi pe altar ca jertfă mistuită de foc înaintea Domnului.
}?uŞi oricine aduce Domnului din boi sau din oi o jertfă de mulţumire, fie pentru împlinirea unui jurământ, fie ca dar de bunăvoie, animalul de jertfă trebuie să fie fără cusur, ca să fie primit; să nu aibă nici un cusur în el.
P>Să nu aduceţi nimic din ce are cusur, căci nu vă va fi primit.
b=?să aducă de bunăvoie o parte bărbătească fără cusur din boi, miei sau capre.
<'Vorbeşte lui Aaron şi fiilor lui şi tuturor copiilor lui Israel şi spune-le: Orice om din casa lui Israel sau dintre străinii lui Israel, care va aduce o jertfă, fie pentru jurămintele lor, fie ca dar de bunăvoie, ca s-o prezinte Domnului ca ardere-de-tot,
4;eŞi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
%:Eşi astfel să poarte asupra lor vina păcatului de care se fac vinovaţi, mâncând din lucrurile lor sfinte: căci Eu sunt Domnul care îi sfinţesc.
x9kPreoţii să nu pângărească lucrurile sfinte ale copiilor lui Israel, pe care aceştia le aduc Domnului
+8QDar dacă un om mănâncă dintr-un lucru sfânt fără să ştie, să reînnoiască lucrul sfânt şi să-l dea preotului adăugând la el încă o cincime.
7} Dar dacă fiica preotului ajunge văduvă sau divorţată, dacă nu va avea copii şi dacă se va întoarce la casa tatălui ei, ca în tinereţea ei, va putea să mănânce din pâinea tatălui ei; dar nici un străin să nu mănânce din ea.
6 Dar dacă fiica preotului este căsătorită cu un străin, ea să nu mănânce din lucrurile sfinte aduse ca jertfe prin ridicare.
5! Dar dacă preotul cumpără un om cu bani, acela să mănânce din ele; şi cei născuţi în casa lui să mănânce din pâinea lui.
4% Nici un străin să nu mănânce din lucrurile sfinte; oaspetele preotului sau slujitorul tocmit să nu mănânce din lucrurile sfinte.
"3? Să păzească cerinţele Mele, ca să nu poarte păcatul pentru ele şi să moară, pentru că le-au pângărit: Eu sunt Domnul care îi sfinţesc.
2{Să nu mănânce dintr-un animal mort sau sfâşiat de fiare, ca să nu se pângărească prin el: Eu sunt Domnul.
}1uDar când va apune soarele, va fi curat şi după aceea va mânca din lucrurile sfinte, căci este pâinea lui.
20_omul care se atinge de oricare din aceste lucruri va fi necurat până seara şi nu va mânca din lucrurile sfinte, decât după ce îşi va spăla trupul în apă.
./Wsau dacă un om se atinge de vreo târâtoare, prin care se face necurat, sau se atinge de un om prin care se face necurat, oricare ar fi necurăţia acelui om,
.Orice om din urmaşii lui Aaron care este lepros sau are o scurgere să nu mănânce din lucrurile sfinte până este curat. Şi dacă un om se atinge de ceva care este făcut necurat de un cadavru, sau dacă un om are o scurgere de sămânţă,
-Spune-le: Orice om dintre toţi urmaşii voştri, de-a lungul generaţiilor voastre, care, în timp ce este necurat, se va apropia de lucrurile sfinte pe care le închină Domnului copiii lui Israel, omul acela va fi nimicit dinaintea Mea: Eu sunt Domnul.
P,Vorbeşte lui Aaron şi fiilor lui să se separe de lucrurile sfinte ale fiilor lui Israel, pe care le-au sfinţit pentru Mine, ca să nu-Mi pângărească Numele Meu cel sfânt: Eu sunt Domnul.
3+ eŞi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
j*OŞi Moise a spus lucrurile acestea lui Aaron şi fiilor lui şi tuturor copiilor lui Israel.
E)numai să nu se ducă la perdeaua dinăuntru şi să nu se apropie de altar, pentru că are un defect; să nu pângărească sanctuarele Mele, căci Eu sunt Domnul care îl sfinţesc.
c(APoate să mănânce pâinea Dumnezeului său, fie cea preasfântă, fie cea sfântă,
c'ANici un bărbat dintre urmaşii preotului Aaron, care va avea vreun defect, să nu se apropie, ca să aducă jertfe mistuite de foc; are un defect trupesc: să nu se apropie ca să aducă pâinea Dumnezeului său.
}&unici un om cocoşat sau pitic, sau un om care are un defect la ochi sau eczemă sau scabie sau care este eunuc.
=%wnici un om cu piciorul rupt sau cu mâna ruptă;
$9Căci nici un om care va avea un defect nu se va apropia: nici un orb, sau un şchiop sau cel care are nasul turtit sau cu vreun membru deformat,
F#Vorbeşte-i lui Aaron şi spune-i: Nici un om din sămânţa ta, de-a lungul generaţiilor lor, care va avea un defect trupesc să nu se apropie, ca să aducă pâinea Dumnezeului lui.
4"eŞi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
n!Wca să nu-şi pângărească sămânţa în poporul său: căci Eu sunt Domnul care-l sfinţesc.
P Să nu ia o văduvă, nici o femeie divorţată, nici o femeie necinstită, nici o prostituată; pe acestea să nu le ia de soţie, ci el să ia de soţie pe o femeie fecioară din poporul său;
I  Şi femeia pe care o va lua el de soţie să fie fecioară.
<s Să nu iasă din sanctuar şi să nu pângărească sanctuarul Dumnezeului său; căci sfinţirea untdelemnului pentru ungerea Dumnezeului său este peste el: Eu sunt Domnul.
{ Şi să nu intre la nici un mort şi să nu se pângărească nici pentru tatăl său însuşi sau pentru mama sa.
ym Şi preotul care este mare preot între fraţii lui, pe capul căruia a fost turnat untdelemnul pentru ungere şi care a fost sfinţit şi îmbrăcat în veşminte sfinte, să nu-şi descopere capul şi să nu-şi sfâşie veşmintele.
{q Dacă fiica unui preot se pângăreşte prin prostituţie, pângăreşte pe tatăl ei: să fie arsă în foc.
7Să-l sfinţeşti deci; căci el aduce pâinea Dumnezeului tău; el să fie sfânt pentru tine; căci Eu Domnul, care te sfinţesc, sunt sfânt.
;Să nu-şi ia ca soţie o femeie prostituată sau necinstită, nici cu o femeie divorţată de bărbat; căci el este sfânt pentru Dumnezeul lui.
KEi să fie sfinţi pentru Dumnezeul lor şi să nu pângărească Numele Dumnezeului lor, căci ei aduc Domnului jertfele mistuite de foc, pâinea Dumnezeului lor; de aceea să fie sfinţi.
 Pentru mort să nu se radă în cap, nici să nu-şi radă colţurile bărbii, nici să nu-şi facă tăieturi în carne.
r_Dar să nu se pângărească fiind o rudă prin căsătorie în poporul său, profanându-se singur.
zoşi pentru sora lui care este fecioară, care stă lângă el şi nu are soţ; pentru ea se poate pângări.
7afară numai pentru rudele lui cele mai apropiate: pentru mama lui, pentru tatăl lui, pentru fiul lui, pentru fiica lui şi pentru fratele lui,
 9Şi Domnul a zis lui Moise: Vorbeşte preoţilor, fiilor lui Aaron şi spune-le: Nimeni să nu se pângărească pentru un mort din poporul său,
*OBărbatul sau femeia care cheamă duhul unui mort sau ghiceşte, să fie pedepsiţi cu moartea; să-i ucideţi cu pietre: sângele lor să cadă asupra lor.
Şi voi să-Mi fiţi sfinţi, căci Eu, Domnul, sunt sfânt; Eu v-am pus deoparte dintre popoare, ca Să fiţi ai Mei.
,SDe aceea, voi să faceţi deosebire între animalele curate şi cele necurate şi între păsările curate şi cele necurate; şi să nu vă pângăriţi sufletele mâncând animale sau păsări sau orice vietate care se târăşte pe pământ, pe care le-am separat de voi ca necurate.
\3V-am spus: Voi le veţi moşteni pământul şi Eu Însumi vi-l voi da în stăpânire: o ţară în care curge lapte şi miere. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, care v-am pus deoparte dintre alte popoare.
)MŞi să nu umblaţi după obiceiurile poporului pe care îl voi alunga dinaintea voastră, căci ci au făcut toate aceste lucruri şi de aceea i-am urât.
 -Să păziţi toate legile Mele şi toate poruncile Mele şi să le împliniţi, ca să nu vă verse ţara în care vă duc ca să locuiţi.
Dacă un bărbat ia pe soţia fratelui său, este un lucru necurat; a descoperit goliciunea fratelui său: vor fi fără copii.
! =Dacă un bărbat se culcă cu soţia unchiului său, acela a descoperit goliciunea unchiului său; îşi vor purta păcatul. Vor muri fără copii.
7 iSă nu descoperi goliciunea surorii mamei tale, nici a surorii tatălui tău, căci înseamnă să descoperi pe ruda ta apropiată: amândoi îşi vor purta nelegiuirea.
{Dacă un bărbat se culcă cu o femeie care este în perioada ei din fiecare lună şi-i descoperă goliciunea, el a dezvelit scurgerea ei, iar ea şi-a descoperit scurgerea sângelui ei: amândoi să fie nimiciţi din mijlocul poporului lor.
=uDacă un bărbat ia pe sora sa, pe fiica tatălui său sau pe fiica mamei sale, şi îi vede goliciunea ei şi ea îi vede goliciunea lui, este o mare ruşine; să fie nimiciţi amândoi sub ochii copiilor poporului lor; el a descoperit goliciunea surorii lui: îşi va lua pedeapsa pentru păcatul lui.
1Dacă o femeie se apropie de un animal, ca să se împreuneze cu el, să ucizi şi pe femeie şi pe vită: sângele lor să cadă asupra lor.
ueDacă un bărbat se culcă cu un animal, acela să fie pedepsit cu moartea; şi să omorâţi animalul.
3aDacă un bărbat ia de soţie pe o femeie şi cu ea şi pe mama ei, este o nelegiuire: să-i ardă în foc şi pe el şi pe ele, ca să nu fie nelegiuire între voi.
~~U}}}}|I{{&z yMxx%wvvuut-smsrprq!pp-onn7m'l~l k;jgihggfQeeyddccbHa``/_o^^l]]=\[[@ZmYYQXX"WdVVlUTSSHRRBQPPsONNRMMQMLLLCKKKCKJJJIHHlG]FEE`DDC9BAA@@1?@>==<<7;`::988[766n655g4j33$2d110//..v.-,,B++2**J))($'~'&z&%%$h##M""H!![ 5*#znOE*S* } c  s "<@~w(1Moise a luat argintul pentru răscumpărarea celor care treceau peste numărul celor răscumpăraţi de leviţi;
(0şi argintul acela să-l dai lui Aaron şi fiilor lui, pentru răscumpărarea celor ce trec peste numărul leviţilor.
q](/să iei câte cinci sicii de persoană, după siclul sanctuarului, care este de douăzeci de ghere,
;(.Pentru răscumpărarea celor două sute şaptezeci şi trei dintre întâii-născuţi ai copiilor lui Israel, care trec peste numărul leviţilor,
2_(-Ia pe leviţi în locul tuturor întâilor-născuţi din copiii lui Israel, şi vitele leviţilor în locul vitelor lor; şi leviţii vor fi ai Mei: Eu sunt Domnul.
1_(,Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
D(+Şi toţi întâii-născuţi de parte bărbătească, după numărul numelor lor, de la vârsta de o lună în sus, au fost douăzeci şi două de mii două sute şaptezeci şi trei.
(*Moise a făcut numărătoarea tuturor întâilor-născuţi dintre copiii lui Israel, după porunca pe care i-o dăduse Domnul.
\3()Şi să iei pe leviţi pentru Mine, Eu sunt Domnul, în locul tuturor întâilor-născuţi din copiii lui Israel, şi vitele leviţilor în locul tuturor întâilor-născuţi din vitele copiilor lui Israel!
>w((Şi Domnul a zis lui Moise: Numără pe fiecare întâi-născut de parte bărbătească dintre copiii lui Israel, de la vârsta de o lună în sus, şi ia numărul numelor lor.
hK('Toţi cei care fuseseră număraţi dintre leviţi, pe care Moise şi Aaron i-au numărat după familiile lor, la porunca Domnului, toţi bărbaţii de la vârsta de o lună în sus, au fost douăzeci şi două de mii.
S!(&Dar cei care îşi instalau corturile înaintea cortului, la est, înaintea cortului întâlnirii, spre răsăritul soarelui erau Moise, Aaron şi fiii lui, care aveau să îndeplinească îndatoririle de la sanctuar, care fuseseră poruncite copiilor lui Israel; iar străinul care se va apropia să fie pedepsit cu moartea.
iM(%apoi stâlpii curţii de jur împrejur, picioarele lor, ţăruşii lor şi frânghiile lor.
!=($În paza şi grija fiilor lui Merari au dat: scândurile cortului, pârghiile, stâlpii şi picioarele lor, toate uneltele şi tot ce ţine de ele;
$C(#Şi conducătorul casei părinteşti a familiilor lui Merari era Ţuriel, fiul lui Abihail. Ei îşi instalau corturile în partea de nord a cortului.
9("Şi cei care au fost număraţi dintre ei, după numărul tuturor celor de parte bărbătească de la o lună în sus, erau şase mii două sute.
ue(!Din Merari se coboară familia lui Mahli şi familia lui Muşi. Acestea au fost familiile merariţilor.
 7( Mai-marele mai-marilor peste leviţi era Eleazar, fiul preotului Aaron;el avea supravegherea celor însărcinaţi să îngrijească de sanctuar.
) M(În grija lor au dat chivotul, masa, sfeşnicul, altarele, uneltele sanctuarului, cu care îşi făceau slujba, perdeaua dinăuntru şi tot ce ţine de ea.
i M(Şi mai-marele casei părinteşti a familiilor chehatiţilor era Eliţafan, fiul lui Uziel.
` ;(Familiile fiilor lui Chehat îşi instalau corturile în partea de sud a cortului.
# A(Numărând pe toţi bărbaţii de la vârsta de o lună în sus, s-au găsit opt mii şase sute de bărbaţi, însărcinaţi cu îngrijirea cortului.
/Y(Şi din Chehat se coboară familia amramiţilor, familia iţehariţilor, familia hebroniţilor şi familia uzieliţilor. Acestea au fost familiile chehatiţilor.
)M(apoi pânzele curţii şi perdeaua de la poarta curţii cortului de jur împrejurul cortului şi a altarului, şi toate frânghiile pentru slujba cortului.
G (Îndatoririle fiilor lui Gherşon în cortul întâlnirii cuprindeau cortul şi acoperişul cortului, învelitoarea acoperişului cortului şi perdeaua de la uşa cortului întâlnirii;
\3(Şi mai-marele casei părinteşti a gherşoniţilor era Elisaf, fiul lui Lael.
\3(Familiile gherşoniţilor îşi instalau corturile înapoia cortului, la vest.
8k(Cei care au fost număraţi dintre ei, după numărul tuturor celor de parte bărbătească de la o lună în sus, cei care au fost număraţi erau şapte mii cinci sute.
{q(Din Gherşon se coboară familia lui Libni şi familia lui Şimei; acestea au fost familiile gherşoniţilor.
 (şi fiii lui Merari, după familiile lor: Mahli şi Muşi. Acestea sunt familiile lui Levi, după casele părinţilor lor.
\3(şi fiii lui Chehat, după familiile lor: Amram şi Iţehar, Hebron şi Uziel;
a=(Şi acestea sunt numele fiilor lui Gherşon, după familiile lor: Libni şi Şimei;
Y~-(Aceştia sunt fiii lui Levi, după numele lor: Gherşon, Chehat şi Merari.
]}5(Şi Moise i-a numărat, după Cuvântul Domnului, întocmai cum i se poruncise.
.|W(Numără pe fiii lui Levi, după casele părinţilor lor, după familiile lor; să numeri pe toţi cei de parte bărbătească de la vârsta de o lună în sus.
F{(Domnul a vorbit lui Moise în Deşertul Sinai şi a zis:
z( Căci orice întâi-născut este al Meu; în ziua când am lovit pe toţi întâii-născuţi din ţara Egiptului, am închinat pentru Mine pe toţi întâii-născuţi din Israel, atât de la oameni cât şi de la animale. Ei vor fi ai Mei; Eu sunt Domnul.
Ny( Iată, Eu am luat pe leviţi din mijlocul copiilor lui Israel, în locul tuturor întâilor-născuţi, care deschid primii pântecele între copiii lui Israel; de aceea leviţii vor fi ai Mei.
4xe( Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
w!( Pe Aaron şi pe fiii lui să-i pui să păzească slujba preoţiei lor; iar străinul care se va apropia să fie pedepsit cu moartea.
yvm( Să dai pe leviţi lui Aaron şi fiilor lui; ei să fie daţi lui cu totul, din partea copiilor lui Israel.
u#(Şi ei să păzească toate uneltele cortului întâlnirii şi tot ce este poruncit copiilor lui Israel: ei să facă slujba cortului.
t(Şi ei vor împlini toate îndatoririle lui şi ale întregii adunări, înaintea cortului întâlnirii: să facă slujba cortului.
lsS(Apropie seminţia lui Levi şi prezint-o înaintea preotului Aaron, ca să fie în slujba lui.
4re(Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
Sq!(Nadab şi Abihu au murit înaintea Domnului, când au adus înaintea Domnului foc străin, în Deşertul Sinai; ei n-aveau fii. Eleazar şi Itamar au slujit ca preoţi în faţa tatălui lor Aaron.
p(Acestea sunt numele fiilor lui Aaron, preoţii care fuseseră unşi, pe care i-a consacrat ca să slujească de preoţi.
qo](Acestea sunt deci numele fiilor lui Aaron: Nadab, întâiul-născut, şi Abihu, Eleazar şi Itamar.
~n y(Acestea sunt generaţiile lui Aaron şi ale lui Moise, în ziua când a vorbit Domnul cu Moise, pe Muntele Sinai.
m("Astfel, copiii lui Israel au făcut întocmai după toate poruncile pe care Domnul le dăduse lui Moise; în felul acesta îşi instalau corturile după steagurile lor şi în felul acesta porneau la drum, fiecare după familia sa, după casa părinţilor lui.
l(!Leviţii însă, după porunca pe care o dăduse Domnul lui Moise, nu fuseseră număraţi în mijlocul copiilor lui Israel.
_k9( Aceştia sunt cei ce fuseseră număraţi dintre copiii lui Israel, după casele părinţilor lor. Toţi cei ce fuseseră număraţi din tabere după armatele lor erau şase sute trei mii cinci sute cincizeci.
1j](Toţi cei care fuseseră număraţi din tabăra lui Dan erau o sută cincizeci şi şapte de mii şase sute. Ei să pornească cei din urmă, după steagurile lor.
uie(Şi armata lui, şi cei care fuseseră număraţi dintre ei, erau cincizeci şi trei de mii patru sute.
rh_(Apoi urmează seminţia lui Neftali, şi mai-marele fiilor lui Neftali să fie Ahira, fiul lui Enan.
tgc(Şi armata lui, şi cei care fuseseră număraţi dintre ei, erau patruzeci şi unu de mii cinci sute.
f(Lângă el să-şi întindă corturile seminţia lui Aşer, şi mai-marele fiilor lui Aşer să fie Paguiel, fiul lui Ocran.
veg(Şi armata lui, şi cei care fuseseră număraţi dintre ei, erau şaizeci şi două de mii şapte sute.
d7(În partea de nord să se aşeze steagul taberei lui Dan, după armatele lor, şi mai-marele fiilor lui Dan să fie Ahiezer, fiul lui Amişadai.
"c?(Toţi cei care fuseseră număraţi din tabăra lui Efraim erau o sută opt mii o sută, după armatele lor. Ei să pornească în al treilea rând.
ube(Şi armata lui, şi cei care fuseseră număraţi dintre ei, erau treizeci şi cinci de mii patru sute.
yam(Apoi urmează seminţia lui Beniamin, şi mai-marele fiilor lui Beniamin să fie Abidan, fiul lui Ghideoni.
u`e(Şi armata lui, şi cei care fuseseră număraţi dintre ei, erau treizeci şi două de mii două sute.
_(Lângă el să-şi întindă corturile seminţia lui Manase, şi mai-marele fiilor lui Manase să fie Gamaliel, fiul lui Pedahţur.
l^S(Şi armata lui, şi cei care fuseseră număraţi dintre ei, erau patruzeci de mii cinci sute.
"]?(În partea de vest să se aşeze steagul taberei lui Efraim, după armatele lor, şi mai-marele fiilor lui Efraim să fie Elişama, fiul lui Amihud.
\\3(Apoi va porni cortul întâlnirii, împreună cu tabăra leviţilor, aşezată în mijlocul celorlalte tabere. Vor pleca aşa după cum şi-au instalat corturile, fiecare la locul lui şi după steagul lui.
>[w(Toţi cei care fuseseră număraţi din tabăra lui Ruben erau o sută cincizeci şi unu de mii patru sute cincizeci, după armatele lor. Ei să pornească în al doilea rând.
Z{(Şi armata lui, şi cei care fuseseră număraţi dintre ei, erau patruzeci şi cinci de mii şase sute cincizeci.
mYU(Apoi urmează seminţia lui Gad, iar mai-marele fiilor lui Gad să fie Eliasaf, fiul lui Deuel.
uXe( Şi armata lui, şi cei care fuseseră număraţi dintre ei, erau cincizeci şi nouă de mii trei sute.
W!( Lângă el să-şi întindă corturile seminţia lui Simeon;şi mai-marele fiilor lui Simeon să fie Şelumiel, fiul lui Ţurişadai.
vVg( Şi armata lui, şi cei care fuseseră număraţi dintre ei, erau patruzeci şi şase de mii cinci sute.
U9( În partea de sud să se aşeze steagul taberei lui Ruben, după armatele lor, şi mai-marele fiilor lui Ruben să fie Eliţur, fiul lui Şedeur.
!T=( Toţi cei care fuseseră număraţi din tabăra lui Iuda erau o sută optzeci şi şase de mii patru sute, după armatele lor. Ei vor porni primii.
wSi(Şi armata lui, şi cei care fuseseră număraţi dintre ei, erau cincizeci şi şapte de mii patru sute.
oRY(Apoi vine seminţia lui Zabulon, şi mai-marele fiilor lui Zabulon să fie Eliab, fiul lui Helon.
vQg(Şi armata lui, şi cei care fuseseră număraţi dintre ei, erau cincizeci şi patru de mii patru sute.
P(Lângă el să-şi întindă corturile seminţia lui Isahar;şi mai-marele fiilor lui Isahar să fie Netaneel, fiul lui Ţuar.
wOi(Şi armata lui, şi cei care fuseseră număraţi dintre ei, erau şaptezeci şi patru de mii şase sute.
:No(În partea de est, spre răsăritul soarelui, să se aşeze steagul taberei lui Iuda, după armatele lor, şi mai-marele fiilor lui Iuda să fie Nahşon, fiul lui Aminadab.
dMC(Fiecare bărbat dintre copiii lui Israel să-şi aşeze cortul lângă steagul lui, sub semnul casei părinţilor lui; să-şi întindă corturile de jur împrejurul cortului întâlnirii, la o oarecare depărtare.
=L y(Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron, zicând:
K (6Şi copiii lui Israel au făcut întocmai după toate poruncile pe care Domnul le dăduse lui Moise; aşa au făcut.
I  (4Şi copiii lui Israel să-şi aşeze corturile fiecare în tabăra lui şi fiecare lângă steagul lui, după cetele lor.
8H m(3Şi când va porni cortul, leviţii să-l desfacă; şi când se va opri cortul, leviţii să-l aşeze; iar străinul care se va apropia de el să fie pedepsit cu moartea.
yG o(2ci pe leviţi să-i repartizezi peste cortul Mărturiei şi peste toate uneltele lui şi peste tot ce aparţine de el; ei vor duce cortul şi toate uneltele lui; ei vor face slujba în el şi îşi vor aşeza tabăra în jurul cortului.
hF M(1Pe seminţia lui Levi să n-o numeri, nici să nu le faci totalul între copiii lui Israel,
:E s(0pentru că Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
\D 5(/Dar leviţii, după seminţia părinţilor lor, n-au fost număraţi între ei,
`C =(.toţi cei care au fost număraţi au fost şase sute trei mii cinci sute cincizeci.
:B q(-Toţi bărbaţii număraţi dintre copiii lui Israel, după casele părinţilor lor, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei care puteau să meargă la război în Israel,
HA  (,Aceştia sunt cei care au fost număraţi, pe care Moise şi Aaron i-au numărat împreună cu cei doisprezece bărbaţi, mai-mari ai lui Israel, fiecare reprezentând casa tatălui său.
p@ ](+cei care au fost număraţi din seminţia lui Neftali au fost cincizeci şi trei de mii patru sute.
U? '(*Dintre fiii lui Neftali, după generaţiile lor, după familiile lor, după casele părinţilor lor, după numărul numelor, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei care puteau să iasă la război:
m> W()cei care au fost număraţi din seminţia lui Aşer au fost patruzeci şi una de mii cinci sute.
U= '((Dintre fiii lui Aşer, după generaţiile lor, după familiile lor, după casele părinţilor lor, după numărul numelor, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei care puteau să meargă la război:
m< W('cei care au fost număraţi din seminţia lui Dan au fost şaizeci şi două de mii şapte sute.
S; #(&Dintre fiii lui Dan, după generaţiile lor, după familiile lor, după casele părinţilor lor, după numărul numelor, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei care puteau să meargă la război:
q: _(%cei care au fost număraţi din seminţia lui Beniamin au fost treizeci şi cinci de mii patru sute.
\9 5($Dintre fiii lui Beniamin, după generaţiile lor, după familiile lor, după casele părinţilor lor, după numărul numelor lor, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei care puteau să meargă la război:
o8 [(#cei care au fost număraţi din seminţia lui Manase au fost treizeci şi două de mii două sute.
V7 )("Dintre fiii lui Manase, după generaţiile lor, după familiile lor, după casele părinţilor lor, după numărul numelor, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei care puteau să meargă la război:
f6 I(!cei care au fost număraţi din seminţia lui Efraim au fost patruzeci de mii cinci sute.
m5 W( Dintre fiii lui Iosif, dintre fiii lui Efraim, după generaţiile lor, după familiile lor, după casele părinţilor lor, după numărul numelor, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei care puteau să meargă la război:
p4 ](cei ce au fost număraţi din seminţia lui Zabulon au fost cincizeci şi şapte de mii patru sute.
W3 +(Dintre fiii lui Zabulon, după generaţiile lor, după familiile lor, după casele părinţilor lor, după numărul numelor, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei care puteau să meargă la război:
n2 Y(cei ce au fost număraţi din seminţia lui Isahar au fost cincizeci şi patru de mii patru sute.
U1 '(Dintre fiii lui Isahar, după generaţiile lor, după familiile lor, după casele părinţilor lor, după numărul numelor de la douăzeci de ani în sus, toţi cei care puteau să meargă la război:
m0 W(cei ce au fost număraţi din seminţia lui Iuda au fost şaptezeci şi patru de mii şase sute.
T/ %(Dintre fiii lui Iuda, după generaţiile lor, după familiile lor, după casele părinţilor lor, după numărul numelor, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei care puteau să meargă la război:
u. g(cei ce au fost număraţi din seminţia lui Gad au fost patruzeci şi cinci de mii şase sute cincizeci.
S- #(Dintre fiii lui Gad, după generaţiile lor, după familiile lor, după casele părinţilor lor, după numărul numelor, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei care puteau să meargă la război:
m, W(cei ce au fost număraţi din seminţia lui Simeon au fost cincizeci şi nouă de mii trei sute.
+ /(Dintre fiii lui Simeon, după generaţiile lor, după familiile lor, după casele părinţilor lor, cei care au fost număraţi dintre ei, după numărul numelor, fiecare bărbat individual, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei care puteau să meargă la război:
m* W(cei ce au fost număraţi din seminţia lui Ruben au fost patruzeci şi şase de mii cinci sute.
) (Fiii lui Ruben, întâiul-născut al lui Israel, după generaţiile lor, după familiile lor, după casele părinţilor lor, după numărul numelor, fiecare bărbat individual, de la douăzeci de ani în sus, toţi cei care puteau să meargă la război:
Y( /(Moise a făcut numărătoarea în Deşertul Sinai, cum îi poruncise Domnul.
W' +(şi au strâns toată adunarea, în cea dintâi zi a lunii a doua, şi i-au înregistrat după familiile lor, după casele părinţilor lor, potrivit cu numărul numelor, de la douăzeci de ani în sus.
[& 3(Moise şi Aaron au luat pe bărbaţii aceştia care fuseseră chemaţi pe nume
% (Aceştia sunt cei ce au fost aleşi din adunare, mai-marii seminţiilor părinţilor lor, capi ai miilor lui Israel.
<$ w(din seminţia lui Neftali: Ahira, fiul lui Enan.
;# u(din seminţia lui Gad: Eliasaf, fiul lui Deuel;
=" y( din seminţia lui Aşer: Paguiel, fiul lui Ocran;
?! }( din seminţia lui Dan: Ahiezer, fiul lui Amişadai;
C  ( din seminţia lui Beniamin: Abidan, fiul lui Ghideoni;
u g( dintre copiii lui Iosif, din Efraim: Elişama, fiul lui Amihud;din Manase: Gamaliel, fiul lui Pedahţur;
= y( din seminţia lui Zabulon: Eliab, fiul lui Helon;
? }(din seminţia lui Isahar: Netaneel, fiul lui Ţuar;
? }(din seminţia lui Iuda: Nahşon, fiul lui Aminadab;
G  (din seminţia lui Simeon: Şelumiel, fiul lui Ţurişadai;
 }(Acestea sunt numele bărbaţilor care vor fi împreună cu voi. Din seminţia lui Ruben: Eliţur, fiul lui Şedeur;
z q(Să fie cu voi câte un bărbat din fiecare seminţie; fiecare să fie conducător al casei părinţilor lui.
& I(de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toţi cei ce pot ieşi la război în Israel; să le faceţi numărătoarea după cetele lor, tu şi Aaron.
5 g(Faceţi numărătoarea întregii adunări a copiilor lui Israel, după familiile lor, după casele părinţilor lor, după numărul numelor, fiecare bărbat individual,
: s(Şi Domnul a vorbit lui Moise în Deşertul Sinai, în cortul întâlnirii, în ziua întâi a lunii a doua, în al doilea an după ieşirea lor din ţara Egiptului, zicând:
vg"Acestea sunt poruncile pe care le-a poruncit Domnul lui Moise pentru copiii lui Israel pe Muntele Sinai.
I !Să nu se cerceteze dacă animalul este bun sau rău, nici să nu se schimbe; şi dacă se înlocuieşte unul cu altul şi unul şi celălalt va fi sfânt; nu vor putea fi răscumpărate.
 Şi orice zeciuială din cirezi şi din turme, din tot ce trece sub toiag, să fie o zeciuială sfântă pentru Domnul.
jODacă un om vrea să răscumpere o parte din zeciuială lui, să mai adauge la ea o cincime.
%Orice zeciuială din ogor, fie din sămânţa pământului, fie din rodul pomilor, este a Domnului: este un lucru sfânt pentru Domnul.
ymNici un om dedicat, care a fost pus deoparte dintre oameni, nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorât.
'Orice lucru consacrat, pe care un om l-a pus deoparte pentru Domnul, din tot ce are el ca posesiune, fie om, fie animal, fie un ogor din posesiunea lui, nu va putea nici să se vândă, nici să se răscumpere; orice lucru consacrat va fi preasfânt pentru Domnul.
T#Şi dacă este un animal necurat, atunci să-l răscumpere cu preţul evaluat de tine şi să mai adauge încă o cincime; sau dacă nu este răscumpărat, atunci să fie vândut după evaluarea ta.
2 _Nimeni nu va putea consacra Domnului pe întâiul-născut al animalelor, care, ca şi întâi-născut, aparţine deja Domnului; fie bou, fie oaie, este al Domnului.
i MToate evaluările tale să se facă în siclii sanctuarului: siclul are douăzeci de ghere.
  În Anul de Jubileu, ogorul să se întoarcă la acela de la care l-a cumpărat, la acela care avea ogorul ca o posesiune.
: oatunci preotul să-i calculeze preţul evaluării tale până la Anul de Jubileu şi în aceeaşi zi omul să dea preţul evaluării tale, ca un lucru sfânt pentru Domnul.
{Şi dacă un om consacră Domnului un ogor pe care l-a cumpărat el, care nu este parte din ogorul posesiunii lui,
'IŞi ogorul acela, când va fi eliberat în Anul de Jubileu, să fie sfânt pentru Domnul, ca un ogor consacrat pentru Domnul; va fi posesiunea preotului.
lSDacă nu-şi răscumpără ogorul, ci vinde ogorul altui om, nu va mai putea fi răscumpărat.
)MŞi dacă cel ce şi-a consacrat ogorul va dori vreodată să-l răscumpere, atunci să adauge o cincime la preţul evaluat de tine şi va rămâne al lui.
ODacă îşi consacră ogorul după Anul de Jubileu, atunci preotul să-i calculeze preţul după numărul anilor care mai rămân până la Anul de Jubileu, care va fi scăzut din evaluarea ta.
saDacă îşi consacră ogorul chiar din Anul de Jubileu, preţul lui să rămână după evaluarea ta.
mUŞi dacă un om va consacra Domnului un ogor din proprietatea lui, atunci evaluarea ta să fie după cantitatea de sămânţă necesară pentru el: un omer de sămânţă de orz se va evalua la cincizeci de sicii de argint.
Şi dacă cel ce a sfinţit-o va vrea să-şi răscumpere casa, să mai adauge o cincime la preţul evaluării tale şi va fi a lui.
>wDacă un om îşi consacră Domnului casa, ca să fie sfântă pentru Domnul, atunci preotul s-o evalueze, fie bună, fie rea; după cum o evaluează preotul, aşa va rămâne.
jO Dar dacă va vrea vreodată să-l răscumpere, el să mai adauge o cincime la evaluarea lui.
nW şi preotul îl va evalua, bun sau rău; la cât îl vei evalua, tu, preotule, aşa va rămâne.
~ Şi dacă este un animal necurat, dintre cele care nu se aduc ca jertfă Domnului, atunci să ducă animalul înaintea preotului
<}s Să nu-l schimbe, nici să nu pună unul rău pentru unul bun sau unul bun pentru unul rău: dacă ar înlocui un animal cu altul, atunci şi unul şi celălalt va fi sfânt.
| Şi dacă este un animal dintre cele pe care le pot aduce ca jertfă Domnului, tot ceea ce dă omul Domnului să fie sfânt.
d{CDar dacă este prea sărac ca să plătească evaluarea făcută de tine, atunci să se ducă singur la preot şi preotul îl va evalua; preotul va face evaluarea după îndemânarea celui ce a făcut jurământul.
z9Şi dacă va fi de şaizeci de ani şi mai mult, evaluarea ta să fie de cincisprezece sicii pentru un bărbat şi de zece sicii pentru o femeie.
CyŞi dacă este de la o lună până la cinci ani, evaluarea ta să fie de cinci sicii de argint pentru un băiat, iar pentru o fetiţă evaluarea ta să fie de trei sicii de argint.
%xEŞi dacă este de la cinci ani până la douăzeci de ani, evaluarea ta să fie de douăzeci de sicii pentru un băiat si de zece sicii pentru o fată.
KwDacă este femeie, evaluarea ta să fie de treizeci de sicii.
@v{Şi evaluarea pe care o vei face pentru partea bărbătească de la douăzeci de ani până la şaizeci de ani să fie de cincizeci de sicii de argint, după siclul sanctuarului.
+uQVorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Când un om dedică prin jurământ anumite persoane, persoanele acelea să fie ale Domnului, după evaluarea ta.
/t ]Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
"s?.Acestea sunt rânduielile, poruncile şi legile pe care le-a aşezat Domnul între El şi copiii lui Israel, pe Muntele Sinai, prin mâna lui Moise.
Br-Ci Îmi voi aduce aminte spre binele lor de legământul cu strămoşii lor, pe care i-am scos din ţara Egiptului, în faţa naţiunilor, ca să fiu Dumnezeul lor: Eu sunt Domnul.
Pq,Dar, şi când vor fi în ţara duşmanilor lor, nu-i voi lepăda, nici nu-i voi urî până acolo încât să-i nimicesc şi să rup legământul Meu cu ei; căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor.
p+Căci ţara va fi părăsită de ei şi se va bucura de Sabatele ei în timpul când va rămâne pustiită departe de ei. În timpul acesta ei vor plăti pentru fărădelegile lor, pentru că au respins poruncile Mele şi sufletul lor a urât legile Mele.
Bo*atunci Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Iacov, Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Isaac şi de legământul Meu cu Avraam şi Îmi voi aduce aminte de ţară.
!n=)şi Eu M-am împotrivit lor şi i-am adus în ţara duşmanilor lor, dacă inimile lor necircumcise se vor umili şi îşi vor accepta vinovăţia,
Pm(Dacă îşi vor mărturisi fărădelegile lor şi fărădelegile părinţilor lor, păcatele pe care le-au făcut împotriva Mea şi că au umblat împotriva voii Mele, păcate din cauza cărora
al='Iar acei dintre voi care vor mai rămâne în viaţă se vor pierde în fărădelegile lor, în ţara duşmanilor lor; şi se vor pierde şi din cauza fărădelegilor părinţilor lor care sunt împreună cu ei.
[k1&Şi veţi pieri printre naţiuni şi vă va devora ţara duşmanilor voştri.
%jE%Şi vor cădea unul peste altul, ca înaintea săbiei, când nu-i va urmări nimeni; şi nu veţi avea putere să staţi înaintea duşmanilor voştri.
i$Şi în inima acelora dintre voi care vor mai rămâne în viaţă în ţara duşmanilor lor, voi aduce slăbiciunea şi îi va fugări chiar şi foşnetul unei frunze suflate de vânt şi vor fugi ca de sabie şi vor cădea când nu-i va urmări nimeni.
zho#Tot timpul cât va fi pustiită, va avea odihna pe care n-o avusese în Sabatele voastre, când o locuiaţi.
Kg"Atunci ţara se va bucura de Sabatele ei, tot timpul cât va fi pustiită şi până când veţi fi în ţara duşmanilor voştri; atunci ţara se va odihni şi se va bucura de Sabatele ei.
&fG!Vă voi împrăştia printre naţiuni şi voi scoate sabia în urma voastră. Ţara voastră va fi pustiită şi cetăţile voastre vor rămâne pustii.
geI Voi pustii ţara, aşa că duşmanii voştri care o vor locui vor rămâne încremeniţi.
dVă voi lăsa cetăţile pustii, vă voi devasta sanctuarele şi nu voi mai mirosi mirosul plăcut al tămâiei voastre.
[c1Vă voi sfărâma înălţimile pentru jertfă, vă voi dărâma stâlpii închinaţi soarelui, voi arunca trupurile voastre moarte peste trupurile moarte ale idolilor voştri şi sufletul Meu vă va urî.
mbUŞi veţi mânca din carnea fiilor voştri şi veţi mânca până şi carnea fiicelor voastre.
aatunci Mă voi împotrivi şi Eu vouă cu mânie şi Eu, chiar Eu, vă voi pedepsi de şapte ori mai mult pentru păcatele voastre.
e`EŞi dacă nici după acestea nu Mă veţi asculta, ci veţi umbla împotriva voii Mele,
<_sCând voi zdrobi toiagul pâinii voastre, zece femei vă vor coace pâinea într-un singur cuptor şi vă vor da pâinea cu cântarul; veţi mânca, dar nu vă veţi sătura.
]^5Voi aduce împotriva voastră sabia, care va răzbuna legământul Meu; şi când vă veţi strânge în cetăţile voastre, voi trimite ciuma în mijlocul vostru şi veţi fi daţi în mâinile duşmanului.
y]matunci Mă voi împotrivi şi Eu vouă şi vă voi pedepsi de şapte ori mai mult pentru păcatele voastre.
s\aŞi dacă prin lucrurile acestea nu vă veţi întoarce la Mine, ci veţi umbla împotriva voii Mele,
L[Voi da drumul printre voi fiarelor câmpului, care vă vor lăsa fără copii, vă vor nimici vitele şi vă vor face să fiţi puţini la număr, aşa că vă vor rămâne drumurile pustii.
:ZoŞi dacă şi atunci veţi umbla împotriva voii Mele şi nu veţi voi să Mă ascultaţi, voi aduce peste voi de şapte ori mai multe urgii, potrivit cu păcatele voastre.
Y!Şi puterea voastră va fi consumată în zadar, căci pământul vostru nu-şi va da rodul şi pomii ţării nu-şi vor da fructele.
X%Şi voi sfărâma mândria puterii voastre; şi voi face ca deasupra voastră cerul să fie ca fierul şi pământul vostru ca bronzul.
WŞi dacă nici după toate acestea nu veţi asculta de Mine, vă voi pedepsi de şapte ori mai mult pentru păcatele voastre.
OVŞi Eu Îmi voi întoarce Faţa împotriva voastră şi veţi fi bătuţi înaintea duşmanilor voştri; cei ce vă urăsc vor domni peste voi şi voi veţi fugi când nimeni nu vă va urmări.
Uşi Eu, la rândul Meu, iată ce vă voi face: Voi trimite peste voi groaza, tuberculoza şi febra, care vor face să vi se stingă ochii şi să piară viaţa din voi. Sămânţa o veţi semăna în zadar, căci o vor mânca duşmanii voştri.
JTşi dacă veţi respinge legile Mele şi dacă sufletul vostru va dispreţui judecăţile Mele, aşa încât nu veţi împlini toate poruncile Mele şi astfel să rupeţi legământul Meu,
RSDar dacă nu Mă ascultaţi şi nu împliniţi toate aceste porunci,
GR  Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, care v-am scos din ţara Egiptului, ca să nu mai fiţi sclavii lor; Eu am rupt legătura jugului vostru şi v-am făcut să umblaţi cu capul ridicat.
fQG Voi umbla în mijlocul vostru şi voi fi Dumnezeul vostru, şi voi veţi fi poporul Meu.
\P3 Îmi voi aşeza locuinţa în mijlocul vostru şi sufletul Meu nu vă va urî.
vOg Veţi mânca din roadele cele vechi şi veţi scoate afară pe cele vechi, ca să faceţi loc celor noi.
N Eu Mă voi întoarce spre voi, vă voi face să creşteţi şi să vă înmulţiţi, şi voi întări legământul Meu cu voi.
.MWCinci dintre voi vor urmări o sută şi o sută dintre voi vor urmări zece mii în luptă şi duşmanii voştri vor cădea ucişi de sabie înaintea voastră.
fLGVeţi urmări pe duşmanii voştri şi ei vor cădea ucişi de sabie înaintea voastră.
Nk~~~ }j||j{zz5y]xx5wFvuts{s5rqqqVpp4onnm=lmlkUji{hh6ggf-eedxcc(b~ba{``)__^^3]\\[ZYY_XXX8WJV~U:TTUS9RQiPjOO=<<:::#9991887D6r6;55L44X33,2|2100i04//3.+---_,,Z+R+ **))(z(2'''&%%N$$$#""`"!!> 4_U } t?74|og@!=Y  a~ n+NCt(Căci ei Îmi sunt daţi cu totul din mijlocul copiilor lui Israel: Eu i-am luat pentru Mine în locul primului rod al pântecelui, întâiul-născut al tuturor copiilor lui Israel.
!s=(Şi după aceea, leviţii pot să intre ca să facă slujba în cortul întâlnirii. Dar să-i curăţeşti şi să-i prezinţi ca un dar legănat.
nrW(Astfel să pui deoparte pe leviţi din mijlocul copiilor lui Israel, şi leviţii vor fi ai Mei.
q( Să pui pe leviţi în picioare înaintea lui Aaron şi înaintea fiilor lui, şi să-i prezinţi Domnului ca un dar legănat.
/pY( Leviţii să-şi pună mâinile pe capul viţeilor şi să aduci unul ca jertfă pentru păcat şi altul ca ardere-de-tot, ca să faci ispăşire pentru leviţi.
o+( Şi Aaron să prezinte pe leviţi înaintea Domnului ca un dar legănat din partea copiilor lui Israel, ca ei să facă lucrarea Domnului.
qn]( Să apropii pe leviţi înaintea Domnului; şi copiii lui Israel să-şi pună mâinile pe leviţi.
m}( Să apropii pe leviţi înaintea cortului întâlnirii şi să aduni laolaltă toată adunarea copiilor lui Israel.
%lE(Să ia apoi un viţel, cu darul lui de mâncare din făină fină frământată cu untdelemn; şi să mai ia un alt viţel pentru jertfa pentru păcat.
1k](Iată cum să-i curăţeşti: Stropeşte-i cu apă de ispăşire şi lasă-i să treacă cu briciul peste tot trupul lor, să-şi spele hainele şi vor fi curaţi.
Pj(Ia pe leviţi din mijlocul copiilor lui Israel şi curăţeşte-i.
4ie(Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
'hI(Sfeşnicul era de aur bătut; atât piciorul cât şi florile lui erau de aur bătut. Moise făcuse sfeşnicul după modelul pe care i-l arătase Domnul.
}gu(Şi Aaron a făcut aşa: a aşezat lămpile în partea dinainte a sfeşnicului, cum poruncise Domnul lui Moise.
f+(Vorbeşte lui Aaron şi spune-i: Când vei aşeza lămpile, cele şapte lămpi vor trebui să lumineze în partea dinainte a sfeşnicului.
/e ](Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
ad=(YCând Moise intra în cortul întâlnirii ca să vorbească Domnului, auzea glasul care-i vorbea de pe capacul ispăşirii, care era aşezat pe chivotul Mărturiei, între cei doi heruvimi; şi vorbea cu Domnul.
kcQ(XToate animalele pentru jertfa de mulţumire au fost: douăzeci şi patru de boi, şaizeci de berbeci, şaizeci de ţapi, şaizeci de miei de un an. Acestea au fost darurile pentru dedicarea altarului, după ce a fost uns.
Pb(WToate animalele pentru arderea-de-tot au fost doisprezece viţei, doisprezece berbeci, doisprezece miei de un an, cu darurile lor de mâncare, şi doisprezece ţapi, pentru jertfa pentru păcat.
Ia (VAu fost douăsprezece castroane de aur, pline cu tămâie, fiecare castron cântărind zece sicii, după siclul sanctuarului; tot aurul castroanelor cântărea o sută douăzeci de sicii.
``;(Ufiecare farfurie de argint cântărea o sută treizeci de sicii şi fiecare lighean cântărea şaptezeci de sicii; tot argintul acestor vase cântărea două mii patru sute de sicii, după siclul sanctuarului.
`_;(TAcestea au fost darurile pentru dedicarea altarului aduse de conducătorii lui Israel, în ziua când l-au uns: douăsprezece farfurii de argint, douăsprezece lighene de argint, douăsprezece castroane de aur;
^)(Sşi, pentru jertfa de mulţumire, doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi, cinci miei de un an. Acesta a fost darul lui Ahira, fiul lui Enan.
2]a(Run ţap, pentru jertfa pentru păcat;
L\(Qun viţel, un berbec, un miel de un an, pentru arderea-de-tot;
E[(Pun castron de aur greu de zece sicii, plin cu tămâie;
Z(ODarul lui a fost o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sicii, un lighean de argint greu de şaptezeci de sicii, după siclul sanctuarului, amândouă pline cu făină fină frământată cu untdelemn, pentru darul de mâncare;
kYQ(NA douăsprezecea zi, şi-a adus darul conducătorul fiilor lui Neftali, Ahira, fiul lui Enan.
X/(Mşi, pentru jertfa de mulţumire, doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi, cinci miei de un an. Acesta a fost darul lui Paguiel, fiul lui Ocran.
2Wa(Lun ţap, pentru jertfa pentru păcat;
LV(Kun viţel, un berbec, un miel de un an, pentru arderea-de-tot;
EU(Jun castron de aur greu de zece sicii, plin cu tămâie;
T(IDarul lui a fost: o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sicii, un lighean de argint greu de şaptezeci de sicii, după siclul sanctuarului, amândouă pline cu făină fină frământată cu untdelemn, pentru darul de mâncare;
iSM(HA unsprezecea zi, şi-a adus darul conducătorul fiilor lui Aşer, Paguiel, fiul lui Ocran.
R5(Gşi pentru jertfa de mulţumire: doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi, cinci miei de un an. Acesta a fost darul lui Ahiezer, fiul lui Amişadai.
2Qa(Fun ţap, pentru jertfa de ispăşire;
LP(Eun viţel, un berbec, un miel de un an, pentru arderea-de-tot;
1O_(Dun castron de aur, plin cu tămâie;
Ny(CDarul lui a fost o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sicii, un lighean de argint de şaptezeci de sicii, după siclul sanctuarului, amândouă pline cu făină fină, frământată cu untdelemn, pentru darul de mâncare;
eME(BA zecea zi, şi-a adus darul conducătorul fiilor lui Dan, Ahiezer, fiul lui Amişadai.
L3(Aşi, pentru jertfa de mulţumire, doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi, cinci miei de un an. Acesta a fost darul lui Abidan, fiul lui Ghideoni.
2Ka(@un ţap, pentru jertfa pentru păcat;
LJ(?un viţel, un berbec, un miel de un an, pentru arderea-de-tot;
EI(>un castron de aur greu de zece sicii, plin cu tămâie;
H(=Darul lui a fost: o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sicii, un lighean de argint greu de şaptezeci de sicii, după siclul sanctuarului, amândouă pline cu făină fină frământată cu untdelemn, pentru darul de mâncare;
gGI(F9(;şi, pentru jertfa de mulţumire, doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi, cinci miei de un an. Acesta a fost darul lui Gamaliel, fiul lui Pedahţur.
2Ea(:un ţap, pentru jertfa pentru păcat;
LD(9un viţel, un berbec, un miel de un an, pentru arderea-de-tot;
EC(8un castron de aur greu de zece sicii, plin cu tămâie;
B(7Darul lui a fost: o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sicii, un lighean de argint greu de şaptezeci de sicii, după siclul sanctuarului, amândouă pline cu făină fină frământată cu untdelemn, pentru darul de mâncare;
hAK(6A opta zi, şi-a adus darul conducătorul fiilor lui Manase, Gamaliel, fiul lui Pedahţur.
@3(5şi, pentru jertfa de mulţumire, doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi, cinci miei de un an. Acesta a fost darul lui Elişama, fiul lui Amihud.
2?a(4un ţap, pentru jertfa pentru păcat;
L>(3un viţel, un berbec, un miel de un an, pentru arderea-de-tot;
E=(2un castron de aur greu de zece sicii, plin cu tămâie;
<(1Darul lui a fost: o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sicii, un lighean de argint greu de şaptezeci de sicii, după siclul sanctuarului, amândouă pline cu făină fină frământată cu untdelemn, pentru darul de mâncare;
h;K(0A şaptea zi, şi-a adus darul conducătorul fiilor lui Efraim, Elişama, fiul lui Amihud.
:/(/şi, pentru jertfa de mulţumire, doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi, cinci miei de un an. Acesta a fost darul lui Eliasaf, fiul lui Deuel.
29a(.un ţap, pentru jertfa pentru păcat;
L8(-un viţel, un berbec, un miel de un an, pentru arderea-de-tot;
E7(,un castron de aur greu de zece sicii, plin cu tămâie;
6(+Darul lui a fost: o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sicii, un lighean de argint greu de şaptezeci de sicii, după siclul sanctuarului, amândouă pline cu făină fină frământată cu untdelemn, pentru darul de mâncare;
b5?(*A şasea zi, şi-a adus darul conducătorul fiilor lui Gad, Eliasaf, fiul lui Deuel.
14]()şi, pentru jertfa de mulţumire, doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi, cinci miei de un an. Acesta a fost darul de mâncare al lui Şelumiel, fiul lui Ţurişadai.
23a((un ţap, pentru jertfa pentru păcat;
L2('un viţel, un berbec, un miel de un an, pentru arderea-de-tot;
E1(&un castron de aur greu de zece sicii, plin cu tămâie;
0(%Darul lui a fost: o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sicii, un lighean de argint greu de şaptezeci de sicii, după siclul sanctuarului, amândouă pline cu făină fină frământată cu untdelemn, pentru darul de mâncare;
m/U($A cincea zi, şi-a adus darul conducătorul fiilor lui Simeon, Şelumiel, fiul lui Ţurişadai.
.3(#şi, pentru jertfa de mulţumire, doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi, cinci miei de un an. Acesta a fost darul lui Eliţur, fiul lui Şedeur.
2-a("un ţap, pentru jertfa pentru păcat;
L,(!un viţel, un berbec, un miel de un an, pentru arderea-de-tot;
E+( un castron de aur greu de zece sicii, plin cu tămâie;
*(Darul lui a fost: o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sicii, un lighean de argint greu de şaptezeci de sicii, după siclul sanctuarului, amândouă pline cu făină fină frământată cu untdelemn, pentru darul de mâncare;
e)E(A patra zi, şi-a adus darul conducătorul fiilor lui Ruben, Eliţur, fiul lui Şedeur.
(+(şi, pentru jertfa de mulţumire, doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi, cinci miei de un an. Acesta a fost darul lui Eliab, fiul lui Helon.
2'a(un ţap, pentru jertfa pentru păcat;
L&(un viţel, un berbec, un miel de un an, pentru arderea-de-tot;
E%(un castron de aur greu de zece sicii, plin cu tămâie;
$(Darul lui a fost: o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sicii, un lighean de argint greu de şaptezeci de sicii, după siclul sanctuarului, amândouă pline cu făină fină frământată cu untdelemn, pentru darul de mâncare;
c#A(A treia zi, şi-a adus darul conducătorul fiilor lui Zabulon, Eliab, fiul lui Helon.
"1(şi, pentru jertfa de mulţumire, doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi, cinci miei de un an. Acesta a fost darul lui Netaneel, fiul lui Ţuar.
2!a(un ţap, pentru jertfa pentru păcat;
L (un viţel, un berbec, un miel de un an, pentru arderea-de-tot;
E(un castron de aur greu de zece sicii, plin cu tămâie;
(El a adus ca dar: o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sicii, un lighean de argint greu de şaptezeci de sicii, după siclul sanctuarului, amândouă pline cu făină fină frământată cu untdelemn, pentru darul de mâncare;
]5(A doua zi, şi-a adus darul Netaneel, fiul lui Ţuar, conducătorul lui Isahar.
5(şi, pentru jertfa de mulţumire, doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi, cinci miei de un an. Acesta a fost darul lui Nahşon, fiul lui Aminadab.
2a(un ţap, pentru jertfa pentru păcat;
L(un viţel, un berbec, un miel de un an, pentru arderea-de-tot;
E(un castron de aur greu de zece sicii, plin cu tămâie,
( Darul lui a fost: o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sicii, un lighean de argint greu de şaptezeci de sicii, după siclul sanctuarului, amândouă pline cu făină fină frământată cu untdelemn, pentru darul de mâncare;
q]( Cel ce şi-a adus darul în ziua întâi a fost Nahşon, fiul lui Aminadab, din seminţia lui Iuda.
,S( Şi Domnul a zis lui Moise: Conducătorii să vină unul câte unul, câte un conducător în fiecare zi, şi să-şi aducă darul pentru dedicarea altarului.
5( Conducătorii şi-au adus darurile pentru dedicarea altarului, în ziua când l-au uns; conducătorii şi-au adus darurile înaintea altarului.
 ( Dar fiilor lui Chehat nu le-a dat nimic, pentru că slujba lor era grija de lucrurile sfinte, pe care le duceau pe umeri.
(a dat patru care şi opt boi fiilor lui Merari, după cum cereau slujbele lor, sub conducerea lui Itamar, fiul preotului Aaron.
`;(A dat două care şi patru boi fiilor lui Gherşon, după cum cereau slujbele lor;
C(Moise a luat carele şi boii şi le-a dat leviţilor.
%E(Ia de la ei aceste lucruri şi să le întrebuinţezi pentru slujba cortului întâlnirii; să le dai leviţilor, fiecăruia după cum cere slujba lui.
4e(Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
N(Ei şi-au adus darurile lor Domnului: şase căruţe acoperite şi doisprezece boi, câte un car la doi conducători şi câte un bou pentru fiecare conducător; le-au adus înaintea cortului.
K (Atunci mai-marii lui Israel, conducătorii caselor părinţilor lor, care erau conducătorii seminţiilor şi care au prezidat peste cei care fuseseră număraţi, şi-au adus darurile lor.
9  o(Când a sfârşit Moise de aşezat cortul, l-a uns şi l-a sfinţit împreună cu toate uneltele lui, precum şi altarul şi toate uneltele lui; le-a uns şi le-a sfinţit.
^ 7(Astfel să pună Numele Meu peste copiii lui Israel şi Eu îi voi binecuvânta.
M (Domnul să-Şi înalţe Faţa peste tine şi să-ţi dea pacea!
\ 3(Domnul să facă să lumineze Faţa Lui peste tine şi să Se îndure de tine!
@}(Domnul să te binecuvânteze şi să te păzească!
{(Vorbeşte lui Aaron şi fiilor lui şi spune-le: Aşa să binecuvântaţi pe copiii lui Israel şi să le ziceţi:
1_(Domnul a vorbit lui Moise, spunând:
'I(Aceasta este legea nazireului, care a jurat dedicarea lui Domnului; acesta este darul lui, adus Domnului pentru separarea lui, afară de ce-i vor permite mijloacele lui. Să împlinească totul potrivit jurământului pe care l-a făcut, aşa să facă, după legea separării lui.
kQ(Preotul să le legene într-o parte şi într-alta înaintea Domnului. Acestea sunt sfinte şi sunt ale preotului, împreună cu pieptul legănat şi spata adusă jertfă prin ridicare. Apoi nazireul va putea să bea vin.
Q(Şi preotul să ia spata dreaptă fiartă a berbecului, o turtă nedospită din coş şi o plăcintă nedospită şi să le pună în mâinile nazireului, după ce acesta şi-a ras capul dedicat.
<s(Apoi nazireul să-şi radă capul dedicat la uşa cortului întâlnirii, si să ia părul dedicat al capului său şi să-l pună pe focul care este sub jertfa de mulţumire.
7i(Să pregătească berbecul ca jertfă de mulţumire Domnului, împreună cu coşul cu azimi, şi să pregătească şi darul lui de mâncare şi jertfa lui de băutură.
wi(Şi preotul să le aducă înaintea Domnului; şi să aducă jertfa lui pentru păcat şi arderea-de-tot.
O(un coş cu azimi, turte făcute din floarea făinii, frământată cu untdelemn şi plăcinte fără aluat, stropite cu untdelemn, împreună cu darul de mâncare şi jertfele lor de băutură.
X~+(Şi să aducă Domnului un dar: un miel de un an fără cusur pentru arderea-de-tot, o oaie de un an şi fără cusur pentru jertfa pentru păcat, şi un berbec fără cusur pentru jertfa de mulţumire;
}( Aceasta este legea nazireatului: Când se vor împlini zilele separării lui să fie adus la uşa cortului întâlnirii.
U|%( şi să consacre din nou Domnului zilele lui ca şi nazireat, şi să aducă un miel de un an ca jertfă pentru vină; zilele dinainte nu vor fi socotite, pentru că nazireatul lui a fost pângărit.
r{_( Şi preotul să jertfească pe unul ca jertfă pentru păcat, iar pe celălalt ca ardere-de-tot, şi să facă pentru el ispăşirea păcatului lui, făcut cu prilejul mortului. Şi chiar în ziua aceea el să-şi consacre capul
zzo( În ziua a opta să aducă preotului două turturele sau doi pui de porumbel, la uşa cortului întâlnirii.
[y1( Dar dacă cineva moare lângă el pe neaşteptate de moarte năprasnică şi el îşi pângăreşte capul consacrat, atunci să-şi radă capul în ziua când se curăţeşte; să şi-l radă a şaptea zi.
Nx(În toate zilele nazireatului lui, el este sfânt pentru Domnul.
9wm(Să nu se pângărească nici la moartea tatălui său, nici a mamei sale, nici a fratelui său, nici a surorii sale, căci separarea sa pentru Dumnezeu este pe capul lui.
Zv/(În toate zilele separării sale pentru Domnul să nu se apropie de un mort.
Xu+(În toate zilele nazireatului lui, briciul să nu treacă pe capul lui. El va fi sfânt până când se vor împlini zilele pentru care s-a consacrat Domnului; să-şi lase părul să crească în voie.
t!(În toate zilele dedicării lui să nu mănânce nimic care se face din viţă-de-vie, de la sâmburi până la pieliţa strugurelui.
ysm(acela să se ferească de vin şi de băutură tare; să nu bea nici oţet făcut din vin, nici oţet făcut din vreo băutură tare, să nu bea nici băutură stoarsă din struguri şi să nu mănânce struguri proaspeţi sau uscaţi.
6rg(Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Când un bărbat sau o femeie se va separa de ceilalţi, făcând un jurământ de nazireat, ca să se dedice pentru Domnul,
/q ](Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
`p;(Bărbatul va fi nevinovat de acea vină, dar femeia îşi va purta vinovăţia ei.
Go (sau când un bărbat este apucat de un duh de gelozie şi este gelos pe soţia lui; el va pune pe femeie să stea în picioare înaintea Domnului şi preotul să-i aplice această lege.
n(Aceasta este legea geloziei, când o femeie, în timp ce este sub autoritatea soţului ei, se abate cu altul şi se pângăreşte,
kmQ(Dar dacă femeia nu s-a pângărit şi este curată, va rămâne neatinsă şi va avea copii.
&lG(După ce îi va da să bea apa, dacă ea s-a pângărit şi a fost necredincioasă soţului ei, apa aducătoare de blestem va intra în ea şi-i va pricinui amărăciune; pântecele i se va umfla, coapsa i se va usca, şi femeia aceasta va fi de blestem în mijlocul poporului ei.
"k?(Apoi preotul să ia o mână plină din darul acesta de aducere-aminte şi să-l facă să fumege pe altar. După aceea, să dea femeii să bea apa.
.jW(Preotul să ia din mâinile femeii darul de mâncare pentru gelozie, să legene darul într-o parte şi într-alta înaintea Domnului şi să-l aducă la altar.
i3(Şi să dea femeii să bea apa cea amară aducătoare de blestem; şi apa aducătoare de blestem va intra în ea şi-i va cauza amărăciunea.
jhO(Preotul să scrie blestemele acestea într-o carte, apoi să le şteargă cu apa cea amară.
=gu(şi apa aceasta aducătoare de blestem să intre în măruntaiele tale, ca să facă să ţi se umfle pântecele şi să ţi se usuce coapsa. Şi femeia să zică: Amin! Amin!
{fq(şi preotul să pună pe femeie să jure cu un jurământ de blestem şi să-i zică: Domnul să te facă să ajungi de blestem şi de ruşine în mijlocul poporului tău, făcând să ţi se usuce coapsa şi să ţi se umfle pântecele,
2e_(Dar dacă te-ai abătut cu altul, în timp ce erai sub autoritatea soţului tău, şi dacă te-ai pângărit şi un alt om decât soţul tău s-a culcat cu tine –
d'(Preotul s-o pună să jure şi să zică femeii: dacă nici un om nu s-a culcat cu tine şi dacă nu te-ai abătut ca să te pângăreşti cu altul, în timp ce erai sub autoritatea soţului tău, să nu fii atinsă de această apă amară, aducătoare de blestem!
c+(Preotul să pună pe femeie să stea în picioare înaintea Domnului; să descopere capul femeii şi să-i pună în mâini darul de descoperire a vinei, care este darul de mâncare adus pentru gelozie; preotul să aibă în mână apa amară aducătoare de blestem.
b(Preotul să ia apă sfântă într-un vas de pământ; să ia ţărână de pe podeaua cortului şi s-o pună în apă.
Ya-(Preotul s-o apropie şi s-o pună să stea în picioare înaintea Domnului.
@`{(atunci omul acela să-şi aducă soţia la preot şi, ca dar de mâncare pentru ea, să aducă a zecea parte dintr-o efă de făină de orz; să nu toarne untdelemn pe ea şi să nu pună tămâie pe ea, căci acesta este un dar de mâncare adus pentru gelozie, dar de aducere-aminte, care descoperă vina.
H_ (dacă peste soţ vine un duh de gelozie şi este gelos pe soţia lui, care s-a pângărit, sau dacă vine peste el un duh de gelozie şi este gelos pe soţia lui, care nu s-a pângărit;
j^O( dacă un alt bărbat se culcă trupeşte cu ea şi lucrul acesta este ascuns de ochii soţului ei; dacă ea s-a pângărit în ascuns, fără să fie vreun martor împotriva ei şi fără să fie prinsă asupra faptului;
]( Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Dacă soţia unui om se abate pe căi greşite şi-i este necredincioasă;
0\]( Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
i[M( Lucrurile sfinte ale oricărui om vor fi ale lui; orice se va da preotului, să fie al lui.
Z( Orice dar de ridicare din lucrurile închinate Domnului de copiii lui Israel, pe care le aduc preotului, să fie al lui.
Y(Dar dacă persoana aceea nu va avea nici o rudă căreia să i se poată face restituţia pentru răul făcut, restituţia pentru răul făcut trebuie dată Domnului, pentru preot, pe lângă berbecul pentru ispăşire, cu care se va face ispăşire pentru el.
lXS(ea să-şi mărturisească păcatul şi să restituie în întregime preţul lucrului pentru care s-a făcut vinovată, şi să adauge pe deasupra a cincea parte, apoi să-l dea aceluia faţă de care s-a făcut vinovată.
8Wk(Spune copiilor lui Israel: Când un bărbat sau o femeie va face un păcat omenesc, acţionând cu necredincioşie împotriva Domnului, şi persoana aceea este vinovată,
0V](Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
'UI(Şi copiii lui Israel au făcut aşa şi au scos pe aceştia afară din tabără; după cum poruncise Domnul lui Moise, aşa au făcut copiii lui Israel.
&TG(Fie parte bărbătească, fie parte femeiască, să-i scoateţi afară din tabără, ca să nu pângărească taberele în mijlocul cărora locuiesc Eu.
5Se(Porunceşte copiilor lui Israel să scoată afară din tabără pe orice lepros, pe oricine are o scurgere şi pe oricine este necurat pentru că s-a atins de un mort.
/R ](Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
>Qw(1După porunca Domnului dată prin Moise, ei au fost număraţi, arătându-i-se fiecăruia slujba sa şi sarcina sa; ei au fost număraţi după cum poruncise Domnul lui Moise.
FP(0toţi cei număraţi au fost opt mii cinci sute optzeci.
.OW(/de la vârsta de treizeci de ani în sus până la vârsta de cincizeci de ani, toţi cei ce au venit să facă vreo slujbă şi să poarte cortul întâlnirii,
N3(.Toţi aceia dintre leviţi pe care i-au numărat Moise, Aaron şi mai-marii lui Israel, după familiile lor şi după casele părinţilor lor,
M/(-Aceştia sunt cei număraţi din familiile fiilor lui Merari, pe care Moise şi Aaron i-au numărat după porunca Domnului dată prin Moise.
bL?(,cei ce au fost număraţi dintre ei după familiile lor au fost trei mii două sute.
&KG(+de la vârsta de treizeci de ani în sus până la vârsta de cincizeci de ani, toţi cei ce intrau în slujbă, pentru lucrare în cortul întâlnirii,
|Js(*Cei ce au fost număraţi din familiile fiilor lui Merari, după familiile lor, după casele părinţilor lor,
MI()Aceştia sunt cei număraţi din familiile fiilor lui Gherşon, toţi cei care îndeplineau vreo slujbă în cortul întâlnirii, pe care Moise şi Aaron i-au numărat după porunca Domnului.
H((cei ce au fost număraţi dintre ei, după familiile lor, după casele părinţilor lor au fost două mii şase sute treizeci.
"G?('de la vârsta de treizeci de ani în sus până la vârsta de cincizeci de ani, toţi cei ce au intrat în această slujbă în cortul întâlnirii,
|Fs(&Şi cei ce au fost număraţi dintre fiii lui Gherşon, după familiile lor şi după casele părinţilor lor,
eEE(%Aceştia sunt cei care au fost număraţi din familiile chehatiţilor, toţi cei care îndeplineau vreo slujbă în cortul întâlnirii, pe care Moise şi Aaron i-au numărat după porunca Domnului dată prin Moise.
tDc($Şi cei ce au fost număraţi dintre ei, după familiile lor, au fost două mii şapte sute cincizeci.
%CE(#de la vârsta de treizeci de ani în sus până la vârsta de cincizeci de ani, pe toţi cei ce au intrat în această slujbă în cortul întâlnirii.
B("Moise, Aaron şi mai-marii adunării au numărat pe fiii chehatiţilor, după familiile lor şi după casele părinţilor lor,
1A](!Acestea sunt slujbele familiilor fiilor lui Merari, toate slujbele pe care le vor face ei în cortul întâlnirii, sub conducerea lui Itamar, fiul preotului Aaron.
@( stâlpii curţii de jur împrejur, picioarele lor, ţăruşii lor, frânghiile lor, toate uneltele care ţin de ei şi tot ce mai este pentru slujba lor. Să spuneţi pe nume lucrurile care sunt date în grija lor şi pe care le au ei de purtat.
O?(Acestea sunt sarcinile care intră în slujba lor şi ce au ei de dus, potrivit cu toată slujba lor în cortul întâlnirii: scândurile cortului, pârghiile lui, stâlpii lui, picioarele lui;
->U(de la vârsta de treizeci de ani în sus până la vârsta de cincizeci de ani, pe toţi cei ce intră în slujbă, ca să facă slujba la cortul întâlnirii.
d=C(Să numeri şi pe fiii lui Merari, după familiile lor, după casele părinţilor lor;
L<(Aceasta este slujba familiilor fiilor lui Gherşon în cortul întâlnirii. Şi îndatoririle lor să fie făcute sub îndrumarea {lit. Mâna} lui Itamar, fiul preotului Aaron.
?;y(Toate slujbele fiilor lui Gherşon, tot ce vor duce şi tot ce vor face să fie făcute după porunca lui Aaron şi a fiilor lui; şi să daţi în grija lor tot ce trebuie dus.
q:](pânzele curţii şi perdeaua de la uşa porţii curţii, de jur împrejurul cortului şi altarului, frânghiile lor şi toate uneltele care sunt pentru slujirea lor; şi ei să facă toată slujba privitoare la aceste lucruri.
I9 (să poarte covoarele cortului şi cortul întâlnirii cu învelitoarea lui, şi învelitoarea de piele de viţel de mare, care se pune deasupra, perdeaua de la uşa cortului întâlnirii;
o8Y(Aceasta este slujba familiilor gherşoniţilor, în ce priveşte slujirea şi ducerea lucrurilor:
;7q(Să-i numeri de la vârsta de treizeci de ani în sus până la vârsta de cincizeci de ani, pe toţi cei ce intră în serviciu ca să facă slujba în cortul întâlnirii.
`6;(Numără pe fiii lui Gherşon, după casele părinţilor lor, după familiile lor.
45e(Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
`4;(Dar ei să nu intre să vadă cum se învelesc lucrurile sfinte, ca să nu moară.
_39(ci iată ce să faceţi cu ei, pentru ca ei să trăiască şi să nu moară, când se apropie de lucrurile preasfinte: Aaron şi fiii lui să intre şi să-i aşeze pe fiecare la locul său şi la sarcina sa.
_29(Să nu lăsaţi ca seminţia familiilor lui Chehat să se stingă dintre leviţi,
C1(Şi Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron, zicând:
05(În responsabilitatea lui Eleazar, fiul preotului Aaron, intră untdelemnul pentru sfeşnic, tămâia aromată, darul de pâine pentru toate zilele şi untdelemnul pentru ungere, supravegherea întregului cort şi a tot ce este în el, a sanctuarului şi a uneltelor lui.
?/y(Şi după ce Aaron şi fiii lui vor sfârşi de acoperit sanctuarul şi toate uneltele sanctuarului, când tabăra va fi gata de plecare, să vină fiii lui Chehat ca să le ducă; dar să nu se atingă de lucrurile sfinte, ca să nu moară. Aceasta este sarcina fiilor lui Chehat în cortul întâlnirii.
.}(şi să pună deasupra toate uneltele pentru slujba lui, tigăile pentru cărbuni, furculiţele, lopeţile, lighenele, toate uneltele altarului; şi peste el să întindă o învelitoare de piele de viţel de mare, apoi să-i pună pârghiile.
_-9( Să scoată cenuşa din altar şi să întindă peste altar un covor de purpură;
k,Q( Să ia apoi toate uneltele întrebuinţate pentru slujbă, care se folosesc în sanctuar, să le pună într-un covor albastru şi să le acopere cu o piele de viţel de mare, apoi să le pună pe o bârnă pentru cărat.
#+A( Şi peste altarul de aur să întindă un covor albastru şi să-l acopere cu o învelitoare de piele de viţel de mare, apoi să-i pună pârghiile.
~*w( să-l pună cu toate uneltele lui într-o învelitoare de piele de viţel de mare, apoi să-l pună pe pârghii.
T)#( Să ia un covor albastru şi să acopere sfeşnicul pentru lumină, împreună cu lămpile lui şi foarfecele pentru fitile, şi tăvile lui şi toate vasele de untdelemn cu care se slujeşte la el;
!(=(Şi peste acestea să întindă un covor stacojiu şi să-l acopere cu o învelitoare din piele de viţel de mare, apoi să pună pârghiile mesei.
@'{(Să întindă un covor albastru peste masa pâinilor şi pe acesta să pună farfuriile, castroanele, ceştile şi potirele, iar pe masă să fie pâinea pentru punerea înainte.
H& (Să pună deasupra ei o învelitoare din piele de viţel de mare şi să întindă pe deasupra un covor făcut în întregime din material albastru; apoi să pună pârghiile chivotului.
%(La pornirea taberei, Aaron şi fiii lui să vină să dea jos perdeaua dinăuntru şi să acopere cu ea chivotul Mărturiei.
o$Y(Aceasta este slujba fiilor lui Chehat în cortul întâlnirii: ea priveşte lucrurile preasfinte,
2#_(de la vârsta de treizeci de ani în sus, până la vârsta de cincizeci de ani, pe toţi cei ce intră în această grupă, ca să lucreze în cortul întâlnirii.
s"a(Numără pe fiii lui Chehat dintre fiii lui Levi, după familiile lor, după casele părinţilor lor,
B! (Şi Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron, zicând:
(3Şi Moise a dat argintul de răscumpărare lui Aaron şi fiilor lui, după Cuvântul Domnului, cum poruncise Domnul lui Moise.
(2a luat argintul întâilor-născuţi din copiii lui Israel: o mie trei sute şaizeci şi cinci de sicii, după siclul sanctuarului.
B#~}g|{{zzyxxwvvuttssrrrqbp]oRnn&mll7kjj/iiUhhAggUffMedcc bb2aa?``n__z_&^^]]]\\C[[iZzZYpYX;WW4VUUU0T_SSMRRQQPXONNMLLKJIHH6GGEDD{CC>BA@@,??9>>'=="<{;;^::9988[8766554u4333P3222)111`10//e.--|,++Y**$)q(('g&%$$y#""r!![ &<O th$]"s[e z r ] 1 bHWA BZF/( După numărul vitelor, aşa să faceţi pentru fiecare, după numărul lor.
jEO( Aceasta să se facă pentru fiecare bou, pentru fiecare berbec, pentru fiecare miel sau ied.
D( Şi pentru jertfa de băutură să aduci o jumătate de hin de vin, ca jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.
!C=( pe lângă acel viţel să mai aduci ca dar de mâncare trei zecimi de efă din făină fină, frământată într-o jumătate de hin de untdelemn.
B+(Dacă vei aduce un viţel, fie ca ardere-de-tot, fie ca jertfă pentru împlinirea unui jurământ, sau ca jertfă de mulţumire Domnului,
wAi(şi pentru jertfa de băutură să aduci o treime de hin de vin, ca să fie de un miros plăcut Domnului.
@9(Sau dacă va fi un berbec, să aduci ca dar de mâncare două zecimi de efă din făină fină, frământată într-o treime de hin de untdelemn;
?(Şi pentru jertfa de băutură la arderea-de-tot, sau pentru altă jertfă, să aducă un sfert de hin de vin pentru fiecare miel.
6>g(cel ce îşi va aduce darul său Domnului, să prezinte ca dar de mâncare a zecea parte dintr-o efă de făină fină frământată într-un sfert de hin de untdelemn.
='(şi veţi aduce Domnului o jertfă mistuită de foc, fie o ardere-de-tot, fie o jertfă adusă pentru împlinirea unui jurământ, sau ca dar de bunăvoie, sau la sărbătorile voastre, ca să faceţi din cirezile sau din turmele voastre un miros plăcut Domnului,
e<E(Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Când veţi intra în ţara pe care v-o dau
/; ](Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
:+(-Atunci s-au coborât amaleciţii şi canaaniţii, care locuiau pe muntele acela, i-au bătut şi i-au tăiat în bucăţi până la Horma.
9%(,Dar ei n-au luat în seamă şi s-au urcat pe vârful muntelui, dar chivotul legământului şi Moise n-au ieşit din mijlocul taberei.
)8M(+Căci amaleciţii şi canaaniţii sunt înaintea voastră şi veţi cădea ucişi de sabie; pentru că v-aţi abătut de la Domnul, Domnul nu va fi cu voi.
|7s(*Nu vă urcaţi, căci Domnul nu este în mijlocul vostru, ca nu cumva să fiţi bătuţi de duşmanii voştri.
Q6()Şi Moise a zis: De ce călcaţi porunca Domnului? Nu veţi reuşi.
=5u((S-au deşteptat dis-de-dimineaţă şi s-au urcat pe vârful muntelui, zicând: Iată-ne! Suntem gata să ne urcăm la locul pe care ni l-a promis Domnul, căci am păcătuit.
n4W('Moise a spus aceste lucruri tuturor copiilor lui Israel; şi poporul a fost într-un mare doliu.
3!(&Numai Iosua, fiul lui Nun, şi Caleb, fiul lui Iefune, au rămas în viaţă dintre bărbaţii care se duseseră să cerceteze ţara.
n2W(%bărbaţii aceia, care vorbiseră de ţara aceea, au murit acolo înaintea Domnului de o plagă.
N1($Bărbaţii pe care îi trimisese Moise să cerceteze ţara, şi care s-au întors şi au făcut ca toată adunarea să murmure împotriva lui, din cauză că au adus veşti rele despre ţară;
$0C(#Eu, Domnul, am zis şi aşa voi face acestei rele adunări, care s-a adunat împotriva Mea; vor fi nimiciţi în deşertul acesta şi în el vor muri.
r/_("După cum în patruzeci de zile aţi cercetat ţara, tot aşa patruzeci de ani, câte un an pentru fiecare zi, vă veţi purta pedeapsa fărădelegilor voastre: şi veţi şti atunci ce înseamnă să-Mi trag Eu mâna de la voi.
5.e(!Şi copiii voştri vor rătăci patruzeci de ani în deşert şi vor suferi astfel necredincioşia voastră, până ce trupurile voastre moarte vor cădea în deşert.
\-3( Dar cât despre voi, trupurile voastre moarte vor cădea în deşertul acesta.
%,E(Dar pe copiii voştri, despre care aţi spus că vor ajunge de pradă, îi voi aduce în ea, ca ei să cunoască ţara, pe care voi aţi dispreţuit-o.
+;(negreşit că nu veţi intra în ţara pe care jurasem că vă voi da-o să o locuiţi, afară de Caleb, fiul lui Iefune, şi Iosua, fiul lui Nun.
a*=(Trupurile voastre moarte vor cădea în deşertul acesta şi toţi cei care aţi fost număraţi, după numărătoarea întreagă de la vârsta de douăzeci de ani în sus, şi care aţi murmurat împotriva Mea,
z)o(Spune-le: Viu sunt!, zice Domnul, că vă voi face întocmai după cum aţi vorbit în auzul urechilor Mele.
(7(Până când să rabd această adunare rea, care murmură împotriva Mea? Am auzit murmuratul copiilor lui Israel, care murmurau împotriva Mea.
>'y(Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron, zicând:
&'(Amaleciţii şi canaaniţii locuiesc valea aceasta, deci mâine, întoarceţi-vă şi plecaţi în deşert, pe drumul spre Marea Roşie.
:%o(Dar pentru că robul Meu Caleb a fost însufleţit de un alt duh şi a urmat în totul voia Mea, îl voi aduce în ţara în care s-a dus, şi urmaşii lui o vor Stăpâni.
$'(cu nici un chip nu vor vedea ţara pe care am jurat părinţilor lor că le-o voi da; şi toţi cei care M-au dispreţuit n-o vor vedea.
>#w(Căci toţi bărbaţii care au văzut gloria Mea şi minunile pe care le-am făcut în Egipt şi în deşert, şi M-au ispitit de zece ori acum şi n-au ascultat de glasul Meu,
h"K(Dar, cât este de adevărat că Eu sunt viu, aşa gloria Domnului va umple tot pământul.
A!(Şi Domnul a zis: I-am iertat, după cuvântul tău.
 )(Iartă, Te rog, fărădelegea poporului acestuia, după mărimea milei Tale şi după cum ai iertat poporul acesta din Egipt până aici.
~w(Domnul este îndelung răbdător şi bogat în milă, iertând fărădelegea şi păcatul, dar care nu consideră pe cel vinovat drept nevinovat, şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii până la a treia şi a patra generaţie.
lS(Dar acum, Te rog, lasă ca puterea Domnului meu să se arate mare, după cum ai spus, zicând:
(Pentru că Domnul n-a putut să ducă pe poporul acesta în ţara pe care le-a promis-o prin jurământ, El l-a omorât în deşert!
|s(Dacă vei omorî pe poporul acesta ca pe un singur om, atunci naţiunile, care au auzit de faima Ta, vor zice:
3a(şi vor spune locuitorilor ţării acesteia. Ei au auzit că Tu, Domnul, eşti în mijlocul poporului acestuia; că Tu, Domnul, Te arăţi faţă către faţă, în timp ce norul Tău stă peste el; şi că Tu mergi înaintea lor ziua într-un stâlp de nor şi noaptea într-un stâlp de foc.
( Dar Moise a zis Domnului: Egiptenii, din mijlocul cărora ai scos, prin puterea Ta, pe poporul acesta, vor auzi lucrul acesta
( De aceea, îl voi lovi cu ciumă şi-l voi nimici, dar pe tine te voi face o naţiune mai mare şi mai puternică decât el.
0[( Şi Domnul a zis lui Moise: Până când Mă va nesocoti poporul acesta? Până când nu va crede el în Mine, după toate semnele pe care le-am făcut între ei?
'I( Toată adunarea vorbea să-i ucidă cu pietre, când toată gloria Domnului s-a arătat peste cortul întâlnirii, înaintea tuturor copiilor lui Israel.
fG( Numai, nu vă răzvrătiţi împotriva Domnului, nici nu vă temeţi de oamenii din ţara aceea, căci ei vor fi prada noastră. Apărarea lor a fost îndepărtată de la ei; Domnul este cu noi, nu vă temeţi de ei!
(Dacă Domnul va găsi plăcere în noi, El ne va duce în ţara aceasta şi ne-o va da – o ţară în care curge lapte şi miere.
3(şi au vorbit astfel întregii adunări a copiilor lui Israel: Ţara pe care am străbătut-o noi ca s-o cercetăm este o ţară foarte bună.
(Şi Iosua, fiul lui Nun, şi Caleb, fiul lui Iefune, care erau dintre cei ce cercetaseră ţara, şi-au rupt hainele
(Moise şi Aaron au căzut cu faţa la pământ în faţa întregii adunări a copiilor lui Israel care era strânsă laolaltă.
iM(Şi au zis unul către altul: Să ne alegem un conducător şi să ne întoarcem în Egipt.
J(De ce ne-a adus Domnul în ţara aceasta, ca să cădem ucişi de sabie şi ca soţiile noastre şi copiii noştri să ajungă de pradă? Nu este oare mai bine să ne întoarcem în Egipt?
I (Toţi copiii lui Israel au murmurat împotriva lui Moise şi Aaron şi toată adunarea le-a zis: Ce bine era dacă am fi murit în ţara Egiptului sau dacă am fi murit în acest deşert!
p ](Toată adunarea a ridicat glasul şi a început să strige. Şi poporul a plâns în noaptea aceea.
E ( !Şi acolo am mai văzut şi uriaşi {în ebraică: Nefilim}, pe fiii lui Anac, care se trag din uriaşi; şi în ochii noştri şi ai lor noi arătam ca nişte lăcuste,
( Şi au dat copiilor lui Israel ştiri rele despre ţara pe care o cercetaseră, zicând: Ţara pe care am străbătut-o ca s-o cercetăm este o ţară care-şi mănâncă locuitorii; toţi aceia pe care i-am văzut acolo sunt oameni de statură înaltă.
 7( Dar bărbaţii care fuseseră împreună cu el au zis: Nu putem să ne urcăm împotriva poporului acestuia, căci este mai puternic decât noi.
 3( Caleb a potolit poporul, care murmura în faţa lui Moise, şi a zis: Să ne urcăm îndată şi să punem mâna pe ţară, căci o vom birui!
B ( Amaleciţii locuiesc ţinutul din partea de sud; hetiţii, iebusiţii şi amoriţii locuiesc în ţinutul deluros; şi canaaniţii locuiesc lângă mare şi de-a lungul Iordanului.
;( Dar poporul care locuieşte în ţară este puternic, cetăţile sunt fortificate şi foarte mari. Ba încă am văzut acolo şi pe fiii lui Anac.
/Y( Ei au istorisit lui Moise şi au zis: Ne-am dus în ţara în care ne-ai trimis. Cu adevărat, este o ţară în care curge lapte şi miere, şi iată-i roadele.
W)( Au plecat şi au ajuns la Moise şi la Aaron şi la toată adunarea copiilor lui Israel, în Deşertul Paran, la Cades; le-au adus ştiri, lor şi întregii adunări, şi le-au arătat roadele ţării.
W)( S-au întors de la cercetarea ţării după patruzeci de zile împlinite.
( locul acela l-au numit Valea Eşcol (Strugure), din cauza ciorchinelui de strugure pe care l-au tăiat de acolo copiii lui Israel.
K( Apoi au venit până la Valea Eşcol şi de acolo au tăiat o ramură de viţă cu un ciorchine de strugure şi l-au dus câte doi cu ajutorul unei prăjini; au luat şi rodii şi smochine.
<s( S-au urcat pe la sud şi au venit la Hebron, unde se aflau Ahiman, Şeşai şi Talmai, fiii lui Anac. Hebronul fusese zidit cu şapte ani înainte de cetatea Ţoan din Egipt.
vg( Ei s-au urcat şi au cercetat ţara, de la Deşertul Ţin până la Rehob, pe drumul care duce la Hamat.
J( Şi cum este pământul, este gras sau slab? Sunt sau nu copaci pe el? Fiţi curajoşi şi luaţi cu voi câteva roade din ţară. Era pe vremea când încep să se coacă primii Struguri.
7( Şi cum este ţara în care locuiesc ei, este bună sau rea? Şi cum sunt cetăţile în care locuiesc ei, sunt tabere deschise sau fortificate?
~%( Vedeţi ţara, vedeţi cum este ea şi cum este poporul care o locuieşte, dacă este tare sau slab, dacă este mic sau mare la număr.
} ( Moise i-a trimis să cerceteze ţara Canaanului şi le-a zis: Mergeţi de aici spre sud şi apoi să vă urcaţi pe deal.
|( Acestea sunt numele bărbaţilor, pe care i-a trimis Moise să cerceteze ţara. lui Hosea, fiul lui Nun, Moise i-a pus numele Iosua.
>{y( pentru seminţia lui Gad: Gheuel, fiul lui Machi.
Az( pentru seminţia lui Neftali: Nahbi, fiul lui Vofsi;
@y}( pentru seminţia lui Aşer: Setur, fiul lui Micael;
?x{( pentru seminţia lui Dan: Amiel, fiul lui Ghemali;
[w1( pentru seminţia lui Iosif, pentru seminţia lui Manase: Gadi, fiul lui Susi;
Av( pentru seminţia lui Zabulon: Gadiel, fiul lui Sodi;
Au( pentru seminţia lui Beniamin: Palti, fiul lui Rafu;
>ty( pentru seminţia lui Efraim: Hosea, fiul lui Nun;
@s}( pentru seminţia lui Isahar: Igual, fiul lui Iosif;
?r{( pentru seminţia lui Iuda: Caleb, fiul lui Iefune;
@q}( pentru seminţia lui Simeon: Şafat, fiul lui Hori;
Zp/( Numele lor erau acestea: pentru seminţia lui Ruben: Şamua, fiul lui Zacur;
o( Moise i-a trimis din Deşertul Paran, după porunca Domnului; toţi bărbaţii aceştia erau conducători ai copiilor lui Israel.
[n1( Trimite nişte oameni ca să cerceteze ţara Canaanului, pe care o dau copiilor lui Israel. Să trimiţi câte un bărbat din fiecare seminţie a părinţilor lor, fiecare să fie un conducător între ei.
3m e( Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
jlO( După aceea, poporul a plecat din Haţerot şi şi-a instalat corturile în Deşertul Paran.
k( Miriam a fost închisă şapte zile afară din tabără şi poporul n-a pornit până nu a intrat Miriam din nou în tabără.
gjI( Şi Domnul a zis lui Moise: Dacă ar fi scuipat-o tatăl ei în obraz, n-ar fi fost ea oare de ruşine şapte zile? Să fie deci închisă şapte zile afară din tabără şi după aceea să fie primită în tabără.
Si!( Moise a strigat către Domnul, zicând: Dumnezeule, Te rog, vindec-o!
h ( Nu o lăsa să fie ca un copil născut mort, a cărui carne este pe jumătate putredă când iese din pântecele mamei lui!
(gK( Şi Aaron a zis lui Moise: Ah, domnul meu, te rog nu ne pune în socoteală păcatul acesta, prin care am lucrat ca nişte nechibzuiţi şi am păcătuit.
!f=( Norul s-a depărtat de pe cort; şi, iată, Miriam era plină de lepră, albă ca zăpada. Aaron s-a întors spre Miriam şi, iată, era leproasă.
Ge ( Domnul S-a aprins de mânie împotriva lor; şi a plecat.
Wd)( Cu el Eu vorbesc gură către gură, pe faţă, şi nu prin cuvinte greu de înţeles; şi el vede forma Domnului. Cum de nu v-aţi temut deci să vorbiţi împotriva robului Meu, împotriva lui Moise?
ccA( Nu tot aşa este însă cu robul Meu Moise, care este credincios în toată casa Mea.
3ba( Şi a zis: Ascultaţi acum cuvintele Mele: Dacă este printre voi vreun profet, Eu, Domnul, Mă voi face cunoscut lui într-o viziune sau îi voi vorbi într-un vis.
#aA( Şi Domnul S-a coborât în stâlpul de nor şi a stat în uşa cortului întâlnirii. A chemat pe Aaron şi pe Miriam;şi ei s-au apropiat amândoi.
`'( Deodată Domnul a zis lui Moise, lui Aaron şi Miriamei: Ieşiţi toţi trei la cortul întâlnirii! Şi ei au ieşit afară toţi trei.
h_K( Moise însă era un om foarte blând, mai blând decât orice om de pe faţa pământului.
u^e( Şi au zis: Oare numai prin Moise vorbeşte Domnul? Nu vorbeşte oare şi prin noi? Şi Domnul a auzit.
] )( Miriam şi Aaron au vorbit împotriva lui Moise, din cauza femeii etiopiene pe care o luase el de soţie;căci luase o femeie etiopiană.
]\5( #De la Chibrot-Hataava, poporul a plecat la Haţerot, şi s-a oprit la Haţerot.
[( "Au pus acelui loc numele Chibrot-Hataava (Mormintele lăcomiei), pentru că acolo au îngropat pe poporul care a lăcomit.
_Y9( Poporul a stat treaz toată ziua aceea, toată noaptea şi toată ziua următoare şi a adunat prepeliţe; cel ce strânsese cel mai puţin avea zece omeri, şi ei şi le-au întins de jur împrejurul taberei.
X( Domnul a făcut să sufle de peste mare un vânt, care a adus prepeliţe şi le-a răspândit peste tabără cale cam de o zi într-o parte şi cale cam de o zi de cealaltă parte în jurul taberei, la o înălţime de aproape doi coţi deasupra pământului.
WW)( După aceea Moise s-a întors în tabără, el şi bătrânii lui Israel.
*VO( Dar Moise i-a zis: Nu cumva eşti gelos pentru mine? O! Dacă tot poporul Domnului ar fi alcătuit din profeţi şi dacă Domnul ar pune peste ei Duhul lui!
U( Şi Iosua, fiul lui Nun, care slujea lui Moise din tinereţea lui, a luat cuvântul şi a zis: Domnul meu, Moise, opreşte-i!
jTO( Un tânăr a alergat şi a spus lui Moise, zicând: Eldad şi Medad profeţesc în tabără.
S( Dar doi bărbaţi au rămas în tabără, numele unuia era Eldad şi numele celuilalt Medad, şi duhul s-a aşezat şi peste ei; căci şi ei erau dintre cei înscrişi, deşi nu se duseseră la cort. Şi au început să profeţească şi ei în tabără.
R( Domnul S-a coborât în nor şi a vorbit lui Moise; a luat din duhul care era peste el şi l-a pus peste cei şaptezeci de bătrâni. Şi de îndată ce duhul s-a aşezat peste ei, au început să profeţească, dar după aceea n-au mai profeţit.
"Q?( Moise a ieşit şi a spus poporului cuvintele Domnului. A adunat şaptezeci de bărbaţi dintre bătrânii poporului şi i-a pus în jurul cortului.
P( Şi Domnul a răspuns lui Moise: Oare s-a scurtat mâna Domnului? Vei vedea acum dacă cuvântul Meu se împlineşte sau nu.
O7( Se vor tăia oare turmele şi cirezile pentru ei, ca să le ajungă? Sau nu cumva va fi adunat tot peştele mării pentru ei, ca să le ajungă?
=Nu( Dar Moise a zis: Şase sute de mii de oameni care merg pe jos alcătuiesc poporul în mijlocul căruia sunt eu, şi Tu zici: le voi da carne şi vor mânca o lună întreagă!
mMU( ci o lună întreagă, până vă va ieşi pe nări şi vă veţi dezgusta de ea, pentru că aţi dispreţuit pe Domnul, care este în mijlocul vostru, şi aţi plâns înaintea lui, zicând: Oare de ce am ieşit din Egipt?
vLg( Nu veţi avea de mâncat o zi, nici două zile, nici cinci zile, nici zece zile, nici douăzeci de zile,
K%( Şi să spui poporului: Sfinţiţi-vă pentru mâine şi vi se va da să mâncaţi carne, fiindcă aţi plâns în auzul Domnului şi aţi zis: Cine ne va da să mâncăm carne? Căci o duceam mai bine în Egipt! De aceea, Domnul vă va da carne şi veţi mânca.
OJ( Eu Mă voi coborî şi voi vorbi acolo cu tine; voi lua din duhul care este peste tine şi-l voi pune peste ei, ca să poarte împreună cu tine sarcina poporului, şi să n-o porţi tu singur.
yIm( Şi Domnul a zis lui Moise: Adună-Mi şaptezeci de bărbaţi dintre bătrânii lui Israel, pe care-i cunoşti că sunt bătrâni ai poporului şi conducătorii lui, şi adu-i înaintea cortului întâlnirii, ca să stea acolo cu tine.
$HC( Şi decât să Te porţi aşa cu mine, mai bine omoară-mă, Te rog, dacă mai am vreo trecere înaintea Ta, şi nu mă lăsa să-mi văd nenorocirea.
eGE( Eu singur nu pot să port tot poporul, pentru că este o povară prea mare pentru mine.
F}( De unde să iau carne, ca să dau la tot poporul acesta? Căci ei mi se plâng, zicând: dă-ne să mâncăm carne!
SE!( Oare eu am zămislit pe poporul acesta? Oare eu l-am născut, ca să-mi zici: Poartă-l la sânul tău cum poartă doica pe copil, până în ţara pe care ai jurat părinţilor lui că i-o vei da?
4Dc( Moise a zis Domnului: De ce Te porţi atât de aspru cu robul Tău şi de ce nu am căpătat trecere înaintea Ta, de ai pus peste mine sarcina acestui popor întreg?
+CQ( Moise a auzit poporul plângând în familiile lor, fiecare om la uşa cortului lui; şi mânia Domnului s-a aprins foarte tare. Moise s-a întristat şi el.
XB+( Şi când cădea roua peste tabără noaptea, cădea şi mana deasupra ei.
UA%( Poporul se răspândea şi o strângea, o măcina între două pietre de moară sau o zdrobea în piuă, o fierbea în oală şi făcea turte din ea. Mana avea gustul unei turte făcute cu untdelemn.
W@)( Mana semăna cu grăuntele de coriandru şi culoarea ei era ca bdeliumul,
k?Q( Dar acum ni s-a uscat sufletul: nu mai este nimic! Ochii noştri nu văd decât mana aceasta.
>;( Ne aducem aminte de peştii pe care-i mâneam în Egipt şi care nu ne costau nimic, de castraveţi, de pepeni, de praz, de ceapă şi de usturoi.
M=( Adunătura de oameni, care se afla în mijlocul lui Israel, a început să poftească, ba chiar şi copiii lui Israel au început să plângă şi să zică: Cine ne va da carne să mâncăm?
n<W( Şi locului aceluia i-au dat numele Tabeera (Ardere), pentru că a ars focul Domnului între ei.
[;1( Poporul a strigat către Moise. Moise s-a rugat Domnului şi focul S-a Stins.
E: ( Poporul s-a plâns împotriva Domnului, zicând că-i merge rău; când a auzit Domnul, S-a mâniat, şi focul Domnului s-a aprins între ei şi a mistuit o parte din marginea taberei.
i9M( $Şi când îl aşezau, zicea: Întoarce-Te, Doamne, la zecile de mii ale miilor lui Israel!
%8E( #Şi când pornea chivotul, Moise zicea: Ridică-Te, Doamne, ca să se împrăştie duşmanii Tăi şi să fugă dinaintea Feţei Tale cei ce Te urăsc!
[71( "Norul Domnului era deasupra lor în timpul zilei, când porneau din tabără.
D6( !Şi ei au plecat de la muntele Domnului şi au mers cale de trei zile, şi chivotul legământului Domnului a mers înaintea lor timp de trei zile, ca să le caute un loc de odihnă.
j5O( Şi dacă vii cu noi, binele pe care ni-l va face nouă Domnul, ţi-l vom face şi noi ţie.
4#( Şi Moise a zis: Nu ne părăsi, te rog; fiindcă tu cunoşti locurile unde putem să poposim în deşert şi tu ne vei fi călăuză.
o3Y( Hobab i-a răspuns: Nu pot să merg, ci mă voi duce în ţara mea şi în locul meu de naştere.
k2Q( Moise a zis lui Hobab, fiul lui Reuel, madianitul, socrul lui Moise: Noi plecăm spre locul despre care Domnul a zis: Eu vi-l voi da. Vino cu noi şi îţi vom face bine, căci Domnul a promis că va face bine lui Israel.
1}( Aceasta a fost ordinea în care au plecat copiii lui Israel, după armatele lor, când şi-au început călătoria.
R0( Peste armata seminţiei fiilor lui Neftali era Ahira, fiul lui Enan.
S/!( Peste armata seminţiei fiilor lui Aşer era Paguiel, fiul lui Ocran.
@.{( Apoi a pornit steagul taberei fiilor lui Dan, împreună cu armatele lor, care formau ariergarda tuturor taberelor. Peste armata lui Dan era mai-mare Ahiezer, fiul lui Amişadai.
X-+( Peste armata seminţiei fiilor lui Beniamin era Abidan, fiul lui Ghideoni.
Y,-( Peste armata seminţiei fiilor lui Manase era Gamaliel, fiul lui Pedahţur.
+/( Apoi a pornit steagul taberei fiilor lui Efraim, împreună cu armatele lor. Peste armata lui Efraim era mai-mare Elişama, fiul lui Amihud.
q*]( Apoi au pornit chehatiţii, ducând sanctuarul; până la venirea lor, ceilalţi au întins cortul.
Q)( Peste armata seminţiei fiilor lui Gad era Eliasaf, fiul lui Deuel.
\(3( Peste armata seminţiei fiilor lui Simeon era Şelumiel, fiul lui Ţurişadai.
'( Apoi a pornit steagul taberei lui Ruben, împreună cu armatele lui. Peste armata lui Ruben era mai-mare Eliţur, fiul lui Şedeur.
t&c( Apoi a fost desfăcut cortul şi fiii lui Gherşon şi fiii lui Merari, care duceau cortul, au pornit.
W%)( Şi peste armata seminţiei fiilor lui Zabulon era Eliab, fiul lui Helon.
U$%( Peste armata seminţiei fiilor lui Isahar era Netaneel, fiul lui Ţuar.
#)( Întâi a pornit steagul taberei fiilor lui Iuda, împreună cu armatele lor; peste armatele lor era mai-mare Nahşon, fiul lui Aminadab.
V"'( Pentru prima dată ei au pornit după porunca Domnului dată prin Moise.
~!w( Şi copiii lui Israel au pornit în călătoria lor din Deşertul Sinai şi norul s-a oprit în Deşertul Paran.
q ]( În ziua a douăzecea a lunii a doua a anului al doilea, s-a ridicat norul de pe cortul Mărturiei.
)M( Şi în zilele voastre de bucurie, la sărbătorile voastre şi la lunile voastre cele noi, să sunaţi din trompete când vă veţi aduce arderile-de-tot şi jertfele de mulţumire; şi ele vor face ca Dumnezeul vostru să-Şi aducă aminte de voi: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru,
( Şi când veţi merge la război, în ţara voastră, împotriva duşmanului care va lupta împotriva voastră, să sunaţi cu trompetele o alarmă, ca să fiţi amintiţi înaintea Domnului Dumnezeului vostru, şi veţi fi eliberaţi de duşmanii voştri.
( Şi din trompete să sune fiii lui Aaron, preoţii. Aceasta să fie o lege veşnică pentru voi şi pentru urmaşii voştri.
a=( Când va fi vorba de strângerea adunării, să sunaţi, dar să nu sunaţi alarma.
;( Şi când veţi suna o alarmă a doua oară, să pornească taberele care sunt aşezate în partea de sud: pentru plecarea lor să se sune alarma.
hK( Şi când veţi suna alarma, să pornească taberele care sunt aşezate în partea de est.
~w( Când se va suna numai cu o trompetă, să se strângă la tine conducătorii, mai-marii peste miile lui Israel.
oY( Când se va suna cu ele, toată adunarea să se strângă la tine, la uşa cortului întâlnirii.
7( Fă-ţi două trompete de argint; să le faci din argint bătut. Ele să-ţi slujească pentru chemarea adunării şi pentru pornirea taberelor.
/ ]( Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
$C( Îşi instalau corturile după porunca Domnului şi porneau după porunca Domnului; ei păzeau cerinţele Domnului, porunca Domnului dată prin Moise.
7i( Dacă norul se oprea deasupra cortului două zile, sau o lună, sau un an, copiii lui Israel rămâneau în tabără şi nu porneau; dar când se ridica, porneau şi ei.
5e( Dacă norul se oprea de seara până dimineaţa, şi se ridica dimineaţa, atunci porneau şi ei. Dacă norul se ridica după o zi şi o noapte, atunci porneau şi ei.
( Când norul rămânea mai puţine zile deasupra cortului, ei se aşezau după porunca Domnului şi porneau după porunca Domnului.
( Când norul rămânea mai multă vreme deasupra cortului, copiii lui Israel ascultau de porunca Domnului şi nu porneau.
@{( Copiii lui Israel porneau după porunca Domnului şi îşi instalau corturile după porunca Domnului; rămâneau în tabără atâta vreme cât rămânea norul deasupra cortului.
5( Când se ridica norul de pe cort, porneau şi copiii lui Israel; şi acolo unde se oprea norul, îşi instalau corturile şi copiii lui Israel.
lS( Aşa era întotdeauna: ziua, norul acoperea cortul, iar noaptea avea înfăţişarea unui foc.
9 m( În ziua când a fost înălţat cortul, norul a acoperit locaşul cortului Mărturiei; iar, de seara până dimineaţa, deasupra cortului era ca înfăţişarea unui foc.
  ( Şi dacă între voi locuieşte un străin şi acesta vrea să sărbătorească Paştele Domnului, el să le sărbătorească după legile şi poruncile privitoare la Paşti. Să aveţi aceeaşi lege atât pentru străin cât şi pentru băştinaş.
 }( Dar omul care este curat şi nu se află într-o călătorie şi tot nu sărbătoreşte Paştele, omul acela să fie nimicit din poporul lui, pentru că n-a adus darul cuvenit Domnului la vremea hotărâtă. Omul acela îşi va purta păcatul.
0 [( Să nu lase din ele nimic până a doua zi dimineaţa, şi să nu frângă nici un os din ele. Să le sărbătorească după toate poruncile privitoare la Paşti.
| s( Să le ţină în luna a doua, în ziua a paisprezecea, seara; să le mănânce cu azimi şi cu ierburi amare.
Y-( Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Dacă cineva dintre voi sau dintre urmaşii voştri este necurat din cauza unui mort sau este într-o călătorie lungă, să ţină totuşi Paştele Domnului.
4e( Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
dC( Moise le-a răspuns: Aşteptaţi şi voi afla ce porunceşte Domnul cu privire la voi.
T#( Şi oamenii aceia au zis lui Moise: Noi suntem necuraţi din cauza atingerii de un om mort; de ce suntem opriţi să aducem darul Domnului la vremea lui hotărâtă în mijlocul copiilor lui Israel?
kQ( S-a întâmplat că au fost nişte oameni care erau necuraţi, fiindcă se atinseseră de un om mort, aşa că nu puteau ţine Pastile în ziua aceea. Ei au venit m aceeaşi zi înaintea lui Moise şi înaintea lui Aaron.
O( Şi au sărbătorit Paştele în a paisprezecea zi a lunii întâi, seara, în Deşertul Sinai; copiii lui Israel au făcut întocmai după toate poruncile, pe care le dăduse Domnul lui Moise.
M( Moise a spus copiilor lui Israel să sărbătorească Paştele.
F( Să le sărbătoriţi la vremea hotărâtă, în a paisprezecea zi a lunii acesteia, seara; să le sărbătoriţi după toate ritualurile şi după toate ceremoniile privitoare la ele.
T#( Copiii lui Israel să sărbătorească Paştele la vremea hotărâtă.
 !( Domnul a vorbit lui Moise în Deşertul Sinai, în luna întâi a anului al doilea, după ieşirea lor din ţara Egiptului, spunând:
\~3(Dar vor putea să ajute pe fraţii lor în cortul întâlnirii, să păzească ce le este dat în grijă, dar ei singuri să nu facă nici o lucrare. Aşa să faci cu leviţii în ce priveşte slujbele lor.
l}S(Şi de la vârsta de cincizeci de ani încolo să iasă din slujbă şi să nu mai slujească.
K|(Aceasta este legea cu privire la leviţi: De la vârsta de douăzeci şi cinci de ani în sus, orice levit va intra în slujba cortului întâlnirii, ca să îndeplinească o slujbă acolo.
4{e(Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
bz?(După aceea, leviţii au intrat ca să-şi facă slujba în cortul întâlnirii, înaintea lui Aaron şi înaintea fiilor lui; întocmai cum poruncise Domnul lui Moise cu privire la leviţi, aşa au făcut cu ei.
@y{(Leviţii s-au curăţat de păcat şi şi-au spălat hainele. Aaron i-a prezentat înaintea Domnului ca un dar legănat şi a făcut ispăşire pentru ei, ca să-i curăţească.
3xa(Moise, Aaron şi toată adunarea copiilor lui Israel au făcut cu leviţii tot ce poruncise Domnul lui Moise cu privire la leviţi; aşa au făcut copiii lui Israel.
Mw(Şi am dat pe leviţi ca un dar lui Aaron şi fiilor lui, din mijlocul copiilor lui Israel, ca ei să facă slujba pentru copiii lui Israel în cortul întâlnirii şi ca ei să facă ispăşire pentru copiii lui Israel, şi astfel copiii lui Israel să nu fie loviţi cu nici o urgie, când se vor apropia de sanctuar.
hvK(Şi Eu i-am luat pe leviţi în locul tuturor întâilor-născuţi ai copiilor lui Israel.
Yu-(Căci orice întâi-născut al copiilor lui Israel este al Meu, atât dintre oameni cât şi dintre animale; Mie Mi i-am consacrat în ziua când am lovit pe toţi întâii-născuţi în ţara Egiptului.
d~}v|||M{{6zz6yxmwHvv#untt sssrrGqq0qp)o#nnm]lkk0j6iihgg:ff?eddcbba_a`___U^^]R\\&[/ZZ3YYXXMWVVTT1SSSRRCQkPPLOOiO7NOMMTLKKBJIHHH8GFEEDMCCA@??C>)=<<;:99a837X66&554X4%32100/r..Y-- ,,+}**U)_(v('j&b%%_$$#"K!s ruWk|#qoUO2/+j2   | c9kE (Lasă-mă să trec prin ţara ta; nu vom intra nici în ogoare, nici în vii, nici nu vom bea apă din fântânile tale; vom merge pe drumul regesc, până vom trece de ţinutul tău.
M (Israel a trimis mesageri la Sihon, regele amoriţilor, zicând:
p [(din Bamot, la valea din câmpiile Moabului, spre vârful Muntelui Pisga, care caută spre deşert.
<u(din Matana, la Nahaliel;din Nahaliel, la Bamot;
6g(Fântâna pe care au săpat-o conducătorii, pe care au săpat-o mai-marii poporului, Cu toiagul de cârmuire, cu toiegele lor! Din deşertul acesta s-au dus la Matana;
lS(Atunci Israel a cântat cântarea aceasta: Ţâşneşte, fântână! Cântaţi în cinstea ei!
(De acolo s-au dus la Beer (Fântână), care este fântâna unde Domnul a zis lui Moise: Strânge poporul şi îi voi da apă.
vg(şi cursurile torenţilor, care se coboară spre locuinţa lui Ar şi se întind pe teritoriul lui Moab.
eE(De aceea se zice în Cartea Războaielor Domnului: Vaheb în Sufa, Torenţii Arnonului,
J( De acolo au plecat şi şi-au aşezat tabăra dincolo de Arnon, care curge prin deşert, ieşind din ţinutul amoriţilor; căci Arnonul este teritoriul Moabului, între Moab şi amoriţi.
L( De acolo au plecat şi şi-au aşezat tabăra în Valea Zered.
 ( Au plecat din Obot şi şi-au aşezat tabăra la Iie-Abarim, în deşertul din faţa Moabului, spre răsăritul soarelui.
M( Copiii lui Israel au plecat şi ţi au aşezat tabăra la Obot.
~7( Moise a făcut un şarpe de bronz şi l-a pus într-o prăjină; şi oricine era muşcat de un şarpe şi privea spre şarpele de bronz, trăia.
}!(Domnul a zis lui Moise: Fă-ţi un şarpe înfocat şi pune-l într-o prăjină; oricine este muşcat şi va privi spre el, va trăi.
\|3(Poporul a venit la Moise şi a zis: Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului şi împotriva ta. Roagă-te Domnului, ca să îndepărteze de la noi aceşti şerpi. Şi Moise s-a rugat pentru popor.
{)(Atunci Domnul a trimis împotriva poporului nişte şerpi înfocaţi, care au muşcat poporul, încât au murit mulţi oameni în Israel.
jzO(Şi a vorbit împotriva lui Dumnezeu şi împotriva lui Moise: De ce ne-aţi scos din Egipt, ca să murim în deşertul acesta? Căci nu este nici pâine, nici apă şi ni s-a scârbit sufletul de hrana aceasta proastă.
/yY(Au plecat de la Muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roşie, ca să ocolească ţara Idomului; şi sufletul poporului a descurajat mult din cauza drumului.
Tx#(Domnul a auzit glasul lui Israel şi a dat pe canaaniţi în mâinile lui. Israeliţii i-au nimicit cu desăvârşire, pe ei şi cetăţile lor; şi locul acela l-au numit Horma (Nimicire deplină).
w7(Israel a făcut Domnului un jurământ şi a zis: dacă vei da pe poporul acesta în mâinile mele, îi voi nimici cu desăvârşire cetăţile.
8v m(Regele Aradului, un canaanit, care locuia în sud, a auzit că Israel vine pe drumul Atarim. El a luptat împotriva lui Israel şi a luat pe câţiva dintre ei prizonieri.
yum(Când toată adunarea a văzut că Aaron murise, toată casa lui Israel a plâns pe Aaron treizeci de zile.
=tu(Moise a dezbrăcat pe Aaron de hainele lui şi a îmbrăcat cu ele pe fiul său Eleazar. Aaron a murit acolo, pe vârful muntelui. Moise şi Eleazar s-au coborât de pe munte.
lsS(Moise a făcut ce-i poruncise Domnul. S-au urcat pe Muntele Hor, în faţa întregii adunări.
r(dezbracă pe Aaron de hainele lui şi îmbracă pe fiul său Eleazar cu ele. Aaron va fi adăugat la poporul lui şi va muri acolo.
Nq(Ia pe Aaron şi pe fiul său Eleazar şi urcă-i pe Muntele Hor,
.pW(Aaron va fi adăugat la poporul lui; căci nu va intra în ţara pe care o dau copiilor lui Israel, pentru că v-aţi împotrivit poruncii Mele la apele Meriba.
|os(Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron lângă Muntele Hor, aproape de teritoriile ţării lui Edom, zicând:
bn?(Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat de la Cades şi a ajuns la Muntele Hor.
ume(Astfel Edom n-a vrut să lase pe Israel să treacă prin ţinutul lui; şi Israel s-a abătut de la el.
wli(Dar el a răspuns: Să nu cumva să treci! Şi Edom i-a ieşit înainte cu mult popor şi cu mână tare.
Fk(Copiii lui Israel i-au zis: Vom merge pe drumul cel mare şi, dacă vom bea din apa ta, eu şi turmele mele, îţi voi plăti preţul. Nu-ţi cer altceva decât să trec cu picioarele!
zjo(Edom i-a răspuns: Să nu cumva să treci prin ţinutul meu, căci astfel îţi voi ieşi înainte cu sabia.
i(Lasă-ne, te rog, să trecem prin ţara ta; nu vom trece nici prin ogoare, nici prin vii şi nici nu vom bea apă din fântâni; vom merge pe drumul regesc şi nu ne vom abate nici la dreapta, nici la stânga, până vom trece de ţinutul tău.
Eh(Când am strigat către Domnul, El ne-a auzit glasul şi a trimis un Înger care ne-a scos din Egipt; acum, iată, suntem la Cades, o cetate care se află la marginea ţinutului tău.
g'(Părinţii noştri s-au coborât în Egipt şi am locuit acolo mult timp. Dar egiptenii ne-au chinuit, pe noi şi pe părinţii noştri.
3fa(De la Cades, Moise a trimis nişte mesageri la regele Edomului, ca să-i spună: Aşa vorbeşte fratele tău Israel: Tu ştii toate suferinţele prin care am trecut.
e( Acestea sunt apele Meriba (Ceartă), unde copiii lui Israel s-au certat cu Domnul, şi El a fost glorificat între ei.
Id ( Atunci Domnul a zis lui Moise: Pentru că n-aţi crezut în Mine, ca să Mă glorificaţi înaintea copiilor lui Israel, nici voi nu veţi duce adunarea aceasta în ţara pe care i-o dau.
)cM( Apoi Moise a ridicat mâna şi a lovit stânca de două ori cu toiagul. Şi a ieşit apă din belşug, încât au avut să bea şi adunarea şi vitele lor.
.bW( Moise şi Aaron au chemat adunarea înaintea stâncii. Şi Moise le-a zis: Ascultaţi, răzvrătiţilor! Oare vă vom putea noi scoate apă din stânca aceasta?
Va'( Moise a luat toiagul dinaintea Domnului, după cum îi poruncise Domnul,
k`Q(Ia toiagul şi cheamă adunarea, tu şi fratele tău Aaron, şi vorbiţi stâncii acesteia în faţa adunării ca ea să-ţi dea apă. Să le scoţi astfel apă din stâncă şi să dai de băut adunării şi vitelor lor.
5_g(Şi Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
0^[(Moise şi Aaron s-au retras din prezenţa adunării şi s-au dus la uşa cortului întâlnirii. Au căzut cu faţa la pământ şi li s-a arătat gloria Domnului,
,]S(De ce ne-ai scos din Egipt şi ne-ai adus în acest loc rău unde nu este nici loc de semănat, nici de smochini, nici de vii, nici rodii, nici apă de băut?
k\Q(De ce ai adus adunarea Domnului în deşertul acesta, ca a murim aici noi şi vitele noastre?
[-(Poporul a căutat ceartă cu Moise. Ei au zis: Bine era dacă am fi murit şi noi atunci când au murit fraţii noştri înaintea Domnului!
]Z5(Adunarea n-avea apă. Atunci s-au strâns împotriva lui Moise şi a lui Aaron.
)Y O(Toată adunarea copiilor lui Israel a ajuns în Deşertul Ţin în luna întâi şi poporul s-a oprit la Cades. Acolo a murit şi a fost îngropată Miriam.
X(Orice lucru de care se va atinge cel necurat va fi necurat; şi cine se va atinge de el să fie necurat până seara.
IW (Aceasta va fi o lege veşnică pentru ei. Cel ce va stropi pe altul cu apă de curăţare să-şi spele hainele; şi cel ce se va atinge de apa de curăţare să fie necurat până seara.
TV#(Dar omul care va fi necurat şi nu se va curăţa, va fi nimicit din mijlocul adunării, căci a pângărit sanctuarul Domnului; fiindcă n-a fost stropită peste el apa de curăţare, este necurat.
HU (Cel curat să stropească pe cel necurat, a treia zi şi a şaptea zi, şi să-l curăţească în ziua a şaptea. Să-şi spele hainele şi să se scalde în apă şi seara va fi curat.
yTm(Un om curat să ia isop şi să-l înmoaie în apă; să stropească apoi cu el cortul, toate vasele, toţi oamenii care au fost acolo şi pe cel ce s-a atins de vreun os, sau de vreun om ucis, sau de vreun mort, sau de vreun mormânt.
S3(Pentru cel necurat, să se ia cenuşă de la jertfa pentru curăţare care a fost arsă şi să se toarne peste ea apă de izvor într-un vas.
'RI(Oricine se va atinge pe câmp de un om omorât cu sabia, sau de un mort, sau de oase omeneşti, sau de vreun mormânt, va fi necurat timp de şapte zile.
cQA(Şi orice vas descoperit, care nu va avea un capac bine strâns pe el, va fi necurat.
P-(Aceasta este legea când va muri un om într-un cort: oricine va intra în cort şi oricine se va afla în cort, va fi necurat şapte zile.
O( Cine se va atinge de trupul unui om mort şi nu se va curăţa, pângăreşte cortul Domnului; sufletul acela să fie nimicit din Israel. Pentru că nu s-a stropit peste el apa de curăţare, este necurat şi necurăţia lui este încă peste el.
)NM( Acela să se cureţe cu apa aceasta a treia zi şi a şaptea zi şi va fi curat; dar, dacă nu se curăţeşte a treia zi şi a şaptea zi, nu va fi curat.
\M3( Cine se va atinge de trupul unui om mort, să fie necurat timp de şapte zile.
eLE( Cel ce va strânge cenuşa viţelei să-şi spele hainele şi să fie necurat până seara. Aceasta să fie o lege veşnică atât pentru copiii lui Israel cât şi pentru străinul care locuieşte în mijlocul lor.
rK_( Şi un om curat să strângă cenuşa viţelei şi s-o pună într-un loc curat afară din tabără; s-o păstreze pentru adunarea copiilor lui Israel, ca să facă apa de curăţare; aceasta este o apă de curăţare de păcat.
J(Cel ce va arde viţeaua să-şi spele hainele în apă şi să-şi scalde trupul în apă; şi să fie necurat până seara.
I'(Preotul să-şi spele hainele şi să-şi scalde trupul în apă; apoi să intre iarăşi în tabără şi să fie necurat până seara.
H (Şi preotul să ia lemn de cedru, isop şi cârmâz şi să le arunce în mijlocul flăcărilor care vor mistui viţeaua.
vGg(Şi viţeaua să fie arsă înaintea lui; să-i ardă pielea, carnea şi sângele, împreună cu baliga.
F (Preotul Eleazar să ia cu degetul din sângele viţelei şi să stropească de şapte ori înaintea cortului întâlnirii,
oEY(S-o daţi preotului Eleazar; el s-o scoată din tabără şi să fie înjunghiată înaintea lui.
VD'(Iată ce porunceşte legea pe care a dat-o Domnul, zicând: Vorbeşte copiilor lui Israel să-ţi aducă o viţea roşie, fără pată, fără vreun cusur trupesc şi care să nu fi fost pusă la jug.
=C y(Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron, zicând:
UB%( Pentru aceasta nu vă veţi face vinovaţi de nici un păcat, dacă veţi lua din ele pentru Domnul ce este mai bun, nici nu veţi pângări darurile sfinte ale copiilor lui Israel şi nu veţi muri.
(AK(Pe acesta să-l mâncaţi în orice loc, voi şi casa voastră; căci aceasta este plata voastră pentru slujba pe care o faceţi în cortul întâlnirii.
9@m(De aceea, să le spui: După ce veţi lua din ele partea cea mai bună, ce rămâne din zeciuiala va fi socotită Leviţilor, ca venitul din arie şi ca venitul din teasc.
:?o(Din toate darurile care vi se vor aduce vouă, şi voi să aduceţi un dar prin ridicare pentru Domnul; din tot ce va fi mai bun, să luaţi întâi partea închinată lui.
i>M(Astfel să aduceţi şi voi întâi un dar prin ridicare pentru Domnul din toate zeciuielile pe care le veţi primi de la copiii lui Israel; şi să daţi preotului Aaron darul pe care-l veţi lua din ele pentru Domnul.
=(Şi darul vostru prin ridicare vi se va socoti ca şi grâul care se ia întâi din arie şi ca mustul care se ia întâi din teasc.
<(Să vorbeşti leviţilor şi să le spui: Când veţi primi de la copiii lui Israel zeciuiala pe care v-am dat-o din partea lor ca o moştenire a voastră, să luaţi întâi din ea un dar prin ridicare pentru Domnul, a zecea parte din zeciuială.
0;](Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
Y:-(Leviţilor le-am dat ca moştenire zeciuielile copiilor lui Israel, pe care le vor aduce Domnului prin ridicare; de aceea am zis despre ei: Nu vor avea nici o moştenire în mijlocul copiilor lui Israel.
m9U(Numai Leviţii să facă slujba cortului întâlnirii şi ei vor purta nelegiuirea lor. Ei să nu aibă nici o moştenire în mijlocul copiilor lui Israel; aceasta să fie o lege veşnică de-a lungul generaţiilor voastre.
8(Copiii lui Israel să nu se mai apropie de cortul întâlnirii, ca să nu se facă vinovaţi de vreun păcat şi să moară.
7;(Şi iată, am dat ca moştenire fiilor lui Levi toate zeciuielile lui Israel, pentru slujba pe care o fac ci, pentru slujba cortului întâlnirii.
W6)(Domnul a vorbit lui Aaron: Tu nu vei avea nici o moştenire în ţara lor şi nu vei avea nici o parte de moşie în mijlocul lor. Eu sunt moştenirea ta şi partea ta în mijlocul copiilor lui Israel.
*5O(Ţi-am dat ţie, fiilor tăi şi fiicelor tale împreună cu tine, printr-o lege veşnică, toate darurile sfinte pe care le vor aduce Domnului, copiii lui Israel. Acesta este un legământ veşnic al sării înaintea Domnului, pentru tine şi pentru sămânţa ta împreună cu tine.
u4e(Şi carnea lor va fi a ta, la fel ca şi pieptul darului adus prin legănare şi ca şi spata dreaptă.
3%(Dar să nu răscumperi întâiul-născut al vacii, nici întâiul-născut al oii, nici întâiul-născut al caprei; acestea sunt sfinte. Sângele lor să-l stropeşti pe altar şi să le arzi grăsimea, ca o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.
M2(Să răscumperi întâii-născuţi ai oamenilor de la vârsta de o lună, după preţuirea ta, cu preţul de cinci sicii de argint, după siclul sanctuarului, care este de douăzeci de ghere.
X1+(Primul rod al pântecelui din orice trup, fie om, fie animal, pe care-l vor aduce Domnului, să fie al tău. Dar să răscumperi întâiul-născut al omului şi întâiul-născut al unui animal necurat.
G0 (Tot ce va fi închinat Domnului în Israel va fi al tău.
/3( Cele dintâi roade ale pământului lor, pe care le vor aduce Domnului, vor fi ale tale. Oricine este curat în casa ta să mănânce din ele.
.3( Ţi-am dat ţie cele dintâi roade pe care le vor aduce Domnului: tot ce va fi mai bun din untdelemn, tot ce va fi mai bun din must şi grâu.
-'( Iată ce va mai fi al tău: darurile prin ridicare împreună cu toate lucrurile legănate ale copiilor lui Israel; ţi le-am dat ţie, fiilor tăi şi fiicelor tale împreună cu tine, printr-o lege veşnică. Oricine este curat în casa ta să mănânce din ele.
,{( Să le mâncaţi într-un loc preasfânt; orice bărbat să mănânce din ele. Să le priviţi ca un lucru sfânt.
)+M( Iată ce va fi al tău dintre lucrurile preasfinte care nu sunt mistuite de foc: toate darurile din jertfele lor de mâncare, toate jertfele lor pentru păcat şi toate jertfele pentru vină, pe care Mi le vor aduce; lucrurile acestea preasfinte să fie ale tale şi ale fiilor tăi.
w*i(Domnul a zis lui Aaron: Iată, din toate lucrurile pe care Mi le închină copiii lui Israel ţi-am dat ţie pe cele care Îmi sunt aduse prin ridicare; ţi le-am dat ţie şi fiilor tăi ca drept al ungerii, printr-o lege veşnică.
)(Dar tu şi fiii tăi cu tine să împliniţi slujbele preoţiei voastre în tot ce priveşte altarul şi tot ce este dincolo de perdea: aceasta este slujba pe care o veţi face. Vă dau ca dar slujba preoţiei, dar străinul care se va apropia va fi omorât.
4(c(Iată că am luat pe fraţii voştri, Leviţi, din mijlocul copiilor lui Israel; ei sunt un dar pentru voi, daţi Domnului, ca să facă slujba cortului întâlnirii.
'(Să împliniţi obligaţiile sanctuarului şi obligaţiile altarului, ca să nu mai vină mânie împotriva copiilor lui Israel.
3&a(Şi ei să se ataşeze de tine şi să împlinească obligaţiile de la cortul întâlnirii, pentru toată slujba cortului. Nici un străin să nu se apropie de voi.
F%(Ei să împlinească obligaţiile tale şi toate obligaţiile de la cort; dar să nu se apropie de uneltele sanctuarului şi de altar, ca să nu moară şi ei şi voi împreună cu ei.
w$i(Apropie de asemenea de tine pe fraţii tăi, seminţia lui Levi, seminţia tatălui tău, ca să fie uniţi cu tine şi să-ţi slujească, atunci când tu şi fiii tăi împreună cu tine veţi sluji înaintea cortului întâlnirii.
# (Şi Domnul a zis lui Aaron: Tu şi fiii tăi, şi casa tatălui tău cu tine, veţi purta nelegiuirea {Lit: sanctuarului} făcută în sanctuar; şi tu şi fiii tăi împreună cu tine veţi purta nelegiuirea făcută în slujba preoţiei.
^"7( Oricine se apropie de cortul Domnului moare. Va trebui oare să murim cu toţii?
a!=( Copiii lui Israel au vorbit lui Moise, zicând: Iată, murim, pierim, toţi pierim!
_ 9( Moise a făcut aşa; a făcut întocmai după porunca pe care i-o dăduse Domnul.
a=( Şi Domnul a zis lui Moise: Pune iarăşi toiagul lui Aaron înaintea Mărturiei şi să fie păstrat ca un semn pentru cei răzvrătiţi, ca să pui astfel capăt dinaintea Mea murmurelor lor şi să nu moară.
7( Şi Moise a luat dinaintea Domnului toate toiegele şi le-a dus tuturor copiilor lui Israel, ca să le vadă şi să-şi ia fiecare toiagul lui.
9m(A doua zi, când a intrat Moise în cortul Mărturiei, iată, toiagul lui Aaron, care era pentru casa lui Levi, înverzise, făcuse muguri, înflorise şi copsese migdale.
M(Moise a pus toiegele înaintea Domnului, în cortul Mărturiei.
wi(Moise a vorbit copiilor lui Israel şi toţi conducătorii lor i-au dat câte un toiag, fiecare conducător câte un toiag, după casele părinţilor lor, adică douăsprezece toiege. Toiagul lui Aaron era în mijlocul toiegelor lor.
C(Bărbatul pe care-l voi alege, va fi acela al cărui toiag va înverzi, şi voi pune astfel capăt dinaintea Mea murmurelor pe care le ridică împotriva voastră copiii lui Israel.
dC(Să le pui în cortul întâlnirii, înaintea Mărturiei, unde Mă întâlnesc cu voi.
(şi să scrii numele lui Aaron pe toiagul lui Levi; căci va fi câte un toiag de fiecare conducător al caselor părinţilor lor.
dC(Vorbeşte copiilor lui Israel şi ia de la ei un toiag, după casele părinţilor lor, adică douăsprezece toiege de la conducătorii lor, după casele părinţilor lor. Să scrii numele fiecăruia pe toiagul lui;
/ ](Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
Y-(2Aaron s-a întors la Moise, la uşa cortului întâlnirii. Urgia încetase.
(1Cei ce au murit de urgia aceasta au fost paisprezece mii şapte sute, afară de cei care au murit din cauza lui Core.
T#(0S-a aşezat între cei morţi şi între cei vii şi urgia a încetat.
D(/Aaron a luat cădelniţa, cum zisese Moise, şi a alergat în mijlocul adunării; şi iată că începuse urgia printre popor. El a pus tămâia şi a făcut ispăşire pentru popor.
T#(.Moise a zis lui Aaron: Ia cădelniţa, pune foc în ea de pe altar, pune tămâie în ea, du-te repede la adunare şi fă ispăşire pentru ei; căci a izbucnit mânia Domnului şi a început urgia!
(-Daţi-vă la o parte din mijlocul acestei adunări şi-i voi topi într-o clipă! Ei au căzut cu feţele la pământ.
4e(,Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
N(+Atunci Moise şi Aaron au venit înaintea cortului întâlnirii.
Z /(*Pe când se strângea adunarea împotriva lui Moise şi împotriva lui Aaron şi pe când îşi îndreptau privirile spre cortul întâlnirii, iată că l-a acoperit norul şi s-a arătat gloria Domnului.
) M()Dar a doua zi, toată adunarea copiilor lui Israel a murmurat împotriva lui Moise şi împotriva lui Aaron, zicând: Voi aţi omorât pe poporul Domnului!
 7((ca un semn de aducere-aminte pentru copiii lui Israel, pentru ca nici un străin, care nu este din sămânţa lui Aaron, să nu se apropie să aducă tămâie înaintea Domnului, ca să nu i se întâmple ca şi lui Core şi cetei lui, după cum spusese Domnul prin Moise.
 5('Preotul Eleazar a luat cădelniţele de bronz, pe care le aduseseră cei arşi, şi a făcut din ele nişte plăci pentru acoperirea altarului,
 +(&Cu cădelniţele acestor oameni, care au păcătuit împotriva sufletelor lor înseşi, să se facă nişte plăci întinse, cu care să se acopere altarul. Fiindcă le-au adus înaintea Domnului şi sunt sfinte, să servească de aducere-aminte copiilor lui Israel.
(%Spune lui Eleazar, fiul preotului Aaron, să scoată cădelniţele din foc şi să arunce focul din ele, căci sunt sfinţite.
4e($Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
ym(#Şi un foc a ieşit de la Domnul şi a nimicit pe cei două sute cincizeci de oameni care aduceau tămâia.
("Tot Israelul, care era în jurul lor, când au ţipat ei, a fugit; căci ziceau: Să fugim ca să nu ne înghită pământul!
;(!Şi s-au coborât astfel de vii în locuinţa morţilor, ei şi tot ce aveau; pământul i-a acoperit de tot şi au pierit din mijlocul adunării.
( Pământul şi-a deschis gura şi i-a înghiţit, pe ei şi casele lor, împreună cu toţi oamenii lui Core şi toate averile lor.
dC(Când a sfârşit de spus aceste cuvinte, pământul de sub ei s-a despicat în două.
sa(Dar dacă Domnul va face un lucru nou şi pământul îşi va deschide gura ca să-i înghită cu tot ce au, aşa încât se vor coborî de vii în locuinţa morţilor, atunci veţi şti că oamenii aceştia au respins pe Domnul.
'(Dacă oamenii aceştia vor muri cum mor toţi oamenii şi dacă vor avea aceeaşi soartă ca toţi oamenii, atunci nu m-a trimis Domnul.
(Şi Moise a zis: Iată cum veţi cunoaşte că Domnul m-a trimis să fac toate aceste lucruri şi că nu le fac după capul meu.
E~(Ei s-au depărtat din preajma cortului lui Core, Datan şi Abiram. Şi Datan şi Abiram au ieşit afară şi au stat în uşa corturilor lor, cu soţiile, fiii lor şi copilaşii lor.
H} (Şi el a vorbit adunării, zicând: depărtaţi-vă de corturile acestor oameni răi şi nu vă atingeţi de nimic din ce este al lor, ca să nu pieriţi şi voi în toate păcatele lor.
k|Q(Moise s-a ridicat şi s-a dus la Datan şi Abiram;şi bătrânii lui Israel au mers după el.
t{c(Vorbeşte adunării şi spune-i: daţi-vă la o parte din preajma cortului lui Core, Datan şi Abiram!
0z](Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
;yq(Ei au căzut cu feţele la pământ şi au zis: O, Dumnezeule, Dumnezeul duhurilor oricărui trup! Un singur om a păcătuit şi să te mânii împotriva întregii adunări?
Xx+(Separaţi-vă din mijlocul acestei adunări şi-i voi topi într-o clipă.
Cw(Şi Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron, zicând:
+vQ(Şi Core a chemat toată adunarea împotriva lui Moise şi a lui Aaron, la uşa cortului întâlnirii. Atunci gloria Domnului s-a arătat întregii adunări.
$uC(Şi-au luat fiecare cădelniţa, au pus foc în ele, au pus tămâie în foc şi au stat la uşa cortului întâlnirii, împreună cu Moise şi Aaron.
Qt(Fiecare să-şi ia cădelniţa lui, puneţi tămâie în ea şi aduceţi fiecare înaintea Domnului cădelniţa lui: două sute cincizeci de cădelniţe; tu şi Aaron, fiecare cu cădelniţa lui.
s (Şi Moise a zis lui Core: Tu şi toată adunătura ta, mâine să fiţi înaintea Domnului, tu şi ei, împreună cu Aaron.
0r[(Moise s-a mâniat foarte tare şi a zis Domnului: Nu lua în seamă darul lor. N-am luat de la ei nici măcar un măgar şi n-am făcut rău nici unuia dintre ei.
Jq(Ba mai mult, nici nu ne-ai adus într-o ţară unde curge lapte şi miere, nici nu ne-ai dat în stăpânire ogoare şi vii! Vrei să iei acum şi ochii oamenilor acestora? Nu ne vom urca!
!p=( Nu ajunge că ne-ai scos dintr-o ţară unde curge lapte şi miere, ca să ne faci să murim în deşert, mai vrei să stăpâneşti şi peste noi?
moU( Moise a trimis să cheme pe Datan şi pe Abiram, fiii lui Eliab, dar ei au zis: Nu ne vom urca.
n ( De aceea, tu şi toată adunătura ta v-aţi strâns împotriva Domnului! Şi ce este Aaron de murmuraţi împotriva lui?
m( Te-a lăsat să te apropii de El, pe tine, Core, şi pe toţi fraţii tăi, fiii lui Levi, şi acum mai vreţi şi preoţia?
}lu( Oare vi se pare un lucru neînsemnat că Dumnezeul lui Israel v-a pus deoparte din adunarea lui Israel şi v-a lăsat să vă apropiaţi de El, ca să faceţi slujba la cortul Domnului, şi să staţi înaintea adunării ca să-i slujiţi?
Hk (Moise a zis lui Core;Ascultaţi, vă rog, fii ai lui Levi!
>jw(puneţi foc în ele şi mâine puneţi tămâie pe ele înaintea Domnului; acela pe care-l va alege Domnul va fi cel care este sfânt. V-aţi dus prea departe, fii ai lui Levi!
]i5(Iată ce să faceţi: luaţi-vă cădelniţele, Core şi toată adunătura lui,
vhg(Şi el a vorbit lui Core şi către toată adunătura lui şi a zis: Mâine, Domnul va arăta cine este al lui şi cine este sfânt, şi-l va lăsa să se apropie de El; pe acela pe care-l va alege îl va lăsa să se apropie de El.
Og(Când a auzit Moise lucrul acesta, a căzut cu faţa la pământ.
f{(Ei s-au adunat împotriva lui Moise şi a lui Aaron şi le-au zis: Prea multe vă însuşiţi, căci toată adunarea este sfântă, fiecare dintre ei, şi Domnul este în mijlocul lor. De ce vă ridicaţi voi deci deasupra adunării Domnului?
Se!(s-au răsculat împotriva lui Moise, împreună cu două sute cincizeci de bărbaţi dintre copiii lui Israel, dintre conducătorii adunării, dintre cei ce erau chemaţi la sfat, oameni renumiţi.
'd K(Core, fiul lui Iţehar, fiul lui Chehat, fiul lui Levi, împreună cu Datan şi Abiram, fiii lui Eliab, şi On, fiul lui Pelet, toţi trei fiii lui Ruben,
c()Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, care v-am scos din ţara Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
b}((Să vă aduceţi astfel aminte de poruncile Mele, să le împliniţi şi să fiţi sfinţi pentru Dumnezeul vostru.
a('Când veţi avea ciucurele acesta să vă uitaţi la el şi să vă aduceţi aminte de toate poruncile Domnului, ca să le împliniţi şi să nu umblaţi după pofta inimii voastre şi după pofta ochilor voştri, după care v-aţi desfrânat.
X`+(&Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le să-şi facă, din generaţie în generaţie, un ciucure la colţul hainelor lor şi să pună o panglică albastră peste ciucurele acesta din colţul hainei.
(_M(%Şi Domnul a zis lui Moise:
^($Toată adunarea l-a scos afară din tabără şi l-a ucis cu pietre; şi a murit, după cum poruncise Domnul lui Moise.
](#Domnul a zis lui Moise: Omul acesta să fie pedepsit cu moartea, toată adunarea să-l ucidă cu pietre afară din tabără.
M\("l-au pus sub pază, pentru că nu se hotărâse ce să-i facă.
g[I(!Cei ce l-au găsit strângând lemne l-au adus la Moise, la Aaron şi la toată adunarea.
oZY( Când erau copiii lui Israel în desert, au găsit pe un om strângând lemne în ziua Sabatului.
Y'(căci a dispreţuit Cuvântul Domnului şi a călcat porunca lui: omul acela va fi nimicit cu desăvârşire; vina lui va fi asupra lui.
%XE(Dar omul care păcătuieşte cu voie, fie băştinaş, fie străin, acela defăimează pe Domnul; omul acela va fi nimicit din mijlocul poporului său,
4Wc(Atât pentru băştinaşul dintre copiii lui Israel, cât şi pentru străinul care locuieşte în mijlocul lor să fie aceeaşi lege, când va păcătui fără voie.
1V](Şi preotul să facă ispăşire înaintea Domnului pentru cel ce greşeşte, când păcătuieşte fără voie; să facă ispăşire pentru el şi el va fi iertat.
yUm(Dacă unul singur păcătuieşte fără voie, atunci să aducă o capră de un an ca jertfă pentru păcat.
%TE(Şi întreaga adunare a copiilor lui Israel va fi iertată, şi străinul care locuieşte în mijlocul lor, căci tot poporul a păcătuit fără voie.
!S=(Preotul să facă ispăşire pentru toată adunarea copiilor lui Israel şi li se va ierta; căci au păcătuit fără voie. Şi ei să-şi aducă darul, o jertfă mistuită de loc pentru Domnul şi o jertfă pentru păcat înaintea Domnului, pentru păcatul lor fără voie.
9Rm(dacă păcatul a fost făcut fără voie, şi fără să ştie adunarea, toată adunarea să aducă un viţel ca ardere-de-tot de un miros plăcut Domnului, împreună cu darul său de mâncare şi cu jertfa sa de băutură, după poruncile date; să mai aducă şi un ţap ca jertfă pentru păcat.
Q (tot ce v-a poruncit Domnul prin Moise, din ziua când a dat Domnul porunci şi mai târziu, din generaţie în generaţie;
pP[(Dacă păcătuiţi fără voie şi nu păziţi toate poruncile pe care Domnul le-a spus lui Moise,
O (Din cel dintâi rod al plămădelii voastre să luaţi întâi un dar ridicat pentru Domnul, din generaţie în generaţie.
#NA(Din cel dintâi rod al plămădelii voastre, să aduceţi ca dar ridicat o turtă; s-o aduceţi aşa cum aduceţi darul care se dă întâi din arie.
mMU(şi când veţi mânca pâine din ţara aceea, să luaţi întâi un dar ridicat pentru Domnul.
kLQ(Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Când veţi intra în ţara în care vă voi duce
4Ke(Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
J{(O singură lege şi o singură poruncă să fie atât pentru voi cât şi pentru străinul care locuieşte cu voi.
I(Să fie o singură lege pentru toată adunarea, atât pentru voi cât şi pentru străinul care locuieşte în mijlocul vostru; aceasta să fie o lege necurmată de-a lungul generaţiilor voastre; ca şi voi va fi şi străinul înaintea Domnului.
aH=(Şi dacă un străin care locuieşte cu voi sau care se va găsi în mijlocul vostru de-a lungul generaţiilor, aduce o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului, s-o aducă în acelaşi fel ca voi.
G+( Aşa să facă lucrurile acestea toţi cei ce sunt băştinaşi, când vor aduce o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.
/~h}}||{_zzxyy"xBwwvv>:==o</c ](Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
ab=(Şi şi-a pus mâinile peste el şi i-a dat porunci, cum spusese Domnul prin Moise.
a#(Şi Moise a făcut cum îi poruncise Domnul. A luat pe Iosua şi l-a pus înaintea preotului Eleazar şi înaintea întregii adunări.
` (Să se înfăţişeze înaintea preotului Eleazar, care să întrebe pentru el prin judecata lui Urim înaintea Domnului; şi la cuvântul lui să iasă şi la cuvântul lui să intre, el şi toţi copiii lui Israel împreună cu el, toată adunarea.
s_a(Şi să pui peste el din autoritatea ta, pentru ca toată adunarea copiilor lui Israel să-l asculte.
^(Să-l aşezi înaintea preotului Eleazar şi înaintea întregii adunări şi să-i dai porunci înaintea ochilor lor.
] (Şi Domnul a zis lui Moise: Ia cu tine pe Iosua, fiul lui Nun, un bărbat în care este Duhul, şi pune-ţi mâna peste el.
?\y(care va ieşi înaintea lor şi care va veni înaintea lor, care să-i scoată afară şi să-i ducă înăuntru, ca adunarea Domnului să nu fie ca nişte oi care n-au păstor.
e[E(Domnul, Dumnezeul duhurilor oricărui trup, să pună un bărbat peste această adunare
.ZY(Moise a vorbit Domnului, zicând:
fYG(pentru că în Deşertul Ţin, în timpul răzvrătirii adunării, v-aţi împotrivit poruncii Mele, şi nu M-aţi sfinţit înaintea lor cu prilejul apelor. (Acestea sunt apele Meriba, la Cades, în Deşertul Ţin.)
vXg( Şi după ce-ai văzut-o şi tu vei fi adăugat la poporul tău, cum a fost adăugat fratele tău Aaron;
W( Şi Domnul a zis lui Moise: Urcă-te pe muntele acesta Abarim şi priveşte ţara pe care am dat-o copiilor lui Israel.
zVo( Şi dacă nici tatăl lui nu are fraţi, moştenirea lui s-o daţi rudei celei mai apropiate din familia lui şi ea s-o stăpânească. Aceasta să fie o lege de judecată pentru copiii lui Israel, după cum a poruncit Domnul lui Moise.
YU-( Dacă n-are nici fraţi, moştenirea lui s-o daţi fraţilor tatălui său.
RT( Dacă nu are nici o fiică, moştenirea lui s-o daţi fraţilor lui.
S-(Şi copiilor lui Israel să le vorbeşti, zicând: Dacă moare un om şi nu va lăsa fii, atunci să treceţi moştenirea lui la fiica lui.
'RI(Fiicele lui Ţelofhad au dreptate; să le dai în stăpânire o moştenire între fraţii tatălui lor şi să treci asupra lor moştenirea tatălui lor.
(QM(Şi Domnul a zis lui Moise:
;Ps(Şi Moise a adus cauza lor înaintea Domnului.
0O[(De ce să se stingă numele tatălui nostru din mijlocul familiei lui, pentru că n-a avut fii? Dă-ne şi nouă deci o moştenire între fraţii tatălui nostru.
:No(Tatăl nostru a murit în deşert şi el nu era din mijlocul celor ce s-au adunat împotriva Domnului, în compania lui Core, ci a murit în păcatul lui; şi n-a avut fii.
5Me(S-au înfăţişat înaintea lui Moise, înaintea preotului Eleazar, înaintea mai-marilor şi înaintea întregii adunări, la uşa cortului întâlnirii. Ele au zis:
aL ?(Apoi s-au apropiat fiicele lui Ţelofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, din familiile lui Manase, fiul lui Iosif şi ale căror nume erau: Mahla, Noa, Hogla, Milca şi Tirţa.
#KA(ACăci Domnul a zis despre ei: Vor muri în deşert şi nu va rămâne nici unul dintre ei, afară de Caleb, fiul lui Iefune, şi Iosua, fiul lui Nun.
,JS(@Şi între aceştia n-a fost nici un om dintre aceia pe care i-a numărat Moise şi preotul Aaron, când au numărat pe copiii lui Israel în Deşertul Sinai.
=Iu(?Aceştia sunt cei care au fost număraţi de Moise şi de preotul Eleazar, care au numărat pe copiii lui Israel în câmpiile Moabului, lângă Iordan, în faţa Ierihonului.
(HK(>Şi cei care au fost număraţi dintre ei, toţi bărbaţii de la vârsta de o lună în sus, au fost douăzeci şi trei de mii, pentru că ei n-au fost cuprinşi în numărătoarea copiilor lui Israel, din moment ce nu li s-a dat nici o moştenire în mijlocul copiilor lui Israel.
UG%(=Nadab şi Abihu au murit, când au adus înaintea Domnului foc străin.
PF(<Şi lui Aaron i s-au născut: Nadab şi Abihu, Eleazar şi Itamar.
3Ea(;Numele soţiei lui Amram era Iochebed, fiica lui Levi, care i s-a născut lui Levi în Egipt; şi ea a născut lui Amram: pe Aaron, pe Moise şi pe Miriam, sora lor.
:Do(:Acestea sunt familiile Leviţilor: familia lihniţilor, familia hebroniţilor, familia mahliţilor, familia muşiţilor, familia coriţilor. lui Chehat i s-a născut Amram.
OC(9Aceştia sunt Leviţii a căror numărătoare s-a făcut după familiile lor: din Gherşon se trage familia gherşoniţilor; din Chehat, familia chehatiţilor; din Merari, familia merariţilor.
B1(8Moştenirea să fie împărţită potrivit cu selecţia ieşită la sorţi, între cei ce sunt mai mulţi şi între cei ce sunt mai puţini.
A'(7Dar împărţirea ţării să se facă prin tragere la sorţi. Ei vor primi moştenirea lor, după numele seminţiilor părinţilor lor.
y@m(6Celor ce sunt mai mulţi la număr să le dai o moştenire mai mare, şi celor ce sunt mai puţini la număr să le dai o moştenire mai mică; fiecăruia să i se dea moştenirea lui, potrivit cu cei care au fost număraţi dintre ei.
i?M(5Ţara să se împartă între ei, ca să fie moştenirea lor, potrivit cu numărul numelor.
6>i(4Şi Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând:
z=o(3Aceştia sunt cei care au fost număraţi dintre copiii lui Israel: şase sute una mii şapte sute treizeci.
<9(2Acestea sunt familiile lui Neftali, după familiile lor; şi cei care au fost număraţi dintre ei au fost patruzeci şi cinci de mii patru sute.
S;!(1din Ieţer, familia ieţeriţilor; din Şilem, familia şilemiţilor.
:}(0Fiii lui Neftali, după familiile lor: din Iahţeel se trage familia iahţeeliţilor; din Guni, familia guniţilor;
9(/Acestea sunt familiile fiilor lui Aşer: potrivit celor care au fost număraţi dintre ei, cincizeci şi trei de mii patru sute.
/8[(.Numele fiicei lui Aşer era Serah.
r7_(-Din fiii lui Beria se trage: din Heber, familia heberiţilor; din Malchiel, familia malchieliţilor.
6+(,Fiii lui Aşer, după familiile lor: din Imna se trage familia imniţilor; din Işvi, familia işviţilor; din Beria, familia beriiţilor.
5(+Toate familiile şuhamiţilor, potrivit celor care au fost număraţi dintre ei, au fost şaizeci şi patru de mii patru sute.
47(*Aceştia sunt fiii lui Dan, după familiile lor: din Şuham se trage familia şuhamiţilor. Acestea sunt familiile lui Dan, după familiile lor.
35()Aceştia sunt fiii lui Beniamin, după familiile lor; şi cei care au fost număraţi dintre ei au fost: patruzeci şi cinci de mii şase sute.
z2o((Fiii lui Bela au fost: Ard şi Naaman. Din Ard se trage familia ardiţilor; din Naaman, familia naamiţilor.
P1('din Şufam, familia şufamiţilor;din Hufam, familia hufamiţilor.
"0?(&Fiii lui Beniamin, după familiile lor: din Bela se trage familia belaiţilor; din Aşbel, familia aşbeliţilor; din Ahiram, familia ahiramiţilor;
B/(%Acestea sunt familiile fiilor lui Efraim, potrivit celor care au fost număraţi dintre ei, treizeci şi două de mii cinci sute. Aceştia sunt fiii lui Iosif, după familiile lor.
U.%($Aceştia sunt fiii lui Şutelah: din Eran se trage familia eraniţilor.
4-c(#Aceştia sunt fiii lui Efraim, după familiile lor: din Şutelah se trage familia şutelahiţilor; din Becher, familia becheriţilor; din Tahan, familia tahaniţilor.
,("Acestea sunt familiile lui Manase, potrivit celor care au fost număraţi dintre ei, cincizeci şi două de mii şapte sute.
+-(!Ţeiofhad, fiul lui Hefer, n-a avut fii, dar a avut fiice. Acestea sunt numele fiicelor lui Ţelofhad: Mahla, Noa, Hogla, Milca şi Tirţa.
S*!( din Şemida, familia şemidaiţilor; din Hefer, familia heferiţilor.
Q)(din Asriel, familia asrieliţilor; din Sihem, familia sihemiţilor;
|(s(Aceştia sunt fiii lui Galaad: Iezer din care se trage familia iezeriţilor; din Helec, familia helechiţilor;
'(Fiii lui Manase: din Machir se trage familia machiriţilor. Machir a născut pe Galaad. Din Galaad se trage familia galaadiţilor.
E&(Fiii lui Iosif, după familiile lor: Manase şi Efraim.
%(Acestea sunt familiile zabuloniţilor, potrivit celor care au fost număraţi dintre ei, şaizeci de mii cinci sute.
!$=(Fiii lui Zabulon, după familiile lor: din Sered se trage familia serediţilor; din Elon, familia eloniţilor; din Iahleel, familia iahleeliţilor.
# (Acestea sunt familiile lui Isahar, potrivit celor care au fost număraţi dintre ei, şaizeci şi patru de mii trei sute.
T"#(din Iaşub, familia iaşubiţilor;din Şimron, familia şimroniţilor.
x!k(Fiii lui Isahar, după familiile lor: din Tola se trage familia tolaiţilor; din Puva, familia puviţilor;
  (Acestea sunt familiile lui Iuda, potrivit celor care au fost număraţi dintre ei, şaptezeci şi şase de mii cinci sute.
zo(Fiii lui Pereţ au fost: Heţron, din care se trage familia heţroniţilor; din Hamul, familia hamuliţilor.
%E(Iată fiii lui Iuda, după familiile lor: din Şela se trage familia şelaniţilor; din Pereţ, familia pereţiţilor; din Zerah, familia zerahiţilor.
W)(Fiii lui Iuda: Er şi Onan;dar Er şi Onan au murit în ţara Canaanului.
(Acestea sunt familiile fiilor lui Gad, potrivit celor care au fost număraţi dintre ei, patruzeci de mii cinci sute.
L(din Arod, familia arodiţilor; din Areli, familia areliţilor.
G (din Ozni, familia ozniţilor; din Eri, familia eriţilor;
-(Fiii lui Gad, după familiile lor: din Ţefon se trage familia ţefoniţilor; din Haghi, familia haghiţilor; din Suni, familia suniţilor;
Z/(Acestea sunt familiile simeoniţilor: douăzeci şi două de mii două sute.
M( din Zerah, familia zerahiţilor; din Saul, familia sauliţilor.
"?( Fiii lui Simeon, după familiile lor: din Nemuel se trage familia nemueliţilor; din Iamin, familia iaminiţilor; din Iachin, familia iachiniţilor;
*Q( Dar fiii lui Core n-au murit.
fG( Şi pământul şi-a deschis gura şi i-a înghiţit împreună cu Core, când au murit cei ce se adunaseră şi când a mistuit focul pe cei două sute cincizeci de oameni; ei au devenit un avertisment pentru popor.
( Fiii lui Eliab au fost: Nemuel, Datan şi Abiram. Datan acesta şi Abiram acesta au fost dintre cei care au fost chemaţi la adunare şi care s-au răsculat împotriva lui Moise şi a lui Aaron, în adunarea lui Core, când s-au răsculat împotriva Domnului.
-W(Şi fiul lui Palu a fost: Eliab.
#(Acestea sunt familiile rubeniţilor: şi cei care au fost număraţi dintre ei au fost patruzeci şi trei de mii şapte sute treizeci.
Q(din Heţron, familia heţroniţilor;din Carmi, familia carmiţilor.
-(Ruben, întâiul-născut al lui Israel. Fiii lui Ruben au fost: Enoh, din care se trage familia enohiţilor; din Palu, familia paluiţilor;
1](Să se facă numărătoarea, de la vârsta de douăzeci de ani în sus, cum poruncise Domnul lui Moise şi copiilor lui Israel când ni ieşit din ţara Egiptului.
{ q(Moise şi preotul Eleazar le-au vorbit în câmpia Moabului, lângă Iordan, în faţa Ierihonului, spunând:
O (Faceţi numărătoarea întregii adunării a copiilor lui Israel, de la vârsta de douăzeci de ani în sus, după casele părinţilor lor, a tuturor celor care pot ieşi la armată în Israel.
b  A(În urma acestei urgii. Domnul a zis lui Moise şi lui Eleazar, fiul preotului Aaron:
} u(căci şi ei v-au tratat pe voi ca duşmani prin vicleşugurile lor, ui care v-au înşelat în fapta lui Peor şi în fapta Cozbiei, fiica unui conducător a lui Madian, sora lor, ucisă în ziua urgiei care a avut loc din cauza lui Peor.
? {(Trataţi pe madianiţi ca duşmani şi ucideţi-i;
4e(Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
"?(Şi femeia care a fost ucisă se numea Cozbi, fiica lui Ţur, care era conducător al unei seminţii ieşite dintr-o casă părintească din Madian.
5e(Bărbatul acela din Israel care a fost ucis împreună cu femeia madianită se numea Zimri, fiul lui Salu; el era conducătorul unei case părinteşti a Simeoniţilor.
P( Acesta va fi pentru el şi pentru sămânţa lui după el, un legământ al unei preoţii veşnice, pentru că a fost gelos pentru Dumnezeul lui şi a făcut ispăşire pentru copiii lui Israel.
J( De aceea, să spui: Iată, îi dau legământul Meu de pace.
dC( Fineas, fiul lui Eleazar, fiul preotului Aaron, a depărtat mânia Mea de la copiii lui Israel, pentru că a fost gelos cu gelozia Mea în mijlocul lor, aşa că n-am nimicit, în gelozia Mea, pe copiii lui Israel.
0]( Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
L( Cei care au murit de urgie au fost douăzeci şi patru de mii.
b?(S-a dus după omul acela din Israel până în cortul lui şi i-a străpuns prin pântece pe amândoi, pe bărbatul acela şi pe femeia aceea. Şi astfel a încetat urgia care izbucnise printre copiii lui Israel.
;(Când Fineas, fiul lui Eleazar, fiul preotului Aaron, a văzut lucrul acesta, s-a ridicat din mijlocul adunării şi a luat o suliţă în mână.
i~M(Şi iată, un bărbat dintre copiii lui Israel a venit şi a adus la fraţii lui pe o madianită, sub ochii lui Moise şi sub ochii întregii adunări a copiilor lui Israel, care plângeau la uşa cortului întâlnirii.
}(Moise a zis judecătorilor lui Israel: Fiecare din voi să ucidă pe aceia dintre ai lui care s-au alipit de Baal-Peor.
L|(Şi Domnul a zis lui Moise: Strânge pe toţi conducătorii poporului şi îi spânzură înaintea Domnului, în faţa soarelui, ca să se depărteze de la Israel mânia aprinsă a Domnului.
d{C(Israel s-a alipit de Baal-Peor, şi Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Israel.
z)(Ele au invitat poporul la jertfele dumnezeilor lor; şi poporul a mâncat şi s-a închinat până la pământ înaintea dumnezeilor lor.
ey G(Israel a rămas în Sitim;şi poporul a început să se desfrâneze cu femeile lui Moab.
`x;(Balaam s-a ridicat, a plecat şi s-a întors acasă. Balac a plecat şi el acasă.
w(Dar nişte corăbii vor veni din Chitim, vor asupri pe Asur şi vor asupri pe Eber şi la urmă va fi nimicit şi el.
uve(Balaam a rostit următoarea profeţie: Vai! cine va mai putea trăi când va face Dumnezeu acest lucru?
Fu(Dar Chen va fi pustiit, până ce Asur te va lua captiv.
t(Balaam a văzut pe cheniţi şi a rostit următoarea profeţie: locuinţa ta este durabilă şi cuibul tău este pe stâncă.
$sC(Balaam a văzut pe Amalec şi a rostit următoarea cuvântare şi a zis: Amalec este cel dintâi dintre naţiuni, dar sfârşitul lui va fi nimicirea.
_r9(Cel ce se naşte din Iacov va avea domnia şi va nimici pe cel rămas din cetate.
q(Şi Edom va fi în stăpânirea sa, Seir, duşmanul său, va fi, de asemenea, în stăpânirea sa. Israel va face fapte mari.
Sp!(Îl văd, dar nu acum, Îl privesc, dar nu de aproape. O Stea va răsări din Iacov, şi un Sceptru se va ridica din Israel şi va sfărâma laturile Moabului şi va nimici pe toţi copiii lui Set.
Uo%(aşa zice cel ce aude cuvintele lui Dumnezeu, Cel ce cunoaşte planurile Celui Preaînalt, Cel ce vede viziunea Celui Atotputernic, Cel ce cade cu faţa la pământ şi ai cărui ochi sunt deschişi.
n(Şi Balaam şi-a rostit cuvântarea şi a zis: Aşa zice Balaam, fiul lui Beor, aşa zice omul care are ochii deschişi,
m(Şi acum iată, mă duc la poporul meu. Vino şi-ţi voi spune ce va face poporul acesta poporului tău în vremurile care vor urma.
Hl ( Dacă Balac mi-ar da chiar şi casa lui plină cu argint şi cu aur, tot n-aş putea călca porunca Domnului, ca să fac de la mine ori bine, ori rău; voi vorbi numai ce va zice Domnul.
qk]( Şi Balaam a răspuns lui Balac: Oare n-am spus eu mesagerilor pe care mi i-ai trimis, zicându-le:
~jw( Acum fugi şi du-te la casa ta! Spusesem că-ţi voi da cinste, dar iată, Domnul te-a ţinut să n-o primeşti.
Ai}( Balac s-a aprins de mânie împotriva lui Balaam, a bătut din mâini şi a zis lui Balaam: Eu te-am chemat să-mi blestemi duşmanii şi iată, de trei ori tu i-ai binecuvântat!
Gg (Dumnezeu l-a scos din Egipt, Tăria lui este ca a bivolului pentru el. El nimiceşte naţiunile care se ridică împotriva lui, le sfărâmă oasele şi le străpunge cu săgeţile lui.
3fa(Apa curge din găleţile lui, Şi sămânţa lui este udată de ape mari.
Regele lui se înalţă mai presus de Agag
Şi împărăţia lui ajunge puternică.
0e[(Ele se întind ca nişte văi,
Ca nişte grădini lângă un râu,
Ca nişte copaci de aloe pe care i-a sădit Domnul,
Ca nişte cedri pe lângă ape.
Ud%(Ce frumoase sunt corturile tale, Iacove!
Locuinţele tale, Israele!
%cE(Cel ce aude cuvintele lui Dumnezeu,
Cel ce vede viziunea Celui Atotputernic
Cel ce cade cu faţa la pământ şi ai cărui ochi sunt deschişi:
|bs(Şi Balaam şi-a rostit profeţia şi a zis:
Iată ce zice Balaam, fiul lui Beor, Omul cu ochii deschişi,
a#(Balaam a ridicat ochii şi a văzut pe Israel instalat în corturi, după seminţiile lui. Atunci Duhul lui Dumnezeu a venit peste el.
3` c(Când a văzut Balaam că Domnului I-a plăcut să binecuvânteze pe Israel, n-a mai mers ca în celelalte dăţi la descântece, ci şi-a întors faţa spre deşert.
p_[(Balac a făcut cum zisese Balaam, şi a adus câte un viţel şi câte un berbec pe fiecare altar.
^(Şi Balaam a zis lui Balac: Zideşte-mi aici şapte altare şi pregăteşte-mi aici şapte viţei şi şapte berbeci!
^]7(Balac a dus pe Balaam pe vârful Muntelui Peor, care este cu faţa spre deşert,
!\=(Balac a zis lui Balaam: Vino, te rog, te voi duce într-un alt loc; poate că Dumnezeu va găsi cu cale să-mi blestemi de acolo pe poporul acesta!
l[S(Dar Balaam a răspuns şi a zis lui Balac: Nu ţi-am spus că voi face tot ce va spune Domnul?
PZ(Balac a zis lui Balaam: Nu-l blestema, dar nici nu-l binecuvânta!
0Y[(Iată, poporul acesta se scoală ca o leoaică, Şi se ridică întocmai ca un leu; Nu se culcă până ce n-a mâncat prada, Şi n-a băut sângele celor ucişi.
>Xw(Nu există blestem împotriva lui Iacov, Nici nu există vreo vrăjitorie împotriva lui Israel; Acum se poate spune despre Iacov şi Israel: Ce lucruri mari a făcut Dumnezeu!
ZW/(Dumnezeu i-a scos din Egipt, Tăria lui este pentru el ca aceea a bivolului.
.VW(El nu vede nici o fărădelege în Iacov, Nu vede nici o răutate în Israel. Domnul, Dumnezeul lui, este cu el, Şi strigătul unui Rege este în mijlocul lor.
iUM(Iată, am primit poruncă să binecuvântez. Da, El a binecuvântat, şi eu nu pot schimba.
T7(Dumnezeu nu este un om, ca să mintă, nici un fiu al omului, ca să-i pară rău. Ce a spus, oare nu va face? Ce a promis, oare nu va împlini?
wSi(Balaam a rostit profeţia şi a zis: Scoală-te, Balac, şi ascultă! Ia aminte la mine, fiul lui Ţipor!
'RI(Şi Balaam s-a întors la el; şi iată că Balac stătea lângă arderea lui de tot, cu conducătorii Moabului. Şi Balac i-a zis: Ce ţi-a spus Domnul?
Q (Domnul a venit înaintea lui Balaam, i-a pus cuvinte în gură şi i-a zis: Întoarce-te la Balac şi aşa să-i vorbeşti.
yPm(Şi Balaam a zis lui Balac: Stai aici lângă arderea ta de tot şi eu mă voi duce înaintea lui Dumnezeu.
O;(Aşa că l-a dus în câmpul Ţofim, spre vârful muntelui Pisga; a zidit şapte altare şi a adus câte un viţel şi un berbec pe fiecare altar.
\M3( El a răspuns şi a zis: Nu trebuie oare să spun ce-mi pune Domnul în gură?
L ( Balac a zis lui Balaam: Ce mi-ai făcut? Te-am luat ca să blestemi pe duşmanul meu şi iată că tu l-ai binecuvântat!
5Ke( Cine poate să numere pulberea lui Iacov, Şi să spună numărul unui sfert din Israel? O, de aş muri de moartea celor drepţi şi sfârşitul meu să fie ca al lor!
&JG( Îl văd din vârful stâncilor, Îl privesc de pe înălţimea dealurilor: Este un popor care locuieşte deoparte, şi nu este socotit între naţiuni.
|Is(Cum să blestem eu pe cel ce nu-l blestemă Dumnezeu? Cum să defăimez eu pe cel ce nu-l defăimează Domnul?
`H;(Balaam şi-a rostit profeţia şi a zis: Balac m-a adus din Aram (Mesopotamia). Regele Moabului m-a chemat din munţii Răsăritului, zicând: Vino şi blestemă-mi pe Iacov! Vino şi defăimează-mi pe Israel!
G}(Balaam s-a întors la Balac şi, iată, el stătea lângă arderea lui de tot, el şi toţi conducătorii Moabului.
tFc(Domnul a pus un cuvânt în gura lui Balaam şi a zis: Întoarce-te la Balac şi aşa să-i vorbeşti.
"E?(Dumnezeu a venit înaintea lui Balaam şi Balaam I-a zis: Am ridicat şapte altare şi pe fiecare altar am adus câte un viţel şi câte un berbec.
SD!(Balaam a zis lui Balac: Stai lângă arderea ta de tot, şi eu mă voi depărta de ea; poate că Domnul îmi va ieşi înainte;şi ce-mi va descoperi, îţi voi spune. Şi s-a dus pe un loc înalt.
C(Balac a făcut cum spusese Balaam;şi Balac şi Balaam au adus câte un viţel şi câte un berbec pe fiecare altar.
~B y(Balaam a zis lui Balac: Zideşte-mi aici şapte altare şi pregăteşte-mi aici şapte viţei şi şapte berbeci.
Ay()Dimineaţa, Balac a luat pe Balaam şi l-a urcat pe Bamot-Baal, de unde Balaam putea să vadă o parte din popor.
l@S((Balac a jertfit oi şi boi şi a trimis din ei lui Balaam şi conducătorilor care erau cu el.
D?('Balaam a mers cu Balac şi au ajuns la Chiriat-Huţot.
!>=(&Balaam a răspuns lui Balac: Iată, am venit acum la tine. Voi putea spune ceva acum? Voi spune cuvintele pe care mi le va pune Dumnezeu în gură.
=(%Balac a zis lui Balaam: N-am trimis eu oare la tine să te cheme? De ce n-ai venit la mine? Oare nu pot eu să-ţi dau cinste?
/<Y($Balac a auzit că vine Balaam şi i-a ieşit în întâmpinare până la cetatea Moabului, care este pe graniţă cu Arnonul, la graniţa cea mai îndepărtată.
6;g(#Îngerul Domnului a zis lui Balaam: du-te cu oamenii aceştia, dar să spui numai cuvintele pe care ţi le voi spune Eu. Şi Balaam a plecat cu conducătorii lui Balac.
=:u("Balaam a zis Îngerului Domnului: Am păcătuit, căci nu ştiam că Te-ai aşezat în drum împotriva mea. Acum deci, dacă găseşti că nu e bine ce fac, mă voi întoarce.
19](!Măgăriţa M-a văzut şi s-a abătut de trei ori dinaintea Mea; dacă nu s-ar fi abătut dinaintea Mea, pe tine te-aş fi omorât, iar pe ea aş fi lăsat-o vie.
>8w( Şi Îngerul Domnului i-a zis: De ce ţi-ai bătut măgăriţa de trei ori? Iată, Eu am ieşit să-ţi stau împotrivă, căci drumul pe care mergi este stricat înaintea mea.
)7M(Şi Domnul a deschis ochii lui Balaam şi el a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum, cu sabia scoasă în mână; şi s-a plecat până la pământ.
L6(Măgăriţa a zis lui Balaam: Nu sunt eu oare măgăriţa ta, pe care ai călărit de când mă ai până în ziua de azi? Am avut vreodată obiceiul să-ţi fac aşa ceva? Şi el a zis: Nu!
5(Şi Balaam a răspuns măgăriţei: Pentru că ţi-ai bătut joc de mine! Dacă aş fi avut o sabie în mână, te-aş fi ucis deja!
w4i(Domnul a deschis gura măgăriţei şi ea a zis lui Balaam: Ce ţi-am făcut, de m-ai bătut de trei ori?
3)(Când a văzut măgăriţa pe Îngerul Domnului, s-a culcat sub Balaam. Balaam s-a aprins de mânie şi a bătut măgăriţa cu un băţ.
2/(Şi Îngerul Domnului a mers mai departe şi a stat într-un loc îngust, unde nu era drum să te întorci nici la dreapta, nici la stânga.
13(Când a văzut măgăriţa pe Îngerul Domnului, s-a strâns spre zid şi a strâns de zid şi piciorul lui Balaam; şi el a bătut-o din nou.
0(Apoi Îngerul Domnului s-a aşezat pe o cărare îngustă între vii, cu un perete de o parte şi un perete de cealaltă parte.
Q/(Când a văzut măgăriţa pe Îngerul Domnului stând în drum, cu sabia sa scoasă în mână, s-a abătut din drum şi a luat-o pe câmp. Balaam şi-a bătut măgăriţa ca s-o aducă la drum.
W.)(Dumnezeu S-a aprins de mânie pentru că plecase. Şi Îngerul Domnului S-a aşezat în drum, ca să i se împotrivească. Balaam era călare pe măgăriţa lui şi cei doi slujitori ai lui erau cu el.
s-a(Balaam s-a deşteptat dimineaţa, a pus şaua pe măgăriţă şi a plecat cu conducătorii lui Moab.
;,q(Şi Dumnezeu a venit la Balaam în timpul nopţii şi i-a zis: dacă oamenii aceştia au venit să te cheme, scoală-te şi du-te cu ei; dar să faci numai ce-ţi voi spune.
v+g(Totuşi, vă rog, rămâneţi şi voi aici în noaptea aceasta, şi voi vedea ce-mi va mai spune Domnul.
t*c(Şi Balaam a răspuns şi a zis slujitorilor lui Balac: Chiar dacă mi-ar da Balac casa lui plină de argint şi de aur, eu tot n-aş putea să fac nici un lucru, fie mic sau fie mare, împotriva poruncii Domnului Dumnezeului meu.
)(căci îţi voi da multă cinste şi voi face tot ce-mi vei spune; numai vino, te rog, şi blestemă-mi poporul acesta!
()(Şi au ajuns la Balaam şi i-au zis: Aşa vorbeşte Balac, fiul lui Ţipor: Nu lăsa, te rog, să te împiedice nimic ca să vii la mine;
e'E(Balac a trimis din nou conducători, mai mulţi şi mai însemnaţi decât cei dintâi.
y&m(Şi mai-marii Moabului s-au ridicat, s-au întors la Balac şi i-au spus: Balaam n-a vrut să vină cu noi.
.%W( Balaam s-a deşteptat dimineaţa şi a zis conducătorilor lui Balac: duceţi-vă înapoi în ţara voastră, căci Domnul nu vrea să mă lase să merg cu voi.
u$e( Şi Dumnezeu a zis lui Balaam: Să nu te duci cu ei; să nu blestemi poporul, căci este binecuvântat.
%#E( Iată, un popor a ieşit din Egipt şi acoperă faţa pământului; vino acum şi blestemă-l; poate voi putea să lupt împotriva lui şi să-l alung.
t"c( Şi Balaam a răspuns lui Dumnezeu: Balac, fiul lui Ţipor, regele Moabului, i-a trimis să-mi spună:
W!)( Dumnezeu a venit la Balaam şi a zis: Cine sunt oamenii aceştia cu tine?
, S(Şi Balaam le-a zis: Rămâneţi aci peste noapte şi vă voi aduce răspunsul după cum îmi va vorbi Domnul. Şi conducătorii Moabului au rămas la Balaam.
)M(Bătrânii lui Moab şi bătrânii lui Madian au plecat cu darurile pentru ghicitor în mâinile lor. Au ajuns la Balaam şi i-au spus cuvintele lui Balac.
(Vino, te rog, şi-mi blestemă acest popor, căci este mai puternic decât mine; poate că aşa îl voi putea bate şi-l voi alunga din ţară. Căci ştiu că pe cine binecuvântezi tu este binecuvântat şi pe cine blestemi tu este blestemat.
(El a trimis mesageri la Balaam, fiul lui Beor, la Petor, care este lângă Râu (Eufrat), în (ara fiilor poporului său, ca să-l cheme şi să-i spună: Iată, un popor a ieşit din Egipt; iată, el acoperă faţa pământului şi s-a aşezat în faţa mea.
Y-(Şi Moab a zis bătrânilor lui Madian: Mulţimea aceasta va înghiţi tot ce este în jurul nostru, aşa cum înghite boul iarba verde de pe câmp. Balac, fiul lui Ţipor, era pe atunci regele Moabului.
(Moab s-a temut foarte tare de popor, pentru că era mare la număr; şi Moab a fost îngrozit din cauza copiilor lui Israel.
Q(Balac, fiul lui Ţipor, a văzut tot ce făcuse Israel amoriţilor.
 (Copiii lui Israel au pornit şi şi-au aşezat tabăra în câmpiile Moabului, dincolo de Iordan, în faţa Ierihonului;
)(#Şi ei l-au bătut, pe el şi pe fiii lui, şi tot poporul lui, încât n-au lăsat să scape unul măcar, şi au pus mâna pe ţara lui.
\3("Dar Domnul a zis lui Moise: Nu te teme de el; căci îl dau în mâinile tale, pe el şi tot poporul lui, şi toată ţara lui; să-i faci cum ai făcut lui Sihon, regele amoriţilor, care locuia la Hesbon.
A}(!Au schimbat apoi drumul şi s-au urcat pe drumul care duce la Basan. Aşa că Og, regele Basanului, le-a ieşit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva lor la Edrei.
( Şi Moise a trimis să cerceteze Iaezerul; au capturat satele care ţineau de el şi au alungat pe amoriţii care erau în ele.
=w(Astfel Israel s-a aşezat în ţara amoriţilor.
#A(Dar noi am aruncat săgeţi asupra lor;din Hesbon până la Dibon, totul este nimicit; Am pustiit până la Nofah, care se întinde până la Medeba.
%E(Vai de tine, Moab! Eşti pierdut, poporul lui Chemoş! El a făcut pe fiii lui fugari şi pe fiicele lui le-a dat sclave lui Sihon, regele amoriţilor.
#(Căci a ieşit un foc din Hesbon, o flacără din cetatea lui Sihon, Şi a mistuit pe Ar-Moab, pe domnitorii înălţimilor Arnonului.
{q(De aceea zic poeţii: Veniţi la Hesbon! Să se zidească din nou şi să se întărească cetatea lui Sihon.
2_(Căci Hesbonul era cetatea lui Sihon, regele amoriţilor, care pornise cu război împotriva regelui dinainte al Moabului şi-i luase toată ţara, până la Arnon.
(Israel a luat toate cetăţile acelea şi s-a aşezat în toate cetăţile amoriţilor, în Hesbon şi în toate satele dimprejur.
C (Israel l-a bătut cu ascuţişul săbiei şi i-a cucerit ţara de la Arnon până la Iaboc, până la teritoriul copiilor lui Amon; căci teritoriul copiilor lui Amon era întărit.
M (Dar Sihon n-a lăsat pe Israel să treacă prin ţinutul lui. Sihon a strâns tot poporul şi a ieşit înaintea lui Israel, în deşert. A venit la Iahaţ şi a luptat împotriva lui Israel.
M~~C}}|M{}zz`yjxwwvv&uu'tt-ssOrzrq"ppooynnmlllGkFjjiiGhggfMfexedIcc2baa```__H^^D]]\[[nZZQYY#WWWVHUTSS"R_QPPONN)MCLKKKSJxJIsHHG[FFQEE(DDCBBYA@@l??>>L>==qK](!2Domnul a vorbit lui Moise în câmpiile Moabului, lângă Iordan, în faţa Ierihonului, şi a zis:
uJe(!1Şi-au aşezat tabăra lângă Iordan, de la Bet-Ieşimot până la Abel-Sitim, în câmpiile Moabului.
I(!0Au pornit de la Munţii Abarim şi şi-au aşezat tabăra în câmpia Moabului, lângă Iordan, în faţa Ierihonului.
rH_(!/Au pornit din Almon-Diblataim şi şi-au aşezat tabăra la Munţii Abarim, înaintea Muntelui Nebo.
TG#(!.Au pornit din Dibon-Gad şi şi-au aşezat tabăra la Almon-Diblataim.
OF(!-Au pornit din Iie-Abarim şi şi-au aşezat tabăra la Dibon-Gad.
`E;(!,Au pornit din Obot şi şi-au aşezat tabăra la Iie-Abarim, la marginea Moabului.
ED(!+Au pornit din Punon şi şi-au aşezat tabăra la Obot.
IC (!*Au pornit din Ţalmona şi şi-au aşezat tabăra la Punon.
QB(!)Au pornit de la Muntele Hor şi şi-au aşezat tabăra la Ţalmona.
A(!(Regele Aradului, canaanitul, care locuia în partea de sud a ţării Canaanului, a aflat de sosirea copiilor lui Israel.
g@I(!'Aaron era în vârstă de o sută douăzeci şi trei de ani când a murit pe Muntele Hor.
^?7(!&Preotul Aaron s-a urcat pe Muntele Hor, după porunca Domnului, şi a murit acolo, în al patruzecilea an după ieşirea copiilor lui Israel din ţara Egiptului, în luna a cincea, în cea dintâi zi a lunii.
l>S(!%Au pornit de la Cades şi şi-au aşezat tabăra la Muntele Hor, la marginea ţării Edomului.
i=M(!$Au pornit din Eţion-Gheber şi şi-au aşezat tabăra în Deşertul Ţin, adică la Cades.
O<(!#Au pornit din Abrona şi şi-au aşezat tabăra la Eţion-Gheber.
I; (!"Au pornit din Iotbata şi şi-au aşezat tabăra la Abrona.
N:(!!Au pornit din Hor-Ghidgad şi şi-au aşezat tabăra la Iotbata.
R9(! Au pornit din Bene-Iaacan şi şi-au aşezat tabăra la Hor-Ghidgad.
N8(!Au pornit din Moserot şi şi-au aşezat tabăra la Bene-Iaacan.
K7(!Au pornit din Haşmona şi şi-au aşezat tabăra la Moserot.
I6 (!Au pornit din Mitca şi şi-au aşezat tabăra la Haşmona.
F5(!Au pornit din Tarah şi şi-au aşezat tabăra la Mitca.
F4(!Au pornit din Tahat şi şi-au aşezat tabăra la Tarah.
K3(!Au pornit de la Machelot şi şi-au aşezat tabăra la Tahat.
J2(!Au pornit din Harada şi şi-au aşezat tabăra la Machelot.
R1(!Au pornit de la Muntele Şafer şi şi-au aşezat tabăra la Harada.
S0!(!Au pornit din Chehelata şi şi-au aşezat tabăra la Muntele Şafer.
I/ (!Au pornit din Risa şi şi-au aşezat tabăra la Chehelata.
E.(!Au pornit din Libna şi şi-au aşezat tabăra la Risa.
M-(!Au pornit din Rimon-Pereţ şi şi-au aşezat tabăra la Libna.
O,(!Au pornit de la Ritma şi şi-au aşezat tabăra la Rimon-Pereţ.
I+ (!Au pornit din Haţerot şi şi-au aşezat tabăra la Ritma.
U*%(!Au pornit de la Chibrot-Hataava şi şi-au aşezat tabăra la Haţerot.
Z)/(!Au pornit din Deşertul Sinai şi şi-au aşezat tabăra la Chibrot-Hataava.
S(!(!Au pornit din Refidim şi şi-au aşezat tabăra în Deşertul Sinai.
o'Y(!Au pornit din Aluş şi şi-au aşezat tabăra la Refidim, unde poporul n-a găsit apă de băut.
F&(! Au pornit din Dofca şi şi-au aşezat tabăra la Aluş.
N%(! Au pornit din Deşertul Sin şi şi-au aşezat tabăra la Dofca.
X$+(! Au pornit de la Marea Roşie şi şi-au aşezat tabăra în Deşertul Sin.
Q#(! Au pornit din Elim şi şi-au aşezat tabăra lângă Marea Roşie.
!"=(! Au pornit de la Mara şi au ajuns la Elim; la Elim erau douăsprezece izvoare de apă şi şaptezeci de palmieri; şi şi-au aşezat tabăra acolo.
:!o(!Au pornit dinaintea Pi-Hahirotului şi au trecut prin mijlocul mării în deşert; au făcut un drum de trei zile în Deşertul Etamului şi şi-au aşezat tabăra la Mara.
" ?(!Au pornit din Etam, s-au întors înapoi la Pi-Hahirot, care este faţă în faţă cu Baal-Ţefon, şi şi-au aşezat tabăra înaintea Migdolului.
hK(!Au pornit din Sucot şi şi-au aşezat tabăra la Etam, care este la marginea deşertului.
[1(!Copiii lui Israel au pornit din Ramses şi şi-au întins corturile la Sucot.
7i(!în timp ce egiptenii îşi îngropau pe toţi întâii lor născuţi, pe care îi lovise Domnul între ei;căci Domnul a adus judecata chiar şi asupra dumnezeilor lor.
A}(!Au pornit din Ramses în luna întâi, în ziua a cincisprezecea a lunii întâi. A doua zi după Paşti, copiii lui Israel au pornit plini de curaj în faţa tuturor egiptenilor,
#(!Şi Moise a scris călătoriile lor din popas în popas, după porunca Domnului; acestea sunt popasurile lor, după călătoriile lor.
 9(!Acestea sunt călătoriile copiilor lui Israel, care au ieşit din ţara Egiptului, după armatele lor, sub conducerea lui Moise şi a lui Aaron.
nW( *Nobah a mers şi el şi a luat Chenatul cu cetăţile lui şi l-a numit Nobah, după numele lui.
sa( )Şi Iair, fiul lui Manase, a mers şi a luat satele lor şi le-a numit Havoth-Iair (Satele lui Iair).
W)( (Moise a dat Galaadul lui Machir, fiul lui Manase, care s-a aşezat acolo.
'( 'Şi fiii lui Machir, fiul lui Manase, au mers împotriva Galaadului şi au pus mâna pe el; şi au alungat pe amoriţii care erau acolo.
( &Nebo şi Baal-Meon, ale căror nume au fost schimbate, şi Sibma; şi au pus alte nume cetăţilor pe care le-au zidit.
C( %Fiii lui Ruben au zidit Hesbonul, Eleale, Chiriataim,
_9( $Bet-Nimra şi Bet-Haran, cetăţi fortificate; şi au făcut staule pentru turme.
+S( #Atrot-Şofan, Iaezer, Iogbeha,
C( "Şi fiii lui Gad au zidit Dibonul, Atarotul, Aroerul,
'( !Moise a dat fiilor lui Gad şi fiilor lui Ruben şi la jumătate din seminţia lui Manase, fiul lui Iosif, împărăţia lui Sihon, regele amoriţilor, şi împărăţia lui Og, regele Basanului, ţara cu cetăţile ei, cu ţinuturile cetăţilor de jur împrejur.
( Vom trece înarmaţi înaintea Domnului în ţara Canaanului, pentru ca moştenirea noastră să rămână dincoace de Iordan.
xk( Şi fiii lui Gad şi fiii lui Ruben au răspuns, zicând: Vom face tot ceea ce a spus Domnul robilor tăi.
 }( Dar dacă nu vor merge cu voi înarmaţi, atunci moştenirea lor o vor avea împreună cu voi în ţara Canaanului.
t c( Şi Moise le-a zis: Dacă fiii lui Gad şi fiii lui Ruben vor trece cu voi Iordanul, înarmaţi cu toţii ca să lupte înaintea Domnului, şi dacă ţara vă va fi supusă, atunci să le daţi în stăpânire ţinutul Galaadului.
 +( Moise a dat porunci cu privire la ei preotului Eleazar, lui Iosua, fiul lui Nun, şi capilor de familie din seminţiile fiilor lui Israel.
 ( dar robii tăi, toţi cei înarmaţi pentru război, vor merge să lupte înaintea Domnului, cum zice domnul nostru.
y m( Copiii noştri, soţiile, turmele noastre şi toate vitele noastre, vor rămâne în cetăţile Galaadului;
ym( Şi fiii lui Gad şi fiii lui Ruben au zis lui Moise: Robii tăi vor face tot ce porunceşte domnul nostru.
 ( Zidiţi cetăţi pentru copiii voştri şi staule pentru vitele voastre; şi faceţi ceea ce aţi vorbit cu gura voastră.
( Dar dacă nu veţi face aşa, iată, voi aţi păcătuit împotriva Domnului şi să fiţi siguri că păcatul vostru vă va ajunge.
vg( şi dacă vă veţi întoarce înapoi numai după ce ţara va fi supusă înaintea Domnului, atunci veţi fi nevinovaţi înaintea Domnului şi înaintea lui Israel, şi ţinutul acesta va fi moştenirea voastră înaintea Domnului.
 ( şi dacă toţi veţi trece Iordanul înarmaţi înaintea Domnului, până ce El va alunga pe duşmanii Săi dinaintea lui,
;q( Moise le-a zis: Dacă veţi face aşa, dacă vă veţi înarma la război înaintea Domnului şi fiecare din voi va trece Iordanul înarmat, ca să lupte înaintea Domnului,
2_( Căci noi nu vom moşteni împreună cu ei de partea cealaltă a Iordanului şi mai departe, pentru că moştenirea noastră ne-a căzut dincoace de Iordan, la est.
}u( Nu ne vom întoarce la casele noastre până când copiii lui Israel nu-şi vor fi luat fiecare moştenirea sa.
Z/( dar noi înşine ne vom înarma şi vom merge înaintea copiilor lui Israel, până îi vom duce la locul lor, dar copiii noştri vor locui în aceste cetăţi fortificate, din cauza locuitorilor ţării.
( Ei s-au apropiat de Moise şi au zis: Vom face aici staule pentru vitele noastre şi cetăţi pentru copiii noştri,
~( Căci, dacă vă întoarceţi de la El, El va lăsa mai departe pe Israel în deşert şi voi veţi nimici tot poporul acesta.
-}U( Şi iată, v-aţi ridicat voi în locul părinţilor voştri, neam de oameni păcătoşi, ca să aprindeţi şi mai tare mânia Domnului împotriva lui Israel.
\|3( Mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Israel şi i-a făcut să rătăcească în deşert timp de patruzeci de ani, până când a pierit toată generaţia celor care făcuseră rău înaintea Domnului.
z{o( afară de Caleb, fiul lui Iefune, chenizitul, şi Iosua, fiul lui Nun, care au urmat întru totul pe Domnul.
nzW( Nici unul din oamenii care s-au urcat din Egipt, de la vârsta de douăzeci de ani în sus, nu vor vedea ţara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, pentru că nu M-au urmat întru totul pe Mine,
Ry( Şi Domnul S-a aprins de mânie în ziua aceea şi a jurat, zicând:
>xw( S-au urcat până la Valea Eşcol şi, după ce au cercetat ţara, au descurajat inimile copiilor lui Israel şi i-au făcut să nu intre în ţara pe care le-o dăduse Domnul.
nwW( Aşa au făcut şi părinţii voştri când i-am trimis din Cades-Barnea ca să cerceteze ţara.
v ( De ce vreţi să descurajaţi inima copiilor lui Israel şi să-i faceţi să nu treacă în ţara pe care le-o dă Domnul?
u( Dar Moise a zis fiilor lui Gad şi fiilor lui Ruben: Fraţii voştri să meargă oare la război şi voi să rămâneţi aici?
t#( Şi au zis: Dacă am primit trecere înaintea ta, să se dea teritoriul acesta robilor tăi în stăpânire; nu ne trece peste Iordan.
s ( teritoriul pe care l-a cucerit Domnul înaintea adunării lui Israel, este un loc bun pentru vite, iar robii tăi au vite.
Qr( Atarot, Dibon, Iaezer, Nimra, Hesbon, Eleale, Sebam, Nebo şi Beon,
~qw( fiii lui Gad şi fiii lui Ruben au venit şi au vorbit cu Moise, cu Eleazar şi cu mai-marii adunării, zicând:
"p A( Fiii lui Ruben şi fiii lui Gad aveau o mare mulţime de vite. Când au văzut că ţara lui Iaezer şi ţara Galaadului erau un loc bun pentru vite,
ao=(6Moise şi preotul Eleazar au luat aurul de la conducătorii peste o mie şi de la conducătorii peste o sută şi l-au adus în cortul întâlnirii, ca aducere-aminte pentru copiii lui Israel înaintea Domnului.
Zn/(5Bărbaţii de război au păstrat fiecare pentru sine prada pe care o luase.
Hm (4Tot aurul darului ridicat, pe care l-au oferit Domnului de la conducătorii peste o mie şi de la conducătorii peste o sută, cântărea şaisprezece mii şapte sute cincizeci de sicii.
ilM(3Moise şi preotul Eleazar au primit de la ei aurul, tot felul de bijuterii făcute din aur.
Rk(2Am adus deci, ca dar pentru Domnul, fiecare ce a găsit, lucruri de aur, lănţişoare, brăţări, inele, cercei şi salbe, ca să se facă ispăşire pentru sufletele noastre înaintea Domnului.
j#(1şi au zis lui Moise: Robii tăi au făcut socoteala ostaşilor care erau sub comanda noastră şi nu lipseşte nici un om dintre noi.
vig(0Conducătorii armatei, conducătorii peste o mie şi conducătorii peste o sută s-au apropiat de Moise;
hhK(/Din această jumătate care se cuvenea copiilor lui Israel, Moise a luat unul din cincizeci, atât din oameni cât şi din animale, şi le-a dat Leviţilor, care păzesc cortul Domnului, după cum îi poruncise Domnul.
-gW(.şi şaisprezece mii de suflete.
3fc(-treizeci de mii cinci sute de măgari,
.eY(,treizeci şi şase de mii de boi,
mdU(+şi care era partea adunării, a fost de trei sute treizeci şi şapte de mii cinci sute de oi,
c(*Jumătatea cuvenită copiilor lui Israel, pe care Moise o despărţise de a bărbaţilor care merseseră la război,
b()Şi Moise a dat darul, care era darul ridicat pentru Domnul, preotului Eleazar, după cum a poruncit Domnul lui Moise.
ra_((Şi oamenii au fost şaisprezece mii, din care treizeci şi doi au fost luaţi ca dar pentru Domnul.
y`m('Măgarii au fost treizeci de mii cinci sute, din care şaizeci şi unu au fost luaţi ca dar pentru Domnul.
v_g(&Boii au fost treizeci şi şase de mii, din care şaptezeci şi doi au fost luaţi ca dar pentru Domnul.
X^+(%Şi darul pentru Domnul, din oi a fost de şase sute şaptezeci şi cinci.
]%($Şi jumătatea care alcătuia partea celor ce se duseseră la război, a fost de trei sute treizeci şi şapte de mii cinci sute de oi.
j\O(#şi treizeci şi două de mii de suflete, adică femei care nu s-au culcat cu vreun bărbat.
0[]("şaizeci şi una de mii de măgari,
0Z](!şaptezeci şi două de mii de boi,
Y( Prada de război, rămasă din jaful celor ce făcuseră parte din armată, era de şapte sute şaptezeci şi cinci de mii de oi,
PX(Moise şi preotul Eleazar au făcut ce poruncise Domnul lui Moise.
]W5(Şi din jumătatea care se cuvine copiilor lui Israel să iei unul din cincizeci, atât din oameni cât şi din boi, măgari şi oi, din orice animal, şi să le dai Leviţilor, care păzesc cortul Domnului.
lVS(să-l iei din jumătatea lor şi să-l dai preotului Eleazar, ca un dar ridicat pentru Domnul.
%UE(Şi să iei pentru Domnul un tribut din partea ostaşilor care s-au dus la război: un suflet din cinci sute, şi din boi, şi din măgari, şi din oi;
hTK(Şi împarte prada între luptătorii care s-au dus la război şi între toată adunarea.
S (Fă socoteala prăzii luate, fie oameni, fie animale, împreună cu preotul Eleazar şi cu conducătorii caselor adunării.
5Rg(Şi Domnul a vorbit lui Moise, spunând:
vQg(Să vă spălaţi hainele în ziua a şaptea şi veţi fi curaţi; apoi, veţi putea intra în tabără.
CP(orice lucru care poate suporta focul, să-l treceţi prin foc ca să se cureţe. Dar tot ce nu poate suporta focul să fie curăţat cu apă de curăţare; să-l treceţi prin apă.
FO(aurul, argintul, bronzul, fierul, cositorul şi plumbul,
N!(Şi preotul Eleazar a zis ostaşilor care se duseseră la război: Aceasta este porunca legii, pe care a poruncit-o Domnul lui Moise:
M (Să curăţaţi de asemenea orice haină, orice lucru de piele, orice lucru de păr de capră şi orice unealtă de lemn.
RL(Iar voi, rămâneţi şapte zile afară din tabără; toţi cei care au ucis pe cineva şi toţi cei ce s-au atins de vreun mort să se cureţe a treia şi a şaptea zi, ei şi cei prinşi de voi.
K (dar lăsaţi cu viaţă pentru voi pe toţi copiii de parte femeiască şi pe fetele care nu s-au culcat cu vreun bărbat.
J'(Şi acum, omorâţi pe orice copil de parte bărbătească, şi omorâţi pe orice femeie care a cunoscut un bărbat culcându-se cu el;
VI'(Iată, ele sunt acelea care, după cuvântul lui Balaam, au dat ocazie copiilor lui Israel să păcătuiască împotriva Domnului, în fapta lui Peor şi atunci a izbucnit urgia în adunarea Domnului.
CH(El le-a zis: Aţi lăsat cu viaţă pe toate femeile?
G;(Şi Moise s-a mâniat pe conducătorii armatei, pe conducătorii peste o mie şi pe conducătorii peste o sută, care se întorceau de la război.
nFW( Moise, preotul Eleazar şi toţi mai-marii adunării le-au ieşit înainte, afară din tabără.
OE( Şi pe cei prinşi şi prada şi jafurile, i-au adus la Moise, la preotul Eleazar şi la adunarea copiilor lui Israel, în tabăra din câmpiile Moabului, lângă Iordan, în faţa Ierihonului.
SD!( Şi au luat toată prada şi toate jafurile de oameni şi de animale.
[C1( le-au ars în foc toate cetăţile în care locuiau si toate locuinţele lor.
(BK( Copiii lui Israel au capturat femeile madianiţilor împreună cu copiii lor, prădându-i de toate vitele, de toate turmele şi de toate bogăţiile lor.
=Au(Împreună cu toţi ceilalţi, au omorât şi pe regii Madianului: Evi, Rechem, Ţur, Hur şi Reba, cei cinci regi ai Madianului;au ucis cu sabia şi pe Balaam, fiul lui Beor.
@(Au luptat împotriva Madianului, după porunca pe care o dăduse Domnul lui Moise, şi au omorât pe toţi bărbaţii.
K?(Şi Moise i-a trimis la război, o mie din fiecare seminţie; Moise i-a trimis la război cu Fineas, fiul preotului Eleazar, care ducea în mână uneltele sfinte şi trompetele de alarmă.
>(Au trimis dintre miile lui Israel câte o mie de oameni de seminţie, adică douăsprezece mii de oameni înarmaţi pentru armată.
m=U(Să trimiteţi la armată câte o mie de oameni de seminţie, din toate seminţiile lui Israel.
W<)(Moise a vorbit poporului şi a zis: Înarmaţi dintre voi nişte bărbaţi pentru armată, ca să meargă împotriva Madianului şi să ducă la îndeplinire răzbunarea Domnului împotriva Madianului.
l;S(Răzbună pe copiii lui Israel împotriva madianiţilor, apoi vei fi adăugat la poporul tău.
3: e(Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
M9(Acestea sunt legile pe care le-a dat Domnul lui Moise, ca să fie între un bărbat şi soţia lui şi între un tată şi fiica lui, când ea este în tinereţea ei şi în casa tatălui ei.
w8i(Dar dacă le desfiinţează după ce a trecut ziua când le-a auzit, atunci el va purta vina soţiei lui.
b7?(Dar dacă soţul ei nu-i zice nimic de la o zi la alta, atunci el îi confirmă toate jurămintele sau toate obligaţiile care sunt asupra ei; le-a confirmat pentru că nu i-a zis nimic în ziua când le-a auzit.
65( Soţul ei poate confirma şi soţul ei poate desfiinţa orice jurământ şi orice obligaţie cu care se leagă ca să-şi umilească sufletul.
5y( Dar dacă soţul ei le desfiinţează în ziua când le aude, atunci tot ce a ieşit de pe buzele ei, jurămintele ei şi obligaţiile cu care şi-a legat sufletul, nu vor rămâne valabile; soţul ei le-a desfiinţat; şi Domnul o va ierta.
L4( şi soţul ei a auzit-o, dar nu i-a zis nimic şi n-a oprit-o, atunci toate jurămintele ei vor rămâne valabile şi orice obligaţie, prin care şi-a legat sufletul, va rămâne valabilă.
]35( Dacă a jurat în casa soţului ei sau îşi va lega sufletul cu un jurământ,
2( Dar jurământul unei văduve sau al unei femei divorţate, orice lucru cu care îşi va fi legat sufletul, va sta împotriva ei.
K1(Dar dacă soţul ei nu-i dă voie în ziua când aude, el va desfiinţa jurământul pe care l-a făcut şi ceea ce a spus cu buzele ei, cu care şi-a legat sufletul; şi Domnul o va ierta.
?0y(şi soţul ei aude, dar nu zice nimic în ziua când aude, atunci jurămintele ei vor rămâne valabile şi promisiunile ei, cu care şi-a legat sufletul, vor rămâne valabile.
/5(Dar dacă se va căsători, după ce a făcut jurăminte sau după ce şi-a legat sufletul printr-un cuvânt ieşit în grabă de pe buzele ei,
{.q(Dar dacă tatăl ei nu-i dă voie în ziua când aude jurământul ei, atunci toate jurămintele ei şi toate promisiunile ei, cu care şi-a legat sufletul, nu vor fi valabile; şi Domnul o va ierta, pentru că nu i-a dat voie tatăl ei.
e-E(şi tatăl ei aude jurământul ei şi promisiunea prin care s-a legat, şi tatăl ei nu-i zice nimic, atunci toate jurămintele ei vor rămâne valabile şi orice promisiune cu care s-a legat va rămâne valabilă.
,-(Dacă o femeie face un jurământ Domnului sau se va lega printr-o promisiune, în timp ce este în casa tatălui ei şi în tinereţea ei,
E+(Dacă un bărbat face un jurământ Domnului sau jură că se va ţine de o anumită înţelegere, să nu-şi încalce cuvântul, ci să facă potrivit cu tot ce i-a ieşit din gură.
* (Moise a vorbit conducătorilor seminţiilor copiilor lui Israel, zicând: Acesta este cuvântul pe care-l porunceşte Domnul:
M)((Şi Moise a spus copiilor lui Israel tot ce-i poruncise Domnul.
0([('Acestea sunt jertfele pe care să le aduceţi Domnului la sărbătorile voastre, afară de jurămintele voastre şi de darurile voastre de bunăvoie, pentru arderile voastre de tot, pentru darurile voastre de mâncare, pentru jertfele de băutură şi pentru jertfele voastre de mulţumire.
' (&şi un ţap ca jertfă pentru păcat, afară de arderea-de-tot necurmată, darul ei de mâncare şi jertfa ei de băutură.
&5(%împreună cu darul lor de mâncare şi jertfele lor de băutură pentru viţel, berbec şi miei, după numărul lor, după regulile stabilite;
!%=($Să aduceţi ca ardere-de-tot o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului: un viţel, un berbec şi şapte miei de un an fără cusur,
u$e(#În ziua a opta să aveţi o adunare de sărbătoare; atunci să nu faceţi nici o lucrare de servitor.
# ("şi un ţap ca jertfă pentru păcat, afară de arderea-de-tot necurmată, darul ei de mâncare şi jertfa ei de băutură.
"7(!împreună cu darul lor de mâncare şi jertfele lor de băutură pentru viţei, berbeci şi miei, după numărul lor, după regulile stabilite;
u!e( În ziua a şaptea să aduceţi: şapte viţei, doi berbeci şi paisprezece miei de un an fără cusur,
 (şi un ţap ca jertfă pentru păcat, afară de arderea-de-tot necurmată, darul ei de mâncare şi jertfa ei de băutură.
7(împreună cu darul lor de mâncare şi jertfele lor de băutură pentru viţei, berbeci şi miei, după numărul lor, după regulile stabilite;
q](În ziua a şasea să aduceţi: opt viţei, doi berbeci şi paisprezece miei de un an fără cusur,
(şi un ţap pentru jertfa pentru păcat, afară de arderea-de-tot necurmată, darul ei de mâncare şi jertfa ei de băutură.
7(împreună cu darul lor de mâncare şi jertfele lor de băutură pentru viţei, berbeci şi miei, după numărul lor, după regulile stabilite;
sa(În ziua a cincea să aduceţi: nouă viţei, doi berbeci şi paisprezece miei de un an fără cusur,
 (şi un ţap ca jertfă pentru păcat, afară de arderea-de-tot necurmată, darul ei de mâncare şi jertfa ei de băutură.
7(împreună cu darul lor de mâncare şi jertfele lor de băutură pentru viţei, berbeci şi miei, după numărul lor, după regulile stabilite;
kQ(A patra zi să aduceţi: zece viţei, doi berbeci şi paisprezece miei de un an fără cusur,
(şi un ţap ca jertfă pentru păcat, afară de arderea-de-tot necurmată şi de darul ei de mâncare şi jertfa ei de băutură.
7(împreună cu darul lor de mâncare şi jertfele lor de băutură pentru viţei, berbeci şi miei, după numărul lor, după regulile stabilite;
q](A treia zi să aduceţi: unsprezece viţei, doi berbeci şi paisprezece miei de un an fără cusur,
9(şi să aduceţi un ţap ca jertfă pentru păcat, afară de arderea-de-tot necurmată şi de darul ei de mâncare şi jertfele lor de băutură.
4c(şi darul lor de mâncare şi jertfele lor de băutură pentru viţei, pentru berbeci şi pentru miei, să fie potrivite cu numărul lor şi după regulile stabilite;
tc(Şi a doua zi să aduceţi doisprezece viţei, doi berbeci şi paisprezece miei de un an fără cusur;
(şi un ţap ca jertfă pentru păcat, afară de arderea-de-tot necurmată cu darul ei de mâncare şi jertfa sa de băutură.
C(şi o zecime pentru fiecare din cei paisprezece miei;
=u(şi darul lor de mâncare din făină fină frământată cu untdelemn: trei zecimi pentru fiecare din cei treisprezece viţei, două zecimi pentru fiecare din cei doi berbeci
7i( Şi să aduceţi ca ardere-de-tot, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului: treisprezece viţei, doi berbeci şi paisprezece miei de un an fără cusur;
H  ( În ziua a cincisprezecea a lunii a şaptea să aveţi o adunare sfântă; atunci să nu faceţi nici o lucrare de servitor. Să ţineţi sărbătoarea pentru Domnul timp de şapte zile.
. W( şi un ţap ca jertfă pentru păcat, afară de jertfa pentru păcat, afară de arderea-de-tot necurmată cu darul ei de mâncare şi jertfele lor de băutură.
= w( şi o zecime pentru fiecare din cei şapte miei;
 !( şi darul lor de mâncare să fie din făină fină frământată cu untdelemn; trei zecimi pentru viţel, două zecimi pentru berbec
 (Să aduceţi ca ardere-de-tot, de un miros plăcut Domnului: un viţel, un berbec şi şapte miei de un an fără cusur
1(În ziua a zecea a acestei a şaptea luni să aveţi o adunare sfântă şi să vă umiliţi sufletele; atunci să nu faceţi nici o lucrare.
}u(afară de arderea-de-tot şi darul ei de mâncare din luna nouă, afară de arderea-de-tot necurmată cu darul ei de mâncare şi jertfele lor de băutură, după regulile stabilite, ca jertfe mistuite de foc, de un miros plăcut Domnului.
dC(Să aduceţi şi un ţap ca jertfă pentru păcat, ca să facă ispăşire pentru voi,
=w(şi o zecime pentru fiecare din cei şapte miei.
-(de asemenea, şi darul lor de mâncare din făină fină frământată cu untdelemn, trei zecimi pentru viţel, două zecimi pentru berbec,
(Să aduceţi ca ardere-de-tot, de un miros plăcut Domnului, un viţel, un berbec şi şapte miei de un an fără cusur;
5 g(În luna a şaptea, în cea dintâi zi a lunii, să aveţi o adunare sfântă; atunci să nu faceţi nici o lucrare de servitor. Ea va fi o zi pentru a suna trompetele.
'I(Să aduceţi aceste jertfe, afară de arderea-de-tot necurmată şi darul ei de mâncare, împreună cu darul lor de băutură. Ele să fie fără cusur.
K(Să aduceţi şi un ţap, ca să facă ispăşire pentru voi.
=w(şi o zecime pentru fiecare din cei şapte miei.
~'(şi darul lor de mâncare din făină fină, frământată cu untdelemn, câte trei zecimi de fiecare viţel, două zecimi pentru berbec
~}w(Şi să aduceţi ca ardere-de-tot, de un miros plăcut Domnului: doi viţei, un berbec şi şapte miei de un an;
\|3(În ziua celor dintâi roade, când veţi aduce Domnului un dar de mâncare, la Sărbătoarea Săptămânilor (Cincizecimii), să aveţi o adunare sfântă; să nu faceţi nici o lucrare de servitor în ea.
u{e(Şi în ziua a şaptea să aveţi o adunare sfântă; să nu faceţi nici o lucrare de servitor în ea.
Qz(Să le aduceţi în fiecare zi, timp de şapte zile, ca hrana jertfei mistuite de foc, de un miros plăcut Domnului. Să fie aduse cu jertfa lor de băutură, afară de arderea-de-tot necurmată.
xyk(Să aduceţi aceste jertfe, afară de arderea-de-tot de dimineaţă, care este o ardere-de-tot necurmată.
`x;(Să aduceţi un ţap ca jertfă pentru păcat, ca să facă ispăşire pentru voi.
Pw(Şi să aduci o zecime de efă pentru fiecare din cei şapte miei.
#vA(Şi darul lor de mâncare să fie din făină fină, frământată cu untdelemn; trei zecimi de efă pentru un viţel, două zecimi pentru un berbec.
u(Să aduceţi ca ardere-de-tot Domnului o jertfă mistuită de foc: doi viţei, un berbec şi şapte miei de un an fără cusur.
ktQ(În ziua dintâi, să fie o adunare sfântă; să nu faceţi nici o lucrare de servitorii ea.
|ss(Ziua a cincisprezecea a acestei luni să fie o zi de sărbătoare. Timp de şapte zile să se mănânce azimi.
Yr-(În luna întâi, în ziua a paisprezecea a lunii vor fi Paştele Domnului.
q(Să se aducă Domnului un ţap ca jertfă pentru păcat, afară de arderea-de-tot necurmată şi jertfa ei de băutură.
}pu(Şi jertfele lor de băutură să fie de o jumătate de hin de vin pentru un viţel, a treia parte dintr-un hin pentru un berbec şi un sfert de hin pentru un miel. Aceasta este arderea-de-tot pentru fiecare lună, în toate lunile anului.
Zo/( ca dar de mâncare pentru fiecare miel, să aduceţi o zecime de efă din făină fină, frământată cu untdelemn. Aceasta este o ardere-de-tot, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.
rn_( şi, ca dar de mâncare pentru fiecare viţel, trei zecimi de efă din făină fină, frământată cu untdelemn; ca dar de mâncare pentru berbec, să aduceţi două zecimi de efă din făină fină, frământată cu untdelemn;
m( la începutul lunilor voastre să aduceţi ca ardere-de-tot Domnului: doi viţei, un berbec şi şapte miei de un an fără cusur;
l( Aceasta este arderea-de-tot pentru fiecare zi de Sabat, afară de arderea-de-tot necurmată şi jertfa ei de băutură.
Lk( În ziua Sabatului să aduceţi doi miei de un an fără cusur şi, ca dar de mâncare, două zecimi de efă din făină fină, frământată cu untdelemn, împreună cu jertfa de băutură.
=ju(Al doilea miel să-l aduci seara; să-l aduci ca şi darul de mâncare de dimineaţă şi ca jertfa lui de băutură, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.
i#(jertfa de băutură să fie de un sfert de hin pentru fiecare miel; jertfa de băutură de vin să fie turnată Domnului în sanctuar.
h-(Aceasta este arderea-de-tot necurmată, care a fost instituită la Muntele Sinai; o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.
'gI(iar, ca dar de mâncare, să aduci a zecea parte dintr-o efă de făină fină, frământată într-un sfert de hin de untdelemn de măsline sfărâmate.
\f3(Pe un miel să-l aduci de dimineaţă şi pe celălalt miel să-l aduci seara;
/eY(Şi să le spui: Iată jertfa mistuită de foc pe care o veţi aduce Domnului: În fiecare zi, câte doi miei de un an fără cusur, ca ardere-de-tot necurmată.
J#~}J|R|{{zryy)xxww'vv,utssMsrr%qquq/ppopoo^onn4mll@kjoihggzffeeeGdccDbaaV`__x^^_]f]\K[lZZ1YXWWKV4U>SSR~QPOO=NN^MMLNKKJJIHGGeFF^EEUDCBAAx@@?P>M==`<<);i:e:9`88<7r76z55j44 3221|00_0/n/>..*-s,++ */))b(j'' &&9& %$$3#""!>  ~ % y*3$ {  ' ~` aJ#A2Iată, v-am învăţat legi şi porunci, cum mi-a poruncit Domnul Dumnezeul meu, ca să le împliniţi în ţara pe care o veţi lua în stăpânire.
mU2Dar voi, care v-aţi lipit de Domnul, Dumnezeul vostru, sunteţi şi astăzi toţi în viaţă.
;q2Ochii voştri au văzut ce-a făcut Domnul cu prilejul faptei lui Baal-Peor: Domnul, Dumnezeul tău a nimicit din mijlocul tău pe toţi aceia care s-au dus după Baal-Peor.
@{2Să nu adăugaţi nimic la cuvântul pe care vi-l poruncesc eu, nici să nu scădeţi nimic din el, ca să ţineţi poruncile Domnului Dumnezeului vostru pe care vi le poruncesc.
P 2Acum, Israele, ascultă legile şi poruncile pe care vă învăţ să le faceţi, ca să trăiţi şi să intraţi în stăpânirea ţării pe care v-o dă Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri.
? {2Aşa am rămas în vale, în dreptul Bet-Peorului.
' I2Dar porunceşte lui Iosua şi încurajează-l; căci el va merge înaintea poporului acestuia şi-l va pune în stăpânirea ţării pe care o vei vedea.
7 i2Urcă-te pe vârful Muntelui Pisga, ridică-ţi ochii spre vest, spre nord, spre sud, spre est şi priveşte-o doar cu ochii, pentru că tu nu vei trece Iordanul acesta.
 !2Dar Domnul S-a mâniat pe mine din cauza voastră şi nu m-a ascultat. Domnul mi-a zis: Destul! Nu-Mi mai vorbi despre lucrul acesta.
 2lasă-mă, Te rog, să trec şi să văd ţara aceea bună de dincolo de Iordan, munţii aceia frumoşi şi Iordanul!
~w2O, Doamne, Dumnezeule! Tu ai început să arăţi slujitorului Tău mărirea Ta şi mâna Ta cea puternică, căci care este dumnezeul acela, în cer şi pe pământ, care să poată face lucrări ca ale Tale şi să aibă o putere ca a Ta?
C2Şi în vremea aceea, m-am rugat Domnului şi am zis:
^72Nu te teme de ei, căci Domnul Dumnezeul vostru va lupta El Însuşi pentru voi.
\32Şi în vremea aceea, am poruncit lui Iosua şi i-am zis: Ochii tăi au văzut tot ce a făcut Domnul, Dumnezeul vostru, acestor doi regi: aşa va face Domnul tuturor regilor împotriva cărora veţi merge.
2până când Domnul va da odihnă fraţilor voştri, ca şi vouă, şi vor lua şi ei în stăpânire ţara pe care le-o dă Domnul, Dumnezeul vostru, dincolo de Iordan. După aceea vă veţi întoarce fiecare la moştenirea pe care v-am dat-o.
2Dar soţiile voastre, copiii şi vitele voastre (ştiu că aveţi multe vite) să rămână în cetăţile pe care vi le-am dat,
X+2Şi în vremea aceea v-am poruncit, zicând: Domnul, Dumnezeul vostru v-a dat ţara aceasta, ca s-o stăpâniţi. Voi, toţi bărbaţii buni de luptă, mergeţi înarmaţi înaintea copiilor lui Israel.
-2le-am mai dat câmpia, mărginită de Iordan, de la Chineret până la marea câmpiei, Marea Sărată, la poalele Muntelui Pisga, spre est.
W)2Rubeniţilor şi gadiţilor le-am dat o parte din Galaad, până la pârâul Arnon, până la mijlocul pârâului, care este graniţa, şi până la pârâul Iaboc, care este graniţa fiilor lui Arnon;
.Y2Şi lui Machir i-am dat Galaadul.
\~32Iair, fiul lui Manase, a luat tot ţinutul Argob, până la graniţa gheşuriţilor şi a maacatiţilor, şi a numit satele Basanului, Havot-Iair (Satele lui Iair), după numele lui, până în ziua de azi.
O}2 Am dat la jumătate din seminţia lui Manase ce mai rămânea din Galaad şi toată împărăţia lui Og din Basan: tot ţinutul Argob, cu tot Basanul, care purta numele de ţara refaimiţilor.
K|2 Atunci am luat în stăpânire ţara aceasta. Am dat rubeniţilor şi gadiţilor ţinutul de la Aroer, care este pe lângă pârâul Arnon, şi jumătatea Muntelui Galaad cu cetăţile lui.
t{c2 (Căci numai Og, regele Basanului, mai rămăsese din neamul uriaşilor. Iată, patul lui, un pat de fier, este la Raba, cetatea fiilor lui Arnon. lungimea lui era de nouă coţi şi lăţimea de patru coţi, după cotul unui om.)
z2 toate cetăţile din câmpie, tot Galaadul şi tot Basanul până la Salca şi Edrei, cetăţi din împărăţia lui Og, în Basan.
Qy2 (sidoniţii zic Hermonului Sirion, iar amoriţii îl numesc Senir),
x92Astfel, în timpul acela am cucerit de la cei doi regi ai amoriţilor ţara de dincoace de Iordan, de la pârâul Arnon până la Muntele Hermon,
Lw2Iar toate vitele şi prada din cetăţi le-am luat pentru noi.
#vA2le-am nimicit cu desăvârşire, cum făcusem cu Sihon, regele Hesbonului; am nimicit toate cetăţile, împreună cu bărbaţii, femeile şi copiii.
!u=2Toate cetăţile acestea erau fortificate cu ziduri înalte, cu porţi şi zăvoare, în afară de cetăţile fără ziduri care erau foarte multe.
7ti2I-am luat atunci toate cetăţile şi n-a fost una care să nu cadă în stăpânirea noastră: şaizeci de cetăţi, tot ţinutul Argob, împărăţia lui Og din Basan.
!s=2Şi Domnul, Dumnezeul nostru a dat în mâna noastră şi pe Og, regele Basanului, cu tot poporul lui; i-am bătut până n-a mai rămas nici unul.
ar=2Şi Domnul mi-a zis: Nu te teme de el, căci îl voi da în mâna ta, pe el şi pe tot poporul lui, şi ţara lui; şi tu să te porţi cu el cum te-ai purtat cu Sihon, regele amoriţilor, care locuia la Hesbon.
7q k2Ne-am întors şi ne-am urcat pe drumul care duce la Basan, şi Og, regele Basanului, ne-a ieşit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva noastră la Edrei.
Up%2%Numai de ţara fiilor lui Arnon nu te-ai apropiat, nici de toate malurile pârâului Iaboc, nici de cetăţile de la munte şi de nici un loc pe care te-a oprit Domnul, Dumnezeul tău să-l loveşti.
^o72$De la Aroer, care este pe malul pârâului Arnon, şi de la cetatea care este în vale, până la Galaad, n-a fost nici o cetate prea tare pentru noi; Domnul, Dumnezeul nostru ni le-a dat pe toate în mână.
qn]2#Numai vitele le-am luat ca pradă pentru noi, precum şi prada din cetăţile pe care le luaserăm.
m92"Şi i-am luat atunci toate cetăţile şi am nimicit cu desăvârşire pe bărbaţi, femei şi copii, şi n-am lăsat să scape nici unul măcar.
ly2!Şi Domnul, Dumnezeul nostru ni l-a dat în mână şi l-am învins pe el şi pe fiii lui şi pe tot poporul lui.
bk?2 Sihon a ieşit împotriva noastră, el şi tot poporul lui, ca să lupte, la Iahaţ.
j 2Şi Domnul mi-a zis: Iată, am început să-ţi dau pe Sihon şi ţara lui; începe s-o stăpâneşti, ca s-o moşteneşti.
\i32Dar Sihon, regele Hesbonului, n-a vrut să ne lase să trecem pe la el; căci Domnul, Dumnezeul tău i-a împietrit duhul şi i-a înăsprit inima, ca să-l dea în mâinile tale, după cum se vede astăzi.
yhm2lucru pe care mi l-au permis fiii lui Esau care locuiesc în Seir şi moabiţii care locuiesc în Ar – lasă-mă şi tu să fac lucrul acesta până voi trece Iordanul ca să intru în ţara pe care ne-o dă Domnul, Dumnezeul nostru.
g-2Să-mi vinzi hrană pe argint, ca să mănânc, şi să-mi dai apă pe argint, ca să beau; nu voi face altceva decât să trec cu piciorul
f 2lasă-mă să trec prin ţara ta; voi merge numai pe drumul cel mare şi nu mă voi abate nici la dreapta, nici la stânga.
re_2Am trimis mesageri din Deşertul Chedemot la Sihon, regele Hesbonului, cu cuvinte de pace, spunând:
3da2De azi încolo voi începe să pun groaza şi frica de tine în toate popoarele de sub cer, care, auzind de faima ta, vor tremura şi se vor îngrozi din pricina ta.
Cc2Sculaţi-vă, porniţi la drum şi treceţi pârâul Arnon. Iată, îţi dau în mâini pe Sihon amoritul, regele Hesbonului, şi ţara lui. Începe cucerirea şi fă război cu el!
5be2Tot aşa şi aviţii, care locuiau în sate până la Gaza, au fost nimiciţi de caftoriţi, care au venit din Caftor şi i-au nimicit şi s-au aşezat în locul lor).
Aa}2Aşa a făcut El şi pentru fiii lui Esau care locuiesc în Seir, când a nimicit pe horiţi dinaintea lor; ei i-au alungat şi s-au aşezat în locul lor, până în ziua de azi.
,`S2un popor mare, numeros şi de statură înaltă, ca anachimii, dar Domnul i-a nimicit dinaintea amoniţilor, care i-au alungat şi s-au aşezat în locul lor.
._W2(Ţara aceasta a fost, de asemenea, socotită o ţară a uriaşilor (Refaim), pentru că în trecut uriaşii locuiau în ea, dar amoniţii îi numeau zamzumimi,
^^72Şi când te vei apropia de fiii lui Amon, să nu-i hărţuieşti, nici să nu-i provoci, căci nu-ţi voi da nimic de stăpânit în ţara fiilor lui Amon, pentru că am dat-o în stăpânire fiilor lui lot.
C]2Să treci azi în teritoriul Moabului, la cetatea Ar.
)\O2Domnul mi-a vorbit, zicând:
T[#2După ce au pierit toţi bărbaţii de război din mijlocul poporului,
vZg2Mâna Domnului a fost împotriva lor, ca să-i nimicească din mijlocul taberei, până când au pierit.
oYY2Timpul de când am plecat de la Cades-Barnea şi până când am trecut pârâul Zered a fost de treizeci şi opt de ani; până a pierit din mijlocul taberei toată generaţia oamenilor de război, aşa cum le jurase Domnul.
kXQ2 Acum sculaţi-vă, am zis eu, şi treceţi pârâul Zered. Aşa că am trecut pârâul Zered.
tWc2 Horiţii au locuit în trecut în Seir, dar fiii lui Esau i-au alungat şi i-au nimicit dinaintea lor, şi s-au aşezat în locul lor, exact aşa cum a făcut Israel în ţara pe care o stăpâneşte şi pe care i-a dat-o Domnul).
ZV/2 Ca şi anachimii, ei se socoteau refaimiţi, dar moabiţii îi numeau emimi.
mUU2 În trecut aici locuiau emimii, un popor mare, numeros şi înalt de statură ca şi anachimii.
XT+2 Şi Domnul mi-a zis: Să nu-l hărţuieşti pe Moab, nici să nu-l provoci la război, căci nu-ţi voi da nimic să stăpâneşti în ţara lui, pentru că Arul l-am dat în stăpânire fiilor lui lot.
aS=2Şi când am trecut de fraţii noştri, fiii lui Esau, care locuiesc în Seir, departe de drumul care duce în câmpie, departe de Elat şi de Eţion-Gheber, ne-am întors şi am mers pe drumul Deşertului Moab.
cRA2Căci Domnul, Dumnezeul tău te-a binecuvântat în tot lucrul mâinilor tale. El a cunoscut călătoria ta prin acest mare deşert. Domnul a fost cu tine în aceşti patruzeci de ani şi n-ai dus lipsă de nimic.
Q+2Să cumpăraţi de la ei cu argint hrana pe care o veţi mânca, şi să cumpăraţi de la ei cu argint chiar şi apa pe care o veţi bea.
3Pa2Să nu vă încăieraţi cu ei, căci nu vă voi da din teritoriul lor nici măcar cât o urmă de picior, pentru că Muntele Seir l-am dat în stăpânire lui Esau.
=Ou2şi porunceşte poporului, zicând: Veţi trece prin teritoriul fraţilor voştri, fiii lui Esau, care locuiesc în Seir. Ei se vor teme de voi, totuşi să vă păziţi bine.
PN2Aţi ocolit destul muntele acesta, acum întoarceţi-vă spre nord
-MW2Şi Domnul mi-a vorbit, zicând:
$L E2Ne-am întors şi am plecat în deşert, pe drumul care duce la Marea Roşie, după cum îmi poruncise Domnul; şi am ocolit multă vreme Muntele Seir.
FK  2.Şi aşa aţi rămas la Cades, unde aţi stat multe zile.
}J w2-V-aţi întors şi aţi plâns înaintea Domnului; dar Domnul nu v-a ascultat glasul şi n-a luat aminte la voi.
I /2,Şi amoriţii, care locuiau pe muntele acela, v-au ieşit înainte şi v-au urmărit ca albinele şi v-au bătut de la Seir până la Horma.
H #2+Eu v-am spus aceasta, dar voi n-aţi ascultat, ci v-aţi împotrivit poruncii Domnului şi v-aţi urcat plini de îngâmfare pe munte.
$G E2*Şi Domnul mi-a zis: Spune-le: Nu vă urcaţi şi nu vă luptaţi, căci Eu nu sunt în mijlocul vostru, ca să nu fiţi bătuţi de duşmanii voştri.
mF W2)Apoi voi aţi răspuns şi mi-aţi zis: Am păcătuit împotriva Domnului, ne vom urca şi ne vom lupta, cum ne-a poruncit Domnul, Dumnezeul nostru. Şi v-aţi încins fiecare armele şi eraţi gata să vă urcaţi pe munte.
ZE 12(Dar voi întoarceţi-vă înapoi şi plecaţi în deşert, spre Marea Roşie.
MD 2'Şi micuţii voştri, despre care aţi zis că vor deveni o pradă, şi fiii voştri, care nu cunosc azi nici binele, nici răul, vor intra în ea şi le-o voi da-o lor şi ei o vor Stăpâni.
C 2&Iosua, fiul lui Nun, care stă înaintea ta, el va intra în ea. încurajează-l, căci el va face ca Israel s-o moştenească.
hB M2%Domnul S-a mâniat şi pe mine, din cauza voastră, şi a zis: Nici tu nu vei intra în ea.
!A ?2$afară de Caleb, fiul lui Iefune; el o va vedea şi ţara în care a mers o voi da lui şi fiilor lui, pentru că el a urmat întru totul pe Domnul.
@ -2#Nici unul dintre oamenii din această generaţie rea nu va vedea ţara aceea bună, pe care am promis-o cu jurământ părinţilor voştri,
Y? /2"Domnul a auzit sunetul cuvintelor voastre. S-a mâniat şi a jurat, zicând:
F>  2!care mergea înaintea voastră pe drum, ca să vă caute un loc de poposire; noaptea într-un stâlp de foc, ca să vă arate drumul pe care trebuia să mergeţi, şi ziua într-un nor.
S= #2 Cu toate acestea, n-aţi avut încredere în Domnul, Dumnezeul vostru,
J< 2Şi apoi în deşert, unde ai văzut că Domnul, Dumnezeul tău te-a purtat, cum poartă un om pe fiul său, pe tot drumul pe care l-aţi făcut până la sosirea voastră în locul acesta.
+; S2Domnul, Dumnezeul vostru, care merge înaintea voastră, va lupta El însuşi pentru voi, aşa cum a făcut-o pentru voi în Egipt, înaintea ochilor voştri.
S: #2Eu v-am zis: Nu vă înspăimântaţi şi să nu vă fie frică de ei.
9 }2Unde să ne urcăm? Fraţii noştri ne-au descurajat inima, zicând: Poporul acela este un popor mai mare şi mai înalt la statură decât noi; cetăţile sunt mari şi fortificate până la cer; ba mai mult, am văzut acolo pe fiii lui Anac.
<8 u2Aţi murmurat prin corturile voastre şi aţi zis: Pentru că ne urăşte, Domnul ne-a scos din ţara Egiptului, ca să ne dea în mâinile amoriţilor şi să ne nimicească.
7 2Dar voi n-aţi vrut să vă urcaţi în ea, ci v-aţi răzvrătit împotriva Cuvântului Domnului Dumnezeului vostru.
-6 W2Şi au luat în mâini din roadele ţării şi ni le-au adus nouă; şi ne-au dat ştiri şi au zis: Ţara pe care ne-o dă Domnul, Dumnezeul nostru este bună.
h5 M2Ei au plecat, au trecut muntele şi au ajuns până la Valea Eşcol, şi au cercetat ţara.
4 {2Propunerea aceasta mi-a plăcut, aşa că am luat doisprezece oameni dintre voi, câte unul din fiecare seminţie.
3 {2Voi v-aţi apropiat toţi de mine şi aţi zis: Să trimitem nişte oameni înaintea noastră, ca să cerceteze ţara şi să ne aducă informaţii cu privire la drumul pe care vom intra în ea şi cu privire la cetăţile în care vom intra.
A2 2Iată, Domnul, Dumnezeul tău ţi-a dat această ţară; urcă-te şi ia-o în stăpânire, cum ţi-a spus Domnul, Dumnezeul părinţilor tăi; nu te teme şi nu te înspăimânta.
j1 Q2Şi eu v-am zis: Aţi ajuns la muntele amoriţilor pe care ni-l dă Domnul, Dumnezeul nostru.
r0 a2Şi când am plecat de la Horeb, am străbătut tot deşertul acela mare şi înfricoşător pe care l-aţi văzut în drum spre muntele amoriţilor, după cum ne-a poruncit Domnul, Dumnezeul nostru; şi am ajuns la Cades-Barnea.
I/ 2Şi în vremea aceea v-am poruncit tot ce aveaţi de făcut.
. -2Să nu căutaţi la faţa omului în judecăţile voastre, ci să ascultaţi atât pe cel mic cât şi pe cel mare; să nu vă temeţi de faţa omului, căci judecata este a lui Dumnezeu. Cazul care este prea greu pentru voi să-l aduceţi la mine, şi-l voi asculta.
f- I2Am dat, în acelaşi timp, următoarea poruncă judecătorilor voştri, zicând: Ascultaţi nevoile din mijlocul fraţilor voştri şi judecaţi cu dreptate între om şi fratele lui, şi pe străinul care este cu el.
$, E2Am luat atunci pe conducătorii seminţiilor voastre, bărbaţi înţelepţi şi cunoscuţi, şi i-am pus căpetenii peste voi, conducători peste o mie, conducători peste o sută, conducători peste cincizeci şi conducători peste zece, ca guvernatori în seminţiile voastre.
`+ =2Şi voi mi-aţi răspuns şi aţi zis: Ceea ce spui tu să facem este un lucru bun.
* #2 luaţi din seminţiile voastre nişte bărbaţi înţelepţi, înţelegători şi cunoscuţi, şi îi voi pune conducători peste voi.
o) [2 Cum aş putea să port eu singur nevoile voastre, şi greutăţile voastre, şi certurile voastre?
( '2 Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri să vă înmulţească de o mie de ori mai mult şi să vă binecuvânteze, după cum v-a promis!
k' S2 Domnul, Dumnezeul vostru v-a înmulţit şi iată, azi sunteţi o mulţime ca stelele cerului.
H&  2 Şi în vremea aceea v-am spus: Eu nu vă pot purta singur.
]% 72Iată, v-am pus ţara înainte; intraţi şi luaţi în stăpânire ţara pe care Domnul a promis-o cu jurământ părinţilor voştri, Avraam, Isaac şi Iacov, că le-o va da lor şi seminţiei lor după ei.
$ 2Întoarceţi-vă şi plecaţi; duceţi-vă la muntele amoriţilor şi în toate locurile dimprejur: în câmpie, pe munte, în vale, în partea de sud şi pe ţărmul mării, în ţara canaaniţilor şi în Liban, până la râul cel mare, Râul Eufrat.
s# c2Domnul, Dumnezeul nostru ne-a vorbit la Horeb, zicând: Aţi locuit destulă vreme în muntele acesta.
i" O2Dincoace de Iordan, în ţara Moabului, Moise a început să expună legea aceasta, zicând:
! )2după ce a bătut pe Sihon, regele amoriţilor, care locuia la Hesbon, şi pe Og, regele Basanului, care locuia la Aştarot şi la Edrei.
0  ]2În al patruzecilea an, în luna a unsprezecea, în ziua întâi a lunii, Moise a vorbit copiilor lui Israel şi le-a spus tot ce-i poruncise Domnul să le spună,
| u2De la Horeb până la Cades-Barnea, pe drumul care duce la Muntele Seir, este o călătorie de unsprezece zile.
M 2Acestea sunt cuvintele pe care le-a spus Moise întregului Israel, dincoace de Iordan, în deşert, într-o câmpie, faţă în faţă cu Suf, între Param, Tofel, Laban, Haţerot şi Di-Zahab.
&G($ Acestea sunt poruncile şi legile pe care le-a dat Domnul prin Moise copiilor lui Israel, în câmpiile Moabului, lângă Iordan, în faţa Ierihonului.
($ s-au căsătorit în familiile fiilor lui Manase, fiul lui Iosif, şi moştenirea lor a rămas în seminţia familiei tatălui lor.
p[($ Mahla, Tirţa, Hogla, Milca şi Noa, fiicele lui Ţelofhad, s-au căsătorit cu fiii unchilor lor;
iM($ Fiicele lui Ţelofhad au făcut întocmai după porunca pe care o dăduse Domnul lui Moise.
1($ Nici o moştenire să nu treacă de la o seminţie la alta, ci fiecare din seminţiile copiilor lui Israel să se ataşeze de moştenirea sa.
($Şi orice fată care va lua o moştenire în vreuna din seminţiile copiilor lui Israel, să se căsătorească după cineva dintr-o familie din seminţia tatălui ei, pentru ca fiecare din copiii lui Israel să stăpânească moştenirea părinţilor săi.
7i($Nici o moştenire a copiilor lui Israel să nu treacă de la o seminţie la alta, ci fiecare din copiii lui Israel să ţină de moştenirea seminţiei părinţilor lui.
P($Iată ce porunceşte Domnul cu privire la fiicele lui Ţelofhad, zicând: Să se căsătorească după cine vor vrea, numai să se căsătorească într-o familie din seminţia părinţilor lor.
y($Moise a poruncit copiilor lui Israel, după Cuvântul Domnului, zicând: Seminţia fiilor lui Iosif are dreptate.
ue($Şi când va veni Anul de Jubileu pentru copiii lui Israel, atunci moştenirea lor va rămâne adăugată la moştenirea seminţiei din care vor face parte şi astfel va fi ştearsă din moştenirea seminţiei părinţilor noştri.
A}($Dar dacă ele se vor căsători cu unul din altă seminţie a copiilor lui Israel, moştenirea lor va fi luată din moştenirea părinţilor noştri şi va fi adăugată la moştenirea seminţiei aceleia în care s-au căsătorit; şi astfel ea va fi luată din moştenirea care ne-a căzut nouă la sorţi.
r_($şi au zis: Domnul a poruncit domnului meu să dai ţara aceasta prin tragere la sorţi ca moştenire copiilor lui Israel. Şi Domnul a mai poruncit domnului meu ca el să dea moştenirea fratelui nostru Ţelofhad, fiicelor lui.
 #($Şi conducătorii caselor părinteşti ale familiilor fiilor lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, din familiile fiilor lui Iosif, s-au apropiat şi au vorbit înaintea lui Moise şi înaintea mai-marilor peste casele părinteşti ale copiilor lui Israel
!=(#"Şi să nu pângăriţi ţara în care veţi trăi, în mijlocul căreia voi locui Eu; căci Eu, Domnul, locuiesc în mijlocul copiilor lui Israel.
cA(#!Să nu pângăriţi ţara în care veţi locui; pentru că sângele celui nevinovat pângăreşte ţara şi ispăşirea sângelui vărsat în ţară nu se va putea face decât prin sângele celui care l-a vărsat.
D(# Şi să nu primiţi răscumpărare pentru cel ce a fugit în cetatea lui de refugiu, pentru ca astfel să se poată întoarce să locuiască în ţară înainte de moartea preotului.
 (#Să nu primiţi răscumpărare pentru viaţa unui ucigaş care este vinovat de moarte, ci să fie pedepsit negreşit cu moartea.
& G(#Dacă cineva omoară pe un om, ucigaşul să fie omorât, după spusele martorilor, dar nimeni să nu fie omorât pe baza mărturiei unui singur martor.
(#Şi aceasta să fie hotărâre de lege pentru voi şi pentru toate generaţiile după voi, în toate locurile unde veţi locui.
[ 1(#Căci ucigaşul trebuia să locuiască în cetatea lui de refugiu până la moartea marelui preot; şi numai după moartea marelui preot va putea ucigaşul să se întoarcă la pământul moştenirii sale.
7 i(#şi răzbunătorul sângelui îl găseşte în afara teritoriului cetăţii lui de refugiu, şi răzbunătorul sângelui va ucide pe ucigaş, nu va fi vinovat de sânge.
]5(#Dar dacă ucigaşul iese de pe teritoriul cetăţii de refugiu în care fugise,
ue(#Şi adunarea va elibera pe ucigaş din mâna răzbunătorului sângelui şi-l va face să se întoarcă în cetatea de refugiu unde fugise. Să locuiască acolo până la moartea marelui preot care a fost uns cu untdelemnul sfânt.
q](#atunci adunarea să judece între ucigaş şi răzbunătorul sângelui, după judecăţile acestea.
!=(#sau dacă, fără să-i fie duşman şi fără să-i vrea răul, aruncă asupra lui din neatenţie o piatră care-i poate cauza moartea, şi moare,
}(#Dar dacă din greşeală îl împinge fără duşmănie, sau dacă aruncă ceva asupra lui fără să-l fi pândit,
V'(#sau dacă-l loveşte cu mâna în duşmănie şi moare, cel ce l-a lovit să fie pedepsit negreşit cu moartea, este un ucigaş; răzbunătorul sângelui să omoare pe ucigaş, când îl va întâlni.
|s(#Şi dacă un om împinge pe aproapele său din ură, sau îl pândeşte şi aruncă ceva asupra lui şi moare,
cA(#Răzbunătorul sângelui să omoare pe ucigaş; când îl va întâlni, să-l omoare.
D(#Sau dacă-l loveşte cu un obiect de lemn pe care-l ţine în mână, şi care poate cauza moartea, şi moare, acela este un ucigaş; ucigaşul să fie pedepsit negreşit cu moartea.
<s(#Şi dacă-l loveşte cu o piatră pe care o ţine în mână, din cauza căreia poate muri, şi moare, acela este un ucigaş; ucigaşul să fie pedepsit negreşit cu moartea.
~7(#Dar dacă un om va lovi pe altul cu un obiect metalic, şi acesta moare, acela este un ucigaş; ucigaşul să fie pedepsit negreşit cu moartea.
P}(#Aceste şase cetăţi să fie cetăţi de refugiu pentru copiii lui Israel, pentru străin şi pentru cel ce locuieşte în mijlocul vostru; oricine omoară un om din greşeală să fugă acolo.
| (#Să daţi trei cetăţi dincoace de Iordan şi trei cetăţi în ţara Canaanului; acestea să vă fie cetăţi de refugiu.
\{3(# Şi din cetăţile pe care le veţi da, şase să vă fie cetăţi de refugiu.
;zq(# Aceste cetăţi să vă servească drept cetăţi de refugiu din calea răzbunătorului; ca ucigaşul să nu fie omorât, până nu a stat în faţa adunării, la judecată.
y#(# să vă alegeţi nişte cetăţi care să fie cetăţi de refugiu, în care să poată scăpa cel care a ucis din greşeală pe altul.
zxo(# Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Când veţi trece Iordanul şi veţi intra în ţara Canaanului,
4we(# Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
7vi(#Cât priveşte cetăţile pe care le veţi da din moştenirea copiilor lui Israel, să luaţi mai multe de la cei care au mai multe şi să luaţi mai puţine de la cei care au mai puţine; fiecare să dea leviţilor din cetăţile lui, în proporţie cu moştenirea pe care a moştenit-o fiecare.
u(#Toate cetăţile pe care le veţi da leviţilor să fie patruzeci şi opt de cetăţi, împreună cu terenurile lor pentru păşune.
itM(#Şi din cetăţile pe care le veţi da Leviţilor, şase să fie cetăţi de refugiu, pe care să le daţi ca în ele să fugă ucigaşul; şi în afară de acestea să le mai daţi alte patruzeci şi două de cetăţi.
.sW(#Să măsuraţi, în afara cetăţii, două mii de coţi în partea de est, două mii de coţi în partea de sud, două mii de coţi în partea de vest, două mii de coţi în partea de nord, aşa încât cetatea să fie la mijloc. Acestea vor fi ale lor ca păşuni pentru cetăţile lor.
r1(#Terenul din jurul cetăţilor pe care-l veţi da leviţilor se va întinde de la zidul cetăţii în afară, o mie de coţi de jur împrejur.
*qO(#Cetăţile să fie ale lor ca să locuiască în ele şi terenul din jurul lor să fie pentru vitele lor, pentru turmele lor şi pentru toate animalele lor.
Qp(#Porunceşte copiilor lui Israel să dea Leviţilor, din moştenirea pe care o vor avea, nişte cetăţi în care să poată locui. Să mai daţi leviţilor şi terenul din jurul acestor cetăţi.
no Y(#Domnul a vorbit lui Moise în câmpiile Moabului, lângă Iordan, în faţa Ierihonului, zicând:
une("Aceştia sunt cei cărora le-a poruncit Domnul să împartă ţara Canaanului între copiii lui Israel.
Wm)("din seminţia fiilor lui Neftali, conducătorul Pedahel, fiul lui Amihud.
Ul%("din seminţia fiilor lui Aşer, conducătorul Ahihud, fiul lui Şelomi;
Tk#("din seminţia fiilor lui Isahar, conducătorul Paltiel, fiul lui Azan;
Yj-("din seminţia fiilor lui Zabulon, conducătorul Eliţafan, fiul lui Parnac;
[i1("şi din seminţia fiilor lui Efraim, conducătorul Chemuel, fiul lui Şiftan;
jhO("dintre fiii lui Iosif: din seminţia fiilor lui Manase, conducătorul Haniel, fiul lui Efod;
Pg("din seminţia fiilor lui Dan, conducătorul Buchi, fiul lui Iogli;
Cf("din seminţia lui Beniamin, Elidad, fiul lui Chislon;
Ge ("din seminţia fiilor lui Simeon, Samuel, fiul lui Amihud;
cdA("Şi numele bărbaţilor sunt acestea: din seminţia lui Iuda, Caleb, fiul lui Iefune;
rc_("Şi să mai luaţi câte un conducător din fiecare seminţie, ca să faceţi împărţirea ţării.
}bu("Acestea sunt numele bărbaţilor care vor împărţi ţara între voi: preotul Eleazar şi Iosua, fiul lui Nun.
0a]("Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
`("Aceste două seminţii şi jumătate şi-au luat moştenirea dincoace de Iordan, în faţa Ierihonului, înspre est.
W_)("Căci seminţia fiilor lui Ruben, după casele părinţilor lor, şi seminţia fiilor lui Gad, după casele părinţilor lor, precum şi jumătate din seminţia lui Manase, şi-au luat moştenirea lor.
U^%(" Şi Moise a poruncit copiilor lui Israel, zicând: Aceasta este ţara pe care o veţi împărţi între voi trăgând la sorţi, pe care Domnul a poruncit s-o dea celor nouă seminţii şi jumătate.
!]=(" şi graniţa va coborî iarăşi spre Iordan şi se va sfârşi la Marea Sărată. Aceasta va fi ţara voastră cu teritoriile ei de jur împrejur.
\3(" să coboare din Şefam spre Ribla, la est de Ain; graniţa va coborî şi va ajunge până la ţărmul Mării Chineret (Ghenezaret), spre est;
X[+(" Să vă însemnaţi teritoriul din est de la Haţar-Enan până la Şefam;
Z(" graniţa să treacă mai departe prin Zifron, ca să ajungă la Haţar-Enan: acesta să fie teritoriul înspre nord.
cYA("De la Muntele Hor, să trasaţi graniţa prin Hamat şi să ajungă până la Ţedad;
X("Acesta va fi teritoriul vostru dinspre nord: începând de la Marea cea Mare să vă trasaţi graniţa până la Muntele Hor.
W("Graniţa voastră dinspre vest va fi Marea cea Mare (Mediterană): acesta va fi teritoriul vostru în partea de vest.
`V;("De la Aţmon teritoriul se va întoarce spre râul Egiptului şi va ieşi la mare.
bU?("şi teritoriul acesta se va întoarce dinspre sud înspre înălţimea Acrabim, va trece prin Ţin, şi se va întinde până spre sud de Cades-Barnea; va ajunge până la Haţar-Adar şi va continua spre Aţmon.
)TM("teritoriul din partea de sud va începe din Deşertul Ţin, lângă Edom, şi teritoriul vostru din sud va începe de la marginea Mării Sărate, spre est;
.SW("Porunceşte copiilor lui Israel şi spune-le: Când veţi intra în ţara Canaanului, ţara care va fi moştenirea voastră, ţara Canaanului cu teritoriile ei,
3R e("Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând:
HQ (!8Şi vă voi face şi vouă cum hotărâsem să le fac lor.
tPc(!7Dar dacă nu veţi alunga dinaintea voastră pe locuitorii ţării, aceia dintre ei pe care-i veţi lăsa vă vor fi ca nişte spini în ochi şi ca nişte ghimpi în coaste: şi vă vor fi duşmani în ţara în care veţi locui.
OO(!6Să împărţiţi ţara prin tragere la sorţi, după familiile voastre. Celor ce sunt mai mulţi, să le daţi o moştenire mai mare şi celor ce sunt mai puţini să le daţi o moştenire mai mică. Fiecare să stăpânească ce-i va cădea la sorţi; s-o luaţi în stăpânire, după seminţiile părinţilor voştri.
N(!5Să luaţi ţara în stăpânire şi să vă aşezaţi în ea; căci Eu v-am dat ţara aceasta, ca s-o stăpâniţi.
YM-(!4să alungaţi dinaintea voastră pe toţi locuitorii ţării, să le dărâmaţi toţi idolii de piatră, să le nimiciţi toate icoanele turnate şi să le dărâmaţi toate înălţimile pentru jertfe.
~~1}|{Ezyy;xww\vvButbsrqqpoonCmll jjMhhlggfneddcc bb1aP``_^^x]]\\\T[ZZUYYXYWVUUUUiUT1SRQQvPP4OwNMMLLKKtJIHHH$GG FF]EsDD%CCJBuBA@@x??0>x==(<;F:99:8j77554c33"11D0s//$.--,{+++*)s('&%%'$$3##"e!!/ 3t UC"<?C Y h T]E%HE2 M-am întors apoi şi m-am coborât de pe munte, şi am pus tablele în chivotul pe care-l făcusem, şi ele sunt acolo, aşa cum mi-a poruncit Domnul.
EG2 Şi El a scris pe table ce fusese scris pe cele dintâi, cele zece porunci pe care vi le spusese Domnul pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării; şi Domnul mi le-a dat mie.
,FS2 Aşa că am făcut un chivot de lemn de salcâm, am tăiat două table de piatră ca şi cele dintâi şi m-am urcat pe munte, cu cele două table în mână.
E12 Şi Eu voi scrie pe aceste două table cuvintele care erau scrise pe tablele dintâi pe care le-ai sfărâmat, şi tu le vei pune în chivot.
D 92 În vremea aceea, Domnul mi-a zis: Taie două table de piatră ca şi cele dintâi, urcă-te la Mine pe munte; şi fă-ţi şi un chivot de lemn.
C2 Totuşi ei sunt poporul Tău şi moştenirea Ta, pe care i-ai scos din Egipt prin puterea Ta şi cu braţul Tău cel întins,
BB2 ca nu cumva ţara din care ne-ai scos să zică: Pentru că Domnul nu putea să-i ducă în ţara pe care le-o promisese şi pentru că-i ura, i-a scos ca să-i omoare în deşert.
A;2 Adu-Ţi aminte de robii Tăi, Avraam, Isaac şi Iacov. Nu căuta la încăpăţânarea acestui popor, nici la răutatea lui, nici la păcatul lui,
J@2 M-am rugat Domnului şi am zis: Doamne, Dumnezeule, nu nimici pe poporul Tău şi moştenirea Ta, pe care l-ai răscumpărat prin puterea Ta şi pe care l-ai scos din Egipt cu mână tare.
H? 2 M-am aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului; patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, m-am aruncat cu faţa la pământ pentru că Domnul spusese că vrea să vă nimicească.
V>'2 V-aţi tot răzvrătit împotriva Domnului din ziua când v-am cunoscut.
= 2 Şi când Domnul v-a trimis de la Cades-Barnea, zicând: Urcaţi-vă şi luaţi în stăpânire ţara pe care v-am dat-o! voi v-aţi răzvrătit împotriva poruncii Domnului Dumnezeului vostru, şi nu l-aţi crezut, nici n-aţi ascultat de glasul lui.
m<U2 Şi la Tabeera, la Masa şi la Chibrot-Hataava, voi iarăşi aţi provocat pe Domnul la mânie.
m;U2 Şi am luat păcatul vostru, viţelul pe care l-aţi făcut, şi l-am ars în foc, l-am sfărâmat, zdrobindu-l foarte mărunt, până ce s-a făcut ca praful; şi am aruncat praful acela în pârâul care curgea din munte.
:2 Şi Domnul era foarte mâniat şi pe Aaron, aşa încât voia să-l piardă; şi eu m-am rugat atunci şi pentru Aaron.
.9W2 Căci mă îngrozisem de mânia şi de furia de care era cuprins Domnul împotriva voastră ca să vă nimicească. Dar Domnul m-a ascultat şi de data aceasta.
98m2 Şi m-am aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului, ca şi prima dată, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănânc pâine şi fără să beau apă, din cauza tuturor păcatelor pe care le-aţi făcut, făcând ce este rău înaintea Domnului, ca să-l provocaţi la mânie.
o7Y2 Am luat cele două table, le-am aruncat din mâinile mele şi le-am sfărâmat sub ochii voştri.
H6 2 M-am uitat şi iată, păcătuiserăţi împotriva Domnului Dumnezeului vostru, vă făcuserăţi un viţel turnat, vă depărtaserăţi curând de la calea pe care v-o poruncise Domnul.
5)2 M-am întors şi m-am coborât de pe munte, care ardea cu foc; şi cele două table ale legământului erau în amândouă mâinile mele.
42 Lasă-Mă să-i nimicesc şi să le şterg numele de sub cer; şi pe tine te voi face un popor mai puternic şi mai mare decât ei.
s3a2 Şi Domnul mi-a mai zis: M-am uitat la poporul acesta şi iată, este un popor tare încăpăţânat.
i2M2 Şi Domnul mi-a zis: Scoală-te şi coboară în grabă de aici, pentru că poporul tău, pe care l-ai scos din Egipt, s-a stricat. S-au abătut repede de la calea pe care le-am poruncit-o; şi-au făcut un chip turnat.
1'2 Şi la sfârşitul celor patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, Domnul mi-a dat cele două table de piatră, tablele legământului.
b0?2 şi Domnul mi-a dat cele două table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu, şi pe ele erau toate cuvintele pe care vi le spusese Domnul pe munte, din mijlocul focului, în ziua când tot poporul era adunat.
w/i2 Când m-am urcat pe munte, ca să primesc tablele de piatră, tablele legământului pe care l-a făcut Domnul cu voi, am rămas pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănânc pâine şi fără să beau apă;
~.w2 La Horeb atât de mult aţi provocat pe Domnul la mânie, încât de mânie Domnul era gata să vă nimicească.
i-M2 Adu-ţi aminte, şi nu uita cum ai provocat mânia Domnului Dumnezeului tău în deşert; din ziua când ai ieşit din ţara Egiptului şi până când ai ajuns în locul acesta, ai fost răzvrătit împotriva Domnului.
4,c2 Înţelege deci că nu din cauza dreptăţii tale îţi dă Domnul, Dumnezeul tău această ţară bună, ca s-o stăpâneşti; căci eşti un popor încăpăţânat.
C+2 Nu pentru dreptatea ta, nici pentru puritatea inimii tale intri tu în stăpânirea ţării lor, ci din cauza nelegiuirii acestor popoare le alungă Domnul, Dumnezeul tău dinaintea ta şi ca să împlinească astfel cuvântul prin care Domnul S-a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov.
*2 Şi după ce Domnul, Dumnezeul tău îi va alunga dinaintea ta, să nu zici în inima ta: Pentru dreptatea mea m-a adus Domnul să intru în stăpânirea ţării acesteia; căci din cauza nelegiuirii acestor popoare le alungă Domnul dinaintea ta.
{)q2 Să ştii azi că Domnul, Dumnezeul tău este Cel ce va merge înaintea ta ca un foc mistuitor. El îi va nimici şi îi va face să se plece înaintea ta, ca tu să-i poţi alunga şi să-i nimiceşti repede, aşa cum ţi-a spus Domnul.
?(y2 peste un popor mare şi înalt la statură, peste copiii lui Anac, pe care-i cunoşti şi despre care ai auzit spunându-se: Cine va putea să stea împotriva copiilor lui Anac!
G' 2 Ascultă, Israele! Astăzi vei trece Iordanul, ca să mergi şi să stăpâneşti peste popoare mai mari şi mai puternice decât tine, peste cetăţi mari şi fortificate până la cer,
!&=2Veţi pieri ca popoarele pe care le-a nimicit Domnul dinaintea voastră, pentru că nu vreţi să ascultaţi de glasul Domnului Dumnezeului vostru.
T%#2Dacă vei uita pe Domnul, Dumnezeul tău şi vei merge după alţi dumnezei, dacă le vei sluji şi te vei închina înaintea lor, mărturisesc astăzi împotriva voastră că veţi pieri negreşit.
S$!2Ci să-ţi aduci aminte de Domnul, Dumnezeul tău, căci El îţi va da putere să le câştigi, ca să întărească legământul încheiat cu părinţii voştri prin jurământ, cum face astăzi.
}#u2Altfel s-ar putea să zici în inima ta: Tăria mea şi puterea mâinii mele mi-au câştigat aceste bogăţii.
0"[2În deşert, El te-a hrănit cu mana, pe care părinţii tăi n-au cunoscut-o, ca să te umilească şi să te încerce, ca în cele din urmă Să-ţi facă bine.
^!72El te-a condus prin acel deşert mare şi înfricoşător, cu şerpii lui înfocaţi şi cu scorpioni, şi cu un pământ sec unde nu era apă; El a făcut să curgă pentru tine apă din stâncă de cremene.
% E2ia seama să nu ţi se umfle inima de mândrie şi să nu uiţi pe Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa captivităţii.
!2 când se vor înmulţi cirezile şi turmele tale, şi când îţi va fi înmulţit argintul şi aurul, şi tot ce ai se va înmulţi,
b?2 Când vei mânca şi te vei sătura, când vei zidi şi vei locui în case frumoase,
"?2 Ai grijă să nu uiţi pe Domnul, Dumnezeul tău, încât să nu păzeşti poruncile, judecăţile şi legile lui, pe care ţi le poruncesc astăzi.
2 Când vei mânca şi te vei sătura, să binecuvântezi pe Domnul, Dumnezeul tău, pentru ţara cea bună pe care ţi-a dat-o.
.W2 ţară unde vei mânca pâine din belşug, unde nu vei duce lipsă de nimic; o ţară ale cărei pietre sunt de fier şi din ai cărei munţi vei scoate aramă.
mU2o ţară cu grâu, cu orz, cu vii, cu smochini şi cu rodii; o ţară cu măslini şi cu miere;
(K2Căci Domnul, Dumnezeul tău te aduce într-o ţară bună, o ţară cu pâraie de apă, cu izvoare şi cu lacuri, care izvorăsc din văi şi din munţi;
}u2De aceea, să păzeşti poruncile Domnului Dumnezeului tău, ca să umbli în căile lui şi să te temi de El.
q]2Recunoaşte deci în inima ta că Domnul, Dumnezeul tău te mustră cum mustră un om pe fiul Său.
xk2Haina nu s-a învechit pe tine şi nici nu ţi s-au umflat picioarele în timpul acestor patruzeci de ani.
#2Astfel, te-a umilit, te-a lăsat să-ţi fie foame şi te-a hrănit cu mană, pe care tu n-ai cunoscut-o şi nici părinţii tăi n-o cunoscuseră, ca să te înveţe că omul nu trăieşte numai cu pâine, ci că omul trăieşte cu orice iese din gura Domnului.
!2Şi să-ţi aduci aminte de tot drumul pe care te-a condus Domnul, Dumnezeul tău în timpul acestor patruzeci de ani în deşert, ca să te umilească şi să te încerce, ca să cunoască ce era în inima ta şi să vadă dacă vei păzi sau nu poruncile lui.
a ?2Să păziţi şi să împliniţi toate poruncile pe care vi le dau astăzi, ca să trăiţi, să vă înmulţiţi şi să intraţi în stăpânirea ţării pe care a jurat Domnul că o va da părinţilor voştri.
9m2Să nu aduci nici un lucru urâcios în casa ta, ca să nu fii şi tu blestemat ca şi el, ci să-l urăşti şi să-ţi fie scârbă de el, căci este un lucru blestemat.
!2Chipurile cioplite ale dumnezeilor lor să le ardeţi în foc. Să nu pofteşti şi să nu iei pentru tine argintul şi aurul de pe ele, ca nu cumva aceste lucruri să ajungă pentru tine o cursă; căci ele sunt o urâciune înaintea Domnului Dumnezeului tău.
52Şi pe regii lor îi va da în mâna ta şi tu să le ştergi numele de sub ceruri; nimeni nu va putea sta împotriva ta, până le vei nimici.
xk2Dar Domnul, Dumnezeul tău le va da în mâna ta; şi va aduce peste ele spaimă mare până le va nimici.
Q2Şi Domnul, Dumnezeul tău va alunga încetul cu încetul aceste naţiuni dinaintea ta: nu le vei putea nimici dintr-o dată, ca nu cumva să se înmulţească animalele sălbatice împotriva ta.
 2Nu te înspăimânta de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău este în mijlocul tău, Dumnezeul cel mare şi înfricoşător.
 2Domnul, Dumnezeul tău va trimite chiar şi viespi împotriva lor, până vor fi nimiciţi cei ce au rămas şi se ascund de tine.
 2de marile încercări pe care le-au văzut ochii tăi, şi de semnele, şi de minunile, şi de mâna tare, şi de braţul întins, cu care te-a scos Domnul, Dumnezeul tău. Aşa va face Domnul, Dumnezeul tău tuturor popoarelor de care te temi.
 }2să nu te temi de ele, ci să-ţi aduci aminte ce a făcut Domnul, Dumnezeul tău lui Faraon şi întregului Egipt,
y m2Dacă vei zice în inima ta: Popoarele acestea sunt mai numeroase decât mine, cum voi putea să le alung?,
O2Să nimiceşti toate popoarele pe care ţi le va da Domnul, Dumnezeul tău; ochiul tău să n-aibă milă de ei, nici să nu slujeşti dumnezeilor lor, căci aceasta va fi o cursă pentru tine.
M2Şi Domnul va îndepărta de la tine orice boală, şi nu va pune peste tine nici una din bolile acelea rele ale Egiptului, pe care le-ai cunoscut, ci le va pune peste toţi cei ce te urăsc.
*O2Vei fi binecuvântat mai presus decât toate popoarele; şi nu va fi printre voi nici bărbat, nici femeie stearpă, şi nimic steril între animalele tale.
,S2 Şi El te va iubi, te va binecuvânta şi te va înmulţi; va binecuvânta rodul trupului tău şi rodul pământului tău, grâul tău, mustul şi untdelemnul tău, rodul cirezilor tale de vite şi rodul turmelor tale de oi, în ţara pe care a jurat părinţilor tăi că ţi-o va da.
E2 Dacă veţi asculta de aceste judecăţi, dacă le veţi păzi şi împlini, Domnul, Dumnezeul tău va ţine faţă de tine legământul şi mila pe care le-a jurat părinţilor tăi.
ue2 De aceea, păzeşte poruncile, legile şi judecăţile pe care ţi le dau astăzi, şi împlineşte-le.
52 dar răsplăteşte pe faţă pe cei ce-l urăsc şi-i face să piară; El nu va întârzia cu cei care-l urăsc, ci le va răsplăti pe faţă.
gI2 Să ştii deci că Domnul, Dumnezeul tău este singurul Dumnezeu, Dumnezeul cel credincios care Îşi ţine legământul şi îndurarea până la a mia generaţie faţă de cei care-l iubesc şi păzesc poruncile lui;
2ci pentru că Domnul v-a iubit şi pentru că a vrut să ţină jurământul pe care l-a făcut părinţilor voştri, de aceea Domnul v-a scos cu mâna lui cea puternică şi v-a răscumpărat din casa captivităţii, din mâna lui Faraon, regele Egiptului.
'I2Domnul nu v-a iubit, nici nu v-a ales pentru că întreceţi la număr pe toate celelalte popoare, căci voi sunteţi cel mai mic dintre toate popoarele,
9~m2Căci tu eşti un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul tău; Domnul, Dumnezeul tău te-a ales, ca să fii un popor al lui dintre toate popoarele de pe faţa pământului.
L}2Dimpotrivă, aşa să vă purtaţi cu ele: să le surpaţi altarele, să le sfărâmaţi stâlpii idoleşti, să le tăiaţi dumnezeii de lemn şi să ardeţi în foc chipurile lor cioplite.
0|[2Căci ele vor abate pe fiii tăi de la Mine, ca să slujească altor dumnezei; şi mânia Domnului se va aprinde împotriva voastră şi El te va nimici îndată.
{+2Nici să nu faci căsătorii cu ele; să nu dai pe fiicele tale după fiii lor, nici să nu iei pe fiicele lor de soţii pentru fiii tăi.
8zk2şi când Domnul, Dumnezeul tău ţi le va da în mâini şi le vei bate, să le nimiceşti cu desăvârşire, să nu închei legământ cu ele şi să n-ai milă de ele.
6y i2Când Domnul, Dumnezeul tău te va aduce în ţara în care vei intra şi o vei lua în stăpânire, şi va alunga dinaintea ta multe popoare: pe hetiţi, pe ghirgasiţi, pe amoriţi, pe canaaniţi, pe fereziţi, pe heviţi şi pe iebusiţi, şapte naţiuni mai mari şi mai puternice decât tine;
$xC2Şi aceasta va fi dreptatea noastră, dacă vom căuta să împlinim toate aceste porunci înaintea Domnului Dumnezeului nostru, cum ne-a poruncit El.
Mw2Şi Domnul ne-a poruncit atunci să împlinim toate aceste legi şi să ne temem de Domnul, Dumnezeul nostru, ca să ne meargă bine totdeauna şi să ne ţină în viaţă, cum face astăzi.
|vs2şi pe noi ne-a scos de acolo, ca să ne aducă în ţara pe care a jurat părinţilor noştri că ne-o va da.
4uc2Şi Domnul a făcut, înaintea ochilor noştri, semne şi minuni mari şi îngrozitoare împotriva Egiptului, împotriva lui Faraon şi împotriva întregii lui case;
t2să răspunzi fiului tău: Noi eram sclavii lui Faraon în Egipt şi Domnul ne-a scos din Egipt cu mâna lui cea puternică.
6sg2Şi când, în viitor, te va întreba fiul tău, zicând: Ce înseamnă mărturiile, şi legile, şi judecăţile acestea, pe care vi le-a dat Domnul, Dumnezeul nostru?
Yr-2după ce va alunga pe toţi duşmanii tăi dinaintea ta, cum a spus Domnul.
Gq 2Să faci ce este drept şi bun înaintea Domnului, ca să-ţi meargă bine şi să intri în stăpânirea ţării aceleia bune, pe care Domnul a jurat părinţilor tăi că ţi-o va da,
zpo2Să păziţi poruncile Domnului Dumnezeului vostru, şi mărturiile lui şi legile lui, pe care vi le-a dat.
Vo'2Să nu ispitiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru cum l-aţi ispitit la Masa.
Qn2(căci Domnul, Dumnezeul tău este un Dumnezeu gelos în mijlocul tău) ca nu cumva mânia Domnului Dumnezeului tău să se aprindă împotriva ta şi să te nimicească de pe faţa pământului.
lmS2Să nu umblaţi după alţi dumnezei, după dumnezeii popoarelor care sunt împrejurul vostru,
ilM2 Să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, şi lui să-I slujeşti, şi pe Numele lui să juri.
gkI2 vezi să nu uiţi pe Domnul, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa captivităţii.
`j;2 cu case pline de toate bunătăţile, pe care nu tu le-ai umplut, cu puţuri de apă săpate, pe care nu tu le-ai săpat, cu vii şi cu măslini, pe care nu tu i-ai plantat; când vei mânca şi te vei sătura,
fiG2 Şi când Domnul, Dumnezeul tău te va aduce în ţara pe care a promis cu jurământ părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, că ţi-o va da, cu cetăţi mari şi frumoase, pe care nu tu le-ai zidit,
Fh2 Să le scrii pe uşorii casei tale şi pe porţile tale.
bg?2Şi să le legi ca semn pe mâna ta, şi să-ţi fie ca nişte fruntare între ochi.
9fm2Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi şi să vorbeşti despre ele când vei sta în casă şi când vei merge pe drum, când te vei culca şi când te vei scula.
Ye-2Şi cuvintele acestea, pe care ţi le spun astăzi, să le ai în inima ta.
wdi2Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta.
Mc2Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru este singurul Domn.
dbC2Ascultă-le deci, Israele, şi caută să le împlineşti, ca să-ţi meargă bine şi să vă înmulţiţi mult, aşa cum ţi-a promis Domnul, Dumnezeul părinţilor tăi, în ţara în care curge lapte şi miere.
Ra2ca să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, păzind, în toate zilele vieţii tale, tu, fiul tău şi fiul fiului tău, toate legile şi toate poruncile pe care ţi le dau, şi ca să ai zile multe.
D` 2Acestea sunt poruncile, legile şi judecăţile pe care Domnul, Dumnezeul vostru mi-a poruncit să vă învăţ, ca să le împliniţi în ţara în care mergeţi ca s-o Stăpâniţi,
S_!2!Şi în toate să umblaţi pe calea pe care v-a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru, ca să trăiţi şi să vă meargă bine, şi să aveţi zile multe în ţara pe care o veţi lua în Stăpânire.
^32 luaţi deci seama să faceţi aşa cum v-a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru; să nu vă abateţi de la ele, nici la dreapta, nici la Stânga.
B]2Dar tu rămâi aici cu Mine şi Eu îţi voi spune toate poruncile, legile şi judecăţile, pe care să-i înveţi să le împlinească în ţara pe care le-o dau în stăpânire.
I\ 2Du-te şi spune-le: Întoarceţi-vă în corturile voastre.
.[W2O! de ar rămâne ei cu aceeaşi inimă, ca să se teamă de Mine şi să păzească toate poruncile Mele, ca să le meargă bine, lor şi fiilor lor, pe vecie!
DZ2Şi Domnul a auzit glasul cuvintelor voastre, când mi-aţi vorbit, şi Domnul mi-a zis: Am auzit glasul cuvintelor pe care ţi le-a spus acest popor; au dreptate în tot ce au spus.
9Ym2Apropie-te şi ascultă tu tot ce-ţi va spune Domnul, Dumnezeul nostru; apoi să ne spui tu tot ce-ţi va spune Domnul, Dumnezeul nostru şi noi vom asculta şi vom face.
X;2Care este omul acela care să fi auzit vreodată, ca noi, glasul Dumnezeului celui viu vorbind din mijlocul focului şi totuşi să fi rămas viu?
W/2Şi acum de ce să murim? Căci focul acesta mare ne va mistui; dacă vom mai auzi mai departe glasul Domnului Dumnezeului nostru, vom muri.
WV)2şi aţi zis: Iată, Domnul, Dumnezeul nostru ne-a arătat gloria şi măreţia lui, iar noi I-am auzit glasul din mijlocul focului: astăzi am văzut că Dumnezeu a vorbit cu omul şi el rămâne viu.
FU2Când aţi auzit glasul acela din mijlocul întunericului, şi pe când ardea tot muntele în foc, conducătorii seminţiilor voastre şi bătrânii voştri s-au apropiat toţi de mine
T2Acestea sunt cuvintele pe care le-a rostit Domnul cu glas tare pe munte, din mijlocul focului, din nori şi din negură deasă, şi le-a spus către toată adunarea voastră, fără să adauge ceva. Şi le-a scris pe două table de piatră şi mi le-a dat mie.
cSA2Să nu pofteşti soţia aproapelui tău; să nu pofteşti casa aproapelui tău, nici ogorul lui, nici sclavul lui, nici sclava lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici un alt lucru care este al aproapelui tău.
NR2Să nu depui o mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău.
Q/2Să nu furi,
$PE2Să nu comiţi adulter.
O12Să nu ucizi.
SN!2Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, cum ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, ca să ţi se înmulţească zilele şi să-ţi meargă bine în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.
cMA2Adu-ţi aminte că şi tu ai fost sclav în ţara Egiptului şi Domnul, Dumnezeul tău te-a scos din ea cu mână tare şi cu braţ întins; de aceea ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău să ţii ziua de odihnă.
L2dar ziua a şaptea este ziua de odihnă a Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nici un lucru în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici sclavul tău, nici sclava ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici vreunul din animalele tale, nici străinul care este înăuntrul porţilor tale; pentru ca şi sclavul şi sclava ta să se odihnească la fel ca şi tine.
FK2 Şase zile să lucrezi şi să-ţi faci toate lucrurile,
cJA2 Ţine ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti, cum ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău.
I!2 Să nu iei în deşert Numele Domnului Dumnezeului tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele lui.
fHG2 dar arăt milă până la mii, faţă de cei care Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.
uGe2 Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc fărădelegea părinţilor în copii până la a treia şi a patra generaţie a celor ce Mă urăsc;
F-2Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri sau jos pe pământ, sau în ape sub pământ.
4Ee2Să n-ai alţi dumnezei afară de Mine.
jDO2Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa captivităţii.
!C=2Eu am stat atunci între Domnul şi voi, ca să vă vestesc Cuvântul Domnului; căci vă era frică de foc şi nu v-aţi urcat pe munte. El a zis:
QB2Domnul v-a vorbit faţă în faţă pe munte, din mijlocul focului.
A2Nu cu părinţii noştri a încheiat Domnul legământul acesta, ci cu noi, cu toţi care suntem astăzi în viaţă.
N@2Domnul, Dumnezeul nostru a făcut un legământ cu noi la Horeb.
H? 2Moise a chemat tot Israelul şi le-a zis: Ascultă, Israele, legile şi judecăţile pe care vi le spun astăzi în auzul vostru, ca să le învăţaţi şi să le împliniţi cu migală.
>{21şi toată câmpia de dincoace de Iordan, în partea de est, până la marea câmpiei, sub poalele Muntelui Pisga.
=20Graniţa lor se întindea de la Aroer, care este pe malurile pârâului Arnon, până la Muntele Sionului, care este Hermonul,
#<A2/Ei au luat în stăpânire ţara lui şi ţara lui Og, regele Basanului, cei doi regi ai amoriţilor care erau dincoace de Iordan, în partea de est.
];52.dincoace de Iordan, în vale, în dreptul lui Bet-Peor, în ţara lui Sihon, regele amoriţilor, care locuia la Hesbon şi care a fost învins de Moise şi de copiii lui Israel, după ce au ieşit din Egipt.
: 2-Acestea sunt mărturiile, legile şi judecăţile pe care le-a dat Moise copiilor lui Israel, după ce au ieşit din Egipt,
K92,Aceasta este legea pe care a dat-o Moise copiilor lui Israel.
8;2+Aceste cetăţi erau: Beţer, în deşert, în partea de câmpie, la rubeniţi; Ramot, în Galaad, la gadiţi, şi Golan, în Basan, la manasiţi.
L72*ca acolo să poată fugi ucigaşul care a omorât pe aproapele său fără voie, fără ca acesta să fi fost duşmanul lui înainte, şi, fugind în una din aceste cetăţi, să trăiască.
\632)Atunci Moise a ales trei cetăţi dincoace de Iordan, la răsăritul soarelui,
j5O2(Păzeşte deci legile şi poruncile lui, pe care ţi le dau astăzi, ca să-ţi meargă bine, ţie şi fiilor tăi după tine, şi să-ţi înmulţeşti zilele în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău pe vecie.
452'Află deci astăzi şi pune-ţi în inimă că numai Domnul este Dumnezeu, sus în cer şi jos pe pământ, şi că nu este altul afară de El.
$3C2&alungând dinaintea ta naţiuni mai mari şi mai tari decât tine, ca să te ducă în ţara lor şi să ţi-o dea ca moştenire, cum se vede astăzi.
2+2%El a iubit pe părinţii tăi şi de aceea a ales sămânţa lor după ei. Şi El Însuşi te-a scos din Egipt, prin puterea lui cea mare,
61g2$Din cer, te-a făcut să auzi glasul lui, ca să te înveţe; şi, pe pământ, te-a făcut să vezi focul lui cel mare şi ai auzit cuvintele lui din mijlocul focului.
0 2#Numai ţie ţi s-au arătat aceste lucruri, ca să ştii că numai Domnul este Dumnezeu şi că nu este altul afară de El.
P/2"Sau a încercat vreun dumnezeu să meargă şi să ia pentru el un popor din mijlocul altui popor, prin încercări, prin semne, prin minuni şi prin lupte, cu mână tare şi cu braţ întins, şi prin lucrări mari şi înfricoşătoare, cum a făcut cu voi Domnul, Dumnezeul vostru în Egipt, înaintea ochilor voştri?
.'2!A fost vreodată vreun popor care să fi auzit glasul lui Dumnezeu vorbind din mijlocul focului, cum ai auzit tu, şi să fi rămas viu?
-;2 Căci întreabă zilele străvechi, care au fost înainte de tine, din ziua când a făcut Dumnezeu pe om pe pământ, şi cercetează de la o margine a cerului la cealaltă dacă s-a făcut vreun lucru aşa de mare cum este acesta şi dacă s-a mai auzit ceva asemănător.
Q,2căci Domnul, Dumnezeul tău este un Dumnezeu plin de îndurare; El nu te va părăsi, nici nu te va nimici, nici nu va uita legământul pe care l-a încheiat prin jurământ cu părinţii tăi.
B+2Şi în strâmtorările tale, după ce ţi se vor întâmpla toate aceste lucruri, în zilele de pe urmă, te vei întoarce la Domnul, Dumnezeul tău şi vei asculta de glasul lui;
*-2Dar dacă de acolo vei căuta pe Domnul, Dumnezeul tău, Îl vei găsi, dacă Îl vei căuta din toată inima ta şi din tot sufletul tău.
>)w2Şi acolo veţi sluji unor dumnezei care sunt o lucrare făcută de mâini omeneşti, de lemn şi de piatră, care nu văd, nici nu aud, nici nu mănâncă, nici nu pot mirosi.
(/2Şi Domnul vă va împrăştia printre popoare şi veţi rămâne puţini la număr în mijlocul naţiunilor între care vă va duce Domnul.
\'32iau astăzi martor împotriva voastră cerul şi pământul că veţi pieri din ţara pe care o veţi lua în stăpânire dincolo de Iordan şi nu veţi avea zile multe în ea, ci veţi fi nimiciţi de tot.
&'2Când vei avea copii şi copii din copiii tăi şi vei fi de mult timp în ţară, dacă vă veţi corupe, dacă vă veţi face chipuri cioplite în asemănare cu vreun lucru, dacă veţi face ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului vostru, ca să-l mâniaţi,
T%#2Căci Domnul, Dumnezeul tău este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos.
t$c2Vegheaţi asupra voastră ca să nu uitaţi legământul pe care l-a făcut cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, şi să nu vă faceţi vreun chip cioplit în asemănare cu vreun lucru pe care vi l-a interzis Domnul, Dumnezeul vostru.
!#=2Eu voi muri deci în ţara aceasta şi nu voi trece dincolo de Iordan; dar voi veţi trece dincolo şi veţi lua în stăpânire ţara aceea bună.
M"2Şi Domnul S-a mâniat pe mine din cauza voastră şi S-a jurat că eu nu voi trece Iordanul şi că nu voi intra în ţara aceea bună pe care ţi-o dă ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău.
!12Dar pe voi, Domnul v-a luat şi v-a scos din cuptorul de fier al Egiptului, ca să fiţi un popor sub stăpânirea lui, cum sunteţi astăzi.
= u2Şi veghează asupra ta, ca nu cumva când îţi ridici ochii spre cer şi vezi soarele, luna şi stelele, toată oastea cerului, să fii amăgit să te închini înaintea lor şi să le slujeşti, căci acestea sunt lucruri pe care Domnul, Dumnezeul tău le-a împărţit tuturor popoarelor de sub cer.
#2în asemănare cu vreo târâtoare de pe pământ, în asemănare cu vreun peşte care trăieşte în apele din adâncul pământului.
y2în asemănare cu vreun animal de pe pământ sau în asemănare cu vreo pasăre înaripată care zboară pe cer,
52ca nu cumva să vă corupeţi şi să vă faceţi vreun chip cioplit cu o înfăţişare de idol, în asemănare cu un bărbat sau cu o femeie,
!2Fiindcă n-aţi văzut nici un chip în ziua aceea, când v-a vorbit Domnul la Horeb din mijlocul focului, vegheaţi asupra voastră,
#A2Şi în timpul acela, Domnul mi-a poruncit să vă învăţ legi şi judecăţi, ca să le împliniţi în ţara pe care o veţi lua în stăpânire.
!=2 Şi el v-a proclamat legământul Său, pe care v-a poruncit să-l împliniţi, adică cele Zece Porunci; şi le-a scris pe două table de piatră.
52 Şi Domnul v-a vorbit din mijlocul focului. Voi aţi auzit sunetul cuvintelor lui, dar n-aţi văzut nici un chip; voi aţi auzit numai o voce.
@{2 Voi v-aţi apropiat şi aţi stat la poalele muntelui; şi muntele ardea în foc şi flăcările se ridicau până în inima cerului, şi era întuneric, nori şi negură deasă.
=u2 Adu-ţi aminte de ziua când ai stat înaintea Domnului Dumnezeului tău la Horeb, când Domnul mi-a zis: Adună-Mi poporul şi îi voi face să audă cuvintele Mele, ca să înveţe să se teamă de Mine în toate zilele cât vor trăi pe pământ, şi să înveţe şi pe copiii lor să le păzească.
!2 Numai, ia seama asupra ta şi veghează cu luare aminte asupra sufletului tău, în toate zilele vieţii tale, ca nu cumva să uiţi lucrurile pe care le-au văzut ochii tăi şi să-ţi iasă din inimă, ci să le faci cunoscut fiilor tăi şi nepoţilor tăi.
2Şi care naţiune mare mai are legi şi judecăţi aşa de drepte, cum este toată legea aceasta pe care v-o pun astăzi înainte?
@{2Care este, într-adevăr, naţiunea aceea aşa de mare încât să fi avut pe dumnezeii ei aşa de aproape cum avem noi pe Domnul, Dumnezeul nostru, ori de câte ori Îl chemăm?
 2Să le păziţi şi să le împliniţi, căci aceasta este înţelepciunea şi înţelegerea voastră înaintea popoarelor care vor auzi toate aceste legi şi vor zice: Cu adevărat naţiunea aceasta mare este un popor înţelept şi înţelegător!
K~}}H|{zzGyyxwwXvvnuu&tss r7qppqonn)mllkLjjLiWhggfeeTdeccObaa%`O__0^H]~\\;[|ZmYYEXWVsUxUTuSFRQPcPOMMFLLqKKQJ}IHGFFOEE%D1CfA@??I>> ={<<;W:z98u766 55~54322O111=000n0:0//S/.-,O+,*))(i'!&%%w$$##7"{2Cel vinovat de moarte să fie omorât pe mărturia a doi sau trei martori; dar să nu fie omorât pe mărturia unui singur martor.
z32atunci să duci la porţile cetăţii tale pe bărbatul acela sau pe femeia aceea care a făcut această faptă rea şi să-i ucizi cu pietre.
cyA2şi dacă ţi se spune lucrul acesta şi ai auzit de el, atunci să cercetezi amănunţit. Şi, iată, dacă lucrul acesta este adevărat şi este bine întemeiat că urâciunea aceasta a fost făcută în Israel,
lwS2Dacă se va găsi în mijlocul tău, în vreuna din cetăţile pe care ţi le dă Domnul, Dumnezeul tău, un bărbat sau o femeie care să facă ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului tău, călcând legământul lui,
Jv 2Să nu jertfeşti Domnului Dumnezeului tău vreun bou sau vreun miel care să aibă vreun cusur sau vreun defect trupesc; căci aceasta este o urâciune înaintea Domnului Dumnezeului tău.
au=2Să nu ridici nici stâlpi idoleşti, pe care Domnul, Dumnezeul tău, îi urăşte.
vtg2Să nu-ţi aşezi nici un idol de lemn lângă altarul pe care îl vei ridica Domnului Dumnezeului tău.
s2Să urmăreşti numai dreptatea, ca să trăieşti şi să stăpâneşti ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.
'rI2Să nu strâmbi judecata; să nu fii parţial, nici să nu iei mită, căci mita orbeşte ochii celui înţelept şi pângăreşte cuvintele celui drept.
!q=2Să pui judecători şi conducători în toate cetăţile pe care ţi le dă Domnul, după seminţiile tale; şi ei să judece poporul cu dreptate.
kpQ2Fiecare să dea ce va putea, după binecuvântarea pe care Domnul, Dumnezeul tău, i-a dat-o.
o52De trei ori pe an, toţi bărbaţii să se prezinte înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege El: la Sărbătoarea Azimilor, la Sărbătoarea Săptămânilor şi la Sărbătoarea Corturilor. Să nu se prezinte cu mâinile goale înaintea Domnului.
n#2Timp de şapte zile să ţii sărbătoarea aceasta pentru Domnul, Dumnezeul tău, în locul pe care-l va alege Domnul; căci Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvânta în toate veniturile tale şi în toate lucrările mâinilor tale, şi de aceea să te bucuri.
Am}2şi să te bucuri la sărbătoarea aceasta, tu, fiul tău şi fiica ta, sclavul tău şi sclava ta, Levitul, străinul, orfanul şi văduva care vor fi înăuntrul porţilor tale.
l{2 Să ţii Sărbătoarea Corturilor timp de şapte zile, după ce îţi vei strânge roadele din arie şi din teasc;
zko2 Şi să-ţi aduci aminte că ai fost sclav în Egipt, şi să păzeşti şi să împlineşti legile acestea.
Aj}2 şi să te bucuri înaintea Domnului Dumnezeului tău, tu, fiul tău şi fiica ta, sclavul tău şi sclava ta, Levitul care este înăuntrul porţilor tale, străinul, orfanul şi văduva care vor fi în mijlocul tău, în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să locuiască Numele lui acolo.
Ji2 Apoi să ţii Sărbătoarea Săptămânilor pentru Domnul, Dumnezeul tău, cu daruri de bunăvoie aduse cu mâna ta, pe care să le dai după cum te-a binecuvântat Domnul, Dumnezeul tău;
h2 Să numeri şapte săptămâni, începe să numeri cele şapte săptămâni de când vei începe seceratul grâului.
=gu2Şase zile să mănânci pâine nedospită şi a şaptea zi să fie o adunare de sărbătoare în cinstea Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ziua aceea.
2f_2Să găteşti vita tăiată şi s-o mănânci în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău. Şi dimineaţa să te întorci şi să te duci la corturile tale.
Fe2ci în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Şi aşeze Numele în el, acolo să jertfeşti Paştele, seara, la apusul soarelui, în timpul când ai ieşit din Egipt.
d2Nu vei putea să jertfeşti Paştele în vreuna din cetăţile tale, pe care ţi le dă Domnul, Dumnezeul tău, ca locuinţă,
jcO2Şi timp de şapte zile să nu se vadă pâine dospită la tine, pe tot teritoriul tău, şi nici o parte din carnea pe care o vei jertfi în seara celei dintâi zile să nu fie păstrată peste noapte până dimineaţa.
'bI2Cu Pastile să nu mănânci pâine dospită, ci timp de şapte zile să mănânci cu ele pâine nedospită, pâinea întristării, (căci ai ieşit în grabă din ţara Egiptului) ca în toate zilele vieţii tale să-ţi aduci aminte de ziua în care ai ieşit din ţara Egiptului.
4ac2De aceea, să jertfeşti Paştele în cinstea Domnului Dumnezeului tău, din turme şi din cirezi, în locul pe care-l va alege Domnul ca să-Şi aşeze Numele acolo.
!` ?2Păzeşte luna Abib şi sărbătoreşte Paştele Domnului Dumnezeului tău; căci în luna Abib te-a scos Domnul, Dumnezeul tău din Egipt, noaptea.
W_)2Numai sângele să nu i-l mănânci, ci să-l verşi pe pământ, ca apa.
8^k2Să-l mănânci înăuntrul porţilor tale: cel ce va fi necurat şi cel ce va fi curat, vor putea să-l mănânce amândoi, cum se mănâncă acum căprioara sau cerbul.
$]C2Iar dacă va fi în el vreun defect, dacă este şchiop sau orb sau are vreun alt defect trupesc, să nu-l aduci ca jertfă Domnului Dumnezeului tău.
\2Să-l mănânci în fiecare an, tu şi familia ta, înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege El.
l[S2Să închini Domnului Dumnezeului tău pe orice întâi-născut de parte bărbătească din cireada şi din turma ta. Să nu munceşti cu întâiul-născut al vacii tale şi să nu tunzi pe întâiul-născut al oilor tale.
rZ_2Să nu-ţi pară rău când îl vei lăsa să plece liber de la tine, pentru că, slujindu-ţi şase ani, el a făcut de două ori cât un om tocmit cu plata. Atunci Domnul, Dumnezeul tău te va binecuvânta în tot ce vei face.
Y)2atunci să iei o sulă şi să-i găureşti urechea la uşă, şi să-ţi fie sclav pentru totdeauna. Tot aşa să faci şi cu sclava ta.
X32Dacă însă sclavul tău îţi va zice: Nu vreau să plec de la tine, pentru că te iubeşte, pe tine şi casa ta, şi se simte bine la tine,
/WY2Să-ţi aduci aminte că şi tu ai fost sclav în ţara Egiptului şi că Domnul, Dumnezeul tău, te-a răscumpărat: de aceea îţi dau astăzi porunca aceasta.
"V?2ci să-i dai daruri din turmele tale şi din aria ta şi din teascul tău; să-i dai din ce vei avea prin binecuvântarea Domnului Dumnezeului tău.
TU#2 Şi când îl vei elibera, să nu-l laşi să meargă cu mâna goală,
:To2 Şi dacă fratele tău, un evreu sau o evreică, îţi este vândut ţie şi-ţi slujeşte şase ani, atunci în al şaptelea an să-l laşi liber şi să plece de la tine.
RS2 Căci niciodată săracul nu va lipsi din ţară, şi de aceea îţi poruncesc, zicând: Să-ţi deschizi larg mâna faţă de fratele tău, faţă de sărac şi faţă de cel lipsit din ţara ta.
ER2 Dar tu să-i dai cu generozitate şi inima ta să nu se întristeze când îi vei da, căci pentru aceasta te va binecuvânta Domnul, Dumnezeul tău în toate lucrările mâinii tale.
Q-2 Ai grijă să nu fie în inima ta un gând rău ca să zici: Se apropie al şaptelea an, anul de iertare!; şi ochiul tău să fie rău împotriva fratelui tău şi să nu-i dai. Şi aşa el să strige către Domnul împotriva ta şi să te faci vinovat de un păcat.
}Pu2Ci să-i deschizi mâna şi să-l împrumuţi cu atât cât îi va fi de ajuns pentru nevoia în care se află.
wOi2Dacă va fi la tine vreun sărac dintre fraţii tăi, în vreuna din cetăţile tale, în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu-ţi împietreşti inima şi să nu-ţi închizi mâna faţă de fratele tău în nevoie.
hNK2Căci Domnul, Dumnezeul tău te va binecuvânta, cum ţi-a promis, şi tu vei împrumuta multe popoare, dar tu nu vei împrumuta de la ele; şi tu vei stăpâni peste multe popoare, dar ele nu vor stăpâni peste tine.
M'2numai să asculţi de glasul Domnului Dumnezeului tău şi să cauţi să împlineşti toate poruncile pe care ţi le poruncesc astăzi.
6Lg2Totuşi, la tine să nu fie nici un sărac, căci Domnul te va binecuvânta în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău ţi-o dă ţie, ca s-o stăpâneşti ca moştenire;
cKA2De la străin vei putea să-l ceri, dar mâna ta să lase ceea ce ai la fratele tău.
kJQ2Şi iertarea se va face astfel: Fiecare creditor care a împrumutat pe aproapele său, să-i ierte împrumutul; să nu-l ceară de la aproapele său sau de la fratele său, pentru că a fost proclamată iertarea Domnului.
RI !2La sfârşitul fiecăror şapte ani să faceţi o iertare de datorii.
DH2Atunci să vină Levitul, (pentru că el n-are nici parte, nici moştenire cu tine) şi străinul, orfanul şi văduva, care vor fi înăuntrul porţilor tale, şi să mănânce şi să se sature, pentru ca Domnul, Dumnezeul tău să le binecuvânteze în toate lucrările pe care le vei face cu mâinile tale.
G-2la sfârşitul fiecărui al treilea an, să scoţi toată zeciuiala din venitul tău din anul acela şi s-o pui înăuntrul porţilor tale.
F2Şi să nu părăseşti pe Levitul care este înăuntrul porţilor tale, căci el nu are nici parte, nici moştenire cu tine.
sEa2Şi acolo să cheltui banii aceia pe orice-ţi va dori sufletul: pe boi, oi, vin şi băuturi tari sau pe orice doreşte sufletul tău; să mănânci acolo înaintea Domnului Dumnezeului tău şi să te bucuri, tu şi familia ta.
D32atunci, să-ţi schimbi zeciuiala în bani, să iei banii aceia în mână şi să te duci la locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău.
C92Şi dacă drumul va fi prea lung pentru tine, aşa că nu-ţi vei putea duce zeciuiala acolo, din cauză că locul pe care şi-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Şi pună Numele lui acolo, va fi prea departe de tine, când te va binecuvânta Domnul, Dumnezeul tău,
BB2Şi să mănânci înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege ca să-Şi aşeze Numele acolo, zeciuiala din grâul tău, din mustul tău şi din untdelemnul tău, şi întâii-născuţi din cireada ta şi din turma ta, ca să înveţi să te temi întotdeauna de Domnul, Dumnezeul tău.
jAO2Să iei zeciuiala din tot venitul seminţei tale, pe care ţi-l aduce ogorul în fiecare an.
@-2Să nu mâncaţi nimic din ce moare de la sine; s-o dai străinului care va fi înăuntrul porţilor tale, ca s-o mănânce, sau o poţi vinde unui străin: căci voi sunteţi un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul vostru. Să nu fierbi iedul în laptele mamei lui.
1?_2Să mâncaţi orice pasăre curată.
d>C2Şi orice târâtoare care zboară este necurată pentru voi: să nu mâncaţi din ea.
G= 2barza, bâtlanul, după specia lui, pupăza şi liliacul.
3<c2pelicanul, corbul de mare şi eretele,
1;_2huhurezul, cocostârcul şi lebăda;
V:'2struţul, bufniţa, pescăruşul, coroiul şi tot ce ţine de soiul lui;
+9S2corbul şi toate soiurile lui;
E82 şorecarul, şoimul, gaia şi tot ce ţine de soiul ei;
n7W2 Dar iată care sunt cele pe care nu le puteţi mânca: vulturul, gripsorul şi vulturul de mare;
16_2 Să mâncaţi orice pasăre curată.
j5O2 Dar să nu mâncaţi din ceea ce nu are înotătoare şi solzi; să le priviţi ca necurate.
4!2 Din toate animalele care sunt în ape, acestea sunt cele pe care le puteţi mânca: puteţi mânca tot ce are înotătoare şi solzi.
A3}2Să nu mâncaţi porcul, care are copita despicată, dar nu rumegă: să-l priviţi ca necurat. Să nu mâncaţi din carnea lor, nici să nu vă atingeţi de trupurile lor moarte.
22Dar să nu mâncaţi din cele care numai rumegă, sau care au numai copita despicată şi unghia despărţită în două, cum ar fi: cămila, iepurele şi iepurele de casă, căci ele rumegă dar n-au copita despicată: să le priviţi ca necurate.
^172Să mâncaţi din orice animal care are copita despicată în două şi rumegă.
e0E2cerbul, căprioara şi bivolul; zimbrul, capra neagră, antilopa şi capra sălbatică.
T/#2Acestea sunt animalele pe care să le mănânci: boul, oaia şi capra;
5.g2Să nu mănânci nici un lucru urâcios.
4-c2Căci tu eşti un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul tău, şi Domnul te-a ales dintre toate popoarele care sunt pe faţa pământului, ca să fii un popor al lui.
e, G2Voi sunteţi copiii Domnului Dumnezeului vostru; să nu vă faceţi tăieturi, nici să nu vă radeţi partea din faţă a capului {Lit: să nu vă faceţi o chelie între ochii voştri} pentru un mort.
C+2 dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău, păzind toate poruncile lui pe care ţi le poruncesc astăzi şi făcând ce este plăcut înaintea Domnului Dumnezeului tău.
*'2 Nimic să nu se lipească de mâna ta din lucrurile blestemate, ca să fie nimicite cu desăvârşire, pentru ca Domnul să Se întoarcă din iuţimea mâniei lui, să Se îndure de tine, să te ierte şi să te înmulţească, după cum a jurat părinţilor tăi,
g)I2 Să strângi toată prada în mijlocul pieţei şi să arzi în întregime cetatea şi toată prada ei, înaintea Domnului Dumnezeului tău: să rămână pentru totdeauna o ruină şi niciodată să nu fie rezidită.
Y(-2 atunci să loveşti cu ascuţişul săbiei pe locuitorii cetăţii aceleia, s-o nimiceşti cu desăvârşire, împreună cu tot ce va fi în ea, şi să-i treci chiar şi vitele prin ascuţişul săbiei.
6'g2 atunci să faci cercetări, să cauţi şi să întrebi cu de-amănuntul. Şi dacă este adevărat şi este sigur că urâciunea aceasta s-a făcut în mijlocul vostru,
V&'2 Nişte oameni răi, fiii lui Belial, au ieşit din mijlocul tău şi au amăgit pe locuitorii din cetatea lor, zicând: Să mergem şi să slujim altor dumnezei!, dumnezei pe care tu nu i-ai cunoscut,
%2 Dacă vei auzi în una din cetăţile tale, pe care ţi le-a dat Domnul, Dumnezeul tău ca să locuieşti acolo, spunându-se:
$2 În felul acesta tot Israelul va auzi şi se va teme, şi nu se va mai face un lucru atât de rău ca acesta în mijlocul tău.
8#k2 Să-l loveşti cu pietre până când moare, pentru că a căutat să te abată de la Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa captivităţii.
~"w2 ci să-l omori; mâna ta să se ridice întâi asupra lui, ca să-l omori, şi pe urmă mâna întregului popor.
!+2 să nu te învoieşti cu el, nici să nu-l asculţi; să n-arunci spre el o privire de milă, nici să nu-l cruţi, nici să nu-l ascunzi,
0 [2 dintre dumnezeii popoarelor care vă înconjoară, aproape de tine sau departe de tine, de la o margine a pământului până la cealaltă margine a pământului,
B2 Dacă fratele tău, fiul mamei tale, sau fiul tău, sau fiica ta, sau soţia care se odihneşte la sânul tău, sau prietenul tău la care ţii ca la sufletul tău, te vor îndemna în secret, zicând: Hai să mergem şi să slujim altor dumnezei! pe care nici tu şi nici părinţii tăi nu i-aţi cunoscut,
2 Dar profetul acela sau visătorul acela de vise să fie pedepsit cu moartea, fiindcă a vorbit ca să vă abată de la Domnul, Dumnezeul vostru, care v-a scos din ţara Egiptului şi v-a răscumpărat din casa captivităţii, şi a vrut să te abată de la calea în care ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău să umbli. Astfel să îndepărtaţi răul din mijlocul vostru.
G 2 Voi să mergeţi după Domnul, Dumnezeul vostru şi de El să vă temeţi, poruncile lui să le păziţi şi de glasul lui să ascultaţi, lui să-I slujiţi şi de El să vă alipiţi.
p[2 să nu asculţi de cuvintele acelui profet sau visător de vise, căci Domnul, Dumnezeul vostru vă pune la încercare, ca să afle dacă iubiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru cu toată inima voastră şi cu tot sufletul vostru.
'I2 şi se va împlini semnul sau minunea aceea, despre care ţi-a vorbit el, zicând: Hai după alţi dumnezei, pe care tu nu-i cunoşti, şi să le slujim!
| u2 Dacă se va ridica în mijlocul tău un profet sau un visător de vise, care-ţi va vesti un semn sau o minune,
;2 Voi să păziţi şi să împliniţi toate lucrurile pe care vi le poruncesc eu; să n-adăugaţi nimic la ele şi să nu scoateţi nimic din ele.
ym2 Tu să nu te porţi aşa faţă de Domnul, Dumnezeul tău; căci ele au făcut pentru dumnezeii lor toate urâciunile pe care le urăşte Domnul; căci ei au ars în foc chiar şi pe fiii şi pe fiicele lor în cinstea dumnezeilor lor.
p[2 ai grijă să nu fii prins în cursă, urmându-i pe ei, după ce vor fi nimiciţi dinaintea ta; şi să nu te interesezi de dumnezeii lor, zicând: Cum slujeau naţiunile acestea dumnezeilor lor, ca să slujesc şi eu la fel?
.W2 După ce Domnul, Dumnezeul tău va nimici toate naţiunile, la care mergi ca să le alungi dinaintea ta, şi după ce le vei alunga şi vei locui în ţara lor,
cA2 Păzeşte şi ascultă toate aceste cuvinte pe care ţi le poruncesc, ca să-ţi meargă bine, ţie şi copiilor tăi după tine în veci, când vei face ce este bine şi drept înaintea Domnului Dumnezeului tău.
P2 Să-ţi aduci arderile-de-tot, carnea şi sângele, pe altarul Domnului Dumnezeului tău: şi sângele jertfelor tale să se verse pe altarul Domnului Dumnezeului tău, iar carnea s-o mănânci.
 2 Dar lucrurile tale sfinte şi darurile prin jurământ, să le iei şi să te duci cu ele la locul pe care-l alege Domnul.
2 Să nu-l mănânci, ca să-ţi meargă bine, ţie şi copiilor tăi după tine, când vei face ce este plăcut înaintea Domnului.
F2 Să nu-l mănânci, ci să-l verşi pe pământ, ca apa.
 2 Numai să nu cumva să mănânci sângele, căci sângele este viaţa; nu poţi să mănânci viaţa împreună cu carnea.
2 Să mănânci din ele cum se mănâncă din gazelă şi din cerb; atât cel necurat cât şi cel curat vor putea mânca deopotrivă.
>w2 Dacă locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Şi aşeze acolo Numele, este departe de tine, vei putea să tai din cireada ta şi din turma ta, pe care ţi-a dat-o Domnul, cum ţi-am poruncit, şi vei putea să mănânci din ele înăuntrul porţilor tale atât cât îţi doreşte inima.
d C2 Când Domnul, Dumnezeul tău îţi va lărgi teritoriile, cum ţi-a promis, şi vei zice: Vreau să mănânc carne, pentru că doreşti să mănânci carne, poţi să mănânci oricâtă carne îţi doreşte inima.
Z /2 Ia seama ca nu cumva să părăseşti pe Levit, cât vei trăi în ţara ta.
I  2 Ci pe acestea să le mănânci înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, tu, fiul tău şi fiica ta, sclavul şi sclava ta şi Levitul care va fi înăuntrul porţilor tale; şi să te bucuri înaintea Domnului Dumnezeului tău, de toate bunurile pe care le vei avea.
9 m2 Nu vei putea să mănânci înăuntrul porţilor tale zeciuiala din grâul tău, din mustul tău şi din untdelemnul tău, nici întâii-născuţi din cirezile şi turmele tale, nici vreunul din darurile aduse pentru jurământ, nici darurile tale de bunăvoie, nici darul ridicat al mâinilor tale.
V '2 Numai să nu mâncaţi sângele, ci să-l vărsaţi pe pământ, ca apa.
+Q2 Totuşi, când îţi va dori inima, poţi să înjunghii vite şi să mănânci carne în toate cetăţile tale, potrivit cu binecuvântarea pe care ţi-a dat-o Domnul, Dumnezeul tău; cel necurat ca şi cel curat poate să mănânce din ea, cum se mănâncă din gazelă şi din cerb.
!=2 ci să-ţi aduci arderile tale de tot în locul pe care-l va alege Domnul în una din seminţiile tale, şi acolo să faci tot ce-ţi poruncesc eu.
[12 Fereşte-te să aduci arderile tale de tot în orice loc pe care-l vei vedea,
wi2 Şi să vă bucuraţi înaintea Domnului Dumnezeului vostru, voi, fiii voştri şi fiicele voastre, sclavii şi sclavele voastre şi Levitul care va fi înăuntrul porţilor voastre; căci el n-are nici parte, nici moştenire cu voi.
T#2 atunci va fi un loc pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul vostru, ca să facă să locuiască Numele lui acolo. Acolo să aduceţi tot ce vă poruncesc, arderile voastre de tot, jertfele, zeciuielile, darul ridicat al mâinilor voastre şi darurile alese pe care le veţi face Domnului pentru împlinirea jurămintelor voastre.
vg2 Dar după ce veţi trece Iordanul şi veţi locui în ţara pe care vă va da-o de moştenire Domnul, Dumnezeul vostru, şi după ce vă va da odihnă de toţi duşmanii voştri care vă înconjoară şi veţi locui în siguranţă,
}u2 fiindcă n-aţi ajuns încă în locul de odihnă şi în moştenirea pe care v-o dă Domnul, Dumnezeul vostru.
I 2 Să nu faceţi cum facem noi acum aici, fiecare ce-i place,
X+2 Şi acolo să mâncaţi înaintea Domnului Dumnezeului vostru şi să vă bucuraţi, împreună cu familiile voastre, de tot lucrul mâinilor voastre, cu care v-a binecuvântat Domnul, Dumnezeul vostru.
2 Acolo să vă aduceţi arderile voastre de tot, jertfele voastre, zeciuielile voastre, darul prin ridicare al mâinii voastre, darurile aduse ca împlinire a unui jurământ, darurile de bunăvoie şi întâii-născuţi din cirezile şi turmele voastre.
;~q2 Ci să-l căutaţi în locaşul lui şi să mergeţi la locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul vostru, din toate seminţiile voastre, ca să-Şi aşeze acolo Numele lui.
I} 2 Voi să nu faceţi aşa faţă de Domnul, Dumnezeul vostru!
s|a2 Să le surpaţi altarele, să le sfărâmaţi stâlpii idoleşti şi să le ardeţi chipurile de lemn ale Astarteii; să le tăiaţi chipurile cioplite ale dumnezeilor lor şi să faceţi să le piară numele din locurile acelea.
F{2 Să nimiciţi cu desăvârşire toate locurile unde s-au închinat dumnezeilor lor naţiunile pe care le veţi alunga, fie pe munţi înalţi, fie pe dealuri şi sub orice copac verde.
dz E2 Acestea sunt legile şi judecăţile pe care să căutaţi să le împliniţi în ţara pe care Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri v-o dă ca s-o stăpâniţi în toate zilele cât veţi trăi pe acest pământ.
py[2 Să păziţi şi să împliniţi toate legile şi judecăţile pe care astăzi vi le pun înainte.
(xK2 Căci veţi trece Iordanul şi veţi intra în stăpânirea ţării pe care v-o dă Domnul, Dumnezeul vostru, ca s-o stăpâniţi şi să locuiţi în ea.
Rw2 Nu sunt oare munţii aceştia dincolo de Iordan, înapoia drumului care merge spre vest, în ţara canaaniţilor care locuiesc în câmpie, faţă în faţă cu Ghilgal, lângă stejarii lui More?
:vo2 Şi după ce Domnul, Dumnezeul tău te-a adus în ţara în care intri ca s-o stăpâneşti, binecuvântarea s-o rosteşti pe Muntele Garizim şi blestemul pe Muntele Ebal.
^u72 şi blestemul, dacă nu veţi asculta de poruncile Domnului Dumnezeului vostru, ci vă veţi abate de la calea pe care v-o poruncesc astăzi, ca să vă duceţi după alţi dumnezei pe care nu-i cunoaşteţi.
t2 binecuvântarea, dacă veţi asculta de poruncile Domnului Dumnezeului vostru, pe care vi le poruncesc în ziua aceasta;
Ts#2 Iată, astăzi pun înaintea voastră o binecuvântare şi un blestem:
;rq2 Nici un om nu va putea sta înaintea voastră; Domnul, Dumnezeul vostru va răspândi, cum v-a spus, frica şi groaza de voi peste toată ţara în care veţi pune piciorul.
kqQ2 Orice loc pe care-l va călca talpa piciorului vostru, va fi al vostru: graniţa voastră se va întinde din deşert până la Liban şi de la râu, Râul Eufrat, până la Marea de Vest {Marea Mediterană}.
$pC2 atunci Domnul va alunga dinaintea voastră pe toate aceste naţiuni şi vă veţi face stăpâni peste naţiuni mai mari şi mai puternice decât voi.
Qo2 Căci dacă veţi păzi toate aceste porunci pe care vă poruncesc să le împliniţi – să iubiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, să umblaţi în toate căile lui şi să vă alipiţi de El –
?ny2 ca zilele voastre şi zilele fiilor voştri, în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor voştri că le-o va da, să fie înmulţite ca zilele cerurilor deasupra pământului.
Jm2 Şi să le scrii pe uşorii casei tale şi pe porţile tale,
/lY2 Şi să le întipăriţi în fiii voştri, vorbind despre ele când veţi sta în casă şi când veţi merge pe drum, când te vei culca şi când te vei scula.
?ky2 Puneţi deci cuvintele acestea ale mele în inima voastră şi în sufletul vostru şi legaţi-le ca un semn pe mâna voastră, şi să vă fie ca fruntare între ochii voştri.
qj]2 Şi atunci mânia Domnului să se aprindă împotriva voastră şi El să închidă cerul, ca să nu cadă ploaie, şi pământul să nu-şi mai dea rodul, iar voi să pieriţi repede din ţara cea bună pe care v-o dă Domnul.
i2 Vedeţi să nu vi se înşele inima şi să vă abateţi ca să slujiţi altor dumnezei şi să vă închinaţi înaintea lor.
mhU2 Şi voi da iarbă în câmpurile tale pentru vitele tale ca tu să mănânci şi să te saturi.
3ga2 atunci Eu voi da ţării voastre ploaie la timpul ei, ploaie timpurie şi ploaie târzie, ca tu să-ţi poţi strânge grâul tău, mustul tău şi untdelemnul tău.
If 2 Dacă veţi asculta de poruncile mele pe care vi le poruncesc astăzi, ca să iubiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru şi să-I slujiţi din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru,
>ew2 este o ţară de care îngrijeşte Domnul, Dumnezeul tău, şi asupra căreia ochii Domnului Dumnezeului tău privesc neîncetat, de la începutul până la sfârşitul anului.
d!2 ci ţara în care veţi intra, ca s-o luaţi în stăpânire, este o ţară cu munţi şi cu văi, care se adapă din ploaia cerului;
Oc2 Căci ţara în care intraţi ca s-o luaţi în stăpânire nu este ca ţara Egiptului, din care aţi ieşit, unde îţi semănai sămânţa şi o udai cu piciorul, ca pe o grădină de legume,
1b]2 şi ca să aveţi zile multe în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor voştri că le-o va da, lor şi seminţiei lor, o ţară în care curge lapte şi miere.
h`K2 ci cu voi care aţi văzut cu ochii voştri toate faptele mari pe care le-a făcut Domnul.
_y2 ce a făcut lui Datan şi lui Abiram, fiii lui Eliab, fiul lui Ruben, când şi-a deschis pământul gura şi i-a înghiţit, cu familiile lor şi cu corturile lor şi cu toate averile pe care le aveau ei, în mijlocul întregului Israel –
U^%2 ce v-a făcut în deşert, până la venirea voastră în locul acesta;
P]2 şi ce-a făcut El armatei Egiptului, cailor lor şi carelor lor, cum a făcut să vină peste ei apele Mării Roşii, când vă urmăreau, şi cum i-a nimicit Domnul până în ziua de astăzi;
\92 minunile lui şi faptele pe care le-a făcut în mijlocul Egiptului împotriva lui Faraon, regele Egiptului, şi împotriva întregii lui ţări;
V['2 Şi să ştiţi astăzi că nu vorbesc cu fiii voştri, care n-au ştiut şi n-au văzut disciplina Domnului Dumnezeului vostru – măreţia lui, mâna lui cea puternică şi braţul lui cel întins,
Z 12 Să iubeşti deci pe Domnul, Dumnezeul tău şi să păzeşti totdeauna învăţăturile lui, legile lui, judecăţile lui şi poruncile lui.
(YK2 Părinţii tăi s-au coborât în Egipt în număr de şaptezeci de persoane; acum Domnul, Dumnezeul tău a făcut din tine o mulţime ca stelele cerului.
X+2 El este lauda ta şi El este Dumnezeul tău, care a făcut pentru tine lucruri mari şi înfricoşătoare, pe care ţi le-au văzut ochii.
W2 Să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, pe El să-l slujeşti, şi de El să te alipeşti, şi pe Numele lui să juri.
`V;2 Să iubiţi deci pe străin, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.
vUg2 care face dreptate orfanului şi văduvei, şi iubeşte pe străin, dându-i hrană şi îmbrăcăminte.
JT2 Căci Domnul, Dumnezeul vostru este Dumnezeu al dumnezeilor şi Domn al domnilor, un Dumnezeu mare, puternic şi înfricoşător, care nu caută la faţa oamenilor şi nu primeşte daruri;
fSG2 Deci să circumcideţi prepuţul inimii voastre şi să nu vă mai înţepeniţi gâtul.
DR2 Domnul a găsit plăcere numai în părinţii tăi, ca să-i iubească; şi El a ales sămânţa lor după ei, adică pe voi, mai presus de toate popoarele, aşa cum se vede astăzi.
tQc2 Iată, ale Domnului Dumnezeului tău sunt cerul şi cerul cerurilor, pământul şi tot ce este pe el.
tPc2 să păzeşti poruncile Domnului şi legile lui, pe care ţi le poruncesc astăzi, pentru binele tău?
O 2 Şi acum, Israele, ce altceva cere Domnul, Dumnezeul tău de la tine, decât să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, să umbli în toate căile lui, să-l iubeşti şi să slujeşti pe Domnul, Dumnezeul tău cu toată inima ta şi cu tot sufletul tău,
9Nm2 Şi Domnul mi-a zis: Scoală-te, porneşte la drum înaintea poporului, ca să se ducă şi să ia în stăpânire ţara pe care am jurat părinţilor lor că le-o voi da.
L+2 De aceea, Levi n-are nici parte, nici moştenire cu fraţii lui; Domnul este moştenirea lui, după cum i-a promis Domnul, Dumnezeul tău.
tKc2 În vremea aceea, Domnul a pus deoparte pe seminţia lui Levi, ca să ducă chivotul legământului Domnului, să stea înaintea Domnului, ca să-I slujească, şi să binecuvânteze poporul în Numele lui, până în ziua de azi.
lJS2 De acolo au plecat la Gudgoda şi de la Gudgoda la Iotbata, o ţară cu multe cursuri de apă.
1I]2 Şi copiii lui Israel au plecat din Beerot-Bene-Iaacan la Mosera. Acolo a murit Aaron şi a fost îngropat; şi Eleazar, fiul lui, a slujit ca preot în locul lui.
"~r}}0|W{]{zy&xAww vutAssrqqpoonnnm^mlYkjjiiwhh,g.fheedfcPb0aa `*_W^^]|\[[QZYYZXXEWWVV U`ToSRQQQPiPOfNNMsLKJII7HGGFFREEDACC+BBNAj@?>>=><<;e:99\877,6Z554P33k322P11!0//v..--%,^+**)N((M''#&&%$##i""t" !O o3viSNZ&8 B v h d'Ned"v4g2Bătrânii cetăţii să-l cheme şi să-i vorbească; şi dacă el insistă şi zice: nu vreau s-o iau,
32Şi dacă omul acesta nu vrea să ia pe cumnată-sa, atunci cumnată-sa să se urce la bătrânii de la poarta cetăţii şi să zică: Cumnatul meu refuză să ridice în Israel numele fratelui său, nu vrea să împlinească faţă de mine datoria de cumnat.
/2Y2Şi se va întâmpla că, întâiul-născut pe care-l va naşte ea, va duce mai departe numele fratelui celui mort, ca numele lui să nu se şteargă din Israel.
}1u2Când fraţii vor locui împreună şi unul din ei va muri fără să lase copii, soţia mortului să nu se mărite afară cu un străin, ci cumnatul ei să se ducă la ea, s-o ia de soţie şi să-şi facă datoria de cumnat faţă de ea.
;0s2Să nu legi gura boului când treieră grâul.
'/I2Poţi să-i dai patruzeci de lovituri, dar nu mai mult, ca nu cumva dându-i mai multe lovituri decât atât, fratele tău să fie înjosit înaintea ta.
U.%2Şi dacă cel vinovat merită să fie bătut, atunci judecătorul să poruncească să fie întins pe pământ şi să-i atribuie, în faţa lui, un număr de lovituri, potrivit cu măsura vinei lui.
B- 2Când se va naşte o ceartă între oameni şi se vor prezenta înaintea judecătorilor ca să fie judecaţi, ei să îndreptăţească pe cel drept şi să condamne pe cel vinovat.
t,c2Adu-ţi aminte că ai fost sclav în ţara Egiptului; de aceea îţi poruncesc să faci lucrul acesta.
"+?2Când îţi vei culege via, să nu culegi a doua oară ciorchinii care rămân în urma ta: ei să fie ai străinului, ai orfanului şi ai văduvei.
#*A2Când îţi vei scutura măslinii, să nu culegi a doua oară roadele rămase pe ramuri: ele să fie ale străinului, ale orfanului şi ale văduvei.
)2Când îţi vei secera recolta în ogorul tău şi vei uita un snop pe câmp, să nu te întorci să-l iei: să fie al străinului, al orfanului şi al văduvei, pentru ca Domnul, Dumnezeul tău să te binecuvânteze în tot lucrul mâinilor tale.
*(O2Să-ţi aduci aminte că ai fost sclav în Egipt şi că Domnul, Dumnezeul tău te-a răscumpărat de acolo: de aceea, îţi poruncesc să faci acest lucru.
z'o2Să nu perverteşti judecata străinului şi nici a orfanului, nici să nu iei garanţie haina unei văduve.
&2Să nu omori pe părinţi pentru copii şi să nu omori pe copii pentru părinţi, fiecare să fie omorât pentru păcatul lui.
H% 2Să-i dai plata pentru ziua lui înainte de asfinţitul soarelui, căci este sărac şi o doreşte mult. Astfel va striga către Domnul mi potriva ta şi te-ai face vinovat de un păcat.
;$q2Să nu nedreptăţeşti pe muncitorul sărac şi în nevoie, fie că este dintre fraţii tăi, fie că este dintre străinii care locuiesc în ţara ta, în cetăţile tale.
N#2 Să-i dai înapoi garanţia la apusul soarelui, ca să se culce în haina lui şi să te binecuvânteze; şi lucrul acesta ţi se va socoti ca un lucru bun înaintea Domnului Dumnezeului tău.
b"?2 Şi dacă omul acela este sărac, să nu te culci cu lucrul luat garanţie de la el.
n!W2 Tu să stai afară şi omul căruia i-ai împrumutat să-ţi aducă afară lucrul pus garanţie.
z o2 Dacă ai dat ceva cu împrumut aproapelui tău, să nu intri în casa lui ca să-i iei lucrul pus garanţie.
ue2 Adu-ţi aminte ce a făcut Domnul, Dumnezeul tău, lui Miriam, pe drum, după ce aţi ieşit din Egipt.
8k2Ia seama bine şi păzeşte-te de rana leprei, şi să faceţi tot ce vă vor învăţa preoţii dintre Leviţi; şi să căutaţi să faceţi aşa cum le-am poruncit Eu.
p[2Dacă se va găsi cineva care să fi furat pe vreunul din fraţii lui dintre copiii lui Israel, şi se poartă rău cu el, sau îl vinde, hoţul acela să fie pedepsit cu moartea, şi astfel să scoţi răul din mijlocul tău.
12Nici un om să nu ia drept garanţie râşniţa sau piatra de moară de deasupra, căci ar însemna să iei garanţie însăşi viaţa cuiva.
]52Când un om şi-a luat de curând o soţie, să nu se ducă la armată şi să nu-i dai nici o sarcină în responsabilitatea lui, ci să stea acasă un an şi să facă fericită pe soţia pe care a luat-o.
$C2atunci soţul dintâi, care a scos-o din casa lui, nu va putea s-o ia încă o dată de soţie, după ce ea s-a pângărit, căci lucrul acesta este o urâciune înaintea Domnului, iar tu să nu aduci păcat asupra ţării pe care ţi-o dă ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău.
a=2Şi dacă şi acesta din urmă începe s-o urască şi îi scrie o carte de despărţire, o dă în mâna ei şi îi dă drumul să plece din casa lui, sau dacă soţul din urmă, care a luat-o de soţie, moare,
ue2Şi după ce a ieşit din casa lui, poate să se ducă şi să se căsătorească după un alt bărbat.
, U2Când un bărbat îşi va lua o soţie şi se căsătoreşte cu ea, şi se întâmplă că ea nu mai are trecere înaintea lui, pentru că a descoperit ceva necurat în ea, atunci el să-i scrie o carte de despărţire şi, după ce i-o va da în mână, s-o lase să plece din casa lui.
2Când vei intra în holdele aproapelui tău, vei putea să culegi spice cu mâna, dar să nu pui secera în holdele aproapelui tău.
!2Când vei intra în via aproapelui tău, vei putea să mănânci atâţia struguri câţi vei dori, dar să nu pui nici unul în vas.
5e2Dar să păzeşti şi să faci ce-ţi va ieşi de pe buze, jurămintele pe care le vei face de bunăvoie Domnului Dumnezeului tău şi pe care le-ai promis cu gura ta.
Q2Dar dacă te vei abţine să faci un jurământ, nu faci un păcat.
S!2Când vei face un jurământ Domnului Dumnezeului tău, să nu întârzii să-l împlineşti; căci Domnul, Dumnezeul tău îţi va cere socoteală şi neîmplinindu-l vei avea un păcat asupra ta.
^72De la străin vei putea să iei dobândă, dar de la fratele tău să nu ceri dobândă, pentru ca Domnul, Dumnezeul tău să te binecuvânteze în tot ce vei face în ţara pe care o vei lua în stăpânire.
+2Să nu ceri nici o dobândă de la fratele tău; nici pentru bani, nici pentru hrană, nici pentru nimic care se împrumută cu dobândă.
q]2Să n-aduci în casa Domnului Dumnezeului tău, câştigul unei prostituate, nici preţul unui câine, ca un dar pentru împlinirea unui jurământ; căci amândouă acestea sunt o urâciune înaintea Domnului Dumnezeului tău.
|s2Să nu fie nici o prostituată între fetele lui Israel şi să nu fie nici un sodomit între fiii lui Israel.
) M2Să locuiască la tine, în mijlocul tău, în locul pe care-l va alege el, în una din cetăţile tale, unde-i va plăcea; să nu te porţi nedrept cu el.
i M2Să nu dai înapoi stăpânului său pe sclavul care a fugit la tine de la stăpânul său.
 !2Căci Domnul, Dumnezeul tău umblă prin mijlocul taberei tale, ca să te ocrotească şi să-ţi dea în mână pe duşmanii tăi; de aceea tabăra ta să fie sfântă, pentru ca El să nu vadă la tine nici un lucru necurat şi astfel să Se ducă de la tine.
5 e2 Şi în echipamentul tău de război să ai o lopată şi când ieşi afară pentru nevoile tale să sapi cu ea şi apoi să te-ntorci să-ţi acoperi materia fecală.
K 2 Să ai un loc afară din tabără şi acolo să ieşi afară.
2 Dar când se apropie seara, acela să se spele cu apă şi, după asfinţitul soarelui, va putea să se întoarcă în tabără.
9m2 Dacă va fi între voi vreun bărbat care este necurat din cauza unei poluţii nocturne, atunci acela trebuie să iasă din tabără şi să nu se întoarcă în tabără.
eE2 Când vei ieşi cu armata împotriva duşmanilor tăi, fereşte-te de orice lucru rău.
kQ2Fiii care li se vor naşte acestora, în a treia generaţie, să intre în adunarea Domnului.
2Să nu urăşti pe edomit, căci este fratele tău; să nu urăşti pe egiptean, căci ai fost străin în ţara lui.
y2Niciodată să nu-ţi pese nici de pacea lor, nici de prosperitatea lor, în toate zilele vieţii tale, pe vecie.
?y2Dar Domnul, Dumnezeul tău n-a vrut să asculte pe Balaam, ci Domnul, Dumnezeul tău a schimbat blestemul acela în binecuvântare, pentru că Domnul, Dumnezeul tău te-a iubit.
N2pentru că nu v-au întâmpinat cu pâine şi cu apă, pe drum, când aţi ieşit din Egipt; şi pentru că au plătit pe Balaam, fiul lui Beor, din Petor, din Mesopotamia, ca să te blesteme.
-2Amonitul sau moabitul să nu intre în adunarea Domnului; nici chiar a zecea generaţie a lor să nu intre în adunarea Domnului, pe vecie,
2Cel născut nelegitim să nu intre în adunarea Domnului; nici chiar a zecea generaţie a lui să nu intre în adunarea Domnului.
p~ ]2Nici un bărbat care are organele genitale zdrobite sau tăiate să nu intre în adunarea Domnului.
g}I2Nimeni să nu ia pe soţia tatălui său, nici să nu ridice învelitoarea tatălui său.
<|s2omul care s-a culcat cu ea să dea tatălui fetei cincizeci de sicii de argint; şi, pentru că a necinstit-o, s-o ia de soţie, şi nu va putea s-o alunge toată viaţa lui.
|{s2Dacă un om întâlneşte o fată fecioară nelogodită, o ia cu forţa şi se culcă cu ea, şi sunt prinşi,
zy2pentru că el a găsit-o singură în câmp şi fata cea logodită a strigat, dar n-a fost nimeni care s-o scape.
By2Dar fetei să nu-i faci nimic; ea nu este vinovată de un păcat vrednic de moarte; căci în acest caz ea este ca şi cu un om care se aruncă asupra aproapelui lui şi-l omoară,
4xc2Dar dacă un om întâlneşte în câmp pe o fată logodită, o ia cu forţa şi se culcă cu ea, atunci numai omul care s-a culcat cu ea să fie pedepsit cu moartea.
w2să-i aduceţi pe amândoi la poarta cetăţii, să-i ucideţi cu pietre, ca să moară amândoi: pe fată, pentru că n-a ţipat fiind în cetate, şi pe bărbat, pentru că a necinstit pe soţia aproapelui său. Să cureţi astfel răul din mijlocul tău.
|vs2Dacă o fată fecioară este logodită cu un bărbat şi o întâlneşte un om în cetate şi se culcă cu ea,
Cu2Dacă se va găsi un bărbat culcat cu o femeie căsătorită, să moară amândoi, bărbatul care s-a culcat cu femeia şi femeia; să cureţi astfel răul din mijlocul lui Israel.
t2atunci să scoată pe fată la uşa casei tatălui ei şi oamenii din cetatea ei s-o ucidă cu pietre, ca să moară, fiindcă a făcut un lucru oribil în Israel, desfrânându-se în casa tatălui ei. Să cureţi astfel răul din mijlocul tău.
]s52Dar dacă lucrul acesta este adevărat, dacă fata n-a fost găsită fecioară,
erE2şi, pentru că a scos nume rău unei fecioare din Israel, să-l amendeze cu o sută de sicii de argint, pe care să-i dea tatălui fetei. Ea să rămână soţia lui şi el nu va putea s-o alunge toată viaţa lui.
Vq'2Bătrânii cetăţii să ia atunci pe omul acela şi să-l pedepsească;
Jp2acum o învinuieşte de lucruri ruşinoase, zicând: N-am găsit fecioară pe fiica ta. Dar iată semnele fecioriei fiicei mele. Şi să desfacă haina ei înaintea bătrânilor cetăţii.
o{2Tatăl fetei să spună bătrânilor: Am dat pe fiica mea de soţie omului acestuia şi el a început s-o urască;
n2atunci tatăl şi mama fetei să ia semnele fecioriei ei şi să le aducă la poartă înaintea bătrânilor cetăţii.
"m?2şi o învinuieşte de fapte ruşinoase, îi scoate nume rău şi zice: Am luat pe femeia aceasta şi când am venit la ea, n-am găsit-o fecioară,
Wl)2 Dacă un om îşi ia o soţie, se împreunează cu ea şi apoi o urăşte
Xk+2 Să faci ciucuri la cele patru colţuri ale hainei cu care te vei înveli.
cjA2 Să nu porţi o haină ţesută din mai multe fire, din lână şi din in împreună.
Ji2 Să nu ari cu un bou şi cu un măgar înjugaţi împreună.
h#2 Să nu semeni în via ta două feluri de seminţe, ca nu cumva rodul seminţei pe care ai semănat-o şi rodul viei să fie întinate.
Bg2Când zideşti o casă nouă, să-ţi faci un parapet împrejurul acoperişului, ca să nu aduci vină de sânge asupra casei tale, dacă s-ar întâmpla să cadă cineva de pe ea.
pf[2ci să dai drumul mamei şi să nu iei decât puii, ca să-ţi meargă bine şi să ai zile multe.
Me2Dacă vei găsi un cuib de pasăre înaintea ta, într-un copac sau pe drum, cu pui în el sau cu ouă şi mama lor va sta peste pui sau peste ouă, să nu iei pe mamă cu puii ei împreună,
Nd2Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească şi bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeieşti; căci oricine face lucrul acesta este o urâciune înaintea Domnului Dumnezeului tău.
~cw2Dacă vezi măgarul fratelui tău sau boul lui căzut pe drum, să nu-l ocoleşti, ci să-i ajuţi să-l ridice.
Ob2Tot aşa să faci şi cu măgarul lui, tot aşa să faci şi cu haina lui, şi tot aşa să faci cu orice lucru al fratelui tău, pe care l-a pierdut el şi l-ai găsit tu, să nu le ocoleşti.
Xa+2Dacă fratele tău nu locuieşte lângă tine, sau dacă nu-l cunoşti, să duci animalul la tine acasă şi să rămână la tine până când îl va căuta fratele tău; şi atunci să i-l înapoiezi.
y` o2Dacă vezi rătăcindu-se boul sau oaia fratelui tău, să nu le ocoleşti, ci să le aduci la fratele tău.
z_o2trupul lui să nu rămână peste noapte pe lemn, ci să-l îngropi în aceeaşi zi, căci cel spânzurat este blestemat înaintea lui Dumnezeu, ca să nu-ţi pângăreşti ţara pe care ţi-a dat-o de moştenire Domnul, Dumnezeul tău.
^2Dacă cineva a făcut un păcat care merită pedeapsa cu moartea, este condamnat la moarte şi tu-l vei spânzura de un lemn,
+]Q2Şi toţi oamenii din cetatea lui să-l ucidă cu pietre, ca să moară. Astfel să cureţi răul din mijlocul tău; şi tot Israelul va auzi şi se va teme.
'\I2Şi să spună bătrânilor cetăţii lui: Iată, fiul nostru este neascultător şi răzvrătit, nu ascultă de glasul nostru şi este lacom şi beţiv.
|[s2atunci tatăl lui şi mama lui să-l ia şi să-l ducă la bătrânii cetăţii lui şi la poarta locului lui.
?Zy2Dacă un om are un fiu neascultător şi răzvrătit, care nu va asculta de glasul tatălui său sau de glasul mamei lui, şi nu-i ascultă nici chiar după ce l-au disciplinat,
kYQ2ci să recunoască de întâi-născut pe fiul aceleia pe care n-o iubeşte şi să-i dea o parte dublă din tot ce are; căci fiul acesta este cel dintâi rod al puterii lui şi lui i se cuvine dreptul de întâi-născut.
PX2când îşi va împărţi averile între fiii lui, nu va putea face întâi-născut pe fiul aceleia pe care o iubeşte în locul fiului aceleia pe care n-o iubeşte, care este întâiul-născut,
eWE2Dacă un bărbat care are două soţii, iubeşte pe una, dar pe cealaltă n-o iubeşte, şi amândouă i-au născut fii, şi cea iubită şi cea neiubită; şi dacă fiul cel întâi-născut va fi al celei neiubite,
9Vm2Şi dacă nu-ţi va mai plăcea, s-o laşi să plece unde va dori, dar n-o vei putea vinde pe argint, nici să te porţi cu ea ca şi cu o sclavă, pentru că ai umilit-o.
`U;2 Să-şi schimbe hainele captivităţii ei, să locuiască în casa ta şi să plângă pe tatăl şi pe mama sa o lună întreagă; şi după aceea poţi intra la ea ca să-i fii soţ şi ea să-ţi fie soţie.
_T92 atunci s-o duci la tine acasă. Ea să-şi radă capul şi să-şi taie unghiile.
xSk2 şi între cei prinşi vei vedea o femeie frumoasă, şi îţi va plăcea, şi vei dori s-o iei de soţie,
R#2 Când vei merge la război împotriva duşmanilor tăi, şi Domnul, Dumnezeul tău îi va da în mâinile tale, şi-i vei lua prinşi,
{Qq2 Astfel trebuie să cureţi din mijlocul tău sângele nevinovat, făcând ce este plăcut înaintea Domnului.
CP2Iartă, Doamne, pe poporul Tău Israel, pe care l-ai răscumpărat; nu pune sângele nevinovat în socoteala poporului Tău Israel. Şi sângele acela nu-i va fi pus în socoteală.
O2Şi ei să ia cuvântul şi să zică: Mâinile noastre n-au vărsat sângele acesta şi ochii noştri nu l-au văzut vărsându-se.
0N[2Şi toţi bătrânii acelei cetăţi, care este cea mai apropiată de cel ucis, să-şi spele mâinile deasupra viţelei căreia i s-a tăiat capul în acea vale.
pM[2Atunci să se apropie preoţii, fiii lui Levi, căci pe ei i-a ales Domnul, Dumnezeul tău, ca să-I slujească şi să binecuvânteze în Numele Domnului, şi orice ceartă şi orice rănire să se judece după cuvintele lor.
4Lc2Şi bătrânii acelei cetăţi să aducă viţeaua într-o vale cu apă curgătoare, care nu se ară nici nu se seamănă, şi să taie gâtul viţelei în acea vale.
K#2Şi bătrânii din cetatea care va fi cea mai apropiată de omul ucis să ia o viţea cu care nu s-a muncit şi care n-a tras în jug.
J52bătrânii şi judecătorii tăi să se ducă să măsoare depărtarea de la trupul mort până la cetăţile care sunt împrejurul celui ucis.
3I c2Dacă în ţara pe care ţi-o dă în stăpânire Domnul, Dumnezeul tău, se va găsi un om ucis, întins în mijlocul unui câmp, fără să se ştie cine l-a lovit,
jHO2Numai copacii pe care-i vei şti că nu sunt pomi fructiferi, vei putea să-i distrugi şi să-i tai; şi vei putea să construieşti cu ei fortăreţe împotriva cetăţii care face război cu tine, până o vei supune.
G2Când vei asedia o cetate pentru multă vreme, ca să faci război şi s-o cucereşti, pomii să nu-i strici, tăindu-i cu securea; ci să mănânci din ei şi să nu-i tai. Căci este oare pomul de pe câmp viaţa unui om, ca să-l nimiceşti în asediere?
;Fq2ca să nu vă înveţe să faceţi după toate urâciunile pe care le-au făcut ele pentru dumnezeii lor, şi să păcătuiţi astfel împotriva Domnului Dumnezeului vostru.
AE}2Ci să nimiceşti cu desăvârşire popoarele acelea, pe hetiţi, pe amoriţi, pe canaaniţi, pe fereziţi, pe heviţi şi pe iebusiţi, cum ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău,
D12Dar în cetăţile popoarelor acestora, pe care Domnul, Dumnezeul tău ţi le dă ţie ca moştenire, să nu laşi cu viaţă nici un suflet.
C2Aşa să faci cu toate cetăţile care vor fi foarte departe de tine, care nu sunt dintre cetăţile acestor popoare.
IB 2Dar să iei pentru tine femeile, copiii, vitele şi tot ce va mai fi în cetate, toată prada, şi să mănânci toată prada duşmanilor tăi, pe care ţi-a dat-o Domnul, Dumnezeul tău.
A)2 Şi, după ce Domnul, Dumnezeul tău o va da în mâinile tale, să loveşti cu ascuţişul săbiei pe toţi cei de parte bărbătească.
e@E2 Şi dacă nu face pace cu tine, ci vrea să facă război cu tine, atunci s o asediezi.
%?E2 Dacă-ţi primeşte oferta de pace şi-ţi deschide porţile, tot poporul care se va afla în ea să fie pus să-ţi dea tribut şi să-ţi slujească.
l>S2 Când te vei apropia de o cetate ca să lupţi împotriva ei, să vesteşti o chemare la pace.
{=q2 Şi după ce ofiţerii vor termina de vorbit poporului, să pună pe căpitanii armatei să conducă poporul.
Q<2Ofiţerii să vorbească mai departe şi să spună: Cine este bărbatul care se teme şi are inima slabă? Să meargă şi să se întoarcă la casa lui, ca să nu moaie şi inima fraţilor lui.
S;!2Şi care este bărbatul care s-a logodit cu o femeie şi nu s-a căsătorit cu ea? Să meargă şi să se întoarcă la casa lui, ca să nu moară în luptă şi să se căsătorească altul cu ea.
@:{2Şi care este bărbatul care a plantat o vie şi nu a mâncat încă din ea? Să meargă şi să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă şi să mănânce altul din ea.
m9U2Şi ofiţerii să vorbească poporului, zicând: Care este bărbatul care a zidit o casă nouă şi nu a dedicat-o încă? Să meargă şi să se întoarcă la casa lui, ca să nu moară în luptă şi s-o dedice un alt om.
%8E2Căci Cel care merge cu voi este Însuşi Domnul, Dumnezeul vostru, ca să lupte pentru voi împotriva duşmanilor voştri şi ca să vă mântuiască.
[712Şi să le spună: Ascultă, Israele! Astăzi sunteţi aproape de luptă cu duşmanii voştri. Să nu vi se tulbure inima, să nu vă fie teamă, nu vă înspăimântaţi, nu vă îngroziţi înaintea lor.
l6S2Şi când veţi fi aproape de momentul luptei, preotul să vină şi să vorbească poporului.
j5 Q2Când vei merge la război împotriva duşmanilor tăi şi vei vedea cai şi care şi un popor mai numeros decât tine, să nu te temi de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, este cu tine.
472Şi să n-ai nici o milă, ci să ceri viaţă pentru viaţă, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior.
p3[2Şi ceilalţi vor auzi şi se vor teme, şi nu se va mai face un rău ca acesta în mijlocul tău.
22atunci să-i faceţi aşa cum avea el de gând să-i facă fratelui său, şi aşa să cureţi răul din mijlocul tău.
:1o2Şi judecătorii să facă cercetări amănunţite; şi dacă se va afla că martorul acela este martor mincinos şi că a mărturisit o minciună împotriva fratelui său,
,0S2cei doi oameni, între care este neînţelegerea, să se prezinte înaintea Domnului, înaintea preoţilor şi a judecătorilor care vor fi în zilele acelea.
|/s2Dacă un martor mincinos se va ridica împotriva cuiva ca să mărturisească împotriva lui un lucru nedrept,
Y.-2Să nu se ridice numai un singur martor împotriva cuiva pentru orice nedreptate sau pentru orice păcat pe care l-a făcut, ci un fapt să fie întemeiat pe mărturia depusă de doi sau de trei martori.
K-2Să nu muţi piatra de graniţă a aproapelui tău, pe care au pus-o strămoşii tăi în moştenirea pe care o vei primi în ţara pe care ţi-o dă în stăpânire Domnul, Dumnezeul tău.
,}2 Să nu-ţi fie milă de el, ci să cureţi din Israel vina vărsării de sânge nevinovat, ca să-ţi meargă bine.
+2 bătrânii din cetatea lui să trimită ca să-l aducă de acolo şi să-l dea în mâna răzbunătorului sângelui, ca să moară.
=*u2 Dar dacă un om urăşte pe aproapele său, şi-l pândeşte, şi se ridică împotriva lui şi-l loveşte aşa încât îl omoară, iar apoi fuge în una din aceste cetăţi,
O)2 ca sângele celui nevinovat să nu fie vărsat în ţara ta, pe care ţi-o dă ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău, şi astfel să fii vinovat de crimă {Lit: vinovat de sânge}.
r(_2 dacă vei păzi şi vei împlini toate aceste porunci pe care ţi le poruncesc astăzi, ca să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău şi să umbli întotdeauna pe căile lui, atunci să mai adaugi încă trei cetăţi la cele trei,
9'm2Şi dacă Domnul, Dumnezeul tău îţi va lărgi teritoriile, cum a jurat părinţilor tăi, şi-ţi va da toată ţara pe care a promis părinţilor tăi că ţi-o va da,
P&2De aceea, îţi dau porunca aceasta: Să-ţi separi trei cetăţi.
%32pentru ca nu cumva răzbunătorul sângelui să urmărească pe ucigaş, în timp ce-i este inima aprinsă de mânie, să-l ajungă, pentru că drumul este prea lung, şi să-l omoare, deşi acesta nu merita moartea, pentru că nu l-a urât în trecut pe aproapele său.
$2De exemplu, un om se duce să taie lemne în pădure cu un alt om; ridică securea cu mâna ca să taie copacul, fierul alunecă din coadă, loveşte pe aproapele său şi-l omoară. Atunci el să fugă într-una din cetăţile acestea ca să-şi scape viaţa;
0#[2Legea aceasta să fie pentru ucigaşul care va fugi acolo ca să-şi scape viaţa, când va omorî fără voie pe aproapele său, pe care nu l-a urât în trecut.
M"2Să faci drumuri şi să împărţi în trei părţi graniţa ţării pe care ţi-o va da ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău, pentru ca orice ucigaş să poată fugi în cetăţile acestea.
z!o2să separi trei cetăţi în mijlocul ţării pe care Domnul, Dumnezeul tău ţi-o dă ca s-o stăpâneşti.
B  2După ce Domnul, Dumnezeul tău va nimici popoarele, a căror ţară Domnul, Dumnezeul tău ţi-o dă ţie, şi tu le vei alunga şi vei locui în cetăţile lor şi în casele lor,
zo2Când un profet va spune ceva în Numele Domnului, iar lucrul acela nu se va întâmpla, nici nu se va dovedi adevărat, acela va fi cuvântul pe care nu l-a spus Domnul. Profetul acela l-a spus din îndrăzneală; să nu te temi de el.
fG2Şi dacă vei zice în inima ta: Cum voi cunoaşte cuvântul pe care nu l-a spus Domnul?
^72Dar profetul care va avea îndrăzneala să vorbească în Numele Meu un cuvânt pe care nu-i voi porunci să-l spună, sau care va vorbi în numele altor dumnezei, profetul acela să fie pedepsit cu moartea.
2Şi dacă cineva nu va asculta de cuvintele Mele, pe care le va spune El în Numele Meu, Eu îi voi cere socoteală.
)2le voi ridica din mijlocul fraţilor lor un Profet ca tine, voi pune cuvintele Mele în gura lui şi El le va spune tot ce-I voi porunci.
<u2Atunci Domnul mi-a zis: Ce au zis ei este bine.
ue2Astfel El va răspunde la cererea pe care ai făcut-o Domnului Dumnezeului tău la Horeb, în ziua adunării poporului, când ai zis: Să nu mai aud glasul Domnului Dumnezeului meu şi să nu mai văd acest foc mare, ca să nu mor.
2Domnul, Dumnezeul tău îţi va ridica din mijlocul tău, dintre fraţii tăi, un Profet ca mine: de El să ascultaţi!
4c2Căci naţiunile acestea, pe care le vei alunga, ascultă de cititorii în stele şi de ghicitori; dar ţie, Domnul, Dumnezeul tău nu-ţi permite să faci aşa ceva.
J2 Tu să fii fără vină înaintea Domnului Dumnezeului tău.
6g2 Căci oricine face astfel de lucruri este o urâciune înaintea Domnului; şi din cauza acestor urâciuni Domnul, Dumnezeul tău va alunga aceste naţiuni dinaintea ta.
ue2 nici unul care rosteşte un blestem, nici un medium, nici un spiritist, nici unul care cheamă morţii.
Z/2 Să nu se găsească între voi nimeni care să treacă pe fiul său sau pe fiica sa prin foc, nici unul care practică ghicirea, sau citirea în stele, nici unul care prezice viitorul, nici un vrăjitor,
2 După ce vei intra în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu înveţi să urmezi urâciunile acelor naţiuni.
2atunci va primi ca hrană o parte la fel ca a celorlalţi, pe lângă ceea ce va ieşi din vânzarea averii lui părinteşti.
 2şi va sluji în Numele Domnului Dumnezeului său, ca toţi ceilalţi fraţi ai lui Leviţi, care stau înaintea Domnului,
=u2Şi dacă un Levit va veni din vreo cetate de pe tot cuprinsul lui Israel, unde locuieşte, şi va veni cu toată dorinţa sufletului lui, în locul pe care-l va alege Domnul,
'I2Căci pe el l-a ales Domnul, Dumnezeul tău, dintre toate seminţiile tale, ca să stea şi să slujească în Numele Domnului, el şi fiii lui în veci.
 #2Să-i dai cele dintâi roade din grâul tău, şi din mustul tău, şi din untdelemnul tău, şi prima lână din tunderea oilor tale.
 72Acesta va fi dreptul preoţilor de la popor, de la cei care aduc o jertfă, fie bou, fie oaie: să dea preotului spata, fălcile şi pântecele.
 y2De aceea, ei nu vor avea moştenire în mijlocul fraţilor lor; Domnul este moştenirea lor, după cum le-a spus.
K  2Preoţii, Leviţii şi toată seminţia lui Levi să nu aibă nici parte, nici moştenire în Israel; ei să se hrănească din jertfele mistuite de foc ale Domnului şi din moştenirea lui.
 }2pentru ca inima lui să nu se înalţe mai presus de fraţii săi şi să nu se abată de la poruncile acestea nici la dreapta, nici la stânga, şi să aibă astfel multe zile în împărăţia lui, el şi copiii lui, în mijlocul lui Israel.
r_2Şi pe aceasta s-o aibă cu el şi s-o citească în toate zilele vieţii lui, ca să înveţe să se teamă de Domnul, Dumnezeul lui, să păzească şi să împlinească toate cuvintele din legea aceasta şi poruncile acestea,
$C2Şi când se va aşeza pe tronul împărăţiei lui, să scrie pentru el într-o carte, o copie a acestei legi care este înaintea preoţilor leviţi.
2Şi nici să nu aibă mai multe femei, ca să nu i se abată inima; şi să nu strângă mari grămezi de argint şi de aur.
a=2Dar acesta să nu-şi înmulţească numărul cailor pentru sine, nici să nu întoarcă pe popor în Egipt, pentru a-şi spori numărul cailor, căci Domnul v-a zis: Să nu vă mai întoarceţi pe drumul acela.
tc2atunci pe acela să-l pui peste tine ca rege pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău; să pui ca rege peste tine pe unul din mijlocul fraţilor tăi: nu vei putea să pui rege peste tine pe un străin, care nu este fratele tău.
^72După ce vei intra în ţara pe bare ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău şi o vei stăpâni, şi după ce vei locui în ea şi vei zice: Voi pune peste mine un rege ca toate popoarele care sunt împrejurul meu,
Z/2 Atunci tot poporul va auzi şi se va teme şi nu va mai lucra cu aroganţă.
vg2 Şi omul care va lucra cu aroganţă şi nu va asculta de preotul care va fi pus acolo ca să slujească înaintea Domnului Dumnezeului tău, sau de judecător, omul acela să moară. Să scoţi astfel răul din mijlocul Iui Israel.
U%2 Să faci după sentinţa legii pe care te vor învăţa ei şi după judecata pe care ţi-o vor spune ei; să nu te abaţi nici la dreapta, nici la stânga de la sentinţa pe care ţi-o vor spune ei.
'I2 Şi tu să faci după sentinţa hotărâtă de ei în locul pe care-l va alege Domnul; şi tu să ai grijă să faci totul după cum te vor învăţa ei.
~!2 Şi să vii la preotul Levit şi la judecătorul care va fi în zilele acelea; să-i întrebi şi ei îţi vor spune sentinţa legii.
}2Dacă ţi se va părea prea greu de judecat între un fel de vărsare de sânge şi alt fel de vărsare de sânge, între un fel de neînţelegere şi alt fel de neînţelegere, şi între un fel de lovitură şi alt fel de lovitură, dând astfel prilej de ceartă înăuntrul cetăţii tale, atunci să te scoli şi să te urci la locul pe care-l va alege Domnul Dumnezeul tău.
~}}}1||{{zfyUxwvvIHGGLFF?EgDDCCsC BB>A@@l??>K=<;;:H9a8J7P65544834251Z00/%.V--#,++a**A))(^''*&&0%%6$#-"6! |T.X%pJ q i /"R>S`vpg2Şi Domnul S-a arătat în cort, într-un stâlp de nor: şi stâlpul de nor s-a oprit la uşa cortului.
ooY2Şi Domnul a zis lui Moise: Iată, se apropie clipa când vei muri; cheamă pe Iosua şi prezentaţi-vă la cortul întâlnirii, ca să-i dau poruncile Mele. Moise şi Iosua s-au dus şi s-au prezentat la cortul întâlnirii.
gnI2 Şi copiii lor, care n-au cunoscut-o, s-o audă şi să înveţe să se teamă de Domnul, Dumnezeul vostru, în tot timpul cât veţi trăi în ţara pe care o veţi lua în stăpânire, după ce veţi trece Iordanul.
m2 Strânge poporul laolaltă, bărbaţi şi femei, copiii şi străinul bare este în cetăţile tale, ca să audă, să înveţe şi să se teamă de Domnul, Dumnezeul vostru, şi să ia seama să păzească şi să împlinească toate cuvintele acestei legi.
Ll2 când tot Israelul va veni să se înfăţişeze înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege El, să citeşti legea aceasta înaintea întregului Israel, în auzul lor.
(kK2 Moise le-a dat porunca aceasta: la sfârşitul fiecărui al şaptelea an, la vremea hotărâtă în timpul anului de iertare, la Sărbătoarea Corturilor,
-jU2 Moise a scris legea aceasta şi a încredinţat-o preoţilor, fiii lui Levi, care duceau chivotul legământului Domnului, şi tuturor bătrânilor lui Israel.
i%2Şi Domnul Însuşi va merge înaintea ta; El va fi cu tine, nu te va părăsi şi nu te va lăsa. Nu te teme şi nu te înspăimânta!
h!2Moise a chemat pe Iosua şi i-a zis în faţa întregului Israel: Întăreşte-te şi fii plin de curaj, pentru că tu trebuie să mergi cu poporul acesta în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor lor că le-o va da; şi tu îi vei pune în stăpânirea ei.
Kg2Întăriţi-vă şi fiţi plini de curaj, nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău va merge El Însuşi cu tine, nu te va părăsi şi nu te va lăsa.
hfK2Şi Domnul vi le va da în mână, ca să le faceţi după poruncile pe care vi le-am dat.
e2Şi Domnul va face acestor popoare aşa cum a făcut lui Sihon şi lui Og, regii amoriţilor şi ţării lor, pe care i-a nimicit.
Ad}2Domnul, Dumnezeul tău va merge El Însuşi înaintea ta, va nimici popoarele acestea dinaintea ta, ca tu să le stăpâneşti; şi Iosua va merge înaintea ta, cum a spus Domnul.
+cQ2Şi el le-a zis: Astăzi eu sunt în vârstă de o sută douăzeci de ani: nu mai pot merge înaintea voastră şi Domnul mi-a zis: Tu să nu treci Iordanul!
Vb )2Şi Moise s-a dus şi a mai spus următoarele cuvinte întregului Israel:
a 2iubind pe Domnul, Dumnezeul tău, ascultând de glasul lui şi lipindu-te de El; căci El este viaţa ta şi lungimea zilelor tale, ca să locuieşti în ţara pe care a jurat Domnul că o va da părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov.
S`!2Chem azi cerul şi pământul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. De aceea, alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămânţa ta,
_-2vă spun astăzi că veţi pieri şi nu veţi avea zile multe în ţara pe care o veţi lua în stăpânire, după ce veţi trece Iordanul.
^)2Dar dacă inima ta se va abate şi nu vei asculta, ci te vei lăsa amăgit să te închini înaintea altor dumnezei şi să le slujeşti,
2]_2căci ţi-am poruncit azi să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, să umbli pe căile lui şi să păzeşti poruncile lui, legile lui şi judecăţile lui, ca să trăieşti şi să te înmulţeşti; şi Domnul, Dumnezeul tău te va binecuvânta în ţara în care mergi ca s-o stăpâneşti.
R\2Iată, ţi-am pus azi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul,
o[Y2Dar cuvântul este foarte aproape de tine, în gura ta şi în inima ta, ca să-l poţi împlini.
'ZI2 Nu este nici dincolo de mare, ca să zici: Cine va trece pentru noi dincolo de mare ca să ne-o aducă şi să ne facă s-o auzim, ca s-o putem împlini?
Y#2 Nu este în cer, ca să zici: Cine se va urca pentru noi în cer ca să ne-o aducă şi să ne facă s-o auzim, ca s-o putem împlini?
X{2 Pentru că porunca aceasta pe care ţi-o dau eu astăzi nu este mai presus de puterile tale, nici departe de tine.
wWi2 dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău, păzind poruncile şi legile lui care sunt scrise în cartea aceasta a legii, şi dacă te vei întoarce la Domnul, Dumnezeul tău, din toată inima ta şi din tot sufletul tău.
V/2 Atunci Domnul, Dumnezeul tău te va face să prosperi în toate lucrările mâinilor tale, în rodul trupului tău, în rodul turmelor tale şi în rodul pământului tău, căci Domnul Se va bucura din nou de tine spre binele tău, cum S-a bucurat de părinţii tăi,
U2Şi tu te vei întoarce şi vei asculta de glasul Domnului şi vei împlini toate poruncile lui pe care ţi le poruncesc eu astăzi.
T%2Şi Domnul, Dumnezeul tău va pune toate aceste blesteme peste duşmanii tăi şi peste aceia care te urăsc şi care te-au persecutat.
ES2Şi Domnul, Dumnezeul tău va circumcide inima ta şi inima seminţei tale, ca să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta şi cu tot sufletul tău, şi să trăieşti.
DR2Şi Domnul, Dumnezeul tău te va aduce în ţara pe care o stăpâneau părinţii tăi şi o vei stăpâni; îţi va face bine şi te va înmulţi mai mult decât pe părinţii tăi.
(QK2Chiar dacă ai fi risipit până la cealaltă margine a cerului, chiar şi de acolo te va strânge, chiar şi de acolo te va aduce Domnul, Dumnezeul tău.
RP2atunci Domnul, Dumnezeul tău te va aduce înapoi din captivitate şi va avea milă de tine, te va strânge iarăşi din mijlocul tuturor popoarelor unde te-a împrăştiat Domnul, Dumnezeul tău.
KO2dacă te vei întoarce la Domnul, Dumnezeul tău şi dacă vei asculta de glasul lui din toată inima ta şi din tot sufletul tău, tu şi copiii tăi, potrivit cu tot ce-ţi poruncesc azi,
jN Q2Când ţi se vor întâmpla toate aceste lucruri, binecuvântarea şi blestemul pe care le-am pus înaintea ta, dacă le vei pune la inimă în mijlocul tuturor naţiunilor între care te va risipi Domnul, Dumnezeul tău,
=Mu2Lucrurile ascunse sunt ale Domnului Dumnezeului nostru, dar lucrurile revelate sunt ale noastre şi ale fiilor noştri, pe veci, ca să împlinim toate cuvintele acestei legi.
L#2Şi Domnul i-a smuls din ţara lor cu mânie, cu urgie şi cu mare iuţime, şi i-a aruncat într-o altă ţară, cum se vede astăzi.
K2De aceea, mânia Domnului s-a aprins împotriva acestei ţări şi a adus peste ea toate blestemele scrise în cartea aceasta.
&JG2pentru că s-au dus să slujească altor dumnezei şi să se închine înaintea lor, dumnezei pe care ei nu-i cunoşteau şi pe care El nu li-i dăduse.
&IG2Atunci oamenii vor zice: Pentru că au părăsit legământul încheiat cu ei de Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, când i-a scos din ţara Egiptului,
{Hq2Şi toate naţiunile vor zice: de ce a făcut Domnul astfel ţării acesteia? De ce această mânie aprinsă?
G#2Toată ţara aceasta este pucioasă şi sare, un morman care arde, un pământ nesemănat care nu aduce rod şi pe care nu creşte iarbă, întocmai ca la nimicirea Sodomei şi Gomorei, Admei şi Ţeboimului, pe care le-a nimicit Domnul în mânia şi urgia lui.
iFM2Şi când va vedea generaţia care va veni după voi, copiii voştri care se vor ridica după voi şi străinul care va veni dintr-o ţară depărtată, urgiile şi bolile cu care va lovi Domnul ţara aceasta, vor zice:
1E]2Şi Domnul îl va separa, pentru mare necaz, din toate seminţiile lui Israel şi-i va face după toate blestemele legământului scris în cartea aceasta a legii.
sDa2Pe acela Domnul nu-l va cruţa, ci mânia şi gelozia Domnului se vor aprinde împotriva omului aceluia şi toate blestemele care sunt scrise în cartea aceasta vor cădea peste el, şi Domnul îi va şterge numele de sub ceruri.
VC'2Nimeni, după ce a auzit cuvintele acestui legământ, să nu se laude în inima lui şi să zică: Voi avea pacea, chiar dacă umblu după pornirile inimii mele şi aş adăuga astfel beţia la sete.
+BQ2Între voi să nu fie nici bărbat, nici femeie, nici familie, nici seminţie, a căror inimă să se abată azi de la Domnul, Dumnezeul nostru, ca să meargă şi să slujească dumnezeilor acestor naţiuni. Să nu fie printre voi nici o rădăcină care să aducă otravă şi pelin.
sAa2Aţi văzut urâciunile şi idolii lor, lemn şi piatră, argint şi aur, care erau în mijlocul lor.
@{2Căci ştiţi cum am locuit în ţara Egiptului şi cum am trecut prin mijlocul naţiunilor prin care aţi trecut.
?%2ci atât cu cei care stau aici cu noi înaintea Domnului Dumnezeului nostru, cât şi cu cei care nu sunt aici cu noi în ziua aceasta.
^>72Şi legământul acesta şi acest jurământ, nu-l închei numai cu voi singuri,
=)2 ca să te facă azi poporul lui şi El să fie Dumnezeul tău, cum ţi-a spus şi cum a jurat părinţilor tăi, Avraam, Isaac şi Iacov.
<%2 ca să intri în legământ cu Domnul, Dumnezeul tău, şi în jurământul Său pe care-l face cu tine astăzi Domnul, Dumnezeul tău,
;;2 copiii voştri, soţiile voastre şi străinul care este în mijlocul taberei tale, de la cel ce-ţi taie lemne, până la cel ce-ţi scoate apă,
4:c2 Astăzi staţi toţi înaintea Domnului Dumnezeului vostru, conducătorii seminţiilor voastre, bătrânii voştri şi ofiţerii voştri cu toţi ostaşii din Israel,
92 De aceea, să păziţi cuvintele acestui legământ şi să le împliniţi, ca să prosperaţi în tot ce veţi face.
8y2Le-am luat ţara şi am dat-o ca moştenire rubeniţilor, gadiţilor şi la jumătate din seminţia manasiţilor.
7/2Când aţi ajuns în locul acesta, Sihon, regele Hesbonului, şi Og, regele Basanului, ne-au ieşit înainte cu război şi noi i-am bătut.
6 2pâine n-aţi mâncat, nici n-aţi băut vin sau băutură tare, ca să cunoaşteţi că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
15]2Dumnezeu zice: Eu v-am călăuzit patruzeci de ani în deşert; hainele voastre nu s-au învechit pe voi şi încălţămintea voastră nu s-a învechit pe picior,
~4w2Totuşi, până în ziua de azi Domnul nu v-a dat minte să pricepeţi, ochi să vedeţi şi urechi să auziţi.
b3?2marile încercări pe care ţi le-au văzut ochii, minunile şi semnele acelea mari.
J22Moise a chemat pe tot Israelul şi le-a zis: Aţi văzut tot ce a făcut Domnul înaintea ochilor voştri, în ţara Egiptului, lui Faraon, tuturor supuşilor lui şi întregii lui ţări:
K1 2Acestea sunt cuvintele legământului pe care a poruncit Domnul lui Moise să-l încheie cu copiii lui Israel în ţara Moabului, pe lângă legământul pe care-l încheiase cu ei la Horeb.
o0Y2DŞi Domnul te va întoarce în Egipt cu corăbii, pe drumul despre care-ţi spusesem: Să nu-l mai vezi niciodată! Şi acolo vă veţi vinde duşmanilor voştri ca sclavi şi sclave, dar nu va fi nimeni care să vă cumpere.
A/}2CÎn groaza care-ţi va umple inima şi în faţa lucrurilor pe care ţi le vor vedea ochii, dimineaţa vei zice: O, de ar veni seara! şi seara vei zice: O, de ar veni dimineaţa!
z.o2BViaţa va fi nehotărâtă înaintea ta, vei fi înfricoşat zi şi noapte şi nu vei fi sigur de viaţa ta.
W-)2AŞi între popoarele acestea nu vei găsi odihnă şi nu va fi loc de odihnă pentru talpa picioarelor tale; ci acolo Domnul îţi va da o inimă înfricoşată, ochi obosiţi şi un suflet îndurerat.
{,q2@Şi Domnul te va împrăştia printre toate popoarele, de la un capăt al pământului până la celălalt; şi acolo tu vei sluji altor dumnezei, pe care nici tu, nici părinţii tăi nu i-aţi cunoscut, dumnezei de lemn şi de piatră.
+{2?Şi se va întâmpla aşa că, după cum Domnul Se bucura să vă facă bine şi să vă înmulţească, tot aşa Domnul Se va bucura să vă piardă şi să vă nimicească; şi veţi fi smulşi din ţara pe care o veţi lua în Stăpânire.
*92>Şi veţi rămâne puţini la număr, voi care aţi fost mulţi ca stelele cerului, pentru că n-ai ascultat de glasul Domnului Dumnezeului tău.
!)=2=la acestea, Domnul va mai aduce peste tine toate felurile de boli şi de răni, care nu sunt scrise în cartea acestei legi, până vei fi nimicit.
i(M2''2;Domnul va aduce peste tine şi peste urmaşii tăi răni nemaipomenite, răni greu de suportat şi îndelungate, boli grele şi cronice.
F&2:Dacă nu vei căuta să împlineşti toate cuvintele acestei legi care sunt scrise în cartea aceasta, ca să te temi de acest Nume glorios şi înfricoşător: Domnul, Dumnezeul tău,
v%g29şi la placenta care va ieşi dintre picioarele ei, şi la copiii pe care-i va naşte; căci, din lipsă de toate, îi va mânca pe ascuns în timpul asedierii şi a necazului în care te va aduce duşmanul tău în cetăţile tale.
$!28Femeia cea mai gingaşă şi cea mai delicată dintre voi, care nici talpa piciorului nu îndrăznea s-o pună pe pământ din cauza gingăşiei şi delicateţei ei, se va uita cu ochi răi la soţul care se odihneşte la sânul ei, şi la fiul şi la fiica ei,
c#A27nu va da nici unuia dintre ei din carnea copiilor lui, pe care o va mânca, fiindcă nu-i va mai rămâne nimic în mijlocul asedierii şi a necazului în care te va aduce duşmanul tău în toate cetăţile tale.
F"26Omul cel mai gingaş şi mai milos dintre voi se va uita cu ochi răi la fratele său, şi la soţia care se odihneşte la sânul lui, şi la rămăşiţa copiilor pe care i-a cruţat:
?!y25Şi în asedierea şi necazul în care te va duce duşmanul tău, vei mânca rodul pântecelui tău, carnea fiilor şi fiicelor tale, pe care ţi-i va da Domnul, Dumnezeul tău.
 24Şi te va asedia în toate cetăţile tale, până îţi vor cădea zidurile, în care ţi-ai pus încrederea, pe toată întinderea ţării tale; te va asedia în toate cetăţile tale, în toată ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.
dC23El va mânca rodul turmelor tale şi rodul pământului tău, până vei fi nimicit; nu-ţi va lăsa nici grâu, nici must, nici untdelemn, nici viţeii de la vaci, nici mieii de la oi, până te va face să pieri.
22un popor cu înfăţişarea sălbatică, căruia nu-i va păsa de cel bătrân, nici nu va avea milă de cel tânăr.
4c21Domnul va aduce de departe, de la marginile pământului, un popor care se va arunca împotriva ta cu zborul unui vultur, un popor a cărui limbă n-o vei înţelege,
Y-20De aceea, vei sluji duşmanului tău, pe care-l va trimite Domnul împotriva ta, înfometat şi însetat, gol şi lipsit de toate lucrurile; el va pune un jug de fier pe gâtul tău, până te va nimici,
 2/Pentru că n-ai slujit pe Domnul, Dumnezeul tău cu bucurie şi cu veselie în inimă pentru belşugul tuturor lucrurilor.
hK2.Şi acestea vor fi peste tine şi peste urmaşii tăi în veci ca un semn şi ca o minune.
r_2-Toate blestemele acestea vor veni peste tine, te vor urmări şi te vor ajunge până vei fi nimicit, pentru că n-ai ascultat de glasul Domnului Dumnezeului tău, păzind poruncile lui şi legile lui, pe care ţi le-a poruncit.
nW2,el îţi va da cu împrumut, dar tu nu-i vei împrumuta lui; el va fi capul şi tu vei fi coada.
|s2+Străinul care va fi în mijlocul tău se va ridica tot mai sus peste tine, iar tu te vei coborî tot mai jos;
J2*Omizile îţi vor mânca toţi pomii şi rodul pământului.
fG2)Vei naşte fii şi fiice, dar nu te vei bucura de ei, căci se vor duce în captivitate.
}2(Vei avea măslini pe toată întinderea ţării tale, dar nu te vei unge cu untdelemn, căci măslinele vor cădea.
2'Vei planta vii şi le vei lucra, dar nu vei bea nici vin, nici nu-i vei culege strugurii, căci o vor mânca viermii.
kQ2&Vei duce sămânţă multă pe câmp, dar vei strânge puţin; căci o vor mânca lăcustele.
wi2%Şi vei ajunge de groază, un proverb şi o batjocură printre toate popoarele la care te va duce Domnul.
T#2$Domnul te va duce, pe tine şi pe regele pe care l-ai pus peste tine, la un popor pe care nu l-ai cunoscut, nici tu, nici părinţii tăi; şi acolo vei sluji altor dumnezei, de lemn şi de piatră.
,S2#Domnul te va lovi cu o bubă rea la genunchi şi la coapse şi nu te vei putea vindeca de ea, te va lovi de la talpa piciorului până în creştetul capului.
Z/2"Priveliştea pe care o vei avea sub ochii tăi te va face să înnebuneşti.
" ?2!Un popor pe care nu-l cunoşti va mânca tot rodul pământului tău şi tot venitul lucrului tău; şi în toate zilele vei fi apăsat şi zdrobit.
( K2 Fiii tăi şi fiicele tale vor fi date altor popoare şi ţi se vor topi ochii de dor, uitându-te toată ziua după ei, şi mâna ta va fi fără putere.
p [2Boul tău va fi junghiat sub ochii tăi, dar tu nu vei mânca din el; şi se va răpi măgarul dinaintea ta şi nu ţi se va da înapoi; oile laie vor fi date duşmanilor tăi şi au va fi nimeni care să-ţi vină în ajutor.
( K2Te vei logodi cu o femeie şi altul se va culca împreună cu ea; vei zidi o casă şi nu vei locui în ea; vei planta o vie şi nu-i vei aduna Strugurii.
G  2şi vei bâjbâi ziua în amiaza mare, ca orbul pe întuneric; şi nu vei prospera în căile tale şi în toate zilele vei fi apăsat, prădat, şi nimeni nu va veni în ajutorul tău.
L2Domnul te va lovi cu nebunie, cu orbire, cu tulburare a inimii
2Domnul te va lovi cu bubele Egiptului, cu tumori, cu scabie şi cu mâncărime, de care nu vei putea să te vindeci.
+2Şi trupul tău mort va fi hrană pentru toate păsările cerului şi pentru fiarele pământului; şi nu va fi nimeni care să le sperie.
eE2Domnul te va face să fii bătut de duşmanii tăi; vei ieşi pe un drum împotriva lor, dar vei fugi dinaintea lor pe şapte drumuri, şi vei fi aruncat încolo şi încoace prin toate împărăţiile pământului.
2Domnul va trimite ţării tale în loc de ploaie, praf şi pulbere, care vor cădea din cer peste tine până vei fi nimicit.
`;2Cerul deasupra capului tău va fi de aramă şi pământul sub tine va fi de fier.
<s2Domnul te va lovi cu tuberculoză, cu febră, cu inflamaţie, cu căldură arzătoare, cu secetă, cu rugină în grâu şi cu tăciune, care te vor urmări până vei pieri.
tc2Domnul va trimite peste tine ciuma, până te va nimici din ţara în care mergi ca s-o stăpâneşti.
{q2Domnul va trimite împotriva ta blestemul, tulburarea şi ameninţarea, în mijlocul tuturor lucrurilor de care te vei apuca, până vei fi nimicit, până vei pieri curând, din cauza răutăţii faptelor tale, prin care M-ai părăsit.
Q2Vei fi blestemat la venirea ta şi vei fi blestemat la plecarea ta.
{~q2Blestemat va fi rodul trupului tău, rodul pământului tău, fătul vitelor tale şi al turmelor oilor tale.
8}m2Coşniţa şi covată ta vor fi blestemate.
H| 2Vei fi blestemat în cetate şi vei fi blestemat pe câmp.
{2Dar dacă nu vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău, dacă nu vei păzi şi nu vei împlini toate poruncile lui şi toate legile lui, pe care ţi le poruncesc astăzi, atunci toate aceste blesteme vor veni peste tine şi vei avea parte de ele:
6zg2şi nu te vei abate nici la dreapta, nici la stânga de la toate cuvintele pe care vi le poruncesc astăzi, ca să vă duceţi după alţi dumnezei şi să le slujiţi.
vyg2 Şi Domnul te va face să fii cap, nu coadă; totdeauna vei fi deasupra şi niciodată nu vei fi jos, dacă vei asculta de poruncile Domnului Dumnezeului tău, pe care ţi le poruncesc astăzi, dacă le vei păzi şi le vei împlini
exE2 Domnul îţi va deschide comoara lui cea bună, cerul, ca să dea ploaie pământului tău la vreme şi ca să binecuvânteze tot lucrul mâinilor tale; vei da cu împrumut multor naţiuni, dar tu nu vei împrumuta.
]w52 Şi Domnul te va face să ai bunătăţi din abundenţă, în rodul trupului tău, în rodul turmelor tale şi în rodul pământului tău, în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor tăi că ţi-o va da.
{vq2 Şi toate popoarele pământului vor vedea că tu eşti chemat după Numele Domnului şi se vor teme de tine.
u-2 Vei fi pentru Domnul un popor sfânt, cum Ţi-a jurat El, dacă vei păzi poruncile Domnului Dumnezeului tău, şi vei umbla pe căile lui.
Tt#2Domnul va porunci ca binecuvântarea să fie cu tine în grânarele tale şi în toate lucrurile pe care vei pune mâna; şi El te va binecuvânta în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău ţi-o dă.
4sc2Domnul îţi va da biruinţă asupra duşmanilor tăi care se vor ridica împotriva ta; vor ieşi înaintea ta pe un drum şi vor fugi dinaintea ta pe şapte drumuri.
Zr/2Vei fi binecuvântat la venirea ta, şi vei fi binecuvântat la plecarea ta.
?q{2Coşniţa ta şi covată ta vor fi binecuvântate.
p!2Binecuvântat va fi rodul pântecelui tău, rodul pământului tău, rodul turmelor tale, fătul vitelor tale şi turmele oilor tale.
Po2Vei fi binecuvântat în cetate şi vei fi binecuvântat la câmp.
n#2Şi toate aceste binecuvântări vor veni peste tine şi vei avea parte de ele, dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău:
am ?2Dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău, păzind şi împlinind toate poruncile lui pe care ţi le poruncesc astăzi, Domnul, Dumnezeul tău te va ridica mai presus de toate naţiunile pământului.
l2Blestemat să fie cine nu va împlini cuvintele legii acesteia şi cine nu le va face! Şi tot poporul să zică: Amin!
~kw2Blestemat să fie cel ce va primi un dar ca să verse sângele celui nevinovat! Şi tot poporul să zică: Amin!
ljS2Blestemat să fie cel ce va lovi pe aproapele lui în ascuns! Şi tot poporul să zică: Amin!
liS2Blestemat să fie cel ce se va culca împreună cu soacra sa! Şi tot poporul să zică: Amin!
h 2Blestemat să fie cel ce se va culca cu sora sa, fiica tatălui său sau fiica mamei sale! Şi tot poporul să zică: Amin!
ogY2Blestemat să fie cel ce se va culca împreună cu orice animal! Şi tot poporul să zică: Amin!
"f?2Blestemat să fie cel ce se va culca împreună cu soţia tatălui său, căci ridică învelitoarea tatălui său! Şi tot poporul să zică: Amin!
e 2Blestemat să fie cel ce se atinge de dreptul străinului, al orfanului şi al văduvei! Şi tot poporul să zică: Amin!
ydm2Blestemat să fie cel ce va face pe un orb să rătăcească pe drum! Şi tot poporul să răspundă: Amin!
xck2Blestemat să fie cel care va muta piatra de graniţă a aproapelui său! Şi tot poporul să zică: Amin!
rb_2Blestemat să fie cel ce va nesocoti pe tatăl său şi pe mama sa! Şi tot poporul să zică: Amin!
a2Blestemat să fie omul care va face un chip cioplit sau un chip turnat, căci este o urâciune înaintea Domnului, un lucru ieşit din mâini de meşter, şi care-l va pune într-un loc ascuns! Şi tot poporul să răspundă şi să zică: Amin!
k`Q2Şi Leviţii să ia cuvântul şi să spună cu glas tare către toţi bărbaţii lui Israel:
t_c2 iar Ruben, Gad, Aşer, Zabulon, Dan şi Neftali să stea pe Muntele Ebal, ca să rostească blestemul.
^)2 după ce veţi trece Iordanul, Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Iosif şi Beniamin să stea pe Muntele Garizim, ca să binecuvânteze poporul;
R]2 Şi în aceeaşi zi, Moise a mai dat următoarea poruncă poporului:
\2 De aceea, să asculţi de glasul Domnului Dumnezeului tău şi să împlineşti poruncile şi legile lui pe care ţi le dau astăzi.
2[_2 Moise şi preoţii dintre Leviţi au vorbit întregului Israel şi au zis: Israele, ia aminte şi ascultă; astăzi tu ai devenit poporul Domnului Dumnezeului tău.
iZM2Şi să scrii pe pietrele acestea toate cuvintele legii acesteia, gravându-le foarte clar.
|Ys2Să aduci jertfe de mulţumire şi să mănânci acolo, şi să te bucuri înaintea Domnului Dumnezeului tău.
X)2Să zideşti altarul Domnului Dumnezeului tău, din pietre întregi. Să aduci pe altarul acesta arderi-de-tot Domnului Dumnezeului tău.
{Wq2Acolo, să zideşti un altar Domnului Dumnezeului tău, un altar de pietre, peste care să nu treacă fierul.
%VE2După ce veţi trece Iordanul, să ridicaţi pe Muntele Ebal pietrele acestea, pe care vă poruncesc azi să le ridicaţi, şi să le tencuiţi cu var.
U2Să scrii pe pietrele acestea toate cuvintele acestei legi, după ce vei trece Iordanul, ca să intri în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, ţară în care curge lapte şi miere, cum ţi-a spus Domnul, Dumnezeul părinţilor tăi.
-TU2După ce veţi trece Iordanul, ca să intraţi în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să ridici nişte pietre mari şi să le tencuieşti cu var.
S 2Moise şi bătrânii lui Israel au dat următoarea poruncă poporului: Păziţi toate poruncile pe care vi le dau astăzi.
JR2şi ca să te înalţe, mai presus de toate naţiunile pe care le-a făcut, în laudă, în faimă şi în măreţie, şi să fii un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul tău, cum a spus.
Q 2Şi astăzi Domnul ţi-a mărturisit că vei fi poporul lui iubit, cum ţi-a promis, ca să păzeşti toate poruncile lui
EP2Astăzi tu ai mărturisit înaintea Domnului că El va fi Dumnezeul tău, că vei umbla în căile lui, vei păzi legile, poruncile şi judecăţile lui şi vei asculta de glasul lui.
5Oe2Astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îţi porunceşte să împlineşti legile şi judecăţile acestea; să le împlineşti din toată inima ta şi din tot sufletul tău.
VN'2Priveşte din locaşul Tău cel sfânt, din ceruri, şi binecuvântează pe poporul tău Israel şi ţara pe care ne-ai dat-o, cum ai jurat părinţilor noştri, ţară în care curge lapte şi miere.
M!2N-am mâncat nimic din ele în timpul meu de doliu, nici n-am dat din ele pentru vreo întrebuinţare necurată şi n-am dat nimic din ele pentru un mort; am ascultat de glasul Domnului Dumnezeului meu, am lucrat după toate poruncile pe care mi le-ai poruncit.
L 2 Şi să spui înaintea Domnului Dumnezeului tău: Am scos din casa mea ce este sfinţit şi le-am dat Levitului, străinului, orfanului şi văduvei, după toate poruncile pe care mi le-ai poruncit Tu; n-am călcat poruncile Tale, nici nu le-am uitat.
iKM2 După ce vei termina de luat toată zeciuiala din roadele tale, în anul al treilea, anul zeciuielii, s-o dai Levitului, străinului, orfanului şi văduvei, ca ei să le mănânce în cetăţile tale şi să se sature.
RI2 Şi acum, iată, aduc cele dintâi roade ale pământului, pe care Tu, Doamne, mi le-ai dat. Să le pui înaintea Domnului Dumnezeului tău şi să te închini înaintea Domnului Dumnezeului tău.
nHW2 El ne-a adus în locul acesta şi ne-a dat ţara aceasta, ţară în care curge lapte şi miere.
G 2Şi Domnul ne-a scos din Egipt cu mână tare şi cu braţ întins, cu arătări înfricoşătoare, cu semne şi cu minuni.
1F]2Noi am strigat către Domnul, Dumnezeul părinţilor noştri, Domnul ne-a auzit glasul şi S-a uitat la asuprirea noastră şi la chinurile şi necazurile noastre.
gEI2Şi Egiptenii s-au purtat rău cu noi, ne-au asuprit şi ne-au supus la grea captivitate.
D2Apoi să iei iarăşi cuvântul şi să spui înaintea Domnului Dumnezeului tău: Tatăl meu era un arameu, era gata să piară; s-a coborât în Egipt şi a locuit acolo cu puţini oameni, şi acolo a devenit un popor mare, puternic şi numeros.
oCY2Preotul să ia coşul din mâna ta şi să-l pună înaintea altarului Domnului Dumnezeului tău.
_B92Să te duci la preotul care va fi în zilele acelea şi să-i spui: Mărturisesc astăzi înaintea Domnului Dumnezeului tău, că am intrat în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor noştri că ne-o va da.
2A_2Să iei cele dintâi roade din toate roadele pe care le vei scoate din pământ, pe care le vei aduna din ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să le pui într-un coş şi să te duci la locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să facă să locuiască Numele lui acolo.
@ 2Când vei intra în ţara pe care ţi-o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău, când o vei stăpâni şi vei locui în ea,
?2Când îţi va da Domnul, Dumnezeul tău odihnă de toţi duşmanii care te înconjoară, în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău ca s-o stăpâneşti ca moştenire, să ştergi amintirea lui Amalec de sub cer; să nu uiţi cumva lucrul acesta.
5>e2cum ţi-a ieşit înainte în drum şi, fără nici o teamă de Dumnezeu, a atacat pe toţi cei slabi din rândurile de dinapoi, când erai obosit şi sleit de puteri.
]=52Adu-ţi aminte ce ţi-a făcut Amalec, pe drum, la ieşirea voastră din Egipt:
<2Căci oricine face aceste lucruri, oricine săvârşeşte o nedreptate, este o urâciune înaintea Domnului Dumnezeului tău.
E;2Ci să ai o greutate precisă şi dreaptă, să ai o măsurătoare precisă şi dreaptă, pentru ca zilele tale să fie înmulţite în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.
W:)2Să n-ai în casă două feluri de măsurători, una mare şi alta mică.
]952 Să n-ai în sacul tău două feluri de greutăţi, una grea şi alta uşoară.
C82 să-i tai palma mâinii; să n-ai nici o milă de ea.
Y7-2 Când doi oameni se vor certa unul cu altul şi soţia unuia se va apropia să scape pe soţul ei din mâna celui ce-l loveşte, dacă întinde mâna şi prinde pe acesta din urmă de părţile genitale,
K62 Şi casa lui să se cheme în Israel: casa celui descălţat.
z5o2 atunci cumnată-sa să se apropie de el în faţa bătrânilor, să-i scoată încălţămintea din picior şi să-l scuipe în faţă. Să ia cuvântul şi să zică: Aşa să se facă omului care nu vrea să ridice casa fratelui său.
~}}|6zyy,xLwwxvuussysrkrq]poo9nn%mkllhkjjihh}ggSfbee/djcckbb.a``v___3^f]]R\[[ZZ6Y]XXjWVVOUTT SRR(QQFPPcONMMhLKK[JJIxH_GGVFEEvDD%CC,BsA@@6??%>J===<<;':99877n665]4t3t22h1o1 0_/d.-,,3+)*x))(]''@&&Q%Q$##"! ta9y-t-;a4u ^ c 8 % -_}".f+G<Şi Iosua a ridicat la Ghilgal cele douăsprezece pietre pe care le luaseră din Iordan.
*<Poporul a ieşit din Iordan în ziua a zecea a lunii întâi şi şi-a aşezat tabăra la Ghilgal, în partea de est a Ierihonului.
)<Şi după ce preoţii, care duceau chivotul legământului Domnului, au ieşit din mijlocul Iordanului, şi picioarele preoţilor au călcat pe uscat, apele Iordanului s-au întors la locul lor şi s-au revărsat ca mai înainte peste toate malurile lui.
L(<Şi Iosua a poruncit preoţilor, zicând: Ieşiţi din Iordan.
X'+<Porunceşte preoţilor care duc chivotul Mărturiei, să iasă din Iordan.
2&a<Şi Domnul a spus lui Iosua, zicând:
)%M<În ziua aceea, Domnul a înălţat pe Iosua înaintea întregului Israel, şi ei se temeau de el, cum se temuseră de Moise, în toate zilele vieţii lui.
$%< Aproape patruzeci de mii de bărbaţi, pregătiţi de război, au trecut gata de luptă, înaintea Domnului, în câmpiile Ierihonului.
"#?< Şi fiii lui Ruben, fiii lui Gad şi jumătate din seminţia lui Manase au trecut înarmaţi înaintea fiilor lui Israel, aşa cum le spusese Moise.
v"g< După ce a terminat tot poporul de trecut, chivotul Domnului şi preoţii au trecut înaintea poporului.
!< Pentru că preoţii care duceau chivotul au stat în mijlocul Iordanului până s-au îndeplinit toate lucrurile pe care le-a poruncit Domnul lui Iosua să le spună poporului, potrivit cu tot ce a poruncit Moise lui Iosua. Şi poporul s-a grăbit să treacă.
W )< Apoi Iosua a ridicat douăsprezece pietre în mijlocul Iordanului, în locul unde se opriseră picioarele preoţilor care duceau chivotul legământului; şi ele au rămas acolo până în ziua de azi.
-<Şi copiii lui Israel au făcut aşa cum le poruncise Iosua. Au luat douăsprezece pietre din mijlocul Iordanului, cum spusese Domnul lui Iosua, după numărul seminţiilor copiilor lui Israel, le-au dus cu ei la locul unde au rămas peste noapte şi le-au pus acolo.
<atunci să le spuneţi: Apele Iordanului s-au despicat înaintea chivotului legământului Domnului; când chivotul a trecut Iordanul, apele Iordanului s-au despicat în două. Şi pietrele acestea vor fi totdeauna o aducere-aminte pentru copiii lui Israel.
=u<pentru ca aceasta să fie un semn de aducere-aminte în mijlocul vostru. Când vă vor întreba copiii voştri în viitor, zicând: Ce înseamnă pietrele acestea pentru voi?,
U%<şi Iosua le-a zis: Treceţi înaintea chivotului Domnului Dumnezeului vostru, în mijlocul Iordanului, şi fiecare din voi să ia o piatră pe umăr, după numărul seminţiilor copiilor lui Israel,
<Iosua a chemat pe cei doisprezece bărbaţi, pe care i-a ales dintre copiii lui Israel, câte un bărbat din fiecare seminţie,
wi<şi porunceşte-le, zicând: luaţi de aici din mijlocul Iordanului, din locul unde au stat ferm picioarele preoţilor, douăsprezece pietre pe care să le duceţi cu voi şi să le puneţi în locul unde veţi rămâne peste noapte.
Y-<Ia doisprezece bărbaţi din popor, câte un bărbat din fiecare seminţie,
X -<După ce tot poporul a terminat de trecut Iordanul, Domnul a zis lui Iosua:
W)<Preoţii care duceau chivotul legământului Domnului au păşit ferm pe pământ uscat, în mijlocul Iordanului, şi tot Israelul a trecut dincolo pe uscat, până când tot poporul a trecut Iordanul.
#A<atunci apele care veneau de sus s-au oprit şi s-au înălţat grămadă la o foarte mare depărtare de cetatea Adam, care este lângă Ţartan; iar cele ce se coborau spre marea câmpiei, care este Marea Sărată, s-au scurs de tot. Şi poporul a trecut în faţa Ierihonului.
cA<Când cei care duceau chivotul au ajuns la Iordan şi când picioarele preoţilor care duceau chivotul s-au muiat în marginea apei, (căci Iordanul se varsă peste toate malurile lui în tot timpul secerişului),
#<Poporul a ieşit din corturi, ca să treacă Iordanul, şi preoţii care duceau chivotul legământului au pornit înaintea poporului.
tc< Şi de îndată ce preoţii care duc chivotul Domnului, Domnul întregului pământ, vor pune talpa piciorului în apele Iordanului, apele Iordanului se vor despica în două, şi anume apele care vin de sus se vor opri grămadă.
ym< Acum deci, luaţi doisprezece bărbaţi din seminţiile lui Israel, câte un bărbat din fiecare seminţie.
r_< Iată, chivotul legământului Domnului întregului pământ va trece înaintea voastră în Iordan.
r_< Şi Iosua a zis: Prin aceasta veţi cunoaşte că Dumnezeul cel viu este în mijlocul vostru şi că va alunga dinaintea voastră pe canaaniţi, pe hetiţi, pe heviţi, pe fereziţi, pe ghirgasiţi, pe amoriţi şi pe iebusiţi:
sa< Iosua a zis copiilor lui Israel: Apropiaţi-vă şi ascultaţi cuvintele Domnului Dumnezeului vostru.
!=<Să porunceşti preoţilor care duc chivotul legământului, zicând: Când veţi ajunge la marginea apelor Iordanului, să vă opriţi în Iordan.
;<Şi Domnul a zis lui Iosua: Astăzi voi începe să te înalţ înaintea întregului Israel, ca să ştie că voi fi cu tine cum am fost cu Moise.
0 [<Şi Iosua a zis preoţilor: luaţi chivotul legământului şi treceţi înaintea poporului. Ei au luat chivotul legământului şi au pornit înaintea poporului.
v g<Iosua a zis poporului: Sfinţiţi-vă, căci mâine Domnul va face lucruri minunate în mijlocul vostru.
V '<Dar între voi şi el să fie o depărtare de aproape două mii de coţi. Să nu vă apropiaţi de el, ca să cunoaşteţi calea pe care trebuie să mergeţi, căci n-aţi mai trecut pe drumul acesta.
n W<şi au dat poporului următoarea poruncă: Când veţi vedea chivotul legământului Domnului Dumnezeului vostru, şi pe preoţii leviţi ducându-l, atunci să porniţi din locul în care sunteţi şi să mergeţi după el.
D<După trei zile, conducătorii au trecut prin tabără
5 g<Şi Iosua s-a deşteptat dis-de-dimineaţă şi a pornit din Sitim cu toţi copiii lui Israel. Au ajuns la Iordan şi au rămas acolo peste noapte, înainte de a trece.
1<Ei au zis lui Iosua: Cu adevărat Domnul a dat toată ţara în mâinile noastre, căci toţi locuitorii ţării tremură din cauza noastră.
)M<Cei doi bărbaţi s-au întors, s-au coborât din munte, au trecut Iordanul, au venit la Iosua, fiul lui Nun, şi i-au istorisit tot ce li se întâmplase.
<s<Ei au plecat şi au ajuns la munte, unde au rămas trei zile, până s-au întors cei care-i urmăreau. Cei care îi urmăreau i-au căutat pe tot drumul, dar nu i-au găsit.
;<Şi ea a răspuns: Să fie după cuvintele voastre. Ea şi-a luat rămas bun de la ei şi ei au plecat. Şi ea a legat funia roşie la fereastră.
{<Dar dacă vei dezvălui lucrarea noastră, atunci vom fi dezlegaţi de jurământul pe care ne-ai pus să-l facem.
%E<Dacă vreunul din ei va ieşi pe poarta casei tale ca să meargă afară pe stradă, sângele lui va cădea asupra capului lui şi noi vom fi nevinovaţi; dar dacă va pune cineva mâna pe vreunul din cei ce vor fi cu tine în casă, sângele lui să cadă asupra capului nostru.
fG<la intrarea noastră în ţară, leagă funia aceasta de fir roşu la fereastra prin care ne-ai coborât şi strânge la tine în casă pe tatăl tău, pe mama ta, pe fraţii tăi şi pe toată familia tatălui tău.
sa<Bărbaţii aceia i-au zis: Iată cum vom fi dezlegaţi de jurământul pe care ne-ai pus să-l facem.
I~ <Şi le-a zis: Duceţi-vă spre munte, ca să nu vă întâlnească cei ce vă urmăresc; ascundeţi-vă acolo trei zile, până se vor întoarce, şi după aceea, să vă vedeţi de drum.
b}?<Ea i-a coborât cu o funie pe fereastră, căci casa ei era lângă zidul cetăţii.
a|=<Şi bărbaţii aceia i-au răspuns: Suntem gata să murim pentru voi, dacă nu veţi dezvălui misiunea noastră. Şi când Domnul ne va da ţara aceasta, ne vom purta cu tine cu bunăvoinţă şi credincioşie.
){M< că veţi lăsa cu viaţă pe tatăl meu, pe mama mea, pe fraţii mei, pe surorile mele şi pe toţi ai lor, şi că ne veţi scăpa vieţile de la moarte.
Pz< Şi acum, vă rog, juraţi-mi pe Domnul că veţi arăta şi voi bunăvoinţă faţă de casa tatălui meu, aşa cum am arătat şi eu bunăvoinţă faţă de voi. Daţi-mi un semn de încredere
Ky< De când am auzit lucrul acesta, ni s-a tăiat inima şi n-a mai rămas curaj în nimeni din cauza voastră, căci Domnul, Dumnezeul vostru este Dumnezeu sus în ceruri şi jos pe pământ.
|xs< Căci am auzit cum, la ieşirea voastră din Egipt, Domnul a secat înaintea voastră apele Mării Roşii şi ce aţi făcut celor doi regi ai amoriţilor, dincolo de Iordan, lui Sihon şi lui Og, pe care i-aţi nimicit cu desăvârşire.
w7< şi le-a zis: Ştiu că Domnul v-a dat ţara aceasta, căci ne-a cuprins groaza de voi şi toţi locuitorii ţării tremură înaintea voastră.
Jv<Înainte ca ei să se culce, ea s-a urcat la ei pe acoperiş
u+<Oamenii aceia i-au urmărit pe drumul care duce la vadul Iordanului; şi după ce au ieşit cei ce-i urmăreau, s-a închis poarta.
~tw<Dar ea îi urcase pe acoperiş şi-i ascunsese sub nişte mănunchiuri de in, pe care-l întinsese pe acoperiş.
8sk<şi spre seară, pe când trebuia să se închidă poarta, bărbaţii aceştia au ieşit afară; nu ştiu unde s-au dus: grăbiţi-vă de-i urmăriţi şi-i veţi ajunge.
r;<Femeia a luat pe cei doi bărbaţi şi i-a ascuns, şi a zis: Este adevărat că bărbaţii aceştia au venit la mine, dar nu ştiam de unde sunt;
7qi<Şi regele Ierihonului a trimis la Rahav să-i spună: Scoate afară pe bărbaţii care au venit la tine, care au intrat în casa ta, căci au venit să cerceteze ţara.
-pU<S-a dat de ştire regelui din Ierihon şi i-au spus: Iată, nişte bărbaţi dintre copiii lui Israel au venit aici în noaptea aceasta ca să cerceteze ţara.
o <Iosua, fiul lui Nun, a trimis din Sitim în secret doi bărbaţi, ca să cerceteze, zicându-le: duceţi-vă şi cercetaţi ţara şi mai ales Ierihonul. Ei au plecat şi au ajuns în casa unei prostituate care se numea Rahav, şi s-au culcat acolo.
Fn  <Oricine se va răzvrăti împotriva poruncii tale şi nu va asculta de cuvintele tale în tot ce-i vei porunci, să fie pedepsit cu moartea! Întăreşte-te numai şi fii plin de curaj!
m <Te vom asculta în totul, cum am ascultat pe Moise, numai Domnul, Dumnezeul tău să fie cu tine, cum a fost cu Moise!
zl q<Şi ei au răspuns lui Iosua, zicând: Vom face tot ce ne-ai poruncit şi ne vom duce oriunde ne vei trimite.
_k ;<până când Domnul va da odihnă fraţilor voştri ca şi vouă, şi până când vor fi şi ei în stăpânirea ţării pe care le-o dă Domnul, Dumnezeul vostru. Apoi să vă întoarceţi ca să stăpâniţi ţara care este posesiunea voastră şi pe care v-a dat-o Moise, robul Domnului, dincoace de Iordan, spre răsăritul soarelui,
wj k<Soţiile voastre, copiii voştri şi vitele voastre vor rămâne în ţara pe care v-a dat-o Moise dincoace de Iordan, dar voi, toţi bărbaţii plini de vitejie, să treceţi înarmaţi înaintea fraţilor voştri şi să-i ajutaţi,
)i O< Aduceţi-vă aminte de cuvântul pe care vi l-a poruncit Moise, robul Domnului, zicând: Domnul, Dumnezeul vostru v-a dat odihnă şi v-a dat ţara aceasta.
`h =< Şi Iosua a zis rubeniţilor, gadiţilor şi la jumătate din seminţia lui Manase:
ug g< Treceţi prin tabără şi porunciţi poporului, zicând: Pregătiţi-vă provizii, căci peste trei zile veţi trece Iordanul acesta, ca să mergeţi să stăpâniţi ţara, pe care v-o dă în stăpânire Domnul, Dumnezeul vostru.
Ef < Şi Iosua a poruncit conducătorilor poporului, zicând:
@e }< Nu ţi-am dat Eu oare porunca aceasta: Întăreşte-te şi fii plin de curaj? Nu te înspăimânta şi nu te îngrozi, căci Domnul, Dumnezeul tău este cu tine oriunde vei merge.
|d u<Cartea aceasta a legii să nu se depărteze de gura ta, ci să cugeţi asupra ei zi şi noapte, ca să poţi face potrivit cu tot ce este scris în ea, căci atunci vei face ca viaţa ta să prospere şi atunci vei lucra cu înţelepciune.
ec G<Întăreşte-te numai şi fii plin de curaj; şi caută să faci după toată legea pe care ţi-a poruncit-o Moise, robul Meu; nu te abate de la ea nici la dreapta, nici la stânga, ca să prosperi oriunde vei merge.
b ;<Întăreşte-te şi fii plin de curaj, căci tu vei da în stăpânire poporului acestuia ţara pe care am jurat părinţilor lor că le-o voi da.
)a O<Nimeni nu va putea să stea împotriva ta, în toate zilele vieţii tale. Eu voi fi cu tine, cum am fost cu Moise; nu te voi lăsa, nici nu te voi părăsi.
=` w<Teritoriul vostru se va întinde de la deşert şi Liban până la fluviul cel mare, fluviul Eufrat, toată ţara hetiţilor şi până la Marea cea Mare, spre apusul soarelui.
g_ K<Orice loc pe care-l va călca talpa piciorului vostru, vi l-am dat, cum am spus lui Moise.
-^ W<Moise, robul Meu, a murit; acum, scoală-te, treci Iordanul acesta, tu şi tot poporul acesta, şi intraţi în ţara pe care le-o dau lor, copiilor lui Israel.
|] w\2" şi în ceea ce priveşte puterea mare şi toate semnele înfricoşătoare pe care le-a făcut Moise înaintea întregului Israel.
|[s2" Nici unul nu poate fi pus alături de el, în ce priveşte toate semnele şi minunile pe care l-a trimis Dumnezeu să le facă în ţara Egiptului împotriva lui Faraon, împotriva tuturor slujitorilor lui şi împotriva întregii ţări,
Z 2" Şi de atunci, în Israel nu s-a mai ridicat nici un profet ca Moise, pe care Domnul să-l fi cunoscut faţă în faţă.
dYC2" Şi Iosua, fiul lui Nun, era plin de duhul înţelepciunii, căci Moise îşi pusese mâinile peste el. Copiii lui Israel au ascultat de el şi au făcut potrivit cu poruncile pe care le poruncise Domnul lui Moise.
&XG2"Şi copiii lui Israel au plâns pe Moise în câmpiile Moabului timp de treizeci de zile; şi zilele de plâns şi de doliu pentru Moise s-au sfârşit.
W{2"Moise era în vârstă de o sută douăzeci de ani când a murit; vederea nu-i slăbise şi puterea nu-i scăzuse.
%VE2"Şi Domnul l-a îngropat într-o vale, în ţara Moabului, faţă în faţă cu Bet-Peor, dar nimeni nu i-a cunoscut mormântul până în ziua de azi.
aU=2"Moise, robul Domnului, a murit acolo, în ţara Moabului, după Cuvântul Domnului.
WT)2"Şi Domnul i-a zis: Aceasta este ţara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, zicând: O voi da seminţei tale. Te-am lăsat s-o vezi cu ochii tăi, dar nu vei intra în ea.
fSG2"partea de sud şi câmpiile din Valea Ierihonului, cetatea palmierilor, până la Ţoar.
$RC2"tot ţinutul lui Neftali, ţara lui Efraim şi Manase şi toată ţara lui Iuda, până la marea din partea de vest {Marea Mediterană},
.Q Y2"Moise s-a urcat din câmpiile Moabului pe Muntele Nebo, pe vârful Pisga, în faţa Ierihonului. Şi Domnul i-a arătat toată ţara; de la Galaad până la Dan,
aP=2!Binecuvântat eşti tu, Israele! Cine este ca tine, un popor mântuit de Domnul, scutul ajutorului tău şi sabia măreţiei tale? Duşmanii tăi se vor pleca înaintea ta şi vei călca peste înălţimile lor.
"O?2!Israel va locui în siguranţă în locuinţa lui. Izvorul lui Iacov va fi într-o ţară plină cu grâu şi cu must şi cerul lui va picura rouă.
5Ne2!Dumnezeul cel veşnic este un loc de adăpost şi sub braţele lui cele veşnice este un loc de scăpare. El va alunga pe duşman dinaintea ta şi va zice: Nimiceşte.
M2!Nu este nimeni ca Dumnezeul lui Israel, care trece pe ceruri, ca să-ţi vină în ajutor, şi peste nori, în măreţia lui.
gLI2!Zăvoarele tale să fie de fier şi de aramă şi puterea ta să ţină cât zilele tale.
K32!Şi despre Aşer a zis: Aşer să fie binecuvântat cu copii; fă-l să fie plăcut fraţilor lui şi să-şi înmoaie piciorul în untdelemn.
-JU2!Şi despre Neftali a zis: O, Neftali, sătul de bunăvoinţă şi plin cu binecuvântarea Domnului, stăpâneşte peste partea de vest şi peste partea de sud.
RI2!Şi despre Dan a zis: Dan este un pui de leu; el va sări din Basan.
hHK2!El a ales cea dintâi parte a ţării pentru el, căci acolo stă ascunsă partea legiuitorului. Şi el a mers cu conducătorii poporului şi a dus la îndeplinire dreptatea Domnului şi poruncile lui faţă de Israel.
G12!Şi despre Gad a zis: Binecuvântat să fie cel ce lărgeşte pe Gad; el se odihneşte ca un leu şi sfâşie braţul şi creştetul capului.
F2!Ei vor chema popoarele pe munte; acolo vor aduce jertfe de dreptate, căci vor suge bogăţia mării şi comorile ascunse în nisip.
pE[2!Despre Zabulon a zis: Bucură-te, Zabulon, de alergările tale; şi tu, Isahar, de corturile tale!
D%2!Măreţia lui este ca şi cea a întâiului-născut al taurului şi coarnele lui sunt ca şi coarnele bivolului sălbatic. Cu ele va împinge pe toate popoarele până la marginile pământului. Ele sunt zecile de mii ale lui Efraim şi ele sunt miile lui Manase.
C2!cu cele mai bune roade ale pământului şi din tot ce cuprinde el, şi cu bunăvoinţa Celui ce a locuit în rug. lasă ca binecuvântarea să vină peste capul lui Iosif şi peste creştetul capului celui care a fost despărţit de fraţii lui.
rB_2!cu cele mai bune lucruri ale munţilor străvechi, cu cele mai bune lucruri ale dealurilor veşnice,
cAA2!cu cele mai de preţ roade aduse de soare, cu cele mai de preţ roade aduse de lună,
@'2! Despre Iosif a zis: Binecuvântată să fie de Domnul ţara lui cu lucrurile de preţ ale cerului, cu roua, cu cele mai bune ape de jos,
?-2! Despre Beniamin a zis: Preaiubitul Domnului va locui la adăpost lângă El. Domnul îl va ocroti totdeauna şi va locui între umerii lui.
R>2! Binecuvântează, Doamne, puterea lui şi primeşte lucrarea mâinilor lui! loveşte şalele celor ce se ridică împotriva lui şi ale celor care-l urăsc, ca să nu se mai ridice încă o dată!
=!2! Ei vor învăţa pe Iacov poruncile Tale şi pe Israel legea Ta; ei vor pune tămâie înaintea Ta şi ardere-de-tot pe altarul Tău.
T<#2! care a zis despre tatăl său şi despre mama sa: Nu i-am văzut; şi n-a recunoscut pe fraţii lui, nici n-a cunoscut pe fiii lui, căci ei au păzit Cuvântul Tău şi au ţinut legământul Tău.
N;2!Şi despre Levi a zis: lasă ca Tumimul şi Urimul (dreptatea şi lumina Ta) să fie încredinţate bărbatului sfânt, pe care l-ai încercat la Masa şi cu care Te-ai certat la apele Meriba,
6:g2!Aceasta a zis despre Iuda: Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda şi adu-l la poporul lui. Puternice să-i fie mâinile, şi să-i fii un ajutor împotriva duşmanilor lui!
b9?2!Trăiască Ruben şi să nu moară; şi bărbaţii lui să nu fie puţini la număr!
{8q2!Şi el era rege în Israel, când conducătorii poporului şi seminţiile lui Israel erau adunate împreună.
D72!Moise ne-a dat legea, moştenirea adunării lui Iacov.
6)2!Da, El iubeşte popoarele; toţi sfinţii Tăi sunt în mâna Ta, şi ei au stat la picioarele Tale şi fiecare primeşte cuvintele Tale.
S5!2!Şi el a zis: Domnul a venit din Sinai şi a răsărit peste ei din Seir, a strălucit din Muntele Paran şi a venit cu zecile de mii de sfinţi; şi din dreapta lui ieşea o lege de foc pentru ei.
4 2!Aceasta este binecuvântarea cu care Moise, omul lui Dumnezeu, a binecuvântat pe copiii lui Israel, înainte de moartea lui.
|3s2 4Tu vei vedea doar de departe ţara dinaintea ta; dar nu vei intra în ţara pe care o dau copiilor lui Israel.
A2}2 3pentru că aţi păcătuit împotriva Mea în mijlocul copiilor lui Israel, la apele Meriba, la Cades, în Deşertul Ţin, şi nu M-aţi sfinţit în mijlocul copiilor lui Israel.
61g2 2Tu vei muri pe muntele pe care te vei urca şi vei fi adăugat la poporul tău, aşa cum Aaron, fratele tău, a murit pe Muntele Hor şi a fost adăugat la poporul lui,
@0{2 1Urcă-te pe Muntele Abarim, pe Muntele Nebo, care este în ţara Moabului, în faţa Ierihonului;şi priveşte ţara Canaanului pe care o dau în stăpânire copiilor lui Israel.
E/2 0Şi Domnul a vorbit lui Moise în aceeaşi zi, zicând:
j.O2 /Căci cuvântul acesta nu este un lucru fără importanţă pentru voi: este viaţa voastră; şi prin cuvântul acesta vă veţi lungi zilele în ţara pe care o veţi lua în stăpânire, după ce veţi trece Iordanul.
a-=2 .le-a zis: luaţi la inimă toate cuvintele pe care le mărturisesc astăzi în mijlocul vostru, pe care le veţi porunci copiilor voştri, ca ei să păzească şi să împlinească toate cuvintele acestei legi.
i,M2 -Şi când a sfârşit Moise de rostit toate cuvintele acestea înaintea întregului Israel,
+2 ,Şi Moise a venit şi a rostit toate cuvintele acestei cântări în faţa poporului; Iosua, fiul lui Nun, era cu el.
U*%2 +Bucuraţi-vă, naţiunilor, cu poporul lui, căci El răzbună sângele robilor lui şi Se răzbună împotriva adversarilor Lui, şi va fi milos faţă de ţara Lui şi faţă de poporul lui.
*)O2 *Sabia Mea le va înghiţi carnea şi Îmi voi îmbăta săgeţile cu sânge, cu sângele celor ucişi şi captivi, din capetele conducătorilor duşmanului.
((K2 )Dacă am ascuţit fulgerul săbiei Mele şi voi pune mâna să fac judecată, Mă voi răzbuna pe duşmanii Mei şi voi răsplăti pe cei care Mă urăsc.
K'2 (Căci Îmi ridic mâna spre cer şi zic: Eu trăiesc veşnic!
J&2 'Să ştiţi deci că Eu, Eu sunt Dumnezeu, şi nu este alt dumnezeu afară de Mine. Eu dau viaţa şi Eu omor, Eu rănesc şi Eu vindec, şi nu este nimeni care poate scăpa din mâna Mea.
"%?2 &Acei dumnezei care mâncau grăsimea jertfelor lor, care beau vinul jertfelor lor de băutură? Să se scoale să vă ajute şi să vă ocrotească!
c$A2 %Şi El va zice: Unde sunt dumnezeii lor, stânca lor în care şi-au pus încrederea?
*#O2 $Căci Domnul va judeca pe poporul lui şi va avea milă de robii lui, când va vedea că puterea lor este sleită şi că nu mai este nici sclav nici liber.
I" 2 #A Mea este răzbunarea şi Eu voi răsplăti; piciorul lor va aluneca la vremea potrivită, căci ziua nenorocirii lor este aproape şi lucrurile care vor veni peste ei nu vor întârzia.
X!+2 "Oare nu este ascuns lucrul acesta la Mine, pecetluit între comorile Mele?
N 2 !Vinul lor este otrava şerpilor şi otrava cumplită de viperă.
!2 Căci viţa lor este din via Sodomei şi din câmpiile Gomorei; strugurii lor sunt struguri otrăviţi şi ciorchinii lor sunt amari.
2 Căci stânca lor nu este ca Stânca noastră. Duşmanii noştri înşişi sunt judecători în această privinţă.
5e2 Cum ar fi urmărit unul singur pe o mie dintre ei, şi cum ar fi pus doi pe fugă zece mii, dacă nu i-ar fi vândut Stânca lor şi dacă Domnul nu i-ar fi părăsit?
vg2 O, dacă ar fi fost înţelepţi, ca să fi înţeles acest lucru şi ca să fi cugetat la viitorul lor.
dC2 Căci ei sunt un popor care şi-a pierdut bunul simţ şi nu este înţelegere în ei.
R2 Dar Mă tem de sfidarea duşmanului lui, Mă tem ca nu cumva duşmanii lor să judece greşit şi să zică: Mâna noastră este biruitoare şi nu Domnul este Cel ce a făcut toate aceste lucruri.
Z/2 Voiam să zic: Îi voi împrăştia, le voi şterge amintirea dintre oameni!
72 Afară, vor pieri de sabie şi înăuntru vor pieri de groază: şi tânărul şi fecioara, şi copilul de la sân ca si bătrânul cu păr alb.
A}2 Vor fi topiţi de foame şi stinşi de friguri şi de boli cumplite. Voi trimite în ei dinţii fiarelor sălbatice cu otrava şerpilor veninoşi care se târăsc prin ţărână.
mU2 Voi îngrămădit toate nenorocirile peste ei. Îmi voi arunca toate săgeţile împotriva lor.
?y2 Căci focul mâniei Mele s-a aprins şi va arde până în adâncimea cea mai mare a locuinţei morţilor. Va nimici pământul şi roadele lui, şi va arde temeliile munţilor.
mU2 M-au întărâtat la mânie prin ceea ce nu este Dumnezeu. M-au provocat la mânie cu idolii lor. Şi Eu îi voi întărâta la gelozie printr-un popor care nu este un popor. Îi voi mânia printr-un popor fără pricepere.
'I2 Şi El a zis: Îmi voi ascunde faţa de ei şi voi vedea care le va fi sfârşitul, căci sunt o generaţie perversă, copii în care nu este credinţă.
|s2 Şi când Domnul a văzut lucrul acesta, i-a lepădat, din cauză că a fost provocat de fiii şi fiicele lui.
hK2 Ai părăsit Stânca din care te-ai născut şi ai uitat pe Dumnezeul care te-a întocmit.
4c2 Au adus jertfe diavolilor, nu lui Dumnezeu, unor dumnezei pe care nu i-au cunoscut, unor dumnezei noi, apăruţi de curând, de care părinţii voştri nu s-au temut.
mU2 L-au întărâtat la gelozie prin dumnezei străini şi L-au provocat la mânie prin urâciuni.
a=2 Dar Israel s-a îngrăşat şi a azvârlit din picior; te-ai îngrăşat, te-ai îngroşat şi te-ai acoperit cu grăsime. Apoi el a părăsit pe Dumnezeul care l-a făcut şi a nesocotit Stânca mântuirii lui.
1 ]2 untul de la vaci şi laptele oilor, cu grăsimea mieilor, a berbecilor din Basan şi a ţapilor, cu grăsimea grâului; şi ai băut sângele curat al strugurelui.
: o2 l-a făcut să treacă peste înălţimile pământului, ca el să mănânce roadele câmpului. I-a dat să sugă miere din stâncă şi untdelemn din stânca cea mai tare,
f G2 aşa a condus Domnul singur pe poporul Său şi n-a fost cu el nici un dumnezeu străin.
 '2 Ca vulturul care îşi scutură cuibul, care zboară deasupra puilor lui, îşi întinde aripile, îi ia şi îi poartă pe aripile lui,
6 g2 El l-a găsit într-un pământ pustiu, într-un loc singuratic, plin de urlete înfricoşătoare; El l-a condus, l-a instruit şi l-a păzit ca pe lumina ochiului Lui.
Z/2 Căci partea Domnului este poporul lui, Iacov este partea Lui de moştenire.
3a2 Când Cel Preaînalt a împărţit naţiunilor moştenirea lor, când a despărţit pe copiii lui Adam, a pus graniţe popoarelor după numărul copiilor lui Israel.
6g2 Adu-ţi aminte de zilele din vechime. Ia în seamă anii multor generaţii. Întreabă pe tatăl tău şi el îţi va arăta, pe bătrânii tăi şi ei îţi vor spune.
H 2 În felul acesta răsplătiţi voi pe Domnul, popor nechibzuit şi fără înţelepciune? Nu este El Tatăl tău care te-a cumpărat? Nu este El Cel care te-a făcut şi te-a întemeiat?
/2 Ei au lucrat cu necredincioşie faţă de El. Ei nu mai sunt fiii lui din cauza defăimării lor. Sunt o generaţie perversă şi vicleană.
:o2 El este Stânca, lucrările lui sunt perfecte. Căci toate căile lui sunt drepte. El este un Dumnezeu al adevărului şi fără nedreptate, El este drept şi fără vină.
M2 Căci vestesc Numele Domnului. Daţi slavă Dumnezeului nostru!
(K2 Să curgă învăţăturile mele ca ploaia, cuvântul meu să cadă ca roua, ca ploaia cea măruntă peste verdeaţă şi ca ploaia cea mare peste iarbă.
_ ;2 Ascultaţi, ceruri, şi eu voi vorbi; ascultă, pământule, cuvintele gurii mele.
p[2Şi Moise a rostit toate cuvintele cântării acesteia, în auzul întregii adunări a lui Israel:
!~=2Căci ştiu că după moartea mea vă veţi strica şi vă veţi abate de la calea pe care v-am poruncit-o; şi în cele din urmă vă va ajunge nenorocirea, pentru că veţi face ce este rău înaintea Domnului, ca să-l provocaţi la mânie prin lucrarea mâinilor voastre.
P}2Strângeţi înaintea mea pe toţi bătrânii seminţiilor voastre şi pe ofiţerii voştri, ca să spun aceste cuvinte în auzul lor şi să chem cerul şi pământul ca martori împotriva lor.
i|M2Căci eu cunosc răzvrătirea şi încăpăţânarea ta. Iată, dacă astăzi, când încă trăiesc în mijlocul vostru, voi v-aţi răzvrătit împotriva Domnului, cu cât mai răzvrătiţi veţi fi după moartea mea!
"{?2luaţi cartea aceasta a legii şi puneţi-o lângă chivotul legământului Domnului Dumnezeului vostru, ca să fie acolo ca martoră împotriva ta.
`z;2Moise a poruncit leviţilor care duceau chivotul legământului Domnului, zicând:
nyW2După ce Moise a terminat de scris în carte toate cuvintele acestei legi, fără să lase ceva,
\x32Domnul a poruncit lui Iosua, fiul lui Nun, şi a zis: Întăreşte-te şi fii plin de curaj, căci tu vei duce pe copiii lui Israel în ţara pe care am jurat că le-o voi da; şi Eu Însumi voi fi cu tine.
swa2Şi Moise a scris în aceeaşi zi cântarea aceasta şi a învăţat pe copiii lui Israel s-o cânte.
Ov2Şi se va întâmpla că, după ce vor fi loviţi cu o mulţime de rele şi necazuri, cântarea aceasta va sta împotriva lor ca martoră, (pentru că nu va fi uitată din gura urmaşilor lor), căci Eu le cunosc pornirile, pe care le arată chiar astăzi, înainte de a-i duce în ţara pe care am jurat că le-o voi da.
=uu2Căci după ce-i voi duce în ţara pe care am jurat părinţilor lor că le-o voi da, ţară în care curge lapte şi miere, ei, după ce vor mânca, se vor sătura şi se vor îngraşă, se vor întoarce la alţi dumnezei şi le vor sluji, iar pe Mine Mă vor nesocoti şi vor călca legământul Meu.
Tt#2Acum deci, scrieţi-vă cântarea aceasta şi învăţaţi pe copiii lui Israel s-o cânte; puneţi-o în gura lor, ca această cântare să fie mărturie pentru Mine împotriva copiilor lui Israel.
s2Dar în ziua aceea Eu Îmi voi ascunde Faţa din cauza tot răului pe care-l vor face, căci se vor întoarce spre alţi dumnezei.
>rw2În ziua aceea, mânia Mea se va aprinde împotriva lor. Îi voi părăsi şi Îmi voi ascunde Faţa de ei. Ei vor cădea de pradă şi vor fi ajunşi de o mulţime de rele şi necazuri. Şi atunci vor zice: Oare nu ne-au ajuns aceste rele din cauză că Dumnezeul nostru nu mai este în mijlocul nostru?
q+2Şi Domnul a zis lui Moise: Iată, tu vei adormi împreună cu părinţii tăi; poporul acesta se va scula şi se va desfrâna după dumnezeii străini ai ţării în care intră. Şi ei Mă vor părăsi şi vor călca legământul Meu, pe care l-am încheiat cu ei.
^~~}a|0{{,zJyx@ww'vyuuTtstrrqyqpuonn mzlkjj@ihh0gqfeedcbb!a,`_^s^%]\+[LZYYX9WW$VUTSRQQ;PPOgNMM$LKJIHHGjFFElDD?CrBAA_@?m>>f=<<0;A:99M8&77 6|544321/0/..Q--$,c++*))''=&&%g$$#=""!L J 0XnkX% G Yqe9m4d{Uq< $Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, s-a urcat din Eglon la Hebron şi au început lupta împotriva lui.
LT< #Au luat-o în aceeaşi zi şi au trecut-o prin ascuţişul săbiei pe ea şi pe toţi cei ce se aflau în ea; Iosua a nimicit-o cu desăvârşire chiar în ziua aceea, cum făcuse cu Lachis.
S< "Şi din Lachis, Iosua şi tot Israelul împreună cu el, au trecut la Eglon; au tăbărât împotriva ei şi au început lupta.
$RC< !Atunci Horam, regele Ghezerului, s-a urcat ca să ajute Lachisul; şi Iosua l-a bătut, pe el şi pe poporul lui, fără să lase pe cineva să scape.
HQ < Şi Domnul a dat cetatea Lachis în mâinile lui Israel, care a luat-o a doua zi şi a trecut-o prin ascuţişul săbiei, pe ea şi pe toţi cei ce se aflau în ea, cum făcuse cu Libna.
!P=< Şi Iosua, şi tot Israelul împreună cu ei, a trecut din Libna în Lachis, şi-a aşezat tabăra înaintea ei şi a început lupta împotriva ei.
O< Şi Domnul a dat-o şi pe ea, împreună cu regele ei, în mâinile lui Israel; şi a trecut-o prin ascuţişul săbiei, pe ea şi pe toţi cei ce se găseau în ea; n-a lăsat să scape nici unul şi a făcut regelui ei cum făcuse regelui Ierihonului.
uNe< Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, a trecut din Macheda la Libna şi a luptat împotriva Libnei.
M < Chiar în ziua aceea Iosua a cucerit Macheda şi a trecut-o prin ascuţişul săbiei; a nimicit cu desăvârşire pe regele ei şi pe locuitorii ei, şi n-a lăsat să scape nimeni. Şi el a făcut regelui din Macheda cum făcuse regelui Ierihonului.
dLC< Pe la apusul soarelui, Iosua a poruncit să-i coboare din copaci, i-au aruncat în peştera în care se ascunseseră şi au pus la intrarea peşterii nişte pietre mari, care au rămas acolo până în ziua de azi.
K< După aceea Iosua i-a lovit şi i-a omorât; i-a spânzurat de cinci copaci şi au rămas spânzuraţi de copaci până seara.
SJ!< Şi Iosua le-a zis: Nil vă temeţi, nici nu vă înspăimântaţi, ci întăriţi-vă şi îmbărbătaţi-vă, căci aşa va face Domnul tuturor duşmanilor voştri împotriva cărora veţi lupta.
6Ig< După ce au adus pe aceşti regi înaintea lui Iosua, Iosua a chemat pe toţi bărbaţii lui Israel şi a zis conducătorilor oamenilor de război, care merseseră cu el: Apropiaţi-vă şi puneţi-vă picioarele pe gâturile acestor regi. Ei s-au apropiat şi au pus picioarele pe gâturile lor.
EH< Ei au făcut aşa şi au adus la el pe cei cinci regi din peşteră: pe regele Ierusalimului, pe regele Hebronului, pe regele Iarmutului, pe regele Iachisului şi pe regele Eglonului.
G{< Atunci Iosua a zis: Descoperiţi gura peşterii, scoateţi afară din ea pe cei cinci regi şi aduceţi-i la mine.
PF< şi tot poporul s-a întors liniştit în tabără la Iosua în Macheda; nimeni n-a scos un cuvânt din gură {Lit: n-a mişcat limba} împotriva vreunuia dintre copiii lui Israel,
7Ei< După ce Iosua şi copiii lui Israel i-au ucis printr-un foarte mare măcel, până la nimicirea lor, cei care au scăpat dintre ei s-au retras în cetăţi fortificate,
GD < Voi nu vă opriţi, ci urmăriţi pe duşmanii voştri şi bateţi-i pe dinapoi; nu-i lăsaţi să intre în cetăţile lor, căci Domnul, Dumnezeul vostru i-a dat în mâinile voastre.
C{< Şi Iosua a zis: Rostogoliţi nişte pietre mari la intrarea peşterii şi puneţi nişte oameni să-i păzească.
wBi< S-a spus lucrul acesta lui Iosua, zicând: Cei cinci regi se află ascunşi într-o peşteră la Macheda.
SA!< Cei cinci regi au fugit şi s-au ascuns într-o peşteră la Macheda.
`@;< Şi Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, s-a întors în tabără la Ghilgal.
?'< N-a mai fost zi ca aceea nici înainte, nici după aceea, când Domnul să fi ascultat glasul unui om; căci Domnul lupta pentru Israel.
>< Şi soarele s-a oprit şi luna a rămas unde era, până când poporul s-a răzbunat pe duşmanii lui. lucrul acesta nu este oare scris în cartea lui Iaşar (Dreptului)! Soarele s-a oprit în mijlocul cerului şi nu s-a grăbit să apună o zi întreagă.
n=W< Atunci Iosua a vorbit Domnului, în ziua când a dat Domnul pe amoriţi în mâinile copiilor lui Israel, şi a zis în faţa lui Israel:
Opreşte-te, soare, asupra Gabaonului,
Şi tu, lună, asupra Văii Aialonului!
<7< Şi pe când fugeau ei dinaintea lui Israel şi se coborau din Bet-Horon, Domnul a făcut să cadă din cer peste ei nişte pietre mari până la Azeca, şi au murit; cei ce au murit de pietrele grindinei au fost mai mulţi decât cei ucişi cu sabia de copiii lui Israel.
i;M< Domnul i-a pus în învălmăşeală când au văzut pe Israel şi El i-a lovit cu o mare înfrângere la Gabaon, şi i-a urmărit pe drumul care urcă la Bet-Horon, şi i-a bătut până la Azeca şi până la Macheda.
c:A< Iosua a venit peste ei pe neaşteptate, după ce a mers toată noaptea de la Ghilgal.
9%< Şi Domnul a zis lui Iosua: Nu te teme de ei, căci i-am dat în mâinile tale şi nici unul din ei nu va putea să stea împotriva ta.
g8I< Iosua s-a urcat din Ghilgal, el şi toţi oamenii de război cu el, şi toţi cei viteji.
77i< Oamenii din Gabaon au trimis să spună lui Iosua în tabăra din Ghilgal, zicând: Nu părăsi {Lit: nu-ţi trage mâna de la} pe robii tăi; urcă-te repede la noi, scapă-ne şi ajută-ne, căci toţi regii amoriţilor, care locuiesc în munţi, sunt adunaţi împotriva noastră.
!6=< Cei cinci regi ai amoriţilor: regele Ierusalimului, regele Hebronului, regele Iarmutului, regele Iachisului şi regele Eglonului s-au adunat şi s-au urcat împreună, ei şi toate armatele lor, şi-au aşezat tabăra lângă Gabaon şi au început să lupte împotriva lui.
5< Urcaţi-vă la mine şi ajutaţi-mă, ca să batem Gabaonul, pentru că a făcut pace cu Iosua şi cu copiii lui Israel.
T4#< De aceea, Adoni-Ţedec, regele Ierusalimului, a trimis să spună lui Hoham, regele Hebronului, lui Piream, regele Iarmutului, lui Iafia, regele Iachisului, şi lui Debir, regele Eglonului, zicând:
.3W< Atunci el s-a temut foarte tare, pentru că Gabaonul era o cetate mare, ca una din cetăţile regeşti, mai mare decât Ai, şi toţi bărbaţii ei erau viteji.
'2 K< Adoni-Ţedec, regele Ierusalimului, a auzit că Iosua a luat cetatea Ai şi a nimicit-o cu desăvârşire, şi, cum a făcut Ierihonului şi regelui lui, aşa a făcut şi cetăţii Ai şi regelui ei, şi că locuitorii Gabaonului au făcut pace cu Israel şi erau în mijlocul lor.
@1{< Şi în ziua aceea Iosua i-a făcut tăietori de lemne şi purtători de apă pentru adunare şi pentru altarul Domnului, în locul pe care El l-ar alege, până în ziua de azi.
v0g< Iosua le-a făcut aşa cum hotărâse; i-a eliberat din mâna copiilor lui Israel, care nu i-au omorât.
r/_< Şi acum, iată, suntem în mâinile tale; fă cu noi ce vei crede că este bine şi drept să faci.
L.< Ei au răspuns lui Iosua şi au zis: Robii tăi au auzit cum Domnul, Dumnezeul tău a poruncit robului Său Moise să vă dea vouă toată ţara şi să nimicească pe toţi locuitorii ţării dinaintea voastră; de aceea, din cauza voastră ne-am temut foarte tare pentru vieţile noastre şi am făcut lucrul acesta.
-%< Acum sunteţi blestemaţi şi nu veţi înceta să fiţi sclavi, să tăiaţi lemne şi să scoateţi apă pentru Casa Dumnezeului meu.
,;< Iosua i-a chemat şi le-a vorbit, zicând: De ce ne-aţi înşelat, zicând: Suntem foarte departe de voi, când voi locuiţi în mijlocul nostru?
6+g< Şi conducătorii le-au zis: Să trăiască, dar să fie întrebuinţaţi la tăiat de lemne şi la scos apă pentru toată adunarea, cum le promiseseră conducătorii.
*/< Iată ce le vom face: îi vom lăsa cu viaţă, ca să nu aducem peste noi mânia Domnului, din cauza jurământului pe care li l-am făcut.
)%< Şi toţi conducătorii au zis întregii adunări: le-am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, şi acum nu putem să ne atingem de ei.
Y(-< Şi copiii lui Israel nu i-au bătut, deoarece conducătorii adunării le juraseră pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, că-i vor lăsa cu viaţă. Şi toată adunarea a murmurat împotriva conducătorilor.
'/< Căci copiii lui Israel au plecat şi a treia zi au ajuns la cetăţile lor; cetăţile lor erau Gabaon, Chefira, Beerot şi Chiriat-Iearim.
+&Q< Şi s-a întâmplat că la trei zile după încheierea acestui legământ, copiii lui Israel au aflat că erau vecini cu ei şi că locuiau în mijlocul lor.
+%Q< Iosua a făcut pace cu ei şi a încheiat un legământ cu ei prin care trebuia să-i lase cu viaţă; şi conducătorii adunării le-au jurat lucrul acesta.
l$S< Bărbaţii lui Israel au luat din proviziile lor şi n-au întrebat care este sfatul Domnului.
4#c< Burdufurile acestea de vin, când le-am umplut, erau noi şi iată, s-au rupt; hainele şi încălţămintele noastre s-au învechit de lungimea prea mare a drumului.
7"i< Pâinea aceasta a noastră era caldă când am luat-o de acasă ca provizie, în ziua când am plecat ca să venim la voi, dar acum, iată, este uscată şi mucegăită.
!< Aşa că bătrânii noştri şi toţi locuitorii din ţara noastră ne-au vorbit, zicând: luaţi cu voi provizii pentru călătorie, duceţi-vă în întâmpinarea lor şi spuneţi-le: Noi suntem robii voştri; acum deci încheiaţi legământ cu noi.
2 _< şi despre ce a făcut celor doi regi ai amoriţilor, care erau dincolo de Iordan, lui Sihon, regele Hesbonului, şi lui Og, regele Basanului, care era la Aştarot.
W)< Şi ei i-au răspuns: Robii tăi vin dintr-o ţară foarte depărtată, din cauza Numelui Domnului Dumnezeului tău, căci am auzit vorbindu-se despre faima lui şi despre tot ce-a făcut El în Egipt,
xk< Şi ei au zis lui Iosua: Noi suntem robii tăi. Şi Iosua le-a zis: Cine sunteţi voi şi de unde veniţi?
< Bărbaţii lui Israel au răspuns acestor heviţi: Poate că voi locuiţi în mijlocul nostru; cum să încheiem legământ cu voi?
8k< Şi s-au dus la Iosua în tabără la Ghilgal, şi i-au zis lui şi bărbaţilor din Israel: Venim dintr-o ţară depărtată; acum deci încheiaţi un legământ cu noi.
=u< iar în picioare purtau încălţăminte veche şi cusută şi erau îmbrăcaţi cu nişte haine vechi pe ei; şi toată pâinea lor pentru hrană era uscată şi mucegăită.
@{< au lucrat cu vicleşug şi au pornit la drum cu hrană ca pentru o călătorie. Au luat nişte saci vechi pe măgarii lor şi nişte burdufuri vechi pentru vin, rupte şi cusute,
fG< Când au auzit şi locuitorii Gabaonului ce-a făcut Iosua Ierihonului şi cetăţii Ai,
sa< s-au unit toţi într-o înţelegere, ca să se lupte împotriva lui Iosua şi împotriva lui Israel.
v i< Când au auzit regii care erau dincoace de Iordan, în munte şi în vale, şi cei de pe toată coasta Mării celei Mari, până lângă Liban, hetiţii, amoriţii, canaaniţii, fereziţii, heviţii şi iebusiţii, de aceste lucruri,
Z/<#N-a rămas nici un cuvânt din tot ce poruncise Moise, pe care să nu-l fi citit Iosua în faţa întregii adunări a lui Israel, în faţa femeilor, copiilor şi străinilor care umblau în mijlocul lor.
<"Şi după aceea, Iosua a citit toate cuvintele legii, binecuvântările şi blestemele, după cum este scris în cartea legii.
L<!Şi tot Israelul, bătrânii lui, ofiţerii armatei şi judecătorii lui, stăteau de amândouă părţile chivotului, înaintea preoţilor Leviţi, care duceau chivotul legământului Domnului; erau de faţă atât străinii cât şi copiii lui Israel, jumătate în dreptul Muntelui Garizim şi jumătate în dreptul Muntelui Ebal, după porunca pe care o dăduse mai înainte Moise, robul Domnului, ca să binecuvânteze pe poporul lui Israel.
y< Şi Iosua a scris acolo pe pietre o copie a legii lui Moise, pe care a scris-o în prezenţa copiilor lui Israel.
}<cum poruncise Moise, robul Domnului, copiilor lui Israel, şi cum este scris în cartea legii lui Moise, un altar de pietre necioplite, peste care nici un om n-a trecut fierul. Şi au adus pe el arderi-de-tot Domnului şi jertfe de mulţumire.
]5<Atunci Iosua a zidit un altar Domnului Dumnezeului lui Israel, pe Muntele Ebal,
<Şi pe regele din Ai l-a spânzurat de un lemn, până seara. la apusul soarelui, Iosua a poruncit să i se coboare trupul de pe lemn; l-au aruncat la intrarea porţii cetăţii şi au ridicat pe el o grămadă mare de pietre, care este până în ziua de azi.
}u<Iosua a ars cetatea Ai şi a făcut din ea pentru totdeauna un morman de dărâmături, până în ziua de azi.
<Israel a păstrat pentru sine numai vitele şi prada acestei cetăţi, după cuvântul pe care l-a poruncit Domnul lui Iosua.
 +<Iosua nu şi-a tras mâna pe care o ţinea întinsă cu suliţa, până când toţi locuitorii din Ai au fost nimiciţi cu desăvârşire.
| s<Toţi cei care au căzut în ziua aceea, bărbaţi şi femei, au fost douăsprezece mii, toţi oamenii din Ai.
# A<După ce a terminat Israel de ucis pe toţi locuitorii din Ai, în câmp şi în deşert, unde îi urmăriseră ei, şi după ce au căzut toţi prin ascuţişul săbiei, până ce au fost nimiciţi, tot Israelul s-a întors la Ai şi a trecut cetatea prin ascuţişul săbiei.
I  <Şi pe regele din Ai l-au prins viu şi l-au adus la Iosua.
e E<Ceilalţi, de asemenea, au ieşit înainte din cetate, astfel că oamenii din Ai au fost înconjuraţi de Israel din toate părţile. Israel i-a bătut şi n-a lăsat pe nici unul să scape cu viaţă sau Să fugă.
;q<Când a văzut Iosua şi tot Israelul că cei ce stăteau la pândă au luat cetatea şi că fumul cetăţii se ridica în sus, s-au întors şi au bătut pe oamenii din Ai.
kQ<Oamenii din Ai s-au uitat înapoi şi iată, au văzut fumul cetăţii urcându-se spre cer şi n-au mai putut să scape în nici o parte, căci poporul care fugea spre deşert s-a întors împotriva celor ce-l urmăreau.
H <De îndată ce şi-a întins mâna, bărbaţii care stăteau la pândă au ieşit repede din locul unde erau, au pătruns în cetate, au cucerit-o şi s-au grăbit să dea foc cetăţii.
B<Atunci Domnul a zis lui Iosua: Întinde suliţa care este în mâna ta spre cetatea Ai, căci o voi da în mâna ta. Şi Iosua a întins spre cetate suliţa care era în mâna lui.
;<Şi n-a rămas nici un om în Ai şi în Betel care să nu fi ieşit împotriva lui Israel. Au lăsat cetatea deschisă şi au urmărit pe Israel.
<Atunci tot poporul care era în Ai a fost chemat ca să-i urmărească. Au urmărit pe Iosua şi au fost atraşi departe de cetate.
oY<Iosua şi tot Israelul s-au prefăcut că sunt bătuţi şi au fugit spre drumul dinspre deşert.
<s<Când a văzut regele cetăţii Ai lucrul acesta, bărbaţii din cetate s-au deşteptat în grabă dis-de-dimineaţă şi au ieşit la luptă împotriva lui Israel, el şi tot poporul lui, spre un loc hotărât înspre câmpie. Dar nu ştia că înapoia cetăţii erau oameni la pândă împotriva lui.
.W< După ce s-a aşezat toată tabăra în partea de nord a cetăţii şi cei de pândă la vest de cetate, Iosua a înaintat în noaptea aceea în mijlocul văii.
< Iosua a luat aproape cinci mii de oameni şi i-a pus la pândă între Betel şi Ai, în partea de vest a cetăţii.
a~=< Toţi oamenii de război care erau cu el s-au urcat şi s-au apropiat de cetate; când au ajuns în faţa cetăţii, şi-au aşezat tabăra în partea de nord a cetăţii Ai. Între ei şi cetatea Ai era o vale.
$}C< Iosua s-a deşteptat dis-de-dimineaţă, a cercetat poporul şi a pornit, el şi bătrânii lui Israel, în fruntea poporului împotriva cetăţii Ai.
I| < Iosua i-a trimis, iar ei s-au dus la locul de pândă şi s-au aşezat între Betel şi Ai, în partea de vest a cetăţii Ai; dar Iosua a rămas în noaptea aceea în mijlocul poporului.
{<Şi după ce veţi lua cetatea, să-i daţi foc. Să faceţi după Cuvântul Domnului: aceasta este porunca pe care v-o dau.
z1<Atunci voi să vă sculaţi de la pândă şi să puneţi stăpânire pe cetate, căci Domnul, Dumnezeul vostru o va da în mâinile voastre.
,yS<Ei ne vor urmări până când îi vom atrage departe de cetate, căci vor zice: Fug dinaintea noastră, ca prima dată! De aceea, noi vom fugi dinaintea lor.
)xM<Iar eu şi tot poporul care este cu mine ne vom apropia de cetate. Şi când vor ieşi împotriva noastră, ca şi prima dată, noi vom fugi dinaintea lor.
w5<şi le-a poruncit, zicând: Iată, să staţi la pândă înapoia cetăţii şi să nu vă depărtaţi mult de cetate, ci să fiţi toţi gata.
/vY<Iosua s-a ridicat cu toţi oamenii de război, ca să se urce împotriva cetăţii Ai. Iosua a ales treizeci de mii de ostaşi viteji, pe care i-a trimis noaptea
@u{<Şi să faci cetăţii Ai cum ai făcut Ierihonului şi regelui lui;să păstraţi pentru voi numai prada de război şi vitele. Pune nişte oameni la pândă înapoia cetăţii.
t <Şi Domnul a zis lui Iosua: Nu te teme, nici nu te înspăimânta! Ia cu tine pe toţi oamenii de război, scoală-te şi urcă-te împotriva cetăţii Ai. Iată, am dat în mâna ta pe regele din Ai şi pe poporul lui, cetatea lui şi ţara lui.
|ss<Şi au ridicat peste Acan un morman mare de pietre, care se vede până în ziua de azi. Şi Domnul S-a întors din iuţimea mâniei lui. Din cauza aceasta s-a dat locului aceluia, până în ziua de azi, numele de Valea Acor (Tulburare).
5re<Şi Iosua a zis: De ce ne-ai nenorocit? Şi pe tine te va nenoroci Domnul azi. Şi tot Israelul i-a ucis cu pietre; şi i-au ars în foc, după ce i-au ucis cu pietre.
rq_<Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, au luat pe Acan, fiul lui Zerah, argintul, mantaua, placa de aur, pe fiii şi fiicele lui Acan, boii lui, măgarii, oile, cortul lui şi tot ce era al lui, şi i-au urcat în Valea Acor.
p <le-au luat din mijlocul cortului şi le-au adus la Iosua şi tuturor copiilor lui Israel, şi le-au pus înaintea Domnului.
o'<Iosua a trimis nişte mesageri care au alergat la cort; şi iată, lucrurile erau ascunse în cortul lui Acan, şi argintul era sub ele.
n<Am văzut în pradă o manta frumoasă babiloniană, două sute de sicii de argint şi o placă de aur în greutate de cincizeci de sicii; le-am poftit şi le-am luat; iată, sunt ascunse în pământ, în mijlocul cortului meu, şi argintul este sub ele.
m#<Acan a răspuns lui Iosua şi a zis: Este adevărat, am păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului lui Israel, şi iată ce am făcut:
l)<Iosua a zis lui Acan: Fiule, dă glorie Domnului Dumnezeului lui Israel, mărturiseşte-I şi spune-mi ce ai făcut, nu-mi ascunde nimic.
k%<A apropiat casa lui Zabdi pe bărbaţi şi a fost arătat Acan, fiul lui Carmi, fiul lui Zabdi, fiul lui Zerah, din seminţia lui Iuda.
j3<A apropiat familiile lui Iuda şi a fost arătată familia lui Zerah. A apropiat familia lui Zerah pe case si a fost arătată casa lui Zabdi.
i<Iosua s-a deşteptat dis-de-dimineaţă şi a apropiat pe Israel după seminţiile lui; şi a fost arătată seminţia lui Iuda.
Oh<Şi cel ce va fi arătat că a luat din ce a fost dat spre nimicire, va fi ars în foc, el şi tot ce este al lui, pentru că a călcat legământul Domnului şi a făcut o mişelie în Israel.
g#<Deci mâine dimineaţă să vă apropiaţi după seminţiile voastre; şi seminţia pe care o va arăta Domnul se va apropia pe familii, şi familia pe care o va arăta Domnul se va apropia pe case, şi casa pe care o va arăta Domnul se va apropia pe bărbaţi.
/fY< Scoală-te, sfinţeşte poporul şi spune-le: Sfinţiţi-vă pentru mâine, căci aşa zice Domnul, Dumnezeul lui Israel: În mijlocul tău este un lucru dat spre nimicire, Israele; nu vei putea să ţii piept duşmanilor, până nu vei scoate lucrul dat spre nimicire din mijlocul vostru.
e< De aceea, copiii lui Israel n-au putut să stea înaintea duşmanilor lor, ci au întors spatele în faţa duşmanilor lor, fiindcă au fost daţi spre nimicire. Eu nu voi mai fi cu voi, dacă nu veţi nimici ce este dat spre nimicire din mijlocul vostru.
Fd< Israel a păcătuit şi a călcat legământul Meu pe care i l-am poruncit: au luat din lucrurile date spre nimicire, le-au furat şi au minţit şi le-au ascuns printre lucrurile lor.
[c1< Şi Domnul a zis lui Iosua: Scoală-te! De ce stai culcat astfel pe faţa ta?
,bS< Căci canaaniţii şi toţi locuitorii ţării vor auzi, ne vor înconjura şi ne vor şterge numele de pe pământ. Şi ce vei face Tu Numelui Tău cel mare?
ba?<O, Doamne, ce voi zice, după ce Israel a întors spatele înaintea duşmanilor lui?
_`9<Şi Iosua a zis: Ah! Doamne, Dumnezeule, de ce ai trecut poporul acesta peste Iordan, ca să ne dai în mâinile amoriţilor şi să ne nimicească? O, dacă ne-am fi mulţumit să rămânem dincolo de Iordan!
D_<Iosua şi-a sfâşiat hainele şi s-a aruncat cu faţa la pământ înaintea chivotului Domnului, până seara, el şi bătrânii lui Israel şi şi-au presărat capul cu ţărână.
k^Q<Bărbaţii din Ai au omorât din ei aproape treizeci şi şase de oameni, căci i-au urmărit dinaintea porţii până la Şebarim şi i-au bătut la vale;din cauza aceasta inima poporului s-a muiat şi s-a făcut ca apa.
v]g<Şi s-au dus aproape trei mii de bărbaţi din popor, dar au luat-o la fugă dinaintea oamenilor din Ai.
[\1<S-au întors la Iosua şi i-au spus: Nu lăsa să meargă tot poporul, ci să meargă numai două sau trei mii de bărbaţi, ca să baţi cetatea Ai; nu obosi tot poporul, căci oamenii aceia sunt puţini.
d[C<Iosua a trimis nişte bărbaţi din Ierihon la Ai, care este lângă Bet-Aven, la est de Betel, şi le-a vorbit, zicând: Urcaţi-vă şi cercetaţi ţara. Şi bărbaţii aceia s-au urcat si au cercetat cetatea Ai.
Z <Copiii lui Israel au păcătuit cu privire la lucrurile date spre nimicire. Acan, fiul lui Carmi, fiul lui Zabdi, fiul lui Zerah, din seminţia lui Iuda, a luat din lucrurile date spre nimicire; şi mânia Domnului s-a aprins împotriva copiilor lui Israel.
KY<Domnul a fost cu Iosua şi i s-a dus vestea în toată ţara.
X+<Atunci Iosua a jurat, zicând: Blestemat să fie înaintea Domnului omul care se va scula să zidească din nou cetatea aceasta a Ierihonului! Cu preţul întâiului său născut îi va pune temelia şi cu preţul celui mai tânăr fiu al lui îi va aşeza porţile!
xWk<Şi Iosua a lăsat cu viaţă pe prostituata Rahav, casa tatălui ei şi tot ce era al ei; ea a locuit în mijlocul lui Israel până în ziua de azi, pentru că ascunsese mesagerii pe care i-a trimis Iosua ca să cerceteze Ierihonul.
V5<Şi au ars cetatea cu tot ce era în ea; numai argintul, aurul şi toate lucrurile de bronz şi de fier le-au pus în vistieria Casei Domnului.
qU]<Şi tinerii care cercetaseră cetatea au intrat şi au scos afară pe Rahav, pe tatăl ei, pe mama ei, pe fraţii ei şi tot ce avea ea; au scos afară pe toţi cei din familia ei şi i-au aşezat afară din tabăra lui Israel.
0T[<Iosua a zis celor doi bărbaţi care cercetaseră ţara: Intraţi în casa prostituatei şi scoateţi afară pe femeia aceea şi pe toţi ai ei, cum i-aţi jurat.
*SO<şi au nimicit-o cu desăvârşire, trecând prin ascuţişul săbiei tot ce era în cetate, bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni, boi, oi şi măgari.
yRm<Poporul a strigat şi preoţii au sunat din trompete. Când a auzit poporul sunetul trompetei, a început să strige cu putere, şi zidul s-a prăbuşit, şi poporul s-a urcat în cetate, fiecare drept înaintea lui. Au cucerit cetatea
Q<Dar tot argintul şi aurul, vasele de aramă şi de fier, să fie închinate Domnului; ele să intre în vistieria Domnului.
jPO<Dar voi să vă păziţi de lucrurile date spre nimicire, ca să nu vă puneţi sub blestem, dacă veţi lua ceva din lucrurile date spre nimicire, şi să faceţi din tabăra lui Israel un blestem şi să o nenorociţi.
iOM<Cetatea este a Domnului spre nimicire, ea şi tot ce este în ea, dar să lăsaţi cu viaţă pe prostituata Rahav şi pe toţi cei ce vor fi cu ea în casă, pentru că ea a ascuns pe mesagerii pe care i-am trimis noi.
N<A şaptea oară, pe când preoţii sunau din trompete, Iosua a zis poporului: Strigaţi, căci Domnul v-a dat cetatea!
;Mq<Şi în ziua a şaptea, s-au deşteptat în zorii zilei şi au înconjurat cetatea în acelaşi fel de şapte ori; numai în ziua aceea au înconjurat cetatea de şapte ori.
L}<Şi a doua zi au înconjurat cetatea o dată şi apoi s-au întors în tabără. Au făcut aşa timp de şase zile.
#KA< Cei şapte preoţi, care purtau cele şapte trompete de corn de berbec înaintea chivotului Domnului, au pornit şi au sunat din trompete. Bărbaţii înarmaţi mergeau înaintea lor şi ariergarda armatei venea după chivotul Domnului; preoţii mergeau şi sunau din trompete.
aJ=< Iosua s-a deşteptat dis-de-dimineaţă, şi preoţii au ridicat chivotul Domnului.
I+< Chivotul Domnului a înconjurat cetatea, rotindu-se după ea o dată; apoi au intrat în tabără şi au rămas în tabără peste noapte.
tHc< Şi Iosua a poruncit poporului, zicând: Voi să nu strigaţi, nici să nu scoateţi vreun sunet cu glasul vostru, şi să nu vă iasă vreun cuvânt din gură, până în ziua când vă voi spune: Strigaţi! Atunci să strigaţi.
6Gg< Bărbaţii înarmaţi mergeau înaintea preoţilor care sunau din trompete şi ariergarda armatei mergea după chivot; în timpul mersului, preoţii sunau din trompete.
hFK<După ce Iosua a vorbit poporului, cei şapte preoţi care purtau înaintea Domnului cele şapte trompete de corn de berbec au pornit şi au sunat din trompete. Şi chivotul legământului Domnului mergea în urma lor.
E<Şi a zis poporului: Porniţi şi înconjuraţi cetatea, şi cei ce sunt înarmaţi să treacă înaintea chivotului Domnului.
ED<Şi Iosua, fiul lui Nun, a chemat preoţii şi le-a zis: luaţi chivotul legământului şi şapte preoţi să poarte şapte trompete din corn de berbec înaintea chivotului Domnului.
WC)<Când vor suna lung din cornul de berbec şi voi veţi auzi sunetul trompetei, tot poporul să strige cu putere şi zidul cetăţii se va prăbuşi, şi poporul să se urce fiecare drept înaintea lui.
CB<Şapte preoţi să poarte înaintea chivotului şapte trompete din corn de berbec; şi în ziua a şaptea să înconjuraţi cetatea de şapte ori şi preoţii să sune din trompete.
A<Voi să înconjuraţi cetatea, toţi bărbaţii de război, rotindu-vă în jurul cetăţii o dată. Aşa să faci şase zile.
q@]<Şi Domnul a zis lui Iosua: Iată, am dat în mâna ta Ierihonul, pe regele lui şi pe vitejii lui.
? <Ierihonul era închis şi întărit din cauza copiilor lui Israel. Nimeni nu ieşea din el şi nimeni nu intra în el.
,>S<Şi Conducătorul armatei Domnului a zis lui Iosua: Scoate-ţi încălţămintele din picioare, căci locul pe care stai este sfânt. Şi Iosua a făcut aşa.
@={<Şi el a răspuns: Nu, ci Eu am venit ca şi Conducător al armatei Domnului. Iosua s-a aruncat cu faţa la pământ, s-a închinat şi I-a zis: Ce spune Domnul meu robului Său?
<< Pe când era Iosua aproape de Ierihon, şi-a ridicat ochii şi s-a uitat. Şi iată, un om stătea în picioare înaintea lui, cu sabia scoasă din teacă în mână. Iosua s-a dus spre el şi i-a zis: Eşti dintre ai noştri sau dintre duşmanii noştri?
K;< Şi mana a încetat a doua zi de Paşti, după ce au mâncat din grâul vechi al ţării. Copiii lui Israel n-au mai avut mană, ci în anul acela au mâncat din roadele ţării Canaanului.
{:q< A doua zi de Paşti, tocmai în ziua aceea, au mâncat din grâul vechi al ţării, azimi şi boabe prăjite.
#9A< Copiii lui Israel şi-au aşezat tabăra la Ghilgal şi au sărbătorit Paştele în a paisprezecea zi a lunii, spre seară, în câmpia Ierihonului.
*8O< Şi Domnul a zis lui Iosua: Astăzi am ridicat de pe voi batjocura Egiptului. De aceea locul acela se numeşte Ghilgal (Prăvălire) până în ziua de azi.
u7e<După ce a terminat de circumcis tot poporul, au rămas pe loc în tabără până când s-au vindecat.
65<Aşa că Iosua a circumcis pe copiii lor, pe care i-a ridicat în locul lor, pentru că erau necircumci şi, fiindcă nu i-a circumcis pe drum.
c5A<Căci copiii lui Israel umblaseră patruzeci de ani prin deşert până la nimicirea întregii generaţii a bărbaţilor de război care ieşiseră din Egipt şi care nu ascultaseră de glasul Domnului. Domnul le-a jurat că nu-i va lăsa să vadă ţara pe care jurase părinţilor lor că le-o va da, ţară în care curge lapte şi miere.
49<Tot poporul care a ieşit din Egipt a fost circumcis; dar tot poporul născut în deşert, pe drum, după ieşirea din Egipt, n-a fost circumcis.
^37<Acesta este motivul pentru care i-a circumcis Iosua: Tot poporul care a ieşit din Egipt, cei de parte bărbătească, toţi bărbaţii de război, au murit în deşert, pe drum, după ce au ieşit din Egipt.
r2_<Iosua şi-a făcut nişte cuţite de piatră şi a circumcis pe copiii lui Israel, pe dealul Aralot.
1<În vremea aceea, Domnul a zis lui Iosua: Fă-ţi nişte cuţite de piatră şi circumcide pe copiii lui Israel a doua oară.
-0 W<Când au auzit toţi regii amoriţilor, care erau în partea de vest a Iordanului, şi toţi regii canaaniţilor de lângă mare, că Domnul secase apele Iordanului înaintea copiilor lui Israel până au trecut, li s-a muiat inima şi au rămas îngroziţi înaintea copiilor lui Israel.
!/=<pentru ca toate popoarele pământului să ştie că mâna Domnului este puternică, iar voi să vă temeţi totdeauna de Domnul, Dumnezeul vostru.
m.U<Căci Domnul, Dumnezeul vostru a secat înaintea voastră apele Iordanului până când aţi trecut, după cum a făcut Domnul, Dumnezeul vostru, la Marea Roşie, pe care a secat-o înaintea noastră până când am trecut,
d-C<atunci să spuneţi fiilor voştri, zicând: Israel a trecut Iordanul acesta pe uscat.
,7<El a vorbit copiilor lui Israel, zicând: Când fiii voştri vor întreba în viitor pe părinţii lor, zicând: Ce înseamnă pietrele acestea?
~~T}|{{zzyAxwwCvlutt|ssr6qpplonnmlkk5jTiFhOggfIerdFcyc+bbbfb&aaaja*`````__g_^\]\\$[ZZ YX}WWxVV+UvUTdTSSSSRNQQ8PP-ONNfMM5LfKKJ IHGGxFEEODrCBAAZ@@?6>==?<;:998G766%55;44C3221111k1*10000\02//|/M/!...a.:.---`- ,,o+++g+C****2* )))h)((p('l&&-%%D$##""-!n h2pEgM' <X< E A q Nmw cBy32a<Ţela, Elef, Iebus, adică Ierusalimul, Ghibeat şi Chiriat; paisprezece cetăţi cu satele lor. Aceasta a fost moştenirea fiilor lui Beniamin, după familiile lor.
&1I<Rechem, Iirpeel, Tareala,
#0C<Miţpe, Chefira, Moţa
"/A<Gabaon, Rama, Beerot,
R.<Chefar-Amonai, Ofni şi Gheba; douăsprezece cetăţi cu satele lor.
-9<Avim, Para, Ofra,
),O<Bet-Araba, Ţemaraim, Betel,
x+k<Cetăţile seminţiei fiilor lui Beniamin, după familiile lor, erau: Ierihonul, Bet-Hogla, Emec-Cheţiţ,
.*W<Înspre partea de est graniţa era mărginită de Iordan. Aceasta a fost moştenirea fiilor lui Beniamin, după familiile lor, cu marginile ei de jur împrejur.
7)i<graniţa mergea înainte pe la nord de Bet-Hogla; apoi graniţa ieşea la malul de nord al Mării Sărate, la capătul de sud al Iordanului. Aceasta era graniţa de sud.
J(<Şi continua pe partea de nord a Arabei şi cobora la Araba;
%'E<Şi se întindea spre nord la En-Şemeş, apoi la Gheliot, care este în faţa Urcuşului Adumim, şi se cobora pe la piatra lui Bohan, fiul lui Ruben.
]&5<Şi graniţa cobora pe la capătul muntelui, care este în faţa Văii Ben-Hinom, care este în Valea Refaimiţilor la nord, şi cobora prin Valea Hinom, pe partea de sud a iebusiţilor, până la En-Roguel.
%<latura de sud începea de la capătul Chiriat-Iearimului şi graniţa mergea spre vest până la izvorul apelor Neftoahului.
u$e<Şi graniţa se întindea şi se întorcea spre partea de vest pe la sud de muntele care este în faţa Bet-Horonului; şi se sfârşea ia Chiriat-Baal, care este Chiriat-Iearim, cetatea fiilor lui Iuda. Aceasta era partea de vest.
9#m< Şi de acolo trecea spre Luz, pe la marginea din sud a Luzului, care este Betelul, şi se cobora la Atarot-Adar, aproape de muntele care este la sud de Bet-Horonul de jos.
["1< Şi înspre partea de nord, graniţa lor pornea de la Iordan; şi graniţa urca prin partea de nord a Ierihonului şi se ridica prin ţinutul muntos, spre vest, iar ieşirile ei erau la Deşertul Bet-Aven.
L!< Şi a ieşit sorţul seminţiei fiilor lui Beniamin, după familiile lor; şi teritoriul care le-a căzut lor prin sorţi se întindea printre cel al fiilor lui Iuda şi al fiilor lui Iosif.
' I< Şi Iosua a aruncat sorţi pentru ei la Silo, înaintea Domnului; acolo Iosua a împărţit ţara între copiii lui Israel, dând fiecăruia porţia lui.
C< Bărbaţii aceştia au plecat, au străbătut ţara şi au descris-o după cetăţi într-o carte, împărţind-o în şapte părţi; şi s-au întors la Iosua în tabără la Silo.
!<Bărbaţii s-au ridicat şi au mers; şi Iosua a poruncit celor ce merseseră să facă planul ţării, zicând: Duceţi-vă, străbateţi ţara, faceţi-mi un plan şi întoarceţi-vă la mine, ca să arunc pentru voi, aici la Silo, sorţul înaintea Domnului.
<Dar Leviţii să nu aibă parte în mijlocul vostru, pentru că moştenirea lor este preoţia Domnului. Gad, Ruben şi jumătate din seminţia lui Manase au primit deja moştenirea lor, pe care le-a dat-o Moise, robul Domnului, dincolo de Iordan, spre est.
B<Voi deci să faceţi un plan al ţării împărţit în şapte părţi şi să aduceţi planul acela la mine, ca să arunc sorţul pentru voi înaintea Domnului Dumnezeului nostru.
9<Şi ei s-o împartă în şapte părţi, Iuda să rămână în graniţa lor din sud, iar casa lui Iosif să rămână pe graniţa ei de la nord.
@{<Alegeţi trei bărbaţi de fiecare seminţie şi-i voi trimite. Să se scoale şi să străbată ţara, să facă un plan cu moştenirea fiecăruia şi să se întoarcă la mine.
4c<Şi Iosua a zis copiilor lui Israel: Până când veţi lenevi să mergeţi să luaţi în stăpânire ţara pe care v-a dat-o Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri?
xk<Şi între copiii lui Israel au mai rămas şapte seminţii care nu-şi primiseră încă moştenirea lor.
 !<Toată adunarea copiilor lui Israel s-a strâns la Silo şi a aşezat acolo cortul întâlnirii. Şi ţara era supusă înaintea lor.
iM<ci ţinutul muntos va fi al vostru şi deşi este pădure, o veţi tăia, iar marginile ei cele mai îndepărtate vor fi ale voastre; căci veţi alunga pe canaaniţi, cu toate că ei au care de fier şi sunt puternici.
<s<Şi Iosua a vorbit casei lui Iosif, a lui Efraim şi a lui Manase, zicând: Voi sunteţi un popor numeros şi puterea voastră este mare, nu veţi avea numai un singur sorţ,
U%<Şi fiii lui Iosif au zis: Muntele nu ne este de ajuns şi toţi canaaniţii care locuiesc în vale, cei ce sunt la Bet-Şean şi în satele lui, şi cei ce sunt în Valea lui Izreel au care de fier.
`;<Şi Iosua le-a zis: Dacă sunteţi un popor numeros, urcaţi-vă în pădure şi tăiaţi-o, ca să vă faceţi loc în ţara fereziţilor şi a refaimiţilor, dacă muntele lui Efraim este prea mic pentru voi.
K<Fiii lui Iosif au vorbit lui Iosua şi i-au zis: De ce ne-ai dat de moştenire numai un sorţ şi numai o parte, când noi suntem un popor numeros şi Domnul ne-a binecuvântat până acum?
< Şi când copiii lui Israel au devenit destul de tari, au pus pe canaaniţi să plătească tribut, dar nu i-au alungat.
< Fiii lui Manase n-au putut alunga pe locuitorii din aceste cetăţi, şi canaaniţii au reuşit să rămână în ţara aceasta.
"?< În Isahar şi în Aşer, Manase stăpânea peste Bet-Şean cu satele lui, Ibleam cu satele lui, locuitorii Dorului cu satele lui, locuitorii din En-Dor cu satele lui, locuitorii din Taanac cu satele lui şi locuitorii din Meghido cu satele lui, cele trei ţinuturi deluroase.
#A< Ţinutul de la sud era al lui Efraim, cel de la nord al lui Manase, şi marea le era graniţă; la nord se întâlneau cu Aşer şi la est cu Isahar.
t c< Şi graniţa cobora până la pârâul Cana, în partea de sud a pârâului. Cetăţile acestea ale lui Efraim erau în mijlocul cetăţilor lui Manase. Graniţa lui Manase era spre partea de nord a pârâului, şi ieşea la mare.
x k<Ţara Tapuahului era a fiilor lui Manase, dar Tapuahul de pe graniţa lui Manase era al fiilor lui Efraim.
1 ]<Şi graniţa lui Manase se întindea de la Aşer până la Micmetat, care este înaintea Sihemului; graniţa merge spre dreapta până la locuitorii din En-Tapuah.
 !<pentru că fiicele lui Manase au primit o moştenire între fiii lui, iar ţara Galaadului a fost pentru ceilalţi fii ai lui Manase.
 <Astfel au căzut zece părţi lui Manase, afară de ţara Galaadului şi a Basanului, care este de cealaltă parte a Iordanului,
'I<Ele s-au înfăţişat înaintea preotului Eleazar, înaintea lui Iosua, fiul lui Nun, şi înaintea mai-marilor, zicând: Domnul a poruncit lui Moise să ne dea o moştenire între fraţii noştri. Şi el le-a dat, după porunca Domnului, o moştenire între fraţii tatălui lor.
>w<Ţelofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, n-a avut fii, dar a avut fiice, ale căror nume sunt acestea: Mahla, Noa, Hogla, Milca şi Tirţa.
2_<Au dat prin sorţi o parte şi celorlalţi fii ai lui Manase, după familiile lor, fiilor lui Abiezer, fiilor lui Helec, fiilor lui Asriel, fiilor lui Sihem, fiilor lui Hefer, fiilor lui Şemida: aceştia sunt copiii de parte bărbătească ai lui Manase, fiul lui Iosif, după familiile lor.
 <O parte a căzut prin sorţi seminţiei lui Manase, pentru că el era întâiul-născut al lui Iosif, adică pentru Machir, întâiul-născut al lui Manase, tatăl lui Galaad, care, pentru că fusese un războinic, a primit Galaadul şi Basanul.
;q< Dar ei n-au alungat pe canaaniţii care locuiau la Ghezer, ci canaaniţii au locuit în mijlocul lui Efraim până în ziua de azi, dar au fost puşi să plătească tribut.
%E< împreună cu cetăţile care au fost puse deoparte pentru fiii lui Efraim, în mijlocul moştenirii fiilor lui Manase, toate cetăţile cu satele lor.
/Y<De la Tapuah, graniţa mergea spre vest până la pârâul Cana şi ieşea la mare. Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Efraim, după familiile lor,
eE<Şi din Ianoah cobora la Atarot şi la Naarata, atingea Ierihonul şi ieşea la Iordan.
"?<Graniţa ieşea spre mare la Micmetat în partea de nord; graniţa se întorcea spre est până la Taanat-Silo şi trecea spre est până la Ianoah.
)M<Acestea au fost teritoriile fiilor lui Efraim, după familiile lor, graniţele moştenirii lor în partea de est: Atarot-Adar până la Bet-Horonul de sus.
P~<Acolo şi-au primit moştenirea fiii lui Iosif: Manase şi Efraim.
}<Apoi se coboară la vest spre graniţa iafletiţilor, până la graniţa Bet-Horonului de jos şi până la Ghezer, ieşind la mare.
\|3<Apoi iese de la Betel la Luz şi trece spre graniţa archiţilor, prin Atarot.
\{ 5<Partea căzută la sorţi fiilor lui Iosif se întindea de la Iordan, lângă Ierihon, spre apele Ierihonului, către est, spre deşert, care se înalţă de la Ierihon prin ţinutul deluros până la Betel.
%zE<?Fiii lui Iuda n-au putut alunga pe iebusiţii care locuiau la Ierusalim; şi iebusiţii au locuit cu fiii lui Iuda la Ierusalim până în ziua de azi.
Xy+<>Nibşan, Ir-Hamelah şi En-Ghedi;şase cetăţi, împreună cu satele lor.
3xc<=În deşert: Bet-Araba, Midin, Secaca,
iwM<Sv!<;Maarat, Bet-Anot şi Eltecon;sase cetăţi, împreună cu satele lor.
&uI<:Halhul, Bet-Ţur, Ghedor,
Mt<9Cain, Ghibea şi Timna;zece cetăţi, împreună cu satele lor.
&sI<8Iizreel, Iocdeam, Zanoah,
%rG<7Maon, Carmel, Zif, Iuta,
kqQ<6Humta, Chiriat-Arba, care este Hebronul, şi Ţior; nouă cetăţi, împreună cu satele lor.
&pI<5Janum, Bet-Tapuah, Afeca,
o=<4Arab, Duma, Eşean,
Tn#<3Gosen, Holon şi Ghilo; unsprezece cetăţi, împreună cu satele lor.
!m?<2Anab, Eştemo, Anim,
3lc<1Dana, Chiriat-Sana, care este Debirul,
1k_<0Şi în munţi: Şamir, Iatir, Soco,
j/</Asdod, cu cetăţile şi satele lui; Gaza cu cetăţile şi satele ei, până la pârâul Egiptului şi la Marea cea Mare cu ţărmurile ei.
fiG<.de la Ecron până la mare, toate cetăţile de lângă Asdod, împreună cu satele lor.
0h]<-Ecron cu cetăţile şi satele lui;
Rg<,Cheila, Aczib şi Mareşa; nouă cetăţi, împreună cu satele lor.
#fC<+Iiftah, Aşna, Neţib,
e=<*Libna, Eter, Aşan,
fdG<)Ghederot, Bet-Dagon, Naama şi Macheda; şaisprezece cetăţi, împreună cu satele lor.
%cG<(Cabon, Lahmas, Chitliş,
$bE<'Iachis, Boţcat, Eglon,
%aG<&Dilean, Miţpe, Iocteel,
)`O<%Ţenan, Hadaşa, Migdal-Gad,
i_M<$Şaaraim, Aditaim, Ghedera şi Ghederotaim; paisprezece cetăţi, împreună cu satele lor.
)^O<#Iarmut, Adulam, Soco, Azeca,
,]U<"Zanoah, En-Ganim, Tapuah, Enam,
>\y<!În ţinutul de câmpie: Eştaol, Ţoreea, Aşna,
r[_< Lebaot, Şilhim, Ain şi Rimon. Toate cetăţile sunt douăzeci şi nouă, împreună cu satele lor.
'ZK<Ţiclag, Madmana, Sansana,
$YE<Eltolad, Chesil, Horma,
X;<Baala, Iim, Aţem,
0W]<Haţar-Şual, Beer-Şeba, Biziotia,
+VS<Hatar-Gada, Hesmon, Bet-Palet,
!U?<Amam, Şema, Molada,
>Ty<Haţor-Hadata, Cheriot-Heţron, care este Haţor,
S=<Zif, Telem, Bealot,
"RA<Chedes, Hator, Itnan,
"QA<China, Dimona, Adada,
#PA<Cetăţile de la marginea cea mai depărtată a seminţiei fiilor lui Iuda, spre graniţa Edomului din partea de sud, au fost: Cabţeel, Eder, Iagur,
NO<Aceasta a fost moştenirea fiilor lui Iuda, după familiile lor.
ON<Ea a răspuns: dă-mi o binecuvântare, căci mi-ai dat un pământ secetos {pământul din sud}; dă-mi şi izvoare de apă. Şi el i-a dat izvoarele de sus şi izvoarele de jos.
M3<Şi când ea a venit la Otniel, l-a sfătuit să ceară de la tatăl ei un ogor. Ea s-a coborât de pe măgarul ei şi Caleb i-a zis: Ce vrei?
vLg<Şi Otniel, fiul lui Chenaz, fratele lui Caleb, a luat-o; şi Caleb i-a dat de soţie pe fiica sa, Acsa.
|Ks<Şi Caleb a zis: Celui ce va bate cetatea Chiriat-Sefer şi o va lua, îi voi da de soţie pe fiica mea, Acsa.
tJc<Şi de acolo s-a urcat împotriva locuitorilor Debirului; mai înainte Debirul se numea Chiriat-Sefer.
pI[<Caleb a alungat de acolo pe cei trei fii ai lui Anac: Şeşai, Ahiman şi Talmai, copiii lui Anac.
FH< Şi lui Caleb, fiul lui Iefune, i-au dat o parte în mijlocul fiilor lui Iuda, după cum Domnul poruncise lui Iosua, cetatea Chiriat-Arba, care este Hebronul. Arba era tatăl lui Anac.
G!< Graniţa din partea de vest era Marea cea Mare şi ţărmul ei. Aceasta este graniţa din jurul fiilor lui Iuda, după familiile lor.
=Fu< Apoi graniţa ieşea în latura de nord a Ecronului. Apoi graniţa se întindea spre Şicron, mergea înainte spre Muntele Baala, ajungea până la Iabneel şi ieşea la mare.
=Eu< Şi din Baala teritoriul o lua spre vest înspre Muntele Seir, trecea prin partea de nord a Muntelui Iearim, sau Chesalon, şi cobora la Bet-Şemeş, trecând apoi spre Timna.
LD< Şi din vârful muntelui, teritoriul acesta se întindea până la izvorul apelor Neftoah şi ieşea la cetăţile Muntelui Efron; apoi teritoriul se întindea spre Baala sau Chiriat-Iearim.
C<De acolo graniţa urca prin Valea fiului lui Hinom, înspre partea de sud a Iebusului, care este Ierusalimul; apoi teritoriul urcă până în vârful muntelui, care este în dreptul Văii Hinom spre vest, care este la capătul Văii Refaimiţilor la nord.
B<graniţa urca mai departe spre Debir, dincolo de Valea Acor, şi se îndrepta spre nord înspre Ghilgal, care este în faţa urcuşului Adumim, în partea de sud a pârâului; graniţa trecea pe lângă apele En-Şemeş şi continua până la En-Roguel.
A<Apoi graniţa aceasta urca spre Bet-Hogla, trecea pe la nord de Bet-Araba şi urca până la piatra lui Bohan, fiul lui Ruben;
2@_<Graniţa de la est era Marea Sărată, până la vărsarea Iordanului. Şi graniţa din partea de nord pornea de la golful mării care este la vărsarea Iordanului.
!?=<trecea apoi spre Aţmon, mergea până la pârâul Egiptului; şi graniţa se termina la mare. Aceasta să fie graniţa voastră din partea de sud.
Q><Apoi continua spre sud înspre urcuşul Acrabim, trecea spre Ţin şi se urca pe la sud de Cades-Barnea, şi continua mai departe spre Heţron şi, urcându-se spre Adar, se întorcea spre Carca;
z=o<Astfel graniţa lor de la sud pornea de la capătul Mării Sărate, de la golful care se întoarce spre sud.
J< <Partea căzută prin sorţi seminţiei fiilor lui Iuda, după familiile lor, se întindea spre graniţa Edomului până la Deşertul Ţin, la sud. Aceasta a fost graniţa din partea de sud.
;!<Şi numele Hebronului mai înainte era Chiriat-Arba: Arba fusese omul cel mai mare dintre anachimi. Şi ţara s-a odihnit de război.
;:q<Astfel Hebronul a devenit moştenirea lui Caleb, fiul lui Iefune, Chenizitul, până în ziua de astăzi, pentru că a urmat în totul calea Domnului Dumnezeului lui Israel.
b9?< Iosua a binecuvântat pe Caleb, fiul lui Iefune, şi i-a dat ca moştenire Hebronul.
8 < Acum deci dă-mi muntele acesta despre care a vorbit Domnul pe vremea aceea; căci ai auzit atunci că acolo sunt anachimi şi că sunt cetăţi mari şi fortificate. Poate că Domnul va fi cu mine şi atunci îi voi putea alunga, cum a spus Domnul.
27_< Şi astăzi sunt tot aşa de tare ca în ziua în care m-a trimis Moise; am tot atâta putere cât aveam atunci, fie pentru a lupta, fie pentru a intra şi a ieşi.
n6W< Acum, iată, Domnul m-a ţinut în viaţă, cum a zis, aceşti patruzeci şi cinci de ani de când a spus Domnul cuvântul acesta lui Moise, când umbla Israel prin deşert; şi acum, iată, sunt de optzeci şi cinci de ani.
Y5-< Şi în ziua aceea Moise a jurat şi a zis: Ţara în care a călcat piciorul tău va fi moştenirea ta pe vecie, pentru tine şi pentru fiii tăi, pentru că ai urmat în totul pe Domnul, Dumnezeul meu.
4#<Fraţii mei, care se urcaseră împreună cu mine, au muiat inima poporului, dar eu am urmat în totul calea Domnului Dumnezeului meu.
43c<Eram în vârstă de patruzeci de ani când m-a trimis Moise, robul Domnului, din Cades-Barnea, ca să cercetez ţara şi i-am adus ştiri aşa cum îmi spunea inima.
U2%<Fiii lui Iuda s-au apropiat de Iosua la Ghilgal; şi Caleb, fiul lui Iefune, chenizitul, i-a zis: Ştii ce a spus Domnul lui Moise, omul lui Dumnezeu, cu privire la mine şi la tine în Cades-Barnea.
1<Copiii lui Israel au făcut întocmai după poruncile pe care le dăduse Domnul lui Moise, şi au împărţit ţara.
^07<Căci fiii lui Iosif erau două seminţii: Manase şi Efraim. Şi ei nu au dat nici o parte leviţilor în ţară, afară de cetăţile de locuit, cu terenurile dimprejurul lor pentru turmele şi averile lor.
'/I<Căci Moise dăduse moştenirea celor două seminţii şi jumătate, de cealaltă parte a Iordanului; dar leviţilor nu le dăduse moştenire printre ei.
.y<Împărţirea s-a făcut prin sorţi, cum poruncise Domnul prin Moise, pentru cele nouă seminţii şi jumătate.
- <Acestea sunt locurile pe care le-au moştenit copiii lui Israel în ţara Canaanului, şi care le-au fost împărţite lor ca moştenire de preotul Eleazar, de Iosua, fiul lui Nun, şi de conducătorii de familie ai seminţiilor copiilor lui Israel.
,/< !Dar Moise nu i-a dat nici o moştenire seminţiei lui Levi: Domnul, Dumnezeul lui Israel este moştenirea lor, aşa după cum le spusese El.
-+U< Acestea sunt teritoriile pe care le-a împărţit Moise ca moştenire în câmpiile Moabului, de cealaltă parte a Iordanului, în faţa Ierihonului, spre est.
K*< Jumătate din Galaad, Aştarot şi Edrei, cetăţi din regatul lui Og, în Basan, au căzut fiilor lui Machir, fiul lui Manase, adică la jumătate din fiii lui Machir, după familiile lor.
')I< Şi ţinutul lor a fost de la Mahanaim, tot Basanul, tot regatul lui Og, regele Basanului, şi toate cetăţile lui Iair în Basan, şaizeci de cetăţi.
(< Şi Moise a dat o parte de moştenire la jumătate din seminţia lui Manase, fiilor lui Manase, după familiile lor.
f'G< Aceasta este moştenirea fiilor lui Gad, după familiile lor: cetăţile şi satele lor.
h&K< şi, în vale, Bet-Haram, Bet-Nimra, Sucot şi Ţafon, rămăşiţă din regatul lui Sihon, regele Hesbonului, având ca teritoriu Iordanul până la marginea Mării Chineret, de cealaltă parte a Iordanului, spre est.
o%Y< şi de la Hesbon până la Ramat-Miţpe şi Betonim, de la Mahanaim până la graniţa Debirului,
$+< Ţinutul lor a fost Iaezerul, toate cetăţile Galaadului, jumătate din ţara fiilor lui Amon până la Aroer, faţă în faţă cu Raba;
l#S< Şi Moise a dat o parte de moştenire seminţiei lui Gad, fiilor lui Gad, după familiile lor.
"#< Şi graniţa fiilor lui Ruben era Iordanul. Aceasta este moştenirea fiilor lui Ruben, după familiile lor: cetăţile şi satele lor.
{!q< Între cei pe care i-au ucis copiii lui Israel, nimiciseră cu sabia şi pe ghicitorul Balaam, fiul lui Beor.
 }< toate cetăţile câmpiei şi tot regatul lui Sihon, regele amoriţilor, care a domnit la Hesbon, pe care l-a bătut Moise, pe el şi pe domnitorii Madianului, pe Evi, Rechem, Ţur, Hur şi Reba, conducători din Sihon, care locuiau în tară.
<u< Bet-Peor, poalele Muntelui Pisga, Bet-Ieşimot,
C< Chiriataim, Sibma, Ţeret-Haşahar, pe muntele văii,
&I< Iahaţ, Chedemot, Mefaat,
`;< Hesbonul şi toate cetăţile lui din câmpie, Dibonul, Bamot-Baal, Bet-Baal-Meon,
&G< Şi ţinutul lor a fost de la Aroer, care este pe malurile pârâului Arnon, şi cetatea care este în mijlocul văii, toată câmpia de lângă Medeba,
eE< Şi Moise a dat o parte de moştenire seminţiei fiilor lui Ruben, după familiile lor.
1]< Numai seminţiei lui Levi Moise nu i-a dat moştenire; moştenirea lui au fost jertfele mistuite de foc înaintea Domnului Dumnezeului lui Israel, cum i-a spus El.
< Dar copiii lui Israel n-au alungat pe gheşuriţi şi pe maacatiţi, care au locuit în mijlocul lui Israel până în ziua de azi.
4c< tot regatul lui Og în Basan, care domnea în Aştarot şi în Edrei şi care era singura rămăşiţă a refaimiţilor. Pe aceştia Moise i-a bătut şi i-a alungat.
~w< Galaadul, ţinutul gheşuriţilor şi al maacatiţilor, tot Muntele Hermonului şi tot Basanul, până la Salca;
{< şi toate cetăţile lui Sihon, regele amoriţilor, care domnea la Hesbon, până la teritoriul copiilor lui Amon;
/< de la Aroer, care este pe malurile pârâului Arnon, şi de la cetatea care este în mijlocul văii, toată câmpia Medeba, până la Dibon;
jO< Rubeniţii şi gadiţii, cu cealaltă jumătate din seminţia lui Manase, şi-au primit moştenirea, pe care le-a dat-o Moise de cealaltă parte a Iordanului, în partea de est, aşa cum le-a dat-o Moise, robul Domnului:
y< Acum deci împarte ţara aceasta ca moştenire la cele nouă seminţii şi la jumătate din seminţia lui Manase.
xk< Toţi locuitorii ţinutului muntos, de la Liban până la Misrefot-Maim şi toţi sidoniţii: Pe aceştia Eu îi voi alunga dinaintea copiilor lui Israel; tu împarte numai ţara aceasta prin sorţi ca moştenire, cum ţi-am poruncit.
-< şi ţara ghibliţilor şi tot Libanul spre răsăritul soarelui, de la Baal-Gad, la poalele Muntelui Hermon, până la intrarea Hamatului.
)< începând dinspre sud, toată ţara canaaniţilor şi Meara, care este a sidoniţilor, până la Afec, până la teritoriul amoriţilor;
9< de la Şihor, care curge înaintea Egiptului, până la teritoriul Ecronului, spre nord, ţinut socotit drept canaanit şi care este stăpânit de cei cinci domnitori ai filistenilor: cel din Gaza, cel din Asdod, cel din Ascalon, cel din Gat şi cel din Ecron; şi aviţii;
w i< Acesta este teritoriul care a mai rămas: toate ţinuturile filistenilor şi tot ţinutul gheşuriţilor,
:  q< Iosua era bătrân şi înaintat în zile. Şi Domnul i-a zis: Tu ai îmbătrânit, ai înaintat în vârstă şi a mai rămas încă mult teritoriu de luat în Stăpânire.
J < regele din Tirţa, unul. În total treizeci şi unu de regi.
e E< regele Dorului, pe înălţimile Dorului, unul; regele Goimului, lângă Ghilgal, unul;
L < regele din Chedeş, unul; regele Iocneamului, la Carmel, unul;
?{< regele Taanacului, unul; regele din Meghido, unul;
F< regele Şimron-Meronului, unul; regele Acşafului, unul;
=w< regele Madonului, unul; regele Haţorului, unul;
>y< regele Afecului, unul; regele Laşaronului, unul;
=w< regele Tapuahului, unul; regele Heferului, unul;
>y< regele din Macheda, unul; regele Betelului, unul;
:q< regele Libnei, unul; regele Adulamului, unul;
;s< regele din Horma, unul; regele Aradului, unul;
=w< regele Debirului, unul; regele Ghederului, unul;
=w< regele Eglonului, unul; regele Ghezerului, unul;
>~y< regele Iarmutului, unul; regele din Lachis, unul;
A}< regele Ierusalimului, unul; regele Hebronului, unul;
K|< Regele Ierihonului, unul; regele din Ai, lângă Betel, unul;
I{ < în munte, în vale, în câmpie, la poalele munţilor, în deşert şi în partea de sud: ţara hetiţilor, a amoriţilor, a canaaniţilor, a fereziţilor, a heviţilor şi iebusiţilor.
(zK< Aceştia sunt regii pe care i-au bătut Iosua şi copiii lui Israel dincoace de Iordan, spre vest, de la Baal-Gad în Valea Libanului până la Muntele cel Pleşuv, care se înalţă spre Seir. Iosua a dat ţara lor în stăpânirea seminţiilor lui Israel, după împărţirea lor;
Sy!< Pe aceştia i-au bătut Moise, robul Domnului, şi copiii lui Israel; şi Moise, robul Domnului, a dat ţara lor în stăpânirea rubeniţilor, gadiţilor şi la jumătate din seminţia lui Manase.
Kx< El a domnit în Muntele Hermonului, în Salca, peste tot Basanul, până la graniţa gheşuriţilor şi maacatiţilor, şi peste jumătate din Galaad, graniţa lui Sihon, regele Hesbonului.
twc< pe Og, regele Basanului, singura rămăşiţă a refaimiţilor, care locuiau la Aştarot şi la Edrei.
sua< Pe Sihon, regele amoriţilor, care locuia la Hesbon şi domnea peste jumătate din Galaad, de la Aroer, care este pe malul pârâului Arnon, de la mijlocul acelui pârâu, până la pârâul Iaboc, care este graniţa amoniţilor;
t < Aceştia sunt regii pe care i-au bătut copiii lui Israel şi i-a căror ţară au luat-o în stăpânire de cealaltă parte a Iordanului, spre răsăritul soarelui, de la pârâul Arnon până la Muntele Hermonului, cu toată câmpia din partea de est:
]s5< Iosua a pus deci stăpânire pe toată ţara, potrivit cu tot ce spusese Domnul lui Moise. Şi Iosua a dat-o de moştenire lui Israel, după împărţirea lor pe seminţii. Apoi ţara s-a odihnit de război.
lrS< N-a rămas nici un anachim în ţara copiilor lui Israel; numai în Gaza, la Gat şi la Asdod.
q/< Şi în vremea aceea, Iosua a pornit şi a nimicit pe anachimii din ţinuturile muntoase, din Hebron, din Debir, din Anab, din tot ţinutul muntos al lui Iuda şi din tot ţinutul muntos al lui Israel; Iosua i-a nimicit cu desăvârşire, împreună cu cetăţile lor.
p< Căci era de la Domnul ca popoarele acestea să-şi împietrească inima şi să lupte împotriva lui Israel, pentru ca Israel să le distrugă cu desăvârşire, fără să aibă milă de ele, ci să-i nimicească, după cum a poruncit Domnul lui Moise.
+oQ< N-a rămas nici o cetate care să fi făcut pace cu copiii lui Israel, afară de heviţii care locuiau în Gabaon; pe toate celelalte le-au luat prin luptă,
dnC< Războiul pe care l-a purtat Iosua împotriva tuturor acestor regi a ţinut mult timp.
_m9< de la Muntele cel Pleşuv {Muntele Halak}, care se înalţă spre Seir, până la Baal-Gad, în Valea Libanului, la poalele Muntelui Hermon. A luat pe toţi regii lor, i-a bătut şi i-a omorât.
l5< Astfel Iosua a luat toată ţara aceasta, muntele, toată partea de sud, toată ţara Gosen, valea, câmpia, muntele lui Israel şi văile lui,
nkW< Şi Iosua a făcut aşa cum a poruncit Domnul robului Său Moise şi cum i-a poruncit Moise lui.
Sj!< Copiii lui Israel au păstrat pentru ei toată prada şi vitele acelor cetăţi; dar au trecut prin ascuţişul săbiei pe toţi oamenii, până i-au nimicit, fără să lase pe vreunul cu viaţă.
iy< Dar Israel n-a ars nici una din cetăţile aşezate pe dealuri, afară numai de Haţor, care a fost ars de Iosua.
Nh< Iosua a luat de asemenea toate cetăţile regilor acelora şi pe toţi regii lor, i-a trecut prin ascuţişul săbiei şi i-a nimicit cu desăvârşire, cum le poruncise Moise, robul Domnului.
;gq< Şi au trecut prin ascuţişul săbiei pe toţi cei ce se găseau în el, nimicindu-i cu desăvârşire; n-a mai rămas nici o suflare de viaţă, şi au dat foc Haţorului.
1f]< În vremea aceea, Iosua s-a întors şi a luat Haţorul, şi a trecut prin sabie pe regele lui; căci Haţorul fusese mai înainte capitala tuturor acestor regate.
ey< Iosua le-a făcut cum îi spusese Domnul: cailor le-a tăiat venele picioarelor, iar carele lor le-a ars în foc.
cdA< Şi Domnul i-a dat în mâinile lui Israel, care i-a bătut şi i-a urmărit până la Sidonul cel mare, până la Misrefot-Maim şi până în Valea Miţpa la est; şi i-au bătut până n-a mai rămas nici unul.
c< Iosua, cu toţi oamenii lui de război, a venit pe neaşteptate peste ei la apele Merom şi s-a năpustit asupra lor.
Sb!< Şi Domnul a zis lui Iosua: Nu te teme de ei, căci mâine, pe vremea aceasta, îi voi da pe toţi ucişi înaintea lui Israel. Cailor să le tai venele picioarelor, iar carele să le arzi în foc.
a;< Şi după ce s-au întrunit toţi aceşti regi, au venit şi şi-au aşezat tabăra împreună la apele Merom, ca să lupte împotriva lui Israel.
%`E< Şi au ieşit, ei şi toate armatele lor împreună cu ei, popor mult, ca nisipul care este pe marginea mării, cu cai şi care în foarte mare număr.
-_U< şi canaaniţilor din est şi din vest, amoriţilor, hetiţilor, fereziţilor, iebusiţilor în munţi, şi heviţilor la poalele Hermonului, în ţara Miţpa.
@^{< la regii care erau în partea de nord a munţilor, în câmpiile din sudul Chineretului {Marea Galileii}, în vale şi pe înălţimile Dorului, în partea de vest,
&] I< Când a auzit Iabin, regele Haţorului, despre aceste lucruri, a trimis mesageri la Iobab, regele Madonului, la regele Şimronului, la regele Acşafului,
`\;< +Şi Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, s-a întors în tabără la Ghilgal.
[#< *Şi Iosua a luat în acelaşi timp pe toţi regii aceia şi ţările lor, pentru că Domnul, Dumnezeul lui Israel lupta pentru Israel.
mZU< )Şi Iosua i-a bătut de la Cades-Barnea până la Gaza şi toată ţara Gosen până la Gabaon.
~Yw< (Iosua a bătut astfel toată ţara, ţinutul deluros, partea de sud, câmpia şi costişele şi pe toţi regii lor; n-a lăsat să scape nimeni, ci a nimicit cu desăvârşire tot ce avea suflare, cum poruncise Domnul, Dumnezeul lui Israel.
4Xc< 'Şi l-a luat, pe el, pe regele lui şi toate cetăţile lui; le-au trecut prin ascuţişul săbiei şi au nimicit cu desăvârşire pe toţi locuitorii lui, fără să lase să scape vreunul; Iosua a făcut Debirului şi regelui lui cum făcuse Hebronului şi cum făcuse Libnei şi regelui ei.
qW]< &Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, s-a întors la Debir şi a început lupta împotriva lui.
4Vc< %l-au luat şi l-au trecut prin ascuţişul săbiei, pe el, pe regele lui, toate cetăţile care aparţineau de el şi pe toţi cei care se aflau în el; n-a lăsat pe nici unul să scape, aşa cum făcuse cu Eglonul, şi l-a nimicit cu desăvârşire împreună cu toţi cei ce se aflau în el.
wK~~~}~$}}|#{{zbyyy xxCxwww{wvv!uuvttess[rr~qq pppjootonnnvnLnmll kfjii^hhff0edOONNKMM>LLSKKKJIISHHTGFELDCBA@?? >Z=<;;/:x9!8$76u5433w2Z100/)--,%+~*))S(b'&%%{$$K##! tS 6:X'L V- : 0  K/ywt FDar Adoni-Bezec a fugit; ei l-au urmărit, l-au prins şi i-au tăiat degetele mari de la mâini şi de la picioare.
s }FŞi ei au găsit pe Adoni-Bezec la Bezec; au luptat împotriva lui şi i-au învins pe canaaniţi şi pe fereziţi.
r %FŞi Iuda s-a urcat şi Domnul a dat pe canaaniţi şi pe fereziţi în mâinile lor; şi au ucis din ei zece mii de bărbaţi la Bezec.
q FŞi Iuda a zis fratelui său Simeon: Urcă-te împreună cu mine în ţara care mi-a căzut la sorţi, ca să luptăm împotriva canaaniţilor şi mă voi urca şi eu cu tine în ţara care ţi-a căzut ţie la sorţi. Şi Simeon s-a dus cu el.
Yp /FŞi Domnul a zis: Să se urce Iuda; iată, Eu am dat ţara în mâinile lui.
2o cFDupă moartea lui Iosua, copiii lui Israel au întrebat pe Domnul, zicând: Cine dintre noi să se urce întâi împotriva canaaniţilor, ca să lupte împotriva lor?
!n=<!Şi Eleazar, fiul lui Aaron, a murit şi a fost îngropat la Ghibeat-Fineas, care fusese dat fiului său Fineas, în ţinutul muntos al lui Efraim.
m%< Oasele lui Iosif, pe care le aduseseră copiii lui Israel din Egipt, au fost îngropate la Sihem, într-o parcelă de pământ pe care o cumpărase Iacov de la fiii lui Hamor, tatăl lui Sihem, cu o sută de chesita, şi care a ajuns moştenirea fiilor lui Iosif.
Gl <Şi Israel a slujit Domnului în tot timpul vieţii lui Iosua şi în tot timpul vieţii bătrânilor care au trăit după Iosua şi care cunoşteau tot ce făcuse Domnul pentru Israel.
k<Şi ei l-au îngropat în ţinutul moştenirii lui, la Timnat-Serah, în ţinutul muntos al lui Efraim, la nord de Muntele Gaaş.
sja<După aceste lucruri, Iosua, fiul lui Nun, robul Domnului, a murit, în vârstă de o sută zece ani.
Wi)<Apoi Iosua a dat drumul poporului şi s-a dus fiecare la moştenirea lui.
nhW<Şi Iosua a zis întregului popor: Iată, piatra aceasta ne va fi martoră, căci a auzit toate cuvintele pe care ni le-a spus Domnul; ea va fi martoră împotriva voastră, ca să nu fiţi necredincioşi Dumnezeului vostru.
1g]<Şi Iosua a scris aceste lucruri in cartea legii lui Dumnezeu. A luat o piatră mare şi a ridicat-o acolo sub un stejar care era lângă locul închinat Domnului.
kfQ<Iosua a făcut în ziua aceea un legământ cu poporul şi i-a dat legi şi porunci la Sihem.
sea<Şi poporul a zis lui Iosua: Noi vom sluji Domnului Dumnezeului nostru şi vom asculta de glasul lui.
d<Acum deci scoateţi dumnezeii străini care sunt în mijlocul vostru şi întoarceţi-vă inima spre Domnul, Dumnezeul lui Israel.
'cI<Şi Iosua a zis poporului: Voi sunteţi martori împotriva voastră înşivă că aţi ales pe Domnul, ca să-I slujiţi. Ei au răspuns: Suntem martori!
Eb<Şi poporul a zis lui Iosua: Nu, ci vom sluji Domnului!
.aW<Dacă veţi părăsi pe Domnul şi veţi sluji dumnezeilor străini, atunci El Se va întoarce şi vă va face rău şi vă va nimici, după ce v-a făcut bine.
9`m<Dar Iosua a zis poporului: Voi nu veţi putea sluji Domnului, căci El este un Dumnezeu sfânt. El este un Dumnezeu gelos; El nu vă va ierta fărădelegile şi păcatele.
6_g<Şi Domnul a alungat dinaintea noastră pe toate popoarele şi pe amoriţii care locuiau în ţara aceasta: de aceea vom sluji Domnului, căci El este Dumnezeul nostru.
F^<Căci Domnul, Dumnezeul nostru este Cel ce ne-a scos, pe noi şi pe părinţii noştri, din ţara Egiptului, din casa captivităţii, şi care a făcut înaintea ochilor noştri acele minuni mari şi ne-a păzit în tot timpul drumului pe care l-am urmat şi în mijlocul tuturor popoarelor pe la care am trecut.
}]u<Şi poporul a răspuns şi a zis: Departe de noi gândul să părăsim pe Domnul şi să slujim altor dumnezei.
(\K<Şi dacă vi se pare că e rău să slujiţi Domnului, alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: sau dumnezeilor cărora le slujeau părinţii voştri dincolo de Fluviu, sau dumnezeilor amoriţilor, în a căror ţară locuiţi. Cât despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului.
W[)<Acum deci temeţi-vă de Domnul şi slujiţi-I cu sinceritate şi cu credincioşie. Depărtaţi dumnezeii cărora le-au slujit părinţii voştri dincolo de Fluviu şi în Egipt, şi slujiţi Domnului.
GZ < Şi v-am dat o ţară pentru care voi n-aţi muncit şi cetăţi pe care nu voi le-aţi zidit, dar în care voi locuiţi; mâncaţi din viile şi măslinii pe care nu voi i-aţi sădit.
*YO< Am trimis înaintea voastră viespe bondărească care i-a alungat dinaintea voastră, ca pe cei doi regi ai amoriţilor: nu cu sabia ta nici cu arcul tău.
sXa< Apoi aţi trecut Iordanul şi aţi ajuns la Ierihon. locuitorii Ierihonului au luptat împotriva voastră: amoriţii, fereziţii, canaaniţii, hetiţii, ghirgasiţii, heviţii şi iebusiţii; şi Eu i-am dat în mâinile voastre.
{Wq< Dar Eu n-am vrut să ascult pe Balaam. Aşa că el v-a binecuvântat şi Eu v-am scăpat din mâna lui Balac.
/VY< Atunci Balac, fiul lui Ţipor, regele Moabului, s-a ridicat şi a pornit la luptă împotriva lui Israel. A chemat pe Balaam, fiul lui Beor, ca să vă blesteme.
aU=<V-am adus în ţara amoriţilor, care locuiau dincolo de Iordan, şi ei au luptat împotriva voastră. I-am dat în mâinile voastre, ca să puneţi stăpânire pe ţara lor; şi i-am nimicit dinaintea voastră.
wTi<Atunci ei au strigat către Domnul şi El a pus întuneric între voi şi egipteni, şi a adus marea înapoi peste ei şi i-a acoperit; aţi văzut cu ochii voştri ce am făcut egiptenilor. Şi voi aţi locuit mult timp în deşert.
,SS<Am scos pe părinţii voştri din Egipt şi aţi ajuns la mare. Egiptenii au urmărit pe părinţii voştri cu care şi cu călăreţi până la Marea Roşie.
R!<Am trimis pe Moise şi pe Aaron şi am lovit Egiptul cu minunile pe care le-am făcut în mijlocul lui; apoi v-am scos afară din el.
Q/<Şi lui Isaac i-am dat pe Iacov şi pe Esau; lui Esau i-am dat în stăpânire Muntele Seir, iar Iacov şi fiii lui s-au coborât în Egipt.
)PM<Şi Eu am luat pe tatăl vostru Avraam de dincolo de Fluviu şi l-am purtat prin toată ţara Canaanului; i-am înmulţit sămânţa şi i-am dat pe Isaac.
xOk<Şi Iosua a zis întregului popor: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: Părinţii voştri, Terah, tatăl lui Avraam şi tatăl lui Nahor, locuiau în vechime de cealaltă parte a Fluviului (Eufrat) şi slujeau altor dumnezei.
fN I<Iosua a adunat toate seminţiile lui Israel la Sihem şi a chemat pe bătrânii lui Israel, pe conducătorii lui, pe judecătorii lui şi pe conducătorii armatei lor; şi ei s-au înfăţişat înaintea lui Dumnezeu.
/MY<Dacă veţi călca legământul pe care vi l-a dat Domnul, Dumnezeul vostru şi dacă vă veţi duce să slujiţi altor dumnezei şi să vă închinaţi înaintea lor, atunci mânia Domnului se va aprinde împotriva voastră şi veţi pieri repede din ţara cea bună pe care v-a dat-o El.
L5<Şi aşa cum toate cuvintele bune pe care vi le-a spus Domnul, Dumnezeul vostru, s-au împlinit faţă de voi, tot aşa Domnul va împlini faţă de voi toate cuvintele rele, până vă va nimici de pe faţa acestei ţări bune pe care v-a dat-o Domnul, Dumnezeul vostru.
tKc<Iată, astăzi eu mă duc pe calea pe care merge tot ce este pământesc; şi voi ştiţi în toată inima voastră şi în tot sufletul vostru că nici măcar un cuvânt din toate cuvintele bune pe care le-a spus Domnul, Dumnezeul vostru, cu privire la voi n-a rămas neîmplinit; toate au fost împlinite pentru voi, nici un cuvânt n-a rămas neîmplinit.
&JG< să ştiţi sigur că Domnul, Dumnezeul vostru nu va mai alunga aceste popoare dinaintea voastră, ci ele vă vor fi o cursă şi un laţ, un bici în coaste şi nişte spini în ochi, până veţi pieri de pe faţa acestei ţări bune, pe care v-a dat-o Domnul, Dumnezeul vostru.
TI#< Altfel, dacă vă veţi abate şi vă veţi lipi de popoarele acestea care au mai rămas printre voi, dacă vă veţi uni cu ele prin căsătorii şi veţi intra în legături cu ele şi ele cu voi,
ZH/< Vegheaţi deci asupra voastră, că să iubiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru.
G< Un singur bărbat dintre voi urmărea o mie dintre ei, căci Domnul, Dumnezeul vostru era Cel ce lupta pentru voi, cum v-a spus.
F/< Căci Domnul a alungat dinaintea voastră popoare mari şi puternice; şi nimeni până în ziua aceasta n-a putut să vă stea împotrivă.
pE[<ci voi să vă alipiţi de Domnul, Dumnezeul vostru, aşa cum aţi făcut până în ziua aceasta.
cDA<ca să nu vă amestecaţi cu popoarele acestea care au rămas printre voi; nici să nu rostiţi numele dumnezeilor lor, nici să nu vă juraţi pe ei, să nu le slujiţi, nici să nu vă închinaţi înaintea lor,
7Ci<Purtaţi-vă deci cu fermitate ca să păziţi şi să împliniţi tot ce este scris în cartea legii lui Moise, ca să nu vă abateţi nici la dreapta, nici la stânga,
NB<Şi Domnul, Dumnezeul vostru le va alunga dinaintea voastră şi le va îndepărta dinaintea ochilor voştri; şi voi le veţi stăpâni graniţa, aşa cum v-a promis Domnul, Dumnezeul vostru.
mAU<Iată, v-am împărţit prin sorţi popoarele acestea rămase, ca ele să fie o moştenire pentru seminţiile voastre, începând de la Iordan, şi toate popoarele pe care le-am nimicit, până la Marea cea Mare, spre vest.
(@K<Aţi văzut tot ce a făcut Domnul, Dumnezeul vostru, tuturor popoarelor acestora pentru voi, căci Însuşi Domnul, Dumnezeul vostru a luptat pentru voi.
??y<Iosua a chemat pe tot Israelul, pe bătrânii lui, pe conducătorii lui, pe judecătorii lui şi pe conducătorii armatei şi le-a zis: Eu sunt bătrân, înaintat în vârstă.
8> m<Şi s-a întâmplat că după multe zile, după ce Domnul dăduse odihnă lui Israel de toţi duşmanii care-l înconjurau, iar Iosua era bătrân, înaintat în vârstă,
#=A<"Şi fiii lui Ruben şi fiii lui Gad au numit altarul acela Ed (Martor);căci acesta va fi o mărturie între noi că Domnul este Dumnezeu, au zis ei.
s<a<!Şi lucrul acesta a plăcut copiilor lui Israel; şi copiii lui Israel au binecuvântat pe Dumnezeu şi n-au mai vrut să se urce împotriva lor cu război, ca să nimicească ţara în care locuiau fiii lui Ruben şi ai lui Gad.
^;7< Şi Fineas, fiul preotului Eleazar, şi conducătorii s-au întors de la fiii lui Ruben şi de la fiii lui Gad, din ţara Galaadului, în ţara Canaanului, la copiii lui Israel, cărora le-au dat un răspuns.
':I<Şi Fineas, fiul preotului Eleazar, a zis fiilor lui Ruben, fiilor lui Gad şi fiilor lui Manase: Cunoaştem acum că Domnul este în mijlocul nostru, fiindcă n-aţi săvârşit păcatul acesta împotriva Domnului; şi aţi eliberat astfel pe copiii lui Israel din mâna Domnului.
f9G<Când a auzit preotul Fineas şi conducătorii adunării, conducătorii peste miile lui Israel, care erau cu el, cuvintele pe care le-au rostit fiii lui Ruben, fiii lui Gad şi fiii lui Manase, au rămas mulţumiţi.
8-<Departe de noi gândul să ne răzvrătim împotriva Domnului şi să ne abatem astăzi de la Domnul, zidind un altar pentru arderi-de-tot, pentru daruri de mâncare şi pentru jertfe, afară de altarul Domnului Dumnezeului nostru, care este înaintea locaşului lui!
&7G<De aceea noi am zis: Dacă s-ar întâmpla ca mai târziu să ne vorbească astfel, nouă sau urmaşilor noştri, vom spune: Priviţi, chipul altarului Domnului, pe care l-au făcut părinţii noştri, nu pentru arderi-de-tot şi pentru jertfe, ci ca mărturie între noi şi voi.
6-<ci ca să fie o mărturie între noi şi voi şi între generaţiile noastre după noi, că voim să slujim Domnului, înaintea Feţei Lui, prin arderile noastre de tot, prin jertfele noastre de mulţumire, ca să nu zică fiii noştri: Voi nu aveţi parte de Domnul!
e5E<De aceea am zis: Să ne zidim deci un altar, nu pentru arderi-de-tot şi pentru jertfe,
Y4-<Căci Domnul a pus Iordanul ca graniţă între noi şi voi, fiii lui Ruben şi fiii lui Gad; voi n-aveţi parte de Domnul! Şi fiii voştri ar face astfel ca fiii noştri să nu se mai teamă de Domnul.
J3<Am făcut lucrul acesta mai degrabă de frică, zicând că într-o zi s-ar putea ca fiii voştri să spună fiilor noştri: Ce legătură este între voi şi Domnul, Dumnezeul lui Israel?
g2I<Dacă ne-am zidit un altar ca să ne abatem de la Domnul şi ca să aducem pe el arderi-de-tot şi daruri de mâncare sau pentru a aduce pe el jertfe de mulţumire, Domnul Însuşi să ne ceară socoteală de aceasta!
1)<Domnul, Dumnezeul Cel Atotputernic, Domnul, Dumnezeul Cel Atotputernic ştie, şi Israel însuşi să ştie aceasta! Dacă am făcut lucrul acesta pentru a ne răzvrăti sau pentru a păcătui împotriva Domnului, să nu ne vină în ajutor Domnul în ziua aceasta!
0<Fiii lui Ruben, fiii lui Gad şi jumătate din seminţia lui Manase au răspuns şi au zis conducătorilor peste miile lui Israel:
y/m<Acan, fiul lui Zerah, n-a săvârşit oare un păcat cu privire la lucrurile date spre nimicire şi mânia Domnului s-a aprins împotriva întregii adunări a lui Israel? Şi el n-a fost singurul care a pierit din cauza păcatului lui.
S.!<Dacă ţara stăpânirii voastre este necurată, treceţi atunci în ţara stăpânirii Domnului, unde este aşezată locuinţa Domnului, şi luaţi o stăpânire în mijlocul nostru. Numai nu vă răzvrătiţi împotriva Domnului sau împotriva noastră, zidindu-vă un altar, pe lângă altarul Domnului Dumnezeului nostru!
3-a<încât vreţi să vă abateţi azi de la Domnul? Dacă vă răzvrătiţi azi împotriva Domnului, mâine El Se va mânia împotriva întregii adunări a lui Israel.
0,[<Vi se pare prea mică fărădelegea din Peor, de care nu suntem curăţaţi nici până în ziua de azi, deşi toată adunarea Domnului a fost lovită cu o urgie,
+<Aşa vorbeşte toată adunarea Domnului: Ce înseamnă păcatul acesta pe care l-aţi făcut împotriva Dumnezeului lui Israel, abătându-vă astăzi de la Domnul, prin faptul că v-aţi zidit un altar, ca să vă răzvrătiţi azi împotriva Domnului?
*'<Ei au venit la fiii lui Ruben, la fiii lui Gad şi la jumătate din seminţia lui Manase, în ţara Galaadului, şi le-au vorbit astfel:
J)<şi cu ei zece conducători, câte un conducător de fiecare casă părintească din toate seminţiile lui Israel; fiecare era un conducător al casei părinteşti între miile lui Israel.
/(Y< Copiii lui Israel au trimis la fiii lui Ruben, la fiii lui Gad şi la jumătate din seminţia lui Manase, în ţara Galaadului, pe Fineas, fiul preotului Eleazar
#'A< Şi când au auzit copiii lui Israel lucrul acesta, toată adunarea copiilor lui Israel s-a strâns la Silo, ca să se urce să lupte împotriva lor.
k&Q< Şi copiii lui Israel au auzit zicându-se: Iată, fiii lui Ruben, fiii lui Gad şi jumătate din seminţia lui Manase au zidit un altar în faţa ţării Canaanului, pe malurile Iordanului, de partea copiilor lui Israel.
k%Q< Şi când au ajuns pe malurile Iordanului, care erau în ţara Canaanului, fiii lui Ruben, fiii lui Gad şi jumătate din seminţia lui Manase au zidit acolo un altar lângă Iordan – un altar a cărui mărime te uimea.
>$w< Fiii lui Ruben, fiii lui Gad şi jumătate din seminţia lui Manase s-au întors acasă, lăsând pe copiii lui Israel la Silo, care este în ţara Canaanului, ca să se ducă în ţara Galaadului, care era teritoriul stăpânit de ei, şi pe care l-au stăpânit după porunca Domnului dată prin Moise.
#<şi le-a vorbit, zicând: Întoarceţi-vă la corturile voastre cu multe bogăţii, cu foarte multe turme, cu argint, cu aur, cu bronz, cu fier şi cu foarte multă îmbrăcăminte. Împărţiţi prada luată de la duşmanii voştri cu fraţii voştri.
"<Moise dăduse unei jumătăţi din seminţia lui Manase o moştenire în Basan, şi Iosua a dat celeilalte jumătăţi o moştenire lângă fraţii lor, dincoace de Iordan, la vest. Şi când i-a trimis Iosua la corturile lor, i-a binecuvântat
a!=<Şi Iosua i-a binecuvântat şi le-a dat drumul; şi ei au plecat la corturile lor.
I  <Dar aveţi grijă să păziţi şi să împliniţi legile şi poruncile pe care vi le-a dat Moise, robul Domnului: să iubiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, să umblaţi în toate căile lui, să ţineţi poruncile lui, să vă alipiţi de El şi să-I slujiţi din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru.
 <Şi acum, când Domnul, Dumnezeul vostru a dat odihnă fraţilor voştri, cum le-a promis, întoarceţi-vă şi duceţi-vă la corturile voastre, în ţara stăpânirii voastre, pe care v-a dat-o Moise, robul Domnului, de cealaltă parte a Iordanului.
*O<N-aţi părăsit pe fraţii voştri în toate zilele acestea multe până în ziua de azi, ci aţi păzit cerinţele poruncilor Domnului Dumnezeului vostru.
<şi le-a zis: Voi aţi păzit tot ce v-a poruncit Moise, robul Domnului, şi aţi ascultat de glasul meu în tot ce v-am poruncit.
h M<Atunci Iosua a chemat pe rubeniţi şi pe gadiţi şi pe jumătate din seminţia lui Manase
<-Nici una din promisiunile pe care le-a făcut Domnul casei lui Israel n-a rămas neîmplinită; toate s-au împlinit.
O<,Domnul le-a dat odihnă din toate părţile, cum jurase părinţilor lor şi nici unul din duşmanii lor n-a putut să le stea împotrivă; Domnul a dat pe toţi duşmanii lor în mâinile lor.
/<+Şi Domnul a dat lui Israel toată ţara pe care a jurat că o va da părinţilor lor; ei au luat-o în stăpânire şi s-au aşezat în ea.
sa<*Cetăţile acestea aveau fiecare împrejurimile ei de jur împrejur; aşa erau toate aceste cetăţi.
<)Toate cetăţile leviţilor luate din stăpânirea copiilor lui Israel erau patruzeci şi opt de cetăţi cu împrejurimile lor.
5<(Toate cetăţile date prin sorţi fiilor lui Merari, celor rămaşi din familiile leviţilor, după familiile lor, erau douăsprezece cetăţi.
G <'Hesbonul cu împrejurimile lui: în total patru cetăţi.
(K<&Şi celor din seminţia lui Gad le-au dat ca şi cetate de refugiu pentru ucigaş: Ramot din Galaad cu împrejurimile lui, Mahanaim cu împrejurimile lui,
^7<%Chedemot cu împrejurimile lui şi Mefaat cu împrejurimile lui: patru cetăţi.
gI<$Şi din seminţia lui Ruben: Beţerul cu împrejurimile lui, Iahţa cu împrejurimile ei,
[1<#Dimna cu împrejurimile ei şi Nahalal cu împrejurimile lui: patru cetăţi.
.W<"Şi familiilor fiilor lui Merari, celor rămaşi din Leviţi, din seminţia lui Zabulon, le-au dat: Iocneamul cu împrejurimile lui, Carta cu împrejurimile ei,
vg<!Toate cetăţile gherşoniţilor, după familiile lor, erau treisprezece cetăţi cu împrejurimile lor.
Z/< Şi din seminţia lui Neftali au dat ca şi cetate de refugiu pentru ucigaşi: Chedeş din Galileea cu împrejurimile ei, Hamot-Dor cu împrejurimile lui şi Cartanul cu împrejurimile lui: trei cetăţi.
[ 1<Helcat cu împrejurimile lui şi Rehob cu împrejurimile lui: patru cetăţi.
h K<Şi din seminţia lui Aşer: Mişeal cu împrejurimile lui, Abdonul cu împrejurimile lui,
` ;<Iarmutul cu împrejurimile lui şi En-Ganim cu împrejurimile lui: patru cetăţi.
i M<Şi din seminţia lui Isahar: Chişion cu împrejurimile lui, Dabrat cu împrejurimile lui,
{ q<Şi fiilor lui Gherşon, dintre familiile Leviţilor, din cealaltă jumătate a seminţiei lui Manase, au dat ca şi cetate de refugiu a ucigaşului: Golan din Basan cu împrejurimile ei şi Beeştra cu împrejurimile ei: două cetăţi.
sa<Toate cetăţile erau zece, cu împrejurimile lor, pentru familiile fiilor lui Chehat care au rămas.
<Şi din jumătate din seminţia lui Manase: Taanac cu împrejurimile lui şi Gat-Rimon cu împrejurimile lui: două cetăţi.
_9<Aialon cu împrejurimile lui şi Gat-Rimon cu împrejurimile lui: patru cetăţi.
fG<Şi din seminţia lui Dan: Elteche cu împrejurimile ei, Ghibeton cu împrejurimile lui,
b?<Chibţaim cu împrejurimile lui şi Bet-Horon cu împrejurimile lui: patru cetăţi.
$C<Şi ei le-au dat cetatea de refugiu pentru ucigaşi, Sihemul cu împrejurimile lui, în ţinutul muntos al lui Efraim, Ghezerul cu împrejurimile lui,
/<Şi familiile copiilor lui Chehat, Leviţii care au mai rămas din copiii lui Chehat, au avut prin sorţi cetăţi din seminţia lui Efraim.
oY<Toate cetăţile preoţilor, fiii lui Aaron, au fost treisprezece cetăţi cu împrejurimile lor.
`;<Anatot şi împrejurimile lui, şi Almonul şi împrejurimile lui: patru cetăţi.
kQ<Şi din seminţia lui Beniamin: Gabaonul şi împrejurimile lui, Gheba şi împrejurimile ei.
~3<Ainul şi împrejurimile lui, Iuta şi împrejurimile ei, şi Bet-Şemeşul şi împrejurimile lui; nouă cetăţi din aceste două seminţii.
M}<Holonul şi împrejurimile lui, Debirul şi împrejurimile lui,
M|<Iatinii şi împrejurimile lui, Eştemoa şi împrejurimile ei,
{!< Au dat deci fiilor preotului Aaron: cetatea de refugiu pentru ucigaşi; Hebronul şi împrejurimile lui, Libna şi împrejurimile ei,
lzS< Dar câmpiile cetăţii şi satele ei au fost date în stăpânire lui Caleb, fiul lui Iefune.
y< le-au dat Chiriat-Arba (Arba fiind tatăl lui Anac), care este Hebronul, în ţinutul muntos al lui Iuda, cu împrejurimile ei.
x< şi care au fost ale fiilor lui Aaron, dintre familiile chehatiţilor, din fiii lui Levi, căci ei au ieşit cei dintâi la sorţi.
w< Ei au dat din seminţia fiilor lui Iuda şi din seminţia fiilor lui Simeon cetăţile acestea, care sunt menţionate aici pe nume
v <Copiii lui Israel au dat prin sorţi leviţilor cetăţile acestea cu împrejurimile lor, cum poruncise Domnul lui Moise.
u;<Fiii lui Merari, după familiile lor, au avut douăsprezece cetăţi din seminţia lui Ruben, din seminţia lui Gad şi din seminţia lui Zabulon.
\t3<Fiii lui Gherşon au avut prin sorţi treisprezece cetăţi ale familiilor din seminţia lui Isahar, din seminţia lui Aşer, din seminţia lui Neftali şi din jumătate din seminţia lui Manase, în Basan.
2s_<Ceilalţi fii ai lui Chehat au avut prin sorţi zece cetăţi ale familiilor din seminţia lui Efraim, din seminţia lui Dan şi jumătate din seminţia lui Manase.
\r3<Au tras la sorţi pentru familia Chehatiţilor; şi Leviţii, fiii preotului Aaron, au avut prin sorţi treisprezece cetăţi din seminţia lui Iuda, din seminţia lui Simeon şi din seminţia Iui Beniamin.
q!<Copiii lui Israel au dat atunci leviţilor, din moştenirea lor, cetăţile următoare cu împrejurimile lor, după porunca Domnului:
8pk<Şi ei le-au vorbit la Silo, în ţara Canaanului, şi au zis: Domnul a poruncit prin Moise să ni se dea cetăţi de locuit, cu împrejurimile lor pentru vitele noastre.
1o _<Conducătorii de familie ai leviţilor s-au apropiat de preotul Eleazar, de Iosua, fiul lui Nun şi de conducătorii de familie ai seminţiilor copiilor lui Israel.
5ne< Acestea au fost cetăţile hotărâte pentru copiii lui Israel şi pentru străinul care locuieşte în mijlocul lor, pentru ca acela care va ucide pe cineva fără voie să poată fugi în ele şi să nu moară de mâna răzbunătorului sângelui, înainte de a se prezenta înaintea adunării.
am=<Şi de cealaltă parte a Iordanului, la est de Ierihon, au ales Beţerul în deşert, în câmpie, în seminţia lui Ruben;Ramot în Galaad, în seminţia lui Gad; şi Golan, în Basan, în seminţia lui Manase.
Ol<Ei au pus deoparte Chedeşul, în Galileea, în ţinutul muntos al lui Neftali; Sihemul în ţinutul muntos al lui Efraim; şi Chiriat-Arba, care este Hebronul, în ţinutul muntos al lui Iuda.
k5<Şi el să locuiască în cetatea aceea până se va prezenta înaintea adunării ca să fie judecat, până la moartea marelui preot care va fi în zilele acelea. Atunci, ucigaşul să se întoarcă şi să intre în cetatea şi în casa lui, în cetatea de unde fugise.
@j{<Şi dacă răzbunătorul sângelui îl va urmări, ei să nu dea pe ucigaş în mâinile lui; căci a omorât pe aproapele lui fără voie şi fără să-l fi urât mai dinainte.
i1<Ucigaşul să fugă în una din aceste cetăţi, să se oprească la intrarea porţii cetăţii şi să spună întâmplarea lui în auzul bătrânilor acelei cetăţi; ei să-l primească la ei în cetate şi să-i dea o locuinţă, ca să locuiască împreună cu ei.
?hy<unde să poată fugi ucigaşul care va omorî pe cineva din greşeală, fără să fi vrut mai dinainte. Ele să vă fie un loc de refugiu împotriva răzbunătorului sângelui.
g<Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Hotărâţi-vă cetăţile de refugiu, despre care v-am vorbit prin Moise,
/f ]<Domnul a vorbit lui Iosua, zicând:
#eA<3Acestea sunt moştenirile pe care preotul Eleazar, Iosua, fiul lui Nun, şi conducătorii de familie ai seminţiilor copiilor lui Israel, le-au împărţit prin sorţi la Silo, înaintea Domnului, la uşa cortului întâlnirii. Şi astfel ei au sfârşit împărţirea ţării.
+dQ<2După porunca Domnului, i-au dat cetatea pe care o cerea el: Timnat-Serah, în ţinutul muntos al lui Efraim. El a zidit cetatea din nou şi a locuit în ea.
c;<1După ce au sfârşit de împărţit ţara, după teritoriile ei, copiii lui Israel au dat lui Iosua, fiul lui Nun, o moştenire în mijlocul lor.
zbo<0Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Dan, după familiile lor, cetăţile acestea cu satele lor.
?ay</Graniţa fiilor lui Dan se întindea mai mult decât acestea, căci fiii lui Dan s-au urcat şi au luptat împotriva lui Leşem; au pus mâna pe el şi l-au trecut prin ascuţişul săbiei; au pus stăpânire pe el, s-au aşezat în el şi l-au numit Dan, în loc de Leşem, după numele tatălui lor Dan.
R`<.Me-Iarcon şi Racon, cu graniţa care este fată în faţă cu Iafo.
*_Q<-Iehud, Bene-Berac, Gat-Rimon,
'^K<,Elteche, Ghibeton, Baalat,
"]A<+Elon, Timnata, Ecron,
&\I<*Şaalabin, Aialon, Iitla,
H[ <)Graniţa moştenirii lor era Ţoreea, Eştaol, Ir-Şemeş,
bZ?<(A şaptea parte a căzut prin sorţi seminţiei fiilor lui Dan, după familiile lor.
~Yw<'Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Neftali, după familiile lor, cetăţile acestea cu satele lor.
rX_<&Iireon, Migdal-El, Horem, Bet-Anat şi Bet-Şemeş: nouăsprezece cetăţi împreună cu satele lor.
'WK<%Chedeş, Edrei, En-Haţor,
!V?<$Adama, Rama, Haţor,
PU<#Cetăţile fortificate erau: Ţidim, Ţer, Hamat, Racat, Chineret,
ZT/<"Se întorcea spre vest la Aznot-Tabor şi de acolo mergea înainte la Hucoc; se atingea de Zabulon în partea de sud şi de Aşer în partea de vest, şi de Iuda înspre Iordan, spre răsăritul soarelui.
S<!Graniţa lor se întindea de la Helef, de la Alon, prin Ţaananim, Adami-Necheb şi Iabneel, până la Lacum, şi ieşea la Iordan.
ZR/< A şasea parte a căzut prin sorţi fiilor lui Neftali, după familiile lor.
}Qu<Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Aşer, după familiile lor, cetăţile acestea şi satele lor.
_P9<Cuprindea şi Uma, Afec şi Rehob: douăzeci şi două de cetăţi cu satele lor.
$OC<Se întorcea apoi spre Rama până la cetatea cea întărită a Tirului; apoi graniţa se întorcea spre Hosa şi ieşea la mare, prin ţinutul Aczib.
PN<şi spre Ebron, Rehob, Hamon şi Cana, până la Sidonul cel mare.
:Mo<apoi se întorcea spre răsăritul soarelui la Bet-Dagon, ajungea la Zabulon şi la Valea Iiftah-El, la nord de Bet-Emec şi Neiel, şi se întindea spre Cabul, la stânga,
kLQ<Alamelec, Amead şi Mişeal; şi se întindea spre Carmel, spre vest, şi spre Şihor-Libnat;
:Kq<Graniţa lor era Helcat, Hali, Beten, Acşaf,
cJA<A cincea parte a căzut prin sorţi seminţiei fiilor lui Aşer, după familiile lor.
}Iu<Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Isahar, după familiile lor, cetăţile acestea cu satele lor.
qH]<atingea Taborul, Şahaţima, Bet-Şemeş şi ieşea la Iordan: şaisprezece cetăţi cu satele lor.
6Gi<Remet, En-Ganim, En-Hada şi Bet-Paţeţ;
$FE<Rabit, Chişion, Abeţ,
'EK<Hafaraim, Şion, Anaharat,
;Ds<Graniţa lor era spre Izreel, Chesulot, Sunem,
dCC<A patra parte a căzut prin sorţi lui Isahar, fiilor lui Isahar, după familiile lor.
sBa<Aceasta a fost moştenirea fiilor lui Zabulon, după familiile lor, cetăţile acestea cu satele lor.
iAM<Cuprindea Cătat, Nahalal, Şimron, Iideala, Betleem: douăsprezece cetăţi cu satele lor.
W@)<Se întorcea apoi înspre nord spre Hanaton si ieşea la Valea Iiftah-El.
y?m< De acolo trecea spre est prin Ghita-Hefer, prin Ita-Caţin, mergea la Rimon şi se întorcea până la Nea.
>3< Din Sarid se întorcea spre est, spre răsăritul soarelui, până la graniţa Chislot-Taborului, mergea înainte la Dabrat şi urca la Iafia.
=< Graniţa se întindea spre vest şi spre Mareala, şi atingea Dabeşet, apoi pârâul care curge înaintea Iocneamului.
<#< A treia parte a căzut prin sorţi fiilor lui Zabulon, după familiile lor. Şi graniţa moştenirii lor se întindea până la Sarid.
n;W< Moştenirea fiilor lui Simeon a fost luată din partea de moştenire a fiilor lui Iuda; căci partea fiilor lui Iuda era prea mare pentru ei şi de aceea fiii lui Simeon şi-au primit-o pe a lor în mijlocul moştenirii lor.
A:}<şi toate satele din împrejurimile acestor cetăţi până la Baalat-Beer, care este Ramatul de sud. Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Simeon, după familiile lor.
G9 <Ain, Rimon, Eter şi Aşan: patru cetăţi cu satele lor;
V8'<Bet-Lebaot şi Şaruhen: treisprezece cetăţi împreună cu satele lor;
07]<Ţiclag, Bet-Marcabot, Haţar-Suza,
#6C<Eltolad, Betul, Horma,
'5K<Haţar-Şual, Bala, Aţem,
H4 <Ei au avut în moştenirea lor: Beer-Şeba, Şeba, Molada,
13 _<A doua parte a căzut prin sorţi lui Simeon, pentru seminţia fiilor lui Simeon, după familiile lor. Moştenirea lor era în mijlocul moştenirii fiilor lui Iuda.
~r}}!||2{zz(yWxx4wwviv uutlsrAqqFpoo_n]mm)lkkjjiih&gg7f\eedccba`_^^H]] \[[~=='<;:998877U66 544D332'1z00 /6.--q,,t++t** )((-''0&%X$$#""!!@ 3` OhHOX,q]  Ra{b/1FCei trei sute de oameni au luat alimentele şi trompetele poporului în mâinile lor. Şi pe toţi ceilalţi oameni ai lui Israel, Ghedeon i-a trimis pe fiecare la cortul lui, dar a reţinut pe cei trei sute de bărbaţi; tabăra lui Madian era mai jos de el, în vale.
Q.FŞi Domnul a zis lui Ghedeon: Vă voi scăpa cu cei trei sute de oameni care au băut apa din mână şi voi da pe Madian în mâinile tale. Toţi ceilalţi din popor să se ducă fiecare acasă.
-)FCei care au băut apa ducând-o la gură cu mâna au fost trei sute de oameni; dar tot poporul celălalt a îngenuncheat ca să bea apă.
[,1FGhedeon a coborât poporul la apă, şi Domnul a zis lui Ghedeon: Pe toţi cei care vor lipăi apa cu limba, cum lipăie câinele, să-i desparţi de toţi cei care se vor pleca pe genunchi ca să bea apa.
,+SFDomnul a zis lui Ghedeon: Poporul este încă prea numeros; coboară-i la apă şi Eu îi voi testa acolo pentru tine. Şi acela despre care îţi voi spune: Acesta să meargă cu tine, va merge cu tine; şi acela despre care îţi voi spune: Acesta să nu meargă cu tine, nu va merge.
e*EFAcum vesteşte în auzul poporului, zicând: Cine este fricos şi se teme, să se întoarcă şi să plece de la Muntele Galaad. Şi aşa s-au întors din popor douăzeci şi două de mii şi au mai rămas zece mii.
b)?FŞi Domnul a zis lui Ghedeon: Poporul pe care-l ai cu tine este prea numeros pentru Mine ca să dau pe madianiţi în mâinile lor; Israel ar putea să se laude înaintea Mea şi să zică: Mâna mea m-a scăpat.
m( WFAtunci, Ierubaal, sau Ghedeon, şi tot poporul care era cu el, s-au deşteptat dis-de-dimineaţă şi şi-au aşezat tabăra lângă fântâna Harod, aşa că tabăra lui Madian era la nord de ei, spre dealul More, în vale.
'F(Şi Dumnezeu a făcut aşa în noaptea aceea. Numai vălul de lână a rămas uscat şi tot pământul s-a acoperit cu rouă.
&9F'Atunci Ghedeon a zis lui Dumnezeu: Să nu se aprindă mânia Ta împotriva mea, ca să mai vorbesc doar o singură dată. Lasă-mă, Te rog, să mai fac o încercare cu vălul de lână: numai vălul de lână să rămână uscat şi tot pământul să se acopere de rouă.
"%?F&Şi aşa s-a întâmplat. Când s-a deşteptat în dimineaţa următoare, a strâns vălul de lână şi a stors roua din el, un pahar plin cu apă.
Y$-F%iată, voi pune un văl de lână în arie; dacă numai vălul de lână va fi acoperit de rouă şi tot pământul va rămâne uscat, voi cunoaşte că vei elibera pe Israel prin mâna mea, cum ai spus.
k#QF$Şi Ghedeon a zis lui Dumnezeu: Dacă vei elibera pe Israel prin mâna mea, aşa cum ai spus,
X"+F#Şi el a trimis mesageri prin tot Manase, care, de asemenea, a fost chemat să meargă după el. A trimis mesageri la Aşer, la Zabulon şi la Neftali, care s-au urcat ca să le iasă în întâmpinare.
! F"Dar Duhul Domnului a venit peste Ghedeon: a sunat din trompetă şi cei din Abiezer au fost chemaţi să meargă după el.
 3F!Toţi madianiţii, amaleciţii şi fiii răsăritului s-au strâns împreună, au trecut Iordanul şi şi-au aşezat tabăra în Valea Isreel.
7F În ziua aceea el a pus lui Ghedeon numele Ierubaal (Apere-se Baal), căci au zis: Apere-se Baal împotriva lui, fiindcă i-a dărâmat altarul.
+FDar Ioas a răspuns tuturor celor ce stăteau împotriva lui: Oare voi îl veţi apăra pe Baal sau voi îl veţi scăpa? Oricine-i va lua apărarea, să moară până dimineaţă. Dacă Baal este un dumnezeu, să se apere el singur, fiindcă i-au dărâmat altarul.
2_FAtunci oamenii din cetate au zis lui Ioas: Scoate afară pe fiul tău, ca să moară, căci a dărâmat altarul lui Baal şi a tăiat Astarteea care era lângă el.
7iFŞi ei au zis unul către altul: Cine a făcut lucrul acesta? Şi când au întrebat şi au făcut cercetări, li s-a spus: Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut acest lucru.
eEFCând oamenii din cetate s-au deşteptat dis-de-dimineaţă, iată, altarul lui Baal era dărâmat şi Astarteea de lângă el era tăiată, iar al doilea taur era adus ca ardere-de-tot pe altarul care fusese zidit.
QFGhedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui şi a făcut ce spusese Domnul; dar, pentru că se temea de casa tatălui său şi de oamenii din cetate, a făcut lucrul acesta noaptea, nu ziua.
W)FSă zideşti apoi un altar Domnului Dumnezeului tău, pe vârful acestei stânci, în locul hotărât. Să iei taurul al doilea şi să-l aduci o ardere-de-tot cu lemnele Astarteei pe care o vei tăia.
W)FÎn aceeaşi noapte, Domnul a zis lui Ghedeon: Ia taurul tatălui tău şi un alt taur de şapte ani şi dărâmă altarul lui Baal, care este al tatălui tău, şi taie Astarteea care este lângă el.
4cFAtunci Ghedeon a zidit acolo un altar şi i-a pus numele: Iehova şalom (Domnul păcii): altarul acesta este şi astăzi la Ofra, care aparţine familiei lui Abiezer.
MFŞi Domnul i-a zis: Fii pe pace, nu te teme, căci nu vei muri.
#AFCând a văzut Ghedeon că El fusese Îngerul Domnului, Ghedeon a zis: Vai de mine, Stăpâne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului faţă-n faţă.
ueFÎngerul Domnului a întins vârful toiagului care era în mâna Lui şi a atins carnea şi azimile. Atunci s-a ridicat din stâncă un foc care a mistuit carnea şi azimile. Şi Îngerul Domnului S-a făcut nevăzut dinaintea lui.
FÎngerul lui Dumnezeu i-a zis: Ia carnea şi azimile, pune-le pe stânca aceasta şi varsă zeama. Şi el a făcut aşa.
]5FGhedeon a intrat în casă, a pregătit un ied şi a făcut azimi dintr-o efă de făină: carnea a pus-o într-un coş şi zeama a turnat-o într-o oală, le-a adus la El sub stejar şi I le-a pus înainte.
1]FNu Te depărta de aici, Te rog, până mă voi întoarce la Tine, să-mi aduc darul şi să-l pun înaintea Ta. Şi El a zis: Voi rămâne până te vei întoarce.
yFGhedeon I-a zis: Dacă am căpătat trecere înaintea Ta, arată-mi un semn că Tu eşti Cel care îmi vorbeşti.
b?FDar Domnul i-a zis: Eu voi fi cu tine şi vei bate pe madianiţi ca pe un singur om.
6gFŞi Ghedeon I-a zis: Domnul meii, cum voi elibera pe Israel? Iată, familia mea este cea mai slabă din Manase şi eu sunt cel mai tânăr în casa tatălui meu.
$ CFDomnul S-a uitat la el şi a zis: Du-te cu puterea aceasta pe care o ai şi vei scăpa pe Israel din mâna lui Madian: oare nu te-am trimis Eu?
N F Şi Ghedeon I-a zis: Domnul meu, dacă Domnul este cu noi, de ce ni s-au întâmplat toate aceste lucruri? Şi unde sunt toate minunile acelea pe care ni le-au istorisit părinţii noştri, zicând: Nu ne-a scos oare Domnul din Egipt? Dar acum Domnul ne-a părăsit şi ne-a dat în mâinile madianiţilor!
Z /F Îngerul Domnului i S-a arătat şi i-a zis: Domnul este cu tine, viteazule!
O F Apoi a venit Îngerul Domnului şi S-a aşezat sub stejarul din Ofra, care era al lui Ioas, din familia lui Abiezer: Ghedeon, fiul său, bătea grâu în teasc, ca să-l ascundă de madianiţi.
0 [F Şi v-am spus: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru; să nu vă temeţi de dumnezeii amoriţilor, în a căror ţară locuiţi: Dar voi n-aţi ascultat de glasul Meu.
1F V-am eliberat din mâna egiptenilor şi din mâna tuturor celor ce vă apăsau; i-am alungat dinaintea voastră şi v-am dat vouă ţara lor.
6gFDomnul a trimis copiilor lui Israel un profet, care le-a zis: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: Eu v-am scos din Egipt, Eu v-am scos din casa captivităţii.
W)FCând copiii lui Israel au strigat către Domnul din cauza madianiţilor,
saFIsrael a ajuns foarte sărăcit din cauza lui Madian, şi copiii lui Israel au strigat către Domnul.
BFCăci ei se urcau împreună cu turmele şi corturile lor şi veneau mulţi ca lăcustele; căci ei şi cămilele lor erau fără număr, şi veneau în ţară, ca s-o nimicească.
,SFÎşi instalau corturile în faţa lui şi distrugeau roadele ţării până spre Gaza; şi nu lăsau în Israel nici hrană, nici oi, nici boi, nici măgari.
wiFCând semăna Israel, veneau madianiţii, amaleciţii şi fiii răsăritului şi se urcau împotriva lor.
A}Fşi mâna lui Madian a fost puternică împotriva lui Israel. Din cauza madianiţilor, copiii lui Israel fugeau în văgăunile, peşterile şi fortăreţele care erau în munţi.
 FŞi copiii lui Israel au făcut ce este rău înaintea Domnului. Aşa că Domnul i-a dat în mâna lui Madian, timp de şapte ani,
2_FAşa să piară toţi duşmanii Tăi, Doamne! Dar cei ce-L iubesc să fie ca soarele când se arată în puterea lui!
Şi ţara a avut odihnă patruzeci de ani.
~7FOare n-au dat peste pradă, oare nu îşi împart ei prada?
O fată, două fete de fiecare bărbat;
Pradă de haine colorate, pentru Sisera;
Pradă de haine vopsite, cusute cu broderie,
Două haine colorate, brodate, de pus în jurul gâtului biruitorului!
W})FFemeile ei înţelepte îi răspund,
Şi ea îşi răspunde singură:
|9FPe fereastră se uită mama lui Sisera,
Şi strigă prin zăbrele: De ce întârzie carul lui să vină? De ce vin carele lui aşa de încet?
1{]FEl s-a ghemuit: a căzut şi s-a culcat la picioarele ei;
S-a ghemuit şi a căzut la picioarele ei;
Acolo unde s-a ghemuit, acolo a căzut fără viaţă.
EzFCu o mână a luat ţăruşul,
Şi cu dreapta ciocanul lucrătorilor,
Şi cu ciocanul a lovit pe Sisera şi i-a despicat capul, când i-a sfărâmat şi i-a străpuns tâmpla.
\y3FEl i-a cerut apă şi ea i-a dat lapte; i-a adus unt într-o cupă domnească.
x5FBinecuvântată să fie între femei Iael,
Soţia lui Heber, chenitul! Binecuvântată să fie ea între femeile care locuiesc în corturi!
EwFBlestemaţi pe Meroza, a zis Îngerul Domnului, Blestemaţi, blestemaţi pe locuitorii lui; pentru că n-au venit în ajutorul Domnului, în ajutorul Domnului împotriva celor viteji.
ivMFAtunci copitele cailor au răsunat
De goana, de goana năvalnică a războinicilor lor.
uFPârâul Chison i-a luat, Pârâul din vremurile străvechi, pârâul Chison!
Sufletul meu, ai călcat în picioare pe viteji!
_t9FStelele luptau din ceruri; de pe cărările lor ele luptau împotriva lui Sisera.
s)FRegii au venit şi s-au luptat; Atunci au luptat regii Canaanului în Tanaac, la apele Meghido;
N-au luat nici o pradă, nici argint.
orYFZabulon şi Neftali sunt popoare care şi-au expus viaţa la moarte pe înălţimile din câmpie.
4qcFGalaadul a rămas dincolo de Iordan,
Şi de ce a rămas Dan pe corăbii? Aşer a stat liniştit pe ţărmul mării,
Şi s-a odihnit în limanurile lui.
p)FDe ce ai rămas în mijlocul Staulelor
Să asculţi behăitul turmelor?
La pâraiele lui Ruben
Au fost mari sfaturile inimii!
QoFŞi mai-marii lui Isahar au fost cu Debora,
Cum a fost Isahar aşa a fost şi Barac,
Ei au venit pe urma sa în vale.
La pâraiele lui Ruben,
s-au luat mari hotărâri ale inimii.
enEFDin Efraim au coborât cei a căror rădăcină era în Amalec, Mergând după tine, Beniamin, în mijlocul poporului tău. Din Machir au coborât conducătorii. Şi din Zabulon cei ce ţin sceptrul conducătorilor.
mF Atunci o rămăşiţă din popor a coborât la cei puternici, Domnul a coborât pentru mine împotriva celor viteji,
)lMF Trezeşte-te, trezeşte-te, Debora! Trezeşte-te, trezeşte-te şi cântă o cântare! Scoală-te, Barac, şi adu sclavii de război, tu, fiul lui Abinoam!
skaF Departe de zgomotul arcaşilor, în locurile unde se scoate apă,
acolo vor enumera faptele drepte ale Domnului, faptele Sale drepte faţă de locuitorii satelor Lui din Israel. Atunci poporul Domnului s-a coborât la porţi:
jF Cântaţi, voi care călăriţi pe măgăriţe albe, voi care şedeţi pe covoare scumpe şi voi care umblaţi pe drum!
i-F Inima mea se îndreaptă spre conducătorii lui Israel, către acei care s-au oferit de bunăvoie din popor.
Binecuvântaţi pe Domnul!
h5FEi şi-au ales dumnezei noi; atunci războiul era la porţi. Dar nu vedeai nici scut, nici suliţă în mijlocul a patruzeci de mii în Israel.
g7FLocuitorii satelor erau fără putere, erau fără putere în Israel, până când eu, Debora, m-am ridicat, m-am ridicat ca o mamă în Israel.
f%FPe vremea lui Şamgar, fiul lui Anat,
Pe vremea Iaelei, drumurile erau părăsite,
Şi călătorii umblau pe cărări strâmbe.
eyFMunţii s-au cutremurat în prezenţa Domnului,
Sinaiul acela, în prezenţa Domnului Dumnezeului lui Israel.
/dYFDoamne, când ai ieşit din Seir, Când ai plecat din câmpiile Edomului,
Pământul s-a cutremurat şi cerurile au picurat, Şi norii au turnat şi ei apă.
c-FAscultaţi, regilor, luaţi aminte domnitori!
Voi cânta, eu voi cânta Domnului,
Voi cânta laude Domnului Dumnezeului lui Israel.
bFPentru conducătorii care au condus în Israel,
Pentru poporul care s-a oferit de bunăvoie:
Binecuvântaţi pe Domnul!
ga KFÎn ziua aceea, Debora şi Barac, fiul lui Abinoam, au cântat această cântare, zicând:
`#FŞi mâna copiilor lui Israel a apăsat greu asupra lui Iabin, regele Canaanului, până când au nimicit pe Iabin, regele Canaanului.
h_KFIn ziua aceea Dumnezeu a supus pe Iabin, regele Canaanului, înaintea copiilor lui Israel.
r^_FŞi iată, pe când urmărea Barac pe Sisera, Iael i-a ieşit înainte şi i-a zis: Vino, şi-ţi voi arăta pe omul pe care-l cauţi. El a intrat la ea şi iată, Sisera stătea întins, mort, cu ţăruşul bătut în tâmplă.
] FDar Iael, soţia lui Heber, a luat un ţăruş al cortului, a luat un ciocan în mână, s-a apropiat încet de el şi i-a bătut ţăruşul în tâmplă, până s-a înfipt în pământ: căci el adormise repede şi era obosit. Aşa că el a murit.
\'FEl i-a zis iarăşi: Stai la uşa cortului şi dacă va veni cineva şi te va întreba, zicând: Este cineva aici? tu să răspunzi: Nu.
[+FŞi el i-a zis: Dă-mi, te rog, puţină apă să beau, căci mi-e sete. Ea a deschis burduful cu lapte, i-a dat să bea şi l-a acoperit.
/ZYFIael a ieşit înaintea lui Sisera şi i-a zis: Intră, domnul meu, intră la mine, nu te teme. El a intrat la ea în cort şi ea l-a acoperit cu o învelitoare.
Y;FSisera a fugit pe jos la cortul Iaelei, soţia lui Heber, chenitul; căci între Iabin, regele Haţorului, şi casa lui Heber, chenitul, era pace.
*XOFBarac a urmărit carele şi armata până la Haroşet-Goim şi toată armata lui Sisera a căzut sub ascuţişul săbiei până n-a mai rămas un singur om.
7WiFDomnul a pus pe fugă dinaintea lui Barac, prin ascuţişul săbiei, pe Sisera, toate carele lui şi toată tabăra. Sisera s-a dat jos din carul lui şi a fugit pe jos.
hVKFAtunci Debora a zis lui Barac: Scoală-te, căci aceasta este ziua când a dat Domnul pe Sisera în mâna ta; iată, Domnul S-a dus înaintea ta. Şi Barac a coborât de pe Muntele Tabor cu zece mii de oameni după el.
.UWF Şi Sisera a adunat laolaltă toate carele lui, nouă sute de care de fier, şi pe toţi oamenii care erau cu el, de la Haroşet-Goim până la pârâul Chison.
gTIF Şi ei au spus lui Sisera că Barac, fiul lui Abinoam, s-a îndreptat spre Muntele Tabor.
;SqF Acum Heber, chenitul, care era dintre fiii lui Hobab, socrul lui Moise, se despărţise de cheniţi şi îşi întinsese cortul până la stejarul Ţaanaim, lângă Chedeş.
R'F Şi Barac a chemat pe Zabulon şi pe Neftali la Chedeş; el s-a urcat cu zece mii de oameni după el, iar Debora s-a urcat şi ea cu el.
pQ[F Şi ea a zis: Voi merge cu tine, dar atunci onoarea nu va fi a ta în călătoria pe care urmează s-o faci, pentru că Domnul va vinde pe Sisera în mâinile unei femei. Şi Debora s-a ridicat şi s-a dus cu Barac la Chedeş.
kPQFBarac i-a zis: Dacă vii tu cu mine, mă voi duce; dar dacă nu vii cu mine, nu mă voi duce.
,OSFŞi Eu voi atrage spre tine, la pârâul Chison, pe Sisera, conducătorul armatei lui Iabin, împreună cu carele şi armatele lui, şi-l voi da în mâna ta.
"N?FEa a trimis să cheme pe Barac, fiul lui Abinoam, din Chedeş-Neftali, şi i-a zis: Iată, Domnul, Dumnezeul lui Israel a poruncit, zicând: Du-te, îndreaptă-te spre Muntele Taborului şi ia cu tine zece mii de oameni dintre copiii lui Neftali şi dintre copiii lui Zabulon.
#MAFŞi ea şedea sub palmierul Deborei, între Rama şi Betel, în ţinutul muntos al lui Efraim; şi copiii lui Israel se urcau la ea pentru judecată.
YL-FPe vremea aceea Debora, o profetesă, soţia lui Lapidot, judeca pe Israel.
+KQFŞi copiii lui Israel au strigat către Domnul; căci Iabin avea nouă sute de care de fier şi de douăzeci de ani asuprea foarte tare pe copiii lui Israel.
'JIFŞi Domnul i-a vândut în mâna lui Iabin, regele Canaanului, care domnea la Haţor. Conducătorul armatei lui era Sisera, care locuia la Haroşet-Goim.
iI OFCopiii lui Israel au făcut iarăşi ce este rău înaintea Domnului, după ce a murit Ehud.
/HYFŞi după el a urmat Şamgar, fiul lui Anat, care a ucis şase sute de oameni dintre filisteni cu o ţepuşă de plug. Şi el a eliberat, de asemenea, pe Israel.
oGYFÎn ziua aceea Moabul a fost supus sub mâna lui Israel. Şi ţara a avut odihnă optzeci de ani.
vFgFAu ucis atunci aproape zece mii de oameni din Moab, toţi voinici şi viteji; şi n-a scăpat nici unul.
{EqFŞi el le-a zis: Veniţi după mine, căci Domnul a dat în mâinile voastre pe duşmanii voştri moabiţii. Ei s-au coborât după el, au pus stăpânire pe vadurile Iordanului, în faţa Moabului, şi n-au lăsat pe nimeni să treacă.
5DeFCând a ajuns, a sunat din trompetă în ţinutul muntos al lui Efraim şi copiii lui Israel s-au coborât cu el din ţinutul muntos, iar el s-a aşezat înaintea lor.
mCUFPână s-au dezmeticit ei, Ehud a fugit, a trecut dincolo de pietrarii şi a scăpat în Seira.
RBFAu aşteptat până când au început să se îngrijoreze şi fiindcă el nu deschidea uşile camerei de sus, au luat cheia şi au descuiat şi, iată, stăpânul lor era mort, căzut la pământ.
?AyFDupă ce a ieşit el, au venit servitorii regelui şi, iată, când au văzut că uşile camerei erau încuiate, au zis: Fără îndoială, se relaxează în camera răcoroasă.
j@OFEhud a ieşit prin pridvor, a închis după el uşile de la camera de sus şi le-a încuiat.
5?eFChiar şi mânerul a intrat după lamă şi grăsimea s-a strâns în jurul tăişului, aşa că n-a mai putut scoate sabia din pântece; şi i-au ieşit măruntaiele.
t>cFAtunci Ehud a întins mâna stângă, a scos sabia din partea dreaptă şi i-a înfipt-o în pântece.
Y=-FEhud a intrat la el pe când el stătea în camera răcoroasă de vară pe care o avea numai pentru el. Şi Ehud a zis: Am un mesaj din partea lui Dumnezeu pentru tine. Şi Eglon s-a ridicat de pe scaun.
A<}FDar el s-a întors de la pietrăriile de lângă Ghilgal şi a zis: Am un mesaj secret pentru tine, rege. Regele a zis: Tăcere! Şi toţi cei ce erau lângă el au ieşit afară.
];5FCând a terminat de oferit darul, a dat drumul oamenilor care aduseseră darul.
S:!FA adus darul lui Eglon, regele Moabului: Eglon era un om foarte gras.
9{FEhud şi-a făcut o sabie cu două tăişuri, lungă de un cot, pe care a încins-o sub haine în partea dreaptă.
f8GFDar când copiii lui Israel au strigat către Domnul, Domnul le-a ridicat un eliberator, pe Ehud, fiul lui Ghera, beniamitul, care era stângaci. Copiii lui Israel au trimis prin el un dar lui Eglon, regele Moabului.
[71FCopiii lui Israel au fost supuşi optsprezece ani lui Eglon, regele Moabului.
6)F Şi Eglon a strâns la el pe fiii lui Amon şi ai lui Amalec; a mers şi a bătut pe Israel şi a pus stăpânire pe Cetatea Palmierilor.
U5%F Copiii lui Israel au făcut iarăşi ce este rău înaintea Domnului; şi Domnul a întărit pe Eglon, regele Moabului, împotriva lui Israel, pentru că ei au făcut ce este rău înaintea Domnului.
_49F Apoi ţara a avut odihnă patruzeci de ani. Şi Otniel, fiul lui Chenaz, a murit.
o3YF Şi Duhul Domnului a venit peste el şi el a judecat Israelul. A ieşit la război şi Domnul a dat în mâinile lui pe Cuşan-Rişeataim, regele Mesopotamiei; şi mâna lui a fost puternică împotriva lui Cuşan-Rişeataim.
I2 F Când copiii lui Israel au strigat către Domnul, Domnul a ridicat un eliberator pentru copiii lui Israel, care i-a eliberat: pe Otniel, fiul lui Chenaz, fratele cel mai mic al lui Caleb.
V1'FDe aceea, mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Israel şi i-a vândut în mâinile lui Cuşan-Rişeataim, regele Mesopotamiei. Şi copiii lui Israel au fost supuşi opt ani lui Cuşan-Rişeataim.
0FŞi copiii lui Israel au făcut ce este rău înaintea Domnului, au uitat pe Domnul şi au slujit Baalilor şi idolilor.
/Fşi ei au luat pe fiicele acestora de soţii, iar pe fiicele lor le-au dat fiilor lor şi au slujit dumnezeilor lor.
.FŞi copiii lui Israel au locuit în mijlocul canaaniţilor, hetiţilor, amoriţilor, fereziţilor, heviţilor şi iebusiţilor;
>-wFEle au fost lăsate pentru ca Domnul să încerce pe Israel prin ele, ca El să ştie dacă ei vor asculta de poruncile Domnului pe care le dăduse părinţilor lor prin Moise.
5,eFcei cinci domnitori ai filistenilor, toţi canaaniţii, sidoniţii şi heviţii care locuiau în Muntele Liban, de la Muntele Baal-Hermon până la intrarea Hamatului.
+Fpentru ca generaţiile copiilor lui Israel să cunoască şi să înveţe războiul, pe care nu-l cunoscuseră mai înainte:
* /FAcestea sunt popoarele pe care le-a lăsat Domnul, ca să încerce prin ele pe Israel, pe toţi cei ce n-au cunoscut războaiele Canaanului,
)FŞi Domnul a permis popoarelor acelora să rămână şi nu S-a grăbit să le alunge; nici nu le-a dat în mâinile lui Iosua.
(!FAstfel, prin ele voi pune pe Israel la încercare, ca să ştiu dacă vor păzi sau nu calea Domnului, cum au păzit-o părinţii lor
q']Fnu voi mai alunga dinaintea lor pe nici unul din popoarele pe care le-a lăsat Iosua când a murit.
X&+FAtunci mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Israel şi a zis: Pentru că poporul acesta a călcat legământul Meu, pe care l-am poruncit părinţilor lor, şi fiindcă n-au ascultat de glasul Meu,
p%[FŞi când murea judecătorul, ei se stricau din nou mai mult decât părinţii lor, mergând după alţi dumnezei, slujindu-le şi închinându-se înaintea lor; ei n-au abandonat pornirile lor rele şi încăpăţânarea lor.
$FCând le ridica Domnul judecători, Domnul era cu judecătorul şi-i scăpa din mâna duşmanilor lor în tot timpul vieţii judecătorului; căci Domnului I se făcea milă de ei la suspinele lor, din cauza celor care-i asupreau şi-i chinuiau.
##FDar ei n-au vrut să asculte nici de judecătorii lor, ci s-au desfrânat cu alţi dumnezei şi s-au închinat înaintea lor. În scurt timp s-au abătut de la calea pe care o urmaseră părinţii lor, care au ascultat de poruncile Domnului; ei n-au făcut aşa.
f"GFAtunci Domnul a ridicat judecători, şi ei i-au scăpat din mâna celor care-i prădau.
/!YFOriunde mergeau, mâna Domnului era împotriva lor ca să le facă rău, cum spusese Domnul şi după cum le jurase Domnul. Au ajuns astfel la mare strâmtorare.
n WFŞi mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Israel, şi El i-a dat în mâinile unor prădători care i-au prădat, i-au vândut în mâinile duşmanilor din jurul lor; şi ei n-au mai putut sta împotriva duşmanilor lor.
LF Au părăsit pe Domnul şi au slujit lui Baal şi Astarteelor.
hKF au părăsit pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, care i-a scos din ţara Egiptului, şi au urmat alţi dumnezei, dintre dumnezeii popoarelor care-i înconjurau; s-au închinat înaintea lor şi au mâniat pe Domnul.
eEF Şi copiii lui Israel au făcut ce este rău înaintea Domnului şi au slujit Baalilor;
W)F Şi toată generaţia aceea a fost adăugată la părinţii ei. Şi după ei s-a ridicat altă generaţie de oameni care n-a cunoscut pe Domnul şi nici lucrările pe care le-a făcut El pentru Israel.
F Ei l-au îngropat în ţinutul moştenirii lui, în Timnat-Heres, în ţinutul muntos al lui Efraim, la nord de Muntele Gaaş.
\3FIosua, fiul lui Nun, robul Domnului, a murit în vârstă de o sută zece ani.
^7FPoporul a slujit Domnului în tot timpul vieţii lui Iosua şi în tot timpul vieţii bătrânilor care au trăit după Iosua şi care văzuseră toate lucrările mari pe care le făcuse Domnul pentru Israel.
 FIosua a dat drumul poporului şi copiii lui Israel au plecat fiecare la moştenirea lui, ca să ia ţara în stăpânire.
kQFApoi au pus locului aceluia numele Bochim (Cei ce plâng); şi au adus acolo jertfe Domnului.
{FDupă ce Îngerul Domnului a spus aceste cuvinte tuturor fiilor lui Israel, poporul a ridicat glasul şi a plâns.
 FDe aceea am mai zis: Nu-i voi alunga dinaintea voastră; ci vă vor sta în coaste şi dumnezeii lor vă vor fi o cursă.
DFşi voi să nu încheiaţi nici un legământ cu locuitorii din ţara aceasta, ci să le dărâmaţi altarele. Dar voi n-aţi ascultat de glasul Meu. De ce aţi făcut lucrul acesta?
l UFÎngerul Domnului S-a urcat din Ghilgal la Bochim şi a zis: Eu v-am scos din Egipt şi v-am adus în ţara pe care am promis-o cu jurământ părinţilor voştri. Şi am zis: Niciodată nu voi rupe legământul Meu cu voi;
^ 9F$Ţinutul amoriţilor se întindea de la Urcuşul Acrabim, de la Sela şi în sus.
< uF#Amoriţii au continuat să locuiască în Muntele Heres, la Aialon şi la Şaalbim; dar când mâna casei lui Iosif a devenit puternică, au fost puşi să plătească tribut.
q _F"Amoriţii au împins pe fiii lui Dan în ţinutul muntos şi nu i-au lăsat să se coboare în vale.
~ yF!Neftali n-a alungat nici el pe locuitorii din Bet-Şemeş, nici pe locuitorii din Bet-Anat, ci a locuit în mijlocul canaaniţilor, locuitorii ţării; totuşi locuitorii din Bet-Şemeş şi din Bet-Anat au fost puşi să plătească tribut.
y oF Aşa că aşeriţii au locuit în mijlocul canaaniţilor, locuitorii ţării, pentru că ei nu i-au alungat.
!  ?FŞi nici Aşer n-a alungat pe locuitorii din Aco, nici pe locuitorii din Sidon, nici pe cei din Ahlab, din Aczib, din Helba, din Afic şi din Rehob.
B  FŞi nici Zabulon n-a alungat pe locuitorii din Chitron, nici pe locuitorii din Nahalol, şi canaaniţii au locuit în mijlocul lui Zabulon, dar au fost puşi să plătească tribut.
  FŞi nici Efraim n-a alungat pe canaaniţii care locuiau la Ghezer, ci canaaniţii au locuit la Ghezer în mijlocul lor.
p  ]FCând Israel a devenit puternic, i-au făcut pe canaaniţi tributari, dar nu i-au alungat cu totul.
  FŞi nici Manase n-a alungat pe locuitorii din Bet-Şean şi din satele dimprejurul lui, nici pe locuitorii Taanacului şi ai satelor lui, nici pe locuitorii din Dor şi din satele dimprejurul lui, nici pe locuitorii din Iibleam şi din satele dimprejurul lui, nici pe locuitorii din Meghido şi din satele dimprejurul lui; astfel canaaniţii au continuat să locuiască în ţara aceasta.
 !FŞi omul acela s-a dus în ţara hetiţilor; a zidit o cetate şi i-a pus numele Luz, nume pe care l-a purtat până în ziua de azi.
 ;FEl le-a arătat intrarea în cetate. Ei au trecut cetatea prin ascuţişul săbiei, dar pe omul acela l-au lăsat să plece cu toată familia lui.
 !FCercetaşii au văzut pe un om ieşind din cetate şi i-au zis: Arată-ne, te rugăm, intrarea în cetate şi vom avea milă de tine.
d EFCei din casa lui Iosif au trimis să cerceteze Betelul, care mai înainte se numea Luz.
Z 1FCasa lui Iosif s-a urcat şi ea împotriva Betelului şi Domnul a fost cu ei.
+ SFDar fiii lui Beniamin n-au alungat pe iebusiţii care locuiau la Ierusalim; şi iebusiţii au locuit la Ierusalim cu fiii lui Beniamin până în ziua de azi.
q _FAu dat Hebronul lui Caleb, cum spusese Moise; şi el a alungat de acolo pe cei trei fii ai lui Anac.
$ EFDomnul a fost cu Iuda; şi luda a pus stăpânire pe ţinutul muntos, dar n-a putut alunga pe locuitorii din câmpie, pentru că ei aveau care de fier.
o [FIuda a mai cucerit şi Gaza cu ţinutul ei, Ascalonul cu ţinutul lui şi Ecronul cu ţinutul lui.
- WFŞi Iuda s-a dus cu fratele său Simeon şi au ucis pe canaaniţii care locuiau la Ţefat; au nimicit cetatea cu desăvârşire şi au numit-o Horma (Nimicire).
M~ FŞi fiii chenitului, socrul lui Moise, s-au urcat din Cetatea Palmierilor împreună cu fiii lui Iuda, în deşertul lui Iuda, la sud de Arad; ei s-au dus şi au locuit în mijlocul poporului.
L} FŞi ea i-a zis: Dă-mi o binecuvântare, căci mi-ai dat un pământ secetos {Lit: din sud}; dă-mi şi izvoare de apă. Şi Caleb i-a dat izvoarele de sus şi izvoarele de jos.
"| AFCând ea a intrat la Otniel, s-a sfătuit cu el ca să ceară de la tatăl ei un ogor. Atunci ea s-a dat jos de pe măgar şi Caleb i-a zis: Ce vrei?
{ F Şi Otniel, fiul lui Chenaz, fratele cel mai mic al lui Caleb, a pus mâna pe cetate; şi Caleb i-a dat de soţie pe fiica sa Acsa.
vz iF Şi Caleb a zis: Celui ce va bate Chiriat-Seferul şi îl va lua, îi voi da de soţie pe fiica mea Acsa.
sy cF De acolo a pornit împotriva locuitorilor Debirului. (Înainte numele Debirului fusese Chiriat-Sefer.)
,x UF Şi Iuda s-a dus împotriva canaaniţilor care locuiau în Hebron (înainte numele Hebronului fusese Chiriat-Arba) şi a ucis pe Şeşai, pe Ahiman şi Talmai.
w 7F Şi după aceea copiii lui Iuda au coborât să lupte împotriva canaaniţilor, care locuiau în ţinuturile deluroase, în sud şi în câmpie.
v FFiii lui Iuda au pornit lupta împotriva Ierusalimului şi l-au luat; l-au trecut prin ascuţişul săbiei şi au dat foc cetăţii.
uu gFŞi Adoni-Bezec a zis: Şaptezeci de regi, cu degetele mari tăiate de la mâini şi de la picioare, strângeau mâncare sub masa mea; Dumnezeu îmi răsplăteşte după cum am făcut eu. Ei l-au adus la Ierusalim şi acolo a murit.
x~<}v|7{jz~yy'x`w`vuttns4r5qgpooRnnmkllrkrjj5iih5ggYffefd}ccQbb$a`:__7^^A]\\N[[ YXXSWiVUUXTTZSS}RRQPP:O7NMMKMLhK^JJ ISHDGG5FoFE!DCCBvAAJ@@C??>F== <;:s99*88,7R66O544m43;211B0j//.---,++e**))K((B''9&%$$[#""!!T =iu_;4L I 1  3  B;sI$ kF Femeia a mers şi a spus soţului ei, zicând: Un om al lui Dumnezeu a venit la mine şi înfăţişarea lui era ca înfăţişarea unui înger al lui Dumnezeu, foarte înfricoşătoare. Dar nu l-am întrebat de unde este, nici nu mi-a spus numele lui.
{jqF Căci vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu. Briciul nu va trece peste capul lui, pentru că acest copil va fi închinat lui Dumnezeu din pântecele mamei lui; şi el va începe să elibereze pe Israel din mâna filistenilor.
wiiF Acum ia bine seama, te rog, să nu bei nici vin, nici băutură tare, şi să nu mănânci nimic necurat.
h9F Îngerul Domnului S-a arătat femeii şi i-a zis: Iată, tu eşti stearpă şi n-ai copii; dar vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu.
gyF Şi era un om în Ţoreea, din familia daniţilor, care se numea Manoah. Soţia lui era stearpă şi nu năştea.
f /F Copiii lui Israel au făcut iarăşi ce este rău înaintea Domnului; şi Domnul i-a dat în mâinile filistenilor timp de patruzeci de ani.
e3F Apoi, Abdon, fiul lui Hilel, piratonitul, a murit şi a fost îngropat la Piraton, în ţara lui Efraim, în ţinutul muntos al amaleciţilor.
d%F El a avut patruzeci de fii şi treizeci de nepoţi, care călăreau pe şaptezeci de mânji de măgari. El a judecat pe Israel opt ani.
QcF După el, Abdon, fiul lui Hilel, un piratonit, a judecat pe Israel.
bb?F Şi Elon, din Zabulon a murit şi a fost îngropat la Aialon, în ţara lui Zabulon.
`a;F După el, Elon, din Zabulon, a judecat pe Israel. El a judecat pe Israel zece ani.
C`F Apoi Ibţan a murit şi a fost îngropat în Betleem.
=_uF El a avut treizeci de fii şi treizeci de fiice, pe care le-a căsătorit în afară şi a adus pentru fiii lui treizeci de fete din afară. El a judecat pe Israel şapte ani.
>^yF După el, Ibţan din Betleem a judecat pe Israel.
] F Iefta a judecat pe Israel şase ani; apoi, Iefta galaaditul a murit şi a fost îngropat în una din cetăţile Galaadului.
\9F atunci îi ziceau: Ei bine, zi Şibolet. Şi el zicea: Sibolet, căci nu putea să-l pronunţe bine. Atunci bărbaţii Galaadului îl apucau şi-l înjunghiau lângă vadurile Iordanului. Astfel au pierit în vremea aceea patruzeci şi două de mii de bărbaţi din Efraim.
^[7F Şi galaadiţii au pus mâna pe vadurile Iordanului dinspre Efraim. Şi când unul din fugarii lui Efraim zicea: Lasă-mă să trec!, bărbaţii Galaadului îl întrebau: Eşti efraimit? Dacă răspundea: Nu,
Z+F Iefta a strâns pe toţi bărbaţii Galaadului şi a început lupta cu Efraim. Bărbaţii Galaadului au bătut pe Efraim, pentru că efraimiţii ziceau: Voi, galaadiţii, sunteţi nişte fugari ai lui Efraim, în mijlocul efraimiţilor şi în mijlocul manasiţilor!
kYQF Şi când am văzut că n-ai vrut să mă ajuţi, mi-am pus viaţa în joc şi am pornit împotriva fiilor lui Amon, şi Domnul i-a dat în mâna mea. De ce vă urcaţi deci azi împotriva mea ca să vă luptaţi cu mine?
X-F Şi Iefta le-a răspuns: Eu şi poporul meu am avut mari lupte cu fiii lui Amon; şi când v-am chemat, nu m-aţi scăpat din mâinile lor.
W F Bărbaţii lui Efraim s-au strâns laolaltă, au pornit spre nord şi au zis lui Iefta: De ce te-ai dus să lupţi împotriva fiilor lui Amon, fără să ne fi chemat şi pe noi să mergem cu tine? Vom da foc casei tale şi te vom arde împreună cu ea.
{VqF (că, în fiecare an, fiicele lui Israel se duc să plângă pe fiica lui Iefta, galaaditul, patru zile pe an.
TF &El i-a zis: Du-te! Şi a lăsat-o să meargă pentru două luni. Ea s-a dus cu tovarăşele ei şi şi-a plâns fecioria în munţi.
)SMF %Şi ea a zis tatălui ei: Fă-mi un singur lucru: lasă-mă singură două luni, ca să mă duc în munţi şi să-mi plâng fecioria cu tovarăşele mele.
ERF $Şi ea i-a zis: Tată, dacă ai făcut un jurământ Domnului, fă-mi potrivit cu ceea ce ţi-a ieşit din gură, acum când Domnul te-a răzbunat pe duşmanii tăi, pe fiii lui Amon.
Q1F #Când a văzut-o, şi-a rupt hainele şi a zis: Ah, fiica mea! M-ai adus într-o stare josnică şi eşti unul dintre cei care mă tulbură; căci am făcut un jurământ Domnului {Lit: căci mi-am deschis gura către Domnul} şi nu-l mai pot lua înapoi.
EPF "Iefta s-a întors acasă la Miţpa şi, iată, fiica sa i-a ieşit în întâmpinare cu tamburine şi jocuri. Ea era singurul lui copil; n-avea afară de ea nici fii, nici alte fiice.
:OoF !Şi el i-a bătut de la Aroer până spre Minit, loc cu douăzeci de cetăţi, şi până la Abel-Cheramim. Şi fiii lui Amon au fost supuşi înaintea copiilor lui Israel.
\N3F Iefta a pornit împotriva fiilor lui Amon şi Domnul i-a dat în mâinile lui.
+MQF oricine va ieşi pe porţile casei mele înaintea mea, când mă voi întoarce în pace de la fiii lui Amon, va fi al Domnului şi-l voi aduce ardere-de-tot.
oLYF Iefta a făcut un jurământ Domnului şi a zis: Dacă vei da în mâinile mele pe fiii lui Amon,
AK}F Atunci Duhul Domnului a venit peste Iefta, care a străbătut Galaadul şi Manase, a trecut la Miţpe, în Galaad, şi din Miţpe, din Galaad, a pornit împotriva fiilor lui Amon.
\J3F Dar regele fiilor lui Amon n-a ascultat cuvintele pe care i le-a trimis Iefta.
4IcF Eu n-am păcătuit împotriva ta, dar tu îmi faci rău, luptând împotriva mea. Domnul, Judecătorul, să judece astăzi între copiii lui Israel şi fiii lui Amon.
}HuF Iată că sunt trei sute de ani de când locuieşte Israel la Hesbon şi în satele din jurul lui, la Aroer şi în satele din jurul lui, şi în toate cetăţile care sunt pe malul Arnonului: de ce nu i le-aţi luat în tot timpul acesta?
GF Eşti tu mai bun decât Balac, fiul lui Ţipor, regele Moabului? S-a certat el cu Israel sau a făcut el război împotriva lui?
GF F Oare tu nu stăpâneşti ceea ce-ţi dă în stăpânire dumnezeul tău Chemoş? Tot aşa, pe oricine a alungat Domnul, Dumnezeul nostru, dinaintea noastră, pe aceia îi vom stăpâni!
E+F Şi acum, când Domnul Dumnezeul lui Israel a alungat pe amoriţi dinaintea poporului Său Israel, mai vrei tu să le stăpâneşti ţara?
xDkF Au pus mâna pe tot ţinutul amoriţilor, de la Arnon până la Iaboc, şi de la deşert până la Iordan.
YC-F Domnul Dumnezeul lui Israel, a dat pe Sihon şi pe tot poporul lui în mâinile lui Israel, şi ei i-au bătut. Astfel Israel a luat în stăpânire toată ţara amoriţilor, pe locuitorii acelei ţări.
PBF Dar Sihon n-a avut încredere în Israel ca să-l lase să treacă prin ţinutul lui, aşa că Sihon şi-a adunat tot poporul, şi-a aşezat tabăra la Iahaţ şi a luptat împotriva lui Israel.
1A]F Israel a trimis mesageri lui Sihon, regele amoriţilor, regele Hesbonului. Şi Israel i-a zis: Lasă-mă, te rog, să trec prin ţara ta până la locul unde merg.
~@wF Apoi au mers prin deşert, au ocolit ţara Edomului şi ţara Moabului, şi au ajuns în partea de est a ţării Moabului, şi-au aşezat tabăra dincolo de Arnon, dar n-au intrat pe teritoriul Moabului, căci Arnonul era graniţa Moabului.
_?9F Atunci Israel a trimis mesageri la regele Edomului, zicând: Lasă-mă să trec prin ţara ta. Dar regele Edomului n-a vrut. A trimis şi la regele Moabului, şi nici el n-a vrut. Şi Israel a rămas la Cades.
z>oF Deoarece, când s-a urcat Israel din Egipt, a mers prin deşert până la Marea Roşie şi a ajuns la Cades.
x=kF şi i-au zis: Aşa vorbeşte Iefta: Israel n-a pus mâna pe ţara Moabului, nici pe ţara fiilor lui Amon.
F<F Iefta a trimis iarăşi mesageri regelui fiilor lui Amon
_;9F Şi regele fiilor lui Amon a răspuns mesagerilor lui Iefta: Pentru că Israel a luat ţara mea, când s-a urcat din Egipt, de la Arnon până la Iaboc şi Iordan. Acum dă-mi înapoi acele teritorii în pace.
!:=F Şi Iefta a trimis mesageri la regele copiilor lui Amon, zicând: Ce ai cu mine, de vii împotriva mea ca să faci război împotriva ţării mele?
79iF Şi Iefta s-a dus cu bătrânii Galaadului, şi poporul l-a făcut conducător şi mai-mare peste ei; şi Iefta şi-a spus toate cuvintele înaintea Domnului, la Miţpa.
8{F Bătrânii Galaadului au zis lui Iefta: Domnul să fie martor între noi; vom face negreşit după cuvântul tău.
A7}F Iefta a răspuns bătrânilor Galaadului: Dacă mă aduceţi înapoi ca să bat pe fiii lui Amon şi dacă Domnul îl va da în mâinile mele, voi fi eu oare conducătorul vostru?
X6+F Şi bătrânii Galaadului au zis lui Iefta: Ne întoarcem acum la tine, ca să mergi cu noi şi să lupţi împotriva fiilor lui Amon, şi să fii conducătorul nostru peste toţi locuitorii Galaadului.
55eF Atunci Iefta a zis bătrânilor Galaadului: Oare nu m-aţi urât voi şi nu m-aţi alungat din casa tatălui meu? De ce veniţi acum la mine, când sunteţi în necaz?
t4cF Şi ei au zis lui Iefta: Vino să fii conducătorul nostru şi să luptăm împotriva fiilor lui Amon.
3F Şi când fiii lui Amon făceau război împotriva lui Israel, bătrânii Galaadului s-au dus să aducă pe Iefta din ţara Tob.
W2)F După câtva timp, fiii lui Amon au făcut război împotriva lui Israel.
+1QF Atunci Iefta a fugit dinaintea fraţilor lui şi a locuit în ţara Tob. Nişte oameni fără căpătâi s-au adunat la Iefta şi ieşeau cu el să prădeze.
Z0/F Soţia lui Galaad i-a născut fii; şi când fiii soţiei lui Galaad au crescut, ei au alungat pe Iefta şi i-au zis: Tu nu vei avea moştenire în casa tatălui nostru, pentru că eşti fiul altei femei.
p/ ]F Iefta, galaaditul, era un om viteaz. El era fiul unei prostituate. Şi Galaad era tatăl lui Iefta.
E.F Poporul şi conducătorii Galaadului au zis unul către altul: Cine este omul care va începe lupta împotriva fiilor lui Amon? El va fi conducătorul tuturor locuitorilor din Galaad.
-#F Fiii lui Amon s-au strâns şi şi-au aşezat tabăra în Galaad. Copiii lui Israel s-au strâns şi şi-au aşezat tabăra la Miţpa.
,F Şi au scos dumnezeii străini din mijlocul lor şi au slujit Domnului. Şi El n-a mai îndurat suferinţele lui Israel.
+F Şi copiii lui Israel au zis Domnului: Am păcătuit; fă-ne după cum crezi că este bine; numai scapă-ne, Te rugăm, astăzi!
w*iF Mergeţi şi strigaţi după dumnezeii pe care i-aţi ales; să vă scape ei în vremea necazului vostru.
h)KF Dar voi M-aţi părăsit şi aţi slujit altor dumnezei. De aceea, nu vă voi mai elibera.
(F Şi când v-au asuprit sidoniţii, Amalec şi Maon, şi aţi strigat către Mine, nu v-am scăpat Eu din mâinile lor?
'F Şi Domnul a zis copiilor lui Israel: Nu v-am eliberat Eu de egipteni, de amoriţi, de fiii lui Amon şi de filisteni?
&5F Copiii lui Israel au strigat către Domnul şi au zis: Am păcătuit împotriva Ta, căci am părăsit pe Domnul nostru şi am slujit Baalilor.
7%iF Fiii lui Amon au trecut Iordanul ca să lupte şi împotriva lui Iuda, împotriva lui Beniamin şi împotriva casei lui Efraim. Aşa că Israel era la mare strâmtorare.
T$#F Ei au apăsat şi au asuprit pe copiii lui Israel în vremea aceea optsprezece ani, pe toţi copiii lui Israel care erau de cealaltă parte a Iordanului, în ţara amoriţilor, care este în Galaad.
#F Mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Israel, şi El i-a vândut în mâinile filistenilor şi în mâinile fiilor lui Amon.
$"CF Copiii lui Israel au făcut iarăşi ce este rău înaintea Domnului; au slujit Baalilor şi Astarteelor, dumnezeilor Siriei, dumnezeilor Sidonului, dumnezeilor Moabului, dumnezeilor fiilor lui Amon şi dumnezeilor filistenilor şi au părăsit pe Domnul şi nu L-au mai slujit.
C F El avea treizeci de fii, care călăreau pe treizeci de mânji de măgari şi stăpâneau treizeci de cetăţi, numite şi azi cetăţile lui Iair şi aşezate în ţara Galaadului.
hKF După el, s-a ridicat Iair, galaaditul, care a judecat pe Israel douăzeci şi doi de ani.
nWF Tola a judecat pe Israel douăzeci şi trei de ani; apoi a murit şi a fost îngropat la Şamir.
0 ]F După Abimelec s-a ridicat Tola, fiul lui Pua, fiul lui Dodo, bărbat din Isahar, ca să salveze pe Israel; el locuia la Şamir, în ţinutul muntos al lui Efraim.
9mF 9Şi Dumnezeu a făcut să cadă asupra capului oamenilor din Sihem tot răul pe care l-au făcut. Astfel s-a împlinit faţă de ei blestemul lui Iotam, fiul lui Ierubaal.
-F 8Astfel a făcut Dumnezeu să cadă asupra lui Abimelec răul pe care l-a făcut tatălui său, ucigând pe cei şaptezeci de fraţi ai lui.
cAF 7Când au văzut bărbaţii lui Israel că Abimelec a murit, au plecat fiecare acasă.
V'F 6Îndată el a chemat pe tânărul care-i purta armele şi i-a zis: Scoate-ţi sabia şi omoară-mă, ca să nu se zică despre mine: L-a omorât o femeie. Tânărul l-a străpuns cu sabia şi a murit.
p[F 5Atunci o femeie a aruncat o piatră de râşniţă pe capul lui Abimelec şi i-a sfărâmat capul.
 F 4Abimelec a venit la turn şi a luptat împotriva lui, şi a înaintat cu putere până la uşa turnului ca să-i dea foc.
JF 3Dar în mijlocul cetăţii era un turn tare. Toţi bărbaţii şi femeile, toţi locuitorii cetăţii, au fugit acolo, au încuiat porţile după ei şi s-au urcat pe acoperişul turnului.
xkF 2Apoi Abimelec a pornit împotriva Tebeţului, şi-a aşezat tabăra în jurul Tebeţului şi l-a capturat.
F 1Şi tot poporul a tăiat fiecare ramura sa, au mers după Abimelec şi le-au pus pe fortăreaţă. Au dat foc fortăreţei şi celor ce se aflau în ea. Aşa au murit toţi oamenii din turnul Sihemului, în număr de aproape o mie, bărbaţi şi femei.
9F 0Atunci Abimelec s-a urcat pe Muntele Ţalmon, el şi tot poporul care era cu el. Abimelec a luat o secure în mână, a tăiat o ramură de copac, a luat-o şi a pus-o pe umăr şi a zis către tot poporul care era cu el: Ceea ce vedeţi că fac eu, faceţi repede şi voi.
dCF /S-a spus lui Abimelec că toţi locuitorii turnului Sihemului erau adunaţi laolaltă.
{F .Când au auzit locuitorii turnului Sihemului despre aceasta, au intrat în adăpostul templului dumnezeului Berit.
3aF -Abimelec a luptat împotriva acelei cetăţi toată ziua aceea; a luat cetatea şi a ucis poporul care se afla în ea, a dărâmat cetatea şi a presărat-o cu sare.
DF ,Abimelec şi oamenii care erau cu el au înaintat şi au stat la intrarea porţii cetăţii; două dintre aceste cete s-au aruncat asupra oamenilor care erau în câmp şi i-au ucis.
KF +El şi-a luat poporul, l-a împărţit în trei grupe şi s-a dus la pândă în câmp; când s-a uitat şi a văzut că poporul ieşea din cetate, s-a ridicat împotriva lor si i-a bătut.
c AF *A doua zi poporul a ieşit la câmp şi Abimelec a fost înştiinţat de acest lucru.
 yF )Abimelec s-a oprit la Aruma, iar Zebul a alungat pe Gaal şi pe fraţii lui, ca să nu poată rămâne în Sihem.
 }F (Abimelec l-a urmărit si el a fugit dinaintea lui, şi mulţi oameni au căzut morţi până la intrarea cetăţii.
[ 1F 'Gaal a înaintat în fruntea locuitorilor Sihemului şi a luptat cu Abimelec.
J F &Atunci Zebul i-a zis: Unde îţi este acum gura, cu care ai zis: Cine este Abimelec, ca să-i slujim? Nu este oare acesta poporul pe care-l dispreţuiai tu? Acum ieşi şi luptă-te cu el!
"?F %Gaal a vorbit din nou şi a zis: Vezi, se coboară un popor de pe înălţimile ţării şi o altă mulţime vine pe drumul Stejarului Ghicitorilor.
?yF $Când a văzut Gaal poporul, a zis lui Zebul: Iată, un popor se coboară din vârful munţilor. Şi Zebul i-a răspuns: Tu vezi umbra munţilor şi ţi se pare că sunt oameni.
,SF #Gaal, fiul lui Ebed, a ieşit şi a stat la intrarea porţii cetăţii. Abimelec, şi tot poporul care era cu el, s-au ridicat din locul în care pândiseră.
F "Abimelec, şi tot poporul care era cu el, au plecat noaptea şi s-au pus la pândă lângă Sihem, împărţiţi în patru cete.
_9F !Şi dimineaţa, la răsăritul soarelui, să te scoli devreme şi să năvăleşti asupra cetăţii. Şi când Gaal, şi poporul care este cu el, vor ieşi împotriva ta, să-i faci ce vei crede de cuviinţă.
hKF Acum, scoală-te noaptea, tu şi poporul care este cu tine, şi stai la pândă în câmp.
BF Şi a trimis în secret nişte mesageri la Abimelec, ca să-i spună: Iată, Gaal, fiul lui Ebed, şi fraţii lui, au venit la Sihem şi, iată, au răsculat cetatea împotriva ta.
oYF Când a auzit Zebul, conducătorul cetăţii, ce zicea Gaal, fiul lui Ebed, s-a aprins de mânie.
-F O, dacă ar fi poporul acesta sub stăpânirea mea, l-aş îndepărta pe Abimelec. Şi lui Abimelec i-a zis: Strânge-ţi armata şi ieşi.
F Şi Gaal, fiul lui Ebed, zicea: Cine este Abimelec şi cine este Sihem, ca să slujim lui Abimelec? Nu este el fiul lui Ierubaal şi nu este Zebul îngrijitorul lui? Slujiţi bărbaţilor lui Hamor, tatăl lui Sihem, căci de ce i-am sluji lui Abimelec?
2~_F Au ieşit la câmp, le-au cules viile, le-au călcat strugurii, s-au veselit, au intrat în casa dumnezeilor lor, au mâncat, au băut şi au blestemat pe Abimelec.
}F Gaal, fiul lui Ebed, a venit cu fraţii săi şi au trecut la Sihem. Locuitorii Sihemului au avut încredere în el!
K|F Locuitorii Sihemului au pus la pândă împotriva lui, pe vârfurile munţilor, nişte oameni care jefuiau pe toţi cei ce treceau pe lângă ei. Şi lucrul acesta a fost spus lui Abimelec.
{F pentru ca violenţa săvârşită faţă de cei şaptezeci de fii ai lui Ierubaal, împreună cu sângele lor, să cadă asupra lui Abimelec, fratele lor, care i-a ucis, şi asupra locuitorilor Sihemului, care l-au ajutat la uciderea fraţilor lui.
'zIF Atunci Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelec şi între locuitorii Sihemului, şi locuitorii Sihemului au fost necredincioşi faţă de Abimelec,
5ygF Abimelec a domnit trei ani peste Israel.
dxCF Şi Iotam a fugit şi s-a dus la Beer, unde a locuit departe de fratele său Abimelec.
OwF Dar dacă nu, foc să iasă din Abimelec şi să mistuie pe locuitorii Sihemului şi casa lui Milo; şi foc să iasă din locuitorii Sihemului şi din casa lui Milo şi să mistuie pe Abimelec!
.vWF dacă în adevăr şi cu integritate v-aţi purtat voi astăzi faţă de Ierubaal şi de casa lui, atunci bucuraţi-vă de Abimelec şi el să se bucure de voi!
uyF dar voi v-aţi ridicat astăzi împotriva casei tatălui meu, i-aţi ucis fiii, şaptezeci de bărbaţi, pe aceeaşi piatră, şi aţi făcut pe Abimelec, fiul sclavei sale, rege peste locuitorii Sihemului, pentru că este fratele vostru –
}tuF căci tatăl meu s-a luptat pentru voi, şi-a pus viaţa în primejdie şi v-a scăpat din mâna lui Madian –
Ys-F Şi acum, dacă aţi lucrat cu adevăr şi cu sinceritate, făcând rege pe Abimelec, şi dacă v-aţi purtat bine faţă de Ierubaal şi de casa lui, şi dacă i-aţi făcut după faptele mâinilor lui,
mrUF Şi spinul a răspuns copacilor: Dacă într-adevăr vreţi să mă ungeţi ca rege peste voi, atunci veniţi şi puneţi-vă încrederea în umbra mea; şi dacă nu, să iasă foc din spin şi să mistuie cedrii Libanului.
Tq#F Atunci toţi copacii au zis spinului: Vino tu şi domneşte peste noi!
p/F Dar viţa le-a răspuns: Să-mi părăsesc eu vinul, care înveseleşte pe Dumnezeu şi pe oameni, şi să mă duc să domnesc peste copaci?
Io F Şi copacii au zis viţei: Vino tu şi domneşte peste noi!
nF Dar smochinul le-a răspuns: Să-mi părăsesc eu dulceaţa mea şi rodul meu cel bun şi să mă duc să domnesc peste copaci?
NmF Şi copacii au zis smochinului: Vino tu şi domneşte peste noi!
)lMF Dar măslinul le-a răspuns: Să-mi părăsesc eu untdelemnul meu, cu care ei cinstesc pe Dumnezeu şi pe oameni, şi să mă duc să domnesc peste copaci?
k}F Copacii au plecat ca să ungă un rege şi să-l pună în fruntea lor. Ei au zis măslinului: Domneşte peste noi!
djCF Când au spus lucrul acesta lui Iotam, el s-a dus şi s-a aşezat pe vârful Muntelui Garizim şi a strigat cu glas tare, zicându-le: Ascultaţi-mă, bărbaţi ai Sihemului, ca să vă asculte şi Dumnezeu pe voi.
i;F Toţi locuitorii din Sihem şi toată casa lui Milo s-au strâns laolaltă şi au venit lângă stejarul din Sihem şi au făcut pe Abimelec rege.
fhGF Apoi s-a dus în casa tatălui său la Ofra şi a ucis pe fraţii săi, fiii lui Ierubaal, şaptezeci de oameni, pe aceeaşi piatră. N-a scăpat decât Iotam, cel mai tânăr fiu al lui Ierubaal, căci se ascunsese.
'gIF I-au dat şaptezeci de sicii de argint din templul lui Baal-Berit, cu care Abimelec a tocmit nişte oameni fără căpătâi şi stricaţi, care-l urmau.
Hf F Şi fraţii mamei lui au spus pentru el toate cuvintele acestea m auzul tuturor locuitorilor din Sihem, şi inima lor s-a aplecat spre Abimelec; căci îşi ziceau: El este frate cu noi.
=euF Vorbiţi, vă rog, în auzul tuturor locuitorilor Sihemului: Ce este mai bine pentru voi: Să domnească peste voi şaptezeci de bărbaţi, toţi fii ai lui Ierubaal, sau să domnească peste voi un singur bărbat? Şi aduceţi-vă aminte că eu sunt os din oasele voastre şi carne din carnea voastră.
d 9F Abimelec, fiul lui Ierubaal, s-a dus la Sihem, la fraţii mamei lui, şi a vorbit cu ei şi cu toată familia casei tatălui mamei sale, zicând:
c5F#nici n-au arătat bunătate faţă de casa lui Ierubaal, adică Ghedeon, potrivit cu toată bunătatea pe care a arătat-o el faţă de Israel.
b'F"Şi copiii lui Israel nu şi-au adus aminte de Domnul Dumnezeul lor, care i-a eliberat din mâna tuturor duşmanilor care-i înconjurau;
!a=F!După moartea lui Ghedeon, copiii lui Israel s-au întors iarăşi şi s-au desfrânat după Baali, şi l-au luat pe Baal-Berit ca dumnezeu al lor.
0`[F Ghedeon, fiul lui Ioas, a murit după o bătrâneţe fericită; şi a fost îngropat în mormântul tatălui său Ioas, în Ofra, care era a familiei lui Abiezer.
t_cFŞi concubina lui, care era la Sihem, i-a născut de asemenea un fiu, căruia i-a pus numele Abimelec.
|^sFGhedeon a avut şaptezeci de fii, care au fost descendenţii lui direcţi, pentru că a avut mai multe soţii.
M]FIerubaal, fiul lui Ioas, s-a întors şi a locuit în casa lui.
/\YFAstfel Madianul a fost supus înaintea copiilor lui Israel, şi n-au mai ridicat capul. Şi în timpul vieţii lui Ghedeon ţara a avut odihnă patruzeci de ani.
B[FGhedeon a făcut din ele un efod şi l-a pus în cetatea lui, în Ofra, şi tot Israelul s-a desfrânat cu el acolo, aşa că a devenit o cursă pentru Ghedeon şi pentru casa lui.
Z;FŞi greutatea inelelor de aur pe care le-a cerut Ghedeon a fost de o mie şapte sute de sicii de aur, afară de ornamentele semilună, de brelocuri de aur şi hainele de purpură, pe care le purtau regii Madianului, şi afară de lănţişoarele de la gâtul cămilelor lor.
oYYFŞi ei au zis: Ţi le dăm. Şi au întins o manta pe care au aruncat fiecare inelele pradei lui.
7XiFŞi Ghedeon le-a zis: Am să vă fac o rugăminte: daţi-mi fiecare inelele de nas pe care le-aţi luat ca pradă. (Duşmanii aveau inele de aur, căci erau ismaeliţi.)
|WsFDar Ghedeon le-a zis: Nu voi domni peste voi, nici fiii mei nu vor domni peste voi; Domnul va domni peste voi.
)VMFBărbaţii lui Israel au zis lui Ghedeon: Domneşte tu peste noi, tu şi fiul tău şi fiul fiului tău, pentru că tu ne-ai eliberat din mâna lui Madian.
eUEFZebah şi Ţalmuna au zis: Scoală-te tu şi ucide-ne! Căci cum este omul aşa este şi puterea lui Şi Ghedeon s-a sculat şi a ucis pe Zebah şi Ţalmuna şi a luat ornamentele care erau pe gâtul cămilelor lor.
(TKFŞi a zis lui Ieter, întâiul lui născut: Scoală-te şi ucide-i! Dar tânărul nu şi-a scos sabia, pentru că-i era teamă, căci era încă un copil.
SFŞi el a zis: Erau fraţii mei, fiii mamei mele! Viu este Domnul că, dacă i-aţi fi lăsat cu viaţă, nu v-aş ucide.
9RmFApoi a zis lui Zebah şi lui Ţalmuna: Ce fel de oameni erau cei pe care i-aţi ucis la Tabor? Ei au răspuns: Erau ca tine, fiecare avea înfăţişarea unui fiu de rege.
QQFA dărâmat şi turnul din Penuel şi a ucis pe oamenii din cetate.
PFA luat pe bătrânii cetăţii, şi spini din deşert şi mărăcini, şi a disciplinat cu ei pe bărbaţii din Sucot.
bO?FApoi a venit la cei din Sucot şi a zis: Iată pe Zebah şi pe Ţalmuna, pentru care m-aţi batjocorit, zicând: Sunt oare mâinile lui Zebah şi Ţalmuna în mâna ta, ca să dăm pâine oamenilor tăi obosiţi?
@N{FA prins dintre cei din Sucot pe un tânăr pe care l-a întrebat şi care i-a dat în scris numele conducătorilor şi bătrânilor din Sucot, şaptezeci şi şapte de bărbaţi.
SM!F Ghedeon, fiul lui Ioas, s-a întors de la luptă prin urcuşul Heres.
L5F Zebah şi Ţalmuna au fugit. Ghedeon i-a urmărit, a prins pe cei doi regi ai Madianului, Zebah şi Ţalmuna, şi a pus pe fugă toată armata.
K+F Ghedeon s-a urcat pe drumul celor ce locuiesc în corturi, la est de Nobah şi de Iogbeha, şi a bătut armata care se credea la adăpost.
|JsF Zebah şi Ţalmuna erau la Carcor împreună cu armata lor, cam cincisprezece mii de bărbaţi, toţi cei ce mai rămăseseră din armata fiilor răsăritului, căci au fost ucişi o sută douăzeci de mii de bărbaţi care scoteau sabia.
kIQF Şi a zis şi celor din Penuel: Când mă voi întoarce în pace, voi dărâma turnul acesta.
H FŞi de acolo s-a urcat la Penuel şi le-a vorbit în acelaşi fel. Ei i-au răspuns cum îi răspunseseră cei din Sucot.
%GEFŞi Ghedeon a zis: Bine, după ce Domnul va da în mâna mea pe Zebah şi pe Ţalmuna, vă voi scărpina carnea cu spini din deşert şi cu mărăcini.
FFConducătorii Sucotului au zis: Sunt oare mâinile lui Zebah şi Ţalmuna în mâna ta, ca să dăm pâine armatei tale?
0E[FEl a zis bărbaţilor din Sucot: Daţi, vă rog, pâini oamenilor care mă urmează, căci sunt obosiţi şi eu urmăresc pe Zebah şi Ţalmuna, regii Madianului.
D FGhedeon şi cei trei sute de oameni care erau cu el au ajuns ta Iordan şi l-au trecut, obosiţi, dar urmărind pe duşman.
=CuFDumnezeu a dat în mâinile voastre pe conducătorii lui Madian, Oreb şi Zeeb. Ce-am putut eu face în comparaţie cu voi? După ce le-a vorbit astfel, li s-a potolit mânia.
CBFDar Ghedeon le-a răspuns: Ce am făcut eu în comparaţie cu voi? Oare nu face mai mult culesul ciorchinilor rămaşi în via lui Efraim decât culesul întregii vii a lui Abiezer?
JA FBărbaţii lui Efraim au zis lui Ghedeon: De ce te-ai purtat astfel faţă de noi? De ce nu ne-ai chemat, când ai plecat să lupţi împotriva lui Madian? Şi au avut o ceartă mare cu el.
{@qFAu prins pe doi conducători ai lui Madian, Oreb şi Zeeb; au ucis pe Oreb la stânca Oreb şi au ucis pe Zeeb la teascul lui Zeeb. Au urmărit pe Madian şi au adus capetele lui Oreb şi Zeeb la Ghedeon, de cealaltă parte a Iordanului.
6?gFŞi Ghedeon a trimis mesageri în tot ţinutul muntos al lui Efraim, ca să spună: Coborâţi-vă înaintea lui Madian şi tăiaţi-le trecerea apelor până la Bet-Bara şi Iordan. Toţi bărbaţii lui Efraim s-au strâns şi au pus stăpânire pe trecerea apelor până la Bet-Bara şi Iordan.
z>oFBărbaţii lui Israel s-au strâns, cei din Neftali, din Aşer şi din tot Manase şi au urmărit pe Madian.
=FŞi când cei trei sute de oameni au sunat iarăşi din trompete, Domnul i-a făcut să întoarcă sabia unul împotriva celuilalt, în toată tabăra. Tabăra a fugit până la Bet-Şita spre Ţerera, până la graniţa de la Abel-Mehola, lângă Tabat.
< FŞi fiecare om a stat la locul lui împrejurul taberei; şi toată tabăra a început să alerge, să ţipe şi să fugă.
U;%FAtunci cele trei grupe au sunat din trompete, au spart urcioarele, au luat făcliile în mâna stângă şi trompetele în mâna dreaptă ca să sune şi au strigat: Sabia Domnului şi a lui Ghedeon!
|:sFGhedeon şi cei o sută de oameni care erau cu el au ajuns la capătul taberei, la începutul gărzii de la mijlocul nopţii, îndată după ce puseseră gărzile. Au sunat din trompete şi au spart urcioarele pe care le aveau în mână.
C9Fşi când voi suna din trompetă, eu şi toţi cei ce vor fi cu mine, să sunaţi şi voi din trompetă de jur împrejurul taberei şi să ziceţi: Sabia Domnului şi a lui Ghedeon.
#8AFŞi el le-a zis: Uitaţi-vă la mine şi faceţi ca mine. Iată, când voi ajunge la marginea taberei, ceea ce voi face eu, acea să faceţi şi voi;
,7SFŞi el a împărţit pe cei trei sute de bărbaţi în trei grupe şi a dat fiecăruia în mână trompete şi urcioare goale, cu nişte făclii în urcioare.
h6KFCând a auzit Ghedeon istorisirea visului şi interpretarea lui, s-a aruncat cu faţa la pământ, s-a întors în tabăra lui Israel şi a zis: Sculaţi-vă, căci Domnul a dat în mâinile voastre tabăra lui Madian.
I5 FPrietenul lui a răspuns şi a zis: Aceasta nu este altceva decât sabia lui Ghedeon, fiul lui Ioas, bărbatul lui Israel; Dumnezeu a dat în mâinile lui pe Madian şi pe toată tabăra.
;4qF Când a venit Ghedeon, iată, un om îşi istorisea prietenului său un vis, zicând: Iată, am visat un vis şi se făcea că o pâine de orz se rostogolea în tabăra lui Madian; a venit până la cort şi l-a lovit, încât a căzut şi l-a răsturnat cu susul în jos, şi cortul a fost dărâmat.
B3F Madianiţii, amaleciţii şi toţi fiii răsăritului erau răspândiţi în vale ca o mulţime de lăcuste; şi cămilele lor erau fără număr, ca nisipul de pe marginea mării.
O2F şi vei auzi ce vorbesc ei; şi după aceea ţi se vor întări mâinile, ca să te poţi duce împotriva taberei. El s-a coborât cu Pura, slujitorul lui, până la întâia strajă a taberei.
f1GF Dar dacă ţi-e frică să cobori singur, coboară în tabără cu Pura, slujitorul tău
0F În aceeaşi noapte, Domnul a zis lui Ghedeon: Scoală-te şi coboară în tabără, căci am dat-o în mâinile tale.
~~ }T|| {y{zjyyxx wkvv utt3sserqpp,oronfmmlkk%jihgfeeadccaba``u__^]]-\[}ZZtYY XWWgV{U~UT SxRRqQzPPGOmNwMLLiKoJVIHGGFEEDsCBA@??>x=<<;;2:n99881765}44I33&11m0//.<-,,H+**)'((@'' &\%%$#"|!! T#OE0OA~b3Wz y s 4# pkQF Astfel toţi bărbaţii lui Israel s-au strâns împotriva cetăţii, uniţi ca un singur om.
6gF Să luăm din toate seminţiile lui Israel zece bărbaţi din o sută, o sută dintr-o mie şi o mie din zece mii; ei să se ducă să caute hrană pentru popor, pentru că, la întoarcerea lor, să facem cetăţii Ghibea din Beniamin potrivit cu toată mişelia pe care a făcut-o ea în Israel.
saF Şi acum iată ce vom face cetăţii Ghibea: ne vom duce împotriva ei după cum vom ieşi la sorţi.
!FŞi tot poporul s-a ridicat ca un singur om şi a zis: Nici unul să nu meargă la cortul lui şi nimeni să nu se întoarcă acasă.
iMFIată, voi sunteţi toţi copii ai lui Israel; sfătuiţi-vă şi luaţi o hotărâre aici!
?yFAm luat pe concubina mea şi am tăiat-o în bucăţi, pe care le-am trimis în tot ţinutul moştenirii lui Israel; căci ei au comis o nelegiuire şi o desfrânare în Israel.
W)FDar locuitorii din Ghibea s-au ridicat împotriva mea şi noaptea au înconjurat casa, din cauza mea. Pe mine au vrut să mă omoare, în schimb şi-au bătut joc de concubina mea până când a murit.
FFAtunci levitul, soţul femeii care fusese ucisă, a răspuns şi a zis: Ajunsesem, împreună cu concubina mea, la Ghibea care este a lui Beniamin, ca să rămânem peste noapte acolo.
%EF(Fiii lui Beniamin au auzit că fiii lui Israel s-au urcat la Miţpa.) Şi copiii lui Israel au zis: Spuneţi, cum s-a întâmplat această nelegiuire?
/YFConducătorii întregului popor, toate seminţiile lui Israel, au venit la adunarea poporului lui Dumnezeu: erau patru sute de mii de ostaşi care scoteau sabia.
9 oFŞi toţi copiii lui Israel de la Dan până la Beer-Şeba, împreună cu ţara Galaadului, au ieşit şi adunarea s-a strâns ca un singur om înaintea Domnului la Miţpa.
FToţi cei care au văzut lucrul acesta, au zis: Niciodată nu s-a întâmplat şi nu s-a văzut un lucru ca acesta, de când s-au urcat copiii lui Israel din Egipt până în ziua de azi; luaţi aminte deci la lucrul acesta, sfătuiţi-vă şi vorbiţi!
<sFCând a ajuns acasă, a luat un cuţit, a luat pe concubina lui şi a tăiat-o, membru cu membru, în douăsprezece bucăţi, pe care le-a trimis în tot ţinutul lui Israel.
 FEl i-a zis: Scoală-te şi hai să mergem! dar ea n-a răspuns nimic. Atunci omul a pus-o pe măgar şi a plecat acasă.
V 'FŞi dimineaţa, stăpânul ei s-a sculat, a deschis uşa casei şi a ieşit ca să-şi urmeze drumul mai departe. Dar iată că femeia, concubina lui, era întinsă la uşa casei, cu mâinile pe prag.
 7FCătre ziuă, femeia aceasta a venit şi a căzut la uşa casei omului la care era stăpânul ei şi a rămas acolo până s-a luminat de ziuă.
} uFDar oamenii aceia n-au vrut să-l asculte. Atunci omul şi-a luat concubina şi le-a adus-o afară. Ei s-au împreunat cu ea şi şi-au bătut joc de ea toată noaptea până dimineaţa; şi când se lumina de ziuă, au lăsat-o să plece.
Y -FIată, am o fiică fecioară şi omul acesta are o concubină; vi le voi aduce afară: necinstiţi-le şi faceţi-le ce vă va plăcea, dar nu faceţi faţă de omul acesta o faptă atât de nelegiuită.
X+FŞi omul, stăpânul casei, a ieşit afară la ei şi le-a zis: Nu, fraţii mei, vă rog să nu faceţi un lucru aşa de rău; fiindcă omul acesta a intrat în casa mea, nu faceţi această nelegiuire.
+QFPe când se înveseleau ei, iată, locuitorii din cetate, nişte oameni nelegiuiţi {Lit: fii ai lui Belial}, au înconjurat casa, au bătut la poartă şi au zis bătrânului, stăpânul casei: Adu afară pe omul acela care a intrat la tine, ca să ne împreunăm cu el.
FAşa că l-a dus în casa lui şi a dat nutreţ măgarilor. Ei şi-au spălat picioarele, apoi au mâncat şi au băut.
FŞi bătrânul a zis: Pace ţie! Lasă-mă să mă-ngrijesc de toate nevoile tale, numai să nu rămâi peste noapte în piaţă.
?yFAvem însă paie şi nutreţ pentru măgarii noştri; avem şi pâine şi vin pentru mine, pentru roaba ta şi pentru băiatul care este cu robii tăi. Nu ducem lipsă de nimic.
FŞi el i-a răspuns: Venim din Betleemul lui Iuda şi mergem până la marginea ţinutului muntos al lui Efraim, de unde sunt. Mă dusesem la Betleemul lui Iuda şi acum mă duc la casa Domnului, dar nu se găseşte nimeni să mă primească în casă.
FEl a ridicat ochii şi a văzut pe omul călător în piaţa cetăţii. Şi bătrânul i-a zis: încotro mergi şi de unde vii?
S!FŞi iată, un bătrân se întorcea seara de la lucrul câmpului; omul acesta era din ţinutul muntos al lui Efraim şi locuia pentru o vreme la Ghibea, dar oamenii din locul acela erau beniamiţi.
U%FS-au îndreptat într-acolo ca să intre şi să rămână în Ghibea. Şi când au intrat, s-au aşezat în piaţa cetăţii, pentru că nimeni nu i-a primit în casă ca să rămână peste noapte.
nWFŞi au mers mai departe. Apunea soarele când s-au apropiat de Ghibea, care este a lui Beniamin.
~!F Şi a zis slujitorului său: Hai să ne apropiem de unul din locurile acestea, Ghibea sau Rama, şi să rămânem acolo peste noapte.
}#F Stăpânul său i-a răspuns: Nu putem intra într-o cetate străină, care nu este a copiilor lui Israel; vom merge până la Ghibea.
]|5F Când s-au apropiat de Iebus, ziua aproape se sfârşise. Slujitorul a zis atunci stăpânului său: Vino, te rog, să ne întoarcem spre cetatea aceasta a iebusiţilor şi să rămânem în ea peste noapte.
X{+F Dar omul n-a mai vrut să rămână şi peste noaptea aceea, ci s-a ridicat şi a plecat. A ajuns până în faţa Iebusului, adică a Ierusalimului, cu cei doi măgari înşeuaţi şi cu concubina lui.
Tz#F Şi când omul se scula să plece, el, concubina lui şi slujitorul lui, socrul lui, tatăl fetei, i-a zis: Iată, ziua a trecut, e târziu, rămâi, te rog, peste noapte aici; iată, ziua se pleacă spre noapte, rămâi peste noapte aici şi să ţi se înveselească inima; mâine veţi porni devreme şi te vei duce acasă.
Gy FÎn ziua a cincea, s-a deşteptat dis-de-dimineaţă să plece. Atunci tatăl tinerei femei i-a zis: Întăreşte-ţi inima, te rog. A rămas până spre seară şi au mâncat amândoi.
zxoFApoi omul s-a ridicat să plece, dar în urma insistenţelor socrului său a rămas acolo şi noaptea aceea.
>wwFS-au aşezat şi au mâncat şi au băut amândoi. Apoi tatăl tinerei femei a zis omului: Te rog, fii bun şi rămâi aici la noapte şi lasă să ţi se înveselească inima.
PvFA patra zi, s-au deşteptat dis-de-dimineaţă şi levitul se pregătea să plece. Tatăl tinerei femei a zis ginerelui său: Ia o bucată de pâine, ca să prinzi la inimă, şi apoi vei pleca.
u{FŞi socrul său, tatăl acelei femei tinere, l-a ţinut la el trei zile. Au mâncat, au băut şi au rămas acolo.
tFSoţul ei s-a ridicat şi s-a dus la ca, pentru a-i vorbi cu bunătate şi s-o aducă înapoi. Cu el mai era servul lui şi o pereche de măgari. La l-a adus în casa tatălui ei şi, când l-a văzut tatăl femeii aceleia tinere, l-a primit cu bucurie.
s/FDar concubina nu i-a fost credincioasă, şi s-a dus de la el în casa tatălui ei în Betleemul lui Iuda, unde a rămas timp de patru luni.
6r iFÎn zilele acelea, când nu era rege în Israel, un levit care locuia la marginea ţinutului muntos al lui Efraim, şi-a luat o femeie concubină din Betleemul lui Iuda.
q FŞi ei au înălţat chipul cioplit pe care l-a făcut Mica pentru toată perioada cât a fost Casa lui Dumnezeu la Silo.
_p9FŞi fiii lui Dan au înălţat pentru ei chipul cioplit; şi Ionatan, fiul lui Gherşon, fiul lui Manase, el şi fiii lui au fost preoţii seminţiei lui Dan, până în ziua ducerii în captivitate a ţării.
o3FŞi ei au pus cetăţii numele Dan, după numele lui Dan, părintele lor, care s-a născut în Israel; dar mai înainte cetatea se numea Lais.
tncFŞi n-a fost nimeni s-o salveze, căci era departe de Sidon şi locuitorii ei n-aveau nici o legătură cu alţi oameni: ea era în valea care se întinde spre Bet-Rehob. Fiii lui Dan au zidit din nou cetatea şi au locuit în ea.
hmKFAu luat deci lucrurile pe care le făcuse Mica şi pe preotul care era în slujba lui şi s-au aruncat asupra Laisului, asupra unui popor liniştit şi în pace; l-au trecut prin ascuţişul săbiei şi au ars cetatea.
lFŞi fiii lui Dan şi-au văzut mai departe de drum. Mica, văzând că sunt mai tari decât el, s-a întors şi a venit acasă.
Gk FŞi fiii lui Dan i-au zis: Să nu-ţi auzim glasul în mijlocul nostru, căci altfel nişte oameni mânioşi se vor arunca asupra ta şi te vor nimici şi pe tine si pe cei din casa ta.
+jQFEl a răspuns: Voi mi-aţi luat dumnezeii pe care i-am făcut şi pe preot şi aţi plecat; ce-mi mai rămâne mie? Şi cum îmi puteţi spune: Ce-i cu tine?
i FAu strigat după fiii lui Dan, care s-au întors şi au zis lui Mica: Ce ai şi ce înseamnă mulţimea aceasta de oameni?
%hEFDupă ce se depărtaseră bine de casa lui Mica, oamenii care locuiau în casele de lângă casa lui Mica s-au strâns şi au urmărit pe fiii lui Dan.
`g;FApoi s-au întors şi au plecat, punând înaintea lor copiii, vitele şi averile.
f{FPreotul s-a bucurat în inima lui; a luat efodul, terafimii şi chipul cioplit şi s-a dus în mijlocul poporului.
leSFŞi ei i-au răspuns: Taci, pune-ţi mâna la gură, vino cu noi şi fii părintele şi preotul nostru. Este mai bine să fii preot la casa unui singur om, sau să fii preotul unei seminţii şi al unei familii în Israel?
dFCând au intrat în casa lui Mica şi au luat chipul cioplit, efodul, terafimii şi chipul turnat, preotul le-a zis: Ce faceţi?
c'FŞi cei cinci oameni care se duseseră să cerceteze ţara, s-au urcat şi au intrat în casă; au luat chipul cioplit, efodul, terafimii şi chipul turnat, în timp ce preotul era la intrarea porţii cu cei şase sute de oameni încinşi cu armele lor de război.
b}FŞi cei şase sute de oameni dintre fiii lui Dan, încinşi cu armele lor de război, stăteau la intrarea porţii.
aFŞi s-au abătut pe acolo, au intrat în casa tânărului levit, în casa lui Mica, şi l-au întrebat de sănătate.
z`oFAtunci cei cinci oameni care se duseseră să cerceteze ţara Lais, au luat cuvântul şi au zis fraţilor lor: Ştiţi că în casele acestea este un efod, terafimi, un chip cioplit şi un chip turnat? Vedeţi acum ce aveţi de făcut.
l_SF Şi de acolo au trecut în ţinutul muntos al lui Efraim şi au ajuns până la casa lui Mica.
U^%F S-au urcat şi şi-au aşezat tabăra la Chiriat-Iearim, în Iuda. De aceea, locul acesta, care este înapoia lui Chiriat-Iearim, a fost numit până în ziua de astăzi Mahane-Dan (Tabăra lui Dan).
]F Şi au plecat de acolo, din familia daniţilor, din Ţoreea şi Eştaol, şase sute de oameni, încinşi cu armele lor de război.
Y\-F Când veţi intra în ea, veţi da peste un popor care stă fără frică. Ţara este mare şi Dumnezeu a dat-o în mâinile voastre; este un loc din care nu lipseşte nimic din cele ce sunt pe pământ.
c[AF Şi ei au răspuns: Haideţi să ne urcăm împotriva lor; căci am văzut ţara şi, iată, este foarte bună. Ce! Staţi şi nu ziceţi nimic? Nu întârziaţi a merge şi a intra în ţară ca s-o stăpâniţi!
vZgFCând s-au întors la fraţii lor în Ţoreea şi Eştaol, fraţii lor le-au zis: Ce veşti ne aduceţi?
"X?FŞi preotul le-a răspuns: Mergeţi în pace; călătoria pe care o faceţi este sub privirea Domnului {Lit: este înaintea Domnului}.
zWoFŞi ei i-au zis: Întreabă, te rugăm, pe Dumnezeu, ca să ştim dacă vom reuşi în călătoria noastră.
vVgFŞi el le-a răspuns: Mica mi-a făcut cutare şi cutare lucru, mi-a dat o plată şi eu îi sunt preot.
7UiFCând erau aproape de casa lui Mica, au recunoscut vocea tânărului levit, s-au apropiat şi i-au zis: Cine te-a adus aici? Ce faci tu în locul acesta? Şi ce ai aici?
>TwFFiii lui Dan au trimis din numărul lor, din familiile lor, cinci bărbaţi, oameni viteji din Ţoreea şi Eştaol, ca să cunoască şi să cerceteze ţara. Ei le-au zis: Duceţi-vă şi cercetaţi ţara. Ei au ajuns în ţinutul muntos al lui Efraim, la casa lui Mica, şi au rămas acolo peste noapte.
{S sFÎn zilele acelea nu era rege în Israel; şi în zilele acelea seminţia daniţilor îşi căuta o moştenire unde să locuiască, căci până în ziua aceea nu-i căzuse la sorţi nici o moştenire în mijlocul seminţiilor lui Israel.
pR[F Şi Mica a zis: Acum ştiu că Domnul îmi va face bine, pentru că am ca preot pe levitul acesta.
pQ[F Mica a consacrat pe levit; şi tânărul acesta a fost preotul lui şi a locuit în casa lui Mica.
sPaF Levitul s-a hotărât să rămână la omul acesta: şi tânărul a fost tratat ca unul din fiii lui.
NF Şi Mica i-a zis: De unde vii? Şi el i-a răspuns: Eu sunt levit din Betleemul lui Iuda şi merg să locuiesc unde voi găsi loc.
@M{FOmul acesta a plecat din cetatea Betleemului lui Iuda, ca să locuiască unde-şi va găsi loc. Pe când călătorea, a ajuns la casa lui Mica, în ţinutul muntos al lui Efraim.
{LqFEra un tânăr în Betleemul lui Iuda, din familia lui Iuda, care era levit, şi locuia pentru o vreme acolo.
hKKFÎn zilele acelea nu era rege în Israel şi fiecare om făcea ce era drept în ochii lui.
JFMica acesta avea o casă a dumnezeilor; a făcut un efod şi terafimi şi a consacrat ca preot pe unul din fiii lui.
^I7FCând a înapoiat argintul mamei lui, mama lui a luat două sute de sicii de arginţi şi l-a dat argintarului care a făcut din el un chip cioplit şi un chip turnat: şi chipurile au stat în casa lui Mica.
qH]FEl a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută de sicii de argint şi mama lui a zis: Închin Domnului argintul din mâna mea pentru fiul meu, ca să fac cu el un chip cioplit şi un chip turnat; şi astfel ţi-l voi da înapoi.
GFŞi el a zis mamei sale: Cei o mie o sută de arginţi care ţi s-au luat şi pentru care ai blestemat chiar în auzul urechilor mele, iată, argintul acesta este în mâinile mele, eu îl luasem. Şi mama sa a zis: Binecuvântat să fie fiul meu de Domnul!
EF FEra un om din ţinutul muntos al lui Efraim, numit Mica.
pE[FFraţii lui şi toată casa tatălui lui s-au coborât şi l-au luat. Când s-au urcat înapoi, l-au îngropat între Ţoreea şi Eştaol, în mormântul tatălui său, Manoah. El fusese judecător în Israel douăzeci de ani.
D9FŞi Samson a zis: Să mor împreună cu filistenii! S-a aplecat cu toată puterea şi casa a căzut peste domnitori şi peste toţi oamenii care erau înăuntru. Cei pe care i-a omorât la moartea lui au fost mai mulţi decât cei pe care-i omorâse tot timpul vieţii lui.
3CaFŞi Samson a îmbrăţişat amândoi stâlpii de la mijloc, pe care se sprijinea casa, şi s-a rezemat de ei, de unul cu dreapta lui şi de celălalt cu stânga lui.
lBSFAtunci Samson a strigat către Domnul şi a zis: O, Doamne, Dumnezeule, adu-Ţi aminte de mine, Te rog, şi întăreşte-mă numai de data aceasta, o, Dumnezeule, ca să mă răzbun pe filisteni pentru cei doi ochi ai mei!
^A7FCasa era plină de bărbaţi şi de femei; şi toţi domnitorii filistenilor erau acolo; pe acoperiş erau aproape trei mii de persoane, bărbaţi şi femei, care-l priveau pe Samson în timp ce-i înveselea.
@7FAtunci Samson a zis tânărului care-l ţinea de mână: Lasă-mă să mă prind de stâlpii pe care se sprijină casa şi să mă reazem de ei.
O?FŞi cum inima lor era voioasă, au zis: Chemaţi pe Samson, ca să ne înveselească! Au scos pe Samson din închisoare şi el a jucat înaintea lor. Ei l-au pus să stea între stâlpii casei.
X>+FŞi când l-a văzut poporul, au lăudat pe dumnezeul lor, zicând: Dumnezeul nostru a dat în mâinile noastre pe duşmanul nostru, pe acela care ne distrugea ţara şi care omora pe mulţi dintre noi.
W=)FŞi domnitorii filistenilor s-au strâns ca să aducă o mare jertfă dumnezeului lor Dagon, şi ca să se bucure, căci ziceau: Dumnezeul nostru a dat în mâinile noastre pe Samson, duşmanul nostru.
[<1FDar părul capului lui a început iarăşi să crească, după ce fusese ras.
/;YFDar filistenii l-au apucat, i-au scos ochii, l-au coborât la Gaza şi l-au legat cu nişte lanţuri de aramă. Şi el învârtea la râşniţă în închisoare.
a:=FAtunci ea a zis: Filistenii sunt asupra ta, Samson! Şi el s-a trezit din somn şi a zis: Voi ieşi afară ca altădată şi mă voi scutura ca să mă scap. El însă nu ştia că Domnul Se depărtase de la el.
=9uFEa l-a adormit pe genunchii ei, a chemat pe un om şi a pus să-i radă cele şapte şuviţe ale capului lui; ea a început astfel să-l slăbească şi puterea l-a părăsit.
8%FCând Dalila a văzut că el i-a spus tot ce era în inima lui, a trimis să cheme pe domnitorii filistenilor, zicând: Urcaţi-vă din nou, căci mi-a spus tot ce este în inima lui. Atunci domnitorii filistenilor s-au urcat la ea şi au adus şi argintul cu ei.
v7gFşi-a deschis toată inima faţă de ea şi i-a zis: Briciul n-a trecut peste capul meu, pentru că sunt închinat Domnului din pântecele mamei mele. Dacă aş fi ras, puterea m-ar părăsi, aş slăbi şi aş fi ca oricare alt om.
6 FŞi pentru că-l necăjea şi-l chinuia în fiecare zi cu vorbele sale, sufletul lui s-a umplut de o nelinişte de moarte;
65gFEa i-a zis: Cum poţi spune: Te iubesc, când inima ta nu este cu mine? Iată, de trei ori ţi-ai bătut joc de mine şi nu mi-ai spus de unde vine puterea ta cea mare.
D4FŞi ea le-a pironit cu un cui de lemn în pământ. Apoi i-a zis: Filistenii sunt asupra ta, Samson! El s-a trezit din somn şi a smuls cuiul de lemn din pământ cu urzeală cu tot.
r3_F Atunci Dalila a zis lui Samson: Până acum ţi-ai bătut joc de mine şi mi-ai spus minciuni. Spune-mi cu ce trebuie să fii legat. El i-a zis: Dacă vei ţese cele şapte şuviţe de păr din capul meu în urzeala ţesăturii.
V2'F Dalila a luat nişte funii noi şi l-a legat cu ele. Apoi a zis: Filistenii sunt asupra ta, Samson! Căci oamenii stăteau la pândă în cameră. Dar el a rupt frânghiile de la braţe ca pe o aţă.
1!F El i-a zis: Dacă aş fi legat cu funii noi, care să nu fi fost întrebuinţate niciodată, aş slăbi şi aş fi ca oricare alt om.
0+F Atunci Dalila a zis lui Samson: Iată, m-ai înşelat şi mi-ai spus minciuni. Acum spune-mi, te rog, arată-mi cum trebuie să fii legat.
s/aF Nişte oameni stăteau la pândă la ea în cameră. Ea i-a zis: Filistenii sunt asupra ta, Samson! Dar el a rupt frânghiile, cum se rupe o aţă de câlţi când se atinge de foc. Şi astfel n-au ştiut de unde-i venea puterea.
z.oFDomnitorii filistenilor au adus Dalilei şapte funii noi, neuscate încă. Şi ea l-a legat cu aceste funii.
-FSamson i-a zis: Dacă aş fi legat cu şapte funii noi, care să nu fie uscate, aş slăbi şi aş fi ca oricare alt om.
,FDalila a zis lui Samson: Spune-mi, te rog, de unde vine puterea ta cea mare şi cu ce ar trebui să fii legat ca să fii biruit?
+}FDomnitorii filistenilor s-au urcat la ea şi i-au zis: Înduplecă-l! şi află de unde vine puterea lui cea mare şi cum îl vom putea învinge, ca să-l legăm şi să-l slăbim, şi-ţi vom da fiecare câte o mie o sută de sicii de argint.
l*SFÎn urma acestora s-a întâmplat că a iubit pe o femeie în Valea Sorec. Ea se numea Dalila.
y)mFSamson a dormit până la miezul nopţii. La miezul nopţii s-a deşteptat şi a apucat porţile cetăţii cu amândoi stâlpii, le-a scos împreună cu zăvorul, le-a pus pe umeri şi le-a dus pe vârful muntelui din faţa Hebronului.
h(KFS-a spus oamenilor din Gaza, zicând: Samson a venit aici. L-au înconjurat şi au pândit toată noaptea la poarta cetăţii. Au stat liniştiţi toată noaptea şi au zis: Când se va lumina de ziuă, îl vom omorî.
W' +FSamson a plecat la Gaza; acolo a văzut o prostituată şi a intrat la ea.
S&!FSamson a judecat pe Israel douăzeci de ani, în zilele filistenilor.
%FDar Dumnezeu a despicat crăpătura stâncii din Lehi şi a ieşit apă din ea; şi când a băut, şi-a recăpătat puterea şi s-a înviorat. De aceea, el a numit izvorul acela En-Hacore (Izvorul celui ce strigă), care este şi astăzi la Lehi.
I$ FFiindu-i foarte sete, el a strigat către Domnul, zicând: Tu ai dat această mare eliberare în mâna servului tău şi acum să mor de sete şi să cad în mâinile celor necircumcişi?
#FDupă ce a sfârşit de vorbit, a aruncat falca din mână. Şi locul acela s-a numit Ramat-Lehi (Aruncarea fălcii).
"{FApoi Samson a zis: Cu o falcă de măgar, grămezi peste grămezi. Cu o falcă de măgar, am ucis o mie de oameni.
!}FŞi el a găsit o falcă de măgar neuscată încă, a întins mâna şi a luat-o şi a ucis cu ea o mie de oameni.
{FCând au ajuns la Lehi, filistenii au început să strige împotriva lui. Atunci Duhul Domnului a venit peste el şi frânghiile pe care le avea la braţe s-au făcut ca nişte fire de in ars în foc, şi legăturile i-au căzut de pe mâini.
(KF Ei i-au vorbit, zicând: Nu! Te vom lega numai şi te vom da pe mâna lor, dar nu te vom omorî. L-au legat cu două funii noi şi l-au scos din stâncă.
"?F Şi ei i-au zis: Ne-am coborât ca să te legăm şi să te dăm în mâinile filistenilor. Şi Samson le-a zis: Juraţi-mi că nu mă veţi omorî.
~wF Atunci s-au coborât trei mii de bărbaţi din Iuda la crăpătura stâncii Etam şi au zis lui Samson: Nu ştii că filistenii domnesc peste noi? De ce ne-ai făcut lucrul acesta? El le-a zis: Le-am făcut aşa cum mi-au făcut şi ei mie.
+QF Bărbaţii din Iuda au zis: De ce vă urcaţi împotriva noastră? Ei au răspuns: Ne-am urcat să legăm pe Samson şi să-i facem cum ne-a făcut el nouă.
p[F Atunci filistenii s-au urcat, şi-au aşezat tabăra în Iuda şi s-au răspândit până la Lehi.
{qFŞi el i-a bătut fără milă până i-a ucis; apoi s-a coborât şi a locuit în crăpătura stâncii Etam.
kQFŞi Samson le-a zis: Dacă voi astfel faceţi, nu voi înceta până mă voi răzbuna pe voi.
vgFAtunci filistenii au zis: Cine a făcut lucrul acesta? Şi ei au răspuns: Samson, ginerele timneanului, pentru că acesta i-a luat soţia şi a dat-o tovarăşului lui. Şi filistenii s-au urcat şi au ars-o pe ea şi pe tatăl ei.
CFA aprins făcliile, a dat drumul vulpilor în grânele filistenilor şi a aprins astfel atât grâul din stoguri cât şi cel ce sta în picioare, precum şi grădinile de măslini.
9mFŞi Samson a plecat şi a prins trei sute de vulpi, a luat nişte făclii apoi a legat vulpile coadă de coadă şi a pus câte o făclie la mijloc între cele două cozi.
mUFSamson le-a zis: De data aceasta nu voi fi vinovat faţă de filisteni, dacă le voi face rău.
6gFŞi tatăl ei a zis: Am crezut că o urăşti; de aceea, am dat-o tovarăşului tău. Nu este sora ei cea mai tânără mai frumoasă ca ea? Ia-o, te rog, în locul ei.
R !FDupă un timp, pe vremea seceratului grâului, Samson s-a dus să-şi vadă soţia, şi i-a dus un ied. Şi el a zis: Vreau să intru în camera soţiei mele. Dar tatăl ei nu l-a lăsat să intre.
cAFDar soţia lui Samson a fost dată unuia din tovarăşii lui, care era prieten cu el.
{qFŞi Duhul Domnului a venit peste el şi s-a coborât la Ascalon. Acolo a ucis treizeci de oameni, le-a luat hainele şi a dat hainele de schimb celor ce dezlegaseră ghicitoarea. Era aprins de mânie, şi s-a urcat la casa tatălui său.
yFOamenii din cetate au zis lui Samson în ziua a şaptea, înainte de apusul soarelui: Ce este mai dulce decât mierea şi ce este mai tare decât leul? Şi el le-a zis: Dacă n-aţi fi arat cu juncana mea, nu mi-aţi fi dezlegat ghicitoarea.
LFEa a plâns lângă el tot timpul celor şapte zile cât a ţinut petrecerea. Şi în ziua a şaptea, i-a dezlegat-o, căci îl necăjea. Şi ea a dezlegat copiilor poporului ei ghicitoarea.
.WFSoţia lui Samson plângea lângă el şi zicea: Tu n-ai decât ură pentru mine şi nu mă iubeşti; ai spus o ghicitoare copiilor poporului meu şi mie nu mi-ai dezlegat-o! Şi el i-a răspuns: Iată, n-am dezlegat-o nici tatălui meu, nici mamei mele, şi atunci să ţi-o dezleg ţie?
^ 7FŞi în ziua a şaptea, au zis soţiei lui Samson: Înduplecă pe soţul tău să ne dezlege ghicitoarea, altfel te vom arde pe tine şi casa tatălui tău. Ne-aţi invitat aici ca să ne jefuiţi, nu-i aşa?
u eFŞi el le-a zis: Din cel ce mănâncă a ieşit ce se mănâncă, Şi din cel tare a ieşit dulceaţă.
% EF Dar dacă n-o veţi ghici, să-mi daţi voi treizeci de cămăşi şi treizeci de haine de schimb. Şi ei i-au zis: Spune-ne ghicitoarea, ca s-o auzim.
X +F Şi Samson le-a zis: Am să vă spun o ghicitoare. Dacă mi-o veţi ghici în cele şapte zile ale petrecerii şi dacă o veţi dezlega, vă voi da treizeci de cămăşi şi treizeci de haine de schimb.
X +F Şi când l-au văzut, au adus treizeci de însoţitori ca să stea cu el.
F Tatăl lui Samson s-a coborât la femeia aceea. Şi acolo Samson a făcut o petrecere, căci aşa obişnuiau tinerii să facă.
LF A luat mierea în mână şi a mâncat-o pe drum; şi când a ajuns la tatăl său şi la mama sa, le-a dat şi au mâncat şi ei din ea; dar nu le-a spus că luase mierea din trupul leului.
)MFDupă un timp, s-a dus iarăşi la Timna ca s-o ia şi s-a abătut ca să vadă hoitul leului. Şi iată, în trupul leului era un roi de albine şi miere.
\3FŞi a coborât şi a vorbit cu femeia aceea, şi lui Samson i-a plăcut de ea.
6gFDuhul Domnului a venit peste Samson şi fără să aibă ceva în mână, a sfâşiat leul cum se sfâşie un ied. Dar n-a spus tatălui său şi mamei sale ce făcuse.
*OFSamson s-a coborât împreună cu tatăl său şi cu mama sa la Timna. Când au ajuns la viile din Timna, iată, i-a ieşit înainte un leu tânăr, mugind.
LFTatăl său şi mama sa nu ştiau că lucrul acesta venea de la Domnul; căci Samson căuta un motiv de ceartă din partea filistenilor. În vremea aceea filistenii stăpâneau peste Israel.
FTatăl său şi mama sa i-au zis: Nu este nici o femeie între fetele fraţilor tăi şi în tot poporul nostru, de te duci să-ţi iei soţie dintre filisteni, care sunt necircumcişi? Şi Samson a zis tatălui său: Ia-mi-o, căci ea îmi place.
.WFEl a venit înapoi şi a spus tatălui său şi mamei sale, zicând: Am văzut la Timna o femeie dintre fetele filistenilor; şi acum să mi-o luaţi de soţie.
e GFŞi Samson s-a coborât la Timna şi acolo a văzut o femeie dintre fetele filistenilor.
c~AF Şi Duhul Domnului a început să-l mişte la Mahane-Dan, între Ţoreea şi Eştaol.
p}[F Femeia a născut un fiu şi i-a pus numele Samson. Copilul a crescut şi Domnul l-a binecuvântat.
|{F Dar soţia lui i-a zis: Dacă ar fi vrut Domnul să ne omoare, n-ar fi primit din mâinile noastre arderea-de-tot şi darul de mâncare, nici nu ne-ar fi arătat toate aceste lucruri, nici nu ne-ar fi lăsat să auzim acum lucruri ca acestea.
\{3F Şi Manoah a zis soţiei lui: Vom muri negreşit, căci am văzut pe Dumnezeu.
zF Îngerul Domnului nu S-a mai arătat lui Manoah şi soţiei lui. Atunci Manoah a ştiut că a fost Îngerul Domnului.
Wy)F Căci, pe când se înălţa flacăra de pe altar spre cer, Îngerul Domnului S-a înălţat în flacăra altarului. Când Manoah şi soţia lui au văzut lucrul acesta, au căzut cu faţa la pământ.
1x]F Atunci Manoah a luat iedul şi darul de mâncare şi a adus jertfă Domnului pe stâncă. Şi Îngerul a făcut o minune în timp ce Manoah şi soţia lui priveau.
bw?F Şi Îngerul Domnului i-a zis: De ce îmi ceri numele, văzând că el este minunat?
v F Şi Manoah a zis Îngerului Domnului: Care-Ţi este numele, ca să-Ţi aducem cinste când se va împlini Cuvântul Tău?
]u5F Şi Îngerul Domnului a răspuns lui Manoah: Chiar dacă M-ai opri, n-aş mânca din pâinea ta; dar dacă vrei să aduci o ardere-de-tot, s-o aduci Domnului. Căci Manoah nu ştia că era Îngerul Domnului.
vtgF Atunci Manoah a zis Îngerului Domnului: Dă-ne voie, Te rog, să Te oprim, ca să-Ţi pregătim un ied.
%sEF Să nu guste nici un rod din viţă, să nu bea nici vin, nici băutură tare, şi să nu mănânce nimic necurat; să păzească tot ce i-am poruncit.
crAF Îngerul Domnului a răspuns lui Manoah: Femeia să se ferească de tot ce i-am spus.
qF Manoah a zis: Acum, când se vor împlini cuvintele Tale, care va fi felul de viaţă al copilului şi ce va trebui el să facă?
/pYF Manoah s-a ridicat şi a mers după soţia lui, şi când a ajuns la omul acela, a zis: Tu eşti omul care ai vorbit femeii acesteia? Şi El a răspuns: Eu sunt.
oF Femeia a alergat repede şi a spus soţului ei, zicând: Iată, omul care venise în cealaltă zi la mine, mi s-a arătat iarăşi.
1n]F Dumnezeu a ascultat rugăciunea lui Manoah şi Îngerul lui Dumnezeu a venit iarăşi la femeie pe când şedea într-un ogor; dar Manoah, soţul ei, nu era cu ea.
Ym-F Atunci Manoah s-a rugat Domnului şi a zis: O, Domnul meu, lasă, Te rog, să mai vină o dată la noi omul lui Dumnezeu pe care l-ai trimis şi să ne înveţe ce să facem cu copilul care se va naşte!
l'F Dar mi-a zis: Iată, vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu; şi acum să nu bei nici vin, nici băutură tare şi să nu mănânci nimic necurat, pentru că acest copil va fi închinat lui Dumnezeu din pântecele mamei lui, până în ziua morţii lui.
W~}}|]{zzAymxxAwVvv7u6tss9rqKponn+m]llkj:ihhgfeeldacc>bba`u__'^]]\N[ZZYYfXWWVUTSSRQQlPP2O|NMMdMLqKJJ!IHHGFF7E\DDSCBBBAA=@D?>>*=%$##"! wSb$N\L@Kq^  = B H :%X A.}SuZ Cei ce se luptă cu Domnul, vor fi sfărâmaţi în bucăţi,
Şi în ceruri El va trăsni împotriva lor;
Domnul va judeca marginile pământului,
Şi El va da Regelui Său putere,
Şi El va înălţa puterea Unsului Său.
R9Z El va păzi paşii celor sfinţi ai Lui,
dar cei răi vor fi reduşi la tăcere în întuneric;
Căci nici un om nu va birui prin putere,
QZEl ridică din pulbere pe cel sărac,
El ridică din gunoi pe cel lipsit, Ca să-i pună să şadă alături de cei mari,
Şi le dă de moştenire un tron de glorie,
Căci stâlpii pământului sunt ai Domnului,
Şi pe ei El a aşezat lumea.
\P3ZDomnul sărăceşte şi El îmbogăţeşte,
El umileşte şi El înalţă.
iOMZDomnul omoară şi dă viaţă, El coboară în Locuinţa Morţilor şi El scoate de acolo.
TN#ZCei ce erau sătui se tocmesc la lucru pentru pâine,
Şi cei ce erau flămânzi nu mai sunt;
Chiar cea stearpă naşte de şapte ori;
Şi cea care avea mulţi copii stă şi tânjeşte.
qM]ZArcurile oamenilor puternici sunt sfărâmate,
Şi cei care au căzut sunt încinşi cu putere.
IL ZNu mai vorbiţi cu atâta îngâmfare,
Să nu vă mai iasă din gură cuvinte de mândrie;
Căci Domnul este un Dumnezeu al cunoaşterii, Şi toate faptele sunt cântărite de El.
K ZNimeni nu este sfânt ca Domnul,
Pentru că nimeni nu este ca Tine,
Nu este nici stâncă aşa ca Dumnezeul nostru.
xJ mZAna s-a rugat şi a zis: Mi se bucură inima în Domnul, Puterea mea este înălţată în Domnul; Gura mea vorbeşte cu curaj {Lit: este larg deschisă} împotriva duşmanilor mei, Pentru că mă bucur în mântuirea Ta.
I  ZDe aceea, l-am dat Domnului; atâta timp cât trăieşte, el este dat Domnului. Şi s-a închinat acolo înaintea Domnului.
eH GZPentru copilul acesta mă rugam şi Domnul a ascultat rugăciunea pe care I-am făcut-o.
"G AZŞi ea a zis: Domnul meu! Aşa cum sufletul tău trăieşte, domnul meu, eu sunt femeia aceea care stăteam aici lângă tine şi mă rugam Domnului.
=F yZAu înjunghiat taurii şi au adus copilul la Eli.
6E iZCând l-a înţărcat, l-a urcat cu ea şi a luat trei tauri, o efă de făină şi un burduf cu vin şi l-a dus la Casa Domnului, la Silo, deşi copilul era încă mic.
wD kZŞi Elcana, soţul ei, i-a zis: Fă ce crezi că e mai bine. Rămâi până îl vei înţărca. Numai fie ca Domnul să-Şi ducă la îndeplinire Cuvântul Lui! Femeia a rămas acasă şi a alăptat pe fiul ei, până l-a înţărcat.
MC ZDar Ana nu s-a urcat, ci a zis soţului ei: Nu mă voi urca până nu va fi înţărcat copilul; atunci îl voi duce ca să fie pus înaintea Domnului şi să rămână acolo pentru totdeauna.
B 3ZŞi Elcana, soţul ei, s-a urcat apoi cu toată casa lui, ca să aducă Domnului jertfa din fiecare an şi să-şi împlinească jurământul.
OA ZŞi când i s-au împlinit zilele, după ce a rămas însărcinată, Ana a născut un fiu căruia i-a pus numele Samuel (Dumnezeu a ascultat), căci ea a zis: Pentru că l-am cerut de la Domnul.
Z@ 1ZS-au sculat dis-de-dimineaţă şi, după ce s-au închinat înaintea Domnului, s-au întors şi au venit acasă până la Rama. Şi Elcana s-a culcat cu soţia sa, Ana, şi Domnul Şi-a adus aminte de ea.
?  ZŞi ea a zis: Să capete roaba ta trecere înaintea ta! Şi femeia a plecat, a mâncat şi faţa ei n-a mai fost aceeaşi.
> ZAtunci Eli a răspuns şi a zis: Du-te în pace şi Dumnezeul lui Israel să asculte rugăciunea pe care I-ai făcut-o!
$= EZSă nu socoteşti pe roaba ta drept o fiică a lui Belial, căci numai îngrijorările mari şi provocările multe m-au făcut să vorbesc până acum.
H<  ZDar Ana a răspuns şi a zis: Nu, domnul meu, eu sunt o femeie care suferă în inima ei şi n-am băut nici vin, nici băutură ameţitoare, ci îmi vărsăm sufletul înaintea Domnului.
c; CZAtunci Eli i-a zis;Până când te vei tot îmbăta? Îndepărtează vinul de la tine.
: Z Cât despre Ana, ea vorbea în inima ei şi numai buzele şi le mişca, dar glasul nu i se auzea. Eli credea că este beată.
d9 EZ Şi pe când continua ea să se roage înaintea Domnului, Eli se uita atent la gura ei.
x8 mZ Şi ea a făcut un jurământ şi a zis: Doamne, Dumnezeul oştirilor! Dacă vei binevoi să cauţi spre întristarea roabei Tale, dacă-Ţi vei aduce aminte de mine şi nu vei uita pe roaba Ta, şi dacă vei da roabei Tale un copil de parte bărbătească, atunci îl voi închina Domnului pentru toate zilele vieţii lui şi briciul nu va trece peste capul lui.
H7  Z Şi cu sufletul amărât Ana se ruga Domnului şi plângea.
6 'Z Şi Ana s-a sculat, după ce au mâncat şi au băut la Silo. Preotul Eli stătea pe scaun, lângă unul din uşorii templului Domnului.
(5 MZAtunci Elcana, soţul ei, îi zicea: Ana, de ce plângi şi nu mănânci? De ce îţi este întristată inima? Oare nu-ţi sunt eu mai bun decât zece fii?
4 ZŞi an după an, ori de câte ori Ana se urca la Casa Domnului, Penina o necăjea la fel. De aceea, ea plângea şi nu mânca.
~3 yZŞi potrivnica ei o provoca foarte tare, ca s-o facă să se mânie, pentru că Domnul îi închisese pântecele.
n2 YZdar Anei îi dădea o porţie dublă, căci o iubea pe Ana, dar Domnul îi închisese pântecele.
~1 yZÎn ziua când Elcana îşi aducea jertfa, dădea porţii soţiei sale Penina şi tuturor fiilor şi fiicelor ei,
R0 !ZOmul acesta se urca în fiecare an din cetatea sa la Silo, ca să se închine şi să aducă jertfe Domnului oştirilor. Şi cei doi fii ai lui Eli, Hofni şi Fineas, preoţii Domnului, erau acolo.
/ ZŞi el avea două soţii: numele uneia era Ana, iar numele celeilalte era Penina; Penina avea copii, dar Ana nu avea.
4. gZEra un om din Ramataim-Ţofim, din ţinutul muntos al lui Efraim, al cărui nume era Elcana, fiul lui Ieroham, fiul lui Elihu, fiul lui Tohu, fiul lui Ţuf, un efratit.
L-PObed a fost tatăl lui Isai; şi Isai a fost tatăl lui David.
I, PSalmon a fost tatăl lui Boaz; Boaz a fost tatăl lui Obed;
S+!PAminadab a fost tatăl lui Nahşon; Nahşon a fost tatăl lui Salmon;
L*PHeţron a fost tatăl lui Ram; Ram a fost tatăl lui Aminadab;
U)%PAcestea sunt generaţiile lui Pereţ. Pereţ a fost tatăl lui Heţron;
(!PŞi vecinele i-au dat nume, zicând: Un fiu s-a născut Naomei! Şi l-au numit Obed. Acesta a fost tatăl lui Isai, tatăl lui David.
R'PNaomi a luat copilul, l-a ţinut în braţe şi a devenit doica lui.
^&7PCopilul acesta va fi pentru tine cel ce îţi va reînsufleţi viaţa şi îţi va sprijini bătrâneţile tale; căci a născut nora ta, care te iubeşte şi care face pentru tine mai mult decât şapte fii.
+%QPFemeile au zis lui Naomi: Binecuvântat să fie Domnul, care nu te-a lăsat lipsită azi de un răscumpărător, ca numele lui să ajungă vestit în Israel!
$1P Boaz a luat pe Rut, care a devenit soţia lui, şi el a intrat la ea. Domnul a făcut-o să rămână însărcinată şi ea a născut un fiu.
(#KP Sămânţa pe care ţi-o va da Domnul prin această tânără femeie să-ţi facă o casă asemenea casei lui Pereţ, care s-a născut lui Iuda din Tamar!
"P Tot poporul care era la poartă şi bătrânii au zis: Suntem martori! Domnul să facă pe femeia care intră în casa ta ca pe Rahela şi ca pe Leea, care împreună au zidit casa lui Israel! Arată-ţi puterea în Efrata şi fă-ţi un nume în Betleem!
!yP şi că mi-am cumpărat de asemenea de soţie pe Rut, moabita, soţia lui Mahlon, ca să ridic numele mortului în moştenirea lui, ca numele mortului să nu fie şters dintre fraţii lui şi din poarta locului lui. Voi sunteţi martori azi.
5 eP Boaz a zis bătrânilor şi întregului popor: Voi sunteţi martori azi că am cumpărat din mâna Naomei tot ce era al lui Elimelec, al lui Chilion şi al lui Mahlon,
saPDe aceea, răscumpărătorul a zis lui Boaz: Cumpăr-o pentru tine! Şi şi-a scos încălţămintea.
[1PÎn vechime, acesta era obiceiul în Israel pentru confirmarea unei răscumpărări sau a unui schimb: omul îşi scotea încălţămintea şi o dădea celuilalt, lucru care slujea ca mărturie în Israel,
wiPŞi cel ce avea drept de răscumpărare a răspuns: Nu pot să-l răscumpăr pentru mine, ca nu cumva să-mi stric moştenirea; răscumpără-l tu pentru tine; ia tu dreptul meu de răscumpărare, pentru că eu nu-l pot răscumpăra.
LPAtunci Boaz a zis: În ziua în care vei cumpăra ogorul din mâna Naomei, trebuie să-l cumperi şi de la Rut, moabita, soţia celui mort, ca să ridici numele mortului în moştenirea lui.
PŞi eu m-am gândit să-ţi fac cunoscut acest lucru şi să-ţi zic: Cumpăr-o, în faţa locuitorilor şi în faţa bătrânilor poporului meu. Dacă vrei s-o răscumperi, răscumpăr-o; dar dacă nu vrei s-o răscumperi, spune-mi, ca să ştiu. Căci nu este nimeni înaintea ta care să aibă dreptul de răscumpărare, iar eu sunt după tine. Şi el a zis: O voi răscumpăra.
+QPApoi a zis celui care avea drept de răscumpărare: Naomi, care s-a întors din ţara Moabului, vinde bucata de pământ care era a fratelui nostru Elimelec.
wiPBoaz a luat atunci zece oameni dintre bătrânii cetăţii şi a zis: Şedeţi aici! Şi ei s-au aşezat.
q _PBoaz s-a urcat la poarta cetăţii şi s-a aşezat acolo. Şi iată că ruda cea mai apropiată, despre care vorbise Boaz, trecea pe acolo. Boaz i-a zis: Hei, prietene, apropie-te, stai aici! Şi el s-a apropiat şi s-a aşezat.
<sPŞi Naomi i-a zis: Fii liniştită, fiica mea, până vei şti cum se va sfârşi lucrul acesta, căci omul acesta nu se va odihni până nu va sfârşi lucrul chiar astăzi.
PŞi ea a zis: Mi-a dat aceste şase măsuri de orz, căci el a zis: Să nu te întorci cu mâinile goale la soacra ta.
PŞi când a ajuns la soacra ei, Naomi a zis: Tu eşti, fiica mea? Şi Rut i-a istorisit tot ce i-a făcut omul acela.
0[PŞi el a zis din nou: Adu mantaua care este pe tine şi ţine-o. Ea a ţinut-o şi el a măsurat şase măsuri de orz şi le-a pus pe ea. Apoi s-a dus în cetate.
KPEa a rămas culcată la picioarele lui până dimineaţa şi s-a sculat înainte ca unul să poată recunoaşte pe altul. Şi Boaz a zis: Să nu ştie nimeni că a intrat o femeie în arie!
mUP Rămâi în noaptea aceasta aici. Şi mâine, dacă vrea să te răscumpere, bine, să te răscumpere. Dar dacă nu vrea să te răscumpere, atunci te voi răscumpăra eu, viu este Domnul! Culcă-te aici până dimineaţă.
r_P Este adevărat că eu am drept de răscumpărare, dar este o altă rudă mai apropiată decât mine.
 P Şi acum, fiica mea, nu te teme. Îţi voi face tot ce vei zice, căci toată cetatea ştie că eşti o femeie cinstită.
FP Şi el a zis: Fii binecuvântată de Domnul, fiica mea, căci ai arătat mai multă bunătate la sfârşit decât la început, pentru că n-ai umblat după tineri, săraci sau bogaţi.
"?P Şi el a zis: Cine eşti tu? Ea a răspuns: Eu sunt Rut, slujnica ta; întinde-ţi poala hainei peste slujnica ta, căci ai drept de răscumpărare.
{ qPLa miezul nopţii, omul s-a speriat; s-a aplecat înainte şi iată, o femeie era culcată la picioarele lui.
: oPŞi după ce Boaz a mâncat şi a băut şi inima-i era veselă, s-a dus şi s-a culcat la marginea unui stog. Rut a venit încet, i-a descoperit picioarele şi s-a culcat.
Q PRut s-a coborât la arie şi a făcut tot ce-i poruncise soacra ei.
: qPŞi ea i-a răspuns: Voi face tot ce ai spus.
@ {PŞi când se va culca, tu să iei aminte la locul unde se culcă apoi să te duci acolo, să-i descoperi picioarele şi să te culci. Şi el îţi va spune ce va trebui să faci.
-UPSpală-te deci, unge-te apoi îmbracă-te cu hainele tale şi coboară-te la arie, dar să nu te faci cunoscută lui până va termina de mâncat şi de băut.
PŞi acum, Boaz, cu ale cărui slujitoare ai fost, nu este el rudă cu noi? Iată, el va vântura în noaptea aceasta orzul în arie.
t ePŞi Naomi, soacra ei, i-a zis: Fiica mea, oare să nu-ţi caut un loc de odihnă, ca să fii fericită?
'IPEa s-a ţinut deci de slujitoarele lui Boaz ca să culeagă spice, până la sfârşitul seceratului orzului şi al grâului. Şi ea locuia cu soacra ei.
)PŞi Naomi a zis către nora ei Rut: Este bine, fiica mea, să ieşi cu slujitoarele lui, ca să nu te întâlnească cineva în alt ogor.
{qPŞi Rut, moabita, a zis: El mi-a mai zis: Stai aproape de slugile mele până vor termina tot secerişul meu.
#APŞi Naomi a zis nurorii sale: Binecuvântat să fie el de Domnul, care este plin de îndurare faţă de cei vii, cum a fost şi faţă de cei ce au murit. Naomi a zis iarăşi: Omul acesta este rudă cu noi; este unul dintre cei care au drept de răscumpărare asupra noastră.
ymPŞi soacră-sa i-a zis: Unde ai cules astăzi spice şi unde ai muncit? Binecuvântat să fie cel ce s-a îngrijit de tine! Şi Rut a spus soacrei sale la cine a muncit şi a zis: Numele bărbatului la care am lucrat astăzi este Boaz.
"?PŞi a luat-o, a intrat în cetate si soacră-sa a văzut ce culesese. Rut a scos şi i-a dat şi ceea ce i-a rămas după ce s-a săturat la prânz.
uePEa a cules spice de pe câmp până seara. Apoi a bătut ce a cules şi a ieşit aproape o efă de orz.
~Pşi chiar voi să-i scoateţi dinadins câteva spice din snopi şi lăsaţi-le ca ea să le culeagă şi n-o certaţi.
&}GPŞi când s-a sculat să culeagă spice, Boaz a poruncit slujitorilor lui, zicând: Lăsaţi-o să culeagă spice şi între snopi şi să n-o certaţi;
|}PŞi la vremea prânzului, Boaz a zis către Rut: Vino aici, mănâncă pâine şi moaie-ţi bucata de pâine în oţet. Ea a stat lângă secerători. Şi el i-a dat grăunţe prăjite, ea a mâncat şi s-a săturat, şi a strâns ce a rămas.
O{P Şi ea a zis: Am căpătat trecere înaintea ta, domnul meu, căci tu m-ai mângâiat şi ai vorbit cu bunătate slujitoarei tale, cu toate că nu sunt nici măcar ca una din slujitoarele tale.
(zKP Domnul să-ţi răsplătească munca şi plata să-ţi fie deplină de la Domnul Dumnezeul lui Israel, sub ale cărui aripi ai venit să te adăposteşti!
yP Şi Boaz a răspuns şi i-a zis: Mi s-a spus tot ce ai făcut pentru soacra ta, după moartea soţului tău, şi cum ai lăsat pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, şi ai venit la un popor pe care nu l-ai cunoscut mai dinainte.
x3P Atunci ea s-a aruncat cu faţa la pământ şi i-a zis: Cum de am căpătat trecere înaintea ta, ca să te îngrijeşti de mine, o străină?
FwP Uită-te unde vor secera pe câmp şi du-te după ele. Am poruncit slugilor mele să nu se atingă de tine. Şi când îţi va fi sete, du-te la vase şi bea din ce vor scoate tinerii.
,vSPAtunci Boaz a zis lui Rut: Ascultă, fiica mea, să nu te duci să culegi spice în alt ogor, să nu te depărtezi de aici, ci stai aici cu slujitoarele mele.
uuePŞi ea a zis: Dă-mi voie, te rog, să strâng şi să culeg spice dintre snopi, rămase în urma secerătorilor. Şi de azi-dimineaţă, de când a venit, a stat în picioare până acum şi nu s-a odihnit în casă decât puţin.
t+PSlujitorul însărcinat cu supravegherea secerătorilor a răspuns: Este o tânără moabita care s-a întors cu Naomi din ţara Moabului.
fsGPApoi Boaz a zis slujitorului care supraveghea secerătorii: A cui este tânăra aceasta?
r)PŞi, iată, Boaz a venit din Betleem şi a zis secerătorilor: Domnul să fie cu voi! Şi ei i-au răspuns: Domnul să te binecuvânteze!
,qSPEa s-a dus într-un ogor şi strângea spice în urma secerătorilor. Şi s-a întâmplat că ogorul acela era al lui Boaz, care era din familia lui Elimelec.
BpPŞi Rut, moabita, a zis către Naomi: Lasă-mă, te rog, să mă duc să culeg spice de pe câmpul aceluia înaintea căruia voi căpăta trecere. Şi ea i-a zis: Du-te, fiica mea.
vo iPNaomi avea o rudă după soţul ei, un om foarte bogat din familia lui Elimelec, al cărui nume era Boaz.
n PAstfel s-au întors din ţara Moabului, Naomi şi nora ei Rut, moabita. Au ajuns la Betleem, la începutul seceratului orzului.
Wm +PAm plecat având de toate, dar Domnul m-a adus înapoi acasă cu mâinile goale. De ce să-mi mai ziceţi Naomi, văzând că Domnul a mărturisit împotriva mea şi că Cel Atotputernic m-a întristat?
l PŞi ea le-a zis: Nu-mi mai ziceţi Naomi; numiţi-mă Mara (Amărăciune), căci Cel Atotputernic m-a umplut de amărăciune.
Jk PAu călătorit împreună până când au ajuns la Betleem. Şi când au intrat în Betleem, toată cetatea s-a pus în mişcare din cauza lor şi ei ziceau: Este aceasta Naomi (Plăcută)?
mj WPCând a văzut Naomi că Rut era hotărâtă să meargă cu ea, a încetat să-i mai vorbească.
i %Punde vei muri tu, voi muri şi eu şi voi fi îngropată acolo. Facă-mi Domnul ce o vrea, dar numai moartea mă va despărţi de tine.
xh mPDar Rut a zis: Nu mă îndemna să te părăsesc şi să mă întorc de la tine; căci încotro vei merge tu, voi merge şi eu, unde vei locui tu, voi locui şi eu. Poporul tău va fi poporul meu şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu;
g  PŞi Naomi i-a zis: Iată, cumnata ta s-a întors la poporul ei şi la dumnezeii ei; întoarce-te şi tu după cumnata ta.
zf qPŞi ele şi-au ridicat glasul şi iarăşi au plâns. Orpa a sărutat pe soacra ei, dar Rut s-a alipit de ea.
ge KP veţi mai aştepta voi până se vor face mari? Aţi sta voi deci fără să vă căsătoriţi? Nu, fiicele mele; căci este mai greu pentru mine decât pentru voi, pentru că mâna Domnului s-a întins împotriva mea.
dd EP Întoarceţi-vă, fiicele mele, şi duceţi-vă, căci eu sunt prea bătrână ca să mai am un soţ. Şi chiar dacă aş zice că am speranţă şi chiar dacă în seara aceasta aş avea un soţ şi aş naşte fii,
#c CP Dar Naomi a zis: Întoarceţi-vă, fiicele mele! De ce să veniţi voi cu mine? Mai sunt oare fii în pântecele meu, ca să poată fi soţii voştri?
Ib P Şi ele i-au zis: Nu, noi vom merge cu tine la poporul tău.
a P Să vă dea Domnul să găsiţi odihnă, fiecare în casa soţului ei! Şi le-a sărutat; ele au ridicat glasul şi au plâns.
t` ePŞi Naomi a zis celor două nurori ale ei: Duceţi-vă şi întoarceţi-vă fiecare la casa mamei sale! Domnul să Se poarte cu bunătate faţă de voi, aşa cum v-aţi purtat şi voi faţă de cei care au murit şi faţă de mine!
_ PEa a plecat din locul unde locuia, împreună cu cele două nurori ale ei, şi a pornit ca să se întoarcă în ţara lui Iuda.
2^ aPApoi s-a ridicat, ea şi nurorile ei, ca să se întoarcă din ţara Moabului, căci aflase în ţara Moabului că Domnul cercetase pe poporul Său, dându-i pâine.
] !PMahlon şi Chilion au murit şi ei amândoi; şi Naomi {Lit: femeia} a rămas fără cei doi fii ai ei şi fără soţ.
\ =PŞi ei şi-au luat soţii dintre femeile moabiţilor; numele uneia era Orpa şi numele celeilalte era Rut. Şi ei au locuit acolo aproape zece ani.
X[ -PŞi Elimelec, soţul Naomei, a murit; şi ea a rămas cu cei doi fii ai ei.
eZ GPŞi numele omului aceluia era Elimelec, şi numele soţiei lui era Naomi; şi numele celor doi fii ai lui erau Mahlon şi Chilion, efratiţi din Betleemul lui Iuda. Ei au ajuns în ţara Moabului şi au rămas acolo.
ZY 3PS-a întâmplat că în zilele când domneau judecătorii a fost o foamete în ţară. Şi un om din Betleemul lui Iuda a plecat cu soţia lui şi cu cei doi fii ai lui ca să locuiască în ţara Moabului.
fXGFÎn vremea aceea nu era rege în Israel; fiecare făcea ceea ce era drept în ochii lui.
$WCFŞi în acelaşi timp copiii lui Israel au plecat de acolo, fiecare în seminţia lui şi la familia lui, şi s-au întors fiecare la moştenirea lui.
iVMFFiii lui Beniamin au făcut aşa şi şi-au luat soţii după numărul lor dintre dansatoarele pe care le-au răpit; apoi au plecat şi s-au întors în moştenirea lor; au zidit iarăşi cetăţile şi au locuit acolo.
UFDacă părinţii sau fraţii lor vor veni să se plângă la noi, le vom spune: Daţi-ni-le nouă de bunăvoie, căci noi n-am luat câte o soţie pentru fiecare bărbat în acest război, şi nu voi sunteţi cei care li le-aţi dat, ca să fiţi vinovaţi.
\T3FUitaţi-vă şi când veţi vedea pe fetele din Silo ieşind să danseze, atunci să ieşiţi din vii, să vă răpiţi fiecare câte o soţie din fetele lui Silo şi să vă duceţi în ţara lui Beniamin.
nSWFApoi au dat următoarea poruncă fiilor lui Beniamin: Duceţi-vă şi staţi la pândă în vii.
CRFŞi au zis: Iată, în fiecare an este o sărbătoare a Domnului la Silo, care este la nord de Betel,în partea de est a drumului care urcă din Betel la Sihem şi la sud de Lebona.
+QQFDar noi nu putem să le dăm soţii dintre fiicele noastre, căci copiii lui Israel s-au jurat, zicând: Blestemat să fie cine va da o soţie unui beniamit!
PFŞi au zis: Cei ce au scăpat din Beniamin trebuie să-şi păstreze moştenirea, ca să nu se şteargă o seminţie din Israel.
O FBătrânii adunării au zis: Cum să facem rost de soţii pentru cei rămaşi, căci femeile lui Beniamin au fost nimicite?
rN_FPoporului îi părea rău de Beniamin, căci Domnul făcuse o spărtură în seminţiile lui Israel.
6MgFÎn timpul acela beniamiţii s-au întors şi li s-au dat de soţii pe acelea pe care le lăsaseră cu viaţă dintre femeile din Iabes din Galaad. Dar nu erau destule.
L'F Atunci toată adunarea a trimis mesageri ca să vorbească fiilor lui Beniamin, care erau la stânca Rimon, şi să le vestească pacea.
CKF Au găsit între locuitorii din Iabes, din Galaad patru sute de fete fecioare, care nu se culcaseră cu bărbat, şi le-au adus în tabără la Silo, care este în ţara Canaanului.
J)F Şi iată ce trebuie să faceţi: să nimiciţi cu desăvârşire orice bărbat şi orice femeie care a cunoscut împreunarea cu bărbat.
rI_F Atunci adunarea a trimis împotriva lor douăsprezece mii de ostaşi dintre cei mai viteji şi le-a poruncit, zicând: Duceţi-vă şi treceţi prin ascuţişul săbiei pe locuitorii din Iabes, din Galaad, cu femeile şi copiii.
~HwF Căci au făcut numărătoarea poporului şi iată, nu era acolo nici unul din locuitorii din Iabes, din Galaad.
>GwFŞi ei au zis: Este cineva dintre seminţiile lui Israel care să nu se fi urcat la Domnul la Miţpa? Şi iată, nimeni din Iabes din Galaad nu venise în tabără, la adunare.
F FCum să facem rost de soţii celor ce au rămas, fiindcă noi am jurat pe Domnul să nu le dăm fiicele noastre de soţii?
E FŞi copiilor lui Israel le părea rău de fratele lor Beniamin si ziceau: Astăzi a fost nimicită o seminţie din Israel.
DFŞi copiii lui Israel au zis: Cine dintre toate seminţiile lui Israel nu s-a urcat la adunare înaintea Domnului? Căci făcuseră un jurământ mare împotriva oricui nu s-ar urca la Domnul la Miţpa şi ziseseră: Să fie pedepsit cu moartea.
CFA doua zi, poporul s-a deşteptat dis-de-dimineaţă, a zidit acolo un altar şi au adus arderi-de-tot şi jertfe de mulţumire.
B;Fşi au zis: Doamne, Dumnezeul lui Israel, de ce s-a întâmplat aşa ceva în Israel, ca să lipsească astăzi o seminţie întreagă din Israel?
A1FŞi poporul a venit la Casa lui Dumnezeu şi a rămas acolo până seara înaintea lui Dumnezeu. Şi-au ridicat glasul şi au plâns cu amar,
@ }FBărbaţii lui Israel juraseră la Miţpa, zicând: Nici unul din noi să nu-şi dea fiica de soţie unui beniamit.
? F0Bărbaţii lui Israel s-au întors la fiii lui Beniamin şi i-au trecut prin ascuţişul săbiei, de la oamenii din cetăţi până la animale şi tot ce le-a ieşit în cale. Au pus de asemenea foc tuturor cetăţilor pe care le-au găsit în cale.
>F/Dar şase sute de oameni s-au întors şi au fugit spre deşert, la stânca Rimon şi au rămas la stânca Rimon patru luni.
4=cF.Deci toţi cei ce au căzut din Beniamin în ziua aceea au fost douăzeci şi cinci de mii de bărbaţi care scoteau sabia; toţi aceştia au fost războinici viteji.
\<3F-Din cei ce au întors spatele ca să fugă spre deşert la stânca Rimon, bărbaţii lui Israel au nimicit pe drumuri cinci mii; i-au urmărit până la Ghideom şi au ucis două mii de bărbaţi dintre ei.
~;wF,În felul acesta au căzut optsprezece mii de bărbaţi din Beniamin; toţi aceştia au fost războinici viteji.
:1F+Astfel au înconjurat pe Beniamin, l-au urmărit fără odihnă şi l-au zdrobit la pământ până spre Ghibea, către răsăritul soarelui.
d9CF*De aceea, au întors spatele în faţa bărbaţilor lui Israel şi au fugit spre deşert, dar lupta i-a urmărit în timp ce aceia care au ieşit din cetate i-au culcat la pământ, căci îi prinseseră la mijloc.
83F)Când s-au întors bărbaţii lui Israel, bărbaţii lui Beniamin s-au înspăimântat, pentru că au văzut că se apropia nenorocirea de ei.
S7!F(Dar când norul a început să se înalţe din cetate ca un stâlp de fum, beniamiţii s-au uitat înapoia lor, şi iată, din toată cetatea, prefăcută în fum, flăcările se înălţau la cer.
6F'Atunci bărbaţii lui Israel au întors spatele în luptă, iar beniamiţii au început să lovească şi să ucidă din bărbaţii lui Israel cam treizeci de oameni, căci ziceau: Negreşit, sunt bătuţi înaintea noastră, ca în prima luptă!
"5?F&După un semn asupra căruia se hotărâseră cu bărbaţii lui Israel, cei de la pândă trebuiau să facă să se înalţe din cetate un fum gros.
4/F%Oamenii de la pândă s-au aruncat repede asupra cetăţii Ghibea, au pornit înainte şi au trecut toată cetatea prin ascuţişul săbiei.
J3F$Fiii lui Beniamin au văzut că sunt bătuţi, căci oamenii lui Israel făceau loc lui Beniamin, pentru că se bazau pe oamenii pe care-i puseseră la pândă împotriva cetăţii Ghibea.
A2}F#Şi Domnul a bătut pe Beniamin înaintea lui Israel, şi copiii lui Israel au nimicit douăzeci şi cinci de mii o sută de oameni din Beniamin, toţi în stare să poarte sabia.
81kF"Zece mii de bărbaţi aleşi din tot Israelul au venit împotriva cetăţii Ghibea şi lupta a fost cumplită; dar beniamiţii nu ştiau că se apropia nenorocirea de ei.
_09F!Toţi bărbaţii lui Israel s-au ridicat din locurile lor şi s-au aşezat în luptă la Baal-Tamar; şi bărbaţii lui Israel, care stăteau la pândă, s-au aruncat din locul în care erau, din Maare-Ghibea.
8/kF Fiii lui Beniamin au zis: Iată-i învinşi înaintea noastră ca prima dată! Dar copiii lui Israel au zis: Să fugim ca să-i atragem departe de cetate, la drumul mare.
7.iFŞi fiii lui Beniamin au ieşit înaintea poporului şi au fost traşi departe de cetate. Au început să lovească şi să omoare, ca în celelalte daţi, pe drumurile cele mari din care, unul duce la Betel, iar celălalt la Ghibea prin câmpie, şi au ucis aproape treizeci de oameni din Israel.
/-YFCopiii lui Israel s-au urcat împotriva fiilor lui Beniamin, a treia zi, şi s-au aşezat în linie de bătaie înaintea cetăţii Ghibea, ca în celelalte zile.
V,'FAtunci Israel a pus nişte oameni la pândă în jurul cetăţii Ghibea.
+3Fiar Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, stătea să slujească înaintea lui în zilele acelea) zicând: Să mai pornesc la luptă împotriva fiilor fratelui meu Beniamin sau să mă las? Domnul a răspuns: Urcaţi-vă căci mâine îi voi da în mâinile voastre.
*{FŞi copiii lui Israel au întrebat pe Domnul, (căci chivotul legământului Domnului era acolo în zilele acelea,
})uFAtunci toţi copiii lui Israel şi tot poporul s-au urcat şi au venit la Betel; au plâns şi au rămas acolo înaintea Domnului, au postit în ziua aceea până seara şi au adus arderi-de-tot şi jertfe de mulţumire înaintea Domnului.
;(qFŞi a doua zi beniamiţii le-au ieşit înainte din Ghibea şi iarăşi au culcat la pământ optsprezece mii de oameni dintre fiii lui Israel; toţi aceştia scoteau sabia.
]'5FCopiii lui Israel au înaintat împotriva fiilor lui Beniamin, în ziua a doua.
g&IFŞi copiii lui Israel s-au urcat şi au plâns înaintea Domnului până seara; au întrebat pe Domnul şi au zis: Să mă urc la luptă împotriva fratelui meu Beniamin? Domnul a răspuns: Urcaţi-vă împotriva lui.
%'FPoporul, bărbaţii lui Israel, s-a încurajat şi s-a aşezat din nou în linie de bătaie în locul unde se aşezase în ziua dintâi.
$FFiii lui Beniamin au ieşit din Ghibea şi în ziua aceea au culcat la pământ douăzeci şi două de mii de oameni din Israel.
P#FŞi bărbaţii lui Israel au înaintat ca să înceapă lupta împotriva bărbaţilor lui Beniamin; bărbaţii lui Israel s-au aşezat în linie de bătaie ca să lupte împotriva lor la Ghibea.
b"?FCopiii lui Israel au pornit dis-de-dimineaţă şi şi-au aşezat tabăra la Ghibea.
p![FŞi copiii lui Israel s-au ridicat, s-au urcat la Casa lui Dumnezeu şi au întrebat pe Dumnezeu, zicând: Care din noi se va urca întâi ca să lupte împotriva fiilor lui Beniamin? Şi Domnul a zis: Iuda să se urce primul.
? yFS-a făcut şi numărătoarea bărbaţilor lui Israel, afară de ai lui Beniamin, şi s-au găsit patru sute de mii care scoteau sabia; toţi aceştia erau bărbaţi de război.
&GFIn tot poporul acesta erau şapte sute de oameni aleşi care erau stângaci; toţi aceştia puteau lovi cu praştia un fir de păr fără să dea greş.
iMFNumărul beniamiţilor ieşiţi în ziua aceea din cetăţi a fost de douăzeci şi şase de mii de oameni care scoteau sabia, afară de locuitorii din Ghibea, care au fost în număr de şapte sute de bărbaţi aleşi.
 FŞi fiii lui Beniamin au ieşit din cetăţile lor şi s-au strâns la Ghibea, ca să lupte împotriva copiilor lui Israel.
RF Şi acum scoateţi afară pe oamenii aceia stricaţi din Ghibea, ca să-i omoram şi să curăţăm răul din Israel. Dar beniamiţii n-au vrut să asculte glasul fraţilor lor, copiii lui Israel.
%EF Seminţiile lui Israel au trimis nişte oameni în toate familiile lui Beniamin, zicând: Ce înseamnă nelegiuirea aceasta care a avut loc între voi?
<~g}||{j{z|yxxUww[v]uuCt4sqq2p~oon>m+llkk?jiilhgg-ffeOdd cbbSaa_`__]\\^[ZZ:YXX@WVVUTSRQQ=PmPOONGMMLLK+JI.HHFF{F/EDxCrB_A@@>>z>= <};::L98G7H655,43R22r100'/.u--H,++b**A))x((''S&%%W$$$#9""3! =rJHN4  [ ]}lda*OZ De îndată ce Saul s-a întors cu spatele ca să plece de la Samuel, Dumnezeu i-a schimbat inima; şi toate semnele acestea s-au împlinit în aceeaşi zi.
yZ Apoi să te cobori înaintea mea la Ghilgal; şi iată, eu mă voi coborî la tine, ca să aduc arderi-de-tot şi jertfe de mulţumire. Să mă aştepţi acolo şapte zile, până voi ajunge eu la tine ca să-ţi arăt ce va trebui să faci.
|sZ Când ţi se vor întâmpla semnele acestea, fă ce vei găsi că trebuie făcut, căci Dumnezeu este cu tine.
Z Atunci Duhul Domnului va veni peste tine cu putere, vei profeţi împreună cu ei şi vei fi prefăcut într-un alt om.
Z După aceea, vei ajunge la Ghibea Elohim, unde se află garnizoana filistenilor. Când vei intra în cetate, vei întâlni un grup de profeţi coborându-se de pe înălţime, cu harpe, tamburine, flaute şi lire înaintea lor, şi ei vor profeţi.
gIZ Ei îţi vor ura de bine şi îţi vor da două pâini, pe care le vei lua din mâna lor.
~Z De acolo vei merge mai departe şi vei ajunge la stejarul lui Tabor, unde vei fi întâmpinat de trei oameni care se vor urca la Dumnezeu, în Betel, şi care vor duce: unul trei iezi, altul va duce trei turte de pâine, iar altul va duce un burduf cu vin.
`};Z Când te vei duce astăzi de la mine, vei găsi doi oameni aproape de mormântul Rahelei, în teritoriul lui Beniamin, la Ţelţah. Şi ei îţi vor zice: Măgăriţele pe care te-ai dus să le cauţi au fost găsite. Iată, tatăl tău nu se mai gândeşte la măgăriţe, ci este îngrijorat de voi şi zice: Ce să fac pentru fiul meu?
/| [Z Atunci Samuel a luat sticluţa cu untdelemn şi a turnat-o pe capul lui Saul, l-a sărutat şi a zis: Nu te-a uns Domnul ca să fii conducătorul moştenirii Lui?
c{AZ Când s-au coborât la marginea cetăţii, Samuel a zis lui Saul: Spune slujitorului tău să meargă înaintea noastră. Şi slujitorul a trecut înainte. Dar tu opreşte-te ca să-ţi vestesc Cuvântul Domnului.
fzGZ Şi s-au sculat dis-de-dimineaţă şi, în revărsatul zorilor, Samuel a chemat pe Saul de pe acoperiş, zicând: Scoală-te, ca să te însoţesc. Saul s-a sculat şi amândoi, el şi Samuel, au ieşit în stradă.
wyiZ Apoi s-au coborât de pe înălţime în cetate şi Samuel a stat de vorbă cu Saul pe acoperişul casei.
>xwZ Şi bucătarul a luat spata şi ce era pe ea şi a pus-o înaintea lui Saul. Şi Samuel a zis: Iată ce a fost păstrat, pune-o înaintea ta şi mănâncă, fiindcă pentru tine a fost păstrată până la vremea hotărâtă, de când am invitat poporul. Astfel, în ziua aceea, Saul a mâncat cu Samuel.
rw_Z Şi Samuel a zis bucătarului: Adu porţia pe care ţi-am dat-o, când ţi-am spus: Pune-o deoparte.
KvZ Atunci Samuel a luat pe Saul şi pe slujitorul lui şi i-a adus în încăperea de oaspeţi; i-a pus să stea pe locul de frunte între cei invitaţi care erau aproape treizeci de persoane.
kuQZ Saul a răspuns şi a zis: Oare nu sunt eu beniamit, din cea mai mică seminţie a lui Israel? Şi familia mea nu este cea mai mică dintre toate familiile din seminţia lui Beniamin? Aşadar, de ce îmi vorbeşti astfel?
ntWZ Nu te nelinişti de măgăriţele pe care le-ai pierdut acum trei zile, pentru că au fost găsite. Şi pentru cine este păstrat tot ce este mai de dorit în Israel? Oare nu pentru tine şi pentru toată casa tatălui tău?
qs]Z Samuel a răspuns lui Saul şi a zis: Eu sunt văzătorul; urcă-te înaintea mea pe înălţime, căci astăzi veţi lua masa cu mine. Şi mâine dimineaţă te voi lăsa să pleci şi îţi voi spune tot ce este în inima ta.
zroZ Saul s-a apropiat de Samuel la mijlocul porţii şi i-a zis: Spune-mi, te rog, unde este casa văzătorului.
q}Z Când a văzut Samuel pe Saul, Domnul i-a zis: Iată omul despre care ţi-am vorbit; el va domni peste poporul Meu.
$pCZ Mâine, pe vremea aceasta, îţi voi trimite un om din ţara lui Beniamin, iar tu să-l ungi ca prinţ peste poporul Meu Israel. El va scăpa pe poporul Meu din mâna filistenilor; căci am căutat cu îndurare spre poporul Meu, pentru că strigătul lui a ajuns până la Mine.
joOZ Dar, cu o zi mai înainte de venirea lui Saul, Domnul îl înştiinţase pe Samuel, zicând:
nZ Şi ei s-au urcat în cetate. Când au ajuns în cetate, iată, Samuel venea spre ei, ca să se urce pe înălţime.
/mYZ Când veţi intra în cetate, îl veţi găsi înainte ca să se urce la locul cel înalt ca să mănânce, căci poporul nu mănâncă până nu vine el, fiindcă el trebuie să binecuvânteze jertfa; după aceea mănâncă şi cei invitaţi. Urcaţi-vă deci, căci acum îl veţi găsi.
+lQZ Ele au răspuns şi le-au zis: Da, iată-l înaintea ta; dar du-te repede; căci astăzi a venit în cetate, pentru că poporul aduce jertfă pe înălţime.
kZ Pe când urcau ei spre cetate, au întâlnit nişte fete care ieşiseră să scoată apă, şi le-au zis: Aici este văzătorul?
jyZ Şi Saul a zis slujitorului său: Bine zici; hai să mergem! Şi s-au dus în cetatea unde era omul lui Dumnezeu.
DiZ Odinioară în Israel, când se ducea cineva să întrebe pe Dumnezeu, zicea: Hai să mergem la văzător! Căci acela care astăzi se numeşte profet, se numea odinioară văzător.
4hcZ Şi slujitorul a răspuns din nou lui Saul şi a zis: Iată, am la mine un sfert de siclu de argint; îl voi da omului lui Dumnezeu, iar el ne va spune drumul nostru.
OgZ Atunci Saul a zis slujitorului lui: Dar dacă mergem acolo, ce să ducem omului lui Dumnezeu? Căci nu mai avem pâine în saci şi n-avem nici un dar ca să ducem omului lui Dumnezeu. Ce avem?
RfZ Dar el i-a zis: Iată, în cetatea aceasta este un om al lui Dumnezeu, un om cu vază; tot ce spune el se împlineşte negreşit. Să mergem acolo, poate ne va spune pe ce drum trebuie să pornim.
Ve'Z Când au ajuns în ţara Ţuf, Saul a zis slujitorului care era cu el: Hai să ne întoarcem, ca nu cumva tatăl meu, ne mai îngrijorându-se de măgăriţe, să înceapă să se îngrijoreze de noi.
pd[Z Saul a trecut prin ţinutul muntos al lui Efraim şi a străbătut ţara Şalişa, dar nu le-a găsit. Apoi au trecut prin ţara Şaalim, dar nu erau acolo. Apoi a trecut prin ţara lui Beniamin, dar nu le-a găsit nici acolo.
-cUZ Măgăriţele lui Chis, tatăl lui Saul, s-au pierdut. Şi Chis a zis lui Saul, fiul său: Ia pe unul din slujitori cu tine şi du-te şi caută măgăriţele.
Gb Z Şi el avea un fiu al cărui nume era Saul, un tânăr ales şi frumos, mai frumos decât oricare dintre copiii lui Israel; şi-i întrecea pe toţi în înălţime de la umăr în sus.
'a KZ Era un om din Beniamin, numit Chis, fiul lui Abiel, fiul lui Ţeror, fiul lui Becorat, fiul lui Afiah, fiul unui beniamit, un bărbat puternic şi viteaz.
'`IZŞi Domnul a zis lui Samuel: Ascultă-le glasul şi pune un rege peste ei. Şi Samuel a zis bărbaţilor lui Israel: Duceţi-vă fiecare în cetatea lui.
a_=ZDupă ce Samuel a auzit toate cuvintele poporului, le-a repetat în auzul Domnului.
^5Zca să fim şi noi ca şi celelalte popoare; regele nostru să ne judece, să meargă înaintea noastră şi să lupte în bătăliile noastre.
u]eZPoporul însă n-a vrut să asculte de glasul lui Samuel, şi au zis: Nu, ci să fie un rege peste noi,
\ZŞi în ziua aceea veţi striga împotriva regelui pe care l-aţi ales, dar Domnul nu vă va răspunde în ziua aceea.
_[9ZVa lua zeciuială din oile voastre şi voi înşivă veţi deveni slujitorii lui.
3ZaZVa lua, de asemenea, pe sclavii voştri şi pe sclavele voastre, pe cei mai buni boi şi pe cei mai buni măgari ai voştri şi-i va întrebuinţa la lucrările lui.
YyZŞi va lua zeciuială din seminţele voastre şi din viile voastre şi le va da ofiţerilor şi slujitorilor lui.
XZŞi el va lua ce este mai bun din câmpiile voastre, şi din viile voastre, şi din măslinii voştri şi le va da slujitorilor lui.
mWUZ El va lua pe fiicele voastre ca să-i fie fabricante de parfumuri, bucătărese şi brutărese.
gVIZ îi va pune conducători peste o mie şi conducători peste cincizeci, şi îi va întrebuinţa la aratul pământurilor lui, la culesul secerişului lui, la facerea armelor lui de război şi a uneltelor carelor lui.
TU#Z Şi el a zis: Iată care va fi comportamentul regelui care va domni peste voi: el va lua pe fiii voştri, îi va pune la carele sale şi între călăreţii lui, ca să alerge înaintea carului lui;
XT+Z Şi Samuel a spus toate cuvintele Domnului poporului care-i cerea un rege.
S%Z Acum deci ascultă-le glasul, dar tu să-i avertizezi în mod solemn şi să le spui care este obiceiul regelui care va domni peste ei.
$RCZEi se poartă cu tine cum s-au purtat totdeauna, de când i-am scos din Egipt până în ziua de astăzi; M-au părăsit şi au slujit altor dumnezei.
7QiZŞi Domnul a zis lui Samuel: Ascultă glasul poporului în tot ce-ţi va spune; căci nu pe tine te-au respins, ci pe Mine M-au respins, ca să nu mai fiu Rege peste ei.
P ZLucrul acesta însă n-a plăcut lui Samuel, când au zis: Dă-ne un rege ca să ne judece. Şi Samuel s-a rugat Domnului.
%OEZŞi i-au zis: Iată, tu eşti bătrân, iar fiii tăi nu umblă în căile tale; acum pune un rege peste noi, ca să ne judece, cum au toate popoarele.
^N7ZAtunci toţi bătrânii lui Israel s-au strâns şi au venit la Samuel, la Rama.
MZŞi fiii lui Samuel n-au umblat în căile lui, ci s-au dedat la câştiguri necinstite, luau mită şi perverteau dreptatea.
lLSZFiul său întâi-născut se numea Ioel şi al doilea Abia; ei erau judecători la Beer-Şeba.
WK +ZCând Samuel a îmbătrânit, a pus pe fiii săi judecători peste Israel.
JZApoi se întorcea la Rama, căci acolo-i era casa; şi acolo el judeca pe Israel, şi acolo a zidit Domnului un altar.
I%ZIn fiecare an el obişnuia să se ducă într-un circuit la Betel, Ghilgal şi Miţpa, şi judeca pe Israel în toate locurile acestea.
FHZSamuel a judecat pe Israel în toate zilele vieţii lui.
iGMZŞi cetăţile pe care le luaseră filistenii de la Israel au fost restituite lui Israel, de la Ecron până la Gat, cu ţinutul lor; Israel le-a smuls din mâna filistenilor. Şi între Israel şi amoriţi a fost pace.
,FSZ Astfel au fost supuşi filistenii şi n-au mai venit în ţinutul lui Israel. Mâna Domnului a fost împotriva filistenilor în tot timpul vieţii lui Samuel.
'EIZ Samuel a luat o piatră pe care a pus-o între Miţpa şi Şen şi i-a pus numele Eben-Ezer (Piatră de ajutor), zicând: Până aici Domnul ne-a ajutat.
DyZ Bărbaţii lui Israel au ieşit din Miţpa, au urmărit pe filisteni şi i-au bătut până au ajuns sub Bet-Car.
C Z Şi pe când aducea Samuel arderea-de-tot, filistenii s-au apropiat ca să lupte împotriva lui Israel. Dar Domnul a tunat cu un vuiet puternic în ziua aceea împotriva filistenilor şi i-a înspăimântat; şi au fost bătuţi înaintea lui Israel.
"B?Z Samuel a luat un miel de lapte şi l-a adus întreg ca ardere-de-tot Domnului. Samuel a strigat către Domnul pentru Israel şi Domnul i-a răspuns.
A9ZŞi copiii lui Israel au zis lui Samuel: Nu înceta să strigi pentru noi către Domnul Dumnezeul nostru, ca să ne scape din mâna filistenilor.
I@ ZCând au auzit filistenii că fiii lui Israel se adunaseră la Miţpa, domnitorii filistenilor s-au urcat împotriva lui Israel. Când au auzit copiii lui Israel, s-au temut de filisteni.
W?)ZŞi ei s-au strâns la Miţpa, au scos apă, au vărsat-o înaintea Domnului, au postit în ziua aceea şi acolo au zis: Am păcătuit împotriva Domnului! Samuel judeca pe copiii lui Israel la Miţpa.
n>WZŞi Samuel a zis: Strângeţi pe tot Israelul la Miţpa şi eu mă voi ruga Domnului pentru voi.
l=SZCopiii lui Israel au scos din mijlocul lor baalii şi Astarteele şi au slujit numai Domnului.
.<WZŞi Samuel a vorbit întregii case a lui Israel, zicând: Dacă vă întoarceţi la Domnul din toată inima voastră, scoateţi din mijlocul vostru dumnezeii străini si Astarteele, îndreptaţi-vă inima spre Domnul şi slujiţi-I numai Lui; şi El vă va elibera din mâna filistenilor.
$;CZTrecuse mult timp din ziua când chivotul fusese pus la Chiriat-Iearim, trecuseră douăzeci de ani. Şi toată casa lui Israel a plâns după Domnul.
C: ZOamenii din Chiriat-Iearim au venit şi au luat chivotul Domnului şi l-au dus în casa lui Abinadab, pe deal, şi au consacrat pe fiul său Eleazar, ca să ţină chivotul Domnului.
+9QZŞi au trimis mesageri la locuitorii din Chiriat-Iearim, ca să le spună: Filistenii au adus înapoi chivotul Domnului; coborâţi-vă şi duceţi-l la voi.
"8?ZŞi oamenii din Bet-Şemeş au zis: Cine poate sta înaintea Domnului, înaintea acestui Dumnezeu sfânt? Şi la cine se va urca Dumnezeu de la noi?
{7qZŞi Domnul a lovit pe oamenii din Bet-Şemeş, pentru că s-au uitat în chivotul Domnului. A lovit cincizeci de mii şaptezeci de oameni din popor. Şi poporul a plâns, pentru că Domnul a lovit pe mulţi din popor cu o mare pedeapsă.
>6wZşi şoarecii de aur, după numărul tuturor cetăţilor filistenilor, care erau ale celor cinci domnitori, atât cetăţi fortificate cât şi sate fără ziduri. Piatra cea mare pe care au pus chivotul Domnului este martoră a acestui lucru până în ziua de azi în câmpul lui Iosua din Bet-Şemeş.
?5yZAcestea sunt tumorile de aur pe care filistenii le-au adus Domnului ca dar pentru vină: una pentru Asdod, una pentru Gaza, una pentru Ascalon, una pentru Gat, una pentru Ecron;
w4iZCând cei cinci domnitori ai filistenilor au văzut lucrul acesta, s-au întors la Ecron în aceeaşi zi.
l3SZLeviţii au coborât chivotul Domnului şi lada de lângă el în care se aflau lucrurile de aur, şi le-au pus pe toate pe piatra cea mare. Oamenii din Bet-Şemeş au adus Domnului în ziua aceea arderi-de-tot şi jertfe.
C2ZŞi carul a venit în câmpul lui Iosua, din Bet-Şemeş, şi a stat acolo, unde era o piatră mare. Ei au despicat lemnele carului, iar vacile le-au adus ca ardere-de-tot Domnului.
1Z Locuitorii din Bet-Şemeş secerau grânele în vale; au ridicat ochii, au văzut chivotul şi s-au bucurat când l-au văzut.
0Z Vacile au luat-o drept pe drumul spre Bet-Şemeş; au ţinut mereu acelaşi drum, mugind în timp ce mergeau, şi nu s-au abătut nici la dreapta, nici la stânga. Şi domnitorii filistenilor au mers după ele până la graniţa Bet-Şemeşului.
c/AZ Au pus în car chivotul Domnului, lada cu şoarecii de aur si modelele tumorilor lor.
.yZ Oamenii au făcut aşa. Au luat două vaci care alăptau, le-au înjugat la car şi le-au închis viţeii acasă.
-}Z Urmăriţi-l cu privirea; dacă se va urca pe drumul teritoriului său spre Bet-Şemeş, atunci Domnul ne-a făcut acest mare rău. Dar dacă nu, atunci vom şti că nu mâna Lui ne-a lovit, ci lucrul acesta a venit peste noi din întâmplare.
I, ZŞi luaţi chivotul Domnului şi puneţi-l în car; puneţi alături de el într-o ladă lucrurile de aur pe care i le trimiteţi Lui ca jertfă pentru vină. Apoi trimiteţi-l să plece.
:+oZAşadar, faceţi un car nou şi luaţi două vaci tinere care alăptează şi care n-au mai tras la jug, înjugaţi vacile la car şi aduceţi viţeii lor acasă de la ele.
O*ZDe ce vă împietriţi inima, aşa cum şi-au împietrit inima egiptenii şi Faraon? Când El a făcut lucruri pline de putere între ei, oare n-au lăsat ei poporul să plece, şi el a plecat?
)ZSă faceţi nişte modele după tumorile voastre şi nişte modele după şoarecii voştri care vă pustiesc ţara şi daţi glorie Dumnezeului lui Israel; poate că va înceta să-Şi apese mâna peste voi, peste dumnezeii voştri şi peste ţara voastră.
(ZAtunci filistenii au zis: Ce jertfă pentru vină să-I aducem? Şi ei au zis: Cinci tumori de aur şi cinci şoareci de aur, după numărul domnitorilor filistenilor, căci o singură plagă a fost peste voi toţi şi peste domnitorii voştri.
'ZŞi ei au zis: Dacă trimiteţi înapoi chivotul Dumnezeului lui Israel, să nu-l trimiteţi fără nimic, ci să aduceţi lui Dumnezeu o jertfă pentru vină. Atunci veţi fi vindecaţi şi veţi şti de ce nu s-a îndepărtat mâna Lui de la voi.
)&MZŞi filistenii au chemat pe preoţi şi pe ghicitori, şi au zis: Ce să facem cu chivotul Domnului? Spuneţi-ne cu ce să-l trimitem înapoi la locul lui.
I% ZChivotul Domnului a fost şapte luni în ţara filistenilor.
q$]Z Oamenii care nu mureau erau loviţi cu tumori; şi ţipetele cetăţii se înălţau până la cer.
U#%Z Ei au trimis deci şi au adunat pe toţi domnitorii filistenilor şi au zis: Trimiteţi înapoi chivotul Dumnezeului lui Israel şi lăsaţi să se întoarcă înapoi la locul lui, ca să nu ne omoare, pe noi şi pe poporul nostru. Căci prin toată cetatea era o nimicire de moarte; mâna Domnului a apăsat foarte greu acolo.
b"?Z Atunci au trimis chivotul lui Dumnezeu la Ecron. Când ajungea chivotul lui Dumnezeu la Ecron, ecroniţii au strigat: Au adus chivotul Dumnezeului lui Israel la noi ca să ne omoare, pe noi şi pe poporul nostru.
`!;Z Şi a fost aşa că, după ce l-au dus acolo, mâna Domnului a fost împotriva cetăţii cu o foarte mare nimicire; şi a lovit pe oamenii din cetate, tineri şi bătrâni, cu tumori care le-au acoperit trupul.
 %ZAu trimis deci şi au adunat la ei pe toţi domnitorii filistenilor şi au zis: Ce să facem cu chivotul Dumnezeului lui Israel? Şi ei au răspuns: Lăsaţi chivotul Dumnezeului lui Israel să fie dus la Gat. Şi ei au dus chivotul Dumnezeului lui Israel la Gat.
S!ZCând au văzut oamenii din Asdod cum stau lucrurile, au zis: Chivotul Dumnezeului lui Israel nu va rămâne cu noi; căci mâna Lui apasă greu asupra noastră şi asupra dumnezeului nostru Dagon.
8kZDar mâna Domnului apăsa greu asupra celor din Asdod, şi El i-a nimicit şi i-a lovit cu tumori atât pe cei din Asdod cât şi pe cei din ţinutul care îi aparţinea.
ZDe aceea, până în ziua de azi, preoţii lui Dagon şi toţi cei ce intră în casa lui Dagon, la Asdod, nu calcă pe prag.
vgZŞi când s-au sculat a doua zi dis-de-dimineaţă, iată, Dagon era căzut cu faţa la pământ înaintea chivotului Domnului; şi capul lui Dagon şi palmele mâinilor lui erau tăiate pe prag şi nu-i rămăsese decât trunchiul.
RZCând s-au sculat cei din Asdod a doua zi dis-de-dimineaţă, iată, Dagon era căzut cu faţa la pământ înaintea chivotului Domnului. Ei au luat pe Dagon şi l-au aşezat înapoi la locul lui.
 ZApoi filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu, l-au adus în casa lui Dagon (Zeul peşte) şi l-au aşezat lângă Dagon.
] 7ZFilistenii au luat chivotul lui Dumnezeu şi l-au adus de la Eben-Ezer la Asdod.
b?ZEa a zis: S-a îndepărtat gloria din Israel, căci chivotul lui Dumnezeu este luat.
LZŞi a pus copilului numele I-Ca-bod (Nu mai e glorie), zicând: S-a îndepărtat gloria din Israel!, a spus aşa din cauza luării chivotului Dumnezeu şi din cauza socrului şi soţului ei.
:oZŞi cam în momentul morţii ei, femeile care stăteau lângă ea i-au zis: Nu te teme, căci ai născut un fiu! Dar ea n-a răspuns, nici n-a luat seama la ce i se spunea.
zoZŞi nora lui, soţia lui Fineas, era însărcinată şi aproape de naştere. Auzind vestea că fusese luat chivotul lui Dumnezeu, că socrul ei şi soţul ei erau morţi, s-a aplecat şi a născut; căci au cuprins-o durerile naşterii.
eEZCând a menţionat chivotul lui Dumnezeu, Eli a căzut de pe scaun pe spate, lângă poartă, şi-a rupt gâtul şi a murit; căci era un om bătrân şi greu. Astfel el a judecat pe Israel timp de patruzeci de ani.
saZCel ce aducea vestea aceasta a răspuns şi a zis: Israel a fugit dinaintea filistenilor şi poporul a suferit o mare înfrângere; şi chiar cei doi fii ai tăi, Hofni şi Fineas, au murit, iar chivotul lui Dumnezeu a fost luat.
3aZŞi omul a zis lui Eli: Eu sunt cel ce am venit de pe câmpul de bătălie. Astăzi am fugit de pe câmpul de bătălie. Şi Eli a zis: Ce s-a întâmplat, fiul meu?
saZEli era în vârstă de nouăzeci şi opt de ani, avea ochii întunecaţi şi nu mai putea să vadă.
$CZCând Eli a auzit zgomotul ţipetelor, a zis: Ce înseamnă zgomotul acestei mulţimi? Apoi omul a venit în grabă şi a adus lui Eli vestea aceasta.
fGZ Şi când a venit, iată, Eli privea, stând pe scaun lângă marginea drumului; căci inima îi tremura pentru chivotul lui Dumnezeu. Când a intrat omul în cetate şi a povestit tot, toată cetatea a scos ţipete.
$CZ Un om din Beniamin a alergat de pe câmpul de bătălie şi a venit la Silo în aceeaşi zi cu hainele sfâşiate şi cu capul acoperit cu ţărână.
u eZ Şi chivotul lui Dumnezeu a fost luat, iar cei doi fii ai lui Eli, Hofni şi Fineas, au fost omorâţi.
D Z Filistenii au început lupta şi Israel a fost bătut. Fiecare a fugit în cortul lui. Înfrângerea a fost foarte mare şi din Israel au căzut treizeci de mii de ostaşi pedeştri.
6 gZ Întăriţi-vă şi fiţi bărbaţi, filistenilor, ca nu cumva să ajungeţi slujitorii evreilor, cum v-au fost ei vouă; purtaţi-vă ca nişte bărbaţi şi luptaţi!
' IZVai de noi! Cine ne va elibera din mâna acestor dumnezei puternici? Aceştia sunt dumnezeii care au lovit pe egipteni cu tot felul de urgii în deşert.
+ QZFilistenii s-au temut, pentru că ziceau: Dumnezeu a venit în tabără! Şi ziceau: Vai de noi! Căci nimic de felul acesta nu s-a mai întâmplat înainte!
FZCând filistenii au auzit zgomotul strigătelor, au zis: Ce înseamnă zgomotul acestui strigăt mare în tabăra evreilor? Apoi au înţeles că sosise în tabără chivotul Domnului.
!ZCând a intrat chivotul legământului Domnului în tabără, tot Israelul a scos strigăte de bucurie, de s-a cutremurat pământul.
fGZPoporul a trimis deci la Silo şi au adus de acolo chivotul legământului Domnului oştirilor, care stă între heruvimi. Cei doi fii ai lui Eli, Hofni şi Fineas, erau acolo cu chivotul legământului lui Dumnezeu.
2_ZCând oamenii s-au întors în tabără, bătrânii lui Israel au zis: De ce ne-a lăsat Domnul să fim bătuţi astăzi de filisteni? Haideţi să aducem chivotul legământului Domnului de la Silo, ca, atunci când va veni în mijlocul nostru, să ne elibereze din mâna duşmanului nostru.
U%ZFilistenii s-au aşezat în linie de bătaie împotriva lui Israel. Când a început bătălia, Israel a fost bătut de filisteni, care au omorât pe câmpul de bătălie aproape patru mii de oameni.
_ ;ZCuvântul lui Samuel a ajuns la cunoştinţa întregului Israel. Israel a ieşit să lupte împotriva filistenilor şi şi-au aşezat tabăra lângă Eben-Ezer, iar filistenii îşi aşezaseră tabăra la Afec.
ZŞi Domnul S-a arătat iarăşi în Silo, pentru că Domnul Se revela pe Sine lui Samuel, în Silo, prin Cuvântul Domnului.
wiZŞi tot Israelul, de la Dan până la Beer-Şeba, ştia că Samuel era pus să fie un profet al Domnului.
wiZAstfel Samuel creştea, Domnul era cu el şi nu lăsa să cadă la pământ nici unul din cuvintele Sale.
{ZSamuel i-a istorisit tot şi n-a ascuns nimic de el. Şi Eli a zis: Este Domnul; să facă ce crede că este bine!
M~ZŞi Eli a zis: Care este cuvântul pe care ţi l-a spus Domnul? Te rog să nu-mi ascunzi nimic. Dumnezeu să Se poarte cu tine cu toată asprimea, dacă-mi ascunzi ceva din tot ce ţi-a spus!
b}?ZAtunci Eli a chemat pe Samuel şi a zis: Samuel, fiul meu! El a răspuns: Iată-mă!
|3ZSamuel a rămas culcat până dimineaţa, apoi a deschis uşile Casei Domnului. Şi Samuel s-a temut să istorisească lui Eli viziunea aceea.
{7ZŞi de aceea am jurat casei lui Eli că fărădelegea casei lui Eli nu va fi niciodată ispăşită, nici cu jertfe, nici cu daruri de mâncare,
Iz Z Căci i-am spus că vreau să pedepsesc casa lui pentru totdeauna, din cauza fărădelegii despre care ştie, pentru că fiii lui au adus un blestem asupra lor şi el nu i-a oprit.
y}Z În ziua aceea voi împlini împotriva lui Eli tot ce am rostit împotriva casei lui; voi începe şi voi sfârşi.
x Z Atunci Domnul a zis lui Samuel: Iată, voi face în Israel un lucru care va asurzi amândouă urechile oricui îl va auzi.
$wCZ Domnul a venit, a stat acolo şi l-a chemat ca şi în celelalte daţi: Samuele, Samuele! Şi Samuel a răspuns: Vorbeşte, căci robul Tău ascultă.
DvZ De aceea, Eli a zis lui Samuel: Du-te şi te culcă şi dacă vei mai fi chemat, să spui: Vorbeşte, Doamne, căci robul tău ascultă. Şi Samuel s-a dus să se culce la locul lui.
KuZŞi Domnul a chemat din nou pe Samuel pentru a treia oară. Şi el s-a sculat, s-a dus la Eli şi a zis: Iată-mă, căci m-ai chemat. Atunci Eli a înţeles că Domnul îl chema pe băiat.
etEZSamuel nu cunoştea încă pe Domnul şi Cuvântul Domnului nu-i fusese încă revelat.
=suZŞi Domnul l-a chemat din nou: Samuele! Samuel s-a sculat, s-a dus la Eli şi a zis: Iată-mă, căci m-ai chemat. Dar Eli a zis: Nu te-am chemat, fiul meu, culcă-te din nou.
&rGZEl a alergat la Eli şi a zis: Iată-mă, căci m-ai chemat. Eli a răspuns: Nu te-am chemat; întoarce-te şi te culcă. Şi el s-a dus şi s-a culcat.
FqZDomnul a chemat pe Samuel. Şi el a răspuns: Iată-mă!
p Zşi candela lui Dumnezeu nu se stinsese încă, iar Samuel era culcat în templul Domnului, unde era chivotul lui Dumnezeu.
o}ZŞi pe vremea aceea, când Eli era culcat la locul lui – vederea începea să-i fie tulbure şi nu vedea bine –
n ZTânărul Samuel slujea Domnului înaintea lui Eli. Şi Cuvântul Domnului era rar în vremea aceea; şi viziunile nu erau dese.
mZ$Şi oricine va mai rămâne din casa ta, va veni să se arunce cu faţa la pământ înaintea lui, pentru o monedă de argint şi pentru o bucată de pâine, şi va zice: Pune-mă, te rog, în una din slujbele preoţiei, ca să mănânc o bucată de pâine.
ElZ#Dar Eu Îmi voi ridica un preot credincios, care va lucra după inima Mea şi după sufletul Meu; îi voi zidi o casă statornică şi va umbla înaintea Unsului Meu pentru totdeauna.
kZ"Acesta va fi semnul celor ce se vor întâmpla celor doi fii ai tăi, Hofni şi Fineas: amândoi vor muri într-o singură zi.
cjAZ!Totuşi voi lăsa să rămână la altarul Meu numai unul dintre ai tăi, ca să ţi se topească ochii de durere şi să ţi se întristeze sufletul; dar toţi ceilalţi din casa ta vor muri în floarea vârstei.
0i[Z Şi vei vedea un potrivnic al tău în locaşul Meu, în timp ce Israel va fi copleşit de bunătăţi; şi nu va mai fi niciodată vreun om bătrân în casa ta.
h+ZIată, vin zilele când voi tăia braţul tău şi braţul casei tatălui tău, aşa încât nu va mai fi nici un om bătrân în casa ta.
4gcZDe aceea, Domnul Dumnezeul lui Israel, zice: Am spus, într-adevăr, că atât casa ta cât şi casa tatălui tău vor umbla totdeauna înaintea Mea. Dar acum Domnul zice: Departe de Mine lucrul acesta! Căci voi cinsti pe cine Mă cinsteşte, dar cei ce Mă dispreţuiesc vor fi dispreţuiţi.
*fOZDe ce atunci călcaţi voi în picioare jertfele Mele şi darurile Mele, pe care le-am poruncit să aibă loc în locuinţa Mea? Şi de ce cinsteşti tu pe fiii tăi mai mult decât pe Mine, ca să vă îngrăşaţi cu cele dintâi roade luate din toate darurile poporului Meu Israel?
eZŞi nu l-am ales Eu dintre toate seminţiile lui Israel, ca să-Mi fie preot, să se urce la altarul Meu, să ardă tămâie şi să poarte efodul înaintea Mea? Şi n-am dat Eu casei tatălui tău toate jertfele mistuite de foc ale copiilor lui Israel?
7diZUn om al lui Dumnezeu a venit la Eli şi i-a zis: Aşa vorbeşte Domnul: Nu M-am revelat Eu casei tatălui tău, când erau în Egipt, în captivitatea casei lui Faraon?
\c3ZTânărul Samuel creştea în statură şi era plăcut Domnului şi oamenilor.
zboZDacă un om păcătuieşte împotriva altui om, Dumnezeu îl va judeca; dar dacă un om păcătuieşte împotriva Domnului, cine se va ruga pentru el? Totuşi ei n-au ascultat de glasul tatălui lor, pentru că Domnul voia să-i omoare.
|asZNu, fiii mei, ce aud spunându-se despre voi nu este bine; voi faceţi pe poporul Domnului să păcătuiască.
x`kZŞi el le-a zis: De ce faceţi astfel de lucruri? Căci aud de la tot poporul despre faptele voastre rele.
$_CZEli era foarte bătrân; şi a auzit tot ce făceau fiii lui cu tot Israelul, şi cum se culcau cu femeile care slujeau la uşa cortului întâlnirii.
^;ZŞi Domnul a cercetat pe Ana, ea a rămas însărcinată şi a născut trei fii şi două fiice. Şi tânărul Samuel creştea înaintea Domnului.
W])ZŞi Eli a binecuvântat pe Elcana şi pe soţia lui şi a zis: Să dea Domnul să ai copii din femeia aceasta, care să înlocuiască pe acela pe care l-a împrumutat Domnului! Şi s-au întors acasă.
\ZMama sa îi făcea în fiecare an o robă mică şi i-o aducea când se suia cu soţul ei ca să aducă jertfa anuală,
b[?ZDar Samuel făcea slujba înaintea Domnului, ca şi copil, încins cu un efod de in.
Z!ZTinerii aceştia se făceau vinovaţi înaintea Domnului de un foarte mare păcat, pentru că oamenii dispreţuiau darurile Domnului.
;YqZŞi dacă omul îi zicea: Trebuie întâi să se ardă grăsimea şi după aceea poţi să iei câtă vrei, atunci sluga spunea: Nu! Dă-mi acum, căci altfel iau cu forţa.
MXZTot aşa, înainte de a arde grăsimea, venea sluga preotului şi zicea celui ce aducea jertfa: Dă carnea de fript pentru preot, căci el nu va lua de la tine carne fiartă, ci numai crudă.
RWZApoi o băga în cazan, sau în căldare, sau în tigaie, sau în oală, şi tot ce prindea cu furculiţa, lua preotul pentru el. Aşa le făceau ei tuturor acelora din Israel care veneau la Silo.
QVZ Şi iată care era felul de purtare al preoţilor cu oamenii. Când aducea cineva o jertfă, venea servitorul preotului, când se fierbea carnea, ţinând în mână o furculiţă cu trei coarne.
OUZ Fiii lui Eli erau nişte oameni răi; ei nu cunoşteau pe Domnul.
oTYZ Elcana s-a dus acasă la Rama, dar copilul a rămas în slujba Domnului, înaintea preotului Eli.
K~}}||{{zyy`xxw{vuu\tt s7rpqq-poon mlkkukjihg~gfGeed c;b_a``<_4^p^\\T[}ZZ0YXX:WWdV}UTSS'RyQQhPPOwNMM/LKKZJJ:IHHpGGF\ElDCCMBBaAA;@:?n>>=<< ;:99:877D6544S33J21004/&.}--8,x++k**((('o&&'%%3$s##!"i!!i DM_D-0IklidUyc4 u b  L_r-Mxz=oZSaul a răspuns slujitorilor săi: Găsiţi-mi un bărbat care ştie să cânte bine şi aduceţi-l la mine.
<ZSă poruncească domnul nostru slujitorilor tăi care sunt înaintea ta. Dă-ne voie să căutăm un om care ştie să cânte cu harpa; şi când duhul cel rău de la Dumnezeu este peste tine, el va cânta la harpă cu mâna şi-ţi va fi mai bine.
W;)ZSlujitorii lui Saul i-au zis: Iată, un duh rău de la Domnul te chinuie.
n:WZDuhul Domnului s-a depărtat de la Saul; şi era chinuit de un duh rău care venea de la Domnul,
\93Z Samuel a luat cornul cu untdelemn şi l-a uns în mijlocul fraţilor lui; şi Duhul Domnului a venit peste David începând din ziua aceea şi în cele următoare. Şi Samuel s-a sculat şi s-a dus la Rama.
.8WZ Isai a trimis să-l aducă. Şi el era cu păr bălai, cu ochi frumoşi şi faţă frumoasă. Domnul a zis lui Samuel: Scoală-te şi unge-l, căci acesta este!
y7mZ Apoi Samuel a zis lui Isai: Aceştia sunt toţi fiii tăi? Şi el a răspuns: A mai rămas cel mai tânăr, dar el paşte oile. Atunci Samuel a zis lui Isai: Trimite să-l aducă, fiindcă nu vom sta la masă până nu va veni el aici.
6Z Astfel a trecut Isai prin faţa lui Samuel pe cei şapte fii ai lui. Dar Samuel a zis lui Isai: Domnul n-a ales pe nici unul din ei.
]55Z Şi Isai a trecut pe Sama; şi Samuel a zis: Nici pe acesta nu l-a ales Domnul,
4 ZAtunci Isai a chemat pe Abinadab şi l-a trecut prin faţa lui Samuel; şi Samuel a zis: Nici pe acesta nu l-a ales Domnul.
i3MZŞi Domnul a zis lui Samuel: Nu te uita la înfăţişarea şi la înălţimea staturii lui, căci l-am respins. Domnul nu Se uită la ce se uită omul; omul se uită la aspectul exterior, dar Domnul Se uită la inimă.
~2wZCând ei au venit, Samuel s-a uitat la Eliab şi s-a gândit: Negreşit, unsul Domnului este aici înaintea Lui.
51eZŞi el a spus: Da, vin să aduc o jertfă Domnului. Sfinţiţi-vă şi veniţi cu mine la jertfă. Şi el a sfinţit şi pe Isai cu fiii lui şi i-a chemat la jertfă.
0ZSamuel a făcut ce zisese Domnul şi s-a dus la Betleem. Bătrânii cetăţii l-au întâmpinat tremurând şi au zis: Vii cu pace?
/3ZSă chemi pe Isai la jertfă şi Eu îţi voi arăta ce trebuie să faci; şi tu Îmi vei unge pe acela pe care îţi voi spune Eu să-l ungi.
#.AZDar Samuel a zis: Cum să mă duc? Când va auzi Saul, mă va omorî. Şi Domnul a zis: Ia cu tine un viţel şi zi: Vin să aduc o jertfă Domnului.
- ZDomnul a zis lui Samuel: Până când vei plânge pe Saul, pentru că l-am lepădat ca să nu mai domnească peste Israel? Umple-ţi cornul cu untdelemn şi du-te, căci te voi trimite la Isai, betleemitul, fiindcă pe unul din fiii lui Mi l-am ales ca rege.
;,qZ#Samuel nu s-a mai dus să vadă pe Saul până în ziua morţii sale. Dar Samuel plângea pe Saul, pentru că Domnului Îi păruse rău că pusese pe Saul rege peste Israel.
T+#Z"Samuel a plecat la Rama, iar Saul s-a urcat acasă la Ghibea lui Saul.
T*#Z!Samuel a zis: După cum sabia ta a lăsat femei fără copii, tot aşa şi mama ta va fi lăsată fără copii între femei. Şi Samuel a tăiat în bucăţi pe Agag înaintea Domnului, în Ghilgal.
-)UZ Apoi Samuel a zis: Aduceţi la mine pe Agag, regele amaleciţilor. Şi Agag a înaintat vesel spre el, căci zicea: Negreşit, amărăciunea morţii a trecut!.
b(?ZSamuel s-a întors şi a mers după Saul; şi Saul s-a închinat înaintea Domnului.
X'+ZSaul a zis iarăşi: Am păcătuit! Totuşi, onorează-mă, te rog, în faţa bătrânilor poporului meu şi în faţa lui Israel, şi întoarce-te cu mine, ca să mă închin Domnului Dumnezeului tău.
}&uZCel care este Tăria lui Israel nu minte, nici nu Se pocăieşte; căci El nu este un om ca să Se pocăiască.
%ZSamuel i-a zis: Domnul a rupt astăzi domnia lui Israel de la tine şi a dat-o aproapelui tău care este mai bun decât tine.
j$OZŞi pe când se întorcea Samuel să plece, Saul l-a apucat de colţul robei, care s-a rupt.
/#YZŞi Samuel a zis lui Saul: Nu mă voi întoarce cu tine; pentru că ai lepădat Cuvântul Domnului, şi Domnul te-a lepădat ca să nu mai fii rege peste Israel.
e"EZAcum, te rog, iartă-mi păcatul şi întoarce-te cu mine, ca să mă închin Domnului.
.!WZAtunci Saul a zis lui Samuel: Am păcătuit, căci am călcat porunca Domnului şi cuvintele laie, pentru că m-am temut de popor şi am ascultat de glasul lor.
G  ZCăci răzvrătirea este ca şi păcatul magiei, iar insubordonarea ca şi închinarea la idoli şi la terafimi. Pentru că ai lepădat Cuvântul Domnului, le-a lepădat şi El ca rege.
yZSamuel a zis: Oare îi plac Domnului mai mult arderile-de-tot şi jertfele decât ascultarea de glasul Domnului? Iată, ascultarea este mai bună decât jertfele şi luarea aminte la Cuvântul Său este mai bună decât grăsimea berbecilor.
#AZDar poporul a luat din pradă, oi şi boi, ce era mai bun din ceea ce trebuia dat nimicirii, ca să jertfească Domnului Dumnezeului tău la Ghilgal.
LZAtunci Saul a zis lui Samuel: Am ascultat glasul Domnului şi m-am dus pe calea pe care m-a trimis Domnul. Am adus pe Agag, regele lui Amalec, şi am nimicit cu desăvârşire pe amaleciţi.
ZDe ce n-ai ascultat de glasul Domnului, ci te-ai aruncat asupra prăzii şi ai făcut ce este rău înaintea Domnului?
'IZŞi Domnul te-a trimis şi ţi-a zis: Du-te şi nimiceşte cu desăvârşire pe păcătoşii aceia, pe amaleciţi; luptă-te cu ei până îi vei nimici.
#AZSamuel a zis: Când erai mic în ochii tăi, n-ai ajuns tu conducătorul seminţiilor lui Israel şi nu te-a uns Domnul ca să fii rege peste Israel?
 ZAtunci Samuel a zis lui Saul: Stai, şi-ţi voi spune ce mi-a zis Domnul în noaptea aceasta. Şi Saul i-a zis: Vorbeşte!
cAZŞi Saul a zis: Le-au adus de la amaleciţi, pentru că poporul a cruţat oile cele mai bune şi boii cei mai buni, ca să-i jertfească Domnului Dumnezeului tău; iar pe celelalte le-am nimicit cu desăvârşire.
ZŞi Samuel a zis: Ce este behăitul acesta de oi care ajunge la urechile mele şi mugetul acesta de boi pe care-l aud?
r_Z Samuel a venit la Saul şi Saul i-a zis: Fii binecuvântat de Domnul! Am împlinit porunca Domnului.
!Z Samuel s-a sculat dis-de-dimineaţă, ca să meargă înaintea lui Saul. Şi au venit şi au spus lui Samuel, zicând: Saul s-a dus la Carmel şi iată, şi-a înălţat un semn de biruinţă, apoi s-a întors şi, trecând mai departe, s-a coborât la Ghilgal.
QZ Îmi pare rău că am pus pe Saul rege, fiindcă el s-a abătut de la Mine şi n-a împlinit poruncile Mele. Lucrul acesta a mâhnit pe Samuel şi el a strigat către Domnul toată noaptea aceea.
CZ Atunci Cuvântul Domnului a venit la Samuel, zicând:
jOZ Dar Saul şi poporul au cruţat pe Agag şi pe cele mai bune oi, boi, vite grase, miei şi tot ce era mai bun, şi n-au vrut să le distrugă cu desăvârşire; au nimicit însă tot ce era prost şi nebăgat în seamă.
ZŞi a prins viu pe Agag, regele amaleciţilor, şi a nimicit cu desăvârşire pe tot poporul, trecându-l prin ascuţişul săbiei.
^7ZSaul a bătut pe Amalec, de la Havila până la Şur, care este la est de Egipt.
!=ZŞi Saul a zis cheniţilor: Duceţi-vă, depărtaţi-vă şi ieşiţi din mijlocul lui Amalec, ca să nu vă nimicesc împreună cu ei; căci voi aţi arătat bunătate faţă de copiii lui Israel, când se urcau din Egipt. Şi cheniţii au plecat din mijlocul amaleciţilor.
gIZŞi Saul a mers până la cetatea lui Amalec şi a pus nişte oameni la pândă în vale.
 ZAtunci Saul a adunat poporul şi l-a numărat la Telaim: erau două sute de mii de oameni pedeştri şi zece mii de oameni din Iuda.
4 cZAcum du-te şi bate pe Amalec şi nimiceşte tot ce este al lui; să nu-i cruţi, ci să omori bărbat şi femeie, copil şi sugar, bou şi oaie, cămilă şi măgar.
( KZAşa vorbeşte Domnul oştirilor: Mi-aduc aminte de ceea ce a făcut Amalec lui Israel, cum s-a aşezat împotriva lui pe drum, la ieşirea lui din Egipt.
"  AZŞi Samuel a zis lui Saul: Pe mine m-a trimis Domnul să te ung rege peste poporul Său, peste Israel; acum deci ascultă glasul cuvintelor Domnului.
< sZ4Războiul împotriva filistenilor a fost înverşunat în tot timpul vieţii lui Saul; şi de îndată ce Saul vedea pe un om puternic şi voinic, îl adăuga la oamenii lui.
[1Z3Şi Chis era tatăl lui Saul, şi Ner, tatăl lui Abner, erau fiii lui Abiel.
Z2Numele soţiei lui Saul era Ahinoam, fiica lui Ahimaaţ. Numele comandantului armatei lui era Abner, fiul lui Ner, unchiul lui Saul.
I Z1Şi fiii lui Saul au fost: Ionatan, Işvi şi Malchişua. Şi numele celor două fiice ale lui erau acestea: numele celei întâi-născute era Merab şi numele celei mai tinere era Mical.
xkZ0Şi el se purta cu vitejie, a bătut pe amaleciţi şi a scăpat pe Israel din mâna celor care-l jefuiau.
7Z/După ce Saul a luat domnia peste Israel, el a luptat împotriva tuturor duşmanilor lui din fiecare parte: împotriva lui Moab, a copiilor lui Amon, împotriva lui Edom, împotriva regilor din Ţoba şi împotriva filistenilor; şi ori încotro se întorcea era biruitor.
`;Z.Saul a încetat să mai urmărească pe filisteni, iar filistenii s-au dus acasă.
0[Z-Dar poporul a zis lui Saul: Trebuie oare să moară Ionatan, care a adus această mare eliberare în Israel? Nicidecum! Viu este Domnul că un păr din capul lui nu va cădea la pământ, pentru că el a lucrat cu Dumnezeu în această zi. Astfel poporul a scăpat pe Ionatan şi n-a murit.
wiZ,Şi Saul a răspuns: Dumnezeu sa Se poarte cu toată asprimea lată de mine, dacă nu vei muri, Ionatane!
EZ+Atunci Saul a zis lui Ionatan: Spune-mi ce ai făcut. Ionatan i-a spus şi a zis: Am gustat puţină miere cu vârful toiagului pe care-l aveam în mână. Iată-mă, trebuie să mor!
r_Z*Şi Saul a zis: Aruncaţi sorţul între mine şi fiul meu Ionatan. Şi sorţul a căzut pe Ionatan.
~#Z)De aceea, Saul a zis Domnului, Dumnezeul lui Israel: Arată adevărul. Sorţul a căzut pe Ionatan şi pe Saul, iar poporul a scăpat.
<}sZ(Atunci el a zis întregului Israel: Voi vă veţi aşeza de o parte, iar eu şi Ionatan ne vom aşeza de cealaltă parte. Şi poporul a zis lui Saul: Fă ce crezi că e bine.
/|YZ'Căci viu este Domnul, care a eliberat pe Israel: chiar dacă l-ar fi făcut fiul meu Ionatan, va muri negreşit. Dar din tot poporul nu i-a răspuns nici un om.
{Z&Şi Saul a zis: Apropiaţi-vă aici toţi conducătorii poporului şi căutaţi şi aflaţi cum s-a făcut astăzi acest păcat.
%zEZ%Şi Saul a întrebat pe Dumnezeu: Să mă cobor după filisteni? Îi vei da Tu pe ei în mâna lui Israel? Dar Dumnezeu nu i-a răspuns în ziua aceea.
yZ$Şi Saul a zis: Să ne coborâm în noaptea aceasta după filisteni şi să-i jefuim până la lumina zilei, şi să nu lăsăm să rămână nici unul. Şi ei au zis: Fă tot ce crezi că e bine. Atunci preotul a zis: Să ne apropiem aici de Dumnezeu.
dxCZ#Şi Saul a zidit un altar Domnului; a fost primul altar pe care l-a zidit el Domnului.
8wkZ"Şi Saul a zis: Împrăştiaţi-vă printre popor şi spuneţi-le: Fiecare să-şi aducă boul sau oaia sa şi să-l junghie aici şi să mănânce; şi nu păcătuiţi împotriva Domnului, mâncând cu sânge. Şi peste noapte, fiecare din popor şi-a adus boul cu sine, ca să-l înjunghie acolo.
QvZ!Apoi i-au spus lui Saul, zicând: Iată, poporul păcătuieşte împotriva Domnului, mâncând cu sânge. Saul a zis: Aţi făcut o nelegiuire; rostogoliţi astăzi până la mine o piatră mare.
u/Z Şi poporul s-a aruncat cu lăcomie asupra prăzii. A luat oi, boi şi viţei, i-a înjunghiat pe pământ şi i-a mâncat cu sânge cu tot.
otYZÎn ziua aceea au bătut pe filisteni, de la Micmaş până la Aialon. Poporul era foarte obosit.
s!ZOare dacă poporul ar fi mâncat azi din prada pe care a găsit-o la duşmanii lui, n-ar fi fost înfrângerea filistenilor mai mare?
r#ZŞi Ionatan a zis: Tatăl meu a tulburat ţara; vedeţi cum mi s-au luminat ochii, din cauză că am gustat puţin din mierea aceasta!
CqZAtunci unul din popor i-a vorbit şi a zis: Tatăl tău a pus poporul sub jurământ, zicând: Blestemat este omul care mănâncă astăzi mâncare. Şi poporul era sleit de puteri.
mpUZDar Ionatan n-a auzit când tatăl său a pus poporul sub jurământ; de aceea, a întins vârful toiagului pe care-l avea în mână, l-a vârât într-un fagure de miere şi a dus mâna la gură; şi ochii i s-au luminat.
o5ZCând poporul a intrat în pădure, a văzut mierea curgând; dar nici unul n-a dus mierea la gură, pentru că poporul se temea de jurământ.
nnWZŞi tot poporul din ţară ajunsese într-o pădure, unde se găsea miere pe faţa pământului.
m#ZÎn ziua aceea bărbaţii lui Israel au fost obosiţi, pentru că Saul pusese poporul sub un jurământ, zicând: Blestemat să fie omul care va mânca pâine până deseară şi până mă voi răzbuna pe duşmanii mei. Aşa că nici unul din popor n-a mâncat.
jlOZDomnul a eliberat pe Israel în ziua aceea şi lupta s-a întins până dincolo de Bet-Aven.
0k[ZToţi bărbaţii lui Israel care se ascunsesem în ţinutul muntos al lui Efraim, aflând că filistenii fugeau, au început să-i urmărească şi ei în luptă.
=juZEvreii care erau mai dinainte la filisteni şi care se urcaseră cu ei în tabără de pe unde erau împrăştiaţi, s-au unit cu israeliţii care erau cu Saul şi cu Ionatan.
MiZApoi, Saul şi tot poporul care era cu el s-au strâns şi au înaintat până la locul luptei; şi filistenii au întors sabia unii împotriva altora şi învălmăşeala era nespus de mare.
h3ZPe când vorbea Saul cu preotul, zarva din tabăra filistenilor continua şi creştea şi mai mare. Şi Saul a zis preotului: Trage-ţi mâna!
g#ZAtunci Saul a zis lui Ahia: Adu încoace chivotul lui Dumnezeu! Căci în vremea aceea chivotul lui Dumnezeu era cu copiii lui Israel.
Hf ZAtunci Saul a zis poporului care era cu el: Număraţi, vă rog, şi vedeţi cine a plecat din mijlocul nostru. Şi ei au numărat şi iată că lipsea Ionatan şi cel ce-i purta armele.
eZSantinelele lui Saul, care erau la Ghibea lui Beniamin, au văzut că mulţimea se împrăştia şi fugea în toate părţile.
/dYZA intrat groaza în tabără, în ţară şi în tot poporul. Chiar şi garnizoana şi prădătorii tremurau, ţara s-a cutremurat; era o groază de la Dumnezeu.
#cAZÎn acest întâi măcel, Ionatan şi cel ce-i ducea armele au ucis douăzeci de oameni, pe o întindere de aproape o jumătate de pogon de pământ.
Hb Z Şi Ionatan s-a căţărat cu mâinile şi cu picioarele şi cel ce-i ducea armele mergea după el. Filistenii cădeau înaintea lui Ionatan şi cel ce-i ducea armele omora în urma lui.
}auZ Şi oamenii din garnizoană au vorbit lui Ionatan şi celui ce-i ducea armele şi au zis: Urcaţi-vă la noi şi vă vom arăta ceva. Ionatan a zis celui ce-i ducea armele: Urcă-te după mine, căci Domnul i-a dat în mâinile lui Israel.
`Z Când s-au arătat amândoi garnizoanei filistenilor, filistenii au zis: Iată, evreii ies din gropile în care s-au ascuns.
_#Z Dar dacă ne vor zice: Urcaţi-vă la noi, atunci ne vom urca, pentru că Domnul i-a dat în mâinile noastre. Acesta ne va fi semnul.
^yZ Dacă ne vor zice: Aşteptaţi până venim noi la voi; atunci vom sta în locul nostru şi nu ne vom urca la ei.
g]IZAtunci Ionatan a zis: Iată, vom trece dincolo la oamenii aceştia şi ne vom arăta lor.
\ZŞi purtătorul lui de arme i-a zis: Fă tot ce ai în inimă; întoarce-te şi iată, sunt cu tine, gata să-ţi urmez dorinţa.
{[qZIonatan a zis tânărului care-i purta armele: Vino să pătrundem până la garnizoana acestor necircumcişi. Poate că Domnul va lucra pentru noi, pentru că pe Domnul nu-L împiedică nimic ca să salveze prin mulţi sau prin puţini.
Z ZUnul dintre aceste piscuri se afla la nord, faţă în faţă cu Micmaş, iar celălalt la sud, faţă în faţă cu Gheba.
lYSZŞi între trecătorile prin care căuta Ionatan să ajungă la garnizoana filistenilor era un pisc de stâncă de o parte şi un pisc de stâncă de cealaltă parte; numele unuia era Boţeţ şi numele celuilalt era Sene.
&XGZAhia, fiul lui Ahitub, fratele lui I-Cabod, fiul lui Fineas, fiul lui Eli, preotul Domnului la Silo, purta efodul. Poporul nu ştia că Ionatan plecase.
WZSaul stătea la marginea cetăţii Ghibea, sub rodiul din Migron, şi poporul care era cu el era aproape şase sute de bărbaţi.
SV #ZÎntr-o zi, Ionatan, fiul lui Saul, a zis tânărului care-i purta armele: Vino să pătrundem până la garnizoana filistenilor, care este dincolo de locul acesta. Dar n-a spus nimic tatălui său.
_U9Z O garnizoană a filistenilor a venit şi s-a aşezat la trecătoarea Micmaşului.
DTZ Şi aşa s-a întâmplat că în ziua luptei nu era nici sabie, nici suliţă în mâinile întregului popor, care era cu Saul şi Ionatan;nu aveau decât Saul şi fiul său Ionatan.
S3Z când se toceau ascuţişurile secerilor, şi a sapelor, şi a furcilor cu trei coarne, şi ca să facă vârf ţepuşului cu care mâna boii.
{RqZ Şi fiecare om din Israel se cobora la filisteni ca să-şi ascută fierul plugului, coasa, securea şi sapa,
Q7Z În toată ţara lui Israel nu se găsea nici un fierar, căci filistenii ziseseră: Să împiedicăm pe evrei să-şi facă săbii sau suliţe.
PZ un alt grup a luat-o spre Bet-Horon şi celălalt grup a luat-o spre teritoriul care este spre Valea Ţeboim, înspre deşert.
O5Z Şi din tabăra filistenilor au venit trei grupuri de oameni ca să nimicească: un grup de distrugători a luat-o spre Ofra, Spre ţara Şual,
N;Z Saul, fiul său Ionatan şi poporul care era cu ei s-au aşezat la Gheba lui Beniamin în timp ce filistenii erau aşezaţi cu tabăra la Micmaş.
3MaZ Şi Samuel s-a sculat şi s-a urcat din Ghilgal la Ghibea lui Beniamin. Saul a făcut numărătoarea poporului care se afla cu el: erau aproape şase sute de oameni.
NLZ Dar acum împărăţia ta nu va dăinui. Domnul Şi-a ales un om după inima Lui, şi Domnul l-a hotărât să fie conducătorul poporului Său, pentru că n-ai păzit ce-ţi poruncise Domnul.
;KqZ Şi Samuel a zis lui Saul: Ai lucrat ca un nebun şi n-ai păzit porunca pe care ţi-o dăduse Domnul Dumnezeul tău. Domnul ar fi întărit pe vecie domnia ta peste Israel.
J/Z am zis: Filistenii se vor coborî împotriva mea la Ghilgal şi eu nu m-am rugat Domnului! Atunci am îndrăznit şi am adus arderea-de-tot.
OIZ Dar Samuel a zis: Ce ai făcut? Saul a răspuns: Pentru că am văzut că poporul se împrăştie de lângă mine şi că tu n-ai venit la timpul hotărât, iar filistenii se adunau la Micmaş,
}HuZ Pe când sfârşea de adus arderea-de-tot, iată, a venit Samuel; şi Saul i-a ieşit înainte ca să-l salute.
uGeZ Atunci Saul a zis: Aduceţi-mi arderea-de-tot şi jertfele de mulţumire. Şi a jertfit arderea-de-tot.
F%Z A aşteptat şapte zile, după timpul hotărât de Samuel, dar Samuel nu venea la Ghilgal; şi poporul se împrăştia de lângă Saul.
*EOZ Unii evrei au trecut Iordanul, ca să se ducă în ţara lui Gad şi în Galaad. Saul era tot la Ghilgal, şi tot poporul de lângă el îl urma tremurând.
CDZ Când au văzut bărbaţii lui Israel că sunt la strâmtoare, căci poporul era urmărit de aproape, s-au ascuns în peşteri, în tufişuri, în stânci în turnuri şi în gropi.
C}Z Filistenii s-au strâns să lupte cu Israel. Aveau treizeci de mii de care şi şase mii de călăreţi; şi poporul acesta era fără număr, ca nisipul de pe malul mării. Au venit şi şi-au aşezai tabăra la Micmaş, spre est de Bet-Aven.
@B{Z Şi tot Israelul a auzit zicându-se că Saul a bătut o garnizoană a filistenilor şi că Israelul s-a făcut urât filistenilor. Atunci poporul s-a adunat la Saul în Ghilgal.
BAZ Şi Ionatan a bătut garnizoana filistenilor care era la Gheba, iar filistenii au auzit lucrul acesta. Saul a pus să sune cu trompeta prin toată ţara, zicând: Să audă evreii!
c@AZ Saul şi-a ales trei mii de bărbaţi din Israel: două mii erau cu el la Micmaş şi pe Muntele Betel, iar o mie erau cu Ionatan la Ghibea lui Beniamin. Pe ceilalţi din popor i-a trimis pe fiecare la cortul lui.
? Z Saul era în vârstă de treizeci de ani când a început să domnească şi, după ce a domnit doi ani peste Israel,
M>Z Dar dacă veţi face răul, veţi pieri, voi şi regele vostru.
=#Z Temeţi-vă numai de Domnul şi slujiţi-I în adevăr cu toată inima voastră; căci vedeţi ce lucruri mari a făcut El pentru voi.
<<sZ Ba mai mult, cât despre mine, departe de mine să păcătuiesc împotriva Domnului, încetând să mă rog pentru voi; vă voi învăţa însă calea cea bună şi dreaptă.
;/Z Căci Domnul nu va părăsi pe poporul Lui, din cauza Numelui Lui celui mare, pentru că Domnului I-a plăcut să facă din voi poporul Lui.
:3Z Nu vă abateţi de la El; altfel aţi merge după lucruri de nimic, care nu aduc nici folos, nici eliberare, pentru că sunt lucruri de nimic.
)9MZ Şi Samuel a zis poporului: Nu vă temeţi! Aţi făcut tot răul acesta, dar nu vă abateţi de la Domnul, ci slujiţi pe Domnul cu toată inima voastră.
S8!Z Şi tot poporul a zis lui Samuel: Roagă-te Domnului Dumnezeului tău pentru robii tăi, ca să nu murim; căci la toate păcatele noastre am mai adăugat şi pe acela de a cere un rege pentru noi.
$7CZ Samuel a strigat către Domnul şi Domnul a trimis chiar în ziua aceea tunete şi ploaie; şi tot poporul a avut mare frică de Domnul şi de Samuel.
6Z Nu este oare astăzi secerişul grânelor? Voi striga către Domnul ca să trimită tunete şi ploaie. Să ştiţi atunci şi să vedeţi cât de mare este nelegiuirea pe care aţi făcut-o înaintea Domnului, când aţi cerut un rege pentru voi.
i5MZ Acum staţi aici ca să vedeţi minunea pe care o va face Domnul înaintea ochilor voştri.
@4{Z Dar dacă nu veţi asculta de glasul Domnului, ci vă veţi împotrivi cuvântului Domnului, mâna Domnului va fi împotriva voastră, cum a fost împotriva părinţilor voştri.
3Z Dacă vă veţi teme de Domnul şi Îi veţi sluji şi veţi asculta de glasul Lui, şi nu vă veţi răzvrăti împotriva cuvântului Lui, atât voi cât şi regele care domneşte peste voi, veţi continua să urmaţi pe Domnul Dumnezeul vostru.
2Z Acum deci, aici este regele pe care l-aţi ales şi pe care l-aţi cerut; şi iată, Domnul a pus un rege peste voi.
R1Z Apoi, când aţi văzut că Nahaş, regele fiilor lui Amon, vine împotriva voastră, mi-aţi zis: Nu, ci un rege să domnească peste noi, cu toate că Domnul, Dumnezeul vostru era Regele vostru.
C0Z Atunci Domnul a trimis pe Ierubaal şi pe Barac, şi pe Iefta, şi pe Samuel, şi v-a eliberat din mâna duşmanilor voştri care vă înconjurau, aşa că aţi locuit în linişte.
X/+Z Şi ei au strigat către Domnul şi au zis: Am păcătuit pentru că am părăsit pe Domnul şi am slujit Baalilor şi Astarteelor; eliberează-ne acum din mâna duşmanilor noştri şi îţi vom sluji.
a.=Z Dar ei au uitat pe Domnul Dumnezeul lor, aşa că El i-a vândut în mâna lui Sisera, conducătorul armatei Haţorului, şi în mâna filistenilor, şi în mâna regelui Moabului, care au luptat împotriva lor.
^-7Z Când Iacov a venit în Egipt şi părinţii voştri au strigat către Domnul, Domnul a trimis pe Moise şi pe Aaron care au scos pe părinţii voştri din Egipt şi i-au adus să locuiască în locul acesta.
,,SZ Acum deci prezentaţi-vă ca să vă judec înaintea Domnului pentru toate faptele drepte ale Domnului, pe care vi le-a făcut vouă şi părinţilor voştri.
+Z Atunci Samuel a zis poporului: Domnul este Cel ce a pus pe Moise şi pe Aaron şi a scos pe părinţii voştri din ţara Egiptului.
=*uZ Şi el le-a zis: Domnul este martor împotriva voastră şi unsul Lui este martor în ziua aceasta că n-aţi găsit nimic în mâinile mele. Şi ei au răspuns: Sunt martori.
s)aZ Ei au răspuns: Nu ne-ai apăsat, nici nu ne-ai înşelat, nici n-ai primit nimic din mâna nimănui.
%(EZ Iată-mă! Mărturisiţi împotriva mea înaintea Domnului şi înaintea unsului Lui. Cui i-am luat boul sau cui i-am luat măgarul, sau pe cine am apăsat? Pe cine am înşelat şi de la cine am luat mită ca să închid ochii faţă de el? Mărturisiţi şi vă voi da înapoi.
e'EZ Şi acum iată, aici este regele care va merge înaintea voastră. Cât despre mine, eu sunt bătrân, am albit şi iată, fiii mei sunt cu voi. Am umblat înaintea voastră din tinereţe şi până în ziua de azi.
~& yZ Samuel a zis întregului Israel: Iată, v-am ascultat glasul în tot ce mi-aţi zis şi am pus un rege peste voi,
o%YZ Şi tot poporul s-a dus la Ghilgal şi acolo, la Ghilgal, au făcut pe Saul rege înaintea Domnului. Acolo au adus înaintea Domnului jertfe de mulţumire; şi acolo Saul şi toţi oamenii lui Israel s-au bucurat foarte mult.
n$WZ Şi Samuel a zis poporului: Veniţi să mergem la Ghilgal şi să reînnoim acolo împărăţia.
z#oZ Dar Saul a zis: Nimeni nu va fi omorât în ziua aceasta, căci astăzi Domnul a dat o eliberare lui Israel.
"Z Atunci poporul a zis lui Samuel: Cine zicea: Saul să domnească peste noi? Daţi încoace pe oamenii aceia, ca să-i omoram.
!Z A doua zi, Saul a împărţit poporul în trei grupuri. Au pătruns în tabăra amoniţilor în timpul gărzii de dimineaţă şi i-au bătut până la căldura zilei. Cei ce au scăpat au fost risipiţi şi n-au mai rămas doi laolaltă dintre ei.
| sZ Atunci oamenii din Iabes au zis amoniţilor: Mâine vom ieşi la tine şi ne vei putea face ce-ţi va plăcea.
zoZ Şi ei au zis mesagerilor care veniseră: Aşa să vorbiţi locuitorilor Iabesului din Galaad: Mâine, când va dogorî soarele, veţi avea eliberare.
Mesagerii au dus vestea aceasta oamenilor din Iabes, care s-au umplut de bucurie.
yZ Saul i-a numărat la Bezec; copiii lui Israel erau trei sute de mii şi bărbaţii lui Iuda erau treizeci de mii.
/YZ Şi a luat o pereche de boi, i-a tăiat în bucăţi şi i-a trimis prin mesageri prin toate ţinuturile lui Israel, zicând: Oricine nu va merge după Saul şi după Samuel, îşi va vedea boii tăiaţi în acelaşi fel. Groaza Domnului a căzut peste popor şi au ieşit ca un singur om.
mUZ Când Saul a auzit aceste cuvinte, Duhul Domnului a venit peste el şi s-a mâniat foarte tare.
9Z Şi iată, Saul se întorcea de la câmp în urma boilor; şi a zis: Ce are poporul de plânge? Şi i-au istorisit cuvintele oamenilor din Iabes.
3Z Mesagerii au ajuns la Ghibea, cetatea lui Saul, şi au spus aceste lucruri în auzul poporului. Şi tot poporul a ridicat glasul şi a plâns.
CZ Bătrânii din Iabes i-au zis: Dă-ne un timp de şapte zile, ca să trimitem mesageri în tot ţinutul lui Israel; şi dacă nu va fi nimeni să ne scape, atunci vom ieşi la tine.
PZ Dar Nahaş, amonitul, le-a răspuns: Voi face legământ cu voi cu o condiţie: dacă mă lăsaţi să vă scot la toţi ochiul drept şi să arunc astfel o batjocură asupra întregului Israel.
( MZ Nahaş, amonitul, a venit şi a înconjurat Iabesul din Galaad. Toţi locuitorii din Iabes au zis lui Nahaş: Fă un legământ cu noi şi îţi vom sluji.
!=Z Dar câţiva oameni răi au zis: Cum ne poate scăpa acesta? Şi l-au dispreţuit, şi nu i-au adus nici un dar. Dar Saul s-a făcut că nu-i aude.
Z Şi Saul a mers de asemenea la casa lui în Ghibea; şi nişte oameni viteji, a căror inimă o mişcase Dumnezeu, au mers cu el.
S!Z Atunci Samuel a spus poporului drepturile împărăţiei şi le-a scris într-o carte, pe care a pus-o înaintea Domnului. Apoi Samuel a dat drumul poporului, trimiţându-l pe fiecare la casa lui.
1]Z Şi Samuel a zis întregului popor: Vedeţi pe cine a ales Domnul? Nu este nimeni în tot poporul care să fie ca el. Şi tot poporul a strigat: Trăiască regele!
!Z Au alergat şi l-au scos de acolo şi când a stat în mijlocul poporului, era mai înalt decât toţi din popor de la umăr în sus.
Z De aceea, au întrebat din nou pe Domnul: A venit oare omul acesta aici? Şi Domnul a răspuns: Iată, s-a ascuns între bagaje.
8kZ A apropiat seminţia lui Beniamin pe familii şi a ieşit la sorţi familia lui Matri. Apoi a ieşit la sorţi Saul, fiul lui Chis, dar când l-au căutat nu l-au găsit.
kQZ Samuel a apropiat toate seminţiile lui Israel şi a ieşit la sorţi seminţia lui Beniamin.
Z Dar astăzi voi aţi respins pe Dumnezeul vostru, care vă scapă din toate necazurile şi suferinţele voastre, şi I-aţi zis: Pune un rege peste noi! Prezentaţi-vă acum înaintea Domnului, după seminţiile voastre şi după miile voastre.
M Z şi a zis fiilor lui Israel: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Eu am scos din Egipt pe Israel şi v-am eliberat din mâna egiptenilor şi din mâna tuturor regilor care vă apăsau.
A Z Samuel a chemat poporul înaintea Domnului la Miţpa
 7Z Şi Saul a răspuns unchiului său: Ne-a spus că măgăriţele au fost găsite. Dar nu i-a spus ce a zis Samuel despre problema împărăţiei.
S !Z Şi unchiul lui Saul a zis: Spuneţi-mi, vă rog, ce v-a spus Samuel.
8 kZ Unchiul lui Saul a zis lui Saul şi slujitorului lui: Unde v-aţi dus? Saul a răspuns: Să căutăm măgăriţele. Când am văzut că nu le găsim, ne-am dus la Samuel.
DZ Când a terminat de profeţit, s-a dus pe înălţime.
3Z Şi un om din locul acela a răspuns şi a zis: Şi cine este tatăl lor? De aceea, s-a născut proverbul: Oare şi Saul este între profeţi?
CZ Când au văzut toţi cei ce-l cunoşteau mai dinainte că profeţea cu profeţii, îşi ziceau unul altuia: Ce s-a întâmplat cu fiul lui Chis? Oare şi Saul este între profeţi?
1]Z Când au ajuns la Ghibea, iată că i-a ieşit înainte un grup de profeţi; şi Duhul lui Dumnezeu a venit peste el cu putere şi el a profeţit în mijlocul lor.
~~}x||5{zzDyy/xxwvRuuMtssvsrqq?pooRnymmkjjbi+hh_gg=ffeedccgbaa``Z__D^j]m\\ [6ZlYXgXWVV]UUATT-SS*RLQ9POONN;MM:LLL2KJ|IIHGG*FEE:D&CC9BdBA@h?y>x> =c<<@;::299K88R766n5x433Y2v10//p.--=,A++"*)((K'&&K%%6$##""A! 5M,{"*lq ms| f I 6 :Wf:hyKZ Şi Saul a zis: De ce v-aţi unit împotriva mea, tu şi fiul lui Isai şi i-ai dat pâine şi o sabie, şi ai întrebat pe Dumnezeu pentru el, ca să se ridice împotriva mea şi să mă pândească, cum face astăzi?
bx?Z Şi Saul a zis: Ascultă, fiul lui Ahitub! Şi el a răspuns: Iată-mă, domnul meu!
,wSZ Atunci regele a trimis să cheme pe preotul Ahimelec, fiul lui Ahitub, şi pe toată casa tatălui său, preoţii care erau la Nob. Ei au venit toţi la rege.
yvmZ Şi Ahimelec a întrebat pe Domnul pentru el, i-a dat hrană şi i-a dat şi sabia lui Goliat, filisteanul.
-uUZ Atunci Doeg, edomitul, care era pus peste slujitorii lui Saul, a răspuns şi a zis: Eu am văzut pe fiul lui Isai venind la Nob, la Ahimelec, fiul lui Ahitub.
_s9ZAtunci Saul a zis slujitorilor care stăteau în jurul lui: Ascultaţi, beniamiţi! Vă va da fiul lui Isai la toţi ogoare şi vii? Va face el din voi toţi conducători peste mii şi conducători peste sute?
OrZSaul a aflat că David şi oamenii lui au fost descoperiţi. Saul stătea atunci în Ghibea, sub stejarul de pe înălţime, cu suliţa în mână, şi toţi slujitorii lui stăteau lângă el.
!q=ZŞi profetul Gad a zis lui David: Nu sta în fortăreaţă; du-te şi intră în ţara lui Iuda. Şi David a plecat şi s-a dus în pădurea Heret.
p{ZŞi el i-a adus înaintea regelui Moabului, şi ei au locuit cu el tot timpul cât David a stat în fortăreaţă.
So!ZDe acolo David s-a dus la Miţpa în ţara Moabului. Şi el a zis regelui Moabului: Lasă, te rog, pe tatăl meu şi pe mama mea să vină la voi, până când voi şti ce va face Dumnezeu cu mine.
inMZŞi toţi cei ce erau în nevoie, şi toţi cei ce erau în datorii, şi toţi cei ce erau cu sufletul amărât s-au adunat la el; şi el a devenit conducătorul lor. Astfel s-au unit cu el aproape patru sute de oameni.
1m _ZDavid a plecat de acolo şi a scăpat în peştera Adulam. Când fraţii lui şi toată casa tatălui său au auzit despre lucrul acesta, s-au coborât acolo la el.
l'ZOare duc lipsă de nebuni, de mi l-aţi adus pe acesta ca să facă pe nebunul în faţa mea? Cum să intre unul ca acesta în casa mea?
rk_ZAchiş a zis slujitorilor lui: Iată, vedeţi că omul acesta este nebun, de ce l-aţi adus la mine?
$jCZ David şi-a schimbat purtarea înaintea lor şi făcea pe nebunul în mâinile lor; scria pe uşile porţilor şi lăsa să-i curgă saliva pe barbă.
kiQZ Şi David a pus la inimă aceste cuvinte şi s-a temut foarte tare de Achiş, regele Gatului.
kgQZ David s-a sculat şi a fugit de Saul chiar în ziua aceea. A ajuns la Achiş, regele Gatului.
fZ Preotul a răspuns: Iată sabia lui Goliat, filisteanul, pe care l-ai omorât în Valea Terebinţilor; iată, este învelită într-un covor, în spatele efodului; dacă vrei s-o iei, ia-o, căci nu este alta aici. Şi David a zis: Nu-i alta ca ea; dă-mi-o.
6egZŞi David a zis lui Ahimelec: N-ai la îndemână o suliţă sau o sabie? Căci nu mi-am luat cu mine nici sabia, nici armele, pentru că porunca regelui era grabnică.
(dKZChiar în ziua aceea se afla acolo închis înaintea Domnului un slujitor al lui Saul; numele lui era Doeg, un edomit, conducătorul păstorilor lui Saul.
scaZAtunci preotul i-a dat pâinea sfinţită, căci nu era acolo altă pâine decât pâinea pentru punerea înainte, care fusese luată dinaintea Domnului ca să fie înlocuită cu pâine caldă, în ziua în care o luase de acolo.
vbgZŞi David a răspuns preotului şi i-a zis: Ne-am ferit de femei de trei zile de când am plecat. Şi vasele oamenilor mei sunt sfinte, şi pâinea aceasta este ca şi cea obişnuită, chiar dacă astăzi a fost sfinţită în vase.
/aYZŞi preotul a răspuns lui David şi a zis: N-am pâine obişnuită la îndemână, ci numai pâine sfinţită; dar numai dacă oamenii tăi s-au ferit de femei!
N`ZAcum ce ai la îndemână? Dă-mi cinci pâini sau ce vei găsi.
w_iZŞi David a răspuns preotului Ahimelec: Regele m-a însărcinat cu ceva şi mi-a zis: Nimeni să nu ştie nimic despre sarcina cu care te trimit şi despre porunca pe care ţi-am dat-o. Pe oamenii mei i-am trimis într-un anume loc.
$^ EZAtunci David s-a dus la Nob, la preotul Ahimelec; Ahimelec a venit tremurând înaintea lui şi i-a zis: De ce eşti singur şi nu este nimeni cu tine?
]Z*Şi Ionatan a zis lui David: Du-te în pace, acum când am jurat amândoi în Numele Domnului, zicând: Domnul să fie pe vecie între mine şi tine şi între sămânţa ta şi sămânţa mea! David s-a sculat şi a plecat, iar Ionatan s-a întors în cetate.
t\cZ)După ce a plecat băiatul, David s-a sculat din locul dinspre sud, apoi s-a aruncat cu faţa la pământ şi s-a aplecat de trei ori. Cei doi prieteni s-au înbrăţişat şi au plâns împreună, dar David plângea cel mai mult.
V['Z(Ionatan a dat băiatului armele şi i-a zis: Du-te şi du-le în cetate.
^Z7Z'Dar băiatul nu ştia nimic; numai Ionatan şi David înţelegeau lucrul acesta.
!Y=Z&Şi Ionatan a strigat după băiat: Repede, grăbeşte-te, nu sta! Şi băiatul lui Ionatan a strâns săgeţile şi s-a întors la stăpânul lui.
'XIZ%Când băiatul a ajuns la locul unde era săgeata pe care Ionatan o trăsese, Ionatan a strigat după el şi a zis: Iată, săgeata este dincolo de tine.
%WEZ$Şi el a zis băieţaşului: Fugi şi găseşte-mi săgeţile pe care le voi trage. Pe când alerga băiatul, Ionatan a tras o săgeată dincolo de el.
uVeZ#A doua zi dimineaţa, Ionatan s-a dus pe câmp la timpul stabilit cu David, si un băieţaş era cu el.
JUZ"Ionatan s-a ridicat de la masă plin de mânie şi n-a mâncat din alimente în ziua a doua a lunii noi, căci era întristat din cauza lui David şi pentru că tatăl său îl dezonorase.
TZ!Şi Saul a aruncat suliţa spre el, ca să-l omoare. Ionatan şi-a dat seama că tatăl său s-a hotărât să-l omoare pe David.
hSKZ Şi Ionatan a răspuns tatălui său Saul şi i-a zis: De ce să fie omorât? Ce a făcut?
BRZCăci cât timp va trăi fiul lui Isai pe pământ, nu va fi linişte nici pentru tine, nici pentru împărăţia ta. Şi acum trimite să-l caute, fiindcă este vrednic de moarte.
VQ'ZAtunci Saul s-a aprins de mânie împotriva lui Ionatan şi i-a zis: Fiu rău şi neascultător, nu ştiu eu că ţi-ai ales ca prieten pe fiul lui Isai, spre ruşinea ta şi spre ruşinea mamei tale?
P+ZEl a zis: Dă-mi drumul, te rog, căci avem în cetate o jertfă de familie şi fratele meu mi-a poruncit să mă duc; deci, dacă am căpătat trecere înaintea ta, dă-mi, te rog, voie să mă duc în grabă să-mi văd fraţii. De aceea n-a venit la masa regelui.
]O5ZŞi Ionatan a răspuns lui Saul: David mi-a cerut voie să se ducă la Betleem.
;NqZŞi în ziua a doua, a doua zi a lunii noi, locul lui David era tot gol. Aşa că Saul a zis fiului său Ionatan: De ce n-a venit fiul lui Isai la masă nici ieri, nici azi?
MZSaul însă n-a zis nimic în ziua aceea, căci se gândea: S-a întâmplat ceva, el nu este curat, negreşit nu este curat.
;LqZŞi regele s-a aşezat ca de obicei pe scaunul lui, pe scaunul de lângă perete. Ionatan s-a ridicat şi Abner s-a aşezat lângă Saul, dar scaunul lui David a rămas gol.
zKoZŞi David s-a ascuns în câmp; şi când a venit luna nouă, regele s-a aşezat la masă, ca să mănânce.
ZJ/ZDomnul este martor pe veci pentru cuvântul pe care ni l-am dat unul altuia.
I}ZDar dacă voi zice tânărului: Iată, săgeţile sunt dincolo de tine!, atunci să pleci, căci Domnul te trimite.
)HMZŞi, iată, voi trimite pe un tânăr, şi îi voi zice: Du-te şi găseşte săgeţile! Dacă voi zice tânărului în mod specific: Iată, săgeţile sunt de partea aceasta a ta, ia-le şi vino!, atunci, viu este Domnul, să vii, căci este pace pentru tine şi n-ai de ce te teme!
fGGZŞi eu voi trage trei săgeţi înspre piatra aceasta, ca şi când aş lovi la ţintă.
F/ZDupă trei zile, să cobori repede şi să vii la locul unde erai ascuns în ziua acelei întâmplări, şi să rămâi lângă piatra Ezel.
tEcZŞi Ionatan i-a zis: Mâine este lună nouă; se va observa lipsa ta, pentru că locul tău va fi gol.
yDmZŞi Ionatan l-a făcut din nou pe David să jure, pentru că îl iubea; căci îl iubea ca pe sufletul lui.
MCZCăci Ionatan a făcut un legământ cu casa lui David, zicând: Domnul să Se răzbune pe duşmanii lui David {Lit: Să ceară Domnul aceasta din mâna duşmanilor lui David.}!
/BYZsă nu-ţi îndepărtezi niciodată bunătatea faţă de casa mea, nici chiar când Domnul va nimici pe fiecare din duşmanii lui David de pe faţa pământului.
qA]ZDacă voi mai trăi, să te porţi faţă de mine cu o bunătate ca a Domnului; şi dacă voi muri,
*@OZ Domnul să Se poarte cu Ionatan cu toată asprimea, dacă nu voi trimite pe cineva să-ţi spună! Dacă tatăl meu va găsi cu cale să-ţi facă rău, iarăşi îţi voi spune şi te voi lăsa să pleci, ca să te duci în pace; şi Domnul să fie cu tine, cum a fost cu tatăl meu!
H? Z Ionatan a zis lui David: Iau martor pe Domnul Dumnezeul lui Israel, că voi cerceta de aproape pe tatăl meu mâine sau poimâine la această oră; şi dacă va gândi bine despre David,
f>GZ Şi Ionatan a zis lui David: Vino, să ieşim pe câmp. Şi au ieşit amândoi pe câmp.
n=WZ Atunci David a zis lui Ionatan: Cine-mi va spune dacă tatăl tău îţi va răspunde cu mânie?
*<OZ Şi Ionatan i-a zis: Departe de tine gândul acesta! Oare nu ţi-aş spune eu dacă aş afla că pieirea ta este un lucru hotărât din partea tatălui meu?
x;kZAşadar, arată-ţi bunătatea faţă de slujitorul tău, pentru că ai făcut cu slujitorul tău un legământ înaintea Domnului. Şi dacă este vreo nelegiuire în mine, omoară-mă tu; de ce să mă mai duci până la tatăl tău?
:ZŞi dacă va zice: Bine!, slujitorul tău va fi în siguranţă. Dar dacă se va mânia, să ştii că s-a hotărât la rău.
J9ZDacă tatăl tău va întreba de mine, să-i spui: David m-a rugat să-l las să se ducă până la Betleem, cetatea lui, pentru că acolo se aduce pentru toată familia o jertfă anuală.
R8ZDavid a răspuns lui Ionatan: Iată, mâine este lună nouă şi ar trebui să stau să mănânc cu regele. Dar lasă-mă să mă duc şi să mă ascund în câmpie până în seara zilei a treia.
R7ZAtunci Ionatan a zis lui David: Voi face pentru tine orice vei zice.
6ZDavid a zis iarăşi, jurând: Tatăl tău ştie bine că am găsit trecere înaintea ta şi a zis: Să nu ştie Ionatan, pentru că s-ar întrista. Dar viu este Domnul şi viu este sufletul tău, că nu este decât un pas între mine şi moarte.
[51ZŞi Ionatan i-a zis: Ferească Dumnezeu, tu nu vei muri! Iată, tatăl meu nu face nici un lucru, fie mare, fie mic, fără să nu mi-l spună mie. Aşa că de ce mi-ar ascunde el lucrul acesta? Nu e aşa.
F4 ZDavid a fugit din Naiot, de lângă Rama, a venit la Ionatan şi i-a zis: Ce am făcut? Care este vina mea? Şi care este păcatul meu înaintea tatălui tău, de vrea să-mi ia viaţa?
_39ZS-a dezbrăcat de haine şi a profeţit şi el înaintea lui Samuel; şi a stat întins pe pământ dezbrăcat toată ziua aceea şi toată noaptea aceea. De aceea se spune: Oare şi Saul este între profeţi?
29ZŞi s-a îndreptat spre Naiot, lângă Rama; Duhul lui Dumnezeu a venit şi peste el şi a mers profeţind până a ajuns la Naiot, lângă Rama.
?1yZAtunci Saul s-a dus el însuşi la Rama. Ajungând la fântâna cea mare, care este în Secu, a întrebat: Unde sunt Samuel şi David? Şi cineva a zis: Sunt la Naiot, în Rama.
50eZŞi când au spus lui Saul lucrul acesta, el a trimis alţi oameni şi au profeţit şi ei. Aşa că Saul a trimis oameni pentru a treia oară şi au profeţit şi ei.
r/_ZŞi Saul a trimis nişte oameni ca să-l ia pe David, dar când au văzut o adunare de profeţi care profeţeau, cu Samuel în frunte, Duhul lui Dumnezeu a venit peste trimişii lui Saul şi au început şi ei să profeţească.
i.MZŞi lucrul acesta a fost spus lui Saul, zicând: Iată, David este în Naiot, lângă Rama.
$-CZAşa a fugit şi a scăpat David. El s-a dus la Samuel la Rama şi i-a istorisit tot ce i-a făcut Saul. Apoi s-a dus cu Samuel şi a locuit la Naiot.
L,ZAtunci Saul a zis către Mical: De ce m-ai înşelat în felul acesta şi ai lăsat pe duşmanul meu să scape? Mical a răspuns lui Saul: El mi-a zis: Lasă-mă să plec! De ce să te omor?
u+eZCând au intrat cei trimişi, iată, terafimul era în pat şi în jurul capului era o piele de capră.
~*wZSaul a trimis înapoi acei oameni ca să-l vadă pe David, şi I zis: Aduceţi-l la mine în pat, ca să-l omor.
Y)-ZŞi când Saul a trimis oameni ca să-l ia pe David, ea a zis: Este bolnav.
( Z Şi Mical a luat terafimul şi l-a pus în pat; i-a pus o piele de capră în jurul capului şi l-a învelit cu o haină.
]'5Z Şi Mical a coborât pe David pe fereastră; el s-a dus, a fugit şi a scăpat.
k&QZ Apoi Saul a trimis nişte oameni la David acasă ca să-l urmărească şi să-l omoare dimineaţa. Dar Mical, soţia lui David, i-a spus, zicând: Dacă nu-ţi vei salva viaţa în noaptea aceasta, mâine vei fi omorât.
;%qZ şi Saul a vrut să-l pironească în perete cu suliţa. Dar David s-a ferit de el şi Saul a lovit cu suliţa în perete. Şi David a fugit şi a scăpat în noaptea aceea.
$Z Atunci un duh rău de la Domnul a venit peste Saul, care stătea în casă cu suliţa în mână. David cânta cu mâna
#'ZCând a fost iarăşi război, David a mers şi s-a luptat cu filistenii, le-a cauzat o mare înfrângere şi ei au fugit dinaintea lui.
""?ZIonatan a chemat pe David şi i-a spus toate cuvintele acestea. Şi Ionatan a adus pe David la Saul; şi David a fost înaintea lui ca mai înainte.
l!SZSaul a ascultat glasul lui Ionatan şi a jurat, zicând: Viu este Domnul că David nu va muri!
} uZcăci şi-a pus viaţa în joc, a ucis pe filistean şi Domnul a dat o mare salvare pentru tot Israelul; tu ai văzut şi te-ai bucurat. De ce atunci să păcătuieşti împotriva unui sânge nevinovat şi să omori fără cauză pe David?
kQZŞi Ionatan a vorbit bine despre David tatălui său Saul şi i-a zis: Să nu facă regele un păcat faţă de robul său David, căci el n-a făcut nici un păcat faţă de tine; dimpotrivă, a lucrat pentru binele tău,
0[ZŞi eu mă voi duce şi voi sta lângă tatăl meu în câmpul în care vei fi şi voi vorbi cu tatăl meu despre tine; dacă voi descoperi ceva, îţi voi spune.
a=ZDar Ionatan, fiul lui Saul, ţinea mult la David; şi Ionatan a spus lui David, zicând: Tatăl meu Saul caută să te omoare; acum deci, păzeşte-te mâine dimineaţă, stai într-un loc secret şi ascunde-te.
` =ZSaul a spus fiului său Ionatan şi tuturor slujitorilor lui să-i omoare pe David.
QZDomnitorii filistenilor ieşeau la luptă şi ori de câte ori ieşeau, David se comporta cu mai multă înţelepciune decât toţi slujitorii lui Saul. Aşa că numele lui a ajuns foarte vestit.
ymZSaul se temea tot mai mult de David. Astfel, Saul a continuat să fie pentru totdeauna duşmanul lui David.
nWZSaul a văzut şi a înţeles că Domnul era cu David; şi Mical, fiica lui, îl iubea pe David.
ZDavid s-a sculat, a plecat cu oamenii lui şi a ucis două sute de bărbaţi dintre filisteni. Şi David le-a adus prepuţurile şi le-a dat regelui în număr întreg, ca să poată deveni ginerele regelui. Atunci Saul i-a dat pe Mical, fiica sa, de soţie.
5ZCând slujitorii lui Saul au spus lui David aceste cuvinte, lui David i-a plăcut să devină ginerele regelui. Înainte de vremea hotărâtă,
ZSaul a zis: Aşa să vorbiţi lui David: Regele nu cere nici o zestre, ci doreşte o sută de prepuţuri de ale filistenilor, ca să fie răzbunat pe duşmanii lui. Dar Saul avea de gând să-l facă pe David să cadă în mâinile filistenilor.
EZŞi slujitorii lui Saul i-au spus ce răspunsese David.
:oZSlujitorii lui Saul au spus aceste cuvinte lui David. Dar David a zis: Credeţi că este uşor să fiu ginerele regelui? Eu sunt un om sărac şi fără mare însemnătate.
T#ZŞi Saul a poruncit slujitorilor săi: Vorbiţi în secret lui David şi spuneţi-i: Iată, regele este binevoitor faţă de tine şi toţi slujitorii lui te iubesc; acum deci, fii ginerele regelui.
CZŞi Saul se gândea în sinea lui: I-o voi da ca să-i fie o cursă şi să cadă în mâna filistenilor. Şi Saul i-a zis lui David pentru a doua oară: Astăzi îmi vei fi ginere.
dCZMical, fiica lui Saul, iubea pe David. Au spus lui Saul şi lucrul acesta i-a plăcut.
ZDar când a venit vremea ca Merab, fiica lui Saul, să fie dată lui David, ea a fost dată de soţie lui Adriel din Mehola.
ZDar David a răspuns lui Saul: Cine sunt eu şi ce este viaţa mea sau familia tatălui meu în Israel, ca să fiu ginerele regelui?
3ZAtunci Saul a zis lui David: Iată, îţi voi da de soţie pe fiica mea cea mai mare Merab, numai să-mi slujeşti cu vitejie şi să porţi războaiele Domnului. Căci Saul zicea în sinea lui: Nu vreau să pun mâna mea pe el, ci mâna filistenilor să fie asupra lui.
b ?ZDar tot Israelul şi Iuda iubeau pe David, iar David intra şi ieşea înaintea lor.
R ZCând Saul a văzut că David prospera foarte mult, s-a temut de el.
K ZDavid reuşea în tot ce făcea, pentru că Domnul era cu el.
 )Z De aceea Saul l-a îndepărtat de lângă el şi l-a pus comandant peste o mie de oameni; şi David ieşea şi intra înaintea poporului.
c AZ Saul se temea de David, pentru că Domnul era cu David, dar Se depărtase de la Saul.
Z Şi Saul a aruncat cu suliţa, căci se gândea: Voi pironi pe David în perete. Dar David a scăpat dinaintea lui de două ori.
EZ A doua zi, duhul cel rău trimis de Dumnezeu a venit peste Saul, şi el se înfuria în mijlocul casei sale. David cânta din harpă ca de obicei; şi Saul avea în mână o suliţă.
EZ Şi din ziua aceea Saul a privit la David cu ochi răi.
EZAtunci Saul s-a mâniat foarte tare, pentru că nu i-a plăcut zicala aceasta, şi a zis: Lui David i-au dat zecile de mii, dar mie mi-au dat miile! Nu-i mai lipseşte decât regatul.
ZŞi femeile răspundeau unele altora, cântând şi dansând, şi ziceau: Saul a omorât miile lui, iar David zecile lui de mii.
ZPe când veneau ei, la întoarcerea lui David de la omorârea filisteanului, femeile au ieşit cu bucurie din toate cetăţile lui Israel în întâmpinarea regelui Saul, cântând şi dansând, în sunetul tamburinelor şi al instrumentelor cu trei coarde.
Z/ZŞi David se ducea şi lucra cu înţelepciune oriunde-l trimitea Saul; Saul l-a pus peste oamenii de război. Şi el era plăcut în faţa întregului popor şi chiar şi în faţa slujitorilor lui Saul.
7ZIonatan şi-a scos roba pe care o avea pe el şi a dat-o lui David, împreună cu armura sa, inclusiv sabia sa, şi arcul său, şi brâul său.
^7ZŞi Ionatan a făcut legământ cu David, pentru că-l iubea ca pe sufletul lui.
p[ZÎn aceeaşi zi, Saul a oprit pe David şi nu l-a lăsat să se întoarcă în casa tatălui său.
~ 7ZCând David sfârşise de vorbit cu Saul, sufletul lui Ionatan s-a lipit de sufletul lui David, şi Ionatan l-a iubit ca pe propriul lui suflet.
v}gZ:Saul i-a zis: Al cui fiu eşti, tinere? Şi David a răspuns: Sunt fiul robului tău, Isai, betleemitul.
|9Z9Şi când David s-a întors, după ce-l omorâse pe filistean, Abner l-a luat şi l-a adus înaintea lui Saul, cu capul filisteanului în mână.
G{ Z8Şi regele a zis: Află al cui fiu este tânărul acesta.
Tz#Z7Când a văzut Saul pe David mergând împotriva filisteanului, a zis lui Abner, comandantul armatei: Abner, al cui fiu este tânărul acesta? Abner a răspuns: Pe sufletul tău, rege, că nu ştiu.
~ywZ6Apoi David a luat capul filisteanului şi l-a adus la Ierusalim; dar a pus armele filisteanului în cortul său.
dxCZ5Copiii lui Israel s-au întors de la urmărirea filistenilor şi le-au jefuit tabăra.
%wEZ4Şi bărbaţii lui Israel şi ai lui Iuda s-au sculat, au înălţat strigăte de bucurie şi au urmărit pe filisteni până în vale şi până la porţile Ecronului. Şi filistenii au căzut răniţi de moarte pe drumul care duce la Şaaraim până la Gat şi până la Ecron.
Xv+Z3David a alergat, s-a oprit lângă filistean, i-a luat sabia, pe care a scos-o din teacă, l-a omorât şi i-a tăiat capul. Şi filistenii, când au văzut că a murit uriaşul lor, au luat-o la fugă.
FuZ2Astfel, cu o praştie şi cu o piatră, David a fost mai tare decât filisteanul; l-a trântit pe filistean la pământ şi l-a omorât, dar fără ca David să aibă sabie în mână.
RtZ1David a vârât mâna în traistă, a luat o piatră şi a aruncat-o cu praştia; a lovit pe filistean în frunte şi piatra a intrat în fruntea filisteanului, care a căzut cu faţa la pământ.
!s=Z0Şi când filisteanul a pornit să meargă înaintea lui David, David s-a grăbit să alerge spre locul de luptă în întâmpinarea filisteanului.
8rkZ/Şi toată mulţimea aceasta va şti că Domnul nu eliberează nici prin sabie, nici prin suliţă; căci bătălia este a Domnului şi El vă va da în mâinile noastre.
yqmZ.Astăzi Domnul te va da în mâinile mele, te voi doborî şi-ţi voi tăia capul; astăzi voi da cadavrele taberei filistenilor păsărilor cerului şi fiarelor pământului. Şi tot pământul va şti că este un Dumnezeu în Israel.
Vp'Z-Şi David i-a zis filisteanului: Tu vii împotriva mea cu sabie, cu suliţă şi cu scut; iar eu vin împotriva ta în Numele Domnului oştirilor, Dumnezeul armatei lui Israel, pe care ai defăimat-o.
}ouZ,Şi filisteanul a zis lui David: Vino la mine şi-ţi voi da carnea păsărilor cerului şi fiarelor Câmpului.
nZ+Şi filisteanul a zis lui David: Ce! Sunt câine, de vii la mine cu toiege? Şi filisteanul l-a blestemat pe David pe dumnezeii lui.
m7Z*Filisteanul s-a uitat şi când a zărit pe David şi-a bătut joc de el, pentru că el era doar un copil cu păr bălai şi cu faţa frumoasă.
l{Z)Filisteanul a înaintat şi s-a apropiat tot mai mult de David, şi omul care-i ducea scutul mergea înaintea lui.
]k5Z(Şi-a luat toiagul în mână, şi-a ales din pârâu cinci pietre netede şi le-a pus în traista lui de păstor şi în buzunarul hainei. Apoi, cu praştia în mână, a înaintat împotriva filisteanului.
jZ'David a încins sabia lui Saul peste hainele lui şi a încercat să umble, căci încă nu încercase să umble cu ele. Apoi a zis lui Saul: Nu pot să merg cu armura aceasta, pentru că nu sunt obişnuit cu ea. Şi David s-a dezbrăcat de ea.
{iqZ&Saul a îmbrăcat pe David cu hainele lui, i-a pus pe cap un coif de bronz şi l-a îmbrăcat cu o platoşă.
JhZ%David a mai zis: Domnul, care m-a scăpat din gheara leului şi din laba ursului, mă va scăpa şi din mâna acestui filistean. Şi Saul a zis lui David: Du-te şi Domnul să fie cu tine!
.gWZ$Aşa a doborât robul tău leul şi ursul; şi cu filisteanul acesta necircumcis va fi ca şi cu unul dintre ei, căci a defăimat armata Dumnezeului Celui viu.
f+Z#alergam după el, îl loveam şi-i smulgeam oaia din gură. Dacă se ridica împotriva mea, îl apucam de falcă, îl loveam şi-l omoram.
e Z"David a zis lui Saul: Robul tău păştea oile tatălui său. Şi când un leu sau un urs venea să-i ia o oaie din turmă,
+dQZ!Atunci Saul a zis lui David: Nu te poţi duce să te baţi cu filisteanul acesta, pentru că tu eşti un copil, iar el este un războinic din tinereţea lui.
c+Z Şi David a zis lui Saul: Să nu i se descurajeze nimănui inima din cauza filisteanului acestuia! Robul tău va merge să se bată cu el.
bZCând au auzit cuvintele pe care le-a vorbit David, ei le-au repetat în faţa lui Saul; şi Saul a trimis după el.
aZŞi s-a întors de la el către un altul şi i-a pus aceleaşi întrebări. Poporul i-a răspuns ca şi prima dată.
C`ZDar David a zis: Ce-am făcut acum? N-am vorbit bine?
3_aZŞi Eliab, fratele lui cel mai mare, auzindu-l vorbind cu oamenii aceştia, s-a aprins de mânie împotriva lui David şi a zis: De ce te-ai coborât şi cu cine ai lăsat acele câteva oi în deşert? Îţi cunosc eu mândria şi răutatea inimii tale; căci te-ai coborât ca să vezi lupta.
z^oZŞi poporul, spunând din nou aceleaşi lucruri, i-a zis: Aşa şi aşa se va face aceluia care-l va omorî,
]ZAtunci David a zis oamenilor de lângă el: Ce se va face omului care va ucide pe filisteanul acesta şi va lua batjocura de deasupra lui Israel? Cine este filisteanul acesta, acest necircumcis, ca să-şi bată joc de armata Dumnezeului Celui viu?
.\WZŞi bărbaţii lui Israel ziceau: Aţi văzut pe omul acesta care a înaintat? Negreşit, a înaintat ca să-şi bată joc de Israel! Omul care-l va omorî, pe acela regele îl va umple cu bogăţii, îi va da de soţie pe fiica lui şi va scuti de impozite casa tatălui său în Israel.
y[mZToţi bărbaţii din Israel fugeau dinaintea lui şi se temeau foarte tare când îl vedeau pe omul acesta.
^Z7ZPe când vorbea cu ei, iată, filisteanul din Gat, numit Goliat, a intrat între cele două oştiri, ieşind afară din rândurile filistenilor. A rostit aceleaşi cuvinte ca mai înainte şi David l-a auzit.
UY%ZDavid s-a descărcat de lucrurile pe care le avea cu el şi le-a lăsat în mâna celui ce păzea lucrurile, şi a alergat la locul de luptă. Când a ajuns, a întrebat pe fraţii lui de sănătate.
aX=ZIsrael şi filistenii s-au aşezat în rânduri de bătaie, armată către armată.
W ZDavid s-a sculat dis-de-dimineaţă, a lăsat oile în seama unui paznic, şi-a luat lucrurile şi a plecat după cum îi poruncise Isai. Când a ajuns în tabără, armata pornise să se aşeze în rânduri de bătaie şi scotea strigăte de luptă.
zVoZCăci ei sunt cu Saul şi cu toţi bărbaţii lui Israel în Valea Terebinţilor, în război cu filistenii.
U5ZDu şi aceste zece burdufuri de brânză conducătorului care este peste mia lor. Vezi dacă fraţii tăi sunt bine şi adu-mi veşti de la ei.
1T]ZIsai a zis fiului său David: Ia pentru fraţii tăi această efă de grăunţe prăjite şi aceste zece pâini, şi du-le în grabă în tabără la fraţii tăi.
pS[ZFilisteanul înainta dimineaţa şi seara, şi s-a înfăţişat astfel timp de patruzeci de zile.
kRQZdar David a plecat de la Saul, şi s-a întors în Betleem, ca să pască oile tatălui său.
RQZDavid era cel mai tânăr. Cei trei fii mai mari au mers după Saul,
JPZ Şi cei trei fii mai mari ai lui Isai s-au dus după Saul la război. Numele celor trei fii care au mers la război erau Eliab, întâiul-născut, al doilea Abinadab, şi al treilea Şama.
0O[Z Şi David era fiul efratitului aceluia din Betleemul lui Iuda, numit Isai, care avea opt fii. Pe vremea lui Saul, Isai era un om bătrân, înaintat în vârstă.
NZ Când Saul şi tot Israelul au auzit cuvintele acestui filistean, s-au înspăimântat şi au fost cuprinşi de o mare frică.
rM_Z Filisteanul a mai zis: Astăzi eu defăimez armata lui Israel! Daţi-mi un om ca să mă lupt cu el.
AL}Z Dacă va putea să se lupte cu mine şi să mă omoare, noi vom fi sclavii voştri; dar dacă îl voi birui şi îl voi omorî eu, voi ne veţi fi sclavi nouă şi ne veţi sluji.
{KqZEl s-a oprit şi a strigat către armatele lui Israel, şi le-a zis: De ce ieşiţi să vă aşezaţi în rânduri de bătaie? Nu sunt eu filistean şi voi sunteţi slujitorii lui Saul? Alegeţi-vă un om care să coboare împotriva mea!
$JCZCoada suliţei lui era ca un sul de ţesut şi fierul suliţei cântărea şase sute de sicii de fier. Cei ce îi purtau scutul mergeau înaintea lui.
nIWZEl mai avea şi nişte apărători de bronz peste picioare şi o pavăză de bronz între umeri.
}HuZPe cap avea un coif de bronz şi era îmbrăcat cu o zale de solzi în greutate de cinci mii de sicii de bronz.
GZAtunci din tabăra filistenilor a ieşit un om. El se numea Goliat, era din Gat şi avea o înălţime de şase coţi şi o palmă.
F ZFilistenii stăteau pe un munte de o parte în timp ce Israel stătea pe un munte de cealaltă parte, cu valea între ei.
/EYZŞi Saul şi bărbaţii lui Israel s-au adunat şi şi-au aşezat tabăra în Valea Terebinţilor, şi s-au aşezat în linie de bătaie împotriva filistenilor.
/D [ZFilistenii şi-au strâns armatele ca să facă război şi s-au adunat la Soco, o cetate a lui Iuda; şi-au aşezat tabăra între Soco şi Azeca, la Efes-Damim.
3CaZŞi când duhul rău de la Dumnezeu era peste Saul, David lua harpa şi cânta cu mâna lui. Atunci Saul se înviora şi era bine, şi duhul cel rău pleca de la el.
B ZSaul a trimis vorbă lui Isai, zicând: Te rog să laşi pe David în slujba mea, căci a căpătat trecere înaintea mea.
AZDavid a ajuns la Saul şi a stat înaintea lui; lui Saul i-a plăcut mult de el şi l-a făcut purtătorul armelor lui.
@ZIsai a luat un măgar, l-a încărcat cu pâine, cu un burduf de vin şi un ied şi le-a trimis lui Saul prin David, fiul său.
p?[ZSaul a trimis nişte oameni la Isai să-i spună: Trimite-mi pe fiul tău David care este cu oile.
w>iZAtunci unul din slujitorii lui a răspuns şi a zis: Iată, am văzut pe unul din fiii lui Isai, beniamitul, care ştie să cânte; el este şi un om tare şi războinic, vorbeşte bine şi este frumos la chip; şi Domnul este cu el.
(}}|J{kzzyy xqww=vuutss_rr?qUpoo&nn;mcll#kk,jfihh gfeeyddIcbb7az`__a^]/\\C[[9ZZ&YXXjWWYVUU-TT=SSR&QPPQONMM]LL K!JII6HvGG F E!DCBBOA`@@!?:>=<<;P::9]988766d5U4b3w211>0// .U-~,++))$(?'&&N%$$#E""!|! &`+Q2:`m-.a9 / m  u n FoC&, IZCând David şi oamenii lui au ajuns la Ţiclag a treia zi, amaleciţii au năvălit în partea de sud şi în Ţiclag, au atacat Ţiclagul şi l-au ars.
"+?Z David şi oamenii lui s-au sculat devreme ca să plece dimineaţa şi să se întoarcă în ţara filistenilor. Şi filistenii s-au urcat la Izreel.
;*qZ Acum deci, scoală-te dis-de-dimineaţă împreună cu slujitorii stăpânului tău care au venit cu tine. Şi de îndată ce vă veţi scula şi se va lumina, să plecaţi.
C)Z Dar Achiş a răspuns şi a zis lui David: Ştiu că eşti plăcut înaintea mea ca un înger al lui Dumnezeu; totuşi domnitorii filistenilor au zis: Nu se va sui cu noi la luptă.
S(!ZŞi David a zis lui Achiş: Dar ce am făcut? Şi ce ai găsit în robul tău, de când sunt cu tine şi până în ziua de azi, ca să nu merg să lupt împotriva duşmanilor domnului meu, regele?
{'qZDe aceea, acum întoarce-te şi du-te în pace, ca să nu faci ceva rău în ochii domnitorilor filistenilor.
?&yZAtunci Achiş a chemat pe David şi i-a zis: Viu este Domnul că ai fost un om drept şi-mi place să te văd mergând şi venind cu mine în tabără, căci, din ziua când ai venit la mine până în ziua de azi, n-am găsit nimic rău în tine. Cu toate acestea nu eşti plăcut înaintea domnitorilor.
%5ZNu este acesta David, despre care îşi cântau unul altuia dansând şi zicând: Saul a omorât miile lui, iar David zecile lui de mii?
d$CZDar domnitorii filistenilor s-au mâniat pe el şi i-au zis: Trimite înapoi pe omul acesta, ca să se întoarcă la locul unde l-ai aşezat şi nu-l lăsa să se coboare cu noi la război, ca nu cumva în timpul luptei să devină duşmanul nostru. Căci cu ce s-ar putea el reconcilia cu stăpânul lui, dacă nu cu capetele acestor oameni?
Z#/ZDomnii filistenilor au zis: Ce caută evreii aceştia aici? Şi Achiş a zis domnitorilor filistenilor: Acesta este David, slujitorul lui Saul, regele lui Israel, care a fost cu mine în aceste zile sau mai bine zis în aceşti ani. Şi din ziua când s-a refugiat la mine până în ziua de astăzi n-am găsit în el nici o vină.
" ZŞi domnii filistenilor au înaintat cu sutele şi cu miile lor, dar David şi oamenii lui mergeau mai la urmă cu Achiş.
x! mZFilistenii şi-au adunat toate armatele la Afec, iar Israel îşi aşezase tabăra la fântâna lui Izreel.
 +ZŞi ea le-a pus înaintea lui Saul şi înaintea slujitorilor lui, şi au mâncat. Apoi s-au sculat şi au plecat chiar în noaptea aceea.
ZFemeia avea acasă un viţel gras, pe care l-a tăiat în grabă. A luat apoi făină, a frământat-o şi a copt azimi din ea.
G ZDar el a refuzat şi a zis: Nu voi mânca. Slujitorii lui însă, împreună cu femeia, au insistat şi el le-a ascultat glasul. Aşa că s-a ridicat de la pământ şi a şezut pe pat.
>wZAcum deci, te rog, ascultă şi tu de glasul roabei tale şi lasă-mă să-ţi pun înainte o bucată de pâine, ca să mănânci şi să prinzi putere când vei porni la drum.
X+ZŞi femeia a venit la Saul, a văzut că era foarte înspăimântat şi i-a zis: Iată, roaba ta ţi-a ascultat glasul, mi-am pus viaţa în primejdie şi am ascultat de cuvintele pe care mi le-ai spus.
CZÎndată Saul a căzut întins la pământ şi s-a îngrozit din cauza cuvintelor lui Samuel. Nu mai era nici o putere în el, pentru că nu mâncase toată ziua şi toată noaptea.
BZŞi Domnul va da şi pe Israel împreună cu tine în mâna filistenilor. Mâine tu şi fiii tăi veţi fi cu mine. Şi pe tabăra lui Israel Domnul o va da în mâna filistenilor.
5ZPentru că tu n-ai ascultat glasul Domnului, nici n-ai executat mânia Lui aprinsă asupra lui Amalec, de aceea îţi face Domnul astăzi aşa.
'ZŞi Domnul ţi-a făcut după cum a vestit prin mine. Căci Domnul a rupt împărăţia din mâna ta şi a dat-o aproapelui tău, David.
ZAtunci Samuel a zis: De ce mă întrebi pe mine, din moment ce Domnul S-a îndepărtat de tine şi a devenit duşmanul tău?
W)ZSamuel a zis lui Saul: De ce m-ai deranjat, chemându-mă? Şi Saul a răspuns: Sunt într-o mare strâmtorare; pentru că filistenii fac război împotriva mea, iar Dumnezeu S-a îndepărtat de la mine şi nu-mi mai răspunde, nici prin profeţi, nici prin visuri. De aceea, te-am chemat pe tine, ca să-mi descoperi ce să fac.
U%ZŞi el i-a zis: Ce înfăţişare are? Şi ea a zis: Se ridică un om bătrân, şi este acoperit cu o robă. Şi Saul a ştiut că era Samuel, şi s-a plecat cu faţa la pământ, şi s-a închinat.
%Z Şi regele i-a zis: Nu te teme. Ce ai văzut? Şi femeia a zis lui Saul: Am văzut o fiinţă dumnezeiască ridicându-se din pământ.
/Z Când femeia a văzut pe Samuel, a scos un ţipăt mare. Şi femeia i-a vorbit lui Saul, zicând: De ce m-ai înşelat? Căci tu eşti Saul!
^7Z Şi femeia a zis: Pe cine vrei să-ţi scol? Şi el a zis: Scoală-mi pe Samuel.
zoZ Şi Saul i-a jurat pe Domnul, zicând: Viu este Domnul că nu ţi se va întâmpla nici un rău pentru asta.
?yZ Femeia i-a zis: Iată, ştii ce a făcut Saul, cum a nimicit din ţară pe toţi cei ce cheamă morţii şi pe ghicitori. De ce întinzi o cursă vieţii mele, ca să mă omori?
oYZAtunci Saul s-a deghizat, s-a îmbrăcat în alte haine, a plecat, el împreună cu doi oameni, şi au ajuns la femeie noaptea. Şi el a zis: Te rog, ghiceşte-mi printr-un duh şi scoală-mi pe acela pe care ţi-l voi spune.
V'ZAtunci Saul a zis slujitorilor săi: Găsiţi-mi o femeie care cheamă morţii, ca să mă duc la ea şi s-o întreb. Şi slujitorii lui i-au zis: Iată, în En-Dor este o femeie care cheamă morţii.
 yZŞi când Saul a întrebat pe Domnul, Domnul nu i-a răspuns, nici prin vise, nici prin Urim, nici prin profeţi.
s aZCând Saul a văzut tabăra filistenilor, a fost cuprins de frică şi inima îi tremura foarte tare.
* OZFilistenii s-au strâns laolaltă şi au venit şi şi-au aşezat tabăra la Sunem. Saul a adunat şi el tot Israelul şi şi-au aşezat tabăra la Ghilboa.
< sZSamuel murise, şi tot Israelul îl plânsese şi-l îngropaseră la Rama, în cetatea lui. Şi Saul îndepărtase din ţară pe toţi cei ce chemau morţii şi pe ghicitori.
- UZŞi David a zis lui Achiş: Desigur, ştii ce poate face robul tău. Şi Achiş a zis lui David: De aceea, te voi face păzitorul capului meu pentru totdeauna.
V )ZÎn zilele acelea, filistenii şi-au strâns armatele laolaltă pentru război, ca să lupte cu Israel. Şi Achiş a zis lui David: Să ştii sigur că vei ieşi cu mine la luptă, tu şi oamenii tăi.
Z Achiş se încredea în David şi zicea: S-a făcut urât poporului său Israel şi va rămâne slujitorul meu pentru totdeauna.
Z Şi David nu lăsa în viaţă nici bărbat, nici femeie ca să vină la Gat şi să zică: Nu cumva să zică cineva despre noi: Aceasta a făcut David şi acesta a fost felul lui de purtare în toate zilele când a locuit în ţara filistenilor.
'Z Şi Achiş zicea: Unde ai năvălit astăzi? Şi David răspundea: Spre sud de Iuda, spre sud de ierahmeeliţi şi spre sud de cheniţi.
BZ Şi David bătea ţinutul acela şi nu lăsa cu viaţă nici bărbat, nici femeie; şi le lua oile, boii, măgarii, cămilele şi hainele şi apoi se întorcea şi venea la Achiş.
iMZDavid se urca cu oamenii lui şi năvălea asupra gheşuriţilor, ghirziţilor şi amaleciţilor; căci naţiunile acestea locuiau din vremuri străvechi în ţinutul acela până la Şur şi până în ţara Egiptului.
fGZTimpul pe care David l-a petrecut în ţara filistenilor a fost de un an şi patru luni.
ZŞi chiar în ziua aceea Achiş i-a dat cetatea Ţiclag. De aceea Ţiclagul a rămas al regilor lui Iuda până în ziua de azi.
S!ZDavid a zis lui Achiş: Dacă am aflat trecere înaintea ta, să mi se dea un loc în una din cetăţile ţării, ca să locuiesc acolo; de ce să locuiască robul tău cu tine în cetatea regală?
]5ZCând i s-a spus lui Saul că David a fugit la Gat, a încetat să-l mai caute.
<~sZDavid şi oamenii lui au rămas la Achiş în Gat, fiecare cu familia lui şi David cu cele două soţii ale lui: Ahinoam din Izreel şi Abigail din Carmel, soţia lui Nabal.
} ZDavid s-a sculat şi a trecut, el şi cei şase sute de oameni care erau cu el, la Achiş, fiul lui Maoc, regele Gatului.
| ZŞi David a zis în inima sa: Voi pieri într-o zi ucis de mâna lui Saul; nu este nimic mai bine pentru mine decât să fug în ţara filistenilor; şi Saul va înceta să mă mai caute în tot ţinutul lui Israel, şi voi scăpa de mâna lui.
5{eZAtunci Saul a zis lui David: Fii binecuvântat, fiul meu David! Tu vei face lucruri mari şi vei birui. David s-a dus pe drumul lui, iar Saul s-a întors la el acasă.
+zQZŞi după cum viaţa ta a fost astăzi scumpă în ochii mei, tot aşa şi viaţa mea va fi scumpă înaintea Domnului, şi El mă va scăpa din orice necaz.
OyZŞi Domnul va răsplăti fiecăruia după dreptatea lui şi după credincioşia lui, căci Domnul te-a dat astăzi în mâna mea, dar eu n-am vrut să întind mâna împotriva unsului Domnului.
lxSZŞi David a răspuns şi a zis: Iată suliţa regelui; să vină unul din oamenii tăi s-o ia.
aw=ZSaul a zis: Am păcătuit. Întoarce-te, fiul meu David, căci nu îţi voi mai face rău, fiindcă în ziua aceasta viaţa mea a fost scumpă înaintea ta. Am lucrat ca un nebun şi am făcut o mare greşeală.
FvZAcum, nu lăsa ca sângele meu să cadă pe pământ departe de Faţa Domnului; căci regele lui Israel a ieşit să mă caute ca pe un purice, cum ar urmări o potârniche în munţi.
uZŞi acum să asculte regele, domnul meu, la cuvintele slujitorului său: Dacă Domnul este Cel care te întărâtă împotriva mea, fie ca El să primească darul de mâncare de la noi; dar dacă te întărâtă oamenii, blestemaţi să fie ei înaintea Domnului, fiindcă ei m-au gonit astăzi ca să nu fiu unit cu moştenirea Domnului, zicând: Du-te şi slujeşte altor dumnezei.
mtUZŞi a mai zis: De ce urmăreşte domnul meu pe robul său? Ce am făcut şi cu ce sunt vinovat?
sZSaul a cunoscut glasul lui David şi a zis: Glasul tău este, fiul meu David? Şi David a răspuns: Glasul meu, rege, domnul meu!
xrkZLucrul pe care l-ai făcut tu nu este bun. Viu este Domnul că toţi meritaţi moartea, pentru că n-aţi păzit pe domnul vostru, unsul Domnului. Acum vezi unde este suliţa regelui şi urciorul cu apă care erau la căpătâiul lui.
Sq!ZŞi David a zis lui Abner: Oare nu eşti tu bărbat? Şi cine este ca tine în Israel? De ce atunci n-ai păzit pe domnul tău, regele? Căci unul din popor a venit să omoare pe rege, domnul tău.
3paZŞi David a strigat către popor şi către Abner, fiul lui Ner, zicând: N-auzi tu, Abner? Atunci Abner a răspuns şi a zis: Cine eşti tu care strigi către rege?
zooZ David a trecut de cealaltă parte şi a stat pe vârful unui deal, departe; între ei era o depărtare mare.
nZ David a luat deci suliţa şi urciorul cu apă de la căpătâiul lui Saul şi au plecat, dar nu i-a văzut nimeni, nici n-au ştiut şi nici nu s-a trezit nimeni, pentru că toţi dormeau, căci Domnul îi cufundase pe toţi într-un somn adânc.
(mKZ Să mă ferească Domnul să-mi întind mâna împotriva unsului Domnului! Ia însă suliţa de la căpătâiul lui şi urciorul cu apă, şi să plecăm.
/lYZ Şi David a zis: Viu este Domnul că numai Domnul îl va lovi, fie că-i va veni ziua să moară, fie că se va coborî într-un câmp de bătălie şi va pieri.
kZ Dar David a zis lui Abişai: Să nu-l omori, pentru că cine a întins mâna împotriva unsului Domnului şi a rămas nepedepsit?
ojYZAtunci Abişai a zis lui David: Astăzi Dumnezeu a dat pe duşmanul tău în mâinile tale; acum deci, lasă-mă să-l lovesc cu suliţa mea şi să-l pironesc dintr-o lovitură la pământ şi nu-l voi mai lovi a doua oară.
giIZDavid cu Abişai au venit la popor noaptea. Şi iată, Saul era culcat şi dormea în cort, în mijlocul taberei, şi suliţa lui era înfiptă în pământ la capul lui. Abner şi poporul erau culcaţi în jurul lui.
ohYZDavid a luat cuvântul şi a zis către Ahimelec, hetitul, şi către Abişai, fiul Ţeruiei şi fratele lui Ioab, zicând: Cine vrea să se coboare cu mine la Saul în tabără? Şi Abişai a zis: Eu mă voi coborî cu tine.
gZAtunci David s-a sculat şi a venit la locul unde îşi aşezase tabăra Saul şi a văzut locul unde Saul era culcat cu Abner, fiul lui Ner, conducătorul armatei lui. Saul era culcat în cort în mijlocul taberei şi poporul era aşezat în jurul lui.
Xf+ZDavid a trimis nişte spioni şi a aflat că, într-adevăr, Saul a venit.
dZSaul s-a sculat şi s-a coborât în Deşertul Zif cu trei mii de oameni aleşi din Israel, ca să caute pe David în Deşertul Zif.
c {ZZifiţii s-au dus la Saul la Ghibea şi au zis: Iată, David este ascuns pe dealul Hachila, în faţa deşertului.
hbKZ,Şi Saul dăduse pe fiica sa Mical, soţia lui David, lui Palti din Galim, fiul lui Laiş.
Xa+Z+David luase şi pe Ahinoam din Izreel şi amândouă au fost soţiile lui.
5`eZ*Şi Abigail s-a sculat îndată şi a încălecat pe un măgar, fiind însoţită de cinci fete care au urmat-o; s-a dus după mesagerii lui David şi i-a fost soţie.
%_EZ)Ea s-a sculat, s-a aruncat cu faţa la pământ şi a zis: Iată, slujitoarea ta este ca o sclavă care să spele picioarele slujitorilor domnului meu.
^Z(Slujitorii lui David au ajuns la Abigail la Carmel şi i-au vorbit, zicând: David ne-a trimis la tine, ca să te ia de soţie.
U]%Z'Când David a auzit că Nabal a murit, a zis: Binecuvântat să fie Domnul care mi-a făcut dreptate pentru ruşinea pe care am primit-o de la Nabal şi care a oprit pe robul Său să facă rău! Domnul a făcut ca răutatea lui Nabal să cadă asupra capului lui. Şi David a trimis vorbă Abigailei că vrea s-o ia de soţie.
K\Z&Şi cam după zece zile, Domnul a lovit pe Nabal şi a murit.
5[eZ%Dar dimineaţa, după ce trecuse beţia lui Nabal, soţia lui i-a spus toate lucrurile acestea. Inima lui a primit o lovitură de moarte şi s-a făcut tare ca piatra.
fZGZ$Abigail a venit la Nabal şi iată, el dădea o petrecere în casa lui, ca petrecerea unui rege. Şi inima lui Nabal era veselă, pentru că era foarte beat. Aşa că ea nu i-a spus nimic până la lumina dimineţii.
Y3Z#Şi David a primit din mâna ei ceea ce i-a adus şi i-a zis: Urcă-te în pace acasă, vezi că ţi-am ascultat glasul şi te-am primit bine.
cXAZ"Dar viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, care m-a oprit să-ţi fac rău, că, dacă nu te-ai fi grăbit să vii înaintea mea, n-ar mai fi rămas nimic din ce este al lui Nabal, până la lumina zilei de mâine.
4WcZ!Şi binecuvântată să fie judecata ta şi binecuvântată să fii tu, căci m-ai oprit în ziua aceasta să vărs sânge şi să mă răzbun cu însăşi mâna mea!
VZ Şi David a zis Abigailei: Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care te-a trimis astăzi înaintea mea!
kUQZatunci domnul meu nu va avea nici mustrări de cuget şi nici nu-l va durea inima că a vărsat sânge nevinovat şi că s-a răzbunat singur. Şi când Domnul va face bine domnului meu, atunci adu-ţi aminte de roaba ta.
wTiZCând Domnul domnului meu va face tot binele pe care ţi l-a promis şi te va pune mai mare peste Israel,
vSgZŞi dacă se va ridica cineva care să te urmărească şi să vrea să-ţi ia viaţa, sufletul domnului meu va fi legat în mănunchiul celor vii la Domnul Dumnezeul tău; dar El va arunca sufletul duşmanilor tăi ca din praştie.
HR ZIartă, te rog, vina roabei tale; căci Domnul va face domnului meu o casă trainică, pentru că domnul meu poartă războaiele Domnului şi niciodată nu se va găsi răutate în tine.
QZŞi acum primeşte darul acesta pe care-l aduce roaba ta domnului meu şi să se împartă oamenilor care merg după domnul meu.
dPCZŞi acum, domnul meu, viu este Domnul şi viu este sufletul tău că Domnul te-a oprit să verşi sânge şi să te răzbuni cu însăşi mâna ta. Duşmanii tăi şi cei ce vor răul domnului meu să fie ca Nabal!
OyZTe rog, să nu ia domnul meu aminte la omul acesta rău, Nabal, căci după cum îi este numele aşa este şi el; Nabal (Nebun) este numele lui şi este plin de nebunie. Dar eu, roaba ta, n-am văzut pe oamenii pe care i-a trimis domnul meu.
&MGZCând Abigail a văzut pe David, a coborât repede de pe măgar, a căzut cu faţa la pământ înaintea lui David şi s-a închinat până la pământ.
$KCZAcum David zisese: În zadar am păzit tot ce are omul acesta în deşert, de nu i-a lipsit nimic din tot ce are, căci mi-a întors rău pentru bine.
.JWZŞi pe când călătorea ea pe un măgar şi cobora pe un drum tufos al muntelui, iată că David şi oamenii lui coborau înaintea ei; aşa că i-a întâlnit.
IZŞi ea a zis slujitorilor ei: Mergeţi înaintea mea; iată, eu vin în urma voastră. Dar ea n-a spus nimic soţului ei Nabal.
fHGZAbigail a luat îndată două sute de pâini, două burdufuri de vin, cinci oi pregătite, cinci măsuri de grâu prăjit, o sută de turte de stafide şi două sute de legături de smochine, şi le-a pus pe măgari.
ZG/ZŞi acum cugetă şi vezi ce ai de făcut, pentru că răul este hotărât împotriva stăpânului nostru şi împotriva întregii lui case: căci el este aşa de rău încât nimeni nu poate vorbi cu el.
qF]ZZi şi noapte au fost ca un zid pentru noi în tot timpul cât am fost cu ei la păscutul turmelor.
E-ZDar oamenii aceştia au fost foarte buni cu noi; nu ne-au supărat, nici nu ne-au luat nimic în toate zilele cât am fost cu ei în câmp.
^D7ZDar unul dintre tinerii lui Nabal a spus lui Abigail, soţia lui Nabal, zicând: Iată, David a trimis din deşert nişte mesageri să întrebe de sănătate pe stăpânul nostru şi el s-a purtat rău cu ei.
yCmZ Atunci David a zis oamenilor săi: Încingeţi-vă fiecare sabia. Şi fiecare şi-a încins sabia. David şi-a încins şi el sabia şi aproape patru sute de inşi s-au urcat după David în timp ce două sute au rămas la echipamente.
uBeZ Oamenii lui David şi-au urmat drumul înapoi, s-au întors şi au spus lui David toate aceste cuvinte.
%AEZ Şi să-mi iau eu pâinea, apa şi vitele mele, pe care le-am tăiat pentru tunzătorii mei şi să le dau unor oameni pe care nu-i ştiu de unde sunt?
)@MZ Dar Nabal a răspuns slujitorilor lui David şi a zis: Cine este David şi cine este fiul lui Isai? Astăzi sunt mulţi slujitori care fug de la stăpâni.
|?sZ Când oamenii lui David au ajuns, au spus lui Nabal toate aceste cuvinte în numele lui David; apoi au tăcut.
n>WZÎntreabă pe slujitorii tăi şi ei îţi vor spune. De aceea, să capete trecere tinerii aceştia înaintea ta, fiindcă venim într-o zi bună. Dă, te rog, robilor tăi şi fiului tău David, ce vei găsi la îndemână.
(=KZŞi acum, am auzit că tunzi oile. Păstorii tăi au fost cu noi, noi nu i-am supărat, nici nu le-a lipsit nimic în toate zilele cât au fost la Carmel.
v<gZşi să-i ziceţi aşa: Să trăieşti în pace şi pacea să fie cu casa ta şi cu tot ce este al tău.
%;EZDavid a trimis la el zece tineri. Şi David a zis tinerilor: Urcaţi-vă la Carmel şi duceţi-vă la Nabal. Întrebaţi-l în numele meu de sănătate
D:ZDavid a auzit în deşert că Nabal îşi tundea oile.
M9ZNumele acestui om era Nabal, iar numele soţiei lui era Abigail;ea era o femeie înţeleaptă şi frumoasă la chip, dar soţul ei era aspru şi rău în faptele lui. El se trăgea din Caleb.
$8CZŞi în Maon era un om, a cărui avere era în Carmel; omul era foarte bogat, avea trei mii de oi şi o mie de capre. El îşi tundea oile în Carmel.
/7 [ZSamuel a murit. Tot Israelul s-a adunat şi l-a plâns, şi l-au îngropat în locuinţa lui la Rama. Atunci David s-a sculat şi s-a coborât în Deşertul Paran
6}ZŞi David a jurat lui Saul. Şi Saul s-a dus la casa lui, dar David şi oamenii lui s-au urcat la locul fortificat.
5 ZJură-mi deci pe Domnul că nu-mi vei nimici sămânţa după mine şi că nu-mi vei şterge numele din casa tatălui meu.
l4SZŞi acum, iată, ştiu că tu vei fi rege şi că împărăţia lui Israel va fi în mâna ta.
33aZDacă un om îşi întâlneşte duşmanul, îl lasă oare să-şi urmeze drumul în linişte? Domnul să-ţi răsplătească pentru ce mi-ai făcut în ziua aceasta!
2ZTu îţi arăţi azi bunătatea cu care te porţi faţă de mine, căci Domnul mă dăduse în mâinile tale şi tu nu m-ai omorât.
y1mZŞi a zis lui David: Tu eşti mai drept decât mine; căci tu mi-ai făcut bine, iar eu ţi-am făcut rău.
0!ZCând David a sfârşit de spus aceste cuvinte, Saul a zis: Glasul tău este, fiul meu David? Şi Saul a ridicat glasul şi a plâns.
/#ZDomnul să fie judecătorul şi să judece între mine şi tine, El va vedea, El îmi va apăra cauza şi mă va elibera din mâna ta.
o.YZŞi împotriva cui a ieşit regele lui Israel? Pe cine urmăreşti tu? Un câine mort, un purice.
c-AZ Răul vine de la cei răi, cum zice vechea zicală. Dar eu nu voi pune mâna pe tine.
,Z Judece Domnul între mine şi tine şi Domnul să mă răzbune pe tine, dar mâna mea nu se va ridica împotriva ta.
M+Z Iată, părintele meu! Uite colţul hainei tale în mâna mea. Prin însuşi faptul că am tăiat colţul hainei tale şi nu te-am omorât, să ştii şi să vezi că în mâna mea nu este nici răutate, nici răzvrătire, şi că n-am păcătuit împotriva ta. Cu toate acestea, tu mă pândeşti ca să-mi iei viaţa.
]*5Z Vezi acum cu ochii tăi că Domnul te dăduse astăzi în mâinile mele în peşteră şi mi se zicea să te omor, dar eu te-am cruţat şi am zis: Nu voi pune mâna pe domnul meu, căci este unsul Domnului.
y)mZ Şi David a zis lui Saul: De ce asculţi tu de cuvintele oamenilor care zic: Iată, David îţi vrea răul?
V('ZDupă aceea, David s-a sculat, a ieşit din peşteră şi a strigat în urma lui Saul, zicând: Domnul meu, regele! Saul s-a uitat înapoi şi David s-a aplecat cu faţa la pământ şi s-a închinat.
?'yZŞi David a convins pe oamenii lui prin aceste cuvinte şi nu i-a lăsat să se ridice împotriva lui Saul. Apoi Saul s-a sculat din peşteră şi şi-a văzut înainte de drum.
9&mZŞi a zis oamenilor săi: Să mă ferească Domnul să fac una ca aceasta domnului meu, unsul Domnului, şi să întind mâna împotriva lui! Căci el este unsul Domnului.
a%=ZDupă aceea, inima lui David îl mustra pentru că tăiase colţul hainei lui Saul.
q$]ZOamenii lui David i-au zis: Iată ziua în care Domnul îţi zice: Dau pe duşmanul tău în mâinile tale, ca să faci cu el cum crezi că este bine în ochii tăi. David s-a sculat şi a tăiat încet colţul hainei lui Saul.
5#eZŞi a ajuns la nişte stâne de oi, care erau lângă drum, unde era o peşteră; şi Saul a intrat ca să doarmă. David cu oamenii lui stăteau în fundul peşterii.
'"IZAtunci Saul a luat trei mii de oameni aleşi din tot Israelul şi s-a dus să caute pe David şi pe oamenii lui în faţa Stâncilor Caprelor Sălbatice.
! ZCând Saul s-a întors de la urmărirea filistenilor, i s-a spus, zicând: Iată, David este în Deşertul En-Ghedi.
\ 3ZŞi David s-a dus de acolo şi a locuit în locurile fortificate din En-Ghedi.
>wZAşa că Saul s-a întors de la urmărirea lui David şi s-a dus să iasă înaintea filistenilor; de aceea au pus locului aceluia numele Sela-Hamahlecot (Stânca de Scăpare).
|sZDar un mesager a venit la Saul, zicând: Grăbeşte-te şi vino, căci filistenii s-au aruncat asupra ţării.
lSZSaul mergea pe o parte a muntelui şi David cu oamenii lui pe cealaltă parte a muntelui; şi David se grăbea ca să scape de Saul, pentru că Saul şi oamenii lui înconjurau pe David şi pe oamenii lui ca să-i prindă.
`;ZCând Saul şi oamenii lui au plecat în căutarea lui David, i s-a dat de veste lui David, care a coborât la stâncă şi a stat în Deşertul Maon. Când Saul a auzit, a urmărit pe David în Deşertul Maon.
3ZEi s-au sculat deci şi s-au dus la Zif înaintea lui Saul. David şi oamenii lui erau în Deşertul Maon, în câmpia dinspre sud de deşert.
U%ZCercetaţi şi vedeţi toate locurile unde se ascunde şi întoarceţi-vă la mine cu ştiri sigure şi mă voi duce cu voi; şi dacă el este în ţară, îl voi căuta printre toate miile lui Iuda.
BZŞi acum mergeţi, vă rog, şi mai cercetaţi ca să ştiţi şi să descoperiţi în ce loc şi-a îndreptat paşii şi cine l-a văzut; căci mi se spune că este foarte şiret.
\3ZŞi Saul a zis: Domnul să vă binecuvânteze, căci voi aveţi milă de mine!
#ZAcum coboară-te, rege, fiindcă aceasta este toată dorinţa sufletului tău, iar partea noastră va fi să-l dăm în mâna regelui.
4cZZifiţii s-au urcat la Saul la Ghibea şi au zis: Nu se ascunde David între noi, în locuri fortificate, în pădure, pe dealul Hachila, care este la sud de deşert?
ZAu făcut iarăşi amândoi legământ înaintea Domnului; şi David a rămas în pădure, iar Ionatan s-a dus acasă.
T#ZAstfel i-a zis: Nu te teme de nimic, căci mâna tatălui meu Saul nu te va afla, şi tu vei fi rege peste Israel, iar eu voi fi al doilea după tine; şi Saul, tatăl meu, ştie bine lucrul acesta.
~wZIonatan, fiul lui Saul, s-a sculat şi s-a dus la David în pădure, şi i-a întărit încrederea în Dumnezeu.
gIZDavid, văzând că Saul a pornit să-i ia viaţa, a stat în Deşertul Zif, în pădure.
BZŞi David locuia în deşert, în locuri fortificate, şi a rămas în ţinutul deluros din Deşertul Zif. Saul îl căuta în fiecare zi, dar Dumnezeu nu l-a dat în mâinile lui.
V'Z Atunci David s-a sculat cu oamenii lui, care erau cam la şase sute, au ieşit din Cheila şi s-au dus unde au putut. Când i s-a spus lui Saul că David a scăpat din Cheila, s-a oprit din urmărire.
Z David a mai zis: Mă vor da locuitorii din Cheila pe mine şi pe oamenii mei în mâna lui Saul? Şi Domnul a zis: Te vor da.
fGZ Oare mă vor da în mâinile lui locuitorii din Cheila? Se va coborî Saul aici, după cum a aflat robul Tău? Doamne, Dumnezeul lui Israel, Te rog, spune lucrul acesta robului Tău! Domnul a răspuns: Se va coborî.
 1Z Şi David a zis: Doamne, Dumnezeul lui Israel, robul Tău a aflat că Saul vrea să vină la Cheila ca să nimicească cetatea din cauza mea.
~ wZ David, cunoscând că Saul complotează acest rău împotriva lui, a zis preotului Abiatar: Adu încoace efodul!
| sZSaul a chemat tot poporul la război ca să se coboare la Cheila şi să asedieze pe David şi pe oamenii lui.
< sZCând i s-a spus lui Saul că David a sosit la Cheila, Saul a zis: Dumnezeu l-a dat în mâinile mele, căci a venit şi s-a închis într-o cetate cu porţi şi cu zăvoare.
s aZŞi când Abiatar, fiul lui Ahimelec, a fugit la David în Cheila, s-a coborât cu efodul în mână.
?yZŞi David cu oamenii săi s-au dus la Cheila şi s-au bătut cu filistenii; le-au luat vitele şi i-au lovit cu un mare măcel. Astfel David a eliberat pe locuitorii din Cheila.
)MZŞi David a întrebat iarăşi pe Domnul şi Domnul i-a răspuns şi a zis: Scoală-te şi coboară-te la Cheila, căci dau pe filisteni în mâinile tale.
5eZDar oamenii lui David i-au zis: Iată, nouă ne e teamă aici în Iuda; cu cât mai mult ne va fi teamă dacă ne vom duce la Cheila împotriva armatelor filistenilor?
6gZŞi David a întrebat pe Domnul, zicând: Să mă duc şi să bat pe aceşti filisteni? Şi Domnul a zis lui David: Du-te şi bate pe filisteni, şi eliberează Cheila.
w kZAu venit şi au spus lui David, zicând: Iată, filistenii luptă împotriva Cheilei şi au jefuit ariile.
%ZRămâi cu mine, nu te teme de nimic, căci cel ce caută să ia viaţa mea, caută s-o ia şi pe a ta; dar cu mine vei fi bine păzit.
:oZAtunci David a zis lui Abiatar: Am ştiut în ziua aceea că Doeg, edomitul, care era acolo, va spune lui Saul. Am cauzat moartea tuturor sufletelor din casa tatălui tău.
RZŞi Abiatar i-a spus lui David că Saul a ucis pe preoţii Domnului.
iMZDar un fiu al lui Ahimelec, fiul lui Ahitub, numit Abiatar, a scăpat şi a fugit la David.
^7ZŞi Saul a mai trecut prin ascuţişul săbiei cetatea preoţească Nob, de la bărbat până la femeie, de la copil până la sugar; de asemenea, boi, măgari şi oi, toţi au căzut sub ascuţişul săbiei.
[~1ZAtunci regele a zis lui Doeg: Întoarce-te şi loveşte pe preoţi. Şi Doeg, edomitul, s-a întors şi a lovit pe preoţi şi în ziua aceea a omorât optzeci şi cinci de oameni care purtau efodul de in.
C}ZŞi regele a zis gărzilor care stăteau lângă el: Apropiaţi-vă şi omorâţi pe preoţii Domnului, pentru că şi ei au ţinut cu David, şi pentru că au ştiut că fugise, şi nu mi-au dezvăluit lucrul acesta. Dar slujitorii regelui n-au vrut să întindă mâna ca să lovească pe preoţii Domnului.
]|5ZDar regele a zis: Trebuie să mori, Ahimelec, tu şi toată casa tatălui tău.
3{aZOare de astăzi am început eu să întreb pe Dumnezeu pentru el? Departe de mine una ca aceasta! Să nu arunce regele nici o vină asupra slujitorului său, nici asupra nimănui din casa tatălui meu, căci slujitorul tău nu ştie nimic despre toate acestea, nici lucru mic, nici lucru mare.
Tz#ZAhimelec a răspuns regelui şi a zis: Care dintre slujitorii tăi este atât de credincios ca David, ginerele regelui, gata să meargă la poruncile tale şi este înconjurat cu cinste în casa ta?
i~~L}||4{yzz&yxwwIvputtbssqpp4oann)mmm"llvkkIjiihgLfeegedAccTbb)a@`___=^]]<\s[[jZZHYYjYX`WVVUvUTgTSKRR1QwPPOnNN\MM.LKKXJII7HH5GGF_ETDD!CCBB A@@a?>>===<;::9e88 7G66D55)4X33110W//:.--++J*}))(''J&&=%b$##r";! @e0kT97?xJT:E  l oN,%LodAu adus chivotul Domnului şi l-au pus la locul lui în mijlocul cortului, pe care-l ridicase David pentru chivot; şi David a adus înaintea Domnului arderi-de-tot şi jertfe de mulţumire.
cnAdŞi pe când chivotul Domnului intra în Cetatea lui David, Mical, fiica lui Saul, se uita pe fereastră şi a văzut pe regele David săltând şi dansând înaintea Domnului; şi ea l-a dispreţuit în inima ei.
mdAstfel David şi toată casa lui Israel au urcat chivotul Domnului, în strigăte de bucurie şi în sunet de trompetă.
mlUdŞi David dansa din toate puterile înaintea Domnului şi era încins cu efodul de in subţire.
}kud Şi tot la şase paşi pe care-i făceau cei ce duceau chivotul Domnului, el jertfea un bou şi un viţel gras.
j!d Şi regelui David i s-a spus, zicând: Domnul a binecuvântat casa lui Obed-Edom şi tot ce este al lui, din cauza chivotului lui Dumnezeu. Atunci David a mers şi a adus chivotul lui Dumnezeu din casa lui Obed-Edom în Cetatea lui David, în mijlocul veseliei.
id Chivotul Domnului a rămas trei luni în casa lui Obed-Edom din Gat. Şi Domnul a binecuvântat pe Obed-Edom şi toată casa lui.
hd Şi David n-a vrut să aducă chivotul Domnului la el în Cetatea lui David, ci David l-a dus în casa lui Obed-Edom din Gat.
igMd David s-a temut de Domnul în ziua aceea şi a zis: Cum va intra la mine chivotul Domnului?
1f]dŞi David s-a întristat pentru că Domnul lovise pe Uza cu o astfel de pedeapsă şi locul acela a fost numit Pereţ-Uza (Ruperea lui Uza) până în ziua de azi.
#eAdŞi mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Uza şi Dumnezeu l-a lovit pe loc pentru păcatul lui, şi a murit acolo lângă chivotul lui Dumnezeu.
d+dŞi când au ajuns la aria lui Nacon, Uza a întins mâna spre chivotul lui Dumnezeu şi s-a prins de el, pentru că boii l-au zdruncinat.
6cgdDavid şi toată casa lui Israel cântau înaintea Domnului cu tot felul de instrumente de lemn de chiparos, cu harpe, cu lire, cu tamburine, cu fluiere şi cu cimbale.
bdL-au adus deci cu chivotul lui Dumnezeu din casa lui Abinadab, care era pe deal; şi Ahio mergea înaintea chivotului.
5aedŞi ei au pus chivotul lui Dumnezeu într-un car nou ca să-l aducă din casa lui Abinadab, care era pe deal; Uza şi Ahio, fiii lui Abinadab, conduceau carul cel nou.
t`cdŞi David şi tot poporul care era cu el s-au sculat şi au mers la Baale-Iuda, ca să aducă de acolo chivotul lui Dumnezeu, înaintea căruia este chemat Numele Domnului oştirilor, care stă între heruvimi deasupra chivotului.
i_ OdDavid a adunat din nou pe toţi aleşii lui Israel, în număr de treizeci de mii de oameni.
q^]dŞi David a făcut cum îi poruncise Domnul şi a bătut pe filisteni de la Gheba până la Ghezer.
<]sdCând vei auzi un sunet ca tropotul unor armate în vârful duzilor, să înaintezi repede, pentru că atunci Domnul va merge înaintea ta, ca să bată tabăra filistenilor.
\3dŞi când David a întrebat pe Domnul, El a zis: Să nu te urci, ci să-i înconjuri pe la spate şi să vii împotriva lor în faţa duzilor.
R[dFilistenii s-au urcat din nou şi s-au răspândit în Valea Refaim.
UZ%dŞi ei şi-au lăsat acolo idolii, şi David şi oamenii lui i-au luat.
mYUdDavid a venit la Baal-Peraţim, şi David i-a învins acolo; şi a zis: Domnul a risipit pe duşmanii mei dinaintea mea, cum se risipesc apele care se rup. De aceea s-a dat acelui loc numele Baal-Peraţim (Şesul rupturii).
MXdDavid a întrebat pe Domnul, zicând: Să mă urc împotriva filistenilor? Îi vei da în mâinile mele? Şi Domnul a zis lui David: Urcă-te, căci îi voi da pe filisteni în mâinile tale.
HW dFilistenii au venit şi s-au răspândit în Valea Refaim.
'VIdCând filistenii au auzit că au uns pe David rege peste Israel, s-au urcat cu toţii să caute pe David. David a auzit şi a coborât în fortăreaţă.
+USdElişama, Eliada şi Elifelet.
*TQdIbhar, Elişua, Nefeg, Iafia,
`S;dIată numele celor ce i s-au născut la Ierusalim: Şamua, Şobab, Natan, Solomon,
R%d David şi-a mai luat concubine şi soţii din Ierusalim, după ce a venit de la Hebron; şi lui David i s-au mai născut fii şi fiice.
Q/d Astfel David a cunoscut că Domnul îl întărea ca rege al lui Israel, şi că El îi ridica împărăţia din cauza poporului Său Israel.
P7d Hiram, regele Tirului, a trimis mesageri la David, şi lemn de cedru, şi tâmplari, şi cioplitori de piatră, care au zidit o casă lui David.
SO!d David ajungea tot mai tare şi Domnul Dumnezeul oştirilor era cu el.
N#d David a locuit în fortăreaţă şi a numit-o cetatea lui David. Apoi David a zidit-o de jur împrejur, de la Milo până înăuntru.
MdŞi David a zis în ziua aceea: Oricine se va urca la canal şi va bate pe iebusiţi (pe şchiopul şi orbul care sunt urâţi de sufletul lui David), va fi cap şi conducător. De aceea se zice: Orbul şi şchiopul nu vor intra în Casa Domnului.
^L7dDar David a pus mâna pe fortăreaţa Sidonului: aceasta este Cetatea lui David.
K)dRegele a mers cu oamenii lui la Ierusalim împotriva iebusiţilor, locuitorii ţării. Şi ei au vorbit lui David, zicând: Aici nu vei intra, pentru că şi orbii şi şchiopii ţi se vor împotrivi. Prin aceasta spuneau că David nu va intra aici cu nici un chip.
J+dÎn Hebron a domnit peste Iuda şapte ani şi şase luni, şi în Ierusalim a domnit treizeci şi trei de ani peste tot Israelul şi Iuda.
xIkdDavid era în vârstă de treizeci de ani, când a început să domnească, şi a domnit patruzeci de ani.
AH}dAstfel toţi bătrânii lui Israel au venit la rege în Hebron, şi regele David a făcut cu ei legământ la Hebron, înaintea Domnului. Şi ei au uns pe David rege peste Israel.
fGGdŞi chiar odinioară, când Saul era rege peste noi, tot tu erai cel care conduceai afară şi înăuntru pe Israel. Şi Domnul ţi-a zis: Tu vei păstori pe poporul Meu Israel şi tu vei fi conducătorul lui Israel.
F dToate seminţiile lui Israel au venit la David în Hebron şi au vorbit, zicând: Iată-ne, noi suntem oasele şi carnea ta.
tEcd Şi David a poruncit slujitorilor lui să-i omoare; le-au tăiat mâinile şi picioarele şi i-au spânzurat la marginea iazului din Hebron. Dar au luat capul lui Iş-Boşet şi l-au îngropat în mormântul lui Abner, în Hebron.
BDd şi când nişte oameni răi au ucis un om nevinovat în casa lui şi în patul lui, cu cât mai mult nu îi voi cere sângele din mâna voastră şi vă voi nimici de pe pământ.
WC)d când cel care mi-a spus, zicând: Iată, Saul este mort, crezând că îmi aduce o veste bună, l-am prins şi l-am ucis la Ţiclag – cel care a crezut că îi voi da o răsplată pentru vestea lui;
9Bmd Şi David a răspuns lui Recab şi lui Baana, fratele său, fiii lui Rimon beerotitul, şi le-a zis: Viu este Domnul, care mi-a răscumpărat sufletul din orice primejdie,
A5dŞi ei au adus capul lui Iş-Boşet la David, în Hebron, şi au zis regelui: Iată, capul lui Iş-Boşet, fiul lui Saul, duşmanul tău, care voia să-ţi ia viaţa! Şi Domnul a răzbunat astăzi pe domnul meu, regele, împotriva lui Saul şi împotriva urmaşilor lui!
K@dCând au intrat în casă, în timp ce el era culcat în pat în dormitorul lui, l-au lovit şi l-au omorât, şi i-au tăiat capul. I-au luat capul şi au mers toată noaptea prin câmpie.
$?CdAu pătruns până în mijlocul casei, dându-se drept negustori de grâu, şi l-au lovit în pântece; şi Recab şi Baana, fratele său, au scăpat,
">?dŞi fiii lui Rimon beerotitul, Recab şi Baana, s-au dus în timpul căldurii zilei şi au ajuns în casa lui Iş-Boşet care se odihnea de amiază.
3=adŞi Ionatan, fiul lui Saul, avea un fiu schilod de picioare. Era de cinci ani, când a venit din Izreel vestea morţii lui Saul şi a lui Ionatan, şi când doica lui l-a luat şi a fugit. S-a întâmplat că în graba ei să fugă, el a căzut şi a rămas schilod. Numele lui era Mefiboşet.
j<Odpentru că beerotiţii fugiseră la Ghitaim şi au locuit acolo până în ziua de astăzi.)
h;KdŞi fiul lui Saul avea doi comandanţi peste trupele de război; numele unuia era Baana, iar numele celuilalt era Recab, fiii lui Rimon din Beerot, dintre fiii lui Beniamin. (Căci Beerot era şi el parte din Beniamin,
: #dŞi când fiul lui Saul a auzit că Abner a murit la Hebron, mâinile i-au rămas fără putere, şi tot Israelul s-a înspăimântat.
W9)d'Şi eu sunt încă slab cu toate că sunt uns ca rege; şi oamenii aceştia, fiii Ţeruiei, sunt prea puternici pentru mine. Domnul să răsplătească aceluia care a făcut răul, după răutatea lui!
z8od&Şi regele a zis slujitorilor lui: Nu ştiţi că un conducător şi un om mare a căzut astăzi în Israel?
7d%Şi în ziua aceea tot poporul şi tot Israelul au înţeles că n-a fost intenţia regelui să omoare pe Abner, fiul lui Ner.
6d$Tot poporul a luat la cunoştinţă despre aceasta şi i-a plăcut; de altfel tot ce făcea regele plăcea întregului popor.
x5kd#Când tot poporul a venit ca să-l convingă pe David să mănânce ceva în timp ce era încă zi, David a jurat, zicând: Aşa să-mi facă Dumnezeu, ba chiar mai mult, dacă voi gusta pâine sau altceva înainte de apusul soarelui!
)4Md"Mâinile tale nu erau legate, nici picioarele încătuşate. Tu ai căzut cum cade cineva înaintea celor răi! Şi tot poporul a plâns din nou pentru el.
_39d!Şi regele a plâns pentru Abner şi a zis: Să moară Abner cum moare un mişel?
2%d Şi ei au îngropat pe Abner în Hebron;şi regele şi-a ridicat glasul şi a plâns la mormântul lui Abner, şi tot poporul plângea.
I1 dŞi David a zis lui Ioab şi întregului popor care era cu el: Rupeţi-vă hainele şi încingeţi-vă cu saci şi bociţi înaintea lui Abner! Şi regele David mergea în urma sicriului.
0#dÎn felul acesta Ioab şi fratele său Abişai au ucis pe Abner, pentru că el omorâse pe Asael, fratele lor, în lupta de la Gabaon.
+/QdSângele acesta să cadă peste capul lui Ioab şi peste toată casa tatălui său! Şi niciodată să nu lipsească din casa lui Ioab cineva atins de o scurgere, sau de lepră, sau care să se reazeme în cârjă, sau care să cadă ucis de sabie, sau care să ducă lipsă de pâine!
$.CdDupă aceea David a aflat şi a zis: Eu şi împărăţia mea suntem nevinovaţi pe veci, înaintea Domnului, pentru sângele lui Abner, fiul lui Ner.
R-dŞi când Abner s-a întors la Hebron, Ioab l-a tras deoparte în poartă, ca să vorbească cu el în ascuns; şi acolo l-a lovit în pântece şi l-a omorât, pentru sângele fratelui său Asael
',IdŞi Ioab a ieşit de la David şi a trimis nişte mesageri după Abner care l-au adus înapoi de la fântâna fără apă Sira; dar David nu ştia nimic.
+dTu cunoşti pe Abner, fiul lui Ner! A venit să te înşele, ca să afle plecarea şi venirea ta şi ca să ştie tot ce faci.
* dIoab a venit la rege şi i-a zis: Ce ai făcut? Iată, Abner a venit la tine;de ce l-ai eliberat şi l-ai lăsat să plece?
4)cdCând a venit Ioab cu toată armata care era cu el, au spus lui Ioab, zicând: Abner, fiul lui Ner, a venit la rege şi el i-a dat drumul; şi Abner s-a dus în pace.
[(1dIoab şi slujitorii lui David s-au întors de la urmărirea unei cete şi au adus cu ei o mare pradă. Abner nu mai era la David în Hebron, pentru că David îi dăduse drumul, iar Abner plecase în pace.
'3dŞi Abner a zis lui David: Dă-mi voie să mă scol şi să plec, şi voi strânge tot Israelul la domnul meu, regele, ca ei să facă un legământ cu tine, şi să poţi fi rege peste tot ce-ţi doreşte sufletul. David a dat drumul lui Abner, şi el s-a dus în pace.
!&=dAbner a ajuns la David în Hebron însoţit de douăzeci de oameni. Şi David a făcut o petrecere pentru Abner şi pentru oamenii care erau cu el.
!%=dŞi Abner a vorbit şi lui Beniamin. Apoi Abner s-a dus să spună în auzul lui David la Hebron ce hotărâse Israel şi toată casa lui Beniamin.
M$dAcum deci, puneţi-l, căci Domnul a vorbit despre David, zicând: Prin mâna robului Meu David voi elibera pe poporul Meu Israel din mâna filistenilor şi din mâna tuturor duşmanilor lui.
#dAbner a stat de vorbă cu bătrânii lui Israel, zicând: Voi aţi cerut altădată pe David ca să fie rege peste voi.
"dSoţul ei a mers cu ea până la Bahurim, plângând în urma ei. Atunci Abner i-a zis: Du-te, întoarce-te! Şi el s-a întors.
Q!dIş-Boşet a trimis s-o ia de la soţul ei Paltiel, fiul lui Laiş.
+ QdDavid a trimis mesageri la Iş-Boşet, fiul lui Saul, zicând: Dă-mi pe soţia mea Mical, cu care m-am logodit pentru o sută de prepuţuri de la filisteni.
U%d Şi David a zis: Bine, voi face legământ cu tine, dar un lucru cer de la tine: să nu-mi vezi faţa decât dacă-mi vei aduce mai întâi pe Mical, fiica lui Saul, când vei veni să-mi vezi faţa.
T#d Apoi Abner a trimis mesageri la David ca să-i spună din partea lui: A cui este ţara? Şi a mai zis: Fă legământ cu mine şi iată, mâna mea va fi cu tine ca să aduci la tine pe tot Israelul.
jOd Şi Iş-Boşet n-a mai putut răspunde lui Abner nici un cuvânt, pentru că se temea de el.
+Qd când i-a spus că regatul va fi luat de la casa lui Saul şi că tronul lui David va fi ridicat peste Israel şi peste Iuda, de la Dan până la Beer-Şeba.
zod Aşa să-i facă Dumnezeu lui Abner, ba chiar mai mult, dacă nu voi face cum i-a jurat Domnul lui David –
dCdAtunci Abner s-a mâniat foarte tare din cauza cuvintelor lui Iş-Boşet şi a zis: Sunt eu oare un cap de câine al lui Iuda? Astăzi eu arăt milă faţă de casa tatălui tău Saul, faţă de fraţii şi prietenii lui şi nu te-am dat în mâinile lui David; cu toate acestea astăzi tu mă acuzi pentru un păcat făcut cu femeia aceasta?
!=dDar Saul avusese o concubină al cărei nume era Riţpa, fiica lui Aiia. Şi Iş-Boşet a zis lui Abner: De ce ai intrat la concubina tatălui meu?
~wdÎn timpul războiului dintre casa lui Saul şi casa lui David, Abner s-a arătat puternic pentru casa lui Saul.
oYdşi al şaselea, Itream, din Egla, soţia lui David. Aceştia i s-au născut lui David la Hebron.
U%dal patrulea, Adonia, fiul Hagitei;al cincilea, Şefatia, fiul Abitalei;
#dal doilea, Chileab, din Abigail, soţia lui Nabal din Carmel; al treilea, Absalom, fiul Maachei, fiica lui Talmai, regele Gheşurului;
xkdŞi în Hebron, lui David i s-au născut fii: întâiul său născut a fost Amnon, din Ahinoam, izreelita;
( MdÎntre casa lui Saul şi casa lui David a fost un război lung, dar David era din ce în ce mai puternic, iar casa lui Saul slăbea din ce în ce mai mult.
5ed Au luat pe Asael şi l-au îngropat în mormântul tatălui său la Betleem. Ioab şi oamenii lui au călătorit toată noaptea şi au venit la Hebron în zorii zilei.
{dDar slujitorii lui David omorâseră trei sute şaizeci de bărbaţi din bărbaţii lui Beniamin şi ai lui Abner.
!=dIoab s-a întors de la urmărirea lui Abner. Şi când a adunat tot poporul, dintre slujitorii lui David lipseau nouăsprezece bărbaţi şi Asael.
dAbner şi oamenii lui au mers toată noaptea prin câmpie, au trecut Iordanul, au străbătut tot Bitronul şi au venit la Mahanaim.
~wdŞi Ioab a sunat din trompetă; şi tot poporul s-a oprit şi n-au mai urmărit pe Israel, nici n-au mai luptat.
 7dŞi Ioab a zis: Viu este Dumnezeu că, dacă n-ai fi vorbit, poporul n-ar fi încetat până mâine dimineaţă să urmărească pe fraţii lui.
Z /dApoi Abner a chemat pe Ioab şi a zis: Oare sabia va sfâşia fără încetare? Nu ştii că la sfârşit va fi amar? Şi până când vei refuza să spui poporului să nu mai urmărească pe fraţii lui?
y mdCopiii lui Beniamin s-au adunat în urma lui Abner, au făcut o ceată şi s-au oprit pe vârful unui deal.
3 adIoab şi Abişai au urmărit pe Abner. La asfinţitul soarelui au ajuns la dealul Ama, care este în dreptul Ghiahului, pe drumul care duce în Deşertul Gabaonului.
  dDar Asael n-a vrut să se abată. De aceea, Abner l-a lovit în pântece cu capătul neascuţit al suliţei şi suliţa a ieşit prin spate; şi el a căzut acolo şi a murit pe loc. Toţi cei ce ajungeau la locul unde căzuse Asael mort, se Opreau.
/YdAbner a zis iarăşi lui Asael: Abate-te dinapoia mea. De ce să te lovesc şi să te trântesc la pământ? Cum aş putea atunci da faţă cu fratele tău Ioab?
8kdŞi Abner i-a zis: Abate-te la dreapta sau la stânga, pune mâna pe unul din tinerii aceştia şi ia pentru tine armele lui. Dar Asael nu s-a abătut din urmărirea lui.
dCdAtunci Abner s-a uitat înapoi şi a zis: Tu eşti, Asael? Şi el a răspuns: Eu sunt.
q]dAsael a urmărit pe Abner şi nu s-a dat nici la dreapta, nici la stânga din urmărirea lui Abner.
dAcolo erau şi cei trei fii ai Ţeruiei: Ioab, Abişai şi Asael. Şi Asael era iute de picioare, ca o căprioară de câmp.
 dÎn ziua aceea a fost o luptă foarte aprigă, iar Abner şi bărbaţii lui Israel au fost bătuţi de oamenii lui David.
jOdŞi fiecare a apucat pe celălalt de cap şi şi-au înfipt unul altuia sabia în coastă şi au căzut toţi deodată. De aceea, locul acela care este în Gabaon a fost numit Helcat-Haţurim (Locul săbiilor ascuţite).
$CdEi s-au sculat şi au înaintat în număr de doisprezece din Beniamin, pentru Iş-Boşet, fiul lui Saul, şi doisprezece dintre slujitorii lui David.
dAtunci Abner a zis lui Ioab: Lasă acum pe tineri să se scoale şi să lupte înaintea noastră! Şi Ioab a zis: Să se scoale!
Ld Şi Ioab, fiul Ţeruiei, şi oamenii lui David, au ieşit şi ei şi i-au întâlnit la iazul din Gabaon. Şi s-au aşezat, unii pe o parte a iazului, ceilalţi pe cealaltă parte a iazului.
q~]d Abner, fiul lui Ner, şi oamenii lui Iş-Boşet, fiul lui Saul, au ieşit din Mahanaim spre Gabaon.
o}Yd Şi timpul cât a domnit David la Hebron peste casa lui Iuda a fost de şapte ani şi şase luni.
8|kd Iş-Boşet, fiul lui Saul, era în vârstă de patruzeci de ani, când a început să domnească peste Israel, şi a domnit doi ani. Numai casa lui Iuda a urmat pe David.
{d Şi el l-a făcut rege peste Gaiaad, peste aşeriţi, peste Izreel, peste Efraim, peste Beniamin şi peste tot Israelul.
zdDar Abner, fiul lui Ner, conducătorul armatei lui Saul, a luat pe Iş-Boşet, fiul lui Saul şi l-a adus la Mahanaim.
ydSă vi se întărească mâinile şi fiţi viteji; căci stăpânul vostru Saul este mort şi casa lui Iuda m-a uns rege peste ea.
x dŞi acum, Domnul să vă arate bunătate şi credincioşie! Vă voi face şi eu bine, pentru că aţi făcut lucrul acesta.
dwCdŞi David a trimis mesageri la oamenii din Iabesul Galaadului, şi le-a zis: Binecuvântaţi să fiţi de Domnul, fiindcă aţi arătat o astfel de bunăvoinţă faţă de Saul, domnul vostru, şi l-aţi îngropat!
6vgdBărbaţii din Iuda au venit şi au uns acolo pe David ca rege peste casa lui Iuda. Şi au spus lui David, zicând: Oamenii din Iabesul Galaadului au îngropat pe Saul.
udŞi David a luat cu el şi pe oamenii care erau cu el, fiecare om cu casa lui; şi au locuit în cetăţile Hebronului.
tdDavid s-a urcat acolo, cu cele două soţii ale sale: Ahinoam, izreelita şi Abigail din Carmel, văduva lui Nabal, carmelitul.
Is dDupă aceea, David a întrebat pe Domnul, zicând: Să mă urc în vreuna din cetăţile lui Iuda? Şi Domnul i-a zis: Urcă-te. David a zis: Unde să mă urc? Şi Domnul a zis: La Hebron.
Lr dCum au căzut cei viteji, şi cum au pierit armele războiului!
q 1dMă doare după tine, frate, Ionatane!
Tu-mi erai foarte plăcut; dragostea ta pentru mine era minunată, întrecând dragostea femeilor.
np YdCum au căzut cei viteji în mijlocul bătăliei!
Ionatan este ucis pe locurile tale înalte.
o +dO, fiice ale lui Israel, plângeţi pe Saul, care vă îmbrăca în stacojiu cu măreţie; care punea ornamente de aur pe hainele voastre!
8n mdSaul şi Ionatan s-au iubit şi s-au plăcut în timpul vieţii lor şi la moarte n-au fost despărţiţi; erau mai uşori decât vulturii, erau mai puternici decât leii.
2m adDe la sângele celor răniţi, de la grăsimea celor viteji, săgeata lui Ionatan nu se întorcea niciodată înapoi, şi sabia lui Saul nu s-a întors fără nimic.
Yl /dO, munţi din Ghilboa! Nici rouă, nici ploaie să nu cadă pe voi, nici câmpii roditoare să nu fie pe voi. Căci acolo este aruncat scutul vitejilor! Scutul lui Saul, care nu mai este uns cu untdelemn.
"k AdN-o spuneţi în Gat, n-o vestiţi pe străzile Ascalonului, ca să nu se bucure fiicele filistenilor, ca să nu se laude fiicele celor necircumcişi
aj ?dFrumuseţea lui Israel este ucisă pe înălţimile tale!
Cum au căzut vitejii!
yi odşi a poruncit să înveţe pe copiii lui Iuda Cântarea Arcului; iată, este scrisă în Cartea lui Iaşer.
_h ;dŞi cu această cântare de doliu David a plâns pe Saul şi pe fiul său Ionatan,
g 9dŞi David i-a zis: Sângele tău să cadă asupra capului tău, căci gura ta a mărturisit împotriva ta, zicând: Am omorât pe unsul Domnului.
}f wdŞi David a chemat pe unul din tinerii lui şi a zis: Du-te şi omoară-l! El a lovit pe amalecit, care a murit.
te edŞi David i-a zis: Cum de nu ţi-a fost frică să întinzi mâna şi să nimiceşti pe unsul Domnului?
d d Şi David a zis tânărului care-i spusese aceste lucruri: De unde eşti? Şi el a răspuns: Sunt fiul unui străin, un amalecit.
Ec d Şi au jelit, au plâns şi au postit până seara pentru Saul şi pentru fiul său Ionatan, pentru poporul Domnului şi pentru casa lui Israel, întrucât căzuseră loviţi de sabie.
b {d Atunci David şi-a înhăţat hainele şi le-a sfâşiat, şi la fel au făcut toţi oamenii care erau lângă el.
ma Wd M-am apropiat deci de el şi l-am omorât, pentru că ştiam că nu mai putea să trăiască după ce a căzut. Şi am luat coroana care era pe capul lui şi brăţara care era pe mâna lui şi le-am adus aici la domnul meu.
` d El mi-a zis din nou: Apropie-te, te rog, şi omoară-mă; căci m-a cuprins agonia, cu toate că sunt încă plin de viaţă.
Q_ dŞi el mi-a zis: Cine eşti? Şi eu i-am răspuns: Sunt un amalecit.
f^ IdŞi când s-a uitat în spatele lui, m-a văzut şi m-a chemat. Şi eu am zis: Iată-mă.
E] dŞi tânărul care-i spusese a zis: S-a întâmplat să fiu pe Muntele Ghilboa şi iată, Saul stătea rezemat în suliţa său, iar carele şi călăreţii îl urmăreau îndeaproape.
z\ qdDavid a zis tânărului care-i spusese aceste lucruri: De unde ştii că Saul şi fiul său Ionatan au murit?
e[ GdAtunci David i-a zis: Cum merg lucrurile? Te rog, spune-mi. Şi el a răspuns: Poporul a fugit de pe câmpul de bătălie şi mulţi din popor au căzut şi sunt morţi; chiar şi Saul şi fiul său Ionatan au murit.
YZ /dŞi David i-a zis: De unde vii? El i-a zis: Am fugit din tabăra lui Israel.
KY dŞi iată că a treia zi a venit un om din tabăra lui Saul cu hainele sfâşiate şi cu ţărână presărată pe cap. Când a ajuns la David, s-a proşternut la pământ şi s-a închinat.
X dDupă moartea lui Saul, David, după ce se întorsese de la nimicirea amaleciţilor, a rămas două zile la Ţiclag.
fWGZ le-au luat oasele şi le-au îngropat sub stejarul din Iabes. Şi au postit şapte zile.
=VuZ toţi vitejii s-au sculat, au mers toată noaptea şi au luat de pe zidurile Bet-Şanului trupul lui Saul şi trupurile fiilor lui. Apoi s-au întors la Iabes, unde le-au ars;
bU?Z Şi când locuitorii Iabesului din Galaad au auzit ce au făcut filistenii lui Saul,
nTWZ Apoi au pus armura lui în templul astarteelor şi i-au atârnat trupul pe zidurile Bet-Şanului
FSZ Au tăiat capul lui Saul şi l-au dezbrăcat de armura lui. Apoi au trimis mesaj prin toată ţara filistenilor ca să vestească lucrul acesta în templele idolilor lor şi în popor.
&RGZŞi în ziua următoare, când filistenii au venit să dezbrace pe cei morţi, au găsit pe Saul şi pe cei trei fii ai lui căzuţi pe Muntele Ghilboa.
8QkZŞi când bărbaţii din Israel, care erau de cealaltă parte a văii, şi cei ce erau de cealaltă parte a Iordanului, au văzut că bărbaţii lui Israel fugeau şi că Saul şi fiii lui muriseră, şi-au părăsit cetăţile şi au fugit şi ei; şi filistenii au venit şi s-au aşezat în ele.
PZAstfel Saul, cei trei fii ai lui, purtătorul armelor lui şi toţi oamenii lui au murit împreună în aceeaşi zi.
OZCând purtătorul armelor lui a văzut că Saul era mort, s-a aruncat şi el în sabia lui şi a murit împreună cu el.
nMWZLupta a devenit grea împotriva lui Saul; arcaşii l-au lovit şi a fost rănit grav de arcaşi.
LZFilistenii au urmărit pe Saul şi pe fiii lui. Şi filistenii au ucis pe Ionatan, pe Abinadab şi pe Malchişua, fiii lui Saul.
K +ZFilistenii au luptat împotriva lui Israel; bărbaţii lui Israel au fugit dinaintea filistenilor şi au căzut ucişi pe Muntele Ghilboa.
cJAZcelor din Hebron şi din toate locurile pe care David le străbătuse cu oamenii lui.
CIZcelor din Horma, celor din Cor-Aşan, celor din Atac,
gHIZcelor din Racal, celor din cetăţile Ierahmeeliţilor, celor din cetăţile cheniţilor,
DGZcelor din Aroer, celor din Sifmot, celor din Eştemoa,
SF!ZA trimis celor din Betel, celor din Ramot de la sud, celor din Iatir,
DEZCând David s-a întors la Ţiclag, o parte din pradă a trimis-o bătrânilor lui Iuda, prietenilor săi, zicând: Iată un dar pentru voi din prada luată de la duşmanii Domnului!
mDUZLucrul acesta a rămas de atunci şi până în ziua de azi o lege şi un obicei pentru Israel.
OCZŞi cine v-ar asculta în privinţa aceasta? Atât cât este partea acelora care s-au coborât la război, atât va fi şi partea acelora care au rămas la echipamente: şi ei vor primi la fel.
,BSZDar David a zis: Fraţii mei, să nu faceţi aşa cu ce ne-a dat Domnul, care ne-a păzit şi a dat în mâna noastră armata care venise împotriva noastră.
AZŞi toţi oamenii cei răi şi de nimic dintre cei ce merseseră cu David, au luat cuvântul şi au zis: Fiindcă n-au venit cu noi, nu le vom da nimic din prada pe care am recuperat-o, ci doar să-şi ia fiecare soţia şi copiii şi să plece.
$@CZDavid a ajuns la cei două sute de oameni, care fuseseră prea obosiţi ca să mai poată merge după el, şi pe care-i lăsase la pârâul Besor. Ei au ieşit în întâmpinarea lui David şi a poporului care era cu el. David s-a apropiat de ei şi i-a întrebat de sănătate.
?9ZDavid a luat toate turmele şi toate cirezile; şi cei ce conduceau turma aceasta şi mergeau înaintea ei, ziceau: Aceasta este prada lui David!
(>KZNimic din ce era al lor nu le-a lipsit, de la mic până la mare, fii sau fiice, pradă sau altceva din tot ce luaseră de la ei: David a recuperat totul.
x=kZDavid a recuperat astfel tot ce luaseră amaleciţii, şi David a scăpat si pe cele două soţii ale lui.
3<aZDavid i-a bătut din zorii zilei până a doua zi seara şi n-a scăpat nici unul din ei, afară de patru sute de tineri care au încălecat pe cămile şi au fugit.
X;+ZEl l-a coborât şi iată, amaleciţii erau împrăştiaţi pe tot ţinutul, mâncând, bând şi dansând, din cauza prăzii celei mari pe care o luaseră din ţara filistenilor şi din ţara lui Iuda.
U:%ZAtunci David i-a zis: Mă poţi duce la armata aceasta? Şi el a zis: Jură-mi pe Dumnezeu că nu mă vei omorî şi nici nu mă vei da pe mâna stăpânului meu şi te voi coborî la armata aceasta.
9'ZAm năvălit în partea de sud a cheretiţilor, în teritoriul care aparţine de Iuda, şi la sud de Caleb; şi am ars Ţiclagul cu foc.
X8+Z Şi David i-a zis: Al cui eşti şi de unde eşti? Şi el a zis: Sunt un tânăr din Egipt, un slujitor al unui amalecit; stăpânul meu m-a părăsit, deoarece cu trei zile în urmă m-am îmbolnăvit.
U7%Z Şi i-au mai dat o bucată de turtă de smochine şi două legături de stafide. După ce a mâncat, şi-a recăpătat puterea; căci nu mâncase şi nu băuse apă timp de trei zile şi trei nopţi.
6Z Pe câmp au găsit un egiptean, pe care l-au adus la David; ei i-au dat pâine, şi el a mâncat, şi i-au dat apă să bea.
05[Z David a continuat urmărirea, el şi patru sute de oameni; căci două sute de oameni s-au oprit, pentru că erau prea obosiţi ca să mai treacă pârâul Besor.
41Z David a plecat, el şi cei şase sute de oameni care erau cu el, şi au ajuns la pârâul Besor, unde s-au oprit cei ce rămâneau în urmă.
73iZŞi David a întrebat pe Domnul, zicând: Să urmăresc armata aceasta? O voi ajunge? Şi El i-a răspuns: Urmăreşte-o, pentru că o vei ajunge şi vei recupera totul.
2ZAtunci David a zis preotului Abiatar, fiul lui Ahimelec: Te rog, adu efodul aici la mine. Şi Abiatar a adus efodul la David.
q1]ZBa mai mult, David era în mare strâmtorare, pentru că poporul vorbea să-l ucidă cu pietre, căci sufletul poporului era amărât, fiecare din cauza fiilor şi fiicelor lui. Dar David s-a întărit în Domnul Dumnezeul lui.
0ZŞi cele două soţii ale lui David, Ahinoam izreelita şi Abigail, văduva lui Nabal carmelitul, fuseseră luate şi ele captive.
/yZAtunci David şi poporul care era cu el au ridicat glasul şi au plâns până n-au mai avut putere să plângă.
.)ZDavid şi oamenii lui au ajuns în cetate şi iată, era arsă de foc; şi soţiile lor, fiii lor şi fiicele lor au fost luaţi captivi.
-!ZAu luat captive pe femei şi pe cei ce erau acolo, de la mic până la mare; n-au omorât pe nimeni, dar au luat totul şi au plecat.
k~l}6|5{u{zzyy0xwwvIutt sDrr?qqf(GdŞi vino la rege şi vorbeşte-i în felul acesta. Şi Ioab a pus cuvintele în gura ei.
s'adŞi Ioab a trimis la Tecoa şi a adus de acolo pe o femeie înţeleaptă şi i-a zis: Prefă-te că plângi şi îmbracă-te în haine de doliu; nu te unge cu untdelemn, ci fii ca o femeie care plânge de mult timp după un mort.
^& 9dIoab, fiul Ţeruiei, a înţeles că inima regelui era îndreptată spre Absalom.
%d 'Şi regele David dorea mult să meargă la Absalom; căci se consolase în privinţa lui Amnon, din moment ce acesta murise.
Y$-d &Aşadar, Absalom a fugit şi s-a dus la Gheşur, şi a stat acolo trei ani.
#d %Dar Absalom a fugit şi s-a dus la Talmai, fiul lui Amihur, regele Gheşurului. Şi David îşi plângea fiul în fiecare zi.
/"Yd $Şi pe când sfârşea el de vorbit, iată, au venit fiii regelui, şi-au ridicat glasurile şi au plâns; şi regele şi toţi slujitorii lui au plâns cu amar.
l!Sd #Şi Ionadab a zis regelui: Iată, au venit fiii regelui! Este aşa cum a spus slujitorul tău!
, Sd "Absalom a fugit. Şi tânărul care era de strajă a ridicat ochii şi s-a uitat şi iată, mult popor venea pe drumul dinapoia lui, din partea dinspre munte.
-d !Şi acum să nu pună domnul meu, regele, lucrul acesta pe inima lui, zicând: Toţi fiii regelui au murit, pentru că numai Amnon a murit.
/Yd Şi Ionadab, fiul lui Şimea, fratele lui David, a răspuns şi a zis: Să nu zică domnul meu că ei au omorât pe toţi tinerii, fiii regelui, pentru că numai Amnon este mort. Căci lucrul acesta a fost plănuit prin gura lui Absalom din ziua când Amnon a necinstit pe sora lui, Tamar.
-d Atunci regele s-a sculat, şi-a rupt hainele şi s-a culcat pe pământ, şi toţi slujitorii lui au stat împrejurul lui cu hainele rupte.
!d Pe când erau încă pe drum, a ajuns vestea la David, zicând: Absalom a ucis pe toţi fiii regelui şi n-a rămas nici unul din ei.
1]d Şi slujitorii lui Absalom au făcut lui Amnon cum le poruncise Absalom. Atunci toţi fiii regelui s-au sculat, a încălecat fiecare pe catârul lui şi au fugit.
ymd Absalom a poruncit slujitorilor lui, zicând: Luaţi seama când inima lui Amnon se va înveseli de vin şi când vă voi zice: Loviţi pe Amnon!, atunci să-l omorâţi. Nu vă temeţi; oare nu eu v-am poruncit? Fiţi tari şi viteji!
}ud Dar Absalom a insistat pe lângă el, şi el a dat voie lui Amnon şi tuturor fiilor regelui să meargă cu el.
7d Atunci Absalom a zis: Dacă nu, te rog, dă voie măcar fratelui meu Amnon să meargă cu noi. Şi regele i-a zis: De ce să meargă el cu tine?
8kd Şi regele a zis lui Absalom: Nu, fiul meu, nu vom merge toţi, ca să nu-ţi fim o povară. Absalom a mai insistat, dar David n-a vrut să meargă, ci l-a binecuvântat.
#Ad Şi Absalom a venit la rege şi a zis: Iată, slujitorul tău are acum tunsul oilor; să vină, te rog, regele şi slujitorii lui la slujitorul tău.
d Şi după doi ani, Absalom avea tunsul oilor la Baal-Haţor, lângă Efraim;şi Absalom a invitat pe toţi fiii regelui.
*Od Dar Absalom n-a vorbit cu Amnon, fratele său, nici bine, nici rău; dar Absalom a început să-l urască pe Amnon pentru că necinstise pe sora lui, Tamar.
b?d Dar când regele David a aflat despre toate aceste lucruri, s-a mâniat foarte tare.
hKd Atunci fratele ei Absalom i-a zis: A fost fratele tău Amnon cu tine? Acum, sora mea, taci, căci el este fratele tău; nu pune lucrul acesta la inimă. Şi Tamar, nemângâiată, a rămas în casa fratelui ei Absalom.
(Kd Atunci Tamar şi-a pus cenuşă în cap şi şi-a sfâşiat rochia cea pestriţă care era pe ea; şi-a pus mâna în cap şi a plecat plângând cu amar.
Bd Ea purta o rochie pestriţă; căci cu asemenea haine erau îmbrăcate fiicele regelui, atâta timp cât erau fecioare. Slujitorul lui a scos-o afară şi a încuiat uşa după ea.
d Atunci el a chemat pe slujitorul lui care-l slujea şi i-a zis: Alungă această femeie de la mine şi încuie uşa după ea!
+d Şi ea i-a zis: Nu, căci răul acesta de a mă alunga este mai mare decât celălalt pe care mi l-ai făcut. Dar el n-a vrut s-o asculte.
2 _d Apoi Amnon a urât-o cu o ură foarte mare; căci ura cu care a urât-o a fost mai mare decât dragostea cu care a iubit-o. Şi Amnon i-a zis: Scoală-te şi du-te!
{ qd Dar el n-a vrut să asculte de glasul ei; şi fiind mai puternic decât ea, a obligat-o şi s-a culcat cu ea.
7 id Căci unde mi-aş putea duce ruşinea? Şi tu vei trece drept un nebun în Israel. Şi acum, te rog, vorbeşte cu regele, pentru că el nu se va împotrivi să fiu a ta.
 d Dar ea i-a răspuns: Nu, fratele meu, nu mă necinsti, căci nu se face aşa în Israel; nu face acest lucru ruşinos!
u ed În timp ce îi dădea să mănânce, el a apucat-o şi i-a zis: Vino, sora mea, şi culcă-te cu mine.
;qd Atunci Amnon a zis Tamarei: Adu-mi mâncarea în cameră şi o voi mânca din mâna ta. Tamar a luat turtele pe care le făcuse şi le-a dus în cameră la fratele ei Amnon.
Cd ea a luat apoi tigaia şi le-a răsturnat înaintea lui, dar Amnon n-a vrut să mănânce. Şi Amnon a zis: Să iasă toată lumea afară. Şi toată lumea a ieşit afară de la el.
0[d Tamar s-a dus la casa fratelui ei Amnon, care era culcat. Şi ea a luat plămădeală, a frământat-o şi a pregătit turte înaintea ochilor lui, şi le-a copt;
d Şi David a trimis după Tamar la casa ei, zicând: Du-te la casa fratelui tău Amnon şi pregăteşte-i de mâncare.
xkd Amnon s-a culcat şi s-a prefăcut că este bolnav; când a venit regele să-l vadă, Amnon a zis regelui: Permite, te rog, surorii mele Tamar să vină şi să facă două turte înaintea ochilor mei şi să le mănânc din mâna ei.
'Id Ionadab i-a zis: Culcă-te în pat şi fă-te că eşti bolnav. Când va veni tatăl tău să te vadă, să-i zici: Dă voie, te rog, surorii mele Tamar să vină să-mi dea să mănânc; să pregătească mâncarea înaintea ochilor mei, ca s-o văd şi să mănânc din mâna ei.
(Kd Şi el a zis lui Amnon: De ce te usuci tu, fiul regelui, zi după zi? Nu vrei să-mi spui? Amnon i-a răspuns: Iubesc pe Tamar, sora fratelui meu Absalom.
d Dar Amnon avea un prieten, al cărui nume era Ionadab, fiul lui Şimea, fratele lui David; şi Ionadab era un om foarte şiret.
/Yd Şi Amnon era atât de chinuit din cauza surorii lui, Tamar încât s-a îmbolnăvit, pentru că ea era fecioară, şi îi venea greu lui Amnon să-i facă ceva.
 d După aceea, Absalom, fiul lui David, a avut o soră foarte frumoasă, care se numea Tamar; şi Amnon, fiul lui David, a iubit-o.
~#d Şi pe poporul din ea l-a scos şi l-a trecut prin ferăstraie, prin grape de fier şi securi de fier, şi i-a pus să treacă prin cuptoarele de cărămizi; aşa a făcut tuturor cetăţilor fiilor lui Amon. Apoi David şi tot poporul s-au întors la Ierusalim.
M}d Şi el a luat coroana de pe capul regelui ei; greutatea acesteia era de un talant de aur, cu pietrele preţioase. Au pus-o pe capul lui David, care a mai luat o foarte mare pradă din cetate.
e|Ed David a strâns tot poporul şi a mers la Raba, a luptat împotriva ci şi a cucerit-o.
!{=d Acum strânge poporul rămas, aşază-ţi tabăra împotriva cetăţii si ia-o tu, ca să n-o iau eu şi cetatea să fie chemată după numele meu.
szad Şi Ioab a trimis mesageri la David şi a zis: Am luptat împotriva Rabei şi am luat cetatea apelor.
[y1d Ioab a luptat împotriva Rabei fiilor lui Amon şi a cucerit cetatea regală.
xd El l-a încredinţat în mâna profetului Natan, şi Natan i-a pus numele Iedidia (Preaiubitul Domnului), pentru Domnul.
5wed David a mângâiat pe soţia lui Bat-Şeba, şi a intrat la ea şi s-a culcat cu ea. Ea a născut un fiu şi el i-a pus numele Solomon. Iar pe acesta Domnul l-a iubit.
v!d Dar acum el a murit; de ce să mai postesc? Oare pot eu să-l aduc înapoi? Eu mă voi duce la el, dar el nu se va întoarce la mine.
0u[d Şi el a zis: Când trăia copilul, posteam şi plângeam, căci îmi ziceam: Cine ştie, poate că Domnul Se va îndura de mine şi va lăsa copilul în viaţă.
2t_d Slujitorii lui i-au zis: Ce înseamnă ceea ce faci? Când trăia copilul, posteai şi plângeai pentru el, dar acum, când copilul a murit, te scoli şi mănânci.
sd Atunci David s-a sculat de la pământ, s-a spălat şi s-a uns, şi şi-a schimbat hainele; apoi s-a dus în Casa Domnului şi s-a închinat. După aceea a venit în casa lui şi, când a cerut, ei au pus înaintea lui mâncare şi el a mâncat.
Drd Dar când David a văzut că slujitorii lui vorbeau în şoaptă unul cu altul, a înţeles că murise copilul. David a zis slujitorilor lui: A murit copilul? Şi ei au zis: A murit.
%qEd Şi în ziua a şaptea copilul a murit. Slujitorii lui David s-au temut să-i spună că a murit copilul, căci ei ziceau: Iată, când copilul încă mai trăia, i-am vorbit şi nu ne-a ascultat glasul. Cum să-i spunem dar că a murit copilul, căci s-ar întrista si mai mult?
pd Bătrânii casei s-au sculat şi s-au dus la el ca să-l ridice de pe pământ; dar el n-a vrut şi nici n-a mâncat nimic cu ei.
od David s-a rugat lui Dumnezeu pentru copil; şi David a postit şi s-a dus acasă, şi toată noaptea a stat culcat pe pământ.
nd Şi Natan a plecat acasă. Domnul a lovit copilul pe care soţia lui Urie îl născuse lui David şi a fost grav bolnav.
m+d Dar, pentru că prin fapta aceasta ai dat mare ocazie duşmanilor Domnului să rostească blasfemii, copilul care ţi s-a născut va muri.
l+d Atunci David a zis lui Natan:
Am păcătuit împotriva Domnului! Şi Natan a zis lui David: Domnul îţi iartă păcatul; nu vei muri.
~kwd Căci ai lucrat pe ascuns; Eu însă voi face lucrul acesta în faţa întregului Israel şi în faţa soarelui.
bj?d Aşa vorbeşte Domnul: Iată, din casa ta voi ridica răul împotriva ta şi voi lua, sub ochii tăi, pe soţiile tale şi le voi da aproapelui tău, care se va culca cu soţiile tale în faţa soarelui acestuia.
i3d Acum niciodată nu se va depărta sabia din casa ta, pentru că M-ai dispreţuit şi pentru că ai luat de soţie pe soţia lui Urie, hetitul.
`h;d De ce dar ai dispreţuit tu Cuvântul Domnului şi ai făcut ce este rău în ochii Lui? Ai lovit cu sabia pe Urie, hetitul, ai luat pe soţia lui ca să fie soţia ta şi l-ai omorât cu sabia fiilor lui Amon.
pg[d te-am făcut stăpân peste casa stăpânului tău, am pus la sânul tău soţiile stăpânului tău şi ţi-am dat casa lui Israel şi a lui Iuda. Şi dacă ar fi fost prea puţin, aş mai fi adăugat altele la toate acestea.
.fWd Şi Natan a zis lui David: Tu eşti omul acela! Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Eu te-am uns rege peste Israel şi te-am scăpat din mâna lui Saul;
ceAd Şi să dea înapoi patru miei, pentru că a făcut fapta aceasta şi n-a avut milă.
3dad Atunci David s-a aprins foarte tare de mânie împotriva acestui om şi a zis lui Natan: Viu este Domnul că omul care a făcut lucrul acesta este vrednic de moarte!
cd A venit un călător la omul acela bogat, dar bogatul nu s-a îndurat să se atingă de oile sau de boii lui, ca să pregătească un prânz călătorului care venise la el, ci a luat oaia săracului şi a gătit-o pentru omul care venise la el.
bd Dar săracul n-avea nimic decât o mieluşea, pe care o cumpărase; o hrănea şi o creştea la el împreună cu copiii lui; ea mânca din aceeaşi bucată de pâine cu el, şi bea din acelaşi pahar cu el, şi dormea la sânul lui, şi-i era ca o fiică.
@a}d Bogatul avea foarte multe oi şi foarte mulţi boi.
` 'd Atunci Domnul a trimis pe Natan la David. Şi el a venit la el şi i-a zis: într-o cetate erau doi oameni, unul bogat şi altul sărac.
M_d După ce au trecut zilele de doliu, David a trimis şi a adus-o în casa lui, iar ea a devenit soţia lui; apoi ea i-a născut un fiu. Dar fapta pe care a făcut-o David n-a plăcut Domnului.
W^)d Când soţia lui Urie a aflat că soţul ei murise, a jelit pe soţul ei.
]d David a zis mesagerului: Aşa să vorbeşti lui Ioab: Nu lăsa ca lucrul acesta să te dezamăgească, pentru că sabia doboară când pe unul când pe altul; întăreşte lupta împotriva cetăţii şi nimiceşte-o. Şi aşa, tu să-l încurajezi.
5\ed Dar arcaşii au tras cu săgeţi de pe zid asupra slujitorilor tăi şi au murit câţiva din slujitorii regelui, şi slujitorul tău, Urie, hetitul, este şi el mort.
>[wd Şi mesagerul a zis lui David: Oamenii aceia au fost mai tari decât noi şi au ieşit în câmp împotriva noastră, iar noi am mers împotriva lor până la poarta cetăţii.
]Z5d Mesagerul a plecat şi la sosire a istorisit lui David tot ce-i poruncise Ioab.
lYSd Cine a ucis pe Abimelec, fiul lui Ierubeşet? Nu o femeie, care a aruncat peste el de pe zid o piatră de moară şi a murit la Tebeţ? De ce v-aţi apropiat de zid? Atunci să-i spui: A murit şi robul tău Urie, hetitul.
$XCd dacă regele se va mânia şi va zice: De ce v-aţi apropiat de cetate să luptaţi împotriva ei? N-aţi ştiut că se vor arunca săgeţi de pe zid?
wWid Şi a poruncit mesagerului, zicând: După ce vei sfârşi de istorisit regelui toate amănuntele luptei,
^V7d Ioab a trimis să istorisească lui David toate lucrurile privitoare la război.
U3d Oamenii din cetate au ieşit afară ca să lupte cu Ioab; au căzut mulţi din popor, din slujitorii lui David, şi a murit şi Urie, hetitul.
~Twd Şi după ce Ioab a cercetat îndeaproape cetatea, a pus pe Urie în locul unde ştia că sunt bărbaţi viteji.
&SGd El a scris în scrisoare aşa: Puneţi pe Urie în locul cel mai greu al luptei şi trageţi-vă înapoi de lângă el, ca să fie lovit şi să moară.
`R;d A doua zi dimineaţa, David a scris o scrisoare lui Ioab şi a trimis-o prin Urie.
IQ d David l-a chemat să mănânce şi să bea cu el, şi l-a îmbătat; şi Urie a ieşit seara afară să se culce pe patul său cu slujitorii stăpânului său, dar nu s-a coborât acasă.
!P=d Şi David a zis lui Urie: Mai rămâi şi astăzi aici şi mâine îţi voi da drumul. Şi Urie a rămas la Ierusalim în ziua aceea şi a doua zi.
IO d Şi Urie a zis lui David: Chivotul şi Israel şi Iuda locuiesc în corturi, domnul meu Ioab şi slujitorii domnului meu sunt aşezaţi cu tabăra în câmp, şi eu să mă duc acasă ca să mănânc şi să beau şi să mă culc cu soţia mea! Viu eşti tu şi viu este sufletul tău că nu voi face lucrul acesta!
*NOd Când i-au spus lui David, zicând: Urie n-a coborât la casa lui, David a zis lui Urie: Nu vii tu oare dintr-o călătorie? De ce nu te-ai coborât acasă?
Md Dar Urie s-a culcat la poarta casei regeşti cu toţi slujitorii stăpânului său şi nu s-a coborât acasă la el.
/LYd Apoi David a zis lui Urie: Coboară-te acasă şi spală-ţi picioarele. Urie a ieşit din casa regelui şi în urma lui a fost trimis un dar din partea regelui.
~Kwd Când Urie a venit la el, David l-a întrebat ce face Ioab, cum este poporul şi cum se desfăşoară războiul.
Jyd Atunci David a trimis poruncă la Ioab, zicând: Trimite-mi pe Urie, hetitul. Şi Ioab a trimis pe Urie la David.
sIad Femeia a rămas însărcinată; ea a trimis să i se spună lui David şi a zis: Sunt însărcinată.
-HUd Şi David a trimis nişte mesageri s-o aducă. Ea a venit la el şi el s-a culcat cu ea, căci ea era curăţată de necurăţia ei; şi ea s-a întors acasă.
G d David a trimis să afle cine era femeia aceea. Şi i s-a spus: Este Bat-Şeba, fiica iui Eliam, soţia lui Urie, hetitul.
SF!d Într-o după-amiază spre seară, David s-a sculat din patul lui şi se plimba pe acoperişul casei regale; şi de pe acoperiş a zărit o femeie care făcea baie. Şi femeia era foarte frumoasă.
aE ?d În anul următor, pe vremea când porneau regii la război, David a trimis pe Ioab, cu slujitorii lui şi cu tot Israelul, să nimicească pe fiii lui Amon şi să asedieze Raba. Dar David a rămas la Ierusalim.
FDd Când au văzut toţi regii, slujitorii lui Hadarezer, că sunt bătuţi de Israel, au făcut pace cu Israel şi i-au slujit. Astfel sirienii s-au temut să mai ajute pe fiii lui Amon.
aC=d Dar sirienii au fugit dinaintea lui Israel şi David a omorât şapte sute de vizitii de-ai sirienilor şi patruzeci de mii de călăreţi, şi l-a lovit pe Şobac, conducătorul armatei lor, care a murit acolo.
CBd Când i s-a spus lui David, el a adunat tot Israelul, a trecut peste Iordan şi a ajuns la Helam. Sirienii s-au pregătit să iasă împotriva lui David şi au început lupta cu el.
1A]d Şi Hadarezer a trimis şi a adus pe sirienii care erau dincolo de fluviu, şi ei au venit la Helam; Şobac, mai-marele armatei lui Hadarezer, era în fruntea lor.
P@d Sirienii, văzându-se bătuţi de Israel, s-au strâns la un loc.
P?d Şi când au văzut fiii lui Amon că sirienii o luaseră la fugă, au fugit şi ei dinaintea lui Abişai şi au intrat în cetate. Ioab s-a întors de la fiii lui Amon şi a venit la Ierusalim.
l>Sd Ioab cu poporul lui a înaintat împotriva sirienilor şi ei au luat-o la fugă dinaintea lui.
0=[d Fii tare, şi să ne arătăm plini de curaj pentru poporul nostru şi pentru cetăţile Dumnezeului nostru; şi Domnul să facă ceea ce este bine înaintea Lui!
6<gd Şi el a zis: Dacă sirienii vor fi mai tari decât mine, să vii în ajutorul meu; şi dacă fiii lui Amon vor fi mai tari decât tine, voi merge eu în ajutorul tău.
;d Pe cei ce au mai rămas din popor i-a pus sub comanda fratelui său Abişai, ca să-i pună să lupte împotriva fiilor lui Amon.
3:ad Când Ioab a văzut că avea să lupte şi din faţă şi din spate, a ales câţiva dintre oamenii aleşi ai lui Israel şi i-a pus să lupte împotriva sirienilor.
@9{d Fiii lui Amon au ieşit şi s-au aşezat în rânduri de bătaie la intrarea porţii; sirienii din Toba şi din Rehob şi oamenii din Tob şi din Maaca erau deoparte în câmpie.
x8kd Când David a auzit această veste, a trimis împotriva lor pe Ioab şi pe toată armata oamenilor viteji.
07[d Când fiii lui Amon au văzut că s-au făcut urâţi lui David, fiii lui Amon au trimis şi au tocmit douăzeci de mii de pedeştri de la sirienii din Bet-Rehob şi de la sirienii din Toba, o mie de bărbaţi de la regele din Maaca şi douăsprezece mii de bărbaţi de la oamenii din Tob.
n6Wd Când l-au înştiinţat despre aceasta, David a trimis să-i întâmpine, pentru că oamenilor acestora le era foarte ruşine. Şi regele a zis: Rămâneţi la Ierihon până vă vor creşte bărbile, apoi întoarceţi-vă.
"5?d Atunci Hanun a luat pe slujitorii lui David, le-a ras barba pe jumătate şi le-a tăiat hainele pe jumătate până la coapse, şi le-a dat drumul.
4d conducătorii fiilor lui Amon au zis stăpânului lor Hanun: Crezi că David ţi-a trimis oameni să te mângâie, ca să cinstească pe tatăl tău? N-a trimis oare David pe slujitorii lui la tine ca să cerceteze cetatea, s-o cunoască şi s-o nimicească?
.3Wd Atunci David a zis: Voi arăta bunăvoinţă faţă de Hanun, fiul lui Nahaş, cum a arătat şi tatăl lui bunăvoinţă faţă de mine. Şi David a trimis pe slujitorii săi să-l mângâie pentru moartea tatălui său. Dar când au ajuns slujitorii lui David în ţara fiilor lui Amon,
d2 Ed După aceea, regele fiilor lui Amon a murit şi în locul lui a domnit fiul său Hanun.
1 d Mefiboşet locuia în Ierusalim, pentru că mânca totdeauna la masa regelui; şi el era schilod de amândouă picioarele.
0'd Şi Mefiboşet avea un fiu tânăr, al cărui nume era Mica. Şi toţi cei ce locuiau în casa lui Ţiba erau slujitorii lui Mefiboşet.
G/ d Şi Ţiba a zis regelui: Robul tău va face tot ce porunceşte domnul meu, regele, robului său. Cât despre Mefiboşet, a zis regele, el va mânca la masa mea ca unul din fiii regelui.
(.Kd Şi tu şi fiii tăi, şi slujitorii tăi, veţi lucra pământul pentru el şi veţi aduce roadele înăuntru, ca fiul stăpânului tău să aibă hrană; dar Mefiboşet, fiul stăpânului tău, va mânca totdeauna la masa mea. Ţiba avea cincisprezece fii şi douăzeci de sclavi.
-7d Regele a chemat pe Ţiba, slujitorul lui Saul, şi i-a zis: Dau fiului stăpânului tău tot ce era al lui Saul şi tot ce avea toată casa lui.
},ud Şi el s-a închinat din nou şi a zis: Cine este robul tău, ca să iei în seamă pe un câine mort, ca mine?
[+1d David i-a zis: Nu te teme, căci îţi voi arăta bunătate din cauza tatălui tău Ionatan, şi îţi voi da înapoi toate pământurile tatălui tău Saul; şi tu vei mânca pâine totdeauna la masa mea.
D*d Şi Mefiboşet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, a venit la David, a căzut cu faţa la pământ şi s-a închinat. Şi David a zis: Mefiboşet! Şi el a răspuns: Iată, robul tău!
f)Gd Şi regele David a trimis şi l-a adus din casa lui Machir, fiul lui Amiel, din Lodebar.
({d Şi regele i-a zis: Unde este? Şi Ţiba a răspuns regelui: Este în casa lui Machir, fiul lui Amiel, la Lodebar.
E'd Şi regele a zis: Mai este cineva din casa lui Saul, ca să-i arăt bunătatea lui Dumnezeu? Şi Ţiba a zis regelui: Mai este un fiu al lui Ionatan, schilod de amândouă picioarele.
:&od Era un slujitor din casa lui Saul, al cărui nume era Ţiba, pe care l-au adus la David. Regele i-a zis: Tu eşti Ţiba? Şi el a răspuns: Eu, slujitorul tău, sunt acela.
i% Od David a zis: A mai rămas cineva din casa lui Saul, ca să-i fac bine din cauza lui Ionatan?
$dBenaia, fiul lui Iehoiada, era conducătorul cheretiţilor şi al peletiţilor; şi fiii lui David erau mari demnitari.
m#UdŢadoc, fiul lui Ahitub, şi Ahimelec, fiul lui Abiatar, erau preoţi; şi Seraia era secretar;
j"OdŞi Ioab, fiul Ţeruiei, era mai-mare peste armată; Iosafat, fiul lui Ahilud, era cronicar;
i!MdDavid a domnit peste Israel; şi David a făcut judecată şi dreptate la tot poporul său.
6 gdŞi el a pus garnizoane în Edom. În tot Edomul el a stabilit garnizoane şi toţi edomiţii au devenit slujitorii lui David. Şi Domnul ajuta pe David oriunde mergea.
p[d David şi-a mai făcut un nume, când s-a întors de la omorârea a optsprezece mii de sirieni {Septuaginta, Siriac şi alte câteva manuscrise evreieşti conţin edomiţi (Comparaţi 1Cronici 18:12).} în Valea Sării.
%d din Siria, din Moab, de la fiii lui Amon, de la filisteni, de la Amalec şi din prada de la Hadadezer, fiul lui Rehob, regele din Toba.
/d Regele David le-a dedicat şi pe acestea Domnului, cum Îi dedicase şi argintul şi aurul luat de la toate popoarele pe care le-a subjugat:
G d a trimis pe fiul său Ioram la regele David, ca să-i ureze sănătate {Lit: ca să-l întrebe de bunăstare} şi să-l felicite pentru că a luptat împotriva lui Hadadezer şi l-a bătut; căci Toi avusese război cu Hadadezer. Şi Ioram a adus cu el vase de argint, vase de aur şi vase de bronz.
cAd Când Toi, regele Hamatului, a auzit că David a cucerit toată armata lui Hadadezer,
lSdRegele David a mai luat foarte mult bronz din Betah şi din Berotai, cetăţile lui Hadadezer.
uedŞi David a luat scuturile de aur pe care le aveau slujitorii lui Hadadezer şi le-a adus la Ierusalim.
4cdDupă aceea, David a pus garnizoane în Siria Damascului şi sirienii au devenit slujitorii lui David, aducându-i tribut. Şi Domnul ajuta pe David oriunde se ducea.
&GdŞi când sirienii din Damasc au venit în ajutorul lui Hadadezer, regele din Toba, David a ucis dintre sirieni douăzeci şi două de mii de bărbaţi.
CdDavid i-a luat o mie şapte sute de călăreţi şi douăzeci de mii de pedeştri; şi David a tăiat venele cailor pentru trăsuri, dar a păstrat dintre ei pentru o sută de care.
%dŞi David a bătut pe Hadadezer, fiul lui Rehob, regele din Toba, când s-a dus să-şi recâştige teritoriile dinspre fluviul Eufrat.
dŞi el a bătut pe moabiţi şi i-a măsurat cu o frânghie, punându-i să se culce la pământ. A măsurat două frânghii ca să-i omoare şi o frânghie plină ca să-i lase vii. Astfel moabiţii au devenit slujitorii lui David şi i-au plătit tribut.
 dDupă aceea, David a bătut pe filisteni şi i-a supus; şi David a luat din mâna filistenilor controlul capitalei lor.
b?dŞi acum, binevoieşte şi binecuvântează casa robului Tău, ca să fie veşnic înaintea Ta! Căci Tu, Doamne, Dumnezeule ai vorbit şi cu binecuvântarea Ta să fie binecuvântată casa robului Tău în veci.
!dAcum Doamne, Dumnezeule, Tu eşti Dumnezeu şi cuvintele Tale sunt adevăr, şi Tu ai promis această bunătate faţă de robul Tău.
H dCăci Tu, Doamne al oştirilor, Dumnezeul lui Israel, Te-ai revelat robului Tău, zicând: Eu îţi voi zidi o casă! De aceea a îndrăznit robul Tău să-Ţi facă această rugăciune.
'Idca Numele Tău să fie mărit pe veci, zicându-se: Domnul oştirilor este Dumnezeu peste Israel. Şi casa robului Tău David să rămână înaintea Ta!
"?dŞi acum, Doamne, Dumnezeule, fă să rămână pe veci cuvântul pe care l-ai spus despre robul Tău şi despre casa lui, şi fă aşa cum ai spus,
 ydCăci Tu ai făcut ca poporul Tău Israel să fie poporul Tău pe veci; şi Tu, Doamne, ai devenit Dumnezeul lor.
m UdŞi cine este ca poporul Tău, ca Israel, singura naţiune de pe pământ pe care Dumnezeu S-a dus s-o răscumpere pentru Sine, ca să facă din ea poporul Lui, ca să-Şi facă un Nume şi ca să facă pentru el, pentru ţara Ta, minuni şi semne, înaintea poporului Tău, pe care l-ai răscumpărat din Egipt, de la popoare şi de la dumnezeii lor.
+ QdDe aceea, eşti măreţ, Doamne, Dumnezeule! Căci nu este nimeni ca Tine şi nu este alt Dumnezeu afară de Tine, după tot ce am auzit cu urechile noastre.
 dDupă Cuvântul Tău şi după inima Ta, Tu ai făcut toate aceste lucruri mari, ca să le faci cunoscute robului Tău.
b ?dCe Ţi-ar putea spune David mai mult? Tu cunoşti pe robul Tău, Doamne, Dumnezeule!
NdŞi totuşi acesta a fost un lucru mic înaintea Ta, Doamne, Dumnezeule! Tu ai vorbit şi despre casa robului Tău la viitorul îndepărtat. Este oare aceasta legea omului, Doamne, Dumnezeule?
,SdŞi regele David a intrat şi a stat înaintea Domnului, şi a zis:
Cine sunt eu, Doamne, Dumnezeule, şi ce este casa mea, de m-ai adus atât de departe?
p[dNatan a vorbit lui David potrivit tuturor acestor cuvinte şi potrivit cu toată această viziune.
zodŞi casa ta şi împărăţia ta vor dăinui pe veci înaintea Mea, şi tronul tău va fi întărit pe veci.
ddar îndurarea Mea nu se va depărta de la el, cum s-a depărtat de la Saul, pe care l-am îndepărtat dinaintea ta.
%dEu îi voi fi Tată şi el îmi va fi fiu. Dacă va face răul, îl voi corecta cu nuiaua oamenilor şi cu loviturile fiilor oamenilor,
iMd El va zidi o casă pentru Numele Meu şi Eu voi întări pe veci tronul împărăţiei lui.
A}d Când ţi se vor împlini zilele şi vei adormi lângă părinţii tăi, Eu îţi voi ridica un urmaş după tine, care va ieşi din trupul tău, şi-i voi întări împărăţia.
?yd şi ca pe timpul când pusesem judecători peste poporul Meu Israel. Numai ţie ţi-am dat odihnă de toţi duşmanii tăi. Şi Domnul îţi mai spune că îţi va zidi O casă.
I d Ba mai mult, voi da un loc poporului Meu Israel şi îl voi sădi, ca să locuiască într-un loc al lui şi să nu se mai mute; şi nici fiii răutăţii nu-l vor mai apăsa, ca înainte
,~Sd Şi am fost cu tine oriunde mergeai, şi am nimicit dinaintea ta pe toţi duşmanii tăi, şi ţi-am făcut un nume mare, ca numele celor mari de pe pământ.
C}dAcum deci, aşa să spui robului Meu David: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Te-am luat de la staulul oilor, din urma oilor, ca să fii conducător peste poporul Meu, peste Israel.
k|QdOriunde am mers cu toţi copiii lui Israel, am spus Eu oare vreun cuvânt vreuneia din seminţiile lui Israel, căreia îi poruncisem să păstorească pe poporul Meu Israel, zicând: De ce nu-Mi zidiţi o casă de cedru?
.{WdCăci n-am locuit într-o casă, din ziua când am scos pe copiii lui Israel din Egipt până în ziua de azi; ci am călătorit într-un cort drept locuinţă.
|zsdDu-te şi spune robului Meu David: Aşa vorbeşte Domnul: Oare tu-Mi vei zidi o casă, ca să locuiesc în ea?
hyKdDar s-a întâmplat că în noaptea aceea, Cuvântul Domnului a vorbit lui Natan, zicând:
ixMdŞi Natan a zis regelui: Du-te şi fă tot ce este în inima ta; căci Domnul este cu tine.
w#del a zis profetului Natan: Iată, eu locuiesc într-o casă de cedru, dar chivotul lui Dumnezeu locuieşte între covoarele unui cort.
uv gdCând regele locuia în casa lui şi când Domnul i-a dat odihnă de toţi duşmanii care-l înconjurau,
[u1dŞi Mical, fiica lui Saul, n-a avut nici un copil până în ziua morţii ei.
}sudŞi David a zis lui Mical: Am dansat înaintea Domnului, care m-a ales mai presus de casa tatălui tău şi de toată casa lui, ca să mă pună conducător peste poporul Domnului, peste Israel; de aceea voi sărbători înaintea Domnului.
2r_dApoi David s-a întors să-şi binecuvânteze casa. Şi Mical, fiica lui Saul, a ieşit în întâmpinarea lui David şi a zis: Cât de măreţ a fost astăzi regele lui Israel! Astăzi el s-a dezgolit înaintea slujitoarelor supuşilor lui, cum se dezgoleşte unul dintre cei fără ruşine!
{qqdŞi a împărţit la tot poporul, la toată mulţimea lui Israel, la bărbaţi şi la femei, fiecăruia câte o bucată de pâine, şi câte o bucată de carne, şi câte o turtă de stafide. Şi tot poporul s-a dus, fiecare la casa lui.
pdCând David a sfârşit de adus arderile-de-tot şi jertfele de mulţumire, a binecuvântat poporul în Numele Domnului oştirilor.
~}n}|h{zzIydxtwvvuXssrqq:poo!nn@mllmk@jrihh=gsffceddccabla``?__W^~]\[[bZYXXZWW)VUUBTT2SGRRQPONMMLgL KJiIHHOGG/FF1EDDiDC BA@@&?~?%>>=<;;:O9877 625P43321y00 /9..:--,+*h)((X''$%%L$#^"!!{ 1xDisKE V r 5 LYSVPWdŞi regele a zis lui Şimei: Nu vei muri! Astfel i-a jurat regele.
yVmdAtunci David a zis: Ce am eu astăzi de-a face cu voi, fiii Ţeruiei, şi pentru ce vă arătaţi astăzi potrivnicii mei? Oare se cuvine ca astăzi să fie ucis vreun om în Israel? Oare nu ştiu eu că astăzi sunt rege peste Israel?
UdDar Abişai, fiul Ţeruiei, a răspuns şi a zis: Nu trebuie oare să moară Şimei pentru că a blestemat pe unsul Domnului?
-TUdCăci robul tău cunoaşte că am păcătuit; de aceea, iată, am venit astăzi, cel dintâi din toată casa lui Iosif, ca să întâmpin pe domnul meu regele.
SdŞi el a zis regelui: Să nu-mi socotească domnul meu fărădelegea şi să nu-şi amintească de nedreptăţile pe care ţi le-a făcut robul tău în ziua când regele, domnul meu, a ieşit din Ierusalim, şi să nu pună la inimă regele lucrul acesta!
]R5dŞi după ce pornise luntrea, ca să-i treacă dincolo casa regelui, şi să facă ce este bine înaintea lui, în clipa când regele trecea peste Iordan, Şimei, fiul lui Ghera, s-a închinat înaintea lui.
OQdŞi cu el erau o mie de oameni din Beniamin, şi Ţiba, slujitorul casei lui Saul, şi cei cincisprezece fii ai lui, şi douăzeci de slujitori ai lui. Şi au trecut Iordanul în faţa regelui.
PdŞimei, fiul lui Ghera, beniamitul, care era din Bahurim, s-a grăbit să se coboare cu bătrânii din Iuda înaintea regelui David.
O9dRegele s-a întors şi a venit până la Iordan. Şi Iuda a venit la Ghilgal, ca să întâmpine pe rege, şi să-l treacă pe rege peste Iordan.
6NgdŞi David a înmuiat inima tuturor bărbaţilor din Iuda, ca pe a unui singur om, încât au trimis vorbă regelui, zicând: Întoarce-te, tu şi toţi slujitorii tăi!
eMEd Şi spuneţi lui Amasa: Nu eşti tu oare os din oasele mele şi carne din carnea mea? Aşa să-mi facă Dumnezeu, ba mai mult, dacă nu vei fi înaintea mea pentru totdeauna conducătorul armatei în locul lui Ioab!
Ld Voi sunteţi fraţii mei, voi sunteţi os din oasele mele. De ce aţi fi voi cei din urmă pentru întoarcerea regelui?
K!d Şi regele David a trimis la preoţii Ţadoc şi Abiatar, zicând: Vorbiţi bătrânilor lui Iuda, zicând: De ce aţi fi voi cei din urmă pentru întoarcerea regelui la casa lui, din moment ce cuvintele întregului Israel au ajuns până la rege, la casa lui?
J-d Şi Absalom, pe care l-am uns că să domnească peste noi, a murit în luptă. Acum de ce nu puneţi o vorbă pentru întoarcerea regelui?
`I;d Şi în toate seminţiile lui Israel, tot poporul se certa, zicând: Regele ne-a scăpat din mâna duşmanilor noştri, şi ne-a salvat din mâna filistenilor, dar acum a fugit din ţară dinaintea lui Absalom.
kHQdAtunci regele s-a sculat şi a stat în poartă. Şi când au spus tot poporului, zicând: Iată, regele stă în poartă, tot poporul a venit înaintea regelui; căci toţi cei din Israel fugiseră fiecare la cortul lui.
MGdŞi acum scoală-te, ieşi şi vorbeşte pe placul inimii slujitorilor tăi! Căci jur pe Domnul că, dacă nu ieşi să te arăţi, nu va rămâne nici un om cu tine în noaptea aceasta; şi aceasta va fi o nenorocire mai rea pentru tine decât toate nenorocirile care au venit asupra ta din tinereţe şi până acum.
&FGdpentru că tu iubeşti pe cei ce te urăsc şi urăşti pe cei ce te iubesc. Căci tu dovedeşti astăzi că pentru tine conducătorii tăi şi slujitorii tăi nu sunt nimic; şi înţeleg acum că dacă ar trăi Absalom şi noi toţi am fi murit, lucrul acesta ţi-ar fi plăcut.
EdAtunci Ioab a intrat în casa regelui şi a zis: Astăzi tu ai acoperit de ruşine feţele tuturor slujitorilor tăi, care au salvat astăzi viaţa ta, şi viaţa fiilor tăi, şi a fiicelor tale, şi viaţa soţiilor tale, şi viaţa concubinelor tale,
yDmdDar regele şi-a acoperit faţa şi a strigat cu glas tare: Fiul meu, Absalom! Absalom, fiul meu, fiul meu!
C5dŞi în aceeaşi zi, poporul a intrat în cetate pe furiş, cum se furişează un popor căruia îi este ruşine pentru că a fugit din luptă.
6BgdŞi biruinţa din ziua aceea s-a prefăcut în doliu pentru tot poporul. Căci în ziua aceea poporul a auzit zicându-se: Regele este îndurerat din cauza fiului său.
XA -dApoi lui Ioab i s-a spus: Iată, regele plânge şi jeleşte după Absalom.
@}d!Atunci regele s-a cutremurat şi s-a urcat în camera sa de sus, deasupra porţii, şi a plâns. Şi în timp ce mergea, a zis: O, fiul meu Absalom, fiul meu, fiul meu Absalom! Mai bine muream eu în locul tău, o, Absalom, fiul meu, fiul meu!
T?#d Şi regele a zis lui Cuşi: Tânărul Absalom este bine? Şi Cuşi a zis: Ca tânărul acesta să fie duşmanii domnului meu, regele, şi toţi cei ce se ridică împotriva ta ca să-ţi facă rău!
D>dŞi iată, a sosit Cuşi. Iar Cuşi a zis: Să afle domnul meu, regele, vestea cea bună! Căci astăzi Domnul te-a scăpat din mâna tuturor acelora care s-au ridicat împotriva ta.
p=[dŞi regele a zis: Dă-te la o parte şi stai aici! El s-a dat deci la o parte şi a stat alături.
S<!dŞi regele a zis: Tânărul Absalom este bine? Şi Ahimaaţ a zis: Când Ioab a trimis pe slujitorul regelui şi pe mine, slujitorul tău, am văzut mulţime mare, dar nu ştiu despre ce era vorba:
;3dŞi Ahimaaţ a strigat şi a zis regelui: Totul este bine! Şi s-a proşternut înaintea regelui cu faţa la pământ şi a zis: Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău, care a dat în mâinile noastre pe oamenii care au ridicat mâna împotriva domnului meu regele!
&:GdŞi păzitorul a zis: Alergătura celui dintâi pare că e a lui Ahimaaţ, fiul lui Ţadoc. Şi regele a zis: El este un om bun şi vine cu veşti bune.
59edŞi păzitorul a văzut un alt om alergând; şi păzitorul a strigat la portar şi a zis: Iată, un alt om aleargă singur! Şi regele a zis: Şi acesta aduce veşti!
8 dŞi păzitorul a strigat şi a spus regelui. Regele a zis: Dacă este singur, aduce veşti. Şi omul acela se tot apropia.
:7odDavid stătea între cele două porţi. Şi păzitorul de pe acoperişul porţii s-a urcat pe zid, şi-a ridicat privirile şi s-a uitat. Şi iată că alerga un om singur.
(6KdOrice s-ar întâmpla, a zis el, lasă-mă să alerg. Şi Ioab i-a zis: Aleargă! Atunci Ahimaaţ a alergat pe drumul câmpiei şi l-a întrecut pe Cuşi.
W5)dAhimaaţ, fiul lui Ţadoc, a zis iarăşi lui Ioab: Orice s-ar întâmpla, lasă-mă să alerg după Cuşi. Şi Ioab a zis: De ce vrei să alergi, fiule, din moment ce nu este nici o veste pentru tine?
4dŞi Ioab a zis lui Cuşi: Du-te! Spune regelui ce ai văzut! Şi Cuşi s-a închinat înaintea lui Ioab şi a alergat.
(3KdDar Ioab i-a zis: Nu tu eşti omul care să duci veşti astăzi, vei duce veşti altă dată; astăzi nu vei duce veşti, pentru că fiul regelui a murit.
2#dŞi Ahimaaţ, fiul lui Ţadoc, a zis: Lasă-mă să alerg şi să duc regelui vestea că Domnul l-a scăpat din mâna duşmanilor lui.
15dÎn timpul vieţii lui, Absalom îşi ridicase un stâlp de aducere-aminte în Valea Regelui, căci zicea: N-am nici un fiu prin care să se poată păstra spre amintire numele meu. Şi el a numit stâlpul cu numele său, care şi astăzi se cheamă stâlpul lui Absalom.
?0ydEi au luat pe Absalom, l-au aruncat într-o groapă mare din pădure şi au ridicat peste el o grămadă foarte mare de pietre. Şi tot Israelul a fugit, fiecare în cortul lui.
/dIoab a sunat apoi din trompetă şi poporul s-a întors din urmărirea lui Israel, căci Ioab ţinea piept poporului.
s.adŞi zece tineri, care purtau armele lui Ioab, au înconjurat pe Absalom, l-au lovit şi l-au omorât.
8-kdIoab a zis: Nu voi pierde timpul aici cu tine. Şi a luat trei săgeţi în mână şi le-a înfipt în inima lui Absalom, care mai trăia încă în mijlocul stejarului.
-,Ud Altminteri, aş fi făcut o mişelie chiar împotriva vieţii mele. Căci nimic nu rămâne ascuns înaintea regelui şi tu însuţi ai fi stat împotriva mea.
8+kd Dar omul a zis lui Ioab: Chiar dacă aş cântări în mâna mea o mie de sicii de argint, tot nu mi-aş întinde mâna împotriva fiului regelui; căci regele ţi-a poruncit în auzul nostru ţie şi lui Abişai şi lui Itai, zicând: Să vă feriţi să vă atingeţi careva de tânărul Absalom!
.*Wd Şi Ioab a zis omului care i-a spus ştirea aceasta: Dacă l-ai văzut, de ce nu l-ai lovit acolo la pământ? Ţi-aş fi dat zece sicii de argint şi un brâu.
})ud Un om, văzând lucrul acesta, a spus lui Ioab şi a zis: Iată, am văzut pe Absalom agăţat într-un stejar.
T(#d S-a întâmplat că Absalom s-a întâlnit cu slujitorii lui David. Căci Absalom călărea pe măgarul lui, şi măgarul a intrat sub ramurile groase ale unui stejar uriaş. Şi capul lui Absalom a fost prins de stejar, aşa că a rămas spânzurat între cer şi pământ, iar măgarul care fusese sub el a mers mai departe.
'dŞi de acolo lupta s-a întins peste toată ţara; şi în ziua aceea pădurea a mâncat mai mult popor decât a mâncat sabia.
&9dŞi acolo poporul lui Israel a fost bătut de slujitorii lui David, şi a fost o mare înfrângere în ziua aceea, douăzeci de mii de bărbaţi.
p%[dPoporul a ieşit în câmp împotriva lui Israel şi bătălia a avut loc în pădurea lui Efraim.
k$QdŞi regele a poruncit lui Ioab, lui Abişai şi lui Itai, zicând: Purtaţi-vă, de dragul meu, blând cu tânărul Absalom! Şi tot poporul a auzit porunca regelui dată tuturor conducătorilor lui cu privire la Absalom.
*#OdRegele le-a zis: Voi face tot ceea ce credeţi voi că este cel mai bine. Şi regele a stat lângă poartă şi tot poporul a ieşit cu sutele şi cu miile.
#"AdDar poporul a răspuns: Tu nu vei merge cu noi; căci dacă noi vom fugi, lor nu le va păsa de noi şi chiar dacă jumătate din noi ar muri, lor tot nu le va păsa de noi. Tu însă faci cât zece mii dintre noi. Aşadar, este mai bine ca tu să ne vii în ajutor din cetate.
v!gdŞi David a trimis o treime din popor sub conducerea lui Ioab, o treime sub conducerea lui Abişai, fiul Ţeruiei, fratele lui Ioab, şi o treime sub conducerea lui Itai gătitul. Şi regele a zis poporului: Voi merge şi eu cu voi.
w  kdDavid a numărat poporul care era cu el şi a stabilit conducători peste mii şi conducători peste sute.
=udmiere, unt, oi şi brânză de vacă, pentru David şi pentru poporul care era cu el, ca să mănânce; căci ziceau: În deşert poporul este flămând, obosit, şi însetat.
sadau adus paturi, lighene, vase de pământ, grâu, orz, făină, grâu prăjit, bob, linte, uscături,
+QdCând a ajuns David la Mahanaim, Şobi, fiul lui Nahaş, din Raba fiilor lui Amon, Machir, fiul lui Amiel din Lodebar, şi Barzilai, galaaditul din Roghelim,
MdIsrael şi Absalom şi-au aşezat tabăra în ţara Galaadului.
PdŞi Absalom a pus pe Amasa în fruntea armatei în locul lui Ioab. Şi Amasa era fiul unui om numit Itra, un israelit, care intrase la Abigail, fiica lui Nahaş şi sora Ţeruiei, mama lui Ioab.
q]dDavid a ajuns la Mahanaim. Şi Absalom a trecut Iordanul, însoţit de toţi bărbaţii lui Israel.
tcdCând a văzut Ahitofel că sfatul lui n-a fost urmat, a pus şaua pe măgar şi a plecat acasă în cetatea lui, şi-a pus casa în rânduială şi s-a spânzurat; astfel a murit şi a fost îngropat în mormântul tatălui său.
7dDavid şi tot poporul care era cu el s-au sculat şi au trecut Iordanul. Până la lumina zilei nu rămăsese om care să nu fi trecut Iordanul.
sadŞi după plecarea lor, Ahimaaţ şi Ionatan au ieşit din fântână şi s-au dus să spună regelui David, şi au zis lui David: Sculaţi-vă şi treceţi repede apa, căci aşa şi aşa a sfătuit Ahitofel împotriva voastră.
cAdSlujitorii lui Absalom au intrat în casă la femeia aceasta şi au zis: Unde sunt Ahimaaţ şi Ionatan? Şi femeia le-a zis: Au trecut pârâul. Şi când au căutat şi nu i-au găsit, s-au întors la Ierusalim.
%dFemeia a luat o învelitoare, a întins-o peste gura fântânii şi a împrăştiat boabe măcinate deasupra, ca să nu se ştie nimic.
:odDar un băiat i-a văzut şi a spus lui Absalom. Ei au plecat degrabă şi au venit la casa unui om din Bahurim, care avea o fântână în curte; şi s-au coborât în ea.
^7dIonatan şi Ahimaaţ stăteau lângă fântâna En-Roguel, căci ei nu îndrăzneau să se arate intrând în cetate, şi o slujitoare se ducea şi le spunea totul, iar ei se duceau şi spuneau regelui David.
S!dAcum, trimiteţi imediat şi spuneţi lui David, zicând: Nu sta noaptea aceasta în câmpiile deşertului, ci du-te mai departe, ca nu cumva regele şi tot poporul care este cu el să fie nimicit.
(KdAtunci Huşai a zis preoţilor Ţadoc şi Abiatar: Iată cum i-a sfătuit Ahitofel pe Absalom şi pe bătrânii lui Israel şi iată cum i-am sfătuit eu.
 dAbsalom şi toţi oamenii lui Israel au zis: Sfatul lui Huşai architul este mai bun decât sfatul lui Ahitofel. Căci Domnul a hotărât să zădărnicească sfatul cel bun al lui Ahitofel, pentru ca Domnul să aducă nenorocirea asupra lui Absalom.
<sd Şi dacă se va retrage în vreo cetate, atunci tot Israelul va aduce funii la cetatea aceea şi o vom trage în pârâu, până nu va mai rămâne nici o pietricică din ea.
Jd Şi noi vom veni la el în unul din locurile unde se poate găsi, vom cădea asupra lui cum cade roua pe pământ; şi nu va scăpa nici el şi nici vreunul din bărbaţii care sunt cu el.
A }d De aceea, eu te sfătuiesc să aduni în jurul tău tot Israelul, de la Dan până la Beer-Şeba, o mulţime ca nisipul de pe marginea mării. Şi tu însuţi să mergi la luptă.
? yd Atunci şi cel mai viteaz, chiar dacă ar fi avut o inimă de leu, se va înspăimânta; căci tot Israelul ştie că tatăl tău este un viteaz şi că are nişte viteji cu el.
a =d Negreşit, acum s-a ascuns undeva în vreo peşteră sau în vreun alt loc. Şi se va întâmpla că dacă el îi va bate la primul atac, oricine va auzi, va zice: Poporul care a urmat pe Absalom a fost învins!
c AdCăci, a zis Huşai, tu cunoşti vitejia tatălui tău şi a oamenilor lui; sunt înfuriaţi ca o ursoaică de pe câmp, căreia i s-au răpit puii. Tatăl tău este un războinic şi nu va sta noaptea cu poporul.
m UdŞi Huşai a zis lui Absalom: De data aceasta, sfatul pe care ţi l-a dat Ahitofel nu este bun.
!=dHuşai a venit la Absalom şi Absalom i-a vorbit, zicând: Ahitofel a vorbit în felul acesta; să facem după sfatul său? Dacă nu, vorbeşte tu.
jOdDar Absalom a zis: Chemaţi, vă rog, şi pe Huşai architul şi să auzim ce are el de zis.
V'dSfatul acesta a plăcut lui Absalom şi tuturor bătrânilor lui Israel.
$Cdşi voi aduce înapoi la tine pe tot poporul; moartea omului pe care-l urmăreşti va face ca toţi să se întoarcă; şi tot poporul va fi în pace.
<sdŞi mă voi arunca asupra lui când va fi obosit şi cu mâinile slăbite, îl voi înspăimânta şi tot poporul care este cu el va fugi. Atunci îl voi ucide numai pe rege,
- WdAhitofel a mai zis lui Absalom: Lasă-mă, te rog, să aleg douăsprezece mii de bărbaţi şi mă voi scula şi voi urmări pe David chiar în noaptea aceasta.
gIdŞi sfatul lui Ahitofel, pe care l-a dat în acele zile, avea tot atâta putere ca şi când ar fi întrebat Cuvântul lui Dumnezeu. Aşa erau privite toate sfaturile lui Ahitofel, atât de David, cât şi de Absalom.
/dAu întins deci pe acoperişul casei un cort pentru Absalom, şi Absalom a intrat la concubinele tatălui său înaintea întregului Israel.
vgdŞi Ahitofel a zis lui Absalom: Intră la concubinele tatălui tău, pe care le-a lăsat pentru paza casei; astfel tot Israelul va auzi că eşti urât de tatăl tău. Atunci mâinile tuturor celor care sunt cu tine se vor întări.
LdAbsalom a zis lui Ahitofel: Sfătuiţi-vă! Ce avem de făcut?
{~qdŞi de altfel, cui îi voi sluji? Nu fiului său? Cum am slujit tatălui tău, aşa îţi voi sluji şi ţie.
=}udŞi Huşai a zis lui Absalom: Pentru că vreau să fiu al aceluia pe care Domnul şi tot poporul acesta şi toţi bărbaţii lui Israel l-au ales, şi cu el vreau să rămân.
|dŞi Absalom a zis lui Huşai: Aceasta este dragostea ta faţă de prietenul tău? De ce nu te-ai dus cu prietenul tău?
{dCând Huşai, architul, prietenul lui David, a ajuns la Absalom, Huşai a zis lui Absalom: Trăiască regele! Trăiască regele!
izMdAbsalom şi tot poporul, bărbaţii lui Israel, sosiseră la Ierusalim. Ahitofel era cu el.
^y7dRegele şi tot poporul care era cu el au ajuns la Aiefim şi acolo s-au odihnit.
;xqd David şi oamenii lui şi-au văzut de drum. Şimei mergea pe coasta muntelui, în dreptul lui David şi, mergând, blestema, arunca pietre după el şi vântura ţărână.
jwOd Poate că Domnul Se va uita la necazul meu şi-mi va face bine în locul blestemelor de azi.
gvId Şi David a zis lui Abişai şi tuturor slujitorilor lui: Iată, fiul meu, care a ieşit din trupul meu, caută să-mi ia viaţa, cu cât mai mult deci beniamitul acesta? Lăsaţi-l să blesteme, căci Domnul i-a zis.
>uwd Dar regele a zis: Ce aveţi voi de a face cu mine, fiii Ţeruiei? Dacă el blestemă şi dacă Domnul i-a zis: Blestemă-l pe David, atunci cine va putea zice: De ce faci asta?
#tAd Atunci Abişai, fiul Ţeruiei, a zis regelui: De ce blestemă acest câine mort pe domnul meu regele? Lasă-mă, te rog, să mă duc Să-i tai capul.
vsgdDomnul face să cadă asupra ta pedeapsa pentru tot sângele casei lui Saul, în locul căruia ai domnit tu; şi Domnul a dat regatul în mâinile fiului tău Absalom. Şi iată, acum eşti nenorocit, căci eşti un om al sângelui!
Zr/dŞimei vorbea astfel când blestema: Du-te, du-te, om al sângelui, om rău!
1q]dŞi a aruncat cu pietre după David şi după toţi slujitorii regelui David, în timp ce tot poporul şi toţi vitejii stăteau la dreapta şi la stânga regelui.
9pmdŞi când regele David ajunsese până la Bahurim, iată, de acolo a ieşit un om din familia şi din casa lui Saul, numit Şimei, fiul lui Ghera. El înainta blestemând.
QodAtunci regele a zis lui Ţiba: Iată, tot ce este al lui Mefiboşet este al tău. Şi Ţiba a zis: Mă închin cu umilinţă înaintea ta; fă să capăt trecere înaintea ta, domnul meu, regele!
MndŞi regele a zis: Unde este fiul stăpânului tău? Şi Ţiba a zis regelui: Iată, el a rămas la Ierusalim, căci a zis: Astăzi casa lui Israel îmi va înapoia împărăţia tatălui meu.
m dŞi regele a zis lui Ţiba: Ce vrei să faci cu acestea? Şi Ţiba a răspuns: Măgarii sunt pentru casa regelui, ca să-i călărească, pâinile şi fructele uscate pentru hrana tinerilor şi vinul este ca să-l bea oricine va fi obosit în deşert.
l 5dCând David trecuse puţin dincolo de vârful muntelui, iată, Ţiba, slujitorul lui Mefiboşet, a venit înaintea lui cu doi măgari înşeuaţi, pe care erau două sute de pâini, o sută de turte de stafide, o sută de bucăţi de fructe de vară şi un burduf de vin.
kkQd%Huşai, prietenul lui David, s-a întors deci în cetate. Şi Absalom a intrat în Ierusalim.
j)d$Iată, acolo cu ei sunt cei doi fii ai lor, Ahimaaţ, fiul lui Ţadoc, şi Ionatan, fiul lui Abiatar. Trimite-mi prin ei tot ce vei afla.
id#Oare nu vor fi acolo cu tine preoţii Ţadoc şi Abiatar? Tot ce vei afla din casa regelui, spune preoţilor Ţadoc şi Abiatar.
ghId"Dar dacă te vei întoarce în cetate şi vei zice lui Absalom: Voi fi robul tău, rege, aşa cum am fost înainte robul tatălui tău, dar acum voi fi robul tău, atunci vei nimici pentru mine sfaturile lui Ahitofel.
Kgd!David i-a zis: Dacă vei veni cu mine, îmi vei fi o povară.
>fwd Când David a ajuns în vârf, unde s-a închinat înaintea lui Dumnezeu, iată că i-a ieşit înainte Huşai, architul, cu hainele rupte şi cu capul presărat cu ţărână.
0e[dAu venit şi au spus lui David: Ahitofel este printre conspiratori împreună cu Absalom. Şi David a zis: Doamne, Te rog, zădărniceşte sfaturile lui Ahitofel!
>dwdDavid a urcat Muntele Măslinilor. Urca plângând şi cu capul acoperit, şi mergea desculţ. Şi tot poporul care era cu el şi-a acoperit fiecare capul şi urcau plângând.
ncWdAstfel Ţadoc şi Abiatar au dus chivotul lui Dumnezeu înapoi la Ierusalim şi au rămas acolo.
ibMdVedeţi că voi aştepta în câmpiile deşertului, până ce-mi vor veni veşti de la voi.
Aa}dŞi regele a mai zis preotului Ţadoc: Nu eşti tu un văzător? Întoarce-te în pace în cetate, cu fiul tău Ahimaaţ, şi cu Ionatan, Ciul lui Abiatar, cei doi fii ai voştri.
`{dDar dacă va zice: Nu găsesc plăcere în tine, iată, aici sunt, să-mi facă după cum este bine înaintea Lui.
L_dRegele a zis lui Ţadoc: Du înapoi în cetate chivotul lui Dumnezeu! Dacă voi căpăta trecere înaintea Domnului, mă va aduce înapoi şi mă va lăsa să văd chivotul şi locaşul Lui.
v^gdŞi iată, Ţadoc era şi el acolo, şi toţi leviţii împreună cu el, purtând chivotul legământului lui Dumnezeu. Au aşezat jos chivotul lui Dumnezeu, şi Abiatar se urca, în timp ce tot poporul termina de ieşit din cetate.
6]gdŞi toată ţara plângea cu glas tare, şi tot poporul a trecut. Regele a trecut apoi şi el pârâul Chedron şi tot poporul a trecut pe drumul care duce în deşert.
\+dAtunci David a zis lui Itai: Du-te şi treci! Şi Itai din Gat a trecut înainte cu toţi oamenii lui şi cu toţi copiii care erau cu el.
W[)dŞi Itai a răspuns regelui, şi a zis: Viu este Domnul şi viu este domnul meu regele, că în locul unde va fi domnul meu regele, fie ca să moară, fie ca să trăiască, acolo va fi şi robul tău.
oZYdNumai ieri ai venit, şi astăzi să te fac să rătăceşti cu noi încoace şi încolo, când nici eu însumi nu ştiu unde mă duc! Întoarce-te şi ia pe fraţii tăi cu tine; îndurarea şi credincioşia să fie cu tine.
.YWdAtunci regele a zis lui Itai din Gat: De ce vrei să mergi şi tu cu noi? Întoarce-te şi rămâi cu regele, căci eşti străin şi ai fost luat din ţara ta.
UX%dToţi slujitorii lui au trecut pe lângă el; şi toţi cheretiţii, toţi peletiţii şi toţi gătiţii, în număr de şase sute de bărbaţi, care l-au urmat din Gat, au trecut înaintea regelui.
fWGdAstfel regele a ieşit, şi tot poporul îl urma. Şi s-au oprit la o casă depărtată.
|VsdŞi regele a ieşit şi toată casa lui îl urma. Dar regele a lăsat zece concubine ca să întreţină casa.
UdSlujitorii regelui au zis regelui: Iată, slujitorii tăi sunt gata să facă tot ce va porunci domnul nostru regele.
&TGdŞi David a zis tuturor slujitorilor lui care erau cu el la Ierusalim: Sculaţi-vă şi să fugim, căci nu vom scăpa dinaintea lui Absalom! Grăbiţi-vă de plecare, altfel ne ia prin surprindere şi va aduce nenorocirea peste noi, şi va trece cetatea prin ascuţişul săbiei!
ySmd Cineva a venit şi a dat de ştire lui David, zicând: Inima oamenilor din Israel s-a întors spre Absalom.
qR]d Şi pe când aducea jertfele, Absalom a trimis după Ahitofel, ghilonitul, consilierul lui David, din cetatea sa Ghilo. Conspiraţia devenea puternică, pentru că poporul se aduna în număr tot mai mare de partea lui Absalom.
Qd Şi cu Absalom au mers două sute de oameni din Ierusalim, care au fost chemaţi şi s-au dus, nevinovaţi, fără să ştie nimic.
"P?d Şi Absalom a trimis spioni în toate seminţiile lui Israel, zicând: Când veţi auzi sunetul trompetei, să ziceţi: Absalom domneşte la Hebron!
ZO/d Şi regele i-a zis: Du-te în pace! Şi el s-a sculat şi s-a dus la Hebron.
0N[dCăci robul tău a făcut un jurământ pe când locuiam la Gheşur în Siria, zicând: Dacă mă va aduce Domnul înapoi la Ierusalim, atunci voi sluji Domnului.
2M_dŞi după ce s-au împlinit patruzeci de ani, Absalom a zis regelui: Dă-mi voie să mă duc la Hebron ca să împlinesc un jurământ pe care l-am făcut Domnului.
L+dAbsalom se purta aşa cu toţi aceia din Israel care veneau la rege pentru judecată; şi Absalom câştiga inima bărbaţilor din Israel.
qK]dŞi când se apropia cineva să i se închine, el îi întindea mâna, îl cuprindea şi-l săruta.
FJdŞi Absalom îi mai zicea: O, dacă m-ar pune pe mine judecător în ţară! La mine ar putea să vină orice om care ar avea o neînţelegere şi o judecată, şi i-aş face dreptate!
I dŞi Absalom îi zicea: Iată, cauza ta este bună şi dreaptă, dar nu este nimeni care să te asculte din partea regelui.
/HYdAbsalom se scula dis-de-dimineaţă şi stătea la marginea drumului, la poartă. Şi ori de câte ori avea cineva vreo neînţelegere şi venea la rege pentru judecată, Absalom îl chema şi zicea: Din ce cetate eşti? Şi el îi zicea: Robul tău este din una din cetăţile lui Israel.
sG cdDupă aceea, Absalom şi-a pregătit care şi cai, şi cincizeci de oameni care alergau înaintea lui.
JFd!Ioab a venit la rege şi i-a spus lucrul acesta. Regele a chemat pe Absalom şi el a venit la rege şi s-a închinat până la pământ înaintea regelui, şi regele a sărutat pe Absalom.
)EMd Şi Absalom a zis lui Ioab: Iată, eu am trimis după tine, zicând: Vino aici, ca să te trimit la rege şi să zici: De ce m-am întors din Gheşur? Mi-ar fi fost mai bine să fiu tot acolo! Acum vreau să văd faţa regelui şi dacă este vreo nelegiuire în mine, să mă omoare.
DydAtunci Ioab s-a sculat şi s-a dus la Absalom acasă şi i-a zis: De ce au dat foc slujitorii tăi câmpului meu?
@C{dAtunci Absalom a zis slujitorilor săi: Vedeţi, ogorul lui Ioab este lângă al meu; are orz pe el: duceţi-vă şi daţi-i foc. Şi slujitorii lui Absalom au incendiat câmpul.
B dApoi Absalom a trimis după Ioab, ca să-l trimită la rege, dar el n-a venit. A trimis a doua oară, dar el tot n-a venit.
TA#dAbsalom a locuit doi ani la Ierusalim, fără să vadă faţa regelui.
@dŞi lui Absalom i s-au născut trei fii şi o fiică, al cărei nume a fost Tamar; ea a fost o femeie frumoasă la chip.
J?dŞi când îşi tundea capul – căci sil tundea în fiecare an, pentru că părul îi era greu – greutatea părului de pe capul lui era de două sute de sicii, după greutatea regelui.
6>gdŞi în tot Israelul nu era bărbat atât de lăudat ca Absalom în privinţa frumuseţii lui; din talpa piciorului până în creştetul capului, n-avea nici un cusur.
=dDar regele a zis: Să se ducă la casa lui şi să nu-mi vadă faţa. Absalom s-a dus la casa lui şi n-a văzut faţa regelui.
V<'dIoab s-a sculat, a plecat la Gheşur şi a adus pe Absalom la Ierusalim.
u;edIoab a căzut cu faţa la pământ, s-a închinat şi a mulţumit regelui. Şi Ioab a zis: Astăzi robul tău cunoaşte că am căpătat trecere înaintea ta, rege, domnul meu, fiindcă regele a lucrat după cuvântul robului său.
:ydŞi regele a zis lui Ioab: Iată, vreau să fac lucrul acesta; du-te deci şi adu-l înapoi pe tânărul Absalom!
Y9-dca să schimbe înfăţişarea lucrurilor, a făcut robul tău Ioab lucrul acesta. Dar domnul meu are înţelepciune, ca înţelepciunea îngerului lui Dumnezeu, ca să cunoască tot ce este pe pământ.
i8MdŞi regele a zis: Este mâna lui Ioab cu tine în toate acestea? Şi femeia a răspuns şi a zis: Viu este sufletul tău, domnul meu, regele, că nimeni nu se poate abate nici la dreapta, nici la stânga de la tot ce a vorbit domnul meu, regele, într-adevăr, robul tău Ioab mi-a poruncit, şi el a pus în gura roabei tale toate aceste cuvinte;
$7CdAtunci regele a răspuns şi a zis femeii: Te rog să nu-mi ascunzi nimic din ce te voi întreba. Şi femeia a zis: Să vorbească domnul meu, regele!
_69dApoi roaba ta a zis: Cuvântul domnului meu, regele, să-mi dea odihnă. Căci domnul meu, regele, este ca un înger al lui Dumnezeu, gata să audă binele şi răul. Şi Domnul Dumnezeul tău să fie cu tine.
'5IdCăci regele va asculta şi va scăpa pe roaba sa din mâna omului care caută să ne nimicească, pe mine şi pe fiul meu, din moştenirea lui Dumnezeu.
b4?dŞi acum, dacă am venit să spun aceste lucruri regelui, domnului meu, este pentru că poporul m-a înspăimântat. Şi roaba ta a zis: Voi vorbi acum regelui; poate că regele va face după spusele roabei sale.
l3SdCăci noi negreşit vom muri şi vom fi ca nişte ape vărsate pe pământ, care nu mai pot fi adunate laolaltă. Totuşi Dumnezeu nu ia viaţa, ci plănuieşte mijloace ca fugarii să nu rămână alungaţi dinaintea Lui.
a2=d Şi femeia a zis: De ce ai plănuit un astfel de lucru împotriva poporului lui Dumnezeu? Căci regele spune cuvântul acesta ca unul care este vinovat, pentru că regele nu aduce înapoi pe cel ce este alungat.
1 d Atunci femeia a zis: Te rog, dă voie roabei tale să vorbească un cuvânt domnului meu, regele. Şi el a zis: Vorbeşte!
03d Şi ea a zis: Să-şi aducă regele aminte de Domnul Dumnezeul tău, pentru ca răzbunătorul sângelui să nu continue să nimicească, şi să nu-mi nimicească fiul. Şi el a zis: Viu este Domnul că nici un fir de păr din capul fiului tău nu va cădea la pământ!
p/[d Regele a zis: Dacă va vorbi cineva împotriva ta, adu-l la mine, şi nu se va mai atinge de tine.
(.Kd Şi femeia din Tecoa a zis regelui: Asupra mea, rege, domnul meu, şi asupra casei tatălui meu să fie vina, dar regele şi tronul lui să fie nevinovat.
W-)dŞi regele a zis femeii: Du-te acasă! Voi da porunci cu privire la tine!
w,idŞi iată, toată familia s-a ridicat împotriva roabei tale, zicând: Dă-ni-l pe cel care a nimicit pe fratele său, ca să-l omoram pentru viaţa fratelui său, pe care l-a ucis; vrem să nimicim chiar şi pe moştenitor! Astfel ei vor să stingă şi tăciunele care mi-a mai rămas, ca să nu lase soţului meu nici nume, nici urmaş pe faţa pământului,
+5dRoaba ta avea doi fii, amândoi s-au certat pe câmp şi n-a fost nimeni să-i despartă, aşa că unul l-a lovit pe celălalt şi l-a omorât.
s*adŞi regele i-a zis: Ce ai? Ea a răspuns: Cu adevărat, sunt văduvă, pentru că soţul meu a murit.
3~|}|{{\zzByy5xwwuu+t}srqpconmll}kjiiggcf]ee+dOcbbeaa!` ^^]]]]\[ZZ YVXWVV TTSRQQMPOO N=MbLLOKKOJJII^HHGGDFFzF+EEVDDjCCC)BBWAAA$@@`???)>>#==H<<~<#;;U::i99x88k8!77L66`5544 3c2S11k0/.--r,,;+*))('&&T%%L%$$$h####L# ""o"/!!!^ P Cd[=;u i /  x'4C!3/" [nŞi cât despre tine, rege, domnul meu, ochii întregului Israel sunt îndreptaţi asupra ta, ca să le spui cine va sta pe tronul domnului meu, regele, după el.
P! nEl a înjunghiat boi, viţei graşi şi oi în număr mare şi a invitat pe toţi fiii regelui, şi pe preotul Abiatar, şi pe Ioab, comandantul armatei, dar pe robul tău Solomon nu l-a invitat.
d  EnŞi acum, iată, Adonia este rege! Şi tu, domnul meu, regele, nu ştii despre aceasta!
+ SnAtunci ea i-a zis: Domnul meu, tu ai jurat roabei tale pe Domnul Dumnezeul tău, zicând: Solomon, fiul tău, va domni după mine şi el va sta pe tronul meu.
p ]nBat-Şeba s-a plecat şi s-a închinat înaintea regelui. Şi regele a zis: Care-ţi este dorinţa?
w knBat-Şeba a intrat în camera regelui. (Regele era foarte bătrân şi Abişag, sunamita, îi slujea.) …
t enŞi în timp ce vei vorbi tu cu regele, eu însumi voi intra după tine şi-ţi voi întări cuvintele.
_ ;n Du-te, intră la regele David şi spune-i: Domnul meu şi regele meu, oare n-ai jurat tu roabei tale, zicând: Solomon, fiul tău, va domni după mine şi el va sta pe tronul meu? Atunci de ce domneşte Adonia?
f In Acum vino şi îţi voi da un sfat ca să scapi viaţa ta şi viaţa fiului tău Solomon.
# Cn Atunci Natan i-a vorbit Bat-Şebei, mama lui Solomon, zicând: N-ai auzit că Adonia, fiul haghitei, s-a făcut rege şi domnul nostru David nu ştie?
s cn Dar pe profetul Natan, pe Benaia, pe bărbaţii cei viteji şi pe fratele său Solomon nu i-a invitat.
W +n Adonia a tăiat oi, boi şi viţei graşi, lângă piatra lui Zohelet, care este lângă En-Roguel; el a invitat pe toţi fraţii lui, fiii regelui, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda, slujitorii regelui.
 %nDar preotul Ţadoc, şi Benaia, fiul lui Iehoiada, şi profetul Natan, şi Şimei, şi Rei, şi vitejii lui David, n-au fost cu Adonia.
 nEl a vorbit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar; şi ei au trecut de partea lui Adonia şi l-au ajutat pe Adonia.
 nTatăl său nu-l mustrase niciodată, zicând: De ce ai făcut aşa? Adonia era şi foarte frumos, şi se născuse după Absalom.
8 mnŞi Adonia, fiul Haghitei, s-a înălţat pe sine, zicând: Eu voi fi rege! Şi şi-a pregătit care şi călăreţi şi cincizeci de bărbaţi care alergau înaintea lui.
{ snŞi tânăra aceasta era foarte frumoasă. Ea l-a îngrijit pe rege şi i-a slujit; dar regele n-a cunoscut-o.
 nAu căutat în tot ţinutul lui Israel o fată tânără şi frumoasă şi au găsit-o pe Abişag, sunamita, şi au adus-o la rege.
| unDe aceea, slujitorii lui i-au zis: Să se caute pentru domnul nostru, regele, o fată tânără, fecioară, care să stea înaintea regelui, să-l îngrijească şi să se culce la sânul tău, ca domnul meu, regele, să se încălzească.
u inRegele David era bătrân şi înaintat în vârstă; îl acopereau cu pături, dar tot nu se încălzea.
BdŞi David a zidit acolo un altar Domnului şi a adus arderi-de-tot şi jertfe de mulţumire. Atunci Domnul a auzit rugăciunile pentru ţară şi nenorocirea a încetat în Israel.
~ wdAtunci regele a zis lui Aravna: Nu, ci o voi cumpăra de la tine pe un preţ de argint şi nu voi aduce Domnului Dumnezeului meu arderi-de-tot care să nu mă coste nimic. Şi David a cumpărat aria şi boii cu cincizeci de sicii de argint.
l SdAravna a dat regelui totul. Şi Aravna a zis regelui: Domnul Dumnezeul tău să te primească.
[ 1dAravna a zis lui David: Să ia domnul meu, regele, aria şi să aducă în ea jertfele care-i vor plăcea. Iată, aici sunt boii pentru arderea-de-tot şi carele cu jugurile boilor vor fi în loc de lemne.
L dŞi Aravna a zis: De ce vine domnul meu, regele, la slujitorul lui? Şi David a zis: Ca să cumpăr de la tine aria şi să zidesc în ea un altar Domnului, ca să înceteze urgia în popor.
2 _dAravna s-a uitat şi a văzut pe rege şi pe slujitorii lui îndreptându-se spre el; şi Aravna a ieşit şi s-a închinat în faţa regelui, cu faţa la pământ.
PdŞi David s-a urcat după cuvântul lui Gad, cum poruncise Domnul.
dŞi în ziua aceea, Gad a venit la David şi i-a zis: Urcă-te şi înalţă un altar Domnului în aria lui Aravna, iebusitul.
xkdŞi David, văzând pe îngerul care lovea pe popor, a zis Domnului: Iată, eu sunt cel ce am păcătuit! Eu sunt vinovat, dar oile acestea ce au făcut? Mâna Ta deci să se îndrepte împotriva mea şi împotriva casei tatălui meu!
!dPe când îngerul îşi întindea mâna peste Ierusalim ca să-l nimicească, Domnului I-a părut rău pentru nenorocirea aceea şi a zis îngerului care ucidea poporul: Destul! Trage-ţi mâna acum. Şi Îngerul Domnului era lângă aria lui Aravna, iebusitul.
3adŞi Domnul a trimis ciuma peste Israel, de dimineaţă până la vremea hotărâtă. Şi din Dan până la Beer-Şeba au murit şaptezeci de mii de oameni din popor.
?ydŞi David a zis lui Gad: Sunt într-o mare strâmtorare! O, mai bine să cădem în mâinile Domnului, căci îndurările Lui sunt nemărginite, dar să nu cad în mâna omului!
.Wd Gad a venit la David şi i-a spus, zicând: Vrei şapte ani de foamete în ţara ta, sau să fugi trei luni dinaintea duşmanilor tăi, care te vor urmări, sau să bântuie ciuma trei zile în ţară? Acum gândeşte-te şi vezi ce răspuns trebuie să duc înaintea Celui ce m-a trimis.
d Du-te şi spune lui David: Aşa vorbeşte Domnul: Îţi pun înainte trei nenorociri; alege una din ele şi te voi lovi cu ea.
d Când David s-a sculat a doua zi dimineaţa, Cuvântul Domnului a venit la profetul Gad, văzătorul lui David, zicând:
{qd Şi inima lui David îl condamna după ce a făcut numărătoarea poporului. David a zis Domnului: Am păcătuit foarte tare prin ceea ce am făcut! Dar acum, Doamne, Te rog, iartă fărădelegea robului Tău, căci am lucrat nebuneşte!
:~od Şi Ioab a dat regelui totalul numărului poporului: în Israel erau opt sute de mii de oameni de război care mânuiau sabia şi în Iuda erau cinci sute de mii de oameni.
}ydŞi astfel, după ce au străbătut toată ţara, au venit, după nouă luni şi douăzeci de zile, la Ierusalim.
/|YdApoi au venit până la fortăreaţa Tir şi până la toate cetăţile heviţilor şi ale canaaniţilor. Au ieşit spre partea de sud a lui Iuda, la Beer-Şeba.
{dAtunci au venit până la Galaad şi în ţara lui Tahtim-Hodşi. Au venit până la Dan-Iaan şi în împrejurimile Sidonului.
z'dŞi ei au trecut Iordanul şi şi-au aşezat tabăra la Aroer, la dreapta cetăţii care este în mijlocul Văii Gad şi lângă Iaezer.
kyQdTotuşi, cuvântul regelui a rămas tare împotriva lui Ioab şi împotriva celor mai-mari ai armatei. Şi Ioab împreună cu mai-marii armatei au ieşit dinaintea regelui, ca să meargă să numere pe poporul lui Israel.
jxOdŞi Ioab a zis regelui: Domnul Dumnezeul tău să adauge la popor de o sută de ori mai mult decât este acum şi ochii domnului meu, regele, să vadă lucrul acesta! Dar de ce doreşte regele, domnul meu, lucrul acesta?
bw?dCăci regele a zis lui Ioab, conducătorul armatei care era cu el: Mergeţi prin toate seminţiile lui Israel, de la Dan până la Beer-Şeba, şi înregistraţi poporul ca să ştiu care este numărul poporului.
-v WdDomnul S-a aprins iarăşi de mânie împotriva lui Israel şi l-a stârnit pe David împotriva lor ca să zică: Mergeţi şi număraţi pe Israel şi pe Iuda!
;usd'Urie, hetitul; în total: treizeci şi şapte.
.tYd&Ira, din Ieter; Gareb, din Ieter.
_s9d%Ţelec, amonitul; Naharai, din Beerot, care ducea armele lui Ioab, fiul Ţeruiei.
=rwd$Igheal, fiul lui Natan, din Toba; Bani, din Gad.
3qcd#Heţrai, din Carmel; Paarai, din Arab.
bp?d"Elifelet, fiul lui Ahasbai, fiul unui maacatit. Eliam, fiul lui Ahitofel, din Ghilo.
?o{d!Şama, din Harar; Ahiam, fiul lui Sarar, din Arar.
9nod Eliahba, din Şaalbon; Bene-Iaşen; Ionatan.
7mkdAbi-Albon, din Araba; Azmavet, din Barhum.
:lqdBenaia, din Piraton; Hidai, din Nahale-Gaaş.
fkGdHeleb, fiul lui Baana, din Netofa; Itai, fiul lui Ribai, din Ghibea fiilor lui Beniamin.
5jgdŢalmon, din Ahoah; Maharai, din Netofa.
4iedAbiezer, din Anatot; Mebunai, din Husa.
@h}dHeleţ, din Pelet; Ira, fiul lui Icheş, din Tecoa.
/g[dSama, din Harod; Elica, din Harod.
lfSdAsael, fratele lui Ioab, era din numărul celor treizeci; Elhanan, fiul lui Dodo, din Betleem.
e%dEl era mai lăudat decât cei treizeci, dar n-a ajuns până la înălţimea primilor trei. Şi David l-a pus căpitan peste garda lui.
ldSdAcesta a fost Benaia, fiul lui Iehoiada, care şi-a câştigat un nume între cei trei viteji.
Tc#dŞi el a omorât şi pe un egiptean, un om îngrozitor, care avea o suliţă în mână. Dar el s-a repezit asupra lui cu un toiag, a smuls suliţa din mâna egipteanului si l-a ucis cu suliţa lui.
pb[dBenaia, fiul lui Iehoiada, fiul unui om din Cabţeel, era vestit prin faptele lui mari. El a ucis pe cei doi fii ai lui Ariei din Moab. într-o zi înzăpezită el s-a coborât şi a omorât un leu într-o groapă pentru apă.
}audEl era cel mai onorat între cei trei, de aceea, a devenit conducătorul lor. Dar nu i-a egalat pe primii trei.
G` dŞi Abişai, fratele lui Ioab, fiul Ţeruiei, era conducătorul celor trei. El şi-a ridicat suliţa împotriva a trei sute şi i-a omorât şi şi-a câştigat un nume între cei trei.
~_wdŞi el a zis: Departe de mine, Doamne, gândul să fac lucrul acesta! Oare voi bea eu sângele acestor oameni, care s-au dus cu riscul vieţii lor? De aceea, n-a vrut s-o bea. Acestea sunt lucrurile pe care le-au făcut aceşti trei oameni.
_^9dAtunci cei trei viteji au trecut prin tabăra filistenilor şi au scos apă din fântâna de la poarta Betleemului, au luat-o şi au adus-o lui David; dar el n-a vrut s-o bea, ci a turnat-o înaintea Domnului.
y]mdŞi David a avut o dorinţă şi a zis: Cine-mi va da să beau apă din fântâna de la poarta Betleemului?
a\=dDavid era atunci în fortăreaţă şi o garnizoană a filistenilor era la Betleem.
O[d Şi trei dintre cei treizeci de conducători s-au coborât pe vremea seceratului şi au venit la David, în peştera Adulam; şi o armată a filistenilor şi-a aşezat tabăra în Valea Refaim.
Zd Dar Sama s-a aşezat în mijlocul ogorului, l-a apărat şi a bătut pe filisteni. Şi Domnul a dat o mare biruinţă.
4Ycd După el era Şama, fiul lui Aghe, din Harar. Filistenii se adunaseră la Lehi. Acolo era o bucată de pământ semănată cu linte; şi poporul a fugit de filisteni.
^X7d El s-a sculat şi a bătut pe filisteni până ce i-a obosit mâna şi a rămas lipită de sabie. Şi Domnul a dat o mare izbândă în ziua aceea; şi poporul s-a întors după Eleazar numai ca să ia prada.
{Wqd Şi după el era, Eleazar, fiul lui Dodo, fiul lui Ahohi, unul din cei trei viteji care a ţinut piept împreună cu David împotriva filistenilor care s-au strâns pentru luptă, când bărbaţii lui Israel erau plecaţi pe înălţimi.
TV#dIată numele oamenilor viteji pe care-i avea David: Ioşeb-Basşebet, tahchemonitul, mai-marele conducătorilor. El era numit Adino eznitul, pentru că a omorât opt sute de oameni o singură dată.
UdDar omul care se atinge de ei, se înarmează cu fier sau cu mânerul unei suliţe şi îi arde cu foc în locul lor.
^T7dDar cei răi vor fi toţi ca spinii pe care-i arunci, pe care nu-i iei cu mâna.
SdDeşi casa mea nu este aşa înaintea lui Dumnezeu, totuşi El a făcut cu mine un legământ veşnic, bine întărit în toate privinţele şi sigur. Căci nu va face El oare să răsară din el tot ce este spre mântuirea mea şi toate dorinţele mele?
%REdŞi el va fi ca lumina dimineţii când răsare soarele, o dimineaţă fără nori, ca lumina soarelui după ploaia care face să încolţească iarba.
Q7dDumnezeul lui Israel a zis, Stânca lui Israel mi-a vorbit: Cel ce domneşte peste oameni trebuie să fie drept, domnind în frică de Dumnezeu.
UP%dDuhul Domnului vorbeşte prin mine şi Cuvântul Lui este pe limba mea.
PO dAcestea sunt cele din urmă cuvinte ale lui David. David, fiul lui Isai, zice. Şi omul care a fost ridicat la înălţime, unsul Dumnezeului lui Iacov şi psalmistul plăcut al lui Israel, zice:
Nd3El este turnul biruinţei regelui Său şi arată milă unsului Său: lui David şi seminţei lui, pentru totdeauna.
eMEd2De aceea, Îţi voi mulţumi, Doamne, între popoare şi voi cânta laude Numelui Tău!
L{d1care mă scapă de duşmanii mei! Tu mă înalţi mai presus de potrivnicii mei; Tu mă scapi de omul violent. –
SK!d0Dumnezeu, care se răzbună pentru mine şi care-mi supune popoarele,
|Jsd/Viu este Domnul şi binecuvântată să fie Stânca mea! Înălţat să fie Dumnezeu, Stânca mântuirii mele,
GI d.Străinii se descurajează şi ies din fortăreţele lor.
eHEd-Străinii se prefac că mă ascultă; se supun de îndată ce aud cea dintâi poruncă.
!G=d,Tu m-ai scăpat şi din neînţelegerile poporului meu; Tu m-ai păstrat conducător al popoarelor. Un popor pe care nu-l cunoşteam mă slujeşte.
tFcd+Atunci i-am pisat ca pulberea pământului, i-am zdrobit şi i-am călcat ca pe noroiul de pe Străzi.
wEid*Ei se uitau în jurul lor, dar nu era cine să-i scape; strigau chiar la Domnul, dar El nu le-a răspuns!
mDUd)Tu ai făcut pe duşmanii mei să-mi întoarcă spatele, şi am nimicit pe cei care m-au urât.
yCmd(Căci Tu m-ai încins cu putere pentru luptă; Tu ai răpus sub mine pe cei ce s-au ridicat împotriva mea.
aB=d'I-am nimicit şi i-am zdrobit de nu s-au mai sculat; au căzut sub picioarele mele.
gAId&Am urmărit pe duşmanii mei şi i-am nimicit şi nu m-am întors până nu i-am nimicit.
X@+d%Tu mi-ai lărgit drumul sub paşii mei, şi picioarele mele n-au alunecat.
V?'d$Tu mi-ai dat şi scutul mântuirii Tale şi bunătatea Ta mă înalţă.
n>Wd#El îmi deprinde mâinile la luptă, pentru ca braţele mele să poată întinde arcul de bronz.
l=Sd"El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor şi El mă aşează pe locurile mele cele înalte.
i<Md!Dumnezeu este tăria şi puterea mea şi El călăuzeşte pe cel fără vină pe calea Lui.
o;Yd Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul? Şi cine este o stâncă, afară de Dumnezeul nostru?
:dCalea lui Dumnezeu este desăvârşită, Cuvântul Domnului este încercat; El este un scut pentru toţi cei ce se încred în El.
`9;dCăci cu Tine mă pot năpusti asupra unei armate; cu Dumnezeul meu sar peste zid.
X8+dCăci Tu, Doamne, eşti lumina mea! Şi Domnul a luminat întunericul meu.
v7gdTu mântuieşti pe poporul care se umileşte, dar ochii Tăi sunt peste cei mândri, ca să-i umileşti.
a6=dFaţă de cel curat Te arăţi curat; şi faţă de cel viclean Te arăţi viclean.
]55dFaţă de cel milos Te arăţi milos şi faţă de omul drept Te arăţi drept.
o4YdDe aceea, Domnul mi-a răsplătit după dreptatea mea, după curăţia mea înaintea ochilor Lui.
V3'dAm fost fără vină înaintea Lui şi m-am păzit de fărădelegea mea.
e2EdCăci toate poruncile Lui au fost înaintea mea şi nu m-am depărtat de la legile Lui.
e1EdCăci am păzit căile Domnului şi n-am lucrat cu răutate împotriva Dumnezeului meu.
g0IdDomnul mi-a răsplătit după dreptatea mea, mi-a întors după curăţia mâinilor mele.
c/AdEl m-a scos la loc larg, El m-a eliberat, pentru că Şi-a găsit plăcerea în mine.
Y.-dEi m-au înfruntat în ziua necazului meu, dar Domnul a fost sprijinul meu.
|-sdEl m-a scăpat de duşmanul meu cel puternic şi de cei ce mă urau, căci ei erau prea puternici pentru mine.
N,dEl a trimis din înălţime, m-a apucat, m-a scos din multe ape.
+)dAtunci au fost văzute adâncurile mării, temeliile lumii au fost descoperite, la mustrarea Domnului, la vuietul suflării nărilor Lui.
u*edŞi El a aruncat săgeţie Sale şi a împrăştiat pe duşmanii mei; aruncat fulgerul şi i-a risipit.
Z)/dDomnul a tunat din ceruri şi Cel Preaînalt a făcut să I se audă glasul,
L(d Din strălucirea dinaintea Lui, cărbuni de foc erau aprinşi.
u'ed Şi din întuneric El Şi-a făcut corturi împrejurul lui, grămezi de ape şi nori groşi ai cerului.
O&d El călărea pe un heruvim şi zbura, venea pe aripile vântului.
`%;d El a aplecat cerurile şi S-a coborât cu un întuneric adânc sub picioarele Lui.
s$ad Fum se ridica din nările Lui şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui; cărbuni erau aprinşi de ea.
#dAtunci s-a cutremurat şi s-a clătinat pământul, temeliile cerului s-au mişcat şi s-au zguduit, pentru că El S-a mâniat.
,"SdÎn strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul, am strigat către Dumnezeul meu. El mi-a auzit glasul din templul Lui, şi strigătul meu a ajuns la urechile Lui.
U!%dlegăturile Şeolului mă înconjurau; lanţurile morţii mă prindeau.
c AdCăci valurile morţii mă înconjurau, şi şuvoaiele nimicirii mă înspăimântau;
fGdEu chem pe Domnul, care este vrednic să fie lăudat; şi sunt scăpat de duşmanii mei.
FdDumnezeu este stânca mea, în care îmi găsesc adăpost; scutul meu şi cornul mântuirii mele, turnul meu cel înalt şi scăparea mea. Mântuitorul meu! Tu mă scapi de violenţă.
[1dŞi el a zis: Domnul este stânca mea, şi cetatea mea, şi Eliberatorul meu.
 9dŞi David a spus Domnului cuvintele acestei cântări în ziua când Domnul l-a scăpat din mâna tuturor duşmanilor lui şi din mâna lui Saul.
9dAceşti patru oameni erau copiii care i s-au născut lui Rafa la Gat, şi care au pierit ucişi de mâna lui David şi de mâna slujitorilor lui.
mUdŞi în timp ce batjocorea pe Israel, Ionatan, fiul lui Şimea, fratele lui David, l-a omorât.
W)dŞi iarăşi a fost război la Gat. Acolo era un bărbat foarte înalt, care avea şase degete la fiecare mână şi la fiecare picior, în total douăzeci şi patru, şi care se născuse tot din Rafa.
KdŞi din nou a fost război cu filistenii la Gob, iar Elhanan, fiul lui Iaare-Oreghim, din Betleem, a omorât pe Goliat din Gat, care avea o suliţă al cărei mâner era ca sulul de ţesut.
!=dŞi după aceea, a mai fost iarăşi un război cu filistenii la Gob; atunci Şibecai huşatitul a omorât pe Saf, care era unul din fiii lui Rafa.
T#dDar Abişai, fiul Ţeruiei, a ajutat pe David, a lovit pe filistean şi l-a ucis. Atunci oamenii lui David i-au jurat, zicând: Să nu mai ieşi cu noi la luptă, ca să nu stingi lumina lui Israel.
@{dŞi Işbi-Benob, unul dintre copiii lui Rafa, a cărui suliţă era în greutate de trei sute de sicii de bronz şi care era încins cu o sabie nouă, a vrut să omoare pe David.
'IdCând filistenii au fost iarăşi în război cu Israel, David s-a coborât cu slujitorii lui şi a luptat împotriva filistenilor; şi David era obosit.
dŞi ei au îngropat oasele lui Saul şi ale fiului său Ionatan în ţara lui Beniamin, la Ţela, în mormântul lui Chiş, tatăl lui. Şi astfel au făcut tot ce poruncise regele. Şi după aceea, Dumnezeu a ascultat rugăciunea pentru ţară.
d A luat de acolo oasele lui Saul şi oasele fiului său Ionatan;şi s-au strâns şi oasele celor care fuseseră spânzuraţi.
d Şi David s-a dus şi a luat oasele lui Saul şi oasele fiului său Ionatan, de la locuitorii din Iabesul Galaadului, care le furaseră din piaţa Bet-Şan, unde îi spânzuraseră filistenii în ziua când filistenii au bătut pe Saul la Ghilboa.
V'd S-a spus lui David ce făcea Riţpa, fiica lui Aiia, concubina lui Saul.
+d Riţpa, fiica lui Aiia, a luat un sac şi l-a întins sub ea pe stâncă, de la începutul secerişului până când a căzut peste ei ploaie din cer. Şi n-a lăsat păsările cerului să se apropie de ei în timpul zilei, nici fiarele câmpului în timpul nopţii.
iMd i-a dat în mâinile gabaoniţilor şi ei i-au spânzurat pe munte înaintea Domnului. Toţi cei şapte au pierit împreună şi au fost ucişi în cele dintâi zile ale secerişului, la începutul secerişului orzului.
q ]dIar regele a luat pe Armoni şi pe Mefiboşet, cei doi fii ai Riţpei, fiica lui Aiia, pe care-i născuse lui Saul, şi pe cei cinci fii ai lui Merab, fiica lui Saul, pe care-i născuse lui Adriel, fiul lui Barzilai din Mehola;
, SdDar regele a cruţat pe Mefiboşet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, pentru jurământul Domnului care era între ei, între David şi Ionatan, fiul lui Saul.
4 cdsă ni se dea şapte bărbaţi dintre fiii lui, şi îi vom spânzura înaintea Domnului, în Ghibea lui Saul, pe care l-a ales Domnul. Şi regele a zis: Vi-i voi da.
2 _dEi au răspuns regelui: Fiindcă omul acela ne-a secătuit şi îşi plănuise să ne nimicească, pentru ca să ne facă să pierim de pe tot cuprinsul lui Israel,
^ 7dŞi gabaoniţii i-au zis: Nu vrem nici argint, nici aur de la Saul şi de la casa lui, şi nici nu este treaba noastră să omoram pe cineva în Israel. Şi regele a zis: Voi face pentru voi orice veţi cere!
dDe aceea, David a zis gabaoniţilor: Ce să fac pentru voi? Şi cum să fac ispăşire ca să binecuvântaţi moştenirea Domnului?
dŞi regele a chemat pe gabaoniţi şi le-a vorbit. Gabaoniţii nu erau dintre copiii lui Israel, ci erau o rămăşiţă a amoriţilor; copiii lui Israel le făcuseră un jurământ, dar Saul a căutat să-i ucidă în zelul lui pentru Israel şi Iuda.
k SdÎn zilele lui David a fost o foamete de trei ani, an după an; şi David a întrebat pe Domnul. Şi Domnul a răspuns: Foametea aceasta este din cauza lui Saul şi a casei lui sângeroase, pentru că a ucis pe gabaoniţi.
8mdŞi Ira din Iair era demnitar al lui David.
@}dSeva era scriitor; Ţadoc şi Abiatar erau preoţi;
\3dAdoram era mai-mare peste impozite şi Iosafat, fiul lui Ahilud, era cancelar;
ydIoab era peste toată armata lui Israel, iar Benaia, fiul lui Iehoiada, era peste cheretiţi şi peste peletiţi.
)MdAtunci femeia s-a dus la popor cu înţelepciunea ei. Şi ei au tăiat capul lui Şeba, fiul lui Bicri, şi l-au aruncat lui Ioab. Şi el a sunat din trompetă şi ei s-au împrăştiat de lângă cetate, şi s-a dus fiecare la cortul lui. Şi Ioab s-a întors la Ierusalim, la rege.
dNu este aşa! Dar un om din ţinutul muntos al lui Efraim, numit Şeba, fiul lui Bicri, a ridicat mâna împotriva regelui David. Daţi-l numai pe el şi mă voi îndepărta de cetate. Şi femeia a zis lui Ioab: Iată, capul lui îţi va fi aruncat peste zid!
sadŞi Ioab a răspuns şi a zis: Departe de mine, departe de mine gândul să nimicesc şi să dărâm!
J~dEu sunt una dintre cetăţile liniştite şi credincioase din Israel; şi tu cauţi să nimiceşti o cetate care este o mamă în Israel! De ce vrei tu să nimiceşti moştenirea Domnului?
}dŞi ea a zis: Odinioară era obiceiul să se spună: Să cerem sfat de la cetatea Abel! Şi totul se sfârşea astfel.
.|WdEl s-a apropiat de ea şi femeia a zis: Tu eşti Ioab? Şi el a răspuns: Eu sunt. Atunci ea i-a zis: Ascultă cuvintele roabei tale. Şi el a răspuns: Ascult.
,{SdAtunci o femeie înţeleaptă a strigat din cetate: Ascultaţi, ascultaţi! Spuneţi, vă rog, lui Ioab să se apropie până aici, căci vreau să-i vorbesc!
Xz+dAu venit şi au asediat pe Şeba în Abel-Beet-Maaca, şi au ridicat împotriva cetăţii un terasament care ajungea până la metereze; şi tot poporul care era cu Ioab lovea în zid ca să-l dărâme.
.yWdŞi Ioab a străbătut toate seminţiile lui Israel până la Abel-Bet-Maaca, şi toţi bărbaţii s-au adunat laolaltă şi au pornit în urmărirea lui Şeba.
}xud După ce a fost luat din drum, toţi bărbaţii au urmat pe Ioab, ca să urmărească pe Şeba, fiul lui Bicri.
wd Dar Amasa se rostogolea în sângele lui în mijlocul drumului; şi omul acela, văzând că tot poporul se opreşte, a tras pe Amasa din drum pe câmp şi a aruncat o haină pe el, când a văzut că toţi cei ce ajungeau lângă el se opreau.
v%d Un tânăr dintre oamenii lui Ioab stătea lângă Amasa şi zicea: Cine-l vrea pe Ioab şi cine este pentru David, să urmeze pe Ioab!
u5d Dar Amasa n-a luat în seamă sabia care era în mâna lui Ioab, şi Ioab l-a lovit cu ea în pântece şi i-a vărsat măruntaiele pe pământ; şi nu l-a mai lovit a doua oară. Şi Amasa a murit. Apoi Ioab şi fratele său Abişai au urmărit pe Şeba, fiul lui Bicri.
td Ioab a zis lui Amasa: Eşti sănătos, frate? Şi Ioab l-a prins pe Amasa cu mâna dreaptă de barbă, ca să-l sărute.
s3dCând au fost lângă piatra cea mare care este la Gabaon, Amasa a venit înaintea lor. Ioab era îmbrăcat cu manta militară şi peste ea cu cingătoarea săbiei lui, care era legată la coapsă şi atârna în teacă; şi când a înaintat, sabia a căzut din teacă.
9rmdŞi Abişai a plecat, urmat de oamenii lui Ioab, de cheretiţi şi de peletiţi şi de toţi vitejii. Au ieşit din Ierusalim ca să urmărească pe Şeba, fiul lui Bicri.
uqedŞi David a zis lui Abişai: Şeba, fiul lui Bicri, ne va face mai mult rău decât Absalom. Ia deci pe slujitorii domnului tău şi urmăreşte-l, ca să n-ajungă în cetăţile fortificate şi să se ascundă dinaintea noastră.
zpodAmasa a plecat să adune pe oamenii lui Iuda, dar a întârziat peste timpul pe care i l-a hotărât regele.
odŞi regele a zis lui Amasa: Adună-mi în timp de trei zile pe bărbaţii lui Iuda şi să fii şi tu de faţă aici.
,nSdŞi David a venit la casa lui la Ierusalim şi regele a luat pe cele zece femei, concubinele pe care le lăsase pentru paza casei, şi le-a pus într-o casă sub pază şi s-a îngrijit de ele, dar n-a intrat la ele. Şi au fost închise până în ziua morţii lor, trăind ca văduve.
KmdŞi toţi bărbaţii lui Israel s-au depărtat de David şi au urmat pe Şeba, fiul lui Bicri. Dar bărbaţii lui Iuda, de la Iordan până la Ierusalim, au rămas credincioşi regelui lor.
_l ;dŞi acolo era un om de nimic, numit Şeba, fiul lui Bicri, un beniamit. El a sunat din trompetă şi a zis: Noi n-avem nici o parte cu David, nici o moştenire cu fiul lui Isai! Fiecare la cortul său, Israele!
kd+Şi bărbaţii din Israel au răspuns bărbaţilor lui Iuda, şi au zis: Regele este de zece ori mai mult al nostru; de aceea, noi avem mai mare drept asupra lui David decât voi. De ce ne-aţi nesocotit? N-am fost noi primii care au spus să se întoarcă regele nostru? Cu toate acestea, cuvintele bărbaţilor lui Iuda au fost mai aspre decât cuvintele bărbaţilor lui Israel.
|jsd*Atunci toţi bărbaţii lui Iuda au răspuns bărbaţilor lui Israel: Pentru că regele este o rudă mai apropiată cu noi. De ce sunteţi aşa de aprinşi pentru lucrul acesta? Am mâncat noi pe cheltuiala regelui sau ne-a dat el daruri?
`i;d)Şi iată, toţi bărbaţii din Israel au venit la rege şi i-au zis: De ce te-au furat fraţii noştri, bărbaţii lui Iuda, şi au trecut pe rege şi pe casa lui, şi pe toţi oamenii lui David, peste Iordan?
#hAd(Regele a mers mai departe la Ghilgal, şi Chimham a mers cu el. Şi tot poporul lui Iuda şi jumătate din poporul lui Israel l-au însoţit pe rege.
*gOd'Şi tot poporul a trecut Iordanul. Şi după ce l-a trecut şi regele, regele a sărutat pe Barzilai şi l-a binecuvântat. Şi Barzilai s-a întors acasă.
(fKd&Şi regele a răspuns: Chimham va trece împreună cu mine şi voi face pentru el ce este bine înaintea ta, şi tot ce vei cere de la mine, îţi voi da!
,eSd%Lasă-ţi, te rog, robul să se întoarcă, şi să mor în cetatea mea şi să fiu îngropat lângă mormântul tatălui meu şi al mamei mele! Dar iată, aici este slujitorul tău Chimham, lasă-l să-l însoţească pe domnul meu, regele, şi fă pentru el ce este bine înaintea ta!
dd$Robul tău se va mai duce puţin cu regele dincolo de Iordan. De ce să mă răsplătească regele cu o asemenea răsplată?
6cgd#Eu sunt astăzi în vârstă de optzeci de ani. Pot eu să mai deosebesc între bine şi rău? Poate robul tău să mai aprecieze ce mănâncă şi ce bea? Pot eu oare să mai aud glasul cântăreţilor şi cântăreţelor? Atunci de ce să mai fie robul tău o povară pentru domnul meu, regele?
cbAd"Dar Barzilai a zis regelui: Cât voi mai trăi ca să mă urc cu regele la Ierusalim?
laSd!Şi regele a zis lui Barzilai: Vino cu mine şi eu voi îngriji de tine la mine în Ierusalim.
`/d Barzilai era foarte bătrân, de optzeci de ani, şi el îngrijise de rege în timpul cât a stat la Mahanaim, căci era un om foarte bogat.
_-dŞi Barzilai, galaaditul, s-a coborât din Roghelim şi a trecut Iordanul împreună cu regele, ca să-l conducă până dincolo de Iordan.
z^odŞi Mefiboşet a zis regelui: Să ia el chiar totul, căci regele, domnul meu, se întoarce acasă în pace.
]ydŞi regele i-a zis: De ce vorbeşti atâta despre ale tale? Am spus: Tu şi Ţiba veţi împărţi pământurile!
v\gdCăci deşi toţi cei din casa tatălui meu au fost nişte oameni vrednici de moarte înaintea domnului meu regele, totuşi tu ai pus pe slujitorul tău între cei ce mănâncă la masa ta. Ce drept mai am ca să mă plâng regelui?
?[ydBa mai mult, el a vorbit de rău pe slujitorul tău domnului meu, regele, dar domnul meu regele este ca îngerul lui Dumnezeu, de aceea, fă ce crezi că este bine înaintea ta.
]Z5dŞi el a răspuns: Rege, domnul meu, slujitorul meu m-a înşelat.
Căci robul tău a zis: Voi pune şaua pe măgar, voi încăleca pe el şi voi merge cu regele, pentru că slujitorul tău este schilod.
Y{dŞi când a venit din Ierusalim ca să-l întâmpine pe rege, regele i-a zis: De ce n-ai mers cu mine, Mefiboşet?
|XsdMefiboşet, fiul lui Saul, s-a coborât şi el înaintea regelui. Şi el nu-şi îngrijise nici picioarele, nici nu-şi tăiase barba, nici nu-şi spălase hainele, din ziua când plecase regele până în ziua când s-a întors în pace.
X~V}||?{zzyyHxwwJvzuuOtyss;r^qqLpoonpmmNlkkEjj'ihgfedcbbaaa`__^^]]\[ZZ(YXWWVGUVTSPRjQQKPPO\NMMLaLKAJJIHlGGEFEiDD)CYCBA=@@?>>=W=<4;t:99~977u666+55`44o33`222.1s00Y////H..-0,,+V**8)((P'&&%%$]$#."! tWH(/3 4aIXf \  a J !Xf0mgi dn#Apoi el a sculptat pe ele heruvimi, palmieri şi flori deschise şi le-a acoperit cu aur, pe care l-a întins peste sculpturi.
-cUn"cu două uşi din lemn de chiparos; şi cele două bucăţi ale unei uşi făceau un pliant, iar cele două bucăţi ale celeilalte uşi făceau un alt pliant.
lbSn!Pentru intrarea templului a făcut, de asemenea, uşori din lemn de măslin, în patru muchii,
Za/n A făcut deci două uşi din lemn de măslin şi a gravat pe ele chipuri de heruvimi şi de palmieri şi de flori deschise, şi le-a poleit cu aur; şi a întins aur şi peste heruvimi şi peste palmieri.
`nŞi pentru intrarea în Locul Preasfânt el a făcut uşi din lemn de măslin; pragul de sus şi uşorii erau în cinci muchii.
r__nŞi pardoseala casei a acoperit-o cu aur, atât în partea din spate cât şi în partea din faţă.
?^ynApoi pe toţi pereţii casei de jur împrejur, atât în locul din spate cât şi în cel din faţă, a pus să sculpteze chipuri de heruvimi, de palmieri şi de flori deschise.
3]cnSolomon a poleit şi heruvimii cu aur.
\+nŞi Solomon a aşezat heruvimii în mijlocul camerei dinăuntru şi aripile heruvimilor erau întinse astfel încât aripa unuia atingea un perete, iar aripa celuilalt heruvim atingea celălalt perete. Şi aripile lor se atingeau una pe cealaltă în mijlocul casei.
M[nÎnălţimea fiecăruia din cei doi heruvimi era de zece coţi.
ZnŞi celălalt heruvim era tot de zece coţi; amândoi heruvimii aveau aceeaşi măsură şi aceeaşi înfăţişare.
EYnŞi o aripă a heruvimului era de cinci coţi şi cealaltă aripă a heruvimului era tot de cinci coţi; de la capătul unei aripi până la capătul celeilalte aripi erau zece coţi.
~XwnŞi înăuntrul Locului Preasfânt a făcut doi heruvimi din lemn de măslin, fiecare de zece coţi înălţime.
$WCnEl a căptuşit toată casa cu aur, până când toată casa a fost terminată. A căptuşit cu aur tot altarul care era înaintea Locului Preasfânt.
*VOnŞi Solomon a căptuşit partea dinăuntru a casei cu aur curat. El a întins lanţuri de aur pe dinaintea Locului Preasfânt; şi el l-a căptuşit cu aur.
dUCnLocul Preasfânt avea douăzeci de coţi lungime, douăzeci de coţi lăţime şi douăzeci de coţi înălţime. El l-a căptuşit cu aur curat; şi tot astfel a căptuşit şi altarul, care era din lemn de cedru.
~TwnŞi Solomon a pregătit Locul Preasfânt înăuntrul casei, ca să pună acolo chivotul legământului Domnului.
"S?nŞi pe lemnul de cedru din interiorul casei erau cioplite ornamente de boboci şi de flori deschise; totul era de cedru, nu se vedea nici o piatră.
RRnŞi casa, adică templul, de dinaintea ei era de patruzeci de coţi.
QnŞi a mai construit din scânduri de cedru o cameră de douăzeci tic coţi în partea de dinapoi a casei, de la pardoseală până în partea de sus a zidurilor; a construit-o înăuntru ca să facă din ea Sfânta Sfintelor, sau Locul Preasfânt.
nPWnŞi Solomon a îmbrăcat pereţii casei pe dinăuntru cu scânduri de cedru, de la pardoseala casei până la tavan; astfel i-a îmbrăcat el cu lemn pe dinăuntru, iar pardoseala casei a acoperit-o cu scânduri de chiparos.
3OcnSolomon a zidit casa şi a terminat-o.
hNKn Şi voi locui în mijlocul copiilor lui Israel, şi nu voi părăsi pe poporul Meu Israel.
M}n Tu zideşti casa aceasta! Dacă vei umbla în legile Mele, dacă vei împlini judecăţile Mele şi vei păzi toate poruncile Mele, şi vei umbla în ele, atunci voi împlini faţă de tine cuvântul Meu, pe care l-am spus tatălui tău David.
HL n Atunci Cuvântul Domnului a venit la Solomon, şi i-a zis:
K9n Şi apoi a zidit camerele etajate de jur împrejurul întregii case la o înălţime de cinci coţi; şi le-a legat de casă prin lemne de cedru.
rJ_n Astfel el a zidit casa şi a terminat-o; şi el a acoperit casa cu scânduri şi cu grinzi de cedru.
OInŞi intrarea pentru camerele din etajul de la mijloc era în partea dreaptă a casei. Se urcau la etajul din mijloc pe o scară în spirală, şi tot aşa de la etajul din mijloc la al treilea.
UH%nŞi casa, când s-a zidit, a fost zidită din pietre pregătite mai înainte de a fi aduse acolo, aşa că nici ciocan, nici secure, nici o unealtă de fier nu s-a auzit în casă în timpul zidirii.
"G?nLăţimea rândului de jos al clădirii era de cinci coţi, lăţimea celui de la mijloc era de şase coţi şi lăţimea celui de-al treilea era de şapte coţi; căci pe dinafară casei a făcut arcade strâmte de jur împrejur, ca grinzile să nu fie prinse pe zidul casei.
xFknŞi Solomon a zidit, lipite de zidul casei, mai multe camere de jur împrejur, una peste alta de jur împrejurul zidurilor casei, de jur împrejurul templului şi al sanctuarului; astfel a făcut camere laterale de jur împrejurul ei.
ZE/nŞi regele a făcut casei ferestre largi înăuntru şi strâmte în afară.
D+nŞi pridvorul dinaintea templului casei avea lungimea de douăzeci de coţi, în lăţimea casei, şi zece coţi lărgime în faţa casei.
C!nCasa pe care regele Solomon a zidit-o Domnului era lungă de şaizeci de coţi, lată de douăzeci şi înaltă de treizeci de coţi.
lB UnÎn al patru sute optzecilea an după ieşirea copiilor lui Israel din ţara Egiptului, în al patrulea an al domniei lui Solomon peste Israel, în luna Ziv, care este luna a doua, Solomon a început zidirea Casei Domnului.
A%nLucrătorii lui Solomon, lucrătorii lui Hiram şi ghibliţii le-au cioplit şi au pregătit lemnele şi pietrele pentru zidirea casei.
z@onŞi regele le-a poruncit să scoată pietre mari, pietre scumpe, pietre tăiate, ca să pună temelia casei.
?nafară de trei mii trei sute de conducători puşi de Solomon peste lucrări, şi însărcinaţi cu supravegherea lucrătorilor.
>nSolomon mai avea şaptezeci de mii de oameni care purtau poverile şi optzeci de mii de oameni care tăiau pietrele în munţi,
#=AnŞi i-a trimis în Liban, câte zece mii pe lună, cu schimbul; o lună erau în Liban şi două luni acasă; Adoniram răspundea de forţa de lucru.
<n Regele Solomon a ridicat forţă de lucru din tot Israelul; şi forţa de lucru a fost de treizeci de mii de bărbaţi.
;5n Şi Domnul a dat lui Solomon înţelepciune, aşa cum i-a promis, între Hiram şi Solomon a fost pace, şi au făcut un legământ împreună.
E:n Şi Solomon a dat lui Hiram douăzeci de mii de cori de grâu pentru hrana casei lui şi douăzeci de cori de untdelemn curat; în felul acesta a dat Solomon în fiecare an lui Hiram.
`9;n Şi Hiram a dat lui Solomon lemne de cedru şi lemne de chiparos câte a dorit el.
8n Slujitorii mei le vor coborî din Liban la mare şi eu le voi trimite pe mare, pe plute până la locul pe care mi-l vei spune; şi acolo le voi descărca, iar tu le vei lua. Dar să-mi împlineşti şi tu dorinţa, trimiţând hrană casei mele.
;7qnŞi Hiram a trimis răspuns lui Solomon, zicând: Am auzit mesajul pe care mi l-ai trimis şi voi face tot ce vrei în ce priveşte lemnele de cedru şi lemnele de chiparos.
D6nŞi când a auzit Hiram cuvintele lui Solomon, s-a bucurat foarte tare şi a zis: Binecuvântat să fie astăzi Domnul, care a dat lui David un fiu înţelept peste acest mare popor!
+5QnAcum dă ordin să se taie pentru mine cedri din Liban; şi slujitorii mei vor fi împreună cu slujitorii tăi, şi eu îţi voi da plăţile pentru slujitorii tăi, după cum îmi vei spune tu. Căci tu ştii că între noi nu este nimeni care să ştie să taie lemne ca sidonienii.
{4qnŞi iată, eu am de gând să zidesc o casă pentru Numele Domnului Dumnezeului meu, după cum a spus Domnul tatălui meu, David, zicând: Fiul tău, pe care-l voi pune pe tronul tău în locul tău, el va zidi o casă pentru Numele Meu.
3 nAcum, Domnul Dumnezeul meu, mi-a dat odihnă din toate părţile; nu mai am nici adversar, nici întâmplări periculoase.
i2MnŞtii că tatăl meu David n-a putut să zidească o casă pentru Numele Domnului Dumnezeului lui, din cauza războaielor care l-au înconjurat din toate părţile, până când Domnul i-a pus sub talpa picioarelor lui.
?1{nAtunci Solomon a trimis vorbă lui Hiram, zicând:
20 anHiram, regele Tirului, a trimis pe slujitorii săi la Solomon, pentru că auzise că l-au uns rege în locul tatălui său, căci Hiram iubise întotdeauna pe David.
9/mn"Şi oamenii veneau din toate naţiunile, ca să audă înţelepciunea lui Solomon, veneau din partea tuturor regilor pământului care au auzit despre înţelepciunea lui.
C.n!El a vorbit despre copaci, de la cedrul din Liban până la isopul care creşte pe zid, a vorbit, de asemenea, despre animale, despre păsări, despre târâtoare şi despre peşti.
R-n El a rostit trei mii de proverbe şi a compus o mie cinci cântări.
Y,-nCăci el era mai înţelept decât toţi oamenii, mai înţelept decât Etan ezrahitul, şi decât Heman, Calcol şi Darda, fiii lui Mahol; şi faima lui se răspândea între toate naţiunile dimprejur.
+nînţelepciunea lui Solomon întrecea înţelepciunea tuturor oamenilor din est şi toată înţelepciunea Egiptului.
*nDumnezeu a dat lui Solomon înţelepciune şi o foarte mare înţelegere, şi cunoştinţe multe ca nisipul de pe ţărmul mării.
)/nEi aduceau şi orz şi paie pentru cai şi pentru armăsari în locul unde se afla regele, fiecare om după însărcinarea pe care o primea.
2(_nŞi guvernatorii aceia aduceau hrana regelui Solomon şi tuturor celor care veneau la masa regelui Solomon, fiecare în luna lui; şi nu lăsau să fie vreo lipsă.
v'gnSolomon avea patruzeci de mii de staule de cai, pentru carele lui, şi douăsprezece mii de călăreţi.
!&=nŞi Iuda şi Israel, de la Dan până la Beer-Şeba, au locuit în linişte, fiecare sub via lui şi sub smochinul lui, în tot timpul lui Solomon.
?%ynCăci el stăpânea peste tot teritoriul de dincoace de fluviu, de la Tifsah până la Gaza, peste toţi regii de dincoace de fluviu. Şi avea pace pretutindeni împrejurul lui.
$!nzece boi îngrăşaţi, douăzeci de boi păşunaţi şi o sută de oi, afară de cerbi, căprioare, ciute şi păsări îngrăşate.
}#unŞi hrana lui Solomon pentru o zi era: treizeci de cori de făină fină şi şaizeci de cori de altă făină,
S"!nSolomon domnea peste toate regatele de la fluviul Eufrat până în ţara filistenilor şi până la graniţele Egiptului. Ei aduceau tribut şi l-au slujit pe Solomon în toate zilele vieţii lui.
!}nIuda şi Israel erau în număr foarte mare, ca nisipul de pe ţărmul mării; ei mâncau, beau şi se înveseleau.
8 knGheber, fiul lui Uri, era în ţara Galaadului; el avea ţinutul lui Sihon, regele amoriţilor şi al lui Og, regele Basanului. Numai el era guvernator în ţara aceasta.
4enŞimei, fiul lui Ela, era în Beniamin.
6inIosafat, fiul lui Paruah, era în Isahar.
CnBaana, fiul lui Huşai, era în Aşer şi în Bealot.
X+nAhimaaţ era în Neftali. El luase de soţie pe Basmat, fiica lui Solomon.
6inAhinadab, fiul lui Ido, era în Mahanaim.
]5n Fiul lui Gheber, era în Ramot-Galaad; el avea şi satele lui Iair, fiul lui Manase, care sunt în Galaad; el mai avea şi ţinutul Argob în Basan, şaizeci de cetăţi mari cu ziduri şi zăvoare de bronz.
7in Baana, fiul lui Ahilud, avea Taanac şi Meghido şi tot Bet-Şeanul, cel de lângă Tartan, sub Izreel, de la Bet-Şean până la Abel-Mehola, până dincolo de Iocmeam.
gIn Fiul lui Abinadab avea toate regiunile Dorului. Tafat, fiica lui Solomon, era soţia lui.
Rn Fiul lui Hesed, era în Arubot; el avea Soco şi toată ţara Hefer.
p[n Fiul lui Decher, în Macat, şi în Saalbim, şi în Bet-Şemeş, şi în Elon, şi în Bet-Hanan.
[1nŞi acestea sunt numele lor: fiul lui Hur, în ţinutul muntos al lui Efraim.
-UnSolomon avea doisprezece guvernatori peste tot Israelul, care asigurau hrana regelui şi a casei lui; fiecare trebuia să adune provizii pentru o lună din an.
p[nAhişar era mai-mare peste casa regelui; şi Adoniram, fiul lui Abda, era mai-mare peste impozite.
{qnAzaria, fiul lui Natan, era mai-mare peste ofiţeri; Zabud, fiul lui Natan, era preot şi prieten al regelui;
\3nBenaia, fiul lui Iehoiada, era peste armată; Ţadoc şi Abiatar erau preoţi.
iMnElihoref şi Ahia, fiii lui Şişa, erau secretari; Iosafat, fiul lui Ahilud, era cancelar.
T#nŞi aceştia au fost funcţionarii lui: Azaria, fiul preotului Ţadoc,
7 mnRegele Solomon era rege peste tot Israelul.
5 enCând tot Israelul a auzit de judecata pe care o făcuse regele, s-a temut de rege; căci au văzut că înţelepciunea lui Dumnezeu era în el, ca să facă dreptate.
w inŞi regele a răspuns şi a zis: Daţi celei dintâi copilul cel viu si nu-l omorâţi. Ea este mama lui.
 nAtunci femeia al cărei copil era viu a vorbit regelui, pentru că i se rupea inima de milă pentru fiul ei, şi a zis: O! Domnul meu, dă-i mai bine ei copilul cel viu, şi nu-l omorî! Dar cealaltă a zis: Să nu fie nici al meu, nici al ei; tăia-ţi-l!
z onŞi regele a zis: Tăiaţi în două copilul cel viu şi daţi o jumătate uneia şi o jumătate celeilalte.
[ 1nŞi regele a zis: Aduceţi-mi o sabie. Şi au adus o sabie înaintea regelui.
/YnAtunci regele a zis: Una zice: Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort. Şi cealaltă zice: Nu, ci fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu!
a=nAtunci cealaltă femeie a zis: Ba nu, ci fiul meu este cel viu, iar al tău este cel mort. Dar prima femeie a zis: Ba nu, fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu. Aşa au vorbit ele înaintea regelui.
<snŞi când m-am sculat dimineaţa ca să alăptez pe fiul meu, iată, era mort; dar când m-am uitat la el cu atenţie dimineaţa, iată, nu era fiul meu, pe care-l născusem!
JnŞi ea s-a sculat pe la mijlocul nopţii şi a luat pe fiul meu de lângă mine, în timp ce roaba ta dormea, şi l-a culcat la sânul ei, iar pe fiul ei cel mort l-a culcat la sânul meu.
RnNoaptea, fiul acestei femei a murit, pentru că se culcase peste el.
(KnLa trei zile după ce am născut eu, a născut şi femeia aceasta. Locuiam împreună; nimeni nu era cu noi în casă, în casă nu eram decât noi două.
'nŞi una dintre femei a zis: Domnul meu, eu şi femeia aceasta locuim în aceeaşi casă; şi eu am născut în timp ce ea era în casă.
p[nAtunci, două femei, care erau prostituate, au venit la rege şi s-au înfăţişat înaintea lui.
}nŞi Solomon s-a deşteptat. Acesta a fost visul. Solomon s-a întors la Ierusalim şi s-a înfăţişat înaintea chivotului legământului Domnului. A adus arderi-de-tot şi jertfe de mulţumire şi a dat o petrecere tuturor slujitorilor lui.
nŞi dacă vei umbla în căile Mele, păzind legile şi poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl tău, îţi voi lungi zilele.
~n Şi ţi-am dat şi ceea ce n-ai cerut: bogăţii şi onoare, aşa încât în tot timpul vieţii tale nu va fi nici un rege ca tine.
@}{n iată, am făcut după cuvintele tale. Ţi-am dat o inimă înţeleaptă şi pricepută, aşa cum n-a fost nimeni înaintea ta, şi ca tine nu se va mai ridica nimeni după tine.
|n Şi Dumnezeu a zis: Pentru că ai cerut acest lucru şi pentru că n-ai cerut pentru tine nici viaţă lungă, nici n-ai cerut pentru tine bogăţii, nici n-ai cerut moartea duşmanilor tăi, ci ai cerut pentru tine pricepere ca să înţelegi dreptatea,
E{n Domnului I-a plăcut că Solomon a cerut lucrul acesta.
Lzn De aceea, dă robului Tău o inimă pricepută ca să judece poporul Tău şi ca să deosebească între bine şi rău! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău aşa de mare la număr?
y)nŞi robul Tău este în mijlocul poporului Tău, pe care Tu l-ai ales, un popor mare, prea numeros ca să poată fi numărat sau socotit.
!x=nŞi acum Doamne, Dumnezeul meu, Tu ai făcut rege pe robul Tău în locul tatălui meu David, dar eu sunt tânăr; nu ştiu cum să conduc poporul.
_w9nAtunci Solomon a zis: Tu ai arătat mare bunăvoinţă faţă de robul tău David, tatăl meu, pentru că a umblat înaintea Ta în adevăr, în dreptate şi în curăţie de inimă faţă de Tine; şi Tu ai continuat această mare bunătate faţă de el, prin faptul că i-ai dat un fiu care să stea pe tronul lui, cum se vede astăzi.
vvgnLa Gabaon, Domnul S-a arătat în vis lui Solomon noaptea; şi Dumnezeu a zis: Cere ce vrei să-ţi dau.
u9nRegele s-a dus la Gabaon ca să aducă jertfe acolo, căci aceasta era înălţimea cea mai mare. Solomon a adus pe altar o mie de arderi-de-tot.
t{nSolomon iubea pe Domnul, umblând după legile tatălui său David, dar aducea jertfe şi tămâia pe înălţimi.
snPoporul aducea jertfe pe înălţimi, pentru că până în zilele acelea încă nu fusese zidită o casă pentru Numele Domnului.
r nSolomon a făcut o alianţă prin căsătorie cu Faraon, regele Egiptului, şi a luat de soţie pe fiica lui Faraon; apoi a adus-o în cetatea lui David, până a terminat de zidit casa lui şi Casa Domnului, şi zidul dimprejurul Ierusalimului.
?qyn.Şi regele a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada; şi el a ieşit şi a lovit pe Şimei, iar Şimei a murit. Astfel împărăţia a fost întărită în mâinile lui Solomon.
upen-Dar regele Solomon va fi binecuvântat şi tronul lui David va fi întărit pe veci înaintea Domnului.
;oqn,Şi regele a zis lui Şimei: Ştii înlăuntrul inimii tale tot răul pe care l-ai făcut tatălui meu David: de aceea, Domnul va întoarce răutatea ta asupra capului tău.
^n7n+Atunci de ce n-ai ţinut jurământul Domnului şi porunca pe care ţi-am dat-o?
m7n*Regele a trimis să cheme pe Şimei şi i-a zis: Oare nu te-am pus eu să juri pe Domnul şi nu te-am avertizat, zicând: Să ştii că vei muri în ziua când vei ieşi şi te vei duce într-o parte şi într-alta? Şi tu mi-ai zis: Porunca pe care am auzit-o este bună.
al=n)S-a spus lui Solomon că Şimei a plecat din Ierusalim la Gat, şi că s-a întors.
$kCn(Şimei s-a sculat, a pus şaua pe măgar şi s-a dus la Gat la Achiş, ca să caute pe slujitorii lui. Şimei s-a dus si si-a adus slujitorii din Gat.
Ij n'După trei ani s-a întâmplat că doi slujitori ai lui Şimei au fugit la Achiş, fiul lui Maaca, regele din Gat; şi s-a spus lui Şimei, zicând: Iată că slujitorii tăi sunt la Gat.
i;n&Şi Şimei a zis regelui: Porunca este bună! Robul tău va face după cum a spus domnul meu, regele. Şi Şimei a locuit multe zile la Ierusalim.
hn%Căci în ziua când vei ieşi şi vei trece pârâul Chedron, vei muri. Atunci sângele tău va cădea asupra capului tău.
9gmn$Regele a trimis să cheme pe Şimei şi i-a zis: Zideşte-ţi o casă la Ierusalim: să locuieşti în ea şi să nu ieşi de acolo, şi să nu te duci de acolo nicăieri.
fn#Regele a pus peste armată pe Benaia, fiul lui Iehoiada, în locul lui Ioab, iar în locul lui Abiatar a pus pe preotul Ţadoc.
en"Atunci Benaia, fiul lui Iehoiada, s-a urcat, a lovit pe Ioab şi l-a omorât; şi a fost îngropat în casa lui din deşert.
bd?n!Sângele lor să cadă asupra capului lui Ioab şi asupra capului urmaşilor lui pe veci. Dar asupra lui David şi asupra seminţei lui, asupra casei lui şi asupra tronului lui să fie pe veci pace de la Domnul.
Ccn Şi Domnul va întoarce sângele lui asupra capului lui, pentru că a lovit pe doi bărbaţi mai drepţi şi mai buni decât el, şi i-a ucis cu sabia, fără ca tatăl meu David să fi ştiut: pe Abner, fiul lui Ner, comandantul armatei lui Israel, şi pe Amasa, fiul lui Ieter, comandantul armatei lui Iuda.
;bqnŞi regele i-a zis: Fă aşa cum a zis şi loveşte-l şi îngroapă-l, ca să iei astfel de pe mine şi de pe casa tatălui meu sângele nevinovat pe care l-a vărsat Ioab.
maUnBenaia a venit la cortul Domnului şi i-a zis lui Ioab: Aşa vorbeşte regele: Vino afară! Dar el a zis: Nu, ci voi muri aici! Şi Benaia a spus cuvântul acesta regelui, zicând: Aşa a vorbit Ioab şi aşa mi-a răspuns.
G` nŞi s-a spus regelui Solomon că Ioab a fugit la cortul Domnului, şi că iată, este lângă altar. Şi Solomon a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, zicându-i: Du-te şi loveşte-l!
Q_nŞtirea aceasta a ajuns la Ioab, căci Ioab trecuse de partea lui Adonia, chiar dacă nu trecuse de partea lui Absalom. Şi Ioab a fugit la cortul Domnului şi s-a agăţat de coarnele altarului.
&^GnAstfel Solomon a scos pe Abiatar din slujba de preot al Domnului, ca să ducă la îndeplinire cuvântul rostit de Domnul asupra casei lui Eli în Silo.
&]GnŞi regele a zis apoi preotului Abiatar: Du-te la Anatot, la ogoarele tale, căci eşti demn de moarte; dar nu te voi omorî azi, pentru că tu ai purtat chivotul Domnului Dumnezeu înaintea tatălui meu David şi pentru că ai suferit de fiecare dată când a suferit tatăl meu.
j\OnŞi regele Solomon a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, care l-a lovit şi Adonia a murit.
@[{nŞi acum, viu este Domnul care m-a întărit şi m-a pus să stau pe tronul tatălui meu David, şi care mi-a făcut o casă, aşa cum a promis, că astăzi Adonia va fi omorât!
-ZUnAtunci regele Solomon a jurat pe Domnul, zicând: Aşa să-mi facă Dumnezeu, ba chiar mai mult, dacă Adonia n-a rostit aceste cuvinte cu preţul vieţii lui!
YnŞi regele Solomon a răspuns şi a zis mamei sale: De ce ceri numai pe Abişag, sunamita, pentru Adonia? Cere pentru el şi împărăţia, că doar este fratele meu mai mare, pentru el, şi pentru preotul Abiatar, şi pentru Ioab, fiul Ţeruiei.
iXMnŞi ea a zis: Dă voie ca Abişag, sunamita, să fie dată de soţie fratelui tău, Adonia.
WnApoi ea a zis: Am să-ţi fac o mică rugăminte; să nu mă refuzi. Şi regele i-a zis: Cere, mamă, pentru că nu te voi refuza.
VnAşadar, Bat-Şeba s-a dus la regele Solomon, ca să vorbească cu el pentru Adonia. Şi regele s-a ridicat ca s-o întâmpine, s-a închinat înaintea ei şi s-a aşezat pe tronul său; el mai avea un tron pentru mama regelui şi ea a stat la dreapta lui.
EUnBat-Şeba a zis: Bine, voi vorbi cu regele pentru tine.
T nAtunci el a zis: Vorbeşte, te rog, cu regele Solomon, căci el nu te va refuza, să-mi dea de soţie pe Abişag, sunamita.
YS-nŞi acum cer un lucru de la tine; nu mă refuza! Şi ea i-a zis: Vorbeşte!
KRnŞi el a zis: Ştii că împărăţia era a mea şi tot Israelul se aştepta să fiu eu rege. Dar împărăţia s-a întors şi a ajuns să fie a fratelui meu; căci era a lui de la Domnul.
FQnŞi el a zis: Am ceva să-ţi spun. Şi ea a zis: Spune!
~Pwn Adonia, fiul Haghitei, a venit la Bat-Şeba, mama lui Solomon. Şi ea a zis: Vii cu pace? Şi el a zis: Cu pace!
kOQn Solomon a stat pe tronul tatălui său David şi împărăţia lui s-a întărit foarte mult.
)NMn Şi zilele cât a domnit David peste Israel au fost de patruzeci de ani: la Hebron a domnit şapte ani, iar la Ierusalim a domnit treizeci şi trei de ani.
[M1n David a adormit cu părinţii lui şi a fost îngropat în cetatea lui David.
,LSn Acum tu să nu-l laşi nepedepsit, căci tu eşti om înţelept şi vei şti ce trebuie să-i faci; să-i cobori cu sânge perii albi în locuinţa morţilor.
K nIată, ai lângă tine pe Şimei, fiul lui Ghera beniamitul, din Bahurim, care m-a blestemat cu blesteme grele în ziua când m-am dus la Mahanaim. Dar a venit să mă întâmpine la Iordan şi i-am jurat pe Domnul, zicând: Nu te voi omorî cu sabia!
XJ+nDar să arăţi bunătate faţă de fiii lui Barzilai, galaaditul, şi ei să fie între cei care vor mânca la masa ta; căci tot aşa s-au purtat şi ei cu mine când am fugit de fratele tău Absalom.
IynFă deci după înţelepciunea ta şi nu lăsa ca perii lui albi să se coboare în pace în locuinţa morţilor.
lHSnTu ştii câte mi-a făcut Ioab, fiul Ţeruiei, şi ce a făcut celor doi comandanţi ai armatei lui Israel, lui Abner, fiul lui Ner, şi lui Amasa, fiul lui Ieter, pe care i-a omorât şi a vărsat sânge de război în timp de pace, şi a pus sângele de război pe cingătoarea cu care era încins peste mijloc şi pe sandalele din picioarele lui.
&GGnşi ca Domnul să ducă la împlinire Cuvântul Lui, pe care l-a spus despre mine, zicând: Dacă fiii tăi vor lua aminte la căile lor, umblând înaintea Mea în adevăr, din toată inima lor şi din tot sufletul lor, nu-ţi va lipsi niciodată un bărbat pe tronul lui Israel.
F nŞi păzeşte poruncile Domnului Dumnezeului tău, umblând în căile Lui şi păzind legile Lui, hotărârile Lui, judecăţile Lui şi mărturiile Lui, după cum este scris în legea lui Moise, ca să prosperi în tot ce faci şi oriunde te duci,
jEOnEu mă duc pe calea pe care merge tot pământul; de aceea tu fii tare şi dovedeşte-te om!
aD ?nZiua morţii lui David se apropia; şi el a îndrumat pe fiul său Solomon, zicând:
6C in5Şi regele Solomon a trimis nişte oameni, care l-au coborât de pe altar. El a venit şi s-a închinat înaintea regelui Solomon, şi Solomon i-a zis: Mergi la casa ta.
&B In4Şi Solomon a zis: Dacă se va dovedi om cinstit, nici un fir de păr din cap nu-i va cădea la pământ; dar dacă se va găsi răutate în el, va muri!
dA En3Au venit şi au spus lui Solomon, zicând: Adonia se teme de regele Solomon; căci iată, s-a agăţat de coarnele altarului, zicând: Să-mi jure astăzi regele Solomon că nu va omorî pe slujitorul său cu sabia!
t@ en2Şi Adonia s-a temut de Solomon; aşa că s-a sculat şi a plecat şi s-a apucat de coarnele altarului.
{? sn1Şi toţi oaspeţii care erau cu Adonia s-au umplut de spaimă, s-au ridicat şi fiecare şi-a văzut de drum.
> =n0Iată ce a zis şi regele: Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care mi-a dat astăzi un urmaş pe tronul meu şi ochii mei îl văd!
!= ?n/Ba încă slujitorii regelui s-au dus deja să binecuvânteze pe domnul nostru, regele David, zicând: Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău şi El să-i înalţe tronul mai presus decât tronul tău! Şi regele s-a închinat pe patul său.
6< kn.Solomon s-a şi aşezat pe tronul regelui.
F;  n-Preotul Ţadoc şi profetul Natan l-au uns rege la Ghihon. De acolo s-au urcat înveselindu-se, astfel încât cetatea a fost pusă în mişcare. Acesta este vuietul pe care l-ai auzit.
0: ]n,Şi regele a trimis cu el pe preotul Ţadoc, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiţi, pe peletiţi şi l-au pus călare pe catârul regelui.
p9 ]n+Ionatan a răspuns şi a zis lui Adonia: Nu! Domnul nostru, regele David, a făcut rege pe Solomon.
8 3n*În timp ce vorbea el, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Şi Adonia i-a zis: Apropie-te căci eşti un om viteaz şi aduci veşti bune.
Y7 /n)Adonia şi toţi oaspeţii care erau cu el au auzit despre aceste lucruri în timp ce terminau de mâncat. Şi când Ioab a auzit sunetul trompetei, a zis: Ce e cu vuietul acesta de care răsună cetatea?
6 /n(Şi tot poporul s-a urcat după el; şi poporul cânta din fluier şi era plin de bucurie, încât se despica pământul de strigătele lor.
5 7n'Preotul Ţadoc a luat cornul cu untdelemn din cort şi a uns pe Solomon. A sunat din trompetă şi tot poporul a zis: Trăiască regele Solomon!
R4 !n&Atunci preotul Ţadoc s-a coborât împreună cu profetul Natan, cu Benaia, fiul lui Iehoiada, cu cheretiţii şi peletiţii şi au pus pe Solomon pe catârul regelui David, şi l-au dus la Ghihon.
3 /n%Domnul să fie cu Solomon cum a fost cu domnul meu, regele, şi să înalţe tronul lui mai presus decât tronul domnului meu, regele David!
2 n$Şi Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns regelui, şi a zis: Amin! Aşa să zică şi Domnul Dumnezeul domnului meu, regele!
L1 n#Să vă urcaţi apoi în urma lui, şi el va veni şi se va aşeza pe tronul meu, şi el va fi rege în locul meu. Căci pe el l-am hotărât să fie conducătorul lui Israel şi al lui Iuda.
0 1n"Acolo, preotul Ţadoc şi profetul Natan să-l ungă rege peste Israel. Să sunaţi din trompetă şi să ziceţi: Trăiască regele Solomon!
%/ Gn!Şi regele le-a zis: Luaţi cu voi pe slujitorii stăpânului vostru şi puneţi pe fiul meu Solomon călare pe catârul meu şi coborâţi-l la Ghihon.
3. cn Şi regele David a zis: Chemaţi la mine pe preotul Ţadoc, pe profetul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada. Ei au intrat şi s-au înfăţişat înaintea regelui.
- 3nBat-Şeba s-a plecat cu faţa până la pământ şi s-a închinat înaintea regelui. Şi a zis: Trăiască pe vecie domnul meu, regele David!
", Ancăci, aşa cum am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, zicând: Fiul tău Solomon va domni după mine, şi va sta pe tronul meu, aşa voi face azi.
f+ InŞi regele a jurat şi a zis: Viu este Domnul, Cel care m-a scăpat din toate necazurile,
* nAtunci regele David a răspuns şi a zis: Chemaţi-mi pe Bat-Şeba! Ea a intrat în prezenţa regelui şi a stat înaintea regelui.
1) _nOare de la domnul meu, regele, s-a făcut lucrul acesta, fără să fi înştiinţat pe robul tău despre cine se va urca pe tronul regelui, domnului meu, după el?
( nDar pe mine, robul tău, şi pe preotul Ţadoc, şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe Solomon, robul tău, nu ne-a invitat.
' nCăci el s-a coborât astăzi, a tăiat boi, viţei graşi şi oi, în mare număr, şi a invitat pe toţi fiii regelui, pe comandanţii armatei şi pe preotul Abiatar. Şi ei mănâncă şi beau înaintea lui, şi zic: Trăiască regele Adonia!
& {nŞi Natan a zis: Domnul meu şi regele meu, oare ai zis tu: Adonia va fi rege după mine şi va sta pe tronul meu?
)% OnAşa că au spus regelui, zicând: Iată că a venit profetul Natan! El a intrat înaintea regelui şi s-a închinat înaintea regelui cu faţa la pământ.
R$ !nŞi în timp ce mai vorbea ea cu regele, a intrat şi profetul Natan.
$# EnAltfel se va întâmpla că îndată ce domnul meu, regele, va adormi împreună cu părinţii lui, eu şi fiul meu Solomon vom fi socotiţi vinovaţi.
4~e}||9{{8zhyxww~wv@utt(s\r}qq0pAoonm.l4kjjihgg.ffeVdd?cebaa:`{`.__V^^P]\[ZYYOXXVWvVVBUmTT8SSRRRJQPPOcNMM3LKKII2HwGFF'EsDCCFBXAk@?>>_==;::987h66D55)4;3z32'10//k..m-y,*))z) ('I&%$#""9!_ ;F-SoQtF*ShKY_ { U Ow4KAe n din popoarele despre care Domnul zisese copiilor lui Israel: Să nu vă înrudiţi prin căsătorie cu ele, şi nici ele cu voi, căci vă vor întoarce negreşit inimile după dumnezeii lor. Solomon s-a alipit de aceste popoare, târât de dragoste.
 n Regele Solomon a iubit multe femei străine, pe lângă fiica lui Faraon: moabite, amonite, edomite, sidoniene, hetite,
X+n Un car se importa din Egipt cu şase sute de sicii de argint şi un cal cu o sută cincizeci de sicii. Şi tot aşa, prin aceşti negustori, el îi exporta la toţi regii hetiţilor şi la regii Siriei.
jOn Solomon îşi importa caii din Egipt; negustorii regelui îi cumpărau la un preţ stabilit.
-n La Ierusalim regele a făcut ca argintul să fie tot aşa de obişnuit ca pietrele, şi cedrii tot aşa de mulţi ca smochinii din câmpie.
Pn Solomon a adunat care şi călăreţi; avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a pus în cetăţile unde îşi ţinea carele şi la Ierusalim, lângă rege.
n Şi în fiecare an, fiecare om îşi aducea darul lui: vase de argint, vase de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri.
n Şi tot pământul căuta să vadă pe Solomon, ca să audă înţelepciunea pe care Dumnezeu o pusese în inima lui.
jOn Regele Solomon a întrecut pe toţi regii pământului în bogăţii şi în înţelepciune.
Rn Căci regele avea pe mare corăbiile din Tars împreună cu cele ale lui Hiram; şi corăbiile din Tars veneau o dată la fiecare trei ani şi aduceau aur şi argint, fildeş, maimuţe şi păuni.
T #n Şi toate paharele regelui Solomon erau de aur, şi toate vasele din casa Pădurii Libanului erau de aur curat. Nimic nu era din argint; în zilele lui Solomon argintul nu era considerat de valoare.
 +n Şi pe cele şase trepte, de o parte şi de alta, stăteau doisprezece lei. Aşa ceva nu s-a mai făcut pentru nici o altă împărăţie.
: on Tronul acesta avea şase trepte şi partea de sus a tronului era rotundă pe dinapoi; de fiecare parte a tronului erau rezemători şi lângă rezemători stăteau doi lei.
R n Regele a făcut un mare tron de fildeş şi l-a poleit cu aur curat.
9 mn Şi a făcut trei sute de scuturi mici de aur bătut şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat trei mine de aur. Şi regele le-a pus în casa numită Pădurea Libanului.
'n Regele Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat şase sute de sicii de aur.
"?n în afară de cel strâns de la negustorii cei mari şi din traficul comercianţilor, şi de la toţi regii Arabiei, şi de la guvernatorii ţării.
}un Greutatea aurului care venea la Solomon în fiecare an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,
`;n Şi regele Solomon a dat reginei din Şeba tot ce şi-a dorit, tot ce a cerut, pe lângă ce i-a dat regele potrivit cu generozitatea regală. Apoi ea s-a întors şi s-a dus în ţara ei, ea şi slujitorii ei.
vgn Şi din lemnul de santal regele a făcut suporturi pentru Casa Domnului şi pentru casa regelui, şi harpe şi alăute pentru cântăreţi. Acest lemn de santal n-a mai venit de atunci, nici nu s-a mai văzut până în ziua de azi.
n Şi corăbiile lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au adus din Ofir şi o mare cantitate de lemn de santal şi pietre preţioase.
\3n Şi ea a dat regelui o sută douăzeci de talanţi de aur, foarte multe mirodenii şi pietre preţioase. N-au mai venit niciodată după aceea atâtea mirodenii câte a dat regina din Şeba regelui Solomon.
cAn Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău, care a binevoit să te pună pe tronul lui Israel! Pentru că Domnul a iubit pentru totdeauna pe Israel, de aceea te-a făcut rege, ca să judeci şi să faci dreptate.
n Binecuvântaţi sunt oamenii tăi, binecuvântaţi sunt slujitorii tăi, care sunt necurmat înaintea ta şi aud înţelepciunea ta!
H n Dar n-am crezut până când am venit şi am văzut cu ochii mei. Şi iată că nici jumătate nu mi s-a spus. înţelepciunea şi prosperitatea ta întrec cuvintele pe care le-am auzit.
s~an Şi a zis regelui: Deci era adevărat ce am auzit în ţara mea despre faptele si înţelepciunea ta!
W})n hrana de la masa lui, locuinţa slujitorilor lui, felul în care aceştia îl slujeau şi îmbrăcămintea lor, paharnicii lui şi scara pe care se urca la Casa Domnului, n-a mai rămas suflare în ea.
h|Kn Când regina din Şeba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon, casa pe care o zidise,
}{un Şi Solomon i-a răspuns la toate întrebările; n-a fost nimic pe care regele să nu fi putut să i-l explice.
Sz!n A venit la Ierusalim cu o suită foarte mare şi cu cămile care aduceau mirodenii, foarte mult aur şi pietre preţioase; şi când a venit la Solomon, a vorbit cu el despre tot ce avea pe inimă.
y n Când regina din Şeba a auzit de faima lui Solomon, în ce priveşte Numele Domnului, a venit să-l încerce cu întrebări grele.
xn Şi ei s-au dus la Ofir şi au luat de acolo aur, patru sute douăzeci de talanţi, pe care i-au adus regelui Solomon.
w1n Şi Hiram a trimis cu aceste corăbii pe slujitorii lui, marinari care cunoşteau marea, ca să lucreze împreună cu slujitorii lui Solomon.
vn Regele Solomon a mai construit şi corăbii la Eţion-Gheber, lângă Elot, pe ţărmurile Mării Roşii, în ţara Edomului.
Yu-n Şi Solomon aducea de trei ori pe an arderi-de-tot şi jertfe de mulţumire pe altarul pe care-l zidise Domnului, şi ardea tămâie pe altarul care era înaintea Domnului. Şi astfel a terminat el casa.
tyn Fiica lui Faraon s-a urcat din Cetatea lui David în casa ei, pe care i-o zidise Solomon. Atunci a zidit el Milo.
s+n Supraveghetorii peste lucrările lui Solomon erau în număr de cinci sute cincizeci, care supravegheau peste oamenii care făceau lucrul.
`r;n Dar Solomon n-a făcut sclav pe nimeni dintre copiii lui Israel; căci ei erau oamenii lui de război, şi slujitorii lui, şi ofiţerii lui, şi căpitanii lui, şi comandanţii carelor lui, şi cavaleria lui.
Vq'n pe urmaşii lor care au rămas după ei în ţară şi pe care copiii lui Israel nu i-au putut nimici cu desăvârşire, Solomon i-a luat ca forţă de muncă, şi aşa au fost până în ziua de azi.
p)n Iar pe tot poporul care mai rămăsese dintre amoriţi, hetiţi, fereziţi, heviţi şi iebusiţi, care nu erau dintre copiii lui Israel,
goIn toate cetăţile pe care Solomon le avea ca depozite, cetăţi pentru care şi cetăţi pentru călăreţi, şi tot ce a vrut Solomon să zidească în Ierusalim, şi în Liban, şi în toată ţara peste care domnea.
Jnn şi Baalatul, şi Tadmorul, în deşert, în ţara lui Iuda,
Cmn Şi Solomon a zidit Ghezerul, şi Bet-Horonul de jos,
Jln (Faraon, regele Egiptului, se urcase şi cucerise Ghezerul, îi dăduse foc şi omorâse pe canaaniţii care locuiau în cetate, şi îl dăduse ca zestre fiicei sale, soţia lui Solomon.)
Uk%n Şi aceasta este relatarea modului în care regele Solomon a strâns forţa de muncă pentru a zidi Casa Domnului, şi Milo, casa lui, şi zidul Ierusalimului, şi Haţorul, şi Meghido, şi Ghezerul
Kjn Hiram trimisese regelui o sută douăzeci de talanţi de aur.
*iOn Şi a zis: Ce fel de cetăţi sunt acestea pe care mi le-ai dat, fratele meu? Şi le-a numit ţara Cabul, nume pe care l-au păstrat până în ziua de azi.
shan Şi Hiram a ieşit din Tir ca să vadă cetăţile pe care i le dăduse Solomon; dar nu i-au plăcut.
Vg'n (Hiram, regele Tirului, a aprovizionat pe Solomon cu lemne de cedru, şi cu lemne de chiparos, şi cu aur, atât cât a dorit), regele Solomon a dat lui Hiram douăzeci de cetăţi în ţara Galileii.
fn Şi la sfârşitul celor douăzeci de ani, în care Solomon a zidit cele două case: Casa Domnului şi casa regelui,
en Şi i se va răspunde: Fiindcă au părăsit pe Domnul Dumnezeul lor, care a scos pe părinţii lor din ţara Egiptului, şi s-au alipit de alţi dumnezei, şi s-au închinat înaintea lor, şi le-au slujit; de aceea a adus Domnul asupra lor tot răul acesta.
Ud%n Şi casa aceasta va ajunge un morman de dărâmături; oricine va trece pe lângă ea, va rămâne încremenit, va fluiera şi va zice: De ce a făcut Domnul aşa ţării acesteia şi casei acesteia?
bc?n voi nimici pe Israel din ţara pe care i-am dat-o; şi casa aceasta pe care am sfinţit-o pentru Numele Meu o voi lepăda dinaintea feţei Mele, şi Israel va ajunge un proverb şi de râs între toate popoarele,
wbin Dar dacă vă veţi abate de la Mine, voi şi fiii voştri, şi nu veţi păzi poruncile Mele şi legile Mele, pe care le-am pus înaintea voastră, şi vă veţi duce să slujiţi altor dumnezei şi vă veţi închina înaintea lor,
7ain voi întări pe veci tronul împărăţiei tale peste Israel, cum am promis tatălui tău David, zicând: Nu vei fi lipsit niciodată de un bărbat pe tronul lui Israel.
O`n Şi tu, dacă vei umbla înaintea Mea, cum a umblat tatăl tău David, cu inimă curată şi în dreptate, ca să faci tot ce ţi-am poruncit, dacă vei păzi legile Mele şi judecăţile Mele,
_{n Şi Domnul i-a zis: Ţi-am auzit rugăciunea şi cererea pe care ai făcut-o înaintea Mea; am sfinţit casa aceasta pe care ai zidit-o, ca să pui acolo Numele Meu pentru totdeauna, şi ochii Mei, şi inima Mea vor fi acolo pentru totdeauna.
W^)n Domnul S-a arătat lui Solomon a doua oară, cum i se arătase la Gabaon.
p] ]n Când Solomon a sfârşit de zidit Casa Domnului, şi casa regelui, şi tot ce dorise el să facă,
\{nBÎn ziua a opta a dat drumul poporului. Şi ei au binecuvântat pe rege şi s-au dus la corturile lor, veseli şi cu bucurie în inimă pentru bunătatea pe care a arătat-o Domnul faţă de robul Său David şi faţă de poporul Său Israel.
[!nAAtunci Solomon a ţinut o sărbătoare, şi tot Israelul împreună cu el, o mare mulţime, venită de la intrarea Hamatului până la pârâul Egiptului, înaintea Domnului Dumnezeului nostru, timp de şapte zile, şi alte şapte zile, adică paisprezece zile.
mZUn@În ziua aceea, regele a consacrat mijlocul curţii, care este înaintea Casei Domnului; căci acolo a adus arderile-de-tot, darurile de mâncare şi grăsimile jertfelor de mulţumire, pentru că altarul de bronz, care era înaintea Domnului, era prea mic ca să cuprindă arderile-de-tot, darurile de mâncare şi grăsimile jertfelor de mulţumire.
pY[n?Solomon a adus ca jertfă douăzeci şi două de mii de boi şi o sută douăzeci de mii de oi pentru jertfa de mulţumire pe care a adus-o Domnului. Aşa a făcut regele şi toţi copiii lui Israel consacrarea Casei Domnului.
YX-n>Regele şi tot Israelul împreună cu el au adus jertfe înaintea Domnului.
W7n=Inima voastră să fie toată a Domnului Dumnezeului nostru, ca să umblaţi în legile Lui şi să ţineţi poruncile Lui, ca în ziua aceasta.
Vn`U;n;Şi cuvintele mele, cu care m-am rugat înaintea Domnului, să fie zi şi noapte înaintea Domnului Dumnezeului nostru, ca să facă dreptate robului Său şi poporului Său Israel, după nevoia fiecărei zile,
=Tun:ci să ne plece inimile spre El, ca să umblăm în toate căile Lui şi să păzim poruncile Lui, legile Lui şi judecăţile Lui, pe care le-a poruncit părinţilor noştri.
Sn9Domnul Dumnezeul nostru să fie cu noi, cum a fost cu părinţii noştri; să nu ne părăsească şi să nu ne lase,
dRCn8Binecuvântat să fie Domnul, care a dat odihnă poporului Său Israel, după toate promisiunile Lui! Din toate bunele Lui cuvinte, pe care le-a rostit prin robul Său Moise, nici un cuvânt n-a rămas neîmplinit!
hQKn7Şi stând în picioare, a binecuvântat cu glas tare toată adunarea lui Israel, zicând:
=Pun6Când a sfârşit Solomon de spus Domnului toată rugăciunea şi cererea aceasta, s-a sculat dinaintea altarului Domnului, unde îngenunchease, cu mâinile întinse spre cer.
jOOn5Căci Tu i-ai pus deoparte dintre toate celelalte popoare ale pământului, ca să faci din ei moştenirea Ta, după cum ai promis prin robul Tău Moise, când ai scos din Egipt pe părinţii noştri, Doamne, Dumnezeule!
N!n4Ochii Tăi să fie deschişi la cererea robului Tău şi la cererea poporului Tău Israel, ca să-i asculţi în tot ce-ţi vor cere!
M{n3(căci ei sunt poporul Tău şi moştenirea Ta, pe care Tu i-ai scos din Egipt, din mijlocul unui cuptor de fier).
*LOn2iartă poporului Tău păcatele lui şi toate fărădelegile făcute împotriva Ta; şi trezeşte mila celor care i-au dus captivi, ca să aibă milă de ei
sKan1ascultă din ceruri, din locul locuinţei Tale, rugăciunea lor şi cererea lor, şi fă-le dreptate;
HJ n0şi dacă se vor întoarce la Tine din toată inima lor şi cu tot sufletul lor, în ţara duşmanilor lor care i-au dus captivi, dacă-Ţi vor face rugăciuni cu privirile întoarse spre ţara lor, pe care ai dat-o părinţilor lor, spre cetatea pe care ai ales-o şi spre casa pe care am zidit-o eu Numelui Tău,
rI_n/dacă îşi vor veni în fire în ţara unde au fost duşi captivi şi se vor întoarce la Tine, şi se vor ruga Ţie în ţara acelora care i-au dus captivi, zicând: Am păcătuit, am săvârşit fărădelegi, am făcut rău!,
lHSn.Când vor păcătui împotriva Ta – căci nu este om care să nu păcătuiască – şi Te vei mânia împotriva lor, şi-i vei da în mâna duşmanului, care-i va duce captivi în ţara duşmanului, departe sau aproape,
QGn-ascultă din ceruri rugăciunea şi cererea lui şi fă-i dreptate.
mFUn,Când poporul Tău va ieşi la luptă împotriva duşmanului său, acolo unde-l vei trimite Tu, şi se va ruga Domnului cu privirile întoarse spre cetatea pe care Tu ai ales-o şi spre casa pe care am zidit-o Numelui Tău,
8Ekn+ascultă din ceruri, din locul locuinţei Tale şi fă străinului aceluia potrivit cu tot ceea ce-Ţi cere, ca toate popoarele pământului să cunoască Numele Tău şi să se teamă de Tine, ca poporul Tău Israel, şi să ştie că Numele Tău este chemat peste casa aceasta pe care am zidit-o.
3Dan*(căci vor auzi despre Numele Tău cel mare, şi despre mâna Ta cea puternică, şi despre braţul Tău cel întins), când va veni şi se va ruga în casa aceasta,
C n)Cât despre străinul care nu este din poporul Tău Israel, dar care vine dintr-o ţară îndepărtată pentru Numele Tău,
wBin(ca să se teamă de Tine în toate zilele cât vor trăi în ţara pe care ai dat-o părinţilor noştri!
eAEn'ascultă din ceruri, din locul locuinţei Tale şi iartă, şi lucrează, şi răsplăteşte fiecăruia după căile lui, Tu, care cunoşti inima fiecăruia, căci numai Tu cunoşti inimile tuturor fiilor oamenilor,
L@n&orice rugăciune şi orice cerere făcută de vreun om, sau de tot poporul Tău Israel, când fiecare îşi recunoaşte boala inimii lui, şi când îşi întinde mâinile spre casa aceasta,
U?%n%Când va fi foamete pe pământ, sau ciumă, sau rugină, mălură, lăcuste şi omizi, dacă duşmanii lor îi vor asedia în ţara lor, în cetăţile lor, când vor fi urgii sau boli de orice fel,
i>Mn$ascultă din ceruri şi iartă păcatul robilor Tăi şi al poporului Tău Israel, ca să-i înveţi calea cea bună pe care trebuie să umble. Şi dă ploaie pe pământul pe care l-ai dat de moştenire poporului Tău!
j=On#Când se va închide cerul şi nu va fi ploaie, pentru că au păcătuit împotriva Ta, dacă se vor ruga în locul acesta, şi vor mărturisi Numele Tău, şi se vor întoarce de la păcatele lor, când îi vei pedepsi,
<n"ascultă din cer, iartă păcatul poporului Tău Israel şi adu-i înapoi în ţara pe care ai dat-o părinţilor lor!
[;1n!Când poporul Tău Israel va fi bătut de duşman, pentru că a păcătuit împotriva Ta, dacă se va întoarce la Tine şi va mărturisi Numele Tău şi-Ţi va face rugăciuni şi cereri în casa aceasta,
B:n ascultă din cer, lucrează şi judecă pe robii Tăi; condamnă pe cel vinovat, întoarce vina lui asupra capului lui şi justifică pe cel drept, făcându-i după dreptatea lui.
09[nDacă un om va păcătui împotriva aproapelui său şi va fi obligat să facă un jurământ, şi va veni şi va jura înaintea altarului Tău, în casa aceasta,
>8wnBinevoieşte şi ascultă cererea robului Tău şi a poporului Tău Israel, când se vor ruga în acest loc! Ascultă-i din cer, din locul locuinţei Tale; ascultă şi iartă!
T7#nOchii Tăi să fie zi şi noapte deschişi asupra acestei case, asupra locului despre care ai zis: Numele Meu va fi acolo!, ca Tu să asculţi rugăciunea pe care o face robul Tău în locul acesta.
26_nTotuşi, Doamne, Dumnezeul meu, ia aminte la rugăciunea robului Tău şi la cererea lui; ascultă strigătul şi rugăciunea pe care Ţi-o face astăzi robul Tău.
75inDar oare va locui Dumnezeu cu adevărat pe pământ? Iată, cerul şi cerurile cerurilor nu pot să Te cuprindă: cu cât mai puţin casa aceasta pe care Ţi-am zidit-o!
4 nŞi acum, Dumnezeul lui Israel, mă rog să se împlinească cuvântul pe care l-ai rostit robului Tău David, tatăl meu!
F3nŞi acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, ţine promisiunea pe care ai făcut-o robului Tău David, tatăl meu, zicând: Nu vei fi lipsit niciodată înaintea Mea de un bărbat care să stea pe tronul lui Israel, numai fiii tăi să ia seama la calea lor şi să umble înaintea Mea cum ai umblat tu înaintea Mea.
82knTu eşti Cel ce ai împlinit faţă de robul Tău, tatăl meu David, tot ce i-ai promis; Tu ai vorbit cu gura Ta, şi ai împlinit cu mâna Ta, după cum se vede astăzi.
]15nşi a zis: Doamne, Dumnezeul lui Israel! Nu este Dumnezeu ca Tine, nici sus în ceruri, nici jos pe pământ; Tu ţii legământul şi mila faţă de robii Tăi care umblă înaintea Ta din toată inima lor!
0nSolomon s-a aşezat înaintea altarului Domnului, în faţa întregii adunări a lui Israel, şi-a întins mâinile spre cer
1/]nŞi acolo am făcut un loc pentru chivot, în care se află legământul Domnului, pe care l-a făcut El cu părinţii noştri, când i-a scos din ţara Egiptului.
j.OnAcum Domnul a împlinit cuvântul pe care l-a vestit; căci eu m-am ridicat în locul tatălui meu David şi stau pe tronul lui Israel, după cum vestise Domnul, şi am zidit casa Numelui Domnului Dumnezeului lui Israel.
- nCu toate acestea, nu tu vei zidi casa, ci fiul tău, care va ieşi din coapsele tale, el va zidi o casă pentru Numele Meu.
*,OnDar Domnul a zis tatălui meu David: Fiindcă ai avut în inimă să zideşti o casă Numelui Meu, bine ai făcut că ai avut această dorinţă în inimă.
l+SnTatăl meu David avea pe inimă să zidească o casă Numelui Domnului Dumnezeului lui Israel.
* nDin ziua când am scos din Egipt pe poporul Meu Israel, n-am ales nici o cetate dintre toate seminţiile lui Israel ca să Mi se zidească în ea o casă unde să locuiască Numele Meu, ci l-am ales pe David ca să domnească peste poporul Meu Israel!
9)mnŞi el a zis: Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care a vorbit cu gura Lui tatălui meu David şi care a împlinit, cu mâna Sa, ceea ce a promis, zicând:
(-nŞi regele şi-a întors faţa şi a binecuvântat toată adunarea lui Israel, în timp ce toată adunarea lui Israel stătea în picioare.
h'Kn Eu Ţi-am zidit o casă ca să locuieşti în ea, un loc în care să locuieşti în veci!
W&)n Atunci Solomon a zis: Domnul a zis că va locui în norul cel întunecos.
% n Şi preoţii n-au putut rămâne acolo ca să facă slujba din cauza norului; căci gloria Domnului umpluse Casa Domnului.
`$;n În clipa când preoţii au ieşit din Locul Sfânt, norul a umplut Casa Domnului.
N#n În chivot nu erau decât cele două table de piatră, pe care Moise le-a pus acolo, în Horeb, unde Domnul a încheiat un legământ cu copiii lui Israel, când au ieşit din ţara Egiptului.
Q"nŞi pârghiile erau aşa de lungi încât capetele pârghiilor se vedeau din Locul Sfânt, dinaintea Locului Preasfânt, dar nu se vedeau de afară. Şi ele se află acolo până în ziua de azi.
!nCăci heruvimii aveau aripile întinse peste locul chivotului şi heruvimii acopereau chivotul şi pârghiile lui pe deasupra.
;nŞi preoţii au adus chivotul legământului Domnului la locul lui, în Locul Preasfânt al casei, în Sfânta Sfintelor, sub aripile heruvimilor.
\3nŞi regele Solomon şi toată adunarea lui Israel care era strânsă la el stătea cu el înaintea chivotului, jertfind oi şi boi care nu puteau fi nici socotiţi, nici număraţi, din cauza mulţimii lor.
'nŞi ei au adus chivotul Domnului, şi cortul întâlnirii, şi toate vasele sfinte care erau în cort: preoţii şi leviţii le-au adus.
\3nAtunci au venit toţi bătrânii lui Israel, iar preoţii au ridicat chivotul.
nŞi toţi bărbaţii lui Israel s-au strâns la regele Solomon în timpul sărbătorii din luna Etanim, care este luna a şaptea.
 -nAtunci Solomon a adunat pe bătrânii lui Israel şi pe toţi conducătorii seminţiilor, pe mai-marii familiilor părinţilor copiilor lui Israel, la regele Solomon, în Ierusalim, ca să aducă chivotul legământului Domnului din cetatea lui David, care este Sion.
xkn3Astfel tot lucrul pe care l-a făcut regele Solomon pentru Casa Domnului a fost sfârşit; şi Solomon a adus înăuntru argintul, aurul şi uneltele pe care le consacrase tatăl său David şi le-a pus în vistieriile Casei Domnului.
{qn2şi tăvile, cuţitele, potirele, ceştile şi castroanele de aur curat; şi balamalele de aur curat pentru uşile camerei din interiorul casei, adică ale Sfintei Sfintelor, şi pentru uşile de la sala mare a casei, adică a templului.
!=n1şi sfeşnicele de aur curat, cinci la dreapta şi cinci la stânga, înaintea Sfintei Sfintelor, şi florile, şi lămpile, şi foarfecele de aur;
.Wn0Şi Solomon a mai făcut toate celelalte unelte pentru Casa Domnului: altarul de aur, masa de aur, pe care se puneau pâinile pentru punerea înaintea Domnului;
n/Solomon a lăsat toate aceste unelte necântărite, pentru că erau foarte multe şi greutatea bronzului nu se putea socoti.
uen.Regele a pus să le toarne în câmpia Iordanului, într-un pământ argilos, între Sucot şi Ţartan.
1n-tăvile, lopeţile şi lighenele. Toate aceste unelte pe care Hiram le-a făcut regelui Solomon pentru Casa Domnului erau din bronz lustruit.
6in,şi o mare, şi doisprezece boi sub mare;
Jn+cele zece piedestale şi cele zece lighene de pe piedestale;
;qn*şi patru sute de rodii pentru cele două reţele; două rânduri de rodii pentru fiecare reţea, ca să acopere cele două sfere ale capitelurilor de pe vârful stâlpilor;
.Wn)doi stâlpi şi sferele capitelurilor de pe vârful celor doi stâlpi; două reţele ca să acopere cele două sfere ale capitelurilor de pe vârful Stâlpilor;
6gn(Şi Hiram a făcut tăvile, lopeţile şi lighenele. Astfel Hiram a sfârşit de făcut toată lucrarea pe care i-a dat-o regele Solomon s-o facă pentru Casa Domnului:
;qn'Şi el a aşezat cinci piedestale pe latura dreaptă a casei şi cinci pe latura stângă a casei; şi el a aşezat marea pe partea dreaptă a casei, spre partea de sud-est.
V 'n&Şi el a mai făcut şi zece lighene de bronz; fiecare lighean avea o capacitate de patruzeci de baţi; fiecare lighean era de patru coţi şi pe fiecare din cele zece piedestale sta câte un lighean.
| sn%Aşa a făcut el cele zece piedestale. Toate erau turnate la fel, aveau aceeaşi măsură şi aceeaşi formă.
 #n$Şi pe plăcile laturilor lui şi pe tăblii a gravat heruvimi, lei şi palmieri, în fiecare loc gol, şi ghirlande de jur împrejur.
( Kn#Şi la partea de sus a piedestalului se afla un cerc înalt de o jumătate de cot; şi deasupra piedestalului marginile şi suporturile erau parte din el.
n"Şi la cele patru colţuri ale fiecărui piedestal erau patru suporturi; şi suporturile erau dintr-o bucată cu piedestalul.
-n!Şi lucrarea roţilor era ca lucrarea unei roţi de car. Osiile lor, şi obezile lor, şi spiţele lor, şi butucii lor erau toate turnate.
1n Şi sub tăblii erau patru roţi şi osiile roţilor erau prinse de piedestale; şi înălţimea fiecărei roţi era de un cot şi jumătate.
nŞi gura piedestalului dinăuntrul capitelului şi până deasupra era de un cot; gura aceasta era rotundă, lucrată ca piedestalul, şi era lată de un cot şi jumătate; şi pe deasupra acestei guri erau gravuri, dar tăbliile erau pătrate, nu rotunde.
RnFiecare piedestal avea patru roţi de bronz cu osii de bronz; şi la cele patru colţuri ale lui erau nişte suporturi şi suporturile lui erau turnate sub lighean, alături de fiecare ghirlandă.
KnŞi pe tăbliile dintre încheieturi erau nişte lei, boi şi heruvimi, şi pe încheieturi, deasupra şi dedesubtul leilor şi boilor, erau nişte împletituri care atârnau în ghirlande.
mUnIată cum erau aceste piedestale: erau făcute din tăblii, legate la colţuri cu încheieturi.
!nŞi el a mai făcut zece piedestale de bronz. Fiecare piedestal era lung de patru coţi, lat de patru coţi şi înalt de trei coţi.
%EnŞi grosimea ei era de un lat de palmă şi marginea ei era lucrată ca marginea unui potir, ca floarea crinului; încăpeau în ea două mii de baţi.
vgnEa era aşezată pe doisprezece boi: trei priveau spre nord, trei priveau spre vest, trei priveau spre sud şi trei priveau spre est. Marea era aşezată pe ei şi toată partea dinapoi a trupurilor lor era întoarsă spre interior.
mUnŞi sub marginea ei, de jur împrejur, se aflau nişte boboci ornamentali, câte zece la un cot, peste tot de jur împrejurul mării. Bobocii ornamentali, aşezaţi pe două rânduri, fuseseră turnaţi împreună cu marea.
s~anŞi el a mai făcut o mare turnată din bronz, de zece coţi de la o margine până la cealaltă margine; era complet rotundă. Şi înălţimea ei era de cinci coţi şi un fir de treizeci de coţi o înconjura de jur împrejur.
k}QnŞi vârfurile stâlpilor erau în formă de crini. Astfel s-a sfârşit lucrarea stâlpilor.
9|mnŞi el a aşezat stâlpii în pridvorul templului; a aşezat un stâlp la dreapta şi l-a numit Iachin, şi pe celălalt stâlp l-a aşezat în stânga şi l-a numit Boaz.
k{QnŞi capitelurile de pe cei doi stâlpi erau înconjurate de două sute de rodii pe deasupra, peste suprafaţa convexă, de lângă reţele; şi erau două sute de asemenea rodii, înşiruite împrejurul fiecărui capitel.
zzonŞi capitelurile de pe vârful stâlpilor pridvorului erau lucrate în formă de crin şi aveau patru coţi.
LynŞi el a făcut stâlpii şi câte două rânduri de rodii împrejurul uneia din reţele, ca să acopere cu ele capitelurile de pe vârful stâlpilor; aşa a făcut şi la al doilea capitel.
[x1nEl a mai făcut nişte împletituri în formă de reţea şi nişte împletituri de lănţişoare pentru capitelurile de pe vârful stâlpilor, şapte pentru un capitel şi şapte pentru celălalt capitel.
Hw nApoi el a făcut două capiteluri de bronz, ca să le pună pe vârful stâlpilor; înălţimea unui capitel era de cinci coţi şi înălţimea celuilalt capitel era tot de cinci coţi.
*vOnA turnat cei doi stâlpi de bronz; înălţimea fiecărui stâlp era de optsprezece coţi şi un fir de doisprezece coţi măsura grosimea fiecărui stâlp.
u5nAcesta era fiul unei văduve din seminţia lui Neftali şi al unui tată din Tir, care lucra în bronz. Hiram era plin de înţelepciune, de pricepere şi de îndemânare pentru a face orice lucrare în bronz. El a venit la regele Solomon şi i-a făcut toate lucrările.
Ftn Şi regele Solomon a trimis şi a adus pe Hiram din Tir.
Nsn Şi curtea cea mare era făcută de jur împrejur din trei rânduri de pietre cioplite şi dintr-un rând de grinzi de cedru, ca şi curtea dinăuntru a Casei Domnului, şi ca pridvorul casei.
irMn Şi deasupra erau iarăşi pietre foarte scumpe, tăiate după măsură, şi lemn de cedru.
qq]n Temeliile erau din pietre foarte scumpe, pietre mari, pietre de zece coţi şi pietre de opt coţi.
]p5n Toate aceste clădiri erau din pietre foarte scumpe, cioplite după măsură, tăiate cu ferăstrăul, înăuntru şi în afară, din temelie până la streaşină şi pe dinafară până la curtea cea mare.
po[nŞi casa lui, unde urma să locuiască, a fost zidită în acelaşi fel, într-o altă curte, în spatele pridvorului. Solomon a mai făcut o casă la fel ca pridvorul acesta pentru fiica lui Faraon, pe care o luase de soţie.
n5nŞi a mai făcut un pridvor pentru tron, unde judeca, numit Pridvorul Judecăţii; şi l-a acoperit cu cedru de la pardoseală până la tavan.
LmnŞi el a făcut Pridvorul Stâlpilor; lungimea lui era de cincizeci de coţi şi lăţimea lui de treizeci de coţi; şi înaintea lor era un alt pridvor cu stâlpi şi trepte înaintea lor.
}lunToate uşile şi uşorii erau din bârne pătrate şi în cele trei rânduri ferestrele erau faţă în faţă.
~kwnŞi erau trei rânduri de ferestre şi în cele trei rânduri fiecare fereastră era în dreptul altei ferestre.
'jInŞi au acoperit cu cedru camerele aflate deasupra grinzilor, care se sprijineau pe patruzeci şi cinci de stâlpi, câte cincisprezece în fiecare rând.
}iunEl a mai zidit Casa Pădurii Libanului; lungimea ei era de o sută de coţi, lăţimea ei de cincizeci de coţi şi înălţimea ei de treizeci de coţi. Se sprijinea pe patru rânduri de stâlpi de cedru, cu grinzi de cedru peste stâlpi.
}h wnSolomon a zidit şi casa lui, a cărei construcţie a durat treisprezece ani; şi el şi-a terminat toată casa.
Kgn&Şi în anul al unsprezecelea, în luna Bul, care este a opta lună, casa a fost terminată cu toate părţile ei şi după toate planurile ei. Aşadar, Solomon a zidit casa în şapte ani.
Qfn%În anul al patrulea, în luna Ziv, s-a pus temelia Casei Domnului.
ueen$Şi a zidit şi curtea dinăuntru din trei rânduri de pietre cioplite şi un rând de grinzi de cedru.
~~F}}||{zz.yy xGww,vKutt>=<;::|99877+6#55443322&1[0/.-,,+{*)) (''a&%k$$.##"e!!< Z]/{x1l4#)p y t J BV$POn Şi cum a devenit rege, îndată după ce s-a aşezat pe tron, a omorât toată casa lui Baeşa; n-a lăsat să scape din ai lui nici un suflet de parte bărbătească, nici rude, nici prieteni.
N'n Şi Zimri a intrat, l-a lovit şi l-a ucis în al douăzeci şi şaptelea an al lui Asa, regele lui Iuda. Şi a domnit el în locul lui.
UM%n Slujitorul său, Zimri, comandantul peste jumătate din carele lui, a complotat împotriva lui pe când era la Tirţa, îmbătându-se în casa lui Arţa, administrator peste casa regelui în Tirţa.
'LInÎn al douăzeci şi şaselea an al lui Asa, regele lui Iuda, a început să domnească Ela, fiul lui Baeşa. El a domnit doi ani peste Israel la Tirţa.
XK+nŞi iarăşi Cuvântul Domnului a venit prin profetul Iehu, fiul lui Hanani, împotriva lui Baeşa şi împotriva casei lui, datorită răului pe care-l făcuse înaintea Domnului, mâniindu-L prin faptele mâinilor lui, şi ajungând ca şi casa lui Ieroboam, şi datorită faptului că îi omorâse pe cei din casa lui Ieroboam.
~JwnŞi Baeşa a adormit cu părinţii lui şi a fost îngropat la Tirţa. Şi în locul lui a domnit fiul său Ela.
InCelelalte fapte ale lui Baeşa, ce a făcut el şi vitejia lui nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel?
*HOnCel dintre ai lui Baeşa care va muri în cetate, va fi mâncat de câini şi acela dintre ai lui care va muri pe câmp va fi mâncat de păsările cerului.
Gniată, voi nimici pe urmaşii lui Baeşa şi pe urmaşii casei lui, şi casa ta o voi face ca pe casa lui Ieroboam, fiul lui Nebat.
hFKnEu te-am ridicat din ţărână şi te-am pus să domneşti peste poporul Meu Israel; şi tu ai umblat în calea lui Ieroboam şi ai atras pe poporul Meu Israel în păcat, provocându-Mă la mânie prin păcatele lor,
aE ?nCuvântul Domnului a venit la Iehu, fiul lui Hanani, împotriva lui Baeşa, zicând:
D;n"Şi el a făcut ce este rău înaintea Domnului, şi a umblat pe calea lui Ieroboam şi în păcatele lui, prin care a atras pe Israel în păcat.
;Cqn!Şi în al treilea an al lui Asa, regele lui Iuda, Baeşa, fiul lui Ahia, a început să domnească peste tot Israelul la Tirţa. Şi el a domnit douăzeci şi patru de ani.
hBKn Şi între Asa şi Baeşa, regele lui Israel, a fost război pe toată durata vieţii lor.
AnŞi celelalte fapte ale lui Nadab şi tot ce a făcut el, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel?
@!ndin cauza păcatelor pe care le făcuse Ieroboam şi în care târâse şi pe Israel, mâniind astfel pe Domnul Dumnezeul lui Israel.
a?=nŞi când a devenit rege, el a ucis toată casa lui Ieroboam; n-a lăsat să scape nimeni din cei ai lui Ieroboam, ci i-a nimicit pe toţi, după cuvântul pe care-l spusese Domnul prin robul său Ahia din Silo,
n>WnBaeşa l-a omorât în al treilea an al lui Asa, regele lui Iuda, şi a domnit el în locul lui.
R=nApoi Baeşa, fiul lui Ahia, din casa lui Isahar, a complotat împotriva lui şi Baeşa l-a omorât la Ghibeton, care aparţinea filistenilor, în timp ce Nadab şi tot Israelul asediau Ghibetonul.
,<SnŞi el a făcut ce este rău înaintea Domnului, şi a umblat pe calea tatălui său şi în păcatul lui, prin care el a făcut pe Israel să păcătuiască.
";?nŞi Nadab, fiul lui Ieroboam, a început să domnească peste Israel în al doilea an al lui Asa, regele lui Iuda. El a domnit doi ani peste Israel.
$:CnAsa a adormit cu părinţii lui, şi a fost îngropat cu părinţii lui în cetatea tatălui său David. Şi în locul lui a domnit fiul său Iosafat.
9nToate celelalte fapte ale lui Asa şi toată vitejia lui, tot ce a făcut el şi toate cetăţile pe care le-a zidit, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Iuda? Dar în timpul bătrâneţilor sale, s-a îmbolnăvit de picioare.
y8mnAtunci regele Asa a făcut o proclamaţie prin toată Iuda; nimeni n-a fost scutit. Şi au dus de la Rama pietrele şi lemnul pe care le folosise Baeşa pentru zidirea Ramei; şi cu ele regele Asa a zidit Gheba lui Beniamin şi Miţpa.
e7EnCând a auzit Baeşa lucrul acesta, s-a oprit din zidirea Ramei şi a rămas la Tirţa.
V6'nBen-Hadad a ascultat pe regele Asa şi a trimis pe comandanţii armatelor lui împotriva cetăţilor lui Israel, şi au atacat Iionul, Dan, Abel-Bet-Maaca, tot Chinerotul şi toată ţara lui Neftali.
u5enSă fie un legământ între mine şi tine, cum a fost între tatăl meu şi tatăl tău; iată, îţi trimit un dar de argint şi de aur. Du-te, rupe legământul tău cu Baeşa, regele lui Israel, ca să se depărteze de la mine.
#4AnAsa a luat tot argintul şi tot aurul care rămăseseră în vistieriile Casei Domnului şi în vistieriile casei regelui şi le-a dat pe mâna slujitorilor lui, pe care i-a trimis la Ben-Hadad, fiul lui Tabrimon, fiul lui Hezion, regele Siriei, care locuia la Damasc, zicând:
&3GnŞi Baeşa, regele lui Israel, s-a urcat împotriva lui Iuda şi a zidit Rama, ca să nu lase pe nimeni să iasă sau să intre la Asa, regele lui Iuda.
d2CnÎntre Asa şi Baeşa, regele lui Israel, a fost război în toate zilele vieţii lor.
13nŞi el a adus în Casa Domnului toate lucrurile dedicate de tatăl său, şi lucrurile pe care el însuşi le-a dedicat: argint, aur şi vase.
0#nDar înălţimile n-au fost îndepărtate. Cu toate acestea, inima lui Asa a fost credincioasă Domnului în toate zilele vieţii lui.
A/}n Şi a îndepărtat chiar şi pe mama sa Maaca, ca să nu mai fie regină, pentru că făcuse un chip Astarteei; şi Asa i-a sfărâmat chipul şi l-a ars lângă pârâul Chedron.
t.cn A alungat din ţară pe sodomiţi şi a îndepărtat toţi idolii pe care-i făcuseră părinţii lui.
V-'n Şi Asa a făcut ce este drept înaintea Domnului, ca tatăl său David.
t,cn El a domnit la Ierusalim patruzeci şi unu de ani. Şi numele mamei lui era Maaca, fiica lui Abisalom.
x+kn Şi în anul al douăzecilea al lui Ieroboam, regele lui Israel, peste Iuda a început să domnească Asa.
*nAbiam a adormit cu părinţii lui, şi l-au îngropat în Cetatea lui David. Şi în locul lui a domnit fiul său Asa.
0)[nŞi celelalte fapte ale lui Abiam şi tot ce a făcut el nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Iuda? Şi între Abiam şi Ieroboam a fost război.
`(;nŞi între Roboam şi Ieroboam a fost război în toate zilele vieţii lui Roboam.
G' nCăci David făcuse ce este plăcut înaintea Domnului şi în toate zilele vieţii sale nu s-a abătut de la nimic din tot ce i-a poruncit El, afară de întâmplarea cu Urie, hetitul.
&-nDar din cauza lui David, Domnul Dumnezeul lui i-a dat o lumină în Ierusalim, înălţând pe fiul lui după el şi cruţând Ierusalimul.
=%unEl a umblat în toate păcatele pe care le făcuse tatăl său înainte de el; şi inima lui n-a fost toată a Domnului Dumnezeului său, cum fusese inima tatălui său David.
`$;nEl a domnit trei ani la Ierusalim. Numele mamei lui era Maaca, fiica lui Abisalom.
o# [nÎn al optsprezecelea an al domniei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, Abiam a devenit rege peste Iuda.
F"nRoboam a adormit cu părinţii lui şi a fost îngropat cu părinţii lui în Cetatea lui David. Şi numele mamei lui era Naama, o amonită. Şi în locul lui a domnit fiul său Abiam.
Z!/nŞi între Roboam şi Ieroboam a existat război în tot timpul vieţii lor.
 }nCelelalte fapte ale lui Roboam, şi tot ce a făcut el, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Iuda?
nŞi ori de câte ori intra regele în Casa Domnului, gărzile le purtau; apoi le puneau iarăşi în camera gărzii.
9nŞi în locul acestora Roboam a făcut nişte scuturi de bronz, şi le-a dat în grija căpitanilor gărzii, care păzeau intrarea casei regelui.
7nŞi a luat vistieriile Casei Domnului şi vistieriile casei regelui, a luat totul. A luat şi toate scuturile de aur pe care le făcuse Solomon.
xknŞi în anul al cincilea al regelui Roboam, Şişac, regele Egiptului, s-a urcat împotriva Ierusalimului.
(KnAu fost chiar şi sodomiţi în ţară; şi ei făceau potrivit cu toate urâciunile popoarelor, pe care Domnul le alungase dinaintea copiilor lui Israel.
ynCăci şi ei şi-au zidit înălţimi, şi stâlpi, şi Astartee, pe orice deal înalt şi sub orice copac verde.
7inDar şi Iuda a făcut ce este rău înaintea Domnului, mai mult decât tot ce-au făcut părinţii lor, şi L-au provocat la gelozie prin păcatele pe care le-au făcut.
I nŞi Roboam, fiul lui Solomon, a domnit în Iuda. Roboam a fost de patruzeci şi unu de ani când a devenit rege. El a domnit şaptesprezece ani la Ierusalim, cetatea pe care o alesese Domnul dintre toate celelalte seminţii ale lui Israel, ca să-Şi pună Numele în ea. Şi numele mamei lui era Naama, o amonită.
%EnŞi timpul în care a domnit Ieroboam a fost de douăzeci şi doi de ani; apoi a adormit cu părinţii săi şi în locul lui a domnit fiul său Nadab.
)nŞi celelalte fapte ale lui Ieroboam, cum a făcut război şi cum a domnit, iată, sunt scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel.
 nL-au îngropat şi tot Israelul l-a plâns, după Cuvântul Domnului, pe care El l-a vorbit prin robul Său, profetul Ahia.
~wnŞi soţia lui Ieroboam s-a sculat şi a plecat. A venit la Tirţa si cum a atins pragul casei, copilul a murit.
/nŞi El va părăsi pe Israel din cauza păcatelor lui Ieroboam, pe care el le-a făcut şi cu care el a făcut pe Israel să păcătuiască.
+QnCăci Domnul va lovi pe Israel aşa că se va clătina ca trestia care se clatină în apă. El va dezrădăcina pe Israel din ţara aceasta bună, pe care a dat-o părinţilor lor, şi-i va împrăştia dincolo de fluviu, pentru ca şi-au făcut idoli, provocând pe Domnul la mânie.
;nDomnul îşi va ridica peste Israel un rege, care va nimici casa lui Ieroboam în ziua aceea. Şi nu se întâmplă oare chiar acum lucrul acesta?
n Şi îl va plânge tot Israelul, şi îl vor îngropa; căci el este singurul din casa lui Ieroboam care va fi pus într-un mormânt, pentru că este singurul din casa lui Ieroboam în care s-a găsit ceva bun înaintea Domnului Dumnezeului lui Israel.
r_n Tu deci, scoală-te, du-te acasă şi când îţi vor păşi picioarele în cetate, copilul va muri.
-Un Cel ce va muri în cetate din casa lui Ieroboam va fi mâncat de câini. Şi cine va muri în câmp va fi mâncat de păsările cerului, căci Domnul a vorbit.
 5n De aceea, iată, voi aduce nenorocirea peste casa lui Ieroboam, şi voi nimici pe oricine este al lui Ieroboam, pe orice suflet de parte bărbătească din Israel, fie sclav, fie liber; şi voi mătura casa lui Ieroboam, cum mătură cineva gunoiul, până este tot luat.
k Qn Căci tu ai întrecut în răutate pe toţi cei care au fost înaintea ta; pentru că tu te-ai dus şi ţi-ai făcut alţi dumnezei, şi chipuri turnate, ca să Mă provoci la mânie, şi pe Mine M-ai aruncat înapoia ta!
g Inam rupt împărăţia de la casa lui David şi ţi-am dat-o ţie, şi tu nu te-ai arătat ca robul Meu David, care a păzit poruncile Mele şi M-a urmat din toată inima sa, făcând numai ce este drept înaintea Mea.
- UnDu-te şi spune lui Ieroboam: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Te-am ridicat din mijlocul poporului şi te-am aşezat domn peste poporul Meu Israel,
G  nŞi cum a auzit Ahia sunetul paşilor ei, în momentul când a intrat pe uşă, a zis: Intră, soţia lui Ieroboam, de ce te prefaci a fi alta? Căci sunt trimis la tine cu veşti rele.
CnDomnul spusese lui Ahia: Iată, soţia lui Ieroboam vine să te întrebe ceva despre fiul ei, pentru că este bolnav; aşa şi aşa vei vorbi. Când va veni, ea se va da drept alta.
7inSoţia lui Ieroboam a făcut aşa; s-a sculat, s-a dus la Silo şi a intrat în casa lui Ahia. Ahia însă nu mai vedea, căci ochii i se întunecaseră de bătrâneţe.
 nŞi ia cu tine zece pâini, turte şi un vas cu miere, şi du-te la el; el îţi va spune ce se va întâmpla cu copilul.
}unŞi Ieroboam a zis soţiei sale: Scoală-te, te rog, şi schimbă-ţi hainele, ca să nu se ştie că tu eşti soţia lui Ieroboam, şi du-te la Silo. Iată, acolo este profetul Ahia, care mi-a spus că eu voi fi rege peste poporul acesta.
I nÎn vremea aceea, s-a îmbolnăvit Abiia, fiul lui Ieroboam.
9n "Şi fapta aceasta a fost un prilej de păcătuire pentru casa lui Ieroboam, ca astfel s-o nimicească şi s-o şteargă de pe faţa pământului.
n !După întâmplarea aceasta, Ieroboam nu s-a întors din calea lui cea rea, ci iarăşi a luat oameni din popor pe care i-a făcut preoţi pentru înălţimi; el consacra pe oricine dorea el, şi acela devenea unul dintre preoţii înălţimilor.
1]n Căci se va împlini ceea ce a vorbit el prin Cuvântul Domnului despre altarul din Betel şi despre toate casele înălţimilor care sunt în cetăţile Samariei.
On După ce l-a îngropat, le-a vorbit fiilor săi, zicând: Când voi muri, să mă îngropaţi în mormântul în care este îngropat omul lui Dumnezeu; să-mi puneţi oasele lângă oasele lui.
\3n Şi el i-a pus trupul în mormântul lui şi l-au plâns, zicând: Vai, frate!
8~kn Profetul a ridicat trupul omului lui Dumnezeu, l-a pus pe măgar şi l-a adus înapoi; şi profetul cel bătrân a venit în cetate ca să-l plângă şi să-l îngroape.
*}On Şi el s-a dus şi a găsit trupul aruncat în drum, şi pe măgar şi pe leu stând lângă trup; dar leul n-a mâncat trupul, nici n-a sfâşiat măgarul.
n|Wn Şi le-a spus fiilor săi, zicând: Puneţi-mi şaua pe măgar. Şi ei i-au pus şaua pe măgar.
{n Când a auzit lucrul acesta, profetul care l-a întors din drum, a zis: Este omul lui Dumnezeu care n-a ascultat de porunca Domnului; de aceea Domnul l-a dat în ghearele leului care l-a sfâşiat şi l-a omorât, după cum i-a vorbit Cuvântul Domnului.
Kzn Şi iată, nişte oameni au trecut pe acolo şi au văzut trupul aruncat în drum şi pe leu stând lângă trup; au venit şi au spus aceasta în cetate, unde locuia profetul cel bătrân.
xn Şi, după ce a mâncat pâine şi a băut apă, el a pus şaua pe măgar pentru profetul pe care îl adusese înapoi.
Xw+n ci ai venit înapoi şi ai mâncat pâine şi ai băut apă în locul despre care ţi-am zis: Să nu mănânci pâine, nici să nu bei apă, impui tău mort nu va intra în mormântul părinţilor tăi.
Zv/n Şi el a strigat către omul lui Dumnezeu care venise din Iuda, zicând: Aşa vorbeşte Domnul: Fiindcă n-ai ascultat de glasul Domnului şi n-ai păzit porunca pe care ţi-a dat-o Domnul Dumnezeul tău,
kuQn Pe când stăteau ei la masă, Cuvântul Domnului a venit la profetul care-l adusese înapoi.
etEn Omul lui Dumnezeu s-a întors cu el şi a mâncat pâine în casa lui şi a băut apă.
Ys-n Şi el i-a zis: Şi eu sunt profet ca şi tine; şi un înger mi-a vorbit prin Cuvântul Domnului, zicând: Adu-l înapoi cu tine la casa ta, ca să mănânce pâine şi să bea apă. Dar el îl minţea.
&rGn Căci mi s-a poruncit prin Cuvântul Domnului: Să nu mănânci pâine, nici să nu bei apă acolo, nici să nu te întorci pe drumul pe care te-ai dus.
q1n Dar el a zis: Nu pot să mă întorc cu tine, nici să intru la tine. Nu voi mânca pâine şi nici nu voi bea apă cu tine în locul acesta.
Npn Atunci el i-a zis: Vino cu mine acasă, ca să mănânci pâine.
(oKn S-a dus după omul lui Dumnezeu şi l-a găsit stând sub un stejar. Şi i-a zis: Tu eşti omul lui Dumnezeu care a venit din Iuda? Şi el a zis: Eu sunt.
rn_n Şi a zis fiilor săi: Puneţi-mi şaua pe măgar. I-au pus şaua pe măgar şi a încălecat pe el.
mn Şi tatăl lor le-a zis: Pe ce drum a plecat? Fiii lui văzuseră pe ce drum a plecat omul lui Dumnezeu care venise din Iuda.
llSn în Betel locuia un profet bătrân. Şi fiii săi au venit şi i-au povestit toate faptele pe care le făcuse în ziua aceea omul lui Dumnezeu în Betel; au povestit tatălui lor şi cuvintele pe care le-a vorbit regelui.
gkIn Aşa că el a plecat pe un alt drum şi nu s-a întors pe drumul pe care venise la Betel.
5jen căci aşa îmi este poruncit prin cuvântul Domnului, care zice: Să nu mănânci pâine, nici să nu bei apă, nici să nu te întorci pe drumul pe care te vei duce.
6ign Dar omul lui Dumnezeu a zis regelui: Jumătate din casa ta dacă-mi vei da şi tot nu voi intra la tine. Nu voi mânca pâine şi nici nu voi bea apă în locul acesta;
hyn Atunci regele a zis omului lui Dumnezeu: Vino cu mine acasă, ca să iei ceva de mâncare, şi-ţi voi da un dar.
xgkn Atunci regele a răspuns şi a zis omului lui Dumnezeu: Roagă-te Domnului Dumnezeului tău, şi cere-I să mi se vindece mâna. Omul lui Dumnezeu s-a rugat Domnului şi mâna regelui a fost vindecată, şi s-a făcut ca mai înainte.
fn Altarul s-a despicat şi cenuşa de pe el s-a vărsat, după semnul pe care-l dăduse omul lui Dumnezeu prin Cuvântul Domnului.
e#n Şi când regele Ieroboam a auzit cuvântul pe care-l strigase omul lui Dumnezeu împotriva altarului din Betel, a întins mâna de pe altar, zicând: Prindeţi-l! Dar mâna pe care o întinsese împotriva lui s-a uscat, încât n-a putut s-o întoarcă înapoi.
!d=n Şi în aceeaşi zi a dat un semn, zicând: Acesta este semnul că Domnul a vorbit: Iată, altarul se va despica şi cenuşa de pe el se va vărsa.
Bcn Şi el a strigat împotriva altarului, prin Cuvântul Domnului, şi a zis: Altarule! Altarule! Aşa vorbeşte Domnul: Iată, un fiu se va naşte casei lui David; numele lui va fi Iosia; el va înjunghia pe tine pe preoţii înălţimilor care ard tămâie pe tine, şi pe tine se vor arde oseminte omeneşti!
b %n Şi iată, un om al lui Dumnezeu a venit din Iuda la Betel, după Cuvântul Domnului, iar Ieroboam stătea la altar, ca să tămâieze.
an !Şi el a jertfit pe altarul pe care-l făcuse la Betel, în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, lună pe care o alesese după bunul lui plac; şi el a instituit-o ca sărbătoare pentru copiii lui Israel, şi s-a urcat la altar ca să ardă tămâie.
M`n Şi Ieroboam a hotărât o sărbătoare în luna a opta, în ziua a cincisprezecea a lunii, întocmai ca sărbătoarea care era în Iuda, şi a adus jertfe pe altar. Iată ce a făcut el în Betel, ca să aducă jertfe viţeilor pe care îi făcuse. Şi la Betel a pus preoţi ai înălţimilor, pe care le ridicase el.
_ n Şi el a făcut o casă pe înălţimi şi a făcut preoţi din cei mai de jos oameni, care nu erau dintre fiii lui Levi.
^ n Lucrul acesta a devenit prilej de păcătuire, căci poporul mergea până la Dan ca să se închine înaintea unui viţel.
`];n Şi el a aşezat unul din aceşti viţei la Betel şi pe altul l-a aşezat la Dan.
a\=n De aceea, regele a ţinut sfat şi a făcut doi viţei de aur, şi a zis poporului: Este prea mult pentru voi să vă mai urcaţi la Ierusalim! Iată dumnezeii tăi, Israele, care te-au scos din ţara Egiptului.
{[qn Dacă poporul acesta se va urca să aducă jertfe în Casa Domnului în Ierusalim, atunci inima acestui popor se va întoarce la domnul său, la Roboam, regele lui Iuda, şi pe mine mă vor omorî şi se vor întoarce la regele lui Iuda.
dZCn Şi Ieroboam a zis în inima sa: Acum împărăţia se va întoarce la casa lui David.
Yn Ieroboam a zidit Sihemul pe ţinutul muntos al lui Efraim şi a locuit acolo; apoi a ieşit de acolo şi a zidit Penuel.
"X?n Aşa vorbeşte Domnul: Nu vă urcaţi şi nu faceţi război împotriva fraţilor voştri, copiii lui Israel! Fiecare din voi să se întoarcă acasă, căci lucrul acesta este de la Mine. Ei au ascultat de Cuvântul Domnului şi s-au întors acasă, după Cuvântul Domnului.
W'n Vorbeşte lui Roboam, fiul lui Solomon, regele lui Iuda, şi întregii case a lui Iuda şi a lui Beniamin, şi celuilalt popor, zicând:
ZV/n Dar Cuvântul lui Dumnezeu a vorbit lui Şemaia, omul lui Dumnezeu, zicând:
U-n Şi când Roboam a venit la Ierusalim, a strâns toată casa lui Iuda şi seminţia lui Beniamin, o sută optzeci de mii de luptători aleşi, ca să lupte împotriva casei lui Israel şi să aducă înapoi împărăţia sub stăpânirea lui Roboam, fiul lui Solomon.
UT%n Şi când tot Israelul a auzit că Ieroboam s-a întors, au trimis să-l cheme la adunare, şi l-au făcut rege peste tot Israelul; seminţia lui Iuda a fost singura care a mers după casa lui David.
OSn Astfel s-a rupt Israel de casa lui David, până în ziua de azi.
fRGn Atunci regele Roboam a trimis la ei pe Adoram, care era mai-mare peste tributuri; şi tot Israelul l-a ucis cu pietre, şi a murit. Şi regele Roboam s-a grăbit să se urce în carul său, ca să fugă la Ierusalim.
_Q9n Dar Roboam a domnit peste copiii lui Israel care locuiau în cetăţile lui Iuda.
P#n Când tot Israelul a văzut că regele nu l-a ascultat, poporul a răspuns regelui, zicând: Ce parte avem noi în David? Noi n-avem moştenire în fiul lui Isai. La corturile tale, Israele! Acum, vezi-ţi de casa ta, Davide! Şi Israel s-a dus la corturile lui.
_O9n Aşa că regele n-a ascultat pe popor; căci întorsătura evenimentelor a venit de la Domnul, pentru împlinirea cuvântului Său, pe care Domnul l-a vorbit prin Ahia, silonitul, lui Ieroboam, fiul lui Nebat.
ZN/n şi le-a vorbit după sfatul tinerilor, zicând: Tatăl meu v-a îngreuiat jugul, dar eu voi mai adăuga la greutatea jugului vostru; tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioane.
tMcn Şi regele a răspuns poporului aspru, pentru că respinsese sfatul pe care i-l dăduseră bătrânii,
L/n Şi a treia zi Ieroboam şi cu tot poporul a venit la Roboam, după cum poruncise regele, zicând: întoarceţi-vă la mine peste trei zile!
,KSn Tatăl meu a pus peste voi un jug greu, eu voi mai adăuga la greutatea jugului vostru; tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioane.
J9n Atunci tinerii care au crescut cu el, i-au vorbit, zicând: Aşa să vorbeşti poporului acestuia, care ţi-a vorbit, zicând: Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul, dar tu uşurează-ni-l! Aşa să le vorbeşti: Degetul meu cel mic va fi mai gros decât coapsele tatălui meu.
!I=n Şi el le-a zis: Ce mă sfătuiţi să răspund acestui popor care mi-a vorbit, zicând: Uşurează-ne jugul pe care l-a pus tatăl tău peste noi?
Hn Dar Roboam a părăsit sfatul bătrânilor şi s-a consultat cu tinerii care crescuseră cu el şi care stătuseră înaintea lui.
aG=n Şi ei i-au vorbit, zicând: Dacă vei fi un slujitor astăzi pentru acest popor, şi-i vei sluji, şi le vei da ce-ţi cer, şi le vei vorbi în cuvinte binevoitoare, ei vor fi slujitorii tăi pentru totdeauna.
:Fon Regele Roboam s-a consultat cu bătrânii care stătuseră în faţa tatălui său Solomon, în timpul vieţii lui, şi a zis: Ce mă sfătuiţi să răspund acestui popor?
jEOn El le-a zis: Duceţi-vă şi întoarceţi-vă la mine peste trei zile. Şi poporul a plecat.
*DOn Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul; acum tu uşurează această aspră captivitate şi jugul greu pe care tatăl tău l-a pus peste noi. Şi îţi vom sluji.
|Csn Ei au trimis şi l-au chemat. Ieroboam şi toată adunarea lui Israel au venit la Roboam şi i-au vorbit aşa:
B/n Când a auzit lucrul acesta Ieroboam, fiul lui Nebat, era încă tot în Egipt, căci fugise dinaintea regelui Solomon şi locuia în Egipt.
^A 9n Roboam s-a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem, ca să-l facă rege.
@/n +Apoi Solomon a adormit cu părinţii lui şi a fost îngropat în cetatea tatălui său David; şi în locul său a domnit fiul său Roboam.
j?On *Şi timpul cât Solomon a domnit la Ierusalim peste tot Israelul a fost de patruzeci de ani.
>n )Celelalte fapte ale lui Solomon, tot ce a făcut el şi înţelepciunea lui, nu sunt oare scrise în cartea faptelor lui Solomon?
D=n (De aceea, Solomon a căutat să omoare pe Ieroboam. Şi Ieroboam s-a sculat şi a fugit în Egipt, la Şişac, regele Egiptului, şi a locuit în Egipt până la moartea lui Solomon.
W<)n 'Şi voi umili prin aceasta sămânţa lui David, dar nu pentru totdeauna.
D;n &Dacă vei asculta de tot ce-ţi voi porunci, şi dacă vei umbla în căile Mele, şi dacă vei face ce este drept înaintea Mea, păzind legile şi poruncile Mele, cum a făcut robul Meu David, voi fi cu tine, îţi voi zidi o casă trainică, aşa cum i-am zidit şi lui David, şi-ţi voi da ţie pe Israel.
t:cn %Şi pe tine te voi lua şi vei domni peste tot ce-ţi doreşte sufletul, şi vei fi rege peste Israel.
N9n $Şi fiului său îi voi da o seminţie, pentru ca robul Meu David să aibă totdeauna o lumină înaintea Mea în Ierusalim, cetatea pe care am ales-o pentru Mine, ca să pun Numele Meu acolo.
a8=n #Dar voi lua împărăţia din mâna fiului său şi-ţi voi da ţie zece seminţii.
k7Qn "Cu toate acestea, nu din mâna lui voi lua toată împărăţia, pentru că l-am făcut domn pentru tot timpul vieţii lui, din cauza robului Meu David, pe care l-am ales, pentru că el a păzit poruncile şi legile Mele.
x6kn !pentru că M-au părăsit şi s-au închinat înaintea Astarteei, zeiţa sidonienilor, înaintea lui Chemoş, dumnezeul Moabului, şi înaintea lui Milcom, dumnezeul fiilor lui Amon, şi pentru că n-au umblat în căile Mele, ca să facă ce este drept înaintea Mea, şi să păzească legile Mele şi judecăţile Mele, cum a făcut David, tatăl lui Solomon.
,5Sn (dar lui îi va rămâne o seminţie, din cauza robului Meu David şi din cauza Ierusalimului, cetatea pe care am ales-o dintre toate seminţiile lui Israel),
A4}n Şi a zis lui Ieroboam: Ia zece bucăţi, căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Iată, voi rupe împărăţia din mâna lui Solomon şi-ţi voi da ţie zece seminţii,
g3In Ahia a apucat haina nouă, pe care o avea pe el, şi a rupt-o în douăsprezece bucăţi.
R2n Şi s-a întâmplat că în timpul acela, când Ieroboam ieşea din Ierusalim, a fost întâlnit pe drum de profetul Ahia din Silo, îmbrăcat cu o haină nouă. Ei erau amândoi singuri pe câmp.
'1In Ieroboam era un bărbat viteaz; şi Solomon, văzând că tânărul era muncitor, l-a făcut conducător peste toată forţa de muncă a casei lui Iosif.
0n Iată cu ce ocazie a ridicat el mâna împotriva regelui: Solomon zidea Milo şi repara spărturile cetăţii tatălui său David.
'/In Şi slujitorul lui Solomon, Ieroboam, fiul lui Nebat, un efraimit din Ţereda, a cărui mamă era Ţerua, o văduvă, a ridicat mâna împotriva regelui.
3.an El a fost un duşman al lui Israel în tot timpul vieţii lui Solomon – pe lângă relele pe care i le făcea Hadad – şi ura pe Israel. El a domnit peste Siria.
C-n El a adunat la el nişte oameni şi s-a făcut comandantul unei cete, când David a ucis pe cei din Ţoba; şi ei s-au dus la Damasc şi s-au aşezat acolo, şi au domnit la Damasc.
,n Dumnezeu a ridicat un alt duşman, pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise de la stăpânul său Hadadezer, regele din Ţoba.
+#n Şi Faraon i-a zis: Ce-ţi lipseşte la mine, de vrei să te duci în ţara ta? El a răspuns: Nimic, dar lasă-mă, te rog, să plec.
7*in Dar când Hadad a auzit în Egipt că David a adormit cu părinţii lui şi că Ioab, comandantul armatei, murise, a zis lui Faraon: Lasă-mă să mă duc în ţara mea.
2)_n Sora Tahpenei i-a născut pe fiul său Ghenubat, pe care Tahpenes l-a înţărcat în casa lui Faraon; şi Ghenubat era în casa lui Faraon, între fiii lui Faraon.
(/n Şi Hadad a primit mare trecere înaintea lui Faraon, încât Faraon i-a dat de soţie pe sora soţiei lui, adică pe sora reginei Tahpenes.
]'5n Şi ei s-au ridicat din Madian şi au venit la Paran, au luat cu ei nişte oameni din Paran şi au venit în Egipt, la Faraon, regele Egiptului, care i-a dat o casă, i-a asigurat hrana şi i-a dat pământ.
&n Hadad a fugit cu nişte edomiţi, slujitori ai tatălui său, ca să meargă în Egipt; pe atunci Hadad era numai un tinerel.
% n (pentru că Ioab a rămas acolo şase luni cu tot Israelul, până când a nimicit toată partea bărbătească din Edom),
>$wn Căci pe vremea când David era în Edom, iar Ioab, comandantul armatei, s-a urcat să îngroape pe cei ucişi, după ce omorâse pe toţi cei de parte bărbătească din Edom,
y#mn Domnul a ridicat un duşman lui Solomon, pe Hadad edomitul; el făcea parte din linia regească a Edomului.
%"En Totuşi, nu voi rupe toată împărăţia, ci voi da o seminţie fiului tău de dragul robului Meu David şi de dragul Ierusalimului pe care l-am ales.
! n Dar nu voi face lucrul acesta în timpul vieţii tale, din cauza tatălui tău David; ci din mâna fiului tău o voi rupe.
M n Şi Domnul a zis lui Solomon: Fiindcă ai făcut aşa şi n-ai păzit legământul Meu şi legile Mele pe care ţi le-am dat, voi rupe împărăţia de la tine şi o voi da slujitorului tău.
 n şi în privinţa aceasta îi poruncise să nu meargă după alţi dumnezei; dar el n-a păzit ceea ce i-a poruncit Domnul.
n Domnul S-a mâniat pe Solomon, pentru că îşi abătuse inima de la Domnul Dumnezeul lui Israel, care i Se arătase de două ori
mUn Şi aşa a făcut pentru toate soţiile lui străine, care tămâiau şi sacrificau zeilor lor.
(Kn Atunci Solomon a zidit pe muntele din faţa Ierusalimului un loc înalt pentru Chemoş, urâciunea Moabului, şi pentru Moloc, urâciunea fiilor lui Amon.
|sn Şi Solomon a făcut ce este rău înaintea Domnului, şi n-a urmat în totul pe Domnul, ca tatăl său David.
q]n Şi Solomon s-a dus după Astarteea, zeiţa sidonienilor, şi după Milcom, urâciunea amoniţilor.
Dn Când Solomon a îmbătrânit, soţiile lui i-au întors inima după alţi dumnezei; şi inima lui nu a fost toată a Domnului Dumnezeului său, cum fusese inima tatălui său David.
{qn El a avut de soţii şapte sute de prinţese şi trei sute de concubine; şi soţiile lui i-au abătut inima.
l~~}3|X{{Ezfyyx{wvv]utt]srqqponnn mmllJl ktjjhhgVffGeddHccbaap``q` _G^i]]+\\P[e[ YXXXWWV{UU)T6SRQQ?P,OXNNM_LKKIJJ>I HiGG*FFEtDCC^BBaA@@ ?>>#=^<;:?9877C655E4e3211}10/.--n,~++.*_)}(''F&&%$$d#""/!4 AS) b 5 Z <[PnCine va muri în cetate din casa lui Ahab, va fi mâncat de câini, iar cine va muri pe câmp, va fi mâncat de păsările cerului.
tcnŞi Domnul a vorbit şi despre Izabela, zicând: Câinii vor mânca pe Izabela lângă zidul Izreelui.
@{nŞi voi face casei tale ca şi casei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi ca şi casei lui Baeşa, fiul lui Ahia, pentru că M-ai mâniat şi ai făcut pe Israel să păcătuiască.
LnIată ce zice Domnul: Voi aduce nenorocirea peste tine, îţi voi stârpi urmaşii şi voi nimici pe orice suflet de parte bărbătească dintre ai lui Ahab, fie sclav, fie liber în Israel.
)MnAtunci Ahab a zis lui Ilie: M-ai găsit, duşmanule? Şi el a răspuns: Te-am găsit, pentru că le-ai vândut ca să faci ce este rău înaintea Domnului.
]5nSă-i vorbeşti, zicând: Aşa vorbeşte Domnul: Nu eşti tu un ucigaş şi un hoţ? Şi să-i mai spui, zicând: Chiar în locul unde câinii au lins sângele lui Nabot, vor linge câinii şi sângele tău.
7~inScoală-te şi coboară-te înaintea lui Ahab, regele lui Israel, care domneşte în Samaria; iată, este în via lui Nabot, unde s-a coborât ca s-o ia în stăpânire.
K}nAtunci Cuvântul Domnului a venit la Ilie Tişbitul, zicând:
|nŞi cum a auzit Ahab că Nabot a murit, s-a sculat şi s-a coborât în via lui Nabot din Izreel, ca s-o ia în stăpânire.
{ nŞi când Izabela a auzit că Nabot a fost lovit cu pietre şi că a murit, Izabela a zis lui Ahab: Scoală-te şi ia în stăpânire via lui Nabot din Izreel, care n-a vrut să ţi-o dea pe preţ de argint; căci Nabot nu mai trăieşte, ci a murit.
ezEnŞi au trimis să spună Izabelei, zicând: Nabot a fost lovit cu pietre şi este mort.
Dyn Şi doi oameni, nelegiuiţi, au venit şi s-au aşezat în faţa lui; şi cei doi nelegiuiţi au mărturisit împotriva lui, împotriva lui Nabot, în prezenţa poporului, zicând: Nabot a blestemat pe Dumnezeu şi pe rege! Atunci ei l-au scos în afara cetăţii şi l-au lovit cu pietre până când a murit.
Mxn Au proclamat un post şi au pus pe Nabot în fruntea poporului.
Jwn Şi oamenii din cetatea lui, bătrânii şi guvernatorii care locuiau în cetatea lui, au făcut după cum le poruncise Izabela, după cum era scris în scrisorile pe care le trimisese ea.
Wv)n şi puneţi în faţă cu el doi oameni nelegiuiţi care să mărturisească împotriva lui, zicând: Tu ai blestemat pe Dumnezeu şi pe rege. Apoi, scoateţi-l şi ucideţi-l cu pietre, ca să moară.
suan Şi ea a scris în scrisori, zicând: Proclamaţi un post şi puneţi pe Nabot în fruntea poporului;
3tanAtunci ea a scris nişte scrisori în numele lui Ahab, le-a sigilat cu sigiliul lui şi le-a trimis bătrânilor şi guvernatorilor care locuiau în cetate cu Nabot.
CsnAtunci Izabela, soţia lui, i-a zis: Oare nu tu domneşti acum peste Israel? Scoală-te, ia şi mănâncă, şi fii cu inima veselă, căci eu îţi voi da via lui Nabot din Izreel!
frGnŞi el i-a răspuns: Pentru că am vorbit cu Nabot din Izreel şi i-am zis: Dă-mi via ta în schimbul argintului sau, dacă vrei, îţi voi da o altă vie în locul ei. Dar el a răspuns: Nu pot să-ţi dau via mea!
~qwnDar Izabela, soţia lui, a venit la el şi i-a zis: De ce-ţi este duhul atât de trist şi nu mănânci pâine?
tpcnŞi Ahab a intrat în casă trist şi nemulţumit din cauza cuvântului pe care i-l vorbise Nabot din Izreel, zicând: Nu-ţi voi da moştenirea părinţilor mei. Şi s-a culcat în pat, şi-a întors faţa şi n-a mâncat pâine.
joOnDar Nabot a zis lui Ahab: Să mă ferească Domnul să-ţi dau moştenirea părinţilor mei!
n nŞi Ahab a vorbit astfel lui Nabot: Dă-mi mie via ta, ca să-mi fac din ea o grădină de legume, pentru că este foarte aproape de casa mea. Şi în locul ei îţi voi da o vie mai bună decât aceasta sau, dacă vrei, ţi-o voi plăti în argint.
m nŞi după aceste lucruri s-a întâmplat că Nabot din Izreel avea o vie la Izreel, aproape de palatul lui Ahab, regele Samariei.
]l5n+Regele lui Israel s-a dus acasă trist şi nemulţumit, şi a ajuns la Samaria.
Zk/n*El a zis atunci regelui: Aşa vorbeşte Domnul: Pentru că ai lăsat să-ţi scape omul pe care-l hotărâsem pentru nimicire, viaţa ta va răspunde pentru viaţa lui şi poporul tău pentru poporul lui.
|jsn)Atunci profetul şi-a dezlegat bandajul de la ochi şi regele lui Israel l-a cunoscut că era dintre profeţi.
@i{n(Şi pe când robul tău făcea câte ceva încoace şi încolo, omul s-a făcut nevăzut. Şi regele lui Israel i-a zis: Aceasta-ţi este condamnarea; tu însuţi ai hotărât-o.
&hGn'Când a trecut regele, profetul a strigat şi a zis: Robul tău s-a dus în mijlocul luptei; şi acolo, un om a venit şi a adus la mine pe un alt om, şi a zis: Păzeşte pe omul acesta; dacă va fugi, viaţa ta va răspunde pentru viaţa lui, sau vei plăti un talant de argint!
qg]n&Atunci profetul s-a dus şi l-a aşteptat pe rege lângă drum, şi s-a legat la ochi cu un bandaj.
ffGn%A găsit un alt om şi a zis: Loveşte-mă, te rog! Omul acela l-a lovit şi l-a rănit.
Ge n$Atunci el i-a zis: Fiindcă n-ai ascultat de glasul Domnului, iată, când vei pleca de la mine, te va omorî un leu. Şi când a plecat de la el, l-a întâlnit un leu şi l-a omorât.
)dMn#Şi unul dintre fiii profeţilor a zis către aproapele său, după Cuvântul Domnului: Loveşte-mă, te rog! Dar bărbatul acela n-a vrut să-l lovească.
Lcn"Atunci Ben-Hadad i-a zis: îţi voi da înapoi cetăţile pe care le-a luat tatăl meu de la tatăl tău; şi îţi voi face străzi în Damasc, cum a făcut tatăl meu în Samaria. Atunci Ahab a zis: Te voi lăsa să pleci, făcând acest legământ. Astfel Ahab a făcut un legământ cu el şi l-a lăsat să plece.
mbUn!Oamenii aceştia au socotit lucrul acesta ca un semn bun şi prinzând repede vorba au zis: Ben-Hadad este fratele tău! Şi Ahab a zis: Duceţi-vă şi aduce-ţi-l! Ben-Hadad a venit la el şi Ahab l-a urcat în carul lui.
an S-au încins deci cu saci peste coapsele lor şi cu funii în jurul capetelor lor şi au venit la regele lui Israel şi au zis: Robul tău Ben-Hadad zice: Te rog, lasă-mă să trăiesc! Ahab a zis: Mai este încă în viaţă? Este fratele meu!
`{nŞi slujitorii lui i-au zis: Iată, am auzit că regii casei lui Israel sunt nişte regi miloşi. Să ne încingem deci cu saci peste coapse şi cu funii în jurul capetelor şi să ieşim la regele lui Israel: poate că-ţi va cruţa viaţa.
[_1nCeilalţi au fugit în cetatea Afec; şi un zid al cetăţii a căzut peste douăzeci şi şapte de mii care mai rămăseseră. Ben-Hadad a fugit şi a intrat în cetate, într-o cameră din interiorul ei.
R^nŞi ei şi-au instalat tabăra unul în fata celuilalt timp de şapte zile. în ziua a şaptea au început lupta şi copiii lui Israel au omorât sirienilor o sută de mii de pedeştri într-o zi.
)]MnAtunci omul lui Dumnezeu a venit şi a vorbit regelui lui Israel, şi a zis: Aşa vorbeşte Domnul: Pentru că sirienii au zis: Domnul este un dumnezeu al munţilor şi nu un dumnezeu al văilor, voi da toată această mare mulţime în mâinile tale şi vei şti că Eu sunt Domnul.
k\QnŞi copiii lui Israel au fost număraţi, li s-au dat provizii şi au ieşit în întâmpinarea sirienilor. Copiii lui Israel şi-au aşezat tabăra în faţa lor, ca două turme mici de capre, dar sirienii umpleau ţara.
~[wnŞi în anul următor, Ben-Hadad a numărat pe sirieni şi s-a urcat la Afec ca să lupte împotriva lui Israel.
wZinşi fă-ţi o armată ca aceea pe care ai pierdut-o, cu tot atâţia cai şi cu tot atâtea care. Apoi să ne luptăm împotriva lor în câmpie şi sigur vom fi mai puternici decât ei. El a ascultat de sfatul lor şi a făcut aşa.
uYenŞi fă acest lucru: îndepărtează pe fiecare rege de pe postul lui şi pune căpitani în locul lor,
iXMnAtunci slujitorii regelui Siriei i-au zis: Dumnezeii lor sunt nişte dumnezei ai munţilor, de aceea au fost ei mai puternici decât noi; dar să luptăm cu ei în câmpie şi, negreşit, vom fi mai puternici decât ei.
LWnAtunci profetul s-a apropiat de regele lui Israel şi i-a zis: Du-te, întăreşte-te, cercetează şi vezi ce ai de făcut; căci peste un an regele Siriei se va urca din nou împotriva ta.
}VunŞi regele lui Israel a ieşit, a lovit călăreţii şi carele şi a pricinuit sirienilor o mare înfrângere.
?UynŞi fiecare a lovit pe omul dinaintea lui. Sirienii au luat-o la fugă, iar Israel i-a urmărit. Ben-Hadad, regele Siriei, a scăpat pe un cal, împreună cu nişte călăreţi.
eTEnAceşti tineri conducători ai provinciilor au ieşit din cetate cu armata care-i urma.
SnŞi el a zis: Dacă au ieşit pentru pace, prindeţi-i vii; şi dacă au ieşit pentru război, prindeţi-i tot vii.
-RUnŞi tinerii conducători peste provincii au mers primii; şi Ben-Hadad a trimis nişte cercetaşi care i-au spus, zicând: Au ieşit nişte oameni din Samaria.
Q7nEi au plecat pe la amiază, între timp, Ben-Hadad împreună cu cei treizeci şi doi de regi care-l ajutau se îmbătau în postul de comandă.
OPnAtunci Ahab a numărat tinerii conducători peste provincii şi au fost două sute treizeci şi doi; şi după ei a numărat tot poporul, toţi copiii lui Israel, şi au fost şapte mii.
>OwnŞi Ahab a zis: Prin cine? Şi el a răspuns: Aşa vorbeşte Domnul: Prin tinerii conducători peste provincii. Atunci Ahab a zis: Cine va începe lupta? Şi el a răspuns: Tu.
^N7n Dar iată, un profet s-a apropiat de Ahab, regele lui Israel, şi a zis: Aşa vorbeşte Domnul: Vezi toată această mare mulţime? Iată, Eu o voi da astăzi în mâna ta, ca să cunoşti că Eu sunt Domnul.
KMn Când a primit Ben-Hadad răspunsul acesta, stătea la băut cu regii în corturi, şi a zis slujitorilor săi: Pregătiţi-vă de luptai Şi ei s-au pregătit de atac împotriva cetăţii.
L}n Şi regele lui Israel a răspuns şi a zis: Spuneţi-i: Cel ce ia armele să nu se laude ca şi cel ce le pune jos!
GK n Atunci Ben-Hadad a trimis din nou la el şi a zis: Să mă pedepsească zeii cu toată asprimea lor, dacă va ajunge praful Samariei să umple mâna întregului popor care mă urmează!
lJSn Aşa că el a zis mesagerilor lui Ben-Hadad: Spuneţi domnului meu, regele: Voi face tot ce ai trimis să ceri slujitorului tău de prima dată, dar lucrul acesta nu-l pot face. Mesagerii au plecat şi i-au dus răspunsul.
pI[nŞi toţi bătrânii şi tot poporul au zis lui Ahab: Nu-i asculta, nici nu cădea de acord cu el.
HnAtunci regele lui Israel a chemat pe toţi bătrânii ţării şi a zis: Observaţi, vă rog, şi vedeţi cum omul acesta caută ceartă, căci a trimis să-mi ceară soţiile mele, şi copiii mei, argintul meu şi aurul meu, şi n-am zis că nu i le dau!
MGndar mâine pe la ora aceasta voi trimite pe slujitorii mei la tine şi ei vor cerceta casa ta şi casele slujitorilor tăi şi orice este plăcut înaintea ta ei îl vor lua şi îl vor duce.
8FknŞi mesagerii s-au întors iar şi au zis: Aşa vorbeşte Ben-Hadad, zicând: Am trimis să-ţi spună: Să-mi dai argintul şi aurul tău, soţiile tale şi copiii tăi,
EnŞi regele lui Israel a răspuns şi a zis: Domnul meu, regele, fie după cuvântul tău; sunt al tău cu tot ce am.
uDenArgintul şi aurul tău sunt ale mele; soţiile tale cele mai frumoase şi copiii tăi sunt tot ai mei.
qC]nŞi a trimis mesageri în cetate la Ahab, regele lui Israel, şi i-a zis: Aşa vorbeşte Ben-Hadad:
FB nBen-Hadad, regele Siriei, şi-a adunat toată armata; şi cu el erau treizeci şi doi de regi, cai şi care. Şi s-au urcat, au asediat Samaria, şi au început să lupte împotriva ei.
QAnEl s-a întors de la Ilie şi a luat o pereche de boi şi i-a jertfit; cu uneltele boilor le-a fiert carnea şi a dat-o oamenilor s-o mănânce. Apoi s-a sculat, l-a urmat pe Ilie şi i-a slujit.
Q@nŞi Elisei a părăsit boii şi a alergat după Ilie, şi a zis: Lasă-mă, te rog, să sărut pe tatăl meu şi pe mama mea şi apoi te voi urma. Şi Ilie i-a zis: Du-te, căci ce ţi-am făcut?
\?3nIlie a plecat de acolo şi a găsit pe Elisei, fiul lui Şafat, arând, înaintea lui erau douăsprezece perechi de boi şi el era cu a douăsprezecea. Ilie s-a apropiat de el si si-a aruncat mantaua pe el.
,>SnDar voi lăsa în Israel şapte inii de bărbaţi şi anume pe toţi cei ce nu şi-au plecat genunchii înaintea lui Baal şi a căror gură nu l-au sărutat.
#=AnŞi se va întâmpla că pe cel ce va scăpa de sabia lui Hazael îl va omorî Iehu, şi pe cel ce va scăpa de sabia lui Iehu, îl va omorî Elisei.
#<AnŞi pe Iehu, fiul lui Nimşi, să-l ungi ca rege al lui Israel; şi pe Elisei, fiul lui Şafat, din Abel-Mehola, să-l ungi ca profet în locul tău.
;9nŞi Domnul i-a zis: Du-te, întoarce-te pe drumul tău prin deşert până la Damasc; şi când vei ajunge, să ungi pe Hazael ca rege al Siriei.
:nAtunci el a zis: Am fost plin de zel pentru Domnul Dumnezeul oştirilor; căci copiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au sfărâmat altarele Tale şi au ucis cu sabia pe profeţii Tăi; am rămas numai eu singur şi ei caută să-mi ia viaţa.
99mn Când l-a auzit Ilie, şi-a acoperit faţa cu mantaua, şi a ieşit şi a stat la intrarea în peşteră. Şi deodată a venit la el un glas şi a zis: Ce faci aici, Ilie?
8 n Şi după cutremur a venit un foc, dar Domnul nu era în focul acela; şi după foc, a venit un susur blând şi subţire.
`7;n Şi Domnul i-a zis: Ieşi şi stai pe munte înaintea Domnului. Şi iată, Domnul a trecut pe lângă locul acela, şi un vânt mare şi puternic despica munţii şi sfărâma stâncile înaintea Domnului; dar Domnul nu era în vântul acela. Şi după vânt, a venit un cutremur de pământ, dar Domnul nu era în cutremurul de pământ.
6 n Şi el a zis: Am fost plin de zel pentru Domnul Dumnezeul oştirilor; căci copiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au sfărâmat altarele Tale şi au ucis cu sabia pe profeţii Tăi; am rămas numai eu singur şi ei caută să-mi ia viaţa.
*5On Şi acolo Ilie a intrat într-o peşteră şi a rămas în ea peste noapte. Şi iată, Cuvântul Domnului a venit la el, şi El i-a zis: Ce faci aici, Ilie?
A4}nEl s-a sculat, a mâncat şi a băut, şi cu puterea pe care i-a dat-o mâncarea aceasta a mers patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi până la Horeb, la Muntele lui Dumnezeu.
03[nŞi Îngerul Domnului a venit a doua oară, l-a atins şi i-a zis: Scoală-te şi mănâncă, fiindcă drumul pe care îl ai de făcut este prea greu pentru tine.
'2InEl s-a uitat şi la capul lui era o turtă coaptă pe nişte pietre încălzite şi un urcior cu apă. A mâncat şi a băut şi apoi s-a culcat din nou.
1nŞi el s-a culcat şi a adormit sub ienupăr. Şi deodată l-a atins un înger şi i-a zis: Scoală-te şi mănâncă.
B0nDar el s-a dus în deşert drum de o zi, s-a aşezat sub un ienupăr şi dorea să moară, zicând: Destul acum, Doamne, ia-mi sufletul căci nu sunt mai bun decât părinţii mei.
2/_nCând a văzut el lucrul acesta, s-a sculat şi a plecat, ca să-şi scape viaţa. A venit la Beer-Şeba, care aparţine de Iuda, şi şi-a lăsat slujitorul acolo.
W.)nAtunci Izabela a trimis un mesager la Ilie, zicând: Să mă pedepsească zeii cu toată asprimea lor, dacă mâine la ora aceasta nu voi face cu viaţa ta cum ai făcut tu cu viaţa fiecăruia din ei.
d- EnAhab a spus Izabelei tot ce făcuse Ilie şi cum a omorât cu sabia pe toţi profeţii.
,n.Şi mâna Domnului a venit peste Ilie, şi el şi-a încins coapsele şi a alergat înaintea lui Ahab până la intrarea în Izreel.
+n-Între timp cerul s-a înnegrit de nori şi de vânt şi a venit o ploaie mare. Ahab s-a urcat în car şi s-a dus la Izreel.
X*+n,A şaptea oară, slujitorul a zis: Iată, din mare se ridică un nor mic ca o palmă de om. Şi el a zis: Urcă-te şi spune lui Ahab: Pregăteşte-ţi carul şi coboară, ca să nu te oprească ploaia.
')In+Şi a zis slujitorului său: Urcate şi uită-te spre mare. El s-a urcat, s-a uitat şi a zis: Nu este nimic. Şi el a zis de şapte ori: Du-te iarăşi.
!(=n*Ahab s-a urcat ca să mănânce şi să bea. Dar Ilie s-a urcat pe vârful Carmelului; s-a aşezat pe pământ şi şi-a pus faţa între genunchi.
h'Kn)Apoi Ilie a zis lui Ahab: Urca-te, mănâncă şi bea, căci se aude vuiet de mare ploaie.
"&?n(Atunci Ilie le-a zis: Prindeţi pe profeţii lui Baal; nu lăsaţi să scape nici unul! Ilie i-a coborât la râul Chison şi i-a înjunghiat acolo.
%+n'Când tot poporul a văzut lucrul acesta, au căzut cu faţa la pământ şi au zis: Domnul, El este Dumnezeul; Domnul, El este Dumnezeul!
$9n&Atunci a căzut foc de la Domnul şi a mistuit arderea-de-tot, şi lemnele, şi pietrele, şi pământul, şi a supt şi apa care era în şanţ.
#7n%Ascultă-mă, Doamne, ascultă-mă, ca să cunoască poporul acesta că Tu, Doamne, eşti Dumnezeu, şi să le întorci din nou inima spre Tine.
/"Yn$Şi în clipa când se aducea jertfa de seară, profetul Ilie s-a apropiat şi a zis: Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israel, fă ca astăzi să se ştie că Tu eşti Dumnezeu în Israel, şi că eu sunt slujitorul Tău, şi că am făcut toate lucrurile acestea la Cuvântul Tău.
R!n#Apa curgea în jurul altarului, şi s-a umplut şi şanţul cu apă.
2 _n"Şi a zis: Faceţi aşa a doua oară, şi ei au făcut-o pentru a doua oară. Şi el a zis: Faceţi-o pentru a treia oară, şi ei au făcut-o pentru a treia oară.
(Kn!A aşezat apoi lemnele, a tăiat boul în bucăţi şi l-a aşezat pe lemne. Şi a zis: Umpleţi patru vedre cu apă şi turnaţi pe jertfă şi pe lemne.
:on Şi cu pietrele acestea el a zidit un altar în Numele Domnului, şi a făcut un şanţ în jurul altarului, suficient de larg ca să încapă două măsuri de sămânţă.
(KnŞi Ilie a luat douăsprezece pietre, după numărul seminţiilor fiilor lui Iacov, la care Cuvântul Domnului a venit, zicând: Numele tău va fi Israel.
#AnAtunci Ilie a zis întregului popor: Apropiaţi-vă de mine! Tot poporul s-a apropiat de el. Şi el a reparat altarul Domnului care fusese dărâmat,
<snŞi când a trecut de amiază, ei au profeţit în delir până în vremea jertfei de seară, dar nu s-a auzit nici un glas, nimeni n-a răspuns, nici n-a luat nimeni aminte.
nEi au strigat şi, după obiceiul lor, şi-au făcut tăieturi cu săbiile şi cu suliţele până când a curs sângele din ei.
PnŞi pe la amiază Ilie şi-a bătut joc de ei, zicând: Chemaţi cu glas mai tare, căci este dumnezeu; vorbeşte, sau este ocupat, sau este în călătorie, sau poate doarme şi trebuie trezit.
nEi au luat boul pe care li l-au dat şi l-au pregătit. Şi au chemat numele lui Baal de dimineaţă până la amiază, zicând: Ascultă-ne, Baale! Dar nu s-a auzit nici un glas şi nimeni n-a răspuns. Şi săreau în jurul altarului pe care-l făcuseră.
<snIlie a zis profeţilor lui Baal: Alegeţi-vă un bou şi pregătiţi-l voi întâi, căci voi sunteţi mulţi, şi chemaţi numele dumnezeului vostru; dar să nu puneţi foc.
I nApoi voi să chemaţi numele dumnezeului vostru şi eu voi chema Numele Domnului. Şi Dumnezeul care răspunde prin foc, El este Dumnezeu. Şi tot poporul a răspuns şi a zis: Bine zici!
_9nSă ni se dea doi boi. Ei să-şi aleagă un bou, pe care să-l taie în bucăţi şi să-l pună pe lemne, dar să nu pună foc. Şi eu voi pregăti celălalt bou şi-l voi pune pe lemne, dar nu voi pune foc.
nAtunci Ilie a zis poporului: Numai eu am rămas profet al Domnului, dar profeţii lui Baal sunt patru sute cincizeci.
oYnŞi Ilie s-a apropiat de tot poporul şi a zis: Până când veţi şovăi între două păreri? Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după El; iar dacă este Baal, mergeţi după Baal! Dar poporul nu i-a răspuns un cuvânt.
p[nŞi Ahab a trimis mesageri la toţi copiii lui Israel, şi a adunat pe profeţi la Muntele Carmel.
[1nŞi acum trimite şi adună la mine pe tot Israelul, la Muntele Carmel, pe cei patru sute cincizeci de profeţi ai lui Baal şi pe cei patru sute de profeţi ai Astarteei, care mănâncă la masa Izabelei.
;nŞi el a răspuns: Nu eu nenorocesc pe Israel, ci tu şi casa tatălui tău, pentru că ai părăsit poruncile Domnului şi te-ai dus după Baali.
fGnŞi cum a zărit Ahab pe Ilie, Ahab i-a zis: Tu eşti acela care nenoroceşti pe Israel?
xknObadia s-a dus să se întâlnească cu Ahab, şi i-a spus; şi Ahab s-a dus să-l întâlnească pe Ilie.
  nŞi Ilie a zis: Viu este Domnul oştirilor, al cărui slujitor sunt, că astăzi mă voi înfăţişa înaintea lui Ahab.
j OnŞi acum tu zici: Du-te şi spune stăpânului tău: Iată, Ilie este aici! El mă va ucide.
^ 7n Nu s-a spus oare domnului meu ce am făcut când Izabela a ucis pe profeţii Domnului? Cum am ascuns o sută de profeţi ai Domnului, câte cincizeci într-o peşteră, şi i-am hrănit cu pâine şi cu apă?
+ Qn Şi se va întâmpla că imediat după ce voi pleca de la tine, Duhul Domnului te va duce într-un loc pe care nu-l ştiu; şi când mă voi duce şi îi voi spune lui Ahab despre tine, şi el nu te va găsi, mă va omorî, cu toate că robul tău se teme de Domnul din tinereţea lui.
V 'n Şi acum tu zici: Du-te, spune stăpânului tău: Iată, Ilie este aici.
gIn Viu este Domnul că n-a rămas popor sau împărăţie unde să nu fi trimis stăpânul meu să te caute; şi când ei ziceau: Nu este aici, el punea pe împărăţia sau pe poporul acela să jure că nu te-au găsit.
win Şi Obadia a zis: Ce păcat am făcut, ca să dai pe robul tău în mâinile lui Ahab, ca să mă omoare?
^7nŞi el i-a zis: Eu sunt. Du-te, spline stăpânului tău: Iată, Ilie este aici!
(KnŞi pe când mergea Obadia pe drum, iată, l-a întâmpinat Ilie. El l-a cunoscut şi a căzut cu faţa la pământ şi a zis: Tu eşti, domnul meu, Ilie?
nAşa că au împărţit ţara între ei ca s-o cutreiere; Ahab a mers singur pe un drum şi Obadia a mers singur pe un alt drum.
Z/nŞi Ahab a zis lui Obadia: Du-te în ţară pe la toate izvoarele şi pe la toate râurile; poate vom afla iarbă ca să păstrăm viaţa cailor şi a catârilor şi astfel să nu pierdem toate animalele.
>wnDe aceea, când Izabela a nimicit pe profeţii Domnului, Obadia a luat o sută de profeţi, i-a ascuns câte cincizeci într-o peşteră şi i-a hrănit cu pâine şi cu apă.)
eEnAhab a chemat pe Obadia care era mai-marele casei lui. (Obadia se temea tare de Domnul.
S!nŞi Ilie s-a dus să se arate lui Ahab. Era mare foamete în Samaria.
% GnAu trecut multe zile şi Cuvântul Domnului a venit la Ilie în al treilea an, zicând: Du-te şi arată-te lui Ahab şi voi trimite ploaie pe pământ.
~nŞi femeia a zis lui Ilie: Cunosc acum că eşti un om al lui Dumnezeu, şi că în gura ta Cuvântul Domnului este adevăr!
}nIlie a luat copilul şi l-a coborât din camera de sus în casă, şi l-a dat mamei sale. Şi Ilie a zis: Iată, fiul tău este viu.
j|OnŞi Domnul a auzit glasul lui Ilie; şi sufletul copilului s-a întors în el şi a înviat.
){MnŞi s-a întins de trei ori peste copil, a strigat către Domnul şi a zis: Doamne, Dumnezeul meu, Te rog, fă să se întoarcă sufletul copilului în el!
z'nApoi a strigat către Domnul şi a zis: Doamne, Dumnezeul meu, ai adus răul chiar şi peste văduva la care locuiesc, omorându-i fiul?
y5nŞi el i-a zis: Dă-mi pe fiul tău. Şi l-a luat de la sânul ei şi l-a urcat în camera de sus, unde locuia el, şi l-a culcat pe patul lui.
&xGnŞi ea a zis lui Ilie: Ce am eu a face cu tine, om al lui Dumnezeu? Ai venit oare la mine ca să-mi aminteşti de nelegiuirea mea şi să-mi omori fiul?
0w[nŞi s-a întâmplat că după aceste lucruri, fiul femeii, stăpâna casei, s-a îmbolnăvit şi boala lui era aşa de grea încât n-a mai rămas suflare în el.
vnFăina din vas n-a scăzut şi untdelemnul din urcior nu s-a împuţinat, după Cuvântul Domnului, pe care l-a rostit prin Ilie.
yumnŞi ea a mers şi a făcut după cuvântul lui Ilie; şi ea, Ilie şi casa ei au avut ce mânca multe zile.
At}nCăci aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Făina din vas nu va scădea şi untdelemnul din urcior nu se va împuţina, până în ziua în care Domnul va da ploaie pe pământ.
Fsn Şi Ilie i-a zis: Nu te teme; du-te şi fă aşa cum ai spus, dar fă mai întâi din ea o mică pâine pentru mine şi adu-mi-o; şi pe urmă fă şi pentru tine şi pentru fiul tău.
)rMn Şi ea a zis: Viu este Domnul Dumnezeul tău, că n-am pâine, ci numai o mână de făină într-un vas şi puţin untdelemn într-un urcior. Şi iată, strâng câteva bucăţi de lemne ca să merg şi s-o pregătesc pentru mine şi pentru fiul meu; o vom mânca şi apoi vom muri.
qn Şi pe când se ducea ea să-i aducă, el a strigat-o şi i-a zis: Adu-mi, te rog, şi o bucată de pâine în mâna ta.
Tp#n El s-a sculat şi s-a dus la Sarepta. Şi când a venit la poarta cetăţii, acolo era o văduvă care strângea lemne. El a chemat-o şi i-a zis: Adu-mi, te rog, puţină apă în vas, ca să beau.
on Scoală-te, du-te la Sarepta, care aparţine de Sidon, şi rămâi acolo; iată, am poruncit acolo unei văduve să te hrănească.
>nynAtunci Cuvântul Domnului a venit la el, zicând:
NmnŞi după o vreme pârâul a secat, căci nu plouase în ţară.
zlonŞi corbii îi aduceau pâine şi carne dimineaţa, şi pâine şi carne seara; şi el bea apă din pârâu.
knEl a plecat şi a făcut după Cuvântul Domnului. S-a dus şi s-a aşezat lângă pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului.
Yj-nVei bea apă din pârâu şi am poruncit corbilor să te hrănească acolo.
~iwnPleacă de aici, îndreaptă-te spre est şi ascunde-te lângă pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului.
=hwnŞi Cuvântul Domnului a venit la Ilie, zicând:
bg AnŞi Ilie Tişbitul, unul dintre locuitorii Galaadului, a zis lui Ahab: Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, înaintea căruia stau, că în anii aceştia nu va fi nici rouă, nici ploaie, decât la cuvântul meu.
fn"În zilele lui, Hiel din Betel a reconstruit Ierihonul. El i-a pus temeliile cu preţul lui Abiram, întâiul lui născut, şi i-a pus porţile cu preţul lui Segub, cel mai tânăr fiu al lui, după cuvântul pe care-l spusese Domnul prin Iosua, fiul lui Nun.
Fen!Şi Ahab a făcut un idol Astarteei. Ahab a făcut mai multe rele decât toţi regii lui Israel care fuseseră înaintea lui, ca să provoace pe Domnul Dumnezeul lui Israel, la mânie.
edEn Şi a ridicat un altar lui Baal în templul lui Baal, pe care el l-a zidit în Samaria.
{cqnŞi ca şi cum ar fi fost puţin lucru pentru el să umble în păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, a mai luat de soţie şi pe Izabela, fiica lui Etbaal, regele sidonienilor, şi s-a dus să-l slujească pe Baal, şi i s-a închinat.
bnŞi Ahab, fiul lui Omri, a făcut ce este rău înaintea Domnului, mai mult decât toţi cei ce fuseseră înaintea lui.
Xa+nŞi Ahab, fiul lui Omri, a început să domnească în Israel în al treizeci şi optulea an al lui Asa, regele lui Iuda. Ahab, fiul lui Omri, a domnit douăzeci şi doi de ani peste Israel în Samaria.
`ynŞi Omri a adormit cu părinţii lui şi a fost îngropat în Samaria. Şi în locul lui a domnit fiul său Ahab.
_;nŞi celelalte fapte ale lui Omri pe care le-a făcut şi vitejia pe care a arătat-o nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel?
V^'nCăci a umblat în toată calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi în păcatele lui cu care a făcut pe Israel să păcătuiască, provocând pe Domnul Dumnezeul lui Israel, prin deşertăciunile lor.
]nŞi Omri a făcut ce este rău înaintea Domnului şi a lucrat mai rău decât toţi cei ce fuseseră înaintea lui.
[\1nŞi el a cumpărat de la Şemer muntele Samariei pentru doi talanţi de argint; apoi el a construit o cetate pe munte şi a pus acelei cetăţi numele Samaria, după numele lui Şemer, stăpânul muntelui.
5[enÎn al treizeci şi unulea an al lui Asa, regele lui Iuda, a început să domnească Omri, şi a domnit peste Israel doisprezece ani; în Tirţa el a domnit şase ani.
Z'nDar poporul care a urmat pe Omri a biruit pe poporul care a urmat pe Tibni, fiul lui Ghinat; şi astfel Tibni a murit şi Omri a domnit.
5YenAtunci poporul lui Israel s-a despărţit în două părţi; jumătate din popor a urmat pe Tibni, fiul lui Ghinat, ca să-l facă rege; şi jumătate a urmat pe Omri.
X#nŞi celelalte fapte ale lui Zimri şi conspiraţia pe care a făcut-o el nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel?
[W1ndin cauza păcatelor pe care le-a săvârşit, făcând ce este rău înaintea Domnului, umblând în calea lui Ieroboam şi în păcatele pe care le-a făcut el, ca să facă pe Israel să păcătuiască.
V5nŞi când Zimri a văzut că cetatea era luată, a intrat în adăpostul casei regeşti şi a dat loc casei regale de deasupra lui şi a murit,
oUYnAtunci, Omri şi tot Israelul împreună cu el, au pornit din Ghibeton şi au înconjurat Tirţa.
WT)nŞi când a auzit poporul, care se afla în tabără, zicându-se: Zimri a complotat şi a ucis chiar si pe rege, tot Israelul a făcut pe Omri, conducătorul armatei, rege în ziua aceea în tabără.
KSnÎn al douăzeci şi şaptelea an al lui Asa, regele lui Iuda, Zimri a domnit în Tirţa şapte zile. Şi poporul era aşezat în tabără împotriva Ghibetonului, care era al filistenilor.
RnŞi celelalte fapte ale lui Ela şi tot ce a făcut el nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel?
`Q;n pentru toate păcatele lui Baeşa şi pentru păcatele lui Ela, fiul său, prin care au păcătuit şi prin care au făcut pe Israel să păcătuiască, mâniind pe Domnul Dumnezeul lui Israel, prin idolii lor.
Pn Astfel Zimri a nimicit toată casa lui Baeşa, după cuvântul pe care-l spusese Domnul împotriva lui Baeşa, prin profetul Iehu,
I~~}|||E{zzeymywwkvuu2t;ssrqq1pqooZnmmIllQkjjihh9gfee]ddEcucba```__Y^^]i\[[BZYYXyXVV9UTSiRQPOWNMLLKKJJ.IZHGFFPEtDCCBA@??>==<<`;::r998s77E65574`322O1T0~//..S-~,,%+**+(''&%Y$$:##"M!w 0C <Ix&5xD b T a;=x Dar Naaman s-a mâniat, a plecat şi a zis: Iată, eu credeam că el va ieşi la mine, va sta înaintea mea şi va chema Numele Domnului Dumnezeului său, îşi va pune mâna pe locul ranei şi va vindeca lepra.
/:Yx Şi Elisei a trimis la el pe un mesager ca să-i spună: Du-te şi te spală de şapte ori în Iordan şi carnea ta se va face ca mai înainte, şi vei fi curat.
e9Ex Naaman a venit cu caii săi şi cu carul său şi s-a oprit la poarta casei lui Elisei.
n8WxŞi când Elisei, omul lui Dumnezeu, a auzit că regele lui Israel şi-a sfâşiat hainele, a trimis la rege, zicând: De ce ţi-ai sfâşiat hainele? Lasă-l acum să vină la mine şi va şti că în Israel este un profet!
/7YxŞi cum a citit regele lui Israel scrisoarea şi-a rupt hainele şi a zis: Oare sunt eu Dumnezeu, ca să omor şi să dau viaţă, de omul acesta trimite la mine pe un om ca să-l vindec de lepra lui? Să ştiţi deci şi să înţelegeţi că omul acesta caută prilej de ceartă cu mine.
D6xŞi a adus scrisoarea regelui lui Israel, care spunea: Şi acum, când vei primi scrisoarea aceasta, iată, am trimis la tine pe slujitorul meu Naaman, ca să-l vindeci de lepra lui.
]55xŞi regele Siriei a zis: Du-te la Samaria şi eu voi trimite o scrisoare regelui lui Israel. Şi el a plecat şi a luat cu el zece talanţi de argint, şi şase mii de sicii de aur, şi zece haine de schimb.
4 xŞi Naaman a intrat şi a spus stăpânului său, zicând: Aşa şi aşa a vorbit fetiţa care este din ţara lui Israel.
3yxŞi ea a zis stăpânei sale: O, dacă domnul meu ar fi la profetul acela din Samaria, l-ar vindeca de lepra lui!
'2IxŞi sirienii ieşiseră din cetate la luptă şi aduseseră captivă pe o fetiţă din ţara lui Israel; şi aceasta slujea înaintea soţiei lui Naaman.
]1 7xNaaman, comandantul armatei regelui Siriei, era un bărbat cu trecere înaintea stăpânului său şi onorat, pentru că prin el Domnul dăduse biruinţă Siriei. El era şi un om viteaz, dar acum era lepros.
s0ax,Atunci el le-a pus înaintea lor şi ei au mâncat şi le-a mai şi rămas, după Cuvântul Domnului.
M/x+Şi slujitorul său a zis: Cum aş putea să dau din ele la o sută de oameni? Dar el a zis: Dă-le oamenilor ca să le mănânce, căci aşa vorbeşte Domnul: Vor mânca şi va mai rămâne.
[.1x*A venit un om din Baal-Şalişa şi a adus omului lui Dumnezeu pâine din primele lui roade: douăzeci de pâini de orz şi spice proaspete de grâu. Şi Elisei a zis: Dă-le poporului ca să le mănânce.
-#x)Dar Elisei a zis: Aduceţi făină. A aruncat-o în oală şi a zis: Dă oamenilor să mănânce. Şi nu mai era nimic rău în oală.
4,cx(Apoi au dat oamenilor să mănânce şi pe când mâncau din supă, au strigat şi au zis: Omule al lui Dumnezeu, moartea este în oală! Şi nu puteau să mănânce.
+}x'Şi unul din ei a ieşit pe câmp ca să culeagă verdeţuri; a găsit o viţă sălbatică şi a cules din ea colocinţi sălbatici, până şi-a umplut haina. S-a întors şi i-a tăiat în bucăţi în oala cu supă, căci nu ştia ce erau.
[*1x&Şi Elisei s-a întors la Ghilgal, iar în ţară bântuia o foamete. Pe când stăteau fiii profeţilor înaintea lui, a zis slujitorului său: Pune oala cea mare şi fierbe supă pentru fiii profeţilor!
)x%Ea a intrat, s-a aruncat la picioarele lui şi s-a închinat până la pământ; apoi şi-a luat copilul şi a ieşit.
(#x$Şi el a chemat pe Ghehazi şi a zis: Cheamă pe sunamita. Ghehazi a chemat-o. Şi când a intrat la el, Elisei a zis: Ia-ţi copilul.
:'ox#Apoi Elisei s-a ridicat, a mers încoace şi încolo prin casă, s-a urcat iarăşi şi s-a întins peste copil. Şi copilul a strănutat de şapte ori şi a deschis ochii.
Z&/x"Şi el s-a urcat şi s-a culcat peste copil; şi a pus gura sa pe gura lui, şi ochii săi pe ochii lui, şi mâinile sale pe mâinile lui şi s-a întins peste copil. Şi carnea copilului s-a încălzit.
W%)x!El a intrat şi a închis uşa după ei amândoi, şi s-a rugat Domnului.
`$;x Când Elisei a ajuns în casă, iată, copilul era mort şi întins pe patul său.
f#GxŞi Ghehazi a luat-o înaintea lor şi a pus toiagul pe faţa copilului, dar n-a fost nici glas, nici semn de simţire. Aşa că s-a întors în întâmpinarea lui Elisei şi i-a spus, zicând: Copilul nu s-a trezit.
"xŞi mama copilului a zis: Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi. Şi el s-a sculat şi a mers după ea.
v!gxŞi el a zis lui Ghehazi: încinge-ţi mijlocul, ia toiagul meu în mână şi pleacă; dacă vei întâlni pe cineva, să nu-l saluţi şi dacă cineva te salută pe tine, să nu-i răspunzi. Să pui toiagul meu pe faţa copilului.
i MxAtunci ea a zis: Am cerut eu oare de la domnul meu un fiu? Oare n-am zis eu: Nu mă amăgi?
 xŞi cum a ajuns la omul lui Dumnezeu pe munte, i-a îmbrăţişat picioarele. Ghehazi s-a apropiat ca s-o dea înapoi, dar omul lui Dumnezeu i-a zis: Las-o, căci sufletul ei este amărât în ea şi Domnul mi-a ascuns lucrul acesta şi nu mi-a spus.
xAcum aleargă în întâmpinarea ei şi spune-i: Eşti bine? Soţul tău este bine? Copilul tău este bine? Şi ea a zis: Bine.
=uxEa a plecat şi s-a dus la omul lui Dumnezeu pe Muntele Carmel. Şi când omul lui Dumnezeu a văzut-o de departe, a zis lui Ghehazi, slujitorul său: Iată pe sunamita aceea!
5xApoi a pus şaua pe măgar şi a zis slujitorului ei: Mână şi du-te înainte; şi să nu încetineşti călătoria decât dacă-ţi spun eu.
xŞi el a zis: De ce vrei să mergi astăzi la el? Nu este nici lună nouă, nici Sabat! Şi ea a zis: Totul va fi bine.
#AxApoi a chemat pe soţul ei şi a zis: Trimite-mi, te rog, pe unul din slujitori şi un măgar, ca să alerg la omul lui Dumnezeu şi să vin înapoi.
dCxEa s-a urcat şi l-a culcat pe patul omului lui Dumnezeu, a închis uşa şi a ieşit.
 xSlujitorul l-a luat şi l-a dus la mama lui. Şi copilul a stat pe genunchii mamei lui până la amiază şi apoi a murit.
mUxŞi el a zis tatălui său: Capul meu! Capul meu! Şi el a zis unui slujitor: Du-l la mama lui!
]5xŞi într-o zi, când copilul era mare, a ieşit la tatăl său la secerători.
xŞi femeia a rămas însărcinată şi a născut un fiu chiar pe vremea aceea, în anul următor, aşa cum îi spusese Elisei.
#AxAtunci Elisei a zis: La anul pe vremea aceasta vei ţine în braţe un fiu. Şi ea a zis: Nu, domnul meu, om al lui Dumnezeu, n-o amăgi pe roaba ta!
NxŞi el a zis: Cheam-o! Şi când a chemat-o, ea a stat la uşă.
xEl a zis lui Ghehazi: Ce să fac atunci pentru ea? Şi Ghehazi a răspuns: Ea n-are un fiu şi soţul ei este bătrân.
x Şi el a zis lui Ghehazi. Spune-i: Iată, tu te-ai preocupat pentru noi cu toate aceste pregătiri; eu ce pot face pentru tine? Să vorbesc pentru tine regelui sau comandantului armatei? Şi ea a răspuns: Eu locuiesc liniştită în mijlocul poporului meu.
{x El a zis lui Ghehazi, slujitorul lui: Cheamă pe sunamita aceasta! Şi când a chemat-o, ea a venit înaintea lui.
^7x Şi într-o zi Elisei a venit acolo, a intrat în camera de sus şi s-a odihnit.
Mx Hai, te rog, să facem sus o cameră mică din ziduri; şi hai să punem un pat pentru el acolo, şi o masă, şi un scaun, şi o lampă, şi, când va veni pe la noi, să poată intra acolo.
x Şi ea a zis soţului ei: Iată, ştiu acum că omul acesta, care trece totdeauna pe la noi, este un om sfânt al lui Dumnezeu.
R xÎntr-o zi Elisei trecea prin Sunem, unde era o femeie bogată. Şi ea a insistat pe lângă el să mănânce la ea. Şi a urmat că ori de câte ori trecea pe acolo, se ducea să mănânce la ea.
6 gxAtunci ea a venit şi a spus omului lui Dumnezeu. Şi el a zis: Du-te, vinde untdelemnul, şi plăteşte-ţi datoria, iar din ce rămâne, vei trăi tu şi copiii tăi.
! =xŞi după ce a umplut vasele, ea a zis fiului ei: Mai dă-mi un vas. Şi el i-a zis: Nu mai este nici un vas. Şi uleiul a încetat să mai curgă.
xEa a plecat de la el şi a închis uşa după ea şi după copiii ei; ei îi aduceau vasele, iar ea turna în ele untdelemn.
'IxŞi apoi intră, închide uşa după tine şi după copiii tăi, şi toarnă din untdelemn în toate acele vase; şi să aşezi deoparte pe cele umplute.
q]xŞi el a zis: Du-te şi împrumută vase de la toţi vecinii tăi, vase goale, şi nu cere puţine.
#AxŞi Elisei i-a zis: Ce pot să fac pentru tine? Spune-mi, ce ai acasă? Şi ea a zis: Roaba ta n-are nimic acasă afară doar de un vas cu untdelemn.
 xO femeie dintre soţiile fiilor profeţilor a strigat către Elisei, zicând: Robul tău, soţul meu, a murit şi tu ştii că robul tău se temea de Domnul; şi cel ce l-a împrumutat a venit să ia pe cei doi fii ai mei ca să-i facă sclavi.
saxA luat atunci pe fiul său întâi-născut, care trebuia să domnească în locul lui, şi l-a adus ca ardere-de-tot pe zid. Şi o mare mânie a venit peste Israel, care s-a depărtat de regele Moabului si s-a întors în ţară.
QxŞi regele Moabului, văzând că bătălia era prea grea pentru el, a luat cu el şapte sute de bărbaţi, care scoteau sabia, ca să-şi croiască drum până la regele Edomului, dar n-a putut.
V'xApoi au dărâmat cetăţile şi fiecare îşi arunca piatra sa în toate ogoarele cele mai bune, şi le-au umplut cu pietre; şi au înfundat toate izvoarele de apă, şi au tăiat toţi copacii cei buni, până când n-au lăsat decât pietre în Chir-Hareset, pe care l-au înconjurat şi l-au atacat luptătorii cu praştia.
ExDar când au ajuns la tabăra lui Israel, israeliţii s-au ridicat şi au atacat pe moabiţi, care au fugit dinaintea lor; şi ei au pătruns în ţară, şi i-au omorât pe moabiţi.
!xAtunci au zis: Acesta este sânge! Sigur regii s-au luptat între ei şi s-au omorât unul pe celălalt. Şi acum la pradă, Moabule!
'xS-au deşteptat dis-de-dimineaţă şi când a strălucit soarele peste ape, moabiţii au văzut în faţa lor apele roşii ca sângele.
E~xŞi când toţi moabiţii au auzit că regii s-au urcat să lupte împotriva lor, au adunat pe toţi cei ce puteau să poarte armele şi chiar mai bătrâni, şi au stat la graniţă.
}xŞi dimineaţa, pe când se aducea jertfa de mâncare, iată, a venit apă de pe drumul Edomului şi s-a umplut ţara de apă.
Q|xVeţi ataca orice cetate fortificată şi orice cetate aleasă, veţi tăia toţi copacii cei buni, veţi înfunda toate izvoarele de apă şi veţi strica cu pietre toate ogoarele cele mai bune.
q{]xŞi acesta este un lucru neînsemnat înaintea Domnului; El va da şi pe Moab în mâinile voastre.
>zwxCăci aşa vorbeşte Domnul: Nu veţi vedea vânt şi nu veţi vedea ploaie şi totuşi valea aceasta se va umple cu apă şi veţi bea voi, turmele voastre şi vitele voastre.
Zy/xŞi el a zis: Aşa vorbeşte Domnul: Faceţi gropi în toată valea aceasta!
x#xŞi acum aduceţi la mine un cântăreţ cu harpa. Şi în timp ce cânta cântăreţul cu harpa, mâna Domnului a venit peste Elisei.
RwxŞi Elisei a zis: Viu este Domnul oştirilor, al cărui slujitor sunt, că, dacă n-aş avea în vedere pe Iosafat, regele lui Iuda, pe tine nu te-aş băga în seamă, nici nu m-aş uita la tine.
wvix Elisei a zis regelui lui Israel: Ce am eu de-a face cu tine? Du-te la profeţii tatălui tău şi la profeţii mamei tale. Şi regele lui Israel i-a zis: Nu, căci Domnul a chemat pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâna Moabului.
u x Şi Iosafat a zis: Cuvântul Domnului este cu el. Şi regele lui Israel, Iosafat, şi regele Edomului s-au coborât la el.
{tqx Dar Iosafat a zis: Nu este aici nici un profet al Domnului, ca să întrebăm prin el pe Domnul? Şi unul dintre slujitorii regelui lui Israel a răspuns şi a zis: Este aici Elisei, fiul lui Şafat, care turna apă pe mâinile lui Ilie.
sx Atunci regele lui Israel a zis: Vai! Domnul a chemat la un loc pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâna Moabului!
Sr!x Regele lui Israel a mers cu regele lui Iuda şi cu regele Edomului şi au făcut o călătorie de şapte zile; dar n-a mai fost apă nici pentru armată şi nici pentru vitele care veneau după ei.
pq[xŞi el a zis: Pe care drum să ne urcăm? Ioram a zis: Pe drumul care duce în Deşertul Edomului.
/pYxApoi s-a dus şi a trimis vorbă lui Iosafat, regele lui Iuda, zicând: Regele Moabului s-a răsculat împotriva mea. Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Moabului? Şi Iosafat a zis: Mă voi duce; eu sunt cum eşti şi tu, poporul meu ca poporul tău şi caii mei ca şi caii tăi!
eoExŞi în timpul acela, regele Ioram a ieşit din Samaria şi a numărat pe tot Israelul.
enExDar după ce a murit Ahab, regele Moabului s-a răsculat împotriva regelui lui Israel.
BmxŞi Meşa, regele Moabului, era un crescător de oi şi obişnuia să plătească regelui lui Israel un tribut de o sută de mii de miei, şi lâna de la o sută de mii de berbeci.
l-xTotuşi el s-a alipit de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care a făcut pe Israel să păcătuiască; el nu s-a îndepărtat de ele.
.kWxŞi el a făcut ce este rău înaintea Domnului, dar nu ca tatăl său şi ca mama sa; căci el a îndepărtat stâlpii lui Baal, pe care-i făcuse tatăl său.
,j UxIoram, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel în Samaria în al optsprezecelea an al lui Iosafat, regele lui Iuda; el a domnit doisprezece ani.
]i5xŞi de acolo el s-a dus pe Muntele Carmel, iar de acolo s-a întors la Samaria.
ChxEl s-a întors, s-a uitat la ei şi a rostit un blestem în Numele Domnului. Atunci au ieşit din pădure două ursoaice şi au sfâşiat pe patruzeci şi doi dintre aceşti tineri.
CgxApoi de acolo s-a urcat la Betel. Şi pe când se urca pe drum, nişte tineri au ieşit din cetate, şi-au bătut joc de el şi i-au zis: Urcă-te, pleşuvule! Urcă-te, pleşuvule!
pf[xŞi apele au fost vindecate până în ziua de astăzi, după cuvântul pe care l-a vorbit Elisei.
6egxApoi s-a dus la izvorul apelor şi a aruncat sare în el, şi a zis: Aşa spune Domnul: Am vindecat apele acestea; nu va mai veni din ele nici moarte, nici sterilitate.
Yd-xEl a zis: Aduceţi-mi un vas nou şi puneţi sare în el. Şi ei i-au adus.
)cMxOamenii din cetate au zis lui Elisei: Iată, aşezarea cetăţii este bună, după cum vede şi domnul meu, dar apele sunt rele şi ţara este neroditoare.
{bqxŞi când s-au întors la el, căci el stătea în Ierihon, Elisei le-a zis: Nu v-am spus să nu vă duceţi?
6agxDar ei au insistat până când lui i-a fost ruşine şi a zis: Trimiteţi-i! Au trimis deci pe cei cincizeci de oameni care l-au căutat trei zile, dar nu l-au găsit.
` xŞi ei i-au zis: Iată, între slujitorii tăi sunt cincizeci de oameni puternici; vrei să meargă şi să caute pe stăpânul tău? Poate că Duhul Domnului l-a ridicat şi l-a aruncat pe vreun munte sau într-o vale. Şi el a zis: Nu-i trimiteţi.
Q_xCând l-au văzut fiii profeţilor care erau în Ierihon, au zis: Duhul lui Ilie a venit peste Elisei. Şi ei au ieşit în întâmpinarea lui şi s-au închinat înaintea lui până la pământ.
l^SxApoi a luat mantaua lui Ilie, care căzuse de pe el, a lovit apele cu ea şi a zis: Unde este Domnul Dumnezeul lui Ilie? Şi când a lovit şi el apele, ele s-au despărţit într-o parte şi în alta; şi Elisei a trecut.
n]Wx A ridicat mantaua lui Ilie care căzuse de pe el şi s-a întors şi a stat pe malul Iordanului.
E\x Elisei a văzut şi a strigat: Părintele meu! Părintele meu! Carul lui Israel şi călărimea lui! Şi nu l-a mai văzut. Şi-a apucat hainele şi le-a sfâşiat în două bucăţi.
Y[-x Şi s-a întâmplat că pe când mergeau ei vorbind, iată, a apărut un car de foc şi nişte cai de foc care i-au despărţit pe unul de altul; şi Ilie s-a înălţat la cer într-un vârtej de vânt.
:Zox Ilie a zis: Ai cerut un lucru greu. Dar dacă mă vei vedea când voi fi răpit de la tine, aşa ţi se va întâmpla; dar dacă nu vei vedea, nu ţi se va întâmpla aşa.
XY+x Şi după ce au trecut, Ilie a zis lui Elisei: Cere ce vrei să-ţi fac mai înainte de a fi răpit de la tine. Şi Elisei a zis: Lasă, te rog, să vină peste mine o îndoită măsură a duhului tău!
%XExŞi Ilie şi-a luat mantaua, a făcut-o sul şi a lovit cu ea apele, care s-au despărţit într-o parte şi în alta, şi au trecut amândoi pe uscat.
-WUxŞi cincizeci de bărbaţi dintre fiii profeţilor s-au dus şi s-au oprit la o oarecare depărtare în faţa lor, şi ei amândoi au stat pe malul Iordanului.
SV!xAtunci Ilie i-a zis: Rămâi aici, te rog, căci Domnul m-a trimis la Iordan. Şi el a zis: Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi! Aşa că amândoi au mers mai departe.
UU%xŞi fiii profeţilor care erau la Ierihon s-au apropiat de Elisei şi i-au zis: Ştii că Domnul va răpi astăzi pe stăpânul tău deasupra capului tău. Şi el a răspuns: Da, ştiu; dar tăceţi!
PTxŞi Ilie i-a zis: Elisei, rămâi aici, te rog, căci Domnul m-a trimis la Ierihon. Dar el a zis: Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi! Aşa că au venit la Ierihon.
JSxŞi fiii profeţilor care erau la Betel au ieşit la Elisei şi i-au zis: Ştii că Domnul va răpi astăzi pe stăpânul tău deasupra capului tău. Şi el a zis: Da, ştiu; dar tăceţi!
QRxŞi Ilie a zis lui Elisei: Rămâi aici, te rog, căci Domnul m-a trimis la Betel. Şi Elisei a zis: Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi! Şi s-au coborât la Betel.
wQ kxCând Domnul a voit să ridice pe Ilie la cer într-un vârtej de vânt, Ilie pleca din Ghilgal cu Elisei.
P xŞi celelalte fapte ale lui Ahazia şi ce a făcut el, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel?
cO CxAhazia a murit, după Cuvântul Domnului pe care l-a spus Ilie. Şi pentru că el n-avea nici un fiu, în locul lui a început să domnească Ioram, în al doilea an al lui Ioram, fiul lui Iosafat, regele lui Iuda.
N xAtunci el i-a zis: Aşa vorbeşte Domnul: Pentru că ai trimis mesageri să întrebe pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului, ca şi cum n-ar fi Dumnezeu în Israel ca să întrebi Cuvântul Lui, nu te vei mai coborî din patul în care te-ai urcat, ci vei muri.
M xŞi Îngerul Domnului a zis lui Ilie: Coboară-te cu el şi nu te teme de el. Ilie s-a sculat şi s-a coborât cu el la rege.
uK gx Şi Ahazia a mai trimis din nou un al treilea conducător peste cincizeci cu cei cincizeci de oameni ai lui. Şi al treilea conducător peste cincizeci s-a urcat, a venit şi a îngenuncheat înaintea lui Ilie şi l-a rugat şi i-a zis: Omule al lui Dumnezeu, te rog ca viaţa mea şi viaţa acestor cincizeci de slujitori ai tăi să fie scumpă înaintea ta!
J x Ilie le-a răspuns şi le-a zis: Dacă sunt un om al lui Dumnezeu, să se coboare foc din cer şi să te mistuie pe tine şi pe cei cincizeci de oameni ai tăi! Şi focul lui Dumnezeu s-a coborât din cer şi l-a mistuit pe el şi pe cei cincizeci de oameni.
BI x Atunci Ahazia a trimis la el un alt conducător peste cincizeci cu cincizeci de oameni. Şi el a răspuns şi i-a zis: Omule al lui Dumnezeu, aşa a spus regele: Coboară-te repede!
$H Ex Şi Ilie a răspuns şi a zis conducătorului peste cincizeci: Dacă sunt un om al lui Dumnezeu să se coboare foc din cer şi să te mistuie pe tine şi pe cei cincizeci de oameni ai tăi! Şi s-a coborât foc din cer şi l-a mistuit pe el şi pe cei cincizeci de oameni ai lui.
G }x Atunci regele a trimis la el pe un conducător peste cincizeci cu cei cincizeci de oameni ai lui. Conducătorul acesta s-a urcat la Ilie şi, iată, el stătea pe vârful muntelui. Şi i-a zis: Omule al lui Dumnezeu, regele a zis: Coboară-te!
F =xŞi ei i-au răspuns: Era un om îmbrăcat cu o manta de păr şi încins pe la mijloc cu un brâu de piele. Şi regele a zis: Este Ilie Tişbitul.
|E uxAtunci Ahazia le-a zis: Cum arăta omul care s-a urcat în întâmpinarea voastră şi v-a spus aceste cuvinte?
_D ;xŞi ei i-au zis: Un om s-a urcat în întâmpinarea noastră şi ne-a zis: întoarceţi-vă la regele care v-a trimis şi ziceţi-i: Aşa vorbeşte Domnul: Oare pentru că nu este Dumnezeu în Israel, trimiţi tu să întrebe pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului? De aceea, nu te vei mai coborî din patul în care te-ai urcat, ci vei muri.
[C 3xŞi când mesagerii s-au întors la el, Ahazia le-a zis: De ce v-aţi întors?
B xDe aceea, aşa vorbeşte Domnul: Nu te vei mai coborî din patul în care te-ai urcat, ci vei muri. Şi Ilie a plecat.
tA exDar Îngerul Domnului a zis lui Ilie Tişbitul: Scoală-te, urcă-te în întâmpinarea trimişilor regelui Samariei şi spune-le: Oare nu este Dumnezeu în Israel, de vă duceţi să întrebaţi pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului?
v@ ixAhazia a căzut prin zăbrelele camerei lui de sus din Samaria şi s-a îmbolnăvit; el a trimis nişte mesageri şi le-a zis: Duceţi-vă şi întrebaţi pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului, dacă mă voi vindeca de lovitura aceasta.
M? xDupă moartea lui Ahab, Moab s-a răsculat împotriva lui Israel.
>3n5căci a slujit lui Baal şi s-a închinat înaintea lui, şi a mâniat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, întocmai cum a făcut şi tatăl Său.
H= n4El a făcut ce este rău înaintea Domnului, şi a umblat în calea tatălui său şi în calea mamei sale, şi în calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care a atras pe Israel în păcat;
7<in3Ahazia, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel la Samaria în anul al şaptesprezecelea al lui Iosafat, regele lui Iuda. El a domnit doi ani peste Israel.
,;Sn2Şi Iosafat a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat cu părinţii săi în cetatea tatălui său David. Şi în locul lui a domnit fiul său Ioram.
:-n1Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, a zis lui Iosafat: Permite slujitorilor mei să meargă cu slujitorii tăi pe corăbii. Dar Iosafat n-a vrut.
99n0Iosafat a făcut corăbii din Tars, ca să meargă la Ofir să aducă aur; dar nu s-au dus, deoarece corăbiile s-au sfărâmat la Eţion-Gheber.
F8n/Pe atunci nu era rege în Edom, ci domnea un guvernator.
k7Qn.Şi el a scos din ţară pe sodomiţii care mai rămăseseră de pe vremea tatălui său Asa.
65n-Celelalte fapte ale lui Iosafat şi puterea pe care a arătat-o, şi cum s-a luptat nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Iuda?
85mn,Iosafat a făcut pace cu regele lui Israel.
s4an+El a umblat în calea tatălui său Asa şi nu s-a depărtat deloc de la ea, făcând ce este plăcut înaintea Domnului. Dar înălţimile n-au fost îndepărtate; poporul tot mai aducea jertfe şi ardea tămâie pe înălţimi.
03[n*Iosafat era de treizeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit douăzeci şi cinci de ani în Ierusalim. Numele mamei lui era Azuba, fiica lui Şilhi.
|2sn)Iosafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda în al patrulea an al lui Ahab, regele lui Israel.
\13n(Ahab a adormit cu părinţii lui, şi în locul lui a domnit fiul său Ahazia.
L0n'Şi celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, casa de fildeş pe care a zidit-o şi toate cetăţile pe care le-a zidit, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel?
)/Mn&Când au spălat carul în iazul Samariei, câinii au lins sângele lui Ahab, iar prostituatele se scăldau acolo, după cuvântul pe care l-a spus Domnul.
h.Kn%Astfel regele a murit şi a fost adus la Samaria, şi ei au îngropat pe rege în Samaria.
-n$Pe la apusul soarelui s-a strigat prin toată tabăra: Să plece fiecare în cetatea lui şi să plece fiecare în teritoriul lui.
S,!n#Şi lupta a devenit tot mai crâncenă în ziua aceea, şi regele lui Israel a stat proptit în carul lui în faţa sirienilor, şi seara a murit, şi sângele din rană a curs înăuntrul carului.
v+gn"Atunci un om a tras cu arcul la întâmplare şi a lovit pe regele lui Israel între încheieturile armurii; şi regele a zis conducătorului carului său: întoarce şi scoate-mă de pe câmpul de bătălie, căci sunt greu rănit.
t*cn!Când conducătorii carelor au văzut că nu era regele lui Israel, s-au întors de la urmărirea lui.
8)kn Şi când au văzut conducătorii carelor pe Iosafat, au zis: Negreşit, acesta este regele lui Israel. Şi l-au înconjurat ca să se lupte cu el. Şi Iosafat a strigat.
<(snRegele Siriei dăduse ordin celor treizeci şi doi de conducători ai carelor sale, zicând: Nu vă luptaţi nici cu cel mic, nici cu cel mare, ci numai cu regele lui Israel.
b'?nŞi regele lui Israel a zis lui Iosafat: Eu îmi voi schimba hainele şi voi pleca la luptă; dar tu îmbracă-te cu hainele tale regeşti. Aşa că regele lui Israel şi-a schimbat hainele şi s-a dus la luptă.
a&=nŞi regele lui Israel şi Iosafat, regele lui Iuda, s-au urcat la Ramot din Galaad.
%nŞi Mica a zis: Dacă te vei întoarce în pace, Domnul n-a vorbit prin mine. Şi el a zis: Ascultaţi, toate popoarele!
D$nşi să le spui: Aşa vorbeşte regele: Puneţi pe omul acesta în închisoare şi hrăniţi-l cu pâinea suferinţei şi cu apa suferinţei, până când mă voi întoarce în pace!
#nŞi regele lui Israel a zis: Ia pe Mica şi du-l înapoi la Amon, guvernatorul cetăţii, şi la Ioas, fiul regelui,
o"YnŞi Mica a zis: Vei vedea în ziua când vei intra într-o cameră interioară ca să te ascunzi.
*!OnAtunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s-a apropiat şi a lovit pe Mica peste obraz, şi a zis: Pe unde a ieşit Duhul Domnului din mine ca să-ţi vorbească?
 nŞi acum, iată, Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor profeţilor tăi; şi Domnul a vestit dezastru împotriva ta.
MnŞi Domnul i-a zis: Cum? Şi el a zis: Voi ieşi şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor profeţilor lui. Atunci Domnul a zis: Să-l amăgeşti şi să reuşeşti. Du-te şi fă aşa!
hKnApoi a venit un duh şi s-a înfăţişat înaintea Domnului şi a zis: Eu îl voi amăgi.
(KnŞi Domnul a zis: Cine va amăgi pe Ahab ca să se urce la Ramot din Galaad şi să piară acolo? Şi au răspuns unul într-un fel şi altul în alt fel.
<snŞi Mica a mai zis: Ascultă deci Cuvântul Domnului! Am văzut pe Domnul stând pe tronul Lui şi toată oştirea cerurilor stând lângă El, la dreapta şi la stânga Lui.
nŞi regele lui Israel a zis lui Iosafat: Nu ţi-am spus că el nu profeţeşte nimic bun despre mine, ci numai rău?
MnŞi Mica a zis: Am văzut pe tot Israelul împrăştiat pe munţi, ca nişte oi care n-au păstor. Şi Domnul a zis: Oamenii aceştia n-au stăpân; să se întoarcă fiecare acasă în pace.
|snŞi regele i-a zis: De câte ori să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în Numele Domnului?
V'nA venit la rege şi regele i-a zis: Mica, să mergem să luptăm împotriva Ramotului din Galaad, sau să ne abţinem? El a răspuns: Urcă-te şi învinge-l, căci Domnul îl va da în mâna regelui.
W)nDar Mica a zis: Viu este Domnul că voi vorbi ceea ce-mi va spune Domnul.
san Mesagerul care se dusese să cheme pe Mica, i-a vorbit, zicând: Iată, cuvintele profeţilor, sunt toate încurajatoare pentru rege. Să fie, te rog, şi cuvântul tău ca al fiecăruia dintre ei, şi vorbeşte spre încurajare.
n Şi toţi profeţii profeţeau la fel, zicând: Urcă-te la Ramot din Galaad şi învinge, căci Domnul îl va da în mâna regelui.
9mn Şi Zedechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne de fier şi a zis: Aşa vorbeşte Domnul: Cu coarnele acestea vei împunge pe sirieni până vor fi nimiciţi.
b?n Şi regele lui Israel şi Iosafat, regele lui Iuda, s-au aşezat fiecare pe tronul său, îmbrăcaţi în haine regeşti, în locul de la intrarea porţii Samariei; şi toţi profeţii au profeţit înaintea lor.
~wn Atunci regele lui Israel a chemat pe un ofiţer şi a zis: Grăbeşte-te şi adu imediat pe Mica, fiul lui Imla.
#nŞi regele lui Israel a zis lui Iosafat: Mai este un om, Mica, fiul lui Imla, prin care am putea să întrebăm pe Domnul, dar îl urăsc, pentru că nu profeţeşte despre mine nimic bun, ci numai rău. Şi Iosafat a zis: Să nu zică regele un lucru ca acesta!
fGnŞi Iosafat a zis: Nu mai este aici nici un profet al Domnului, ca să-l putem întreba?
tcnŞi regele lui Israel a adunat profeţii în număr de aproape patru sute şi le-a zis: Să merg să lupt împotriva Ramotului din Galaad, sau să mă abţin? Şi ei au zis: Urcă-te, pentru că Domnul îl va da în mâna regelui.
[1nŞi Iosafat a zis regelui lui Israel: întreabă, te rog, Cuvântul Domnului.
Q nŞi el a zis lui Iosafat: Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Ramotului din Galaad? Iosafat a zis regelui lui Israel: Eu sunt ca tine, poporul meu ca poporul tău şi caii mei ca ai tăi.
) MnŞi regele lui Israel a zis slujitorilor săi: Ştiţi că Ramot din Galaad este al nostru. Şi noi nu facem nimic ca să-l luăm din mâna regelui Siriei.
c AnApoi, în al treilea an, Iosafat, regele lui Iuda, s-a coborât la regele lui Israel.
G  nAu trecut trei ani fără război între Siria şi Israel.
W )nAi văzut cum s-a umilit Ahab înaintea Mea? Pentru că s-a umilit înaintea Mea nu voi aduce nenorocirea în timpul vieţii lui, ci în timpul vieţii fiului său voi aduce nenorocirea peste casa lui!
H nŞi Cuvântul Domnului a venit la Ilie Tişbitul, zicând:
%nCând a auzit Ahab cuvintele acestea, şi-a rupt hainele, şi-a pus un sac pe trup şi a postit; se culca în sac şi umbla jelindu-se.
nEl s-a comportat groaznic, mergând după idoli, cum au făcut amoriţii, pe care Domnul i-a alungat dinaintea copiilor lui Israel.
3anNimeni altul n-a fost ca Ahab, care să se fi vândut pe sine însuşi ca să facă ce este rău înaintea Domnului, pentru că Izabela, soţia lui, îl întărâta.
q7~O}|{zyymxvwvuu2tsrrqqNppWoo^nnmUlkkFjiihggfTeddcbbRaa4`__E]\\[ZYqXWVUTSS&RPPONNMLKK>==+<;;`::=988W76554L332V100z//.o--++**)!(_'&%%$##!!b X4Rkj bV+{4   AEqLfx $Iehu domnise douăzeci şi opt de ani peste Israel la Samaria.
e}x #Şi Iehu a adormit cu părinţii lui şi ei l-au îngropat la Samaria. Şi în locul lui a domnit fiul său Ioahaz.
d+x "Şi celelalte fapte ale lui Iehu, tot ce a făcut el şi toată vitejia lui, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel?
*cOx !de la Iordan spre est, tot ţinutul Galaadului, pe gadiţi, rubeniţi şi manasiţi, de la Aroer, care este lângă râul Arnon, până la Galaad şi Basan.
.bWx În zilele acelea, Domnul a început să taie câte o bucată din ţinutul lui Israel; şi Hazael a început să-i cucerească în toate teritoriile lui Israel:
Lax Dar Iehu n-a căutat să umble în legea Domnului, Dumnezeul lui Israel, cu toată inima lui; el nu s-a depărtat de păcatele lui Ieroboam, cu care el a făcut pe Israel să păcătuiască.
s`ax Şi Domnul a zis lui Iehu: Pentru că ai dus bine la îndeplinire ce este drept în ochii Mei şi ai făcut casei lui Ahab potrivit cu tot ce era în inima Mea, fiii tăi până la a patra generaţie vor sta pe tronul lui Israel.
6_gx Totuşi, Iehu nu s-a abătut de la păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască, adică de la viţeii de aur din Betel şi din Dan.
6^ix Astfel Iehu a nimicit pe Baal din Israel.
]x Au sfărâmat chipul lui Baal şi au dărâmat casa lui Baal; şi au prefăcut-o într-o casă de gunoi până în ziua de azi.
H\ x Şi au scos din casa lui Baal stâlpii sacri şi i-au ars.
-[Ux Când au sfârşit de adus arderile-de-tot, Iehu a zis către gărzi şi către conducători: Intraţi şi loviţi-i; nici unul să nu scape. Gărzile şi conducătorii i-au lovit cu ascuţişul săbiei şi le-au aruncat afară cadavrele. Şi de acolo s-au dus la cetatea casei lui Baal.
Z#x Şi au intrat să aducă jertfe şi arderi-de-tot. Iehu însă pusese afară optzeci de oameni şi le zisese: Dacă va scăpa vreun om din oamenii pe care i-am dat în mâinile voastre, cel ce-l va lăsa să scape va răspunde cu viaţa sa pentru viaţa aceluia.
`Y;x Iehu şi Ionadab, fiul lui Recab, au intrat în casa lui Baal şi au zis închinătorilor lui Baal: Căutaţi şi vedeţi să nu fie aici cu voi nici un slujitor al Domnului, ci numai închinători ai lui Baal.
X5x Şi Iehu a zis celui care avea în sarcina lui paza hainelor: Scoate haine pentru toţi închinătorii lui Baal. Şi el a adus haine pentru ei.
qW]x Şi Iehu a trimis mesageri prin tot Israelul. Şi au venit toţi închinătorii lui Baal, încât n-a rămas nimeni care să nu fi venit. Şi când au intrat în casa lui Baal, casa lui Baal s-a umplut de la un capăt la altul.
eVEx Şi Iehu a zis: Proclamaţi o sărbătoare solemnă pentru Baal! Şi ei au proclamat-o.
.UWx Şi acum chemaţi pe toţi profeţii lui Baal, pe toţi slujitorii lui şi pe toţi preoţii lui, să nu lipsească nimeni, căci vreau să aduc o mare jertfă lui Baal; oricine va lipsi, va muri. Dar Iehu făcea aceasta cu viclenie, ca să poată nimici pe toţi închinătorii lui Baal.
xTkx Şi Iehu a strâns tot poporul şi le-a zis: Ahab a slujit puţin lui Baal, Iehu însă îi va sluji mult.
HS x Şi când Iehu a venit la Samaria, a ucis pe toţi cei rămaşi din ai lui Ahab în Samaria, până ce i-a nimicit cu desăvârşire, după cuvântul pe care Domnul îl Spusese lui Ilie.
nRWx Şi el a zis: Vino cu mine şi vei vedea râvna mea pentru Domnul. Şi l-a urcat în carul său.
;Qqx Şi plecând de acolo a întâlnit pe Ionadab, fiul lui Recab, care venea înaintea lui. L-a salutat şi i-a zis: Inima ta este tot aşa de dreaptă cum este inima mea faţă de a ta? Şi Ionadab a răspuns: Este. Dacă este, a zis Iehu, dă-mi mâna. Ionadab i-a dat mâna şi Iehu l-a urcat în car.
SP!x Şi el a zis: Prindeţi-i de vii. Şi i-au prins de vii şi i-au înjunghiat aproape de fântâna colibei păstorilor: patruzeci şi doi de oameni. Iehu n-a lăsat să scape pe nici unul dintre ei.
QOx Iehu a dat peste fraţii lui Ahazia, regele lui Iuda, şi a zis: Cine sunteţi voi? Şi ei au răspuns: Suntem fraţii lui Ahazia;şi ne coborâm să salutăm pe fiii regelui şi pe fiii reginei.
|Nsx Apoi el s-a sculat şi a plecat la Samaria. Pe drum, în timp ce era la coliba de întâlnire a unor păstori,
9Mmx Astfel Iehu a ucis pe toţi cei ce au mai rămas din casa lui Ahab la Izreel, pe toţi mai-marii lui, pe prietenii şi pe preoţii lui, şi n-a lăsat să scape nici unul.
>Lwx Acum să ştiţi că nimic nu va cădea la pământ din cuvântul pe care Domnul l-a rostit împotriva casei lui Ahab; căci Domnul împlineşte ce a spus prin robul Său Ilie.
\K3x Şi dimineaţa el a ieşit, a stat înaintea întregului popor şi a zis: Voi sunteţi nevinovaţi! Iată, eu am complotat împotriva stăpânului meu şi l-am omorât; dar cine a omorât pe toţi aceştia?
)JMx A venit un mesager şi i-a spus, zicând: Au adus capetele fiilor regelui. Şi el a zis: Faceţi-le două grămezi la intrarea porţii, până dimineaţă.
:Iox Când au primit scrisoarea, au luat pe fiii regelui şi au tăiat pe aceşti şaptezeci de oameni; apoi le-au pus capetele în coşuri şi le-au trimis lui Iehu, la Izreel.
FHx Atunci Iehu le-a scris o a doua scrisoare, zicând: Dacă sunteţi ai mei şi dacă ascultaţi de glasul meu, luaţi capetele bărbaţilor acelora, fiii stăpânului vostru, şi veniţi la mine, la Izreel, mâine la ora aceasta. Şi cei şaptezeci de fii ai regelui erau cu mai-marii cetăţii, care-i creşteau.
}Gux Şi mai-marele casei şi mai-marele cetăţii, bătrânii şi îngrijitorii copiilor, au trimis să spună lui Iehu, zicând: Noi suntem slujitorii tăi, vom face tot ce ne vei spune, nu vom pune pe nimeni rege; fă ce crezi tu că e bine.
Fx Dar ei s-au temut foarte tare şi au zis: Iată, cei doi regi n-au putut sta împotriva lui; cum îi vom sta noi împotrivă?
.EWx vedeţi care din fiii stăpânului vostru este cel mai bun şi cel mai potrivit, puneţi-l pe tronul tatălui său şi luptaţi pentru casa stăpânului vostru!
"D?x Şi acum, când veţi primi scrisoarea aceasta, fiindcă aveţi cu voi pe fiii stăpânului vostru, carele şi caii, o cetate fortificată şi arme,
?C {x Ahab avea şaptezeci de fii în Samaria. Iehu a scris scrisori şi le-a trimis la Samaria conducătorilor din Izreel, bătrânilor şi îngrijitorilor copiilor lui Ahab, zicând:
B1x %şi cadavrul Izabelei va fi ca gunoiul pe faţa câmpului, în ogorul din Izreel, aşa încât nu se va mai putea zice: Aceasta este Izabela.
WA)x $S-au întors şi i-au spus lui Iehu, care a zis: Acesta este Cuvântul Domnului pe care l-a rostit prin robul său Ilie Tişbitul, zicând: Câinii vor mânca în pământul din Izreel carnea Izabelei,
l@Sx #S-au dus s-o îngroape, dar n-au găsit din ea decât capul, picioarele şi palmele mâinilor.
?9x "Apoi a intrat, a mâncat şi a băut, şi a zis: Duceţi-vă şi vedeţi de blestemata aceasta şi îngropaţi-o, pentru că este fiică de rege.
>x !Şi el a zis: Aruncaţi-o jos! Ei au aruncat-o jos şi i-a ţâşnit sângele pe zid şi pe cai; şi el a călcat-o în picioare.
,=Sx Şi el şi-a ridicat faţa spre fereastră şi a zis: Cine este de partea mea? Cine? Şi doi sau trei demnitari s-au uitat la el, apropiindu-se de fereastră.
q<]x Şi pe când intra Iehu pe poartă, ea a zis: Este pace, noule Zimri, ucigaş al stăpânului său?
;#x Şi când Iehu a venit la Izreel, Izabela a auzit lucrul acesta, şi-a fardat ochii, şi-a împodobit capul şi se uita pe fereastră.
o:Yx Ahazia începuse să domnească peste Iuda în anul al unsprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab.
9x Slujitorii lui l-au dus într-un car la Ierusalim şi l-au îngropat în mormântul lui, cu părinţii lui, în Cetatea lui David.
8x Când Ahazia, regele lui Iuda, a văzut lucrul acesta, a fugit pe drumul care duce la casa din grădină. Iehu l-a urmărit şi a zis: Loviţi-l şi pe el în car! Şi l-au lovit la urcuşul Gur, lângă Ibleam. Dar el a fugit la Meghido şi a murit acolo.
O7x Am văzut ieri sângele lui Nabot şi sângele fiilor lui, zice Domnul, şi-ţi voi face la fel chiar în ogorul acesta, zice Domnul. Acum ia-l şi aruncă-l în ogor, după Cuvântul Domnului.
6x Apoi Iehu a zis conducătorului său Bidcar: Ia-l şi aruncă-l în ogorul lui Nabot din Izreel; căci adu-ţi aminte că atunci când mergeam împreună, eu şi tu, călări în urma lui Ahab, tatăl său, Domnul a rostit împotriva lui hotărârea aceasta:
5-x Şi Iehu a tras cu arcul cu toată puterea şi a lovit pe Ioram între braţe; săgeata a trecut prin inimă şi el a căzut în carul lui.
[41x Atunci Ioram s-a întors şi a fugit, şi a zis lui Ahazia: Trădare, Ahazia!
>3wx Când a văzut Ioram pe Iehu, a zis: Vii cu pace, Iehu? Şi el a răspuns: Ce pace, atâta timp cât desfrânările mamei tale Izabela şi vrăjitoriile ei sunt aşa de multe?!
2x Atunci lor am a zis: Pregăteşte carul! Şi ei i-au pregătit carul. Ioram, regele lui Israel, şi Ahazia, regele lui Iuda, au ieşit, fiecare în carul lui, şi s-au dus în întâmpinarea lui Iehu; şi l-au întâlnit în proprietatea lui Nabot din Izreel.
1/x Şi santinela a raportat: S-a dus la ei şi nu se mai întoarce; şi alaiul este ca al lui Iehu, fiul lui Nimşi, căci el conduce cu furie!
>0wx Şi Ioram a trimis pe un al doilea călăreţ care a venit la ei şi a zis: Aşa zice regele: Vii cu pace? Şi Iehu a răspuns: Ce-ai tu de-a face cu pacea? Treci înapoia mea.
/x Călăreţul s-a dus să-l întâlnească şi i-a zis: Aşa zice regele: Vii cu pace? Şi Iehu a răspuns: Ce-ai tu de-a face cu pacea? Treci înapoia mea. Şi santinela a raportat şi a zis: Mesagerul s-a dus până la ei şi nu se mai întoarce.
g.Ix Santinela stătea în turnul lui Izreel şi când a văzut mulţimea lui Iehu venind, a zis: Văd o mulţime de oameni. Şi Ioram a zis: Ia un călăreţ şi trimite-l să-i întâmpine şi să zică: Veniţi cu pace?
'-Ix Şi Iehu s-a urcat într-un car şi s-a dus la Izreel, căci acolo Ioram era bolnav în pat; şi Ahazia, regele lui Iuda, coborâse să-l vadă pe Ioram.
C,x Dar regele Ioram se întorsese la Izreel ca să se vindece de rănile pe care i le făcuseră sirienii când luptase cu Hazael, regele Siriei. Iehu a zis: Dacă asta este voinţa voastră, atunci să nu lăsaţi pe nimeni să iasă şi să fugă din cetate, ca să meargă să spună lucrul acesta în Izreel.
>+wx Şi astfel Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimşi, a conspirat împotriva lui Ioram. Şi Ioram cu tot Israelul apărau Ramotul din Galaad împotriva lui Hazael, regele Siriei.
"*?x Atunci fiecare din ei s-a grăbit să-şi ia hainele şi le-au pus sub Iehu pe treapta goală. Apoi au sunat din trompetă, zicând: Iehu este rege!
)5x Şi ei au zis: Este o minciună! Spune-ne dar! Şi el a zis: Aşa şi aşa mi-a vorbit, zicând: Aşa zice Domnul: Te-am uns rege peste Israel.
J(x Iehu a ieşit la slujitorii stăpânului său şi unul i-a zis: Toate bune? De ce a venit nebunul acesta la tine? Şi el le-a zis: Voi cunoaşteţi pe omul acesta şi ce vorbe poate spune.
'+x Şi câinii o vor mânca pe Izabela în vecinătatea lui Izreel si nu va fi cine s-o îngroape. Apoi tânărul a deschis uşa şi a fugit.
}&ux Şi voi face casa lui Ahab ca şi casa lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi ca şi casa lui Baeşa, fiul lui Ahia.
%#x Căci toată casa lui Ahab va pieri; voi nimici pe orice parte bărbătească dintre cei ai lui Ahab, fie sclav, fie liber în Israel.
@${x Să nimiceşti casa stăpânului tău Ahab, şi astfel Eu voi răzbuna sângele slujitorilor mei, profeţii, şi sângele tuturor slujitorilor Domnului vărsat de mâna Izabelei.
D#x Şi Iehu s-a sculat, a intrat în casă şi el i-a turnat untdelemnul pe cap, şi i-a zis: Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Te-am uns rege peste poporul Domnului, peste Israel.
Q"x Când a ajuns, iată, conducătorii armatei stăteau jos; şi el a zis: Am un mesaj pentru tine, conducătorule. Şi Iehu a zis: Pentru care dintre noi? Şi el a zis: Pentru tine, conducătorule.
V!'x Aşa că tânărul, slujitorul profetului, s-a dus la Ramot, în Galaad.
> wx Apoi ia sticluţa cu untdelemn, toarnă-l pe capul lui şi zi: Aşa zice Domnul: Te-am uns rege peste Israel! După aceea să deschizi uşa şi să fugi fără să te Opreşti.
4cx Când vei ajunge acolo, caută-l pe Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimşi, şi du-te şi ridică-l din mijlocul fraţilor săi şi adu-l într-o cameră dinăuntru.
8 mx Profetul Elisei a chemat pe unul din fiii profeţilor şi i-a zis: încinge-ţi coapsele şi ia în mână această sticluţă cu untdelemn şi du-te la Ramot, în Galaad.
4cxAtunci regele Ioram s-a întors la Izreel ca să se vindece de rănile pe care i le-au făcut sirienii la Rama, când a luptat împotriva lui Hazael, regele Siriei. Şi Ahazia, fiul lui Ioram, regele lui Iuda, s-a coborât să-l vadă pe Ioram, fiul lui Ahab, în Izreel, pentru că era bolnav.
-xEl a mers cu Ioram, fiul lui Ahab, la război împotriva lui Hazael, regele Siriei, la Ramot în Galaad; şi sirienii l-au rănit pe Ioram.
3xEl a umblat în calea casei lui Ahab şi a făcut ce este rău înaintea Domnului, ca şi casa lui Ahab, căci el era ginerele casei lui Ahab.
%ExAhazia avea douăzeci şi doi de ani când a devenit rege şi a domnit un an în Ierusalim. Mama sa se numea Atalia, fiica lui Omri, regele lui Israel.
-xÎn al doisprezecelea an al lui Ioram, fiul lui Ahab, regele lui Israel, a început să domnească Ahazia, fiul lui Ioram, regele lui Iuda.
5xIoram a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat cu părinţii săi în Cetatea lui David. Şi în locul lui a domnit fiul său Ahazia.
yxCelelalte fapte ale lui Ioram şi tot ce a făcut el, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Iuda?
 xAstfel Edomul s-a răzvrătit împotriva autorităţii lui Iuda până în ziua de azi. Tot atunci s-a răsculat şi Libna.
G xIoram a mers la Ţair cu toate carele lui. Şi el s-a ridicat noaptea şi i-a atacat pe edomiţii care-l înconjurau şi pe conducătorii carelor; dar poporul a fugit la corturile sale.
p[xÎn vremea aceea, Edom s-a răsculat împotriva autorităţii lui Iuda si au pus un rege peste ei.
'IxDar Domnul n-a vrut să nimicească pe Iuda, din cauza robului Său David, căruia i-a promis că-i va da o lumină, lui şi fiilor lui pentru totdeauna.
(KxŞi el a umblat în calea regilor lui Israel, cum făcuse casa lui Ahab, căci fiica lui Ahab îi era soţie; el a făcut ce este rău înaintea Domnului.
fGxEl era de treizeci şi doi de ani când a ajuns rege şi a domnit opt ani în Ierusalim.
>wxŞi în anul al cincilea al lui Ioram, fiul lui Ahab, regele lui Israel, pe când domnea Iosafat peste Iuda, a început să domnească Ioram, fiul lui Iosafat, regele lui Iuda.
7xA doua zi Hazael a luat o învelitoare, a înmuiat-o în apă şi a întins-o pe faţa regelui, care a murit. Şi în locul lui a domnit Hazael.
7xHazael a plecat de la Elisei şi a venit la stăpânul lui, care i-a zis: Ce ţi-a spus Elisei? Şi el a răspuns: Mi-a spus că te vei vindeca.
( Kx Hazael a zis: Dar ce este robul tău, un câine, ca să facă lucruri aşa de cumplite? Şi Elisei a zis: Domnul mi-a arătat că vei fi rege peste Siria.
" ?x Şi Hazael a zis: De ce plânge domnul meu? Şi el a răspuns: Pentru că ştiu răul pe care-l vei face copiilor lui Israel. Vei da foc cetăţilor lor fortificate, vei ucide pe tinerii lor cu sabia, pe pruncii lor îi vei strivi şi pe femeile însărcinate le vei spinteca.
x Apoi Elisei şi-a pironit privirea asupra lui Hazael, şi s-a uitat ţintă la el multă vreme; şi omul lui Dumnezeu a plâns.
u ex Şi Elisei i-a zis: Du-te şi spune-i: Te vei vindeca, cu toate că Domnul mi-a arătat că el va muri.
> wx Şi Hazael s-a dus în întâmpinarea lui, luând în mâna lui un dar, din toate bunătăţile Damascului, patruzeci de cămile încărcate. Când a ajuns, s-a înfăţişat înaintea lui şi a zis: Fiul tău Ben-Hadad, regele Siriei, m-a trimis la tine să te întreb: Mă voi vindeca de boala aceasta?
2_xŞi regele a zis lui Hazael: Ia cu line un dar şi du-te înaintea omului lui Dumnezeu, şi întreabă prin el pe Domnul, zicând: Mă voi vindeca de boala aceasta?
xElisei a venit la Damasc. Ben-Hadad, regele Siriei, era bolnav. Şi l-au înştiinţat, zicând: Omul lui Dumnezeu a venit aici!
vgxRegele a întrebat pe femeie şi ea i-a istorisit faptul. Apoi regele i-a dat un dregător şi i-a zis: Să se dea înapoi tot ce este al femeii acesteia, cu toate veniturile ogorului din ziua în care a părăsit ţara până acum!
"?xŞi pe când istorisea el regelui cum a înviat pe un mort, iată, a venit femeia pe al cărei fiu îl înviase Elisei ca să-l roage pe rege pentru casa şi ogorul ei. Şi Ghehazi a zis: Domnul meu, regele, aceasta-i femeia şi acesta este fiul ei pe care l-a înviat Elisei.
3xRegele vorbea cu Ghehazi, slujitorul omului lui Dumnezeu, şi zicea: Istoriseşte-mi, te rog, toate lucrurile mari pe care le-a făcut Elisei.
!xLa sfârşitul celor şapte ani, femeia s-a întors din ţara filistenilor şi s-a dus să-l roage pe rege pentru casa şi ogorul ei.
&GxFemeia s-a sculat şi a făcut după cuvântul omului lui Dumnezeu; şi s-a dus, ea şi casa ei, şi a locuit în ţara filistenilor timp de şapte ani.
a ?xElisei a zis femeii pe al cărei fiu îl înviase: Scoală-te, du-te, tu şi casa ta, şi locuieşte oriunde vei putea locui; căci Domnul va trimite o foamete peste ţară timp de şapte ani, şi ea a şi venit.
r_xŞi aşa i s-a şi întâmplat, pentru că oamenii l-au călcat în picioare la poartă şi a murit.
p[xŞi conducătorul acela răspunsese omului lui Dumnezeu şi zisese: Chiar dacă Domnul ar face ferestre în cer, cum s-ar putea întâmpla un asemenea lucru? Şi Elisei zisese: Tu însuţi vei vedea, dar nu vei mânca din ele.
d~CxŞi s-a întâmplat aşa cum a vorbit omul lui Dumnezeu către rege, zicând: Mâine pe la ceasul acesta se vor vinde la poarta Samariei două măsuri de orz cu un siclu şi o măsură de făină fină cu un siclu.
}xŞi regele a încredinţat paza porţii în mâna conducătorului pe braţul căruia se rezemase; dar poporul l-a călcat în picioare la poartă şi a murit, după cuvântul pe care-l rostise omul lui Dumnezeu, când s-a coborât regele la el.
7|ixPoporul a ieşit şi a jefuit tabăra sirienilor. Şi s-a vândut o măsură de făină fină cu un siclu şi două măsuri de orz cu un siclu, după Cuvântul Domnului.
D{xAu mers pe urma lor până la Iordan şi iată, tot drumul era plin cu haine şi cu vase pe care sirienii le aruncaseră în fuga lor. Şi mesagerii s-au întors şi au spus regelui.
zxAu luat deci două care cu caii lor, şi regele şi-a trimis mesagerii la tabăra sirienilor, zicând: Mergeţi şi vedeţi.
hyKx Şi unul din slujitorii lui a răspuns şi a zis: Să se ia, te rog, cinci dintre caii care au mai rămas în cetate; oricum li se va întâmpla ca întregii mulţimi a lui Israel care a mai rămas înăuntru; iată, li se va întâmpla ca întregii mulţimi a lui Israel care a pierit deja, şi să-i trimitem să vedem ce se întâmplă.
xx Regele s-a sculat noaptea şi a zis slujitorilor săi: Vă voi spune ce ne fac sirienii. Fiindcă ştiu că suntem flămânzi, au părăsit tabăra ca să se ascundă în ogoare, zicând: Când vor ieşi din cetate, îi vom prinde vii şi vom intra în cetate.
jwOx Santinelele de la poartă au strigat şi au trimis vestea aceasta înăuntrul casei regelui.
vx Au venit şi au strigat pe santinelele de la poarta cetăţii, şi le-au spus, zicând: Am mers la tabăra sirienilor şi iată, nici un om nu era acolo, nu se auzea nici un glas de om, ci numai cai legaţi şi măgari legaţi şi corturile aşa cum erau.
ux Atunci au zis unul către altul: Nu facem bine! Ziua aceasta este o zi de veste bună. Dacă vom tăcea şi vom aştepta până la lumina dimineţii, va veni peste noi vreo nenorocire. Veniţi deci să mergem să spunem lucrul acesta casei regelui.
>twxŞi când leproşii aceştia au venit până la marginea taberei, au pătruns într-un cort, au mâncat şi au băut, au luat din el argint, aur şi haine şi s-au dus şi le-au ascuns. Au venit iarăşi şi au intrat într-un alt cort şi au luat şi de acolo lucruri pe care le-au dus şi le-au ascuns.
-sUxDe aceea, s-au sculat şi au fugit în amurg, lăsând în urma lor corturile lor, caii lor, măgarii lor şi tabăra aşa cum era, numai să-şi scape viaţa,
#rAxCăci Domnul făcuse să se audă în tabăra sirienilor un vuiet de care, tropot de cai şi zgomot de armată mare, încât îşi ziseseră unul altuia: Iată, regele lui Israel a tocmit pe regii hetiţilor şi pe regii egiptenilor, ca să vină să lupte împotriva noastră.
%qExAu plecat deci când se însera ca să intre în tabăra sirienilor; şi când au ajuns la marginea taberei sirienilor, iată, nici un om nu era acolo.
pxDacă vom zice: Să intrăm în cetate, în cetate e foamete şi vom muri, iar dacă vom sta aici, şi aici vom muri. De aceea, haideţi să trecem în tabăra sirienilor: dacă ne vor lăsa cu viaţă, vom trăi, iar dacă ne vor da morţii, vom muri.
oxŞi la intrarea porţii erau patru bărbaţi leproşi; şi ei au zis unul către altul: De ce să stăm aici până vom muri?
nxConducătorul pe braţul căruia se rezema regele a răspuns omului lui Dumnezeu şi a zis: Chiar dacă Dumnezeu ar face ferestre în cer, cum s-ar putea întâmpla un asemenea lucru? Şi Elisei a zis: Iată, vei vedea, dar nu vei mânca din ele.
]m 7xAtunci Elisei a zis: Ascultaţi Cuvântul Domnului! Aşa vorbeşte Domnul: Mâine pe la ora aceasta se va vinde la poarta Samariei o măsură de făină fină cu un siclu şi două măsuri de orz cu un siclu.
)lMx!Şi pe când vorbea el cu ei, mesagerul s-a şi coborât la el şi regele a zis: Iată, răul acesta este de la Domnul; de ce să mai aştept după Domnul?
k5x Şi Elisei stătea la el în casă, şi bătrânii stăteau lângă el. Şi regele a trimis pe un om înaintea lui, dar înainte ca mesagerul să ajungă la el, Elisei a zis bătrânilor: Vedeţi cum acest fiu de ucigaş a trimis pe cineva să-mi ia capul? Ascultaţi, când va veni mesagerul, închideţi uşa şi opriţi-l la uşă; nu se aude oare sunetul paşilor stăpânului său în urma lui?
j1xAtunci el a zis: Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea dacă va rămâne astăzi capul lui Elisei, fiul lui Şafat, pe trupul lui!
1i]xCând a auzit regele cuvintele femeii, şi-a rupt hainele; şi în timp ce trecea el pe zid, poporul îl privea, şi iată, pe dedesubt purta pe el un sac de păr.
h)xNoi am fiert pe fiul meu şi l-am mâncat. Şi în ziua următoare i-am zis: Dă pe fiul tău să-l mâncăm. Dar ea a ascuns pe fiul ei.
!g=xŞi regele i-a zis: Ce ai? Şi ea a zis: Femeia aceasta mi-a zis: Dă pe fiul tău ca să-l mâncăm astăzi şi mâine îl vom mânca pe fiul meu.
vfgxŞi el a zis: Dacă Domnul nu te ajută, cum să te ajut eu? Din venitul ariei sau din cel al teascului?
weixŞi pe când trecea regele lui Israel pe zid, o femeie a strigat, zicând: Ajută-ne, domnul meu, regele!
Vd'xîn Samaria a fost o foamete mare şi atât de mult au asediat-o încât un cap de măgar se vindea cu optzeci de sicli de argint şi un sfert de cab de găinaţ de porumbel, cu cinci sicli de argint.
scaxDupă aceea Ben-Hadad, regele Siriei, şi-a adunat toată armata şi s-a urcat şi a asediat Samaria.
Xb+xŞi el a pregătit pentru ei o petrecere mare şi după ce au mâncat şi au băut, le-a dat drumul şi ei au plecat la stăpânul lor. Astfel armatele sirienilor n-au mai venit în ţinutul lui Israel.
gaIxŞi el a răspuns: Să nu-i loveşti. Obişnuieşti tu oare să ucizi pe aceia pe care îi iei captivi cu sabia şi cu arcul tău? Dă-le pâine şi apă, să mănânce şi să bea, apoi să meargă la stăpânul lor.
n`WxŞi cum i-a văzut regele lui Israel, a zis către Elisei: Să-i lovesc, să-i lovesc, părinte?
G_ xŞi după ce au ajuns în Samaria, Elisei a zis: Doamne, deschide ochii acestor oameni, ca să vadă. Şi Domnul le-a deschis ochii şi au văzut; şi iată, erau în mijlocul Samariei.
-^UxAtunci Elisei le-a zis: Nu aceasta este calea şi nu aceasta este cetatea; urmaţi-mă şi vă voi duce la omul pe care-l căutaţi. Şi i-a condus la Samaria.
A]}xŞi când s-au coborât sirienii la el, Elisei s-a rugat Domnului şi a zis: Loveşte, Te rog, pe poporul acesta cu orbire. Şi El i-a lovit cu orbire, după cuvântul lui Elisei.
g\IxŞi Elisei s-a rugat şi a zis: Doamne, deschide-i ochii să vadă. Şi Domnul a deschis ochii slujitorului său şi el a văzut; şi iată, muntele era plin de cai şi de care de foc peste tot împrejurul lui Elisei.
o[YxŞi el a răspuns: Nu te teme, căci cei ce sunt cu noi sunt mai mulţi decât cei ce sunt cu ei.
ZZ/xŞi când slujitorul omului lui Dumnezeu s-a deşteptat dis-de-dimineaţă şi a ieşit, iată, o armată înconjurase cetatea cu cai şi cu care. Şi slujitorul lui i-a zis: Vai, domnul meu, ce vom face?
sYaxEl a trimis acolo cai şi care şi o armată puternică; au venit noaptea şi au înconjurat cetatea.
X x Şi el a zis: Mergeţi şi vedeţi unde este, ca să trimit să-l prindă. Şi i s-a spus, zicând: Iată, este în Dotan.
AW}x Şi unul dintre slujitorii lui a zis: Nici unul, domnul meu, ci Elisei, profetul care este în Israel, spune regelui lui Israel cuvintele pe care le rosteşti în dormitorul tău.
:Vox Şi inima regelui Siriei s-a tulburat din cauza aceasta, şi a chemat pe slujitorii săi şi le-a zis: Nu vreţi să-mi spuneţi care din noi este pentru regele lui Israel?
8Ukx Şi regele lui Israel a trimis pe cineva la locul despre care-i spusese omul lui Dumnezeu. Astfel el îl avertizase şi regele s-a păzit de locul acela de mai multe ori.
,TSx Şi omul lui Dumnezeu a trimis vorbă regelui lui Israel, zicând: Ai grijă să nu treci prin locul acesta, pentru că sirienii şi-au aşezat tabăra acolo.
S-xŞi regele Siriei lupta împotriva lui Israel. El s-a sfătuit cu slujitorii lui, zicând: Tabăra mea va fi în cutare şi în cutare loc.
ERxApoi a zis: Ridică-l! Şi a întins mâna si l-a luat.
-QUxŞi omul lui Dumnezeu a zis: Unde a căzut? Şi el i-a arătat locul. Atunci Elisei a tăiat un băţ şi l-a aruncat acolo, şi fierul a plutit deasupra apei.
P/xŞi pe când tăia unul din ei un copac, fierul de la secure a căzut în apă; şi el a strigat şi a zis: Ah, domnul meu, era împrumutat!
VO'xAşa că a plecat cu ei. Şi când au venit la Iordan, au tăiat copaci.
pN[xŞi unul din ei a zis: Binevoieşte, te rog, şi vino cu slujitorii tăi. Şi el a zis: Voi merge!
=MuxLasă-ne, te rog, să mergem până la Iordan şi de acolo să luăm fiecare câte o bârnă şi să ne facem acolo un loc unde să locuim. Şi Elisei a răspuns: Duceţi-vă.
wL kxŞi fiii profeţilor au zis lui Elisei: Iată, locul unde locuim noi cu tine este prea strâmt pentru noi.
!K=xDe aceea, lepra lui Naaman se va lipi de tine şi de urmaşii tăi pentru vecie. Şi Ghehazi a ieşit dinaintea lui plin de lepră, alb ca zăpada.
oJYxAtunci Elisei i-a zis: Oare n-a fost duhul meu cu tine, când omul acela s-a întors din carul său ca să te întâmpine? Este oare acum timpul de primit argint şi de primit haine, măslini, vii, oi, boi, sclavi şi sclave?
I/xEl a intrat şi a stat înaintea stăpânului său. Şi Elisei i-a zis: De unde vii, Ghehazi? Şi el a zis: Robul tău nu s-a dus nicăieri.
H#xŞi când au ajuns la un deal, Ghehazi le-a luat din mâinile lor si le-a pus în casă. Apoi a dat drumul oamenilor şi ei au plecat.
G}xŞi Naaman a zis: Fă-mi plăcerea şi ia doi talanţi. Şi a insistat pe lângă el şi a legat doi talanţi de argint în doi saci cu două schimburi de haine, şi le-a dat la doi dintre slujitorii lui, ca să le ducă înaintea lui Ghehazi.
yFmxŞi el a zis: Totul este bine. Stăpânul meu m-a trimis, zicând: lată, tocmai acum au venit la mine doi tineri dintre fiii profeţilor din ţinutul muntos al lui Efraim: dă-le, te rog, un talant de argint şi două haine de schimb.
&EGxŞi Ghehazi a alergat după Naaman. Şi când Naaman l-a văzut alergând după el, a sărit din car spre întâmpinarea lui şi a zis: Este bine totul?
sDaxDar Ghehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, şi-a zis în sine: Iată, stăpânul meu a cruţat pe Naaman sirianul şi n-a luat de la el ceea ce i-a adus. Viu este Domnul, voi alerga după el şi voi lua ceva de la el.
hCKxŞi Elisei i-a zis: Du-te în pace. Aşa că s-a depărtat de el la o anumită distanţă.
BxIată, totuşi, ce rog pe Domnul să ierte robului tău: când stăpânul meu intră în casa lui Rimon ca să se închine acolo, şi se sprijină pe mâna mea, mă închin şi eu în casa lui Rimon; să ierte Domnul pe robul tău pentru fapta aceasta.
AxAtunci Naaman a zis: Dacă tu nu vrei să primeşti, lasă, te rog, să se dea robului tău pământ cât pot duce doi catâri; căci robul tău nu mai vrea să aducă altor dumnezei nici ardere-de-tot, nici jertfă, ci va aduce numai Domnului.
@/xDar Elisei a zis: Viu este Domnul, înaintea căruia stau, că nu voi primi nimic. Şi Naaman a insistat să-l primească, dar el a refuzat.
}?uxŞi el s-a întors la omul lui Dumnezeu cu toată suita lui, şi a venit şi a stat înaintea lui şi a zis: Iată, acum cunosc că nu este Dumnezeu pe tot pământul, decât în Israel; şi acum primeşte, te rog, un dar de la robul tău.
@>{xŞi el s-a coborât şi s-a cufundat de şapte ori în Iordan, după cuvântul omului lui Dumnezeu; şi carnea lui s-a făcut cum este carnea unui copilaş, şi el s-a curăţat.
d=Cx Dar slujitorii lui s-au apropiat, i-au vorbit şi au zis: Părinte, dacă profetul ţi-ar fi cerut un lucru greu, nu l-ai fi făcut? Cu atât mai mult ar trebui să faci când ţi-a zis: Spală-te şi vei fi curat.
E<x Nu sunt oare râurile Damascului, Abana şi Parpar, mai bune decât toate apele lui Israel? Nu m-aş putea oare spăla în ele şi să fiu curat? Şi s-a întors şi a plecat mânios.
~~s~ ||J{{9zkykxx'wpwuttksrqq;qpToo]nJmmlkjihh*g{g!f|eeo=<<`;;#::;9^8807u66544B322 1U0/..U-->,+{**2)(z''&%%$$I##"y! h<*yN-*QY \ 7 8QwzoxŞi regele Asiriei a adus oameni din Babilon, din Cuta, din Ava, din Hamat şi din Sefarvaim şi i-a aşezat în cetăţile Samariei, în locul copiilor lui Israel. Şi ei au luat în stăpânire Samaria şi au locuit în cetăţile ei.
lSxpână când Domnul a alungat pe Israel dinaintea Lui, după cum vestise prin toţi slujitorii Lui, profeţii. Aşa a fost dus Israel în captivitate, departe de ţara lui, în Asiria, unde a rămas până în ziua de azi.
}xCăci copiii lui Israel au umblat în toate păcatele pe care le-a făcut Ieroboam; ei nu s-au depărtat de la ele,
V'xCăci El a rupt pe Israel de la casa lui David, iar ei au făcut pe Ieroboam, fiul lui Nebat, rege; şi Ieroboam a abătut pe Israel de la calea Domnului şi i-a determinat să comită un mare păcat.
(KxŞi Domnul a lepădat pe toţi descendenţii lui Israel, i-a umilit şi i-a dat în mâna celor ce-i jefuiau, până ce i-a alungat dinaintea Feţei Sale.
xDar nici Iuda n-a păzit poruncile Domnului Dumnezeului lor, ci a umblat în obiceiurile lui Israel, pe care le-a făcut el.
xDe aceea, Domnul S-a mâniat foarte tare pe Israel şi i-a îndepărtat de la Faţa Lui. N-a rămas decât seminţia lui Iuda.
b?xŞi ei au făcut pe fiii şi pe fiicele lor să treacă prin foc, s-au dedat la ghicire şi la vrăjitorii, şi s-au vândut pe ei înşişi, ca să facă ce este rău înaintea Domnului, provocându-L la mânie.
V'xŞi ei au părăsit toate poruncile Domnului Dumnezeului lor şi şi-au făcut chipuri turnate, cei doi viţei, şi-au făcut Astartee, s-au închinat la toată oştirea cerului şi au slujit pe Baal.
Y-xŞi au respins legile Lui şi legământul Lui, pe care-l făcuse cu părinţii lor, şi mărturiile Lui, pe care le mărturisise împotriva lor; ei au umblat după deşertăciune, şi au devenit deşănţaţi, şi au mers după popoarele care erau împrejurul lor, cu privire la care Domnul le poruncise să nu facă asemenea lor.
 xDar ei n-au ascultat, ci şi-au înţepenit gâturile la fel ca părinţii lor, care n-au crezut în Domnul Dumnezeul lor.
o Yx Totuşi, Domnul a mărturisit împotriva lui Israel şi împotriva lui Iuda, prin toţi profeţii Lui şi prin toţi văzătorii, zicând: Întoarceţi-vă de la căile voastre rele şi păziţi poruncile Mele şi legile Mele, potrivit cu toată legea, pe care am poruncit-o părinţilor voştri, si pe care v-am trimis-o prin slujitorii Mei, profeţii.
h Kx Şi au slujit idolilor, lucru despre care Domnul le spusese: Să nu faceţi fapta aceasta!
6 gx Şi acolo au ars tămâie pe toate înălţimile, ca şi popoarele pe care le alungase Domnul dinaintea lor, şi au făcut lucruri rele, prin care au mâniat pe Domnul.
X +x Şi-au ridicat idoli şi Astartee pe orice deal şi sub orice copac verde.
h Kx Şi copiii lui Israel au făcut pe ascuns împotriva Domnului Dumnezeului lor, fapte care nu erau drepte. Ei şi-au zidit înălţimi în toate cetăţile lor, de la turnurile de pază până la cetăţile fortificate.
2_xŞi ei au umblat după obiceiurile popoarelor, pe care Domnul le alungase dinaintea copiilor lui Israel, şi în obiceiurile pe care le făcuseră regii lui Israel.
tcxŞi aceasta s-a întâmplat deoarece copiii lui Israel au păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului lor, care-i scosese din ţara Egiptului, de sub mâna lui Faraon, regele Egiptului, şi pentru că s-au închinat altor dumnezei.
U%xÎn anul al nouălea al lui Osea, regele Asiriei a luat Samaria şi a dus pe Israel în exil în Asiria, l-a pus să locuiască la Halah şi la Habor, lângă râul Gozan, şi în cetăţile Mezilor.
yxAtunci regele Asiriei a străbătut toată ţara şi s-a urcat împotriva Samariei, pe care a asediat-o trei ani.
xDar regele Asiriei descoperise o conspiraţie a lui Osea, căci acesta trimisese mesageri lui So, regele Egiptului, şi nu mai plătea tribut regelui Asiriei, aşa cum făcuse an de an; aşa că regele Asiriei l-a închis şi l-a legat în închisoare.
p[xSalmanasar, regele Asiriei, s-a urcat împotriva lui; şi Osea i s-a supus şi i-a plătit tribut.
vgxŞi el a făcut ce este rău înaintea Domnului, dar nu ca regii lui Israel care au fost înainte de el.
$ ExÎn anul al doisprezecelea al lui Ahaz, regele lui Iuda, a început să domnească peste Israel, la Samaria, Osea, fiul lui Ela. El a domnit nouă ani.
;xŞi Ahaz a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu părinţii săi în Cetatea lui David. Şi în locul lui a domnit fiul său Ezechia.
xŞi celelalte fapte ale lui Ahaz, şi tot ce a făcut el, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Iuda?
-~UxŞi pentru a măguli pe regele Asiriei, a scos din Casa Domnului pridvorul acoperit pentru Sabat, pe care-l zidise în Casă, şi intrarea de afară a regelui.
?}yxŞi regele Ahaz a sfărâmat tăbliile de la temelie şi a scos lighenele de pe ele. A dat jos marea de pe boii de bronz care erau sub ea si a pus-o pe o pardoseală de piatră.
L|xPreotul Urie a făcut întocmai cum îi poruncise regele Ahaz.
Z{/xApoi regele Ahaz a poruncit preotului Urie, zicând: Să arzi pe altarul cel mare arderea-de-tot de dimineaţă si darul de mâncare de seară, arderea-de-tot a regelui şi darul lui de mâncare, arderile-de-tot ale întregului popor din ţară şi darurile lor de mâncare, să torni pe el jertfele lor de băutură şi să stropeşti pe el tot sângele arderilor-de-tot şi tot sângele jertfelor. Dar altarul de bronz îl voi folosi ca să întreb pe Domnul
MzxŞi el a mutat dinaintea Casei Domnului altarul de bronz, care era înaintea Domnului, ca să nu mai fie între altarul său şi Casa Domnului, si l-a pus în partea de nord a altarului său.
y5x Şi a adus pe el arderea-de-tot şi darul de mâncare, a vărsat jertfele de băutură şi a stropit pe altar sângele jertfelor de mulţumire.
xx Când regele a venit din Damasc, regele a văzut altarul; apoi regele s-a apropiat de altar şi a adus jertfă pe el.
:wox Şi preotul Urie a făcut un altar întocmai după modelul pe care l-a trimis regele Ahaz din Damasc, Şi preotul Urie l-a făcut înainte de a veni regele Ahaz din Damasc,
av=x Şi regele Ahaz s-a dus la Damasc înaintea lui Tiglat-Pileser, regele Asiriei, şi a văzut altarul din Damasc. Şi regele Ahaz a trimis preotului Urie forma şi modelul acestui altar, întocmai cum era făcut.
.uWx Regele Asiriei l-a ascultat; şi regele Asiriei s-a urcat împotriva Damascului şi l-a capturat, a dus poporul în captivitate la Chir şi a omorât pe Reţin.
t+xŞi Ahaz a luat argintul şi aurul care se aflau în Casa Domnului şi în vistieria casei regelui şi le-a trimis ca dar regelui Asiriei.
osYxŞi Ahaz a trimis mesageri la Tiglat-Pileser, regele Asiriei, zicând: Eu sunt slujitorul tău şi fiul tău; urcă-te şi scapă-mă din mâna regelui Siriei şi din mâna regelui lui Israel, care s-au sculat împotriva mea.
ErxÎn timpul acela, Reţin, regele Siriei, a readus Elatul sub stăpânirea Siriei şi a alungat pe iudei din Elat. Sirienii au venit la Elat şi au locuit acolo până în ziua de azi.
BqxAtunci Reţin, regele Siriei, şi Pecah, fiul lui Remalia, regele lui Israel, s-au urcat cu război împotriva Ierusalimului şi au asediat pe Ahaz, dar n-au putut să-l învingă.
gpIxŞi el jertfea şi ardea tămâie pe înălţimi, pe dealuri şi sub toţi copacii verzi.
8okxci a umblat în calea regilor lui Israel, şi chiar a trecut pe fiul său prin foc, după urâciunile popoarelor pe care Domnul le alungase dinaintea copiilor lui Israel.
In xAhaz era de douăzeci de ani când a ajuns rege şi a domnit şaisprezece ani la Ierusalim. El n-a făcut ce este drept înaintea Domnului Dumnezeului său, cum făcuse tatăl său David,
m xÎn anul al şaptesprezecelea al lui Pecah, fiul lui Remalia, a început să domnească Ahaz, fiul lui Iotam, regele lui Iuda.
,lSx&Şi Iotam a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat cu părinţii săi în cetatea părintelui său David. Şi în locul lui a domnit fiul său Ahaz.
kx%În zilele acelea, Domnul a început să trimită împotriva lui Iuda pe Reţin, regele Siriei, şi pe Pecah, fiul lui Remalia.
jx$Şi celelalte fapte ale lui Iotam, şi tot ce a făcut el, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Iuda?
4icx#Numai că înălţimile n-au fost îndepărtate; poporul încă mai jertfea şi ardea tămâie pe înălţimi. Iotam a zidit poarta cea mai înaltă a Casei Domnului.
ghIx"Şi el a făcut ce este drept înaintea Domnului; a lucrat întocmai ca tatăl său Ozia.
!g=x!El era de douăzeci şi cinci de ani când a ajuns rege şi a domnit şaisprezece ani la Ierusalim. Numele mamei lui era Ieruşa, fiica lui Ţadoc.
f}x În anul al doilea al lui Pecah, fiul lui Remalia, a început să domnească Iotam, fiul lui Ozia, regele lui Iuda.
exŞi celelalte fapte ale lui Pecah, şi tot ce a făcut el, iată, sunt scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel.
PdxŞi Osea, fiul lui Ela, a făcut o conspiraţie împotriva lui Pecah, fiul lui Remalia, l-a lovit şi l-a omorât şi a domnit în locul lui în anul al douăzecilea al lui Iotam, fiul lui Ozia.
cxÎn zilele lui Pecah, regele lui Israel, a venit Tiglat-Pileser, regele Asiriei, şi a luat Iionul, şi Abel-Bet-Maaca, şi Ianoah, şi Chedeş, şi Haţor, şi Galaad, şi Galileea, toată ţara lui Neftali; şi pe locuitori i-a dus captivi în Asiria.
%bExŞi el a făcut ce este rău înaintea Domnului;nu s-a depărtat de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care a făcut pe Israel să păcătuiască.
:aoxÎn anul al cincizeci şi doilea al lui Azaria, regele lui Iuda, a început să domnească peste Israel, în Samaria, Pecah, fiul lui Remalia. El a domnit douăzeci de ani.
` xŞi celelalte fapte ale lui Pecahia, şi tot ce a făcut el, iată, sunt scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel.
_'xŞi Pecah, fiul lui Remalia, ofiţerul lui, a conspirat împotriva lui şi l-a lovit în Samaria, în palatul casei regelui, ca şi pe Argob şi Arie, având cu el cincizeci de bărbaţi dintre galaadiţi; astfel a omorât el pe Pecahia şi a domnit în locul lui.
%^ExŞi el a făcut ce este rău înaintea Domnului;nu s-a depărtat de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care a făcut pe Israel să păcătuiască.
+]QxÎn anul al cincizecilea al lui Azaria, regele lui Iuda, a început să domnească peste Israel, în Samaria, Pecahia, fiul lui Menahem. El a domnit doi ani.
e\ExŞi Menahem a adormit cu părinţii săi; şi în locul lui a domnit fiul său Pecahia.
[ xŞi celelalte fapte ale lui Menahem, şi tot ce a făcut el, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel?
jZOxMenahem a ridicat acest argint de la toţi cei cu bogăţii în Israel, câte cincizeci de sicii de argint de la fiecare, ca să-l dea regelui Asiriei. Şi regele Asiriei nu s-a întors şi nu s-a oprit acolo în ţară.
?YyxAtunci Pul, regele Asiriei, a venit împotriva ţării; şi Menahem a dat lui Pul o mie de talanţi de argint, ca să-l ajute să-şi întărească împărăţia sub domnia lui.
?XyxŞi el a făcut ce este rău înaintea Domnului; în toate zilele lui, el nu s-a depărtat de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care a făcut pe Israel să păcătuiască.
4WcxÎn anul al treizeci şi nouălea al lui Azaria, regele lui Iuda, a început să domnească peste Israel Menahem, fiul lui Gadi. Şi el a domnit zece ani în Samaria.
lVSxAtunci Menahem a bătut Tifsahul şi pe toţi cei ce erau în el, cu ţinutul lui dinspre Tirţa; l-a bătut pentru că nu-şi deschisese porţile. Şi a spintecat pântecele tuturor femeilor însărcinate dinăuntrul lui.
UxŞi celelalte fapte ale lui Şalum şi conspiraţia pe care a făcut-o, iată, sunt scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel.
+TQxCăci Menahem, fiul lui Gadi, s-a urcat din Tirţa, a venit la Samaria şi a lovit pe Şalum, fiul lui Iabeş, şi l-a omorât;şi în locul lui a domnit el.
-SUx Şalum, fiul lui Iabeş, a început să domnească în anul al treizeci şi nouălea al lui Ozia, regele lui Iuda. Şi el a domnit o lună de zile în Samaria.
,RSx Acesta a fost Cuvântul Domnului pe care El l-a spus lui Iehu, zicând: Fiii tăi vor sta pe tronul lui Israel până în a patra generaţie. Şi aşa a fost.
nQWx Şi celelalte fapte ale lui Zaharia iată, sunt scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel.
Px Şi Şalum, fiul lui Iabeş, a conspirat împotriva lui, l-a lovit înaintea poporului şi l-a omorât, şi a domnit în locul lui.
HO x Şi el a făcut ce este rău înaintea Domnului, cum au făcut şi părinţii lui; nu s-a depărtat de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care a făcut pe Israel să păcătuiască.
7NixÎn anul al treizeci şi optulea al lui Azaria, regele lui Iuda, a început să domnească peste Israel, în Samaria, Zaharia, fiul lui Ieroboam. El a domnit şase luni.
!M=xŞi Azaria a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu părinţii săi în Cetatea lui David; şi în locul său a domnit fiul său Iotam.
LxŞi celelalte fapte ale lui Azaria, şi tot ce a făcut el, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Iuda?
YK-xŞi Domnul a lovit pe rege cu lepră şi a fost lepros până în ziua morţii lui, şi locuia într-o casă izolată. Şi Iotam, fiul regelui, era mai-marele palatului regesc, judecând poporul ţării.
|JsxNumai că înălţimile n-au fost îndepărtate; poporul încă mai jertfea şi ardea tămâie pe înălţimi.
fIGxEl a făcut ce este drept înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său Amaţia.
H3xEl era de şaisprezece ani când a ajuns rege şi a domnit cincizeci şi doi de ani la Ierusalim. Numele mamei sale era Iecolia din Ierusalim.
G /xÎn anul al douăzeci şi şaptelea al lui Ieroboam, regele lui Israel, a început să domnească Azaria, fiul lui Amaţia, regele lui Iuda.
{FqxŞi Ieroboam a adormit cu părinţii săi, cu regii lui Israel, şi în locul lui a domnit fiul său Zaharia.
E{xŞi celelalte fapte ale lui Ieroboam, tot ce a făcut el, şi vitejia lui, şi cum a luptat, şi cum a recâştigat pentru Israel Damascul şi Hamatul, care fuseseră ale lui Iuda, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel?
D xŞi Domnul nu zisese că va şterge de sub cer numele lui Israel; dar El i-a salvat prin mâna lui Ieroboam, fiul lui Ioas.
C7xCăci Domnul a văzut că suferinţa lui Israel era prea amară, căci nu era nici sclav, nici liber şi nu era nimeni care să ajute pe Israel.
xBkxEl a luat înapoi graniţele lui Israel de la intrarea Hamatului până la marea din câmpie, după cuvântul pe care Domnul Dumnezeul lui Israel l-a rostit prin slujitorul Său Iona, profetul, fiul lui Amitai, care era din Gat-Hefer.
/AYxŞi el a făcut ce este rău înaintea Domnului; el nu s-a depărtat de toate păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care a făcut pe Israel să păcătuiască.
R@xÎn anul al cincisprezecelea al lui Amaţia, fiul lui Ioas, regele lui Iuda, a început să domnească în Samaria Ieroboam, fiul lui Ioas, regele lui Israel. El a domnit patruzeci şi unu de ani.
k?QxEl a zidit Elatul şi l-a dat înapoi lui Iuda, după ce regele a adormit cu părinţii săi.
>xŞi tot poporul lui Iuda a luat pe Azaria în vârstă de şaisprezece ani, şi l-a făcut rege în locul tatălui său Amaţia.
n=WxŞi l-au adus pe cai şi a fost îngropat cu părinţii săi la Ierusalim în Cetatea lui David.
<3xŞi împotriva lui a avut loc o conspiraţie la Ierusalim şi el a fugit la Lachis; dar l-au urmărit până la Lachis şi acolo l-au omorât.
m;UxŞi celelalte fapte ale lui Amaţia nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Iuda?
:%xŞi Amaţia, fiul lui Ioas, regele lui Iuda, a mai trăit cincisprezece ani după moartea lui Ioas, fiul lui Ioahaz, regele lui Israel.
9+xŞi Ioas a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat la Samaria cu regii lui Israel. Şi în locul lui a domnit fiul său Ieroboam.
C8xŞi celelalte fapte ale lui Ioas, ce a făcut el, puterea lui şi cum a luptat împotriva lui Amaţia, regele lui Iuda, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel?
17]xŞi el a luat tot aurul şi argintul, şi toate vasele care se aflau în Casa Domnului şi în vistieriile casei regelui, şi ostatici, şi s-a întors la Samaria.
t6cx Şi Ioas, regele lui Israel, a prins pe Amaţia, regele lui Iuda, fiul lui Ioas, fiul lui Ahazia, la Bet-Şemeş, a venit şi a dărâmat zidul Ierusalimului de la poarta lui Efraim până la poarta din colţ, patru sute de coţi.
R5x Şi Iuda a fost bătut de Israel, şi a fugit fiecare la cortul lui.
/4Yx Dar Amaţia n-a ascultat. Şi Ioas, regele lui Israel, s-a urcat; şi el şi Amaţia, regele lui Iuda, şi-au văzut unul altuia faţa la Bet-Şemeşul lui Iuda.
T3#x Într-adevăr, tu ai bătut pe Edom şi inima te-a făcut să te înalţi. Bucură-te mai bine de mărirea ta şi stai acasă; de ce să stârneşti un rău care ar aduce căderea ta şi a lui Iuda?
2x Şi Ioas, regele lui Israel, a trimis la Amaţia, regele lui Iuda, ca să-i spună: Spinul din Liban a trimis să spună cedrului din Liban: Dă pe fiica ta de soţie fiului meu! Şi o fiară sălbatică din Liban a trecut şi a călcat spinul în picioare.
-1UxAtunci Amaţia a trimis nişte mesageri la Ioas, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, regele lui Israel, ca să-i spună: Vino să ne vedem unul pe altul la faţă.
A0}xEl a bătut din Edom zece mii de bărbaţi în Valea Sării, a luat Sela prin război şi a numit-o Iocteel (Supus lui Dumnezeu), nume pe care l-a păstrat până în ziua de azi.
!/=xDar pe fiii ucigaşilor nu i-a omorât, după cum este scris în cartea legii lui Moise în care Domnul a poruncit, zicând: Părinţii să nu fie omorâţi pentru copii şi nici copiii să nu fie omorâţi pentru părinţi, ci fiecare om să fie omorât pentru păcatul lui.
.xŞi de îndată ce împărăţia s-a consolidat în mâinile lui, a ucis pe slujitorii lui, care uciseseră pe tatăl său, regele.
o-YxTotuşi înălţimile n-au fost îndepărtate; poporul jertfea şi ardea tămâie pe înălţimi.
,xEl a făcut ce este drept înaintea Domnului, dar nu ca tatăl său David; el a făcut în totul cum a făcut tatăl său Ioas.
(+KxEl era de douăzeci şi cinci de ani când a ajuns rege şi a domnit douăzeci şi nouă de ani în Ierusalim. Numele mamei lui era Ioadan, din Ierusalim.
* #xÎn anul al doilea al lui Ioas, fiul lui Ioahaz, regele lui Israel, a început să domnească Amaţia, fiul lui Ioas, regele lui Iuda.
z)ox Ioas, fiul lui Ioahaz, a luat înapoi din mâinile lui Ben-Hadad, fiul lui Hazael, cetăţile pe care le-a luat Hazael de la Ioahaz, tatăl său, în timpul războiului. De trei ori l-a bătut Ioas şi a recuperat cetăţile lui Israel.
\(3x Hazael, regele Siriei, a murit şi în locul lui a domnit fiul său Ben-Hadad.
r'_x Dar Domnul S-a îndurat de ei, a avut milă de ei şi Şi-a întors Faţa spre ei, din cauza legământului Său cu Avraam, Isaac şi Iacov, şi până acum n-a vrut să-i nimicească, nici să-i îndepărteze din prezenţa Lui.
U&%x Hazael, regele Siriei, a asuprit pe Israel în toate zilele lui Ioahaz.
%#x Şi s-a întâmplat că pe când îngropau pe un om, iată că au văzut pe una din aceste cete, şi au aruncat pe omul acela în mormântul lui Elisei. De îndată ce omul acela a ajuns şi s-a atins de oasele lui Elisei, a înviat şi a stat pe picioarele lui.
v$gx Elisei a murit şi a fost îngropat. în anul următor, nişte cete de moabiţi au năvălit în ţară.
H# x Omul lui Dumnezeu s-a mâniat pe el şi a zis: Trebuia să fi tras de cinci sau de şase ori, atunci ai fi bătut Siria până ai fi nimicit-o. Dar acum vei bate Siria numai de trei ori.
"+x Apoi Elisei a zis: Ia arcul! Şi el l-a luat. Şi el a zis regelui lui Israel: Trage în pământ! Şi a tras de trei ori, apoi s-a oprit.
!%x şi a zis: Deschide fereastra dinspre est. Şi el a deschis-o. Şi Elisei a zis: Trage! Şi a tras. Şi Elisei a zis: Aceasta este săgeata de eliberare a Domnului şi săgeata de eliberare de sub sirieni; căci vei bate pe sirieni la Afec, până îi vei nimici.
 )x Apoi Elisei a zis regelui lui Israel: Pune-ţi mâna pe arc. Şi el a pus mâna pe arc şi Elisei şi-a pus mâinile pe mâinile regelui,
cAx Şi Elisei i-a zis: Ia un arc şi săgeţi. Şi el a luat un arc şi nişte săgeţi.
a=x Când Elisei s-a îmbolnăvit de o boală de care a murit, Ioas, regele lui Israel, a coborât la el şi a plâns peste faţa lui, şi a zis: Părintele meu! Părintele meu! Carul lui Israel şi călărimea lui!
x Şi Ioas a adormit cu părinţii lui; şi pe tronul lui s-a urcat Ieroboam. Ioas a fost îngropat la Samaria, cu regii lui Israel.
:ox Şi celelalte fapte ale lui Ioas, tot ce a făcut el şi vitejia cu care a luptat cu Amaţia, regele lui Iuda, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel?
A}x Şi el a făcut ce este rău înaintea Domnului; nu s-a depărtat de toate păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care a făcut pe Israel să păcătuiască, ci a umblat în ele.
9mx În anul al treizeci şi şaptelea al lui Ioas, regele lui Iuda, peste Israel a început să domnească Ioas, fiul lui Ioahaz, la Samaria;şi el a domnit şaisprezece ani.
{x Şi Ioahaz a adormit cu părinţii săi, şi l-au îngropat la Samaria; şi în locul lui a domnit fiul său Ioas.
#x Şi celelalte fapte ale lui Ioahaz, tot ce a făcut el, şi vitejia lui, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel?
Ex Căci din tot poporul El n-a lăsat lui Ioahaz decât cincizeci de călăreţi, zece care şi zece mii de pedeştri; căci regele Siriei i-a nimicit şi i-a făcut ca praful din arie.
Ex Cu toate acestea, nu s-au depărtat de păcatele casei lui Ieroboam, care a făcut pe Israel să păcătuiască, ci au umblat în ele; şi chipul Astarteei stătea încă în Samaria.
"?x Şi Domnul a dat lui Israel un eliberator şi ei au scăpat de sub mâna sirienilor. Copiii lui Israel au locuit în corturile lor, ca mai înainte.
x Şi Ioahaz s-a rugat Domnului şi Domnul l-a ascultat, căci a văzut oprimarea lui Israel, fiindcă regele Siriei îl asuprea.
H x Şi mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Israel şi i-a dat în mâna lui Hazael, regele Siriei, şi în mâna lui Ben-Hadad, fiul lui Hazael, în toate zilele vieţii acestor regi.
4cx El a făcut ce este rău înaintea Domnului şi a urmat păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască;el nu s-a abătut de la ele.
G x În anul al douăzeci şi treilea al lui Ioas, fiul lui Ahazia, regele lui Iuda, a început să domnească Ioahaz, fiul lui Iehu, peste Israel la Samaria;şi a domnit şaptesprezece ani.
`;x Căci Iozacar, fiul lui Şimeat, şi Iozabad, fiul lui Şomer, slujitorii lui, l-au lovit şi a murit. Apoi l-au îngropat cu părinţii săi în Cetatea lui David. Şi în locul lui a domnit fiul său Amaţia.
%x Şi slujitorii lui s-au răsculat, au conspirat împotriva lui şi au ucis pe Ioas în casa Milo, care este la coborâşul către Sila.
}ux Celelalte fapte ale lui Ioas şi tot ce a făcut el nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Iuda?
g Ix Şi Ioas, regele lui Iuda, a luat toate lucrurile consacrate, pe care le-au consacrat Iosafat, Ioram şi Ahazia, părinţii săi, regii lui Iuda, şi darurile consacrate de el, şi tot aurul ce se afla în vistieriile Casei Domnului şi ale casei regelui, şi le-a trimis la Hazael, regele Siriei, care nu s-a mai urcat împotriva Ierusalimului.
/ Yx Atunci Hazael, regele Siriei, s-a urcat şi a luptat împotriva Gatului, şi l-a cucerit. Şi Hazael şi-a întors faţa ca să se urce împotriva Ierusalimului.
 x Banii de la jertfele pentru vină şi de la jertfele de ispăşire nu erau aduşi în Casa Domnului, ci erau ai preoţilor.
! =x Şi nu se cerea socoteală de la oamenii în ale căror mâini se dădeau banii ca să-i împartă lucrătorilor, căci ei lucrau cu credincioşie.
W )x ci îi dădeau celor ce făceau lucrarea şi cu ei reparau Casa Domnului.
+Qx Dar din banii ce se aduceau la Casa Domnului nu s-au făcut pentru Casa Domnului cupe de argint, foarfece, tăvi, trompete, nici un vas de aur sau de argint;
Cx zidarilor şi cioplitorilor de piatră, pentru cumpărarea lemnelor şi pietrelor cioplite, ca să repare stricăciunile Casei Domnului şi pentru tot ce trebuia la repararea casei.
[1x Şi banii cântăriţi îi dădeau în mâinile celor care făceau lucrul, celor care supravegheau peste Casa Domnului; şi ei îi împărţeau meşterilor şi constructorilor care lucrau la Casa Domnului,
.Wx Când vedeau că sunt mulţi bani în ladă, se suia cancelarul regelui cu marele preot, îi puneau în saci şi numărau banii care se aflau în Casa Domnului.
|sx Şi Iehoiada a luat o ladă, a făcut o gaură în capac şi a pus-o aproape de altar, în partea dreaptă a căii de intrare în Casa Domnului; şi preoţii care păzeau pragul puneau în ea toţi banii care se aduceau în Casa Domnului.
x Preoţii s-au înţeles să nu mai ia bani de la popor, nici să nu mai fie însărcinaţi cu repararea stricăciunilor casei.
~wx Atunci regele Ioas a chemat pe preotul Iehoiada şi pe ceilalţi preoţi, şi le-a zis: De ce n-aţi reparat stricăciunile casei? Acum să nu mai luaţi bani de la cunoscuţii voştri, ci să-i daţi pentru repararea stricăciunilor casei.
x Dar s-a întâmplat că, în anul al douăzeci şi treilea al regelui Ioas, preoţii încă nu reparaseră stricăciunile casei.
;x să-i ia preoţii, fiecare să ia de la cei pe care-i cunoaşte, şi să repare cu ei stricăciunile casei, oriunde se va găsi vreo crăpătură.
x Şi Ioas a zis preoţilor: Toţi banii consacraţi şi aduşi la Casa Domnului, banii fiecărui om care trece prin numărătoare, banii după estimarea fiecărui om şi toţi banii pe care fiecare om hotărăşte în inima lui să-i aducă la Casa Domnului,
v~gx Dar înălţimile n-au fost îndepărtate; poporul încă mai jertfea şi ardea tămâie pe înălţimi.
{}qx Şi Ioas a făcut ce este drept înaintea Domnului, în toate zilele în care îl învăţa preotul Iehoiada.
)| Ox În anul al şaptelea al lui Iehu a început să domnească Ioas. Şi Ioas a domnit patruzeci de ani la Ierusalim; mama lui se numea Ţibia, din Beer-Şeba.
7{kx Ioas era de şapte ani când a ajuns rege.
zx Şi tot poporul ţării se bucura şi cetatea era liniştită. Căci pe Atalia au omorât-o cu sabia la casa regelui.
yx Şi el a luat pe conducătorii peste o sută, pe cheretiţi şi pe gărzi, şi pe tot poporul ţării, au coborât pe rege din Casa Domnului şi au venit la casa regelui pe drumul care duce la poarta gărzii. Şi Ioas s-a aşezat pe tronul regilor.
~xwx Şi tot poporul ţării a intrat în templul lui Baal şi l-au dărâmat, au sfărâmat cu desăvârşire altarele şi icoanele şi au ucis înaintea altarelor pe Matan, preotul lui Baal. Şi preotul Iehoiada a pus gărzi în Casa Domnului.
w-x Şi Iehoiada a făcut un legământ între Domnul, rege şi popor, că ei vor fi poporul Domnului; şi un legământ între rege şi popor.
svax Ei deci au pus mâna pe ea şi când a ajuns la intrarea cailor de la casa regelui, a fost omorâtă.
ux Atunci preotul Iehoiada a poruncit conducătorilor peste o sută, care erau puşi peste armată, şi le-a zis: Scoateţi-o afară din rânduri şi ucideţi cu sabia pe oricine va merge după ea. Căci preotul zisese: Să nu fie omorâtă în Casa Domnului!
tx Ea s-a uitat şi iată, regele stătea lângă stâlp, după cum era obiceiul, iar conducătorii şi trompetiştii erau lângă rege; şi tot poporul ţării se bucura şi suna din trompete. Atalia şi-a sfâşiat hainele şi a strigat: Trădare! Trădare!
hsKx Când Atalia a auzit vuietul gărzii şi al poporului, a venit la popor în Casa Domnului.
3rax Preotul a adus pe fiul regelui, i-a pus coroana regească şi i-a dat mărturia; ei l-au făcut rege şi l-au uns şi, bătând din palme, au zis: Trăiască regele!
3qax Şi gărzile, fiecare cu armele în mână, au înconjurat pe rege, de la latura dreaptă a casei până la latura stângă a casei, lângă altar şi lângă casă.
p x Şi preotul a dat conducătorilor peste o sută din suliţele şi din scuturile regelui David, care erau în Casa Domnului.
|osx Şi conducătorii peste o sută au îndeplinit tot ce a poruncit preotul Iehoiada. Fiecare şi-a luat oamenii, atât pe cei ce intrau în slujbă cât şi pe cei ce ieşeau din slujbă în ziua Sabatului, şi au venit la preotul Iehoiada.
Jnx Apoi să-l înconjuraţi pe rege, fiecare cu armele lui în mână, şi să omorâţi pe oricine va intra în rândurile voastre; şi să fiţi cu regele când va ieşi şi când va intra.
mx Şi două părţi dintre voi, toţi cei ce ies din slujbă în ziua Sabatului, vor păzi Casa Domnului de lângă rege.
lx o treime va fi la poarta Sur, şi o treime la poarta dinapoia gărzii. Să păziţi bine casa, ca să nu fie atacată.
.kWx Şi el le-a poruncit, zicând: Acesta este lucrul pe care-l veţi face: O treime din voi, care intră în slujbă în ziua Sabatului şi păzeşte casa regelui,
jx Şi în anul al şaptelea Iehoiada a trimis şi a luat pe conducătorii peste o sută ai cheretiţilor şi alergătorilor şi i-a adus la el în Casa Domnului. A făcut legământ cu ei, i-a pus să jure în Casa Domnului şi le-a arătat pe fiul regelui.
ciAx Şi el a stat ascuns cu ea şase ani în Casa Domnului. Şi în ţară domnea Atalia.
h x Dar Ioşeba, fiica regelui Ioram, sora lui Ahazia, a luat pe Ioas, fiul lui Ahazia, şi l-a dus din mijlocul fiilor regelui, care au fost omorâţi;şi l-au ascuns de Atalia, pe el şi pe doica lui, în camera paturilor, şi astfel n-a fost omorât.
g {x Când Atalia, mama lui Ahazia, a văzut că fiul ei a murit, s-a sculat şi a omorât pe toţi cei de neam regesc.
e~&}?|{{Xzzyoxmwvvuu.tt strr]qEpoognnm_lkk3j ihgcffeidlccbaaJ`T_J^^<]\[b[ZhYY`XWW=V{U.TT,SRR(Q]PP7OO'N8MlM LaKJJ/IH2GFEEpDqCjBBXAk@@??'><=c=((+'&& %f$k##'"~"!}! |TNelQ=n+V l ~/ciEMxA dărâmat şi altarul de la Betel, şi înălţimea făcută de Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască; şi a ars înălţimea şi a prefăcut-o în ţărână, şi a ars idolul Astarteei.
uDexŞi a sfărâmat stâlpii sacri şi a dărâmat Astarteele, şi locul lor l-a umplut cu oase omeneşti.
C;x Regele a pângărit înălţimile care erau în faţa Ierusalimului, pe partea dreaptă a Muntelui Pierzării, şi pe care le zidise Solomon, regele lui Israel, Astarteei, urâciunea sidonienilor, lui Chemoş, urâciunea Moabului, şi lui Milcom, urâciunea fiilor lui Amon.
+BQx Regele a dărâmat altarele de pe acoperişul camerei de sus a lui Ahaz, pe care le făcuseră regii lui Iuda, şi altarele pe care le făcuse Manase în cele două curţi ale Casei Domnului; după ce le-a sfărâmat şi le-a luat de acolo, le-a aruncat ţărâna în pârâul Chedron.
WA)x A îndepărtat caii pe care regii lui Iuda îi închinaseră soarelui, la intrarea Casei Domnului, lângă camera dregătorului Netan-Melec, care locuia la periferie; şi a ars în foc carele soarelui.
@/x Şi regele a pângărit Tofetul, în Valea Fiilor lui Hinom, ca nimeni să nu-şi mai treacă fiul sau fiica prin foc în cinstea lui Moloh.
? x Totuşi preoţii înălţimilor nu se urcau la altarul Domnului în Ierusalim, ci mâncau azimi în mijlocul fraţilor lor.
:>oxA adus pe toţi preoţii din cetăţile lui Iuda; a pângărit înălţimile unde ardeau preoţii tămâie, de la Gheba până la Beer-Şeba; şi a dărâmat înălţimile de la porţi, cea care era la intrarea porţii lui Iosua, guvernatorul cetăţii, şi cea care era la stânga porţii cetăţii.
={xA dărâmat casele sodomiţilor care erau în Casa Domnului, şi unde femeile împleteau corturi pentru Astarteea.
j<OxŞi a scos din Casa Domnului idolul Astarteei, şi l-a dus afară din Ierusalim la pârâul Chedron; l-a ars la pârâul Chedron şi l-a prefăcut în cenuşă, iar cenuşa i-a aruncat-o pe mormintele copiilor poporului.
;-xA alungat preoţii idolatri pe care regii lui Iuda i-au pus să ardă tămâie pe înălţimi, în cetăţile lui Iuda şi în împrejurimile Ierusalimului, şi pe cei ce ardeau tămâie lui Baal, soarelui şi lunii, constelaţiilor şi întregii oştiri a cerurilor.
g:IxŞi regele a poruncit marelui preot Hilchia, preoţilor de al doilea ordin, şi păzitorilor pragului, să scoată din templul Domnului toate obiectele care fuseseră făcute pentru Baal, pentru Astarteea, şi pentru toată oştirea cerurilor: şi le-a ars afară din Ierusalim, în ogoarele Chedronului, şi a pus să le ducă cenuşa la Betel.
^97xRegele a stat lângă un stâlp şi a făcut legământ înaintea Domnului, ca să urmeze pe Domnul şi să păzească poruncile, învăţăturile şi legile Lui, din toată inima şi din tot sufletul lui, ca să împlinească astfel cuvintele legământului acestuia, scrise în cartea aceasta. Şi tot poporul a intrat în legământ.
78ixŞi regele s-a urcat la Casa Domnului, cu toţi bărbaţii lui Iuda şi cu toţi locuitorii Ierusalimului, preoţii, profeţii şi tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare; şi el a citit înaintea lor toate cuvintele din Cartea Legământului, care fusese găsită în Casa Domnului.
c7 CxAtunci regele Iosia a strâns la el pe toţi bătrânii lui Iuda şi ai Ierusalimului.
q6]xde aceea, iată, te voi adăuga la părinţii tăi, vei fi adăugat în pace în mormântul tău; şi ochii tăi nu vor vedea toate nenorocirile pe care le voi aduce peste locul acesta. Şi ei au adus regelui răspunsul acesta.
;5qxPentru că ţi s-a muiat inima, pentru că te-ai umilit înaintea Domnului când ai auzit ce am spus împotriva acestui loc şi împotriva locuitorilor lui, care vor ajunge o pustiire şi un blestem, şi pentru că ţi-ai sfâşiat hainele şi ai plâns înaintea Mea, şi Eu te-am auzit, zice Domnul,
-4UxDar să spuneţi regelui lui Iuda, care v-a trimis să întrebaţi pe Domnul: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel, despre cuvintele pe care le-ai auzit:
Y3-xPentru că M-au părăsit şi au ars tămâie altor dumnezei, provocându-Mă la mânie prin toate lucrările mâinilor lor. De aceea, mânia Mea se va aprinde împotriva acestui loc şi nu se va Stinge.
12]xAşa vorbeşte Domnul: Iată, voi trimite nenorociri peste locul acesta şi peste locuitorii lui, după toate cuvintele cărţii pe care a citit-o regele lui Iuda.
t1cxApoi ea le-a zis: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Spuneţi omului care v-a trimis la mine:
q0]xPreotul Hilchia, Ahicam, Acbor, Şafan şi Asaia s-au dus la profetesa Hulda, soţia lui Şalum, fiul lui Ticva, fiul lui Harhas, responsabil cu garderoba (ea locuia în Ierusalim în al doilea cartier.) Şi ei au vorbit cu ea.
_/9x Duceţi-vă şi întrebaţi pe Domnul pentru mine, pentru popor şi pentru Iuda, cu privire la cuvintele cărţii acesteia care s-a găsit; căci mare este mânia Domnului, care s-a ridicat împotriva noastră, pentru că părinţii noştri n-au ascultat de cuvintele cărţii acesteia, şi n-au împlinit tot ce ne este poruncit în ea.
6.gx Atunci regele a dat porunca aceasta preotului Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Şafan, lui Acbor, fiul lui Mica, lui Şafan, scriitorul, şi lui Asaia, slujitorul regelui:
W-)x Când regele a auzit cuvintele din Cartea Legii, şi-a sfâşiat hainele.
, x Şafan, scriitorul, a mai spus regelui, zicând: Preotul Hilchia mi-a dat o carte. Şi Şafan a citit-o înaintea regelui.
_+9x Apoi scriitorul Şafan s-a dus să înştiinţeze pe rege şi a zis: Slujitorii tăi au strâns argintul care se afla în casă, şi l-au dat în mâna celor ce fac lucrarea, care supraveghează Casa Domnului.
(*KxAtunci marele preot Hilchia a zis lui Şafan, scriitorul: Am găsit Cartea Legii în Casa Domnului. Şi Hilchia a dat cartea lui Şafan, şi el a citit-o.
r)_xDar să nu li se ceară socoteală pentru argintul dat în mâinile lor, căci ei lucrează cinstit.
({xşi anume: dulgherilor, zidarilor şi pietrarilor, şi să cumpere lemn şi piatră cioplită, ca să repare casa.
e'ExŞi să se dea argintul în mâna celor ce fac lucrarea în Casa Domnului, care sunt supraveghetori în Casa Domnului; ei să-l dea celor ce sunt în Casa Domnului şi fac lucrul, ca să repare stricăciunile casei,
&5xUrcă-te la marele preot Hilchia şi spune-i să numere argintul adus în Casa Domnului, pe care l-au adunat de la popor cei ce păzesc pragul.
;%qxS-a întâmplat ca în anul al optsprezecelea al regelui Iosia, regele să trimită în Casa Domnului pe Şafan, scriitorul, fiul lui Aţalia, fiul lui Meşulam, zicându-i:
"$?xŞi el a făcut ce este bine înaintea Domnului, şi a umblat în toate căile tatălui său David; nu s-a abătut nici la dreapta, nici la Stânga.
## CxIosia avea opt ani când a devenit rege, şi a domnit treizeci şi unu de ani la Ierusalim. Numele mamei lui era Iedida, fiica lui Adaia, din Boţcat.
~"wxŞi el a fost îngropat în mormântul său, în grădina lui Uza. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Iosia.
{!qxCelelalte fapte ale lui Amon, şi ce a făcut el, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Iuda?
- UxDar poporul ţării a executat pe toţi acei ce conspiraseră împotriva regelui Amon. Şi poporul ţării l-a făcut pe fiul său, Iosia, rege în locul său.
jOxAtunci slujitorii lui Amon au conspirat împotriva lui, şi au omorât pe rege în casa lui.
b?xA părăsit pe Domnul Dumnezeul părinţilor săi şi n-a umblat în calea Domnului,
3xa umblat în toate căile în care umblase tatăl său; şi a slujit idolilor cărora le slujise tatăl său, şi s-a închinat înaintea lor.
^7xŞi el a făcut ce este rău înaintea Domnului, cum făcuse tatăl său Manase;
%ExAmon avea douăzeci şi doi de ani când a ajuns rege, şi a domnit doi ani la Ierusalim. Numele mamei lui era Meşulemet, fiica lui Haruţ, din Iotba.
7xManase a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat în grădina casei, în grădina lui Uza. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Amon.
7xCelelalte fapte ale lui Manase, tot ce a făcut el, şi păcatul pe care l-a făcut, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Iuda?
wixÎn plus, Manase a vărsat foarte mult sânge nevinovat, până când a umplut Ierusalimul de la un capăt la celălalt, pe lângă păcatul lui cu care l-a făcut pe Iuda să păcătuiască, făcând ce este rău înaintea Domnului.
#Axpentru că au făcut ce este rău înaintea Mea şi M-au provocat la mânie din ziua când părinţii lor au ieşit din Egipt până în ziua de azi!
!=xVoi părăsi rămăşiţa moştenirii Mele, şi îi voi da în mâinile duşmanilor lor; şi vor ajunge de jaful şi prada tuturor duşmanilor lor,
I x Şi voi întinde peste Ierusalim frânghia de măsurat a Samariei şi cumpăna casei lui Ahab; voi şterge Ierusalimul ca pe o farfurie, care se şterge şi se întoarce cu faţa în jos.
(Kx iată ce zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Voi aduce peste Ierusalim şi peste Iuda nenorociri care vor asurzi urechile oricui va auzi vorbindu-se de ele.
Fx Pentru că Manase, regele lui Iuda, a făcut aceste urâciuni (el a păcătuit mai rău decât toţi amoriţii dinaintea lui, şi a făcut pe Iuda să păcătuiască prin idolii săi),
Fx Atunci Domnul a vorbit astfel prin robii Săi profeţii:
9x Dar ei n-au ascultat; şi Manase i-a ademenit să facă rău mai mult decât naţiunile pe care Domnul le nimicise dinaintea copiilor lui Israel.
tcxŞi nu voi mai face ca piciorul lui Israel să pribegească afară din ţara pe care am dat-o părinţilor lui – numai să aibă grijă să împlinească tot ce le-am poruncit şi toată legea pe care le-a dat-o robul Meu Moise.
xBa chiar a pus idolul Astarteei, pe care-l făcuse, în casa despre care Domnul zisese lui David şi fiului său Solomon: în casa aceasta şi în Ierusalim, pe care l-am ales dintre toate seminţiile lui Israel, vreau să pun pentru totdeauna Numele Meu.
Z/xŞi-a făcut fiul să treacă prin foc, practica ghicirea şi vrăjitoria, şi consulta oameni care chemau duhurile şi ghiceau viitorul. El a făcut mult rău înaintea Domnului, provocându-L la mânie.
k QxŞi a zidit altare pentru toată oştirea cerurilor în cele două curţi ale Casei Domnului.
p [xA zidit altare în Casa Domnului, cu toate că Domnul spusese: în Ierusalim îmi voi pune Numele.
 xCăci el a zidit din nou înălţimile, pe care Ezechia, tatăl său, le dărâmase; a ridicat altare lui Baal şi a făcut o Astartee, cum făcuse Ahab, regele lui Israel, şi s-a închinat înaintea întregii oştiri a cerului şi i-a slujit.
 %xŞi el a făcut ce este rău înaintea Domnului, după urâciunile popoarelor pe care le alungase Domnul dinaintea copiilor lui Israel.
  )xManase era de doisprezece ani când a ajuns rege şi a domnit cincizeci şi cinci de ani la Ierusalim. Şi numele mamei lui era Hefţiba.
cAxŞi Ezechia a adormit cu părinţii lui. Şi în locul lui a domnit fiul său Manase.
I xŞi celelalte fapte ale lui Ezechia, toată puterea lui şi cum a făcut iazul şi apeductul, prin care a adus apă în cetate, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Iuda?
>wxAtunci Ezechia a zis lui Isaia: Cuvântul Domnului, pe care l-ai rostit, este bun. Căci el îşi zicea: Va fi bine, pentru că va fi pace şi linişte în timpul vieţii mele!
xŞi vor lua din fiii tăi, care vor ieşi din tine, care ţi se vor naşte, şi-i vor face fameni în palatul regelui Babilonului.
7ixIată, vor veni zile când se va duce în Babilon tot ce este în casa ta şi tot ce au strâns părinţii tăi până în ziua de azi;nu va rămâne nimic, zice Domnul.
JxAtunci Isaia a zis lui Ezechia: Ascultă Cuvântul Domnului!
3axŞi Isaia a zis: Ce au văzut în casa ta? Ezechia a răspuns: Au văzut tot ce este în casa mea; nu este nimic în vistieriile mele pe care să nu li-l fi arătat.
H xAtunci profetul Isaia a venit la regele Ezechia şi i-a zis: Ce au zis oamenii aceia şi de unde au venit la tine? Şi Ezechia a zis: Au venit dintr-o ţară îndepărtată, din Babilon.
?yx Şi Ezechia i-a ascultat pe mesageri şi le-a arătat toată casa lucrurilor sale preţioase, argintul şi aurul, mirodeniile şi untdelemnul cel preţios, casa lui cu arme şi tot ce se afla în vistieriile lui; n-a fost nimic în casa lui, nici în împărăţia lui pe care Ezechia să nu-l fi arătat.
+Qx În acelaşi timp, Berodac-Baladan, fiul lui Baladan, regele Babilonului, a trimis o scrisoare şi un dar lui Ezechia;căci auzise că Ezechia fusese bolnav.
~%x Şi Isaia, profetul, s-a rugat Domnului şi El a dat umbra înapoi cu zece trepte din locul în care se coborâse pe cadranul lui Ahaz.
}!x Şi Ezechia a răspuns: E uşor ca umbra să treacă zece trepte înainte; nu aşa, mai bine să se dea umbra înapoi cu zece trepte.
J|x Şi Isaia a zis: Iată, din partea Domnului, semnul că Domnul va împlini lucrul pe care l-a rostit: Vrei să treacă umbra zece trepte înainte sau să se întoarcă zece trepte înapoi?
{ xŞi Ezechia a zis lui Isaia: Care va fi semnul că Domnul mă va vindeca şi că mă voi urca a treia zi la Casa Domnului?
z xApoi Isaia a zis: Luaţi o turtă de smochine. Şi au luat-o şi au pus-o pe umflătură, şi Ezechia S-a însănătoşit.
`y;xVoi mai adăuga la zilele tale cincisprezece ani şi te voi elibera, pe tine şi pe cetatea aceasta, din mâna regelui Asiriei; şi voi apăra cetatea aceasta de dragul Meu şi de dragul slujitorului Meu David.
}xuxÎntoarce-te şi spune lui Ezechia, căpetenia poporului Meu: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul tatălui tău David: Ţi-am auzit rugăciunea şi ţi-am văzut lacrimile; iată, te voi însănătoşi: a treia zi te vei urca la Casa Domnului.
kwQxŞi înainte de a ajunge Isaia în curtea din mijloc, Cuvântul Domnului i-a vorbit, zicând:
/vYxDoamne, adu-Ţi aminte, Te rog, că am umblat înaintea Ta în adevăr şi cu toată inima şi am făcut ce este bine înaintea Ta! Şi Ezechia a plâns cu amar.
\u3xAtunci Ezechia s-a întors cu faţa la perete şi s-a rugat Domnului, zicând:
Ut 'xÎn zilele acelea, Ezechia a fost bolnav pe moarte. Şi profetul Isaia, fiul lui Amoţ, a venit la el şi i-a zis: Aşa vorbeşte Domnul: Pune-ţi casa în ordine, căci vei muri şi nu vei mai trăi.
gsIx%Şi s-a întâmplat că, pe când se închina în templul dumnezeului său Nisroc, Adramelec şi Şareţer, fiii săi, l-au ucis cu sabia şi au fugit în ţara Ararat. Şi în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon.
hrKx$Atunci Sanherib, regele Asiriei, a plecat şi s-a întors acasă; şi a locuit în Ninive.
iqMx#În noaptea aceea a ieşit Îngerul Domnului şi a ucis în tabăra asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Şi când locuitorii s-au sculat dimineaţa, iată, toate trupurile asirienilor zăceau moarte.
upex"Căci Eu voi apăra cetatea aceasta, ca s-o salvez, din cauza Mea şi din cauza slujitorului Meu David.
qo]x!Se va întoarce pe acelaşi drum pe care a venit, şi nu va intra în această cetate, zice Domnul.
inMx De aceea, aşa vorbeşte Domnul cu privire la regele Asiriei: Nu va intra în cetatea aceasta, nici nu va arunca săgeţi în ea, nu va sta înaintea ei cu scutul, nici nu va ridica împotriva ei întărituri de asediu.
mxCăci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă şi din Muntele Sionului cei ce vor scăpa. Râvna Domnului va face lucrul acesta.
~lwxŞi rămăşiţa care va scăpa din casa lui Iuda va prinde iarăşi rădăcini dedesubt şi va da rod deasupra.
kxAcesta îţi va fi semnul: Anul acesta veţi mânca doar ce creşte de la sine; şi în al doilea an ce va răsări din rădăcinile rămase; dar în al treilea an să semănaţi, să seceraţi, să plantaţi vii şi să mâncaţi din rodul lor.
{jqxPentru că furia ta împotriva Mea şi pentru că aroganţa ta au ajuns până la urechile Mele, de aceea voi pune belciugul Meu în nările tale şi zăbala Mea în buzele tale şi te voi face să te întorci pe drumul pe care ai venit.
kiQxDar ştiu când stai jos, când ieşi şi când intri, şi când eşti furios împotriva Mea.
nhWxDe aceea locuitorii lor au fost fără putere, au fost îngroziţi şi făcuţi de ruşine; au fost ca iarba de pe câmp şi ca ierburile verzi, ca iarba de pe acoperişuri şi ca grâul care se usucă înainte de creştere.
cgAxN-ai auzit că Eu de mult am făcut acest lucru şi că l-am hotărât din vremurile străvechi? Acum însă am făcut să se împlinească, pentru ca să prefaci cetăţi fortificate în mormane de dărâmături.
xfkxEu am săpat şi am băut ape străine şi cu tălpile picioarelor mele am secat toate râurile Egiptului.
Ye-xPrin mesagerii tăi ai batjocorit pe Domnul şi ai zis: Cu mulţimea carelor mele m-am urcat pe înălţimea munţilor, pe coastele Libanului; voi tăia cedrii lui cei mai înalţi şi chiparoşii lui cei mai aleşi; voi intra până la locuinţele sale cele mai îndepărtate şi în pădurea lui care este ca o livadă roditoare.
d3xPe cine ai batjocorit şi ai blasfemat tu? Şi împotriva cui ai ridicat glasul şi ţi-ai înălţat ochii? Împotriva Sfântului lui Israel!
5cexAcesta este cuvântul pe care l-a spus Domnul despre el: Fecioara, fiica Sionului, te dispreţuieşte şi râde de tine; fiica Ierusalimului a dat din cap înapoia ta!
9bmxAtunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis la Ezechia, zicând: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Am auzit ceea ce M-ai rugat cu privire la Sanherib, regele Asiriei.
8akxŞi acum, Doamne, Dumnezeul nostru, scapă-ne, Te rugăm, din mâna lui, ca toate împărăţiile pământului să poată cunoaşte că Tu singur, Doamne, eşti Dumnezeu.
'`Ixşi că au aruncat în foc pe dumnezeii lor; pentru că ei nu erau dumnezei, ci lucrarea mâinilor oamenilor – lemn şi piatră. De aceea i-au nimicit.
]_5xEste adevărat, Doamne, că regii Asiriei au nimicit popoarele şi ţările lor
H^ xPleacă-Ţi urechea, Doamne, şi ascultă; deschide-Ţi ochii, Doamne, şi priveşte; şi auzi cuvintele lui Sanherib, care a trimis pe Rabşache să batjocorească pe Dumnezeul Cel viu.
k]QxApoi Ezechia s-a rugat înaintea Domnului şi a zis: Doamne, Dumnezeul lui Israel, Cel ce locuieşti între heruvimi, Tu singur eşti Dumnezeu al tuturor împărăţiilor de pe pământ. Tu ai făcut cerul şi pământul.
\%xŞi Ezechia a luat scrisoarea din mâna mesagerilor şi a citit-o. Apoi s-a urcat în Casa Domnului şi a întins-o înaintea Domnului.
t[cx Unde este regele Hamatului, regele Arpadului şi regele cetăţii Sefarvaimului, al Henei şi al Ivei?
Z#x Oare dumnezeii popoarelor, pe care le-au nimicit părinţii mei, au scăpat ei pe Gozan, Haran, Retef si pe fiii lui Eden din Telasar?
Yx Iată, tu ai auzit ce au făcut regii Asiriei tuturor ţărilor şi cum le-au nimicit cu desăvârşire; vei scăpa tu oare?
GX x Astfel veţi vorbi lui Ezechia, regele lui Iuda, zicând: Nu lăsa pe Dumnezeul tău, în care te încrezi, să te înşele, zicând: Ierusalimul nu va fi dat în mâna regelui Asiriei!
OWx Atunci regele Asiriei a primit următoarea veste cu privire la Tirhaca, regele Etiopiei: Iată, a ieşit ca să facă război cu tine! Aşa că el a trimis din nou mesageri la Ezechia, zicând:
VxRabşache s-a întors şi a găsit pe regele Asiriei luptând împotriva Libnei, căci el auzise de plecarea lui din Lachis.
U9xIată, voi pune în el un duh aşa că va auzi un zvon şi se va întoarce în ţara lui; şi îl voi face să cadă ucis de sabie în ţara lui.
AT}xŞi Isaia le-a zis: Aşa veţi zice stăpânului vostru: Aşa vorbeşte Domnul: Nu te teme de cuvintele pe care le-ai auzit şi cu care M-au batjocorit slujitorii regelui Asiriei.
:SqxSlujitorii regelui Ezechia au venit la Isaia.
IR xPoate că Domnul Dumnezeul tău va auzi toate cuvintele lui Rabşache, pe care stăpânul său, regele Asiriei, l-a trimis să batjocorească pe Dumnezeul cel viu, şi îl va pedepsi pentru cuvintele pe care Domnul Dumnezeul tău le-a auzit. înalţă deci o rugăciune pentru rămăşiţa care a mai fost lăsată.
>QwxŞi ei i-au zis: Aşa vorbeşte Ezechia: Ziua aceasta este o zi de necaz, de mustrare şi de blasfemie; căci copiii au ajuns să se nască, dar nu este putere pentru naştere.
;PqxEl a trimis pe Eliachim, căpetenia casei regelui, şi pe Şebna, secretarul, şi pe cei mai bătrâni dintre preoţi, acoperiţi cu saci, la profetul Isaia, fiul lui Amoţ.
O xCând regele Ezechia a auzit lucrul acesta, şi-a sfâşiat hainele, s-a acoperit cu un sac şi s-a dus în Casa Domnului.
UN%x%Şi Eliachim, fiul lui Hilchia, căpetenia casei regelui, şi Şebna, secretarul, şi Ioah, fiul lui Asaf, cancelarul, au venit la Ezechia cu hainele sfâşiate şi i-au spus cuvintele lui Rabşache.
nMWx$Poporul a tăcut şi nu i-a răspuns o vorbă, căci porunca regelui era: Să nu-i răspundeţi!
L!x#Care din toţi dumnezeii acestor ţări şi-au scăpat ţara din mâna mea, pentru ca şi Domnul să scape Ierusalimul din mâna mea?
K+x"Unde sunt dumnezeii Hamatului şi Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvaimului, ai Henei şi ai Ivei? Au scăpat ei Samaria din mâna mea?
[J1x!Care din dumnezeii popoarelor şi-a eliberat ţara din mâna regelui Asiriei?
%IEx până voi veni şi vă voi duce într-o ţară ca ţara voastră, o ţară cu grâu şi cu vin, o ţară cu pâine şi cu vii, o ţară cu măslini şi cu miere, ca să trăiţi şi să nu muriţi. Nu ascultaţi deci de Ezechia, când vă convinge, zicând: Domnul ne va scăpa!
uHexSă nu ascultaţi de Ezechia, căci aşa zice regele Asiriei: Faceţi pace cu mine printr-un dar şi ieşiţi afară la mine; şi mâncaţi fiecare din voi din via lui şi din smochinul lui, şi beţi fiecare din apa cisternei lui,
4Gcxnici nu-l lăsaţi pe Ezechia să vă facă să vă încredeţi în Domnul, zicând: Domnul ne va scăpa şi cetatea aceasta nu va fi dată în mâna regelui Asiriei.
wFixAşa vorbeşte regele: Să nu vă înşele Ezechia, căci el nu va putea să vă elibereze din mâna mea;
ExAtunci Rabşache a stat şi a strigat în limba ebraică şi a vorbit, zicând: Ascultaţi cuvântul marelui rege, regele Asiriei!
DxDar Rabşache le-a zis: Oare stăpânul meu m-a trimis numai la stăpânul tău şi la tine ca să vorbesc aceste cuvinte? Nu m-a trimis el oare la toţi oamenii care stau pe zid sortiţi să-şi mănânce excrementele şi să-şi bea urina cu voi?
rC_xAtunci Eliachim, fiul lui Hilchia, Şebna şi Ioah, au zis lui Rabşache: Vorbeşte, te rog, slujitorilor tăi în limba siriană, fiindcă o înţelegem; şi nu ne vorbi în limba ebraică, în auzul poporului care este pe zid.
$BCxAm venit eu oare fără voia Domnului împotriva acestui loc, ca să-l nimicesc? Domnul mi-a zis: Urcă-te împotriva acestei ţări şi nimiceşte-o!
+AQxŞi cum ai putea respinge un conducător dintre cei mai mici slujitori ai stăpânului meu şi să-ţi pui încrederea în Egipt pentru care şi călăreţi?
>@wxAcum deci, te sfătuiesc să dai garanţii stăpânului meu, regele Asiriei, şi eu îţi voi da două mii de cai, dacă poţi din partea ta să pui pe ei atâţia călăreţi.
?xPoate îmi veţi spune: Noi ne încredem în Domnul Dumnezeul nostru. Dar nu este El acela ale cărui înălţimi şi altare le-a îndepărtat Ezechia şi a zis lui Iuda şi Ierusalimului: Să vă închinaţi înaintea acestui altar în Ierusalim?
y>mxŞi acum, iată, tu te încrezi în Egipt, în acel toiag de trestie frântă, în care, dacă se va rezema cineva, îşi va înţepa mâna şi o va străpunge; aşa este Faraon, regele Egiptului, pentru toţi cei ce se încred în el.
=1xTu zici că ai sfat şi putere pentru război, dar sunt numai vorbe goale. Aşadar, în cine te încrezi de te răzvrăteşti împotriva mea?
!<=xAtunci Rabşache le-a zis: Spuneţi, vă rog, lui Ezechia: Aşa vorbeşte marele rege, regele Asiriei: Ce încredere este aceasta pe care te bizui?
2;_xŞi când l-au chemat pe rege, au ieşit la ei Eliachim, fiul lui Hilchia, care era peste casa regelui, şi Şebna, secretarul, şi Ioah, fiul lui Asaf, cancelarul.
l:SxAtunci regele Asiriei a trimis din Lachis la Ierusalim, împotriva regelui Ezechia, pe Tartan, pe Rab-Saris şi pe Rabşache împreună cu o armată mare şi puternică; şi ei s-au urcat şi au venit la Ierusalim. Şi când s-au urcat, au venit şi s-au oprit lângă canalul de apă al iazului de sus, pe drumul care duce la ogorul înălbitorului.
D9xÎn timpul acela Ezechia, regele lui Iuda, a tăiat aurul de pe uşile templului Domnului şi de pe uşorii pe care Ezechia, regele lui Iuda, i-a poleit, şi l-a dat regelui Asiriei.
n8WxŞi Ezechia a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului şi în vistieriile casei regelui.
#7AxŞi Ezechia, regele lui Iuda, a trimis la Lachis să spună regelui Asiriei, zicând: Am greşit! Retrage-te de la mine; orice îmi vei impune, voi plăti. Şi regele Asiriei a cerut lui Ezechia, regele lui Iuda, trei sute de talanţi de argint şi treizeci de talanţi de aur.
:6ox Şi în anul al paisprezecelea al regelui Ezechia, Sanherib, regele Asiriei, s-a urcat împotriva tuturor cetăţilor fortificate ale lui Iuda şi a pus stăpânire pe ele.
M5x pentru că n-au ascultat de glasul Domnului Dumnezeului lor, ci au călcat legământul Lui şi pentru că nici n-au ascultat, nici n-au împlinit tot ce poruncise Moise, slujitorul Domnului.
4-x Şi regele Asiriei a dus pe Israel în exil în Asiria şi i-a aşezat la Halah şi Habor, lângă râul Gozan, şi în cetăţile mezilor,
$3Cx Şi după trei ani a luat-o, în al şaselea an al lui Ezechia, care este al nouălea an al lui Osea, regele lui Israel: atunci a fost luată Samaria.
L2x Şi în anul al patrulea al regelui Ezechia, care era al şaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel, Salmanasar, regele Asiriei, s-a urcat împotriva Samariei şi a asediat-o.
1xEl a bătut pe filisteni până la Gaza împreună cu ţinuturile ei, de la turnul de pază până la cetatea cea întărită.
0!xŞi Domnul a fost cu Ezechia; oriunde s-a dus, el a prosperat. El s-a răsculat împotriva regelui Asiriei şi nu i-a mai fost supus.
/xCăci el s-a alipit de Domnul şi nu s-a depărtat de la El, ci a păzit poruncile pe care Domnul le dăduse lui Moise.
:.oxEl şi-a pus încrederea în Domnul Dumnezeul lui Israel; şi dintre toţi regii lui Iuda, care au venit după el sau care au fost înainte de el, n-a fost nici unul ca el.
-#xEl a îndepărtat înălţimile, a dărâmat stâlpii sacri, a tăiat Astarteele şi a sfărâmat în bucăţi şarpele de aramă pe care-l făcuse Moise, deoarece copiii lui Israel arseseră până în zilele acelea tămâie înaintea lui: îl numeau Nehuştan.
h,KxŞi el a făcut ce este drept înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David.
(+KxEl era de douăzeci şi cinci de ani când a ajuns rege şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Numele mamei lui era Abi, fiica lui Zaharia.
* 'xŞi în anul al treilea al lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel, a început să domnească Ezechia, fiul lui Ahaz, regele lui Iuda.
D)x)Naţiunile acestea însă se temeau de Domnul, dar slujeau şi chipurilor lor cioplite; şi copiii lor şi copiii copiilor lor fac până în ziua de azi ce au făcut părinţii lor.
V('x(Dar ei n-au ascultat, ci au făcut după obiceiurile lor de la început.
z'ox'Dar să vă temeţi de Domnul Dumnezeul vostru; şi El vă va elibera din mâna tuturor duşmanilor voştri.
p&[x&Să nu uitaţi legământul pe care l-am făcut cu voi, nici să nu vă temeţi de alţi dumnezei.
1%]x%Să păziţi şi să împliniţi totdeauna învăţăturile, rânduielile, legea şi poruncile, pe care vi le-a scris El, şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei.
;$qx$Ci să vă temeţi numai de Domnul, care v-a scos din ţara Egiptului cu o mare putere şi cu braţ întins; înaintea Lui să vă închinaţi şi Lui să-I aduceţi jertfe.
W#)x#cu care Domnul făcuse legământ şi cărora le-a poruncit, zicând: Să nu vă temeţi de alţi dumnezei, nici să nu vă închinaţi înaintea lor, nici să nu le slujiţi, nici să nu le jertfiţi.
~"wx"Până în ziua de azi ei fac după obiceiurile de la început; nu se închină Domnului şi nici nu fac după legile şi obiceiurile lor, nici după legile şi poruncile pe care le-a dat Domnul copiilor lui Iacov, pe care l-a numit Israel,
!x!Ei se temeau de Domnul, dar slujeau în acelaşi timp şi dumnezeilor lor, după obiceiul popoarelor de unde fuseseră mutaţi.
 -x Ei se temeau şi de Domnul şi din mijlocul lor şi-au făcut preoţi ai înălţimilor, care jertfeau pentru ei în casele înălţimilor.
7ixşi cei din Ava şi-au făcut pe Nibhaz şi pe Tartac, iar cei din Sefarvaim îşi ardeau copiii în foc în cinstea lui Adramelec şi Anamelec, dumnezeii din Sefarvaim.
!xOamenii din Babilon şi-au făcut pe Sucot-Benot, oamenii din Cut şi-au făcut pe Nergal, oamenii din Hamat şi-au făcut pe Aşima,
+QxDar fiecare popor şi-a făcut dumnezeii lui şi i-a pus în casele înălţimilor pe care le-au zidit samaritenii, fiecare popor în cetăţile unde locuia.
5xŞi unul din preoţii care fuseseră luaţi captivi din Samaria a venit şi a locuit în Betel, şi i-a învăţat cum să se teamă de Domnul.
cAxŞi regele Asiriei a poruncit, zicând: Duceţi acolo pe unul din preoţii pe care i-aţi luat în captivitate de acolo; să meargă să locuiască acolo şi să-i înveţe cum să slujească pe Dumnezeul ţării.
;qxAtunci ei au spus regelui Asiriei, zicând: Popoarele pe care le-ai mutat şi le-ai aşezat în cetăţile Samariei nu ştiu cum să slujească Dumnezeului ţării; de aceea, El a trimis nişte lei în mijlocul lor şi iată, îi omoară, pentru că ei nu ştiu cum să slujească Dumnezeului ţării.
)xŞi când au început să locuiască acolo, nu s-au temut de Domnul; de aceea Domnul a trimis nişte lei în mijlocul lor, care-i omorau.
 ~}}Q|`{{ zZyxwvvutssrqpoo+nnmlikk8jjimi hqggf/eCdccbQaa ___]]\\\3[DZZUYYXoWWnVUUSS2RQPONNLLLK|K]K3K JJJ@III6HHHBGGGGZFFFEEEUDDDDDgD-CCCFBB:AAA9@@@A??d>>I==<<<8;;&::L9998885777*6f6955l5'44{4:333422211:00//..C--|-(,,R+++&***_*))(((8''q'&&1%%R$$3#""7!!? ix+OCr"rp we*/Hjx E i 8 P Ji3 h@IFiii lui Ruben, întâiul-născut al lui Israel, au fost: Enoh, Palu, Heţron şi Cârmi.
$?Atotuşi Iuda a fost cel mai puternic între fraţii lui şi din el a ieşit un domnitor, cu toate că dreptul de întâi-născut a fost al lui Iosif.
2> _Fiii lui Ruben, întâiul-născut al lui Israel – el a fost, într-adevăr, întâiul-născut, dar pentru că a pângărit patul tatălui său, dreptul lui de întâi-născut a fost dat fiilor lui Iosif, fiul lui Israel, aşa că genealogia nu este scrisă după dreptul de întâi-născut;
}=s+Au bătut rămăşiţa de amaleciţi, care scăpaseră cu viaţă, şi au locuit acolo până în ziua de azi.
7<g*Câţiva dintre ei, cinci sute de bărbaţi dintre fiii lui Simeon, s-au dus la Muntele Seir. Şi în fruntea lor era Pelatia, Nearia, Refaia şi Uziel, fiii lui Işei.
3;_)Şi aceştia, scrişi pe nume, au venit pe vremea lui Ezechia, regele lui Iuda, şi au sfărâmat corturile lor şi pe maoniţi, care se aflau acolo, şi i-au nimicit cu desăvârşire până în ziua de astăzi, şi au locuit acolo în locul lor, căci acolo era păşune pentru turmele lor.
+:O(Şi ei au găsit păşuni grase şi bune şi o ţară întinsă, liniştită şi paşnică; căci aceia care au locuit acolo mai înainte fuseseră hamiţi.
9}'Şi de aceea, s-au dus înspre Ghedor, până înspre partea de est a văii, căutând păşune pentru turmele lor.
}8s&Aceştia, numiţi aici pe nume, erau capi ai familiilor lor; şi casele lor părinteşti s-au înmulţit mult.
h7I%Ziza, fiul lui Şifei, fiul lui Alon, fiul lui Iedaia, fiul lui Şimri, fiul lui Şemaia.
L6$Elioenai, Iaacoba, Ieşohaia, Asaia, Adiel, Iesimiel, Benaia,
N5#Ioel, Iehu, fiul lui Ioşibia, fiul lui Seraia, fiul lui Asiei.
84k"Meşobab, Iamlec, Ioşa, fiul lui Amaţia,
w3g!şi toate satele dimprejurul acestor cetăţi, până la Baal. Iată locuinţele lor şi genealogia lor:
W2' Şi satele lor erau: Etam, Ain, Rimon, Tochen şi Aşan, cinci cetăţi;
1 la Bet-Marcabot, la Haţar-Susim, la Bet-Birei, şi la Şaaraim. Acestea au fost cetăţile lor până la domnia lui David.
.0Wla Betuel, la Horma, la Ţiclag,
+/Qla Bilha, la Eţem, la Tolad,
D.Ei locuiau la Beer-Şeba, la Molada, la Haţar-Şual,
-5Şimei a avut şaisprezece fii şi şase fiice. Fraţii săi n-au avut mulţi fii. Şi toate familiile lor nu s-au înmulţit ca fiii lui Iuda.
f,EŞi fiii lui Mişma au fost: Hamuel, fiul său, Zacur, fiul său şi Şimei, fiul său.
Y++Fiul lui Saul a fost Şalum, fiul acestuia, Mibsam, fiul acestuia, Mişma.
T*!Fiii lui Simeon au fost: Nemuel, Iamin, Iarib, Zerah şi Saul.
)wAceştia erau olari şi locuiau în livezi şi în lunci; acolo ei locuiau pe lângă rege şi lucrau pentru el.
,(Qşi Iochim, şi oamenii lui Cozeba, şi Ioas, şi Saraf, care au stăpânit asupra Moabului şi asupra lui Iaşubi-Lehem. Dar aceste lucruri sunt străvechi.
&'EŞi fiii lui Şela, fiul lui Iuda, au fost: Er, tatăl lui Leca, Laeda, tatăl lui Mareşa şi al familiilor casei lui Aşbea unde se lucrează pânza,
u&cFiii lui Simon au fost: Amnon, Rina, Ben-Hanan şi Tilon. Fiii lui Işei au fost: Zohet şi Ben-Zohet.
w%gFiii soţiei lui Hodia, sora lui Naham, au fost: tatăl lui Chehila, garmitul, şi Eştemoa, maacatitul.
Z$-Şi soţia lui iudeică a născut pe Iered, tatăl lui Ghedor, pe Eber, tatăl lui Soco, şi pe Iecutiel, tatăl lui Zanoah. Aceştia sunt fiii Bitiei, fiica lui Faraon, pe care a luat-o Mered de soţie.
#'Fiii lui Ezra au fost: Ieter, Mered, Efer şi Ialon. Soţia lui Mered a născut pe Miriam, pe Şamai şi pe Işbah, tatăl lui Eştemoa.
I" Fiii lui Iehaleleel au fost: Zif, Zifa, Tiria şi Asareel.
g!GFiii lui Caleb, fiul lui Iefune, au fost: Iru, Ela şi Naam. Fiul lui Ela a fost Chenaz.
Meonotai a născut pe Ofra. Seraia a născut pe Ioab, tatăl locuitorilor din Valea Dulgherilor, căci aceştia erau dulgheri.
X) Fiii lui Chenaz au fost: Otniel şi Seraia. Fiul lui Otniel a fost Hatat.
~u Şi Eston a născut pe Bet-Rafa, Paseah şi Techina, tatăl lui Ir-Nahaş. Aceştia sunt bărbaţii de la Reca.
\1 Chelub, fratele lui Şuha, a născut pe Mechir, care a fost tatăl lui Eston.
 Şi Iaebeţ a chemat pe Dumnezeul lui Israel şi a zis: Dacă mă vei binecuvânta şi-mi vei întinde teritoriile, dacă mâna Ta va fi cu mine şi dacă mă vei feri de nenorocire, aşa încât să nu fiu în suferinţă! Şi Dumnezeu i-a dat ce ceruse.
 Iaebeţ a fost mai onorat decât fraţii lui; mama lui i-a pus numele Iaebeţ (Trist), zicând: Pentru că l-am născut cu durere.
a;Coţ a născut pe Anub, pe Haţobeba şi pe familiile lui Aharhel, fiul lui Harum.
;qFiii Helei au fost: Ţeret, Ţohar şi Etnan.
lQNaara i-a născut pe Ahuzam, pe Hefer, pe Temeni şi pe Ahaştari. Aceştia sunt fiii Naarei.
RŞi Aşhur, tatăl lui Tecoa, a avut două soţii, Helea şi Naara.
1Şi Penuel era tatăl lui Ghedor, iar Ezer era tatăl lui Husa. Aceştia sunt fiii lui Hur, întâiul-născut al Efratei, tatăl lui Betleem.
{oŞi aceştia sunt urmaşii tatălui lui Etam: Izreel, Işma şi Idbaş; numele surorii lor era Haţelelponi.
Şi Reaia, fiul lui Şobal, a născut pe Iahat, şi Iahat a născut pe Ahumai şi Lahad. Acestea sunt familiile ţoreatiţilor.
M Fiii lui Iuda au fost: Pereţ, Heţron, Cârmi, Hur şi Şobal.
veFiii lui Elioenai au fost: Hodavia, Eliaşib, Pelaia, Acub, Iohanan, Delaia şi Anani, şapte de toţi.
U#Fiii lui Nearia au fost: Elioenai, Ezechia şi Azricam, trei de toţi.
Fiul lui Şecania a fost Şemaia. Fiii lui Şemaia au fost Hatuş, Igheal, Bariah, Nearia şi Şafat, şase de toţi.
yFiii lui Hanania au fost: Pelatia şi Isaia; fiii lui Refaia, fiii lui Arnan, fiii lui Obadia, fiii lui Şecania.
Rşi Haşuba, Ohel, Berechia, Hasadia, Iuşab-Hesed, cinci de toţi.
 Fiii lui Pedaia au fost: Zorobabel şi Şimei. Fiii lui Zorobabel au fost: Meşulam şi Hanania, Şelomit, sora lor;
J  Malchiram, Pedaia, Şenaţar, Iecamia, Hoşama şi Nedabia.
N Fiii lui Ieconia au fost: Asir, al cărui fiu a fost Şealtiel;
R Fiii lui Ioiachim au fost: Ieconia, fiul său; Zedechia, fiul său.
 {Fiii lui Iosia au fost Iohanan, întâiul-născut; Ioiachim, al doilea; Zedechia, al treilea; Şalum, al patrulea.
0[Amon, fiul său; Iosia, fiul său.
F Ahaz, fiul său; Ezechia, fiul său; Manase, fiul său;
G Amaţia, fiul său; Azaria, fiul său; Iotam, fiul său;
D Ioram, fiul său; Ahazia, fiul său; Ioas, fiul său;
jM Fiul lui Solomon a fost Roboam; Abia, a fost fiul său; Asa, fiul său; Iosafat, fiul său;
b= Aceştia sunt fiii lui David, pe lângă fiii concubinelor, şi Tamar era sora lor.
<sElişama, Eliada şi Elifelet, nouă de toţi.
!=Noga, Nefeg, Iafia,
4cDe asemenea, Ibhar, Elisama, Elifelet,
Şi aceştia i s-au născut la Ierusalim: Şimea, Şobab, Natan şi Solomon, patru, de la Bat-Şua, fiica lui Amiel.
~)Aceştia şase i s-au născut la Hebron. El a domnit acolo şapte ani şi şase luni, iar la Ierusalim a domnit treizeci şi trei de ani.
j}Mal cincilea a fost Şefatia, de la Abitai; al şaselea a fost Itream, de la soţia sa Egla.
|al treilea a fost Absalom, fiul Maachei, fiica lui Talmai, regele Gheşurului; al patrulea a fost Adonia, fiul Haghitei,
6{ gAceştia sunt fiii lui David care i s-au născut la Hebron: întâiul-născut a fost Amnon, de la Ahinoam din Izreel; al doilea a fost Daniel, de la Abigail din Carmel;
Bz}7Şi familiile scriitorilor care locuiau la Iaebeţ au fost: tireatiţii, şimeatiţii şi sucatiţii. Aceştia sunt cheniţii, care s-au născut din Hamat, tatăl casei lui Recab.
yyk6Fiii lui Salma au fost: Betleem şi netofatiţii, Atrot-Bet-Ioab, jumătate din manahatiţi şi ţoreiţi.
"x=5Familiile lui Chiriat-Iearim au fost: ietriţii, putiţii, şumatiţii şi mişraiţii. Din aceste familii au ieşit ţoreatiţii şi eştaoliţii.
vwe4Şi fiii lui Şobal, tatăl lui Chiriat-Iearim, au fost: Haroe şi jumătate din familiile lui Manuhot.
Iv 3Salma, tatăl lui Betleem şi Haref, tatăl lui Bet-Gader.
u2Aceştia au fost descendenţii lui Caleb: Fiii lui Hur, întâiul-născut al Efratei, au fost Şobal, tatăl lui Chiriat-Iearim,
t1Ea a mai născut pe Şaaf, tatăl lui Madmana, şi pe Seva, tatăl lui Macbena şi tatăl lui Ghibea. Fiica lui Caleb era Acsa.
Os0Maaca, ţiitoarea lui Caleb, a născut pe Şeber şi pe Tirhana.
Yr+/Şi fiii lui Iahdai au fost: Reghem, Iotam, Gheşan, Pelet, Efa şi Şaaf.
mqS.Efa, concubina lui Caleb, a născut pe Haran, pe Moţa şi pe Gazez. Haran a născut pe Gazez.
Tp!-Şi fiul lui Şamai a fost Maon, iar Maon a fost tatăl lui Bet-Ţur.
]o3,Şema a născut pe Raham, tatăl lui Iorcheam, şi Rechem a născut pe Şamai.
Fn+Fiii lui Hebron au fost Core, Tapuah, Rechem şi Şema.
m3*Fiii lui Caleb, fratele lui Ierahmeel, au fost. Meşa, întâiul-născut, care a fost tatăl lui Zif, şi fiii lui Mareşa, tatăl lui Hebron.
Jl )Şalum a născut pe Iecamia; Iecamia a născut pe Elişama.
Ek(Elasa a născut pe Sismai; Sismai a născut pe Şalum.
Ej'Azaria a născut pe Haleţ; Haleţ a născut pe Elasa.
?iy&Obed a născut pe Iehu; Iehu a născut pe Azaria;
?hy%Zabad a născut pe Eflal;Eflal a născut pe Obed;
@g{$Atai a născut pe Natan; Natan a născut pe Zabad;
hfI#Şi Şeşan a dat pe fiica lui de soţie sclavului său Iarha şi ea i-a născut pe Atai.
be="Şeşan n-a avut fii, dar a avut fiice. Şeşan avea un sclav egiptean numit Iarha.
Yd+!Fiii lui Ionatan au fost Pelet şi Zaza. Aceştia sunt fiii lui Ierahmeel.
gcG Fiii lui Iada, fratele lui Şamai, au fost. Ieter şi Ionatan. Ieter a murit fără fii.
ibKFiul lui Apaim a fost Işei. Fiul lui Işei a fost Şeşan. Fiul lui Şeşan a fost Ahlai.
QaFiii lui Nadab au fost: Seled şi Apaim. Seled a murit fără fii.
_`7Numele soţiei lui Abişur era Abihail şi ea i-a născut pe Ahban şi pe Molid.
b_=Fiii lui Onam au fost: Şamai şi Iada. Fiii lui Şamai au fost: Nadab şi Abişur.
a^;Fiii lui Ram, întâiul-născut al lui Ierahmeel, au fost: Maaţ, Iamin şi Echer.
V]%Ierahmeel a avut o altă soţie, numită Atara;ea a fost mama lui Onam.
\Fiii lui Ierahmeel, întâiul-născut al lui Heţron, au fost: Ram, întâiul-născut, Buna, Oren şi Oţem, născuţi din Ahia.
|[qDupă ce Heţron a murit în Caleb-Efrata, Abia, soţia lui Heţron, i-a născut pe Aşhur, tatăl lui Tecoa.
9ZkGheşur şi Siria au luat satele lui Iair, cu Chenatul şi cetăţile care se ţineau de el: şaizeci de cetăţi. Toţi aceştia erau fiii lui Machir, tatăl lui Galaad.
hYISegub a născut pe Iair, care a avut douăzeci şi trei de cetăţi în ţara Galaadului.
*XMDupă aceea, Heţron a intrat la fiica lui Machir, tatăl lui Galaad, cu care s-a căsătorit când el era de şaizeci de ani; şi ea i-a născut pe Segub.
GWŞi Hur a născut pe Uri şi Uri a născut pe Beţaleel.
]V3Când Azuba a murit, Caleb a luat ca soţie pe Efrat, care i-a născut pe Hur.
U5Caleb, fiul lui Heţron, a avut copii cu soţia sa Azuba şi cu Ieriot. Aceştia sunt fiii pe care i-a avut cu Azuba: Ieşer, Şobab şi Ardon.
UT#Abigail a născut pe Amasa; tatăl lui Amasa a fost Ieter, ismaelitul.
lSQSurorile lor erau: Ţeruia şi Abigail. Fiii Ţeruiei au fost: Abişai, Ioab şi Asael, trei.
>Qwpe Nataneel, al patrulea, pe Radai, al cincilea,
iPK Isai a născut pe Eliab, întâiul-născut, pe Abinadab, al doilea, pe Şimea, al treilea,
=Ou Boaz a născut pe Obed. Obed a născut pe Isai.
BN Nahşon a născut pe Salma. Salma a născut pe Boaz.
gMG Ram a născut pe Aminadab. Aminadab a născut pe Nahşon, conducătorul fiilor lui Iuda.
`L9 Fiii care i s-au născut lui Heţron au fost Ierahmeel, Ram şi Chelubai (Caleb).
*KOFiul lui Etan a fost Azaria.
@JyFiii lui Cârmi au fost: Acar {În Iosua 7:18 este Acan}, cel ce a tulburat pe Israel, care a păcătuit cu privire la lucrurile care trebuiau nimicite cu desăvârşire.
]I3Fiii lui Zerah au fost: Zimri, Etan, Heman, Calcol şi Dara, în total: cinci.
9HmFiii lui Pereţ au fost: Heţron şi Hamul.
lGQŞi Tamar, nora lui Iuda, i-a născut pe Pereţ şi Zerah. Toţi fiii lui Iuda au fost cinci.
AF{Fiii lui Iuda au fost: Er, Onan, Şela. Cei trei i s-au născut din fiica lui Şua, canaanita. Er, întâiul-născut al lui Iuda, era rău înaintea Domnului; şi El l-a omorât.
;EqDan, Iosif, Beniamin, Neftali, Gad şi Aşer.
[D 1Aceştia au fost fiii lui Israel: Ruben, Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Zabulon,
aC =6conducătorul Magdiel, conducătorul Iram. Aceştia au fost conducătorii Edomului.
OB 5conducătorul Chenaz, conducătorul Teman, conducătorul Mibţar,
NA 4conducătorul Oholibama, conducătorul Ela, conducătorul Pinon,
@ 3Hadad a murit şi el. Şi conducătorii Edomului au fost: conducătorul Timna, conducătorul Alia, conducătorul Ietet,
7? i2Şi când Baal-Hanan a murit, în locul lui a domnit Hadad; şi numele cetăţii lui a fost Pahi. Numele soţiei lui era Mehetabeel, fiica lui Matred, fiica lui Mezahab.
T> #1Când a murit Saul, în locul lui a domnit Baal-Hanan, fiul lui Acbor.
[= 10Şi când Samla a murit, în locul lui a domnit Saul, din Rehobot-de-pe-Râu.
L< /Când a murit Hadad, în locul lui a domnit Samla din Masreca.
"; ?.Şi când Huşam a murit, în locul lui a domnit Hadad, fiul lui Bedad, care a bătut pe Madian în câmpia Moabului. Numele cetăţii lui era Avit.
Y: --Când a murit Iobab, în locul lui a domnit Huşam, din ţara Temaniţilor.
_9 9,Şi când Bela a murit, în locul lui a domnit Iobab, fiul lui Zerah, din Boţra.
.8 W+Iată regii care au domnit în ţara Edomului înainte de a domni vreun rege peste copiii lui Israel: Bela, fiul lui Beor; şi numele cetăţii lui era Dinhaba.
f7 G*Fiii lui Eter au fost: Bilhan, Zaavan şi Iaacan. Fiii lui Dişan au fost: Uţ şi Aran.
d6 C)Fiul lui Ana a fost Dişon. Fiii lui Dişon au fost: Hamran, Eşban, Itran şi Cheran.
s5 a(Fiii lui Şobal au fost: Alian, Manahat, Ebal, Şefi şi Onam. Fiii lui Ţibeon au fost: Aia şi Ana.
R4 'Fiii lui Lotan au fost: Hori şi Homam. Sora lui Lotan a fost Timna.
Z3 /&Fiii lui Seir au fost: Lotan, Şobal, Ţibeon, Ana, Dişon, Eter şi Dişan.
C2 %Fiii lui Reuel au fost: Nahat, Zerah, Şama şi Miza.
\1 3$Fiii lui Elifaz au fost: Teman, Omar, Ţefi, Gaetam, Chenaz, Timna şi Amalec.
K0 #Fiii lui Esau au fost: Elifaz, Reuel, Ieuş, Iaelam şi Core.
Q/ "Avraam a născut pe Isaac. Fiii lui Isaac au fost: Esau şi Israel.
n. W!Fiii lui Madian au fost: Efa, Efer, Enoh, Abida şi Eldaa. Toţi aceştia au fost fiii Cheturei.
- ) Fiii Cheturei, concubina lui Avraam, au fost: Zimran, Iocşan, Medan, Madian, Işbac şi Şuah. Fiii lui Iocşan au fost: Seba şi Dedan.
F, Ietur, Nafiş şi Chedma. Aceştia sunt fiii lui Ismael.
-+ WMişma, Duma, Masa, Hadad, Tema,
k* QAceştia sunt urmaşii lor: Nebaiot, întâiul-născut al lui Ismael, Chedar, Adbeel, Mibsam,
7) kFiii lui Avraam au fost: Isaac şi Ismael.
%( GAvram, care este Avraam.
!' ?Serug, Nahor, Terah,
& ;Eber, Peleg, Rehu,
$% ESem, Arpacşad, Şelah,
V$ 'pe Ofir, pe Havila şi pe Iobab. Toţi aceştia au fost fiii lui Ioctan.
*# Qpe Ebal, pe Abimael, pe Seba,
+" Spe Hadoram, pe Uzai, pe Dicla,
O! Ioctan a născut pe Almodad, pe Şelef, pe Haţarmavet, pe Ierah,
 ;Lui Eber i s-au născut doi fii: numele unuia era Peleg, pentru că pe vremea lui s-a împărţit pământul, iar numele fratelui său era Ioctan.
J Arpacşad a născut pe Şelah; şi Şelah a născut pe Eber.
d CFiii lui Sem au fost: Elam, Asur, Arpacşad, Lud şi Aram;Uţ, Hul, Gheter şi Meşec.
1 _arvadiţi, ţemariţi şi hamatiţi.
( Mheviţi, archiţi, siniţi,
8 mşi pe iebusiţi, amoriţi şi ghirgasiţi;
K  Canaan a născut pe Sidon, întâiul lui născut, şi pe Het,
S ! Patrusimi, Casluhimi, (din care au ieşit filistenii şi caftorimii).
E  Miţraim a născut pe Ludim, Ananim, Lehabim, Naftuhim,
S ! Cuş a născut pe Nimrod; el a început să fie puternic pe pământ.
t c Fiii lui Cuş au fost: Saba, Havila, Sabta, Raema şi Sabteca. Fiii lui Raema au fost: Seba şi Dedan.
C Fiii lui Ham au fost: Cuş, Miţraim, Put şi Canaan.
J Fiii lui Iavan au fost: Elişa, Tarsisa, Chitim şi Rodanim.
C Fiii lui Gomer au fost: Aşchenaz, Difat şi Togarma.
Z /Fiii lui Iafet au fost: Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Meşec şi Tiras.
% GNoe, Sem, Ham şi Iafet.
% GEnoh, Metuşelah, Lemec,
' KChenan, Mahalaleel, Iered,
 7Adam, Set, Enos,
 xŞi cât priveşte proviziile lui, a existat o raţie pe care i-o dădea regele, o porţie zilnică, în tot timpul vieţii lui.
{ qxI-a schimbat hainele de închisoare şi Ioiachin a mâncat totdeauna la masa lui, în tot timpul vieţii lui.
n Wxi-a vorbit frumos şi a pus tronul lui mai presus de tronul regilor care erau cu el în Babilon.
 )xÎn al treizeci şi şaptelea an al captivităţii lui Ioiachin, regele lui Iuda, în a douăzeci şi şaptea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, regele Babilonului, în cel dintâi an al domniei lui, a eliberat pe Ioiachin, regele lui Iuda, din închisoare;
1 ]xAtunci tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, şi conducătorii armatelor, s-au sculat şi au plecat în Egipt, pentru că le era frică de caldei.
tcxDar în luna a şaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elişama, din familia regală, a venit împreună cu zece oameni şi au lovit şi au omorât atât pe Ghedalia cât şi pe iudeii şi pe caldeii care erau cu el la Miţpa.
G xŞi Ghedalia le-a jurat, lor şi oamenilor lor, şi le-a zis: Să nu vă fie teamă de slujitorii caldeilor. Locuiţi în ţară şi slujiţi regelui Babilonului, şi o veţi duce bine.
@{xCând au auzit toţi conducătorii armatelor, ei şi oamenii lor, că regele Babilonului a pus guvernator pe Ghedalia, s-au dus la Ghedalia, la Miţpa, şi anume: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careah, Seraia, fiul lui Tanhumet, din Netofa, şi Iaazania, fiul lui Maacatit, ei şi oamenii lor.
?yxŞi Nebucadneţar, regele Babilonului, l-a făcut pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan, guvernator peste poporul care mai rămăsese şi pe care îl lăsase în ţară.
)xRegele Babilonului i-a lovit şi i-a omorât la Ribla, în ţara Hamatului. Astfel Iuda a fost dus în captivitate, departe de ţara lui.
dCxNebuzaradan, căpitanul gărzii, i-a luat şi i-a dus la regele Babilonului, la Ribla.
hKxŞi din cetate a mai luat un ofiţer care avea sub comanda lui pe oamenii de război, cinci oameni care făceau parte din sfătuitorii regelui şi care au fost găsiţi în cetate, pe scriitorul conducătorului armatei, însărcinat să înscrie la armată pe poporul ţării, şi şaizeci de oameni din poporul ţării, care se aflau în cetate.
xCăpitanul gărzii a luat pe marele preot Seraia, pe Ţefania, al doilea preot, şi pe cei trei păzitori ai pragului.
4cxÎnălţimea unui stâlp era de optsprezece coţi şi deasupra avea un capitel de bronz, a cărui înălţime era de trei coţi; împrejurul capitelului era o împletitură în formă de reţea şi rodii, toate din bronz; tot aşa avea şi al doilea stâlp cu împletitura în formă de reţea.
%ExCei doi stâlpi, marea şi piedestalele pe care le făcuse Solomon pentru Casa Domnului, toate uneltele acestea de bronz aveau o greutate necunoscută.
~xCăpitanul gărzii a mai luat şi tăvile pentru cărbuni şi lighenele, tot ce era de aur şi tot ce era de argint.
x}kxAu luat cenuşarele, lopeţile, foarfecele, ceştile şi toate uneltele de bronz cu care se făcea slujba.
|;x Caldeii au sfărâmat stâlpii de bronz din Casa Domnului, piedestalele, marea de bronz care era în Casa Domnului şi au dus bronzul în Babilon.
{x Însă căpitanul gărzii a lăsat ca viticultori şi lucrători de pământ câţiva dintre cei mai săraci din ţară.
4zcx Nebuzaradan, căpitanul gărzii, a luat captivi pe cei ce mai rămăseseră în cetate din popor, pe cei ce fugiseră la regele Babilonului şi pe cealaltă mulţime.
vygx Toată armata caldeilor, care era cu căpitanul gărzii, a dărâmat zidurile dimprejurul Ierusalimului.
sxax A ars Casa Domnului, casa regelui şi toate casele Ierusalimului; a dat foc tuturor caselor mai mari.
kwQxÎn ziua a şaptea a lunii a cincea (era în amil al nouăsprezecelea al domniei lui Nebucadneţar, regele Babilonului), a venit Nebuzaradan, căpitanul gărzii, slujitorul regelui Babilonului, şi a intrat în Ierusalim.
v3xAu înjunghiat pe fiii lui Zedechia în faţa lui; apoi lui Zedechia i-au scos ochii, l-au legat cu lanţuri de bronz şi l-au dus la Babilon.
uxEi l-au prins pe rege şi l-au adus sus la regele Babilonului, la Ribla; şi au pronunţat o sentinţă împotriva lui.
txDar armata caldeilor l-a urmărit pe rege şi l-au ajuns în câmpiile Ierihonului. Şi toată armata lui s-a risipit de la el.
+sQxAtunci s-a făcut o spărtură în zidul cetăţii şi toţi oamenii de război au fugit noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri de lângă grădina regelui, deşi caldeii îşi aşezaseră tabăra în jurul cetăţii. Şi regele a apucat-o pe drumul care duce în câmpie.
r{xÎn ziua a noua a lunii a patra foametea era aşa de mare în cetate încât nu era pâine pentru poporul ţării.
[q1xCetatea a fost sub asediu până în al unsprezecelea an al regelui Zedechia.
p xÎn al nouălea an al domniei lui Zedechia, în ziua a zecea a lunii a zecea, Nebucadneţar, regele Babilonului, a venit cu toată armata lui împotriva Ierusalimului; şi-a aşezat tabăra înaintea lui şi a construit un zid de asediu împrejurul lui.
`o;xŞi lucrul acesta s-a întâmplat din cauza mâniei Domnului împotriva Ierusalimului şi împotriva lui Iuda, pe care voia să-i lepede dinaintea Lui. Şi Zedechia s-a răsculat împotriva regelui Babilonului.
^n7xŞi el a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse Ioiachim.
1m]xZedechia avea douăzeci şi unu de ani când a devenit rege, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Numele mamei sale era Hamutal, fiica lui Ieremia, din Libna.
lxŞi regele Babilonului a pus rege, în locul lui Ioiachin, pe unchiul său Matania, căruia i-a schimbat numele în Zedechia.
gkIxpe toţi războinicii, în număr de şapte mii, pe meşteri şi pe fierari, în număr de o mie, toţi cei care erau oameni viteji şi buni pentru război. Pe aceştia regele Babilonului i-a adus captivi în Babilon.
?jyxŞi pe Ioiachin l-a dus captiv în Babilon. Şi a dus în captivitate, din Ierusalim la Babilon, pe mama regelui, pe soţiile regelui, pe ofiţerii lui şi pe mai-marii ţării,
hiKxŞi a dus în captivitate tot Ierusalimul, pe toţi conducătorii şi pe toţi oamenii viteji, în număr de zece mii, cu toţi meşterii şi fierarii. N-a mai rămas nimeni afară de cei mai săraci oameni din ţară.
^h7x Şi a dus de acolo toate vistieriile Casei Domnului şi vistieriile casei regelui; şi a sfărâmat toate vasele de aur pe care le făcuse Solomon, regele lui Israel, în templul Domnului, cum spusese Domnul.
ggIx Atunci Ioiachin, regele lui Iuda, cu mama lui, cu slujitorii lui, cu conducătorii lui şi cu ofiţerii lui s-au dus la regele Babilonului; şi, în al optulea an al domniei lui, regele Babilonului l-a luat prizonier.
rf_x Nebucadneţar, regele Babilonului, a venit înaintea cetăţii în timp ce o asediau slujitorii lui.
e#x În vremea aceea, slujitorii lui Nebucadneţar, regele Babilonului, s-au urcat împotriva Ierusalimului, şi cetatea a fost asediată.
ad=x Şi el a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său.
'cIxIoiachin avea optsprezece ani când a devenit rege, şi a domnit trei luni la Ierusalim. Numele mamei lui era Nehuşta, fiica lui Elnatan, din Ierusalim.
6bgxŞi regele Egiptului n-a mai ieşit din ţara lui, pentru că regele Babilonului luase tot ce era al regelui Egiptului, de la pârâul Egiptului până la râul Eufrat.
caAxIoiachim a adormit cu părinţii Săi. Şi în locul lui a domnit fiul său Ioiachin.
`xCelelalte fapte ale lui Ioiachim şi tot ce a făcut el, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Iuda?
'_Ixşi din cauza sângelui nevinovat pe care-l vărsase Manase; căci el umpluse Ierusalimul cu sânge nevinovat, lucru pe care Domnul n-a vrut să-l ierte.
*^OxLucrul acesta s-a întâmplat numai după porunca Domnului, care voia să lepede pe Iuda dinaintea Lui, din cauza tuturor păcatelor săvârşite de Manase,
]yxAtunci Domnul a trimis împotriva lui Ioiachim cete de caldei, cete de sirieni, cete de moabiţi şi cete de amoniţi; le-a trimis împotriva lui Iuda, ca să-l nimicească, după cuvântul pe care-l spusese Domnul prin robii Săi profeţii.
"\ AxPe vremea sa, Nebucadneţar, regele Babilonului, a pornit cu război, şi Ioiachim i-a fost supus trei ani; dar s-a răsculat din nou împotriva lui.
h[Kx%Şi el a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuseră părinţii săi.
/ZYx$Ioiachim avea douăzeci şi cinci de ani când a devenit rege, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Numele mamei lui era Zebuda, fiica lui Pedaia, din Ruma.
Y+x#Ioiachim a dat lui Faraon argintul şi aurul; dar a trebuit să pună impozit asupra ţării ca să poată da banii după porunca lui Faraon;el a pretins argintul şi aurul de la poporul ţării, de la fiecare potrivit cu estimarea lui, ca să-l dea lui Faraon Neco.
VX'x"Şi Faraon Neco a pus rege pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său Iosia, şi i-a schimbat numele în Ioiachim. Şi Faraon a luat pe Ioahaz şi a mers în Egipt, şi Ioahaz a murit acolo.
XW+x!Faraon Neco l-a pus în închisoarea din Ribla, în ţara Hamatului, ca să nu mai domnească la Ierusalim; şi a impus asupra ţării un tribut de o sută de talanţi de argint şi de un talant de aur.
gVIx Şi el a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuseră părinţii lui.
*UOxIoahaz avea douăzeci şi trei de ani când a devenit rege, şi a domnit trei luni la Ierusalim. Numele mamei lui era Hamutal, fiica lui Ieremia, din Libna.
oTYxSlujitorii Lui i-au dus trupul din Meghido într-un car, l-au adus la Ierusalim şi l-au îngropat în mormântul lui. Şi poporul ţării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia, l-a uns şi l-a făcut rege în locul tatălui său.
VS'xPe vremea sa, Faraon Neco, regele Egiptului, s-a urcat în ajutorul regelui Asiriei, la Râul Eufrat; şi regele Iosia s-a dus împotriva lui. Şi când l-a văzut, Faraon Neco l-a omorât la Meghido.
R{xCelelalte fapte ale lui Iosia, şi tot ce a făcut el, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Iuda?
[Q1xŞi Domnul a zis: Voi lepăda şi pe Iuda dinaintea Mea, cum am lepădat pe Israel, şi voi lepăda cetatea aceasta a Ierusalimului, pe care o alesesem, şi casa despre care am zis: Acolo va fi Numele Meu.
1P]xTotuşi Domnul nu S-a întors din înverşunarea marii Lui mânii, de care era aprins împotriva lui Iuda, din cauza tuturor lucrurilor cu care-L provocase Manase.
qO]xÎnainte de Iosia, n-a fost nici un rege care să se întoarcă la Domnul ca el, din toată inima, din tot sufletul şi din toată puterea lui, întocmai după toată Legea lui Moise; şi nici după el n-a fost nici unul ca el.
2N_xMai mult, Iosia a stârpit pe cei ce chemau duhurile, pe cei ce prevesteau viitorul, terafimii, idolii şi toate urâciunile care se vedeau în ţara lui Iuda şi la Ierusalim, ca să împlinească astfel cuvintele legii, scrise în cartea pe care o găsise preotul Hilchia în Casa Domnului.
MyxDar în al optsprezecelea an al regelui Iosia s-au sărbătorit aceste Paşti în cinstea Domnului, la Ierusalim.
,LSxPaşti ca acestea sigur nu se sărbătoriseră din vremea judecătorilor care judecau pe Israel şi în tot timpul regilor lui Israel şi al regilor lui Iuda.
6KgxRegele a dat următoarea poruncă întregului popor: Sărbătoriţi Pastele în cinstea Domnului Dumnezeului vostru, cum este scris în această carte a legământului.
J+xA înjunghiat pe altare pe toţi preoţii înălţimilor, care erau acolo, şi a ars pe ele oase de oameni. Apoi s-a întors la Ierusalim.
mIUxIosia a mai înlăturat toate templele idolatre ale înălţimilor care se aflau în cetăţile Samariei, şi pe care le făcuseră regii lui Israel, ca să mânie pe Domnul; a făcut cu ele întocmai cum făcuse în Betel.
H/xŞi el a zis: Lăsaţi-l; nimeni să nu-i mişte oasele! Astfel au păstrat oasele lui împreună cu ale profetului care venise din Samaria.
G xApoi a zis: Ce este piatra aceasta de mormânt pe care o văd? Şi oamenii din cetate i-au răspuns: Este mormântul omului lui Dumnezeu care a venit din Iuda şi a proclamat împotriva altarului din Betel lucrurile acestea pe care le împlineşti tu.
F{xCând Iosia s-a întors, a văzut mormintele care erau acolo în munte. Şi el a trimis să ia oasele din morminte şi le-a ars pe altar şi l-a pângărit, după Cuvântul Domnului, rostit prin omul lui Dumnezeu, care vestise aceste cuvinte.
r]~~H}}|T{{zz_yylxwwovguu$tusrqqYq ppHooodonnYn mmpmll\lkkSjjj?iiicihh^ggg$f\eere ddzd&ccoc0bbb%aaaL`__Y_^^]]]"\t\Z(YTXX5WrVVMUUTTSSFRRtQQP+OOINNMLLK|K'J4IIHtGGaGF|EE.DDeDCBBAAV@@@q?>>>(==i=$<<{<>;;::L: 999}888 77X766"5555e5"4444k4F4333p222921100d//o..B-,,5++/**v*)x((('S&&%% $$,#""V!t jq"9KJo/=} { #m,X K Q b T [OEbrlDQ Atunci cei trei bărbaţi s-au strecurat prin tabăra filistenilor şi au scos apă din fântâna de la poarta Betleemului. Au luat-o şi au adus-o lui David, dar David n-a vrut s-o bea, ci a vărsat-o înaintea Domnului.
C Şi David a avut o dorinţă şi a zis: O, dacă mi-ar da cineva să beau apă din fântâna de la poarta Betleemului!
WB' David era atunci în cetate, iar garnizoana filistenilor era la Betleem.
9Ak Şi trei dintre cei treizeci de conducători au coborât la stânca lui David, în peştera Adulam, iar armata filistenilor şi-a aşezat tabăra în Valea Refaimiţilor.
@ Dar ei s-au oprit în mijlocul acelui câmp, l-au apărat şi au ucis pe filisteni. Şi Domnul le-a dat o mare biruinţă.
i>K Şi după el, Eleazar, fiul lui Dodo, ahohitul, care a fost unul din cei trei războinici.
]=3 Iată numărul oamenilor viteji pe care îi avea David: Iaşobeam, fiul lui Hacmoni, domn al conducătorilor; el şi-a ridicat suliţa împotriva a trei sute de oameni, pe care i-a omorât o singură dată.
_<7 Aceştia erau conducătorii vitejilor pe care-i avea David, care s-au întărit împreună cu el în împărăţia lui, şi cu tot Israelul, ca să-l facă rege, după Cuvântul Domnului cu privire la Israel.
S; David ajungea din ce în ce mai mare si Domnul oştirilor era cu el.
:} Şi el a fortificat cetatea de jur împrejur, de la Milo şi de jur împrejur, şi Ioab a reparat restul cetăţii.
Q9 David a locuit în cetate; de aceea, au numit-o Cetatea lui David.
!8; David a zis: Oricine va ataca primul pe iebusiţi, va fi conducător şi domn. Ioab, fiul Ţeruiei, s-a urcat cel dintâi şi a ajuns conducător.
7 Şi locuitorii din Iebus au zis lui David: Nu vei intra aici! Dar David a luat cetatea Sionului (aceasta este Cetatea lui David).
w6g Şi David şi tot Israelul au mers la Ierusalim, adică Iebus, unde erau iebusiţii, locuitorii ţării.
k5O De aceea, toţi bătrânii lui Israel au venit la rege, la Hebron; şi David a făcut un legământ cu ei la Hebron înaintea Domnului. Şi ei au uns pe David rege peste Israel, după Cuvântul Domnului spus prin Samuel.
v4e Ba mai mult, în trecut, când Saul era rege, tu erai acela care scoteai şi aduceai pe Israel înăuntru; şi Domnul Dumnezeul tău ţi-a zis: Tu vei paşte pe poporul Meu Israel şi tu vei fi conducător peste poporul Meu Israel.
3 Atunci tot Israelul s-a strâns la David, la Hebron, zicând: Iată, noi suntem os din osul tău şi carne din carnea ta.
2w Şi el n-a întrebat pe Domnul. De aceea, Domnul l-a omorât şi împărăţia a dat-o lui David, fiul lui Isai.
P1 Astfel Saul a murit din cauza păcatului pe care l-a făcut împotriva Domnului, pentru că n-a păzit Cuvântul Domnului şi pentru că a întrebat şi a cerut sfatul celor ce cheamă morţii.
I0 s-au sculat toţi bărbaţii viteji şi au luat trupul lui Saul şi trupurile fiilor lui şi le-au adus la Iabes; le-au îngropat oasele sub stejarul din Iabes şi au postit şapte zile.
q/[ Şi când au auzit toţi locuitorii din Iabesul din Galaad tot ce i-au făcut filistenii lui Saul,
p.Y Au pus armele lui Saul în templul dumnezeilor lor şi i-au atârnat capul în templul lui Dagon.
3-_ Ei l-au dezbrăcat şi i-au luat capul şi armele, şi au trimis vorbă prin toată ţara filistenilor, ca să dea de ştire în templul idolilor lor şi poporului.
, A doua zi, filistenii au venit ca să dezbrace morţii şi au găsit pe Saul şi pe fiii lui căzuţi pe Muntele Ghilboa.
f+E Şi când toţi bărbaţii lui Israel, care locuiau în vale, au văzut că fugeau şi că Saul şi fiii lui au murit, şi-au părăsit cetăţile şi au fugit şi ei. Şi filistenii au venit şi s-au aşezat acolo.
k*O Astfel Saul şi cei trei fii ai lui au murit, şi toată casa lui a murit în acelaşi timp.
w)g Şi când purtătorul armelor lui a văzut că Saul este mort, s-a aruncat şi el în sabie şi a murit.
( Atunci Saul a zis celui ce-i ducea armele: Scoate-ţi sabia şi străpunge-mă cu ea, ca nu cumva să vină aceşti necircumcişi şi să-şi bată joc de mine! Cel ce-i ducea armele n-a vrut, căci se temea. Şi Saul şi-a luat sabia şi s-a aruncat în ea.
p'Y Bătălia s-a înteţit împotriva lui Saul, arcaşii l-au lovit şi el a fost rănit de arcaşi.
& Filistenii au urmărit pe Saul şi pe fiii lui. Şi filistenii au ucis pe Ionatan, pe Abinadab şi pe Malchi-Şua, fiii lui Saul.
%  Filistenii s-au luptat cu Israel şi bărbaţii lui Israel au fugit dinaintea filistenilor şi au căzut ucişi pe Muntele Ghilboa.
$ ,Aţei a avut şase fii şi acestea sunt numele lor: Azricam, Bocru, Ismael, Şearia, Obadia şi Hanan. Aceştia sunt fiii lui Aţei.
}#s +Moţa a născut pe Binea. Fiul acestuia a fost Refaia;Eleasa a fost fiul acestuia; Aţei a fost fiul acestuia.
o"W *Ahaz a născut pe Iaera; Iaera a născut pe Alemet, Azmavet şi Zimri; Zimri a născut pe Moţa.
=!u )Fiii lui Mica au fost: Piton, Melec şi Tahrea.
P  (Fiul lui Ionatan a fost Merib-Baal. Merib-Baal a născut pe Mica.
 'Ner a născut pe Chis, Chis a născut pe Saul, Saul a născut pe Ionatan, pe Malchi-Şua, pe Abinadab şi pe Eşbaal.
pY &Miclot a născut pe Şimeam. Şi ei locuiau tot la Ierusalim lângă fraţii lor, cu fraţii lor.
/Y %Ghedor, Ahio, Zaharia şi Miclot.
Y+ $Abdon a fost fiul său întâi născut, apoi Ţur, Chis, Baal, Ner, Nadab,
`9 #Şi în Gabaon locuia tatăl lui Gabaon, Ieiel; şi numele soţiei lui era Maaca.
 "Aceştia erau capii caselor părinteşti ai leviţilor, după generaţiile lor, conducători, şi locuiau în Ierusalim.
H !Aceştia sunt cântăreţii, capi de familie ai leviţilor, care locuiau în camerele templului şi erau scutiţi de alte slujbe; căci ei erau angajaţi în slujbele lor zi şi noapte.
) Şi unii din fraţii lor, dintre chehatiţi, erau însărcinaţi să pregătească pentru fiecare Sabat pâinile pentru punerea înainte.
~u Matitia, unul din leviţi, întâiul-născut al lui Şalum, coreitul, avea grijă de turtele coapte în tigaie.
L Şi unii din fiii preoţilor pregăteau tămâia mirositoare.
&E Unii din ei erau puşi să răspundă de mobilier şi de toate uneltele sanctuarului, şi de făină, de vin, de untdelemn, de tămâie şi de miresme.
% Unii dintre ei erau puşi să răspundă de uneltele pentru slujbă, căci ei le numărau când le aduceau şi când le duceau înapoi.
1[ Şi ei petreceau noaptea în jurul Casei lui Dumnezeu, pentru că lor le era încredinţată paza ei şi ei aveau sarcina de a o deschide în fiecare dimineaţă.
2] căci aceşti patru conducători ai uşierilor, care erau leviţi, erau totdeauna în slujbă şi răspundeau de camerele şi de vistieriile din Casa lui Dumnezeu.
}s Şi fraţii lor, care locuiau în satele lor, trebuiau să vină la ei din când în când, câte şapte zile,
Y+ Uşierii erau aşezaţi în cele patru direcţii: est, vest, nord şi sud.
uc Ei şi fiii lor au răspuns de uşile Casei Domnului, adică ale casei cortului, ca să le păzească.
^5 Toţi aceştia care au fost aleşi ca să fie uşieri, erau două sute doisprezece. Aceştia erau înscrişi după genealogiile lor, în satele lor. David şi văzătorul Samuel îi puseseră în slujba lor.
Z - Zaharia, fiul lui Meşelemia, era uşier ia intrarea cortului întâlnirii.
i K Şi Fineas, fiul lui Eleazar, fusese în trecut conducătorul lor şi Domnul fusese cu el.
 Şalum, fiul lui Core, fiul lui Ebiasaf, fiul lui Core şi fraţii săi din casa tatălui său, coreiţii, răspundeau de lucrarea de slujire, păzitori ai pragurilor cortului; şi părinţii lor fuseseră păzitori ai intrării în tabăra Domnului.
 w Până în ziua de azi aceştia au stat la uşa regelui, la est. Aceştia erau uşierii taberei fiilor lui Levi.
o W Şi uşierii au fost Şalum, Acub, Talmon, Ahiman şi fraţii lor; Şalum era conducătorul lor.
- Obadia, fiul lui Şemaia, fiul lui Galal, fiul lui Iedutun; Berechia, fiul lui Asa, fiul lui Elcana, care locuia în satele netofatiţilor.
^5 Bacbacar; Hereş; Galal; Matania, fiul lui Mica, fiul lui Zicri, fiul lui Asaf;
uc Dintre leviţi: Şemaia, fiul lui Haşub, fiul lui Azricam, fiul lui Haşabia, dintre fiii lui Merari;
8i şi fraţii lor, conducători ai caselor lor părinteşti, o mie şapte sute şaizeci. Ei erau oameni foarte pricepuţi pentru lucrarea de slujire în Casa lui Dumnezeu.
,Q Adaia, fiul lui Ieroham, fiul lui Paşhur, fiul lui Malchia; Maesai, fiul lui Adiel, fiul lui Iahzera, fiul lui Meşulam, fiul lui Meşilemit, fiul lui Imer;
 Azaria, fiul lui Hilchia, fiul lui Meşulam, fiul lui Ţadoc, fiul lui Meraiot, fiul lui Ahitub, mai-marele Casei lui Dumnezeu;
9m Dintre preoţi: Iedaeia; Iehoiarib; Iachin;
#? şi fraţii lor, după generaţiile lor, nouă sute cincizeci şi şase. Toţi oamenii aceştia au fost capi de familie ai caselor lor părinteşti.
 Ibneia, fiul lui Ieroham; Ela, fiul lui Uzi, fiul lui Micri; Meşulam, fiul lui Şefatia, fiul lui Reuel, fiul lui Ibnia;
oW Şi dintre fiii lui Beniamin au fost Salu, fiul lui Meşulam, fiul lui Hodavia, fiul lui Asenua;
^~5 Şi dintre fiii lui Zerah au fost Ieuel şi fraţii săi, şase sute nouăzeci.
U}# Şi dintre şiloniţi au fost Asaia, întâiul-născut, şi fiii săi.
y|k Utai, fiul lui Amihud, fiul lui Omri, fiul lui Imri, fiul lui Bani, dintre fiii lui Pereţ, fiul lui Iuda.
{ Şi la Ierusalim locuiau câţiva dintre fiii lui Iuda, dintre fiii lui Beniamin şi dintre fiii lui Efraim şi Manase:
z1 Şi cei dintâi locuitori care s-au aşezat în proprietăţile lor, în cetăţile lor, erau israeliţii, preoţii, leviţii şi netiniţii.
Cy  Tot Israelul era înregistrat după genealogii; şi iată, au fost înscrişi în cartea regilor lui Israel. Şi Iuda a fost dus în exil în Babilon din cauza necredincioşiei lor.
"x=(Fiii lui Ulam au fost arcaşi, oameni viteji. Ei au avut mulţi fii şi nepoţi, o sută cincizeci de toţi. Toţi aceştia erau fiii lui Beniamin.
wy'Şi fiii lui Eşec, fratele său, au fost Ulam, întâiul lui născut, Ieus, al doilea, şi Elifelet, al treilea.
%vC&Şi Aţei a avut şase fii, ale căror nume au fost acestea: Azricam, Bocru, Ismael, Şearia, Obadia şi Hanan. Toţi aceştia au fost fiii lui Aţei.
|uq%Moţa a născut pe Binea. Fiul acestuia a fost Rafa; Eleasa a fost fiul acestuia; Aţei a fost fiul acestuia.
st_$Ahaz a născut pe Iehoada; Iehoada a născut pe Alemet, Azmavet şi Zimri; Zimri a născut pe Moţa;
Bs#Fiii lui Mica au fost Piton, Melec, Taerea şi Ahaz.
Tr!"Fiul lui Ionatan a fost Merib-Baal, iar Merib-Baal a născut pe Mica.
q!Ner a născut pe Chis; Chis a născut pe Saul; Saul a născut pe Ionatan, pe Malchi-Şua, pe Abinadab şi pe Eşbaal.
p şi Miclot, care a născut pe Şimea. Şi ei au locuit tot la Ierusalim, lângă fraţii lor, împreună cu fraţii lor.
#oAGhedor, Ahio, Zecher,
Wn'Şi fiul lui întâi-născut a fost Abdon, apoi Ţur, Chis, Baal, Nadab,
SmTatăl lui Gabaon locuia la Gabaon şi numele soţiei lui era Maaca.
lAceştia au fost capii caselor părinteşti, între generaţiile lor, conducători. Aceştia au locuit la Ierusalim.
Ak}Iaareşia, Elia şi Zicri au fost fiii lui Ieroham.
+jQŞamşerai, Şeharia, Atalia,
9imIfdeia şi Penuel au fost fiii lui Şaşac.
%hEHanania, Elam, Antotia,
"g?Abdon, Zicri, Hanan,
"f?Işpan, Eber, Eliel,
@e{Adaia, Beraia şi Şimrat au fost fiii lui Şimei.
&dGElienai, Ţiltai, Eliel,
#cAIachim, Zicri, Zabdi,
@b{Işmerai, Izlia şi Iobab au fost fiii lui Elpaal.
.aWZebadia, Meşulam, Hizchi, Eber,
<`sMicael, Işfa şi Ioha au fost fiii lui Beria.
"_?Zebadia, Arad, Eder,
%^EAhio, Şaşac, Ieremot,
] şi Beria şi Şema, care erau capii caselor părinteşti ai locuitorilor din Aialon, care au alungat pe locuitorii Gatului.
i\K Fiii lui Elpaal au fost: Eber, Mişeam şi Şemer, care a zidit Ono şi Lod cu satele lor,
8[k Cu Huşim a avut pe: Abitub şi pe Elpaal.
`Z9 Ieuţ, Şochia şi Mirma. Aceştia au fost fiii săi, capii caselor părinteşti.
KY Cu soţia sa Hodeş a avut pe: Iobab, Ţibia, Meşa, Malcam,
tXaŞi Şaharaim a avut copii în ţara Moabului, după ce a alungat pe soţiile sale: Huşim şi Baara.
`W9Naaman, Ahia şi Ghera. Ghera, care i-a deportat, a născut pe Uza şi pe Ahihud.
V%Şi aceştia sunt fiii lui Ehud, care erau capii caselor părinteşti ai locuitorilor din Gheba şi care au fost deportaţi la Manahat:
(UKGhera, Şefufan şi Huram.
%TEAbişua, Naaman, Ahoah,
9SmFiii lui Bela au fost: Adar, Ghera, Abihud,
=Rupe Noha, al patrulea, şi pe Rafa, al cincilea.
lQ SBeniamin a născut pe Bela, întâiul lui născut, pe Aşbel, al doilea, pe Ahrah, al treilea,
P{(Toţi aceştia au fost fiii lui Aşer, conducătorii caselor lor părinteşti, oameni aleşi şi viteji, capi ai conducătorilor. Şi numărul celor înscrişi după genealogiile lor în serviciul militar a fost de douăzeci şi şase de mii.
:Mo%Beţer, Hod, Sama, Şilşa, Itran şi Beera.
KL$Fiii lui Ţofah au fost: Şuah, Harnefer, Şual, Beri, Imra,
XK)#Şi fiii lui Helem, fratele lui, au fost: Ţofah, Imna, Şeleş şi Amal.
BJ"Fiii lui Şamer au fost: Ahi, Rohega, Huba şi Aram.
`I9!Fiii lui Iaflet au fost: Pasac, Bimhal şi Aşvat. Aceştia sunt fiii lui Iaflet.
YH+ Şi Eber a născut pe Iaflet, pe Şomer şi pe Hotam şi pe sora lor Şua.
ZG-Fiii lui Beria au fost: Eber şi Malchiel, care a fost tatăl lui Birzavit.
XF)Fiii lui Aşer au fost: Imna, Işva, Işvi şi Beria, şi sora lor Serah.
^E5Şi pe graniţă, fiii lui Manase au stăpânit Bet-Şeanul cu satele lui, Taanacul cu satele lui, Meghidoul cu satele lui, Dorul cu satele lui. în aceste cetăţi au locuit fiii lui Iosif, fiul lui Israel.
+DOStăpânirea şi locuinţa lor era Betelul şi satele lui; la est, Naaran, la vest Ghezer cu satele lui, Sihemul cu satele lui, până la Gaza cu satele ei.
/CYNun, fiul său; Iosua, fiul său.
IB Laedan, fiul său; Amihud, fiul său; Elişama, fiul său;
dAAŞi Refah a fost fiul său, la fel şi Reşef, Telah, fiul său şi Tahan, fiul său.
o@WFiica ei era Şeera, care a zidit Bet-Horonul de jos şi Bet-Horonul de sus, şi pe Uzen-Şeera.
7?gŞi când a intrat la soţia sa, ea a rămas însărcinată şi a născut un fiu; el i-a pus numele Beria (În nenorocire), pentru că nenorocirea era în casă.
`>9Efraim, tatăl lor, a plâns multe zile şi fraţii lui au venit să-l mângâie.
3=_Zabad, fiul său; Şutelah, fiul său; Ezer şi Elead. Oamenii din Gat, care au fost născuţi în ţară, i-au omorât, pentru că s-au coborât să le ia turmele.
z<mFiii lui Efraim au fost: Şutelah; Bered, fiul său; Tahat, fiul său; Eleada, fiul său; Tahat, fiul Său;
H; Şi fiii lui Şemida erau: Ahian, Sihem, Lichi şi Aniam.
Q:Sora sa, Hamolechet, a născut pe Işhod, pe Abiezer şi pe Mahla.
r9]Fiul lui Ulam a fost Bedan. Aceştia au fost urmaşii lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase.
8+Maaca, soţia lui Machir, a născut un fiu şi i-a pus numele Pereş; numele fratelui său era Şereş şi fiii săi erau Ulam şi Rechem.
-7SMachir a luat de soţie pe sora lui Hupim şi Şupim, al cărei nume era Maaca. Numele celui de al doilea fiu era Ţelofhad; dar Ţelofhad a avut numai fiice.
6Fiii lui Manase au fost: Asriel, pe care l-a născut concubina lui siriană; ea a născut pe Machir, tatăl lui Galaad.
X5) Fiii lui Neftali au fost: Iahţiel, Guni, Ieţer şi Şalum, fiii Bilhei.
R4 Şupim şi Hupim erau fiii lui Ir, iar Huşim a fost fiul lui Aher.
:3m Toţi aceşti fii ai lui Iediael au fost conducători ai caselor părinţilor lor; ei erau şaptesprezece mii două sute de oameni viteji în stare să meargă la război.
2  Fiul lui Iediael a fost Bilhan, iar fiii lui Bilhan au fost: Ieuş, Beniamin, Ehud, Chenaana, Zetan, Tarsis şi Ahişahar.
1# Şi ei erau înscrişi după generaţiile lor, conducători ai caselor lor părinteşti, douăzeci de mii două sute de oameni viteji.
0%Fiii lui Becher au fost: Zemira, Ioaş, Eliezer, Elioenai, Omri, Ieremot, Abia, Anatot şi Alamet. Toţi aceştia erau fiii lui Becher.
o/WFiii lui Bela au fost: Eţbon, Uzi, Uziel, Ierimot şi Iri, de toţi cinci. Ei erau conducători ai caselor părinţilor lor, toţi înscrişi după genealogii, douăzeci şi două de mii treizeci şi patru de oameni viteji.
R.Fiii lui Beniamin au fost: Bela, Becher şi Iediael, trei de toţi.
-5Şi fraţii lor, după toate familiile lui Isahar, erau bărbaţi viteji, în total optzeci şi şapte de mii, înregistraţi după genealogii.
G,Şi cu ei aveau, după generaţiile lor, după casele părinţilor lor, treizeci şi şase de mii de oameni, ostaşi înarmaţi pentru război, căci aveau multe soţii şi mulţi fii.
+Şi fiul lui Uzi a fost Izrahia. Fiii lui Izrahia au fost: Micael, Obadia, Ioel, Işia, cinci de toţi: toţi au fost conducători.
* Fiii lui Tola au fost: Uzi, Refaia, Ieriel, Iahmai, Ibsam şi Samuel, conducătorii caselor lor părinteşti, şi anume ai lui Tola, bărbaţi viteji în generaţiile lor; în zilele lui David numărul lor era de douăzeci şi două de mii şase sute.
Y) -Şi fiii lui Isahar au fost: Tola, Pua, Iaşub şi Şimron, patru de toţi.
](3QHesbonul cu locurile lui de păşunat şi Iaezer cu locurile lui de păşunat.
'wPŞi din seminţia lui Gad: Ramot din Galaad cu locurile lui de păşunat, Mahanaim cu locurile lui de păşunat,
]&3OChedemot cu locurile lui de păşunat şi Mefaat cu locurile lui de păşunat.
h%INŞi de cealaltă parte a Iordanului, în faţa Ierihonului, pe partea estică a Iordanului, din seminţia lui Ruben, li s-au dat: Beţer, în deşert, cu locurile lui de păşunat, Iahţa cu locurile lui de păşunat,
%$CMŞi celorlalţi fii ai lui Merari li s-au dat din seminţia lui Zabulon: Rimono cu locurile lui de păşunat şi Taborul cu locurile lui de păşunat.
0#YLŞi din seminţia lui Neftali: Chedeş din Galileea cu locurile lui de păşunat, Hamon cu locurile lui de păşunat şi Chiriataim cu locurile lui de păşunat.
Y"+KHucoc cu locurile lui de păşunat şi Rehob cu locurile lui de păşunat.
s!_JŞi din seminţia lui Aşer: Masai cu locurile lui de păşunat, Abdon cu locurile lui de păşunat,
X )IRamot cu locurile lui de păşunat şi Anem cu locurile lui de păşunat.
wgHŞi din seminţia lui Isahar: Chedeş cu locurile lui de păşunat, Dobrat cu locurile lui de păşunat,
6eGFiilor lui Gherşom le-au dat: din familia jumătăţii seminţiei lui Manase, Golan, în Basan cu locurile lui de păşunat şi Aştarot cu locurile lui de păşunat.
4aFŞi din jumătatea seminţiei lui Manase au dat: Aner cu locurile lui de păşunat şi Bileam cu locurile lui de păşunat, pentru restul familiei fiilor lui Chehat.
^5EAialon cu locurile lui de păşunat şi Gat-Rimon cu locurile lui de păşunat.
\1DIocmean cu locurile lui de păşunat, Bet-Horon cu locurile lui de păşunat,
%CCŞi din cetăţile de refugiu li s-au dat: Sihem cu locurile lui de păşunat, în ţinutul muntos al lui Efraim, Ghezer cu locurile lui de păşunat,
ykBUnora din familiile fiilor lui Chehat li s-au dat cetăţi, ca teritoriu al lor, din seminţia lui Efraim.
?wAŞi au dat prin sorţi, din seminţia fiilor lui Iuda, din seminţia fiilor lui Simeon şi din seminţia fiilor lui Beniamin, aceste cetăţi, pe care le-au menţionat pe nume.
eC@Copiii lui Israel au dat deci leviţilor aceste cetăţi cu locurile lor de păşunat.
3_?Fiilor lui Merari, după familiile lor, li s-au dat prin sorţi douăsprezece cetăţi din seminţia lui Ruben, din seminţia lui Gad şi din seminţia lui Zabulon.
P>Şi fiii lui Gherşon, după familiile lor, au primit treisprezece cetăţi din seminţia lui Isahar, din seminţia lui Aşer, din seminţia lui Neftali şi din seminţia lui Manase, în Basan.
*M=Şi celorlalţi fii ai lui Chehat, care au rămas din familia acelei seminţii, li s-au dat prin sorţi zece cetăţi din jumătatea seminţiei lui Manase.
b=<Şi din seminţia lui Beniamin: Gheba cu locurile lui de păşunat, Alemet cu locurile lui de păşunat, Anatot cu locurile lui de păşunat. Toate cetăţile lor erau treisprezece cetăţi, după familiile lor.
\1;Aşan cu locurile lui de păşunat, Bet-Şemeş cu locurile lui de păşunat.
V%:Hilen cu locurile lui de păşunat, Debir cu locurile lui de păşunat,
*M9Şi fiilor lui Aaron li s-au dat următoarele cetăţi de refugiu: Hebron, Libna şi locurile ei de păşunat, Iatir, Eştemoa cu locurile ei de păşunat,
[/8dar câmpia cetăţii şi satele ei au fost date lui Caleb, fiul lui Iefune.
X)7li s-au dat Hebronul, în ţara lui Iuda, şi păşunile dimprejurul lui;
- S6Şi acestea sunt locuinţele lor, după satele lor, în teritoriile lor. Fiilor lui Aaron, din familiile chehatiţilor, (căci ei au ieşit primii la sorţi),
8 k5Ţadoc, fiul său şi Ahimaaţ, fiul său.
H  4Meraiot, fiul său; Amaria, fiul său; Ahitub, fiul său;
D 3Buchi, fiul său; Uzi, fiul său; Zerahia, fiul său;
g G2Aceştia sunt fiii lui Aaron: Eleazar, fiul său; Fineas, fiul său; Abişua, fiul său;
#1Dar Aaron şi fiii lui ofereau jertfe pe altarul arderilor-de-tot şi pe altarul tămâierii, şi erau rânduiţi pentru toată lucrarea din Locul Preasfânt, şi ca să facă ispăşire pentru Israel, potrivit cu tot ce poruncise Moise, slujitorul lui Dumnezeu.
mS0Şi fraţii lor, leviţii, erau însărcinaţi cu toată slujba locaşului Casei lui Dumnezeu.
N/fiul lui Mahli, fiul lui Muşi, fiul lui Merari, fiul lui Levi.
=u.fiul lui Amţi, fiul lui Bani, fiul lui Şemer,
E-fiul lui Haşabia, fiul lui Amaţia, fiul lui Hilchia,
,Şi fraţii lor, fiii lui Merari, care stăteau la stânga, erau: Etan, fiul lui Chişi, fiul lui Abdi, fiul lui Maluc,
?y+fiul lui Iahat, fiul lui Gherşom, fiul lui Levi.
<s*fiul lui Etan, fiul lui Zima, fiul lui Şimei,
<s)fiul lui Etni, fiul lui Zerah, fiul lui Adaia,
B(fiul lui Micael, fiul lui Baaseia, fiul lui Malchia,
o~W'Şi fratele său Asaf, care stătea la dreapta sa, era Asaf, fiul lui Berechia, fiul lui Şimea,
Q}&fiul lui Iţehar, fiul lui Chehat, fiul lui Levi, fiul lui Israel.
N|%fiul lui Tahat, fiul lui Asir, fiul lui Ebiasaf, fiul lui Core,
R{$fiul lui Elcana, fiul lui Ioel, fiul lui Azaria, fiul lui Ţefania,
Oz#fiul lui Ţuf, fiul lui Elcana, fiul lui Mahat, fiul lui Amasai,
Py"fiul lui Elcana, fiul lui Ieroham, fiul lui Eliel, fiul lui Toah,
x!Şi aceştia sunt cei care slujeau cu fiii lor: dintre fiii chehatiţilor erau: Heman cântăreţul, fiul lui Ioel, fiul lui Samuel,
Dw Ei slujeau cu cântări înaintea locaşului cortului întâlnirii, până când Solomon a zidit Casa Domnului la Ierusalim; şi ei îşi făceau slujba după cum erau planificaţi.
v Aceştia sunt cei pe care David i-a pus în serviciul de cântare în Casa Domnului, după ce chivotul s-a odihnit acolo.
FuŞimea, fiul său; Haghia, fiul său; Asaia, fiul său.
bt=Fiii lui Merari au fost Mahli; Libni, fiul său; Şimei, fiul său; Uza, fiul său;
Us#Fiii lui Samuel au fost: Ioel, întâiul-născut, şi Abia, al doilea.
GrEliab, fiul său; Ieroham, fiul său; Elcana, fiul său.
`q9Cât despre Elcana, fiii lui Elcana au fost: Ţofai, fiul său; Nahat, fiul său;
9pmFiii lui Elcana au fost: Amasai şi Ahimot;
To!Tahat, fiul său; Uriel, fiul său; Ozia, fiul său; Saul, fiul său.
FnElcana, fiul său; Ebiasaf, fiul său; Asir, fiul său;
]m3Fiii lui Chehat au fost Aminadab, fiul său; Core, fiul său; Asir, fiul său;
Ul#Ioah, fiul său; Ido, fiul său; Zerah, fiul său; Ieatrai, fiul său.
Yk+Din Gherşon au fost: Libni, fiul său; Iahat, fiul său; Zima, fiul său;
ojWFiii lui Merari au fost Mahli şi Muşi. Acestea sunt familiile leviţilor după părinţii lor:
Hi Fiii lui Chehat au fost Amram, Iţehar, Hebron şi Uziel.
Ih Acestea sunt numele fiilor lui Gherşom: Libni şi Şimei.
Ag}Fiii lui Levi au fost: Gherşom, Chehat şi Merari.
|fqIehoţadac a fost dus şi el când Domnul a dus pe Iuda şi pe Ierusalim în captivitate, prin Nebucadneţar.
NeAzaria a născut pe Seraia, şi Seraia a născut pe Iehoţadac.
Ld Şalum a născut pe Hilchia, şi Hilchia a născut pe Azaria;
Jc  Ahitub a născut pe Ţadoc, şi Ţadoc a născut pe Şalum;
Jb  Azaria a născut pe Amaria, şi Amaria a născut pe Ahitub;
naU Iohanan a născut pe Azaria, care a fost preot în casa pe care a zidit-o Solomon la Ierusalim;
H`  Ahimaaţ a născut pe Azaria;Azaria a născut pe Iohanan;
L_Ahitub a născut pe Ţadoc, şi Ţadoc a născut pe Ahimaaţ;
K^Meraiot a născut pe Amaria, şi Amaria a născut pe Ahitub;
J] Uzi a născut pe Zerahia, şi Zerahia a născut pe Meraiot;
F\Abişua a născut pe Buchi, şi Buchi a născut pe Uzi;
H[ Eleazar a născut pe Fineas, Fineas a născut pe Abişua;
wZgFiii lui Amram au fost Aaron, Moise şi Măria. Fiii lui Aaron au fost Nadab, Abihu, Eleazar şi Itamar.
IY Fiii lui Chehat au fost: Amram, Iţehar, Hebron şi Uziel.
?X {Fiii lui Levi au fost Gherşom, Chehat şi Merari.
OWAşa că Dumnezeul lui Israel a mişcat duhul lui Pul, regele Asiriei, şi duhul lui Tilgat-Pilneser, regele Asiriei; şi Tilgat-Pilneser a dus în captivitate pe rubeniţi, gadiţi şi jumătate din seminţia lui Manase. Şi i-a dus la Halah, la Habor, la Hara şi la râul Gozan, unde au rămas până în ziua de azi.
6VeDar au păcătuit împotriva Dumnezeului părinţilor lor şi au umblat în desfrânare după dumnezeii popoarelor ţării, pe care Dumnezeu le nimicise dinaintea lor.
IU Aceştia erau conducătorii caselor lor părinteşti: Efer, Işei, Eliel, Azriel, Ieremia, Hodavia şi Iahdiel, bărbaţi viteji, oameni vestiţi, conducătorii caselor părinţilor lor.
+TOŞi fiii din jumătatea seminţiei lui Manase locuiau în ţară, de la Basan până la Baal-Hermon şi Senir, şi pe Muntele Hermon; erau mulţi la număr.
"S=căci mulţi au căzut morţi, pentru că războiul a fost al lui Dumnezeu. Şi ei au locuit în locurile lor până au fost duşi în captivitate.
R+Şi le-au luat turmele, cincizeci de mii de cămile, două sute cincizeci de mii de oi, două mii de măgari şi o sută de mii de oameni;
QŞi ei au primit ajutor împotriva lor, şi hagareniţii şi toţi cei ce erau cu ei, au fost daţi în mâinile lor, căci ei au strigat către Dumnezeu în bătălia lor. El le-a ascultat rugăciunile, pentru că şi-au pus încrederea în El.
VP%Ei au purtat război cu hagareniţii, cu Ietur, cu Nafiş şi cu Nodab.
~OuFiii lui Ruben, gadiţii şi jumătate din seminţia lui Manase, aveau patruzeci şi patru de mii şapte sute şaizeci de oameni viteji, care purtau scut şi sabie, trăgeau cu arcul şi erau deprinşi cu războiul, şi mergeau la război.
N5Toţi aceştia au fost înscrişi după genealogiile lor în zilele lui Iotam, regele lui Iuda, şi în zilele lui Ieroboam, regele lui Israel.
MŞi gadiţii locuiau în Galaad, în Basan şi în satele lui, şi în toate împrejurimile Saronului până la marginile lor.
_L7Ahi, fiul lui Abdiel, fiul lui Guni, era conducătorul caselor părinţilor lor.
K-Iată fiii lui Abihail, fiul lui Huri, fiul lui Iaroah, fiul lui Galaad, fiul lui Micael, fiul lui Ieşişai, fiul lui Iahdo, fiul lui Buz;
J  Fraţii lor, după casele părinţilor lor, au fost: Micael, Meşulam, Şeba, Iorai, Iaecan, Zia şi Eber, şapte de toţi.
fIE Ioel a fost conducătorul, Şafan a fost următorul, apoi Iaenai şi Şafat, în Basan.
]H3 Şi copiii lui Gad locuiau în faţa lor în ţara Basanului, până la Salca.
1F[ Şi înspre est ei s-au aşezat până la intrarea în deşert de partea aceasta a Fluviului Eufrat, pentru că în ţara Galaadului vitele lor se înmulţiseră.
|EqBela, fiul lui Azaz, fiul lui Şema, fiul lui Ioel. Bela locuia la Aroer şi până la Nebo şi la Baal-Meon.
DFraţii lui Beera, după familiile lor, când au fost înscrişi după genealogiile lor, au fost: conducătorii Ieiel şi Zaharia,
}CsBeera, fiul său, pe care Tilgat-Pilneser, regele Asiriei, l-a dus în captivitate; el era capul rubeniţilor.
AB}Mica, fiul său, Reaia, fiul său, Baal, fiul său,
\A1Fiii lui Ioel au fost: Şemaia, fiul său, Gog, fiul său, Şimei, fiul său,
5~~}t|w{izz\yyyly7xxxWxwwwNwvvpv>vuu_uttit6srr$qq>>O=<] g @ \ i ,@%%5l#QAu tocmit treizeci şi două de mii de care şi pe regele din Maaca cu poporul său, care au venit şi şi-au aşezat tabăra înaintea Medebei. Şi fiii lui Amon s-au adunat de prin cetăţile lor şi au venit la luptă.
|"qCând fiii lui Amon au văzut că s-au făcut urâţi înaintea lui David, Hanun şi fiii lui Amon au trimis o mie de talanţi de argint ca să-şi închirieze care şi călăreţi din Mesopotamia, de la sirienii din Maaca şi din Ţoba.
!'Atunci anumite persoane s-au dus şi au spus lui David despre aceşti oameni. David a trimis să-i întâmpine, pentru că oamenii erau foarte batjocoriţi. Şi regele a zis: Rămâneţi la Ierihon până vă vor creşte bărbile, după aceea să vă întoarceţi.
 +Atunci Hanun a luat pe slujitorii lui David, a pus să-i radă şi să le taie hainele pe la mijloc până la brâu. Apoi le-a dat drumul.
}sDar conducătorii fiilor lui Amon au zis lui Hanun: Crezi că David îţi trimite oameni să te mângâie, ca să cinstească pe tatăl tău? Oare n-au venit slujitorii lui la tine ca să cerceteze, să nimicească şi să spioneze ţara?
6eAtunci David a zis: Voi arăta bunăvoinţă lui Hanun, fiul lui Nahaş, căci tatăl lui a arătat bunăvoinţă faţă de mine. Aşa că David a trimis mesageri să-l mângâie pentru moartea tatălui său. Slujitorii lui David au venit în ţara fiilor lui Amon, la Hanun, ca să-l mângâie.
z oDupă aceea s-a întâmplat că a murit Nahaş, regele fiilor lui Amon şi în locul lui a domnit fiul său.
Benaia, fiul lui Iehoiada, era conducătorul cheretiţilor şi al peletiţilor; şi fiii lui David erau cei dintâi pe lângă rege.
kOŢadoc, fiul lui Ahitub, şi Abimelec, fiul lui Abiatar, erau preoţi; Şavşa era scriitor.
b=Şi Ioab, fiul Ţeruiei, era peste armată; Iosafat, fiul lui Ahilud, era cancelar.
gGDavid a domnit peste tot Israelul şi făcea judecată şi dreptate la tot poporul său.
  El a pus garnizoane în Edom şi toţi edomiţii au devenit supuşii lui David. Şi Domnul ocrotea pe David oriunde mergea.
b= Şi Abişai, fiul Ţeruiei, a omorât optsprezece mii de edomiţi în Valea Sării.
`9 Regele David le-a dedicat şi pe acestea Domnului, împreună cu argintul şi cu aurul pe care-l luase de la toate popoarele – de la Edom, de la Moab, de la copiii lui Amon, de la filisteni şi de la Amalec.
#? A trimis pe fiul său Hadoram la regele David, ca să-l întrebe de sănătate şi să-l felicite pentru că a luptat împotriva lui Hadarezer şi l-a învins (căci Hadarezer fusese în război cu Tohu); şi Hadoram a adus cu el tot felul de obiecte de aur, argint şi bronz.
r] Când Tohu, regele Hamatului, a auzit că David bătuse toată armata lui Hadarezer, regele Ţobei,
-SDavid a mai luat mult bronz din Tibhat şi din Cun, cetăţile lui Hadarezer. Din acestea Soiomon a făcut marea cea de bronz, stâlpii şi uneltele de bronz.
veŞi David a luat scuturile de aur pe care le aveau slujitorii lui Hadarezer şi le-a adus la Ierusalim.
A{După aceea, David a pus o garnizoană în Siria Damascului; şi sirienii au devenit supuşii lui David, şi i-au plătit tribut. Astfel Domnul a ocrotit pe David oriunde mergea.
Când sirienii din Damasc au venit să-l ajute pe Hadarezer, regele Ţobei, David a ucis douăzeci şi două de mii de sirieni.
]3David a luat de la el o mie de care, şapte mii de călăreţi şi douăzeci de mii de pedeştri. David a tăiat tendoanele tuturor cailor pentru trăsuri, reţinând din ei doar pentru o sută de trăsuri.
Şi David a învins pe Hadarezer, regele Ţobei, spre Hamat, când s-a dus să-şi întemeieze domnia la Fluviul Eufrat.
j MApoi a învins Moabul, iar moabiţii au devenit supuşii lui David şi i-au plătit tribut.
y  mDupă aceea, David a atacat pe filisteni, i-a supus şi a luat din mâna filistenilor Gatul şi satele lui.
$ AŞi acum binecuvântează casa robului Tău, ca să rămână pe vecie înaintea Ta! Căci ce binecuvântezi Tu, Doamne, este binecuvântat pe vecie!
b =Şi acum, Doamne, Tu eşti Dumnezeu şi ai promis aceste lucruri bune robului Tău.
# ?Căci Tu, Dumnezeul meu, ai făcut cunoscut robului Tău că Tu îi vei zidi o casă; de aceea, robul Tău a găsit curaj să se roage înaintea Ta.
oWŞi lasă să fie întărit, ca Numele Tău să fie preamărit pe vecie, zicându-se: Domnul oştirilor este Dumnezeul lui Israel, este un Dumnezeu pentru Israel; şi casa robului Tău David să fie întărită înaintea Ta!
5Şi acum, Doamne, cuvântul pe care l-ai rostit despre robul Tău şi despre casa lui să fie întărit pe vecie, şi fă după Cuvântul Tău.
zmCăci pe poporul Tău Israel Tu l-ai făcut poporul Tău pe veci; şi Tu, Doamne, ai devenit Dumnezeul lor.
'GCare naţiune pe pământ este ca poporul Tău Israel, la care Dumnezeu S-a dus ca să Şi-l răscumpere ca popor al Lui însuşi, ca să-Ţi faci un nume prin lucruri mari şi înspăimântătoare, alungând popoare dinaintea poporului Tău, pe care l-ai răscumpărat din Egipt?
 Doamne, nu este nimeni ca Tine, nici nu este alt dumnezeu afară de Tine, potrivit cu tot ce am auzit cu urechile noastre.
Doamne, de dragul robului Tău şi după inima Ta, Tu ai făcut toate aceste lucruri mari, pe care i le-ai descoperit.
wgCe ar mai putea să-Ţi spună David despre onoarea dată robului Tău? Căci Tu cunoşti pe robul Tău.
\1Şi lucrul acesta a fost puţin înaintea Ta, Dumnezeule; dar Tu ai mai vorbit şi despre casa robului Tău pentru vremurile viitoare şi m-ai apreciat la starea unui om de rang mare, o Doamne, Dumnezeule!
6eAtunci regele David s-a dus şi s-a prezentat înaintea Domnului şi a zis: Cine sunt eu Doamne, Dumnezeule, şi ce este casa mea de m-ai făcut să ajung până aici?
iKNatan a vorbit lui David, potrivit cu toate aceste cuvinte şi cu toată această viziune.
~Şi îl voi aşeza pentru totdeauna în casa Mea şi în împărăţia Mea; şi tronul lui va fi întărit pe vecie.
}% Eu îi voi fi Tată şi el îmi va fi fiu; şi nu voi îndepărta de la el mila Mea, aşa cum am îndepărtat-o de la cel dinaintea ta.
L| El îmi va zidi o casă şi voi întări pe vecie tronul lui.
F{ Şi când ţi se vor împlini zilele şi când va trebui să te duci la părinţii tăi, voi ridica sămânţa ta după tine, care va fi unul din fiii tăi, şi-i voi întări domnia.
=zs pe vremea când am poruncit să fie judecători peste poporul Meu Israel. Şi îţi voi supune pe toţi duşmanii tăi. Mai mult, îţi spun că Domnul îţi va zidi o casă.
eyC Ba mai mult, voi hotărî un loc pentru poporul Meu Israel şi îl voi sădi ca să poată locui într-un loc al lui şi să nu se mai mute; nici nu-l vor mai oprima fiii răutăţii, aşa cum făceau mai înainte,
3x_Şi am fost cu tine pretutindeni pe unde mergeai; şi am nimicit dinaintea ta pe toţi duşmanii tăi şi ţi-am făcut un nume ca numele celor mari de pe pământ.
8wiŞi acum aşa să spui slujitorului Meu David: Aşa vorbeşte Domnul: Te-am luat de la staulul oilor, de dinapoia oilor, ca să fii conducător peste poporul Meu Israel.
Zv-Pe oriunde M-am dus cu tot Israelul, am spus Eu vreun cuvânt vreunuia din judecătorii lui Israel, cărora le-am poruncit să păstorească poporul Meu, zicând: De ce nu Mi-aţi zidit o casă de cedru?
-uSCăci Eu n-am locuit într-o casă din ziua când am scos pe Israel din Egipt până în ziua de azi, ci am mers din cort în cort şi dintr-un loc în altul.
wtgDu-te şi spune lui David, slujitorul Meu: Aşa vorbeşte Domnul: Nu tu îmi vei zidi o casă de locuit.
Us#În aceeaşi noapte, Cuvântul lui Dumnezeu a venit la Natan, zicând:
br=Atunci Natan a zis lui David: Fă tot ce ai pe inimă, căci Dumnezeu este cu tine.
2q _Pe când locuia David în casa lui, David a zis profetului Natan: Iată, eu locuiesc într-o casă de cedru şi chivotul legământului Domnului este într-un cort.
sp_+Apoi tot poporul s-a dus, fiecare om la casa lui; şi David s-a întors să-şi binecuvânteze casa.
?ow*Şi cu ei pe Heman şi pe Iedutun, care aveau trompete şi chimvale pentru cei ce sunau din ele, şi instrumentele muzicale ale lui Dumnezeu. Şi fiii lui Iedutun erau uşieri.
%nC)Şi cu ei a lăsat pe Heman şi pe Iedutun, şi pe ceilalţi care fuseseră aleşi şi numiţi, ca să laude pe Domnul, căci mila Lui ţine în veci.
Hm (ca să aducă totdeauna Domnului arderi-de-tot, dimineaţa şi seara, pe altarul arderilor-de-tot, întocmai după cum este scris în legea Domnului, pe care El a poruncit-o lui Israel.
l'Şi pe preotul Ţadoc şi pe fraţii lui, preoţii, i-a lăsat înaintea cortului Domnului, pe înălţimea din Gabaon,
k&Şi pe Obed-Edom şi pe Hosa cu fraţii lor, şaizeci şi opt; pe Obed-Edom, fiul lui Iedutun, şi pe Hosa i-a lăsat ca uşieri.
Pj%Şi David a lăsat acolo, înaintea chivotului legământului Domnului, pe Asaf şi pe fraţii lui, ca să slujească totdeauna înaintea chivotului, aşa după cum cerea datoria de fiecare zi.
i $Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel din veci în veci! Şi tot poporul a zis: Amin! şi a lăudat pe Domnul.
Hh #Şi ziceţi: Mântuieşte-ne, Dumnezeul mântuirii noastre; strânge-ne laolaltă şi eliberează-ne dintre Neamuri, ca să mulţumim Numelui Tău sfânt şi să triumfăm în lauda Ta.
Yg+"O, mulţumiţi Domnului, căci El este bun! Căci mila Lui ţine în veci!
mfS!Atunci copacii pădurii se vor bucura înaintea Domnului, căci El vine să judece pământul.
`e9 Să urle marea cu tot ce este în ca; să se bucure câmpia cu tot ce este pe ea!
dwSă se bucure cerurile şi să se înveselească pământul; şi să se zică între naţiuni: Domnul domneşte.
}csTremuraţi înaintea Lui, tot pământul. într-adevăr, lumea este bine întărită şi nu va fi clătinată.
'bGdaţi Domnului gloria cuvenită Numelui Său; aduceţi un dar şi veniţi înaintea Lui; închinaţi-vă înaintea Domnului în splendoarea sfinţeniei.
\a1Daţi Domnului, voi familii ale popoarelor, daţi Domnului glorie şi cinste.
h`IMăreţia şi strălucirea sunt înaintea Lui; puterea şi bucuria sunt în locaşul Lui.
Y_+căci toţi dumnezeii popoarelor sunt idoli, dar Domnul a făcut cerurile.
t^aCăci Domnul este mare şi foarte vrednic de laudă; El este de temut, mai presus de toţi dumnezeii;
^]5Declaraţi printre naţiuni gloria Lui şi minunile Lui între toate popoarele.
d\ACântaţi Domnului, tot pământul; vestiţi din zi în zi vestea bună a mântuirii.
c[?zicând: Nu vă atingeţi de unşii mei şi nu faceţi nici un rău profeţilor Mei!
lZQEl n-a lăsat pe nici un om să le facă vreun rău: da, El a pedepsit pe regi din cauza lor,
_Y7când mergeau de la un popor la altul şi de la o împărăţie la un alt popor,
eXCCând eraţi puţini la număr, foarte puţini la număr şi străini în ţara aceea,
]W3zicând: Ţie îţi voi da ţara Canaanului, ca o parte a moştenirii voastre.
aV;pe care i l-a confirmat lui Iacov, ca o lege, lui Israel ca un legământ veşnic,
_U7de legământul pe care l-a făcut cu Avraam şi de jurământul Său lui Isaac;
TwAduceţi-vă aminte totdeauna de legământul Său; de cuvântul pe care El l-a poruncit la o mie de generaţii;
[S/El este Domnul Dumnezeul nostru; judecăţile Lui sunt peste tot pământul.
_R7 voi, sămânţă a lui Israel, robul Său, voi, copii ai lui Iacov, aleşii Lui!
Qy Aduceţi-vă aminte de lucrările minunate pe care El le-a făcut, de minunile Lui şi de judecăţile gurii Lui,
QP Căutaţi pe Domnul şi puterea Lui, căutaţi necurmat Faţa Lui!
fOE Lăudaţi-vă în Numele Lui cel sfânt; să se bucure inima celor ce caută pe Domnul!
^N5 Cântaţi-I, cântaţi-I psalmi, vorbiţi despre toate lucrările Lui minunate!
fMEMulţumiţi Domnului, chemaţi Numele Lui, faceţi cunoscut faptele Lui între popoare!
L#Şi în ziua aceea, pentru prima dată, David a dat acest psalm în mâna lui Asaf şi a fraţilor lui, ca să mulţumească Domnului:
uKcPreoţii Benaia şi Ihaziel sunau mereu din trompete înaintea chivotului legământului lui Dumnezeu.
VJ%Aceştia erau: Asaf, conducătorul, Zaharia, al doilea după el; Ieiel, Şemiramot, Iehiel, Matitia, Eliab, Benaia, Obed-Edom şi Ieiel cu instrumente cu coarde şi harpe, iar Asaf suna din chimvale.
*IMŞi a dat leviţilor sarcina să facă slujbe înaintea chivotului Domnului, să celebreze, să mulţumească şi să laude pe Domnul Dumnezeul lui Israel.
"H=Apoi a împărţit tuturor celor din Israel, atât bărbaţi cât şi femei, fiecăruia câte o pâine, o bucată de carne şi o turtă de stafide.
GŞi când David a sfârşit de adus arderile-de-tot şi jertfele de mulţumire, a binecuvântat poporul în Numele Domnului.
>F wAu adus chivotul lui Dumnezeu şi l-au pus în mijlocul cortului pe care-l ridicase David pentru el. Apoi au adus înaintea lui Dumnezeu arderi-de-tot şi jertfe de mulţumire.
aE;Şi pe când intra chivotul legământului Domnului în Cetatea lui David, Mical, fiica lui Saul, uitându-se pe fereastră, a văzut pe regele David cântând şi dansând; şi ea l-a dispreţuit în inima ei.
IC David era îmbrăcat cu o robă de in subţire, la fel şi toţi leviţii care aduceau chivotul, cântăreţii şi Chenania, dirijorul cântăreţilor. David mai purta şi un efod de in.
BCând a ajutat Dumnezeu pe leviţi să ridice chivotul legământului Domnului, au jertfit şapte viţei şi şapte berbeci.
A5David, bătrânii lui Israel, şi conducătorii miilor s-au dus să aducă chivotul legământului Domnului din casa lui Obed-Edom, cu bucurie.
@@yŞebania, Iosafat, Netaneel, Amasai, Zaharia, Benaia şi Eliezer, preoţii, sunau din trompete înaintea chivotului lui Dumnezeu. Obed-Edom şi Iehia erau uşieri pentru chivot.
=?uBerechia şi Elcana erau uşieri pentru chivot;
j>MŞi Chenania, conducătorul leviţilor, era instructor de muzică, pentru că era priceput;
=wMatitia, Elifele, Micneia, Obed-Edom, Ieiel şi Azazia, cântau din harpe cu opt coarde acordate după şeminit.
r<]Zaharia, Aziel, Şemiramot, Iehiel, Uni, Eliab, Maaseia şi Benaia, cu harpe acordate după alamot;
\;1Cântăreţii Heman, Asaf şi Etan trebuiau să sune din ţimbalele de bronz;
^:5şi cu ei au hotărât ca şi cântăreţi de a doua treaptă pe fraţii lor: Zaharia, Ben, Iaaziel, Şemiramot, Iehiel, Uni, Eliab, Benaia, Maaseia, Matitia, Elifele, Micneia, Obed-Edom şi Ieiel, uşierii.
29]Leviţii au numit pe Heman, fiul lui Ioel, şi, dintre fraţii lui, pe Asaf, fiul lui Berechia; şi dintre fiii lui Merari, fraţii lor, pe Etan, fiul lui Cuşaia;
[8/Şi David a zis conducătorilor leviţilor să hotărască pe fraţii lor cântăreţi cu instrumente de cântat, cu lire, cu harpe şi cu chimvale, şi să-şi înalţe glasurile în cântece de bucurie.
7!Şi fiii leviţilor au purtat chivotul lui Dumnezeu pe umerii lor, cu nişte pârghii, cum poruncise Moise, după Cuvântul Domnului.
h6IPreoţii şi leviţii s-au sfinţit ca să urce chivotul Domnului Dumnezeului lui Israel.
#5? Pentru că n-aţi făcut acest lucru de prima dată, Domnul, Dumnezeul nostru a izbucnit împotriva noastră, pentru că nu L-am căutat după lege.
h4I Şi le-a zis: Voi sunteţi capii caselor părinteşti ale leviţilor; sfinţiţi-vă atât voi cât şi fraţii voştri, ca să puteţi urca chivotul Domnului Dumnezeului lui Israel, la locul pe care i l-am pregătit.
3 Şi David a chemat pe preoţii Ţadoc şi pe Abiatar şi pe leviţii Uriel, Asaia, Ioel, Şemaia, Eliel şi Aminadab.
m2S dintre fiii lui Uziel: pe conducătorul Aminadab şi pe cei o sută doisprezece fraţi ai lui.
b1= dintre fiii lui Hebron: pe conducătorul Eliel şi pe cei optzeci de fraţi ai lui;
j0Mdintre fiii lui Eliţafan: pe conducătorul Şemaia şi pe cei două sute de fraţi ai lui;
l/Qdintre fiii lui Gherşom: pe conducătorul Ioel şi pe cei o sută treizeci de fraţi ai lui;
o.Wdintre fiii lui Merari: pe conducătorul Asaia şi pe cei două sute douăzeci de fraţi ai lui;
l-Qdintre fiii lui Chehat: pe conducătorul Uriel şi pe cei o sută douăzeci de fraţi ai lui;
H, Atunci David a adunat pe copiii lui Aaron şi pe leviţi:
+ Şi David a adunat tot Israelul la Ierusalim ca să urce chivotul Domnului la locul lui, pe care îl pregătise pentru el.
B*}Atunci David a zis: Nimeni să nu transporte chivotul lui Dumnezeu afară de leviţi, căci pe ei i-a ales Domnul ca să ducă chivotul lui Dumnezeu şi să-I slujească pe vecie.
) Şi David şi-a zidit case în Cetatea lui David; a pregătit un loc chivotului lui Dumnezeu şi a ridicat un cort pentru el.
~(uAtunci faima lui David s-a răspândit în toată ţara, şi Domnul l-a făcut de temut peste toate naţiunile.
|'qDavid a făcut cum îi poruncise Dumnezeu şi ei au bătut armata filistenilor de la Gabaon până la Ghezer.
4&aŞi când vei auzi un sunet de paşi în vârful duzilor, atunci să ieşi la luptă, pentru că Dumnezeu a mers înaintea ta, ca să lovească tabăra filistenilor.
"%=De aceea, David a întrebat din nou pe Dumnezeu şi Dumnezeu i-a zis: Să nu te urci după ei; înconjoară-i şi vino peste ei prin faţa duzilor.
?$y Şi filistenii s-au răspândit din nou în vale.
d#A Ei şi-au lăsat acolo dumnezeii lor, iar David a dat poruncă să fie arşi în foc.
j"M Aşa că ei s-au urcat la Baal-Peraţim, şi David i-a bătut acolo. Apoi David a zis: Dumnezeu a frânt pe duşmanii mei prin mâna mea, aşa cum se frâng apele. De aceea, ei au dat acelui loc numele de Baal-Peraţim.
;!o David a întrebat pe Dumnezeu, zicând: Să mă urc împotriva filistenilor? îi vei da în mâinile mele? Şi Domnul i-a zis: Urcă-te, căci îi voi da în mâinile tale.
P  Filistenii au venit şi s-au răspândit în Valea Refaimiţilor.
RCând filistenii au auzit că David fusese uns ca rege peste tot Israelul, toţi filistenii s-au urcat să-l caute pe David. David a fost înştiinţat de acest lucru şi a ieşit împotriva lor.
.WElişama, Beeliada şi Elifelet.
!=Noga, Nefeg, Iafia,
&GIbhar, Elişua, Elfelet,
ucŞi acestea sunt numele copiilor lui care i s-au născut la Ierusalim: Şamua, Şobab, Natan, Solomon,
s_David şi-a mai luat soţii şi la Ierusalim, şi lui David i s-au născut mai mulţi fii şi fiice.
,QŞi David a cunoscut că Domnul îl întărea ca rege peste Israel, pentru că împărăţia lui s-a înălţat foarte mult, din cauza poporului Său Israel.
 'Hiram, regele Tirului, a trimis mesageri la David, şi lemn de cedru, cu cioplitori de piatră şi meşteri, ca să-i zidească o casă.
%C Şi chivotul lui Dumnezeu a rămas trei luni la familia lui Obed-Edom, în casa lui. Şi Domnul a binecuvântat casa lui Obed-Edom şi tot ce avea el.
q[ Şi David n-a dus chivotul la el în Cetatea lui David, ci l-a dus în casa lui Obed-Edom din Gat.
nU David s-a temut de Dumnezeu în ziua aceea, zicând: Cum să duc chivotul lui Dumnezeu la mine?
2] Şi David s-a mâniat că Domnul făcuse o spărtură, lovind pe Uza cu o asemenea pedeapsă. De aceea, locul acela a fost numit până în ziua de azi Pereţ-Uza.
7 Şi mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Uza şi l-a lovit, pentru că a pus mâna pe chivot; şi Uza a murit acolo înaintea lui Dumnezeu.
 Şi când au ajuns la aria lui Chidon, Uza a întins mâna să apuce chivotul, pentru că boii erau să-l răstoarne.
4a David şi tot Israelul jucau şi cântau din instrumente înaintea Domnului, din toate puterile, cu gura şi cu harpe, cu lire, cu tobe, cu chimvale şi cu trompete.
ta Ei au dus chivotul lui Dumnezeu într-un car nou din casa lui Abinadab. Uza şi Ahio conduceau carul.
q[ Şi David, cu tot Israelul, s-a urcat la Baala, la Chiriat-Iearim, care aparţine de Iuda, ca să aducă de acolo chivotul Domnului, Dumnezeu, care locuieşte între heruvimi, şi înaintea căruia este chemat Numele Domnului.
(I Aşa că David a strâns pe tot Israelul, de la Şilhor, în Egipt, până la intrarea Hamatului, ca să aducă din Chiriat-Iearim chivotul lui Dumnezeu.
 w Atunci toată adunarea a hotărât să facă aşa, căci lucrul acesta a părut bun înaintea întregului popor.
 şi să aducem la noi chivotul Dumnezeului nostru, căci n-am mai chemat Numele Domnului înaintea lui din zilele lui Saul.
e C Şi David a zis întregii adunări a lui Israel: Dacă credeţi că e bine şi dacă aceasta vine de la Domnul Dumnezeul nostru, să trimitem în toate părţile la fraţii noştri care au mai rămas în toate ţinuturile lui Israel şi la preoţii, şi la leviţii care sunt în cetăţile şi împrejurimile lor, ca să se strângă la noi;
l  S Şi David s-a consultat cu conducătorii peste mii şi peste sute, şi cu fiecare conducător.
$ A (Ba mai mult, chiar cei ce locuiau lângă ei până la Isahar, la Zabulon şi la Neftali, aduceau hrană pe măgari, pe cămile, pe catâri şi pe boi: alimente din făină, turte de smochine şi de stafide, vin, untdelemn, boi şi oi din belşug, căci în Israel era bucurie.
xi 'Şi au stat acolo cu David trei zile, mâncând şi bând, căci fraţii lor le pregătiseră demâncare.
 &Toţi aceşti bărbaţi de război, care puteau ţine linia de bătaie, au venit la Hebron cu inima neprefăcută, ca să-l facă pe David rege peste tot Israelul; şi toţi ceilalţi din Israel erau într-un singur gând, ca să-l facă rege pe David.
H %dintre rubeniţi şi gadiţi şi din jumătatea seminţiei lui Manase, de cealaltă parte a Iordanului, o sută douăzeci de mii, înarmaţi pentru bătălie cu toate armele de război.
fE $din Aşer, cei care au putut ieşi la război, pricepuţi la război, patruzeci de mii;
[/ #din daniţi, înarmaţi pentru război, douăzeci şi opt de mii şase sute.
wg "din Neftali, o mie de conducători şi cu ei treizeci şi şapte de mii, care purtau scutul şi suliţa;
C !din Zabulon, cincizeci de mii, care au ieşit la luptă, capabili să lupte în război cu tot felul de arme de război, care puteau ţine piept şi nu erau cu inima împărţită;
D dintre fiii lui Isahar, care se pricepeau la înţelegerea vremurilor şi ştiau ce trebuia să facă Israel, două sute de conducători; şi toţi fraţii lor erau sub ordinul lor;
 din jumătatea seminţiei lui Manase, optsprezece mii, care au fost desemnaţi pe nume ca să vină şi să facă rege pe David;
}s dintre fiii lui Efraim, douăzeci de mii opt sute, oameni viteji, oameni cu faimă în casa lor părintească;
~' dintre fiii lui Beniamin, fraţii lui Saul, trei mii; căci până atunci cea mai mare parte din ei rămăseseră fideli casei lui Saul;
e}C şi Ţadoc, tânăr viteaz, şi casa tatălui său, douăzeci şi doi de conducători;
S| Iehoiada, conducătorul aroniţilor, şi cu el trei mii şapte sute;
9{m dintre fiii lui Levi, patru mii şase sute;
Yz+ dintre fiii lui Simeon, oameni viteji buni de război, şapte mii o sută;
sy_ dintre fiii lui Iuda, care purtau scutul şi suliţa, şase mii opt sute, înarmaţi pentru război;
3x_ Acesta este numărul bărbaţilor înarmaţi pentru război, care au venit la David în Hebron, ca să treacă asupra lui domnia lui Saul, după Cuvântul Domnului:
w' Căci în vremea aceea veneau la David în fiecare zi ca să-l ajute, până când au ajuns o armată mare, ca o armată a lui Dumnezeu.
v% Aceştia au dat ajutor lui David împotriva bandelor de jefuitori, căci toţi erau oameni viteji şi au ajuns conducători ai armatei.
?uw Când s-a întors la Ţiclag, cei din Manase care au trecut de partea lui au fost: Adnah, Iozabad, Iediael, Micael, Iozabad, Elihu şi Ţiltai, conducătorul miilor lui Manase.
otW Şi nişte oameni din Manase s-au unit cu David, când el se ducea cu filistenii ca să lupte împotriva lui Saul, dar ei n-au fost de ajutor, pentru că, după ce s-au sfătuit, domnii filistenilor l-au trimis înapoi pe David, zicând: S-ar putea ca el să treacă de partea stăpânului său Saul şi să pună astfel în primejdie capetele noastre.
#s? Atunci Duhul a venit peste Amasai, conducătorul căpitanilor, şi el a zis: Suntem ai tăi, David; suntem de partea ta, fiu al lui Isai! Pace, pace ţie şi pace ajutoarelor tale! Căci Dumnezeul tău te ajută! Atunci David i-a primit şi i-a făcut conducători ai armatei.
Dr Şi David le-a ieşit în întâmpinare şi le-a răspuns şi le-a zis: Dacă aţi venit la mine cu pace ca să mă ajutaţi, inima mea se va uni cu voi, dar dacă veniţi să mă trădaţi duşmanilor mei, când nu este nici un rău în mâinile mele, Dumnezeul părinţilor noştri să vadă şi să judece.
fqE Şi au venit la David în cetate şi câţiva dintre fiii lui Beniamin şi ai lui Iuda.
Lp Aceştia erau cei care au trecut Iordanul în luna întâi, când acesta s-a revărsat peste toate malurile lui; şi ei au pus pe fugă pe toţi locuitorii din văi, spre est şi Spre vest.
o Aceştia erau fiii lui Gad, conducători ai armatei; cel mai mic putea să lupte cu o sută de oameni şi cel mai mare cu o mie.
>nw Ieremia, al zecelea; Macbanai, al unsprezecelea.
8mk Iohanan, al optulea; Elzabad, al nouălea;
5le Atai, al şaselea; Eliel, al şaptelea;
:ko Mişmana, al patrulea; Ieremia, al cincilea;
Ej Ezer, cel dintâi;Obadia, al doilea;Eliab, al treilea;
oiW Şi dintre gadiţi s-au alăturat lui David în cetatea din deşert, bărbaţi viteji, bărbaţi instruiţi pentru bătălie, care puteau mânui suliţa şi scutul, cu feţe ca de lei şi iuţi ca nişte căprioare de munte.
>hw Ioela şi Zebadia, fiii lui Ieroham, din Ghedor.
Gg Elcana; Işia; Azareel; Ioezer şi Iaşobeam, coreiţii;
Ff Eluzai; Ierimot; Bealia; Şemaria; Şefatia, din Harof;
e/ Işmaia, din Gabaon, un bărbat viteaz între cei treizeci şi conducător peste treizeci; Ieremia; Iahaziel; Iohanan; Iozabad, din Ghedera;
d Conducător a fost Ahiezer, apoi Ioas, fiii lui Şemaa, din Ghibea; Ieziel şi Pelet, fiii lui Azmavet; Beraca; Iehu, din Anatot;
Dc înarmaţi cu arcuri, folosindu-se atât de mâna dreaptă cât şi de mâna stângă, ca să arunce pietre şi să tragă săgeţi cu arcul; ei erau rudele lui Saul după Beniamin.
2b _ Iată oamenii care au venit la David la Ţiclag, pe când se ascundea din cauza lui Saul, fiul lui Chis; şi ei erau între bărbaţii viteji, ajutoare în război,
0a[ /Eliel, Obed şi Iaasiel-Meţobaia.
Y`+ .Eliel, din Mahavim, Ieribai şi Ioşavia, fiii lui Elnaam. Itma, moabitul.
F_ -Iediael, fiul lui Şimri; Ioha, fratele său, tiţitul.
N^ ,Ozia, din Aştarot; Sama şi Iehiel, fiii lui Hotam, din Aroer;
8]k +Hanan, fiul lui Maaca; Iosafat, din Mitni;
k\O *Adina, fiul lui Şiza, rubenitul, conducătorul rubeniţilor, şi treizeci împreună cu el;
3[a )Urie, hetitul; Zabad, fiul lui Ahlai;
/ZY (Ira, din Ieter; Gareb, din Ieter;
^Y5 'Ţelec, amonitul; Nahrai, din Berot, care purta armele lui Ioab, fiul Ţeruiei;
>Xw &Ioel, fratele lui Natan; Mibhar, fiul lui Hagri;
9Wm %Heţro, din Carmel; Naarai, fiul lui Ezbai;
2V_ $Hefer, din Mechera; Ahia, din Paion;
EU #Ahiam, fiul lui Sacar, din Harar; Elifal, fiul lui Ur;
LT "Bene-Haşem, din Ghizon; Ionatan, fiul lui Şaghe, din Harar;
:So !Azmavet, din Baharum; Eliahba, din Şaalbon;
8Rk Hurai, din Nahale-Gaaş; Abiel, din Araba;
YQ+ Itai, fiul lui Ribai, din Ghibea fiilor lui Beniamin; Benaia, din Piraton;
FP Maharai, din Netofa; Heled, fiul lui Baana, din Netofa;
2O_ Sibecai, huşatitul; Hai, din Ahoah;
BN Ira, fiul lui Icheş, din Tecoa;Abiezer, din Anatot;
2M_ Şamot, din Haror;Heleţ, din Paion;
sL_ Cei mai viteji oameni ai armatei erau: Asael, fratele lui Ioab; Elhanan, fiul lui Dodo, din Betleem;
K Iată, el era onorat între cei treizeci, dar n-a ajuns pe cei trei dintâi. Şi David l-a numit căpitan peste garda sa personală.
sJ_ Iată ce a făcut Benaia, fiul lui Iehoiada; şi el şi-a câştigat un nume între cei trei viteji.
I Şi el a mai ucis pe un egiptean, un om înalt de statură, cinci coţi înălţime; şi în mâna egipteanului era o suliţă ca sulul unui ţesător; s-a coborât împotriva lui cu un toiag, a smuls suliţa din mâna egipteanului şi l-a ucis cu ea.
yHk Benaia, fiul lui Iehoiada, fiul unui bărbat viteaz din Cabţeel, care a făcut fapte măreţe, a ucis doi bărbaţi, viteji ai Moabului. Şi într-o zi înzăpezită, el s-a mai coborât într-o groapă pentru apă şi a ucis un leu.
G% Dintre cei trei din al doilea rând, el era cel mai cu vază şi a devenit conducătorul lor; totuşi, el nu i-a egalat pe primii trei.
GF Şi Abişai, fratele lui Ioab, era conducătorul celor trei. El şi-a ridicat suliţa împotriva a trei sute de oameni şi i-a omorât; astfel şi-a câştigat un nume între cei trei.
#E? Şi el a zis: Dumnezeul meu, departe de mine să fac lucrul acesta! Să beau eu sângele acestor oameni, care şi-au pus viaţa în primejdie? Căci cu riscul vieţii lor au adus ei apa aceasta! De aceea, el n-a vrut s-o bea. Aceste lucruri au fost făcute de cei trei viteji.
7~~ }f|{{`zyxww$v u;tVsrqqpponn&m4llUkkHjjUhhgfedcqcbaa`_C^^*]]B\\[ZZ(YXdWWkVUTTbSRQQ8PPJOdN4MMgLL KjKJJwIIHHGG3FFF%EEcEDD0CBBOAAU@s?? >D==G<;:98}8!777H666R555K4433J222(11{1#000c/.-,,#+u*)) ((''u'#&&}&.%%%5$$$+##x#""i"!!Y )J=koQ?dY2PY& -  G o4^i7fyEpeste Zabulon era Işemaia, fiul lui Obadia;peste Neftali era Ierimot, fiul lui Azriel;
cx?peste Iuda era Elihu, din fraţii lui David; peste Isahar era Omri, fiul lui Micael;
`w9peste leviţi era Haşabia, fiul lui Chemuel; peste familia lui Aaron era Ţadoc;
vPeste seminţiile lui Israel erau: cap peste rubeniţi era Eliezer, fiul lui Zicri; peste simeoniţi era Şefatia, fiul lui Maaca;
-uSAl doisprezecelea, pentru luna a douăsprezecea, era Heldai din Netofa, din familia lui Otniel; şi în divizia lui erau douăzeci şi patru de mii de oameni.
+tOAl unsprezecelea, pentru luna a unsprezecea, era Benaia, din Piraton, dintre fiii lui Efraim; şi în divizia lor erau douăzeci şi patru de mii de oameni.
s+ Al zecelea, pentru luna a zecea, era Maharai, din Netofa, dintre zerahiţi; şi în divizia lui erau douăzeci şi patru de mii de oameni.
r- Al nouălea, pentru luna a noua, era Abiezer, din Anatot, dintre beniamiţi; şi în divizia lui erau douăzeci şi patru de mii de oameni.
q' Al optulea, pentru luna a opta, era Sibecai huşatitul, dintre zerahiţi; şi în divizia lui erau douăzeci şi patru de mii de oameni.
p9 Al şaptelea, pentru luna a şaptea, era Heleţ pelonitul, dintre fiii lui Efraim; şi în divizia lui erau douăzeci şi patru de mii de oameni.
o Al şaselea, pentru luna a şasea, era Ira, fiul lui Icheş tecoitul; şi în divizia lui erau douăzeci şi patru de mii de oameni.
n%Al cincilea, pentru luna a cincea, era conducătorul Şamehut izrahitul; şi în divizia lui erau douăzeci şi patru de mii de oameni.
.mUAl patrulea, pentru luna a patra, era Asael, fratele lui Ioab; şi, după el, fiul său Zebadia; şi în divizia lui erau douăzeci şi patru de mii de oameni.
l Acesta a fost Benaia, care era viteaz între treizeci şi era peste cei treizeci; în divizia sa era fiul său, Amizadab.
CkAl treilea conducător al armatei pentru luna a treia a fost Benaia, fiul preotului Iehoiada, care a fost conducător; şi în divizia sa erau douăzeci şi patru de mii de oameni.
,jQÎn fruntea diviziei din luna a doua era Dodai, ahohitul; Miclot era unul din capii diviziei sale; în divizia lui erau douăzeci şi patru de mii de oameni.
liQEl era dintre fiii lui Pereţ şi era capul tuturor conducătorilor armatei în luna întâi.
&hEÎn fruntea celei dintâi divizii, pentru luna întâi, era Iaşobeam, fiul lui Zabdiel, şi în divizia lui erau douăzeci şi patru de mii de oameni.
Kg Şi copiii lui Israel, după numărul lor, capii caselor părinteşti, conducătorii peste mii şi peste sute şi ofiţerii lor, slujeau regelui în orice lucru al diviziilor militare. Aceste divizii soseau şi plecau lună de lună, în toate lunile anului; fiecare divizie avea douăzeci şi patru de mii de oameni.
/fW Şi fraţii lui au fost două mii şapte sute de oameni destoinici, capi de case părinteşti, pe care regele David i-a făcut oficialităţi peste rubeniţi, peste gadiţi şi peste jumătatea seminţiei lui Manase, pentru orice lucru cu privire la Dumnezeu şi pentru treburile regelui.
se_Între hebroniţi, Ieria a fost conducător al hebroniţilor, după genealogia părinţilor lui. în anul al patruzecilea al domniei lui David au fost cercetaţi şi între ei s-au găsit oameni destoinici la Iaezer, în Galaad.
^d5Dintre hebroniţi: Haşabia şi fraţii lui, o mie şapte sute de oameni destoinici, aveau supravegherea lui Israel în partea de vest a Iordanului, pentru toate treburile Domnului şi în serviciul regelui.
c)Dintre iţehariţi: Chenania şi fraţii lui erau întrebuinţaţi pentru treburile de afară, ca guvernatori şi judecători în Israel.
NbŞi tot ce fusese dedicat de Samuel, văzătorul, de Saul, fiul lui Chis, de Abner, fiul lui Ner, de Ioab, fiul Ţeruiei, fiecare lucru dedicat, era sub paza lui Şelomit şi a fraţilor lui.
naUDin prada luată la război o anumită parte au dedicat-o pentru întreţinerea Casei Domnului.
g`GAcest Şelomit şi fraţii lui erau peste toate vistieriile lucrurilor dedicate, pe care le dedicaseră regele David şi conducătorii caselor părinteşti, conducători peste mii şi sute, şi conducătorii armatei.
/_WŞi fraţii lui din Eliezer au fost: Rehabia, al cărui fiu a fost Isaia, al cărui fiu a fost Ioram, al cărui fiu a fost Zicri, al cărui fiu a fost Şelomit.
]^3Şebuel, fiul lui Gherşom, fiul lui Moise, era supraveghetor al vistieriilor.
G]Dintre amramiţi, iţehariţi, hebroniţi şi uzieliţi:
d\AFiii lui Iehieli, Zetam şi fratele său Ioel, erau peste vistieriile Casei Domnului.
[9Dintre fiii lui Laedan, fiii gherşoniţilor ieşiţi din Laedan, conducătorii caselor părinteşti ale lui Laedan, gherşonitul, erau: Iehieli.
wZgDintre leviţi, Ahia era peste vistieriile Casei lui Dumnezeu şi peste vistieriile lucrurilor dedicate.
^Y5Acestea sunt cetele uşierilor dintre fiii lui Core şi dintre fiii lui Merari.
QXLângă Parbar, la vest, erau patru spre drum şi doi spre Parbar.
WLa est erau şase leviţi, la nord patru în fiecare zi, la sud patru în fiecare zi şi pentru depozite, doi câte doi.
V-Pentru uşa din vest sorţul a căzut pe Şupim şi pe Hosa, cu uşa Şalechet, pe drumul care urca; o strajă era în faţa altei străji.
\U1Uşa din sud a căzut lui Obed-Edom, iar fiilor lui le-au revenit depozitele.
:TmSorţul pentru uşa din est a căzut pe Şelemia. Apoi au tras la sorţi pentru fiul său Zaharia, un sfătuitor înţelept, şi sorţul lui a ieşit pentru uşa din nord.
uSc Au tras la sorţi pentru fiecare uşă, atât cel mic cât şi cel mare, după casa lor părintească.
R% Acestor cete de uşieri, conducătorilor acestor oameni şi fraţilor lor, le-a fost încredinţată paza pentru slujba Casei Domnului.
Qy Hilchia, al doilea; Tebalia, al treilea; Zaharia, al patrulea. Toţi fiii şi fraţii lui Hosa erau treisprezece.
P7 Fiii lui Hosa, dintre fiii lui Merari, au fost Şimri, cel dintâi (căci deşi el nu fusese întâiul-născut, tatăl lui l-a pus cel dintâi),
VO% Şi Meşelemia a avut fii şi fraţi: optsprezece bărbaţi destoinici.
0NYToţi aceştia au fost fiii lui Obed-Edom, ei, fiii lor şi fraţii lor, oameni destoinici şi în putere pentru lucru: şaizeci şi doi dintre ai lui Obed-Edom.
xMiFiii lui Şemaia au fost Otni, Refael, Obed, Elzabad şi fraţii săi, oameni viteji, Elihu şi Semachia.
L7De asemenea, fiului său Şemaia i s-au născut fii care au stăpânit peste casele tatălui său, pentru că erau oameni foarte îndemânatici.
pKYAmiel, al şaselea, Isahar, al şaptelea, Peultai, al optulea; căci Dumnezeu îl binecuvântase.
J%Fiii lui Obed-Edom au fost Şemaia, întâiul-născut, Iozabad, al doilea, Ioah, al treilea, Sacar, al patrulea, Netaneel, al cincilea,
OIElam, al cincilea, Iohanan, al şaselea, Elioenai, al şaptelea.
H Şi fiii lui Meşelemia au fost Zaharia, întâiul-născut, Iediael, al doilea, Zebadia, al treilea, Iatniel, al patrulea,
hG KIată cetele uşierilor. Dintre coreiţi: Meşelemia, fiul lui Core, dintre fiii lui Asaf.
bF=al douăzeci şi patrulea, pentru Romamti-Ezer, fiii şi fraţii săi, doisprezece.
]E3al douăzeci şi treilea, pentru Mahaziot, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
\D1al douăzeci şi doilea, pentru Ghidalti, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
YC+al douăzeci şi unulea, pentru Hotir, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
RBal douăzecilea, pentru Eliata, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
VA%al nouăsprezecelea, pentru Maloti, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
T@!al optsprezecelea, pentru Hanani, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
\?1al şaptesprezecelea, pentru Ioşbecaşa, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
V>%al şaisprezecelea, pentru Hanania, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
W='al cincisprezecelea, pentru Ieremot, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
U<#al paisprezecelea, pentru Matitia, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
V;%al treisprezecelea, pentru Şubael, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
V:%al doisprezecelea, pentru Haşabia, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
T9!al unsprezecelea, pentru Azareel, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
M8al zecelea, pentru Şimei, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
O7al nouălea, pentru Matania, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
L6al optulea, pentru Isaia, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
R5al şaptelea, pentru Iesareela, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
N4 al şaselea, pentru Buchia, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
O3 al cincilea, pentru Netania, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
N2 al patrulea, pentru Iţeri, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
L1 al treilea, pentru Zacur, fiii şi fraţii săi, doisprezece;
0 Primul sorţ a ieşit din Asaf, pentru Iosif; al doilea, pentru Ghedalia, el cu fraţii lui şi fiii lui, doisprezece;
h/IAu tras la sorţi pentru slujbele lor, cei mici şi cei mari, învăţătorul şi elevul.
.9Ei erau în număr de două sute optzeci şi opt, împreună cu fraţii lor care erau instruiţi să cânte Domnului, toţi cei ce erau maeştri.
e-CToţi aceştia erau sub conducerea tatălui lor pentru muzica din Casa Domnului, cu chimvale, instrumente cu coarde şi harpe, pentru slujba Casei lui Dumnezeu. Asaf, Iedutun şi Heman erau sub autoritatea regelui.
[,/Toţi aceştia erau fiii lui Heman, care era văzătorul regelui, ca să descopere cuvintele lui Dumnezeu şi să înalţe puterea Lui. Căci Dumnezeu îi dăduse lui Heman paisprezece fii şi trei fiice.
*+MDin Heman, fiii lui Heman: Buchia, Matania, Uziel, Şebuel, Ierimot, Hanania, Hanani, Eliata, Ghidalti, Romamti-Ezer, Ioşbecaşa, Maloti, Hotir, Mahaziot.
Q*Din Iedutun, fiii lui Iedutun: Ghedalia, Ţeri, Isaia, Haşabia, Matitia şi Şimei, şase, sub mâna tatălui lor Iedutun, care profeţea cu harpa, ca să mulţumească şi să laude pe Domnul.
)1dintre fiii lui Asaf: Zacur, Iosif, Netania şi Aşareela; fiii lui Asaf erau sub îndrumarea lui Asaf, care profeţea după porunca regelui.
( David şi conducătorii armatei au pus deoparte pentru slujbă pe unii din fiii lui Asaf, din ai lui Heman şi din ai lui Iedutun, care profeţeau cu harpa, cu instrumente cu coarde şi chimvale. Şi iată, numărul celor care au îndeplinit această lucrare:
<'qŞi aceştia, ca şi fraţii lor, fiii lui Aaron, au tras la sorţi înaintea regelui David, înaintea lui Ţadoc şi a lui Ahimelec, şi înaintea conducătorilor caselor părinteşti ale preoţilor şi ale leviţilor, atât conducătorul casei părinteşti cât şi cei mai mici dintre fraţii săi.
s&_Fiii lui Muşi: Mahli, Eder şi Ierimot. Aceştia sunt fiii lui Levi, după casele lor părinteşti.
1%]din Chis, fiii lui Chis: Ierahmeel.
4$cDin Mahli: Eleazar, care n-a avut fii;
R#Fiii lui Merari, prin Iaazia, au fost Beno, Şoham, Zacur şi Ibri.
U"#Fiii lui Merari au fost: Mahli şi Muşi; fiul lui Iaazia a fost Beno.
S!Fratele lui Mica a fost Işia; dintre fiii lui Işia a fost Zaharia.
T !Dintre fiii lui Uziel a fost Mica;dintre fiii lui Mica a fost Şamir.
{oDintre fiii lui Hebron, Ieria a fost primul, Amaria, al doilea, Iahaziel, al treilea, Iecameam, al patrulea.
MDintre iţehariţi, Şelomot; dintre fiii lui Şelomot: Iahat.
QCât despre Rehabia, dintre fiii lui Rehabia, Işia a fost primul.
veŞi ceilalţi fii ai lui Levi au fost: dintre fiii lui Amram: Şubael; dintre fiii lui Şubael: Iehdia.
@yAceasta era ordinea în slujba lor, după care să intre în Casa Domnului, după poruncile date lor prin Aaron, tatăl lor, după cum îi poruncise Domnul Dumnezeul lui Israel.
a;al douăzeci şi treilea, pentru Delaia; al douăzeci şi patrulea, pentru Maazia.
]3al douăzeci şi unulea, pentru Iachin; al douăzeci şi doilea, pentru Gamul;
U#al nouăsprezecelea, pentru Petahia; al douăzecilea, pentru Ezechiel;
W'al şaptesprezecelea, pentru Hezir; al optsprezecelea, pentru Hapiţeţ;
Ral cincisprezecelea, pentru Bilga; al şaisprezecelea, pentru Imer;
T! al treisprezecelea, pentru Hupa; al paisprezecelea, pentru Ieşebeab;
S al unsprezecelea, pentru Eliaşib; al doisprezecelea, pentru Iachim;
F al nouălea, pentru Iosua; al zecelea, pentru Şecania;
D al şaptelea, pentru Hacoţ; al optulea, pentru Abia;
H  al cincilea, pentru Malchia; al şaselea, pentru Miiamin;
Dal treilea, pentru Harim; al patrulea, pentru Seorim;
Y+Şi cel dintâi sorţ a ieşit pentru Iehoiarib; al doilea, pentru Iedaia;
ykŞi Şemaia, fiul lui Netaneel, scriitorul, din seminţia lui Levi, i-a înscris înaintea regelui şi a conducătorilor, înaintea preotului Ţadoc şi a lui Ahimelec, fiul lui Abiatar, şi înaintea conducătorilor caselor părinteşti ale preoţilor şi leviţilor; câte o casă părintească era luată pentru Eleazar şi câte una era luată pentru Itamar.
B }I-au împărţit prin sorţi, pe unul ca şi pe celălalt, căci conducătorii sanctuarului şi conducătorii lui Dumnezeu erau dintre fiii lui Eleazar şi dintre fiii lui Itamar.
8 iŞi pentru că între fiii lui Eleazar s-au găsit mai mulţi conducători decât între fiii lui Itamar, i-au împărţit astfel: între fiii lui Eleazar au fost şaisprezece conducători ai caselor lor părinteşti şi între fiii lui Itamar au fost opt conducători ai caselor lor părinteşti.
9 kŞi David împreună cu Ţadoc, dintre fiii lui Eleazar, şi cu Ahimelec, dintre fiii lui Itamar, i-au împărţit pe fiii lui Aaron după slujba pe care urmau s-o facă.
 Şi Nadab şi Abihu au murit înaintea tatălui lor şi n-au avut copii; de aceea, Eleazar şi Itamar au slujit ca preoţi.
m  UAcestea sunt cetele fiilor lui Aaron. Fiii lui Aaron au fost: Nadab, Abihu, Eleazar şi Itamar.
  Astfel ei îngrijeau de cortul întâlnirii, de sanctuar şi de fiii lui Aaron, fraţii lor, pentru slujba Casei Domnului.
A{şi să ofere, neîncetat înaintea Domnului, toate arderile-de-tot ale Domnului, în zilele de Sabat, de luna nouă şi de sărbători, după numărul şi obiceiurile stabilite.
}sEi trebuiau să stea în fiecare dimineaţă şi în fiecare seară să mulţumească şi să laude pe Domnul,
fEla pâinile pentru punerea înainte şi la făina pentru darurile de mâncare, la plăcintele nedospite, la turtele coapte în tigaie şi la ceea ce este prăjit, şi la toate măsurătorile de volum şi dimensiune.
^5pentru că datoria lor era să-i ajute pe fiii lui Aaron în slujba Casei Domnului, în curţi şi în camere, şi în purificarea tuturor lucrurilor sfinte, pentru împlinirea slujbei în Casa lui Dumnezeu,
Căci potrivit celor din urmă cuvinte ale lui David, leviţii au fost număraţi de la vârsta de douăzeci de ani în sus;
hIŞi leviţilor le-a zis: Ei nu vor mai purta cortul şi toate uneltele pentru slujba lui.
wCăci David a zis: Domnul Dumnezeul lui Israel a dat odihnă poporului Său şi va locui pe vecie în Ierusalim.
 Aceştia au fost fiii lui Levi, după casele lor părinteşti, capii caselor părinteşti, după numărătoarea făcută individual după numărul numelor lor. Ei făceau lucrarea de slujire în Casa Domnului de la vârsta de douăzeci de ani în sus.
NFiii lui Muşi au fost: Mahli, Eder şi Ieremot, trei de toţi.
z~mŞi Eleazar a murit şi n-a avut fii, ci numai fiice; şi fraţii lor, fiii lui Chis, le-au luat de soţii.
b}=Fiii lui Merari au fost: Mahli şi Muşi. Fiii lui Mahli au fost: Eleazar şi Chis.
N|Dintre fiii lui Uziel, Mica a fost primul şi Işia, al doilea.
~{uDintre fiii lui Hebron, Ieria a fost primul, Amaria, al doilea, Iahaziel, al treilea şi Iecameam, al patrulea.
>zwDintre fiii lui Iţehar, Şelomit a fost primul.
yDintre urmaşii lui Eliezer, Reehabia a fost primul. Şi Eliezer n-a avut alt fiu, dar fiii lui Rehabia au fost foarte mulţi.
=xuDintre fiii lui Gherşom, Sebuel a fost primul.
:woFiii lui Moise au fost Gherşom şi Eliezer.
`v9Dar fiii lui Moise, omul lui Dumnezeu, au fost număraţi în seminţia lui Levi.
vue Fiii lui Amram: Aaron şi Moise. Aaron a fost pus deoparte, ca să fie sfinţit ca preasfânt, el şi fiii lui pe vecie, să ardă tămâie înaintea Domnului, să-I facă slujba şi să dea binecuvântarea pe vecie în Numele Lui.
Qt Fiii lui Chehat: Amram, Iţehar, Hebron şi Uziel, patru de toţi.
s+ Iahat a fost primul, iar Zina al doilea; Ieuş şi Beria n-au avut mulţi fii, de aceea au alcătuit numai o singură casă părintească.
lrQ Şi fiii lui Şimei: Iahat, Zina, Ieuş şi Beria. Aceştia sunt cei patru fii ai lui Şimei.
q Fiii lui Şimei: Şelomit, Haziel şi Haran, trei de toţi. Aceştia erau capii caselor părinteşti ale lui Laedan.
Tp!Fiii lui Laedan: conducătorul Iehiel, Zetam şi Ioel, trei de toţi.
2o_Din gherşoniţi: Laedan şi Şimei.
dnAŞi David i-a împărţit în cete, după fiii lui Levi: Gherşon, Chehat şi Merari.
m1patru mii au fost uşieri şi patru mii au lăudat pe Domnul cu instrumente muzicale, pe care le-am făcut, a zis David, ca să-L preamărim.
'lGDin aceştia, douăzeci şi patru de mii au fost puşi să vegheze asupra slujbelor din Casa Domnului şi şase mii să fie guvernatori şi judecători,
.kULeviţii au fost număraţi de la vârsta de treizeci de ani în sus; şi numărul lor, după numărătoarea fiecărui bărbat, era de treizeci şi Opt de mii.
Yj+Şi a adunat pe toţi conducătorii lui Israel, pe preoţi şi pe leviţi.
ni WCând David a ajuns bătrân şi sătul de zile, a pus pe Solomon, fiul său, rege peste Israel.
,hQAcum, puneţi-vă inima şi sufletul ca să căutaţi pe Domnul Dumnezeul vostru; de aceea, ridicaţi-vă şi zidiţi sanctuarul Domnului Dumnezeu, ca să aduceţi chivotul legământului Domnului şi uneltele sfinte ale lui Dumnezeu în casa care va fi zidită pentru Numele Domnului.
bg=Nu este Domnul Dumnezeul vostru cu voi? Şi nu v-a dat El odihnă din fiecare parte? Căci El a dat pe locuitorii ţării în mâinile mele şi ţara este supusă înaintea Domnului şi înaintea poporului Său.
kfODavid a poruncit tuturor conducătorilor lui Israel să ajute pe fiul său Solomon, zicând:
}esAurul, argintul, bronzul şi fierul sunt fără limită. Scoală-te şi lucrează, şi Domnul să fie cu tine.
dŞi cu tine sunt mulţi lucrători, cioplitori de piatră şi tâmplari, şi oameni îndemânatici pentru tot felul de lucrări.
cIată, cu multă trudă am pregătit pentru Casa Domnului o sută de mii de talanţi de aur, un milion de talanţi de argint, şi bronz şi fier peste măsură, căci este foarte mult. Am pregătit de asemenea lemn şi piatră, la care vei mai adăuga şi tu.
Wb' Atunci vei prospera, dacă vei căuta să împlineşti legile şi judecăţile pe care Domnul le-a dat lui Moise pentru Israel. Fii tare şi îmbărbătează-te; nu te teme, nici nu te înspăimânta!
"a= Numai să-ţi dea Domnul înţelepciune şi pricepere, şi să-ţi dea stăpânirea peste Israel, ca să păzeşti legea Domnului Dumnezeului tău!
` Acum, fiule, Domnul să fie cu tine; ca să prosperi şi să zideşti Casa Domnului Dumnezeului tău, cum a spus El despre tine!
"_= El va zidi o casă pentru Numele Meu şi el îmi va fi fiu şi Eu îi voi fi Tată; şi voi întări pe vecie tronul împărăţiei lui în Israel.
j^M Iată, ţi se va naşte un fiu, care va fi un om al odihnei; Eu îi voi da odihnă de toţi duşmanii lui de jur împrejur; căci numele lui va fi Solomon (Pace) şi în zilele lui voi da lui Israel pacea şi liniştea.
^]5dar Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând: Tu ai vărsat mult sânge şi ai purtat mari războaie; tu nu vei zidi o casă pentru Numele Meu, pentru că ai vărsat înaintea Mea mult sânge pe pământ.
y\kŞi David a zis lui Solomon: Fiul meu, aveam de gând să zidesc o casă Numelui Domnului Dumnezeului meu,
z[mDavid a chemat pe fiul său Solomon şi i-a poruncit să zidească o casă Domnului Dumnezeului lui Israel.
BZ}David zicea: Fiul meu Solomon este tânăr şi plăpând şi casa care se va zidi pentru Domnul trebuie să fie nemaipomenit de frumoasă, de mare faimă şi glorioasă în toate ţările; de aceea vreau să pregătesc tot ce trebuie pentru zidirea ei. Şi David a făcut mari pregătiri înainte de moarte.
{Yoşi lemn de cedru fără număr, pentru că sidonienii şi cei din Tir au adus lui David mult lemn de cedru.
.XUŞi David a pregătit fier din abundenţă pentru cuiele uşilor porţilor şi pentru balamale, şi bronz atât de mult încât nu puteau să-l cântărească,
;WoDavid a dat porunci ca să adune pe străinii care erau în ţara lui Israel, şi el a stabilit tăietori de piatră care să taie pietre pentru zidirea Casei lui Dumnezeu.
zV oŞi David a zis: Aceasta este Casa Domnului Dumnezeu şi acesta este altarul arderilor-de-tot pentru Israel.
U Dar David nu se putea duce înaintea altarului ca să întrebe pe Domnul, pentru că se temea de sabia îngerului Domnului.
T-Căci cortul Domnului şi altarul arderilor-de-tot, pe care le făcuse Moise în deşert, erau în vremea aceea pe înălţimea Gabaonului.
SÎn vremea aceea, când David a văzut că Domnul i-a răspuns în aria lui Ornan iebusitul, el a adus jertfe acolo.
^R5Atunci Domnul a poruncit îngerului şi el şi-a pus iarăşi sabia în teacă.
:QmDavid a zidit acolo un altar Domnului şi a adus arderi-de-tot şi jertfe de mulţumire. A chemat pe Domnul şi El i-a răspuns din cer prin foc pe altarul arderii-de-tot.
XP)David deci a dat lui Ornan şase sute de sicii de aur pentru locul ariei.
WO'Atunci regele David a zis lui Ornan: Nu, ci îl voi cumpăra la preţul lui întreg, pentru că nu voi lua pentru Domnul ce este al tău, nici nu voi aduce o ardere-de-tot rare să nu mă coste nimic.
rN]Şi Ornan a zis lui David: Ia-l şi să facă domnul meu regele ce este bine înaintea lui; iată, îţi dau, de asemenea, şi boii ca ardere-de-tot, carele în loc de lemne şi grâul pentru darul de mâncare; le dau pe toate.
?MwŞi David a zis lui Ornan: Dă-mi locul ariei, ca să zidesc pe el un altar Domnului. Să mi-l dai la preţul lui întreg în argint, ca să se îndepărteze urgia de la popor.
(LICând a ajuns David la Ornan, Ornan s-a uitat şi a zărit pe David. Şi el a ieşit din arie şi s-a închinat înaintea lui David cu faţa la pământ.
K Şi Ornan s-a întors şi a văzut îngerul; şi cei patru fii ai lui s-au ascuns împreună cu el. Ornan treiera grâul.
_J7David s-a urcat după cuvântul lui Gad, pe care l-a vorbit în Numele Domnului.
I5Atunci îngerul Domnului a poruncit lui Gad să spună lui David să se urce şi să zidească un altar Domnului în aria lui Ornan, iebusitul.
kHOŞi David a zis lui Dumnezeu: N-am fost eu cel ce a poruncit ca poporul să fie numărat? Eu sunt cel ce a păcătuit şi a făcut răul acesta; dar oile acestea, ce-au făcut ele? Lasă, Te rog, ca mâna Ta, Doamne, Dumnezeul meu, să fie împotriva mea şi împotriva casei tatălui meu, şi nu împotriva poporului Tău, ca să piară de ciumă!
G}Atunci David şi-a ridicat ochii şi a văzut pe Îngerul Domnului stând între pământ şi cer, având în mâna lui o sabie întinsă peste Ierusalim. Atunci David şi bătrânii s-au îmbrăcat în saci şi au căzut cu faţa la pământ.
%FCŞi Dumnezeu a trimis un înger la Ierusalim ca să-l nimicească. Şi pe când îl nimicea, Domnul S-a uitat şi I-a părut rău de acest dezastru, şi a zis îngerului care nimicea: Destul; acum trage-ţi mâna! Şi Îngerul Domnului stătea lângă aria lui Ornan, iebusitul.
kEOŞi Domnul a trimis ciuma peste Israel şi au căzut şaptezeci de mii de oameni din Israel.
LD Şi David a zis lui Gad: Sunt într-o mare strâmtorare! Te rog, lasă-mă să cad în mâna Domnului, căci îndurările Lui sunt foarte mari. Nu mă lăsa însă să cad în mâna omului.
bC= trei ani de foamete, sau trei luni în timpul cărora să fii nimicit dinaintea duşmanilor tăi şi atins de sabia duşmanilor tăi, sau trei zile în timpul cărora sabia Domnului – ciuma în ţară – şi Îngerul Domnului să nimicească tot teritoriul lui Israel. Acum gândeşte-te ce răspuns să duc înapoi Celui ce m-a trimis.
YB+ Astfel Gad a venit la David şi i-a zis: Aşa vorbeşte Domnul: Alege-ţi:
A Du-te şi spune-i lui David, zicând: Aşa vorbeşte Domnul: îţi pun înainte trei urgii; alege una din ele şi te voi lovi cu ea.
K@ Şi Domnul a vorbit lui Gad, văzătorul lui David, zicând:
;?oŞi David a zis lui Dumnezeu: Am făcut un mare păcat, pentru că am făcut lucrul acesta! Dar acum, Te rog, iartă fărădelegea robului Tău, căci am lucrat nebuneşte!
[>/Şi lui Dumnezeu nu I-a plăcut porunca aceasta, de aceea a lovit pe Israel.
~=uDar el n-a numărat pe Levi şi pe Beniamin între aceştia, căci porunca regelui era o urâciune pentru Ioab.
n<UŞi Ioab a dat lui David cartea numărătorii întregului popor. Şi tot Israelul era un milion o sută de mii de bărbaţi care scoteau sabia; şi în Iuda erau patru sute şaptezeci de mii de bărbaţi care scoteau sabia.
;1Totuşi, cuvântul regelui a prevalat asupra lui Ioab. De aceea, Ioab a plecat şi a străbătut tot Israelul; apoi s-a întors la Ierusalim.
:Şi Ioab a răspuns: Domnul să facă pe poporul Lui de o sută de ori mai mult decât este acum! Dar, rege, domnul meu, nu sunt ei toţi slujitorii domnului meu? De ce atunci cere domnul meu acest lucru? De ce să fie el cauza unui păcat pentru Israel?
59cŞi David a zis lui Ioab şi conducătorilor poporului: Duceţi-vă şi număraţi pe Israel, de la Beer-Şeba până la Dan şi aduceţi-mi numărul, ca să-l ştiu.
c8 ASatan s-a ridicat împotriva lui Israel şi a ademenit pe David să numere pe Israel.
7Oamenii aceştia se născuseră lui Rafa, în Gat. Ei au căzut ucişi de mâna lui David şi de mâna slujitorilor lui.
f6ECând el a batjocorit pe Israel, Ionatan, fiul lui Şimea, fratele lui David, l-a ucis.
X5)Şi a mai fost o luptă la Gat, unde era un om foarte înalt, care avea şase degete la fiecare mână şi şase degete la fiecare picior, douăzeci şi patru de toate; şi el era dintre fiii lui Rafa.
F4Şi iarăşi a mai fost o luptă cu filistenii, şi Elhanan, fiul lui Iair, a ucis pe Lahmi din Gat, fratele lui Goliat, care avea o suliţă al cărei mâner era ca un sul de ţesut.
B3}După aceea, a avut loc o bătălie la Ghezer cu filistenii, vreme în care Sibecai huşatitul a ucis pe Sipai, care a fost unul din fiii lui Rafa. Şi filistenii au fost supuşi.
a2;El a scos pe locuitorii care erau în cetate şi i-a tăiat cu ferăstraie, cu securi şi cu topoare. Aşa a făcut David tuturor cetăţilor fiilor lui Amon. Apoi David s-a întors la Ierusalim cu tot poporul.
a1;David a luat coroana de pe capul regelui lor şi a găsit-o în greutate de un talant de aur; era împodobită cu pietre preţioase. Au pus-o pe capul lui David, care a adus şi o foarte mare pradă din cetate.
0 {În anul următor, pe vremea când regii ies la război, Ioab a pornit în fruntea unei oştiri puternice şi a pustiit ţara fiilor lui Amon şi a venit şi a asediat Raba. David a rămas la Ierusalim. Şi Ioab a bătut Raba şi a nimicit-o.
F/Când slujitorii lui Hadarezer au văzut că au fost învinşi de Israel, au făcut pace cu David şi au devenit supuşii lui. Şi sirienii n-au mai vrut să-i ajute pe fiii lui Amon.
N.Dar sirienii au fugit dinaintea lui Israel. David a ucis dintre sirieni oamenii de la şapte mii de care şi patruzeci de mii de pedeştri; şi a omorât şi pe Şofah, conducătorul armatei.
v-eCând i-au spus lui David, el a adunat tot Israelul, a trecut Iordanul, a mers împotriva lor şi s-a pregătit de luptă împotriva lor. Şi când David s-a aşezat în linie de bătaie împotriva sirienilor, ei s-au luptat cu el.
d,ACând sirienii au văzut că fuseseră bătuţi de Israel, au trimis mesageri şi au adus pe sirienii care erau de cealaltă parte a fluviului; iar Şofah, conducătorul armatei lui Hadarezer, era în fruntea lor.
:+mCând au văzut fiii lui Amon că sirienii fugeau, au fugit şi ei dinaintea lui Abişai, fratele lui Ioab, şi s-au întors în cetate. Şi Ioab s-a întors la Ierusalim.
* Şi Ioab, împreună cu poporul care era cu el, a înaintat la luptă împotriva sirienilor; şi ei au fugit dinaintea lui.
9)k Fii tare şi haideţi să ne arătăm plini de curaj pentru poporul nostru şi pentru cetăţile Dumnezeului nostru; şi Domnul să facă ceea ce este bine înaintea Lui!
7(g Şi el a zis: Dacă sirienii vor fi prea tari pentru mine, tu să-mi vii în ajutor; şi dacă fiii lui Amon vor fi prea tari pentru tine, îţi voi veni eu în ajutor.
!'; Şi pe cealaltă parte a poporului a pus-o sub comanda fratelui său Abişai, şi ei s-au aşezat în linie de bătaie împotriva fiilor lui Amon.
^&5 Când Ioab a văzut că linia de bătaie era aşezată împotriva lui şi din faţă şi din spate, a ales dintre toţi oamenii de seamă ai lui Israel şi i-a pus în linie de bătaie împotriva sirienilor.
% Fiii lui Amon au ieşit şi s-au aşezat în linie de bătaie la intrarea cetăţii; şi regii care veniseră erau fiecare pe câmp.
y$kŞi când David a auzit despre aceasta, a trimis împotriva lor pe Ioab cu toată armata de oameni viteji.
z~~}||6{{bzzVyyxxxvuetsrrPqpwonmll=kWjEihggWf$ddb6a]`_^^]\\ [;Z}Z"YgXWVVUTS&REQQIP~P3ONNAMLL(KlJJIoIHtGGEEDCCBAAM@?>9=<;::^9l877O55&432210//U..c-- ,++*h))/(|''D&y%$## "[!! 6~0WS* |#@ ]Ql $  q R i@m>&uTotuşi, ia aminte la rugăciunea robului Tău şi la cererea lui, Doamne, Dumnezeul meu, şi ascultă la strigătul şi la rugăciunea pe care o face robul Tău înaintea Ta;
E%Dar va locui oare Dumnezeu cu adevărat împreună cu omul pe pământ? Iată, cerul şi cerul cerurilor nu Te pot cuprinde; cu cât mai puţin această casă, pe care am zidit-o eu!
$Acum dar, Doamne, Dumnezeul lui Israel, să se împlinească Cuvântul Tău, pe care l-ai vorbit robului Tău David!
H# De aceea, acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, ţine faţă de robul Tău David, tatăl meu, ceea ce i-ai promis, zicând: Niciodată nu vei fi lipsit de un bărbat care să stea înaintea Mea pe tronul lui Israel; numai fiii tăi să ia seama la calea lor, să umble în legea Mea, cum ai umblat tu înaintea Mea.
"5Tu ai ţinut ceea ce ai promis robului Tău David, tatăl meu; Tu ai vorbit cu gura Ta şi ai împlinit cu mâna Ta, după cum se vede astăzi.
N!şi a zis: Doamne, Dumnezeul lui Israel, nu este Dumnezeu ca Tine în cer sau pe pământ: Tu ţii legământul şi mila Ta faţă de robii Tăi, care umblă înaintea Ta cu toată inima lor!
& E (căci Solomon făcuse o platformă de bronz, cu lungimea de cinci coţi, lăţimea de cinci coţi şi înălţimea de trei coţi, şi o aşezase în mijlocul curţii; el a stat pe ea, a îngenuncheat înaintea întregii adunări a lui Israel şi şi-a întins mâinile spre cer)
 Solomon s-a aşezat înaintea altarului Domnului, înaintea întregii adunări a lui Israel, şi şi-a întins mâinile,
w Şi am aşezat în ea chivotul, în care este legământul Domnului, pe care El l-a făcut cu copiii lui Israel.
gG Şi Domnul a împlinit cuvântul pe care-l spusese. Eu m-am ridicat în locul tatălui meu David şi stau pe tronul lui Israel, după cum a promis Domnul, şi am zidit o casă Numelui Domnului Dumnezeului lui Israel.
yk Numai că nu tu vei zidi casa, ci fiul tău, care va ieşi din coapsele tale, el va zidi casa Numelui Meu.
'GŞi Domnul a zis tatălui meu David: Fiindcă ai avut în inimă să zideşti o casă Numelui Meu, bine ai făcut că ai avut gândul acesta în inimă.
q[Tatăl meu David avea în inimă ca să zidească o casă Numelui Domnului Dumnezeului lui Israel.
dar am ales Ierusalimul, ca în el să locuiască Numele Meu; şi l-am ales pe David, ca să domnească peste poporul Meu Israel!
/Din ziua când am scos pe poporul Meu din ţara Egiptului, n-am ales nici o cetate dintre toate seminţiile lui Israel, în care să se zidească o casă în care să locuiască Numele Meu, şi n-am ales pe nici un om care să fie conducător peste poporul Meu Israel;
*MŞi el a zis: Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care a împlinit cu mâinile Lui ceea ce a vorbit cu gura Lui tatălui meu David, zicând:
%Regele şi-a întors faţa şi a binecuvântat toată adunarea lui Israel, în timp ce toată adunarea lui Israel stătea în picioare.
X)Dar eu Ţi-am zidit o casă măreaţă şi un loc unde vei locui pe veci!
S !Atunci Solomon a zis: Domnul a zis că va locui în norul întunecos.
iar preoţii n-au mai putut continua să slujească din cauza norului; căci gloria Domnului a umplut Casa lui Dumnezeu.
%C şi când cei ce sunau din trompete şi cei ce cântau au format o singură voce, ca să scoată un singur sunet care să fie auzit dând laudă şi mulţumire Domnului, şi când şi-au ridicat glasurile împreună cu trompetele, chimvalele şi instrumente muzicale şi au lăudat pe Domnul, zicând: Căci El este bun, căci mila Lui ţine în veci, atunci Casa, Casa Domnului, a fost umplută de un nor,
  şi leviţii care erau cântăreţi: Asaf, Heman, Iedutun, cu fiii şi fraţii lor, îmbrăcaţi în in subţire, au stat cu chimvale, lire şi harpe în partea de est a altarului, şi lângă ei o sută douăzeci de preoţi care sunau din trompete,
)K Şi când au ieşit toţi preoţii din Locul Preasfânt, (căci toţi preoţii care erau de faţă se sfinţiseră fără să mai ţină ordinea cetelor),
4a În chivot nu erau decât cele două table, pe care Moise le pusese acolo la Horeb, când Domnul a făcut legământ cu copiii lui Israel, când au ieşit din Egipt.
fE Şi pârghiile aveau o astfel de lungime, încât capetele lor, în prelungire faţă de chivot, se puteau vedea dinaintea sanctuarului, dar nu puteau fi văzute de afară. Şi ele sunt acolo până în ziua de azi.
 Căci heruvimii îşi întindeau aripile peste locul chivotului, şi heruvimii acopereau chivotul şi pârghiile lui pe deasupra.
 Preoţii au adus chivotul legământului Domnului la locul lui, în sanctuarul casei, în Locul Preasfânt, sub aripile heruvimilor.
@ yŞi regele Solomon şi toată adunarea lui Israel, chemată la el înaintea chivotului, jertfeau oi şi boi, care nu se puteau nici număra, nici socoti din cauza mulţimii lor.
 Au adus chivotul, cortul întâlnirii şi toate uneltele sfinte care erau în cort: preoţii şi leviţii le-au adus.
V %Au venit toţi bătrânii lui Israel, iar leviţii au ridicat chivotul.
r]De aceea, toţi bărbaţii lui Israel s-au adunat la rege, pentru sărbătoarea din luna a şaptea.
Atunci Solomon a adunat la Ierusalim pe bătrânii lui Israel şi pe toţi conducătorii seminţiilor, pe capii caselor părinteşti ai copiilor lui Israel, ca să aducă din cetatea lui David, adică din Sion, chivotul legământului Domnului.
 Astfel tot lucrul pe care-l făcuse Solomon pentru Casa Domnului a fost terminat; şi Solomon a adus în ea toate lucrurile pe care le consacrase tatăl său David: argintul şi aurul şi tot mobilierul. Şi el le-a pus în vistieriile Casei lui Dumnezeu.
@ycuţitele, potirele, ceştile şi castroanele de aur curat; şi intrarea casei, uşile ei interioare spre Locul Preasfânt şi uşile sălii principale a templului erau din aur.
Z-florile, lămpile şi foarfecele de aur pentru fitile, de aur foarte curat;
wsfeşnicele şi lămpile lor de aur curat, care trebuiau să ardă după poruncă, înaintea Locului Preasfânt,
#?Şi Solomon a mai făcut toate celelalte unelte pentru Casa lui Dumnezeu: altarul de aur, mesele pe care se puneau pâinile pentru punerea înainte;
Şi Solomon a făcut toate aceste unelte într-un număr aşa de mare, încât nu s-a putut cerceta greutatea bronzului.
veRegele a pus să le toarne în câmpia Iordanului, într-un pământ argilos, între Sucot şi Ţereda.
"=cenuşarele, lopeţile, furculiţele, şi toate uneltele lor, Huram-Abi le-a făcut din bronz lustruit pentru regele Solomon, pentru Casa Domnului.
0~[o mare şi doisprezece boi sub ea;
K}El a făcut şi piedestalele şi lighenele de pe piedestale;
4|a patru sute de rodii pentru cele două reţele (două rânduri de rodii pentru fiecare reţea, ca să acopere cele două capiteluri care erau în vârful stâlpilor).
b{= doi stâlpi cu cele două capiteluri în formă de sferă care erau pe vârfurile celor doi stâlpi; cele două reţele care acopereau cele două capiteluri în formă de sferă care erau în vârful stâlpilor;
4za Apoi Hiram a făcut cenuşarele, lopeţile şi potirele. Astfel Hiram a terminat lucrarea pe care a avut-o de făcut pentru regele Solomon, pentru Casa lui Dumnezeu:
Fy Şi marea a aşezat-o pe partea dreaptă, spre sud-est.
x Apoi a făcut curtea preoţilor şi curtea cea mare, şi porţi pentru curte; şi el a acoperit aceste porţi cu bronz.
0wYEl a mai făcut şi zece mese şi le-a pus în templu, cinci în partea dreaptă şi cinci în partea stângă.
Şi el a mai făcut o sută de potire de aur.
,vQEl a mai făcut zece sfeşnice de aur, după porunca privitoare la ele, şi le-a aşezat în templu, cinci în partea dreaptă şi cinci în partea stângă.
^u5A mai făcut şi zece lighene şi a pus cinci la dreapta şi cinci la stânga, pentru spălare. Ei spălau în ele anumite părţi pentru arderile-de-tot, dar marea era pentru preoţi ca să se spele în ea.
*tMGrosimea ei era de un lat de palmă, şi marginea ei era făcută ca marginea unei cupe, în forma unei flori de crin; încăpeau în ea trei mii de baţi.
s Ea era aşezată pe doisprezece boi, dintre care trei priveau spre nord, trei priveau spre vest, trei priveau spre sud şi trei priveau spre est; marea era aşezată pe ei şi toată partea de dinapoi a trupurilor lor era îndreptată spre înăuntru.
LrŞi sub marginea ei, de jur-împrejur, erau nişte chipuri de boi, câte zece de fiecare cot, de jur împrejurul mării. Boii erau turnaţi pe două rânduri într-o singură bucată cu ea.
GqApoi a făcut marea din bronz turnat. Ea avea zece coţi de la o margine la alta; era complet rotundă. înălţimea ei era de cinci coţi şi un fir de treizeci de coţi o înconjura.
p {El a făcut şi un altar de bronz, lung de douăzeci de coţi, lat de douăzeci de coţi şi înalt de zece coţi.
0oYApoi a aşezat stâlpii în partea dinainte a templului, unul la dreapta şi altul la stânga; a numit pe cel de la dreapta Iachin şi pe cel de la stânga Boaz.
/nWA făcut nişte reţele ca acelea care erau în Locul Preasfânt şi le-a pus pe vârful stâlpilor; apoi a făcut o sută de rodii pe care le-a pus pe reţele.
1m[A făcut înaintea casei doi stâlpi, cu o înălţime de treizeci şi cinci de coţi, şi capitelul care era în vârful fiecăruia dintre ei era de cinci coţi.
lyA făcut perdeaua din material albastru, purpuriu şi stacojiu, şi din in subţire, şi a lucrat heruvimi pe ea.
k) Aripile acestor heruvimi se întindeau pe o lungime de douăzeci de coţi. Ei stăteau în picioare cu feţele îndreptate spre interior.
9jk Lungimea aripei celui de-al doilea heruvim era de cinci coţi, atingând peretele casei; şi cealaltă aripă era tot de cinci coţi, unindu-se cu aripa primului heruvim.
^i5 Lungimea aripilor heruvimilor era de douăzeci de coţi. Aripa primului heruvim era de cinci coţi, atingând peretele camerei, şi cealaltă aripă era tot de cinci coţi, atingând aripa celuilalt heruvim.
ghG În casa Locului Preasfânt el a făcut doi heruvimi sculptaţi şi i-a acoperit cu aur.
ygk Greutatea aurului pentru cuie era de cincizeci de sicii; şi el a îmbrăcat camerele de sus cu aur curat.
Vf%Şi el a făcut casa Locului Preasfânt. Lungimea ei era de douăzeci de coţi, cât lăţimea casei, şi lăţimea ei de douăzeci de coţi. El a îmbrăcat-o cu şase sute de talanţi de aur curat.
eŞi el a îmbrăcat cu aur casa, grinzile, pragurile, pereţii ei şi uşile ei; şi el a sculptat heruvimi pe pereţi.
edCŞi el a decorat casa cu pietre preţioase ca ornament, iar aurul era aur din Parvaim.
$cAŞi casa cea mare a îmbrăcat-o cu lemn de chiparos pe care l-a acoperit cu aur curat şi a gravat pe ea palmieri şi împletituri de lănţişoare.
RbŞi pridvorul care era în faţa casei era de douăzeci de coţi lungime, de-a lungul lăţimii casei, şi o sută douăzeci de coţi înălţime; Solomon l-a acoperit pe dinăuntru cu aur curat.
OaAceasta este temelia pe care a aşezat-o Solomon pentru a zidi Casa lui Dumnezeu: lungimea a fost de şaizeci de coţi, după măsura cea veche a coţilor, şi lăţimea de douăzeci de coţi.
l`QA început să zidească în ziua a doua a lunii a doua, în anul al patrulea al domniei lui.
D_ Solomon a început să înalţe Casa Domnului la Ierusalim, pe Muntele Moria, unde Domnul Se arătase tatălui său David, pe locul pregătit de David, în aria lui Ornan, iebusitul.
K^Şi a luat dintre ei şaptezeci de mii, ca să poarte poverile, optzeci de mii ca să taie piatră pe munte şi trei mii şase sute, ca să supravegheze şi să îndemne pe popor la lucru.
O]Solomon a numărat pe toţi străinii care erau în ţara lui Israel, după recensământul pe care îl făcuse tatăl său David; şi s-au găsit o sută cincizeci şi trei de mii şase sute.
#\?Şi noi îţi vom tăia lemn din Liban, atât cât ai nevoie; ţi-l vom trimite în plute pe mare la Iafo şi de acolo tu îl vei urca la Ierusalim.
~[uAcum deci, domnul meu să trimită slujitorilor săi grâul, orzul, untdelemnul şi vinul despre care a vorbit.
$ZAfiul unei femei dintre fiicele lui Dan, şi tatăl lui a fost un om tirian, priceput să lucreze în aur şi în argint, în bronz şi fier, în piatră şi lemn, în materiale purpurii şi albastre, în materiale de pânză şi stacojiu, în orice gravuri, şi pentru a realiza orice plan care i se dă. El va lucra cu oamenii tăi pricepuţi şi cu oamenii pricepuţi ai domnului meu David, tatăl tău.
VY% Şi acum îţi trimit un om priceput şi cu înţelegere, pe Huram-Abi,
X  Hiram a mai zis: Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care a făcut cerurile şi pământul, pentru că El a dat regelui David un fiu înţelept, priceput şi cu înţelegere, care va zidi o casă Domnului şi o casă regală pentru el!
3W_ Atunci Hiram, regele Tirului a răspuns printr-o scrisoare, pe care a trimis-o lui Solomon: Pentru că Domnul iubeşte pe poporul Lui, El te-a făcut rege peste el!
nVU Acum iată, voi da slujitorilor tăi, lemnarilor care vor tăia lemn, douăzeci de mii de cori de grâu treierat, douăzeci de mii de cori de orz, douăzeci de mii de baţi de vin şi douăzeci de mii de baţi de untdelemn.
nUU Să mi se pregătească lemn din belşug, căci casa pe care o zidesc va fi mare şi minunată.
WT'De asemenea, trimite-mi din Liban şi lemn de cedru, de chiparos şi de santal; căci ştiu că slujitorii tăi se pricep să taie lemne în Liban; şi iată, slujitorii mei vor fi cu slujitorii tăi.
HS De aceea, trimite-mi numaidecât un om priceput să lucreze în aur şi în argint, în bronz şi în fier, în materiale purpurii, cărămizii şi albastre, şi care să ştie cum să graveze, ca să lucreze cu oamenii pricepuţi pe care îi am în Iuda şi în Ierusalim, pe care i-a pregătit tatăl meu David.
IR Dar cine poate să-I zidească o casă, când cerurile şi cerurile cerurilor nu-L pot cuprinde? Şi cine sunt eu, ca să-I zidesc o casă, decât doar ca să ard tămâie înaintea Lui?
sQ_Şi casa pe care o voi zidi va fi mare, căci Dumnezeul nostru este mai mare decât toţi dumnezeii.
PIată, eu construiesc o casă pentru Numele Domnului Dumnezeului meu, ca să i-o dedic Lui, să ard înaintea Lui tămâie aromată, să aduc neîncetat în ea pâinile pentru punerea înainte, şi să aduc arderile-de-tot de dimineaţă şi de seară, în zilele de Sabat, de lună nouă şi de sărbători ale Domnului Dumnezeului nostru. Aceasta este o lege veşnică pentru Israel.
JO Şi Solomon a trimis la Hiram, regele Tirului, zicând: Fă-mi şi mie cum ai făcut tatălui meu David, căruia i-ai trimis cedri, ca să-şi zidească o casă, ca să locuiască în ea.
.NUSolomon a ales şaptezeci de mii de oameni, ca să poarte poverile, optzeci de mii, ca să taie pietre pe munte, şi trei mii şase sute ca să-i supravegheze.
mM UŞi Solomon s-a hotărât să zidească o casă Numelui Domnului şi o casă regală pentru el.
XL +Şi ei se duceau şi aduceau din Egipt un car cu şase sute de sicii de argint şi un cal cu o sută cincizeci de sicii. Tot aşa aduceau şi pentru toţi regii hetiţilor şi pentru toţi regii Siriei.
gK ISolomon îşi aducea cai din Egipt; negustorii regelui îi aduceau la un preţ hotărât.
"J ?Regele a făcut ca argintul şi aurul să fie în Ierusalim ca pietrele, şi cedrii să fie tot atât de mulţi ca sicomorii care cresc în câmpie.
TI #Şi Solomon a adunat care şi călăreţi; el avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a aşezat în cetăţile unde ţinea carele şi la Ierusalim lângă rege.
H y Solomon a venit de la înălţimea din Gabaon, de la cortul întâlnirii, la Ierusalim şi a domnit peste Israel.
QG  înţelepciunea şi cunoaşterea îţi surit date. Şi îţi voi da bogăţii şi averi şi onoare, aşa cum nici un rege n-a mai avut înainte de tine şi nici nu va mai avea vreunul după tine.
3F a Şi Dumnezeu a zis lui Solomon: Fiindcă dorinţa aceasta a fost în inima ta şi n-ai cerut bogăţii, sau avuţii, sau onoare, sau viaţa duşmanilor tăi, nici n-ai cerut viaţă lungă, ci ai cerut înţelepciune şi cunoaştere, ca să judeci pe poporul Meu, peste care Te-am făcut rege,
%E E Dă-mi acum înţelepciune şi cunoaştere, ca să pot intra şi ieşi înaintea acestui popor; căci cine poate judeca pe poporul acesta mare al Tău?
8D k Acum, Doamne, Dumnezeule, fă să se împlinească promisiunea Ta dată tatălui meu David, căci m-ai făcut rege peste un popor mare la număr ca pulberea pământului.
C Şi Solomon a zis lui Dumnezeu: Tu ai arătat mare bunătate faţă de tatăl meu David şi m-ai pus să domnesc în locul lui.
gB IÎn noaptea aceea Dumnezeu S-a arătat lui Solomon şi i-a zis: Cere ce vrei să-ţi dau.
A 1Şi Solomon s-a urcat acolo înaintea Domnului la altarul de bronz, care era la cortul întâlnirii, şi a adus pe el o mie de arderi-de-tot.
0@ [Altarul de bronz, pe care-l făcuse Beţaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, era acolo înaintea cortului Domnului; Solomon şi adunarea au căutat pe Domnul acolo.
&? GDar David urcase chivotul lui Dumnezeu de la Chiriat-Iearim la locul pe care David îl pregătise pentru el, căci el îi ridicase un cort la Ierusalim.
8> kSolomon s-a dus cu toată adunarea la înălţimea de la Gabaon; căci acolo era cortul întâlnirii lui Dumnezeu, pe care Moise, robul Domnului, îl făcuse în deşert.
C= Atunci Solomon a vorbit întregului Israel, conducătorilor peste mii şi peste sute, judecătorilor şi fiecărui guvernator din tot Israelul, conducătorilor caselor părinteşti.
< 7Solomon, fiul lui David, a fost întărit în împărăţia sa şi Domnul, Dumnezeul lui a fost cu el şi l-a înălţat din ce în ce mai mult.
-;SÎmpreună cu toată domnia şi vitejia lui, precum toate evenimentele care s-au petrecut în timpul lui, în Israel, şi în toate împărăţiile ţărilor.
4:aFaptele regelui David, cele dintâi şi cele de pe urmă, sunt scrise în cartea lui Samuel văzătorul, în cartea profetului Natan si în cartea văzătorului Gad,
9Apoi a murit la o bătrâneţe fericită, sătul de zile, de bogăţie şi de onoare; şi în locul lui a domnit fiul său Solomon.
89Perioada cât a domnit peste Israel a fost de patruzeci de ani: la Hebron a domnit şapte ani şi la Ierusalim a domnit treizeci şi trei de ani.
H7 Astfel David, fiul lui Isai, a domnit peste tot Israelul.
G6Domnul a înălţat pe Solomon foarte tare înaintea întregului Israel şi a revărsat peste el atâta măreţie regală cum n-a mai fost peste nici un rege înainte de el în Israel.
h5IToţi conducătorii şi vitejii, şi toţi fiii regelui David s-au supus regelui Solomon.
4Atunci Solomon a stat pe tronul Domnului ca rege în locul tatălui său David şi a prosperat; şi tot Israelul l-a ascultat.
]33Au mâncat şi au băut în ziua aceea înaintea Domnului cu mare bucurie. Şi au făcut pe Solomon, fiul lui David, rege pentru a doua oară şi l-au uns înaintea Domnului ca domn, şi pe Ţadoc ca preot.
X2)A doua zi, au adus ca jertfă şi ca ardere-de-tot Domnului o mie de viţei, o mie de berbeci şi o mie de miei, împreună cu jertfele lor de băutură, şi jertfe din abundenţă pentru tot Israelul.
1 Atunci David a zis întregii adunări: Acum, binecuvântaţi pe Domnul Dumnezeul vostru. Şi toată adunarea a binecuvântat pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor, şi şi-au plecat capetele şi s-au închinat înaintea Domnului şi înaintea regelui.
r0]Şi dă fiului meu Solomon o inimă desăvârşită, ca să păzească poruncile Tale, învăţăturile Tale şi legile Tale, ca să împlinească toate aceste lucruri şi să zidească templul pentru care am făcut pregătiri.
+/ODoamne, Dumnezeul părinţilor noştri Avraam, Isaac şi Israel, ţine totdeauna în inima poporului Tău aceste gânduri şi îndreaptă-i inima spre Tine.
7.gMai ştiu, Dumnezeul meu, că Tu încerci inima şi îţi găseşti plăcerea în dreptate. Cât despre mine, în curăţia inimii mele, Ţi-am adus de bunăvoie toate aceste lucruri; şi acum, cu bucurie, am văzut pe poporul Tău, care este prezent aici, oferindu-Ţi de bunăvoie darurile lui.
6-eDoamne, Dumnezeul nostru, tot acest belşug, pe care l-am pregătit ca să-Ţi zidim o casă, Ţie, Numelui Tău cel sfânt, vine din mâna Ta şi ale Tale sunt toate.
:,mCăci înaintea Ta noi suntem străini şi călători, aşa cum au fost toţi părinţii noştri. Zilele noastre pe pământ sunt ca o umbră şi fără nici o speranţă.
7+gCăci cine sunt eu şi cine este poporul meu, ca să-Ţi putem dărui în felul acesta? Căci toate lucrurile vin de la Tine şi din ce este al Tău Ţi-am dăruit noi.
X*) Acum, Dumnezeul nostru, îţi mulţumim şi lăudăm Numele Tău glorios.
:)m De la Tine vin bogăţia şi onoarea, şi Tu domneşti peste tot. în mâna Ta este putere şi tărie; şi în mâna Ta stă puterea de a mări şi de a da tărie tuturor.
a(; A Ta, Doamne, este mărirea, puterea şi gloria, biruinţa şi măreţia; căci tot ce este în cer şi pe pământ este al Tău; a Ta, Doamne, este împărăţia, şi Tu Te înalţi ca un stăpân peste orice.
@'y De aceea, David a binecuvântat pe Domnul înaintea întregii adunări; şi David a zis: Binecuvântat să fii Tu, Domnul Dumnezeul lui Israel, Tatăl nostru, din veci în veci!
7&g Poporul s-a bucurat de darurile lor de bunăvoie, căci le dădeau de bunăvoie, cu o inimă desăvârşită, Domnului; şi regele David, de asemenea, s-a bucurat mult.
}%sŞi cei ce aveau pietre preţioase le-au dat vistieriei Casei Domnului, în mâinile lui Iehiel, gherşonitul.
X$)Au dat pentru lucrul la Casa lui Dumnezeu: cinci mii de talanţi de aur, zece mii de dariei, zece mii de talanţi de argint, optsprezece mii de talanţi de bronz şi o sută de mii de talanţi de fier.
M#Atunci, conducătorii caselor părinteşti, conducătorii seminţiilor lui Israel, conducătorii peste mii şi peste sute, cu conducătorii peste lucrul regelui, au adus daruri de bunăvoie.
h"Iaurul pentru lucrurile de aur şi argintul pentru lucrurile de argint, şi pentru tot felul de lucrări care vor fi făcute de mâinile lucrătorilor. Cine deci este gata să se dedice astăzi pe sine Domnului?
!!;şi anume trei mii de talanţi de aur, de aur de Ofir, şi şapte mii de talanţi de argint curăţat, pentru îmbrăcarea pereţilor clădirilor,
U #Ba mai mult, pentru că mi-am pus plăcerea în Casa Domnului, dau Casei Dumnezeului meu bogăţiile de aur şi de argint pe care le am, pe lângă tot ce am pregătit deja pentru casa sanctuarului:
[/Mi-am întrebuinţat toate puterile ca să pregătesc pentru Casa Dumnezeului meu aur pentru ceea ce trebuie făcut din aur, argint pentru ceea ce trebuie să fie de argint, bronz pentru ceea ce trebuie să fie de bronz, fier pentru ceea ce trebuie să fie de fier şi lemn pentru ceea ce trebuie să fie de lemn, pietre de onix şi pietre scumpe de legat, pietre strălucitoare şi de diferite culori, tot felul de pietre preţioase şi multă marmură albă.
f GRegele David a mai zis întregii adunări: Fiul meu Solomon, singurul pe care l-a ales Dumnezeu, este tânăr şi plăpând, iar lucrarea este mare, deoarece casa aceasta nu este pentru om, ci pentru Domnul Dumnezeu.
!;Iată, ai lângă tine cetele preoţilor şi leviţilor pentru toată slujba Casei lui Dumnezeu; şi cu tine sunt, pentru toată lucrarea, toţi oamenii binevoitori şi iscusiţi pentru tot felul de lucru; şi conducătorii şi tot poporul vor fi întru totul la porunca ta.
/WŞi Domnul a zis fiului său Solomon: întăreşte-te, îmbărbătează-te şi lucrează; nu te teme, nici nu te înspăimânta; căci Domnul Dumnezeu, Dumnezeul meu, va fi cu tine. El nu te va lăsa, nici nu te va părăsi, până nu vei sfârşi tot lucrul pentru slujba Casei Domnului.
Toate acestea, a zis David, Domnul m-a făcut să le înţeleg în scris, prin mâna Lui asupra mea, toate lucrările acestui model.
PŞi pentru altarul tămâiei a dat aur curat, după greutatea lui; i-a mai dat şi modelul carului heruvimilor, de aur, care îşi întind aripile şi acoperă chivotul legământului Domnului.
\1De asemenea, i-a dat aur curat pentru furculiţe, lighene şi ceşti; şi pentru potirele de aur el a dat aur, după greutatea fiecărui potir; la fel şi argint, după greutatea fiecărui potir de argint.
7I-a dat greutatea de aur pentru mesele pâinilor pentru punerea înainte, pentru fiecare masă, şi greutatea de argint pentru mesele de argint.
I-a dat greutatea sfeşnicelor de aur şi a lămpilor de aur, cu greutatea fiecărui sfeşnic şi a lămpilor lui; şi greutatea sfeşnicelor de argint, cu greutatea fiecărui sfeşnic şi a lămpilor lui, după întrebuinţarea fiecărui sfeşnic.
b=I-a dat modelul uneltelor de aur, cu greutatea aurului pentru toate uneltele pentru orice fel de slujbă; pentru uneltele de argint, cu greutatea argintului, pentru toate ustensilele pentru orice fel de slujbă.
)K de asemenea şi pentru cetele preoţilor şi leviţilor, pentru tot lucrul slujbei în Casa Domnului, şi pentru toate uneltele slujbei în Casa Domnului.
W' şi modelul tuturor lucrurilor pe care le avea prin Duhul, al curţilor Casei Domnului, al tuturor camerelor de jur împrejurul vistieriilor Casei lui Dumnezeu şi al vistieriilor lucrurilor dedicate;
K Atunci David a dat fiului său Solomon planurile pridvorului şi ale clădirilor, ale vistieriei, ale camerelor de sus, ale camerelor dinăuntru şi ale camerei pentru scaunul îndurării;
}s Caută acum, pentru că Domnul te-a ales, să zideşti o casă pentru sanctuar; întăreşte-te şi lucrează,
_7 Cât despre tine, fiul meu Solomon, cunoaşte pe Dumnezeul tatălui tău şi slujeşte-I cu o inimă desăvârşită şi cu o minte voitoare; căci Domnul cercetează toate inimile şi înţelege toate intenţiile gândurilor. Dacă Îl vei căuta, Se va lăsa găsit de tine; dar, dacă îl vei părăsi, şi El te va lepăda pe vecie.
0YŞi acum, înaintea întregului Israel, adunarea Domnului, şi în auzul Dumnezeului nostru, să căutaţi să păziţi toate poruncile Domnului Dumnezeului vostru, ca să puteţi rămâne în stăpânirea acestei ţări bune, şi s-o lăsaţi moştenire fiilor voştri după voi în veci.
!;Ba mai mult, îi voi întări împărăţia pe vecie, dacă va fi statornic, ca astăzi, în împlinirea poruncilor Mele şi a judecăţilor Mele.
El mi-a zis: Fiul tău Solomon îmi va zidi casa şi curţile; căci l-am ales să fie fiul Meu şi Eu îi voi fi Tată.
) KŞi dintre toţi fiii mei (căci Domnul mi-a dat mulţi fii) El l-a ales pe fiul meu Solomon, ca să stea pe tronul împărăţiei Domnului, peste Israel.
@ yDar Domnul Dumnezeul lui Israel, m-a ales din toată casa tatălui meu, ca să fiu rege peste Israel, în veci, căci pe Iuda l-a ales să fie conducător; şi din casa lui Iuda, casa tatălui meu, şi dintre fiii tatălui meu, El Şi-a găsit plăcerea în mine, ca să mă facă rege peste tot Israelul.
 #Dar Dumnezeu mi-a zis: Tu să nu zideşti o casă pentru Numele Meu, pentru că tu ai fost un om al războiului şi ai vărsat sânge.
& ERegele David s-a ridicat în picioare şi a zis: Ascultaţi-mă, fraţii mei şi poporul meu! Am avut pe inima mea să zidesc o casă de odihnă pentru chivotul legământului Domnului şi pentru aşternutul picioarelor Dumnezeului nostru; şi am făcut pregătiri pentru zidire.
u  eDavid a adunat la Ierusalim pe toţi conducătorii lui Israel, pe conducătorii seminţiilor şi pe conducătorii cetelor care slujeau regelui, pe conducătorii peste mii şi pe conducătorii peste sute, şi pe administratorii averilor şi ai turmelor regelui, şi peste fiii lui, împreună cu guvernatorii şi cu cei viteji, şi pe toţi bărbaţii voinici.
 "Şi după Ahitofel sfătuitori au fost: Iehoiada, fiul lui Benaia, şi Abiatar; şi Ioab era comandantul armatei regelui.
X)!Ahitofel era sfătuitorul regelui; Huşai architul era prietenul regelui;
 Ionatan, unchiul lui David, era sfătuitor, un om înţelept şi învăţat; şi Iehiel, fiul lui Hacmoni, era lângă fiii regelui;
mSIaziz hagarenitul era peste turme. Toţi aceştia erau îngrijitori ai averilor regelui David.
]3Obil ismaelitul era peste cămile; Iehdia, din Meronot, era peste măgăriţe;
 Şitrai, din Saron, era peste cirezile care păşteau în Saron; şi Şafat, fiul lui Adlai, era peste cirezile din văi.
}sBaal-Hanan, din Gheder, era peste măslini şi sicomori, în câmpie; Ioaş era peste depozitele de untdelemn;
kOIar Şimei, din Rama, era peste vii; Zabdi, din Şefam, era peste pivniţele cu vin din vii;
c?Ezri, fiul lui Chelub, era peste cei care lucrau la câmp, la lucratul pământului.
4aŞi peste vistieriile regelui era Azmavet, fiul lui Adiel; şi Ionatan, fiul lui Ozia, era peste depozitele de pe ogoare, din cetăţi, din sate şi din fortăreţe.
b~=Ioab, fiul Ţeruiei, începuse numărătoarea, dar n-a sfârşit-o, căci din cauza acestui recensământ a venit peste Israel mânia Domnului; de aceea, numărul nu s-a înregistrat în Cronicile regelui David.
0}YDar David n-a făcut numărătoarea celor în vârstă de la douăzeci de ani în jos, pentru că Domnul promisese că va înmulţi pe Israel ca stelele cerului.
d|Apeste Dan era Azareel, fiul lui Ieroham. Aceştia sunt capii seminţiilor lui Israel.
{peste jumătatea seminţiei lui Manase din Galaad era Ido, fiul lui Zaharia; peste Beniamin era Iaasiel, fiul lui Abner;
z}peste fiii lui Efraim era Hosea, fiul lui Azazia; peste jumătatea seminţiei lui Manase era Ioel, fiul lui Pedaia;
#~b}|{{-z;yQxuwvv>K=<<;;~::999688#7o76R55 4^3B2110/.._-w-!,++B*')))l)I)!((=''=&S%$$"##Q"!!] z"pj1  ~/OY< ~  ? X UiF0ZYŞi în Iuda el a construit cetăţi fortificate, căci ţara a avut linişte; el n-a avut nici un război în anii aceia, pentru că Domnul îi dăduse odihnă.
Y9De asemenea, a îndepărtat din toate cetăţile lui Iuda înălţimile şi chipurile soarelui; şi împărăţia a avut linişte în timpul lui.
|XqA poruncit lui Iuda să caute pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor şi să împlinească legea şi poruncile.
Wcăci el a îndepărtat altarele dumnezeilor străini şi înălţimile, a sfărâmat stâlpii idolatri şi a tăiat Astarteele.
VV%Asa a făcut ce este bine şi drept înaintea Domnului Dumnezeului lui,
2U _Abia a adormit cu părinţii lui şi a fost îngropat în Cetatea lui David. Şi în locul lui a domnit fiul său Asa. în zilele lui ţara a avut zece ani de pace.
qT[ Celelalte fapte ale lui Abia, căile lui şi cuvintele lui, sunt scrise în cartea profetului Ido.
S Dar Abia a devenit puternic; şi-a luat paisprezece soţii şi i s-au născut douăzeci şi doi de fii şi şaisprezece fiice.
tRa Şi Ieroboam nu şi-a mai recâştigat puterea în zilele lui Abia; şi Domnul l-a lovit şi a murit.
Q! Şi Abia a urmărit pe Ieroboam şi a luat de la el cetăţi: Betelul cu satele lui, Ieşana cu satele ei, şi Efronul cu satele lui.
)PK Astfel copiii lui Israel au fost supuşi în vremea aceea; şi copiii lui Iuda au biruit, pentru că s-au încrezut în Domnul Dumnezeul părinţilor lor.
O Atunci Abia şi poporul lui i-au lovit cu un mare măcel; şi cinci sute de oameni aleşi ai lui Israel au căzut morţi.
hNI Şi copiii lui Israel au fugit dinaintea lui Iuda, şi Dumnezeu i-a dat în mâinile lui.
UM# Atunci oamenii lui Iuda au scos un strigăt de război; şi pe când strigau oamenii lui Iuda, s-a întâmplat că Dumnezeu a lovit pe Ieroboam şi pe tot Israelul dinaintea lui Abia şi a lui Iuda.
L7 Şi când Iuda s-a uitat înapoi, iată, lupta era din faţă şi din spate; şi ei au strigat către Domnul şi preoţii au sunat din trompete.
3K_ Dar Ieroboam a organizat o ambuscadă care să vină pe la spatele lor, aşa că Israel era în faţa lui Iuda, iar cei ce stăteau la pândă erau în spatele lor.
J' Şi iată, Dumnezeu însuşi este cu noi, în fruntea noastră, şi preoţii Săi cu trompetele răsunătoare, ca să sune împotriva voastră. Copii ai lui Israel, nu faceţi război împotriva Domnului Dumnezeului părinţilor voştri, pentru că nu veţi birui!
iIK Şi ei aduc în fiecare dimineaţă şi în fiecare seară arderi-de-tot Domnului şi tămâie aromată; ei aşează, de asemenea, pâinile pentru punerea înaintea Domnului pe masa cea curată, şi sfeşnicul de aur cu lămpile lui, ca să ardă în fiecare seară; căci noi ţinem porunca Domnului Dumnezeului nostru, dar voi L-aţi părăsit.
:Hm Cât despre noi, Domnul este Dumnezeul nostru, şi noi nu L-am părăsit; şi preoţii care slujesc Domnului sunt fiii lui Aaron, şi leviţii îşi îndeplinesc slujbele.
G+ N-aţi îndepărtat voi pe preoţii Domnului, fiii lui Aaron, şi pe leviţi, şi v-aţi făcut preoţi, ca popoarele altor ţări, aşa că oricine vine la voi cu un viţel şi şapte berbeci, ca să fie sfinţit, poate fi preot al lucrurilor care nu sunt dumnezei?
rF] Şi acum credeţi că vă veţi putea împotrivi împărăţiei Domnului, care este în mâinile fiilor lui David, pentru că sunteţi o mulţime mare şi aveţi cu voi viţeii de aur pe care Ieroboam vi i-a făcut ca dumnezei.
\E1 Nişte oameni netrebnici, copii ai lui Belial, s-au adunat la el şi s-au împotrivit lui Roboam, fiul lui Solomon, când Roboam era tânăr şi fără experienţă, şi nu putea să li se împotrivească.
D Dar Ieroboam, fiul lui Nebat, slujitorul lui Solomon, fiul lui David, s-a ridicat şi s-a răzvrătit împotriva stăpânului său.
5Cc N-ar trebui oare să ştiţi că Domnul Dumnezeul lui Israel a dat domnia peste Israel lui David pentru totdeauna, lui şi fiilor lui, printr-un legământ al sării?
B Abia a stat pe Muntele Ţemaraim, care este între munţii lui Efraim, şi a zis: Ieroboam şi tot Israelul, ascultaţi-mă!
oAW Şi Abia a început lupta cu o armată de războinici viteji, patru sute de mii de bărbaţi aleşi; şi Ieroboam s-a aşezat în rânduri de bătaie împotriva lui cu opt sute de mii de bărbaţi aleşi, războinici viteji.
@) El a domnit trei ani în Ierusalim. Numele mamei lui era Micaia, fiica lui Uriel din Ghibea. Şi între Abia şi Ieroboam a fost război.
l? S În anul al optsprezecelea al domniei lui Ieroboam, peste Iuda a început să domnească Abia.
> Roboam a adormit cu părinţii lui şi a fost îngropat în Cetatea lui David. Şi în locul lui a domnit fiul său Abia.
g=G Faptele lui Roboam, cele dintâi şi cele de pe urmă, nu sunt oare scrise în cartea profetului Şemaia şi a văzătorului Ido, în cărţile genealogiilor? Şi între Roboam şi Ieroboam a fost tot timpul război.
b<= Şi el a făcut lucruri rele, pentru că nu şi-a pus inima ca să caute pe Domnul.
F; Astfel regele Roboam s-a întărit în Ierusalim şi a domnit. Roboam avea patruzeci şi unu de ani când a ajuns rege; şi el a domnit şaptesprezece ani în Ierusalim, cetatea pe care o alesese Domnul dintre toate seminţiile lui Israel, ca să-Şi pună Numele acolo. Numele mamei sale era Naama, o amonită.
:' Pentru că Roboam s-a umilit, Domnul Şi-a abătut mânia de la el, ca să nu-l nimicească de tot; şi lucrurile mergeau bine în Iuda.
9- Şi ori de câte ori regele intra în Casa Domnului, gărzile se duceau şi le scoteau afară; apoi le duceau înapoi în camera de gardă.
#8? Şi în locul lor, regele Roboam a făcut nişte scuturi de aramă şi le-a dat în grija căpitanilor gărzii, care păzeau intrarea casei regelui.
W7' Şişac, regele Egiptului, s-a urcat împotriva Ierusalimului şi a luat bogăţiile Casei Domnului şi bogăţiile casei regelui; a luat totul. A luat şi scuturile de aur pe care le făcuse Solomon.
61 Cu toate acestea, ei vor fi slujitorii lui Şişac, ca să ştie ce înseamnă să-Mi slujească Mie sau să slujească regilor altor ţări.
5 Şi când Domnul a văzut că s-au umilit, cuvântul Domnului a venit la Şemaia, zicând: S-au umilit; de aceea nu-i voi nimici, ci îi voi elibera într-o anumită măsură; mânia Mea nu se va revărsa asupra Ierusalimului prin mâna lui Şişac.
]43 Conducătorii lui Israel şi regele s-au umilit şi au zis: Domnul este drept.
3 Atunci profetul Şemaia a venit la Roboam şi la conducătorii lui Iuda, care erau adunaţi în Ierusalim, din cauza lui Şişac, şi le-a zis: Aşa vorbeşte Domnul: Voi M-aţi părăsit, de aceea vă părăsesc şi Eu şi vă dau pe mâna lui Şişac.
e2C Şi el a cucerit cetăţile fortificate ale lui Iuda, şi a ajuns până la Ierusalim.
.1U cu o mie două sute de care şi şaizeci de mii de călăreţi, şi un popor fără număr, care venea cu el din Egipt, dintre libieni, suchieni şi etiopieni.
+0O Şi în anul al cincilea al domniei lui Roboam, pentru că păcătuiseră împotriva Domnului, Şişac, regele Egiptului, s-a urcat împotriva Ierusalimului
%/ E Când Roboam şi-a stabilit împărăţia şi s-a întărit pe el însuşi, a părăsit legea Domnului şi tot Israelul a părăsit-o împreună cu el.
_.7 El a lucrat cu înţelepciune, răspândind pe toţi fiii săi prin toate ţinuturile lui Iuda şi a lui Beniamin, în toate cetăţile fortificate; le-a dat hrană din belşug. Şi le-a căutat multe soţii.
- Şi Roboam a pus pe Abia, fiul Maachei, conducător, adică conducător peste fraţii lui, căci voia să-l facă rege.
m,S Roboam iubea pe Maaca, fiica lui Absalom, mai mult decât pe toate soţiile şi concubinele lui; căci a avut optsprezece soţii şi şaizeci de concubine, şi i s-au născut douăzeci şi opt de fii şi şaizeci de fiice.
v+e După ea, a luat pe Maaca, fiica lui Absalom. Ea i-a născut pe Abia, pe Atai, pe Ziza şi pe Şelomit.
D* Şi ea i-a născut fii: pe Ieuş, Şemaria şi Zaham.
) Roboam a luat de soţie pe Mahalat, fiica lui Ierimot, fiul lui David şi al Abihailei, fiica lui Eliab, fiul lui Isai.
L( Astfel ei au întărit împărăţia lui Iuda şi au întărit pe Roboam, fiul lui Solomon, timp de trei ani, pentru că timp de trei ani ei au umblat în calea lui David şi a lui Solomon.
h'I Şi după ce leviţii au plecat, aceia din toate seminţiile lui Israel care aveau pe inimă să caute pe Domnul Dumnezeul lui Israel, au venit la Ierusalim, ca să aducă jertfe Domnului Dumnezeului părinţilor lor.
r&] Apoi el şi-a aşezat preoţi pentru înălţimi şi pentru ţapii şi viţeii pe care îi făcuse.
f%E Căci leviţii şi-au părăsit ţinuturile şi stăpânirile lor şi au venit în Iuda şi în Ierusalim, pentru că Ieroboam şi fiii săi i-au îndepărtat de la îndeplinirea slujbelor preoţeşti pentru Domnul.
t$a Preoţii şi leviţii care se aflau în tot Israelul şi-au părăsit locuinţele şi s-au dus la el;
# în fiecare cetate a pus suliţe şi scuturi şi le-a întărit foarte tare, având Iuda şi Beniaminul de partea lui.
{"o El a întărit aceste cetăţi şi a pus în ele căpitani şi magazii de alimente, de untdelemn şi de vin.
c!? Ţoreea, Aialon şi Hebronul, care erau în Iuda şi Beniamin, cetăţi fortificate.
% E Adoraim, Lachis, Azeca,
; Gat, Mareşa, Zif,
%E Bet-Ţur, Soco, Adulam,
6g Şi el a zidit Betleemul, Etamul, Tecoa,
W' Roboam a locuit în Ierusalim şi a zidit cetăţi de apărare în Iuda.
' Aşa vorbeşte Domnul: Să nu vă urcaţi şi să nu luptaţi împotriva fraţilor voştri! Fiecare om să se întoarcă la casa lui, căci lucrul acesta este de la Mine. Ei au ascultat cuvintele Domnului şi s-au întors acasă fără să-l mai atace pe Ieroboam.
~u Vorbeşte lui Roboam, fiul lui Solomon, regele lui Iuda, şi întregului Israel din Iuda şi Beniamin, zicând:
U# Dar Cuvântul Domnului a venit la Şemaia, omul lui Dumnezeu, zicând:
  Când Roboam a venit la Ierusalim, el a adunat din casa lui Iuda şi a lui Beniamin o sută optzeci de mii de oameni aleşi, buni luptători, ca să lupte împotriva lui Israel, şi să aducă iarăşi împărăţia sub stăpânirea lui Roboam.
S Astfel Israel s-a desprins de casa lui David până în ziua de azi.
dA Atunci regele Roboam a trimis pe Hadoram, care era peste impozite; dar copiii lui Israel l-au împroşcat cu pietre, şi a murit. De aceea, regele Roboam s-a grăbit să se urce în car, ca să fugă la Ierusalim.
`9 Dar Roboam a domnit peste copiii lui Israel care locuiau în cetăţile lui Iuda.
&E Când a văzut tot Israelul că regele nu-l ascultă, poporul a răspuns regelui, zicând: Ce parte avem noi cu David? Noi n-avem nici o moştenire în fiul lui Isai. Fiecare la corturile lui, Israele! Acum, vezi-ţi de casa ta, Davide! Şi tot Israelul s-a dus la corturile lui.
X) Astfel regele n-a ascultat poporul; căci starea lucrurilor a fost de la Dumnezeu, ca Domnul să ducă la împlinire cuvântul Său, pe care îl spusese prin Ahia din Silo lui Ieroboam, fiul lui Nebat.
E şi le-a vorbit după sfatul tinerilor, zicând: Tatăl meu v-a îngreuiat jugul, dar eu voi mai adăuga la el; tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioane.
b= Atunci regele le-a răspuns cu asprime. Regele Roboam a respins sfatul bătrânilor
 Ieroboam şi tot poporul au venit la Roboam a treia zi, după cum hotărâse regele, zicând: Veniţi la mine peste trei zile.
7g Şi acum, dacă tatăl meu a pus un jug greu asupra voastră, eu voi mai adăuga la jugul vostru; tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioane.
) Atunci tinerii care crescuseră cu el i-au vorbit, zicând: Să vorbeşti astfel poporului care ţi-a vorbit, zicând: Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul, dar tu uşurează-ni-l! Aşa să le vorbeşti: Degetul meu cel mic va fi mai gros decât coapsele tatălui meu.
' G Şi el le-a zis: Ce sfat îmi daţi? Cum să răspundem acestui popor care mi-a vorbit, zicând: Uşurează jugul pe care l-a pus tatăl tău peste noi?
 3 Dar Roboam a respins sfatul pe care i-l dăduseră bătrânii şi s-a consultat cu tinerii care crescuseră cu el, care au stat înaintea lui.
$ A Şi ei i-au vorbit, zicând: Dacă vei fi bun cu poporul acesta, şi îi vei mulţumi, şi le vei vorbi cuvinte bune, vor fi slujitorii tăi pe veci.
; o Atunci regele Roboam s-a consultat cu bătrânii care au stat înaintea tatălui său Solomon, în timp ce trăia, şi a zis: Ce mă sfătuiţi să răspund acestor oameni?
[ / El le-a zis: întoarceţi-vă la mine peste trei zile. Şi poporul a plecat.
0Y Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul; acum deci, uşurează această aspră sclavie şi jugul cel greu pe care tatăl tău l-a pus asupra noastră şi te vom sluji.
ve Ei au trimis şi l-au chemat. Şi Ieroboam şi tot Israelul au venit şi au vorbit lui Roboam, zicând:
% Când Ieroboam, fiul lui Nebat, a auzit lucrul acesta (el era în Egipt unde fugise de regele Solomon), Ieroboam s-a întors din Egipt.
c A Şi Roboam s-a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem, ca să-l facă rege.
+ Apoi Solomon a adormit cu părinţii lui, şi l-au îngropat în cetatea tatălui său David. Şi fiul său Roboam a domnit în locul lui.
R Solomon a domnit patruzeci de ani în Ierusalim peste tot Israelul.
lQ Celelalte fapte ale lui Solomon, cele dintâi şi cele de pe urmă, nu sunt oare scrise în cartea profetului Natan, în profeţia lui Ahia din Silo, şi în descoperirile profetului Ieedo despre Ieroboam, fiul lui Nebat?
O Şi se aduceau lui Solomon cai din Egipt şi din toate ţările.
-S Regele a făcut argintul la fel de obişnuit la Ierusalim ca pietrele, şi cedrii i-a făcut la fel de mulţi ca smochinii sălbatici, care cresc în câmpie.
xi El domnea peste toţi regii, de la fluviu până la ţara filistenilor, şi până la graniţa Egiptului.
9~k Solomon avea patru mii de staule pentru cai şi trăsuri, şi douăsprezece mii de călăreţi pe care îi aşezase în cetăţile trăsurilor şi la Ierusalim cu regele.
} Şi an de an, fiecare om îşi aducea darul lui, lucruri de argint şi lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri.
|3 Şi toţi regii pământului căutau să stea în prezenţa lui Solomon, ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui.
s{_ Regele Solomon a întrecut pe toţi regii pământului prin bogăţiile si prin înţelepciunea lui.
4za Căci corăbiile regelui mergeau la Tars cu slujitorii lui Hiram. O dată la trei ani corăbiile veneau din Tars, aducând aur, argint, fildeş, maimuţe şi păuni.
_y7 Şi toate vasele de băut ale regelui Solomon erau de aur, şi toate vasele din Casa Pădurii Libanului erau din aur curat. Nimic nu era de argint, căci în zilele lui Solomon argintul nu avea nici un preţ.
x Şi pe cele şase trepte, de o parte şi de alta, stăteau doisprezece lei; aşa ceva nu se mai făcuse pentru nici o împărăţie.
?ww Tronul avea şase trepte şi un aşternut de aur pentru picioare, care era prins de tron; de fiecare parte a tronului erau rezemători şi lângă rezemători stăteau doi lei.
Uv# Regele a mai făcut şi un tron mare de fildeş şi l-a poleit cu aur.
5uc El a mai făcut alte trei sute de scuturi de aur bătut; în fiecare scut au intrat trei sute de sicii de aur. Şi regele le-a pus în Casa Pădurii Libanului.
t Şi regele Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut; în fiecare scut au intrat şase sute de sicii de aur bătut.
!s; afară de ceea ce-i aduceau negustorii cei mari şi cei mici. Şi toţi regii Arabiei şi guvernatorii ţării aduceau lui Solomon aur şi argint.
xri Greutatea aurului care-i venea lui Solomon anual era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,
;qo Regele Solomon a dat reginei din Seba tot ce a dorit ea, orice a cerut, mai mult decât adusese ea regelui. Apoi s-a întors şi s-a dus în ţara ei, ea şi slujitorii ei.
^p5 Şi regele a făcut din lemnul aromat scări pentru Casa Domnului şi pentru casa regelui, şi harpe şi instrumente cu coarde pentru cântăreţi; lucruri ca acestea nu se mai văzuseră în ţara lui Iuda.
o La fel şi slujitorii lui Hiram şi slujitorii lui Solomon, care au adus aur din Ofir, au adus lemn mirositor şi pietre preţioase.
Wn' Apoi ea a dat regelui o sută douăzeci de talanţi de aur, foarte multe mirodenii şi pietre preţioase; n-au mai fost niciodată mirodenii ca acelea pe care regina din Seba le-a dat regelui Solomon.
Cm Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău, care Şi-a găsit plăcerea în tine, aşezându-te pe tronul Lui, ca să fii rege pentru Domnul Dumnezeul tău! Fiindcă Dumnezeul tău a iubit pe Israel, ca să-l întărească pe vecie, de aceea El te-a făcut rege peste ei, ca să faci judecată şi dreptate.
l- Binecuvântaţi sunt oamenii tăi, binecuvântaţi sunt slujitorii tăi, care sunt neîncetat înaintea ta şi care aud înţelepciunea ta!
[k/ N-am crezut cuvintele lor, până n-am venit şi am văzut cu ochii mei; şi iată, nu mi s-a spus nici pe jumătate din măreţia şi înţelepciunea ta. Tu întreci faima pe care am auzit-o despre tine.
~ju Atunci ea a zis regelui: Era adevărat deci ce am auzit eu în ţara mea despre faptele şi înţelepciunea ta!
Ui# hrana de pe masa lui, locuinţele slujitorilor lui, modul în care aceştia serveau, hainele lor, paharnicii lui şi hainele lor, şi treptele pe care se urca la Casa Domnului, i-au pierit puterile.
ehC Şi când regina din Seba a văzut înţelepciunea lui Solomon, casa pe care o zidise,
gy Solomon a răspuns la toate întrebările ei; n-a fost nimic prea greu pe care Solomon să nu i-l poată explica.
6f g Când a auzit regina din Seba de faima lui Solomon, a venit la Ierusalim ca să-l pună la încercare prin întrebări grele. Ea avea un alai foarte mare, cu cămile încărcate cu mirodenii, foarte mult aur şi pietre preţioase; când a venit la Solomon, a vorbit cu el tot ce era în inima ei.
re]Şi Hiram i-a trimis corăbii prin sclavii săi, şi slujitori care cunoşteau marea; şi ei s-au dus cu slujitorii lui Solomon la Ofir şi au luat de acolo patru sute cincizeci de talanţi de aur şi i-au adus regelui Solomon.
jdMApoi Solomon a plecat la Eţion-Gheber şi la Elot, pe ţărmul mării, în ţara Edomului.
8ciToată lucrarea lui Solomon a fost bine pregătită din ziua când s-a pus temelia Casei Domnului până când a fost terminată. Astfel a fost terminată Casa Domnului.
bEi nu s-au abătut de la porunca regelui dată preoţilor şi leviţilor cu privire la orice lucru sau cu privire la vistierii.
>auŞi a pus în slujba lor, după porunca tatălui său David, cetele preoţilor, pe leviţi, după însărcinările lor, (ca să laude şi să slujească înaintea preoţilor), după nevoia fiecărei zile, şi pe uşieri, după cetele lor, la fiecare uşă; căci aşa poruncise David, omul lui Dumnezeu.
s`_ după cum era poruncit de Moise pentru fiecare zi, pentru zilele de Sabat, pentru zilele de lună nouă şi pentru cele trei sărbători anuale: Sărbătoarea Azimilor, Sărbătoarea Săptămânilor şi Sărbătoarea Corturilor.
{_o Atunci Solomon a adus Domnului arderi-de-tot pe altarul Domnului, pe care-l zidise el înaintea pridvorului,
u^c Solomon a adus pe fiica lui Faraon din Cetatea lui David în casa pe care i-o zidise, căci el a zis: Soţia mea nu va locui în casa lui David, regele lui Israel, pentru ca-locurile în care a venit chivotul Domnului sunt sfinte.
$]A Şi conducătorii mai mari, pe care îi avea regele Solomon, care erau puşi să stăpânească peste popor, erau în număr de două sute cincizeci.
`\9 Dar Solomon n-a făcut sclavi pentru lucrările lui pe nici unul din copiii lui Israel; căci ei erau oameni de război, comandanţii conducătorilor lui, conducători ai carelor lui şi ai călăreţilor lui.
G[(adică, descendenţii lor, care au rămas în ţară după ei, pe care copiii lui Israel nu i-au nimicit), pe aceştia Solomon i-a ridicat ca forţă de muncă până în ziua de azi.
Z3Pe tot poporul care a rămas, dintre hetiţi, dintre amoriţi, dintre fereziţi, dintre heviţi şi dintre iebusiţi, care nu erau din Israel,
Yşi Baalatul şi toate cetăţile cu magazii pe care le avea Solomon, şi toate cetăţile pentru care, cetăţile pentru călăreţi, şi tot ceea ce Solomon a vrut să construiască în Ierusalim, în Liban şi pe tot teritoriul stăpânit de el.
yXkEl a zidit Bet-Horonul de sus şi Bet-Horonul de jos, cetăţi fortificate cu ziduri, porţi şi zăvoare;
zWmA întărit de asemenea Tadmorul, în deşert, şi toate cetăţile cu magazii pe care le zidise în Hamat.
^V5Şi Solomon a mers împotriva Hamatului, la Ţoba, şi a pus stăpânire pe el.
UySolomon a întărit şi cetăţile pe care i le dăduse Hiram înapoi şi a aşezat în ele pe copiii lui Israel.
aT =Şi după cei douăzeci de ani, în care Solomon zidise Casa Domnului şi casa lui,
SAtunci ei vor răspunde: Pentru că au părăsi! pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor, care i-a scos din ţara Egiptului, şi s-au alipit de alţi dumnezei, s-au închinat lor şi le-au slujit; de aceea a adus El toate aceste nenorociri peste ei.
IR Şi cât despre casa aceasta, cât este de măreaţă, oricine va trece pe lângă ea va rămâne încremenit şi va zice: De ce a făcut Domnul aşa ţării acesteia şi casei acesteia?
jQMvă voi smulge din ţara Mea, pe care v-am dat-o; şi casa aceasta, pe care am sfinţit-o pentru Numele Meu, o voi lepăda de la Mine şi o voi face să fie proverbială şi subiect de batjocură între toate popoarele.
[P/Dar dacă vă veţi întoarce de la Mine şi veţi părăsi legile şi poruncile Mele, pe care le-am pus înaintea voastră, şi te vei duce să slujeşti altor dumnezei şi să te închini înaintea lor,
YO+atunci şi Eu voi întări tronul împărăţiei tale, după legământul pe care l-am încheiat cu tatăl tău David, zicând: Niciodată nu vei fi lipsit de un urmaş care să domnească peste Israel.
3N_Cât despre tine, dacă vei umbla înaintea Mea, cum a umblat tatăl tău David, şi vei face tot ce ţi-am poruncit, şi dacă vei păzi legile şi poruncile Mele,
M5Căci acum Eu am ales şi am sfinţit casa aceasta, ca Numele Meu să fie acolo pe veci; şi ochii Mei şi inima Mea vor fi acolo întotdeauna.
mLSŞi ochii Mei vor fi deschişi şi urechile Mele atente la rugăciunea făcută în acest loc.
lKQdacă poporul Meu, care este numit după Numele Meu, se va umili, se va ruga şi va căuta Faţa Mea, şi se vor întoarce de pe căile lor rele, atunci voi asculta din cer, le voi ierta păcatul şi le voi vindeca ţara.
#J? Când voi închide cerul şi nu va fi ploaie sau când voi porunci lăcustelor să mănânce ţara sau voi trimite ciuma în mijlocul poporului Meu,
I9 Apoi Domnul S-a arătat lui Solomon în timpul nopţii şi i-a zis: Ţi-am auzit rugăciunea şi Mi-am ales acest loc ca şi o casă a jertfelor.
8Hi Astfel Solomon a terminat Casa Domnului şi casa regelui; şi Solomon a terminat cu bine tot ce a plănuit în inima lui ca să facă în Casa Domnului şi în casa lui.
G  Şi în ziua a douăzeci şi treia a lunii a şaptea, Solomon a dat drumul poporului la corturile sale, bucuros şi mulţumit din inimă pentru bunătatea pe care a arătat-o Domnul faţă de David, faţă de Solomon, şi faţă de poporul Lui Israel.
F5 Şi în ziua a opta, au ţinut o adunare sfântă, căci dedicarea altarului au făcut-o în şapte zile şi sărbătoarea tot în şapte zile.
[E/În timpul acela Solomon a ţinut sărbătoarea timp de şapte zile, şi tot Israelul a sărbătorit împreună cu el, o adunare foarte mare, venită de la intrarea Hamatului până la pârâul Egiptului.
(DISolomon a consacrat şi mijlocul curţii care era în faţa Casei Domnului; căci acolo a adus arderile-de-tot şi grăsimea jertfelor de mulţumire, pentru că altarul de bronz, pe care-l făcuse Solomon, nu putea să cuprindă arderile-de-tot, darurile de mâncare şi grăsimea.
gCGŞi preoţii îşi împlineau slujbele lor; la fel şi leviţii, cu instrumentele de cântat Domnului, pe care le făcuse regele David, ca să laude pe Domnul, zicând: Căci mila Lui ţine în veci, ori de câte ori David dădea laudă prin slujirea lor. Preoţii sunau din trompete în faţa lor în timp ce tot Israelul stătea în picioare.
MAApoi regele şi tot poporul au adus jertfe înaintea Domnului.
@Când au văzut toţi copiii lui Israel cum s-au coborât focul şi gloria Domnului deasupra casei, s-au plecat cu feţele la pământ pe pardoseală şi s-au închinat şi au lăudat pe Domnul, zicând: Căci este bun, căci mila Lui ţine în veci!
p?YŞi preoţii nu puteau intra în Casa Domnului, pentru că gloria Domnului umpluse Casa Domnului.
> 1Când Solomon a sfârşit rugăciunea, s-a coborât foc din cer şi a mistuit arderea-de-tot şi jertfele; şi gloria Domnului a umplut casa.
={*Doamne, Dumnezeule, nu-Ţi întoarce faţa de la unsul Tău; adu-Ţi aminte de mila Ta faţă de robul Tău David!
t<a)Acum, Doamne, Dumnezeule, ridică-Te, vino la locul Tău de odihnă, Tu şi chivotul puterii Tale. Fă, Doamne, Dumnezeule, ca preoţii Tăi să fie îmbrăcaţi cu mântuire. Şi fă ca sfinţii Tăi să se bucure în bunătate.
;(Acum, Dumnezeul meu, mă rog ca ochii Tăi să fie deschişi şi urechile Tale să asculte la rugăciunile făcute în locul acesta.
,:Q'ascultă din cer, din locul locuinţei Tale, rugăciunile lor şi cererile lor, şi fă-le dreptate, şi iartă poporul Tău care a păcătuit împotriva Ta.
69e&dacă se vor întoarce la Tine cu toată inima şi cu tot sufletul lor, în ţara captivităţii lor, unde au fost duşi sclavi, şi se vor ruga cu privirile întoarse spre ţara pe care ai dat-o părinţilor lor, spre cetatea pe care ai ales-o, şi spre casa pe care eu am zidit-o Numelui Tău,
h8I%când, în ţara unde vor fi duşi sclavi, îşi vor veni în fire şi se vor pocăi şi îţi vor face rugăciuni în ţara captivităţii lor, zicând: Am păcătuit, am săvârşit fărădelegi şi am făcut rău!,
n7U$Când vor păcătui împotriva Ta (căci nu este om care să nu păcătuiască), şi Tu Te vei mânia împotriva lor şi îi vei da pe mâna duşmanului, care îi va duce sclavi într-o ţară îndepărtată sau apropiată,
T6!#ascultă din cer rugăciunea lor şi cererea lor şi fă-le dreptate.
5 "Când poporul Tău va ieşi la luptă împotriva duşmanilor lui, în felul în care îi vei trimite Tu, şi când se vor ruga către Tine, cu privirile îndreptate spre cetatea aceasta pe care ai ales-o şi spre casa pe care am zidit-o Numelui Tău,
:4m!ascultă din cer, din locul locuinţei Tale, şi dă acelui străin tot ce-Ţi va cere, ca să cunoască toate popoarele pământului Numele Tău şi să se teamă de Tine, aşa cum se teme poporul Tău Israel, şi ca să ştie că această casă, pe care am zidit-o, este numită după Numele Tău!
3 Cât despre străinul care nu este din poporul Tău Israel, dar care vine dintr-o ţară îndepărtată de dragul Numelui Tău cel mare, şi al mâinii Tale celei tari şi al braţului Tău întins, când vor veni să se roage în casa aceasta,
2%ca ei să se teamă de Tine, ca să umble în căile Tale atâta timp cât trăiesc în ţara pe care Tu ai dat-o părinţilor noştri.
O1ascultă din cer, din locul locuinţei Tale, şi iartă, şi răsplăteşte fiecăruia după căile lui, Tu, care cunoşti inima fiecăruia (căci Tu singur cunoşti inimile fiilor oamenilor),
H0 dacă un om, dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni şi cereri, când fiecare îşi va cunoaşte povara şi amărăciunea lui şi îşi va întinde mâinile spre casa aceasta,
X/)Când va fi foamete în ţară, ciumă, rugină în vie sau mălură, lăcuste sau omizi; când duşmanul va asedia pe poporul Tău în cetăţile ţării lui, când vor fi urgii sau boli de orice fel,
f.Eascultă din cer şi iartă păcatul robilor Tăi, al poporului Tău Israel, ca să-i înveţi calea cea bună în care să umble; şi trimite ploaie pe pământul Tău pe care l-ai dat ca moştenire poporului Tău!
n-UCând cerul va fi închis şi nu va fi ploaie, pentru că au păcătuit împotriva Ta, când se vor ruga din locul acesta şi vor mărturisi Numele Tău, şi se vor întoarce din păcatul lor, pentru că Tu îi pedepseşti,
,'ascultă din ceruri şi iartă păcatul poporului Tău Israel, şi adu-i înapoi în ţara pe care le-ai dat-o lor şi părinţilor lor.
x+iŞi dacă poporul Tău Israel va fi lovit de duşmani, pentru că a păcătuit împotriva Ta, şi dacă se vor întoarce la Tine şi vor mărturisi Numele Tău, şi dacă se vor ruga şi vor face cereri înaintea Ta în casa aceasta,
_*7ascultă-l din ceruri, lucrează şi judecă pe robii Tăi, condamnând pe cel vinovat, făcând ca fapta lui să se întoarcă asupra capului lui, şi justificând pe cel drept, dându-i după dreptatea lui!
7)gDacă va păcătui cineva împotriva aproapelui său şi va fi forţat să facă jurământ, şi vine şi face un jurământ înaintea altarului Tău, în casa aceasta,
=(sŞi ascultă cererile robului Tău şi ale poporului Tău Israel, când se vor ruga în locul acesta! Ascultă din locul locuinţei Tale, din cer; şi când asculţi, iartă!
Y'+ca ochii Tăi să fie zi şi noapte deschişi peste casa aceasta, peste locul despre care ai zis că acolo vei pune Numele Tău, ca Tu să auzi rugăciunea pe care robul Tău o face pentru locul acesta!
~}} |{zyxxOxw vuuLtt@rrqq pvoo`nmmll&kFjihh`gff e-dydc=baaW``__^f]\\][ZZmYY1XX2WW6VV8UPTcSSRQxPP OVNMMvLLKEJJ IYHH&GFFgEEDkDC'B|AA@(?m?>B=<g G Şi el a stat şase ani ascuns cu ci în Casa lui Dumnezeu. Şi în iară domnea Atalia.
=s Dar Ioşabeat, fiica regelui, a luat pe Ioas, fiul lui Ahazia, l-a furat din mijlocul fiilor regelui, care fuseseră ucişi, şi l-a pus cu doica lui în dormitor. Astfel l-a ascuns Ioşabeat, fiica regelui Ioram, soţia preotului Iehoiada, si sora lui Ahazia, de privirile Ataliei, ca să nu-l omoare.
 Când Atalia, mama lui Ahazia, a văzut că fiul ei a murit, s-a sculat şi a omorât pe tot neamul regesc al casei lui Iuda.
W' După aceea a căutat pe Ahazia şi l-au prins în Samaria, unde se ascunsese. L-au adus la Iehu şi l-au omorât. Apoi l-au îngropat, căci ziceau: Este fiul lui Iosafat, care căuta pe Domnul din toată inima lui. Astfel n-a mai rămas nimeni din casa lui Ahazia care să fi fost în stare să domnească peste împărăţie.
RŞi s-a întâmplat că, în timp ce Iehu făcea judecată asupra casei lui Ahab, a dat peste conducătorii lui Iuda şi peste fiii fraţilor lui Ahazia, care slujeau lui Ahazia, şi i-a omorât.
^5Ahazia a venit la Ioram prin voia lui Dumnezeu şi spre pierzarea lui; căci, după ce a venit, a ieşit cu Ioram împotriva lui Iehu, fiul lui Nimşi, pe care Domnul îl unsese ca să piardă casa lui Ahab.
Ioram s-a întors la Izreel ca să se vindece de rănile pe care le primise la Rama, când s-a luptat cu Hazael, regele Siriei. Azaria, fiul lui Ioram, regele lui Iuda, s-a coborât la Izreel ca să-l vadă pe Ioram, fiul lui Ahab, pentru că era bolnav.
J El a umblat după sfatul lor şi s-a dus cu Ioram, fiul lui Ahab, regele lui Israel, la război împotriva lui Hazael, regele Siriei, la Ramot în Galaad; şi sirienii au rănit pe Ioram.
"=El a făcut ce este rău înaintea Domnului, ca şi casa lui Ahab, căci, după moartea tatălui său, ei îi erau sfătuitori, spre pierzarea lui.
iKEl a umblat pe căile casei lui Ahab, căci mama lui îl îndemna spre lucruri nelegiuite.
Ahazia avea patruzeci şi doi de ani când a ajuns rege şi a domnit un an la Ierusalim. Mama lui se numea Atalia, fiica lui Omri.
~ Locuitorii Ierusalimului au pus rege, în locul lui, pe Ahazia, fiul lui cel mai tânăr, căci pe toţi cei mai în vârstă îi omorâse armata care venise cu arabii în tabără. Astfel a început să domnească Ahazia, fiul lui Ioram, regele lui Iuda.
\}1El avea treizeci şi doi de ani când a ajuns rege şi a domnit opt ani la Ierusalim. A murit fără să-i pară nimănui rău după el. L-au îngropat în Cetatea lui David, dar nu în mormântul regilor.
q|[Şi a fost aşa că după o vreme, la sfârşitul a doi ani de zile, au ieşit din el intestinele din cauza bolii sale şi a murit în dureri mari. Şi poporul lui n-a ars tămâie pentru el, cum făcuse pentru părinţii lui.
m{SŞi după toate acestea, Domnul l-a lovit cu o boală de intestine, care era fără vindecare.
3z_S-au urcat împotriva lui Iuda, au năvălit asupra lui, au jefuit toată bogăţia care se afla în casa regelui şi i-au luat fiii şi soţiile, aşa încât nu i-a mai rămas alt fiu afară de Ioahaz {Ioahaz este numit Ahazia în cap. 22:1.}, cel mai tânăr dintre fiii lui.
|yqŞi Domnul a ridicat împotriva lui Ioram duhul filistenilor şi al arabilor, care locuiau lângă etiopieni.
x+iar pe tine te va lovi cu o boală grea, cu o boală de intestine, până când zi de zi, din cauza bolii, vor ieşi intestinele din tine.
wiată, Domnul va lovi cu o mare nenorocire pe poporul tău, pe copiii tăi, pe soţiile tale şi tot ce este al tău,
v  ci ai umblat pe calea regilor lui Israel şi ai atras pe Iuda şi pe locuitorii Ierusalimului în desfrânare, cum a făcut casa lui Ahab faţă de Israel, şi pentru că ai omorât pe fraţii tăi, casa tatălui tău, care erau mai buni decât tine,
[u/ I-a venit o scrisoare de la profetul Ilie, care spunea: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul tatălui tău David: Pentru că n-ai umblat în căile tatălui tău Iosafat şi pe căile lui Asa, regele lui Iuda,
7tg Pe lângă aceasta, Ioram a făcut înălţimi pe munţii lui Iuda şi a făcut pe locuitorii Ierusalimului să comită desfrânare, şi pe Iuda l-a dus în rătăcire.
sy Astfel revolta edomiţilor împotriva stăpânirii lui Iuda s-a menţinut până în ziua de azi. Tot în acelaşi timp s-a răsculat şi Libna împotriva stăpânirii lui Ioram, pentru că el părăsise pe Domnul Dumnezeul părinţilor lui.
=rs Şi Ioram a ieşit cu conducătorii armatelor sale şi cu toate carele lui. El s-a sculat noaptea, a lovit pe edomiţii, care-l înconjurau, şi pe conducătorii carelor lor.
kqOÎn zilele lui, edomiţii s-au desprins de sub stăpânirea lui Iuda şi şi-au pus un rege.
Ip Dar Domnul n-a vrut să piardă casa lui David, din cauza legământului pe care-l făcuse cu David şi pentru că promisese că îi va da pentru totdeauna o lumină, lui şi fiilor lui.
0oYEl a umblat pe calea regilor lui Israel, cum făcuse casa lui Ahab, căci avea de soţie pe o fiică a lui Ahab; şi el a făcut ce este rău înaintea Domnului.
gnGIoram avea treizeci şi doi de ani când a ajuns rege şi a domnit opt ani la Ierusalim.
:mmCând Ioram a luat în stăpânire împărăţia tatălui său şi s-a întărit, a omorât cu sabia pe toţi fraţii săi şi pe câţiva dintre conducătorii lui Israel.
^l5Tatăl lor le dăduse daruri însemnate în argint, în aur şi în lucruri preţioase, împreună cu cetăţi fortificate în Iuda; dar el a dat împărăţia lui Ioram, pentru că el era întâiul-născut.
/kWŞi Ioram avea ca fraţi, fii ai lui Iosafat, pe: Azaria, Iehiel, Zaharia, Azaria, Micael şi Şefatia, toţi aceştia erau fiii lui Iosafat, regele lui Israel.
&j GŞi Iosafat a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat lângă părinţii săi în Cetatea lui David. Şi în locul lui a domnit fiul său Ioram.
ri]%Atunci Eliezer, fiul lui Dodava, din Mareşa, a profeţit împotriva lui Iosafat şi a zis: Fiindcă te-ai unit cu Ahazia, Domnul ţi-a nimicit lucrările. Şi corăbiile au fost sfărâmate şi n-au putut să se ducă la Tars.
h$Şi el s-a unit cu el ca să construiască nişte corăbii, ca să meargă la Tars; şi au făcut corăbii la Eţion-Gheber.
g}#După aceasta, Iosafat, regele lui Iuda, s-a aliat cu Ahazia, regele lui Israel, a cărui purtare era păcătoasă.
Cf"Şi celelalte fapte ale lui Iosafat, cele dintâi şi cele de pe urmă, iată, sunt scrise în istoria lui Iehu, fiul lui Hanani, care este cuprinsă în cartea regilor lui Israel.
e!Totuşi, înălţimile n-au fost îndepărtate, căci încă poporul nu-şi îndreptase inima spre Dumnezeul părinţilor lor.
d{ Şi el a umblat pe calea tatălui său Asa; nu s-a abătut de pe ea, ci a făcut ce este drept înaintea Domnului.
RcIosafat a fost rege peste Iuda. El avea treizeci şi cinci de ani când a devenit rege, şi el a domnit douăzeci şi cinci de ani în Ierusalim. Numele mamei sale a fost Azuba, fiica lui Şilhi.
sb_Şi împărăţia lui Iosafat a fost liniştită, căci Dumnezeul lui i-a dat pace de jur împrejur.
a9Şi peste toate împărăţiile acelor ţări s-a aşezat frica de Dumnezeu, când au auzit că Domnul luptase împotriva duşmanilor lui Israel.
l`QAu intrat în Ierusalim şi în Casa Domnului cu harpe, instrumente cu corzi şi cu trompete.
P_Apoi s-au întors, fiecare om din Iuda şi din Ierusalim, cu Iosafat în fruntea lor, ca să meargă la Ierusalim cu bucurie, căci Domnul îi umpluse de bucurie, izbăvindu-i de duşmanii lor.
@^yŞi a patra zi, s-au adunat în Valea Beraca (Binecuvântare), fiindcă acolo au binecuvântat pe Domnul; de aceea numele acestui loc a fost Valea Beraca până în ziua de azi.
]Când Iosafat şi poporul său au venit să ia prăzile, au găsit printre ei multe bogăţii şi lucruri scumpe pe aceste trupuri, şi bijuterii scumpe, şi au luat cu ei mai mult decât puteau duce. Trei zile au prădat, căci era multă pradă.
5\cŞi când Iuda a venit la locul de veghe peste deşert, s-a uitat înspre mulţime; şi iată, ei erau nişte trupuri moarte, căzute la pământ. Nimeni nu scăpase.
[ Căci fiii lui Amon şi ai lui Moab s-au ridicat împotriva locuitorilor din Muntele Seir, ca să-i măcelărească şi să-i distrugă cu desăvârşire, şi după ce au sfârşit cu locuitorii din Seir, s-au ajutat unii pe alţii să se nimicească.
cZ?Şi când au început să cânte şi să laude, Domnul a pregătit o ambuscadă împotriva fiilor lui Amon şi ai lui Moab şi a celor din muntele Seir, care au venit împotriva lui Iuda; şi ei au fost bătuţi.
sY_Şi după ce s-a sfătuit cu poporul, a numit pe acei care vor cânta Domnului şi care să laude frumuseţea sfinţeniei, în timp ce mergeau înaintea armatei, şi să zică: Lăudaţi pe Domnul, căci mila Lui ţine în veci!
FXŞi ei s-au deşteptat dis-de-dimineaţă şi au ieşit în Deşertul Tecoa; şi pe când ieşeau, Iosafat a stat în picioare şi a zis: Ascultaţi-mă, Iuda şi voi locuitori ai Ierusalimului! încredeţi-vă în Domnul Dumnezeul vostru, şi veţi fi întăriţi; credeţi pe profeţii Lui şi veţi izbândi.
W'Şi leviţii dintre fiii chehatiţilor şi dintre fiii coreiţilor s-au sculat ca să laude cu glas tare pe Domnul Dumnezeul lui Israel.
+VOŞi Iosafat şi-a aplecat capul cu faţa la pământ, şi tot Iuda şi locuitorii Ierusalimului au căzut înaintea Domnului, închinându-se înaintea Lui.
UwNu veţi avea de luptat în lupta aceasta. Aşezaţi-vă, staţi acolo şi priviţi mântuirea pe care v-o va da Domnul. Iuda şi Ierusalim, nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi; mâine ieşiţi înaintea lor şi Domnul va fi cu voi!
!T;Mâine coborâţi împotriva lor. Iată, ei se vor urca pe înălţimea Ţiţ şi-i veţi găsi la capătul văii, în dreptul deşertului Ieruel.
SŞi Iahaziel a zis: Ascultaţi, voi toţi din Iuda şi locuitorii Ierusalimului, şi tu, regele Iosafat! Aşa vă vorbeşte Domnul: Nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi înaintea acestei mari mulţimi, căci lupta nu este a voastră, ci a lui Dumnezeu.
7RgAtunci Duhul Domnului a venit în mijlocul adunării peste Iahaziel, fiul lui Zaharia, fiul lui Benaia, fiul lui Ieiel, fiul lui Matania, levitul, dintre fiii lui Asaf.
nQU Şi tot Iuda stătea în picioare înaintea Domnului, cu copiii lor, soţiile lor şi fiii lor.
iPK O, Dumnezeul nostru oare nu-i vei judeca? Pentru că noi n-avem nici o putere înaintea acestei mari mulţimi, care vine împotriva noastră; nici nu ştim ce să facem, dar ochii noştri sunt îndreptaţi către Tine!
|Oq iată cum ne răsplătesc acum, venind să ne alunge din moştenirea Ta, pe care ne-ai dat-o în stăpânire!
hNI Şi acum, iată, fiii lui Amon şi ai lui Moab şi cei din muntele Seir, prin a căror ţară n-ai lăsat pe Israel să treacă, atunci când au venit din ţara Egiptului, ci s-au abătut de la ei şi nu i-au nimicit,
M) Dacă va veni peste noi vreo nenorocire, sabia, judecata, ciuma sau foametea, vom sta înaintea acestei case şi în prezenţa Ta (căci Numele Tău este în casa aceasta), şi vom striga către Tine din strâmtorarea noastră, Tu ne vei asculta şi ne vei mântui!
gLGŞi ei au locuit în ea şi Ţi-au zidit un sanctuar în ea pentru Numele Tău, zicând:
6KeNu ai alungat Tu, Dumnezeul nostru, pe locuitorii acestei ţări dinaintea poporului Tău Israel şi n-ai dat-o pentru totdeauna urmaşilor lui Avraam, care Te iubeau?
|Jqşi a zis: Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, oare nu eşti Tu Dumnezeu în cer şi nu stăpâneşti Tu peste toate împărăţiile naţiunilor? Şi nu este în mâna Ta tăria şi puterea, încât nimeni nu Ţi se poate împotrivi?
I Atunci Iosafat a stat în mijlocul adunării lui Iuda şi a Ierusalimului, în Casa Domnului, înaintea curţii celei noi
HIuda s-a adunat ca să ceară ajutor de la Domnul; şi ei au venit din toate cetăţile lui Iuda ca să caute pe Domnul.
}GsŞi Iosafat s-a temut şi şi-a îndreptat faţa să caute pe Domnul; şi el a vestit un post pentru tot Iuda.
7FgAu venit şi au înştiinţat pe Iosafat, zicând: O mare mulţime vine împotriva ta de dincolo de mare, din Siria; şi iată, sunt la Hataton-Tamar (adică En-Ghedi).
E După aceea, fiii lui Moab şi fiii lui Amon, şi cu ei alţii pe lângă amoniţi, au pornit război împotriva lui Iosafat.
2D] Şi iată, Amaria, marele preot, este peste voi pentru toate lucrurile Domnului, iar Zebadia, fiul lui Ismael, guvernatorul casei lui Iuda, pentru toate lucrurile regelui. De asemenea, leviţii vor fi guvernatori înaintea voastră. Întăriţi-vă şi lucraţi, şi Domnul va fi cu cel bun!
C Şi oricând va veni înaintea voastră vreun caz de la fraţii voştri, care locuiesc în cetăţile lor, cu privire la o vărsare de sânge, la o lege, la o poruncă, la o rânduială sau o judecată, voi să-i avertizaţi, ca să nu se facă vinovaţi înaintea Domnului, pentru ca mânia Lui să nu vină peste voi şi peste fraţii voştri; faceţi aşa şi nu veţi fi vinovaţi.
qB[ Şi el le-a poruncit, zicând: Lucraţi în frica de Domnul, cu credincioşie şi cu toată inima.
TA!Când s-au întors la Ierusalim, Iosafat a pus şi în Ierusalim, pentru judecăţile Domnului şi pentru neînţelegeri, leviţi, preoţi şi conducători peste casele părinteşti ale lui Israel.
X@)De aceea, lăsaţi ca frica Domnului să fie peste voi; vegheaţi asupra faptelor voastre, căci Domnul, Dumnezeul nostru nu ia parte în nedreptate, nici nu se uită la faţa omului, nici nu ia mită.
%?Cşi a zis judecătorilor: Luaţi seama la ce veţi face, căci voi nu judecaţi pentru om, ci pentru Domnul, care este cu voi când rostiţi judecata.
_>7A pus judecători în toate cetăţile fortificate din Iuda, în fiecare cetate,
P=Iosafat a locuit în Ierusalim şi a ieşit iarăşi în mijlocul poporului, de la Beer-Şeba până la ţinutul muntos al Efraimului, şi i-a adus înapoi la Domnul Dumnezeul părinţilor lor.
</Dar tot se mai găseşte ceva bun în tine, fiindcă ai înlăturat din ţară Astarteele şi ţi-ai îndreptat inima să caute pe Dumnezeu.
S;Şi Iehu, fiul văzătorului Hanani, i-a ieşit înainte şi a zis regelui Iosafat: Cum de ai ajutat pe cel rău şi ai iubit pe cei ce urăsc pe Domnul? De aceea, mânia Domnului este peste tine.
Q: Iosafat, regele lui Iuda, s-a întors în pace acasă la Ierusalim.
79g"Şi lupta a devenit tot mai înverşunată în ziua aceea; regele lui Israel a stat sprijinit în car în faţa sirienilor până seara; şi la apusul soarelui a murit.
r8]!Şi un om a tras cu arcul la întâmplare şi a lovit pe regele lui Israel în încheietura armurii. Şi regele a zis conducătorului carului său: întoarce-te şi scoate-mă de pe câmpul de bătălie; căci sunt grav rănit.
r7] Când căpitanii carelor au văzut că nu era regele lui Israel, s-au întors de la urmărirea lui.
e6CŞi când au zărit căpitanii carelor pe Iosafat, au zis: Este regele lui Israel! De aceea l-au înconjurat, ca să lupte cu el. Dar Iosafat a strigat şi Domnul l-a ajutat, şi Dumnezeu i-a îndepărtat de la el.
'5GRegele Siriei poruncise căpitanilor carelor care erau cu el, zicând: Nu vă luptaţi nici cu cel mic, nici cu cel mare, ci numai cu regele lui Israel.
V4%Şi regele lui Israel a zis lui Iosafat: Mă voi schimba de haine şi mă voi duce la luptă; dar tu îmbracă-te cu hainele tale. Şi regele lui Israel şi-a schimbat hainele şi s-au dus la luptă.
g3GAşa că regele lui Israel şi Iosafat, regele lui Iuda, s-au urcat la Ramot în Galaad.
2+Şi Mica a zis: Dacă te vei întoarce în pace, atunci Domnul n-a vorbit prin mine! Şi el a mai zis: Luaţi aminte voi, toate popoarele!
H1 Şi spuneţi-i: Aşa vorbeşte regele: Puneţi pe omul acesta în închisoare şi hrăniţi-l cu pâinea întristării şi cu apa întristării, până ce eu mă voi întoarce în pace.
0Atunci regele lui Israel a zis: Luaţi pe Mica şi duceţi-l înapoi la Amon, guvernatorul cetăţii, şi la Ioas, fiul regelui.
}/sŞi Mica a zis: Iată, vei vedea în ziua aceea, când vei intra într-o cameră dinăuntru ca să te ascunzi.
..UAtunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s-a apropiat şi a lovit pe Mica peste obraz, şi a zis: Pe ce drum a ieşit duhul Domnului din mine ca să-ţi vorbească?
- Şi acum, iată, Domnul a pus un duh mincinos în gura acestor profeţi ai tăi; căci Domnul a vestit rău împotriva ta.
-,SEl a zis: Voi ieşi şi voi fi un duh mincinos în gura tuturor profeţilor lui. Şi Domnul a zis: îl vei amăgi şi vei şi izbuti; ieşi deci şi fă aşa.
+wApoi a venit un duh şi s-a înfăţişat înaintea Domnului, şi a zis: Eu îl voi amăgi. Domnul i-a zis: Cum?
/*WŞi Domnul a zis: Cine va amăgi pe Ahab, regele lui Israel, să se urce şi să piară în Ramot din Galaad? Şi unul zicea într-un fel şi altul în alt fel.
5)cAtunci Mica a zis: Ascultaţi deci Cuvântul Domnului! Am văzut pe Domnul stând pe tronul Său şi toată oştirea cerului stând la dreapta Lui şi la stânga Lui.
}(sŞi regele lui Israel a zis lui Iosafat: Nu ţi-am spus eu că nu va profeţi bine despre mine, ci numai rău?
F'Atunci Mica a zis: Am văzut tot Israelul împrăştiat pe munţi, ca nişte oi care n-au păstor. Şi Domnul a zis: Aceştia n-au stăpân. Fiecare să se întoarcă în pace acasă!
x&iŞi regele i-a zis: De câte ori să te fac să juri că nu-mi spui decât adevărul în Numele Domnului?
h%IŞi când a venit la rege, regele i-a zis: Mica, să ne ducem la luptă împotriva Ramotului din Galaad, sau să mă abţin? Şi el a zis: Urcaţi-vă, căci veţi avea izbândă şi vor fi daţi în mâinile voastre!
Z$- Şi Mica a zis: Viu este Domnul că voi vesti ce-mi va spune Dumnezeul meu.
^#5 Mesagerul care se dusese să cheme pe Mica i-a vorbit, zicând: Iată, cuvintele profeţilor spun toate într-un cuget numai lucruri bune regelui. Cuvântul tău deci să fie ca al lor şi vesteşte de bine!
"3 Şi toţi profeţii au profeţit la fel, zicând: Urcă-te la Ramot în Galaad căci vei avea izbândă, şi Domnul o va da în mâna regelui!
1![ Zedechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne de fier; şi el a zis: Aşa vorbeşte Domnul: Cu aceste coarne vei bate pe sirieni până îi vei nimici.
l Q Regele lui Israel şi Iosafat, regele lui Iuda, îmbrăcaţi în robele lor, stăteau fiecare pe tronul lui; şi ei stăteau în locul deschis de la intrarea porţii Samariei; şi toţi profeţii profeţeau înaintea lor.
zmAtunci regele lui Israel a chemat pe unul din ofiţerii lui şi a zis: Adu-l repede pe Mica, fiul lui Imla.
(IRegele lui Israel a zis lui Iosafat: Mai este un om prin care putem să întrebăm pe Domnul; dar îl urăsc, pentru că niciodată nu profeţeşte bine despre mine, ci întotdeauna numai rău. El este Mica, fiul lui Imla. Şi Iosafat a zis: Să nu vorbească regele în acest fel!
_7Dar Iosafat a zis: Nu este aici un profet al Domnului, că să-l putem întreba?
q[Atunci regele lui Israel a adunat pe profeţi, patru sute de bărbaţi, şi le-a zis: Să mergem la luptă împotriva Ramotului din Galaad, sau să mă abţin? Şi ei au zis: Urcă-te, căci Domnul îl va da în mâna regelui.
eCApoi Iosafat a zis regelui lui Israel: întreabă, te rog, astăzi Cuvântul Domnului.
iKAhab, regele lui Israel, a zis lui Iosafat, regele lui Iuda: Vrei să vii cu mine împotriva Ramotului din Galaad? Şi Iosafat i-a răspuns: Eu sunt ca tine şi poporul meu ca poporul tău; vom merge cu tine la luptă.
dADupă câţiva ani, s-a coborât în vizită la Ahab în Samaria. Şi Ahab a tăiat pentru el şi pentru poporul care era cu el un mare număr de oi şi de boi, şi l-a rugat să se urce cu el la Ramot din Galaad.
c AIosafat avea bogăţii şi onoare multă; şi el s-a aliat cu Ahab, prin căsătorie.
!Aceştia sunt cei care au slujit regelui, afară de cei pe care i-a pus regele prin cetăţile fortificate din toată ţara lui Iuda.
ykşi, după el, a fost Zozabad, şi cu el o sută optzeci de mii de oameni gata pregătiţi pentru război.
}sDin Beniamin: Eliada, un om viteaz, şi cu el două sute de mii de oameni înarmaţi cu arcuri şi cu scuturi,
şi după el a fost Amasia, fiul lui Zicri, care s-a predat de bunăvoie Domnului, şi cu el două sute de mii de oameni viteji.
iKşi după el a fost Iohanan, conducătorul, şi cu el două sute optzeci de mii de oameni;
4aŞi acesta este numărul lor, după casele părinţilor lor: din Iuda, conducători peste o mie: Adna, conducătorul, şi cu el trei sute de mii de bărbaţi viteji;
y Şi el avea multă bogăţie în cetăţile lui Iuda; şi oamenii de război, ostaşii viteji, erau la Ierusalim.
} Iosafat creştea din ce în ce mai mult în mărire, şi a zidit în Iuda fortăreţe şi cetăţi pentru provizii.
K Şi unii dintre filisteni au adus lui Iosafat daruri şi un tribut în argint; şi arabii i-au adus turme de animale, şapte mii şapte sute de berbeci şi şapte mii şapte sute de ţapi.
' Şi groaza Domnului era peste toate împărăţiile ţărilor dimprejurul lui Iuda, aşa că n-au făcut război împotriva lui Iosafat.
  Ei învăţau în Iuda, având cu ei cartea legii Domnului; ei s-au dus prin toate cetăţile lui Iuda şi învăţau pe oameni.
7 gŞi cu ei a trimis pe leviţii: Şemaia, Netania, Zebadia, Asael, Şemiramot, Ionatan, Adonia, Tobia şi Tob-Adonia, leviţi; şi cu ei, pe preoţii Elişama şi Ioram.
7 gŞi în al treilea an al domniei lui el a trimis pe conducătorii săi: Ben-Hail, Obadia, Zaharia, Netaneel şi pe Mica, să înveţe pe oameni în cetăţile lui Iuda.
 'Şi inima lui s-a întărit din ce în ce mai mult în căile Domnului şi din nou a îndepărtat din Iuda înălţimile şi Astarteele.
 +De aceea, Domnul a întărit împărăţia în mâna lui; şi tot Iuda a adus lui Iosafat daruri, şi el a avut mari bogăţii şi onoare.
ucci a căutat pe Dumnezeul tatălui său, a umblat după poruncile Lui şi nu după faptele lui Israel.
yŞi Domnul era cu Iosafat, căci el umbla în căile cele dintâi ale tatălui său David şi nu căuta pe Baali,
9kEl a pus armate în toate cetăţile fortificate ale lui Iuda şi a aşezat garnizoane în ţara lui Iuda şi în cetăţile lui Efraim, pe care le luase tatăl său Asa.
d CŞi în locul lui a domnit fiul său Iosafat care s-a întărit împotriva lui Israel.
Ei l-au îngropat în mormântul său, pe care şi-l săpase în Cetatea lui David. L-au culcat pe un pat pe care-l umpluseră cu mirodenii şi cu tot felul de creme, pregătite după arta parfumarului; şi au ars în cinstea lui foarte multe mirodenii.
lQ Asa a adormit cu părinţii săi şi a murit în anul al patruzeci şi umilea al domniei lui.
?w În anul al treizeci şi nouălea al domniei lui, Asa s-a îmbolnăvit de picioare aşa încât avea mari dureri; totuşi în boala lui el n-a căutat pe Domnul, ci pe doctori.
ve Faptele lui Asa, cele dintâi şi cele de pe urmă, sunt scrise în cartea regilor lui Iuda şi Israel.
0Y Asa s-a mâniat pe văzător şi l-a pus în închisoare, pentru că era înfuriat pe el din cauza aceasta. Şi Asa a asuprit pe unii din popor în timpul acela.
X) Căci ochii Domnului văd peste tot pământul, ca să sprijine pe cei a căror inimă este întreagă a Lui. Ai lucrat ca un nebun în privinţa aceasta; de aceea, de acum înainte vei avea războaie.
3~_Oare nu erau etiopienii şi libienii o armată mare, cu multe care şi călăreţi? Şi totuşi Domnul i-a dat în mâinile tale, pentru că te-ai încrezut în El.
|}qÎn timpul acela, Hanani, văzătorul, a venit la Asa, regele lui Iuda, şi i-a zis: Pentru că te-ai sprijinit pe regele Siriei şi nu te-ai sprijinit pe Domnul Dumnezeul tău, de aceea a scăpat armata regelui Siriei din mâinile tale.
|1Atunci regele Asa a pus pe tot Iuda să ducă pietrele şi lemnul cu care Baeşa întărise Rama şi cu ele el a fortificat Gheba şi Miţpa.
f{ECând a auzit Baeşa, a încetat să mai întărească Rama şi a încetat lucrul său.
PzBen-Hadad a ascultat pe regele Asa şi a trimis pe conducătorii armatei lui împotriva cetăţilor lui Israel. Au atacat Iionul, Dan, Abel-Maim şi toate magaziile de provizii ale lui Neftali.
iyKSă fie legământ între mine şi tine cum a fost între tatăl meu şi tatăl tău; iată, ţi-am trimis argint şi aur; du-te şi rupe legământul tău cu Baeşa, regele lui Israel, ca să se depărteze de la mine.
8xiAtunci Asa a scos argint şi aur din vistieriile Casei Domnului şi ale casei regelui, şi a trimis mesageri la Ben-Hadad, regele Siriei, care locuia la Damasc, zicând:
\w 3În anul al treizeci şi şaselea al domniei lui Asa, Baeşa, regele lui Israel, s-a urcat împotriva lui Iuda şi a întărit Rama, ca să nu lase pe nimeni să iasă sau să intre la Asa, regele lui Iuda.
ivKŞi n-a mai fost nici un război până la al treizeci şi cincilea an al domniei lui Asa.
|uqEl a adus în Casa lui Dumnezeu lucrurile consacrate de tatăl său şi de el însuşi: argint, aur şi vase.
t5Dar înălţimile tot nu s-au dărâmat din Israel. Cu toate acestea, inima lui Asa a fost credincioasă Domnului în toate zilele vieţii lui.
KsŞi Asa n-a lăsat nici chiar pe mama lui, Maaca, să mai fie regină, pentru că făcuse un idol Astarteei; şi Asa i-a tăiat idolul, l-a sfărâmat şi l-a ars lângă pârâul Chedron.
Zr-Şi tot Iuda s-a bucurat de jurământul acesta, căci juraseră cu toată inima lor şi L-au căutat cu tot sufletul lor; şi El S-a lăsat găsit de ei. Şi Domnul le-a dat odihnă din toate părţile.
qApoi au făcut un jurământ înaintea Domnului cu glas tare, cu strigăte de bucurie şi cu sunet de trompete şi de buciume.
p{ şi oricine nu căuta pe Domnul Dumnezeul lui Israel, trebuia omorât, fie mic, fie mare, fie bărbat, fie femeie.
o Apoi au intrat într-un legământ că vor căuta pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor, cu toată inima lor şi cu tot sufletul lor;
nw Şi în vremea aceea au jertfit Domnului şapte sute de boi şi şapte mii de oi din prada pe care o aduseseră.
rm] Aşa că s-au adunat la Ierusalim în luna a treia a anului al cincisprezecelea al domniei lui Asa.
_l7 A strâns pe tot Iuda şi pe Beniamin, şi pe cei care locuiau cu ei din Efraim, din Manase şi din Simeon, căci mulţi din Israel au trecut de partea lui, când au văzut că Domnul Dumnezeul lui era cu el.
Uk#Şi când Asa a auzit aceste cuvinte şi profeţia profetului Oded, Asa s-a încurajat şi a îndepărtat urâciunile idolatre din toată ţara lui Iuda şi a lui Beniamin, şi din cetăţile pe care le cucerise în ţinuturile muntoase ale lui Efraim; şi a restaurat altarul Domnului care era înaintea pridvorului Domnului.
{joDar voi întăriţi-vă şi nu lăsaţi să vă slăbească mâinile, căci lucrul vostru va fi răsplătit.
i Un popor era nimicit de un alt popor, şi o cetate de o altă cetate, căci Dumnezeu le tulbura cu tot felul de suferinţe.
h9Şi în vremurile acelea nu era pace pentru cel ce ieşea şi pentru cel ce intra, căci mari tulburări au venit peste toţi locuitorii ţării.
gDar când în mijlocul strâmtorării lor s-au întors la Domnul Dumnezeul lui Israel, şi L-au căutat, El S-a lăsat găsit de ei.
f{Pentru o vreme lungă Israel a fost fără Dumnezeul cel adevărat, fără un preot învăţător şi fără lege.
wegŞi el a ieşit înaintea lui Asa şi i-a zis: Ascultaţi-mă, Asa şi tot Iuda şi Beniaminul! Domnul este cu voi, când voi sunteţi cu El; şi dacă-L veţi căuta, îl veţi găsi; dar dacă-L veţi părăsi, El vă va părăsi.
Ed Duhul lui Dumnezeu a venit peste Azaria, fiul lui Oded.
c Ei au atacat şi corturile turmelor şi au luat cu ei o mare mulţime de oi şi de cămile. Apoi s-au întors la Ierusalim.
5bcApoi au bătut toate cetăţile dimprejurul Gherarului, căci groaza Domnului era peste ele; şi ei au prădat toate cetăţile, pentru că era multă pradă în ele.
a Şi Asa cu poporul care era cu el i-a urmărit până la Gherar; şi mulţi dintre etiopieni au căzut şi n-a rămas nici unul viu, căci au fost nimiciţi dinaintea Domnului şi dinaintea armatei Sale. Şi Asa cu poporul lui au luat cu ei o mare pradă,
i`K Şi Domnul a lovit pe etiopieni dinaintea lui Asa şi a lui Iuda, şi etiopienii au fugit.
_) Şi Asa a strigat către Domnul Dumnezeul lui, şi a zis: Doamne, nu-i nimeni afară de Tine care să poată ajuta în războiul dintre cel puternic şi cei care n-au nici o putere; ajută-ne, Doamne Dumnezeul nostru, căci noi ne încredem în Tine, şi în Numele Tău am venit împotriva acestei mulţimi. O, Doamne, Tu eşti Dumnezeul nostru; nu lăsa ca omul să biruiască împotriva Ta!
m^S Asa a ieşit împotriva lui şi s-au înşiruit de bătaie în Valea Ţefata, lângă Mareşa.
]) Apoi Zerah, etiopianul, a ieşit împotriva lor cu o armată de un milion de oameni şi trei sute de care; şi a venit până la Mareşa.
f\EŞi Asa avea o armată de trei sute de mii de oameni din Iuda, care purtau scut şi suliţă, şi de două sute optzeci de mii din Beniamin, care purtau scut şi trăgeau cu arcul; toţi aceştia erau oameni viteji.
V[%De aceea, el a zis lui Iuda: Haideţi să zidim aceste cetăţi şi să le înconjurăm cu ziduri, cu turnuri, cu porţi şi cu zăvoare, în timp ce ţara mai este încă a noastră, pentru că am căutat pe Domnul Dumnezeul nostru; L-am căutat şi El ne-a dat odihnă din toate părţile. Aşa că au zidit şi au prosperat.
N~}}N|u{zyy#x]wvuu-tsrrBqHppHooxo'nm'lwlkjjihgff!ee d9cbba;`>_]^3]\[[[YXzXWJViUTT=w<<:998766$5d54332x21z00D//--*,+*))!(&&&x$$$#&"e!!4 E -:0l`LWTP z (eDrl5 SŞi Ezechia a trimis mesageri în tot Israelul şi în Iuda, şi a scris scrisori şi lui Efraim şi lui Manase, ca să vină la Casa Domnului, la Ierusalim, să sărbătorească Pastele pentru Domnul Dumnezeul lui Israel.
41$Şi Ezechia şi tot poporul s-au bucurat pentru ceea ce a pregătit Dumnezeu pentru popor, pentru că lucrul s-a întâmplat pe neaşteptate.
N3#De fapt, erau foarte multe şi arderile-de-tot, cu grăsimile jertfelor de mulţumire şi cu jertfele de băutură ale arderilor-de-tot. Astfel a fost aşezată din nou slujba Casei Domnului.
23"Dar preoţii erau foarte puţini şi n-au putut să jupoaie toate arderile-de-tot; de aceea, i-au ajutat fraţii lor, leviţii, până s-a sfârşit lucrul şi până s-au sfinţit şi ceilalţi preoţi; căci leviţii erau mai grabnici în a se sfinţi decât preoţii.
R1!Şi au mai închinat Domnului şase sute de boi şi trei mii de oi.
A0{ Şi numărul arderilor-de-tot aduse de adunare a fost de şaptezeci de tauri, o sută de berbeci şi două sute de miei; toate acestea au fost jertfite ca ardere-de-tot Domnului.
A/{Apoi Ezechia a răspuns şi a zis: Acum, după ce v-aţi consacrat Domnului, apropiaţi-vă şi aduceţi animalele pentru jertfe şi jertfele de mulţumire în Casa Domnului. Şi adunarea a adus animalele pentru jertfe şi jertfe de mulţumire; şi toţi cei pe care-i îndemna inima au adus arderi-de-tot.
R.Şi regele Ezechia şi conducătorii au zis leviţilor să laude pe Domnul cu cuvintele lui David şi ale profetului Asaf. Şi ei au cântat laude cu bucurie, s-au proşternut şi s-au închinat.
- Şi când au terminat de adus arderea-de-tot, regele şi toţi cei care erau prezenţi au îngenuncheat şi s-au închinat.
,}Toată adunarea s-a închinat, au cântat cântarea şi au sunat din trompete, până s-a sfârşit arderea-de-tot.
b+=Şi Ezechia a poruncit să aducă arderea-de-tot pe altar; şi în acelaşi timp, când a început arderea-de-tot, a început şi cântarea Domnului, cu trompetele şi instrumentele lui David, regele lui Israel.
s*_Leviţii stăteau în picioare cu instrumentele de muzică ale lui David şi preoţii cu trompetele.
h)IApoi a instalat pe leviţi în Casa Domnului cu chimvale, lire şi harpe, după porunca lui David şi a lui Gad, văzătorul regelui, şi a profetului Natan; căci aşa era porunca Domnului, dată prin profeţii Săi.
o(WŞi preoţii i-au înjunghiat şi le-au turnat sângele pe altar, ca să facă ispăşire pentru păcatele întregului Israel; căci pentru tot Israelul poruncise regele să se aducă arderea-de-tot şi jertfa de ispăşire.
'Au adus apoi ţapii jertfei pentru păcat înaintea regelui şi înaintea adunării şi aceştia şi-au pus mâinile peste ei.
R&Au înjunghiat deci boii, iar preoţii au luat sângele şi l-au stropit pe altar; au înjunghiat berbecii şi au stropit sângele pe altar; au înjunghiat mieii şi au stropit sângele pe altar.
%yŞi ei au adus şapte viţei, şapte berbeci, şapte miei şi şapte ţapi, ca jertfă pentru păcat pentru împărăţie, pentru sanctuar şi pentru Iuda. Şi el a poruncit preoţilor, fiii lui Aaron, să le jertfească pe altarul Domnului.
$yRegele Ezechia s-a deşteptat dis-de-dimineaţă, a adunat pe mai-marii cetăţii şi s-a urcat la Casa Domnului.
3#_Pe lângă aceasta, am pregătit şi sfinţit toate uneltele pe care regele Ahaz le aruncase, în nelegiuirea lui, şi iată, ele sunt înaintea altarului Domnului.
D"Apoi s-au dus la regele Ezechia şi i-au zis: Am sfinţit toată Casa Domnului, altarul arderilor-de-tot cu toate uneltele lui şi masa pentru punerea înainte cu toate uneltele ei.
q![Au început să sfinţească în ziua întâi a lunii întâi şi în a opta zi a lunii au intrat în pridvorul Domnului. Ei deci au sfinţit Casa Domnului în opt zile şi în ziua a şaisprezecea a lunii întâi au terminat.
 Preoţii au intrat în partea dinăuntru a Casei Domnului ca s-o cureţe; au scos toate necurăţiile pe care le-au găsit în templul Domnului şi le-au pus în curtea Casei Domnului, unde le-au adunat leviţii ca să le ducă afară, în pârâul Chedron.
+Şi ei au adunat pe fraţii lor şi s-au sfinţit, au venit să cureţe Casa Domnului, după porunca regelui şi după cuvintele Domnului.
lQşi dintre fiii lui Heman: Iehiel şi Şimei; şi dintre fiii lui Iedutun: Şemaia şi Uziel.
nU şi dintre fiii lui Eliţafan: Şimri şi Ieiel; şi dintre fiii lui Asaf: Zaharia şi Matania;
 Şi leviţii s-au sculat: Mahat, fiul lui Amasai, Ioel, fiul lui Azaria, dintre fiii chehatiţilor; şi dintre fiii merariţilor: Chis, fiul lui Abdi, Azaria, fiul lui Iehaleleel; şi dintre gherşoniţi: Ioah, fiul lui Zima, Eden, fiul lui Ioah;
8i Acum, fiii mei, nu mai staţi nepăsători; căci voi aţi fost aleşi de Domnul ca să staţi în slujbă înaintea Lui, să fiţi robii Lui şi să-I ardeţi tămâie.
  Acum am în inima mea să fac un legământ cu Domnul Dumnezeul lui Israel, ca să se abată de la noi mânia Lui aprinsă.
(I Şi iată, din cauza aceasta părinţii noştri au căzut ucişi de sabie şi fiii noştri şi fiicele noastre şi soţiile noastre sunt în captivitate.
-SDe aceea, mânia Domnului a fost peste Iuda şi peste Ierusalim, şi El i-a făcut de groază, de spaimă şi de bătaie de joc, cum vedeţi cu ochii voştri.
)KAu închis chiar şi uşile pridvorului şi au stins candelele, şi n-au ars tămâie, nici n-au adus arderi-de-tot în sanctuarul Dumnezeului lui Israel.
I Căci părinţii noştri au păcătuit, au făcut ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului nostru, L-au părăsit, şi-au întors faţa de la cortul Domnului şi i-au întors Spatele.
:mşi le-a zis: Ascultaţi-mă, leviţilor! Acum sfinţiţi-vă, sfinţiţi Casa Domnului Dumnezeului părinţilor voştri şi scoateţi afară din sanctuar ce este necurat.
eCA poruncit să vină preoţii şi leviţii şi i-a adunat pe locul deschis dinspre est
taÎn anul întâi al domniei sale, în luna întâi, a deschis uşile Casei Domnului şi le-a reparat.
dAEl a făcut ce era drept înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David.
= uEzechia a început să domnească la vârsta de douăzeci şi cinci de ani şi a domnit în Ierusalim douăzeci şi nouă de ani. Numele mamei lui era Abia, fiica lui Zaharia.
GŞi Ahaz a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat în cetate, în Ierusalim, căci nu l-au pus în mormintele regilor lui Israel. Şi în locul lui a domnit fiul său Ezechia.
*MŞi celelalte fapte ale lui, şi toate căile lui, cele dintâi şi cele de pe urmă, iată, ele sunt scrise în cartea regilor lui Iuda şi ai lui Israel.
'GŞi în fiecare cetate din Iuda a ridicat înălţimi, ca să ardă tămâie altor dumnezei. Şi a mâniat astfel pe Domnul Dumnezeul părinţilor săi.
F Şi Ahaz a adunat uneltele din Casa lui Dumnezeu şi a sfărâmat uneltele Casei lui Dumnezeu. A închis uşile Casei Domnului şi şi-a făcut altare în fiecare colţ din Ierusalim.
 Căci el a adus jertfă dumnezeilor Damascului, care-l bătuseră, şi a zis: Fiindcă dumnezeii regilor Siriei i-au ajutat, le voi aduce şi eu jertfe, ca să mă ajute şi pe mine. Dar aceştia au fost cauza căderii lui şi a întregului Israel.
l QŞi în vremea strâmtorării lui, regele Ahaz a păcătuit şi mai mult împotriva Domnului.
1 [Şi Ahaz a luat o parte din vistieriile Casei Domnului, ale casei regelui şi ale mai-marilor, ca să facă daruri regelui Asiriei; dar el nu l-a ajutat cu nimic.
y kDe asemenea, Tilgat Pilneser, regele Asiriei, a venit împotriva lui şi l-a tulburat în loc să-l ajute.
=sCăci Domnul a umilit pe Iuda, din cauza lui Ahaz, regele lui Israel, pentru că el a atras pe Iuda în desfrânare şi a fost în mod continuu necredincios faţă de Domnul.
taFilistenii au năvălit şi ei în cetăţile din câmpie şi din partea de sud a lui Iuda, şi luaseră Bet-Şemeşul, Aialonul, Ghederotul, Soco şi satele lui, Timna şi satele ei, Ghimzo şi satele lui şi s-au aşezat acolo.
iKCăci edomiţii veniseră din nou, au bătut pe Iuda şi le-au luat prizonieri de război.
[/Pe vremea aceea, regele Ahaz a trimis să ceară ajutor de la regii Asiriei.
Şi oamenii, desemnaţi pe nume pentru aceasta, s-au sculat şi au luat pe prizonierii de război, au îmbrăcat din pradă pe toţi cei ce erau goi, le-au dat haine şi încălţăminte, le-au dat să mănânce şi să bea, i-au uns, au încălecat pe măgari pe toţi cei slăbiţi, şi i-au adus la Ierihon, cetatea palmierilor, la fraţii lor. Şi apoi s-au întors la Samaria.
zmAtunci ostaşii au lăsat prizonierii şi prada înaintea conducătorilor şi înaintea întregii adunări.
-S şi le-au zis: Să nu aduceţi aici pe aceşti prizonieri de război; căci, pe lângă faptul că suntem vinovaţi înaintea Domnului, voi vreţi să mai adăugaţi încă la păcatele şi la greşelile noastre. Vina noastră este mare şi mânia aprinsă a Domnului este peste Israel.
wg Atunci câţiva bărbaţi dintre conducătorii fiilor lui Efraim: Azaria, fiul lui Iohanan, Berechia, fiul lui Meşilemot, Ezechia, fiul lui Şalum, şi Amasa, fiul lui Hadlai, s-au ridicat împotriva celor care veneau de la război
&E Ascultaţi-mă deci şi daţi drumul acestor prinşi pe care i-aţi luat dintre fraţii voştri; căci mânia aprinsă a Domnului este asupra voastră.
<q Şi acum credeţi că veţi face din copiii lui Iuda şi ai Ierusalimului sclavii şi sclavele voastre? Voi oare nu sunteţi vinovaţi înaintea Domnului Dumnezeului vostru?
/~W Dar acolo era un profet al Domnului, numit Oded. El a ieşit înaintea armatei, care venea la Samaria, şi i-a zis: Iată, pentru că Domnul Dumnezeul părinţilor voştri S-a mâniat pe Iuda, El i-a dat în mâna voastră, iar voi i-aţi omorât cu o furie care a ajuns până la ceruri.
>}uŞi copiii lui Israel au luat dintre fraţii lor două sute de mii de prizonieri de război, femei, fii şi fiice, şi le-au luat multă pradă, pe care au adus-o în Samaria.
&|EŞi Zicri, un viteaz din Efraim, a ucis pe Maaseia, fiul regelui, pe Azricam, conducătorul casei regale, şi pe Elcana, care era al doilea după rege.
O{Căci Pecah, fiul lui Remalia, a ucis într-o singură zi în Iuda o sută douăzeci de mii de bărbaţi, toţi bărbaţi viteji, pentru că părăsiseră pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor.
zDe aceea, Domnul, Dumnezeul său l-a dat pe mâna regelui Siriei; sirienii l-au bătut şi i-au luat un mare număr de prizonieri de război, pe care i-au dus la Damasc. El a fost dat şi în mâna regelui lui Israel, care l-a învins printr-un mare măcel.
lyQŞi el aducea jertfe şi ardea tămâie pe înălţimi, pe dealuri şi sub orice copac verde.
@xyMai mult, el a ars tămâie în Valea fiului lui Hinom şi a trecut pe fiii săi prin foc, după urâciunile popoarelor pe care le alungase Domnul dinaintea copiilor lui Israel.
hwICăci el a umblat pe căile regilor lui Israel şi a făcut chipuri turnate pentru Baali.
Gv Ahaz avea douăzeci de ani când a început să domnească şi a domnit şaisprezece ani în Ierusalim, dar el n-a făcut ce era drept înaintea Domnului, cum făcuse tatăl său David.
u Iotam a adormit cu părinţii săi şi l-au îngropat în Cetatea lui David. Şi în locul lui a domnit fiul său Ahaz.
qt[El avea douăzeci şi cinci de ani când a ajuns rege şi a domnit şaisprezece ani în Ierusalim.
!s;Şi celelalte fapte ale lui Iotam, toate războaiele lui şi tot ce a făcut el, iată, sunt scrise în cartea regilor lui Israel şi ai lui Iuda.
nrUIotam a ajuns puternic, pentru că şi-a îndreptat căile înaintea Domnului Dumnezeului său.
sq_El s-a luptat cu regele amoniţilor şi i-a biruit. Poporul lui Amon i-a dat în anul acela o sută de talanţi de argint, zece mii de cori de grâu şi zece mii de orz; şi i-au adus tot atât în anul al doilea şi al treilea.
ypkA construit cetăţi în ţinutul muntos al lui Iuda, iar în păduri a construit fortăreţe şi turnuri.
`o9El a zidit Poarta de Sus a Casei Domnului şi a construit mult la zidul Ofelului.
"m ?Iotam avea douăzeci şi cinci de ani când a ajuns rege şi a domnit şaisprezece ani la Ierusalim. Numele mamei lui era Ieruşa, fiica lui Ţadoc.
ClŞi Ozia a adormit cu părinţii săi. Şi l-au îngropat lângă părinţii săi pe câmpul mormintelor regilor, căci au zis: Este lepros. în locul lui a domnit fiul său Iotam.
k{Celelalte fapte ale lui Ozia, cele dintâi şi cele de pe urmă, au fost scrise de profetul Isaia, fiul lui Amoţ.
kjOŞi regele Ozia a fost lepros până în ziua morţii, şi a locuit într-o casă izolată, ca lepros; căci a fost alungat din Casa Domnului. Şi fiul său Iotam era în fruntea casei regelui şi judeca poporul ţării.
bi=Marele preot Azaria şi toţi preoţii şi-au îndreptat privirile spre el şi iată că era plin de lepră pe frunte. L-au scos repede afară şi el însuşi s-a grăbit să iasă, pentru că Domnul îl lovise.
`h9Atunci Ozia s-a mâniat. în mână avea o cădelniţă, pentru a tămâia, şi cum s-a mâniat pe preoţi, a ieşit lepră pe fruntea lui, în faţa preoţilor, în Casa Domnului, lângă altarul tămâierii.
Ig Ei s-au împotrivit regelui Ozia şi i-au zis: N-ai dreptul, Ozia, să arzi tămâie înaintea Domnului, ci dreptul acesta îl au preoţii, fiii lui Aaron, care au cost consacraţi ca să tămâieze. Ieşi din sanctuar, pentru că faci un păcat şi lucrul acesta nu-ţi va face cinste înaintea Domnului Dumnezeu.
rf]Şi preotul Azaria a intrat după el cu optzeci de preoţi ai Domnului, care erau bărbaţi viteji.
be=Dar după ce a ajuns puternic, inima lui s-a îngâmfat spre pierzarea lui; căci el a păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului său, intrând în templul Domnului ca să ardă tămâie pe altarul tămâierii.
!d;A făcut la Ierusalim dispozitive inventate de oameni pricepuţi, ca să fie aşezate pe turnuri şi pe colţuri, ca să arunce săgeţi şi pietre mari. Şi faima lui s-a răspândit până departe, căci a fost ajutat în chip minunat până când a ajuns foarte puternic.
wcgŞi Ozia le-a pregătit, pentru toată armata, scuturi, suliţe, coifuri, platoşe, arcuri şi praştii.
b- Ei comandau peste o armată de trei sute şapte mii cinci sute de ostaşi, viteji în război, ca să ajute pe rege împotriva duşmanului.
naU Tot numărul capilor caselor părinteşti, al bărbaţilor viteji, era de două mii şase sute.
i`K Ozia avea o armată de ostaşi care mergeau la război în cete, socotite după numărătoarea făcută de secretarul Ieiel şi de dregătorul Maaseia şi puse sub poruncile lui Hanania, unul din conducătorii regelui.
a_; A construit turnuri în deşert şi a săpat multe fântâni, pentru că avea multe turme în văi şi în câmpie, şi plugari şi viticultori în munţi şi la Carmel, căci îi plăcea lucrarea pământului.
"^= Ozia a mai construit turnuri în Ierusalim, deasupra Porţii Unghiului, deasupra Porţii Văii, şi deasupra colţului zidului, şi le-a întărit.
]Amoniţii au dat daruri lui Ozia şi faima lui s-a răspândit până la teritoriile Egiptului, căci a ajuns foarte puternic.
\Dumnezeu l-a ajutat împotriva filistenilor, împotriva arabilor care locuiau la Gur-Baal, şi împotriva maoniţilor.
?[wEl a ieşit şi a luptat împotriva filistenilor. A dărâmat zidul Gatului, zidul Iabnei şi zidul Asdodului; şi el a zidit cetăţi în jurul Asdodului şi între filisteni.
8ZiA căutat pe Dumnezeu în timpul zilelor lui Zaharia, care înţelegea viziunile lui Dumnezeu. Şi atâta timp cât a căutat pe Domnul Dumnezeu l-a făcut Să prospere.
fYEEl a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său Amaţia.
X5Ozia avea şaisprezece ani când a ajuns rege şi a domnit cincizeci şi doi de ani la Ierusalim. Numele mamei sale era Iecolia, din Ierusalim.
W{Ozia a zidit Elotul şi l-a adus iarăşi sub stăpânirea lui Iuda, după ce a adormit regele cu părinţii săi.
V 'Atunci tot poporul din Iuda a luat pe Ozia, care era în vârstă de şaisprezece ani, şi l-a pus rege în locul tatălui său Amaţia.
[U/L-au adus pe cai şi l-au îngropat cu părinţii săi în cetatea lui Iuda.
LTDin vremea aceea, când Amaţia s-a abătut de la Domnul, s-a făcut împotriva lui o conspiraţie în Ierusalim, încât el a fugit la Lachis. Dar l-au urmărit la Lachis şi l-au omorât.
S#Celelalte fapte ale lui Amaţia, cele dintâi şi cele de pe urmă, nu sunt oare scrise în cartea regilor lui Iuda şi ai lui Israel?
RŞi Amaţia, fiul lui Ioas, regele lui Iuda, a trăit cincisprezece ani după moartea lui Ioas, fiul lui Ioahaz, regele lui Israel.
?QwA luat tot aurul şi argintul şi toate vasele care se aflau în Casa lui Dumnezeu, la Obed-Edom, şi vistieriile casei regelui. A luat şi ostatici şi s-a întors la Samaria.
PIoas, regele lui Israel, a capturat la Bet-Şemeş pe Amaţia, regele lui Iuda, fiul lui Ioas, fiul lui Ioahaz. L-a dus la Ierusalim şi a făcut o spărtură de patru sute de coţi în zidul Ierusalimului, de la Poarta lui Efraim până la Poarta Unghiului.
ROŞi Iuda a fost bătut de Israel şi fiecare a fugit la cortul lui.
NŞi Ioas, regele lui Israel, s-a urcat; şi el cu Amaţia, regele lui Iuda, s-au văzut faţă-n faţă la Bet-Şemeşul lui Iuda.
M+Dar Amaţia nu l-a ascultat, căci era de la Dumnezeu ca să-i dea în mâna duşmanilor lor, pentru că au căutat pe dumnezeii Edomului.
NLIată, tu zici că ai bătut pe edomiţi şi inima ţi se înalţă ca să te mândreşti. Acum rămâi mai bine acasă. De ce să stârneşti un rău, prin care să cazi tu şi Iuda cu tine?
K Şi Ioas, regele lui Israel, a trimis la Amaţia, regele lui Iuda, zicând: Spinul din Liban a trimis să spună cedrului din Liban: Dă pe fiica ta de soţie fiului meu! Şi fiarele sălbatice din Liban au trecut şi au călcat în picioare spinul.
=JsDupă aceea, Amaţia, regele lui Iuda, s-a sfătuit şi a trimis să spună lui Ioas, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, regele lui Israel: Vino, să ne vedem faţă în faţă!
I#Pe când vorbea el cu regele, Amaţia i-a zis: Eşti tu cumva sfătuitorul regelui? Pleacă! De ce să fii lovit? Profetul a plecat, zicând: Ştiu acum că Dumnezeu a hotărât să te nimicească, pentru că ai făcut lucrul acesta şi n-ai ascultat sfatul meu.
\H1Atunci Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Amaţia şi a trimis la el pe un profet, care i-a zis: De ce ai căutat pe dumnezeii acestui popor, când ei n-au putut să-şi scape poporul din mâna ta?
@GyCând s-a întors Amaţia de la înfrângerea edomiţilor, a adus pe dumnezeii fiilor lui Seir şi i-a pus dumnezei pentru el, s-a închinat înaintea lor şi le-a ars tămâie.
pFY Dar soldaţii din armata pe care o trimisese Amaţia înapoi, ca să nu meargă cu el la luptă, au năvălit peste cetăţile lui Iuda, de la Samaria până la Bet-Horon, au ucis trei mii dintre ei şi au luat multă pradă.
LE Şi pe alţi zece mii, fiii lui Iuda i-au prins de vii făcându-i prizonieri, i-au dus pe vârful unei stânci şi i-au aruncat de pe vârful stâncii aşa încât toţi au fost zdrobiţi.
D Amaţia s-a întărit şi şi-a condus poporul în Valea Sării, unde a bătut zece mii de oameni dintre fiii lui Seir.
DC Atunci Amaţia a despărţit ceata care-i venise din Efraim, şi a pornit ca să se întoarcă acasă. Dar ei s-au mâniat foarte tare pe Iuda şi s-au întors acasă cu mare furie.
WB' Amaţia a zis omului lui Dumnezeu: Dar ce să fac cu cei o sută de talanţi pe care i-am dat armatei lui Israel? Şi omul lui Dumnezeu a răspuns: Domnul poate să-ţi dea mult mai mult decât atât.
]A3Dar dacă vrei să mergi cu ei, du-te, întăreşte-te pentru luptă, dar să ştii că Dumnezeu te va face să cazi înaintea duşmanului. Căci Dumnezeu are puterea să te ajute şi să te facă să cazi.
4@aDar un om al lui Dumnezeu a venit la el, zicând: Rege, să nu meargă cu tine armata lui Israel, căci Domnul nu este cu Israel, cu toţi aceşti fii ai lui Efraim.
u?cA mai tocmit cu plata din Israel o sută de mii de bărbaţi viteji, cu o sută de talanţi de argint.
a>;Amaţia a strâns pe oamenii din Iuda şi i-a pus, după casele lor părinteşti, conducători peste mii şi conducători peste sute, peste tot Iuda şi Beniaminul. Le-a făcut numărătoarea de la vârsta de douăzeci de ani în sus şi a găsit trei sute de mii de oameni aleşi, care puteau ieşi la oaste, mânuind suliţa şi scutul.
6=eDar n-a omorât pe fiii lor, ci a lucrat potrivit cu ceea ce este scris în Lege, în Cartea lui Moise, unde Domnul a poruncit, zicând: Părinţii să nu fie omorâţi pentru copiii lor, nici copiii să nu fie omorâţi pentru părinţii lor, ci fiecare să moară pentru păcatul lui însuşi.
{<oCând s-a întărit domnia în mâinile lui, a omorât pe slujitorii care uciseseră pe regele, tatăl său.
S;El a făcut ce este bine înaintea Domnului, dar nu cu toată inima.
-: UAmaţia a ajuns rege la vârsta de douăzeci şi cinci de ani şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Numele mamei lui era Ioadan, din Ierusalim.
s9_Cât despre fiii lui, despre marele număr de profeţii făcute cu privire la el şi despre repararea Casei lui Dumnezeu, iată, acestea sunt scrise în istoria din cartea regilor. Şi Amaţia, fiul său, a domnit în locul lui.
8-Aceştia sunt cei ce au conspirat împotriva lui: Zabad, fiul Şimeatei, o femeie amonită, şi Iozabad, fiul Şimritei, o femeie moabită.
&7ECând au plecat de la el, după ce l-au lăsat în mari suferinţe, slujitorii lui au conspirat împotriva lui din cauza sângelui fiului preotului Iehoiada. L-au lovit în patul lui şi a murit. L-au îngropat în Cetatea lui David, dar nu l-au îngropat în mormintele regilor.
]63Armata sirienilor a venit cu un număr mic de oameni, dar Domnul a dat în mâna lor o armată foarte mare, pentru că au părăsit pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor. Astfel au pedepsit sirienii pe Ioas.
y5kŞi s-a întâmplat că la sfârşitul anului, armata sirienilor s-a urcat împotriva lui Ioas şi a venit în Iuda şi la Ierusalim. Au omorât din popor pe toţi conducătorii poporului şi au trimis toată prada regelui Damascului.
V4%Astfel regele Ioas nu şi-a amintit de bunătatea pe care o avusese faţă de el Iehoiada, tatăl lui Zaharia, ci a omorât pe fiul lui. Când a murit, Zaharia a zis: Domnul să vadă şi să judece!
u3cEi au conspirat împotriva lui şi l-au ucis cu pietre, la porunca regelui, în curtea Casei Domnului.
2/Şi Duhul lui Dumnezeu a venit peste Zaharia, fiul preotului Iehoiada, care s-a înfăţişat înaintea poporului şi le-a zis: Aşa vorbeşte Dumnezeu: De ce călcaţi poruncile Domnului? Nu veţi prospera. Pentru că aţi părăsit pe Domnul, şi El vă va părăsi.
1 Domnul a trimis la ei profeţi ca să-i întoarcă înapoi la El, şi au mărturisit împotriva lor, dar ei n-au ascultat.
L0Şi ei au părăsit Casa Domnului Dumnezeului părinţilor lor, şi au slujit Astarteelor şi idolilor. Din cauza păcatului lor, mânia lui Dumnezeu a venit peste Iuda şi peste Ierusalim.
{/oDupă moartea lui Iehoiada, conducătorii lui Iuda au venit şi au adus omagii regelui; şi el i-a ascultat.
.%L-au îngropat în Cetatea lui David la un loc cu regii, pentru că făcuse bine în Israel, faţă de Dumnezeu şi faţă de Casa Lui.
z-mIehoiada a îmbătrânit şi era sătul de zile când a murit. Când a murit, avea o sută treizeci de ani.
],3Când au terminat, au adus înaintea regelui şi înaintea lui Iehoiada argintul care mai rămăsese. Şi din el au făcut unelte pentru Casa Domnului, unelte pentru slujbă şi pentru arderile-de-tot, linguri şi vase de aur şi de argint. Şi, în tot timpul vieţii lui Iehoiada, au adus neîncetat arderi-de-tot în Casa Domnului.
+) Lucrătorii s-au apucat de lucru şi au terminat ce era de reparat; au adus Casa lui Dumnezeu la starea ei originală şi au întărit-o.
*  Regele şi Iehoiada îl dădeau meşterilor însărcinaţi cu facerea lucrării în Casa Domnului, care tocmeau cioplitori de piatră şi tâmplari, pentru a repara Casa Domnului, precum şi lucrători în fier şi bronz, ca să repare Casa Domnului.
,)Q Când leviţii aduceau lada în mâinile guvernatorilor regelui şi când vedeau că sunt mulţi bani în ea, atunci venea scriitorul regelui şi slujbaşul marelui preot şi goleau lada. Apoi o luau şi o duceau iarăşi la loc. Aşa făceau în fiecare zi şi au strâns mult argint.
( Toţi conducătorii şi tot poporul s-au bucurat de lucrul acesta şi au adus şi au aruncat în ladă tot ce aveau de plătit.
'+ Şi s-a proclamat în Iuda şi în Ierusalim să se aducă Domnului taxa pe care Moise, robul Domnului, a pus-o peste Israel, în deşert.
m&SAtunci regele a poruncit să se facă o ladă şi să o pună afară la poarta Casei Domnului.
,%QCăci nelegiuita aceea de Atalia şi fiii ei au jefuit Casa lui Dumnezeu şi au întrebuinţat în slujba Baalilor toate lucrurile consacrate Casei Domnului.
p$YRegele a chemat pe marele preot Iehoiada şi i-a zis: De ce n-ai vegheat ca leviţii să strângă din Iuda şi din Ierusalim taxa poruncită de Moise, robul Domnului, pusă peste adunarea lui Israel pentru cortul Mărturiei?
# A strâns pe preoţi şi pe leviţi şi le-a zis: Duceţi-vă prin cetăţile lui Iuda şi strângeţi bani pentru fiecare an de la tot Israelul, ca să reparaţi Casa Dumnezeului vostru. Şi faceţi repede acest lucru. Dar leviţii nu s-au grăbit.
N"După aceea, Ioas şi-a pus în gând să repare Casa Domnului.
c!?Iehoiada a luat două soţii pentru Ioas, şi lui Ioas i s-au născut fii şi fiice.
g GIoas a făcut ce este bine înaintea Domnului în tot timpul vieţii preotului Iehoiada.
 Ioas avea şapte ani când a ajuns rege şi a domnit patruzeci de ani la Ierusalim. Numele mamei lui era Ţibia, din Beer-Şeba.
kOTot poporul ţării se bucura şi cetatea era liniştită. Pe Atalia o omorâseră cu sabia.
veA luat pe şutaşi, pe cei mai însemnaţi, pe guvernatorii poporului şi pe tot poporul ţării şi a coborât pe rege din Casa Domnului. Au intrat în casa regelui pe Poarta de Sus şi au aşezat pe rege pe tronul împărăţiei.
{Şi el a pus uşieri la porţile Casei Domnului, ca să nu intre cineva care s-a pângărit printr-un anume lucru.
&EIehoiada a încredinţat slujbele Casei Domnului în mâinile preoţilor, care erau leviţi, pe care-i împărţise David în Casa Domnului, ca să aducă arderi-de-tot Domnului, cum este scris în legea lui Moise, cu bucurie şi cu cântări, după cum a fost poruncit de David.
,QTot poporul a intrat în casa lui Baal şi au dărâmat-o; i-au sfărâmat altarele şi chipurile şi au ucis înaintea altarelor pe Matan, preotul lui Baal.
 Şi Iehoiada a încheiat un legământ între el, tot poporul şi rege, prin care ei se angajau să fie poporul Domnului.
oWAu prins-o pe când ajungea la casa regelui prin intrarea Porţii Cailor şi acolo au omorât-o.
a;Atunci preotul Iehoiada a scos pe şutaşi, pe conducătorii armatei, şi le-a zis: Scoateţi-o dintre şiruri şi oricine o va urma să fie ucis cu sabia. Căci preotul zisese: Nu o ucideţi în Casa Domnului.
V% S-a uitat şi iată, regele stătea lângă stâlpul lui, la intrare, iar conducătorii şi trompetiştii erau lângă rege. Şi tot poporul ţării era voios şi sunau din trompete, iar cântăreţii cântau cu instrumente muzicale şi intonau cântări de laudă. Atalia şi-a sfâşiat hainele şi a zis: Trădare! Trădare!
|q Când a auzit Atalia strigătul poporului care alerga şi lăuda pe rege, a venit la popor în Casa Domnului.
B} Atunci au adus înainte pe fiul regelui, i-au pus coroana pe cap şi i-au dat Mărturia, şi l-au făcut rege. Şi Iehoiada şi fiii săi l-au uns şi i-au zis: Trăiască regele!
A{ A aşezat tot poporul, pe fiecare cu arma lui în mână, de la partea dreaptă până la partea stângă a casei, de-a lungul altarului şi al casei, de jur împrejurul regelui.
$A Şi preotul Iehoiada a dat sutaşilor suliţele şi scuturile mari şi mici care fuseseră ale regelui David şi care se aflau în Casa lui Dumnezeu.
Leviţii şi tot Iuda au făcut întocmai după cum le-a poruncit preotul Iehoiada. Şi-a luat fiecare oamenii lui, pe cei ce intrau în slujbă şi pe cei ce ieşeau din slujbă în ziua Sabatului; căci preotul Iehoiada nu scutise pe nici una din cete.
PLeviţii să înconjoare pe rege de jur împrejur, fiecare cu armele în mână, şi oricine va intra în casă să fie omorât. Voi să fiţi pe lângă rege când va intra şi când va ieşi.
U#Dar nimeni să nu intre în Casa Domnului afară de preoţii şi leviţii care sunt de serviciu; ei pot intra, pentru că sunt sfinţi, dar toţi ceilalţi din popor să asculte de porunca Domnului.
altă treime să stea în casa regelui şi o treime la poarta Iesod. Tot poporul să fie în curţile Casei Domnului.
3 _Acesta este lucrul pe care-l veţi face: a treia parte din voi, care intră în slujbă în ziua Sabatului, dintre preoţi şi dintre leviţi, vor fi pază la uşi;
= sŞi toată adunarea a făcut un legământ cu regele în Casa lui Dumnezeu. Şi Iehoiada le-a zis: Iată, fiul regelui va domni, aşa cum a spus Domnul despre fiii lui David.
. UEi au străbătut toată ţara lui Iuda şi au strâns pe leviţii din toate cetăţile lui Iuda şi pe capii de familii din Israel; şi au venit la Ierusalim.
/l~~k}R{{5z)xx:ww vnuutVs~rqqpoon>m|ll!jithugfee^ddscGbba`@_X^_]\[[#ZoYY%XWVV8UiTSS%RsQPONNLLKKII HUGGFtEE)DCCBaAo@@S?x>>=V#Şi arcaşii au lovit pe regele Iosia; şi regele a zis slujitorilor săi: Luaţi-mă de aici, căci sunt grav rănit.
^U5#Dar Iosia nu s-a întors de la el, ci şi-a schimbat hainele, ca să lupte împotriva lui; şi el n-a ascultat cuvintele lui Neco, care veneau din gura lui Dumnezeu. A venit deci să lupte în Valea Meghido.
&TE#Dar Neco i-a trimis mesageri, zicând: Ce am eu cu tine, regele lui Iuda? Nu împotriva ta vin astăzi, ci împotriva casei cu care sunt în război; căci Dumnezeu mi-a spus să mă grăbesc, încetează a te împotrivi lui Dumnezeu, care este cu mine, ca să nu te nimicească.
>Su#După toate aceste lucruri, după ce Iosia a pregătit templul, Neco, regele Egiptului, s-a urcat să lupte împotriva Carchemişului pe Eufrat. Şi Iosia i-a ieşit înainte.
cR?#În al optsprezecelea an al domniei lui Iosia au fost sărbătorite Pastele acestea.
2Q]#N-au mai fost Paşti ca acestea sărbătorite în Israel, din zilele profetului Samuel şi nici unul din regii lui Israel nu mai sărbătorise Paşti ca şi cele pe care le sărbătoriseră Iosia, preoţii şi leviţii, tot Iuda şi Israelul care se aflau acolo şi locuitorii Ierusalimului.
P#Fiii lui Israel, care se aflau acolo, au sărbătorit în acelaşi timp Pastele şi Sărbătoarea Azimilor, şapte zile.
@Oy#Astfel a fost pregătită în ziua aceea toată slujba Domnului, ca să sărbătorească Pastele şi să aducă arderile-de-tot pe altarul Domnului, după porunca regelui Iosia.
&NE#Cântăreţii, fiii lui Asaf, stăteau la locul lor, după rânduiala lui David, a lui Asaf, a lui Heman şi a lui Iedutun, văzătorul regelui; şi uşierii erau la fiecare uşă: nu era nevoie să se abată de la slujba lor, căci fraţii lor, leviţii, au pregătit pentru ei.
M{#Apoi au pregătit ce era pentru ei şi pentru preoţi, căci preoţii, fiii lui Aaron, au avut treabă până noaptea cu aducerea arderilor-de-tot şi a grăsimilor. De aceea leviţii au pregătit pentru ei şi pentru preoţi, fiii lui Aaron.
KL# Şi au fript Pastele la foc, după cum era prescris, şi pe celelalte lucruri sfinte le-au fiert în cazane, căldări şi tigăi. Şi le-au împărţit în grabă la toţi fiii poporului.
SK# Au pus deoparte arderile-de-tot, ca să le dea cetelor caselor părinteşti ale oamenilor din popor, ca să le aducă Domnului, cum este scris în cartea lui Moise. Tot aşa au făcut şi cu boii.
J# Şi ei au jertfit Pastele. Preoţii au stropit sângele pe care-l luau din mâna leviţilor, şi leviţii au jupuit vitele de piele.
I# Astfel a fost pregătită slujba şi preoţii s-au aşezat la locul lor, şi leviţii după cetele lor, după porunca regelui.
5Hc# Conania, Şemaia şi Netaneel, fraţii săi, Haşabia, Ieiel şi Iozabad, capii leviţilor, au dat leviţilor, pentru Paşti, cinci mii de miei şi cinci sute de boi.
wGg#Conducătorii lui au dat de bunăvoie un dar poporului, preoţilor şi leviţilor; Hilchia, Zaharia şi Iehiel, conducători ai Casei lui Dumnezeu, au dat preoţilor, pentru Paşti, două mii şase sute de miei şi trei sute de boi.
YF+#Şi Iosia a dat oamenilor poporului, tuturor celor ce se aflau acolo, miei şi capre în număr de treizeci de mii, toţi pentru Paşti, şi trei mii de boi. Aceştia au fost luaţi din averile regelui.
E##Jertfiţi Pastele, sfinţiţi-vă şi pregătiţi pe fraţii voştri, ca să facă după Cuvântul Domnului, dat prin mâna lui Moise.
2D]#Şi luaţi-vă locurile în sanctuar, după împărţirea familiilor părinţilor fraţilor voştri, fiii poporului, şi după împărţirea familiilor leviţilor.
@Cy#Pregătiţi-vă, după casele voastre părinteşti, după cetele voastre, urmând instrucţiunile lăsate în scris de David, regele lui Israel, pe cele ale fiului său Solomon.
8Bi#Şi a zis leviţilor care învăţau pe tot Israelul şi care erau sfinţiţi pentru Domnul: Puneţi chivotul sfânt în casa pe care a zidit-o Solomon, fiul lui David, regele lui Israel; el nu vă va mai fi o povară pe umeri. Slujiţi acum Domnului Dumnezeului vostru, şi poporului Său Israel.
hAI#El a aşezat pe preoţi în slujbele lor şi i-a îmbărbătat în slujba Casei Domnului.
@ #Şi Iosia a sărbătorit Pastele pentru Domnul la Ierusalim şi au jertfit Pastele în a paisprezecea zi a lunii întâi.
?"!Şi Iosia a îndepărtat toate urâciunile din toate ţările fiilor lui Israel şi a făcut ca toţi cei ce se aflau în Israel să slujească Domnului Dumnezeului lor. în tot timpul vieţii lui, nu s-a abătut de la Domnul Dumnezeul părinţilor lor.
N>" Şi a făcut să intre în legământ toţi cei ce se aflau în Ierusalim şi în Beniamin. Şi locuitorii Ierusalimului au lucrat după legământul lui Dumnezeu, Dumnezeul părinţilor lor.
%=C"Regele stătea pe tronul lui şi a încheiat legământ înaintea Domnului, să urmeze pe Domnul şi să păzească poruncile Lui, învăţăturile Lui şi legile Lui, din toată inima şi din tot sufletul lui, şi să aplice cuvintele legământului, scrise în cartea aceasta.
,<Q"Apoi regele s-a urcat la Casa Domnului, cu toţi bărbaţii lui Iuda şi cu locuitorii Ierusalimului, cu preoţii şi leviţii si cu tot poporul, de la cel mai mare până la cel mai mic. A citit înaintea lor toate cuvintele cărţii legământului, care se găsise în Casa Domnului.
O;"Regele a strâns pe toţi bătrânii din Iuda şi din Ierusalim.
:"Iată, Te voi adăuga la părinţii tăi şi vei fi strâns în pace în mormântul tău şi nu vei vedea cu ochii tăi toate nenorocirile pe care le voi trimite peste locul acesta şi peste locuitorii lui. Ei au adus regelui răspunsul acesta.
19["Pentru că ţi s-a înduioşat inima şi te-ai umilit înaintea lui Dumnezeu, când ai auzit cuvintele Lui împotriva acestui loc şi împotriva locuitorilor lui, şi te-ai umilit înaintea Mea, sfâşiindu-ţi hainele şi plângând înaintea Mea, de aceea şi Eu te-am auzit, zice Domnul.
48a"Dar să spuneţi regelui lui Iuda care v-a trimis să întrebaţi pe Domnul: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel, cu privire la cuvintele pe care le-ai auzit:
O7"Pentru că M-au părăsit şi au ars tămâie altor dumnezei, ca să Mă provoace la mânie prin toate lucrările mâinilor lor, mânia Mea se va vărsa peste locul acesta şi nu se va stinge.
F6"Aşa vorbeşte Domnul: Iată, voi aduce nenorocire peste locul acesta şi peste locuitorii lui, toate blestemele care sunt scrise în cartea care s-a citit înaintea regelui lui Iuda.
y5k"Şi ea le-a răspuns: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Spuneţi omului care v-a trimis la mine:
4"Şi Hilchia şi cei trimişi s-au dus la profetesa Hulda, soţia lui Şalum, fiul lui Tochehat, fiul lui Hasra, păzitorul veşmintelor. Ea locuia în Ierusalim, în cel de-al doilea cartier al cetăţii; şi ei i-au spus despre aceste lucruri.
^35"Duceţi-vă şi întrebaţi pe Domnul pentru mine şi pentru rămăşiţa lui Israel şi a lui Iuda, cu privire la cuvintele cărţii acesteia care s-a găsit. Căci mare este mânia Domnului care s-a vărsat peste noi, fiindcă părinţii noştri n-au ţinut Cuvântul Domnului şi n-au împlinit tot ce este scris în cartea aceasta.
#2?"Şi regele a poruncit lui Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Şafan, lui Abdon, fiul lui Mica, lui Şafan, scriitorul, şi lui Asaia, slujitorul regelui:
M1"Când a auzit regele cuvintele legii, şi-a sfâşiat hainele.
0"Scriitorul Şafan a mai spus regelui, zicând: Preotul Hilchia mi-a dat o carte. Şi Şafan a citit-o înaintea regelui.
/"Au strâns argintul care se afla în Casa Domnului şi l-au dat în mâna supraveghetorilor şi în mâna lucrătorilor.
~.u"Şi Şafan a adus cartea regelui şi a spus regelui, zicând: Slujitorii tăi au făcut tot ce li s-a poruncit.
-1"Atunci Hilchia a luat cuvântul şi a zis scriitorului Şafan: Am găsit cartea legii în Casa Domnului. Şi Hilchia a dat cartea lui Şafan.
,"Şi când au scos argintul care fusese adus în Casa Domnului, preotul Hilchia a găsit cartea Legii Domnului, dată prin Moise.
<+q" erau mai-mari peste purtătorii de poveri şi supravegheau pe toţi cei ce erau ocupaţi cu diferite lucrări; şi unii dintre leviţi erau scriitori, demnitari şi uşieri.
1*[" Oamenii aceştia au lucrat cu credincioşie; şi peste ei erau puşi să supravegheze: Iahat şi Obadia, leviţi dintre fiii lui Merari, Zaharia şi Meşulam, dintre fiii chehatiţilor, ca să grăbească lucrul; şi alţii dintre leviţi, toţi cei care cunoşteau instrumentele de cântat
<)q" iar ei l-au dat tâmplarilor şi zidarilor, ca să cumpere pietre cioplite şi lemne pentru grinzi şi pentru căptuşitul clădirilor pe care le stricaseră regii lui Iuda.
H( " Şi ei l-au dat în mâna lucrătorilor care supravegheau peste Casa Domnului. Aceştia l-au dat lucrătorilor care munceau în Casa Domnului, la repararea şi refacerea Casei Domnului,
&'E" Şi când au venit la marele preot Hilchia, au dat argintul adus în Casa lui Dumnezeu, pe care-l strânseseră leviţii, păzitori ai pragului, de la Manase şi Efraim şi de la toată rămăşiţa lui Israel, şi de la tot Iuda şi Beniamin, şi de la locuitorii Ierusalimului.
{&o"în al optsprezecelea an al domniei lui, după ce a curăţit ţara şi casa, a trimis pe Şafan, fiul lui Aţalia, pe Maaseia, conducătorul cetăţii, şi pe Ioah, fiul lui Ioahaz, arhivarul, să repare Casa Domnului Dumnezeului său.
f%E"a sfărâmat altarele şi Astarteele, iar chipurile cioplite le-a stricat şi le-a prefăcut în pulbere, şi a tăiat toţi stâlpii închinaţi soarelui în toată ţara lui Israel. Apoi s-a întors în Ierusalim.
$!"În cetăţile lui Manase, ale lui Efraim, ale lui Simeon şi chiar ale lui Neftali, pretutindeni, în mijlocul dărâmăturilor lor,
a#;"Apoi a ars oasele preoţilor pe altarele lor şi a curăţat Iuda şi Ierusalimul.
%"C"Au dărâmat în prezenţa lui altarele Baalilor şi au tăiat stâlpii închinaţi soarelui, care se aflau deasupra lor; a sfărâmat idolii Astarteei, a stricat şi a făcut pulbere chipurile cioplite şi turnate şi le-a presărat pe mormintele celor ce le aduseseră jertfe.
&!E"Căci în anul al optulea al domniei lui, pe când era încă tânăr, a început să caute pe Dumnezeul tatălui său David. Şi în al doisprezecelea an a început să cureţe Iuda şi Ierusalimul de înălţimi, de idolii Astarteei, de chipuri cioplite şi de chipuri turnate.
$ A"El a făcut ce este bine înaintea Domnului şi a umblat pe căile tatălui său David şi nu s-a abătut de la ele nici la dreapta, nici la stânga.
t c"Iosia avea opt ani când a început să domnească şi a domnit treizeci şi unu de ani în Ierusalim.
$A!Dar poporul ţării a omorât pe toţi cei ce au conspirat împotriva regelui Amon. Şi în locul lui, poporul ţării a pus rege pe fiul său Iosia.
eC!Şi slujitorii lui au conspirat împotriva lui şi l-au omorât în propria lui casă.
ve!Şi nu s-a umilit înaintea Domnului, cum se umilise tatăl său Manase; dar şi-a înmulţit păcatul.
H !El a făcut ce este rău înaintea Domnului, cum făcuse tatăl său Manase; căci Amon a adus jertfe tuturor chipurilor cioplite pe care le făcuse tatăl său Manase, şi le-a slujit.
hI!Amon avea douăzeci şi doi de ani când a ajuns rege şi a domnit doi ani în Ierusalim.
y!Manase a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat în casa lui. Şi în locul lui a domnit fiul său Amon.
!Rugăciunea lui şi felul cum Dumnezeu S-a lăsat înduplecat de el, păcatele şi nelegiuirile lui, locul unde a zidit înălţimi şi a înălţat idoli Astarteei şi chipuri cioplite, înainte de a se umili, sunt scrise în cartea lui Hozai.
kO!Şi celelalte fapte ale lui Manase, rugăciunea lui către Dumnezeul lui şi cuvintele văzătorilor care i-au vorbit în Numele Domnului Dumnezeului lui Israel, iată, acestea sunt scrise în istoria regilor lui Israel.
Y+!Poporul jertfea tot pe înălţimi, deşi numai Domnului Dumnezeului său.
0Y!A aşezat din nou altarul Domnului şi a jertfit pe el jertfe de mulţumire şi de laudă şi a poruncit lui Iuda să slujească Domnului Dumnezeului lui Israel.
O!A înlăturat de asemenea dumnezeii străini şi idolul din Casa Domnului, şi toate altarele pe care le zidise pe muntele Casei Domnului şi în Ierusalim, şi le-a aruncat afară din cetate.
'!După aceea, a construit zidul exterior al cetăţii lui David, la vest de Ghihon, în vale, până la Poarta Peştilor; a înconjurat cu el dealul Ofel şi l-a făcut foarte înalt. Apoi a pus conducători de război în toate cetăţile fortificate ale lui Iuda.
N! s-a rugat Domnului şi El S-a lăsat înduplecat, l-a auzit, i-a ascultat rugăciunea şi l-a adus înapoi la Ierusalim, în împărăţia lui. Şi Manase a cunoscut că Domnul este Dumnezeu.
! Şi când a fost la strâmtoare, s-a rugat Domnului Dumnezeului lui, şi s-a umilit adânc înaintea Dumnezeului părinţilor săi,
J ! Atunci Domnul a trimis împotriva lor pe conducătorii armatei regelui Asiriei, care au prins pe Manase şi l-au pus în lanţuri. L-au legat cu lanţuri de bronz şi l-au dus la Babilon.
_7! Şi Domnul a vorbit lui Manase şi poporului său, dar ei n-au vrut să asculte.
3_! Astfel Manase a ademenit pe Iuda şi pe locuitorii Ierusalimului să facă mai mult rău decât popoarele pe care le-a nimicit Domnul dinaintea copiilor lui Israel.
Y +!Nu voi mai deporta pe Israel din ţara pe care am dat-o părinţilor voştri, numai să caute să împlinească tot ce le-am poruncit, după toată legea, învăţăturile şi poruncile date prin Moise.
 '!Şi el a pus un chip cioplit, idolul pe care l-a făcut el, în Casa lui Dumnezeu, despre care Dumnezeu zisese lui David şi fiului său Solomon: în Casa aceasta şi în Ierusalim, pe care l-am ales din toate seminţiile lui Israel, îmi voi pune Numele pe vecie.
 !Şi el şi-a trecut fiii prin foc în Valea fiului lui Hinom; întrebuinţa descântece şi vrăjitorii şi ţinea la el oameni care chemau duhurile şi care-i spuneau viitorul. El a făcut mult rău înaintea Domnului, provocându-L la mânie.
o W!Căci el a zidit altare întregii oştiri a cerurilor, în cele două curţi ale Casei Domnului.
x i!A mai zidit altare în Casa Domnului, despre care Domnul zisese: în Ierusalim va fi Numele Meu pe vecie.
W'!El a zidit iarăşi înălţimile pe care tatăl său Ezechia le dărâmase. A ridicat altare Baalilor, a făcut idoli Astarteei şi s-a închinat înaintea întregii oştiri a cerului şi i-a slujit.
%!Dar el a făcut ce este rău înaintea Domnului, după urâciunile popoarelor pe care Domnul le alungase dinaintea copiilor lui Israel.
 y!Manase avea doisprezece ani când a început să domnească şi a domnit cincizeci şi cinci de ani la Ierusalim.
nU !Ezechia a adormit cu părinţii săi şi l-au îngropat în cel mai bun loc al mormintelor fiilor lui David. Şi la moartea lui l-au onorat tot Iuda şi locuitorii Ierusalimului. Şi în locul lui a domnit fiul său Manase.
3_ Celelalte fapte ale lui Ezechia şi bunătatea lui, iată, sunt scrise în viziunea profetului Isaia, fiul lui Amoţ, în cartea regilor lui Iuda şi ai lui Israel.
\1 Însă, când au trimis conducătorii Babilonului mesageri la el ca să întrebe de minunea care avusese loc în ţară, Dumnezeu l-a părăsit ca să-l încerce, ca să cunoască tot ce era în inima lui.
.U Tot Ezechia a astupat şi gura de sus a apei Ghihon şi a adus-o în jos în partea de vest a cetăţii lui David. Ezechia a izbutit în toate lucrările sale.
|q Şi-a zidit cetăţi şi a avut turme multe de oi şi de boi; căci Dumnezeu îi dăduse avere foarte multă.
{ hambare pentru roadele de grâu, de must şi de untdelemn, grajduri pentru tot felul de vite şi staule pentru oi.
B} Şi Ezechia a avut multe bogăţii şi multă glorie. Şi-a făcut vistierii de argint, de aur, de pietre scumpe, de mirodenii, de scuturi şi de toate lucrurile care se pot dori,
$~A Atunci Ezechia s-a umilit pentru mândria inimii lui, el şi locuitorii Ierusalimului, şi mânia Domnului n-a venit peste ei în zilele lui Ezechia.
+}O Dar Ezechia n-a răsplătit binefacerea pe care a primit-o, căci i s-a îngâmfat inima. De aceea, a venit mânia peste el, peste Iuda şi peste Ierusalim.
| În vremea aceea, Ezechia s-a îmbolnăvit de moarte şi s-a rugat Domnului; şi Domnul i-a vorbit şi i-a dat un semn.
3{_ Şi mulţi au adus daruri Domnului la Ierusalim, şi au adus daruri bogate lui Ezechia, regele lui Iuda, care de atunci s-a înălţat în ochii tuturor popoarelor.
Az{ Astfel a scăpat Domnul pe Ezechia şi pe locuitorii Ierusalimului din mâna lui Sanherib, regele Asiriei, şi din mâna tuturor celorlalţi, şi i-a apărat din toate părţile.
1y[ Atunci Domnul a trimis un înger care a nimicit pe toţi bărbaţii viteji, pe domnitorii şi conducătorii din tabăra regelui Asiriei. Şi regele s-a întors ruşinat în ţara lui. Şi când a intrat în casa dumnezeului său, cei ce ieşiseră din coapsele lui l-au ucis acolo cu sabia.
zxm Din cauza aceasta, regele Ezechia şi profetul Isaia, fiul lui Amoţ, s-au rugat şi au strigat către cer.
w Au vorbit despre Dumnezeul Ierusalimului ca despre dumnezeii popoarelor pământului, care sunt lucrarea mâinilor oamenilor.
Cv Apoi ei au strigat cu glas tare în limba evreiască înspre poporul din Ierusalim, care era pe zid, ca să-i înspăimânte şi să-i tulbure şi astfel ei să poată lua cetatea.
Au{ Şi el a scris o scrisoare ca să-L batjocorească pe Domnul Dumnezeul lui Israel, şi să vorbească împotriva Lui, zicând: După cum dumnezeii popoarelor celorlalte ţări n-au putut să scape pe poporul lor din mâna mea, tot aşa nici Dumnezeul lui Ezechia nu va scăpa pe poporul Său din mâna mea.
t Şi slujitorii lui Sanherib au vorbit şi mai mult împotriva Domnului Dumnezeu şi împotriva robului Său Ezechia.
Ts! Şi acum, să nu vă înşele Ezechia şi să vă amăgească în felul acesta! Să nu vă încredeţi în el! Căci nici un dumnezeu al vreunui popor sau împărăţii n-a putut să scape pe poporul lui din mâna mea şi din mâna părinţilor mei; şi cu atât mai puţin vă va putea scăpa Dumnezeul vostru din mâna mea!
Ur# Care dintre toţi dumnezeii acestor popoare, pe care le-au nimicit părinţii mei, a putut să scape pe poporul lui din mâna mea, pentru ca şi Dumnezeul vostru să vă poată scăpa din mâna mea?
Dq Nu ştiţi ce am făcut eu şi părinţii mei tuturor popoarelor celorlalte ţări? Au putut dumnezeii popoarelor acestor ţări să-şi scape în vreun fel popoarele din mâna mea?
Pp Oare nu acelaşi Ezechia a îndepărtat înălţimile şi altarele şi a poruncit lui Iuda şi Ierusalimului, zicând: Să vă închinaţi numai unui altar şi să ardeţi tămâie numai pe el?
.oU Oare nu vă amăgeşte Ezechia, ca să vă dea morţii prin foamete şi prin sete, când zice: Domnul, Dumnezeul nostru ne va scăpa din mâna regelui Asiriei?
|nq Aşa vorbeşte Sanherib, regele Asiriei: în ce vă încredeţi voi, de rămâneţi sub asediu în Ierusalim?
tma După aceea, în timp ce Sanherib asedia Lachisul cu toate forţele lui, Sanherib, regele Asiriei, a trimis pe slujitorii săi la Ierusalim, la Ezechia, regele lui Iuda, şi la toţi cei din Iuda care erau în Ierusalim, zicând:
Il Cu el este un braţ de carne, dar cu noi este Domnul Dumnezeul nostru, care ne va ajuta şi va lupta pentru noi. Şi poporul a avut încredere în cuvintele lui Ezechia, regele lui Iuda.
Kk Fiţi tari şi curajoşi! Nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi înaintea regelui Asiriei şi înaintea întregii mulţimi care este cu el; căci cu noi sunt mai mulţi decât cu el.
j! A pus conducători de război peste popor şi i-a adunat la el, pe locul deschis de la poarta cetăţii, şi i-a încurajat, zicând:
liQ Şi Ezechia s-a întărit, a construit din nou zidul care era stricat şi a ridicat turnuri pe el. A mai zidit un alt zid exterior, a întărit Milo în Cetatea lui David şi a pregătit o mulţime de arme şi de scuturi.
Gh Aşa că s-a strâns popor mult şi a astupat toate izvoarele şi pârâul care curge prin mijlocul ţării, zicând: De ce să vină regii Asiriei şi să găsească apă din belşug?
g% s-a sfătuit cu conducătorii lui şi cu vitejii lui, ca să acopere izvoarele de apă care erau afară din cetate. Şi ei l-au ajutat.
rf] Şi Ezechia, văzând că a venit Sanherib şi că are de gând să lupte împotriva Ierusalimului,
Qe  După aceste lucruri şi după aceste fapte de credincioşie, a venit Sanherib, regele Asiriei, care a pătruns în Iuda şi a înconjurat cetăţile fortificate, cu gând să pună mâna pe ele.
0dYŞi în tot ce a făcut pentru Casa lui Dumnezeu, pentru lege şi pentru porunci, pentru a căuta pe Dumnezeul său, a lucrat cu toată inima sa şi a prosperat.
cÎn felul acesta a lucrat Ezechia în tot Iuda. El a făcut ce era bine, drept şi adevărat înaintea Domnului Dumnezeului său.
b)Şi pentru fiii lui Aaron, preoţii, care locuiau la ţară, în împrejurimile cetăţilor lor, erau în fiecare cetate oameni numiţi anume, ca să împartă partea tuturor celor de parte bărbătească dintre preoţi, şi tuturor celor înscrişi dintre leviţi.
ca?şi la toţi cei care erau înscrişi in genealogii, copiilor lor şi soţiilor lor, fiilor şi fiicelor lor, din toată adunarea lor; căci în credincioşia lor ei s-au sfinţit pe ei înşişi, în sfinţenie.
!`;cât şi preoţilor, înscrişi după casele lor părinteşti, şi leviţilor de la douăzeci de ani în sus, după slujbele şi după cetele lor;
u_cPe lângă cei de parte bărbătească înscrişi în cartea genealogiilor de la vârsta de trei ani în sus, au împărţit la oricine a intrat în Casa Domnului porţia lui zilnică, pentru lucrarea slujbei lui, după ceata lui;
d^AŞi sub autoritatea lui erau Eden, Miniamin, Iosua, Şemaia, Amaria şi Şecania, în cetăţile preoţeşti, ca să împartă cu credincioşie fraţilor lor, mari şi mici, partea cuvenită lor, după cetele lor.
O]Levitul Core, fiul lui Imna, uşier în partea de est, avea grijă de darurile de bunăvoie aduse lui Dumnezeu, ca să împartă ce era adus Domnului prin ridicare şi lucrurile preasfinţite.
\} Şi Iehiel, Azazia, Nahat, Asael, Ierimot, Iozabad, Eliel, Ismachia, Mahat şi Benaia erau supraveghetori sub autoritatea lui Conania şi a fratelui său Şimei, după porunca regelui Ezechia şi a lui Azaria, conducătorul Casei lui Dumnezeu.
2[] Şi au adus în ele cu credincioşie darurile, zeciuielile şi lucrurile sfinte; şi levitul Conania avea grija lor şi fratele său Şimei era al doilea după el.
uZc Şi Ezechia a dat poruncă să se pregătească nişte magazii în Casa Domnului; şi le-au pregătit.
(YI Atunci marele preot Azaria, din casa lui Ţadoc, i-a răspuns şi a zis: De când poporul a început să aducă darurile în Casa Domnului, noi am mâncat, ne-am săturat şi a mai rămas mult, căci Domnul a binecuvântat pe poporul Său, iar această mare cantitate a mai rămas!
XX) Apoi Ezechia a întrebat pe preoţi şi pe leviţi de grămezile acestea.
WŞi când Ezechia şi conducătorii au venit şi au văzut grămezile, au binecuvântat pe Domnul şi pe poporul Său Israel.
iVKAu început să le pună în grămezi în luna a treia şi au terminat în luna a şaptea.
xUiŞi copiii lui Israel şi ai lui Iuda, care locuiau în cetăţile lui Iuda, au adus şi ei zeciuială din boi şi din oi, şi zeciuială din lucrurile sfinte care erau închinate Domnului Dumnezeului lor, şi le-au pus în grămezi.
rT]Şi îndată ce s-a comunicat porunca aceasta, fiii lui Israel au dat din belşug cele dintâi roade din grâu, din must, din untdelemn, din miere şi din toate roadele de pe câmp; au adus din belşug şi zeciuială din toate.
5ScPe lângă aceasta, a poruncit poporului care locuia în Ierusalim să dea preoţilor şi leviţilor partea cuvenită lor, ca astfel să fie devotaţi legii Domnului.
{RoRegele a dat o parte din averile lui pentru arderile-de-tot, pentru arderile-de-tot de dimineaţă şi de seară şi pentru arderile-de-tot din zilele de Sabat, de lună nouă şi de sărbători, după cum este scris în legea Domnului.
*QMŞi Ezechia a organizat din nou cetele preoţilor şi ale leviţilor, după împărţirile lor, pe fiecare om după slujbele lui, preoţii şi leviţii pentru arderile-de-tot şi pentru jertfele de mulţumire, pentru slujbă, pentru cântări şi laude, la porţile taberei Domnului.
{P qCând s-au sfârşit toate acestea, toţi cei din Israel care erau de faţă au plecat în cetăţile lui Iuda şi au sfărâmat stâlpii idolatri, au tăiat Astarteele şi au dărâmat înălţimile şi altarele din tot Iuda, şi din Beniamin, şi din Efraim, şi din Manase. Apoi toţi fiii lui Israel s-au întors în cetăţile lor, fiecare la proprietatea lui.
=OsAtunci preoţii şi leviţii s-au sculat şi au binecuvântat poporul. Glasul lor a fost auzit şi rugăciunea lor a ajuns până la ceruri, până la locuinţa Lui sfântă.
N%Şi a fost mare bucurie la Ierusalim. La Ierusalim nu mai fusese aşa ceva de pe vremea lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel.
>MuŞi s-a bucurat toată adunarea lui Iuda, şi preoţii şi leviţii, şi tot poporul venit din Israel, şi străinii veniţi din ţara lui Israel, şi cei ce locuiau în Iuda.
RLCăci Ezechia, regele lui Iuda, a dat adunării o mie de viţei şi şapte mii de oi, iar conducătorii i-au dat o mie de viţei şi zece mii de oi; şi un număr mare de preoţi se sfinţiseră.
K+Atunci toată adunarea s-a sfătuit să mai ţină sărbătoarea încă şapte zile, aşa că au sărbătorit cele şapte zile cu bucurie.
oJWŞi Ezechia a vorbit inimii tuturor leviţilor care arătau o mare pricepere pentru slujba Domnului. Ei deci au mâncat timp de şapte zile, aducând jertfele de mulţumire şi lăudând pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor.
jIMAstfel copiii lui Israel care se aflau în Ierusalim au ţinut Sărbătoarea Azimilor şapte zile, cu mare bucurie. Şi în fiecare zi leviţii şi preoţii lăudau pe Domnul cu instrumente care cântau în cinstea Lui.
GHŞi Domnul a ascultat pe Ezechia şi a vindecat poporul.
"G=care şi-a îndreptat inima să caute pe Domnul Dumnezeul părinţilor lui, cu toate că nu s-a curăţat după legea de curăţire a sanctuarului.
xFiCăci o mare parte din popor, mulţi din Efraim, Manase, Isahar şi Zabulon nu se curăţiseră şi au mâncat Pastele altfel decât cum era scris. Dar Ezechia s-a rugat pentru ei, zicând: Domnul, care este bun, să ierte pe fiecare
TE!Căci în adunare erau mulţi care nu se sfinţiseră; de aceea leviţii erau însărcinaţi cu înjunghierea mieilor de Paşti pentru fiecare care era necurat, ca să-i sfinţească pentru Domnul.
*DMEi stăteau în locul lor după obiceiul lor, după Legea lui Moise, omul lui Dumnezeu, şi preoţii stropeau sângele pe care-l luau din mâna leviţilor.
6CeApoi au jertfit Pastele în ziua a paisprezecea a lunii a doua. Şi preoţii şi leviţii, plini de ruşine, s-au sfinţit şi au adus arderi-de-tot în Casa Domnului.
,BQS-au sculat şi au îndepărtat altarele care erau la Ierusalim; şi au îndepărtat toate altarele pentru tămâiere şi le-au aruncat în pârâul Chedron.
A) Şi la Ierusalim s-a adunat un popor în număr mare, ca să ţină Sărbătoarea Azimilor în luna a doua; a fost o adunare foarte mare.
5@c Mâna lui Dumnezeu a fost şi în Iuda şi le-a dat o singură inimă, ca să facă să împlinească porunca regelui şi a conducătorilor, după Cuvântul Domnului.
t?a Totuşi, câţiva oameni din Aşer, din Manase şi din Zabulon s-au umilit şi au venit la Ierusalim.
#>? Astfel gărzile au mers din cetate în cetate prin ţara lui Efraim şi a lui Manase, până la Zabulon. Dar ei râdeau şi îşi băteau joc de ei.
D= Căci dacă vă veţi întoarce din nou la Domnul, fraţii voştri şi copiii voştri vor găsi milă înaintea celor care i-au luat prizonieri şi se vor întoarce în ţară; căci Domnul Dumnezeul vostru este plin de har şi milos, şi nu-Şi va întoarce Faţa de la voi, dacă voi vă întoarceţi la El.
< Deci nu vă înţepeniţi gâtul, ca părinţii voştri, ci daţi-vă Domnului şi veniţi la sfântul Lui locaş, pe care l-a sfinţit pe vecie, şi slujiţi Domnului Dumnezeului vostru, pentru ca mânia Lui aprinsă să se îndepărteze de la voi.
E;Nu fiţi ca părinţii voştri şi ca fraţii voştri, care au păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului părinţilor lor, astfel că El i-a dat pradă pustiirii, după cum vedeţi.
P:Gărzile s-au dus cu scrisorile regelui şi ale conducătorilor lui în tot Israelul şi în Iuda. Şi, după porunca regelui, au zis: Fii ai lui Israel, întoarceţi-vă la Domnul Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Israel, ca şi El să Se întoarcă la voi, rămăşiţă scăpată din mâna regilor Asiriei!
9#Astfel s-au hotărât să facă o proclamaţie în tot Israelul, de la Beer-Şeba până la Dan, ca să vină la Ierusalim să sărbătorească Pastele pentru Domnul Dumnezeul lui Israel. Căci de mult nu mai fuseseră sărbătorite în felul cum erau poruncite.
J8 Şi lucrul acesta a plăcut regelui şi întregii adunări.
07Ypentru că nu puteau fi sărbătorite la vremea lor, din cauză că preoţii nu se sfinţiseră în număr destul de mare şi poporul nu se adunase la Ierusalim.
6Căci regele se sfătuise la Ierusalim cu mai-marii săi şi cu toată adunarea, ca să sărbătorească Pastele în luna a doua,
c~~r}}i||U{zz.yxxw0vvutMsrqpp-oxnm`l=kj]iihgg*ffeedJc]bbkb*aa|a7````F`___A^^^^B^ ]]]P]\\o\-[[[o[!ZZZRZYY|Y2XXXOWWIWVVVDVUUU=TTTT!SSSR0QQ PvOONNNM[LKK[JJIHHGtFxDCBBA@Y?>==U<;;:998}766^54L3`3 2:100c/V.. -5,L+**)((Q'&%%C$#"!!% z!bHWg{8P i & t  S|c'$Gpână la o sută de talanţi de argint, o sută de cori de grâu, o sută de baţi de vin, o sută de baţi de untdelemn, şi sare câtă va fi nevoie.
C#Şi eu, regele Artaxerxe, dau poruncă tuturor vistiernicilor de dincolo de Râu să dea îndată lui Ezra, preot şi cărturar în Legea Dumnezeului cerurilor, tot ce vă va cere,
#"?Să scoţi din casa vistieriilor regelui ce va trebui pentru celelalte cheltuieli pe care le vei avea de făcut cu privire la Casa Dumnezeului tău.
!Pune înaintea Dumnezeului din Ierusalim uneltele care-ţi vor fi încredinţate pentru slujba Casei Dumnezeului tău.
 Cu celălalt argint şi aur să faceţi ce veţi crede de cuviinţă, tu şi fraţii tăi, potrivit cu voia Dumnezeului vostru.
pYCa urmare, vei avea grijă să cumperi cu banii aceştia viţei, berbeci, miei şi ce trebuie pentru darurile de mâncare şi jertfele de băutură şi să le oferi pe altarul Casei Dumnezeului vostru care este în Ierusalim.
Dtot argintul şi aurul pe care-l vei găsi în tot ţinutul Babilonului, şi darurile de bunăvoie făcute de popor şi preoţi pentru Casa Dumnezeului lor, care este în Ierusalim.
0Yşi să duci argintul şi aurul pe care regele şi sfătuitorii săi l-au dăruit cu dragă inimii Dumnezeului lui Israel, a cărui locuinţă este la Ierusalim,
-STu eşti trimis de rege şi de cei şapte sfătuitori ai lui ca să cercetezi în Iuda şi Ierusalim după Legea Dumnezeului tău care este în mâinile tale,
L Am dat poruncă să se lase să plece aceia din poporul lui Israel, dintre preoţii şi dintre leviţii lui care se află în împărăţia mea, şi care vor să plece cu tine la Ierusalim.
 Artaxerxe, regele regilor către Ezra, preotul şi cărturarul priceput în Legea Dumnezeului cerurilor, şi aşa mai departe:
(I Iată cuprinsul scrisorii date de regele Artaxerxe preotului şi cărturarului Ezra, învăţat în poruncile Domnului, şi în legile Lui pentru Israel:
+O Căci Ezra îşi pusese inima să adâncească şi să împlinească Legea Domnului şi să înveţe pe oameni în mijlocul lui Israel legile şi poruncile.
.U Plecase din Babilon în ziua întâi a lunii întâi şi a ajuns la Ierusalim în ziua întâi a lunii a cincea, mâna bună a Dumnezeului său fiind peste el.
]3Ezra a venit la Ierusalim în a cincea lună a anului al şaptelea al regelui.
_7Şi câţiva dintre copiii lui Israel, şi din preoţi, şi din leviţi, şi din cântăreţi, şi din uşieri, şi din slujitorii templului, s-au urcat la Ierusalim, în al şaptelea an al regelui Artaxerxe.
c?Acest Ezra a venit din Babilon: şi el era un cărturar format în legea lui Moise, dată de Domnul Dumnezeul lui Israel. Şi regele i-a dat tot ce ceruse, pentru că mâna Domnului Dumnezeului său era peste el.
a;fiul lui Abişua, fiul lui Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, marele preot.
=ufiul lui Zerahia, fiul lui Uzi, fiul lui Buchi,
A}fiul lui Amaria, fiul lui Azaria, fiul lui Meraiot,
@{fiul lui Şalum, fiul lui Ţadoc, fiul lui Ahitub,
 După aceste lucruri, sub domnia lui Artaxerxe, regele Persiei, a venit Ezra, fiul lui Seraia, fiul lui Azaria, fiul lui Hilchia,
mSŞi au ţinut cu bucurie şapte zile Sărbătoarea Azimilor, căci Domnul îi înveselise şi a întors inima regelui Asiriei spre ei, ca să le întărească mâinile în lucrarea Casei lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel,
] 3Şi copiii lui Israel, întorşi din captivitate, au mâncat împreună cu toţi cei ce se separaseră de necurăţia popoarelor ţării şi care s-au unit cu ei ca să caute pe Domnul Dumnezeul lui Israel.
T !Căci preoţii şi leviţii se curăţiseră împreună, aşa că toţi erau curaţi, şi au jertfit Paştele pentru toţi fiii captivităţii, pentru fraţii lor preoţii, şi pentru ei înşişi.
` 9Şi fiii captivităţii au ţinut Paştele în a paisprezecea zi a lunii întâi,
/ WŞi au pus pe preoţi după cetele lor, şi pe leviţi după împărăţiile lor, pentru slujba lui Dumnezeu în Ierusalim, cum este scris în cartea lui Moise.
r ]Şi au adus pentru sfinţirea acestei Case a lui Dumnezeu o sută de viţei, două sute de berbeci, patru sute de miei şi, ca jertfe pentru păcat pentru tot Israelul, doisprezece ţapi, după numărul seminţiilor lui Israel.
7Şi copiii lui Israel, preoţii şi leviţii şi ceilalţi copii ai captivităţii, au ţinut cu bucurie sfinţirea acestei Case a lui Dumnezeu.
Şi această casă a fost terminată în ziua a treia a lunii Adar, care a fost în al şaselea an al domniei regelui Darius.
Şi bătrânii iudeilor au zidit şi au prosperat, prin profeţiile lui Hagai, profetul, şi Zaharia, fiul lui Ido. Şi au zidit şi au terminat, după porunca Dumnezeului lui Israel şi după porunca lui Cirus, şi Darius, şi Artaxerxe, regele Persiei.
/W Atunci Tatnai, guvernatorul de dincoace de Râu, Şetar-Boznai şi însoţitorii lor au împlinit întocmai porunca aceasta pe care le-a trimis-o regele Darius.
+O Şi Dumnezeul care a făcut să locuiască în locul acela Numele Lui să răstoarne pe orice rege şi pe orice popor care ar întinde mâna să schimbe sau să nimicească această Casă a lui Dumnezeu din Ierusalim! Eu, Darius, am dat porunca aceasta. Să fie împlinită întocmai.
gG De asemenea, am dat o poruncă cu privire la oricine va călca porunca aceasta: să se scoată din casa lui o bârnă şi s-o ridice ca să fie spânzurat pe ea, şi casa să i se prefacă într-o grămadă de gunoi.
w ca să aducă jertfe de bun miros Dumnezeului cerurilor, şi să se roage pentru viaţa regelui si a fiilor lui.
mS Şi cele necesare, atât viţei, berbeci şi miei, pentru arderile-de-tot ale Dumnezeului cerului, grâu, sare, vin şi untdelemn, să li se dea, după cuvântul preoţilor din Ierusalim, zi de zi şi fără nici o lipsă,
%Mai mult, hotărăsc ce să faceţi acestor bătrâni ai iudeilor, pentru zidirea acestei Case a lui Dumnezeu: cheltuielile, luate din averile regilor venite din birurile de dincolo de Râu, să fie plătite îndată oamenilor acestora ca să nu înceteze lucrul.
;oLăsaţi să meargă înainte lucrările Casei lui Dumnezeu lăsaţi guvernatorul iudeilor şi bătrânii iudeilor să zidească această Casă a lui Dumnezeu în locul ei.
+~OAcum, Tatnai, guvernatorul de dincolo de Râu, Şetar-Boznai, şi însoţitorii lor din Afarsac, care sunt dincolo de Râu, depărtaţi-vă de locul acesta.
/}WŞi, de asemenea, uneltele de aur şi de argint ale Casei lui Dumnezeu, pe care le luase Nebucadneţar din templul de la Ierusalim şi le adusese la Babilon, să fie date înapoi, şi aduse iarăşi în templul din Ierusalim, fiecare în locul lui, şi să fie puse în Casa lui Dumnezeu.
t|atrei rânduri de pietre mari şi un rând de lemn nou. Cheltuielile vor fi plătite din casa regelui.
5{cÎn anul întâi al domniei regelui Cirus, regele Cirus a dat un ordin cu privire la Casa lui Dumnezeu din Ierusalim: Casa să fie zidită, ca să fie un loc unde să se aducă jertfe, şi să aibă temelii tari. Să aibă o înălţime de şaizeci de coţi şi o lăţime de şaizeci de coţi,
ozWŞi s-a găsit la Ahmeta, capitala ţinutului Mediei, un sul pe care era scris acest memorandum:
y Atunci regele Darius a dat ordin să se facă cercetări în casa arhivelor, unde se puneau bogăţiile în Babilon.
0xYAcum, dacă regele găseşte cu cale, să se facă cercetări în casa vistieriilor regelui care este acolo în Babilon, dacă s-a dat din partea regelui Cirus ordin ca sa se zidească această Casă a lui Dumnezeu la Ierusalim. Şi regele să ne trimită decizia lui asupra acestui lucru.
w7Atunci a venit Şeşbaţar, şi a pus temeliile Casei lui Dumnezeu în Ierusalim. De atunci şi până acum ea se zideşte, şi nu s-a terminat.
v%şi i-a zis: Ia uneltele acestea, du-te, pune-le în templul din Ierusalim, şi să se zidească din nou Casa lui Dumnezeu pe locul ei.
#u?Şi chiar regele Cirus a scos din templul din Babilon uneltele de aur şi de argint ale Casei lui Dumnezeu pe care le luase Nebucadneţar din templul de la Ierusalim şi le dusese în templul din Babilon, le-a dat în mâna unuia numit Şeşbaţar, pe care l-a pus guvernator,
t7 Totuşi în cel dintâi an al lui Cirus, regele Babilonului, regele Cirus a dat poruncă să se zidească din nou această Casă a lui Dumnezeu.
jsM Dar după ce părinţii noştri au provocat la mânie pe Dumnezeul cerurilor, El i-a dat în mâinile lui Nebucadneţar, regele Babilonului, caldeeanul, care a nimicit casa aceasta şi a luat pe popor sclav în Babilon.
ar; Iată răspunsul pe care ni l-au dat: Noi suntem robii Dumnezeului cerurilor şi al pământului, şi zidim din nou casa care fusese zidită acum mulţi ani. Un mare rege al lui Israel o zidise şi o terminase.
q! Le-am cerut şi numele lor, ca să ţi le aducem la cunoştinţă, şi am pus în scris numele oamenilor care sunt conducătorii lor.
p Am întrebat pe bătrâni şi le-am vorbit aşa: Cine v-a dat ordin să zidiţi casa aceasta şi să ridicaţi zidul acesta?
Yo+Să ştie regele că ne-am dus în ţinuturile lui Iuda, la Casa Dumnezeului celui mare. Ea se zideşte din pietre mari, şi în pereţi se pune lemn; lucrul merge repede şi prosperă în mâinile lor.
_n7I-au trimis o scrisoare cu următorul cuprins: Către regele Darius, sănătate!
:mmIată cuprinsul scrisorii trimise regelui Darius de Tatnai, guvernatorul de dincoace de Râu, de Şetar-Boznai şi aliaţii lor din Afarsac, care locuiau dincoace de Râu.
ylkDar ochiul lui Dumnezeu veghea asupra bătrânilor iudeilor. Şi au lăsat să meargă înainte lucrările până la trimiterea unei înştiinţări către Darius, şi până la primirea unei scrisori de la el în această privinţă.
okWApoi le-au vorbit în felul acesta: Care sunt numele bărbaţilor care zidesc clădirea aceasta?
ejCÎn acelaşi timp, Tatnai, guvernatorul de dincoace de Râu, Şetar-Boznai şi însoţitorii lor au venit la ei şi le-au vorbit aşa: Cine v-a dat ordin să zidiţi casa aceasta şi să ridicaţi zidurile acestea?
Ti!Atunci s-a sculat Zorobabel fiul lui Şealtiel, şi Iosua fiul lui Ioţadac, şi au început zidirea Casei lui Dumnezeu la Ierusalim. Şi împreună cu ei erau profeţii lui Dumnezeu care-i ajutau.
"h ?Profeţii: Hagai, profetul, şi Zaharia, fiul lui Ido, au profeţit iudeilor care erau în Iuda şi la Ierusalim, în Numele Dumnezeului lui Israel.
g7Atunci s-a oprit lucrarea Casei lui Dumnezeu la Ierusalim, şi a fost oprită până în anul al doilea al domniei lui Darius, regele perşilor.
f Îndată ce s-a citit cuprinsul scrisorii regelui Artaxerxe, înaintea lui Rehum, înaintea scriitorului Şimşai şi înaintea însoţitorilor lor, s-au dus în grabă la Ierusalim, la iudei, şi i-au făcut să se oprească prin forţă şi putere.
uecVedeţi să nu vă abateţi de la porunca aceasta, ca să nu crească răul acela spre paguba regilor.
(dIAcum, porunciţi să înceteze lucrările oamenilor acelora, şi să nu se mai zidească această cetate până ce nu vor avea o învoire din partea mea.
/cWAu fost în Ierusalim regi puternici, stăpâni peste toată ţara de dincolo de Râu, şi cărora li se plătea bir, impozite şi drept ele trecere pe drumuri.
NbŞi am dat poruncă, şi s-au făcut cercetări, şi s-a găsit că din timpurile străvechi cetatea aceasta s-a răsculat împotriva regilor, şi s-a dedat la răscoală şi la răzvrătire.
QaScrisoarea pe care ne-aţi trimis-o a fost tradusă înaintea mea.
h`IAtunci regele a trimis un răspuns comandantului Rehum scriitorului Şimşai, şi celorlalţi însoţitori ai lor, care locuiau în Samaria şi în alte locuri de cealaltă parte a Râului: Pace, şi aşa mai departe.
B_}Facem cunoscut regelui că, dacă va fi zidită din nou cetatea aceasta, şi dacă i se vor ridica zidurile, prin chiar faptul acesta nu vei mai avea stăpânire dincoace de Râu.
H^ Să se facă cercetări în Cartea Cronicilor părinţilor tăi; şi vei găsi şi vei vedea în Cartea Cronicilor că aceasta este o cetate răzvrătită, şi aducătoare de pagube regilor şi ţinuturilor, şi că s-au dedat la răscoale încă din timpuri străvechi. De aceea a fost distrusă această cetate.
]Şi, fiindcă noi mâncăm sarea palatului şi nu este drept să vedem pe rege păgubit, trimitem regelui aceste ştiri.
I\  Să ştie dar regele că, dacă se va zidi cetatea aceasta şi se vor ridica zidurile, nu vor mai plăti nici bir, nici impozite, nici drept de trecere şi veniturile regelui vor suferi.
C[ Să ştie regele că iudeii plecaţi de la tine şi veniţi printre noi la Ierusalim zidesc din nou cetatea aceea răzvrătită şi rea, îi ridici zidurile şi-i leagă temeliile.
Z Iată cuprinsul scrisorii pe care au trimis-o regelui Artaxerxe: Robii tăi, oamenii de dincoace de Râu, şi aşa mai departe.
9Yk şi celelalte popoare pe care marele şi vestitul Osnapar le-a mutat şi le-a aşezat în cetatea Samariei şi celelalte locuri de dincoace de Râu, şi aşa mai departe.
AX{ Comandantul Rehum, scriitorul Şimşai şi ceilalţi însoţitori ai lor, cei din Din, din Arfarsatac, din Tarpel, din Afars, din Erec, din Babilon, din Susa, din Deha, din Elam,
WComandantul Rehum şi scriitorul Şimşai au scris regelui Artaxerxe scrisoarea următoare, împotriva Ierusalimului.
`V9Şi pe vremea lui Artaxerxe, Bişlam, Mitredat, Tabeel şi ceilalţi însoţitori ai lor au scris lui Artaxerxe, regele perşilor. Scrisoarea a fost scrisă cu litere arameice şi tradusă în limba arameică.
USub domnia lui Asuerus, la începutul domniei lui, au scris o învinuire împotriva locuitorilor din Iuda şi din Ierusalim.
ETşi au mituit sfătuitori împotriva lor ca să le zădărnicească lucrarea. Aşa a fost tot timpul vieţii lui Cirus, regele perşilor, până la domnia lui Darius, regele Persiei.
pSYAtunci oamenii ţării au descurajat pe poporul lui Iuda; l-au înfricoşat, ca să nu zidească,
RDar Zorobabel, Iosua şi ceilalţi capi ai familiilor lui Israel le-au răspuns: Nu se cuvine să zidiţi împreună cu noi Casa Dumnezeului nostru, ci noi singuri o vom zidi Domnului Dumnezeului lui Israel, cum ne-a poruncit regele Cirus, regele perşilor.
oQWau venit la Zorobabel şi la capii de familii, şi le-au zis: Să zidim şi noi cu voi; căci şi noi chemăm ca şi voi pe Dumnezeul vostru şi-I aducem jertfe din vremea lui Esar-Hadon, regele Asiriei, care ne-a adus aici.
P Când duşmanii lui Iuda şi Beniamin au auzit că fiii captivităţii zidesc un templu Domnului Dumnezeului lui Israel,
:Om aşa încât nu se putea deosebi zgomotul strigătelor de bucurie de zgomotul plânsetelor poporului; căci poporul scotea mari strigăte şi zgomotul se auzea de departe.
lNQ Dar mulţi din preoţi şi leviţi şi din capii de familie mai în vârstă, care văzuseră casa dintâi, plângeau cu voce tare când se punea temelia casei acesteia. Mulţi alţii îşi arătau bucuria prin Strigăte,
tMa Şi ei cântau lăudând şi mulţumind Domnului, zicând: Căci este bun, căci mila Lui pentru Israel ţine în veci! Şi tot poporul scotea strigăte de bucurie, lăudând pe Domnul, pentru că se punea temelia Casei Domnului.
{Lo Când lucrătorii au pus temelia templului Domnului, au aşezat pe preoţi îmbrăcaţi în veşmintele lor, cu trompete, şi pe leviţi, fiii lui Asaf, cu chimvale, ca să laude pe Domnul, după rânduiala lui David, regele lui Israel.
^K5 Şi Iosua cu fiii săi, Cadmiel, cu fiii săi, fiii lui Iuda, fiii lui Henadad, cu fiii şi fraţii lor leviţii, s-au pregătit toţi, ca un om, să supravegheze asupra celor ce lucrau la Casa lui Dumnezeu.
J!In al doilea an de la venirea lor la Casa lui Dumnezeu la Ierusalim, în luna a doua, Zorobabel, fiul lui Şealtiel, Iosua, fiul lui Ioţadac, cu ceilalţi fraţi ai lor, preoţi şi leviţi, şi toţi cei ce se întorseseră din captivitate la Ierusalim, au început lucrul şi au însărcinat pe leviţii de la douăzeci de ani în sus să supravegheze asupra lucrărilor Casei Domnului.
xIiAu dat bani cioplitorilor de piatră şi tâmplarilor, şi mâncare, băuturi şi untdelemn sidonienilor şi tirienilor, ca să aducă pe mare până la Iafo lemne de cedru din Liban, după învoirea dată de Cirus, regele perşilor.
H/Din cea dintâi zi a lunii a şaptea, au început să aducă Domnului arderi-de-tot. Insă temeliile templului Domnului nu erau încă puse.
dGAŞi după aceea, arderea-de-tot necurmată, arderile-de-tot pentru fiecare lună nouă şi pentru toate sărbătorile închinate Domnului, afară de Cele pe care le aducea fiecare, ca jaruri de bunăvoie Domnului.
FAu ţinut Sărbătoarea Corturilor cum este scris şi au adus zi de zi arderi-de-tot, după numărul poruncit pentru fiecare zi.
8EiAu aşezat din nou altarul pe temelia lui, măcar că le era teamă de popoarele ţării, şi au adus arderi-de-tot Domnului, arderi-de-tot de dimineaţă şi de seară.
DIosua, fiul lui Ioţadac, cu fraţii săi preoţii şi Zorobabel, fiul lui Şealtiel, cu fraţii săi, s-au sculat şi au zidit altarul Dumnezeului lui Israel, ca să aducă pe el arderi-de-tot, după cum era scris în Legea lui Moise, omul lui Dumnezeu.
C /Şi când a venit luna a şaptea şi copiii lui Israel erau în cetăţile lor, poporul s-a strâns împreună ca un singur om la Ierusalim.
/BWFPreoţii şi leviţii, oamenii din popor, cântăreţii, uşierii şi servitorii templului s-au aşezat în cetăţile lor, şi tot Israelul în cetăţile lui.
+AOEAu dat la vistieria lucrării, după mijloacele lor, şaizeci şi unu de mii de dariei de aur, cinci mii de mine de argint şi o sută de haine preoţeşti.
7@gDUnii capi de familie, la venirea lor în Casa Domnului în Ierusalim, au adus daruri de bunăvoie pentru Casa lui Dumnezeu, ca s-o aşeze din nou în locul unde fusese.
h?ICpatru sute treizeci şi cinci de cămile, şi şase mii şapte sute douăzeci de măgari.
f>EBAveau şapte sute treizeci şi şase de cai, două sute patruzeci şi cinci de catâri,
*=MAafară de sclavii şi sclavele lor, în număr de şapte mii trei sute treizeci şi şapte. Între ei se aflau două sute de cântăreţi şi cântăreţe.
T<!@Toată adunarea era de patruzeci şi două de mii trei sute şaizeci,
;?şi guvernatorul le-a spus sa nu mănânce lucrurile preasfinte până când un preot va întreba pe Urim şi Tumim.
:>Şi au căutat înscrierea lor în cărţile lor genealogice, dar n-au găsit-o. De aceea au fost îndepărtaţi de la preoţie,
B9}=Şi dintre copiii preoţilor: fiii lui Habaia, fiii lui Hacoţ, fiii lui Barzilai, care luase de soţie pe una din fiicele lui Barzilai, galaaditul şi a fost numit cu numele lor.
^85\71;Şi aceştia erau cei ce au plecat din Tel-Melah, din Tel-Harşa, din Cherub-Adan, din Imer şi care n-au putut să-şi arate casa părinţilor lor, nici seminţia lor, pentru a dovedi că erau din Israel.
m6S:Toţi slujitorii templului şi fiii slujitorilor lui Solomon erau trei sute nouăzeci şi doi.
\519fiii lui Şefatia, fiii lui Hatil, fiii lui Pocheret-Haţebaim, fiii lui Ami.
?4y8fiii lui Iaala, fiii lui Darcon, fiii lui Ghidei,
`397Fiii slujitorilor lui Solomon: fiii lui Sotai, fiii lui Soferet, fiii lui Peruda,
02[6fiii lui Neţiah, fiii lui Hatifa.
?1y5fiii lui Barcos, fiii lui Sisera, fiii lui Tamah,
A0}4fiii lui Baţlut, fiii lui Mehida, fiii lui Harşa,
@/{3fiii lui Bacbuc, fiii lui Hacufa, fiii lui Harhur,
@.{2fiii lui Asna, fiii lui Mehunim, fiii lui Nefusim,
<-s1fiii lui Uza, fiii lui Paseah, fiii lui Besai,
?,y0fiii lui Reţin, fiii lui Necoda, fiii lui Gazam,
>+w/fiii lui Ghidei, fiii lui Gahar, fiii lui Reaia,
?*y.fiii lui Hagab, fiii lui Şamlai, fiii lui Hanan,
>)w-fiii lui Lebana, fiii lui Hagaba, fiii lui Acub,
>(w,fiii lui Cheros, fiii lui Siaha, fiii lui Padon,
V'%+Slujitorii templului: fiii lui Ţiha, fiii lui Hasufa, fiii lui Tabaot,
)&K*Copiii uşierilor: fiii lui Şalum, fiii lui Ater, fiii lui Talmon, fiii lui Acub, fiii lui Hatita, fiii lui Şobai, în total o sută treizeci şi nouă.
G%)Cântăreţii: fiii lui Asaf, o sută douăzeci şi opt.
`$9(Leviţii: fiii lui Iosua şi Cadmiel, din fiii lui Hodavia, şaptezeci şi patru.
3#a'fiii lui Harim, o mie şaptesprezece.
G"&fiii lui Paşhur, o mie două sute patruzeci şi şapte;
5!e%fiii lui Imer, o mie cincizeci şi doi;
] 3$Preoţi: fiii lui Iedaeia, din casa lui Iosua, nouă sute şaptezeci şi trei;
;q#fiii lui Senaa, trei mii şase sute treizeci.
@{"copiii Ierihonului, trei sute patruzeci şi cinci;
T!!fiii lui Lod, lui Hadid şi lui Ono, şapte sute douăzeci şi cinci;
2_ fiii lui Harim, trei sute douăzeci;
Kcopiii celuilalt Elam, o mie două sute cincizeci şi patru;
<sfiii lui Magbiş, o sută cincizeci şi şase;
/Yfiii lui Nebo, cincizeci şi doi;
J bărbaţii din Betel şi Ai, două sute douăzeci şi trei;
?ybărbaţii din Micmas, o sută douăzeci şi doi;
H copiii Ramei şi ai Ghebei, şase sute douăzeci şi unu;
^5fiii lui Chiriat-Arim, Chefirei şi Beerotului, şapte sute patruzeci şi trei;
2_fiii lui Azmavet, patruzeci şi doi;
?ybărbaţii din Anatot, o sută douăzeci şi opt;
9mbărbaţii din Netofa, cincizeci şi şase;
;qfiii lui Betleem, o sută douăzeci şi trei;
3afiii lui Ghibar, nouăzeci şi cinci;
=ufiii lui Haşum, două sute douăzeci şi trei;
1]fiii lui Iora, o sută doisprezece;
< sfiii lui Beţai; trei sute douăzeci şi trei;
I  fiii lui Ater, din familia lui Ezechia, nouăzeci şi opt;
< sfiii lui Adin, patru sute cincizeci şi patru;
= ufiii lui Bigvai, două mii cincizeci şi şase;
? y fiii lui Adonicam, şase sute şaizeci şi şase;
A} fiii lui Azgad, o mie două sute douăzeci şi doi;
<s fiii lui Bebai, şase sute douăzeci şi trei;
:o fiii lui Bani, şase sute patruzeci şi doi;
3a fiii lui Zacai, şapte sute şaizeci;
<sfiii lui Zatu, nouă sute patruzeci şi cinci;
Bfiii lui Elam, o mie două sute cincizeci şi patru;
jMfiii lui Pahat-Moab, dintre fiii lui Iosua şi ai lui Ioab, două mii opt sute doisprezece;
>wfiii lui Arah, şapte sute şaptezeci şi cinci;
>wfiii lui Şefatia, trei sute şaptezeci şi doi;
Ffiii lui Pareoş, două mii o sută şaptezeci şi doi;
%~CAu plecat cu Zorobabel, Iosua, Neemia, Seraia, Reelaia, Mardoheu, Bilşan, Mispar, Bigvai, Rehum, Baana. Numărul bărbaţilor din poporul lui Israel:
i} MIată oamenii din ţară, care s-au întors din captivitate, şi anume aceia pe care îi luase Nebucadneţar, regele Babilonului, sclavi la Babilon, şi care s-au întors la Ierusalim, în Iuda, fiecare în cetatea lui.
@| { Toate lucrurile de aur şi de argint erau în număr de cinci mii patru sute. Şeşbaţar a adus totul din Babilon la Ierusalim împreună cu cei ce s-au întors din captivitate.
t{ c treizeci de potire de aur, patru sute zece potire de argint de mâna a doua, şi o mie de alte unelte.
xz k Iată-le numărul: treizeci de lighene de aur, o mie de lighene de argint, douăzeci şi nouă de cuţite,
y Cirus, regele perşilor, le-a scos prin Mitredat, vistiernicul, care le-a dat lui Şeşbaţar (Zorobabel), prinţul lui Iuda.
x )Regele Cirus a dat înapoi uneltele Casei Domnului, pe care le luase Nebucadneţar din Ierusalim şi le pusese în casa dumnezeului său.
w )Şi toţi cei dimprejurul lor le-au dat lucruri de argint, de aur, bunuri, vite şi lucruri scumpe afară de toate darurile de bunăvoie.
Hv  Capii de familie din Iuda şi Beniamin, preoţii şi leviţii, şi anume toţi aceia al căror duh îl trezise Dumnezeu, s-au sculat să meargă să zidească la Ierusalim Casa Domnului.
Tu #Oriunde locuiesc rămăşiţe din poporul Domnului, oamenii din locul acela să le dea argint, aur, bunuri şi vite, pe lângă daruri de bunăvoie pentru Casa lui Dumnezeu, care este în Ierusalim!
pt [Cine dintre voi este din poporul Lui? Dumnezeul lui să fie cu el şi să se urce la Ierusalim, în Iuda, şi să zidească acolo Casa Domnului, Dumnezeul lui Israel! El este adevăratul Dumnezeu, care locuieşte la Ierusalim.
r 5În cel dintâi an al lui Cirus, regele perşilor, pentru a se împlini Cuvântul Domnului rostit prin gura lui Ieremia, Domnul a trezit duhul lui Cirus, regele perşilor, care a pus să se facă prin viu grai şi prin scris vestirea aceasta în toată împărăţia lui:
q7$Aşa vorbeşte Cirus, regele perşilor: Domnul Dumnezeul cerurilor, mi-a dat toate împărăţiile pământului şi mi-a poruncit să-I zidesc o Casă la Ierusalim care este în Iuda. Cine dintre voi este din poporul Lui? Domnul Dumnezeul lui să fie cu el, şi să plece!
&pE$În cel dintâi an al lui Cirus, regele perşilor, ca să se ducă la împlinire Cuvântul Domnului rostit prin gura lui Ieremia, Domnul a trezit duhul lui Cirus, regele perşilor, care a făcut o proclamaţie prin toată împărăţia lui, şi a făcut-o şi în scris, zicând:
joM$ca să se ducă la împlinire Cuvântul Domnului rostit prin gura lui Ieremia, până când ţara şi-a ţinut Sabatele ei şi s-a odihnit tot timpul cât a fost pustiită, până la împlinirea celor şaptezeci de ani.
1n[$Şi pe cei care au scăpat de sabie, Nebucadneţar i-a dus în Babilon, unde au devenit servitorii lui şi ai fiilor lui, până la domnia împărăţiei Persiei,
m+$Apoi au ars Casa lui Dumnezeu, au dărâmat zidul Ierusalimului, au dat foc tuturor clădirilor lui şi au distrus toate lucrurile scumpe.
Vl%$Nebucadneţar a adus la Babilon toate uneltele din Casa Domnului, mari şi mici, vistieriile Casei Domnului şi vistieriile regelui şi ale conducătorilor lui, pe toate acestea le-a adus la Babilon.
k-$De aceea, El a lăsat să se urce împotriva lor regele caldeenilor, care le-a omorât tinerii cu sabia în casa sanctuarului lor. N-a cruţat nici pe tânăr, nici pe tânără, nici pe bătrân, nici pe gârbov sub povara perilor albi, ci a dat totul în mâna lui.
Mj$Dar ei şi-au bătut joc de trimişii lui Dumnezeu, I-au dispreţuit cuvintele, şi au râs de profeţii Lui, până când mânia Domnului împotriva poporului Său a ajuns de neînlăturat.
6ie$Şi Domnul Dumnezeul părinţilor lor le-a trimis din când în când avertizări prin mesagerii Săi, pentru că îi era milă de poporul Său şi de sanctuarul Său.
Ih $În plus, toţi conducătorii preoţilor şi poporul au păcătuit foarte mult după toate urâciunile păgânilor; şi au pângărit Casa Domnului, pe care El o sfinţise în Ierusalim.
jgM$ El s-a răsculat şi împotriva regelui Nebucadneţar, care-l pusese să jure pe Numele lui Dumnezeu; dar el şi-a înţepenit grumazul şi şi-a împietrit inima, ca să nu se întoarcă la Domnul Dumnezeul lui Israel.
"f=$ El a făcut ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului său, şi nu s-a umilit înaintea profetului Ieremia, care vorbea după Cuvântul Domnului.
ew$ Zedechia avea douăzeci şi unu de ani când a început să domnească şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim.
bd=$ Şi după trecerea anului, regele Nebucadneţar a trimis şi l-a dus la Babilon, împreună cu uneltele scumpe ale Casei Domnului. Şi a pus rege peste Iuda şi peste Ierusalim pe Zedechia, fratele lui Ioiachin.
3c_$ Ioiachin era de optsprezece ani când a început să domnească şi a domnit trei luni şi zece zile în Ierusalim. Şi el a făcut ce este rău înaintea Domnului.
hbI$Celelalte fapte ale lui Ioiachim, urâciunile pe care le-a săvârşit şi ce s-a găsit împotriva lui, iată, sunt scrise în cartea regilor lui Israel şi ai lui Iuda. Şi în locul lui a domnit fiul său Ioiachin.
ra]$Şi Nebucadneţar a dus la Babilon unelte din Casa Domnului şi le-a pus în casa lui, în Babilon.
` $Nebucadneţar, regele Babilonului, s-a urcat împotriva lui şi l-a legat cu lanţuri de bronz, ca să-l ducă la Babilon.
@_y$Ioiachim avea douăzeci şi cinci de ani când a început să domnească şi a domnit unsprezece ani în Ierusalim. El a făcut ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului său.
R^$Şi regele Egiptului a pus rege peste Iuda şi peste Ierusalim pe Eliachim, fratele lui Ioahaz, şi i-a schimbat numele în Ioiachim. Şi Neco a luat pe fratele său Ioahaz şi l-a dus în Egipt.
]!$Regele Egiptului l-a detronat la Ierusalim şi a pus peste ţară un tribut de o sută de talanţi de argint şi de un talant de aur.
y\k$Ioahaz avea douăzeci şi trei de ani când a început să domnească şi a domnit trei luni la Ierusalim.
[ }$Atunci poporul ţării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia, şi l-a făcut rege în locul tatălui său, la Ierusalim.
Zy#ele dintâi şi cele de pe urmă fapte ale lui, iată, sunt scrise în cartea regilor lui Israel şi ai lui Iuda.
nYU#Şi celelalte fapte ale lui Iosia şi bunătatea lui, potrivit celor scrise în Legea Domnului,
X+#Şi Ieremia a făcut un cântec de doliu pentru Iosia. Şi până în ziua de azi toţi cântăreţii şi toate cântăreţele au vorbit de Iosia în cântecele lor de jale. Ei au făcut din aceasta un obicei în Israel; şi iată, acestea sunt scrise în Plângeri.
(~||7{z|yyyxx>wwwvvRuuttss)r=='bAlţii ziceau: Punem garanţie ogoarele noastre, şi viile noastre, şi casele noastre, ca să primim grâu în timpul foametei.
a Căci unii ziceau: Noi, fiii noştri şi fiicele noastre suntem mulţi; să ni se dea grâu ca să mâncăm şi să trăim.
` Din partea oamenilor din popor şi din partea soţiilor lor s-au ridicat mari plângeri împotriva fraţilor lor iudei.
=_sAşa nici eu, nici fraţii mei, nici slujitorii mei, nici oamenii de strajă, care erau sub porunca mea, nu ne-am dezbrăcat de haine. Fiecare se ducea cu armele lui la apă.
)^KÎn acelaşi timp am mai zis poporului: Fiecare să petreacă noaptea în Ierusalim cu slujitorul lui; noaptea să facem de strajă, iar ziua să lucrăm.
]wAşa făceam lucrarea: jumătate din noi stând cu suliţa în mână din zorii zilei până la ivirea stelelor.
\La sunetul trompetei să vă strângeţi la noi, spre locul de unde o veţi auzi. Dumnezeul nostru va lupta pentru noi.
([IŞi am zis mai-marilor, conducătorilor şi poporului: Lucrarea este mare şi întinsă şi noi suntem împrăştiaţi pe zid, departe unul de celălalt.
Z Şi fiecare din ei, când lucra, îşi avea sabia încinsă la mijloc. Şi cel ce suna din trompetă stătea lângă mine.
YyCei ce zideau pe zid şi cei ce duceau sau încărcau poverile, cu o mână lucrau şi cu cealaltă ţineau arma.
XX)Şi din ziua aceea, jumătate din oamenii mei lucrau, iar cealaltă jumătate era înarmată cu suliţe, cu scuturi, cu arcuri şi cu platoşe. Conducătorii erau în spatele întregii case a lui Iuda.
.WUŞi când au auzit duşmanii noştri că am fost înştiinţaţi şi că Dumnezeu le-a nimicit planul, ne-am întors cu toţii la zid, fiecare la lucrarea lui.
@VyŞi m-am uitat, şi m-am sculat, şi am zis mai-marilor, conducătorilor şi întregului popor: Nu vă temeţi de ei! Aduceţi-vă aminte de Domnul cel mare şi înfricoşător şi luptaţi pentru fraţii voştri, pentru fiii voştri şi fiicele voastre, pentru soţiile voastre şi pentru casele voastre.
6Ue De aceea am pus, în locurile cele mai de jos, în spatele zidului, în locurile deschise, poporul pe familii, i-am aşezat cu săbiile, cu suliţele şi arcurile lor.
T Şi iudeii, care locuiau lângă ei, au venit de zece ori şi ne-au înştiinţat despre toate locurile pe unde veneau la noi.
%SC Şi duşmanii noştri au zis: Nu vor şti, nici nu vor vedea, până vom veni în mijlocul lor şi îi vom ucide, şi vom face să înceteze lucrarea.
R Şi Iuda a zis: Puterile celor ce duc poverile slăbesc şi dărâmăturile sunt multe; nu vom putea să zidim zidul.
hQI Dar noi ne-am rugat Dumnezeului nostru şi am pus o strajă zi şi noapte, din cauza lor.
uPcŞi au complotat toţi împreună ca să lupte împotriva Ierusalimului, şi să-i facă stricăciuni.
JO Dar când Sanbalat, şi Tobia, şi arabii, şi amoniţii, şi asdodiţii, au auzit că repararea zidurilor înainta şi că spărturile începeau să se acopere, s-au mâniat foarte tare.
NAşa am zidit zidul, şi tot zidul a fost unit până la jumătate din înălţimea lui: căci poporul lucra cu inimă.
MŞi nu le acoperi fărădelegea, şi păcatul lor să nu fie şters dinaintea Ta; căci au necăjit pe cei ce zidesc.
-LSAscultă, Dumnezeul nostru, căci suntem batjocoriţi; şi fă să cadă dispreţul lor asupra capului lor, şi dă-i pradă pe un pământ unde să fie robi.
K-Tobia, amonitul, era lângă el, şi a zis: Să zidească numai! Dacă numai o vulpe se va urca pe el, le va dărâma zidul lor de piatră.
J)Şi a vorbit înaintea fraţilor săi şi a ostaşilor Samariei, şi a zis: Ce fac aceşti iudei neputincioşi? Oare vor fi lăsaţi să lucreze? Oare vor jertfi? Oare vor isprăvi? Oare vor da ei viaţă unor pietre îngropate sub mormane de praf şi arse în foc?
I Când a auzit Sanbalat că zidim iarăşi zidul, s-a mâniat şi s-a supărat foarte tare, şi şi-a bătut joc de iudei.
gHG Şi între camera de sus, din colţ, şi Poarta Oilor au reparat aurarii şi negustorii.
;GoDupă el a reparat Malchia, unul dintre aurari, până la casa slujitorilor templului şi a negustorilor, în dreptul Porţii Mifcad şi până la camera de sus, din colţ.
=FsDupă el a reparat Hanania, fiul lui Şelemia, şi Hanum, al şaselea fiu al lui Ţalaf, o altă parte. După ei a reparat Meşulam, fiul lui Berechia, în faţa camerei lui.
E'După ei a reparat Ţadoc, fiul lui Imer, înaintea casei lui. După el a reparat Şemaia, fiul lui Şecania, păzitorul Porţii de Est.
XD)Deasupra Porţii Cailor au reparat preoţii, fiecare înaintea casei lui.
CDupă el, tecoiţii au reparat o altă parte, în dreptul turnului celui mare, care iese în afară până la zidul dealului Ofel.
+BOSlujitorii templului care locuiau pe dealul Ofel, au reparat până în faţa Porţii Apelor spre est, şi până în dreptul turnului care iese în afară.
ZA-Palal, fiul lui Uzai, a reparat în faţa unghiului şi în faţa turnului de sus care iese înainte din casa regelui, care este lângă curtea închisorii. Lângă el a reparat Pedaia, fiul lui Pareoş.
@După el a reparat Binui, fiul lui Henadad, o altă parte, de la casa lui Azaria până la unghi şi până la colţ.
?5După ei au reparat Beniamin şi Haşub, în dreptul casei lor. După ei a reparat Azaria, fiul lui Maaseia, fiul lui Anania, lângă casa lui.
G>Şi după el au reparat preoţii, bărbaţi din câmpie.
"==După el, Meremot, fiul lui Urie, fiul lui Hacoţ, a reparat o altă parte, de la poarta casei lui Eliaşib, până la capătul casei lui Eliaşib.
<După el Baruc, fiul lui Zabai a reparat cu râvnă o altă parte, de la unghi până la poarta casei marelui preot Eliaşib.
;9Şi alături de el a reparat Ezer fiul lui Iosua, mai-marele peste Miţpa, o altă parte a zidului, în faţa Urcuşului Casei Armelor, în unghi
x:iDupă el au reparat fraţii lor, Bavai, fiul lui Henadad, mai-marele peste jumătate din ţinutul Cheila.
9#După el au reparat leviţii, Rehum, fiul lui Bani. Alături de el a reparat Haşabia, mai-marele peste jumătate din ţinutul Cheila.
X8)După el a reparat Neemia, fiul lui Azbuc, mai-marele peste jumătate din ţinutul Bet-Ţurului, până în faţa mormântului lui David, până la iazul care fusese zidit şi până la Casa Vitejilor.
/7WŞi Poarta Izvorului a reparat-o Şalun, fiul lui Col-Hoze, mai-marele peste ţinutul Miţpa. A zidit-o şi a acoperit-o, şi i-a pus uşile, încuietorile şi zăvoarele; şi a reparat zidul Iazului Siloe, lângă Grădina Regelui, până la treptele care coboară din Cetatea lui David.
06YŞi Poarta Gunoiului a reparat-o Malchia, fiul lui Recab, mai-marele peste ţinutul Bet-Hacheremului. A zidit-o şi i-a pus uşile, încuietorile şi zăvoarele.
F5 Poarta Văii au reparat-o Hanun şi locuitorii Zanoahului. Au zidit-o şi i-au pus uşile, încuietorile şi zăvoarele. Ei au făcut o mie de coţi de zid până la Poarta Gunoiului.
4 Şi alături de ei a reparat Şalum, fiul lui Haloheş, mai-marele peste jumătate din ţinutul Ierusalimului, el şi fiicele lui.
3 Malchia, fiul lui Harim, şi Haşub, fiul lui Pahat-Moab, au reparat o altă parte a zidului şi Turnul Cuptoarelor.
2! Şi alături de ei a reparat Iedaia, fiul lui Harumaf, în faţa casei sale; şi alături de el a reparat Hatuş, fiul lui Haşabnia.
1{ Şi alături de ei a reparat Refaia, fiul lui Hur, care era mai-marele peste jumătate din ţinutul Ierusalimului.
P0Alături de ei a reparat Uziel, fiul lui Harhaia, unul dintre bijutieri; şi alături de el a lucrat Hanania, unul dintre cei ce fac parfumuri. Au întărit Ierusalimul până la Zidul cel Lat.
4/aŞi alături de ei au reparat Melatia, gabaonitul, Iadon, meronitul, şi oamenii din Gabaon şi din Miţpa, până la reşedinţa guvernatorului de dincoace de Râu.
6.eŞi Poarta cea Veche au reparat-o Ioiada, fiul lui Paseah şi Meşulam, fiul lui Besodia. Au acoperit-o cu scânduri şi i-au pus uşile, încuietorile şi zăvoarele.
o-WŞi alături de ei au lucrat tecoiţii, ai căror fruntaşi nu s-au supus în lucrarea Domnului.
T,!Şi alături de ei a reparat Meremot, fiul lui Urie, fiul lui Hacoţ; alături de ei a reparat Meşulam, fiul lui Berechia, fiul lui Meşezabeel; şi alături de ei a lucrat Ţadoc, fiul lui Baana.
+Şi fiii lui Senaa au făcut Poarta Peştilor, au acoperit-o cu scânduri şi i-au pus uşile, încuietorile şi zăvoarele.
v*eŞi alături de Eliaşib au zidit oamenii din Ierihon; alături de el a zidit şi Zacur, fiul lui Imri.
S) !Marele preot Eliaşib s-a sculat împreună cu fraţii săi, preoţii, şi au zidit Poarta Oilor. Au sfinţit-o, şi i-au pus uşile; au sfinţit-o de la Turnul Meea, până la Turnul lui Hananeel.
V(%Şi eu le-am răspuns şi le-am zis: Dumnezeul cerurilor ne va da izbândă; de aceea noi, robii Săi, ne vom scula şi vom zidi; dar voi n-aveţi nici parte, nici drept, nici amintire în Ierusalim.
`'9Dar când Sanbalat, horonitul, şi Tobia, slujitorul amonit, şi Gheşem, arabul, au auzit, şi-au bătut joc de noi şi ne-au dispreţuit. Şi au zis: Ce faceţi voi acolo? Vă răsculaţi împotriva regelui?
b&=Şi le-am istorisit cum mâna cea bună a Dumnezeului meu fusese peste mine şi ce cuvinte îmi spusese regele. Şi ei au zis: Să ne sculăm şi să zidim! Aşa că şi-au întărit mâinile pentru a face bine.
Q%Atunci le-am zis: Vedeţi starea nenorocită în care suntem. Ierusalimul este dărâmat şi porţile lui sunt arse de foc. Veniţi să ridicăm zidul Ierusalimului şi să nu mai fim o ruşine.
d$AŞi conducătorii n-au ştiut unde am mers, sau ce-am făcut. Până în clipa aceea nu spusesem nimic iudeilor, nici preoţilor, nici mai-marilor, nici conducătorilor, nici celorlalţi care se ocupau de lucrare.
#1Apoi am urcat noaptea pe la pârâu şi m-am uitat iarăşi la zid; şi m-am întors, şi am intrat pe Poarta Văii, şi aşa m-am reîntors.
"Apoi am mers mai departe la Poala Izvorului şi la Iazul Regelui, dar nu era loc pe unde să treacă animalul pe care călăream.
Q! Am ieşit noaptea pe Poarta Văii şi m-am îndreptat spre Izvorul Balaurului şi spre Poarta Gunoiului, şi am privit zidurile Ierusalimului, care erau dărâmate, şi porţile lui arse de foc.
h I Şi m-am sculat noaptea, eu cu câţiva bărbaţi, fără să fi spus cuiva ce-mi pusese Dumnezeul meu în inimă să fac pentru Ierusalim. Nu era cu mine nici un alt animal, afară de animalul pe care îl călăream.
I  Aşa am venit la Ierusalim, şi am rămas acolo trei zile.
.U Şi când Sanbalat, horonitul, şi Tobia, slujitorul amonit, au auzit aceasta, nu le-a plăcut deloc că venea un bărbat să caute binele copiilor lui Israel.
7g Apoi am venit la guvernatorii de dincolo de Râu, şi le-am dat scrisorile regelui, care pusese să mă însoţească nişte mai-mari ai armatei şi nişte călăreţi.
9kşi o scrisoare pentru Asaf, păzitorul pădurii regelui, ca să-mi dea lemne să fac grinzi pentru porţile fortăreţei care aparţine de casă, pentru zidul cetăţii şi pentru casa în care voi intra. Şi regele mi-a dat aceste scrisori, căci mâna cea bună a Dumnezeului meu era peste mine.
3_Apoi am zis regelui: Dacă găseşte regele cu cale, să mi se dea scrisori pentru guvernatorii de dincolo de Râu, ca să mă lase să plec şi să intru în Iuda;
OŞi regele, lângă care stătea şi regina, mi-a zis atunci: Cât va ţine călătoria ta şi când te vei întoarce? Regele a găsit cu cale să mă lase să plec şi i-am hotărât un timp.
Lşi am zis regelui: Dacă găseşte cu cale regele, şi dacă robul tău a găsit trecere înaintea ta, trimite-mă în Iuda, la cetatea mormintelor părinţilor mei, ca s-o zidesc din nou.
QŞi regele mi-a zis: Ce ceri? Eu m-am rugat Dumnezeului cerurilor,
Kşi am zis regelui: Trăiască regele în veci! Cum să n-am faţa tristă, când cetatea, locul în care sunt mormintele părinţilor mei, este nimicită şi porţile ei sunt arse de foc?
#?Şi regele mi-a zis: Pentru ce ai faţa tristă? Văd că nu eşti bolnav; nu poate fi decât o întristare a inimii. Atunci m-am temut foarte tare,
A }În luna Nisan, în anul al douăzecilea al regelui Artaxerxe, pe când vinul era înaintea lui, am luat vinul şi l-am dat regelui. Niciodată nu fusesem trist în prezenţa lui.
. W O! Doamne, Te rog, urechea Ta să fie atentă la rugăciunea robului Tău, şi la rugăciunea robilor Tăi, care îşi găsesc plăcerea să se teamă de Numele Tău! Şi binecuvântează, Te rog, pe robul Tău şi dă-i milă înaintea omului acestuia! Pe atunci eram paharnicul regelui.
  Ei sunt robii Tăi şi poporul Tău, pe care l-ai răscumpărat prin puterea Ta cea mare şi prin mâna Ta cea tare.
 7 dar dacă vă veţi întoarce la Mine şi veţi păzi poruncile Mele şi le veţi împlini, chiar dacă veţi fi alungaţi la marginea cea mai depărtată a cerurilor, de acolo vă voi aduna şi vă voi aduce în locul pe care l-am ales ca să locuiască Numele Meu acolo.
 5Adu-Ţi aminte, Te rog, de cuvântul pe care l-ai poruncit robului Tău Moise, spunând: Dacă veţi păcătui, vă voi risipi printre popoare;
 +Ne-am purtat foarte rău faţă de Tine, şi n-am păzit poruncile, nici legile, nici orânduielile, pe care le-ai dat robului Tău Moise.
5 eUrechea Ta să fie atentă şi ochii Tăi deschişi, ca să asculţi rugăciunea robului Tău, care Ţi-o face acum, zi şi noapte, pentru copiii lui Israel, robii Tăi, mărturisind păcatele copiilor lui Israel, pe care le-am făcut împotriva Ta, căci eu şi casa tatălui meu am păcătuit.
N şi am zis: Te rog, o Doamne, Dumnezeul cerurilor, Dumnezeule mare şi înfricoşător, Tu care ţii legământul şi eşti plin de milă faţă de cei ce Te iubesc şi păzesc poruncile Tale!
"  ?Şi când am auzit aceste lucruri, am stat jos şi am plâns, şi m-am văitat multe zile. Am postit şi m-am rugat înaintea Dumnezeului cerurilor,
B  Şi ei mi-au zis: Cei ce au mai rămas din captivitate sunt acolo în ţară, în mare nenorocire şi ruşine, zidul Ierusalimului este dărâmat şi porţile lui sunt arse de foc.
@  {a venit Hanani, unul din fraţii mei, şi câţiva oameni din Iuda. Şi i-am întrebat despre iudeii care au scăpat, care mai rămăseseră in captivitate, şi despre Ierusalim.
  Istoria lui Neemia, fiul lui Hacalia. În luna Chişleu în al douăzecilea an, pe când eram în fortăreaţa Susa,
i K ,Toţi aceştia îşi luaseră soţii străine, şi unii dintre ei avuseseră copii cu ele.
Y+ +dintre fiii lui Nebo: Ieiel Matitia, Zabad, Zebina, Iadai Ioel şi Benaia.
'I *Şalum, Amaria şi Iosif;
*O )Azareel, Şelemia, Şemaria,
)M (Macnadbai, Şaşai, Şarai,
%E 'Şelemia, Natan, Adaia,
"? &Bani, Binui, Şimei,
&G %Matania, Matnai, Iaasai,
'I $Vania, Meremot, Eliaşib,
%E #Benaia, Bedia, Cheluhu,
7i "dintre fiii lui Bani: Maadai, Amram, Uel,
c~? !dintre fiii lui Haşum: Matnai, Matata, Zabad, Elifelet, Ieremai, Manase şi Şimei;
+}Q Beniamin, Maluc şi Şemaria;
O| dintre fiii lui Harim: Eliezer, Işia, Malchia, Şemaia, Simeon,
o{W dintre fiii lui Pahat-Moab: Adna, Chelal, Benaia, Maaseia, Matania, Beţaleel, Binui şi Manase;
Uz# dintre fiii lui Bani: Meşulam, Maluc, Adaia, Iaşub, Şeal şi Ramot;
Hy dintre fiii lui Bebai: Iohanan, Hanania, Zabai şi Atlai;
[x/ dintre fiii lui Zatu: Elioenai, Eliaşib, Matania, Ieremot, Zabad şi Aziza;
Uw# dintre fiii lui Elam: Matania, Zaharia, Iehiel, Abdi, Ieremot si Ilie;
vve Dintre cei din Israel: din fiii lui Pareoş: Ramia, Izia, Malchia, Miamin, Eleazar, Malchia şi Benaia;
Tu! Dintre cântăreţi: Eliaşib. Dintre uşieri: Şalum, Telel şi Uri.
at; Dintre leviţi: Iozabad, Şimei, Chelaia (sau Chelita), Petahia, Iuda şi Eliezer.
`s9 dintre fiii lui Paşhur: Elioenai, Maaseia, Ismael, Netaneel, Iozabad şi Eleasa.
Nr dintre fiii lui Harim: Maaseia, Ilie, Şemaia, Iehiel şi Ozia;
;qq Şi dintre fiii lui Imer: Hanani şi Zebadia;
p Şi ei au promis că-şi alungă soţiile; şi fiind vinovaţi, au adus un berbec din turmă ca jertfă pentru vina lor.
Go Şi între fiii preoţilor s-au găsit unii care se căsătoriseră cu femei străine; dintre fiii lui Iosua, fiul lui Ioţadac, şi fraţii săi: Maaseia, Eliezer, Iarib şi Ghedalia.
{no În ziua întâi a lunii întâi, au terminat cu toţi bărbaţii care se căsătoriseră cu femei străine.
rm] Şi copiii captivităţii au făcut aşa. Au ales pe preotul Ezra şi câţiva capi de familii după casele părinteşti, toţi desemnaţi pe numele lor, şi au stat în ziua întâi a lunii a zecea să cerceteze lucrul acesta.
l1 Numai Ionatan, fiul lui Asael, şi Iahzia, fiul lui Ticva, s-au împotrivit acestei hotărâri: şi Meşulam şi levitul Şabtai i-au ajutat.
bk= Să rămână deci toţi conducătorii noştri în locul întregii adunări. Şi toţi cei din cetăţile noastre care s-au căsătorit cu femei străine, să vină la timpuri hotărâte, cu bătrânii şi judecătorii din fiecare cetate, până se va abate de la noi mânia aprinsă a Dumnezeului nostru din cauza întâmplării acesteia.
[j/ Dar poporul este în mare număr, şi este o vreme foarte ploioasă, şi nu putem să stăm afară, aceasta nu este treabă de o zi sau două, căci suntem mulţi care am păcătuit în privinţa aceasta.
_i7 Toată adunarea a răspuns şi a zis cu glas tare: Trebuie să facem cum ai zis!
>hu De aceea, mărturisiţi-vă greşeala înaintea Domnului, Dumnezeul părinţilor voştri, şi faceţi voia Lui: despărţiţi-vă de popoarele ţării şi de femeile străine.
g Şi preotul Ezra s-a sculat şi le-a zis: Aţi păcătuit, căsătorindu-vă cu femei străine, sporind astfel păcatul lui Israel.
f5 Toţi bărbaţii lui Iuda şi ai lui Beniamin s-au strâns la Ierusalim în timp de trei zile. Era a douăzecea zi a lunii a noua. Tot poporul stătea pe locul deschis dinaintea Casei lui Dumnezeu, tremurând din cauza împrejurării aceleia, şi a unei ploi torenţiale.
=es şi că oricui nu va veni în trei zile, după sfatul conducătorilor şi bătrânilor, i se vor lua averile, şi el însuşi va fi exclus din adunarea fiilor captivităţii.
udc Şi au dat de veste în Iuda şi în Ierusalim ca toţi fiii captivităţii să se adune la Ierusalim,
c{ Apoi Ezra a plecat dinaintea Casei lui Dumnezeu şi s-a dus în camera lui Iohanan, fiul lui Eliaşib. Şi când a intrat acolo, n-a mâncat pâine, nici n-a băut apă, pentru că era mâhnit din cauza necredincioşiei celor din captivitate.
,bQ Atunci Ezra s-a sculat şi a pus pe conducătorii preoţilor, leviţilor, şi întregul Israel, să jure că vor face după acest cuvânt. Aşa că au jurat.
zam Scoală-te, căci treaba aceasta este responsabilitatea ta, şi noi suntem cu tine. Fii tare şi lucrează.
f`E De aceea să facem acum un legământ cu Dumnezeul nostru ca să alungăm toate soţiile şi copiii lor, după sfatul domnului meu şi al celor ce se tem de poruncile Dumnezeului nostru. Şi să se facă după Lege.
_ Şi Şecania, fiul lui Iehiel, unul dintre fiii lui Elam, a răspuns şi a zis lui Ezra: Am păcătuit împotriva Dumnezeului nostru, şi ne-am căsătorit cu femei străine, dintre popoarele ţării. Dar cu toate acestea, mai este speranţă pentru Israel.
x^ k În timp ce Ezra se ruga şi mărturisea, plângând şi aplecându-se înaintea Casei lui Dumnezeu, s-a adunat acolo, la el, o mulţime foarte mare de oameni din Israel, bărbaţi, femei şi copii: căci poporul vărsa multe lacrimi.
a]; O, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tu eşti drept; căci astăzi noi suntem o rămăşiţă eliberată Iată-ne înaintea Ta ca nişte vinovaţi, cu toate că nimeni nu poate sta înaintea Ta din această cauză.
~\u să începem iarăşi să călcăm poruncile Tale şi să ne unim prin căsătorie cu popoare care fac astfel de urâciuni? N-ai fi Tu mânios pe noi încât ne-ai nimici, aşa ca să nu fie nici rămăşiţă, nici vreunul care să scape?
a[; Şi după tot ce ni s-a întâmplat din cauza faptelor şi marilor greşeli pe care le-am făcut măcar că Tu, Dumnezeul nostru nu ne-ai pedepsit după fărădelegile noastre, ci ne-ai dai o astfel de salvare,
)ZK De aceea să nu daţi fiicele voastre fiilor lor, nici să nu luaţi fiicele lor pentru fiii voştri, nici să nu căutaţi pacea sau prosperitatea lor niciodată, ca să fiţi tari, şi să mâncaţi bunătatea ţării, şi s-o lăsaţi ca moştenire copiilor voştri pentru vecie.
Y' pe care ni le porunciseşi prin robii Tăi profeţii, zicând: Ţara în care intraţi ca s-o stăpâniţi este o ţară întinată de necurăţiile popoarelor din aceste ţinuturi de urâciunile cu care au umplut-o, de la un capăt la altul, cu necurăţiile lor.
qX[ Şi acum, Dumnezeul nostru, ce să mai zicem noi după aceasta? Căci am părăsit poruncile Tale,
/WW Căci suntem robi, dar Dumnezeul nostru nu ne-a părăsit în captivitatea noastră, ci Şi-a îndreptat spre noi mila înaintea regilor Persiei, ca să ne dea viaţă, ca să putem înălţa Casa Dumnezeului nostru şi să-i ridicăm ruinele, şi să facem un zid în Iuda şi Ierusalim.
.VU Şi acum, pentru un scurt timp, Domnul Dumnezeul nostru, S-a îndurat de noi, lăsându-ne să scape o rămăşiţă şi dându-ne un adăpost în locul Lui cel sfânt, ca Dumnezeul nostru să ne lumineze ochii şi să ne dea puţină reînsufleţire în mijlocul captivităţii noastre.
2U] Din zilele părinţilor noştri, am fost foarte vinovaţi până în ziua de azi; şi din cauza fărădelegilor noastre am fost daţi, noi, regii noştri şi preoţii noştri, în mâinile regilor străini, pradă săbiei, captivităţii, jafului şi ruşinii care ne acoperă astăzi faţa.
qT[ şi am zis: O! Dumnezeul meu, sunt uluit şi mi-e ruşine să-mi ridic faţa spre Tine, Dumnezeul meu; căci fărădelegile noastre s-au înmulţit deasupra capetelor noastre şi greşelile noastre au crescut până la ceruri.
2S] Şi la jertfa de seară m-am sculat din umilirea mea, cu hainele şi mantaua sfâşiate, am căzut în genunchi, şi am întins mâinile spre Domnul Dumnezeul meu,
BR} Atunci s-au strâns la mine toţi cei ce tremurau la cuvintele Dumnezeului lui Israel, din cauza păcatului celor captivi. Şi eu am stat jos îngrozit până la jertfa de seară.
Q/ Şi când am auzit lucrul acesta, mi-am sfâşiat hainele şi mantaua, mi-am smuls părul din cap şi din barbă, şi am stat jos îngrozit.
P căci şi-au luat soţii din fiicele lor pentru ei şi pentru fiii lor, aşa că au amestecat sămânţa sfântă cu popoarele ţărilor acestora. Şi mâinile prinţilor şi ale conducătorilor au fost cele dintâi în necredincioşia aceasta.
RO  După ce s-a sfârşit lucrul acesta, conducătorii s-au apropiat de mine, zicând: Poporul lui Israel, şi preoţii, şi leviţii nu s-au despărţit de popoarele acestor ţări, şi au făcut urâciunile lor, ale canaaniţilor, hetiţilor, fereziţilor, iebusiţilor, amoniţilor, moabiţilor, egiptenilor şi amoriţilor;
N'$Au dat poruncile regelui, guvernatorilor regelui şi guvernatorilor de dincoace de Râu, şi ei au ajutat poporul şi Casa lui Dumnezeu.
+MO#Copiii celor captivi, care au ieşit din exil, au adus ardere-de-tot Dumnezeului lui Israel, doisprezece viţei pentru tot Israelul, nouăzeci şi şase de berbeci, şaptezeci şi şapte de miei, doisprezece ţapi ca jertfă pentru păcat, toate acestea erau o ardere-de-tot Domnului.
hLI"Totul a fost numărat şi cântărit, şi toată greutatea a fost scrisă cu acea ocazie.
K#!Şi în ziua a patra, argintul şi aurul şi vasele au fost cântărite în Casa Dumnezeului nostru, de mâna lui Meremot fiul lui Urie, preotul. Şi cu el era Eleazar, fiul lui Fineas; şi cu ei era Iozabad, fiul lui Iosua, şi Noadia, fiul lui Binui, leviţii.
HJ  Şi am venit la Ierusalim, şi am rămas acolo trei zile.
`I9Am plecat de la râul Ahava, ca să ne ducem la Ierusalim, în a Douăsprezecea zi a lunii întâi. Mâna Dumnezeului nostru a fost peste noi şi ne-a păzit de mâna duşmanului şi de orice piedică pe drum.
H+Şi preoţii şi leviţii au primit greutatea argintului, aurului şi a vaselor, ca să le ducă la Ierusalim în Casa Dumnezeului nostru.
dGAFiţi atenţi şi păziţi-le, până ce le veţi cântări înaintea conducătorilor preoţilor şi înaintea leviţilor şi înaintea capilor de familii ai lui Israel, la Ierusalim, în magaziile Casei Domnului.
2F]Şi le-am zis: Voi sunteţi sfinţi pentru Domnul, şi vasele sunt sfinte; şi argintul şi aurul sunt dar de bunăvoie Domnului, Dumnezeului părinţilor voştri.
Eydouăzeci de pahare de aur de o mie de dariei, şi două vase de bronz strălucitor, tot atât de scump ca aurul.
"D=Am cântărit în mâinile lor şase sute cincizeci de talanţi de argint, şi unelte de argint de o sută de talanţi, o sută de talanţi de aur,
RCŞi le-am cântărit argintul, şi aurul, şi uneltele, date în dar pentru Casa Dumnezeului nostru de rege şi sfătuitorii lui, de conducătorii lui şi de toţi cei din Israel prezenţi acolo.
uBcApoi am ales doisprezece conducători dintre preoţi, pe Şerebia, Haşabia, şi zece din fraţii lor.
`A9Pentru aceasta am postit şi am chemat pe Dumnezeul nostru. Şi El ne-a ascultat.
6@eMi-era ruşine să cer regelui o ceată de ostaşi şi de călăreţi, ca să ne ajute împotriva duşmanului pe drum, căci vorbisem regelui, zicând: Mâna Dumnezeului nostru este, spre binele lor, peste toţi cei care-L caută, dar puterea şi mânia Lui sunt peste toţi cei ce-L părăsesc.
T?!Acolo, la râul Ahava, am vestit un post, ca să ne smerim înaintea Dumnezeului nostru, sa căutăm de la El o cale dreaptă pentru noi, şi pentru copiii noştri, şi pentru tot ce era al nostru.
>>uşi dintre slujitorii templului, pe care David şi conducătorii îi puseseră în slujba leviţilor, două sute douăzeci de slujitori ai templului, toţi desemnaţi pe nume.
m=Spe Haşabia, şi cu el pe Isaia, dintre fiii lui Merari, fraţii săi şi fiii lor, douăzeci;
a<;Şi, fiindcă mâna cea bună a Dumnezeului nostru era peste noi, ne-au adus pe Serebia, bărbat înţelept dintre fiii lui Mahli, fiul lui Levi, fiul lui Israel, şi cu el pe fiii şi fraţii lui, optsprezece;
i;KI-am trimis la conducătorul Ido, care locuia la Casifia, şi le-am spus ce să spună lui Ido şi fraţilor săi, slujitori ai templului care erau la Casifia, ca să ne aducă slujitori pentru Casa Dumnezeului nostru.
4:aAtunci am trimis să cheme pe conducătorii Eliezer, Ariei, Şemaia, Elnatan, Iarib, Elnatan, Natan, Zaharia şi Meşulam şi pe învăţătorii Ioiarib şi Elnatan.
<9qI-am strâns la râul care curge spre Ahava şi am întins acolo tabăra trei zile. Am căutat între popor şi preoţi şi n-am găsit acolo pe nici unul din fiii lui Levi.
V8%din fiii lui Bigvai, Utai şi Zabud, şi cu ei şaptezeci de bărbaţi.
7 din fiii lui Adonicam, cei din urmă, ale căror nume iată-le: Elifelet, Ieiel şi Şemaia, şi cu ei şaizeci de bărbaţi;
^65 din fiii lui Azgad, Iohanan fiul lui Hacatan, şi cu el o sută zece bărbaţi;
d5A din fiii lui Bebai, Zaharia fiul lui Bebai, şi cu el douăzeci şi opt de bărbaţi;
`49 din fiii lui Şelomit, fiul lui Iosifia, şi cu el o sută şaizeci de bărbaţi;
e3C din fiii lui Ioab, Obadia fiul lui Iehiel, şi cu el două sute optsprezece bărbaţi;
e2Cdin fiii lui Şefatia, Zebadia fiul lui Micael, şi cu el optzeci de mii de bărbaţi;
X1)din fiii lui Elam, Isaia fiul Ataliei, şi cu el şaptezeci de bărbaţi;
[0/din fiii lui Adin, Ebed, fiul lui Ionatan, şi cu el cincizeci de bărbaţi;
Z/-din fiii lui Şecania, fiul lui Iahaziel, şi cu el trei sute de bărbaţi;
f.Edin fiii lui Pahat-Moab, Elioenai, fiul lui Zerahia, şi cu el două sute de bărbaţi;
-din fiii lui Şecania: din fiii lui Pareoş, Zaharia, şi cu el o sută cincizeci de bărbaţi înscrişi după genealogia lor;
f,EDin fiii lui Fineas, Gherşom; din fiii lui Itamar, Daniel; din fiii lui David, Hatuş;
z+ oIată capii de familii şi genealogia celor ce s-au urcat cu mine din Babilon, sub domnia regelui Artaxerxe.
* şi a îndreptat asupra mea bunăvoinţa regelui, a sfătuitorilor săi, şi a tuturor conducătorilor puternici ai lui! Întărit de mâna Domnului Dumnezeului meu, care este asupra mea, am strâns pe conducătorii lui Israel, ca să plece cu mine.
+)OBinecuvântat să fie Domnul Dumnezeul părinţilor noştri, care a pregătit inima regelui ca să slăvească astfel Casa Domnului care este în Ierusalim,
?(wOricine nu va împlini întocmai Legea Dumnezeului tău şi legea regelui să fie judecat, fie pentru moarte, fie pentru exil, pentru confiscarea averii sau pentru închisoare.
'3Şi tu, Ezra, după înţelepciunea Dumnezeului tău, care este în mâna ta, pune judecători şi conducători care să facă dreptate la tot poporul de dincolo de Râu, tuturor celor ce cunosc legile Dumnezeului tău, şi adu-le la cunoştinţă celor ce nu le cunosc.
& Vă facem cunoscut că nu puteţi pune nici bir, nici impozite, nici vamă de trecere, peste nici unul dintre preoţi, dintre leviţi, dintre cântăreţi, dintre uşieri, dintre slujitorii templului şi dintre slujitorii acestei Case a lui Dumnezeu.
T%!Tot ce este poruncit de Dumnezeul cerurilor să se facă întocmai pentru Casa Dumnezeului cerurilor, pentru ca să nu vină mânia Lui asupra împărăţiei, asupra regelui şi asupra fiilor săi.
~~M}|w{{LzuyxSw=Cmm9g%J9 şi fraţii lor care făceau slujba casei, opt sute patruzeci şi doi; şi Adaia, fiul lui Ieroham, fiul lui Pelalia, fiul lui Amţi, fiul lui Zaharia, fiul lui Paşhur, fiul lui Malchia,
8 Seraia, fiul lui Hilchia, fiul lui Meşulam, fiul lui Ţadoc, fiul lui Meraiot, fiul lui Ahitub, supraveghetorul Casei lui Dumnezeu,
?7y Dintre preoţi: Iedaia, fiul lui Ioiarib, Iachin,
6y Şi Ioel, fiul lui Zicri era conducătorul lor; şi Iuda, fiul lui Senua, era al doilea conducător al cetăţii.
K5 Şi după el, Gabai şi Salai, nouă sute douăzeci şi opt.
/4W Şi aceştia sunt fiii lui Beniamin: Salu, fiul lui Meşulam, fiul lui Ioed, fiul lui Pedaia, fiul lui Colaia, fiul lui Maaseia, fiul lui Itiel, fiul lui Isaia.
~3u Toţi fiii lui Pereţ care s-au stabilit în Ierusalim au fost patru sute şaizeci şi opt de bărbaţi viteji.
2! şi Maaseia, fiul lui Baruc, fiul lui Col-Hoze, fiul lui Hazaia, fiul lui Adaia, fiul lui Ioiarib, fiul lui Zaharia, fiul lui Siloni.
r1] Şi în Ierusalim au locuit unii dintre fiii lui Iuda, şi dintre fiii lui Beniamin. Dintre fiii lui Iuda: Ataia, fiul lui Ozia, fiul lui Zaharia, fiul lui Amaria, fiul lui Şefatia, fiul lui Mahalaleel, dintre fiii lui Pereţ;
z0m Iată conducătorii ţinutului care au locuit în Ierusalim. Dar în cetăţile lui Iuda a locuit fiecare în proprietatea lui, în cetăţile lor, Israel, preoţii, şi leviţii, şi slujitorii templului, şi fiii robilor lui Solomon.
q/[ Şi poporul a binecuvântat pe toţi cei ce s-au oferit de bunăvoie să locuiască în Ierusalim.
M.  Şi conducătorii poporului s-au stabilit la Ierusalim. Restul poporului a tras la sorţi, pentru ca unul din zece să locuiască în Ierusalim, cetatea sfântă, şi nouă în alte cetăţi.
-/ 'Căci copiii lui Israel şi fiii lui Levi vor aduce în magaziile acestea darurile de grâu, de must, şi de untdelemn; acolo sunt uneltele sanctuarului, şi acolo stau preoţii care fac slujba, uşierii, şi cântăreţii. Şi nu vom părăsi Casa Dumnezeului nostru.
A,{ &Şi preotul, fiul lui Aaron să fie cu leviţii, când leviţii vor lua zeciuială: şi leviţii să aducă zeciuială la Casa Dumnezeului nostru, în magaziile casei vistieriei.
q+[ %şi să aducem cele dintâi roade din plămădeală, şi darurile noastre de mâncare, şi din roadele tuturor pomilor, din must şi din untdelemn, la preoţi, în magaziile Casei lui Dumnezeu; şi să dăm zeciuială din pământul nostru leviţilor, pe care trebuie s-o ia ei înşişi în toate cetăţile aşezate pe pământurile pe care le lucrăm.
* $de asemenea pe întâii-născuţi ai fiilor noştri, şi ai vitelor noastre, cum este scris în Lege, pe întâii-născuţi ai vacilor şi oilor noastre, să-i aducem la Casa Dumnezeului nostru, la preoţii care fac slujba în Casa Dumnezeului nostru;
)7 #şi să aducem cele dintâi roade ale pământului nostru, şi cele dintâi roade din toate roadele tuturor pomilor, an de an, la Casa Domnului;
#(? "Şi am tras la sorţi, preoţi, leviţi, şi popor, pentru lemnele care trebuiau aduse în fiecare an, ca dar la Casa Dumnezeului nostru, după casele noastre părinteşti, la timpuri hotărâte, ca să fie arse pe altarul Domnului Dumnezeului nostru, cum este scris în Lege;
p'Y !pentru pâinile pentru punere înainte, şi pentru darul de mâncare necurmat, şi pentru arderea-de-tot neîncetată, din zilele de Sabat, din zilele de lună nouă şi din zilele de sărbători, şi pentru lucrurile sfinte, şi pentru jertfele pentru păcat ca să facă ispăşire pentru Israel, şi pentru tot ce se face în Casa Dumnezeului nostru.
& Am luat asupra noastră îndatorirea să dăm a treia parte dintr-un siclu pe an pentru slujba Casei Dumnezeului nostru,
% şi dacă popoarele ţării aduc mărfuri sau altceva de vânzare în ziua Sabatului, să nu cumpăraţi de la ei în Sabat, sau într-o zi de sărbătoare; şi să lăsăm nelucrat pământul în al şaptelea an, şi să nu cerem plata nici unei datorii.
$y şi să nu dăm pe fiicele noastre după popoarele ţării, nici să nu luăm pe fiicele lor pentru fiii noştri;
?#w s-au unit cu fraţii lor, cu cei mai de vază dintre ei, şi au promis cu jurământ, şi au jurat să umble în Legea lui Dumnezeu, care fusese dată prin Moise, robul lui Dumnezeu, şi să păzească şi să împlinească toate poruncile Domnului, Stăpânului nostru, şi orânduielile şi legile Lui;
"5 Şi restul poporului, preoţii, leviţii, uşierii, cântăreţii, slujitorii templului şi toţi cei ce se despărţiseră de popoarele ţărilor, ca să urmeze Legea lui Dumnezeu, soţiile lor, fiii lor, şi fiicele lor, toţi cei care aveau cunoştinţă şi pricepere
"!? Maluc, Harim, Baana.
; Ahia, Hanan, Anan,
'I Rehum, Haşabna, Maaseia,
&G Haloheş, Pilha, Şobec,
%E Hosea, Hanania, Haşub,
$C Pelatia, Hanan, Anaia,
)M Meşezabeel, Ţadoc, Iadua,
(K Magpiaş, Meşulam, Hezir,
#A Harif, Anatot, Nebai,
$C Hodia, Haşum, Beţai,
"? Ater, Ezechia, Azur,
#A Adonia, Bigvai, Adin,
!= Buni, Azgad, Bebai,
N Conducătorii poporului: Pareoş, Pahat-Moab, Elam, Zatu, Bani,
"? Hodia, Bani, Beninu.
(K Zacur, Şerebia, Şebania,
$C Mica, Rehob, Haşabia,
H şi fraţii lor, Şebania, Hodia, Chelita, Pelaia, Hanan;
]3 Şi leviţii: Iosua, fiul lui Azania, Binui, dintre fiii lui Henadad, Cadmiel;
=u Maazia, Bilgai, Şemaia: aceştia erau preoţi.
& G Meşulam, Abia, Miiamin,
& G Daniel, Ghineton, Baruc,
% E Harim, Meremot, Obadia,
& G Hatuş, Şebania, Maluc,
' I Paşhur, Amaria, Malchia,
*O şi Seraia, Azaria, Ieremia,
f G Iată pe cei ce şi-au pus pecetea: guvernatorul Neemia, fiul lui Hacalia, şi Zedechia,
(I &Şi pentru toate acestea facem un legământ, şi îl scriem; şi conducătorii noştri, leviţii noştri, şi preoţii noştri şi-au pus pecetea pe el.
pY %Şi el îşi înmulţeşte roadele pentru regii cărora ne-ai supus din cauza păcatelor noastre; ei au putere, după plăcerea lor, asupra trupurilor noastre, şi asupra vitelor noastre, şi suntem într-o mare strâmtorare!
%C $Iată, suntem sclavi astăzi, şi iată-ne sclavi pe pământul pe care l-ai dat părinţilor noştri, ca să mănânce roadele şi bunătăţile lui!
`9 #Căci nu Te-au slujit în împărăţia lor, în mijlocul multelor bunătăţi pe care li le dădeai, şi în ţara întinsă şi roditoare pe care le-o dăduseşi, nici nu s-au întors de la faptele lor rele.
V% "Nici regii noştri, conducătorii noştri, preoţii noştri, nici părinţii noştri n-au ţinut Legea, nici n-au ascultat de poruncile şi mărturiile Tale, pe care le-ai mărturisit împotriva lor.
~u !Tu ai fost drept în tot ce ni s-a întâmplat, căci Tu Te-ai purtat cu credincioşie, iar noi am făcut rău.
q[ De aceea acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeule mare, puternic şi înfricoşător, care ţii legământul şi bunătatea, nu privi ca puţin lucru toate suferinţele prin care am trecut noi, regii noştri, conducătorii noştri, preoţii noştri, profeţii noştri, părinţii noştri şi tot poporul Tău, din zilele regilor Asiriei până în ziua de azi.
 Dar în marile Tale îndurări, nu i-ai nimicit, nici nu i-ai părăsit, căci Tu eşti un Dumnezeu milos şi îndurător.
=~s Tu i-ai răbdat astfel mulţi ani, şi ai mărturisit împotriva lor prin Duhul Tău, prin profeţi, şi tot n-au ascultat. De aceea i-ai dat în mâna unor popoare Străine.
e}C Şi ai mărturisit împotriva lor, ca să-i aduci din nou la Legea Ta; dar ei au persistat în îngâmfarea lor, şi n-au ascultat de poruncile Tale, ci au păcătuit împotriva orânduielilor Tale, pe care dacă omul le împlineşte, va trăi prin ele, şi Ţi-au întors spatele cu îndărătnicie, şi-au înţepenit gâtul şi n-au auzit.
)|K Dar după ce au avut odihnă, au început iarăşi să facă rău înaintea Ta. De aceea i-ai lăsat în mâinile duşmanilor lor, care i-au stăpânit. Dar când s-au întors şi au strigat către Tine, Tu i-ai auzit din cer, şi, în marea Ta îndurare, i-ai scăpat de multe ori.
{ De aceea i-ai dat în mâinile duşmanilor lor, care i-au oprimat. Şi în timpul necazului lor, când au strigat către Tine, i-ai auzit din ceruri, şi, în mila Ta cea mare, le-ai dat eliberatori care i-au scăpat din mâinile duşmanilor lor.
sz_ Totuşi ei au fost neascultători şi s-au răzvrătit împotriva Ta. Au aruncat Legea Ta în spatele lor, au ucis pe profeţii Tăi care mărturiseau împotriva lor, ca să-i întoarcă la Tine; şi au făcut mari nedreptăţi.
&yE Au luat cetăţi fortificate şi pământuri roditoare, şi au stăpânit case pline de tot felul de bunătăţi, puţuri săpate, vii, măslini şi pomi roditori din belşug; au mâncat, s-au săturat, s-au îngrăşat şi au trăit în desfătări, prin bunătatea Ta cea mare.
kxO Şi fiii lor au intrat şi au luat ţara în stăpânire; şi ai umilit înaintea lor pe locuitorii ţării, canaaniţii, şi i-ai dat în mâinile lor, cu regii lor şi cu popoarele ţării, ca să le facă ce le place.
w% Le-ai înmulţit copiii ca stelele cerului, şi i-ai adus în ţara despre care ai spus părinţilor lor că o vor lua în stăpânire.
Pv Mai mult, le-ai dat împărăţii şi popoare, ale căror ţinuturi le-ai împărţit între ei, şi au stăpânit ţara lui Sihon, ţara regelui Hesbonului, şi ţara lui Og, regele Basanului.
u7 Patruzeci de ani ai avut grijă de ei în deşert, şi n-au dus lipsă de nimic, hainele nu li s-au învechit, şi picioarele nu li s-au umflat.
t- Le-ai dat Duhul Tău cel bun ca să-i înveţe, şi n-ai îndepărtat mana Ta de la gura lor, şi le-ai dat apă să-şi potolească setea.
gsG în îndurările Tale fără margini, nu i-ai părăsit în deşert, şi stâlpul de nor n-a încetat să-i călăuzească ziua pe drum, nici stâlpul de foc să le lumineze noaptea drumul pe care aveau să-l urmeze.
4ra Nici chiar atunci când şi-au făcut un viţel turnat şi au zis: Acesta este dumnezeul tău care te-a scos din Egipt!, şi au făcut mari batjocuri faţă de Tine,
mqS n-au vrut să asculte, nici n-au luat aminte la minunile pe care le-ai făcut între ei; ci şi-au înţepenit gâtul, şi în răzvrătirea lor şi-au pus un conducător ca să se întoarcă în captivitatea lor. Dar Tu eşti un Dumnezeu gata să ierţi, îndurător şi plin de har, încet la mânie, şi bogat în bunătate. Şi nu i-ai părăsit.
opW Dar părinţii noştri s-au îngâmfat, şi-au înţepenit gâtul şi n-au urmat poruncile Tale,
No Şi le-ai dat pâine din ceruri Când le era foame, şi ai scos apă din stâncă atunci când le era sete, şi le-ai spus să intre în stăpânirea ţării pe care ai jurat că le-o vei da.
n Şi le-ai făcut cunoscut Sabatul Tău cel sfânt, şi le-ai dat prin robul Tău Moise porunci, învăţături şi o lege.
m' Te-ai coborât pe Muntele Sinai, le-ai vorbit din ceruri, şi Ic-ai dat judecăţi drepte, legi adevărate, rânduieli şi porunci bune.
l3 I-ai călăuzit ziua printr-un stâlp de nor; şi noaptea printr-un stâlp de foc, ca să le dai lumină pe drumul pe care aveau să-l urmeze.
3k_ Ai despărţit marea înaintea lor şi au trecut pe uscat prin mijlocul mării: dar ai prăbuşit în adânc, ca o piatră în fundul apelor, pe cei ce-i urmăreau.
j) Şi ai făcut semne şi minuni împotriva lui Faraon, şi împotriva tuturor slujitorilor lui, şi împotriva întregului popor din ţara lui, pentru că ştiai că s-au purtat cu îngâmfare faţă de părinţii noştri; şi Ţi-ai făcut un Nume, cum se vede azi.
si_ Şi Tu ai văzut necazul părinţilor noştri în Egipt şi le-ai auzit strigătele la Marea Roşie.
h Tu ai găsit inima lui credincioasă înaintea Ta şi ai făcut un legământ cu el că vei da seminţei lui ţara canaaniţilor, hetiţilor, amoriţilor, fereziţilor, iebusiţilor şi ghirgasiţilor. Şi Ţi-ai împlinit cuvintele, căci eşti drept.
}gs Tu, Doamne, Dumnezeule, care l-ai ales pe Avram şi l-ai scos din Ur, din Caldeea, şi i-ai pus numele Avraam.
kfO Tu, Doamne, numai Tu ai făcut cerul, cerul cerurilor şi toată oştirea lor, pământul şi tot ce este pe el, mările şi tot ce cuprind ele; şi Tu dai viaţă tuturor, şi oştirea cerului se închină înaintea Ta.
:em Şi leviţii, Iosua, Cadmiel, Bani, Haşabnia, Şerebia, Hodia, Şebania şi Petahia au zis: Ridicaţi-vă şi binecuvântaţi pe Domnul Dumnezeul vostru, din veşnicie în veşnicie! Binecuvântat să fie Numele Tău cel glorificat, care este mai presus de orice binecuvântare şi de orice laudă!
/dW Apoi Iosua, Bani, Cadmiel, Şebania, Buni, Şerebia, Bani, şi Chenani s-au urcat pe scaunul leviţilor şi au strigat cu glas tare către Domnul Dumnezeul lor.
tca Şi au stat în picioare în locurile lor, şi au citit în cartea Legii Domnului Dumnezeului lor, o a patra parte din zi; şi o altă a patra parte din zi şi-au mărturisit păcatele şi s-au închinat Domnului Dumnezeului lor.
b3 Şi naţiunea lui Israel s-a despărţit de toţi străinii, şi au stat şi au mărturisit păcatele lor şi fărădelegile părinţilor lor.
*a O În a douăzeci şi patra zi a aceleiaşi luni, fiii lui Israel s-au adunat, îmbrăcaţi în saci şi presăraţi cu ţărână, pentru ţinerea unui post.
h`IŞi în fiecare zi, din cea dintâi zi până la cea din urmă, au citit în cartea Legii lui Dumnezeu. Şi au ţinut sărbătoarea şapte zile, iar în ziua a opta a fost o adunare de sărbătoare, cum este poruncit.
_ Şi toată adunarea celor ce se întorseseră din captivitate a făcut corturi, şi au locuit în corturi. Din vremea lui Iosua, fiul lui Nun, până în ziua de azi, nu mai făcuseră copiii lui Israel aşa ceva. Şi acolo a fost foarte mare veselie.
^yAşa tot poporul s-a dus şi a adus ramuri, şi au făcut corturi, fiecare pe acoperişul caselor lor, în curţile lor, în curţile Casei lui Dumnezeu, pe locul deschis dinaintea Porţii Apelor şi pe locul deschis de la Poarta lui Efraim.
E]Şi că ei trebuie să anunţe şi să răspândească vestea aceasta în toate cetăţile lor, şi la Ierusalim, zicând: Duceţi-vă la munte şi aduceţi ramuri de măslin, ramuri de măslin sălbatic, ramuri de mirt, ramuri de palmier, şi ramuri de copaci stufoşi, ca să faceţi corturi, cum este scris.
+\OŞi au găsit scris în Lege că Domnul poruncise prin Moise că fiii lui Israel trebuie să locuiască în corturi în timpul sărbătorii lunii a şaptea.
#[? Şi a doua zi, capii de familie din tot poporul, preoţii şi leviţii s-au strâns la cărturarul Ezra, ca să se adâncească în cuvintele Legii.
2Z] Şi tot poporul s-a dus să mănânce şi să bea, şi au trimis porţii şi altora, şi s-au înveselit mult, căci înţelesesem cuvintele pe care le spuseseră.
~Yu Astfel leviţii potoleau pe tot poporul, zicând: Tăceţi, căci ziua aceasta este sfântă; nu vă mâhniţi!
X Apoi el le-a zis: Duceţi-vă, mâncaţi ce este gras, şi beţi ce este dulce, şi trimiteţi porţii şi celor ce n-au nimic pregătit, căci ziua aceasta este sfântă pentru Domnul; nu vă mâhniţi căci bucuria Domnului este tăria voastră.
.WU Şi Neemia, care era guvernatorul, preotul şi cărturarul Ezra şi leviţii care învăţau pe popor, au zis întregului popor: Ziua aceasta este sfântă pentru Domnul Dumnezeul vostru; nu vă văitaţi, nici să nu plângeţi! Căci tot poporul plângea când a auzit cuvintele Legii.
V%Şi ei citeau tare şi clar din cartea Legii lui Dumnezeu şi-i arătau înţelesul, aşa ca să-i ajute să înţeleagă ce citiseră.
@UyŞi Iosua, Bani, Şerbia, amin, Acub, Şabetai, Hodia, Maaseia, Chelita, Azaria, Iozabad, Hanan, Pelaia şi leviţii lămureau poporului Legea, şi poporul stătea la locul lui.
[T/Şi Ezra a binecuvântat pe Domnul Dumnezeul cel mare, şi iot poporul a răspuns, ridicând mâinile: Amin! Amin! Şi şi-au plecat capetele şi s-au închinat înaintea Domnului, cu feţele la pământ.
+SOŞi Ezra a deschis cartea înaintea întregului popor, căci el era mai sus decât tot poporul. Şi Când a deschis-o, tot poporul s-a ridicat în picioare,
RŞi cărturarul Ezra stătea pe un scaun de lemn, pe care l-au făcut cu prilejul acesta. Şi lângă el, la dreapta, stăteau Matitia, Şema, Anaia, Urie, Hilchia şi Maaseia, si la stânga: Pedaia, Mişael, Malchia, Haşum, Haşbadana, Zaharia şi Meşulam.
QŞi el a citit de dimineaţa devreme până la amiază, pe locul deschis dinaintea Porţii Apelor, în prezenţa bărbaţilor şi femeilor si a celor ce erau în stare s-o înţeleagă. Tot poporul a fost cu luare aminte la citirea cărţii Legii.
+POŞi preotul Ezra a adus Legea înaintea adunării, bărbaţi şi femei, şi toţi cei ce erau în stare s-o înţeleagă. Era întâia zi a lunii a şaptea.
O 9Şi când a venit luna a şaptea, fiii lui Israel erau în cetăţile lor. Şi tot poporul s-a strâns ca un singur om pe locul deschis dinaintea Porţii Apelor. Şi au zis cărturarului Ezra să meargă să ia cartea Legii lui Moise, pe care Domnul o poruncise lui Israel.
N1IPreoţii şi leviţii, uşierii, cântăreţii, şi oamenii din popor, slujitorii templului şi tot Israelul s-au aşezat în cetăţile lor.
'MGHŞi ceea ce a dat restul poporului erau douăzeci de mii de dariei de aur, două mii de mine de argint şi şaizeci şi şapte de veşminte preoţeşti.
L1GŞi unii dintre capii de familie au dat în vistieria lucrării douăzeci de mii de drahme de aur şi două mii două sute de mine de argint.
IK FŞi unii dintre capii de familie au făcut daruri pentru lucrare. Guvernatorul a dat vistieriei o mie de drahme de aur, cincizeci de potire, cinci sute treizeci de veşminte preoţeşti.
cJ?Ecămilele, patru sute treizeci şi cinci; măgarii, şase mii şapte sute douăzeci.
jIMDCaii lor erau şapte sute treizeci şi şase; iar catârii, două sute patruzeci şi cinci,
@HyCpe lângă sclavii şi sclavele lor, în număr de şapte mii trei sute treizeci şi şapte. Printre ei se aflau două sute patruzeci şi cinci de cântăreţi şi cântăreţe.
XG)BAdunarea întreagă era de patruzeci şi două de mii trei sute şaizeci,
FAŞi guvernatorul le-a spus să nu mănânce din lucrurile preasfinte până ce un preot va întreba pe Urim şi Tumim.
E)@Aceştia şi-au căutat cartea genealogiei lor, dar n-au găsit-o. De aceea au fost consideraţi necuraţi şi daţi afară din preoţie.
@Dy?Şi dintre preoţi: fiii lui Hobaia, fiii lui Hacoţ, fiii lui Barzilai, care a luat de soţie pe una dintre fiicele lui Barzilai, galaaditul, şi a fost numit după numele lor.
^C5>Fiii lui Delaia, fiii lui Tobia, fiii lui Necoda, şase sute patruzeci şi doi.
PB=Şi aceştia sunt cei ce au plecat din Tel-Melah, din Tel-Harşa, din Cherub-Adon şi din Imer, şi care n-au putut să-şi arate casa părintească şi originea ca dovadă că erau din Israel.
lAQ]@3;fiii lui Şefatia, fiii lui Hatil, fiii lui Pocheret-Haţebaim, fiii lui Amon.
??y:fiii lui Iaala, fiii lui Darcon, fiii lui Ghidei,
]>39Copiii robilor lui Solomon: fiii lui Sotai, fiii lui Soferet, fiii lui Perida,
0=[8fiii lui Neţiah, fiii lui Hatifa.
?<y7fiii lui Barcos, fiii lui Sisera, fiii lui Tamah,
A;}6fiii lui Baţlit, fiii lui Mehida, fiii lui Harşa,
@:{5fiii lui Bacbuc, fiii lui Hacufa, fiii lui Harhur,
B94fiii lui Besai, fiii lui Mehunim, fiii lui Nefişim,
<8s3fiii lui Gazam, fiii lui Uza, fiii lui Paseah,
?7y2fiii lui Reaia, fiii lui Reţin, fiii lui Necoda,
>6w1fiii lui Hanan, fiii lui Ghidei, fiii lui Gahar,
@5{0fiii lui Lebana, fiii lui Hagaba, fiii lui Salmai,
<4s/fiii lui Cheros, fiii lui Sia, fiii lui Padon,
V3%.Slujitorii templului: fiii lui Ţiha, fiii lui Hasufa, fiii lui Tabaot,
2!-Uşierii: fiii lui Şalum, fiii lui Ater, fiii lui Talmon, fiii lui Acub, fiii lui Hatita, fiii lui Şobai, o sută treizeci şi opt.
G1,Cântăreţii: fiii lui Asaf, o sută patruzeci şi opt.
b0=+Leviţii: fiii lui Iosua, ai lui Cadmiel, din fiii lui Hodva, şaptezeci şi patru.
3/a*Fiii lui Harim, o mie şaptesprezece.
G.)Fiii lui Paşhur, o mie două sute patruzeci şi şapte.
5-e(Fiii lui Imer, o mie cincizeci şi doi.
],3'Preoţii: fiii lui Iedaia, din casa lui Iosua, nouă sute şaptezeci şi trei.
;+q&Fiii lui Senaa, trei mii nouă sute treizeci.
J* %Fiii lui Lod, Hadid şi Ono, şapte sute douăzeci şi unu.
>)w$Fiii lui Ierihon, trei sute patruzeci şi cinci.
2(_#Fiii lui Harim, trei sute douăzeci.
K'"Copiii celuilalt Elam, o mie două sute cincizeci şi patru.
?&y!Bărbaţii din celălalt Nebo, cincizeci şi doi.
K% Bărbaţii din Betel şi din Ai, o sută douăzeci şi trei.
?$yBărbaţii din Micmas, o sută douăzeci şi doi.
K#Bărbaţii din Rama şi Gheba, şase sute douăzeci şi unu.
a";Bărbaţii din Chiriat-Iearim, Chefira şi Beerot, şapte sute patruzeci şi trei.
? yBărbaţii din Anatot, o sută douăzeci şi opt.
NBărbaţii din Betleem şi din Netofa, o sută optzeci şi opt.
3aFiii lui Gabaon, nouăzeci şi cinci.
2_Fiii lui Harif, o sută doisprezece.
=uFiii lui Beţai, trei sute douăzeci şi patru.
;qFiii lui Haşum, trei sute douăzeci şi opt.
H Fiii lui Ater din familia lui Ezechia, nouăzeci şi opt.
<sFiii lui Adin, şase sute Cincizeci şi cinci.
<sFiii lui Bigvai, două mii şaizeci li şapte.
@{Fiii lui Adonicam, şase sute şaizeci şi şapte.
EFiii lui Azgad, două mii trei sute douăzeci şi doi.
;qFiii lui Bebai, şase sute douăzeci şi opt.
;qFiii lui Binui, şase sute patruzeci şi opt.
3aFiii lui Zacai, şapte sute şaizeci.
:o Fiii lui Zatu, opt sute patruzeci şi cinci.
B Fiii lui Elam, o mie două sute cincizeci şi patru.
gG Fiii lui Pahat-Moab, din fiii lui Iosua şi ai lui Ioab, două mii opt sute optsprezece.
:o Fiii lui Arah, şase sute cincizeci şi doi.
>w Fiii lui Şefatia, trei sute şaptezeci şi doi.
F Fiii lui Pareoş, două mii o sută şaptezeci şi doi.
4 acare au venit cu Zorobabel, Iosua, Neemia, Azaria, Raamia, Nahamani, Mardoheu, Bilşan, Misperet, Bigvai, Nehum, Baana. Numărul bărbaţilor din poporul lui Israel:
c ?Aceştia sunt copiii din ţară, care s-au întors din captivitate, din aceia pe care îi luase captivi Nebucadneţar, regele Babilonului, şi care s-au întors la Ierusalim şi în Iuda, fiecare în cetatea lui,
x iŞi Dumnezeul meu mi-a pus în inimă să adun pe mai-mari, pe conducători şi pe popor, ca să-i număr după genealogia lor. Şi am găsit o carte cu genealogiile celor ce se urcaseră întâi din exil, şi am găsit scris în ea:
x iAcum cetatea era încăpătoare şi mare, dar erau puţini locuitori în ea, şi nu erau case construite.
}şi le-am zis: Să nu se deschidă porţile Ierusalimului înainte de căldura soarelui, şi uşile să fie închise cu încuietorile, în faţa voastră. Locuitorii Ierusalimului să facă de gardă, fiecare la locul lui, înaintea casei lui.
PAm pus pe fratele meu Hanani şi pe Hanania, comandantul cetăţii, să aibă grijă de Ierusalim, căci el era un om care întrecea pe mulţi prin credincioşia şi prin frica lui de Dumnezeu,
 }După ce zidul a fost zidit şi am pus uşile, uşierii, cântăreţii şi leviţii au fost puşi în slujbele lor.
-Ba vorbeau despre faptele lui bune chiar şi în faţa mea, şi-i spuneau cuvintele mele. Tobia trimitea scrisori ca să mă înfricoşeze.
MCăci mulţi din Iuda erau legaţi cu el prin jurământ, pentru că era ginerele lui Şecania, fiul lui Arah, şi fiul său Iohanan luase de soţie pe fiica lui Meşulam, fiul lui Berechia.
|qÎn acele zile unii nobili din Iuda au trimis multe scrisori lui Tobia, şi primeau şi ei scrisori de la el.
I Când au auzit toţi duşmanii noştri, toate popoarele dimprejurul nostru s-au temut; şi-au pierdut încrederea în ei şi au recunoscut că lucrarea se făcuse de la Dumnezeul nostru.
q[Zidul a fost terminat în a douăzeci şi cincea zi a lunii Elul, în cincizeci şi două de zile.
3_Adu-Ţi aminte, Dumnezeul meu, de Tobia şi de Sanbalat, şi de faptele lor; şi de profetesa Noadia, şi de ceilalţi profeţi care căutau să mă înspăimânte!
C Şi plătindu-l astfel, sperau că am să mă tem şi am să urmez sfaturile lui, şi să fac un păcat, ca astfel să aibă ce spune rău despre mine şi să mă facă de ruşine.
~ Şi am cunoscut că nu Dumnezeu îl trimitea, ci a profeţit aşa pentru mine, fiindcă Sanbalat şi Tobia îi dăduseră argint.
} Şi eu am zis: Un om ca mine să fugă? Şi care om ca mine ar intra în templu ca să-şi scape viaţa? Nu voi intra!
7|g Şi m-am dus acasă la Şemaia, fiul lui Delaia, fiul lui Mehetabeel, care era informator; şi el a zis: Haideţi să ne întâlnim împreună în Casa lui Dumnezeu, în mijlocul templului, şi să închidem uşile templului, pentru că vor veni să te omoare; da, noaptea vor veni să te omoare.
{1 Căci ei toţi voiau să ne înfricoşeze, zicând: Li se va muia inima şi lucrarea nu se va face. Dar acum, o Dumnezeule, întăreşte-mă!
zAtunci am trimis la el, zicând: Nu s-au făcut lucrurile despre care vorbeşti tu, ci tu le născoceşti din inima ta.
by=şi că ai pus chiar profeţi, ca să vestească despre tine la Ierusalim, zicând: Este un rege în Iuda! Şi acum aceste cuvinte vor ajunge la cunoştinţa regelui. De aceea vino ca să ne sfătuim împreună.
_x7În ea era scris: Se răspândeşte zvonul printre popoare şi Gaşmu spune că tu şi iudeii aveţi de gând să vă răsculaţi; căci pentru acest scop zideşti zidul. Şi se zice că tu vei fi regele lor,
wyAtunci Sanbalat şi-a trimis mesagerul la mine, ca înainte, a cincea oară, cu o scrisoare deschisă în mână;
fvEŞi mi-au trimis în patru rânduri aceeaşi cerere şi eu le-am dat acelaşi răspuns.
#u?Şi eu le-am trimis mesageri, zicând: Am o mare lucrare de făcut şi nu pot să cobor; cât timp aş lăsa-o ca să vin la voi, lucrul ar înceta.
t/Sanbalat şi Gheşem au trimis la mine, zicând: Vino şi să ne întâlnim în satele din Valea Ono. Dar ei s-au gândit să-mi facă rău.
]s 5Când Sanbalat şi Tobia, şi Gheşem, arabul, şi ceilalţi duşmani ai noştri, au auzit că zidisem zidul, şi că n-a mai rămas nici o spărtură, deşi până în acel timp nu pusesem uşile la porţi,
lrQAdu-Ţi aminte de mine, spre bine, Dumnezeule, pentru tot ce am făcut pentru poporul acesta!
q7Mi se pregătea în fiecare zi un bou, şase berbeci aleşi şi păsări; şi la fiecare zece zile se pregăteau din belşug tot felul de vinuri. Cu toate acestea, n-am cerut veniturile cuvenite guvernatorului, pentru că lucrările apăsau greu asupra poporului acestuia.
'pGMai mult, erau la masa mea o sută cincizeci de oameni, iudei şi conducători, afară de cei ce veneau la noi din popoarele care erau în jurul nostru.
o#Ba, mai mult, am lucrat eu însumi la repararea zidului acestuia, n-am cumpărat nici un ogor, şi toţi slujitorii mei erau la lucru.
qn[Înainte de mine, cei dintâi guvernatori împovărau poporul şi luau de la ei pâine şi vin, afară de cei patruzeci de sicii de argint; chiar şi slujitorii lor apăsau poporul. Eu n-am făcut aşa, din frică de Dumnezeu.
mMai mult, din ziua când am fost pus guvernator peste ei în ţara lui Iuda, de la al douăzecilea an până la al treizeci şi doilea an al regelui Artaxerxe, timp de doisprezece ani, nici eu, nici fraţii mei, n-am mâncat din hrana cuvenită guvernatorului.
Pl Şi mi-am scuturat mantaua şi am zis: Aşa să scuture Dumnezeu afară din casa Lui şi de averile lui pe orice om care nu-şi va ţine cuvântul, şi aşa să fie scuturat omul acela şi lăsat cu mâinile goale! Şi toată adunarea a zis: Amin. Şi au lăudat pe Domnul. Şi poporul a făcut după această promisiune.
Jk  Atunci ei au zis: Le vom da înapoi şi nu le vom cere nimic, vom face cum ai zis. Atunci am chemat pe preoţi, înaintea cărora i-am pus să jure că vor face după această promisiune.
Sj Vă rog, daţi-le înapoi chiar astăzi ogoarele, viile, măslinii şi casele, şi a suta parte din argintul, din grâul, din mustul şi din untdelemnul pe care l-aţi cerut de la ei ca dobândă.
~iu Şi eu, fraţii mei şi slujitorii mei, le-am împrumutat argint şi grâu. Să le lăsăm dar datoria aceasta!
&hE Şi am zis: Ce faceţi voi nu este bine. N-ar trebui să umblaţi în frica Dumnezeului nostru, ca să nu fiţi de ruşinea naţiunilor duşmane nouă?
gşi le-am zis: Noi am răscumpărat, după puterea noastră, pe fraţii noştri iudei, care au fost vânduţi naţiunilor; şi voi să vindeţi chiar pe fraţii voştri, ca apoi ei să ne fie vânduţi nouă? Atunci ei au tăcut, neavând ce să spună.
Bf}Atunci am hotărât să mustru pe cei mari şi pe conducători şi le-am zis: Ce! Voi împrumutaţi cu dobândă pe fraţii voştri? Şi am strâns o mare mulţime împotriva lor,
`e9Şi m-am mâniat foarte tare când le-am auzit plângerile şi cuvintele acestea.
LdŞi totuşi carnea noastră este ca şi carnea fraţilor noştri, copiii noştri sunt ca şi copiii lor; şi iată, supunem la captivitate pe fiii noştri şi pe fiicele noastre şi unele din fiicele noastre sunt supuse deja la captivitate; suntem fără ajutor, pentru că ogoarele şi viile noastre sunt ale altora.
O~~V}||x|{dzzyyxwwqwvuuku9utttsscs9srrr>qqOppkooooo3nnnkn/mmmlkkjli}hhJgg7fffnedd1cbb1aa:`a^^I]\[[ZZXX(WWVvUUTSRQ}PP:OSNMLKK[JIHGGsFFXEE DCC)BSAD@@!?>>7=<;;_:s98766o5p44R3221x0r/i.U--.++^*E)+('&&X%$$#b"!! @?N T@mUa^ | 1 i oOtGy Dar toate acestea n-au nici un preţ pentru mine, atâta timp cât voi vedea pe Mardoheu, iudeul acela, şezând la poarta regelui.
5xc Şi Haman a spus: Eu sunt singurul pe care regina Estera l-a primit împreună cu regele la petrecerea pe care a făcut-o şi sunt invitat şi mâine la ea cu regele.
wwg Şi Haman le-a vorbit despre strălucirea bogăţiilor lui, despre numărul mare al fiilor săi, despre tot ce făcuse regele ca să-l înalţe şi despre locul pe care i-l dăduse mai presus de conducătorii şi slujitorii regelui.
v Haman a ştiut să se stăpânească şi s-a dus acasă. Apoi a trimis să aducă pe prietenii săi şi pe soţia sa, Zereş.
euC Haman a ieşit în ziua aceea vesel şi cu inima mulţumită. Dar, când Haman a văzut la poarta regelui pe Mardoheu care nu se scula, nici nu se mişca înaintea lui, s-a umplut de mânie împotriva lui Mardoheu.
t)dacă am căpătat trecere înaintea regelui şi dacă binevoieşte regele să-mi primească cererea şi să-mi îndeplinească dorinţa, să vină regele cu Haman şi la petrecerea pe care o voi pregăti, şi mâine eu voi da răspuns regelui, după cuvântul lui.
NsAtunci Estera a răspuns şi a zis: Iată ce cer şi ce doresc:
:rmŞi, pe când beau vin, regele a zis Esterei: Care este cererea ta? Ea îţi va fi împlinită. Ce doreşti? Chiar dacă ai cere jumătate din împărăţie, ţi se va da.
,qQAtunci regele a zis: Duceţi-vă îndată şi aduceţi pe Haman, cum doreşte Estera. Şi regele s-a dus cu Haman la o petrecere pe care o pregătise Estera.
p!Şi Estera a răspuns şi a zis: Dacă regele binevoieşte, să vină regele astăzi cu Haman la petrecerea pe care i-am pregătit-o.
oRegele i-a zis: Ce ai tu, regină Estera, şi ce ceri? Chiar dacă ai cere jumătate din împărăţie, îţi voi da.
vneŞi îndată ce regele a văzut pe regina Estera în picioare în curte, ea a căpătat trecere înaintea lui. Şi regele a întins Esterei sceptrul de aur care era în mâna lui. Estera s-a apropiat şi a atins vârful sceptrului.
Dm A treia zi, Estera s-a îmbrăcat cu haine regeşti şi a venit în curtea dinăuntru a casei regelui. Regele stătea pe tronul lui regesc, în casa regească, în faţa uşii casei.
Hl Mardoheu a plecat şi a făcut tot ce-i poruncise Estera.
k9Du-te, strânge pe toţi iudeii care se află în Susa, şi postiţi pentru mine trei zile, fără să mâncaţi sau să beţi, nici noaptea, nici ziua. Şi eu voi posti o dată cu slujnicele mele; apoi voi intra la rege, contrar legii; şi dacă va fi să pier, voi pieri.
:joŞi Estera a trimis să spună lui Mardoheu:
Wi'Căci dacă vei tăcea acum, ajutorul şi scăparea vor veni pentru iudei din altă parte, şi tu şi casa tatălui tău veţi pieri. Şi cine ştie dacă nu pentru un timp ca acesta ai ajuns regină?
"h= Mardoheu a trimis următorul răspuns Esterei: Să nu-ţi închipui că numai tu vei scăpa dintre toţi iudeii, pentru că eşti în casa regelui.
Ag} Şi când s-au spus cuvintele Esterei lui Mardoheu,
bf= Toţi slujitorii regelui şi poporul din ţinuturile regelui ştiu că este o lege care pedepseşte cu moartea pe oricine, fie bărbat fie femeie, intră la rege, în curtea dinăuntru, fără să fie chemat. Numai acela scapă cu viaţă, căruia regele îi întinde sceptrul de aur. Şi eu n-am fost chemată la rege de treizeci de zile.
Ve% Estera i-a vorbit lui Hatac şi i-a poruncit să-i spună lui Mardoheu:
Kd Şi Hatac a venit şi a spus Esterei cuvintele lui Mardoheu.
lcQI-a dat şi o copie a decretului vestit în Susa în vederea nimicirii lor, ca s-o arate Esterei şi să-i spună totul. Şi a poruncit ca ea să se ducă la rege, să-l roage şi să mijlocească la el pentru poporul ei.
2b]Şi Mardoheu i-a istorisit tot ce i se întâmplase, şi i-a spus suma de argint pe care Haman promisese că o va da vistieriei regelui pentru a-i nimici pe iudei.
gaGŞi Hatac s-a dus la Mardoheu în locul deschis al cetăţii, înaintea porţii regelui.
L`Atunci Estera a chemat pe Hatac, unul din famenii pe care-i pusese regele în slujba ei, şi i-a poruncit să se ducă să întrebe pe Mardoheu ce înseamnă lucrul acesta şi de unde vine.
Z_-Slujnicele Esterei şi famenii ei au venit şi i-au spus lucrul acesta. Atunci regina a rămas îngrozită. A trimis haine lui Mardoheu ca să-l îmbrace şi să ia sacul de pe el, dar el nu le-a primit.
O^Şi în fiecare ţinut unde ajungea porunca regelui şi hotărârea lui, era mare plânset printre iudei, şi posteau, şi plângeau, şi se văitau, şi mulţi se culcau în sac şi cenuşă.
q][şi a mers până la poarta regelui, a cărei intrare era oprită oricui era îmbrăcat cu un sac.
U\ %Când Mardoheu a aflat tot ce se întâmpla, şi-a sfâşiat hainele, s-a îmbrăcat cu un sac şi s-a presărat cu cenuşă. Apoi s-a dus în mijlocul cetăţii, scoţând cu putere strigăte amare,
C[Gărzile au plecat în grabă mare, după porunca regelui, şi decretul a fost anunţat în capitala Susa. Şi regele şi Haman stăteau şi beau, dar cetatea Susa era îngrozită.
4ZaO copie a scrisorii, pentru ca decretul să poată fi dat în fiecare provincie, a fost adusă la cunoştinţa tuturor popoarelor, ca să fie gata pentru ziua aceea.
>Yu Şi scrisorile au fost trimise prin gărzi în toate ţinuturile regelui, ca să nimicească, să omoare şi să piardă pe toţi iudeii, tineri şi bătrâni, copii mici şi femei, într-o singură zi, în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar, şi să li se prădeze averile.
xXi Cărturarii regelui au fost chemaţi în a treisprezecea zi a lunii întâi şi au scris totul cum a poruncit Haman, mai-marilor armatelor, guvernatorilor fiecărui ţinut şi conducătorilor fiecărui popor, fiecărui ţinut după scrierea lui şi fiecărui popor după limba lui. Au scris în numele regelui Ahaşveroş şi a fost pecetluit cu inelul regelui.
rW] Şi regele a zis lui Haman: îţi dăruiesc şi argintul şi poporul acesta; fă cu el ce vei vrea.
}Vs Şi regele şi-a scos inelul din deget şi l-a dat lui Haman, fiul lui Hamedata agaghitul, duşmanul iudeilor.
[U/ Dacă regele găseşte cu cale, să se scrie o poruncă pentru ca ei să fie nimiciţi, şi eu voi cântări zece mii de talanţi de argint în mâinile slujbaşilor, ca să-i ducă în vistieria regelui.
TŞi Haman a zis regelui Ahaşveroş: în toate ţinuturile împărăţiei tale este risipit un popor deosebit între popoare, care are legi deosebite de ale tuturor popoarelor, şi nu ţine legile regelui. Nu este în folosul regelui să-l lase liniştit.
}SsÎn luna întâi, adică luna Nisan, în al doisprezecelea an al regelui Ahaşveroş, au aruncat Pur, adică sorţul, înaintea lui Haman, pentru fiecare zi şi pentru fiecare lună, până în luna a douăsprezecea, adică luna lui Adar.
}RsDar a crezut că este prea puţin să pună mâna numai pe Mardoheu, căci i se spusese din ce popor era Mardoheu; de aceea, Haman a vrut să nimicească tot poporul lui Mardoheu, pe iudeii care se aflau în împărăţia lui Ahaşveroş.
Q Şi când Haman a văzut că Mardoheu nu-şi pleca genunchiul şi nu se închina înaintea lui, Haman s-a umplut de mânie.
MPFiindcă ei îi spuneau în fiecare zi lucrul acesta, şi el nu-i asculta, l-au spus lui Haman, ca să vadă dacă Mardoheu se va ţine de hotărârea lui; căci el le spusese că era iudeu.
O{Şi slujitorii regelui, care stăteau la poarta regelui, au zis lui Mardoheu: Pentru ce încâlci porunca regelui?
kNOToţi slujitorii regelui, care stăteau la poarta regelui, plecau genunchiul şi se închinau înaintea lui Haman, căci aşa era porunca regelui cu privire la el. Dar Mardoheu nu-şi pleca genunchiul şi nu se închina.
YM -După aceste lucruri, regele Ahaşveroş a ridicat la putere pe Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, şi l-a avansat, şi a pus scaunul lui mai presus de scaunele tuturor conducătorilor care erau cu el.
8LiŞi când faptul a fost cercetat, şi găsit întocmai, cei doi au fost spânzuraţi de un lemn. Şi lucrul acesta a fost scris în Cartea Cronicilor, în faţa regelui.
K+Şi lucrul acesta a fost ştiut de Mardoheu, care i-a dat de ştire reginei Estera, şi Estera i l-a spus regelui în numele lui Mardoheu.
[J/În aceste zile, când Mardoheu stătea la poarta regelui, doi fameni ai regelui, Bigtan şi Tereş, păzitorii pragului, erau mânioşi, şi au gândit să întindă mâna împotriva regelui Ahaşveroş.
:ImEstera nu-şi spusese încă nici naşterea, nici poporul, aşa cum îi poruncise Mardoheu; căci Estera asculta ce îi spunea Mardoheu, ca şi atunci când o creştea el.
^H5Şi când s-au strâns fetele a doua oară, Mardoheu stătea la poarta regelui.
OGRegele a dat o mare petrecere tuturor prinţilor şi slujitorilor lui, petrecere în cinstea Esterei; şi el a uşurat sarcinile ţinuturilor şi a împărţit daruri cu o bunătate regească.
zFmŞi regele a iubit pe Estera mai mult decât pe toate celelalte femei şi ea a căpătat trecere şi favoare înaintea lui mai mult decât toate celelalte fete. I-a pus coroana regească pe cap şi a făcut-o regină în locul Vastiei.
E3Astfel Estera a fost dusă la regele Ahaşveroş, în casa regească, în luna a zecea, adică luna Tebet, în al şaptelea an al domniei lui.
D%Când i-a venit rândul să se ducă la rege, Estera, fiica lui Abihail, unchiul lui Mardoheu, care o înfiase, n-a cerut decât ce a fost rânduit de Hegai, famenul regelui şi păzitorul femeilor. Şi Estera căpăta trecere înaintea tuturor celor ce o vedeau.
C#Se ducea seara; şi a doua zi dimineaţa trecea în a doua casă a femeilor, sub supravegherea lui Şaaşgaz, famenul regelui şi păzitorul concubinelor regelui. Nu se mai întorcea la rege, decât dacă regelui i-ar fi plăcut de ea şi ar fi chemat-o pe nume.
B Aşa se ducea fiecare fată la rege. Şi, când trecea din casa femeilor în casa regelui, o lăsau să ia cu ea tot ce voia.
@# Şi în fiecare zi Mardoheu se ducea înaintea curţii femeilor, ca să afle cum îi mergea Esterei şi ce se făcea cu privire la ea.
?  Estera nu şi-a făcut cunoscut nici poporul, nici naşterea, căci Mardoheu o oprise să vorbească despre aceste lucruri.
> Şi lui i-a plăcut fata, şi a căpătat trecere înaintea lui. Şi el s-a grăbit să-i dea cele necesare pentru curăţire şi hrană, i-a dat şapte slujnice din casa regelui şi a pus-o împreună cu slujnicele ei în cel mai bun loc din casa femeilor.
=Când s-a auzit porunca regelui şi hotărârea lui, a fost strâns un mare număr de fete în capitala Susa, sub supravegherea lui Hegai. O dată cu ele a fost adusă în casa regelui şi Estera, sub supravegherea lui Hegai, păzitorul femeilor.
<}El creştea pe Hadasa, adică Estera, fiica unchiului său; căci ea n-avea, nici tată, nici mamă, şi fata era frumoasă la statură şi plăcută la vedere. Şi după moartea tatălui şi a mamei sale, Mardoheu o luase ca şi fiică a lui.
;%care fusese luat din Ierusalim printre sclavii deportaţi împreună cu Ieconia, regele lui Iuda, de Nebucadneţar, regele Babilonului.
x:iÎn capitala Susa era un iudeu numit Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Şimei, fiul lui Chis, un beniamit
9Şi fata care-i va plăcea regelui să fie regină în locul Vastiei. Şi lucrul acesta a plăcut regelui; şi aşa a făcut.
18[Şi regele să pună în toate ţinuturile din împărăţia lui supraveghetori care să strângă pe toate fetele, fecioare şi frumoase, în capitala Susa, în casa femeilor, sub supravegherea lui Hegai, famenul regelui, păzitorul femeilor, şi să li se dea lucrurile pentru pregătire.
q7[Atunci cei ce slujeau regelui au zis: Să se caute pentru rege nişte fete, fecioare şi frumoase.
&6 GDupă aceste lucruri, când mânia regelui Ahaşveroş s-a potolit, el şi-a amintit de Vasti, şi ce făcuse ea, şi la ce se hotărâse împotriva ei.
{5 qA trimis scrisori tuturor ţinuturilor din împărăţia lui, fiecărui ţinut după scrierea lui, şi fiecărui popor după limba lui; că fiecare bărbat trebuie să aibă conducerea în casa lui, şi că va vorbi limba poporului său.
r4 _Şi sfatul acesta a plăcut regelui şi prinţilor; şi regele a făcut după cuvântul lui Memucan.
-3 UŞi când porunca regelui se va vesti în toată împărăţia lui – căci este mare – toate soţiile vor da cinste soţilor lor, de la mare până la mic.
12 ]Dacă regele găseşte de bine, să se dea poruncă regească din partea lui şi să fie scrisă în legile perşilor şi mezilor, ca să nu se poată trece peste ea, că Vasti nu va mai intra înaintea regelui Ahaşveroş; şi regele să dea demnitate regească alteia, mai bună decât ea.
:1 oŞi din ziua de azi prinţesele Persiei şi Mediei, care vor afla de fapta reginei, vor vorbi la fel tuturor prinţilor regelui: aşa se va naşte mult dispreţ şi mânie.
g0 ICăci fapta reginei va ajunge la cunoştinţa tuturor femeilor, şi le va face să-şi nesocotească soţii. Ele vor zice: Regele Ahaşveroş a poruncit ca regina Vasti să fie adusă înaintea lui, şi ea nu s-a dus.
h/ KŞi Memucan a răspuns înaintea regelui şi a prinţilor: Nu numai în faţa regelui s-a purtat rău regina Vasti, ci şi faţă de toţi prinţii, şi de toate popoarele care sunt în ţinuturile regelui Ahaşveroş.
. )Ce trebuie să-i facem reginei Vasti, potrivit legii, pentru că n-a împlinit ce i-a poruncit regele Ahaşveroş prin fameni?, a zis el.
Q- şi lângă el era: Carşena, Şetar, Admata, Tars, Meres, Marsena, şi Memucan, şapte prinţi ai Persiei şi Mediei, care vedeau faţa regelui şi care aveau locul întâi în împărăţie –
;, q Atunci regele a zis oamenilor înţelepţi, care cunoşteau obiceiurile timpului – căci obiceiul regelui era să vorbească cu toţi cei ce cunoşteau legile şi dreptul,
%+ E Dar regina Vasti n-a vrut să vină, când a primit prin fameni porunca regelui: de aceea regele s-a supărat foarte tare, şi mânia lui ardea în el.
&* G să aducă în faţa lui pe regina Vasti cu coroana regească, pentru ca să arate frumuseţea ei popoarelor şi prinţilor lor, căci ea era frumoasă.
R)  În a şaptea zi, pe când inima regelui era veselă de vin, a poruncit lui Mehuman, Bizta, Harbona, Bigta, Abagta, Zeţar şi Carcas, cei şapte fameni care slujeau înaintea regelui Ahaşveroş,
g( I Regina Vasti a dat şi ea o petrecere femeilor, în casa regească a regelui Ahaşveroş.
' Dar nimeni nu era obligat să bea, pentru că regele poruncise tuturor oamenilor din casa lui să facă după plăcerea fiecăruia.
& Şi li se dădea să bea din vase de aur de diferite feluri, iar vinul regesc era din belşug, datorită dărniciei regelui.
% Covoare albe, verzi, şi albastre erau legate cu şnururi de in subţire şi de purpură de nişte verigi de argint şi de nişte coloane de marmură. Paturi de aur şi argint stăteau pe o podea de porfir, de marmură, de alabastru şi de pietre negre.
R$ Şi după ce au trecut aceste zile, regele a făcut o petrecere întregului popor care era în capitala Susa, de la cel mai mare la cel mai mic, şapte zile, în curtea grădinii palatului regesc.
# 7El le-a arătat bogăţia strălucită a împărăţiei lui şi splendoarea minunată a măreţiei lui, în multe zile, o sută optzeci de zile.
O" În al treilea an al domniei lui, a făcut o petrecere pentru toţi prinţii şi slujitorii săi. Conducătorii armatei Persiei şi Mediei, nobilii şi prinţii ţinuturilor erau înaintea lui.
! yÎn acele zile, când regele Ahaşveroş stătea pe tronul împărăţiei lui, care era în capitala lui la Susa,
  )Era pe vremea lui Ahaşveroş, acel Ahaşveroş care domnea din India până în Etiopia peste o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi.
- în ceea ce privea atât darul de lemn, la timpul hotărât, cât şi cele dintâi roade. Adu-Ţi aminte de mine, spre bine, Dumnezeul meu!
% I-am curăţat de orice străin şi am pus rânduială în tot ce trebuia să păzească preoţii şi leviţii, fiecare în slujba lui,
~u Adu-Ţi aminte de ei, Dumnezeule, căci au întinat preoţia şi legământul încheiat de preoţi şi leviţi.
 Şi unul din fiii lui Ioiada, fiul marelui preot Eliaşib, era ginerele lui Sanbalat, horonitul. L-am alungat de la mine.
9 Trebuie să auzim acum despre voi că faceţi o nelegiuire atât de mare, că păcătuiţi împotriva Dumnezeului nostru, luând soţii Străine?
 Nu prin aceste lucruri a păcătuit Solomon, regele lui Israel? Nu era alt rege ca el, în mulţimea popoarelor; el era iubit de Dumnezeul lui, şi Dumnezeu l-a făcut rege peste tot Israelul. Totuşi, femeile străine l-au târât şi pe el în păcat.
 Şi i-am mustrat, şi i-am blestemat, şi am lovit pe unii din ei, şi le-am smuls părul, şi i-am pus să jure în Numele lui Dumnezeu, zicând: Să nu vă daţi fiicele după fiii lor, nici să nu luaţi fiicele lor pentru fiii voştri, nici pentru voi.
 Şi jumătate din copiii lor vorbeau limba asdodiană, şi nu puteau vorbi limba evreiască, ci limba cutărui sau cutărui popor.
hI În zilele acelea am văzut că iudeii îşi luaseră soţii asdodiene, amonite, moabite.
dA Şi am poruncit leviţilor să se cureţe şi să vină să păzească porţile, ca să sfinţească ziua Sabatului. Adu-Ţi aminte de mine, Dumnezeule, şi pentru acestea, şi ocroteşte-mă după marea Ta milă!
U# I-am mustrat şi le-am zis: Pentru ce staţi noaptea înaintea zidului? Dacă veţi mai face încă o dată lucrul acesta, voi pune mâna pe voi. Din clipa aceea n-au mai venit în timpul Sabatului.
 Şi aşa negustorii şi vânzătorii de tot felul de lucruri au petrecut noaptea o dată sau de două ori. afară din Ierusalim.
5c Apoi am poruncit să se închidă porţile Ierusalimului înainte de Sabat, de îndată ce le va ajunge umbra, şi am poruncit să nu se deschidă decât după Sabat. Şi am pus câţiva dintre slujitorii mei la porţi, ca nici o încărcătură să nu fie adusă înăuntru în ziua Sabatului.
c? Oare n-au făcut aşa părinţii voştri, şi nu din cauza aceasta a adus Dumnezeul nostru tot acest rău peste noi, şi peste cetatea aceasta? Şi voi mai aduceţi din nou mânie peste Israel profanând Sabatul!
# Apoi am mustrat pe mai marii lui Iuda, şi le-am zis: Ce înseamnă această faptă rea pe care o faceţi, pângărind ziua Sabatului?
&E Acolo mai locuiau şi nişte tirieni, care aduceau peşte şi tot felul de mărfuri, şi vindeau în ziua Sabatului fiilor lui Iuda, şi în Ierusalim.
B} În zilele acelea am văzut în Iuda nişte oameni călcând la teasc în ziua Sabatului, şi aducând snopi, şi încărcând măgari cu vin, struguri, şi smochine, şi tot felul de poveri, pe care le-au adus la Ierusalim în ziua Sabatului. Şi i-am mustrat chiar în ziua când îşi vindeau mărfurile.
D Adu-Ţi aminte de mine, Dumnezeule, pentru aceste lucruri, şi nu uita faptele mele evlavioase făcute pentru Casa Dumnezeului meu, şi pentru lucrurile care trebuie păzite în ea!
# ? Şi am dat magaziile în grija preotului Şelemia, a cărturarului Ţadoc şi lui Pedaia, un levit, şi pe lângă ei a fost Hanan, fiul lui Zacur, fiul lui Matania, căci erau socotiţi credincioşi. Şi însărcinarea lor era să facă împărţirile cuvenite fraţilor lor.
a ; Atunci tot Iuda a adus în magazii zeciuiala din grâu, din vin şi din untdelemn.
% C Atunci am mustrat pe conducători şi am zis: De ce este părăsită Casa lui Dumnezeu? Şi i-am adunat împreună şi i-am pus iarăşi la locul lor.
3 _ Şi am observat că leviţilor nu li se dăduseră părţile cuvenite; aşa că leviţii şi cântăreţii, care făceau slujba, fugiseră fiecare în ţinutul lui.
 # Apoi am poruncit să se cureţe camerele şi am adus iarăşi acolo uneltele Casei lui Dumnezeu, cu darurile de mâncare şi tămâie.
mS Şi mi-a părut foarte rău: de aceea am aruncat afară din cameră toate lucrurile lui Tobia.
%C şi am venit la Ierusalim, şi mi-am dat seama de răul pe care-l făcuse Eliaşib, pregătindu-i lui Tobia o cameră în curţile Casei lui Dumnezeu.
L Dar în tot acest timp eu nu eram la Ierusalim: căci în al treizeci şi doilea an al lui Artaxerxe, regele Babilonului, am mers la rege, şi după un timp am căpătat de la rege învoire
 pregătise pentru el o cameră mare, unde puneau mai înainte darurile de mâncare, tămâia, uneltele, zeciuiala din grâul, vinul şi untdelemnul, hotărâte prin poruncă leviţilor, cântăreţilor şi uşierilor; şi darurile prin ridicare ale preoţilor.
} Înainte de aceasta, preotul Eliaşib, care era pus peste magaziile Casei Dumnezeului nostru, fiind rudă cu Tobia,
jM Şi, când au auzit Legea, au despărţit din Israel pe toţi cei amestecaţi cu străinii.
R pentru că nu veniseră înaintea fiilor lui Israel cu pâine şi cu apă, ci l-au tocmit pe Balaam împotriva lor, ca să-i blesteme. Dar Dumnezeul nostru a întors blestemul în binecuvântare.
C  În ziua aceea, au citit din cartea lui Moise în faţa poporului, şi acolo s-a găsit scris, că un amonit şi un moabit nu trebuie să intre niciodată în adunarea lui Dumnezeu,
ta /Şi tot Israelul, în zilele lui Zorobabel şi în zilele lui Neemia, a dat părţile cuvenite cântăreţilor şi uşierilor, zi de zi; şi au sfinţit lucrurile pentru leviţi, iar leviţii le-au sfinţit pentru fiii lui Aaron.
.U .Căci odinioară, în zilele lui David şi ale lui Asaf, erau conducători pentru cântăreţi şi pentru cântările de laudă şi mulţumire către Dumnezeu.
*~M -Şi ei păzeau slujba Dumnezeului lor şi slujba curăţirilor împreună cu cântăreţii şi uşierii, după porunca lui David şi a fiului său Solomon.
f}E ,Şi în ziua aceea, s-au stabilit oameni care să supravegheze magaziile pentru darurile de mâncare, pentru cele dintâi roade şi pentru zeciuieli. Ei au fost însărcinaţi să adune în ele, din câmpiile cetăţilor, părţile hotărâte de Lege preoţilor şi leviţilor. Căci Iuda se bucura că preoţii şi leviţii erau la locul lor.
U|# +Şi în ziua aceea s-au adus multe jertfe, şi a fost mare bucurie, căci Dumnezeu le dăduse mare bucurie. Se bucurau şi femeile şi copiii: aşa că bucuria Ierusalimului se auzea până departe.
{ *şi Maaseia, Şemaia, Eleazar, Uzi, Iohanan, Malchia, Elam, Ezer. Şi cântăreţii cântau tare, conduşi de Izrahia.
kzO )şi preoţii Eliachim, Maaseia, Miniamin, Mica, Elioenai, Zaharia, şi Hanania, cu trompete;
oyW (Cele două coruri s-au oprit în Casa lui Dumnezeu, şi eu, şi conducătorii care erau cu mine,
]x3 'şi deasupra Porţii lui Efraim, şi lângă Poarta Veche, şi lângă Poarta Peştelui, pe deasupra Turnului lui Hananeel, şi a Turnului Meea, până la Poarta Oilor. Şi s-au oprit la Poarta Închisorii.
)wK &Şi al doilea cor a pornit în direcţia opusă pe zid şi eu după ei, cu jumătate din popor, de dincolo de Turnul Cuptoarelor, până la Zidul cel Lat;
7vg %Şi la Poarta Izvorului, s-au urcat drept înainte pe treptele cetăţii lui David, pe ridicătura zidului, deasupra casei lui David, până la Poarta Apelor, spre est.
Ru $şi fraţii săi, Şemaia, şi Azareel, Milalai, Ghilalai, Maai, Netaneel, Iuda şi Hanani, cu instrumentele de muzică ale lui David, omul lui Dumnezeu. Şi cărturarul Ezra era în fruntea lor.
(tI #şi unii dintre fiii preoţilor cu trompete: Zaharia, fiul lui Ionatan, fiul lui Şemaia, fiul lui Matania, fiul lui Mica, fiul lui Zacur, fiul lui Asaf,
;sq "Iuda, şi Beniamin, şi Şemaia, şi Ieremia,
-rU !şi Azaria, Ezra, şi Meşulam,
Xq) Şi în urma lor mergeau Hosea, şi jumătate din conducătorii lui Iuda,
p3 Am urcat pe zid pe conducătorii lui Iuda, şi am făcut două coruri mari. Unul a pornit pe partea dreaptă a zidului, spre Poarta Gunoiului.
ooW Şi preoţii şi leviţii s-au curăţat şi au curăţat şi pe popor, şi porţile, şi zidul.
n din Bet-Ghilgal, şi din ţinutul Ghebei şi din Azmavet; căci cântăreţii îşi construiseră sate împrejurul Ierusalimului.
m/ Şi fiii cântăreţilor s-au adunat împreună, atât din câmpie, cât şi din împrejurimile Ierusalimului, si din satele netofatiţilor,
klO Şi la sfinţirea zidurilor Ierusalimului, au chemat pe leviţii din toate locurile lor, şi i-au adus la Ierusalim, ca să ţină sfinţirea cu bucurie, cu laude, şi cu cântări, cu sunete de chimvale, lire şi harpe.
'kG Aceştia erau pe vremea lui Ioiachim, fiul lui Iosua, fiul lui Ioţadac, şi pe vremea lui Neemia, guvernatorul, şi a preotului şi cărturarului Ezra.
jw Matania, Bacbuchia, Obadia, Meşulam, Talmon, Acub, erau uşieri şi făceau de pază la magaziile de la porţi.
kiO Şi conducătorii leviţilor: Haşabia, Şerebia şi Iosua, fiul lui Cadmiel, cu fraţii lor stând unii în faţa altora, erau însărcinaţi să preamărească şi să laude, după porunca lui David, omul lui Dumnezeu.
h Fiii lui Levi, capi de familii, au fost înscrişi în Cartea Cronicilor, până pe vremea lui Iohanan, fiul lui Eliaşib.
g/ În zilele lui Eliaşib leviţii Ioiada şi Iohanan, şi Iadua, erau înscrişi capi de familii şi preoţi, sub domnia lui Darius persanul.
@f{ pentru Hilchia, Haşabia; pentru Iedaia, Netaneel.
5ee pentru Salai, Calai; pentru Amoc, Eber;
9dm pentru Ioiarib, Matnai; pentru Iedaia, Uzi;
Fb pentru Abia, Zicri; pentru Miniamin şi Moadia, Piltai;
=au pentru Ido, Zaharia; pentru Ghineton, Meşulam;
9`m pentru Harim, Adna; pentru Meraiot, Helcai;
>_w pentru Meluchi, Ionatan; pentru Şebania, Iosif;
<^s pentru Ezra, Meşulam; pentru Amaria, Iohanan;
y]k Şi în zilele lui Ioiachim erau preoţi, capi de familii: pentru Seraia, Meraia; pentru Ieremia, Hanania;
Y\+ şi lui Ioiada i s-a născut Ionatan, şi lui Ionatan i s-a născut Iadua.
[ Şi lui Iosua i s-a născut Ioiachim, şi lui Ioiachim i s-a născut Eliaşib, şi lui Eliaşib i s-a născut Ioiada,
YZ+ Şi Bacbuchia şi Uni, care îşi împlineau slujbele lângă fraţii lor.
Y Leviţii: Iosua, Binui, Cadmiel, Şerebia, Iuda, Matania, care era însărcinat cu cântarea mulţumirilor, el şi fraţii săi.
Xy Salu, Amoc, Hilchia, Iedaia. Aceştia au fost conducătorii preoţilor şi ai fraţilor lor în zilele lui Iosua.
'WI Şemaia, Ioiarib, Iedaia,
%VE Miiamin, Maadia, Bilga,
"U? Ido, Ghinetoi, Abia,
'TI Şecania, Rehum, Meremot,
$SC Amaria, Maluc, Hatuş,
R  Iată preoţii şi leviţii care s-au întors cu Zorobabel, fiul lui Şealtiel, şi cu Iosua: Seraia, Ieremia, Ezra,
|Qq $Şi dintre leviţi, unii din cetatea lui Iuda s-au unit cu Beniamin, deşi făceau parte din cetele lui Iuda.
?Py #în Lod şi în Ono, şi în Valea Lucrătorilor.
2O_ "în Hadid, în Ţeboim, în Nebalat,
0N[ !în Haţor, în Rama, în Ghitaim,
/MY în Anatot, în Nob, în Hanania,
}Ls Fiii lui Beniamin au locuit de la Gheba la Micmaş şi Aia, şi la Betel şi în locurile care aparţin de el,
hKI şi în Zanoah, şi în Adulam şi în locurile care aparţin de el, şi în Lachis şi în ţinutul lui, în Azeca şi în locurile care aparţin de el. Astfel s-au aşezat de la Beer-Şeba până la Valea lui Hinom.
@J{ şi în En-Rimon, şi în Ţoreea, şi în Iarmut,
TI! şi în Ţiclag, şi în Mecona şi în locurile care aparţin de ea,
]H3 şi în Haţar-Şual, şi în Beer-Şeba şi în locurile care aparţin de ea.
>Gw şi în Ieşua, si în Molada, si în Bet-Palet,
zFm Cât despre satele şi câmpiile lor, unii dintre fiii lui Iuda au locuit în Chiriat-Arba şi în locurile care aparţin de el, şi în Dibon şi în locurile care aparţin de el, şi în Iecabţeel şi în satele care aparţin de el,
E Şi Petahia, fiul lui Meşezabeel, dintre fiii lui Zerah, fiul lui Iuda, era mâna regelui în toate treburile poporului.
~Du Căci era o poruncă a regelui cu privire la cântăreţi, şi li se dădea o parte hotărâtă în fiecare zi.
JC Supraveghetorul leviţilor la Ierusalim era Uzi, fiul lui Bani, fiul lui Haşabia, fiul lui Matania, fiul lui Mica, dintre fiii lui Asaf, cântăreţii, peste lucrarea Casei lui Dumnezeu.
vBe Dar slujitorii templului locuiau pe Dealul Ofel, şi Ţiha şi Ghişpa erau conducătorii slujitorilor.
A- Şi cealaltă parte din Israel, dintre preoţi şi dintre leviţi, s-au aşezat în toate cetăţile lui Iuda, fiecare în moştenirea lui.
s@_ şi uşierii: Acub, Talmon, şi fraţii lor, care păzeau porţile, erau o sută şaptezeci şi doi.
U?# Toţi leviţii din cetatea sfântă erau două sute optzeci şi patru.
v>e şi Matania, fiul lui Mica, fiul lui Zabdi, fiul lui Asaf, care era conducătorul care începea mulţumirile în rugăciune, şi Bacbuchia, al doilea între fraţii săi; şi Abda, fiul lui Şamua, fiul lui Galal, fiul lui Iedutun.
= şi Şabetai şi Iozabad, dintre conducătorii leviţilor, însărcinaţi cu lucrările de afară ale Casei lui Dumnezeu;
p<Y Şi dintre leviţi: Şemaia, fiul lui Haşub, fiul lui Azricam, fiul lui Haşabia, fiul lui Buni;
;} şi fraţii lor, bărbaţi viteji, o sută douăzeci şi opt; şi conducătorul lor era Zabdiel, fiul lui Ghedolim.
-:S şi fraţii săi, capii caselor părinteşti, două sute patruzeci şi doi; şi Amaşai, fiul lui Azareel, fiul lui Ahzai, fiul lui Meşilemot, fiul lui Imer,
~}}*|w{{b>=3<<#;;=:9877655k4322_11000./q.p-,,,p++X**>))k((p'''=&&&%%g% $$0##e#""B"!!I h f V)<LE^BtBau  D w  \ Hxa4w!E'VS%Cum suspină robul după umbră, cum îşi aşteaptă muncitorul plata,
sR aNu este omul obligat să muncească pe pământ, şi nu sunt zilele lui ca ale unui muncitor cu ziua?
VQ%Este nedreptate pe limba mea, şi nu deosebeşte gura mea ce este rău?
P Întoarceţi-vă, vă rog, să nu fie nedreptate; întoarceţi-vă, încă o dată, dreptatea mea încă stă în picioare!
gOGŞi acum, uitaţi-vă, vă rog, spre mine! Doar nu credeţi că v-aş minţi în faţă!
TN!Da, voi năpăstuiţi chiar şi pe orfan, şi vă săpaţi prietenul.
MwVreţi să-mi mustraţi cuvintele şi cuvântările şi să nu vedeţi decât vânt în discursul unui disperat?
WL'Cât de tari sunt cuvintele drepte! Dar ce dovedesc mustrările voastre?
SKÎnvăţaţi-mă şi voi tăcea; şi arătaţi-mi în ce am greşit.
eJCsau Scăpaţi-mă din mâna duşmanului? sau Răscumpăraţi-mă din mâna celor răi?
RIV-am zis eu oare: Daţi-mi ceva? sau: Daţi-mi din averile voastre?
dHAAşa sunteţi şi voi acum pentru mine. Voi îmi vedeţi necazul şi vă îngroziţi!
]G3Dar rămân înşelaţi în speranţa lor, rămân uimiţi când ajung la ele.
cF?Caravanele din Tema se uită ţintă la ele, călătorii din Seba au sperat în ele.
UE#Şerpuiesc pe drumurile cursului lor, se afundă în deşert şi pier.
bD=Când este cald, ele nu mai curg, când vine căldura soarelui, li se usucă albia.
WC'care sunt tulburate de gheaţă şi pe care se îngrămădeşte zăpada.
[B/Fraţii mei sunt înşelători ca un pârâu, ca albia pâraielor care trec,
oAWCel ce suferă are drept la mila prietenului, chiar dacă ar părăsi frica de Cel Atotputernic.
M@ Nu sunt eu fără ajutor, şi n-a fugit mântuirea de la mine?
[?/ Tăria mea este oare o tărie de piatră? Sau trupul meu este oare de bronz?
c>? Ce putere mai am ca să pot spera? Şi care-mi este sfârşitul, ca să mai aştept?
1=[ Aş avea măcar această mângâiere, de care m-aş bucura în durerile cu care mă copleşeşte; căci niciodată nu m-am lepădat de cuvintele Celui Preasfânt.
c<? De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, să-Şi întindă mâna şi să mă reteze!
U;#O, de mi s-ar asculta cererea şi de mi-ar împlini Dumnezeu dorinţa!
r:]Lucrurile de care sufletul meu nu se atingea, acelea sunt hrana mea, fie ea cât de dezgustătoare!
k9OPoate fi mâncat ce este fără gust sau nesărat? Sau este vreun gust în albuşul unui ou?
i8KOare zbiară măgarul sălbatic când are verdeaţă? Sau mugeşte boul când are nutreţ?
7Căci săgeţile Celui Atotputernic m-au străpuns; duhul meu le bea otrava şi groaza lui Dumnezeu se înarmează împotriva mea.
Y6+ar fi mai grele decât nisipul mării; de aceea cuvintele mele sunt aspre!
~5uO, de ar fi cu putinţă să mi se cântărească durerea şi să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă,
*4 QDar Iov a răspuns şi a zis:
[3/Iată ce am cercetat, şi aşa este! Ascultă, căci sunt spre folosul tău!
W2'Vei intra în mormânt la bătrâneţe, ca snopul strâns la vremea lui.
j1MTu îţi vei vedea sămânţa crescând şi odraslele înmulţindu-se ca iarba de pe câmp.
|0qVei şti despre cortul tău că este în siguranţă şi îţi vei vizita staulele şi nimic nu-ţi va lipsi.
p/YCăci vei face legământ cu pietrele câmpului şi fiarele pământului vor fi în pace cu tine.
k.OVei râde de pustiire ca şi de foamete şi nu vei avea să te temi de fiarele pământului.
a-;Vei fi la adăpost de biciul limbii, vei fi fără teamă când va veni pustiirea.
l,QEl te va scăpa de moarte în timp de foamete şi de loviturile săbiei în vreme de război.
\+1De şase ori te va elibera din necaz şi de şapte ori nu te va atinge răul.
U*#El face rana şi tot El o leagă; El răneşte şi mâna Lui vindecă.
s)_Iată, binecuvântat este omul pe care-l ceartă Dumnezeu! Nu nesocoti mustrarea Celui Atotputernic.
W('Şi astfel săracul are speranţă, iar nedreptatea îşi închide gura.
_'7Dar El scapă pe sărac de sabia lor, de gura lor şi din mâna celor puternici.
]&3Dau peste întuneric în mijlocul zilei, bâjbâie la miezul zilei ca noaptea.
u%c El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor şi planurile oamenilor înşelători sunt răsturnate.
l$Q El nimiceşte planurile oamenilor vicleni, aşa că mâinile lor nu pot să le împlinească.
U## El înalţă pe cei umili şi ridică la siguranţă pe cei ce plâng.
Q" El varsă ploaia pe pământ şi trimite apă pe faţa câmpiilor.
X!) El face lucruri mari şi nepătrunse, lucruri minunate şi fără număr.
g GDe aceea, eu L-aş căuta pe Dumnezeu, şi lui Dumnezeu mi-aş încredinţa necazul meu.
_7Căci omul se naşte pentru trudă, după cum scânteia se naşte ca să zboare.
hICăci nenorocirea nu răsare din ţărână şi suferinţa nu încolţeşte din pământ.
Secerişul lui este mâncat de cei nesătui care-l scot chiar şi din spini, şi averile lui sunt înghiţite de oameni însetaţi.
kOFiii lui, departe de a fi în siguranţă, sunt striviţi la poartă şi nimeni nu-i scapă!
a;Am văzut pe un nebun prinzând rădăcini, dar îndată i-am blestemat locuinţa.
NCăci mânia ucide pe cel nebun şi invidia ucide pe cel prost.
q ]Strigă acum! Este cineva care să-ţi răspundă? Şi către care dintre sfinţi te vei îndrepta?
ROare nu li se taie firul vieţii din ei? Mor fără înţelepciune.
{Ei sunt nimiciţi de dimineaţă până seara, pier pe nesimţite pentru totdeauna şi nimeni nu tine seama de ei.
/Cu cât mai mult nu Se va încrede El în cei ce locuiesc în case de lut, care-şi au temelia în ţărână şi pot fi zdrobiţi ca molia.
jMIată, El nu-Şi pune încrederea în robii Lui, şi la îngerii Lui El găseşte greşeli.
{oPoate omul muritor să fie mai drept decât Dumnezeu? Poate omul să fie mai curat decât Cel ce I-a făcut?
!El stătea acolo, dar nu i-am desluşit faţa; un chip era înaintea ochilor mei, s-a făcut linişte, şi am auzit un glas, zicând:
W'Şi un duh a trecut pe dinaintea mea şi părul mi s-a zbârlit pe trup.
Mm-a cuprins groaza şi spaima şi toate oasele mi-au tremurat.
Y+ În gândurile visurilor de noapte, când somnul adânc cade peste oameni,
X) Un cuvânt s-a furişat până la mine şi urechea mea i-a auzit şoapta.
V% Leul bătrân piere din lipsă de pradă şi puii leoaicei se risipesc.
P  Mugetul leilor încetează, dinţii puilor de lei sunt zdrobiţi!
a ; Aceia pier prin suflarea lui Dumnezeu şi sunt nimiciţi de suflarea nărilor Lui.
x iDupă câte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea şi seamănă nelegiuirea, îi seceră roadele!
f EAdu-ţi aminte, te rog, care nevinovat a pierit? Care oameni drepţi au fost nimiciţi?
d ANu este frica ta de Dumnezeu încrederea ta? Şi dreptatea căilor tale speranţa ta?
pYDar acum, când ţi se întâmplă aceasta, eşti slab! Acum, când te-a atins răul, te tulburi.
kOCuvintele tale au ridicat pe cel ce şovăia şi tu ai întărit genunchii care se îndoiau.
V%Iată, tu i-ai învăţat pe mulţi şi ai întărit mâinile slăbite.
`9Dacă vom îndrăzni să-ţi vorbim, te vei supăra? Dar cine ar putea să tacă?
: qAtunci Elifaz din Teman a răspuns şi a zis:
b=Nu am nici siguranţă, nici linişte, nici odihnă şi necazul a venit peste mine.
\1De ce mă tem, aceea mi se întâmplă; de ce mi-e frică, de aceea am parte!
\1Căci suspinul meu vine la vederea hranei mele şi jalea mi se varsă ca apa.
nUDe ce i se dă lumină unui om a cărui cale este ascunsă şi pe care Dumnezeu l-a îngrădit?
W'care n-ar mai putea de bucurie şi de veselie, daca ar găsi mormântul?
q~[care aşteaptă moartea şi nu vine şi caută după ea mai mult decât după o comoară ascunsă,
d}ADe ce-i este dată lumină celui care suferă şi viaţă celor amărâţi la suflet,
Y|+Acolo sunt şi cei mici şi cei mari şi robul e liber de stăpânul său.
X{)Acolo prizonierii se odihnesc împreună şi nu aud glasul asupritorului.
Vz%Acolo nu te mai necăjesc cei răi şi acolo cei osteniţi se odihnesc.
hyISau de ce n-am fost ascuns, ca un făt lepădat; ca nişte copii care n-au văzut lumina!
Sxsau cu domnitorii care aveau aur şi şi-au umplut casele cu argint.
^w5cu regii şi cu înţelepţii pământului, care şi-au zidit falnice morminte,
Uv# Căci acum aş fi culcat, aş fi liniştit, aş dormi şi m-aş odihni
`u9 De ce am găsit genunchi care să mă primească şi sâni care să-mi dea lapte?
utc De ce n-am murit în pântecele mamei mele! De ce nu mi-am dat sufletul la ieşirea din pântecele ei?
rs] pentru că n-a închis pântecele care mă purta, nici n-a ascuns suferinţa dinaintea ochilor mei.
r} Să se întunece stelele amurgului ei, să aştepte lumina şi ea să nu vină şi să nu mai vadă genele zorilor;
aq;Să o blesteme cei ce blestemă zilele, cei care ştiu să întărâte Leviatanul.
lpQIată, stearpă să fie noaptea aceea şi nici un strigăt de bucurie să n-aibă loc în ea!
oCât despre noaptea aceea, s-o acopere întunericul, să nu se bucure între zilele anului, să nu fie numărată între luni.
nS-o cuprindă întunericul şi umbra morţii; nori groşi să locuiască peste ea şi negura zilei s-o înspăimânte!
mZiua aceea să se prefacă în întuneric; Dumnezeu să nu Se îngrijească de ea de sus; nici lumina să nu lumineze peste ea.
l}Să piară ziua în care m-am născut şi noaptea în care s-a zis: S-a zămislit un copil de parte bărbătească.
+kQŞi Iov a răspuns şi a zis:
Xj +După aceea, Iov a deschis gura şi a blestemat ziua în care s-a născut.
'iG Şi au şezut lângă el pe pământ şapte zile şi şapte nopţi şi nici unul nu i-a vorbit un cuvânt, căci vedeau că durerea lui era foarte mare.
Hh  Şi ridicându-şi ochii de departe, nu l-au mai cunoscut. Şi-au ridicat glasul şi au plâns. Şi-au sfâşiat mantalele şi au aruncat ţărână în văzduh, deasupra capetelor lor.
}gs Trei prieteni ai lui Iov, Elifaz din Teman, Bildad din Şuah şi Ţofar din Naama, au aflat de toate nenorocirile care au venit peste el. Au plecat de acasă şi s-au sfătuit între ei să vină să-l compătimească şi să-l mângâie.
9fk Dar el i-a răspuns: Vorbeşti ca o femeie nebună. Să primim de la Dumnezeu numai binele şi răul să nu-l primim? în toate acestea, Iov n-a păcătuit cu buzele lui.
uec Atunci soţia lui i-a zis: încă eşti neclintit în integritatea ta? Blestemă pe Dumnezeu şi mori!
SdŞi Iov a luat un ciob să se scarpine şi s-a aşezat în cenuşă.
cŞi Satan a plecat dinaintea Domnului şi a lovit pe Iov cu o bubă rea, din talpa piciorului până în creştetul capului.
Xb)Domnul a zis lui Satan: Iată, este în mâna ta: numai cruţă-i viaţa,
vaeÎntinde-Ţi însă mâna şi atinge-Te de oasele lui şi de carnea lui, şi Te va blestema în faţă.
r`]Şi Satan a răspuns Domnului şi a zis: Piele pentru piele! Omul dă tot ce are pentru viaţa lui.
"_=Şi Domnul a zis Satanei: Ai văzut pe robul meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pământ, om fără vină, drept, temător de Dumnezeu şi care se abate de la rău; iată, el este statornic în dreptatea lui, deşi M-ai îndemnat împotriva lui, ca să-l nimicesc fără motiv.
-^SŞi Domnul a zis Satanei: De unde vii? Şi Satan a răspuns Domnului şi a zis: De la cutreierarea pământului şi de la plimbarea pe care am făcut-o pe el.
<] sŞi a fost din nou o zi când fiii lui Dumnezeu s-au înfăţişat înaintea Domnului, şi Satan a venit şi el în mijlocul lor, ca să se înfăţişeze înaintea Domnului.
n\ WÎn toate acestea, Iov n-a păcătuit şi n-a vorbit nimic necuviincios împotriva lui Dumnezeu.
9[ mşi a zis: Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă voi întoarce în sânul pământului. Domnul a dat şi Domnul a luat binecuvântat să fie Numele Domnului!
~Z wAtunci Iov s-a sculat, şi-a sfâşiat mantaua şi şi-a tuns capul. Apoi s-a aruncat la pământ, s-a închinat
SY !Şi iată, a venit un vânt puternic dinspre deşert şi a lovit în cele patru colţuri ale casei, care s-a prăbuşit peste tineri şi au murit; şi numai eu am scăpat, ca să-ţi dau de ştire.
#X AŞi pe când vorbea el încă, a venit un altul şi a zis: Fiii tăi şi fiicele tale mâncau şi beau vin în casa fratelui lor cel întâi-născut.
W /Şi pe când vorbea el încă, a venit un altul şi a zis: Nişte caldeeni, înşiraţi în trei cete, s-au aruncat asupra cămilelor şi le-au luat cu ei, şi au ucis pe slujitorii tăi cu ascuţişul săbiei; şi numai eu singur am scăpat, ca să-ţi dau de ştire.
TV #Şi pe când vorbea el încă, a venit un altul şi a zis: Focul lui Dumnezeu a căzut din cer şi a ars oile şi pe slujitorii tăi şi i-a mistuit şi numai eu am scăpat ca să-ţi dau de ştire.
+U Qşi s-au aruncat nişte sabeeni asupra lor şi i-au luat. Au ucis pe slujitorii tăi cu ascuţişul săbiei şi numai eu am scăpat ca să-ţi dau de ştire.
eT Ea venit la Iov un mesager care a zis: Boii arau şi măgăriţele păşteau lângă ei,
{S q Într-o zi, pe când fiii şi fiicele lui Iov mâncau şi beau vin în casa fratelui lor cel întâi-născut,
R 1 Domnul a zis lui Satan: Iată, dau pe mâna ta tot ce are, numai asupra lui să nu-ţi întinzi mâna. Şi Satan a plecat dinaintea Domnului.
nQ W Dar ia întinde-Ţi mâna şi atinge-Te de tot ce are; sunt sigur că Te va blestema în faţă.
JP  N-ai făcut Tu un gard împrejurul lui, al casei lui şi a tot ce este al lui, de jur împrejur? Ai binecuvântat lucrul mâinilor lui şi bogăţiile lui s-au înmulţit în toată ţara.
^O 7 Şi Satan a răspuns Domnului şi a zis: Oare în zadar se teme Iov de Dumnezeu?
8N kŞi Domnul a zis lui Satan: Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pământ. El este un om fără vină, drept, temător de Dumnezeu şi se abate de la rău.
,M SŞi Domnul a zis Satanei: De unde vii? Şi Satan a răspuns Domnului şi a zis: De la cutreierarea pământului şi de la plimbarea pe care am făcut-o pe el.
L !Şi a fost o zi când fiii lui Dumnezeu au venit să se înfăţişeze înaintea Domnului, şi Satan a venit şi el în mijlocul lor.
0K [Şi după ce treceau zilele de petrecere, Iov trimitea şi sfinţea pe fiii lui: se scula dis-de-dimineaţă şi aducea pentru fiecare dintre ei câte o ardere-de-tot. Căci Iov zicea: Poate că fiii mei au păcătuit şi au supărat pe Dumnezeu în inima lor. Aşa făcea Iov întotdeauna.
bI ?El avea şapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi, cinci sute de măgăriţe şi un număr foarte mare de slujitori; şi omul acesta era cel mai cu vază dintre toţi fiii Răsăritului.
:H qŞi i s-au născut şapte fii şi trei fiice.
G 'În ţara Uţ era un om al cărui nume era Iov; şi omul acesta era fără vină, drept, temător de Dumnezeu şi se abătea de la rău.
ZF- Căci iudeul Mardoheu era al doilea după regele Ahaşveroş. El era mare între iudei şi iubit de mulţimea fraţilor săi, căutând binele poporului său, şi vorbind de pace întregii lui seminţii.
ME Şi toate faptele privitoare la puterea şi tăria lui, şi amănuntele despre mărirea la care a ridicat regele pe Mardoheu, nu sunt scrise în Cartea Cronicilor regilor Mediei şi Persiei?
]D 5 Regele Ahaşveroş a pus un impozit asupra ţării şi asupra insulelor mării.
}Cs Şi porunca Esterei a întărit aşezarea acestei sărbători Purim, şi lucrul acesta a fost scris în carte.
B întărind ţinerea acestor zile Purim, în timpul stabilit, cum le rânduiseră iudeul Mardoheu şi regina Estera pentru ei, şi cum şi le rânduiseră şi pentru ei înşişi şi pentru sămânţa lor, cu prilejul postului lor şi planşetelor lor.
%AC Şi el a trimis scrisori tuturor iudeilor, în cele o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi ale regelui Ahaşveroş, cuvinte de pace şi de adevăr,
&@E Regina Estera, fiica lui Abihail, şi iudeul Mardoheu au scris cu toată autoritatea a doua oară, ca să întărească scrisoarea privitoare la Purim.
4?a Şi zilele acestea trebuiau să fie amintite şi ţinute din generaţie în generaţie, în fiecare familie, în fiecare ţinut şi în fiecare cetate. Şi zilele acestea Purim nu trebuiau desfiinţate niciodată din mijlocul iudeilor, nici să se şteargă amintirea lor printre urmaşii lor.
>} iudeii au luat pentru ei, şi pentru sămânţa lor, şi pentru toţi cei ce se vor alipi de ei, hotărârea şi îndatorirea neschimbătoare ca să sărbătorească în fiecare an aceste două zile în felul rânduit, şi în timpul stabilit.
R= De aceea au numit zilele acestea Purim, de la numele Pur. Potrivit cu toate cuvintele acestei scrisori, potrivit cu cele ce văzuseră ei înşişi, şi potrivit cu cele ce li se întâmplaseră,
i<K Dar când Estera a venit înaintea regelui, el a poruncit prin scrisori să întoarcă asupra capului lui Haman planul cel rău pe care-l făcuse împotriva iudeilor; şi l-au spânzurat pe lemn, pe el şi pe fiii lui.
O; Căci Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, duşmanul tuturor iudeilor, plănuise împotriva iudeilor să-i nimicească, şi aruncase Pur, adică sorţul, ca să-i omoare şi să-i nimicească.
u:c Şi iudeii s-au îndatorat să facă ceea ce începuseră să facă, şi aşa cum le-a scris Mardoheu.
99k ca zile în care iudeii s-au odihnit de duşmanii lor, şi luna în care întristarea lor se prefăcuse în bucurie, şi jalea lor în zi de sărbătoare; şi să facă din ele nişte zile de petrecere şi de bucurie, când să-şi trimită daruri de mâncare unul altuia, şi daruri celor săraci.
u8c Le poruncea să sărbătorească în fiecare an ziua a paisprezecea şi a cincisprezecea a lunii Adar,
#7? Şi Mardoheu a scris aceste lucruri şi a trimis scrisori tuturor iudeilor din toate ţinuturile regelui Ahaşveroş, de aproape şi din depărtare.
l6Q De aceea iudeii de la ţară, care locuiesc în oraşe fără ziduri, au făcut din ziua a paisprezecea a lunii Adar o zi de bucurie, de petrecere şi de sărbătoare, în care îşi trimit daruri de mâncare unul altuia.
I5 Dar iudeii care se aflau în Susa s-au strâns în ziua a treisprezecea şi a paisprezecea, dar în ziua a cincisprezecea s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de petrecere şi bucurie.
4 Era a treisprezecea zi a lunii Adar; şi în ziua a paisprezecea s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de petrecere şi de bucurie.
n3U Ceilalţi iudei din celelalte ţinuturi ale regelui s-au strâns şi şi-au apărat viaţa, şi s-au odihnit de duşmanii lor; şi au ucis şaptezeci şi cinci de mii dintre cei ce-i urau, dar n-au pus mâna pe averile lor.
.2U Iudeii care se aflau în Susa s-au strâns în a paisprezecea zi a lunii lui Adar, şi au ucis în Susa trei sute de oameni. Dar n-au pus mâna pe averile lor.
1 Şi regele a poruncit să se facă aşa: şi decretul a fost dat în Susa. Şi au spânzurat pe cei zece fii ai lui Haman.
]03 Atunci Estera a spus: Dacă regele găseşte că este bine, să fie permis iudeilor care sunt în Susa să facă şi mâine potrivit decretului de azi şi să spânzure pe lemn pe cei zece fii ai lui Haman.
/9 Şi regele a zis reginei Estera: Iudeii au ucis şi au nimicit în capitala Susa cinci sute de oameni şi pe cei zece fii ai lui Haman. Ce vor fi făcut în celelalte ţinuturi ale regelui? Care-ţi este cererea? Ea îţi va fi îndeplinită. Ce mai doreşti? Ţi se va da.
v.e În ziua aceea, numărul celor ce au fost ucişi în fortăreaţa Susa a ajuns la cunoştinţa regelui.
s-_ cei zece fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, duşmanul iudeilor. Dar n-au pus mâna pe averile lor.
2,_ Parmaşta, Arizai, Aridai, Vaiezata,
&+G Porata, Adalia, Aridata,
@*{ Şi au înjunghiat pe Parşandata, Dalfon, Aspata,
])3 Şi în fortăreaţa Susa, iudeii au ucis şi au nimicit cinci sute de oameni.
(% Iudeii au ucis cu lovituri de sabie pe toţi duşmanii lor, i-au omorât şi i-au nimicit; şi au făcut ce au vrut cu cei care-i urau.
'7 Căci Mardoheu era puternic în casa regelui, şi faima lui se răspândea în toate ţinuturile, pentru că ajungea din ce în ce mai puternic.
-&S Şi toţi mai-marii ţinuturilor, comandanţii armatelor, guvernatorii şi slujitorii regelui, au sprijinit pe iudei, căci frica de Mardoheu venise peste ei.
q%[ Iudeii s-au strâns în cetăţile lor, în toate ţinuturile regelui Ahaşveroş, ca să pună mâna pe cei ce căutau nenorocirea lor. Nimeni n-a putut să le stea împotrivă, căci frica de ei venise peste toate popoarele.
I$ În luna a douăsprezecea, adică luna lui Adar, în a treisprezecea zi a lunii, ziua în care aveau să se ducă la îndeplinire porunca şi hotărârea regelui, şi când duşmanii iudeilor speraseră să stăpânească peste ei, s-a întâmplat tocmai contrariul, că iudeii au stăpânit asupra celor ce-i urau.
2#]Şi în fiecare ţinut, şi în fiecare cetate, pretutindeni unde ajungea cuvântul regelui şi hotărârea lui, a fost între iudei bucurie şi fericire, petreceri şi zile de sărbătoare. Şi mulţi oameni dintre popoarele ţării s-au făcut iudei, căci frica de iudei căzuse peste ei.
O"Pentru iudei era lumină, şi bucurie, şi fericire, şi cinste.
W!'Şi Mardoheu a ieşit din prezenţa regelui, cu o haină regească albastră şi albă, cu o mare coroană de aur, şi cu o robă de in subţire şi de purpură. Şi cetatea Susa striga şi se bucura.
) KGărzile, călare pe cai şi pe catâri, au plecat îndată şi cu toată graba, după porunca regelui. Hotărârea a fost vestită şi în capitala Susa.
Y+ Pentru ca hotărârea să fie dată în fiecare ţinut, o copie a scrisorii trebuia adusă la cunoştinţa tuturor popoarelor, că iudeii stau gata pentru ziua aceea ca să se răzbune pe duşmanii lor.
 într-o singură zi, în toate ţinuturile regelui Ahaşveroş, în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar.
H  Prin aceste scrisori regele dădea voie iudeilor, în oricare cetate ar fi fost, să se adune şi să-şi apere viaţa, să nimicească, să omoare şi să facă să piară, împreună cu pruncii şi femeile lor, pe toţi aceia din fiecare popor şi din fiecare ţinut care i-ar ataca, pentru a le prăda averile,
+O Au scris în numele regelui Ahaşveroş şi au pecetluit cu inelul regelui. Au trimis scrisorile prin gărzi, călare pe cai şi catâri născuţi din iepe.
5c Scriitorii regelui au fost chemaţi în timpul acela, în a douăzeci şi treia zi a lunii a treia, care este luna Sivan, şi au scris, după tot ce a poruncit Mardoheu, iudeilor, satrapilor, guvernatorilor şi mai-marilor celor o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi care sunt din India până în Etiopia, fiecărui ţinut după scrierea lui, fiecărui popor după limba lui şi iudeilor după scrierea şi limba lor.
b=Scrieţi dar în folosul iudeilor cum vă va plăcea, în numele regelui, şi pecetluiţi cu inelul regelui. Căci o scrisoare scrisă în numele regelui şi pecetluită cu inelul regelui nu poate fi schimbată.
ERegele Ahaşveroş a zis reginei Estera şi iudeului Mardoheu: Iată, am dat Esterei casa lui Haman şi el a fost spânzurat pe lemn, pentru că întinsese mâna împotriva iudeilor.
Căci cum aş putea eu să văd nenorocirea care ar atinge pe poporul meu, sau cum aş putea să văd nimicirea naţiunii mele?
hIşi a zis: Dacă regele găseşte cu cale şi dacă am căpătat trecere înaintea lui, dacă lucrul pare potrivit regelui şi dacă eu sunt plăcută înaintea lui, să se scrie ca să se întoarcă scrisorile făcute de Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, şi scrise de el ca să nimicească pe iudeii care sunt în toate ţinuturile regelui.
~uRegele a întins sceptrul de aur spre Estera. Şi Estera s-a ridicat şi a stat în picioare înaintea regelui,
[/Şi Estera a vorbit din nou înaintea regelui, şi a căzut la picioarele lui, şi l-a implorat cu lacrimi să înlăture răutatea lui Haman, agaghitul, şi planul cu care complotase împotriva iudeilor.
5Şi regele şi-a scos inelul, pe care-l luase înapoi de la Haman, şi l-a dat lui Mardoheu. Şi Estera a pus pe Mardoheu peste casa lui Haman.
< sÎn aceeaşi zi, regele Ahaşveroş a dat reginei Estera casa lui Haman, duşmanul iudeilor. Şi Mardoheu a venit înaintea regelui, căci Estera spusese ce era el pentru ea.
w Aşa au spânzurat pe Haman pe lemnul pe care el îl pregătise pentru Mardoheu. Şi mânia regelui s-a potolit.
5 Şi Harbona, unul din fameni, a zis în faţa regelui: Iată spânzurătoarea pregătită de Haman pentru Mardoheu, care a vorbit spre binele regelui, este ridicată în casa lui Haman, la o înălţime de cincizeci de coţi. Regele a zis: Haman să fie spânzurat pe ea!
?wCând s-a întors regele din grădina palatului în camera petrecerii vinului, a văzut pe Haman că se aruncase spre patul pe care era Estera. Şi regele i-a zis: Cum, să mai şi sileşti pe regină la mine în casă? Cum au ieşit cuvintele acestea din gura regelui, i-au şi acoperit faţa lui Haman.
pYŞi regele, în mânia lui, s-a sculat de la petrecerea vinului şi s-a dus în grădina palatului; şi Haman a rămas să-şi ceară viaţa de la regina Estera, căci vedea că era hotărât de rege ceva rău împotriva lui.
/Şi Estera a răspuns: Asupritorul şi duşmanul, este Haman, răul acesta! Atunci Haman a rămas îngrozit în faţa regelui şi a reginei.
 Regele Ahaşveroş a luat cuvântul şi a zis reginei Estera: Cine este acela şi unde este acela care are de gând să facă aşa?
q [Căci eu şi poporul meu suntem vânduţi să fim nimiciţi, înjunghiaţi şi să pierim. Măcar dacă am fi vânduţi sclavi şi sclave, aş fi tăcut, deşi duşmanul n-ar putea să înlocuiască pierderea făcută regelui.
] 3Regina Estera a răspuns şi a zis: Dacă am găsit favoare în ochii tăi, o rege, şi dacă regele găseşte că este bine, dă-mi viaţa: iată cererea mea; şi scapă pe poporul meu: iată dorinţa mea!
o WŞi, în această a doua zi, regele a zis iarăşi Esterei, pe când beau vin: Care este cererea ta, regină Estera? Şi ea îţi va fi împlinită. Ce doreşti? Chiar dacă ai cere jumătate din împărăţie, ţi se va da.
G  Regele şi Haman au venit la petrecere, la regina Estera.
Şi în timp ce ei vorbeau, au venit famenii regelui şi au luat îndată pe Haman la petrecerea pe care o pregătise Estera.
M Şi Haman a istorisit soţiei sale Zereş şi tuturor prietenilor săi tot ce i se întâmplase. Şi înţelepţii lui, şi soţia lui, Zereş, i-au zis: Dacă Mardoheu, înaintea căruia ai început să cazi, este din sămânţa iudeilor, nu vei putea face nimic împotriva lui, ci vei cădea negreşit înaintea lui.
}s Şi Mardoheu s-a întors la poarta regelui şi Haman s-a dus în grabă acasă, mâhnit şi cu capul acoperit.
E Şi Haman a luat haina şi calul, a îmbrăcat pe Mardoheu, l-a plimbat pe străzile cetăţii şi a strigat înaintea lui: Aşa se face omului pe care regele vrea să-l cinstească!
;o Atunci regele a zis lui Haman: Ia îndată haina şi calul, cum ai zis, şi fă aşa iudeului Mardoheu, care stă la poarta regelui: nu lăsa nimic nefăcut din ce ai spus.
H  Şi să se dea haina şi calul în mâna unuia dintre conducătorii ele seamă ai regelui, apoi să îmbrace cu haina pe omul acela pe care regele vrea să-l cinstească, să-l plimbe călare pe cal pe străzile cetăţii şi să se strige înaintea lui: Aşa se face omului pe care regele vrea să-l cinstească!
/Wtrebuie să i se aducă haină regească, aceea cu care se îmbracă regele, şi calul pe care călăreşte regele, şi să i se pună coroana regească pe cap.
Z-Şi Haman a răspuns regelui: Omului pe care vrea regele să-l cinstească,
T!Haman a intrat şi regele i-a zis: Ce trebuie făcut pentru un om pe care vrea să-l cinstească regele? Haman şi-a zis în inima sa: Pe cine altul decât pe mine ar vrea regele să-l cinstească?
nUŞi slujitorii regelui i-au răspuns: Iată, Haman este în curte. Şi regele a zis: Să intre.
F~Şi regele a zis: Cine este în curte? Şi Haman venise în curtea de afară a casei regelui, ca să ceară regelui să spânzure pe Mardoheu pe lemnul pe care-l pregătise pentru el.
/}WŞi regele a zis: Ce cinste şi ce mărire s-a făcut lui Mardoheu pentru aceasta? Şi tinerii regelui, care îl slujeau, au zis: Nimic nu s-a făcut pentru el.
N|şi s-a găsit scris ce descoperise Mardoheu cu privire la Bigtan şi Tereş, cei doi fameni ai regelui, păzitorii pragului, care voiseră să întindă mâna împotriva regelui Ahaşveroş.
%{ EÎn noaptea aceea regele n-a putut să doarmă, şi a poruncit să aducă lângă el cartea aducerilor aminte, Cronicile. Le-au citit înaintea regelui
Wz'Atunci soţia sa Zereş şi toţi prietenii lui i-au zis: Să se pregătească o spânzurătoare înaltă de cincizeci de coţi şi mâine dimineaţă cere regelui ca Mardoheu să fie spânzurat pe ea. Apoi vei merge vesel la petrecere cu regele. Lui Haman i-a plăcut lucrul acesta şi a pus să pregătească spânzurătoarea.
/~~-}}F||`{{p{zzTyyy6xxwzw=vv_uuutt>ss\srr+qq]pppoobnnncnmmllfkkkKjjjGii~ihh3ggNffof ee,ddccccYbbbaaM``s`__E^^^<]]M]\\R[[ZZYYlYXXWmW3VV6UUTTCSSySRR1QQ[PPnOO_NNNhMM]LLLKKOJJ{JIIpIHH?GG]GFF>>==R<<<2;;b:::E99=888,77u66C55844i4322(11m1 00//)...--2,,},++Q**]*))F((l(''N&&S%%{% $$3##{#""!!8 W 'Oh 8%9fO6U.U3[?{(h W F Z 0 i m?_`T!Chem pe robul meu şi nu răspunde; îl rog cu gura mea, şi degeaba.
|qCei ce locuiesc în casa mea şi slugile mele mă privesc ca pe un străin, în ochii lor sunt un necunoscut.
I Rudele mele m-au părăsit şi cunoscuţii mei m-au uitat.
eC El a depărtat pe fraţii mei de mine şi pe cunoscuţii mei i-a înstrăinat de mine.
~{ Ostile Lui înaintează deodată, îşi fac cale până la mine şi şi-au aşezat tabăra în jurul cortului meu.
Y}+ S-a aprins de mânie împotriva mea şi mă priveşte ca pe duşmanul Lui.
g|G El mă zdrobeşte din toate părţile şi pier; şi mi-a smuls speranţa ca pe un copac.
M{ M-a despuiat de gloria mea, şi coroana de pe cap mi-a luat-o.
jzMMi-a zidit calea aşa că nu pot trece; şi El a răspândit întuneric pe cărările mele.
dyAIată, ţip de violenţă, dar nu sunt auzit; strig tare, dar nu mi se face dreptate!
hxIatunci să ştiţi că Dumnezeu m-a nedreptăţit şi Şi-a strâns laţul în jurul meu.
NwDacă vă lăudaţi împotriva mea si îmi dovediţi ocara mea,
^v5Chiar dacă am păcătuit cu adevărat, numai eu sunt răspunzător de aceasta.
cu?De zece ori m-aţi batjocorit şi nu vă este ruşine să vă purtaţi aşa cu mine.
dtAPână când îmi veţi întrista sufletul şi mă veţi zdrobi cu cuvintele voastre?
*s QŞi Iov a răspuns şi a zis:
krODa, aşa sunt locuinţele celui rău, aceasta este soarta celui ce nu cunoaşte pe Dumnezeu.
^q5Urmaşii lui se vor uimi de soarta lui şi pe străbuni îi va cuprinde groaza.
opWNu-i va rămâne în poporul lui nici fiu, nici nepot, nici vreo rămăşiţă în locuinţa sa.
RoVa fi împins din lumină la întuneric şi va fi alungat din lume.
enCAmintirea lui va piere de pe pământ şi în pieţe nu se va mai vorbi de numele lui.
QmJos i se vor usca rădăcinile şi sus i se vor veşteji ramurile.
klONimeni din ai lui nu locuieşte în cortul lui şi vor presăra pucioasă în locuinţa lui.
kkOVa fi smuls din cortul lui în care se credea la adăpost şi va fi dus la regele spaimelor.
{jo Mădularele îi sunt mistuite unul după altul, puterea îi va fi mâncată de întâiul-născut al morţii.
Ri Foamea îi mănâncă puterile şi nenorocirea este alături de el.
Oh De jur împrejur îl apucă spaima şi-l urmăreşte pas cu pas.
ggG capcana în care se va prinde este ascunsă în pământ, şi cursa îi stă pe cărare.
Kf este prins în mreajă de călcâi şi laţul îl va prinde;
_e7Căci este aruncat în mreajă de chiar picioarele lui şi calcă într-un laţ;
^d5Paşii lui cei puternici se vor strâmta şi chiar sfatul lui îl va răsturna.
[c/Se va întuneca lumina în cortul lui şi candela se va stinge deasupra lui.
_b7Da, lumina celui rău se va stinge şi flacăra focului lui nu va mai străluci.
aOare pentru tine, care singur te sfâşii în mânia ta, s-ajungă pământul pustiu şi să se strămute stânca din locul ei?
Y`+De ce ne socoteşti nişte fiare şi ne priveşti ca pe nişte încuiaţi?
b_=Când oare vei pune capăt vorbelor talei Arată înţelepciune şi apoi vom vorbi.
:^ qAtunci Bildad din Şuah a răspuns şi a zis:
]Ea se va coborî cu mine la porţile Locuinţei Morţilor, când vom merge împreună să ne odihnim în ţărână.
V\%Unde este atunci speranţa mea? Şi cine mai poate vedea speranţa mea?
c[?Dacă zic gropii: Tu eşti tatăl meu şi viermilor: Voi sunteţi mama şi sora mea!
ZZ- Dacă aştept, mormântul este casa mea, îmi fac culcuşul în întuneric.
\Y1 Ei prefac noaptea în zi, zicând: lumina-i scurtă din cauza întunericului.
vXe Mi s-au dus zilele, mi s-au nimicit planurile, planurile acelea făcute cu atâta iubire în inima mea.
oWW Dar voi toţi, întoarceţi-vă, şi vă voi arăta că între voi nici unul nu este înţelept.
mVS Dar cel drept rămâne tare pe calea lui, cel cu mâinile curate se întăreşte tot mai mult.
vUeCei drepţi sunt înmărmuriţi de aceasta, şi cel nevinovat se răscoală împotriva celui nelegiuit.
ZT-Ochiul mi se întunecă de durere; toate mădularele mele sunt ca o umbră.
gSGEl m-a făcut un proverb pentru oameni şi am ajuns ca unul pe care-l scuipi în faţă!
gRGCine trădează pe prieteni ca să fie prădaţi, copiilor aceluia li se vor topi ochii.
lQQCăci le-ai încuiat inima în faţa înţelepciunii. De aceea, nu-i vei lăsa să învingă.
^P5Pune-Te singur garanţie pentru mine înaintea Ta. Cine altul îmi va da mâna?
mOSSunt înconjurat de batjocoritori şi ochiul meu trebuie să privească spre provocările lor.
SN !Mi se pierde suflarea, mi se sting zilele, mă aşteaptă mormântul.
`M9Când puţinii mei ani se vor sfârşi, mă voi duce pe calea fără întoarcere.
{LoO, dacă ar putea cineva să se roage lui Dumnezeu pentru om, aşa cum omul se roagă pentru aproapele său!
RKPrietenii mei râd de mine, dar eu mă rog lui Dumnezeu cu lacrimi.
eJCŞi acum iată, martorul meu este în cer, apărătorul meu este în locurile înalte.
YI+Pământule, nu-mi acoperi sângele şi vaietele mele să n-aibă margini!
bH=deşi nu este nici o nedreptate în mâinile mele şi rugăciunea mea este curată.
WG'Plânsul mi-a înroşit faţa; şi umbra morţii este pe pleoapele mele,
UF#Mi-am cusut un sac peste piele, şi mi-am băgat capul în ţărână.
VE%mă frânge bucăţi, bucăţi, se aruncă asupra mea ca un războinic.
wDg Arcaşii Lui mă înconjoară, El îmi străpunge inima fără milă; El îmi varsă fierea pe pământ,
wCg Eram liniştit, dar El m-a spulberat; m-a apucat de gât şi m-a zdrobit, şi m-a aşezat drept ţintă.
oBW Dumnezeu m-a lăsat la bunul plac al celor nelegiuiţi, şi mă aruncă în mâinile celor răi.
wAg Ei deschid gura să mă mănânce, mă lovesc peste obraz cu batjocură; toţi se adună împotriva mea.
@# Mânia Lui mă sfâşie şi mă urmăreşte, scrâşneşte din dinţi împotriva mea, mă loveşte şi mă străpunge cu privirea Lui.
~?uM-ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă este slăbiciunea mea, care se ridică şi mă mărturiseşte pe faţă.
M>Dar acum, El m-a slăbit de puteri. Mi-ai pustiit toată casa!
\=1Dacă vorbesc, durerea nu mi se alină, iar dacă tac, cu ce se micşorează?
\<1dar v-aş încuraja cu gura şi mângâierea buzelor mele v-ar alina durerea.
;Oare ca voi aş vorbi eu, dac-aţi fi voi în locul meu? V-aş putea copleşi cu vorbe şi aş da din cap către voi;
i:KSe vor sfârşi oare vorbele în vânt? Şi de ce atâta supărare în răspunsurile tale?
i9KAstfel de lucruri am auzit eu des; voi toţi sunteţi nişte mângâietori supărăcioşi.
-8 WAtunci Iov a răspuns şi a zis:
h7I#Ei zămislesc răul şi nasc nelegiuirea, şi pântecele lor pregăteşte înşelătoria.
s6_"Căci naţiunea celui nelegiuit va ajunge stearpă şi focul va mistui corturile celor ce iau mită.
s5_!Va fi ca o viţă despuiată de strugurii ei încă verzi, ca un măslin ale cărui flori au căzut.
]43 Ea va veni înainte de capătul zilelor lui şi ramura lui nu va mai înverzi.
p3YSă nu se încreadă în deşertăciune, înşelându-se singur, căci răul îi va fi răsplata.
2yEl nu va ieşi din întuneric, flacăra îi va usca mlădiţele şi Dumnezeu îl va pierde cu suflarea gurii Lui.
s1_El nu se va mai îmbogăţi, şi averea lui nu va ţine; averea nu i se va mai întinde pe pământ.
`09şi locuia în cetăţi ruinate, în case părăsite, sortite să fie dărâmate.
R/Avea faţa acoperită cu grăsime, coapsele încărcate cu osânză
p.Yşi a avut îndrăzneala să se năpustească asupra Lui cu partea cea mai tare a scuturilor lui.
`-9Căci a ridicat mâna împotriva lui Dumnezeu, s-a împotrivit Celui Atotputernic
o,WNecazul şi neliniştea îl înspăimântă şi se aruncă asupra lui ca un rege gata de luptă.
z+mAleargă încoace şi încolo după pâine, zicând: Unde-i? El ştie că-l aşteaptă ziua întunericului.
X*)El nu speră că va scăpa de întuneric şi vede că-l ameninţă sabia.
|)qŢipete de spaimă răsună la urechile lui: în mijlocul fericirii lui, pustiitorul se va arunca asupra lui.
y(kOmul cel rău este neliniştit în toate zilele vieţii lui, şi numărul anilor celui asupritor este mic.
g'Gsingurii cărora li se dăduse ţara şi în mijlocul cărora n-a venit nici un străin.
V&%ce au spus înţelepţii, auzind de la părinţii lor, şi n-au ascuns,
X%)Vreau să te învăţ, ascultă-mă! Şi vreau să-ţi spun ce am văzut,
i$Kcu cât mai puţin fiinţa urâcioasă şi coruptă – omul, care bea nedreptatea ca apa!
k#OIată, El n-are încredere nici în sfinţii Săi şi cerurile nu sunt curata înaintea Lui;
]"3Ceeste omul, ca să fie curat? Şi poate cel născut din femeie să fie drept?
f!E de-ţi îndrepţi mânia împotriva lui Dumnezeu şi dai drumul unor astfel de cuvinte?
K  Încotro te trage inima, şi încotro ţi se aţintesc ochii
 Oare mângâierile lui Dumnezeu erau prea puţine pentru tine, şi cuvântul Său care-ţi vorbeşte atât de blând?
iK Între noi sunt cei cărunţi şi bătrâni, oameni mai avuţi de zile decât tatăl tău.
a; Ce ştii tu şi noi nu ştim? Ce cunoştinţă ai tu pe care să n-o avem şi noi?
`9Ai auzit tu oare sfatul lui Dumnezeu şi din el ţi-ai însuşit înţelepciunea?
b=Oare tu eşti omul care s-a născut întâi? Te-ai născut tu înaintea dealurilor?
Z-Nu eu, ci gura ta te condamnă; da, buzele tale mărturisesc împotriva ta.
U#Căci vina ta învaţă gura ta, şi alegi vorbirea oamenilor vicleni.
dATu nimiceşti chiar şi teama de Dumnezeu şi împiedici rugăciunea către Dumnezeu.
gGSă se apere prin cuvinte care n-ajută cu nimic sau cu vorbe care nu folosesc la nimic?
Se cade oare ca înţeleptul să răspundă cu înţelepciune deşartă şi să-şi umple pieptul cu vânt de răsărit?
: qAtunci Elifaz din Teman a răspuns şi a zis:
[/Trupul lui simte numai durerile lui şi sufletul lui va tânji numai în el.
veDacă fiii lui ajung de onoare, el nu ştie nimic; dacă sunt înjosiţi, el nu află de lucrul acesta.
oWTu îl urmăreşti neîncetat până ce piere; îi schimonoseşti faţa şi apoi îi dai drumul.
~ucum piatra este mâncată de apă şi cum apele spală solul pământului; aşa nimiceşti Tu speranţa omului.
q[Dar aşa cum se prăbuşeşte un munte şi se împrăştie, şi cum stânca se mută din locul ei,
a;Nelegiuirea mea este pecetluită într-un mănunchi, şi Tu îmi acoperi păcatul.
T!Dar astăzi îmi numeri paşii, dar nu veghezi asupra păcatului meu.
a ;Atunci m-ai chema şi Ţi-aş răspunde; Ţi-ar fi dor de făptura mâinilor Tale.
( IDacă omul odată mort ar putea să mai trăiască, aş mai spera în tot timpul suferinţelor mele, până mi se va schimba starea în care mă găsesc.
0 Y Ah, de m-ai ascunde în locuinţa morţilor, de m-ai acoperi până-Ţi trece mânia, şi de mi-ai rândui o vreme când îţi vei aduce iarăşi aminte de mine!
  aşa se culcă şi omul şi nu se mai scoală; cât vor fi cerurile, nu se mai deşteaptă şi nu se mai scoală din somnul lui.
K  Cum pier apele din lacuri şi seacă şi se usucă râurile,
fE Dar omul, când moare, rămâne întins; omul, când îşi dă sufletul, unde mai este?
c? înverzeşte iarăşi la mirosul apei şi dă ramuri de parcă ar fi sădit din nou.
oWChiar dacă îi îmbătrâneşte rădăcina în pământ şi trunchiul îi piere în ţărână,
#Căci există speranţă şi pentru un copac; dacă va fi tăiat, va răsări din nou şi mlădiţele lui nu vor înceta să crească.
"=atunci întoarce-Ţi privirile de la el, ca să răsufle puţin şi să aibă măcar bucuria pe care o are cel tocmit cu ziua la sfârşitul zilei.
 Dacă zilele lui sunt hotărâte, numărul lunilor lui este în mâna Ta şi i-ai pus graniţe peste care să nu treacă,
H Cine poate scoate un lucru curat din cel necurat? Nimeni!
iKŞi Tu îţi îndrepţi ochiul asupra unuia ca acesta, şi mă tragi la judecată cu Tine?
PRăsare ca o floare şi se ofileşte; fuge şi piere ca o umbră.
S !Omul, născut din femeie, are viaţa scurtă, dar plină de necazuri.
e~C în timp ce eu mă stric ca un lucru care putrezeşte, ca o haină mâncată de molii.
} Tu îmi pui picioarele în butuci şi-mi urmăreşti toate mişcările; Tu tragi o linie în jurul tălpilor picioarelor mele,
t|a Căci Tu scrii lucruri amare împotriva mea şi mă faci să moştenesc nelegiuirile tinereţii mele.
g{G Vrei să înspăimânţi o frunză suflată de vânt? Vrei să urmăreşti un pai uscat?
Jz De ce îţi ascunzi Faţa şi mă iei drept duşmanul Tău?
cy? Câte fărădelegi şi păcate am făcut? Arată-mi nelegiuirile şi păcatele mele!
fxE Atunci cheamă-mă şi voi răspunde; sau lasă-mă să vorbesc eu şi răspunde-mi Tu!
dwA Trage-Ţi mâna departe de mine şi nu lăsa ca teama de Tine să mă înspăimânte.
`v9 Numai două lucruri de nu-mi vei face, şi atunci nu mă voi ascunde de faţa Ta.
guG Are cineva ceva de spus împotriva mea? Căci acum, dacă voi tăcea, îmi voi da duhul.
Pt Iată, sunt gata să-mi apăr cauza; ştiu că voi fi justificat.
Rs Ascultaţi cuvântarea mea, luaţi aminte la cele ce vă voi spune.
erC El va fi mântuirea mea, căci un nelegiuit nu îndrăzneşte să vină înaintea Lui.
{qo Chiar dacă mă omoară, eu tot în El voi spera. Cu toate acestea, îmi voi argumenta căile înaintea Lui.
Op De aceea îmi iau carnea în dinţi şi îmi pun viaţa în joc.
goG Tăceţi înaintea mea şi lăsaţi-mă să vorbesc şi apoi să vină peste mine orice!
cn? Proverbele voastre sunt vorbe de cenuşă, şi argumentele voastre au puteri de lut.
Wm' Nu vă înfricoşează măreţia Lui? Şi teama de El nu cade peste voi?
\l1 Cu siguranţă, El vă va mustra, dacă în ascuns căutaţi la faţa omului.
vke Dacă vă va cerceta El, oare vă va găsi bine? Sau vreţi să-L înşelaţi cum înşelaţi pe un om?
Vj% Vreţi să ţineţi cu El şi să faceţi pe apărătorii lui Dumnezeu?
i Se cuvine oare să vorbiţi lucruri nedrepte din dragoste pentru Dumnezeu? Şi să spuneţi minciuni ca să-L apăraţi?
Yh+ Ascultaţi acum apărarea mea şi luaţi seama la răspunsul buzelor mele!
Kg O, de aţi fi tăcut! Câtă înţelepciune aţi fi arătat!
pfY Căci voi sunteţi nişte făuritori de minciuni, sunteţi cu toţii nişte doctori nefolositori.
peY Dar vreau să-I vorbesc Celui Atotputernic, şi înaintea lui Dumnezeu doresc să-mi apăr cauza.
Kd Ce ştiţi voi, ştiu şi eu, nu sunt mai prejos decât voi.
\c 3 Iată, ochiul meu a văzut toate acestea, urechea mea a auzit şi a înţeles.
tba unde bâjbâie prin întuneric fără lumină, şi El îi face să se clatine ca nişte oameni beţi.
oaW El ia mintea conducătorilor poporului, El îi face să rătăcească în deserturi fără drum,
` El înalţă popoare şi El le nimiceşte; El face să se răspândească naţiunile şi El le aduce înapoi în teritoriile lor.
a_; El descoperă lucrurile adânci din întuneric şi aduce la lumină umbra morţii.
V^% El varsă dispreţul asupra celor mari; El dezleagă brâul celor tari.
Y]+ El ia vorba celor pricepuţi la cuvântări şi ia mintea celor bătrâni.
e\C El îi face pe preoţi să umble cu picioarele goale, El răstoarnă pe cei puternici.
Z[- El dezleagă legătura regilor şi le pune o frânghie în jurul coapselor.
kZO El îi face pe sfătuitori să umble cu picioarele goale şi tulbură mintea judecătorilor.
qY[ La El este puterea şi înţelepciunea; ai Lui sunt rătăcitul şi cel ce rătăceşte pe alţii.
eXC Iată, El opreşte apele şi totul se usucă; El le dă drumul şi inundă pământul.
lWQ Iată, ce dărâmă El, nu va fi zidit din nou; pe cine-l închide El, nimeni nu-l va scăpa.
WV' La El este înţelepciunea şi puterea; El are sfatul şi înţelegerea.
WU' Înţelepciunea este la bătrâni şi priceperea într-o viaţă lungă.
OT Nu deosebeşte urechea cuvintele, cum gustă gura mâncărurile?
\S1 În mâna Lui este viaţa fiecărei vietate, suflarea oricărui trup omenesc.
gRG Între toate acestea cine nu cunoaşte că mâna Domnului a făcut toate aceste lucruri?
gQG sau vorbeşte pământului şi el te va învăţa; şi peştii mării îţi vor povesti.
ePC Întreabă animalele şi ele te vor învăţa; păsările cerului şi îţi vor spune;
O Corturile jefuitorilor sunt liniştite, celor ce mânie pe Dumnezeu le merge bine, măcar că Dumnezeul lor este în mâinile lor.
sN_ Dispreţ pentru nenorocire este gândul celui ce este tihnit: dă brânci cui îi alunecă piciorul!
M' Eu sunt cel batjocorit de prietenii săi, cel care a chemat pe Dumnezeu şi El i-a răspuns, cel drept şi nevinovat este de batjocură!
}Ls Am şi eu minte ca voi şi nu sunt mai prejos decât voi. Şi cine nu ştie lucrurile pe care le spuneţi voi?
K S-ar putea zice cu adevărat că numai voi reprezentaţi rasa umană şi că o dată cu voi va muri şi înţelepciunea!
*J Q Şi Iov a răspuns şi a zis:
`I9 Dar ochii celor răi se vor topi; ei nu vor scăpa: moartea, iată speranţa lor!
dHA Te vei culca şi nimeni nu te va tulbura; şi mulţi vor umbla după bunăvoinţa ta.
G Vei fi plin de încredere şi de speranţă. Te vei uita în jurul tău şi vei vedea că te poţi odihni liniştit.
F Şi viaţa ta va străluci mai tare decât soarele la amiază şi întunericul de acum se va preface în dimineaţă.
|Eq pentru că îţi vei uita necazurile tale şi îţi vei aduce aminte de ele ca de nişte ape care s-au scurs.
kDO atunci îţi vei putea ridica fruntea fără pată; vei fi tare şi nu te vei teme de nimic;
~Cu dacă te depărtezi de fărădelegea care este în mâna ta, şi nici o nedreptate nu va locui în cortul tău,
RB Dacă îţi pregăteşti inima şi îţi întinzi mâinile spre El,
tAa Căci omul fără minte va ajunge înţelept când mânzul unui măgar sălbatic se va naşte din om.
s@_ Căci El cunoaşte pe făcătorii de rele, El vede şi nelegiuirea. Atunci El să n-o ia în seamă?
X?) Dacă El trece, sau închide şi cheamă la judecată, cine-L poate opri?
[>/ Întinderea ei este mai lungă decât pământul şi mai lată decât marea.
i=K Este înaltă ca şi cerurile! Ce poţi face? Mai adâncă decât infernul! Ce poţi şti?
<{ Poţi tu pătrunde adâncimile lui Dumnezeu? Poţi tu ajunge la cunoştinţa desăvârşită a Celui Atotputernic?
:;m şi ţi-ar descoperi tainele înţelepciunii, căci sunt de două ori mai multe decât se cunosc. Să ştii deci că Dumnezeu nu-ţi răsplăteşte după fărădelegea ta.
M: O, de ar vorbi Dumnezeu, de Şi-ar deschide buzele către tine
]93 Căci ai zis: învăţătura mea este dreaptă, şi sunt curat în ochii Tăi.
8} Vor face cuvintele tale deşarte pe oameni să tacă? Şi când îţi baţi joc de alţii, nimeni să nu te mustre?
t7a Să rămână fără răspuns această năvală de cuvinte şi să creadă limbutul că are dreptate?
76 k Şi Ţofar din Naama a răspuns şi a zis:
5 în ţara negurii adânci, unde domnesc umbra morţii şi neorânduiala, şi unde lumina cea mai strălucitoare este întunericul.
4} înainte de a mă duce în locul de unde nu mă voi întoarce, în pământul întunericului şi al umbrei morţii,
v3e Nu sunt zilele mele destul de puţine? Încetează! Îndepărtează-Te de mine, ca să răsuflu puţin,
h2I Aş fi ca şi cum n-aş fi fost şi din pântecele mamei mele aş fi trecut în mormânt!
y1k Pentru ce oare m-ai scos din pântecele mamei mele? O, dacă aş fi murit şi ochiul să nu mă fi văzut!
0 Îţi înnoieşti mărturia împotriva mea, şi îţi măreşti mânia împotriva mea; nenorocire după nenorocire mă însoţeşte.
q/[ Şi dacă îl ridic, mă urmăreşti ca un leu; şi iarăşi îţi arăţi puterea împotriva mea.
#.? Dacă greşesc, vai de mine! Şi chiar dacă sunt drept, tot nu-ndrăznesc să-mi ridic capul. Sunt sătul de ruşine şi conştient de mizeria mea.
Z-- Dacă păcătuiesc, Tu mă însemnezi şi nu mă vei ierta de păcatul meu.
X,) Iată totuşi ce ascundeai în inima Ta! Acum ştiu care-Ţi era gândul:
T+! Mi-ai dat viaţă şi iubire; şi îngrijirea Ta mi-a păstrat duhul.
W*' M-ai îmbrăcat cu piele şi carne, m-ai ţesut cu oase şi cu tendoane;
G) Nu m-ai turnat ca laptele? Nu m-ai închegat ca brânza?
s(_ Adu-Ţi aminte, Te rog, că Tu m-ai făcut din lut; şi vrei să mă prefaci din nou în ţărână?
v'e Mâinile Tale m-au făcut, ele au rânduit toate părţile trupului meu; şi totuşi Tu mă nimiceşti.
d&A când ştii bine că nu sunt vinovat şi că nimeni nu mă poate scăpa din mâna Ta?
N% ca să cercetezi fărădelegea mea şi să cauţi păcatul meu,
N$ Sunt zilele Tale ca zilele omului şi anii Tăi ca anii omului,
7#i Ai ochi de carne? Sau vezi cum vede omul?
" Îţi place să chinuieşti, să dispreţuieşti făptura mâinilor Tale şi să Te uiţi cu bunăvoinţă la sfătui celor răi?
]!3 Îi voi zice lui Dumnezeu: Nu mă condamna! Arată-mi de ce Te cerţi cu mine!
   Sufletul meu este dezgustat de viaţă. Voi da curs liber plângerii mele, voi vorbi în amărăciunea sufletului meu.
O #Atunci voi vorbi şi nu mă voi teme de El. Dar eu nu sunt aşa.
]3 "Să-Şi tragă însă nuiaua de la mine şi să nu mă mai tulbure spaima Lui.
eC !Nici nu este vreun mijlocitor între noi, care să-şi pună mâna peste noi amândoi.
pY Căci El nu este un om ca mine, ca să-I pot răspunde şi ca să mergem împreună la judecată.
_7 Tu tot m-ai cufunda în mocirlă, de s-ar scârbi până şi hainele de pe mine!
lQ Chiar dacă m-aş spăla cu apă de zăpadă, chiar dacă mi-aş curăţa mâinile cu săpun,
D Dacă sunt vinovat, de ce mă mai ostenesc în zadar?
\1 sunt îngrozit de toate durerile mele. Ştiu că nu mă vei scoate nevinovat.
a; Dacă zic: îmi voi uita plângerea, îmi voi lăsa întristarea şi voi fi voios,
^5 trec ca şi corăbiile cele iuţi, ca un vultur care se aruncă asupra prăzii.
eC Zilele mele aleargă mai repede decât un gardian; fug fără să fi văzut fericirea;
y Pământul este dat în mâna celui rău; El acoperă faţa judecătorilor lui. Dacă nu e El, atunci cine altul?
W' Dacă biciul ar ucide deodată! El râde de încercarea celui nevinovat.
b= Toate sunt una; de aceea am zis: El nimiceşte pe cel nevinovat şi pe cel vinovat.
P Sunt nevinovat, totuşi nu mă cunosc; îmi dispreţuiesc viaţa.
 Dacă mă justific singur, însăşi gura mea mă va condamna; dacă spun: Sunt desăvârşit, voi fi dovedit pângărit.
 Dacă e vorba de putere, iată, El este atotputernic! Şi dacă este vorba de judecată, cine-mi va da timp să mă apăr?
U# El nu mă lasă să-mi trag respiraţia, ci mă umple cu amărăciune.
b = Căci El mă zdrobeşte cu o furtună şi îmi înmulţeşte rănile fără cauză.
j M Dacă aş striga şi El mi-ar răspunde, tot n-aş crede că El a fost atent la glasul meu.
v e Căci chiar dacă aş avea dreptate, nu I-aş putea răspunde; voi cerşi milă de la Judecătorul meu.
b = Cum deci să-I răspund eu şi ce cuvinte să aleg ca să argumentez în faţa Lui?
a ; Dumnezeu nu-Şi întoarce mânia; sub El se pleacă toţi sprijinitorii mândriei.
S Dacă o apucă înainte, cine-L poate opri? Cine-I va zice: Ce faci?
^5 Dacă trece pe lângă mine, eu nu-L văd; dacă trece repede, eu nu-L zăresc.
J El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.
`9 El a făcut Ursa Mare, Orionul şi Pleiadele şi stelele din ţinuturile din sud.
M Numai El întinde cerurile şi umblă pe înălţimile mării.
eC El porunceşte soarelui şi soarele nu mai răsare; şi ţine stelele sub pecetea Lui.
P El zguduie pământul din locul său de i se cutremură stâlpii.
T! El mută munţii şi ei nu ştiu când îi răstoarnă în mânia Sa.
w Dumnezeu este înţelept în inimă şi atotputernic în tărie: cine I s-a împotrivit şi a rămas nepedepsit?
oW Dacă ar voi să se judece cu El, din o mie de lucruri n-ar putea să răspundă la unul singur.
\~1 Ştiu bine că este aşa. Dar cum poate fi omul drept înaintea lui Dumnezeu?
-} W Atunci Iov a răspuns şi a zis:
_|7Duşmanii tăi vor fi acoperiţi de ruşine, iar cortul celor răi nu va mai fi.
j{MBa încă, El va umple gura ta cu strigăte de bucurie, şi buzele cu cântări de veselie.
Xz)Iată, Dumnezeu nu leapădă pe cel drept, şi nu ocroteşte pe cei răi.
Zy-Iată, aceasta este bucuria căii lui; şi din pulbere alţii vor răsări.
xyDar dacă-l smulgi din locul în care stă, locul acesta se leapădă de el, zicând: Nu te-am văzut niciodată.
^w5rădăcinile lui se împletesc printre pietre şi caută un loc între stânci.
[v/Cum dă soarele, el înverzeşte, îşi întinde ramurile peste grădina sa,
juMEl se va bizui pe casa lui, dar ea nu este tare; el se va prinde de ea, dar ea nu va ţine.
^t5Speranţa lui va fi curmată şi sprijinul lui va fi ca o pânză de păianjen.
nsU Aşa se întâmplă tuturor celor ce uită pe Dumnezeu; şi speranţa celui nelegiuit va pieri.
ar; Fiind încă verde şi netăiată, ea se usucă mai repede decât toate ierburile.
Yq+ Oare poate creşte papura fără baltă? Oare creşte trestia fără apă?
ipK Nu te vor învăţa, nu îţi vor vorbi şi nu vor scoate cuvinte din înţelepciunea lor?
so_ Căci noi suntem de ieri şi nu ştim nimic, pentru că zilele noastre pe pământ sunt ca o umbră.
|nqÎntreabă, te rog, pe cei din generaţiile trecute şi ia aminte la lucrurile descoperite de părinţii lor.
Tm!Deşi începutul tău a fost mic, sfârşitul tău va fi foarte mare.
l dacă eşti curat şi drept, atunci negreşit, El va veghea asupra ta şi va face să prospere locuinţa dreptăţii tale.
Uk#Dar tu, dacă ai căuta pe Dumnezeu şi te-ai ruga Celui Atotputernic,
cj?Dacă fiii tăi au păcătuit împotriva Lui, El i-a dat pe mâna fărădelegii lor.
`i9Oare perverteşte Dumnezeu judecata? Sau perverteşte Cel Atotputernic dreptatea?
xhiPână când vrei să vorbeşti astfel şi până când vor fi cuvintele gurii tale ca un vânt puternic?
:g qAtunci Bildad din Şuah a răspuns şi a zis:
f)De ce nu-mi ierţi păcatul şi de ce nu-mi uiţi fărădelegea? Căci voi adormi în ţărână şi când mă vei căuta, nu voi mai fi!
*eMDacă am păcătuit, ce Ţi-am făcut Ţie, Păzitorul oamenilor? De ce m-ai pus ţintă loviturilor Tale, de am ajuns o povară chiar pentru mine însumi?
odWPână când nu Te vei îndepărta de la mine şi nu mă vei lăsa măcar să-mi înghit saliva?
Zc-să-l cercetezi în toate dimineţile şi să-l încerci în toate clipele?
Yb+Ce este omul, ca să-Ţi pese atât de mult de el, ca să iei seama la el,
ba=Sunt dezgustat, nu voi trăi în veci. Lasă-mă, căci doar o suflare mi-e viaţa!
h`IDe aceea sufletul meu alege mai bine gâtuirea, mai bine moartea decât oase ca ale mele!
X_)atunci mă înspăimânţi prin visuri şi mă îngrozeşti prin viziuni.
S^ Când zic: Patul mă va mângâia, culcuşul îmi va alina durerile,
Z]- Oare o mare sunt eu, sau un monstru marin, de-ai pus strajă în jurul meu?
\ De aceea, nu-mi voi mai stăpâni gura; voi vorbi în neliniştea duhului meu; mă voi tângui în amărăciunea sufletului meu.
f[E Nu se va mai întoarce în casa lui, şi nu-şi va mai cunoaşte locul în care locuia.
zZm Cum se risipeşte norul şi trece, aşa nu se va mai ridica acela care se coboară în Locuinţa Morţilor.
mYSOchiul celor ce mă privesc nu mă va mai vedea; ochiul Tău mă va căuta, şi nu voi mai fi.
tXaAminteşte-ţi, Dumnezeule, că viaţa mea este doar o suflare! Ochiul meu nu va mai vedea fericirea.
fWEZilele mele zboară mai repede ca suveica ţesătorului şi se pierd fără Speranţă!
kVOTrupul mi se acoperă cu viermi şi cu pulbere de pământ, pielea-mi crapă şi supurează.
U)Când mă culc, zic: Când mă voi scula şi când se va sfârşi noaptea? Şi mă satur de frământări până în revărsatul zorilor.
]T3aşa am eu parte de luni de durere, şi partea mea sunt nopţi de suferinţă.
/%~~I}}}6||q|{x{zzPyyy.xxoxwwBvvavuuUttt/ss"rrkqq^q poogonznKmmulllBkktjjj.iimihh2ggDff\eexe%ddhdcc>j>==e=<Z0-şi dacă mi s-a amăgit inima în ascuns sau gura mea mi-a sărutat mâna;
X/)dacă am privit soarele când strălucea, luna când înainta măreaţă,
q.[dacă m-am îngâmfat de mărimea averilor mele, de mulţimea bogăţiilor pe care le dobândisem;
j-MDacă mi-am pus încrederea în aur, dacă am zis aurului curat: Tu eşti încrederea mea!,
p,YCăci mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu, şi nu puteam lucra astfel din pricina măreţiei Lui.
t+aatunci să mi se dezlipească umărul de la încheietură, să-mi cadă braţul şi să se sfărâme!
**Mdacă am ridicat mâna împotriva orfanului, când m-am văzut ajutat de judecători {Lit: când mi-am văzut ajutorul în poarta cetăţii};
e)Cdacă inima lui nu m-a binecuvântat şi dacă nu s-a încălzit de lâna mieilor mei;
u(cdacă am văzut pe cineva pierind din lipsă de îmbrăcăminte şi pe cel lipsit fără învelitoare;
r'](Dar din tinereţea mea l-am crescut ca un tată şi de la naşterea mea am sprijinit pe văduvă;)
n&Udacă mi-am mâncat singur pâinea, fără ca orfanul să-şi fi avut şi el partea lui din ea,
q%[Dacă n-am dat săracilor ce-mi cereau, dacă am făcut să se topească de plâns ochii văduvei,
$9Oare Cel ce m-a făcut pe mine în pântecele mamei mele, nu l-a făcut şi pe el? Oare nu ne-a întocmit acelaşi Dumnezeu în pântecele mamei!
l#Qce aş putea să fac, când Se ridică Dumnezeu? Ce aş putea răspunde când pedepseşte El?
a"; Dacă aş fi nesocotit dreptul slugii sau slujnicei mele, când se certau cu mine,
d!A un foc care mistuie până la nimicire şi care mi-ar fi prăpădit toată bogăţia.
h I Căci aceasta ar fi fost o faptă de ruşine, o fărădelege vrednică să fie judecată,
V% atunci soţia mea să macine pentru altul şi s-o necinstească alţii!
gG Dacă mi-a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pândit la uşa aproapelui meu,
a;atunci eu să semăn şi altul să mănânce; ce am sădit să fie dezrădăcinat!
Dacă mi s-a abătut piciorul de pe cale sau dacă inima mi-a urmat ochii, sau dacă s-a lipit vreo întinăciune de mâinile mele,
c?să fiu cântărit cu un cântar drept şi Dumnezeu îmi va cunoaşte nevinovăţia!
a;Dacă am umblat cu minciuna sau dacă piciorul meu a alergat după înşelăciune,
U#N-a văzut Dumnezeu căile mele? Şi n-a numărat El toţi paşii mei?
a;Nu-i oare pieirea pentru cel rău şi nenorocirea pentru cei ce fac fărădelegea?
s_Dar ce soartă mi-a păstrat Dumnezeu de sus? Ce moştenire mi-a trimis Cel Atotputernic din ceruri?
\ 3Făcusem un legământ cu ochii mei; cum deci m-aş putea uita la o fecioară?
oWHarpa mea s-a prefăcut în instrument de jale şi cavalul meu într-un glas al celor ce plâng.
U#Pielea mi se înnegreşte şi cade, iar oasele îmi ard şi se usucă.
OAm ajuns un frate al şacalilor, şi un tovarăş al struţilor.
]3Umblu înnegrit, dar nu de soare. Mă scol în adunare şi strig după ajutor.
^5Îmi fierb măruntaiele în mine fără-ncetare, m-au cuprins zilele de durere.
~uDar când mă aşteptam la bine, răul a venit peste mine; şi când am aşteptat lumina, a venit întunericul.
U#Nu plângeam eu pe cel amărât? N-avea inima mea milă de cel lipsit?
r]Totuşi cel ce-i un morman de dărâmături nu-şi întinde mâinile, cel nenorocit nu cere ajutor?
^ 5Căci ştiu că mă duci la moarte, în casa unde se întâlnesc toţi cei vii.
] 3Mă ridici, îmi dai drumul pe vânt, şi mă nimiceşti cu suflarea furtunii.
_ 7Eşti fără milă faţă de mine, lupţi împotriva mea cu tăria mâinii Tale.
e CStrig către Tine şi nu-mi răspunzi; stau în picioare, şi Tu nu priveşti la mine.
N El m-a aruncat în noroi şi am ajuns ca ţărâna şi cenuşa.
gGDe tăria suferinţei haina îşi pierde faţa; mă strânge ca gulerul de la cămaşă.
U#Noaptea mi se străpung oasele, durerea care mă roade nu încetează.
[/Şi acum mi se topeşte sufletul în mine şi m-au ajuns zilele suferinţei.
q[Mă apucă groaza. Onoarea mea este spulberată ca de vânt, ca un nor a trecut prosperitatea mea.
nUCa printr-o largă spărtură străbat spre mine, se năpustesc prin mijlocul dărâmăturilor.
oW Îmi nimicesc cărarea şi îmi pregătesc pieirea, ei, cărora nimeni nu le-a venit în ajutor.
+ Ticăloşii aceştia se scoală la dreapta mea şi îmi împing picioarele, îşi croiesc cărări împotriva mea, ca să mă nimicească.
yk Pentru că El Şi-a dat drumul la coarda arcului şi m-a rănit, ei nu mai au nici un frâu înaintea mea.
>w Mă urăsc, mă ocolesc, mă scuipă în faţă.
_7 Şi acum astfel de oameni mă pun în cântecele lor, am ajuns de batjocura lor.
f~EFii ai celor fără minte şi ai celor fără un nume, ei au fost alungaţi din ţară.
L}Printre tufişuri ei urlă şi se adăpostesc sub mărăcini.
c|?Locuiesc în văi înspăimântătoare, în peşterile pământului şi în stânci.
f{ESunt alungaţi din mijlocul oamenilor şi strigă lumea după ei ca după nişte hoţi.
hzISmulg ierburile sălbatice de lângă copăcei şi rădăcina de bucsau pentru hrana lor.
oyWSfrijiţi de lipsuri şi de foame, fug în locuri uscate, de multă vreme secătuite şi pustii.
Vx%Dar la ce mi-ar fi folosit puterea mâinilor lor? Puterea lor a pierit.
w 3Dar acum râd de mine, oameni mai tineri decât mine, pe ai căror părinţi nu-i socoteam vrednici să-i pun alături de câinii turmei mele.
"v=Le alegeam calea şi mă aşezam în fruntea lor; şi locuiam ca un rege în mijlocul linei oştiri, ca unul care mângâie pe nişte întristaţi.
bu=Le zâmbeam când ei nu credeau, şi nu puteau alunga seninătatea de pe faţa mea.
Zt-Mă aşteptau ca pe ploaie şi căscau gura ca după ploaia de primăvară.
msSDupă cuvântarea mea, nimeni nu mai vorbea şi cuvântarea mea se aşeza peste ei ca o rouă.
Wr'Oamenii mă ascultau şi aşteptau, şi tăceau ca să audă sfatul meu.
fqEGloria mea este întotdeauna nouă în mine şi arcul meu este reînnoit în mâna mea.
kpORădăcina mea se va întinde spre ape şi roua se va lăsa toată noaptea pe ramurile mele.
foEAtunci ziceam: Voi muri în cuibul meu şi ca nisipul mării îmi voi înmulţi zilele.
Jn Rupeam falca celui nedrept şi-i smulgeam prada din dinţi.
Ym+Eram ca un tată pentru sărac şi cercetam cazul pe care nu-l cunoşteam.
;lqOrbului îi eram ochi şi şchiopului picior.
kwMă îmbrăcam cu dreptatea şi ea îmi slujea de veşminte; dreptatea mea îmi era ca o manta şi ca un turban.
_j7 Binecuvântarea nenorocitului venea peste mine şi inima văduvei o înveseleam.
diA Căci scăpăm pe săracul care striga după ajutor şi pe orfanul lipsit de sprijin.
mhS Urechea celui care mă auzea mă numea fericit, ochiul care mă vedea mărturisea despre mine.
Sg Glasul conducătorilor amuţea şi limba li se lipea de cerul gurii.
Of Prinţii se opreau din vorbit şi îşi acopereau gura cu mâna.
uectinerii mă vedeau şi se ascundeau de mine, iar cei vârstnici se sculau şi rămâneau în picioare.
\d1Când ieşeam la poarta cetăţii şi când îmi aşezam scaunul în piaţă,
hcIcând mi se scăldau paşii în smântână şi stânca îmi vărsa pâraie de untdelemn!
ab;când Cel Atotputernic încă era cu mine şi când copiii mei erau în jurul meu;
taaDacă aş fi ca în zilele puterii mele, când sfatul prietenos al lui Dumnezeu era peste cortul meu,
m`SCând lampa Lui strălucea deasupra capului meu şi lumina Lui mă călăuzea prin întuneric!
^_5O, dacă aş fi ca în lunile trecute, ca în zilele când mă păzea Dumnezeu.
5^ gIov şi-a continuat discursul şi a zis:
|]qŞi omului El i-a zis: Iată, frica de Domnul este înţelepciunea şi a te depărta de rău este priceperea!
k\Oatunci a văzut înţelepciunea şi a vestit-o; i-a pus temeliile şi a pus-o la încercare.
_[7când a dat legi ploii şi când a însemnat drumul fulgerului şi al tunetului,
OZCând a dat greutate vântului şi a cumpănit apele cu măsura;
]Y3Căci El vede până la marginile pământului şi zăreşte totul sub ceruri.
HX Dumnezeu îi ştie drumul şi El îi cunoaşte locuinţa.
XW)Adâncul şi Moartea zic: Am auzit cu urechile noastre vorbindu-se de ea.
`V9Ea este ascunsă de ochii tuturor celor vii şi tăinuită de păsările cerului.
WU'De unde vine atunci înţelepciunea? Şi unde este locuinţa priceperii?
]T3Topazul din Etiopia n-o poate egala; nici nu poate fi evaluată în aur curat.
SCoralul şi cristalul nici nu mai trebuie amintite; căci preţul înţelepciunii întrece pe cel al mărgăritarelor.
wRgAurul sau diamantul n-o pot egala, nici nu poate fi schimbată pe bijuterii sau pe articole de aur ales.
bQ=ea nu poate fi evaluată în aurul din Ofir, în onixul cel preţios sau în safir.
pPYEa nu poate fi cumpărată cu aur şi nici argintul nu poate fi cântărit drept preţ pentru ea;
TO!Adâncul zice: Nu este în mine; şi marea zice: Nu se află la mine.
SN Omul nu-i cunoaşte preţul; ea nu se află pe pământul celor vii.
]M3 Dar unde poate fi găsită înţelepciunea? Şi unde este locul înţelegerii?
XL) El adună râurile ca să nu curgă şi scoate la lumină ce este ascuns.
UK# El taie tunele în stânci şi ochiul lui vede fiecare lucru preţios.
cJ? Omul îşi pune mâna pe stânca de cremene şi răstoarnă munţii din rădăcină.
aI;cele mai trufaşe animale n-au călcat pe ea şi leul niciodată n-a trecut pe ea.
_H7Cărarea aceea n-o cunoaşte nici o pasăre, şi ochiul vulturului n-a văzut-o,
QGpietrele lui conţin safire şi în el se găseşte praful de aur.
cF?Cât despre pământ, din el răsare pâinea, dar dedesubt este răscolit ca un foc;
&EEEl sapă un puţ departe de locuinţa oamenilor, pe locuri necălcate de piciorul omului; se agaţă şi se clatină, departe de locuinţele oamenilor.
KDOmul pune capăt întunericului {Cu ajutorul lămpii de care se folosesc minerii}, şi în adâncurile cele mai de jos cercetează piatra întunericului şi a umbrei morţii.
UC#Fierul se scoate din pământ şi piatra se topeşte ca să dea bronz.
[B 1Există negreşit o mină pentru argint şi un loc unde aurul este curăţat.
_A7Oamenii bat din palme la căderea lui, şi-l fluieră la plecarea din locul lui.
v@eCăci Dumnezeu aruncă fără milă săgeţi împotriva lui, şi el va încerca să fugă de mâna Lui.
d?Aîl va ridica vântul de est şi-l va lua; îl va smulge cu putere din locuinţa lui.
N>Îl apucă groaza ca nişte ape; şi noaptea, îl ia vârtejul.
[=/Se culcă bogat, dar pentru ultima dată; deschide ochii şi totul a pierit.
\<1El îşi zideşte casa ca o molie, ca o colibă pe care şi-o face un paznic.
r;]el le strânge, dar cel fără vină se îmbracă în ele şi cel nevinovat va împărţi argintul.
[:/Dacă strânge argint ca ţărâna, dacă îngrămădeşte haine ca noroiul,
e9CCei ce scapă dintre ai lui sunt îngropaţi de ciumă, şi văduvele lor nu-i plâng.
k8ODacă are mulţi fii, îi are pentru sabie, şi urmaşii lui nu vor fi săturaţi de pâine.
7 Iată soarta pe care o păstrează Dumnezeu celui rău şi moştenirea pe care asupritorul o primeşte de la Cel Atotputernic.
[6/ Iată, voi toţi le-aţi văzut; pentru ce deci vorbiţi aşa de prosteşte?
r5] Vă voi învăţa despre puterea lui Dumnezeu; şi nu vă voi ascunde planurile Celui Atotputernic.
a4; Va putea el să se bucure de Atotputernicul? Va chema el întotdeauna pe Dumnezeu?
Z3- Oare va auzi Dumnezeu strigătul lui, când va veni peste el strâmtorarea?
w2gCăci care este speranţa celui prefăcut, când Dumnezeu îi taie firul vieţii, când îi ia sufletul?
_17Duşmanul meu să fie ca şi cel rău, şi potrivnicul meu ca şi cel nelegiuit!
o0WŢin tare la dreptatea mea şi nu o las; inima nu mă condamnă pentru nici una din zilele mele.
{/oDeparte de mine gândul să vă dau dreptate! Până la cea din urmă suflare îmi voi apăra nevinovăţia.
d.Abuzele mele nu vor rosti nimic nedrept, nici limba mea nu va spune nimic neadevărat.
k-Ocă atâta timp cât este suflare în mine şi suflarea lui Dumnezeu va fi în nările mele,
l,QViu este Dumnezeu, care nu-mi dă dreptate şi Cel Atotputernic, care mi-a amărât sufletul,
7+ kIov şi-a continuat cuvântarea şi a zis:
&*EIată, acestea sunt numai marginile căilor Sale, şi abia am auzit murmurul lin al lucrărilor Sale! Dar tunetul puterii Sale cine-l poate înţelege?
X)) Prin Duhul Său înseninează cerul; mâna Sa a străpuns şarpele fugar.
X() Cu puterea Lui tulbură marea şi prin priceperea Lui sfărâmă furtuna.
Y'+ Stâlpii cerului se cutremură şi se înspăimântă la ameninţarea Lui.
e&C El a desenat o boltă pe deasupra apelor ca o graniţă între lumină şi întuneric.
Q% El acoperă faţa tronului Său şi a întins peste el norul Său.
Z$-El leagă apele în norii Lui, totuşi norii nu se sparg sub greutatea lor;
U##El întinde nordul peste spaţiul gol; El agaţă pământul pe nimic.
["/Înaintea Lui Locuinţa Morţilor este goală şi adâncul fără acoperiş.
L!Cei morţi tremură, cei de sub ape şi cei care le locuiesc;
Q Către cine ai rostit cuvinte? Şi al cui duh vorbeşte prin tine?
mSCe bune sfaturi dai tu celui fără pricepere! Ce belşug de înţelepciune dai tu la iveală!
r]Cât de bine ştii tu să vii în ajutorul slăbiciunii! Cum dai tu ajutor braţului fără putere!
* QŞi Iov a răspuns şi a zis:
ucCu cât mai puţin omul care nu este decât un vierme, fiul omului, care nu este decât un viermişor!
oWIată, în ochii Lui, nici luna nu este strălucitoare şi stelele nu sunt curate înaintea Lui.
wgCum poate fi deci omul justificat înaintea lui Dumnezeu? Sau cum poate fi curat cel născut din femeie?
T!Oare se pot număra ostile Lui? Şi peste cine nu răsare lumina Lui?
T!Domnia şi teama sunt ale Lui; El face pace în locurile Lui înalte.
3 cBildad din Şuah a răspuns şi a zis:
b=Dacă nu este aşa, cine mă va dovedi mincinos şi cine va nimici cuvântarea mea?
Sunt înălţaţi pentru puţină vreme, apoi nu mai sunt. Cad, mor ca toţi oamenii, sunt tăiaţi ca spicele coapte.
pYEl le dă siguranţă şi ei se bizuie pe ea. Da, privirile Lui sunt îndreptate spre căile lor.
Dar Dumnezeu prin puterea Lui lungeşte zilele celor puternici. Ei se scoală, dar nimeni nu este sigur de viaţa sa;
pYCăci el prădează pe femeia stearpă şi fără copii şi nu face nici un bine pentru văduvă.
3Pântecele mamei îl uită, viermii se ospătează cu el, nimeni nu-şi mai aduce aminte de el! Şi nedreptatea este sfărâmată ca un copac.
Cum sunt sorbite de secetă şi de căldură apele zăpezii, aşa înghite locuinţa morţilor pe cei ce păcătuiesc.
Ei alunecă uşor pe faţa apelor; moştenirea lor este blestemată pe pământ; şi nu se mai întorc pe calea viilor.
 Căci pentru ei dimineaţa este la fel ca umbra morţii; dacă cineva îi recunoaşte, ei sunt în spaimele umbrei morţii.
c ?Noaptea sparg casele, pe care le-au însemnat în timpul zilei; ei nu cunosc lumina.
  Ochiul dedat la adulter pândeşte lăsarea amurgului, zicând: Nimeni nu mă va vedea; şi îşi pune un văl pe faţă.
 Ucigaşul se scoală în revărsatul zorilor, ucide pe cel sărac şi lipsit şi în timpul nopţii este ca un hoţ.
{ o Ei sunt dintre cei care se răzvrătesc împotriva luminii; nu cunosc căile ei, nu umblă pe cărările ei.
 În cetăţi se aud vaietele celor ce mor, sufletul celor răniţi strigă: totuşi Dumnezeu nu ia seama la aceste mişelii!
iK În grădinile nelegiuitului ei fac untdelemn, calcă teascul şi totuşi suferă de sete.
S Şi săracii umblă goi, fără haine; şi flămânzi adună snopii;
b= Aceia smulg de la pieptul mamei pe cel orfan şi iau garanţie tot ce are săracul.
hISunt udaţi de ploile munţilor şi, neavând alt adăpost, se ghemuiesc lângă stânci.
eCÎi cuprinde noaptea goi, fără haine, şi n-au cu ce se acoperi împotriva frigului.
Taie nutreţul care a mai rămas pe câmp, culeg ciorchinii rămaşi pe urma culegătorilor în via celui nelegiuit.
)KIată, aceştia, ca măgarii sălbatici din deşert, ies la lucru ca să caute hrana din greu. Deşertul le dă mâncarea pentru ei şi pentru copiii lor.
nUpe cei sărmani îi abat din calea lor, şi săracii din ţară sunt obligaţi să se ascundă.
Kiau măgarul orfanului şi vaca văduvei o iau ca garanţie;
J Sunt unii care mută graniţele, fură turmele şi le pasc;
~ Pentru ce nu păzeşte Cel Atotputernic vremurile de judecată şi de ce nu văd, cei ce-L cunosc, zilele Lui de pedeapsă?
}{pentru că n-am fost scos din mijlocul întunericului şi El n-a ascuns întunericul adânc dinaintea feţei mele.
\|1Căci Dumnezeu îmi frânge inima şi Cel Atotputernic m-a umplut de groază,
e{CDe aceea, tremur înaintea Lui şi când mă gândesc la lucrul acesta, mă tem de El.
hzIDeci El îşi va împlini planurile cu privire la mine, şi va mai face şi multe altele.
]y3 Dar hotărârea Lui este luată, cine I se va împotrivi? Ce vrea, aceea face.
vxe N-am călcat poruncile buzelor Lui; mai mult decât hotărârile mele am păzit cuvintele buzelor Sale.
ewC Piciorul meu s-a ţinut de urma Lui; am ţinut calea Lui şi nu m-am abătut de la ea.
hvI Dar El cunoaşte calea pe care o urmez şi dacă m-ar încerca, aş ieşi curat ca aurul.
fuE Dacă are treabă la nord, nu-L pot vedea; dacă Se ascunde la sud, nu-L pot descoperi.
`t9Iată, mă duc la est, dar El nu este acolo; dacă mă duc la vest, nu-L găsesc.
`s9Doar un om drept ar vorbi cu El; şi aş fi eliberat pe veci de Judecătorul meu.
br=Oare ar lupta El împotriva mea cu toată puterea Sa? Nu, ci ar lua aminte la mine.
qq[Atunci aş cunoaşte cuvintele pe care mi le-ar răspunde şi aş înţelege ce are să-mi spună.
Vp%mi-aş prezenta cazul înaintea Lui şi gura mea aş umple-o cu dovezi.
foEO, dacă aş şti unde L-aş putea găsi şi dacă aş putea veni până la tronul Lui,
znmAstăzi plângerea mea este tot o răzvrătire; şi suspinele mele sunt mai grele decât suferinţele mele.
-m WAtunci Iov a răspuns şi a zis:
elCEl va scăpa chiar şi pe cel vinovat, el va fi scăpat prin puritatea mâinilor tale.
okWCând oamenii te vor apăsa, tu vei vorbi cu încredere, şi pe cel umil Dumnezeu îl va scăpa.
_j7Şi în tot ce vei face, vei izbuti, şi pe cărările tale va străluci lumina.
]i3Îl vei ruga, şi El te va asculta, şi îţi vei putea împlini promisiunile.
ehCAtunci Cel Atotputernic va fi desfătarea ta şi îţi vei ridica faţa spre Dumnezeu.
_g7Şi atunci Cel Atotputernic va fi aurul tău şi argintul tău cel strălucitor.
[f/Aruncă aurul în ţărână, în prundul pâraielor aruncă aurul din Ofir!
eVei fi aşezat iarăşi la locul tău, dacă te vei întoarce la Cel Atotputernic, dacă depărtezi nedreptatea din cortul tău.
Td!Primeşte învăţătura din gura Lui şi ia la inimă cuvintele Lui.
pcYÎmprieteneşte-te dar cu Dumnezeu şi vei avea pace; în felul acesta fericirea va veni la tine.
bb=şi va zice: Iată, duşmanul nostru este stârpit şi averea lui mistuită de foc!
Wa'Cei drepţi au văzut şi s-au bucurat, şi cel nevinovat va râde de ei
h`IŞi totuşi Dumnezeu le umpluse casele cu bunătăţi. Departe de mine sfatul celor răi!
p_YCăci ei ziceau lui Dumnezeu: Depărtează-Te de la noi! Căci ce ne poate face Cel Atotputernic?
a^;care au fost luaţi înainte de vreme şi a căror temelie a fost luată de potop?
P]Oare vrei s-apuci pe calea cea veche, pe care au umblat cei răi,
a\;Norii îl înfăşoară şi nu-L lasă să vadă; şi El cutreieră bolta cerului!
m[S Şi tu zici: Cum poate şti Dumnezeu? Cum poate să judece de dincolo de întunericul de nori?
fZE Nu este Dumnezeu sus în ceruri? Priveşte stelele îndepărtate, cât de departe sunt!
XY) sau întunericul, aşa că nu poţi vedea, şi apele multe te năpădesc.
[X/ De aceea eşti înconjurat de capcane şi te-a cuprins groaza dintr-o dată;
vWe Pe văduve le-ai lăsat să meargă de la tine cu mâinile goale şi puterea orfanilor a fost frântă.
UV#Dar omul cel puternic stăpânea ţara şi omul cinstit locuia în ea.
]U3N-ai dat apă de băut celui ostenit şi ai oprit pâinea de la cel flămând.
pTYCăci ai luat amanet fără temei de la fraţii tăi şi ai dezbrăcat pe cei goi de hainele lor.
TS!Nu-i oare mare răutatea ta şi fără sfârşit fărădelegile tale?
]R3Pentru frica ta de El, te pedepseşte El oare şi intră la judecată cu tine?
zQmDacă eşti drept, are Cel Atotputernic vreun folos? Şi dacă trăieşti fără vină, ce va câştiga El?
fPEPoate un om fi de folos lui Dumnezeu? Nu, ci înţeleptul nu-şi foloseşte decât lui.
:O qAtunci Elifaz din Teman a răspuns şi a zis:
pNY"Cum deci mă veţi mângâia cu vorbe goale, când răspunsurile voastre sunt pline de minciună?
{Mo!Bulgării din vale îi sunt mai uşori, căci toţi oamenii merg după el şi o mulţime îi merge înainte.
IL  Este dus la mormânt, şi i se pune o strajă la mormânt.
rK]Cine îl confruntă în faţă pentru faptele sale? Cine îi răsplăteşte pentru tot ce a făcut?
hJICum cel rău este păstrat pentru ziua nenorocirii? Ei vor fi conduşi spre ziua mâniei.
VI%Dar ce? N-aţi întrebat pe călători şi nu ştiţi ce istorisesc ei?
eHCVoi ziceţi: Unde este casa nobilului? Unde este cortul în care locuiau nelegiuiţii?
jGMŞtiu eu bine care sunt gândurile voastre, ce judecăţi nedrepte rostiţi împotriva mea.
TF!şi amândoi adorm în ţărână, amândoi sunt mâncaţi de viermi.
bE=Altul moare cu amărăciunea în suflet, fără să se fi bucurat de vreo fericire,
UD#cu coapsele încărcate de grăsime şi măduva oaselor plină de suc.
PCUnul moare în mijlocul propăşirii sale, fericit şi liniştit,
kBOOare pe Dumnezeu îl vom învăţa minte, pe El care judecă pe cei ce sunt în înălţimi?
sA_Căci ce-i pasă lui ce va fi de casa lui după el, când numărul lunilor îi este înjumătăţit?
U@#Ochii lui vor vedea nimicirea şi el va bea mânia Celui Atotputernic.
?Veţi zice: Dumnezeu păstrează nelegiuirile unui om pentru fiii săi. Să-l pedepsească Dumnezeu şi pe el, ca să simtă.
V>%Ei sunt ca paiul luat de vânt, şi ca pleava pe care o duce vârtejul.
=Cât de des este stinsă lampa celor răi! Şi cât de des vine sărăcia peste ei, durerea pe care Dumnezeu o dă în mânia Lui?
^<5Iată, fericirea nu stă în mâna lor; sfatul celor răi este departe de mine.
k;OCe este Cel Atotputernic ca să-I slujim? Ce vom câştiga dacă-I vom înălţa rugăciuni?
i:KDeşi au zis lui Dumnezeu: Depărtează-Te de la noi. Nu dorim să cunoaştem căile Tale!
g9G Îşi petrec zilele în fericire şi se coboară într-o clipă în locuinţa morţilor.
T8! Ei cântă din timpane şi harpe, se desfătează cu sunete de caval.
a7; Ei îşi răspândesc copiii ca pe o turmă şi copiii lor saltă împrejurul lor.
d6A Taurii lor sunt plini de vlagă şi prăsitori, juncanele lor fată şi nu leapădă.
x5i În casele lor domneşte pacea, fără umbră de frică, şi nuiaua lui Dumnezeu nu vine să-i lovească.
c4?Urmaşii lor se întăresc cu ei în faţa lor, odraslele lor înaintea ochilor lor.
e3CPentru ce trăiesc cei răi? Pentru ce îi vezi îmbătrânind şi sporind în putere?
_27Când îmi amintesc, mă înspăimânt şi un cutremur îmi cuprinde tot trupul.
H1 Priviţi-mă şi vă miraţi, şi puneţi mâna la gură!
0}Oare împotriva unui om se îndreaptă plângerea mea? Şi chiar dacă ar fi aşa, pentru ce n-aş fi nerăbdător?
j/MLăsaţi-mă să vorbesc, vă rog, şi după ce voi vorbi, veţi putea să vă bateţi joc.
f.ELuaţi aminte la cuvântarea mea şi lăsaţi ca aceasta să fie mângâierea voastră.
,- UIov a luat cuvântul şi a zis:
, Aceasta este soarta pe care o păstrează Dumnezeu celui rău, aceasta este moştenirea pe care i-o hotărăşte Dumnezeu.
]+3Veniturile casei lui vor fi pierdute, vor pieri în ziua mâniei lui Dumnezeu.
c*?Cerurile îi vor dezvălui fărădelegea şi pământul se va ridica împotriva lui.
0)YTot întunericul este păstrat pentru comorile lui; va fi mistuit de un foc pe care nu-l va aprinde omul, şi ce va mai rămâne în cortul lui va fi ars de foc.
(Îşi smulge din trup săgeata, care scânteiază la ieşirea din fierea lui, şi spaimele morţii vor veni peste el.
R'Dacă va fugi de armele de fier, îl va străpunge arcul de aramă.
&!Şi iată, când să-şi umple pântecele, Dumnezeu va trimite peste el mânia Lui aprinsă şi-l va sătura cu o ploaie de săgeţi.
r%]În mijlocul belşugului va fi în nevoie; mâna tuturor ticăloşilor se va ridica împotriva lui.
U$#Nimic nu scapă de lăcomia lui, de aceea bunăstarea lui nu va ţine.
\#1Lăcomia lui n-a cunoscut margini; dar nu se poate scăpa prin bogăţia lui.
l"Qcăci a asuprit pe săraci şi i-a lăsat să piară, a dărâmat case pe care nu le-a zidit.
!-Cele câştigate le va da înapoi şi nu va mai trage folos din câştig; cât despre bogăţiile muncii lui, nu se va putea bucura de ele,
a ;Nu-şi va mai plimba privirile peste pâraiele şi râurile de miere şi de lapte!
I El va suge veninul de aspidă; limba viperei îl va ucide.
s_Bogăţiile pe care le-a înghiţit le va vărsa iarăşi, Dumnezeu le va scoate din pântecele lui.
fEdar hrana din stomac i se va transforma, va ajunge în trupul lui o otravă de aspidă.
Q se dezmiardă cu ea şi nu o părăseşte, ci o ţine în gura sa:
L Deşi răutatea e dulce în gura lui, o ascunde sub limba sa,
dA Oasele lui sunt pline de vigoarea tinereţii, dar se vor odihni cu el în ţărână.
wg Fiii lui vor căuta să-i mulţumească pe săraci şi mâinile lui vor înapoia ce le-a răpit cu sila.
_7 Ochiul care-l privea nu-l va mai privi, locul în care locuia nu-l va mai zări.
Z-Va zbura ca un vis şi nu-l vor mai găsi; va pieri ca o viziune de noapte.
kOel tot va pieri pentru totdeauna, ca murdăria lui, şi cei ce-l vedeau vor zice: Unde este?
Z-Chiar dacă s-ar înălţa până la ceruri şi capul său ar atinge norii,
_7biruinţa celor răi a fost scurtă şi bucuria nelegiuitului numai de o clipă?
Y+Nu ştii tu că, de mult de tot, de când a fost aşezat omul pe pământ,
oWAm auzit mustrări care mă umplu de ruşine şi duhul conştiinţei mele mă face să răspund.
QGândurile mele mă silesc să răspund şi de aceea mă grăbesc.
3 cŢofar din Naama a răspuns şi a zis:
~uTemeţi-vă de sabie; căci mânia lui Dumnezeu vă va pedepsi prin sabie, ca să ştiţi că este o judecată.
nUAtunci veţi zice: Pentru ce l-am urmărit?, căci rădăcina necazului va fi aflată în mine?
 'Pe El îl voi privi, spre binele meu; ochii mei Îl vor vedea şi nu ai altuia. De dorul acesta sufletul meu tânjeşte înăuntrul meu.
[ /Chiar dacă mi se va nimici pielea, tot în carne îl voi vedea pe Dumnezeu.
h IDar ştiu că Răscumpărătorul meu este viu, şi că Se va ridica la urmă pe pământ.
W 'Să fie gravate cu o daltă de fier şi cu plumb, în stâncă, pe veci!
O O, de mi-ar fi scrise cuvintele, de-ar fi gravate într-o carte!
T!De ce mă urmăriţi ca Dumnezeu şi nu vă săturaţi de carnea mea?
gGFie-vă milă de mine, fie-vă milă, prietenii mei! Căci mâna lui Dumnezeu m-a lovit.
c?Oasele mi se ţin de piele şi de carne; nu mi-a mai rămas decât pielea pe dinţi.
s_Toţi prietenii mei nu mă pot suferi; chiar şi cei pe care i-am iubit s-au întors împotriva mea.
[/Până şi copiii mă dispreţuiesc; când mă scol, ei mă vorbesc de rău.
zmSuflarea mea a ajuns respingătoare soţiei mele şi rugămintea mea a ajuns nesuferită fiilor mamei mele.
4~~9}}9||U{{{zzyLxxHwwvv"uuVtt>ssZsrr,qqVppp?ooonn]mmm6lljlkkPjjUiiiBhhjh ggfsfeYddgdccpc bbbaaxa``___^^^&]]X]\\'[[8ZZ5YYIXXX3WWdVVGUUTTTBSSOSRRBQQQ PPCOORNNfNMMALLLAKKoJJIII!HHLGGxGFF EEDDRCCC,BBBAAgA@@Q???->>L==F<<_<;;2::T99988;77766%553444.33l3 22511100g///2..c---3,,d+++5**t*#))a(((J'''"&&Q%%t%$$g###P"""-!!/ l ,wG*+UpgPg9c-wT?5  R w J  )s#f]3gg_e7*Ştiu că Tu poţi totul şi că nimic nu poate sta împotriva gândurilor Tale.
6d i*Atunci Iov a răspuns Domnului şi a zis:
cc?)"Priveşte cu dispreţ tot ce este înălţat, este regele celor mai mândre animale.
^b5)!Pe pământ nimic nu-i este stăpân; este făcut ca să nu se teamă de nimic.
ba=) În urmă el lasă o cărare luminoasă; şi adâncul pare cărunt de bătrâneţe.
d`A)Face să clocotească adâncul ca un cazan; el preface marea într-un amestec de mir!
h_I)Sub pântecele lui sunt ţepi ascuţite: ai zice că este o grapă întinsă peste noroi.
^^5)Pentru el ghioaga este numai un fir de pai şi râde la şuieratul săgeţilor.
[]/)Săgeata nu-l pune pe fugă, pietrele din praştie sunt ca pleava pentru el.
I\ )Pentru el fierul este ca paiul; bronzul, ca lemnul putred.
e[C)Degeaba este lovit cu sabia; căci suliţa, săgeata şi pavăza nu folosesc la nimic.
RZ)Când se scoală el, tremură vitejii şi spaima îi pune pe fugă.
ZY-)Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra de moară care stă dedesubt.
]X3)Muşchii lui cărnoşi, bine încordaţi, stau ca turnaţi pe el, neclintiţi.
MW)Tăria lui stă în gâtul lui şi groaza merge înaintea lui.
LV)Suflarea lui aprinde cărbunii si gura lui aruncă flăcări.
dUA)Din nările lui iese fum, ca dintr-un vas care fierbe, ca dintr-o căldare fierbinte.
ST)Din gura lui ţâşnesc flăcări, scapără scântei de foc din ea.
`S9)Strănuturile lui fac să strălucească lumina; ochii lui sunt ca geana zorilor.
eRC)Sunt ca nişte fraţi care se îmbrăţişează, se prind şi rămân nedespărţiţi.
RQ)se ţin unul de altul, şi nici aerul n-ar putea trece printre ele.
]P3)Scuturile lui măreţe şi puternice sunt unite împreună ca printr-o pecete;
uOc)Cine va putea deschide porţile gurii lui? Şirurile dinţilor lui, cât sunt de înspăimântătoare!
_N7) Cine-i va putea ridica veşmântul? Cine va putea pătrunde între fălcile lui?
vMe) Vreau să mai vorbesc iarăşi de mădularele lui şi de tăria lui şi de frumuseţea întocmirii lui.
LL) Cui sunt dator, ca să-i plătesc? Sub cer totul este al Meu.
pKY) Nimeni nu este atât de îndrăzneţ, ca să-l întărâte. Cine deci va putea sta înaintea Mea?
nJU) Iată, eşti înşelat în aşteptarea ta de a-l prinde: numai să-l vezi şi cazi la pământ!
dIA)Pune-ţi numai mâna pe el, vei ţine minte şi nu vei mai încerca să lupţi cu el!
FH)Îi vei acoperi pielea cu ţepuşe şi capul cu căngi?
IG )Fac oamenii negoţ cu el? îl împart ei între negustori?
kFO)Te vei juca tu cu el ca şi cu o pasăre? îl vei lega tu, ca să-ţi înveseleşti fiicele?
ME)Va face el un legământ cu tine, ca să-ţi fie rob pe vecie?
VD%)Îţi va face el multe rugăminţi? îţi va vorbi el cu un glas dulce?
]C3)Îi vei putea pune papura prin nări sau să-i străpungi cu un cârlig falca?
YB -)Poţi tu să prinzi leviatanul cu undiţa? Sau să-i legi limba cu o funie?
A{(Crezi că-l poţi prinde lovindu-l în faţă? Sau crezi că-i vei putea străpunge nasul cu ajutorul lanţurilor?
@-(Dacă se întâmplă ca râul să iasă din albia lui, el nu fuge; chiar dacă Iordanul s-ar ridica până la gura sa, el ar sta liniştit.
c??(Desişul lotusului îl acoperă cu umbra lui, sălciile pârâului îl înconjoară.
M>(Se culcă sub lotus, în mijlocul trestiilor şi mlaştinilor.
[=/(El îşi găseşte hrana în munţi, unde se joacă toate fiarele câmpului.
r<](El este cel dintâi dintre lucrările lui Dumnezeu. Cel ce l-a făcut l-a înzestrat cu o suliţă.
`;9(Oasele sale sunt ca nişte ţevi de aramă, coastele sale ca nişte bare de fier.
g:G(Îşi îndoaie coada tare ca un cedru, şi tendoanele coapselor sale sunt întreţesute.
i9K(Uită-te ce putere are în coapsele sale, şi ce tărie are în muşchii pântecelui său!
g8G(Uită-te la behemot, căruia i-am dat viaţă ca şi ţie! El mănâncă iarbă ca boul.
h7I(Atunci voi mărturisi şi Eu spre lauda ta, pentru că dreapta ta poate să mântuiască.
V6%( Ascunde-i pe toţi în ţărână; înveleşte-le faţa în întuneric!
W5'( Umileşte cu o privire pe cei mândri şi zdrobeşte pe loc pe cei răi!
Z4-( Varsă-ţi valurile mâniei tale, şi doboară cu o privire pe cei mândri!
k3O( Atunci împodobeşte-te cu măreţie şi mărire, îmbracă-te cu strălucire şi cu glorie!
P2( Ai tu un braţ ca al lui Dumnezeu şi un glas de tunet ca al Lui?
n1U(Vrei să nimiceşti până şi judecata Mea? Şi să Mă condamni, ca să-Ţi scoţi dreptatea?
`09(Încinge-ţi mijlocul ca un viteaz; ca Eu să te întreb şi tu să Mă înveţi.
I/ (Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii şi a zis:
e.C(Am vorbit o dată, dar nu voi mai răspunde; ba de două ori, dar nu voi mai continua.
[-/(Iată, sunt prea mic; ce să-Ţi răspund? Mai bine îmi pun mâna la gură.
0,[(Iov a răspuns Domnului şi a zis:
u+c(Te mai cerţi acum, tu, care vorbeşti împotriva lui Dumnezeu? Tu care mustri pe Dumnezeu, răspunde.
5* g(Domnul a mai răspuns lui Iov şi a zis:
T)!'Puii lui îi sorb sângele; şi unde sunt cadavre, acolo este şi el.
S('De acolo el îşi pândeşte prada şi ochii săi o văd de departe.
n'U'El locuieşte în stânci, acolo îşi are locuinţa, pe vârful stâncilor şi pe locuri tari.
b&='Oare din porunca ta se înalţă vulturul şi îşi aşează cuibul pe înălţimi?
g%G'Oare prin înţelepciunea ta îşi ia uliul zborul, şi îşi întinde aripile spre sud?
$'La sunetul trompetei, el zice: Aha! De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet al conducătorilor şi strigătele de luptă.
b#='Fierbe de aprindere, înghite pământul, n-are astâmpăr când răsună trompeta.
U"#'Tolba cu săgeţi zăngăneşte pe el, suliţa şi lancea strălucesc.
]!3'îşi bate joc de frică, nu se teme, şi nu se dă înapoi dinaintea săbiei.
m S'Scurmă pământul din vale şi se bucură de puterea lui; se aruncă asupra celor înarmaţi;
^5'Tu-l faci să sară ca lăcusta? Nechezatul lui puternic răspândeşte groaza!
\1'Tu ai dat putere calului? Tu i-ai îmbrăcat gâtul cu o coamă ce fâlfâie?
T!'Când se scoală şi porneşte, râde de cal şi de călăreţul lui.
[/'Căci Dumnezeu nu i-a dat înţelepciune şi nu a înzestrat-o cu pricepere.
nU'Este aspră cu puii săi de parcă n-ar fi ai ei; că s-a trudit degeaba, nu-i pasă nicidecum!
`9'Şi uită că piciorul le poate strivi şi că fiarele câmpului le poate călca.
iK'Ea încredinţează pământului ouăle sale şi le lasă să se încălzească în nisip.
X)' Aripa struţului bate cu mândrie, dar are ea oare aripa sau pana berzei?
eC' Te încrezi tu în el, pentru căratul roadelor tale, ca să le strângă în aria ta?
r]' Te încrezi tu în el, pentru că puterea lui este mare? Şi-i vei lăsa lui lucrul câmpului tău?
' îl poţi lega tu cu o funie, ca să-ţi tragă o brazdă? Merge el după tine ca să-ţi niveleze bulgării din văi?
c?' Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Şi stă el noaptea lângă ieslea ta?
U#'Ce se află pe munţi este hrana lui şi-şi caută păşunea oriunde.
b='El râde de vuietul cetăţilor, şi n-aude strigătele stăpânului care-l mână.
P'I-am dat deşertul ca locuinţă şi pământul sărac ca locaş.
Y+'Cine a lăsat liber măgarul sălbatic, eliberându-l de orice legătură?
eC'Puii lor prind vlagă şi cresc sub cerul liber, pleacă şi nu se mai întorc la ele.
E'Ele se pleacă, fată puii şi scapă de durerile lor.
^ 5'Numeri tu lunile în care sunt însărcinate şi cunoşti tu vremea când nasc?
a  ='Ştii tu când îşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice când fată?
z m&)Cine dă corbului hrana sa, când puii lui strigă către Dumnezeu, şi umblă rătăciţi fără mâncare?
] 3&(când stau ghemuiţi în vizuina lor, când stau la pândă în culcuşul lor?
\ 1&'Poţi tu vâna prada pentru leoaică? Sau tu potoleşti foamea puilor de lei,
oW&&ca să înceapă pulberea să facă noroi şi bulgării de pământ să se lipească împreună?
eC&%Cine poate număra norii cu înţelepciune? Sau cine poate vărsa burdufurile cerului,
fE&$Cine a pus înţelepciune în părţile lăuntrice? Sau cine a dat înţelegere inimii?
T!&#Poţi tu să arunci fulgerele, ca să plece? îţi zic ele: Iată-ne?
X)&"Îţi înalţi tu glasul până la nori, ca să te acopere râuri de ape?
U#&!Cunoşti tu legile cerului? Tu ai hotărât domnia lui peste pământ?
a;& Tu faci să iasă zodiacul la vremea lui şi tu cârmuieşti Ursa Mare cu puii ei?
_7&Poţi tu să înnozi legăturile Pleiadei sau să dezlegi frânghiile Orionului?
]3&ca apele să devină tari ca piatra şi faţa adâncului să se întărească?
N&Din al cui sân iese gheaţa? Şi cine a născut bruma cerului,
I~ &Are ploaia tată? Cine dă naştere picăturilor de rouă?
r}]&ca să adape locurile pustii şi uscate şi ca să facă să încolţească şi să răsară iarba?
X|)&ca să plouă pe un pământ nelocuit, pe un deşert unde nu sunt oameni;
j{M&Cine a deschis un loc de scurgere ploii şi a însemnat drumul fulgerului şi al tunetului,
dzA&Pe ce cale se împarte lumina? Şi pe ce cale se împarte vântul de est pe pământ?
oyW&pe care le păstrez pentru vremurile de strâmtorare, pentru zilele de război şi de bătălie?
Zx-&Ai ajuns tu până la magaziile zăpezii? Ai văzut tu magaziile grindinei,
Zw-&Ştii, pentru că atunci erai născut, şi numărul zilelor tale este mare!
jvM&Poţi să le urmăreşti până la graniţa lor şi să cunoşti cărările locuinţei lor?
cu?&Unde este drumul către sanctuarul luminii? Şi unde-şi are locuinţa întunericul?
ntU&Ai cuprins tu cu privirea întinderea pământului? Spune-mi, dacă ştii toate aceste lucruri.
[s/&Ţi s-au deschis porţile morţii? Sau ai văzut tu porţile umbrei morţii?
irK&Ai pătruns tu până la izvoarele mării? Sau te-ai plimbat tu prin fundurile adâncului?
Sq&Celor răi lumina le este oprită, şi braţul ridicat este zdrobit.
ppY&Pământul se schimbă ca lutul pe care se pune o pecete, şi cele de pe el îi sunt ca o haină.
Wo'& ca să apuce capetele pământului şi să scuture pe cei răi de pe el?
[n/& De când eşti, ai poruncit tu dimineţii? Sau ai arătat zorilor locul lor,
umc& şi am zis: Până aici să vii şi nu mai departe; aici să ţi se oprească mândria valurilor tale?
Ml& când i-am stabilit limitele şi i-am pus porţi şi zăvoare,
Kk& Când i-am făcut haina din nori şi scutece din întuneric;
Xj)&Cine a închis marea cu porţi, când a izbucnit din pântecele mamei ei?
xii&atunci când stelele dimineţii cântau în cor şi toţi fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de bucurie?
^h5&Pe ce sunt aşezate temeliile lui? Sau cine i-a pus piatra din capul unghiului,
fgE&Cine i-a hotărât măsurile, ştii? Sau cine a întins frânghia de măsurat peste el?
Vf%&Unde erai tu când am întemeiat pământul? Spune, dacă ai pricepere.
`e9&Încinge-ţi mijlocul ca un viteaz, ca Eu să te întreb şi tu să Mă înveţi!
Pd&Cine este cel ce întunecă sfatul prin cuvinte fără pricepere?
Lc &Şi Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii şi a zis:
obW%De aceea oamenii se tem de El; El nu-şi îndreaptă privirile spre cei ce se cred înţelepţi.
}as%Pe Cel Atotputernic nu-L putem găsi; El este măreţ în putere, dar judecata şi dreptatea El nu le frânge.
w`g%Vremea bună vine de la nord; şi ce înfricoşătoare este măreţia care îl înconjoară pe Dumnezeu!
x_i%Acum nu putem vedea lumina care străluceşte în dosul norilor, dar va trece un vânt şi-i va curăţa.
b^=%Cine-I va spune că vreau să-I vorbesc? Dacă un om ar vorbi, sigur ar fi nimicit.
e]C%Învaţă-ne ce I-am putea spune, căci nu putem rosti nimic din cauza întunericului.
Q\%Poţi tu să întinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?
b[=%De ce ţi se încălzesc hainele, când El odihneşte pământul cu vântul de sud?
sZ_%Oare cunoşti tu cumpănirea norilor, minunile Aceluia a cărui înţelepciune este desăvârşită?
fYE%Ştii tu când Dumnezeu trimite norii şi face să strălucească din ei fulgerul Său?
cX?%Iov, ascultă aceste lucruri! Stai liniştit şi ia aminte la minunile lui Dumnezeu!
lWQ% El îi face să pară ca o nuia cu care loveşte pământul Lui, sau ca un semn al milei Lui.
V% Ei se duc dintr-o parte în alta sub călăuzirea Sa, ca să împlinească tot ce le porunceşte, pe toată faţa pământului.
IU % El încarcă norii cu aburi şi-i risipeşte cu lumina Sa;
cT?% Prin suflarea lui Dumnezeu se face gheaţa şi apele cele mai late sunt îngheţate.
mSS% Dintr-o cameră de la sud vine vârtejul, şi frigul din vânturile împrăştiate de la nord.
TR!%Animalele se retrag în peşterile lor şi rămân în culcuşul lor.
eQC%El pecetluieşte mâna tuturor oamenilor, pentru ca toţi să recunoască lucrarea Sa.
|Pq%Căci El zice zăpezii: Cazi pe pământ! Şi acelaşi lucru ploii uşoare şi ploilor mari ale puterii Sale.
vOe%Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; El face lucruri mari pe care noi nu le putem înţelege.
N %Apoi se aude un bubuit; El tună cu glasul Său măreţ; şi nu mai opreşte fulgerul, de îndată ce răsună glasul Lui.
xMi%Îl trimite pe toată întinderea cerurilor şi fulgerul Lui luminează până la marginile pământului.
cL?%Ascultaţi cu atenţie tunetul glasului Său, şi răsunetul care iese din gura Lui!
TK #%La auzul acestor lucruri mi se cutremură inima şi sare din locul ei.
jJM$!Zgomotul tunetului vesteşte prezenţa Lui, până şi turmele presimt apropierea furtunii.
]I3$ El îşi învăluie mâna în fulger şi îi porunceşte să lovească ţinta.
XH)$Căci prin aceste lucruri El judecă popoarele şi dă belşug de hrană.
dGA$Iată, El îşi răspândeşte lumina în jurul lui, şi acoperă adâncimile mării.
QF$Poate cineva înţelege ruperea norului şi tunetul cortului său?
RE$pe care norii o strecoară şi o picură peste mulţimea oamenilor.
\D1$Căci El trage în sus picături de apă, le preface în abur şi dă ploaia,
rC]$Iată, Dumnezeu este mare şi noi nu-L cunoaştem, nici nu I-a pătruns nimeni numărul anilor Lui.
BB$Orice om le priveşte. Omul le priveşte de departe.
TA!$Adu-ţi aminte să lauzi faptele Lui, despre care oamenii au cântat.
T@!$Cine I-a hotărât calea Lui? Şi cine-I poate zice: faci nedreptate?
Y?+$Iată, Dumnezeu este mare în puterea Lui; cine dă învăţătură ca El?
p>Y$Fereşte-te, nu te întoarce la nelegiuire, căci ai ales mai bine nelegiuirea decât suferinţa.
N=$Nu-ţi dori noaptea, când oamenii sunt luaţi de la locul lor.
m<S$Căci va lua El oare în seamă bogăţiile tale? Nu! Nici aurul, nici toate forţele puterii!
;$Pentru că este mânie, ai grijă să nu te îndepărteze cu lovitura Sa; căci o mare răscumpărare nu te va putea elibera.
g:G$Dar tu eşti umplut de judecata celui nelegiuit; judecata şi dreptatea se ţin de tine.
#9?$Şi pe tine te va scoate din strâmtorare, ca să te pună la loc larg, în libertate deplină, şi masa ta va fi încărcată cu alimente gustoase.
h8I$El scapă pe cei necăjiţi din nenorocirea lor şi prin suferinţă le deschide urechea.
V7%$Ei mor în tinereţe şi viaţa lor şi-o petrec printre cei necuraţi.
y6k$ Dar cei neevlavioşi în inimă adună mânie, ei nu strigă după ajutor când Dumnezeu îi înlănţuie.
U5#$ Dacă n-ascultă, pier ucişi de sabie, si mor în necunoaşterea lor.
f4E$ Dacă ascultă şi se supun, îşi sfârşesc zilele în fericire şi anii în bucurie.
i3K$ El le deschide urechea la instruire şi le porunceşte să se întoarcă de la nelegiuire.
a2;$ atunci El le pune înainte faptele lor, fărădelegile lor, cu care s-au mândrit.
d1A$Şi dacă sunt legaţi în lanţuri, ca să fie ţinuţi în legăturile nenorocirii,
0'$El nu-Şi întoarce ochiul de la cei drepţi, ci îi pune pe tron cu regii, căci El i-a aşezat pentru totdeauna şi sunt înălţaţi.
[//$El nu lasă pe cel rău să trăiască şi celor apăsaţi le face dreptate;
.$Iată, Dumnezeu este puternic, dar nu dispreţuieşte pe nimeni; şi El este puternic prin tăria înţelepciunii Sale.
q-[$Fii sigur, cuvintele mele nu sunt minciuni, ci ai de a face cu un om care are ştiinţă deplină.
[,/$Îmi voi aduce dovezile de departe şi voi dovedi dreptatea Ziditorului meu.
b+=$Aşteaptă puţin şi îţi voi arăta că mai am încă de vorbit pentru Dumnezeu.
,* U$Elihu a mai răspuns şi a zis:
i)K#de aceea, Iov îşi deschide gura degeaba; şi înmulţeşte cuvintele fără cunoaştere.
d(A#Dar, fiindcă El nu pedepseşte în mânia Lui şi El nu ia seama la nelegiuirea lui,
V'%#Deşi zici că nu-L vezi, judecata ta este înaintea Lui: aşteaptă-L!
b&=# Dumnezeu nu va asculta vorbirea deşartă, şi Cel Atotputernic nu ia aminte la ea.
_%7# Ei strigă, dar Dumnezeu nu răspunde, din cauza mândriei oamenilor celor răi.
$# care ne învaţă mai mult decât pe animalele pământului şi ne dă mai multă pricepere decât păsărilor cerului?
q#[# Dar nici unul nu zice: Unde este Dumnezeu, Făcătorul meu, care dă cântări de veselie noaptea;
z"m# Oamenii strigă împotriva mulţimii din cauza apăsărilor şi plâng din cauza asupririi celor puternici.
v!e#Răutatea ta nu poate vătăma decât pe semenul tău, dreptatea ta nu foloseşte decât fiului omului.
M #dacă eşti drept, ce-I dai Lui? Ce primeşte El din mâna ta?
ve#Dacă păcătuieşti, ce rău îi faci Lui? Sau dacă ţi se înmulţesc fărădelegile, ce-I faci Lui?
b=#Uită-te spre ceruri şi priveşte! Vezi norii, care sunt mai înalţi decât tine!
U##Îţi voi răspunde şi la aceasta, ţie şi prietenilor tăi cu tine.
pY#Căci tu zici: La ce-mi foloseşte dreptatea, ce câştig mai mare am decât când aş păcătui?
gG#Îţi închipui că ai dreptate? Zici tu: Dreptatea mea este mai mare ca a lui Dumnezeu?
- W#Apoi Elihu a răspuns şi a zis:
%"%Căci adaugă la greşelile lui păcate noi; bate din palme în mijlocul nostru, îşi înmulţeşte cuvintele împotriva lui Dumnezeu.
V%"$Să fie deci încercat mai departe, fiindcă răspunde ca şi cei răi!
\1"#Iov vorbeşte fără să cunoască, cuvintele lui sunt fără înţelepciune.
L""Oamenii cu pricepere îmi zic, înţelepţii vor fi de acord:
-"!Oare după părerea ta va face Dumnezeu dreptate, pentru că tu ai lepădat-o? Căci tu trebuie să alegi, nu eu; de aceea, spune ce ştii.
U#" Învaţă-mă ce nu văd; dacă am făcut nedreptate, nu voi mai face?
^5"Oare a zis cineva către Dumnezeu: Am suferit, dar nu voi mai păcătui!
oW"pentru ca astfel nelegiuitul să nu mai stăpânească şi să nu mai fie o cursă pentru popor.
'G"Dacă dă El pace, cine poate s-o tulbure? Şi dacă El îşi ascunde Faţa, cine poate să-L vadă, fie că o ascunde de un popor, fie de un singur om,
ta"au făcut să se înalţe la El strigătul săracului, încât El a auzit strigătul celui nenorocit.
U#"fiindcă s-au abătut de la El şi n-au băgat în seamă căile Sale,
P"Îi loveşte, ca pe nişte făcători de rele, în faţa tuturor;
X )"Căci El cunoaşte faptele lor, îi răstoarnă noaptea şi-i zdrobeşte.
e C"El zdrobeşte pe cei puternici fără cercetare, şi aşează pe alţii în locul lor.
s _"Dumnezeu n-are nevoie să privească de două ori pe om, ca să-l tragă înaintea Lui la judecată.
s _"Nu este nici întuneric, nici umbră a morţii, unde să se poată ascunde cei ce fac fărădelegea.
\ 1"Căci ochii Lui sunt peste căile omului, şi El priveşte paşii fiecăruia.
9"Într-o clipă ei îşi pierd viaţa. La miezul nopţii, un popor se clatină şi piere. Cel puternic piere, fără amestecul mâinii vreunui om.
"care nu caută la faţa celor mari şi nu face deosebire între bogat şi sărac, pentru că toţi sunt lucrarea mâinilor Lui?
Z-"care zice către un rege: Netrebnicule!? şi domnitorilor: Nelegiuiţilor!,
yk"Oare ar putea să domnească cel ce urăşte dreptatea? Şi vei condamna tu pe Cel drept, pe Cel puternic,
^5"Dacă ai pricepere, ascultă lucrul acesta, ia seama la glasul cuvintelor mele!
Q"tot ce este carne ar pieri şi omul s-ar întoarce în ţărână.
^5"Dacă nu s-ar gândi decât la El, dacă Şi-ar lua înapoi duhul şi suflarea,
jM" Cine i-a dat stăpânirea asupra pământului? Şi cine i-a încredinţat lumea întreagă?
mS" Nu, negreşit, Dumnezeu nu săvârşeşte fărădelegea; Cel Atotputernic nu calcă dreptatea.
^5" El dă omului după faptele lui şi răsplăteşte fiecăruia după căile lui.
~" Deci ascultaţi-mă, voi oameni pricepuţi! Departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic ce este rău.
d}A" Căci el a zis: Nu-i foloseşte la nimic omului să-şi pună plăcerea în Dumnezeu.
u|c"care să umble împreună cu făcătorii de rele, care să meargă mână-n mână cu cei nelegiuiţi?
B{"Este vreun om ca Iov, care să bea blestemul ca apa,
uzc"Să mint eu oare în privinţa dreptăţii mele? Rana mea este de nevindecat, deşi sunt fără vină.
Yy+"Căci Iov a zis: Sunt nevinovat, dar Dumnezeu nu vrea să-mi dea dreptate.
Jx "Să alegem ce este drept, să vedem între noi ce este bun.
Ow"Căci urechea deosebeşte cuvintele, cum gustă gura alimentele.
ivK"Ascultaţi, voi înţelepţilor, cuvintele mele! Luaţi aminte la mine, voi pricepuţilor!
0u ]"Elihu a răspuns din nou şi a zis:
Qt!!Dacă nu, ascultă-mă! Taci şi te voi învăţa înţelepciunea.
cs?! Dacă ai ceva de spus, răspunde-mi! Vorbeşte, căci aş dori să-ţi dau dreptate.
Dr!Ia aminte, Iov, şi ascultă-mă! Taci şi voi vorbi!
Tq!!ca să-l oprească de la pieire şi să-l lumineze cu lumina vieţii.
Vp%!Iată, toate acestea le face Dumnezeu de două ori, de trei ori omului,
goG!Dumnezeu mi-a eliberat sufletul ca să nu intre în groapă, şi viaţa mea vede lumina!
n!Atunci el se uită la oameni şi zice: Am păcătuit, am călcat dreptatea şi n-am fost pedepsit după faptele mele;
$mA!Se roagă lui Dumnezeu şi El este binevoitor faţă de el, îl lasă să-I vadă Faţa cu bucurie, căci El îi dă omului înapoi nevinovăţia sa.
olW!Atunci carnea lui se face mai fragedă ca în copilărie, se întoarce la zilele tinereţii lui.
k7!Dumnezeu Se îndură de el şi zice îngerului: Eliberează-l, ca să nu se coboare în groapă; am găsit un preţ de răscumpărare pentru el!
j'!Dar dacă se găseşte un înger ca mijlocitor pentru el, unul din miile oastei cereşti care să spună omului ce este drept pentru el,
Vi%!sufletul i se apropie de mormânt şi viaţa lui de vestitorii morţii.
]h3!Carnea i se prăpădeşte şi piere, oasele care nu i se vedeau rămân goale;
dgA!Atunci îi este greaţă de pâine şi de mâncarea cea mai plăcută sufletului lui.
nfU!Şi prin durere este mustrat omul în patul lui, şi printr-o durere mare în toate oasele lui.
Xe)!ca să-i păzească sufletul de groapă şi viaţa de loviturile săbiei.
Td!!ca să-l întoarcă pe om de la rău şi să ascundă mândria de om,
^c5!Atunci El deschide urechile oamenilor şi le întipăreşte învăţătura Lui,
b!El vorbeşte prin visuri, prin viziuni de noapte, când oamenii sunt cufundaţi într-un somn adânc, când dorm în patul lor.
faE!Căci Dumnezeu poate vorbi când într-un fel, când într-altul, dar omul nu ia seama.
]`3! De ce te cerţi cu El? Căci El nu dă socoteală de nici una din faptele Lui.
f_E! Iată, îţi răspund că aici n-ai dreptate, căci Dumnezeu este mai mare decât omul.
N^! îmi pune picioarele în butuci şi-mi pândeşte toţi paşii.
_]7! Şi Dumnezeu găseşte pricină împotriva mea şi mă socoteşte duşmanul Lui;
g\G! Sunt curat, sunt fără păcat, sunt nevinovat şi nici o fărădelege nu este în mine.
Q[!Dar tu ai spus în auzul meu, şi am auzit glasul cuvintelor tale:
]Z3!Iată, frica de mine nu te va tulbura, nici mâna mea nu va apăsa peste tine.
pYY!Iată, ca şi tine şi eu sunt înaintea lui Dumnezeu, şi eu ca şi tine am fost făcut din lut.
TX!!Dacă poţi, răspunde-mi, apără-ţi cauza înaintea mea, fii gata!
^W5!Duhul lui Dumnezeu m-a făcut şi suflarea Celui Atotputernic îmi dă viaţă.
zVm!Cuvintele mele vor arăta dreptatea inimii mele; şi buzele mele vor mărturisi învăţătura adevărată.
QU!Iată, deschid gura, limba a început să vorbească în gura mea.
VT '!Aşadar, ascultă, Iov, vorbele mele, ia aminte la toate cuvintele mele!
`S9 căci nu ştiu să linguşesc; altfel într-o clipeală m-ar lua Făcătorul meu.
JR Nu voi căuta la înfăţişare, nu voi linguşi pe nimeni;
dQA Voi vorbi deci, ca să răsuflu în voie, îmi voi deschide buzele şi voi răspunde.
Py Iată, interiorul meu este ca un vin care n-are pe unde să iasă, ca nişte burdufuri noi, gata să plesnească.
OO Căci sunt plin de cuvinte şi duhul mă apasă înăuntrul meu.
eNC Atunci mi-am zis: Voi răspunde şi eu la rândul meu, îmi voi spune şi eu părerea.
mMS Şi eu am aşteptat până când n-au mai vorbit, până când au încetat să mai răspundă.
SL Ei sunt uimiţi şi nu mai răspund; cuvintele s-au depărtat de ei.
qK[ Nu împotriva mea şi-a îndreptat el cuvintele şi nici eu nu-i voi răspunde cu vorbele voastre.
mJS Să nu ziceţi: în el, noi am găsit înţelepciune; numai Dumnezeu îl poate birui, omul nu!
I Da, am luat seama la ce ziceţi şi iată, nici unul din voi nu l-a convins pe Iov şi n-a răspuns la cuvintele lui.
H Am aşteptat sfârşitul cuvântărilor voastre, v-am urmărit dovezile, cercetarea pe care aţi făcut-o cuvintelor lui Iov.
OG Iată de ce zic: Ascultaţi-mă! îmi voi spune şi eu părerea.
wFg Oamenii mari nu sunt întotdeauna înţelepţi, nici bătrâneţea nu înţelege întotdeauna dreptatea.
qE[ Dar înţelepciunea este un duh pus în oameni, suflarea Celui Atotputernic care le dă pricepere.
vDe Eu mi-am zis: Să vorbească bătrâneţea şi mulţimea anilor să înveţe pe alţii înţelepciunea.
5Cc Şi Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, a răspuns şi a zis: Eu sunt tânăr şi voi sunteţi bătrâni: de aceea m-am temut şi m-am ferit să vă spun părerea mea.
}Bs Când Elihu a văzut că nu mai era nici un răspuns în gura acestor trei oameni, Elihu s-a aprins de mânie.
fAE Fiindcă ei erau mai în vârstă decât el, Elihu aşteptase să-i vorbească lui Iov.
@' Şi s-a aprins de mânie împotriva celor trei prieteni ai lui, pentru că nu ştiau ce să răspundă şi totuşi îl condamnau pe Iov.
M? Atunci s-a aprins de mânie Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, din familia lui Ram. El s-a aprins de mânie împotriva lui Iov, pentru că zicea că este fără vină înaintea lui Dumnezeu.
p> [ Aceşti trei oameni au încetat să mai răspundă lui Iov, pentru că el se socotea fără vină.
|=q(atunci să-mi răsară spini în loc de grâu, şi neghină în loc de orz! Cuvintele lui Iov s-au sfârşit.
x<i'dacă i-am mâncat roadă fără s-o fi plătit, şi dacă am întristat sufletul vechilor lui stăpâni,
l;Q&Dacă pământul meu strigă împotriva mea şi dacă brazdele lui varsă împreună lacrimi;
Y:+%I-aş da socoteală de toţi paşii mei, m-aş apropia de el ca un prinţ.
O9$I-aş purta scrisoarea pe umăr şi mi-aş lega-o ca o diademă;
8#Oh, dacă m-ar auzi cineva! Iată apărarea mea! Să-mi răspundă Cel Atotputernic şi duşmanul meu să-mi scrie o plângere!
7)"pentru că mă temeam de mulţime, pentru că mă temeam de dispreţul familiilor, încât am tăcut şi n-am îndrăznit să ies afară.
a6;!dacă mi-am ascuns fărădelegile ca Adam, şi mi-am ascuns nelegiuirile în sân,
t5a dacă străinul îşi petrecea noaptea afară, dacă nu mi-aş fi deschis uşa să intre călătorul;
k4Odacă oamenii din cortul meu nu ziceau: Mai este vreunul are nu s-a săturat din carnea lui?
b3=nu, eu n-am dat voie gurii mele să păcătuiască, cerând cu blestem moartea lui;
z2mDacă m-am bucurat de nenorocirea duşmanului meu, dacă am săltat de bucurie când l-a atins nenorocirea,
 U3~~v~}{{Hzyxxdww^vvuunttYss~s$rr(qqyqpp>oooo$nnnmm0ll]kkTjjEii2hhnggpfff1eeOddiccabaaH``{`__8^^T]]z]'\\([[CZZ%YYXXWWUVV|V UU7TT5SrSRR(QQQ$PPeOOO(NNMMQLLL"KKJJ0IIKHHvH GG.FF;EE"DDCyCBBRAA@@S??j>>Y> =k<U_o7Ei s-au aplecat şi au căzut; dar noi ne-am ridicat şi rămânem în picioare.
nUnii se bizuie pe carele lor, alţii pe caii lor; dar noi ne vom aduce aminte de Numele Domnului Dumnezeului nostru.
mŞtiu de acum că Domnul scapă pe unsul Său şi-i va răspunde din cerul Lui cel Sfânt prin puterea mântuitoare a dreptei Sale.
'lGAtunci noi ne vom bucura de mântuirea ta şi în Numele Dumnezeului nostru vom ridica steagurile noastre. Domnul să împlinească toate cererile tale!
`k9Să-ţi dea ce-ţi doreşte inima şi să-ţi împlinească toate planurile tale!
yjkSă-Şi aducă aminte de toate darurile tale de mâncare şi să primească arderile tale de tot! (Oprire)
]i3să-ţi trimită ajutor din sanctuarul Său şi să te sprijinească din Sion!
hh KSă te asculte Domnul în ziua necazului! Să te ocrotească Numele Dumnezeului lui Iacov,
g Primeşte cu bunăvoinţă cuvintele gurii mele şi cugetele inimii mele, Doamne, Stânca mea şi Răscumpărătorul meu!
f Fereşte pe robul tău de mândrie, ca să nu stăpânească ea peste mine! Atunci voi fi fără vină, nevinovat de păcate mari.
se_ Cine îşi cunoaşte greşelile făcute din neştiinţă? Iartă-mi greşelile pe care nu le cunosc!
tda Robul Tău primeşte şi el învăţătură de la ele; pentru cine le păzeşte, răsplata este mare.
c{ Ele sunt mai de preţ decât aurul, decât mult aur curat; sunt mai dulci decât mierea, decât picurul de faguri.
ybk Frica de Domnul este curată şi ţine pe vecie; judecăţile Domnului sunt adevărate, toate sunt drepte.
|aqOrânduielile Domnului sunt drepte şi înveselesc inima, Porunca Domnului este curată şi luminează ochii.
`-Legea Domnului este desăvârşită şi înviorează sufletul; mărturia Domnului este adevărată şi dă înţelepciune celui neştiutor.
_ răsare la un capăt al cerurilor şi îşi sfârşeşte drumul la celălalt capăt; nimic nu se ascunde de căldura lui.
|^qŞi soarele, ca un mire care iese din camera lui de nuntă, se aruncă în drumul lui cu bucuria unui viteaz:
]!Dar răsunetul lor străbate tot pământul şi glasul lor merge până la marginile lumii. În ceruri El a întins un cort soarelui.
W\'Şi aceasta fără vorbe, fără cuvinte, al căror sunet să fie auzit.
a[;O zi istoriseşte alteia acest lucru, şi o noapte îl face cunoscut altei nopţi.
eZ ECerurile vestesc gloria lui Dumnezeu şi întinderea lor arată lucrarea mâinilor Lui.
yYk2El dă mari biruinţe regelui Său şi dă îndurare unsului Său, lui David şi seminţiei lui, pe vecie.
nXU1De aceea, Doamne, îţi voi mulţumi în mijlocul popoarelor şi voi cânta laude Numelui Tău.
W0El mă scapă de duşmanii mei. Tu mă ridici deasupra celor care se ridică împotriva mea; tu m-ai scăpat de oamenii violenţi.
MV/Dumnezeu este Cel care m-a răzbunat şi mi-a supus popoarele;
tUa.Domnul trăieşte! Binecuvântată să fie Stânca mea! înălţat să fie Dumnezeul mântuirii mele,
_T7-Fiii străinului încep să pălească şi ies tremurând din adăposturile lor.
\S1,El ascultă de mine la cea dintâi poruncă; fiii străinului mă linguşesc.
R+Tu m-ai scăpat din neînţelegerile poporului; mă pui în fruntea naţiunilor; un popor pe care nu-l cunoşteam îmi este supus.
nQU*I-am sfărâmat ca praful pe care-l ia vântul, îi calc în picioare ca noroiul de pe străzi.
sP_)Ei au strigat, dar n-a fost nimeni care să-i scape! Au strigat către Domnul, dar nu le-a răspuns!
gOG(Tu ai făcut pe duşmanii mei să fugă dinaintea mea şi am nimicit pe cei ce mă urau.
lNQ'Tu m-ai încins cu putere pentru luptă şi ai răpus pe potrivnicii mei sub picioarele mele.
[M/&I-am rănit încât nu s-au mai putut ridica; au căzut sub picioarele mele.
gLG%Mi-am urmărit duşmanii şi i-am ajuns; şi nu m-am întors până n-au fost nimiciţi.
ZK-$Tu ai lărgit drumul sub paşii mei aşa că picioarele mele n-au alunecat.
gJG#Tu mi-ai dat scutul mântuirii Tale, dreapta Ta m-a sprijinit şi mila Ta mă face mare.
cI?"El îmi deprinde mâinile la luptă, ca braţele mele să întindă arcul de aramă.
^H5!El îmi face picioarele ca ale cerbului şi mă aşează pe înălţimile mele.
VG% Dumnezeu, care mă încinge cu putere, îmi face calea desăvârşită;
lFQCăci cine este Dumnezeu, afară de Domnul? Şi cine este Stânca afară de Dumnezeul nostru?
ECalea lui Dumnezeu este desăvârşită, Cuvântul Domnului este încercat: El este un scut pentru toţi cei ce aleargă la el.
tDaCu Tine mă năpustesc asupra unei armate înarmate, şi cu Dumnezeul meu sar peste un zid întărit.
_C7Căci Tu vei aprinde lampa mea; Domnul Dumnezeul meu va lumina întunericul meu.
VB%Căci Tu mântuieşti pe poporul umil, dar vei umili ochii cei mândri.
vAefaţă de cel curat, Te arăţi curat, şi faţă de cel stricat, Te vei purta după stricăciunea lui.
N@Cu cel bun, Tu Te arăţi bun; cu omul drept, Te arăţi drept;
|?qDe aceea, Domnul mi-a răsplătit după dreptatea mea, după curăţia mâinilor mele înaintea ochilor Săi.
V>%Am fost fără vină faţă de El şi m-am păzit de fărădelegea mea.
g=GCăci toate poruncile Lui au fost înaintea mea, şi nu m-am depărtat de la legile Lui.
^<5Căci am păzit căile Domnului şi n-am păcătuit împotriva Dumnezeului meu.
[;/Domnul mi-a răsplătit după dreptatea mea, după curăţia mâinilor mele.
b:=El m-a scos la loc larg; El m-a scăpat pentru că Şi-a găsit plăcerea în mine.
b9=Ei au năvălit peste mine în ziua necazului meu, dar Domnul a fost sprijinul meu.
o8Wm-a scăpat de duşmanul meu cel puternic, de duşmanii mei care erau mai puternici decât mine.
W7'El Şi-a întins mâna de sus, m-a apucat, m-a scos din apele cele mari;
6Atunci s-a văzut albia apelor şi s-au descoperit temeliile lumii, la mustrarea Ta, Doamne, la vuietul suflării nărilor Tale.
5A aruncat săgeţile Sale şi a împrăştiat pe duşmanii mei, a înmulţit loviturile trăsnetului şi i-a risipit.
|4q Domnul a tunat în ceruri şi Cel Preaînalt a făcut să-I răsune glasul, cu grindină şi cărbuni de foc.
3{ Din strălucirea care se răsfrângea înaintea Lui, ieşeau norii Lui care aruncau grindină şi cărbuni de foc.
2  Întunericul Şi-l făcuse învelitoare, iar cort în jurul Lui erau nişte ape întunecoase şi norii groşi ai cerului.
X1) El călărea pe un heruvim şi zbura; venea plutind pe aripile vântului.
]03 A aplecat cerurile şi S-a coborât; şi întunericul era sub picioarele Sale.
{/oDin nările Lui se ridica fum şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui: cărbuni aprinşi ţâşneau din ea.
.Atunci s-a zguduit pământul şi s-a cutremurat, temeliile munţilor s-au mişcat şi s-au clătinat, pentru că El Se mâniase.
I- Dar în strâmtorarea mea am chemat pe Domnul şi am strigat către Dumnezeul meu: El a auzit glasul meu din templul Său şi strigătul meu a ajuns până la El, până la urechile Lui.
c,?Mă înfăşuraseră legăturile mormântului şi mă prinseseră laţurile morţii.
k+OMă înconjuraseră legăturile morţii şi torentele fărădelegii mă înspăimântaseră.
_*7Eu chem pe Domnul care este vrednic de laudă şi sunt scăpat de duşmanii mei.
4)aDomnul este stânca mea, cetatea mea şi mântuitorul meu! Dumnezeul meu, puterea mea, în care mă încred. Scutul meu, cornul mântuirii mele şi fortăreaţa mea!
6( iTe iubesc din inimă, Doamne, tăria mea!
l'QDar eu voi vedea faţa Ta prin dreptate; când mă voi trezi, mă voi sătura de chipul Tău.
&wScapă-mă de oameni cu mâna Ta, Doamne, de oamenii lumii acesteia, care îşi au partea lor în viaţa aceasta şi cărora le umpli pântecele cu bunătăţile Tale; copiii lor sunt sătui şi prisosul averilor lor îl lasă copiilor lor.
u%c Ridică-Te, Doamne, ieşi înaintea duşmanului, doboară-l, scapă-mi viaţa de cel rău cu sabia Ta!
$y Ca un leu care este nerăbdător să-şi sfâşie prada şi ca un pui de leu care pândeşte prin locuri ascunse.
b#= Acum, la tot pasul ne înconjoară, ne pândesc ca să ne trântească la pământ.
U"# Ei îşi închid inima, cu gura lor vorbesc cuvinte pline de mândrie.
]!3 de cei răi care mă persecută, de duşmanii de moarte care mă înconjoară.
U #Păzeşte-mă ca lumina ochiului, ascunde-mă sub umbra aripilor Tale,
-Arată-Ţi bunătatea Ta cea minunată, Tu care prin dreapta Ta scapi pe cei ce se încred în Tine, de cei care se ridică împotriva lor!
ykTe-am chemat, căci Tu mă vei asculta, Dumnezeule; pleacă-Ţi urechea spre mine, ascultă cuvântul meu!
`9paşii mei stau neclintiţi pe cărările Tale, şi nu mi se clatină picioarele.
SCât priveşte legăturile cu oamenii, după cuvântul buzelor Tale,
,QTu mi-ai încercat inima, Tu m-ai cercetat noaptea, Tu m-ai încercat şi n-ai găsit nimic, căci mi-am pus în gând să nu-mi las gura să păcătuiască.
c?Să se arate dreptatea mea înaintea Ta şi să privească ochii Tăi dreptatea mea!
 Ascultă-mi, Doamne, cauza dreaptă, ia aminte la strigarea mea; pleacă urechea la rugăciunea mea care nu-i de pe buze prefăcute.
 Îmi vei arăta cărarea vieţii; înaintea Feţei Tale sunt bucurii nespuse, şi desfătări veşnice la dreapta Ta.
~u Căci nu vei lăsa sufletul meu în locuinţa morţilor, nu vei lăsa ca preaiubitul Tău să vadă putrezirea.
r] De aceea, inima mi se bucură, sufletul mi se veseleşte, şi trupul mi se odihneşte în linişte.
`9Am necurmat pe Domnul înaintea mea: când este El la dreapta mea, nu mă clatin.
taEu binecuvântez pe Domnul care mă sfătuieşte, căci până şi noaptea îmi dă îndemnuri inima.
dAO moştenire plăcută mi-a căzut la sorţi; o frumoasă moştenire mi-a fost dată.
dADomnul este partea mea de moştenire şi paharul meu, Tu îmi îndrepţi sorţul meu.
-Idolii se înmulţesc, oamenii aleargă după dumnezei străini, dar eu n-aduc jertfele lor de sânge şi nu pun numele lor pe buzele mele.
\1Sfinţii care sunt în ţară, oamenii evlavioşi, sunt toată plăcerea mea.
b=Sufletul meu, tu zici Domnului: Tu eşti Domnul meu! Tu eşti singura mea fericire!
D Păzeşte-mă, Dumnezeule, căci în Tine mă încred!
 !Banii săi nu-i dă cu dobândă şi nu ia mită împotriva celui nevinovat. Cel ce face aceste lucruri nu se va clătina niciodată.
? wÎn ochii lui, cel vrednic de dispreţ este dispreţuit, dar el cinsteşte pe cei ce se tem de Domnul. El, dacă s-ar jura, chiar şi în paguba lui, nu-şi schimbă cuvântul,
} sAcela nu cleveteşte cu limba lui, nu face rău semenului său şi nu aruncă ruşinea asupra aproapelui său.
c ?Cel ce umblă în dreptate, cel ce face dreptatea şi spune adevărul în inima lui.
^  7Doamne, cine va locui în cortul Tău? Cine va locui pe muntele Tău cel sfânt?
'GO, de ar porni din Sion mântuirea lui Israel! Când va întoarce Domnul din captivitate pe poporul Său, Iacov se va înveseli şi Israel se va bucura.
QVoi râdeţi de sfatul celui sărac, dar Domnul este refugiul lui.
^5Ei tremură de spaimă, căci Dumnezeu este alături de generaţia celui drept.
Oare nu au nici o pricepere toţi cei nelegiuiţi, de mănâncă pe poporul Meu cum mănâncă pâinea şi nu cheamă pe Domnul?
 Dar toţi s-au rătăcit, toţi s-au dovedit nişte netrebnici; nu este nici unul care să facă binele, nici unul măcar.
Domnul Se uită de la înălţimea cerurilor peste fiii oamenilor, să vadă dacă este vreunul înţelept, care caută pe Dumnezeu.
 Nebunul zice în inima lui: Nu există Dumnezeu! S-au stricat oamenii, fac fapte urâte; nu este nici unul care să facă binele.
=u Voi cânta Domnului, căci El mi-a făcut bine!
[/ Dar eu m-am încrezut în mila Ta; inima mea se va bucura în mântuirea Ta.
q[ ca să nu zică duşmanul meu: L-am biruit! şi să nu se bucure potrivnicii mei când mă clatin.
v~e Priveşte, răspunde-mi, Doamne, Dumnezeul meu! Dă lumină ochilor mei, ca să n-adorm somnul morţii,
%}C Până când să iau sfaturi în sufletul meu, având inima plină de necazuri în fiecare zi? Până când se va ridica duşmanul meu împotriva mea?
f| G Până când, Doamne, mă vei uita de tot? Până când îţi vei ascunde Faţa de mine?
k{O Cei nelegiuiţi umblă pretutindeni, când mişelia este înălţată între fiii oamenilor.
Yz+ Tu, Doamne, îi vei păzi, şi-i vei apăra de naţiunea aceasta pe vecie.
}ys Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate, un argint curăţat în cuptorul de pământ, curăţat de şapte ori.
$xA Pentru asuprirea săracilor şi pentru suspinul celor nevoiaşi, Mă voi scula acum, zice Domnul, şi îi voi pune la adăpostul după care tânjesc.
|wq care zic: Vom birui cu limba noastră, căci buzele noastre sunt cu noi: cine ar putea fi stăpân peste noi?
fvE Să stârpească Domnul toate buzele linguşitoare, limba celor ce vorbesc cu mândrie,
ouW Oamenii îşi spun minciuni unii altora, vorbesc cu buze linguşitoare şi cu inima prefăcută.
}t u Ajută, Doamne, căci se împuţinează oamenii evlavioşi, s-au sfârşit credincioşii dintre fiii oamenilor!
_s7 Căci Domnul este drept, El iubeşte dreptatea. Cei drepţi vor vedea faţa Lui.
r Peste cei răi El va face să plouă cărbuni, foc şi pucioasă; un vânt dogoritor, iată paharul de care au ei parte.
iqK Domnul încearcă pe cel drept, dar urăşte pe cel rău şi pe cel ce iubeşte violenţa.
p1 Domnul este în templul Lui cel sfânt; tronul Domnului este în ceruri. Ochii Săi privesc şi pleoapele Sale cercetează pe fiii oamenilor.
Ko Dacă s-ar surpa temeliile, ce ar putea să facă cel drept?
n+ Căci iată, cei nelegiuiţi îşi întind arcul, potrivesc săgeţile pe coardă, ca să tragă pe ascuns asupra celor cu inima dreaptă.
qm ] În Domnul mă încred! Cum puteţi spune sufletului meu: Zboară ca o pasăre în munţii voştri?
wlg ca să faci dreptate orfanului şi celui asuprit, ca omul făcut din pământ să nu mai insufle groaza.
lkQ Tu auzi, Doamne, dorinţa celor umili; Tu le întăreşti inima, îţi pleci urechea spre ei,
Yj+ Domnul este Rege în veci de veci; naţiunile sunt nimicite din ţara Lui.
iiK Zdrobeşte braţul celui rău, pedepseşte-i fărădelegile, ca să piară din ochii Tăi!
5hc Dar Tu ai văzut; căci Tu priveşti necazul şi suferinţa, ca să iei în mână cauza lor. În speranţa Ta se lasă cel nenorocit şi Tu vii în ajutor orfanului.
{go Pentru ce să dispreţuiască cel rău pe Dumnezeu? Pentru ce să zică în inima lui că Tu nu pedepseşti?
^f5 Ridică-Te, Doamne, Dumnezeule, ridică-Ţi mâna! Nu uita pe cei întristaţi!
ce? El zice în inima lui: Dumnezeu uită! îşi ascunde faţa şi în veci nu va vedea!
]d3 Aşa se tupilează, se apleacă, încât cel sărac să cadă sub puterea lui.
"c= Stă la pândă în loc ascuns, ca leul în vizuină. Pândeşte ca să prindă pe cel sărac. El prinde pe cel sărac atrăgându-l în cursa lui.
bw Stă la pândă lângă sate şi ucide pe cel nevinovat în locuri ascunse: ochii lui pândesc pe cel nenorocit.
~au Gura lui este plină de blestem, de viclenie şi de amărăciune; sub limba lui este răutate şi fărădelege.
a`; El zice în inima lui: Nu mă voi clătina, în veci nu voi cădea în nenorocire.
1_[ Căile lui prosperă tot timpul; judecăţile Tale sunt prea înalte pentru el, ca să le poată vedea, şi suflă cu dispreţ împotriva tuturor duşmanilor lui.
n^U Cel rău zice cu mândrie: Nu pedepseşte Domnul! Nu este Dumnezeu! Iată toate gândurile lui.
]w Căci nelegiuitul se făleşte cu dorinţele inimii lui, iar zgârcitul blestemă şi dispreţuieşte pe Domnul.
\{ Cel rău, în mândria lui, persecută pe cel sărac; fă să fie prinşi în planurile pe care le-au pus la cale.
U[ % De ce stai aşa de departe, Doamne? De ce Te ascunzi la vreme de necaz?
hZI Aruncă groaza în ei, Doamne, ca să ştie popoarele că nu sunt decât oameni! (Oprire)
eYC Ridică-Te, Doamne, ca să nu biruie omul; ca popoarele să fie judecate înaintea Ta!
jXM Căci săracul nu va fi uitat pentru totdeauna; speranţa celor sărmani nu piere pe vecie.
dWA Cei răi se întorc în Locuinţa Morţilor: toate naţiunile care uită pe Dumnezeu.
{Vo Domnul este cunoscut prin judecata pe care o face; cel rău este prins în lucrarea mâinilor lui. (Oprire.)
vUe Naţiunile cad în groapa pe care au făcut-o şi li se prinde piciorul în laţul pe care l-au ascuns.
rT] ca să vestesc toate laudele Tale în porţile fiicei Sionului, şi să mă bucur de mântuirea Ta.
S Ai milă de mine, Doamne! Ia aminte la necazul pe care mi-l fac cei ce mă urăsc şi ridică-mă din porţile morţii,
wRg Căci El răzbună sângele vărsat şi îşi aduce aminte de cei nenorociţi, nu uită strigătele lor.
bQ= Cântaţi Domnului, care locuieşte în Sion, vestiţi printre popoare faptele Lui!
tPa Cei ce cunosc Numele Tău, se încred în Tine, căci Tu nu părăseşti pe cei ce Te caută, Doamne!
PO Domnul va fi scăparea celui asuprit, scăpare la vreme de necaz.
hNI El va judeca lumea în dreptate, şi cu dreptate va împărţi El judecata pentru oameni.
XM) Dar Domnul va domni în veci; El Şi-a pregătit tronul pentru judecată.
L) S-au dus duşmanii! N-au rămas din ei decât nişte dărâmături veşnice! Nişte cetăţi dărâmate de Tine! Li s-a şters amintirea!
rK] Tu ai mustrat popoarele, ai nimicit pe cei nelegiuiţi şi le-ai şters numele pentru veci de veci.
jJM Căci Tu ai apărat dreptatea mea şi judecata mea; Tu stai pe tron judecând în dreptate.
aI; Când duşmanii mei au dat înapoi, au căzut şi au pierit înaintea feţei Tale.
iHK Mă voi bucura şi mă voi veseli în Tine, voi cânta Numele Tău, Dumnezeule Preaînalt.
YG - Voi lăuda pe Domnul din toată inima mea, voi istorisi toate minunile Lui.
`F9 Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe întreg pământul!
[E/păsările cerului şi peştii mării, tot ce străbate cărările mărilor.
9Dmoile şi boii laolaltă, fiarele câmpului,
gCGI-ai dat stăpânire peste lucrurile mâinilor Tale, toate le-ai pus sub picioarele lui:
lBQL-ai făcut cu puţin mai prejos decât Dumnezeu şi l-ai încoronat cu glorie şi cu cinste.
lAQîmi zic: Ce este omul, ca să Te gândeşti la el? Şi fiul omului ca să-l bagi în seamă?
i@KCând privesc cerurile, lucrarea mâinilor Tale – luna şi stelele pe care le-ai făcut,
??wDin gura copiilor şi a sugarilor Ţi-ai scos o întăritură de apărare împotriva potrivnicilor Tăi, ca să astupi gura duşmanului şi a omului cu dorinţă de răzbunare.
> Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul! Gloria Ta se înalţă mai presus de ceruri.
s=_Eu voi lăuda pe Domnul pentru dreptatea Lui şi voi cânta laude Numelui Domnului Celui Preaînalt.
y<kRăutatea lui se va întoarce pe însuşi capul lui şi chiar pe capul lui se vor coborî violenţele lui.
U;#Face o groapă, o sapă şi tot el cade în groapa pe care a făcut-o.
n:UIată, cel rău pregăteşte nedreptatea, zămisleşte fărădelegea şi naşte înşelătoria.
]93 A mai pregătit pentru el arme ale morţii; El îşi face săgeţi arzătoare.
v8e Dacă cel rău nu se întoarce la Dumnezeu, El îşi ascute sabia, îşi întinde arcul şi-l ocheşte.
g7G Dumnezeu este un judecător drept, şi Dumnezeu este mânios pe cel rău în fiecare zi.
W6' Apărarea mea este în Dumnezeu, care mântuie pe cei cu inimă curată.
5 Pune capăt relelor celor nelegiuiţi şi întăreşte pe cel drept; căci Dumnezeul Cel drept încearcă inimile şi minţile!
o4WDomnul judecă popoarele. Judecă-mă, Doamne, după dreptatea mea şi după dreptatea din mine.
a3;Să Te înconjoare adunarea popoarelor şi stai mai sus decât ea, la înălţime!
29Ridică-Te, Doamne, în mânia Ta! Înalţă-Te împotriva furiei duşmanilor mei şi trezeşte-Te pentru mine la judecata pe care ai poruncit-o!
13atunci să mă urmărească duşmanul şi să m-ajungă, să-mi calce viaţa la pământ şi onoarea mea în pulbere să mi-o arunce! (Oprire)
z0mdacă am răsplătit cu rău pe cel ce trăia în pace cu mine şi am jefuit pe duşmanul meu fără motiv,
k/ODoamne, Dumnezeul meu, dacă am făcut acest rău, dacă este fărădelege pe mâinile mele,
t.aca să nu mă sfâşie ca un leu şi să mă facă bucăţi fără să fie cineva care să mă scape!
u- eDoamne, Dumnezeule, în Tine mă încred; scapă-mă de toţi cei ce mă prigonesc şi eliberează-mă,
, Toţi duşmanii mei vor fi acoperiţi de ruşine şi cuprinşi de spaimă; într-o clipă vor da înapoi ruşinaţi.
P+ Domnul a auzit cererea mea şi Domnul îmi primeşte rugăciunea!
s*_Depărtaţi-vă de la mine, toţi cei ce faceţi răul! Căci Domnul a auzit glasul plângerii mele!
a);Ochii mei se topesc de mâhnire, îmbătrânesc din cauza tuturor duşmanilor mei!
p(YAm obosit suspinând! în fiecare noapte îmi stropesc aşternutul, îmi scald patul în lacrimi.
n'UCăci în moarte nu este aducere-aminte de Tine; şi cine Te va lăuda în locuinţa morţilor?
V&%Întoarce-Te, Doamne, eliberează-mă! Mântuieşte-mă pentru mila Ta!
t%aSufletul îmi este îngrozit de tot; dar Tu, Doamne, până când vei zăbovi să Te înduri de mine?
p$YÎndură-Te de mine, Doamne, căci sunt slab! O Doamne, vindecă-mă, căci îmi tremură oasele.
S# !Doamne, nu mă mustra în mânia Ta, şi nu mă pedepsi în urgia Ta.
t"a Căci Tu binecuvântezi pe cel drept, Doamne, şi-l înconjuri cu bunăvoinţa Ta, ca şi cu un scut.
3!_ Dar toţi cei ce se încred în Tine să se bucure; să strige de bucurie în veci, pentru că Tu îi aperi. Să se bucure în Tine toţi cei ce iubesc numele Tău.
0 Y O Dumnezeule, găseşte-i vinovaţi! Lasă-i să cadă prin înseşi sfaturile lor; aruncă-i în mulţimea păcatelor lor! Căci s-au răzvrătit împotriva Ta.
*M Căci nu este nimic adevărat în gura lor; inima le este plină de răutate; gâtlejul lor este un mormânt deschis; şi pe limbă au vorbe linguşitoare.
}Doamne, călăuzeşte-mă pe calea plăcută Ţie, din pricina duşmanilor mei! Netezeşte calea Ta sub paşii mei.
wDar eu, prin mila Ta cea mare, voi intra în casa Ta şi mă voi închina cu frică în templul Tău cel Sfânt.
r]şi pierzi pe cei ce vorbesc minciuni; Domnul urăşte pe oamenii care varsă sânge şi înşală.
nUCei lăudăroşi nu vor putea sta înaintea ochilor Tăi; Tu urăşti pe toţi cei ce fac răul
kOCăci Tu nu eşti un Dumnezeu căruia să-I placă răul; cel rău nu va locui lângă Tine.
q[Doamne, ascultă-mi glasul dimineaţa! Dimineaţa îmi îndrept rugăciunea spre Tine şi aştept.
mSIa aminte la glasul strigătului meu, Regele meu şi Dumnezeul meu, căci către Tine mă rog!
U %Pleacă-Ţi urechea la cuvintele mele, Doamne! Ascultă suspinele mele!
taEu mă culc şi adorm în pace, căci numai Tu, Doamne, îmi dai linişte deplină în locuinţa mea.
wTu-mi dai mai multă bucurie în inima mea decât au ei când li se înmulţeşte rodul grâului şi al vinului.
ykSunt mulţi cei ce zic: Cine ne va arăta fericirea? Doamne, fă să răsară peste noi lumina fetei Tale!
LAduceţi jertfele dreptăţii şi încredeţi-vă în Domnul!
r]Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi! Cugetaţi în inimile voastre când staţi în pat şi tăceţi.
q[Dar să ştiţi că Domnul Şi-a ales un om pe care-l iubeşte; Domnul aude când strig către El.
/Fiii oamenilor, până când va fi batjocorită gloria mea? Până când veţi iubi deşertăciunea şi veţi umbla după minciuni? (Oprire)
% ERăspunde-mi când strig, Dumnezeul dreptăţii mele; m-ai scos la loc larg când am fost la strâmtoare; ai milă de mine şi ascultă-mi rugăciunea!
c?Mântuirea este a Domnului! Binecuvântarea Ta să fie peste poporul Tău! (Oprire).
 'Ridică-Te, Doamne! Scapă-mă, o Dumnezeul meu! Căci tu ai lovit peste obraz pe toţi duşmanii mei; Tu ai zdrobit dinţii celor răi.
k ONu mă voi teme de zece mii de oameni, care s-au aşezat împotriva mea din toate părţile.
] 3Mă culc şi adorm; şi mă trezesc iarăşi, pentru că Domnul m-a sprijinit.
p YAm strigat către Domnul cu glasul meu şi El mi-a răspuns din muntele Lui cel sfânt. (Oprire).
f EDar Tu, Doamne, Tu eşti scutul meu; Tu eşti gloria mea şi Cel ce-mi înalţă capul!
lQCât de mulţi zic despre sufletul meu: Nu mai este scăpare pentru el la Dumnezeu! (Oprire).
c AO Doamne, ce mulţi sunt duşmanii mei! Mulţi sunt cei ce se ridică împotriva mea!
2] Daţi cinste Fiului, ca să nu Se mânie şi să pieriţi pe cale, căci mânia Lui este gata să se aprindă. Binecuvântaţi sunt toţi cei ce se încred în El!
H  Slujiţi Domnului cu frică şi bucuraţi-vă tremurând!
jM Acum, deci, regilor, fiţi înţelepţi! Luaţi învăţătură, judecătorii pământului!
_7 Tu le vei zdrobi cu un toiag de fier şi le vei sfărâma ca pe vasul unui olar.
jMCere-Mi şi-Ţi voi da naţiunile de moştenire şi marginile pământului în stăpânire!
c?Eu voi vesti hotărârea: Domnul Mi-a zis: Tu eşti Fiul Meu, astăzi Te-am născut.
eCDar, în ce Mă priveşte, Eu am uns pe Regele Meu peste Sion, muntele Meu cel sfânt.
Z-Apoi El le va vorbi în mânia Lui şi-i va îngrozi cu furia Lui, zicând:
O~Cel ce locuieşte în ceruri râde, Domnul îşi bate joc de ei.
d}ASă le rupem legăturile în bucăţi şi să le aruncăm frânghiile departe de noi!
|Regii pământului se răscoală şi domnitorii se sfătuiesc împreună împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său, zicând:
W{ )De ce se întărâtă naţiunile şi poporul cugetă la lucruri deşarte?
\z 3Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi, dar calea păcătoşilor va pieri.
yy mDe aceea cei răi nu vor putea sta în picioare la judecată, nici păcătoşii în adunarea celor drepţi.
]x 5Nu tot aşa este cu cei răi; ci ei sunt ca pleava pe care o Spulberă vântul.
1w ]El este ca un pom sădit lângă pâraie de apă, care îşi dă rodul la vremea lui şi ale cărui frunze nu se veştejesc; tot ce începe, duce la bun Sfârşit.
_v 9Ci plăcerea lui este în Legea Domnului, şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui!
1u _Binecuvântat este omul care nu se duce la sfatul celor răi, nici nu se opreşte pe calea celor păcătoşi şi nici nu se aşează pe scaunul celor batjocoritori;
:to*Şi Iov a murit bătrân şi sătul de zile.
s)*Şi Iov a mai trăit după aceea o sută patruzeci de ani şi a văzut pe fiii săi şi pe fiii fiilor săi până la a patra generaţie.
r*În toată ţara nu erau femei aşa de frumoase ca fiicele lui Iov. Tatăl lor le-a dat o parte de moştenire printre fraţii lor.
nqU*celei dintâi i-a pus numele Iemima, celei de a doua Cheţia şi celei de a treia Cheren-Hapuc.
/pY* A avut şapte fii şi trei fiice;
goG* În cei din urmă ani ai săi, Iov a primit de la Domnul mai multe binecuvântări decât primise în cei dintâi. A avut paisprezece mii de oi, şase mii de cămile, o mie de perechi de boi şi o mie de măgăriţe.
n* Fraţii, surorile şi vechii prieteni ai lui Iov au venit toţi să-l vadă şi au mâncat cu el în casă; şi ei l-au mângâiat şi l-au consolat pentru tot răul pe care l-a adus Domnul peste el şi fiecare i-a dat un chesita si un inel de aur.
8mi* Domnul a adus pe Iov iarăşi în starea lui de la început, după ce Iov s-a rugat pentru prietenii săi. Şi Domnul i-a dat înapoi de două ori cât avusese înainte.
&lE* Atunci Elifaz din Teman, Bildad din Şuah şi Ţofar din Naama s-au dus şi au făcut cum le spusese Domnul. Şi Domnul a ascultat rugăciunea lui Iov.
$kA*Luaţi acum şapte viţei şi şapte berbeci, duceţi-vă la robul Meu Iov şi aduceţi o ardere-de-tot pentru voi. Robul Meu Iov să se roage pentru voi, căci Eu îl voi asculta, ca să nu vă fac după nebunia voastră; căci voi n-aţi vorbit despre Mine, ca robul Meu Iov.
yjk*După ce a vorbit Domnul aceste cuvinte lui Iov, a zis lui Elifaz din Teman: Mânia Mea s-a aprins împotriva ta şi împotriva celor doi prieteni ai tăi; căci voi n-aţi vorbit aşa de drept despre Mine, cum a vorbit robul Meu Iov.
\i1*De aceea mi-e scârbă de mine şi mă pocăiesc în ţărână şi cenuşă.
Wh'*Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine; dar acum ochiul meu Te-a văzut.
`g9*Ascultă-Mă, te rog, şi voi vorbi; Eu te voi întreba şi tu Mă vei învăţa.
If *Tu ai întrebat: Cine este acela care-Mi ascunde sfatul fără cunoaştere? Da, am vorbit despre ce n-am înţeles, despre lucruri mai presus decât mine, pe care nu le puteam pătrunde.
<?~~n~ }}>||j{{ozzyzyy!xxewww+vv4uuatttssrrKqqqGpp;oo nmmllPkkkBjj/iihhXgg\fff$eeJddd!cc:bb?aa;``W`__;^^a^ ]]g] \\A[[y[ZZPYYY&XXYWWWGVVUsTTSARRtQQzQPVOOwNNPMLLzL!KhK JJ,II;HHH)GGGFFWEEDDDCCCBBWBAA@@??>>@==^<xi%Dar cei răi pier şi duşmanii Domnului sunt ca grăsimea mieilor: se vor mistui; în fum se vor mistui.
fE%Ei nu rămân de ruşine în ziua nenorocirii, ci au din belşug în zilele de foamete.
]3%Domnul cunoaşte zilele oamenilor cinstiţi şi moştenirea lor ţine pe veci.
fE%Căci braţele nelegiuiţilor vor fi zdrobite, dar Domnul îi sprijină pe cei drepţi.
W'%Mai mult face puţinul celui drept, decât belşugul multor nelegiuiţi.
`9%Dar sabia lor va intra în însăşi inima lor şi arcurile lor se vor sfărâma.
!;%Cei răi scot sabia şi îşi întind arcul, ca să doboare pe cel nenorocit şi sărac, ca să înjunghie pe cei ce umblă pe calea cea dreaptă.
F% Domnul râde de el, căci vede dă-i vine şi lui ziua.
hI% Cel rău face planuri împotriva celui drept şi scrâşneşte din dinţi împotriva lui.
Z~-% Dar cei blânzi vor moşteni ţara şi se vor desfăta în belşug de pace.
o}W% Încă puţină vreme şi cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era şi nu va mai fi.
k|O% Fiindcă cei ce fac răul vor fi nimiciţi; dar cei ce speră în Domnul vor moşteni ţara.
_{7%Lasă mânia, părăseşte furia; nu te mânia, căci mânia duce numai la rău.
.zU%Odihneşte-te în Domnul şi aşteaptă după El cu răbdare; nu te mânia pe cel ce prosperă în calea lui, pe omul care-şi împlineşte planurile lui rele.
oyW%Şi El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina, şi judecata ta ca soarele la amiază.
Vx%%Încredinţează Domnului calea ta, încrede-te în El şi El va lucra.
Rw%Bucură-te în Domnul şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima.
ivK%Încrede-te în Domnul şi fă binele; locuieşte în ţară şi umblă în credincioşie.
[u/%Căci în curând vor fi cosiţi ca iarba, şi se vor veşteji ca ierburile.
at =%Nu te mânia din cauza celor ce fac răul şi nu invidia pe cei ce fac nelegiuirea.
rs]$ Cei ce fac fărădelegea au şi început să cadă; sunt răsturnaţi şi nu pot să se mai scoale.
grG$ Să nu m-ajungă piciorul celui mândru, şi să nu mă pună pe fugă mâna celor răi.
yqk$ Întinde-Ţi şi mai departe bunătatea peste cei ce Te cunosc, şi dreptatea peste cei cu inima dreaptă!
Op$ Căci la Tine este izvorul vieţii; prin lumina Ta vedem lumina.
ao;$Se satură de belşugul Casei Tale, şi-i adăpi din şuvoiul desfătărilor Tale.
vne$Cât de scumpă este bunătatea Ta, Dumnezeule! La umbra aripilor Tale găsesc fiii oamenilor adăpost.
m!$Dreptatea Ta este ca munţii cei înalţi; judecăţile Tale sunt ca adâncul cel mare. Doamne, Tu sprijini pe oameni şi pe animale!
bl=$Bunătatea Ta, Doamne, ajunge până la ceruri şi credincioşia Ta până la nori.
vke$În aşternutul lui se gândeşte la răutate, stă pe o cale care nu este bună şi nu urăşte răul.
~ju$Cuvintele gurii lui sunt mincinoase şi înşelătoare; a încetat să mai fie înţelept şi să facă binele.
i{$Căci se măguleşte singur în ochii lui, ca să-şi desăvârşească fărădelegea, ca să-şi potolească ura.
hh K$Nelegiuirea celui rău zice inimii mele: Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lui.
dgA#Şi atunci limba mea va vorbi de dreptatea Ta, în toate zilele va spune de lauda Ta.
Jf #Să se bucure şi să se înveselească cei care găsesc plăcere în dreptatea mea şi să zică neîncetat: Mărit să fie Domnul, care îşi găseşte plăcerea în pacea robului Său!
.eU#Să fie ruşinaţi şi înfruntaţi toţi cei care se bucură de nenorocirea mea! Să se îmbrace cu ruşine şi necinste cei care se îngâmfă înaintea mea!
_d7#Să nu zică în inima lor: Aha, iată ce doream! Să nu zică: L-am înghiţit!
ecC#Judecă-mă după dreptatea Ta, Doamne, Dumnezeul meu, ca să nu se bucure ei de mine!
pbY#Ridică-Te şi trezeşte-Te ca să-mi faci dreptate! Dumnezeule şi Domnul meu, apără-mi cauza!
Ma#Doamne, Tu vezi, nu tăcea! Nu Te depărta de la mine, Doamne!
z`m#Îşi deschid gura larg împotriva mea şi zic: Ha! Ha! Ochii noştri îşi văd acum dorinţa împlinită!
q_[#Căci ei nu vorbesc de pace, ci plănuiesc înşelătorii împotriva celor liniştiţi din ţară.
^#Să nu se bucure de mine cei ce pe nedrept îmi sunt duşmani, nici să nu-şi facă semne cu ochiul cei ce mă urăsc fără temei!
d]A#Şi eu Te voi lăuda în adunarea cea mare, Te voi lăuda în mijlocul multor oameni.
\#Doamne, până când vei privi? Scapă-mi sufletul din cursele lor, scapă-mi viaţa din ghearele acestor pui de leu!
Y[+#Cu batjocoritorii de la petreceri au scrâşnit din dinţi împotriva mea.
0ZY#Dar când mă clatin eu, ei se bucură şi se adună laolaltă; oamenii de nimic s-au adunat împotriva mea şi eu n-am ştiut; m-au sfâşiat şi n-au încetat.
Yw#Umblam plin de durere ca pentru un prieten, pentru un frate; cu capul plecat, ca şi cel ce jeleşte pe mama sa.
X # Şi eu, când erau ei bolnavi, mă îmbrăcam cu sac, îmi smeream sufletul cu post şi mă rugam cu capul plecat la sân.
KW# Îmi întorc rău pentru bine; mi-au lăsat sufletul pustiu.
[V/# Nişte martori mincinoşi se ridică şi mă întreabă de ceea ce nu ştiu.
YT+# Şi sufletul meu se va bucura în Domnul, se va bucura în mântuirea Lui.
S #Să vină nimicirea peste el pe neaşteptate şi să-l prindă laţul pe care l-a ascuns, să cadă în el şi Să piară!
{Ro#Căci fără motiv mi-au întins laţul în groapă, pe care au săpat-o, fără temei, ca să-mi ia viaţa.
`Q9#Drumul să le fie întunecos şi alunecos, şi îngerul Domnului să-i gonească!
ZP-#Să fie ca pleava luată de vânt şi îngerul Domnului să-i urmărească!
O#Ruşinaţi şi înfruntaţi să fie cei ce vor să-mi ia viaţa! Să dea înapoi şi să roşească cei care îmi gândesc răul.
tNa#Întinde suliţa şi închide calea celor ce mă urmăresc. Zi sufletului meu: Eu sunt mântuirea ta!
EM#Ia pavăza şi scutul şi scoală-Te în ajutorul meu!
fL G#Apără-mă Tu, Doamne, de cei ce se luptă cu mine, luptă Tu cu cei se luptă cu mine!
pKY"Domnul scapă sufletul robilor săi şi nici unul din cei ce se încred în El nu este condamnat.
^J5"Pe cel rău îl omoară nenorocirea, dar duşmanii celui drept sunt pedepsiţi.
YI+"El îi păzeşte toate oasele, ca nici unul din ele să nu i se sfărâme.
PH"Multe sunt durerile celui drept, dar Domnul îl scapă din toate.
dGA"Domnul este aproape de cei cu inima zdrobită şi mântuie pe cei cu duhul înfrânt.
\F1"Când strigă cei drepţi, Domnul aude şi-i scapă din toate necazurile lor.
pEY"Domnul îşi întoarce Faţa împotriva celor răi, ca să le şteargă pomenirea de pe pământ.
cD?"Ochii Domnului sunt peste cei drepţi si urechile Lui iau aminte la strigătele lor.
ZC-"Depărtează-te de rău şi fă binele; caută pacea şi aleargă după ea!
OB" Fereşte-ţi limba de rău şi buzele de cuvinte înşelătoare!
[A/" Cine este omul care doreşte viata si vrea să aibă parte de zile fericite?
[@/" Veniţi, fiilor, şi ascultaţi-mă, căci vă voi învăţa frica Domnului.
q?[" Puii de leu duc lipsă şi flămânzesc, dar cei ce caută pe Domnul nu duc lipsa de nici un bine.
i>K" Temeţi-vă de Domnul, voi sfinţii Lui, căci de nimic nu duc lipsă cei ce se tem de El.
g=G"Gustaţi si vedeţi ce bun este Domnul! Binecuvântat este omul care se încrede în El!
t<a"Îngerul Domnului îşi aşează tabăra în jurul celor ce se tem de El, şi-i scapă din primejdie.
j;M"Acest om nenorocit a strigat şi Domnul l-a auzit şi l-a scăpat din toate necazurile Lui.
i:K"Ei au căutat spre El şi s-au luminat de bucurie şi nu li s-au umplut fetele de ruşine.
c9?"Eu am căutat pe Domnul şi mi-a răspuns, şi m-a eliberat din toate temerile mele.
\81"Înălţaţi pe Domnul împreună cu mine. Să lăudăm cu toţii Numele Lui!
Y7+"Să mi se laude sufletul în Domnul! Cel umil va asculta şi se va bucura.
a6 ="Voi binecuvânta pe Domnul în orice vreme; lauda Lui va fi totdeauna în gura mea.
Q5!Doamne, fie mila Ta peste noi, după cum o sperăm noi de la Tine.
}4s!Căci inima noastră îşi găseşte bucuria în El, pentru că noi ne-am încrezut în Numele Lui cel Sfânt.
U3#!Sufletul nostru speră în Domnul; El este Ajutorul şi Scutul nostru.
h2I!ca să le scape sufletul de la moarte, şi să-i ţină cu viaţă în mijlocul foametei.
m1S!Iată, ochiul Domnului este peste cei ce se tem de El, peste cei ce speră în bunătatea Lui,
v0e!Un cal este o speranţă deşartă pentru biruinţă, nici nu va scăpa pe nimeni prin marea sa putere.
s/_!Nici un rege nu este scăpat de mulţimea armatei lui; un om viteaz nu scapă prin mărimea puterii;
T.!!El le întocmeşte inima la toţi şi ia aminte la toate faptele lor.
Z--!Din locaşul locuinţei Lui, El priveşte pe toţi locuitorii pământului.
\,1! Domnul priveşte din înălţimea cerurilor şi vede pe toţi fiii oamenilor.
+y! Binecuvântată este naţiunea al cărei Dumnezeu este Domnul! Şi poporul pe care El Şi l-a ales de moştenire!
e*C! Sfatul Domnului stă pe vecie şi planurile inimii Lui, din generaţie în generaţie.
^)5! Domnul răstoarnă sfaturile naţiunilor, zădărniceşte planurile popoarelor.
M(! Căci El a zis şi s-a făcut; a poruncit şi a luat fiinţă.
h'I!Tot pământul să se teamă de Domnul! Toţi locuitorii lumii să tremure înaintea Lui!
_&7!El îngrămădeşte apele mari într-un morman şi pune adâncurile în magazii.
p%Y!Cerurile au fost făcute prin Cuvântul Domnului şi toată oştirea lor prin suflarea gurii Lui.
X$)!El iubeşte dreptatea şi judecata; bunătatea Domnului umple pământul.
k#O!Căci Cuvântul Domnului este adevărat, şi toate lucrările Sale sunt făcute în adevăr.
`"9!Cântaţi-I o cântare nouă! Faceţi să răsune coardele şi glasurile voastre!
Z!-!Lăudaţi pe Domnul cu harpa, cântaţi-I psalmi cu alăuta cu zece coarde!
d  C!Voi cei drepţi, bucuraţi-vă în Domnul! Căci lauda de la cel drept este frumoasă.
 Voi cei drepţi, bucuraţi-vă în Domnul şi înveseliţi-vă! Scoate-ţi strigăte de bucurie, toţi cei cu inima dreaptă.
ta De multe dureri are parte cel rău, dar pe cel ce se încrede în Domnul, mila Lui îl va înconjura.
 Nu fi ca un cal sau ca un catâr fără pricepere, pe care-i struneşti cu un frâu şi cu o zăbală, ca să nu se apropie de tine.
 Eu, zice Domnul, te voi învăţa şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi; Te voi călăuzi cu privirea Mea.
zm Tu eşti locul meu unde mă ascund, Tu mă păzeşti de necaz; Tu mă înconjori cu cântări de eliberare.
"= De aceea, orice om evlavios să se roage Ţie la vremea când poţi fi găsit! Şi chiar de s-ar vărsa potop de ape mari, de el nu se vor apropia.
<q Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile! Şi Tu ai iertat vina păcatului meu. (Oprire)
} Căci zi şi noapte mâna Ta apăsa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usucă pământul de seceta verii. (Oprire)
V% Câtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate.
y Binecuvântat este omul căruia nu-i ţine în seamă Domnul nelegiuirea, şi în duhul căruia nu este viclenie!
] 5 Binecuvântat este omul cu fărădelegea iertată şi cel cu păcatul acoperit!
Z-Fiţi tari şi îmbărbătaţi-vă inima, toţi cei ce speraţi în Domnul!
Iubiţi deci pe Domnul, toţi sfinţii Lui! Căci Domnul păzeşte pe cei credincioşi şi pedepseşte aspru pe cei mândri.
1Şi în pornirea mea nechibzuită ziceam: Sunt alungat dinaintea Ta! Dar Tu ai auzit glasul rugăciunilor mele, când am strigat către Tine.
{Binecuvântat să fie Domnul, căci Şi-a arătat în chip minunat mila faţă de mine, într-o cetate puternică.
Tu îi ascunzi, la adăpostul Feţei Tale, de cei ce-i prigonesc, îi ocroteşti în cortul Tău de limbile care-i bârfesc.
-SO, cât de mare este bunătatea Ta, pe care ai păstrat-o celor ce se tem de Tine, pe care o arăţi celor ce se încred în Tine, în faţa fiilor oamenilor!
}Să amuţească buzele mincinoase, care vorbesc cu îndrăzneală, cu mândrie şi dispreţ împotriva celui drept!
 {Doamne, nu mă lăsa de ruşine, căci Te-am chemat; să rămână de ruşine cei răi şi să tacă în mormânt.
S Fă să lumineze Faţa Ta peste robul Tău, scapă-mă prin mila Ta!
] 3Soarta mea este în mâna Ta; scapă-mă de duşmanii şi de prigonitorii mei!
T !Dar eu mă încred în Tine, Doamne, şi zic: Tu eşti Dumnezeul meu!
. U Căci aud pe mulţi defăimându-mă; mă cuprinde spaima din toate părţile, când se sfătuiesc ei împreună împotriva mea şi conspiră să-mi ia viaţa.
]3 Din amintirea tuturor sunt uitat ca un om mort; am ajuns ca un vas sfărâmat.
/W Din cauza potrivnicilor mei am ajuns de ruşine, de mare ruşine pentru vecinii mei şi de groază pentru prietenii mei; cei ce mă văd pe stradă fug de mine.
) mi se sfârşeşte viaţa în durere şi anii în suspine. Mi-au slăbit puterile din cauza fărădelegii mele şi oasele mele se topesc!
xi Ai milă de mine, Doamne, căci sunt în necaz, ochiul, sufletul şi trupul mi s-au topit de întristare;
]3şi nu m-ai dat în mâinile duşmanului, ci mi-ai pus picioarele la loc larg.
wFă să mă veselesc şi să mă bucur de mila Ta, căci vezi ticăloşia mea, ştii neliniştea sufletului meu,
a;Eu am urât pe cei care s-au dedat la idoli deşerţi; dar mă încred în Domnul.
pYÎn mâinile Tale îmi încredinţez duhul; Tu m-ai răscumpărat, Doamne, Dumnezeul adevărului!
fEScoate-mă din cursa pe care mi-au întins-o duşmanii; căci Tu eşti ocrotitorul meu!
~uCăci Tu eşti Stânca mea şi Cetatea mea; şi de dragul Numelui Tău mă vei povăţui şi mă vei călăuzi.
~Pleacă-Ţi urechea spre mine, scapă-mă degrabă! Fii pentru mine o stâncă ocrotitoare, o cetate unde să-mi găsesc scăparea!
z} oDoamne, în Tine mă încred; nu lăsa niciodată să fiu dat de ruşine. Eliberează-mă, în dreptatea Ta!
|y pentru ca inima mea să-Ţi cânte psalmi şi să nu stea mută. Doamne, Dumnezeul meu, eu pururea Te voi lăuda!
s{_ Tu mi-ai schimbat tânguirile în veselie, mi-ai dezlegat sacul de jale şi m-ai încins cu bucurie,
Fz Ascultă, Doamne, ai milă de mine! Doamne, ajută-mă!
y Ce câştig este în sângele meu, dacă mă vei coborî în groapă? Poate să Te laude ţărâna? Poate ea vesti credincioşia Ta?
RxDoamne, eu am strigat către Tine şi m-am rugat Domnului, zicând:
rw]Doamne, prin bunăvoinţa Ta ai dat tărie muntelui meu; Ţi-ai ascuns faţa, şi m-am neliniştit.
MvCând îmi mergea bine ziceam: Nu mă voi clătina niciodată!
uCăci mânia Lui ţine numai o clipă, dar bunăvoinţa Lui toată viaţa. Seara vine plânsul, iar dimineaţa vine veselia.
etCCântaţi laude Domnului, voi, sfinţii Săi, şi mulţumiţi Numelui Său cel sfânt.
sDoamne, Tu mi-ai ridicat sufletul din locuinţa morţilor, Tu m-ai adus la viaţă din mijlocul celor ce se coboară în groapă.
RrDoamne, Dumnezeule, eu am strigat către Tine şi Tu m-ai vindecat.
lq STe înalţ, Doamne, căci m-ai ridicat şi n-ai lăsat pe duşmanii mei să se bucure de mine.
cp? Domnul va da putere poporului Său, Domnul binecuvântează pe poporul Său cu pace.
Xo) La potop Domnul stătea pe tronul Său, şi Domnul stă ca Rege pe vecie.
{no Glasul Domnului face căprioara să nască; El despoaie pădurile; în sanctuarul Lui totul strigă: Glorie!
Wm'glasul Domnului cutremură deşertul, Domnul cutremură Deşertul Cades.
6lgGlasul Domnului varsă flăcări de foc;
ikKÎi face să sară ca nişte viţei, şi Libanul şi Sirionul sar ca nişte pui de zimbri.
Uj#Glasul Domnului sfărâmă cedrii; Domnul sfărâmă cedrii Libanului;
KiGlasul Domnului este puternic, glasul Domnului este măreţ.
hhIGlasul Domnului răsună peste ape; Dumnezeul gloriei tună; Domnul este peste multe ape.
g}Daţi Domnului gloria cuvenită Numelui Său. Închinaţi-vă înaintea Domnului îmbrăcaţi cu podoabă sfântă!
Rf Daţi Domnului, voi cei puternici, daţi Domnului glorie şi cinste.
e Mântuieşte, Doamne, pe poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta! Fii păstorul şi sprijinitorul lor în veci.
Yd+Domnul este tăria poporului Său, El este tăria mântuirii unsului Său.
5ccDomnul este tăria mea şi scutul meu; în El s-a încrezut inima mea şi am fost ajutat. De aceea îmi este plină de veselie inima şi-L laud prin cântările mele.
Vb%Binecuvântat să fie Domnul, căci ascultă glasul rugăciunilor mele.
a{Căci ei nu iau aminte la lucrările Domnului, la lucrarea mâinilor Lui. El îi va nimici şi nu-i va mai ridica!
'`GRăsplăteşte-le după lucrările lor şi după răutatea faptelor lor, răsplăteşte-le după lucrarea mâinilor lor! Dă-le plata care li se cuvine!
"_=Nu mă lua de pe pământ împreună cu cei răi şi cu oamenii nelegiuiţi, care vorbesc de pace aproapelui lor, dar răutatea este în inima lor.
~^uAscultă glasul rugăciunilor mele, când strig către Tine şi când îmi ridic mâinile spre sanctuarul Tău.
"] ?Doamne, către Tine strig. Stânca mea! Să nu taci la glasul meu, ca nu cumva, dacă vei tăcea, să mă asemăn cu cei ce se coboară în groapă.
l\QSperă în Domnul, întăreşte-te şi îmbărbătează-ţi inima; Eu zic, speră în Domnul!
m[S Aş fi pierdut dacă n-aş crede că voi vedea bunătăţile Domnului pe pământul celor vii!
,ZQ Nu mă lăsa la bunul plac al potrivnicilor mei! Căci împotriva mea se ridică nişte martori mincinoşi, şi nişte oameni care nu suflă decât asuprire.
qY[ Învaţă-mă, Doamne, calea Ta şi condu-mă pe cărarea cea dreaptă, din cauza duşmanilor mei.
VX% Căci tatăl meu şi mama mea m-au părăsit, dar Domnul mă primeşte.
W3 Nu-mi ascunde Faţa Ta, nu respinge în mânie pe robul Tău! Tu eşti ajutorul meu; nu mă lăsa, nu mă părăsi, Dumnezeul mântuirii mele!
iVKCând Tu zici: Caută Faţa Mea!, inima mea Îţi răspunde: Şi Faţa Ta, Doamne, o caut!
^U5Ascultă, Doamne, când strig cu glasul meu, ai milă de mine şi răspunde-mi!
>TuIată că mi se şi înalţă capul peste duşmanii mei care mă înconjoară; de aceea voi aduce jertfe de bucurie în cortul Său; voi cânta, da, voi cânta laude Domnului.
'SGCăci în ziua necazului El mă va ascunde în cortul Său, El mă va ascunde în locurile tainice ale cortului Său; El mă va înălţa pe o stâncă.
AR{Un lucru cer de la Domnul şi-l doresc fierbinte: aş vrea să locuiesc toată viaţa mea în Casa Domnului, ca să privesc frumuseţea Domnului şi să cercetez în templul Lui.
"Q=Chiar o armată de ar tăbărî asupra mea, inima mea tot nu s-ar teme. Chiar război de s-ar ridica împotriva mea, tot plin de încredere aş fi.
P%Când înaintează cei răi împotriva mea, ca să-mi mănânce carnea, tocmai ei, prigonitorii şi duşmanii mei, se clatină şi cad.
O Domnul este lumina mea şi mântuirea mea: de cine să mă tem? Domnul este sprijinitorul vieţii mele: de cine să-mi fie frică?
`N9 Piciorul meu stă pe calea cea dreaptă: voi binecuvânta pe Domnul în adunări.
KM Eu umblu în dreptate; eliberează-mă şi ai milă de mine!
^L5 În ale căror mâini este răutate şi a căror dreaptă este plină de mită!
hKI Nu-mi lua sufletul împreună cu păcătoşii, nici viaţa cu oamenii care varsă sânge,
_J7Doamne, eu iubesc sanctuarul Casei Tale şi locul în care locuieşte gloria Ta.
^I5ca să fac să se audă glasul mulţumirii şi să proclam toate minunile Tale.
gHGÎmi voi spăla mâinile în nevinovăţie şi aşa voi înconjura altarul Tău, Doamne,
\G1Urăsc adunarea celor ce fac răul şi nu stau împreună cu cei nelegiuiţi.
eFCN-am stat împreună cu oamenii mincinoşi, şi n-am umblat împreună cu cei vicleni.
`E9Căci bunătatea Ta este înaintea ochilor mei, şi am umblat în adevărul Tău.
[D/Cercetează-mă, Doamne, şi încearcă-mă, încearcă-mi mintea şi inima!
|C sFă-mi dreptate, Doamne, căci am umblat în nevinovăţie şi m-am încrezut în Domnul; nu mă voi clătina!
FBScapă, Dumnezeule, pe Israel din toate necazurile lui.
XA)Să mă păzească nevinovăţia şi dreptatea, căci în Tine am sperat!
l@QPăzeşte-mi sufletul şi scapă-mă! Nu lăsa să fiu ruşinat, căci în Tine am speranţa!
Y?+Vezi cât de mulţi sunt duşmanii mei, şi cu ce ură mare mă urmăresc.
R>Priveşte întristarea şi truda mea şi iartă-mi toate păcatele.
K=Neliniştea inimii mele creşte; scapă-mă din necazul meu!
T<!Priveşte-mă şi ai milă de mine, căci sunt singur şi întristat.
h;IEu îmi îndrept necurmat ochii spre Domnul, căci El îmi va scoate picioarele din laţ.
l:QSfatul Domnului este pentru cei ce se tem de El, şi El le va face cunoscut legământul Lui.
M9 El va locui în fericire şi sămânţa lui va moşteni ţara.
r8] Cine este omul care se teme de Domnul? Aceluia Domnul îi arată calea pe care trebuie s-o aleagă.
T7! Pentru Numele Tău, Doamne, iartă-mi fărădelegea, căci este mare!
t6a Toate căile Domnului sunt milă şi adevăr, pentru cei ce păzesc legământul şi mărturiile Lui.
j5M Pe cei umili El îi călăuzeşte în dreptate şi pe cei umili El îi învaţă calea Lui.
U4#Domnul este bun şi drept; de aceea El învaţă pe păcătoşi calea.
(3INu-Ţi aduce aminte de păcatele din tinereţea mea, nici de fărădelegile mele; ci adu-Ţi aminte de mine, după mila Ta, pentru bunătatea Ta, Doamne!
_27Adu-Ţi aminte, Doamne, de mila şi bunătatea Ta, căci ele sunt din veşnicie.
1#Călăuzeşte-mă în adevărul Tău şi învaţă-mă; căci Tu eşti Dumnezeul mântuirii mele, Tu eşti întotdeauna speranţa mea!
P0Arată-mi, Doamne, căile Tale şi învaţă-mă cărările Tale;
/Da, toţi cei ce speră în Tine nu vor fi daţi de ruşine; să fie daţi de ruşine cei ce lucrează cu viclenie, fără temei.
.În Tine, Dumnezeul meu, mă încred: nu mă lăsa să fiu dat de ruşine, ca să nu se bucure duşmanii mei de mine!
8- mCătre Tine, Doamne, îmi înalţ sufletul.
c,? Cine este acest Rege al gloriei? Domnul oştirilor: El este Regele gloriei! (Oprire)
j+M Porţi, ridicaţi-vă capetele; ridicaţi-le, porţi veşnice, ca să intre Regele gloriei!
j*MCine este acest Rege al gloriei? Domnul cel tare şi puternic, Domnul cel viteaz în lupte.
k)OPorţi, ridicaţi-vă capetele; ridicaţi-vă, porţi veşnice, ca să intre Regele gloriei!
[(/Acesta este Iacov, generaţia celor ce-L caută, a celor ce caută Faţa Ta.
i'KAcela va primi binecuvântarea de la Domnul şi dreptatea de la Dumnezeul mântuirii sale.
&Cel ce are mâinile nevinovate şi inima curată, cel ce nu-şi dă sufletul la minciună şi nu jură ca să înşele.
o%WCine va putea să se urce la muntele Domnului? Cine se va ridica până la locul Lui cel sfânt?
L$Căci El l-a întemeiat pe mări şi l-a întărit pe râuri.
\# 3Al Domnului este pământul cu tot ce este pe el, lumea şi cei ce o locuiesc!
")Da, fericirea şi mila mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele şi voi locui în Casa Domnului până la sfârşitul zilelor mele.
! Tu îmi întinzi masa în faţa potrivnicilor mei; îmi ungi capul cu untdelemn şi paharul meu este plin de dă peste el.
 5Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de nici un rău, căci Tu eşti cu mine. Toiagul şi nuiaua Ta mă mângâie.
nUÎmi înviorează sufletul şi mă povăţuieşte pe cărări drepte, din pricina Numelui Său.
OEl mă paşte pe păşuni verzi, şi mă duce la ape de odihnă;
E Domnul este Păstorul meu; nu voi duce lipsă de nimic.
q[Aceştia vor veni şi vor vesti dreptatea Lui, vor vesti lucrarea Lui poporului care se va naşte.
s_O sămânţă de oameni îi va sluji; şi se va vorbi despre Domnul către cei ce vor veni după ei.
EToţi cei puternici de pe pământ vor mânca şi se vor închina; toţi cei care se coboară în ţărână se vor pleca înaintea Lui, chiar şi cel ce nu-şi poate păstra viaţa.
RCăci a Domnului este împărăţia şi El domneşte peste popoare.
/Toate marginile pământului îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul: toate familiile popoarelor se vor închina înaintea Ta.
Cei săraci vor mânca şi se vor sătura; cei ce caută pe Domnul, îl vor lăuda: veselă să vă fie inima pe vecie!
{De la Tine vine lauda mea în adunarea cea mare; îmi voi împlini jurămintele în faţa celor ce se tem de Tine.
%CCăci El nici nu dispreţuieşte, nici nu urăşte necazurile celui nenorocit şi nu-Şi ascunde faţa de el, ci îl ascultă când strigă către El.
,QCei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L! Voi toţi, sămânţa lui Iacov, glorificaţi-L! Cutremuraţi-vă înaintea Lui, voi toţi, sămânţa lui Israel!
Y+Voi vesti Numele Tău fraţilor mei; Te voi lăuda în mijlocul adunării.
PScapă-mă din gura leului şi scoate-mă din coarnele bivolului.
MScapă-mi sufletul de sabie şi viaţa din ghearele câinilor!
^5Dar Tu, Doamne, nu Te depărta! Tu, Tăria mea, vino degrabă în ajutorul meu!
[/îşi împart hainele mele între ei şi trag la sorţi pentru cămaşa mea.
Y+Aş putea să-mi număr toate oasele. Ei se uită la mine şi mă privesc,
 !Căci nişte câini mă înconjoară, o ceată de nelegiuiţi dau târcoale împrejurul meu, mi-au străpuns mâinile şi picioarele.
y kMi se usucă puterea ca lutul şi mi se lipeşte limba de cerul gurii; şi în ţărâna morţii m-ai pus.
 Sunt vărsat ca apa şi toate oasele mi se despart; mi s-a făcut inima ca şi ceara şi se topeşte înăuntrul meu.
Y + Îşi deschid gura împotriva mea, ca un leu care sfâşie şi răcneşte.
a ; O mulţime de tauri sunt împrejurul meu, nişte tauri din Basan mă înconjoară.
a; Nu Te depărta de mine, căci se apropie necazul şi nimeni nu-mi vine în ajutor!
lQ de când eram în pântece am fost sub paza Ta; din pântecele mamei, Tu eşti Dumnezeul meu.
ve Da, Tu m-ai scos din pântecele mamei, m-ai făcut să mă încred de când eram la pieptul mamei mele;
{oS-a încrezut în Domnul! Să-l mântuiască Domnul, să-l scape, fiindcă îşi găseşte plăcerea în el.
dAToţi cei ce mă văd îşi bat joc de mine, îşi deschid gura, dau din cap şi zic:
b=Dar eu sunt vierme, nu om, am ajuns de ruşinea oamenilor şi dispreţuit de popor.
kOStrigau către Tine şi erau scăpaţi; se încredeau în Tine şi nu rămâneau de ruşine.
W'În Tine se încredeau părinţii noştri; se încredeau şi-i eliberai.
_7Totuşi Tu eşti Cel sfânt, şi Tu locuieşti în mijlocul laudelor lui Israel.
eCStrig ziua, Dumnezeul meu, dar Tu nu mă auzi; strig şi noaptea şi tot n-am odihnă.
~ Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit? De ce stai departe şi nu mă ajuţi, şi n-asculţi plângerile mele?
]}3 Înalţă-Te, Doamne, în puterea Ta. Vom cânta şi vom glorifica puterea Ta.
s|_ Căci Tu îi vei face să-şi întoarcă spatele şi îţi vei pregăti arcul împotriva feţei lor.
}{s Căci ei au complotat lucruri rele împotriva Ta, au pus la cale un plan rău pe care nu-l vor putea împlini.
hzI Le vei şterge sămânţa de pe pământ şi naţiunea lor din mijlocul fiilor oamenilor.
y şi-i vei face ca un cuptor aprins în ziua când te vei arăta; Domnul îi va nimici în mânia Lui şi focul îi va mistui.
cx?Mâna ta va ajunge pe toţi duşmanii tăi; dreapta ta va ajunge pe cei ce te urăsc
kwOCăci regele se încrede în Domnul; şi prin bunătatea Celui Preaînalt nu se va clătina.
cv?îl faci pe vecie o pricină de binecuvântări şi-l umpli de bucurie înaintea Ta.
bu=Gloria lui este mare prin mântuirea Ta; ai pus peste el strălucire şi măreţie.
bt=A cerut viaţa de la Tine şi Tu i-ai dat-o: o viaţă lungă, pentru veci de veci.
zsmCăci l-ai întâmpinat cu binecuvântările bunătăţii; şi pe cap i-ai aşezat o coroană de aur curat.
QrI-ai dat tot ce-i dorea inima şi n-ai respins ce-i cereau buzele.
jq ODoamne, regele se va bucura în puterea Ta. Şi cât de mult se va veseli în mântuirea Ta!
Qp Mântuieşte, Doamne! Să ne răspundă Regele când Te vom chema.
L(~~.}}r||||{{z{zz yyAxxuwww?vv*uukttt/ssWrrcrqq"ppcooo/nnLmm`ll'kk`kjjmii"hh=ggfveyddd1cbbxaaA``K__^^]]\\)[[CZZ=YYqYXXWVUUCTT:SSRcQQKPPOaNNCMM:LLbLKK5JJhJII$HHDGGbFFF EEVDDD+CCBAAA@m??I>>g===<<<;;>::A99U88j87u66655L44433Q22,11I100J//^/.{.--[,,x,.++J**|)))I((#''&&_%%%$$$8##S#"~"!!S Q 8z2y/1*  Ox>_t NJa S   N 8B|3E4LmS7 Răutatea este în mijlocul ei, şi vicleşugul şi înşelătoria nu lipsesc din pieţele ei.
`97 zi şi noapte dau ocol pe ziduri, nelegiuirea şi răutatea sunt în mijlocul ei.
gG7 Nimiceşte-i, Doamne, împarte-le limbile: căci în cetate văd violenţă şi certuri;
W'7Aş fugi în grabă de vântul acesta năprasnic şi de furtuna aceasta.
N7Da, aş fugi departe de tot, aş rămâne în deşert (Oprire).
`97Eu zic: O, dacă aş avea aripi ca un porumbel, aş zbura, şi aş găsi odihnă!
Q7Frică şi groază au venit peste mine, şi m-au copleşit fiorii.
W'7Îmi tremură inima în mine, şi spaime de moarte au căzut peste mine.
7din cauza vocii duşmanului, şi din cauza apăsării celui rău. Căci ei aruncă nelegiuire peste mine, şi mă urăsc cu mânie.
U#7Ascultă-mă, şi răspunde-mi! Rătăcesc şi gem în plângerea mea,
Y -7Ia aminte la rugăciunea mea, Dumnezeule, şi nu Te ascunde de cererea mea!
 6căci El m-a scăpat din toate necazurile, şi ochiul meu a văzut dorinţa împlinită cu privire la duşmanii mei.
c ?6Îţi voi aduce jertfe de bunăvoie, voi lăuda Numele Tău, Doamne, căci este bun;
_ 76El va întoarce răul asupra duşmanilor mei; nimiceşte-i în credincioşia Ta!
a ;6Iată, Dumnezeu este ajutorul meu, Domnul este cu acei care îmi sprijină viaţa.
 +6Căci nişte străini s-au sculat împotriva mea, şi asupritorii caută să-mi ia viaţa; ei n-au pus pe Dumnezeu înaintea lor. (Oprire)
V%6Ascultă-mi rugăciunea, Dumnezeule, ia aminte la cuvintele gurii mele!
\ 36Scapă-mă, Dumnezeule, prin Numele Tău, şi fă-mi dreptate prin puterea Ta!
3_5O, de ar veni din Sion mântuirea lui Israel! Când Dumnezeu va aduce înapoi pe prinşii de război ai poporului Său, Iacov se va veseli, şi Israel se va bucura.
<q5Acolo erau cuprinşi de frică, unde frica nu era, căci Dumnezeu risipeşte oasele celor ce tăbărăsc împotriva ta. Îi vei face de ruşine, căci Dumnezeu i-a lepădat,
%5Oare n-au nici o cunoştinţă cei ce fac nelegiuiri, de mănâncă pe poporul Meu, cum mănâncă pâinea, şi nu cheamă pe Dumnezeu?
s_5Toţi s-au rătăcit, toţi s-au stricat; nu este nici unul care să facă binele, nici unul măcar.
 5Dumnezeu S-a uitat din ceruri peste copiii oamenilor, ca să vadă dacă este vreunul înţelept, care căuta pe Dumnezeu.
$ C5Nebunul zice în inima lui: Nu există Dumnezeu! Oamenii s-au stricat, au făcut fărădelegi dezgustătoare. Nu este nici unul care să facă binele.
 4 Te voi lăuda totdeauna, pentru că ai lucrat; şi, în faţa sfinţilor Tăi, voi spera în Numele Tău, căci este bun.
w4Dar eu sunt ca un măslin verde în Casa lui Dumnezeu, mă încred în bunătatea lui Dumnezeu în veci de veci.
~4Iată omul care nu lua ca tărie pe Dumnezeu, ci se încredea în mulţimea bogăţiei lui, şi se întărea în răutatea lui.
T}!4Cei drepţi vor vedea, şi se vor teme, şi vor râde de el, zicând:
1|[4De aceea şi Dumnezeu te va sfărâma pentru totdeauna, te va ridica, şi te va smulge din cortul tău, şi te va dezrădăcina din pământul celor vii. (Oprire)
L{4Tu iubeşti numai cuvinte nimicitoare, limbă înşelătoare!
mzS4Tu iubeşti mai degrabă răul decât binele, mai degrabă minciuna decât adevărul. (Oprire)
Vy%4Limba ta născoceşte răutate, ca un brici ascuţit, viclean ce eşti!
hx K4Pentru ce te făleşti cu răutatea ta, viteazule? Bunătatea lui Dumnezeu ţine în veci.
w3Atunci vei primi jertfe ale dreptăţii, arderi-de-tot şi jertfe întregi, atunci se vor aduce pe altarul Tău viţei.
evC3În mila Ta, varsă-Ţi binefacerile asupra Sionului: zideşte zidurile Ierusalimului.
}us3Jertfele lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit: Dumnezeule, Tu nu dispreţuieşti o inimă zdrobită şi mâhnită.
htI3Căci Tu nu doreşti jertfe, pentru că Ţi-aş fi dat: Ţie nu-Ţi plac arderile-de-tot.
Js 3Doamne, deschide-mi buzele, şi gura mea va vesti lauda Ta.
r3Scapă-mă de vina sângelui vărsat, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele, şi limba mea va cânta cu glas tare dreptatea Ta.
oqW3 Atunci voi învăţa căile Tale pe cei ce le calcă, şi păcătoşii se vor întoarce la Tine.
hpI3 Dă-mi iarăşi bucuria mântuirii Tale, şi sprijineşte-mă cu un duh de bunăvoinţă!
Zo-3 Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi nu lua de la mine Duhul Tău cel Sfânt!
sn_3 Creează în mine o inimă curată, Dumnezeule, şi reînnoieşte în mine un duh nou şi statornic!
^m53 Întoarce-Ţi privirea de la păcatele mele, şterge toate fărădelegile mele!
bl=3Fă-mă să aud veselie şi bucurie, ca să se bucure oasele pe care le-ai zdrobit.
ikK3Curăţeşte-mă cu isop, şi voi fi curat; spală-mă, şi voi fi mai alb decât zăpada.
j3Iată, Tu doreşti ca adevărul să fie înăuntrul omului, şi înăuntrul meu mă vei face să cunosc înţelepciunea!
_i73Iată că am fost născut în nelegiuire, şi în păcat m-a zămislit mama mea.
3h_3Împotriva Ta, numai împotriva Ta am păcătuit, şi am făcut acest rău înaintea Ta; aşa că vei fi drept în hotărârea Ta, şi fără vină în judecata Ta.
cg?3Căci îmi cunosc fărădelegile mele, şi păcatul meu stă necurmat înaintea mea.
efC3Spală-mă cu desăvârşire de nelegiuirea mea, şi curăţeşte-mă de păcatul meu!
se a3Ai milă de mine, Dumnezeule, în bunătatea Ta! După mila Ta cea mare, şterge fărădelegile mele!
!d;2Cine aduce mulţumiri, ca jertfă, acela Mă preamăreşte; şi celui ce îşi pune în rânduială calea, îi voi arăta mântuirea lui Dumnezeu.
cy2Luaţi seama dar, voi care uitaţi pe Dumnezeu, ca nu cumva să vă sfâşii şi să nu fie nimeni să vă scape!
b32Iată ce ai făcut şi Eu am tăcut. Ţi-ai închipuit că Eu sunt ca tine. Dar te voi mustra şi le voi pune pe toate înaintea ochilor tăi.
Za-2Stai şi vorbeşti împotriva fratelui tău, defăimezi pe fiul mamei tale.
G`2Dai drumul gurii la rău şi limba ta urzeşte viclenie.
`_92Dacă vezi un hoţ, te uneşti cu el şi te însoţeşti cu cei ce sunt adulteri.
S^2când tu urăşti mustrările şi arunci cuvintele Mele înapoia ta?
q][2Dumnezeu zice însă celui rău: Ce tot înşiri tu legile Mele şi ai în gură legământul Meu,
]\32Cheamă-Mă în ziua necazului şi Eu te voi scăpa, iar tu Mă vei preamări!
q[[2Adu ca jertfă lui Dumnezeu mulţumiri şi împlineşte-ţi promisiunile făcute Celui Preaînalt.
NZ2 Oare mănânc Eu carnea taurilor şi beau Eu sângele ţapilor?
jYM2 Dacă Mi-ar fi foame, nu ţi-aş spune ţie, căci a Mea este lumea şi tot ce cuprinde ea.
dXA2 Cunosc toate păsările munţilor, şi tot ce se mişcă pe câmp îmi este cunoscut.
bW=2 Căci ale Mele sunt toate animalele pădurii, toate fiarele munţilor cu miile lor.
JV 2 Nu voi lua tauri din casa ta, nici ţapi din staulele tale.
uUc2Nu pentru jertfele tale te mustru, nici pentru arderile tale de tot, care sunt necurmat înaintea Mea.
T2Ascultă, poporul Meu, şi-ţi voi vorbi; ascultă, Israele, şi te voi înştiinţa. Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tău.
dSA2Atunci cerurile vor vesti dreptatea Lui, căci Dumnezeu este cel ce judecă. (Oprire)
_R72Adunaţi-i pe credincioşii Mei, care au făcut legământ cu Mine prin jertfă!
_Q72El va striga spre ceruri, sus, şi spre pământ, ca să judece pe poporul Său:
P{2Dumnezeul nostru vine şi nu tace; un foc va mistui înaintea Lui şi o furtună puternică va fi împrejurul Lui.
MO2Din Sion, desăvârşirea frumuseţii, Dumnezeu străluceşte.
N y2Atotputernicul, Dumnezeu, a vorbit şi a chemat pământul, de la răsăritul soarelui până la asfinţitul lui.
`M91Omul care este pus în cinste, dar fără pricepere, este ca animalele care pier.
bL=1el se duce în generaţia părinţilor săi; ei nu vor mai vedea lumina niciodată.
K1Cu toate că în timp ce trăieşte îşi binecuvântează sufletul (căci oamenii te vor lăuda când o duci bine),
[J/1căci nu ia nimic cu el când moare; mărirea lui nu se va coborî după el.
]I31Nu te teme când se îmbogăţeşte cineva şi când gloria casei lui creşte;
zHm1Dar mie Dumnezeu îmi va răscumpăra sufletul de sub puterea mormântului, căci El mă va primi. (Oprire)
CG1Sunt duşi ca o turmă în mormânt, îi paşte moartea şi în curând oamenii drepţi îi calcă în picioare. Şi frumuseţea lor se duce în mormânt, departe de locuinţa lor.
F1 Iată ce soartă au ei, cei plini de atâta încredere, precum şi cei ce îi urmează, cărora le plac cuvintele lor. (Oprire)
hEI1 Cu toate acestea, deşi în cinste, omul nu dăinuieşte; el este ca animalele care pier.
)DK1 Ei îşi închipuie că veşnice vor fi casele lor, că locuinţele lor vor dăinui din generaţie în generaţie; ei dau nume ţărilor după numele lor.
vCe1 Căci el vede că înţelepţii mor; la fel piere şi nebunul şi prostul şi lasă altora averile lor.
EB1 Nu vor trăi pe vecie, nu pot să nu vadă putrezirea.
cA?1Căci răscumpărarea sufletelor lor este scumpă şi nu o va putea face niciodată.
@{1Nici unul dintre ei nu poate să răscumpere pe fratele lui, nici să dea lui Dumnezeu o răscumpărare pentru el.
Z?-1Ei se încred în bogăţiile lor, şi se laudă cu bogăţia lor cea mare.
n>U1De ce să mă tem în zilele nenorocirii, când mă înconjoară nelegiuirea potrivnicilor mei?
v=e1Eu îmi voi pleca urechea la o parabolă; îmi voi descoperi adânca mea ştiinţă în sunetul harpei.
h<I1Gura mea va vorbi cuvinte înţelepte şi cugetarea inimii mele este plină de judecată.
G;1cel mic ca şi cel mare, bogatul şi săracul laolaltă.
_: 91Ascultaţi lucrul acesta, toate popoarele, luaţi aminte, toţi locuitorii lumii:
~9u0Căci acesta este Dumnezeu, Dumnezeul nostru pentru veci de veci; El va fi călăuza noastră până la moarte.
k8O0 Luaţi seama la zidul său, priviţi palatele lui, ca să povestiţi generaţiilor viitoare.
K70 Străbateţi Sionul, şi ocoliţi-l, număraţi-i turnurile.
a6;0 Se bucură Muntele Sionului şi se veselesc fiicele lui Iuda de judecăţile Tale.
50 Ca şi Numele Tău, Dumnezeule, şi lauda Ta răsună până la marginile pământului; dreapta Ta este plină de milă.
U4#0 Am cugetat, Dumnezeule, la bunătatea Ta, în mijlocul templului Tău!
3'0După cum am auzit, aşa am şi văzut în cetatea Domnului oştirilor, în cetatea Dumnezeului nostru: Dumnezeu o va întări pe vecie.
N20Ca şi când sfărâmi corăbiile din Tars cu un vânt din est.
X1)0I-a cuprins teama acolo, şi dureri, ca pe femeia în durerile naşterii.
Z0-0Ei au văzut-o şi s-au uimit; s-au înspăimântat şi au luat-o la fugă.
D/0Căci iată, regii s-au adunat, au trecut împreună.
U.#0Dumnezeu este în palatele ei; El este cunoscut ca şi adăpost al ei.
-0Frumoasă înălţime, bucuria întregului pământ este Muntele Sionului; în partea de nord este cetatea Marelui Rege.
o, Y0Mare este Domnul şi vrednic de laudă în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel sfânt.
/+W/ Domnitorii popoarelor s-au adunat împreună cu poporul Dumnezeului lui Avraam. Căci ale lui Dumnezeu sunt scuturile pământului: El este mai presus de orice.
Z*-/Dumnezeu domneşte peste naţiuni; Dumnezeu stă pe tronul Său cel sfânt.
b)=/Căci Dumnezeu este Regele întregului pământ; cântaţi laude cu înţelepciune!
n(U/Cântaţi laude lui Dumnezeu, cântaţi laude! Cântaţi laude Regelui nostru, cântaţi laude!
j'M/Dumnezeu S-a urcat cu un strigăt de biruinţă, Domnul înaintează în sunetul trompetei.
X&)/El ne va alege moştenirea, gloria lui Iacov pe care-l iubeşte. (Oprire)
W%'/El ne va supune popoarele şi va pune naţiunile sub picioarele noastre;
k$O/Căci Domnul Cel Preaînalt este înfricoşător; El este un mare Rege peste tot pământul.
h# K/O, bateţi din palme, toate popoarele! Strigaţi către Dumnezeu cu glasuri de biruinţă!
c"?. Domnul oştirilor este cu noi; Dumnezeul lui Iacov este scăparea noastră. (Oprire)
!. Liniştiţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu. Eu voi fi înălţat între popoare, Eu voi fi înălţat pe pământ!
. El pune capăt războaielor până la marginea pământului; rupe arcul şi sfărâmă suliţa, arde cu foc carele de război.
a;.Veniţi, iată lucrările Domnului, pustiirile pe care le-a făcut El pe pământ.
`9.Domnul oştirilor este cu noi; Dumnezeul lui Iacov este refugiul nostru. (Oprire)
.Popoarele se frământă, împărăţiile se clatină, dar glasul Lui răsună şi pământul se topeşte de groază.
pY.Dumnezeu este în mijlocul ei, ea nu se va clătina; Dumnezeu o va ajuta în revărsatul zorilor.
ve.Este un râu ale cărui izvoare înveselesc cetatea lui Dumnezeu, sanctuarul cortului Celui Preaînalt.
q[.chiar dacă ar urla şi ar spumega valurile mării şi munţii s-ar clătina de urgia ei. (Oprire)
.De aceea, noi nu ne temem, chiar dacă s-ar zgudui pământul şi chiar dacă munţii ar fi duşi în mijlocul mării,
n W.Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru, un ajutor care nu lipseşte niciodată în nevoi.
 -Voi face să se amintească numele tău din generaţie în generaţie; de aceea, popoarele te vor lăuda în veci de veci.
iK-În locul părinţilor tăi vor fi fiii tăi, pe care-i vei pune domni peste toată ţara.
Z--Ele vor fi aduse cu bucurie şi veselie, şi vor intra în palatul Regelui.
 -Ea va fi adusă înaintea regelui îmbrăcată cu haine multicolore; fecioarele, însoţitoarele ei, vor fi aduse la tine.
b=- Fiica regelui este plină de strălucire în palat: hainele ei sunt ţesute cu aur.
mS- Şi fiica Tirului va fi acolo cu un dar; cei mai bogaţi din popor vor căuta bunăvoinţa ta.
q[- Şi atunci regele îţi va pofti frumuseţea. Şi fiindcă este Domnul tău, adu-i închinarea ta.
kO- Ascultă fiică, vezi şi pleacă-ţi urechea, uită pe poporul tău şi casa tatălui tău!
{- Printre preaiubitele tale sunt fiice de regi; regina, mireasa ta, stă la dreapta ta, împodobită cu aur de Ofir.
/-Smirna, aloea şi casia îţi umplu de miros plăcut toate veşmintele; în palatele tale de fildeş te înveselesc instrumentele cu coarde.
, Q-Tu iubeşti dreptatea şi urăşti răutatea; de aceea, Dumnezeu, Dumnezeul tău te-a uns cu un untdelemn de bucurie mai presus decât pe însoţitorii tăi.
o W-Tronul Tău, Dumnezeule, este veşnic; un sceptru de dreptate este sceptrul împărăţiei Tale.
d A-Săgeţile tale sunt ascuţite în inima duşmanilor regelui; popoarele cad sub tine.
1 [-Şi în gloria ta, înaintează victorios, pentru cauza adevărului şi a blândeţii şi a dreptăţii; şi dreapta ta te va învăţa lucruri înfricoşătoare!
T !-Războinic viteaz, încinge-ţi sabia, cu gloria ta şi măreţia ta.
 -Tu eşti mai frumos decât fiii oamenilor; harul este turnat pe buzele tale; de aceea te-a binecuvântat Dumnezeu pe vecie.
 )-Inima mea clocoteşte de cuvinte pline de farmec; eu recit Regelui lucrarea mea de laudă! Limba mea este condeiul unui scriitor iscusit!
`9,Ridică-Te în ajutorul nostru şi răscumpără-ne din pricina îndurării Tale!
fE,Căci sufletul ne este încovoiat în ţărână, trupul nostru este lipit de pământ.
\1,De ce îţi ascunzi faţa? De ce uiţi de nenorocirea şi apăsarea noastră?
V%,Trezeşte-Te! De ce dormi, Doamne? Trezeşte-Te, nu ne alunga pe vecie!
nU,Dar din cauza Ta suntem înjunghiaţi, suntem priviţi ca nişte oi sortite pentru măcelărie.
fE,n-ar şti oare Dumnezeu lucrul acesta? Căci El cunoaşte lucrurile ascunse ale inimii.
r],Dacă am fi uitat Numele Dumnezeului nostru şi ne-am fi întins mâinile spre un dumnezeu Străin,
a;,dar Tu ne-ai nimicit în locuinţa şacalilor şi ne-ai acoperit cu umbra morţii.
a~;,Inima nu ni s-a întors înapoi şi pasul nostru nu ni s-a abătut de pe calea Ta,
{}o,Toate acestea au venit peste noi, dar noi nu Te-am uitat, nici n-am fost necredincioşi legământului Tău.
{|o,la auzul glasului celui ce mă batjocoreşte şi mă mustră, la vederea duşmanului şi a răzbunătorului.
_{7,Batjocura mea este totdeauna înaintea mea şi mi s-a acoperit faţa de ruşine,
kzO,Ne-ai făcut de proverb printre popoare şi pricină de clătinare din cap printre naţiuni.
zym, Ne-ai făcut vrednici de dispreţul vecinilor noştri, de râsul şi de batjocura celor dimprejurul nostru.
Vx%, Vinzi pe poporul Tău pe nimic şi n-ai ridicat preţul vânzării lui.
Ww', Ne-ai dat ca pe nişte oi de mâncat, şi ne risipeşti printre popoare.
pvY, Ne faci să dăm înapoi înaintea duşmanului, şi cei ce ne urăsc şi-au luat prada de la noi.
huI, Dar Tu ne-ai abandonat şi ne-ai făcut de ruşine, şi nu mai ieşi cu armatele noastre.
]t3,În Dumnezeu ne lăudăm toată ziua si pururea lăudăm numele Tău. (Oprire)
_s7,Ci Tu ne scapi de duşmanii noştri şi ai dat de ruşine pe cei ce ne-au urât.
Sr,Căci nu în arcul meu mă voi încrede, nu sabia mea mă va scăpa.
qw,Prin Tine vom doborî pe duşmanii noştri, în numele Tău vom zdrobi pe cei ce se ridică împotriva noastră.
Qp,Tu eşti Regele meu, Dumnezeule; porunceşte eliberarea lui Iacov!
1o[,Căci nu prin sabia lor au luat ţara în stăpânire, şi nu braţul lor i-a mântuit, ci dreapta Ta, braţul Tău şi lumina Feţei Tale, pentru că i-ai iubit.
rn],Cu mâna Ta ai alungat naţiuni ca să-i sădeşti pe ei, ai lovit popoare ca să-i întinzi pe ei.
%m E,Dumnezeule, am auzit cu urechile noastre şi părinţii noştri ne-au povestit lucrările pe care le-ai făcut pe vremea lor, în zilele de odinioară.
8li+De ce eşti întristat, suflete al meu? Şi de ce suspini în mine? Speră în Dumnezeu, căci iarăşi îl voi lăuda; El este mântuirea feţei mele şi Dumnezeul meu.
k!+Atunci voi merge la altarul lui Dumnezeu, la Dumnezeu, bucuria mea cea mare; şi Te voi lăuda din harpă, Dumnezeule, Dumnezeul meu!
j+Trimite lumina şi adevărul Tău, că să mă călăuzească şi să mă ducă la muntele Tău cel sfânt şi la locaşurile Tale!
i+Căci Tu eşti Dumnezeul tăriei mele; de ce mă respingi? De ce trebuie să umblu plin de durere sub apăsarea duşmanului meu?
h }+Fă-mi dreptate, Dumnezeule, apără-mi cauza împotriva unui neam nemilos! Scapă-mă de omul viclean şi nedrept!
0gY* De ce eşti întristat, suflete al meu? Şi de ce suspini în mine? Speră în Dumnezeu, căci iarăşi îl voi lăuda; El este mântuirea mea şi Dumnezeul meu.
f* Parcă mi se sfărâmă oasele, când mă batjocoresc duşmanii mei, şi-mi zic toată ziua: Unde este Dumnezeul tău?
e%* De aceea, voi zice lui Dumnezeu, Stânca mea: De ce m-ai uitat? De ce trebuie să umblu plin de întristare, sub apăsarea duşmanului?
dw*Ziua, Domnul îmi dădea mila Lui, iar noaptea cântarea Lui era cu mine, o rugăciune Dumnezeului vieţii mele.
c*Un adânc cheamă un alt adânc la vuietul căderii apelor Tale; toate talazurile şi valurile Tale trec peste mine.
b3*O Dumnezeul meu, sufletul meu este mâhnit în mine; de aceea, îmi amintesc de Tine din ţara Iordanului, din Hermon şi din Muntele Miţear.
'aG*De ce eşti întristat, suflete al meu? Şi de ce suspini în mine? Speră în Dumnezeu, căci iarăşi îl voi lăuda, pentru ajutorul prezenţei Sale.
x`i*Când îmi aduc aminte de aceste lucruri, îmi vărs sufletul din mine. Căci obişnuiam să merg înconjurat de mulţime; mă duceam cu ei la Casa lui Dumnezeu, cu strigăte de bucurie şi de laudă, cu o mulţime care sărbătorea.
z_m*Lacrimile mele mi-au fost hrană zi şi noapte, când mi se zicea fără-ncetare: Unde este Dumnezeul tău?
^ *Sufletul meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel viu. Când voi veni şi mă voi arăta înaintea lui Dumnezeu?
h] K*Cum doreşte un cerb izvoarele de apă, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule!
m\S) Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, din veşnicie în veşnicie! Amin şi Amin!
f[E) Dar pe mine Tu m-ai sprijinit în dreptatea mea şi m-ai aşezat pe vecie înaintea Ta.
`Z9) Prin aceasta voi cunoaşte că mă iubeşti: dacă nu mă va birui duşmanul meu.
iYK) Dar Tu, Doamne, ai milă de mine şi ridică-mă, ca să le răsplătesc cum li se cuvine.
X%) Chiar şi acela cu care trăiam în pace, în care mă încredeam şi care mânca din pâinea mea, a ridicat călcâiul împotriva mea.
pWY)O boală gravă, spun ei, s-a lipit de el. Şi acum că zace culcat, nu se va mai scula în veci!
pVY)Toţi cei ce mă urăsc şoptesc între ei împotriva mea; şi plănuiesc cum să mă rănească.
U)Şi dacă vine cineva să mă vadă, vorbeşte neadevăruri; inima lui adună gânduri rele şi când iese afară, le spune.
`T9)Duşmanii mei zic cu răutate despre mine: Când va muri şi îi va pieri numele?
iSK)Eu zic: Doamne, ai milă de mine! Vindecă-mi sufletul! Căci am păcătuit împotriva Ta.
xRi)Domnul îl va sprijini, când va fi pe patul de suferinţă; în boala lui Tu îi dai înapoi sănătate.
Q%)Domnul îl va păzi şi-l va ţine în viaţă. El va fi binecuvântat pe pământ şi nu-l vei lăsa la bunul plac al duşmanilor lui.
uP e)Binecuvântat este cel ce se îngrijeşte de cel sărac! Căci în ziua nenorocirii, Domnul îl scapă.
O(Eu sunt sărac şi lipsit, dar Domnul Se gândeşte la mine. Tu eşti ajutorul şi eliberatorul meu: nu zăbovi, Dumnezeule!
$NA(Să se bucure şi să se înveselească în Tine toţi cei ce Te caută! Cei ce iubesc mântuirea Ta să zică fără-ncetare: Mărit să fie Domnul!
PM(Să rămână îngroziţi de ruşinea lor, cei ce-mi zic: Ha! Ha!
L7(Să fie ruşinaţi şi înfruntaţi toţi cei ce vor să-mi ia viaţa! Să dea înapoi şi să roşească de ruşine cei ce-mi doresc pierzarea!
\K1( Binevoieşte, Doamne, şi scapă-mă! Vino, Doamne degrabă în ajutorul meu!
TJ!( Căci rele fără număr m-au asediat, m-au ajuns pedepsele pentru nelegiuirile mele, aşa încât nu pot să mă uit la ele. Sunt mai multe decât perii capului meu: de aceea mi se înmoaie inima.
xIi( Tu, Doamne, nu-mi vei opri îndurările Tale; ci bunătatea şi credincioşia Ta mă vor păzi totdeauna.
-HS( N-am ascuns în inima mea dreptatea Ta, ci am vestit credincioşia Ta şi mântuirea Ta şi n-am ascuns bunătatea Ta şi adevărul Tău de adunarea cea mare.
G ( Am predicat vestea bună a dreptăţii în adunarea cea mare; iată, nu-mi închid buzele. Tu ştii lucrul acesta, Doamne.
RF(Vreau să fac voia Ta, Dumnezeule! Şi Legea Ta este în inima mea.
SE(Atunci am zis: Iată, vin! în sulul cărţii este scris despre mine
D+(Tu nu doreşti nici jertfă, nici dar de mâncare, ci mi-ai străpuns urechile; Tu nu ceri nici ardere-de-tot, nici jertfă pentru păcat.
yCk(Doamne, Dumnezeul meu, multe sunt lucrările minunate pe care le-ai făcut; şi gândurile Tale îndreptate spre noi nu-Ţi pot fi relatate în ordine; le voi vesti şi voi vorbi despre ele, dar sunt mai multe decât pot fi numărate.
B#(Cât de binecuvântat este omul care-şi pune încrederea în Domnul, şi care nu se îndreaptă spre cei îngâmfaţi şi mincinoşi!
,AQ(Şi El mi-a pus în gură o cântare nouă, o laudă pentru Dumnezeul nostru. Mulţi vor vedea lucrul acesta şi se vor teme, şi se vor încrede în Domnul.
{@o(M-a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi-a pus picioarele pe stâncă şi mi-a întărit paşii.
n? W(Am aşteptat cu răbdare după Domnul şi El S-a plecat spre mine şi mi-a ascultat Strigătele.
q>[' Abate-Ţi privirea de la mine, ca să-mi adun puterile, înainte de a mă duce şi să nu mai fiu!
%=C' Ascultă-mi rugăciunea, Doamne, şi pleacă-Ţi urechea la strigătele mele! Căci sunt un străin înaintea Ta, un pribeag, ca toţi părinţii mei.
<5' Tu mustri pe om şi îl loveşti pentru fărădelegea lui: Tu faci ca frumuseţea lui să se mistuie, ca molia. Da, orice om este ca o suflare.
T;!' Abate-Ţi loviturile de la mine! Căci pier de lovitura mâinii Tale.
::o' Stau mut, nu deschid gura, căci Tu lucrezi.
\91'Scapă-mă de toate fărădelegile mele! Nu mă face de ruşinea celui nebun!
Q8'Şi acum, Doamne, ce să mai aştept? Speranţa mea este în Tine.
p7Y'Da, omul umblă ca o umbră, se frământă degeaba, strânge comori şi nu ştie cine le va lua.
)6K'Iată, zilele mele sunt cât un lat de mână, şi viaţa mea este ca o nimica înaintea Ta. Da, orice om este doar o suflare, oricât de bine s-ar ţine.
5 'Doamne, spune-mi care este sfârşitul vieţii mele, care este măsura zilelor mele, ca să ştiu cât de trecător sunt.
}4s'Îmi ardea inima în mine, un foc lăuntric mă mistuia; şi atunci mi-a venit cuvântul pe limbă şi am zis:
i3K'Am stat mut, în tăcere; am tăcut, măcar că eram nenorocit; şi durerea mea a crescut.
2 %'Ziceam: Voi veghea asupra căilor mele, ca să nu păcătuiesc cu limba; îmi voi pune frâu gurii, cât va sta cel rău înaintea mea.
G1&Grăbeşte-Te ca să mă ajuţi, Doamne, Mântuirea mea!
N0&Nu mă părăsi, Doamne! Dumnezeul meu, nu Te depărta de mine!
f/E&Ei îmi întorc rău pentru bine, îmi sunt potrivnici, pentru că eu urmăresc binele.
w.g&Dar duşmanii mei sunt plini de viaţă şi plini de putere; cei ce mă urăsc fără temei sunt mulţi.
_-7&Căci eu îmi voi mărturisi fărădelegea, îmi va părea rău de păcatul meu.
Z,-&Căci sunt aproape de cădere şi durerea mea este totdeauna înaintea mea.
+&Căci am zis: Ascultă-mă, căci altfel ei se vor bucura de mine! Când îmi alunecă piciorul, ei se mândresc faţă de mine!
N*&Doamne, în Tine sper; Tu vei răspunde, Doamne, Dumnezeul meu!
Z)-&Astfel am fost ca un om care nu aude şi în gura căruia nu este răspuns.
R(& Dar eu, ca un surd, nu aud; sunt ca un mut ce nu-şi deschide gura.
'/& Cei ce vor să-mi ia viaţa îşi întind cursele; cei care-mi caută nenorocirea spun răutăţi şi toată ziua cugetă la înşelătorii.
l&Q& Prietenii şi cunoscuţii mei stau departe de rana mea, şi rudele mele s-au aşezat departe.
f%E& Inima mea bate tare, puterea m-a părăsit, şi lumina ochilor mei nu mai este cu mine.
d$A& Doamne, toate dorinţele mele sunt înaintea Ta, şi suspinul meu nu-ţi este ascuns.
d#A&Sunt fără putere, zdrobit cu desăvârşire; gem din cauza neliniştii inimii mele.
k"O&Căci coapsele mele sunt pline de durere; şi n-a mai rămas nimic sănătos în carnea mea.
^!5&Sunt neliniştit; sunt foarte gârbovit; toată ziua umblu plin de întristare.
[ /&Rănile mele miros greu şi sunt pline de coptură, din cauza nebuniei mele.
yk&Căci fărădelegile mele se ridică deasupra capului meu; ca o povară grea, sunt prea grele pentru mine.
#&N-a mai rămas nimic sănătos în carnea mea, din cauza mâniei Tale; nici nu este odihnă în oasele mele, din cauza păcatului meu.
Z-&Căci săgeţile Tale s-au înfipt în mine şi mâna Ta apasă asupra mea.
X +&Doamne, nu mă mustra în mânia Ta, şi nici nu mă pedepsi în urgia Ta.
{o%(Domnul îi ajută şi-i eliberează; El îi scapă de cei răi şi-i mântuie, pentru că se încred în El.
c?%'Dar ajutorul celor drepţi vine de la Domnul, El este tăria lor în vreme de necaz.
c?%&Dar cei nelegiuiţi sunt stârpiţi cu toţii; urmaşii celor răi vor fi nimiciţi.
r]%%Uită-te bine la cel desăvârşit şi priveşte la cel drept; căci viitorul acelui om este pacea.
gG%$Totuşi a pierit şi iată, nu mai era acolo; l-am căutat, dar nu l-am mai putut găsi.
_7%#Am văzut pe cel rău în toată puterea lui, întinzându-se ca un copac verde.
%"Speră în Domnul, păzeşte calea Lui, şi El te va înălţa ca să moşteneşti ţara: vei vedea când cei răi vor fi nimiciţi.
^5%!Dar Domnul nu-l lasă în mâinile lui, nici nu-l condamnă când este judecat.
H % Cel rău pândeşte pe cel drept şi caută să-l omoare.
U#%Legea Dumnezeului Său este în inima Lui şi nu i se clatină paşii.
\1%Gura celui drept vesteşte înţelepciunea şi limba lui vorbeşte dreptatea.
L%Cei drepţi vor moşteni ţara şi vor locui în ea pe vecie.
#?%Căci Domnul iubeşte dreptatea şi nu părăseşte pe credincioşii Săi. Totdeauna ei sunt sub paza Lui, dar sămânţa celor răi este nimicită.
P%Depărtează-te de rău şi fă binele, şi vei dăinui pe vecie.
f E%El este întotdeauna milos şi dă cu împrumut; şi urmaşii lui sunt binecuvântaţi.
  %Am fost tânăr şi am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel drept părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea.
k O%Chiar dacă ar cădea, el nu va fi doborât de tot, căci Domnul îl înalţă cu mâna Lui.
d A%Domnul întăreşte paşii omului bun, şi El îşi găseşte plăcerea în calea sa.
n U%Căci cei binecuvântaţi de El vor moşteni ţara, şi cei blestemaţi de El vor fi nimiciţi.
4i~~ }}_||){{%zyyVxxxww8vvYuubu tss5rrq[ppTooo*nn^mmmll{lkk-jj ii-hhmggJffEeee'dccLbb`baP``l`__3^^P]]6\\n\[[_ZZaYY|Y$XXHWWgVVUU9TTSRRRQaQPP7OO6NNN*MMpLLLKKJJ>z>==3<++b**d*)]((''t'&&%%x%-$$C#j# "F!!! } "sy6\>k CcHg%PC>%4 2  z 4f(L4u'cHEl le va răscumpăra sufletele din apăsare şi asuprire; şi sângele lor va fi scump în ochii lui.
m&SH El va avea milă de cel sărac şi de cel în nevoie, şi sufletele celor săraci le va salva.
a%;H Căci el va elibera pe săracul care strigă şi pe nenorocitul care n-are ajutor.
]$3H Da, toţi regii se vor închina înaintea lui, toate naţiunile îi vor sluji.
i#KH Regii Tarsului şi ai insulelor vor plăti tribut, regii Sebei şi Sabei vor aduce daruri.
r"]H Locuitorii deşertului îşi vor pleca genunchiul înaintea lui, şi duşmanii vor linge ţărâna.
d!AHEl va stăpâni de la o mare la alta şi de la Râu până la marginile pământului.
i KHÎn zilele lui va înflori cel drept şi va fi belşug de pace, până nu va mai fi lună.
`9HEl se va coborî ca ploaia pe iarba cosită, ca ploile repezi ce udă pământul.
lQHEi se vor teme de Tine cât va fi soarele şi cât se va arăta luna, în toate generaţiile.
zmHEl va face dreptate celor necăjiţi din popor, va scăpa pe copiii săracului, şi va zdrobi pe asupritor.
NHMunţii vor aduce pace poporului, şi dealurile, prin dreptate.
^5HEl va judeca pe poporul Tău cu dreptate, şi pe săracii Tăi cu nepărtinire.
Y -HDumnezeule, dă judecăţile Tale regelui, şi dreptatea Ta fiului regelui.
GŞi limba mea va vesti dreptatea Ta zi de zi, căci cei care îmi caută pierzarea sunt ruşinaţi şi tulburaţi de ruşine.
xiGBuzele mele se vor bucura, când îţi voi cânta laude, şi sufletul meu, pe care mi l-ai răscumpărat.
GŞi eu Te voi lăuda în sunetul lirei, voi cânta adevărul Tău, Dumnezeul meu, Te voi lăuda cu harpa, Sfântul lui Israel!
SGVei înmulţi măreţia mea, Te vei întoarce şi mă vei mângâia.
GM-ai trecut prin necazuri multe şi grele, dar mi-ai dat iarăşi viaţă, şi mă vei scoate iarăşi din adâncurile pământului.
xiGDreptatea Ta, Dumnezeule, ajunge până la cer; Tu ai făcut lucruri mari: Dumnezeule, cine este ca Tine?
+OGNu mă părăsi, Dumnezeule, acum când sunt bătrân şi am capul cărunt, ca să vestesc tăria Ta acestei generaţii, puterea Ta fiecăruia care va veni!
xiGDumnezeule, Tu m-ai învăţat din tinereţea mea, şi până acum eu am vestit lucrările Tale minunate.
_7GVoi merge în puterea Domnului Dumnezeu, voi aminti dreptatea Ta, numai pe a Ta.
c?GGura mea va vesti dreptatea şi mântuirea Ta zi de zi, căci nu-i cunosc marginile.
H GŞi eu voi spera pururea, şi Te voi lăuda tot mai mult.
-G Să rămână de ruşine şi nimiciţi cei ce vor să-mi ia viaţa. Să fie acoperiţi de ruşine şi umilire cei ce-mi caută nenorocirea!
a ;G Dumnezeule, nu Te depărta de mine! Dumnezeul meu, vino degrabă în ajutorul meu!
v eG zicând: L-a părăsit Dumnezeu; urmăriţi-l, puneţi mâna pe el, căci nu-i nimeni care să-l scape.
u cG Căci duşmanii mei vorbesc împotriva mea, şi cei care îmi pândesc viaţa se sfătuiesc între ei,
b =G Nu mă părăsi la vremea bătrâneţii, când mi se duc puterile, nu mă părăsi!
W 'GSă mi se umple gura de lauda Ta, şi în fiecare zi să Te slăvească!
W'GPentru mulţi am ajuns ca o minune, dar Tu eşti scăparea mea cea tare.
#GPe Tine mă sprijin din pântecele mamei. Tu eşti Cel ce m-ai scos din pântecele mamei mele; pe Tine Te voi lăuda fără încetare.
iKGCăci Tu eşti speranţa mea, Doamne, Dumnezeule! în Tine mă încred din tinereţea mea.
dAGScapă-mă, Dumnezeule, din mâna celui rău, din mâna omului nedrept şi asupritor!
"=GFii pentru mine o stâncă de adăpost, unde să pot fugi totdeauna! Tu ai dat poruncă să mă scapi, căci Tu eşti stânca şi fortăreaţa mea.
veGScapă-mă, în dreptatea Ta, şi eliberează-mă, pleacă-Ţi urechea spre mine, şi mântuieşte-mă.
Y -GÎn Tine, Doamne, îmi pun încrederea: nu mă lăsa niciodată de ruşine.
!FDar eu sunt sărac şi lipsit: grăbeşte-Te, Dumnezeule, spre mine: Tu eşti ajutorul meu şi salvatorul meu, Doamne, nu întârzia!
&EFToţi cei ce Te caută să se înveselească şi să se bucure în Tine! Cei ce iubesc mântuirea Ta să zică neîncetat: Preamărit să fie Dumnezeu!
GFSă se întoarcă înapoi de ruşine cei ce zic: Ha! Ha!
~FSă rămână de ruşine şi înfruntaţi cei ce vor să-mi ia viaţa! Să dea înapoi şi să roşească cei ce-mi doresc rănirea.
\} 3FGrăbeşte-Te, Dumnezeule, să mă scapi; grăbeşte-Te să mă ajuţi Doamne!
i|KE$Şi sămânţa robilor Lui le va moşteni, şi cei ce iubesc Numele Lui vor locui în ele.
{E#Căci Dumnezeu va mântui Sionul, şi va zidi cetăţile lui Iuda; ca să fie locuite, şi să le aibă în Stăpânire.
Xz)E"Să-L laude cerurile şi pământul, mările şi tot ce mişună în ele!
gyGE!Căci Domnul ascultă pe cei lipsiţi, şi nu nesocoteşte pe cei încătuşaţi ai Lui.
sx_E Cei blânzi vor vedea aceasta, şi se vor bucura, şi inimile celor ce caută pe Dumnezeu vor trăi.
gwGELucrul acesta va fi mai plăcut Domnului decât un viţel, un taur cu coarne şi copite!
hvIEAtunci voi lăuda Numele lui Dumnezeu cu o cântare, şi Îl voi preamări cu mulţumire.
Zu-EDar eu sunt necăjit şi sufăr; mântuirea Ta, Dumnezeule, să mă ridice!
]t3ESă fie şterşi din cartea vieţii, şi să nu fie înscrişi cu cei drepţi!
bs=EAdaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor, şi să n-aibă parte de dreptatea Ta!
krOECăci ei persecută pe cel lovit de Tine, şi povestesc suferinţele celor răniţi de Tine.
aq;EPustie să le rămână locuinţa, nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!
PpEVarsă-Ţi mânia peste ei, şi să-i atingă mânia Ta aprinsă!
doAESă li se întunece ochii, ca să nu mai vadă; fă să li se clatine mereu coapsele!
Wn'ESă li se prefacă masa într-o cursă, şi prosperitatea într-un laţ!
Xm)EMi-au dat fiere de mâncare, şi în setea mea, mi-au dat să beau oţet.
*lMEDispreţul mi-a frânt inima, şi sunt copleşit de apăsare; aştept să-i fie cuiva milă de mine, dar degeaba; mângâietori, dar n-am găsit nici unul.
tkaETu cunoşti jignirea mea, şi ruşinea mea, şi batjocura mea: duşmanii mei sunt toţi înaintea Ta.
bj=EApropie-Te de sufletul meu, răscumpără-l; scapă-mă, din cauza duşmanilor mei!
ai;Eşi nu-Ţi ascunde faţa de robul Tău, căci sunt în necaz: răspunde-mi repede!
whgEAscultă-mă, Doamne, căci mila Ta este bună. În mila Ta cea mare, întoarce-Ţi privirile spre mine,
gESă nu mai dea valurile peste mine, nici să nu mă înghită adâncul, şi să nu-şi închidă groapa gura peste mine!
lfQEScoate-mă din noroi, ca să nu mă mai afund; scapă-mă de duşmanii mei şi din vâltoare!
+eOE Dar eu către Tine îmi înalţ rugăciunea, Doamne, la timpul potrivit: Dumnezeule, în bunătatea Ta cea mare, răspunde-mi, cu adevărul mântuirii Tale.
Xd)E Cei ce stau la poartă vorbesc de mine, şi beţivii mă pun în cântec.
GcE Mă îmbrac cu sac, şi am devenit un proverb pentru ei.
SbE Am plâns, sufletul meu a postit, aceasta a fost spre batjocura mea.
sa_E Căci râvna casei Tale m-a mistuit, şi batjocurile celor ce Te batjocoresc pe Tine cad asupra mea.
``9EAm ajuns un străin pentru fraţii mei, şi un necunoscut pentru fiii mamei mele.
M_ECăci pentru Tine port eu ocara, ruşinea îmi acoperă faţa.
A^{ESă nu rămână de ruşine din cauza mea cei ce speră în Tine, Doamne, Dumnezeul oştirilor! Să nu roşească de ruşine din cauza mea cei ce Te caută, Dumnezeul lui Israel!
\]1EDumnezeule, Tu cunoşti nebunia mea, şi greşelile mele nu-Ţi sunt ascunse.
U\#ECei ce mă urăsc fără temei sunt mai mulţi decât perii capului meu; cei puternici sunt cei ce vor să mă piardă, cei care pe nedrept îmi sunt duşmani: trebuie să dau înapoi ce n-am furat.
t[aESunt obosit de strigarea mea, mi se usucă gâtlejul, mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu.
pZYEMă afund în noroi adânc, şi nu mă pot ţine; am intrat în vâltoare unde mă inundă apele.
HY EScapă-mă, Dumnezeule, căci apele străbat sufletul meu.
)XKD#Ce înfricoşător eşti, Dumnezeule, din locaşul Tău cel sfânt! Dumnezeul lui Israel dă poporului Său tărie şi putere. Binecuvântat fie Dumnezeu.
fWED"Daţi glorie lui Dumnezeu, măreţia Lui este peste Israel, şi puterea Lui în ceruri.
~VuD!Cântaţi Celui ce călăreşte pe cerurile cerurilor veşnice! Iată că se aude glasul Lui, un glas puternic!
bU=D Cântaţi lui Dumnezeu, împărăţiile pământului, lăudaţi pe Domnul! (Oprire)
ZT-DCei mari vor veni din Egipt; Etiopia îşi va întinde mâna spre Dumnezeu.
FSDÎnspăimântă fiara din trestii, ceata taurilor cu viţeii popoarelor; calcă în picioare pe cei ce îşi pun plăcerea în argint. Risipeşte popoarele cărora le place războiul!
VR%DDin cauza templului Tău de la Ierusalim, regii îţi vor aduce daruri.
fQEDDumnezeul tău te-a făcut puternic. Întăreşte, Dumnezeule, ce ai făcut pentru noi.
!P;DIată tânărul Beniamin, care stăpâneşte peste ei, conducătorul lui Iuda şi ceata lor, conducătorul lui Zabulon, conducătorul lui Neftali.
_O7DBinecuvântaţi pe Dumnezeu în adunări, pe Domnul, cei din izvorul lui Israel.
NDCântăreţii mergeau înainte, după ei, cei ce cântau din instrumente; în mijlocul lor fecioarele care cântau din timpane.
iMKDEi au văzut intrarea Ta, Dumnezeule, intrarea Dumnezeului meu, Regelui meu, în sanctuar.
kLODca să-ţi cufunzi piciorul în sânge şi limba câinilor tăi să aibă parte de duşmani.
kKODDomnul a zis: îi voi aduce înapoi din Basan, îi voi aduce înapoi din adâncurile mării,
nJUDDa, Dumnezeu va zdrobi capul duşmanilor Săi, creştetul capului celor ce trăiesc în păcat.
fIEDDumnezeul nostru este Dumnezeul mântuirii, şi Dumnezeu Domnul ne scapă de la moarte.
sH_DBinecuvântat să fie Domnul, care zilnic ne poartă povara, Dumnezeu, mântuirea noastră. (Oprire)
6GeDTe-ai urcat pe înălţimi, ai luat captivitatea captivă, ai primit daruri de la oameni, da, şi de la cei răzvrătiţi, ca Domnul Dumnezeu să locuiască între ei.
FDCarele lui Dumnezeu sunt cu două zecile de mii, cu mii şi mii, Domnul este în mijlocul lor, ca în Sinai, în locul sfânt.
#E?DDe ce priviţi cu invidie, munţi cu multe piscuri, muntele pe care Dumnezeu l-a ales ca să locuiască în el? Da, Domnul va locui în el în veci.
nDUDUn munte al lui Dumnezeu este Muntele Basanului, munte cu multe piscuri este Muntele Basanului.
dCADCând Cel Atotputernic a împrăştiat pe regi în ţară, parcă ningea în Ţalmon.
B)D Cu toate că vă odihniţi în mijlocul staulelor, veţi fi ca aripile porumbiţei acoperite de argint, şi penele ei de un galben auriu.
XA)D Regii armatelor fug, ei fug; şi cea care rămâne acasă împarte prada.
\@1D Domnul dă cuvântul: femeile aducătoare de veşti bune sunt o mare oştire.
? D Poporul Tău şi-a aşezat locuinţa în ţara pe care, prin bunătatea Ta, Dumnezeule, o pregătiseşi pentru cei săraci.
>wD Tu, Dumnezeule, ai trimis o ploaie îmbelşugată, şi ai întărit moştenirea Ta, când era sleită de putere.
(=IDpământul s-a cutremurat, şi cerurile s-au topit în prezenţa lui Dumnezeu, Sinaiul însuşi s-a zguduit înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.
i<KDDumnezeule, când ai ieşit Tu în fruntea poporului, când mergeai prin deşert, (Oprire)
;'DDumnezeu dă o familie celor părăsiţi, El scoate la fericire pe cei încătuşaţi; dar cei răzvrătiţi locuiesc în locuri uscate.
`:9DTată al orfanilor şi apărător al văduvelor este Dumnezeu în sanctuarul Lui.
$9ADCântaţi lui Dumnezeu, lăudaţi Numele Lui! Faceţi drum Celui ce înaintează prin deserturi. Domnul este Numele Lui. Bucuraţi-vă înaintea Lui!
q8[DDar cei drepţi să se bucure, să se bucure înaintea lui Dumnezeu, da, să se bucure cu veselie.
7{DCum se spulberă fumul, aşa-i spulberă; cum se topeşte ceara la foc, aşa pier cei răi dinaintea lui Dumnezeu.
u6 eDSă Se ridice Dumnezeu, să se risipească duşmanii Săi, şi să fugă dinaintea Lui cei ce-L urăsc.
_57CDumnezeu ne va binecuvânta, şi toate marginile pământului se vor teme de El.
^45CPământul să dea roadele sale; Dumnezeu, Dumnezeul nostru ne va binecuvânta.
P3CSă Te laude popoarele, Dumnezeule, toate popoarele să Te laude!
2%CSă se bucure naţiunile şi să cânte de bucurie; căci Tu judeci popoarele cu dreptate, şi conduci naţiunile pe pământ. (Oprire)
P1CSă Te laude popoarele, Dumnezeule, toate popoarele să Te laude!
b0=Cca să se cunoască pe pământ calea Ta şi între toate naţiunile mântuirea Ta!
~/ wCDumnezeu să aibă milă de noi, şi să ne binecuvânteze; să facă să lumineze peste noi Faţa Lui, (Oprire)
}.sBBinecuvântat fie Dumnezeu, care nu mi-a respins rugăciunea, nici n-a îndepărtat bunătatea Lui de la mine.
S-BDar Dumnezeu m-a ascultat, a luat aminte la glasul rugăciunii mele.
Y,+BDacă aş fi cugetat nelegiuire în inima mea, Domnul nu m-ar fi ascultat.
T+!BAm strigat către El cu gura mea, şi El a fost lăudat de limba mea.
*BVeniţi şi ascultaţi, toţi cei ce vă temeţi de Dumnezeu, şi voi mărturisi tot ceea ce a făcut El sufletului meu.
w)gBÎţi voi aduce oi grase ca arderi-de-tot, cu grăsimea berbecilor, voi jertfi tauri şi ţapi. (Oprire)
\(1Bcare mi-au ieşit de pe buze, şi le-a vorbit gura când eram la strâmtoare.
m'SB Voi merge în casa Ta cu arderi-de-tot, îmi voi împlini faţă de Tine jurămintele făcute,
&B Ai lăsat pe oameni să încalece pe capetele noastre, am trecut prin foc şi prin apă; dar Tu ne-ai scos la loc îmbelşugat.
J% B Ne-ai adus în laţ, ne-ai pus povară pe coapsele noastre.
e$CB Căci Tu, Dumnezeule, ne-ai încercat, ne-ai trecut prin cuptorul de foc, ca argintul.
_#7B El ne-a păstrat sufletul cu viaţă, şi n-a lăsat să ni se clatine piciorul.
`"9BBinecuvântaţi, popoare, pe Dumnezeul nostru! Şi faceţi să răsune lauda Lui!
! BEl stăpâneşte pe vecie prin puterea Sa. Ochii Lui urmăresc naţiunile, ca să nu se înalţe răzvrătiţii. (Oprire)
k OBEl a prefăcut marea în uscat, ei au trecut râul cu piciorul; atunci ne-am bucurat în El.
~uBVeniţi şi priviţi lucrările lui Dumnezeu! El este înfricoşător în faptele Sale asupra fiilor oamenilor.
q[BTot pământul se va închina înaintea Ta, şi-Ţi va cânta, ei vor cânta Numele Tău. (Oprire)
#BZiceţi lui Dumnezeu: Cât de înfricoşătoare sunt lucrările Tale! Din pricina mărimii puterii Tale, duşmanii Tăi Te linguşesc.
W'BCântaţi glorie Numelui Său, măriţi gloria Lui prin laudele voastre!
\ 3BÎnălţaţi lui Dumnezeu strigăte de bucurie, toţi locuitorii pământului!
~uA Păşunile sunt îmbrăcate cu turme, şi văile sunt acoperite cu grâu; toate strigă de bucurie şi Cântă.
V%A Câmpiile pustii sunt adăpate, şi dealurile sunt încinse cu veselie.
V%A Încununezi anul cu bunătăţile Tale, şi paşii Tăi varsă belşug.
nUA Îi uzi brazdele, îi sfărâmi bulgării, îl moi cu ploaie, şi-i binecuvântezi răsadurile.
0YA Tu cercetezi pământul, şi-l adăpi, îl umpli de bogăţie, râul lui Dumnezeu este plin cu apă; Tu le pregăteşti grâul, după ce ai pregătit pământul:
'AŞi cei ce locuiesc la marginile lumii se înspăimântă de minunile Tale; Tu faci să cânte de veselie estul şi vestul îndepărtat.
\1AEl potoleşte urletul mărilor, urletul valurilor, şi freamătul popoarelor.
X)ACăci El întăreşte munţii prin tăria Lui şi este încins cu putere.
4aATu ne răspunzi în dreptate prin lucruri înfricoşătoare, Dumnezeul mântuirii noastre, speranţa tuturor marginilor îndepărtate ale pământului, şi a mării.
EABinecuvântat este cel pe care îl alegi Tu, şi pe care-l primeşti la Tine, el va locui în curţile Tale! Ne vom sătura de bunătăţile casei Tale, de sfinţenia templului Tău.
SAMă copleşesc nelegiuirile: Tu ne vei ierta fărădelegile noastre.
MATu, care asculţi rugăciunea, la Tine vor veni toţi oamenii.
o YAPe Tine, Dumnezeule, Te aşteaptă lauda în Sion, şi Ţie îţi vor fi împlinite jurămintele.
z m@ Cel drept se va bucura în Domnul, şi se va încrede în El, şi toţi cei drepţi cu inima se vor bucura.
 @ Şi toţi oamenii se vor teme, şi vor mărturisi: Iată ce a făcut Dumnezeu, şi recunosc că aceasta este lucrarea Lui.
i K@El îi va face să se împiedice de chiar limba lor; şi toţi cei care îi văd vor fugi.
V %@Dar Dumnezeu aruncă săgeţi împotriva lor: deodată iată-i loviţi.
{ o@Pun la cale nelegiuiri: Iată-ne gata, planul este făcut! O prăpastie este lăuntrul şi inima fiecăruia!
@Ei se încurajează în răutatea lor; se sfătuiesc împreună ca să întindă curse în ascuns, ei zic: Cine ne va vedea?
ve@ca să tragă în ascuns asupra celui nevinovat; trag asupra lui pe neaşteptate, fără nici o frică.
dA@Ei îşi ascut limba ca o sabie, îşi aruncă vorbele lor amare, ca nişte săgeţi,
jM@Ascunde-mă de conspiraţia celor răi, de ceata gălăgioasă a lucrătorilor nelegiuirii!
~ w@Ascultă-mi glasul, Dumnezeule, în plângerea mea. Ocroteşte-mi viaţa împotriva duşmanului de care mă tem!
yk? Dar regele se va bucura în Dumnezeu, oricine jură pe El se va făli, căci va astupa gura mincinoşilor.
;q? vor cădea de sabie, vor fi prada şacalilor.
\1? Dar cei ce caută să-mi ia viaţa, se vor duce în adâncimile pământului,
I ?Sufletul meu este lipit de Tine, dreapta Ta mă sprijină.
^5?Căci Tu ai fost ajutorul meu, de aceea sub umbra aripilor Tale mă voi bucura,
~y?când îmi aduc aminte de Tine în aşternutul meu, şi când mă gândesc la Tine în timpul vegherilor nopţii.
z}m?Mi se satură sufletul ca de nişte alimente grase şi miezoase, şi gura mea Te laudă cu buze de bucurie,
_|7?Te voi binecuvânta toată viaţa mea, în Numele Tău îmi voi ridica mâinile.
l{Q?Fiindcă bunătatea Ta preţuieşte mai mult decât viaţa, buzele mele cântă laudele Tale.
Vz%?Aşa Te privesc eu în sanctuar, ca să-Ţi văd puterea şi gloria Ta.
9y m?Dumnezeule, Tu eşti Dumnezeul meu, pe Tine Te caut! îmi însetează sufletul după Tine, îmi tânjeşte trupul după Tine, într-un pământ sec, uscat şi fără apă.
ax;> Şi a Ta, Doamne, este mila, căci Tu răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.
`w9> O dată a vorbit Dumnezeu, de două ori am auzit că puterea este a lui Dumnezeu.
v%> Nu vă încredeţi în asuprire, şi nu vă puneţi speranţa zadarnică în jaf; când cresc bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele!
u1> Oamenii mai de jos sunt deşertăciune, oamenii mai de sus sunt o minciună; puşi în cumpănă, cu toţii sunt mai uşori decât o suflare.
t>Popoare, încredinţaţi-vă în El în orice timp, vărsaţi-vă inimile înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru. (Oprire)
s{>În Dumnezeu este ajutorul meu şi salvarea mea; stânca puterii mele şi locul meu de adăpost este în Dumnezeu.
irK>Numai El este stânca mea şi mântuirea mea, turnul meu de scăpare, nu mă voi clătina.
lqQ>Sufletul meu, aşteaptă în tăcere numai după Dumnezeu, căci de la El vine speranţa mea.
p1>Ei se sfătuiesc numai să-l doboare din înălţimea lui, le plac minciunile, binecuvântează cu gura lor, dar cu inima blestemă. (Oprire)
/oW>Până când vă veţi repezi împotriva unui om, până când veţi căuta cu toţii să-l doborâţi, ca pe un perete aplecat, ca pe un zid gata să se surpe?
jnM>Numai El este stânca şi mântuirea mea, turnul meu de scăpare; nu mă voi clătina mult.
qm ]>Cu adevărat, sufletul meu aşteaptă în tăcere numai după Domnul; de la El vine mântuirea mea.
dlA=Atunci voi cânta neîncetat Numele Tău, ca zi de zi să-mi împlinesc jurămintele.
rk]=În veci să rămână el înaintea lui Dumnezeu! Fă ca bunătatea şi adevărul să-l păzească!
Uj#=Tu adaugi zile la zilele regelui, anii lui vor fi ca multe generaţii.
xii=Căci Tu, Dumnezeule, îmi asculţi jurămintele, Tu îmi dai moştenirea celor ce se tem de Numele Tău.
ghG=Vreau să locuiesc pe vecie în cortul Tău, să aflu adăpost sub scutul aripilor Tale.
hgI=Căci Tu eşti un adăpost pentru mine, un turn tare împotriva duşmanilor mei. (Oprire)
f=De la capătul pământului strig către Tine, când inima mea este mâhnită: Du-mă pe stânca mult prea înaltă pentru mine!
Pe =Ascultă strigătul meu, Dumnezeule, ia aminte la rugăciunea mea!
Zd-< Cu Dumnezeu vom face lucruri mari, căci El va zdrobi pe duşmanii noştri.
\c1< Dă-ne ajutor ca să scăpăm din necaz! Căci ajutorul omului este zadarnic.
obW< Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai abandonat, şi nu mai ieşi, Dumnezeule, cu armatele noastre?
Sa< Cine mă va duce în cetatea fortificată? Cine mă va duce la Edom?
`%<Moab este ligheanul în care Mă spăl; peste Edom îmi arunc încălţămintea: ţara filistenilor strigă de bucurie din pricina Mea!
}_s<Al Meu este Galaadul, al Meu este Mânase; Efraim este coiful capului Meu, iar Iuda, toiagul Meu de cârmuire:
v^e<Dumnezeu a zis în sfinţenia Lui: Mă voi bucura, voi împărţi Sihemul, şi voi măsura Valea Sucot.
g]G<Pentru ca preaiubiţii Tăi să fie salvaţi, scapă-ne prin dreapta Ta şi ascultă-ne!
b\=<Ai dat celor ce se tem de Tine un steag, ca să-l înalţe pentru adevăr. (Oprire)
m[S<Ai făcut pe poporul Tău să treacă prin mari greutăţi. Ne-ai adăpat cu un vin ameţitor.
aZ;<Ai cutremurat pământul, l-ai despicat; repară-i spărturile, căci se clatină!
nY WpXY;O, Tăria mea, Ţie îţi voi cânta, căci Dumnezeu este tăria mea, Dumnezeul îndurării mele.
4Wa;Dar eu voi cânta puterea Ta; dis-de-dimineaţă voi lăuda bunătatea Ta. Căci Tu eşti un turn de scăpare pentru mine, un loc de adăpost în ziua necazului meu.
UV#;Umblă încoace şi încolo după hrană, şi petrec noaptea nesătui.
PU;Se întorc seara, urlă ca nişte câini, şi dau ocol cetăţii.
T#; Nimiceşte-i în mânia Ta, ca să nu mai fie! Şi fă-i să ştie că Dumnezeu domneşte în Iacov, până la marginile pământului.
%SC; Pentru păcatul gurii lor şi pentru cuvintele buzelor lor, să fie prinşi în mândria lor, şi pentru blestemele şi minciunile pe care le rostesc.
R+; Nu-i ucide, ca să nu uite lucrul acesta poporul meu, ci prin puterea Ta, fă-i să pribegească, şi doboară-i, o Doamne, scutul nostru!
Q; Dumnezeul meu, în bunătatea Lui, îmi iese înainte. Dumnezeu mă face să-mi văd împlinită dorinţa faţă de duşmanii mei.
YP+; Tu eşti puterea mea, eu în Tine sper, căci Dumnezeu este scăparea mea.
RO;Dar Tu, Doamne, râzi de ei, Tu îţi baţi joc de toate popoarele.
jNM;Iată, din gura lor ţâşneşte răul, pe buzele lor sunt săbii, căci zic ei: Cine aude?
PM;Se întorc seara, urlă ca nişte câini, şi dau ocol cetăţii,
.LU;Doamne, Dumnezeul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, scoală-Te ca să pedepseşti toate naţiunile! Nu avea milă de nici unul din aceşti nelegiuiţi vicleni.
qK[;Fără să fiu vinovat, ei aleargă şi se pregătesc. Trezeşte-Te să mă ajuţi, şi priveşte!
+JO;Căci iată-i că stau la pândă să-mi ia viaţa; cei puternici se adună împotriva mea, nu pentru fărădelegile mele, nici pentru păcatul meu, Doamne!
aI;;Scapă-mă de lucrătorii fărădelegii, şi salvează-mă de oamenii sângeroşi!
YH -;Dumnezeule, scapă-mă de duşmanii mei, ocroteşte-mă de potrivnicii mei!
zGm: Astfel omul va zice: Da, este o răsplată pentru cel drept! Da, este un Dumnezeu care judecă pe pământ!
sF_: Cel drept se va bucura la vederea răzbunării; îşi va scălda picioarele în sângele celor răi.
~Eu: Înainte ca oalele voastre să simtă focul de spini, vârtejul îi va lua ca în mânia Sa vie şi arzătoare.
D :Să piară ca un melc care se topeşte umblând; să nu vadă soarele ca şi cel născut înainte de vreme al unei femei!
C{:Să se risipească asemenea apelor care se scurg! Săgeţile pe care le aruncă ei să fie nişte săgeţi tocite.
iBK:Dumnezeule, zdrobeşte-le dinţii din gură! Smulge, Doamne, măselele acestor pui de lei!
ZA-:care n-aude glasul vrăjitorilor, glasul fermecătorului celui mai iscusit.
h@I:Otrava lor este ca otrava unui şarpe, sunt ca vipera surdă, care îşi astupă urechea,
?:Cei răi merg pe căi greşite încă din pântecele mamei lor, din sânul ei se rătăcesc cei ce vorbesc minciuni.
|>q:Dimpotrivă! în inimă, complotaţi răutate; în ţară, puneţi în cumpănă violenţa mâinilor voastre.
o= Y:Oare, tăcând, faceţi voi dreptatea? Oare aşa judecaţi voi fără părtinire, fiii oamenilor?
f<E9 Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, peste tot pământul să se întindă gloria Ta!
`;99 Căci bunătatea Ta ajunge până la ceruri, şi credincioşia Ta până la nori.
W:'9 Te voi lăuda printre popoare, Doamne. Îţi voi cânta printre popoare.
h9I9Trezeşte-te, gloria mea! Treziţi-vă alăută şi harpă! Mă voi trezi în zori de zi.
b8=9Inima mea este tare, Dumnezeule, inima mea este tare; voi cânta şi voi da glorie.
7-9Ei întinseseră un laţ sub paşii mei; sufletul mi se încovoia, ei săpaseră o groapă înaintea mea; dar au căzut ei în ea. (Oprire)
f6E9Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, peste tot pământul să se întindă gloria Ta!
:5m9Sufletul meu este între lei, stau culcat între cei ce varsă flăcări, fiii oamenilor ai căror dinţi sunt suliţe şi săgeţi, şi limba lor este o sabie ascuţită.
)4K9El va trimite eliberare din cer, şi mă va salva. El va batjocori pe cel ce voia să mă înghită. Dumnezeu îşi va trimite mila Sa şi adevărul Său.
l3Q9Eu strig către Dumnezeu, către Cel Preaînalt, către Dumnezeu, care lucrează pentru mine.
52 e9Ai milă de mine, Dumnezeule, ai milă de mine! Căci în Tine mi se încrede sufletul, sub umbra aripilor Tale caut un loc de scăpare, până vor trece nenorocirile.
1)8 Căci mi-ai eliberat sufletul de la moarte, mi-ai ferit picioarele de cădere, ca să umblu înaintea lui Dumnezeu, în lumina celor vii.
~0u8 Dumnezeule, trebuie să împlinesc jurămintele pe care Ţi le-am făcut; îţi voi aduce jertfe de mulţumire.
T/!8 Mă încred în Dumnezeu, nu mă tem de nimic. Ce-mi poate face omul?
o.W8 Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu Cuvântul Lui, da, mă voi lăuda cu Domnul, cu Cuvântul Lui.
-{8 Când strig către Tine, atunci duşmanii mei dau înapoi; ştiu un singur lucru: că Dumnezeu este de partea mea.
x,i8Tu numeri paşii vieţii mele de pribeag. Pune-mi lacrimile în burduful Tău! Nu sunt ele în cartea Ta?
a+;8Vor scăpa ei prin nelegiuirea lor? În mânia Ta, doboară popoarele, Dumnezeule!
f*E8Se adună împreună, se ascund, îmi pândesc paşii, pentru că vor să-mi ia viaţa.
b)=8Toată ziua ei îmi sucesc cuvintele, gândurile lor sunt împotriva mea spre rău.
({8Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu Cuvântul Lui. Mă încred în Dumnezeu; nu mă voi teme, ce-mi poate face omul?
@'{8Ori de câte ori mă tem, eu mă încred în Tine.
&8Toată ziua duşmanii mei ar vrea să mă chinuiască, fiindcă sunt mulţi cei ce luptă împotriva mea cu mândrie.
% 8Ai milă de mine, Dumnezeule, căci omul vrea să mă înghită. Toată ziua îmi face război şi mă hărţuieşte.
C$7Ci Tu, Dumnezeule, îi vei coborî în adâncul mormântului. Oamenii sângeroşi şi înşelători nu vor trăi nici jumătate din zilele lor. Eu însă mă voi încrede în Tine.
~#u7Aruncă-ţi sarcina asupra Domnului, şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel drept.
"'7Gura lui era mai dulce ca smântână, dar în inimă purta războiul: cuvintele lui erau mai moi decât uleiul, dar erau săbii scoase.
f!E7El şi-a întins mâna împotriva celor ce erau în pace cu el; el a rupt legământul.
6 e7Dumnezeu va auzi, şi-i va umili, El care dăinuieşte din vremuri străvechi. Căci în ei nu este nici o speranţă de schimbare, şi nu se tem de Dumnezeu. (Oprire)
yk7El mi-a scăpat sufletul în pace din lupta care era împotriva mea, căci mulţi mai sunt împotriva mea.
_77Seara, şi dimineaţa, şi la amiază, oftez şi gem, şi El va auzi glasul meu.
F7Dar eu strig către Dumnezeu, şi Domnul mă va scăpa.
7Să vină moartea peste ei, să se coboare de vii în Locuinţa Morţilor! Căci răutatea este în locuinţa lor, în mijlocul lor.
lQ7Noi, care am avut împreună dulci destăinuiri, ne duceam la Casa lui Dumnezeu cu mulţimea.
V%7 Ci tu, un om deopotrivă cu mine, tu prietenul meu, şi cunoscutul meu.
7 Nu un duşman mă batjocoreşte, căci aş îndura, nu acela care mă urăşte se ridică împotriva mea, căci m-aş ascunde de el.
#`~}}}||| {{z{zzMyyyLxxx!wwOvvv8uu\uttRtsrrwqq[ppooRnnmmmlll'kkfjjjIii^hhkggfff:ee{e$ddcc6bbb>7==<<;;U:::H99z988[877J66\544433322G100H//5..'--_-,,8+++ **w*))>(((''&&D%%5$$E##q"""UI#WLucruri glorioase se spun despre tine, cetate a lui Dumnezeu! (Oprire)
]H3WDomnul iubeşte porţile Sionului mai mult decât toate locaşurile lui Iacov.
CG WSionul are temeliile aşezate pe munţii cei sfinţi:
(FIVArată-mi un semn pentru totdeauna, ca aceia care mă urăsc să-l vadă şi să rămână de ruşine, căci Tu, Doamne, m-ai ajutat şi m-ai mângâiat!
vEeVÎntoarce-Te spre mine şi ai milă de mine: dă tăria Ta robului Tău şi scapă pe fiul roabei Tale!
}DsVDar Tu, Doamne, eşti un Dumnezeu plin de milă şi har, îndelung răbdător şi bogat în milă şi adevăr.
C!VDumnezeule, cel mândru s-a ridicat împotriva mea, o ceată de oameni asupritori caută să-mi ia viaţa şi nu se gândesc la Tine.
}BsV Căci mare este bunătatea Ta faţă de mine şi Tu mi-ai scăpat sufletul din adânca locuinţă a morţilor.
qA[V Te voi lăuda din toată inima mea, Doamne, Dumnezeul meu, şi voi preamări Numele Tău în veci.
@{V Învaţă-mă calea Ta, Doamne; eu voi umbla în adevărul Tău. Uneşte-mi inima ca să se teamă de Numele Tău!
L?V Căci Tu eşti mare şi faci minuni, numai Tu eşti Dumnezeu.
>V Toate popoarele, pe care le-ai făcut, vor veni şi se vor închina înaintea Ta, Doamne, şi vor glorifica Numele Tău.
i=KVNimeni nu este ca Tine între dumnezei, Doamne, şi nimic nu seamănă cu lucrările Tale.
A<}VTe chem în ziua necazului meu, căci mă asculţi.
c;?VPleacă-Ţi urechea, Doamne, la rugăciunea mea, ia aminte la glasul cererilor mele!
i:KVCăci Tu eşti bun, Doamne, gata să ierţi, şi plin de milă cu toţi cei ce Te cheamă.
a9;VÎnveseleşte sufletul robului Tău, căci la Tine, Doamne, îmi înalţ sufletul.
M8VAi milă de mine, Doamne! Căci toată ziua strig către Tine.
7VPăzeşte-mi sufletul, căci sunt unul din cei iubiţi de Tine! Scapă, Dumnezeule, pe robul Tău, care se încrede în Tine!
[6 1VApleacă-Ţi urechea, Doamne, şi ascultă-mă, căci sunt sărac şi lipsit.
_57U Dreptatea va merge înaintea Lui şi-L va urma călcând pe urmele paşilor Lui!
Z4-U Da, Domnul ne va da ce este bun; şi pământul nostru îşi va da roadele.
g3GU Credincioşia răsare din pământ şi dreptatea priveşte de la înălţimea cerurilor.
\21U Bunătatea şi credincioşia se întâlnesc, dreptatea şi pacea se sărută.
z1mU Da, mântuirea Lui este aproape de cei ce se tem de El, pentru ca în ţara noastră să locuiască gloria.
07UEu voi asculta ce zice Dumnezeu, Domnul; căci El vorbeşte de pace poporului Său şi sfinţilor Lui; dar ei să nu cadă iarăşi în nebunie.
I/ UArată-ne, Doamne, bunătatea Ta şi dă-ne mântuirea Ta!
S.UNu ne vei înviora iarăşi, ca să se bucure poporul Tău în Tine?
b-=UOare în veci vei fi mânios pe noi? Îţi vei lungi mânia în toate generaţiile?
t,aUÎntoarce-ne iarăşi, Dumnezeul mântuirii noastre! Fă să înceteze mânia Ta împotriva noastră!
\+1UŢi-ai abătut toată aprinderea şi Te-ai întors din iuţimea mâniei Tale.
\*1Uai iertat nelegiuirea poporului Tău, i-ai acoperit toate păcatele; (Oprire)
_) 9UTu ai fost binevoitor cu ţara Ta, Doamne! Ai adus înapoi pe captivii lui Iacov;
Y(+T O Doamne al oştirilor, binecuvântat este omul care se încrede în Tine!
'+T Căci Domnul Dumnezeu este un soare şi un scut, Domnul dă har şi glorie şi nu lipseşte de nici un bine pe cei ce umblă în dreptate!
C&T Căci mai mult face o zi în curţile Tale decât o mie în altă parte; eu vreau mai bine să stau în pragul Casei Dumnezeului meu, decât să locuiesc în corturile răutăţii!
`%9T Tu, care eşti scutul nostru, vezi, Dumnezeule, şi priveşte faţa unsului Tău!
o$WTDoamne, Dumnezeul oştirilor, ascultă rugăciunea mea! Ia aminte, Dumnezeul lui Iacov! (Oprire)
e#CTEi merg din putere în putere şi se înfăţişează înaintea lui Dumnezeu în Sion.
~"uTCând aceştia străbat Valea Plângerii, o prefac în izvor şi ploaia timpurie o acoperă cu binecuvântări.
q![TBinecuvântat este omul a cărui tărie este în Tine, în a cărui inimă locuieşte încrederea.
l QTBinecuvântaţi sunt cei ce locuiesc în Casa Ta! Căci ei tot mai pot să Te laude. (Oprire)
5cTPână şi pasărea îşi găseşte o casă acolo, şi rândunica un cuib unde îşi pune puii. Ah, altarele Tale, Doamne al oştirilor, Regele meu şi Dumnezeul meu!
 TSufletul meu suspină şi tânjeşte de dor după curţile Domnului, inima şi carnea mea strigă către Dumnezeul cel viu!
M TCât de plăcute sunt locaşurile Tale, o Doamne al oştirilor!
ucSCa oamenii să ştie că numai Tu, al cărui Nume este Domnul, eşti Cel Preaînalt pe tot pământul.
^5SSă fie ruşinaţi şi îngroziţi pe vecie, să fie ruşinaţi şi să piară!
NSAcoperă-le faţa de ruşine, ca să caute Numele Tău, Doamne!
V%Saşa urmăreşte-i cu furtuna Ta şi bagă groaza în ei cu vijelia Ta!
H SCum focul arde pădurea şi cum flacăra aprinde munţii,
NS Dumnezeule, fă-i ca vârtejul de praf, ca paiul luat de vânt!
I S Căci ei zic: Să punem mâna pe locuinţele lui Dumnezeu!
s_S Conducătorilor lor fă-le ca lui Oreb şi Zeeb, şi tuturor domnilor lor ca lui Zebah şi Ţalmuna!
hIS care au fost nimiciţi la En-Dor şi au ajuns un gunoi pentru îngrăşarea pământului.
U#S Fă-le ca lui Madian, ca lui Sisera, ca lui Iabin, la pârâul Chison,
W'SAsiria se uneşte şi ea cu ei; ei i-au ajutat pe fiii lui Lot. (Oprire)
FSGhebal, Amon, Amalec, filistenii cu locuitorii Tirului.
KScorturile lui Edom şi ismaeliţii, Moabul şi hagareniţii,
V%SCăci s-au sfătuit toţi cu o inimă, fac un legământ împotriva Ta:
ykSEi au zis: Veniţi să-i nimicim din mijlocul naţiunilor, ca să nu se mai pomenească numele lui Israel!
j MSFac planuri împotriva poporului Tău şi se sfătuiesc împotriva celor ocrotiţi de Tine.
_ 7SCăci iată, duşmanii Tăi se frământă şi cei ce Te urăsc înalţă capul.
L  SDumnezeule, nu tăcea! Nu tăcea şi nu Te odihni, Dumnezeule!
d ARRidică-Te, Dumnezeule, şi judecă pământul! Căci toate naţiunile sunt ale Tale.
U #RDar veţi muri ca nişte oameni, veţi cădea ca un domnitor oarecare.
T!REu am zis: Sunteţi dumnezei, toţi sunteţi fii ai Celui Preaînalt.
|qREi nu ştiu, nici nu înţeleg, ci umblă în întuneric; de aceea, se clatină toate temeliile pământului.
[/Rscăpaţi pe cel sărac şi pe cel lipsit, scăpaţi-i din mâna celor răi!
fERFaceţi dreptate celui slab şi orfanului, daţi dreptate nenorocitului şi săracului,
_7RPână când veţi judeca strâmb şi veţi căuta la faţa celor răi? (Oprire)
H RDumnezeu stă în adunarea Sa; El judecă între dumnezei.
Y+QL-aş hrăni cu cel mai bun grâu şi l-aş sătura cu miere din Stâncă.
c?Qcei ce urăsc pe Domnul L-ar linguşi, şi fericirea lui Israel ar dăinui în veci.
oWQÎntr-o clipă aş supune pe duşmanii lor, Mi-aş întoarce mâna împotriva potrivnicilor lor;
RQ O! de M-ar asculta poporul Meu, de ar umbla Israel în căile Mele!
_~7Q De aceea, i-am lăsat în voia pornirilor inimii lor şi au urmat sfaturile lor.
O}Q Dar poporul Meu n-a ascultat glasul Meu, Israel nu M-a ascultat.
~|uQ Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te-am scos din ţara Egiptului; deschide-ţi gura larg şi ţi-o voi umple!
{{oQ Nici un dumnezeu străin să nu fie în mijlocul tău şi să nu te închini înaintea dumnezeilor Străini!
SzQAscultă, poporul Meu, şi te voi sfătui! Israele, de M-ai asculta!
yQAi strigat în necaz şi te-am eliberat; ţi-am răspuns în locul tainic al tunetului şi te-am încercat la apele Meriba. (Oprire)
Vx%QI-am descărcat povara de pe umăr şi mâinile lui nu mai ţin coşul.
-wSQEl a rânduit sărbătoarea aceasta pentru Iosif ca o mărturie, când a mers împotriva ţării Egiptului. Atunci am auzit un glas, pe care nu l-am cunoscut:
[v/QCăci aceasta este o lege pentru Israel, o poruncă a Dumnezeului lui Iacov.
duAQSunaţi din trompetă la lună nouă, la lună plină, în ziua sărbătorii noastre!
at;QCântaţi o cântare, sunaţi din tobă, din harpa cea plăcută şi din alăută!
s QCântaţi cu veselie lui Dumnezeu, care este tăria noastră! înălţaţi strigăte de bucurie Dumnezeului lui Iacov!
wrgPDoamne, Dumnezeul oştirilor, ridică-ne iarăşi! Fă să strălucească Faţa Ta şi vom fi Scăpaţi!
mqSPŞi atunci nu ne vom mai depărta de Tine. Înviorează-ne iarăşi şi vom chema Numele Tău.
bp=PMâna Ta să fie peste omul dreptei Tale, peste fiul omului, pe care Ţi l-ai ales!
Uo#PEa este arsă de foc, este tăiată! De mustrarea Feţei Tale ei pier!
Xn)POcroteşte ce a sădit dreapta Ta şi pe fiul pe care Ţi l-ai întărit!
{moPDumnezeul oştirilor, Te rugăm, întoarce-Te iarăşi! Priveşte din cer şi vezi! Cercetează via aceasta!
]l3P O dezrădăcinează mistreţul din pădure şi o mănâncă fiarele câmpului.
LkP De ce i-ai rupt gardul acum, de o jefuiesc toţi trecătorii?
Wj'P Îşi întindea mlădiţele până la mare şi lăstarii până la Râu.
hiIP Munţii erau acoperiţi de umbra ei şi ramurile ei erau ca nişte cedri ai lui Dumnezeu.
Vh%P Ai făcut loc înaintea ei: şi ea a dat rădăcini şi a umplut ţara.
QgPTu ai adus o vie din Egipt, ai alungat naţiunile şi ai sădit-o.
ffEPRidică-ne, Dumnezeul oştirilor! Fă să strălucească Faţa Ta şi vom fi scăpaţi!
_e7PNe-ai făcut să fim cearta vecinilor noştri şi duşmanii noştri râd de noi.
Yd+PI-ai hrănit cu pâinea lacrimilor şi le-ai dat să bea lacrimi din plin.
fcEPDoamne, Dumnezeul oştirilor, până când Te vei mânia pe rugăciunea poporului Tău?
\b1PRidică-ne, Dumnezeule, fă să strălucească Faţa Ta şi vom fi scăpaţi!
naUPTrezeşte-Ţi puterea înaintea lui Efraim, Beniamin şi Mânase, şi vino în ajutorul nostru!
` -PIa aminte, Păstorul lui Israel, Tu, cel ce conduci pe Iosif ca pe o turmă! Tu cel ce locuieşti între heruvimi, arată-Ţi strălucirea!
_O Şi noi, poporul Tău, turma păşunii Tale, îţi vom mulţumi în veci şi vom vesti din generaţie în generaţie lauda Ta.
^wO Întoarce vecinilor noştri de şapte ori în sânul lor, batjocurile pe care Ţi le-au aruncat ei Ţie, Doamne!
]O Să ajungă până la Tine gemetele prinşilor de război! Păstrează, prin puterea Ta cea mare, pe cei ce sunt sortiţi morţii!
D\O De ce să zică popoarele: Unde este Dumnezeul lor? Să se aducă la cunoştinţă între popoare, înaintea ochilor noştri, răzbunarea sângelui robilor Tăi care a fost vărsat!
[5O Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre, pentru gloria Numelui Tău! Scapă-ne şi dă ispăşire pentru păcatele noastre, pentru Numele Tău!
!Z;ONu-Ţi mai aduce aminte de nelegiuirile strămoşilor noştri, ci iute să ne întâmpine îndurările Tale! Căci am fost înjosiţi foarte mult!
DYOCăci au mâncat pe Iacov şi i-au pustiit locuinţa.
yXkOVarsă-Ţi mânia peste popoarele care nu Te cunosc şi peste împărăţiile care nu cheamă Numele Tău!
\W1OPână când, Doamne, Te vei mânia, până când va arde mânia Ta ca focul?
sV_OAm ajuns o ruşine înaintea vecinilor noştri, de râsul şi de batjocura celor ce ne înconjoară.
vUeOSângele lor l-au vărsat ca apa în jurul Ierusalimului şi n-a fost nimeni care să-i înmormânteze.
5TcOTrupurile neînsufleţite ale robilor Tăi le-au dat să le mănânce păsările cerului, şi carnea credincioşilor Tăi au dat-o s-o mănânce fiarele pământului.
"S ?ODumnezeule, au năvălit popoarele în moştenirea Ta, au pângărit templul Tău cel sfânt şi au prefăcut Ierusalimul într-un morman de pietre.
oRWNHŞi David i-a păstorit după dreptatea inimii sale şi i-a condus cu iscusinţa mâinilor sale.
yQkNGL-a luat din urma oilor care alăptau, ca să pască pe poporul Său Iacov, şi pe Israel, moştenirea Sa.
LPNFA ales pe robul Său David şi l-a luat de la staulele de oi.
jOMNEŞi a zidit sanctuarul ca înălţimile, ca pământul pe care l-a întemeiat pentru vecie.
RNNDci a ales seminţia lui Iuda, Muntele Sionului, pe care-l iubeşte.
SMNCÎnsă a respins cortul lui Iosif şi n-a ales seminţia lui Efraim;
bL=NBşi a lovit pe duşmanii Lui, care fugeau, şi i-a acoperit cu o ruşine veşnică.
aK;NAAtunci Domnul S-a trezit ca unul care a dormit, ca un viteaz îmbărbătat de vin,
UJ#N@Preoţii săi au căzut ucişi de sabie şi văduvele lui n-au plâns.
sI_N?Pe tinerii lui i-a ars focul, şi fecioarele lui n-au mai fost sărbătorite cu cântări de nuntă.
QHN>A dat săbiei pe poporul Său, şi S-a mâniat pe moştenirea Lui.
WG'N=Şi-a dat în robie puterea; şi măreţia Lui în mâinile duşmanului.
\F1N<Şi a părăsit locuinţa Lui din Silo, cortul în care locuia între oameni.
SEN;Dumnezeu a auzit şi S-a mâniat, şi a urât foarte tare pe Israel.
`D9N:Căci L-au supărat cu înălţimile lor şi I-au stârnit gelozia cu idolii lor.
CyN9ci s-au abătut şi au fost necredincioşi ca şi părinţii lor; s-au abătut la o parte ca un arc înşelător.
{BoN8Dar ei L-au ispitit şi s-au răzvrătit împotriva Dumnezeului Preaînalt, şi n-au ţinut mărturiile Lui,
)AKN7El a alungat naţiunile dinaintea lor, le-a împărţit ţara în părţi de moştenire şi a pus seminţiile lui Israel să locuiască în corturile lor.
w@gN6Şi El i-a adus spre graniţa Lui cea sfântă, spre muntele acesta, pe care dreapta Lui l-a câştigat.
s?_N5Şi El i-a dus fără nici o grijă, ca să nu le fie frică, iar marea a acoperit pe duşmanii lor.
m>SN4Dar El a pornit pe poporul Său ca pe nişte oi şi i-a povăţuit ca pe o turmă în deşert.
g=GN3Şi a lovit pe toţi întâii-născuţi din Egipt, pârga puterii în corturile lui Ham.
<yN2El Şi-a pregătit o cale mâniei Sale; nu le-a scăpat sufletul de la moarte, ci le-a dat viaţa pradă molimei.
; N1El Şi-a aruncat împotriva lor mânia Lui aprinsă, urgia, furia şi necazul: o solie de îngeri aducători de nenorociri.
Z:-N0El le-a lăsat vitele pradă grindinei, şi turmele pradă focului cerului.
k9ON/El le-a distrus viile, bătându-le cu piatră şi smochinii aduşi din Egipt, cu grindină.
X8)N.El le-a dat holdele pradă omizilor, rodul muncii lor pradă lăcustelor.
f7EN-A trimis împotriva lor roiuri de muşte care-i mâncau şi broaşte care i-au nimicit.
W6'N,Le-a prefăcut râurile în sânge şi n-au putut să bea din apele lor.
^55N+de semnele pe care le-a făcut în Egipt şi de minunile Lui din câmpia Ţoan.
_47N*Nu şi-au mai adus aminte de puterea Lui, de ziua când i-a eliberat de duşman,
h3IN)Da, din nou şi din nou L-au ispitit pe Dumnezeu şi au necinstit pe Sfântul lui Israel.
k2ON(De câte ori s-au răzvrătit ei împotriva Lui în deşert şi L-au mâniat ei în deşert!
s1_N'El Şi-a adus deci aminte că ei nu erau decât carne, o suflare care trece şi nu se mai întoarce.
0)N&Totuşi, în mila Lui, El iartă nelegiuirea şi nu nimiceşte; îşi opreşte de multe ori mânia şi nu dă drumul întregii Lui urgii.
k/ON%Căci inima nu le era statornică faţă de El şi nu erau credincioşi legământului Său.
D.N$Dar ei îl înşelau cu gura şi-L minţeau cu limba.
w-gN#Îşi aduceau aminte că Dumnezeu este Stânca lor şi că Dumnezeul Atotputernic este Eliberatorul lor.
h,IN"Când îi lovea de moarte, ei îl căutau, se întorceau şi se îndreptau spre Dumnezeu;
m+SN!De aceea, El le-a curmat zilele ca o suflare, le-a curmat anii printr-un sfârşit năprasnic.
W*'N Cu toate acestea, ei au mai păcătuit şi n-au crezut în minunile Lui.
)'Ncând s-a stârnit mânia lui Dumnezeu împotriva lor, a lovit de moarte pe cei mai tari dintre ei şi a doborât pe tinerii lui Israel.
a(;NDar n-apucaseră să-şi astâmpere bine pofta, mâncarea le era încă în gură,
T'!NEi au mâncat şi s-au prea săturat, căci El le-a dat ce doriseră.
c&?Nle-a făcut să cadă în mijlocul taberei lor, de jur împrejurul locuinţelor lor.
a%;NŞi a plouat peste ei carne ca pulberea şi păsări înaripate ca nisipul mării;
f$ENA pus să sufle în ceruri vântul de est şi a adus, prin puterea Lui, vântul de sud.
i#KNOamenii au mâncat fiecare pâinea celor puternici; El le-a trimis mâncare să se sature.
N"Na plouat peste ei mană de mâncare şi le-a dat grâu din cer.
U!#NTotuşi El a poruncit norilor de sus şi a deschis porţile cerurilor:
e CNpentru că n-au crezut în Dumnezeu, pentru că n-au avut încredere în ajutorul Lui.
 NDomnul a auzit şi S-a mâniat. Un foc s-a aprins împotriva lui Iacov şi s-a stârnit împotriva lui Israel mânia Lui,
(INIată, El a lovit stânca, de au curs ape şi s-au revărsat în şuvoaie. Dar va putea El să dea şi pâine sau să facă rost de carne poporului Său?
zmNAu vorbit împotriva lui Dumnezeu şi au zis: Oare va putea Dumnezeu să pregătească o masă în deşert?
X)NAu ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerând mâncare după poftele lor.
+NDar ei tot n-au încetat să păcătuiască împotriva Lui, n-au încetat să se răzvrătească împotriva Celui Preaînalt, în deşert.
b=NA făcut să ţâşnească izvoare din stânci şi să curgă ape ca nişte râuri.
eCNA despicat stânci în deşert şi le-a dat să bea ca din nişte valuri CU ape multe.
\1NI-a condus ziua cu un nor şi toată noaptea cu lumina unui foc strălucitor.
_7N A despărţit marea şi le-a deschis un drum prin ea, ridicând apele ca un zid.
dAN înaintea părinţilor lor, El făcuse minuni în ţara Egiptului, în câmpia Ţoan.
PN Au uitat lucrările Lui şi minunile Sale pe care li le arătase.
dAN N-au ţinut legământul lui Dumnezeu; n-au vrut să umble întocmai după Legea Lui.
[/N Fiii lui Efraim, arcaşi înarmaţi, şi-au întors spatele în ziua luptei.
9kNSă nu fie ca părinţii lor, o generaţie neascultătoare şi răzvrătită, o generaţie care n-avea o inimă dreaptă şi al cărei duh nu era credincios lui Dumnezeu!
Npentru ca aceştia să-şi pună încrederea în Dumnezeu, să nu uite lucrările lui Dumnezeu şi să păzească poruncile Lui.
'GNca să fie cunoscută de cei ce vor veni după ei, de copiii care se vor naşte şi care, când se vor face mari, să vorbească despre ea copiilor lor;
 NEl a pus o mărturie în Iacov, a dat o lege în Israel şi a poruncit părinţilor noştri să-şi înveţe în ea copiii,
3Nnu vom ascunde de copiii lor; ci vom vesti generaţiei viitoare laudele Domnului, puterea Lui şi lucrările Lui minunate pe care le-a făcut.
K NCe am auzit, ce ştim, ce ne-au povestit părinţii noştri,
i KNÎmi deschid gura şi vorbesc în parabole, vestesc înţelepciunea vremurilor străvechi.
b  ?NAscultă, poporul meu, învăţăturile mele! Luaţi aminte la cuvintele gurii mele!
^ 5MAi condus pe poporul Tău ca pe o turmă, prin mâna lui Moise şi a lui Aaron.
s _MŢi-ai croit un drum prin mare, o cărare prin apele cele mari, şi nu Ţi s-au mai cunoscut urmele.
MGlasul tunetului Tău era în vârtejul de vânt; fulgerele au luminat lumea; pământul s-a mişcat şi s-a cutremurat.
yMNorii au turnat apă cu găleata, cerurile au trimis un sunet, şi săgeţile Tale au zburat în toate părţile.
}sMCând Te-au văzut apele, Dumnezeule, când Te-au văzut apele, s-au cutremurat, şi adâncurile s-au mişcat.
s_MPrin braţul Tău, Tu ai răscumpărat pe poporul Tău, pe fiii lui Iacov şi ai lui Iosif. (Oprire)
^5MTu eşti Dumnezeul care faci minuni; Tu Ţi-ai arătat puterea printre popoare.
r]M Calea Ta, Dumnezeule, este în sfinţenie; Cine este un Dumnezeu atât de mare ca Dumnezeul nostru?
]3M Voi medita, de asemenea, la toată lucrarea Ta, şi voi vorbi de faptele Tale.
mSM Îmi voi aduce aminte de lucrările Domnului: sigur îmi voi aminti minunile Tale din vechime.
xiM Atunci mi-am zis: Aceasta-i slăbiciunea mea; dar îmi voi aduce aminte de anii dreptei Celui Preaînalt.
fEM A uitat Dumnezeu să aibă milă? Şi-a tras El, în mânia Lui, înapoi mila? (Oprire)
o~WMS-a sfârşit pentru totdeauna mila Sa? A încetat promisiunea Sa din generaţie în generaţie?
Z}-MOare m-a părăsit Domnul pentru totdeauna? Şi nu va mai fi El binevoitor?
g|GMMi-aduc aminte de cântarea din noapte; cuget în inima mea şi duhul meu se întreabă:
I{ MMă gândesc la zilele din vechime, la anii de odinioară.
_z7MTu îmi ţii pleoapele deschise; sunt atât de neliniştit încât nu pot vorbi.
gyGMMi-aduc aminte de Dumnezeu şi suspin; cuget adânc şi mi se mâhneşte duhul. (Oprire)
x!MÎn ziua necazului meu caut pe Domnul; noaptea, mâna mi se întinde spre El fără-ncetare; sufletul meu nu vrea nici o mângâiere.
mw UMStrig cu glasul meu către Dumnezeu, strig cu glasul meu către Dumnezeu şi El mă va asculta.
cv?L El frânge mândria domnitorilor, El este înfricoşător pentru regii pământului.
uL Faceţi jurăminte Domnului Dumnezeului vostru şi împliniţi-le! Toţi cei ce-L înconjoară să aducă daruri Celui de temut.
etCL Cu siguranţă, mânia omului Te va lăuda; cu amintirea mâniei Tale Te vei încinge.
xsiL când Dumnezeu S-a ridicat la judecată, ca să elibereze pe toţi cei apăsaţi de pe pământ. (Oprire)
^r5LDin cer ai făcut să se audă judecata; pământul s-a îngrozit şi a tăcut,
_q7LCât de înfricoşător eşti Tu! Cine poate sta împotriva Ta, când Te mânii?
Zp-LLa mustrarea Ta, Dumnezeul lui Iacov, au adormit şi călăreţii şi caii.
oLDespuiaţi au fost vitejii aceia tari la inimă, s-au adâncit în somnul lor; n-au putut să se apere toţi acei oameni viteji.
NnLTu eşti mai glorios, mai puternic decât munţii răpitorilor.
^m5Lacolo a sfărâmat El săgeţile, scutul, sabia şi armele de război. (Oprire)
DlLCortul Lui este în Salem şi locuinţa Lui în Sion;
Ok LDumnezeu este cunoscut în Iuda; mare este Numele Lui în Israel.
fjEK Şi voi doborî toate puterile celor răi, dar puterile celor drepţi se vor înălţa.
_i7K Dar eu voi vesti pururea aceste lucruri, voi cânta laude Dumnezeului lui Iacov.
Bh}KCăci în mâna Domnului este un potir, şi vinul este roşu; este plin de amestecătură; şi El îl varsă şi toţi cei răi de pe pământ îl sorb, şi-l beau până la fund!
Zg-KDar Dumnezeu este Judecătorul: El coboară pe unul şi înalţă pe altul.
Tf!KCăci înălţarea nu vine nici din est, nici din vest, nici din sud.
Ve%KNu vă ridicaţi cornul aşa de sus, nu vorbiţi cu gâtul înţepenit.
cd?KAm zis celor îngâmfaţi: Nu vă îngâmfaţi! Şi celor răi: Nu ridicaţi cornul!
fcEKPământul şi toţi locuitorii lui se topesc, dar Eu îi întăresc stâlpii. (Oprire)
Ib KCând voi alege vremea potrivită, voi judeca cu dreptate.
a KŢie îţi mulţumim, Dumnezeule! Ţie îţi mulţumim! Căci lucrările Tale minunate istorisesc că Numele Tău este aproape.
p`YJNu uita strigătul duşmanilor Tăi; zgomotul celor ce se ridică împotriva Ta creşte continuu.
u_cJRidică-Te, Dumnezeule, apără-Ţi cauza! Adu-Ţi aminte cum Te batjocoreşte nebunul în fiecare zi!
l^QJSă nu se întoarcă ruşinat cel apăsat, ci nenorocitul şi săracul să laude Numele Tău!
]yJIa în considerare legământul, căci locurile întunecoase ale pământului sunt pline de locuinţele cruzimii.
n\UJNu lăsa pradă fiarelor sufletul turturelei tale, şi nu uita pe vecie viaţa săracilor Tăi!
w[gJAdu-Ţi aminte că duşmanul şi-a bătut joc, o Doamne, şi că un popor nebun a blesfamat Numele Tău.
WZ'JTu ai aşezat toate marginile pământului, Tu ai făcut vara şi iarna.
YY+JA Ta este ziua, a Ta este şi noaptea; Tu ai pregătit lumina şi soarele.
dXAJAi făcut să ţâşnească izvoare şi pâraie; ai secat râuri pururea curgătoare.
[W/JAi zdrobit capul Leviatanului, l-ai dat să-l mănânce fiarele din deşert.
`V9J Tu ai despărţit marea cu puterea Ta; ai sfărâmat capetele balaurilor din ape.
uUcJ Totuşi, Dumnezeu este Regele meu care din vremuri străvechi dă mântuire în mijlocul pământului.
XT)J De ce-Ţi tragi mâna şi dreapta Ta? Scoate-o din sân şi nimiceşte-i!
pSYJ O, Dumnezeule, până când îşi bate joc duşmanul? Va blasfema pururea duşmanul numele Tău?.
R J Semnele noastre nu le mai vedem; nu mai este nici un profet şi nu mai este nimeni printre noi care să ştie până când.
QJEi ziceau în inima lor: Să-i nimicim pe toţi! Au ars toate locaşurile de întâlnire ale lui Dumnezeu din ţară.
hPIJAu pus foc sfântului Tău locaş; au dărâmat şi au pângărit locuinţa Numelui Tău.
aO;JŞi acum ei sfărâmă toate podoabele gravate, cu lovituri de securi şi ciocane.
UN#JParcă erau nişte oameni care ridică toporul într-o pădure deasă.
mMSJPotrivnicii Tăi au mugit în mijlocul templului Tău; şi-au ridicat semnele lor drept semne.
kLOJÎndreaptă-Ţi paşii spre ruinele veşnice! Duşmanul a pustiit totul în sanctuarul Tău.
OKJAdu-Ţi aminte de poporul Tău, pe care l-ai câştigat din vechime, pe care l-ai răscumpărat ca seminţie a moştenirii Tale! Adu-Ţi aminte de Muntele Sionului, unde îţi aveai locuinţa;
kJ QJDe ce, Dumnezeule, ne-ai abandonat pentru totdeauna? De ce Te mânii pe turma păşunii Tale?
*IMICât pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu, pe Domnul Dumnezeu îl fac locul meu de adăpost, ca să povestesc toate lucrările Tale.
xHiICăci iată, cei ce se depărtează de Tine, pier; Tu nimiceşti pe toţi cei ce-Ţi sunt necredincioşi.
G ICarnea şi inima pot să mi se prăpădească; dar Dumnezeu este pururea stânca inimii mele şi partea mea de moştenire.
~FuIPe cine altul am eu în cer afară de Tine? Şi pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decât în Tine.
OEImă vei călăuzi cu sfatul Tău, apoi mă vei primi în glorie.
[D/ICu toate acestea, eu sunt pururea cu Tine, Tu m-ai apucat de mâna dreaptă;
OCIeram prost şi fără judecată, eram ca un animal înaintea Ta.
WB'ICând mi se frământa inima, şi mă simţeam străpuns în măruntaie,
hAIICa un vis după deşteptare, aşa, Doamne, le vei desconsidera chipul la deşteptarea Ta!
n@UICum sunt nimiciţi într-o clipă! Sunt pierduţi, prăpădiţi printr-un sfârşit năprasnic.
S?IDa, Tu îi pui în locuri alunecoase şi Tu îi arunci în prăpăd.
a>;Ipână am intrat în sanctuarul lui Dumnezeu; atunci am înţeles sfârşitul lor.
Z=-ICând m-am gândit cum să pricep aceasta, a fost prea dureros pentru mine,
s<_IDacă aş fi zis: Voi vorbi ca ei, iată, aş fi fost necredincios faţă de generaţia fiilor Tăi.
Y;+Icăci în fiecare zi sunt lovit şi în fiecare dimineaţă sunt pedepsit.
`:9I Dar în zadar mi-am curăţat inima şi mi-am spălat mâinile în nevinovăţie:
\91I Iată, aşa sunt cei răi, totdeauna fericiţi şi îşi măresc bogăţiile.
f8EI şi zice: Ce ar putea să ştie Dumnezeu? Şi ce ar putea să cunoască Cel Preaînalt?
H7 I De aceea, aleargă lumea la ei, înghite apă din belşug
X6)I Îşi înalţă gura până la ceruri şi limba le cutreieră pământul.
X5)IBatjocoresc şi vorbesc cu răutate despre asuprire; vorbesc cu mândrie,
X4)ILi se bulbucă ochii de grăsime şi au mai mult decât le-ar dori inima.
p3YIDe aceea, mândria le slujeşte ca podoabă a gâtului şi asuprirea îi înveleşte ca o haină,
\21IN-au parte de suferinţe ca alţi oameni şi nu sunt loviţi ca alţi oameni.
L1ICăci nu au dureri în moartea lor; şi trupul lor este gras.
T0!ICăci invidiam pe cei mândri, când vedeam prosperitatea celor răi.
g/GIDar mie aproape că mi s-au clătinat picioarele; paşii mei aproape că mi-au alunecat.
H. IDa, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inimă curată.
A-}HSfârşitul rugăciunilor lui David, fiul lui Isai.
|,qHŞi binecuvântat să fie în veci gloriosul Lui nume! Tot pământul să se umple de gloria Lui! Amin! Amin!
\+1HBinecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, singurul care face minuni!
(*IHNumele lui va dăinui pe vecie: cât soarele îi va ţine numele. Şi oamenii vor fi binecuvântaţi în el; toate naţiunile îl vor numi binecuvântat.
9)kHVa fi belşug de grâu pe pământ, până pe vârfurile munţilor; şi roadele lor se vor clătina ca Libanul; şi oamenii din cetate vor înflori ca iarba pământului.
(1HŞi el va trăi; şi aurul din Seba îi va fi dat lui; şi se va face rugăciune pentru el neîncetat, şi-l vor binecuvânta în fiecare zi.
)=~~~0}}^||\|{lzzz5yycyxx?wwivv|v+uuAttIssmrrwrqqEppkponnnWnmm?lll,kkkk jjWiii2hhwhgg[gffLeee8ddFcc[bbbDaaI``m`__B^^]]@\\k[[ZZZYY:XXfWWW!VVUUUUTT5SSS.RRCQQfQ#PPOOOWNNNGMMMLLHKKKJJRJIIgHHH&GGqGFF?EEODDDCCJBBFAAA)@@P??X>>^>==N<<|<;;G::]99S88K77y766X65q44y333$22"1w000J///..C--T,,5++1**Y*)(((.''&&%b$$M##X#""5!!! T 4@|1No,[7#1hw{ ?  P u  1iEf|/V[s/hÎn veci să ţină gloria Domnului! Să Se bucure Domnul de lucrările Lui!
^r5hTu îţi trimiţi duhul, ele sunt create, şi reînnoieşti faţa pământului.
rq]hTu îţi ascunzi faţa, ele tremură; fu le iei suflarea, ele mor şi se întorc în ţărâna lor.
ap;hTu le-o dai, ele o adună; Tu îţi deschizi mâna, ele se satură de bunătăţi.
Jo hToate acestea Te aşteaptă, ca să le dai hrană la vreme.
mnShAcolo umblă corăbiile, acolo este leviatanul acela, pe care l-ai făcut să se joace în ea.
wmghLa fel este şi marea cea întinsă şi largă, în care se mişcă nenumărate vietăţi mici şi mari.
lhCât de multe sunt lucrările Tale, Doamne. Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune şi pământul este plin de bogăţiile Tale.
EkhOmul iese la lucrul său şi la munca sa până seara.
Vj%hCând răsare soarele, ele fug înapoi şi se culcă în vizuinile lor.
Ui#hPuii de lei răcnesc după pradă, şi îşi cer hrana de la Dumnezeu.
phYhTu aduci întunericul, şi se face noapte; atunci toate fiarele pământului se pun în mişcare.
Zg-hEl a făcut luna pentru anotimpuri, soarele ştie când trebuie să apună.
hfIhMunţii cei înalţi sunt pentru ţapii sălbatici, iar stâncile adăpost pentru iepuri.
_e7hunde păsările îşi fac cuiburi; iar barza îşi are locuinţa în chiparoşi.
\d1hSe satură de apă copacii Domnului, cedrii din Liban, pe care i-a sădit El,
chŞi vin care înveseleşte inima omului; untdelemn care face să-i strălucească faţa, şi pâine care întăreşte inima omului.
bhEl face să crească iarba pentru vite, şi verdeţuri pentru nevoile omului; ca el să scoată hrană din pământ.
ca?h El udă munţii din magaziile Sale; pământul se satură de rodul lucrărilor Tale.
l`Qh Păsările cerurilor locuiesc pe marginile lor, şi fac să le răsune glasul printre ramuri.
i_Kh Ele dau apă tuturor fiarelor câmpului; în ele îşi potolesc setea măgarii sălbatici.
Y^+h Tu faci să ţâşnească izvoarele în văi, şi ele curg printre munţi.
o]Wh Le-ai pus o margine, pe care nu o vor trece, ca să nu se mai întoarcă să acopere pământul.
a\;hmunţii s-au ridicat, văile s-au plecat spre locul pe care li-l hotărâseşi Tu.
X[)hLa ameninţarea Ta au fugit, la glasul tunetului Tău au luat-o la fugă,
_Z7hL-ai acoperit cu adâncul ca şi cu o haină; apele stăteau deasupra munţilor.
[Y/hTu ai aşezat pământul pe temeliile lui, şi niciodată nu se va clătina.
[X/hDin vânturi îţi faci mesagerii Tăi; şi din flăcări de foc, slujitori.
}WshCu apele îţi întocmeşti vârful locuinţei Tale; din nori îţi faci carul şi umbli pe aripile vântului.
\V1hTe înveleşti cu lumina ca şi cu o manta; Tu întinzi cerurile ca o perdea.
!U =hBinecuvântează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, Tu eşti nemărginit de mare! Tu eşti îmbrăcat cu strălucire şi măreţie.
TgBinecuvântaţi pe Domnul, toate lucrările Lui, în toate locurile stăpânirii Lui! Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul!
`S9gBinecuvântaţi pe Domnul, toate oştirile Lui, robii Lui, care faceţi voia Lui!
!R;gBinecuvântaţi pe Domnul, voi, îngerii Lui, care sunteţi tari în putere, care împliniţi Cuvântul Lui, ascultând de glasul Cuvântului Lui.
lQQgDomnul Şi-a aşezat tronul Lui de domnie în ceruri; şi domnia Lui stăpâneşte peste tot.
xPigpentru cei care păzesc legământul Lui, şi îşi aduc aminte de poruncile Lui ca să le împlinească.
OgDar bunătatea Domnului ţine din veci şi în veci pentru cei ce se tem de El, şi dreptatea Lui pentru copiii copiilor lor,
kNOgCând trece un vânt peste ea, nu mai este, şi locul pe care-l cuprindea n-o mai cunoaşte.
aM;gCât despre om, zilele lui sunt ca iarba, şi înfloreşte ca floarea de pe câmp.
_L7gCăci El ştie din ce suntem făcuţi: îşi aduce aminte că suntem ţărână.
dKAg Cum se îndură un tată de fiii lui, aşa Se îndură Domnul de cei ce se tem de El.
mJSg cât este de departe estul de vest, atât de mult a depărtat El greşelile noastre de la noi.
Iwg Ci cât sunt de sus cerurile faţă de pământ, atât este de mare bunătatea Lui pentru cei care se tem de El;
eHCg Nu ne face după păcatele noastre, nu ne răsplăteşte după fărădelegile noastre.
LGg El nu ceartă fără încetare, nici nu ţine mânie pe veci.
ZF-gDomnul este îndurător şi milos, încet la mânie, şi plin de bunătate.
^E5gEl Şi-a arătat căile Sale lui Moise şi lucrările Sale copiilor lui Israel.
JD gDomnul face dreptate şi judecată tuturor celor asupriţi.
sC_gEl îţi satisface de bunătăţi bătrâneţea, şi te face să întinereşti iarăşi ca vulturul.
mBSgEl îţi răscumpără viaţa din groapă, El te încununează cu bunătate şi cu îndurări;
^A5gEl îţi iartă toate fărădelegile tale; El îţi vindecă toate bolile tale;
_@7gBinecuvântează, suflete, pe Domnul, şi nu uita nici una din binefacerile Lui!
}? ugBinecuvântează, suflete al meu, pe Domnul, şi tot ce este în mine să binecuvânteze Numele Lui cel sfânt!
^>5fFiii robilor Tăi vor rămâne, şi sămânţa lor se va întări înaintea Ta.
I= fDar Tu rămâi Acelaşi, şi anii Tăi nu se vor sfârşi.
<fEle vor pieri, dar Tu vei rămâne; toate se vor învechi precum o haină; le vei schimba ca pe un veşmânt şi se vor schimba.
b;=fTu ai întemeiat din vechime pământul, şi cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale.
{:ofAm zis: Dumnezeule, nu mă lua la jumătatea zilelor mele; anii Tăi ţin de-a lungul tuturor generaţiilor.
H9 fEl mi-a frânt puterea în drum, şi mi-a scurtat zilele.
g8Gfcând se vor aduna împreună popoarele şi împărăţiile, ca să slujească Domnului.
W7'fei să vestească în Sion Numele Domnului, şi lauda Lui în Ierusalim,
b6=fca să audă gemetele prizonierului, şi să scape pe cei ce sunt sortiţi morţii;
k5OfCăci El priveşte din înălţimea sfinţeniei Lui; Domnul Se uită din ceruri pe pământ,
v4efSă se scrie aceasta pentru generaţia care va veni; şi poporul care se va naşte să laude pe Domnul!
[3/fEl ia aminte la rugăciunea nevoiaşului, şi nu-i nesocoteşte rugăciunea.
G2fCând Domnul va zidi Sionul, Se va arăta în gloria Sa.
k1OfAtunci se vor teme naţiunile de Numele Domnului, şi toţi regii pământului de gloria Ta.
]03fCăci robii Tăi iubesc pietrele Sionului, şi le este milă de ţărâna lui.
/ f Tu Te vei scula şi vei avea milă de Sion, căci este timpul să Te înduri de el, a venit vremea hotărâtă pentru el.
s._f Dar Tu, Doamne, Tu rămâi pe veci, şi aducerea aminte de Tine ţine din generaţie în generaţie.
M-f Zilele mele sunt ca o umbră întinsă, şi mă usuc ca iarba.
g,Gf din cauza mâniei şi indignării Tale; căci Tu m-ai ridicat, şi m-ai aruncat departe.
Y++f Mănânc cenuşă în loc de pâine, şi îmi amestec băutura cu lacrimi,
o*WfÎn fiecare zi duşmanii mei mă batjocoresc; cei care se înfurie împotriva mea mă blestemă.
Q)fNu mai pot dormi, şi sunt ca vrabia singuratică pe un acoperiş.
R(fSunt ca pelicanul din deşert, sunt ca o cucuvea din locuri pustii.
Q'fAşa de mari îmi sunt gemetele, că mi se lipesc oasele de carne.
v&efInima îmi este lovită, şi mi se usucă întocmai ca iarba; până şi pâinea uit să mi-o mănânc.
S%fCăci zilele mele pier ca fumul, şi oasele îmi ard ca un tăciune.
$!fNu-mi ascunde Faţa Ta în ziua necazului meu! Pleacă-Ţi urechea spre mine! Ascultă-mă degrabă în ziua când strig către Tine!
Z# /fDoamne, ascultă-mi rugăciunea, şi strigarea mea s-ajungă până la Tine!
"eÎn fiecare dimineaţă voi nimici pe toţi cei răi din ţară, ca să stârpesc din cetatea Domnului pe toţi făcătorii de rele.
{!oeCel care practică înşelătorie nu va locui în casa mea; cel care spune minciuni nu va sta înaintea mea.
- SeVoi avea ochii îndreptaţi asupra credincioşilor din ţară, ca să locuiască lângă mine; cel care umblă pe o cale desăvârşită, acela îmi va sluji.
7ePe cel ce vorbeşte de rău în ascuns pe aproapele său, îl voi nimici; pe cel cu priviri trufaşe şi cu inima îngâmfată, nu-l voi suferi.
W'eInima stricată se va depărta de mine; nu vreau să cunosc pe cel rău.
{eNu voi pune nici un rău înaintea ochilor mei; urăsc purtarea celor ce cad în păcat; ea nu se va lipi de mine.
#eMă voi purta cu înţelepciune pe o cale dreaptă. O, când vei veni la mine? Voi umbla cu inima fără vină înăuntrul casei mele.
R eVoi cânta bunătatea şi dreptatea: Ţie, Doamne, îţi voi cânta.
ykdCăci Domnul este bun, bunătatea Lui ţine în veci; şi credincioşia Lui din generaţie în generaţie.
}sdIntraţi cu mulţumiri pe porţile Lui, cu laude în curţile Lui! Mulţumiţi-I şi binecuvântaţi-I Numele!
dSă ştiţi că Domnul este Dumnezeu; El ne-a făcut, ai lui suntem; noi suntem poporul Lui, şi turma păşunii Lui.
OdSlujiţi Domnului cu bucurie, veniţi înaintea Lui cu cântece!
@ }dStrigaţi de bucurie către Domnul, tot pământul!
c Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru, şi închinaţi-vă la muntele Lui cel sfânt. Căci Domnul Dumnezeul nostru este sfânt!
cDoamne, Dumnezeul nostru, Tu le-ai răspuns; ai fost pentru ei un Dumnezeu iertător, dar Te-ai răzbunat pentru faptele lor.
q[cEl le-a vorbit din stâlpul de nor; ei au păzit mărturiile Lui, şi legea pe care le-a dat-o El.
cMoise şi Aaron, dintre preoţii Lui, şi Samuel, dintre cei ce chemau Numele, Lui, au strigat către Domnul şi El i-a ascultat.
cÎnălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru, şi închinaţi-vă înaintea aşternutului picioarelor Lui, căci este sfânt.
cLăudaţi puterea Regelui, căci El iubeşte dreptatea! Tu întăreşti dreptatea, Tu faci judecată şi dreptate în Iacov.
]3cSă laude oamenii Numele Tău cel mare şi înfricoşător, căci este sfânt!
OcMare este Domnul în Sion, şi înălţat peste toate popoarele!
l  ScDomnul domneşte: să tremure popoarele; El stă între heruvimi: să se cutremure pământul!
b înaintea Domnului, căci El vine să judece pământul; El va judeca pământul cu dreptate, şi popoarele cu nepărtinire.
U #bsă bată din palme râurile; munţii să cânte împreună de bucurie
\ 1bSă urle marea cu tot ce cuprinde ea; lumea şi toţi cei ce locuiesc în ea;
_ 7bCu trompete şi sunete din corn, strigaţi de bucurie înaintea Regelui, Domnul!
ObCântaţi Domnului cu harpa, cu harpa şi cu cântece din gură!
vebStrigaţi de bucurie către Domnul, tot pământul! Chiuiţi, cântaţi de bucurie şi cântaţi laude.
'GbŞi-a adus aminte de bunătatea şi de credincioşia Sa faţă de casa lui Israel. Toate marginile pământului au văzut mântuirea Dumnezeului nostru.
gGbDomnul Şi-a arătat mântuirea Sa, Şi-a descoperit dreptatea Sa înaintea naţiunilor.
 #bCântaţi Domnului o cântare nouă, căci El a făcut lucruri minunate. Dreapta Sa şi braţul Său cel sfânt I-au venit în ajutor.
eCa Bucuraţi-vă în Domnul, voi, cei drepţi, şi mulţumiţi Numelui Său celui sfânt!
`9a Lumina este semănată pentru cel drept, şi bucuria pentru cel cu inima curată.
a Cei ce iubiţi pe Domnul, urâţi răul! El păzeşte sufletele sfinţilor Săi şi-i eliberează din mâna celor răi.
{a Căci Tu, Doamne, Tu eşti Cel Preaînalt peste tot pământul, Tu eşti înălţat mai presus de toţi dumnezeii.
pYaSionul aude şi se bucură, şi fiicele lui Iuda se înveselesc pentru judecăţile Tale, Doamne.
~aSă fie ruşinaţi toţi cei care servesc chipurilor cioplite, care se laudă cu idolii. Închinaţi-vă Lui, toţi dumnezeii!
S}aCerurile vestesc dreptatea Lui, şi toate popoarele văd gloria Lui.
k|OaMunţii s-au topit ca şi ceara înaintea Domnului, înaintea Domnului întregului pământ.
V{%aFulgerele Lui luminează lumea; pământul a văzut şi s-a cutremurat.
Wz'aUn foc merge înaintea Lui, şi arde de jur împrejur pe duşmanii Săi.
dyAaNorii şi negura îl înconjoară, dreptatea şi judecata sunt temelia tronului Său.
hx KaDomnul domneşte! Să se înveselească pământul; şi să se bucure insulele cele multe!
w1` înaintea Domnului, căci El vine, căci El vine să judece pământul, El va judeca lumea cu dreptate, şi popoarele după credincioşia Sa.
evC` Să tresalte câmpia, şi tot ce e pe ea, toţi copacii pădurii să cânte de bucurie
ru]` Să se bucure cerurile, şi să se înveselească pământul; să urle marea cu tot ce cuprinde ea!
t` Spuneţi printre popoare: Domnul împărăteşte! De aceea lumea este tare şi nu se clatină! El va judeca popoarele cu dreptate.
nsU` Închinaţi-vă Domnului în frumuseţea sfinţeniei; tremuraţi înaintea Lui, tot pământul!
vre`Daţi Domnului gloria cuvenită Numelui Lui! Aduceţi daruri de mâncare şi intraţi în curţile Lui!
Xq)`Familii ale popoarelor, daţi Domnului, daţi Domnului glorie şi cinste!
tpa`Strălucirea şi măreţia sunt înaintea Feţei Lui, tăria şi frumuseţea sunt în sanctuarul Lui.
`o9`Căci toţi dumnezeii popoarelor sunt nişte idoli, dar Domnul a făcut cerurile.
pnY`Căci Domnul este mare şi foarte vrednic de laudă. El este mai de temut decât toţi dumnezeii.
\m1`Istorisiţi printre popoare gloria Lui, printre toate popoarele minunile Lui!
elC`Cântaţi Domnului, binecuvântaţi Numele Lui, vestiţi din zi în zi mântuirea Lui!
Vk '`Cântaţi Domnului o cântare nouă! Cântaţi Domnului, tot pământul!
Lj_ De aceea am jurat în inima Mea: Nu vor intra în odihna Mea!
i!_ Patruzeci de ani M-am dezgustat de generaţia aceasta, şi am zis: Este un popor cu inima rătăcită, şi n-au cunoscut căile Mele.
_h7_ unde părinţii voştri M-au ispitit, M-au provocat, şi au văzut lucrarea Mea.
\g1_Nu vă împietriţi inima, ca la Meriba, ca în ziua de la Masa, în deşert,
f#_Căci El este Dumnezeul nostru, şi noi suntem poporul păşunii Lui, şi turma mâinii Lui. O, dacă aţi asculta astăzi glasul Lui!
|eq_Veniţi să ne închinăm şi să ne plecăm, să ne plecăm genunchiul înaintea Domnului, Creatorul nostru.
Wd'_A Lui este marea, şi El a făcut-o; şi mâinile Lui au făcut uscatul.
bc=_În mâna Lui sunt adâncimile pământului; şi vârfurile munţilor sunt ale Lui.
Zb-_Căci Domnul este un Dumnezeu mare, şi un Rege mare peste toţi dumnezeii.
Xa)_Să venim cu laude înaintea Lui, să facem să răsune psalmi pentru El!
r` __Veniţi să cântăm cu veselie Domnului; să strigăm de bucurie către Stânca mântuirii noastre!
_^Şi El va întoarce asupra lor nelegiuirea lor, şi îi va nimici prin răutatea lor; Domnul Dumnezeul nostru îi va nimici.
f^E^Dar Domnul este turnul meu de scăpare, şi Dumnezeul meu este stânca mea de adăpost.
\]1^Ei se strâng împotriva vieţii celui drept, şi condamnă sânge nevinovat.
k\O^Poate oare un tron al nelegiuirii, care face răul prin lege, să aibă părtăşie cu Tine?
m[S^În mulţimea gândurilor mele înăuntrul meu, mângâierile Tale îmi înviorează sufletul.
\Z1^Când am zis: Mi se clatină piciorul!, bunătatea Ta, Doamne, m-a sprijinit.
sY_^De n-ar fi fost Domnul ajutorul meu, cât de curând ar fi locuit sufletul meu în tăcerea morţii!
wXg^Cine se va ridica pentru mine împotriva celor răi? Cine mă va sprijini împotriva celor ce fac răul?
gWG^Căci judecata se va reîntoarce la dreptate, şi toţi cei cu inima curată o vor urma.
YV+^Căci Domnul nu lasă pe poporul Său şi nu-Şi părăseşte moştenirea.
iUK^ ca să-l linişteşti în zilele de nefericire, până se va săpa groapa celui nelegiuit.
dTA^ Binecuvântat este omul pe care îl mustri Tu, Doamne, şi îl înveţi din Legea Ta,
KS^ Domnul cunoaşte gândurile omului, că sunt deşertăciune.
gRG^ Cel ce disciplinează popoarele să nu mustre, El care învaţă pe oameni cunoştinţa?
\Q1^ Cel ce a sădit urechea să nu audă? Cel ce a întocmit ochiul să nu vadă?
uPc^Înţelegeţi, oameni fără minte din mijlocul poporului! Şi nebunilor, când veţi fi înţelepţi?
NO^şi zic: Domnul nu vede, nici Dumnezeul lui Iacov nu ia aminte!
EN^Înjunghie pe văduvă şi pe străin, ucid pe orfani,
OM^Ei zdrobesc pe poporul Tău, Doamne, si asupresc moştenirea Ta.
gLG^Ei ţin cuvântări puternice, vorbesc cu îngâmfare; toţi cei ce fac răul se laudă.
XK)^Până când vor birui cei răi. Doamne, până când vor birui cei răi?
gJG^Înalţă-Te, Judecătorul pământului, răsplăteşte celor mândri după faptele lor!
TI #^Doamne, Dumnezeul răzbunării, Tu, Dumnezeul răzbunării, arată-Te!
mHS]Mărturiile Tale sunt foarte sigure; sfinţenia este podoaba Casei Tale, Doamne, pentru vecie.
#G?]Dar mai puternic decât vuietul apelor mării, şi mai puternic decât vuietul valurilor năprasnice ale mării, este Domnul, în locurile cereşti.
[F/]Râurile vuiesc, Doamne, râurile vuiesc tare, râurile se umflă cu putere.
aE;]Tronul Tău de domnie este aşezat din vremuri străvechi; Tu eşti din veşnicie!
D ]Domnul domneşte îmbrăcat cu măreţie; Domnul este îmbrăcat şi încins cu putere: de aceea lumea este tare şi nu se clatină.
`C9\ca să arate că Domnul este drept, El, stânca mea, în care nu este nedreptate.
NB\Ei aduc roade şi la bătrâneţe, sunt plini de suc şi verzi,
YA+\ Cei sădiţi în Casa Domnului înverzesc în curţile Dumnezeului nostru.
T@!\ Cel drept înverzeşte ca palmierul; creşte precum cedrul din Liban.
?3\ Ochiul meu îşi vede împlinită dorinţa faţă de duşmanii mei, şi urechea mea aude împlinirea dorinţei mele faţă de potrivnicii mei.
W>'\ Dar mie, Tu îmi dai puterea bivolului, sunt uns cu untdelemn proaspăt.
w=g\ Căci, iată, duşmanii Tăi, Doamne, iată, duşmanii Tăi pier; toţi cei ce fac răul sunt risipiţi.
@<{\Dar Tu, Doamne, eşti înălţat în veci de veci!
; \Dacă cei răi înverzesc ca iarba, şi dacă toţi cei ce fac răul înfloresc, este numai ca să fie nimiciţi pe vecie.
M:\Omul prost nu cunoaşte, şi cel nebun nu ia seama la aceasta.
c9?\Cât de mari sunt lucrările Tale, Doamne, şi cât de adânci sunt gândurile tale!
8{\Căci Tu mă înveseleşti cu lucrările Tale, Doamne, şi eu cânt de veselie când văd lucrarea mâinilor Tale.
R7\cu instrumentul cu zece coarde şi cu alăuta, în sunetele harpei.
Q6\dimineaţa să vestim bunătatea Ta, şi noaptea credincioşia Ta,
[5 1\Este bine să lăudăm pe Domnul, şi să cântăm Numelui Tău, Preaînalte;
T4![Îl voi sătura cu viaţă lungă, şi îi voi arăta mântuirea Mea.
y3k[El Mă va chema, şi Eu îi voi răspunde; voi fi cu el la strâmtoare, îl voi elibera şi îl voi onora.
|2q[Pentru că mă iubeşte, zice Domnul, de aceea îl voi scăpa; îl voi înălţa, căci cunoaşte Numele Meu!
h1I[ Vei păşi peste lei şi peste balauri, şi vei călca peste pui de lei şi peste şerpi.
`09[ Ei te vor purta pe mâini, ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră.
[//[ Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale.
k.O[ de aceea nici un rău nu ţi se va întâmpla, nici o urgie nu se va apropia de cortul tău.
w-g[ Pentru că zici: Domnul este locul meu de adăpost! şi faci din Cel Preaînalt turnul tău de scăpare,
[,/[Doar vei privi cu ochii tăi, şi vei vedea răsplătirea celor nelegiuiţi.
j+M[O mie să cadă alături de tine, şi zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se va apropia.
r*][nici de ciuma care umblă în întuneric, nici de nenorocirea care pustieşte ziua în amiaza mare.
\)1[Nu te vei teme nici de tenebrele nopţii, nici de săgeata care zboară ziua,
{(o[El te va acoperi cu aripile Lui, şi te va ascunde sub penele Lui: credincioşia Lui este scut şi pavăză.
W''[Căci El te va scăpa de laţul vânătorului, şi de ciuma ucigătoare.
w&g[Voi zice despre Domnul: El este adăpostul meu şi fortăreaţa mea, Dumnezeul meu în care mă încred!
h% K[Cel ce locuieşte sub ocrotirea Celui Preaînalt, va rămâne la umbra Celui Atotputernic.
($IZŞi să fie peste noi bunăvoinţa Domnului Dumnezeului nostru: şi întăreşte lucrarea mâinilor noastre; da, întăreşte lucrarea mâinilor noastre!
Q#ZSă se arate robilor Tăi lucrarea Ta, şi gloria Ta copiilor lor.
q"[ZBucură-ne tot atâtea zile câte ne-ai smerit, şi tot atâţia ani câţi am văzut nefericirea!
y!kZSatură-ne în fiecare dimineaţă de mila Ta, şi toată viaţa noastră ne vom bucura şi ne vom veseli.
V %Z Întoarce-Te, Doamne! Până când zăboveşti? Ai milă de robii Tăi!
_7Z Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să primim o inimă înţeleaptă.
kOZ Cine cunoaşte puterea mâniei Tale, şi urgia Ta, aşa cum se cuvine să se teamă de Tine?
CZ Zilele vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar pentru cei mai tari, la optzeci de ani; şi mândria oamenilor este muncă şi durere, căci trec iute, şi noi zburăm.
hIZ Căci toate zilele noastre pier înaintea mâniei Tale: ca gândul petrecem anii noştri.
{oZTu pui înaintea Ta fărădelegile noastre, şi scoţi la lumina Feţei Tale păcatele noastre cele ascunse.
PZCăci suntem mistuiţi de mânia Ta, şi îngroziţi de urgia Ta.
W'ZDimineaţa înfloreşte, şi creşte; seara este tăiată şi se usucă.
eCZÎi risipeşti ca un şuvoi, ei sunt ca un vis, dimineaţa sunt ca iarba care creşte.
q[ZCăci o mie de ani, înaintea Ta, sunt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă de noapte.
[/ZTu întorci pe om în ţărână şi zici: întoarceţi-vă, fiii oamenilor!
+ZÎnainte ca să fi existat munţii, sau înainte ca să se fi făcut pământul şi lumea, din veşnicie în veşnicie, Tu eşti Dumnezeu.
Y -ZDoamne, Tu ai fost locul nostru de adăpost, din generaţie în generaţie.
DY4Binecuvântat să fie Domnul în veci! Amin şi Amin!
q[Y3prin care duşmanii Tăi m-au defăimat, Doamne, prin care defăimau urmele paşilor unsului Tău.
kOY2Adu-Ţi aminte, Doamne, de ruşinea robilor Tăi, cum port în sân ruşinea multor popoare,
zmY1Unde sunt, Doamne, îndurările Tale dintâi, pe care le-ai jurat lui David, în credincioşia Ta? (Oprire)
Y0Este vreun om care să poată trăi şi să nu vadă moartea? Poate el să-şi scape sufletul din locuinţa morţilor?
fEY/Adu-Ţi aminte ce scurtă este viaţa mea; oare degeaba ai făcut Tu pe fiii oamenilor?
d AY.Până când, Doamne, Te vei ascunde fără-ncetare, şi-Ţi va arde mânia ca focul?
T !Y-i-ai scurtat zilele tinereţii şi l-ai acoperit de ruşine. (Oprire)
S Y,Ai pus capăt strălucirii lui şi i-ai trântit la pământ tronul;
W 'Y+Ai întors ascuţişul săbiei lui, şi nu l-ai sprijinit în bătălie.
] 3Y*Ai înălţat dreapta potrivnicilor lui, ai înveselit pe toţi duşmanii lui.
RY)Toţi trecătorii îl jefuiesc; a ajuns de batjocura vecinilor lui.
QY(I-ai surpat toate zidurile şi i-ai dărâmat toate fortăreţele.
mSY'ai nesocotit legământul făcut cu robul Tău; i-ai profanat coroana aruncând-o la pământ.
U#Y&Dar Tu l-ai respins şi l-ai dispreţuit, Te-ai mâniat pe unsul Tău;
Y+Y%va dăinui pe vecie ca luna şi ca martorul credincios de pe cer. (Oprire)
\1Y$Sămânţa lui va dăinui pe veci; tronul lui va fi înaintea Mea ca soarele;
KY#Odată am jurat pe sfinţenia Mea; nu-l voi minţi pe David.
hIY"nu-Mi voi călca legământul, nici nu voi schimba cuvântul care Mi-a ieşit de pe buze.
iKY!Dar nu-Mi voi îndepărta mila Mea de la el şi nu-Mi voi face credincioşia de minciună;
\1Y atunci le voi pedepsi fărădelegile cu nuiaua, şi nelegiuirile cu lovituri.
T~!Ydacă vor călca orânduielile Mele, şi nu vor păzi poruncile Mele,
[}/YDacă fiii lui vor părăsi Legea Mea şi nu vor umbla după poruncile Mele,
_|7YSeminţia lui o voi face să ţină veşnic şi tronul său ca zilele cerurilor.
\{1YÎi voi păstra în veci mila Mea şi legământul Meu va fi statornic cu el.
cz?YIar Eu îl voi face întâiul Meu născut, cel mai înalt dintre regii pământului.
_y7YEl îmi va zice: Tu eşti Tatăl meu, Dumnezeul meu şi Stânca mântuirii mele!
Hx YVoi da în mâna lui marea, şi în dreapta lui râurile.
pwYYDar credincioşia şi bunătatea Mea vor fi cu el şi tăria lui se va înălţa prin Numele Meu.
[v/YVoi zdrobi înaintea lui pe potrivnicii lui şi voi lovi pe cei ce-l urăsc.
DuYDuşmanul nu-l va prinde şi cel rău nu-l va apăsa.
Jt YMâna Mea îl va sprijini, şi braţul Meu îl va întări.
Ws'Yam găsit pe robul Meu David şi l-am uns cu untdelemnul Meu cel sfânt.
r/YAtunci ai vorbit într-o viziune sfântului Tău, şi ai zis: Am dat ajutorul Meu unui viteaz, am ridicat din mijlocul poporului un tânăr;
bq=YCăci scutul nostru aparţine Domnului, şi regele nostru este Sfântul lui Israel.
fpEYCăci Tu eşti gloria puterii lui; şi, în bunăvoinţa Ta, înalţi puterea noastră.
]o3YEl se bucură neîncetat de Numele Tău şi este înălţat prin dreptatea Ta.
wngYBinecuvântat este poporul care cunoaşte sunetul de bucurie! Ei umblă, Doamne, în lumina Feţei Tale.
pmYYDreptatea şi judecata sunt temelia tronului Tău; mila şi adevărul sunt înaintea feţei Tale.
\l1Y Braţul Tău este puternic, mâna Ta este tare, dreapta Ta este înălţată.
]k3Y Tu ai făcut nordul şi sudul, Taborul şi Hermonul se bucură de Numele Tău.
rj]Y Ale Tale sunt cerurile, al Tău este şi pământul; Tu ai întemeiat lumea şi tot ce cuprinde ea.
~iuY Tu ai zdrobit Egiptul în bucăţi, ca pe cei ucişi; ai risipit pe duşmanii Tăi prin puterea braţului Tău.
`h9Y Tu stăpâneşti mândria mării; când se ridică valurile ei, Tu le potoleşti.
vgeYDoamne, Dumnezeul oştirilor, cine este puternic ca Tine, Doamne! Şi credincioşia Ta Te înconjoară.
fYDumnezeu este înfricoşător în adunarea cea mare a sfinţilor, şi de temut pentru toţi cei ce stau în jurul Lui.
leQYCăci, în cer, cine se poate asemăna cu Domnul? Cine este ca Tine între fiii lui Dumnezeu?
kdOYŞi cerurile vor lăuda minunile Tale, Doamne; şi credincioşia Ta în adunarea sfinţilor!
yckYÎţi voi întări sămânţa pe vecie, şi din generaţie în generaţie voi aşeza tronul tău. (Oprire)
NbYAm făcut legământ cu alesul Meu; am jurat robului Meu David:
_a7YCăci am zis: Mila are temelii veşnice! Tare ca cerurile este credincioşia Ta!
` YVoi cânta veşnic îndurările Domnului; voi face cunoscut cu gura mea, din generaţie în generaţie, credincioşia Ta.
o_WXAi depărtat de la mine pe prieten şi pe tovarăş, şi cunoscuţii mei s-au făcut nevăzuţi.
a^;XEle mă înconjoară toată ziua, ca nişte ape, mă înfăşoară toate deodată.
M]XMânia Ta trece peste mine, spaimele Tale mă nimicesc de tot.
}\sXDin tinereţe sunt nenorocit şi aproape de moarte, sunt cuprins de spaimele Tale şi nu ştiu ce să mai fac.
Q[XDe ce, Doamne, respingi sufletul meu? De ce îmi ascunzi Faţa Ta?
kZOX Dar eu către Tine am strigat, Doamne, şi dimineaţa, rugăciunea mea se înalţă la Tine.
aY;X Se vor cunoaşte minunile Tale în întuneric şi dreptatea Ta în ţara uitării?
\X1X Se va vorbi de bunătatea Ta în mormânt şi de credincioşia Ta în Adânc?
]W3X Oare pentru morţi faci Tu minuni? Se vor scula morţii să Te laude? (Oprire)
uVcX Mi se topesc ochii de suferinţă; în toate zilele Te chem Doamne, şi-mi întind mâinile Spre Tine!
UXAi îndepărtat de la mine pe toţi prietenii mei, m-ai făcut o pricină de scârbă pentru ei; sunt închis şi nu pot să ies.
YT+XMânia Ta mă apasă şi mă năpădeşte cu toate valurile Tale. (Oprire)
US#XM-ai aşezat în groapa cea mai de jos, în întuneric, în adâncuri.
&REXStau întins printre cei morţi, ca şi cei ucişi şi culcaţi în mormânt, de care nu-Ţi mai aduci aminte, şi care sunt despărţiţi de mâna Ta.
eQCXSunt numărat cu cei ce se coboară în groapă; sunt ca un om care nu mai are putere.
gPGXcăci mi s-a săturat sufletul de rele, şi mi se apropie viaţa de locuinţa morţilor.
ROXS-ajungă rugăciunea mea înaintea Ta! Ia aminte la cererile mele;
RN XDoamne, Dumnezeul mântuirii mele! Zi şi noapte strig înaintea Ta!
`M9WŞi cei ce cântă şi cei ce joacă strigă: Toate izvoarele mele sunt în Tine.
SLWDomnul numără popoarele, scriindu-le: Acolo s-au născut. (Oprire)
jKMWŞi despre Sion se va zice: Toţi s-au născut în el, şi Cel Preaînalt îl întăreşte.
>?~~Z}}}-||^|{{zzkzyyExxzx)www vvhuuu.ttjtssVsrrEqqq/ppUoooCnnsn mm?llhlkkjiitihhAggg?fff-eeuedd`cc\cbbIaaa0``g___f_^^/]]P\\\[[NZZ;YYPXXtXWWQVViVUUTTESS_SRR0QQfPPmPOOcNNNMM^LLqLKK[JJJ II=HHYGGoGFFKEE|EDCCC BBCBAA)@@h@??[?>>!==Z<<\;;F::R99>88}8#777/66(55Z44g33F22q211H00{0//6..Y--=,,m+++'**>))I(((<''w'&&f%%h%$$$+##Z#""Q!!!o!3 z ']q`J_Bv.GDp SC8H5W-s7 C ; w A p "<'iyl{^15wRidică de peste mine batjocura şi dispreţul; căci păzesc mărturiile Tale.
e0CwTu mustri pe cei mândri, pe cei blestemaţi, care se rătăcesc de la poruncile Tale.
O/wTotdeauna mi se frânge sufletul de dor după judecăţile Tale.
I. wSunt un străin pe pământ; nu-mi ascunde poruncile Tale!
P-wDeschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!
V,%wFă bine robului Tău, ca să trăiesc, şi să păzesc Cuvântul Tău!
S+wMă voi desfăta în orânduielile Tale, nu voi uita Cuvântul Tău.
[*/wMă voi gândi adânc la poruncile Tale, şi cărările Tale le am sub ochi.
Q)wM-am bucurat în calea mărturiilor Tale, ca de toate bogăţiile.
D(w Cu buzele mele vestesc toate hotărârile gurii Tale.
R'w Binecuvântat să fii Tu, Doamne! învaţă-mă orânduielile Tale.
Z&-w Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta.
^%5w Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să rătăcesc de la poruncile Tale.
d$Aw Cum îşi va ţine tânărul curată cărarea? îndreptându-se după Cuvântul Tău.
L#wVreau să păzesc orânduielile Tale: nu mă părăsi de tot!
\"1wTe voi lăuda cu inimă curată, când voi învăţa legile dreptăţii Tale!
M!wAtunci nu voi fi ruşinat, la vederea tuturor poruncilor Tale!
K wO, de ar ţinti căile mele la păzirea orânduielilor Tale!
EwTu ai dat poruncile Tale ca să fie păzite cu grijă.
Kwcei care nu fac nici o nedreptate şi umblă în căile Lui.
iKwBinecuvântaţi sunt cei care păzesc mărturiile Lui, care-L caută din toată inima lor,
b ?wBinecuvântaţi sunt cei fără vină în calea lor, care umblă în Legea Domnului.
SvMulţumiţi Domnului, căci este bun, căci în veci ţine mila Lui!
]3vTu eşti Dumnezeul meu, şi eu Te voi lăuda; Dumnezeul meu, Te voi înălţa.
}svDomnul este Dumnezeu, care ne-a luminat. Legaţi jertfa cu funii, şi aduceţi-o până la coarnele altarului.
kOvBinecuvântat să fie cel ce vine în Numele Domnului, vă binecuvântăm din Casa Domnului.
SvO Doamne, ajută-mă, Te rog! Doamne, trimite, Te rog, prosperitate!
fEvAceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim în ea!
KvDomnul a făcut aceasta; şi este minunat în ochii noştri.
NvPiatra pe care au lepădat-o zidarii a devenit capul unghiului.
U#vTe voi lăuda pentru că m-ai ascultat, şi ai devenit mântuirea mea.
>wvIată poarta Domnului, pe ea intră cei drepţi.
X)vDeschideţi-mi porţile dreptăţii, ca să intru şi să laud pe Domnul.
9mvDomnul m-a mustrat, dar nu m-a dat morţii.
NvNu voi muri, ci voi trăi, şi voi povesti lucrările Domnului.
fEvMâna dreaptă a Domnului se înalţă, mâna dreaptă a Domnului câştigă biruinţa!
vStrigăt de biruinţă şi de mântuire se înalţă în corturile celor drepţi, mâna dreaptă a Domnului face fapte mari.
T !vDomnul este tăria mea şi cântarea mea, şi El este mântuirea mea.
A }v M-ai îmbrâncit ca să cad, dar Domnul m-a ajutat.
{ ov M-au înconjurat ca nişte albine; dar se sting ca un foc de spini; căci în Numele Domnului le-am nimicit.
] 3v M-au înconjurat, da, m-au înconjurat, dar în Numele Domnului le-am nimicit.
X)v Toate naţiunile m-au înconjurat, dar în Numele Domnului le-am nimicit.
\1v Mai bine să cauţi adăpost în Domnul, decât să te încrezi în cei mari.
V%vMai bine să cauţi adăpost în Domnul, decât să te încrezi în om.
vDomnul este de partea mea printre cei ce mă ajută: de aceea îmi voi vedea împlinită dorinţa faţă de cei care mă urăsc.
Z-vDomnul este de partea mea, nu mă tem de nimic: ce poate să-mi facă omul?
gGvÎn strâmtorarea mea am chemat pe Domnul, Domnul m-a ascultat şi m-a scos la loc larg.
PvSă zică cei ce se tem de Domnul: Căci în veci ţine mila Lui!
KvSă zică şi casa lui Aaron: Căci în veci ţine mila Lui!
>wvSă zică Israel: Căci în veci ţine mila Lui!
R vMulţumiţi Domnului, căci este bun, căci în veci ţine mila Lui!
w~guCăci mare este bunătatea Lui faţă de noi şi adevărul Domnului ţine în veci. Lăudaţi pe Domnul!
U} %uLăudaţi pe Domnul, toate naţiunile, preamăriţi-L, toate popoarele!
_|7tÎn curţile Casei Domnului, în mijlocul tău, Ierusalime! Lăudaţi pe Domnul!
`{9tÎmi voi împlini jurămintele făcute Domnului în faţa întregului Său popor,
Vz%tÎţi voi aduce o jertfă de mulţumire, şi voi chema Numele Domnului;
xyitO, Doamne, sunt cu adevărat robul Tău, robul Tău, fiul roabei Tale: şi Tu mi-ai dezlegat legăturile.
KxtScumpă este înaintea Domnului moartea celor iubiţi de El.
`w9tÎmi voi împlini jurămintele făcute Domnului în faţa întregului Său popor.
Ovt Voi înălţa paharul mântuirii, şi voi chema Numele Domnului.
Qut Cum voi răsplăti Domnului toate binefacerile Lui faţă de mine?
It t Am zis în neliniştea mea: Toţi oamenii sunt mincinoşi!
Dst Am crezut, de aceea am vorbit: Sunt foarte nenorocit.
Ert Voi umbla înaintea Domnului în pământul celor vii.
lqQtCăci Tu mi-ai scăpat sufletul de la moarte, ochiul meu de lacrimi, piciorul meu de cădere.
Zp-tÎntoarce-te, suflete al meu, la odihna ta, căci Domnul ţi-a făcut bine.
\o1tDomnul păzeşte pe cei fără răutate; eram nenorocit, dar El m-a mântuit.
Tn!tDomnul este milos şi drept, da, Dumnezeul nostru este plin de milă.
dmAtAtunci am chemat Numele Domnului şi am zis: Doamne, Te rog mântuieşte-mi sufletul!
ltMă înfăşuraseră legăturile morţii şi mă cuprinseseră durerile infernului, eram pradă necazului şi durerii.
_k7tCăci El Şi-a plecat urechea spre mine, de aceea-L voi chema toată viaţa mea.
Hj tIubesc pe Domnul, căci El aude glasul meu, cererile mele.
bi=sci noi vom binecuvânta pe Domnul de acum şi până în veci. Lăudaţi pe Domnul!
ch?sNu morţii laudă pe Domnul, nici vreunul din cei ce se coboară în locul tăcerii;
Xg)sCerurile sunt cerurile Domnului, dar pământul l-a dat fiilor oamenilor.
Xf)sFiţi binecuvântaţi de Domnul, Cel ce a făcut cerurile şi pământul!
Xe)sDomnul să vă înmulţească tot mai mult, pe voi şi pe copiii voştri!
Zd-s El va binecuvânta pe cei ce se tem de Domnul, pe cei mici şi pe cei mari.
cs Domnul îşi aduce aminte de noi; El va binecuvânta, El va binecuvânta casa lui Israel; El va binecuvânta casa lui Aaron,
ibKs Cei ce vă temeţi de Domnul, încredeţi-vă în Domnul! El este ajutorul şi scutul lor.
[a/s Casa lui Aaron, încredeţi-vă în Domnul! El este ajutorul şi scutul lor.
P`s Israele, încrede-te în Domnul! El este ajutorul şi scutul lor.
G_sCa ei sunt cei ce-i fac, toţi cei ce se încred în ei.
l^Qsau mâini, dar nu pipăie; au picioare, dar nu merg; nu scot nici un sunet din gâtlejul lor.
9]msau urechi, dar n-aud; au nas, dar nu miros;
=\usAu gură, dar nu vorbesc; au ochi, dar nu văd;
I[ sIdolii lor sunt argint şi aur, lucrarea mâinilor omului.
SZsDar Dumnezeul nostru este în ceruri: El face tot ce-I este plăcut.
GYsPentru ce să zică naţiunile: Unde este Dumnezeul lor?
rX _sNu nouă, Doamne, nu nouă, ci Numelui Tău dă glorie, pentru bunătatea Ta, pentru adevărul Tău!
GWrcare preface stânca în iaz, cremenea în izvor de ape!
_V7rCutremură-te, pământule, înaintea Domnului, înaintea Dumnezeului lui Iacov,
lUQrCe aveţi voi, munţilor, de săltaţi ca nişte berbeci şi voi, dealurilor, ca nişte miei?
QTrCe ai tu, mare, de fugi şi tu, Iordanule, de te întorci înapoi?
PSrmunţii au sărit ca nişte berbeci şi dealurile ca nişte miei.
IR rMarea a văzut, şi a fugit: Iordanul s-a întors înapoi,
GQrIuda a ajuns sanctuarul Său şi Israel stăpânirea Sa.
yP mrCând a ieşit Israel din Egipt, când a plecat casa lui Iacov din mijlocul unui popor de limbă străină,
Owq El dă o casă celei ce era stearpă, face din ea o mamă veselă în mijlocul copiilor ei. Lăudaţi pe Domnul!
PNqca să-i facă să stea cu cei mari, cu mai-marii poporului Său.
VM%qEl ridică pe sărac din ţărână, înalţă pe cel lipsit din gunoi,
bL=qcare îşi pleacă privirile ca să vadă ce se face în ceruri şi peste pământ?
TK!qCine este ca Domnul Dumnezeul nostru, care locuieşte pe înălţimi,
kJOqDomnul este înălţat mai presus de toate naţiunile, gloria Lui este mai presus de ceruri.
\I1qDe la răsăritul soarelui până la apusul lui, fie Numele Domnului lăudat!
NHqFie Numele Domnului binecuvântat, de acum şi până în veci!
ZG /qLăudaţi pe Domnul! Robi ai Domnului, lăudaţi, lăudaţi Numele Domnului!
F{p Cel rău vede lucrul acesta şi se mânie, scrâşneşte din dinţi şi se topeşte. Dorinţa celor răi va pieri.
mESp El este darnic, dă celor lipsiţi dreptatea lui ţine în veci; capul se înalţă cu cinste.
D}pInima îi este întărită, n-are nici o teamă, până ce îşi vede împlinită dorinţa faţă de duşmanii lui.
`C9pEl nu se va teme de veşti rele, inima lui este tare, încrezându-se în Domnul.
VB%pcăci în veci nu se va clătina; amintirea celui drept ţine în veci.
|AqpBinecuvântat este omul care este milos şi dă cu împrumut, care îşi rânduieşte faptele după dreptate,
k@OpCelui drept îi răsare o lumină în întuneric, El este plin de har, şi milos, şi drept.
_?7pBogăţie şi belşug sunt în casa sa, şi dreptatea lui dăinuieşte în veci.
k>OpSămânţa Lui va fi puternică pe pământ, generaţia celor drepţi va fi binecuvântată.
= }pLăudaţi pe Domnul! Binecuvântat este omul care se teme de Domnul, care are o mare plăcere pentru poruncile Lui!
<o Frica de Domnul este începutul înţelepciunii; toţi cei care o practică vor avea o minte sănătoasă. Lauda Lui ţine în veci.
; o A trimis poporului Său răscumpărarea, a aşezat legământul Său în veci; Numele Lui este sfânt şi înfricoşător.
M:oîntărite pentru veşnicie, făcute în adevăr şi dreptate.
g9GoLucrările mâinilor Lui sunt adevăr şi dreptate; toate poruncile Lui sunt adevărate,
k8OoEl a arătat poporului Său puterea lucrărilor Lui, căci le-a dat moştenirea naţiunilor.
j7MoEl a dat hrană celor care se tem de El; El îşi aduce pururea aminte de legământul Lui.
j6MoEl a lăsat o aducere-aminte a lucrărilor Lui minunate: Domnul este plin de har şi milos.
]53oStrălucire şi măreţie este lucrarea Lui; şi dreptatea Lui ţine în veci.
R4oMari sunt lucrările Domnului, cercetate de toţi cei ce le iubesc.
x3 koLăudaţi pe Domnul! Voi lăuda pe Domnul din toată inima, în sfatul oamenilor drepţi, şi în adunare.
V2%nEl bea din pârâu în timpul mersului; de aceea îşi înalţă capul.
z1mnEl judecă printre popoare, umple locurile cu trupuri moarte, El va lovi pe conducătorul unei ţări mari.
U0#nDomnul este la dreapta Ta; El va zdrobi pe regi în ziua mâniei Sale.
q/[nDomnul a jurat, şi nu-I va părea rău: Tu eşti preot în veci, după rânduiala lui Melhisedec.
).KnPoporul Tău este plin de înflăcărare, când îţi aduni oştirea; în strălucire sfântă ca din sânul zorilor, vine tineretul Tău la Tine ca roua.
r-]nDomnul va întinde din Sion toiagul puterii Tale, zicând: Domneşte în mijlocul duşmanilor Tăi.
{, qnDomnul a zis Domnului meu: Stai la dreapta Mea, până voi pune pe duşmanii Tăi aşternut picioarelor Tale.
b+=mcăci El stă la dreapta săracului, ca să-l scape de cei care-i judecă sufletul.
f*EmVoi lăuda foarte mult cu gura mea pe Domnul; da, îl voi mări în mijlocul mulţimii,
n)UmDuşmanii mei să se îmbrace cu ruşine, şi să se acopere cu ruşinea lor ca şi cu o manta.
(mMăcar că ei blestemă, Tu binecuvântează; când ei se ridică împotriva mea, vor fi înfruntaţi, iar robul Tău se va bucura.
R'mCa să ştie că mâna Ta, că Tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta!
P&mAjută-mă, Doamne, Dumnezeul meu! Scapă-mă prin bunătatea Ta!
I% mAm ajuns de batjocura lor; când mă privesc, dau din cap.
W$'mMi-au slăbit genunchii de post; şi carnea mea şi-a pierdut grăsimea.
a#;mPier ca umbra care se lungeşte, sunt aruncat încoace şi încolo ca o lăcustă.
Z"-mCăci sunt sărac şi lipsit, şi îmi este rănită inima înăuntrul meu.
!{mIar Tu, Doamne, Dumnezeule, lucrează pentru mine din cauza Numelui Tău, căci bună este mila Ta; salvează-mă!
mAceasta să fie, din partea Domnului, răsplata duşmanilor mei, şi a celor care vorbesc de rău împotriva sufletului meu.
eCmSă-i fie veşmânt care să-l acopere, cingătoare cu care să fie totdeauna încins!
 mSe învelea cu blestemul ca şi cum ar fi fost haina lui, să pătrundă ca apa înăuntrul lui, ca untdelemnul în oase!
wgmÎi plăcea blestemul: deci cadă asupra lui! Nu-i plăcea binecuvântarea: deci depărteze-se de la el!
)mpentru că nu şi-a adus aminte să facă milă, ci a persecutat pe cel sărac, pe cel lipsit, ca să-l omoare pe cel cu inima zdrobită.
lQmDomnul să-i aibă totdeauna înaintea ochilor, ca să le şteargă amintirea de pe pământ,
mNelegiuirea părinţilor lui să rămână ca aducere-aminte înaintea Domnului, şi păcatul mamei lui să nu se şteargă!
jMm Urmaşii lui să fie nimiciţi, şi să li se şteargă numele în generaţia care va veni.
W'm Nimeni să nu mai ţină la el, nimeni să n-aibă milă de orfanii lui!
^5m Creditorul să pună mâna pe tot ce are, şi străinii să-i jefuiască munca!
m Copiii lui să umble fără nici un căpătâi, şi să cerşească, să-şi caute pâinea departe de ruinele locuinţei lor.
Fm Să-i rămână copiii orfani, şi soţia lui văduvă!
EmPuţine să-i fie zilele, şi slujba să i-o ia altul!
lQmCând va fi judecat, să fie găsit vinovat, şi rugăciunea lui să treacă drept un păcat!
SmPune pe un om rău peste el, şi un duşman să stea la dreapta lui!
^5mŞi ei mi-au răsplătit cu rău pentru bine, şi cu ură pentru dragostea mea.
]3mÎn timp ce eu îi iubesc, ei îmi sunt duşmani, dar eu m-am rugat pentru ei.
_7mMă înconjoară cu vorbe pline de ură, şi se războiesc cu mine fără temei.
mCăci gura omului rău şi gura înşelătorului sunt deschise împotriva mea: îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă.
.  YmDumnezeul laudei mele, nu tăcea!
i Kl Cu Dumnezeu vom face fapte măreţe, căci El va călca în picioare pe duşmanii noştri.
[ /l Dă-ne ajutor împotriva asupritorului, căci zadarnic este ajutorul omului!
| ql Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat, şi care nu vrei să mai ieşi, Dumnezeule, cu armatele noastre?
R l Cine mă va duce în cetatea întărită? Cine mă va duce la Edom?
&El Moabul este ligheanul în care Mă spăl; asupra Edomului îmi arunc încălţămintea; voi scoate strigăte de biruinţă asupra ţării filistenilor.
talal meu este Galaadul, al meu este Mânase; Efraim este coiful capului Meu; Iuda este legiuitorul Meu.
wglDumnezeu a vorbit în sfinţenia Sa: Mă voi bucura, voi împărţi Sihemul şi voi măsura Valea Sucot,
iKlPentru ca preaiubiţii Tăi să fie salvaţi, scapă-ne prin dreapta Ta, şi răspunde-ne!
`9lÎnalţă-Te peste ceruri Dumnezeule, şi gloria Ta să fie peste tot pământul!
fElcăci mare este bunătatea Ta, mai presus de ceruri, şi adevărul Tău până la nori.
b=lTe voi lăuda printre popoare, Doamne, şi îţi voi cânta laude printre naţiuni,
SlDeşteptaţi-vă liră şi harpă! Mă voi deştepta în zori de zi.
t clInima îmi este statornică,Dumnezeule! Voi cânta şi voi cânta cu psalmi, aceasta îmi este gloria!
pYk+Cine este înţelept să ia seama la aceste lucruri, şi să înţeleagă bunătăţile Domnului.
a~;k*Cei drepţi văd aceasta şi se bucură, şi orice nelegiuire îşi închide gura.
}}sk)Dar ridică pe cel lipsit, eliberează pe cel aflat în necaz, şi înmulţeşte familiile ca pe nişte turme.
|wk(El varsă dispreţul peste cei mari şi-i face să pribegească printr-un deşert în care nu este nici un drum.
^{5k'De sunt împuţinaţi şi apăsaţi prin asuprire, nenorocire, şi suferinţă,
yzkk&El îi binecuvântează, aşa că se înmulţesc nespus, şi nu lasă să se reducă numărul vitelor lor.
Myk%însămânţează ogoare, şi sădesc vii, care le aduc roade.
lxQk$Şi acolo aşează pe cei flămânzi, şi ei întemeiază o cetate, ca să locuiască în ea;
Vw%k#El preface deşertul în iaz, şi pământul uscat în izvoare de apă.
^v5k"pământul roditor în pământ sărat, din cauza răutăţii locuitorilor lui.
Yu+k!El preface râurile în deşert, şi izvoarele de apă în pământ uscat,
`t9k Să-L înalţe în adunarea poporului, şi să-L laude în adunarea bătrânilor!
skO, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui, şi pentru lucrările Lui minunate faţă de copiii oamenilor!
cr?kAtunci ei s-au bucurat că valurile s-au liniştit, şi El i-a dus la limanul dorit.
LqkA oprit furtuna, a adus liniştea, şi valurile s-au potolit.
npUkAtunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul, şi El i-a scăpat din necazurile lor.
poYkApucaţi de ameţeală, se clatină ca un om beat, şi zadarnică le este toată înţelepciunea.
inKkSe ridică la ceruri, se coboară în adâncuri, sufletul lor se topeşte în necazul lor.
Um#kCăci El zice, şi se ridică furtuna, care înalţă valurile mării.
Plkaceia au văzut lucrările Domnului, şi minunile Lui în adânc.
\k1kCei ce se coboară pe mare în corăbii, care fac comerţ pe apele cele mari,
ljQkSă-I aducă jertfe de mulţumire, şi să vestească lucrările Lui cu cântări de bucurie.
ikO, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui, şi pentru lucrările Lui minunate faţă de copiii oamenilor!
Vh%kA trimis Cuvântul Său, şi i-a vindecat, şi i-a scăpat din groapă.
ngUkAtunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul, şi El i-a scăpat din necazurile lor.
]f3kSufletul lor se dezgustase de orice hrană, şi erau lângă porţile morţii.
se_kNebunii, din cauza căilor lor răzvrătite, şi din cauza nelegiuirii lor, ajunseseră nenorociţi.
Vd%kCăci El a sfărâmat porţile de bronz, şi a rupt zăvoarele de fier.
ckO, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui, şi pentru lucrările Lui minunate faţă de copiii oamenilor!
Yb+kEl i-a scos din întuneric şi din umbra morţii şi le-a rupt lanţurile.
naUk Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul, şi El i-a scăpat din necazurile lor.
Z`-k El le-a smerit inima prin suferinţă; au căzut, şi nimeni nu i-a ajutat.
p_Yk pentru că se împotriviseră cuvintelor lui Dumnezeu, şi nesocotiseră sfatul Celui Preaînalt.
w^gk Cei ce stăteau în întuneric şi în umbra morţii, trăiau încătuşaţi în apăsare şi în fiare,
f]Ek Căci El a săturat sufletul însetat, şi a umplut de bunătăţi sufletul înfometat.
\kO, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui, şi pentru lucrările Lui minunate faţă de copiii oamenilor!
[[/kEl i-a călăuzit pe un drum drept, ca să ajungă într-o cetate de locuit.
nZUkAtunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul, şi El i-a scăpat din necazurile lor.
JY kErau flămânzi şi însetaţi, le tânjea sufletul în ei.
bX=kEi rătăceau prin deşert, pe cale neumblată; nu găseau nici o cetate de locuit.
fWEkşi i-a strâns din toate ţările: de la est şi de la vest, de la nord şi de la sud.
pVYkAşa să zică cei răscumpăraţi de Domnul, pe care El i-a răscumpărat din mâna duşmanului;
PU kLăudaţi pe Domnul căci este bun: căci în veci ţine mila Lui.
T!j0Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, din veşnicie în veşnicie! Şi tot poporul să zică: Amin! Lăudaţi pe Domnul!
,SQj/Scapă-ne, Doamne, Dumnezeul nostru, şi strânge-ne din mijlocul naţiunilor, ca să aducem mulţumiri sfântului Tău Nume, să fim biruitori în lauda Ta!
`R9j.I-a făcut să afle milă înaintea tuturor celor ce-i duseseră în captivitate.
mQSj-Şi-a adus aminte de legământul Său, şi a avut milă de ei, după bunătatea Lui cea mare.
NPj,Totuşi El a privit la nevoia lor, când le-a auzit strigătul.
Oj+De multe ori El i-a scăpat, dar ei L-au întărâtat prin sfatul lor, şi au ajuns nenorociţi prin nelegiuirea lor.
MNj*Duşmanii lor i-au asuprit, şi au fost supuşi sub mâna lor.
fMEj)Şi i-a dat în mâinile celor ce-i urau; şi cei care îi urau au stăpânit peste ei.
{Loj(De aceea Domnul S-a aprins de mânie împotriva poporului Său, aşa de mult încât a urât moştenirea Sa.
^K5j'Aşa s-au întinat prin faptele lor, şi s-au desfrânat prin apucăturile lor.
#J?j&şi au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor şi fiicelor lor, pe care i-au jertfit idolilor din Canaan, şi ţara a fost întinată cu omoruri.
?Iyj%Da, şi-au jertfit fiii şi fiicele lor la idoli,
KHj$Şi au slujit idolilor lor, care au fost o cursă pentru ei.
NGj#ci s-au amestecat cu naţiunile, şi au învăţat faptele lor.
>Fwj"N-au nimicit popoarele, cum le poruncise Domnul,
lEQj!pentru că s-au răzvrătit împotriva Duhului Lui, el a vorbit în chip uşuratic cu buzele.
`D9j Ei au mâniat pe Domnul la apele Meriba, şi Moise a fost pedepsit din cauza lor;
cC?jŞi aceasta i s-a socotit ca dreptate din generaţie în generaţie până în veci.
UB#jAtunci s-a sculat Fineas, şi a făcut judecată, şi plaga s-a oprit.
jAMjAu provocat astfel pe Domnul la mânie prin faptele lor, şi o plagă a izbucnit între ei.
Q@jEi s-au alipit de Baal-Peor şi au mâncat din jertfele morţilor.
`?9jcă le va doborî sămânţa printre naţiuni, şi-i va împrăştia prin ţări.
X>)jDe aceea El a ridicat mâna, jurând că-i va face să cadă în deşert,
R=jci murmurau în corturile lor şi n-au ascultat de glasul Domnului.
Q<jDa, au dispreţuit ţara cea plăcută; n-au crezut Cuvântul Lui,
,;QjDe aceea El a zis că i-ar fi nimicit, dacă Moise, alesul Său, n-ar fi stat la spărtură înaintea Lui, ca să abată mânia Lui şi să nu-i nimicească.
\:1jlucrări minunate în ţara lui Ham, semne înfricoşătoare la Marea Roşie.
[9/jAu uitat pe Dumnezeu, Mântuitorul lor, care făcuse lucruri mari în Egipt,
U8#jAşa au schimbat Gloria lor cu chipul unui bou care mănâncă iarbă.
\71jAu făcut un viţel în Horeb, şi s-au închinat înaintea unui chip turnat.
V6%jŞi un foc s-a aprins în adunarea lor, flacăra a mistuit pe cei răi.
c5?jPământul s-a deschis şi l-a înghiţit pe Datan, şi a acoperit ceata lui Abiram.
V4%jÎn tabără au fost geloşi pe Moise, şi pe Aaron, sfântul Domnului.
P3jŞi le-a dat ce cereau, dar a trimis uscăciune în sufletul lor.
^25jci au fost plini de poftă în deşert, şi au ispitit pe Dumnezeu în deşert.
N1j Dar au uitat curând lucrările Lui; n-au aşteptat sfatul Lui,
M0j Atunci ei au crezut în cuvintele Lui; au cântat laudele Lui.
_/7j Şi apele au acoperit pe asupritorii lor, n-a rămas nici unul măcar dintre ei.
a.;j I-a scăpat din mâna celui ce-i ura, şi i-a răscumpărat din mâna duşmanului.
j-Mj A mustrat Marea Roşie, şi ea a secat; şi i-a trecut prin adâncuri ca printr-un deşert.
X,)jTotuşi El i-a scăpat, din cauza Numelui Său, ca să-Şi arate puterea.
>+ujPărinţii noştri n-au luat aminte la lucrările Tale minunate în Egipt; nu şi-au adus aminte de mulţimea îndurărilor Tale, ci s-au răzvrătit la mare, la Marea Roşie.
m*SjNoi am păcătuit împreună cu părinţii noştri, am săvârşit nelegiuire, am făcut rău.
)yjca să văd fericirea aleşilor Tăi, să mă bucur de bucuria poporului Tău şi să mă laud cu moştenirea Ta!
|(qjAdu-Ţi aminte de mine, Doamne, în bunăvoinţa Ta faţă de poporul Tău! Cercetează-mă cu mântuirea Ta,
a';jBinecuvântaţi sunt cei ce păzesc judecata, cei ce fac dreptatea în orice timp.
l&QjCine va putea să spună faptele măreţe ale Domnului? Cine va putea vesti toată lauda Lui?
e% EjLăudaţi pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul căci este bun! Căci mila Lui ţine în veci!
_$7i-ca să păzească poruncile Lui, şi să ţină legile Lui. Lăudaţi pe Domnul!
i#Ki,Şi le-a dat pământurile naţiunilor; şi au pus stăpânire pe rodul muncii popoarelor,
c"?i+Şi El a scos pe poporul Său cu veselie, pe aleşii Săi cu cântece de biruinţă.
_!7i*căci Şi-a adus aminte de Cuvântul Său cel sfânt, şi de Avraam, robul Său.
k Oi)El a deschis stânca şi au ţâşnit ape, care s-au vărsat ca un râu în locurile uscate,
Z-i(Ei au cerut, şi El a adus prepeliţe, şi i-a săturat cu pâinea cerului,
W'i'A întins un nor ca să-i acopere; şi focul ca să lumineze în noapte.
X)i&Egiptul s-a bucurat de plecarea lor, căci groaza de ei căzuse peste ei.
vei%El a scos pe poporul Său cu argint şi cu aur, şi nici unul din seminţiile Lui n-a fost neputincios.
^5i$El a lovit pe toţi întâii-născuţi din tara lor, toată pârga puterii lor.
gGi#care au mâncat orice verdeaţă din ţara lor, şi au mistuit roadele pământului lor.
Mi"El a vorbit, şi lăcustele au venit, şi omizi fără număr,
Y+i!Le-a bătut viile şi smochinii, si a sfărâmat copacii din ţinutul lor.
W'i El le-a dat grindină în loc de ploaie, flăcări de foc în ţara lor.
_7iEl a vorbit, şi au venit muşte otrăvitoare, şi păduchi pe tot ţinutul lor.
RiŢara lor a forfotit de broaşte, până în magaziile regilor lor.
LiEl le-a prefăcut apele în sânge, şi le-a omorât peştii.
oWiEl a trimis întuneric, şi a adus negura, şi ei nu s-au răsculat împotriva Cuvântului Său.
PiEi au făcut semnele Lui între ei, şi minuni în ţara lui Ham.
PiEl a trimis pe robul Său Moise; şi pe Aaron, pe care-l alesese.
nUiEl le-a schimbat inima, ca să urască pe poporul Său, să comploteze împotriva robilor Săi.
s_iŞi El a înmulţit pe poporul Său foarte mult; şi l-a făcut mai puternic decât asupritorii lui.
RiŞi Israel a venit în Egipt; şi Iacov a locuit în ţara lui Ham.
l Qica să lege după plac pe domnitorii lui, şi să înveţe pe bătrânii lui înţelepciunea.
T !iL-a făcut domn peste casa lui, şi stăpân peste toate averile lui,
^ 5iRegele a trimis şi i-a dat drumul, stăpânitorul popoarelor l-a lăsat liber.
h Iipână la vremea când s-a împlinit ce vestise el, şi Cuvântul Domnului l-a încercat.
H  iI-au strâns picioarele în lanţuri, l-au pus în fiare,
PiLe-a trimis înainte un om, pe Iosif, care a fost vândut ca rob.
NiA chemat foametea asupra ţării, a frânt tot toiagul pâinii.
dAizicând: Nu vă atingeţi de unşii mei, şi nu faceţi nici un rău profeţilor Mei!
a;idar El n-a dat voie nimănui să-i asuprească; da, a mustrat regii din cauza lor,
Y+i Şi mergeau de la un neam la altul, de la o împărăţie la un alt popor;
`9i Pe atunci ei erau puţini la număr; da, foarte puţini, şi străini în ţară.
dAi zicând: Ţie îţi voi da ţara Canaanului ca moştenire, care v-a căzut la sorţi.
Z-i şi pe care l-a făcut lege pentru Iacov, legământ veşnic pentru Israel,
Ri pe care l-a făcut cu Avraam, şi de jurământul Lui pentru Isaac;
iEl îşi aduce aminte totdeauna de legământul Său, de cuvântul Său pe care l-a poruncit pentru o mie de generaţii,
X~)iEl este Domnul Dumnezeul nostru; judecăţile Lui sunt pe tot pământul.
X})iVoi, sămânţă a robului Său Avraam, copii ai lui Iacov, aleşii Săi!
v|eiAduceţi-vă aminte de semnele minunate pe care le-a făcut, de minunile şi de judecăţile gurii Lui.
S{iCăutaţi pe Domnul şi sprijinul Lui; căutaţi necurmat faţa Lui!
ezCiLăudaţi-vă cu Numele Lui cel sfânt! Să se bucure inima celor ce caută pe Domnul!
Yy+iCântaţi, cântaţi-I psalmi. Cugetaţi la toate lucrările Lui minunate!
fx GiLăudaţi pe Domnul, chemaţi numele Lui! Faceţi cunoscute printre popoare faptele Lui!
w!h#Să piară păcătoşii de pe pământ, şi cei răi să nu mai fie! Binecuvântează pe Domnul, suflete al meu! Lăudaţi pe Domnul!
Jv h"Fie plăcută Lui cugetarea mea! Mă voi bucura în Domnul!
[u/h!Voi cânta Domnului cât voi trăi, voi lăuda pe Dumnezeul meu cât voi fi.
`t9h El priveşte pământul, şi el se cutremură; El atinge munţii, şi ei fumegă.
C6~~u~}}c}||i|{{Lzzz;yyzyxx?wwwQwvvuuRtttEsssLrrr;qqq#pprpoo`nnn+mmQllolkkjjJiii5hhvhggTg ff.eeze$ddJccc bbSbaa0``f`__E^^x^]]]\\/[[FFFEEjEDDbDCCrCBBeBAAsA@@@7??T>>>J==<Us!Ştii când umblu şi când mă culc, şi cunoşti toate căile mele.
_r5ştii când stau jos şi când mă scol, şi de departe îmi pătrunzi gândul.
8q kDoamne, Tu m-ai cercetat şi mă cunoşti,
p Domnul va sfârşi ce a început pentru mine. Doamne, bunătatea Ta ţine în veci: nu părăsi lucrările mâinilor Tale.
oCând umblu în strâmtorare, Tu mă înviorezi, îţi întinzi mâna spre mânia duşmanilor mei şi dreapta Ta mă mântuie.
vncDeşi Domnul este înălţat, totuşi vede pe cei umili, dar cunoaşte de departe pe cei îngâmfaţi.
Omei vor lăuda căile Domnului, căci mare este gloria Domnului.
dl?Toţi regii pământului Te vor lăuda, Doamne, când vor auzi cuvintele gurii Tale;
lkOÎn ziua când Te-am chemat, m-ai ascultat, m-ai îmbărbătat şi mi-ai întărit sufletul.
3j]Mă închin în templul Tău cel sfânt şi laud Numele Tău pentru bunătatea şi credincioşia Ta, căci Ţi s-a mărit faima potrivit cu măreţia Numelui Tău.
Ri Te laud din toată inima, cânt laudele Tale înaintea dumnezeilor,
_h5 Binecuvântat este cel ce va apuca pe pruncii tăi şi-i va zdrobi de stâncă!
gAh! fiica Babilonului, sortită pustiirii, binecuvântat este cine-ţi va întoarce la fel răul pe care ni l-ai făcut!
fAdu-Ţi aminte Doamne, de copiii Edomului, care, în ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: Radeţi-l, radeţi-l din temelii!
e!Să mi se lipească limba de cerul gurii, dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!
Ud!Dacă te voi uita, Ierusalime, să-si uite dreapta mea iscusinţa ei!
QcCum să cântăm noi cântările Domnului pe un pământ străin?
b3Căci acolo biruitorii noştri ne cereau cântări, şi asupritorii noştri ne cereau bucurie, zicând: Cântaţi-ne din cântările Sionului!
Ba}În sălciile ce erau acolo ne-am atârnat harpele.
n` UPe malurile râurilor Babilonului, stăteam jos şi plângeam, când ne aduceam aminte de Sion.
P_Mulţumiţi Dumnezeului cerurilor, căci în veci tine mila Lui!
V^#Celui ce dă hrană oricărei făpturi, căci în veci ţine mila Lui!
W]%Şi ne-a scăpat de asupritorii noştri, căci în veci ţine mila Lui!
e\ACelui ce Şi-a adus aminte de noi când eram umiliţi, căci în veci ţine mila Lui!
Q[De moştenire robului Său Israel, căci în veci ţine mila Lui!
PZŞi le-a dat ţara de moştenire, căci în veci ţine mila Lui!
KY Şi pe Og, regele Basanului, căci în veci ţine mila Lui!
LXPe Sihon, regele amoriţilor, căci în veci ţine mila Lui!
IW Şi a ucis regi puternici, căci în veci ţine mila Lui!
KV Celui ce a bătut mari regi, căci în veci ţine mila Lui!
]U1Celui ce a condus pe poporul Lui prin deşert, căci în veci ţine mila Lui!
lTODar a aruncat pe Faraon şi pe armatele lui în Marea Roşie, căci în veci ţine mila Lui!
YS)Şi El a trecut pe Israel prin mijlocul ei, căci în veci tine mila Lui!
]R1 Celui ce a împărţit Marea Roşie în două, căci în veci ţine mila Lui!
SQ Cu mână tare şi cu braţ întins, căci în veci ţine mila Lui!
UP! Şi a scos pe Israel din mijlocul lor, căci în veci ţine mila Lui!
cO= Celui ce a lovit Egiptul în întâii lor născuţi, căci în veci ţine mila Lui!
_N5 Luna şi stelele, ca să stăpânească noaptea, căci în veci ţine mila Lui!
SMSoarele, ca să stăpânească ziua, căci în veci ţine mila Lui!
WL%Celui ce a făcut luminătorii cei mari, căci în veci ţine mila Lui!
WK%Celui ce a întins pământul peste ape, căci în veci ţine mila Lui!
\J/Celui ce a făcut cerurile cu înţelepciune, căci în veci ţine mila Lui!
PICelui ce singur face mari minuni, căci în veci ţine mila Lui!
MHMulţumiţi Domnului domnilor, căci în veci ţine mila Lui!
SGMulţumiţi Dumnezeului dumnezeilor, căci în veci ţine mila Lui!
RF Mulţumiţi Domnului căci este bun! Căci în veci ţine mila Lui!
nESDomnul să fie binecuvântat din Sion, El, care locuieşte în Ierusalim! Lăudaţi pe Domnul!
rD[Casa lui Levi, binecuvântaţi pe Domnul! Cei ce vă temeţi de Domnul, binecuvântaţi pe Domnul!
fCCCasa lui Israel, binecuvântaţi pe Domnul! Casa lui Aaron, binecuvântaţi pe Domnul!
JB Cei care-i fac sunt ca ei, toţi cei ce se încred în ei.
NAau urechi, dar nu aud, nici nu este vreo suflare în gura lor.
>@uAu gură, dar nu vorbesc, au ochi, dar nu văd,
_?5Idolii naţiunilor sunt argint şi aur, lucrare făcută de mâinile oamenilor.
X>'căci Domnul va judeca pe poporul Său, şi va avea milă de robii Săi.
p=W Doamne, Numele Tău rămâne pe vecie; Doamne, pomenirea Ta ţine din generaţie în generaţie,
X<' şi le-a dat ţara de moştenire, o moştenire lui Israel, poporul Său.
l;O pe Sihon, regele amoriţilor, pe Og, regele Basanului, şi toate împărăţiile Canaanului;
E: El a biruit multe naţiuni şi a ucis regi puternici:
9 A trimis semne şi minuni în mijlocul tău, Egiptule; împotriva lui Faraon şi împotriva tuturor slujitorilor lui.
^83El a lovit pe întâii-născuţi ai Egiptului, de la oameni până la animale.
7El ridică norii de pe marginile pământului, dă naştere la fulgere şi ploaie şi scoate vântul din magaziile lui.
m6QDomnul face tot ce vrea în ceruri şi pe pământ, în mări şi în toate locurile adânci.
f5CCăci ştiu că Domnul este mare şi Domnul nostru este mai presus de toţi dumnezeii.
S4Căci Domnul Şi l-a ales pe Iacov, pe Israel ca şi comoară a Sa.
m3QLăudaţi pe Domnul, căci Domnul este bun; cântaţi laude Numelui Său, căci este plăcut.
Y2)voi care staţi în Casa Domnului, în curţile Casei Dumnezeului nostru!
a1 ;Lăudaţi pe Domnul! Lăudaţi Numele Domnului, lăudaţi-L voi, robi ai Domnului,
`07Domnul să te binecuvânteze din Sion, El care a făcut cerurile şi pământul!
S/Ridicaţi-vă mâinile spre sanctuar şi binecuvântaţi pe Domnul!
m. SIată, binecuvântaţi pe Domnul, toţi robii Domnului, care staţi noaptea în Casa Domnului!
-Este ca roua Hermonului, care se coboară pe Munţii Sionului, căci acolo dă Domnul binecuvântarea, viaţa, pentru veşnicie.
,Este ca untdelemnul de preţ turnat pe cap, care curge pe barbă, pe barba lui Aaron, se coboară pe marginea veşmintelor lui.
W+ 'Iată, ce plăcut şi ce frumos este să locuiască fraţii în unitate!
b*;Voi îmbrăca în ruşine pe duşmanii Lui, dar peste el va străluci coroana lui.
_)5Acolo voi înălţa puterea lui David, voi pregăti o lumină pentru unsul Meu.
s(]Voi îmbrăca în mântuire pe preoţii lui, şi credincioşii lui vor scoate strigăte de bucurie.
^'3Îi voi binecuvânta din belşug hrana, voi sătura cu pâine pe Săracii lui.
^&3Acesta este locul Meu de odihnă pe vecie; voi locui în el, căci l-am dorit.
T% Căci Domnul a ales Sionul, l-a dorit ca locuinţă a Lui şi a zis:
$ Dacă fiii tăi vor păzi legământul Meu şi mărturia Mea, pe care le-o voi da, vor sta şi fiii lor în veci pe tronul tău.
# Domnul a jurat lui David adevărul; şi nu Se va întoarce de la ce a jurat: Voi pune pe tronul tău roadă trupului tău.
A"{ Pentru robul Tău David, nu lepăda pe unsul Tău!
s!] Preoţii Tăi să se îmbrace în dreptate şi credincioşii Tăi să scoată strigăte de bucurie!
c =Ridică-Te, Doamne, vino la locaşul Tău de odihnă, Tu şi chivotul puterii Tale!
iISă ne ducem la locuinţa Lui, să ne închinăm înaintea aşternutului picioarelor Lui!
SIată, am auzit despre el la Efrata, l-am găsit în ogoarele Iaar.
c=până nu voi găsi un loc pentru Domnul, o locuinţă pentru Puternicul lui Iacov.
J nu voi da somn ochilor mei, nici aţipire pleoapelor mele,
eANu voi intra în camera casei mele, nici nu mă voi urca în patul în care mă culc;
b;Cum a jurat el Domnului şi a făcut următorul jurământ Puternicului lui Iacov:
K Doamne, adu-Ţi aminte de David şi de toate necazurile lui!
TPune-ţi speranţa în Domnul, Israele, de acum şi până în veci!
7Dimpotrivă, mi-am liniştit şi potolit sufletul; ca un copil înţărcat care stă cu mama lui; da, sufletul meu este ca un copil înţărcat.
% CDoamne, eu n-am o inimă îngâmfată, nici priviri trufaşe; nici nu mă implic în probleme prea mari sau în lucruri care îmi depăşesc puterile.
HEl va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.
|oIsraele, pune-ţi speranţa în Domnul, căci la Domnul este mila, şi la El este belşug de răscumpărare!
/Sufletul meu aşteaptă pe Domnul, mai mult decât aşteaptă santinelele dimineaţa, da, mai mult decât aşteaptă santinelele dimineaţa.
U!Eu sper în Domnul, sufletul meu speră, şi aştept promisiunea Lui.
=sDar la Tine este iertare, ca să fii de temut.
s]Doamne, dacă vei lua aminte la fărădelegile noastre, cine ar mai putea sta în picioare, Doamne?
a9Doamne, ascultă-mi glasul! Să ia aminte urechile Tale la glasul cererilor mele!
? yDin fundul adâncului am strigat la Tine, Doamne;
{ mşi trecătorii nu zic: Binecuvântarea Domnului să fie peste voi! Vă binecuvântăm în Numele Domnului!
l OSecerătorul nu-şi umple mâna cu ea, cel care leagă snopii nu-şi încarcă braţul cu ea
Y )Să fie ca iarba pe acoperişuri, care se uscă înainte de-a fi smulsă!
W %Să se umple de ruşine şi să dea înapoi toţi cei ce urăsc Sionul!
F Domnul este drept; El a tăiat frânghiile celor răi.
MPlugarii au arat pe spinarea mea, au tras brazde lungi pe ea.
Fdestul m-au asuprit din tinereţe, dar nu m-au biruit.
J Destul m-au asuprit din tinereţe – s-o spună Israel –
QDa, să vezi pe copiii copiilor tăi! Pacea să fie peste Israel!
zkDomnul să te binecuvânteze din Sion, şi să vezi fericirea Ierusalimului în toate zilele vieţii tale.
LIată, aşa va fi binecuvântat omul care se teme de Domnul.
#Soţia ta va fi ca o viţă roditoare înăuntrul casei tale; copiii tăi vor sta ca nişte lăstari de măslini în jurul mesei tale.
\/Căci vei mânca munca mâinilor tale, vei fi fericit şi-ţi va merge bine.
X )Binecuvântat este oricine se teme de Domnul; care umblă în căile Lui!
#?Binecuvântat este omul care şi-a umplut tolba de săgeţi cu ei! Căci ei nu vor rămâne de ruşine, când vor vorbi cu duşmanii lor la poartă.
T~!Ca săgeţile în mâna unui războinic, aşa sunt copiii tinereţii.
a};Iată, copiii sunt o moştenire de la Domnul, rodul pântecelui este O răsplată.
,|QÎn zadar vă sculaţi de dimineaţă şi vă culcaţi târziu, ca să mâncaţi pâinea durerilor; căci preaiubitului Său, El îi dă pâinea ca în somn.
{ +Dacă nu zideşte Domnul casa, degeaba lucrează cei ce o zidesc; dacă nu păzeşte Domnul cetatea, degeaba veghează cel ce o păzeşte.
z+~Cel care umblă plângând, ducându-şi sămânţa de semănat, se întoarce cu cântec de veselie, aducându-şi snopii strânşi de el.
@y{~Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu bucurie.
_x7~Adu, Doamne, înapoi pe captivii noştri, ca pe nişte râuri în partea de sud.
]w3~Da, Domnul a făcut mari lucruri pentru noi, de aceea suntem plini de bucurie.
4va~Atunci gura noastră era plină de strigăte de bucurie, şi limba de cântări de veselie. Atunci se spunea printre popoare: Domnul a făcut mari lucruri pentru ei!
Mu ~Când a adus Domnul înapoi pe captivii Sionului, parcă visam.
t!}Dar pe cei ce apucă pe căi sucite, Domnul îi va face să meargă împreună cu lucrătorii nelegiuirii. Pace să fie peste Israel!
msS}Doamne, varsă-Ţi binefacerile peste cei buni, şi peste cei ce sunt drepţi în inimile lor.
r%}Căci sceptrul răutăţii nu va rămâne pe moştenirea celor drepţi, ca nu cumva cei drepţi să întindă mâinile spre nelegiuire.
qy}Cum sunt munţii în jurul Ierusalimului, aşa este Domnul în jurul poporului Său, de acum şi până în veci.
wp i}Cei care se încred în Domnul sunt ca Muntele Sionului, care nu se clatină, ci stă întărit pe vecie.
_o7|Ajutorul nostru este în Numele Domnului, care a făcut cerurile şi pământul.
onW|Sufletul ne-a scăpat ca pasărea din laţul păsărarilor; laţul s-a rupt, şi noi am scăpat.
Om|Binecuvântat fie Domnul, care nu ne-a dat pradă dinţilor lor!
Dl|ar fi trecut peste sufletul nostru apele năprasnice.
ekC|atunci apele s-ar fi revărsat peste noi, ar fi trecut râurile peste sufletul nostru;
Zj-|ne-ar fi înghiţit de vii, când li s-a aprins mânia împotriva noastră;
iiK|De n-ar fi fost Domnul de partea noastră, când s-au ridicat oamenii împotriva noastră,
Ph |De n-ar fi fost Domnul de partea noastră, să spună Israel acum!
fgE{ne este sătul sufletul de batjocurile celor fără griji, de dispreţul celor mândri.
kfO{Ai milă de noi, Doamne, ai milă de noi, căci suntem peste măsură de sătui de dispreţ;
Ke{Iată, cum se uită ochii sclavilor la mâna stăpânilor lor şi ochii sclavei la mâna stăpânei ei, aşa se uită ochii noştri la Domnul Dumnezeul nostru, până va avea milă de noi.
Sd !{Către Tine îmi ridic ochii, către Tine care locuieşti în ceruri.
Scz Din cauza Casei Domnului Dumnezeului nostru, voi căuta binele tău.
Yb+zDin cauza fraţilor şi prietenilor mei, voi spune: Pacea să fie cu tine!
SazPacea să fie între zidurile tale, prosperitatea în palatele tale.
U`#zRugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului! Cei ce te iubesc vor prospera.
g_GzCăci acolo sunt aşezate tronurile pentru judecată, tronurile de domnie ale lui David.
v^ezAcolo se urcă seminţiile, seminţiile Domnului, după legea lui Israel, ca să laude Numele Domnului.
K]zIerusalimul este zidit ca o cetate făcută dintr-o bucată.
E\zPicioarele noastre stau în porţile tale, Ierusalime!
H[ zM-am bucurat când mi-au zis: Să mergem la Casa Domnului!
XZ)yDomnul te va păzi la plecare şi la venire, de acum şi până în veci.
IY yDomnul te va păzi de orice rău, îţi va păzi sufletul.
FXyDe aceea soarele nu te va bate ziua, nici luna noaptea.
ZW-yDomnul este păzitorul tău, Domnul este umbra ta pe mâna ta cea dreaptă.
PVyIată, Cel ce păzeşte pe Israel nu dormitează, nici nu doarme.
_U7yEl nu va lăsa să ţi se clatine piciorul; Cel care te păzeşte nu va dormita.
UT#yAjutorul meu vine de la Domnul, care a făcut cerurile şi pământul.
FS yÎmi ridic ochii spre munţi, de unde vine ajutorul meu?
ZR-xEu sunt pentru pace: dar de îndată ce eu vorbesc, ei sunt pentru război.
GQxDestul mi-a locuit sufletul lângă cei ce urăsc pacea.
UP#xVai de mine că locuiesc la Meşec, locuiesc în corturile Chedarului!
[O/xSăgeţile ascuţite ale unui războinic şi cărbunii aprinşi de ienupăr.
ONxCe ţi se va da şi ce ţi se va adăuga, limbă înşelătoare?
TM!xDoamne, scapă-mi sufletul de buza mincinoasă, de limba mincinoasă!
RL xAm strigat către Domnul în strâmtorarea mea, şi El m-a ascultat.
hKGwAm rătăcit ca o oaie pierdută; caută pe robul Tău, căci n-am uitat poruncile Tale.
aJ9wSă-mi trăiască sufletul şi să Te laude, şi judecăţile tale să mă ajute.
VI#wSuspin după mântuirea ta, Doamne, şi Legea Ta este desfătarea mea.
IH wMâna Ta să-mi fie ajutor, căci am ales poruncile Tale.
eGAwLimba mea să vorbească de Cuvântul Tău, căci toate poruncile Tale sunt dreptate!
^F3wBuzele mele să vestească lauda Ta, căci Tu mă înveţi orânduielile Tale!
^E3wSă ajungă cererea mea până la Tine! Eliberează-mă, după promisiunea Ta!
jDKwSă ajungă strigătul meu până la Tine, Doamne! Dă-mi pricepere, după Cuvântul Tău.
iCIwAm păzit poruncile şi învăţăturile Tale, căci toate căile mele sunt înaintea Ta.
TBwSufletul meu ţine învăţăturile Tale; şi le iubesc mult de tot!
QAwEu sper în mântuirea Ta, Doamne, şi împlinesc poruncile Tale.
U@!wMultă pace au cei ce iubesc Legea Ta, şi pentru ei nu este cădere.
R?wDe şapte ori pe zi Te laud, pentru judecăţile Tale cele drepte.
B>}wUrăsc şi nu sufăr minciuna: dar iubesc Legea Ta.
R=wMă bucur de Cuvântul Tău, ca unul care găseşte o pradă mare.
n<SwNişte prinţi mă prigonesc fără temei, dar inima mea nu tremură decât la cuvintele Tale.
u;awTemelia Cuvântului Tău este adevăr, şi orice judecată a dreptăţii Tale ţine pentru totdeauna.
j:KwVezi cât de mult iubesc eu poruncile Tale! înviorează-mă, Doamne, după bunătatea Ta!
t9_wCând m-am uitat la cei care umblau cu viclenie, m-am dezgustat, căci ei nu păzesc Cuvântul Tău.
l8OwMulţi sunt prigonitorii şi duşmanii mei, dar nu m-am abătut de la învăţăturile Tale.
d7?wMari sunt îndurările Tale, Doamne! înviorează-mă,potrivit cu judecăţile Tale!
[6-wMântuirea este departe de cei răi, căci ei nu caută orânduielile Tale.
^53wApără-mi cauza şi răscumpără-mă, înviorează-mă după Cuvântul Tău.
H4wVezi-mi apăsarea şi scapă-mă, căci nu uit Legea Ta.
c3=wDe mult timp ştiu din învăţăturile Tale, ce le-ai întemeiat pentru totdeauna.
T2wDar Tu eşti aproape, Doamne, şi toate poruncile Tale sunt adevăr.
Z1+wCei ce urmăresc mişelia se apropie de mine; ei sunt departe de Legea Ta.
e0AwAscultă-mi glasul, după bunătatea Ta; înviorează-mă, Doamne, după judecata Ta.
g/EwO iau înaintea străjilor de noapte şi deschid ochii, ca să cuget la Cuvântul Tău.
K. wO iau înaintea zorilor şi strig: sper în Cuvântul Tău.
^-3wAm strigat către Tine; mântuieşte-mă, şi voi păzi învăţăturile Tale!
b,;wAm strigat cu toată inima; ascultă-mă, Doamne! Voi păzi învăţăturile Tale!
[+-wDreptatea mărturiilor tale este pe vecie; dă-mi pricepere, şi voi trăi.
c*=wNecazul şi strâmtorarea mă ajunseseră, dar poruncile Tale sunt desfătarea mea.
T)wDreptatea Ta este o dreptate veşnică, şi Legea Ta este adevărul.
C(wSunt mic şi dispreţuit; dar nu uit poruncile Tale.
M'wCuvântul Tău este foarte curat şi robul Tău îl iubeşte.
X&'wZelul meu mă mistuie, pentru că duşmanii mei au uitat cuvintele Tale.
X%'wTu ai poruncit mărturiile Tale în dreptate şi nespusă credincioşie.
J$ wTu eşti drept, Doamne, şi judecăţile Tale sunt drepte.
X#'wOchii îmi varsă şiroaie de ape, pentru că Legea Ta nu este păzită.
a"9wFă să lumineze Faţa Ta peste robul Tău; şi învaţă-mă orânduielile Tale!
U!!wScapă-mă de asuprirea oamenilor, ca să păzesc orânduielile Tale!
x gwÎntăreşte-mi paşii în Cuvântul Tău, şi nu lăsa nici o nelegiuire să stăpânească peste mine!
~swÎntoarce-Ţi faţa spre mine şi ai milă de mine, după obiceiul Tău faţă de cei care iubesc Numele Tău!
NwDeschid gura şi oftez, căci sunt lacom după poruncile Tale.
U!wDezvăluirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor simpli.
SwMărturiile Tale sunt minunate, de aceea sufletul meu le păzeşte.
\/wDe aceea găsesc drepte toate poruncile Tale; urăsc orice cale a minciunii.
dAwDe aceea, eu iubesc poruncile Tale, mai mult decât aurul, da, mai mult decât aurul.
Sw~Este timpul ca Tu să lucrezi, Doamne; căci ei au stricat Legea Ta.
T!w}Eu sunt robul Tău; dă-mi pricepere, ca să cunosc mărturiile Tale.
b=w|Poartă-Te cu robul Tău după bunătatea Ta, şi învaţă-mă orânduielile Tale!
\1w{Mi se topesc ochii după mântuirea Ta, şi după cuvântul dreptăţii Tale.
\1wzIa sub ocrotirea Ta binele robului Tău, nu mă lăsa apăsat de cei mândri.
Y+wyAm făcut judecată şi dreptate, nu mă lăsa în voia asupritorilor mei!
U#wxMi se înfioară carnea de frica Ta, şi mă tem de judecăţile Tale.
gGwwCa spuma iei pe toţi cei răi de pe pământ, de aceea eu iubesc învăţăturile Tale.
wvTu respingi pe toţi cei ce se rătăcesc de la orânduielile Tale, căci înşelătoria lor nu este decât minciună.
jMwuFii sprijinul meu, şi voi fi în siguranţă, şi voi păzi neîncetat orânduielile Tale.
ucwtSprijineşte-mă după Cuvântul Tău, ca să trăiesc, şi nu mă lăsa de ruşine în speranţa mea!
kOwsDepărtaţi-vă de la mine, răufăcătorilor, căci eu voi păzi poruncile Dumnezeului meu!
O wrTu eşti adăpostul meu şi scutul meu: sper în Cuvântul Tău.
> wwqUrăsc pe cei nestatornici, dar iubesc Legea Ta.
` 9wpÎmi plec inima să împlinesc orânduielile Tale totdeauna, până la sfârşit.
b =woMărturiile Tale sunt moştenirea mea în veci, căci ele sunt bucuria inimii mele.
e CwnNişte oameni răi mi-au întins curse, dar eu nu m-am rătăcit de la poruncile Tale.
PwmSufletul meu este necurmat în mâna mea, dar eu nu uit Legea Ta.
tawlPrimeşte, Te rog, Doamne, darurile de bunăvoie ale gurii mele, şi învaţă-mă judecăţile Tale!
T!wkSunt foarte amărât; înviorează-mă, Doamne, după Cuvântul Tău!
^5wjAm jurat, şi mă voi ţine de el, că voi ţine judecăţile Tale cele drepte.
fEwiCuvântul Tău este o lampă pentru picioarele mele, şi o lumină pentru cărarea mea.
`9whPrin poruncile Tale mă fac mai priceput, de aceea urăsc orice cale a minciunii.
jMwgCe dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decât mierea în gura mea!
PwfNu m-am depărtat de judecăţile Tale: căci Tu m-ai învăţat.
]3weÎmi ţin piciorul departe de orice cale rea, ca să pot păzi Cuvântul Tău.
W'wdÎnţeleg mai mult decât cei bătrâni, căci am păzit poruncile Tale.
|~qwcAm mai multă pricepere decât toţi învăţătorii mei, căci mărturiile Tale sunt cugetarea mea adâncă.
i}KwbPoruncile Tale mă fac mai înţelept decât duşmanii mei, căci totdeauna le am cu mine.
O|waCât de mult iubesc eu Legea Ta! Toată ziua mă gândesc la ea.
a{;w`Am văzut că orice este desăvârşit are margini; dar porunca Ta nu are margini.
sz_w_Nişte oameni nelegiuiţi mă aşteaptă să mă nimicească; dar eu iau aminte la mărturiile Tale.
Syw^Al Tău sunt, mântuieşte-mă, căci am căutat îndrumările Tale.
Tx!w]Niciodată nu voi uita poruncile Tale, căci prin ele mă înviorezi.
Zw-w\Dacă n-ar fi fost Legea Ta desfătarea mea, aş fi pierit în necazul meu.
_v7w[După legile Tale stă în picioare totul azi, căci toate îţi sunt slujitori.
vuewZCredincioşia Ta ţine din generaţie în generaţie; Tu ai întemeiat pământul şi el rămâne tare.
Ht wYCuvântul Tău, Doamne, dăinuieşte în veci în ceruri.
Ys+wXÎnviorează-mă după bunătatea Ta, ca să păzesc mărturia gurii Tale!
_r7wWEra gata să mă şteargă de pe pământ; dar eu n-am părăsit poruncile Tale.
aq;wVToate poruncile Tale sunt credincioşie; ei mă persecută pe nedrept, ajută-mă!
Up#wUCei mândri au săpat gropi înaintea mea; care nu sunt după voia Ta.
doAwTCare este numărul zilelor robului Tău? Când vei judeca pe cei care mă persecută?
Zn-wSCăci am ajuns ca un burduf pus în fum; totuşi nu uit orânduielile Tale.
Ym+wRMi se topesc ochii după Cuvântul Tău, zicând: Când mă vei mângâia?
Yl+wQÎmi tânjeşte sufletul după mântuirea Ta: dar sper în Cuvântul Tău.
ekCwPInima să-mi fie neîmpărţită în orânduielile Tale, ca să nu fiu dat de ruşine.
fjEwOSă se îndrepte către mine cei ce se tem de Tine, şi cei ce cunosc mărturiile Tale!
tiawNSă fie ruşinaţi cei mândri care mă asupresc fără temei: dar eu mă gândesc la poruncile Tale.
lhQwMSă vină peste mine îndurările Tale, ca să trăiesc, căci Legea Ta este desfătarea mea.
kgOwLFă, Te rog, ca bunătatea Ta să-mi fie mângâiere, după Cuvântul Tău dat robului Tău!
gfGwKŞtiu, Doamne, că judecăţile Tale sunt drepte, şi că din credincioşie m-ai smerit.
uecwJCei care se tem de Tine mă vor vedea şi se vor bucura; căci mi-am pus speranţa în Cuvântul Tău.
ndUwIMâinile Tale m-au făcut şi m-au întocmit, dă-mi pricepere, ca să învăţ poruncile Tale.
fcEwHLegea gurii Tale este mai bună pentru mine decât mii de lucruri de aur şi de argint.
\b1wGEste spre binele meu că m-ai îndurerat, ca să învăţ orânduielile Tale.
Xa)wFInima lor este acoperită cu grăsime; dar eu mă desfătez în Legea Ta.
x`iwECei mândri au complotat minciună împotriva mea: dar eu păzesc din toată inima învăţăturile Tale.
Q_wDTu eşti bun, şi binefăcător: învaţă-mă orânduielile Tale!
Z^-wCPână când n-am fost umilit, rătăceam; dar acum păzesc Cuvântul Tău.
^]5wBÎnvaţă-mă să am înţelegere şi pricepere, căci cred în poruncile Tale.
L\wATu ai făcut bine robului Tău, Doamne, după Cuvântul Tău.
_[7w@Pământul este plin de bunătatea Ta, Doamne, învaţă-mă orânduielile Tale!
\Z1w?Sunt alături de cei ce se tem de Tine, şi de cei ce păzesc poruncile Tale.
dYAw>Mă scol la mijlocul nopţii să-Ţi mulţumesc pentru judecăţile Tale cele drepte.
OXw=Cursele celor răi mă înconjuraseră: dar n-am uitat Legea Ta.
LWw_V7w;Mă gândesc la căile mele, şi îmi îndrept picioarele spre mărturiile Tale.
]U3w:Te rog din toată inima, fii îndurător faţă de mine, după Cuvântul Tău!
QTw9Tu eşti partea mea, Doamne! Am spus că voi păzi cuvintele Tale.
GSw8Aşa mi s-a întâmplat, căci am păzit poruncile Tale.
XR)w7Noaptea mi-am adus aminte de Numele Tău, Doamne, şi am păzit Legea Ta.
SQw6Orânduielile Tale au fost cântările mele în casa pribegiei mele.
TP!w5M-a cuprins o mânie aprinsă din cauza celor ce părăsesc Legea Ta.
]O3w4Îmi aduc aminte de judecăţile Tale de odinioară, Doamne, şi mă mângâi.
YN+w3Cei mândri îmi aruncă batjocuri, totuşi eu nu mă abat de la Legea Ta.
mMSw2Aceasta este mângâierea mea în necazul meu: căci Cuvântul Tău mi-a dat iarăşi viaţă.
kLOw1Adu-Ţi aminte de promisiunea dată robului Tău, în care m-ai făcut să-mi pun Speranţa.
uKcw0îmi voi ridica mâinile spre poruncile Tale, pe care le iubesc, şi voi cugeta la orânduielile Tale.
JJ w/Şi mă voi desfăta în poruncile Tale, pe care le iubesc,
[I/w.Voi vorbi despre mărturiile Tale înaintea regilor, şi nu mă voi ruşina.
IH w-Şi voi umbla în loc larg: căci caut îndrumările Tale.
AG}w,Aşa voi păzi Legea Ta necurmat, în veci de veci.
fFEw+Şi nu lua de tot din gura mea cuvântul adevărului, căci sper în judecăţile Tale.
iEKw*Aşa voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte: căci mă încred în Cuvântul Tău.
cD?w)Să vină peste mine îndurările Tale, Doamne, mântuirea Ta, după Cuvântul Tău.
VC%w(Iată, doresc îndrumările Tale: însufleţeşte-mă în dreptatea Ta.
eBCw'Depărtează de la mine dispreţul de care mă tem, căci judecăţile Tale sunt bune.
WA'w&Împlineşte-Ţi promisiunea faţă de robul Tău, care se teme de Tine.
e@Cw%Întoarce-mi ochii de la căutarea spre deşertăciune, înviorează-mă în calea Ta.
L?w$Pleacă-mi inima spre mărturiile Tale, şi nu la Zgârcenie.
U>#w#Fă-mă să umblu pe cărarea poruncilor Tale, căci îmi place de ea.
^=5w"Dă-mi înţelepciune, şi voi ţine Legea Ta; da, o voi păzi cu toată inima.
a<;w!Învaţă-mă, Doamne, calea orânduielilor Tale, ca s-o ţin până la sfârşit.
P;w Voi alerga pe calea poruncilor Tale, când îmi vei lărgi inima.
P:wSunt alipit de mărturiile Tale, Doamne, nu mă lăsa de ruşine!
Q9wAm ales calea adevărului; am pus înaintea mea judecăţile Tale.
Y8+wDepărtează de la mine calea minciunii; şi dă-mi Legea Ta cu îndurare.
U7#wSufletul meu plânge de întristare; ridică-mă după Cuvântul Tău.
[6/wFă-mă să înţeleg calea poruncilor Tale şi voi cugeta la minunile Tale.
_57wÎmi mărturisesc căile, şi Tu mă asculţi: învaţă-mă orânduielile Tale.
\41wSufletul mi se lipeşte de ţărână, înviorează-mă după Cuvântul Tău.
G3wMărturiile Tale sunt desfătarea mea, sfătuitorii mei.
}2swChiar şi cei mari au stat să vorbească împotriva mea, dar robul Tău cugetă adânc la orânduielile Tale.
$2~~S}}},||?{{z\yyyxx-wwVvvv/uuAttJssks rqqq?pp]poZn=mmHll_lkkSjj0ii+hh gfff eddCcc^bbaaaJ```/__F^^o^ ]`\\ [vZZZ(YYMXX{XWWCVVUUUTTkT SS=RRURQQRPPOOO]NNiMMhMLLbKKK8JJuJ II[HHH1GG}GFF>W===.<<;;6::i:99Y888 77&66I55J44s433a3 2211]00(//_..6--w-,,=++[***,))h(((;''}' &&K%%%%$$h$##9""m!!z! ^ 3ffwH` 6hl9w#=kQ#[ % V }  M 1W(g(B/\1Izvorul tău să fie binecuvântat; şi bucură-te de soţia tinereţii tale.
[/Lasă-le să fie numai pentru tine, şi nu pentru străinii de lângă tine.
b=Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară, şi să-ţi curgă râurile pe străzi?
J Bea apă din fântâna ta, şi din izvoarele puţului tău.
hIPuţin a lipsit să intru în tot felul de rele, în mijlocul poporului şi al adunării!
ve Şi cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei, să nu iau aminte la cei ce mă învăţau?
gG şi să zici: Cum am urât eu învăţătura, şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea?
Z- ca nu cumva să gemi, la urmă, când carnea şi trupul ţi se vor consuma,
r] ca nu cumva străinii să se sature de averea ta, şi tu să munceşti din greu pentru casa altuia;
Y+ ca nu cumva să dai altora cinstea ta, şi unui om fără milă anii tăi;
`9depărtează-te de la drumul care duce la ea, şi nu te apropia de uşa casei ei,
` 9Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi nu vă abateţi de la cuvintele gurii mele:
l QAşa că ea nu poate găsi calea vieţii, rătăceşte în căile ei şi nu ştie unde merge.
W 'Picioarele ei coboară la moarte, paşii ei dau în locuinţa morţilor.
] 3dar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri.
u cCăci buzele unei femei imorale strecoară miere, şi gura ei este mai alunecoasă decât untdelemnul;
V%ca să fii cu chibzuinţă, şi buzele tale să păstreze cunoaşterea.
` ;Fiul meu, ia aminte la înţelepciunea mea, pleacă urechea la învăţătura mea,
Z-Nu te abate nici la dreapta nici la stânga: fereşte-ţi piciorul de rău.
gGCărarea pe care mergi să fie bine gândită, şi toate căile tale să fie hotărâte.
`9Ochii tăi să privească drept, şi pleoapele tale să caute drept înaintea ta.
]3Alungă neadevărul din inima ta; şi depărtează viclenia de pe buzele tale!
lQPăzeşte-ţi inima mai mult decât orice este de păzit, căci din ea ies izvoarele vieţii.
eCCăci ele sunt viaţă pentru cei ce le găsesc, şi sănătate pentru tot trupul lor.
mSSă nu se depărteze cuvintele acestea de ochii tăi, păstrează-le în adâncul inimii tale!
Z-Fiul meu, ia aminte la cuvintele mele, pleacă-ţi urechea la spusele mele.
]~3Calea celor răi este ca întunericul; ei nu văd ce-i face să se împiedice.
{}oDar cărarea celor drepţi este ca lumina strălucitoare, care merge mereu crescând până la miezul zilei.
R|căci ei mănâncă pâinea nelegiuirii, şi beau vinul violenţei.
o{WCăci ei nu dorm, dacă n-au făcut răul; şi le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă;
QzFereşte-te de ea, nu trece pe ea; ocoleşte-o şi treci înainte.
Xy)Nu intra pe cărarea celor răi, şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi.
`x9 Ţine învăţătura, n-o lăsa din mână; păstreaz-o, căci ea este viaţa ta.
jwM Când vei umbla, pasul nu-ţi va fi stânjenit; şi când vei alerga, nu te vei împiedica.
^v5 Te-am învăţat calea înţelepciunii; te-am condus pe cărările dreptăţii.
huI Ascultă, fiul meu, şi primeşte cuvintele mele, şi anii vieţii tale se vor înmulţi.
at; Ea îţi va pune pe cap o cunună de har, te va împodobi cu o coroană a gloriei.
fsEÎnalţ-o, şi ea te va înălţa: ea îţi va aduce cinste, când o vei îmbrăţişa.
yrkIată începutul înţelepciunii, dobândeşte înţelepciunea şi, cu tot ce ai, dobândeşte priceperea.
NqN-o părăsi, şi ea te va păzi; iubeşte-o, şi te va ocroti.
|pqDobândeşte înţelepciune, dobândeşte pricepere; nu le uita, nici nu te abate de la cuvintele gurii mele.
oel mă învăţa şi-mi zicea: Păstrează bine în inima ta cuvintele mele, păzeşte poruncile mele şi vei trăi!
Zn-Când eram încă fiu la tatăl meu, gingaş şi unic în faţa mamei mele,
Pmcăci eu vă dau sfaturi bune: nu respingeţi învăţătura mea.
bl ?Ascultaţi, fiilor, învăţătura unui tată, şi luaţi aminte, ca să pricepeţi;
Xk)#Înţelepţii vor moşteni gloria, dar partea celor nebuni este ruşinea.
Xj)"Desigur, El îşi bate joc de cei batjocoritori, dar dă har celor umili.
liQ!Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar El binecuvântează locuinţa celor drepţi.
ch? Căci Domnul urăşte pe oamenii vicleni, dar sfatul Lui tainic este cu cei drepţi.
MgNu invidia pe asupritor, şi nu alege nici una din căile lui.
Vf%Nu te certa fără motiv cu cineva, dacă nu ţi-a făcut nici un rău.
ieKNu gândi rău împotriva aproapelui tău, văzând că locuieşte liniştit lângă tine.
qd[Nu zice aproapelui tău: Du-te, şi vino iarăşi; îţi voi da mâine!, când ai de unde să dai.
kcONu reţine o binefacere de la cei la care trebuie dată, când stă în puterea ta s-o faci.
ebCcăci Domnul va fi încrederea ta, şi El îţi va păzi piciorul ca să nu fie prins.
aa;Nu te teme de spaima neprevăzută, nici când vine necazul din partea celor răi;
g`GCând te vei culca, vei fi fără teamă, şi când vei dormi, somnul îţi va fi dulce.
e_CAtunci vei merge în siguranţă pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va împiedica.
R^Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gâtului tău.
]Fiul meu, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează sfatul sănătos şi chibzuinţă.
[\/prin cunoştinţa Lui s-au deschis adâncurile, şi norii au strecurat roua.
j[MPrin înţelepciune a întemeiat Domnul pământul, prin pricepere a întărit El cerurile;
_Z7Ea este un pom al vieţii pentru cei ce o apucă şi cei ce o au sunt fericiţi.
ZY-Căile ei sunt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sunt paşnice.
lXQÎn mâna ei dreaptă este o viaţă lungă; şi în mâna ei stângă, bogăţii şi cinste.
{Woea este mai de preţ decât mărgăritarele şi toate lucrurile pe care le-ai dori nu se pot asemăna cu ea.
VCăci câştigul pe care îl aduce ea este mai bun decât al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decât aurul;
iUK Binecuvântat este omul care găseşte înţelepciune, şi omul care câştigă pricepere.
cT? Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care-l iubeşte.
bS= Fiul meu, nu dispreţui disciplinarea Domnului, nici nu te mâhni de pedepsele Lui.
kRO căci atunci grânarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.
bQ= Cinsteşte pe Domnul cu ceea ce ai, şi cu cele dintâi roade din tot venitul tău:
RPAceasta va aduce sănătate trupului tău, şi putere oaselor tale.
ZO-Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău.
VN%Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.
`M9Încrede-te în Domnul din toată inima ta; şi nu te baza pe înţelepciunea ta.
qL[Astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.
zKmSă nu te părăsească bunătatea şi adevărul: leagă-ţi-le la gât, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.
eJCCăci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.
_I 9Fiul meu, nu uita învăţătura mea, ci păstrează în inima ta poruncile mele.
eHCdar cei răi vor fi nimiciţi din ţară şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.
^G5Căci oamenii drepţi vor locui ţara şi cei fără vină vor rămâne în ea;
`F9De aceea, tu să umbli pe calea celor buni şi să ţii cărările celor drepţi.
dEAnici unul care se duce la ea nu se mai întoarce şi nu găseşte cărările vieţii.
QDCăci casa ei coboară la moarte şi drumul ei duce la cei morţi:
bC=care părăseşte pe bărbatul tinereţii ei şi uită legământul Dumnezeului ei.
kBOca să te scape de femeia imorală, de străina care întrebuinţează cuvinte ademenitoare,
MAcare umblă pe cărări strâmbe şi apucă pe drumuri sucite;
h@Icare se bucură să facă răul şi îşi găsesc plăcerea în perversitatea celui rău,
e?C de cei ce părăsesc cărările dreptăţii, ca să umble pe drumurile întunericului,
Y>+ ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvântări stricate,
H=  chibzuinţă va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,
n<U Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;
W;' Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, echitatea, toate căile bune.
W:'El ocroteşte cărările dreptăţii şi păzeşte calea sfinţilor Lui.
s9_El dă înţelepciune sănătoasă celor drepţi, El este un scut pentru cei ce umblă în dreptate.
^85Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.
^75atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.
h6Idacă o vei căuta ca argintul şi dacă vei umbla după ea ca după o comoară ascunsă,
N5dacă vei cere înţelepciune şi te vei ruga pentru pricepere;
m4Sdacă îţi vei pleca urechea la înţelepciune şi dacă îţi vei pune la inimă priceperea;
_3 9Fiul meu, dacă vei primi cuvintele mele şi vei păstra în tine poruncile mele;
{2 q!dar cel ce mă ascultă va locui în siguranţă, şi va trăi liniştit, fără să se teamă de vreun rău.
s1 a Căci împotrivirea celor fără minte îi ucide, şi mulţumirea de sine a nebunilor îi nimiceşte;
`0 ;de aceea se vor hrăni cu roadă căilor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.
[/ 1pentru că n-au iubit sfaturile mele şi au nesocotit toate mustrările mele,
M. Pentru că au urât cunoştinţa şi n-au ales frica de Domnul,
j- OAtunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta stăruitor, dar nu mă vor găsi.
', Icând vă va cuprinde deodată groaza ca o furtună, când vă va învălui nenorocirea ca un vârtej, când va veni peste voi necazul şi strâmtorarea,
y+ mşi eu voi râde când veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi când vă va cuprinde groaza,
R* ci aţi respins toate sfaturile mele, şi n-aţi vrut îndemnul meu,
o) YFiindcă v-am chemat, şi voi v-aţi împotrivit, mi-am întins mâna, şi nimeni n-a luat seama,
( Întoarceţi-vă şi ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele.
' ;Până când, neştiutorilor, veţi iubi prostia? Căci cei batjocoritori îşi găsesc plăcerea în batjocură, iar nebunii urăsc cunoaşterea?
]& 5strigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:
T% #Înţelepciunea strigă pe străzi; îşi înalţă glasul în pieţe:
$ Acestea sunt căile tuturor celor lacomi după câştig necinstit; lăcomia ia viaţa celor ce sunt stăpâniţi de ea.
g# Icăci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor, îşi pun laţuri sufletului lor.
R" Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor;
V! 'Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sânge.
^  7fiul meu, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!
R vei avea şi tu prada ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!
W ) vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umple casele cu pradă;
x k hai să-i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei care se coboară în groapă;
  Dacă vor zice: Vino cu noi! Hai să întindem capcane ca să vărsăm sânge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;
f G Fiul meu, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa câştigat de ei!
k Q Căci ele sunt ornamente plăcute pe capul tău, şi lănţişoare preţioase la gâtul tău.
j OAscultă, fiul meu, înţelepciunea tatălui tău, şi nu respinge îndrumările mamei tale!
t cFrica de Domnul este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.
i Mca să înţeleagă un proverb şi o parabolă, cuvintele înţelepţilor şi enigmele lor.
q ]înţeleptul va asculta şi îşi va mări ştiinţa; şi cel priceput va primi un sfat înţelept;
h Kca să dea prudenţă celor lipsiţi de minte, tânărului cunoştinţă şi chibzuinţă;
i Mpentru a primi învăţături de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de corectitudine,
q ]pentru a cunoaşte înţelepciunea şi învăţătura; pentru a înţelege cuvintele inteligenţei;
G Proverbele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel:
LTot ce are suflare să laude pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul!
^3Lăudaţi-L cu chimvale răsunătoare, lăudaţi-L cu chimvale zăngănitoare!
gELăudaţi-L cu timpane şi dansuri; lăudaţi-L cu instrumente cu coarde şi cu flaute!
Y)Lăudaţi-L cu sunetul de trompetă; lăudaţi-L cu alăuta şi cu harpa!
m QLăudaţi-L pentru faptele Lui cele mari, lăudaţi-L potrivit cu mărimea Lui nemărginită!
  Lăudaţi pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul în sanctuarul Lui, lăudaţi-L în întinderea cerului, unde se arată măreţia Lui!
  ca să aducă la îndeplinire împotriva lor judecata scrisă! Această cinste este a tuturor sfinţilor Lui. Lăudaţi pe Domnul!
Y )să lege pe regii lor cu lanţuri, şi pe mai-marii lor cu obezi de fier,
_ 5ca să facă răzbunarea împotriva popoarelor şi să pedepsească naţiunile;
eALaudele lui Dumnezeu să fie în gura lor şi sabia cu două tăişuri în mâna lor,
}qSă salte de bucurie credincioşii Lui îmbrăcaţi în glorie, să cânte de bucurie în aşternuturile lor!
pWCăci Domnul găseşte plăcere în poporul Lui şi împodobeşte pe cei apăsaţi cu mântuire.
Y)Să laude Numele Lui cu dansuri, să-I cânte laude cu toba şi cu harpa!
jKSă se bucure Israel de Cel ce l-a făcut, să se veselească fiii Sionului de Regele lor!
~ uLăudaţi pe Domnul! Cântaţi Domnului o cântare nouă, cântaţi lauda Lui în adunarea credincioşilor Lui!
9iEl a înălţat tăria poporului Său; iată o pricină de laudă pentru toţi credincioşii Lui, pentru copiii lui Israel, care sunt aproape de El. Lăudaţi pe Domnul!
 Să laude Numele Domnului! Căci numai Numele Lui este înălţat; măreţia Lui este mai presus de pământ şi de ceruri.
6e tineri şi tinere, bătrâni şi copii!
fC regi ai pământului şi toate popoarele, prinţi şi toţi judecătorii pământului,
L~ fiare şi toate vitele, târâtoare şi păsări înaripate,
K} munţi şi toate dealurile, pomi roditori şi toţi cedrii,
n|Sfoc şi grindină, zăpadă şi ceaţă, vânturi năprasnice, care împliniţi poruncile Lui,
h{GLăudaţi pe Domnul, de jos de pe pământ, voi, monştri de mare şi toate adâncurile;
Szle-a întărit pe veci de veci; le-a dat legi şi nu le vor călca.
RySă laude Numele Domnului, căci El a poruncit şi au fost create,
bx;Lăudaţi-L, cerurile cerurilor, şi voi, ape, care sunteţi mai presus de ceruri!
SwLăudaţi-L, soare şi lună, lăudaţi-L, toate stelele luminoase!
RvLăudaţi-L, toţi îngerii Lui! Lăudaţi-L, toate oştirile Lui!
{u oLăudaţi pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul din înălţimea cerurilor, lăudaţi-L în locurile cele înalte!,
ptWEl n-a lucrat aşa cu toate naţiunile şi ele n-au cunoscut poruncile Lui. Lăudaţi pe Domnul!
]s1El descoperă lui Iacov Cuvântul Său, lui Israel legile şi poruncile Sale.
krMEl îşi trimite Cuvântul Său şi le topeşte; pune să sufle vântul Lui şi apele curg.
^q3El îşi azvârle gheaţa în bucăţi; cine poate sta înaintea gerului Său?
PpEl dă zăpada ca lâna, El presară bruma albă ca şi cenuşa;
^o3El îşi trimite poruncile pe pământ, Cuvântul Lui aleargă cu repeziciune.
QnEl dă pace ţinutului tău, şi te satură cu cel mai bun grâu.
rm[ Căci El a întărit zăvoarele porţilor tale; El a binecuvântat pe fiii tăi în mijlocul tău.
Ol Laudă pe Domnul, Ierusalime, laudă pe Dumnezeul tău, Sioane!
\k/ Domnul iubeşte pe cei ce se tem de El, pe cei ce speră în bunătatea Lui.
fjC Nu de puterea calului Se bucură El, nu-Şi găseşte plăcerea în picioarele omului.
Hi El dă hrană vitelor şi puilor corbului când strigă.
uhaEl acoperă cerul cu nori, pregăteşte ploaia pentru pământ şi face să crească iarba pe munţi.
^g3Cântaţi Domnului cu mulţumiri, cântaţi laude Dumnezeului nostru cu harpa!
Uf!Domnul ridică pe cei apăsaţi şi doboară la pământ pe cei răi.
neSMare este Domnul nostru şi puternic prin tăria Lui, înţelepciunea Lui este fără margini.
PdEl socoteşte numărul stelelor şi le cheamă pe toate pe nume.
LcEl vindecă pe cei cu inima zdrobită şi le leagă rănile.
ab9Domnul zideşte Ierusalimul; strânge laolaltă pe cei nenorociţi ai lui Israel.
a Lăudaţi pe Domnul! Căci este bine să cântăm laude Dumnezeului nostru, căci este plăcut şi lauda este frumoasă.
s`] Domnul domneşte în veci; Dumnezeul tău, Sioane, rămâne din veci în veci! Lăudaţi pe Domnul!
x_g Domnul ocroteşte pe cei străini, sprijină pe orfan şi pe văduvă, dar răstoarnă calea celor răi.
v^cDomnul deschide ochii orbilor; Domnul îndreaptă pe cei încovoiaţi; Domnul iubeşte pe cei drepţi.
y]iEl face dreptate celor asupriţi; dă pâine celor flămânzi. Domnul eliberează pe prinşii de război;
s\]El a făcut cerurile şi pământul, marea şi tot ce este în ea. El ţine credincioşia în veci.
[Binecuvântat este cine are ca ajutor pe Dumnezeul lui Iacov, binecuvântat este cine-şi pune speranţa în Domnul Dumnezeul Său!
iZISuflarea lui trece, se întoarce în pământ şi în aceeaşi zi îi pier şi planurile.
ZY+Nu vă încredeţi în cei mari, în fiul omului, în care nu este ajutor.
bX;Voi lăuda pe Domnul cât voi trăi, voi cânta laude Dumnezeului meu cât voi fi.
>W wLăudaţi pe Domnul! Laudă, suflete, pe Domnul!
VGura mea să vestească lauda Domnului şi orice făptură să binecuvânteze Numele Lui cel sfânt în veci de veci!
\U/Domnul păzeşte pe toţi cei ce-L iubesc, dar nimiceşte pe toţi cei răi.
bT;El împlineşte dorinţele celor ce se tem de El, le aude strigătul şi-i scapă.
eSADomnul este lângă toţi cei ce-L cheamă, lângă cei ce-L cheamă cu toată inima.
^R3Domnul este drept în toate căile Lui şi îndurător în toate faptele Sale.
SQÎţi deschizi mâna şi saturi după dorinţă tot ce are viaţă.
[P-Ochii tuturor privesc cu speranţă spre Tine şi Tu le dai hrana la vreme.
_O5Domnul sprijină pe toţi cei ce cad şi îndreaptă pe toţi cei încovoiaţi.
tN_ Împărăţia Ta este o împărăţie veşnică şi stăpânirea Ta rămâne în toate generaţiile.
M ca să facă să fie cunoscută fiilor oamenilor puterea Ta şi strălucirea plină de glorie a împărăţiei Tale.
UL! Vor vorbi despre gloria împărăţiei Tale şi vor vesti puterea Ta,
hKG Toate lucrările Tale Te vor lăuda, Doamne! Şi credincioşii Tăi Te vor binecuvânta.
kJM Domnul este bun faţă de toţi şi îndurările Lui se întind peste toate lucrările Lui.
^I3Domnul este îndurător şi milos, îndelung răbdător şi plin de bunătate.
fHCEi vor răspândi amintirea marii Tale bunătăţi şi vor cânta despre dreptatea Ta!
dG?Oamenii vor vorbi de puterea Ta cea înfricoşătoare şi eu voi vesti măreţia Ta.
hFGVoi medita la strălucirea glorificată a măreţiei Tale, şi voi cânta minunile Tale.
rE[Fiecare generaţie să laude lucrările Tale către alta şi să vestească faptele Tale măreţe!
cD=Mare este Domnul şi foarte vrednic de laudă, şi măreţia Lui este nepătrunsă.
`C7În fiecare zi Te voi binecuvânta, şi voi lăuda Numele Tău în veci de veci.
nB UTe voi înălţa, Dumnezeul meu, Regele meu; şi voi binecuvânta Numele Tău în veci de veci.
wAeBinecuvântat este poporul care stă astfel! Binecuvântat este poporul al cărui Dumnezeu este Domnul!
@Boii noştri să fie încărcaţi de grăsime; nici o daună, nici o pierdere, nici un ţipăt să nu fie în târgurile noastre.
'?E Grânarele noastre să fie pline, dând tot felul de alimente; oile noastre să se înmulţească mii şi mii, cu zecile de mii, în câmpiile noastre.
&>C Fiii noştri să fie ca nişte vlăstare care cresc în tinereţea lor; fetele noastre să fie ca nişte stâlpi sculptaţi pentru podoaba unui palat.
%=A eliberează-mă şi scapă-mă din mâna celor străini, a căror gură vorbeşte cuvinte deşarte şi a căror dreaptă este o dreaptă mincinoasă!
c<= Tu, care dai regilor salvare, Cel ce scapă pe David, robul Său, de sabia morţii,
e;A Dumnezeule, îţi voi cânta o cântare nouă, Te voi lăuda cu harpa cu zece coarde.
l:Oa căror gură vorbeşte cuvinte deşarte şi a căror dreaptă este o dreaptă mincinoasă.
~9sÎntinde-Ţi mâna din înălţime, eliberează-mă şi scapă-mă din apele cele mari, din mâna Străinilor,
e8AFulgeră şi risipeşte pe duşmanii mei! Aruncă-Ţi săgeţile şi pune-i pe fugă!
Y7)Apleacă cerurile, Doamne, şi coboară-Te! Atinge munţii ca să fumege!
L6Omul este ca o suflare, zilele lui sunt ca umbra care trece.
m5QDoamne, ce este omul, ca să iei cunoştinţă de el sau fiul omului, ca să iei seama la el?
4-Binefăcătorul meu şi Adăpostul meu, Turnul meu de scăpare şi Eliberatorul meu, Scutul meu de adăpost, care-mi supune pe poporul meu!
u3 cBinecuvântat să fie Domnul, Stânca mea, care-mi deprinde mâinile la luptă, degetele la bătălie,
2 În bunătatea Ta, nimiceşte pe duşmanii mei, şi pierde pe toţi potrivnicii sufletului meu, căci eu sunt robul Tău.
m1Q Pentru Numele Tău, Doamne, înviorează-mă; în dreptatea Ta, scoate-mi sufletul din necaz!
0 Învaţă-mă să fac voia Ta, căci Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă călăuzească pe calea cea dreaptă!
Q/ Scapă-mă de duşmanii mei, Doamne, căci la Tine caut adăpost.
-.QFă-mă să aud dis-de-dimineaţă bunătatea Ta, căci mă încred în Tine. Arată-mi calea pe care trebuie să umblu, căci la Tine îmi înalţ sufletul.
'-EGrăbeşte-Te de-mi răspunde, Doamne; mi se topeşte sufletul; nu-mi ascunde Faţa Ta, căci aş ajunge atunci ca şi cei ce se coboară în mormânt!
i,IÎmi întind mâinile spre Tine; îmi suspină sufletul după Tine, ca un pământ uscat.
+wMi-aduc aminte de zilele de odinioară, mă gândesc la toate lucrările Tale, cuget la lucrarea mâinilor Tale.
`*7Îmi este mâhnit duhul în mine şi inima îmi este tulburată înăuntrul meu.
/)UDuşmanul îmi urmăreşte sufletul, îmi calcă viaţa în picioare la pământ: mă face să locuiesc în întuneric, ca şi cei ce au murit de multă vreme.
e(ANu intra la judecată cu robul Tău! Căci nici un om viu nu este drept înaintea Ta.
' Doamne, ascultă-mi rugăciunea, pleacă-Ţi urechea la cererile mele! Ascultă-mă în credincioşia şi dreptatea Ta!
&Scoate-mi sufletul din închisoare, ca să laud Numele Tău! Cei drepţi vor veni să mă înconjoare, când îmi vei face bine.
%Ia aminte la strigătele mele, căci sunt nenorocit de tot. Scapă-mă de cei ce mă asupresc, căci sunt mai tari decât mine.
o$UDoamne, către Tine strig şi zic: Tu eşti adăpostul meu, partea mea pe pământul celor vii.
#'Caută la dreapta şi vezi! Nimeni nu mă mai cunoaşte, orice scăpare este pierdută pentru mine, nimănui nu-i pasă de sufletul meu.
"}Când îmi este mâhnit duhul în mine, Tu îmi cunoşti cărarea. Pe drumul pe care umblu, mi-au întins o cursă.
_!5Îmi vărs necazul înaintea Lui, şi-mi povestesc strâmtorarea înaintea Lui.
V  %Cu glasul meu strig către Domnul, cu glasul meu mă rog către Domnul.
N Să cadă cei răi în laţurile lor, în timp ce eu să scap!
d? Păzeşte-mă de cursa pe care mi-o întind ei, şi de piedicile celor ce fac răul!
uDe aceea, către Tine, Doamne, Dumnezeule, îmi îndrept ochii, la Tine caut adăpost; nu-mi părăsi sufletul!
pWCum se brăzdează şi se spintecă pământul, aşa ni se risipesc oasele la gura mormântului.
uCând li se vor arunca judecătorii de pe stânci, atunci vor asculta de cuvintele mele şi le vor fi plăcute.
)Să mă lovească cel drept, căci lovitura lui îmi va fi binevenită. Şi să mă mustre, căci mustrarea lui îmi va fi ca untdelemnul turnat pe capul meu. Să nu-mi întorc capul de la ea: dar rugăciunea mea se va înălţa întruna împotriva răutăţii lor.
(GNu-mi abate inima la lucruri rele, ca să nu fac fapte rele din răutate, împreună cu oamenii care fac răul; şi să nu mănânc din petrecerile lor.
TPune, Doamne, o strajă gurii mele, şi păzeşte uşa buzelor mele!
{mCa tămâia să fie rugăciunea mea înaintea Ta, şi ca jertfa de seară să fie ridicarea mâinilor mele!
a ;Doamne, eu Te chem: vino degrabă la mine! Ia aminte la glasul meu, când Te chem!
_5 Da, cei drepţi vor lăuda Numele Tău, oamenii drepţi vor locui înaintea Ta.
Y) Ştiu că Domnul va apăra cauza celui apăsat, dreptatea celor lipsiţi.
 Omul cu limba mincinoasă nu se va întări pe pământ; pe omul asupritor, nenorocirea îl va pândi şi-l va duce la pieire.
{m Cărbuni aprinşi să cadă peste ei! în foc sa fie aruncaţi, în adâncuri de unde să nu se mai scoale!
[- Asupra capului celor ce mă înconjoară să cadă nelegiuirea buzelor lor!
yiNu împlini, Doamne, dorinţele celui rău, nu lăsa să-i reuşească planurile, pentru că s-ar lăuda!
`7Doamne, Dumnezeule, tăria mântuirii mele, Tu-mi acoperi capul în ziua luptei.
iIEu zic Domnului: Tu eşti Dumnezeul meu! Ia aminte, Doamne, la glasul rugăciunilor mele!
 Nişte îngâmfaţi îmi întind curse şi laţuri, pun reţele de-a lungul drumului şi îmi întind capcane. (Oprire)
 Păzeşte-mă, Doamne, de mâinile celui rău! Fereşte-mă de oamenii asupritori, care se gândesc să mă doboare!
c =Ei îşi ascut limba ca un şarpe, veninul de năpârcă e sub buzele lor. (Oprire)
h Gcare cugetă lucruri rele în inima lor şi sunt totdeauna gata să înceapă războiul!
\  1Scapă-mă, Doamne, de oamenii cei răi! Păzeşte-mă de oamenii asupritori,
Z+Şi vezi dacă este vreo cale rea în mine şi du-mă pe calea veşniciei!
uaCercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! încearcă-mă şi cunoaşte-mi îngrijorările!
\/Da, îi urăsc cu o ură desăvârşită; îi privesc ca pe duşmani ai mei.
}qSă nu urăsc eu, Doamne, pe cei ce Te urăsc, şi să nu-mi fie scârbă de cei ce se ridică împotriva Ta?
b;Căci vorbesc despre Tine cu răutate, duşmanii Tăi iau în deşert Numele Tău!
mQO, Dumnezeule, de ai ucide pe cel rău! Depărtaţi-vă de la mine, oameni setoşi de sânge!
mQDacă le număr, sunt mai multe decât boabele de nisip. Când mă trezesc, sunt tot cu Tine.
gECât de preţioase-mi sunt gândurile Tale, Dumnezeule! Cât de mare este numărul lor!
<oCând nu eram decât un făt fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite mai înainte de a fi fost vreuna din ele.
Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut în chip tainic, ţesut în chip ciudat ca în adâncimile pământului.
~Te laud că sunt o făptură atât de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!
W}% Căci Tu ai făcut rinichii mei, m-ai ţesut în pântecele mamei mele:
| Iată că nici chiar întunericul nu este întunecos pentru Tine; ci noaptea străluceşte ca ziua, şi întunericul ca lumina.
o{U Dacă voi zice: Sigur întunericul mă va acoperi şi lumina dimprejurul meu se va face noapte!
Pz şi acolo mâna Ta mă va călăuzi şi dreapta Ta mă va apuca.
_y5 dacă voi lua aripile zorilor şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării,
|xoDacă mă voi urca în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo;
]w1Unde să mă duc departe de Duhul Tău, şi unde să fug departe de Faţa Ta?
kvMO ştiinţă ca aceasta e prea minunată pentru mine; este prea înaltă ca s-o pot atinge.
]u1Tu m-ai împresurat pe dinapoi şi pe dinainte, şi-Ţi pui mâna peste mine.
(i~~}~ }}7||?{{z{ zzszyyAxxx5wwtwvvKuuu)ttJss)rrsqq|pp{p!oo/nnsn)mmYm llkkLjjj0iii!hhbh ggJff/eeiddd>cccAbb^baa2``__^^e]]];\\[[[[ZZRYYiY XWWwW VV UU9TTT4SS{S%RR$QQ)PPPOOOUONN7MMTLL{KKK3JJIIIxI$HHHGG^FFgEEE4DD?CChBBB:AAgA@@.??Y>>x>==a<s?_Omul se bucură să dea un răspuns cu gura lui; şi ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
n>UPlanurile nu reuşesc, când lipseşte sfatul, dar se împlinesc când sunt mulţi sfătuitori.
l=QNebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept.
c<?Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un om nebun dispreţuieşte pe mama sa.
i;KDrumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor drepţi este netezită.
u:cUn om iute la mânie stârneşte certuri, dar cel ce este încet la mânie potoleşte neînţelegerea,
m9SMai bine un prânz de verdeţuri unde este dragoste, decât un bou îngrăşat unde este ură.
[8/Mai bine puţin, cu frică de Domnul, decât o mare bogăţie, cu tulburare.
o7WToate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima mulţumită are o petrecere necurmată.
m6SInima celor pricepuţi caută cunoştinţa, dar gura nesocotiţilor se hrăneşte din nebunie.
c5? O inimă bună înseninează faţa, dar când inima este tristă duhul este zdrobit.
l4Q Batjocoritorului nu-i place de cel care îl mustră, de aceea nu se duce la cei înţelepţi.
f3E Iadul şi Nimicirea sunt cunoscute Domnului, cu cât mai mult inimile fiilor oamenilor!
f2E Cel ce părăseşte cărarea este aspru corectat şi cel ce urăşte mustrarea va muri.
p1Y Calea celui rău este o urâciune pentru Domnul, dar El iubeşte pe cel ce umblă după dreptate.
~0uJertfa celor răi este o urâciune înaintea Domnului, dar rugăciunea celor drepţi Îi este plăcută.
b/=Buzele înţelepţilor seamănă cunoştinţa, dar inima celor nebuni nu face aşa.
d.Aîn casa celui drept este mare belşug, dar în câştigul celui rău este tulburare.
{-oNesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cel ce ia seama la mustrare ajunge înţelept.
d,ALimba dulce este un pom de viaţă, dar când este stricată, ea zdrobeşte sufletul.
V+%Ochii Domnului sunt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni.
k*OLimba înţelepţilor dă preţ cunoştinţei, dar gura nesocotiţilor împrăştie nebunie.
X) +Un răspuns blând potoleşte mânia, dar un cuvânt aspru aprinde mânia.
r(]#Un rege are plăcere de un slujitor înţelept, dar pe cel ce-i face ruşine, îl atinge mâna lui.
V'%"Dreptatea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor.
|&q!înţelepciunea se odihneşte într-o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol.
r%] Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel drept chiar şi la moarte este plin de încredere.
~$uCel ce asupreşte pe sărac batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cel ce are milă de cel lipsit îl cinsteşte.
^#5O inimă liniştită este viaţa trupului, dar invidia este putrezirea oaselor.
p"YCel ce este încet la mânie are multă pricepere, dar cel ce se aprinde iute face multe prostii.
b!=Mulţimea poporului este gloria regelui, dar lipsa poporului este ruina prinţului.
[ /Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii.
dAÎn teama de Domnul este o încredere tare, şi copiii ei vor avea un loc de refugiu.
dAMartorul care spune adevărul salvează suflete, dar cel înşelător spune minciuni.
jMBogăţia este o coroană pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n-au decât nebunie.
]3Oriunde se munceşte este şi câştig, dar vorbirea cu buzele duce la lipsă.
În adevăr, cei ce gândesc răul se rătăcesc, dar cei care gândesc binele lucrează cu bunătate şi cu adevăr.
Cel ce dispreţuieşte pe aproapele său păcătuieşte, dar binecuvântat este cel ce are milă de cei nenorociţi.
`9Săracul este urât chiar şi de aproapele său, dar bogatul are mulţi prieteni.
eCCei răi se pleacă înaintea celor buni; şi cei nelegiuiţi la porţile celui drept.
eCCei proşti moştenesc nebunia, dar oamenii prudenţi sunt încoronaţi cu ştiinţă.
`9Cel ce este iute la mânie face prostii, şi omul plin de răutate se face urât.
mSÎnţeleptul se teme, şi se abate de la rău, dar nebunul este arogant, şi este sigur pe el.
^5Omul simplu crede orice cuvânt, dar omul prevăzător ia seama bine cum merge.
jMCel cu inima rătăcită va fi săturat de căile lui, dar un om bun va fi săturat de sus.
lQ Chiar în mijlocul râsului, inima poate fi mâhnită, şi bucuria poate sfârşi prin necaz.
Y+ Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte.
U# Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor drepţi va înflori.
iK Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei.
V% Nebunii glumesc cu păcatul, dar între cei drepţi este bunăvoinţă.
 #Înţelepciunea omului prudent îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi.
W 'Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi cunoştinţa.
yBatjocoritorul caută înţelepciunea şi n-o găseşte; dar pentru omul priceput, cunoaşterea este lucru uşor.
T !Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos Spune minciuni.
\ 1Unde nu sunt boi, ieslea este curată, dar puterea boilor aduce mult belşug.
nUÎn gura nebunului este o nuia pentru mândria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor.
pYCel ce umblă cu dreptate se teme de Domnul, dar cel ce apucă pe căi strâmbe îl nesocoteşte.
l SFemeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar cea nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei.
]3 Cel drept mănâncă până se satură, dar pântecele celor răi duce lipsă.
nU Cel ce cruţă nuiaua urăşte pe fiul său; dar cel ce-l iubeşte îl disciplinează îndată.
{ Ogorul pe care-l desţeleneşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din cauza nedreptăţii lor.
w Omul bun lasă moştenire copiilor copiilor săi, şi bogăţiile păcătosului sunt păstrate pentru cel drept.
dA Nenorocirea urmăreşte pe păcătoşi, dar cei drepţi vor fi răsplătiţi cu bine.
ta Cel ce umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cine se însoţeşte cu nebunii va avea necaz.
wg Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar este o urâciune pentru nebuni să se lase de rău.
~} Sărăcia şi ruşinea sunt partea celui ce respinge corectarea, dar celui ce ia seama la mustrare i se dă cinste.
`}9 Un mesager rău cade în nenorocire, dar un ambasador credincios aduce vindecare.
s|_ Orice om prevăzător lucrează cu ajutorul cunoştinţei, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia.
l{Q O minte sănătoasă câştigă bunăvoinţă, dar calea celor înşelători este pietroasă.
ozW Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii.
dyA Cine nesocoteşte cuvântul se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit.
jxM Speranţa amânată îmbolnăveşte inima, dar dorinţa împlinită este un pom de viaţă.
qw[ Bogăţia câştigată prin deşertăciune scade, dar ce se strânge prin muncă se înmulţeşte.
fvE Prin mândrie vin numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile.
Tu! Lumina celor drepţi se bucură, dar candela celor răi se va stinge.
dtA Răscumpărarea vieţii omului este bogăţia lui, dar săracul n-ascultă mustrarea.
dsA Unul face pe bogatul, şi nu are nimic; altul face pe săracul, şi are mari avuţii,
rr] Dreptatea păzeşte pe cel nevinovat în calea lui, dar răutatea îl răstoarnă pe cel păcătos.
oqW Cel drept urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urât, şi se acoperă de ruşine.
npU Sufletul celui leneş doreşte mult şi nu are nimic, dar sufletul celor harnici este săturat.
o Cel ce îşi păzeşte gura îşi păzeşte sufletul, dar cel ce îşi deschide larg buzele aleargă spre ruina lui.
bn= Prin rodul gurii ai parte de bine, dar dorinţa celor înşelători este violenţa.
om Y Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n-ascultă mustrarea.
bl= Pe cărarea dreptăţii este viaţă, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte.
Yk+ Leneşul nu-şi frige vânatul, dar comoara de preţ a unui om este munca.
ejC Cel drept arată drumul aproapelui său, dar calea celor răi îi duce în rătăcire.
_i7 Neliniştea din inima omului îl doboară, dar un cuvânt bun îl înveseleşte.
Ph Mâna celor harnici va stăpâni, dar cea leneşă va plăti bir.
^g5 Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia.
{fo Buzele mincinoase sunt o urâciune înaintea Domnului, dar cei care lucrează cu adevăr îi sunt plăcuţi.
feE Nici o nenorocire nu se întâmplă celui drept, dar cei răi sunt năpădiţi de rele.
dw Înşelătoria este în inima celor care pun la cale răul, dar bucuria este pentru cei care sfătuiesc la pace.
yck Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu este decât pentru o clipă.
b Cel ce vorbeşte în chip uşuratic răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare.
aa; Cel ce spune adevărul face o mărturie dreaptă, dar martorul mincinos înşală.
a`; Nebunul îşi dă îndată pe faţă mânia, dar cel înţelept acoperă ruşinea.
j_M Calea nebunului este dreaptă în ochii lui, dar cel ce ascultă sfaturile este înţelept.
k^O Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mâinilor lui.
o]W În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel drept scapă din încurcătură.
d\A Cel rău pofteşte prada oamenilor ticăloşi, dar rădăcina celor drepţi rodeşte.
[{ Cel ce-şi lucrează ogorul va avea belşug de pâine, dar cel ce umblă după lucruri de nimic este fără minte.
UZ# Cel drept se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.
Y Mai bine să fii într-o stare smerită şi să ai un servitor, decât să pretinzi că eşti cineva şi să n-ai ce mânca.
lXQ Un om este lăudat după măsura priceperii lui, dar cel cu inima vicleană este dispreţuit.
[W/ Cei răi sunt răsturnaţi şi nu mai sunt, dar casa celor drepţi rămâne.
pVY Cuvintele celor răi sunt nişte curse ca să verse sânge, dar gura celor drepţi îi salvează.
dUA Gândurile celor cinstiţi sunt drepte, dar sfaturile celor răi sunt înşelăciune.
zTm O soţie cinstită este coroana soţului ei, dar cea care-i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui.
eSC Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor drepţi nu se va clătina.
oRW Omul bun capătă bunăvoinţa Domnului, dar un om care umblă după răutăţi va fi condamnat.
hQ K Cine iubeşte disciplina, iubeşte cunoaşterea; dar cel ce urăşte mustrarea este prost.
gPG Iată, cel drept va fi răsplătit pe pământ; cu cât mai mult cel rău şi păcătos!
_O7 Rodul celui drept este un pom de viaţă, şi cel înţelept câştigă suflete.
lNQ Cel ce îşi tulbură casa va moşteni vânt, şi nebunul va fi servitorul omului înţelept.
fME Cel ce se încrede în bogăţii va cădea, dar cei drepţi vor înverzi ca frunzişul.
wLg Cel ce urmăreşte binele îşi câştigă bunăvoinţă, dar cel ce urmăreşte răul este atins de el.
qK[ Cel ce reţine grâul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce-l vinde vine binecuvântarea.
bJ= Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el.
I Unul care dă cu mână largă ajunge mai bogat; şi altul care reţine mai mult decât trebuie, nu face decât să sărăcească.
dHA Dorinţa celor drepţi este numai bine, dar aşteptarea celor răi este numai mânie.
aG; Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în râtul unui porc.
mFS Hotărât: cel rău nu va trece drept nevinovat, dar sămânţa celor drepţi va fi scăpată.
~Eu Cei cu inimă vicleană sunt o urâciune înaintea Domnului, dar cei integri în căile lor îi sunt plăcuţi.
yDk Aşa cum adevărata dreptate duce la viaţă, tot aşa cel care urmăreşte răul îşi găseşte moartea.
wCg Cel rău dobândeşte un câştig înşelător, dar cel ce seamănă dreptatea are o răsplată sigură.
wBg Omul milos îşi face bine sufletului său, dar cel plin de cruzime îşi tulbură însăşi carnea lui.
YA+ O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie.
{@o Celui ce se pune garant pentru altul, îi merge rău, şi cel ce se teme să se pună garant este liniştit.
g?G Când nu este sfat, poporul cade, dar siguranţa vine prin marele număr de sfătuitori.
>y Cel ce umblă cu defăimări dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat.
t=a Cel ce dispreţuieşte pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace.
o<W Cetatea se înalţă prin binecuvântarea celor drepţi, dar este surpată prin gura celor răi.
x;i Când le merge bine celor drepţi, cetatea se bucură; şi când pier cei răi, toţi strigă de veselie.
|:q Cu gura lui omul ipocrit îl nimiceşte pe aproapele său, dar cei drepţi sunt scăpaţi prin cunoştinţă.
K9 Cel drept este scăpat din necaz, şi cel rău îi ia locul.
b8= Când moare cel rău, îi piere speranţa, şi aşteptarea celor nelegiuiţi piere.
^75 Nevinovăţia celor drepţi îi scapă, dar cei răi sunt prinşi în pofta lor
q6[ Dreptatea celui fără vină îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăşi răutatea lui.
h5I În ziua mâniei, bogăţia nu foloseşte la nimic; dar dreptatea salvează de la moarte.
p4Y Integritatea oamenilor drepţi îi călăuzeşte, dar vicleniile celor perfizi le aduc nimicirea.
]33 Când vine mândria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei umili.
t2 c Cântarul înşelător este o urâciune înaintea Domnului, dar greutatea dreaptă Îi este plăcută.
^15 Buzele celui drept ştiu ce este plăcut, dar gura celor răi spune răutăţi.
[0/ Gura celui drept scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită.
\/1 Cel drept nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară.
o.W Calea Domnului este tărie pentru cel integru, dar este nimicire pentru lucrătorii nelegiuirii.
Z-- Aşteptarea celor drepţi va fi bucurie, dar speranţa celor răi va pieri.
V,% Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău vor fi scurtaţi.
r+] Ca oţetul pentru dinţi, şi ca fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel care îl trimite.
_*7 Cum trece vârtejul, aşa piere cel rău; dar cel drept are o temelie veşnică.
p)Y Celui rău, de ce se teme, aceea i se întâmplă, dar celor drepţi li se împlineşte dorinţa.
( Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere.
h'I Binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de vreun necaz.
^&5 Buzele celui drept hrănesc pe mulţi, dar nebunii mor fiindcă n-au judecată.
Z%- Limba celui drept este argint ales; inima celor răi este de mică valoare.
o$W Cine vorbeşte mult nu se poate să nu greşească, dar cel ce-şi ţine buzele este înţelept.
c#? Cel ce ascunde ura cu buze mincinoase, şi cel ce răspândeşte bârfe, este nebun.
" Cel ce îşi aduce aminte de disciplină apucă pe calea vieţii; dar cel ce părăseşte mustrarea apucă pe căi greşite.
t!a Lucrarea celui drept este pentru viaţă, dar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat.
n U Averea este o cetate fortificată pentru cel bogat, ruina celor nenorociţi este sărăcia lor.
_7 Înţeleptul păstrează cunoştinţa, dar ruina este aproape de gura nebunului.
uc Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte.
P Ura stârneşte certuri, dar dragostea acoperă toate greşelile.
a; Gura celui drept este un izvor de viaţă, dar gura celui rău ascunde violenţă.
hI Cel ce face cu ochiul este o pricină de întristare, şi gura celui nesocotit va cădea.
wg Cel ce umblă cu dreptate umblă fără teamă, dar cel ce apucă pe căi strâmbe se dă singur de gol.
kO Cel cu inimă înţeleaptă primeşte poruncile, dar cine are o gură nesocotită va cădea.
]3 Amintirea celui drept este binecuvântată, dar numele celor răi putrezeşte.
a; Pe capul celui drept sunt binecuvântări, dar gura celor răi ascunde violenţă.
~u Cel ce strânge vara este un fiu înţelept, cel ce doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.
kO Cel ce lucrează cu o mână leneşă sărăceşte, dar mâna celor harnici îmbogăţeşte.
fE Domnul nu lasă pe cel drept să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.
a; Comorile câştigate pe nedrept nu folosesc, dar dreptatea salvează de la moarte.
z o Proverbele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mâhnirea mamei sale.
iK Dar el nu ştie că acolo sunt morţii; şi că oaspeţii ei sunt în adâncimile iadului.
Z- Apele de furat sunt dulci, şi pâinea mâncată pe ascuns este plăcută!.
O Cine este prost să vină aici! şi celui fără minte îi zice:
I ca să strige la trecătorii care merg drept pe calea lor:
W ' Şi ea stă la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,
O  Femeia nebună este gălăgioasă, proastă, şi nu ştie nimic.
t a Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.
] 3 Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.
l Q Frica de Domnul este începutul înţelepciunii, şi cunoştinţa sfinţilor este priceperea.
 Dă înţeleptului, şi el se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel înţelept şi el va învăţa şi mai mult.
nU Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi te va iubi.
 Cel ce mustră pe un batjocoritor îşi atrage dispreţ, şi cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu o ruşine.
R Părăseşte prostia şi vei trăi, şi umblă pe calea priceperii!
Z- Vino, mănâncă din pâinea mea, şi bea din vinul pe care l-am amestecat!
W' Cine este prost, să vină încoace! Celui lipsit de pricepere îi zice:
Z- Şi-a trimis slujnicele, ea strigă de pe vârful înălţimilor cetăţii:
O Şi-a înjunghiat vitele, şi-a amestecat vinul, şi-a pus masa.
P  Înţelepciunea şi-a zidit casa, ea şi-a cioplit şapte stâlpi.
}s$Dar cel care păcătuieşte împotriva mea îşi răneşte sufletul; toţi cei care mă urăsc iubesc moartea.
b~=#Căci cel care mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.
}"Binecuvântat este omul care mă ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, aşteptând la pragul uşii mele.
`|9!Ascultaţi învăţătura, şi fiţi înţelepţi, şi nu respingeţi sfatul meu.
g{G Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci binecuvântaţi sunt cei ce păzesc căile mele!
kzObucurându-mă pe rotocolul pământului Său; şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.
y#atunci eu eram lângă El, ca un meşter priceput, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, bucurându-mă neîncetat înaintea Lui,
xcând i-a stabilit mării limitele ei, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, când a pus temeliile pământului,
\w1când a pironit norii sus: când au ţâşnit cu putere izvoarele adâncului,
hvICând El a pregătit cerurile, eu eram acolo, când a trasat un cerc pe faţa adâncului,
yukcând El nu făcuse încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea dintâi fărâmă din pulberea lumii.
Zt-am fost adusă înainte de aşezarea munţilor, înainte de a fi dealurile,
gsGAm fost adusă când încă nu erau adâncuri, când nu erau izvoare încărcate cu ape;
lrQAm fost aşezată din veşnicie, înainte de orice început, sau înainte de a fi pământul.
cq?Domnul mă avea la începutul căii Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.
epCca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu vistieriile.
Yo+Eu umblu pe calea dreptăţii, pe mijlocul cărărilor judecăţii drepte,
nwRodul meu este mai bun decât aurul, decât aurul cel mai curat; şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.
SmCu mine sunt bogăţia şi gloria, avuţiile trainice şi dreptatea.
ilKEu iubesc pe cei care mă iubesc; şi cei care mă caută cu tot dinadinsul mă vor găsi.
bk=Prin mine cârmuiesc conducătorii, şi mai-marii, toţi judecătorii pământului.
MjPrin mine domnesc regii, şi conducătorii dau porunci drepte.
_i7Sfatul este al meu, şi înţelepciunea; eu sunt priceperea, a mea este puterea.
h Frica de Domnul te face să urăşti răul; mândria şi aroganţa, calea rea şi gura mincinoasă, iată ce urăsc eu.
qg[ Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prudenţa, şi pot inventa cele mai chibzuite planuri.
f' Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele; şi toate lucrurile pe care ţi le-ai dori nu se pot asemăna cu ea.
yek Primiţi mai degrabă învăţăturile mele decât argintul; şi mai degrabă ştiinţa decât aurul ales.
idK Toate sunt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru cei ce au găsit cunoştinţa.
dcAToate cuvintele gurii mele sunt drepte, n-au nimic neadevărat, nici pervers în ele.
SbCăci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!
{aoAscultaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.
``9Învăţaţi prudenţa, naivilor, şi fiţi cu inima înţelegătoare, nebunilor!
`_9Oamenilor, către voi strig, şi glasul meu către fiii oamenilor se îndreaptă.
@^{strigă la porţi, la intrarea cetăţii, la uşi:
Q]Ea se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspântii,
P\ Nu strigă înţelepciunea şi nu-şi înalţă priceperea glasul?
[[/Casa ei este drumul spre iad, drumul care coboară spre locaşurile morţii.
tZaCăci ea a făcut să cadă mulţi răniţi, şi toţi câţi au fost ucişi de ea au fost puternici.
cY?Nu da voie inimii tale să se abată spre calea ei, nu te rătăci pe cărările ei.
[X/De aceea, ascultaţi-mă, fiilor, şi luaţi aminte la cuvintele gurii mele.
W până când o săgeată i-a străpuns ficatul. Ca pasărea care dă buzna în laţ, el n-a ştiut că îl va costa viaţa.
VDe îndată a început să meargă după ea, ca boul care se duce la măcelărie, ca un nebun care aleargă spre cursă,
[U/Cu vorba ei dulce l-a făcut să cedeze, cu buzele ei amăgitoare l-a sedus.
]T3a luat cu el sacul cu bani, şi se va întoarce acasă într-o zi hotărâtă.
TS!Căci soţul meu nu este acasă, a plecat într-o călătorie lungă,
iRKVino, să ne îmbătăm de dragoste până dimineaţă, să ne desfătăm cu dezmierdări!
NQmi-am stropit aşternutul cu smirnă, aloe, şi scorţişoară.
dPAMi-am împodobit patul cu învelitori, cu aşternut de pânzeturi colorate din Egipt;
NODe aceea ţi-am ieşit înainte, să te caut, şi te-am găsit.
QNAm cu mine jertfe de mulţumire, azi mi-am împlinit promisiunile.
XM) Ea l-a îmbrăţişat, l-a sărutat şi, cu o faţă obraznică, i-a zis:
]L3 când pe străzi, când în pieţe, stătea la pândă pe la toate colţurile.
[K/ Era bună de gură şi fără astâmpăr; picioarele nu-i puteau sta acasă:
pJY Şi, iată, i-a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o prostituată, şi cu inima şireată.
KI Era în amurg, seara, în noaptea neagră şi întunecoasă.
HTrecea pe stradă, pe lângă colţul unde stătea una dintre aceste femei imorale; şi a luat calea spre locuinţa ei.
lGQşi am zărit printre cei neîncercaţi, am văzut printre tineri, pe un băiat fără minte.
KFCăci mă uitam printre zăbrele de la fereastra casei mele,
mESca să te ferească de femeia imorală, de seducătoarea care foloseşte cuvinte ademenitoare.
[D/Zi înţelepciunii: Tu eşti sora mea!; şi numeşte priceperea prietena ta,
FCLeagă-le la degete, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.
fBEŢine poruncile mele, şi vei trăi, păzeşte învăţăturile mele ca lumina ochilor.
NA Fiul meu, păzeşte cuvintele mele, şi ţine ia poruncile mele.
@#El nu se uită la nici un preţ de răscumpărare, nici nu se lasă înduplecat, chiar dacă ţi-ai înmulţi darurile.
c??"Căci gelozia înfurie pe un bărbat, de aceea el n-are milă în ziua răzbunării.
V>%!Nu va avea decât rană şi ruşine, şi dispreţul nu i se va şterge.
~=u Dar cel ce comite adulter cu o femeie este un om fără minte, cel ce face aşa ceva îşi nimiceşte sufletul.
{<ototuşi, dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, i se poate cere să dea tot ce are în casă.
q;[Oamenii nu dispreţuiesc un hoţ, dacă fură ca să-şi potolească foamea, când este flămând,
~:uTot aşa este şi cu cel ce intră la soţia aproapelui său: oricine se atinge de ea nu va rămâne nevinovat.
\91Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să-şi ardă picioarele?
R8Poate cineva să ia foc în sân, fără să i se aprindă hainele?
17[Căci pentru o femeie prostituată, omul ajunge de nu mai rămâne decât cu o bucată de pâine; şi o femeie adulteră va căuta să-i prade sufletul lui scump.
g6GN-o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei; nici nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.
]53Ele te vor feri de femeia cea rea, de limba ademenitoare a celei seducătoare.
z4mCăci porunca este o lampă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sunt calea vieţii.
o3WEle te vor conduce în mersul tău, te vor păzi la culcare, şi îţi vor vorbi la deşteptare.
@2{leagă-le necurmat la inimă, atârnă-le de gât.
g1GFiul meu, păzeşte sfaturile tatălui tău şi nu respinge învăţăturile mamei tale:
f0Emartorul mincinos care spune minciuni, şi pe cel ce stârneşte certuri între fraţi.
_/7inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău,
X.)ochii trufaşi, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat,
K-Şase lucruri urăşte Domnul, chiar şapte îi sunt urâte:
n,UDe aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără îndreptare.
d+ARăutatea este în inima lui, el plănuieşte răul întruna; el stârneşte certuri.
N* clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.
N) Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,
Y(+ Şi sărăcia va veni peste tine ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.
s'_ Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi!
Z&- Până când vei sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău?
X%)îşi pregăteşte hrana vara, strânge provizii în timpul secerişului.
M$Ea nu are nici conducător, nici supraveghetor, nici stăpân;
V#%Du-te la furnică, leneşule; uită-te la căile ei şi fii înţelept.
w"gScapă din mâna lui ca şi căprioara din mâna vânătorului, ca şi pasărea din mâna păsărarului.
F!Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale.
 fă aceasta, fiul meu, dezleagă-te; căci ai căzut în mâna aproapelui tău: du-te, smereşte-te, şi stăruie de el.
hIdacă eşti legat prin promisiunea gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,
j OFiul meu, dacă te-ai pus garant pentru aproapele tău, dacă te-ai îndatorat pentru altul,
`9El va muri din lipsă de înfrânare, şi va rătăci în prea multa lui nebunie.
pYCel rău este prins în înseşi nelegiuirile lui, şi este ţinut de legăturile păcatului lui.
eCCăci căile omului sunt înaintea ochilor Domnului, şi El vede toate cărările lui.
wŞi pentru ce, fiul meu, ai fi îndrăgostit de o femeie imorală, şi ai îmbrăţişa sânul unei necunoscute?
Cerboaică iubită, căprioară plăcută: pieptul ei să te îmbete întotdeauna, şi fii îndrăgostit totdeauna de dragostea ei.
#\@~~n~}}F||Z{{{zz7yyFxxxww5vvluuottt'ssJrrGqqrqpp?oo\nnTmmmllkkjj iihh5ggiffpfeeCdd_dcc/bbSaaY``i`__ ^^F]]] \\B[[nZZZ0YYMXXXWW#VV1UU`TTSSVRR^QQPPP"OODNNXMMMLL.KK'JJGII^HHYGGG!FF]FEEDD.CCfCBB?AA1@@f??>>>'==U<33]222 11d000*//n...--:,,?++u+**-))_((o'''&&8%%i% $$##d""">!! "nmK;_D(N"O%K%a'! , [ 3 P 4W.HZ4S\ac; Apără-ţi cauza împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă secretul altuia,
bNu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, când aproapele tău te va face de ruşine,
acăci este mai bine să ţi se zică: Urcă-te mai sus!, decât să fii coborât înaintea prinţului pe care ţi-l văd ochii.
J` Nu te făli înaintea regelui, şi nu lua locul celor mari;
k_OScoate pe cel rău dinaintea regelui, şi tronul lui de domnie se va întări prin dreptate.
H^ Scoate zgura din argint, şi din el va ieşi un vas ales.
g]GÎnălţimea cerurilor, şi adâncimea pământului, şi inima regilor sunt nepătrunse.
u\cGloria lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar gloria regilor stă în cercetarea lucrurilor.
q[ ]Iată şi alte proverbe ale lui Solomon, pe care le-au copiat oamenii lui Ezechia, regele lui Iuda.
gZG"Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.
wYg!Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mâinile puţin, ca să mă odihnesc!
]X3 M-am uitat bine, m-am gândit, şi am primit învăţătură din ce am văzut.
`W9şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.
`V9Am trecut pe lângă ogorul unui leneş, şi pe lângă via unui om fără minte,
kUONu zice: Cum mi-a făcut el, aşa am să-i fac şi eu, îi voi răsplăti după faptele lui.
jTMNu fi martor în chip uşuratic împotriva aproapelui tău, şi nu înşela cu buzele tale.
wSgVezi-ţi întâi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul câmpului, şi după aceea zideşte-ţi casa.
8RkUn răspuns bun este ca un sărut pe buze.
aQ;Dar cei ce-l mustră vor fi plăcuţi, şi o mare binecuvântare va veni peste ei.
nPUPe cel ce zice celui rău: Tu eşti drept, îl vor blestema popoarele, naţiunile îl vor urî.
mOSIată ce mai spun înţelepţii: Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor la judecăţi.
^N5Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfârşitul amândurora?
eMCFiule, teme-te de Domnul şi de rege; nu te amesteca printre cei ce sunt nestatornici.
YL+Căci cel ce face răul n-are nici un viitor, lumina celor răi se stinge.
YK+Nu te mânia din cauza făcătorilor de rele, nici nu invidia pe cei răi.
pJYpentru ca nu cumva Domnul să vadă, şi să nu-I placă, şi să-Şi întoarcă mânia de la el.
yIkNu te bucura de căderea duşmanului tău, şi să nu ţi se înveselească inima când el se împiedică,
tHaCăci cel drept de şapte ori cade, şi se ridică iar, dar cel rău se prăbuşeşte în nenorocire.
qG[Nu întinde curse, nelegiuitule, împotriva locuinţei celui drept, nu-i tulbura locul de odihnă.
FTot aşa, înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia speranţa.
sE_ Fiule, mănâncă miere, căci este bună, şi fagurele de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
>Du Dacă zici: Ah! N-am ştiut! Crezi că nu vede Cel ce cântăreşte inimile, şi Cel ce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui?
oCW Eliberează pe cei târâţi la moarte, şi scapă pe cei ce sunt aproape să fie înjunghiaţi.
MB Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea.
aA; Gândul celui nebun este păcat, şi batjocoritorul este o scârbă pentru oameni.
V@%Cel ce se gândeşte să facă rău, se va numi un om plin de răutate.
c??Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun, el va deschide gura la poartă.
w>gCăci prin măsuri chibzuite câştigi bătălia, şi prin marele număr al sfătuitorilor ai biruinţa.
[=/Un om înţelept este puternic, şi cel cunoscător îşi măreşte puterea.
f<Eşi prin ştiinţă se umplu magaziile ei cu toate bunătăţile de preţ şi plăcute.
\;1Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;
\:1căci inima lor se gândeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri.
I9 Nu invidia pe oamenii cei răi, nici nu dori să fii cu ei;
8{#Am fost lovit, dar nu m-a durut! M-au bătut, dar n-am simţit! Când mă voi trezi ca să caut să beau iarăşi?
b7="Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vârful unui catarg.
e6C!Ochii ţi se vor uita după femei străine, şi inima îţi va vorbi lucruri stricate.
Y5+ dar pe urmă, muşcă întocmai ca un şarpe, şi înţeapă ca o viperă.
j4MNu te uita la vin când curge roşu, când face mărgăritare în pahar, el alunecă uşor,
h3IAi celor ce întârzie la vin, ai celor ce se duc să golească paharul cu vin amestecat.
32_Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînţelegerile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănile fără motiv? Ai cui sunt ochii roşii?
`19Ea pândeşte ca un hoţ şi măreşte între bărbaţi numărul celor stricaţi.
p0YCăci o prostituată este o groapă adâncă, şi o femeie străină este o fântână strâmtă.
a/;Fiul meu, dă-mi inima ta, şi să găsească ochii tăi plăcere în căile mele.
f.ESă se bucure tatăl tău şi mama ta, şi cea care te-a născut să se înveselească.
n-UTatăl celui drept se va bucura mult, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură de el.
b,=Cumpără adevărul şi nu-l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
r+]Ascultă pe tatăl tău, din care te-ai născut, şi nu nesocoti pe mama ta, când a îmbătrânit.
b*=Căci beţivul şi cel lacom sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.
[)/Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce consumă carne în exces.
Y(+Ascultă, fiul meu, şi fii înţelept, şi îndreaptă-ţi inima pe cale.
P'căci este o răsplată, iar speranţa nu îţi va fi zadarnică.
i&KSă nu-ţi invidieze inima pe cei păcătoşi, ci să aibă întotdeauna frică de Domnul;
[%/şi lăuntrul meu se va înveseli, când buzele tale vor spune ce este bine.
R$Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;
?#yLovindu-l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din iad.
["/ Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
[!/ Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.
_ 7 căci Răscumpărătorul lor este puternic. El le va apăra cauza împotriva ta.
M Nu muta graniţa cea veche; şi nu intra în ogorul orfanilor,
eC Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el va nesocoti înţelepciunea cuvintelor tale.
s_Bucata pe care ai mâncat-o o vei vomita, şi cuvintele plăcute pe care le vei spune sunt pierdute.
 căci aşa cum gândeşte în sufletul lui, aşa este el: Mănâncă şi bea, îţi zice el; dar inima lui nu este cu tine.
_7Nu mânca pâinea celui ce are ochiul rău, nici nu pofti mâncările lui alese,
Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, ca vulturul care îşi ia zborul spre ceruri.
Z-Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.
RNu pofti mâncările lui alese, căci sunt o hrană înşelătoare.
Fşi pune-ţi un cuţit în gât dacă eşti prea lacom.
\ 3Când stai la masă la unul dintre cei mari, ia bine seama ce ai înaintea ta:
xiVezi un om harnic în lucrul lui? El va sta înaintea regilor, el nu va sta înaintea oamenilor de rând.
PNu muta graniţa cea veche, pe care au aşezat-o părinţii tăi.
`9Căci dacă n-ai cu ce să plăteşti, pentru ce să-ţi ia el patul de sub tine?
}sNu fi printre cei ce îşi strâng mâinile ca să promită ceva, printre cei ce dau garanţie pentru datorii.
iKca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet.
[/Nu te împrieteni cu omul mânios şi nu te însoţi cu omul iute la mânie,
Z-Căci Domnul le va apăra cauza, şi va despuia viaţa celor ce-i despoaie.
mSNu jefui pe sărac, pentru că este sărac, şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă.
 ca să te fac să înţelegi temeinicia cuvintelor adevărului, ca să răspunzi cuvinte adevărate celui ce te trimite?
Q N-am scris eu lucruri minunate pentru tine, sfaturi şi cugetări,
j MPentru ca să-ţi pui încrederea în Domnul, vreau să te învăţ eu astăzi,da, pe tine.
h ICăci este bine să le păstrezi înăuntrul tău şi să-ţi fie toate deodată pe buze.
x iPleacă-ţi urechea şi ascultă cuvintele înţelepţilor, şi îndreaptă-ţi inima spre ştiinţa mea.
Cine asupreşte pe sărac ca să-şi mărească avuţia, va trebui să dea şi el altuia mai bogat şi va duce lipsă.
b=Nebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua disciplinei o va dezlipi de el.
|qGura femeilor străine este o groapă adâncă; cel pe care vrea să-l pedepsească Domnul, va cădea în ea.
J  Leneşul zice: Afară este un leu, voi fi ucis pe străzi!.
jM Ochii Domnului păzesc pe cel ce are cunoştinţă, dar înfruntă cuvintele celui stricat.
dA Cel ce iubeşte curăţia inimii şi are bunăvoinţa pe buze este prieten cu regele.
nU Alungă pe batjocoritor şi cearta se va sfârşi, neînţelegerile şi dispreţul vor înceta.
X) Cel milos va fi binecuvântat, pentru că dă săracului din pâinea lui.
jMCine seamănă nedreptate va secera nelegiuire, şi nuiaua furiei lui va avea un sfârşit.
|qBogatul stăpâneşte peste cei săraci, şi cel ce ia cu împrumut este sclavul celui ce-i dă cu împrumut.
w~gÎnvaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.
x}iSpini şi curse sunt pe calea omului stricat; cel care îşi păstrează sufletul se depărtează de ele.
[|/Răsplata umilinţei, a fricii de Domnul, este bogăţia, gloria şi viaţa.
p{YOmul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte şi sunt pedepsiţi.
_z7Bogatul şi săracul se întâlnesc: Domnul i-a făcut şi pe unul şi pe altul.
~y wUn nume bun este mai de dorit decât mari bogăţii, a fi iubit preţuieşte mai mult decât argintul şi aurul.
Zx-Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului.
Zw-Nu este nici înţelepciune, nici pricepere, nici sfat împotriva Domnului.
gvGCel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar cel drept îşi îmbunătăţeşte calea.
cu?Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă de adevăr va vorbi cu izbândă.
dtAJertfa celui rău este o urâciune, cu atât mai mult când o aduce cu gânduri rele.
Zs-Toată ziua o petrece numai în pofte; dar cel drept dă fără zgârcenie.
Zr-Poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile.
lqQMândru, arogant şi batjocoritor sunt numele celui ce lucrează cu aprinderea îngâmfării.
_p7Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri.
foEÎnţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau.
cn?Cel ce urmăreşte dreptatea şi bunătatea, găseşte viaţă, dreptate şi glorie.
vmeComori de preţ şi untdelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte.
ulcMai bine să locuieşti într-un pământ pustiu, decât cu o soţie cicălitoare şi supărăcioasă.
|kqCel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel drept, şi cel stricat, pentru oamenii fără vină.
wjgCel ce iubeşte petrecerile va duce lipsă, cel ce iubeşte vinul şi untdelemnul nu se îmbogăţeşte.
eiCOmul care se abate de la calea înţelepciunii se va odihni în adunarea celor morţi.
yhkEste o bucurie pentru cel drept să facă ce este bine, dar este o groază pentru lucrătorii nelegiuirii.
rg]Un dar făcut în taină potoleşte mânia, şi un cadou dat pe ascuns potoleşte furia puternică.
kfO Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nu va fi auzit nici el când va striga.
oeW Cel drept se uită la casa celui rău şi vede ce repede sunt aruncaţi cei răi în nenorocire.
d1 Când batjocoritorul este pedepsit, prostul devine înţelept; şi când se dă învăţătură celui înţelept, el primeşte cunoştinţă.
dcA Sufletul celui rău doreşte răul, aproapele lui n-are nici o trecere înaintea lui.
wbg Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o soţie cicălitoare într-o casă mare.
Ua#Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.
l`QViolenţa celor răi îi mătură pe ei înşişi, pentru că nu vor să facă ce este drept.
v_eComorile câştigate cu o limbă mincinoasă sunt o deşertăciune fugară a celor care caută moartea.
z^mPlanurile omului harnic nu duc decât la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă.
f]EPrivirile trufaşe şi inima îngâmfată, această candelă a celor răi, este păcat.
\\1A practica dreptatea şi judecata este mai plăcut Domnului decât o jertfă.
m[SOrice cale a omului este dreaptă în ochii lui, dar Cel ce cântăreşte inimile este Domnul.
nZ WInima regelui este ca un râu de apă în mâna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea.
oYWNuiaua care răneşte înlătură răul, şi loviturile curăţă părţile cele mai lăuntrice.
ZX-Gloria tinerilor este tăria lor, şi podoaba bătrânilor sunt perii albi.
pWYBunătatea şi adevărul păzesc pe rege, şi tronul lui de domnie este întărit prin bunătate.
qV[Duhul omului este o lumină a Domnului, care cercetează toate părţile dinăuntrul fiinţei lui.
\U1Un rege înţelept îi împrăştie pe cei răi, şi trece cu roata peste ei.
TEste o cursă pentru om să spună în grabă: Este un lucru sfânt! şi abia după ce a făcut jurământul să se gândească.
XS)Paşii omului sunt de la Domnul, atunci cum va înţelege omul calea lui?
vReDouă feluri de greutăţi sunt o urâciune pentru Domnul, şi cântarul mincinos nu este un lucru bun.
]Q3Nu zice: îi voi răsplăti răul! Aşteaptă după Domnul şi El te va ajuta.
fPEO moştenire repede câştigată de la început, nu va fi binecuvântată la sfârşit.
wOgDacă cineva blestemă pe tatăl său şi pe mama sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunericului.
NCine umblă cu bârfe, dă pe faţă lucruri ascunse; de aceea, să nu te amesteci cu cel ce nu-şi poate ţine gura închisă.
SMPlanurile se pun la cale prin sfat, şi fă războiul cu prudenţă.
fLEPâinea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş.
bK=Ia-i haina, căci s-a pus garant pentru altul, şi ţine-l garanţie pentru alţii.
gJGExistă aur şi sunt multe mărgăritare, dar buzele înţelepte sunt un lucru preţios.
YI+Rău! Rău! zice cumpărătorul, dar plecând se laudă cu ce a cumpărat.
dHA Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii şi te vei sătura de pâine.
hGI Urechea care aude, şi ochiul care vede, Domnul le-a făcut, şi pe una şi pe celălalt,
F Chiar şi un copil lasă să se vadă încă din faptele lui, dacă purtarea lui este curată, şi dacă este dreaptă.
vEe Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, amândouă sunt o urâciune înaintea Domnului.
RD Cine poate zice: Mi-am curăţat inima, sunt curat de păcatul meu?
`C9Regele care stă pe scaunul de judecată împrăştie orice rău cu privirea lui.
\B1Cel drept umblă în dreptatea lui, binecuvântaţi sunt copiii lui după el!
]A3Mulţi oameni îşi vestesc bunătatea, dar cine poate găsi un om credincios?
l@QSfatul în inima unui om este ca o apă adâncă, dar omul priceput ştie să scoată din ea.
c??Din cauza frigului, leneşul nu ară; el va cerşi la secerat, şi nu va avea nimic.
u>cEste o cinste pentru om să se ferească de certuri, dar orice nebun se lasă stăpânit de aprindere.
=Frica pe care o insuflă regele este ca răcnetul unui leu, cine îl supără păcătuieşte împotriva sufletului său.
z< oVinul este batjocoritor, băutura tare este gălăgioasă; şi oricine se îmbată cu ea nu este înţelept.
g;GPedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spatele nebunilor.
g:GUn martor mincinos îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea.
q9[Fiule, încetează să mai asculţi învăţătura care te depărtează de cuvintele cunoaşterii.
u8cCel ce jefuieşte pe tatăl său, şi alungă pe mama sa, este un fiu care aduce ruşine şi dispreţ.
7 Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; îndreaptă pe omul priceput, şi va înţelege cunoaşterea.
[6/Leneşul îşi cufundă mâna în strachină, şi n-o duce înapoi la gură.
}5sFrica de Domnul duce la viaţă, şi cel ce o are se odihneşte mulţumit; el nu va fi cercetat de nenorocire.
y4kCeea ce face farmecul unui om este bunătatea lui, şi mai mult preţuieşte un sărac decât un mincinos.
e3COmul are multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlineşte.
`29Ascultă sfaturile şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor.
1Cel plin de mânie trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă-l scapi de ea, trebuie să mai faci o dată lucrul acesta.
^05Disciplinează-ţi fiul căci tot mai este speranţă, dar nu dori să-l omori.
f/ECel ce are milă de sărac împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea.
p.YCel ce păzeşte porunca îşi păzeşte sufletul, cel ce nu veghează asupra căii sale va muri.
\-1Lenea te cufundă într-un somn adânc, şi un om inactiv va suferi de foame.
g,GCasa şi averea le moştenim de la părinţi, dar o soţie pricepută este de la Domnul.
+ Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o soţie cicălitoare este ca o streaşină de pe care picură întruna.
f*E Mânia regelui este ca răcnetul unui leu, dar bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă.
p)Y Înţelepciunea îl face pe om încet la mânie, şi este o cinste pentru el să uite greşelile.
( O viaţă de desfătare nu este potrivită pentru un nebun, cu atât mai puţin pentru un sclav să stăpânească peste prinţi.
_'7 Martorul mincinos nu va rămâne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni va pieri.
x&iCel ce obţine înţelepciune îşi iubeşte sufletul, cel ce păstrează priceperea găseşte fericirea.
2%]Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cât mai mult se depărtează de el prietenii lui! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi.
l$QMulţi oameni caută favoarea unui nobil, şi oricine este prieten cu un om care dăruieşte.
c#?Martorul mincinos nu va rămâne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa.
j"MBogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este despărţit de prietenul lui.
_!7Nebunia omului îi suceşte calea, şi inima lui se ridică împotriva Domnului,
x iLipsa cunoştinţei este o pagubă pentru suflet, şi cel ce aleargă prosteşte înainte păcătuieşte.
r _Mai mult preţuieşte săracul care umblă în dreptatea lui, decât cel cu buze stricate şi nebun.
Cel ce-şi face mulţi prieteni o face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decât un frate.
PSăracul vorbeşte rugându-se, dar bogatul răspunde cu asprime.
ucCine găseşte o soţie bună, găseşte fericirea; şi este un har pe care îl capătă de la Domnul.
dAMoartea şi viaţa sunt în puterea limbii; oricine o iubeşte îi va mânca roadele.
`9Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, cu venitul buzelor lui se satură.
Un frate jignit este mai greu de câştigat decât o cetate fortificată, şi certurile sunt ca zăvoarele unui palat.
U#Sorţul pune capăt certurilor, şi hotărăşte între cei puternici.
zmCel ce vorbeşte întâi în cauza lui pare că are dreptate, dar vine aproapele lui şi-l ia la cercetare.
LDarurile unui om îi fac loc şi-l aduc înaintea celor mari.
lQO inimă pricepută dobândeşte ştiinţă, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa.
kODuhul omului îl sprijină la boală, dar duhul doborât de întristare, cine îl va ridica?
a; Cel ce răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi atrage ruşinea.
eC Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă, dar umilinţa merge înaintea gloriei.
q[ Averea este o cetate fortificată pentru cel bogat, în închipuirea lui ea este ca un zid înalt.
a; Numele Domnului este un turn tare; cel drept fuge în el şi este în siguranţă.
P Cel ce leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte,
iKCuvintele defăimătorului sunt ca prăjiturile, alunecă până în adâncul pântecelui.
^ 5Gura nebunului îi aduce nimicirea, şi buzele îi sunt o cursă pentru suflet.
` 9Buzele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură până stârneşte lovituri.
r ]Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel drept la judecată.
 {Cuvintele gurii unui om sunt ca nişte ape adânci, izvorul înţelepciunii este ca un şuvoi care curge întruna.
] 3Când vine cel rău, vine şi dispreţul, şi cu ruşinea vine şi înjosirea.
fENebunul nu găseşte plăcere în învăţătură, ci vrea numai să arate ce ştie el.
 }Cel ce se retrage în singurătate, caută ce-i place lui însuşi, dar este împotriva adevăratei înţelepciuni.
 Chiar şi un prost, când tace, este considerat înţelept, şi când îşi ţine gura închisă este considerat priceput.
hICel ce are cunoştinţă îşi controlează cuvintele, un om priceput are un duh potolit.
wgNu este bine să pedepseşti pe cel drept, nici să loveşti pe cei nobili din cauza integrităţii lor.
]3Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l-a născut.
ucÎnţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pământului.
\1Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii.
SO inimă veselă este un leac bun, dar un duh mâhnit usucă oasele.
pYCel ce dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure.
l~QCel cu inima prefăcută nu găseşte binele, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire.
{}oCel ce iubeşte certurile, iubeşte păcatul, cel ce-şi zideşte poarta prea înaltă îşi caută pieirea.
V|%Omul fără minte întinde mâna, se pune garant pentru aproapele său.
P{Prietenul iubeşte oricând, şi în nenorocire este ca un frate.
kzOLa ce foloseşte argintul în mâna nebunului? Să cumpere înţelepciunea? Dar n-are minte!
yCel ce îndreptăţeşte pe cel rău, şi cel ce condamnă pe cel drept, sunt amândoi o urâciune înaintea Domnului.
txaÎnceputul unei dispute este ca pornirea unor ape; de aceea, curmă cearta înainte de a se înteţi.
Pw Celui ce întoarce rău pentru bine, răul nu-i va părăsi casa.
sv_ Mai bine să întâlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decât un nebun în timpul nebuniei lui.
muS Cel rău nu caută decât răscoală, dar un mesager fără milă va fi trimis împotriva lui.
gtG O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decât o sută de lovituri pe cel nebun.
}ss Cel ce acoperă o greşeală caută dragoste, dar cel ce o aminteşte mereu dezbină pe cei mai buni prieteni.
rUn dar este ca o piatră preţioasă în ochii celui ce-l primeşte: în orice parte se întoarce, el are izbândă.
qCuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cât mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om nobil.
bp=Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor, şi părinţii sunt gloria copiilor lor.
oCine îşi bate joc de sărac îşi bate joc de Cel ce l-a făcut, cel ce se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.
vneCel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare.
pmYVasul pentru rafinare este pentru argint, şi cuptorul pentru aur, dar Domnul încearcă inimile.
l{Un servitor înţelept stăpâneşte peste fiul care face ruşine, şi va avea parte de moştenire printre fraţi.
kk QMai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină cu cărnuri, cu ceartă.
[j/!Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărâre este de la Domnul.
%iC Cel încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz, şi cel ce este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cel ce cucereşte o cetate.
Zh-Perii albi sunt o cunună de glorie, dacă se găsesc pe calea dreptăţii.
ygkCel ce închide ochii ca să pună în mişcare răutatea, mişcându-şi buzele, a şi înfăptuit răul.
bf=Omul violent amăgeşte pe aproapele său, şi-l duce pe o cale care nu este bună.
deAOmul pervers seamănă certuri, şi defăimătorul dezbină pe cei mai buni prieteni.
ddAUn om necredincios pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins.
_c7Cel ce munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.
\b1Multe căi i se par drepte omului, dar la urmă sunt căi care duc la moarte.
qa[Cuvintele prietenoase sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase.
`Inima înţeleptului îşi arată înţelepciunea când vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui.
u_cÎnţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cel ce o are, dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor.
k^OCel cu inimă înţeleaptă va fi numit priceput, şi dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa.
j]MCel ce cugetă la cuvânt va găsi fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit.
^\5Mai bine să fii umil cu cei umili, decât să împărţi prada cu cei mândri.
Z[-Mândria merge înaintea pieirii, şi un duh îngâmfat înaintea căderii.
ZCalea oamenilor drepţi este să se depărteze de rău; cel ce veghează asupra căii sale îşi păzeşte sufletul.
YCu cât mai bine este să câştigi înţelepciune decât aur! Şi cu cât este mai bine să ai pricepere decât argint!
mXSSeninătatea feţei regelui este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară.
_W7Mânia regelui este ca un vestitor al morţii, dar un om înţelept o va potoli.
bV= Buzele drepte sunt plăcute regilor, şi ei iubesc pe cel ce vorbeşte cu dreptate,
fUE Este o ruşine pentru rege să facă rău, căci prin dreptate se întăreşte un tron.
uTc Cântarul şi balanţa dreaptă sunt de la Domnul, toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui.
pSY Hotărârea divină este pe buzele regelui, gura lui nu trebuie să facă greşeli când judecă.
dRA Inima omului se gândeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii.
NQMai bine puţin cu dreptate, decât mari venituri cu falsitate.
vPeCând sunt plăcute Domnului căile omului, îi face să fie în pace cu el chiar şi pe duşmanii lui.
sO_Prin dragoste şi adevăr se ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate de la rău.
{NoOrice inimă îngâmfată este o urâciune înaintea Domnului; hotărât, ea nu va fi socotită nevinovată.
cM?Domnul a făcut toate pentru un scop, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii.
eLCÎncredinţează-ţi lucrările în mâna Domnului, şi ţi se vor împlini planurile.
eKCToate căile sunt curate în ochii lui, dar cel care cercetează duhurile este Domnul.
gJ IPlanurile pe care le face inima sunt ale omului, dar răspunsul limbii este de la Domnul.
cI?!Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi umilinţa merge înaintea gloriei.
Hy Cel care leapădă disciplina îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel care ascultă mustrarea capătă pricepere.
jGMUrechea care ia aminte la mustrarea care duce la viaţă, va rămâne printre înţelepţi.
[F/O privire prietenoasă înveseleşte inima, veştile bune întăresc oasele.
WE'Domnul este departe de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor drepţi.
nDUInima celui drept se gândeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împrăştie răutăţi.
\C1Cel lacom de câştig îşi tulbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi.
`B9Gândurile rele sunt urâte Domnului, dar cuvintele curate sunt cuvinte plăcute.
XA)Domnul surpă casele celor mândri, dar întăreşte graniţele văduvei.
Rz ~}}\|||{{zgyyy(xx8ww@vvjuuu'ttZsss5rrVqqqppRooonn.mmPllpkkkjjgiivi*hh)ggYffee?ddPcccbb2aa``f___!^^8]]Z\\w[[fZZIYYrXXtWWTVVNUU5TT;SSIRRcQQQPPOOYNNN>MMXMLL+KKWJJgIII HHDGGGFEEwE!DCCKBBAA9@@f??>>J=<<<;{;::F99988`8 77J66Z655,44G333#22[211_1 00 //w/1..Y.--S,,,,+++**]))~)((2''&&%f%$<##P"h!!C V@+X E_=c VLOJ, a 6 f  8 H8<Reg EM-am uitat apoi la toate asupririle care se fac sub soare; şi iată, cei apăsaţi varsă lacrimi şi nu este nimeni să-i mângâie! Puterea este de partea asupritorilor lor, dar ei n-au pe nimeni să-i mângâie!
RfAşa că am văzut că nu este nimic mai bun pentru om decât să se bucure de lucrările lui, căci aceasta este moştenirea lui. Căci cine-l poate aduce să vadă ce se va întâmpla după el?
}esCine ştie dacă suflarea fiilor oamenilor se duce sus şi dacă suflarea animalului se coboară în pământ?
ndUToate merg la un loc; toate au fost făcute din ţărână şi toate se întorc în ţărână.
cCăci tot ce se întâmplă cu fiii oamenilor se întâmplă şi cu animalele; aceeaşi soartă o au amândoi; cum moare unul, aşa moare şi celălalt. Toţi au aceeaşi suflare şi omul nu întrece cu nimic pe animal, căci totul este deşertăciune.
bAm zis în inima mea despre fiii oamenilor: Dumnezeu îi încearcă pentru ca ei să vadă că nu sunt decât nişte animale.
aAtunci am zis în inima mea; Dumnezeu va judeca şi pe cel drept şi pe cel nelegiuit; căci este o vreme pentru orice lucru.
`/Am mai văzut sub soare că în locul de judecată domneşte nedreptatea şi că în locul unde trebuia să se facă dreptate, era răutate.
l_QCe este a mai fost, şi ce va fi a mai fost; şi Dumnezeu aduce iarăşi înapoi ce a trecut.
R^Am ajuns să ştiu că orice face Dumnezeu, va dăinui pe veci şi la ceea ce face El nu mai este nimic de adăugat şi nimic de scăzut. Dumnezeu face aşa pentru ca oamenii să se teamă de El.
] dar şi faptul că un om mănâncă şi bea şi duce un trai bun în mijlocul întregii lui munci este un dar de la Dumnezeu.
\ Am ajuns să ştiu că nu este altă fericire pentru ei decât să se bucure şi să trăiască bine în viaţa lor;
U[# El a făcut totul frumos la vremea lui; a pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu.
PZ Am văzut la ce îndeletnicire supune Dumnezeu pe fiii oamenilor.
:Yo Ce folos are din truda lui cel ce munceşte?
Xiubitul îşi are vremea lui, şi urâtul îşi are vremea lui; războiul îşi are vremea lui, şi pacea îşi are vremea ei.
Wruptul îşi are vremea lui, şi cusutul îşi are vremea lui; tăcerea îşi are vremea ei, şi vorbirea îşi are vremea ei;
V!căutarea îşi are vremea ei, şi pierderea îşi are vremea ei; păstrarea îşi are vremea ei, şi aruncatul îşi are vremea lui;
FUaruncatul cu pietre îşi are vremea lui, şi strângerea pietrelor îşi are vremea ei; îmbrăţişarea îşi are vremea ei, şi depărtarea de îmbrăţişări îşi are vremea ei;
Tplânsul îşi are vremea lui, şi râsul îşi are vremea lui; bocitul îşi are vremea lui, şi dansul îşi are vremea lui;
SOmorul îşi are vremea lui, şi vindecarea vremea ei; dărâmarea îşi are vremea ei, şi zidirea îşi are vremea ei;
R5Naşterea îşi are vremea ei, şi moartea îşi are vremea ei; săditul îşi are vremea lui, şi smulgerea celor sădite îşi are vremea ei.
^Q 7Toate îşi au vremea lor, şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui.
xPiCăci El dă omului plăcut Lui înţelepciune, cunoaştere şi bucurie; dar celui păcătos îi dă grija să strângă şi să adune ca să dea celui plăcut lui Dumnezeu! Şi aceasta este o deşertăciune şi o goană după vânt.
IO Căci cine a mâncat sau s-a bucurat mai mult decât mine?
8NiNu-i nimic mai bun pentru om decât să mănânce şi să bea, şi să-şi veselească sufletul din munca lui. Dar am văzut că şi aceasta vine din mâna lui Dumnezeu.
.MUCăci toate zilele lui sunt pline de durere şi truda lui nu este decât necaz: nici măcar noaptea n-are odihnă inima lui. Şi aceasta este o deşertăciune.
LwCăci ce folos are omul din toată munca lui şi din toată strădania inimii lui, cu care s-a trudit sub soare?
sK_Căci este câte un om a cărui muncă este făcută cu înţelepciune, cunoaştere şi deprindere; totuşi trebuie să lase rodul muncii lui unui om care n-a muncit pentru el. Şi aceasta este o deşertăciune şi un mare rău.
fJEDe aceea, m-a cuprins o mare deznădejde de toată munca pe care am făcut-o sub soare.
dIAŞi cine ştie dacă el va fi înţelept sau nebun? Şi totuşi el va fi stăpân pe toată munca mea, pe care am făcut-o cu trudă şi în care m-am arătat înţelept sub soare. Şi aceasta este deşertăciune.
HApoi am urât tot lucrul meu pe care l-am făcut sub soare, pentru că trebuie să-l las omului care va veni după mine.
'GGDe aceea, am urât viaţa, pentru că lucrul care a fost făcut sub soare mi-a pricinuit durere, căci totul este deşertăciune şi goană după vânt.
AF{Căci amintirea înţeleptului nu este mai veşnică decât a nebunului, pentru că tot ce este acum va fi uitat în zilele care vor veni. Şi cum moare înţeleptul? Ca nebunul!
CEŞi am zis în inima mea: Dacă şi eu voi avea aceeaşi soartă ca nebunul, atunci de ce am fost eu mai înţelept? Atunci am zis în inima mea: Şi aceasta este o deşertăciune.
D/Înţeleptul îşi are ochii în cap, dar nebunul umblă în întuneric. Dar am băgat de seamă că şi unul şi altul au aceeaşi soartă.
kCO Apoi am văzut că înţelepciunea întrece nebunia, după cum lumina întrece întunericul.
.BU Atunci mi-am întors privirile spre înţelepciune, prostie şi nebunie. Căci ce poate face omul care va veni după rege? Ceea ce s-a făcut şi mai înainte.
aA; Apoi m-am uitat la toate lucrările pe care le făcuseră mâinile mele şi la lucrul în care am trudit; şi, într-adevăr, totul era deşertăciune şi goană după vânt şi nu este nimic trainic sub soare.
@@y Orice mi-au dorit ochii, le-am dat; nu mi-am oprit inima de la nici o plăcere, căci inima mi se bucura în tot lucrul meu şi aceasta-mi era răsplata pentru toată truda mea.
? Am ajuns mare, mai mare decât toţi cei ce erau înaintea mea în Ierusalim. Mi-am păstrat însă înţelepciunea.
A>{Mi-am strâns, de asemenea, argint şi aur şi bogăţiile regilor şi ale ţărilor. Mi-am adus cântăreţi şi cântăreţe, desfătarea fiilor oamenilor: o mulţime de femei.
N=Am cumpărat sclavi şi sclave şi am avut servitori născuţi în casa mea. Da, am avut cirezi de boi şi turme de oi, mai multe decât toţi cei ce fuseseră înainte de mine în Ierusalim.
T<!Mi-am făcut iazuri din care să ud copacii care cresc în dumbravă.
e;CMi-am făcut grădini şi livezi, şi am plantat în ele tot felul de pomi fructiferi.
P:Am făcut lucrări mari, mi-am zidit case, şi mi-am plantat vii.
9Am căutat în inima mea cum să-mi înveselesc carnea cu vin, în timp ce-mi călăuzesc inima cu înţelepciune, şi cum să pun stăpânire pe nebunie, până voi vedea ce este bine să se facă pentru fiii oamenilor sub cer, în toate zilele vieţii lor.
Q8Am zis râsului: Eşti o nebunie!; şi veseliei: La ce foloseşti?
7 !Am zis în inima mea: Vino, vreau să te încerc cu veselie; de aceea, bucură-te de plăcere. Dar şi aceasta este o deşertăciune.
6 Căci în multă înţelepciune este şi mult necaz. Şi cel ce îşi sporeşte cunoaşterea, îşi măreşte durerea.
5 )Mi-am pus în inimă să cunosc înţelepciunea şi să cunosc prostia şi nebunia. Am înţeles că şi aceasta este goană după vânt.
c4 AAm zis în inima mea: Iată, am atins măreţia şi am câştigat mai multă înţelepciune decât toţi cei care au fost înainte de mine în Ierusalim. Inima mea a priceput multă înţelepciune şi cunoaştere.
Z3 /Ce este strâmb nu se poate îndrepta şi ce lipseşte nu poate fi numărat.
2  Am văzut toate lucrările care sunt făcute sub soare; şi într-adevăr totul este deşertăciune şi goană după vânt!
Y1 - Şi mi-am pus în inimă să caut şi să cercetez cu înţelepciune tot ce se întâmplă sub ceruri: această sarcină obositoare a dat-o Dumnezeu fiilor omului, prin care ei să poată fi încercaţi.
H0  Eu, Eclesiastul, am fost rege peste Israel, în Ierusalim,
%/ E Nimeni nu-şi mai aduce aminte de ceea ce a fost mai înainte, iar lucrurile care vor veni nu vor lăsa nici o amintire celor ce vor trăi mai târziu.
. } Este vreun lucru despre care se poate spune: Iată ceva nou? Lucrul acela era şi în vremurile dinaintea noastră.
i- M Ceea ce a fost va mai fi, şi ceea ce se face, se va mai face; nu este nimic nou sub soare.
, 3Toate lucrurile sunt într-o frământare continuă; omul nu le poate explica. Ochiul nu se mulţumeşte cu privitul, nici urechea cu auzitul.
+  Toate râurile se varsă în mare şi marea tot nu se umple; spre locul de unde vin râurile, acolo se întorc ele din nou.
~* wVântul suflă spre sud şi se întoarce spre nord; vântul se întoarce continuu reîncepând acelaşi circuit.
b) ?Soarele răsare şi soarele apune; şi se grăbeşte spre locul de unde a răsărit.
`( ;O generaţie trece, şi o altă generaţie vine; dar pământul rămâne în veci.
T' #Ce folos are omul din toată munca lui cu care se trudeşte sub soare?
& Deşertăciune a deşertăciunilor, zice Eclesiastul; deşertăciune a deşertăciunilor, totul este deşertăciune.
I% Cuvintele Eclesiastului, fiul lui David, rege în Ierusalim.
Y$+Răsplătiţi-o cu rodul mâinilor ei, şi faptele ei s-o laude la porţi.
#Dezmierdările sunt înşelătoare şi frumuseţea este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
O"Multe fiice au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.
E!Fiii ei o numesc fericită, soţul ei îi aduce laude:
g GEa veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănâncă pâinea lenevirii.
[/Ea deschide gura cu înţelepciune, şi pe limba ei este legea bunătăţii.
Y+Ea este îmbrăcată cu tărie şi demnitate, şi râde de ziua de mâine.
OEa face cămăşi şi le vinde, şi dă cingători negustorului.
X)Soţul ei este cunoscut la porţi, când stă printre bătrânii ţării.
SEa îşi face învelitori, are haine de in subţire şi de purpură.
fENu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu roşu.
jMEa îşi întinde mâna către cel nenorocit, şi îşi întinde braţul către cel lipsit,
BEa pune mâna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.
MVede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
T!Ea îşi încinge mijlocul cu putere şi îşi întăreşte braţele.
a;Se gândeşte la un ogor, şi-l cumpără; din rodul mâinilor ei sădeşte o vie.
Ea se scoală când este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
NEa este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pâinea.
Q Ea face rost de lână şi de in, şi lucrează cu mâini harnice.
L Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
S Inima bărbatului se încrede în ea şi nu duce lipsă de venituri.
`9 Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decât mărgăritarele.
`9 Deschide-ţi gura, judecă drept, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.
X )Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru cauza tuturor celor părăsiţi!
j Mca să bea, şi să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui.
V %Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin celui cu sufletul amărât;
^ 5ca nu cumva, bând, să uite legea, şi să calce drepturile celor nenorociţi.
 wNu se cade regilor, Lemuele, nu se cade regilor să bea vin, nici conducătorilor să umble după băuturi tari;
U#Nu-ţi da puterea ta femeilor, şi căile tale celor ce pierd pe regi.
zmCe să-ţi spun, fiul meu? Ce să-ţi spun, fiul pântecelui meu? Ce să-ţi spun, fiul jurămintelor mele?
S !Cuvintele regelui Lemuel. Învăţătura pe care i-o dădea mama lui.
zm!căci baterea laptelui dă smântână, scărpinarea nasului dă sânge şi stoarcerea mâniei dă certuri.
nU Dacă mândria te împinge la fapte de nebunie sau dacă ai gânduri rele, pune mâna la gură:
c?calul închingat gata, ţapul şi un rege căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă.
X)leul, viteazul animalelor, şi care nu se dă înapoi dinaintea nimănui;
OTrei fiinţe au o ţinută frumoasă, da, patru au mers măreţ:
gGpăianjenul îl poţi prinde cu mâinile, şi se găseşte totuşi în palatele regilor.
H lăcustele n-au rege, şi totuşi pornesc toate în cete;
l~Qşoarecii de munte care nu sunt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stâncă;
Y}+furnicile, care nu sunt un popor tare, însă îşi pregătesc hrana vara;
^|5Patru vietăţi sunt mici pe pământ, şi totuşi dintre cele mai înţelepte:
p{Yo femeie vrednică de dispreţ care se mărită; şi o sclavă care moşteneşte pe stăpâna ei.
Tz!un slujitor care domneşte; şi un nebun care are pâine din belşug,
eyCTrei lucruri fac să tremure pământul, şi patru lucruri pe care nu le poate suferi:
x{Tot aşa este şi calea femeii adultere: ea mănâncă, şi se şterge la gură, şi zice: N-am făcut nimic rău.
w calea vulturului pe cer; calea şarpelui pe stâncă; urma corăbiei în mijlocul mării; şi urma unui bărbat cu o fată.
fvETrei lucruri sunt prea minunate pentru mine, da, chiar patru pe care nu le pot pricepe:
)uKPe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii de la pârâu, şi îl vor mânca puii de vultur.
t3Locuinţa morţilor; un pântece care nu poate purta copii; pământul care nu este sătul de apă; şi focul care nu zice niciodată: Destul!
}ssLipitoarea are două fiice: Dă! dă! Trei lucruri sunt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: Destul:
Br}o generaţie ai cărei dinţi sunt ca nişte săbii, şi ale cărei măsele ca nişte cuţite, ca să mănânce pe cel nenorocit de pe pământ, şi pe cei lipsiţi dintre oameni.
aq; Este o generaţie ai cărei ochi sunt trufaşi, şi care îşi ţin pleoapele sus;
kpO Este o generaţie care se crede curată, şi totuşi nu este spălată de întinăciunea ei.
co? Este o generaţie care blestemă pe tatăl său, şi nu binecuvântează pe mama sa.
hnI Nu învinui pe slujitor la stăpânul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat.
-mS Ca nu cumva în belşug să Te lepăd, şi să zic: Cine este Domnul? Sau ca nu cumva, în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului meu.
"l=Depărtează de la mine neadevărul şi cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi în fiecare zi pâinea care-mi trebuie.
Jk Două lucruri îţi cer; nu mi le opri, înainte de a muri!
gjGN-adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească şi să fii găsit mincinos.
jiMOrice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat. El este scut pentru cei ce se încred în El.
hCine s-a urcat în ceruri şi cine s-a coborât din ele? Cine a adunat vântul în pumnii lui? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a hotărât toate marginile pământului? Cum se numeşte el şi care este numele fiului său? Ştii tu lucrul acesta?
RgN-am învăţat înţelepciunea, nici nu am ştiinţa Celui Sfânt.
RfNegreşit, sunt mai prost decât oricine, şi n-am pricepere de om.
|e sCuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvinte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.
dOmul nedrept este o urâciune înaintea celor drepţi, şi cel drept în calea sa este o urâciune înaintea celor răi.
c Mulţi umblă după bunăvoinţa celui care stăpâneşte, dar Domnul este acela care face fiecăruia judecată dreaptă.
kbOFrica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul nu are de ce să se teamă.
aa;Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul şi nu spune nimic.
\`1Mândria unui om îl coboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste.
__7Un om furios stârneşte certuri, şi un om care se înfurie face multe păcate.
^^5Slujitorul pe care-l răsfeţi din copilărie, ajunge la urmă de se crede fiu.
s]_Dacă vezi un om care vorbeşte nechibzuit, poţi să speri mai mult de la un nebun decât de la el.
i\KNu prin cuvinte se corectează un sclav, căci chiar dacă înţelege, el nu va răspunde.
v[eCând nu este nici o viziune, poporul este fără frâu; dar binecuvântat este cel ce păzeşte legea.
uZcDisciplinează-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, da, el îţi va aduce desfătare sufletului tău.
sY_Când se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, dar cei drepţi le vor vedea căderea.
qX[Nuiaua şi mustrarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale.
[W/Regele care judecă pe săraci după adevăr, îşi va avea tronul pe vecie.
_V7 Săracul şi asupritorul se întâlnesc, Domnul le luminează ochii la amândoi.
uUc Când cel ce stăpâneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi servitorii lui sunt nişte răi,
MT Nebunul îşi arată patima, dar înţeleptul o stăpâneşte.
kSO Oamenii setoşi de sânge urăsc pe omul nevinovat, dar oamenii drepţi îi ocrotesc viaţa.
sR_ Când se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să râdă, căci pace nu se face.
YQ+Batjocoritorii aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mânia.
ZP-Cel drept pricepe cauza săracilor, dar cel rău nu poate s-o înţeleagă.
\O1În păcatul omului rău este o cursă, dar cel drept cântă şi se bucură.
SNCine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ sub paşi.
bM=Un rege întăreşte ţara prin judecată dreaptă, dar cine ia mită o nimiceşte.
~LuCine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cel ce umblă cu prostituate risipeşte averea.
iKKCând cei buni conduc, poporul se bucură, dar când stăpâneşte cel rău, poporul geme.
xJ kUn om care-şi înţepeneşte gâtul după multe mustrări, va fi zdrobit deodată şi fără îndreptare.
nIUCând cei răi se înalţă, fiecare se ascunde, dar când ei pier, cei drepţi se înmulţesc.
lHQCel ce dă săracului nu duce lipsă, dar cel ce închide ochii va fi încărcat cu blesteme,
pGYCel ce se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi scăpat.
nFUUn om arogant stârneşte certuri, dar cel ce se încrede în Domnul este săturat din belşug.
tEaCine fură pe tatăl său sau pe mama sa, şi zice că nu este păcat, este tovarăş cu nimicitorul.
vDeCel ce mustră pe altul găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decât cel cu limba linguşitoare.
vCeCel ce se grăbeşte să se îmbogăţească are un ochi rău, şi nu ştie că lipsa va veni peste el.
|BqNu este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pâine, un om poate să păcătuiască.
AUn om credincios este plin de binecuvântări, dar cel ce vrea să se îmbogăţească repede nu rămâne nepedepsit.
@Cel ce îşi lucrează câmpul are belşug de pâine, dar cel ce aleargă după lucrurile de nimic are belşug de sărăcie.
y?kCine umblă în dreptate găseşte mântuirea, dar cine este pervers în căile lui va cădea numaidecât.
>Un om a cărui conştiinţă este încărcată cu sângele altuia, fuge până la groapă: nimeni să nu-l Oprească.
=Un conducător fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele.
< Ca un leu care răcneşte, şi ca un urs care se năpusteşte, aşa este cel rău care stăpâneşte peste un popor sărac.
w;gBinecuvântat este omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire.
:w Cel ce îşi ascunde fărădelegile nu prosperă, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele capătă milă.
p9Y Când biruie cei drepţi este o mare glorie, dar când se înalţă cei răi, fiecare se ascunde.
_87 Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează.
#7? Cine face pe cei drepţi să rătăcească pe calea cea rea, va cădea în groapa pe care a săpat-o, dar oamenii fără vină moştenesc fericirea.
q6[ Cel ce îşi întoarce urechea ca să n-asculte legea, chiar şi rugăciunea lui este o urâciune.
5Cel ce îşi înmulţeşte avuţiile prin dobândă şi prin câştig nedrept, le strânge pentru cel ce are milă de săraci.
{4oCine păzeşte legea este un fiu priceput, dar cel ce umblă cu cei desfrânaţi face ruşine tatălui său.
w3gMai mult preţuieşte săracul care umblă în dreptatea lui, decât bogatul care umblă pe căi sucite.
d2AOamenii răi nu înţeleg ce este drept, dar cei ce caută pe Domnul înţeleg totul.
d1ACei ce părăsesc legea laudă pe cel rău, dar cei ce păzesc legea se mânie pe el.
r0]Un om sărac care apasă pe cei fără ajutor este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pâine.
}/sCând este răscoală într-o ţară, sunt mulţi capi, dar cu un om priceput şi cunoscător domnia dăinuie.
d. CCel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel drept îndrăzneşte ca un leu tânăr.
x-iŞi laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.
S,Mieii sunt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului.
n+UDupă ce se ridică fânul, se arată verdeaţa nouă şi ierburile de pe munţi sunt strânse.
`*9Căci bogăţiile nu ţin veşnic, şi coroana nu rămâne la fiecare generaţie.
H) Îngrijeşte bine de oile tale, ia seama la turmele tale.
( Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot nu s-ar depărta de la el.
' Tigaia este pentru rafinarea argintului şi cuptorul este pentru aur, iar omul este preţuit după ce zic alţii despre el.
m&SDupă cum iadul şi nimicirea nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura.
a%;Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului.
{$oCine îngrijeşte de un smochin va mânca din rodul lui, şi cel ce-şi păzeşte stăpânul va fi preţuit.
X#)După cum fierul ascute fierul, tot aşa şi omul ascute mânia altui om.
i"KCine o opreşte, parcă opreşte vântul, şi parcă ţine untdelemnul în mâna dreaptă.
o!WO streaşină care picură necurmat într-o zi de ploaie şi o soţie certăreaţă sunt totuna.
x iCelui ce îşi binecuvântează aproapele cu glas tare dis-de-dimineaţă îi este socotit ca un blestem.
hI Ia-i haina, căci a garantat pentru altul, şi ţine-l garanţie în locul unei străine.
fE Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi.
}s Fiul meu, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, ca să am cu ce să răspund celui ce mă batjocoreşte.
>u Nu părăsi pe prietenul tău, şi pe prietenul tatălui tău, nici nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău, mai bine un vecin aproape decât un frate departe.
eC Untdelemnul şi parfumul înveselesc inima, şi sfatul inimii unui prieten este dulce.
c?Ca pasărea care rătăceşte de la cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.
~uSufletul sătul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămând toate amărăciunile sunt dulci.
{oRănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui duşman sunt înşelătoare.
H Mai bine o mustrare pe faţă decât o dragoste ascunsă.
jMFuria este fără milă, şi mânia este cumplită; dar cine poate sta împotriva geloziei?
wPiatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o aduce nebunul este mai grea decât amândouă.
RSă te laude altul, şi nu gura ta, un străin, şi nu buzele tale.
Q Nu te lăuda cu ziua de mâine, căci nu ştii ce poate aduce o zi.
nULimba mincinoasă urăşte pe cei zdrobiţi de ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea.
s_Cine sapă o groapă altuia, cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel care o rostogoleşte.
q[Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuşi răutatea lui se va descoperi în adunare.
jMCând îţi vorbeşte cu glas dulce, nu-l crede, căci şapte urâciuni sunt în inima lui.
nUCel care urăşte se preface cu buzele lui, şi în lăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.
j MCa zgura de argint pusă pe un ciob de pământ, aşa sunt buzele aprinse şi o inimă rea.
l QCuvintele clevetitorului sunt ca nişte prăjituri, alunecă până în adâncul pântecelui.
s _După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul certăreţ aprinde dezbinarea.
s _Când nu mai sunt lemne, focul se stinge, când nu mai este nici un bârfitor, cearta se potoleşte.
c ?aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi zice: Am vrut doar să glumesc!
H Ca nebunul care aruncă săgeţi aprinse şi ucigătoare,
wUn trecător care se amestecă într-o ceartă care nu-l priveşte este ca unul care apucă un câine de urechi.
`9Leneşul se crede mai înţelept decât şapte oameni care răspund cu judecată.
a;Leneşul îşi duce mâna la farfurie şi-i vine greu s-o ducă iarăşi la gură.
a;Cum se învârte uşa în balamalele ei, aşa se învârte leneşul în patul lui.
P Leneşul zice: Afară este un leu fioros, pe străzi este un leu!
~u Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă speranţă pentru un nebun decât pentru el.
a; Cum se întoarce câinele la ce a vomat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui.
ve Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este cel ce angajează pe nebuni şi pe nestatornici.
fE Ca un spin care intră în mâna unui om beat, aşa este un proverb în gura nebunilor.
Y~+Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este când dai cinste unui nebun.
Z}-Cum sunt picioarele schilodului, aşa este un proverb în gura unor nebuni.
h|ICel ce trimite un mesaj printr-un nebun îşi taie singur picioarele şi bea nedreptatea.
]{3Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept.
Wz'Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el.
by=Biciul este pentru cal, frâul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor.
~xuCum sare vrabia încoace şi încolo, cum zboară rândunica, aşa nu-şi atinge ţinta blestemul neîntemeiat.
qw ]Ca zăpada vara, şi ca ploaia în timpul secerişului, aşa se potriveşte gloria pentru un nebun.
]v3Cel care nu este stăpân pe sine este ca o cetate surpată şi fără ziduri.
vueNu este bine să mănânci multă miere: tot aşa nu este o cinste să alergi după propria-ţi glorie.
ztmCa o fântână tulbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel drept care se clatină înaintea celui rău.
qs[Ca apa rece pentru un suflet însetat, aşa este o veste bună venită dintr-o ţară depărtată.
wrgMai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o soţie cicălitoare într-o casă mare.
Xq)Vântul de nord aduce ploaia, şi limba clevetitoare, o faţă mâhnită.
jpMCăci, făcând aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti.
qo[Dacă este flămând duşmanul tău, dă-i pâine să mănânce, dacă-i este sete, dă-i să bea.
n'Ca şi cel ce-şi scoate haina pe o zi rece, sau ca oţetul vărsat peste silitră, aşa este cel ce cântă cântece unei inimi triste.
m}Încrederea într-un om stricat în ziua necazului este ca un dinte stricat, şi ca un picior care şchiopătează.
lUn om care face o mărturie mincinoasă împotriva aproapelui său este ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită.
ck?Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască.
ojWDacă dai peste miere, nu mânca decât cât îţi trebuie, ca să nu te saturi şi s-o vomiţi.
_i7Prin răbdare se înduplecă un conducător, şi o limbă dulce zdrobeşte oase.
sh_Ca norii şi ca vântul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui.
(gI Ca răcoarea zăpezii în timpul secerişului, aşa este un mesager credincios pentru cel ce-l trimite, căci el înviorează sufletul Stăpânului Său.
f Ca un cercel de aur, şi ca un ornament de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră pentru o ureche ascultătoare.
jeM Un cuvânt spus la timpul potrivit este ca nişte mere de aur într-un coşuleţ de argint.
d{ ca nu cumva, aflându-l cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă.
,x~~-}}N} {{zzzyyexxGw[vuuRtts7rqqVppohnn_mm5lkjjrj igg:ff5ee?ddcbbtaa%``7__V^^i]]e\\8[gZZFYY/XXOWWrVVUTTeSSTRR7QQfPP_OONWMyLLKJ{IfHGFED{DC_BB7A@?>==<O fântână din grădini, un izvor de ape vii, ce curge din Liban.
=%nard şi şofran, trestie mirositoare şi scorţişoară, cu tot felul de pomi mirositori, smirnă şi aloe, cu cele mai alese miresme.
b<= Mlădiţele tale sunt o grădină de rodii, cu cele mai alese roade, hena şi nard;
m;S Eşti ca o grădină închisă, sora mea, mireaso, un izvor închis, o fântână pecetluită.
: Buzele tale, mireaso, picură miere, miere şi lapte se află sub limba ta, şi mirosul veşmintelor tale este ca mirosul Libanului!
59c Cât de atrăgătoare este iubirea ta, sora mea, mireaso! Dragostea ta preţuieşte mai mult decât vinul, şi miresmele tale sunt mai alese decât toate mirodeniile!
8 Mi-ai răpit inima, sora mea, mireaso, mi-ai răpit inima numai cu o privire, numai cu unul din lănţişoarele de la gâtul tău!
67eVino cu mine din Liban, mireaso, vino cu mine din Liban! Priveşte din vârful Amâna, din vârful Senir şi din Hermon, din vizuinile leilor, din munţii leoparzilor.
B6Eşti frumoasă de tot, iubito, n-ai nici un defect.
}5sPână se coboară ziua şi până fug umbrele, voi veni la tine, munte de mir, şi la tine, deal de tămâie.
m4SAmândoi sânii tăi sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei gazele, care pasc printre crini.
3-Gâtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atârnă de el, toate scuturi de bărbaţi viteji.
2 Buzele tale sunt ca un fir roşu, şi vorba ta este plăcută; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub vălul tău.
1Dinţii tăi sunt ca o turmă de oi tunse, care ies din scăldătoare, toate cu gemeni şi nici una din ele nu este stearpă.
C0 Iată, ce frumoasă eşti, iubito, iată, ce frumoasă eşti! Ochii tăi sunt ca de porumbiţă, sub vălul tău. Părul tău este ca o turmă de capre care apar din Muntele Galaad.
(/I Ieşiţi, fiicele Sionului, şi priviţi pe regele Solomon, cu coroana cu care l-a încoronat mama sa în ziua nunţii lui, în ziua veseliei inimii lui.
,.Q I-a făcut stâlpii din argint, rezemătoarea de aur, scaunul de purpură; iar mijlocul împodobii cu ţesătură aleasă, lucrată de fiicele Ierusalimului.
Q- Regele Solomon şi-a făcut această trăsură din lemn din Liban.
y,kToţi sunt înarmaţi cu săbii, fiind deprinşi la luptă, fiecare cu sabia la coapsă, de teama nopţii.
|+qIată, trăsura lui, a lui Solomon, cu şaizeci de viteji de jur împrejur, dintre cei mai viteji din Israel.
*Ce se vede urcându-se din deşert, ca nişte stâlpi de fum, parfumată cu mir şi cu tămâie, cu toate miresmele negustorilor?
)#Vă implor, fiice ale Ierusalimului, pe gazele şi pe căprioarele câmpului, nu stârniţi, nu treziţi dragostea, până nu vine ea.
T(!Abia trecusem de ei, şi am găsit pe acel pe care-l iubeşte sufletul meu. L-am cuprins şi nu l-am mai lăsat să plece, până nu l-am adus în casa mamei mele, în camera celei ce m-a conceput.
'!M-au întâlnit păzitorii care dau ocol cetăţii; pe care i-am întrebat: N-aţi văzut pe acela pe care sufletul meu îl iubeşte?
&3Mă voi scula acum şi voi cutreiera cetatea, străzile şi pieţele; şi voi căuta pe iubitul inimii mele. L-am căutat, dar nu l-am găsit!
{% qAm căutat noaptea, în aşternutul meu, am căutat pe iubitul inimii mele; l-am căutat, dar nu l-am găsit.
,$QPână la răcoarea zilei, şi până la lungimea umbrelor, întoarce-te, iubitul meu, şi fii ca o gazelă sau ca puiul de cerb peste munţii ce ne despart!
c#?Preaiubitul meu este al meu, şi eu sunt a lui; el îşi paşte turma printre crini.
p"YPrindeţi-ne vulpile, vulpile cele mici, care strică viile; căci viile noastre sunt în floare.
P!O, porumbiţa mea, din crăpăturile stâncii, ascunsă în singurătatea prăpăstiilor, arată-mi faţa ta şi fă-mă să-ţi aud glasul! Căci glasul tău este dulce şi faţa ta plăcută.
 roadele în smochin se pârguiesc, şi viile înflorite îşi răspândesc mireasma. Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso!
zm florile se arată pe câmp, timpul cântării a venit, şi glasul turturicii se aude în câmpiile noastre;
H  Căci iată, iarna a trecut, ploaia a trecut şi s-a dus,
]3 Preaiubitul meu vorbeşte şi-mi zice: Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso!
3 Preaiubitul meu este ca o gazelă sau ca un pui de cerb. Iată-l, el stă după zidul nostru, se uită prin ferestre, priveşte prin zăbrele.
lQAud glasul preaiubitului meu! Iată-l, el vine sărind peste munţi, săltând peste dealuri.
'Vă implor, fiice ale Ierusalimului, pe gazelele şi pe căprioarele câmpului, nu stârniţi, nu treziţi dragostea, până nu vine ea!
c?Mâna lui stângă este sub capul meu, şi mâna lui dreaptă mă îmbrăţişează.
nUÎntăriţi-mă cu turte de struguri, învioraţi-mă cu mere, căci sunt bolnavă de dragoste.
[/El m-a adus în casa vinului, şi dragostea era steagul fluturat peste mine.
1[Ca un măr între copacii pădurii, aşa este preaiubitul meu între tineri. La umbra lui îmi găsesc plăcerea şi rodul lui este dulce pentru cerul gurii mele.
RCa un crin în mijlocul spinilor, aşa este iubita mea între fete.
> yEu sunt un trandafir din Saron, un crin din văi.
Z /Cedrii sunt grinzile casei noastre şi chiparoşii sunt pardoselile noastre.
\ 3Iată, ce frumos eşti, preaiubitule, ce plăcut! Verdeaţa este patul nostru!
\ 3Iată, ce frumoasă eşti, iubito, ce frumoasă eşti, ai ochi de porumbiţă!
d CPreaiubitul meu este pentru mine ca un mănunchi de flori de hena, din viile En-Ghedi.
e E Preaiubitul meu îmi este ca un mănunchi de mir, care se odihneşte între sânii mei.
T # Cât regele stă la masa lui, nardul meu îşi răspândeşte mirosul.
G    Îţi vom face lănţişoare de aur, cu bobite de argint.
h  K Ce frumoşi îţi sunt obrajii cu şiraguri de perle, gâtul tău cu lănţişoare de auri
Z  / Cu iapa înhămată la carele lui Faraon, te asemăn eu pe tine, iubita mea.
  Dacă nu ştii, o, tu, cea mai frumoasă dintre femei, ieşi pe urmele turmei, şi paşte-ţi iezii lângă colibele păstorilor.
?  ySpune-mi, tu, pe care te iubeşte sufletul meu, unde îţi paşti oile, unde te odihneşti la amiază? Căci de ce să umblu ca o rătăcită pe la turmele însoţitorilor tăi?
< sNu vă uitaţi că sunt aşa de negricioasă, căci m-a ars soarele. Fiii mamei mele s-au mâniat pe mine, m-au pus păzitoare la vii; dar via frumuseţii mele n-am păzit-o.
 Sunt neagră, dar sunt frumoasă, fiice ale Ierusalimului, ca şi corturile Chedarului, ca şi covoarele lui Solomon.
N Trage-mă după tine! Haide să alergăm! Regele m-a adus în camerele lui. Ne vom veseli şi ne vom bucura de tine, ne vom aminti de dragostea ta mai mult decât de vin. Pe drept eşti iubit.
 }mirodeniile tale au un miros plăcut. Numele tău este ca o mireasmă vărsată. De aceea te iubesc pe tine fetele.
h KSă mă sărute cu sărutările gurii lui! Căci dragostea ta este mai bună decât vinul,
< wCântarea cântărilor, care este a lui Solomon.
ve Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, împreună cu orice lucru ascuns, fie bun, fie rău.
5 Să ascultăm încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te de Dumnezeu, şi păzeşte poruncile Lui, căci aceasta este datoria oricărui om.
?w Încolo, fiul meu, ia învăţătură din aceste lucruri; dacă ai vrea să faci o mulţime de cărţi, să ştii că n-ai termina, şi multă învăţătură oboseşte trupul.
$A Cuvintele înţelepţilor sunt ca nişte ţepuşe; şi cuvintele oamenilor de ştiinţă sunt ca nişte cuie bine bătute, date de un singur Păstor.
m~S Elesiastul a căutat să afle cuvinte plăcute, şi să scrie întocmai cuvintele adevărului.
5}c Mai mult, pentru că Eclesiastul a fost înţelept, el a mai învăţat şi ştiinţa pe popor, da, a cercetat, a adâncit şi a întocmit un mare număr de proverbe.
b|= O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice Eclesiastul: totul este deşertăciune!
v{e Atunci ţărâna se întoarce în pământ cum a fost, şi duhul se întoarce la Dumnezeu care l-a dat.
!z; Înainte de a se rupe funia de argint, de a se sfărâma vasul de aur, de a se sparge găleata la izvor sau de a se strica roata de la fântână.
y şi înainte de a te teme de orice înălţime şi de a te speria pe drum; când migdalul înfloreşte, şi lăcusta abia se târăşte, şi pofta nu se mai simte; căci omul merge spre casa lui cea veşnică, şi bocitoarele cutreieră străzile;
Wx' Înainte de a se închide cele două uşi dinspre stradă (buzele), când huruitul morii slăbeşte; înainte de a te scula la ciripitul unei păsări şi când fiicele cântecului se aud înăbuşit;
w Înainte de a începe să tremure paznicii casei (mâinile) şi să se încovoaie bărbaţii cei puternici (picioarele); înainte să se oprească cei ce macină, (dinţii), pentru că s-au împuţinat, şi să se întunece cei ce se uită pe ferestre (ochii);
v Înainte de a se întuneca soarele şi lumina, luna şi stelele, înainte de a se întoarce norii îndată după ploaie;
>u w Dar adu-ţi aminte de Creatorul tău în zilele tinereţii tale, înainte de a veni zilele cele rele şi de a se apropia anii când vei zice: Nu găsesc nici o plăcere în ei;
t7 De aceea, îndepărtează nemulţumirea din inima ta, şi scoate răul din trupul tău; căci tinereţea şi zorile vieţii sunt deşertăciune.
dsA Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cât eşti tânăr, şi umblă pe căile inimii tale şi plăcute ochilor tăi; dar să ştii că pentru toate acestea Dumnezeu te va chema la judecată.
9rk Dacă un om trăieşte mulţi ani, să se bucure în toţi anii aceştia şi să-şi amintească ce multe vor fi zilele de întuneric. Tot ce va veni este deşertăciune.
Yq+ Dulce este lumina, şi este o plăcere pentru ochi să privească soarele.
Mp Dimineaţa seamănă-ţi sămânţa, şi până seara nu lăsa mâna să ţi se odihnească, fiindcă nu ştii ce va reuşi, aceasta sau aceea, sau dacă amândouă sunt deopotrivă de bune.
9ok Cum nu ştii care este calea vântului, nici cum se fac oasele în pântecele femeii însărcinate, tot aşa nu cunoşti nici lucrarea lui Dumnezeu care le face pe toate.
dnA Cel ce se uită după vânt nu va semăna, şi cel ce priveşte la nori nu va secera.
$mA Când norii se umplu de ploaie, o varsă pe pământ: şi oriîncotro ar cădea copacul, spre sud sau spre nord, în locul unde cade, acolo rămâne.
nlU Împarte-o în şapte, şi chiar în opt, căci nu ştii ce nenorocire poate da peste pământ.
[k 1 Aruncă-ţi pâinea pe ape, pentru că după multe zile o vei găsi iarăşi.
`j9 Nu blestema pe rege nici chiar în gând, şi nu blestema pe cel bogat în camera în care te culci; căci s-ar putea ca pasărea cerului să-ţi ducă vocea, şi cel înaripat să-ţi dea pe faţă cuvintele.
tia Petrecerile se fac pentru petrecere, şi vinul înveseleşte viaţa, dar banul dă răspuns la toate.
khO Când mâinile sunt leneşe, grinda cade; şi când mâinile se lenevesc, în casă picură.
Jg Binecuvântată eşti tu, ţară, când regele tău este un fiu de nobil, şi prinţii tăi mănâncă la timpul potrivit, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!
mfS Vai de tine, ţară, când regele tău este un copil, şi prinţii tăi petrec de dimineaţă!
Ye+ Munca nebunului îl oboseşte, pentru că nu cunoaşte drumul spre cetate.
d Nebunul spune o mulţime de cuvinte, măcar că omul nu ştie ce se va întâmpla; şi cine-i va spune ce va fi după el?
tca Cel dintâi cuvânt care-i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.
Yb+ Cuvintele unui înţelept sunt plăcute, dar buzele nebunului îl înghit.
ca? Când şarpele muşcă înainte de a fi vrăjit, vrăjitorul n-are nici un câştig.
` Dacă fierul se toceşte şi rămâne neascuţit, trebuie să-ţi dublezi puterile; dar la succes ajungi prin înţelepciune.
c_? Cine sfărâmă pietre este rănit de ele, cel ce despică lemne este în primejdie.
m^S Cel ce sapă groapa altuia, cade el în ea; şi cine surpă un zid va fi muşcat de un şarpe.
W]' Am văzut sclavi călări, şi prinţi mergând pe jos ca nişte sclavi.
Z\- nebunia este pusă în locuri înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.
o[W Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greşeală care vine de la cel ce cârmuieşte:
Z% Când izbucneşte împotriva ta mânia celui ce stăpâneşte, nu-ţi părăsi locul; căci sângele rece te păzeşte de mari păcate.
xYi Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi arată tuturor că este un nebun,
\X1 Inima înţeleptului este la dreapta lui, dar inima nebunului la stânga lui.
"W ? Muştele moarte strică untdelemnul parfumarului şi-l face să dea un miros scârbos; tot aşa puţină nebunie biruie înţelepciunea şi cinstea.
xVi Înţelepciunea este mai de preţ decât armele de război; dar un singur păcătos nimiceşte mult bine.
U Cuvintele înţelepţilor, ascultate în linişte, sunt mai de preţ decât strigătele unuia care stăpâneşte între nebuni.
T1 Atunci am zis: Mai bună este înţelepciunea decât tăria! Totuşi, înţelepciunea săracului este dispreţuită şi nimeni nu-l ascultă.
S9 În ea se afla un om sărac, dar înţelept, care a scăpat cetatea cu înţelepciunea lui. Şi nimeni nu şi-a adus aminte de omul acela sărac.
R5 Era o mică cetate, cu puţini oameni în ea; şi a venit asupra ei un rege puternic, a asediat-o şi a ridicat mari fortăreţe împotriva ei.
ZQ- Am mai văzut următoarea înţelepciune sub soare, şi mi s-a părut mare.
sP_ Căci omul nu-şi cunoaşte nici măcar ceasul, întocmai ca peştii prinşi în mreaja nimicitoare şi ca păsările prinse în laţ; aşa sunt prinşi şi fiii oamenilor în vremea cea rea, când vine fără ştire asupra lor.
O Am mai văzut apoi sub soare că nu cei iuţi aleargă, că nu cei viteji câştigă războiul, că nu cei înţelepţi câştigă pâinea, nici cei pricepuţi bogăţia, nici cei învăţaţi bunăvoinţa, ci toate depind de timp şi de împrejurări.
CN Tot ce găseşte mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta! Căci în mormântul în care te duci nu mai este nici lucru, nici chibzuială, nici ştiinţă, nici înţelepciune!
M} Gustă viaţa cu soţia pe care o iubeşti în toate zilele tale deşarte, pe care ţi le-a dat Dumnezeu sub soare, în această vreme trecătoare; căci aceasta îţi este partea de viaţă în mijlocul trudei cu care te osteneşti sub soare.
eLC Hainele să-ţi fie întotdeauna albe şi untdelemnul să nu-ţi lipsească de pe cap.
K Du-te, mănâncă-ţi pâinea cu bucurie şi bea-ţi cu inimă bună vinul; căci Dumnezeu ţi-a primit deja lucrările.
J' Şi dragostea lor, şi ura lor, şi invidia lor de mult au şi pierit, şi niciodată nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare.
I1 Cei ce trăiesc ştiu că vor muri; dar cei morţi nu ştiu nimic şi nu mai au nici o răsplată, fiindcă până şi amintirea li se uită.
wHg Dar pentru oricine trăieşte mai este speranţă, căci un câine viu face mai mult decât un leu mort.
G# Acesta este un rău în tot ceea ce se face sub soare: anume că toţi au aceeaşi soartă. De aceea şi inima fiilor oamenilor este plină de răutate şi de aceea este atâta nebunie în inima lor tot timpul cât trăiesc. Şi după aceea se duc la cei morţi.
Fy Toţi au aceeaşi soartă; aceeaşi soartă o are cel drept ca şi cel rău, cel bun şi curat ca şi cel necurat, cel ce aduce jertfă ca şi cel ce n-aduce jertfă; cel bun ca şi cel păcătos, cel ce jură ca şi cel ce se teme să jure.
|E s Căci mi-am pus pe inimă toate acestea ca să le cercetez şi am văzut că cei drepţi, cei înţelepţi şi faptele lor sunt în mâna lui Dumnezeu; oamenii nu ştiu dacă vor fi iubiţi sau urâţi; totul le stă înainte, în viitor.
Dam văzut atunci toată lucrarea lui Dumnezeu, am văzut că omul nu poate să pătrundă ce se Tace sub soare; oricât s-ar trudi el să cerceteze, tot nu va putea afla; şi chiar de va zice cel înţelept că a ajuns să înţeleagă, tot nu poate găsi.
2C]Când mi-am pus inima să cunosc înţelepciunea şi să văd lucrurile ce se fac pe pământ, chiar dacă unii nu văd somn în ochii lor nici ziua, nici noaptea,
BAm lăudat deci petrecerea, pentru că nu este altă fericire pentru om sub soare decât să mănânce şi să bea, şi să se veselească; iată ce trebuie să-l însoţească în mijlocul muncii lui, în zilele vieţii pe care i le dă Dumnezeu sub soare.
AEste o deşertăciune care se petrece pe pământ; şi anume sunt oameni drepţi, cărora le merge după faptele celor nelegiuiţi; şi sunt oameni răi, cărora le merge după faptele celor drepţi. Eu zic că şi aceasta este o deşertăciune.
~@u Dar cel rău nu este fericit şi nu-şi va lungi zilele, întocmai ca umbra, pentru că nu se teme de Dumnezeu.
9?k Totuşi, măcar că păcătosul face de o sută de ori răul, şi persistă mult în el, eu ştiu că fericirea este pentru cei ce se tem de Dumnezeu şi au frică de El.
0>Y Pentru că nu se aduce repede la îndeplinire hotărârea dată împotriva faptelor rele, de aceea inima fiilor oamenilor este plină de dorinţa să facă rău.
Y=+ Atunci am văzut pe cei răi îngropaţi şi intraţi în odihnă, iar pe cei drepţi ieşind din locul sfânt şi fiind uitaţi în cetatea în care au făcut binele. Şi aceasta este o deşertăciune!
9<k Pe toate acestea le-am văzut, şi mi-am îndreptat inima spre tot ce se face sub soare. Este o vreme când un om stăpâneşte peste altul spre nenorocirea lui însuşi.
a;;Omul nu este stăpân pe sufletul lui, ca să-l poată reţine, şi n-are nici o putere peste ziua morţii, în lupta aceasta nu este eliberare, şi răutatea nu-i va elibera pe cei care sunt daţi pe mâna ei.
`:9Dar el nu ştie ce se va întâmpla; deci cine-i poate spune ce se va întâmpla?
t9aCăci pentru orice lucru este o vreme şi o judecată, de aceea suferinţa omului este mare peste el.
8 Cel ce-i păzeşte porunca, nu va avea parte de nici un rău şi inima unui om înţelept discerne şi vremea şi judecata.
N7Vorba regelui are putere. Şi cine poate să-i spună: Ce faci?
{6oNu te grăbi să pleci dinaintea lui şi nu interveni pentru un lucru rău, căci el poate face tot ce vrea.
o5WEu te sfătuiesc: Păzeşte poruncile regelui de dragul jurământului tău făcut lui Dumnezeu.
%4 ECine este ca şi cel înţelept şi cine pricepe înţelesul lucrurilor? înţelepciunea omului îi luminează faţa şi asprimea feţei i se schimbă.
u3cNumai, iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni drepţi, dar ei umblă cu multe şiretenii.
2iată ce-mi caută şi acum sufletul şi n-am găsit. Din o mie am găsit un bărbat, dar o femeie n-am găsit între toate acestea.
u1cIată ce am găsit, zice Eclesiastul, cercetând lucrurile unul câte unul, ca să le pătrund rostul;
i0KŞi am aflat că mai amară decât moartea este femeia, a cărei inimă este o capcană şi un laţ şi ale cărei mâini sunt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.
:/mMi-am îndreptat mintea şi inima să cunosc, să cercetez şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.
\.1Cât despre cea care este departe şi nespus de adâncă, cine o poate găsi?
-}Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune. Am zis: Voi fi înţelept! Dar înţelepciunea era departe de mine.
X,)Căci ştie inima ta că şi tu ai vorbit de rău de multe ori pe alţii.
}+sNu lua nici tu seama la toate vorbele care se spun, ca nu cumva s-auzi pe slujitorul tău vorbindu-te de rău!
m*SDesigur, pe pământ nu este nici un om drept care să facă binele fără să păcătuiască.
k)OÎnţelepciunea face pe cel înţelept mai tare decât zece viteji care sunt într-o cetate.
(/Bine este să apuci un lucru şi să nu-l laşi nici pe celălalt să-ţi scape; căci cel ce se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea.
s'_Dar nu fi nici peste măsură de rău şi nu fi fără minte: de ce vrei să mori înainte de vreme?
V&%Nu fi prea drept şi nu fi prea înţelept: de ce să te pierzi singur?
B%}Tot felul de lucruri am văzut în zilele deşertăciunii mele. Este câte un om drept care piere în dreptatea lui şi este câte un nelegiuit care o duce mult în răutatea lui.
L$În ziua fericirii, fii fericit, dar în ziua nenorocirii gândeşte-te că Dumnezeu a făcut şi pe una şi pe cealaltă, pentru ca omul să nu mai poată şti nimic din ce va fi după el.
w#g Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu; cine poate să îndrepte ce a făcut El strâmb?
-"S Căci înţelepciunea este un adăpost cum şi banii sunt un adăpost; totuşi folosul cunoaşterii este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au.
l!Q Înţelepciunea preţuieşte cât o moştenire şi chiar mai mult pentru cei ce văd soarele.
  Nu zice: Oare cum se face că zilele de odinioară erau mai bune decât cele de acum? Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.
jM Nu te grăbi să te mânii în sufletul tău, căci mânia locuieşte în sânul nebunilor.
{oMai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui; mai bine cel bun la suflet decât cel îngâmfat,
^5Asuprirea îl înnebuneşte chiar şi pe cel înţelept, şi mita corupe inima.
{oCăci râsul celor fără minte este ca pârâitul spinilor sub căldare. Şi aceasta este o deşertăciune.
r]Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului decât să asculţi la cântecul celor fără minte.
taInima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa de petrecere.
q[Mai bună este întristarea decât râsul; căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.
U#Este mai bine să te duci într-o casă de jale decât să te duci într-o casă de petrecere; căci acela este sfârşitul tuturor oamenilor, şi cine trăieşte îşi pune la inimă lucrul acesta.
u eMai mult face un nume bun decât untdelemnul plăcut mirositor, şi ziua morţii decât ziua naşterii.
?w Căci cine ştie ce este bine pentru om în viaţă, în zilele puţine ale vieţii lui, pe care o petrece ca o umbră? Şi cine poate spune omului ce va fi după el sub soare?
_7 Văzând că sunt multe lucruri care măresc deşertăciunea, ce folos are omul?
- Tot ceea ce este omul, a primit deja un nume, şi se ştie că el este om; şi el nu poate să se judece cu cel ce este mai tare decât el.
 Mai bună este vederea ochilor decât rătăcirea dorinţelor. Şi aceasta este o deşertăciune şi goană după vânt.
Căci ce are înţeleptul mai mult decât nebunul? Ce folos are săracul care ştie să se poarte înaintea celor vii?
hIToată truda omului este pentru gura lui şi totuşi poftele nu i se satisfac niciodată.
Şi chiar de ar mai trăi de două ori o mie de ani, fără să se bucure de bunătăţi, oare nu toţi se duc în acelaşi loc?
mSDeşi n-a văzut, nici n-a cunoscut soarele, aceasta are mai multă odihnă decât omul acela.
 Căci aceasta din urmă vine în deşertăciune şi se duce în întuneric, şi numele îi rămâne acoperit cu întuneric.
: mChiar dacă un om ar avea o sută de copii şi ar trăi mulţi ani, oricât de mult i s-ar mări numărul zilelor vieţii lui, dacă sufletul lui nu s-ar sătura de bunătăţile strânse de el şi dacă nici de înmormântare n-ar avea parte, eu zic că o stârpitură este mai fericită decât el.
| qDumnezeu i-a dat unui om avere, bogăţii şi onoare, şi nimic nu-i lipseşte din ce-i doreşte sufletul; dar Dumnezeu nu-l lasă să se bucure de ele, ci un străin se bucură de ele; şi aceasta este o deşertăciune şi un mare rău.
e  EEste un rău pe care l-am văzut sub soare şi care se întâlneşte des între oameni.
w gCăci nu-l mai obsedează scurtimea zilelor vieţii lui, pentru că Dumnezeu îi umple inima de bucurie.
P Dar dacă a dat Dumnezeu cuiva avere şi bogăţii, şi i-a dat putere să mănânce din ele şi să-şi ia partea lui din ele, ca să se bucure de munca lui, acesta este un dar de la Dumnezeu.
Iată ce am văzut: este bine şi frumos ca omul să mănânce şi să bea, şi să trăiască bine în mijlocul muncii lui cu care se trudeşte sub soare, în toate zilele vieţii lui pe care i le-a dat Dumnezeu; căci aceasta este partea lui.
gGToată viaţa lui mănâncă în întuneric şi are multă durere, grijă şi supărare.
yŞi acesta este un mare rău, că aşa cum a venit, aşa se şi duce; şi ce folos are el că s-a obosit degeaba?
9La fel de gol cum a ieşit din pântecele mamei sale, din care a venit, aşa se întoarce şi nu poate lua nimic în mână din toată munca lui.
 Dacă se pierd aceste bogăţii printr-o întâmplare nenorocită şi el are un fiu, fiului nu-i rămâne nimic în mâini.
ve Este un mare rău pe care l-am văzut sub soare: bogăţii păstrate spre nefericirea stăpânului lor.
! Dulce este somnul lucrătorului, fie că a mâncat mult, fie că a mâncat puţin; dar pe cel bogat nu-l lasă belşugul să doarmă.
%C Când se înmulţesc bunătăţile, se înmulţesc şi cei ce le mănâncă; şi ce folos mai are stăpânul lor decât că le priveşte cu ochii lui?
&E Cine iubeşte argintul nu se satură niciodată de argint, şi cine iubeşte bogăţia multă nu trage folos din ea. Şi aceasta este o deşertăciune!
a; Dar un folos pentru ţară în toate privinţele este un rege preţuit în ţară.
^~5Dacă vezi în ţară asuprirea celui sărac şi negarea dreptului şi a dreptăţii, să nu te miri de lucrul acesta! Căci unul mai înalt veghează peste cel înalt şi alţii mai înalţi peste aceştia.
}!Căci după cum este deşertăciune în mulţimea visurilor, tot aşa este şi în mulţimea vorbelor; de aceea, teme-te de Dumnezeu.
^|5Nu lăsa gura să te bage în păcat şi nu zice înaintea trimisului lui Dumnezeu că a fost o greşeală. De ce să Se mânie Dumnezeu din cauza cuvintelor tale şi să nimicească lucrarea mâinilor tale?
p{YMai bine să nu faci nici un jurământ, decât să faci un jurământ şi să nu-l împlineşti.
?zwDacă ai făcut un jurământ lui Dumnezeu, să nu întârzii să-l împlineşti, căci Lui nu-I plac cei fără minte; de aceea, împlineşte jurământul pe care l-ai făcut.
yykCăci visurile se nasc din mulţimea grijilor şi prostia nebunului se cunoaşte din mulţimea cuvintelor.
SxNu te grăbi să-ţi deschizi gura şi să nu-ţi rostească inima cuvinte pripite înaintea lui Dumnezeu; căci Dumnezeu este în cer şi tu pe pământ; de aceea, cuvintele tale să fie puţine!
/w YPăzeşte-ţi piciorul când intri în Casa lui Dumnezeu; şi apropie-te mai bine să asculţi decât să aduci jertfa nebunilor; căci ei nu ştiu că fac rău.
gvGPoporul peste care a fost făcut rege şi în fruntea căruia mergea era fără sfârşit. Şi totuşi, cei ce vor veni după el nu se vor bucura de el. Căci şi aceasta este o deşertăciune şi goană după vânt.
u/Am văzut pe toţi cei vii care umblă sub soare, înconjurând pe copilul care avea să urmeze după rege şi să domnească în locul lui.
ztmcăci el poate să iasă din închisoare şi să domnească, deşi s-a născut sărac în împărăţia sa.
s Mai bine un copil sărac şi înţelept decât un rege bătrân şi fără minte, care nu suferă să mai fie îndrumat;
r Şi dacă unul este biruit de un altul, doi îi pot sta împotrivă; şi funia împletită în trei nu se rupe uşor.
{qo Tot aşa, dacă se culcă doi împreună, se încălzesc unul pe altul; dar unul singur cum se va încălzi?
"p= Căci, dacă se întâmplă să cadă, se ridică unul pe altul. Dar vai de cel ce este singur când cade, pentru că n-are pe nimeni să-l ridice!
Wo' Mai bine doi decât unul, căci iau o plată mai bună pentru munca lor.
n Un om este singur, n-are nici fiu, nici frate şi totuşi munca lui nu are sfârşit, ochii nu i se satură niciodată de bogăţii, dar nu zice: Pentru cine muncesc eu şi mă lipsesc de plăceri? Şi aceasta este o deşertăciune şi un lucru rău.
Am}Şi am mai văzut o altă deşertăciune sub soare.
wlgMai bine este o mână plină de odihnă, decât amândoi pumnii plini de trudă şi goană după vânt.
`k9Nebunul îşi încrucişează mâinile şi îşi mănâncă însăşi carnea lui.
:jmAm mai văzut că pentru orice muncă şi pentru orice iscusinţă la lucru un om este invidiat de aproapele lui. Şi aceasta este o deşertăciune şi goană după vânt.
iDar mai fericit decât amândoi este cel ce n-a existat niciodată, care n-a văzut lucrările rele ce se fac sub soare.
hDe aceea, am lăudat pe cei morţi, care erau deja morţi, mai mult decât pe cei vii, care sunt încă în viaţă.
$'~1}A||R{zzWyyxxUww0vuu:tsssrvqqq@pVoo1nn#mfllfkkjjgiiGhhgg3ffee.d{cbboaao``:__[^^]\\[hZZ!YYX4WVVHUUTzSS[RR@QQPcOONNMM4LL;K]JLI9HH%GFFFEvDDSCCCBBXA@@?>>==<<;F:99]88>77655Z444:433O2Y110//W.--/,++/*)),(I''&%%K$##U""\!! ?t  ?.b'dxg J G:F$q["vor intra acolo cu săgeţi şi cu arcul, căci toată ţara nu va fi decât mărăcini şi spini.
(I"Şi în ziua aceea, orice loc care va avea o mie de butuci de viţă, valorând o mie de sicii de argint, va fi lăsat pradă mărăcinilor şi Spinilor:
 1"şi vor da un asemenea belşug de lapte încât vor mânca unt; căci cu unt şi cu miere se vor hrăni toţi cei ce vor rămâne în ţară.
O "Şi în ziua aceea fiecare va hrăni doar o juncă şi două oi,
5 c"În ziua aceea Domnul va rade cu un brici luat cu chirie de dincolo de Râu, şi anume cu regele Asiriei, capul şi părul de pe picioare; ba va rade chiar şi barba.
$ A"şi ele vor veni, şi se vor aşeza toate în vâlcelele pustii, şi în crăpăturile stâncilor, şi pe toate tufişurile, şi pe toate păşunile.
~ u"În ziua aceea, Domnul va fluiera muştelor de la capătul râurilor Egiptului şi albinelor din ţara Asiriei;
L"Domnul va aduce peste tine, şi peste poporul tău, şi peste casa tatălui tău, zile cum n-au mai fost niciodată, din ziua când s-a despărţit Efraim de Iuda; adică pe regele Asiriei.
"Dar înainte de a şti copilul să refuze răul, şi să aleagă binele, ţara de ai cărei doi regi te temi tu, va fi părăsită.
`9"El va mânca unt şi miere, ca să ştie să refuze răul şi să aleagă binele.
+O"De aceea Domnul însuşi vă va da un semn: Iată, fecioara va rămâne însărcinată şi va naşte un Fiu, şi-I va pune numele Emanuel (Dumnezeu cu noi).
'G" Şi Isaia a zis: Ascultaţi totuşi, casa lui David! Nu vă ajunge oare că încercaţi răbdarea oamenilor, de o mai obosiţi şi pe a Dumnezeului meu?
I " Dar Ahaz a zis: Nu voi cere, nici nu voi ispiti pe Domnul.
r]" Cere un semn de la Domnul, Dumnezeul tău; cere-l fie în locurile de jos, fie în locurile de sus.
<s" Şi Domnul a vorbit din nou lui Ahaz, zicând:
" Şi capitala lui Efraim va fi Samaria, iar capul Samariei va fi fiul lui Remalia. Dacă nu credeţi, nu veţi sta în picioare.
,Q"căci Damascul va fi capitala Siriei, iar capul Damascului va fi Reţin. Şi peste şaizeci şi cinci de ani, Efraim va fi nimicit şi nu va mai fi un popor.
`~9"Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Aşa ceva nu se va întâmpla şi nu va avea loc;
}"Să ne urcăm împotriva lui Iuda, să batem cetatea, să-i facem o spărtură şi să punem rege în ea pe fiul lui Tabeel.
a|;"Căci Siria, Efraim şi fiul lui Remalia au hotărât rău împotriva ta, zicând:
k{O"şi spune-i: Ia seama şi fii liniştit; mi te teme şi nici să nu ţi se moaie inima din cauza acestor două cozi de tăciuni care fumegă, din cauza mâniei aprinse a lui Reţin şi a Siriei, şi a fiului lui Remalia.
=zs"Atunci Domnul a zis lui Isaia: Ieşi înaintea lui Ahaz, tu şi fiul tău Şear-Iaşub, la capătul apeductului iazului de sus, pe drumul care duce la Ogorul înălbitorului,
Iy "Şi când i s-a spus casei lui David, zicând: Sirienii s-au aliat cu Efraim!, inima lui Ahaz şi inima poporului său au tremurat cum se clatină copacii din pădure când bate vântul.
x "Şi s-a întâmplat, pe vremea lui Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Ozia, regele lui Iuda, că Reţin, regele Siriei, s-a urcat cu Pecah, fiul lui Remalia, regele lui Israel, împotriva Ierusalimului, ca să facă război; dar n-au putut să-l cucerească.
w/" Şi chiar dacă va mai rămâne a zecea parte din locuitori, vor fi nimiciţi şi ei la rândul lor. Dar, după cum terebintul şi stejarul îşi păstrează butucul din rădăcină, când sunt tăiaţi, tot aşa o sămânţă sfântă se va naşte iarăşi din butuc.
av;" până când Domnul va îndepărta pe oameni, şi ţara va ajunge un mare deşert.
Du" Atunci eu am zis: Până când, Doamne? Şi El a răspuns: Până când vor rămâne cetăţile distruse şi lipsite de locuitori; şi casele fără bărbaţi, iar ţara devastată,
tta" Împietreşte inima acestui popor, şi fă-l tare de urechi, şi astupă-i ochii; pentru ca să nu vadă cu ochii, şi să nu audă cu urechile, şi să nu înţeleagă cu inima, şi să nu se întoarcă, şi să nu fie vindecat.
s9" Şi El a zis: Du-te şi spune poporului acestuia: întruna veţi auzi, dar nu veţi înţelege; şi întruna veţi vedea, dar nu veţi cunoaşte.
r"Şi am auzit glasul Domnului, zicând: Pe cine să trimit, şi cine va merge pentru Noi? Apoi am zis: Iată-mă, trimite-mă!
q-"şi mi-a atins gura cu el şi a zis: Iată, acesta ţi-a atins buzele; nelegiuirea ta este îndepărtată şi păcatul tău este ispăşit.
p"Apoi unul dintre serafimi a zburat spre mine, având un cărbune aprins în mână, pe care îl luase cu cleştele de pe altar:
Mo"Atunci am zis: Vai de mine! Sunt pierdut, căci sunt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate, căci am văzut cu ochii mei pe Regele, Domnul oştirilor!
enC"Şi se zguduiau temeliile pragului de glasul care răsuna, şi casa s-a umplut de fum,
m"Şi strigau unul la altul şi ziceau: Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oştirilor! Tot pământul este plin de gloria Lui!
*lM"Serafimii stăteau deasupra Lui şi fiecare avea şase aripi. Cu două îşi acopereau faţa, şi cu două îşi acopereau picioarele, şi cu două zburau.
k "În anul morţii regelui Ozia, am văzut pe Domnul stând pe un tron foarte înalt, şi poalele robei Lui umpleau templul.
Tj!"În ziua aceea va fi asupra lui Iuda un muget, ca mugetul unei furtuni pe mare; uitându-se la pământ, nu vor vedea decât întuneric şi strâmtorare, iar lumina va fi întunecată de norii lui.
i "Răcnesc ca nişte lei, mugesc ca nişte pui de lei; sforăie şi apucă prada, o iau cu ei, şi nimeni nu vine în ajutor.
$hA"Săgeţile lor sunt ascuţite şi toate arcurile încordate; copitele cailor lor parcă sunt cremene, şi roţile carelor lor parcă sunt un vârtej.
Ig "Nici unul nu este obosit, nici unul nu se împleticeşte, nici nu dormitează, nici nu doarme; nici nu i se descinge brâul de la mijloc, nici nu i se rupe cureaua de la încălţăminte
f-"Şi El va ridica un steag popoarelor îndepărtate, şi le va fluiera de la un capăt al pământului: şi iată, ele vin repede şi uşor.
.eU"De aceea Domnul îşi aprinde mânia împotriva poporului Său, şi îşi întinde mâna împotriva lui şi-l loveşte de se zguduie munţii, şi trupurile moarte ajung ca noroiul în mijlocul străzilor. Cu toate acestea, mânia Lui nu se potoleşte şi mâna Lui este încă întinsă.
&dE"De aceea, aşa cum o limbă de foc mistuie miriştea, şi flacăra arde iarba uscată, tot aşa ca putregaiul le va fi rădăcina, şi floarea li se va risipi în vânt ca ţărâna; căci au nesocotit legea Domnului oştirilor şi au dispreţuit cuvântul Sfântului lui Israel.
fcE"care îndreptăţesc pe cel vinovat pentru mită, şi iau drepturile celor nevinovaţi!
ubc"Vai de cei tari când este vorba de băut vin, şi viteji când este vorba de amestecat băuturi tari;
Na"Vai de cei ce se socotesc înţelepţi, şi se cred pricepuţi!
U`#"Vai de cei ce numesc răul bine, şi binele rău, care spun că întunericul este lumină, şi lumina întuneric, care dau amărăciunea în loc de dulceaţă, şi dulceaţa în loc de amărăciune!
@_y"şi zic: Să-Şi grăbească, să-Şi facă iute lucrarea, ca s-o vedem! Să vină odată hotărârea Sfântului lui Israel şi să se aducă la îndeplinire, ca s-o cunoaştem!
z^m"Vai de cei ce trag după ei nelegiuirea cu frânghiile minciunii, şi păcatul cu hăţurile unei căruţe,
u]c"Acolo vor paşte mieii ca pe imaşul lor, şi străinii vor mânca moşiile părăsite ale bogaţilor.
|\q"Dar Domnul oştirilor va fi înălţat prin judecată, şi Dumnezeul Cel sfânt va fi sfinţit prin dreptate.
s[_"Şi cei mici vor fi doborâţi, şi cei mari vor fi umiliţi, şi privirile trufaşe vor fi plecate.
WZ'"De aceea locuinţa morţilor îşi deschide gura, şi îşi lărgeşte peste măsură gâtul, ca să coboare în ea măreţia şi bogăţia Sionului, cu toată mulţimea lui gălăgioasă şi veselă,
Y5" De aceea poporul meu va fi dus captiv din lipsă de cunoştinţă; şi cei mari ai lor vor muri de foame, şi mulţimea lor se va usca de sete.
X9" Şi harfa şi lira, toba şi flautul, şi vinul sunt în ospeţele lor; dar nu iau seama la lucrarea Domnului, nici nu văd lucrul mâinilor Lui.
W" Vai de cei care aleargă dis-de-dimineaţă după băuturi ameţitoare şi stau până noaptea târziu şi se înfierbântă de vin!
V}" Chiar zece pogoane de vie nu vor mai produce decât un bat, şi un omer de sămânţă nu va produce decât o efă.
U" În auzul meu, Domnul oştirilor a zis: Hotărât, multe case vor fi pustiite, case mari şi frumoase nu vor mai fi locuite.
%TC"Vai de cei ce înşiră casă lângă casă, lipesc ogor lângă ogor, până nu mai rămâne loc, şi ei să locuiască singuri în mijlocul ţării!
^S5"Căci via Domnului oştirilor este casa lui Israel, şi bărbaţii lui Iuda sunt plata plăcerii Lui. Şi El Se aştepta la judecată, dar iată, sânge vărsat; la dreptate, dar iată strigăte de apăsare!
*RM"şi o voi pustii; nu va fi curăţată, nici săpată; dar vor creşte în ea spini şi mărăcini! Voi porunci şi norilor să nu mai dea ploaie peste ea.
'QG"Şi acum vă voi spune ce voi face viei Mele: îi voi smulge gardul, şi va fi păscută de vite, îi voi surpa zidul, şi va fi călcată în picioare;
#P?"Ce aş mai fi putut face viei Mele şi nu i-am făcut? Pentru ce a făcut ea struguri sălbatici, când Eu Mă aşteptam să producă struguri buni?
|Oq"Şi acum, locuitori ai Ierusalimului, şi bărbaţi ai lui Iuda, judecaţi, vă rog, între Mine şi via Mea.
hNI"Şi a îngrădit-o, şi a curăţat-o de pietre, şi a sădit în ea viţele cele mai alese, şi a zidit un turn în ea, şi a săpat un teasc: şi aştepta să-I facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici.
M "Voi cânta Preaiubitului meu, cântarea Preaiubitului meu despre via Lui. Preaiubitul meu avea o vie, pe un deal foarte roditor.
L"şi un cort, ca umbrar împotriva căldurii zilei, şi ca loc de adăpost şi de ocrotire împotriva furtunii şi ploii.
^K5"Domnul va crea peste toată întinderea Muntelui Sionului, şi peste locurile de adunare, un nor de fum ziua, şi un nor de flăcări strălucitoare noaptea: căci peste toată gloria va fi un acoperământ,
4Ja"când Domnul va spăla murdăria fiicelor Sionului, şi va curăţa Ierusalimul de vinovăţia de sânge din mijlocul lui, cu duhul judecăţii şi cu duhul arderii.
I"Şi cel rămas în Sion, şi cel lăsat în Ierusalim, se va numi sfânt, oricine va fi scris printre cei vii, în Ierusalim,
;Ho"În ziua aceea odrasla Domnului va fi plină de splendoare şi de glorie, şi rodul ţării va fi plin de strălucire şi de frumuseţe pentru cei mântuiţi ai lui Israel.
`G ;"Şi în ziua aceea şapte femei vor apuca un singur bărbat, zicând: Vom mânca pâinea noastră, şi ne vom îmbrăca în hainele noastre; numai fă-ne să-ţi purtăm numele, să iei dispreţul de peste noi!
nFU"Şi porţile fiicei Sionului vor geme şi se vor plânge; şi ea va sta despuiată pe pământ.
VE%"Bărbaţii tăi vor cădea ucişi de sabie şi vitejii tăi în luptă.
qD["Şi atunci în loc de miros de parfum va fi miros de putrefacţie; în loc de brâu, o funie; în loc de păr împletit, o chelie; în loc de robă largă, un sac strâmt; un semn făcut cu fierul roşu, în loc de frumuseţe.
YC+"oglinzile, şi cămăşile subţiri, şi turbanele, şi vălurile uşoare.
XB)"hainele de sărbătoare şi cămăşile cele largi, mantiile şi pungile;
.AW"inelele, şi verigile de la nas;
r@]"diademele, şi lănţişoarele de la picioare, şi brâiele, şi cutiile cu miresme, şi amuletele,
7?i"cerceii, şi brăţările, şi vălurile;
k>O"În ziua aceea, Domnul va scoate ornamentele de la glezne, şi sorişorii, şi lunişoarele,
v=e"de aceea Domnul va pleşuvi creştetul capului fiicelor Sionului, Domnul le va da pe faţă goliciunea.
F<"Mai mult, Domnul zice: Pentru că fiicele Sionului sunt mândre şi umblă cu gâtul întins şi cu priviri pofticioase, pentru că păşesc mărunţel şi zornăie cu picioarele lor,
r;]"Cu ce drept zdrobiţi pe poporul Meu, şi apăsaţi pe săraci? zice Stăpânul, Domnul oştirilor.
>:u"Domnul va intra la judecată cu bătrânii poporului Său, şi cu mai-marii lui: Voi sunteţi cei care aţi mâncat via! Prada luată de la cel sărac este în casele voastre!
b9=" Domnul Se înfăţişează la judecată, stă în picioare ca să judece popoarele,
;8o" Cât despre poporul meu, îl asupresc nişte copii, şi-l guvernează nişte femei! Poporul meu, conducătorii tăi te duc în rătăcire, şi pustiesc calea pe care umbli!
[7/" Vai de cel rău! Lui îi va merge rău, căci va culege rodul mâinilor lui,
\61" Bine de cel drept! Lui îi va merge bine, căci va mânca rodul faptelor lui.
R5" Înfăţişarea feţei lor mărturiseşte împotriva lor, şi îşi dau pe faţă păcatul ca Sodoma, fără să-l ascundă. Vai de sufletul lor, căci îşi pregătesc răul pentru ei înşişi.
-4S"Căci Ierusalimul se clatină, şi Iuda se prăbuşeşte, pentru că vorbele şi faptele lor sunt împotriva Domnului, înfruntând privirile Lui glorificate.
53c"În aceeaşi zi el va jura, zicând: Nu pot să fiu cel care vindecă, deoarece în casa mea nu este nici pâine, nici haină; nu mă puneţi conducător peste popor.
&2E"Unul va apucă pe fratele său în casa părintească şi-i va zice: Tu ai o haină, fii conducătorul nostru! Ia dărâmăturile acestea sub mâna ta!
T1!"Şi oamenii se vor asupri unii pe alţii, şi unul va apăsa pe celălalt, fiecare pe aproapele lui, tânărul va fi obraznic faţă de cel bătrân, şi omul de nimic faţă de cel pus în cinste.
c0?"Le voi da nişte tineri drept conducători, şi nişte copii vor stăpâni peste ei.
/'"pe conducătorul peste cincizeci, şi pe cel pus în cinste, şi pe sfătuitor, şi pe meşteşugarul ales, şi pe vrăjitorul priceput.
j.M"pe viteaz şi pe omul de război, pe judecător şi pe profet, pe ghicitor şi pe bătrân,
5- e"Căci iată, Domnul, Domnul oştirilor, va lua din Ierusalim şi din Iuda orice sprijin şi orice mijloc de trai, orice rezervă de pâine, şi orice rezervă de apă,
c,?"Terminaţi-o cu omul, al cărui suflet este în nările sale; căci ce preţ are el?
?+w"şi vor intra în găurile stâncilor şi în crăpăturile pietrelor, de frica Domnului şi de strălucirea măreţiei Lui, când El Se va ridica să îngrozească pământul.
,*Q"În ziua aceea, oamenii îşi vor arunca idolii de argint, şi idolii de aur, pe care şi-i făcuseră ca să se închine la ei, la cârtiţe şi la lilieci;
H) "Şi oamenii vor intra în peşterile stâncilor şi în crăpăturile pământului, de frica Domnului şi de strălucirea măreţiei Lui, când se va ridica să îngrozească pământul
)(M"Şi toţi idolii vor pieri,
' "Şi mândria omului va fi smerită, şi trufia oamenilor va fi plecată; şi numai Domnul va fi înălţat în ziua aceea.
q&["şi împotriva tuturor corăbiilor din Tars, şi împotriva tuturor lucrurilor plăcute la vedere.
c%?"împotriva tuturor turnurilor înalte, şi împotriva tuturor zidurilor fortificate;
`$9"împotriva tuturor munţilor înalţi, şi împotriva tuturor dealurilor falnice;
~#u" şi împotriva tuturor cedrilor înalţi şi falnici ai Libanului, şi împotriva tuturor stejarilor Basanului;
"1" Căci ziua Domnului oştirilor va fi împotriva celui ce este mândru şi trufaş, şi împotriva celui ce se înalţă; şi el va fi plecat:
!#" Privirea trufaşă a omului va fi smerită, şi îngâmfarea oamenilor va fi coborâtă: numai Domnul va fi înălţat în ziua aceea,
x i" Intră în stânci, şi ascunde-te în ţărână, de frica Domnului, şi de strălucirea măreţiei Lui!
\1" Şi omul umil se pleacă, şi cel mare se umileşte: de aceea nu-i vei ierta.
/"Dar ţara lor este plină şi de idoli, căci se închină înaintea lucrării mâinilor lor, înaintea lucrărilor făcute de degetele lor.
!"Ţara lor este plină de argint şi de aur, comorile lor n-au sfârşit; ţara lor este plină de cai, carele lor sunt fără număr.
@y"Căci ai părăsit pe poporul Tău, pe casa lui Iacov, pentru că sunt plini de idolii Răsăritului, şi dedaţi la vrăjitorie ca filistenii, şi se unesc cu fiii străinilor.
K"Veniţi, casă a lui Iacov, să umblăm în lumina Domnului!
"Şi El va fi Judecătorul naţiunilor, şi va mustra un mare număr de popoare: şi din săbiile lor îşi vor făuri fiare de plug, şi din suliţele lor cosoare: nici un popor nu va mai scoate sabia împotriva altuia, nici nu vor mai învăţa războiul
"Şi multe popoare se vor duce şi vor zice: Veniţi să ne urcăm la muntele Domnului, la casa Dumnezeului lui Iacov, şi să ne înveţe căile Lui, şi să umblăm pe cărările Lui. Căci din Sion va ieşi Legea, şi din Ierusalim Cuvântul Domnului.
Y+"Şi se va întâmpla în zilele din urmă, că muntele casei Domnului va fi întemeiat pe cel mai înalt munte; şi va fi înălţat deasupra dealurilor; şi toate popoarele se vor îngrămădi spre el.
c A"Cuvântul pe care Isaia, fiul lui Amoţ, l-a văzut cu privire la Iuda şi Ierusalim.
 "Şi cel tare va fi ca nişte câlţi, şi lucrarea lui ca o scânteie; amândoi vor arde împreună, şi nimeni nu-i va stinge,
b ?"căci veţi fi ca un stejar cu frunzele ofilite, şi ca o grădină care n-are apă.
 y"Vă va fi ruşine de stejarii pe care i-aţi dorit, şi veţi roşi din pricina grădinilor pe care le-aţi ales;
{ q"Dar cei răzvrătiţi şi păcătoşi vor fi zdrobiţi împreună, şi cei ce părăsesc pe Domnul vor pieri.
w i"Sionul va fi răscumpărat prin judecată şi, cei ce se vor întoarce la Dumnezeu în el, prin dreptate.
8 k"Şi voi face iarăşi pe judecătorii tăi ca odinioară, şi pe sfătuitorii tăi ca la început. După aceea, vei fi numită cetatea dreptăţii, cetatea credincioasă.
 "Şi îmi voi întinde mâna împotriva ta, şi îţi voi curăţa zgura, şi îţi voi îndepărta toată pulberea de plumb.
2 _"De aceea, iată ce zice Domnul, Domnul oştirilor, Puternicul lui Israel: Ah! Mă voi linişti cu privire la potrivnicii Mei, şi Mă voi răzbuna pe duşmanii Mei.
B "Mai-marii tăi sunt răzvrătiţi şi părtaşi cu hoţii, toţi iubesc mita şi aleargă după răsplăţi; orfanului nu-i fac dreptate, nici cauza văduvei n-ajunge până la ei.
[  1"Argintul tău a devenit zgură, vinul tău cel ales a fost amestecat cu apă.
  '"Vai, cetatea aceasta credincioasă, cum a devenit o prostituată! Era plină de judecată, dreptatea locuia în ea, dar acum, ucigaşii!
|  s"dar dacă nu veţi voi şi vă veţi răzvrăti, veţi fi înghiţiţi de sabie, căci gura Domnului a vorbit.
`  ;"Dacă veţi voi şi veţi asculta, veţi mânca roadele cele mai bune ale ţării;
6  g"Veniţi acum să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lâna.
 #"Învăţaţi-vă să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ocrotiţi pe cel asuprit, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!
 "Spălaţi-vă şi curăţaţi-vă! Luaţi dinaintea ochilor Mei relele pe care le-aţi făcut! Încetaţi să mai faceţi răul!
 5"Şi când vă întindeţi mâinile, Îmi ascund ochii de la voi; şi oricât de mult v-aţi ruga, nu ascult: mâinile vă sunt pline de sânge!
 "Sufletul Meu urăşte lunile voastre cele noi si sărbătorile voastre; Mi-au ajuns o povară, nu le mai pot suferi.
B " Nu mai aduceţi daruri nefolositoare, căci M-am dezgustat de tămâie! Nu vreau luni noi, Sabate şi adunări de sărbătoare, nu pot să văd nelegiuirea unită cu sărbătoarea!
 -" Când veniţi să vă înfăţişaţi înaintea Mea, cine vă cere aceasta din mâinile voastre, ca să-Mi călcaţi în picioare curţile?
a =" Ce-Mi trebuie Mie mulţimea jertfelor voastre, zice Domnul! Sunt sătul de arderile-de-tot ale berbecilor, şi de grăsimea animalelor bine hrănite; nu-Mi place sângele taurilor, sau al oilor, sau al ţapilor.
~ w" Ascultaţi Cuvântul Domnului, conducători ai Sodomei! Ia aminte la Legea Dumnezeului nostru, popor al Gomorei!
 {" De nu ne-ar fi lăsat Domnul oştirilor o mică rămăşiţă, am fi fost ca Sodoma, ne-am fi asemănat cu Gomora.
 "Şi fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca un adăpost de noapte într-un câmp de castraveţi, ca o cetate asediată.
/~ Y"ţara vă este devastată, cetăţile vă sunt arse de foc, străinii vă mănâncă ogoarele în prezenţa voastră; ea este pustiită şi ruinată de Străini.
%} E"Din tălpile picioarelor până la cap, nimic nu-i sănătos: ci numai răni, vânătăi şi carne vie, nestoarse, nelegate şi nealinate cu untdelemn;
| "De ce să mai fiţi loviţi? Voi vă răzvrătiţi din ce în ce mai rău. Tot capul este bolnav şi toată inima este sfârşită.
U{ %"Vai, naţiune păcătoasă, popor încărcat de fărădelegi, sămânţă a celor care fac răul, copii stricaţi! Au părăsit pe Domnul, au dispreţuit pe Sfântul lui Israel. I-au întors spatele.
z  "Boul îşi cunoaşte stăpânul, şi măgarul ieslea stăpânului său: dar Israel nu cunoaşte, poporul Meu nu înţelege.
y 3"Ascultaţi, ceruri, şi ia aminte, pământule, căci Domnul vorbeşte: Am hrănit şi am crescut copii, dar ei s-au răsculat împotriva Mea.
%x G"Viziunea lui Isaia, fiul lui Amoţ, pe care a avut-o cu privire la Iuda şi la Ierusalim, pe vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz şi Ezechia, regi ai lui Iuda.
^w5Vino repede, iubitule, ca o gazelă sau ca puiul de cerb pe munţii miresmelor.
yvk Tu, care locuieşti în grădini, nişte prieteni îşi pleacă urechea la glasul tău; fă-mă să-l aud!
u1 Via mea, care este a mea, este înaintea mea. Cei o mie de arginţi să fie ai tăi, Solomon, şi două sute fie pentru cei ce păzesc rodul!
t Solomon avea o vie la Baal-Hamon; a închiriat via unor păzitori; fiecare trebuia să aducă pentru rodul ei o mie de arginţi.
vse Eu sunt un zid, şi sânii mei sunt ca nişte turnuri; în ochii lui am fost ca una care a găsit pace.
r{ Dacă este zid, vom zidi nişte zimţi de argint pe ea; dacă este uşă, o vom închide cu o scândură de cedru.
yqkAvem o surioară, care n-are încă sâni. Ce vom face pentru sora noastră când îi vor veni peţitorii?
+pOApele mari nu pot să stingă dragostea, nici râurile s-o înece; de ar da omul toate averile lui pentru dragoste, tot n-ar avea decât un dispreţ adânc.
Zo-Pune-mă ca o pecete pe inima ta, ca o pecete pe braţul tău; căci dragostea este tare ca moartea, gelozia este neînduplecată ca locuinţa morţilor; jarul ei este jar de foc, flăcări ale Domnului.
.nUCine este aceea care se urcă din deşert, rezemată de preaiubitul ei? Te-am trezit sub măr; acolo te-a născut mama ta, acolo te-a născut şi te-a adus ea.
lmQVă implor, fiice ale Ierusalimului, nu stârniţi, nu treziţi dragostea, până nu vrea ea.
elCMâna lui cea stângă să fie sub capul meu, şi dreapta lui să mă îmbrăţişeze!
kTe-aş lua şi te-aş duce la casa mamei mele, care m-ar învăţa: ţi-aş da să bei vin mirositor, must din rodiile mele.
j )O! de ai fi ca fratele meu, care a supt de la sânii mamei mele! Când te-aş găsi afară, te-aş săruta şi nimeni nu m-ar dispreţui.
.iU Mandragorele îşi răspândesc mirosul, şi la porţile noastre sunt tot felul de roade bune, noi şi vechi, pe care le-am păstrat pentru tine, preaiubitule.
0hY Dis-de-dimineaţă ne vom duce la vii, să vedem dacă a înmugurit via, dacă s-a deschis floarea, dacă au înflorit rodiile. Acolo îţi voi da dragostea mea.
Wg' Vino, iubitule, hai să ieşim pe câmp, să rămânem noaptea în sate!
Mf Eu sunt a preaiubitului meu, şi dorinţa lui este după mine.
{eo şi gura ta ca un vin ales, care curge lin pentru preaiubitul meu, alunecă pe buzele noastre când adormim!
d1Îmi zic: Mă voi urca în palmier, voi apuca ramurile: atunci sânii tăi vor fi ca strugurii din vie, mirosul suflării tale ca al merelor;
^c5Statura ta este ca un palmier, şi sânii tăi ca nişte ciorchini de struguri.
PbCe frumoasă şi ce plăcută eşti, tu, iubito, în desfătări!
a Capul tău este cum e Carmelul, şi părul capului tău ca purpura; chiar şi un rege ar fi înlănţuit de pletele tale.
7`gGâtul tău este ca un turn de fildeş; ochii tăi ca iazurile Hesbonului, de lângă poarta Bat-Rabim; nasul tău este ca turnul Libanului, care priveşte spre Damasc.
T_!Amândoi sânii tăi sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei gazele.
#^?Mijlocul pântecelui tău este ca un pahar rotund, din care nu lipseşte vinul amestecat; pântecele tău este ca un snop de grâu încins cu crini.
8] kCe frumoase îţi sunt picioarele în încălţămintea ta, fiică de prinţ! Marginile rotunde ale coapsei tale sunt ca nişte bijuterii, lucrarea mâinilor unui artist.
(\I Întoarce-te, întoarce-te, Sulamito; întoarce-te, întoarce-te, ca să te privim. Ce aveţi voi să vă uitaţi la Sulamita ca la jocul a două tabere?
][3 Înainte de a-mi da seama, sufletul mi s-a oprit la carele poporului meu ales.
Z M-am coborât în grădina cu nuci, să văd verdeaţa din vale, să văd dacă a înmugurit via, dacă au înflorit rodiile.
Y Cine este aceea care se iveşte ca zorile, frumoasă ca luna, curată ca soarele, cumplită ca nişte armate sub steagurile lor?
eXC dar numai una singură este porumbiţa mea, cea curată; ea este singură la mama ei, cea aleasă a celei ce a născut-o. Fiicele au văzut-o şi au numit-o fericită; reginele şi concubinele de asemenea o laudă.
YW+Sunt şaizeci de regine, optzeci de concubine, şi fecioare fără număr,
JV Obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub vălul tău.
UDinţii tăi sunt ca o turmă de oi care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, şi nici una din ele nu este Stearpă.
T Întoarce-ţi ochii de la mine, căci mă tulbură. Părul tău este ca o turmă de capre, pe povârnişurile Galaadului.
SwFrumoasă eşti, iubito, ca Tirţa, plăcută ca Ierusalimul, dar cumplită ca nişte armate sub steagurile lor.
qR[Eu sunt a preaiubitului meu, şi preaiubitul meu este al meu; el îşi paşte turma printre crini.
QPreaiubitul meu s-a coborât la grădina lui, la stratul de miresme, ca să-şi pască turma în grădini, şi să culeagă crini.
$P CUnde s-a dus preaiubitul tău, cea mai frumoasă dintre femei? încotro s-a îndreptat preaiubitul tău, ca să-l căutăm şi noi împreună cu tine?
)OKCerul gurii lui este numai dulceaţă; da, toată fiinţa lui este plăcută. Aşa este preaiubitul meu, aşa este prietenul meu, fiice ale Ierusalimului!
'NGpicioarele lui, nişte coloane de marmură albă, aşezate pe nişte temelii de aur curat. Înfăţişarea lui este ca Libanul, distinsă precum cedrii.
M'Mâinile lui, nişte inele de aur, ferecate cu pietre de crisolit; pântecele lui este de fildeş lustruit, acoperit cu pietre de safir;
!L; Obrajii lui sunt ca nişte straturi de miresme, în care cresc răsaduri mirositoare; buzele lui, nişte crini, picurând cea mai aleasă smirnă.
{Ko Ochii lui sunt ca nişte porumbei pe marginea pâraielor, scăldaţi în lapte şi odihnindu-se în belşug.
nJU Capul lui este ca şi cel mai curat aur, pletele lui ca nişte valuri, sunt negre cum e corbul.
JI  Iubitul meu este alb şi rumen, deosebindu-se din zece mii.
-HS Ce are preaiubitul tău mai mult decât altul, o, cea mai frumoasă dintre femei! Ce are preaiubitul tău mai mult decât altul, de ne rogi aşa de fierbinte?
GVă rog fierbinte, fiice ale Ierusalimului, dacă găsiţi pe preaiubitul meu, să-i spuneţi că sunt bolnavă de dragoste!
FPăzitorii care dau ocol cetăţii m-au întâlnit, m-au bătut, m-au rănit; paznicii de pe ziduri mi-au luat vălul.
LEAm deschis preaiubitului meu; dar preaiubitul meu plecase, se făcuse nevăzut. Sufletul meu plecase când îmi vorbea. L-am căutat, dar nu l-am găsit; l-am strigat, dar nu mi-a răspuns.
D/M-am ridicat să deschid preaiubitului meu, în timp ce de pe mâinile mele picura smirnă, şi de pe degetele mele, pe mânerul zăvorului.
xCiDar iubitul meu şi-a întins mâna pe gaura zăvorului, şi lăuntrul mi-a fost cuprins de dor după el.
oBWMi-am scos haina; cum să mă îmbrac iarăşi? Mi-am spălat picioarele, cum să le murdăresc?
kAOAdormisem, dar inima îmi veghea. Este glasul preaiubitului meu, care bate: Deschide-mi, sora mea, iubito, porumbiţo, tu cea curată! Căci capul îmi este plin de rouă, cârlionţii îmi sunt plini de picurii nopţii.
q@ ]Eu intru în grădina mea, sora mea, mireaso, îmi culeg smirna cu miresmele mele, îmi mănânc fagurul de miere cu mierea mea, îmi beau vinul cu laptele meu. Mâncaţi, prieteni, beţi, da, beţi din belşug, preaiubiţilor!
T?!Scoală-te, vântule de nord! Vino, vântule de sud! Suflaţi peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea! Să intre preaiubitul meu în grădina lui şi să mănânce din roadele ei alese!
G~~-}]||{{ zLy0xxwuwvGuuptt@sLrrqypToontmlkkujjgii9hhNggTf$eddMccblaa`__^^2]].\N[BZSYZXXWtVV!UTToSS REQQSPPPPOOHNNkMM3LRKKJJINHGFF$EkDCCLBBAAA,@@M??">h==v=5Sc"Dar înainte de seceriş, când floarea cade şi rodul se face aguridă care se coace, el taie îndată mlădiţele cu cosoare, ba taie chiar lăstarii şi-i aruncă.
&RE"Căci aşa mi-a vorbit Domnul: Eu voi privi liniştit din locuinţa Mea, ca arşiţa în lumina soarelui, ca aburul de rouă în căldura secerişului.
$QA"Voi toţi, locuitori ai lumii, şi locuitori ai pământului, luaţi seama când se înalţă steagul pe munţi, şi ascultaţi când sună trompeta.
-PS"Tu, care trimiţi mesageri pe mare, în corăbii de papură pe ape! Duceţi-vă mesageri repezi la naţiunea aceea mare şi puternică, la un popor înfricoşător de la începutul lui, naţiune puternică care zdrobeşte totul în picioare, şi a cărui ţară este tăiată de râuri,
mO U"Vai de tine, ţară în care se aude zumzetul de arme, care eşti dincolo de râurile Etiopiei.
N5"Şi iată, spre seară vine o tulburare şi până dimineaţa nu mai sunt! Iată partea celor ce ne prădează şi soarta celor ce ne jefuiesc.
=Ms" Popoarele mugesc cum mugesc apele mari; dar Dumnezeu le va mustra şi vor fugi departe, alungate ca pleava de pe munţi la suflarea vântului, ca ţărâna luată de vârtej.
L3" Vai! ce vuiet de popoare multe, care fac zgomot aşa cum urlă marea! Ce zarvă de popoare, care se năpustesc cu tumultul unor ape puternice!
9Kk" Când i-ai sădit, i-ai înconjurat cu un gard şi dimineaţa i-ai văzut înflorind. Dar culesul roadelor va fi un morman de ruine în ziua durerii şi bolii incurabile.
?Jw" Căci ai uitat pe Dumnezeul mântuirii tale, şi nu ţi-ai adus aminte de stânca scăpării tale. De aceea ţi-ai sădit plantaţii plăcute, şi le-ai pus cu butuci Străini.
UI#" În ziua aceea cetăţile lui fortificate vor fi ca locurile părăsite dintr-o pădure şi de pe vârful muntelui, pe care le-au părăsit înaintea copiilor lui Israel: şi ţara va fi o pustiire.
5Hc"nu se va mai uita spre altare, care sunt lucrarea mâinilor lui, nici nu va mai privi la cele ce au făcut degetele lui, la idolii Astarteei şi la stâlpii soarelui.
|Gq"În ziua aceea, omul se va uita spre Făcătorul său, şi ochii i se vor întoarce spre Sfântul lui Israel;
AF{"vor mai rămâne doar câteva, ca la scuturatul măslinului: două, trei măsline pe vârful crengilor, patru sau cinci, în ramurile cu roade, zice Domnul, Dumnezeul lui Israel.
E7"Şi se va întâmpla ca atunci când secerătorul strânge grâul şi braţul lui taie spicele; va fi ca la strânsul spicelor în Valea Refaim;
hDI"Şi în ziua aceea, gloria lui Iacov va fi slăbită, şi grăsimea cărnii lui va pieri.
7Cg"S-a terminat cu adăpostul lui Efraim, şi s-a sfârşit cu împărăţia Damascului; dar rămăşiţa Siriei va fi ca gloria fiilor lui Israel, zice Domnul oştirilor.
mBS"cetăţile Aroerului sunt părăsite, vor fi pentru turme, care se culcă nestingherite acolo.
uA e"Profeţie cu privire la Damasc: Iată, Damascul nu va mai fi o cetate, ci va ajunge un morman de ruine;
s@_"Iar acum Domnul vorbeşte, zicând: în trei ani, ca anii unui muncitor plătit, gloria Moabului va fi dispreţuită, împreună cu toată această mare mulţime; şi rămăşiţa lui va fi neînsemnată şi slăbită de puteri.
Y?+" Acesta este cuvântul pe care Domnul l-a rostit de demult asupra Moabului.
>!" şi când Moabul se va arăta, obosindu-se pe înălţimi, şi va intra în locaşul său cel sfânt să se roage, nu va putea birui.
d=A" De aceea îmi plânge sufletul pentru Moab, ca o harpă, şi inima pentru Chir-Hares;
e<C" Şi s-au dus bucuria şi veselia din câmpii! Şi în vii nu mai sunt cântece, nu se mai scot strigăte de bucurie. Nimeni nu mai calcă vinul în teascuri. Am făcut să înceteze strigătele de bucurie la cules.
X;)" De aceea plâng pentru via din Sibma, ca pentru Iaezer; vă ud cu lacrimile mele, Hesbonule şi Eleale! Căci a căzut un strigăt de război peste culesul roadelor voastre şi peste secerişul vostru.
k:O"căci câmpiile Hesbonului lâncezesc; stăpânii popoarelor au sfărâmat butucii viei din Sibma, care ajungeau până la Iaezer şi se încâlceau prin deşert; mlădiţele ei se întindeau şi treceau dincolo de mare.
9"De aceea Moabul geme pentru Moab, toţi gem; suspinaţi pentru turtele de struguri ale Chir-Haresetului, ca cei adânc mâhniţi;
8!"Am auzit de îngâmfarea Moabului, de mândria şi fala lui, de aroganţa şi lăudăroşenia lui, îngâmfările lui sunt zadarnice.
;7o"Şi un tron va fi stabilit prin îndurare; şi în cortul lui David va sta cu credincioşie un judecător; el va căuta dreptatea şi va fi plin de râvnă pentru dreptate.
s6_"Lasă să locuiască pentru un timp la tine pe cei alungaţi, Moabule, fii un loc de scăpare pentru ei împotriva pustiitorului! Căci apăsarea va înceta, pustiirea se va sfârşi, cel care calcă ţara în picioare va pieri.
35_"Dă un sfat, ia o hotărâre, acoperă-ne ziua în amiaza mare cu umbra ta, ca noaptea neagră, ascunde pe cei care sunt urmăriţi, nu da pe faţă pe cei fugiţi!
m4S"Ca o pasăre fugară, alungată din cuib, aşa vor fi fiicele Moabului, la vadurile Arnonului.
3 "Trimiteţi conducătorului Oţării mielul pentru tribut, trimiteţi-l din Sela, prin deşert, la muntele fiicei Sionului.
@2y" Apele Dimonului vor fi pline de sânge, căci voi trimite peste Dimon noi nenorociri; un leu va veni împotriva celor scăpaţi ai Moabului, împotriva rămăşiţei din ţară.
1'"Căci ţipetele înconjoară graniţele Moabului; bocetele lui răsună până la Eglaim, şi urletele lui răsună până la Beer-Elim.
j0M"De aceea strâng ce le mai rămâne şi îşi mută averile dincolo de Pârâul Sălciilor.
~/u"Căci apele Nimrim vor fi pustiite; căci iarba s-a uscat, s-a dus verdeaţa şi nu mai este nici un fir verde,
Q."Îmi plânge inima pentru Moab, ai cărui fugari aleargă până la Ţoar, până la Eglat-Şelişia; căci urcă plângând urcuşul luhitului şi scot ţipete de durere pe drumul Horonaimului.
-9"Şi Hesbonul şi Eleale ţipă de li se aude glasul până la Iahaţ, chiar şi războinicii Moabului se lamentează cu sufletul plin de groază.
w,g"Pe străzi, sunt încinşi cu saci, pe acoperişuri şi în pieţe, fiecare geme, coborând în lacrimi.
H+ "Poporul se urcă la casa dumnezeului lui, şi la Dibon, pe înălţimi, ca să plângă; Moabul se boceşte: pe Nebo şi pe Medeba, toate capetele sunt rase, şi toate bărbile tăiate.
#* A"Profeţie despre Moab. Chiar în noaptea când este devastat, Ar-Moabul este nimicit. Chiar în noaptea când este devastat, Chir-Moabul este ruinat!
#)?" Şi ce va răspunde trimişilor poporului? Că Domnul a întemeiat Sionul şi că cei întristaţi din poporul Lui găsesc un loc de adăpost acolo.
"(="Gemi, poartă! Boceşte-te, cetate! Cutremură-te, toată ţara filistenilor! Căci un fum vine din nord, iar rândurile duşmanului sunt strânse.
T'!"Şi cei întâi-născuţi ai săracilor vor mânca, şi cei nenorociţi vor locui în siguranţă; şi îţi voi lăsa rădăcina să piară de foame, şi ce va mai rămâne din tine va fi omorât.
4&a"Nu te bucura, ţară a filistenilor, că s-a frânt toiagul care te lovea! Căci din rădăcina şarpelui va ieşi o viperă, şi rodul ei va fi un şarpe zburător.
G%"În anul morţii regelui Ahaz a fost această profeţie:
!$;"Căci Domnul oştirilor a luat această hotărâre, şi cine I se va împotrivi? Şi mâna Lui este întinsă, şi cine o va face să se retragă?
r#]"Iată hotărârea luată împotriva întregului popor, iată mâna întinsă peste toate popoarele.
7"g"voi zdrobi pe asirian în ţara Mea, îl voi călca în picioare pe munţii Mei; astfel jugul lui se va depărta de la ei, şi povara lui va fi luată de pe umerii lor.
!w"Domnul oştirilor a jurat, zicând: Hotărât, ce am gândit se va întâmpla, ce am pus la cale se va împlini:
 "Voi face din el un culcuş de arici şi o mlaştină; şi îi voi mătura cu mătura nimicirii, zice Domnul oştirilor.
'G"Căci Mă voi ridica împotriva lor, zice Domnul oştirilor, şi voi şterge din Babilon numele şi rămăşiţa, şi pe fiu, şi pe nepot, zice Domnul.
J "Pregătiţi măcelul fiilor, din cauza nelegiuirii părinţilor lor; ca ei să nu se mai scoale, nici să nu pună stăpânire pe ţară, nici să nu umple faţa pământului cu cetăţi.
*M"Tu nu te vei alătura lor în mormânt, pentru că ţi-ai nimicit ţara şi ţi-ai omorât poporul. Nu se va mai vorbi niciodată de sămânţa celor răi.
hI"Dar tu ai fost aruncat departe de mormântul tău, ca o ramură dispreţuită, ca o pradă luată de la nişte oameni ucişi cu lovituri de sabie, şi aruncată pe pietrele unei gropi, ca un hoit călcat în picioare.
_7"Toţi regii popoarelor, da, toţi, se odihnesc în glorie, fiecare în casa lui.
s_"care prefăcea lumea în deşert, nimicea cetăţile şi nu dădea drumul acasă prizonierilor săi?
;o"Cei ce te văd se uită ţintă miraţi la tine, te privesc cu luare aminte, zicând: Acesta este omul care făcea să se cutremure pământul, şi zguduia împărăţiile,
S"Dar ai fost aruncat în locuinţa morţilor, în adâncimile gropii!
W'"mă voi ridica mai sus de vârful norilor, voi fi ca şi Cel Preaînalt.
;o" Şi tu ziceai în inima ta: Mă voi urca până la ceruri, îmi voi ridica tronul mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării, la capătul nordului,
" Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborât la pământ, tu, care ai biruit popoarele!
-" Strălucirea ta a ajuns şi ea în locuinţa morţilor, cu sunetul harpelor tale; aşternut de viermi vei avea, şi viermii te vor acoperi.
s_" Toţi iau cuvântul ca să-ţi spună: Şi tu ai ajuns fără putere ca noi, şi tu ai ajuns ca noi!
r]" Locuinţa morţilor se mişcă până în adâncimile ei, ca să te primească la sosire; ea trezeşte înaintea ta umbrele, pe toţi conducătorii pământului, sculând de pe tronurile lor de domnie pe toţi regii popoarelor.
 "Până şi chiparoşii şi cedrii din Liban se bucură de tine: De când ai căzut tu, nu se mai urcă nimeni să ne taie!
hI"Tot pământul se bucură de odihnă şi pace; oamenii izbucnesc în cântece de veselie.
$A"Cel ce, în furia lui, lovea popoarele cu lovituri fără încetare, acela care, în mânia lui, supunea naţiunile, este persecutat fără cruţare.
K"Domnul a frânt toiagul celor răi, sceptrul stăpânirilor.
9"atunci vei rosti acest proverb împotriva regelui Babilonului, şi vei zice: Iată, asupritorul nu mai este, cel care strângea aurul a încetat,
 )"Şi când Domnul îţi va da odihnă după necazurile şi frământările tale, şi după aspra captivitate care a fost pusă peste tine,
 }"Şi popoarele îi vor lua şi-i vor aduce înapoi la locul lor, şi casa lui Israel îi va stăpâni în ţara Domnului, ca sclavi şi sclave. Vor ţine astfel sclavi pe cei care-i asupriseră pe ei; şi ei vor stăpâni peste asupritorii lor.
8  k"Căci Domnul va avea milă de Iacov, va alege iarăşi pe Israel şi-i va aduce iarăşi în ţara lor; străinii se vor alipi de ei, şi ei se vor uni cu casa lui Iacov.
4 a" Şi hienele vor urla unele la altele în palatele lui, şi şacalii în casele lui de petrecere. Şi vremea lui este aproape să vină, şi zilele nu i se vor lungi.
(I" ci fiarele deşertului îşi vor face culcuşul acolo, şi bufniţele îi vor umple casele, şi struţii vor locui acolo, şi stafiile se vor juca acolo.
Y+" El nu va mai fi locuit niciodată, nici nu va mai locui popor în el, din generaţie în generaţie. Nici arabul nu-şi va mai întinde cortul acolo; nici păstorii nu-şi vor mai ţărcui turmele acolo
" Şi Babilonul, gloria împărăţiilor, falnica mândrie a caldeilor, va fi ca Sodoma şi Gomora, când le-a nimicit Dumnezeu.
" Arcurile lor vor doborî pe tineri şi vor fi fără milă pentru rodul pântecelor; ochii lor nu vor cruţa pe copii.
oW" Iată, ridic împotriva lor pe mezi, care nu se uită la argint şi nu găsesc plăcere în aur.
wg" Copiii lor vor fi zdrobiţi sub ochii lor, casele lor vor fi jefuite şi soţiile lor vor fi necinstite.
~u" Toţi cei care vor fi găsiţi vor fi străpunşi şi toţi cei care vor fi prinşi vor cădea ucişi de sabie.
" Şi ca o căprioară speriată, ca o turmă fără păstor, fiecare se va întoarce la poporul său, fiecare va fugi în ţara lui.
-" De aceea voi clătina cerurile, iar pământul va fi mutat din locul lui, în mânia Domnului oştirilor, şi în ziua mâniei Lui aprinse.
kO" Voi face pe oameni mai rari decât aurul curat, chiar pe om mai scump decât aurul din Ofir.
B~}" Şi voi pedepsi lumea pentru răutatea ei şi pe cei răi pentru nelegiuirile lor; şi voi face să înceteze mândria celor trufaşi şi voi doborî îngâmfarea celor violenţi.
}%" Căci stelele cerurilor şi constelaţiile nu vor mai străluci; soarele se va întuneca la răsăritul lui, şi luna nu va mai lumina.
&|E" Iată, vine ziua Domnului, zi de mânie şi de furie aprinsă, care va preface tot pământul în deşert şi va nimici pe toţi păcătoşii de pe el.
S{" Şi ei vor fi înspăimântaţi, îi vor cuprinde chinurile şi durerile; se zvârcolesc ca o femeie în durerile naşterii, se uită unii la alţii încremeniţi; feţele lor sunt ca flăcările.
Yz+" De aceea toate mâinile vor slăbi şi orice inimă omenească se va topi.
eyC" Gemeţi! căci ziua Domnului este aproape: ea vine ca o pustiire a Celui Atotputernic.
x" Ei vin dintr-o ţară depărtată, de la marginea cerurilor: Domnul şi uneltele mâniei Lui vor nimici toată ţara.
5wc" Un vuiet se aude pe munţi, ca vuietul de popor mult; se aude o zarvă de împărăţii, de popoare adunate. Domnul oştirilor îşi cercetează armata care va lupta.
v" Am dat poruncă sfintei Mele oştiri, am chemat pe vitejii Mei la judecata mâniei Mele, pe cei care se bucură de mărimea Mea.
u" Ridicaţi un steag pe un munte pleşuv, înălţaţi glasul spre ei, faceţi semne cu mâna, ca să intre pe porţile celor nobili,
Yt -" Profeţie împotriva Babilonului, pe care a văzut-o Isaia, fiul lui Amoţ.
~su" Strigă de bucurie şi de veselie, locuitor al Sionului, căci mare este Sfântul lui Israel în mijlocul tău.
krO" Cântaţi Domnului, căci a făcut lucruri strălucite: să fie cunoscute pe tot pământul!
!q;" Şi veţi zice în ziua aceea: Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţii lucrările Lui printre popoare, spuneţi măreţia Numelui Lui!
Ep" Veţi scoate cu bucurie apă din izvoarele mântuirii.
=os" Iată, Dumnezeu este mântuirea mea, voi fi plin de încredere şi nu mă voi teme de nimic; căci El, Domnul, este tăria mea şi temeiul laudelor mele, şi El m-a mântuit.
n " Şi în ziua aceea vei zice: Te laud Doamne, pentru că deşi ai fost supărat pe mine, mânia Ta s-a potolit şi m-ai mângâiat!
,mQ" Şi va fi un drum pentru rămăşiţa poporului Său, care va mai rămâne în Asiria, cum a fost pentru Israel, în ziua când a ieşit din ţara Egiptului,
Tl!" Şi Domnul va seca limba Mării Egiptului; cu vântul Său puternic îşi va ridica pumnul împotriva Fluviului şi îl va împărţi în şapte pâraie, aşa că îl vor putea trece încălţaţi.
4ka" ci vor zbura pe umărul filistenilor spre vest; vor jefui împreună pe cei din est. Edom şi Moab vor fi prada mâinilor lor; şi copiii lui Amon le vor fi supuşi.
(jI" Invidia lui Efraim va înceta şi cei care îl tulburau pe Iuda vor fi nimiciţi: Efraim nu va mai fi gelos pe Iuda şi Iuda nu va mai tulbura pe Efraim,
9ik" Şi El va înălţa un steag între popoare, şi va strânge pe exilaţii lui Israel, şi va aduna pe cei risipiţi ai lui Iuda de la cele patru margini ale pământului.
h/" Şi se va întâmpla în acea zi că Domnul îşi va întinde mâna a doua oară, ca să răscumpere rămăşiţa poporului Său, risipit în Asiria, şi în Egipt, şi în Patros, şi în Etiopia, şi în Elam, şi în Şinear, şi în Hamat, şi în insulele mării.
g-" Şi în ziua aceea, Vlăstarul lui Isai va fi ca un steag pentru popoare; naţiunile se vor întoarce la El şi gloria va fi locuinţa Lui.
e" şi copilul sugar se va juca la gura scorburei năpârcii, şi copilul înţărcat va băga mâna în vizuina viperei.
}ds" şi vaca şi ursoaica vor paşte la un loc; puii lor se vor culca împreună. Şi leul va mânca paie ca boul,
Lc" Şi lupul va locui împreună cu mielul, şi leopardul se va culca împreună cu iedul; şi viţelul şi puiul de leu şi vitele îngrăşate vor fi împreună, şi le va mâna un copilaş;
cb?" Şi dreptatea va fi brâul coapselor Sale, şi credincioşia brâul mijlocului Său.
\a1" ci va judeca pe cei săraci cu dreptate şi va hotărî cu nepărtinire asupra celor întristaţi ai ţării; şi va lovi pământul cu toiagul gurii Lui, şi va omorî pe cel rău cu suflarea buzelor Lui.
`" Şi plăcerea Lui va fi frica de Domnul. Şi nu va judeca după înfăţişare, nici nu va hotărî după cele auzite,
)_K" Şi Duhul Domnului Se va odihni peste El, duh de înţelepciune şi de pricepere, duh de sfat şi de tărie, duh de cunoştinţă şi de frică de Domnul.
t^ c" Şi apoi o Ramură va ieşi din tulpina lui Isai, şi un Vlăstar din rădăcinile lui va purta roade.
a];" "Şi dă jos cu fierul crângul pădurii şi Libanul cade sub mâna Celui Puternic.
\" !Iată, Domnul, Dumnezeul oştirilor taie crăcile cu putere; cei mai mari sunt tăiaţi şi cei mai înalţi sunt doborâţi,
s[_" Încă o zi de oprire la Nob, şi ameninţă cu mâna muntele fiicei Sionului, dealul Ierusalimului.
AZ}" Madmena se împrăştie, locuitorii din Ghebim fug.
WY'" Ridică-ţi glasul, fiica Galimului! Ia seama Lais! Vai de tine, Anatot!
_X7" Trec defileul, se culcă la Gheba; Rama tremură, Ghibea lui Saul o ia la fugă.
\W1" El vine asupra Aiatului, străbate Migronul, îşi lasă bagajele la Micmaş.
V" Şi în ziua aceea, se va lua povara lui de pe umărul tău, şi jugul lui de pe gâtul tău, şi jugul va crăpa de grăsime.
BU}" Şi Domnul oştirilor va învârti biciul împotriva lui, cum a lovit pe Madian la stânca lui Oreb; şi îşi va mai ridica toiagul o dată asupra mării ca odinioară în Egipt.
Tw" Dar peste puţin timp, pedeapsa va înceta, şi mânia Mea se va întoarce împotriva lui, ca să-l nimicească.
[S/" De aceea aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul oştirilor: Poporul Meu, care locuieşti în Sion, nu te teme de asirian; el te loveşte cu nuiaua şi îşi ridică toiagul împotriva ta, cum făceau egiptenii.
R " Căci nimicirea aceasta, care a fost hotărâtă, Domnul, Dumnezeul oştirilor o va aduce la îndeplinire în toată ţara.
8Qi" Chiar dacă poporul tău, Israele, ar fi ca nisipul mării, totuşi numai o rămăşiţă se va întoarce, căci nimicirea este hotărâtă, şi se revarsă cu dreptate.
bP=" O rămăşiţă, rămăşiţa lui Iacov, se va întoarce la Dumnezeul cel puternic.
LO" Şi în ziua aceea, rămăşiţa lui Israel şi cei scăpaţi din casa lui Iacov nu se vor mai sprijini pe cel care îi lovea; ci se vor sprijini în adevăr pe Domnul, Sfântul lui Israel.
~Nu" Şi ceilalţi copaci din pădurea lui vor fi atât de puţini, încât şi un copil le-ar putea scrie numărul.
M" Şi va arde, trup şi suflet, strălucirea pădurii şi câmpiilor lui, încât va fi ca un bolnav care cade în leşin,
L'" Şi lumina lui Israel va fi un foc, si Sfântul lui va fi o flacără, care va mistui şi va arde într-o zi spinii şi mărăcinii lui.
9Kk" De aceea Domnul, Dumnezeul oştirilor, va trimite ofilirea printre războinicii lui cei voinici; şi sub gloria lui va trimite un foc, ca focul unei flăcări arzătoare,
tJa" Se mândreşte securea împotriva celui ce se foloseşte de ea? Sau se îngâmfă ferăstrăul faţă de cel care-l mânuieşte? Ca şi cum nuiaua ar ridica pe cel care o ridică sau toiagul ar ridica pe cel care nu este de lemn!
jIM" şi am pus mâna pe bogăţiile popoarelor ca pe un cuib şi, cum se strâng nişte ouă părăsite, aşa am strâns eu tot pământul: şi nici unul n-a mişcat vreo aripă, nici n-a deschis ciocul, ca să ciripească.
H" căci el a zis: Prin puterea mâinii mele am făcut aceste lucruri şi prin înţelepciunea mea; căci sunt priceput; am împins înapoi graniţele popoarelor şi le-am jefuit vistieriile şi, ca un viteaz, am dat jos pe cei ce stăteau pe tronuri;
[G/" Dar după ce Domnul îşi va împlini toată lucrarea Lui pe Muntele Sionului şi în Ierusalim, voi pedepsi pe regele Asiriei pentru rodul inimii lui îngâmfate şi pentru trufia privirilor lui semeţe,
gFG" cum am făcut Samariei şi idolilor ei, nu voi face şi Ierusalimului şi icoanelor lui?
E!" După cum mâna mea a pus stăpânire pe împărăţiile idolilor, (unde erau mai multe icoane decât în Ierusalim şi în Samaria),
,DQ" Nu s-a întâmplat cu Calno la fel ca şi cu Carchemişul? Nu s-a întâmplat cu Hamatul ca şi cu Arpadul? Nu s-a întâmplat Samariei la fel ca Damascului?
7Ci" Căci el zice: Nu sunt prinţii mei regi?
(BI" Dar el nu judecă aşa şi nu acesta este gândul inimii lui; ci el nu se gândeşte decât să nimicească şi să prăpădească popoarele cu grămada.
QA" Îl voi trimite împotriva unei naţiuni nelegiuite şi împotriva unui popor pe care sunt mâniat, ca să-l prădeze şi să-l jefuiască, şi să-l calce în picioare ca noroiul de pe străzi.
b@=" Vai de asirian, nuiaua mâniei Mele, care poartă în mână toiagul pedepsei Mele!
6?e" Fără Mine, ei vor fi îngenuncheaţi între prizonieri, vor cădea între cei morţi. Cu toate acestea, mânia Lui nu se potoleşte şi mâna Lui este tot întinsă.
%>C" Şi ce veţi face voi în ziua pedepsei şi a pieirii care va veni din depărtare? La cine veţi fugi după ajutor şi unde vă veţi lăsa bogăţia?
,=Q" ca să nu facă dreptate săracilor, şi să răpească dreptul nenorociţilor poporului Meu, ca să facă pe văduve prada lor şi să jefuiască pe orfani!
i< M" Vai de cei care rostesc hotărâri nelegiuite şi de cei care scriu hotărâri de apăsare,
>;u" Manase mănâncă pe Efraim; şi Efraim mănâncă pe Manase; şi amândoi împreună pe Iuda. Cu toate acestea, mânia Lui nu se potoleşte, dar mâna Lui este tot întinsă.
$:A" fiecare jefuieşte în dreapta şi este flămând; mănâncă în stânga şi nu se satură. La urmă îşi mănâncă fiecare carnea braţului său:
9" Prin mânia Domnului oştirilor, ţara parcă ar fi aprinsă, şi poporul este ca ars de foc; nimeni nu cruţă pe fratele său,
8#" Căci răutatea arde ca un foc, care mănâncă mărăcini şi spini, aprinde desişul pădurii, din care se înalţă stâlpi de fum.
+7O" De aceea Domnul n-ar putea să Se bucure de tinerii lor, nici să aibă milă de orfanii şi văduvele lor, căci toţi sunt nişte nelegiuiţi şi făcători de rele, şi toate gurile lor spun mişelii. Cu toate acestea, mânia Lui nu se potoleşte, şi mâna Lui este tot întinsă.
{6o" Cei ce îndrumă pe poporul acesta îl duc în rătăcire, şi cei ce sunt îndrumaţi de ei sunt pierduţi,
w5g" Bătrânul şi cel demn de cinste sunt capul; şi profetul care învaţă pe oameni minciuni este coada.
x4i" De aceea Domnul va smulge din Israel capul şi coada, ramura de palmier şi trestia, într-o singură zi.
k3O" Căci poporul nu se întoarce la Cel care-l loveşte, nici nu-L caută pe Domnul oştirilor.
62e" pe sirieni de la est, pe filisteni de la vest; şi vor mânca pe Israel cu gura plină; cu toate acestea, mânia Lui nu se potoleşte şi mâna Lui este tot întinsă.
o1W" De aceea Domnul va ridica împotriva lor pe duşmanii lui Reţin si va stârni pe duşmanii lor;
0}" Au căzut cărămizile, dar vom zidi cu pietre cioplite; au fost tăiaţi sicomorii, dar îi vom înlocui cu cedri.
/}" Şi tot poporul va avea cunoştinţă de el, Efraim şi locuitorii Samariei, care spun cu mândrie şi îngâmfare:
d.A" Domnul a trimis un cuvânt împotriva lui Iacov şi cuvântul cade asupra lui Israel.
-" El va face ca domnia Lui să crească, şi o pace fără sfârşit va da tronului lui David şi împărăţiei lui, o va întări şi o va sprijini prin judecată şi cu dreptate, de acum şi-n veci de veci: iată ce va face râvna Domnului oştirilor,
C," Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni S-a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; şi îl vor numi: Minunat Sfătuitor, Dumnezeu puternic, Părintele veşniciei, Prinţ al păcii.
:+m" Căci orice încălţăminte purtată în învălmăşeala luptei şi orice haină de război tăvălită în sânge vor fi aruncate în flăcări, ca să fie arse de foc.
*-" Căci Tu ai sfărâmat jugul care apăsa asupra lui, toiagul care-i lovea spinarea şi nuiaua celui care-l asuprea, ca în ziua lui Madian.
&)E" Tu înmulţeşti poporul, îi dai mari bucurii; şi el se bucură înaintea Ta, cum se bucură la seceriş, cum se veseleşte la împărţirea prăzii,
(" Poporul care umbla în întuneric a văzut o mare lumină; peste cei care locuiau în ţara umbrei morţii a strălucit o lumină.
' ;" Totuşi, întunericul nu va fi veşnic peste cea în necaz. După cum în vremurile trecute a acoperit cu dispreţ ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, în vremurile viitoare va acoperi cu glorie ţinutul de lângă mare, ţara de dincolo de Iordan, Galileea Neamurilor.
&5"Apoi se va uita spre pământ şi iată, nu va fi decât necaz şi întunecime, mâhnirea suferinţei; şi se va vedea în întunericul beznă.
/%W"Şi el va pribegi prin ţară, apăsat şi flămând, şi, când îi va fi foame, se va mânia şi va blasfema pe Regele şi Dumnezeul lui, uitându-se în sus.
x$i"La lege şi la mărturie! Căci dacă nu vor vorbi aşa, nu vor mai răsări zorile peste poporul acesta.
o#W"Dacă vi se va zice: întrebaţi pe cei ce cheamă morţii şi pe cei ce spun viitorul, care şoptesc şi care mormăie, răspundeţi: Nu va întreba oare un popor pe Dumnezeul său? Va întreba pe cei vii şi pe cei morţi?
5"c"Iată, eu şi copiii pe care mi i-a dat Domnul, suntem nişte semne şi nişte minuni în Israel, din partea Domnului oştirilor, care locuieşte pe Muntele Sionului.
r!]"Şi eu îl voi aştepta pe Domnul, care îşi ascunde Faţa de casa lui Iacov; şi la El voi privi.
R "Leagă această mărturie, pecetluieşte legea între ucenicii Mei,
}s"Şi mulţi dintre ei se vor împiedica, şi vor cădea, şi se vor sfărâma, şi vor fi prinşi în capcană.
9k"Şi El va fi un sanctuar, dar şi o piatră de poticnire, o stâncă de cădere pentru amândouă casele lui Israel, un laţ şi o cursă pentru locuitorii Ierusalimului!
lQ" Sfinţiţi însă pe Domnul oştirilor; şi de El să vă temeţi şi să vă înfricoşaţi.
" Nu numiţi uneltire tot ce numeşte poporul acesta uneltire; şi nu vă temeţi de ce se teme el, nici nu vă speriaţi!
y" Căci Domnul mi-a vorbit cu mână tare, şi m-a înştiinţat să nu umblu pe calea poporului acestuia, zicând:
%C" Faceţi planuri cât voiţi, căci nu se va alege nimic de ele! Faceţi planuri, căci vor fi fără urmări! Fiindcă Dumnezeu este cu noi (Emanuel).
'" Scoateţi strigăte de război cât voiţi, popoare, căci veţi fi zdrobite; luaţi aminte, toţi cei care locuiţi departe! Pregătiţi-vă oricât de luptă, căci veţi fi zdrobiţi în bucăţi; înarmaţi-vă de luptă, căci veţi fi zdrobiţi în bucăţi.
;o"şi va pătrunde în Iuda, va da peste maluri, va năvăli şi va ajunge până la gât. Iar aripile întinse ale armatelor lui vor umple întinderea ţării tale, Emanuel!
fE"iată, Domnul va trimite împotriva lor apele puternice şi mari ale Râului (Eufrat), adică pe regele Asiriei, şi toată gloria lui; şi pretutindeni el va ieşi din albia lui şi se va vărsa peste malurile lui;
"Pentru că poporul acesta a dispreţuit apele din Siloe care curg lin şi s-a bucurat de Reţin şi de fiul lui Remalia,
3a"Domnul mi-a vorbit iarăşi, zicând:
5"Căci înainte de a şti copilul să spună: Tată! şi Mamă!, se vor lua dinaintea regelui Asiriei bogăţiile Damascului şi prada Samariei.
K"Şi m-am apropiat de profetesă; şi ea a conceput şi a născut un fiu. Apoi Domnul mi-a zis: Pune-i numele Maher-Şalal-Haş-Baz (Grăbeşte-te de prădează, aruncă-te asupra prăzii)-
|q"Şi am luat cu mine nişte martori vrednici de încredere: pe preotul Urie şi pe Zaharia, fiul lui Berechia.
 %"Domnul mi-a zis: Ia o tablă mare şi scrie pe ea, aşa ca să se înţeleagă: Grăbeşte-te de prădează, aruncă-te asupra prăzii.
4a"Şi toţi munţii săpaţi acum cu sapa, nu vor mai fi cutreieraţi, de frica mărăcinilor şi a spinilor; vor da drumul boilor în ei, şi îi vor bătători oile.
~}}4|{{{)zyyy xOww+vuuu>tssh==K(I"După cum cel flămând visează că mănâncă şi se trezeşte cu stomacul gol; şi după cum cel însetat visează că bea şi se trezeşte stors de puteri şi cu setea nepotolită: tot aşa va fi şi cu mulţimea popoarelor care vor veni să lupte împotriva Muntelui Sionului.
S"Şi, ca un vis, ca o viziune de noapte, aşa va fi mulţimea popoarelor care vor lupta împotriva lui Ariel, aşa vor fi cei ce se vor război împotriva lui şi a fortificaţiei lui, asediindu-l.
+O"De la Domnul oştirilor va veni pedeapsa, cu tunete, cutremure de pământ şi zgomot puternic, cu vijelie şi furtună, şi cu flacăra unui foc mistuitor.
*M"Dar mulţimea duşmanilor tăi va fi ca o pulbere măruntă şi mulţimea asupritorilor va fi ca pleava care zboară, şi aceasta deodată, într-o clipă.
T!"Vei fi doborât la pământ şi de acolo vei vorbi şi din ţărână ţi se vor auzi cuvintele. Glasul tău va ieşi din pământ ca al unei năluci, şi îţi vei şopti cuvintele din ţărână.
"Căci te voi asedia din toate părţile, te voi înconjura cu turnuri şi voi ridica întărituri de şanţuri împotriva ta.
ve"Dar voi asedia pe Ariel; planşete şi gemete vor fi în ea, şi cetatea va fi ca un Ariel pentru Mine.
0 ["Vai de Ariel (Leul lui Dumnezeu), de Ariel! Cetatea în care şi-a aşezat tabăra David! Adăugaţi an la an şi lăsaţi sărbătorile să-şi facă ocolul lor.
yk"Şi lucrul acesta vine de la Domnul oştirilor; minunat este planul Lui şi mare este înţelepciunea Lui.
{o"Grâul se bate, dar nu se bate necontenit; se împinge peste el roata carului şi caii, dar nu-l sfărâmă.
)"Măzărichea nu se treieră cu leasă şi roata carului nu trece peste chimen; ci măzărichea se bate cu băţul şi chimenul cu nuiaua.
c?"Căci Dumnezeul lui l-a învăţat să facă aşa, El i-a dat aceste învăţături.
>u"Oare după ce a netezit faţa pământului, nu aruncă el măzăriche şi nu seamănă chimen? Nu pune el grâul în rânduri, orzul într-un loc anumit şi secara pe margini?
  "Cel ce ară pentru semănătură, ară oare necontenit? Toată ziua îşi brăzdează şi îşi greblează el pământul?
r ]"Plecaţi-vă urechea şi ascultaţi glasul meu! Fiţi cu luare aminte şi ascultaţi cuvântul meu!
> u"Acum, nu batjocoriţi, ca nu cumva să vi se strângă mai tare legăturile; căci am aflat de la Domnul, Dumnezeul oştirilor că nimicirea întregii ţări este hotărâtă.
X )"Căci Domnul Se va ridica ca la Muntele Peraţim şi Se va mânia ca în Valea Gabaonului, ca să-Şi facă lucrarea, lucrarea Lui neobişnuită, ca să-Şi împlinească lucrul, lucrul Lui nemaiauzit.
 "Căci patul va fi prea scurt ca să te întinzi în el, şi învelitoarea prea îngustă ca să te înveleşti cu ea.
"Îndată ce va trece, vă va lua; căci va trece în toate dimineţile, zi şi noapte, şi numai vuietul ei vă va îngrozi.
A{"Şi legământul vostru cu moartea va fi nimicit şi învoiala voastră cu Locuinţa Morţilor nu va dăinui. Când va trece urgia apelor năvălitoare, veţi fi striviţi de ea.
J "Voi face din dreptate o linie de măsurat, şi din dreptate un fir cu plumb; şi grindina va surpa locul de scăpare al neadevărului, şi apele vor îneca adăpostul ascuns al minciunii.
uc"De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, pun ca temelie în Sion o piatră, o piatră încercată, o piatră de preţ, piatra din capul unghiului, o temelie puternică; cel ce o va lua ca sprijin nu se va grăbi să fugă.
yk"Pentru că ziceţi: Noi am făcut un legământ cu moartea, am făcut o învoială cu Locuinţa Morţilor: când va trece, urgia apelor năvălitoare nu ne va atinge, căci avem ca loc de scăpare neadevărul şi ca adăpost minciuna!
~u"De aceea ascultaţi Cuvântul Domnului, batjocoritorilor, care stăpâniţi peste poporul acesta din Ierusalim!
0Y" şi pentru ei Cuvântul Domnului va fi: învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, regulă peste regulă, regulă peste regulă, puţin aici, puţin acolo, ca mergând să cadă pe spate şi să se zdrobească, să cadă în capcană şi să fie prinşi.
" El îi zicea: Iată odihna; lăsaţi pe cel ostenit să se odihnească; iată locul de odihnă! Dar ei n-au vrut să asculte,
kO" Prin nişte oameni cu buze bâlbâitoare şi cu limba străină va vorbi poporului acestuia.
:m" Căci învăţătura trebuie să fie peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, regulă peste regulă, regulă peste regulă, puţin aici, puţin acolo.
~}" Pe cine vrea el să înveţe înţelepciunea? Cui vrea să dea învăţături? Unor copii înţărcaţi de curând?
e}C"Toate mesele sunt pline de vărsături murdare, încât nu mai este nici un loc curat.
|"Dar şi ei se clatină de vin şi băuturile tari îi ameţesc; preoţi şi profeţi sunt îmbătaţi de băuturi tari, sunt stăpâniţi de vin, au ameţeli din cauza băuturilor tari; s-au rătăcit în viziune, s-au împiedicat în judecată.
{"şi un duh de dreptate pentru cel care stă pe tronul de judecată, şi o putere pentru cei care dau lupta înapoi până la porţi.
z"În ziua aceea, Domnul oştirilor va fi o coroană a gloriei şi o diademă a frumuseţii pentru rămăşiţa poporului Său,
jyM"şi floarea veştejită a podoabei ei strălucitoare care este pe culmea văii mănoase va fi ca o smochină timpurie care se vede înainte de culesul roadelor şi pe care abia o iei în mână şi îndată o înghiţi.
Yx+"Coroana îngâmfată a beţivilor lui Efraim va fi călcată în picioare;
Fw"Iată, Domnul are un om tare şi puternic, ca o furtună de grindină, ca o vijelie distrugătoare, ca o rupere de nori cu mari şuvoaie de ape, care o doboară cu putere la pământ,
?v y"Vai de coroana îngâmfată a beţivilor lui Efraim, de floarea veştejită a podoabei sale strălucitoare, care este pe culmea văii mănoase a celor care sunt biruiţi de vin!
xui" Şi în ziua aceea se va suna cu trompeta cea mare, şi atunci se vor întoarce cei ce piereau în ţara Asiriei şi cei împrăştiaţi în ţara Egiptului. Ei se vor închina înaintea Domnului, pe muntele cel sfânt, la Ierusalim.
.tU" În vremea aceea, Domnul va scutura roadele de la cursul Râului până la pârâul Egiptului; iar voi veţi fi strânşi unul câte unul, copii ai lui Israel!
esC" Când i se usucă ramurile, sunt rupte; femeile vin să le ardă. Căci acesta era un popor fără pricepere; de aceea Cel care i-a făcut n-a avut milă de ei, şi Cel care i-a întocmit nu le-a arătat îndurare.
@ry" Căci cetatea cea tare a rămas singuratică, o locuinţă abandonată şi părăginită ca deşertul. Acolo va paşte viţelul, acolo se va culca şi acolo va mânca el ramuri.
q " Astfel nelegiuirea lui Iacov a fost acoperită; şi iată rodul îndepărtării păcatului lui: Domnul a făcut toate pietrele altarelor ca nişte pietre de calcar prefăcute în ţărână; idolii Astarteei şi stâlpii soarelui nu se vor mai ridica.
opW"Cu măsură l-ai pedepsit în captivitate, luându-l cu suflarea vijelioasă a vântului de est.
toa"L-a lovit oare Domnul cum a lovit pe cei care-l loveau? L-a ucis El cum a ucis pe cei care-l ucideau?
unc"De atunci înainte Iacov va prinde rădăcină, Israel va înmuguri şi va umple lumea cu roadele lui.
dmA"Sau dacă vor căuta ocrotirea Mea, vor face pace cu Mine, da, vor face pace cu Mine.
l "N-am nici o mânie. Dar, dacă voi găsi mărăcini şi spini, voi merge la luptă împotriva lor şi-i voi arde pe toţi.
k"Eu, Domnul, sunt Păzitorul ei, Eu o voi uda în fiecare clipă; Eu o voi păzi zi şi noapte ca să n-o vatăme nimeni.
=ju"În ziua aceea, cântaţi viei celei mai alese:
ai ="În ziua aceea Domnul va lovi cu sabia Lui cea aspră, mare şi puternică, Leviatanul (Babilonul), şarpele fugar (Asur) şi Leviatanul, şarpele inelat (Babei), şi va ucide balaurul de lângă mare (Egiptul).
Hh "Căci, iată, Domnul iese din locuinţa Lui ca să pedepsească nelegiuirile locuitorilor pământului; şi pământul va da sângele pe faţă, şi nu îi va mai acoperi pe cei ucişi.
g "Vino, poporul meu, intră în camerele tale şi încuie uşa după tine; ascunde-te câteva clipe, până va trece mânia!
gfG"Morţii Tăi vor trăi, trupurile mele moarte se vor trezi. Treziţi-vă şi cântaţi, cei care locuiţi în ţărână! Căci roua Ta este o rouă a luminilor şi pământul va scoate iarăşi afară pe cei morţi.
(eI"Am conceput, am simţit dureri şi, când să naştem, am fost ca şi cum am fi născut vânt: ţara nu este mântuită şi locuitorii nu sunt născuţi.
"d="Cum se zvârcoleşte o femeie însărcinată, gata să nască, şi cum strigă ea în mijlocul durerilor ei, aşa am fost noi înaintea Ta, Doamne!
ucc"Doamne, ei Te-au căutat în strâmtorare; au început să şoptească rugăciuni când i-ai pedepsit.
b"Tu ai înmulţit poporul, Doamne! Ai înmulţit poporul, Ţi-ai arătat gloria; ai întins toate graniţele ţării.
a3"Ei sunt morţi, ei nu vor mai trăi, sunt nişte umbre, nu se vor mai ridica; căci Tu i-ai pedepsit, i-ai nimicit şi le-ai şters amintirea.
`)" Doamne Dumnezeul nostru, alţi stăpâni afară de Tine au domnit peste noi, dar acum numai pe Tine, şi numai Numele Tău îl vom chema.
p_Y" Dar nouă, Doamne, Tu ne vei da pacea, căci Tu ai împlinit pentru noi toate lucrările noastre.
%^C" Doamne, mâna Ta este ridicată: ei n-o văd! Dar vor vedea zelul Tău pentru poporul Tău şi vor fi ruşinaţi; da, focul va arde pe duşmanii Tăi.
]" Dacă ierţi pe cel rău, el nu învaţă dreptatea; se dedă la rău în ţara dreptăţii şi nu caută măreţia Domnului.
I\ " Sufletul meu Te doreşte noaptea; da, duhul meu Te caută cu stăruinţă înăuntrul meu. Căci, când se împlinesc judecăţile Tale pe pământ, locuitorii lumii învaţă dreptatea.
[ "Da, Te aşteptăm, Doamne, pe calea judecăţilor Tale; sufletul nostru suspină după Numele Tău şi după amintirea Ta.
aZ;"Calea celui drept este netedă; Tu, Cel drept, Tu netezeşti cărarea celui drept.
gYG"Ea este călcată în picioare, de picioarele săracilor, sub paşii celor întristaţi.
X/"El a răsturnat pe cei ce locuiau pe înălţimi, El a plecat cetatea îngâmfată; a doborât-o la pământ şi a aruncat-o în ţărână.
bW="Încredeţi-vă în Domnul pe vecie, căci Domnul Dumnezeu este Stânca veacurilor.
kVO"Tu vei ţine în pace deplină pe cel care se sprijină pe Tine, căci se încrede în Tine.
SU"Deschideţi porţile, ca să intre poporul cel drept şi credincios.
T 1"În ziua aceea se va cânta această cântare în ţara lui Iuda: Avem o cetate tare; Dumnezeu ne dă mântuirea ca ziduri şi întăritură.
S" Şi El surpă, prăbuşeşte întăriturile înalte ale zidurilor tale, le prăbuşeşte la pământ, în ţărână.
2R]" Şi în mijlocul lor el îşi întinde mâinile, cum le întinde înotătorul ca să înoate; şi El le doboară mândria şi face de nimic dibăcia mâinilor lor.
)QK" Căci mâna Domnului se va odihni pe muntele acesta; dar Moabul va fi călcat în picioare pe locul lui, cum este călcat în picioare paiul în bălegar.
_P7" Şi în ziua aceea vor zice: Iată, acesta este Dumnezeul nostru în care avem încredere că ne va mântui. Acesta este Domnul, pe El îl aşteptam; acum să ne veselim şi să ne bucurăm de mântuirea Lui!
FO"El nimiceşte moartea pe vecie, şi Domnul Dumnezeu va şterge lacrimile de pe toate feţele, şi va îndepărta de pe tot pământul dispreţul poporului Său; căci Domnul a vorbit.
N"Şi pe muntele acesta înlătură vălul care acoperă toate popoarele şi învelitoarea care înfăşoară toate naţiunile.
XM)"Domnul oştirilor pregăteşte tuturor popoarelor pe muntele acesta un ospăţ de mâncăruri gustoase, un ospăţ de vinuri vechi, de lucruri suculente pline de măduvă, de vinuri vechi şi rafinate.
DL"Cum domoleşti căldura într-un pământ arid, aşa ai domolit zgomotul puternic al străinilor; cum este potolită căldura de umbra unui nor, aşa a fost cântarea asupritorilor.
Kw"Căci Tu ai fost un loc de scăpare pentru cel sărac, o fortăreaţă pentru cel nenorocit în necaz, un adăpost împotriva furtunii, un umbrar împotriva căldurii; căci suflarea asupritorilor este ca vijelia care izbeşte într-un zid.
}Js"De aceea poporul cel puternic Te va preamări, cetăţile popoarelor înspăimântătoare se vor teme de Tine.
PI"Căci ai prefăcut cetatea (Babilon) într-un morman de pietre, adăpostul cel fortificat într-o ruină; dintr-un palat al străinilor, nu va mai fi un oraş şi niciodată nu va mai fi zidit.
?H y"Doamne, Tu eşti Dumnezeul meu; pe Tine Te voi înălţa! Laud Numele Tău, căci ai făcut lucruri minunate; planurile Tale făcute mai dinainte sunt credincioşie şi adevăr.
@Gy"Luna va fi acoperită de ruşine şi soarele de groază; căci Domnul oştirilor va domni pe Muntele Sionului şi la Ierusalim, strălucind de glorie în faţa bătrânilor Lui.
)FK"Aceştia vor fi strânşi ca nişte captivi şi puşi într-o groapă, vor fi închişi în temniţă, şi după un număr mare de zile vor fi pedepsiţi.
tEa"Şi în ziua aceea, Domnul va pedepsi în cer oştirea de sus, şi pe pământ pe regii pământului.
D "pământul se clatină ca un om beat, tremură ca o colibă; şi păcatul lui îl apasă, şi cade, şi nu se mai ridică.
RC"Pământul se rupe, pământul se sfărâmă, pământul se crapă,
QB"Cel ce fuge dinaintea strigătelor de groază cade în groapă, şi cel ce se ridică din groapă se prinde în laţ; căci se deschid stăvilarele de sus şi se clatină temeliile pământului!
MA"Groaza, groapa şi laţul vin peste tine, locuitor al ţării!
G@"De la marginile pământului auzim cântând: Glorie celui drept! Dar eu zic: Sunt pierdut! Sunt pierdut! Vai de mine! Cei înşelători jefuiesc, jefuitorii se înverşunează la jaf.
?)"Preamăriţi dar pe Domnul în locurile unde străluceşte lumină, lăudaţi Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel, în insulele mării!
>3"Ceilalţi însă care vor mai rămâne îşi înalţă glasul, scot strigăte de veselie; de pe ţărmurile mării, laudă măreţia Domnului.
=3" Da, în ţară, în mijlocul popoarelor, este ca atunci când se scutură măslinul sau ca la culesul ciorchinelor rămase după culesul viei.
T<!" Numai pustiire a mai rămas în cetate, şi porţile stau dărâmate.
p;Y" Pe străzi se strigă după vin; s-a dus orice desfătare, nu mai este nici o veselie în ţară.
i:K" Cetatea pustie este dărâmată; toate casele sunt închise, nu mai intră nimeni în ele.
j9M" Nu se mai cântă când se bea vin, şi băuturile tari li se par amare celor care le beau.
p8Y"A încetat desfătarea tamburinelor, s-a sfârşit veselia gălăgioasă, s-a dus bucuria harpei.
d7A"Mustul stă trist, via este veştejită; toţi cei ce erau cu inima veselă suspină.
E6"De aceea blestemul mănâncă ţara şi locuitorii ei suferă pedeapsa vinovăţiei lor; de aceea locuitorii ţării sunt consumaţi, şi nu mai rămâne decât un mic număr din ei.
5#"căci ţara a fost pângărită de către locuitorii ei; ei călcau legile, nu ţineau poruncile, şi rupeau legământul cel veşnic!
4"Ţara este tristă, ofilită; lumea îşi pierde vioiciunea şi tânjeşte; conducătorii poporului sunt fără putere,
Q3"Ţara este pustiită şi prădată; căci Domnul a hotărât aşa.
25"cum se întâmplă preotului, se întâmplă şi poporului, stăpânului ca şi slugii, stăpânei ca şi slujitoarei, vânzătorului ca şi cumpărătorului, celui care dă cu împrumut ca şi celui care ia cu împrumut, datornicului ca şi celui căruia îi este dator.
s1 a"Iată, Domnul goleşte ţara, şi o devastează, îi răstoarnă faţa şi îi risipeşte locuitorii;
c0?"Dar câştigul şi plata lui vor fi închinate Domnului, nu vor fi nici strânse, nici păstrate; ci câştigul lui va aduce celor care locuiesc înaintea Domnului, o hrană îmbelşugată, şi haine Strălucite.
F/"Tot aşa, după şaptezeci de ani, Domnul va cerceta Tirul, iar el se va întoarce iarăşi la câştigul lui; se va prostitua cu toate împărăţiile lumii de pe faţa pământului.
3._"Ia harfa şi străbate cetatea, prostituată dată uitării; cântă bine, cântă-ţi cântecele de mai multe ori, ca iarăşi să-şi aducă lumea aminte de tine.
A-{"Şi în timpul acela, Tirul va fi dat uitării şaptezeci de ani, cât ţine viaţa unui rege; dar după şaptezeci de ani se va întâmpla Tirului ca în cântecul prostituatei:
[,/"Bociţi-vă, corăbii din Tars! Căci fortăreaţa voastră este devastată.
I+ " Iată ţara caldeilor, care nu erau un popor, locuitorii aceştia ai deşertului, cărora asirianul le-a întemeiat o ţară; ei înalţă turnuri, surpă palatele, le prefac în ruină.
!*;" şi a zis: De acum nu te vei mai bucura, fecioară asuprită, fiica Sidonului! Scoală-te şi treci la Chitim; dar nici acolo nu vei avea odihnă.
)" Domnul Şi-a întins mâna asupra mării; a făcut să tremure împărăţiile; a poruncit nimicirea fortăreţelor Canaanului,
V(%" Străbate-ţi ţara, ca Nilul, fiica Tarsului! Nu mai este nici un jug!
)'K" Domnul oştirilor a luat această hotărâre, ca să întineze mândria a tot ce străluceşte, şi să aducă la nimic pe toţi cei mari ai pământului.
R&"Cine a luat această hotărâre împotriva Tirului, împărţitorul coroanelor, el, ai cărui negustori erau nişte prinţi şi ai cărui comercianţi erau cei mai onoraţi oameni de pe pământ?
$%A"Aceasta este cetatea voastră cea veselă, care îşi avea originea în zilele de odinioară şi ale cărei picioare o duceau să locuiască departe.
F$"Treceţi la Tars, bociţi-vă, locuitori ai ţărmului!
f#E"Când vor afla egiptenii vestea aceasta, vor tremura auzind ştirile cu privire la Tir.
6"e"Ruşinează-te, Sidonule! căci aşa a vorbit marea, puterea mării: Eu n-am avut durerile facerii, nici n-am născut, n-am hrănit tineri, nici n-am crescut fecioare.
!y"Veniturile lui erau grâul Nilului şi secerişul râului, aduse pe ape mari, aşa că el era târgul popoarelor.
{ o"Tăceţi, locuitori ai ţărmului, pe care îl umpleau odată negustorii din Sidon, care străbăteau marea!
8 k"Profeţie împotriva Tirului. Bociţi-vă, corăbii din Tars! Căci Tirul a fost devastat: nu mai are nici case, nici intrare! Din ţara Chitim le-a venit vestea aceasta.
Q"În ziua aceea, zice Domnul oştirilor, drugul acela împlântat într-un loc sigur va fi scos, şi va fi tăiat, şi va cădea, şi povara care era pe el va fi nimicită, căci Domnul a vorbit.
7"Şi pe el se va sprijini toată gloria casei tatălui său, odraslele şi urmaşii, toate vasele cele mici, atât lighenele cât şi urcioarele.
xi"Îl voi împlânta ca pe un drug într-un loc tare şi va fi un tron de glorie pentru casa tatălui său.
5"Şi voi pune pe umărul lui cheia casei lui David: când va deschide el, nimeni nu va închide; şi când va închide el nimeni nu va deschide.
G"şi îl voi îmbrăca în tunica ta, îl voi încinge cu brâul tău şi voi da puterea ta în mâinile lui. El va fi un tată pentru locuitorii Ierusalimului şi pentru casa lui Iuda.
U#"Şi în ziua aceea, voi chema pe robul Meu Eliachim, fiul lui Hilchia,
`9"Te voi alunga din slujba ta de conducere, şi Domnul te va smulge din locul tău.
-S"Te va face ghem, ca pe o minge, pe un pământ întins, şi acolo vei muri, acolo vor veni carele tale cele strălucite, tu, ruşinea casei stăpânului tău!
[/"Iată, Domnul te va azvârli cu puterea unui viteaz, te va acoperi cu totul,
3_"Ce ai tu aici la tine, şi pe cine ai aici, de-ţi sapi aici un mormânt? El îşi sapă un mormânt, sus pe înălţime, îşi scobeşte o locuinţă în stâncă.
}"Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul oştirilor: Du-te la administratorul acela, la Şebna, mai-marele casei, şi zi-i:
!;"Domnul oştirilor mi-a descoperit şi mi-a zis: Nu, nelegiuirea aceasta nu vi se va ierta până nu veţi muri, zice Domnul, Dumnezeul oştirilor.
,Q" Şi iată, în schimb, veselie şi bucurie! Se înjunghie boi şi se taie oi, mâncând carne şi bând vin: Să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri!
7g" Şi totuşi Domnul, Dumnezeul oştirilor, vă cheamă În ziua aceea să plângeţi şi să vă bateţi în piept, să vă radeţi capul şi să vă încingeţi cu sac.
@y" Faceţi un rezervor între cele două ziduri, pentru apele iazului celui vechi; dar nu vă uitaţi spre Cel ce a vrut aceste lucruri, nu vedeţi pe Cel ce le-a pregătit demult.
^5" Şi număraţi casele Ierusalimului, şi le stricaţi ca să întăriţi zidul.
s_" Vă uitaţi la spărturile cele multe făcute cetăţii lui David, şi opriţi apele iazului de jos.
u c"Şi El a îndepărtat apărarea lui Iuda. În ziua aceea tu te-ai uitat spre armele din Casa Pădurii.
~ u"Şi cele mai frumoase văi ale tale sunt pline de care şi călăreţii se înşiruie pentru luptă la poartă.
y"Şi Elamul poartă tolba cu săgeţi; care de luptători şi călăreţi înaintează; Chirul dezveleşte scutul.
O "Căci este o zi de necaz, de zdrobire şi de învălmăşeală, trimisă de Domnul, Dumnezeul oştirilor, în valea viziunilor. Se dărâmă zidurile şi răsună ţipete de durere spre munte.
0 Y"De aceea zic: întoarceţi-vă privirile de la mine, lăsaţi-mă să plâng cu amar; nu stăruiţi să mă mângâiaţi pentru nenorocirea fiicei poporului meu!
9k"Ci toţi conducătorii tăi fug împreună, sunt luaţi prizonieri de arcaşi; toţi locuitorii tăi ajung deodată prizonieri, în timp ce o iau la fugă în depărtare.
"cetate gălăgioasă, plină de zarvă, cetate veselă! Morţii tăi nu vor pieri ucişi de sabie, nici nu vor muri luptând.
b ?"Profeţie asupra văii viziunilor. Ce este de vă urcaţi cu toţii pe acoperişuri,
"Nu va mai rămâne decât un mic număr din vitejii arcaşi, fii ai Chedarului, căci Domnul, Dumnezeul lui Israel a vorbit.
 "Căci aşa mi-a vorbit Domnul: încă un an, ca anii unui muncitor plătit, şi s-a terminat cu toată gloria Chedarului.
5"Căci ei fug dinaintea săbiilor, dinaintea săbiei scoase din teacă, şi dinaintea arcului încordat, şi dinaintea unei lupte înverşunate.
eC"Duceţi apă celor ce le este sete; locuitorii ţării Tema, duceţi pâine fugarilor!
fE" Profeţie asupra Arabiei. Veţi petrece noaptea în tufele Arabiei, caravane din Dedan!
#" Santinela zice: Vine dimineaţa şi este tot noapte. Dacă vreţi să întrebaţi, întrebaţi; întoarceţi-vă şi veniţi iarăşi.
 " Profeţie asupra Dumei. Mi se strigă din Seir: Santinelă, cât mai este din noapte? Santinelă, mai este mult din noapte?
~" O! poporul meu treierat, şi grâul ariei mele, ce am auzit de la Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, aceea v-am vestit.
I} " Şi iată, au venit călărime şi călăreţi, doi câte doi. Şi el a răspuns şi a zis: A căzut, a căzut Babilonul, şi toate icoanele dumnezeilor lui sunt sfărâmate la pământ!
||q"Şi a strigat ca un leu: Doamne, am stat mereu în turnul meu de pază, şi eram de pază în toate nopţile.
${A"Şi ea a văzut călărime, călăreţi doi câte doi, călăreţi pe măgari, călăreţi pe cămile; şi asculta cu luare aminte, cu mare atenţie.
rz]"Căci aşa mi-a vorbit Domnul: Du-te şi pune o santinelă, ca să dea de veste despre ce va vedea.
y!"Ei pun masa, santinela veghează şi ei mănâncă, beau. Dar deodată se aude strigând: în picioare, conducători! Ungeţi scutul!
nxU"Îmi bate inima cu putere, mă prinde groaza; noaptea plăcerilor mele s-a schimbat în tremur.
=ws"De aceea mi s-a umplut lăuntrul de nelinişte, m-au prins durerile, ca durerile unei femei când naşte. Zvârcolirile nu mă lasă s-aud, tremurul mă împiedică să văd.
Ev"O viziune dureroasă mi s-a descoperit. Înşelătorul se poartă necinstit, distrugătorul strică. Urcă-te, Elamule! Asediază, Media! Căci fac să înceteze toate suspinele lor.
u "Profeţie cu privire la deşertul mării. Cum înaintează vijelia de la sud, aşa vine el din deşert, din ţara înfricoşătoare,
Nt"Şi locuitorii de pe ţărmul acesta vor zice în ziua aceea: Iată ce a ajuns încrederea noastră, la care am alergat ca să fim ajutaţi şi salvaţi de regele Asiriei! Şi cum vom scăpa?
s"Şi se vor îngrozi şi se vor ruşina cei care îşi puseseră încrederea în Etiopia, şi se mândreau cu Egiptul.
9rk"tot aşa şi regele Asiriei va lua captivi din Egipt şi exilaţi din Etiopia, tineri şi bătrâni, goi şi desculţi şi cu spatele descoperit, spre ruşinea Egiptului,
q+"Şi Domnul a zis: După cum robul meu Isaia a umblat gol şi desculţ trei ani, ca semn de înştiinţare pentru Egipt şi pentru Etiopia,
[p/"În timpul acela Domnul a vorbit lui Isaia, fiul lui Amoţ, zicând: Du-te, dezleagă-ţi sacul de pe coapse şi scoate-ţi încălţămintea din picioare! Şi el a făcut aşa, a umblat gol şi desculţ.
o "În anul când Tartan a venit la Asdod, trimis de Sargon, regele Asiriei, şi s-a luptat împotriva Asdodului şi l-a capturat,
2n]"Căci Domnul oştirilor îi va binecuvânta, zicând: Binecuvântat să fie Egiptul, poporul Meu, şi Asiria, lucrarea mâinilor Mele, şi Israel, moştenirea Mea!
m}"În ziua aceea, Israel va fi al treilea, unit cu Egiptul şi cu Asiria, o binecuvântare în mijlocul pământului.
9lk"În ziua aceea va fi un drum care va duce din Egipt în Asiria; asirienii se vor duce în Egipt şi egiptenii în Asiria, şi egiptenii vor sluji împreună cu asirienii.
k"Şi Domnul va lovi pe egipteni, îi va lovi, dar îi va vindeca. Ei se vor întoarce la Domnul, care-i va asculta şi-i va vindeca.
Lj"Şi Domnul se va descoperi egiptenilor, şi egiptenii vor cunoaşte pe Domnul în ziua aceea. Şi vor aduce jertfe şi daruri de mâncare, vor face jurăminte Domnului, şi le vor împlini,
giG"Şi aceasta va fi pentru Domnul oştirilor un semn şi o mărturie în ţara Egiptului. Ei vor striga către Domnul din cauza asupritorilor şi El le va trimite un mântuitor şi un apărător, şi el îi va elibera.
h%"Tot în vremea aceea va fi un altar pentru Domnul în ţara Egiptului şi la graniţă va fi un stâlp de aducere-aminte pentru Domnul.
5gc"În ziua aceea vor fi cinci cetăţi în ţara Egiptului, care vor vorbi limba Canaanului şi vor jura pe Domnul oştirilor: una din ele se va numi cetatea nimicirii!
(fI"Şi ţara lui Iuda va fi o groaza pentru Egipt: cum i se va vorbi de ea, se va îngrozi, din cauza hotărârii luate de Domnul oştirilor împotriva lui.
%eC"În ziua aceea, Egiptul va fi ca o femeie: va tremura şi se va teme văzând mişcarea mâinii Domnului oştirilor, când o va ridica împotriva lui.
d "Şi Egiptul nu va avea pe nimeni care să poată face ceva, nici cap, nici coadă, nici ramură de palmier, nici trestie!
1c["Domnul a răspândit în mijlocul lui un duh de ameţeală, ca să facă pe egipteni să se clatine în toate faptele lor, cum se clatină un om beat şi vomită.
b " Prinţii Ţoanului au înnebunit, mai-marii Nofului s-au înşelat, conducătorii seminţiilor duc Egiptul în rătăcire:
a" Unde sunt înţelepţii tăi? Să-ţi facă acum descoperiri şi să spună ce a hotărât Domnul oştirilor împotriva Egiptului.
L`" Prinţii Ţoanului au înnebunit, sfătuitorii înţelepţi ai lui Faraon s-au prostit. Cum îndrăzniţi voi să spuneţi lui Faraon: Eu sunt fiul înţelepţilor, fiul străvechilor regi?
g_G" Stâlpii ţării vor fi făcuţi bucăţi, toţi muncitorii vor fi cu sufletul amărât.
n^U" Cei ce lucrează inul cel subţire şi cei ce ţes materiale albe vor fi acoperiţi de ruşine.
]"Vor geme pescarii, se vor boci toţi cei care aruncă undiţa în Nil, şi vor lâncezi cei care întind mreje pe ape.
\3"Livezile Nilului de pe malurile Nilului, şi toate semănăturile din valea Nilului se vor usca, se vor preface în ţărână, şi vor pieri.
{[o"Râurile vor mirosi urât, canalele Egiptului vor fi goale şi uscate, papura şi trestiile se vor veşteji.
FZ"Apele mării vor seca şi râul va seca şi se va usca.
Y"Voi da Egiptul în mâinile unui stăpân aspru, şi un rege fără milă va stăpâni peste ei, zice Stăpânul, Domnul oştirilor.
%XC"Duhul egiptenilor va pieri din ei şi le voi nimici sfatul; şi vor întreba pe idoli şi pe vrăjitori, pe cei care cheamă morţii şi pe ghicitori.
'WG"Şi voi înarma pe egipteni unii împotriva altora şi se vor bate frate cu frate, prieten cu prieten, cetate cu cetate, împărăţie cu împărăţie.
BV "Profeţie cu privire la Egipt. Iată, Domnul călăreşte pe un nor repede şi vine în Egipt; şi idolii Egiptului tremură înaintea Lui şi inima egiptenilor se topeşte în ei.
TU!"În timpul acela se va aduce un dar Domnului oştirilor, de către poporul cel tare şi puternic, de către poporul cel înfricoşător de la începutul lui, naţiune puternică care zdrobeşte totul în picioare, a cărui ţară este tăiată de râuri: acolo unde locuieşte Numele Domnului oştirilor, pe Muntele Sionului.
e~~} |B{zz@yy1xxwIvvuLtt8ssqqhpp#opnnDmrlukjj-iPhhgTfee1dcbb a'`>__%^X]S\x[ZJYYX~WVVUUFTT^SlRRTQQ#PzP O~NNMM1LL^KJJFIItHHlHG}FFoFEE!D3BBB As@??>}==$<;;i::9488<766G5574]3211w00+/h/ .u-,,+*o)((S'&%$$#i"! x;emc_H1S_ D & ,GGNxVi"%%Atunci Sanherib, regele Asiriei, şi-a ridicat tabăra, a plecat şi s-a întors, şi a rămas la Ninive.
PU"%$Îngerul Domnului a ieşit şi a ucis în tabăra asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Şi când s-au deşteptat dimineaţa, iată, toţi aceştia erau nişte trupuri moarte.
nTU"%#căci Eu voi apăra cetatea aceasta ca s-o scap, de dragul Meu şi de dragul robului Meu David.
mSS"%"Ci se va întoarce pe drumul pe care a venit şi nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul,
oRW"%!De aceea aşa vorbeşte Domnul despre regele Asiriei: El nu va intra în cetatea aceasta, nici nu va arunca o săgeată în ea, nici nu-i va sta înainte cu scuturi, nici nu va ridica întărituri de şanţuri împotriva ei.
Q"% Căci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă şi din Muntele Sionului cei salvaţi. Iată ce va face râvna Domnului oştirilor.
P"%Şi ce va mai scăpa din casa lui Iuda şi ce va mai rămâne, iarăşi va prinde rădăcini dedesubt şi va aduce rod deasupra.
zOm"%Şi acesta să-ţi fie semnul: anul acesta veţi mânca din ce va creşte de la sine şi în al doilea an ce va răsări din aceasta; dar în al treilea an veţi semăna şi veţi secera, veţi sădi vii şi veţi mânca din rodul lor.
nNU"%Pentru că eşti mânios împotriva Mea şi aroganţa ta a ajuns până la urechile Mele, voi pune veriga Mea în nările tale, şi zăbala Mea între buzele tale, şi te voi face să te întorci pe drumul pe care ai venit.
vMe"%Dar Eu ştiu când stai jos şi când ieşi afară, când intri şi când eşti mânios împotriva Mea.
`L9"%Şi locuitorii lor erau fără putere, înspăimântaţi şi ruşinaţi: erau ca iarba de pe câmp, şi ca verdeaţa fragedă, ca iarba de pe acoperişuri şi ca grâul care se usucă înainte de a fi crescut.
uKc"%Dar n-ai auzit că Eu am pregătit aceste lucruri de demult şi că Eu le-am hotărât din timpuri străvechi? Acum însă le-am lăsat să se împlinească, pentru ca să prefaci cetăţi tari în nişte mormane de dărâmături.
~Ju"%Am săpat izvoare, şi am băut din apele lor, şi cu talpa picioarelor mele voi seca toate râurile Egiptului.
SI"%Prin slujitorii tăi, tu ai batjocorit pe Domnul, şi ai zis: Cu mulţimea carelor mele m-am urcat pe vârful munţilor, pe coastele abrupte ale Libanului; voi tăia cedrii lui cei mai înalţi, cei mai frumoşi chiparoşi ai lui, şi voi ajunge pe culmea cea mai înaltă, în pădurea lui care este ca un pământ roditor.
~Hu"%Şi împotriva cui ţi-ai ridicat glasul şi ţi-ai îndreptat ochii în sus? împotriva Sfântului lui Israel.
=Gs"%Iată cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva lui: Fecioara, fiica Sionului, te dispreţuieşte şi îşi bate joc de tine; fiica Ierusalimului dă din cap după tine.
KF"%Atunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis la Ezechia, zicând: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: Am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, regele Asiriei.
#E?"%Acum Doamne Dumnezeul nostru, scapă-ne din mâna lui Sanherib, ca toate împărăţiile pământului să ştie că numai Tu eşti Domnul, numai Tu!
D5"%şi au aruncat în foc pe dumnezeii lor; căci ei nu erau dumnezei, ci lucrările mâinilor oamenilor, lemn şi piatră. De aceea i-au nimicit.
gCG"%Este adevărat, Doamne, că regii Asiriei au devastat toate ţările şi ţinuturile lor
?Bw"%Doamne, pleacă-Ţi urechea şi ascultă! Doamne, deschide-Ţi ochii şi priveşte! Auzi toate cuvintele pe care le-a trimis Sanherib ca să batjocorească pe Dumnezeu Cel viu!
@Ay"%Doamne al oştirilor, Dumnezeul lui Israel, care stai între heruvimi! Tu eşti singurul Dumnezeu al tuturor împărăţiilor pământului! Tu ai făcut cerurile şi pământul!
6@g"%Şi Ezechia s-a rugat Domnului, zicând:
?7"%Şi Ezechia a primit scrisoarea din mâna mesagerilor şi a citit-o. Apoi Ezechia s-a urcat la casa Domnului şi a întins-o înaintea Domnului.
i>K"% Unde este regele Hamatului, regele Arpadului şi regele cetăţii Sefarvaim, Hena şi Iva?
%=C"% Oare au scăpat dumnezeii popoarelor ţările pe care le-au nimicit părinţii mei: Gozanul, Haranul, Reţef şi copiii lui Eden care erau la Telasar?
s<_"% Căci ai auzit ce au făcut regii Asiriei tuturor ţărilor şi cum le-au nimicit; şi tu să scapi?
A;{"% Aşa să vorbiţi lui Ezechia, regele lui Iuda, zicând: Nu te lăsa amăgit de Dumnezeul tău, în care te încrezi şi zici: Ierusalimul nu va fi dat în mâna regelui Asiriei.
U:#"% Atunci regele Asiriei a primit o veste despre Tirhaca, regele Etiopiei, prin care i se spunea: El a pornit cu război împotriva ta. Cum a auzit lucrul acesta, a trimis mesageri la Ezechia, zicând:
9 "%Rabşache, la întoarcere, a găsit pe regele Asiriei luptând împotriva Libnei, căci aflase de plecarea lui din Lachis.
81"%Iată, voi pune în el un gând şi va auzi o veste, şi se va întoarce în ţara lui; şi-l voi face să cadă ucis de sabie în ţara lui.
P7"%Şi Isaia le-a zis: Iată ce veţi spune stăpânului vostru: Aşa vorbeşte Domnul: Nu te înspăimânta de cuvintele pe care le-ai auzit, prin care slujitorii regelui Asiriei M-au batjocorit.
@6{"%Aşa au venit la Isaia slujitorii regelui Ezechia.
D5"%Poate că Domnul, Dumnezeul tău va auzi cuvintele lui Rabşache, pe care regele Asiriei, stăpânul său, l-a trimis să batjocorească pe Dumnezeul Cel viu; şi poate că Domnul, Dumnezeul tău îl va pedepsi pentru cuvintele pe care le-a auzit. înalţă dar o rugăciune pentru rămăşiţa care mai este.
?4w"%Şi i-au zis: Aşa vorbeşte Ezechia: Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă şi de insultă; căci copiii sunt aproape să se nască şi nu este putere pentru naştere.
43a"%Şi a trimis pe Eliachim, conducătorul casei, pe Şebna, scriitorul, şi pe cei mai bătrâni dintre preoţi, acoperiţi cu saci, la profetul Isaia, fiul lui Amoţ.
2 "%Şi când a auzit regele Ezechia cuvintele acestea, şi-a sfâşiat hainele, s-a acoperit cu un sac, şi s-a dus în casa Domnului.
X1)"$Şi Eliachim, fiul lui Hilchia, conducătorul casei, Şebna, scriitorul, şi Ioah, fiul lui Asaf, scriitorul cronicilor, au venit la Ezechia cu hainele sfâşiate şi i-au spus cuvintele lui Rabşache.
0y"$Dar ei au tăcut şi nu i-au răspuns nici un cuvânt, căci regele le poruncise, zicând: Să nu-i răspundeţi!
/#"$Care dintre toţi dumnezeii acestor ţări şi-au scăpat ţara din mâna mea, pentru ca Domnul să salveze Ierusalimul din mâna mea?
. "$Unde sunt dumnezeii Hamatului şi ai Arpadului? Unde sunt dumnezeii din Sefarvaim? Au scăpat ei pe Samaria din mâna mea?
)-K"$Nu vă lăsaţi amăgiţi de Ezechia când zice: Domnul ne va scăpa. Oare a scăpat vreunul din dumnezeii popoarelor ţara lui din mâna regelui Asiriei?
,3"$până voi veni şi vă voi lua într-o ţară ca a voastră, într-o ţară plină de grâu şi de vin, o ţară plină de pâine şi de vii.
[+/"$Nu ascultaţi pe Ezechia. Căci aşa vorbeşte regele Asiriei: Faceţi pace cu mine, ieşiţi la mine şi fiecare dintre voi va mânca din via lui şi din smochinul lui, şi va bea apă din fântâna lui,
6*e"$Nu vă lăsaţi duşi de Ezechia cu încrederea în Domnul, când vă zice: Domnul ne va scăpa negreşit şi cetatea aceasta nu va fi dată în mâna regelui Asiriei.
l)Q"$Aşa vorbeşte regele: Nu vă lăsaţi amăgiţi de Ezechia, căci nu va putea să vă scape.
(%"$ Apoi Rabşache a înaintat şi a strigat cu toată puterea lui în limba evreiască: Ascultaţi cuvintele marelui rege, regele Asiriei!
}'s"$ Dar Rabşache a zis: Oare stăpânului tău şi ţie m-a trimis stăpânul meu să spun aceste cuvinte? Nu m-a trimis el să le spun oamenilor acestora, care stau pe zid ca să-şi mănânce balega şi să-şi bea urina împreună cu voi?
_&7"$ Atunci Eliachim, Şebna şi Ioah au zis lui Rabşache: Vorbeşte, te rog, slujitorilor tăi în limba aramaică, fiindcă o înţelegem; nu ne vorbi în limba evreiască, în auzul poporului care este pe zid.
/%W"$ Şi apoi, fără voia Domnului m-am urcat eu împotriva ţării acesteia ca s-o distrug? Domnul mi-a zis: Urcă-te împotriva ţării acesteia şi nimiceşte-o.
W$'"$ Cum ai putea să stai tu împotriva unui singur căpitan, dintre cei mai neînsemnaţi slujitori ai stăpânului meu? Şi totuşi tu îţi pui încrederea în Egipt pentru care şi pentru călăreţi.
=#s"$Acum fă o învoială cu stăpânul meu, regele Asiriei, şi-ţi voi da două mii de cai; să vedem din partea ta dacă poţi face rost de călăreţi ca să încalece pe ei!
z"m"$Dar poate că îmi vei spune: Ne încredem în Domnul, Dumnezeul nostru! Dar nu este El acela ale cărui înălţimi şi altare le-a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda şi Ierusalimului: Să vă închinaţi înaintea acestui altar?
`!9"$Iată, ai pus-o în Egipt, ai luat ca sprijin această trestie ruptă, care înţeapă şi străpunge mâna oricui se sprijină pe ea. Aşa este Faraon, regele Egiptului, pentru toţi cei ce se încred în el.
/ W"$Eu îţi spun că acestea sunt vorbe în vânt: pentru război trebuie sfătuire şi putere. în cine ţi-ai pus încrederea, de te-ai răsculat împotriva mea?
'"$Şi Rabşache le-a zis: Spuneţi lui Ezechia: Aşa vorbeşte marele rege, regele Asiriei: Ce este încrederea aceasta pe care te bazezi?
5"$Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, conducătorul casei, s-a dus la el, cu cărturarul Şebna şi cu Ioah, fiul lui Asaf, scriitorul cronicilor.
X)"$Şi regele Asiriei a trimis din Lachis la Ierusalim, la regele Ezechia, pe Rabşache, cu o armată puternică. Şi el s-a oprit la canalul de apă al iazului de sus, pe drumul Ogorului înălbitorului.
) M"$În al paisprezecelea an al regelui Ezechia, Sanherib, regele Asiriei, s-a urcat împotriva tuturor cetăţilor fortificate ale lui Iuda şi le-a capturat.
fE"# Şi cei răscumpăraţi ai Domnului se vor întoarce şi vor merge spre Sion cu cântece de biruinţă. O bucurie veşnică le va încorona capul; vor căpăta veselie şi bucurie, iar durerea şi gemetele vor fugi.
6e"# Pe calea aceasta nu va fi nici un leu, şi nici o fiară sălbatică nu va apuca pe ea, nici nu va fi întâlnită pe ea, ci numai cei răscumpăraţi vor umbla pe ea.
wg"#Şi acolo se va croi o cale, un drum, care se va numi Calea Sfinţeniei. Nici un om necurat nu va trece pe ea, ci va fi numai pentru cei sfinţi; cei ce vor merge pe ea, chiar şi cei fără minte, nu vor putea să se rătăcească.
1["#şi pământul ars se va schimba în iaz, iar pământul uscat în izvoare de ape. în vizuina care slujea de culcuş şacalilor, vor creşte trestii şi papură.
"#atunci şchiopul va sări ca un cerb şi limba mutului va cânta: căci în deşert vor ţâşni ape şi în pustietate torenţi;
Z-"#Atunci se vor deschide ochii orbilor şi se vor deschide urechile surzilor;
>u"#Spuneţi celor slabi de inimă: Fiţi tari şi nu vă temeţi! Iată Dumnezeul vostru va veni cu răzbunare, răsplătirea lui Dumnezeu va veni; El va veni şi vă va mântui.
U#"#Întăriţi mâinile slabe şi întăriţi genunchii care se clatină.
nU"#se va acoperi cu flori şi se va bucura din plin, da, se va bucura cu cântece de veselie, căci i se va da gloria Libanului, strălucirea Carmelului şi a Saronului. Vor vedea gloria Domnului, măreţia Dumnezeului nostru.
u e"#Deşertul şi ţara fără apă se vor bucura; pustietatea se va veseli şi va înflori ca trandafirul;
A{""Şi El a tras la sorţi pentru ele şi mâna Lui le-a împărţit cu funia de măsurat ţara aceasta: ele o vor stăpâni totdeauna şi o vor locui din generaţie în generaţie.
`9""Căutaţi în cartea Domnului şi citiţi! Nici una din toate acestea nu va lipsi, nici una, nici alta nu vor da greş, căci gura Domnului a poruncit lucrul acesta: Duhul Lui va strânge acele sălbăticiuni.
=s""Acolo îşi va face cuibul şarpele, îşi va pune ouăle, le va cloci, şi îşi va strânge puii la umbra lui; acolo se vor strânge toţi şoimii: fiecare cu perechea lui.
U#""Fiarele din deşert se vor întâlni acolo cu câinii sălbatici, şi ţapii păroşi se vor chema unii pe alţii. Acolo îşi va avea locuinţa năluca nopţii şi îşi va găsi un loc de odihnă.
 +"" În palatele lui vor creşte spini, în fortăreţele lui, mărăcini şi urzici. Acolo va fi locuinţa şacalilor şi vizuina struţilor.
n U"" Nu vor mai fi în el fruntaşi ca să aleagă un rege, şi toţi prinţii lui vor fi nimiciţi.
' G"" Ci pelicanul şi ariciul îl vor stăpâni, bufniţa şi corbul îl vor locui. Se vor întinde peste el funia pustiirii şi firul cu plumb al nimicirii.
; o"" Nu se va stinge nici zi, nici noapte şi fumul lui se va înălţa în veci. Din generaţie în generaţie va fi un deşert şi nimeni nu va trece prin el în veci de veci.
 "" Şi râurile lui se vor preface în smoală, pulberea lui în pucioasă; şi ţara lui va deveni ca smoala care arde.
eC""Căci este o zi de răzbunare a Domnului, un an de răsplătire pentru cauza Sionului.
 ""Şi bivolii vor coborî împreună cu taurii; şi ţara lor va fi muiată de sânge, şi ţărâna se va umple de grăsime.
\1""Sabia Domnului este plină de sânge, unsă cu grăsime, cu sângele mieilor şi al ţapilor, cu grăsimea rinichilor berbecilor; căci Domnul are o jertfă la Boţra şi un mare măcel în ţara Edomului.
9""Căci sabia Mea s-a îmbătat în ceruri; iată, se va coborî asupra Edomului, asupra poporului pe care l-am sortit nimicirii, pentru judecată.
*M""Toată oştirea cerurilor piere, cerurile sunt făcute sul ca o carte, şi toată oştirea lor cade, cum cade frunza de viţă, cum cade frunza de smochin.
|q""Morţii lor sunt aruncaţi, miros greu se înalţă din cadavrele lor, şi munţii se topesc de sângele lor.
-""Căci mânia Domnului este peste toate popoarele şi furia Lui peste toată armata lor; El le-a dat nimicirii, le-a rânduit măcelăririi.
 )""Apropiaţi-vă, naţiuni, să auziţi! Popoare, luaţi aminte! S-asculte pământul şi tot ce este pe el, lumea şi toate făpturile ei!
yk"!Şi nici un locuitor nu zice: Sunt bolnav! Poporul care locuieşte în el va fi iertat de nelegiuirea lui.
W'"!Frânghiile tale s-au slăbit, aşa că nu mai pot strânge piciorul catargului, şi nu mai pot întinde pânzele. Atunci se împarte prada, care-i aşa de mare, că până şi ologii iau parte la ea.
~}"!Căci Domnul este Judecătorul nostru, Domnul este Legiuitorul nostru, Domnul este Regele nostru: El ne va mântui.
/}W"!Da, acolo Domnul va fi măreţ pentru noi: un loc al unor râuri şi pâraie largi, în care nu vor vâsli corăbii cu vâsle, nici nu vor trece vase puternice.
|"!Priveşte Sionul, cetatea sărbătorilor noastre! Ochii tăi vor vedea Ierusalimul, ca locuinţă liniştită, un cort care nu va mai fi mutat, ai cărui ţăruşi nu vor mai fi scoşi niciodată, şi ale cărui frânghii nu vor mai fi dezlegate.
,{Q"!Nu vei mai vedea pe poporul acela fioros, pe poporul cu vorbirea încâlcită pe care n-o puteai înţelege, cu limba bâlbâită pe care n-o puteai pricepe.
z#"!Inima ta va cugeta la groază: Unde este cel care socoteşte? Unde este cel care cântăreşte? Unde este cel care numără turnurile?
nyU"!Ochii tăi vor vedea pe Regele în strălucirea Lui, vor privi ţara în toată întinderea ei.
{xo"!acela va locui sus; tăria stâncilor va fi locul lui de scăpare; i se va da pâine, şi nu-i va lipsi apa.
0wY"!Cel ce umblă în dreptate şi vorbeşte fără viclenie, cel ce nesocoteşte un câştig scos prin asuprire, cel ce îşi trage mâinile înapoi, ca să nu primească mită, cel ce îşi astupă urechea, ca să nu audă de vărsare de sânge, şi îşi leagă ochii ca să nu vadă răul,
ivK"!Păcătoşii sunt îngroziţi în Sion, un tremur a cuprins pe cei nelegiuiţi: Cine dintre noi va putea să rămână lângă un foc mistuitor? Cine dintre noi va putea să rămână lângă nişte flăcări veşnice?
puY"! Voi, cei de departe, ascultaţi ce am făcut! Şi voi cei de aproape, recunoaşteţi puterea mea!
itK"! Şi popoarele vor fi ca nişte cuptoare de var, ca nişte spini tăiaţi care ard în foc.
isK"! Aţi conceput fân şi naşteţi paie de mirişte; suflarea voastră vă va arde ca focul.
\r1"! Acum Mă voi scula, zice Domnul, acum Mă voi înălţa, acum Mă voi ridica.
)qK"! Ţara jeleşte şi este întristată; Libanul este plin de ruşine, s-a veştejit; Saronul este ca un deşert; Basanul şi Carmelul îşi scutură frunza.
p)"!Drumurile ţării sunt pustii, nimeni nu mai umblă pe drumuri; el a rupt legământul, a dispreţuit cetăţile, nu s-a uitat la nimeni.
No"!Iată, vitejii strigă afară; mesagerii păcii plâng cu amar.
n"!Îţelepciunea şi priceperea vor fi statornicia zilelor tale şi puterea mântuirii: frica de Domnul este comoara Lui.
ymk"!Domnul este înălţat, căci locuieşte în înălţime. El a umplut Sionul cu judecată şi cu dreptate.
glG"!Şi prada voastră va fi strânsă cum strânge omida; sar asupra ei cum sar lăcustele.
ck?"!La zgomotul puternic, popoarele fug; când Te ridici Tu, naţiunile se împrăştie.
j"!Doamne, ai milă de noi! Noi sperăm în Tine. Fii ajutorul nostru în fiecare dimineaţă, scăparea noastră în timp de necaz!
pi ["!Vai de tine, pustiitorule, care totuşi n-ai fost pustiit; şi care înşeli, şi n-ai fost înşelat încă! După ce vei sfârşi de pustiit, vei fi pustiit şi tu; după ce vei termina de înşelat, vei fi înşelat şi tu.
h " Binecuvântaţi sunteţi voi, care semănaţi de-a lungul apelor şi care daţi drumul pretutindeni boului şi măgarului!
Yg+" Dar pădurea va fi prăbuşită sub grindină şi cetatea plecată adânc.
rf]" Şi poporul meu va locui în locuinţa păcii, în locuinţe sigure şi în adăposturi liniştite.
tea" Şi lucrarea dreptăţii va fi pacea, iar roadă dreptăţii: odihna şi siguranţa pentru totdeauna.
edC" Atunci judecata va locui în deşert şi dreptatea va rămâne în pământul roditor.
%cC" până când Duhul se va turna de sus peste noi; atunci deşertul se va preface în pământ roditor şi pământul roditor va fi privit ca o pădure.
=bs" Căci palatele vor fi părăsite, mulţimea cetăţii va fi uitată; dealul şi turnul vor deveni pe vecie peşteri, o bucurie a măgarilor sălbatici, o păşune a turmelor,
a " Pe pământul poporului meu cresc spini şi mărăcini, chiar şi în toate casele de plăcere ale cetăţii celei vesele.
j`M" Bateţi-vă pieptul, aducându-vă aminte de frumuseţea câmpiilor şi de rodnicia viilor.
$_A" Tremuraţi, femei fără grijă! Tulburaţi-vă, voi nepăsătoarelor! Dezbrăcaţi-vă, dezgoliţi-vă şi încingeţi-va coapsele cu haine de jale.
^5" Într-un an şi câteva zile veţi fi tulburate, femei nepăsătoare; căci se va duce culesul viilor, şi nu va mai veni strângerea recoltei.
] " Femei lipsite de grijă, ridicaţi-vă şi ascultaţi glasul meu! Fiice nepăsătoare, plecaţi-vă urechea la glasul meu.
_\7" Dar cel ales la suflet face planuri alese, şi stăruie în planurile lui alese.
0[Y" Armele mişelului sunt nimicitoare; el face planuri vinovate, ca să distrugă pe cel blând prin cuvinte mincinoase, chiar când cauza săracului este dreaptă.
mZS" Căci nebunul spune prostii şi inima lui gândeşte rău, ca să lucreze în chip nelegiuit, şi să spună neadevăruri împotriva Domnului, ca să lase lihnit sufletul celui flămând şi să ia băutura celui însetat.
jYM" Nebunul nu se va mai numi ales la suflet, nici mişelul nu se va mai numi cu inimă largă.
vXe" Inima celor uşuratici va pricepe şi va înţelege, şi limba gângavilor va vorbi iute şi desluşit.
pWY" Şi ochii celor care văd nu vor mai fi întunecaţi, şi urechile celor care aud vor lua aminte.
[V/" Şi fiecare va fi ca un adăpost împotriva vântului, şi ca un loc de scăpare împotriva furtunii, ca nişte râuri de apă într-un loc uscat, ca umbra unei stânci mari într-un pământ ars de sete.
XU +" Iată, regele va domni cu dreptate, şi prinţii vor conduce cu judecată.
-TS" Şi stânca lui se va topi de groază şi prinţii lui vor tremura înaintea steagului, zice Domnul, care îşi are focul în Sion şi cuptorul în Ierusalim.
QS"Atunci asirianul va cădea ucis de o sabie, dar nu a unui om puternic; şi îl va nimici o sabie, dar nu a unui om obişnuit; va fugi de sabie şi tinerii lui războinici vor fi făcuţi sclavi.
R"Căci în ziua aceea, fiecare îşi va lepăda idolii de argint şi de aur, pe care vi i-aţi făcut cu mâinile voastre nelegiuite.
fQE"Întoarceţi-vă la Acela de la care v-aţi abătut atât de mult, copii ai lui Israel!
EP"Ca păsările zburătoare care îşi întind aripile peste puii lor, aşa va ocroti Domnul oştirilor Ierusalimul; îl va apăra şi îl va elibera, îl va cruţa şi îl va mântui.
@Oy"Căci aşa mi-a vorbit Domnul: Cum mugeşte leul şi puiul de leu asupra prăzii, în ciuda mulţimii păstorilor strânşi împotriva lui, şi nu se înspăimântă de glasul lor, nici nu se sperie de numărul lor, aşa Se va coborî şi Domnul oştirilor să lupte pe muntele Sionului şi pe dealul lui.
dNA"Căci egiptenii sunt oameni, nu Dumnezeu, şi caii lor sunt carne, şi nu duh. Când Domnul îşi va întinde mâna, cel ce ocroteşte se va clătina, iar cel ocrotit va cădea, şi vor pieri cu toţii împreună.
VM%"Dar şi El este înţelept, şi va aduce nenorocirea, şi nu-Şi va lua cuvintele înapoi, ci Se va ridica împotriva casei făcătorilor de rele, şi împotriva ajutorului lucrătorilor nelegiuirii.
L {"Vai de cei ce se coboară în Egipt după ajutor, se bizuiesc pe cai, şi se încred în care, pentru că sunt multe; şi în călăreţi, pentru că ei sunt foarte puternici; dar nu privesc spre Sfântul lui Israel, nici nu caută pe Domnul!
HK "!Căci de multă vreme este pregătit un rug; da, pregătit pentru rege: l-a făcut adânc şi lat, cu foc şi lemne din belşug. Suflarea Domnului îl aprinde ca un şuvoi de pucioasă.
2J]" Şi la fiecare lovitură de nuia hotărâtă, pe care i-o va da Domnul, se vor auzi tamburinele şi harpele; şi Domnul va lupta împotriva lui cu mâna ridicată.
^I5"Atunci, asirianul va tremura de glasul Domnului, care îl va lovi cu nuiaua Sa.
dHA"Şi Domnul va face să răsune glasul Lui măreţ, îşi va arăta braţul gata să lovească, în mânia Lui aprinsă, şi flacăra unui foc mistuitor, în mijlocul înecului, furtunii şi pietrelor de grindină.
]G3"Voi însă veţi cânta ca în noaptea când se sfinţeşte o sărbătoare, veţi fi cu inima veselă, ca şi cel care merge în sunetul flautului, ca să vină la muntele Domnului, spre stânca lui Israel.
jFM"şi suflarea Lui e ca un şuvoi ieşit din albie, care ajunge până la gât ca să cearnă naţiunile cu ciurul nimicirii şi să pună în fălcile popoarelor o zăbală înşelătoare care îi face să rătăcească.
-ES"Iată, Numele Domnului vine din depărtare! Mânia Lui este aprinsă şi e o flacără grea; buzele Lui sunt pline de furie şi limba Lui ca un foc mistuitor;
fDE"Şi lumina lunii va fi ca lumina soarelui, iar lumina soarelui va fi de şapte ori mai mare, ca lumina a şapte zile, în ziua în care Domnul va lega spărturile poporului Său, şi va vindeca rana loviturilor lui.
C'"Şi pe orice munte înalt şi pe orice deal înalt vor fi pâraie, cursuri de apă, în ziua marelui măcel, când turnurile vor cădea.
vBe"Boii şi măgarii care ară pământul vor mânca un nutreţ sărat, vânturat cu lopata şi cu ciurul.
_A7"Atunci El va da ploaie peste sămânţa pe care o vei pune în pământ, şi pâinea, pe care o va da pământul, va fi gustoasă şi hrănitoare; În ziua aceea turmele tale vor paşte în păşuni întinse.
@@y"Veţi pângări argintul care vă acoperă idolii şi aurul cu care vă sunt poleite chipurile turnate. Ca pe o necurăţie le vei arunca şi le vei zice: Afară cu voi de aici!
(?I"Şi urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: Iată drumul, mergeţi pe el!, când veţi voi să vă mai abateţi la dreapta sau la stânga.
,>Q"Şi Domnul vă va da pâine în necaz şi apă în strâmtorare. Învăţătorii tăi nu se vor mai ascunde, ci ochii tăi vor vedea pe învăţătorii tăi.
=+"Căci poporul va locui în Sion, la Ierusalim. Nu vei mai plânge! El Se va îndura de tine, când vei striga; cum va auzi, te va asculta.
X<)"Şi totuşi Domnul aşteaptă să arate bunătate faţă de voi şi Se va ridica să vă dea îndurare, căci Domnul este un Dumnezeu al dreptăţii; binecuvântaţi sunt toţi cei care îl aşteaptă.
F;"O mie vor fugi la ameninţarea unuia singur; şi, când vă vor ameninţa cinci, toţi veţi fugi, până veţi rămâne ca un stâlp pe vârful unui munte şi ca un steag pe un deal.
$:A"Ci aţi zis: Nu! Ci vom fugi pe cai! De aceea veţi şi fugi! Şi: Vom călări pe cei iuţi! De aceea cei care vă vor urmări vor fi şi mai iuţi!
O9"Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, Sfântul lui Israel: în pocăinţă şi în odihnă va fi mântuirea voastră, în seninătate şi în încredere va fi tăria voastră. Dar n-aţi voit!
x8i"Şi El îl sfărâmă cum se sfărâmă un vas de pământ, care se sfărâmă fără cruţare, şi din ale cărui sfărâmături nu mai rămâne nici un ciob măcar, cu care să iei foc din vatră sau să scoţi apă din fântână.
M7" de aceea nelegiuirea aceasta va fi pentru voi ca spărtura unui zid înalt care ameninţă să cadă, ca o umflătură într-un zid înalt a cărui prăbuşire vine deodată, într-o clipă.
,6Q" De aceea aşa vorbeşte Sfântul lui Israel: Fiindcă lepădaţi cuvântul acesta, şi vă încredeţi în asuprire şi viclenii, şi vă sprijiniţi pe ele,
w5g" Abateţi-vă din drum, daţi-vă în lături de pe cărare, lăsaţi-ne în pace cu Sfântul lui Israel!
.4U" care zic văzătorilor: Să nu vedeţi! Şi profeţilor: Să nu profeţiţi adevărul, ci spuneţi-ne lucruri măgulitoare, profeţiţi-ne lucruri închipuite!
3" Scrie că: Poporul acesta este un popor răzvrătit, nişte copii mincinoşi, nişte copii care nu vor să asculte Legea Domnului,
*2M"Du-te acum de scrie aceste lucruri pe o tăbliţă, şi gravează-le într-o carte, ca să rămână pentru ziua de apoi, ca mărturie pentru veci de veci.
1"Căci ajutorul Egiptului este deşertăciune şi fără scop; de aceea eu numesc lucrul acesta: aroganţă care nu face nimic.
05"Profeţie asupra unei fiare din sud: printr-un ţinut strâmtorat şi necăjit, de unde vin leoaica şi leul, vipera şi şarpele zburător, ei îşi duc bogăţiile pe spinarea măgarilor şi vistieriile pe cocoaşa cămilelor, către un popor care nu le va fi de folos.
6/e"Dar toţi vor rămâne de ruşine, din cauza unui popor care nu le va fi de folos, nici nu-i va ajuta, nici nu le va folosi, ci va fi spre ruşinea şi dispreţul lor.
\.1"Căci prinţii lui au ajuns la Ţoan, şi trimişii lui au şi atins Hanesul.
y-k"Dar ocrotirea lui Faraon va fi ruşinea voastră, şi încrederea în umbra Egiptului înjosirea voastră.
,"Ei se coboară în Egipt fără să Mă întrebe, ca să fugă sub ocrotirea lui Faraon, şi să se încreadă în umbra Egiptului.
?+ y"Vai de copiii răzvrătiţi – zice Domnul – care iau hotărâri, dar nu de la Mine, şi care fac planuri, dar nu din Duhul Meu, ca să îngrămădească păcat peste păcat.
l*Q"Cei rătăciţi cu duhul vor căpăta pricepere, şi cei ce murmurau vor lua învăţătură.
D)"Dar când vor vedea pe copiii lor, lucrarea mâinilor Mele, în mijlocul lor, îmi vor sfinţi Numele; şi vor sfinţi pe Sfântul lui Iacov şi se vor teme de Dumnezeul lui Israel.
5(c"De aceea, aşa vorbeşte Domnul către casa lui Iacov, El care a răscumpărat pe Avraam: Acum Iacov nu va mai fi ruşinat, şi nu i se va mai îngălbeni faţa acum.
&'E"Cei ce socotesc vinovat un om pentru un cuvânt, şi întind curse celui ce îl înfruntă la poarta cetăţii, şi asupresc pe cel drept fără temei.
&w"Căci asupritorul nu va mai fi, batjocoritorul va pieri, şi toţi cei ce pândeau nelegiuirea vor fi nimiciţi.
{%o"Cei nenorociţi se vor bucura tot mai mult în Domnul, şi săracii se vor înveseli de Sfântul lui Israel.
$"Şi în ziua aceea, surzii vor auzi cuvintele cărţii şi ochii orbilor, scăpaţi de negură şi de întuneric, vor vedea.
#"În foarte scurt timp, Libanul se va preface în pământ roditor, şi pământul roditor va fi socotit ca o pădure.
Y"+"Voi denaturaţi lucrurile! Oare olarul trebuie privit ca lutul, sau poate lucrarea lui să zică despre lucrător: Nu m-a făcut el? Sau poate vasul să zică despre cel ce l-a format: El nu se pricepe?
!%"Vai de cei ce îşi ascund planurile dinaintea Domnului, care îşi fac faptele în întuneric şi zic: Cine ne vede şi cine ne ştie?
C "iată, voi face iarăşi minuni cu poporul acesta, semne minunate, căci înţelepciunea înţelepţilor lui va pieri şi priceperea oamenilor lui pricepuţi se va face nevăzută.
q[" De aceea Domnul zice: Pentru că poporul acesta se apropie de Mine cu gura, Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine, şi frica pe care o are de Mine nu este decât o învăţătură a tradiţiei omeneşti,
" Apoi, dacă dai cartea unuia care nu ştie să citească şi-i zici: Te rog, citeşte, el zice: Nu ştiu să citesc.
X)" De aceea, toată viziunea a ajuns pentru voi ca vorbele unei cărţi pecetluite, pe care ei o dau cuiva care ştie să citească, zicând: Te rog, citeşte. Şi el zice: Nu pot, căci este pecetluită.
%" ci pentru că Domnul a turnat peste voi un duh de adormire şi v-a închis ochii profeţilor; şi v-a acoperit capetele, văzătorilor.
'~K}}9||{{-zbyybxwwvvv.uyttsrrqrq\p%oEnn)mpll,kkjviiKhh1gff=eddocc bb&aaF`}__&^]]\[["ZZbYYXOWW@VVsUU.TlSRRGQQPlOONiMM.LKKVJJI/HH$GFFFEDD C~BBuA@@??I>==<<%;;Z:f998=7t66 5o44V332o1o10k/..u. -@,,0+q+**)^((_''Z'&J%%8$}## ""!- ec`1rA*9yF j@ ? r ; ]t3 s8i"-Pe Mine însumi am jurat; cuvântul a ieşit din gura Mea în dreptate şi nu va fi luat înapoi: orice genunchi se va pleca înaintea Mea, orice limbă va jura pe Mine.
"-Întoarceţi-vă la Mine şi veţi fi mântuiţi, toţi cei de la marginile pământului! Căci Eu sunt Dumnezeu, şi nu este altul.
#?"-Spuneţi-le şi aduceţi-i încoace, pentru a se sfătui unii cu alţii! Cine a făcut să se audă aceste lucruri din vechime şi le-a vestit de demult? Oare nu Eu, Domnul? Nu este alt Dumnezeu alături de Mine, un Dumnezeu drept şi Mântuitor; nu este altul afară de Mine.
b="-Strângeţi-vă, veniţi şi apropiaţi-vă împreună, voi cei scăpaţi dintre naţiuni! N-au nici o pricepere cei ce îşi duc idolul de lemn sculptat şi cheamă un dumnezeu care nu poate să-i mântuiască.
J "-Eu n-am vorbit în ascuns, într-un colţ întunecos al pământului. Eu n-am zis seminţiei lui Iacov: Căutaţi-Mă în zadar! Eu, Domnul, spun ce este adevărat, vestesc ce este drept.
xi"-Căci aşa vorbeşte Domnul care a creat cerurile; însuşi Dumnezeu care a întocmit pământul şi l-a făcut; El l-a întărit, l-a creat nu ca să fie deşert, ci La întocmit ca să fie locuit: Eu sunt Domnul, şi nu este altul!
 "-DarIsrael va fi mântuit de Domnul cu o mântuire veşnică. Voi nu veţi fi nici ruşinaţi, nici înfruntaţi, în veci.
uc"-Ei vor fi ruşinaţi şi uimiţi; toţi făuritorii de idoli vor pleca împreună plini de umilinţă.
lQ"-Într-adevăr, Tu eşti un Dumnezeu care Te ascunzi, Tu, Dumnezeul lui Israel, Mântuitorule!
_7"-Aşa vorbeşte Domnul: Câştigurile Egiptului şi comerţul Etiopiei şi ale sabeenilor, oameni de statură înaltă, vor trece la tine şi vor fi ale tale; ei vor merge după tine, vor trece în lanţuri, se vor închina înaintea ta si-ţi vor zice rugându-te: Desigur, Dumnezeu este cu tine şi nu este altul, nu este alt Dumnezeu.
b="- Eu l-am ridicat pe Cirus în dreptatea Mea, şi voi netezi toate cărările lui; el îmi va zidi cetatea şi va da drumul captivilor Mei, fără preţ de răscumpărare şi fără daruri, zice Domnul oştirilor.
"- Eu am făcut pământul şi am creat pe om pe el; Eu, cu mâinile Mele, am întins cerurile şi am aşezat toată oştirea lor.
? w"- Aşa vorbeşte Domnul, Sfântul lui Israel, şi Făcătorul său: Întreabă-Mă despre lucrurile viitoare, porunceşte-Mi despre copiii Mei şi despre lucrarea mâinilor Mele.
o W"- Vai de cel ce zice tatălui său: Pentru ce m-ai făcut? Şi mamei sale: Pentru ce m-ai născut?
H  "- Vai de cine se ceartă cu Făcătorul său! Un ciob dintre cioburile pământului! Oare va zice lutul celui care-i dă forma: Ce faci? Şi zice lucrarea ta despre tine: El n-are mâini?
N "-Să picure cerurile de sus şi să plouă norii dreptatea! Să se deschidă pământul, să dea din el mântuire, şi să iasă totodată din el dreptate. Eu, Domnul, am creat aceste lucruri.
 "-Eu întocmesc lumina şi creez întunericul, Eu dau prosperitatea şi aduc năpasta; Eu, Domnul, fac toate aceste lucruri.
/"-Ca să se ştie, de la răsăritul soarelui până la asfinţitul lui, că nu este nimeni afară de Mine. Eu sunt Domnul, şi nu este altul.
w"-Eu sunt Domnul, şi nu este altul; afară de Mine nu este Dumnezeu. Eu te-am încins, deşi tu nu M-ai cunoscut.
"="-Din dragoste pentru robul Meu Iacov şi pentru Israel, alesul Meu, te-am chemat pe nume, ţi-am vorbit cu bunăvoinţă, deşi tu nu M-ai cunoscut.
1["-Şi îţi voi da comorile întunericului şi bogăţiile ascunse în locuri tăinuite, ca să ştii că Eu sunt Domnul care te chem pe nume, Dumnezeul lui Israel.
 "-Eu voi merge înaintea ta, voi netezi drumurile muntoase, voi sfărâma porţile de bronz şi voi rupe zăvoarele de fier.
c A"-Aşa vorbeşte Domnul către unsul Său, către Cirus, pe care-l ţine de mâna dreaptă ca să supună popoarele înaintea lui şi să dezlege brâul regilor, să-i deschidă porţile, ca să nu se mai închidă:
+O",Zice despre Cirus: El este păstorul Meu şi el va împlini toată voia Mea; el va zice Ierusalimului: Să fii zidit! şi templului: Ţi se va pune temelia.
J ",El zice adâncului: Usucă-te, şi îţi voi seca râurile.
`9",Dar întăreşte cuvântul robului Său, şi împlineşte sfatul trimişilor Săi; El zice Ierusalimului: Vei fi locuit şi despre cetăţile lui Iuda: Vor fi zidite iarăşi şi le voi ridica dărâmăturile.
;o",El zădărniceşte semnele celor care spun minciuni şi arată ca înşelători pe ghicitori; face pe cei înţelepţi să dea înapoi şi le preface ştiinţa în nebunie.
l~Q",Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul tău, Cel care te-a întocmit din pântecele mamei tale: Eu, Domnul am făcut toate aceste lucruri, Eu singur am desfăşurat cerurile. Eu am întins pământul. Cine era cu Mine?
}",Cântaţi, ceruri! Căci Domnul a lucrat; răsunaţi de veselie, adâncimi ale pământului! Izbucniţi în strigăte de bucurie, munţilor, şi voi, pădurilor, cu toţi copacii voştri! Căci Domnul a răscumpărat pe Iacov, Şi-a arătat gloria în Israel.
|",Eu ţi-am şters fărădelegile ca un nor gros şi păcatele ca o ceată: întoarce-te la Mine, căci Eu te-am răscumpărat.
{/",Ţine minte aceste lucruri, Iacove, şi tu, Israele, căci tu eşti robul meu. Eu te-am făcut, tu eşti robul Meu, Israele, nu te voi uita!
:zm",El se hrăneşte cu cenuşă, inima lui amăgită îl duce în rătăcire, ca să nu-şi mântuiască sufletul şi să nu zică: Nu am oare o minciună în mâna dreaptă?
*yM",Nici unul nu intră în sine însuşi şi n-are nici cunoştinţă, nici pricepere să-şi zică: Am ars o parte din el în foc, am copt pâine pe cărbuni, am fript carne şi am mâncat-o: şi să fac din cealaltă parte o urâciune? Să mă închin înaintea unei bucăţi de lemn?
xy",Ei n-au cunoştinţă şi nu înţeleg, căci le-a lipit ochii ca să nu vadă, şi inima ca să nu înţeleagă.
Hw ",Cu ce mai rămâne însă, face un dumnezeu, idolul lui sculptat, îngenunchează înaintea lui, i se închină, îl cheamă şi strigă: Mântuieşte-mă, căci tu eşti dumnezeul meu!
,vQ",O parte o arde în foc, cu o parte fierbe carne, pregăteşte o friptură şi se satură; se şi încălzeşte şi zice: Ha! ha! m-am încălzit, simt focul!
}us",Apoi servesc omului pentru ars, el îi ia şi se încălzeşte cu ei. îi pune pe foc, ca să coacă pâine, şi tot din ei face şi un dumnezeu căruia i se închină, îşi face din ei un idol sculptat şi îngenunchează înaintea lui!
t%",Îşi taie cedri, goruni şi stejari, pe care şi-i alege dintre copacii din pădure. Sădeşte brazi şi ploaia îi face să crească.
Xs)", Lemnarul întinde sfoara, face o trăsătură cu creionul; lucrează cu unelte ascuţite, şi-i înseamnă mărimea cu compasul; face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca să locuiască în casă.
erC", Fierarul face o secure, lucrează cu cărbuni, şi îi dă o formă cu lovituri de ciocan, şi o lucrează cu puterea braţului; dar, dacă-i este foame, este fără vlagă; dacă nu bea apă, este sleit de puteri.
\q1", Iată, toţi însoţitorii lor vor rămâne de ruşine; căci meşterii nu sunt decât oameni; să se strângă cu toţii, să se înfăţişeze, şi vor tremura cu toţii şi vor fi acoperiţi de ruşine.
py", Cine este acela care să fi făcut un dumnezeu sau să fi turnat un idol şi să nu fi tras nici un folos din el?
poY", Cei care fac idoli ciopliţi, toţi sunt deşertăciune şi cele mai frumoase lucrări ale lor nu slujesc la nimic. Ele însele mărturisesc lucrul acesta: n-au nici vedere, nici pricepere, tocmai ca să rămână de ruşine.
enC",Nu vă temeţi şi nu tremuraţi; căci nu ţi-am vestit şi nu ţi-am spus Eu de mult lucrul acesta?
Voi îmi sunteţi martori! Este oare un alt Dumnezeu afară de Mine? Nu este altă Stâncă, nu cunosc alta!
/mW",Şi cine este ca Mine să spună şi să-Mi dovedească, de când am făcut pe oameni din timpurile străvechi? Să vestească viitorul şi ce se va întâmpla.
8li",Aşa vorbeşte Domnul, Regele lui Israel, şi Răscumpărătorul lui, Domnul oştirilor: Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă şi afară de Mine nu este alt Dumnezeu.
6ke",Unul va zice: Eu sunt al Domnului! Şi altul se va numi cu numele lui Iacov, şi altul va scrie cu mâna lui: Al Domnului sunt! Şi va fi cinstit cu numele lui Israel.
Tj!",şi vor răsări prin iarbă, ca sălciile lângă pâraiele de apă.
5ic",Căci voi turna ape peste pământul însetat şi râuri peste pământul uscat; voi turna Duhul Meu peste sămânţa ta şi binecuvântarea Mea peste odraslele tale,
8hi",Aşa vorbeşte Domnul, care te-a făcut şi te-a întocmit în pântecele mamei, care te va ajuta: Nu te teme de nimic, robul Meu Iacov, Israelul Meu, pe care l-am ales.
Og ",Ascultă acum, Iacove, robul Meu; şi Israel, pe care te-am ales!
f"+De aceea am socotit ca nişte pângăriţi pe conducătorii sanctuarului, am dat pierzării pe Iacov şi batjocurii pe Israel.
oeW"+Cel dintâi tată al tău a păcătuit şi învăţătorii tăi s-au răzvrătit împotriva Mea.
mdS"+Adu-Mi aminte; să ne judecăm împreună; prezintă-ţi cazul, ca să poţi fi dovedit drept.
c "+Eu, chiar Eu, sunt Acela care îţi şterg fărădelegile de dragul Meu; şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale.
4ba"+Nu Mi-ai cumpărat trestie mirositoare, nici nu M-ai săturat cu grăsimea jertfelor tale: ci tu M-ai chinuit cu păcatele tale şi M-ai obosit cu nelegiuirile tale.
%aC"+Nu Mi-ai adus oile tale ca ardere-de-tot şi nu M-ai cinstit cu jertfele tale. Nu te-am chinuit cu daruri de mâncare şi nu te-am obosit cu tămâie.
R`"+Şi tu nu M-ai chemat, Iacove, căci te-ai obosit de Mine, Israele!
V_%"+poporul pe care l-am alcătuit pentru Mine, care va vesti laudele Mele.
:^m"+Fiarele câmpului, şacalii şi struţii Mă vor glorifica, pentru că voi da ape în deşert şi râuri în locuri secetoase, ca să adăp pe poporul Meu, pe aleşii Mei,
$]A"+Iată, voi face ceva nou şi-i gata să se întâmple: să nu-l cunoaşteţi voi oare? Voi face un drum prin deşert şi râuri în locuri secetoase.
c\?"+Nu vă mai gândiţi la ce a fost mai înainte şi nu vă mai uitaţi la cele vechi!
D["+care a scos care şi cai, o armată şi războinici viteji (ei vor fi culcaţi deodată împreună, şi nu se vor mai scula; ei sunt nimiciţi şi stinşi ca un fitil de lumânare).
hZI"+Asa vorbeşte Domnul, care a croit un drum pe mare şi o cărare pe apele cele puternice,
TY!"+Eu sunt Domnul, Sfântul vostru, Creatorul lui Israel, Regele vostru.
vXe"+Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul vostru, Sfântul lui Israel: Din cauza voastră am trimis vrăjmaşi împotriva Babilonului şi îi voi coborî pe toţi ca fugari, chiar şi pe caldei, în corăbiile cu care se mândreau.
W5"+ Da, înainte de existenţa zilei, Eu sunt, şi nu este nimeni care să poată elibera din mâna Mea: Eu voi lucra şi cine se va împotrivi –
/VW"+ Eu am vestit, şi am mântuit, şi am proclamat, când nu era nici un dumnezeu străin între voi: voi Îmi sunteţi martori, zice Domnul, că Eu sunt Dumnezeu.
LU"+ Eu sunt Domnul şi afară de Mine nu este nici un Mântuitor!
{To"+ Voi sunteţi martorii Mei, zice Domnul, voi şi Robul Meu pe care L-am ales, ca să ştiţi, ca să vă încredeţi în Mine şi să înţelegeţi că Eu sunt: înainte de Mine n-a fost făcut nici un Dumnezeu, nici după Mine nu va fi.
S"+ Să se strângă toate naţiunile şi să se adune popoarele! Cine dintre ei a vestit aceste lucruri sau ne-a făcut să auzim lucruri dinainte? Să-şi aducă martorii şi să-şi dovedească dreptatea, ca oamenii să asculte şi să zică: Adevărat!
VR%"+Scoate afară poporul cel orb care are ochi, şi surzii care au urechi.
yQk"+pe toţi cei chemaţi cu Numele Meu; căci i-am creat spre gloria Mea, i-am întocmit, da, i-am alcătuit.
P"+Voi zice nordului: Dă încoace! şi sudului: Nu opri!, adu-mi fiii din depărtări, şi fiicele de la marginile pământului:
O}"+Nu te teme, căci Eu sunt cu tine, Eu voi aduce înapoi pe urmaşii tăi de la est, şi te voi strânge de la vest.
N+"+De aceea, pentru că ai preţ în ochii Mei, pentru că eşti preţuit şi te iubesc, dau oameni pentru tine şi popoare pentru viaţa ta.
3M_"+Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Sfântul lui Israel, Mântuitorul tău, Eu am dat Egiptul ca preţ pentru răscumpărarea ta, Etiopia şi Saba în locul tău.
*LM"+Când vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine; şi prin râuri şi nu te vor îneca; când vei merge prin foc, nu vei fi ars, nici flacăra nu te va aprinde.
DK "+Dar acum, aşa vorbeşte Domnul, care te-a creat, Iacove, şi Cel care te-a întocmit, Israele! Nu te teme de nimic, căci Eu te-am răscumpărat, te-am chemat pe nume: eşti al Meu.
EJ"*De aceea El a vărsat peste Israel văpaia mâniei Lui şi grozăviile războiului: şi l-a prins de jur împrejur, dar el n-a înţeles; şi l-a ars, dar el n-a pus nimic la inimă.
PI"*Cine a dat pe Iacov pradă jafului şi pe Israel în mâinile jefuitorilor? Oare nu Domnul, împotriva căruia am păcătuit? Ei n-au voit să umble pe căile Lui, nici n-au ascultat legea Lui.
H"*Cine dintre voi pleacă urechea la aceste lucruri? Cine vrea să ia aminte la ele şi să asculte ce va fi în viitor?
oGW"*Şi totuşi poporul acesta este un popor prădat şi jefuit! Toţi zac înlănţuiţi în peşteri şi ascunşi în temniţe. Sunt lăsaţi să fie prădaţi şi nimeni nu-i scapă! Jefuiţi, şi nimeni nu zice: Dă înapoi!
cF?"*Domnul a vrut, de dragul dreptăţii Lui, să vestească o lege mare şi glorioasă.
`E9"*Ai văzut multe, dar n-ai luat seama de ele; ai deschis urechile, dar n-ai auzit:
"D="*Cine este orb, dacă nu robul Meu, şi surd ca mesagerul Meu pe care îl trimit? Cine este orb ca prietenul lui Dumnezeu şi orb ca robul Domnului?
KC"*Ascultaţi, surzilor; şi priviţi, orbilor, ca să vedeţi!
B7"*Vor da înapoi, vor fi acoperiţi de ruşine cei care se încred în idolii ciopliţi şi zic idolilor turnaţi: Voi sunteţi dumnezeii noştri!
~Au"*Şi voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, îi voi povăţui pe cărări neştiute de ei; voi preface întunericul în lumină înaintea lor, şi locurile strâmbe în locuri netede: aceste lucruri le voi face şi nu-i voi părăsi.
@}"*Voi pustii munţi şi dealuri, le voi usca toată verdeaţa; voi preface râurile în insule şi voi usca iazurile.
?5"*Am stat mult timp liniştit, am tăcut şi M-am abţinut. Dar acum voi striga ca o femeie în durerile naşterii, voi gâfâi şi voi răsufla.
,>Q"* Domnul înaintează ca un viteaz, îşi stârneşte gelozia ca un om de război; înalţă glasul, strigă, îşi arată puterea împotriva duşmanilor Săi.
Q="* Să dea glorie Domnului şi să vestească laudele Lui în insule!
=<s"* Deşertul şi cetăţile ei să înalţe glasul! Satele locuite de Chedar să strige! Locuitorii stâncilor să sară de veselie: să strige de veselie din vârful munţilor!
<;q"* Cântaţi Domnului o cântare nouă, cântaţi laude Lui până la marginile pământului, voi, care mergeţi pe mare şi cei care sunteţi pe ea, insule şi locuitorii lor!
:"* Iată, cele dintâi lucruri s-au împlinit şi vă vestesc altele noi; vi le spun mai înainte ca să se întâmple.
}9s"*Eu sunt Domnul; acesta este Numele Meu; şi gloria Mea n-o voi da altuia, nici cinstea Mea idolilor ciopliţi.
8 "*să deschizi ochii orbilor, să scoţi din temniţă pe cei legaţi şi din închisoare pe cei ce locuiesc în întuneric.
&7E"*Eu, Domnul, Te-am chemat în dreptate, şi Te voi lua de mână, Te voi păzi şi Te voi pune ca legământ al poporului, ca să fii lumina popoarelor,
M6"*Aşa vorbeşte Dumnezeu, Domnul care a creat cerurile şi le-a întins, care a aşternut pământul şi cele de pe el, care a dat suflare celor care-l locuiesc şi duh celor care merg pe el:
5{"*El nu va slăbi, nici nu se va lăsa, până va aşeza dreptatea pe pământ; şi insulele vor aştepta legea Lui.
4{"*Trestia frântă n-o va zdrobi şi mucul care mai fumegă încă, nu-l va stinge. Va vesti judecata după adevăr.
a3;"*El nu va striga, nu-Şi va ridica glasul şi nu-L va face să se audă pe stradă.
*2 O"*Iată Robul Meu, pe care-L sprijin, Alesul Meu, în care îşi găseşte plăcerea sufletul Meu! Am pus Duhul Meu peste El; El va vesti popoarelor judecata.
w1g")Iată că toţi sunt nimic, lucrările lor sunt zadarnice, idolii lor turnaţi sunt vânt şi goliciune.
0")Căci Mă uit, şi nu este nimeni între ei, care să dea un sfat şi care să poată răspunde, dacă-l voi întreba.
}/s")De prima dată am zis Sionului: Iată-i, iată-i! Şi Ierusalimului: îţi trimit un aducător de veşti bune!
O.")Cine a vestit lucrul acesta de la început, ca să-l ştim, şi cu mult înainte, ca să zicem: Are dreptate? Nimeni nu l-a vestit, nimeni nu l-a vestit şi nimeni n-a auzit cuvintele voastre.
I- ")Am ridicat pe cineva de la nord, şi va veni de la răsăritul soarelui; el cheamă Numele Meu; trece peste conducători ca peste noroi şi-i calcă în picioare cum calcă olarul lutul.
,y")Iată, sunteţi mai puţin decât nimic şi lucrarea voastră este nimic; cine vă alege pe voi este o urâciune.
#+?")Spuneţi-ne ce se va întâmpla mai târziu, ca să ştim că sunteţi dumnezei; faceţi ceva bun sau rău, ca să vedem şi să ne uimim cu toţii.
:*m")Să le arate şi să ne spună ce se va întâmpla; să spună cele din trecut, cele ce sunt, ca să le vedem împlinirea; sau faceţi-ne să le ştim pe cele ce vor veni.
m)S")Apăraţi-vă cauza, zice Domnul, arătaţi-vă dovezile cele mai tari, zice regele lui Iacov.
'(G")ca să vadă cu toţii şi să ştie, să priceapă şi să înţeleagă, că mâna Domnului a făcut aceste lucruri şi Sfântul lui Israel le-a creat.
' ")voi sădi cedri, salcâmi, mirţi şi măslini în deşert; voi pune chiparoşi în deşert la un loc cu ulmi si merişori,
,&Q")Voi face să ţâşnească râuri pe dealuri uscate şi izvoare în mijlocul văilor; voi preface deşertul în iaz, şi pământul uscat în izvoare de ape;
/%W")Cei nenorociţi şi cei lipsiţi caută apă, şi nu este; li se usucă limba de sete. Eu, Domnul, îi voi asculta; Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi.
$+")Le vei vântura, şi vântul le va lua, şi vârtejul le va risipi, dar tu te vei bucura în Domnul, te vei lăuda cu Sfântul lui Israel.
#'")Iată, te fac o sanie nouă de treierat cu dinţi ascuţiţi; vei treiera munţii şi-i vei sfărâma, şi vei face dealurile ca pleava.
3"_")Nu te teme de nimic, viermele lui Iacov şi rămăşiţă a lui Israel; căci Eu îţi vin în ajutor, zice Domnul şi Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel.
!}") Căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, te voi lua de mâna dreaptă, zicându-ţi: Nu te teme de nimic, Eu te voi ajuta.
 !") Îi vei căuta, şi nu-i vei mai găsi pe cei ce se certau cu tine; vor fi nimiciţi, vor fi pierduţi cei care se războiau cu tine.
$A") Iată, toţi cei care sunt mâniaţi pe tine vor fi înfruntaţi şi acoperiţi de ruşine; cei care se luptă cu tine vor fi de nimic şi vor pieri.
^5") nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te voi întări, da, Eu îţi voi veni în ajutor; da, Eu te voi sprijini cu mâna dreaptă a dreptăţii Mele.
=s") tu, pe care te-am luat de la marginile pământului şi pe care te-am chemat dintr-o ţară depărtată, căruia ţi-am zis: Tu eşti robul Meu, Te-am ales şi nu te lepăd!,
lQ")Dar tu, Israele, robul Meu, Iacove, pe care te-am ales, sămânţa lui Avraam, prietenul Meu,
P")Meşterul încurajează pe topitor; cel care lustruieşte cu ciocanul pe cel care bate la nicovală, zicând despre îmbinare: Este bună! şi ţintuieşte idolul în cuie ca să nu se clatine.
S")S-au ajutat unul pe altul şi fiecare a zis fratelui său: Fii tare!
r]")Insulele au văzut toate acestea şi se tem, capetele pământului au tremurat: se apropie şi vin.
)")Cine a făcut şi a împlinit toate acestea, chemând generaţiile de la început? Eu, Domnul, Cel dintâi, şi Cel de pe urmă; Eu sunt.
nU")El i-a urmărit, a mers în pace pe un drum pe care n-a mai călcat niciodată cu piciorul lui.
C")Cine a ridicat de la est pe acela pe care îl cheamă în dreptate la picioarele Lui? Cine îi supune popoare şi regi? Cine le face sabia praf şi arcul o pleavă luată de vânt?
 1")Tăceţi înaintea Mea, insule! Popoarele să-şi reînnoiască puterea, să înainteze şi să vorbească! Să ne apropiem pentru judecată,
&E"(dar cei ce se încred în Domnul îşi vor înnoi puterea, ei vor zbura cu aripi ca vulturii; vor alerga şi nu vor obosi, vor umbla şi nu vor cădea.
dA"(Flăcăii obosesc, şi sunt storşi de putere, şi chiar tinerii se clatină şi cad;
T!"(El dă tărie celui obosit şi măreşte puterea celor neputincioşi.
@y"(Nu ştii? N-ai auzit? Dumnezeul Cel veşnic, Domnul, Creatorul marginilor pământului, El nu oboseşte, nici nu poate fi golit de putere; priceperea Lui nu poate fi pătrunsă.
2]"(Pentru ce zici tu, Iacove, pentru ce spui tu, Israele: Calea mea este ascunsă dinaintea Domnului şi dreptul meu este trecut cu vederea înaintea Dumnezeului meu?
jM"(Ridicaţi-vă ochii şi priviţi! Cine a creat aceste lucruri? Cine a făcut să meargă după număr, în şir, oştirea lor? El le cheamă pe toate pe nume; aşa de mare e puterea şi tăria Lui, că una nu lipseşte.
Y+"(Cu cine Mă veţi asemăna, ca să fiu deopotrivă cu el? zice Cel Sfânt.
@ y"(De-abia sunt sădiţi, de-abia sunt semănaţi, de-abia li s-a înrădăcinat tulpina în pământ: şi El suflă peste ei de se usucă, şi un vârtej îi ia ca pe nişte paie.
s _"(El preface într-o nimica pe prinţi şi îi face fără însemnătate pe judecătorii pământului.
P "(El stă deasupra cercului pământului şi locuitorii lui sunt ca nişte lăcuste înaintea Lui; El întinde cerurile ca un văl subţire şi le lăţeşte ca un cort, ca să locuiască în el.
~ u"(Nu ştiţi? N-aţi auzit? Nu vi s-a făcut cunoscut de la început? N-aţi înţeles întemeierea pământului?
D "(Cel ce este prea sărac pentru a putea aduce jertfe alege ca dar un lemn care nu putrezeşte; îşi caută un meşter priceput ca să-i facă un idol cioplit care să nu se clatine.
ve"(Meşterul toarnă idolul, şi argintarul întinde aurul peste el şi-i toarnă lănţişoare de argint.
b="(Cu cine voiţi să asemănaţi pe Dumnezeu? Şi cu ce asemănare îl veţi compara?
w"(Toate popoarele sunt ca o nimica înaintea Lui; şi sunt considerate mai puţin decât nimic şi deşertăciune.
^5"(Şi Libanul n-ajunge pentru foc, şi fiarele lui n-ajung pentru arderea-de-tot.
7"(Iată, popoarele sunt ca o picătură de apă dintr-o găleată, ca praful fin pe o balanţă; iată, El ridică insulele ca pe un bob de nisip.
;o"(Cu cine S-a sfătuit El, şi cine I-a dat învăţătură? Cine L-a instruit pe cărarea dreptăţii? Cine L-a învăţat înţelepciunea, şi I-a arătat calea priceperii?
^5"( Cine a îndrumat pe Duhul Domnului şi cine L-a instruit, ca sfătuitor al Lui?
M"( Cine a măsurat apele cu mâna lui? Cine a măsurat cerurile cu palma şi a strâns ţărâna pământului într-o măsură? Cine a cântărit munţii cu cântarul şi dealurile cu cumpăna?
#"( El îşi va paşte turma ca un Păstor, va lua mieii în braţe, îi va duce la sânul Lui, va călăuzi blând oile care alăptează.
%"( Iată, Domnul Dumnezeu va veni cu putere, şi braţul Lui va domni pentru El. Iată, plata este cu El, şi răsplătirea înaintea Lui.
o~W"( O Sionule, purtător de veşti bune, urcă-te pe munte înalt; înalţă-ţi glasul cu putere, O Ierusalime, purtător de veşti bune; înalţă-ţi glasul, nu te teme şi spune cetăţilor lui Iuda: Iată, Dumnezeul vostru!
a};"(Iarba se usucă, floarea cade; dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veci.
{|o"(Iarba se usucă, floarea cade, când vântul Domnului suflă peste ea. într-adevăr, poporul este ca iarba.
{%"(Un glas zice: Strigă! Şi el a răspuns: Ce să strig? Orice făptură este ca iarba şi toată frumuseţea ei ca floarea de pe câmp.
tza"(Şi gloria Domnului va fi descoperită, şi orice făptură o va vedea; căci gura Domnului a vorbit.
.yU"(Orice vale să fie înălţată, orice munte şi orice deal să fie plecate; ce este strâmb să fie îndreptat, şi locurile zgrunţuroase să devină netede.
x"(Un glas strigă: Pregătiţi în deşert calea Domnului, neteziţi în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru!
Sw"(Vorbiţi bine Ierusalimului şi strigaţi-i că timpul lui de suferinţă s-a sfârşit, că nelegiuirea lui este iertată; căci a primit din mâna Domnului de două ori cât toate păcatele lui.
Ov "(Mângâiaţi, mângâiaţi pe poporul Meu, zice Dumnezeul vostru.
,uQ"'Atunci Ezechia a răspuns lui Isaia: Cuvântul Domnului, pe care l-ai rostit, este bun. Căci, a adăugat el, în timpul vieţii mele va fi pace şi adevăr.
t"'Şi vor lua dintre fiii tăi, ieşiţi din tine, care ţi se vor naşte, ca să-i facă fameni în palatul regelui Babilonului.
4sa"'Iată, vor veni zile când vor duce în Babilon tot ce este în casa ta, şi ce au strâns părinţii tăi până în ziua de azi; nimic nu va rămâne, zice Domnul,
Vr%"'Atunci Isaia a zis lui Ezechia: Ascultă Cuvântul Domnului oştirilor:
=qs"'Apoi Isaia a zis: Ce au văzut în casa ta? Şi Ezechia a răspuns: Au văzut tot ce este în casa mea: n-a rămas nimic în vistieriile mele, pe care să nu li-l fi arătat.
[p/"'Profetul Isaia a venit apoi la regele Ezechia şi l-a întrebat: Ce au spus oamenii aceia şi de unde au venit la tine? Şi Ezechia a răspuns: Au venit la mine dintr-o ţară îndepărtată, din Babilon.
2o]"'Şi Ezechia s-a bucurat şi le-a arătat casa unde erau lucrurile lui de preţ, argintul şi aurul, miresmele şi untdelemnul de preţ, şi toată casa lui de arme, şi tot ce se afla în vistieriile lui: n-a rămas nimic în casa lui şi în ţinuturile lui, pe care să nu li-l fi arătat.
6n g"'În acel timp, Merodac-Baladan, fiul lui Baladan, regele Babilonului, a trimis o scrisoare şi un dar lui Ezechia, pentru că aflase de boala şi însănătoşirea lui.
Vm%"&Şi Ezechia zisese: Care este semnul că mă voi urca la casa Domnului?
l"&Isaia zisese: Să se aducă o turtă de smochine şi s-o întindă peste umflătură, şi Ezechia se va însănătoşi.
k#"&Domnul m-a mântuit! De aceea, în toate zilele vieţii noastre vom suna din toate coardele instrumentelor noastre, în casa Domnului.
ujc"&Cel viu, da, cel viu Te va lăuda, ca mine astăzi. Tatăl face cunoscut copiilor săi adevărul Tău.
i1"&Căci nu Locuinţa Morţilor Te laudă, nu moartea Te sărbătoreşte, şi cei ce s-au coborât în groapă nu mai speră în adevărul Tău.
Dh"&Iată, în loc de pace am avut amărăciune peste amărăciune. Tu ai găsit plăcere să-mi scoţi sufletul din groapa nimicirii, căci ai aruncat înapoia Ta toate păcatele mele!
0gY"&Doamne, prin aceste lucruri trăieşte omul, şi în toate aceste lucruri este viaţa duhului meu; căci Tu mi-ai redat sănătatea şi m-ai făcut să trăiesc.
f!"&Ce să mai spun? El mi-a răspuns şi a lucrat. Acum voi umbla umilit până la capătul anilor mei în amărăciunea sufletului meu.
*eM"&Ciripeam ca o rândunică, croncăneam ca un cocor şi gemeam ca o porumbiţă. Ochii îmi priveau ca topiţi spre cer: Doamne, sunt în necaz, ajută-mă!
~du"& Am strigat până dimineaţa; ca un leu, aşa îmi zdrobise toate oasele! Până deseară îmi vei pune capăt.
Vc%"& Locuinţa mea este luată şi mutată de la mine, ca o colibă de păstori. îmi simt firul vieţii tăiat ca de un ţesător, care m-ar rupe din ţesătura lui. Până deseară îmi vei pune capăt.
b "& Am zis: Nu voi mai vedea pe Domnul, pe Domnul, în pământul celor vii; nu voi mai vedea vreun om între locuitorii lumii.
a "& Am zis: în mijlocul vieţii mele trebuie să mă duc la porţile Locuinţei Morţilor! Sunt lipsit de restul anilor mei!
o`W"& Scrierea lui Ezechia, regele lui Iuda, când a fost bolnav şi s-a însănătoşit de boala lui:
F_"&voi întoarce înapoi cu zece trepte umbra treptelor cu care s-a coborât soarele pe cadranul lui Ahaz. Şi soarele s-a dat înapoi cu zece trepte de pe treptele pe care se coborâse.
i^K"&Şi iată semnul din partea Domnului, că Domnul va împlini cuvântul pe care l-a rostit:
|]q"&Şi te voi scăpa, pe tine şi pe cetatea aceasta, din mâna regelui Asiriei; şi voi ocroti cetatea aceasta.
T\!"&Du-te şi spune lui Ezechia: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul tatălui tău David: Am auzit rugăciunea ta, am văzut lacrimile tale. Iată, voi mai adăuga încă cincisprezece ani la zilele tale.
B["&Atunci Cuvântul Domnului a venit la Isaia, zicând:
MY"&Ezechia s-a întors cu faţa la perete şi s-a rugat Domnului,
WX )"&În zilele acelea Ezechia a fost bolnav pe moarte. Şi profetul Isaia, fiul lui Amoţ, a venit la el şi i-a zis: Aşa vorbeşte Domnul: Pune-ţi casa în rânduială, căci vei muri, şi nu vei trăi.
TW!"%&Şi, pe când se închina în casa lui Nisroc, dumnezeul său, fiii săi Adramalec şi Şareţer l-au lovit cu sabia şi au fugit în ţara Ararat. Şi în locul lui a domnit fiul său, Esar-Hadon.
N~~=}} |9{{zHyy4x_ww"v~uu.ttXss!rqpoonsmlljjlii`hgg5ffeezddbcbba``r_^^9^]Y\\Y[ZYXQW]VUUUTJSSNRRbQsPP*O\NnMZLL)K5JHHfGG!FvEE%DCBBAe@Y?>== <_;~:99C8E77A6}55 4f33k2100V//.Y-,,@+**A)),(z''i&g%$$:#""!V f}O;ajk-6vV#b < D X%muwrRM"8 Da, sunt nişte câini lacomi, care nu se mai satură. Sunt nişte păstori care nu pot pricepe nimic; toţi îşi văd de calea lor, fiecare după folosul lui, până la cel din urmă dintre ei.
/LW"8 Toţi păzitorii lui sunt orbi, fără cunoştinţă; toţi sunt nişte câini muţi, care nu pot să latre; visează, stau tolăniţi şi le place să doarmă.
cK?"8 Veniţi, toate fiarele de pe câmp, veniţi de mâncaţi, toate fiarele din pădure!
J+"8Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, care strânge pe cei risipiţi ai lui Israel: Voi mai strânge şi pe alţii la cei strânşi acum din el.
yIk"8îi voi aduce la muntele Meu cel sfânt şi-i voi umple de veselie în casa Mea de rugăciune. Arderile lor de tot şi jertfele lor vor fi primite pe altarul Meu, căci casa Mea se va numi o casă de rugăciune pentru toate popoarele.
sH_"8Şi pe fiii străinului care se vor alipi de Domnul ca să-I slujească şi să iubească Numele Domnului, ca să fie robii Lui, şi pe toţi cei ce vor păzi Sabatul, ca să nu-l profaneze, şi vor stărui în legământul Meu,
3G_"8le voi da în casa Mea şi înăuntrul zidurilor Mele un loc şi un nume mai bune decât al fiilor şi al fiicelor; le voi da un nume veşnic, care nu se va stinge.
F/"8Căci aşa vorbeşte Domnul: Famenilor care vor păzi Sabatele Mele, care vor alege ce-mi este plăcut şi vor stărui în legământul Meu,
:Em"8Străinul care se alipeşte de Domnul să nu vorbească, zicând: Domnul m-a despărţit cu totul de poporul Său! Şi famenul să nu zică: Iată, eu sunt un copac uscat!
OD"8Binecuvântat este omul care face lucrul acesta, şi fiul omului care rămâne statornic în el, păzind Sabatul, ca să nu-l profaneze, şi stăpânindu-şi mâna, ca să nu facă vreun rău.
#C A"8Aşa vorbeşte Domnul: Păziţi ce este drept, şi faceţi ce este bine; căci mântuirea Mea este aproape să vină, şi dreptatea Mea să se arate.
4Ba"7 În locul spinului se va înălţa chiparosul, în locul mărăcinilor va creşte mirtul. Şi lucrul acesta va fi un nume pentru Domnul, un semn veşnic, nepieritor.
DA"7 Căci veţi ieşi cu bucurie şi veţi fi călăuziţi în pace. Munţii şi dealurile vor izbucni în cântări înaintea voastră şi toţi copacii din câmpie vor bate din palme.
=@s"7 tot aşa şi Cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face tot ce îmi este plăcut şi va împlini lucrurile pentru care l-am trimis.
s?_"7 Căci, după cum ploaia şi zăpada se coboară din ceruri şi nu se mai întorc, ci udă pământul şi-l fac să rodească şi să înmugurească, pentru ca să dea sămânţă semănătorului şi pâine celui care mănâncă,
)>K"7 Ci, cât sunt de sus cerurile faţă de pământ, atât de sus sunt căile Mele faţă de căile voastre şi gândurile Mele faţă de gândurile voastre.
t=a"7Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre şi căile voastre nu sunt căile mele, zice Domnul.
<<q"7Să se lase cel rău de calea lui şi omul nedrept de gândurile lui, să se întoarcă la Domnul, care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru, care nu oboseşte iertând.
_;7"7Căutaţi pe Domnul cât timp se poate găsi; chemaţi-L cât timp este aproape.
K:"7Iată, vei chema o naţiune pe care n-o cunoşti, şi un popor care nu te cunoştea va alerga la tine, pentru Domnul Dumnezeul tău, şi Sfântul lui Israel, pentru că El te-a preamărit.
e9C"7Iată, l-am pus martor pe lângă popoare, conducător şi stăpânitor al popoarelor.
F8"7Plecaţi urechea şi veniţi la Mine, ascultaţi şi sufletul vostru va trăi: căci Eu voi încheia cu voi un legământ veşnic, ca să întăresc îndurările Mele faţă de David.
g7G"7De ce cântăriţi argint pentru un lucru care nu hrăneşte, şi câştigul muncii pentru ceva care nu satură? Ascultaţi-Mă cu atenţie şi veţi mânca ce este bun, şi sufletul vostru se va desfăta de belşug.
;6 q"7Voi, toţi cei însetaţi, veniţi la ape, şi voi, care n-aveţi bani, veniţi, cumpăraţi şi mâncaţi. Veniţi, cumpăraţi vin şi lapte fără bani şi fără plată!
r5]"6Orice armă făurită împotriva ta va fi fără putere; şi pe orice limbă care se va ridica la judecată împotriva ta o vei condamna. Aceasta este moştenirea robilor Domnului şi dreptatea lor este de la Mine, zice Domnul.
-4S"6Iată, Eu am creat pe meşterul care suflă cărbunii în foc şi face o unealtă pentru lucrarea lui. Dar tot Eu am creat şi pe nimicitor, ca s-o sfărâme.
3"6Iată, ei se strâng laolaltă, dar aceasta nu va fi de la Mine; oricine se va uni împotriva ta va cădea din cauza ta.
2"6Vei fi întărită prin dreptate. Alungă neliniştea, căci n-ai de ce să te temi; şi spaima, căci nu se va apropia de tine.
g1G"6 Şi toţi copiii tăi vor fi învăţaţi de Domnul, şi mare va fi pacea copiilor tăi.
x0i"6 Şi îţi voi face crestele zidurilor de rubin, porţile de cristal şi toate marginile de pietre scumpe.
,/Q"6 O, tu, cea întristată, bătută de furtună şi nemângâiată! Iată, îţi voi împodobi pietrele scumpe cu antimoniu, şi-ţi voi pune temelii de safir.
E."6 Pot să se mute munţii, pot să se clatine dealurile, dar dragostea Mea nu se va muta de la tine şi legământul Meu de pace nu se va clătina, zice Domnul, care are milă de tine.
U-#"6 Şi lucrul acesta va fi pentru Mine ca şi cu apele lui Noe; după cum jurasem că apele lui Noe nu vor mai veni pe pământ, tot aşa jur că nu Mă voi mai mânia pe tine şi nu te voi mai mustra.
2,]"6Într-o izbucnire de mânie, îmi ascunsesem o clipă Faţa de la tine, dar Mă voi îndura de tine cu o bunătate veşnică, zice Domnul, Răscumpărătorul tău.
Y++"6Câteva clipe te părăsisem, dar te voi primi înapoi cu mari îndurări.
%*C"6căci Domnul te-a chemat ca pe o femeie părăsită şi cu duhul întristat, ca pe o soţie din tinereţe, care a fost alungată, zice Dumnezeul tău.
4)a"6căci Creatorul este soţul tău: Domnul oştirilor este Numele Lui, şi Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel. El Se numeşte Dumnezeul întregului pământ,
F("6Nu te teme, căci nu vei rămâne de ruşine; nu roşi, căci nu vei fi acoperită de ruşine; ci vei uita şi ruşinea tinereţii tale şi nu-ţi vei mai aduce aminte de văduvia ta,
'"6Când te vei întinde la dreapta şi la stânga, sămânţa ta va stăpâni popoarele şi va locui cetăţile pustii.
"&="6Lărgeşte locul cortului tău; şi întinde învelitorile locuinţei tale: nu te opri, lungeşte-ţi frânghiile, şi întăreşte-ţi ţăruşii!
p% ["6Bucură-te, stearpo, care nu năşteai! Izbucneşte în cântări şi în strigăte de bucurie, tu, care nu ai avut durerile naşterii! Căci mai mulţi sunt copiii celei părăsite decât copiii femeii măritate, zice Domnul.
$"5 De aceea îi voi da parte cu cel mare, şi va împărţi prada cu cel puternic, pentru că S-a dat pe Sine însuşi la moarte şi a fost pus în numărul celor fărădelege, pentru că a purtat păcatul multora şi a mijlocit pentru cei vinovaţi.
-#S"5 Va vedea rodul muncii sufletului Lui, şi se va înviora. Prin cunoştinţa Lui, Robul Meu Cel drept va justifica pe cei mulţi şi va purta nelegiuirile lor.
k"O"5 Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă. Dar după ce îşi va da viaţa ca jertfă pentru vină, va vedea o sămânţă de urmaşi, va trăi multe zile şi lucrarea Domnului va prospera în mâna Lui.
>!u"5 Groapa Lui a fost pusă între cei răi, dar mormântul Lui a fost cu cel bogat, pentru că nu făcuse nici o nelegiuire, şi nu se găsise nici o înşelăciune în gura Lui.
> u"5El a fost luat prin constrângere şi judecată; dar cine din generaţia Lui a crezut că El fusese şters de pe pământul celor vii şi lovit pentru păcatele poporului meu?
3_"5Când a fost asuprit şi chinuit, n-a deschis deloc gura; ca un miel pe care-l duci la tăiere şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund, nu Şi-a deschis gura.
!;"5Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor.
:m"5Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem vindecaţi.
&E"5Dar El, suferinţele noastre le-a purtat, şi durerile noastre le-a luat asupra Lui; şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit.
>u"5Dispreţuit şi părăsit de oameni, om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă.
}s"5Căci El a crescut înaintea Lui ca o mlădiţă fragedă, ca o rădăcină dintr-un pământ uscat. N-avea nici frumuseţe, nici strălucire ca să ne atragă privirile, şi înfăţişarea Lui n-avea nimic care să ne facă să-L dorim.
V '"5Cine a crezut vestirea noastră? Şi cui i s-a revelat braţul Domnului?
2]"4tot aşa, El va uimi multe popoare; regii îşi vor închide gura înaintea Lui, căci vor vedea ce nu li se mai istorisise şi vor înţelege ce nu mai auziseră.
-S"4După cum mulţi au rămas uimiţi de tine atât de desfigurată Îi era faţa şi atât de mult se deosebea înfăţişarea Lui de cea a fiilor oamenilor –
q["4 Iată, Robul Meu va lucra cu înţelepciune; va fi înălţat, va fi ridicat şi va fi foarte sus.
/"4 Nu ieşiţi cu grabă, nu plecaţi în fugă; căci Domnul vă va ieşi înainte şi Dumnezeul lui Israel vă va fi pază în urma voastră.
'G"4 Plecaţi, plecaţi, ieşiţi de acolo! Nu vă atingeţi de nimic necurat! Ieşiţi din mijlocul lui! Curăţaţi-vă, cei care purtaţi vasele Domnului!
$A"4 Domnul Şi-a dezgolit braţul Său cel sfânt înaintea tuturor popoarelor; şi toate marginile pământului vor vedea mântuirea Dumnezeului nostru.
%C"4 Izbucniţi cu toate în strigăte de bucurie, dărâmături ale Ierusalimului! Căci Domnul mângâie pe poporul Său, El a răscumpărat Ierusalimul.
#?"4Iată, glasul străjerilor tăi răsună; ei înalţă glasul şi strigă toţi de veselie; căci văd cu ochii lor cum Domnul restabileşte Sionul.
W'"4Ce frumoase sunt pe munţi picioarele celui care aduce veşti bune, care vesteşte pacea, care aduce veşti bune, care vesteşte mântuirea, a celui care zice Sionului: Dumnezeul tău împărăteşte!
"4De aceea poporul Meu va cunoaşte Numele Meu; de aceea, va şti, în ziua aceea, că Eu sunt Cel care vorbesc şi zic: Iată-Mă!
@y"4Şi acum, ce am să fac aici, zice Domnul, când poporul Meu a fost luat fără motiv? Asupritorii lui îl fac să urle, zice Domnul, şi toată ziua este batjocorit Numele Meu.
- S"4Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Odinioară poporul Meu s-a coborât ca să locuiască pentru o vreme în Egipt; apoi asirianul l-a asuprit fără temei.
 {"4Căci aşa vorbeşte Domnul: Fără plată aţi fost vânduţi şi nu veţi fi răscumpăraţi cu preţ de argint.
# ?"4Scutură-ţi ţărâna de pe tine, scoală-te şi aşează-te, Ierusalime! Dezleagă-ţi legăturile de la gât, tu cea captivă, fiică a Sionului!
T  #"4Trezeşte-te, trezeşte-te! Îmbracă-te cu puterea ta, Sioane! îmbracă-te cu hainele tale frumoase, Ierusalime, cetate sfântă! Căci nu va mai intra în tine nici un om necircumcis sau necurat.
I  "3Şi îl voi pune în mâna asupritorilor tăi, care îţi ziceau: îndoaie-te, ca să trecem peste tine! îţi făceai atunci spatele ca un pământ, şi ca o stradă, pentru trecători.
A{"3Aşa vorbeşte Domnul tău, Domnul Dumnezeul tău, care apără cauza poporului Său: Iată, îţi iau din mână paharul tulburării, potirul mâniei Mele, ca să nu bei din el!
N"3De aceea, nenorocitule, beat ce eşti, dar nu de vin, ascultă:
$A"3Fiii tăi, leşinaţi, zăceau la toate colţurile străzilor, ca antilopa într-un laţ, plini de mânia Domnului şi de mustrarea Dumnezeului tău.
5"3Amândouă aceste lucruri ţi s-au întâmplat; dar cine te va plânge? Devastarea şi părăsirea, foametea şi sabia! Cum să te mângâi Eu?
5c"3Căci nu este nici unul care s-o călăuzească, dintre toţi fiii pe care i-a născut, nu este nici unul care s-o ia de mână dintre toţi fiii pe care i-a crescut.
5c"3Trezeşte-te, trezeşte-te! Scoală-te, Ierusalime, care ai băut din mâna Domnului potirul mâniei Lui, care ai băut, ai sorbit până la fund potirul tulburării.
?w"3Eu am pus cuvintele Mele în gura ta şi te-am acoperit cu umbra mâinii Mele, ca să întind cerurile şi să întemeiez pământul şi să zic Sionului: Tu eşti poporul Meu!
}"3Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care stârnesc marea şi fac să-i urle valurile: Domnul oştirilor este Numele Lui.
yk"3În curând cel în lanţuri va fi dezlegat; şi nu va muri în groapă, nici nu va duce lipsă de pâine.
yk"3 şi să uiţi pe Domnul, care te-a făcut, care a întins cerurile şi a întemeiat pământul? De ce să tremuri mereu toată ziua, înaintea mâniei asupritorului, când se pregăteşte să distrugă? Unde este mânia asupritorului?
~%"3 Eu, chiar Eu sunt Cel care vă mângâi. Dar cine eşti tu, ca să te temi de omul cel muritor şi de fiul omului, care trece ca iarba,
o}W"3 Astfel cei răscumpăraţi de Domnul se vor întoarce, vor veni în Sion cu cântări de biruinţă şi o biruinţă veşnică le va încorona capul; bucuria şi fericirea îi vor copleşi, iar durerea şi gemetele vor fugi.
'|G"3 Nu eşti Tu Acela care ai uscat marea, apele adâncului celui mare, şi ai croit, în adâncimile mării, un drum pentru trecerea celor răscumpăraţi?
\{1"3 Trezeşte-te, trezeşte-te, îmbracă-te cu putere, braţ al Domnului! Trezeşte-te, ca în zilele de odinioară şi ca în generaţiile din vechime! Oare nu Tu ai doborât Egiptul, şi ai rănit balaurul?
'yG"3Ascultaţi-Mă, voi care cunoaşteţi dreptatea, popor care ai în inimă Legea Mea! Nu te teme de dispreţul oamenilor şi nu tremura de insultele lor.
x"3Ridicaţi ochii spre cer şi priviţi în jos pe pământ: căci cerurile vor pieri ca un fum, pământul va îmbătrâni ca o haină şi locuitorii vor muri ca nişte muşte; dar mântuirea Mea va fi pentru totdeauna şi dreptatea Mea nu va fi desfiinţată.
@wy"3Dreptatea Mea este aproape, mântuirea Mea se va arăta şi braţele Mele vor judeca popoarele: insulele vor aştepta cu speranţă în Mine şi se vor încrede în braţul Meu.
,vQ"3Ia aminte la Mine, poporul Meu, pleacă urechea spre Mine, naţiunea Mea! Căci din Mine va ieşi o lege şi voi pune judecata Mea ca o lumină a popoarelor.
u"3Tot astfel, Domnul va mângâia Sionul şi va mângâia toate dărâmăturile lui. El va face deşertul lui ca Edenul şi pământul lui uscat ca o grădină a Domnului. Bucuria şi veselia vor fi în mijlocul lui, mulţumiri şi glas de cântări.
(tI"3Uitaţi-vă la Tatăl vostru Avraam, şi spre Sara care v-a născut; căci l-am chemat când era numai el singur, l-am binecuvântat şi l-am înmulţit.
;s q"3Ascultaţi-Mă, voi, care umblaţi după dreptate, care căutaţi pe Domnul: priviţi spre stânca din care aţi fost ciopliţi, spre gaura gropii din care aţi fost scoşi.
wrg"2 Iată, voi toţi cei care aprindeţi un foc şi vă înconjuraţi cu scântei, umblaţi în lumina focului vostru şi în scânteile pe care le-aţi aprins. Din mâna Mea vi se întâmplă aceste lucruri, ca să zăceţi în dureri.
Kq"2 Cine dintre voi se teme de Domnul, să asculte glasul Robului Său? Cine umblă în întuneric şi n-are lumină să se încreadă în Numele Domnului şi să se sprijine pe Dumnezeul lui.
p}"2 Iată, Domnul Dumnezeu Mă ajută: cine Mă va condamna? Iată, ei îmbătrânesc ca o haină: molia îi va mânca.
.oU"2Cel ce Mă îndreptăţeşte este aproape: Cine va vorbi împotriva Mea? Să ne înfăţişăm împreună! Cine este potrivnicul Meu? Să înainteze spre Mine!
n+"2Dar Domnul Dumnezeu M-a ajutat; de aceea nu M-am ruşinat, de aceea Mi-am făcut faţa ca o cremene, ştiind că nu voi fi dat de ruşine.
&mE"2Mi-am dat spatele înaintea celor ce Mă loveau, şi obrajii înaintea celor ce îmi smulgeau barba; nu Mi-am ascuns faţa de insulte şi de scuipări.
hlI"2Domnul Dumnezeu Mi-a deschis urechea, şi nu M-am împotrivit, nici nu M-am tras înapoi.
Tk!"2Domnul Dumnezeu Mi-a dat o limbă iscusită, ca să ştiu să înviorez prin cuvânt pe cel obosit. El îmi trezeşte, în fiecare dimineaţă, El îmi trezeşte urechea ca să ascult ca un ucenic.
Jj "2Îmbrac cerurile cu întunecime şi le învelesc cu un sac.
Hi "2De ce nu era nimeni când am venit? Când am strigat, nu era nimeni ca să răspundă? Este mâna Mea prea scurtă ca să răscumpere? Sau n-am Eu destulă putere ca să mântuiesc? Iată, cu mustrarea Mea, Eu usuc marea si prefac râurile în deşert; peştii lor se strică din lipsă de apă, şi pier de sete.
/h Y"2Aşa vorbeşte Domnul: Unde este cartea de despărţire, prin care am alungat pe mama voastră? Sau, căruia dintre cei ce m-au împrumutat, v-am vândut? Iată, din cauza fărădelegilor voastre v-aţi vândut voi înşivă şi din cauza păcatelor voastre a fost alungată mama voastră.
ogW"1Eu voi da asupritorilor tăi să-şi mănânce carnea şi se vor îmbăta ca de must de însuşi sângele lor. Şi orice făptură va şti că Eu sunt Domnul, Mântuitorul tău, Răscumpărătorul tău, Puternicul lui Iacov.
9fk"1Da, zice Domnul, celui puternic îi va fi luată prada şi cel prins de asupritor va scăpa; căci Eu voi lupta cu cei care se luptă cu tine şi voi scăpa pe fiii tăi.
oeW"1Se poate lua prada de la cel puternic? Şi poate să scape de asupritor cel care este prizonier?
d"1Regii te vor hrăni şi reginele te vor alăpta. Se vor închina cu faţa la pământ înaintea ta şi vor linge ţărâna de pe picioarele tale, ca să ştiţi că Eu sunt Domnul, că aceia care aşteaptă cu speranţa în Mine nu vor fi daţi de ruşine.
icK"1De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: Iată, voi face naţiunilor semn cu mâna şi-Mi voi înălţa steagul spre popoare; ele vor aduce înapoi pe fiii tăi în braţele lor şi vor duce pe fiicele tale pe umeri.
Ib "1Şi vei zice în inima ta: Cine mi i-a născut? Căci eram fără copii şi părăsită, eram în exil, alungată: cine i-a crescut? Iată, fusesem lăsată singură: unde erau aceştia?
a'"1Fiii de care ai fost lipsit vor spune mereu la urechile tale: Locul este prea strâmt pentru mine; fă-mi loc, ca să pot să mă aşez.
(`I"1Căci locurile tale pustiite şi părăsite şi ţara ta devastată, vor fi strâmte pentru locuitorii tăi; şi cei care te înghiţeau se vor depărta.
j_M"1Ridică-ţi ochii de jur împrejur şi priveşte; toţi aceştia se strâng, vin la tine. Pe viaţa Mea, zice Domnul, că te vei îmbrăca cu toţi aceştia ca şi cu o podoabă, şi te vei încinge cu ei ca o mireasă.
p^Y"1Fiii tăi aleargă; dar cei care te dărâmaseră şi te pustiiseră vor ieşi din mijlocul tău.
t]a"1Iată, te-am gravat pe palmele mâinilor Mele şi zidurile tale sunt totdeauna înaintea ochilor Mei!
(\I"1Poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează şi să n-aibă milă de fiul pântecelui ei? Dar chiar dacă l-ar uita, totuşi Eu nu te voi uita.
K["1Dar Sionul zicea: Domnul m-a părăsit şi Domnul m-a uitat!
GZ"1 Bucuraţi-vă, ceruri! Fii bucuros, pământule! Izbucniţi în strigăte de bucurie, munţilor! Căci Domnul a mângâiat pe poporul Său şi va avea milă de cei întristaţi ai Lui.
fYE"1 Iată-i că vin de departe, unii de la nord şi de la vest, iar alţii din ţara Sinim.
`X9"1 Voi preface toţi munţii Mei în drumuri, şi drumurile Mele vor fi înălţate.
.WU"1 Nu le va fi foame, nici nu le va fi sete; nu-i va bate arşiţa, nici soarele; căci Cel care are milă de ei îi va călăuzi şi-i va duce la izvoare de ape.
AV{"1 să spui prinşilor de război: Ieşiţi! şi celor care sunt în întuneric: Arătaţi-vă! Ei vor paşte pe drumuri şi vor găsi locuri de păşune pe toate dealurile sterile.
oUW"1Aşa vorbeşte Domnul: La vremea îndurării Te voi asculta şi în ziua mântuirii Te voi ajuta; Te voi păzi şi Te voi pune să faci legământ cu poporul, să restabileşti ţara şi să împărţi moştenirile pustiite;
?Tw"1Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul, Sfântul lui Israel, către Cel dispreţuit şi către Cel urât de popor, către Robul celor puternici: Regii vor vedea lucrul acesta şi se vor ridica şi prinţii se vor închina, din cauza Domnului, care este credincios, Sfântul lui Israel, care Te-a ales.
S{"1El zice: Este prea puţin lucru să fii Robul Meu, ca să ridici seminţiile lui Iacov şi să aduci înapoi pe cei păstraţi ai lui Israel. De aceea, Te pun să fii Lumina popoarelor, ca să duci mântuirea până la marginile pământului.
R "1Şi acum Domnul vorbeşte, El, care M-a întocmit din pântecele mamei ca să fiu Robul Lui, ca să aduc înapoi la El pe Iacov şi pe Israel, care este încă împrăştiat; căci Eu sunt preţuit înaintea Domnului şi Dumnezeul Meu este tăria Mea.
*QM"1Atunci am zis: Degeaba M-am muncit, pentru nimic şi fără folos Mi-am epuizat puterea. Dar dreptul Meu este la Domnul şi răsplata Mea la Dumnezeul Meu.
UP#"1şi Mi-a zis: Israele, Tu eşti Robul Meu, în care Mă voi glorifica.
"O="1Mi-a făcut gura ca o sabie ascuţită, M-a acoperit cu umbra mâinii Lui; M-a făcut o săgeată ascuţită, M-a ascuns în tolba Lui cu săgeţi,
)N M"1Ascultaţi-Mă, insule! Luaţi aminte, popoare depărtate! Domnul M-a chemat din pântecele mamei şi de când eram înăuntrul ei, El a rostit numele Meu.
.MW"0Cei răi n-au pace, zice Domnul.
9Lk"0Şi ei n-au suferit de sete când El i-a condus prin deserturi; El a făcut să ţâşnească pentru ei apă din stâncă; El a despicat stânca şi apele s-au revărsat.
RK"0Ieşiţi din Babilon, fugiţi din mijlocul caldeilor! Vestiţi, strigaţi cu glas de veselie, daţi de ştire până la capătul pământului spuneţi: Domnul a răscumpărat pe robul Său Iacov!
J7"0Sămânţa ta ar fi fost ca nisipul şi roadele pântecelui tău ca boabele de nisip; numele tău n-ar fi fost şters şi nimicit dinaintea Mea.
I"0O! de ai fi luat aminte la poruncile mele, atunci pacea ta ar fi fost ca un râu şi dreptatea ta ca valurile mării.
>Hu"0Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel: Eu, Domnul, Dumnezeul tău, te învăţ ce este de folos şi te conduc pe calea pe care trebuie să mergi.
DG"0Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi! De la început n-am vorbit în ascuns, de la originea acestor lucruri am fost de faţă. Şi acum, Domnul Dumnezeu m-a trimis, şi Duhul Său.
jFM"0Eu, chiar Eu am vorbit, şi Eu l-am şi chemat; Eu l-am adus, şi lucrarea lui va prospera.
ZE-"0Strângeţi-vă cu toţii şi ascultaţi! Cine dintre ei a vestit aceste lucruri? Acela pe care Domnul îl iubeşte va împlini voia Lui împotriva Babilonului şi braţul lui va apăsa asupra caldeilor.
D "0 Mâna Mea a întemeiat pământul şi dreapta Mea a întins cerurile: cum le-am chemat, s-au şi înfăţişat împreună.
{Co"0 Ascultă-Mă, Iacove! Şi Tu, Israele, pe care te-am chemat! Eu, Eu sunt Cel dintâi, Eu sunt Cel din urmă.
B!"0 Din dragoste pentru Mine, din dragoste pentru Mine voi lucra. Căci cum ar putea fi profanat Numele Meu? Nu voi da altuia gloria Mea.
fAE"0 Iată, te-am curăţat, dar nu ca argintul; te-am încercat în cuptorul întristării.
~@u"0 Pentru Numele Meu îmi voi amâna mânia, pentru gloria Mea Mă voi opri faţă de tine, ca să nu te nimicesc.
J? "0Nici nu le-ai auzit, nici nu le-ai ştiut şi nici nu-ţi era deschisă odinioară urechea la ele: căci ştiam că ai să fii necredincios şi că din naştere ai fost numit răzvrătit.
(>I"0Ele sunt create acum şi nu fac parte din trecut; înaintea zilei de azi n-aveai nici o cunoştinţă despre ele, ca să nu poţi zice: Iată, le ştiam.
'=G"0Ai auzit toate aceste lucruri pe care le vezi acum! Şi nu vreţi să le mărturisiţi? Te-am făcut să auzi lucruri noi, ascunse, necunoscute de tine.
M<"0ţi-am vestit de mult aceste lucruri, ţi le-am spus mai înainte ca să se întâmple, ca să nu poţi zice: Idolul meu le-a făcut, chipul meu sculptat sau chipul meu turnat le-a poruncit!
z;m"0Pentru că ştiam că eşti împietrit, că gâtul îţi este un drug de fier şi că ai o frunte de bronz,
: "0De mult am vestit cele dintâi lucruri, din gura Mea au ieşit şi Eu le-am vestit: deodată am lucrat şi s-au împlinit.
9"0Căci ei îşi iau numele de la cetatea sfântă şi se bizuie pe Dumnezeul lui Israel, al cărui Nume este Domnul oştirilor.
~8 w"0Ascultaţi lucrul acesta, casa lui Iacov, voi, care purtaţi numele lui Israel şi care aţi ieşit din apele lui Iuda; voi care aţi jurat pe Numele Domnului şi care chemaţi pe Dumnezeul lui Israel, dar nu în adevăr, nici în dreptate.
E7"/Aşa va fi soarta acelora pe care te oboseai să-i întrebi; cei cu care ai făcut comerţ din tinereţea ta; se vor risipi fiecare în partea lui. Nu va fi nimeni care să te scape.
T6!"/Iată-i, au ajuns ca miriştea pe care o arde focul; nu se pot scăpa de puterea flăcării; căci focul acela nu va fi ca un cărbune la care să te încălzeşti, nici ca un foc la care să stai.
J5 "/ Ai obosit de mulţimea sfaturilor tale: să se scoale dar astrologii, cititorii în stele şi cei care prezic după lunile noi şi să te scape de aceste lucruri care vor veni peste tine.
43"/ Vino cu descântecele tale, cu care te-ai obosit din tinereţe; poate că vei putea să tragi vreun folos din ele, poate că vei aduce groaza.
U3#"/ Dar un rău va veni peste tine, fără să-i vezi zorile; o nenorocire va cădea peste tine, fără să fii în stare să te aperi; şi deodată va veni peste tine prăpădul, pe care nu-l bănuiai.
C2"/ Căci te încredeai în răutatea ţa şi ziceai: Nimeni nu mă vede! înţelepciunea şi ştiinţa ta te-au amăgit, încât ziceai în inima ta: Eu sunt şi nu este alta ca mine.
m1S"/ Şi totuşi aceste două lucruri vor veni deodată peste tine, în aceeaşi zi: şi pierderea copiilor şi văduvia; vor veni asupra ta cu putere mare, în ciuda tuturor vrăjitoriilor tale şi a multelor tale descântece.
a0;"/Ascultă însă acum, tu cea dedată plăcerilor, care trăieşti fără grijă şi zici în inima ta: Eu sunt şi nu este alta ca mine; nu voi fi niciodată văduvă şi nu voi fi niciodată lipsită de copii!
/"/Tu ziceai: Voi fi regină pentru totdeauna! şi nu te-ai gândit, nici nu ţi-ai adus aminte că lucrul acesta se va sfârşi.
<.q"/Mă mâniasem pe poporul Meu, îmi pângărisem moştenirea şi-i dădusem în mâinile tale. Dar tu n-ai avut milă de ei, ci ţi-ai apăsat greu jugul asupra bătrânului.
r-]"/Stai în întuneric şi taci, fiică a caldeilor, căci nu te vor mai numi regina împărăţiilor.
U,#"/Răscumpărătorul nostru este Domnul oştirilor, Sfântul lui Israel.
y+k"/Goliciunea ţi se va descoperi, da, ruşinea ta se va vedea. Mă voi răzbuna şi nu voi cruţa pe nimeni.
*"/Ia pietrele de moară şi macină făină, scoate-ţi vălul, ridică-ţi poala rochiei, descoperă-ţi piciorul, treci râurile!
6) g"/Coboară-te şi stai în ţărână, fecioară, fiica Babilonului; şezi pe pământ, fără tron, fiică a caldeilor, căci nu te vor mai numi delicată şi plăcută.
(7". Eu îmi apropii dreptatea; ea nu va fi departe şi mântuirea Mea nu va întârzia. Eu voi pune mântuirea în Sion şi gloria Mea peste Israel.
_'7". Ascultaţi-Mă, oameni cu inima împietrită, care sunteţi departe de dreptate:
U&#". Eu chem de la est o pasăre de pradă, dintr-o ţară depărtată un om ca să împlinească planurile Mele: da, Eu am vorbit şi Eu voi face să se întâmple; Eu am plănuit şi Eu voi înfăptui.
P%". Eu am vestit sfârşitul de la început şi cu mult înainte ce nu este încă împlinit, zicând: Hotărârile Mele vor rămâne în picioare şi îmi voi duce la îndeplinire toată voia Mea.
%$C". Aduceţi-vă aminte de cele petrecute în timpurile străbune; căci Eu sunt Dumnezeu, şi nu este altul, Eu sunt Dumnezeu, şi nu este altul ca Mine.
f#E".Aduceţi-vă aminte de aceasta, şi fiţi oameni! Veniţi-vă în fire, păcătoşilor!
5"c".Îl poartă, îl iau pe umăr, îl pun la locul lui; acolo rămâne şi nu se mişcă din locul lui. Apoi strigă la el, dar nu răspunde, nici nu-i scapă din necaz.
2!]".Ei varsă aurul din pungă şi cântăresc argintul în balanţă; tocmesc un argintar să facă un dumnezeu din ele; se pleacă şi îngenunchează înaintea lui.
| q".Cu cine Mă veţi pune voi alături, ca să Mă asemănaţi? Cu cine Mă veţi compara şi Mă veţi potrivi?
L".până la bătrâneţea voastră Eu voi fi Acelaşi, până la cărunteţea voastre vă voi sprijini. Eu sunt Cel care v-am creat şi Eu vă voi purta, vă voi sprijini şi vă voi mântui.
1[".Ascultă-Mă, casa lui Iacov, şi toată rămăşiţa casei lui Israel, voi, pe care v-am purtat de la naştere, pe care v-am purtat de când eraţi în pântece:
yk".S-au plecat, s-au prăbuşit împreună, n-au putut să scape povara; ei înşişi se duc în captivitate.
/ Y".Bel se prăbuşeşte, Nebo cade, idolii lor sunt puşi pe vite şi pe animale; idolii pe care-i purtaţi voi au ajuns o sarcină, o povară pentru vita obosită!
Y+"-În Domnul vor fi justificaţi şi glorificaţi toţi urmaşii lui Israel.
-S"-Numai în Domnul, Mi se va zice, locuieşte dreptatea şi puterea; la El vor veni şi vor fi făcuţi de ruşine toţi cei care erau mâniaţi împotriva Lui.
t~~q}}D|{{uzryy3x|xw9vuutWssPrrqqpoRnhmll0kijihgffuee dlccbGaa`3_^^ ]g\\[[ZYYTX&WWVV U=TSSYRFQPPYONMM@LfKKJYIIHGFlEE4DuCCB?A'@6?>>=~<< ;:: 9}8837>655^4432110B//6.-,,++*))I({'&%%i$$Z##$"i!!F dp{Mp`X Y LL  Lme*~M"BŞi voi pune un semn între ele, şi voi trimite la naţiuni pe cei ce vor scăpa din Israel, la Tars, la Pul şi la Lud, care trag cu arcul, la Tubal şi la Iavan, în insulele depărtate, care n-au auzit de Mine şi n-au văzut gloria Mea; ei vor vesti gloria Mea printre naţiuni.
!};"BEu cunosc faptele şi gândurile lor! Dar vine timpul când voi strânge toate popoarele şi toate limbile; ele vor veni şi vor vedea gloria Mea.
E|"BCei ce se sfinţesc şi se curăţesc în grădini, urmând pe unul în mijloc, mâncând carne de porc, şi şoareci, şi alte lucruri urâcioase, toţi aceia vor pieri zice Domnul.
{{"BCăci prin foc şi prin sabia Sa, Domnul va intra la judecată cu oricine; şi mulţi vor fi cei ucişi de Domnul.
z'"BCăci iată, Domnul vine cu foc, şi carele Lui sunt ca un vârtej, ca să dea mânia Sa cu furie, şi mustrarea Sa cu flăcări de foc.
ay;"BŞi când veţi vedea aceste lucruri, inima vi se va bucura şi oasele voastre vor prinde putere ca iarba. Mâna Domnului va fi cunoscută faţă de robii Săi, dar va face pe duşmanii Lui să-i simtă mânia.
sx_"B Cum mângâie pe cineva mama sa, aşa vă voi mângâia Eu, da, veţi fi mângâiaţi în Ierusalim!
cw?"B Căci aşa vorbeşte Domnul: Iată, voi îndrepta spre el pacea ca un râu şi gloria popoarelor ca un torent ieşit din matcă; şi veţi fi alăptaţi, veţi fi purtaţi în braţe şi dezmierdaţi pe genunchi.
|vq"B ca să fiţi săturaţi, bând laptele mângâierilor lui, ca să vă desfătaţi de plinătatea gloriei lui.
0uY"B Bucuraţi-vă împreună cu Ierusalimul şi veseliţi-vă pentru el, toţi cei care-l iubiţi; împărţiţi şi bucuria cu el, acum, toţi cei ce l-aţi plâns,
1t["B Aş putea să aduc până la naştere şi să nu las să nască? zice Domnul. Eu care fac să nască, aş putea oare să împiedic naşterea? zice Dumnezeul tău.
dsA"BCine a auzit vreodată aşa ceva? Cine a văzut vreodată aşa ceva? Se poate naşte oare o ţară într-o zi? Se naşte un popor dintr-o dată? Abia au apucat-o durerile şi fiica Sionului şi-a şi născut fiii!
tra"BÎnainte de a simţi dureri a născut, şi înainte de a-i veni suferinţele a dat naştere unui fiu.
q"BUn glas răsunător iese din cetate, un glas iese din templu! Este glasul Domnului care dă duşmanilor Lui plata cuvenită!
{po"BAscultaţi Cuvântul Domnului, voi, care tremuraţi la Cuvântul Lui. Fraţii voştri, care vă urăsc şi vă alungă din cauza Numelui Meu, au zis: Să fie Domnul glorificat ca să vă vedem bucuria! Dar ei vor fi făcuţi de ruşine!
o#"BDe aceea şi Eu voi alege ce este spre nefericirea lor, şi voi aduce peste ei lucrurile de care se tem, căci atunci când Eu am chemat, nici unul n-a răspuns, când Eu am vorbit, n-au auzit, ci au făcut ce este rău înaintea Mea, şi au ales ce nu-Mi place.
n"BCel ce înjunghie un bou ca jertfă este ca acela care ucide un om; cel ce jertfeşte un miel este ca acela care rupe gâtul unui câine; cel ce aduce un dar de mâncare este ca acela care varsă sânge de porc; cel ce arde tămâie este ca acela care binecuvântează pe un idol; toţi aceştia îşi aleg căile lor şi sufletul lor găseşte plăcere în urâciunile lor.
{mo"BCăci toate acestea, numai mâna Mea le-a făcut şi toate şi-au căpătat astfel fiinţa, zice Domnul. Iată spre cine îmi voi îndrepta privirile: spre cel care suferă şi are duhul mâhnit, spre cel care tremură la cuvântul Meu.
;l q"BAşa vorbeşte Domnul: Cerul este tronul Meu, şi pământul este aşternutul picioarelor Mele. Ce casă aţi putea voi să-Mi construiţi, şi care este locul odihnei Mele?
Rk"ALupul şi mielul vor paşte împreună, leul va mânca paie ca boul, şi şarpele se va hrăni cu ţărână. Nici un rău, nici o daună nu se va face pe tot muntele Meu cel Sfânt, zice Domnul.
rj]"AŞi înainte de a Mă chema, le voi răspunde; în timp ce ei încă vor vorbi, Eu îi voi asculta.
-iS"ANu vor munci degeaba, şi nu vor avea copii ca să-i vadă pierind, căci vor alcătui o sămânţă binecuvântată de Domnul, şi urmaşii lor vor fi cu ei.
fhE"ANu vor construi case, ca altul să locuiască în ele; nu vor sădi vii, ca altul să le mănânce rodul; căci zilele poporului Meu vor fi ca zilele copacilor, şi aleşii Mei se vor bucura de lucrul mâinilor lor.
^g5"AVor construi case, şi le vor locui; şi vor sădi vii şi le vor mânca rodul.
f"ANu vor mai fi în el copii cu zile puţine, nici bătrâni care să nu-şi împlinească zilele. Căci cine va muri la vârsta de o sută de ani va fi încă tânăr, şi cel ce va muri la vârsta de o sută de ani va fi blestemat ca păcătos.
7eg"AEu însumi Mă voi veseli cu privire la Ierusalim, şi Mă voi bucura de poporul Meu; nu se va mai auzi în el de acum nici glasul planşetelor, nici glasul ţipetelor.
,dQ"ACi vă veţi bucura şi vă veţi înveseli pe vecie în cele ce voi crea. Căci, iată, voi preface Ierusalimul în bucurie, şi pe poporul lui în veselie.
.cU"ACăci iată, Eu creez ceruri noi şi un pământ nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute şi nimănui nu-i vor mai veni în minte.
kbO"AAşa că cine se va binecuvânta în ţară se va binecuvânta în Dumnezeul adevărului, şi cine va jura în ţară va jura pe Dumnezeul adevărului, căci vechile suferinţe vor fi uitate, vor fi ascunse de ochii Mei.
a"AŞi vă veţi lăsa numele vostru ca blestem aleşilor Mei; căci Domnul Dumnezeu vă va omorî, şi va da robilor Săi un alt nume.
<`q"AIată, robii Mei vor cânta, de veselă ce le va fi inima, dar voi veţi striga de durerea pe care o veţi avea în suflet, şi vă veţi boci de mâhnit ce vă va fi duhul.
a_;"A De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, robii Mei vor mânca, iar voi veţi fi flămânzi; iată, robii Mei vor bea, iar vouă vă va fi sete; iată, robii Mei se vor bucura, dar voi vă veţi ruşina.
Z^-"A vă sortesc săbiei, şi toţi vă veţi pleca în măcel; căci Eu am chemat, şi n-aţi răspuns; am vorbit, şi n-aţi ascultat, ci aţi făcut ce era rău înaintea Mea, şi aţi ales ce nu-Mi place.
:]m"A Dar pe voi, care părăsiţi pe Domnul, care uitaţi muntele Meu cel sfânt, care pregătiţi o masă Norocului şi umpleţi un pahar cu vin amestecat în cinstea Soartei,
\}"A Şi Saronul va fi păşunea oilor, şi Valea Acor un loc de culcuş al boilor, pentru poporul Meu care M-a căutat.
"[="A Voi scoate o sămânţă din Iacov, şi din Iuda un stăpânitor al munţilor Mei; aleşii Mei vor stăpâni ţara, şi robii Mei vor locui în ea.
pZY"AAşa vorbeşte Domnul: După cum, când se găseşte must într-un strugure, se zice: Nu-l nimici, căci este o binecuvântare în el!, tot aşa şi Eu voi face la fel, din dragoste pentru robii Mei, ca să nu nimicesc totul.
oYW"Apentru nelegiuirile voastre, zice Domnul, şi pentru nelegiuirile părinţilor voştri, care au ars tămâie pe munţi şi M-au batjocorit pe înălţimi; de aceea le voi măsura în sân plata pentru faptele lor din trecut.
}Xs"AIată, este scris înaintea Mea: Nici gând să tac, ci îi voi pedepsi; da, îi voi răsplăti în sânul lor
2W]"AŞi care totuşi zice: Dă-te înapoi, nu te apropia de mine, căci eu sunt mai sfânt ca tine! Acestea sunt un fum în nările Mele, un foc care arde toată ziua.
%VC"Acare locuieşte printre morminte, şi petrece noaptea în peşteri, mâncând carne de porc, şi având în străchini supă din mâncăruri necurate.
U"Aspre un popor care nu conteneşte să Mă mânie în faţă, aducând jertfe în grădini, şi arzând tămâie pe cărămizi,
T"AMi-am întins mâinile toată ziua spre un popor răzvrătit, care umblă pe o cale care nu este bună, după gândurile lor,
6S g"AAm fost căutat de cei ce nu întrebau de Mine, am fost găsit de cei ce nu Mă căutau; am zis: Iată-Mă, iată-Mă! către un popor care nu era chemat cu Numele Meu.
{Ro"@ După toate acestea, Te vei opri Tu, Doamne? Vei tăcea Tu oare şi ne vei întrista peste măsură de mult?
2Q]"@ Casa noastră cea sfântă şi frumoasă, în care părinţii noştri cântau laudele Tale, a ajuns pradă flăcărilor, şi tot ce aveam mai scump a fost pustiit.
bP="@ Cetăţile Tale cele sfinte sunt pustii; Sionul este deşert, Ierusalimul o ruină!
$OA"@ Nu Te mânia prea mult, Doamne, şi nu-Ţi aduce aminte pentru totdeauna de nelegiuire! Iată, priveşte, Te rugăm, căci toţi suntem poporul Tău.
N"@Dar acum, Doamne, Tu eşti Tatăl nostru; noi suntem lutul şi Tu olarul nostru; şi noi toţi suntem lucrarea mâinilor Tale.
JM "@Nu este nimeni care să cheme Numele Tău, sau care să se trezească şi să se alipească de Tine: de aceea ne-ai ascuns Faţa Ta şi ne faci să pierim din cauza nelegiuirilor noastre.
kKO"@Tu ieşi înaintea celor ce împlinesc cu bucurie dreptatea, a celor ce umblă în căile Tale şi îşi aduc aminte de Tine. Dar Te-ai mâniat, pentru că am păcătuit: vom suferi noi veşnic şi vom fi noi mântuiţi?
IJ "@Niciodată nu s-a pomenit, nici nu s-a auzit vorbindu-se, şi nici n-a văzut vreodată ochiul un Dumnezeu ca Tine: care să fi făcut asemenea lucruri pentru cei care se încred în El.
I "@Când ai făcut lucruri înspăimântătoare la care nu ne aşteptam, Te-ai coborât şi munţii s-au zguduit înaintea Ta.
GH"@ca de un foc care aprinde vreascuri, ca de un foc care face apa să dea în clocot, ca să facă Numele Tău cunoscut duşmanilor Tăi, pentru ca popoarele să tremure de prezenţa Ta!
ZG /"@O! de ai despica cerurile şi Te-ai coborî, s-ar topi munţii înaintea Ta,
Fw"?Am ajuns ca acei peste care niciodată n-ai stăpânit Tu şi care niciodată n-au fost chemaţi cu Numele Tău.
E"?Poporul Tău cel sfânt n-a stăpânit ţara decât puţin timp; duşmanii noştri au călcat în picioare locaşul Tău cel sfânt.
VD%"?Pentru ce, Doamne, ne-ai făcut să rătăcim de la căile Tale, şi ne împietreşti inima să nu ne temem de Tine? Întoarce-Te, din dragoste pentru robii Tăi, pentru seminţiile moştenirii Tale!
LC"?Totuşi Tu eşti Tatăl nostru! Căci Avraam nu ne cunoaşte şi Israel nu ştie cine suntem; dar Tu, Doamne, eşti Tatăl nostru, Răscumpărătorul nostru, Numele Tău este din veşnicie.
DB"?Priveşte din cer şi vezi, din locuinţa Ta cea sfântă şi glorificată: unde este zelul şi puterea Ta? Fiorul inimii Tale şi îndurările Tale nu se mai arată faţă de mine!
A7"?Aşa cum vita coboară în vale, aşa i-a dus Duhul Domnului la odihnă. Aşa ai condus Tu pe poporul Tău, ca să-Ţi facă un Nume glorificat.
q@["? care îi călăuzea prin adâncuri, ca pe un cal în deşert, pentru ca ei să nu se poticnească?
?"? care conducea dreapta lui Moise cu braţul Său cel glorificat, care despica apele înaintea lor, ca să-Şi facă un Nume veşnic,
W>'"? Atunci poporul şi-a adus aminte de zilele străvechi ale lui Moise: Unde este Acela care i-a scos din mare, cu păstorul turmei Sale? Unde este Acela care punea Duhul Lui cel sfânt în mijlocul lor,
="? Dar ei s-au răzvrătit şi au întristat pe Duhul Lui cel sfânt; iar El li S-a făcut duşman şi a luptat împotriva lor.
k<O"? În toate necazurile lor, El a fost întristat, şi îngerul prezenţei Lui i-a mântuit; El i-a răscumpărat în dragostea şi în îndurarea Lui, şi necurmat i-a sprijinit şi i-a purtat în toate zilele din vechime.
x;i"?Căci El a zis: Negreşit, ei sunt poporul Meu, copii care nu vor minţi. Şi El a fost Mântuitorul lor.
s:_"?Voi vesti îndurările Domnului, laudele Domnului, după tot ce a făcut Domnul pentru noi, şi marea Lui bunătate faţă de casa lui Israel, pe care i-a arătat-o după îndurările Lui, şi după mulţimea bunătăţilor Lui.
9"?Am călcat în picioare popoare în mânia Mea şi le-am îmbătat cu urgia Mea şi le-am vărsat sângele pe pământ.
<8q"?Şi Mă uitam împrejur, şi nu era nici un ajutor, şi Mă miram că nu era nimeni să Mă sprijine; atunci braţul Meu Mi-a fost într-ajutor şi mânia Mea M-a Sprijinit.
g7G"?Căci în inima Mea era ziua răzbunării, şi venise anul celor răscumpăraţi ai Mei.
~6u"?Eu singur am călcat în teasc, şi nici un om dintre popoare nu era cu Mine; i-am călcat astfel în mânia Mea, şi i-am zdrobit în furia Mea; aşa că sângele lor a ţâşnit pe veşmintele Mele, şi Mi-am mânjit toate hainele cu el.
n5U"?Dar pentru ce îţi sunt hainele roşii, şi veşmintele Tale ca ale celui ce calcă în teasc?
p4 ["?Cine este Acesta care vine din Edom, din Boţra, în haine roşii strălucitoare, Acesta care este maiestuos în înfăţişare, mergând în măreţia puterii Lui? Eu sunt Cel ce vorbesc în dreptate, puternic să mântuiesc.
3"> Ei vor fi numiţi Popor sfânt, Răscumpăraţi ai Domnului. Iar pe tine te vor numi Cetate căutată şi nepărăsită.
92k"> Iată ce vesteşte Domnul până la marginile pământului: Spuneţi fiicei Sionului: Iată, Mântuirea ta vine; iată, plata este cu El şi răsplătirile înaintea Lui.
15"> Treceţi, treceţi pe porţi! Pregătiţi calea poporului! Croiţi, croiţi drum, daţi pietrele la o parte! Ridicaţi un steag pentru popoare!
"0="> Ci, acei care-l vor strânge, aceia îl vor mânca şi vor lăuda pe Domnul, şi cei ce vor face vinul, îl vor bea, în curţile sanctuarului Meu.
J/ ">Domnul a jurat pe dreapta Lui şi pe braţul Lui cel puternic: Nu voi mai da grâul tău hrană duşmanilor tăi şi fiii străinului nu vor mai bea mustul tău, pentru care tu ai muncit.
r.]">Şi nu-i daţi odihnă, până nu va aşeza din nou Ierusalimul şi-l va face o laudă pe pământ.
9-k">Pe zidurile tale, Ierusalime, am pus nişte paznici care nu vor tăcea niciodată, nici zi, nici noapte! Voi, care aduceţi aminte Domnului de el, nu vă odihniţi deloc!
/,W">Cum se uneşte un tânăr cu o fecioară, aşa se vor uni fiii tăi cu tine; şi cum se bucură mirele de mireasa lui, aşa Se va bucura Dumnezeul tău de tine.
~+u">Nu te vor mai numi Părăsită şi nu-ţi vor mai numi pământul un deşert, ci te vor numi: Plăcerea Mea este în ea, şi ţara o vor numi Căsătorită, căci Domnul îşi găseşte plăcerea în tine, şi ţara ta va fi căsătorită.
s*_">Vei fi o coroană a gloriei în mâna Domnului, şi o diademă regească în mâna Dumnezeului tău.
)!">Atunci popoarele vor vedea dreptatea ta şi toţi regii gloria ta; şi-ţi vor pune un nume nou, pe care-l va hotărî gura Domnului.
( ;">De dragostea Sionului nu voi tăcea, de dragostea Ierusalimului nu voi sta liniştit, până nu se va arăta dreptatea lui ca o făclie care arde.
l'Q"= Căci, după cum pământul face să răsară lăstarul lui, şi după cum o grădină face să încolţească semănăturile ei, aşa va face Domnul Dumnezeu să răsară dreptatea şi lauda în faţa tuturor popoarelor.
&"= Mă voi bucura nespus în Domnul şi sufletul Meu va fi plin de veselie în Dumnezeul Meu; căci M-a îmbrăcat cu hainele mântuirii, M-a acoperit cu roba dreptăţii, ca pe un mire împodobit cu o coroană şi ca pe o mireasă împodobită cu bijuteriile ei.
@%y"= Şi sămânţa lor va fi cunoscută între naţiuni, şi urmaşii lor printre popoare; toţi cei care-i vor vedea vor cunoaşte că sunt o sămânţă binecuvântată de Domnul.
#$?"=Căci Eu, Domnul, iubesc dreptatea, urăsc jaful şi nelegiuirea; le voi da cu credincioşie răsplata şi voi încheia cu ei un legământ veşnic.
D#"=În locul ruşinii voastre, veţi avea cinste îndoită; în locul ruşinii, se vor veseli de partea lor, căci vor stăpâni îndoit în ţara lor şi vor avea o bucurie veşnică.
:"m"=Dar voi vă veţi numi preoţi ai Domnului, şi veţi fi numiţi slujitori ai Dumnezeului nostru, veţi mânca bogăţiile popoarelor, şi vă veţi mândri cu gloria lor.
!}"=Străinii vor sta şi vă vor paşte turmele, şi fiii străinului vor fi plugarii şi lucrătorii voştri în vie.
, Q"=Ei vor zidi vechile dărâmături, vor ridica iarăşi năruirile din vechime, vor înnoi cetăţi pustiite, locuri părăsite din generaţie în generaţie.
"=să dau celor întristaţi din Sion, frumuseţe în loc de cenuşă, un untdelemn de bucurie în locul plânsului, o haină de laudă în locul unui duh mâhnit, ca să fie numiţi terebinţi ai dreptăţii, un răsad al Domnului, ca El să fie glorificat.
"=să vestesc anul de îndurare al Domnului şi ziua de răzbunare a Dumnezeului nostru; să mângâi pe toţi cei întristaţi;
o Y"=Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, căci Domnul M-a uns să aduc veşti bune celor nenorociţi: El M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc sclavilor libertatea, şi prinşilor de război eliberarea;
"<Cel mai mic se va face o mie şi cel mai neînsemnat o naţiune puternică. Eu, Domnul, voi grăbi aceste lucruri, la timpul lor.
9k"<Nu vor mai fi decât oameni drepţi în poporul tău: ei vor stăpâni pământul pe vecie, ca lăstar plantat de Mine, lucrarea mâinilor Mele, ca să pot fi glorificat.
#?"<Soarele tău nu va mai asfinţi şi luna ta nu se va mai retrage; căci Domnul va fi lumina ta pe vecie şi zilele suferinţei tale se vor sfârşi.
'G"<Nu soarele îţi va mai fi lumină ziua, nici luna nu te va mai lumina cu lumina ei, ci Domnul va fi lumina ta veşnică, şi Dumnezeul tău, gloria ta.
4a"<Nu se va mai auzi vorbindu-se de violenţă în ţară, nici de devastare şi ruină în ţinutul tău, ci vei numi zidurile tale Mântuire şi porţile tale Laudă.
U#"<În loc de bronz voi aduce aur, în loc de fier voi aduce argint, în loc de lemn, bronz, şi în loc de pietre, fier. Voi face ca pacea să odihnească peste tine, şi să stăpânească dreptatea.
/W"<Vei suge laptele naţiunilor, vei suge sânul regilor, şi vei şti astfel că Eu sunt Domnul, Mântuitorul tău, Răscumpărătorul tău, Puternicul lui Iacov.
(I"<De unde erai părăsită şi privită cu ură, şi nimeni nu trecea prin tine, te voi face o podoabă veşnică, o bucurie din generaţie în generaţie.
Y+"<Fiii celor ce te-au întristat vor veni plecaţi înaintea ta şi toţi cei care te dispreţuiau vor veni să se plece la picioarele tale; şi te vor numi Cetatea Domnului, Sionul Sfântului lui Israel.
U#"< Gloria Libanului va veni la tine, chiparosul, ulmul şi merişorul, cu toţii laolaltă, ca să înfrumuseţeze locul sanctuarului Meu, căci Eu voi preamări locul unde se odihnesc picioarele Mele.
{"< Căci naţiunea şi împărăţia care nu-ţi vor sluji vor pieri, şi naţiunile acelea vor fi în totul ruinate.
.U"< Porţile tale vor sta mereu deschise, nu vor fi închise nici zi, nici noapte, ca să lase să intre la tine bogăţia naţiunilor, şi regii lor cu suita lor.
/W"< Şi fiii străinilor îţi vor ridica zidurile, şi regii lor îţi vor sluji, căci te-am lovit în mânia Mea, dar, în îndurarea Mea, am avut milă de tine.
"< Căci insulele Mă vor aştepta pe Mine şi corăbiile din Tars vor veni primele, ca să aducă înapoi de departe pe fiii tăi, cu argintul şi aurul lor, pentru Numele Domnului Dumnezeului tău, pentru Numele Sfântului lui Israel, care te-a preamărit.
c?"<Cine sunt aceia care zboară ca nişte nori, ca nişte porumbei spre porumbarul lor?
B }"<Toate turmele Chedarului se vor aduna la tine, berbecii din Nebaiot vor fi în slujba ta; se vor urca pe altarul Meu ca jertfă plăcută Mie, şi voi glorifica casa gloriei Mele.
1 ["<Vei fi acoperit de o mulţime de cămile, de dromadere din Madian şi din Efa; vor veni toţi din Seba, aducând aur şi tămâie, şi vor vesti laudele Domnului.
H  "<Când vei vedea aceste lucruri, vei tresări de bucurie, îţi va bate inima şi se va lărgi, căci belşugul mării se va întoarce spre tine şi bogăţia popoarelor va veni la tine.
 7"<Ridică-ţi ochii împrejur şi priveşte: toţi se strâng şi vin spre tine! Fiii tăi vin de departe şi fiicele tale sunt purtate pe braţe.
_ 7"<Şi naţiunile vor umbla în lumina ta, şi regii în strălucirea razelor tale.
&E"<Căci iată, întunericul va acoperi pământul, şi negură mare popoarele; dar peste tine va răsări Domnul, şi gloria Lui se va arăta peste tine.
f G")K";Şi iată legământul Meu cu ei, zice Domnul: Duhul Meu care Se odihneşte peste tine şi cuvintele Mele, pe care le-am pus în gura ta, nu se vor mai depărta din gura ta, nici din gura copiilor tăi, nici din gura copiilor copiilor tăi, de acum şi până în veci, zice Domnul.
 ";Şi Răscumpărătorul va veni în Sion, pentru cei ai lui Iacov, care se vor întoarce de la păcatele lor, zice Domnul.
E";Atunci se vor teme de Numele Domnului cei de la vest, şi de gloria Lui cei de la răsăritul soarelui. Când duşmanul va năvăli ca un torent, Duhul Domnului îl va pune pe fugă.
+O";El va răsplăti fiecăruia după faptele lui, va da potrivnicilor Săi mânia, va întoarce la fel duşmanilor Lui, iar insulelor le va da plata cuvenită.
9k";S-a îmbrăcat cu dreptatea ca şi cu o platoşă, Şi-a pus pe cap coiful mântuirii; S-a îmbrăcat cu haina răzbunării şi S-a acoperit cu gelozia ca şi cu o robă.
,Q";Şi El a văzut că nu era nici un om, şi S-a uimit că nu era nici un mijlocitor. De aceea braţul Lui I-a adus mântuire, şi dreptatea Lui L-a Sprijinit.
)";Da, adevărul lipseşte, şi cel ce se depărtează de rău devine o pradă. Şi Domnul a văzut, şi nu I-a plăcut că nu era dreptate.
7";şi eliberarea s-a întors înapoi, şi mântuirea a stat departe; căci adevărul s-a împiedicat pe stradă, şi dreptatea nu poate să intre.
B~}"; Am fost vinovaţi şi am minţit împotriva Domnului, am părăsit pe Dumnezeul nostru; vorbind cu apăsare şi răzvrătire, am cugetat şi am scos din inimă cuvinte mincinoase;
>}u"; Căci fărădelegile noastre sunt multe înaintea Ta, şi păcatele noastre mărturisesc împotriva noastră; fărădelegile noastre sunt cu noi şi ne cunoaştem nelegiuirea.
|+"; Mormăim cu toţii ca nişte urşi, ne văităm ca nişte porumbei, aşteptăm judecata, dar nu este; mântuirea, dar este departe de noi.
L{"; Bâjbâim ca nişte orbi de-a lungul unui zid, bâjbâim ca şi cei care n-au ochi, ne împiedicăm ziua în amiaza mare, ca noaptea, în mijlocul celor sănătoşi suntem ca nişte morţi.
$zA"; De aceea eliberarea este departe de noi şi dreptatea nu ne ajunge. Aşteptăm lumina, şi iată întunericul; strălucirea, şi umblăm în negură!
y#";Ei nu cunosc calea păcii, şi nu este dreptate în căile lor; şi-au făcut căile sucite: oricine umblă pe ele nu cunoaşte pacea.
7xg";Picioarele lor aleargă spre rău şi se grăbesc să verse sânge nevinovat; gândurile lor sunt gânduri ale nelegiuirii, prăpădul şi nimicirea sunt pe drumul lor.
Gw";Pânzele lor nu slujesc la facerea hainelor şi nu pot să se acopere cu faptele lor, căci lucrările lor sunt lucrări ale nelegiuirii, şi în mâinile lor sunt fapte de violenţă.
v)";Clocesc ouă de viperă şi ţes pânze de păianjen. Cine mănâncă din ouăle lor, moare; şi dacă se sparge vreunul, iese o viperă.
/uW";Nici unuia nu-i place dreptatea, nici unul nu se judecă în adevăr; ei se încred în deşertăciune şi spun neadevăruri; concep răul şi nasc nelegiuirea.
t3";Căci mâinile vă sunt pătate de sânge şi degetele de nelegiuiri; buzele voastre spun minciuni, şi limba voastră vorbeşte nedreptăţi.
.sU";ci nelegiuirile voastre au pus un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre au ascuns Faţa Lui şi-L împiedică să vă asculte!
vr g";Iată, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să audă,
?qw":atunci te vei putea desfăta în Domnul şi Eu te voi urca pe înălţimile ţării, te voi face să te bucuri de moştenirea tatălui tău Iacov; căci gura Domnului a vorbit.
Zo-": Şi ai tăi vor zidi iarăşi pe dărâmăturile de mai înainte, vei ridica temeliile multor generaţii; şi vei fi numit Reparator de spărturi, Cel ce repară drumurile şi face ţara bună de locuit.
On": Şi Domnul te va călăuzi neîncetat, îţi va sătura sufletul în secetă şi va da din nou putere oaselor tale; vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu înşeală.
=ms": dacă vei da mâncarea ta celui flămând şi vei sătura sufletul lipsit, atunci lumina ta va răsări peste întunecime şi întunericul tău va fi ca ziua în amiaza mare!
Bl}": Atunci tu vei chema şi Domnul va răspunde; vei striga şi El va zice: Iată-Mă! Dacă vei îndepărta jugul din mijlocul tău, ameninţările cu degetul şi cuvintele deşarte,
&kE":Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi vindecarea ta va încolţi repede; dreptatea ta îţi va merge înainte, şi gloria Domnului te va însoţi.
Hj ":Să-ţi împărţi pâinea cu cel flămând şi să aduci în casa ta pe nenorociţii fără adăpost? Când vezi pe un om gol, să-l acoperi şi să nu întorci spatele semenului tău?
;io":Iată postul pe care Eu l-am ales: să dezlegi lanţurile răutăţii, să deznozi legăturile captivităţii, să dai drumul celor asupriţi şi să rupi orice fel de jug.
ehC":Oare acesta este postul pe care Eu l-am ales: să-şi întristeze omul sufletul o zi? Să-şi plece capul ca un pipirig şi să întindă sub el sac şi cenuşă? Aceasta numeşti tu post şi zi plăcută Domnului?
0gY":Iată, postiţi ca să discutaţi şi să vă certaţi, ca să loviţi răutăcios cu pumnul; nu postiţi cum cere ziua aceea, ca să vi se audă strigătul sus.
yfk":La ce ne foloseşte să postim, zic ei, dacă Tu nu vezi? De ce să ne întristăm sufletul, dacă Tu nu ţii seama? Pentru că, în ziua postului vostru, căutaţi plăcerile voastre şi asupriţi pe lucrătorii voştri, zice Domnul.
ae;":În toate zilele Mă întreabă, şi vor să afle căile Mele, ca un popor care ar face dreptate şi n-ar fi părăsit rânduiala Dumnezeului său. îmi cer hotărâri drepte, doresc să se apropie de Dumnezeu.
d ;":Strigă în gura mare, nu te opri! Înalţă-ţi glasul ca o trompetă şi vesteşte poporului Meu nelegiuirile lui, casei lui Iacov păcatele ei!
5ce"9Cei răi n-au pace, zice Dumnezeul meu.
b}"9Dar cei răi sunt ca marea înfuriată, care nu se poate linişti şi ale cărei ape aruncă afară noroi şi mâl.
~au"9Eu creez rodul buzelor. Pace, pace celui de departe, şi celui de aproape! zice Domnul; şi Eu îl voi vindeca!
`y"9I-am văzut căile, şi îl voi vindeca; îl voi călăuzi şi-l voi mângâia, pe el şi pe cei ce plâng cu el.
*_M"9Din cauza nelegiuirii lăcomiei lui, M-am mâniat şi l-am lovit; M-am ascuns şi M-am mâniat, dar cel răzvrătit a urmat şi mai mult căile inimii lui.
^%"9Căci nu voi certa mereu, nici nu voi fi mereu mânios, când înaintea Mea cad în leşin duhurile şi sufletele pe care le-am făcut.
]/"9Căci aşa vorbeşte Cel Preaînalt, a cărui locuinţă este veşnică şi al cărui Nume este sfânt: Eu locuiesc în locuri înalte şi în sfinţenie; dar sunt cu omul zdrobit şi smerit, ca să înviorez duhurile smerite, şi să reînsufleţesc inimile zdrobite.
t\a"9Şi El zice: Croiţi, croiţi drum, pregătiţi calea, luaţi orice piedică din calea poporului Meu!
Y[+"9 Când strigi, să te scape mulţimea idolilor tăi! Căci îi va lua vântul pe toţi, o suflare îi va ridica. Dar cel ce se încrede în Mine va moşteni ţara şi va stăpâni muntele Meu cel sfânt.
aZ;"9 Dar acum îţi voi da pe faţă dreptatea şi faptele tale, dar nu-ţi vor folosi!
2Y]"9 Şi de cine te sfiai, de cine te temeai, de nu ţi-ai adus aminte şi nu ţi-a păsat de Mine? Şi Eu tac, şi încă de mult timp: de aceea nu te temi tu de Mine.
X#"9 Te-ai obosit de mulţimea căilor şi n-ai zis: Zadarnic! Tot mai găseşti putere în mâna ta: de aceea nu te doboară întristarea.
W9"9 Şi te-ai dus la rege cu untdelemn, ţi-ai înmulţit miresmele, ţi-ai trimis mesagerii departe, şi te-ai plecat până la locuinţa morţilor.
~Vu"9În spatele uşilor şi uşorilor îţi pui amintirea ta; căci, departe de Mine, îţi ridici învelitoarea şi te urci în pat, îţi lărgeşti culcuşul şi faci alianţă cu ei; ţi-a plăcut patul lor şi ai privit la goliciunea lor.
gUG"9Pe un munte înalt şi semeţ îţi faci culcuşul; tot acolo te urci şi aduci jertfă.
PT"9Partea ta este între pietrele netede ale văii, ele sunt moştenirea ta, lor le-ai turnat o jertfă de băutură şi le-ai adus un dar de mâncare. Pot Eu să fiu nesimţitor la lucrul acesta?
S "9care vă înflăcăraţi pentru idoli sub orice copac verde, înjunghiind pe copii prin văi, în crăpăturile stâncilor?
4Ra"9De cine vă bateţi voi joc? împotriva cui vă deschideţi voi larg gura şi scoateţi limba? Nu sunteţi voi nişte copii ai păcatului, o sămânţă a minciunii,
pQY"9Dar voi, apropiaţi-vă încoace, fii ai vrăjitoarei, sămânţa adulterului şi a prostituatei.
ePC"9El intră în pace: cei care umblă pe drumul cel drept se odihnesc în culcuşul lor.
O %"9Piere cel drept şi nimeni nu pune la inimă; se duc oamenii de bine şi nimeni nu ia aminte că cel drept este luat dinaintea răului.
N"8 Veniţi, zic ei, vom aduce vin şi ne vom îmbăta cu băuturi tari! Mâine vom face tot ca azi, ba încă şi mai mult!
~~i}}|4{{.z-yy1xx'wwLvvuutsrrqppVoMnn!m|lSkjj ifhhMgg*ffFeed c=bba#`@_^^]O\\b[vZZUYYXX VUU=TTKSRQQPPONMM\L/KjJIIDHGG;FEDD9CBAA4@g??=>==(<~;;::69887666&55"433(2D1@0P0//.-,, ++*s*))(:'T&%%$u$#"p"!> ,M\jaj w)]   ; K <Y1F7{P<, Dar duceţi-vă acum la locul Meu care îmi fusese consacrat în Silo, unde pusesem la început să-Mi locuiască Numele, şi vedeţi ce i-am făcut, din cauza răutăţii poporului Meu Israel!
;-, Este casa aceasta peste care este chemat Numele Meu o peşteră de tâlhari înaintea voastră? Eu însumi văd lucrul acesta, zice Domnul!
7:g, şi apoi veniţi şi staţi înaintea Mea în casa aceasta peste care este chemat Numele Meu şi ziceţi: Suntem scăpaţi! Şi iarăşi faceţi toate aceste urâciuni!
#9?, Cum? Furaţi, ucideţi, săvârşiţi adulter, juraţi strâmb, aduceţi tămâie lui Baal, mergeţi după alţi dumnezei pe care nu-i cunoaşteţi,
c8?,Dar iată că voi vă încredeţi în cuvinte mincinoase, care nu folosesc la nimic.
7!,numai aşa vă voi lăsa să locuiţi în locul acesta, în ţara pe care am dat-o părinţilor voştri, din veşnicie în veşnicie.
J6 ,dacă nu veţi asupri pe străin, pe orfan şi pe văduvă, şi nu veţi vărsa sânge nevinovat în locul acesta şi dacă nu veţi merge după alţi dumnezei, spre nenorocirea voastră,
5w,Căci numai dacă vă veţi îndrepta căile şi faptele, dacă veţi judeca drept între om şi aproapele său,
4,Nu vă încrederi în cuvinte mincinoase, zicând: Acesta este templul Domnului; templul Domnului, templul Domnului!
3/,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul iui Israel: îndreptaţi-vă căile şi faptele şi vă voi lăsa să locuiţi în locul acesta.
^25,Stai la poarta casei Domnului, vesteşte acolo cuvântul acesta şi spune: Ascultaţi Cuvântul Domnului, toţi bărbaţii lui Iuda, care intraţi pe aceste porţi, ca să vă închinaţi înaintea Domnului!
E1 ,Iată cuvântul vorbit lui Ieremia din partea Domnului:
P0,De aceea, se vor numi argint lepădat, căci Domnul i-a lepădat.
n/U,Foalele s-au ars, plumbul este topit de foc; degeaba curăţesc, căci zgura nu se dezlipeşte.
p.Y,Toţi sunt nişte răzvrătiţi, nişte bârfitori, aramă şi fier, toţi sunt nişte stricaţi.
x-i,Te pusesem de pază peste poporul Meu, ca o fortăreaţă, ca să le cunoşti şi să le cercetezi calea.
Q,,Fiica poporului meu, acoperă-te cu un sac şi culcă-te în cenuşă, jeleşte-te ca după singurul tău fiu, varsă lacrimi, lacrimi amare! Căci pustiitorul va veni pe neaşteptate peste noi!
+,Nu ieşiţi în ogoare şi nu mergeţi pe drumuri! Căci acolo este sabia duşmanului, răspândind spaima de jur împrejur!
u*c,Auzind despre faima lor, mâinile ni se slăbesc, ne apucă groaza, ca durerea unei femei care naşte.
P),Ei poartă arc şi suliţă; sunt cruzi şi nemiloşi; glasul lor urlă ca marea; ei călăresc pe cai şi sunt gata de luptă ca războinicii aşezaţi în linii împotriva ta, fiica Sionului!
(,Aşa vorbeşte Domnul: Iată, vine un popor dintr-o ţară de la nord, şi o mare naţiune se ridică de la marginile pământului.
R',De aceea, aşa vorbeşte Domnul: Iată, voi pune înaintea poporului acestuia nişte pietre de poticnire, de care se vor poticni şi părinţii şi fiii, şi vecinii şi prietenii, şi vor pieri.
G&,Ce nevoie am Eu de tămâia care vine din Seba, şi de trestia aromată dintr-o ţară îndepărtată? Arderile voastre de tot nu sunt primite şi jertfele voastre nu-Mi sunt plăcute.
R%,Ascultă şi tu, pământule! Iată, voi aduce peste poporul acesta o nenorocire, care va fi rodul gândurilor lor, pentru că n-au ascultat de cuvintele Mele, nici de Legea Mea, ci au respins-o.
s$_,De aceea, ascultaţi, naţiunilor, şi luaţi seama la ce li se va întâmpla, adunare a popoarelor!
#,De asemenea, am pus nişte străjeri peste voi, care să zică: Ascultaţi la sunetul trompetei! Dar ei zic: Nu vom asculta!
"w,Aşa vorbeşte Domnul: Staţi în drumuri, uitaţi-vă şi întrebaţi care sunt cărările cele vechi, care este calea cea bună: umblaţi pe ea şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre! Dar ei răspund: Nu vrem să umblăm pe ele!
d!A,Oare s-au ruşinat când au săvârşit urâciuni? Nu, nicidecum nu s-au ruşinat; nici n-au ştiut de ruşine. De aceea, vor cădea împreună cu cei ce cad, vor fi doborâţi, când îi voi pedepsi, zice Domnul.
r ],Leagă în chip uşuratic rana fiicei poporului Meu, zicând: Pace! Pace! Şi totuşi nu este pace!
, Căci de la cel mai mic până la cel mai mare, toţi sunt lacomi de câştig; şi de la profet până la preot, toţi înşeală.
3_, Şi casele lor vor trece în stăpânirea altora, ogoarele şi soţiile lor de asemenea, când îmi voi întinde mâna împotriva locuitorilor ţării, zice Domnul.
r], De aceea, sunt plin de mânia Domnului, sunt epuizat ca s-o mai pot stăpâni. O voi turna peste copilul de pe stradă şi peste adunarea tinerilor. Căci şi soţul şi soţia vor fi prinşi, bătrânul şi cel sătul de zile.
`9, Cui să vorbesc şi pe cine să avertizez, ca să m-asculte? Iată, urechea lor este necircumcisă şi nu sunt în stare să ia aminte. Iată, Cuvântul Domnului este o ruşine pentru ei şi nu le place de el.
H , Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Vor culege rămăşiţele lui Israel, cum se culeg dintr-o vie ciorchinii rămaşi. Puneţi din nou mâna pe mlădiţe ca şi culegătorul de struguri.
,Ia învăţătură, Ierusalime, ca nu cumva să Mă îndepărtez de tine şi să fac din tine un deşert, o ţară nelocuită!
I ,Cum ţâşnesc apele dintr-o fântână, aşa ţâşneşte răutatea din ea; nu se aude în ea decât violenţă şi prăpăd; durerea şi rănile îmi izbesc fără încetare privirile.
N,Căci aşa a zis Domnul oştirilor: Tăiaţi copaci şi ridicaţi un asediu împotriva Ierusalimului. Aceasta este cetatea care trebuie pedepsită, căci în mijlocul ei este numai opresiune.
\1,Ridicaţi-vă şi să ne urcăm noaptea! Şi haideţi să-i nimicim palatele.
#?,Pregătiţi războiul împotriva ei! Ridicaţi-vă şi să ne urcăm în amiaza mare! Vai de noi, căci ziua scade şi umbrele de seară se întind.
wg,Păstorii şi turmele lor vin la ea; îşi întind corturile în jurul ei; fiecare paşte pe partea lui.
O,Pe cea frumoasă şi gingaşă, pe fiica Sionului, o voi nimici!
m U,Fugiţi, copii ai lui Beniamin, strângeţi-vă şi fugiţi din mijlocul Ierusalimului, sunaţi din trompetă la Tecoa şi daţi un semnal de foc în Bet-Hacherem! Căci de la nord se arată dezastrul şi o mare nenorocire.
#,Profeţii profeţesc minciuni, preoţii domnesc cu ajutorul lor şi poporului Meu îi plac aceste lucruri. Dar ce veţi face la urmă?
S,Lucruri înspăimântătoare şi cumplite se întâmplă în ţară:
kO,Să nu pedepsesc Eu aceste lucruri, zice Domnul, să nu Mă răzbun Eu pe un asemenea popor?
^5,S-au îngrăşat, sunt unsuroşi; da, au întrecut orice măsură a răului, trec cu vederea faptele celor răi; nu fac judecată, judecată orfanului, ca ei să prospere, şi nu fac dreptate celor lipsiţi.
 ,Cum o colivie este plină de păsări, aşa sunt pline casele lor de înşelăciune; aşa au ajuns puternici şi bogaţi.
  ,Căci în poporul Meu sunt oameni răi; ei pândesc ca păsărarul care întinde laţuri, întind curse şi prind oameni.
y,Din cauza nelegiuirilor voastre n-au loc aceste orânduieli, păcatele voastre vă lipsesc de aceste bunătăţi.
E ,şi nu zic în inima lor: Să ne temem de Domnul Dumnezeul nostru, care dă ploaie la vreme, ploaie timpurie şi târzie, şi ne păstrează săptămânile potrivite pentru seceriş.
d A,Dar poporul acesta are o inimă dârză şi răzvrătită; se răscoală şi pleacă,
 3,Nu vreţi să vă temeţi de Mine, zice Domnul, nu vreţi să tremuraţi înaintea Mea? Eu am pus mării ca graniţă nisipul, graniţă veşnică, pe care nu trebuie să o treacă. Şi cu toate că valurile ei se înfurie, ele nu pot birui; urlă, dar nu o poate trece.
,Ascultaţi lucrul acesta, popor nebun, fără minte şi fără inimă, care are ochi şi nu vede, urechi şi n-aude!
W',Spuneţi lucrul acesta casei lui Iacov, vestiţi-l în Iuda şi ziceţi:
$A,Dacă atunci veţi întreba: De ce ne-ai făcut Doamne Dumnezeul nostru, toate acestea? atunci le vei răspunde: După cum voi M-aţi părăsit şi aţi slujit unor dumnezei străini în ţara voastră, tot aşa veţi sluji unor străini într-o ţară care nu este a voastră!
\1,Dar cu toate acestea, zice Domnul în zilele acelea nu vă voi nimici de tot.
r],Şi ei îţi vor mânca secerişul şi pâinea, îţi vor mânca fiii şi fiicele, îţi vor mânca oile şi boii, îţi vor mânca via şi smochinul; şi îţi vor trece prin sabie cetăţile fortificate, în care te încrezi.
[/,Tolba lui cu săgeţi este ca un mormânt deschis; toţi sunt nişte viteji.
a;,Iată, aduc de departe un popor împotriva voastră, casă a lui Israel – zice Domnul – o naţiune tare, o naţiune străveche, o naţiune a cărei limbă n-o cunoşti şi ale cărei vorbe nu le înţelegi.
U#,De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul oştirilor: Pentru că aţi rostit aceste cuvinte, iată, Cuvântul Meu îl fac foc în gura voastră şi poporul acesta lemne, ca să-i ardă focul acesta.
iK, Şi profeţii sunt ca vântul. Şi cuvântul nu este în ei. Aşa să li se facă şi lor!
, Ei s-au lepădat de Domnul şi au zis. Nu este El! Nu va veni nenorocirea peste noi; nu vom vedea nici sabia, nici foametea.
^~5, Căci casa lui Israel şi casa lui Iuda Mi-au fost necredincioase, zice Domnul.
}, Urcaţi-vă pe zidurile ei şi dărâmaţi-le, dar să nu le nimiciţi de tot! Rupeţi-i mlădiţele, căci nu sunt ale Domnului!
s|_, Să nu-i pedepsesc pentru aceste lucruri, zice Domnul, şi să nu Mă răzbun pe un popor ca acesta?
{,Erau ca nişte cai bine hrăniţi, care aleargă încoace şi încolo, fiecare nechează după soţia aproapelui său.
Uz#,Cum să te iert pentru aceasta? Fiii tăi M-au părăsit şi au jurat pe cei ce nu sunt dumnezei. Când i-am hrănit pe săturate, ei au comis adulter şi s-au adunat grămezi în casa prostituatei!
y,De aceea, îi omoară leul din pădure şi îi nimiceşte lupul din deşert; leopardul stă la pândă înaintea cetăţilor lor. Toţi cei ce vor ieşi din ele vor fi sfâşiaţi; căci fărădelegile lor sunt multe, abaterile lor s-au înmulţit!
,xQ,Mă voi duce deci la cei mari şi le voi vorbi; căci ei cunosc calea Domnului, Legea Dumnezeului lor! Dar toţi au sfărâmat jugul şi au rupt legăturile.
w ,Eu ziceam: Numai cei mici sunt aşa; ei lucrează fără minte, pentru că nu cunosc calea Domnului, Legea Dumnezeului lor!
]v3,Doamne, nu văd ochii Tăi adevărul? Tu-i loveşti şi ei nu simt nimic; îi nimiceşti şi nu vor să se îndrepte. Şi-au împietrit feţele mai tare decât stânca; au refuzat să se întoarcă la Tine.
;uq,Deşi ei zic: Viu este Domnul! ei jură fals.
kt Q,Cutreieraţi străzile Ierusalimului, uitaţi-vă, întrebaţi şi căutaţi în pieţe, dacă se găseşte un om, dacă este vreunul care să facă ce este drept, care să se ţină de adevăr, şi voi ierta Ierusalimul,
sw,Căci am auzit un strigăt ca al unei femei care naşte, un strigăt ca al aceleia care naşte pe întâiul ei născut. Este glasul fiicei Sionului, care suspină şi întinde mâinile, zicând: Vai de mine, căci mor din cauza ucigaşilor!
_r7,Şi tu, pustiito, ce vei face? Te vei îmbrăca în purpură, te vei împodobi cu podoabe de aur, îţi vei vopsi ochii; degeaba te vei înfrumuseţa: iubiţii tăi te dispreţuiesc şi vor să-ţi ia viaţa.
3q_,La vuietul călăreţilor şi arcaşilor toate cetăţile fug; se ascund în păduri şi se urcă pe stânci; toate cetăţile sunt părăsite, nu mai au locuitori.
Jp ,Din această cauză, ţara este în jale şi cerurile deasupra sunt întunecate; căci Eu am zis, am hotărât lucrul acesta şi nu-Mi pare rău de el, nu Mă voi întoarce de la aceasta.
ooW,Căci aşa vorbeşte Domnul: Toată ţara va ajunge un deşert; totuşi, nu o voi nimici de tot.
n-,M-am uitat şi iată, Carmelul era un deşert şi toate cetăţile lui au fost dărâmate de prezenţa Domnului şi de mânia Lui aprinsă!
am;,M-am uitat şi iată că nu era nici un om; şi toate păsările cerului au fugit!
cl?,M-am uitat la munţi şi iată că erau zguduiţi; şi toate dealurile se clătinau.
jkM,M-am uitat la pământ şi iată că era pustiu şi gol; şi la ceruri şi n-aveau lumină.
;jo,Căci poporul Meu este nebun, nu Mă cunoaşte. Sunt nişte copii fără minte şi lipsiţi de înţelegere. Sunt pricepuţi să facă răul, dar nu ştiu să facă binele.
Xi),Până când voi vedea steagul fluturând şi voi auzi sunetul trompetei?
%hC,Se vesteşte dezastru după dezastru, căci toată ţara este nimicită; dintr-o dată corturile îmi sunt pustiite şi covoarele mele într-o clipă!
Sg,Sufletul meu! Sufletul meu! Sunt îndurerat până în adâncul inimii mele! Mi se tulbură inima: nu pot să tac! Pentru că ai auzit, suflete al meu, sunetul trompetei şi strigătul de război.
f),Lucrurile acestea ţi le-au adus căile şi faptele tale. Aceasta este vina răutăţii tale. Cât de amară este! Cum ţi-a atins inima!
e},Ca şi cei ce păzesc un ogor, ei înconjoară Ierusalimul, pentru că s-a răzvrătit împotriva Mea, zice Domnul.
Cd,Spuneţi lucrul acesta naţiunilor, faceţi-l cunoscut Ierusalimului, că asediatorii sosesc dintr-o ţară îndepărtată şi îşi ridică glasul împotriva cetăţilor lui Iuda.
dcA,Căci un glas porneşte de la Dan şi vesteşte nenorocirea de la muntele lui Efraim:
b,Ierusalime, curăţeşte-ţi inima de răutate, ca să fii salvat! Până când vei păstra gânduri nelegiuite în inima ta?
%aC, Iată, nimicitorul înaintează ca norii; carele lui sunt ca un vârtej, caii lui sunt mai iuţi decât vulturii. Vai de noi, căci suntem cotropiţi!
x`i, Un vânt mai puternic decât acesta va veni la porunca Mea; acum voi pronunţa judecăţi împotriva lor.
Z_-, În vremea aceea se va zice poporului acestuia şi Ierusalimului: Un vânt arzător sufla din locurile înalte ale deşertului spre fiica poporului Meu, nu ca să vânture şi nici ca să cureţe grâul.
5^c, Atunci am zis: O, Doamne Dumnezeule! Ai înşelat, într-adevăr, pe poporul acesta şi Ierusalimul, zicând: Veţi avea pace! Şi totuşi sabia le ameninţă viaţa.
]9, Şi în ziua aceea, zice Domnul, inima regelui şi inima conducătorilor vor pieri; preoţii se vor înspăimânta şi profeţii se vor îngrozi.
\y,De aceea, acoperiţi-vă cu saci, plângeţi şi gemeţi; căci mânia aprinsă a Domnului nu se abate de la noi.
H[ ,Leul iese din tufişul său, nimicitorul naţiunilor a plecat, şi-a părăsit locul, ca să-ţi nimicească ţara, să-ţi dărâme cetăţile şi nimeni să nu mai locuiască în ele.
Zy,Înălţaţi un steag spre Sion, fugiţi, nu vă opriţi! Căci de la nord aduc nenorocirea şi un mare prăpăd.
NY,Vestiţi în Iuda şi proclamaţi în Ierusalim, şi ziceţi: Sunaţi din trompetă în ţară! Strigaţi cu voce tare şi ziceţi: Strângeţi-vă şi să intrăm în cetăţile fortificate!
X,Circumcideţi-vă pentru Domnul, circumcideţi-vă inimile, bărbaţi ai lui Iuda şi locuitori ai Ierusalimului, ca nu cumva să izbucnească mânia Mea ca un foc, şi să se aprindă, fără să se poată stinge, din cauza răutăţii faptelor voastre!
W%,Căci aşa vorbeşte Domnul către bărbaţii din Iuda şi din Ierusalim: Desţeleniţi-vă un ogor nou şi nu semănaţi între Spini.
#V?,Dacă vei jura: Viu este Domnul! în adevăr, în dreptate şi în judecată, atunci popoarele vor fi binecuvântate în El şi se vor lăuda cu El.
&U G,Israele, dacă te vei întoarce, zice Domnul, dacă te vei întoarce la Mine şi dacă vei depărta dinaintea Mea urâciunile tale, nu vei mai rătăci.
T1,Să ne culcăm în ruşinea noastră şi să ne acoperim cu ocara noastră; căci am păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului nostru, noi şi părinţii noştri, din tinereţea noastră şi până în ziua de azi, şi n-am ascultat glasul Domnului Dumnezeului nostru.
S ,Dar idolii au mâncat rodul muncii părinţilor noştri, din tinereţea noastră, oile şi boii lor, fiii şi fiicele lor.
8Ri,Într-adevăr, în zadar se aşteaptă mântuirea de la înălţimi şi de la mulţimea munţilor; într-adevăr, în Domnul Dumnezeul nostru este mântuirea lui Israel.
Q),Întoarceţi-vă, copii răzvrătiţi, şi vă voi vindeca necredincioşia. Iată, venim la Tine, căci Tu eşti Domnul Dumnezeul nostru.
*PM,Un glas se aude de pe înălţimi: plângerea şi rugăciunea copiilor lui Israel; pentru că şi-au pângărit calea şi au uitat pe Domnul Dumnezeul lor.
O,Dar precum o femeie este necredincioasă iubitului ei, aşa Mi-aţi fost necredincioşi voi, casă a lui Israel, zice Domnul!
TN!,Eu ziceam: Cum să te pun între copiii Mei şi să-ţi dau o ţară plăcută, cea mai frumoasă moştenire dintre naţiuni? Şi Eu am zis: Mă vei numi: Tată! Şi nu te vei mai abate de la Mine.
7Mg,În zilele acelea, casa lui Iuda va umbla cu casa lui Israel şi vor veni împreună din ţara de la nord în ţara pe care am dat-o ca moştenire părinţilor voştri.
@Ly,În vremea aceea Ierusalimul se va numi Tronul Domnului şi toate popoarele se vor aduna la Ierusalim, în Numele Domnului; şi ei nu vor mai urma pornirile rele ale inimii lor.
(KI,Şi când vă veţi înmulţi şi veţi creşte în ţară, în zilele acelea, zice Domnul, nu se va mai vorbi de chivotul legământului Domnului, şi nu-i va mai veni nimănui în gând, nu-şi vor mai aduce aminte de el, nu-i vor mai simţi lipsa şi nici nu vor mai face altul.
iJK,Şi vă voi da păstori după inima Mea, care vă vor hrăni cu pricepere şi cunoaştere.
KI,Întoarceţi-vă, copii răzvrătiţi, zice Domnul; căci Eu sunt Stăpânul vostru, şi Eu vă voi lua, pe unul dintr-o cetate, pe doi dintr-o familie, şi vă voi aduce înapoi în Sion.
sH_, Recunoaşte-ţi doar nelegiuirea, recunoaşte că ai fost necredincioasă Domnului Dumnezeului tău, că ai alergat încoace şi încolo la dumnezei străini, sub orice copac verde, şi că n-ai ascultat glasul Meu, zice Domnul.
iGK, Du-te şi strigă aceste cuvinte spre nord şi zi: Întoarce-te, necredincioasă Israel, zice Domnul. Şi nu voi face să cadă mânia Mea peste voi. Căci Eu sunt plin de har, zice Domnul; şi nu ţin mânie pe vecie.
rF], Şi Domnul mi-a zis: Israel cea necredincioasă s-a dovedit mai dreaptă decât Iuda cea vicleană.
E, Şi cu toate acestea, Iuda, sora ei cea vicleană, nu s-a întors la Mine din toată inima, ci cu prefăcătorie, zice Domnul.
sD_, Şi prin desfrânarea ei nesocotită a pângărit ţara şi a comis adulter cu piatra şi cu lemnul.
^C5,Şi am văzut că, deşi M-am despărţit de necredincioasa Israel, pentru adulterul ei, şi i-am dat o carte de despărţire, Iuda, sora ei cea vicleană, nu s-a temut, ci s-a dus să se desfrâneze la fel.
B1,Şi Eu ziceam că după ce a făcut toate acestea se va întoarce spre Mine, dar nu s-a întors. Şi vicleana ei soră Iuda a văzut aceasta.
DA,Domnul mi-a zis iarăşi pe vremea regelui Iosia: Ai văzut ce a făcut necredincioasa Israel? S-a dus pe orice colină înaltă şi sub orice arbore verde şi s-a desfrânat acolo.
@,Îşi va ţine El mânia pe vecie? O va păstra El totdeauna? Iată, aşa ai vorbit şi ai făcut lucruri rele, cât ai putut.
\?1,Acum nu-i aşa că strigi la Mine: Tată! Tu eşti Călăuza tinereţii mele!
0>Y,De aceea, ploile au fost oprite şi ploaia de primăvară a lipsit. Cu toate acestea, tu ţi-ai păstrat fruntea de desfrânată şi ai refuzat să te ruşinezi!
X=),Ridică-ţi ochii spre înălţimi şi priveşte; unde nu te-ai necinstit? Stăteai pentru ei pe marginea drumului, ca arabul în deşert, şi ai pângărit ţara cu desfrânările şi cu răutatea ta!
6< g,Dumnezeu zice: Dacă soţul divorţează de soţia sa şi ea îl părăseşte şi ajunge soţia altuia, se mai poate întoarce bărbatul acesta la ea? Oare nu va fi chiar şi ţara aceea complet pângărită? Dar tu te-ai desfrânat cu mulţi iubiţi şi totuşi te întorci la Mine, zice Domnul.
;,%Vei ieşi din locul acesta cu mâinile pe cap; căci Domnul a lepădat pe cei în care te încrezi, şi nu vei izbuti cu ei.
{:o,$De ce alergi atât de mult, schimbându-ţi drumul? Vei fi ruşinat de Egipt cum ai fost ruşinat de Asiria!
,9Q,#Şi totuşi tu zici: Sunt nevinovat! Sigur mânia Lui se va întoarce de la mine! Iată, voi intra la judecată cu tine, pentru că tu zici: N-am păcătuit!
8,"Chiar şi în poalele hainei tale se află sângele săracului nevinovat, pe care nu l-ai prins făcând vreo spargere.
7!,!Cât de bine ştii să-ţi pregăteşti căile, ca să-ţi cauţi iubirea! De aceea chiar şi la nelegiuiri s-au deprins căile tale.
6, Poate o fecioară să-şi uite podoabele sau o mireasă brâul? Totuşi poporul Meu M-a uitat de zile fără număr.
g5G,O, generaţie rea de astăzi, ascultaţi Cuvântul Domnului, care zice: Am fost Eu un deşert pentru Israel, sau o ţară a întunericului? De ce zice poporul Meu: Suntem stăpâni peste noii Nu vom mai veni la Tine?
4,În zadar v-am lovit copiii; n-au primit disciplina. Sabia voastră a mâncat pe profeţii voştri, ca un leu nimicitor.
]33,De ce vă certaţi cu Mine? Toţi aţi păcătuit împotriva Mea, zice Domnul.
;2o,Dar unde sunt dumnezeii tăi, pe care ţi i-ai făcut? Să se ridice ei, dacă pot să te scape în vremea nenorocirii! Căci câte cetăţi ai, atâţia dumnezei ai, Iuda!
J1 ,Ei zic lemnului: Tu eşti tatăl meu! Şi pietrei: Tu m-ai născut. Căci şi-au întors spatele la Mine şi nu faţa; dar în vremea necazului lor, ei vor zice: Ridică-Te şi scapă-ne!
)0K,Cum rămâne ruşinat un hoţ când este prins, aşa de ruşinată este casa lui Israel; ei, regii lor, conducătorii lor, preoţii lor şi profeţii lor.
//W,Nu te lăsa cu picioarele goale, nu-ţi usca gâtul de sete! Dar tu ai zis: Nu-i nici o speranţă! Nu! Căci iubesc dumnezeii străini! Şi după ei voi umbla.
^.5,Măgăriţă sălbatică, deprinsă cu deşertul, care gâfâie în aprinderea patimei ei. Cine o va împiedica să-şi facă pofta? Toţi cei ce o caută nu trebuie să se obosească: o găsesc în luna ei.
[-/,Cum poţi să zici: Nu sunt pângărit, şi nu m-am dus după Baali? Priveşte-ţi urma paşilor în vale! Vezi ce ai făcut! Eşti o dromaderă iute la mers şi care baţi drumurile şi le încrucişezi.
,-,Chiar dacă te-ai spăla cu silitră şi ai folosi mult săpun, nelegiuirea ta tot ar rămâne scrisă înaintea Mea, zice Domnul Dumnezeu.
+%,Dar Eu te sădisem ca o vie aleasă şi de cel mai bun soi: cum te-ai schimbat şi te-ai prefăcut în vlăstare de viţă sălbatică?
G*,Căci de mult ţi-am sfărâmat jugul, ţi-am rupt legăturile, şi tu ai zis: Nu voi mai păcătui! Dar pe orice deal înalt şi sub orice copac verde te-ai întins ca o prostituată.
r)],Răutatea ta te va pedepsi şi abaterile tale te vor mustra. Vei şti şi vei vedea că este un lucru rău şi amar că părăseşti pe Domnul Dumnezeul tău şi să n-ai nici o frică de Mine, zice Domnul Dumnezeul oştirilor.
+(O,Şi acum de ce apuci pe calea care duce în Egipt, ca să bei din apa Nilului? Sau de ce apuci pe calea care duce în Asiria, ca să bei din apa Eufratului?
',Nu ţi-ai făcut tu singur lucrul acesta, pentru că ai părăsit pe Domnul Dumnezeul tău, când te îndrepta pe calea cea bună?
S&,Chiar şi cei din Nof şi Tahpanes ţi-au zdrobit coroana de pe cap.
% ,Nişte pui de lei răcnesc şi strigă împotriva lui; i-au pustiit ţara; cetăţile îi sunt arse şi fără locuitori.
w$g,Oare este Israel un sclav cumpărat, sau fiu de sclav născut în casă? Atunci de ce a ajuns de pradă?
##?, Căci poporul Meu a făcut două păcate: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri crăpate care nu ţin apă.
e"C, Miraţi-vă de aşa ceva, ceruri, înfioraţi-vă de spaimă şi groază, zice Domnul.
+!O, şi-a schimbat vreodată un popor dumnezeii, măcar că ei nu sunt dumnezei? Dar poporul Meu şi-a schimbat Gloria lor cu ceva ce nu este de nici un ajutor!
9, Căci treceţi în insulele Chitim, şi priviţi! Şi trimiteţi la Chedar, şi luaţi seama bine, vedeţi dacă s-a întâmplat acolo aşa ceva:
, De aceea, voi aduce învinuiri împotriva voastră, zice Domnul, şi voi aduce învinuiri împotriva copiilor copiilor voştri.
_7,Preoţii n-au zis: Unde este Domnul? Şi cei ce mânuiesc Legea nu M-au cunoscut, păstorii sufleteşti Mi-au fost necredincioşi, profeţii au profeţit prin Baal şi au umblat după lucruri fără de folos.
L,V-am adus într-o ţară roditoare, ca să-i mâncaţi roadele şi bunătăţile. Dar când aţi intrat în ea, mi-aţi pângărit ţara şi mi-aţi prefăcut moştenirea într-o urâciune.
$A,Ei n-au zis: Unde este Domnul, care ne-a scos din ţara Egiptului, care ne-a condus prin deşert, printr-un pământ al deşertului şi al gropilor, printr-un pământ al secetei şi al umbrei morţii, printr-un pământ prin care nu trece nimeni şi unde nimeni nu locuieşte?
9,Aşa vorbeşte Domnul: Ce nedreptate au găsit părinţii voştri în Mine, de s-au depărtat de Mine, au mers după idoli şi au ajuns idolatri?
hI,Ascultaţi Cuvântul Domnului, casa lui Iacov, şi voi, toate familiile casei lui Israel!
;o,Atunci Israel era sfânt pentru Domnul, era cele dintâi roade ale lui; toţi cei care au vrut să-l înghită, au fost pedepsiţi; nenorocirea venea peste ei, zice Domnul.
,Du-te şi strigă în auzul Ierusalimului, zicând: Aşa vorbeşte Domnul: Mi-aduc aminte de tine, de dragostea pe care o aveai când erai tânără, de iubirea ta, când erai logodită, când Mă urmai în deşert, într-un pământ nesemănat.
5 g,Cuvântul Domnului mi-a vorbit, zicând:
r _,Ei vor lupta împotriva ta, dar nu te vor birui; căci Eu sunt cu tine, ca să te scap, zice Domnul.
 ,Căci iată, în ziua aceasta te-am făcut o cetate fortificată, un stâlp de fier şi un zid de bronz împotriva întregii ţări, împotriva regilor lui Iuda, împotriva conducătorilor lui, împotriva preoţilor lui şi împotriva poporului ţării.
, S,Tu deci, încinge-ţi coapsele, scoală-te şi spune-le tot ce-ţi voi porunci, Nu tremura înaintea lor, ca nu cumva să te fac Eu să tremuri înaintea lor.
R ,Îmi voi rosti judecăţile împotriva lor, din cauza întregii lor răutăţi, pentru că M-au părăsit şi au adus tămâie altor dumnezei, şi s-au închinat înaintea lucrării mâinilor lor.
 !,Căci iată, voi chema toate popoarele împărăţiilor de la nord, zice Domnul; ele vor veni şi îşi vor aşeza fiecare tronul la intrarea porţilor Ierusalimului, împotriva tuturor zidurilor lui de jur împrejur şi împotriva tuturor cetăţilor lui Iuda.
e E,Apoi Domnul mi-a zis: De la nord va izbucni nenorocirea peste toţi locuitorii ţării.
 , Şi Cuvântul Domnului a venit la mine a doua oară, zicând: Ce vezi? Şi eu am zis: Văd un cazan clocotind, dinspre nord.
e E, Atunci Domnul mi-a zis: Bine ai văzut, căci Eu sunt gata să-Mi împlinesc Cuvântul.
~ w, Cuvântul Domnului mi-a mai vorbit, zicând: Ieremia, ce vezi? Şi eu am răspuns: Văd un toiag al unui migdal.
/  Y, Vezi, astăzi te-am pus peste naţiuni şi peste împărăţii, ca să smulgi şi să tai, ca să nimiceşti şi să dărâmi, ca să zideşti şi să sădeşti.
  , Atunci Domnul Şi-a întins mâna şi mi-a atins gura. Şi Domnul mi-a zis: Iată, am pus cuvintele Mele în gura ta.
O  ,Nu te teme de ei, căci sunt cu tine ca să te scap, zice Domnul.
  ),Dar Domnul mi-a zis: Nu zice: Sunt tânăr, căci te vei duce la toţi aceia la care te voi trimite şi vei spune tot ce-ţi voi porunci.
j  O,Atunci eu am zis: Ah! Doamne Dumnezeule! Iată, eu nu ştiu să vorbesc, căci sunt tânăr.
7 i,Mai înainte de a te fi întocmit în pântecele mamei tale, te cunoşteam; mai înainte de a te fi născut, te-am pus deoparte; şi te-am hotărât profetul popoarelor.
< u,Atunci Cuvântul Domnului mi-a vorbit, zicând:
| s,şi pe vremea lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, până la sfârşitul anului al unsprezecelea al lui Zedechia, fiul lui Iosia, regele lui Iuda; până pe vremea când a fost dus Ierusalimul în captivitate, în luna a cincea.
 ,căruia Cuvântul Domnului i-a vorbit pe vremea lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, în al treisprezecelea an al domniei lui,
k S,Cuvintele lui Ieremia, fiul lui Hilchia, unul din preoţii din Anatot, din ţara lui Beniamin,
V%"BŞi vor ieşi, vor vedea trupurile moarte ale oamenilor care s-au răzvrătit împotriva Mea; căci viermele lor nu va muri şi focul lor nu se va stinge; şi vor fi o groază pentru orice făptură.
"BŞi de la lună nouă la lună nouă, de la Sabat la Sabat, orice făptură va veni să se închine înaintea Mea, zice Domnul.
B}"BCăci după cum cerurile cele noi şi pământul cel nou, pe care le voi face, vor rămâne înaintea Mea, zice Domnul, aşa va rămâne şi sămânţa voastră şi numele vostru.
W'"BŞi voi lua şi dintre ei, pe unii, ca preoţi şi leviţi, zice Domnul.
7g"BVor aduce pe toţi fraţii voştri din mijlocul tuturor naţiunilor, ca dar pentru Domnul, pe cai, în care şi pe tărgi, pe catâri şi pe dromadere, la muntele Meu cel sfânt, la Ierusalim, zice Domnul, cum îşi aduc copiii lui Israel darurile de mâncare într-un vas curat la casa Domnului.
E~q}}B||{zz yhxww-vvuJtqsrr+qponmm0lkjj)ihhg!fveved9ccIb`baa`__&^\]]M\[[ZzYXXJWW5VUUCTSSRNQPP3O7NNKMMKLRKKJIHH\GGF'EEDDCBBRAA@??? >t=t<;; :98t776B5}443+21002/..-,,+*j))a(('f&&%$$##"""!!! 6RUV] # / ,  YLMQ$]t3,Este oare printre idolii naţiunilor vreunul care să aducă ploaie? Sau poate cerul să dea ploaie? Nu dai Tu ploaie, Doamne Dumnezeul nostru? Noi sperăm în Tine, căci Tu ai făcut toate aceste lucruri!
s,Nu ne dispreţui, pentru Numele Tău; nu necinsti tronul gloriei Tale! Adu-ţi aminte de legământul Tău cu noi şi nu-l rupe!
r},Doamne, ne recunoaştem răutatea noastră şi nelegiuirea părinţilor noştri; căci am păcătuit împotriva Ta.
q ,Ai lepădat Tu de tot pe Iuda, şi a urât sufletul Tău atât de mult Sionul? De ce ne loveşti aşa, încât nu mai este nici o vindecare pentru noi? Aşteptam pace, dar n-a venit nimic bun, aşteptam o vreme de vindecare, şi nu-i decât groază!
Xp),Dacă ies la câmp, dau peste oameni străpunşi de sabie. Dacă intru în cetate, dau peste nişte fiinţe sleite de foame; chiar şi profetul şi preotul cutreieră ţara, fără să ştie unde merg.
7og,Spune-le lucrul acesta: îmi varsă lacrimi ochii zi şi noapte şi nu se opresc. Căci fecioara, fiica poporului meu, este greu lovită cu o rană foarte usturătoare.
wng,Şi poporul, căruia îi profeţesc ei, va fi întins pe străzile Ierusalimului, de foamete şi sabie; şi nu va fi cine să-i îngroape, pe ei, pe soţiile lor, pe fiii lor, pe fiicele lor; astfel voi turna peste ei răutatea lor.
zmm,De aceea, aşa vorbeşte Domnul despre profeţii care profeţesc în Numele Meu, pe care nu Eu i-am trimis, şi care zic: Nu va fi nici sabie, nici foamete în ţara aceasta. Profeţii aceştia vor pieri ucişi de sabie şi de foamete!
l ,Şi Domnul mi-a zis: Profeţii lor profeţesc minciuni în Numele Meu; Eu nu i-am trimis, nici nu le-am poruncit, nici n-am vorbit cu ei; ci ei vă profeţesc nişte viziuni mincinoase, ghicitori, înşelătorii şi închipuiri scoase din inima lor.
:km, Atunci am zis: O, Doamne Dumnezeule! Iată, profeţii lor le zic: Nu veţi vedea sabia, nici nu veţi avea foamete; ci Domnul vă va da pacea adevărată în locul acesta.
Fj, Dacă vor posti, nu le voi asculta rugăciunile, şi dacă vor aduce arderi-de-tot şi jertfe de mâncare, nu le voi primi; ci vreau să-i nimicesc cu sabia, cu foametea şi cu ciuma,
Ei, Şi Domnul mi-a zis: Nu mijloci pentru poporul acesta!
~hu, Iată ce spune Domnul despre poporul acesta: Le place să alerge încoace şi încolo. Nu-şi cruţă picioarele; de aceea, Domnul nu-Şi găseşte plăcerea în ei; acum îşi aduce aminte de nelegiuirile lor şi le pedepseşte păcatele!
Cg, De ce eşti ca un om mirat, ca un viteaz care nu ne poate ajuta? Şi totuşi, Tu eşti în mijlocul nostru, Doamne, şi numele Tău este chemat peste noi. De aceea, nu ne părăsi!
>fu,Tu, care eşti speranţa lui Israel, Mântuitorul lui la vreme de nevoie, de ce eşti ca un străin în ţară, ca un călător care intră numai să petreacă noaptea în ea?
De,Doamne, cu toate că nelegiuirile noastre mărturisesc împotriva noastră, lucrează totuşi pentru Numele Tău! Căci alunecările noastre sunt multe, am păcătuit împotriva Ta.
d/,Şi măgarii sălbatici stau pe locuri înalte şi pleşuve, trăgând aer ca nişte şacali; li se topesc ochii, pentru că nu este iarbă.
mcS,Chiar şi cerboaica de pe câmp naşte şi îşi părăseşte puii, pentru că nu este iarbă.
ubc,Pământul crapă, pentru că nu cade ploaie în ţară; plugarii s-au ruşinat; îşi acoperă capul.
` ,Iuda jeleşte, cetăţile Ierusalimului sunt pustiite; ei jelesc pentru ţară şi strigătul Ierusalimului s-a înălţat.
C_ ,Cuvântul Domnului, spus lui Ieremia, despre secetă:
Z^-, Am văzut adulterele tale şi nechezaturile tale, desfrânările nelegiuite pe dealuri şi în ogoare, ţi-am văzut urâciunile! Vai de tine, Ierusalime! Nu vrei să te cureţi? Cât vei mai întârzia?
l]Q, De aceea, îţi voi ridica poalele şi ţi le voi da peste cap, ca să ţi se vadă ruşinea,
\, Aceasta îţi este soarta, partea ta cea hotărâtă, zice Domnul, pentru că M-ai uitat şi ţi-ai pus încrederea în minciună.
Q[, De aceea, îi voi risipi, ca pleava luată de vântul deşertului.
0ZY, Poate un etiopian să-şi schimbe pielea, sau o panteră petele sale? Tot aşa, aţi putea voi să faceţi binele, voi care sunteţi deprinşi să faceţi răul?
>Yu, Şi dacă vei zice în inima ta: De ce mi se întâmplă lucrul acesta? – Din cauza mulţimii nelegiuirilor tale; ţi s-au descoperit poalele, ţi s-au dezgolit călcâiele.
9Xk, Ce vei zice când aceşti străini te vor pedepsi? Căci tu i-ai învăţat să fie mai-mari şi capi peste tine. Nu te vor cuprinde durerile, ca pe o femeie la naştere?
W, Ridică-ţi ochii şi priveşte pe cei ce vin de la nord. Unde este turma care ţi-a fost dată, turma de care erai aşa de mândru?
$VA, Cetăţile de la sud vor fi închise şi nimeni nu le va deschide; Iuda va fi dus în întregime în captivitate; cu totul va fi dus în captivitate.
U, Spune regelui şi reginei: Umiliţi-vă, aşezaţi-vă pe pământ! Căci v-a căzut de pe cap coroana domniei voastre.
QT, Dar dacă nu veţi asculta, sufletul meu va plânge în ascuns pentru mândria voastră; ochii mei vor plânge amar şi vor vărsa lacrimi, pentru că turma Domnului va fi dusă în captivitate.
S , Daţi glorie Domnului Dumnezeului vostru, până El nu aduce întunericul şi până nu vi se împiedică picioarele de munţii întunecoşi! Şi în timp ce veţi căuta după lumină, El o va preface în umbra morţii şi o va face negură adâncă.
UR#, Ascultaţi şi luaţi aminte! Nu fiţi mândri, căci Domnul a vorbit!
QQ, Şi îi voi lovi unul de celălalt, pe părinţi şi pe fii laolaltă, zice Domnul. Nu-i voi cruţa, nu voi avea milă de ei, nu Mă voi îndura de ei, nimic nu Mă va împiedica să-i nimicesc.
pPY, Atunci să le spui: Aşa vorbeşte Domnul: Iată, voi umple pe toţi locuitorii ţării acesteia, pe regii care stau pe tronul lui David, pe preoţi, pe profeţi şi pe toţi locuitorii Ierusalimului, îi voi umple de beţie.
UO#, De aceea, spune-le cuvântul acesta: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Toate vasele se vor umple cu vin! Şi ei îţi vor zice: Crezi că noi nu ştim că toate vasele se vor umple cu vin?
uNc, Căci, cum se lipeşte brâul de coapsele unui om, aşa îmi lipisem Eu toată casa lui Israel şi toată casa lui Iuda, zice Domnul, ca ei să fie poporul Meu, pentru renume, pentru laudă şi pentru glorie; dar nu M-au ascultat.
M, Acest popor rău, care nu vrea să asculte cuvintele Mele, ci umblă după pornirile rele ale inimii şi merge după alţi dumnezei, ca să le slujească şi să se închine înaintea lor, va ajunge întocmai ca brâul acesta, care nu mai este bun de nimic!
|Lq, Aşa vorbeşte Domnul: Aşa voi nimici mândria lui Iuda şi mândria peste măsură de mare a Ierusalimului.
=Ku, Atunci Cuvântul Domnului mi-a vorbit, zicând:
J5, M-am dus la Eufrat, am săpat şi am luat brâul din locul în care-l ascunsesem; dar iată că brâul era stricat şi nu mai era bun de nimic.
I#, După mai multe zile Domnul mi-a zis: Scoală-te, du-te la Eufrat şi ia de acolo brâul pe care îţi poruncisem să-l ascunzi acolo!
MH, M-am dus şi l-am ascuns la Eufrat, cum îmi poruncise Domnul.
/GW, Ia brâul, pe care l-ai cumpărat, şi pe care l-ai pus în jurul coapselor tale, scoală-te, du-te la Eufrat, şi ascunde-l acolo în crăpătura unei stânci.
IF , Apoi Cuvântul Domnului mi-a vorbit a doua oară, zicând:
bE=, Am cumpărat brâul, după porunca Domnului, şi l-am pus în jurul coapselor mele.
D , Aşa mi-a vorbit Domnul: Du-te şi cumpără-ţi un brâu de in şi pune-l în jurul coapselor tale; dar să nu-l înmoi în apă!
zCm, Dar dacă nu vor asculta, voi smulge pe un astfel de popor, îl voi smulge şi îl voi nimici, zice Domnul.
`B9, Şi dacă vor învăţa căile poporului Meu, dacă vor jura pe Numele Meu, zicând: Viu este Domnul! aşa cum au învăţat pe poporul Meu să jure pe Baal, atunci vor fi fericiţi în mijlocul poporului Meu.
A7, Dar după ce-i voi smulge, voi avea iarăşi milă de ei şi îi voi aduce înapoi pe fiecare în moştenirea lui, şi pe fiecare în ţara lui.
]@3, Aşa vorbeşte Domnul despre toţi vecinii mei cei răi, care se ating de moştenirea pe care am dat-o poporului Meu Israel: Iată, îi voi smulge din ţara lor şi voi smulge casa lui Iuda din mijlocul lor
0?Y, Au semănat grâu, dar vor secera spini; s-au ostenit, dar nu vor avea nici un folos. Vă va fi ruşine de ce veţi culege, din cauza mâniei aprinse a Domnului!
&>E, Peste toate înălţimile deşertului au venit nimicitorii, căci o sabie a Domnului mănâncă ţara de la un capăt la altul; şi nimeni nu are pace.
=/, L-au prefăcut într-o pustietate, şi el stă trist şi pustiit înaintea mea. Toată ţara este pustiită, căci nimeni nu ia seama la ea.
<, Mulţi păstori mi-au stricat via, mi-au călcat ogorul în picioare; au făcut din ogorul meu un deşert părăsit.
N;, Moştenirea Mea este pentru Mine ca o pasăre răpitoare pestriţă, în jurul căreia se strâng păsările de pradă. Veniţi, adunaţi-vă toate fiarele câmpului, veniţi să o mâncaţi!
:}, Moştenirea Mea a ajuns pentru Mine ca un leu în pădure; a răcnit împotriva Mea; de aceea, am ajuns s-o urăsc.
~9u, Mi-am părăsit casa şi Mi-am lăsat moştenirea; Mi-am dat iubita sufletului meu în mâinile duşmanilor ei.
+8O, Căci chiar fraţii tăi şi casa tatălui tău te vând, ei înşişi strigă în gura mare după tine. Nu-i crede când îţi vor spune vorbe prietenoase.
b7=, Dacă ai alergat cu gărzile şi ei te-au obosit, atunci cum te vei lua la întrecere cu nişte cai? Şi dacă n-ai siguranţă într-o ţară a păcii, atunci ce vei face pe malurile îngâmfate ale Iordanului?
L6, Până când să se jelească ţara şi să se usuce iarba de pe toate câmpiile? Pier vitele şi păsările din cauza răutăţii locuitorilor. Căci ei zic: El nu ne va vedea sfârşitul!
>5u, Dar Tu, Doamne, mă cunoşti, mă vezi, îmi cercetezi atitudinea inimii faţă de Tine. Trage-i ca pe nişte oi care trebuie tăiate si pregăteşte-i pentru ziua măcelului!
v4e, I-ai sădit, au prins rădăcină, cresc, fac rod. Eşti aproape de gura lor, dar departe de inima lor!
k3 Q, Drept eşti Doamne, când îmi pledez cauza înaintea Ta; totuşi, lasă-mă să Te întreb despre judecăţile Tale. De ce prosperă calea celor răi? De ce sunt fericiţi toţi cei ce lucrează cu multă înşelătorie?
2, Şi nici unul din ei nu va scăpa, căci voi aduce nenorocirea peste oamenii din Anatot, în anul când îi voi pedepsi.
"1=, De aceea, aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Iată, îi voi pedepsi; tinerii vor muri ucişi de sabie, iar fiii şi fiicele lor vor muri de foamete.
;0o, De aceea, aşa vorbeşte Domnul împotriva oamenilor din Anatot, care vor să-ti ia viaţa, şi zic: Nu profeţi în Numele Domnului, căci vei muri ucis de mâna noastră!
E/, O, Doamne Dumnezeul oştirilor, Tu, care judeci drept, care încerci sentimentele şi inima; fă-mă să văd răzbunarea Ta împotriva lor, căci Ţie îţi încredinţez cauza mea.
. , Dar eu eram ca un miel blând pe care-l duci la măcelărie, şi nu ştiam planurile rele, pe care le făceau ei împotriva mea, zicând: Să nimicim pomul cu rodul lui, să-l stârpim din pământul celor vii, ca să nu i se mai pomenească numele.
^-5, Domnul mi-a făcut cunoscut şi am ştiut; atunci Tu mi-ai arătat faptele lor.
X,), Căci Domnul oştirilor, care te-a sădit, cheamă nenorocirea peste tine, din cauza răutăţii casei lui Israel şi a casei lui Iuda, pe care au făcut-o, ca să Mă mânie, aducând jertfe lui Baal.
$+A, Domnul ţi-a pus nume: Măslin verde, frumos şi cu roadă bună. Dar cu vuietul unui mare tumult a pus foc în el şi ramurile lui sunt sfărâmate.
G*, Ce drept mai are preaiubitul Meu popor în casa Mea, după ce a făcut atâtea fapte desfrânate? Poate carnea de jertfă îndepărta de la tine nenorocirea ta, ca să te poţi bucura?
@)y, De aceea, nu te ruga pentru poporul acesta, nu înălţa nici cereri, nici rugăciuni pentru ei; căci nu-i voi asculta nicidecum, când Mă vor chema din cauza nenorocirii lor.
J( , Căci dumnezeii tăi sunt la fel de mulţi ca şi cetăţile tale, Iuda! Şi câte străzi are Ierusalimul, atâtea altare aţi ridicat idolilor, altare ca să aduceţi tămâie lui Baal!
3'_, Atunci cetăţile lui Iuda şi locuitorii Ierusalimului se vor duce să cheme pe dumnezeii cărora le aduc tămâie, dar nu-i vor scăpa în vremea nenorocirii lor.
&&E, De aceea, aşa vorbeşte Domnul: Iată, voi aduce peste ei nişte nenorociri din care nu vor putea să scape. Vor striga la Mine, dar nu-i voi asculta!
%/, S-au întors la nelegiuirile celor dintâi părinţi ai lor, care n-au vrut să asculte cuvintele Mele şi s-au dus şi ei după alţi dumnezei, ca să li se închine; casa lui Israel şi casa lui Iuda au călcat legământul Meu pe care l-am făcut cu părinţii lor.
{$o, Şi Domnul mi-a zis: între bărbaţii lui Iuda şi locuitorii Ierusalimului a fost găsită o conspiraţie.
q#[, Dar ei n-au ascultat, nu şi-au plecat urechea, ci au urmat fiecare pornirile inimii lor rele. De aceea, voi aduce peste ei toate cuvintele acestui legământ, pe care le poruncisem să-l păzească şi pe care nu l-au păzit.
I" , Căci am îndemnat pe părinţii voştri, din ziua când i-am scos din ţara Egiptului şi până în ziua de azi; i-am îndemnat în fiecare dimineaţă, zicând: Ascultaţi glasul Meu!
L!, Domnul mi-a zis iarăşi: Vesteşte toate cuvintele acestea în cetăţile lui Iuda şi pe străzile Ierusalimului, zicând: Ascultaţi cuvintele legământului acestuia şi împliniţi-le!
G , atunci voi împlini jurământul pe care l-am făcut părinţilor voştri, că le voi da o ţară în care curge lapte şi miere, cum vedeţi astăzi. Şi eu am răspuns: Amin, Doamne!
{o, pe care l-am poruncit părinţilor voştri, în ziua când i-am scos din ţara Egiptului, din cuptorul de fier, zicând: Ascultaţi glasul Meu şi faceţi tot ce vă voi porunci; şi veţi fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul vostru;
, Şi spune-le: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Blestemat să fie omul care n-ascultă cuvintele legământului acestuia,
yk, Ascultaţi cuvintele acestui legământ şi spuneţi-le oamenilor lui Iuda şi locuitorilor Ierusalimului!
X +, Cuvântul Domnului care a vorbit lui Ieremia din partea Domnului, zicând:
C, Varsă-ţi urgia peste Neamurile care nu Te cunosc şi peste popoarele care nu cheamă Numele Tău! Căci au mâncat pe Iacov, l-au înghiţit, l-au topit şi-i pustiesc locuinţa,
dA, Corectează-mă, Doamne, dar cu dreptate; nu în mânia Ta, ca să nu mă nimiceşti!
3, Ştiu, Doamne, că soarta omului nu este în puterea lui; nici nu stă în puterea omului, când umblă să-şi îndrepte paşii spre ţintă,
', Iată, se aude un vuiet! O mare mişcare vine de la nord să prefacă cetăţile lui Iuda într-un deşert, într-o vizuină de şacali,
zm, Păstorii s-au prostit, n-au căutat pe Domnul; de aceea, n-au prosperat şi toate turmele lor se risipesc.
G, Cortul îmi este dărâmat, toate frânghiile îmi sunt rupte, fiii mei m-au părăsit şi nu mai sunt; n-am pe nimeni care să-mi întindă cortul din nou, sau să-mi ridice pânzele!
wg, Vai de mine! Sunt zdrobită! Mă doare rana! Dar eu zic: O nenorocire a dat peste mine şi o voi suferi!
%, Căci aşa vorbeşte Domnul: Iată, de data aceasta voi arunca departe pe locuitorii ţării, le voi produce nelinişte, ca să simtă.
X), Adună de pe pământ lucrurile tale, tu, cel ce locuieşti sub asediere!
)K, Dar Cel ce este partea lui Iacov, nu este ca ei; căci El a întocmit totul, şi Israel este seminţia moştenirii Lui: Domnul oştirilor este Numele Lui.
gG, sunt un lucru de nimic, o lucrare înşelătoare, şi vor pieri, când va veni pedeapsa.
X), Atunci se arată omul cât este de prost cu ştiinţa sa; şi fiecare argintar rămâne ruşinat de chipurile sale cioplite; căci idolii lui nu sunt decât minciună şi nu este nici o suflare în ei;
>u, Când îşi dă drumul la glas, urlă apele în ceruri; El ridică norii de la marginile pământului, dă naştere fulgerelor şi ploii şi scoate vântul din cămările lui.
, Dar El a făcut pământul prin puterea Lui, a întemeiat lumea prin înţelepciunea Lui, a întins cerurile prin priceperea Lui.
, Aşa să le vorbiţi: Dumnezeii care n-au făcut nici cerurile, nici pământul, vor pieri de pe pământ şi de sub ceruri.
5 c, Dar Domnul este Adevăratul Dumnezeu, este un Dumnezeu viu şi un Rege veşnic. La mânia Lui pământul va tremura, şi naţiunile nu vor putea să sufere urgia Lui.
t a, Ei aduc din Tars foiţe de argint şi din Ufaz de aur; meşterul şi mâna argintarului le pun la lucru; hainele acestor dumnezei sunt din materiale vopsite în albastru şi în purpură, toate sunt lucrate de meşteri iscusiţi.
w g, Toţi laolaltă sunt proşti şi fără minte, ştiinţa idolilor nu este decât deşertăciune, e lemn!
E , Cine să nu se teamă de Tine, Rege al popoarelor? Ţie Ţi se cuvine teama; căci între toţi înţelepţii popoarelor şi în toate împărăţiile lor, nici unul nu este ca Tine.
jM, Nici unul nu este ca Tine, Doamne! Mare eşti Tu şi mare este Numele Tău prin puterea Ta.
ta, Dumnezeii aceştia stau ca un stâlp de palmier şi nu vorbesc; trebuie duşi de alţii, pentru că nu pot să meargă. Nu vă temeţi de ei, pentru că nu pot să facă nici un rău, şi nu sunt în stare să facă nici un bine.
q[, îl împodobesc cu argint şi cu aur, îl întăresc cu cuie şi cu ciocane, ca să nu se clatine.
, Căci obiceiurile popoarelor sunt deşarte. Ei taie un lemn din pădure, mâinile meşterilor îl lucrează cu securea;
, Aşa vorbeşte Domnul: Nu învăţaţi calea Neamurilor; nu vă temeţi de semnele cerului, pentru că Neamurile se tem de ele.
U %, Ascultaţi Cuvântul pe care vi-l vorbeşte Domnul, casă a lui Israel!
wg, pe egipteni, pe iudei, pe edomiţi, pe amoniţi, pe moabiţi, pe toţi cei ce îşi rad colţurile bărbii, pe cei ce locuiesc în deşert; căci toate naţiunile sunt necircumcise şi toată casa lui Israel are inima necircumcisă.
~u, Iată, vin zilele, zice Domnul, când voi pedepsi pe toţi cei circumcişi şi totuşi necircumcişi la inimă,
c?, Ci, cel ce se laudă, să se laude că înţelege şi că Mă cunoaşte, că ştie că Eu sunt Domnul, care fac milă, judecată şi dreptate pe pământ! Căci în acestea îmi găsesc Eu plăcerea, zice Domnul!
,Q, Aşa vorbeşte Domnul: înţeleptul să nu se laude cu înţelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăţia lui.
5~c, Spune: Aşa vorbeşte Domnul: Trupurile moarte ale oamenilor vor cădea ca gunoiul pe câmpie, cum cade înapoia secerătorului un snop, pe care nu-l strânge nimeni!
$}A, Căci moartea s-a urcat pe ferestrele noastre, a pătruns în palatele noastre, ca să nimicească pe copiii de pe străzi şi pe tinerii din pieţe.
N|, Ascultaţi, femeilor, Cuvântul Domnului, şi să primească urechea voastră cuvântul gurii Lui; învăţaţi pe fiicele voastre cântece de jale şi fiecare femeie pe vecina sa, plângeri.
:{m, Căci un glas de jale se aude din Sion: Cât suntem de nimiciţi! Cât de jalnic suntem acoperiţi de ruşine! Trebuie să părăsim ţara, căci ne-au surpat locuinţele!
z1, Să se grăbească şi să facă o cântare de jale pentru noi, ca să ne curgă lacrimile din ochi şi să curgă apa din pleoapele noastre!
y/, Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Căutaţi şi chemaţi plângătoarele să vină! Trimiteţi la femeile pricepute la jelire, ca să vină!
,xQ, Îi voi împrăştia printre Naţiuni, pe care nici ei şi nici părinţii lor nu le-au cunoscut. Şi voi trimite o sabie în urma lor până îi voi nimici.
w5, De aceea, aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Iată, voi hrăni poporul acesta cu pelin şi-i voi da să bea ape otrăvite.
nvU, ci au umblat după împietrirea inimii lor şi după Baali, cum i-au învăţat părinţii lor.
u+, Şi Domnul a zis: Pentru că au părăsit Legea Mea, pe care le-o pusesem înainte; pentru că n-au ascultat glasul Meu şi nu l-au urmat;
at;, Cine este omul înţelept care poate să înţeleagă aceste lucruri? Şi cine este cel către care a vorbit gura Domnului, că să ne spună? De ce piere ţara, arsă ca un deşert pe unde nu mai trece nimeni?
'sG, Şi voi preface Ierusalimul într-un morman de pietre, o vizuină de şacali; şi cetăţile lui Iuda le voi preface într-un deşert, fără locuitori.
r, Pentru munţi voi plânge şi Mă voi jeli şi pentru câmpiile pustiite Mă voi boci; căci sunt pustiite de tot şi nimeni nu mai trece prin ele; nu se mai aude în ele behăitul turmelor; păsările cerului şi animalele au fugit; au pierit.
tqa, Să nu-i pedepsesc Eu pentru aceste lucruri, zice Domnul, să nu Mă răzbun Eu pe un asemenea popor?
p5, Limba lor este o săgeată ucigătoare; nu vorbeşte decât minciuni; cu gura vorbesc aproapelui lor de pace, dar din inimă îi întind curse.
+oO, De aceea, aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Iată, îi voi curăţa şi-i voi încerca în cuptor; căci ce altceva pot face din cauza fiicei poporului Meu?
}ns, Locuinţa ta este în mijlocul înşelătoriei; prin înşelăciune ei refuză să Mă cunoască, zice Domnul.
m , Fiecare înşeală pe aproapele lui şi nu spune adevărul; şi-au învăţat limba să mintă; se obosesc făcând răul.
El, Fiecare să se păzească de prietenul lui şi să nu se încreadă în nici unul din fraţii săi; pentru că fiecare frate caută să înşele şi fiecare prieten umblă cu bârfe.
(kI, Îşi îndoaie limba ca pe arcul lor; minciunile şi nu adevărul biruie în ţară; căci mere din răutate în răutate şi nu Mă cunosc, zice Domnul.
:jm, O, de aş avea un han de călători în deşert, aş părăsi pe poporul meu şi m-aş îndepărta de el! Căci toţi sunt nişte adulteri şi o adunătură de mincinoşi.
i , O, de mi-ar fi capul ape, şi ochii mei un izvor de lacrimi, aş plânge zi şi noapte pe morţii fiicei poporului meu!
h,Oare nu este nici un balsam vindecător în Galaad? Nu este nici un doctor acolo? De ce nu s-a vindecat fiica poporului meu?
Xg),Sunt zdrobit de durerea fiicei poporului meu, mă doare, m-apucă groaza.
Tf!,Secerişul a trecut, vara s-a sfârşit şi noi nu suntem mântuiţi!
deA,Iată, strigătele fiicei poporului Meu răsună dintr-o ţară îndepărtată: Nu mai este Domnul în Sion? Regele lui nu mai este în el? De ce M-au întărâtat prin chipurile lor cioplite, prin idoli străini?
Jd ,Aş vrea să-mi alin durerea; dar mă doare inima în mine.
c3,Căci iată, trimit între voi nişte şerpi, nişte basilici, împotriva cărora nu este nici un descântec, şi vă vor muşca, zice Domnul.
Ib ,Dinspre Dan se aude sforăitul cailor şi de vuietul nechezatului lor se cutremură toată ţara; căci vin şi mănâncă ţara şi tot ce este în ea, cetatea şi pe cei ce o locuiesc.
kaO,Aşteptam pacea, dar n-a venit nimic bun; aşteptam o vreme de vindecare, dar iată, groaza!
{`o,De ce stăm liniştiţi? Strângeţi-vă şi haideţi în cetăţile fortificate, ca să pierim acolo! Căci Domnul Dumnezeul nostru ne-a sortit pieirii şi ne-a dat să bem apă otrăvită, pentru că am păcătuit împotriva Domnului.
&_E, Îi voi mistui, zice Domnul. Nu vor mai fi struguri în vie, nici smochine în smochin, şi frunza se va veşteji; şi tot ce le-am dat, le va fi luat.
r^], Le-a fost oare ruşine când au săvârşit astfel de urâciuni? Nu, nicidecum nu le-a fost ruşine, nici n-au ştiut cum să roşească, de aceea vor cădea între cei ce cad; şi vor cădea când îi voi pedepsi, zice Domnul.
}]s, Căci au vindecat în chip uşuratic rana fiicei poporului Meu, zicând: Pace! Pace! Şi totuşi pace nu este.
l\Q, De aceea, pe soţiile lor le voi da altora şi pe ogoarele lor altor stăpâni; pentru că de la cel mai mic până la cel mai mare, toţi sunt lacomi de câştig necinstit, de la profet până la preot, toţi înşeală!
[-, Înţelepţii sunt daţi de ruşine, sunt consternaţi, sunt prinşi; iată, ei au respins Cuvântul Domnului, şi ce înţelepciune au ei?
+ZO,Cum puteţi voi să ziceţi: Suntem înţelepţi şi Legea Domnului este cu noi? Dar iată, pana mincinoasă a scriitorului a prefăcut-o într-o minciună.
>Yu,Chiar şi cocostârcul de sub cer îşi cunoaşte vremea lui; turtureaua, rândunica şi cocorul îşi păzesc vremea venirii lor; dar poporul Meu nu cunoaşte Legea Domnului!
aX;,Căci Eu i-am ascultat şi am auzit că nu vorbesc cu dreptate; nici unul nu se pocăieşte de răutatea lui şi nu zice: Ce am făcut? Fiecare se întoarce la alergarea lui, ca un cal ce se aruncă în luptă.
)WK,De ce deci poporul acesta al Ierusalimului alunecă într-o continuă apostazie? Ei persistă în înşelătorie şi nu vor să se întoarcă la Dumnezeu.
V!,Şi iarăşi spune-le: Aşa vorbeşte Domnul: Cine cade şi nu se mai scoală? Sau cine se rătăceşte fără să se mai întoarcă?
JU ,Şi toată rămăşiţa celor care au rămas din această generaţie rea, îşi va dori mai degrabă moartea decât viaţa, în toate locurile unde îi voi alunga, zice Domnul oştirilor.
BT},Le vor întinde în faţa soarelui, în faţa lunii şi în faţa întregii oştiri a cerurilor, pe care i-au iubit ei, cărora le-au slujit, pe care i-au urmat, pe care i-au căutat şi înaintea cărora s-au închinat. Nu le vor mai strânge, nici nu le vor mai îngropa şi se vor face gunoi pe pământ.
OS ,În vremea aceea, zice Domnul, se vor scoate din mormintele lor oasele regilor lui Iuda, oasele conducătorilor lui, oasele preoţilor, oasele profeţilor şi oasele locuitorilor Ierusalimului.
cR?,"Voi face astfel să înceteze în cetăţile lui Iuda şi pe străzile Ierusalimului strigătele de bucurie şi strigătele de veselie, cântecele mirelui şi cântecele miresei, căci ţara va ajunge un deşert!
Q,!Trupurile moarte ale acestui popor vor fi hrana păsărilor cerului şi a fiarelor pământului; şi nimeni nu le va speria.
CP, De aceea, iată, vin zile, zice Domnul, când nu se va mai zice Tofet şi Valea Ben-Hinom, ci se va zice Valea Măcelului; căci se vor îngropa morţii la Tofet din lipsă de loc.
;Oo,Şi au zidit înălţimi la Tofet, în Valea Ben-Hinom, ca să ardă în foc pe fiii şi pe fiicele lor, lucru pe care Eu nu-l poruncisem şi nici nu-Mi trecuse prin minte.
9Nk,Căci copiii lui Iuda au făcut ce este rău înaintea Mea, zice Domnul; şi-au aşezat urâciunile lor în casa peste care este chemat Numele Meu, ca s-o pângărească.
TM!,Acum, tunde-ţi părul, Ierusalime, şi aruncă-l departe; urcă-te pe înălţimi şi fă o cântare de jale! Căci Domnul a lepădat şi a părăsit generaţia de oameni care I-a stârnit mânia.
HL ,De aceea, spune-le: Acesta este poporul care n-ascultă glasul Domnului Dumnezeului Său, şi care nu vrea să primească învăţătură; adevărul a pierit şi s-a stins din gura lor.
K ,Şi chiar dacă le vei spune toate aceste lucruri, tot nu te vor asculta; şi dacă vei striga la ei, nu-ţi vor răspunde.
J},Dar ei nu M-au ascultat, n-au luat aminte; şi-au înţepenit gâtul, şi au făcut mai rău decât părinţii lor.
;Io,Din ziua când au ieşit părinţii voştri din Egipt, până în ziua de azi, am trimis la voi pe toţi robii Mei, pe profeţi, i-am trimis în fiecare zi, de dimineaţă.
H3,Dar ei n-au ascultat si n-au luat aminte, ci au umblat după sfaturile şi pornirile inimii lor rele, s-au dat înapoi şi n-au mers înainte.
TG!,Ci iată porunca pe care le-am dat-o: Ascultaţi glasul Meu şi Eu voi fi Dumnezeul vostru, iar voi veţi fi poporul Meu; umblaţi pe toate căile pe care vi le-am poruncit, ca să fiţi fericiţi.
3F_,Căci n-am vorbit nimic cu părinţii voştri şi nu le-am dat nici o poruncă cu privire la arderi-de-tot şi jertfe, în ziua când i-am scos din ţara Egiptului.
E',Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Adăugaţi arderile voastre de tot la jertfele voastre, şi mâncaţi-le carnea!
kDO,De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, mânia şi furia Mea se vor vărsa peste locul acesta, peste oameni şi animale, peste copacii de pe câmp şi peste roadele pământului; şi va arde şi nu se va stinge.
^C5,Pe Mine Mă mânie ei oare? zice Domnul; nu pe ei înşişi, spre ruşinea lor?
SB,Copiii strâng lemne, părinţii aprind focul şi femeile frământă plămădeala, ca să pregătească turte reginei cerului şi să toarne jertfe de băutură altor dumnezei, ca să Mă mânie.
XA),Nu vezi ce fac ei în cetăţile lui Iuda şi pe străzile Ierusalimului?
(@I,De aceea, tu nu te ruga pentru poporul acesta, nu înălţa nici cereri, nici rugăciuni pentru ei, si nu mijloci înaintea Mea; căci nu te voi asculta!
~?u,Şi vă voi lepăda de la Faţa Mea, cum am lepădat pe toţi fraţii voştri, pe toată sămânţa lui Efraim!
O>,voi face Casei peste care este chemat Numele Meu, în care vă puneţi încrederea şi locului pe care vi l-am dat vouă şi părinţilor voştri, le voi face întocmai cum am făcut lui Silo.
6=e, Şi acum, fiindcă aţi făcut toate aceste fapte, zice Domnul, fiindcă v-am vorbit dis-de-dimineaţă, şi n-aţi ascultat, fiindcă v-am chemat şi n-aţi răspuns,
~C~M}e||{szyxxww9vvuMtss5rqRppp^onmllkjihhgDfeddcHbNaa]``_n^]]7\[[XZYYtXX WVVUTTRSRRNQSP.O MMzMLLKKJIIUHGTFFEDD@CBB9Ah@s?>>=n+l*<)Z(( '&&B%%$g#u#*!!` &{;,X ^  X 6Hv.1r~$#,De aceea, iată, vin zile, zice Domnul, când nu se va mai zice: Viu este Domnul care a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel!
#',În zilele Lui, Iuda va fi mântuit si Israel va locui în siguranţă; şi iată Numele pe care i-L vor da: Domnul, Dreptatea noastră!
9"k,Iată, vin zile, zice Domnul, când voi ridica lui David un Vlăstar drept; El va domni ca Rege, va lucra cu înţelepciune şi va face dreptate şi judecată în ţară.
!+,Voi pune peste ele păstori care le vor păstori; nu le va mai fi teamă, nici groază, şi nu va mai lipsi nici una din ele, zice Domnul.
2 ],Dar eu voi strânge rămăşiţa oilor Mele din toate ţările în care le-am alungat; le voi aduce înapoi în păşunea lor şi vor creşte şi se vor înmulţi.
,De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel, despre păstorii care păstoresc pe poporul Meu: Pentru că Mi-aţi risipit oile, le-aţi alungat şi nu v-aţi îngrijit de ele; iată, vă voi pedepsi pentru răutatea voastră, zice Domnul.
\ 3,Vai de păstorii care nimicesc şi risipesc turma păşunii Mele, zice Domnul.
xi,Aşa vorbeşte Domnul: Scrieţi pe omul acesta ca lipsit de copii, ca un om căruia nu-i va merge bine toată viaţa lui; căci nici un om dintre urmaşii lui nu va reuşi să şadă pe tronul lui David şi să domnească peste Iuda.
D,O ţară, ţară, ţară ascultă Cuvântul Domnului!
M,Este acest Ieconia un vas dispreţuit şi sfărâmat? O unealtă de nici o întrebuinţare? De ce sunt oare aruncaţi, el şi urmaşii lui, şi azvârliţi într-o ţară pe care n-o cunosc?
Z-,Dar în ţara în care vor dori să se întoarcă, nu se vor mai întoarce!
,Te voi arunca, pe tine şi pe mama ta care te-a născut, într-o altă ţară, unde nu v-aţi născut, şi acolo veţi muri!
@y,Te voi da în mâinile celor ce vor să-ţi ia viaţa, în mâinile acelora înaintea cărora tremuri, în mâinile lui Nebucadneţar regele Babilonului, în mâinile caldeilor.
5c,Pe viaţa Mea, zice Domnul, chiar dacă Ieconia, fiul lui Ioiachim, regele lui Iuda, ar fi un inel de pecetluit pe mâna Mea cea dreaptă, te-aş scoate şi de acolo.
5,Locuitor al Libanului, care îţi faci cuibul în cedri, cum vei geme când vor veni durerile peste tine, dureri ca ale unei femei care naşte!
=s,Pe toţi păstorii tăi îi va lua vântul, şi cei ce te iubesc vor merge în captivitate; atunci îţi va fi ruşine şi vei fi umilit, din cauza întregii tale răutăţi.
%,Ţi-am vorbit când îţi mergea bine, dar tu ziceai: Nu voi asculta! Aşa te-ai purtat din tinereţea ta şi n-ai ascultat glasul Meu.
$A,Urcă-te în Liban şi strigă! înalţă-ţi glasul de pe Basan! Şi strigă de pe înălţimea Abarim! Căci toţi cei ce te iubeau sunt zdrobiţi!
c?,Va fi îngropat ca un măgar, târât şi aruncat dincolo de porţile Ierusalimului!
a;,De aceea, aşa vorbeşte Domnul despre Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda: Nu-l vor plânge, zicând: Vai, fratele meu! sau: Vai, sora mea! Nici nu-l vor plânge, zicând: Vai, stăpâne! Vai, măria sa!
(I,Dar ochii tăi şi inima ta se îndreaptă numai spre câştig necinstit şi ca să verşi sânge nevinovat, şi să practici asuprirea şi brutalitatea.
,El judeca cauza săracului şi a celui lipsit şi prospera. Oare nu aceasta înseamnă a Mă cunoaşte pe Mine? zice Domnul.
%C,Oare tu eşti rege pentru că te căptuşeşti cu cedri? Oare tatăl tău nu mânca şi bea şi el? Şi când făcea dreptate şi judecată, prospera!
 #,care zice: îmi voi zidi o casă mare şi camere încăpătoare; îi face ferestre, o căptuşeşte cu cedru şi o vopseşte cu roşu!
# ?, Vai de cel ce îşi zideşte casa cu nedreptate şi camerele cu nelegiuire; care pune pe aproapele său să lucreze degeaba, fără să-i dea plata;
c ?, ci va muri în locul unde l-au dus în captivitate şi nu va mai vedea tara aceasta.
R , Căci aşa vorbeşte Domnul despre Şalum, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, care domnea în locul tatălui său Iosia, şi care a ieşit din locul acesta: Nu se va mai întoarce în locul acesta,
; o, Nu plângeţi pe cel mort, nici nu-l jeliţi; ci plângeţi mai degrabă pe cel ce se duce departe, căci el nu se mai întoarce, şi nu-şi va mai vedea ţara de naştere!
(I, Atunci vor răspunde: Pentru că au părăsit legământul Domnului Dumnezeului lor, pentru că s-au închinat înaintea altor dumnezei şi le-au slujit!
/,Şi multe naţiuni vor trece pe lângă cetatea aceasta; şi fiecare va zice una alteia: De ce a făcut Domnul astfel acestei mari cetăţi?
"=,Şi voi pregăti împotriva ta nişte nimicitori, pe fiecare cu armele lui; ei vor tăia cei mai frumoşi cedri ai tăi şi îi vor arunca în foc.
=s,Căci aşa vorbeşte Domnul împotriva casei regelui lui Iuda: Tu eşti pentru Mine ca Galaadul, ca vârful Libanului; dar te voi preface în deşert, în cetăţi nelocuite.
 ,Dar dacă nu veţi asculta aceste cuvinte, pe Mine însumi jur, zice Domnul, că această casă va ajunge o dărâmătură!
D,Căci dacă veţi face acest lucru, vor intra pe porţile casei acesteia regi care stau pe tronul lui David, călări pe cai şi traşi în care, ei, slujitorii lor şi poporul lor.
w,Aşa vorbeşte Domnul: Faceţi dreptate şi judecată şi scăpaţi pe cel jefuit din mâna asupritorului lui. Nu nedreptăţiţi şi nu brutalizaţi pe străin, pe orfan şi pe văduvă, nici nu vărsaţi sânge nevinovat în locul acesta!
+O,şi zi: Ascultă Cuvântul Domnului, rege al lui Iuda, care stai pe tronul lui David, tu, slujitorii tăi şi tot poporul care intraţi pe porţile acestea!
n W,Aşa vorbeşte Domnul: Coboară în casa regelui lui Iuda şi acolo rosteşte cuvintele acestea,
!;,Dar vă voi pedepsi după rodul faptelor voastre, zice Domnul; şi voi aprinde un foc în pădurile voastre, şi-i va mistui toate împrejurimile.
J~ , Iată, sunt împotriva voastră, locuitori ai văii, şi stâncă a câmpiei, zice Domnul, voi care ziceţi: Cine se va coborî împotriva noastră? Cine va intra în locuinţele noastre?
'}G, casă a lui David! Aşa vorbeşte Domnul: Judecaţi drept în fiecare dimineaţă şi eliberaţi pe cel jefuit din mâna asupritorului lui, ca nu cumva să izbucnească mânia Mea ca un foc, şi să se aprindă, fără să se poată stinge, din cauza răutăţii faptelor voastre!
T|!, Şi casei regelui lui Iuda să-i spui: Ascultaţi Cuvântul Domnului,
;{o, Căci Mi-am îndreptat Faţa împotriva acestei cetăţi, ca să-i fac rău, nu bine, zice Domnul; ea va fi dată în mâinile regelui Babilonului, şi el o va arde cu foc.
Yz+, Cine va rămâne în cetatea aceasta, va muri ucis de sabie, de foamete sau de ciumă; iar cine va ieşi şi se va duce la caldeii care vă asediază, va trăi şi va avea propria lui viaţă ca pradă.
y,Iar poporului acestuia să-i spui: Aşa vorbeşte Domnul: Iată că vă pun înainte calea vieţii şi calea morţii.
9xk,Şi după aceea, zice Domnul, voi da pe Zedechia, regele lui Iuda, pe slujitorii lui, pe popor şi pe cei ce vor scăpa în cetatea aceasta de ciumă, de sabie şi de foamete, în mâinile lui Nebucadneţar, regele Babilonului, şi în mâna duşmanilor lor, în mâinile celor ce vor să le ia viaţa; şi Nebucadneţar îi va lovi cu ascuţişul săbiei. El nu-i va cruţa, nu va avea milă de ei şi nu se va îndura de ei.
xwi,Voi lovi pe locuitorii cetăţii acesteia, pe oameni şi pe animale; şi vor muri de o ciumă groaznică.
v,Apoi Eu însumi voi lupta împotriva voastră, cu mână întinsă şi cu braţ puternic, cu mânie, cu furie şi cu mare indignare.
-uS,Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Iată, voi întoarce armele de război care sunt în mâinile voastre, cu care vă luptaţi împotriva regelui Babilonului şi împotriva caldeilor, care vă asediază pe dinafară zidului, şi le voi strânge în mijlocul cetăţii acesteia.
Gt,Atunci Ieremia le-a răspuns: Să spuneţi lui Zedechia:
msS,Întreabă, te rog, pe Domnul pentru noi, căci Nebucadneţar, regele Babilonului, duce război împotriva noastră! Poate că Domnul va face pentru noi vreuna din minunile Lui, ca duşmanul să se îndepărteze de la noi.
/r Y,Cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului, când regele Zedechia a trimis pe Paşhur, fiul lui Malchia, şi pe Ţefania, fiul lui Maaseia, preotul, zicând:
q ,De ce am ieşit din pântecele mamei, ca să văd numai suferinţă şi durere, şi să-mi sfârşesc zilele în ruşine?
p#,De ce n-am fost omorât în pântecele mamei, ca ea să-mi fi fost mormântul meu! De ce n-a rămas ea veşnic însărcinată cu mine?
"o=,Omul acela să ajungă ca şi cetăţile pe care le-a nimicit Domnul fără milă! Să audă gemete dimineaţa şi strigăte de război la amiază!
"n=,Blestemat să fie omul care a adus vestea aceasta tatălui meu: Ţi s-a născut un copil de parte bărbătească!, şi l-a umplut de bucurie cu ea!
wmg,Blestemată să fie ziua când m-am născut! Ziua în care m-a născut mama, să nu fie binecuvântată!
{lo, Cântaţi Domnului, lăudaţi pe Domnul! Căci El eliberează sufletul celui nenorocit din mâna celor răi.
Kk, Şi acum, Doamne Dumnezeul oştirilor, care încerci pe cel drept, care pătrunzi mintea şi inima, fă-mă să văd răzbunarea Ta împotriva lor! Căci Ţie îmi încredinţez cauza mea.
]j3, Dar Domnul este cu mine ca un viteaz puternic; de aceea, prigonitorii mei vor cădea şi nu vor birui. Se vor umple de ruşine că n-au lucrat cu chibzuinţă: veşnica lor ruşine niciodată nu se va uita.
+iO, Căci am auzit vorbe rele de la mulţi: Spaimă din toate părţile! învinuiţi-l!, strigă ei; haideţi să-l învinuim! Toţi cei ce trăiau în pace cu mine, pândesc să vadă dacă mă clatin, şi zic: Poate că se va lăsa prins, vom pune mâna pe el şi ne vom răzbuna pe el!
Mh, Atunci am zis: Nu voi mai pomeni de El şi nu voi mai vorbi în Numele Lui!, dar Cuvântul Lui este în inima mea ca un foc mistuitor, închis în oasele mele. Caut să-l opresc, dar nu pot.
/gW,Căci ori de câte ori vorbesc, trebuie să strig: Violenţă şi apăsare!, deoarece Cuvântul Domnului îmi aduce numai ruşine şi batjocură în fiecare zi.
9fk,M-ai înduplecat, Doamne, şi m-am lăsat înduplecat; ai fost mai tare decât mine şi m-ai biruit! în fiecare zi am ajuns de râs, toată lumea îşi bate joc de mine.
Xe),Şi tu, Paşhur, şi toţi cei ce locuiesc în casa ta, veţi merge la Babilon în captivitate; acolo vei muri şi acolo vei fi îngropat, tu şi toţi prietenii tăi, cărora le-ai profeţit minciuni.
ndU,Toate bogăţiile cetăţii acesteia, tot rodul muncii ei, tot ce are ea mai scump şi toate vistieriile regilor lui Iuda le voi da în mâinile duşmanilor lor; aceştia le vor jefui, le vor lua şi le vor duce la Babilon.
=cs,Căci aşa vorbeşte Domnul: Iată, te voi face de groază, pentru tine şi pentru toţi prietenii tăi; ei vor cădea ucişi de sabia duşmanilor lor, şi ochii tăi vor vedea lucrul acesta. Voi da pe tot Iuda în mâinile regelui Babilonului, care-i va duce sclavi la Babilon şi-i va ucide cu sabia.
Gb,Dar a doua zi, Paşhur a scos pe Ieremia din butuci. Şi Ieremia i-a zis: Domnul nu te mai numeşte Paşhur (Noroc din toate părţile), ci Magor-Misabib (Spaimă din toate părţile).
a,Atunci Paşhur a lovit pe profetul Ieremia şi l-a pus în butuci la poarta de sus a lui Beniamin, în casa Domnului.
~` w,Paşhur, fiul lui Imer, preot şi supraveghetor în casa Domnului, a auzit pe Ieremia profeţind aceste lucruri.
_),Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Iată, voi aduce peste cetatea aceasta şi peste toate cetăţile care ţin de ea, toate nenorocirile pe care i le-am vestit mai dinainte, pentru că şi-au înţepenit gâtul, ca să n-asculte cuvintele Mele.
^/,Ieremia s-a întors din Tofet, unde-l trimisese Domnul să profeţească. Apoi a stat în curtea casei Domnului şi a zis întregului popor:
b]=, Casele Ierusalimului şi casele regilor lui Iuda vor fi necurate ca Tofetul, toate casele pe acoperişul cărora se aducea tămâie întregii oştiri a cerurilor şi se turnau jertfe de băutură altor dumnezei!
\w, Aşa voi face locului acestuia – zice Domnul – şi locuitorilor lui, si voi face cetatea aceasta ca Tofetul.
[, Şi să le spui: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Exact aşa voi zdrobi pe poporul acesta şi pe cetatea aceasta, cum se sparge vasul unui olar, fără să poată fi făcut la loc. Şi morţii vor fi îngropaţi în Tofet, din lipsă de loc pentru îngropare.
TZ!, Să spargi apoi vasul sub privirile oamenilor care vor merge cu tine.
eYC, Îi voi face să mănânce carnea fiilor şi fiicelor lor, aşa că îşi vor mânca unii altora carnea, în mijlocul necazului şi strâmtorării în care-i vor aduce duşmanii lor şi cei ce vor să le ia viaţa.
OX,Voi face din cetatea aceasta o groază şi o batjocură; aşa că toţi cei ce vor trece pe lângă ea vor rămâne îngroziţi şi vor fluiera în batjocură când vor vedea toate rănile ei.
W',În locul acesta voi zădărnici sfatul lui Iuda şi al Ierusalimului; îi voi face să cadă ucişi de sabie înaintea duşmanilor lor şi de mâna celor ce vor să le ia viaţa. Trupurile lor moarte le voi da hrană păsărilor cerului şi fiarelor pământului.
V),De aceea, iată, vin zile, zice Domnul, când locul acesta nu se va mai numi Tofet, nici Valea Ben-Hinom, ci se va numi Valea Măcelului!
=Us,Şi au zidit înălţimi lui Baal, ca să ardă pe copiii lor în foc ca arderi-de-tot lui Baal, ceea ce n-am poruncit, nici n-am rânduit, şi nici nu-Mi trecuse prin minte.
fTE,Pentru că M-au părăsit, au profanat locul acesta, au adus în el tămâie altor dumnezei, pe care nu-i cunoşteau nici ei, nici părinţii lor, nici regii lui Iuda, şi au umplut locul acesta cu sânge nevinovat.
S#,Să spui: Ascultaţi Cuvântul Domnului, regi ai lui Iuda şi locuitori ai Ierusalimului! Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Iată, voi aduce peste locul acesta o nenorocire, care va face să ţiuie urechile oricui va auzi vorbindu-se de ea.
R,Du-te în Valea Ben-Hinom, care este la intrarea porţii olăriei, şi acolo să vesteşti cuvintele pe care ţi le voi spune.
+Q Q,Aşa a vorbit Domnul: Du-te şi cumpără de la un olar un vas de pământ şi ia cu tine pe câţiva din bătrânii poporului şi din bătrânii preoţilor.
mPS,Dar Tu, Doamne, cunoşti toate uneltirile lor făcute ca să mă omoare. Nu le ierta nelegiuirea şi nu le şterge păcatul dinaintea Ta; ci să fie doborâţi în Faţa Ta! Lucrează împotriva lor la vremea mâniei Tale!
LO,Să se audă strigăte ieşind din casele lor, când cetele aduse de Tine vor cădea deodată peste ei! Căci au săpat o groapă ca să mă prindă, şi mi-au întins laţuri sub picioare.
pNY,De aceea, dă pe copiii lor pradă foametei şi doboară-i cu sabia! Soţiile lor să fie lipsite de copii şi să rămână văduve, şi bărbaţii lor să fie daţi la moarte; tinerii lor să fie ucişi de sabie în luptă!
LM,Oare cu rău se răsplăteşte binele? Căci au săpat o groapă ca să-mi ia viaţa. Adu-Ţi aminte că am stat înaintea Ta, ca să vorbesc bine pentru ei şi să abat mânia Ta de la ei.
GL,Ascultă-mă, Doamne, şi auzi glasul potrivnicilor mei!
K),Atunci ei au zis: Veniţi să uneltim împotriva lui Ieremia! Căci Legea nu va pieri din lipsă de preoţi, nici sfatul din lipsă de înţelepţi, nici cuvântul din lipsă de profeţi. Haideţi să-l ucidem cu vorba şi să nu luăm seama la toate cuvintele lui!
J-,Ca vântul de la est, îi voi risipi înaintea duşmanului; iar în ziua necazului lor, le voi întoarce spatele şi nu Mă voi uita la ei!
I ,făcând astfel din ţara lor o pustietate, o veşnică batjocură; toţi cei ce trec prin ea sunt uimiţi şi dau din cap.
3H_,Totuşi poporul Meu M-a uitat şi aduce tămâie idolilor; s-a abătut din căile lui, a părăsit vechile cărări, şi a luat-o pe cărări şi drumuri nebătute,
G ,Părăseşte zăpada Libanului stânca ogoarelor? Sau se văd secând apele care vin de departe proaspete şi curgătoare?
*FM, De aceea, aşa vorbeşte Domnul: întrebaţi acum între naţiuni! Cine a auzit vreodată asemenea lucruri? Fecioara lui Israel a făcut un lucru groaznic.
E, Dar ei au zis: Degeaba! Căci noi ne vom urma gândurile noastre, şi vom lucra fiecare după pornirile inimii noastre rele!
HD , De aceea, vorbeşte acum oamenilor lui Iuda şi locuitorilor Ierusalimului şi zi: Aşa vorbeşte Domnul: Iată, pregătesc o nenorocire împotriva voastră şi fac un plan împotriva voastră. De aceea, întoarceţi-vă fiecare de la calea voastră cea rea şi îndreptaţi umbletele voastre şi faptele voastre!
/CW, Dar dacă naţiunea aceasta face ce este rău înaintea Mea şi nu ascultă glasul Meu, atunci şi Eu voi renunţa la binele pe care aveam de gând să i-l fac.
Bw, Sau altă dată aş putea spune despre o naţiune sau despre o împărăţie că o voi zidi sau că o voi sădi.
+AO,dar dacă naţiunea aceasta, despre care am vorbit astfel, se întoarce de la răutatea ei, atunci şi Eu voi renunţa la răul pe care am vrut să i-l fac.
@,Într-o clipă aş putea spune despre o naţiune sau despre o împărăţie că o voi smulge, că o voi surpa şi că o voi nimici,
>?u,Casă a lui Israel! Oare nu pot Eu să fac cu voi ca olarul acesta? zice Domnul. Iată, cum este lutul în mâna olarului, aşa sunteţi voi în mâna Mea, casă a lui Israel!
8>k,Şi Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
=%,Dar vasul din lut pe care-l făcea s-a stricat în mâna olarului. Atunci el a făcut un alt vas, cum i-a plăcut olarului să-l facă.
R<,Când m-am coborât la casa olarului, iată că el lucra pe roată.
g;G,Scoală-te şi coboară la casa olarului, şi acolo te voi face să auzi cuvintele Mele!
H: ,Cuvântul vorbit lui Ieremia din partea Domnului, zicând:
A9{,Dar dacă nu veţi asculta când vă poruncesc să sfinţiţi ziua Sabatului, să nu purtaţi nici o sarcină şi să n-o aduceţi înăuntru pe porţile Ierusalimului, în ziua Sabatului, atunci voi aprinde un foc la porţile cetăţii, care va arde casele cele mari ale Ierusalimului şi nu se va stinge.
83,Vor veni din cetăţile lui Iuda şi din împrejurimile Ierusalimului, din ţara lui Beniamin, din vale, de pe munte şi de la sud, ca să aducă arderi-de-tot şi jertfe, să aducă daruri de mâncare şi tămâie, şi să aducă jertfe de mulţumire în casa Domnului.
79,atunci pe porţile acestei cetăţi vor intra regi şi prinţi, care vor şedea pe tronul lui David; ei vor veni în care şi călări pe cai, ei şi prinţii lor, însoţiţi de oamenii lui Iuda şi de locuitorii Ierusalimului, şi cetatea aceasta va fi locuită în veci.
v6e,Dacă într-adevăr Mă veţi asculta, zice Domnul, şi nu veţi aduce înăuntru pe porţile acestei cetăţi nici o sarcină, în ziua Sabatului, ci veţi sfinţi ziua Sabatului, şi nu veţi face nici o lucrare în ziua aceasta,
5,Dar ei n-au ascultat şi n-au luat seama; ci şi-au înţepenit gâtul, ca să n-asculte şi să nu ia învăţătură.
<4q,Să nu scoateţi din casele voastre nici o povară în ziua Sabatului, şi să nu faceţi nici o lucrare, ci sfinţiţi ziua Sabatului, cum am poruncit părinţilor voştri.
33_,Aşa vorbeşte Domnul: Luaţi seama la voi înşivă, să nu purtaţi nici o povară în ziua Sabatului, nici să n-o aduceţi înăuntru pe porţile Ierusalimului.
27,şi spune-le: Ascultaţi Cuvântul Domnului, regi ai lui Iuda, şi tot Iuda, şi toţi locuitorii Ierusalimului, care intraţi pe aceste porţi!
19,Aşa mi-a vorbit Domnul: Du-te şi stai la poarta copiilor poporului, pe care intră şi ies regii lui Iuda, şi la toate porţile Ierusalimului,
e0C,Să se ruşineze cei ce mă persecută, dar eu să nu fiu făcut de ruşine; să se înspăimânte ei, dar pe mine nu mă lăsa să mă înspăimânt! Adu peste ei ziua nenorocirii, loveşte-i cu o îndoită urgie!
g/G,De aceea, nu fi o groază pentru mine, căci Tu eşti refugiul meu în ziua nenorocirii!
B.},Dar eu, nu m-am ferit să fiu un păstor care Te urmează pe Tine, nici n-am dorit ziua nenorocirii; Tu ştii bine; şi ce a ieşit de pe buzele mele a fost spus în prezenţa Ta.
P-,Iată, ei îmi zic: Unde este Cuvântul Domnului? Să vină acum!
,y,Vindecă-mă, Tu Doamne, şi voi fi vindecat; mântuieşte-mă Tu, şi voi fi mântuit; căci Tu eşti lauda mea.
_+7, O Doamne, speranţa lui Israel, toţi cei ce Te părăsesc vor fi făcuţi de ruşine. Cei ce se îndepărtează de Mine vor fi scrişi pe pământ, pentru că ei au părăsit pe Domnul, izvorul apei vieţii.
]*3, Locul sfântului nostru locaş este de la început un tron înalt şi glorios.
`)9, Ca o potârniche care cloceşte nişte ouă pe care nu le-a ouat ea, aşa este cel ce adună bogăţii pe nedrept; va trebui să le părăsească în mijlocul zilelor sale şi la urmă nu este decât un nebun.
(+, Eu, Domnul, cercetez inima, Eu pun la încercare mintea, ca să răsplătesc fiecărui om după căile lui, şi după roadă faptelor lui.
s'_, Inima este mai înşelătoare decât orice altceva şi este nespus de rea; cine poate s-o cunoască?
u&c,Căci el este ca un pom sădit lângă ape care-şi întinde rădăcinile spre râu; nu se teme când vine arşiţa şi frunza lui rămâne verde; şi nu se va îngrijora în anul de secetă, nici nu încetează să aducă roadă.
j%M,Binecuvântat să fie omul care se încrede în Domnul şi a cărui speranţă este Domnul!
=$s,Căci el este ca un tufiş în deşert şi nu vede când vine prosperitatea, ci locuieşte în locurile uscate ale deşertului, într-un pământ sărat şi fără locuitori.
#%,Aşa vorbeşte Domnul: Blestemat este omul care se încrede în om, care se sprijină pe un muritor şi îşi abate inima de la Domnul!
U"#,Din vina ta vei pierde moştenirea pe care ţi-o dădusem; te voi face să slujeşti duşmanului tău într-o ţară pe care n-o cunoşti, căci aţi aprins focul mâniei Mele, care va arde veşnic.
)!K,O, muntele Meu din câmpie, voi da ca pradă bogăţia ta şi toate vistieriile şi înălţimile tale, din cauza păcatelor tale de pe tot ţinutul tău!
 7,Cum îşi aduc aminte de copiii lor, aşa îşi aduc aminte de altarele lor şi de Astarteea lor, lângă copacii verzi de pe dealurile înalte.
 +,Păcatul lui Iuda este scris cu un condei de fier, cu un vârf de diamant; este gravat pe tabla inimii lor, şi pe coarnele altarelor lor.
3,De aceea, iată, îi voi face de data aceasta să cunoască şi să ştie puterea şi tăria Mea; si vor cunoaşte că Numele Meu este Domnul.
K,Cum poate omul să-şi facă dumnezei care nu sunt dumnezei?
uc,Doamne, tăria scăparea şi refugiul meu în ziua necazului! Neamurile vor veni la Tine de la marginile pământului şi vor zice: Părinţii noştri n-au moştenit decât minciună, idoli deşerţi care nu sunt de nici un folos!
K,De aceea, le voi răsplăti mai întâi îndoit nelegiuirea şi păcatul lor, pentru că Mi-au profanat ţara; Mi-au umplut moştenirea cu hoiturile idolilor lor urâţi şi dezgustători.
/W,Căci ochii Mei sunt îndreptaţi asupra tuturor căilor lor; ele nu sunt ascunse înaintea Feţei Mele, şi nelegiuirea lor nu este ascunsă de privirile Mele.
s_,Iată, voi trimite o mulţime de pescari; zice Domnul, care-i vor pescui; şi după aceea, voi trimite o mulţime de vânători, care-i vor vâna de pe toţi munţii, de pe toate dealurile şi din toate crăpăturile stâncilor.
[/,Ci se va zice: Viu este Domnul care a scos pe copiii lui Israel din ţara de la nord şi din toate ţările unde-i alungase! Căci îi voi aduce înapoi în ţara lor, pe care o dădusem părinţilor lor.
/,De aceea, iată, vor veni zile, zice Domnul, când nu se va mai zice: Viu este Domnul, care a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel!
P, De aceea, vă voi muta din ţara aceasta într-o ţară pe care n-aţi cunoscut-o nici voi, nici părinţii voştri; şi acolo veţi sluji altor dumnezei, zi şi noapte, căci nu vă voi ierta!
'G, Şi voi aţi făcut şi mai rău decât părinţii voştri; căci iată că fiecare umblaţi după pornirile inimii voastre rele, şi nu Mă ascultaţi.
W', Atunci să le răspunzi: Părinţii voştri M-au părăsit, zice Domnul, s-au dus după alţi dumnezei, le-au slujit şi s-au închinat înaintea lor; pe Mine M-au părăsit şi n-au păzit Legea Mea!
eC, Când vei spune poporului acestuia toate cuvintele acestea şi-ţi vor zice: De ce ne ameninţă Domnul cu toate aceste mari nenorociri? Ce nelegiuire şi ce păcat am făcut împotriva Domnului Dumnezeului nostru?
, Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Iată, voi face să înceteze în locul acesta, sub ochii voştri şi în zilele voastre, strigătele de bucurie şi strigătele de veselie, cântecele mirelui şi cântecele miresei.
oW,Să nu intri nici într-o casă de petrecere, ca să te aşezi cu ei, să mănânci şi să bei.
=s,Nimeni nu le va împărţi pâine în timpul jelirii, ca să-i mângâie pentru cel mort; şi nimeni nu le va întinde paharul mângâierii pentru tatăl sau pentru mama lor.
B},Şi cei mari şi cei mici vor muri în ţara aceasta şi nu vor fi îngropaţi; nimeni nu-i va plânge, nimeni nu-şi va face tăieturi din cauza lor, şi nu se va rade pentru ei.
mS,Căci aşa vorbeşte Domnul: Să nu intri în nici o casă de jale, să nu plângi în ea şi nici să nu te jeleşti cu ei; căci am luat înapoi de la poporul acesta pacea Mea, zice Domnul, bunătatea şi îndurarea Mea.
 ,Vor muri de o boală necruţătoare. Nimeni nu-i va plânge, nici nu-i va îngropa, ci vor fi ca un gunoi pe pământ; vor pieri de sabie şi de foamete; şi trupurile lor moarte vor servi ca hrană păsărilor cerului şi fiarelor pământului.
N ,Căci aşa vorbeşte Domnul despre fiii şi fiicele care se vor naşte în locul acesta, despre mamele care-i vor naşte şi despre taţii lor care-i vor face să se nască în ţara aceasta:
X ),Să nu-ţi iei soţie şi să n-ai în locul acesta nici fii, nici fiice!
3  c,Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
] 3,Te voi elibera din mâna celor răi şi te voi scăpa din mâna asupritorilor.
;o,Te voi face pentru poporul acesta ca un zid tare de bronz; se vor lupta cu tine, dar nu te vor birui; căci Eu sunt cu tine ca să te scap şi să te eliberez, zice Domnul.
5,De aceea aşa vorbeşte Domnul: Dacă te vei întoarce iarăşi la Mine, te voi restaura şi vei sta înaintea Mea; şi dacă vei despărţi ce este de preţ de ce este fără de preţ, vei deveni vorbitorul Meu. Ei să se întoarcă la tine, nu tu să te întorci la ei!
+O,De ce este durerea mea continuă? De ce mă ustură rana şi nu vrea să se vindece? Să fii Tu pentru mine ca un izvor înşelător, ca o apă care seacă?
%C,N-am stat în adunarea celor ce petrec, ca să mă înveselesc cu ei: de frica puterii Tale am stat singur la o parte, căci mă umpluseşi de mânie.
9k,Când am primit cuvintele Tale, le-am înghiţit; cuvintele Tale au fost bucuria şi veselia inimii mele, căci după Numele Tău sunt numit, Doamne Dumnezeul oştirilor!
F,Tu ştii tot, Doamne! Adu-Ţi aminte de mine, nu mă uita, răzbună-mă pe prigonitorii mei! Nu mă lua, după îndelunga Ta răbdare. Gândeşte-Te că sufăr ruşinea din cauza Ta!
,Te voi duce sclav la duşmanul tău, într-o ţară pe care n-o cunoşti, căci focul mâniei Mele s-a aprins şi arde peste voi!
, Averile şi comorile tale le voi da pradă fără despăgubire, din cauza tuturor păcatelor tale, pe tot ţinutul tău.
G, Poate fierul să frângă fierul de la nord şi bronzul?
%, Domnul a zis: Sigur, te voi elibera spre binele tău; voi face pe duşman să te implore, la vreme de nenorocire şi la vreme de necaz!
T~!, Vai de mine, mamă, că m-ai născut ca să fiu bărbat de ceartă şi bărbat de neînţelegere pentru toată ţara! Nu iau cu împrumut, nici nu dau cu împrumut, şi totuşi toţi mă blestemă!
e}C, Cea care născuse şapte fii tânjeşte, îşi dă sufletul; soarele ei apune când este încă ziuă; s-a ruşinat şi a roşit. Pe cei ce mai rămân îi dau pradă săbiei înaintea duşmanilor lor, zice Domnul.
j|M,Văduvele lor vor fi mai multe înaintea Mea decât nisipul mării; voi aduce împotriva lor, împotriva mamei tânărului lor, un nimicitor ziua în amiaza mare; voi face să cadă deodată peste ea necazul şi groaza.
{3,Îi voi vântura cu lopata, la porţile ţării; îi voi lipsi de copii şi voi nimici pe poporul Meu, căci nu s-au abătut de la căile lor.
z,Tu M-ai părăsit, zice Domnul, ai dat înapoi; de aceea îmi întind mâna împotriva ta şi te nimicesc; sunt sătul de milă.
y%,Căci cui îi va fi milă de tine, Ierusalime, cine va plânge pentru tine? Şi cine se va întoarce, ca să te întrebe de sănătate!
>xu,Şi îi voi face de batjocură între toate împărăţiile pământului, din cauza lui Manase, fiul lui Ezechia, regele lui Iuda, şi pentru tot ce a făcut el în Ierusalim.
cw?,Căci voi trimite împotriva lor patru feluri de nenorociri, zice Domnul: sabia, ca să-i ucidă, câinii, ca să-i sfâşie, păsările cerului şi fiarele pământului, ca să-i mănânce şi să-i nimicească.
qv[,Şi dacă-ţi vor zice: Unde să ne ducem? să le răspunzi: Aşa vorbeşte Domnul: La moarte cei sortiţi la moarte, la sabie cei sortiţi săbiei, la foamete cei sortiţi foametei, la captivitate cei sortiţi captivităţii!
8u k,Atunci Domnul mi-a zis: Chiar dacă Moise şi Samuel s-ar înfăţişa înaintea Mea, tot n-aş fi binevoitor faţă de poporul acesta. Alungă-l dinaintea Mea, ducă-se!
2~e}}|F{zyxxwgvv&uttssurrq^pp{pnn3mml;kjj@ihhg6ffe_dcbb?aa`__^5]o\\[Z@YXWWFVUUvTT5SSMRRxRQPPONMaLKK J3II*HHGFEEFDDCBAA<@A?b>>#='%x$$#K"j! jybc!2}9, + ~ NlJ@vVe,Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Scrie într-o carte toate cuvintele pe care ţi le-am spus.
JU ,Iată Cuvântul care a venit la Ieremia din partea Domnului:
)TK, de aceea aşa zice Domnul: Iată, voi pedepsi pe Şemaia, nehelamitul, şi pe urmaşii lui: nici unul dintre ai lui nu va locui în mijlocul poporului acestuia şi nu va vedea binele pe care îl voi face poporului Meu, zice Domnul; căci a predicat răzvrătire împotriva Domnului.
nSU,Trimite să spună tuturor celor din captivitate, zicând: Aşa vorbeşte Domnul despre Şemaia, nehelamitul: pentru că Şemaia vă profeţeşte, fără să-l fi trimis Eu, şi v-a făcut să vă încredeţi în minciună,
ER,Atunci Cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia astfel:
\Q1,Şi preotul Ţefania a citit această scrisoare în faţa profetului Ieremia.
%PC,Căci a trimis să ni se spună în Babilon: Captivitatea va fi lungă; zidiţi case şi locuiţi-le; sădiţi grădini şi mâncaţi din roadele lor!
bO=,De ce nu pedepseşti acum şi pe Ieremia din Anatot, care profeţeşte printre voi?
7Ng,Domnul te-a pus preot în locul preotului Iehoiada, ca să supraveghezi în casa Domnului peste toţi nebunii care profeţesc, ca să-i pui în butuci şi în lanţuri.
]M3,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Fiindcă ai trimis scrisori în numele tău întregului popor din Ierusalim, lui Ţefania, fiul lui Maaseia, preotul, şi tuturor preoţilor, zicând:
7Li,Iar lui Şemaia, nehelamitul, să-i spui:
K#,Şi lucrul acesta se va întâmpla pentru că au făcut lucruri dezgustătoare în Israel, au comis adulter cu soţiile aproapelui lor şi au spus minciuni în Numele Meu, când Eu nu le dădusem nici o poruncă. Ştiu lucrul acesta şi sunt martor, zice Domnul.
VJ%,Şi din cauza lor toţi cei din Iuda care sunt exilaţi în Babilon vor folosi un blestem, zicând: Să-ţi facă Domnul ca lui Zedechia şi ca lui Ahab, pe care regele Babilonului i-a fript în foc!
)IK,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, despre Ahab, fiul lui Colaia, şi despre Zedechia, fiul lui Maaseia, care vă profeţesc minciuni în Numele Meu: Iată, îi dau în mâinile lui Nebucadneţar, regele Babilonului, care îi va omorî înaintea ochilor voştri.
{Ho,Ascultaţi, deci, Cuvântul Domnului, voi toţi cei exilaţi, pe care v-am trimis din Ierusalim în Babilon!
9Gk,pentru că n-au ascultat cuvintele Mele, zice Domnul, pe care le-am trimis la ei de nenumărate ori prin robii Mei profeţii; dar n-aţi vrut să ascultaţi, zice Domnul.
F{,Şi îi voi urmări cu sabia, cu foamete şi cu ciumă; şi îi voi face o pricină de spaimă pentru toate împărăţiile pământului, ca să fie de blestem, de groază, de dispreţ şi de ruşine între toate naţiunile unde i-am alungat,
7Eg,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Iată, voi trimite între ei sabie, foamete şi ciumă, îi voi face ca smochinele stricate care, de rele ce sunt, nu pot fi mâncate.
TD!,De aceea, aşa vorbeşte Domnul despre regele care stă pe tronul lui David şi despre tot poporul care locuieşte în cetatea aceasta, despre fraţii voştri care n-au mers cu voi în captivitate:
MC,Fiindcă aţi zis: Dumnezeu ne-a ridicat profeţi în Babilon!
sB_,Mă voi lăsa găsit de voi, zice Domnul, vă voi aduce înapoi din captivitate; vă voi aduna dintre toate naţiunile şi din toate locurile unde v-am alungat, zice Domnul, şi vă voi aduce în locul de unde v-am dus în exil.
[A/, Mă veţi căuta şi Mă veţi găsi dacă Mă veţi căuta cu toată inima.
a@;, Voi Mă veţi chema, veţi veni şi vă veţi închina Mie şi Eu vă voi asculta.
#??, Căci Eu cunosc planurile pe care le am faţă de voi, zice Domnul, planuri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o speranţă.
\>1, Dar iată ce zice Domnul: După ce vor trece şaptezeci de ani ai Babilonului, îmi voi aduce aminte de voi şi voi împlini faţă de voi promisiunea Mea cea bună, aducându-vă înapoi în locul acesta.
_=7, Căci ei vă profeţesc minciuni în Numele Meu. Eu nu i-am trimis, zice Domnul.
<,Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Nu vă lăsaţi înşelaţi de profeţii voştri, care sunt în mijlocul vostru, nici de ghicitorii voştri; nu ascultaţi nici de visătorii voştri, pe care voi îi faceţi să viseze!
$;A,Şi urmăriţi pacea cetăţii unde v-am trimis în exil, şi rugaţi-vă Domnului pentru ea, pentru că fericirea voastră atârnă de fericirea ei!
j:M,Luaţi-vă soţii şi faceţi fii şi fiice; luaţi-vă soţii pentru fiii voştri şi soţi pentru fiicele voastre, ca să facă fii şi fiice, ca să vă înmulţiţi acolo unde sunteţi, şi să nu vă împuţinaţi.
]93,Zidiţi case şi locuiţi-le; sădiţi grădini şi mâncaţi din roadele lor!
8,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, către toţi cei din exil, pe care i-am dus din Ierusalim la Babilon:
g7G,Scrisoarea a fost trimisă prin mâna lui Eleasa, fiul lui Şafan, şi prin Ghemaria, fiul lui Hilchia, trimişi la Babilon de Zedechia, regele lui Iuda, la Nebucadneţar, regele Babilonului. în scrisoare se spunea:
!6;,după ce regele Ieconia, regina, famenii guvernatori, conducătorii lui Iuda şi ai Ierusalimului, teslarii şi fierarii au părăsit Ierusalimul.
5 ,Acestea sunt cuvintele scrisorii pe care profetul Ieremia a trimis-o din Ierusalim rămăşiţei bătrânilor din captivitate, preoţilor, profeţilor şi întregului popor pe care Nebucadneţar i-a dus în captivitate, din Ierusalim la Babilon,
U4#,Şi profetul Hanania a murit chiar în anul acela, în luna a şaptea.
.3U,De aceea, aşa vorbeşte Domnul: Iată, te alung de pe faţa pământului. In anul acesta vei muri, pentru că ai sfătuit la răzvrătire împotriva Domnului.
%2C,Şi profetul Ieremia a zis profetului Hanania: Ascultă, Hanania! Domnul nu te-a trimis, ci tu faci pe poporul acesta să se încreadă în minciună.
z1m,Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Pun un jug de fier pe gâtul tuturor acestor naţiuni, ca să fie subjugate de Nebucadneţar, regele Babilonului, şi îi vor sluji, şi îi dau chiar şi fiarele câmpului!
0', Du-te şi spune lui Hanania: Aşa vorbeşte Domnul: Ai sfărâmat un jug de lemn, dar cu aceasta ai făcut în locul lui un jug de fier!
/, După ce profetul Hanania a sfărâmat jugul de pe gâtul profetului Ieremia, Cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia, astfel:
d.A, Şi Hanania a zis în faţa întregului popor: Aşa vorbeşte Domnul: Aşa voi sfărâma, peste doi ani, de pe gâtul tuturor naţiunilor jugul lui Nebucadneţar, regele Babilonului! Şi profetul Ieremia a plecat.
j-M, Atunci profetul Hanania a ridicat jugul de pe gâtul profetului Ieremia şi l-a sfărâmat.
9,k, Cât despre profetul care profeţeşte pacea, după ce cuvântul profetului se împlineşte, profetul acela va fi cunoscut ca unul pe care l-a trimis cu adevărat Domnul.
@+y,Profeţii, care au fost înaintea mea şi înaintea ta, din vremurile străvechi, au profeţit război, foamete şi ciumă împotriva unor ţări puternice şi a unor regi mari.
j*M,Dar ascultă cuvântul pe care-l rostesc eu în auzul tău şi în auzul întregului popor:
s)_,Şi profetul Ieremia a zis: Amin! Aşa să facă Domnul! Să împlinească Domnul cuvintele pe care le-ai profeţit tu şi să aducă înapoi din Babilon în locul acesta uneltele casei Domnului şi pe toţi prinşii de război!
(#,Profetul Ieremia a răspuns profetului Hanania, în faţa preoţilor şi în faţa întregului popor, care stăteau în casa Domnului.
\'1,Şi voi aduce înapoi în locul acesta, zice Domnul, pe Ieconia, fiul lui Ioiachim, regele lui Iuda, şi pe toţi captivii lui Iuda care s-au dus în Babilon; căci voi sfărâma jugul regelui Babilonului.
B&},Peste doi ani voi aduce înapoi în locul acesta toate uneltele casei Domnului, pe care le-a ridicat Nebucadneţar, regele Babilonului, din locul acesta, şi le-a dus în Babilon.
m%S,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Eu sfărâm jugul regelui Babilonului!
p$ [,În acelaşi an, la începutul domniei lui Zedechia, regele lui Iuda, în luna a cincea a anului al patrulea, Hanania, fiul lui Azur, profet din Gabaon, mi-a zis în casa Domnului, în faţa preoţilor şi a întregului popor:
A#{,Ele vor fi duse în Babilon şi vor rămâne acolo până în ziua când le voi căuta Eu – zice Domnul – când le voi lua iarăşi şi le voi aduce înapoi în locul acesta.
)"K,aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, despre uneltele care au mai rămas în casa Domnului, în casa regelui lui Iuda şi în Ierusalim:
d!A,şi care n-au fost ridicate de Nebucadneţar, regele Babilonului, când a luat sclavi din Ierusalim în Babilon pe Ieconia, fiul lui Ioiachim, regele lui Iuda, şi pe toţi mai-marii lui Iuda şi ai Ierusalimului;
4 a,Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor cu privire la stâlpi, la marea de aramă, la piedestale şi la toate celelalte unelte care au mai rămas în cetatea aceasta,
yk,Dar dacă sunt profeţi şi dacă este cu ei Cuvântul Domnului, să mijlocească la Domnul oştirilor, pentru ca uneltele care au mai rămas în casa Domnului, în casa regelui lui Iuda şi în Ierusalim, să nu se ducă în Babilon.
,Nu-i ascultaţi; supuneţi-vă regelui Babilonului şi veţi trăi! De ce să ajungă cetatea aceasta o dărâmătură?
1,Am vorbit şi preoţilor şi întregului popor şi le-am spus: Aşa vorbeşte Domnul: N-ascultaţi de cuvintele profeţilor voştri, care vă profeţesc, zicând: Iată, vasele casei Domnului vor fi aduse în scurt timp din Babilon; căci ei vă profeţesc o minciună.
(I,căci nu Eu i-am trimis, zice Domnul, ci ei profeţesc minciuni în Numele Meu, ca să vă alung şi să pieriţi, voi şi profeţii care vă profeţesc!
,Deci nu ascultaţi de cuvintele profeţilor care vă zic: Nu veţi fi supuşi regelui Babilonului! Căci ei vă profeţesc minciuni;
3_, De ce să muriţi, tu şi poporul tău, de sabie, de foamete şi de ciumă, cum a hotărât Domnul în privinţa poporului care nu se va supune regelui Babilonului?
E, I-am spus şi lui Zedechia, regele lui Iuda, exact aceleaşi lucruri, zicând: Plecaţi-vă gâtul sub jugul regelui Babilonului, supuneţi-vă lui şi poporului lui şi veţi trăi.
>u, Dar pe poporul care-şi va apleca gâtul sub jugul regelui Babilonului şi îi va fi supus, îl voi lăsa în ţara lui, zice Domnul, ca s-o lucreze şi să locuiască în ea.
, Căci ei vă profeţesc minciuni, ca să vă îndepărteze de ţara voastră; Eu vă voi alunga şi voi veţi pieri.
]3, De aceea, să n-ascultaţi pe profeţii voştri, pe ghicitorii voştri, pe visătorii voştri, pe cititorii voştri în stele, şi pe vrăjitorii voştri, care vă zic: Nu veţi sluji pe regele Babilonului!
-,Dar dacă un popor sau o împărăţie nu se va supune lui Nebucadneţar, regele Babilonului, şi nu-şi va pleca gâtul sub jugul regelui Babilonului, voi pedepsi pe poporul acela cu sabie, cu foamete şi cu ciumă, zice Domnul, până îl voi nimici prin mâna lui.
]3,Toate naţiunile îl vor sluji, pe el, şi pe fiul său, şi pe fiul fiului său, până va veni şi vremea ţării lui; şi atunci naţiuni puternice şi regi mari îl vor face şi pe el să le slujească.
9,Acum dau toate aceste ţări în mâinile robului Meu Nebucadneţar, regele Babilonului; îi dau chiar şi fiarele câmpului ca să-i fie supuse.
3_,Eu am făcut pământul, pe oameni şi pe animalele de pe faţa pământului, cu puterea Mea cea mare şi cu braţul Meu întins, şi dau pământul cui îmi place.
-,Şi spune-le să zică stăpânilor lor: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel – aşa să spuneţi stăpânilor voştri:
L,Şi trimite-le regelui Edomului, regelui Moabului, regelui copiilor lui Amon, regelui Tirului şi regelui Sidonului, prin trimişii care au venit la Ierusalim, la Zedechia, regele lui Iuda.
nU,Aşa îmi vorbeşte Domnul: Fă-ţi nişte legături şi nişte juguri şi pune-ţi-le la gât.
 #,La începutul domniei lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, cuvântul acesta a venit la Ieremia din partea Domnului, zicând:
 ,Dar mâna lui Ahicam, fiul lui Şafan, a fost cu Ieremia, aşa că el n-a fost dat pe mâna poporului ca să-l omoare.
, Q,Aceştia au scos din Egipt pe Urie şi l-au adus la regele Ioiachim, care l-a omorât cu sabia şi i-a aruncat trupul mort în mormintele copiilor poporului.
 %,Şi regele Ioiachim a trimis nişte oameni în Egipt, şi anume: pe Elnatan, fiul lui Acbor, şi pe alţii împreună cu el, în Egipt.
s _,Şi când regele Ioiachim, şi toţi vitejii lui, şi toţi conducătorii lui au auzit cuvintele lui, regele a căutat să-l omoare. Dar Urie, care a fost înştiinţat de lucrul acesta, s-a temut, a fugit şi s-a dus în Egipt.
f E,A mai existat un om care a profeţit în Numele Domnului: Urie, fiul lui Şemaia, din Chiriat-Iearim. El a profeţit împotriva cetăţii acesteia şi împotriva ţării acesteia tocmai aceleaşi lucruri ca Ieremia.
y,Oare l-a omorât Ezechia, regele lui Iuda, şi tot Iuda? Nu s-a temut Ezechia de Domnul şi nu s-a rugat el Domnului şi atunci Domnul a renunţat la tot răul pe care-l rostise împotriva lor? Dar noi facem un mare rău împotriva noastră.
&E,Mica din Moreşet profeţea pe vremea lui Ezechia, regele lui Iuda, şi spunea întregului popor al lui Iuda: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Sionul va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va ajunge un morman de pietre şi muntele casei Domnului o înălţime acoperită cu păduri.
pY,Atunci s-au ridicat câţiva dintre bătrânii ţării şi au zis întregii adunări a poporului:
@y,Atunci mai-marii şi tot poporul au zis preoţilor şi profeţilor: Omul acesta nu este vinovat de pedeapsa cu moartea, căci ne-a vorbit în Numele Domnului Dumnezeului nostru!
wg,Dar să ştiţi că, dacă mă veţi omorî, vă veţi face vinovaţi de sânge nevinovat, voi, cetatea aceasta şi locuitorii ei; căci Domnul m-a trimis cu adevărat la voi, ca să vorbesc în auzul vostru toate cuvintele acestea!
},Dar cât despre mine, iată, sunt în mâinile voastre; faceţi cu mine ce vi se va părea că este bine şi drept!
3_, Şi acum îndreptaţi-vă căile şi faptele, ascultaţi glasul Domnului Dumnezeului vostru, şi Domnul va renunţa la răul pe care l-a rostit împotriva voastră!
Z-, Atunci Ieremia a vorbit mai-marilor şi întregului popor, zicând: Domnul m-a trimis, ca să profeţesc împotriva acestei Case şi împotriva acestei cetăţi toate lucrurile pe care voi le-aţi auzit.
ve, Atunci preoţii şi profeţii au vorbit astfel conducătorilor şi întregului popor: Acestui om i se cuvine pedeapsa cu moartea! Pentru că a profeţit împotriva acestei cetăţi, cum aţi auzit voi înşivă cu urechile voastre!
.U, Când au auzit mai-marii lui Iuda aceste lucruri, s-au urcat din casa regelui la casa Domnului şi s-au aşezat la intrarea porţii celei noi a casei Domnului.
a~;, De ce ai profeţit în Numele Domnului, zicând: Casa aceasta va ajunge ca Silo şi cetatea aceasta va fi pustiită şi lipsită de locuitori! Şi tot poporul s-a adunat în jurul lui Ieremia în casa Domnului.
<}q,Şi când Ieremia a sfârşit de spus tot ce-i poruncise Domnul să spună întregului popor, preoţii şi profeţii şi tot poporul l-au prins şi au zis: Trebuie să mori!
t|a,Şi preoţii, profeţii şi tot poporul au auzit pe Ieremia rostind aceste cuvinte în casa Domnului.
{,atunci voi face Casei acesteia ca lui Silo, şi voi face cetatea aceasta un blestem pentru toate popoarele pământului.
'zG,dacă nu ascultaţi cuvintele robilor Mei profeţii, pe care-i trimit la voi, pe care vi i-am trimis dis-de-dimineaţă, şi pe care nu i-aţi ascultat,
y%,Şi să le spui: Aşa vorbeşte Domnul: Dacă nu Mă ascultaţi când vă poruncesc să urmaţi Legea Mea, pe care v-am pus-o înainte;
4xa,Poate că vor asculta şi se va întoarce fiecare de la calea lui cea rea, ca Eu să renunţ la răul ce am de gând să li-l fac din cauza răutăţii faptelor lor.
sw_,Aşa vorbeşte Domnul: Stai în curtea casei Domnului şi vorbeşte tuturor cetăţilor lui Iuda, care vin să se închine în casa Domnului, toate cuvintele pe care ţi le voi porunci să le spui. Să nu omiţi nici un cuvânt.
v ,La începutul domniei lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, a fost rostit următorul cuvânt din partea Domnului:
*uM,&El Şi-a părăsit locuinţa, ca un pui de leu vizuina; căci ţara lor s-a prefăcut într-o pustietate de urgia nimicitorului şi de mânia lui aprinsă.
Xt),%şi colibele cele liniştite sunt nimicite de mânia aprinsă a Domnului.
s},$Se aud strigătele păstorilor şi gemetele conducătorilor turmelor, căci Domnul le pustieşte locul de păşune,
~ru,#Nu mai este nici un loc de adăpost pentru păstori! Nu mai este nici o scăpare pentru conducătorii turmelor!
Tq!,"Gemeţi, păstori şi strigaţi! Tăvăliţi-vă în cenuşă, conducători ai turmelor! Căci au venit zilele înjunghierii voastre. Vă voi zdrobi şi veţi cădea la pământ ca un vas de preţ.
dpA,!Cei pe care-i va ucide Domnul În ziua aceea vor fi întinşi de la un capăt al pământului până la celălalt; nu vor fi nici jeliţi, nici adunaţi, nici îngropaţi, ci vor fi un gunoi pe faţa pământului.
o-, Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Iată, nenorocirea merge din pogor în popor şi o mare furtună se ridică de la marginile pământului.
Hn ,Vuietul ajunge până la marginea pământului; căci Domnul se ceartă cu naţiunile, intră la judecată împotriva oricărei făpturi şi dă pe cei răi pradă săbiei, zice Domnul.
0mY,De aceea, profeţeşte împotriva lor toate aceste cuvinte şi spune-le: Domnul va răcni de sus; din Locaşul Lui cel sfânt va face să-I răsune glasul; va răcni împotriva locului locuinţei Lui; va striga, ca şi cei ce calcă strugurii, împotriva tuturor locuitorilor pământului.
{lo,Căci iată că în cetatea peste care se cheamă Numele Meu, încep să aduc rău: şi voi să rămâneţi nepedepsiţi? Nu veţi rămâne nepedepsiţi, căci voi chema sabia peste toţi locuitorii pământului, zice Domnul oştirilor.
kw,Şi dacă nu vor vrea să ia din mâna ta potirul ca să bea, spune-le: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Beţi!
Kj,Să le spui: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Beţi, îmbătaţi-vă şi vărsaţi! Cădeţi şi nu vă mai ridicaţi, din cauza săbiei pe care o trimit între voi.
Ji ,tuturor regilor de la nord, celor de aproape şi celor de departe, şi unora şi altora, şi tuturor regilor lumii care sunt pe faţa pământului. Şi regele Şeşacului va bea după ei.
[h/,tuturor regilor Zimrei, tuturor regilor Elamului şi tuturor regilor Mediei;
]g3,tuturor regilor Arabiei şi tuturor regilor arabilor care locuiesc în desert;
[f/,Dedanului, Temei, Buzului şi tuturor celor ce îşi rad colţurile bărbii,
re],tuturor regilor Tirului, tuturor regilor Sidonului şi regilor insulelor care sunt dincolo de mare;
8dk,Edomului, Moabului şi copiilor lui Arnon;
'cG,la toată Arabia, tuturor regilor ţării Uţ, tuturor regilor ţării filistenilor, Ascalonului, Gazei, Ecronului şi celor ce au mai rămas din Asdod;
ibK,lui Faraon, regele Egiptului, slujitorilor lui, conducătorilor lui şi întregului popor;
Oa,Ierusalimului şi cetăţilor lui Iuda, regilor şi conducătorilor săi, ca să le prefacă în dărâmături, într-un deşert, să-i facă de batjocură şi de blestem, ca în ziua aceasta;
|`q,Eu am luat potirul din mâna Domnului şi l-am dat să-l bea tuturor naţiunilor la care mă trimitea Domnul:
_,Şi ei vor bea şi se vor ameţi, şi vor fi ca nişte nebuni în faţa săbiei pe care o voi trimite în mijlocul lor!
@^y,Căci aşa îmi vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Ia din mâna Mea acest potir plin cu vinul mâniei Mele şi dă să bea din el tuturor naţiunilor la care te voi trimite.
],Căci naţiuni puternice şi regi mari le vor supune şi pe ele şi le vor răsplăti după faptele şi lucrarea mâinilor lor.
4\a, Voi aduce peste ţara aceea toate lucrurile pe care le-am vestit despre ea, tot ce este scris în cartea aceasta, tot ce a profeţit Ieremia despre toate naţiunile.
t[a, Dar când se vor împlini aceşti şaptezeci de ani, voi pedepsi, zice Domnul, pe regele Babilonului şi pe poporul acesta, pentru nelegiuirile lor; voi pedepsi ţara caldeilor şi o voi preface în nişte dărâmături veşnice.
0ZY, Toată ţara aceasta va fi prefăcută într-o ruină şi într-o pustietate; şi naţiunile acestea vor fi supuse regelui Babilonului timp de şaptezeci de ani.
;Yo, Voi face să înceteze între ei strigătele de bucurie şi strigătele de veselie, cântecele mirelui şi cântecele miresei, vuietul pietrei de moară şi lumina lămpii.
{Xo, iată, voi trimite şi voi aduna toate popoarele de la nord, zice Domnul, şi pe Nebucadneţar, regele Babilonului; îi voi aduce împotriva acestei ţări şi împotriva locuitorilor ei, şi împotriva tuturor acestor popoare de jur împrejur, ca să le distrugă cu desăvârşire şi să facă din ele un deşert şi o batjocură, nişte dărâmături veşnice.
eWC,De aceea, aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Pentru că n-aţi ascultat cuvintele Mele,
V{,Dar nu M-aţi ascultat, zice Domnul, ci M-aţi mâniat prin lucrarea mâinilor voastre, spre nenorocirea voastră.
AU{,nu vă duceţi după alţi dumnezei, ca să le slujiţi şi să vă închinaţi înaintea lor, nu Mă mâniaţi prin lucrarea mâinilor voastre, şi nu vă voi face nici un rău!
dTA,Când ei au zis: întoarceţi-vă fiecare de la calea voastră cea rea şi de la răutatea faptelor voastre şi veţi rămâne în ţara pe care Domnul v-a dat-o vouă şi părinţilor voştri pentru veci de veci;
&SE,Şi Domnul v-a trimis pe toţi robii Săi, pe profeţi, i-a trimis dis-de-dimineaţă, dar n-aţi ascultat, nici n-aţi aplecat urechea să ascultaţi.
yRk,De la al treisprezecelea an al lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, sunt douăzeci şi trei de ani de când mi-a vorbit Cuvântul Domnului; şi eu v-am vorbit, m-am deşteptat de dimineaţă şi v-am vorbit, dar n-aţi ascultat.
Q#,pe care profetul Ieremia l-a rostit înaintea întregului popor al lui Iuda şi înaintea tuturor locuitorilor Ierusalimului, zicând:
YP -,Cuvântul care a fost spus lui Ieremia despre tot poporul lui Iuda, în al patrulea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda (acesta era anul întâi al lui Nebucadneţar, regele Babilonului),
O , Voi trimite între ei sabia, foametea şi ciuma, până vor pieri din ţara pe care le-o dădusem lor şi părinţilor lor.
EN, Şi îi voi face o scârbă şi un dispreţ pentru toate împărăţiile pământului, o ruşine şi o batjocură, o derâdere şi un blestem, în toate locurile unde îi voi alunga.
M,Şi ca smochinele cele rele care, de rele ce sunt nu se pot mânca, zice Domnul, aşa voi face să ajungă Zedechia, regele lui Iuda, conducătorii lui şi rămăşiţa Ierusalimului, cei ce au rămas în ţara aceasta şi cei ce locuiesc în ţara Egiptului.
+LO,Le voi da o inimă, ca să ştie că Eu sunt Domnul. Ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor, dacă se vor întoarce la Mine cu toată inima lor.
,KQ,Îi voi privi cu un ochi binevoitor şi-i voi aduce înapoi în ţara aceasta: îi voi aşeza şi nu-i voi mai nimici, îi voi sădi şi nu-i voi mai smulge.
iJK,Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Cum deosebeşti aceste smochine bune, aşa voi deosebi Eu, ca să le dau îndurare, pe cei duşi sclavi ai lui Iuda, pe care i-am trimis din locul acesta în ţara caldeilor.
4Ic,Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
GH,Atunci Domnul mi-a zis: Ce vezi, Ieremia? Eu am răspuns: Nişte smochine! Smochinele cele bune sunt foarte bune, iar cele rele sunt foarte rele şi, de rele ce sunt, nu se pot mânca.
F ,Domnul mi-a arătat două coşuri cu smochine, puse înaintea templului Domnului, după ce Nebucadneţar, regele Babilonului, a dus sclavi din Ierusalim pe Ieconia, fiul lui Ioiachim, regele lui Iuda, pe conducătorii lui Iuda, pe teslari şi pe fierari.
hEI,(şi voi pune peste voi o ruşine veşnică şi o veşnică necinste, care nu se vor uita.
0DY,'de aceea, iată, vă voi uita cu totul şi vă voi lepăda, pe voi şi cetatea pe care v-o dădusem vouă şi părinţilor voştri, vă voi arunca dinaintea Mea;
eCC,&Dar dacă veţi mai zice: Profeţia Domnului, atunci aşa vorbeşte Domnul: Pentru că spuneţi cuvintele acestea: O profeţie a Domnului, deşi am trimis să vă spună: Să nu mai ziceţi: O profeţie a Domnului,
XB),%Aşa să zici profetului: Ce ţi-a răspuns Domnul? Sau: Ce a zis Domnul?
[A/,$Dar să nu mai vorbiţi de profeţia Domnului. Pentru că vorba fiecărui om este profeţia lui, fiindcă aţi pervertit cuvintele Dumnezeului Celui viu, cuvintele Domnului oştirilor, Dumnezeului nostru!
@y,#Aşa să spuneţi însă fiecare aproapelui său şi fratelui său: Ce a răspuns Domnul? sau Ce a vorbit Domnul?
?,"Şi pe profetul, pe preotul sau pe acela din popor care va zice: Profeţia Domnului, îl voi pedepsi şi pe el şi pe casa lui!
$>A,!Dacă poporul acesta sau un profet sau un preot te vor întreba: Care este profeţia Domnului? să le spui: Ce cuvânt? Vă voi lepăda, zice Domnul.
!=;, Iată, zice Domnul, sunt împotriva celor ce profeţesc visuri neadevărate, care le istorisesc şi rătăcesc pe poporul Meu, cu minciunile şi cu mândria lor; nu Eu i-am trimis, nu Eu le-am dat poruncă; de aceea, nu sunt de nici un folos poporului acestuia, zice Domnul.
u<c,Iată, zice Domnul, sunt împotriva profeţilor care iau cuvântul lor şi-l dau drept cuvânt al Meu.
u;c,De aceea, iată, zice Domnul, sunt împotriva profeţilor care îşi fură unul altuia cuvintele Mele.
f:E,Nu este Cuvântul Meu ca un foc, zice Domnul, şi ca un ciocan care sfărâmă stânca?
<9q,Profetul care are un vis să istorisească visul acesta, şi cine a auzit Cuvântul Meu să spună întocmai Cuvântul Meu! De ce să amesteci paiele cu grâul? zice Domnul.
N8,Cred ei oare că pot face pe poporul Meu să uite Numele Meu prin visurile pe care fiecare dintre ei le istoriseşte aproapelui său, cum Mi-au uitat părinţii lor Numele din cauza lui Baal?
7w,Până când va fi aceasta în inimile acestor profeţi mincinoşi, care profeţesc înşelătoriile inimii lor?
{6o,Am auzit ce spun profeţii care profeţesc minciuni în Numele Meu, zicând: Am avut un vis! Am avut un vis!
5,Poate cineva să stea într-un loc ascuns fără să-l văd Eu? zice Domnul. Nu umplu Eu cerurile şi pământul? zice Domnul.
f4E,Sunt Eu un Dumnezeu de aproape, zice Domnul, şi nu sunt Eu un Dumnezeu şi de departe?
43a,Dar dacă ar fi stat la sfatul Meu, ar fi trebuit să spună poporului Meu cuvintele Mele şi să-i întoarcă de la calea lor cea rea, de la răutatea faptelor lor!
y2k,Nu Eu i-am trimis pe aceşti profeţi şi totuşi ei au alergat; nu le-am vorbit şi totuşi au profeţit.
11[,Mânia Domnului nu se va potoli, până nu va împlini şi nu va înfăptui planurile inimii Lui. Veţi înţelege pe deplin lucrul acesta la sfârşitul zilelor.
0,Iată, o furtună a Domnului a izbucnit în furie, un vârtej puternic se năpusteşte şi cade peste capul celor răi!
(/I,Dar cine a fost de faţă la sfatul Domnului, ca să fi văzut şi să fi auzit Cuvântul Lui? Cine a luat aminte la Cuvântul Lui şi cine l-a ascultat?
6.e,Ei zic celor ce Mă dispreţuiesc: Domnul a zis: Veţi avea pace; şi zic tuturor celor ce trăiesc după împietrirea inimii lor: Nu vi se va întâmpla nici un rău.
O-,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Nu ascultaţi cuvintele profeţilor care vă profeţesc! Ei vă ademenesc la deşertăciune; spun viziuni ieşite din inima lor, nu ce vine din gura Domnului.
\,1,De aceea, aşa vorbeşte Domnul oştirilor despre profeţi: Iată, îi voi hrăni cu pelin şi îi voi face să bea ape otrăvite; căci prin profeţii Ierusalimului s-a răspândit nelegiuirea în ţară.
*+M,Şi chiar între profeţii Ierusalimului am văzut un lucru înfricoşător: sunt adulteri, trăiesc în minciună; întăresc mâinile celor răi, aşa că nici unul nu se mai întoarce de la răutatea lui; toţi sunt înaintea Mea ca Sodoma, şi locuitorii Ierusalimului ca Gomora.
*, Între profeţii Samariei am văzut următoarea nebunie: au profeţit în numele lui Baal şi au amăgit pe poporul Meu Israel!
G), De aceea, calea lor va fi ca o potecă alunecoasă şi întunecoasă, vor fi împinşi şi vor cădea; căci voi aduce nenorocirea peste ei în anul când îi voi pedepsi, zice Domnul.
|(q, Căci şi profetul şi preotul sunt pângăriţi; le-am găsit răutatea chiar şi în casa Mea, zice Domnul.
N', Căci ţara este plină de destrăbălaţi, căci ţara jeleşte din cauza blestemului. Păşunile deşertului s-au uscat. Purtarea lor este rea şi toată vitejia lor este pentru nedreptate!
H& , Cât priveşte profeţii: Inima este zdrobită în mine, toate oasele îmi tremură. Sunt ca un om beat, ca un om ameţit de vin, din cauza Domnului şi din cauza sfintelor Lui cuvinte.
I% ,ci se va zice: Viu este Domnul care a scos şi a adus înapoi sămânţa casei lui Israel din ţara de la nord şi din toate ţările în care îi risipisem! Şi vor locui în ţara lor.
~~c}}|i{zyyRxxwIvlutt!srrhqq@pp,onnvmllk j8ihhgfee~dcbba`` __D^]]W\\_[oZYoXWVVTUTT*SRQQ%PPNN*MM8L"KJJbII9HSGFF;EDCBBBEA@?>>=k<;;:099b88 7\65>44-321190/.-,++*<)((]'&&%%%$c$"#X"! ^| #oJJ`hA{a C q 4 3 is=VVO2],#De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul oştirilor. Dumnezeul lui Israel: Iată, voi aduce peste Iuda şi peste toţi locuitorii Ierusalimului toate nenorocirile, pe care le-am vestit cu privire la ei, pentru că le-am vorbit şi nu M-au ascultat, pentru că i-am chemat şi n-au răspuns!
,#În schimb, fiii lui Ionadab, fiul lui Recab, păzesc porunca pe care le-a dat-o tatăl lor, dar poporul acesta nu Mă ascultă!
nU,#Am trimis la voi pe toţi robii Mei profeţii, i-am trimis tot timpul să vă spună: întoarceţi-vă fiecare de la calea voastră cea rea, îndreptaţi-vă faptele, nu mergeţi după alţi dumnezei, ca să le slujiţi, şi veţi rămâne în ţara pe care v-am dat-o vouă şi părinţilor voştri! Dar voi n-aţi luat aminte şi nu M-aţi ascultat!
{~o,#Cuvintele lui Ionadab, fiul lui Recab, care a poruncit fiilor săi să nu bea vin, sunt păzite; căci până în ziua de azi ei nu beau, ci ascultă de porunca tatălui lor. Dar Eu v-am vorbit în multe rânduri şi nu M-aţi ascultat!
b}=,# Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Du-te şi spune oamenilor lui Iuda şi locuitorilor Ierusalimului: Nu vreţi să primiţi învăţătură ca să ascultaţi de cuvintele Mele? zice Domnul.
E|,# Atunci Cuvântul Domnului a venit la Ieremia, zicând:
h{I,# Dar când Nebucadneţar, regele Babilonului, s-a urcat împotriva ţării acesteia, am zis: Haideţi să fugim la Ierusalim de teama armatei caldeilor şi de teama armatei Siriei. Aşa se face că locuim la Ierusalim.
izK,# ci locuim în corturi şi urmăm şi împlinim tot ce ne-a poruncit tatăl nostru Ionadab.
y,# nu zidim nici case ca locuinţe pentru noi şi nu stăpânim nici vii, nici ogoare, nici pământuri însămânţate,
Ex,#Astfel noi ascultăm tot ce ne-a poruncit Ionadab, fiul lui Recab, tatăl nostru; nu bem vin toată viaţa noastră, nici noi, nici soţiile noastre, nici fiii, nici fiicele noastre;
|wq,#şi nici să nu zidiţi case, să nu semănaţi nici o sămânţă, să nu sădiţi vii, nici să nu stăpâniţi vii, ci toată viaţa voastră să locuiţi în corturi, ca să trăiţi multă vreme în ţara în care sunteţi străini.
9vk,#Dar ei au răspuns: Noi nu bem vin! Căci Ionadab, fiul lui Recab, tatăl nostru, ne-a dat următoarea poruncă: Să nu beţi niciodată vin, nici voi, nici fiii voştri;
{uo,#Şi am pus înaintea fiilor casei recabiţilor nişte vase pline cu vin şi pahare şi le-am zis: Beţi vin!
Mt,#şi i-am dus la casa Domnului, în încăperea fiilor lui Hanan, fiul lui Igdalia, omul lui Dumnezeu, lângă camera conducătorilor, deasupra camerei lui Maaseia, fiul lui Şalum, uşierul.
s,#Am luat pe Iaazania, fiul lui Ieremia, fiul lui Habazinia, pe fraţii săi, pe toţi fiii săi şi pe toată casa recabiţilor,
r,#Du-te la casa recabiţilor, vorbeşte cu ei şi adu-i în casa Domnului, în una din încăperi şi dă-le să bea vin!
q ,#Cuvântul care a venit la Ieremia din partea Domnului, pe vremea lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, zicând:
\p1,"Iată, voi da poruncă, zice Domnul, şi-i voi aduce înapoi împotriva acestei cetăţi; o vor bate, o vor lua şi o vor arde cu foc. Şi voi preface cetăţile lui Iuda într-un deşert fără locuitori.
foE,"Dar pe Zedechia, regele lui Iuda, şi pe conducătorii lui, îi voi da în mâinile duşmanilor lor, în mâinile celor ce vor să le ia viaţa, şi în mâinile armatei regelui Babilonului, care a plecat de la voi.
>nu,"îi voi da în mâinile duşmanului lor, în mâinile celor ce vor să le ia viaţa, şi trupurile lor moarte vor sluji ca hrană păsărilor cerului şi animalelor câmpului.
Am{,"adică: pe conducătorii lui Iuda şi pe conducătorii Ierusalimului, pe famenii guvernatori, pe preoţi şi pe tot poporul ţării, care au trecut printre bucăţile viţelului,
Yl+,"Şi pe oamenii care au călcat legământul Meu, care n-au păzit cuvintele legământului pe care l-au încheiat înaintea Mea, când au tăiat un viţel în două şi au trecut printre bucăţile lui,
Dk,"De aceea aşa vorbeşte Domnul: Nu M-aţi ascultat ca să proclamaţi libertatea fiecare pentru fratele său, fiecare pentru aproapele său. Iată, Eu vestesc împotriva voastră, zice Domnul, libertatea săbiei, a ciumei şi a foametei; şi vă voi face de pomină printre toate împărăţiile pământului.
sj_,"Dar pe urmă v-aţi răzgândit şi Mi-aţi profanat Numele, şi fiecare aţi adus înapoi pe sclavii şi sclavele pe care i-aţi eliberat şi i-aţi lăsat în voia lor, şi i-aţi obligat din nou să vă fie sclavi şi sclave.
eiC,"Şi acum voi v-aţi întors şi aţi făcut ce este drept înaintea Mea, proclamând fiecare libertatea pentru aproapele său, şi aţi făcut un legământ înaintea Mea în casa peste care este chemat Numele Meu.
{ho,"După şapte ani fiecare din voi să lase liber pe fratele său evreu care i-a fost vândut; şi când ţi-a slujit şase ani, să-l laşi să plece liber de la tine. Dar părinţii voştri nu M-au ascultat şi n-au luat aminte la Mine.
Bg}," Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Eu am făcut un legământ cu părinţii voştri, în ziua când i-am scos din ţara Egiptului, din casa captivităţii, şi le-am zis:
Zf-," Atunci Cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia din partea Domnului, astfel:
/eW," Dar după aceea, s-au răzgândit şi au luat înapoi pe sclavii şi pe sclavele pe care le eliberaseră şi i-au obligat să le fie iarăşi sclavi şi sclave.
tda," Toţi conducătorii şi tot poporul care au intrat în legământ au fost de acord ca fiecare om să lase liber pe sclavul său şi pe sclava sa şi să nu-i mai ţină în captivitate; ei au ascultat şi le-au dat drumul.
/cW," pentru ca fiecare să lase liber pe sclavul său şi pe sclava sa, pe evreu şi pe evreică, şi nimeni să nu mai ţină în captivitate pe fratele său iudeu.
8bi,"Iată cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului, după ce regele Zedechia a făcut un legământ cu tot poporul Ierusalimului, ca să proclame libertatea sclavilor,
a,"când armata regelui Babilonului lupta împotriva Ierusalimului şi împotriva tuturor celorlalte cetăţi ale lui Iuda, împotriva Lachisului şi Azechei, căci acestea erau cetăţile care mai rămăseseră din toate cetăţile fortificate ale lui Iuda.
h`I,"Profetul Ieremia a spus toate aceste cuvinte lui Zedechia, regele lui Iuda, la Ierusalim,
~_u,"ci vei muri în pace; şi cum au ars miresme pentru părinţii tăi, foştii regi, care au domnit înainte de tine, tot aşa vor arde şi pentru tine, şi te vor jeli, zicând: Vai, doamne! Căci Eu am rostit cuvântul acesta, zice Domnul.
^,"Totuşi, ascultă Cuvântul Domnului, Zedechia, regele lui Iuda! Aşa vorbeşte Domnul despre tine: Nu vei muri ucis de sabie,
V]%,"Şi tu nu vei scăpa din mâinile lui, ci vei fi prins şi dat în mâna lui; şi vei vedea pe regele Babilonului faţă-n faţă şi el va vorbi cu tine gură către gură, şi vei merge la Babilon.
]\3,"Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Du-te şi spune lui Zedechia, regele lui Iuda, şi zi-i: Aşa vorbeşte Domnul: Iată, dau această cetate în mâinile regelui Babilonului şi o voi arde cu foc.
<[ s,"Iată Cuvântul care a venit la Ieremia din partea Domnului, când Nebucadneţar, regele Babilonului cu toată armata sa, şi cu toate împărăţiile pământului de sub stăpânirea sa, şi cu toate popoarele, făceau război împotriva Ierusalimului şi împotriva tuturor cetăţilor sale, zicând:
Z,!atunci voi lepăda şi sămânţa lui Iacov şi a robului Meu David, şi nu voi mai lua din sămânţa lui pe cei ce vor stăpâni peste urmaşii lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, căci voi aduce înapoi pe prinşii lor de război şi voi avea milă de ei!
Y3,!Aşa vorbeşte Domnul: Dacă n-am făcut legământul Meu cu ziua şi cu noaptea, dacă n-am întemeiat legile cerurilor şi ale pământului,
EX,!N-ai luat în seamă ce zic oamenii aceştia: Domnul a lepădat pe cele două familii pe care le alesese? Atât dispreţuiesc ei pe poporul Meu, încât nu-l mai privesc ca un popor.
=Wu,!Cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia astfel:
=Vs,!Ca oştirea cerului care nu se poate număra, şi ca nisipul mării care nu se poate măsura, aşa voi înmulţi sămânţa robului Meu David şi pe leviţii care-Mi slujesc.
TU!,!atunci se va putea rupe şi legământul Meu cu robul Meu David, aşa încât să nu mai aibă fii care să domnească pe tronul lui, şi legământul Meu cu preoţii leviţi, care îmi fac slujba.
5Tc,!Aşa vorbeşte Domnul: Dacă puteţi să rupeţi legământul Meu cu ziua şi legământul Meu cu noaptea, aşa încât ziua şi noaptea să nu mai fie la vremea lor,
=Su,!Cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia astfel:
RR,!Nici dintre preoţii leviţi nu va lipsi nici un bărbat dinaintea Mea, ca să aducă arderi-de-tot, să ardă tămâie împreună cu darurile de mâncare, şi să aducă jertfe în toate zilele!
Q ,!Căci aşa vorbeşte Domnul: David nu va mai fi lipsit niciodată de un urmaş, care să stea pe tronul casei lui Israel.
P',!În zilele acelea Iuda va fi mântuit şi Ierusalimul va locui în linişte. Şi iată cum îl vor numi: Domnul este Dreptatea noastră.
$OA,!În zilele acelea şi în vremurile acelea voi face să răsară lui David o Odraslă dreaptă, care va înfăptui dreptatea şi judecata în ţară.
N#,!Iată, vin zile, zice Domnul, când voi împlini cuvântul cel bun, pe care l-am spus despre casa lui Israel şi despre casa lui Iuda.
jMM,! în cetăţile din câmpie, în cetăţile de la sud, în ţara lui Beniamin şi în împrejurimile Ierusalimului, şi în cetăţile lui Iuda, vor mai trece iarăşi oile pe sub mâna celui ce le numără, zice Domnul.
mLS,! Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: în locul acesta pustiu, fără oameni şi fără animale, şi în toate cetăţile lui, vor mai fi iarăşi locuinţe de păstori, care-şi vor odihni turmele. în cetăţile de la munte,
K,! strigătele de bucurie şi strigătele de veselie, cântecele mirelui şi cântecele miresei, glasul celor ce zic: Lăudaţi pe Domnul oştirilor, căci Domnul este bun, căci în veci ţine îndurarea Lui!, glasul celor ce aduc jertfe de mulţumire în casa Domnului. Căci voi aduce înapoi pe prinşii de război ai ţării şi îi voi aşeza iarăşi ca odinioară, zice Domnul.
J#,! Aşa vorbeşte Domnul: Se vor mai auzi iarăşi în locul acesta despre care ziceţi că este deşert, fără oameni şi fără animale, în cetăţile lui Iuda şi pe străzile Ierusalimului care sunt pustiite şi lipsite de oameni, de locuitori şi de animale,
I,! Cetatea aceasta va fi pentru Mine un nume de bucurie, laudă şi glorie înaintea tuturor naţiunilor pământului, care vor auzi tot binele pe care li-l voi face; ele se vor teme şi vor tremura din cauza binelui şi a prosperităţii pe care le-o voi da.
CH,!Îi voi curăţa de toate nelegiuirile, cu care au păcătuit împotriva Mea, le voi ierta toate nelegiuirile prin care M-au supărat şi prin care s-au răzvrătit împotriva Mea.
G,!Voi aduce înapoi pe prinşii de război ai lui Iuda şi pe prinşii de război ai lui Israel, şi-i voi reaşeza ca odinioară.
F ,!Iată, îi voi da vindecare şi sănătate; îi voi vindeca şi le voi deschide un izvor bogat în pace şi credincioşie.
~Eu,!când vor înainta să lupte împotriva caldeilor şi când se vor umple cu trupurile moarte ale oamenilor, pe care îi voi lovi în mânia Mea şi în furia Mea, şi din cauza răutăţii cărora îmi voi ascunde Faţa de această cetate:
_D7,!Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel, despre casele cetăţii acesteia şi despre casele regilor lui Iuda, care vor fi dărâmate ca să facă loc pentru şanţurile de apărare şi pentru săbii,
{Co,!Cheamă-Mă şi-ţi voi răspunde; şi îţi voi vesti lucruri mari şi nepătrunse, pe care nu le cunoşti.
B,!Aşa vorbeşte Domnul, care a făcut pământul, Domnul care l-a conceput ca să-l întemeieze (Domnul este numele Lui):
A {,!Cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia a doua oară, pe când era încă închis în curtea închisorii, zicând:
_@7, ,Se vor cumpăra iarăşi ogoare pe argint, se vor scrie contracte, se vor sigila, se vor pune martori, în ţara lui Beniamin şi în împrejurimile Ierusalimului, în cetăţile lui Iuda, în cetăţile de la munte, în cetăţile de la câmpie şi în cetăţile de la sud; căci voi aduce înapoi pe prinşii de război, zice Domnul.
5?c, +Se vor cumpăra iarăşi ogoare în ţara aceasta, despre care ziceţi că este un deşert fără oameni şi fără animale şi că este dată în mâinile caldeilor.
+>O, *Căci aşa vorbeşte Domnul: Aşa cum am adus peste poporul acesta toate aceste mari nenorociri, tot aşa voi aduce peste ei tot binele pe care li-l promit.
=, )Mă voi bucura să le fac bine, îi voi sădi cu adevărat în ţara aceasta, din toată inima şi din tot sufletul Meu.
E<, (Voi încheia cu ei un legământ veşnic, că nu Mă voi mai întoarce de la ei, ci le voi face bine; şi le voi pune în inimă frica de Mine, ca să nu se îndepărteze de la Mine.
;, 'Şi le voi da o inimă şi o cale, ca să se teamă de Mine totdeauna, spre fericirea lor şi a copiilor lor după ei.
@:{, &Ei vor fi poporul Meu şi Eu voi fi Dumnezeul lor.
^95, %Iată, îi voi strânge din toate ţările unde i-am alungat, în mânia Mea, în furia Mea, şi în marea Mea supărare; îi voi aduce înapoi în locul acesta şi-i voi face să locuiască în siguranţă.
V8%, $Şi acum aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel despre cetatea aceasta despre care voi ziceţi că va fi dată în mâinile regelui Babilonului, biruită prin sabie, prin foamete şi prin ciumă.
7 , #Au zidit înălţimi lui Baal în Valea Ben-Hinom, ca să treacă prin foc lui Moloc pe fiii lor şi pe fiicele lor, ceea ce Eu nu le-am poruncit şi nici nu-Mi trecuse prin gând că ei vor face asemenea urâciuni, ca să aducă pe Iuda în păcat.
l6Q, "Ci şi-au pus urâciunile lor în casa peste care este chemat Numele Meu şi au pângărit-o.
57, !Mi-au întors spatele şi nu s-au uitat la Mine; deşi i-am învăţat, i-am învăţat întruna, nu au ascultat şi n-au primit învăţătura.
g4G, pentru toată răutatea copiilor lui Israel şi a copiilor lui Iuda pe care au făcut-o, ca să Mă mânie, ei, regii lor, mai-marii lor, preoţii lor, profeţii lor, bărbaţii lui Iuda şi locuitorii Ierusalimului.
%3C, Căci cetatea aceasta îmi provoacă mânie şi furie din ziua când s-a zidit şi până azi; de aceea, vreau s-o îndepărtez dinaintea Feţei Mele,
[2/, Căci copiii lui Israel şi copiii lui Iuda numai rele au făcut înaintea Mea din tinereţea lor; da, copiii lui Israel n-au făcut altceva decât să Mă mânie prin lucrarea mâinilor lor, zice Domnul.
1, Şi caldeii, care luptă împotriva cetăţii acesteia, vor veni şi vor pune foc cetăţii acesteia, şi o vor arde împreună cu casele pe acoperişul cărora au adus tămâie lui Baal şi au turnat jertfe de băutură altor dumnezei, ca să Mă mânie.
(0I, De aceea, aşa vorbeşte Domnul: Iată, dau cetatea aceasta în mâinile caldeilor şi în mâinile lui Nebucadneţar, regele Babilonului, care o va lua.
h/I, Iată, Eu sunt Domnul Dumnezeul oricărei făpturi. Este ceva cu neputinţă pentru Mine?
F., Cuvântul Domnului a vorbit atunci lui Ieremia, astfel:
+-O, Şi totuşi, Doamne Dumnezeule, Tu mi-ai zis: Cumpără-ţi un ogor cu argint şi pune şi martori!, cu toate că cetatea este dată în mâinile caldeilor!
, , Iată, asediul ajunge până la cetate, ca s-o cucerească; şi cetatea este gata să fie dată în mâinile caldeilor care luptă împotriva ei, biruită se sabie, de foamete şi de ciumă. Ce ai spus Tu s-a întâmplat; şi, iată, Tu însuţi vezi!
^+5, Şi ei au venit şi au luat-o în stăpânire; dar n-au ascultat de glasul Tău, n-au păzit Legea Ta, şi n-au făcut tot ce le porunciseşi să facă. Şi atunci ai trimis peste ei toate aceste nenorociri!
*+, Tu le-ai dat ţara aceasta, pe care ai promis-o cu jurământ părinţilor lor că le-o vei da lor, ţară în care curge lapte şi miere.
)%, Ai scos din ţara Egiptului pe poporul Tău Israel, cu minuni şi semne mari, cu mână tare şi cu braţ întins, şi cu groază mare.
5(c, Tu ai făcut minuni şi semne mari în ţara Egiptului şi până în ziua de azi, şi în Israel şi printre oameni, şi Ţi-ai făcut un Nume aşa cum este astăzi.
>'u, Tu eşti mare la sfat si puternic în fapte; Tu ai ochii deschişi asupra tuturor căilor copiilor oamenilor, ca să dai fiecăruia după căile lui, după rodul faptelor lui.
a&;, Tu dai îndurare până la a mia generaţie de oameni şi pedepseşti nelegiuirea părinţilor în sânul copiilor lor după ei. Tu eşti Dumnezeul cel mare, cel puternic, al cărui Nume este Domnul oştirilor!
/%W, O, Doamne Dumnezeule! Iată, Tu ai făcut cerul şi pământul cu puterea Ta cea mare şi cu braţul Tău cel întins; pentru Tine nimic nu este cu neputinţă!
q$[, După ce am dat contractul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, m-am rugat Domnului, zicând:
#, Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Case, ogoare si vii se vor mai cumpăra iarăşi în ţara aceasta.
W"', Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Ia contractele acestea de cumpărare, pe cel sigilat şi pe cel deschis, şi pune-le într-un vas de pământ, ca să se păstreze multă vreme!
K!, Şi am dat lui Baruc, de faţă cu ei, următoarea poruncă:
 , şi am dat contractul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, în faţa lui Hanameel, fiul unchiului meu, în faţa martorilor, care semnaseră contractul de cumpărare, şi în faţa tuturor iudeilor care se aflau în curtea închisorii.
{o, Am luat apoi ambele contracte de cumpărare, pe cel sigilat după lege şi obicei şi pe cel ce era deschis;
oW, Am semnat un contract, l-am sigilat, am pus martori şi am cântărit argintul într-un cântar.
#?, Am cumpărat deci ogorul de la Hanameel, fiul unchiului meu care era în Anatot, şi i-am cântărit argintul, adică şaptezeci de sicii de argint.
H , Şi a venit la mine Hanameel, fiul unchiului meu, în curtea închisorii, după Cuvântul Domnului, şi mi-a zis: Cumpără, te rog, ogorul meu din Anatot, din ţara lui Beniamin, căci dreptul de moştenire şi de răscumpărare este al tău; cumpără-l pentru tine! Atunci am ştiut că era Cuvântul Domnului.
5c, Iată, Hanameel, fiul unchiului tău Şalum, va veni la tine şi-ţi va zice: Cumpără ogorul meu din Anatot, căci tu ai dreptul de răscumpărare ca să-l cumperi.
H , Şi Ieremia a zis: Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
?w, Şi el va duce pe Zedechia la Babilon, unde va rămâne până când îmi voi aduce Eu aminte de el, zice Domnul. Şi dacă veţi lupta împotriva caldeilor, nu veţi izbândi.
D, Zedechia, regele lui Iuda, nu va scăpa de mâna caldeilor, ci va fi dat în mâinile regelui Babilonului, şi va vorbi cu el gură către gură, şi se vor vedea faţă în faţă.
I , Căci Zedechia, regele lui Iuda îl închisese, zicând: De ce profeţeşti şi zici: Aşa vorbeşte Domnul: Iată, dau cetatea aceasta în mâinile regelui Babilonului, şi el o va lua;
%C, Atunci armata regelui Babilonului asedia Ierusalimul; şi profetul Ieremia era închis în curtea închisorii, care se afla în casa regelui lui Iuda.
/ Y, Iată cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului, în anul al zecelea al lui Zedechia, regele lui Iuda, care era anul al optsprezecelea al lui Nebucadneţar.
hI,(Şi toată valea cadavrelor şi a cenuşii şi toate ogoarele până la pârâul Chedron, până la unghiul Porţii Cailor spre est, vor fi închinate Domnului şi nu vor mai fi niciodată nici surpate, nici nimicite.
,'Şi frânghia de măsurat va trece pe dinaintea ei până la dealul Gareb, şi de acolo va face un ocol înspre Goat.
3,&Iată, vin zile, zice Domnul, când cetatea va fi zidită iarăşi în cinstea Domnului, de la turnul lui Hananeel până la Poarta Unghiului.
jM,%Aşa vorbeşte Domnul: Dacă cerurile de deasupra pot fi măsurate şi dacă temeliile pământului de jos pot fi cercetate, atunci şi Eu voi lepăda pe toată naţiunea lui Israel, pentru tot ce a făcut, zice Domnul.
+,$Dacă vor înceta aceste legi dinaintea Mea, zice Domnul, şi naţiunea lui Israel va înceta pe vecie să mai fie un popor înaintea Mea!
gG,#Aşa vorbeşte Domnul, care a făcut soarele să lumineze ziua, care a rânduit luna şi stelele să lumineze noaptea, care întărâtă marea şi face valurile ei să urle, El, al cărui Nume este Domnul oştirilor:
,"Nici unul nu va mai învăţa pe aproapele sau pe fratele său, zicând: Cunoaşte pe Domnul! Căci toţi Mă vor cunoaşte, de la cel mai mic până la cel mai mare, zice Domnul; căci le voi ierta nelegiuirea şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor.
e C,!Ci iată, legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel, după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea înăuntrul lor, o voi scrie în inima lor; şi Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu.
k O, Nu ca legământul pe care l-am încheiat cu părinţii lor, în ziua când i-am apucat de mână, ca să-i scot din ţara Egiptului, legământ pe care l-au călcat, deşi aveam drepturi de soţ asupra lor, zice Domnul.
v e,Iată, vin zile, zice Domnul, când voi face cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda un nou legământ.
z m,ci fiecare va muri pentru nelegiuirea lui; oricărui om care va mânca aguridă, i se vor strepezi dinţii!
x i,În zilele acelea, nu se va mai zice: Părinţii au mâncat aguridă şi dinţii copiilor s-au strepezit,
I ,Şi cum am vegheat asupra lor ca să-i smulg, să-i tai, să-i dărâm, să-i nimicesc şi să le fac rău, tot aşa voi veghea asupra lor ca să-i zidesc şi să-i sădesc, zice Domnul.
5,Iată vin zile, zice Domnul, când voi însămânţa casa lui Israel şi casa lui Iuda cu o sămânţă de oameni şi o sămânţă de animale.
]3,După aceste lucruri m-am trezit şi m-am uitat, şi somnul îmi fusese dulce.
`9,Căci voi răcori sufletul însetat şi voi sătura orice suflet lihnit de foame.
~u,Şi Iuda va locui acolo fără teamă în toate cetăţile lui, plugarii şi cei ce ies cu turmele la păşune.
{o,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Iată ce se va zice iarăşi în ţara lui Iuda şi în cetăţile sale, când voi aduce înapoi pe prinşii lor: Domnul să te binecuvânteze, locaş al dreptăţii, munte sfânt!
 ,Până când vei fi pribeagă, fiică rătăcită? Căci Domnul face un lucru nou pe pământ: femeia va peţi pe bărbat.
U#,Ridică semne pe drum, pune stâlpi; îndreaptă-ţi inima spre calea cea bătută, drumul pe care ai mers. întoarce-te, fecioara lui Israel, întoarce-te în cetăţile acestea care sunt ale tale!
{,Nu este oare Efraim scumpul Meu fiu? Nu este el un copil iubit de Mine? Căci de câte ori vorbesc despre el, îmi aduc aminte de el cu gingăşie; de aceea, îmi arde inima în Mine pentru el, şi voi avea milă negreşit de el, zice Domnul.
D,După ce m-am întors, m-am pocăit; şi după ce am fost învăţat, m-am lovit peste coapsă; mi-a fost ruşine, şi m-am simţit umilit, pentru că port ruşinea tinereţii mele.
7~g,Aud pe Efraim bocindu-se: M-ai pedepsit şi am fost pedepsit, ca un june nedeprins la jug; întoarce-mă Tu, şi mă voi întoarce, căci Tu eşti Domnul Dumnezeul meu!
p}Y,Este speranţă pentru viitorul tău, zice Domnul; copiii tăi se vor întoarce în ţinutul lor!
>|u,Aşa vorbeşte Domnul: Opreşte-ţi plânsul, opreşte-ţi lacrimile din ochi; căci lucrul tău va fi răsplătit, zice Domnul; copiii tăi se vor întoarce în ţinutul lor!
E{,Aşa vorbeşte Domnul: Un ţipăt se aude la Rama, plângeri şi lacrimi amare: Rahela îşi plânge copiii şi refuză să fie mângâiată pentru copiii ei, pentru că nu mai sunt!
zy,Şi voi sătura de grăsime sufletul preoţilor şi poporul Meu se va sătura de bunătăţile Mele, zice Domnul.
By}, Atunci fetele se vor veseli la joc, tinerii şi bătrânii se vor bucura şi ei; le voi preface jalea în veselie; îi voi mângâia şi le voi da bucurie pentru întristarea lor.
|xq, Şi ei vor veni şi vor striga de bucurie pe înălţimile Sionului; şi vor alerga la bunătatea Domnului, la grâu, la must, la untdelemn, la oi şi la boi; şi sufletul lor va fi ca o grădină udată şi nu vor mai tânji niciodată.
hwI, Căci Domnul a răscumpărat pe Iacov şi l-a scăpat din mâna unuia mai tare decât el.
Pv, Ascultaţi Cuvântul Domnului, naţiuni, şi vestiţi-l în ţări îndepărtate, şi ziceţi: Cel ce a împrăştiat pe Israel îl va aduna, şi-l va păzi cum îşi păzeşte păstorul turma.
ru], Vor veni plângând, şi îi voi conduce în mijlocul rugăciunilor lor; îi voi face să umble pe râuri de ape, pe un drum neted pe care nu se poticnesc; căci Eu sunt Tatăl lui Israel, şi Efraim este întâiul Meu născut.
ltQ,Iată, îi aduc înapoi din ţara de la nord, îi adun de la marginile pământului: între ei este şi orbul şi şchiopul, femeia însărcinată şi cea în durerile naşterii; o mare mulţime se întoarce înapoi aici!
bs=,Căci aşa vorbeşte Domnul: Cântaţi cu bucurie pentru Iacov, şi chiuiţi de veselie în fruntea naţiunilor! Proclamaţi, daţi laudă şi ziceţi: O, Doamne, scapă pe poporul Tău, rămăşiţa lui Israel!
r#,Căci vine ziua când străjerii vor striga pe muntele lui Efraim: Ridicaţi-vă ca să ne urcăm la Sion, la Domnul Dumnezeul nostru!
pqY,Vei sădi iarăşi vii pe înălţimile Samariei; cei ce le vor sădi, le vor culege şi roadele.
5pc,Te voi zidi din nou şi vei fi reaşezat, fecioara lui Israel! Vei fi împodobită din nou cu timpanele tale şi vei ieşi în mijlocul jocurilor celor ce se bucură.
o,Domnul mi s-a arătat de departe, zicând: Te iubesc cu o iubire veşnică; de aceea te-am purtat cu bunătatea Mea!
n,Aşa vorbeşte Domnul: Poporul care a scăpat de sabie, a găsit har în deşert – când Israel mergea spre locul lui de odihnă.
ym m,În vremea aceea, zice Domnul, Eu voi fi Dumnezeul tuturor familiilor lui Israel şi ei vor fi poporul Meu.
,lQ,Mânia aprinsă a Domnului nu se va potoli, până ce va împlini şi va înfăptui gândurile inimii Lui! în zilele de apoi veţi înţelege lucrul acesta.
sk_,Iată, furtuna Domnului, urgia izbucneşte, se năpusteşte vijelia şi cade peste capul celor răi!
Gj,Voi veţi fi poporul Meu şi Eu voi fi Dumnezeul vostru.
ai;,Conducătorul lui va fi din mijlocul lui şi stăpânitorul lui va ieşi din mijlocul lui; îl voi apropia şi va veni la Mine; căci cine ar îndrăzni să-şi rişte viaţa apropiindu-se de Mine? zice Domnul.
h,Fiii lor vor fi ca altădată, şi adunarea lui va rămâne înaintea Mea, şi voi pedepsi pe toţi asupritorii lui.
1g[,Din mijlocul lor se vor înălţa mulţumiri şi strigăte de bucurie; şi îi voi înmulţi şi nu se vor împuţina; îi voi cinsti şi nu vor fi dispreţuiţi.
mfS,Aşa vorbeşte Domnul: Iată, aduc înapoi pe prinşii de război ai corturilor lui Iacov, şi Mi-e milă de locuinţele lui; cetatea va fi zidită iarăşi pe ruinele ei, şi palatul va fi locuit iarăşi ca mai înainte.
e5,Dar te voi vindeca şi îţi voi lega rănile, zice Domnul. Căci ei te numesc: Cel alungat, zicând: Sionul acela de care nimănui nu-i pasă.
Xd),De aceea, toţi cei ce te mănâncă, vor fi mâncaţi; şi toţi duşmanii tăi, toţi, vor merge în captivitate; cei ce te jefuiesc, vor fi jefuiţi, şi voi da pradă pe toţi cei ce te prădează.
:cm,De ce te plângi de rana ta? Durerea ta este nevindecabilă. Pentru că nelegiuirea ta este mare şi păcatele tale sunt numeroase, te-am făcut să suferi aceste lucruri!
Mb,Toţi cei ce te iubeau te-au uitat; nu te caută; căci te-am lovit cum lovesc pe un duşman, te-am pedepsit cu putere, pentru că nelegiuirea ta este mare şi păcatele tale sunt numeroase.
taa, Nici unul nu-ţi apără cauza, ca să-ţi lege rana; nu-i nici un leac, nici un mijloc de vindecare!
g`G, Căci aşa vorbeşte Domnul: Rana ta este de nevindecat şi lovitura ta este dureroasă.
_, Căci Eu sunt cu tine, zice Domnul, ca să te eliberez; căci voi nimici cu desăvârşire toate naţiunile printre care te-am împrăştiat, dar pe tine nu te voi nimici; te voi pedepsi însă cu dreptate şi nu te voi lăsa nicidecum nepedepsit.
.^U, De aceea, nu te teme, robul Meu Iacov, zice Domnul; şi nu te speria, Israele! Căci iată, te voi elibera din ţara cea îndepărtată, şi pe sămânţa ta din ţara în care este sclavă; Iacov se va reîntoarce şi va avea odihnă şi linişte; şi nimeni nu-l va mai înspăimânta.
j]M, Dar ei vor sluji pe Domnul Dumnezeul lor, şi pe regele lor David, pe care li-l voi ridica.
\),În ziua aceea, zice Domnul oştirilor, voi sfărâma jugul de pe gâtul lui, îi voi rupe legăturile şi străinii nu-l vor mai supune.
[,Vai! căci ziua aceea este mare; nici una n-a fost ca ea; este o vreme de necaz pentru Iacov, dar Iacov va fi eliberat din ea.
FZ,Întrebaţi şi vedeţi dacă poate vreun bărbat să nască. De ce văd pe toţi bărbaţii cu mâinile pe coapse, ca o femeie la naştere? Şi de ce s-au îngălbenit toate feţele?
ZY-,Aşa vorbeşte Domnul: Auzim strigăte de groază; e spaimă, nu este pace!
XX),Acestea sunt cuvintele pe care le-a rostit Domnul despre Israel şi Iuda.
^W5,Căci iată, vin zile, zice Domnul, când voi aduce înapoi din captivitate pe poporul Meu Israel şi Iuda, zice Domnul; îi voi aduce înapoi în ţara pe care am dat-o părinţilor lor şi o vor Stăpâni.
~R}|{{@zyxx>wAvOuttXsGrr;qq*poonmm:lkk4jihgfee9diccFbbaa`__^%]b\\G[^ZYY=X:WpVV TTOSHRROQuPOONMM"LJK,JcIIHGFFEE4DhCBBAY@]?n>>?==(+,+ şi spune iudeilor. Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Iată, voi trimite să aducă pe robul Meu Nebucadneţar, regele Babilonului, şi voi aşeza tronul lui deasupra acestor pietre pe care le-am ascuns, şi îşi va întinde covorul peste ele.
.'U,+ Ia în mână nişte pietre mari şi ascunde-le, sub privirea iudeilor, în lutul cuptorului de cărămizi care este la intrarea casei lui Faraon din Tahpanes;
R&,+Atunci Cuvântul Domnului a venit la Ieremia în Tahpanes, zicând:
z%m,+Şi s-au dus în ţara Egiptului, căci n-au ascultat de porunca Domnului. Şi au ajuns până la Tahpanes.
{$o,+şi anume pe bărbaţii, femeile, copiii, fiicele regelui şi pe fiecare persoană pe care o lăsase Nebuzaradan, căpitanul gărzii, cu Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan, şi pe profetul Ieremia, şi pe Baruc, fiul lui Neriia.
L#,+Şi Iohanan, fiul lui Careah, şi toţi conducătorii armatelor au luat pe toată rămăşiţa lui Iuda, care se întorsese de printre toate popoarele, ca să locuiască în ţara lui Iuda,
2"],+Astfel Iohanan, fiul lui Careah, toţi conducătorii armatelor şi tot poporul, n-au ascultat de glasul Domnului care le poruncea să rămână în ţara lui Iuda.
%!C,+Ci Baruc, fiul lui Neriia, te întărâtă împotriva noastră, ca să ne dai în mâinile caldeilor să ne omoare sau să ne ducă sclavi la Babilon!
_ 7,+Azaria, fiul lui Hosea, Iohanan, fiul lui Careah, şi toţi acei oameni mândri, au zis lui Ieremia: Minţi! Domnul Dumnezeul nostru nu te-a trimis să ne spui: Nu vă duceţi în Egipt ca să locuiţi acolo!
9 m,+Când Ieremia a sfârşit de spus întregului popor toate cuvintele Domnului Dumnezeului lor, toate cuvintele pe care îl însărcinase Domnul Dumnezeul lor să le spună,
,*De aceea, să ştiţi că veţi muri de sabie, de foamete sau de ciumă, în locul unde vreţi să vă duceţi să locuiţi!
%,*Eu v-am spus astăzi, dar voi n-aţi ascultat glasul Domnului Dumnezeului vostru, nici cele pe care m-a însărcinat El să vi le spun.
_7,*Căci vă înşelaţi singuri, dacă m-aţi trimis la Domnul Dumnezeul vostru, zicând: Mijloceşte pentru noi la Domnul Dumnezeul nostru, fă-ne cunoscut tot ce va spune Domnul Dumnezeul nostru şi vom face!
#,*Domnul vă zice, rămăşiţe ale lui Iuda: Nu vă duceţi în Egipt! Să ştiţi bine că astăzi am mărturisit împotriva voastră.
A{,*Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Cum s-a vărsat mânia şi urgia Mea peste locuitorii Ierusalimului, aşa se va vărsa urgia Mea şi peste voi, dacă veţi merge în Egipt; veţi fi demni de blestem, de groază, de descânt şi de ruşine; şi nu veţi mai vedea locul acesta!
yk,*Toţi cei ce îşi vor îndrepta faţa să meargă în Egipt ca să locuiască pentru o vreme acolo, vor muri de sabie, de foamete sau de ciumă; nici unul nu va rămâne şi nu va scăpa de nenorocirile pe care le voi aduce peste ei!
,Q,*sabia de care vă temeţi vă va ajunge acolo, în ţara Egiptului, foametea de care vă este frică se va lipi de voi acolo în Egipt, şi veţi muri acolo.
uc,*Atunci, ascultaţi glasul Domnului, rămăşiţe ale lui Iuda: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Dacă vă veţi îndrepta faţa să mergeţi în Egipt, dacă vă veţi duce să locuiţi pentru o vreme acolo,
-S,*ci vom merge în ţara Egiptului, unde nu vom vedea nici războiul, nici nu vom auzi glasul trompetei, nici nu vom duce lipsă de pâine, şi acolo vom locui!
,* Dar dacă nu veţi asculta de glasul Domnului Dumnezeului vostru şi dacă veţi zice: Nu vrem să rămânem în ţara aceasta,
~u,* Voi arăta milă faţă de voi, ca lui să-i fie milă de voi şi să vă lase să locuiţi în ţara voastră.
:m,* Nu vă temeţi de regele Babilonului, de care vă este frică; nu vă temeţi de el, zice Domnul, căci Eu sunt cu voi, ca să vă scap şi să vă eliberez din mâna lui.
]3,* Dacă veţi rămâne în ţara aceasta, vă voi face să prosperaţi în ea şi nu vă voi nimici, vă voi sădi şi nu vă voi smulge; căci îmi pare rău de nenorocirea pe care am adus-o asupra voastră!
,* şi le-a zis: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel, la care m-aţi trimis, ca să-I aduc înainte rugăciunile voastre:
1[,*Şi Ieremia a chemat pe Iohanan, fiul lui Careah, pe toţi conducătorii armatelor, care erau cu el, şi pe tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare,
H ,*După zece zile, Cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia.
6e,*Fie bine, fie rău, noi vom asculta de glasul Domnului Dumnezeului nostru, la care te trimitem, ca să fim fericiţi, ascultând de glasul Domnului Dumnezeului nostru!
> u,*Atunci ei au zis lui Ieremia: Domnul să fie un martor adevărat şi credincios împotriva noastră, dacă nu vom face tot ce-ţi va porunci Domnul Dumnezeul tău să ne spui!
X ),*Atunci profetul Ieremia le-a zis: Am auzit! Iată, mă voi ruga Domnului Dumnezeului vostru, după cum aţi cerut, şi vă voi face cunoscut, fără să vă ascund ceva, tot ce vă va răspunde Domnul!
~ u,*ca Domnul Dumnezeul tău să ne arate calea încotro trebuie să mergem şi să ne spună ce trebuie să facem!
 5,*şi au zis profetului Ieremia: Primeşte, te rugăm, cererea noastră înaintea ta şi roagă-te pentru noi Domnului Dumnezeului tău, pentru toată această rămăşiţă (căci erau mulţi, dar a mai rămas numai un mic număr, cum bine vezi tu însuţi cu ochii tăi),
&  G,*Toţi conducătorii armatelor, Iohanan, fiul lui Careah, Iezania, fiul lui Hosea, şi tot poporul de la cel mai mic până la cel mai mare s-au apropiat
B},)departe de caldei; căci se temeau de ei, pentru că Ismael, fiul lui Netania, ucisese pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, pe care regele Babilonului îl pusese guvernator peste ţară.
nU,)Şi au plecat şi s-au oprit la hanul lui Chimham lângă Betleem, ca să plece apoi în Egipt,
,)Iohanan, fiul lui Careah, şi toţi conducătorii armatelor care erau cu el, au luat toată rămăşiţa poporului, pe care a eliberat-o din mâinile lui Ismael, fiul lui Netania, când o ducea de la Miţpa, după ce ucisese pe Ghedalia, fiul lui Ahicam. Şi anume pe oamenii de război, pe femei, pe copii, pe famenii guvernatori, pe care i-a adus Iohanan înapoi din Gabaon.
hI,)Dar Ismael, fiul lui Netania, a scăpat de Iohanan cu opt oameni şi s-a dus la amoniţi.
~u,)şi tot poporul, pe care-l luase Ismael captiv din Miţpa, s-a întors şi a venit la Iohanan, fiul lui Careah.
5,) Când a văzut tot poporul, care era cu Ismael, pe Iohanan, fiul lui Careah, şi pe toţi conducătorii armatelor care erau cu el, s-a bucurat;
1,) Au luat pe toţi oamenii lor şi au pornit să bată pe Ismael, fiul lui Netania, pe care l-au găsit lângă apele cele mari ale Gabaonului.
2],) Dar Iohanan, fiul lui Careah, şi toţi conducătorii armatelor care erau cu el, au fost înştiinţaţi de tot răul pe care îl făcuse Ismael, fiul lui Netania.
D,) Ismael a luat captivi pe toţi cei ce mai rămăseseră la Miţpa din popor, pe fiicele regelui şi pe tot poporul care locuia acolo şi pe care-i încredinţase Nebuzaradan, căpitanul gărzii, lui Ghedalia, fiul lui Ahicam; Ismael, fiul lui Netania, i-a luat captivi şi a plecat ca să treacă la amoniţi.
w,) Groapa în care Ismael a aruncat toate cadavrele oamenilor pe care i-a ucis, din cauza lui Ghedalia, a fost groapa pe care o făcuse regele Asa, când se temea de Baeşa, regele lui Israel; Ismael, fiul lui Netania a umplut-o cu cei ucişi.
r~],)Dar între ei s-au găsit zece oameni care au zis lui Ismael: Nu ne omorî, căci noi mai avem rezerve de grâu, orz, untdelemn şi miere ascunse în câmp! Atunci el i-a cruţat şi nu i-a omorât pe ei şi pe tovarăşii lor.
'}G,)Şi când au ajuns ei în mijlocul cetăţii, Ismael, fiul lui Netania, şi cu oamenii care-l însoţeau, i-au înjunghiat şi i-au aruncat în groapă.
%|C,)Ismael, fiul lui Netania, le-a ieşit înainte din Miţpa şi mergea plângând. Când i-a întâlnit, le-a zis: Veniţi la Ghedalia, fiul lui Ahicam!
p{Y,)au venit din Sihem, din Silo şi din Samaria, optzeci de bărbaţi cu bărbile rase şi cu haine sfâşiate, care îşi făcuseră tăieturi în piele; aveau daruri de mâncare şi tămâie, ca să le aducă la casa Domnului.
Wz',)A doua zi, după omorârea lui Ghedalia, pe când nimeni nu ştia nimic,
y ,)Ismael a mai omorât pe toţi iudeii care erau cu Ghedalia la Miţpa şi pe caldeii care se aflau acolo, oameni de război.
x,)Atunci Ismael, fiul lui Netania, s-a ridicat cu cei zece oameni de care era însoţit şi a lovit cu sabia pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan, şi au omorât astfel pe acela pe care îl pusese regele Babilonului guvernator peste ţară.
aw =,)În luna a şaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elişama, din familia regală, a venit cu mai-marii regelui şi cu zece oameni la Ghedalia, fiul lui Ahicam, la Miţpa. Şi au mâncat împreună la Miţpa.
v/,(Ghedalia, fiul lui Ahicam, a răspuns lui Iohanan, fiul lui Careah: Nu face lucrul acesta, căci ce spui tu despre Ismael nu este adevărat!
:um,(Şi Iohanan, fiul lui Careah, a spus în secret lui Ghedalia, la Miţpa: Dă-mi voie să mă duc să omor pe Ismael, fiul lui Netania, fără să ştie nimeni. De ce să te omoare el şi astfel toţi iudeii care sunt adunaţi în jurul tău să se împrăştie, şi rămăşiţa lui Iuda să piară?
+tO,(şi i-au zis: Ştii că Baalis, regele amoniţilor, a însărcinat pe Ismael, fiul lui Netania, să te omoare? Dar Ghedalia, fiul lui Ahicam, nu i-a crezut.
s{,( Iohanan, fiul lui Careah, şi toţi conducătorii armatelor care mai erau pe câmp, au venit la Ghedalia la Miţpa
Rr,( Şi toţi iudeii aceştia s-au întors din toate locurile unde erau împrăştiaţi, au venit în ţara lui Iuda la Ghedalia, la Miţpa, şi au avut un mare belşug de vin şi de fructe de vară.
q,( Toţi iudeii care erau în ţara Moabului, la amoniţi, în ţara Edomului şi în toate ţările, au auzit că regele Babilonului lăsase o rămăşiţă în Iuda, şi că le dăduse ca guvernator pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan.
rp],( Cât despre mine, eu voi locui la Miţpa, ca să primesc pe caldeii care vin la noi. Voi strângeţi deci vinul, fructele de vară şi untdelemnul, puneţi-le în vasele voastre şi locuiţi în cetăţile în care vă aflaţi!
Yo+,( Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan, le-a jurat, lor şi oamenilor lor, zicând: Nu vă temeţi să slujiţi caldeilor; rămâneţi în ţară, slujiţi regelui Babilonului şi o veţi duce bine!
dnA,(s-au dus la Ghedalia, la Miţpa; şi anume: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan şi Ionatan, fiii lui Careah, Seraia, fiul lui Tanhumet, fiii lui Efai din Netofa, şi Iezania, fiul unui maacatit, ei şi oamenii lor.
Gm,(Când au aflat toţi comandanţii armatelor care rămăseseră pe câmp, ei şi oamenii lor, că regele Babilonului a pus ca guvernator al ţării pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, şi că i-a încredinţat bărbaţii, femeile, copiii şi pe aceia dintre săracii ţării care nu fuseseră luaţi sclavi în Babilon,
l,(Ieremia s-a dus la Ghedalia, fiul lui Ahicam, la Miţpa şi a rămas cu el în mijlocul poporului, care rămăsese în ţară.
Yk+,(Însă fiindcă el întârzia să răspundă, Nebucadneţar a zis: întoarce-te la Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan, pe care l-a pus regele Babilonului peste cetăţile lui Iuda, şi rămâi cu el în mijlocul poporului; sau du-te oriunde vrei să mergi! Căpitanul gărzii i-a dat merinde şi daruri şi i-a dat drumul.
>ju,(Acum, iată, te eliberez astăzi din lanţurile pe care le ai la mâini. Dacă vrei să vii cu mine la Babilon, vino, şi voi avea grijă de tine. Dar dacă nu vrei să mergi cu mine la Babilon, nu veni. Iată, toată ţara este înaintea ta, du-te acolo unde vei crede şi unde îţi place să te duci!
5ic,(Domnul a adus şi a făcut exact cum spusese; şi lucrurile acestea vi s-au întâmplat pentru că aţi păcătuit împotriva Domnului şi n-aţi ascultat glasul Lui.
$hA,(Căpitanul gărzii a trimis să-l aducă pe Ieremia şi i-a zis: Domnul Dumnezeul tău a vestit dinainte toate relele acestea împotriva acestui loc.
g y,(Iată cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului, după ce Nebuzaradan, căpitanul gărzii, i-a dat drumul din Rama, când îl luase legat în lanţuri împreună cu toţi prinşii din Ierusalim şi din Iuda, care erau duşi în Babilon.
f3,'Te voi scăpa şi nu vei cădea sub sabie, ci viaţa îţi va fi prada ta de război, pentru că ţi-ai pus încrederea în Mine, zice Domnul.
ey,'Dar pe tine te voi elibera în ziua aceea, zice Domnul, şi nu vei fi dat în mâinile oamenilor de care te temi.
d,'Du-te şi vorbeşte lui Ebed-Melec, etiopianul, şi spune-i: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor. Dumnezeul lui Israel: Iată, voi împlini cuvintele Mele despre cetatea aceasta în rău nu în bine; şi se vor întâmpla înaintea ta în ziua aceea.
bc=,'Cuvântul Domnului vorbise lui Ieremia pe când era închis în curtea închisorii:
Lb,'au trimis să-l aducă pe Ieremia din curtea închisorii si l-au încredinţat lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan, ca să-l ducă acasă. Şi el a locuit în mijlocul poporului.
7ag,' Nebuzaradan, căpitanul gărzii, Nebuşazban, conducătorul famenilor guvernatori, Nergal-Şareţer, conducătorul magilor, şi toţi conducătorii regelui Babilonului,
``9,' Ia-l şi poartă-i de grijă şi nu-i face nici un rău; ci fă-i ce-ţi va cere!
_ ,' Nebucadneţar, regele Babilonului, dăduse porunca următoare cu privire la Ieremia, prin Nebuzaradan, căpitanul gărzii:
3^_,' Dar Nebuzaradan, căpitanul gărzii, a lăsat în ţara lui Iuda pe unii din cei mai săraci din popor, pe cei ce n-aveau nimic; şi le-a dat atunci vii şi ogoare.
L],' Nebuzaradan, căpitanul gărzii, a luat sclavi la Babilon pe rămăşiţa poporului care rămăsese în cetate şi pe aceia care se predaseră lui şi pe restul poporului care a mai rămas.
i\K,'Caldeii au ars casa regelui şi casele poporului, şi au dărâmat zidurile Ierusalimului.
[w,'Apoi a pus să scoată ochii lui Zedechia şi a pus să-l lege cu lanţuri de aramă, ca să-l ducă la Babilon.
'ZG,'Regele Babilonului a pus să omoare pe fiii lui Zedechia în faţa lui, la Ribla; de asemenea, regele Babilonului a omorât pe toţi mai-marii lui Iuda.
jYM,'Dar armata caldeilor i-a urmărit şi a ajuns pe Zedechia în câmpiile Ierihonului. L-au luat şi l-au dus la Nebucadneţar, regele Babilonului, la Ribla, în ţara Hamatului, unde a pronunţat judecata împotriva lui.
wXg,'Când Zedechia, regele lui Iuda, şi toţi bărbaţii de război i-au văzut, au fugit şi au ieşit din cetate în timpul nopţii, pe drumul grădinii regelui, prin poarta dintre cele două ziduri, şi au luat-o pe drumul câmpiei.
&WE,'Atunci au înaintat toţi conducătorii regelui Babilonului şi au stat în poarta de la mijloc. Erau: Nergal-Şareţer, Samgar-Nebu, Sarsechim, conducătorul famenilor guvernatori, Nergal-Şareţer, conducătorul magilor, şi toţi ceilalţi conducători ai regelui Babilonului.
rV],'În anul al unsprezecelea al lui Zedechia, în ziua a noua a lunii a patra, au pătruns în cetate.
FU ,'În al nouălea an al lui Zedechia, regele lui Iuda, în luna a zecea, Nebucadneţar, regele Babilonului, şi întreaga lui armată, au venit împotriva Ierusalimului şi l-au asediat.
T5,&Ieremia a rămas în curtea închisorii până în ziua în care a fost luat Ierusalimul. Şi el a fost acolo când a fost cucerit Ierusalimul.
GS,&Toţi conducătorii au venit la Ieremia şi l-au întrebat. El le-a răspuns întocmai cum poruncise regele. Şi ei nu l-au mai întrebat nimic, pentru că discuţia nu fusese auzită.
{Ro,&să le răspunzi: L-am rugat pe rege să nu mă trimită iarăşi în casa lui Ionatan, ca să nu mor acolo!
IQ ,&Dar dacă vor auzi conducătorii că ţi-am vorbit, şi dacă vor veni şi-ţi vor zice: Spune-ne ce i-ai spus regelui şi ce ţi-a spus regele; nu ne ascunde nimic şi nu te vom omorî,
aP;,&Zedechia a zis lui Ieremia: Să nu ştie nimeni de aceste cuvinte şi nu vei muri!
CO,&Toate soţiile tale şi copiii tăi vor fi luaţi de caldei şi nu vei scăpa din mâinile lor, ci vei fi prins de mâna regelui Babilonului şi cetatea aceasta va fi arsă cu foc.
N,&Toate soţiile care au mai rămas în casa regelui lui Iuda vor fi date conducătorilor regelui Babilonului şi ele vor zice: Prietenii tăi cei apropiaţi te-au înşelat şi te-au biruit; picioarele ţi s-au afundat în noroi şi ei ţi-au întors spatele!
OM,&Dar dacă refuzi să te predai, iată ce mi-a descoperit Domnul:
L,&Dar Ieremia a zis: Nu te vor da. Ascultă glasul Domnului în cele ce-ţi spun şi îţi va fi bine; şi sufletul tău va trăi.
3K_,&Şi regele Zedechia a zis lui Ieremia: Mă tem de iudeii care au trecut de partea caldeilor, ca nu cumva să mă dea în mâinile lor şi să-şi bată joc de mine.
DJ,&Dar dacă nu te vei preda conducătorilor regelui Babilonului, atunci cetatea aceasta va fi dată în mâinile caldeilor; ei o vor arde cu foc şi tu nu vei scăpa din mâinile lor!
I+,&Atunci Ieremia a zis lui Zedechia: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Dacă te vei preda conducătorilor regelui Babilonului, vei scăpa cu viaţă şi nici cetatea aceasta nu va fi arsă cu foc, iar tu vei trăi împreună cu casa ta.
SH,&Regele Zedechia a jurat în secret lui Ieremia, zicând: Viu este Domnul care ne-a dat viaţă că nu te voi omorî şi nu te voi lăsa în mâinile oamenilor acestora, care vor să-ţi ia viaţa!
G,&Atunci Ieremia a zis lui Zedechia: Dacă îţi voi spune, sigur nu mă vei omorî? Şi dacă îţi dau un sfat, nu mă vei asculta.
KF,&Atunci regele Zedechia a trimis după profetul Ieremia şi l-a adus la el la intrarea a treia a casei Domnului. Şi regele a zis lui Ieremia: Te voi întreba ceva; să nu-mi ascunzi nimic.
E,& Au tras astfel pe Ieremia cu frânghiile şi l-au scos afară din groapă. Şi Ieremia a rămas în curtea închisorii.
-DS,& Apoi Ebed-Melec, etiopianul, a zis lui Ieremia: Pune, te rog, aceste haine purtate şi aceste zdrenţe sub subsuori, sub frânghii. Şi Ieremia a făcut aşa.
vCe,& Ebed-Melec a luat cu el pe oamenii aceia şi s-a dus la casa regelui, într-un loc dedesubtul vistieriei; a luat de acolo nişte haine purtate şi nişte zdrenţe vechi şi le-a coborât lui Ieremia în groapă cu nişte frânghii.
/BW,& Regele a dat următoarea poruncă lui Ebed-Melec, etiopianul: Ia de aici treizeci de oameni cu tine şi scoate din groapă pe profetul Ieremia, până nu moare!
UA#,& Domnul meu, regele, oamenii aceştia au făcut rău în tot ceea ce au făcut profetului Ieremia, pe care l-au aruncat în groapă; va muri de foame acolo unde este, căci în cetate nu este pâine!
P@,&Ebed-Melec a ieşit din casa regelui şi a vorbit regelui astfel:
?9,&Ebed-Melec, etiopianul, famen dregător la curtea regelui, a auzit că Ieremia fusese aruncat în groapă. Regele stătea la poarta lui Beniamin.
>},&Atunci ei au luat pe Ieremia şi l-au aruncat în groapa lui Malchia, fiul regelui, care se afla în curtea închisorii, şi au coborât în ea pe Ieremia cu frânghii. In groapă nu era apă, ci numai noroi; şi Ieremia s-a afundat în noroi.
=},&Regele Zedechia a răspuns: Iată, îl dau pe mâna voastră. Căci regele nu poate face nimic împotriva voastră!
.<U,&Atunci conducătorii au zis regelui: Omul acesta ar trebui omorât! Pentru că descurajează pe oamenii de război care au mai rămas în cetatea aceasta şi întregul popor, spunându-le asemenea cuvinte. Omul acesta nu urmăreşte binele acestui popor şi nu-i vrea decât nenorocirea.
u;c,&Aşa vorbeşte Domnul: Cetatea aceasta va fi dată în mâna armatei regelui Babilonului şi o va lua!
i:K,&Aşa vorbeşte Domnul: Cine va rămâne în cetatea aceasta va muri ucis de sabie, de foamete sau de ciumă; dar cine va ieşi şi se va duce la caldei, va scăpa cu viaţă, va avea ca pradă viaţa lui, şi va trăi.
E9 ,&Şefatia, fiul lui Matan, Ghedalia, fiul lui Paşhur, Iucal, fiul lui Şelemia, şi Paşhur, fiul lui Malchia, au auzit cuvintele pe care le spunea Ieremia întregului popor, zicând:
~8u,%Atunci regele Zedechia a poruncit să păzească pe Ieremia în curtea închisorii şi să-i dea în fiecare zi o pâine din strada brutarilor, până s-a sfârşit toată pâinea din cetate. Astfel Ieremia a rămas în curtea închisorii.
17[,%Acum ascultă, te rog, domnul meu, regele. Te rog, primeşte înaintea ta cererile mele şi nu mă trimite iar în casa scriitorului Ionatan, ca să nu mor acolo!
$6A,%Şi unde sunt profeţii voştri, care vă profeţeau şi ziceau: Regele Babilonului nu va veni împotriva voastră, nici împotriva ţării acesteia?
=5s,%Ieremia a mai spus regelui Zedechia: Cu ce am păcătuit eu împotriva ta, împotriva slujitorilor tăi, şi împotriva poporului acestuia, de m-aţi aruncat în închisoare?
d4A,%Regele Zedechia a trimis să-l aducă şi l-a întrebat în secret, la el acasă, zicând: Ai vreun cuvânt din partea Domnului? Ieremia a răspuns: Da. Şi a adăugat: Vei fi dat în mâinile regelui Babilonului!
i3K,%Aşa a intrat Ieremia în închisoare şi în groapa de smoală, unde a stat multă vreme.
)2K,%Conducătorii, mâniaţi pe Ieremia, l-au bătut şi l-au aruncat în închisoare, în casa scriitorului Ionatan, căci o transformaseră în închisoare.
>1u,%Ieremia a răspuns: Nu este adevărat! Nu vreau să trec la caldei! Dar Ireia n-a vrut să-l creadă. Ireia deci l-a arestat pe Ieremia şi l-a adus în faţa conducătorilor.
W0',% Când a ajuns însă la poarta lui Beniamin, căpitanul străjerilor, numit Ireia, fiul lui Şelemia, fiul lui Hanania, era acolo şi a prins pe profetul Ieremia, zicând: Tu vrei să treci la caldei!
%/C,% Ieremia a vrut să iasă din Ierusalim, ca să se ducă în ţara lui Beniamin şi acolo să ia în stăpânire moştenirea sa în mijlocul poporului.
e.C,% Şi când armata caldeilor s-a îndepărtat de Ierusalim, de teama armatei lui Faraon,
h-I,% Şi chiar dacă aţi bate toată armata caldeilor, care se războieşte cu voi, chiar dacă ar rămâne din ei numai câţiva oameni răniţi, tot s-ar ridica fiecare din cortul lui şi ar arde cetatea aceasta cu foc.
,,% Aşa vorbeşte Domnul: Nu vă înşelaţi singuri, zicând: Caldeii se vor îndepărta de la noi, căci nu se vor îndepărta!
l+Q,%caldeii se vor întoarce, vor bate iarăşi cetatea aceasta, o vor lua şi o vor arde cu foc.
n*U,%Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Iată ce să spuneţi regelui lui Iuda, care v-a trimis la Mine să Mă întrebaţi: Iată că armata lui Faraon, care pornise să vă ajute, se întoarce în ţara ei, în Egipt;
L),%Atunci Cuvântul Domnului a vorbit profetului Ieremia astfel:
+(O,%Între timp armata lui Faraon ieşise din Egipt; şi când caldeii, care asediaseră Ierusalimul, au auzit vestea despre ei, s-au îndepărtat de Ierusalim.
o'W,%Pe atunci Ieremia umbla în libertate prin popor, căci încă nu-l aruncaseră în închisoare.
K&,%Şi regele Zedechia a trimis pe Iucal, fiul lui Şelemia, şi pe Ţefania, fiul lui Maaseia, preotul, la profetul Ieremia ca să-i spună: Roagă-te pentru noi Domnului Dumnezeului nostru.
%,%Dar nici el, nici slujitorii lui, nici poporul din ţară n-au ascultat cuvintele pe care le-a rostit Domnul prin profetul Ieremia.
7$ i,%În locul lui Ieconia, fiul lui Ioiachim, a început să domnească Zedechia, fiul lui Iosia, pe care Nebucadneţar, regele Babilonului, l-a pus rege în ţara lui Iuda.
*#M,$ Atunci Ieremia a luat o altă carte şi a dat-o lui Baruc, fiul lui Neriia, scriitorul, care a scris în ea, aşa cum a dictat Ieremia, toate cuvintele din cartea pe care o arsese în foc Ioiachim, regele lui Iuda. Şi multe alte cuvinte de felul acesta au mai fost adăugate în ea.
w"g,$Îl voi pedepsi pe el, pe urmaşii lui şi pe slujitorii lui pentru nelegiuirea lor; şi voi aduce peste ei, peste locuitorii Ierusalimului şi peste oamenii lui Iuda toate nenorocirile cu care i-am ameninţat; dar ei n-au ascultat.
P!,$De aceea, aşa vorbeşte Domnul despre Ioiachim, regele lui Iuda: Nici unul dintre ai lui nu va sta pe tronul lui David. Trupul lui mort va fi aruncat în căldura zilei şi în frigul nopţii.
 },$Şi despre Ioiachim, regele lui Iuda, spune: Aşa vorbeşte Domnul: Tu ai ars acest sul de carte, zicând: De ce ai scris în ea cuvintele acestea: Regele Babilonului va veni, va nimici ţara aceasta şi va nimici din ea oamenii şi animalele?
1,$Ia din nou un alt sul de carte şi scrie în el toate cuvintele care erau în primul sul de carte, pe care l-a ars Ioiachim, regele lui Iuda.
2],$După ce regele a ars sulul de carte, care cuprindea cuvintele pe care le scrisese Baruc după spusele lui Ieremia, Cuvântul Domnului a vorbit astfel lui Ieremia:
S,$Şi regele i-a poruncit lui Ierahmeel, fiul regelui, lui Seraia, fiul lui Azriel, şi lui Şelemia, fiul lui Abdeel, să prindă pe scriitorul Baruc şi pe profetul Ieremia, dar Domnul i-a ascuns.
s_,$Elnatan, Delaia şi Ghemaria l-au rugat pe rege să nu ardă sulul de carte; dar el nu i-a ascultat.
y,$Regele şi toţi slujitorii lui, care au auzit toate cuvintele acestea, nu s-au temut şi nu şi-au rupt hainele.
N,$După ce Iehudi a citit trei sau patru pagini, regele a tăiat sulul de carte cu cuţitul scriitorului şi l-a aruncat în focul din cămin, şi tot sulul de carte a ars în focul din cămin.
xi,$Regele şedea în casa de iarnă – căci era luna a noua – şi înaintea lui ardea un foc în cămin.
a;,$Regele a trimis pe Iehudi să ia sulul de carte, şi el a luat-o din camera scriitorului Elişama. Şi Iehudi a citit-o în auzul regelui şi în auzul tuturor conducătorilor care stăteau împrejurul regelui.
*M,$Şi ei s-au dus la rege, în curte, dar au lăsat cartea în camera de scris a scriitorului Elişama, şi au spus toate cuvintele din ea în auzul regelui.
},$Atunci conducătorii au zis lui Baruc: Du-te şi te ascunde, tu şi Ieremia, şi nimeni să nu ştie unde sunteţi.
},$Atunci Baruc le-a răspuns: El mi-a dictat toate aceste cuvinte şi eu le-am scris cu cerneală în cartea aceasta.
,$Şi au întrebat pe Baruc, zicând: Spune-ne cum ai scris toate cuvintele acestea? Ai scris după cum ţi-a dictat el?
',$Când au auzit ei toate cuvintele, s-au uitat cu groază unii la alţii şi au zis lui Baruc: Vom spune regelui toate cuvintele acestea.
lQ,$Şi ei i-au zis: Şezi şi citeşte-o în auzul nostru! Astfel Baruc a citit-o în auzul lor.
,$Atunci toţi conducătorii au trimis pe Iehudi, fiul lui Netania, fiul lui Şelemia, fiul lui Cuşi, la Baruc ca să-i spună: Ia în mână cartea din care ai citit poporului şi vino! Baruc, fiul lui Neriia, a luat cartea în mână şi s-a dus la ei.
ta,$ Şi Mica le-a spus toate cuvintele pe care le auzise când Baruc citea din carte în auzul poporului.
,$ s-a coborât la casa regelui, în camera scriitorului, unde stăteau toţi conducătorii – scriitorul Elişama, Delaia, fiul lui Şemaia, Elnatan, fiul lui Acbor, Ghemaria, fiul lui Şafan, Zedechia, fiul lui Hanania, şi toţi ceilalţi conducători.
jM,$ Când Mica, fiul lui Ghemaria, fiul lui Şafan, a auzit toate cuvintele Domnului din carte,
m S,$ Atunci Baruc a citit din carte cuvintele lui Ieremia, în auzul întregului popor, în casa Domnului, în camera lui Ghemaria, fiul lui Şafan, scriitorul, în curtea de sus, la intrarea porţii celei noi a casei Domnului.
x i,$ În anul al cincilea al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, în luna a noua, s-a proclamat un post înaintea Domnului pentru tot poporul din Ierusalim şi pentru tot poporul care venea din cetăţile lui Iuda la Ierusalim.
 %,$Şi Baruc, fiul lui Neriia, a făcut tot ce i-a poruncit profetul Ieremia, şi a citit din carte cuvintele Domnului, în casa Domnului.
Q ,$Poate că îşi vor aduce rugăciunile lor înaintea Domnului şi se va întoarce fiecare de la calea lui cea rea. Căci mare este mânia şi furia cu care a ameninţat Domnul pe poporul acesta!
 ),$De aceea, du-te tu şi citeşte din carte cuvintele Domnului pe care le-ai scris după cum le-am dictat eu, citeşte-le în auzul poporului, în casa Domnului, în ziua de post. Să le citeşti şi în auzul tuturor celor din Iuda, care vor veni din cetăţile lor.
pY,$Apoi Ieremia a poruncit lui Baruc, zicând: Eu sunt închis şi nu pot să merg la casa Domnului.
3_,$Atunci Ieremia a chemat pe Baruc, fiul lui Neriia; şi Baruc a scris într-o carte, după cum spunea Ieremia, toate cuvintele pe care le spusese Domnul lui Ieremia.
E,$Poate că, dacă va auzi casa lui Iuda tot răul pe care am de gând să i-l fac, se vor întoarce, fiecare de la calea lui cea rea, şi le voi ierta astfel nelegiuirea şi păcatul.
uc,$Ia un sul de carte şi scrie în ea toate cuvintele pe care ţi le-am spus cu privire la Israel şi cu privire la Iuda, şi cu privire la toate naţiunile, din ziua când ţi-am vorbit, pe vremea lui Iosia, până în ziua de azi!
 ,$În anul al patrulea al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, următorul cuvânt a venit la Ieremia de la Domnul, zicând:
,Q,#de aceea, aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Ionadab, fiul lui Recab, nu va fi lipsit niciodată de urmaşi care să stea înaintea Mea!
xi,#Şi Ieremia a zis casei recabiţilor: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Pentru că aţi ascultat de poruncile tatălui vostru Ionadab, pentru că aţi păzit poruncile lui şi aţi făcut tot ce v-a poruncit el;
~}|{{bzyxwvuu*ssqppsnn*m:lkjihgf)eYdAcvbPaZa `s_^^]]8\[[RZZ3YtXGWVVWUU8T|SSHRR>QTPP$ONNLKKSJ_IHH(GGF/EtE,DDFCC6BBAn@{??>>>B==/EX,2Israel este ca o oaie rătăcită pe care au gonit-o leii; regele Asiriei a sfâşiat-o cel dintâi; şi acesta din urmă i-a zdrobit oasele, acest Nebucadneţar, regele Babilonului.
sW_,2Nimiciţi cu desăvârşire din Babilon pe cel ce seamănă şi pe cel care mânuieşte secera în timpul secerişului! De teama săbiei nimicitorului, fiecare să se întoarcă la poporul său, fiecare să fugă spre ţara lui.
[V/,2Strigaţi împotriva lui din toate părţile. El întinde mâinile; temeliile i se prăbuşesc; zidurile i se surpă. Căci este răzbunarea Domnului. Răzbunaţi-vă pe el! Faceţi-i cum a făcut şi el!
9Uk,2Înşiruiţi-vă de bătaie împrejurul Babilonului, voi toţi arcaşii! Trageţi împotriva lui, nu faceţi economie de săgeţi! Căci a păcătuit împotriva Domnului.
LT,2 Din cauza mâniei Domnului nu va mai fi locuită, şi va fi o pustietate. Toţi cei care vor trece pe lângă Babilon, se vor mira, se vor îngrozi şi vor fluiera pentru toate rănile lui.
@Sy,2 mama voastră va fi acoperită de ruşine; ea care v-a născut va roşi de ruşine; iată, ea va fi cel mai din urmă popor, va fi un deşert, un pământ uscat şi fără apă.
GR,2 Pentru că voi v-aţi bucurat, pentru că voi v-aţi veselit, voi, jefuitorii moştenirii Mele, pentru că v-aţi îngrăşat ca o juncană în iarbă, şi aţi nechezat ca nişte cai,
gQG,2 Şi Caldeea va fi jefuită; şi toţi cei care o vor jefui vor avea destul, zice Domnul.
,PQ,2 Căci iată, voi ridica şi voi aduce împotriva Babilonului o adunare de mari naţiuni din tara de la nord; se vor aşeza în rânduri de bătaie împotriva lui şi vor pune stăpânire pe el; săgeţile lor sunt ca ale unui războinic iscusit, care nu se întoarce cu mâinile goale.
rO],2Fugiţi din Babilon, ieşiţi din ţara Caldeilor, şi mergeţi ca nişte ţapi în fruntea turmei!
ZN-,2Toţi cei ce îi găseau îi mâncau, şi duşmanii lor ziceau: Noi nu suntem vinovaţi, fiindcă au păcătuit împotriva Domnului, Locaşul dreptăţii, împotriva Domnului, Speranţa părinţilor lor.
8Mi,2Poporul Meu era o turmă de oi pierdute; păstorii lor îi rătăceau, îi făceau să cutreiere munţii; treceau de pe munţi pe dealuri, uitându-şi locul de odihnă.
@Ly,2Vor întreba de drumul către Sion şi îşi vor întoarce privirile spre el, şi vor zice: Veniţi să ne alipim de Domnul, printr-un legământ veşnic, care să nu fie uitat.
CK,2În zilele acelea, în vremea aceea, zice Domnul, copiii lui Israel se vor întoarce, ei împreună cu copiii lui Iuda; vor merge plângând şi vor căuta pe Domnul Dumnezeul lor.
@Jy,2Căci de la nord se urcă împotriva lui un popor, care îi va preface ţara într-un deşert, şi nu va mai fi locuită; atât oamenii cât şi animalele vor fugi, se vor duce.
I,2Anunţaţi printre naţiuni, proclamaţi şi înălţaţi un steag! Proclamaţi şi n-ascundeţi nimic! Spuneţi: Babilonul este luat! Bel este făcut de ruşine, Merodac este zdrobit! Idolii lui sunt acoperiţi de ruşine, idolii lui sunt sfărâmaţi!
{H q,2Iată cuvântul rostit de Domnul împotriva Babilonului, împotriva ţării Caldeilor, prin profetul Ieremia:
hGI,1'Dar în zilele de apoi voi aduce înapoi pe prinşii de război ai Elamului, zice Domnul.
hFI,1&Îmi voi aşeza tronul în Elam şi îi voi nimici regele şi conducătorii, zice Domnul.
uEc,1%Voi face ca locuitorii Elamului să tremure înaintea duşmanilor lor şi înaintea celor ce vor să-i omoare. Voi aduce nenorociri peste ei, mânia Mea aprinsă, zice Domnul, şi îi voi urmări cu sabia până ce îi voi nimici.
SD,1$Voi aduce asupra Elamului cele patru vânturi, de la cele patru margini ale cerului, îi voi risipi în toate vânturile acestea şi nu va fi nici un popor la care să nu ajungă fugarii din Elam.
qC[,1#Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Iată, voi sfărâma arcul Elamului, puterea lui de conducător.
B),1"Cuvântul Domnului care a fost spus profetului Ieremia împotriva Elamului, la începutul domniei lui Zedechia, regele lui Iuda, zicând:
A,1!Haţorul va fi astfel vizuina şacalilor, un deşert veşnic; nimeni nu va locui în el şi nici un fiu de om nu va locui în el.
W@',1 Cămilele lor vor fi de jaf şi mulţimea turmelor lor va fi o pradă. Voi risipi în toate vânturile pe cei ce îşi rad colţurile bărbii şi le voi aduce pieirea din toate părţile, zice Domnul.
2?],1Sculaţi-vă, urcaţi-vă împotriva unei naţiuni liniştite, care locuieşte fără teamă, zice Domnul. Nu are nici porţi, nici zăvoare şi locuieşte singur.
z>m,1Fugiţi, fugiţi din toate puterile voastre, căutaţi o locuinţă deoparte, locuitori ai Haţorului! zice Domnul. Căci Nebucadneţar, regele Babilonului, a luat o hotărâre împotriva voastră, a făcut un plan împotriva voastră.
=,1Le vor lua corturile şi turmele, le vor ridica pânzele, toate bunurile şi cămilele şi le vor striga: Spaimă, de jur împrejur!
_<7,1Împotriva Chedarului şi regilor Haţorului, pe care i-a bătut Nebucadneţar, regele Babilonului. Aşa vorbeşte Domnul: Sculaţi-vă, urcaţi-vă împotriva Chedarului, şi nimiciţi pe fiii Răsăritului!
_;7,1Şi voi pune foc zidurilor Damascului şi va mistui casele regale din Ben-Hadad.
:,1De aceea, tinerii ei vor cădea pe străzi şi toţi bărbaţii ei de război vor pieri în ziua aceea, zice Domnul oştirilor,
U9#,1Cum de n-a fost cruţată cetatea glorificată, cetatea bucuriei mele!
89,1Damascul a devenit neajutorat, se întoarce să fugă, îl ia groaza, îl apucă neliniştea şi durerile, ca pe o femeie în durerile naşterii.
67e,1Împotriva Damascului. Hamatul şi Arpadul sunt ruşinaţi, pentru că au auzit o veste rea şi tremură; frica lor este ca o mare înfuriată care nu se poate potoli.
G6,1Iată, duşmanul înaintează şi zboară ca vulturul, îşi întinde aripile peste Boţra, şi În ziua aceea inima vitejilor Edomului este ca inima unei femei în durerile naşterii.
o5W,1De vuietul căderii lor se cutremură pământul; strigătul lor se aude până la Marea Roşie.
}4s,1De aceea, ascultaţi hotărârea pe care a luat-o Domnul împotriva Edomului, şi planurile pe care le-a făcut împotriva locuitorilor din Teman: Cu adevărat, îi vor târî ca pe nişte oi slabe, cu adevărat li se va nimici locuinţa!
&3E,1Iată, duşmanul se urcă ca un leu de pe malurile îngâmfate ale Iordanului împotriva puternicei tale locuinţe; deodată îl voi face să fugă de acolo şi voi pune peste el pe acela pe care l-am ales. Căci cine este ca Mine? Cine-Mi va porunci? Cine-Mi va sta împotrivă?
%2C,1Ca şi Sodoma şi Gomora şi cetăţile vecine, care au fost nimicite, zice Domnul, nici el nu va mai fi locuit, şi nimeni nu se va mai aşeza acolo.
y1k,1Edomul va fi pustiit; toţi cei ce vor trece pe lângă el se vor mira şi vor fluiera pentru rănile lui.
0',1Înfumurarea ta, îngâmfarea inimii tale te-au rătăcit, pe tine care locuieşti în crăpăturile stâncilor şi care stai pe vârful dealurilor. Şi chiar dacă ţi-ai aşeza cuibul tot atât de sus ca al vulturului, şi de acolo te voi prăbuşi, zice Domnul.
Y/+,1Căci iată, te voi face mic printre naţiuni, dispreţuit printre oameni.
#.?,1Am auzit o veste de la Domnul, şi un mesager a fost trimis printre naţiuni: Adunaţi-vă şi porniţi împotriva ei! Ridicaţi-vă pentru război!
D-,1 Căci pe Mine însumi jur, zice Domnul, că Boţra va fi dată pradă nimicirii, batjocurii şi blestemului şi toate cetăţile ei se vor preface în nişte dărâmături veşnice.
A,{,1 Căci aşa vorbeşte Domnul: Iată, cei a căror judecată nu era să bea din potir, l-au băut; şi tu să rămâi nepedepsit? Nu vei rămâne nepedepsit, ci îl vei bea şi tu!
r+],1 Lasă pe orfanii tăi! Eu îi voi ţine în viaţă, şi văduvele tale să se încreadă în Mine!
9*k,1 Dar Eu însumi voi despuia pe Esau, îi voi descoperi ascunzătorile şi nu va putea să se ascundă. Copiii lui, fraţii lui, vecinii lui, vor pieri şi el nu va mai fi!
I) ,1 Dacă ar veni la tine nişte culegători de struguri, oare nu ţi-ar lăsa nimic de cules pe urma culegătorilor? Dacă ar veni nişte hoţi noaptea, ar nimici numai până s-ar sătura!
!(;,1Fugiţi, întoarceţi-vă, plecaţi în peşteri, locuitori ai Dedanului! Căci voi aduce nenorocirea peste Esau, la vremea când îl voi pedepsi.
2'],1Împotriva Edomului. Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Nu mai este înţelepciune în Teman? A pierit sfatul de la oamenii pricepuţi? S-a dus înţelepciunea lor?
i&K,1Dar după aceea, voi aduce înapoi pe prinşii de război ai fiilor lui Amon, zice Domnul.
Q%,1Iată, voi aduce groaza peste tine, zice Domnul, Dumnezeul oştirilor; ea va veni din toate împrejurimile tale, fiecare din voi va fi alungat drept înainte şi nimeni nu va strânge pe fugari!
-$S,1De ce te lauzi cu văile tale? Valea ta care se scurge, fiică răzvrătită, care te încredeai în vistieriile tale şi ziceai: Cine va veni împotriva mea?
{#o,1Vaită-te, Hesbonule, căci Ai este nimicit! Strigaţi, fiicele Rabei, îmbrăcaţi-vă cu saci şi lamentaţi alergând încoace şi încolo împrejurul zidurilor! Căci Malcom se duce în captivitate cu preoţii şi conducătorii lui!
"5,1De aceea, iată, vin zile, zice Domnul, când voi face să răsune strigătul de război împotriva Rabei copiilor lui Amon. Ea va ajunge un morman de dărâmături şi satele sale vor fi arse de foc. Atunci Israel va intra în stăpânirea moştenirii sale, zice Domnul.
J! ,1Împotriva amoniţilor. Aşa vorbeşte Domnul: Oare Israel nu are fii? Oare nu are moştenitori? Atunci de ce Malcom stăpâneşte Gadul şi poporul lui locuieşte în cetăţile acestuia?
 ,0/Dar în vremurile de apoi voi aduce înapoi pe prinşii de război ai Moabului, zice Domnul. Aceasta este judecata asupra Moabului.
,0.Vai de tine, Moabule! Poporul din Chemoş este pierdut! Căci fiii tăi sunt luaţi captivi şi fiicele tale captive.
U#,0-Fugarii se opresc sleiţi de puteri la umbra Hesbonului; dar din Hesbon iese un foc, o flacără iese din mijlocul Sihonului şi mistuie laturile Moabului şi creştetul capului celor ce se fălesc.
7g,0,Cel ce fuge de groază, cade în groapă, şi cel ce se ridică din groapă, se prinde în laţ; căci aduc asupra lui, asupra Moabului, anul pedepsei lui, zice Domnul.
\1,0+Groaza, groapa şi laţul sunt peste tine, locuitor al Moabului, zice Domnul.
oW,0*Astfel Moabul va fi distrus şi nu va mai fi un popor, căci s-a înălţat împotriva Domnului.
7,0)Cheriiotul este luat, fortăreţele sunt cucerite şi, în ziua aceea, inima vitejilor Moabului este ca inima unei femei în durerile naşterii.
w,0(Căci aşa vorbeşte Domnul: Iată că duşmanul zboară ca vulturul şi îşi întinde aripile asupra Moabului!
6e,0'Cât este de sfărâmat Moabul! Jeliţi-vă! Cât de ruşinos întoarce Moabul spatele! Moabul ajunge astfel de râs şi de groază pentru toţi cei ce-l înconjoară.
+,0&Pe toate acoperişurile Moabului şi în pieţe sunt numai bocete, pentru că am sfărâmat Moabul ca pe un vas fără preţ, zice Domnul.
,0%Căci toate capetele sunt rase, toate bărbile sunt tăiate; pe toate mâinile sunt tăieturi de jale şi pe coapse sunt saci.
D,0$De aceea, inima îmi jeleşte pentru Moab ca un fluier, ca un fluier îmi jeleşte inima pentru bărbaţii din Chir-Heres, pentru că toate bogăţiile strânse de ei sunt pierdute.
,0#Şi voi face să piară din Moab, zice Domnul, pe cel ce aduce jertfe pe înălţimi, şi arde tămâie dumnezeilor lui.
[/,0"Strigătele Hesbonului răsună până la Eleale şi glasul lor se aude până la Iahaţ, de la Ţoar până la Horonaim, până la Eglat-Şelişia; căci şi apele Nimrimului sunt prefăcute în deşert.
zm,0!Şi astfel bucuria şi veselia au pierit din câmpul cel mănos şi din ţara Moabului; am secat vinul din teascuri, zice Domnul, nimeni nu mai calcă teascul cu strigăte de bucurie; sunt strigăte de război, nu strigăte de bucurie.
r],0 O, vie din Sibma, te plâng mai mult decât Iaezerul; ramurile tale se întindeau dincolo de mare, se întindeau până la marea Iaezerului; dar pustiitorul s-a aruncat peste roadele tale de vară şi peste culesul viilor tale.
w,0De aceea, eu mă vaiet pentru Moab şi mă jelesc pentru tot Moabul; oamenii suspină pentru cei din Chir-Heres.
uc,0Cunosc, zice Domnul, furia lui, dar este degeaba; lăudăroşeniile lui deşarte n-au împlinit nimic.
,0Am auzit de mândria Moabului, este foarte mândru, de înfumurarea lui, de trufia lui, de mândria lui şi de aroganţa inimii lui.
 3,0Părăsiţi cetăţile şi locuiţi în stânci, locuitori ai Moabului! Şi fiţi ca porumbeii, care îşi fac cuibul pe marginea peşterilor!
 ,0N-a fost Israel de râsul tău? A fost el oare prins printre hoţi, de dai din cap ori de câte ori vorbeşti de el?
 ',0Îmbătaţi-l, căci s-a preamărit înaintea Domnului; de aceea Moabul se va tăvăli în vărsătura lui şi va ajunge şi el de râs!
U #,0Cornul Moabului este frânt şi braţul lui este zdrobit, zice Domnul.
v e,0peste Cheriiot, peste Boţra, peste toate cetăţile din ţara Moabului, fie depărtate, fie apropiate.
@{,0peste Chiriataim, peste Bet-Gamul, peste Bet-Meon,
;q,0peste Dibon, peste Nebo, peste Bet-Diblataim,
b=,0A venit pedeapsa şi peste ţara câmpiei, peste Holon, peste Iahaţ, peste Mefaat,
,0Moabul este acoperit de ruşine, căci este zdrobit. Gemeţi şi strigaţi! Vestiţi în Arnon că Moabul este pustiit!
,0Stai pe drum şi pândeşte, locuitoarea Aroerului! întreabă pe fugar şi pe cel scăpat, şi zi: Ce s-a întâmplat?
;o,0Coboară-te din gloria ta şi stai jos pe pământul uscat, locuitoare, fiica Dibonului! Căci pustiitorul Moabului se urcă împotriva ta şi-ţi nimiceşte fortăreţele.
-S,0Bociţi-l, toţi cei ce-l înconjuraţi, toţi cei care-i cunoaşteţi numele! Şi ziceţi: Cum a fost sfărâmat acest sceptru puternic, acest toiag măreţ!
]3,0Pieirea Moabului este aproape să vină, nenorocirea lui vine în grabă mare.
%C,0Moabul este nimicit, cetăţile lui se înalţă în fum, floarea tinerimii lui este înjunghiată, zice Regele al cărui Nume este Domnul oştirilor.
N,0Cum puteţi să ziceţi: Suntem viteji, ostaşi gata de luptă?
~,0 Moabul va fi dat de ruşine cu Chemoş, cum a fost dată de ruşine casa lui Israel cu Betel, în care îşi punea încrederea.
%}C,0 De aceea, iată, vin zile, zice Domnul, când voi trimite la el oameni care-l vor răsturna; îi vor goli vasele şi vor face să-i crape burdufurile.
n|U,0 Moabul era netulburat din tinereţea lui şi se odihnea fără teamă pe drojdiile lui, nu era turnat dintr-un vas în altul, nici n-a fost dus în captivitate. De aceea, i s-a păstrat gustul şi nu i s-a schimbat mirosul.
{,0 Blestemat să fie cel ce face cu nebăgare de seamă lucrarea Domnului, blestemat să fie cel ce îşi retrage sabia de la măcel!
z,0 Daţi aripi Moabului, ca să zboare şi să fugă; şi cetăţile lui vor fi prefăcute în deşert, nu vor mai avea locuitori.
y-,0Pustiitorul va intra în fiecare cetate, încât nici o cetate nu va scăpa. Valea va pieri şi câmpia va fi nimicită, cum a spus Domnul.
5xc,0Căci, pentru că te-ai încrezut în faptele şi în vistieriile tale, vei fi luat şi tu, şi Chemoşul va merge în captivitate, cu preoţii şi conducătorii lui.
Rw,0Fugiţi, scăpaţi-vă viaţa şi fiţi ca un ienupăr în deşert.
v',0Căci într-un plâns necurmat ei urcă coasta Luhitului şi se aud strigăte de durere la coborâtul Horonaimului, din cauza nimicirii!
Fu,0Moabul este zdrobit! Chiar şi cei mici ai lui strigă.
Dt,0Se aud strigăte din Horonaim: prăpăd şi nimicire!
6se,0S-a dus fala Moabului, la Hesbon i se pune la cale pieirea: Haideţi să-l nimicim din mijlocul naţiunilor! Şi tu, Madmenule, vei fi nimicit şi sabia te va urmări!
br ?,0Împotriva Moabului: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Vai de Nebo, căci este nimicit! Chiriataimul este acoperit de ruşine şi luat; fortăreaţa este acoperită de ruşine şi zdrobită!
q,/Dar cum s-ar putea odihni? Când Domnul doar îi porunceşte şi o îndreaptă împotriva Ascalonului şi a ţărmului mării.
|pq,/O, sabie a Domnului, până când nu te vei odihni? întoarce-te în teacă, opreşte-te şi fii liniştită!
o,/Gaza a ajuns pleşuvă, Ascalonul piere cu rămăşiţa văilor lui! Până când îţi vei face tăieturi de jale în piele?
Wn',/pentru că vine ziua când vor fi nimiciţi toţi filistenii, şi stârpiţi toţi cei ce slujeau ca ajutoare Tirului şi Sidonului. Căci Domnul va nimici pe filisteni, rămăşiţele insulei Caftor.
Em,/de tropăitul copitelor cailor lui puternici, de huruitul carelor lui şi de scârţâitul roţilor; părinţii nu se mai întorc spre copiii lor, atât de slăbite le sunt mâinile,
olW,/Aşa vorbeşte Domnul: Iată, se ridică nişte ape de la nord, cresc ca un râu ieşit din matcă; inundă ţara şi tot ce cuprinde ea, cetatea şi locuitorii ei. Ţipă oamenii şi se lamentează toţi locuitorii ţării,
k },/Iată Cuvântul Domnului, spus profetului Ieremia cu privire la filisteni, înainte ca Faraon să cucerească Gaza.
sj_,.Nu te teme, robul Meu Iacov, zice Domnul; căci Eu sunt cu tine. Voi nimici toate naţiunile printre care te-am împrăştiat, dar pe tine nu te voi nimici; ci te voi pedepsi cu dreptate şi nu te voi lăsa nicidecum nepedepsit.
+iO,.Dar tu, robul Meu Iacov, nu te teme şi nu te înspăimânta, Israele! Căci te voi elibera din ţara îndepărtată şi îţi voi elibera sămânţa din ţara în care este sclavă. Iacov se va întoarce iarăşi, va locui liniştit şi fără teamă; şi nu-l va mai tulbura nimeni.
lhQ,.Îi voi da în mâinile celor ce vor să-i omoare, în mâinile lui Nebucadneţar, regele Babilonului, şi în mâinile slujitorilor lui. După aceea, însă, Egiptul va fi locuit ca în zilele de altădată, zice Domnul.
>gu,.Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, zice: Iată, voi pedepsi pe Amon din No, pe Faraon şi Egiptul, pe dumnezeii şi regii lui, pe Faraon şi pe cei ce se încred în el.
kfO,.Fiica Egiptului a fost făcută de ruşine şi este dată în mâinile poporului de la nord.
e ,.Tăiaţi-i pădurea, zice Domnul, deşi este fără capăt; sunt mai numeroşi decât lăcustele, şi nu-i poţi număra!
d5,.I se aude glasul ca fâsâitul unui şarpe! Căci ei înaintează cu o armată şi vin cu topoare împotriva lui, ca nişte tăietori de lemne.
ecC,.Mercenarii lui, de asemenea, sunt ca nişte viţei îngrăşaţi în mijlocul lui. Dar şi ei întorc spatele, fug toţi fără să poată ţine piept. Căci vine peste ei ziua nenorocirii lor, ziua pedepsirii lor!
Zb-,.Egiptul este ca o juncană frumoasă. Nimicitorul vine de la nord peste ea.
'aG,.Pregăteşte-ţi bagajele pentru captivitate, locuitoare, fiica Egiptului! Căci Noful va ajunge un deşert, va fi pustiit şi nu va mai avea locuitori.
$`A,.Pe viaţa Mea! zice Regele, al cărui Nume este Domnul oştirilor: Cum este Taborul printre munţi şi Carmelul lângă mare, aşa va veni duşmanul.
_,.Acolo ei strigă: Faraon, regele Egiptului, nu este decât un mare zgomot, căci a lăsat să treacă clipa potrivită.
7^g,.El face pe mulţi să cadă; cad unul peste altul şi zic: Haideţi să ne întoarcem la poporul nostru, în ţara noastră de naştere, departe de sabia nimicitorului!
b]=,.De ce ţi-au căzut vitejii? Nu pot să ţină piept, căci Domnul îi răstoarnă!
4\a,.Spuneţi în Egipt, daţi de veste la Migdol, şi vestiţi la Nof şi la Tahpanes! Ziceţi: Scoală-te pregăteşte-te, căci sabia mănâncă pe cei din jurul tău!
[5,. Iată cuvântul spus de Domnul către profetul Ieremia, despre venirea lui Nebucadneţar, regele Babilonului, ca să lovească ţara Egiptului:
'ZG,. Naţiunile au auzit de ruşinea ta şi este plin pământul de strigătele tale; căci războinicii se poticnesc unul de altul, cad cu toţii laolaltă.
Y1,. Urcă-te în Galaad şi adu balsam, fecioară, fiica Egiptului! Degeaba întrebuinţezi atâtea leacuri, căci nu este vindecare pentru tine!
(XI,. Această zi este a Domnului Dumnezeului oştirilor; este o zi de răzbunare, în care se răzbună El pe duşmanii Săi. Sabia îi mănâncă, se satură şi se îmbată cu sângele lor. Căci Domnul Dumnezeul oştirilor, are o jertfă în ţara de la nord, pe malurile Eufratului.
:Wm,. Urcaţi-vă, cailor! Alergaţi cu furie, carelor! Să iasă vitejii, cei din Etiopia şi din Put, care mânuiesc scutul, şi cei din Lud, care mânuiesc şi întind arcul!
-VS,.Egiptul se înalţă ca Nilul şi apele lui se rostogolesc ca râurile. El zice: Mă voi urca, voi acoperi ţara, voi nimici cetăţile şi pe locuitorii lor.
iUK,.Cine este acela care înaintează ca Nilul, şi ale cărui ape se rostogolesc ca râurile?
T,.Cel mai iute nu va putea fugi, şi cei viteji nu vor scăpa! Se vor poticni şi vor cădea, la nord, pe malurile Eufratului!
.SU,.Ce văd? Le este frică, dau înapoi; vitejii lor sunt bătuţi: fug fără să se mai uite înapoi. Groaza se răspândeşte în toate părţile, zice Domnul.
R5,.înhămaţi caii şi încălecaţi, călăreţilor; arătaţi-vă cu coifurile voastre, lustruiţi-vă suliţele, îmbrăcaţi-vă cu platoşa!
FQ,.Pregătiţi scutul şi pavăza, şi mergeţi la luptă;
P,.despre Egipt, împotriva armatei lui Faraon-Neco, regele Egiptului, care era lângă râul Eufrat, la Carchemiş, şi care a fost învinsă de Nebucadneţar, regele Babilonului, în al patrulea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda:
UO %,.Cuvântul Domnului care a fost spus profetului Ieremia despre naţiuni:
oNW,-Şi tu umbli după lucruri mari pentru tine? Nu umbla după ele; căci iată, voi aduce nenorocirea peste orice făptură, zice Domnul, dar ţie îţi voi da ca pradă de război viaţa ta, în toate locurile unde vei merge.
M#,-Spune-i: Aşa vorbeşte Domnul:
Iată, ceea ce am zidit, voi dărâma; ceea ce am sădit, voi smulge, adică toată ţara aceasta.
L,-Tu zici: Vai de mine! Căci Domnul a adus întristare peste durerea mea. Mi-am pierdut puterile suspinând şi nu găsesc odihnă!
MK,-Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel despre tine, Baruc:
qJ ],-Acesta este cuvântul pe care l-a spus profetul Ieremia lui Baruc, fiul lui Neriia, când a scris într-o carte cuvintele acestea, după cum a dictat Ieremia, în al patrulea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda:
!I;,,Aşa vorbeşte Domnul: Iată, voi da pe Faraon-Hofra, regele Egiptului, în mâinile duşmanilor lui, în mâinile celor ce vor să-l omoare, cum am dat pe Zedechia, regele lui Iuda, în mâinile lui Nebucadneţar, regele Babilonului, duşmanul său, care voia să-l omoare.
FH,,Şi iată, zice Domnul, un semn după care veţi cunoaşte că vă voi pedepsi în locul acesta, ca să ştiţi că vorbele Mele vor sta împotriva voastră spre nenorocirea voastră.
G,,Iar cei ce vor scăpa de sabie, puţini la număr, se vor întoarce din ţara Egiptului în ţara lui Iuda. Şi toată rămăşiţa lui Iuda, toţi cei ce s-au dus să locuiască în ţara Egiptului, vor cunoaşte al cui cuvânt va rămâne, al Meu sau al lor.
KF,,Iată, voi veghea asupra lor ca să le fac rău, nu bine; şi toţi bărbaţii lui Iuda, care sunt în ţara Egiptului, vor fi nimiciţi de sabie şi de foamete până vor pieri cu toţii.
E#,,De aceea, acum, după ce v-aţi împlinit jurămintele şi v-aţi înfăptuit promisiunile, ascultaţi Cuvântul Domnului, voi toţi cei din Iuda, care locuiţi în ţara Egiptului: Iată, jur pe Numele Meu cel mare, zice Domnul, că Numele Meu nu va mai fi chemat de gura nici unuia dintre bărbaţii lui Iuda, şi în toată ţara Egiptului nici unul nu va zice: Viu este Domnul Dumnezeu!
*DM,,Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Voi şi soţiile voastre aţi vorbit cu gurile voastre şi aţi împlinit cu mâinile voastre ce spuneţi: Vrem să împlinim jurămintele pe care le-am făcut şi să aducem tămâie reginei cerului, şi să-i turnăm jertfe de băutură!
"C=,,Şi Ieremia a zis întregului popor şi tuturor femeilor: Ascultaţi Cuvântul Domnului, voi toţi cei din Iuda, care sunteţi în ţara Egiptului!
B,,Pentru că aţi ars tămâie şi aţi păcătuit împotriva Domnului, pentru că n-aţi ascultat glasul Domnului şi n-aţi păzit Legea Lui, poruncile şi învăţăturile Lui, de aceea vi s-a întâmplat nenorocirea aceasta, cum se vede astăzi.
A,,Domnul n-a putut să mai sufere lucrul acesta, din cauza răutăţii faptelor voastre, din cauza urâciunilor pe care le-aţi săvârşit; şi de aceea, ţara voastră a ajuns un deşert, de groază şi de blestem, fără un locuitor, cum vedeţi astăzi.
{@o,,De tămâia pe care aţi ars-o în cetăţile lui Iuda şi pe străzile Ierusalimului, voi şi părinţii voştri, regii voştri şi conducătorii voştri, şi poporul ţării, nu Şi-a adus Domnul aminte şi nu I-a venit Lui în minte?
?w,,Atunci Ieremia a zis întregului popor, bărbaţilor, femeilor şi tuturor celor ce-i dăduseră acest răspuns:
k>O,,Femeile au zis şi ele: Când aduceam tămâie reginei cerului şi îi turnam jertfe de băutură, oare fără voia bărbaţilor noştri îi pregăteam noi turte ca să ne închinăm şi să-i aducem jertfe de băutură?
8=i,,Dar de când am încetat să aducem tămâie reginei cerului şi să-i turnăm jertfe de băutură, am dus lipsă de toate şi am fost nimiciţi de sabie şi de foamete.
<,,Dar cu siguranţă vom face tot ce am spus cu gura noastră, şi anume: să ardem tămâie reginei cerului şi să-i turnăm jertfe de băutură, cum am făcut, noi şi părinţii noştri, regii noştri şi conducătorii noştri, în cetăţile lui Iuda şi pe străzile Ierusalimului. Căci atunci aveam pâine de ne săturam, eram bine şi nu treceam prin nici o nenorocire!
V;%,,Nu-ţi vom asculta cuvântul, pe care ni l-ai spus în Numele Domnului!
u:c,,Atunci toţi bărbaţii, care ştiau că soţiile lor ardeau tămâie altor dumnezei, cu toate femeile care stăteau acolo, o mare mulţime, şi tot poporul care locuia în ţara Egiptului, la Patros, au răspuns aşa lui Ieremia:
G9,,Şi nici unul din rămăşiţa lui Iuda, care s-a dus în ţara Egiptului ca să locuiască acolo pentru o vreme, nu va scăpa, nici nu va rămâne ca să se întoarcă în ţara lui Iuda, unde sufletul lor doreşte să se întoarcă şi să locuiască. Căci nu se vor întoarce decât câţiva care vor scăpa.
8 ,, Voi pedepsi astfel pe cei ce locuiesc în ţara Egiptului, cum am pedepsit Ierusalimul, cu sabie, cu foamete şi cu ciumă.
7,, Voi lua rămăşiţa lui Iuda, care şi-a îndreptat faţa ca să meargă în ţara Egiptului şi să locuiască acolo, şi vor fi toţi nimiciţi şi vor cădea în ţara Egiptului; vor fi nimiciţi de sabie, de foamete, de la cel mai mic până la cel mai mare; vor pieri de sabie şi de foamete; şi vor fi un motiv de batjocură, de groază, de blestem şi de ruşine!
16[,, De aceea, aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Iată, îmi întorc Faţa împotriva voastră, ca să vă fac rău şi să nimicesc pe tot Iuda.
N5,, Ei nu s-au umilit nici până în ziua de azi, nici nu s-au temut; n-au umblat în Legea Mea şi după poruncile Mele, pe care le-am pus înaintea voastră şi înaintea părinţilor voştri.
p4Y,, Aţi uitat nelegiuirile părinţilor voştri, nelegiuirile regilor lui Iuda, nelegiuirile soţiilor lor, nelegiuirile voastre şi nelegiuirile soţiilor voastre, săvârşite în ţara lui Iuda şi pe străzile Ierusalimului?
3-,,De ce Mă mâniaţi prin lucrarea mâinilor voastre, aducând tămâie altor dumnezei ai ţării Egiptului, unde aţi venit să locuiţi pentru o vreme, ca să fiţi nimiciţi şi să ajungeţi un motiv de blestem şi de ruşine printre toate naţiunile pământului?
&2E,,Acum, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: De ce vă faceţi voi singuri un rău atât de mare, ca să se nimicească dintre voi, din mijlocul lui Iuda, bărbaţi, femei, copii şi nou-născuţi, şi să nu mai rămână nici o rămăşiţă din voi?
M1,,De aceea, urgia Mea şi mânia Mea au fost vărsate şi aprinse în cetăţile lui Iuda şi pe străzile Ierusalimului; şi ele sunt nişte dărâmături şi un deşert, cum se vede astăzi.
0+,,Dar ei n-au vrut să asculte, n-au luat aminte, nu s-au întors de la răutatea lor, şi n-au încetat să aducă tămâie altor dumnezei.
/,,V-am trimis tot timpul pe toţi robii Mei profeţii, ca să vă spună: Nu faceţi această urâciune pe care o urăsc.
g.G,,din cauza răutăţii pe care au făcut-o, ca să Mă provoace la mânie, ducându-se să ardă tămâie şi să slujească altor dumnezei, care nu erau cunoscuţi nici de ei, nici de voi, nici de părinţii voştri.
-%,,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Aţi văzut toate nenorocirile, pe care le-am adus asupra Ierusalimului şi asupra tuturor cetăţilor lui Iuda; iată, în ziua de astăzi ele sunt nişte dărâmături şi nimeni nu mai locuieşte în ele,
!, =,,Iată cuvântul spus lui Ieremia cu privire la toţi iudeii, care locuiau în ţara Egiptului, la Migdol, la Tahpanes, la Nof şi în ţara Patros:
q+[,+ Va dărâma stâlpii din Bet-Şemeş, din ţara Egiptului, şi va arde cu foc dumnezeii Egiptului.
l*Q,+ Voi aprinde un foc în casele dumnezeilor Egiptului; şi Nebucadneţar le va arde, va duce sclavi pe idoli. Şi el se va înveli cu ţara Egiptului, cum se înveleşte păstorul cu haina lui, şi va ieşi în pace din ea.
T~v}}J||{jzz+ydx3wwvouttUsrrDqppConmllDkkj1iih0g}ffedcc%bba5`[__H^^G]]\`[ZYYXLWoVV)ULTxSSRnRQXPPMOOCNN LL?KJJKII"H]GGKFTE\DCBBvAAF@y??h>=y=<;y::@9887665|44A3211$00..P--1,+**=)((,'o&%$$6# ".!` ^3@h7bx 8 J f )Ic[bTS 6 Mi-a astupat calea cu pietre cioplite şi mi-a strâmbat cărările.
^ 56Să tot strig şi să tot cer ajutor, căci El tot nu-mi primeşte rugăciunea.
T !6M-a înconjurat cu un zid, ca să nu ies; m-a pus în lanţuri grele.
U #6M-a făcut să locuiesc în întuneric, ca pe cei morţi de mult timp.
Y+6A făcut zid împrejurul meu şi m-a înconjurat cu otravă şi cu durere.
J 6Mi-a prăpădit carnea şi pielea, şi mi-a zdrobit oasele.
[/6Număr împotriva mea îşi întinde şi îşi întoarce mâna, toată ziua.
H 6El m-a dus, m-a mânat în întuneric şi nu în lumină.
K 6Eu sunt omul care a văzut suferinţa sub nuiaua mâniei Lui.
kO6Ai chemat groaza din toate părţile peste mine, ca la o zi de sărbătoare. în ziua mâniei Domnului, n-a scăpat şi n-a rămas nici unul cu viaţă. Pe cei îngrijiţi şi crescuţi de mine, mi i-a nimicit duşmanul!
D6Copiii şi bătrânii stau culcaţi pe pământ, pe străzi; fecioarele şi tinerii mei au căzut ucişi de sabie; i-ai ucis în ziua mâniei Tale şi i-ai înjunghiat fără milă.
a;6Uită-Te, Doamne, şi ia aminte: cui i-ai făcut Tu aşa? Să mănânce femeile rodul pântecelui lor, pruncii dezmierdaţi de mâinile lor? Să fie măcelăriţi preoţii şi profeţii în sanctuarul Domnului?
[/6Scoală-te şi gemi noaptea, când încep străjile! Varsă-ţi inima ca apa înaintea Domnului! Ridică-ţi mâinile spre El pentru viaţa copiilor tăi, care mor de foame la toate colţurile Străzilor.
0Y6Inima lor strigă către Domnul. Zid al fiicei Sionului, varsă zi şi noapte şiroaie de lacrimi! Nu-ţi da nici un răgaz şi ochiul tău să nu aibă odihnă!
_~76Domnul a înfăptuit ce hotărâse, a împlinit cuvântul Său pe care-l spusese din zilele de demult, a răsturnat fără milă; a făcut din tine bucuria duşmanului, a înălţat tăria asupritorilor tăi!
=}s6Toţi duşmanii tăi deschid gura împotriva ta, fluieră, scrâşnesc din dinţi şi zic: Am înghiţit-o! Da, aceasta este ziua pe care o aşteptam, am ajuns-o şi O vedem!
]|36Toţi trecătorii bat din palme asupra ta, şuieră şi dau din cap împotriva fiicei Ierusalimului şi zic: Aceasta este cetatea pe care o numeau perfecţiunea frumuseţii şi bucuria întregului pământ?
_{76Profeţii tăi au avut pentru tine viziuni deşarte şi amăgitoare; ei nu ţi-au dat pe faţă nelegiuirea, ca să te aducă înapoi din captivitate, ci ţi-au făcut profeţii mincinoase şi înşelătoare.
izK6 Ce mărturie să-ţi aduc şi cu ce să te asemăn, fiica Ierusalimului? Cu cine să te pun alături, ca să te mângâi, fecioară, fiica Sionului? Căci ruina ta este întinsă ca marea: cine va putea să te vindece?
bx=6 Mi s-au stors ochii de lacrimi, îmi fierb măruntaiele, mi se varsă ficatul pe pământ, din pricina ruinei fiicei poporului meu, din cauza copiilor şi pruncilor de la sân, leşinaţi pe străzile cetăţii.
5wc6 Bătrânii fiicei Sionului stau pe pământ şi tac; şi-au aruncat ţărână pe cap, s-au încins cu saci; fecioarele Ierusalimului îşi pleacă la pământ capul.
Yv+6 Porţile îi sunt cufundate în pământ; i-a nimicit şi i-a rupt zăvoarele. Regele şi conducătorii lui sunt între naţiuni Lege nu mai au, şi profeţii nu mai primesc nici o viziune de la Domnul.
euC6Domnul Şi-a pus de gând să dărâme zidul fiicei Sionului; a întins sfoara de măsură şi nu Şi-a tras mâna până nu l-a nimicit. A cufundat în jale întăritura şi zidul, care sunt dărâmate împreună.
Pt6Domnul Şi-a părăsit altarul, a lepădat sanctuarul Său. A dat în mâinile duşmanului zidurile palatelor Sionului; au răsunat strigătele în casa Domnului, ca într-o zi de sărbătoare.
]s36I-a prăbuşit cortul ca pe o grădină, a nimicit locul adunării sale; Domnul a făcut să se uite în Sion sărbătorile şi Sabatul, şi, în mânia Lui năprasnică, a dispreţuit pe rege şi pe preot.
Kq6Şi-a încordat arcul ca un duşman, Şi-a ridicat mâna dreaptă ca un asupritor, şi a nimicit tot ce era plăcut privirilor, Şi-a vărsat ca un foc mânia peste cortul fiicei Sionului.
[p/6În mânia Lui aprinsă, a doborât toată puterea lui Israel; Şi-a tras înapoi de la el mâna dreaptă, dinaintea duşmanului, şi a aprins în Iacov o văpaie de foc care mistuie tot de jur împrejur.
Yo+6Domnul a înghiţit fără mila toate locuinţele lui Iacov. în mânia Lui, a dărâmat întăriturile fiicei lui Iuda şi le-a prăvălit la pământ; a profanat împărăţia şi pe conducătorii ei.
Sn !6Cum a acoperit Domnul cu un nor, în mânia Lui, pe fiica Sionului! A azvârlit din cer pe pământ frumuseţea lui Israel şi nu Şi-a adus aminte de scaunul picioarelor Lui, în ziua mâniei Lui!
4m c6Adu toată răutatea lor înaintea Ta, şi fă-le cum mi-ai făcut mie pentru toate fărădelegile mele. Căci suspinele mele sunt multe şi inima îmi este bolnavă.
Pl 6M-au auzit suspinând, nimeni nu m-a mângâiat. Toţi duşmanii mei, când au aflat de nenorocirea mea, s-au bucurat că Tu ai adus-o; dar vei aduce, vei vesti ziua când şi ei vor fi ca mine.
9k m6Doamne, uită-Te la necazul meu! Lăuntrul meu fierbe, mi s-a întors inima în mine, căci am fost foarte răzvrătit. Afară sabia înjunghie, în casă este ca moartea.
"j ?6Mi-am chemat iubiţii, dar ei m-au înşelat; preoţii şi bătrânii mei au murit în cetate, în timp ce căutau hrană, ca să-şi ţină viaţa.
Ci 6Domnul este drept, căci m-am răzvrătit împotriva poruncii Lui. Ascultaţi, vă rog, toate popoarele, şi vedeţi-mi durerea! Fecioarele şi tinerii mei s-au dus în captivitate.
Nh 6Sionul întinde mâinile rugător, dar nu este nimeni să-l mângâie. Domnul a trimis împotriva lui Iacov de jur împrejur duşmani; Ierusalimul a ajuns ca un lucru necurat în mijlocul lor.
mg U6De aceea plâng; ochii mei, ochii mei îmi varsă lacrimi, căci Cel care trebuia să mă mângâie, Cel care trebuia să-mi învioreze viaţa S-a depărtat de la mine; copiii mei sunt părăsiţi, căci duşmanul a biruit.
Kf 6Domnul a trântit la pământ pe toţi vitejii din mijlocul meu; a chemat împotriva mea o adunare, ca să-mi zdrobească tinerii; Domnul a călcat ca în teasc pe fecioara, fiica lui Iuda.
Ie  6Mâna Lui a legat jugul nelegiuirilor mele, care stau împletite şi legate de gâtul meu. Mi-a frânt puterea. Domnul m-a dat în mâinile acelora cărora nu pot să le stau împotrivă.
4d c6 Din înălţime mi-a trimis în oase un foc care le arde; mi-a întins o capcană sub picioare şi m-a dat înapoi. M-a lovit cu pustiire şi slăbiciune toată ziua.
Ec 6 Nu înseamnă nimic pentru voi, care treceţi pe această cale? Priviţi şi vedeţi dacă este vreo durere ca durerea mea, cu care Domnul m-a întristat în ziua mâniei Lui aprinse!
5b e6 Tot poporul lui caută pâine suspinând; şi-au dat lucrurile scumpe pe hrană, numai ca să-şi ţină viaţa. Uită-Te, Doamne, şi priveşte cât de înjosit sunt!
@a {6 Asupritorul a întins mâna la tot ce avea el mai scump; ba încă a văzut cum, în sanctuarul său, au intrat popoarele cărora Tu le porunciseşi să nu intre în adunarea Ta!
I`  6 Necurăţia era în poala hainei lui şi nu se gândea la sfârşitul lui. A căzut greu de tot. Nimeni nu-l mângâie. Vezi-mi întristarea, Doamne, căci iată ce semeţ este duşmanul!
V_ '6Greu a păcătuit Ierusalimul! De aceea a ajuns ca o necurăţie. Toţi cei care-l preţuiau, îl dispreţuiesc acum, văzându-i goliciunea, şi el însuşi se întoarce în altă parte şi oftează.
(^ K6În zilele necazului şi pribegiei lui, Ierusalimul îşi aduce aminte de toate bunătăţile de care a avut parte din zilele străbune; când a căzut poporul lui în mâna asupritorului, nimeni nu i-a venit în ajutor, iar duşmanii se uitau la el şi râdeau de prăbuşirea lui.
<] s6Şi de la fiica Sionului s-a dus toată splendoarea. Părinţii ei au ajuns ca nişte cerbi care nu găsesc păşune, şi merg fără putere înaintea celui ce-i urmăreşte.
<\ s6Asupritorii lui stăpânesc, duşmanii lui prosperă. Căci Domnul l-a umilit, din cauza mulţimii păcatelor lui; copiii lui au mers în captivitate înaintea asupritorului.
T[ #6Drumurile Sionului sunt triste, căci nimeni nu vine la sărbători, toate porţile lui sunt pustii, preoţii lui oftează; fecioarele lui sunt îndurerate şi el însuşi este plin de amărăciune.
YZ -6Iuda a plecat în exil din cauza apăsării şi muncilor grele. Locuieşte în mijlocul popoarelor şi nu găseşte odihnă! Toţi prigonitorii lui l-au ajuns tocmai când îi era mai mare strâmtorarea.
8Y k6Plânge amarnic în noapte, şi-i curg lacrimi pe obraji. Nici unul dintre toţi cei ce o iubeau n-o mângâie, toţi prietenii ei au trădat-o, s-au făcut duşmanii ei.
BX 6Vai! Cum stă părăsită cetatea care altădată era plină de popor! A rămas ca o văduvă! Ea, care era măreaţă printre popoare, prinţesă printre ţări, a ajuns o sclavă!
8Wi,4"Şi în privinţa proviziilor lui, i se dădea regulat o raţie de către regele Babilonului, o raţie zilnică în toate zilele vieţii lui până în ziua morţii lui.
V ,4!A pus să-i schimbe hainele de închisoare şi Ioiachin a mâncat totdeauna la masa regelui, în tot timpul vieţii sale.
{Uo,4 Şi i-a vorbit cu bunătate, şi i-a aşezat tronul mai presus de tronul regilor care erau cu el la Babilon.
%TC,4În al treizeci şi şaptelea an al exilului lui Ioiachin, regele lui Iuda, în a douăzeci şi cincea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, regele Babilonului, în anul întâi al domniei lui, a înălţat capul lui Ioiachin, regele lui Iuda, şi l-a scos din închisoare.
MS,4în al douăzeci şi treilea an al lui Nebucadneţar, Nebuzaradan, căpitanul gărzii, a dus în exil şapte sute patruzeci şi cinci de evrei. Toate persoanele au fost patru mii şase sute.
uRc,4în al optsprezecelea an al lui Nebucadneţar, a dus în exil din Ierusalim opt sute treizeci şi doi;
Q,4Aceştia sunt oamenii pe care i-a dus Nebucadneţar în exil: în al şaptelea an, trei mii douăzeci şi trei de evrei;
P,4Regele Babilonului i-a lovit şi i-a omorât la Ribla, în ţara Hamatului. Astfel a fost dus Iuda captiv departe de ţara lui.
jOM,4Şi Nebuzaradan, căpitanul gărzii, i-a luat şi i-a adus la regele Babilonului, la Ribla.
SN,4A mai luat din cetate şi pe un ofiţer, care avea sub porunca lui pe oamenii de război, şapte bărbaţi dintre sfătuitorii apropiaţi ai regelui care au fost găsiţi în cetate, pe scriitorul principal al armatei, care înrola poporul din ţară, şi şaizeci de bărbaţi din poporul ţării, care se aflau în cetate.
wMg,4Căpitanul gărzii a luat pe marele preot Seraia, pe Ţefania, al doilea preot, şi pe cei trei uşieri.
L,4Erau nouăzeci şi şase de rodii de fiecare parte; şi toate rodiile, de jur împrejurul reţelei, erau în număr de o sută.
LK,4Deasupra lui era un capitel de bronz; şi înălţimea unui capitel era de cinci coţi, cu o reţea de rodii împrejurul capitelului, toate de bronz; al doilea stâlp, cu rodii, era la fel.
#J?,4Înălţimea unuia din stâlpi era de optsprezece coţi, şi un fir de doisprezece coţi îl cuprindea; era gol înăuntru şi gros de patru degete.
kIO,4Cei doi stâlpi, marea, cei doisprezece boi de bronz care erau sub mare, şi piedestalele, pe care le făcuse regele Solomon pentru casa Domnului, toate aceste unelte de bronz aveau o greutate care nu se putea cântări.
/HW,4Căpitanul gărzii a mai luat şi lighenele, tămâietoarele, potirele, cenuşarele, sfeşnicele, ceştile şi paharele, tot ce era de aur şi ce era de argint.
{Go,4Au mai luat şi oalele, lopeţile, cuţitele, ceştile şi toate uneltele de bronz cu care se făcea slujba.
7Fg,4Caldeii au sfărâmat stâlpii de bronz, care erau în casa Domnului, piedestalele, marea de bronz care era în casa Domnului, şi tot bronzul lor l-au dus în Babilon.
E},4Dar Nebuzaradan, căpitanul gărzii, a lăsat ca viticultori şi ca plugari pe unii din cei mai săraci din ţară.
rD],4Nebuzaradan, căpitanul gărzii, a dus prizonieri de război câţiva dintre cei mai săraci, pe aceia din popor care rămăseseră în cetate, pe cei ce se supuseseră regelui Babilonului, şi cei ce au rămas dintre artizani.
C,4Şi toată armata caldeilor care era cu căpitanul gărzii a dărâmat, de asemenea, toate zidurile dimprejurul Ierusalimului.
wBg,4 El a ars casa Domnului, casa regelui şi toate casele Ierusalimului; a dat foc tuturor caselor mai mari.
gAG,4 În luna a cincea, în ziua a zecea a lunii, în al nouăsprezecelea an al domniei lui Nebucadneţar, regele Babilonului, a venit la Ierusalim Nebuzaradan, căpitanul gărzii, care era în slujba regelui Babilonului.
5@c,4 Apoi a scos ochii lui Zedechia; şi regele Babilonului l-a legat cu lanţuri de aramă, l-a dus la Babilon şi l-a ţinut în închisoare până în ziua morţii lui.
?,4 Regele Babilonului a înjunghiat pe fiii lui Zedechia în faţa lui. Şi el a omorât la Ribla pe toţi conducătorii lui Iuda.
>3,4 Aşa că l-au luat pe rege şi l-au adus la regele Babilonului, la Ribla, în ţara Hamatului; şi el a pronunţat o judecată împotriva lui.
=,4Dar armata caldeilor a urmărit pe rege şi au ajuns pe Zedechia în câmpiile Ierihonului. Toată armata lui se risipise de la el.
<,4Atunci s-a făcut o spărtură în zidul cetăţii şi toţi oamenii de război au ieşit din cetate noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri de lângă grădina regelui, deşi caldeii înconjurau cetatea. Şi ei au luat-o pe drumul câmpiei.
; ,4În luna a patra, în ziua a noua a lunii, foametea era atât de mare încât poporul din ţară nu mai avea hrană deloc.
]:3,4Cetatea a fost asediată până în anul al unsprezecelea al regelui Zedechia.
9%,4În al nouălea an al domniei lui, în ziua a zecea a lunii a zecea, a venit Nebucadneţar, regele Babilonului, cu toată armata lui, împotriva Ierusalimului şi şi-au aşezat tabăra înaintea lui; şi au zidit un zid de asediu împotriva lui de jur împrejur.
O8,4Căci, din cauza mâniei Domnului, aceasta s-a întâmplat în Ierusalim şi în Iuda, până când le-a alungat din prezenţa Lui. Şi Zedechia s-a răzvrătit împotriva regelui Babilonului.
[7/,4El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse Ioiachim.
-6 U,4Zedechia avea douăzeci şi unu de ani când a ajuns rege şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Numele mamei lui era Hamutal, fiica lui Ieremia, din Libna.
H5 ,3@Apoi să zici: Aşa va fi înecat Babilonul şi nu se va mai ridica din catastrofele pe care le voi aduce peste el; vor cădea sleiţi de puteri! Până aici sunt cuvintele lui Ieremia.
t4a,3?Şi după ce ai terminat de citit această carte, să legi de ea o piatră şi s-o arunci în Eufrat.
33_,3>şi să zici: Doamne, Tu ai vorbit împotriva acestui loc ca să-l nimiceşti, ca nimic să nu rămână în el, nici om, nici animal, ci va fi pustiit pentru veci.
t2a,3=Şi Ieremia a zis lui Seraia: Când vei ajunge la Babilon, vezi să citeşti toate cuvintele acestea,
!1;,3m0S,3;Iată cuvântul poruncit de profetul Ieremia lui Seraia, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, când s-a dus la Babilon cu Zedechia, regele lui Iuda, în al patrulea an al domniei lui Zedechia. Seraia era şeful intendenţei.
Q/,3:Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Zidurile largi ale Babilonului vor fi surpate, şi porţile lui cele înalte vor fi arse. Astfel popoarele muncesc degeaba şi naţiunile se trudesc pentru foc!
s._,39Şi voi îmbăta pe prinţii şi pe înţelepţii lui, pe guvernatorii lui, pe deputaţii lui şi pe vitejii lui. Şi ei vor adormi somnul cel de veci, şi nu se vor mai trezi, zice Regele, al cărui Nume este Domnul oştirilor.
r-],38Căci pustiitorul vine împotriva lui, împotriva Babilonului, şi bărbaţii lui viteji sunt luaţi. Fiecare din arcurile lor este rupt; pentru că Domnul este Dumnezeul care răsplăteşte, El va da negreşit plata cuvenită!
%,C,37Căci Domnul nimiceşte Babilonul şi îi reduce la tăcere glasul cel tare. Valurile lui urlă ca nişte ape mari, şi zgomotul glasului lor se aude.
d+A,36Sunetul unui plânset vine din Babilon şi un mare dezastru vine din ţara caldeilor.
@*y,35Chiar dacă Babilonul s-ar înălţa până la ceruri şi chiar dacă şi-ar fortifica fortăreţele lui cele înalte, tot voi trimite pe pustiitori împotriva lui, zice Domnul.
){,34De aceea, iată, vin zile, zice Domnul, când îi voi pedepsi idolii, şi în toată ţara lui vor geme răniţii.
(5,33Ne ruşinăm pentru că am auzit batjocura; ruşinea ne-a acoperit feţele, pentru că au venit nişte străini în sanctuarele casei Domnului.
,'Q,32Cei care aţi scăpat de sabie, plecaţi, nu zăboviţi! Aduceţi-vă aminte de Domnul de-acolo, din depărtare, şi Ierusalimul să fie în inimile voastre.
&,31Şi Babilonul va cădea din cauza morţilor lui Israel, aşa cum au căzut pentru Babilon morţii întregului pământ.
3%_,30Atunci cerurile şi pământul, cu tot ce cuprind ele, vor striga de bucurie asupra Babilonului; căci pustiitorii se vor arunca asupra lui de la nord, zice Domnul.
.$U,3/De aceea, iată, vin zile când voi pedepsi idolii Babilonului; toată ţara lui va fi acoperită de ruşine şi toţi morţii lui vor cădea în mijlocul lui.
##,3.Să nu vi se tulbure inima, şi nu vă înspăimântaţi de zvonurile care se răspândesc în ţară; căci anul acesta va veni un zvon, iar anul următor un alt zvon; în ţară va domni violenţa şi un stăpânitor se va ridica împotriva altui stăpânitor.
"{,3-Ieşiţi din mijlocul lui, poporul Meu, şi fiecare să-şi scape viaţa, scăpând de mânia aprinsă a Domnului!
,!Q,3,Voi pedepsi pe Bel în Babilon, îi voi smulge din gură ce a înghiţit; şi naţiunile nu se vor mai îngrămădi spre el. Şi zidul Babilonului va cădea.
 ),3+Cetăţile lui au ajuns un deşert, un pământ fără apă şi pustiu, o ţară unde nimeni nu locuieşte şi prin care nimeni nu trece.
iK,3*Marea s-a înălţat peste Babilon: Babilonul a fost acoperit de mulţimea valurilor sale.
+,3)O, cum este luat Şeşacul! Cum a fost cucerit acela a cărui glorie umplea tot pământul! Cum a fost pustiit Babilonul printre naţiuni!
iK,3(Îi voi coborî ca pe nişte miei la tăiere, ca pe nişte berbeci şi ca pe nişte ţapi.
:m,3'În bucuria lor, le voi pregăti sărbătorile; îi voi îmbăta, ca să se înveselească, şi apoi să adoarmă somnul cel de veci şi să nu se mai scoale, zice Domnul.
S,3&Vor răcni împreună ca nişte lei, vor ţipa ca nişte pui de lei.
,3%Babilonul va ajunge un morman de dărâmături, o vizuină de şacali, un deşert şi o batjocură, şi nu va mai avea locuitori.
',3$De aceea, aşa vorbeşte Domnul: Iată, îţi voi apăra cauza şi te voi răzbuna! Voi seca marea Babilonului şi îi voi seca izvorul.
T!,3#Violenţa făcută faţă de mine şi faţă de carnea mea să se întoarcă asupra Babilonului, zice locuitoarea Sionului. Şi sângele meu să cadă asupra locuitorilor Caldeii! zice Ierusalimul.
O,3"Nebucadneţar, regele Babilonului, m-a devorat, m-a zdrobit; m-a făcut ca un vas gol, m-a înghiţit ca un monstru; şi-a umplut pântecele cu ce aveam mai scump, şi apoi m-a scuipat afară.
X),3!Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Fiica Babilonului este ca o arie în timpul când este călcată cu picioarele; încă puţin timp şi vremea secerişului ei este aproape.
xi,3 că trecătorile sunt blocate, bălţile cu trestie au fost arse şi oamenii de război sunt îngroziţi.
E,3O gardă va alerga s-o întâlnească pe alta, şi un mesager ca să-l întâlnească pe altul, ca să vestească regelui Babilonului că cetatea lui este luată din toate părţile,
X),3Vitejii Babilonului au încetat să mai lupte, au rămas în fortăreţele lor; puterea le este sleită şi au ajuns ca nişte femei. Duşmanii au pus foc locuinţelor lor şi le sfărâmă zăvoarele.
7g,3Şi pământul se va clătina şi se va cutremura, căci planul Domnului împotriva Babilonului se împlineşte, ca să facă din ţara Babilonului un deşert nelocuit.
#?,3Pregătiţi împotriva lui naţiunile, pe regii Mediei, pe guvernatorii lui şi pe toţi conducătorii lui şi toată ţara de sub stăpânirea lor!
)K,3Înălţaţi un steag pe pământ, sunaţi trompeta printre naţiuni! Pregătiţi naţiunile împotriva lui, chemaţi împotriva lui împărăţiile Araratului, Miniului şi Aşchenazului! Puneţi un comandant împotriva lui! Faceţi să înainteze caii ca nişte lăcuste ţepoase!
5,3Nu vor mai lua din tine nici piatră pentru capul unghiului, nici piatră pentru temelie; căci vei fi o dărâmătură veşnică, zice Domnul.
Z-,3Iată, sunt împotriva ta, munte nimicitor, care nimiceşti tot pământul, zice Domnul! Şi îmi voi întinde mâna împotriva ta, te voi rostogoli de pe stânci şi te voi face un munte mistuit de foc.
9,3Dar voi răsplăti Babilonului şi tuturor locuitorilor Caldeii pentru tot răul pe care l-au făcut în Sion sub privirile voastre, zice Domnul.
 ',3Prin tine sfărâm pe păstor şi turma lui; prin tine sfărâm pe plugar şi boii lui; prin tine sfărâm guvernatori şi conducători.
! ;,3Cu tine am sfărâmat pe bărbat şi pe femeie; cu tine am sfărâmat pe bătrân şi pe copil; cu tine am sfărâmat pe tânăr şi pe tânără.
} s,3Cu tine am sfărâmat pe cal şi pe călăreţul lui; cu tine am sfărâmat carul şi pe cel ce şedea în el.
| q,3Tu Mi-ai fost un ciocan şi o armă de război. Am zdrobit popoare cu tine, am nimicit împărăţii cu tine.
(I,3Dar Cel ce este Partea lui Iacov nu este ca ei; căci El a întocmit totul, şi Israel este seminţia moştenirii Lui: Domnul oştirilor este Numele Lui.
b=,3Sunt fără valoare, o lucrare de batjocură; în vremea pedepsirii lor, vor pieri!
U#,3Atunci orice om se vede cât este de prost şi fără cunoaştere, orice argintar se ruşinează de chipurile lui cioplite; căci idolii lui nu sunt decât minciună, şi n-au nici o suflare în ei!
H ,3Când îşi dă drumul la glas, un tumult de ape este în ceruri; El ridică norii de la marginile pământului, dă naştere la fulgere şi ploaie, şi scoate vântul din comorile lui.
,3El a creat pământul cu puterea Lui, a întemeiat lumea cu înţelepciunea Lui, a întins cerurile cu priceperea Lui.
!,3Domnul oştirilor a jurat pe Sine însuşi: Da, te voi umple de oameni ca de nişte lăcuste, şi vor scoate strigăte împotriva ta.
,3 Tu, care locuieşti lângă ape multe şi care ai comori nemărginite, ţi-a venit sfârşitul, şi lăcomia ta a ajuns la capăt!
uc,3 Înălţaţi un steag împotriva zidurilor Babilonului! întăriţi-i străjile, puneţi santinele, pregătiţi ambuscade! Căci Domnul a luat o hotărâre şi aduce la îndeplinire ce a rostit împotriva locuitorilor Babilonului.
X),3 Ascuţiţi săgeţile, luaţi scuturile! Domnul a întărâtat duhul regilor Mediei, pentru că vrea să nimicească Babilonul; căci aceasta este răzbunarea Domnului, răzbunarea pentru templul Său.
,3 Domnul scoate la lumină îndreptăţirea noastră. Veniţi să vestim în Sion lucrarea Domnului Dumnezeului nostru.
P~,3 Am vrut să vindecăm Babilonul, dar nu s-a vindecat! Părăsiţi-l şi haideţi să mergem fiecare în ţara noastră, căci judecata lui a ajuns până la cer şi se înalţă până la nori.
} ,3Deodată Babilonul a căzut şi a fost zdrobit! Văitaţi-l, aduceţi balsam pentru durerea lui; poate că se va vindeca!
.|U,3Babilonul era în mâna Domnului un potir de aur, care îmbăta tot pământul. Naţiunile au băut din vinul lui; de aceea naţiunile sunt ca într-o nebunie.
S{,3Fugiţi din Babilon, şi fiecare să-şi scape viaţa, ca nu cumva să pieriţi în nelegiuirea lui! Căci aceasta este o vreme de răzbunare pentru Domnul! El îi va răsplăti după faptele lui.
5zc,3Căci Israelul şi Iuda nu sunt părăsiţi de Dumnezeul lor, de Domnul oştirilor, cu toate că ţara lor este plină de nelegiuiri împotriva Sfântului lui Israel.
kyO,3Şi vor cădea ucişi în ţara Caldeilor, străpunşi de lovituri pe străzile Babilonului!
Qx,3Să se întindă arcul împotriva celui care îşi întinde arcul, împotriva celui ce se mândreşte cu platoşa lui! Nu cruţaţi pe tinerii lui! Nimiciţi cu desăvârşire toată armata lui!
3w_,3Trimit împotriva Babilonului nişte vânturători, care îl vor vântura şi îi vor goli ţara. Vor veni din toate părţile împotriva lui, în ziua nenorocirii.
v {,3Aşa vorbeşte Domnul: Iată, ridic împotriva Babilonului şi împotriva locuitorilor Caldeii un vânt nimicitor.
~uu,2.De strigătul luării Babilonului pământul se cutremură, şi se aude un strigăt de durere printre naţiuni.
}ts,2-De aceea, ascultaţi hotărârea pe care a luat-o Domnul împotriva Babilonului, şi planurile pe care le-a făcut El împotriva ţării Caldeilor: Cu adevărat, îi vor târî ca pe nişte oi slabe; cu adevărat, le vor pustii locuinţa.
.sU,2,Iată, duşmanul se urcă ca un leu, de pe malurile îngâmfate ale Iordanului, împotriva locuinţei tale tari; deodată îi voi alunga de acolo, şi voi pune peste ei pe acela pe care l-am ales. Căci cine este ca Mine? Cine-Mi va porunci? Şi care conducător îmi va sta împotrivă?
r,2+Regele Babilonului aude vestea, mâinile i se slăbesc, şi îl cuprinde groaza, ca durerea pe o femeie care naşte.
;qo,2*Poartă arc şi suliţă, sunt necruţători şi fără milă; glasul le mugeşte ca marea; sunt călări pe cai, ca un om gata de luptă, împotriva ta, fiica Babilonului!
p,2)Iată, vine un popor de la nord, şi o naţiune mare, şi nişte regi puternici se ridică de la marginile pământului.
8oi,2(Ca şi Sodoma şi Gomora şi cetăţile vecine, pe care le-a nimicit Dumnezeu, zice Domnul, aşa nu se va mai aşeza nimeni acolo, şi fiul omului nu va mai locui acolo.
3n_,2'De aceea, fiarele deşertului vor locui acolo împreună cu şacalii, şi struţii vor locui acolo. Nu va mai fi locuit niciodată, ci veşnic va rămâne nelocuit.
tma,2&Seceta este peste apele lui, ca să sece! Căci este ţara idolilor, şi au înnebunit cu idolii lor.
\l1,2%O sabie este împotriva cailor şi carelor lui, şi împotriva oamenilor de tot felul care sunt în mijlocul lui; şi ei vor ajunge ca femeile. O sabie este împotriva vistieriilor lui, ca să fie jefuite!
3k_,2$O sabie este împotriva profeţilor mincinoşi, ca să ajungă ca nişte oameni fără minte! O sabie este împotriva vitejilor lui, ca să rămână încremeniţi!
j',2#O sabie este împotriva Caldeilor, zice Domnul, împotriva locuitorilor Babilonului, împotriva conducătorilor şi înţelepţilor lui!
>iu,2"Răscumpărătorul lor este puternic; numele Lui este Domnul oştirilor. El le va apăra cauza, ca să dea odihnă ţării şi să facă pe locuitorii Babilonului să tremure,
6he,2!Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Copiii lui Israel erau oprimaţi împreună cu copiii lui Iuda; toţi cei ce i-au dus sclavi îi opresc şi nu vor să le dea drumul.
(gI,2 Îngâmfatul acela se va poticni şi va cădea, şi nimeni nu-l va ridica; voi aprinde un foc în cetăţile lui, şi îi va mistui toate împrejurimile.
f,2Iată, sunt împotriva ta, îngâmfatule!, zice Domnul, Dumnezeul oştirilor; căci ţi-a sosit ziua, vremea când te voi pedepsi!
}es,2De aceea, tinerii lui vor cădea pe străzi, şi toţi războinicii lui vor pieri în ziua aceea, zice Domnul.
,dQ,2Chemaţi împotriva Babilonului pe arcaşi, voi toţi cei care încordaţi arcul! Tăbărâţi în jurul lui, ca să nu fie scăpare, răsplătiţi-i după faptele lui, faceţi-i întocmai cum a făcut şi el! Căci s-a îngâmfat împotriva Domnului, împotriva Sfântului lui Israel!
Bc},2Ascultaţi strigătele fugarilor, ale celor care scapă din ţara Babilonului, ca să vestească în Sion răzbunarea Domnului Dumnezeului nostru, răzbunarea pentru templul Său!
tba,2Ucideţi-i toţi taurii şi înjunghiaţi-i! Vai de ei! Căci le-a venit ziua, vremea pedepsirii lor!
Ba},2Pătrundeţi din toate părţile în Babilon, deschideţi-i grânarele, faceţi-le nişte mormane ca nişte grămezi de snopi, şi nimiciţi-le. Nimic să nu mai rămână din el!
+`O,2Domnul Şi-a deschis casa de arme şi a scos din ea armele mâniei Lui; căci aceasta este o lucrare a Domnului Dumnezeului oştirilor, în ţara caldeilor.
)_K,2Ţi-am întins o capcană şi ai fost prins, Babilonule, fără să te aştepţi. Ai fost găsit, ai fost prins, pentru că ai luptat împotriva Domnului.
~^u,2Cum s-a rupt şi s-a sfărâmat ciocanul întregului pământ! Babilonul este nimicit în mijlocul naţiunilor!
O],2Strigăte de război răsună în ţară şi de o mare nimicire.
T\!,2Urcă-te împotriva ţării Merathaim, împotriva ei, şi împotriva locuitorilor lui Pechod. Loveşte-i şi nimiceşte-i cu desăvârşire, zice Domnul, şi fă potrivit cu tot ce ţi-am poruncit.
Y[+,2În zilele acelea, în vremea aceea, zice Domnul, se va căuta nelegiuirea lui Israel, şi nu va mai fi, şi păcatul lui Iuda, şi nu se va mai găsi; căci voi ierta rămăşiţa, pe care o voi lăsa.
'ZG,2Şi voi aduce înapoi pe Israel în locuinţa lui; se va hrăni pe Carmel şi pe Basan, şi îşi va potoli foamea pe muntele lui Efraim şi în Galaad.
*c~~S~ }}}},||u|{{d{zzrz'yyqyxxmxww`wvviuuu8ttt6sssFrrrMqqqJpppQooo^onnCmmm=llGkjjpiihwgg'ffe{ddjcbbPaa`}_^^^0]]}]\\_\[[l[ZZ>YY}Y%XX~XWWLVV!UUTSSBRR7QPPO{N\NMvLgKKVJJI#HyGFFIEDbC#BB9AS@@>>E==,<;;::: 9M887z661544j33[210/..u--*,, +.*)((I'&&[%$$O##l"!!e luf)Y]a@x ~ ) $2W'2o*llQJ Iată ziua! Iat-o că vine! Îţi vine rândul! înfloreşte toiagul, înmugureşte mândria!
PkJ Şi ochiul Meu va fi fără milă, şi nu Mă voi îndura, te voi răsplăti după căile tale şi urâciunile tale vor fi în mijlocul tău; şi vei şti că Eu sunt Domnul, Cel care loveşte!
>juJAcum îmi voi vărsa în curând furia peste tine, şi îmi voi potoli mânia peste tine; te voi judeca după căile tale, şi te voi răsplăti pentru toate urâciunile tale.
iJÎţi vine rândul, locuitor al ţării! Vine timpul, se apropie ziua de necaz, şi nu de strigăt de bucurie pe munţi!
ehCJVine sfârşitul, vine sfârşitul; se trezeşte împotriva ta! Iată că a şi venit!
egCJAşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, vine o nenorocire, o nenorocire nemaipomenită!
Bf}JŞi ochiul Meu va fi fără milă, şi nu Mă voi îndura, ci te voi răsplăti pentru căile tale, şi urâciunile tale vor fi în mijlocul tău; şi vei şti că Eu sunt Domnul.
Ve%JAcum vine sfârşitul peste tine şi îmi voi trimite mânia împotriva ta şi te voi judeca după faptele tale, şi te voi judeca după căile tale, şi te voi pedepsi pentru toate urâciunile tale.
0dYJŞi tu, fiu al omului, ascultă: aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu despre ţara lui Israel: Vine sfârşitul, vine sfârşitul peste cele patru margini ale ţării!
9c oJCuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
8biJÎmi voi întinde mâna împotriva lor, şi voi face ţara pustie, da, mai pustiită decât deşertul Dibla, pretutindeni unde locuiesc. Şi vor şti că Eu sunt Domnul.
+aOJ Şi veţi şti că Eu sunt Domnul, când morţii lor vor fi în mijlocul idolilor lor, împrejurul altarelor lor, pe orice deal înalt, pe toate vârfurile munţilor, sub orice copac verde, sub orice stejar stufos, acolo unde aduceau tămâie cu aromă plăcută tuturor idolilor lor.
P`J Cel ce va fi departe va muri de ciumă, şi cel ce va fi aproape va cădea ucis de sabie; şi cel ce va rămâne şi va fi asediat va pieri de foame. Aşa îmi voi potoli mânia împotriva lor.
T_!J Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Loveşte cu mâna şi bate din picior, şi zi: Vai! pentru toate urâciunile nelegiuirii casei lui Israel, care va cădea lovită de sabie, de foamete şi de ciumă.
f^EJ Şi vor şti că Eu sunt Domnul şi că nu degeaba am spus că le voi face aceste rele.
P]J Şi cei ce vor scăpa dintre voi îşi vor aduce aminte de Mine printre naţiunile unde vor fi robi, pentru că le voi zdrobi inima adulteră care s-a depărtat de Mine, şi ochii care s-au desfrânat cu idolii lor. Atunci le va fi silă de ei înşişi, din cauza relelor pe care le-au făcut prin toate urâciunile lor.
\JDar voi lăsa o rămăşiţă dintre voi, care vă va scăpa de sabie printre popoare, când veţi fi împrăştiaţi prin ţări.
`[9JŞi cei ucişi vor cădea în mijlocul vostru, şi veţi şti că Eu sunt Domnul.
+ZOJPretutindeni pe unde locuiţi, cetăţile vor fi devastate, şi înălţimile vor fi pustiite; altarele voastre vor fi surpate şi părăsite, idolii voştri vor fi sfărâmaţi şi vor pieri, stâlpii voştri închinaţi soarelui vor fi tăiaţi, şi lucrările voastre desfiinţate.
YJŞi voi pune trupurile moarte ale copiilor lui Israel înaintea idolilor lor, şi vă voi risipi oasele în jurul altarelor voastre.
2X]JŞi altarele voastre vor fi devastate, şi stâlpii voştri închinaţi soarelui vor fi sfărâmaţi, şi voi face să cadă cei ucişi înaintea idolilor voştri.
vWeJşi zi: Munţi ai lui Israel, ascultaţi Cuvântul Domnului Dumnezeu! Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu către munţi şi dealuri, către văgăuni şi văi: Iată, voi aduce sabia împotriva voastră şi vă voi nimici înălţimile.
kVOJFiu al omului, întoarce-ţi faţa spre munţii lui Israel, şi profeţeşte împotriva lor,
=U wJŞi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
cT?JVoi trimite împotriva voastră foametea şi fiarele sălbatice, care vă vor lăsa fără copii. Ciuma şi vărsarea de sânge vor trece prin mijlocul tău: voi aduce peste tine şi sabia. Eu, Domnul, am vorbit.
NSJCând voi arunca împotriva lor săgeţile rele ale foametei, care dau moartea şi pe care le voi trimite să vă nimicească, atunci voi mări foametea şi vă voi sfărâma toiagul pâinii.
wRgJŞi va fi un dispreţ, o ruşine, o învăţătură şi o groază pentru popoarele care te înconjoară, când voi aduce la îndeplinire judecăţile Mele împotriva ta, cu mânie, cu furie, şi cu pedepse aspre: Eu, Domnul am spus.
QJTe voi preface într-un deşert, te voi face de ruşine printre popoarele care te înconjoară, înaintea tuturor trecătorilor.
;PoJ Îmi voi potoli astfel mânia, îmi voi domoli astfel furia cu ei, şi Mă voi răzbuna, ca să ştie că Eu, Domnul am vorbit în mânia Mea, vărsându-Mi furia peste ei.
rO]J O treime din locuitorii tăi va muri de ciumă, şi va fi nimicită de foamete în mijlocul tău; o treime va cădea ucisă de sabie în jurul tău; şi o treime o voi risipi în toate vânturile, şi voi scoate sabia după ei.
yNkJ De aceea, pe viaţa Mea! zice Domnul Dumnezeu: pentru că Mi-ai pângărit sanctuarul Meu cu toţi idolii şi cu toate urâciunile tale, şi Eu Îmi voi întoarce ochii de la tine; ochiul Meu va fi fără milă şi nu Mă voi îndura.
uMcJ De aceea părinţii vor mânca pe copiii lor, în mijlocul tău, şi copiii vor mânca pe părinţii lor; îmi voi împlini judecăţile împotriva ta, şi voi risipi în toate vânturile pe toţi cei ce vor mai rămâne din tine.
L J Şi din cauza tuturor urâciunilor tale, îţi voi face ce n-am mai făcut vreodată, şi nici nu voi mai face vreodată.
/KWJdin cauza aceasta aşa zice Domnul Dumnezeu: Iată, sunt împotriva ta şi voi aduce la îndeplinire în mijlocul tău judecăţile Mele, sub ochii naţiunilor.
J1JDe aceea aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pentru că aţi fost mai îndărătnici decât popoarele care vă înconjoară; pentru că n-aţi umblat în rânduielile Mele, nici n-aţi împlinit legile Mele, nici n-aţi lucrat după legile popoarelor care vă înconjoară;
HI JŞi el s-a răzvrătit împotriva legilor şi poruncilor Mele, şi s-a făcut mai vinovat decât popoarele şi ţările din jur; căci a nesocotit legile Mele, n-a urmat poruncile Mele.
H%JAşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Acesta este Ierusalimul! Eu îl pusesem în mijlocul popoarelor şi de jur împrejurul lui sunt ţări.
,GQJDin acestea să mai iei iarăşi vreo câteva, să le arunci în foc şi să le arzi în foc. Din ele va ieşi un foc împotriva întregii case a lui Israel.
ZF-JTotuşi ia vreo câteva fire de păr şi strânge-le în poala hainei tale.
rE]JO treime din el arde-o în foc, în mijlocul cetăţii, când se vor împlini zilele asedierii; o treime ia-o şi tai-o cu sabia de jur împrejurul cetăţii; iar o treime risipeşte-o în vânt, căci voi trage sabia după ei.
*D OJŞi tu, fiu al omului, ia o sabie ascuţită, ia-o ca brici de ras, şi trece-o peste cap şi barbă. Ia apoi o balanţă de cântărit şi împarte părul.
~CuJVor duce lipsă de pâine şi de apă, şi se vor uimi unii de alţii, şi se vor sfârşi în nelegiuirea lor.
CBJEl mi-a mai zis: Fiu al omului, iată că voi sfărâma toiagul pâinii în Ierusalim şi vor mânca pâinea cântărită şi cu grijă; şi vor bea apa cu măsură şi cu groază.
|AqJApoi El mi-a zis: Iată, îţi dau baligă de bou în loc de excremente de om şi-ţi vei face pâinea pe ea.
x@iJEu am zis: Ah! Doamne Dumnezeule, iată, sufletul meu n-a fost pângărit niciodată; din tinereţea mea şi până acum, niciodată n-am mâncat dintr-un animal mort sau sfâşiat, şi nici o carne necurată n-a intrat în gura mea.
?J Şi Domnul a zis: Aşa îşi vor mânca pâinea necurată copiii lui Israel, printre popoarele la care îi voi alunga.
f>EJ Şi să mănânci turte de orz, pe care le vei coace în faţa lor pe excremente de om.
u=cJ Apa pe care o vei bea să fie cu măsură, câte o şesime de hin; vei bea din ea din când în când.
<J Şi hrana pe care o vei mânca să fie cântărită, câte douăzeci de sicii pe zi: să mănânci din ea din când în când.
S;J Ia-ţi şi grâu, şi fasole, şi linte, şi mei, şi alac, şi pune-le într-un vas şi fă pâine din ele câte zile vei sta culcat pe o parte: trei sute nouăzeci de zile să mănânci din ele.
:3JŞi iată, voi pune frânghii peste tine, ca să nu poţi să te întorci de pe o parte pe alta, până nu vei împlini zilele asedierii tale.
v9eJApoi întoarce-ţi faţa şi braţul dezgolit spre Ierusalimul asediat şi profeţeşte împotriva lui.
;8oJŞi după ce le vei împlini, culcă-te iarăşi pe partea dreaptă, şi poartă nelegiuirea casei lui Iuda patruzeci de zile; ţi-am rânduit câte o zi pentru fiecare an.
/7WJÎţi voi socoti un număr de zile deopotrivă cu acela al anilor nelegiuirii lor, trei sute nouăzeci de zile în care să porţi nelegiuirea casei lui Israel.
$6AJApoi culcă-te pe partea stângă şi pune pe ea nelegiuirea casei lui Israel; câte zile vei sta culcat pe partea aceasta, le vei purta nelegiuirea.
Y5+JIa o placă de fier şi pune-o, ca un zid de fier, între tine şi cetate; îndreaptă-ţi faţa împotriva ei, ca să fie asediată şi s-o strâmtorezi. Aceasta să fie un semn pentru casa lui Israel.
_47JŞi prezint-o asediată, şi zideşte ziduri de asediu împrejurul ei, înconjoar-o cu un şanţ de apărare, pune tabere de ostaşi împotriva ei, şi ridică berbeci de fier împotriva ei, de jur împrejur.
v3 gJŞi tu, fiu al omului, ia o cărămidă, pune-o înaintea ta şi desenează pe ea o cetate: Ierusalimul.
X2)JDar când îţi voi vorbi, îţi voi deschide gura ca să le spui: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Cine vrea să asculte, să asculte; cine nu vrea, să nu asculte! Căci sunt o casă de răzvrătiţi.
1JŞi îţi voi lipi limba de cerul gurii, ca să rămâi mut, şi să nu-i poţi mustra, căci sunt o casă de răzvrătiţi.
0 JCăci iată, fiu al omului, vor pune peste tine frânghii, cu care te vor lega, ca să nu mai poţi ieşi în mijlocul lor.
/JDuhul a intrat în mine şi m-a făcut să stau în picioare. Şi Domnul mi-a vorbit şi mi-a zis: Du-te şi închide-te în casă!
/.WJM-am sculat şi m-am dus în vale: şi, iată că gloria Domnului s-a arătat acolo, aşa cum o văzusem la râul Chebar. Atunci am căzut cu faţa la pământ.
~-uJŞi mâna Domnului era peste mine acolo şi El mi-a zis: Scoală-te, du-te în vale, şi acolo îţi voi vorbi!
7,gJDar dacă vei înştiinţa pe cel drept ca să nu păcătuiască, şi nu va păcătui, va trăi, pentru că a primit înştiinţarea, iar tu îţi vei mântui sufletul.
0+YJDacă un om drept se va abate de la dreptatea lui şi va face ce este rău, îi voi pune înainte o piatră de poticnire şi va muri. Dacă nu l-ai înştiinţat, va muri în păcatul lui, şi nu i se vor mai aminti faptele drepte în care a trăit, dar îi voi cere sângele din mâna ta!
H* JDar dacă vei înştiinţa pe cel rău, şi el tot nu se va întoarce de la răutatea lui, nici de la calea lui cea rea, va muri prin nelegiuirea lui, dar tu îţi vei mântui sufletul.
)JCând voi zice celui rău: Vei muri negreşit!, dacă nu-l vei înştiinţa şi nu-i vei spune, ca să-l întorci de la calea lui cea rea şi să-i scapi viaţa, acel om rău va muri prin nelegiuirea lui, dar îi voi cere sângele din mâna ta!
(+JFiu al omului, te-am pus păzitor peste casa lui Israel. Când vei auzi un cuvânt – din mâna Mea, să-i înştiinţezi din partea Mea!
N'JDupă şapte zile, Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
8&iJAm ajuns la Tel-Abib, la captivii care locuiau lângă râul Chebar, şi am stat în locul unde se aflau, şi am rămas acolo înmărmurit în mijlocul lor, şapte zile.
y%kJCând Duhul m-a răpit şi m-a luat, mergeam amărât şi mânios, dar mâna Domnului era tare asupra mea.
"$=J Am auzit şi vâjâitul aripilor făpturilor vii, care se loveau una de alta, şi sunetul roţilor de lângă ele, şi răsunetul unui mare zgomot.
#5J Şi Duhul m-a ridicat şi am auzit înapoia mea un răsunet şuierător şi puternic: Binecuvântată să fie gloria Domnului din locaşul Lui!
;"oJ Şi du-te la cei din captivitate, la copiii poporului tău, şi vorbeşte-le, şi, fie că vor asculta, fie că nu vor asculta, să le spui: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu!
!J El mi-a zis: Fiu al omului, primeşte în inima ta şi ascultă cu urechile tale toate cuvintele pe care ţi le spun!
 !J Ţi-am făcut fruntea ca un diamant, mai tare decât stânca. Nu te teme şi nu te speria de ei, căci sunt o casă de răzvrătiţi.
}JIată, ţi-am făcut faţa ta tot aşa de aspră ca şi feţele lor, şi fruntea tot aşa de aspră ca fruntea lor.
.UJDar casa lui Israel nu va voi să te asculte, pentru că nu vrea să Mă asculte; căci toată casa lui Israel are fruntea încruntată şi inima împietrită.
8iJnu la nişte popoare mari cu o vorbire încurcată şi cu o limbă greoaie, ale căror cuvinte nu le poţi pricepe. Negreşit dacă te-aş trimite la ele, te-ar asculta!
ykJCăci nu eşti trimis la un popor cu o vorbire încurcată şi cu o limbă greoaie, ci la casa lui Israel;
eCJŞi El mi-a zis: Fiu al omului, du-te la casa lui Israel, şi spune-le cuvintele Mele!
8iJŞi El mi-a zis: Fiu al omului, hrăneşte-ţi trupul şi umple-ţi măruntaiele cu sulul acesta pe care ţi-l dau! L-am mâncat şi în gura mea a fost dulce ca mierea.
FJAm deschis gura, şi mi-a dat să mănânc sulul acela.
 %JŞi El mi-a zis: Fiu al omului, mănâncă ce vei găsi înaintea ta, mănâncă sulul acesta, şi du-te de vorbeşte casei lui Israel.
%J Şi a desfăşurat-o înaintea mea; şi era scrisă pe dinăuntru şi pe dinafară; şi acolo erau scrise bocete, plângeri şi gemete.
lQJ Şi când m-am uitat, iată, o mână era întinsă spre mine, şi un sul de carte era acolo.
$AJTu însă, fiu al omului, ascultă ce-ţi spun; nu fi răzvrătit, ca această casă de răzvrătiţi; deschide-ţi gura şi mănâncă ce îţi dau.
wJŞi tu să le spui cuvintele Mele, fie că vor asculta, fie că nu vor asculta; căci sunt nişte răzvrătiţi!
FJŞi tu, fiu al omului, să nu te temi de ei, nici să nu te sperii de cuvintele lor; si măcar că ei sunt nişte mărăcini şi spini lângă tine, şi măcar că locuieşti între nişte scorpii, totuşi nu te teme de cuvintele lor şi nu te înspăimânta de feţele lor, căci sunt o casă de răzvrătiţi.
#?JŞi, fie că vor asculta, fie că nu vor asculta – căci sunt o casă de răzvrătiţi – vor şti totuşi că în mijlocul lor a fost un profet.
JCăci copiii aceştia la care te trimit sunt neruşinaţi şi cu inima împietrită. Tu să le spui: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu!
a;JŞi El mi-a zis: Fiu al omului, te trimit la copiii lui Israel, la aceste popoare îndărătnice care s-au răzvrătit împotriva Mea; ei şi părinţii lor au păcătuit împotriva Mea, până în ziua de azi.
JŞi duhul a intrat în mine în timp ce îmi vorbea, şi m-a făcut să stau pe picioare, şi am ascultat la Cel ce îmi vorbea.
R JŞi El mi-a zis: Fiu al omului, stai în picioare şi-ţi voi vorbi!
:  oJCa înfăţişarea curcubeului care stă în nor într-o zi de ploaie, aşa era şi înfăţişarea acestei lumini strălucitoare care-l înconjura. Aceasta era înfăţişarea asemănării gloriei Domnului. Şi când am văzut-o, am căzut cu faţa la pământ şi am auzit glasul Unuia care vorbea.
  -JŞi am văzut iarăşi o lucire de bronz lustruit ca nişte foc, înăuntru, de jur împrejur; de la chipul şalelor lui până sus şi de la chipul şalelor lui până jos, am văzut ca un fel de foc, şi de jur împrejur era înconjurat cu o lumină strălucitoare.
D  JŞi deasupra întinderii care era peste capetele lor era ceva ca o piatră de safir, asemenea unui tron; pe această asemănare de tron se vedea ca un chip de om, care stătea pe el.
 JŞi era o voce care venea de deasupra cerului întins peste capetele lor; iar când se opreau, îşi lăsau aripile în jos.
Y  -JŞi când umblau, am auzit vâjâitul aripilor lor, ca vâjâitul unor ape mari şi ca glasul Celui Atotputernic, un vuiet tumultuos, ca al unei armate; iar când se opreau, îşi lăsau aripile în jos.
> wJŞi sub întinderea aceasta, aripile lor stăteau drepte, una spre alta; şi mai aveau fiecare câte două aripi, care le acopereau trupurile pe o parte şi pe cealaltă parte.
% EJDeasupra capetelor făpturilor vii era ceva ca o întindere a cerului, care semăna cu cristalul strălucitor şi se întindea sus, peste capetele lor.
\ 3JCând mergeau făpturile vii, mergeau şi roţile; şi când acestea se opreau, se opreau şi roţile; şi când se ridicau de pe pământ, se ridicau şi roţile; căci duhul făpturilor vii era în roţi.
. WJOriunde le mâna duhul să meargă, acolo mergeau, încotro voia duhul; şi împreună cu ele se ridicau şi roţile, căci duhul făpturilor vii era în roţi.
 /JCând mergeau făpturile vii, mergeau şi roţile pe lângă ele; şi când se ridicau făpturile vii de pe pământ se ridicau şi roţile.
 JAveau nişte obezi de o înălţime înspăimântătoare, şi pe obezile lor cele patru roţi erau pline cu ochi de jur împrejur.
x kJCând mergeau, alergau pe toate cele patru laturi ale lor şi nu se învârteau deloc în timpul mersului.
 JÎnfăţişarea acestor roţi şi materialul din care erau făcute păreau de crisolit, şi toate patru aveau aceeaşi întocmire, înfăţişarea şi întocmirea lor erau de aşa fel încât fiecare roată părea că este în mijlocul unei alte roţi.
 'JCând mă uitam la aceste făpturi vii, iată că pe pământ, lângă fiecare făptură vie, cu cele patru feţe ale lor, era o roată.
G  JŞi făpturile vii alergau şi se întorceau ca fulgerul.
~ /J În ce priveşte asemănarea acestor făpturi vii, înfăţişarea lor era ca nişte cărbuni de foc aprinşi, şi ceva ca nişte făclii umblau încoace şi încolo printre aceste făpturi vii: focul acesta arunca o lumină strălucitoare, şi din el ieşeau fulgere,
} 3J Şi fiecare mergea drept înainte: încotro le mâna duhul să meargă, într-acolo mergeau; în mersul lor nu se întorceau în nici o parte.
(| KJ Aşa erau feţele lor: şi aripile lor erau întinse în sus: două din aripile lor ajungeau până la cele învecinate, şi două le acopereau trupurile.
Z{ /J Feţele lor se asemănau cu faţa unui om; la dreapta lor, toate patru aveau câte o faţă de leu; la stânga lor, toate patru aveau câte o faţă de bou; şi toate patru aveau câte o faţă de vultur.
z J Aripile lor erau prinse una de alta. Şi când mergeau, nu se întorceau în nici o parte, ci fiecare mergea drept înainte.
vy gJŞi sub aripi, de cele patru părţi ale lor, aveau mâini de om; şi toate patru aveau feţe şi aripi.
x JŞi picioarele lor erau drepte, şi talpa picioarelor lor era ca a piciorului unui viţel, şi scânteiau ca bronzul lustruit.
Iw  JŞi fiecare avea patru feţe, şi fiecare avea patru aripi.
rv _JTot în mijloc se mai vedeau patru făpturi vii, a căror înfăţişare era asemănătoare unui om.
zu oJŞi m-am uitat, şi iată, a venit de la nord un vânt năprasnic, un nor gros şi un snop de foc, care răspândea de jur împrejur o lumină strălucitoare, în mijlocul căreia lucea ceva ca o aramă lustruită, în mijlocul focului.
1t ]JCuvântul Domnului a venit în mod expres la Ezechiel preotul, fiul lui Buzi, în ţara caldeilor, lângă râul Chebar; şi acolo a venit mâna Domnului peste el.
cs AJÎn a cincea zi a lunii, era în anul al cincilea al captivităţii regelui Ioiachin,
.r YJÎn al treizecilea an, în a cincea zi a lunii a patra, pe când eram printre captivi la râul Chebar, s-au deschis cerurile, şi am avut viziuni de la Dumnezeu.
tqa6Să ne fi lepădat Tu de tot, oare, şi să Te fi mâniat împotriva noastră peste măsură de mult?
ipK6Întoarce-ne la Tine, Doamne, şi vom fi întorşi! Reînnoieşte-ne zilele ca odinioară!
]o36Pentru ce să ne uiţi cu totul şi să ne părăseşti pentru aşa mult timp?
`n96Dar Tu, Doamne, rămâi pe vecie; tronul Tău este din generaţie în generaţie.
[m/6este din cauză că Muntele Sionului este pustiit, se plimbă vulpile pe el.
Dl6Dacă ne doare inima, dacă ni s-au întunecat ochii,
Tk!6A căzut coroana de pe capul nostru! Vai de noi, căci am păcătuit!
_j76Bucuria din inimile noastre a încetat şi jalea a luat locul jocurilor noastre.
Zi-6Bătrânii nu se mai duc la poartă şi tinerii au încetat să mai cânte.
_h76 Tinerii au fost puşi să râşnească, şi copiii cădeau sub poverile de lemn.
pgY6 Mai-marii noştri au fost spânzuraţi de mâinile lor. Bătrânilor nu li s-a dat nici o cinste.
Sf6 Au necinstit pe femei în Sion, pe fecioare în cetăţile lui Iuda.
?ey6 Ne arde pielea ca un cuptor, de frigurile foamei.
_d76 Ne căutăm pâinea cu primejdia vieţii noastre, din cauza săbiei deşertului.
Ic 6Sclavii ne stăpânesc, nimeni nu ne scapă din mâna lor.
bb=6Părinţii noştri care au păcătuit nu mai sunt, iar noi le purtăm nelegiuirile.
Va%6Am întins mâna spre Egipt, spre Asiria, ca să ne saturăm de pâine.
Z`-6Prigonitorii ne urmăresc cu îndârjire, suntem obosiţi, nu avem odihnă.
V_%6Apa noastră o bem pe bani, şi lemnele noastre trebuie să le plătim.
U^#6Am rămas orfani, fără tată; mamele noastre sunt ca nişte văduve.
g]G6Moştenirea noastră a trecut la nişte străini, casele noastre la cei din alte ţări!
^\ 76Adu-Ţi aminte, Doamne, de ce ni s-a întâmplat! Uită-Te şi vezi-ne umilirea.
K[6Fiica Sionului, pedeapsa nelegiuirii tale s-a terminat; El nu te va mai trimite în captivitate. Dar ţie, fiica Edomului, îţi va pedepsi nelegiuirea; El îţi va da pe faţă păcatele.
+ZO6Bucură-te şi saltă de veselie, fiica Edomului, care locuieşti în ţara Ut! Dar şi la tine va trece potirul, şi tu te vei îmbăta şi te vei dezgoli!
Y'6Suflarea vieţii noastre, unsul Domnului, a fost prins în gropile lor, el, despre care ziceam: Vom trăi sub umbra lui printre popoare.
X6Prigonitorii noştri erau mai iuţi decât vulturii cerului. Ne-au fugărit pe munţi şi ne-au pândit în deşert.
*WM6Ne pândeau paşii, ca să ne împiedice să mergem pe străzile noastre; ni se apropia sfârşitul, ni se împliniseră zilele. Da, ne venise sfârşitul!
V'6Şi acolo ni se sfârşeau ochii şi aşteptam zadarnic ajutor. În aşteptarea noastră priveam spre un popor care nu ne putea mântui.
.UU6Mânia Domnului i-a împrăştiat şi nu-Şi va mai îndrepta privirile spre ei. Poporul n-a căutat la faţa preoţilor, nici n-a avut milă de cei bătrâni.
FT6Depărtaţi-vă, necuraţilor! li se striga, la o parte, la o parte, nu vă atingeţi de noi! Când fugeau încoace şi încolo printre popoare, se spunea: Să nu mai locuiască aici!
{So6Rătăceau ca orbii pe străzi, mânjiţi de sânge, aşa că nimeni nu putea să se atingă de hainele lor.
R6 Iată roadă păcatelor profeţilor, a nelegiuirilor preoţilor săi, care au vărsat în mijlocul lui sângele celor drepţi.
Q'6 Regii pământului şi toţi locuitorii lumii n-ar fi crezut că potrivnicul şi duşmanul ar putea să intre pe porţile Ierusalimului.
Pw6 Domnul Şi-a împlinit furia, Şi-a vărsat mânia aprinsă; a aprins în Sion un foc, care-i mistuie temeliile.
O 6 Mâinile femeilor pline de milă şi-au fiert copiii, care le erau hrana, în mijlocul fiicei prăpădului poporului meu.
N%6 Cei ce pier ucişi de sabie sunt mai fericiţi decât cei care pier de foame, care cad sleiţi de puteri, din lipsa roadelor câmpului!
0MY6Dar acum, înfăţişarea le este mai negricioasă decât funinginea, aşa că nu mai sunt cunoscuţi pe străzi; pielea le este lipită de oase, este ca lemnul.
L)6Prinţii ei erau mai curaţi decât zăpada, mai albi decât laptele; trupul le era mai roşu decât mărgeanul; faţa le era ca safirul.
6Ke6Căci pedeapsa vinei fiicei poporului meu este mai mare decât pedeapsa păcatului Sodomei, care a fost nimicită într-o clipă, fără să fi pus cineva mâna pe ea.
J16Cei ce se hrăneau cu mâncăruri alese leşină pe străzi. Cei ce fuseseră crescuţi în purpură se bucură acum de o grămadă de gunoi!
xIi6Limba sugarului i se lipeşte de cerul gurii, uscată de sete; copiii cer pâine, dar nimeni nu le-o dă.
H16Chiar şi şacalii îşi apleacă sânul şi dau să sugă puilor lor; dar fiica poporului meu a ajuns fără milă, ca struţii din deşert.
5Gc6Fiii Sionului, cei aleşi şi preţuiţi ca aurul curat altădată, cum sunt priviţi acum: ca nişte vase de pământ şi ca o lucrare făcută de mâinile olarului!
F 16Vai! cum s-a înnegrit aurul, şi cum s-a schimbat aurul cel curat! Cum s-au risipit pietrele sanctuarului pe la toate colţurile străzilor!
RE6BUrmăreşte-i în mânia Ta şi şterge-i de sub cerurile Domnului.
PD6AÎmpietreşte-le inima şi aruncă blestemul Tău împotriva lor!
FC6@Răsplăteşte-le, Doamne, după faptele mâinilor lor!
dBA6?Uită-Te când stau ei jos sau când se scoală. Eu sunt cântecul lor de batjocură.
dAA6>buzele duşmanilor mei şi planurile pe care le urzeau în fiecare zi împotriva mea.
U@#6=Doamne, le-ai auzit insultele, toate închipuirile lor împotriva mea,
V?%6?>y6;Doamne, ai văzut apăsarea mea: fă-mi dreptate!
V=%6:Doamne, Tu ai apărat cauza sufletului meu, mi-ai răscumpărat viaţa!
R<69În ziua când Te-am chemat, Te-ai apropiat şi ai zis: Nu te teme!
a;;68Tu mi-ai auzit glasul: Nu-Ţi astupa urechea la suspinele şi la strigătele mele.
D:67Dar am chemat Numele Tău, Doamne, din fundul gropii.
H9 66Mi-au năvălit apele peste cap şi ziceam: Sunt pierdut!
X8)65Mi-au retezat viaţa într-o groapă şi au aruncat cu piatra asupra mea.
K764Cei care mă urăsc fără temei m-au gonit ca pe o pasăre.
T6!63Ochiul îmi mâhneşte sufletul, pentru toate fiicele cetăţii mele.
@5{62până ce Domnul va privi din ceruri şi va vedea.
N461Mi se topeşte ochiul în lacrimi, necurmat şi fără odihnă,
_3760Şuvoaie de apă îmi curg din ochi din cauza prăpădului fiicei poporului meu.
S26/De groază şi de groapă am avut parte, de devastare şi de ruină.
H1 6.Toţi duşmanii noştri deschid gura împotriva noastră.
I0 6-Ne-ai făcut o lepădătură şi un gunoi printre popoare.
W/'6,Te-ai învăluit într-un nor, ca rugăciunea să nu străbată la Tine.
T.!6+Te-ai acoperit cu mânia şi ne-ai urmărit, ai ucis fără cruţare.
K-6*Am păcătuit şi am fost răzvrătiţi; Tu nu ne-ai iertat!
Q,6)Să ne înălţăm inimile şi mâinile spre Dumnezeul din ceruri:
c+?6(Să luăm seama la căile noastre, să le cercetăm şi să ne întoarcem la Domnul.
q*[6'De ce să se plângă omul cât trăieşte? Să se plângă oare de pedeapsa pentru păcatele lui?
E)6&Nu ies din gura Celui Preaînalt şi răul şi binele?
Z(-6%Cine spune un lucru şi se întâmplă, fără ca Domnul să-l fi poruncit?
L'6$când este nedreptăţit un om în cauza lui, nu vede Domnul?
O&6#când se calcă dreptatea omenească în faţa Celui Preaînalt,
J% 6"Când se calcă în picioare toţi prizonierii unei ţări,
h$I6!căci El nu necăjeşte cu plăcere, nici nu mâhneşte de bunăvoie pe copiii oamenilor.
i#K6 ci, când mâhneşte pe cineva, Se îndură iarăşi de el, după îndurarea Lui cea mare;
9"m6Căci Domnul nu leapădă pentru totdeauna;
V!%6să dea obrazul celui care-l loveşte, şi să se sature de batjocură.
` 96să-şi umple gura cu ţărână, dacă în aceasta mai poate fi vreo speranţă;
N6Să stea singur şi să tacă, pentru că El i l-a pus pe gât;
G6Este bine pentru om să poarte jugul în tinereţea lui.
G6Bine este să aştepţi în tăcere mântuirea Domnului.
P6Domnul este bun cu cine speră în El, cu sufletul care-L caută.
O6Domnul este partea mea, zice sufletul meu; de aceea sper în El.
S6ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă: mare este credincioşia Ta!
\16Bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt,
V%6Iată ce mai gândesc în inima mea şi iată ce mă face să mai sper.
V%6Sufletul meu îşi aduce aminte mereu de ele şi este mâhnit în mine.
Y+6Adu-Ţi aminte de necazul şi de rătăcirea mea, de pelin şi de otravă!
M6Şi am zis: S-au dus puterea mea şi speranţa mea în Domnul.
;q6Mi-a luat pacea, nu mai cunosc prosperitatea.
K6Mi-a sfărâmat dinţii cu pietre, m-a acoperit cu cenuşă.
D6M-a săturat de amărăciune, m-a îmbătat cu pelin.
jM6Am ajuns de râsul poporului meu şi toată ziua sunt pus de ei în cântece de batjocură.
S6 El a făcut ca săgeţile din tolba Lui să intre în lăuntrul meu.
G6 Şi-a încordat arcul şi m-a pus ţintă săgeţii Lui.
K6 Mi-a abătut căile, m-a rupt în bucăţi şi m-a devastat.
J  6 Mă pândeşte ca un urs şi ca un leu într-un loc ascuns.
@~}}|Q{{nzyyxxwvvuu%t]srPqq2pRoo~o)ndm_ll.kk4jihMgfedd=c?ba``7_^]]s\\[fZZ=YlXXWkWV&UTT_SRR`QQFPOONN MLLoKKcJJI2HHG&FREE]DD$CCBEAA@??A>>#=J<<;;_:99'877755Y54v332A11J00A//.. -8,{+*)) ('&&%|$#"]!N J1tUC>`SaH H   YL*%MJ Te-am îmbrăcat cu veşminte brodate, şi cu încălţăminte de piele de viţel de mare, şi te-am încins cu in subţire, şi te-am acoperit cu mătase.
i$KJ Te-am scăldat în apă, te-am spălat de sângele de pe tine, şi te-am uns cu untdelemn.
!#;JCând am trecut Eu pe lângă tine, şi M-am uitat la tine, iată, îţi venise timpul dragostei. Şi am întins peste tine poala hainei Mele, şi ţi-am acoperit goliciunea, ţi-am jurat credinţă, da, am făcut legământ cu tine, zice Domnul Dumnezeu, şi ai fost a Mea.
M"JTe-am înmulţit ca iarba de pe câmp. Şi ai crescut, te-ai făcut mare, ai ajuns de o frumuseţe deplină; ţi s-au rotunjit sânii, ţi-a crescut părul. Dar erai goală şi neînvelită.
N!JŞi când am trecut pe lângă tine, şi te-am văzut trântită în sângele tău, ţi-am zis: Trăieşte chiar şi în sângele tău! Da, ţi-am zis: Trăieşte chiar şi în sângele tău!
Z -JOchiul nimănui nu s-a îndurat de tine, ca să-ţi facă măcar unul dintre aceste lucruri, din milă pentru tine; ci ai fost aruncată pe câmp, atât de dezgustătoare le erai în ziua naşterii tale.
dAJŞi la naştere, în ziua când te-ai născut, ombilicul nu ţi s-a tăiat, nici n-ai fost scăldată în apă, ca să fii curăţată, nici n-ai fost frecată cu sare, şi nici n-ai fost înfăşată în scutece.
EJŞi spune: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu către cetatea Ierusalimului: prin originea şi naşterea ta eşti din ţara canaaniţilor, tatăl tău era un amorit şi mama ta o hetită.
OJFiu al omului, fă ca Ierusalimul să cunoască urâciunile lui.
C JIarăşi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
oWJŞi voi preface ţara într-un deşert, pentru că au fost necredincioşi, zice Domnul Dumnezeu.
>uJŞi îmi voi întoarce faţa împotriva lor: au ieşit din foc, dar focul îi va arde de tot. Şi veţi şti că Eu sunt Domnul, când îmi voi întoarce faţa împotriva lor.
4aJDe aceea aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Ca lemnul de viţă dintre copacii din pădure, pe care-l pun pe foc să-l ard, aşa voi da şi pe locuitorii Ierusalimului.
1[JIată, când era întreg, nu se putea face nimic din el; cu cât mai puţin acum, după ce l-a mistuit şi l-a ars focul, s-ar mai putea face vreo lucrare din el?
JIată că este pus pe foc ca să ardă; după ce focul îi arde cele două capete şi mijlocul, mai poate fi el bun de ceva?
JIa oare cineva din lemnul acesta, ca să facă vreo lucrare? Face cineva din el vreun cârlig de atârnat ceva în el?
5JFiu al omului, ce are lemnul de viţă mai mult decât orice alt lemn, viţele de vie mai mult decât cele ce sunt printre copacii din pădure?
= wJŞi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
:mJŞi ei vă vor mângâia, când le veţi vedea calea şi faptele; şi veţi cunoaşte că nu fără temei fac Eu tot ce fac împotriva Ierusalimului, zice Domnul Dumnezeu.
!Jtot va fi o rămăşiţă care va scăpa, care va fi scoasă din el: fii şi fiice. Iată, aceştia vor veni la voi, le veţi vedea purtarea şi faptele şi vă veţi mângâia de nenorocirea pe care am adus-o asupra Ierusalimului, de tot ce am adus asupra lui.
mSJTotuşi aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Măcar că trimit împotriva Ierusalimului cele patru pedepse înspăimântătoare ale Mele: sabia, foametea, fiarele sălbatice şi ciuma, ca să nimicesc din el oamenii şi vitele,
@yJşi ar fi în mijlocul ei Noe, Daniel şi Iov, pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că n-ar scăpa nici fii, nici fiice, ci numai ei şi-ar scăpa sufletele prin dreptatea lor.
'JSau, dacă aş trimite ciuma în ţara aceasta şi Mi-aş vărsa mânia împotriva ei prin sânge, ca să-i nimicesc oamenii şi vitele,
'GJşi ar fi în mijlocul ei aceşti trei oameni, pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că n-ar scăpa nici fii, nici fiice, ci numai ei singuri ar scăpa.
 %JSau, dacă aş aduce sabia împotriva ţării acesteia, dacă aş zice: Sabie, treci prin ţară, ca să-i nimicesc oamenii şi vitele,
@ yJşi ar fi în mijlocul lor aceşti trei oameni, pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că n-ar scăpa nici fii, nici fiice, ci numai ei ar scăpa, dar ţara ar ajunge un deşert.
G JDacă aş lăsa ca ţara sa fie cutreierată de fiare sălbatice, care ar lăsa-o fără popor, dacă ar ajunge un deşert pe unde n-ar mai putea trece nimeni, din cauza acestor fiare,
- SJchiar dacă ar fi în mijlocul ei aceşti trei oameni: Noe, Daniel şi Iov, ei nu şi-ar scăpa decât sufletele lor prin dreptatea lor, zice Domnul Dumnezeu.
yJ Fiu al omului, când va păcătui o ţară împotriva Mea, lucrând cu necredincioşie, atunci îmi voi întinde mâna împotriva ei, şi îi voi sfărâma toiagul pâinii, şi îi voi trimite foametea, şi îi voi nimici oamenii şi vitele,
:oJ Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
OJ ca să nu se mai rătăcească de la Mine casa lui Israel, şi să nu se mai întineze cu toate fărădelegile ei. Atunci vor fi poporul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul lor, zice Domnul Dumnezeu.
}sJ Şi îşi vor purta pedeapsa păcatului lor, pedeapsa profetului va fi la fel cu pedeapsa celui ce întreabă,
Y+J Şi dacă profetul se va lăsa amăgit să rostească un cuvânt, Eu, Domnul, am amăgit pe profetul acela, şi îmi voi întinde mâna împotriva lui şi-l voi nimici din mijlocul poporului Meu Israel.
;oJŞi îmi voi întoarce faţa împotriva acestui om, şi îl voi face un semn şi un proverb, şi-l voi nimici din mijlocul poporului Meu. Şi veţi şti că Eu sunt Domnul.
hIJCăci oricine din casa lui Israel, sau dintre străinii care locuiesc pentru o vreme în Israel, care s-a depărtat de Mine, şi îşi poartă idolii în inima lui, şi nu-şi ia privirile de la ceea ce l-a făcut să cadă în nelegiuirea lui, şi va veni la profet, ca să Mă întrebe prin el, Eu, Domnul, prin Mine însumi îi voi răspunde.
CJDe aceea spune casei lui Israel: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: întoarceţi-vă şi abateţi-vă de la idolii voştri, întoarceţi-vă privirile de la toate urâciunile voastre!
Jca să prind în chiar inima lor pe aceia din casa lui Israel care s-au înstrăinat de Mine din cauza idolilor lor.
I JDe aceea vorbeşte-le, şi spune-le: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Orice om din casa lui Israel, care îşi poartă idolii în inimă şi care îşi îndreaptă privirile spre ceea ce l-a făcut să cadă în nelegiuirea lui, şi va veni la profet, Eu, Domnul, îi voi răspunde, potrivit mulţimii idolilor lui,
FJFiu al omului, oamenii aceştia îşi poartă idolii în inimă şi îşi aţintesc privirile spre ceea ce i-a făcut să cadă în nelegiuire. Să Mă las Eu să fiu întrebat de ei?
>~wJŞi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
f} GJApoi câţiva din bătrânii lui Israel au venit la mine şi s-au aşezat înaintea mea.
+|OJ de aceea nu veţi mai avea viziuni înşelătoare şi nu veţi mai ghici. Voi scoate din mâinile voastre pe poporul meu, şi veţi şti că Eu sunt Domnul.
q{[J Pentru că întristaţi prin minciuni inima celui drept, când Eu însumi nu l-am întristat, şi pentru că întăriţi mâinile celui rău ca să-l împiedicaţi să se lase de calea lui cea rea, ca să-şi păstreze viaţa,
-zSJ Vă voi rupe voalurile şi voi scoate pe poporul Meu din mâinile voastre, ca să nu mai cadă pradă în mâinile voastre; şi veţi şti că Eu sunt Domnul.
y J De aceea aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, sunt împotriva pernelor voastre prin care prindeţi sufletele ca păsările; de aceea vi le voi smulge de la braţe şi voi da drumul sufletelor, şi anume sufletelor pe care le prindeţi ca păsările!
CxJ Şi voi Mă necinstiţi înaintea poporului Meu, pentru câţiva pumni de orz şi câteva bucăţi de pâine, ucigând nişte suflete care nu ar trebui să moară, şi făcând să trăiască nişte suflete care nu ar trebui să trăiască, înşelând astfel pe poporul Meu care ascultă minciunile voastre.
#w?J Şi spune: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Vai de femeile care cos perne pentru subsuori şi fac voaluri pentru capetele oamenilor, de orice mărime, ca să prindă suflete! Socotiţi că veţi prinde sufletele poporului Meu şi că veţi păstra cu viaţă sufletele voastre?
*vMJ Iar tu, fiu al omului, întoarce-ţi faţa împotriva fiicelor poporului tău, care profeţesc după plăcerea inimii lor, şi profeţeşte împotriva lor.
u)J profeţii lui Israel care profeţeau asupra Ierusalimului şi aveau viziuni de pace asupra lui, când nu este pace, zice Domnul Dumnezeu.
NtJ îmi voi potoli astfel mânia împotriva zidului şi împotriva celor ce l-au tencuit cu ipsos; şi vă voi spune: Nu mai este nici un zid şi nu mai sunt nici cei care l-au tencuit cu ipsos,
as;J Voi surpa zidul pe care l-aţi tencuit cu ipsos, îl voi doborî la pământ şi i se vor dezgoli temeliile; se va prăbuşi şi veţi pieri în mijlocul dărâmăturilor lui. Şi veţi şti că Eu sunt Domnul.
>ruJ De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: în furia Mea, voi porni furtuna; în mânia Mea, va veni o ploaie torenţială; şi vor cădea pietre de grindină ca să distrugă.
tqaJ Iată, vi se prăbuşeşte zidul! Şi atunci vi se va zice: Unde este ipsosul cu care l-aţi tencuit?
'pGJ Spune celor care-l acoperă cu ipsos că se va prăbuşi; va veni o ploaie torenţială, pietrele de grindină vor cădea şi se va dezlănţui furtuna.
Ao{J Lucrurile acestea se vor întâmpla pentru că ei rătăcesc pe poporul Meu, zicând: Pace! şi nu este pace; şi unul zideşte un zid, şi, iată, alţii îl tencuiesc cu ipsos.
CnJ Şi mâna Mea va fi împotriva profeţilor ale căror viziuni sunt înşelătoare, şi ale căror ghiciri sunt mincinoase; ei nu vor rămâne în adunarea poporului Meu, nici nu vor fi înscrişi în cartea casei lui Israel, nici nu vor intra în ţara lui Israel. Şi veţi şti că Eu sunt Domnul Dumnezeu.
/mWJ De aceea aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pentru că spuneţi lucruri înşelătoare, şi vedeţi minciuni, iată, sunt împotriva voastră zice Domnul Dumnezeu.
8liJ Nu sunt înşelătoare viziunile pe care le aveţi, şi nu sunt mincinoase ghicirile pe care le rostiţi? Voi ziceţi: Aşa vorbeşte Domnul! în timp ce Eu n-am vorbit.
NkJ Viziunile lor sunt false şi ghicirile lor mincinoase. Ei zic: Aşa vorbeşte Domnul! măcar că Domnul nu i-a trimis; şi fac pe alţii să aibă speranţă că se va împlini cuvântul lor.
j7J Voi nu v-aţi urcat înaintea spărturilor, n-aţi înconjurat cu un zid casa lui Israel, ca să rămâneţi tari în luptă, în ziua Domnului.
[i/J Profeţii tăi, Israele, sunt ca nişte vulpi în mijlocul dărâmăturilor.
}hsJ Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Vai de profeţii fără minte, care umblă după duhul lor, şi nu văd nimic!
-gSJ Fiu al omului, profeţeşte împotriva profeţilor lui Israel care profeţesc, şi spune celor care profeţesc după inima lor: Ascultaţi Cuvântul Domnului!
=f wJ Şi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
CeJ De aceea spune-le: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Nu va mai fi întârziere în împlinirea cuvintelor Mele; ci cuvântul pe care-l voi rosti se va împlini, zice Domnul Dumnezeu.
*dMJ Fiu al omului, iată, casa lui Israel zice: Viziunea pe care o are el nu este aproape să se împlinească si el profeţeşte pentru timpuri îndepărtate!
DcJ Cuvântul Domnului a venit iarăşi la mine, zicând:
PbJ Căci Eu, Domnul, voi vorbi; ce voi spune se va împlini şi nu va mai fi amânat; da, în zilele voastre, casă de răzvrătiţi, voi rosti un cuvânt şi-l voi împlini, zice Domnul Dumnezeu.
qa[J Căci nu vor mai fi viziuni mincinoase, nici ghiciri înşelătoare în mijlocul casei lui Israel.
f`EJ De aceea spune-le: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Voi face să înceteze acest proverb şi nu se va mai întrebuinţa ca proverb în Israel. De aceea spune-le: Se apropie zilele şi toate viziunile se vor împlini.
_1J Fiu al omului, ce înseamnă acest proverb pe care-l aveţi în ţara lui Israel: Zilele se lungesc şi toate viziunile rămân neîmplinite?
>^wJ Şi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
z]mJ Şi cetăţile pline cu popor vor fi nimicite, şi ţara va fi o ruină, ca să ştiţi că Eu sunt Domnul.
4\aJ Şi spune poporului din ţară: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, despre locuitorii Ierusalimului din ţara lui Israel: Ei îşi vor mânca pâinea cu nelinişte, şi îşi vor bea apa cu groază; căci ţara le va fi devastată de tot ce are, din cauza violenţei tuturor celor care o locuiesc.
k[OJ Fiu al omului, mănâncă-ţi pâinea tremurând, şi bea-ţi apa cu nelinişte şi groază.
:ZoJ Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
]Y3J Dar voi lăsa din ei vreo câţiva oameni care vor scăpa de sabie, de foamete şi de ciumă, ca să istorisească toate urâciunile lor printre popoarele la care vor merge şi să ştie că Eu sunt Domnul.
XJ Şi vor şti că Eu sunt Domnul, când îi voi împrăştia printre popoare, şi îi voi risipi în felurite ţări.
)WKJ Pe toţi cei care stau în jurul lui şi îi sunt de ajutor şi pe toate armatele lui, îi voi risipi în toate vânturile, şi voi scoate sabia după ei.
'VGJ Îmi voi întinde mreaja peste el, şi va fi prins în laţul Meu; îl voi duce în Babilon, în ţara caldeilor; dar el n-o va vedea şi va muri acolo.
YU+J Şi prinţul care este în mijlocul lor îşi va pune lucrurile pe umăr şi va pleca pe întuneric; vor sparge zidul ca să-l scoată afară, îşi va acoperi faţa ca să nu vadă pământul cu ochii.
TJ Spune: Eu sunt un semn pentru voi. Cum am făcut eu, aşa li se va face şi lor: se vor duce în exil, în captivitate.
S9J Spune-le: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: aceasta priveşte pe prinţul care este la Ierusalim şi pe toată casa lui Israel care se află acolo.
eRCJ Fiu al omului, nu ţi-a zis casa lui Israel, această casă de răzvrătiţi: Ce faci?
NQJ Dimineaţa însă, Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
TP!J Şi am făcut cum mi se poruncise: mi-am scos lucrurile, ziua, ca lucruri pentru călătorie, şi seara am spart zidul cu mâna, şi le-am scos pe întuneric, şi le-am pus pe umăr, în faţa lor.
@OyJ Să le pui pe umăr sub ochii lor, să le scoţi afară pe întuneric, să-ţi acoperi faţa şi să nu te uiţi la pământ; căci vreau să fii un semn pentru casa lui Israel.
UN#J Să spargi zidul sub ochii lor, şi să-ţi scoţi lucrurile pe acolo.
'MGJ Scoate-ţi lucrurile ca nişte lucruri de călătorie, ziua, sub ochii lor; dar pleacă seara, în faţa lor, cum pleacă cei ce se duc în captivitate.
oLWJ De aceea, fiu al omului, pregăteşte-ţi lucrurile de călătorie, şi pleacă, ziua, sub ochii lor! Pleacă, în faţa lor, din locul unde eşti şi du-te în alt loc: poate că vor vedea că sunt o casă de răzvrătiţi.
9KkJ Fiu al omului, tu locuieşti în mijlocul unei case de răzvrătiţi, care au ochi să vadă şi nu văd, urechi de auzit şi nu aud; căci sunt o casă de răzvrătiţi.
>J yJ Apoi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
`I9J Apoi am spus celor din captivitate toate lucrurile pe care Domnul mi le arătase.
KHJ Pe mine însă Duhul m-a răpit şi m-a dus iarăşi, în viziune, prin Duhul lui Dumnezeu, în Caldeea, la cei din captivitate. Şi astfel viziunea pe care o avusesem a plecat de la mine.
{GoJ Şi gloria Domnului s-a înălţat din mijlocul cetăţii, şi s-a aşezat pe muntele de la estul cetăţii.
FJ După aceea, heruvimii şi-au întins aripile însoţiţi de roţi, şi gloria Dumnezeului lui Israel era sus, deasupra lor.
E%J Dar acelora care simt plăcere faţă de idolii şi urâciunile lor, le voi întoarce faptele asupra capului lor, zice Domnul Dumnezeu.
D+J ca să urmeze poruncile Mele şi să păzească şi să împlinească legile Mele; şi ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor.
C J Le voi da o inimă şi voi pune un duh nou în ei. Voi lua din trupul lor inima de piatră şi le voi da o inimă de carne,
bB=J Şi, când vor veni în ea, vor scoate de acolo toţi idolii şi toate urâciunile.
OAJ De aceea să le spui: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Vă voi strânge din mijlocul popoarelor, vă voi aduna iarăşi din ţările în care sunteţi risipiţi şi vă voi da ţara lui Israel.
U@#J De aceea spune despre ei: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Dacă-i ţin depărtaţi printre popoare, dacă i-am risipit în felurite ţări, totuşi le-am fost un sanctuar în ţara în care au mers.
k?OJ Fiu al omului, fraţii tăi, chiar fraţii tăi, cei din rudele tale, şi toată casa lui Israel, sunt cei despre care zic locuitorii Ierusalimului: Ei sunt departe de Domnul, ţara ne-a fost dată nouă în stăpânire!
>>wJ Şi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
Y=+J Şi pe când profeţeam eu, a murit Pelatia, fiul lui Benaia. Eu am căzut cu faţa la pământ şi am strigat cu glas tare: Ah! Doamne Dumnezeule, vrei să nimiceşti Tu şi ce a mai rămas din Israel?
B<}J Şi veţi şti că Eu sunt Domnul, ale cărui porunci nu le-aţi urmat şi ale cărui legi nu le-aţi împlinit, ci aţi lucrat după obiceiurile popoarelor care vă înconjoară.
;J Cetatea aceasta nu va fi cazanul vostru, nici voi nu veţi fi carnea din el; ci la graniţele lui Israel vă voi judeca.
y:kJ Veţi cădea loviţi de sabie, vă voi judeca la graniţele lui Israel; şi veţi şti că Eu sunt Domnul.
9 J Şi vă voi scoate din ea, şi vă voi da în mâinile străinilor, şi voi împlini judecăţile Mele împotriva voastră.
\81J Vă temeţi de sabie, dar Eu voi aduce sabie peste voi, zice Domnul Dumnezeu.
H7 J De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Morţii voştri pe care i-aţi întins în mijlocul cetăţii acesteia sunt carnea, şi ea este cazanul; dar voi veţi fi scoşi afară din ea.
k6OJ Aţi făcut o mulţime de crime în cetatea aceasta şi aţi umplut străzile cu cei ucişi.
55cJ Şi Duhul Domnului a căzut peste mine şi mi-a zis: Spune: Aşa vorbeşte Domnul: Astfel vorbiţi voi, casa lui Israel! Şi ce vă vine în gând, ştiu foarte bine!
Q4J De aceea profeţeşte împotriva lor, profeţeşte, fiu al omului.
n3UJ Ei zic: Nu este timpul potrivit ca să zidim case! Cetatea este cazanul, şi noi suntem carnea.
2 J Şi El mi-a zis: Fiu al omului, aceştia sunt oamenii care fac planuri nelegiuite şi dau sfaturi rele în cetatea aceasta.
&1 GJ Duhul m-a răpit şi m-a dus la Poarta de est a casei Domnului, care este îndreptată spre est. Şi iată, la intrarea porţii erau douăzeci şi cinci de oameni; şi în mijlocul lor am văzut pe Iaazania, fiul lui Azur, şi pe Pelatia, fiul lui Benaia, conducătorii poporului.
01J Şi feţele lor erau ca şi cele pe care le văzusem la râul Chebar, cu aceeaşi înfăţişare: erau tot ei. Fiecare mergea drept înainte.
u/cJ Fiecare avea patru feţe, şi fiecare avea patru aripi şi sub aripile lor era ceva ca o mână de om.
. J Erau făpturile vii pe care le văzusem sub Dumnezeul lui Israel, lângă râul Chebar, şi am cunoscut că erau heruvimi.
- J Şi heruvimii şi-au întins aripile şi s-au înălţat de pe pământ sub ochii mei; când au plecat ei, au plecat şi roţile cu ei. S-au oprit la intrarea porţii casei Domnului, spre est; şi gloria Dumnezeului lui Israel era sus, deasupra lor.
`,9J Atunci gloria Domnului a plecat din pragul templului şi s-a aşezat pe heruvimi.
+'J Când se opreau ei, se opreau şi ele; şi când se înălţau ei, se înălţau şi ele cu ei, căci duhul făpturilor vii era în ele.
:*mJ Şi când mergeau heruvimii, mergeau şi roţile cu ei; şi când heruvimii îşi întindeau aripile ca să se înalţe de pe pământ, nici roţile nu se depărtau de ei.
h)IJ Şi heruvimii s-au ridicat. Erau făpturile vii pe care le văzusem lângă râul Chebar.
d(AJ Şi fiecare avea patru feţe; faţa celui dintâi era o faţă de heruvim, şi faţa celui de al doilea o faţă de om, şi faţa celui de al treilea o faţă de leu, şi a celui de al patrulea o faţă de vultur.
X')J Am auzit cu urechile mele că roţile erau chemate: Roţi învârtitoare.
$&AJ Şi tot trupul lor, şi spatele lor, şi mâinile lor, şi aripile lor, şi roţile lor, toate patru roţile lor erau pline de ochi de jur împrejur.
D%J Când mergeau, mergeau în oricare dintre cele patru direcţii ale lor şi nu se învârteau în mers, ci mergeau încotro mergea capul, fără să se învârtească în mersul lor.
$ J Şi după înfăţişare, toate cele patru roţi se asemănau; fiecare roată părea că este în mijlocul unei alte roţi.
L#J Şi când m-am uitat, iată erau patru roţi lângă heruvimi; o roată lângă un heruvim, şi o roată lângă celălalt heruvim; dar roţile acestea străluceau ca o piatră de crisolit.
O"J Şi la heruvimi se vedea ceva ca o mână de om sub aripile lor.
Q!J Şi un heruvim a întins mâna dintre heruvimi spre focul care era între heruvimi; a luat foc şi l-a pus în mâinile celui ce era îmbrăcat cu haina de in, care l-a luat şi a ieşit afară.
' GJ Şi când a poruncit omului îmbrăcat în haina de in, zicând: Ia foc dintre roţi, dintre heruvimi, atunci el s-a dus, şi s-a aşezat lângă roţi.
J Şi vâjâitul aripilor heruvimilor s-a auzit până la curtea de afară, ca glasul Dumnezeului Celui Atotputernic când vorbeşte.
EJ Atunci gloria Domnului s-a ridicat de pe heruvimi şi s-a îndreptat spre pragul casei, aşa încât templul s-a umplut de nor şi curtea s-a umplut de strălucirea gloriei Domnului,
ykJ Heruvimii stăteau în partea dreaptă a casei, când a intrat omul, şi norul a umplut curtea dinăuntru.
taJ Şi El a zis omului îmbrăcat cu haine de in: Intră între roţile de sub heruvimi, umple-ţi mâinile cu cărbunii aprinşi care sunt între heruvimi şi împrăştie-i peste cetate. Şi el a intrat între roţi sub ochii mei.
4 cJ Atunci m-am uitat, şi iată, pe întinderea care era deasupra capului heruvimilor era ceva ca o piatră de safir; deasupra lor se vedea ceva asemănător cu un tron.
J Şi iată, omul îmbrăcat cu haina de in, care avea călimara la brâu, a adus răspunsul, zicând: Am făcut ce mi-ai poruncit.
yJ De aceea şi Eu voi fi fără milă şi nu Mă voi îndura, ci voi face să cadă asupra capului lor faptele lor.
pYJ Atunci El mi-a zis: Nelegiuirea casei lui Israel şi a lui Iuda este peste măsură de mare! Ţara este plină de sânge şi cetatea este plină de nedreptate; căci ei zic: Domnul a părăsit ţara, şi Domnul nu vede nimic!
taJ Şi pe când ucideau ei, şi eu rămânând singur, am căzut cu faţa la pământ şi am strigat, şi am zis: Ah! Doamne Dumnezeule, vrei să nimiceşti toată rămăşiţa lui Israel, vărsându-Ţi mânia asupra Ierusalimului?
J Şi El le-a zis: Pângăriţi casa şi umpleţi curţile cu morţi! Ieşiţi! Ei au ieşit şi au început să ucidă în cetate.
ykJ Ucideţi pe bătrâni, pe tineri, pe fecioare, pe copii şi pe femei; dar să nu vă atingeţi de nici unul din cei care au semnul pe frunte. Începeţi însă cu sanctuarul Meu. Ei au început cu bătrânii care erau înaintea casei.
7J Şi celorlalţi le-a zis, în auzul meu: Treceţi după el în cetate şi loviţi; ochiul vostru să fie fără milă şi să nu vă înduraţi!
KJ Şi Domnul i-a zis: Treci prin mijlocul cetăţii, prin mijlocul Ierusalimului, şi fă un semn pe fruntea oamenilor care suspină şi gem din cauza tuturor urâciunilor care se fac acolo.
OJ Şi gloria Dumnezeului lui Israel s-a ridicat de pe heruvimul pe care era şi s-a îndreptat spre pragul casei; şi El a chemat pe omul îmbrăcat cu haina de in, care avea călimara la brâu.
J Şi iată că au venit şase oameni de pe drumul porţii de sus, dinspre nord, fiecare cu unealta lui de nimicire în mână. Şi unul dintre ei era îmbrăcat într-o haină de in, cu o călimară la brâu. Au venit şi s-au aşezat lângă altarul de bronz.
, SJ Şi a strigat cu glas tare la urechile mele, zicând: Apropiaţi-vă, voi, care trebuie să pedepsiţi cetatea, fiecare cu unealta iui de nimicire în mână!
6eJDe aceea şi Eu voi lucra cu mânie; ochiul Meu va fi fără milă şi nu Mă voi îndura; chiar dacă vor striga în gura mare la urechile Mele, tot nu-i voi asculta.
JŞi El mi-a zis: Vezi, fiu al omului? Este un lucru uşor pentru casa lui Iuda să facă urâciunile pe care le fac aici? Trebuie să mai umple şi ţara cu violenţă şi să nu înceteze să Mă mânie? Iată că ei îşi apropie ramura de nas.
 3JŞi m-a dus în curtea dinăuntru a casei Domnului. Şi iată, la uşa templului Domnului, între pridvor şi altar erau aproape douăzeci şi cinci de oameni, cu spatele întors spre templul Domnului şi cu faţa spre est; şi se închinau înaintea soarelui, spre est.
n UJŞi El mi-a zis: Vezi, fiu al omului? Vei mai vedea şi alte urâciuni mai mari decât acestea!
 JŞi m-a dus la intrarea casei Domnului dinspre nord; şi iată, acolo stăteau nişte femei care plângeau pe Tamuz.
U #J Şi mi-a zis: Vei mai vedea şi alte urâciuni mari pe care le fac ei.
S J Atunci El mi-a zis: Fiu al omului, ai văzut ce fac în întuneric bătrânii casei lui Israel, fiecare în camera lui plină de chipuri? Căci ei zic: Domnul nu ne vede; Domnul a părăsit ţara.
yJ Şi înaintea acestor idoli stăteau şaptezeci de bărbaţi dintre bătrânii casei lui Israel, şi în mijlocul lor stătea Iaazania, fiul lui Şafan; fiecare din ei avea o cădelniţă în mână, şi un nor gros de tămâie se înălţa.
@yJ Am intrat şi m-am uitat; şi iată că erau tot felul de chipuri de reptile şi de animale urâcioase şi toţi idolii casei lui Israel, zugrăviţi pe perete de jur împrejur.
QJ Şi mi-a zis: Intră, şi vezi urâciunile pe care le fac ei aici!
mSJAtunci mi-a zis: Fiu al omului, sapă în perete. Am săpat în zid şi iată că era o uşă.
_7JŞi m-a adus la poarta curţii; şi când m-am uitat, iată o gaură în perete.
[/JEl mi-a mai zis: Fiu al omului, vezi ce fac ei? Vezi tu marile urâciuni pe care le comite aici casa lui Israel, ca să Mă depărteze de sanctuarul Meu? Dar vei mai vedea şi alte urâciuni şi mai mari!
5cJEl mi-a zis: Fiu al omului, ridică-ţi ochii spre nord! Am ridicat ochii spre nord, şi iată, idolul acesta al geloziei era la nord de poarta altarului, la intrare.
`9JŞi iată, gloria Dumnezeului lui Israel era acolo, aşa cum o văzusem în vale.
FJŞi a întins ceva ca forma unei mâini, şi m-a apucat de zulufii capului. Şi Duhul m-a ridicat între pământ şi cer, şi m-a dus, în viziuni ale lui Dumnezeu, la Ierusalim, la uşa porţii de la curtea dinăuntru care priveşte spre nord, unde era locul idolului geloziei, care stârnea gelozia Domnului.
=sJM-am uitat şi iată că era un chip care avea o înfăţişare de om; de la coapse în jos era foc, şi de la coapse în sus era ceva strălucitor, ca nişte bronz lustruit.
C~ JŞi în al şaselea an, în ziua a cincea a lunii a şasea, pe când stăteam în casă, şi bătrânii lui Iuda stăteau înaintea mea, mâna Domnului Dumnezeu a căzut peste mine.
S}JRegele jeleşte, prinţul se înspăimântă, şi mâinile poporului ţării tremură. Le voi face după căile lor, îi voi judeca prin înseşi judecăţile lor; şi vor şti că Eu sunt Domnul.
$|AJVine nenorocire peste nenorocire, zvon după zvon. Ei cer viziuni profeţilor; dar preoţii nu mai cunosc Legea şi bătrânii nu mai pot da sfaturi.
<{sJVine prăpădul! Ei caută pace, dar nu va fi.
*zMJVoi aduce popoarele cele mai rele, ca să pună mâna pe casele lor; voi pune capăt mândriei celor puternici şi sfintele lor locaşuri vor fi profanate.
nyUJPregătiţi lanţurile! Căci ţara este plină de crime şi cetatea este plină de violenţă.
xJÎmi voi întoarce faţa de la ei şi ei vor profana sanctuarul Meu; da, prădătorii vor pătrunde în el şi-l vor profana.
zwmJŞi o voi da de jaf în mâna străinilor, şi ca pradă nelegiuiţilor pământului; şi ei o vor profana.
0vYJSe mândreau cu podoaba lor măreaţă şi au făcut din ea chipurile urâciunilor lor şi ale idolilor lor. De aceea le-o voi preface în necurăţie pentru ei.
u1JÎşi vor arunca argintul pe străzi şi aurul lor le va fi ca o necurăţie. Argintul sau aurul lor nu poate să-i scape în ziua mâniei Domnului. Nu poate nici să le sature sufletul, nici să le umple măruntaiele; căci el i-a făcut să cadă în nelegiuirea lor.
~tuJSe încing cu saci şi-i acoperă groaza. Toate feţele sunt acoperite de ruşine şi toate capetele sunt rase.
RsJToate mâinile vor slăbi, şi genunchii tuturor au devenit ca apa.
r JFugarii lor, când scapă, stau pe munţi ca nişte porumbei ai văilor, văitându-se toţi, fiecare de nelegiuirea lui.
.qUJAfară este sabia, iar înăuntru ciumă şi foamete. Cel ce este la câmp va muri de sabie; şi cel ce este în cetate va fi nimicit de foamete şi de ciumă.
p JEi sună din trompetă, totul este gata, dar nimeni nu merge la luptă; căci mânia Mea este peste întreaga lor mulţime.
voeJ Căci vânzătorul nu se va mai întoarce la ce a fost vândut, chiar dacă ar mai fi viu; căci viziunea priveşte pe toată mulţimea, şi nu va mai fi schimbată; nici unul, care trăieşte în nelegiuirea sa, nu se va întări.
-nSJ Vine timpul, se apropie ziua! Să nu se bucure cumpărătorul, să nu se mâhnească vânzătorul; căci mânia izbucneşte împotriva întregii lor mulţimi.
;moJ Violenţa s-a înălţat într-un toiag al răutăţii; nu mai rămâne nimic din ei, nici din mulţimea lor gălăgioasă, nici din bogăţia lor! Şi nimeni nu-i plânge.
z~}c|{{ zzyyxwwywvOutt,ssrGqqponmlkkjj5ihgff9edd@crb5aa`_^^~]]G\k\ [Y[ZYYmXWVV TT9SSRQPPO?NMLL)KFJaIXIHyH GTG FESDDCCBAA>@@?5>u=<;;q:9|88&766I5`44,33a22]11E00/Q.--,+++** )(|'&%$$$#|"8! *L"wU5/ E eZAz\%J Şi a dat-o la lustruit, ca s-o apuce cu mâna; sabia este ascuţită şi lustruită, ca să înarmeze mâna celui care măcelăreşte.
![;J Este ascuţită pentru măcel, şi lustruită ca să lucească! O, sabie, tu tai toiagul de cârmuire al fiului meu, care nesocoteşte orice lemn.
Z{J Fiu al omului, profeţeşte şi spune: Aşa vorbeşte Domnul. Zi: Sabia, da, sabia este ascuţită şi lustruită.
:YoJCuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
X+JŞi dacă te vor întreba: Pentru ce gemi? să răspunzi: Pentru că vine o veste. Şi toate inimile se vor topi, şi toate mâinile vor slăbi, şi toate sufletele se vor mâhni, şi toţi genunchii se vor topi ca apa! Iată că vine, a sosit, zice Domnul Dumnezeu.
vWeJŞi tu, fiu al omului, gemi! Cu inima zdrobită şi cu amărăciune în suflet, gemi sub privirile lor!
V}JŞi orice făptură va şti că Eu, Domnul, Mi-am scos sabia din teacă, şi nu se va mai întoarce înapoi în ea.
7UgJPentru că vreau să nimicesc din mijlocul tău pe cel drept şi pe cel rău, sabia Mea va ieşi din teacă, ca să lovească orice făptură, de la sud până la nord.
=TsJŞi spune ţării lui Israel: Aşa vorbeşte Domnul: Iată, sunt împotriva ta, îmi voi trage sabia din teacă şi voi nimici din mijlocul tău pe cel drept şi pe cel rău.
S/JFiu al omului, întoarce-ţi faţa spre Ierusalim şi vorbeşte împotriva locurilor sfinte, şi profeţeşte împotriva ţării lui Israel.
=R wJŞi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
dQAJ1Eu am zis: Ah, Doamne Dumnezeule! Ei zic despre mine: Nu vorbeşte el oare în pilde?
gPGJ0Şi orice făptură va vedea că Eu, Domnul, l-am aprins; şi nu se va stinge nicidecum!
$OAJ/Şi spune pădurii din sud: Ascultă Cuvântul Domnului. Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, voi aprinde în tine un foc, care va mistui orice copac verde şi orice copac uscat: nimeni nu va putea stinge flacăra aprinsă şi totul va fi ars de ea, de la sud până la nord.
(NIJ.Fiu al omului, întoarce-ţi faţa spre sud, şi vorbeşte împotriva locuitorilor din sud! Şi profeţeşte împotriva pădurii din câmpiile de la sud!
:MoJ-Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
aL;J,Şi veţi şti că Eu sunt Domnul, când Mă voi purta cu voi având în vedere Numele Meu, şi nicidecum după purtarea voastră rea, nici după faptele voastre stricate, casa lui Israel, zice Domnul Dumnezeu.
QKJ+Şi acolo vă veţi aduce aminte de căile voastre şi de toate faptele voastre cu care v-aţi pângărit; şi vă va fi silă de voi înşivă, din cauza tuturor relelor pe care le-aţi făcut.
J9J*Şi veţi şti că Eu sunt Domnul, când vă voi aduce înapoi în ţara lui Israel, în ţara pe care jurasem că o voi da părinţilor voştri.
eICJ)Vă voi primi ca pe nişte miresme cu miros plăcut, după ce vă voi scoate din mijlocul popoarelor, şi vă voi strânge din ţările în care aţi fost risipiţi, şi voi fi sfinţit de voi înaintea popoarelor.
WH'J(Căci pe muntele Meu cel sfânt, pe muntele cel înalt al lui Israel, zice Domnul Dumnezeu, acolo Îmi va sluji toată casa lui Israel, toţi cei care vor fi în ţară; acolo îi voi primi cu bunăvoinţă, şi acolo voi cere darurile voastre de mâncare, cele dintâi roade din darurile voastre, cu tot ce îmi veţi închina.
G'J'Cât despre voi, casă a lui Israel, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Duceţi-vă şi slujiţi fiecare la idolii voştri. După aceea, Mă veţi asculta negreşit, şi nu veţi mai profana Numele Meu cel sfânt cu darurile voastre de mâncare şi cu idolii voştri.
bF=J&Şi voi deosebi dintre voi pe cei răzvrătiţi şi pe cei care nu-Mi sunt credincioşi; îi voi scoate din ţara în care sunt străini, dar nu vor intra în ţara lui Israel. Şi veţi şti că Eu sunt Domnul.
^E5J%Şi vă voi trece pe sub toiag, şi vă voi aduce sub legătura legământului.
DJ$Cum M-am judecat cu părinţii voştri în deşertul ţării Egiptului, aşa Mă voi judeca şi cu voi, zice Domnul Dumnezeu.
mCSJ#Şi vă voi aduce în deşertul popoarelor, şi acolo Mă voi judeca faţă în faţă cu voi.
2B]J"Şi vă voi scoate din mijlocul popoarelor, şi vă voi strânge din ţările în care v-am risipit, cu mână tare şi cu braţ întins, şi vărsându-Mi mânia.
AJ!Pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, cu mână tare şi cu braţ întins, şi vărsându-Mi mânia, voi domni peste voi.
5@cJ Şi nu veţi vedea împlinindu-se ce vă închipuiţi, când ziceţi: Vrem să fim ca popoarele, ca familiile celorlalte ţări, vrem să slujim lemnului şi pietrei!
?{JDa, aducându-vă darurile, trecându-vă copiii prin foc, vă pângăriţi şi azi prin idolii voştri. Şi Eu să Mă las să fiu întrebat de voi, casa lui Israel? Pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că nu Mă voi lăsa întrebat de voi.
H> JDe aceea spune casei lui Israel: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Voiţi voi să vă pângăriţi în felul părinţilor voştri şi să vă prostituaţi alergând după urâciunile lor?
=JEu i-am întrebat: Ce sunt aceste înălţimi la care vă duceţi? Şi li s-a dat numele de înălţimi până în ziua de azi.
I< JCând i-am adus în ţara pe care jurasem că le-o voi da, ei au privit spre orice deal înalt şi spre orice copac cu frunza mare, acolo şi-au adus jertfele şi acolo şi-au adus darurile de mâncare care Mă mâniau, acolo şi-au ars miresmele de un miros plăcut, şi acolo şi-au turnat jertfele de băutură.
O;JDe aceea, fiu al omului, vorbeşte casei lui Israel, şi spune-le: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Părinţii voştri M-au batjocorit şi mai mult, arătându-se necredincioşi faţă de Mine.
&:EJI-am pângărit prin darurile lor, când treceau prin foc pe întâii lor născuţi; am vrut să-i nimicesc astfel şi să le arăt că Eu sunt Domnul.
n9UJBa încă le-am dat şi legi care nu erau bune, şi porunci prin care nu puteau să trăiască.
38_Jpentru că n-au împlinit poruncile Mele, ci au dispreţuit învăţăturile Mele, au profanat Sabatele Mele, şi şi-au întors ochii spre idolii părinţilor lor.
77JÎn deşert, Mi-am ridicat iarăşi mâna spre ei şi am jurat că am să-i împrăştii printre popoare şi să-i risipesc în felurite ţări,
#6?JDar Mi-am tras mâna înapoi şi am lucrat pentru Numele Meu, ca să nu fie profanat în ochii popoarelor, în faţa cărora îi scosesem din Egipt.
^55JDar copiii s-au răzvrătit şi ei împotriva Mea. N-au umblat după rânduielile Mele, n-au păzit şi n-au împlinit poruncile Mele, pe care dacă le face omul, va trăi prin ele, şi au profanat Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs furia peste ei, să-Mi desfăşor până la capăt mânia împotriva lor în deşert.
4JŞi sfinţiţi Sabatele Mele, căci ele vor fi un semn între Mine şi voi, ca să ştiţi că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!
3JEu sunt Domnul Dumnezeul vostru; umblaţi întocmai după rânduielile Mele, păziţi poruncile Mele şi împliniţi-le.
(2IJCi am zis fiilor lor în deşert: Nu umblaţi după rânduielile părinţilor voştri, nu ţineţi obiceiurile lor, nici nu vă întinaţi cu idolii lor.
_17JDar M-am uitat cu milă la ei, nu i-am nimicit şi nu i-am stârpit în deşert.
'0GJpentru că au dispreţuit poruncile Mele, şi n-au urmat legile Mele, şi pentru că au profanat Sabatele Mele, căci inima li s-a dus după idolii lor.
S/JChiar şi în deşert Mi-am ridicat mâna spre ei şi le-am jurat că nu-i voi duce în ţara pe care le-o dădusem, ţară în care curge lapte şi miere, cea mai frumoasă dintre toate ţările,
.JDar am lucrat pentru Numele Meu, ca să nu fie profanat în ochii popoarelor în faţa cărora îi scosesem din Egipt.
?-wJ Dar casa lui Israel s-a răzvrătit împotriva Mea, în deşert. N-au urmat legile Mele, şi au lepădat poruncile Mele, pe care dacă le face omul, va trăi prin ele, şi Mi-au profanat peste măsură de mult Sabatele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs mânia peste ei în deşert, ca să-i nimicesc.
,J Le-am dat şi Sabatele Mele, ca să fie un semn între Mine şi ei, ca să ştie că Eu sunt Domnul care-i sfinţesc.
+{J Şi le-am dat legile Mele şi le-am făcut cunoscut poruncile Mele, pe care dacă le face omul, va trăi prin ele.
Q*J Şi i-am scos astfel din ţara Egiptului şi i-am dus în deşert.
E)J Dar am lucrat pentru Numele Meu, ca să nu fie profanat în ochii popoarelor printre care se aflau şi în faţa cărora Mă făcusem cunoscut lor, ca să-i scot din ţara Egiptului,
D(JDar ei s-au răzvrătit împotriva Mea şi n-au vrut să Mă asculte. Nici unul n-a lepădat urâciunile care îi atrăgeau privirile şi n-au părăsit idolii Egiptului. Atunci Mi-am pus de gând să-Mi vărs mânia peste ei, să-Mi duc până la capăt mânia împotriva lor, în mijlocul ţării Egiptului.
%'CJAtunci le-am zis: Lepădaţi fiecare urâciunile care vă atrag privirile, şi nu vă întinaţi cu idolii Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
Z&-JÎn ziua aceea, Mi-am ridicat mâna spre ei, ca să-i duc din ţara Egiptului într-o ţară pe care o căutasem pentru ei, ţară în care curge lapte şi miere, cea mai frumoasă dintre toate ţările.
%JŞi spune-le: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: în ziua când am ales pe Israel, Mi-am ridicat mâna spre sămânţa casei lui Iacov, şi M-am făcut cunoscut lor în ţara Egiptului; Mi-am ridicat mâna spre ei, zicând: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
z$mJVrei să-i judeci, fiu al omului? Dacă vrei să-i judeci fă-i să cunoască urâciunile părinţilor lor.
Y#+JFiu al omului, vorbeşte bătrânilor lui Israel, şi spune-le: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Aţi venit să Mă întrebaţi? Pe viaţa Mea că nu Mă voi lăsa întrebat de voi, zice Domnul Dumnezeu.
>"wJŞi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
$! CJÎn al şaptelea an, în ziua a zecea a lunii a cincea, unii din bătrânii lui Israel au venit să întrebe pe Domnul, şi au stat jos înaintea mea.
[ /JŞi din mlădiţele ei a ieşit foc şi i-a distrus roadă; aşa că nu mai are ramuri tari, bune pentru un sceptru de cârmuitor. Aceasta-i o cântare de jale, şi va fi folosită drept cântare de jale.
\1J Şi acum este plantată în deşert, într-un pământ uscat şi fără apă.
<qJ Dar a fost smulsă cu mânie şi aruncată la pământ, şi vântul de est i-a uscat roadă; mlădiţele ei cele puternice au fost rupte, s-au uscat; şi le-a mâncat focul.
`9J Şi ramurile ei erau aşa de tari că se puteau face toiege de cârmuitori din ele; prin înălţimea ei se ridica deasupra norilor şi atrăgea privirile cu înălţimea ei şi prin mulţimea mlădiţelor ei.
J Mama ta, ca şi tine, era ca o vie sădită lângă ape. Era roditoare şi încărcată de mlădiţe, din cauza belşugului apelor.
=sJ Şi l-au pus în cuşcă în lanţuri, şi l-au dus înaintea regelui Babilonului, apoi l-au dus într-o fortăreaţă, ca să nu i se mai audă glasul pe munţii lui Israel.
JDar împotriva lui s-au înşiruit popoarele din toate ţinuturile din jur. I-au întins laţuri şi a fost prins în groapa lor.
)JŞi a năvălit în palatele lor, şi le-a nimicit cetăţile; aşa că ţara, cu tot ce se afla în ea, s-a îngrozit de răcnetele lui.
ykJŞi el a umblat cu leii, s-a făcut un leu tânăr, şi a învăţat să sfâşie prada, a mâncat oameni.
%JLeoaica, dacă a văzut că degeaba îl aştepta, şi că s-a înşelat în speranţa ei, a luat un alt pui şi l-a făcut leu tânăr.
ykJPopoarele au auzit despre el, a fost prins în groapa lor, şi l-au adus în lanţuri în ţara Egiptului.
}JA crescut pe unul din puii ei, care s-a făcut un leu tânăr, şi învăţat să sfâşie prada; a mâncat oameni.
wJşi zi: Ce era mama ta? O leoaică. Stătea culcată cu leii şi îşi creştea puii în mijlocul puilor de lei.
D JTu însă, fă o plângere pentru prinţii lui Israel,
zmJ Căci Eu nu doresc moartea celui ce moare, zice Domnul Dumnezeu. De aceea întoarceţi-vă şi veţi trăi.
1[JLepădaţi de la voi toate fărădelegile prin care aţi păcătuit, faceţi-vă rost de o inimă nouă şi un duh nou! Pentru ce să muriţi, casă a lui Israel?
dAJDe aceea vă voi judeca pe fiecare după căile lui, casă a lui Israel, zice Domnul Dumnezeu. Întoarceţi-vă şi abateţi-vă de la toate fărădelegile voastre, pentru ca nelegiuirea să nu fie ruina voastră.
/WJDar casa lui Israel zice: Calea Domnului nu este dreaptă. Oare calea Mea nu este dreaptă, casa lui Israel? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sunt drepte?
 JPentru că a luat seama, şi s-a abătut de la toate fărădelegile pe care le-a comis, va trăi negreşit şi nu va muri.
 %JDar dacă cel rău se întoarce de la răutatea lui pe care a făcut-o, şi face judecată şi dreptate, îşi va păstra sufletul viu.
 /JCând cel drept se abate de la dreptatea lui, şi face nedreptate, şi moare pentru aceasta, moare din cauza nelegiuirii pe care a făcut-o.
1 [JDar voi ziceţi: Calea Domnului nu este dreaptă! Ascultaţi dar, casa lui Israel! Nu este calea Mea dreaptă? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sunt drepte?
` 9JDar dacă cel drept se abate de la dreptatea lui, şi săvârşeşte nelegiuirea, dacă se ia după urâciunile celui rău, s-ar putea el oare să trăiască? Toată dreptatea pe care a făcut-o, nu i se va mai aminti; din cauza necredincioşiei de care se face vinovat şi a păcatului pe care l-a făcut, din cauza acestora el va muri.
JDoresc Eu moartea celui rău? zice Domnul Dumnezeu, şi nu doresc Eu întoarcerea lui de la căile sale, şi să trăiască?
~uJToate fărădelegile pe care le-a făcut, nu i se vor mai aminti. El va trăi în dreptatea pe care a făcut-o.
;oJDar dacă cel rău se întoarce de la toate păcatele pe care le-a făcut, şi păzeşte toate legile Mele, şi face judecată şi dreptate, va trăi negreşit, nu va muri.
gGJSufletul care păcătuieşte, acela va muri. Fiul nu va purta nelegiuirea tatălui său, nici tatăl nu va purta nelegiuirea fiului său. Dreptatea celui drept va fi peste el, şi răutatea celui rău va fi peste el.
QJVoi însă ziceţi: Pentru ce nu poartă fiul nelegiuirea tatălui său? Pentru că fiul a lucrat după judecată şi dreptate, a păzit şi a împlinit toate legile Mele, el va trăi negreşit.
;oJDar tatăl său, pentru că a fost un asupritor, a furat de la fratele său, a făcut ce nu este bine în mijlocul poporului său, iată, el va muri pentru nelegiuirea lui!
U#JÎşi abate mâna de la nelegiuire, nu ia nici dobândă, nici garanţie, împlineşte poruncile Mele şi urmează legile Mele, el nu va muri pentru nelegiuirea tatălui său, ci va trăi negreşit.
+Jnu asupreşte pe nimeni, nu ia nici o garanţie, nu fură, ci dă din pâinea lui celui flămând şi acoperă cu un veşmânt pe cel gol,
Jnu mănâncă pe munţi, nici nu-şi ridică ochii către idolii casei lui Israel, nu necinsteşte pe soţia aproapelui său,
oWJDar dacă el are un fiu care vede toate păcatele tatălui său, dar se teme şi nu face la fel,
T!J împrumută cu dobândă şi ia garanţie, s-ar putea oare să trăiască un astfel de fiul Nu va trăi; a făcut toate aceste urâciuni, de aceea trebuie să moară. Sângele lui va fi asupra lui.
~J asupreşte pe cel nenorocit şi pe cel lipsit, răpeşte, nu dă înapoi garanţia, ridică ochii spre idoli şi face urâciuni,
|}qJ şi nu face nici una din aceste datorii, ci mănâncă pe munţi, şi necinsteşte pe soţia aproapelui său,
m|SJ Dacă el are un fiu iute la mânie, care varsă sânge, sau care face ceva din aceste lucruri,
{9J care urmează legile Mele şi păzeşte poruncile Mele, lucrând cu credincioşie; acela este drept şi va trăi negreşit, zice Domnul Dumnezeu.
z-Jcare nu împrumută cu dobândă, nici nu ia garanţie, care îşi abate mâna de la nelegiuire şi judecă după adevăr între om şi om,
CyJşi care n-asupreşte pe nimeni, care dă înapoi datornicului garanţia, care nu răpeşte nimic, care dă din pâinea lui celui flămând, şi înveleşte cu o haină pe cel gol,
jxMJcare nu mănâncă pe munţi carne jertfită idolilor, nici nu-şi ridică ochii spre idolii casei lui Israel, care nu necinsteşte pe soţia aproapelui său, nici nu se apropie de soţia lui în timpul necurăţiei ei,
FwJOmul care este drept, care face judecată şi dreptate,
4vaJIată, toate sufletele sunt ale Mele. După cum sufletul fiului este al Meu, tot aşa şi sufletul tatălui este al Meu. Sufletul care păcătuieşte, acela va muri.
huIJPe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că nu veţi mai folosi cuvântul acesta în Israel.
tJPentru ce spuneţi voi proverbul acesta în ţara lui Israel: Părinţii au mâncat aguridă şi copiilor li s-au strepezit dinţii?
Cs JCuvântul Domnului a venit iarăşi la mine, zicând:
rJŞi toţi copacii de pe câmp vor şti că Eu, Domnul, am coborât copacul care se înălţa şi am înălţat copacul care era plecat; că Eu am uscat copacul cel verde şi am înverzit copacul cel uscat. Eu, Domnul, am vorbit şi voi şi face.
`q9JO voi sădi pe un munte înalt al lui Israel; ea va da lăstari, va aduce rod şi se va face un cedru măreţ. Păsări de tot felul se vor odihni sub el, tot ce are aripi se va odihni sub umbra ramurilor lui.
^p5JAşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Şi Eu voi lua o ramură din vârful unui cedru mare şi o voi planta. Voi rupe din vârful ramurilor lui o mlădiţă fragedă şi o voi planta pe un munte înalt şi semeţ.
OoJDar toţi fugarii din toate armatele lui vor cădea loviţi de sabie şi cei care vor mai rămâne vor fi risipiţi în toate vânturile. Şi veţi şti că Eu, Domnul, am spus aceste lucruri.
FnJŞi îmi voi întinde mreaja peste el şi va fi prins în laţul Meu. Şi îl voi duce în Babilon şi acolo îl voi judeca pentru abaterea cu care a fost necredincios faţă de Mine.
_m7JDe aceea aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pe viaţa Mea că, întrucât a nesocotit jurământul făcut în Numele Meu, şi a rupt legământul Meu, voi face să se întoarcă asupra capului lui lucrul acesta.
lJEl a nesocotit jurământul şi a rupt legământul, ba încă şi-a dat mâna şi a făcut toate aceste lucruri; nu va scăpa!
Bk}JAşa că nici Faraon nu va veni cu o armată mare şi popor mult să-l ajute în război, când se vor face întărituri şi se vor face şanţuri pentru nimicirea multor suflete.
aj;JPe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că în ţara regelui care l-a pus să domnească, faţă de care şi-a călcat jurământul şi al cărui legământ l-a rupt, lângă el, în mijlocul Babilonului va muri.
yikJDar el s-a răsculat împotriva lui trimiţând mesageri în Egipt, ca să-i dea cai şi un mare număr de oameni. Cel care a făcut asemenea lucruri, va reuşi el oare, va scăpa el oare? Cum să mai scape, dacă a rupt legământul?
h#Jca împărăţia să rămână umilită, să nu se mai poată ridica, ci regele să-şi ţină legământul, ca să supravieţuiască.
g%J Şi a luat un vlăstar de neam regesc, şi a făcut un legământ cu el, şi l-a pus să jure; iar pe mai-marii ţării i-a luat cu el,
Wf'J Spune casei acesteia răzvrătite: Nu ştiţi ce înseamnă aceasta? Spune: Iată, regele Babilonului a venit la Ierusalim, şi a luat pe regele şi pe conducătorii lui şi i-a dus cu el în Babilon.
:eoJ Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
&dEJ Iată că este sădită: îi va merge bine? Dacă o va atinge vântul de est, nu se va usca ea oare? Da, se va usca în straturile unde a dat lăstari.
"c=J Spune, zice Domnul Dumnezeu, îi va merge bine ei oare? Nu-i va smulge vulturul dintâi rădăcinile, şi-i va tăia rodul, şi i se vor usca toate frunzele înverzite? Se vor usca şi nu va trebui nici un braţ puternic, nici multă lume, ca s-o scoată din rădăcinile ei.
b9JViţa era sădită într-un pământ bun, lângă o apă mare, aşa ca să facă mlădiţe, şi să dea rod, şi să se facă o viţă minunată.
#a?JMai era însă un alt vultur, mare, cu aripi lungi şi cu pene multe. Şi iată, din pământul unde era sădită, viţa aceasta şi-a întins rădăcinile cu lăcomie spre el, şi şi-a îndreptat ramurile spre el, ca s-o ude mai mult decât pe stratul în care era sădită.
x`iJŞi a crescut, şi s-a făcut un butuc de viţă întins, dar nu prea înalt, ale cărui ramuri erau îndreptate spre el, şi rădăcinile erau sub el. Astfel s-a făcut un butuc de viţă, şi a dat lăstari, şi a făcut mlădiţe.
_Ja luat şi din sămânţa ţării şi a pus-o într-un pământ roditor; a pus-o lângă o apă mare şi a plantat-o ca pe o salcie.
^JA rupt mlădiţa cea mai înaltă a lui, a dus-o într-o ţară de comerţ, şi a pus-o într-o cetate de negustori;
G]Jşi zi: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Un vultur mare, cu aripi lungi, cu aripi întinse, acoperite cu pene pestriţe, a venit în Liban şi a luat ramura cea mai de sus a unui cedru.
S\JFiu al omului, fă o ghicitoare, spune o parabolă casei lui Israel,
=[ wJŞi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
.ZUJ?ca să-ţi aduci aminte de trecut, şi să te ruşinezi, şi să nu mai deschizi gura de ruşine, când îţi voi ierta tot ce ai făcut, zice Domnul Dumnezeu.
[Y/J>Şi Eu voi stabili legământul Meu cu tine şi vei şti că Eu sunt Domnul,
WX'J=Atunci îţi vei aduce aminte de căile tale şi te vei ruşina, când vei primi la tine pe surorile tale, mai mari şi mai mici, pe care ţi le voi da ca fiice, dar nu pe temeiul legământului tău.
WJV/J;Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: îţi voi face întocmai cum ai făcut şi tu, care ai dispreţuit jurământul, rupând legământul.
^U5J:Trebuie să-ţi porţi, în adevăr, nelegiuirile şi urâciunile, zice Domnul.
LTJ9mai înainte de descoperirea răutăţii tale, când ai primit batjocurile fiicelor Siriei, ale tuturor vecinilor tăi şi ale fiicelor filistenilor, care te dispreţuiesc de jur împrejur.
OSJ8Nu vorbeai deloc despre sora ta Sodoma, în ziua mândriei tale,
RJ7Când surorile tale, Sodoma şi fiicele ei, se vor întoarce la starea lor de mai înainte, şi Samaria şi fiicele ei se vor întoarce la starea lor de mai înainte; şi tu şi fiicele tale vă veţi întoarce la starea voastră de mai înainte.
uQcJ6ca să-ţi porţi umilirea şi să fii ruşinată pentru tot ce ai făcut, fiindu-le ca o mângâiere.
)PKJ5Voi aduce înapoi pe captivii lor, pe captivii Sodomei şi ai fiicelor ei, pe captivii Samariei şi ai fiicelor ei, şi pe captivii tăi în mijlocul lor,
8OiJ4Tu, care ai judecat pe surorile tale, suferă acum urmările răutăţii tale; prin păcatele tale, prin care te-ai făcut mai urâcioasă decât ele, acum le faci mai uşoară vina decât a ta; de aceea acoperă-te de ruşine şi poartă-ţi umilirea, fiindcă ai îndreptăţit pe surorile tale.
IN J3Samaria n-a făcut nici jumătate din păcatele tale; urâciunile tale au fost mai multe decât ale ei, aşa că ai uşurat vina surorii tale prin toate urâciunile pe care le-ai făcut.
M J2Şi ele s-au îngâmfat şi au făcui urâciuni înaintea Mea; de aceea le-am şi nimicit, când am văzut lucrul acesta.
XL)J1Iată, aceasta a fost nelegiuirea surorii tale Sodoma: îngâmfată, trăia în belşug şi într-o linişte nepăsătoare, ea şi fiicele ei, şi nu întărea mâna celui nenorocit şi a celui lipsit.
K J0Pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că sora ta Sodoma şi fiicele ei n-au făcut ce aţi făcut voi, tu şi fiicele tale.
8JiJ/Tu nu numai că ai umblat pe căile lor şi ai făcut aceleaşi urâciuni, ci, ca şi cum ar fi fost prea puţin, ai fost mai stricată decât ele în toate căile tale.
8IiJ.Sora ta cea mai mare, care locuieşte la stânga ta, este Samaria, ea şi fiicele ei; şi sora ta cea mai mică este Sodoma şi fiicele ei, şi locuieşte la dreapta ta.
cH?J-Tu eşti fiica mamei tale, care s-a dezgustat de soţul ei şi de copiii ei. Tu eşti sora surorilor tale, care s-au dezgustat de soţii şi de copiii lor. Mama voastră era o hetită şi tatăl vostru un amorit.
GwJ,Iată, toţi cei care folosesc proverbe vor spune împotriva ta acest proverb: Cum este mama, aşa şi fiica ei!
FJ+Pentru că nu ţi-ai adus aminte de timpul tinereţii tale, ci M-ai înfuriat prin toate aceste lucruri, iată, voi face ca purtarea ta să cadă asupra capului tău, zice Domnul Dumnezeu, ca să nu mai faci alte nelegiuiri, pe lângă toate urâciunile tale.
EJ*Îmi voi potoli mânia împotriva ta, şi nu voi mai fi gelos pe tine; Mă voi linişti, şi nu voi mai fi supărat.
>DuJ)Şi îţi vor arde casele cu foc, şi se vor răzbuna pe tine, înaintea unei mulţimi de femei. Voi face să înceteze astfel desfrâul tău, şi nu vei mai da plată altora.
uCcJ(Vor aduce mulţimea împotriva ta, te vor ucide cu pietre, şi te vor străpunge cu lovituri de sabie.
uBcJ'Şi te voi da în mâinile lor, şi îţi vor surpa locul de desfrâu, şi îţi vor nimici înălţimile; te vor dezbrăca de veşmintele tale, îţi vor lua toată podoaba de pietre scumpe şi te vor lăsa goală, goală de tot.
A'J&Şi te voi judeca aşa cum se judecă femeile adultere şi care varsă sânge; şi voi aduce asupra ta sângele mâniei şi al geloziei.
(@IJ%de aceea, iată, voi strânge pe toţi amanţii cu care te dezmierdai, pe toţi aceia pe care i-ai iubit şi pe toţi aceia pe care i-ai urât, da, îi voi strânge împotriva ta din toate părţile, îţi voi dezveli goliciunea înaintea lor şi îţi vor vedea toată goliciunea.
?J$Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pentru că ţi-ai risipit banii în felul acesta, şi ţi-ai descoperit goliciunea în destrăbălările tale cu amanţii tăi, şi cu toţi idolii tăi urâcioşi, şi din cauza sângelui copiilor tăi, pe care li i-ai dat,
B>J#De aceea, prostituato, ascultă, Cuvântul Domnului!
=J"Şi ai fost cu totul altfel decât celelalte femei în desfrânarea ta, întrucât nimeni nu umbla după tine, ci tu plăteai celor care veneau la tine să se prostitueze, în loc ca tu să fii plătită de ei. De aceea ai fost cu totul altfel.
F<J!Tuturor prostituatelor li se dă o plată; dar tu ai dat daruri tuturor iubiţilor tăi şi i-ai răsplătit, ca să-i tragi la tine din toate părţile pentru destrăbălările tale.
Z;-J Ai fost femeia adulteră, care primeşte pe străini în locul soţului ei!
I: Jzidindu-ţi locul tău de desfrâu la toate colţurile străzilor şi făcându-ţi înălţimi în toate pieţele; şi n-ai fost nici măcar ca o prostituată, căci dispreţuiai plata.
9'JCe slăbiciune de inimă ai avut, zice Domnul Dumnezeu, de ai făcut toate aceste lucruri care sunt fapta unei prostituate fără frâu,
w8gJŢi-ai înmulţit desfrâul cu ţara Canaanului şi până la Caldeea, şi nici acolo nu te-ai săturat.
7JApoi te-ai desfrânat cu asirienii, pentru că erai nepotolită; da, te-ai desfrânat cu ei, şi tot nu te-ai săturat.
{6oJDar iată că Mi-am întins mâna împotriva ta, şi am micşorat partea de întreţinere pe care ţi-o rânduisem, şi te-am lăsat în voia duşmancelor tale, fiicele filistenilor, care au rămas uimite de purtarea ta destrăbălată.
5JTe-ai prostituat cu egiptenii, vecinii tăi cu trupul plin de vlagă, şi ţi-ai înmulţit desfrâul, ca să Mă provoci la mânie.
F4JLa toate colţurile de stradă ţi-ai făcut înălţimi şi ţi-ai necinstit frumuseţea, ţi-ai desfăcut picioarele înaintea tuturor trecătorilor şi ţi-ai înmulţit desfrâul.
[3/Jţi-ai zidit case de desfrâu, ţi-ai făcut înălţimi în toate pieţele.
d2AJŞi după toate aceste răutăţi ale tale, (vai, vai de tine! zice Domnul Dumnezeu,)
>1uJŞi în mijlocul tuturor urâciunilor şi destrăbălărilor tale, nu ţi-ai adus aminte de timpul tinereţii tale, când erai goală de tot şi te zbăteai în sângele tău.
X0)Jde mi-ai înjunghiat copiii şi i-ai dat, trecându-i prin foc pentru ei?
(/IJMai mult, ţi-ai luat fiii şi fiicele, pe care Mi-i născuseşi, şi i-ai jertfit lor, ca să-i mănânce. Nu erau oare de ajuns destrăbălările tale,
H. JPâinea pe care ţi-o dădusem, făină fină şi untdelemnul şi mierea cu care te hrăneam, le-ai adus înaintea lor, ca miros plăcut. Iată ce s-a întâmplat, zice Domnul Dumnezeu.
-JŞi ţi-ai luat şi veşmintele ţesute la gherghef şi i-ai îmbrăcat cu ele şi le-ai adus untdelemnul Meu şi tămâia Mea.
5,cJŢi-ai luat până şi minunatele tale bijuterii de aur şi de argint pe care ţi le dădusem, şi ţi-ai făcut nişte chipuri de bărbaţi cu care te-ai prostituat.
_+7JŞi din veşmintele tale ai luat, şi ţi-ai făcut înălţimi pe care le-ai împodobit cu toate culorile, şi te-ai prostituat pe ele: aşa cum nu s-a întâmplat şi nici nu se va mai întâmpla vreodată.
3*_JDar te-ai încrezut în frumuseţea ta, şi te-ai prostituat din cauza renumelui tău; ţi-ai revărsat desfrâul înaintea tuturor trecătorilor şi te-ai dat lor.
))KJŞi ţi s-a dus vestea printre popoare pentru frumuseţea ta; căci erai desăvârşită prin măreţia Mea cu care te împodobisem, zice Domnul Dumnezeu.
( J Astfel, ai fost împodobită cu aur şi argint, şi ai fost îmbrăcată cu in subţire, şi cu mătase, şi broderie. Ai mâncat făină fină, şi miere şi untdelemn. Şi erai de o frumuseţe desăvârşită, şi ajunseseşi chiar o împărăţie.
h'IJ şi ţi-am pus o verigă în nas, şi cercei în urechi, şi o coroană frumoasă pe cap.
q&[J Te-am împodobit cu bijuterii scumpe, ţi-am pus brăţări la mână, şi un lănţişor la gât;
~}||M{{zzyHx9wdvLuu t_sgrlqq!ppHoo mmill]lkijj;ihhOggPgfIedd>;==<;::f99j881765544&339211=0s//.---(,+6*)((^'&&%$$4#W"!!x dRq6X[Xz;yBF  - y --hN*QJŢinuturile pustii se vor cutremura de ţipetele cârmacilor tăi!
]3JBogăţiile tale, şi târgurile tale, mărfurile tale, marinarii şi cârmacii tăi, cei care îţi repară spărturile corăbiilor şi cei care fac schimburi de mărfuri cu tine, toţi oamenii de război care sunt în tine şi toată mulţimea care este în mijlocul tău se vor prăbuşi în inima mărilor, în ziua căderii tale.
lQJVâslaşii tăi te duceau pe ape mari; dar vântul de est te-a sfărâmat în inima mărilor,
yJCorăbiile din Tars îţi aduceau mărfurile pe mare; erai în culmea bogăţiei şi onoarei, în inima mărilor.
H Jcu tine făceau schimb de haine scumpe, de haine albastre, şi lucrări de broderie, de covoare scumpe puse în lăzi de frânghii, răsucite şi bine împletite, aduse la târgul tău.
wgJHaranul, şi Canehul, şi Edenul, negustorii din Seba, din Asiria, din Chilmad, făceau comerţ cu tine;
-JNegustorii din Seba şi din Raema făceau comerţ cu tine; îţi plăteau mărfurile cu cele mai bune miresme, cu pietre scumpe şi cu aur.
q[JArabia şi toţi prinţii Chedarului erau negustorii tăi şi-ţi aduceau miei, berbeci şi ţapi.
LJDedanul făcea comerţ cu tine, cu învelitori de pus pe cal.
 JVedanul şi Iavanul, de la Uzai, veneau la târgul tău; fier lucrat, casie şi trestie mirositoare erau schimbate cu tine.
EJDamascul făcea comerţ cu tine pentru marele număr de lucruri făcute de tine, cu tot felul de mărfuri, pe care le aveai din belşug; îţi dădea vin din Helbon şi lână albă.
"=JIuda şi ţara lui Israel făceau comerţ cu tine; îţi dădeau grâu de Minit, turte, miere, untdelemn şi balsam, în schimbul mărfurilor tale.
9kJSiria făcea comerţ cu tine pentru marele număr de lucruri făcute de tine; ei veneau la târgul tău cu smarald, purpură şi broderii, cu in subţire, coral şi agat.
7JFiii Dedanului făceau comerţ cu tine; comerţul multor insule trecea prin mâinile tale; îţi aduceau ca tribut coarne de fildeş şi abanos.
Z-JCei din casa Togarmei aduceau la târgul tău cai, călăreţi şi catâri.
J Iavanul, Tubalul şi Meşecul făceau comerţ cu tine; dădeau sclavi şi unelte de bronz în schimbul mărfurilor tale.
/WJ Cei din Tars făceau comerţ cu tine, cu tot felul de mărfuri pe care le aveai din belşug. Veneau la târgul tău cu argint, cu fier, cu cositor şi cu plumb.
S J Fiii Arvadului îţi umpleau zidurile cu războinicii tăi şi oamenii viteji erau în turnurile tale. Ei îşi atârnau pavezele pe toate turnurile tale şi-ţi desăvârşeau astfel frumuseţea.
) KJ Cei din Persia şi din Lud şi din Put erau în armata ta, ca oameni de război; ei îşi atârnau în tine scutul şi coiful, şi-ţi dădeau splendoare.
M J Bătrânii Ghebalului şi lucrătorii lui pricepuţi erau la tine şi-ţi reparau spărturile. Toate corăbiile mării cu marinarii lor erau la tine, ca să facă schimb de mărfuri cu tine.
 JLocuitorii Sidonului şi Arvadului îţi erau vâslaşi, şi cei mai înţelepţi din mijlocul tău, Tirule, îţi erau cârmaci.
9JPânzele care-ţi slujeau ca steag erau din in subţire brodat, din Egipt, iar învelitoarea ta era albastră şi purpurie, din insulele Elişei.
}Jţi-au făcut lopeţile din stejari de Basan, şi băncile cu fildeş prins în cimişir, adus din insulele Chitim.
JCu chiparoşi din Senir ţi-au făcut toate laturile corăbiilor. Au luat cedri din Liban ca să-ţi ridice catargele;
nUJŢinutul tău este în inima mărilor, cei ce te-au zidit te-au făcut desăvârşit de frumos.
U#Jşi spune Tirului: Tu, care stai pe malul mării şi faci comerţ cu popoarele unui mare număr de insule, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Tirule, tu ziceai: Eu sunt de o desăvârşită frumuseţe!
Y+JŞi tu, fiu al omului, rosteşte această cântare de jale asupra Tirului,
9 oJCuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
yJte voi face o spaimă, şi nu vei mai fi; te vor căuta şi nu te vor mai găsi niciodată, zice Domnul Dumnezeu.
:mJcând te voi coborî cu cei ce se coboară în groapă, la poporul de odinioară, şi te voi aşeza în locurile joase ale pământului, în singurătăţi din timpurile străvechi, lângă cei care s-au coborât în groapă, ca să nu mai fii locuită, şi Eu voi aşeza gloria în ţara celor vii,
Y+JCăci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Când te voi preface într-o cetate pustie, ca pe cetăţile care n-au locuitori, când voi ridica împotriva ta adâncul, şi când te vor acoperi apele cele mari,
xiJAcum insulele tremură, în ziua căderii tale; şi insulele mării vor fi tulburate de sfârşitul tău.
.~UJŞi vor face o cântare de jale asupra ta, şi-ţi vor zice: Vai, cum ai pierit, tu care erai locuit de cei care străbat mările, cetate vestită, care erai puternică pe mare! Cum a fost nimicită cetatea aceasta cu locuitorii ei, care făceau să se îngrozească toţi cei dimprejur!
p}YJToţi prinţii mării se dau jos de pe tronurile lor, şi îşi scot robele, şi se dezbracă de hainele brodate, se învelesc cu spaimă şi stau pe pământ, şi vor tremura întruna şi vor sta înmărmuriţi din cauza ta.
(|IJAşa vorbeşte Domnul Dumnezeu despre Tir: Insulele se vor cutremura de vuietul căderii tale, de gemetele răniţilor şi de măcelul din mijlocul tău.
-{SJTe voi face o stâncă goală. Vei fi ca un loc unde se vor întinde mreje; şi nu vei mai fi zidit la loc. Căci Eu, Domnul, am vorbit, zice Domnul Dumnezeu.
qz[J voi face să înceteze astfel glasul cântecelor tale şi nu se va mai auzi sunetul harpelor tale.
\y1J Şi îţi vor ridica bogăţiile, şi îţi vor prăda mărfurile, şi îţi vor surpa zidurile, şi îţi vor distruge casele tale cele frumoase, şi vor arunca în ape pietrele, lemnele şi ţărâna ta.
"x=J Va călca toate străzile tale cu copitele cailor lui, şi-ţi va ucide poporul cu sabia, şi stâlpii tăi cei tari vor fi trântiţi la pământ.
Yw+J Mulţimea cailor lui te va acoperi de praf, zidurile tale se vor cutremura de vuietul călăreţilor, a roţilor şi a carelor, când va intra el pe porţile tale cum se intră într-o cetate cucerită.
vwJ Şi va îndrepta lovituri de berbeci împotriva zidurilor tale, şi cu securile sale va dărâma turnurile tale.
3u_JEl va nimici cu sabie cetăţile din ţinutul tău; şi va face şanţuri de apărare împotriva ta, şi va ridica întărituri, şi va ridica scutul împotriva ta.
\t1JCăci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, voi aduce asupra Tirului pe Nebucadneţar, regele Babilonului, regele regilor, de la nord, cu cai, şi care, şi călăreţi, şi cu o mare mulţime de popoare.
jsMJŞi cetăţile din ţinutul lui vor fi trecute prin sabie, şi vor şti că Eu sunt Domnul.
r7JVa rămâne în mare ca un loc unde se vor întinde mreje de prins peşte, căci Eu am vorbit, zice Domnul Dumnezeu, şi va fi prada popoarelor!
q!JŞi ele vor dărâma zidurile Tirului, şi îi vor surpa turnurile. Eu îi voi răzui şi ţărâna şi o voi face o stâncă goală.
/pWJDe aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, sunt împotriva ta, Tirule, şi voi aduce împotriva ta multe popoare, aşa cum marea îşi înalţă valurile.
Bo}JFiu al omului, pentru că Tirul a zis împotriva Ierusalimului: Ha! Ha! Este zdrobită poarta popoarelor! Acum se întoarce la mine! Mă voi îmbogăţi, căci el a rămas pustiu!
sn aJŞi în anul al unsprezecelea, în ziua întâi a lunii, Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
m'JŞi Mă voi năpusti cu mare răzbunare asupra lor pedepsindu-i cu furie. Şi vor şti că Eu sunt Domnul, când Mă voi răzbuna pe ei.
GlJde aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, îmi voi întinde mâna împotriva filistenilor, şi voi nimici pe cheretiţi şi voi face să piară rămăşiţa de pe coasta mării.
Xk)JAşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pentru că filistenii s-au dedat la răzbunare şi s-au răzbunat în chip batjocoritor şi din adâncul sufletului, voind să nimicească totul, în ura lor Străveche,
9jkJŞi Mă voi răzbuna pe Edom prin mâna poporului Meu Israel. Şi el va face Edomului după mânia şi furia Mea; şi vor cunoaşte răzbunarea Mea, zice Domnul Dumnezeu.
fiEJ de aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: îmi voi întinde mâna împotriva Edomului şi îi voi nimici oamenii şi vitele, şi îl voi face un deşert, de la Teman până la Dedan; şi vor cădea loviţi de sabie.
,hQJ Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pentru că Edomul a lucrat împotriva casei lui Iuda, răzbunându-se, pentru că s-a făcut vinovat şi s-a răzbunat pe ea,
ggGJ Şi îmi voi împlini judecăţile împotriva Moabului. Şi vor şti că Eu sunt Domnul.
f5J şi-l voi da în stăpânire fiilor estului, împreună cu ţara amoniţilor, pentru ca fiii lui Amon să nu mai fie amintiţi printre popoare.
=esJ De aceea, iată, voi deschide ţinutul Moabului dinspre cetăţi, dinspre cetăţile lui de la graniţe care sunt podoaba ţării: Bet-Ieşimotul, Baal-Meonul şi Chiriataim,
d{JAşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pentru că Moabul şi Seirul zic: Iată, casa lui Iuda a ajuns ca toate popoarele!
icKJde aceea, iată, îmi voi întinde mâna peste tine, şi te voi da pradă altor popoare; te voi şterge din mijlocul popoarelor, te voi scoate din numărul ţărilor, şi te voi nimici. Şi vei şti că Eu sunt Domnul.
Ib JCăci aşa zice Domnul Dumnezeu: Pentru că ai bătut din palme, şi ai dat din picior, şi te-ai bucurat în chip batjocoritor şi din adâncul sufletului împotriva ţării lui Israel,
aJŞi voi face din Raba o păşune pentru cămile, şi din ţara fiilor lui Amon o stână de oi, şi veţi şti că Eu sunt Domnul.
W`'Jde aceea, iată, te dau în stăpânirea fiilor estului, şi ei îşi vor aşeza staulele în mijlocul tău şi îşi vor face locuinţele în tine, îţi vor mânca roadele şi îţi vor bea laptele.
_JŞi spune fiilor lui Amon: Ascultaţi Cuvântul Domnului Dumnezeu. Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pentru că ai zis: Ha! Ha! sanctuarului Meu când era profanat, şi ţării lui Israel când era pustiită, şi casei lui Iuda, când se ducea în captivitate,
f^EJFiu al omului, întoarce-ţi faţa spre fiii lui Amon, şi profeţeşte împotriva lor!
9] oJCuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
=\sJÎn ziua aceea, ţi se va deschide gura odată cu a celui care a scăpat, şi vei vorbi, şi nu vei mai fi mut. Şi vei fi un semn pentru ei, şi vor şti că Eu sunt Domnul.
|[qJîn ziua aceea, unul care va scăpa, va veni la tine, ca să-ţi dea de ştire şi să auzi cu urechile tale.
:ZmJTu, însă, fiu al omului, în ziua când le voi lua puterea lor, bucuria şi fala lor, plăcerea ochilor lor, şi dorinţa sufletelor lor, pe fiii lor şi pe fiicele lor,
Y5JŞi Ezechiel vă este semnul. Veţi face întocmai cum a făcut el. Şi, când se vor întâmpla aceste lucruri, veţi şti că Eu sunt Domnul.
EXJveţi sta cu turbanele pe cap şi cu sandalele în picioare, nu vă veţi jeli şi nici nu veţi plânge; ci veţi pieri în nelegiuirile voastre şi veţi suspina unul către altul.
WwJŞi veţi face cum am făcut şi eu. Nu vă veţi acoperi barba şi nu veţi mânca pâinea de jale a oamenilor,
V5JSpune casei lui Israel: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, voi profana sanctuarul Meu, fala puterii voastre, ce vă este mai scump în ochi, dorinţa sufletului vostru, şi fiii voştri şi fiicele voastre, pe care i-aţi lăsat după voi, vor cădea ucişi de sabie.
RUJŞi eu le-am răspuns: Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
fTEJŞi poporul mi-a zis: Nu vrei să ne lămureşti ce înseamnă pentru noi ceea ce faci?
SwJVorbisem poporului dimineaţa, şi seara mi-a murit soţia. A doua zi dimineaţa, am făcut cum mi se poruncise.
?RwJSuspină în tăcere, dar nu plânge ca la morţi! Leagă-ţi turbanul, pune-ţi încălţămintea în picioare, nu-ţi acoperi barba şi nu mânca pâinea de jale a oamenilor.
=QsJFiu al omului, iată, îţi voi răpi printr-o lovitură ce ţi-e mai scump în ochi. Dar să nu te jeleşti, nici să nu plângi, nici să nu-ţi curgă lacrimile pentru ea.
>PwJŞi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
mOSJEu, Domnul am vorbit. Lucrul acesta se va întâmpla şi Eu îl voi împlini. Nu Mă voi lăsa, nici nu voi avea milă, nici nu Mă voi căi. Vei fi judecată după căile tale şi după faptele tale, zice Domnul Dumnezeu.
KNJ Este cumplită necurăţenia ta; pentru că am vrut să te curăţ de necurăţia ta şi nu te-ai curăţat, nici nu te vei mai curăţa, până când Îmi voi potoli mânia împotriva ta.
}MsJ Muncă degeaba! Căci rugina de care este plin nu se dezlipeşte de el; rugina nu se va lua de pe el prin foc.
(LIJ Apoi pune cazanul gol pe jăratic, ca să se încălzească, să i se ardă bronzul, să i se topească murdăria dinăuntru şi să i se consume rugina.
KJ Îngrămădeşte multe lemne, aprinde focul, fierbe bine carnea, condimenteaz-o bine, şi lasă să se ardă şi oasele.
yJkJ De aceea aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Vai de cetatea cea setoasă de sânge! Vreau să fac un rug mare.
{IoJCa să-Mi arăt mânia, ca să Mă răzbun, i-am vărsat sângele pe stânca goală, ca să nu fie acoperit.
HJCăci sângele care este în mijlocul ei, l-a pus pe stânca goală, nu l-a vărsat pe pământ, ca să-l acopere cu ţărână.
gGGJDe aceea aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Vai de cetatea cea sângeroasă, de cazanul cel plin de rugină şi de pe care nu se ia rugina! Scoateţi bucăţile din el, unele după altele, fără să trageţi la sorţi.
F%JAlege ce e mai bun în turmă, şi pune lemne grămadă sub cazan; fă-l să fiarbă în clocot mare şi să fiarbă şi oasele din el.
~EuJPune bucăţi de carne în el, toate bucăţile cele bune, coapsa şi spata, şi umple-l cu cele mai bune oase.
D%JŞi spune o parabolă acestei case răzvrătite, şi zi-le: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pune, pune cazanul şi toarnă apă în el!
C)JFiu al omului, scrie numele zilei acesteia, numele zilei de azi! Căci chiar în ziua aceasta regele Babilonului se apropie de Ierusalim.
rB _JÎn anul al nouălea, în ziua a zecea a lunii a zecea, Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
AJ1Vi se vor răsplăti desfrânările voastre, şi veţi purta păcatele idolilor voştri, şi veţi şti că Eu sunt Domnul Dumnezeu.
@1J0Aşa voi face să înceteze desfrâul în ţară, pentru ca toate femeile să ia învăţătură şi să nu facă o nelegiuire ca a voastră.
?'J/Şi mulţimea le va ucide cu pietre şi le va doborî cu lovituri de sabie; le vor ucide fiii şi fiicele şi le vor arde cu foc casele.
> J.Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Voi aduce împotriva lor o mulţime mare şi le voi da pradă chinului şi jafului.
6=eJ-De aceea oamenii drepţi le vor judeca, aşa cum se judecă femeile adultere, cum se judecă cele care varsă sânge; pentru că sunt adultere şi au sânge pe mâini.
<J,Şi au venit la ea cum vin la o prostituată, aşa s-au dus la Ohola şi la Oholiba, la aceste femei destrăbălate.
s;_J+Am zis despre cea îmbătrânită de adulter: Şi acum vor comite adulter cu ea, când ea este aşa?
:}J*Şi s-au auzit strigătele unei mulţimi care trăia fără grijă; şi, cu mulţimea aceasta de oameni de rând, au adus nişte beţivi din deşert, care au pus brăţări în mâinile celor două surori, şi coroane frumoase pe capetele lor.
9J)şi ai stat pe un pat măreţ, înaintea căruia era întinsă o masă, pe care ai pus tămâia şi untdelemnul Meu.
J8 J(Au umblat chiar după bărbaţii care veneau de departe, le-au trimis mesageri şi iată că ei au venit. Pentru ei te-ai scăldat, ţi-ai făcut ochii şi te-ai gătit cu podoabele tale;
77gJ'Căci după ce şi-au jertfit copiii la idolii lor, tot în ziua aceea au venit în sanctuarul Meu ca să-l profaneze. Şi, iată, ce au făcut în mijlocul casei Mele.
6{J&Afară de aceasta, iată ce Mi-au făcut: Mi-au pângărit sanctuarul în aceeaşi zi şi Mi-au profanat Sabatele.
B5}J%Ele au comis adulter şi pe mâinile lor este sânge: au comis adulter cu idolii lor; şi fiii pe care Mi-i născuseră, i-au trecut prin foc, în cinstea lor, ca să-i mănânce!
}4sJ$Şi Domnul mi-a zis: Fiu al omului, vrei să judeci pe Ohola şi pe Oholiba? Pune-le înainte urâciunile lor!
E3J#De aceea aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pentru că M-ai uitat, pentru că M-ai aruncat la spatele tău, poartă-ţi şi tu acum pedeapsa destrăbălărilor şi prostituţiilor tale.
2J"Îl vei bea şi îl vei goli, îi vei roade cioburile şi-ţi vei sfâşia sânii. Căci Eu am vorbit, zice Domnul Dumnezeu.
1yJ!Te vei umple de beţie şi durere; căci potirul surorii tale Samaria este un potir de groază şi de părăsire.
01J Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Vei bea potirul surorii tale, cel larg şi adânc; vei ajunge de râs şi de batjocură, încape mult în el!
_/7JAi mers pe calea surorii tale, de aceea şi Eu ţi-am dat potirul ei în mână.
.}JÎţi voi face aceste lucruri, pentru că te-ai prostituat cu popoarele, pentru că te-ai pângărit cu idolii lor.
W-'JŞi ei se vor purta cu ură cu tine, îţi vor lua toate bogăţiile, şi te vor lăsa goală, goală de tot. Şi se va descoperi ruşinea desfrâurilor tale, a nelegiuirilor şi desfrânărilor tale.
),KJCăci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, te dau în mâinile acelora pe care îi urăşti, în mâinile acelora de care ţi s-a înstrăinat sufletul.
;+oJVoi pune astfel capăt poftelor tale şi desfrânărilor tale din ţara Egiptului. Aşa că nu-ţi vei mai îndrepta privirile spre ei, nici nu-ţi vei mai aminti de Egipt.
_*7JTe vor dezbrăca de veşminte şi vor lua podoabele sfinte cu care te găteşti.
{)oJŞi voi întoarce gelozia Mea împotriva ta, si ei se vor purta cu furie cu tine. Îţi vor tăia nasul şi urechile, şi sămânţa ta va cădea lovită de sabie. Îţi vor lua fiii şi fiicele şi vor nimici cu foc ce va mai rămâne.
q([JŞi vor veni împotriva ta cu arme, care şi roţi, şi cu o mulţime de popoare. Cu scut, pavăză şi coifuri, vor înainta din toate părţile împotriva ta. Lor le încredinţez judecata şi te vor judeca după legile lor.
O'Jpe babilonieni, şi pe toţi caldeii, căpitani, nobili şi prinţi, pe toţi asirienii cu ei, toţi tineri şi plăcuţi, guvernatori şi conducători, oameni vestiţi, toţi călări pe cai.
L&JDe aceea, Oholiba, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, voi ridica împotriva ta pe iubiţii tăi, de care ţi-ai înstrăinat sufletul, şi-i voi aduce din toate părţile împotriva ta,
%JAşa ţi-ai adus aminte de poftele tinereţii tale, când egiptenii îţi apăsau pieptul, din cauza sânilor tinereţii tale.
}$sJEa a poftit nişte amanţi, a căror carne era ca a măgarilor şi a căror necurăţie era ca a armăsarilor.
#1JDar ea şi-a înmulţit desfrânările tot mai mult, gândindu-se iarăşi la zilele tinereţii ei, când s-a prostituat în ţara Egiptului.
"1JŞi ea şi-a dezgolit desfrânările, şi-a descoperit goliciunea; şi inima Mea s-a înstrăinat de ea, cum se înstrăinase şi de sora ei.
4!aJŞi babilonienii au venit la ea în patul de dragoste, şi au pângărit-o cu desfrâul lor. Şi ea s-a pângărit cu ei, şi apoi sufletul i s-a înstrăinat de ei.
g GJşi îndată ce i-a văzut cu ochii ei, i-a poftit şi le-a trimis mesageri în Caldeea.
SJîncinşi cu brâie împrejurul coapselor lor, cu turbane de diferite culori pe cap, toţi având înfăţişarea unor viteji, după felul babilonienilor, a căror ţară de naştere este Caldeea,
JEa şi-a înmulţit desfrânările. A zărit pe ziduri nişte portrete de bărbaţi, imagini de caldei pictaţi cu culoare roşie,
V%J Şi am văzut că se pângăriseră: amândouă luaseră aceeaşi cale.
!;J Ea a poftit pe asirieni, vecinii ei, guvernatori şi conducători, îmbrăcaţi frumos, călăreţi călărind pe cai, toţi tineri şi plăcuţi.
J Şi sora ei Oholiba a văzut aceasta, şi a fost mai stricată decât ea în patima ei; şi a întrecut pe sora ei în prostituări.
7gJ Ei i-au descoperit goliciunea, i-au luat fiii şi fiicele, şi pe ea au ucis-o cu sabia, şi i s-a dus vestea printre femei, după judecăţile făcute de ei asupra ei.
zmJ De aceea am dat-o în mâinile iubiţilor ei, în mâinile asirienilor, pentru care se aprinsese de poftă.
QJŞi ea n-a părăsit nici desfrânările ei din Egipt, căci aceştia se culcaseră cu ea în tinereţea ei, îi atinseseră sânii fecioriei, şi îşi vărsaseră peste ea destrăbălarea lor.
3JEa s-a desfrânat cu ei, cu toţi cei mai de seamă fii ai Asiriei, şi cu toţi aceia pe care îi poftea, s-a pângărit cu toţi idolii lor.
}Jîmbrăcaţi în albastru, guvernatori şi conducători, toţi tineri şi plăcuţi, călăreţi călărind pe cai.
yJŞi Ohola s-a prostituat, pe când era a Mea; şi-a aprins poftele după amanţii ei, după asirieni, vecinii ei,
*MJCea mai mare se numea Ohola, şi sora ei Oholiba. Erau ale Mele şi au născut fii şi fiice. Şi numele lor, Ohola este Samaria, şi Oholiba, Ierusalimul.
$AJŞi ele s-au prostituat în Egipt, s-au prostituat în tinereţea lor; acolo le-au fost apăsaţi sânii, şi acolo le-a fost atins sânul fecioresc.
J JFiu al omului, erau două femei, fiice ale aceleiaşi mame.
9 oJCuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
)JDe aceea am vărsat mânia peste ei, i-am nimicit cu focul mâniei Mele, am întors faptele lor asupra capului lor, zice Domnul Dumnezeu.
.UJŞi am căutat între ei un om care să înalţe un zid, şi să stea în mijlocul spărturii înaintea Mea pentru ţară, ca să n-o distrug; dar n-am găsit.
#?JPoporul din ţară foloseşte oprimarea, şi practică hoţia, şi asupreşte pe cel nenorocit şi lipsit: da, l-au asuprit pe străin fără drept.
4 aJŞi profeţii lui au pentru ei tencuieli de ipsos, viziuni înşelătoare şi ghiciri mincinoase, zicând: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu! Şi Domnul nu le-a vorbit.
& EJConducătorii lui sunt în mijlocul lui ca nişte lupi care îşi sfâşie prada; varsă sânge, distrug sufletele, ca să aibă un câştig necinstit.
 !JPreoţii lui au călcat Legea Mea, şi au profanat lucrurile sfinte; n-au făcut nici o deosebire între sfânt şi profan, nici n-au făcut deosebire între necurat şi curat, şi şi-au întors ochii de la Sabatele Mele, şi Eu sunt profanat în mijlocul lor.
j MJEste o uneltire a mai-marilor lui în mijlocul lui, ca să înghită sufletele, ca un leu care răcneşte şi îşi sfâşie prada; au luat bogăţii şi lucruri preţioase, au înmulţit văduvele lui în mijlocul lui.
l QJFiu al omului, spune-i: Eşti o ţară necurăţită şi neudată de ploaie în ziua mâniei.
>wJŞi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
-JCum se topeşte argintul în cuptor, aşa veţi fi topiţi în mijlocul lui. Şi veţi şti că Eu, Domnul, Mi-am vărsat mânia peste voi.
iKJDa, vă voi strânge şi voi sufla peste voi focul mâniei Mele şi vă veţi topi în el.
|qJCum se strânge argintul, şi bronzul, şi fierul, şi plumbul şi cositorul în cuptorul de topit şi se suflă în foc ca să se topească, aşa vă voi strânge şi Eu în mânia şi în furia Mea, vă voi pune acolo şi vă voi topi.
-JDe aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pentru că toţi aţi ajuns nişte zgură, iată că vă voi strânge în mijlocul Ierusalimului.
@yJFiu al omului, casa lui Israel a ajuns pentru Mine ca nişte zgură; toţi sunt bronz, şi cositor, şi fier, şi plumb, în cuptorul de topit; au ajuns nişte zgură de argint.
>wJŞi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
jMJŞi te vei profana pe tine însăţi înaintea popoarelor, şi vei şti că Eu sunt Domnul.
JŞi te voi risipi printre popoare, te voi răspândi în felurite ţări, şi îţi voi mistui necurăţia din mijlocul tău.
7JÎţi va suferi inima şi îţi vor fi mâinile destul de tari în zilele când voi lucra împotriva ta? Eu Domnul am vorbit, şi voi şi lucra.
~J De aceea, iată că am bătut din palme din cauza câştigului tău necinstit, şi din cauza sângelui vărsat în mijlocul tău.
.}UJ În tine se iau daruri pentru vărsare de sânge. Tu luai dobândă şi garanţie, şi jefuiai pe aproapele tău, şi pe Mine M-ai uitat, zice Domnul Dumnezeu.
)|KJ Şi unul făcea urâciuni cu soţia aproapelui său şi altul se pângărea prin desfrâu cu nora sa, şi altul umilea pe sora sa, pe fiica tatălui său.
|{qJ În tine oamenii descoperă goliciunea tatălui lor; în tine ei umilesc femeile în timpul necurăţiei lor.
z-J În tine sunt defăimători, ca să verse sânge; în tine se mănâncă jertfe idoleşti pe munţi; în mijlocul tău se fac desfrânări.
QyJTu Mi-ai dispreţuit lucrurile sfinte şi Mi-ai profanat Sabatele.
x#JÎn tine, tatăl şi mama erau dispreţuiţi; în mijlocul tău străinul era chinuit; în tine, străinul şi văduva erau asupriţi.
nwUJIată că în tine, toţi prinţii lui Israel îşi întrebuinţau puterea ca să verse sânge.
~vuJCei de aproape şi cei de departe îşi vor bate joc de tine, căci eşti defăimată şi plină de tulburări.
u/JTe-ai făcut vinovată prin sângele pe care l-ai vărsat şi te-ai pângărit prin idolii pe care i-ai făcut. Ţi-ai apropiat astfel zilele şi ai ajuns la capătul anilor tăi. De aceea te-am făcut o ruşine printre popoare şi o batjocură printre toate ţările.
+tOJSpune: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Cetate care verşi sânge în mijlocul tău, ca să-ţi vină ziua, şi care-ţi faci idoli, ca să te pângăreşti!
s JŞi tu, fiu al omului, vrei să judeci, vrei să judeci cetatea setoasă de sânge? Pune-i înainte toate urâciunile ei.
9r oJCuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
q'J Vei fi hrană pentru foc; sângele tău va curge în mijlocul ţării! Nu-şi vor mai aduce aminte de tine! Căci Eu, Domnul, am vorbit.
EpJŞi îmi voi vărsa mânia peste tine, voi sufla împotriva ta focul furiei Mele, şi te voi da în mâinile unor oameni care sfâşie şi care nu lucrează decât pentru distrugere.
}osJBagă-ţi sabia înapoi în teacă, în locul în care ai fost creat, în ţara ta de naştere, te voi judeca!
vneJÎn mijlocul viziunilor cu care te înşeală şi în mijlocul profeţiilor mincinoase pe care ţi le fac ei, te vor face să cazi între trupurile moarte ale celor răi, a căror zi vine tocmai când nelegiuirea lor este la culme.
sm_JŞi tu, fiu al omului, profeţeşte şi spune: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu despre copiii lui Amon şi despre ruşinea lor. Spune: Sabia, da, sabia este scoasă pentru măcel; este lustruită pentru nimicire, ca să lucească!
)lKJO voi da jos, o voi da jos, o voi da jos! Dar lucrul acesta nu va avea loc decât la venirea Aceluia care are drept la ea, şi în mâna căruia o voi da.
/kWJAşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: La o parte cu diadema, jos coroana! Nu mai este cum a fost. Ce este plecat va fi înălţat şi ce este înălţat va fi plecat!
jJŞi tu, nelegiuitule, gata să fii ucis, prinţ al lui Israel, a cărui zi vine tocmai când nelegiuirea este la culme!
iJDe aceea aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pentru că aţi făcut să se aducă aminte de nelegiuirea voastră, descoperindu-vă fărădelegile, arătându-vă păcatele în toate faptele voastre, pentru că le păstraţi în amintire, veţi fi prinşi cu mâna.
PhJŞi copiii lui Israel nu văd în aceasta decât nişte vrăjitorii deşarte, ei, care au făcut jurăminte mincinoase. Dar el îşi va aduce aminte de nelegiuirea lor, aşa că vor fi prinşi.
g JSorţul care este în dreapta lui, înseamnă Ierusalimul, unde vor trebui să ridice berbeci, să îmbărbăteze la ucidere, şi să scoată strigăte de război; vor ridica berbecii împotriva porţilor, vor ridica întărituri şi vor zidi turnuri.
4faJCăci regele Babilonului stă la răscruce, la capătul celor două drumuri, ca să ghicească: el scutură săgeţile, întreabă terafimii şi cercetează ficatul.
0eYJSă faci unul din aceste drumuri în aşa fel ca sabia să vină la Raba, cetatea copiilor lui Amon, şi pe celălalt la Iuda, la Ierusalim, cetatea întărită.
bd=JFiu al omului, croieşte două drumuri pe unde să treacă sabia regelui Babilonului! Amândouă trebuie să iasă din aceeaşi ţară. Fă un semn pe drum, fă-l la începutul drumului dare duce într-o cetate.
:coJCuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
nbUJŞi Eu însumi voi bate din palme de bucurie şi îmi voi potoli mânia. Eu, Domnul, am vorbit.
a1JStrânge-ţi puterile, sabie, întoarce-te la dreapta! Aşează-te, întoarce-te la stânga! îndreaptă-ţi ascuţişul în toate părţile.
?`wJCa să arunc groaza în inimi, şi să înmulţesc ruinele, am tras sabia, ameninţându-i la toate porţile lor. Vai! e făcută să fulgere şi este ascuţită pentru măcel!
X_)JDe aceea tu, fiu al omului, profeţeşte şi bate din palme! Loviturile săbiei să fie îndoite, întreite! Este sabia de măcel, sabia măcelului celui mare, care îi urmăreşte din toate părţile.
^J Căci încercarea s-a făcut; şi ce dacă sceptrul acesta care nesocoteşte totul nu va mai fi? zice Domnul Dumnezeu.
b]=J Strigă şi vaită-te, fiu al omului! Căci este scoasă împotriva poporului Meu, împotriva tuturor prinţilor lui Israel, care sunt daţi pradă săbiei împreună cu poporul Meu; de aceea bate-te pe coapsă!
~~~B}||K{{P{yy_xx6wvvsuuVutDs rrqppon|n:mlkkjhhugffedccLbaaC`&_^^ ]B\[ZZYzY9XXWWW VLUUETYSS!RpQQ$PPONNHMLL4KJJ I}HH~GGFBEtDDC~BBDA)@?=<;::88C77/66543322100/..[--,n+*\)#(O')&%$##"!! TAAwi)EW 2 _  hAu mOSJ" Şi le voi scoate dintre popoare, şi le voi strânge din felurite ţări, şi le voi aduce înapoi în ţara lor; şi le voi paşte pe munţii lui Israel, de-a lungul râurilor şi în toate părţile locuite ale ţării.
lNQJ" Cum îşi îngrijeşte un păstor turma când este în mijlocul oilor sale împrăştiate, aşa îmi voi îngriji Eu oile şi le voi strânge din toate locurile pe unde au fost risipite în ziua plină de nor şi negură.
wMgJ" Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, Mă voi îngriji Eu Însumi de oile Mele şi le voi căuta.
L7J" Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, sunt împotriva păstorilor, şi îmi voi cere înapoi oile din mâinile lor, şi nu îi voi mai lăsa să-Mi pască turma, nu se vor mai paşte nici pe ei înşişi; căci îmi voi scăpa oile din gura lor, să nu le mai fie hrană.
DKJ" de aceea, păstorilor, ascultaţi Cuvântul Domnului!
JJ"Pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu pentru că oile Mele au ajuns de jaf şi sunt prada tuturor fiarelor câmpului, din lipsă de păstor, pentru că păstorii Mei n-au avut erija de oile Mele, ci s-au hrănit numai pe ei înşişi, şi n-au hrănit turma Mea,
DIJ"De aceea, păstorilor, ascultaţi Cuvântul Domnului!
@HyJ"Turma Mea rătăcea pe toţi munţii şi pe toate dealurile înalte; da, oile Mele au fost risipite pe toată întinderea ţării, şi nimeni nu le îngrijea, nici nu le căuta.
}GsJ"Şi ele s-au risipit, pentru că nu aveau păstor; au ajuns hrana tuturor fiarelor câmpului şi s-au risipit.
\F1J"Nu întăriţi pe cele slabe, nu vindecaţi pe cea bolnavă, nu legaţi pe cea rănită, n-aduceţi înapoi pe cea rătăcită, nu căutaţi pe cea pierdută, ci le stăpâniţi cu asuprire şi cu asprime.
nEUJ"Voi mâncaţi grăsimea, vă îmbrăcaţi cu lâna, tăiaţi ce e gras, dar nu paşteţi turma.
nDUJ"Fiu al omului, profeţeşte împotriva păstorilor lui Israel! Profeţeşte, şi spune-le: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Vai de păstorii lui Israel, care se pasc pe ei înşişi! Nu trebuie ca păstorii să pască turma?
=C wJ"Şi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
BJ!!Şi când se vor întâmpla aceste lucruri – şi iată că se întâmplă! – atunci vor şti că era un profet în mijlocul lor.
4AaJ! Şi iată, tu eşti pentru ei ca un cântăreţ plăcut, cu un glas frumos şi care cânţi bine cu un instrument. Ei îţi ascultă cuvintele, dar nu le împlinesc.
N@J!Şi vin cu grămada la tine, stau înaintea ta ca popor al Meu, şi ascultă cuvintele tale, dar nu le împlinesc; ci cu gura vorbesc dulce de tot, dar cu inima umblă după câştig nedrept.
b?=J!Fiu al omului! Copiii poporului tău vorbesc despre tine pe lângă ziduri şi pe la uşile caselor şi zic unul altuia, fiecare fratelui său: Veniţi dar şi ascultaţi care este cuvântul ieşit de la Domnul!
$>AJ!Şi vor şti că Eu sunt Domnul, când voi preface ţara într-o pustietate şi o ruină, din cauza tuturor faptelor urâcioase pe care le-au făcut.
8=iJ!Căci voi preface ţara într-o pustietate şi o uimire; mândria tăriei ei se va sfârşi, şi munţii lui Israel vor fi devastaţi şi nimeni nu va mai trece prin ei.
-<SJ!De aceea spune-le: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pe viaţa Mea că cei ce locuiesc în aceste dărâmături vor cădea într-adevăr ucişi de sabie; pe cei ce sunt pe câmp îi voi da fiarelor să fie sfâşiaţi, şi cei ce sunt în întărituri şi în peşteri vor muri de ciumă.
!;;J!Voi vă încredeţi în sabia voastră, faceţi urâciuni, fiecare din voi necinsteşte pe soţia aproapelui său. Şi voi să stăpâniţi ţara?
C:J!De aceea spune-le: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Voi mâncaţi carne cu sânge, şi vă ridicaţi ochii spre idolii voştri, şi vărsaţi sânge. Şi voi să Stăpâniţi ţara?
\91J!Fiu al omului, cei care locuiesc în dărâmăturile acelea în ţara lui Israel vorbesc, zicând: Avraam era singur, şi a moştenit ţara, dar noi suntem mulţi şi ţara ne-a fost dată în stăpânire.
A8}J!Atunci Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
_77J!Dar mâna Domnului venise peste mine seara, înainte de venirea la mine a celui care scăpase, şi îmi deschisese gura, până a venit el la mine dimineaţa. Şi gura îmi era deschisă, şi nu mai eram mut.
96kJ!Şi în al doisprezecelea an, în ziua a cincea a lunii a zecea a captivităţii noastre, un om care scăpase din Ierusalim a venit la mine, zicând: Cetatea este luată!
~5uJ!Dar voi ziceţi: Calea Domnului nu este dreaptă!; vă voi judeca pe fiecare după căile lui, casa lui Israel!
4 J!Dar, dacă cel rău se întoarce de la răutatea lui, şi face ce este bine şi drept, va trăi tocmai din cauza aceasta.
}3sJ!Când cel drept se întoarce de la dreptatea lui, şi face ce este rău, trebuie să moară din cauza aceasta.
2J!Totuşi copiii poporului tău zic: Calea Domnului nu este dreaptă! Totuşi, mai degrabă calea lor nu este dreaptă!
1J!Nici unul din păcatele pe care le-a făcut nu va fi amintit împotriva lui; a făcut ce este bine şi drept, va trăi negreşit.
'0GJ!dacă cel rău dă înapoi garanţia, restituie ce a furat, urmează învăţăturile vieţii şi nu face nimic rău, va trăi negreşit şi nu va muri.
/J!Dimpotrivă, când zic celui rău: Vei muri negreşit! şi el se întoarce de la păcatul lui, şi face ce este bine şi drept,
i.KJ! Când voi zice celui drept că va trăi negreşit, dacă el se încrede în dreptatea lui şi face ce este rău, nici una din faptele lui drepte nu va mai fi amintită, ci el va muri în nedreptatea pe care a făcut-o.
@-yJ! De aceea, tu, fiu al omului, spune copiilor poporului tău: Dreptatea celui drept nu-l va scăpa în ziua fărădelegii lui; şi cel rău nu va cădea lovit de răutatea lui, în ziua când se va întoarce de la ea, nici cel drept nu va putea să trăiască prin dreptatea lui în ziua când va păcătui.
,J! Spune-le: Pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că nu doresc moarte păcătosului, ci să se întoarcă de la calea lui şi să trăiască. Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă de la calea voastră cea rea! Pentru ce vreţi să muriţi, voi, casa lui Israel?
I+ J! De aceea, fiu al omului, spune casei lui Israel: Voi aşa vorbiţi, zicând: Fărădelegile şi păcatele noastre sunt asupra noastră, şi din cauza lor pierim; cum am putea să trăim?
7*gJ! Dar, dacă vei înştiinţa pe cel rău, ca să se întoarcă de la calea lui, şi el nu se va întoarce, va muri în nelegiuirea lui, dar tu îţi vei scăpa sufletul.
`)9J!Când zic celui rău: Răule, vei muri negreşit! şi tu nu-i spui, ca să-l înştiinţezi cu privire la calea lui cea rea, răul acela va muri în nelegiuirea lui, dar sângele lui îl voi cere din mâna ta.
2(]J!Acum, fiu al omului, te-am pus santinelă peste casa lui Israel. Tu trebuie să asculţi cuvântul care iese din gura Mea, şi să-i înştiinţezi din partea Mea.
'J!Dar dacă santinela va vedea venind sabia, şi nu va suna din trâmbiţă, şi dacă poporul nu va fi înştiinţat, şi va veni sabia şi va răpi viaţa vreunui om, omul acela va pieri în nelegiuirea lui, dar voi cere sângele lui din mâna santinelei.
&J!A auzit sunetul trompetei şi nu s-a ferit: sângele lui va cădea asupra lui; dar cel ce se va feri, îşi va scăpa viaţa.
%+J!atunci cel ce va auzi sunetul trompetei şi nu se va feri, dacă va veni sabia şi-l va prinde, sângele lui va cădea asupra capului lui.
r$]J!dacă el va vedea sabia venind asupra ţării, va suna din trompetă şi va da de ştire poporului,
X#)J!Fiu al omului, vorbeşte copiilor poporului tău, şi spune-le: Când voi aduce sabia peste vreo ţară şi poporul ţării va lua din mijlocul lui pe un bărbat dintre ei, şi-l va pune ca santinelă,
=" wJ!Şi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
U!#J Căci l-am lăsat să răspândească groaza în ţara celor vii. De aceea Faraon şi toată mulţimea lui se vor culca împreună cu cei necircumcişi, cu cei ucişi de sabie, zice Domnul Dumnezeu.
$ AJ Faraon îi va vedea, şi se va mângâia pentru toată mulţimea lui, Faraon şi toată armata lui, pentru cei ucişi de sabie, zice Domnul Dumnezeu.
9J Acolo sunt prinţii de la nord, şi toţi sidonienii, care s-au coborât la cei morţi, acoperiţi de ruşine, cu toată groaza pe care o arunca vitejia lor, aceşti necircumcişi stau culcaţi cu cei ucişi de sabie, şi-şi poartă ruşinea cu cei coborâţi în groapă.
gGJ Acolo este Edomul, regii lui, şi toţi prinţii lui, care, cu toată vitejia lor, au fost aşezaţi la un loc cu cei ucişi de sabie: stau culcaţi împreună cu cei necircumcişi, şi cu cei coborâţi în groapă.
zmJ Da, tu vei fi zdrobit în mijlocul celor necircumcişi, şi te vei culca împreună cu cei ucişi de sabie.
!;J Şi nu vor zăcea împreună cu vitejii, căzuţi dintre cei necircumcişi, care sunt coborâţi în locuinţa morţilor cu armele lor de război, şi cu săbiile puse sub capetele lor, şi nelegiuirile lor lipite de osemintele lor, deşi erau o groază în ţara celor vii.
OJ Acolo sunt Meşec, Tubal, şi toată mulţimea lor, mormintele lor sunt împrejurul lor; toţi aceşti necircumcişi au murit ucişi de sabie, deşi răspândiseră groaza în ţara celor vii.
4aJ L-au culcat la un loc cu morţii, împreună cu toată mulţimea lui, şi mormintele lor sunt împrejurul lui; toţi aceşti necircumcişi, ucişi de sabie, răspândeau groaza în ţara celor vii şi şi-au purtat tulburarea cu cei care coboară în groapă; este pus la un loc cu cei morţi.
9kJ Acolo este Elamul şi toată mulţimea lui, împrejurul mormântului lui; toţi au murit ucişi de sabie, s-au coborât necircumcişi în părţile cele mai de jos ale pământului, ei, care răspândeau groaza în ţara celor vii, îşi poartă acum dispreţul cu cei care se coboară în groapă.
OJ Mormintele lor sunt în adâncimile gropii, şi mulţimea lui este împrejurul mormântului lui; toţi au murit şi au căzut ucişi de sabie, ei, care răspândeau groaza în ţara celor vii.
!J Acolo este asirianul, cu toată mulţimea lui, şi mormintele lor stau împrejurul lui; toţi au murit şi au căzut ucişi de sabie.
CJ Cei puternici dintre cei viteji vor vorbi în locuinţa morţilor despre el cu cei care-l sprijineau şi vor zice: S-au coborât, s-au culcat cu cei necircumcişi, ucişi de sabie!
J Vor cădea astfel în mijlocul celor ucişi de sabie. Sabia vă este dată: doborâţi Egiptul şi toată mulţimea lui!
fEJ Pe cine întreci tu în frumuseţe? Coboară-te şi culca-te lângă cei necircumcişi!
J J Fiu al omului, boceşte-te pentru mulţimea Egiptului, şi arunc-o, pe ea şi pe fiicele popoarelor renumite, în locurile cele mai de jos ale pământului, cu cei coborâţi în groapă!
zmJ În anul al doisprezecelea, în ziua a cincisprezecea a lunii, Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
EJ Acesta este cântecul de jale pe care îl vor cânta. Fiicele popoarelor îl vor cânta: da, asupra Egiptului, şi asupra întregii lui mulţimi îl vor cânta, zice Domnul Dumnezeu.
?wJ Când voi preface ţara Egiptului într-o pustietate, şi ţara va fi jefuită de tot ce are, când voi lovi pe toţi cei care o locuiesc, vor şti că Eu sunt Domnul Dumnezeu.
ucJ Atunci îi voi potoli apele, şi voi face să-i curgă apele lin ca untdelemnul, zice Domnul Dumnezeu.
'GJ Voi face să piară şi toate vitele lui, de lângă apele cele mari; nici picior de om nu le va mai tulbura, nici copită de vite nu le va mai tulbura.
A {J Voi face ca mulţimea ta să cadă lovită de sabia unor viteji, cei mai cumpliţi dintre popoare. Şi ei vor nimici mândria Egiptului, şi toată mulţimea lui va fi distrusă.
b =J Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Sabia regelui Babilonului va veni peste tine.
 }J Da, voi face ca multe popoare să se îngrozească de tine, şi regii lor se vor frământa de groază din cauza ta, când îmi voi învârti sabia înaintea lor; vor tremura în orice clipă, fiecare pentru viaţa lui, în ziua căderii tale.
  J Voi mâhni şi inima multor popoare, căci voi vesti nimicirea ta printre popoare, în ţările pe care nu le cunoşteai.
J Voi întuneca pe toţi luminătorii cerului deasupra ta, şi voi răspândi întunericul peste ţara ta, zice Domnul Dumnezeu.
5J Şi când te voi stinge, voi acoperi cerurile, şi voi întuneca stelele; voi acoperi soarele cu un nor, şi luna nu îşi va mai da lumina ei.
q[J Voi uda cu sângele tău până la munţi ţara în care înoţi şi râpele se vor umple cu tine.
b=J Şi îţi voi pune carnea pe munţi, şi voi umple văile cu sfărâmăturile tale.
)KJ Te voi arunca pe uscat şi te voi întinde pe câmpie, ca toate păsările cerului să stea pe tine; şi voi sătura fiarele întregului pământ cu tine.
9J Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: îmi voi întinde mreaja peste tine, în mijlocul unei mari mulţimi de popoare, şi te vor trage în laţul Meu.
-J Fiu al omului, fă un cântec de jale asupra lui Faraon, regele Egiptului, şi spune-i: Semănai cu un pui de leu printre popoare, şi erai ca un monstru în mări, şi te aruncai în râurile tale, şi tulburai apele cu picioarele tale, şi le întărâtai râurile.
 }J În anul al doisprezecelea, în ziua întâi a lunii a douăsprezecea, Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
X)JCu cine poţi fi asemănat tu în glorie şi în măreţie printre copacii Edenului? Totuşi vei fi aruncat cu copacii Edenului în cele mai de jos locuri ale pământului şi vei fi culcat în mijlocul celor necircumcişi, cu cei care au pierit ucişi de sabie. Acesta este Faraon şi toată mulţimea lui, zice Domnul Dumnezeu.
,QJS-au coborât şi ei cu el în locuinţa morţilor, la cei care au pierit ucişi de sabie, ei care erau braţul lui şi locuiau la umbra lui printre popoare.
A{JAm făcut să se cutremure popoarele de vuietul căderii lui, când l-am aruncat în locuinţa morţilor cu cei care se coboară în groapă, şi toţi copacii Edenului, cei mai frumoşi şi cei mai buni copaci din Liban, toţi cei udaţi de ape s-au mângâiat în cele mai de jos locuri ale pământului.
3~_JAşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: în ziua când s-a coborât în locuinţa morţilor, am răspândit jalea, am acoperit adâncul din cauza lui, şi i-am oprit râurile; apele cele mari au fost oprite; şi am întristat Libanul pentru el, şi toţi copacii de pe câmp s-au uscat din cauza lui.
m}SJca să nu se mai îngâmfe nici unul din copacii de lângă ape cu înălţimea lor, şi să nu-şi mai ridice vârful până la nori, ca nici unul din copacii care bea apă să nu ajungă la înălţimea lor; căci toţi sunt daţi pradă morţii, în adâncimile pământului, printre copiii oamenilor, împreună cu cei ce se coboară în groapă.
|+J Pe ruinele lui au venit şi s-au aşezat toate păsările cerului şi între ramurile lui şi-au făcut culcuşul toate fiarele câmpului,
{%J Şi străinii, cele mai grozave popoare, l-au tăiat şi l-au lepădat. Crengile i-au căzut în munţi şi în toate văile. Ramurile i s-au sfărâmat în toate surpăturile ţării; şi toate popoarele pământului au plecat de la umbra lui şi l-au părăsit.
sz_J l-am dat în mâinile viteazului popoarelor, care-i va face după răutatea lui; căci l-am alungat.
>yuJ De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pentru că avea o tulpină aşa de înaltă, şi îşi înălţa vârful până la nori, şi inima i se mândrea cu înălţimea lui,
x#J Îl făcusem atât de frumos prin mulţimea ramurilor lui, că-l invidiau toţi copacii Edenului, care erau în grădina lui Dumnezeu.
Xw)JCedrii din grădina lui Dumnezeu nu-l întreceau, chiparoşii nu se asemănau cu crengile lui, şi platanii nu erau ca ramurile lui, nici un copac din grădina lui Dumnezeu nu era ca el în frumuseţe.
{voJEra frumos prin măreţia lui, prin întinderea ramurilor lui; căci rădăcinile îi erau lângă ape mari.
Iu JToate păsările cerului îşi făceau cuiburi în crengile lui, şi toate fiarele câmpului dădeau naştere la pui sub ramurile lui, şi la umbra lui locuiau toate popoarele cele mari.
Ut#JDe aceea, tulpina lui se înălţa deasupra tuturor copacilor de pe câmp, crengile i se înmulţiseră, şi ramurile i se întindeau, din cauza mulţimii apelor, care-l făcuseră să dea lăstari.
0sYJApele îl făcuseră să crească, adâncul îl făcuse înalt, râurile lui îi scăldau răsadurile şi îşi trimiteau pâraiele la toţi copacii de pe câmp.
(rIJIată, asirianul era un cedru în Liban; ramurile lui erau frumoase, şi frunzişul umbros, şi tulpina înaltă, şi vârful îi ajungea până la nori.
|qqJFiu al omului, spune lui Faraon, regele Egiptului, şi mulţimii lui: Cu cine te asemeni tu în măreţia ta?
{p qJŞi în anul al unsprezecelea, în ziua întâi a lunii a treia, Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
o JŞi voi împrăştia pe egipteni printre popoare, şi îi voi risipi în felurite ţări, şi vor şti că Eu sunt Domnul.
knOJDar voi întări braţele regelui Babilonului, iar braţele lui Faraon vor cădea. Şi vor şti că Eu sunt Domnul, când voi pune sabia Mea în mâna regelui Babilonului, şi o va întoarce împotriva ţării Egiptului.
FmJŞi voi întări braţele regelui Babilonului, şi-i voi pune în mână sabia Mea; iar braţele lui Faraon le voi frânge, ca să geamă înaintea lui cum gem cei răniţi de moarte.
jlMJŞi pe egipteni îi voi împrăştia printre popoare, şi-i voi risipi în felurite ţări.
FkJDe aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, sunt împotriva lui Faraon, regele Egiptului, şi-i voi rupe braţele, pe cel tare şi pe cel frânt, ca să-i cadă sabia din mână.
Bj}JFiu al omului, am frânt braţul lui Faraon, regele Egiptului; şi iată, nu-i vor lega rana ca să se vindece, nu-l vor lega ca să se facă puternic şi să poată mânui sabia.
~iuJŞi în anul al unsprezecelea, în ziua a şaptea a lunii întâi, Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
thaJÎmi voi aduce astfel la îndeplinire judecăţile asupra Egiptului, şi vor şti că Eu sunt Domnul.
CgJLa Tahpanes se va întuneca ziua când voi sfărâma jugul Egiptului şi când se va sfârşi mândria tăriei lui; un nor o va întuneca, şi fiicele ei vor merge în captivitate.
{foJTinerii din On şi din Pi-Beset vor cădea ucişi de sabie, şi aceste cetăţi se vor duce în captivitate.
$eAJŞi voi pune foc Egiptului; Sinul va fi cuprins de spaimă, şi No va fi deschis prin spărtură, şi Noful cucerit ziua în amiaza mare de duşmani.
pdYJŞi îmi voi vărsa mânia asupra Sinului, adăpostul Egiptului; şi voi nimici mulţimea din No.
yckJŞi voi pustii Patrosul, şi voi pune foc Ţoanului, şi-Mi voi aduce la îndeplinire judecăţile în No.
Jb J Aşa zice Domnul Dumnezeu: Voi distruge idolii, şi voi stârpi din Nof chipurile deşarte. Nu va mai fi nici un prinţ din ţara Egiptului, şi voi răspândi groaza în ţara Egiptului.
,aQJ Şi le voi seca râurile, şi voi vinde ţara în mâinile celor răi; voi pustii ţara cu tot ce cuprinde ea, prin mâna străinilor. Eu, Domnul, am vorbit!
4`aJ El şi poporul lui cu el, cel mai grozav dintre popoare, vor fi aduşi să distrugă ţara. Şi vor scoate sabia împotriva Egiptului, şi vor umple ţara cu morţi.
{_oJ Aşa zice Domnul Dumnezeu: Voi pierde mulţimea Egiptului, prin mâna lui Nebucadneţar, regele Babilonului.
g^GJ În ziua aceea nişte mesageri se vor duce din partea Mea cu corăbiile să tulbure Etiopia în liniştea ei; şi spaimă mare va veni asupra lor, ca în ziua Egiptului, căci iată, lucrurile acestea se întâmplă.
]{JŞi vor şti că Eu sunt Domnul, când voi pune foc în Egipt, şi când toţi sprijinitorii lui vor fi zdrobiţi.
}\sJŞi vor fi pustiiţi între alte ţări pustiite, şi cetăţile lui vor fi în mijlocul cetăţilor nimicite.
<[qJAşa zice Domnul: Sprijinitorii Egiptului vor cădea, şi mândria tăriei lui se va prăbuşi. Din Migdol până la Siene vor cădea loviţi de sabie, zice Domnul Dumnezeu.
Z JEtiopia, şi Put, şi Lud, şi toată Arabia, şi Cub, şi fiii ţării legământului vor cădea cu ei loviţi de sabie.
8YiJŞi sabia va veni asupra Egiptului, şi va fi groază în Etiopia, când vor cădea morţii în Egipt, şi i se vor ridica bogăţiile, şi i se vor răsturna temeliile.
fXEJCăci se apropie ziua, se apropie ziua Domnului, zi noroasă: va fi vremea naţiunilor.
tWaJFiu al omului, profeţeşte şi spune: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Văitaţi-vă! Nenorocită zi!
=V wJŞi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
U-JIn ziua aceea, voi da tărie casei lui Israel şi-ţi voi deschide gura ca să vorbeşti în mijlocul lor; şi vor şti că Eu sunt Domnul.
TJCa plată pentru slujba făcută împotriva Tirului, îi dau ţara Egiptului; căci pentru mine au lucrat, zice Domnul Dumnezeu.
VS%JDe aceea aşa zice Domnul Dumnezeu: Iată, voi da ţara Egiptului lui Nebucadneţar, regele Babilonului; el îi va ridica bogăţiile, o va prăda şi o va jefui; şi aceasta va fi plata armatei lui.
,RQJFiu al omului, Nebucadneţar, regele Babilonului, şi-a pus armata să facă o slujbă grea împotriva Tirului. Toate capetele au ajuns pleşuve, şi toţi umerii jupuiţi, şi n-a luat de la Tir nici o plată, nici el, nici armata lui, pentru slujba pe care a făcut-o împotriva lui.
QJŞi în al douăzeci şi şaptelea an, în ziua întâi a lunii întâi, Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
CPJŞi nu va mai fi pentru casa lui Israel o pricină de încredere; ci îi va aduce aminte de nelegiuirea ei, când se va întoarce spre ei, şi vor şti că Eu sunt Domnul Dumnezeu.
0OYJDa, va fi cea mai neînsemnată dintre împărăţii, şi nu se va mai înălţa peste popoare; căci îi voi împuţina, ca să nu stăpânească peste popoare.
?NwJŞi-i voi aduce înapoi pe prinşii de război ai Egiptului, şi-i voi aduce înapoi în ţara Patros, în ţara lor de naştere, şi vor alcătui acolo o împărăţie slabă.
M5J Totuşi aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: După patruzeci de ani voi strânge pe egipteni din mijlocul popoarelor printre care au fost risipiţi.
L)J Şi voi preface ţara Egiptului într-o pustietate în mijlocul altor ţări devastate, şi cetăţile ei vor fi pustii între alte cetăţi pustii, timp de patruzeci de ani. Şi pe egipteni îi voi risipi printre popoare şi-i voi împrăştia în felurite ţări.
K J Nici picior de om nu va trece prin ea, nici picior de vită nu va trece prin ea, nici nu va fi locuită patruzeci de ani.
WJ'J De aceea, iată, sunt împotriva ta, şi împotriva râurilor tale, şi voi preface ţara Egiptului într-un deşert şi într-o ruină, de la Migdol până la Siene şi până la graniţele Etiopiei.
I/J Şi ţara Egiptului va ajunge o ruină şi un deşert, şi vor şti că Eu sunt Domnul, pentru că a zis: Nilul este al meu, eu l-am făcut!
HJDe aceea aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, voi aduce sabia împotriva ta, şi voi nimici din mijlocul tău oamenii şi vitele.
$GAJCând au pus mâna pe tine, te-ai rupt şi le-ai străpuns tot umărul; când s-au sprijinit de tine, te-ai sfărâmat şi le-ai deplasat şoldurile.
F JŞi toţi locuitorii Egiptului vor şti că Eu sunt Domnul, pentru că au fost un toiag de trestie pentru casa lui Israel.
eECJŞi te voi arunca în deşert, pe tine şi pe toţi peştii din râurile tale. Vei cădea pe câmp deschis, nu vei fi ridicat, nici îngropat; ci te voi da de mâncare fiarelor pământului şi păsărilor cerului.
_D7JÎţi voi pune un cârlig în fălci, voi lipi peştii râurilor tale de solzii tăi, şi te voi scoate din mijlocul râurilor tale, cu toţi peştii care se află în ele şi care se vor lipi de solzii tăi.
oCWJVorbeşte şi spune: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, Eu sunt împotriva ta, Faraon, regele Egiptului, monstrul cel mare, care te culci în mijlocul râurilor tale şi zici: Râul meu Nilul este al meu, eu l-am făcut!
B!JFiu al omului, întoarce-te cu faţa spre Faraon, regele Egiptului, şi profeţeşte împotriva lui şi împotriva întregului Egipt!
zA oJÎn anul al zecelea, în ziua a douăsprezecea a lunii a zecea, Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
@'JŞi vor locui în siguranţă în ea, şi vor zidi case, şi vor planta vii; da, vor locui în siguranţă în ea, când îmi voi împlini judecăţile împotriva tuturor celor care-i înconjoară şi-i dispreţuiesc. Şi vor şti că Eu sunt Domnul Dumnezeul lor.
~?uJAşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Când voi strânge iarăşi casa lui Israel din mijlocul popoarelor la care este risipită şi voi fi sfinţit în ei înaintea popoarelor, atunci vor locui în ţara lor, pe care am dat-o robului meu Iacov.
_>7JŞi el nu va mai fi pentru casa lui Israel un spin care înţeapă, nici un mărăcine aducător de dureri, printre toţi cei care-l înconjoară şi-l dispreţuiesc. Şi vor şti că Eu sunt Domnul Dumnezeu.
W='JCăci voi trimite ciuma în el, şi sânge pe străzile lui; şi vor cădea morţii în mijlocul lui, ucişi de sabia care va veni din toate părţile să-i lovească; şi vor şti că Eu sunt Domnul.
<}JŞi spune: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată că sunt împotriva ta, Sidonule, şi voi fi glorificat în mijlocul tău; şi vor şti că Eu sunt Domnul, când îmi voi împlini judecăţile împotriva lui, şi când voi fi sfinţit în el.
];3JFiu al omului, întoarce-ţi faţa spre Sidon şi profeţeşte împotriva lui!
>:wJŞi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
9{JToţi cei ce te cunosc între popoare se vor îngrozi de tine, vei deveni o groază, şi nu vei mai fi niciodată!
8 JPrin mulţimea nelegiuirilor tale, prin nedreptatea comerţului tău, ţi-ai profanat locurile sfinte; de aceea, voi scoate din mijlocul tău un foc care te va mistui şi te voi preface în cenuşă pe pământ, înaintea tuturor celor ce te privesc.
\71JŢi s-a îngâmfat inima din cauza frumuseţii tale, ţi-ai stricat înţelepciunea din pricina splendorii tale. De aceea, te voi arunca la pământ, te voi da înaintea regilor, ca să fii de privelişte.
m6SJPrin mărimea comerţului tău te-ai umplut de violenţă şi ai păcătuit; de aceea te voi arunca de pe muntele lui Dumnezeu ca pe un înjosit, şi te voi nimici, heruvim ocrotitor, din mijlocul pietrelor scânteietoare.
5 JAi fost desăvârşit în căile tale, din ziua când ai fost creat, până în ziua când s-a găsit nedreptatea în tine.
4JErai un heruvim ocrotitor, şi te pusesem pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu, şi umblai prin mijlocul pietrelor scânteietoare.
63eJ Stăteai în Eden, grădina lui Dumnezeu, şi erai acoperit cu tot felul de pietre preţioase: cu sardiu, cu topaz şi cu diamant, cu crisolit, cu onix, cu iaspis, cu safir, cu rubin, cu smarald şi cu aur; tamburinele şi flautele erau în slujba ta, pregătite pentru ziua când ai fost creat.
K2J Fiu al omului, fă un cântec de jale asupra regelui Tirului şi spune-i: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Tu aveai pecetea perfecţiunii, plin de înţelepciune şi perfect în frumuseţe.
>1wJ Şi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
w0gJ Vei muri de moartea celor necircumcişi, de mâna străinilor! Căci Eu am vorbit, zice Domnul Dumnezeu.
/3J Vei mai zice tu în faţa celui care te omoară: Eu sunt Dumnezeu, măcar că eşti om şi nu Dumnezeu, în mâna celui care te va străpunge?
y.kJTe voi arunca în groapă şi vei muri ca şi cei care cad străpunşi de lovituri, în mijlocul mărilor.
I- Jiată, voi aduce împotriva ta nişte străini, pe cele mai asupritoare dintre popoare, care vor scoate sabia împotriva frumuseţii înţelepciunii tale şi-ţi voi profana splendoarea.
t,aJDe aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pentru că ţi-ai înălţat inima ca o inimă de Dumnezeu,
+'JPrin marea ta înţelepciune şi prin comerţul tău ţi-ai mărit bogăţiile şi datorită bogăţiilor tale inima ţi s-a îngâmfat.
* JCu înţelepciunea ta şi cu priceperea ta ţi-ai făcut avere şi ţi-ai grămădit aur şi argint în vistieriile tale.
e)CJIată, eşti mai înţelept decât Daniel, nici o taină nu este ascunsă pentru tine.
F(JFiu al omului, spune prinţului Tirului: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pentru că ţi s-a îngâmfat inima şi ai zis: Eu sunt Dumnezeu şi stau pe tronul lui Dumnezeu, în mijlocul mărilor, măcar că nu eşti decât om şi nu eşti Dumnezeu, măcar că te înalţi în inima ta ca şi când ai fi Dumnezeu.
9' oJCuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
m&SJ$Negustorii popoarelor fluieră asupra ta! Ai devenit o groază şi te-ai dus pentru totdeauna!
%J#Toţi locuitorii insulelor stau înmărmuriţi din cauza ta, regii lor sunt îngroziţi cumplit şi le tremură faţa!
"$=J"Acum însă eşti sfărâmat pe mări, comerţul tău a pierit în adâncimea apelor şi toată mulţimea ta de oameni s-a cufundat odată cu tine!
,#QJ!Când ieşeau mărfurile tale pe mări, saturai un mare număr de popoare; cu belşugul avuţiilor şi mărfurilor tale, îmbogăţeai pe regii pământului.
"-J Şi în durerea lor, vor face un cântec de jale pentru tine, te vor boci şi vor zice: Cine era ca Tirul, cel distrus în mijlocul mării?
!!JŞi îşi vor rade capul din cauza ta, şi se vor îmbrăca în saci, te vor plânge cu amărăciune în suflet, cu plângere amară.
 5JŞi vor striga cu glas tare din cauza ta, si vor scoate ţipete amarnice. Îşi vor arunca ţărână în cap şi se vor tăvăli în cenuşă.
~uJŞi toţi vâslaşii, marinarii, toţi cârmacii de pe mare se vor da jos din corăbii şi vor păşi pe uscat.
#0~}}k|{{szz^yyRxwvv3utttFssrqq>pponmm6ll6kIjjhgfeedbccQbWaa`__^^]\\2[LZQYY(XWWVVV:UkTSSyRRQAPiOOTNNEMLLVKJJu>=~==<<;::*98\7766,5A4I322100/..--,++J*)))$(D'&&%$$+#K"u" q#3`'CAA<F_ o y ! =O#\ 1J(#Şi m-a dus la poarta dinspre nord, şi a măsurat-o după aceleaşi măsuri.
{oJ("Şi arcadele ei erau spre curtea exterioară, şi pe coloanele ei erau palmieri, şi opt scări urcau la ea.
PJ(!Şi camerele ei, şi coloanele ei, şi arcadele ei aveau aceeaşi măsură. Şi aveau ferestre de jur împrejur, şi era lungă de cincizeci de coţi, şi lată de douăzeci şi cinci de coţi.
taJ( Şi m-a dus în curtea dinăuntru, pe intrarea de est; şi a măsurat poarta după aceleaşi măsuri.
xiJ(Şi arcadele ei erau spre curtea de afară şi pe coloanele ei erau palmieri, şi opt scări urcau la ea.
nUJ(Şi de jur împrejur erau arcade lungi de douăzeci şi cinci de coţi şi late de cinci coţi.
PJ(Şi camerele ei, şi coloanele ei, şi arcadele ei aveau aceeaşi măsură. Şi aveau ferestre de jur împrejur, şi era lungă de cincizeci de coţi, şi lată de douăzeci şi cinci de coţi.
ykJ(Şi m-a dus în curtea dinăuntru, pe poarta de sud; şi a măsurat poarta de sud după aceleaşi măsuri.
J(Şi curtea interioară avea o poartă spre sud; şi a măsurat de la o poartă până la cealaltă spre sud o sută de coţi.
$AJ(La ea te urcai pe o scară de şapte trepte, iar arcadele erau înaintea lor; şi pe coloane erau palmieri, unul de o parte şi altul de altă parte.
7gJ(Şi poarta şi arcadele ei aveau ferestre de jur împrejur, ca şi celelalte ferestre; lungimea era de cincizeci de coţi şi lăţimea de douăzeci şi cinci de coţi.
~'J(Apoi m-a dus în partea de sud, şi acolo era o poartă spre sud. Şi i-a măsurat coloanele şi arcadele, care aveau aceeaşi măsură.
>}uJ(Şi la curtea dinăuntru era o poartă, în faţa porţii dinspre nord, şi în faţa porţii dinspre est, şi a măsurat o sută de coţi de la o poartă până la cealaltă.
7|gJ(Şi ferestrele ei, şi arcadele ei, şi palmierii ei aveau aceeaşi măsură ca poarta dinspre est; te urcai la ea pe şapte scări, şi arcadele ei erau înaintea lor.
\{1J(Şi camerele ei erau trei de o parte şi trei de alta; şi coloanele şi arcadele ei aveau aceeaşi măsură ca poarta dintâi, cincizeci de coţi în lungime şi douăzeci şi cinci de coţi în lăţime.
^z5J(Şi a măsurat lungimea şi lăţimea porţii dinspre nord a curţii de afară.
yJ(A măsurat lăţimea de la poarta de jos până la partea de afară a curţii dinăuntru, o sută de coţi spre est şi spre nord.
cx?J(Şi pavajul era pe lângă porţi, de-a lungul porţilor: acesta era pavajul de jos.
w J(M-a dus în curtea de afară, şi, iată, se aflau camere, şi un pavaj de jur împrejur; pe pavaj erau treizeci de camere.
kvOJ(Şi la camere şi la coloanele lor dinăuntrul porţii, de jur împrejur, erau nişte ferestre îngrădite; şi ferestre erau şi înăuntru, în arcadele porţii de jur împrejur; şi pe coloane erau ramuri de palmieri.
luQJ(Şi de la poarta de la intrare până la porticul porţii dinăuntru erau cincizeci de coţi.
st_J(A măsurat coloanele, şaizeci de coţi, şi lângă coloane era curtea, de jur împrejurul porţii.
LsJ( Apoi a măsurat poarta de la acoperişul unei camere până la acoperişul celeilalte; între cele două intrări care erau faţă în faţă era o lăţime de douăzeci şi cinci de coţi.
'rGJ( Înaintea camerelor era un spaţiu de un cot de o parte şi de cealaltă; şi fiecare cameră avea şase coţi pe o parte, şi şase coţi pe cealaltă.
uqcJ( Şi a măsurat lărgimea deschizăturii porţii, zece coţi; şi lungimea porţii, treisprezece coţi.
3p_J( Şi camerele porţii dinspre est erau trei de o parte, şi trei de cealaltă; toate aveau aceeaşi măsură, şi coloanele de fiecare parte aveau aceeaşi măsură.
o J( Şi a măsurat porticul porţii, opt coţi, şi coloanele ei, doi coţi. Şi porticul porţii era spre partea dinăuntru.
EnJ(A măsurat şi porticul porţii dinăuntru, o trestie.
DmJ(Şi fiecare cameră era lungă de o trestie şi largă de o trestie. Şi între camere erau cinci coţi. Şi pragul porţii de lângă pridvorul porţii dinăuntru era de o trestie.
)lKJ(Apoi a venit la poarta dinspre est şi i-a urcat scările, şi a măsurat pragul porţii, care era lat de o trestie; şi celălalt prag, lat de o trestie.
{koJ(Şi iată, un zid înconjura casa pe dinafară, de jur împrejur. In mâna omului era o trestie de măsurat lungă de şase coţi, fiecare având un cot şi o palmă. A măsurat lăţimea zidului, o trestie; şi înălţimea, o trestie.
}jsJ(Şi omul mi-a zis: Fiu al omului, priveşte cu ochii tăi, şi ascultă cu urechile tale, şi îndreaptă-ţi inima spre tot ce îţi voi arăta; căci ai fost adus aici ca să ţi le arăt. Fă cunoscut casei lui Israel tot ce vei vedea.
=isJ(Şi m-a dus acolo; şi iată, acolo era un om a cărui înfăţişare era ca înfăţişarea bronzului; cu o sfoară de in, şi o măsură de trestie, şi stătea la poartă.
#h?J(M-a dus în ţara lui Israel, în nişte viziuni ale lui Dumnezeu, şi m-a aşezat pe un munte foarte înalt; spre sud era ceva ca o cetate zidită.
vg gJ(În anul al douăzeci şi cincilea al captivităţii noastre, la începutul anului, în ziua a zecea a lunii, la paisprezece ani după dărâmarea cetăţii, tocmai în ziua aceea mâna Domnului a venit peste mine şi m-a dus acolo.
{foJ'Nici nu le voi mai ascunde faţa Mea, căci voi turna Duhul Meu peste casa lui Israel, zice Domnul Dumnezeu.
Xe)J'Şi vor şti că Eu sunt Domnul Dumnezeul lor, care-i lăsasem să fie duşi în captivitate între popoare, dar care-i strâng iarăşi în ţara lor; şi nu-i voi mai lăsa pe nici unul din ei acolo.
d-J'Când îi voi aduce înapoi dintre popoare, şi îi voi strânge din ţara duşmanilor lor, voi fi sfinţit de ei înaintea multor popoare.
8ciJ'Atunci îşi vor purta dispreţul, şi toate necredinciosule pe care le-au făcut împotriva Mea, când locuiau liniştiţi în ţara lor, şi când nu-i tulbura nimeni.
NbJ'De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Acum voi aduce înapoi pe prinşii de război ai lui Iacov, Mă voi îndura de toată casa lui Israel, şi voi fi gelos pentru Numele Meu cel sfânt.
OaJ'Le-am făcut după necurăţiile lor şi le-am ascuns faţa Mea.
`1J'Şi popoarele lui Israel vor cunoaşte că din cauza nelegiuirilor ei a fost dusă casa lui Israel în captivitate, din cauza necredincioşiei faţă de Mine; de aceea le-am ascuns faţa Mea, şi i-am dat în mâinile duşmanilor lor ca să cadă toţi ucişi de sabie.
x_iJ'Cei din casa lui Israel vor şti că Eu sunt Domnul Dumnezeul lor, din ziua aceea şi de atunci înainte.
&^EJ'Şi îmi voi arăta gloria între popoare; şi toate popoarele vor vedea judecăţile pe care le voi face, şi pedepsele cu care îi va lovi mâna Mea.
]5J'Săturaţi-vă la masa Mea de carnea cailor şi a călăreţilor, de carnea vitejilor şi a tuturor oamenilor de război, zice Domnul Dumnezeu.
$\AJ'Şi mâncaţi grăsime până vă veţi sătura, şi beţi sânge până vă veţi îmbăta, din jertfele Mele, pe care le voi înjunghia pentru voi.
+[OJ'mâncaţi carnea vitejilor, şi beţi sângele prinţilor pământului, al berbecilor, al mieilor, al ţapilor, al taurilor, animale îngrăşate din Basan!
GZJ'Şi tu, fiu al omului, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Vorbeşte păsărilor de orice fel şi tuturor fiarelor câmpului: Adunaţi-vă şi veniţi! Strângeţi-vă din toate părţile, pentru jertfa Mea, pe care o înjunghii pentru voi; jertfă mare este pe munţii lui Israel! Mâncaţi carne, şi beţi sânge,
[Y/J'Şi chiar numele cetăţii va fi Hamona (Mulţime). Aşa vor curăţa ţara.
QXJ'Şi cei care vor străbate ţara, o vor cutreiera şi, când unul din ei va vedea oasele unui om, va pune un semn lângă el, până ce groparii îl vor înmormânta în Valea mulţimii lui Gog.
[W/J'Şi vor alege nişte oameni care vor cutreiera neîncetat ţara, şi care vor îngropa trupurile rămase pe faţa pământului, ca să cureţe ţara; la sfârşitul celor şapte luni vor face o cercetare.
VyJ' Tot poporul ţării îi va îngropa, şi i se va duce vestea, în ziua când voi fi mărit, zice Domnul Dumnezeu.
cU?J' Şi timp de şapte luni vor fi îngropaţi de casa lui Israel, ca să cureţe ţara.
}TsJ' Şi în ziua aceea, voi da lui Gog un loc de înmormântare în Israel: Valea Călătorilor, la estul mării, şi va opri trecătorii. Şi acolo vor îngropa pe Gog cu toată mulţimea lui, şi îi vor pune numele Valea mulţimii lui Gog.
QSJ' Nu vor lua lemne de pe câmp, nici nu vor tăia lemne din păduri, ci vor face foc cu armele. Şi vor jefui pe cei care i-au jefuit şi vor prăda pe cei care i-au prădat, zice Domnul Dumnezeu.
VR%J' Şi cei ce locuiesc în cetăţile lui Israel vor ieşi, şi vor face foc şi vor arde armele, pavezele şi scuturile, arcurile şi săgeţile, lăncile şi suliţele, şapte ani vor face foc cu ele.
vQeJ'Iată, aceasta vine, şi se întâmplă, zice Domnul Dumnezeu. Aceasta este ziua despre care am vorbit.
[P/J'Îmi voi face cunoscut Numele Meu cel sfânt în mijlocul poporului Meu Israel şi nu-i voi mai lăsa să-Mi profaneze Numele Meu cel sfânt; ci popoarele vor şti că Eu sunt Domnul, Sfântul lui Israel!
{OoJ'Şi voi pune foc Magogului, şi celor care locuiesc liniştiţi în insule, ca să ştie că Eu sunt Domnul.
UN#J'Vei cădea pe câmp deschis, căci Eu am vorbit, zice Domnul Dumnezeu.
MMJ'Vei cădea pe munţii lui Israel, tu, şi toate cetele tale, şi popoarele care sunt cu tine; te voi da de mâncare păsărilor de pradă, tuturor celor care au aripi şi fiarelor câmpului.
xLiJ'Şi îţi voi doborî arcul din mâna stângă, şi voi face să-ţi cadă săgeţile din mâna dreaptă.
K J'Şi te voi întoarce, şi te voi aduce, şi te voi urca din adâncurile nordului, şi te voi aduce pe munţii lui Israel.
>J wJ'Şi tu, fiu al omului, profeţeşte împotriva lui Gog, şi spune: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, sunt împotriva ta, Gog, prinţ al Roşului, Meşecului şi Tubalului!
IJ&Aşa Mă voi mări, şi Mă voi sfinţi, Mă voi face cunoscut înaintea mulţimii popoarelor, şi vor şti că Eu sunt Domnul.
`H9J&Şi îl voi judeca prin ciumă şi prin sânge, şi voi ploua peste el, şi peste cetele lui, şi peste popoarele cele multe care sunt cu el, o ploaie torenţială, şi pietre de grindină, foc, şi pucioasă.
G)J&Şi voi chema sabia împotriva lui pe toţi munţii Mei, zice Domnul Dumnezeu, sabia fiecăruia se va întoarce împotriva fratelui său.
EJ&Căci în gelozia Mea şi în focul mâniei Mele, am spus: Cu adevărat în ziua aceea va fi un mare cutremur în ţara lui Israel.
$DAJ&Şi în ziua aceea, în ziua în care Gog va porni împotriva pământului lui Israel, zice Domnul Dumnezeu, Mi se va urca în nări mânia aprinsă.
OCJ&Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Nu eşti tu acela despre care am vorbit odinioară, prin robii Mei, profeţii lui Israel, care au profeţit atunci ani de zile, că te voi aduce împotriva lor?
mBSJ&Şi vei înainta împotriva poporului Meu Israel, ca un nor care acoperă ţara. În zilele din urmă te voi aduce împotriva ţării Mele, ca să Mă cunoască popoarele, când voi fi sfinţit în tine sub ochii lor, Gog!
A#J&Şi vei veni din adâncurile nordului, tu, şi multe popoare cu tine, toţi călare pe cai, o mulţime mare, şi o armată puternică.
4@aJ&De aceea, fiu al omului, profeţeşte şi spune lui Gog: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Da, în ziua când poporul Meu Israel va trăi în linişte, nu vei şti tu?
s?_J& Seba şi Dedan şi negustorii din Tars, cu toţi puii lor de lei îţi vor zice: Vii să iei pradă? Pentru jaf ţi-ai adunat oare mulţimea ta, ca să iei argint şi aur, ca să iei turme şi avuţii şi să faci o pradă mare?
f>EJ& Ca să iau pradă, şi să fac jaf, să pun mâna pe aceste dărâmături locuite din nou, şi pe poporul acesta strâns din mijlocul popoarelor, care are turme şi bunuri, care locuieşte în mijlocul pământului.
=J& Şi vei zice: Mă voi urca împotriva ţării acesteia cu sate fără ziduri, voi năvăli peste oamenii aceştia liniştiţi care sunt fără grijă în locuinţele lor, toţi în locuinţe fără ziduri, şi neavând nici zăvoare, nici porţi!
<J& Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: în ziua aceea, multe gânduri îţi vor veni în minte şi vei unelti planuri rele.
;+J& Iar tu te vei urca, vei înainta ca o furtună, vei fi ca un nor care acoperă ţara, tu, cu toate cetele tale, şi multe popoare cu tine.
O:J&După multe zile vei fi în fruntea lor; în anii de pe urmă vei merge împotriva ţării, ai cărei locuitori, scăpaţi de sabie, vor fi strânşi din mai multe popoare pe munţii lui Israel, care mult timp fuseseră pustii; dar, fiind scoşi din mijlocul popoarelor, vor fi toţi în siguranţă în locuinţele lor.
v9eJ&Pregăteşte-te şi fii gata, tu şi toată mulţimea adunată în jurul tău! Şi fii comandantul lor!
8 J&Gomerul cu toate cetele lui, casa Tagarmei, din adâncul nordului, cu toate cetele sale, popoare multe împreună cu tine!
Y7+J&împreună cu ei, cei din Persia, Etiopia şi Put, toţi cu scut şi coif;
l6QJ&Te voi întoarce şi-ţi voi pune un cârlig în fălci; şi te voi scoate pe tine şi toată armata ta, cai şi călăreţi, toţi frumos îmbrăcaţi, ceată mare de popor cu scut şi cu pavăză, toţi mânuind săbii;
5J&Şi spune: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, sunt împotriva ta; Gog, prinţ al Roşului, Meşecului şi Tubalului!
&4EJ&Fiu al omului, întoarce-te cu faţa împotriva lui Gog, ţara lui Magog, prinţul Roşului, Meşecului şi Tubalului, şi profeţeşte împotriva lui.
=3 wJ&Şi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
2J%Şi popoarele vor şti că Eu sunt Domnul, care sfinţesc pe Israel, când sanctuarul Meu va fi pentru totdeauna în mijlocul lor.
]13J%Locuinţa Mea va fi cu ei; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.
M0J%Şi voi încheia cu ei un legământ de pace, care va fi un legământ veşnic cu ei; si îi voi aşeza, şi îi voi înmulţi, şi voi pune sanctuarul Meu în mijlocul lor pentru totdeauna.
/J%Şi vor locui iarăşi în ţara pe care am dat-o robului Meu Iacov şi pe care au locuit-o şi părinţii voştri. Şi vor locui în ea, ei şi copiii lor şi copiii copiilor lor, pentru totdeauna, iar Robul Meu David va fi prinţul lor în veci.
-.SJ%Şi Robul Meu David va fi rege peste ei şi toţi vor avea un singur păstor. Vor umbla în rânduielile Mele, şi vor păzi legile Mele, şi le vor împlini.
r-]J%Nici nu se vor mai necuraţi, prin idolii lor, cu urâciunile lor şi cu toate fărădelegile lor. Îi voi scoate din toate locurile în care au păcătuit şi-i voi curăţa; ei vor fi poporul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul lor.
N,J%Şi voi face din el un singur popor în ţară, pe munţii lui Israel, toţi vor avea un singur rege şi nu vor mai fi două popoare, nici nu vor mai fi împărţiţi în două împărăţii.
Q+J%Şi să le spui: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, voi lua pe copiii lui Israel din mijlocul popoarelor la care s-au dus, îi voi strânge din toate părţile şi-i voi aduce în ţara lor.
g*GJ%Şi toiegele de lemn, pe care vei scrie, să le ţii astfel în mâna ta, sub ochii lor.
)3J%să le răspunzi: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, voi lua toiagul de lemn al lui Iosif care este în mâna lui Efraim şi al seminţiilor lui Israel, însoţitorii lui, şi le voi uni cu toiagul lui Iuda, şi voi face un singur lemn, şi vor fi una în mâna Mea.
p(YJ%Şi când îţi vor zice copiii poporului tău: Nu vrei să ne lămureşti ce înseamnă aceasta?
p'YJ%Şi împreunează-le una cu alta într-o singură bucată, aşa încât să fie una în mâna ta.
& J%Fiu al omului, ia o bucată de lemn, şi scrie pe ea: pentru Iuda şi pentru fiii lui Israel, însoţitorii lui. Ia apoi o altă bucată de lemn, şi scrie pe ea: Pentru Iosif, toiagul lui Efraim, şi pentru toată casa lui Israel, însoţitorii lui.
:%oJ%Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
4$aJ%Şi voi pune Duhul Meu în voi şi veţi trăi; şi vă voi aşeza iarăşi în ţara voastră, şi veţi şti că Eu, Domnul, am vorbit, şi am făcut, zice Domnul.
#J% Şi veţi şti că Eu sunt Domnul, când vă voi deschide mormintele, şi vă voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu!
V"%J% De aceea, profeţeşte şi spune-le: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, vă voi deschide mormintele, şi vă voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu, şi vă voi duce în ţara lui Israel.
-!SJ% Şi El mi-a zis: Fiu al omului, oasele acestea sunt întreaga casă a lui Israel. Iată, ei zic: Ni s-au uscat oasele, ni s-a dus speranţa; suntem pierduţi!
 'J% Am profeţit cum îmi poruncise El. Şi duhul a intrat în ei, şi ei au prins viaţă, şi au stat în picioare: o armată foarte mare.
dAJ% El mi-a zis: Profeţeşte şi vorbeşte duhului! Profeţeşte, fiu al omului, şi zi duhului: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Duhule, vino din cele patru vânturi, suflă peste morţii aceştia, ca să trăiască!
J%Şi când m-am uitat, iată, li s-au pus tendoane, carnea a crescut şi le-a acoperit pielea pe deasupra; dar nu era duh în ele.
$AJ%Am profeţit cum mi se poruncise. Şi pe când profeţeam, a fost un vuiet, şi iată o mişcare, şi oasele s-au apropiat unele de altele, os de os.
?wJ%Şi vă voi pune tendoane, şi voi face să crească pe voi carne, şi vă voi acoperi cu piele, şi voi pune un duh în voi şi veţi trăi. Şi veţi şti că Eu sunt Domnul.
~uJ%Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu către oasele acestea: Iată, voi face să intre în voi un duh şi veţi trăi.
}sJ%Şi El mi-a zis: Profeţeşte despre oasele acestea, şi spune-le: Oase uscate, ascultaţi Cuvântul Domnului!
 J%Şi mi-a zis: Fiu al omului, vor putea oare oasele acestea să trăiască? Şi eu am răspuns: Doamne Dumnezeule, Tu ştii
J%Şi m-a făcut să trec pe lângă ele, de jur împrejur; şi iată, erau foarte multe pe faţa văii, şi erau foarte uscate.
 yJ%Mâna Domnului era peste mine, şi m-a luat în Duhul Domnului, şi m-a pus în mijlocul unei văi pline de oase.
SJ$&Cetăţile dărâmate se vor umple cu turme de oameni, ca turma sfinţită Domnului, ca turmele care sunt aduse la Ierusalim, în timpul sărbătorilor celor mari. Şi vor şti că Eu sunt Domnul.
@yJ$%Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată în ce privinţă Mă voi lăsa întrebat de casa lui Israel şi iată ce voi face pentru ei: voi înmulţi pe oameni ca pe o turmă de oi.
8iJ$$Şi popoarele, care vor mai rămâne în jurul vostru vor şti că Eu, Domnul, am zidit ce era surpat şi am plantat ce era pustiit. Eu, Domnul, am vorbit, şi voi face.
1[J$#Şi vor zice: Ţara aceasta pustiită a ajuns ca grădina Edenului, şi cetăţile acestea dărâmate, care erau pustii şi surpate, sunt fortificate şi locuite.
yJ$"şi ţara devastată va fi lucrată iarăşi de unde până aici era părăsită în ochii tuturor trecătorilor.
>uJ$!Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: în ziua când vă voi curăţa de toate nelegiuirile voastre, vă voi face să locuiţi cetăţile voastre, şi dărâmăturile vor fi zidite;
%CJ$ Şi toate acestea nu le fac din cauza voastră, zice Domnul Dumnezeu, să ştiţi! Ruşinaţi-vă şi umiliţi-vă de căile voastre, casa lui Israel!
J J$Atunci vă veţi aduce aminte de căile voastre cele rele şi de faptele voastre care nu erau bune; şi vă va fi silă de voi înşivă, din cauza nelegiuirilor şi urâciunilor voastre.
yJ$Şi voi înmulţi rodul pomilor, şi venitul câmpului, ca să nu mai purtaţi ruşinea foametei printre popoare.
 J$Vă voi scăpa de toate necurăţiile voastre. Şi voi chema grâul şi-l voi înmulţi, şi nu voi mai trimite foametea peste voi.
J$Şi veţi locui în ţara pe care am dat-o părinţilor voştri; şi voi veţi fi poporul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul vostru.
 )J$Şi voi pune Duhul Meu în voi, şi vă voi face să umblaţi în poruncile Mele, şi să păziţi şi să împliniţi rânduielile Mele.
 5J$Vă voi da o inimă nouă şi voi pune în voi un duh nou; şi voi scoate din trupul vostru inima de piatră, şi vă voi da o inimă de carne.
 #J$Vă voi stropi cu apă curată, şi veţi fi curăţaţi; vă voi curăţa de toate necurăţiile voastre şi de toţi idolii voştri.
 J$Căci vă voi scoate dintre popoare, şi vă voi strânge din toate ţările, şi vă voi duce iarăşi în ţara voastră.
veJ$Şi voi sfinţi Numele Meu cel mare, care a fost profanat printre popoare, pe care l-aţi profanat în mijlocul lor. Şi popoarele vor cunoaşte că Eu sunt Domnul, zice Domnul Dumnezeu, când voi fi sfinţit în voi sub ochii lor.
a;J$De aceea, spune casei lui Israel: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Nu pentru voi fac aceste lucruri, casa lui Israel, ci pentru Numele Meu cel sfânt, pe care l-aţi profanat printre popoarele la care aţi mers.
wJ$Dar Mi-a păsat de Numele Meu cel sfânt, pe care-l profana casa lui Israel printre popoarele la care se dusese.
FJ$Şi când au venit printre popoare oriîncotro se duceau, ei profanau Numele Meu cel sfânt, aşa încât se zicea despre ei: Acesta este poporul Domnului, ei au ieşit din ţara Lui.
-J$Şi i-am risipit printre popoare, şi au fost împrăştiaţi în felurite ţări; i-am judecat după calea lor şi după faptele lor rele.
-J$Atunci Mi-am vărsat mânia peste ei, din cauza sângelui pe care-l vărsaseră în ţară şi din cauza idolilor cu care o pângăriseră.
_7J$Fiu al omului, cei din casa lui Israel, când locuiau în ţara lor, au profanat-o prin căile lor şi prin faptele lor; purtarea lor a fost înaintea Mea ca necurăţia unei femei în timpul necurăţiei ei.
>wJ$Şi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
/WJ$De acum, nu te voi mai face să auzi batjocurile popoarelor, nici nu vei mai purta insulta popoarelor; nici nu-ţi vei mai nimici poporul, zice Domnul Dumnezeu.
|~qJ$de aceea, de acum încolo nu vei mai mânca oameni, nici nu-ţi vei mai nimici poporul, zice Domnul Dumnezeu.
} J$ Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pentru că ţi se zice: Tu, ţară, ai mâncat oameni, ţi-ai nimicit chiar poporul tău,
-|SJ$ Da, voi face să umble pe voi oameni, şi anume poporul Meu Israel; şi ei te vor stăpâni, şi tu vei fi moştenirea lor, şi nu-i vei mai lipsi de urmaşi.
u{cJ$ Şi voi înmulţi pe voi oamenii şi vitele, şi vor creşte şi se vor înmulţi: şi voi face să fiţi locuiţi ca mai înainte, şi vă voi face mai mult bine decât la începuturile voastre; şi veţi şti că Eu sunt Domnul.
z/J$ Şi voi înmulţi oamenii pe voi, toată casa lui Israel, pe toţi! Şi cetăţile vor fi locuite, şi se vor zidi iarăşi dărâmăturile.
mySJ$ Iată că voi fi binevoitor, Mă voi întoarce spre voi, şi veţi fi lucraţi şi semănaţi.
-xSJ$Iar voi, munţi ai lui Israel, veţi da crengi, şi vă veţi purta roadele pentru poporul Meu Israel, căci lucrurile acestea sunt aproape să se întâmple.
w5J$De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Mi-am ridicat mâna şi jur că popoarele care vă înconjoară îşi vor purta ele însele ruşinea.
}vsJ$De aceea profeţeşte despre ţara lui Israel, şi spune munţilor şi dealurilor, râurilor şi văilor: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, am vorbit în gelozia şi mânia Mea, pentru că aţi suferit insulte din partea naţiunilor.
u/J$aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Da, în focul geloziei Mele, vorbesc împotriva celorlalte popoare şi împotriva întregului Edom, care şi-au însuşit ţara Mea şi s-au bucurat din toată inima lor şi cu tot dispreţul sufletului lor, ca să-i jefuiască roadele.
t3J$de aceea, munţi ai lui Israel, ascultaţi Cuvântul Domnului Dumnezeu. Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu munţilor şi dealurilor, râurilor şi văilor, dărâmăturilor pustii şi cetăţilor părăsite, care au ajuns de prada şi de râsul celorlalte popoare dimprejur,
s7J$De aceea profeţeşte şi zi: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Da, pentru că din toate părţile au voit să vă pustiască şi să vă înghită, ca să ajungeţi moştenirea unei rămăşiţe dintre popoare, şi pentru că aţi fost batjocura şi defăimarea popoarelor,
rJ$Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pentru că duşmanul a zis despre voi: Ha! Ha! Vechile înălţimi au ajuns moştenirea noastră!
q J$Şi tu, fiu al omului, profeţeşte asupra munţilor lui Israel şi spune-le: Munţi ai lui Israel, ascultaţi Cuvântul Domnului!
hpIJ#Din cauza bucuriei pe care ai simţit-o că moştenirea casei lui Israel era pustiită, îţi voi face şi ţie la fel. Vei ajunge o pustietate, munte al Seirului, tu şi tot Edomul, şi se va şti că Eu sunt Domnul.
so_J#Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Când tot pământul se va bucura, pe tine te voi face o pustietate.
nJ# V-aţi fălit astfel împotriva Mea prin vorbirile voastre, şi v-aţi înmulţit cuvintele împotriva Mea: am auzit!
6meJ# Şi vei şti că Eu, Domnul, am auzit toate batjocurile pe care le-ai rostit împotriva munţilor lui Israel, zicând: Sunt pustiiţi şi ne sunt daţi să-i mâncăm!
hlIJ# de aceea, pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că Mă voi purta cu tine după mânia şi furia pe care ai arătat-o şi tu, în ura ta, împotriva lor; şi Mă voi face cunoscut în mijlocul lor, când te voi judeca.
k3J# Pentru că ai zis: Aceste două popoare şi aceste două ţări vor fi ale mele, şi le vom lua în stăpânire!, măcar că Domnul era acolo,
j!J# Te voi preface în nişte pustietăţi pentru totdeauna, şi cetăţile nu-ţi vor mai fi locuite, şi veţi şti că Eu sunt Domnul.
i+J#Şi îi voi umple munţii cu morţi; şi cei ucişi de sabie vor cădea pe dealurile tale, în văile tale şi în toate văgăunile tale.
h}J#Voi face Muntele Seir o ruină şi un deşert, şi voi nimici din el pe cei care se duc şi pe cei care se întorc.
1g[J#de aceea, pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că te voi da sângelui, şi sângele te va urmări; fiindcă n-ai urât sângele, de aceea sângele te va urmări.
&fEJ#Pentru că aveai o ură neîncetată, şi ai doborât cu sabia pe copiii lui Israel, în ziua necazului lor, în timpul când nelegiuirea era la culme,
|eqJ#Îţi voi preface cetăţile în dărâmături, şi vei ajunge o pustietate, şi vei şti că Eu sunt Domnul!
7dgJ#şi spune-i: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, sunt împotriva ta, Muntele Seirului! Îmi voi întinde mâna împotriva ta, şi te voi face o ruină şi un desert.
gcGJ#Fiu al omului, întoarce-te cu faţa spre Muntele Seir, şi profeţeşte împotriva lui,
=b wJ#Şi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
paYJ"Şi voi sunteţi turma Mea, turma păşunii Mele, Eu sunt Dumnezeul vostru, zice Domnul Dumnezeu.
`J"Şi vor şti astfel că Eu, Domnul Dumnezeul lor, sunt cu ele, şi ele, casa lui Israel, sunt poporul Meu, zice Domnul Dumnezeu.
_7J"Şi le voi pune un răsad căruia i se va duce faima; şi nu vor mai fi mistuite de foame în ţară, nici nu vor mai purta ruşinea popoarelor.
#^?J"Şi nu vor mai fi o pradă a naţiunilor, nici nu le va mai mânca fiarele din ţară, ci vor locui în siguranţă şi nu le va mai tulbura nimeni.
]J"Şi pomul de pe câmp îşi va da roadă, şi pământul îşi va da roadă. Şi ele vor fi în siguranţă în ţara lor, şi vor şti că Eu sunt Domnul, când voi rupe legăturile jugului lor şi când le voi elibera din mâna celor care le asupresc.
\1J"Şi le voi face, pe ele şi împrejurimile dealului Meu, o binecuvântare; şi le voi trimite ploaie la timp: vor fi ploi de binecuvântări.
@[yJ"Şi voi încheia cu ele un legământ de pace, şi voi îndepărta din ţară toate fiarele sălbatice; şi ele vor locui în siguranţă în deşert, şi vor dormi în păduri.
|ZqJ"Şi Eu, Domnul, voi fi Dumnezeul lor, şi robul Meu David, un prinţ în mijlocul lor. Eu, Domnul, am vorbit!
YJ"Şi voi pune peste ele un singur păstor, şi le va paşte, pe Robul Meu David; El le va paşte; El va fi păstorul lor.
XwJ"de aceea Eu voi veni în ajutorul oilor Mele, şi ele nu vor mai fi de jaf; şi voi judeca între oaie şi oaie.
WJ"Pentru că aţi izbit cu coasta şi cu umărul, şi aţi împuns cu coarnele voastre toate oile slabe, până le-aţi risipit,
oVWJ"De aceea, aşa le zice Domnul Dumnezeu: Iată, Eu voi judeca între oaia grasă şi oaia slabă.
U'J"Şi oile Mele trebuie apoi să pască ce aţi călcat voi cu picioarele voastre, şi să bea ce aţi tulburat voi cu picioarele voastre!
dTAJ"Este prea puţin pentru voi că paşteţi în păşunea cea bună, de mai călcaţi în picioare şi cealaltă parte a păşunii voastre? Că beţi o apă limpede, de mai tulburaţi şi pe cealaltă cu picioarele?
SwJ"Şi voi, turma Mea, aşa zice Domnul Dumnezeu: Iată, voi judeca între oaie şi oaie, între berbeci şi ţapi.
NRJ"Voi căuta pe cea pierdută, voi aduce înapoi pe cea rătăcită, voi lega pe cea rănită şi voi întări pe cea bolnavă. Dar voi nimici pe cele grase şi tari; le voi paşte cu dreptate.
kQOJ"Eu Însumi îmi voi paşte oile, şi Eu le voi duce la ape de odihnă, zice Domnul Dumnezeu.
KPJ"Le voi paşte pe o păşune bună, şi stâna lor va fi pe munţii cei înalţi ai lui Israel; acolo se vor odihni într-un staul plăcut şi vor avea păşuni grase pe munţii lui Israel.
N~~i}}|{{3zeyxxmwvv u#tss_rHqppoolnmmhm l4kfjj(iqhhgg~ff1e~ddTccb~aa2``5_^^B\[[[ZZlZYXXWVVV5UTiSTRR%PP;ORNsNMLKJJIHHoGG:FEEDDCSB-A@??)>}=z<|;;99x88766.5r44322 1n0/{/.-V,++*(''!&&A%%$e#q#! \;J0_ >rz y  r Nn$uU1Y];3J/ Mlaştinile şi gropile ei nu se vor vindeca, ci vor fi lăsate pradă sării.
A:{J/ Şi pescarii vor sta pe malurile lui, de la En-Ghedi până la En-Eglaim, şi vor întinde mrejele; vor fi peşti de felurite soiuri, ca peştii Mării celei Mari, foarte mulţi.
9J/ Şi orice făptură vie, care se mişcă, va trăi pretutindeni pe unde va curge râul, şi va fi o mulţime de peşti; căci, pe oriunde va ajunge apa aceasta, apele se vor face sănătoase, şi pretutindeni pe unde va ajunge râul acesta va fi viaţă.
/8WJ/Şi el mi-a zis: Apa aceasta curge spre ţinutul de est, şi se coboară în câmpie, şi se varsă în mare; şi, vărsându-se în mare, apele se vor vindeca.
l7QJ/Când m-am întors, iată, pe malul râului era o mulţime de copaci pe amândouă părţile.
l6QJ/Şi el mi-a zis: Ai văzut, fiu al omului? Şi m-a luat şi m-a dus înapoi pe malul râului.
+5OJ/Apoi a măsurat o mie; şi era un râu pe care nu-l puteam trece, căci apa era atât de adâncă încât trebuia să înot, un râu care nu se putea trece.
*4MJ/A mai măsurat iarăşi o mie, şi m-a trecut prin apă; apa era până la genunchi. Iarăşi a măsurat o mie, şi m-a trecut; apa era până la şolduri.
&3EJ/Şi când omul acela care avea măsura în mână a înaintat spre est, a măsurat o mie de coţi, şi m-a trecut prin apă, apa era până la gleznă.
2-J/Şi m-a scos pe poarta de nord, şi m-a făcut să ocolesc pe dinafară până la poarta de est. Şi iată, apa curgea din partea dreaptă.
[1 1J/M-a adus înapoi la uşa casei. Şi iată, ieşea apă de sub pragul casei, dinspre est, căci faţa casei era spre est. Şi apa se cobora de sub partea dreaptă a casei, înspre partea de sud a altarului.
~0uJ.El mi-a zis: Acestea sunt bucătăriile, unde slujitorii casei vor fierbe carnea de la jertfele aduse de popor.
/3J.Şi era un rând de clădiri în jurul lor, în jurul celor patru, şi la picioarele zidului de jur împrejur erau nişte vetre pentru gătit.
&.EJ.În cele patru colţuri ale curţii erau curţi unite, lungi de patruzeci de coţi şi late de treizeci; aceste patru colţuri aveau aceeaşi măsură.
,-QJ.M-a dus apoi în curtea de afară, şi m-a făcut să trec pe lângă cele patru colţuri ale curţii. Şi iată că era o curte la fiecare colţ al curţii.
p,YJ.El mi-a zis: Acesta este locul unde preoţii vor fierbe carnea de la jertfele pentru vină şi pentru ispăşire şi unde vor coace darurile de mâncare, ca să nu le scoată în curtea de afară şi să sfinţească poporul.
1+[J.După aceea m-a dus, pe intrarea de lângă poartă, în camerele sfinte ale preoţilor, care se află spre nord. Şi, iată, acolo era un loc în partea de vest.
|*qJ.Prinţul nu va lua nimic din moştenirea poporului, lipsindu-l prin apăsare de proprietatea lui; ce va da de moştenire fiilor săi, va lua din ce are el, pentru ca nici unul din poporul Meu să nu fie îndepărtat din proprietatea lui.
s)_J.Dar dacă dă unuia din slujitorii lui un dar luat din moştenirea lui, darul acela va fi al lui până în anul eliberării, apoi se va întoarce înapoi prinţului; numai fiii lui vor stăpâni ce le va da din moştenirea lui.
G(J.Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Dacă prinţul dă unuia dintre fiii săi un dar luat din moştenirea sa, darul acesta va rămâne al fiilor săi, ca proprietate a lor prin moştenire.
' J.În fiecare dimineaţă, vor aduce astfel mielul, şi darul de mâncare, şi untdelemnul, ca o ardere-de-tot neîncetată.
+&OJ.Şi să mai pregăteşti un dar de mâncare pentru el în fiecare dimineaţă, a şasea parte dintr-o efă, şi a treia parte dintr-un hin de untdelemn, pentru a umezi făina fină. Acesta este darul de mâncare de adus Domnului; aceasta este o lege de neîntrerupt, pentru totdeauna.
%J. În fiecare zi vei aduce Domnului ca ardere-de-tot un miel de un an, fără cusur; îl vei pregăti în fiecare dimineaţă.
K$J. Dar dacă prinţul aduce Domnului o ardere-de-tot de bunăvoie sau o jertfă de mulţumire de bunăvoie, îi vor deschide poarta dinspre est, şi el îşi va aduce arderea-de-tot şi jertfa de mulţumire aşa cum a adus-o în ziua Sabatului; apoi va ieşi afară, şi după ce va ieşi, vor închide iarăşi poarta.
J# J. Şi la sărbători şi la zile deosebite, darul de mâncare va fi de o efă pentru un bou, şi o efă pentru un berbec, şi cât va voi pentru miei, şi un hin de untdelemn pentru o efă.
]"3J. Şi prinţul va intra cu ei când vor intra, şi când ei vor ieşi, va ieşi.
N!J. Dar când poporul ţării va veni înaintea Domnului, la sărbători, cel care va intra pe poarta de nord, ca să se închine, va ieşi pe poarta de sud; şi cel care va intra pe poarta de sud, va ieşi pe poarta de nord; nu trebuie să se întoarcă pe poarta pe care va intra, ci va ieşi drept înainte pe cealaltă.
q [J.Şi când prinţul va intra, va intra pe drumul porticului porţii, şi va ieşi pe acelaşi drum.
/WJ.Şi să pregătească darul de mâncare, o efă pentru un bou, şi o efă pentru un berbec, şi cât va dori pentru miei, şi un hin de untdelemn pentru o efă.
wgJ.Şi în ziua lunii noi, va da un viţel fără cusur, şi şase miei, şi un berbec, toţi fără cusur.
J.iar darul de mâncare va fi o efă pentru berbec, şi un dar de bunăvoie pentru miei, şi un hin de untdelemn pentru o efă.
'J.Şi arderea-de-tot pe care prinţul o va aduce Domnului în ziua Sabatului va fi de şase miei fără cusur, şi un berbec fără cusur;
J.Poporul ţării se va închina şi el înaintea Domnului, la intrarea acestei porţi, în zilele de Sabat şi în lunile noi.
-SJ.Şi prinţul va intra pe drumul porticului porţii de afară, şi va sta lângă uşorii porţii. Şi preoţii vor aduce arderea lui de tot şi jertfele lui de mulţumire, şi el se va închina pe pragul porţii: apoi va ieşi iarăşi afară, dar poarta nu se va închide până seara.
Y -J.Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Poarta curţii dinăuntru, dinspre est, să fie închisă în cele şapte zile de lucru, dar se va deschide în ziua Sabatului, şi va fi deschisă şi în ziua lunii noi.
`9J-În luna a şaptea, în a cincisprezecea zi a lunii, la sărbătoare, va aduce timp de şapte zile aceleaşi jertfe pentru ispăşire, aceleaşi arderi-de-tot, acelaşi dar de mâncare, şi acelaşi untdelemn.
J-Şi va pregăti şi darul de mâncare, o efă pentru un bou, şi o efă pentru un berbec, şi un hin de untdelemn pentru o efă.
lQJ-Şi în timpul celor şapte zile ale sărbătorii va pregăti ca ardere-de-tot Domnului şapte boi şi şapte berbeci fără cusur, în fiecare zi din cele şapte zile, şi un ţap în fiecare zi ca jertfă pentru păcat.
yJ-Şi în ziua aceea prinţul va pregăti pentru el şi pentru tot poporul ţării un bou ca jertfă pentru păcat.
'J-În luna întâi, în ziua a paisprezecea a lunii, veţi avea Pastele, o sărbătoare de şapte zile; în care timp se vor mânca azimi.
?wJ-Şi tot aşa vei face şi în a şaptea zi a lunii pentru cei din popor care păcătuiesc fără voie, şi pentru cel fără pricepere; aşa veţi face ispăşire pentru casă.
B}J-Şi preotul va lua din sângele jertfei pentru păcat, şi va pune pe uşorii casei, şi pe cele patru colţuri ale pervazului altarului şi pe uşorii porţii curţii dinăuntru.
#?J-Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: în luna întâi, în ziua întâi a lunii, vei lua un viţel fără cusur, şi vei face ispăşire pentru sanctuar.
mSJ-Şi prinţul va fi dator să dea arderile-de-tot, şi darurile de mâncare, şi jertfele de băutură, la sărbători, şi la lunile noi, şi la Sabate, la toate sărbătorile casei lui Israel. El va pregăti jertfa pentru păcat, şi darul de mâncare, şi arderea-de-tot, şi jertfa de mulţumire, ca să se facă ispăşire pentru casa lui Israel.
lQJ-Tot poporul din ţară va trebui să dea darul acesta de mâncare pentru prinţul lui Israel.
oWJ-Şi un miel dintr-o turmă de două sute, din păşunile bine udate ale lui Israel, să fie dat ca dar de mâncare, şi ca ardere-de-tot, şi ca jertfă de mulţumire, ca să facă ispăşire pentru ei, zice Domnul Dumnezeu.
* MJ-Pentru untdelemn, la un bat de untdelemn, veţi datora a zecea parte dintr-un bat la un cor, care este un omer de zece baţi, căci zece baţi fac un omer.
 5J- Iată darul de mâncare pe care-l veţi ridica: a şasea parte dintr-o efă la un omer de grâu, şi a şasea parte din efă la un omer de orz.
 J- Şi siclul să fie de douăzeci de ghere. Douăzeci de sicii, plus douăzeci şi cinci de sicii să fie mina voastră.
 J- Efa şi batul să aibă aceeaşi măsură, batul să cuprindă a zecea parte dintr-un omer, şi efa a zecea parte dintr-un omer.
H  J- Să aveţi balanţe drepte, şi o efă, şi un bat drept.
RJ- Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Destul, prinţi ai lui Israel! Încetaţi violenţa şi jaful, faceţi judecată şi dreptate! încetaţi cu luarea averii de la poporul Meu! zice Domnul Dumnezeu.
A{J-Acesta-i va fi proprietatea din pământul lui Israel; şi prinţii Mei nu vor mai asupri poporul Meu, ci vor da casei lui Israel cealaltă parte a ţării, după seminţiile ei.
[/J-Şi pentru prinţ veţi avea un loc lângă cele două laturi ale părţii sfinte, şi lângă proprietatea cetăţii, şi de-a lungul părţii sfinte, în faţa proprietăţii cetăţii, la vest de partea de vest, şi la est de partea de est, şi pe o lungime cât una din părţi, de la marginea de vest până la marginea de est.
eCJ-Să daţi şi cetăţii o proprietate de cinci mii de coţi în lăţime, şi douăzeci şi cinci de mii în lungime, lângă partea cea sfântă luată pentru sanctuar; aceasta va fi pentru toată casa lui Israel.
NJ-Şi leviţilor, slujitorii templului, să li se dea un ţinut de douăzeci şi cinci de mii de coţi în lungime, şi zece mii în lăţime; să li se dea în stăpânire douăzeci de camere.
OJ-Partea sfântă a ţării va fi pentru preoţii care fac slujba în sanctuar, care se apropie de Domnul să-I slujească: şi va fi un loc pentru casele lor, şi un loc sfânt pentru sanctuar.
"=J-Şi din această măsură să masori o lungime de douăzeci şi cinci de mii, şi o lăţime de zece mii, pentru sanctuar, pentru Locul Preasfânt.
7gJ-Din aceasta vor fi pentru sanctuar cinci sute de coţi în lungime, şi cinci sute în lăţime, în patru laturi; şi cincizeci de coţi ca loc liber de jur împrejur.
{ qJ-Când veţi împărţi ţara ca moştenire prin sorţi, să oferiţi ca dar pentru Domnul o parte sfântă din ţară, lungă de douăzeci şi cinci de mii de coţi şi lată de zece mii: aceasta va fi sfântă în toată întinderea ei.
eCJ,Preoţii nu vor mânca din nici o pasăre sau vită moartă sau sfâşiată de fiară.
6~eJ,Şi cele mai bune din cele dintâi roade de orice fel, şi partea ridicată din toate darurile de mâncare pe care le veţi aduce ca daruri ridicate vor fi pentru preoţi; veţi da preoţilor şi pârga făinii voastre, pentru ca să faceţi ca binecuvântarea să rămână peste casa voastră.
3}_J,Dar se vor hrăni cu darurile de mâncare, şi cu jertfele pentru păcat, şi cu jertfele pentru vină; şi tot ce va fi închinat Domnului în Israel va fi al lor.
|%J,Şi iată ce le va sluji de moştenire: Eu sunt moştenirea lor. Şi să nu le daţi nici o moşie în Israel; Eu sunt moştenirea lor.
2{]J,Şi în ziua când va intra în sanctuarul Meu, în curtea dinăuntru, ca să facă slujba în sanctuar, îşi va aduce jertfa pentru păcat, zice Domnul Dumnezeu.
Az}J,Şi după curăţare, i se vor număra şapte zile.
vyeJ,Şi un preot nu se va apropia de un mort, ca să nu se facă necurat; nu va putea să se facă necurat decât pentru tată, sau mamă, sau pentru fiu, sau pentru fiică, sau pentru un frate, sau pentru o soră care nu avusese soţ.
?xwJ,Şi vor judeca în neînţelegeri şi vor hotărî după judecăţile Mele. Şi vor păzi legile şi poruncile Mele, la toate sărbătorile Mele; şi vor sfinţi Sabatele Mele.
)wKJ,Şi vor învăţa pe poporul Meu să deosebească ce este sfânt de ce nu este sfânt, şi vor arăta deosebirea dintre ce este necurat şi ce este curat.
7vgJ,Nici nu vor lua de soţie o văduvă, nici o femeie divorţată, ci vor lua numai fecioare din sămânţa casei lui Israel, sau o văduvă care este văduva unui preot.
PuJ,Nici un preot nu va bea vin când va intra în curtea dinăuntru.
|tqJ,Nu-şi vor rade capul, dar nici nu vor lăsa părul să crească în voie; ci vor trebui să-şi taie părul.
s J,Şi când vor ieşi să se ducă în curtea de afară, în curtea de afară la popor, vor dezbrăca veşmintele cu care fac slujba, şi le vor pune în camere sfinte; şi se vor îmbrăca în altele; ca să nu sfinţească poporul cu veşmintele lor.
rJ,Vor avea turbane de in pe cap şi pantaloni de in pe coapsele lor; nu se vor încinge cu ceva care să-i facă să transpire.
RqJ,Şi, când vor trece pe porţile curţii dinăuntru, se vor îmbrăca în haine de in; şi nu vor avea pe ei nimic de lână, când vor face slujba în porţile curţii dinăuntru şi spre casă.
|pqJ,Ei vor intra în sanctuarul Meu, şi se vor apropia de masa Mea să-Mi slujească, şi vor fi în slujba Mea.
o+J,Dar preoţii, leviţii, fiii lui Ţadoc, care au păzit slujba sanctuarului Meu când copiii lui Israel se rătăceau de la Mine, aceia se vor apropia de Mine ca să-Mi slujească, şi vor sta înaintea Mea ca să-Mi aducă grăsime şi sânge, zice Domnul Dumnezeu.
onWJ,Dar îi voi face paznici ai casei, pentru toată slujba ei, şi la tot ce trebuie făcut în ea.
nmUJ, Nu se vor apropia de Mine ca să fie în slujba Mea ca preoţi, nu se vor apropia de lucrurile Mele cele sfinte, nici de lucrurile Mele preasfinte; ci vor purta pedeapsa ruşinii lor şi a urâciunilor pe care le-au făcut.
ylkJ, Pentru că i-au slujit înaintea idolilor lui, şi au fost o piatră de poticnire, ca să cadă în păcat casa lui Israel; de aceea îmi ridic mâna împotriva lor, zice Domnul Dumnezeu, şi să-şi poarte pedeapsa nelegiuirilor lor.
~kuJ, ei vor fi slujitori în sanctuarul Meu, vor păzi porţile casei şi vor face slujbă în casă, vor înjunghia pentru popor vitele rânduite pentru arderile-de-tot şi pentru celelalte jertfe şi vor sta înaintea lui ca să-i slujească.
'jGJ, Şi leviţii care s-au depărtat de Mine, când Israel se rătăcea, care s-au abătut de la Mine ca să-şi urmeze idolii, îşi vor purta nelegiuirea:
@iyJ, Aşa zice Domnul Dumnezeu: Nici un străin necircumcis în inimă, şi necircumcis în trup, să nu intre în sanctuarul Meu, nici un străin care este între copiii lui Israel.
h7J,Şi n-aţi păzit ce trebuia păzit cu privire la lucrurile Mele cele sfinte, ci i-aţi pus pentru voi, ca să facă slujbă în sanctuarul Meu.
gwJ,Când aţi adus în sanctuarul Meu străini, necircumcişi în inimă, şi necircumcişi în carne, ca să-Mi profaneze casa, aţi adus pâinea Mea, grăsimea şi sângele, aţi rupt astfel legământul Meu pentru toate urâciunile voastre.
fJ,Şi spune celor răzvrătiţi, casei lui Israel: Aşa zice Domnul Dumnezeu: Ajungă-vă toate urâciunile voastre, casa lui Israel!
!e;J,Şi Domnul mi-a zis: Fiu al omului, ia seama şi uită-te cu ochii tăi şi ascultă cu urechile tale tot ce-ţi voi spune cu privire la toate rânduielile casei Domnului, şi cu privire la toate legile ei, şi ia seama la intrarea casei şi la toate ieşirile Sanctuarului.
)dKJ,Apoi m-a dus la poarta dinspre nord, înaintea casei. Şi m-am uitat, şi iată, gloria Domnului umplea casa Domnului! Şi am căzut cu faţa la pământ.
9ckJ,Este pentru prinţ, prinţul va putea să stea sub ea ca să mănânce pâine înaintea Domnului. El va intra pe drumul porticului porţii, şi va ieşi pe acelaşi drum.
Ib J,Şi Domnul mi-a zis: Poarta aceasta va sta închisă, nu se va deschide, şi nici un om nu va intra prin ea, căci Domnul Dumnezeul lui Israel, a intrat pe ea, de aceea va sta închisă.
aa =J,M-a dus înapoi la poarta de afară a sanctuarului, dinspre est; şi era închisă.
Z`-J+Şi după ce se vor împlini aceste zile, de la ziua a opta înainte, preoţii să aducă pe altar arderile voastre de tot, şi jertfele voastre de mulţumire; şi Eu vă voi primi, zice Domnul Dumnezeu.
e_CJ+Timp de şapte zile vor face ispăşirea şi curăţarea altarului şi-l vor consacra.
)^KJ+Timp de şapte zile, să jertfeşti în fiecare zi un ţap ca jertfă pentru păcat; să jertfească şi un viţel şi un berbec din turmă, fără cusur.
]}J+Şi să-i aduci înaintea Domnului; şi preoţii să-i presare cu sare, şi să-i aducă Domnului ca ardere-de-tot.
\J+După ce vei termina de făcut curăţarea, să aduci un viţel fără cusur, şi un berbec din turmă fără cusur.
[!J+Şi în ziua a doua, să aduci ca jertfă pentru păcat un ţap fără cusur, ca să cureţe altarul, cum l-au curăţat cu viţelul.
}ZsJ+Să iei viţelul jertfei pentru păcat, şi să-i ardă într-un loc anume lângă casă, afară din sanctuar.
`Y9J+Şi să iei din sângele lui, şi să ungi cele patru coarne ale altarului, şi cele patru colţuri ale pervazului, şi marginea care-l înconjoară; aşa să cureţi altarul şi să faci ispăşire pentru el.
CXJ+Şi să dai preoţilor, leviţilor, care sunt din sămânţa lui Ţadoc, care se apropiau de Mine ca să-Mi slujească, zice Domnul Dumnezeu, un viţel pentru jertfa pentru păcat.
OWJ+Şi El mi-a zis: Fiu al omului, aşa zice Domnul Dumnezeu: Iată legile cu privire la altar, pentru ziua când îl vor face, ca să aducă pe el arderi-de-tot, şi să-l stropească cu sânge.
VJ+Şi pervazul va fi de paisprezece coţi lungime şi de paisprezece coţi lăţime în cele patru laturi ale lui, şi marginea de sus va fi de o jumătate de cot, şi temelia lui de un cot de jur împrejur; şi treptele lui îndreptate spre est.
xUiJ+Şi altarul va fi de doisprezece coţi de lung şi de doisprezece de lat, pătrat în toate laturile lui.
YT+J+Altarul va fi de patru coţi; şi de la altar în sus vor fi patru coarne.
ZS-J+Şi de la temelia de pe pământ până la pervazul de jos vor fi doi coţi, şi o lăţime de un cot, şi de la pervazul cel mic până la pervazul cel mare vor fi patru coţi, şi o lăţime de un cot.
dRAJ+ Şi acestea sunt măsurile altarului, în coţi: cotul de un cot şi o palmă. Temelia va fi înaltă de un cot, şi lată de un cot; şi pervazul dimprejur va fi de un lat de palmă; aceasta va fi baza altarului.
QJ+ Aceasta este legea casei. Pe vârful muntelui, tot locul pe care-l va cuprinde ea va fi preasfânt. Iată, aceasta este legea casei.
MPJ+ Şi dacă se vor ruşina de toată purtarea lor, arată-le forma casei, şi întocmirea ei, şi ieşirile ei, şi intrările ei, şi toate planurile ei, şi toate legile ei, şi scrie-le înaintea lor, ca să păzească toate planurile ei, şi toate poruncile ei, şi toate orânduirile ei, şi să le îndeplinească.
OJ+ Tu, fiu al omului, arată templul acesta casei lui Israel, ei să-i măsoare planul, şi să se ruşineze de nelegiuirile lor.
N)J+ Acum vor depărta de la Mine desfrânările lor şi trupurile moarte ale regilor lor, şi Eu voi locui pentru totdeauna în mijlocul lor.
MJ+ca atunci când îşi puneau pragul lor lângă pragul Meu, stâlpii lor lângă stâlpii Mei şi nu era decât un zid între Mine şi ei. Aşa au pângărit ei Numele Meu cel sfânt cu urâciunile pe care le-au făcut; de aceea i-am mistuit în mânia Mea.
gLGJ+Şi El mi-a zis: Fiu al omului, acesta este locul tronului Meu, locul unde voi pune talpa picioarelor Mele, unde voi locui în mijlocul copiilor lui Israel pentru totdeauna. Şi casa lui Israel şi regii lor nu-Mi vor mai pângări Numele Meu cel sfânt, prin desfrânările lor, sau prin trupurile moarte ale regilor lor, în locurile înalte,
\K1J+Şi am auzit pe cineva vorbindu-mi din casă, şi un om stătea lângă mine.
rJ]J+Şi Duhul m-a ridicat, şi m-a dus în curtea dinăuntru. Şi iată, gloria Domnului a umplut casa.
LIJ+Şi gloria Domnului a intrat în casă pe poarta dinspre est.
bH=J+Şi viziunea aceasta semăna cu viziunea pe care am avut-o când am venit să nimicesc cetatea; şi viziunile acestea semănau cu aceea pe care am avut-o lângă râul Chebar. Şi am căzut cu faţa la pământ.
G5J+Şi iată, gloria Dumnezeului lui Israel venea de la est. Şi glasul Său era ca vuietul unor ape mari, şi pământul strălucea de gloria Sa.
DF J+După aceea m-a dus la poartă, la poarta dinspre est.
IE J*Şi a măsurat în cele patru laturi zidul de jur împrejur; lungimea de cinci sute de trestii, şi lăţimea de cinci sute, ca să facă o separare între locul sfânt şi cel nesfânt.
fDEJ*S-a întors apoi spre vest şi a măsurat cinci sute de trestii cu trestia de măsurat.
cC?J*A măsurat partea de sud cu trestia de măsurat, şi a găsit cinci sute de trestii.
tBaJ*A măsurat partea de nord cu trestia de măsurat şi a găsit de jur împrejur cinci sute de trestii.
sA_J*A măsurat partea de est cu trestia de măsurat şi de jur împrejur a găsit cinci sute de trestii.
@J*Şi după ce a terminat de măsurat casa dinăuntru, m-a scos pe poarta dinspre est, şi a măsurat-o de jur împrejur.
z?mJ*Când preoţii vor intra acolo, nu vor ieşi din locul sfânt în curtea exterioară, ci îşi vor lăsa acolo hainele cu care fac slujba, căci sunt sfinte, şi se vor îmbrăca în alte haine ca să se apropie de curtea pentru popor.
X>)J* Atunci mi-a zis: Camerele de la nord şi camerele de la sud, care sunt în faţa locului gol, sunt camere sfinte, unde preoţii care se apropie de Domnul vor mânca lucrurile preasfinte, acolo vor pune lucrurile preasfinte, şi darurile de mâncare, şi jertfele pentru păcat, şi jertfele pentru vină; căci locul este sfânt.
1=[J* Şi tot aşa era şi cu uşile camerelor dinspre sud. Era o uşă la capul locului de trecere, care se afla drept înaintea zidului dinspre est, pe unde se intra.
5<cJ* Şi în faţa lor era un loc de trecere, ca şi înaintea camerelor dinspre nord, de aceeaşi lungime şi lăţime; ieşirile, întocmirea şi uşile lor erau la fel.
;wJ* Şi camerele erau în lăţimea zidului curţii dinspre est, în dreptul locului gol, şi în dreptul clădirii.
f:EJ* Şi dedesubtul acestor camere era intrarea de la est, cum veneai din curtea din afară.
9J*căci lungimea camerelor dinspre curtea de afară era de cincizeci de coţi; şi, iată, faţa templului avea o sută de coţi.
8)J*Şi zidul de afară, care mergea alături de camere, dinspre curtea de afară, în faţa camerelor, avea o lungime de cincizeci de coţi;
*7MJ*Erau în trei etaje, dar n-aveau stâlpi ca stâlpii curţilor; de aceea camerele de sus erau mai strâmte decât cele de jos şi decât cele de la mijloc.
6'J*Camerele de sus erau mai strâmte decât cele de jos şi decât cele de la mijlocul clădirii, deoarece coridoarele le luau din spaţiu.
5J*Şi pe dinaintea camerelor era un loc de trecere lat de zece coţi, un drum de un cot; şi uşile lor erau spre nord.
,4QJ*în dreptul celor douăzeci de coţi ai curţii dinăuntru, şi în dreptul pavajului curţii de afară se aflau coridoare lângă coridoare, în trei etaje.
3yJ*Faţa unde se afla uşa dinspre nord avea o lungime de o sută de coţi; şi lăţimea era de cincizeci de coţi.
2 ;J*Apoi m-a scos şi m-a dus în curtea de afară, dinspre nord, şi m-a adus la camerele din faţa locului gol şi din faţa clădirii dinspre nord.
.1UJ)Şi erau ferestre zăbrelite, şi de o parte şi de cealaltă erau palmieri, pe laturile porticului, şi pe camerele laterale ale casei şi pe grinzile de sus.
00YJ)Şi pe uşile templului erau sculptaţi heruvimi şi palmieri, ca şi pe ziduri. În faţa porticului de afară erau nişte grinzi de lemn, îmbinate între ele.
/J)Şi fiecare uşă avea două canaturi, care se întorceau fiecare pe uşi, două canaturi pentru o uşă şi două pentru cealaltă.
:.oJ)Şi templul şi sanctuarul aveau două uşi.
M-J)Altarul era de lemn, înalt de trei coţi şi lung de trei coţi. Şi colţurile, şi temelia, şi pereţii lui erau de lemn: şi el mi-a zis: Aceasta este masa care este înaintea Domnului.
i,KJ)Uşorii templului erau pătraţi. Şi partea din faţă a sanctuarului era asemănătoare.
r+]J)De la pământ până deasupra uşii erau sculptaţi heruvimi şi palmieri, şi pe zidul templului.
2*]J)O faţă de om întoarsă spre un palmier, de o parte, şi o faţă de leu întoarsă spre celălalt palmier de cealaltă parte; aşa era de jur împrejurul casei.
){J)şi împodobit cu heruvimi şi palmieri. Între doi heruvimi era un palmier. Şi fiecare heruvim avea două feţe.
3(_J)până deasupra uşii, până la partea dinăuntrul casei, partea de afară, tot zidul de jur împrejurul casei dinăuntru şi din afară, totul era după măsură,
I' J)Pragurile şi ferestrele îngrădite şi coridoarele din jurul celor trei etaje, opuse pragurilor, erau acoperite cu lemn de jur împrejur. De la pământ până la ferestrele acoperite,
T&!J)Şi a măsurat lungimea clădirii dinaintea locului gol, care era în spatele ei, şi a coridoarelor ei de fiecare parte, o sută de coţi, cu partea dinăuntrul templului, şi porticurile curţii.
W%'J)Şi lăţimea feţei casei, şi locul gol dinspre est, o sută de coţi.
$J) A măsurat şi casa, o sută de coţi lungime; şi locul gol, şi clădirea cu zidurile sale, o sută de coţi lungime.
K#J) Clădirea din faţa locului gol din partea de vest, avea o lărgime de şaptezeci de coţi; şi zidul clădirii era de cinci coţi de gros de jur împrejur, şi lung de nouăzeci de coţi.
$"AJ) Şi uşa camerelor laterale dădea în locul gol, o uşă la nord, şi o uşă la sud; şi lărgimea locului gol era de cinci coţi de jur împrejur.
d!AJ) Şi între camere era o lăţime de douăzeci de coţi, de jur împrejurul templului.
 'J) Zidul de afară al camerelor laterale avea o grosime de cinci coţi, şi locul rămas gol era locul camerelor de pe laturile dinăuntru.
J)Şi am văzut înălţimea casei de jur împrejur: temelia camerelor laterale era de o trestie întreagă, de şase coţi mari.
@yJ)Şi camerele laterale, cu cât erau mai sus, cu atât erau mai încăpătoare, şi te urcai la ele ocolind, căci te urcai împrejurul casei pe o scară în serpentină. Astfel era mai mult loc, ca lărgime, în partea de sus a casei, şi din etajul de jos te urcai la etajul de sus prin cel de la mijloc.
J)Şi camerele laterale erau suprapuse în număr de câte treizeci, aşezate în trei etaje; şi ele dădeau în nişte îmbinări ale zidului făcute anume pentru camerele acestea de jur împrejurul casei, aşa că se sprijineau pe ele, şi nu pe zidul casei.
J)A măsurat zidul casei: gros de şase coţi, şi lăţimea camerelor laterale de jur împrejurul casei, patru coţi.
'GJ)Pe partea dinainte a templului a măsurat lungimea lui, douăzeci de coţi, şi lăţimea, douăzeci de coţi; şi mi-a zis: Acesta-i Sfânta Sfintelor.
J)Apoi a intrat înăuntru, şi a măsurat uşorii uşii, doi coţi; şi uşa, şase coţi; şi lăţimea uşii, şapte coţi.
dAJ)Şi lăţimea uşii era de zece coţi, şi canaturile uşii erau de cinci coţi de o parte, şi cinci coţi de cealaltă parte. Şi i-a măsurat şi lungimea, patruzeci de coţi, şi lăţimea, douăzeci de coţi.
/ YJ)Apoi m-a dus în templu şi a măsurat coloanele; aveau o lăţime de şase coţi de o parte, şi o lăţime de şase coţi de alta, care era lăţimea cortului.
I J(1Lungimea porticului era de douăzeci de coţi, şi lăţimea de unsprezece coţi; şi te urcai la el pe zece trepte. Şi lângă coloane erau stâlpi, unul de o parte, şi altul de alta.
Z-J(0Şi m-a dus în porticul casei, şi a măsurat coloanele porticului, cinci coţi de o parte, şi cinci coţi de cealaltă; şi lăţimea porţii era de trei coţi de o parte, şi trei coţi de cealaltă.
J(/Şi a măsurat curtea, lungă de o sută de coţi, şi lată de o sută de coţi, pătrată; şi altarul era în faţa casei.
U#J(.Şi camera a cărei faţă este spre nord este pentru preoţii care îngrijesc de slujba altarului. Aceştia sunt fiii lui Ţadoc dintre fiii lui Levi, care se apropie de Domnul ca să-I slujească.
 J(-Şi el mi-a zis: Camera aceasta, a cărei faţă este spre sud, este pentru preoţii care îngrijesc de slujba templului.
I J(,Şi în afara porţii dinăuntru erau camerele cântăreţilor: una era alături de poarta de nord, şi avea faţa spre sud, şi una era alături de poarta de est având faţa spre nord.
kOJ(+Şi pe dinăuntru erau cârlige, late de un lat de palmă, şi pe mese era carnea jertfelor.
kOJ(*Şi patru mese de piatră cioplită, lungi de un cot şi jumătate, late de un cot şi jumătate, şi înalte de un cot; şi pe ele puneau uneltele cu care se înjunghiau vitele pentru arderi-de-tot şi celelalte jertfe.
oWJ()Patru mese erau de o parte, şi patru mese de cealaltă; opt mese, pe care înjunghiau jertfele.
/WJ((Şi în una din părţile de afară, cum te urci la intrarea porţii de nord, erau două mese; şi, în cealaltă parte, spre porticul porţii, erau două mese.
+ OJ('Şi în porticul porţii erau de fiecare parte câte două mese, pe care trebuia înjunghiată arderea-de-tot, jertfa pentru păcat şi jertfa pentru vină.
d AJ(&Era o cameră care se deschidea spre coloanele porţii, unde spălau arderile-de-tot.
y kJ(%Şi arcadele ei erau spre curtea de afară, şi pe coloanele ei erau palmieri, şi opt scări urcau la ea.
- SJ($Camerele ei, coloanele ei, şi arcadele ei, şi ferestrele de jur împrejur: lungimea era de cincizeci de coţi şi lăţimea de douăzeci şi cinci de coţi.
~}}||{hzyyOxww+vLuultttsrqpp&onnm;lZk{jjFiKg}ff1eeKddhcbbaa/`__\^]\[ZZYXXWFVV)UqUTmSS=RQQPP.OZNN=<;;:599G87h7 655 4D3.210/N.-,,:+*Z)('n&%f$$#t"!! BP"\ `" yP$ % {*ticKTcopacul acesta, ale cărui frunze erau frumoase, ale cărui fructe erau mari, şi în care era hrană pentru toţi, sub care locuiau fiarele pământului şi pe ramurile căruia îşi făceau cuibul păsările cerului,
$bATCopacul pe care l-ai văzut crescând şi întărindu-se, a cărui înălţime ajungea până la cer, şi se vedea de la toate capetele pământului;
iaKTAtunci Daniel, al cărui nume era Beltşaţar, a rămas uimit o clipă şi gândurile lui îl tulburau. Regele a luat din nou cuvântul şi a zis: Beltşaţar, să nu te tulbure visul sau interpretarea lui! Şi Beltşaţar a răspuns şi a zis: Domnul meu, visul acesta să fie pentru duşmanii tăi şi interpretarea lui pentru potrivnicii tăi!
`TIată visul pe care l-am visat, eu, regele Nebucadneţar. Tu, Beltşaţar, spune-mi interpretarea lui, fiindcă toţi înţelepţii din împărăţia mea nu pot să mi-l interpreteze; tu însă poţi, pentru că ai în tine duhul Dumnezeului Celui Sfânt.
_#THotărârea aceasta a fost luată în sfatul străjerilor şi pusă la cale înaintea sfinţilor, ca să ştie cei vii că Cel Preaînalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor, că o dă cui îi place şi înalţă peste ea pe cel mai de jos dintre oameni!
n^UTInima lui de om i se va schimba într-o inimă de fiară şi vor trece şapte vremuri peste el.
l]QTDar tulpina cu rădăcinile ei lăsaţi-o în pământ, şi legaţi-l cu lanţuri de fier şi de aramă în iarba verde a câmpului, ca să fie udat de roua cerului şi să fie la un loc cu fiarele în iarba pământului.
M\TEl a strigat cu putere şi a vorbit aşa: Tăiaţi copacul şi rupeţi ramurile; scuturaţi-i frunzele şi risipiţi-i fructele; fugăriţi fiarele de sub el şi păsările din ramurile lui!
[ T În viziunile care-mi treceau prin cap, în patul meu, mă uitam şi iată, din ceruri se cobora un străjer, unul sfânt.
ZT Frunzele sale erau frumoase şi fructele sale mari; şi în el se găsea hrană pentru toţi; fiarele câmpului se adăposteau sub umbra lui şi în ramurile lui îşi făceau cuibul păsările cerului, şi din el se hrănea orice făptură vie.
Y1T Copacul acesta a crescut şi s-a întărit, şi înălţimea lui ajungea până la cer şi se vedea până la marginile întregului pământ.
X+T Iată viziunile care mi-au trecut prin cap, când eram în pat. Mă uitam şi iată, în mijlocul pământului era un copac foarte înalt.
bW=T Beltşaţar, mai marele magilor, ştiu că ai în tine duhul Dumnezeului Celui Sfânt şi că pentru tine nici un mister nu este prea greu, spune-mi viziunile visului meu pe care l-am avut şi interpretarea lui.
bV=TDar în cele din urmă, s-a înfăţişat înaintea mea Daniel, al cărui nume este Beltşaţar, după numele dumnezeului meu, şi care are în el spiritul Dumnezeului Celui Sfânt; şi i-am spus visul, zicând:
UTAtunci au intrat magii, cititorii în stele, caldeii şi ghicitorii. Le-am spus visul, dar nu mi-au putut da interpretarea lui.
TTAtunci am poruncit să aducă înaintea mea pe toţi înţelepţii Babilonului, ca să-mi spună interpretarea visului.
S1TAm visat un vis care m-a înspăimântat; gândurile de care eram urmărit în patul meu şi viziunile din mintea mea mă umpleau de groază.
_R7TEu, Nebucadneţar, trăiam liniştit în casa mea şi prosperam în palatul meu.
AQ{TCât de mari sunt semnele Lui şi cât de puternice sunt minunile Lui! împărăţia Lui este o împărăţie veşnică şi domnia Lui dăinuieşte din generaţie în generaţie.
PTMi s-a părut potrivit să vă fac cunoscute semnele şi minunile pe care le-a făcut Dumnezeul cel Preaînalt faţă de mine.
&O GTNebucadneţar, regele, către toate popoarele, naţiunile şi oamenii de toate limbile, care locuiesc pe tot pământul: Pacea să vă fie înmulţită!
hNITDupă aceea, regele a promovat pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego în ţinutul Babilonului.
9MkTDe aceea, iată ce poruncesc: orice om, din orice popor, naţiune sau limbă care va vorbi rău de Dumnezeul lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, va fi făcut bucăţi şi casa lui va fi prefăcută într-un morman de murdării, pentru că nu este nici un alt dumnezeu, care să poată elibera ca El.
`L9TNebucadneţar a vorbit, zicând: Binecuvântat să fie Dumnezeul lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, care a trimis pe îngerul Său şi a eliberat pe slujitorii Lui care s-au încrezut în El, au călcat porunca regelui şi şi-au dat mai degrabă trupurile decât să slujească şi să se închine altui dumnezeu decât Dumnezeului lor!
@KyTŞi satrapii, administratorii, guvernatorii şi consilierii regelui s-au adunat laolaltă şi au văzut că focul nu avusese nici o putere asupra trupului acestor oameni şi că nici părul capului lor nu se pârlise, hainele le rămăseseră neschimbate şi nici măcar miros de foc nu se prinsese de ei.
JTApoi Nebucadneţar s-a apropiat de gura cuptorului aprins şi a vorbit, zicând: Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, slujitorii Dumnezeului Celui Preaînalt, ieşiţi afară şi veniţi aici! Şi Şadrac, Meşac şi Abed-Nego au ieşit din mijlocul focului.
FITEl a răspuns şi a zis: Priviţi! Văd patru oameni umblând dezlegaţi în mijlocul focului, şi nevătămaţi; şi chipul celui de al patrulea seamănă cu al unui fiu de dumnezei!
tHaTAtunci regele Nebucadneţar s-a înspăimântat şi s-a ridicat repede. A luat cuvântul şi a zis consilierilor săi: N-am aruncat noi în mijlocul focului trei oameni legaţi? Ei au răspuns şi au zis regelui: Adevărat, rege!
zGmTDar aceşti trei bărbaţi, Şadrac, Meşac şi Abed-Nego au căzut legaţi în mijlocul cuptorului aprins.
AF{TPentru că porunca regelui fusese aspră şi cuptorul fusese încălzit peste măsură, flacăra a ucis pe toţi oamenii care aruncaseră în el pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego.
>EuTOamenii aceştia au fost legaţi în mantiile lor, în pantalonii lor, în turbanele lor şi în celelalte haine ale lor, şi au fost aruncaţi în mijlocul cuptorului aprins.
!D;TŞi a poruncit unora dintre cei mai voinici ostaşi din armata lui să lege pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego şi să-i arunce în cuptorul aprins.
CTAtunci Nebucadneţar s-a umplut de furie şi expresia feţei lui s-a schimbat faţă de Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. El a vorbit şi a dat poruncă să încălzească cuptorul de şapte ori mai mult, decât cum se obişnuia să-l încălzească.
5BcTŞi chiar dacă nu ne va scoate, să-ţi fie de cunoscut, rege, că nu vom sluji dumnezeilor tăi şi nici nu ne vom închina chipului de aur pe care l-ai înălţat!
!A;TDacă aşa stau lucrurile, Dumnezeul nostru, căruia îi slujim, poate să ne scoată din cuptorul aprins, şi El ne va scăpa din mâna ta, rege.
#@?TŞadrac, Meşac şi Abed-Nego au răspuns şi au zis regelui Nebucadneţar: Nebucadneţar, n-avem nevoie să-ţi răspundem în această privinţă,
?7TAcum fiţi gata şi când veţi auzi sunetul trompetei, al flautului, al lirei, al harpei, al psaltirii, al cimpoiului, în armonie pe tot felul de voci, să vă aruncaţi cu faţa la pământ şi să vă închinaţi chipului pe care l-am făcut; dacă nu vă veţi închina, veţi fi aruncaţi îndată în mijlocul unui cuptor aprins! Şi care este dumnezeul acela care vă va scoate din mâna mea?
@>yTNebucadneţar a vorbit, zicându-le: Este adevărat Şadrac, Meşac şi Abed-Nego că nu slujiţi dumnezeilor mei şi nu vă închinaţi chipului de aur pe care l-am înălţat?
==sT Atunci Nebucadneţar, mâniat şi plin de furie, a dat poruncă să-i aducă pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. Şi oamenii aceştia au fost aduşi îndată înaintea regelui.
<1T Dar sunt nişte iudei cărora le-ai dat în grijă treburile ţinutului Babilonului, şi anume Şadrac, Meşac şi Abed-Nego; aceşti oameni, rege, n-au ţinut seama de tine. Ei nu slujesc dumnezeilor tăi şi nu se închină chipului de aur pe care l-ai înălţat tu!
;T şi oricine nu se va arunca cu faţa la pământ şi nu se va închina, va fi aruncat în mijlocul unui cuptor aprins.
:T Ai dat o poruncă după care toţi cei ce vor auzi sunetul trompetei, al flautului, al lirei, al harpei, al psaltirii, al cimpoiului şi a tot felul de instrumente de muzică, vor trebui să se arunce cu faţa la pământ şi să se închine chipului de aur;
c9?T Ei au luat cuvântul şi au zis regelui Nebucadneţar: Să trăieşti veşnic, rege!
q8[TCu prilejul acesta, şi în aceeaşi vreme, câţiva caldei s-au apropiat şi au pârât pe iudei.
c7?TDe aceea, în clipa când au auzit toate popoarele sunetul trompetei, al flautului, al lirei, al harpei, al psaltirii, al cimpoiului şi a tot felul de instrumente de muzică, toate popoarele, naţiunile, oameni de orice limbă s-au aruncat cu faţa la pământ şi s-au închinat chipului de aur pe care-l înălţase regele Nebucadneţar.
6/TŞi oricine nu se va arunca cu faţa la pământ şi nu se va închina, va fi aruncat chiar în clipa aceea în mijlocul unui cuptor aprins.
55TÎn clipa când veţi auzi sunetul trompetei, al flautului, al lirei, al harpei, al psaltirii şi al cimpoiului, în armonie pe tot felul de voci, să vă aruncaţi cu faţa la pământ şi să vă închinaţi chipului de aur, pe care l-a înălţat regele Nebucadneţar.
4wTAtunci un crainic a proclamat cu glas tare: Vouă, popoare, naţiuni, oameni de toate limbile, vise porunceşte:
A3{TAtunci satrapii, administratorii, guvernatorii, consilierii, vistiernicii, legiuitorii, judecătorii, magistraţii şi toţi conducătorii ţinuturilor s-au strâns la sfinţirea chipului pe care-l înălţase regele Nebucadneţar; şi s-au aşezat înaintea chipului pe care îl înălţase Nebucadneţar.
12[TŞi regele Nebucadneţar a poruncit să cheme pe satrapi, pe administratori, pe guvernatori, pe consilieri, pe vistiernici, pe legiuitori, pe judecători, pe magistraţi şi pe toţi conducătorii ţinuturilor, ca să vină la sfinţirea chipului pe care-l înălţase regele Nebucadneţar.
%1 ETRegele Nebucadneţar a făcut un chip de aur, înalt de şaizeci de coţi şi lat de şase coţi; l-a ridicat în Valea Dura, în ţinutul Babilonului.
-0ST1Şi Daniel a rugat pe rege să dea administrarea ţinutului Babilonului în mâna lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. Daniel însă a rămas la curtea regelui.
R/T0Apoi regele a înălţat pe Daniel şi i-a dat daruri multe; l-a făcut conducător peste tot ţinutul Babilonului, şi l-a făcut cel mai mare conducător al tuturor înţelepţilor Babilonului.
R.T/Regele a vorbit lui Daniel şi a zis: Cu adevărat Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi Domnul regilor, şi un Descoperitor al misterelor, fiindcă ai putut să descoperi acest mister!
/-WT.Atunci regele Nebucadneţar a căzut cu faţa la pământ şi s-a închinat înaintea lui Daniel, şi a poruncit să i se aducă jertfe de mâncare şi miresme.
?,wT-Aceasta este piatra pe care ai văzut-o dezlipindu-se din munte, fără ajutorul vreunei mâini, şi care a sfărâmat fierul, arama, lutul, argintul şi aurul. Dumnezeul cel mare a făcut cunoscut regelui ce se va întâmpla în viitor. Visul este adevărat şi interpretarea lui este demnă de crezare.
++T,Dar în vremea acelor regi, Dumnezeul cerurilor va stabili o împărăţie care nu va fi nimicită niciodată, şi care nu va trece sub stăpânirea unui alt popor. Ea va sfărâma şi va pune capăt tuturor acelor împărăţii, şi ea însăşi va dăinui veşnic;
O*T+Şi cum ai văzut fierul amestecat cu lut de olar, aşa se vor amesteca unul cu celălalt prin sămânţa oamenilor; dar nu se vor lipi unul de altul, aşa cum fierul nu se poate uni cu lutul.
%)CT*Şi după cum degetele de la picioare erau parte din fier şi parte din lut, tot aşa o parte din împărăţia aceasta va fi tare şi o parte slabă.
(T)Şi după cum ai văzut picioarele şi degetele picioarelor, parte de lut de olar şi parte de fier, tot aşa şi împărăţia aceasta va fi împărţită; dar va rămâne în ea ceva din tăria fierului, tocmai aşa cum ai văzut fierul amestecat cu lutul.
@'yT(Şi va fi o a patra împărăţie, tare ca fierul; după cum fierul sfărâmă şi rupe totul, tot aşa, ca fierul care rupe în bucăţi, şi ea va sfărâma şi va rupe totul.
:&mT'După tine se va ridica o altă împărăţie, mai neînsemnată decât a ta; apoi o a treia împărăţie care va fi de aramă şi care va stăpâni peste tot pământul.
<%qT&şi oriunde locuiesc fiii oamenilor, fiarele câmpului şi păsările cerului, El ţi i-a dat în mână şi te-a făcut stăpân peste toate acestea: tu eşti capul de aur!
~$uT%Tu, rege, eşti regele regilor, căci Dumnezeul cerurilor ţi-a dat suveranitate, putere, bogăţie şi glorie;
Y#+T$Acesta este visul. Acum vom spune şi interpretarea lui înaintea regelui.
""=T#Atunci fierul, lutul, arama, argintul şi aurul s-au sfărâmat împreună şi s-au făcut ca pleava din arie în timpul verii; le-a luat vântul şi nici urmă n-a mai rămas după ele. Şi piatra care sfărâmase statuia a devenit un munte mare şi a umplut tot pământul.
3!_T"Tu te uitai la ea în timp ce s-a tăiat o piatră fără ajutorul vreunei mâini, care a izbit picioarele de fier şi de lut ale statuii, şi le-a făcut bucăţi.
Z -T!fluierele picioarelor, de fier; picioarele, parte de fier şi parte de lut.
T Capul acestei statui era de aur curat; pieptul ei şi braţele ei erau de argint, pântecele şi coapsele ei erau de aramă;
dATTu, rege, te uitai şi iată că ai văzut o statuie uriaşă; acea statuie, care era foarte mare şi de o splendoare nemaipomenită, stătea în picioare înaintea ta şi înfăţişarea ei era înfricoşătoare.
T!TCât despre mine, misterul acesta nu mi-a fost revelat pentru că am mai multă înţelepciune decât cei vii, ci ca să se dea regelui interpretarea lui şi ca să cunoşti gândurile inimii tale.
NTÎn patul tău, rege, ţi-au venit în minte gânduri cu privire la cele ce se vor întâmpla după aceste vremuri; şi Cel ce descoperă mistere ţi-a făcut de cunoscut ce se va întâmpla.
wTDar este în ceruri un Dumnezeu care revelează mistere şi care face de cunoscut regelui Nebucadneţar ce se va întâmpla în vremurile de pe urmă. Visul tău şi viziunile din mintea ta pe care le-ai avut în patul tău au fost acestea:
DTDaniel a răspuns înaintea regelui şi a zis: Ce cere regele este un mister pe care înţelepţii, astrologii, vrăjitorii şi ghicitorii nu sunt în stare să-l descopere regelui.
(ITRegele a răspuns şi a zis lui Daniel, care se numea Beltşaţar: Eşti tu în stare să-mi faci cunoscut visul pe care l-am avut şi interpretarea lui?
.UTArioc a adus repede pe Daniel înaintea regelui şi i-a vorbit astfel: Am găsit între prinşii de război ai lui Iuda un om care va da regelui interpretarea!
TDupă aceea, Daniel s-a dus la Arioc, căruia regele îi poruncise să nimicească pe înţelepţii Babilonului; s-a dus şi i-a vorbit astfel: Nu nimici pe înţelepţii Babilonului! Du-mă înaintea regelui şi voi spune regelui interpretarea!
pYTŢie, Dumnezeul părinţilor mei, îţi dau mulţumire şi laudă, pentru că mi-ai dat înţelepciune şi putere; chiar acum mi-ai făcut cunoscut ceea ce noi am cerut de la Tine, căci ne-ai descoperit lucrul cerut de rege.
TEl este Cel care revelează lucrurile adânci şi ascunse; El ştie ce este în întuneric şi lumina locuieşte cu El.
8iTŞi El este cel care schimbă vremurile şi anotimpurile; El dă la o parte regi si ridică regi; El dă înţelepciune înţelepţilor şi cunoaştere celor pricepuţi!
/TDaniel a răspuns şi a zis: Binecuvântat să fie Numele lui Dumnezeu, din veşnicie în veşnicie! A Lui este înţelepciunea şi puterea.
-TDupă aceea, într-o viziune din timpul unei nopţi, misterul a fost revelat lui Daniel. Şi Daniel a binecuvântat pe Dumnezeul cerurilor.
/WTca ei să ceară milă de la Dumnezeul cerurilor pentru acest mister, ca Daniel şi prietenii lui să nu piară odată cu ceilalţi înţelepţi ai Babilonului.
}sTApoi Daniel s-a dus la casa lui şi a spus despre lucrul acesta prietenilor săi, Hanania, Mişael şi Azaria,
eCTDaniel a intrat la rege şi l-a rugat să-i dea timp ca să dea regelui interpretarea.
/WTel a răspuns şi a zis lui Arioc, căpitanul regelui: De ce a dat regele o hotărâre atât de aspră? Atunci Arioc i-a spus lui Daniel cum stăteau lucrurile.
. UTAtunci Daniel a răspuns cu sfat şi cu înţelepciune lui Arioc, căpitanul gărzii personale a regelui, care ieşise să omoare pe înţelepţii Babilonului;
 7T Deci a ieşit o hotărâre şi au început să-i omoare pe cei înţelepţi; şi au căutat şi pe Daniel şi pe prietenii lui, ca să-i omoare.
" =T Din cauza acestor cuvinte regele s-a mâniat şi s-a înfuriat foarte tare şi a dat porunci ca să nimicească pe toţi înţelepţii Babilonului.
$ AT Lucrul pe care îl cere regele este greu; şi nu este nimeni care să i-l spună regelui afară de zei, a căror locuinţă nu este printre muritori!
z mT Caldeii au răspuns regelui şi au zis: Nu este nici un om pe pământ care să poată spune regelui lucrul acesta; nu este nici un rege, domn sau guvernator care să fi cerut asemenea lucruri de la vreun vrăjitor astrolog sau caldeu!
T Dacă nu-mi veţi spune visul, vă aşteaptă pe toţi aceeaşi soartă! Căci v-aţi înţeles să-mi spuneţi minciuni până se vor schimba vremurile. De aceea, spuneţi-mi visul şi atunci voi şti dacă sunteţi în stare să mi-l şi interpretaţi!
TRegele a răspuns şi a zis: Ştiu sigur că voi căutaţi să câştigaţi timp, fiindcă vedeţi că porunca mea este fermă:
xiTEi au răspuns din nou şi au zis: Să spună regele robilor săi visul şi noi îi vom da interpretarea!
3_TDar dacă îmi spuneţi visul şi dezlegarea lui, veţi primi de la mine daruri şi răsplătiri şi mare onoare. De aceea, spuneţi-mi visul şi interpretarea lui!
jMTRegele a răspuns şi a zis caldeilor: Porunca mea este fermă: Dacă nu-mi faceţi cunoscut visul şi interpretarea lui, veţi fi făcuţi bucăţi şi casele voastre vor fi prefăcute într-un morman de dărâmături.
7TAtunci caldeii i-au vorbit regelui în aramaică: Veşnic să trăieşti, rege! Spune robilor tăi visul şi noi îţi vom da interpretarea lui!
veTŞi regele le-a zis: Am visat un vis; duhul îmi este tulburat şi aş vrea să înţeleg visul acesta.
OTAtunci regele a dat poruncă să cheme pe vrăjitori, pe astrologi, pe descântători şi pe caldei, ca să dezlege regelui visurile sale. Ei au venit şi s-au înfăţişat înaintea regelui.
 TÎn anul al doilea al domniei lui Nebucadneţar, Nebucadneţar a avut nişte visuri; duhul îi era tulburat şi i-a pierit somnul.
Q TAşa a petrecut Daniel acolo până în primul an al regelui Cirus.
S~ !TŞi în orice problemă de înţelepciune şi pricepere în care îi consulta regele, îi găsea de zece ori mai buni decât toţi vrăjitorii şi astrologii care erau în toată împărăţia lui.
8} kTŞi regele a vorbit cu ei, dar între toţi tinerii aceia nu s-a găsit nici unul ca Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria. De aceea ei au fost primiţi în slujba regelui.
| TLa sfârşitul zilelor stabilite de rege ca să-i aducă la el, conducătorul famenilor i-a adus înaintea lui Nebucadneţar.
2{ _TŞi Dumnezeu a dat acestor patru tineri cunoaştere şi îndemânare în toată literatura şi înţelepciunea; şi Daniel înţelegea toate viziunile şi visurile.
uz eTAstfel îngrijitorul lua mâncărurile alese şi vinul pe care trebuiau să-l bea şi le dădea legume.
#y ATŞi la sfârşitul celor zece zile, feţele lor arătau mai frumoase şi mai grase decât ale celorlalţi tineri care mâncau din alimentele regelui.
Xx +TEl i-a ascultat în privinţa aceasta şi i-a încercat timp de zece zile.
3w aT şi apoi să fie examinate feţele noastre şi feţele celorlalţi tineri care mănâncă din alimentele regelui; şi să faci cu robii tăi după cele ce vei vedea!
zv oT Încearcă, te rog, pe robii tăi timp de zece zile, şi să ni se dea să mâncăm legume şi să bem apă;
u /T Atunci Daniel a zis îngrijitorului căruia conducătorul famenilor i-a încredinţat supravegherea lui Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria:
=t uT Şi conducătorul famenilor a zis lui Daniel: Mă tem numai de domnul meu regele, care a hotărât ce trebuie să mâncaţi şi să beţi, ca nu cumva să vadă feţele voastre mai triste decât ale celorlalţi tineri de vârsta voastră, şi să-mi puneţi astfel capul în primejdie înaintea regelui.
ss aT Dumnezeu a făcut ca Daniel să capete bunăvoinţă şi trecere înaintea conducătorului famenilor.
Ur %TDar Daniel s-a hotărât să nu se întineze cu mâncărurile alese ale regelui şi cu vinul pe care îl bea regele; de aceea a rugat pe conducătorul famenilor să nu-l oblige să se pângărească.
&q GTConducătorul famenilor le-a pus alte nume: lui Daniel i-a dat numele Beltşaţar; lui Hanania, Şadrac; lui Mişael, Meşac; şi lui Azaria, Abed-Nego.
ep ETŞi printre aceştia, dintre copiii lui Iuda erau: Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria.
mo UTŞi regele le-a pus de-o parte pentru fiecare zi o parte din mâncărurile alese ale regelui şi din vinul pe care îl bea el; astfel a vrut să-i educe timp de trei ani, la sfârşitul cărora să intre în slujba regelui.
n %Tnişte tineri la care să nu găseşti nici un cusur, frumoşi la faţă, înzestraţi în toate ramurile ştiinţei, având cunoştinţe şi putere de discernere, în stare să slujească în casa regelui, şi pe care să-i înveţe scrierea şi limba caldeilor.
Dm TRegele a dat poruncă lui Aşpenaz, conducătorul famenilor săi, să-i aducă pe câţiva din copiii lui Israel, pe câţiva din descendenţii regelui şi pe câţiva dintre nobili,
}l uTŞi Domnul a dat în mâinile lui pe Ioiachim, regele lui Iuda, şi o parte din vasele Casei lui Dumnezeu; şi Nebucadneţar a dus vasele în ţara Şinear, în casa dumnezeului său, şi a adus vasele în casa vistieriei dumnezeului său.
k #TÎn anul al treilea al domniei lui Ioiachim, regele lui Iuda, Nebucadneţar, regele Babilonului, a venit la Ierusalim şi l-a asediat.
jJ0#De jur împrejurul cetăţii optsprezece mii de coţi. Şi din ziua aceea numele cetăţii va fi: Domnul este acolo.
#i?J0"În partea de vest, patru mii cinci sute de coţi, cu cele trei porţi ale lor: o poartă a lui Gad, o poartă a lui Aşer, o poartă a lui Neftali.
h5J0!Şi în partea de sud, patru mii cinci sute de coţi, şi trei porţi: o poartă a lui Simeon, o poartă a lui Isahar, o poartă a lui Zabulon.
g7J0 Şi în partea de est, patru mii cinci sute de coţi, şi trei porţi: şi o poartă a lui Iosif, o poartă a lui Beniamin, o poartă a lui Dan.
/fWJ0Şi porţile cetăţii se vor numi după numele seminţiilor lui Israel, trei porţi la nord: o poartă a lui Ruben, o poartă a lui Iuda, o poartă a lui Levi.
ieKJ0Şi acestea sunt întinderile cetăţii în partea de nord, patru mii cinci sute de coţi.
%dCJ0Aceasta este ţara pe care o veţi împărţi ca moştenire prin sorţi seminţiilor lui Israel, şi acestea sunt părţile lor, zice Domnul Dumnezeu.
EcJ0Şi lângă graniţa lui Gad, pe partea de sud, spre sud, graniţa va merge de la Tamar până la apele Meriba de la Cades, până la torentul Egiptului şi până la Marea cea Mare.
lbQJ0Şi lângă graniţa lui Zabulon, din partea de est până la partea de vest, partea lui Gad.
oaWJ0Şi lângă graniţa lui Isahar, din partea de est până la partea de vest, partea lui Zabulon.
n`UJ0Şi lângă graniţa lui Simeon, din partea de est până la partea de vest, partea lui Isahar.
p_YJ0Şi lângă graniţa lui Beniamin, din partea de est până la partea de vest, partea lui Simeon.
o^WJ0Iată celelalte seminţii. Din partea de est până la partea de vest va fi partea lui Beniamin.
T]!J0Astfel proprietatea leviţilor şi proprietatea cetăţii vor fi în locul părţii cuvenite prinţului, în mijloc; ce va fi între graniţa lui Iuda şi graniţa lui Beniamin va fi al prinţului.
I\ J0Şi partea care va rămâne va fi a prinţului, de amândouă laturile părţii sfinte şi a proprietăţii cetăţii, în dreptul celor douăzeci şi cinci de mii de coţi ai părţii sfinte, lângă graniţa de est, şi la vest în dreptul celor douăzeci şi cinci de mii de coţi lângă graniţa de vest, în dreptul părţilor seminţiilor. Aceasta va fi partea prinţului. Partea sfântă însă şi sanctuarul casei vor fi în mijloc.
v[eJ0Toată partea sfântă va fi de douăzeci şi cinci de mii de coţi în lungime şi douăzeci şi cinci de mii în lăţime, şi va alcătui un pătrat împreună cu partea pe care o veţi deosebi din ea ca proprietate a cetăţii.
XZ)J0Şi lucrătorii cetăţii vor fi luaţi din toate seminţiile lui Israel.
TY!J0Şi rămăşiţa din lungime, de lângă partea sfântă, zece mii la est, şi zece mii la vest, alături de partea sfântă, va da venituri rânduite pentru întreţinerea lucrătorilor cetăţii.
ZX-J0Şi cetatea va avea terenuri publice: două sute cincizeci de coţi la nord, şi două sute cincizeci de coţi la sud, şi două sute cincizeci de coţi la est, şi două sute cincizeci de coţi la vest.
\W1J0Şi iată-i măsurile: în partea de nord patru mii cinci sute de coţi, şi în partea de sud patru mii cinci sute, şi în partea de est patru mii cinci sute, şi în partea de vest patru mii cinci sute.
QVJ0Şi cinci mii de coţi, cave rămân în lăţime înaintea celor douăzeci şi cinci de mii, vor fi daţi cetăţii ca loc obişnuit, pentru locuinţe şi păşune; şi cetatea va fi la mijloc.
(UIJ0Nu vor putea să vândă nimic din ea, nici să schimbe; şi această pârgă a ţării nu va putea fi înstrăinată, căci este sfântă pentru Domnul.
YT+J0 Leviţii vor avea, alături cu graniţa preoţilor, douăzeci şi cinci de mii de coţi în lungime, şi zece mii în lăţime; douăzeci şi cinci de mii în toată lungimea, şi zece mii în lăţime.
SJ0 Şi această parte din partea cea sfântă a pământului va fi a lor, un loc preasfânt, lângă graniţa leviţilor.
8RiJ0 Ea va fi a preoţilor sfinţiţi, a fiilor lui Ţadoc, care au făcut slujba sanctuarului Meu, care nu s-au rătăcit ca leviţii, când se rătăceau copiii lui Israel.
QJ0 Şi această parte sfântă va fi a preoţilor: douăzeci şi cinci de mii de coţi la nord, şi zece mii în lăţime, la vest, zece mii în lăţime, la est, şi douăzeci şi cinci de mii în lăţime, la sud. Şi sanctuarul Domnului va fi în mijloc.
PJ0 Partea pe care o veţi despărţi pentru Domnul va avea douăzeci şi cinci de mii de coţi în lungime, şi zece mii în lăţime.
O!J0Şi lângă graniţa lui Iuda, din partea de est până la partea de vest, va fi partea sfântă pe care o veţi despărţi, lată de douăzeci şi cinci de mii de coţi, şi lungă cât una din părţile de la est la vest, şi sanctuarul va fi în mijlocul ei.
kNOJ0Şi lângă graniţa lui Ruben, din partea de est până la partea de vest, partea lui Iuda.
mMSJ0Şi lângă graniţa lui Efraim, din partea de est până la partea de vest, partea lui Ruben.
oLWJ0Şi lângă graniţa lui Mânase, din partea de est până la partea de vest, partea lui Efraim.
pKYJ0Şi lângă graniţa lui Neftali, din partea de est până la partea de vest, partea lui Mânase.
nJUJ0Şi lângă graniţa lui Aşer, din partea de est până la partea de vest, partea lui Neftali.
jIMJ0Şi lângă graniţa lui Dan, din partea de est până la partea de vest, partea lui Aşer.
ZH /J0Iată numele seminţiilor. De la marginea de nord, de-a lungul drumului de la Hetlon, cum mergi spre Hamat şi Haţar-Enon, la graniţa Damascului de la nord spre Hamat, de la est la vest, partea lui Dan.
nGUJ/Străinului îi veţi da moştenirea lui în seminţia în care va locui, zice Domnul Dumnezeu.
UF#J/Şi o veţi împărţi ca moştenire prin sorţi între voi, şi pentru străinii care vor locui în mijlocul vostru, care vor naşte copii în mijlocul vostru. Pe aceştia îi veţi primi ca pe nişte băştinaşi între copiii lui Israel. Ei să aibă moştenirea prin sorţi împreună cu voi între seminţiile lui Israel.
TE!J/Aşa veţi împărţi ţara între voi, după seminţiile lui Israel.
D}J/Graniţa de vest va fi Marea cea Mare, până la locul unde se îndreaptă spre Hamat. Aceasta este partea de vest.
7CgJ/Şi graniţa de sud, înspre sud, de la Tamar până la apele Meriba de la Cades, până la torentul Egiptului şi până la Marea cea Mare. Aceasta este partea de sud.
QBJ/În partea de est veţi marca graniţa dintre Havran şi Damasc, între Galaad şi ţara lui Israel, de-a lungul Iordanului, şi de-a lungul părţii de est a mării. Aceasta este partea de est.
/AWJ/Astfel graniţa va fi, de la mare până la Haţar-Enon, şi la nord de el, graniţa Damascului, Ţafonului şi graniţa Hamatului. Aceasta este partea de nord.
@J/Hamat, Berota, Sibraim, între graniţa Damascului şi graniţa Hamatului, Haţer-Haticon, spre graniţa Havranului.
s?_J/Şi iată graniţele ţării înspre nord, de la Marea cea Mare, drumul Hetlonului până la Ţedad.
;>oJ/Şi o veţi stăpâni unul ca şi altul, cum am jurat cu mâna ridicată că o voi da părinţilor voştri; pământul acesta vă va cădea la împărţeală ca moştenire.
<=qJ/ Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată graniţele ţării, pe care o veţi împărţi ca moştenire celor douăsprezece seminţii ale lui Israel. Iosif va avea două părţi.
_<7J/ Dar lângă râul acesta, pe malurile lui, de amândouă părţile vor creşte tot felul de pomi roditori. Frunza lor nu se va veşteji şi roadele lor nu se vor sfârşi; în fiecare lună vor fi roade noi, fiecare după luna lui, pentru că apele vor ieşi din sanctuar. Şi roadele lor vor fi ca hrană, şi frunzele lor ca doctorie.
6}}{{&zHyyxxvutsrqq*p(obnnm9kkHjihtgXf~ee"cc2ba`__/]|]\\[[dZZ9YY.X|WVUU,SSRQQMONNMNL}KK'JIIlHGFEDDCBB2A@@#?\>*=;;%:H9877l66>543372q10//M.G-,,E+d*))'&&b%%*$w#^""B! 3&\~I\L;{utq c<3T El va face un legământ trainic cu mulţi, timp de o săptămână, dar la jumătatea săptămânii va face să înceteze jertfa şi darul de mâncare, şi, pe aripa urâciunilor, va veni unul care pustieşte, până va cădea asupra celui pustiit prăpădul hotărât.
9T După aceste şaizeci şi două de săptămâni, Unsul va fi stârpit şi nu va avea nimic. Şi poporul unui prinţ care va veni va nimici cetatea şi sanctuarul, şi sfârşitul ei va fi ca printr-un potop; şi pustiirile sunt hotărâte până la sfârşitul războiului.
"~=T Să ştii deci şi să înţelegi că de la darea poruncii pentru restaurarea Ierusalimului, până la Mesia, Prinţul, vor trece şapte săptămâni; apoi timp de şaizeci şi două de săptămâni pieţele şi gropile vor fi rezidite, chiar şi în vremuri de Strâmtorare.
l}QT Şaptezeci de săptămâni au fost hotărâte asupra poporului tău şi asupra cetăţii tale celei sfinte, până la încetarea fărădelegilor, până la ispăşirea păcatelor, până la ispăşirea nelegiuirii, până la aducerea dreptăţii veşnice, până la pecetluirea viziunii şi a profeţiei, şi până la ungerea Sfântului sfinţilor.
A|{T Când ai început tu să te rogi, a ieşit o poruncă, şi eu am venit să-ţi spun, căci tu eşti foarte iubit; de aceea, ia aminte la cuvântul acesta şi înţelege viziunea!
~{uT El m-a învăţat, a stat de vorbă cu mine şi mi-a zis: Daniele, am venit să-ţi dau lumină să înţelegi.
Tz!T În timp ce vorbeam eu încă în rugăciunea mea, a venit repede în zbor bărbatul Gavril, pe care îl văzusem înainte într-o viziune, şi m-a atins în clipa când se aducea jertfa de seară.
`y9T Şi în timp ce vorbeam, mă rugam, îmi mărturiseam păcatul meu şi păcatul poporului meu Israel, şi îmi aduceam cererile înaintea Domnului Dumnezeului meu, pentru muntele cel sfânt al Dumnezeului meu;
KxT Ascultă, Doamne! Iartă, Doamne! Ia aminte, Doamne! Lucrează şi nu întârzia, din dragoste pentru Tine, Dumnezeul meu! Căci cetatea Ta şi poporul Tău sunt chemate după Numele Tău!
w+T Pleacă urechea, Dumnezeule, şi ascultă! Deschide ochii şi priveşte la dărâmăturile noastre şi la cetatea care este chemată după Numele Tău; căci nu pentru faptele noastre drepte ne aducem rugăciunile înaintea Ta, ci pentru îndurările Tale cele mari.
3v_T Şi acum, ascultă, Dumnezeul nostru, rugăciunea şi cererile robului Tău, şi de dragul Tău, fă să strălucească Faţa Ta peste sfântul Tău locaş pustiit!
5ucT Dar, Doamne, după toată îndurarea Ta, abate mânia şi urgia Ta de la cetatea Ta, Ierusalimul, de la muntele Tău cel sfânt; căci din cauza păcatelor noastre şi din cauza nelegiuirilor părinţilor noştri este Ierusalimul şi poporul Tău de ruşine pentru toţi cei ce ne înconjoară.
ktOT Şi acum, Doamne Dumnezeul nostru, Tu care ai scos pe poporul Tău din ţara Egiptului, prin mâna Ta cea puternică, şi Ţi-ai făcut un Nume, aşa cum este şi astăzi – noi am păcătuit, am săvârşit nelegiuire.
Bs}T De aceea, şi Domnul a păstrat nenorocirea şi a adus-o peste noi; căci Domnul Dumnezeul nostru este drept în toate lucrurile pe care le face, dar noi n-am ascultat glasul Lui.
~ruT După cum este scris în Legea lui Moise, toată nenorocirea aceasta a venit peste noi; totuşi n-am venit cu rugăciune înaintea Domnului Dumnezeului nostru, întorcându-ne de la nelegiuirile noastre şi dând atenţie adevărului Tău.
|qqT El a împlinit astfel cuvintele pe care le rostise împotriva noastră şi împotriva conducătorilor noştri care ne-au condus, şi a adus peste noi o mare nenorocire, încât nu s-a făcut nicăieri sub cer ce s-a făcut Ierusalimului.
p{T ci tot Israelul a călcat Legea Ta şi s-a abătut astfel ca să n-asculte de glasul Tău. De aceea, ne-au şi lovit blestemele şi jurămintele scrise în Legea lui Moise, robul lui Dumnezeu, pentru că am păcătuit împotriva lui Dumnezeu.
o+T N-am ascultat glasul Domnului Dumnezeului nostru, ca să umblăm în legile Lui, pe care ni le pusese înainte prin robii Săi, profeţii;
{noT La Domnul Dumnezeul nostru însă se află mila şi iertarea, cu toate că împotriva Lui ne-am răzvrătit!
m5T Doamne, ruşinea ni se cuvine nouă, regilor noştri, conducătorilor noştri şi părinţilor noştri, pentru că am păcătuit împotriva Ta!
OlT A Ta, Doamne, este dreptatea, iar nouă ni se cuvine astăzi să ni se umple faţa de ruşine, nouă bărbaţilor din Iuda şi locuitorilor Ierusalimului şi întregului Israel, fie ei aproape, fie departe, în toate ţările în care i-ai alungat, din cauza fărădelegilor de care s-au făcut vinovaţi faţă de Tine!
8kiT Şi n-am ascultat pe robii Tăi, profeţii, care au vorbit regilor noştri în numele Tău, conducătorilor noştri, părinţilor noştri şi către tot poporul ţării.
jT am păcătuit, am făcut nelegiuiri, am fost răi, răzvrătiţi, ne-am abătut de la poruncile şi de la judecăţile Tale!
oiWT Şi m-am rugat Domnului Dumnezeului meu, i-am făcut următoarea mărturisire şi am zis: Doamne, Dumnezeule mare şi înfricoşător, Tu care ţii legământul şi dai îndurare celor ce Te iubesc si păzesc poruncile Tale,
hT Şi mi-am îndreptat faţa către Domnul Dumnezeu, ca să-L caut cu rugăciune şi cereri, postind în sac şi cenuşă.
hgIT în primul an al domniei lui, eu, Daniel, am înţeles din cărţi că trebuiau să treacă şaptezeci de ani pentru pustiirea Ierusalimului, numărul anilor pe care i-a revelat Domnul prin cuvânt profetului Ieremia.
f 3T În anul întâi al lui Darius, fiul lui Ahaşveroş, din linia genealogică a mezilor, care a fost făcut rege peste împărăţia caldeilor,
SeTDupă aceea, eu, Daniel, am stat stors de puteri şi bolnav mai multe zile; apoi m-am sculat şi m-am ocupat de treburile regelui. Dar eram uimit de viziunea aceasta şi nu era nimeni s-o explice.
7dgTŞi viziunea cu serile şi dimineţile, care a fost spusă, este adevărată. De aceea, pecetluieşte viziunea aceasta, pentru că se referă la nişte zile din viitor.
c!TŞi din cauza vicleniei lui şi a succesului înşelătoriilor lui, i se va îngâmfa inima, va nimici mulţi oameni care trăiau liniştiţi, şi se va ridica până şi împotriva Domnului domnilor, dar va fi zdrobit, fără ajutorul vreunei mâini omeneşti.
@byTEl va fi puternic, dar nu prin puterea lui însuşi; el va nimici într-o mare măsură, va reuşi în tot ce va începe, va nimici pe cei puternici şi chiar pe poporul sfânt.
a1TLa sfârşitul stăpânirii lor, când păcătoşii vor fi umplut măsura nelegiuirilor lor, se va ridica un rege fără ruşine şi viclean.
.`UTCele patru coarne care au crescut în locul acestui corn frânt, sunt patru regi, care se vor ridica din naţiunea aceasta, dar care nu vor avea atâta putere.
r_]TŞi ţapul este împărăţia grecilor, şi cornul cel mai mare dintre ochii lui, este primul rege.
d^ATBerbecul pe care l-ai văzut, cu cele două coarne, sunt regii mezilor şi perşilor.
]9TApoi mi-a zis: Iată, îţi arăt ce se va întâmpla în vremea de apoi a mâniei, pentru că viziunea aceasta este despre vremea sfârşitului.
\TŞi în timp ce-mi vorbea, am căzut într-un somn adânc cu faţa la pământ; dar el m-a atins şi m-a ridicat în picioare.
][3TAtunci el s-a apropiat de locul unde stăteam; şi când s-a apropiat, m-am temut şi am căzut cu faţa la pământ. El mi-a zis: înţelege, fiu al omului, că viziunea se referă la vremea sfârşitului!
Z%TŞi am auzit un glas de om în mijlocul râului Ulai care a strigat şi a zis: Gavrile, fă-l pe omul acesta să înţeleagă viziunea.
Y!TÎn timp ce eu, Daniel, aveam această viziune şi încercam s-o înţeleg, iată, înaintea mea stătea cineva care arăta ca un om.
XwTŞi el mi-a zis: Până vor trece două mii trei sute de seri şi de dimineţi; apoi sanctuarul va fi curăţat!
W!T Atunci am auzit pe un sfânt vorbind; şi un alt sfânt a întrebat pe cel ce vorbea: Până când se va împlini viziunea despre desfiinţarea jertfei necurmate şi despre urâciunea pustiirii? Până când vor fi călcate în picioare sanctuarul şi oştirea?
.VUT Armata a fost pedepsită din cauza păcatului săvârşit împotriva jertfei necurmate; cornul a aruncat adevărul la pământ şi a izbutit în ce a început.
UT S-a înălţat până la Conducătorul oştirii; I-a desfiinţat jertfa necurmată şi locul sanctuarului Său a fost dărâmat.
T7T Şi a crescut până la oştirea cerurilor, şi a aruncat la pământ o parte din oştirea aceasta şi din stele, şi le-a călcat în picioare.
S}T Dintr-unul din ele a crescut un corn mic care s-a întins foarte tare spre sud, spre est şi spre Ţara Glorioasă.
PRTDe aceea, ţapul a ajuns foarte puternic; dar când a devenit puternic de tot, i s-a rupt cornul cel mare, şi în locul lui au crescut patru coarne mari spre cele patru vânturi ale cerurilor.
@QyTL-am văzut cum s-a apropiat de berbec, s-a aruncat încruntat asupra lui, a lovit în berbec şi i-a rupt amândouă coarnele, şi berbecul nu avusese putere să i se împotrivească. L-a trântit deci la pământ şi l-a călcat în picioare şi n-a fost nimeni care să-l scape pe berbec din mâna lui.
#P?TA venit până la berbecul care avea două coarne, pe care îl văzusem stând lângă râu, şi s-a repezit asupra lui cu toată furia puterii lui.
OOTPe când mă uitam cu atenţie, iată, a venit un ţap de la vest şi a cutreierat toată faţa pământului, fără să atingă pământul; ţapul acesta însă avea un corn mare între ochi.
`N9TAm văzut cum berbecul împungea spre vest, nord şi sud; nici o altă fiară nu-i putea sta împotrivă, şi nimeni nu putea să scape pe cine îi cădea în mână; ci el făcea ce voia şi a ajuns puternic.
\M1TAm ridicat ochii, m-am uitat şi iată, lângă un râu stătea un berbec şi avea două coarne; coarnele acestea erau înalte, dar unul era mai înalt decât celălalt şi cel mai înalt crescuse ultimul.
(LITCând am avut viziunea aceasta, mi s-a părut că eram în capitala Suza, în provincia Elam; şi în timpul viziunii mele, mă aflam lângă râul Ulai.
K TÎn al treilea an al domniei regelui Beltşaţar, eu, Daniel, am avut o viziune, alta decât aceea pe care o avusesem înainte.
>JuTAici s-au sfârşit cuvintele. Pe mine, Daniel, m-au tulburat foarte mult gândurile mele şi mi s-a schimbat culoarea feţei; dar am păstrat cuvintele acestea în inima mea.
I{TAtunci domnia, stăpânirea şi puterea tuturor regilor care sunt pretutindeni sub ceruri, se vor da poporului sfinţilor Celui Preaînalt. Împărăţia Lui este o împărăţie veşnică şi toate puterile Îl vor sluji şi Îl vor asculta!
zHmTApoi va veni judecata şi i se va lua stăpânirea, care va fi prăbuşită şi nimicită pentru totdeauna.
GwTEl va vorbi blasfemii împotriva Celui Preaînalt, va asupri pe sfinţii Celui Preaînalt, şi va intenţiona să schimbe timpurile şi legea; şi sfinţii vor fi daţi în mâinile lui timp de o vreme, două vremi şi o jumătate de vreme.
EFTŞi cele zece coarne sunt zece regi care se vor ridica din împărăţia aceasta; şi după ei se va ridica un altul, care se va deosebi de înaintaşii lui, şi va supune trei regi.
SETEl mi-a vorbit aşa: Fiara a patra este o a patra împărăţie care va fi pe pământ. Ea se va deosebi de toate celelalte, va sfâşia tot pământul, îl va călca în picioare şi-l va zdrobi.
AD{Tpână când a venit Cel Bătrân de Zile şi s-a făcut o judecată în favoarea sfinţilor Celui Preaînalt şi a venit vremea ca sfinţii să ia în stăpânire împărăţia.
`C9TMă uitam; şi cornul acesta făcea război împotriva sfinţilor şi i-a biruit,
B5Tşi despre cele zece coarne pe care le avea în cap, şi despre celălalt corn care ieşise şi înaintea căruia căzuseră trei, despre cornul acela zic care avea ochi şi o gură care vorbea cu mândrie, a cărui înfăţişare era mai mare decât a celorlalte coarne.
kAOTAtunci am dorit să ştiu adevărul despre fiara a patra, care se deosebeşte de toate celelalte, nespus de îngrozitoare: avea dinţi de fier şi gheare de aramă, mânca, sfărâma şi călca în picioare ce rămânea;
@TDar sfinţii Celui Preaînalt vor primi împărăţia şi vor stăpâni împărăţia în veci, din veşnicie în veşnicie.
V?%TAceste patru fiare mari sunt patru regi care se vor ridica pe pământ,
O>TM-am apropiat de unul din cei ce stăteau acolo şi l-am rugat să-mi dea înţelesul tuturor acestor lucruri. El mi-a vorbit şi mi-a făcut de cunoscut interpretarea acestor lucruri, astfel:
n=UTEu, Daniel, m-am întristat în duhul din trupul meu şi viziunile din capul meu m-au tulburat.
<%TŞi Lui I S-a dat stăpânire, glorie şi o împărăţie, ca să-I slujească toate popoarele, naţiunile şi oamenii de orice limbă. Stăpânirea Lui este o stăpânire veşnică, nepieritoare, şi împărăţia Lui este una care nu va fi nimicită niciodată.
H; T Am continuat să mă uit în viziunile mele de noapte, şi iată, pe norii cerului a venit Unul ca un Fiu al Omului; a înaintat spre Cel Bătrân de Zile şi a fost adus înaintea Lui.
~:uT Cât despre celelalte fiare, li s-a luat domnia, dar li s-a prelungit viaţa pentru o vreme şi un anumit timp.
X9)T Eu am continuat să mă uit din cauza cuvintelor lăudăroase pe care le rostea cornul acela; am continuat să mă uit până când fiara a fost ucisă şi trupul ei a fost nimicit şi aruncat în foc.
K8T Un râu de foc curgea şi ieşea dinaintea Lui. Mii şi mii de slujitori şi de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. Curtea de judecată s-a aşezat şi s-au deschis cărţile.
7)T Am continuat să mă uit până când s-au pregătit nişte tronuri şi Cel Bătrân de Zile S-a aşezat. Haina Lui era albă ca zăpada şi părul capului Lui era ca nişte lână curată; tronul Lui era ca nişte flăcări de foc şi roţile lui ca un foc aprins.
6TÎn timp ce mă uitam cu atenţie la coarne, iată, un alt corn, unul mic, a ieşit din mijlocul lor şi dinaintea acestui corn au fost smulse trei din cele dintâi coarne. Şi cornul acesta avea nişte ochi ca ochii de om, şi o gură care vorbea cu mândrie.
-5STDupă aceea m-am uitat în viziunile mele de noapte, şi iată, o a patra fiară, nespus de înspăimântătoare şi de puternică; avea nişte dinţi mari de fier, mânca, sfărâma şi călca în picioare ce rămânea; era deosebită de toate fiarele precedente, şi avea zece coarne.
B4}TDupă aceea, am continuat să mă uit, şi iată, o alta, ca un leopard, care avea pe spate patru aripi de pasăre. Fiara aceasta avea şi patru capete, şi i s-a dat Stăpânire.
Q3TŞi iată, o altă fiară, a doua, care semăna cu un urs. Şi era ridicat pe o parte şi avea trei coaste în gură, între dinţi; şi astfel i s-a zis: Scoală-te şi mănâncă multă carne!
a2;TCea dintâi semăna cu un leu şi avea aripi de vultur. M-am uitat la ea până în clipa când i s-au smuls aripile; şi, sculându-se de pe pământ, a stat în picioare, ca un om, şi i s-a dat inimă de om.
O1TŞi patru fiare mari, deosebite una de alta, au ieşit din mare.
07TDaniel a spus, zicând: Mă uitam în viziunea mea din timpul nopţii, şi iată, cele patru vânturi ale cerului au izbucnit pe Marea cea Mare.
T/ #TÎn primul an al lui Beltşaţar, regele Babilonului, Daniel a avut un vis şi în mintea lui a avut viziuni în timp ce era în pat; la urmă a scris visul, relatând lucrurile cele mai importante.
l.QTDaniel a dus-o bine în timpul domniei lui Darius şi în timpul domniei lui Cirus, persanul.
-TEl eliberează şi mântuieşte, El face semne şi minuni în ceruri şi pe pământ. El a eliberat pe Daniel din ghearele leilor!
",=TPoruncesc ca pe toată întinderea împărăţiei mele oamenii să se teamă şi să se înfricoşeze de Dumnezeul lui Daniel. Căci El este Dumnezeul cel viu şi El dăinuieşte veşnic; împărăţia Lui nu se va nimici niciodată şi stăpânirea Lui nu va avea sfârşit.
C+TDupă aceea, regele Darius a scris o scrisoare către toate naţiunile, către oamenii de toate limbile, care locuiau în toată împărăţia: Pacea să vă fie dată din belşug!
*yTRegele a poruncit să aducă pe oamenii aceia care paraseră pe Daniel. Şi au fost aruncaţi în groapa cu lei, ei, copiii lor şi soţiile lor; şi înainte de a ajunge în fundul gropii, leii i-au şi apucat şi le-au fărâmiţat oasele.
])3TAtunci regele s-a bucurat foarte mult şi a poruncit să scoată pe Daniel din groapă. Daniel a fost scos din groapă şi nu s-a găsit nici o rană pe el, pentru că avusese încredere în Dumnezeul său.
\(1TDumnezeul meu a trimis pe îngerul Său şi a închis gura leilor, care nu mi-au făcut nici un rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui. Şi nici înaintea ta, rege, n-am făcut nimic rău!
I' TAtunci Daniel a zis regelui: Veşnic să trăieşti, rege!
&wTŞi când s-a apropiat de groapă, a chemat pe Daniel cu un glas plângător. Regele a luat cuvântul şi a zis lui Daniel: Daniele, robul Dumnezeului celui viu, a putut Dumnezeul tău, căruia îi slujeşti neîncetat, să te scape de lei?
f%ETDar în revărsatul zorilor, regele s-a deşteptat şi s-a dus repede la groapa cu lei.
$1TRegele s-a întors apoi la palatul său, a petrecut noaptea fără să mănânce, nu i s-a adus nici o concubină, şi n-a putut să doarmă.
0#YTAu adus o piatră şi au pus-o la gura gropii. Regele a pecetluit-o cu inelul lui şi cu inelul mai-marilor lui, ca să nu se schimbe nimic cu privire la Daniel.
L"TAtunci regele a poruncit să aducă pe Daniel şi să-l arunce în groapa cu lei. Regele a luat cuvântul şi a zis lui Daniel: Dumnezeul tău, căruia Îi slujeşti necurmat, să te scape!
D!TDar oamenii aceia au venit la rege şi i-au zis: Să ştii, rege, că după legea mezilor şi perşilor, orice decret sau orice poruncă, pe care o face regele, nu se poate schimba!
/ WTRegele s-a mâhnit foarte mult când a auzit lucrul acela şi s-a gândit cum să-l scape pe Daniel; până la asfinţitul soarelui s-a gândit cum să-l scape.
dAT Ei au luat din nou cuvântul şi au zis regelui: Daniel, unul din cei aduşi captivi din Iuda, nu ţine deloc seama de tine, rege, nici de decretul pe care l-ai scris, şi îşi face rugăciunea de trei ori pe zi!
!T Apoi s-au prezentat înaintea regelui şi i-au zis cu privire la decretul regal: N-ai scris tu un decret, care spune că oricine va înălţa rugăciuni, timp de treizeci de zile, vreunui dumnezeu sau vreunui om, afară de tine, rege, să fie aruncat în groapa cu lei? Regele a răspuns şi a zis: Lucrul acesta este adevărat, după legea mezilor şi perşilor, care nu se poate schimba!
T Atunci oamenii aceştia au dat năvală în casă, şi au găsit pe Daniel rugându-se şi chemând pe Dumnezeul lui.
xiT Când a aflat Daniel că s-a semnat porunca, a intrat în casa lui, unde ferestrele camerei de sus erau deschise înspre Ierusalim, şi de trei ori pe zi îngenunchea, se ruga şi lăuda pe Dumnezeul lui, cum făcea şi mai înainte.
ET De aceea, regele Darius a semnat porunca şi decretul.
+OTAcum, rege, întăreşte decretul şi semnează porunca aceasta, ca să nu se poată schimba, după legea mezilor şi perşilor, care nu poate fi revocată.
[/TToţi guvernatorii împărăţiei, administratorii şi satrapii, consilierii şi sfătuitorii sunt de părere să se dea o poruncă regească însoţită de un aspru decret, care să spună că oricine va înălţa rugăciuni unui dumnezeu sau unui om timp de treizeci de zile, afară de tine, rege, va fi aruncat în groapa cu lei.
!TAtunci guvernatorii şi satrapii aceştia s-au dus cu mare vâlvă la rege şi i-au vorbit aşa: Să trăieşti veşnic, rege Darius!
5cTAtunci oamenii aceştia au zis: Nu vom găsi nici un motiv de acuzare împotriva acestui Daniel, doar dacă nu vom găsi ceva în legătură cu legea Dumnezeului lui!
:mTAtunci conducătorii şi guvernatorii au căutat să găsească un motiv de acuzare împotriva lui Daniel în legătură cu conducerea împărăţiei. Dar n-au putut găsi la el nici un motiv de acuzare, pentru că el era credincios, şi nu se găsea nici o greşeală la el şi nici o neglijenţă.
9kTDaniel însă întrecea pe toţi aceşti conducători şi pe guvernatori, pentru că în el era un duh ales; şi regele se gândea să-l pună peste toată împărăţia.
-STşi peste ei a pus trei conducători, dintre care unul era Daniel, cărora guvernatorii să le dea socoteală, şi astfel regele să nu sufere nici o pagubă.
 9TLui Darius i s-a părut potrivit să pună peste împărăţie o sută douăzeci de guvernatori, care să vegheze asupra întregii împărăţii;
c?TŞi Darius, medul, a primit împărăţia cam la vârsta de şaizeci şi doi de ani.
Y+TDar chiar în noaptea aceea Beltşaţar, regele caldeilor, a fost omorât.
I TAtunci Beltşaţar a dat poruncă şi au îmbrăcat pe Daniel cu purpură, i-au pus un lănţişor de aur la gât şi s-a proclamat că el va fi al treilea în guvernarea împărăţiei.
\1TPERES: împărăţia ta a fost împărţită şi dată mezilor şi perşilor!
MTTEKEL: Ai fost cântărit pe cântar şi ai fost găsit uşor!
| qTAceasta este interpretarea fiecărui cuvânt: MENE: Dumnezeu ţi-a numărat zilele domniei si i-a pus capăt.
~ uTIată scrierea care a fost scrisă: MENE, MENE TEKEL UPFARSIN: Numărat, numărat, cântărit şi împărţit!.
a ;TDe aceea, El a trimis această parte de mână care a făcut această inscripţie.
. UTCi te-ai înălţat împotriva Domnului cerurilor; şi au adus vasele din casa Lui înaintea ta, şi aţi băut vin cu ele, tu şi mai-marii tăi, soţiile şi concubinele tale; ai lăudat pe dumnezeii de argint, de aur, de bronz, de fier, de lemn şi de piatră, care nici nu văd, nici nu aud, şi nici nu pricep nimic. Dar pe Dumnezeul în mâna căruia este suflarea ta şi toate căile tale nu L-ai glorificat!
m STDar tu, Beltşaţar, fiul lui, nu ţi-ai umilit inima, deşi ai cunoscut toate aceste lucruri.
QTa fost alungat dintre fiii oamenilor, inima i s-a făcut ca a fiarelor şi a locuit la un loc cu măgarii sălbatici; i-au dat să mănânce iarbă ca la boi şi trupul i-a fost udat cu roua cerului, până când a recunoscut că Dumnezeul Cel Preaînalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea.
$ATDar când i s-a îngâmfat inima şi i s-a împietrit duhul în mândrie, a fost aruncat de pe tronul său de rege şi a fost luată de la el gloria,
Tşi din cauza măreţiei pe care i-a dat-o, toate popoarele, naţiunile şi oamenii de toate limbile se temeau şi tremurau înaintea lui. Căci regele omora pe cine voia şi lăsa cu viaţă pe cine voia; înălţa pe cine voia şi umilea pe cine voia.
~uTRege, Dumnezeul Cel Preaînalt a dat tatălui tău, Nebucadneţar, împărăţie, măreţie, glorie şi onoare;
*MTAtunci Daniel a răspuns şi a zis regelui: Ţine-ţi darurile şi dă altuia răsplătirile tale! Dar eu voi citi regelui scrierea şi i-o voi interpreta.
<qTDar eu am auzit despre tine că poţi să interpretezi şi să dezlegi lucruri complicate; acum, dacă vei putea să citeşti scrierea aceasta şi să mi-o interpretezi, vei fi îmbrăcat cu purpură, vei purta un lănţişor de aur la gât şi vei avea locul al treilea în conducerea împărăţiei!
?wTŞi acum au fost aduşi înaintea mea înţelepţii şi astrologii, ca să citească scrierea aceasta şi să mi-o interpreteze; dar n-au putut să interpreteze aceste cuvinte.
TAm aflat despre tine că Duhul lui Dumnezeu este în tine, şi că la tine se găsesc lumină, pricepere şi înţelepciune aleasă.
U#T Atunci Daniel a fost adus înaintea regelui. Regele a luat cuvântul şi a zis lui Daniel: Tu eşti acel Daniel, unul dintre cei exilaţi din Iuda, pe care i-a adus aici din Iuda tatăl meu, regele?
'T pentru că în acest Daniel, numit de rege Beltşaţar, s-a găsit un duh ales, cunoştinţă şi pricepere în interpretarea visurilor, în explicarea enigmelor şi în dezlegarea lucrurilor complicate. Să fie chemat deci Daniel şi el îţi va da interpretarea!
D~T În împărăţia ta este un om, care are în el duhul Dumnezeului Celui Sfânt. Şi pe vremea tatălui tău s-au găsit în el lumină, pricepere şi o înţelepciune dumnezeiască. De aceea, regele Nebucadneţar, tatăl tău, da, tatăl tău, rege, l-a pus mai-mare peste magi, astrologi, caldei, ghicitori,
n}UT La auzul cuvintelor regelui şi a mai-marilor lui, regina a intrat în sala de petrecere, a luat cuvântul şi a zis: Să trăieşti veşnic, rege! Să nu te tulbure gândurile tale şi să nu ţi se îngălbenească faţa!
|T Atunci regele Beltşaţar s-a tulburat foarte tare, faţa i s-a îngălbenit şi mai tare şi mai-marii lui au rămas încremeniţi.
{TAtunci au intrat toţi înţelepţii regelui, dar n-au putut să citească scrisoarea, nici să-i spună regelui interpretarea.
Yz+TRegele a strigat în gura mare să i se aducă astrologi, caldei şi ghicitori. Apoi regele a luat cuvântul şi a zis înţelepţilor Babilonului: Cine va citi scrierea aceasta şi mi-o va interpreta, va fi îmbrăcat cu purpură, va purta un lănţişor de aur la gât şi va avea locul al treilea în conducerea împărăţiei.
RyTAtunci faţa regelui a îngălbenit şi gândurile atât de mult i s-au tulburat încât i s-au desfăcut încheieturile şoldurilor, şi genunchii au început să se lovească unul de celălalt.
NxTÎn clipa aceea, s-au arătat degetele unei mâini de om şi au scris, în faţa sfeşnicului, pe tencuiala zidului palatului regal; şi regele a văzut partea aceasta de mână care a scris.
{woTAu băut vin şi au lăudat pe dumnezeii de aur şi de argint, de bronz şi de fier, de lemn şi de piatră.
Av{TAu adus deci vasele de aur care fuseseră luate din templu, din casa lui Dumnezeu din Ierusalim, ca să bea din ele regele şi mai-marii săi, soţiile sale şi concubinele sale.
}usTCând Beltşaţar a gustat vinul, a poruncit să aducă vasele de aur şi de argint pe care Nebucadneţar, tatăl său, le luase din templul de la Ierusalim, ca să bea cu ele regele şi mai-marii săi, soţiile sale şi concubinele sale.
t TRegele Beltşaţar a făcut o mare petrecere celor o mie de mai-mari ai lui, şi a băut vin în prezenţa acestora.
Zs-T%Acum, eu, Nebucadneţar, laud, înalţ şi glorific pe Regele cerurilor, căci toate lucrările Lui sunt adevărate, toate căile Lui sunt drepte şi El poate să umilească pe cei ce umblă cu mândrie!
r7T$În vremea aceea mi-a venit judecata la loc; şi pentru gloria împărăţiei mele, măreţia şi strălucirea mea mi s-au dat înapoi; consilierii şi mai-marii mei au început să mă caute din nou; am fost pus iarăşi peste împărăţia mea şi puterea mea a crescut.
\q1T#Toţi locuitorii pământului sunt o nimica înaintea Lui, El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu locuitorii pământului şi nimeni nu poate să stea împotriva mâniei Lui, nici să-I zică: Ce faci?
KpT"După trecerea vremii hotărâte, eu, Nebucadneţar, am ridicat ochii spre cer şi mi-a venit iarăşi mintea la loc. Am binecuvântat pe Cel Preaînalt, am lăudat şi glorificat pe Cel ce trăieşte veşnic, a cărui stăpânire este veşnică şi a cărui împărăţie dăinuieşte din generaţie în generaţie.
oT!Chiar în clipa aceea s-a împlinit cuvântul acela asupra lui Nebucadneţar. A fost alungat dintre oameni, a mâncat iarbă ca boii, trupul i-a fost udat de roua cerului, până i-a crescut părul ca penele vulturului şi unghiile ca ghearele păsărilor.
n#T Te vor alunga dintre oameni şi vei locui la un loc cu fiarele câmpului; îţi vor da să mănânci iarbă ca boii, şi vor trece peste tine şapte vremuri, până vei recunoaşte că Cel Preînalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi o dă cui vrea!
m9TPe când cuvântul era încă în gura regelui, din cer s-a coborât un glas, zicând: Află, rege Nebucadneţar, că ţi s-a luat împărăţia!
KlTregele a luat cuvântul şi a zis: Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care eu mi l-am zidit, ca reşedinţă regală, prin puterea bogăţiei mele şi spre onoarea măreţiei mele?
hkITDupă douăsprezece luni, pe când se plimba pe acoperişul palatului regesc din Babilon,
PjTToate aceste lucruri s-au împlinit asupra regelui Nebucadneţar.
Yi+TDe aceea, rege, fie să-ţi placă sfatul meu: părăseşte păcatele tale, făcând dreptate, şi fărădelegile tale, arătând milă faţă de cei săraci, şi poate că ţi se va prelungi fericirea!
8hiTPorunca să se lase tulpina cu rădăcinile copacului înseamnă că ţi se va da iarăşi împărăţia, după ce vei recunoaşte stăpânirea Celui ce este în ceruri.
4gaTTe vor alunga dintre oameni, vei locui la un loc cu fiarele câmpului şi te vor hrăni cu iarbă ca pe boi şi cu roua cerului te vor adăpa, şi şapte vremuri vor trece peste tine, până vei cunoaşte că Cel Preaînalt domneşte peste împărăţiile oamenilor şi că El le dă cui vrea.
fTAceasta este interpretarea, rege, şi aceasta este hotărârea Celui Preaînalt, care se va întâmpla domnului meu, regele.
eTŞi regele a văzut un străjer, unul sfânt, coborându-se şi zicând: Tăiaţi copacul şi nimiciţi-l, şi numai tulpina cu rădăcinile ei să o lăsaţi în pământ, dar legaţi-o cu lanţuri de fier şi de aramă în iarba cea verde a câmpului, ca să fie udată de roua cerului şi să stea la un loc cu fiarele câmpului, până vor trece şapte vremuri peste el.
EdTtu, rege, eşti copacul acesta, care ai crescut şi te-ai întărit; căci înălţimea ta a crescut şi a ajuns până la cer şi domnia ta a ajuns până la marginile pământului.
~}}u|{{z]yyKx\wLvTuuMtAssUruqqpotnmlkOjii%h3gcff3ecddcb{aa9`{__^]S\@[ZYYaXQWVVGUU T SIRQPPONN^MLqKKJPIIGG#FEEMDD3CwBB A<@@?F>>N=W<e^ Căci Efraim a zidit multe altare pentru păcat, şi altarele acestea l-au făcut să cadă în păcat.
)=K^ Chiar dacă îşi câştigă aliaţi printre naţiuni, Eu tot îi voi aduna laolaltă; şi vor suferi pentru o vreme din cauza poverii regelui prinţilor.
<^ Căci s-au urcat în Asiria, ca un măgar sălbatic care umblă răzleţ. Efraim a dat daruri ca să aibă prieteni!
];3^Israel este înghiţit! Acum au ajuns printre naţiuni ca un vas fără preţ.
):K^Fiindcă au semănat vânt, vor secera furtună. Nu le va creşte un spic de grâu; ce va răsări, nu va da făină. Dacă va da, o vor mânca străinii.
9 ^Idolul acesta vine din Israel: l-a făcut un lucrător şi nu este Dumnezeu; dar viţelul Samariei va fi făcut bucăţi!
8^Viţelul tău este respins, O Samarie! Mânia Mea s-a aprins împotriva lor! Până când nu vor vrea să se ţină curaţi?
!7;^Au pus regi fără porunca Mea, şi conducători fără ştirea Mea; din argintul lor şi din aurul lor şi-au făcut idoli: ca să fie nimiciţi.
J6 ^Israel a respins binele; de aceea duşmanul îl va urmări.
U5#^Atunci vor striga către Mine: Dumnezeule, noi, Israel, Te cunoaştem!
!4 =^Pune trompeta la gură! Duşmanul vine ca un vultur peste casa Domnului! Căci au călcat legământul Meu şi au păcătuit împotriva Legii Mele.
J3 ^Se întorc, dar nu la Cel Preaînalt; sunt ca un arc înşelător. Mai-marii lor vor cădea ucişi de sabie, din cauza vorbirii lor îndrăzneţe, care-i face de râs în ţara Egiptului.
k2O^Cu toate că i-am disciplinat şi le-am întărit braţele, ei gândesc rău împotriva Mea.
1-^Nu strigă către Mine din inimă, ci se lamentează în aşternutul lor; aleargă după grâu şi must şi se răzvrătesc împotriva Mea.
&0E^ Vai de ei, pentru că fug de Mine! Pieirea vine peste ei, pentru că nu-Mi sunt credincioşi! Aş vrea să-i scap, dar ei spun minciuni împotriva Mea!
-/S^ Ori de câte ori se duc, îmi voi arunca plasa peste ei, îi voi doborî ca pe păsările cerului; şi îi voi pedepsi cum le-am spus înaintea adunării lor.
w.g^ Efraim a ajuns ca o turturică proastă, fără înţelegere; ei cheamă Egiptul şi aleargă la Asiria.
'-G^ Cu toate că mândria lui Israel mărturiseşte împotriva lui, tot nu se întorc la Domnul Dumnezeul lor, şi tot nu-L caută, cu toate aceste pedepsei
,}^ Nişte străini îi mănâncă puterea, şi el nu-şi dă seama, îl apucă bătrâneţea, şi el nu-şi dă seama.
b+=^Efraim se amestecă printre popoare; Efraim este o turtă care n-a fost întoarsă.
*^Toţi sunt fierbinţi, ca un cuptor, şi îşi mănâncă judecătorii; toţi regii lor cad; nici unul din ei nu Mă cheamă.
)^Inima lor este ca un cuptor în timp ce stau la pândă; toată noaptea le fumegă mânia, iar dimineaţa arde ca un foc aprins.
|(q^În ziua regelui nostru, conducătorii se îmbolnăvesc de prea mult vin; regele dă mâna cu batjocoritorii.
''^Toţi sunt adulteri, ca un cuptor încălzit de brutar care nu mai aprinde focul de la frământarea aluatului până când este dospit.
b&=^Ei îl înveselesc pe rege cu răutatea lor, şi pe conducători cu minciunile lor.
%+^Şi nu se gândesc în inima lor că Eu îmi aduc aminte de toată răutatea lor; faptele lor îi şi înconjoară şi stau înaintea Mea!
P$ ^Când vreau să vindec pe Israel, atunci se descoperă nelegiuirea lui Efraim şi răutatea Samariei, căci lucrează cu viclenie. Hoţul vine înăuntru şi ceata de tâlhari jefuieşte afară.
r#]^ Şi ţie, Iuda, îţi este pregătit un seceriş, când voi aduce înapoi pe sclavii poporului Meu!
u"c^ În casa lui Israel am văzut un lucru oribil: acolo Efraim se desfrânează, Israel se pângăreşte.
!-^ Ceata preoţilor este ca o ceată de tâlhari, care stă la pândă, săvârşind crime pe drumul Sihemului; da, săvârşesc lucruri rele.
O ^Galaadul este o cetate de nelegiuiţi, plină de urme de sânge!
mS^Dar ei au călcat legământul, ca oricare om de rând; şi nu Mi-au fost credincioşi atunci.
lQ^Căci bunătate voiesc, nu jertfe, şi cunoaştere de Dumnezeu mai mult decât arderi-de-tot!
^De aceea, îi voi biciui prin profeţi, îi voi ucide prin cuvintele gurii Mele, şi judecăţile Mele vor străluci ca lumina!
^Ce să-ţi fac, Efraime? Ce să-ţi fac, Iuda? Evlavia voastră este ca norul de dimineaţă şi ca roua care trece curând.
:m^Să cunoaştem, să urmărim cunoaşterea Domnului! Căci El Se iveşte ca zorile dimineţii şi va veni la noi ca o ploaie, ca ploaia de primăvară care udă pământul!
hI^El ne va reînvia după două zile; a treia zi ne va ridica, şi vom trăi înaintea Lui.
 ^Veniţi să ne întoarcem la Domnul! Căci El ne-a sfâşiat şi tot El ne va vindeca; El ne-a lovit şi tot El ne va lega rănile.
3_^Voi pleca, Mă voi întoarce în locuinţa Mea, până când vor mărturisi că sunt vinovaţi şi vor căuta Faţa Mea. Când vor fi în necaz, vor alerga la Mine.
4a^Voi fi ca un leu pentru Efraim, şi ca un pui de leu pentru casa lui Iuda; Eu, chiar Eu, voi sfâşia şi apoi voi pleca, o voi duce şi nimeni nu-Mi va răpi prada.
D^ Când Efraim şi-a văzut boala şi Iuda rănile, Efraim a alergat la Asiria şi a trimis la regele Iareb, dar el nu poate să vă însănătoşească, nici să vă vindece rănile.
c?^ Voi fi ca o molie pentru Efraim, ca o putreziciune a dinţilor pentru casa lui Iuda.
xi^ Efraim este asuprit, zdrobit prin judecată, căci de bunăvoie a urmat învăţăturile care-i plăceau.
~u^ Conducătorii lui Iuda sunt ca şi cei ce mută semnele de la graniţe; ca apa îmi voi vărsa mânia peste ei!
{o^ Efraim va fi pustiit în ziua pedepsei: ce vestesc Eu împotriva seminţiilor lui Israel, va veni negreşit!
 ^Sunaţi din trompetă la Ghibea, sunaţi din trompetă la Rama! Strigaţi la Bet-Aven! Uită-te în spatele tău, Beniamin!
#^Au fost necredincioşi Domnului, căci au născut copii din adulter; acum îi va înghiţi o lună nouă, împreună cu avuţiile lor.
 ^Vor merge cu oile şi boii lor să caute pe Domnul, dar nu-L vor găsi nicidecum: căci S-a îndepărtat din mijlocul lor.
1^Dar mândria lui Israel va fi martoră împotriva lui, şi Israel şi Efraim vor cădea prin nelegiuirea lor şi Iuda va cădea şi el cu ei.
 #^Faptele lor nu le vor permite să se întoarcă la Dumnezeul lor, căci un duh de adulter este în inima lor, şi nu cunosc pe Domnul!
y^Eu cunosc pe Efraim, şi Israel nu-Mi este ascuns; căci tu, Efraime, ai comis adulter şi Israel s-a pângărit.
` 9^Şi răzvrătiţii s-au cufundat în nelegiuire, dar Eu îi voi pedepsi pe toţi!
_  9^Ascultaţi lucrul acesta, preoţi! Şi ia aminte, casă a lui Israel! Ascultă, casă a regelui! Căci pe voi vă ameninţă judecata, pentru că aţi fost o capcană la Miţpa şi o plasă întinsă la Tabor!
b =^Vântul îi va strânge cu aripile lui, şi se vor ruşina din cauza jertfelor lor!
nU^Băutura lor este răzvrătirea, ei comit prostituţii continuu; mai-marii lor iubesc ruşinea!
:o^Efraim s-a lipit de idoli: lasă-l în pace!
^Căci Israel este încăpăţânat, ca un mânz neîmblânzit; şi să-l mai pască Domnul acum ca pe un miel pe câmpii întinse!
6e^Dacă tu te desfrânezi, Israele, măcar Iuda să nu se facă vinovat. Nu vă urcaţi la Ghilgal, nu vă urcaţi la Bet-Aven, şi nu juraţi, zicând: Viu este Domnul!
)K^Nu voi pedepsi pe fiicele voastre pentru că săvârşesc prostituţie, nici pe nurorile voastre când comit adulter, pentru că bărbaţii înşişi se duc la o parte cu prostituatele şi aduc jertfe printr-un ritual de prostituţie. Deci poporul fără minte aleargă spre pieire.
b=^ Aduc jertfe pe vârful munţilor, ard tămâie pe dealuri, sub stejari, plopi şi terebinţi, pentru că umbra lor este plăcută. De aceea, fiicele voastre comit prostituţie şi nurorile voastre comit adulter.
9k^ Poporul Meu îşi întreabă idolul lui de lemn şi toiagul lui îi profeţeşte; căci duhul adulterului îi duce în rătăcire şi sunt necredincioşi Dumnezeului lor.
>w^ Adulterul, vinul şi mustul iau minţile omului.
5^ Vor mânca şi tot nu se vor sătura, vor comite adulter şi tot nu se vor înmulţi, pentru că au părăsit pe Domnul ca să comită adulter.
^ Dar şi preotului i se va întâmpla ca poporului; îl voi pedepsi după umbletele lui şi îi voi răsplăti după faptele lui.
r~]^Ei se hrănesc din jertfele pentru păcatele poporului Meu si sunt lacomi după fărădelegile lui.
}^Cu cât mai mult s-au înmulţit, cu atât mai mult au păcătuit împotriva Mea. De aceea, le voi preface gloria în ruşine.
c|?^Poporul Meu este nimicit din lipsă de cunoaştere. Pentru că ai respins cunoaşterea şi Eu te voi respinge, ca să nu-Mi mai fii preot. Fiindcă ai uitat Legea Dumnezeului tău, voi uita şi Eu pe copiii tăi!
{w^Deci te vei poticni ziua, profetul se va poticni şi el împreună cu tine noaptea, şi pe mama ta o voi nimici.
z^Dar nimeni să nu certe pe altul, nici să nu mustre pe altul, căci poporul tău este ca şi cei ce se ceartă cu preoţii.
)yK^De aceea, ţara va jeli, toţi cei ce o locuiesc vor pieri, împreună cu fiarele câmpului şi cu păsările cerului; chiar şi peştii mării vor pieri.
xw^Fiecare înjură, minte, omoară, fură şi comite adulter; se folosesc de violenţă şi fac crime după crime.
Rw ^Ascultaţi Cuvântul Domnului, copiii lui Israel! Căci Domnul are o judecată împotriva locuitorilor acestei ţări, pentru că nu este adevăr sau milă, sau cunoaştere de Dumnezeu în ţară.
Ov^După aceea, copiii lui Israel se vor întoarce şi vor căuta pe Domnul Dumnezeul lor şi pe regele lor David; şi vor veni tremurând la Domnul şi la bunătatea Lui, în zilele de pe urmă.
(uI^Căci copiii lui Israel vor rămâne multă vreme fără rege, fără conducător, fără jertfă, fără chip de idol, fără efod, şi fără terafimi.
1t[^Şi i-am zis: Vei rămâne cu mine pentru multe zile; să nu te dedai la desfrânare şi să nu mai fii a nici unui alt bărbat, şi voi fi şi eu la fel cu tine!
hsI^Deci am cumpărat-o cu cincisprezece sicii de argint, un omer de orz şi un letec de orz.
|r s^Domnul mi-a zis: Du-te iarăşi şi iubeşte o femeie iubită de un iubit, dar adulteră; iubeşte-o cum iubeşte Domnul pe copiii lui Israel, cu toate că ei se întorc spre alţi dumnezei şi iubesc prăjiturile cu stafide ale idolilor!
Cq^Şi o voi sădi pe Lo-Ruhama pentru Mine în ţară, şi Mă voi îndura de cea fără îndurare, şi voi zice lui Lo-Ami: Tu eşti poporul Meu! Şi el va răspunde: Dumnezeul meu!
vpe^şi pământul va răspunde grâului, mustului şi untdelemnului, şi acestea vor răspunde lui Izreel.
so_^În ziua aceea voi asculta, zice Domnul, voi răspunde cerurilor şi ele vor răspunde pământului;
[n/^şi te voi logodi cu Mine în credincioşie. Atunci vei cunoaşte pe Domnul.
m^Te voi logodi cu Mine pentru totdeauna; da, te voi logodi cu Mine în dreptate şi în judecată, în dragoste şi în milă;
xli^În ziua aceea, voi încheia pentru ei un legământ cu fiarele câmpului, cu păsările cerului şi cu târâtoarele pământului, voi sfărâma din ţară arcul, sabia şi orice război, şi voi face să locuiască în siguranţă.
[k/^Voi scoate din gura ei numele Baalilor, ca să nu mai fie pomeniţi pe nume.
jw^În ziua aceea, zice Domnul, Mă vei chema: Işi! (bărbatul meu) şi nu Mă vei mai chema: Baali! (Domnul meu).
8ii^Acolo, îi voi da iarăşi viile şi Valea Acor ca o uşă a speranţei; acolo va cânta ca în vremea tinereţii ei şi ca în ziua când s-a urcat din ţara Egiptului.
ohW^De aceea, iată, o voi ademeni şi o voi duce în deşert şi îi voi vorbi pe placul inimii ei.
>gu^ O voi pedepsi pentru zilele când ardea tămâie Baalilor, şi când se împodobea cu cerceii ei şi cu salbele ei, şi alerga după iubiţii ei, uitând de Mine, zice Domnul.
Hf ^ Şi îi voi distruge şi viile şi smochinii, despre care zicea: Aceasta este plata pe care mi-au dat-o iubiţii mei! Le voi preface într-o pădure şi le vor mânca fiarele câmpului.
e^ Şi voi pune capăt bucuriei ei, sărbătorilor ei, lunilor ei celor noi, Sabatelor ei şi tuturor adunărilor ei de sărbătoare.
vde^ Şi acum îi voi descoperi desfrâul înaintea iubiţilor ei şi nici unul n-o va scoate din mâna Mea.
*cM^ De aceea, Îmi voi lua înapoi grâul la vremea lui, şi mustul la vremea lui, şi Îmi voi lua înapoi lâna şi inul, date ca să-şi acopere goliciunea.
b1^Căci n-a cunoscut că Eu îi dădeam grâul, mustul şi untdelemnul, şi i-am înmulţit argintul şi aurul pe care l-a folosit pentru Baal.
Aa{^Va alerga după iubiţii ei, dar nu-i va ajunge; îi va căuta, dar nu-i va găsi. Apoi va zice: Mă voi întoarce la primul meu soţ, căci îmi era mai bine atunci decât acum!
u`c^De aceea, iată, îi voi îngrădi drumul cu spini şi voi zidi un zid, ca să nu-şi mai afle căile.
V_%^Căci mama lor s-a prostituat; cea care i-a conceput s-a necinstit; căci a zis: Voi alerga după iubiţii mei, care îmi dau pâinea şi apa mea, lâna şi inul meu, untdelemnul şi băuturile mele!
Q^^Nu voi avea milă de copiii ei, căci sunt copii ai desfrânării.
]/^Altfel, o dezbrac în pielea goală, cum era în ziua naşterii ei, o fac ca un deşert, ca un pământ uscat, şi o las să moară de sete!
R\^Plângeţi-vă împotriva mamei voastre, plângeţi-vă! Căci nu este soţia Mea şi Eu nu sunt soţul ei! Să-şi depărteze desfrânările dinaintea ei şi faptele de adulter dintre sânii ei!
i[ M^Ziceţi fraţilor voştri: Ami (Poporul meu) şi surorilor voastre Ruhama (Cea îndurată)!
6Z g^ Atunci copiii lui Iuda şi copiii lui Israel se vor strânge la un loc, îşi vor pune un singur conducător şi vor ieşi din ţară; căci mare va fi ziua lui Izreel.
rY _^ Totuşi numărul copiilor lui Israel va fi ca nisipul mării, care nu se poate nici măsura, nici număra. Şi se va întâmpla că în locul unde li s-a zis: Nu sunteţi poporul Meu, li se va zice: Copiii Dumnezeului Celui viu!
X ^ Şi Domnul a zis: Pune-i numele Lo-Ami (Nu-i poporul meu);căci voi nu sunteţi poporul Meu şi Eu nu voi fi Dumnezeul vostru.
cW A^Ea a înţărcat pe Lo-Ruhama; apoi a rămas iar însărcinată şi a născut un fiu.
LV ^Dar voi avea milă de casa lui Iuda şi îi voi elibera prin Domnul Dumnezeul lor; dar nu-i voi elibera nici prin arc, nici prin sabie, nici prin lupte, nici prin cai, nici prin călăreţi.
NU ^Ea a rămas din nou însărcinată şi a născut o fiică. Şi Domnul i-a zis: Pune-i numele Lo-Ruhama (Cea fără îndurare);căci nu voi mai avea milă de casa lui Israel, n-o voi mai ierta!
NT ^În ziua aceea, voi sfărâma arcul lui Israel în Valea Izreel.
JS ^Atunci Domnul i-a zis: Pune-i numele Izreel; căci peste puţină vreme voi pedepsi casa lui Iehu, pentru sângele vărsat la Izreel, şi voi pune capăt domniei lui peste casa lui Israel.
R }^Aşa că el s-a dus şi a luat pe Gomera, fiica lui Diblaim, şi ea a rămas însărcinată şi i-a născut un fiu.
aQ =^Când Domnul a început să-i vorbească lui Osea, Domnul a zis lui Osea: Du-te şi ia-ţi de soţie o prostituată şi copii din prostituţie; căci ţara a săvârşit o mare desfrânare, părăsind pe Domnul.
7P k^Cuvântul Domnului, spus lui Osea, fiul lui Beeri, pe vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz, Ezechia, regii lui Iuda, şi pe vremea lui Ieroboam, fiul lui Ioas, regele lui Israel.
O)T Dar tu, du-te până la sfârşit; tu te vei odihni şi te vei ridica iarăşi pentru partea ta de moştenire, la sfârşitul veacurilor.
yNkT Cât de fericit este cel ce va aştepta şi va ajunge până la o mie trei sute treizeci si cinci de zile!
MT De la vremea când va înceta jertfa continuă şi se va aşeza urâciunea pustiirii, vor mai fi o mie două sute nouăzeci de zile.
/LWT Mulţi vor fi curăţaţi, înălbiţi şi lămuriţi; cei răi vor face răul şi nici unul din cei răi nu va înţelege, dar cei înţelepţi vor înţelege.
KT Şi el a răspuns: Du-te, Daniele, căci cuvintele acestea sunt ascunse şi pecetluite până la vremea sfârşitului.
oJWT Eu am auzit, dar n-am înţeles; şi am zis: Domnul meu, care va fi sfârşitul acestor lucruri?
vIeT Şi am auzit pe omul acela îmbrăcat în haine de in, care stătea deasupra apelor râului; el şi-a ridicat spre ceruri mâna dreaptă şi mâna stângă şi a jurat pe Cel ce trăieşte veşnic că va mai fi o vreme, două vremuri şi o jumătate de vreme, şi că toate aceste lucruri se vor sfârşi când puterea poporului sfânt va fi zdrobită de tot.
H/T Şi unul a zis omului îmbrăcat în haine de in, care stătea deasupra apelor râului: Cât va mai fi până la sfârşitul acestor minuni?
G-T Atunci, eu, Daniel, m-am uitat şi iată, alţi doi oameni stăteau în picioare, unul dincoace de râu şi altul dincolo de malul râului.
>FuT Dar tu, Daniel, ţine ascunse aceste cuvinte şi pecetluieşte cartea până la vremea sfârşitului. Atunci mulţi vor merge încolo şi încoace şi cunoaşterea va creşte.
2E]T Şi cei înţelepţi vor străluci ca strălucirea cerului, şi cei ce vor învăţa pe mulţi să umble în dreptate vor străluci ca stelele pentru veci de veci.
"D=T Şi mulţi din cei ce dorm în ţărâna pământului se vor scula, unii pentru viaţă veşnică şi alţii pentru dispreţ şi ruşine veşnică.
4C cT În vremea aceea se va scula marele prinţ Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tău; căci aceasta va fi o vreme de necaz, cum n-a mai fost de când sunt popoarele şi până la vremea aceea; şi în vremea aceea poporul tău toţi cei ce vor fi găsiţi scrişi în carte, vor fi scăpaţi.
/BWT -Şi îşi va întinde corturile palatului său între mare şi Muntele cel Sfânt şi glorios. Atunci îşi va vedea sfârşitul şi nimeni nu îl va mai ajuta.
A/T ,Dar nişte zvonuri din est şi din nord îl vor tulbura, şi atunci va porni cu mare mânie, ca să nimicească şi să anihileze pe mulţi.
)@KT +Va avea control peste bogăţiile de aur şi de argint, şi peste toate lucrurile preţioase ale Egiptului; şi libienii şi etiopienii vor veni după el.
a?;T *Îşi va întinde mâna împotriva altor ţări, şi ţara Egiptului nu va scăpa.
>)T )Va intra şi în Ţara cea Minunată şi mulţi vor cădea. Dar Edomul, Moabul şi fruntaşii copiilor lui Amon vor scăpa din mâna lui.
t=aT (La vremea sfârşitului, regele de la sud îl va ataca; şi regele de la nord va veni împotriva lui ca un vârtej, cu care şi călăreţi şi cu multe corăbii; va intra în ţinuturile lui, le va cotropi şi va trece prin ele.
S<T 'Cu acest dumnezeu străin va acţiona împotriva fortăreţelor; cui îl va recunoaşte, îi va da mare cinste, îl va face să domnească peste mulţi şi le va împărţi pământ ca răsplată.
E;T &Dar în schimb, va onora pe un dumnezeu al fortăreţelor, un dumnezeu pe care părinţii lui nu l-au cunoscut; îl va onora cu aur, argint, pietre preţioase şi lucruri preţioase.
=:sT %Nu va ţine seamă nici de dumnezeii părinţilor, nici de dorinţa femeilor, nici nu va ţine seamă de oricare alt dumnezeu, ci se va preamări pe sine mai presus de toţi.
{9oT $Regele va face ce va voi; se va înălţa, se va preamări mai presus de orice dumnezeu, şi va spune lucruri monstruoase împotriva Dumnezeului dumnezeilor; şi va reuşi, până va trece mânia, căci ce este hotărât se va împlini.
L8T #Şi vor cădea şi unii dintre cei înţelepţi, ca să fie încercaţi, curăţaţi şi înălbiţi până la vremea sfârşitului, căci sfârşitul nu va fi decât la vremea hotărâtă.
g7GT "Când vor cădea, vor fi ajutaţi puţin şi mulţi se vor uni cu ei din prefăcătorie.
6/T !Înţelepţii poporului vor învăţa pe mulţi; totuşi vor cădea, pentru o vreme, loviţi de sabie şi de foc, de captivitate şi de jaf.
55cT Şi va ademeni prin vorbe măgulitoare pe cei ce rup legământul, dar acei din popor care vor cunoaşte pe Dumnezeul lor vor rămâne tari şi vor face lucruri mari.
+4OT Nişte armate trimise de el vor veni şi vor profana fortăreaţa sanctuarului; şi vor desfiinţa jertfa continuă. Şi ei vor aşeza urâciunea pustiirii.
3T Căci vor veni împotriva lui corăbii din Chitim; de aceea se va întrista şi se va întoarce cu furie împotriva sfântului legământ şi va acţiona. Aşa că se va întoarce şi va arăta respect faţă de cei ce vor părăsi sfântul legământ.
2T La vremea hotărâtă va năvăli iarăşi împotriva sudului, dar de această ultimă dată nu-i va mai merge ca de prima dată.
B1}T În timp ce se va întoarce în ţara lui cu mari bogăţii, inima lui va deveni ostilă sfântului legământ, va acţiona împotriva lui, şi apoi se va întoarce în ţara lui.
\01T Cei doi regi nu vor căuta decât să-şi facă rău unul altuia, vor sta la aceeaşi masă şi îşi vor spune minciuni unul altuia; dar nu vor reuşi, căci sfârşitul tot va veni la vremea hotărâtă.
/3T Şi cei ce mănâncă hrană aleasă de la masa lui îl vor nimici; armatele lui se vor împrăştia ca un râu, dar mulţi vor cădea ucişi.
.T Şi în fruntea unei mari armate el va porni cu mare putere şi curaj împotriva regelui de la sud; şi regele de la sud va porni la război cu o armată mare şi foarte puternică; dar nu va rezista, căci se vor pune la cale planuri rele împotriva lui.
)-KT Şi va intra în pace în locurile cele mai bogate ale ţinutului; şi va face ceea ce n-au făcut părinţii lui, nici părinţii părinţilor lui: va împărţi prada, jafurile şi bogăţiile; şi va pune la cale planurile lui împotriva fortăreţelor, dar numai pentru o vreme.
,#T Şi după ce se va face o alianţă cu el, el va lucra cu şiretenie, căci va veni şi va deveni puternic cu un mic număr de oameni.
+'T Şi armatele cotropitoare se vor revărsa ca un râu înaintea lui, dar vor fi nimicite, împreună cu un conducător al legământului.
?*wT Şi în locul lui se va ridica un om de dispreţ, căruia nu i s-a conferit onoarea de rege; dar se va ridica în vreme de pace şi va pune mâna pe împărăţie prin intrigi.
9)kT Cel care îi va lua locul, va aduce un asupritor, în cea mai frumoasă parte a împărăţiei; dar în câteva zile va fi zdrobit, dar nu prin mânie, nici prin război.
x(iT Apoi se va întoarce spre fortăreţele ţării lui, dar se va poticni, va cădea şi nu-l vor mai găsi.
A'{T Apoi îşi va întoarce faţa spre insule şi va cuceri pe multe din ele; dar un conducător va pune capăt ruşinii pe care voia el să i-o aducă, si o va întoarce asupra lui.
&3T Şi el îşi va îndrepta faţa să intre cu puterea întregii lui împărăţii, şi oamenii drepţi vor fi împreună cu el; astfel va face el. Şi el îi va da de soţie pe fiica femeilor, ca să-l nimicească, dar ea nu va sta pentru el, nici nu va fi de partea lui.
B%}T Dar cel ce va merge împotriva lui va face ce va voi şi nimeni nu i se va împotrivi; el se va opri în Ţara Minunată, nimicind cu desăvârşire tot ce-i va cădea în mână.
z$mT Regele de la nord va veni şi va construi întărituri de asediu, şi va captura o cetate bine fortificată; şi forţele de la sud nu vor putea sta împotriva lui. Nici chiar trupele lui cele mai alese nu vor avea puterea să reziste.
K#T Şi în vremea aceea se vor ridica mulţi împotriva regelui de la sud; de asemenea, câţiva oameni violenţi din poporul tău se vor scula, ca să împlinească viziunea, dar vor cădea.
3"_T Căci regele de la nord se va întoarce şi va strânge o armată mai mare decât cea dintâi; şi după câţiva ani va veni cu o mare armată şi bine înarmată.
t!aT Când mulţimea va fi dusă, inima regelui se va îngâmfa, va doborî zece mii, dar tot nu va birui.
K T Şi regele de la sud, mâniat de aceasta, va ieşi şi se va lupta cu regele de la nord; va ridica o mare armată, dar armata regelui de la nord va fi dată în mâinile lui şi nimicită.
mST Totuşi, fiii săi vor începe iarăşi războiul, şi vor strânge o mare mulţime de forţe, care vor înainta, se vor revărsa ca un râu care iese din matcă şi-l vor împinge iarăşi înapoi până la fortăreaţă.
xiT Regele de la nord va veni în împărăţia regelui de la sud, dar se va întoarce iarăşi în ţara sa.
oWT Şi va duce sclavi în Egipt, odată cu prizonierii de război, chiar şi pe dumnezeii şi chipurile lor turnate, împreună cu vasele lor scumpe de argint şi de aur. Apoi, câţiva ani nu va mai ataca pe regele de la nord.
5cT Dar dintr-un lăstar al rădăcinii ei se va ridica unul în locul lui şi va veni cu armată, va intra în fortăreaţa regelui de la nord, îi va bate şi va birui.
 T Şi după câţiva ani vor forma o alianţă, şi fiica regelui de la sud va merge la regele de la nord, ca să facă o înţelegere de pace. Dar aceste metode de ajutorare nu vor avea nici o putere, şi nici celelalte mijloace ale ei nu vor putea ţine piept, ci ea va fi dată la moarte împreună cu cei care au adus-o, cu tatăl ei şi cu cel ce a sprijinit-o în acele zile.
<qT Atunci regele de la sud va deveni puternic, împreună cu unul dintre mai-marii lui, care va câştiga putere asupra lui şi va stăpâni. Stăpânirea lui va fi puternică.
V%T Dar de îndată ce se va ridica, împărăţia lui va fi sfărâmată şi va fi împărţită spre cele patru vânturi ale cerurilor, dar nu între urmaşii lui, nici nu va fi la fel de puternică aşa ca atunci când a stăpânit el, căci împărăţia sa va fi dezrădăcinată şi va fi dată şi altora afară de aceştia.
veT Dar se va ridica un rege viteaz, care va stăpâni cu mare putere şi va face după cum îi va plăcea.
/WT Şi acum îţi voi spune adevărul: Iată, vor mai fi încă trei împăraţi în Persia, şi al patrulea va strânge cu mult mai multe bogăţii decât toţi ceilalţi; şi când se va simţi puternic prin bogăţiile lui, el va ridica întreg imperiul împotriva împărăţiei Greciei.
j OT În anul întâi al lui Darius, medul, eram la el, ca să-l încurajez şi să-l întăresc.
/T Dar îţi voi spune ce este scris în Scripturile Adevărului. (Nimeni nu mă ajută împotriva acestora, afară de prinţul vostru, Mihail.
:mT Atunci mi-a zis: Ştii de ce am venit la tine? Şi acum mă întorc să lupt împotriva conducătorului Persiei; şi când voi pleca, iată, va veni conducătorul Greciei!
[/T Apoi mi-a zis: Nu te teme de nimic, om preaiubit! Pace ţie! Întăreşte-te, da, întăreşte-te! Şi pe când îmi vorbea el, am prins iar puteri şi am zis: Vorbeşte, domnul meu, căci m-ai întărit.
^5T Atunci cel ce avea înfăţişarea unui om m-a atins din nou şi m-a întărit.
T Cum ar putea robul domnului meu să vorbească domnului meu? Acum puterile m-au părăsit, şi nu mai am nici suflare!
T Şi iată că cineva care avea înfăţişarea fiilor oamenilor, s-a atins de buzele mele; atunci am deschis gura şi am vorbit, zicând celui ce stătea înaintea mea: Domnul meu, viziunea aceasta m-a umplut de groază şi am pierdut orice putere!
kOT Şi pe când îmi spunea el aceste lucruri, mi-am întors faţa spre pământ şi am tăcut.
T Acum vin să-ţi fac cunoscut ce se va întâmpla poporului tău în zilele de apoi, căci viziunea se referă la zilele din viitor.
s _T Dar conducătorul împărăţiei Persiei mi-a stat împotrivă douăzeci şi una de zile; dar iată că Mihail, unul dintre prinţii cei mai mari, a venit să mă ajute, căci am fost lăsat acolo singur cu împăraţii Persiei.
T Atunci mi-a zis: Daniele, nu te teme de nimic! Căci cuvintele tale au fost ascultate din cea dintâi zi când ţi-ai pus inima ca să înţelegi aceste lucruri şi să te umileşti înaintea Dumnezeului tău, şi eu am venit din cauza cuvintelor tale.
j MT Şi mi-a zis: Daniele, om preaiubit şi scump, ia aminte la cuvintele pe care ţi le voi spune şi stai drept, pentru că am fost trimis la tine. În timp ce îmi spunea aceste cuvinte, am stat în picioare, tremurând.
e CT Atunci iată, o mână m-a atins şi m-a aşezat tremurând pe mâini şi pe genunchi.
$ AT Dar am auzit glasul cuvintelor lui; şi pe când auzeam glasul cuvintelor lui, am rămas cu faţa în jos într-un somn adânc, cu faţa la pământ.
.UT Deci am rămas singur şi am văzut această mare viziune. Puterile m-au lăsat, culoarea mi s-a schimbat, faţa mi s-a sluţit şi mi-am pierdut orice vlagă.
:mT Şi numai eu singur, Daniel, am văzut viziunea, căci oamenii care erau cu mine n-au văzut viziunea; dar au fost apucaţi de o mare spaimă şi au fugit să se ascundă!
T Trupul lui era ca o piatră de crisolit. faţa îi strălucea ca fulgerul şi ochii îi erau ca nişte flăcări de foc, braţele şi picioarele sale, ca strălucirea bronzului lustruit, şi sunetul cuvintelor sale ca sunetul unei mari mulţimi.
)T am ridicat ochii, m-am uitat şi iată, acolo stătea un om îmbrăcat în haine de in şi încins la mijloc cu un brâu de aur din Ufaz.
{T Şi în a douăzeci şi patra zi a lunii întâi, când eram pe malul râului celui mare, adică Hidechel (Tigru),
+OT N-am mâncat deloc mâncare gustoasă, şi carne şi vin n-au intrat în gura mea, şi nici nu m-am uns deloc, până s-au împlinit cele trei săptămâni.
V%T În acele zile, eu, Daniel am jelit timp de trei săptămâni întregi.
v gT În anul al treilea al lui Cirus, regele Persiei, s-a revelat un mesaj lui Daniel, al cărui nume era Beltşaţar. Mesajul acesta, care este adevărat, vesteşte o mare nenorocire, dar el a înţeles mesajul şi a priceput viziunea.
~}}4||W{Bzzy.xrwvv@uutss(rqq@poo8nnEmjll=kljihhchgqff)ee dgcbbGa``;__:^^R]][\[[ZZbYYVXWWDVV@UUOTTSyS'RR0QSPUO|ON9MM LL#KJIIHHIGGF`EEnDDbCC#BA^@@j??`>>G=<;;::99W88P7X665C44!32100F/..b-,,,+p+ ** );('' %%r$$U#""r!!V 8hM:x1g /4ag3l . n Ar87ljMr Proclamaţi de pe acoperişurile palatelor Asdodului şi de pe palatele ţării Egiptului, şi spuneţi: Adunaţi-vă pe munţii Samariei, şi priviţi tulburările mari din mijlocul ei şi asupririle din interiorul ei!
c?rLeul răcneşte, cine nu se va teme? Domnul Dumnezeu vorbeşte, cine nu va profeţi?
mSrNu, Domnul Dumnezeu nu face nimic fără să-Şi descopere taina slujitorilor Săi, profeţii.
$ArSau sună trompeta într-o cetate, fără să se înspăimânte poporul? Sau se întâmplă o nenorocire într-o cetate, fără s-o fi făcut Domnul?
5rCade pasărea în laţul de pe pământ, dacă nu i s-a întins o cursă? Se ridică laţul de la pământ, fără să se fi prins ceva în el?
{orRăcneşte leul în pădure, dacă nu are pradă? Zbiară puiul de leu din peşteră, dacă n-a prins nimic?
H rMerg oare doi oameni împreună fără să fie învoiţi?
~rEu v-am ales numai pe voi dintre toate familiile pământului; de aceea, vă voi şi pedepsi pentru toate nelegiuirile voastre;
1} ]rAscultaţi cuvântul acesta pe care l-a rostit Domnul împotriva voastră, copii ai lui Israel, împotriva întregii familii pe care am scos-o din ţara Egiptului!
h|IrCel mai curajos dintre războinici va fugi în pielea goală în ziua aceea, zice Domnul.
{+rCel ce mânuieşte arcul nu va putea ţine piept, cel iute de picioare nu va putea scăpa, şi călăreţul nu-şi va putea scăpa viaţa;
z'raşa că cel iute nu va putea să fugă, iar cel tare nu se va putea folosi de tăria lui, şi cel viteaz nu-şi va putea scăpa viaţa;
Vy%r Iată, vă voi apăsa cum apasă pământul un car încărcat cu snopi,
qx[r Dar voi aţi dat nazireilor să bea vin şi profeţilor le-aţi poruncit, zicând: Nu profeţiţi!
wr Şi am ridicat profeţi dintre fiii voştri, şi nazirei dintre tinerii voştri. Nu este aşa, copii ai lui Israel? zice Domnul.
v!r Şi Eu v-am scos din ţara Egiptului şi v-am condus patruzeci de ani prin deşert, ca să vă dau în stăpânire ţara amoriţilor.
;uor Şi totuşi Eu am nimicit dinaintea lor pe amoriţi, care erau cât cedrii de înalţi şi tari ca stejarii; le-am nimicit roadele de deasupra şi rădăcinile de dedesubt;
trSe întind lângă fiecare altar pe haine luate ca şi garanţie, şi beau în casa dumnezeului lor vinul celor amendaţi de ei.
gsGrŞi aceştia care poftesc până şi ţărâna pământului de pe capul săracilor, calcă în picioare şi dreptul celor nenorociţi. Fiul şi tatăl se duc la aceeaşi fată, ca să întineze Numele Meu cel sfânt.
\r1rAşa vorbeşte Domnul: Pentru trei nelegiuiri ale lui Israel, ba pentru patru, nu voi îndepărta pedeapsa de la el, pentru că au vândut pe cel drept pe argint, şi pe sărac pentru o pereche de sandale.
Zq-rDe aceea, voi trimite foc peste Iuda, şi va mistui palatele Ierusalimului.
-pSrAşa vorbeşte Domnul: Pentru trei nelegiuiri ale lui Iuda, ba pentru patru, nu voi îndepărta pedeapsa de la el, pentru că au nesocotit Legea Domnului şi n-au păzit poruncile Lui; ci s-au lăsat duşi în rătăcire de idolii cei mincinoşi după care au umblat şi părinţii lor;
{oorVoi nimici pe judecător din mijlocul lui şi voi ucide pe toţi prinţii lui împreună cu el, zice Domnul;
In rDe aceea, voi trimite foc peste Moab, care va mistui palatele Cheriotului; şi Moabul va muri în mijlocul tumultului, în mijlocul strigătelor de război şi al sunetului de trompetă.
Bm rAşa vorbeşte Domnul: Pentru trei nelegiuiri ale Moabului, ba pentru patru, nu voi îndepărta pedeapsa de la el, pentru că a ars oasele regelui Edomului, până le-a făcut var;
nl WrŞi regele lor va merge în captivitate, el şi conducătorii lui împreună cu el, zice Domnul.
=k urDe aceea, voi aprinde un foc în zidurile Rabei, şi îi va mistui palatele, în mijlocul strigătelor de război în ziua luptei, şi în mijlocul vijeliei în ziua furtunii.
uj er Aşa vorbeşte Domnul: Pentru trei nelegiuiri ale copiilor lui Amon, ba pentru patru, nu voi îndepărta pedeapsa de la ei, pentru că au spintecat pântecele femeilor însărcinate ale Galaadului, ca să-şi mărească graniţele;
Si !r De aceea, voi trimite foc peste Teman şi va mistui palatele Boţrei;
h /r Aşa vorbeşte Domnul: Pentru trei nelegiuiri ale Edomului, ba pentru patru, nu voi îndepărta pedeapsa de la el, pentru că şi-a urmărit fratele cu sabia şi şi-a lepădat toată compătimirea; mânia lui a sfâşiat neîncetat şi şi-a ţinut furia pentru veci.
Yg -r De aceea, voi trimite foc peste zidurile Tirului, şi-i va mistui palatele.
vf gr Aşa vorbeşte Domnul: Pentru trei nelegiuiri ale Tirului, ba pentru patru, nu voi îndepărta pedeapsa de la el, pentru că au luat pe toţi prinşii de război şi i-au dat Edomului şi nu şi-au amintit de legământul frăţesc.
Ue %rVoi nimici pe locuitorii din Asdod şi pe cel ce ţine sceptrul regesc în Ascalon; Îmi voi întoarce mâna împotriva Ecronului, şi ce va mai rămâne din filisteni va pieri, zice Domnul Dumnezeu;
Zd /rDe aceea, voi trimite foc peste zidurile Gâzei, şi îi va mistui palatele;
Ec rAşa vorbeşte Domnul: Pentru trei nelegiuiri ale Gazei, ba pentru patru, nu-Mi voi întoarce pedeapsa de la el, pentru că au luat pe toţi captivii de război şi i-au dat Edomului.
[b 1rVoi sfărâma zăvoarele Damascului şi voi nimici cu desăvârşire pe locuitorii din Bicat-Aven, împreună cu cel ce ţine sceptrul în Bet-Eden; şi poporul Siriei va fi dus sclav la Chir, zice Domnul;
ca ArDe aceea, voi trimite foc în casa lui Hazael, care va mistui palatele lui Ben-Hadad;
=` urAşa vorbeşte Domnul: Pentru trei nelegiuiri ale Damascului, ba pentru patru, nu voi îndepărta pedeapsa de la el, pentru că au treierat Galaadul cu treierătoarea de fier;
_ 3rŞi el a zis: Domnul răcneşte din Sion, glasul Lui răsună din Ierusalim. Păşunile păstorilor jelesc, şi vârful Carmelului este uscat;
~^ yrCuvintele lui Amos, unul din păstorii din Tecoa, viziunile pe care le-a avut el despre Israel, pe vremea lui Ozia, regele lui Iuda, şi pe vremea lui Ieroboam, fiul lui Ioas, regele lui Israel, cu doi ani înaintea cutremurului de pământ.
k]OhLe voi răzbuna sângele pe care nu l-am răzbunat încă; căci Domnul locuieşte în Sion.
\\1hDar Iuda va fi locuit veşnic şi Ierusalimul, din generaţie în generaţie;
6[ehEgiptul va ajunge pustiu, Edomul va ajunge un deşert steril, din cauza violenţei împotriva copiilor lui Iuda, al căror sânge nevinovat l-au vărsat în ţara lor;
KZhŞi în ziua aceea din munţi va picura must, şi din dealuri va curge lapte; toate pâraiele lui Iuda vor fi pline de apă. Şi un izvor va curge din casa Domnului şi va uda Valea Sitim.
=YshŞi veţi şti că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, care locuieşte în Sion, muntele Meu cel sfânt. Atunci Ierusalimul va fi sfânt, şi străinii nu vor mai trece prin el;
@XyhDomnul răcneşte din Sion, glasul Lui răsună din Ierusalim; cerul şi pământul se vor cutremura. Dar Domnul este scăparea poporului Său, şi adăpostul fiilor lui Israel;
[W/hSoarele şi luna se vor întuneca şi stelele îşi vor pierde strălucirea;
uVchVin mulţimi, mulţimi în valea judecăţii, căci ziua Domnului este aproape, în valea judecăţii.
:Umh Puneţi mâna pe seceră, căci secerişul este copt! Veniţi şi călcaţi cu picioarele, căci linurile sunt pline şi vasele se revarsă! Căci mare este răutatea lor!
T h Să se ridice naţiunile şi să se urce în Valea lui Iosafat! Căci acolo voi sta să judec toate naţiunile dimprejur;
S h Grăbiţi-vă şi veniţi, voi, toate naţiunile dimprejur, şi strângeţi-vă! Acolo coboară-i, Doamne, pe vitejii Tăi!
yRkh Prefaceţi fiarele plugurilor voastre în săbii şi cosoarele în suliţe! Cel slab să zică: Sunt tare!
+QOh Proclamaţi acest lucru printre popoare: Pregătiţi-vă de război! Deşteptaţi-i pe viteji! Să se apropie şi să se ridice toţi bărbaţii de război!
1P[hVoi vinde pe fiii voştri şi pe fiicele voastre în mâna poporului lui Iuda, şi ei îi vor vinde sabeenilor, un popor îndepărtat; pentru că Domnul a vorbit;
OhIată, Eu îi voi ridica din locul unde i-aţi vândut, şi voi întoarce asupra capului vostru fapta pe care aţi făcut-o.
N hIar pe fiii lui Iuda şi pe fiii Ierusalimului i-aţi vândut fiilor grecilor, ca să-i îndepărtaţi de graniţele lor.
M hCăci aţi luat argintul Meu şi aurul Meu, şi lucrurile Mele cele mai preţioase, şi le-aţi dus în templele voastre.
L hCe vreţi voi cu Mine, Tirule şi Sidonule şi toate ţinuturile filistenilor? Vreţi să-Mi răsplătiţi vreo faptă sau să faceţi ceva împotriva Mea? Dacă faceţi ceva împotriva Mea, repede voi întoarce fapta voastră asupra capului vostru.
KhAu tras la sorţi pentru poporul Meu; au dat un flăcău pentru o prostituată şi au vândut o fată pe vin, ca să poată bea.
~Juhvoi aduna toate popoarele şi le voi coborî în Valea lui Iosafat. Acolo Mă voi judeca cu ele pentru poporul Meu şi moştenirea Mea, Israel, pe care l-au împrăştiat printre popoare, şi pentru că au împărţit între ele ţara Mea;
I !hCăci iată, în zilele acelea şi în timpul acela, când voi aduce înapoi pe prinşii de război ai lui Iuda şi ai Ierusalimului,
MHh Atunci oricine va chema Numele Domnului, va fi mântuit. Căci mântuirea va fi pe muntele Sionului şi la Ierusalim, cum a promis Domnul, şi între cei rămaşi, pe care-i va chema Domnul;
Ghsoarele se va preface în întuneric şi luna în sânge, înainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare şi înfricoşătoare;
fFEhVoi face să se vadă semne în ceruri şi pe pământ: sânge, foc şi Stâlpi de fum;
_E7hChiar şi peste sclavi şi peste sclave, voi turna Duhul Meu, în zilele acelea.
7DghDupă aceea, voi turna Duhul Meu peste orice făptură; fiii şi fiicele voastre vor profeţi, bătrânii voştri vor avea visuri, şi tinerii voştri vor avea viziuni;
AC{hŞi veţi şti că Eu sunt în mijlocul lui Israel, şi că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, şi nu este altul afară de Mine. Şi poporul Meu nu va mai fi niciodată de ruşine;
8BihVeţi mânca şi vă veţi sătura, şi veţi lăuda Numele Domnului Dumnezeului vostru, care a făcut minuni cu voi, şi poporul Meu nu va mai fi niciodată de ruşine.
.AUhşi vă voi răsplăti astfel anii pe care i-au mâncat lăcustele Arbeh, Ielec, Hasil şi Gazam, armata Mea cea mare, pe care am trimis-o împotriva voastră.
^@5hAriile se vor umple de grâu, şi teascurile vor geme de must şi de untdelemn;
K?hŞi voi, copii ai Sionului, bucuraţi-vă şi veseliţi-vă în Domnul Dumnezeul vostru, căci El vă va da ploaie la vreme, vă va trimite ploaie timpurie şi ploaie târzie, ca înainte;
->ShNu vă temeţi, fiare de pe câmp, căci izlazurile deşertului vor înverzi iarăşi, pomii îşi vor da roadele, smochinul şi viţa îşi vor da rodul lor.
`=9hNu te teme, ţară, bucură-te şi veseleşte-te, căci Domnul face lucruri mari!
/<WhDar voi îndepărta de la voi duşmanul de la nord, îl voi alunga într-un pământ fără apă şi pustiu, cu faţa spre marea de est şi cu spatele spre marea de vest; duhoarea lui se va ridica şi mirosul lui respingător se va urca în văzduh, pentru că a făcut lucruri groaznice;
L;hŞi Domnul a răspuns şi a zis poporului Său: Iată, vă voi trimite grâu, must şi untdelemn proaspăt, ca să vă săturaţi de ele, şi nu vă voi mai face de ruşine între naţiuni.
\:1hAtunci Domnul a fost zelos pentru ţara Lui şi a avut milă de poporul Său.
9hPreoţii, slujitorii Domnului, să plângă între portic şi altar, şi să zică: Cruţă-ţi poporul, Doamne! Şi nu face de ruşine moştenirea Ta, un cuvânt de batjocură printre naţiuni. De ce să se zică între popoare: Unde este Dumnezeul lor?
68ehAdunaţi poporul, sfinţiţi adunarea, strângeţi pe bătrâni, adunaţi copiii şi pe pruncii de la sân! Să iasă mirele din camera lui, şi mireasa din camera ei!
c7?hSunaţi din trompetă în Sion, consacraţi un post, proclamaţi o adunare sfântă;
?6whCine ştie dacă nu Se va întoarce şi nu va renunţa, şi nu va lăsa după El o binecuvântare – daruri de mâncare şi jertfe de băutură pentru Domnul Dumnezeul vostru?
O5h Sfâşiaţi-vă inimile, nu hainele; întoarceţi-vă la Domnul Dumnezeul vostru. Căci El este milos şi îndurător, încet la mânie, bogat în bunătate şi renunţă uşor să facă rău;
y4kh De aceea, acum, zice Domnul, întoarceţi-vă la Mine cu toată inima, şi cu post, cu plânset şi bocet!
s3_h Şi Domnul îşi dă drumul vocii înaintea oştirii Sale; căci tabăra Lui este foarte mare, şi cel ce împlineşte cuvântul Său este puternic. Ziua Domnului este mare şi foarte înfricoşătoare, şi cine o poate îndura?
2 h Înaintea lor se cutremură pământul, tremură cerurile; soarele şi luna se întunecă şi stelele îşi pierd lumina;
v1eh Se răspândesc în cetate, aleargă pe ziduri, se caţără pe case şi intră pe ferestre ca un hoţ.
0hNu se împing unul pe celălalt, fiecare merge în coloana sa. Şi când se năpustesc printre săgeţi, nu se opresc din mers.
/'hAleargă ca nişte războinici, se urcă pe ziduri ca nişte războinici, fiecare mărşăluieşte în formaţie, şi nu rup rândurile.
Q.hTremură popoarele înaintea lor, şi toate feţele îngălbenesc.
%-ChCa vuietul carelor, el sare peste munţi, ca sunetul flăcării, de foc care mistuie miriştea, ca o puternică armată, aşezat în linie de bătaie;
I, hParcă sunt nişte cai şi aleargă ca nişte călăreţi;
8+ihFocul mistuie înaintea lui şi flacăra arde înapoia lui. Înaintea lui ţara este ca o Grădină a Edenului şi după el este ca un deşert sterii: nimic nu-i scapă.
*{ho zi de întuneric şi de întunecime, o zi de nori şi de negură deasă. Cum se întind zorile dimineţii peste munţi, aşa vine un popor mare şi puternic, cum n-a mai fost vreodată şi nici după el nu va mai fi pentru multe generaţii;
-) UhSunaţi din trompetă în Sion! Şi daţi alarmă pe muntele Meu cel sfânt! Să se cutremure toţi locuitorii ţării. Căci vine ziua Domnului, este aproape;
( hChiar şi animalele câmpului strigă către Tine, pentru că au secat pâraiele şi focul a mistuit păşunile deşertului;
' hCătre Tine, Doamne, strig, căci focul a mistuit păşunile deşertului, şi flacăra a ars toţi arborii de pe câmp!
& hCum mugesc animalele! Cirezile de boi umblă buimace, pentru că nu mai au păşune; chiar şi turmele de oi suferă!
~% whS-au uscat seminţele sub bulgări; grânarele stau goale, hambarele sunt stricate, pentru că s-a uscat grâul!
$  hNu s-au luat mâncărurile dinaintea ochilor noştri? Şi n-au dispărut bucuria şi veselia din casa Dumnezeului nostru?
d# ChVai! ce zi! Da, ziua Domnului este aproape, vine ca o pustiire de la Cel Atotputernic.
;" qhConsacraţi un post, proclamaţi o adunare solemnă; adunaţi pe bătrâni şi pe toţi locuitorii ţării în casa Domnului Dumnezeului vostru, şi strigaţi către Domnul;
! {h Încingeţi-vă şi plângeţi, preoţilor! Bociţi-vă, slujitori ai altarului! Veniţi, petreceţi noaptea în saci, slujitori ai Dumnezeului meu! Căci au încetat darurile de mâncare şi jertfele de băutură din casa Dumnezeului vostru.
"  ?h Via este secătuită, smochinul este uscat, rodiul, palmierul, mărul, toţi pomii de pe câmp s-au uscat; a încetat bucuria între fiii oamenilor!
 !h Ruşinaţi-vă, plugari, văitaţi-vă, viticultori, din cauza grâului şi a orzului, pentru că recolta de pe câmp este pierdută.
 {h Câmpia este pustiită, pământul întristat, căci grâul este nimicit, mustul a secat, untdelemnul nu mai este.
 h Darurile de mâncare şi jertfele de băutură au încetat din casa Domnului; preoţii, slujitorii Domnului, jelesc.
Y -hLamentează-te, ca fecioara încinsă cu un sac după soţul tinereţii ei!
 hMi-a prefăcut via într-un deşert; mi-a făcut bucăţi smochinul, l-a jupuit de coajă şi l-a aruncat; ramurile au ajuns albe!
 7hCăci împotriva ţării mele a năvălit un popor puternic şi fără număr; dinţii lui sunt ca dinţii de leu, şi măselele ca de leoaică.
 hTreziţi-vă, beţivilor, şi plângeţi! Văitaţi-vă toţi cei ce beţi vin, căci vi s-a luat mustul de la gură!
9 mhCe a lăsat nemâncat lăcusta Gazam, a mâncat lăcusta Arbeh, ce a lăsat lăcusta Arbeh, a mâncat lăcusta Ielec, ce a lăsat lăcusta Ielec, a mâncat lăcusta Hasil.
* OhPovestiţi copiilor voştri despre lucrul acesta, şi copiii voştri să povestească la copiii lor, iar copiii lor să povestească generaţiei următoare!
3 ahAscultaţi lucrul acesta, bătrânilor! Şi luaţi seama, toţi locuitorii ţării! S-a întâmplat aşa ceva pe vremea voastră, sau pe vremea părinţilor voştri?
G hCuvântul Domnului, care a venit la Ioel, fiul lui Petuel.
P^ Cine este înţelept, să ia seama la aceste lucruri! Cine este priceput, să le înţeleagă! Căci căile Domnului sunt drepte;şi cei drepţi umblă pe ele, dar cei răzvrătiţi cad pe ele.
+O^Efraim va zice: Ce mai am de-a face cu idolii? L-am ascultat şi am privit spre el, voi fi pentru el ca un chiparos verde: de la Mine îţi vei primi rodul.
5^Cei ce locuiau sub umbra lui se vor întoarce; vor fi reînviaţi ca grâul şi vor creşte ca via, şi faima lor va fi ca a vinului din Liban.
ve^Ramurile lui se vor întinde; măreţia lui va fi ca a măslinului, şi miresmele lui ca ale Libanului.
kO^Voi fi ca roua pentru Israel; el va înflori ca şi crinul, şi va da rădăcini ca Libanul.
pY^Le voi vindeca apostazia, îi voi iubi fără plată, pentru că mânia Mea s-a abătut de la ei!
4a^Asirianul nu ne va scăpa, nu vom mai călări pe cai şi nu vrem să mai zicem lucrării mâinilor noastre: Dumnezeul nostru! Căci la Tine găseşte milă orfanul.
W '^Luaţi cu voi cuvinte de pocăinţă şi întoarceţi-vă la Domnul. Spuneţi-i: Iartă toate nelegiuirile, primeşte-ne cu bunăvoinţă, şi Îţi vom aduce, în loc de tauri, lauda buzelor noastre.
c  A^Întoarce-te, Israele, la Domnul Dumnezeul tău! Căci ai căzut prin nelegiuirea ta.
T !^ Samaria va fi pedepsită, pentru că s-a răzvrătit împotriva Dumnezeului ei. Vor cădea ucişi de sabie; copiii lor vor fi zdrobiţi, şi vor fi spintecate pântecele femeilor lor însărcinate.
y k^ Oricât de roditor ar fi Efraim în mijlocul fraţilor săi, tot va veni vântul de est, se va stârni din deşert un vânt al Domnului, îi va usca izvoarele, şi-i va seca fântânile: va jefui vistieria de toate vasele ei de preţ.
X )^ Îi voi răscumpăra din mâna locuinţei morţilor, îi voi scăpa de la moarte. Moarte, unde îţi este ciuma? Locuinţă a morţilor, unde îţi este nimicirea? Mila este ascunsă de privirile Mele!
3^ Îl vor cuprinde durerile naşterii; este un fiu neînţelept, căci nu este vremea când ar trebui să întârzie la deschiderea pântecelui.
Q^ Nelegiuirea lui Efraim este strânsă, păcatul lui este păstrat.
N^ Ţi-am dat un rege în mânia Mea, şi ţi-l iau în urgia Mea!
/^ Unde este regele tău, ca să te scape în toate cetăţile tale? Unde sunt judecătorii tăi cărora le ziceai: Dă-mi un rege şi prinţi?
q[^ Nimicirea ta, Israele, este pentru că ai fost împotriva Mea, împotriva Celui ce te putea ajuta.
<q^ Mă năpustesc asupra lor ca o ursoaică lipsită de puii ei, le sfâşii învelişul inimii, şi acolo îi voi înghiţi ca un leu. Fiarele câmpului îi vor face bucăţi.
Z-^ Eu voi fi ca un leu pentru ei, şi îi pândesc ca un leopard lângă drum.
^ Dar când au dat de păşune, s-au săturat, şi când s-au săturat, inima li s-a înălţat de mândrie; de aceea M-au uitat.
L^ Eu te-am cunoscut în deşert, într-un pământ fără apă.
/W^ Dar Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, din ţara Egiptului încoace. Tu cunoşti că nu este alt Dumnezeu afară de Mine, şi nu este alt Mântuitor afară de Mine.
~3^ De aceea, vor fi ca norul de dimineaţă, şi ca roua care trece repede, ca pleava suflată de vânt din arie şi ca fumul care iese din horn.
m}S^ Şi acum păcătuiesc din ce în ce mai mult, îşi fac chipuri turnate din argintul lor, idoli inventaţi de ei, lucrare făcută de meşteri. Acestora le vorbesc ei şi, cei ce le aduc jertfe omeneşti, sărută viţeii!
z| o^ Când vorbea Efraim, răspândea groaza; s-a înălţat în Israel! Dar când a păcătuit cu Baal, a murit.
{^ Efraim a mâniat rău pe Domnul: de aceea Domnul său va lăsa asupra lui vina sângelui lui şi-i va întoarce ruşinea asupra lui.
pzY^ Dar printr-un profet a scos Domnul pe Israel din Egipt şi printr-un profet a fost păzit Israel.
uyc^ Iacov a fugit în ţara Siriei, Israel a slujit pentru o femeie, şi pentru o femeie a păzit turmele.
1x[^ Cu toate că Galaadul are idoli, ei sunt o deşertăciune. Ei jertfesc tauri la Ghilgal, dar altarele lor vor ajunge ca grămezile de piatră sub brazda câmpiei.
iwK^ Eu am vorbit profeţilor, am dat o mulţime de viziuni şi am spus parabole prin profeţi.
)vK^ Dar Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, din ţara Egiptului şi până acum; Eu te voi face să locuieşti iarăşi în corturi, ca în zilele de sărbătoare!
*uM^ Şi Efraim zice: Cu adevărat m-am îmbogăţit, am făcut avere; şi în toată munca mea nu mi s-ar putea găsi nici o nelegiuire care să fie un păcat.
ntU^ Efraim este un negustor care are în mână o balanţă înşelătoare. Îi place să înşele.
sy^ De aceea, întoarce-te la Dumnezeul tău, păstrează mila şi judecata, şi speră totdeauna în Dumnezeul tău.
Hr ^ Domnul este Dumnezeul oştirilor; Numele Lui este Domnul.
q'^ Da, s-a luptat cu îngerul şi a fost biruitor; a plâns şi s-a rugat de El. Iacov L-a găsit ia Betel, şi acolo ne-a vorbit Dumnezeu.
zpm^ Încă din pântecele mamei a apucat călcâiul fratelui său, şi în puterea lui, s-a luptat cu Dumnezeu.
ow^ Domnul are o ceartă şi cu Iuda, şi va pedepsi pe Iacov după căile lui: îi va răsplăti după faptele lui.
3n a^ Efraim se hrăneşte cu vânt şi aleargă după vântul de est; zilnic măreşte minciuna şi înşelătoria; face legământ cu Asiria şi duc untdelemn în Egipt.
%mC^ Efraim Mă înconjoară cu minciuni, şi casa lui Israel cu înşelătorii. Iuda se rătăceşte încă de la Domnul, de la Cel Sfânt şi credincios.
%lC^ Vor alerga tremurând din Egipt, ca o pasăre, şi din ţara Asiriei, ca o porumbiţă. Şi îi voi aşeza să locuiască în casele lor, zice Domnul.
k^ Ei vor urma pe Domnul, ca pe un leu care va răcni; căci El însuşi va răcni, şi fiii Lui vor alerga tremurând de la vest.
@jy^ Nu voi lucra după mânia Mea aprinsă, nu voi mai nimici pe Efraim; căci Eu sunt Dumnezeu, nu un om. Eu sunt Sfântul în mijlocul tău, şi nu voi intra cu mânie în cetate.
Ci^ Cum să te dau, Efraime? Cum să te părăsesc. Israele? Cum să-ţi fac ca Admei? Cum să te fac ca Ţeboimul? Mi se zbate inima în Mine şi tot lăuntrul Mi se mişcă de milă!
h5^ Poporul Meu este pornit să se depărteze de Mine; şi dacă sunt chemaţi înapoi la Cel Preaînalt, nici unul din ei nu caută să se ridice.
g ^ Sabia va cădea peste cetăţile lor, va nimici, va mânca pe sprijinitorii lor, din cauza planurilor pe care le-au făcut.
f^ Nu se vor mai întoarce în ţara Egiptului; dar asirianul va fi regele lor, pentru că n-au vrut să se întoarcă la Mine.
:em^ I-am tras cu legături omeneşti, cu frânghii de dragoste, am fost pentru ei ca acela ce le ridică jugul de lângă gură. M-am plecat spre ei şi le-am dat de mâncare.
d^ Şi totuşi Eu am învăţat pe Efraim să meargă, şi l-am ridicat în braţe; dar n-au văzut că Eu îi vindecam.
c^ Dar cu cât profeţii îi chemau, cu atât ei se depărtau de ei; aduceau jertfe Baalilor şi ardeau tămâie chipurilor cioplite.
Xb +^ Când era tânăr Israel, îl iubeam, şi am chemat pe fiul Meu din Egipt.
a%^ Aşa vi se va face la Betel, din cauza marii voastre răutăţi. Într-o dimineaţă regele lui Israel va fi nimicit cu desăvârşire!
``9^ De aceea, se va stârni o zarvă împotriva poporului tău şi toate fortăreţele tale vor fi nimicite, aşa cum Şalman a nimicit în luptă pe Bet-Arbel, când mama a fost zdrobită împreună cu copiii ei.
)_K^ Voi aţi arat răul, aţi secerat nelegiuirea şi aţi mâncat rodul minciunii. Căci te-ai încrezut în calea ta şi în numărul oamenilor tăi viteji.
V^%^ Semănaţi potrivit cu dreptatea şi veţi secera potrivit cu îndurarea. Desţeleniţi-vă un ogor nou, căci este vremea să căutaţi pe Domnul, până ce va veni şi va ploua mântuire peste voi.
L]^ Efraim este o juncă învăţată la jug, căreia îi place să treiere grâul; dar voi pune un jug pe gâtul ei cel frumos; voi înjuga pe Efraim, Iuda va ara; Iacov îi va grapa brazdele.
\^ Îi voi pedepsi când voi vrea, şi popoarele se vor strânge împotriva lor, când îi voi pedepsi pentru dubla lor nelegiuire!
[!^ Israele, ai păcătuit din zilele Ghibei! Acolo au stat, pentru ca războiul făcut împotriva celor răi să nu-i ajungă la Ghibea.
VZ%^ Şi înălţimile din Bet-Aven, unde a păcătuit Israel, vor fi nimicite; spini şi mărăcini vor creşte pe altarele lor. Şi vor zice munţilor: Acoperiţi-ne! Şi dealurilor: Cădeţi peste noi!
MY^ S-a dus Samaria şi regele ei, ca un băţ pe suprafaţa apei.
X3^ El însuşi va fi dus în Asiria, ca un dar regelui Iareb. Ruşinea va cuprinde pe Efraim, şi lui Israel îi va fi ruşine de planurile sale.
:Wm^ Locuitorii Samariei se vor uimi de viţelul din Bet-Aven; da, poporul îl va jeli, şi preoţii lui vor tremura pentru el, pentru gloria lui, pentru că a pierit de la el.
,VQ^ Ei rostesc vorbe deşarte, încheie un legământ cu jurăminte mincinoase; de aceea şi judecata va răsări ca buruiana otrăvitoare din brazdele câmpiei!
U^ Căci acum zic: N-avem un adevărat rege, pentru că nu ne-am temut de Domnul; şi la ce ne-ar putea folosi regele pe care îl avem?
T^ Inima lor este împărţită: de aceea vor fi pedepsiţi. Domnul le va surpa altarele, le va nimici stâlpii idolatri.
eS E^ Israel era o vie mănoasă care făcea multe roade. Cu cât roadele sale erau mai multe, cu atât mai multe altare a zidit; cu cât îi era mai bogată ţara, cu atât mai mult îşi înfrumuseţa Stâlpii idolatri.
pRY^ Dumnezeul meu îi va lepăda, pentru că nu L-au ascultat; de aceea vor pribegi printre naţiuni.
Q^ Efraim este lovit, rădăcina i s-a uscat; nu mai dau rod; şi chiar dacă au copii, le voi omorî rodul iubit de ei.
VP%^ Toată răutatea lor este la Ghilgal; acolo M-am scârbit de ei! Din cauza răutăţii faptelor lor, îi voi alunga din casa Mea. Nu-i mai pot iubi, toţi conducătorii lor sunt nişte răzvrătiţi.
rO]^ Dă-le, Doamne! Ce să le dai? Dă-le un pântece care să nască înainte de vreme şi sâni seci!
N^ Efraim, după cum văd, este ca Tirul, sădit într-un loc frumos; dar Efraim îşi va duce singur copiii la cel ce îi va ucide!
$MA^ Chiar dacă îşi vor creşte copiii, îi voi lipsi de ei înainte de a ajunge bărbaţi; şi vai de ei, când îmi voi întoarce privirile de la ei!
|Lq^ Gloria lui Efraim va zbura ca o pasăre: nu mai este nici o naştere, nici o sarcină, şi nici o zămislire!
K#^ Am găsit pe Israel ca pe nişte struguri în deşert, am văzut pe părinţii voştri ca pe cele dintâi roade ale unui smochin, în primăvară; dar ei s-au dus la Baal-Peor, s-au dedicat acestui idol scârbos; au deveni o urâciune ca lucrul pe care-l iubeau.
J^ S-au adâncit mult în stricăciune, ca în zilele Ghibei; Domnul îşi va aduce aminte de nelegiuirea lor, le va pedepsi păcatele.
7Ig^ Efraim stă la pândă împotriva Dumnezeului meu, profetului i se întind capcane de păsări pe toate căile lui, şi este numai ostilitate în casa Dumnezeului său.
fHE^ Vin zilele pedepsei, vin zilele răsplătirii: Israel va şti sigur dacă profetul este nebun sau dacă cei inspiraţi sunt smintiţi. Şi aceasta din cauza mulţimii fărădelegilor tale şi a urii tale celei mari.
RG^ Căci iată că ei pleacă din cauza nimicirii; Egiptul îi va aduna, Moful îi va înmormânta; ce au mai scump, argintul lor, va fi prada mărăcinilor, şi vor creşte spini în corturile lor.
NF^ Ce veţi face în zilele de praznic, la sărbătorile Domnului?
E^ Nu vor aduce Domnului vin ca jertfă de băutură; căci jertfele lor nu-I vor fi plăcute. Pâinea lor le va fi ca o pâine de jale; toţi cei ce vor mânca din ea se vor pângări; căci pâinea lor va fi numai pentru ei; ea nu va intra în casa Domnului!
D^ Nu vor rămâne în ţara Domnului; ci Efraim se va întoarce în Egipt, şi vor mânca în Asiria mâncăruri necurate.
MC^ Aria şi presa de vin nu-i vor hrăni, şi mustul le va lipsi,
9B m^ Nu te bucura Israele, nu te veseli, ca popoarele! Căci tu te-ai desfrânat, părăsind pe Dumnezeu, pentru că ai iubit câştigul prostituatei în toate ariile cu grâu!
DA^Căci Israel a uitat pe Creatorul său şi zideşte palate; şi Iuda a înmulţit cetăţile fortificate; dar Eu voi trimite foc în cetăţile lor şi le va mistui palatele.
T@!^ Ei înjunghie jertfele Mele, ca să le mănânce carnea: de aceea, Domnul nu le primeşte! Acum Domnul îşi aduce aminte de nelegiuirea lor şi le va pedepsi păcatele: se vor întoarce în Egipt!
h?I^ Chiar dacă i-am scris toate poruncile Legii Mele, ele sunt considerate un lucru străin.
v~}}u||){SzzyZxww vcuytss5rccWbbDa`` _c^^Y]\\}[GZZ1YXX;WWVtUUpTTS~RR:QQ*PP OsNDMM=LLKNJJHIHGGFYEEVD C_BAA@c?>>=<<6;Y:w99877(6544R33L2{10//6.Z-,,.+C**q)((&'-&z%$$}##,"v!! *Ac/;CT/[ -"V1 k   8| zDT>*E OVai de cei ce cugetă nelegiuirea şi făuresc rele în aşternutul lor; când se crapă de ziuă, o înfăptuiesc, pentru că stă în puterea mâinii lor.
!D =Rade-ţi, taie-ţi părul, pentru fiii desfătărilor tale; lăţeşte-ţi pleşuvia ca vulturul, căci ei se duc în captivitate, departe de tine!
lC SÎţi voi aduce un nou stăpân, locuitoare din Mareşa; gloria lui Israel va merge la Adulam.
vB gDe aceea te vei despărţi de Moreşet-Gat, casele din Aczib vor fi o minciună pentru regii lui Israel;
=A u Înhamă-ţi caii cei iuţi la car, locuitoare din Lachis; tu ai fost cea dintâi pricină de păcat pentru fiica Sionului, căci în tine s-au găsit nelegiuirile lui Israel.
/@ Y Căci locuitoarea din Marot a fost bolnavă aşteptând după binele ei, pentru că s-a coborât o nenorocire din partea Domnului până la poarta Ierusalimului.
4? c Treci, locuitoare din Şafir, în goliciune şi ruşine; locuitoarea din Ţaanan nu îndrăzneşte să iasă, jalea Bet-Haeţelului nu vă lasă să vă adăpostiţi;
y> m Nu spuneţi lucrul acesta în Gat, şi nu plângeţi în Aco; tăvăliţi-vă în ţărână la Bet-Leafra.
=  Căci rana ei este fără vindecare; se întinde până la Iuda, pătrunde până la poarta poporului meu, până la Ierusalim.
l< SDe aceea, plâng, mă lamentez, umblu desculţ şi gol, strig ca şacalul şi gem ca struţul;
; Toate chipurile ei cioplite vor fi sfărâmate, toate câştigurile ei de prostituată vor fi arse în foc; şi îi voi stârpi toţi idolii, căci din câştiguri de prostituată şi i-a adunat şi în câştiguri de prostituată se vor preface.
.: WDe aceea, voi preface Samaria într-un morman de pietre pe câmp, într-un loc de sădit vie; îi voi prăvăli pietrele în vale şi îi voi dezgoli temeliile.
[9 1Şi toate acestea din cauza nelegiuirii lui Iacov, din cauza păcatelor casei lui Israel! Dar care este nelegiuirea lui Iacov? Nu este oare Samaria? Şi ce sunt înălţimile lui Iuda? Nu sunt Ierusalimul?
8 Se vor topi munţii sub El, văile vor crăpa ca şi ceara înaintea focului, ca apa care curge prin locuri abrupte;
s7 aCăci iată, Domnul iese din locuinţa Lui; El va coborî şi va umbla pe înălţimile pământului!
.6 WAscultaţi, voi popoare toate! Ia aminte, pământule, şi ce este pe el! Domnul Dumnezeu să fie martor împotriva voastră, Domnul din templul Lui cel sfânt!
35 cCuvântul Domnului care a venit la Mica, din Moreşet, în zilele lui Iotam, Ahaz, Ezechia, regii lui Iuda, pe care el l-a văzut cu privire la Samaria şi Ierusalim.
e4C Şi Mie să nu-Mi fie milă de Ninive, cetatea cea mare, în care sunt mai mulţi de o sută douăzeci de mii de oameni, care nu ştiu să deosebească dreapta de stânga lor, şi de asemenea o mulţime de animale!
A3{ Dar Domnul a zis: Ţie îţi este milă de planta aceasta pentru care n-ai muncit, nici n-ai făcut-o să crească, dar care a crescut într-o noapte şi a pierit într-o noapte.
21 Dar Dumnezeu a zis lui Iona: Este drept să te mânii din cauza plantei? Şi el a zis: Da, este drept să mă mânii, chiar până la moarte!
m1SŞi când a răsărit soarele, Dumnezeu a pregătit un vânt arzător de la est; şi soarele a bătut peste capul lui Iona şi Iona a leşinat. Atunci şi-a dorit să moară şi a zis: Mai bine să mor decât să trăiesc!
0Dar a doua zi, la răsăritul soarelui, Dumnezeu a pregătit un vierme, care în aşa fel a stricat planta, încât s-a uscat.
G/Domnul Dumnezeu a făcut să crească o plantă, care s-a ridicat peste Iona, ca să facă umbră capului lui şi să-l scape de mânie. Iona s-a bucurat foarte mult de planta aceasta.
C.Iona a ieşit din cetate şi s-a aşezat în partea de est a cetăţii. Acolo şi-a făcut un acoperiş şi a stat sub el la umbră, până va vedea ce se va întâmpla cu cetatea.
?-yDomnul a răspuns: Oare este drept să te mânii?
`,9Acum, Doamne, ia-mi viaţa, căci îmi este mai bine să mor decât să trăiesc!
%+CS-a rugat Domnului şi a zis: Ah! Doamne, nu este aceasta tocmai ce ziceam eu când eram încă în ţara mea? De aceea, am căutat să fug la Tars. Căci ştiam că eşti un Dumnezeu milos şi plin de har, încet la mânie şi bogat în bunătate, şi că Te căieşti de rău!
L* Dar lucrul acesta n-a plăcut deloc lui Iona, şi s-a mâniat.
;)o Atunci Dumnezeu a văzut lucrările lor, că se întorceau de la calea lor cea rea; şi Dumnezeu S-a căit de răul pe care Se hotărâse să li-l facă, şi nu l-a făcut.
( Cine ştie dacă nu Se va întoarce Dumnezeu şi Se va căi, şi dacă nu-Şi va opri mânia Lui aprinsă, ca să nu pierim!
O'Ci oamenii şi vitele să se acopere cu saci, să strige cu putere către Dumnezeu şi să se întoarcă de la calea lor cea rea şi de la faptele de violenţă de care le sunt pline mâinile!
R&Şi a trimis să se anunţe în Ninive, prin decret de la rege şi de la mai-marii lui, spunând: Oamenii şi vitele, boii şi oile, să nu guste nimic, să nu pască, nici să nu bea apă deloc!
-%SCuvântul a ajuns până la regele din Ninive; el s-a ridicat de pe tronul lui, şi-a scos roba de pe el, s-a acoperit cu un sac şi s-a aşezat în cenuşă.
$'Oamenii din Ninive au crezut în Dumnezeu, au proclamat un post, şi s-au îmbrăcat cu saci, de la cei mai mari până la cei mai mici.
#Şi Iona a început să intre în oraş, cale de o zi, a strigat şi a zis: încă patruzeci de zile şi Ninive va fi nimicită!
"+Şi Iona s-a sculat şi s-a dus la Ninive, după Cuvântul Domnului. Şi Ninive era o cetate foarte mare, cât o călătorie de trei zile.
l!QScoală-te, du-te la Ninive, cetatea cea mare şi predică-i mesajul pe care ţi-l voi spune!
I  Cuvântul Domnului a vorbit a doua oară lui Iona, zicând:
T! Domnul a vorbit peştelui şi peştele a vărsat pe Iona pe pământ.
/ Eu însă îţi voi aduce jertfe cu un strigăt de mulţumire, voi împlini jurămintele pe care le-am făcut. Mântuirea vine de la Domnul.
QCei ce se lipesc de idoli deşerţi îndepărtează mila de la ei.
-Când îmi tânjea sufletul în mine, mi-am adus aminte de Domnul; şi rugăciunea mea a ajuns până la Tine, în templul Tău cel sfânt.
"=M-am coborât până la temeliile munţilor, zăvoarele pământului mă încuiau pe vecie; dar Tu m-ai scos viu din groapă, Doamne Dumnezeul meu!
 Apele m-au acoperit până aproape să-mi ia viaţa, adâncul m-a învăluit, papura s-a împletit în jurul capului meu.
}Ziceam: Am fost lepădat dinaintea ochilor Tăi! Cu toate acestea, iarăşi voi privi spre templul Tău cel sfânt.
+OCăci m-ai aruncat în adâncuri, în inima mării, şi râurile de apă mă înconjuraseră; toate valurile şi toate talazurile Tale au trecut peste mine.
"=şi a zis: în strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul şi El mi-a răspuns; am strigat din adâncul locuinţei morţilor şi Tu mi-ai auzit glasul.
Q Iona s-a rugat Domnului Dumnezeului său, din pântecele peştelui,
 Domnul pregătise un peşte mare, care să înghită pe Iona; şi Iona a stat în pântecele peştelui trei zile şi trei nopţi.
y mAtunci oamenii s-au temut de Domnul foarte tare, şi au adus Domnului o jertfă şi i-au făcut jurăminte.
b ?Apoi au luat pe Iona şi l-au aruncat în mare şi marea s-a liniştit din furia ei.
S !Atunci au strigat către Domnul şi au zis: Te rugăm, Doamne, să nu pierim din cauza vieţii omului acestuia, şi nu pune asupra noastră sânge nevinovat; căci Tu, Doamne, faci cum îţi place.
  Oamenii vâsleau din greu ca să ajungă la uscat, dar nu puteau, pentru că marea se întărâta tot mai mult împotriva lor.
1 ] El le-a răspuns: Luaţi-mă şi aruncaţi-mă în mare, şi marea se va linişti faţă de voi. Căci ştiu că din vina mea vine peste voi aceasta mare furtună!
  Atunci i-au zis: Ce să-ţi facem, ca să se potolească marea faţă de noi? Căci marea era din ce în ce mai înfuriată.
= u Atunci oamenilor acelora le-a fost foarte teamă şi i-au zis: De ce ai făcut lucrul acesta? Căci oamenii aceia ştiau că fugea de faţa Domnului, pentru că le spusese el.
{  q Şi el le-a răspuns: Sunt evreu, şi mă tem de Domnul Dumnezeul cerurilor, care a făcut marea şi uscatul!
8  kAtunci ei i-au zis: Spune-ne, te rugăm, din cauza cui a venit peste noi nenorocirea aceasta? Ce meserie ai şi de unde vii? Care îţi este ţara şi din ce popor eşti?
<  sŞi au zis unul către altul: Veniţi să tragem la sorţi, ca să ştim din cauza cui a venit peste noi nenorocirea aceasta! Au tras la sorţi, şi sorţul a căzut pe Iona.
.  WCăpitanul s-a apropiat de el şi i-a zis: De ce dormi? Scoală-te şi cheamă pe Dumnezeul tău; poate că Dumnezeul tău se va gândi la noi şi nu vom pieri!
t  cCorăbierii s-au temut; şi fiecare a strigat la dumnezeul lui şi au aruncat în mare încărcătura din corabie, ca s-o facă mai uşoară. Dar Iona a coborât în partea cea mai de jos a corăbiei, s-a culcat şi a adormit dus.
 1Dar Domnul a făcut să sufle pe mare un vânt năprasnic şi a stârnit o mare furtună pe mare, încât corabia ameninţa să se sfărâme.
 5Dar Iona s-a sculat să fugă la Tars, departe de faţa Domnului. S-a coborât la Iafo şi a găsit acolo o corabie care mergea la Tars. A plătit preţul călătoriei şi a coborât în corabie ca să meargă împreună cu călătorii la Tars, departe de faţa Domnului.
 Scoală-te, du-te la Ninive, cetatea cea mare, şi strigă împotriva ei. Căci răutatea ei s-a urcat până la Mine!
K Cuvântul Domnului a vorbit lui Iona, fiul lui Amitai, astfel:
 y|Eliberatorii se vor urca pe muntele Sionului, ca să judece muntele lui Esau. Dar împărăţia va fi a Domnului.
f G|Dar prinşii de război ai acestei armate a copiilor lui Israel vor stăpâni ţara canaaniţilor până la Sarepta, şi prinşii de război ai Ierusalimului, care sunt la Sefarad, vor stăpâni cetăţile de la sud.
> w|Cei de la sud vor stăpâni muntele lui Esau, şi cei din câmpie ţara filistenilor; vor stăpâni şi ţinutul lui Efraim şi al Samariei; şi Beniamin va stăpâni Galaadul.
a =|Casa lui Iacov va fi un foc, şi casa lui Iosif, o flacără; dar casa lui Esau va fi miriştea, pe care o vor aprinde şi o vor mistui; şi nu va mai rămâne nici unul din casa lui Esau, căci Domnul a vorbit!
 y|Dar mântuirea va fi pe muntele Sionului, şi va fi sfinţenie; şi casa lui Iacov îşi va recuceri posesiunile.
W )|Căci după cum aţi băut paharul mâniei voi cei de pe muntele Meu cel sfânt, tot aşa îl vor bea veşnic toate popoarele; vor bea, vor sorbi din el şi vor fi ca şi când n-ar fi fost niciodată.
~ 5|Căci ziua Domnului este aproape pentru toate popoarele. Cum ai făcut, aşa ţi se va face; faptele tale se vor întoarce asupra capului tău.
5} e|Nu trebuia să stai la răspântii, ca să nimiceşti pe fugarii lui, şi nici nu trebuia să dai pe mâna duşmanului pe cei ce scăpaseră din el în ziua necazului!
p| [| Tu nu trebuia să intri pe porţile poporului Meu în ziua nenorocirii lui, nici nu trebuia să te bucuri de nenorocirea lui în ziua prăpădului lui, şi nu trebuia să pui mâna pe bogăţiile lui în ziua prăpădului lui!
o{ Y| Dar tu nu trebuia să te uiţi mulţumit la ziua fratelui tău, în ziua nenorocirii lui, nu trebuia să te bucuri de copiii lui Iuda în ziua pieirii lor, şi nu trebuia să vorbeşti cu mândrie în ziua Strâmtorării lor.
Lz | Căci în ziua când stăteai în faţa lui, când străinii îi luau averea, când străinii intrau pe porţile lui, şi aruncau sorţul pentru Ierusalim, şi tu erai atunci ca unul din ei!
y | Din cauza violenţei împotriva fratelui tău Iacov, vei fi acoperit de ruşine, şi vei fi nimicit pentru totdeauna.
zx o| Vitejii tăi, Temane, se vor înspăimânta, pentru ca toţi cei din muntele lui Esau să piară în măcel.
w {|Oare, zice Domnul, nu voi nimici în ziua aceea pe cei înţelepţi din Edom, şi priceperea din muntele lui Esau?
Yv -|Toţi aliaţii tăi te-au alungat înapoi până la frontieră, prietenii tăi te-au înşelat şi te-au stăpânit. Cei ce mâncau din pâinea ta ţi-au întins curse, cărora nu le-ai acordat atenţie!
au =|Vai, cât de amănunţit a fost cercetat Esau! Şi cum i se vor descoperi comorile!
t  |Dacă ar fi intrat la tine nişte hoţi, sau nişte jefuitori de noapte – O, cât vei fi de ruinat – ar fi luat ei oare mai mult decât ar fi putut? Dacă ar fi venit la tine nişte culegători de vie, n-ar fi lăsat ei în urmă nici un strugure?
$s C|Dar chiar dacă ai locui tot atât de sus ca vulturul, chiar dacă ţi-ai aşeza cuibul între stele, tot te voi arunca jos şi de acolo, zice Domnul.
[r 1|Căci mândria inimii tale te-a dus în rătăcire, pe tine, care locuieşti în crăpăturile stâncilor şi domneşti în înălţime; de aceea, tu zici în tine însuţi: Cine mă va arunca la pământ?
Qq |Iată, te voi face mic printre popoare, vei fi cel mai dispreţuit.
ip O|Profeţia lui Obadia. Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu despre Edom: Am auzit o veste din partea Domnului, şi un mesager a fost trimis cu ea printre popoare, zicând: Sculaţi-vă să mergem împotriva Edomului cu război!
owr Îi voi sădi în ţara lor şi nu vor mai fi smulşi din ţara pe care le-am dat-o, zice Domnul Dumnezeul tău!
]n3r Voi aduce înapoi pe prinşii de război ai poporului Meu Israel; ei vor zidi iarăşi cetăţile ruinate şi le vor locui, vor sădi vii şi le vor bea vinul, vor planta grădini şi le vor mânca roadele;
Xm)r Iată, vin zile, zice Domnul, când plugarul va ajunge pe secerător, şi cel ce calcă struguri pe cel ce împrăştie sămânţa, când mustul va picura din munţi şi va curge de pe toate dealurile.
"l=r ca să stăpânească rămăşiţa Edomului şi toate naţiunile peste care a fost chemat Numele Meu, zice Domnul, care va împlini aceste lucruri.
3k_r În ziua aceea voi ridica cortul căzut al lui David, îi voi repara spărturile, îi voi ridica dărâmăturile, şi îl voi zidi iarăşi ca în zilele de demult,
jr Toţi păcătoşii poporului Meu vor muri de sabie, cei ce zic: Nu ne va ajunge nenorocirea, şi nu va veni peste noi;
'iGr Căci iată, voi porunci şi voi vântura casa lui Iacov în mijlocul naţiunilor, cum se vântură cu sita, fără să cadă un singur bob la pământ!
Fhr Iată, Domnul Dumnezeu are ochii pironiţi spre împărăţia aceasta păcătoasă, ca s-o nimicesc de pe faţa pământului; totuşi nu voi nimici de tot casa lui Iacov, zice Domnul;
Hg r Nu sunteţi oare voi pentru Mine ca fiii etiopienilor, copii ai lui Israel, zice Domnul? N-am scos Eu pe Israel din ţara Egiptului şi pe filisteni din Caftor, şi pe sirieni din Chir?
4far El Şi-a zidit cămările în ceruri, Şi-a întemeiat bolta deasupra pământului; cheamă apele mării şi le varsă pe faţa pământului. Domnul este Numele Lui!
;eor Domnul Dumnezeul oştirilor este Acela care atinge pământul şi se topeşte; şi toţi locuitorii lui plâng; ei se înalţă ca Nilul şi se coboară ca râul Egiptului.
-dSr Şi dacă s-ar duce în exil înaintea duşmanilor lor şi acolo voi porunci săbiei să-i omoare; şi îmi voi pune ochii pe ei, ca să le fac rău, nu bine.
Lcr De s-ar ascunde chiar pe vârful Carmelului şi acolo îi voi căuta şi îi voi lua; de s-ar ascunde de privirile Mele chiar în fundul mării şi acolo voi porunci şarpelui să-i muşte.
'bGr De ar pătrunde chiar până în locuinţa morţilor, şi de acolo îi va smulge mâna Mea; de s-ar urca până în ceruri şi de acolo îi voi coborî;
Fa r Am văzut pe Domnul stând lângă altar, şi a zis: Loveşte pragul de sus al porţii, ca să se cutremure uşorii şi sfărâmă-i peste capul tuturor acestora. Apoi voi ucide cu sabia pe cei ce au rămas, aşa că nici unul din ei nu va putea să scape fugind, şi nici unul din cei ce vor fugi, nu va scăpa.
`5rCei ce jură pe păcatul Samariei, şi zic: Pe Dumnezeul tău cel viu, Dane! Şi: Pe drumul, Beer-Şebei!, vor cădea şi nu se vor mai ridica.
\_1r În ziua aceea fecioarele frumoase şi tinerii puternici se vor topi de sete.
&^Er Vor pribegi atunci de la o mare la alta, şi de la nord la est; vor alerga încoace şi încolo, ca să caute Cuvântul Domnului, dar nu îl vor găsi.
;]or Iată, vin zile, zice Domnul Dumnezeu, când voi trimite foamete în ţară; nu foamete de pâine, nici sete de apă, ci foamete şi sete după auzirea cuvintelor Domnului.
$\Ar Vă voi preface sărbătorile în jale şi toate cântările voastre în plângeri pentru morţi; voi acoperi toate coapsele cu saci şi voi face toate capetele pleşuve; voi face ca ţara să plângă cum se plânge după un singur fiu şi sfârşitul ei va fi ca o zi amară.
[r În ziua aceea, zice Domnul Dumnezeu, voi face să apună soarele la amiază şi voi întuneca pământul ziua în amiaza mare.
CZrNu se va cutremura ţara din cauza acestor lucruri şi nu se vor jeli toţi locuitorii ei? Nu se va umfla toată ţara ca Râul, ridicându-se şi coborându-se ca râul Egiptului?
nYUrDomnul a jurat pe mândria lui Iacov, zicând: Niciodată nu voi uita nici una din faptele lor!
Xrca să cumpărăm cu argint pe cei lipsiţi, şi pe cei săraci cu o pereche de încălţăminte, şi vom vinde grâul cel rău;
GWrzicând: Când va trece luna nouă, ca să vindem grâul? Şi Sabatul, ca să ne vindem alimentele? Să micşorăm efa şi să mărim siclul, şi să înşelăm cu cântare necinstite,
tVarAscultaţi lucrul acesta, voi care mâncaţi pe cel lipsit, şi stârpiţi pe cei săraci din ţară,
&UErÎn ziua aceea, cântecele templului se vor preface în bocete, zice Domnul Dumnezeu, pretutindeni vor arunca în tăcere o mulţime de trupuri moarte.
.TUrŞi El a zis: Amos, ce vezi? Eu am răspuns: Un coş cu fructe de vară. Atunci Domnul mi-a zis: A venit sfârşitul poporului Meu, Israel; nu-l mai pot ierta!
PS rAstfel mi-a arătat Domnul: Iată, era un coş cu fructe de vară.
*RMrDe aceea, aşa vorbeşte Domnul: Soţia ta va fi o prostituată în cetate, fiii şi fiicele tale vor cădea loviţi de sabie, pământul tău va fi împărţit cu frânghia de măsurat; tu însă vei muri într-o ţară necurată şi Israel va fi dus în exil, departe de ţara lui!
QrAcum deci, ascultă Cuvântul Domnului, tu care zici: Nu profeţi împotriva casei lui Israel, nu vorbi împotriva casei lui Isaac!
zPmrDar Domnul m-a luat de la spatele turmei, şi Domnul mi-a zis: Du-te şi profeţeşte poporului Meu Israel!
O3rAtunci Amos a răspuns şi a zis lui Amaţia: Eu nu eram nici profet, nici fiu de profet; ci eram păstor şi culegător de fructe de sicomor;
xNir Dar în veci să nu mai profeţeşti în Betel, căci este sanctuarul regelui şi este locuinţa regală!
Mr Şi Amaţia a zis lui Amos: Pleacă, văzătorule, fugi în ţara lui Iuda! Mănâncă-ţi pâinea acolo şi acolo profeţeşte.
oLWr Căci iată ce zice Amos: Ieroboam va muri de sabie şi Israel se va duce din ţara sa în exil!
LKr Atunci Amaţia, preotul din Betel, a trimis la Ieroboam, regele lui Israel, zicând: Amos a conspirat împotriva ta în mijlocul casei lui Israel; ţara nu poate suferi toate cuvintele lui!
J1r Înălţimile lui Isaac vor fi pustiite; sanctuarele lui Israel vor fi dărâmate, şi Mă voi ridica cu sabia împotriva casei lui Ieroboam;
AI{rŞi Domnul mi-a zis: Amos, ce vezi? Şi eu am zis: O sfoară cu plumb. Şi Domnul a zis: Iată, voi pune sfoara cu plumb în mijlocul poporului Meu Israel şi nu-l voi mai ierta;
HrAstfel mi-a arătat El: Iată, Domnul stătea pe un zid făcut după sfoara cu plumb, cu o sfoară cu plumb în mână.
uGcrAtunci Domnul S-a căit şi de lucrul acesta. Nici aceasta nu se va întâmpla, a zis Domnul Dumnezeu.
FrAtunci am zis: Doamne Dumnezeule, opreşte, Te rog! Cum ar putea să stea în picioare Iacov, căci este atât de slab?
E-rAstfel mi-a arătat Domnul: Iată, Domnul Dumnezeu a chemat la judecată prin foc; şi focul mistuia adâncul cel mare şi nimicea câmpia;
jDMrAtunci Domnul S-a căit de lucrul acesta: Nu se va întâmpla una ca aceasta, a zis Domnul.
5CcrŞi după ce au terminat ele de mâncat toată iarba din ţară, am zis: Doamne Dumnezeule, iartă, Te rog! Cum ar putea să stea Iacov în picioare? Căci este slab!
)B MrAstfel mi-a arătat Domnul Dumnezeu: Iată, făcea nişte lăcuste în clipa când începea să crească otava; şi iată, otava era după cositul regelui.
JA rDe aceea, iată, voi ridica împotriva voastră, casă a lui Israel, zice Domnul Dumnezeul oştirilor, un popor care vă va asupri de la intrarea Hamatului până la Pârâul Deşertului.
u@cr Vă bucuraţi în lucruri de nimic şi ziceţi: Oare nu prin tăria noastră am câştigat noi putere?
?r Aleargă caii pe stânci? Ară cineva acolo cu boii? Voi însă prefaceţi judecata în fiere şi roadă dreptăţii în pelin.
>wr Căci iată, Domnul dă o poruncă să se dărâme casa cea mare în bucăţi şi casa cea mică în bucăţele.
1=[r Şi dacă pe unul din ei îl va ridica unchiul său, sau cel ce arde morţii, ca să-i scoată oasele din casă, şi va zice celui ce se află în fundul casei: Mai este cineva cu tine? şi acesta va răspunde: Nimeni, atunci va zice: Taci! Căci nu îndrăznim să pomenim Numele Domnului!
N<r Şi dacă vor mai rămâne zece oameni într-o casă, vor muri.
a;;rDomnul Dumnezeu a jurat pe El însuşi, şi Domnul Dumnezeul oştirilor a zis: Mi-e scârbă de mândria lui Iacov, şi îi urăsc palatele; de aceea, voi da în mâna duşmanului cetatea cu tot ce este în ea;
:7rDe aceea, acum veţi fi duşi în captivitate în fruntea prinşilor de război; şi vor înceta strigătele de bucurie ale acestor desfătaţi.
9rcare beţi vin cu castroanele şi vă ungeţi cu cel mai bun untdelemn, dar nu vă întristaţi de necazul lui Iosif!
}8srcare cântaţi după sunetul instrumentelor cu corzi, şi vă inventaţi instrumente de muzică, precum David;
%7CrVoi, care vă culcaţi pe paturi de fildeş şi vă întindeţi în aşternuturile voastre, mâncaţi miei din turmă şi viţei puşi la îngrăşat;
w6grVai de voi care credeţi că este departe ziua nenorocirii şi faceţi să se apropie domnia violenţei;
w5grDuceţi-vă la Calne şi vedeţi, şi de acolo duceţi-vă la Hamatul cel mare, apoi coborâţi-vă la Gatul filistenilor. Sunteţi voi mai buni decât aceste împărăţii? Sau este teritoriul lor mai mare decât teritoriul vostru?
;4 qrVai de cei ce trăiesc fără grijă în Sion, şi care se încred în Muntele Samariei, oameni de seamă ai celei dintâi dintre naţiuni, la care aleargă casa lui Israel!
3wrDe aceea, vă voi duce în captivitate dincolo de Damasc, zice Domnul, al cărui Nume este Dumnezeul oştirilor!
2rVoi veţi purta pe Sacut, regele vostru, şi pe Caivan, idolii voştri, steaua dumnezeului vostru, pe care vi l-aţi făcut.
1{rOare Mi-aţi adus jertfe şi daruri de mâncare în timpul celor patruzeci de ani în deşert, casă a lui Israel?
]03rDar lasă ca judecata să curgă ca apa, şi dreptatea ca un pârâu puternic!
y/krDepărtează de Mine vuietul cântărilor tale; căci nu voi asculta sunetul instrumentelor tale cu corzi!
2.]rCând îmi veţi aduce arderile-de-tot şi darurile de mâncare, nu le voi primi, nici nu Mă voi uita la jertfele voastre de mulţumire din viţeii îngrăşaţi.
t-arEu urăsc şi dispreţuiesc sărbătorile voastre şi nu-Mi sunt plăcute adunările de sărbătoare!
|,qrNu va fi oare ziua Domnului întuneric, în loc de lumină? Nu va fi ea întunecoasă şi fără strălucire?
"+=rVeţi fi ca un om care fuge de un leu şi se întâlneşte cu un urs, apoi pleacă acasă, îşi sprijină mâna de un zid şi-l muşcă un şarpe!
|*qrVai de cei ce doresc ziua Domnului! Căci la ce vă va folosi ziua Domnului? Ea va fi întuneric, nu lumină;
`)9rŞi în toate viile va fi bocet, când voi trece prin mijlocul tău, zice Domnul.
x(irDe aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul oştirilor, Cel Atotputernic: Va fi plângere în toate pieţele, şi pe toate străzile vor zice: Vai! Vai! Vor chema pe plugar la jale, şi la bocete pe cei ce se lamentează pentru morţi;
>'urUrâţi răul şi iubiţi binele, faceţi să domnească dreptatea la poarta cetăţii; şi poate că Domnul Dumnezeul oştirilor va avea har faţă de rămăşiţa lui Iosif;
&rCăutaţi binele şi nu răul, ca să trăiţi, şi astfel Domnul Dumnezeul oştirilor va fi cu voi, aşa cum aţi spus!
h%Ir De aceea, în vremuri ca acestea înţeleptul trebuie să tacă; căci sunt vremuri rele.
D$r Căci Eu cunosc multele voastre nelegiuiri şi păcatele voastre cele mari: asupriţi pe cel drept, luaţi mită şi călcaţi în picioare la poarta cetăţii dreptatea săracilor.
z#mr De aceea, fiindcă pe sărac îl călcaţi în picioare şi luaţi de la el impozite în grâu, cu toate că aţi zidit case de piatră cioplită, nu le veţi locui; cu toate că aţi sădit vii foarte bune, nu veţi bea din vinul lor!
v"er Ei urăsc pe cel ce-i mustră la poarta cetăţii, şi le este scârbă de cel ce vorbeşte din inimă.
n!Ur El aduce prăpădul ca fulgerul peste cei puternici, aşa că nimicirea vine peste fortăreţe.
V %rEl a făcut Pleiadele şi Orionul; El preface umbra morţii în dimineaţă şi face ziua întunecoasă ca noaptea; El cheamă apele mării şi le varsă pe fata pământului; Domnul este Numele Lui;
[/rvoi care prefaceţi judecata în pelin, şi aruncaţi la pământ dreptatea!
+OrCăutaţi pe Domnul şi veţi trăi! Dacă nu, El va izbucni ca focul în casa lui Iosif şi o va mistui, fără să fie nimeni în Betel, ca să-l Stingă,
#?rNu căutaţi Betelul, nu vă duceţi la Ghilgal, şi nu treceţi la Beer-Şeba. Căci Ghilgalul va fi dus în captivitate şi Betelul va fi nimicit;
a;rCăci aşa vorbeşte Domnul către casa lui Israel: Căutaţi-Mă şi veţi trăi!
c?rCăci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Cetatea care scoate la luptă o mie de oameni nu va rămâne decât cu o sută, şi cea care scotea o sută de oameni, nu va mai rămâne decât cu zece, din casa lui Israel.
|qrFecioara lui Israel a căzut; şi nu se va mai scula. Zace aruncată la pământ şi nu este cine s-o ridice.
x krAscultaţi cuvântul acesta pe care-l spun împotriva voastră, această plângere, o, casă a lui Israel!
tar Căci iată, Cel ce a făcut munţii şi a creat vântul, Cel ce spune omului până şi gândurile lui, Cel ce preface zorile în întuneric şi umblă pe înălţimile pământului, Domnul, Dumnezeul oştirilor este Numele Lui;
%r De aceea, aşa îţi voi face, Israele, şi fiindcă îţi voi face aşa, pregăteşte-te să întâlneşti pe Dumnezeul tău, Israele!
-Sr V-am nimicit cum a nimicit Dumnezeu pe Sodoma şi Gomora; şi aţi fost ca un tăciune scos din foc. Cu toate acestea, nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul;
r]r Am trimis asupra voastră ciuma, ca în Egipt; v-am ucis tinerii cu sabia şi am lăsat să vi se ia caii, am făcut să vi se urce în nări mirosul taberei voastre. Şi cu toate acestea nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul;
eCr V-am lovit cu rugina în grâu şi cu tăciune; grădinile voastre cele multe, viile, smochinii şi măslinii voştri au fost mâncaţi deseori de lăcuste. Cu toate acestea, nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul;
$ArDouă, trei cetăţi s-au dus la alta ca să bea apă, şi tot nu şi-au potolit setea. Cu toate acestea, tot nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul;
^5rŞi am oprit şi ploaia de la voi, cu trei luni înainte de seceriş; am dat ploaie peste o cetate, dar n-am dat ploaie peste o altă cetate; într-un ogor a plouat şi ogorul în care n-a plouat, s-a uscat.
3_rDar Eu v-am trimis foametea în toate cetăţile voastre şi lipsa de pâine în toate locuinţele voastre; cu toate acestea nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul.
.UrŞi aduceţi jertfe de mulţumire din aluat! Proclamaţi şi anunţaţi darurile de bunăvoie! Căci aşa vă place, copii ai lui Israel, zice Domnul Dumnezeu;
8irDuceţi-vă la Betel şi păcătuiţi! înmulţiţi nelegiuirile voastre în Ghilgal! Aduceţi-vă jertfele în fiecare dimineaţă şi zeciuielile la fiecare trei zile!
{rŞi veţi ieşi prin spărturile zidurilor, fiecare drept înainte, şi veţi fi aruncate în Harmon, zice Domnul;
1 [rDomnul Dumnezeu a jurat pe sfinţenia Lui şi a zis: Iată, vin zile pentru voi, când vă vor prinde cu cârligele şi pe urmaşii voştri cu undiţe de pescari.
Q  rAscultaţi cuvântul acesta, juncane din Basan care sunteţi pe muntele Samariei, voi care asupriţi pe cei săraci, zdrobiţi pe cei lipsiţi, şi ziceţi bărbaţilor voştri: Daţi-ne să bem!
 rVoi distruge casele de iarnă şi casele de vară; palatele de fildeş vor pieri şi casele cele mari vor fi nimicite, zice Domnul;
0 YrÎn ziua când voi pedepsi pe Israel pentru fărădelegile lui, voi pedepsi şi altarele din Betel; coarnele altarului vor fi tăiate şi vor cădea la pământ.
q [r Ascultaţi şi spuneţi lucrul acesta casei lui Iacov, zice Domnul Dumnezeu, Dumnezeul oştirilor:
q[r Aşa vorbeşte Domnul: Aşa cum păstorul smulge din gura leului numai două bucăţi de picioare sau o bucată de ureche, aşa vor scăpa copiii lui Israel care stau în Samaria, în colţul unui pat şi pe covoare de Damasc!
r De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Duşmanul va înconjura ţara, îţi va doborî tăria şi palatele tale vor fi jefuite!
r Căci nu ştiu să facă dreptate, zice Domnul, ci îşi adună în palate comori câştigate prin violenţă şi jaf;
Rn~}w||z{{,zzyJxoww vuu#tBs}rr@qq9p)otnmlkk[jj iuhggLfeeFd7cba``_^^$]]C\\>[[TZZ>YXXW5VUUUTzTSXRQPPOLNMM@LLKKJgII^HH GFFIE{DDFCC?BAAT@@&??->~>=I<;::Q988Q77h66>554g322<1002//#.--n,, +|**.))(P'' &&E%$$#h""! dCQ9I"IO;rkVy Z C i R`^&URE Voi nimici totul de pe faţa pământului, zice Domnul.
5 gCuvântul Domnului, care a venit la Ţefania, fiul lui Cuşi, fiul lui Ghedalia, fiul lui Amaria, fiul lui Ezechia, pe vremea lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda.
LDomnul Dumnezeu este tăria mea; El îmi face picioarele ca ale cerbilor, şi mă face să merg pe înălţimile mele. Către mai marele cântăreţilor. De cântat cu instrumente cu corzi.
^5eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele!
QCăci chiar dacă smochinul nu va înflori, viţa nu va da nici un rod, rodul măslinului va lipsi, şi câmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule, şi nu vor mai fi boi în grajduri,
1Când am auzit lucrul acesta, mi s-a cutremurat trupul; la vestea aceasta mi se înfioară buzele, îmi intră putrezirea în oase şi-mi tremură genunchii. Căci aş putea oare aştepta în tăcere ziua necazului, ziua când asupritorul va merge împotriva poporului?
A}Cu caii Tăi mergi pe mare, pe spuma apelor mării.
c?Străpungi cu săgeţile Tale capul conducătorilor lui, care se năpustesc peste mine ca furtuna, să mă pună pe fugă, scoţând strigăte de bucurie, ca şi cum ar fi şi mâncat în ascuns pe cel nenorocit.
/~W Ai înaintat pentru mântuirea poporului Tău, pentru mântuirea unsului Tău; sfărâmi acoperişul casei celui rău, o nimiceşti din temelii până la vârf.
Y}+ Tu cutreieri pământul în furia Ta, zdrobeşti naţiunile în mânia Ta.
| Soarele şi luna se opresc în locuinţa lor, s-au ferit de lumina săgeţilor Tale, de strălucirea suliţei Tale care luceşte.
{ Munţii Te văd şi se cutremură; se năpustesc râuri de apă; adâncul îşi ridică glasul şi îşi înalţă valurile în sus.
{zo Arcul Tău este dezvelit; blestemele sunt săgeţile Cuvântului Tău. Tu împărţi pământul prin râuri.
Uy#Te-ai mâniat Tu, Doamne, pe râuri? împotriva râurilor se aprinde mânia Ta, sau împotriva mării se varsă furia Ta, de ai încălecat pe caii Tăi şi Te-ai urcat în carul Tău de biruinţă?
hxIVăd corturile Etiopiei pline de groază şi colibele din ţara Madianului se cutremură.
\w1El Se opreşte şi măsoară pământul cu ochiul; El priveşte împrejur şi face ca popoarele să tremure; munţii cei veşnici se sfărâmă, dealurile cele vechi se apleacă; căile Sale sunt veşnice.
Iv Înaintea Lui merge ciuma şi molima calcă pe urmele Lui.
yukStrălucirea Lui este ca lumina soarelui, din mâna Lui pornesc raze, şi acolo este ascunsă puterea Lui.
tDumnezeu vine din Teman şi Cel sfânt vine din Muntele Paran. Gloria Sa acoperă cerurile, şi pământul este plin de lauda Sa.
CsCând am auzit, Doamne, ce ai vestit, m-am îngrozit. Reînvie-Ţi lucrarea în cursul anilor, Doamne! Fă-o cunoscută în trecerea anilor! în mânia Ta, adu-Ţi aminte de milă!
Wr )Rugăciunea profetului Habacuc. De cântat în felul cântecelor de jale.
cq?Dar Domnul este în templul Său cel sfânt. Tot pământul să tacă înaintea Lui!
Xp)Vai de cel ce zice lemnului: Scoală-te!, şi unei pietre mute: Trezeşte-te! Poate ea să dea învăţătură? Iată, este împodobită cu aur şi argint, dar în ea nu este nici o suflare de viaţă.
oLa ce ar putea folosi un chip cioplit, pe care-l ciopleşte lucrătorul? La ce ar putea folosi un chip turnat, care învaţă pe oameni minciuni, pentru ca acela care l-a făcut să-şi pună încrederea în el, când el făureşte numai nişte idoli muţi?
n}Căci violenţele făcute împotriva Libanului vor cădea asupra ta şi pustiirile fiarelor te vor îngrozi, pentru vărsarea sângelui oamenilor, şi violenţele făcute în ţară, împotriva cetăţii şi împotriva tuturor locuitorilor ei.
DmTe vei sătura de ruşine în loc de glorie; bea şi tu şi arată-ţi goliciunea. Va ajunge şi la tine potirul din mâna dreaptă a Domnului, şi va veni ruşinea peste gloria ta.
lVai de cel ce dă aproapelui său să bea, vai de tine care-i torni băutură spumoasă şi-l ameţeşti, ca să-i vezi goliciunea!
ykkCăci pământul va fi plin de cunoaşterea gloriei Domnului, ca adâncul mării de apele care-l acoperă.
j Iată, când Domnul oştirilor a hotărât lucrul acesta, popoarele se trudesc pentru foc, şi naţiunile se obosesc degeaba.
eiC Vai de cel ce zideşte o cetate cu sânge, care întemeiază o cetate prin nelegiuire!
]h3 Căci piatra din zid va striga şi lemnul care leagă grinda îi va răspunde.
tga Ai dat un sfat ruşinos casei tale, nimicind multe popoare, şi împotriva ta însuţi ai păcătuit.
$fA Vai de cel ce strânge câştiguri nelegiuite pentru casa lui, ca să-şi aşeze apoi cuibul într-un loc înalt, ca să scape din mâna nenorocirii!
meSFiindcă ai jefuit multe popoare, toată rămăşiţa popoarelor te va jefui, din cauza vărsării sângelui oamenilor, din cauza violenţelor făcute în ţară împotriva cetăţii şi împotriva tuturor locuitorilor ei.
dOare nu se vor ridica dintr-o dată cei ce te-au împrumutat? Nu se vor trezi asupritorii tăi şi vei ajunge prada lor?
kcONu vor ridica toate acestea un proverb de batjocură împotriva lui şi o zicală batjocoritoare împotriva lui, şi se va zice: Vai de cel ce adună ce nu este al lui! Şi până când se va îmbogăţi cu împrumuturi?
bÎntr-adevăr, pentru că păcătuieşte cu vin, este un om mândru, şi nu stă acasă. Pentru că îşi măreşte pofta ca iadul, şi este ca moartea, şi nu poate fi săturat, îşi adună la el toate naţiunile şi îşi strânge pentru el toate popoarele.
taaIată-l pe cel mândru, sufletul lui nu este drept în el; dar cel drept va trăi prin credinţa lui.
9`kCăci este o viziune a cărei vreme este hotărâtă, se apropie de împlinire şi nu va minţi; dacă întârzie, aşteapt-o, căci va veni şi se va împlini negreşit.
p_YDomnul mi-a răspuns şi mi-a zis: Scrie viziunea şi sap-o pe table ca să se poată citi uşor!
#^ AM-am dus la locul meu de strajă şi stăteam pe turn ca să veghez şi să văd ce îmi va spune Domnul, şi ce îmi va răspunde la plângerea mea.
i] MDar oare mreaja lor se va tot goli şi vor continua să nimicească popoarele fără milă?
\ 9De aceea, jertfesc mrejelor lor, aduc tămâie năvodului lor; pentru că prin aceste lucruri partea lor este mare şi hrana lor este abundentă!
[ Ei îi scot pe toţi cu undiţa, îi trag în mreaja lor, îi strâng în năvodul lor. De aceea se bucură şi se veselesc.
[Z 1Vei face Tu omului ca peştilor mării, ca târâtoarelor care n-au stăpân?
_Y 9 Ochii Tăi sunt aşa de curaţi că nu pot să vadă răul şi nu poţi să priveşti nelegiuirea. De ce Te uiţi la cei ce lucrează cu vicleşug şi taci când cel rău mănâncă pe cel mai drept decât el?
YX - Nu eşti Tu din veşnicie, Doamne Dumnezeul meu, Sfântul meu? Nu vom muri! Tu, Doamne, i-ai ridicat ca să-Ţi împlineşti judecăţile Tale; şi Tu, Stânca mea, i-ai ridicat ca să corectezi prin ei!
W  Apoi spiritul li se schimbă, comit fărădelege şi se fac vinovaţi, căci puterea lor o iau drept dumnezeu al lor!
V  Îşi bat joc de regi, iar prinţii sunt o nimica pentru ei; râd de toate fortăreţele, căci îngrămădesc pământ şi le iau.
U % Tot poporul acesta vine numai ca să jefuiască; privirile lor lacome caută numai înainte şi strâng prinşii de război ca nisipul.
KT Caii lor sunt mai iuţi decât leoparzii, mai sprinteni decât lupii de seară, şi călăreţii lor înaintează în galop de departe, zboară ca vulturul care se repede asupra mâncării.
xS kEi sunt înspăimântători şi groaznici; judecata şi demnitatea lor îşi au originea în ei înşişi.
(R KCăci iată, voi ridica pe caldei, popor crud şi violent, care străbate întinderi mari de ţări, ca să pună mâna pe locuinţe care nu sunt ale lui.
:Q oUitaţi-vă printre naţiuni şi vedeţi! Uimiţi-vă şi îngroziţi-vă! Căci în zilele voastre voi face o lucrare, pe care nu aţi crede-o dacă v-ar povesti-o cineva!
0P [De aceea, legea este fără putere şi dreptatea nu iese biruitoare. Căci cel rău este pretutindeni în jurul celui drept; de aceea, dreptatea este pervertită.
7O iDe ce mă laşi să văd nelegiuirea şi mă faci să privesc necazul? Căci asuprirea şi violenţa sunt înaintea mea, există certuri şi se stârneşte nemulţumire.
N Până când, Doamne, voi striga către Tine şi Tu nu asculţi? Strig către Tine: Violenţă! şi Tu nu mântuieşti.
6M kProfeţia descoperită profetului Habacuc.
(LIRana ta n-are vindecare, rana ta este mare. Toţi cei care aud de tine vor bate din palme, căci cine este acela, pe care să nu-l fi atins răutatea ta?
K#Păstorii tăi dorm, rege al Asiriei, şi vitejii tăi se odihnesc, poporul tău este risipit pe munţi, şi nimeni nu-l mai strânge;
CJComandanţii tăi sunt ca lăcustele, şi căpitanii tăi ca greierii, care tăbărăsc în răcoarea zilei: când răsare soarele, zboară şi nu se mai cunoaşte locul unde erau;
hIINegustorii tăi sunt mai mulţi decât stelele cerului, lăcusta pradă şi apoi zboară.
%HCAcolo te va mânca focul, te va nimici sabia, te voi nimici ca pe nişte lăcuste, căci te-ai înmulţit ca lăcusta, te-ai înmulţit ca lăcustele!
G3Scoate-ţi apă pentru asediu! Întăreşte-ţi fortăreţele! Calcă pământul, şi frământă lutul! Pregăteşte cuptorul de cărămidă!
'FG Iată, poporul tău este ca femeile în mijlocul tău; porţile ţării tale se deschid larg înaintea duşmanilor tăi; focul îţi mistuie zăvoarele!
E Toate fortăreţele tale sunt nişte smochini cu smochine coapte: când sunt scuturate, cad în gura celui ce le mănâncă.
sD_ Şi tu te vei îmbăta; te vei ascunde; şi tu vei căuta un loc de adăpost împotriva duşmanului!
fCE Şi totuşi şi ea a fost dusă, s-a dus în captivitate; copiii ei au fost zdrobiţi la capătul fiecărei străzi; au tras la sorţi pentru oamenii ei de cinste şi toţi mai-marii ei au fost legaţi în lanţuri.
gBG Etiopia şi egiptenii fără număr erau tăria ei, Put şi libienii erau ajutoarele ei.
-ASEşti tu mai bună decât No-Amon, cetatea care era aşezată lângă râuri, înconjurată de ape, având ca întărituri de apărare marea, ca ziduri marea?
@Toţi cei ce te vor vedea vor fugi de tine, şi vor zice: Ninive este nimicită! Cine o va plânge? Unde să-ţi caut mângâietori?
[?/Voi arunca murdării peste tine, te voi înjosi, şi te voi face de ruşine;
+>OIată, sunt împotriva ta, zice Domnul oştirilor, îţi voi ridica poalele peste cap, ca popoarele să-ţi vadă goliciunea, şi împărăţiile, ruşinea;
G=Toate din cauza multelor desfrânări ale prostituatei plină de farmec, stăpână a vrăjitoriilor, care vindea naţiunile prin prostituţiile ei şi familiile prin vrăjitoriile ei.
R<Călăreţii se aruncă năvalnici, sabia scânteiază, suliţa fulgeră. Sunt o mulţime de răniţi! Un număr mare de cadavre, trupuri moarte fără număr! Se împiedică de trupurile moarte!
c;?Auziţi pocnetul biciului, vuietul roţilor, tropăitul cailor şi duruitul carelor!
: Vai de cetatea vărsătoare de sânge, plină de minciună, plină de violenţă, şi care nu încetează a se deda la pradă!
l9Q Iată, sunt împotriva ta, zice Domnul oştirilor; îţi voi aprinde carele şi se vor preface în fum, sabia va mistui pe puii tăi de lei, îţi voi nimici prada din ţară şi nu se va mai auzi glasul mesagerilor tăi.
$8A Leul sfâşia cât îi trebuia pentru puii săi, sugruma pentru leoaicele sale; îşi umplea cu pradă vizuinile sale şi cu carne culcuşurile sale.
$7A Unde este locuinţa leilor, şi locul de hrănire al puilor de leu, pe unde umbla leul, leoaica şi puiul de leu, fără să-i înspăimânte nimeni?
+6O Este jefuită, pustiită şi stoarsă de tot! Inima îi este mâhnită, îi tremură genunchii, este durere în orice loc şi toate feţele au îngălbenit;
z5m Luaţi pradă de argint! Luaţi pradă de aur! Acolo sunt comori nesfârşite, tot felul de lucruri scumpe!
41Ninive din vechime era ca un iaz plin de apă; dar acum locuitorii ei fug! Staţi! staţi! strigă ei; dar nici unul nu se întoarce înapoi.
3S-a sfârşit cu ea: este dezgolită, este luată; slujitoarele ei oftează ca nişte turturele şi se bat în piept;
Q2Porţile de la râuri sunt deschise, şi palatul se prăbuşeşte!
1El cheamă pe oamenii lui cei viteji, dar ei se împiedică în mersul lor; aleargă spre ziduri şi apărarea este pregătită.
0Carele înaintează cu furie pe străzi, se lovesc unele de altele în pieţe; par ca nişte făclii şi aleargă ca fulgerele.
G/Scuturile vitejilor tăi sunt roşii, războinicii sunt îmbrăcaţi în purpură; vin carele învelite în oţel înfocat în ziua pregătirii de luptă, şi suliţele se învârtesc.
.1Căci Domnul va restaura splendoarea lui Iacov ca splendoarea lui Israel, pentru că jefuitorii i-au jefuit şi le-au stricat butucii de vie;
$- CNimicitorul porneşte împotriva ta, Ninive: păzeşte-ţi fortăreaţa! Ia seama la drum! Întăreşte-ţi flancurile! Fortifică-ţi toate puterile!
m, UIată, pe munţi, picioarele celui ce aduce veşti bune, care vesteşte pacea! Iuda, ţine-ţi sărbătorile, împlineşte-ţi jurămintele. Căci cel rău nu va mai trece prin mijlocul tău; este nimicit cu desăvârşire,
x+ kDomnul a dat o poruncă privitoare la tine, asirianule: Nu vei mai avea urmaşi care să-ţi poarte numele; voi distruge din casa dumnezeilor tăi chipul cioplit şi chipul turnat; îţi voi săpa mormântul, căci eşti dezgustător;
\* 3 Căci acum îi voi sfărâma jugul de pe tine, şi îţi voi rupe legăturile;
5) e Aşa vorbeşte Domnul: Oricât de mulţi şi puternici vor fi, toţi vor fi seceraţi şi vor pieri. Chiar dacă te-am întristat, Ierusalime, nu te voi mai întrista.
w( i Din tine, Ninive, a ieşit cel ce plănuia rele împotriva Domnului, cel ce făcea planuri răutăcioase;
*' O Căci în timp ce sunt încâlciţi ca nişte mănunchiuri de spini şi în timp ce sunt beţi de vinul lor, ei sunt mistuiţi ca o mirişte uscată de tot.
o& Y Orice plănuiţi împotriva Domnului, El va nimici cu totul; nenorocirea nu va veni de două ori;
% }Dar cu nişte valuri ce se varsă peste mal va nimici cetatea Ninive, şi întunericul va urmări pe duşmanii Lui.
x$ kDomnul este bun, El este un loc de adăpost în ziua necazului; şi cunoaşte pe cei ce se încred în El;
-# UCine poate sta înaintea urgiei Lui? Şi cine poate ţine piept mâniei Lui aprinse? Furia Lui se revarsă ca focul şi se prăbuşesc stâncile înaintea Lui.
" Munţii se cutremură înaintea Lui, şi dealurile se topesc; se cutremură pământul înaintea Lui, lumea şi toţi locuitorii ei.
! #El mustră marea şi o usucă, şi face să sece toate râurile; Basanul şi Carmelul tânjesc, şi floarea Libanului se veştejeşte.
6  gDomnul este încet la mânie şi mare în putere; şi nu lasă nepedepsit pe cel rău. Domnul umblă în furtună şi în vârtej şi norii sunt praful picioarelor Lui.
3 aDomnul este un Dumnezeu gelos şi răzbunător; Domnul Se răzbună şi este plin de mânie; Domnul se răzbună pe adversarii Lui şi ţine mânie pe duşmanii Lui.
K Profeţie despre Ninive. Cartea viziunii lui Naum, din Elcoş.
1Vei împlini adevărul Tău faţă de Iacov şi vei ţine cu milă faţă de Avraam, ce ai jurat părinţilor noştri în zilele din vechime.
El va avea iarăşi milă de noi, va călca în picioare nelegiuirile noastre. Vei arunca în fundul mării toate păcatele lor.
I Cine este un Dumnezeu ca Tine, care să ierte nelegiuirea şi să treacă cu vederea păcatele rămăşiţei moştenirii Sale? El nu-Şi ţine mânia pe veci, căci îi place îndurarea!
.UVor linge praful ca şarpele; vor ieşi târându-se din găurile lor ca şerpii pământului. Se vor teme de Domnul Dumnezeul nostru, şi se vor teme de Tine.
'Naţiunile vor vedea lucrul acesta şi se vor ruşina pentru toată puterea lor; vor pune mâna la gură şi îşi vor acoperi urechile.
oWÎţi voi arăta lucruri minunate, zice Domnul, ca în ziua când ai ieşit din ţara Egiptului.
`9Paşte-Ţi poporul cu toiagul Tău, paşte turma moştenirii Tale, care locuieşte singură în pădurea din mijlocul Carmelului; lasă-i să se hrănească în Basan şi în Galaad, ca în zilele din vechime.
jM Totuşi ţara va fi pustiită din cauza celor ce locuiesc în ea şi a roadei faptelor lor;
! În ziua aceea, vor veni la tine, din Asiria până în Egipt, din Egipt până la Râu, de la mare la mare şi de la munte la munte.
lQ În ziua când îţi vor zidi iarăşi zidurile, în ziua aceea ţi se vor lărgi graniţele;
_7 Atunci duşmana mea va vedea lucrul acesta şi va fi acoperită de ruşine, ea, care-mi zicea: Unde este Domnul Dumnezeul tău? Ochii mei o vor vedea. Ea va fi călcată în picioare ca noroiul de pe stradă.
E Voi suferi mânia Domnului, căci am păcătuit împotriva Lui, până ce îmi va apăra cauza şi va face dreptate pentru mine; mă va scoate la lumină şi voi privi dreptatea Lui.
/Nu te bucura de starea mea, duşmană, căci chiar dacă am căzut, mă voi ridica, chiar dacă stau în întuneric, Domnul este Lumina mea!
Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune încrederea în Dumnezeul mântuirii mele; Dumnezeul meu mă va asculta.
1Căci fiul dezonorează pe tată, fiica se ridică împotriva mamei ei, nora împotriva soacrei sale; duşmanii omului sunt cei din casa lui!
1Nu te încrede în prieten; nu-ţi pune încrederea în ruda cea mai de aproape; păzeşte uşile gurii tale de cea care stă la sânul tău!
E Cel mai bun dintre ei este ca spinul, cel mai drept este mai ghimpos decât gardul de spini; ziua vestită de toţi profeţii tăi, pedeapsa ta se apropie; acum va fi tulburarea lor.
@ yMâinile lor sunt îndreptate să facă rău: prinţul cere daruri, judecătorul cere mită, cel mare îşi arată dorinţele rele; aşa că împreună pun la cale planuri rele.
9 kA pierit omul credincios din ţară şi nu mai este nici un om cinstit printre oameni; toţi stau la pândă ca să verse sânge, fiecare întinde o cursă fratelui său.
c  AVai de mine! Căci sunt ca şi cei ce strâng fructe de vară, ca şi cei ce strâng boabele după culesul strugurilor; nu mai este nici un ciorchine de mâncat, nici cea dintâi smochină dorită de sufletul meu!
 Căci ei păzesc toate orânduirile lui Omri, şi lucrează întocmai cum a lucrat casa lui Ahab, şi umblă după sfaturile lor; de aceea, te voi lăsa să fii nimicită, îţi voi face locuitorii de batjocură, şi vei purta ruşinea poporului Meu;
Vei semăna, dar nu vei secera; vei stoarce măsline, dar nu te vei unge cu untdelemnul lor; vei face must, dar nu vei bea vin!
:mVei mânca şi tot nu te vei sătura, şi foamea va rămâne în mijlocul tău; vei lua dinaintea duşmanului, dar nu vei scăpa; şi ce vei scăpa, voi da pradă săbiei.
_7 de aceea, şi Eu te voi lovi cu suferinţa, te voi pustii pentru păcatele tale.
! Pentru că bogaţii lui sunt plini de violenţă, locuitorii lui spun minciuni, şi limba lor este numai înşelătorie în gura lor,
jM Pot Eu socoti curat pe cel ce are un cântar nedrept şi greutăţi înşelătoare în sac?
fE Mai sunt în casa celui rău comori nelegiuite şi efa cea mică, obiect de batjocură?
' Glasul Domnului strigă către cetate, şi omul înţelept se teme de Numele Tău. Supuneţi-vă Toiagului şi Celui care l-a hotărât!
)KŢi s-a arătat, omule, ce este bine şi ce alta cere Domnul de la tine, decât să faci dreptate, să iubeşti mila şi să umbli umil cu Dumnezeul tău?
V%Va fi Domnul mulţumit cu mii de berbeci sau cu zeci de mii de râuri de untdelemn? Să dau eu pentru fărădelegile mele pe întâiul meu născut, rodul trupului meu, pentru păcatul sufletului meu?
.UCu ce voi întâmpina pe Domnul, şi cu ce mă voi pleca înaintea Dumnezeului Celui Preaînalt? îl voi întâmpina oare cu arderi-de-tot, cu viţei de un an?
Z~-Poporul Meu, adu-ţi aminte ce plănuia Balac, regele Moabului, şi ce i-a răspuns Balaam, fiul lui Beor, şi ce s-a întâmplat din Sitim până la Ghilgal, ca să cunoşti faptele drepte ale Domnului!
}'Căci te-am scos din ţara Egiptului, te-am răscumpărat din casa captivităţii; şi am trimis înaintea ta pe Moise, Aaron şi Maria!
R|Poporul Meu, ce ţi-am făcut şi cu ce te-am obosit? Răspunde-Mi!
;{oAscultaţi, munţilor, plângerea Domnului, şi voi, temelii tari ale pământului; căci Domnul are o plângere împotriva poporului Său şi vrea să Se judece cu Israel;
z {Ascultaţi acum ce zice Domnul: Scoală-te şi te judecă înaintea munţilor, şi dealurile să-ţi audă glasul!
ay;Şi Mă voi răzbuna cu mânie şi urgie pe naţiunile care n-au vrut să asculte.
`x9voi smulge din mijlocul tău Astarteele tale; aşa îţi voi distruge cetăţile.
w1 voi nimici cu desăvârşire idolii tăi şi stâlpii tăi idolatri din mijlocul tău, şi nu te vei mai închina la lucrarea mâinilor tale;
lvQ Voi nimici cu desăvârşire toate descântecele din mâna ta şi nu vei mai avea vrăjitori;
muS voi nimici cu desăvârşire cetăţile din ţara ta şi îţi voi surpa toate întăriturile.
t În ziua aceea, zice Domnul, îţi voi nimici cu desăvârşire caii din mijlocul tău şi îţi voi sfărâma carele;
lsQ Ţi se va ridica mâna împotriva duşmanilor tăi şi toţi duşmanii tăi vor fi nimiciţi!
xriŞi rămăşiţa lui Iacov va fi între naţiuni, în mijlocul multor popoare, ca un leu între fiarele pădurii, ca un pui de leu între turmele de oi, care, când trece, calcă în picioare şi sfâşie, şi nimeni nu poate scăpa.
Uq#Rămăşiţa lui Iacov va fi în mijlocul multor popoare, ca roua care vine de la Domnul, ca ploaia măruntă pe iarbă, care nu depinde de nici un om, nici nu aşteaptă nimic de la fiii oamenilor.
CpEi vor pustii ţara Asiriei cu sabia, şi ţara lui Nimrod la intrările ei. Astfel ne va elibera de asirian, când va veni în ţara noastră şi va pătrunde în ţinutul nostru.
Jo Şi El va fi pacea noastră. Când va veni asirianul în ţara noastră şi va pătrunde în palatele noastre, vom ridica împotriva lui şapte păstori şi opt conducători ai poporului;
rn]Şi El se va ridica şi va păstori turma în puterea Domnului şi în măreţia Numelui Domnului Dumnezeului Său. Şi ei vor locui liniştiţi, pentru că în vremea aceea El va fi glorificat până la marginile pământului;
/mWDe aceea îi va lăsa, până în vremea când cea care este în dureri are să nască; atunci rămăşiţa fraţilor săi se va întoarce la copiii lui Israel.
l Şi tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuşi din tine îmi va ieşi Cel ce va stăpâni peste Israel, şi a cărui origine se duce până în vremuri străvechi, până în zilele veşniciei;
k Acum, strânge-ţi rândurile, fiică a trupelor, căci suntem asediaţi! Judecătorul lui Israel este lovit cu nuiaua peste obraz!
djA Scoală-te, fiica Sionului, şi treieră! Căci îţi fac un corn de fier şi o copită de aramă, ca să sfărâmi multe popoare şi să închini Domnului prada lor, şi, averea lor Domnului întregului pământ!
i} Dar ei nu cunosc gândurile Domnului, nici nu-I înţeleg sfatul, căci El i-a strâns ca pe nişte snopi în arie.
h Căci acum multe naţiuni s-au strâns împotriva ta, şi zic: Să fie pângărită, şi ochiul nostru să privească spre Sion!
|gq Suferă, fiică a Sionului, şi gemi ca o femeie la naştere! Căci acum vei ieşi din cetate şi vei locui în câmp şi te vei duce până la Babilon! Acolo vei fi eliberată, acolo te va răscumpăra Domnul din mâna duşmanilor tăi.
f Acum, de ce strigi atât de tare? N-ai rege? Ţi-a pierit sfătuitorul? Căci te-au cuprins durerile ca pe o femeie la naştere;
eŞi la tine, turn al turmei, fortăreaţa fiicei Sionului, la tine va veni vechea stăpânire, împărăţia fiicei Ierusalimului!
=dsPe cei şchiopi îi voi face o rămăşiţă, pe cei ce erau risipiţi, o naţiune puternică; şi Domnul va domni peste ei pe Muntele Sionului, de acum şi în veci de veci!
c În ziua aceea, zice Domnul, voi aduna pe cei şchiopi, voi strânge pe cei alungaţi şi pe aceia pe care-i întristasem;
b3Căci toate popoarele umblă fiecare în numele dumnezeului lui, dar noi vom umbla în Numele Domnului Dumnezeului nostru pentru veci de veci!
aci fiecare va sta sub via şi sub smochinul lui, şi nimeni nu-l va mai înspăimânta. Căci gura Domnului oştirilor a vorbit.
`9El va judeca între multe popoare şi va hotărî pentru naţiuni puternice, îndepărtate. Din săbiile lor îşi vor făuri fiare de plug, şi din suliţele lor cosoare; nici o naţiune nu va mai ridica sabia împotriva alteia, şi nu vor mai învăţa să facă război;
_Vor veni multe popoare şi vor zice: Veniţi, să ne urcăm pe muntele Domnului, la casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne înveţe căile Lui şi să umblăm pe cărările Lui! Căci din Sion va ieşi Legea, şi din Ierusalim Cuvântul Domnului.
0^ [În zilele de pe urmă, muntele casei Domnului va fi întemeiat pe vârful munţilor, se va înălţa deasupra dealurilor; şi toate popoarele vor năvăli la el.
0]Y De aceea, din cauza voastră, Sionul va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va ajunge un morman de pietre, şi muntele templului o înălţime acoperită de păduri;
\ Conducătorii cetăţii judecă pentru mită, preoţii lui învaţă pe popor pentru plată şi profeţii lui profeţesc pe bani. Şi încă se mai bizuie pe Domnul şi zic: Oare nu este Domnul în mijlocul nostru? Nu ne poate atinge nici o nenorocire!
P[ voi, care zidiţi Sionul cu sânge şi Ierusalimul cu nelegiuire!
.ZU Ascultaţi deci lucrul acesta, conducători ai casei lui Iacov şi conducători ai casei lui Israel, care urâţi dreptatea şi care suciţi tot ce este drept;
(YIDar eu sunt plin de putere prin Duhul Domnului, de judecată şi de tărie, ca să fac de cunoscut lui Iacov nelegiuirea lui şi lui Israel păcatul lui;
XVăzătorii vor fi făcuţi de ruşine, ghicitorii vor roşi, toţi îşi vor acoperi barba; căci Dumnezeu nu va răspunde.
@WyDe aceea, va veni noaptea peste voi, fără nici o viziune! Şi întunericul, fără nici o profeţie; soarele va apune peste aceşti profeţi şi ziua se va întuneca peste ei!
\V1Aşa vorbeşte Domnul despre profeţii care rătăcesc pe poporul meu, care, dacă au ceva de muşcat cu dinţii, strigă: Pace!, iar împotriva celui ce nu le pune nimic în gură declară război sfânt;
U'Apoi strigă către Domnul. Dar El nu îi aude; ba chiar îşi va ascunde faţa de ei în vremea aceea, pentru că au făcut fapte rele;
FTdupă ce mâncaţi carnea poporului Meu, jupuiţi pielea de pe el, îi sfărâmaţi oasele şi îl faceţi bucăţi ca şi carnea ce se fierbe în oală, ca şi carnea dintr-un cazan.
SwŞi totuşi voi urâţi binele şi iubiţi răul, jupuiţi pielea de pe poporul Meu şi carnea de pe oasele lor;
R Am zis: Ascultaţi, conducători ai lui Iacov şi mai mari ai casei lui Israel! Nu este datoria voastră să cunoaşteţi dreptatea?
FQ Cel ce va face spărtura se va urca înaintea lor; vor face spărtura, vor trece prin poartă şi vor ieşi pe ea; regele lor va merge înaintea lor, şi Domnul va fi în fruntea lor.
VP% Te voi strânge în întregime, Iacove! Voi strânge rămăşiţa lui Israel, îi voi aduna ca pe nişte oi dintr-un staul, ca pe o turmă în păşunea ei, aşa că va fi o mare agitaţie de oameni.
9Ok Dacă ar veni un om cu un spirit de minciună şi ar spune o minciună, zicând: Îţi voi profeţi despre vin şi băutură, acela ar fi un profet pentru poporul acesta!
N! Sculaţi-vă şi plecaţi, căci aici nu este odihnă pentru voi, din cauza pângăririi care aduce nimicirea, o nimicire dureroasă.
M Voi alungaţi pe femeile poporului Meu din casele lor plăcute; aţi luat de la copiii lor gloria Mea pentru totdeauna.
L3În ultima vreme poporul Meu s-a ridicat ca duşman; voi luaţi roba de pe hainele celor ce trec liniştiţi şi se dau înapoi de la război.
'KGTu care te numeşti casa lui Iacov: Este Duhul Domnului limitat? Acesta este felul Lui de lucru? Nu fac bine cuvintele Mele celui ce umblă cu dreptate?
rJ]Nu profeţiţi, zic ei celor ce profeţesc. Dacă ei nu profeţesc, batjocura nu se va îndepărta.
I}De aceea, nu vei avea pe nimeni care să întindă frânghia de măsurat pentru sorţul tău în adunarea Domnului.
HÎn ziua aceea, veţi ajunge de batjocură, veţi plânge amarnic şi veţi zice: Suntem nimiciţi cu desăvârşire! Partea de moştenire a poporului meu trece în mâna altuia! Vai! cum mi-o ia! A împărţit câmpiile noastre celor păgâni!
jGMDe aceea, aşa vorbeşte Domnul: Iată, Eu am de gând să aduc o nenorocire împotriva acestei familii de care nu vă veţi putea feri gâtul, şi nu veţi mai umbla cu capul atât de sus, căci vremea aceea va fi rea.
FDacă poftesc ogoare, pun mâna pe ele, dacă doresc case, le şi iau; asupresc pe om şi casa lui, pe om şi moştenirea lui.
V/~N}}6||{wzz+ygxxwcvvuHtt=swrr qppnn3miml{ktjWiidhh=<<@;;:J9x98V77 67554433F22\11 0u0*/v..I-,,++F*))(''%%% $)##;"!!. RxBojhzfBfg-d/y j -  ELU zVeFCStrăzile cetăţii vor fi pline de băieţi şi de fete, care se vor juca pe străzi.
MEAşa vorbeşte Domnul oştirilor: Bărbaţi bătrâni şi femei în vârstă vor şedea iarăşi pe străzile Ierusalimului, fiecare cu toiagul în mână, din cauza vârstei lor înaintate;
dDAAşa vorbeşte Domnul: Mă întorc iarăşi în Sion, şi vreau să locuiesc în mijlocul Ierusalimului. Ierusalimul se va chema: Cetatea Adevărului şi muntele Domnului oştirilor se va chema Muntele cel Sfânt.
CAşa vorbeşte Domnul oştirilor: Sunt foarte gelos pentru Sion, şi sunt stăpânit de o mânie plină de gelozie pentru el.
FB Cuvântul Domnului oştirilor a vorbit din nou, zicând:
rA]ci i-am împrăştiat printre toate popoarele pe care nu le cunoşteau, şi ţara a rămas în urma lor ca un pustiu, aşa că nimeni nu mai venea şi nu mai pleca din ea, pentru că au făcut din ţara cea plăcută un pustiu.
@} Când chema El, ei nu ascultau: de aceea nici Eu nu am vrut să ascult, când au chemat ei, zice Domnul oştirilor;
x?i Şi-au făcut inima ca diamantul de tare, ca să nu asculte legea şi cuvintele pe care le trimisese Domnul oştirilor, prin Duhul Său, prin profeţii de mai înainte. Din cauza aceasta Domnul oştirilor S-a aprins de o mare mânie;
q>[ Dar ei n-au vrut să asculte, ci au întors spatele şi şi-au acoperit urechile, ca să nu audă;
"== Nu asupriţi pe văduvă şi pe orfan, nici pe străin şi pe sărac, şi nici unul să nu gândească rău în inima lui împotriva fratelui său.
< Aşa a vorbit Domnul oştirilor: Faceţi cu adevărat dreptate şi purtaţi-vă cu bunătate şi îndurare unul faţă de altul.
?;yCuvântul Domnului a vorbit lui Zaharia, zicând:
w:gNu cunoaşteţi cuvintele pe care le-a vestit Domnul prin profeţii de mai înainte, când Ierusalimul era încă locuit şi liniştit împreună cu cetăţile lui de primprejur, şi când şi partea de sud şi câmpia erau locuite?
Z9-Şi când mâncaţi şi beţi, nu mâncaţi şi beţi pentru voi înşivă?
>8uSpune la tot poporul tării şi preoţilor: Când aţi postit şi aţi plâns în luna a cincea şi a şaptea, în aceşti şaptezeci de ani, oare pentru Mine aţi postit voi?
I7 Atunci Cuvântul Domnului oştirilor mi-a vorbit, zicând:
,6Qşi să întrebe pe preoţii din casa Domnului oştirilor şi pe profeţi, zicând: Să plâng în luna a cincea şi să postesc, cum am făcut atâţia ani?
5Cei din Betel trimiseseră pe Şareţer şi pe Reghem-Melec cu oamenii săi, la casa lui Dumnezeu să se roage Domnului,
4 +În anul al patrulea al regelui Darius, Cuvântul Domnului a vorbit lui Zaharia, în ziua a patra a lunii a noua, care este luna Chişleu.
_37Cei ce sunt departe vor veni şi vor zidi templul Domnului; şi vei şti astfel că Domnul oştirilor m-a trimis la voi. Lucrul acesta se va întâmpla, dacă veţi asculta glasul Domnului Dumnezeului vostru;
2 Coroana va fi pentru Helem, Tobia şi Iedaia, şi pentru Hen, fiul lui Ţefania, ca o aducere-aminte în templul Domnului.
11[ Da, El va zidi templul Domnului, va purta gloria şi va sta şi va stăpâni pe tronul Lui; va fi preot pe tronul Lui şi sfatul de pace va fi între ei amândoi.
80i Apoi vorbeşte-i, zicând: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Iată că bărbatul al cărui nume este Vlăstarul, va înmuguri din locul lui şi va zidi templul Domnului.
t/a Ia argintul şi aurul, fă o coroană şi pune-o pe capul lui Iosua, fiul lui Ioţadac, marele preot.
D. Să primeşti darul de la prinşii de război, de la Heldai, Tobia şi Iedaia, care au venit din Babilon, şi du-te în aceeaşi zi şi intră în casa lui Iosia, fiul lui Ţefania.
6-g Cuvântul Domnului mi-a vorbit, zicând:
,%Şi el m-a chemat şi mi-a zis: Vezi, cei ce se duc spre ţara de la nord au făcut să se potolească mânia Mea în ţara de la nord.
C+Când cei roşii au ieşit, au fost nerăbdători să cutreiere întreg pământul. Şi îngerul le-a zis: Duceţi-vă şi cutreieraţi pământul! Şi ei au cutreierat pământul.
*'Carul tras de caii negri se duce în ţara de la nord, şi cei albi au mers după ei; şi cei bălţaţi se duc înspre ţara de la sud.
,)QŞi îngerul a răspuns şi mi-a zis: Aceştia sunt cele patru spirite ale cerului, care ies din locul unde stăteau înaintea Domnului întregului pământ.
h(IAtunci am vorbit şi am zis îngerului care vorbea cu mine: Ce sunt aceştia, domnul meu?
f'Ela al treilea car erau cai albi, şi la al patrulea car erau cai bălţaţi şi roşii;
Q&La carul dintâi erau cai roşii, la al doilea car erau cai negri,
% Am ridicat din nou ochii şi m-am uitat, şi iată, patru care ieşeau dintre doi munţi; şi munţii erau munţi de aramă.
$ Şi el mi-a zis: Se duc să-i zidească o casă în ţara Şinear, şi când va fi gata, va fi aşezată acolo pe piedestalul ei.
U## Atunci am întrebat pe îngerul care vorbea cu mine: Unde duc ele efa?
R" Am ridicat ochii şi m-am uitat şi iată că s-au arătat două femei, venind cu vântul în aripile lor, căci aveau aripi ca aripile cocostârcului, şi au ridicat efa între pământ şi cer.
|!qEl a zis: Aceasta este Nelegiuirea! Şi a împins-o în efă, şi a aruncat capacul de plumb peste gura efei.
` 9Şi iată că se ridică un capac de plumb şi în mijlocul efei şedea o femeie.
#Eu am întrebat: Ce este aceasta? Şi el a zis: Ceea ce iese este o efă. El a mai zis: Aceasta este nelegiuirea lor în toată ţara.
s_Îngerul care vorbea cu mine a înaintat şi mi-a zis: Ridică ochii şi priveşte ce iese de acolo.
X)Trimit blestemul, zice Domnul oştirilor, ca să intre în casa hoţului şi a celui ce jură fals în Numele Meu, ca să rămână în casa aceea şi s-o mistuie împreună cu lemnele şi pietrele ei;
}sAtunci el mi-a zis: Acesta este blestemul care merge peste toată ţara: fiecare hoţ va fi pedepsit, după cum este scris pe o parte a sulului şi fiecare care jură fals va fi pedepsit după cum este scris pe cealaltă faţă a sulului;
)KŞi el mi-a zis: Ce vezi? Eu am răspuns: Văd un sul de carte care zboară. Lungimea lui este de douăzeci de coţi şi lăţimea lui este de zece coţi.
S !Mi-am ridicat din nou ochii şi am văzut un sul de carte care zbura;
^5Aceştia sunt cei doi unşi, care stau înaintea Domnului întregului pământ;
mS El mi-a răspuns şi a zis: Nu ştii ce sunt acestea? Eu am zis: Nu, domnul meu. Şi el a zis:
(I Şi am mai răspuns şi i-am zis: Ce sunt cele două ramuri de măslin care sunt lângă cele două ţevi de aur prin care se scurge uleiul auriu din el?
 Atunci am răspuns şi i-am zis: Ce sunt aceşti doi măslini, unul la dreapta sfeşnicului şi altul la stânga lui?
U# Căci cine dispreţuieşte ziua începuturilor slabe? Căci aceştia şapte se vor bucura să vadă aţa cu plumb în mâna lui Zorobabel. Ei sunt ochii Domnului, care cutreieră întregul pământ;
7 Mâinile lui Zorobabel au întemeiat casa aceasta şi tot mâinile lui o vor termina. Atunci veţi şti că Domnul oştirilor m-a trimis la voi.
4cCuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
-SCine eşti tu, munte mare? înaintea lui Zorobabel vei deveni o câmpie. El va nune piatra cea mai însemnată din vârf, cu strigăte de: Har, har pentru ea!
MAtunci el a răspuns şi mi-a zis: Acesta este Cuvântul Domnului către Zorobabel: Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu, zice Domnul oştirilor!
Atunci îngerul care vorbea cu mine a răspuns şi mi-a zis: Nu ştii ce sunt acestea? Şi eu am zis: Nu, domnul meu.
Eu am luat iarăşi cuvântul şi i-am zis îngerului care vorbea cu mine, întrebând: Ce sunt acestea, domnul meu?
b=Şi lângă el sunt doi măslini, unul la dreapta vasului şi altul la stânga lui.
[ /Şi el mi-a zis: Ce vezi? Eu am răspuns: Mă uit şi iată, este un sfeşnic în întregime de aur şi un vas cu untdelemn deasupra lui şi pe el şapte lămpi, cu şapte ţevi pentru cele şapte lămpi.
z  oÎngerul, care vorbea cu mine, s-a reîntors şi m-a trezit, ca pe un om pe care-l trezeşti din somnul lui;
r ] În ziua aceea, zice Domnul oştirilor, vă veţi invita unii pe alţii sub viţă şi sub smochin.
 { Căci iată, numai spre piatra aceasta pe care am pus-o înaintea lui Iosua sunt îndreptaţi şapte ochi; iată, Eu Însumi voi grava ce trebuie scris pe ea, zice Domnul oştirilor, şi într-o zi voi înlătura nelegiuirea ţării acesteia;
U #Ascultă, Iosua, mare preot, tu şi tovarăşii tăi de slujbă care stau înaintea ta – căci aceştia sunt nişte oameni care vor sluji ca semne; căci iată, voi aduce pe Robul Meu, Vlăstarul;
iKAşa vorbeşte Domnul oştirilor: Dacă vei umbla pe căile Mele şi dacă vei păzi poruncile Mele, atunci vei judeca şi casa Mea şi vei păzi şi curţile Mele; îţi voi da intrare liberă între cei ce stau aici;
DŞi îngerul Domnului l-a sfătuit pe Iosua, zicând:
7gŞi eu am zis: Să i se pună pe cap o tiară curată! Şi i-au pus o tiară curată pe cap, şi l-au îmbrăcat în haine, în timp ce îngerul Domnului stătea acolo.
~uIar îngerul a luat cuvântul şi le-a vorbit celor ce stăteau înaintea Sa, zicând: Dezbrăcaţi-l de hainele murdare de pe el! Apoi a zis lui Iosua: Iată că îndepărtez de la tine nelegiuirea şi te îmbrac cu haine de sărbătoare!
pYDar Iosua era îmbrăcat cu haine murdare, şi totuşi stătea în picioare înaintea îngerului.
3Domnul a zis Satanei: Domnul să te mustre, Satano! Domnul care a ales Ierusalimul să te mustre! Nu este el, Iosua, un tăciune scos din foc?
 5Şi mi-a arătat pe marele preot Iosua, stând în picioare înaintea îngerului Domnului, şi pe Satana stând la dreapta lui, ca să-l acuze.
pY Orice făptură să tacă înaintea Domnului, căci El S-a şi ridicat din sfânta Sa locuinţă!
 Şi Domnul va lua în stăpânire pe Iuda, ca moştenire a Sa în Ţara Sfântă, şi va alege iarăşi Ierusalimul.
>u Multe naţiuni se vor alipi de Domnul în ziua aceea, şi vor deveni poporul Meu. Şi Eu voi locui în mijlocul tău. Atunci vei şti că Domnul oştirilor m-a trimis la tine;
x~i Cântă şi bucură-te, fiica Sionului! Căci iată, Eu vin şi voi locui în mijlocul tău, zice Domnul;
,}Q Căci iată, îmi ridic mâna împotriva lor, zice Domnul, şi ele vor fi prada celor ce le erau supuşi. Atunci veţi şti că Domnul oştirilor m-a trimis.
/|WCăci aşa vorbeşte Domnul oştirilor: După glorie m-a trimis El la popoarele care v-au jefuit, căci cel ce se atinge de voi se atinge de lumina ochilor Lui.
G{Scapă, Sioane, tu care locuieşti la fiica Babilonului!
zFugiţi, fugiţi din ţara de la nord, zice Domnul; căci v-am împrăştiat în cele patru vânturi ale cerurilor, zice Domnul.
y}Căci Eu Însumi, zice Domnul, voi fi un zid de foc de jur împrejurul lui, şi voi fi gloria lui în mijlocul lui!
Gxşi i-a zis: Aleargă, vorbeşte-i acelui tânăr, zicând: Ierusalimul va fi o cetate locuită fără ziduri, din cauza mulţimii oamenilor şi a vitelor care vor fi în mijlocul lui;
^w5Şi îngerul care vorbea cu mine a ieşit şi un alt înger i-a ieşit înainte
vEu am zis: Unde te duci? Şi el mi-a zis: Mă duc să măsor Ierusalimul ca să văd ce lăţime şi ce lungime are.
qu ]Am ridicat ochii şi m-am uitat şi iată că era un om care ţinea în mână o funie de măsurat;
:t oŞi eu am zis: Ce vor face aceştia? Şi El a zis: Aceştia vin să sperie coarnele care au risipit pe Iuda, de n-a mai putut ridica nimeni capul; dar aceştia au venit să le sperie şi să taie coarnele popoarelor care au ridicat cornul împotriva ţării lui Iuda, ca să-i risipească locuitorii.
6s iAtunci Domnul mi-a arătat patru fierari.
,r SŞi i-am zis îngerului care vorbea cu mine: Ce sunt acestea? Şi el mi-a răspuns: Acestea sunt coarnele care au risipit pe Iuda, pe Israel şi pe Ierusalim.
Nq Am ridicat ochii şi m-am uitat şi iată că erau patru coarne!
Mp Proclamă din nou şi zi: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Cetăţile Mele vor avea iarăşi belşug de bunătăţi şi Domnul va mângâia din nou Sionul, şi iarăşi va alege Ierusalimul.
3o aDe aceea, aşa vorbeşte Domnul: Mă întorc cu milă către Ierusalim; casa Mea va fi zidită iarăşi în el, şi funia de măsurat se va întinde peste Ierusalim;
n şi sunt plin de o mare mânie împotriva naţiunilor îngâmfate; căci eram numai puţin mânios, dar ele au ajutat nenorocirea.
+m QŞi îngerul care vorbea cu mine, mi-a zis: Proclamă şi zi: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Sunt plin de o mare gelozie pentru Ierusalim şi pentru Sion,
nl W Şi Domnul a răspuns îngerului care vorbea cu mine, cu vorbe bune şi cu vorbe mângâietoare;
Mk  Atunci îngerul Domnului a răspuns şi a zis: Domn al oştirilor, până când nu vei avea milă de Ierusalim şi de cetăţile lui Iuda, pe care Te-ai mâniat în aceşti şaptezeci de ani?
4j c Şi ei au răspuns îngerului Domnului care stătea între arborii de mirţi şi au zis: Am cutreierat pământul şi iată că tot pământul se odihneşte în pace!
i / Şi omul care stătea între arborii de mirţi a răspuns şi a zis: Aceştia sunt aceia pe care i-a trimis Domnul să cutreiere pământul!
h - Am întrebat: Ce înseamnă caii aceştia, domnul meu? îngerul care vorbea cu mine mi-a zis: îţi voi arăta ce înseamnă caii aceştia.
-g UM-am uitat noaptea şi iată, un om călărea pe un cal roşu şi stătea printre arborii de mirţi; si în spatele lui erau nişte cai roşii, murgi şi albi.
Sf !În a douăzeci şi patra zi a lunii a unsprezecea, care este luna Şebat, în anul al doilea al lui Darius, Cuvântul Domnului a vorbit profetului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel:
+e QDar oare cuvintele Mele şi hotărârile Mele pe care le dădusem slujitorilor Mei profeţii, ca să le vestească, n-au atins ele pe părinţii voştri? Şi atunci ei s-au întors şi au zis: Domnul oştirilor ne-a făcut cum hotărâse să ne facă, după căile şi faptele noastre!
]d 5Unde sunt acum părinţii voştri? Şi puteau profeţii să trăiască veşnic?
c #Nu fiţi ca părinţii voştri, cărora le vorbeau profeţii de mai înainte, zicând: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Întoarceţi-vă de la căile voastre cele rele şi de la faptele voastre cele rele! Dar n-au auzit, nici n-au ascultat de Mine, zice Domnul;
1b ]De aceea spune-le: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Întoarceţi-vă la Mine, zice Domnul oştirilor, şi Mă voi întoarce şi Eu la voi, zice Domnul oştirilor;
Ca Domnul S-a mâniat foarte tare pe părinţii voştri.
` -În luna a opta, în anul al doilea al lui Darius, Cuvântul Domnului a vorbit profetului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel:
R_În ziua aceea, zice Domnul oştirilor, pe tine, Zorobabel, fiul lui Şealtiel, robul Meu, zice Domnul, te voi lua şi te voi face un inel de sigiliu; căci Eu te-am ales, zice Domnul oştirilor.
^yVoi răsturna tronurile regilor, voi nimici puterea împărăţiilor naţiunilor. Voi răsturna carele de război şi pe cei ce merg în ele; caii şi călăreţii lor vor fi trântiţi la pământ, şi unul va pieri ucis de sabia celuilalt.
o]WVorbeşte lui Zorobabel, guvernatorul lui Iuda, şi spune: Voi clătina cerurile şi pământul.
p\YCuvântul Domnului a vorbit a doua oară lui Hagai, în a douăzeci şi patra zi a lunii, astfel:
,[QMai este sămânţă în grânare? Nici via, nici smochinul, nici rodiul şi nici măslinul, n-au mai produs nimic. Dar de azi înainte vă voi binecuvânta.
WZ'Uitaţi-vă cu atenţie la cele ce s-au întâmplat până în ziua de azi, până în a douăzeci şi patra zi a lunii a noua, din ziua când a fost întemeiat templul Domnului, luaţi aminte la ele.
:YmV-am lovit cu rugină în grâu şi cu tăciune, şi cu grindină; am lovit tot lucrul mâinilor voastre. Şi cu toate acestea, tot nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul.
TX!din acele zile când veneau la o grămadă de douăzeci de măsuri şi nu erau în ea decât zece; când veneau la presa de vin să scoată cincizeci de măsuri şi nu erau în ea decât douăzeci!
#W?Şi acum uitaţi-vă cu atenţie la cele ce s-au întâmplat până în ziua de azi, înainte de a se fi pus piatră pe piatră la templul Domnului,
aV;Atunci Hagai a răspuns şi a zis: Aşa este poporul acesta şi aşa este naţiunea aceasta dinaintea Mea, zice Domnul, şi aşa este orice lucrare a mâinilor lor; şi ce aduc ei acolo ca jertfă este necurat.
RU Şi Hagai a zis: Dacă cineva care este necurat pentru că s-a atins de un trup mort se atinge de toate aceste lucruri, vor fi ele oare necurate? Preoţii au răspuns şi au zis: Vor fi necurate!
tTa Dacă poartă cineva în poala hainei sale carne sfinţită şi atinge cu haina lui pâine, mâncare fiartă, vin, untdelemn sau o mâncare oarecare, lucrurile acestea vor fi sfinţite? Atunci preoţii au răspuns şi au zis: Nu!
dSA Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Pune preoţilor următoarea întrebare despre Lege:
R% În a douăzeci şi patra zi a lunii a noua, în anul al doilea al lui Darius, Cuvântul Domnului a vorbit prin profetul Hagai, astfel:
&QE Gloria acestei Case din urmă va fi mai mare decât a celei dintâi, zice Domnul oştirilor; şi în locul acesta voi da pacea, zice Domnul oştirilor.
RPAl Meu este argintul şi al Meu este aurul, zice Domnul oştirilor.
Ovoi clătina toate naţiunile; comorile tuturor naţiunilor vor veni şi voi umple de glorie casa aceasta, zice Domnul oştirilor.
N)Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor: încă puţină vreme şi voi clătina încă o dată cerurile şi pământul, marea şi uscatul;
(MIEu rămân credincios legământului pe care l-am făcut cu voi, când aţi ieşit din Egipt, şi Duhul Meu rămâne în mijlocul vostru; nu vă temeţi!
dLAAcum fii tare, Zorobabel, zice Domnul. Fii tare şi tu, Iosua, fiul lui Ioţadac, marele preot! Şi fii tare şi tu, tot poporul din ţară, zice Domnul, şi lucraţi! Căci Eu sunt cu voi, zice Domnul oştirilor.
:KmCine a mai rămas între voi din cei ce au văzut casa aceasta în gloria ei dintâi? Şi cum o vedeţi acum? Comparată cu ea, nu pare aceasta o nimica în ochii voştri?
)JKVorbeşte lui Zorobabel, fiul lui Şealtiel, guvernatorul lui Iuda, lui Iosua, fiul lui Ioţadac, marele preot, şi rămăşiţei poporului, şi spune-le:
tI cÎn a douăzeci şi una zi a lunii a şaptea, Cuvântul Domnului a vorbit prin profetul Hagai, astfel:
dH CÎn ziua a douăzeci şi patra a lunii a şasea, în anul al doilea al regelui Darius.
G -Domnul a trezit duhul lui Zorobabel, fiul lui Şealtiel, guvernatorul lui Iuda, şi duhul lui Iosua, fiul lui Ioţadac, marele preot, şi duhul întregii rămăşiţe a poporului. Aşa că ei au venit şi s-au pus pe lucru în casa Domnului oştirilor, Dumnezeul lor,
uF e Atunci Hagai, mesagerul Domnului, a zis poporului, după porunca Domnului: Eu sunt cu voi, zice Domnul.
E ! Zorobabel, fiul lui Şealtiel, Iosua, fiul lui Ioţadac, marele preot, şi toată rămăşiţa poporului, au ascultat glasul Domnului Dumnezeului lor, şi cuvintele profetului Hagai, fiindcă Domnul Dumnezeul lor, îl trimisese. Şi poporul s-a temut de Domnul.
TD # Căci am chemat seceta peste ţară, peste munţi, peste grâu, peste must, peste untdelemn, peste tot ce poate aduce pământul, peste oameni şi peste vite, şi peste tot lucrul mâinilor voastre.
VC ' De aceea, cerurile nu v-au dat roua şi pământul nu şi-a dat roadele.
{B q Vă aşteptaţi la mult şi iată că aţi avut puţin; şi când l-aţi adus acasă, Eu l-am spulberat. De ce? zice Domnul oştirilor. Din cauza casei Mele, care stă dărâmată, în timp ce fiecare dintre voi aleargă pentru casa lui.
A Urcaţi-vă pe munte, aduceţi lemne şi rezidiţi casa, ca Eu să Mă bucur de lucrul acesta şi să fiu glorificat, zice Domnul.
S@ !Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Uitaţi-vă bine la căile voastre!
l? SSemănaţi mult şi strângeţi puţin, mâncaţi şi tot nu vă săturaţi, beţi şi tot nu vă potoliţi setea, vă îmbrăcaţi şi tot nu vă este cald; şi cine câştigă un salariu, îl pune într-o pungă Spartă!
S> !Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Uitaţi-vă bine la căile voastre!
|= sDar oare pentru voi a venit vremea să locuiţi în case lambrisate în timp ce casa aceasta este dărâmată?
S< !De aceea Cuvântul Domnului le-a vorbit prin profetul Hagai, zicând:
}; uAşa vorbeşte Domnul oştirilor: Poporul acesta zice: N-a venit încă vremea pentru rezidirea casei Domnului!
~: yÎn anul al doilea al regelui Darius, în ziua întâi a lunii a şasea, Cuvântul Domnului a vorbit prin profetul Hagai către Zorobabel, fiul lui Şealtiel, guvernatorul lui Iuda, şi către Iosua, fiul lui Ioţadac, marele preot, zicând:
9În vremea aceea, vă voi aduce înapoi; în vremea aceea, vă voi strânge; căci vă voi face un motiv de laudă şi de faimă între toate popoarele pământului, când voi aduce înapoi pe prinşii voştri de război sub ochii voştri, zice Domnul;
8wIată, în vremea aceea, Mă voi ocupa de toţi cei ce te asupresc; voi scăpa pe cei şchiopi şi voi strânge pe cei ce au fost alungaţi; şi îi voi face un motiv de laudă şi de faimă în toate ţările în care au fost batjocoriţi.
77Voi strânge pe cei întristaţi, care sunt departe de adunarea sfântă, pe cei ieşiţi din sânul tău, asupra cărora acum apasă batjocura;
F6Domnul Dumnezeul tău din mijlocul tău, Cel Atotputernic, te va scăpa; Se va bucura de tine cu mare bucurie, va tăcea în dragostea Lui, şi nu va mai putea de veselie pentru tine;
u5cÎn ziua aceea se va zice Ierusalimului: Nu te teme de nimic! Sioane, să nu-ţi slăbească mâinile!
04YDomnul a depărtat de la tine pedepsele tale, a alungat pe duşmanul tău; Domnul, Regele lui Israel, este în mijlocul tău; nu vei mai vedea nici o nenorocire!
3'Strigă de bucurie, fiica Sionului! Strigă de veselie, Israele! Bucură-te şi saltă de veselie din toată inima, fiica Ierusalimului!
u2c Rămăşiţa lui Israel nu va mai comite nelegiuiri, nu va mai spune minciuni, şi nici nu se va mai găsi în gura lor o limbă înşelătoare. Căci îşi vor paşte turma şi se vor odihni, şi nimeni nu îi va mai înfricoşa;
j1M Voi lăsa în mijlocul tău un popor umil şi mic, care se va încrede în Numele Domnului.
l0Q În ziua aceea nu-ţi va mai fi ruşine de nici una din faptele tale prin care ai păcătuit împotriva Mea; căci atunci voi scoate din mijlocul tău pe cei mândri, şi nu te vei mai îngâmfa pe muntele Meu cel sfânt!
/ De dincolo de râurile Etiopiei, închinătorii Mei, fiica poporului Meu risipit, îmi vor aduce daruri de mâncare.
.} Căci atunci voi da popoarelor buze curate, ca toţi să cheme Numele Domnului, ca să-I slujească într-un gând.
-9De aceea aşteptaţi numai, zice Domnul, până în ziua când Mă voi scula la pradă; căci am hotărât să strâng popoarele, să adun împărăţiile, ca să-Mi vărs furia peste ele, toată aprinderea mâniei Mele; tot pământul va fi mistuit de focul geloziei Mele.
b,=Eu ziceam: Sigur te vei teme de Mine şi vei primi mustrarea. Atunci locuinţa ei nu va fi nimicită, şi pedepsele Mele nu vor veni peste ea. Dar ei au fost nerăbdători să-şi pervertească toate lucrările.
J+ Am nimicit naţiuni, le-am dărâmat turnurile, le-am pustiit străzile şi nu mai trece nimeni pe ele! Cetăţile lor sunt nimicite, nu a mai rămas nici un om în ele, nici un locuitor!
H* Domnul este drept în mijlocul ei; El nu face nici o nedreptate. În fiecare dimineaţă El îşi scoate la lumină dreptatea Sa; El nu dă greş. Dar cel nedrept nu cunoaşte ruşinea!
v)eProfeţii ei sunt uşuratici şi înşelători; preoţii ei au pângărit sanctuarul, au călcat Legea.
)(KConducătorii ei din mijlocul ei sunt nişte lei care răcnesc; judecătorii ei sunt nişte lupi de seară care nu mai lasă nici un os până dimineaţa.
'{Ea n-a ascultat glasul Lui, n-a primit corectarea; nu s-a încrezut în Domnul, nu s-a apropiat de Dumnezeul său.
i& MVai de cetatea care este răzvrătită şi pângărită, vai de cetatea plină de asuprire!
%)Aceasta este cetatea aceea veselă, care locuia în siguranţă, care zicea în inima ei: Eu sunt şi nu este nici una afară de mine! Cum a devenit o pustietate, un loc de odihnă pentru animale! Toţi cei ce vor trece pe lângă ea vor fluiera si vor da din mana!
$}În mijlocul cetăţii se vor culca turme de animale de tot felul; pelicanul şi ariciul vor rămâne noaptea pe capitelurile stâlpilor ei. La ferestre se vor auzi urletele lor; pustiirea va fi în prag, căci El a despuiat lucrarea de cedru;
#3 Şi El îşi va întinde mâna împotriva nordului, va nimici Asiria şi va preface Ninive într-o pustietate, la fel de uscată ca deşertul;
H"  Şi voi, etiopienilor, veţi fi străpunşi de sabia Mea.
E! Domnul se va purta groaznic împotriva lor, căci El va nimici pe toţi dumnezeii pământului; şi fiecare se va închina înaintea Lui în ţara lui, în toate insulele popoarelor.
 % Lucrul acesta li se va face pentru mândria lor, pentru că au batjocorit şi au ameninţat cu mândrie pe poporul Domnului oştirilor;
.U De aceea, pe viaţa Mea, zice Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, că Moabul va fi ca Sodoma, şi copiii lui Amon ca Gomora: un loc acoperit cu mărăcini, o groapă de sare, un pustiu veşnic; rămăşiţa poporului Meu îi va jefui şi rămăşiţa poporului Meu îi va Stăpâni;
/Am auzit insultele Moabului şi batjocurile fiilor lui Amon, când defăimau pe poporul Meu şi ameninţau plini de mândrie graniţele lor;
s_Malurile acestea vor fi pentru rămăşiţa casei lui Iuda; acolo îşi vor paşte turmele; şi seara se vor odihni în casele lui Ascalon; căci Domnul Dumnezeul lor nu-i va uita şi va aduce înapoi pe prinşii lor de război;
lQMalurile mării vor ajunge izlazuri de păşunat, locuinţe pentru păstori şi stâne de oi.
>uVai de locuitorii de pe malurile mării, naţiunea cheretiţilor! Aşa a vorbit Domnul împotriva ta, Canaane, ţara filistenilor: Te voi nimici şi nu vei mai avea locuitori!
&ECăci Gaza va fi părăsită şi Ascalonul va fi pustiit, poporul din Asdod va fi alungat ziua în amiaza mare, şi Ecronul va fi smuls din rădăcini;
A{Căutaţi pe Domnul, toţi cei umili din ţară, care împliniţi poruncile Lui! Căutaţi dreptatea, căutaţi umilinţa! Poate că veţi fi cruţaţi în ziua mâniei Domnului;
/Wpână nu se dă hotărârea – ca pleava trece timpul – până nu vine peste voi mânia aprinsă a Domnului, până nu vine peste voi ziua mâniei Domnului!
S !Veniţi-vă în fire, da, veniţi-vă în fire, popor fără ruşine,
P Nici argintul lor, nici aurul lor nu vor putea să-i scape în ziua mâniei Domnului; ci toată ţara va fi mistuită de focul geloziei Lui, căci va nimici deodată pe toţi locuitorii ţării;
K Voi aduce strâmtorare peste oameni, şi vor umbla ca nişte oameni orbi, pentru că au păcătuit împotriva Domnului; şi sângele lor va fi vărsat ca pulberea şi carnea lor ca gunoiul;
r _o zi a trompetei şi a alarmei împotriva cetăţilor fortificate şi împotriva turnurilor înalte.
. WZiua aceea este o zi de mânie, o zi de necaz şi de groază, o zi de pustiire şi de nimicire, o zi de întuneric şi negură, o zi de nori şi de întunecime,
( KZiua cea mare a Domnului este aproape, este aproape şi vine în grabă mare. Zgomotul zilei Domnului este amar; atunci oamenii viteji vor striga cu amar.
 9 De aceea, averea lor va ajunge de jaf şi casele lor vor fi pustiite; vor zidi case, dar nu le vor locui, vor sădi vii, dar nu le vor bea vinul;
? y În vremea aceea voi cerceta Ierusalimul cu felinare şi voi pedepsi pe toţi oamenii care se împacă cu sine, care zic în inimile lor: Domnul nu va face nici bine, nici rău!
  Văitaţi-vă locuitori din Macteş. Căci toţi cei ce fac comerţ sunt nimiciţi, toţi cei ce mânuiesc banii sunt exterminaţi.
1 ] Şi în ziua aceea, zice Domnul, se vor auzi strigăte de jale la Poarta Peştilor, urlete în celălalt cartier al cetăţii şi o plângere mare dinspre dealuri.
  + În aceeaşi zi voi pedepsi şi pe toţi acei care sar peste prag, care umplu casele stăpânilor lor de violenţă şi de înşelătorie.
 {În ziua jertfei Domnului voi pedepsi pe prinţii şi pe fiii regelui, şi pe toţi cei ce poartă haine străine;
  +Fii tăcut înaintea Domnului Dumnezeu! Căci ziua Domnului este aproape, căci Domnul a pregătit o jertfă, El Şi-a sfinţit oaspeţii;
o  Ype cei ce s-au întors de la Domnul, şi pe cei ce nu caută pe Domnul, nici nu întreabă de El.
 ;Şi pe cei ce se închină pe acoperişuri înaintea oştirii cerului, şi pe cei ce se închină jurând pe Domnul, dar care jură şi pe Malcam;
\ 3Îmi voi întinde mâna împotriva lui Iuda, şi împotriva tuturor locuitorilor Ierusalimului. Voi nimici din locul acesta orice rămăşiţă a lui Baal, numele preoţilor idolatri împreună cu preoţii;
L Voi nimici pe om şi pe animal; voi nimici păsările cerului şi peştii mării, şi pietrele de poticnire odată cu cei nelegiuiţi. Voi nimici pe om de pe faţa pământului, zice Domnul.
#~~}|{zyy5xxwt>=<ky QIacov a născut pe Iosif, soţul Mariei, din care S-a născut Isus, care Se numeşte Cristos.
cx AEliud a născut pe Eleazar; Eleazar a născut pe Matan; şi Matan a născut pe Iacov.
^w 7Azor a născut pe Sadoc; Sadoc a născut pe Achim; şi Achim a născut pe Eliud.
hv K Zorobabel a născut pe Abiud; Abiud a născut pe Eliachim; şi Eliachim a născut pe Azor.
su a Şi după deportarea în Babilon, Iehonia a născut pe Salatiel; şi Salatiel a născut pe Zorobabel;
\t 3 Iosia a născut pe Iehonia şi fraţii lui, pe vremea deportării în Babilon;
as = Ezechia a născut pe Manase; Manase a născut pe Amon; şi Amon a născut pe Iosia.
`r ; Ozia a născut pe Ioatam; Ioatam a născut pe Ahaz; şi Ahaz a născut pe Ezechia.
`q ;Asa a născut pe Iosafat; Iosafat a născut pe Ioram; şi Ioram a născut pe Ozia.
_p 9Solomon a născut pe Roboam; Roboam a născut pe Abia; şi Abia a născut pe Asa.
lo Sşi Iese a născut pe regele David. David, regele, a născut pe Solomon, din văduva lui Urie.
kn QSalmon a născut pe Boaz, din Rahab; Boaz a născut pe Obed, din Rut; Obed a născut pe Iese;
gm IAram a născut pe Aminadab; Aminadab a născut pe Naason; şi Naason a născut pe Salmon.
ql ]Iuda a născut pe Fares şi Zara, din Tamar; Fares a născut pe Esrom; şi Esrom a născut pe Aram;
rk _Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacov; şi Iacov a născut pe Iuda şi pe fraţii lui.
Rj !Cartea genealogiei lui Isus Cristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.
i7El va întoarce inima părinţilor spre copii, şi inima copiilor spre părinţii lor, ca nu cumva, la venirea Mea, să lovesc ţara cu blestem!
h}Iată, vă voi trimite pe profetul Ilie, înainte de venirea zilei Domnului, ziua aceea mare şi înfricoşătoare;
g Aduceţi-vă aminte de Legea lui Moise, robul Meu, căruia i-am dat în Horeb, pentru tot Israelul, porunci şi judecăţi!
1f[Şi veţi călca în picioare pe cei răi, căci ei vor fi ca şi cenuşa sub talpa picioarelor voastre, în ziua pe care o pregătesc Eu, zice Domnul oştirilor.
6eeDar pentru voi, care vă temeţi de Numele Meu, va răsări Soarele dreptăţii şi vindecarea va fi sub aripile Lui; veţi ieşi şi veţi sări ca viţeii din grajd.
`d ;Căci iată, vine ziua care va arde ca un cuptor! Toţi cei trufaşi si toţi cei răi vor fi ca miriştea; ziua care vine îi va arde, zice Domnul oştirilor, şi nu le va lăsa nici rădăcină, nici ramură;
c'Şi veţi vedea din nou atunci deosebirea dintre cel drept şi cel rău, dintre cel ce slujeşte lui Dumnezeu şi cel ce nu-I slujeşte.
GbEi vor fi ai Mei, zice Domnul oştirilor, Îmi vor fi o comoară deosebită, în ziua pe care o pregătesc Eu. Voi avea milă de ei, cum are milă un om de fiul său, care-i slujeşte;
\a1Atunci cei ce se tem de Domnul au vorbit unul cu altul; Domnul a ascultat şi i-a auzit; şi o carte de aducere-aminte a fost scrisă înaintea Lui, pentru cei ce se tem de Domnul, şi cinstesc Numele Lui;
`Acum numim fericit pe cel trufaş, căci cei ce fac răul sunt înălţaţi şi, deşi ispitesc pe Dumnezeu, scapă!
_3Aţi zis: Degeaba slujim lui Dumnezeu; şi ce am câştigat dacă am păzit poruncile Lui şi am umblat trişti înaintea Domnului oştirilor?
w^g Cuvintele voastre sunt aspre împotriva Mea, zice Domnul. Şi mai ziceţi: Ce-am spus noi împotriva Ta?
y]k Şi toate popoarele vă vor ferici atunci, pentru că veţi fi o ţară plăcută, zice Domnul oştirilor;
I\  Şi voi mustra pentru voi pe cel ce mănâncă (lăcusta), pentru ca să nu nimicească roadele pământului şi viţa nu va fi neroditoare în câmpiile voastre, zice Domnul oştirilor,
[1 Aduceţi însă în casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în casa Mea; puneţi-Mă astfel la încercare, zice Domnul oştirilor, şi veţi vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor, şi dacă nu voi turna peste voi belşug de binecuvântare;
\Z1 Sunteţi loviţi cu un blestem, pentru că Mă înşelaţi, un popor întreg!
Y-Va înşela omul pe Dumnezeu? Dar voi M-aţi înşelat! Dar voi ziceţi: Cum Te-am înşelat? În zeciuielile şi în darurile de mâncare;
kXODin vremea părinţilor voştri voi v-aţi abătut de la poruncile Mele şi nu le-aţi păzit. Întoarceţi-vă la Mine şi Mă voi întoarce şi Eu la voi, zice Domnul oştirilor. Dar voi ziceţi: Cum să ne întoarcem?
pWYCăci Eu sunt Domnul, Eu nu Mă schimb; de aceea, voi, copii ai lui Iacov, n-aţi fost nimiciţi.
^V5Şi Mă voi apropia de voi pentru judecată, şi Mă voi grăbi să mărturisesc împotriva descântătorilor şi împotriva desfrânaţilor, împotriva celor ce jură fals, împotriva celor care opresc plata slujbaşilor, care asupresc pe văduve şi pe orfani, nedreptăţesc pe străin şi nu se tem de Mine, zice Domnul oştirilor;
UAtunci darul lui Iuda şi al Ierusalimului va fi plăcut Domnului, ca în zilele din vechime, ca în anii de odinioară.
IT Şi El va sta ca topitorul şi purificatorul de argint, şi El va purifica pe fiii lui Levi şi îi va curăţa ca pe aur şi ca pe argint, ca ei să aducă Domnului daruri în dreptate.
5ScDar cine va putea să sufere ziua venirii Lui? Cine va rămâne în picioare când Se va arăta El? Căci El va fi ca focul topitorului şi ca leşia înălbitorului;
R Iată, voi trimite pe mesagerul Meu; el va pregăti calea înaintea Mea. Şi Domnul, pe care-L căutaţi, va intra decodată în templul Său, însuşi Mesagerul legământului, în care vă găsiţi plăcerea; iată, El vine, zice Domnul oştirilor;
uQcVoi obosiţi pe Domnul prin cuvintele voastre şi mai întrebaţi: Cum L-am obosit? Prin faptul că ziceţi: Oricine face rău este bun înaintea Domnului şi în el îşi găseşte plăcerea! Sau: Unde este Dumnezeul dreptăţii?
[P/Căci Eu urăsc divorţul, zice Domnul Dumnezeul lui Israel, pentru că acoperă haina omului cu violenţă, zice Domnul oştirilor. De aceea, luaţi seama în mintea voastră să nu fiţi necredincioşi!
gOGŞi nu i-a făcut El una, având o rămăşiţă a Duhului? Şi de ce una? El caută sămânţă dumnezeiască! Luaţi seama deci în mintea voastră, şi nici unul să nu fie necredincios soţiei din tinereţea lui!
iNKŞi dacă întrebaţi: Pentru ce motiv? Pentru că Domnul a fost martor între tine şi soţia din tinereţea ta, căreia acum nu-i eşti credincios, deşi ea este tovarăşa şi soţia cu care ai încheiat legământ!
qM[ Şi acesta este un alt lucru pe care îl faceţi: Acoperiţi cu lacrimi altarul Domnului, cu plânsete şi gemete, aşa încât El nu Se mai uită la darurile de mâncare şi nici nu mai poate primi nimic din mâinile voastre.
AL{ Domnul să nimicească din corturile lui Iacov pe omul care a făcut lucrul acesta, pe cel ce veghează şi răspunde, şi pe cel ce aduce un dar de mâncare Domnului oştirilor.
kKO Iuda s-a arătat necredincios, şi în Israel şi la Ierusalim s-a săvârşit o ticăloşie; căci Iuda a profanat ce este închinat Domnului, ceea ce iubeşte Domnul, şi s-a căsătorit cu fiica unui dumnezeu străin.
HJ  Nu avem toţi un singur Tată? Nu ne-a creat un singur Dumnezeu? Pentru ce deci suntem aşa de necredincioşi unul faţă de altul, pângărind astfel legământul părinţilor noştri?
QI De aceea şi Eu vă voi face să fiţi dispreţuiţi şi înjosiţi înaintea întregului popor, pentru că n-aţi păzit căile Mele, ci căutaţi la faţa oamenilor, când interpretaţi Legea;
'HGDar voi v-aţi abătut din cale, aţi făcut din Lege un prilej de cădere pentru mulţi şi aţi călcat legământul lui Levi, zice Domnul oştirilor.
-GSCăci buzele preotului trebuie să păzească ştiinţa, şi din gura lui se aşteaptă învăţătură, pentru că el este un mesager al Domnului oştirilor;
3F_Legea adevărului era în gura lui şi nu s-a găsit nimic nelegiuit pe buzele lui; a umblat cu Mine în pace şi în dreptate şi pe mulţi i-a abătut de la rău.
>EuLegământul Meu cu el era un legământ de viaţă şi de pace. I l-am dat ca să se teamă de Mine; şi el s-a temut de Mine şi a stat cu reverenţă înaintea Numelui Meu;
D Atunci veţi şti că Eu v-am dat porunca aceasta, pentru ca Legământul Meu cu Levi să continue, zice Domnul oştirilor.
C1Iată, vă voi mustra sămânţa, şi vă voi arunca baliga în faţă, baliga sărbătorilor voastre; şi veţi fi luaţi împreună cu ele.
BDacă nu veţi asculta, dacă nu veţi lua la inimă ca să daţi glorie Numelui Meu, zice Domnul oştirilor, voi trimite un blestem peste voi, şi voi blestema binecuvântările voastre; da, le-am şi blestemat, pentru că nu luaţi la inimă porunca Mea.
DA Şi acum, porunca aceasta este pentru voi, preoţilor!
@ Nu! Blestemat să fie înşelătorul, care are în turma lui o vită de parte bărbătească şi face un jurământ, dar jertfeşte Domnului ceea ce este bolnav! Căci Eu sunt un Rege mare, zice Domnul oştirilor, şi Numele Meu este de temut printre naţiuni.
4? c Voi mai ziceţi: Ce mai osteneală! şi o dispreţuiţi, zice Domnul oştirilor; şi aduceţi ce le aduceţi! Pot Eu să le primesc din mâinile voastre? zice Domnul;
>  Dar voi îl profanaţi prin faptul că ziceţi: Masa Domnului este pângărită şi ce aduce ea este o mâncare de dispreţuit!
=  Căci de la răsăritul soarelui până la asfinţit, Numele Meu este mare între Neamuri şi pretutindeni se arde tămâie în onoarea Numelui Meu şi se aduc daruri de mâncare curate; căci mare este Numele Meu între Neamuri, zice Domnul oştirilor.
a< = Cine din voi va închide porţile ca să n-aprindeţi degeaba focul pe altarul Meu? Nu-Mi găsesc nici o plăcere în voi, zice Domnul oştirilor, şi darurile de mâncare din mâna voastră nu-Mi sunt plăcute!
8; k Şi acum, vă rog, rugaţi-vă lui Dumnezeu să aibă milă de noi! Vă va primi El cu bunăvoinţă când mâinile voastre fac astfel de lucruri? zice Domnul oştirilor;
: Când aduceţi ca jertfă o vită oarbă, nu este rău lucrul acesta? Şi când aduceţi una şchioapă sau bolnavă, nu este oare rău lucrul acesta? Adu-o guvernatorului tău! Te va primi el bine pentru ea, va ţine seama de ea? Zice Domnul oştirilor;
,9 SPrin faptul că aduceţi pe altarul Meu bucate necurate! Şi dacă ziceţi: Cum Te-am pângărit? Prin faptul că aţi zis: Masa Domnului este de dispreţuit!
38 aUn fiu onorează pe tatăl său şi o slugă pe stăpânul său. Dacă sunt Tată, unde este onoarea care Mi se cuvine? Dacă sunt Stăpân, unde este teama de Mine? zice Domnul oştirilor către voi, preoţilor, care nesocotiţi Numele Meu, şi care ziceţi: Cum am nesocotit noi Numele Tău?
7 }Veţi vedea cu ochii voştri lucrul acesta şi veţi zice: Domnul este preamărit dincolo de graniţele lui Israel!
!6 =Chiar dacă ar zice Edomul: Am fost nimiciţi, dar ne vom întoarce şi vom rezidi locurile dărâmate! aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Ei pot să zidească, Eu însă voi dărâma; şi se vor numi: Ţara răutăţii şi Poporul pe care S-a mâniat Domnul pentru totdeauna!
5 şi l-am urât pe Esau, i-am prefăcut munţii într-o pustietate şi moştenirea lui am dat-o şacalilor din deşert;
4 V-am iubit, zice Domnul! Dar voi ziceţi: Cum ne-ai iubit? Nu era Esau fratele lui Iacov?, zice Domnul; totuşi l-am iubit pe Iacov,
H3 Profeţia cuvântului Domnului către Israel, prin Maleahi:
2 Orice vas de gătit din Ierusalim şi din Iuda va fi închinat Domnului oştirilor; şi toţi cei ce vor aduce jertfe vor veni şi se vor folosi de ele ca să fiarbă în ele. Şi în ziua aceea nu vor mai fi canaaniţi în casa Domnului oştirilor;
.1UÎn ziua aceea va fi scris chiar şi pe clopoţeii cailor: Sfinţenie Domnului! Şi vasele din casa Domnului vor fi ca potirele de jertfă înaintea altarului.
0Aceasta va fi pedeapsa Egiptului şi pedeapsa tuturor naţiunilor care nu se vor urca să celebreze Sărbătoarea Corturilor.
o/WŞi dacă familia Egiptului nu se va urca şi nu va veni, atunci nu va cădea ploaia peste ea; va fi lovită cu aceeaşi pedeapsă cu care va lovi Domnul naţiunile care nu se vor urca să celebreze Sărbătoarea Corturilor.
;.oŞi va fi că dacă oricare din familiile pământului nu se va urca la Ierusalim ca să se închine înaintea Regelui, a Domnului oştirilor, nu va cădea ploaie peste ea;
q-[Şi toţi câţi vor mai rămâne din toate naţiunile care au venit împotriva Ierusalimului, se vor urca în fiecare an să se închine înaintea Regelui, Domnul oştirilor, şi să sărbătorească Sărbătoarea Corturilor.
,wAceeaşi urgie va lovi şi caii, catârii, cămilele, măgarii şi toate vitele care vor fi în taberele acelea;
+'Şi Iuda va lupta la Ierusalim şi vor strânge bogăţiile tuturor popoarelor de primprejur, aurul şi argintul şi haine foarte multe.
*1 În ziua aceea Domnul va trimite o mare învălmăşeală între ei; şi unul va apuca mâna altuia, şi vor ridica mâna unul asupra altuia;
w)g Dar iată nenorocirea cu care va lovi Domnul pe toate popoarele care vor lupta împotriva Ierusalimului. Le va putrezi carnea în timp ce vor sta în picioare, le vor putrezi ochii în orbitele lor şi le va putrezi limba în gură.
h(I Ei vor locui în el şi nu va mai fi nici un blestem în el; Ierusalimul va fi liniştit.
O' Toată ţara va ajunge ca şesul Iordanului, de la Gheba până la Rimon, la sud de Ierusalim. Ierusalimul va fi înălţat şi va rămâne liniştit la locul lui, de la Poarta lui Beniamin până la locul Porţii Întâi, până la Poarta Unghiurilor, şi de la Turnul lui Hananeel până la presele de vin ale regelui;
r&] Şi Domnul va fi rege peste tot pământul. În ziua aceea va fi un singur Domn şi un singur Nume.
+%OÎn ziua aceea vor izvorî ape vii din Ierusalim şi vor curge, jumătate spre marea de est şi jumătate spre marea de vest; aşa va fi şi vara şi iarna.
$Va fi o zi deosebită, cunoscută numai de Domnul, nu va fi nici zi, nici noapte; dar spre seară se va arăta lumina;
Z#-În ziua aceea nu va mai fi lumină; stelele strălucitoare se vor ascunde.
"3Şi voi veţi fugi prin valea muntelui Meu, căci valea muntelui se va întinde până la Aţei; şi veţi fugi cum aţi fugit de cutremurul de pământ de pe vremea lui Ozia, regele lui Iuda. Şi atunci va veni Domnul Dumnezeul meu, şi toţi sfinţii împreună cu El!
-!SŞi în ziua aceea picioarele Lui vor sta pe Muntele Măslinilor, care este în faţa Ierusalimului, spre est; şi Muntele Măslinilor se va despica în două, spre est şi spre vest, formând o vale foarte mare: jumătate din munte se va mişca spre nord şi jumătate din el spre sud.
w gAtunci Domnul Se va arăta şi va lupta împotriva acestor naţiuni, cum S-a luptat în ziua bătăliei.
Căci voi strânge toate naţiunile la război împotriva Ierusalimului. Cetatea va fi luată, casele vor fi jefuite şi femeile batjocorite; jumătate din cetate va merge în captivitate, dar rămăşiţa poporului nu va fi nimicită din cetate.
c AIată, vine ziua Domnului, când prăzile tale vor fi împărţite în mijlocul tău.
# Dar această treime o voi trece prin foc, şi o voi curăţa cum se curăţă argintul, şi o voi încerca cum se încearcă aurul. Ei vor chema Numele Meu şi îi voi asculta; Eu voi zice: Acesta este poporul Meu! Şi fiecare va zice: Domnul este Dumnezeul meu!
wg În toată ţara, zice Domnul, două treimi vor fi nimicite, vor muri, iar cealaltă treime va rămâne;
_7 Scoală-te, sabie, împotriva păstorului Meu, şi împotriva omului care îmi este tovarăş! zice Domnul oştirilor. Loveşte pe păstor şi oile se vor risipi! Şi îmi voi întoarce mâna către cei mici;
7 Şi dacă cineva îl va întreba: De unde vin aceste răni pe care le ai la mâini?, el va răspunde: Le-am primit în casa celor ce mă iubeau.
 Ci fiecare dintre ei va zice: Eu nu sunt profet, ci sunt plugar, căci un om m-a cumpărat ca sclav, din tinereţea mea!
0Y În ziua aceea, profeţii se vor ruşina, fiecare de viziunile lui, când va profeţi, şi nu se vor mai îmbrăca într-o robă de păr ca să mintă pe oameni;
 Şi dacă va mai profeţi cineva, atunci tatăl său şi mama sa, care l-a născut, îi vor zice: Tu nu vei trăi, căci ai spus minciuni în Numele Domnului; şi tatăl său şi mama sa, ei care l-au născut, îl vor străpunge când va profeţi.
Q În ziua aceea, zice Domnul oştirilor, voi stârpi din ţară numele idolilor, ca nimeni să nu-şi mai aducă aminte de ei; şi voi scoate din ţară pe profeţii mincinoşi şi duhul necurat.
 % În ziua aceea se va deschide pentru casa lui David şi pentru locuitorii Ierusalimului, un izvor pentru păcat şi pentru necurăţie.
eC toate celelalte familii, fiecare familie în felul ei, şi soţiile lor în felul lor.
! familia casei lui Levi în felul ei, şi soţiile lor în felul lor; familia lui Şimei în felul ei, şi soţiile lor în felul lor;
J  Şi ţara va jeli, fiecare familie în felul ei; familia casei lui David în felul ei şi soţiile lor în felul lor; familia casei lui Natan în felul ei, şi soţiile lor în felul lor;
mS În ziua aceea va fi jale mare în Ierusalim, ca jalea din Hadadrimon, în Valea Meghidonului.
;o Atunci voi turna peste casa lui David şi peste locuitorii Ierusalimului un Duh de har şi de rugăciune; atunci îşi vor întoarce privirile spre Mine, pe care L-au străpuns. Îl vor plânge cum plânge cineva pe singurul lui fiu, şi-L vor jeli amarnic, cum jeleşte cineva pe un întâi-născut;
oW În ziua aceea, voi căuta să nimicesc toate naţiunile care vor veni împotriva Ierusalimului.
Z- În ziua aceea Domnul va apăra pe locuitorii Ierusalimului, astfel încât cel mai slab dintre ei va fi în ziua aceea ca David; şi casa lui David va fi ca Dumnezeu, ca îngerul Domnului înaintea lor.
6 e Domnul va mântui mai întâi corturile lui Iuda, pentru ca gloria casei lui David şi gloria locuitorilor Ierusalimului să nu devină mai mare decât cea a lui Iuda.
 1 În ziua aceea voi face pe guvernatorii lui Iuda ca o vatră de foc sub lemn, ca o făclie aprinsă sub snopi; şi ei vor mistui pe toate popoarele, la dreapta şi la stânga, de jur împrejur; şi Ierusalimul va fi locuit iarăşi pe locul lui cel vechi – Ierusalim.
 + Atunci guvernatorii lui Iuda vor zice în inima lor: Locuitorii Ierusalimului sunt tăria noastră, prin Domnul oştirilor, Dumnezeul lor.
e C În ziua aceea, zice Domnul, voi lovi cu ameţeală pe toţi caii, şi cu nebunie pe cei ce vor călări pe ei. Dar îmi voi deschide ochii peste casa lui Iuda, în timp ce voi lovi cu orbire toţi caii popoarelor.
P  În ziua aceea voi face din Ierusalim o piatră grea pentru toate popoarele; şi toţi cei ce o vor ridica vor fi grav răniţi. Şi toate naţiunile pământului vor fi adunate împotriva lui;
9k Iată, voi preface Ierusalimul într-un potir de ameţire pentru toate popoarele din jur; şi când asediul va fi împotriva Ierusalimului, va fi şi împotriva lui Iuda;
* O Profeţia Cuvântului Domnului despre Israel. Aşa vorbeşte Domnul care a întins cerurile şi a întemeiat pământul şi a întocmit duhul omului din el:
J  Vai de păstorul de nimic, care îşi părăseşte oile! Să cadă sabia pe braţul lui şi pe ochiul lui cel drept! Să i se usuce braţul de tot şi să-i orbească ochiul drept de tot!
"= Căci iată, voi ridica în ţară un păstor, căruia nu-i va păsa de oile care pier; nu se va duce să caute pe cele tinere, nu va vindeca pe cele rănite, nu va îngriji de cele sănătoase; ci va mânca din carnea celor mai grase, şi nu le va mai lăsa decât copitele!
B Domnul mi-a zis: Ia şi uneltele unui păstor nebun!
iK Apoi mi-am rupt toiagul al doilea, legământ, ca să rup frăţia dintre Iuda şi Israel.
7g Dar Domnul Mi-a zis: Aruncă olarului preţul acesta scump, cu care M-au preţuit! Şi am luat cei treizeci de arginţi şi i-am aruncat în casa Domnului, pentru olar;
) Şi Eu le-am zis: Dacă găsiţi de bine, daţi-Mi plata; dacă nu, nu Mi-o daţi! Şi Mi-au cântărit, ca plată, treizeci de arginţi.
7 Şi când s-a rupt, în ziua aceea, nenorocitele acelea de oi, care au luat seama la Mine, au cunoscut astfel că acesta era Cuvântul Domnului.
} Mi-am luat toiagul Îndurare, şi l-am rupt, ca să rup legământul Meu, pe care-l încheiasem cu toate popoarele.
~+ Şi am zis: Nu vă mai pot paşte! Ce moare să moară şi ce piere să piară, şi cele ce mai rămân, să se mănânce unele pe altele!
} Am nimicit pe cei trei păstori într-o lună. Sufletul Meu nu-i mai răbda şi se scârbise şi sufletul lor de Mine;
U|# Atunci M-am apucat să pasc oile de tăiat, şi mai ales pe cele sărmane din turmă. Am luat două toiege: pe unul l-am numit îndurare, iar pe celălalt l-am numit Legământ. Şi am păscut oile.
Q{ Căci nu mai am milă de locuitorii ţării, zice Domnul, ci voi da pe fiecare în mâinile aproapelui său şi în mâna regelui său. Ei vor ataca ţara şi Eu nu îi voi scăpa din mâna lor.
Iz  Căci cei ce le cumpără le taie şi nu se simt vinovaţi. Şi cel ce le vinde, zice: Binecuvântat să fie Domnul, căci mă îmbogăţesc! Şi păstorilor lor nu le este milă de ele.
Jy  Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul meu: Paşte oile de tăiat!
x Păstorii scot strigăte de jale, pentru că li s-a nimicit gloria; puii de lei mugesc, căci mândria Iordanului este nimicită.
2w] Vaită-te, chiparosule, căci cedrul a căzut, şi cei falnici sunt nimiciţi! Văitaţi-vă, stejari din Basan, căci pădurea cea de nepătruns a fost dată jos!
Qv  Deschide-ţi porţile, Libanule, ca să-ţi mănânce focul cedrii!
Uu# Îi voi întări în Domnul şi vor umbla în Numele Lui, zice Domnul!
=ts Şi El va trece prin marea durerii şi va lovi valurile mării; toate adâncimile Nilului se vor usca. Atunci mândria Asiriei va fi umilită şi sceptrul Egiptului va pieri;
3s_ Îi voi aduce înapoi şi din ţara Egiptului, şi îi voi aduna din Asiria; îi voi aduce în ţara Galaadului şi în Liban, şi nu se va mai găsi loc pentru ei.
r7 Îi voi semăna printre popoare, şi îşi vor aminti de Mine în ţări îndepărtate; vor trăi împreună cu copiii lor şi se vor întoarce.
~qu Le voi fluiera şi îi voi aduna, căci i-am răscumpărat, şi se vor înmulţi cum se înmulţeau odinioară.
%pC Efraim va fi ca un viteaz; inima lor se va bucura ca de vin; fiii lor vor vedea lucrul acesta şi se vor înveseli, inima lor se va bucura în Domnul.
poY Voi întări casa lui Iuda, şi voi elibera casa lui Iosif; îi voi aduce înapoi, căci îmi este milă de ei, şi vor fi ca şi când niciodată nu i-aş fi lepădat; căci Eu sunt Domnul Dumnezeul lor, şi îi voi asculta;
Un# Ei vor fi ca nişte viteji care calcă în picioare pe duşmanii lor în noroiul de pe străzi, în luptă. Ei se vor lupta pentru că Domnul este cu ei; şi călăreţii vor fi făcuţi de ruşine;
m5 Din el va ieşi Piatra din capul unghiului, din el va ieşi ţăruşul, din el va ieşi arcul de război; din el vor ieşi toţi conducătorii.
Fl Mânia Mea s-a aprins împotriva păstorilor şi voi pedepsi pe ţapi. Căci Domnul oştirilor îşi cercetează turma, casa lui Iuda, şi o va face ca pe calul Său regal în luptă.
`k9 Căci terafimii vorbesc deşertăciuni, ghicitorii profeţesc minciuni şi spun visuri mincinoase; ei mângâie cu deşertăciuni. De aceea ei rătăcesc ca o turmă, sunt nenorociţi, pentru că n-au păstor.
1j ] Cereţi de la Domnul ploaie la vremea ploii de primăvară! Domnul va face nori de fulgere şi le va da ploaie îmbelşugată, pentru toată verdeaţa de pe câmp.
i O! cât de mare este bunătatea lor şi cât de mare este frumuseţea lor! Grâul îi va înveseli pe tineri si mustul pe fete.
*hM Şi Domnul Dumnezeul lor îi va scăpa în ziua aceea, ca pe turma poporului Său; căci ei sunt pietrele coroanei regale, care vor străluci în ţara Sa!
dgA Domnul oştirilor îi va apăra; şi ei vor nimici şi vor învinge cu piatra de praştie; vor bea, vor face gălăgie precum cei ameţiţi de vin; vor fi plini ca un pahar de jertfă, ca şi colţurile altarului.
&fE Dar Domnul Se va arăta deasupra lor şi săgeata Lui va porni ca fulgerul; Domnul Dumnezeu va suna din trompetă şi va înainta cu vijelia de la sud.
Ne Căci îl voi întrebuinţa pe Iuda ca arc al Meu şi iau pe Efraim ca săgeată şi voi scula pe copiii tăi, Sionule, împotriva copiilor tăi, Grecia! Şi te voi face ca sabia unui viteaz!
d Întoarceţi-vă la fortăreaţă, voi prizonieri care aveţi speranţă; o spun şi astăzi că îţi voi da înapoi îndoit!
c- Cât despre tine Sioane, din cauza legământului tău pecetluit cu sânge, voi elibera pe prinşii tăi de război din groapa fără apă.
sb_ Voi nimici carele de război din Efraim, şi caii din Ierusalim, şi arcurile de război vor fi nimicite. El va vesti popoarelor pacea; şi va stăpâni de la o mare la cealaltă, şi de la Râu până la marginile pământului.
iaK Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Regele tău vine la tine, El este drept şi are mântuirea, umil şi călare pe un măgar, pe un mânz, pe mânzul unei măgăriţe;
I`  Voi tăbărî în jurul casei Mele, ca s-o apăr împotriva unei oştiri, împotriva celor ce se duc şi vin, şi nu va mai trece asupritorul peste ei, căci acum am văzut cu ochii Mei;
V_% Îi voi scoate sângele din gură şi urâciunile idolatre dintre dinţi, ca să fie şi el o rămăşiţă pentru Dumnezeul nostru, şi să fie ca un conducător din Iuda, şi Ecronul ca iebusiţii.
V^% Străinul se va aşeza în Asdod şi voi frânge mândria filistenilor.
Z]- Ascalonul va vedea lucrul acesta şi se va teme; Gaza va vedea şi se va cutremura; şi Ecronul, căci speranţa sa a fost făcută de ruşine; va pieri regele din Gaza şi Ascalonul nu va mai fi locuit;
k\O Iată, Domnul îl va sărăci şi îi va arunca bogăţia în mare, şi el va fi ars cu foc.
t[a Căci Tirul şi-a zidit un turn, a îngrămădit argint ca pulberea şi aur ca noroiul de pe străzi.
Z) Şi împotriva Hamatului, care se învecinează cu Damascul, împotriva Tirului şi a Sidonului, cu toate că sunt atât de înţelepţi!
AY } Profeţia Cuvântului Domnului împotriva ţării Hadrac; şi ea va începe din Damasc. Căci Domnul are ochiul îndreptat asupra oamenilor şi peste toate seminţiile lui Israel;
dXAAşa vorbeşte Domnul oştirilor: În zilele acelea zece oameni din toate limbile popoarelor vor apuca pe un iudeu de poala hainei şi îi vor zice: Vrem să mergem cu voi; căci am auzit că Dumnezeu este cu voi!
WŞi multe popoare şi multe naţiuni vor veni să caute pe Domnul oştirilor la Ierusalim, şi să se roage Domnului.
*VMLocuitorii unei cetăţi vor merge la cealaltă şi vor zice: Să mergem să ne rugăm Domnului şi să căutăm pe Domnul oştirilor! Şi eu mă voi duce.
~UuAşa vorbeşte Domnul oştirilor: Vor mai veni iarăşi popoare şi locuitori dintr-un mare număr de cetăţi.
T7Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Postul din luna a patra, postul din luna a cincea, postul din luna a şaptea şi postul din luna a zecea se vor preface pentru casa lui Iuda în zile de veselie şi de bucurie, în sărbători de voioşie. Dar iubiţi adevărul şi pacea!
AS}Cuvântul Domnului oştirilor mi-a vorbit, zicând:
BR}nici unul să nu gândească rău în inima lui împotriva aproapelui său, şi nici să nu iubiţi jurământul mincinos! Căci toate lucrurile acestea Eu le urăsc, zice Domnul.
,QQIată ce trebuie să faceţi: Fiecare să spună aproapelui său adevărul; judecaţi în curţile voastre de judecată după adevăr şi în vederea păcii;
}Pstot aşa sunt hotărât din nou în aceste zile să fac bine Ierusalimului şi casei lui Iuda. Nu vă temeţi!
?OwCăci aşa vorbeşte Domnul oştirilor: După cum am căutat să vă fac rău, când Mă mâniau părinţii voştri, zice Domnul oştirilor, şi nu M-am căit de lucrul acesta,
AN{ După cum aţi fost un blestem între popoare, casa lui Iuda şi casa lui Israel, aşa vă voi mântui şi veţi fi o binecuvântare. Nu vă temeţi, ci întăriţi-vă mâinile!
`M9 Căci semănăturile vor merge bine, viţa îşi va da rodul, pământul îşi va da roadele, şi cerurile îşi vor trimite roua; şi toate acestea le voi da în stăpânirea rămăşiţei poporului acestuia;
kLO Acum nu voi mai face rămăşiţei poporului acestuia ca în trecut, zice Domnul oştirilor.
nKU Căci înainte de aceste zile, nu era răsplată nici pentru lucrul omului, nici pentru vite. Cei ce intrau şi ieşeau nu aveau nici ei pace din cauza duşmanului, căci Eu dezbinam pe toţi oamenii unii împotriva altora.
uJc Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Întăriţi-vă mâinile cei ce auziţi astăzi aceste cuvinte din gura profeţilor, care au vorbit în ziua când s-a pus temelia casei Domnului oştirilor, pe care urma să se zidească templul!
I/Îl voi aduce înapoi şi vor locui în mijlocul Ierusalimului; ei vor fi poporul Meu şi Eu voi fi Dumnezeul lor, în adevăr şi dreptate;
HwAşa vorbeşte Domnul oştirilor: Iată, Eu voi scăpa poporul Meu din ţara de la est şi din ţara de la vest;
XG)Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Dacă aceasta va părea o minunăţie în ochii rămăşiţei poporului acestuia în zilele acelea, va fi oare o minunăţie şi în ochii Mei? zice Domnul oştirilor.
B~}}C||0{{9zzyyxww]vuumttrrqpp~oo]nnXmlll-kwjj4ii'hh3gfeeed}cc4bbnaa:`__{^^{]]c]\\$[[ZYYcYX6WWV4UU0TTrTSS(RR]QQbPONN}MM0LKJJIHGGjF}F EE'D;CTBAAW@@O??^?>]===<;::n99m877a6544:33(22l11^00_//9.--k- ,+*)((f''L&t%%f$$D$## "|!! %a_EeVTR1iTM'uA & j ~ e2hO_U 9 Şi Isus, suindu-Se într-o corabie, a trecut dincolo şi a venit în cetatea Sa.
T"Şi iată, toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Isus. Şi, când L-au văzut, L-au rugat să plece din ţinutul lor;
S}!Porcarii au fugit şi s-au dus în cetate şi au povestit tot, şi cele întâmplate cu cei stăpâniţi de demoni.
ER Şi El le-a zis: Duceţi-vă. Şi ei au ieşit şi au intrat în turma de porci. Şi iată, toată turma de porci s-a aruncat de pe malul abrupt în mare, şi a murit în ape.
{QoŞi demonii îl rugau şi ziceau: Dacă ne scoţi afară, dă-ne voie să ne ducem în turma aceea de porci.
HP Departe de ei era o turmă mare de porci, care păşteau.
$OAŞi iată, au început să strige, zicând: Ce avem noi a face cu Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuieşti înainte de vreme?
XN)Şi când a ajuns Isus de partea cealaltă, în ţinutul gadarenilor. L-au întâmpinat doi demonizaţi care ieşeau din morminte. Erau aşa de violenţi, încât nimeni nu putea trece pe drumul acela.
xMiŞi oamenii se mirau, zicând: Ce fel de om este Acesta, de Îl ascultă până şi vânturile şi marea?
*LMŞi El le-a zis: De ce sunteţi fricoşi, puţin credincioşilor? Apoi S-a sculat şi a certat vânturile şi marea. Şi s-a făcut o linişte mare.
iKKAtunci ucenicii Lui au venit la El şi L-au trezit, zicând: Doamne, salvează-ne; pierim!
JŞi iată, pe mare s-a stârnit o furtună puternică, aşa încât corabia era acoperită de valuri; dar El dormea.
SICând S-a urcat Isus într-o corabie, ucenicii Lui au mers după El.
gHGDar Isus i-a zis: Urmează-Mă, şi lasă morţii să-şi înmormânteze morţii.
G Şi un altul, dintre ucenicii Săi, I-a zis: Doamne, dă-mi voie să mă duc mai întâi să înmormântez pe tatăl meu.
FŞi Isus i-a zis: Vulpile au vizuini şi păsările cerului cuiburi, dar Fiul omului n-are unde-Şi odihni capul.
sE_Atunci s-a apropiat de El un cărturar şi I-a zis: Învăţătorule, Te voi urma oriunde vei merge.
qD[Şi Isus, când a văzut mulţimi mari împrejurul Lui, a poruncit să treacă de cealaltă parte.
Cca să se împlinească ce fusese spus prin profetul Isaia, care zice: El a luat neputinţele noastre şi a purtat bolile noastre.
'BGCând s-a făcut seară, au adus la El pe mulţi care erau stăpâniţi de demoni. Şi El a scos duhurile prin cuvânt şi a vindecat pe toţi bolnavii;
vAeŞi El s-a atins de mâna ei, şi febra a lăsat-o; şi ea s-a sculat şi a început să le slujească.
x@iApoi Isus a venit în casa lui Petru şi a văzut pe soacra acestuia zăcând în pat, şi având febră;
?- Şi Isus a zis centurionului: Du-te şi facă-ţi-se după cum ai crezut. Şi slujitorul lui a fost vindecat chiar în ceasul acela.
> dar fiii împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul de afară. Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor;
=7 Dar vă spun că vor veni mulţi de la est şi de la vest şi vor sta la masă cu Avraam şi Isaac şi Iacov în împărăţia cerurilor;
-<S Când a auzit Isus aceste cuvinte, S-a mirat şi a zis celor ce-L urmau: Adevărat vă spun că nici în Israel n-am găsit o credinţă atât de mare.
D; Căci şi eu sunt un om aflat sub autoritate, şi am ostaşi supuşi mie, şi îi zic unuia: Du-te! şi se duce; altuia: Vino! şi vine; şi slujitorului meu: Fă aceasta! şi face.
(:IŞi centurionul a răspuns şi a zis: Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci spune numai un cuvânt şi slujitorul meu va fi vindecat.
E9Şi Isus i-a zis: Voi veni şi îl voi vindeca.
c8?şi zicând: Doamne, slujitorul meu zace în casă paralizat şi se chinuie cumplit.
\71Şi pe când intra Isus în Capernaum, a venit la El un centurion, rugându-L
"6=Şi Isus i-a zis: Vezi să nu spui nimănui, ci du-te, arată-te preotului, şi adu darul pe care l-a poruncit Moise ca mărturie pentru ei;
5Şi întinzând mâna, Isus S-a atins de el, zicând: Vreau, fii curăţat! Şi îndată a fost curăţat de lepra lui.
4wŞi iată, un lepros s-a apropiat de El şi I s-a închinat, zicând: Doamne, dacă vrei, poţi să mă cureţi;
V3 'Şi când S-a coborât Isus de pe munte, mari mulţimi au mers după El.
j2Mcăci El îi învăţa ca unul care avea autoritate, nu cum îi învăţau cărturarii lor.
r1]Şi după ce a sfârşit Isus cuvintele acestea, mulţimile au rămas uimite de învăţătura Lui;
&0Eşi a căzut ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au lovit în casa aceea; şi s-a prăbuşit, şi prăbuşirea ei a fost mare.
!/;Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi nu le face, va fi asemănat cu un om fără înţelepciune, care şi-a zidit casa pe nisip;
5.cşi a căzut ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au lovit în casa aceea; şi nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă.
-3De aceea, pe oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi le face, îl voi asemăna cu un om înţelept, care şi-a zidit casa pe stâncă;
,Şi atunci le voi spune: Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi cei care lucraţi fărădelegea!
J+ Mulţi îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne! N-am profeţit noi în Numele Tău, şi n-am scos noi demoni în Numele Tău, şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?
*3Nu oricine care-Mi zice: Doamne, Doamne! va intra în împărăţia cerurilor, ci cel care face voia Tatălui Meu care este în ceruri;
H) Aşa că, după roadele lor îi veţi recunoaşte.
X()Orice pom care nu face roade bune este tăiat şi aruncat în foc.
c'?Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune.
^&5Tot aşa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele;
z%mDupă roadele lor îi veţi cunoaşte. Culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini?
$Păziţi-vă de profeţii mincinoşi, care vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt lupi răpitori.
#yDar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini sunt cei care o găsesc!
"9 Intraţi pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, şi mulţi sunt cei care intră pe ea.
! De aceea, tot ce doriţi să vă facă vouă oamenii faceţi-le şi voi la fel; căci aceasta este Legea şi Profeţii;
F  Dacă voi deci, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru care este în ceruri, va da lucruri bune celor care I le cer?
F Şi dacă-i cere un peşte, îi va da un şarpe?
ve Sau care este omul acela dintre voi, care, dacă-i cere fiul său o pâine, îi va da o piatră?
{oCăci oricine cere, primeşte; şi cel care caută, găseşte; şi celui care bate, i se va deschide.
jMCereţi şi vi se va da; căutaţi, şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide;
NSă nu daţi câinilor ce este sfânt, nici să nu aruncaţi perlele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi să se întoarcă să vă rupă în bucăţi.
Prefăcutule, scoate întâi bârna din ochiul tău, şi apoi vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.
Sau, cum poţi spune fratelui tău: Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău; şi iată, bârna este în ochiul tău.
ucŞi de ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu bagi în seamă bârna din ochiul tău?
{ocăci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura.
< uNu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi;
"Nu vă îngrijoraţi deci de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei.
 !Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui, şi toate aceste lucruri vă vor fi adăugate;
 Căci pe toate aceste lucruri Neamurile le caută. Dar Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi nevoie de toate acestea.
veDeci nu vă îngrijoraţi, zicând: Ce vom mânca? sau: Ce vom bea? sau: Cu ce ne vom îmbrăca?
SŞi dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, oare nu vă va îmbrăca El pe voi cu mult mai mult, puţin credincioşilor?
ytotuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.
Şi de ce vă îngrijoraţi pentru îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cum cresc crinii câmpului; ei nici nu torc, nici nu ţes;
pYŞi care dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge un cot la înălţimea lui?
n UUitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră, nici nu strâng nimic în grânare, şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele?
 +De aceea, vă spun: Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea?
S Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci, sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt, sau va ţine la unul şi va nesocoti pe celălalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona;
> uDar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Dacă deci lumina, care este în tine, este întuneric, cât de mare este întunericul acela!
yLumina trupului este ochiul. Dacă deci ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină;
\1Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.
ci strângeţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, şi unde hoţii nu sapă, nici nu fură;
Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le strică molia şi rugina, şi unde le sapă şi le fură hoţii;
-Sca să arăţi că posteşti nu oamenilor, ci Tatălui tău care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti pe faţă.
SDar tu, când posteşti, unge-ţi capul şi spală-ţi faţa,
J Şi când postiţi, să nu fiţi posomorâţi ca prefăcuţii. Căci ei îşi urâţesc feţele ca să arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun că ei şi-au luat răsplata.
|qdar dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre.
{oCăci, dacă voi iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta pe voi;
' şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne scapă de cel rău. Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi gloria în veci. Amin!
nU şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm pe cei care ne-au greşit;
R~ Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi;
b}= vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ;
z|m Rugaţi-vă deci în felul acesta: Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;
{De aceea, să nu vă asemănaţi cu ei; căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi nevoie, mai înainte ca să-I cereţi voi.
1z[Dar voi, când vă rugaţi, să nu repetaţi cuvinte fără înţeles, cum fac păgânii. Căci ei gândesc că pentru vorbele lor multe vor fi ascultaţi.
Zy-Dar tu, când te rogi, intră în cămăruţa ta şi, după ce-ai încuiat uşa, roagă-te Tatălui tău care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti pe faţă.
yxkŞi tu, când te rogi, să nu fii ca prefăcuţii. Căci lor le place să se roage stând în picioare în sinagogi şi la colţurile străzilor, ca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun că ei şi-au primit răsplata.
wpentru ca dărnicia ta să fie făcută în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti pe faţă;
fvEDar tu, când dăruieşti, să nu laşi stânga ta să ştie ce face dreapta ta,
\u1Tu deci, când faci dărnicie, nu suna cu trompeta înaintea ta, cum fac prefăcuţii în sinagogi şi pe străzi, ca să fie glorificaţi de oameni. Adevărat vă spun că ei şi-au luat răsplata;
Luaţi seama să nu faceţi dărnicia voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altfel, nu aveţi răsplată de la Tatăl vostru care este în ceruri.
psY0Voi fiţi deci desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru din ceruri este desăvârşit;
r /Şi dacă salutaţi numai pe fraţii voştri, ce lucru deosebit faceţi voi? Oare nu tot la fel fac şi păgânii?
}qs.Căci dacă iubiţi numai pe cei care vă iubesc, ce răsplată aveţi? Nu tot la fel fac şi vameşii?
Wp'-ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi;
So,Dar Eu vă spun: Iubiţi pe duşmanii voştri, binecuvântaţi pe cei care vă blestemă, faceţi bine celor care vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei care vă asupresc şi vă persecută,
pnY+Aţi auzit că s-a zis: Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe duşmanul tău.
{mo*Celui care îţi cere, dă-i, şi nu întoarce spatele celui care doreşte să împrumute de la tine.
Xl))Şi oricine te va sili să mergi cu el o milă, mergi cu el două.
gkG(Şi oricui vrea să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa.
"j='Dar Eu vă spun: Să nu vă împotriviţi celui care vă face rău, ci oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt.
Vi%&Aţi auzit că s-a zis: Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte.
}hs%Dar felul vostru de vorbire să fie: Da, da; nu, nu; ce trece peste aceste cuvinte este de la cel rău.
lgQ$Să nu juri nici pe capul tău, pentru că nu poţi face un singur păr alb sau negru.
f#nici pe pământ, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea Marelui Rege.
re]"Dar Eu vă spun: Să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu;
d%!Aţi mai auzit iarăşi că s-a zis celor din vechime: Să nu juri fals, ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale.
gcG Dar Eu vă spun că oricine îşi va lăsa soţia pentru orice alt motiv afară de cel de desfrânare, îi dă prilej să comită adulter; şi oricine se căsătoreşte cu o femeie divorţată, comite adulter.
rb]De asemenea, s-a mai zis: Oricine va divorţa de soţie, să-i dea un certificat de divorţ.
ba=Şi dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, tai-o şi arunc-o de la tine, căci este spre folosul tău să piară unul din membrele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.
g`GŞi dacă ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi aruncă-l de la tine, căci este spre folosul tău să piară unul din membrele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.
_}Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească, a şi comis adulter cu ea în inima lui;
W^'Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: Să nu comiţi adulter;
p]YAdevărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuţ.
h\IÎnţelege-te repede cu potrivnicul tău, cât timp eşti cu el pe drum, ca nu cumva potrivnicul tău să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea ofiţerului şi să fii aruncat în închisoare;
[lasă-ţi darul acolo înaintea altarului şi du-te întâi şi împacă-te cu fratele tău; apoi vino şi adu-ţi darul;
ZyDeci, dacă-ţi aduci darul la altar şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,
YDar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său fără motiv, va fi supus judecăţii; şi cine va zice fratelui său: prostule! va fi supus pedepsei sinedriului; iar oricine va zice: nebunule! va fi supus pedepsei focului gheenei.
wXgAţi auzit că s-a zis celor din vechime: Să nu ucizi; oricine va ucide va fi supus judecăţii.
6WeCăci vă spun că, dacă dreptatea voastră nu va întrece pe cea a cărturarilor şi a Fariseilor, cu nici un chip nu veţi intra în împărăţia cerurilor.
V/Aşa că, oricine va desfiinţa una din cele mai mici dintre aceste porunci şi va învăţa pe oameni aşa, va fi chemat cel mai mic în împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi şi va învăţa pe alţii, va fi chemat mare în împărăţia cerurilor;
?UwCăci adevărat vă spun: câtă vreme nu vor trece cerul şi pământul, nu va trece o iotă sau un semn de literă din Lege, până nu se vor împlini toate lucrurile.
TSă nu credeţi că am venit să desfiinţez Legea sau Profeţii; n-am venit s-o desfiinţez, ci s-o împlinesc.
2S]Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să glorifice pe Tatăl vostru care este în ceruri.
RŞi oamenii nu aprind lumina ca s-o pună sub baniţă, ci în sfeşnic; şi dă lumină tuturor celor care sunt în casă.
eQCVoi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate fi ascunsă.
tPa Voi sunteţi sarea pământului, dar dacă sarea îşi pierde gustul, cu ce va fi făcută iarăşi sărată? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară şi să fie călcată în picioare de oameni.
5Oc Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au persecutat ei pe profeţii care au fost înainte de voi.
DN Binecuvântaţi sunteţi voi când, din cauza Mea, oamenii vă vor batjocori şi vă vor persecuta şi vor spune tot felul de vorbe rele şi neadevărate împotriva voastră;
M{ Binecuvântaţi sunt cei persecutaţi din cauza dreptăţii, pentru că a lor este împărăţia cerurilor.
qL[ Binecuvântaţi sunt cei împăciuitori, pentru că ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu.
eKCBinecuvântaţi sunt cei cu inima curată, pentru că ei vor vedea pe Dumnezeu;
^J5Binecuvântaţi sunt cei miloşi, pentru că ei vor avea parte de milă;
I{Binecuvântaţi sunt cei care flămânzesc şi însetează după dreptate, pentru că ei vor fi săturaţi;
^H5Binecuvântaţi sunt cei blânzi, pentru că ei vor moşteni pământul;
^G5Binecuvântaţi sunt cei care plâng, pentru că ei vor fi mângâiaţi;
kFOBinecuvântaţi sunt săracii în duh, pentru că a lor este împărăţia cerurilor,
KEApoi, începând să vorbească, El i-a învăţat, zicând:
wD iCând a văzut Isus mulţimile, S-a suit pe munte; şi, după ce a stat jos, ucenicii Lui au venit la El;
CŞi după El mergeau mulţimi mari din Galileea şi din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea şi de dincolo de Iordan.
VB%S-a dus vestea despre El prin toată Siria. Şi aduceau la El pe toţi cei care sufereau de diferite boli şi chinuri: pe cei demonizaţi, pe cei epileptici şi pe cei paralitici; şi El îi vindeca.
FAŞi Isus străbătea toată Galileea, învăţându-i în sinagogile lor şi predicând Evanghelia împărăţiei şi vindecând orice boală şi orice neputinţă care era în popor.
X@)Şi ei au lăsat îndată corabia şi pe tatăl lor şi au mers după El.
^?5Şi mergând mai departe El a văzut pe alţi doi fraţi: pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, care erau într-o corabie cu tatăl lor Zebedei, şi îşi cârpeau mrejele. Şi El i-a chemat,
F>Şi ei au lăsat îndată mrejele şi au mers după El.
]=3Şi El le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni;
6<ePe când trecea pe lângă Marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru, şi pe Andrei, fratele lui, aruncând o mreajă în mare, căci erau pescari.
;De atunci încolo, Isus a început să predice şi să zică: Pocăiţi-vă, căci împărăţia cerurilor este aproape.
:1Poporul care stătea în întuneric a văzut o mare lumină; şi peste cei ce stăteau în ţinutul şi în umbra morţii a răsărit lumina;
m9SŢara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, înspre mare, dincolo de Iordan, Galileea Neamurilor.
X8)că să se împlinească ce fusese vestit prin profetul Isaia, care zice:
7  Şi părăsind Nazaretul, a venit să locuiască în Capernaum, lângă mare, în ţinutul lui Zabulon şi al lui Neftali,
Q6 Când a auzit Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galileea;
y5k Atunci Diavolul L-a lăsat. Şi deodată au venit la Isus nişte îngeri şi au început să-I slujească.
4% Atunci Isus i-a zis: Pleacă Satano! căci este scris: Domnului Dumnezeului tău să te închini, şi numai Lui să-I slujeşti.
3w şi I-a zis: Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca înaintea mea şi Te vei închina mie.
y2kApoi Diavolul L-a dus pe un munte foarte înalt şi I-a arătat toate împărăţiile lumii şi gloria lor
g1GIsus i-a zis: De asemenea este scris: Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău;
k0Oşi I-a zis: Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos; căci este scris: El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta şi ei Te vor purta pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră;
`/9Atunci Diavolul L-a dus în sfânta cetate şi L-a aşezat pe foişorul templului
.'Dar El a răspuns şi i-a zis: Este scris: Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.
-Şi ispititorul s-a apropiat de El şi a zis: Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pâini.
e,CŞi acolo a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi după care a flămânzit.
Y+ -Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de Diavolul.
|*qŞi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care îmi găsesc plăcerea;
D)Şi după ce a fost botezat, Isus a ieşit îndată din apă; şi iată, I s-au deschis cerurile şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu coborându-Se ca un porumbel şi venind peste El;
(Şi Isus a răspuns şi i-a zis: Lasă-Mă acum, căci aşa se cade să împlinim toată dreptatea. Atunci el L-a lăsat.
r']Dar Ioan căuta să-L oprească, zicând: Eu am nevoie să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?
]&3 Atunci a venit Isus din Galileea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el.
E% Acela îşi are vânturătoarea în mână. El îşi va curăţa cu desăvârşire aria şi îşi va strânge grâul în grânar, dar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge.
]$3 Eu, în adevăr, vă botez cu apă, spre pocăinţă, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine, şi eu nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea. El vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc.
#- Dar securea a şi fost deja înfiptă la rădăcina pomilor; de aceea, orice pom care nu face roadă bună este tăiat şi aruncat în foc.
2"] şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: Avem ca tată pe Avraam! Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fiii lui Avraam.
9!mFaceţi deci roade vrednice de pocăinţă;
3 _Dar când a văzut pe mulţi dintre Farisei şi dintre Saduchei că vin la botezul lui, le-a zis: Pui de vipere, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare?
Qşi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în Iordan.
Atunci, cei din Ierusalim şi din toată Iudeea şi din toate ţinuturile dimprejurul Iordanului, au început să iasă la el
-SŞi Ioan îşi avea îmbrăcămintea din păr de cămilă şi mijlocul îi era încins cu un brâu de piele; şi hrana lui era lăcuste şi miere sălbatică;
1[Căci Ioan este acela despre care s-a vestit prin profetul Isaia, zicând: Glasul celui ce strigă în pustie: Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările!
V%şi zicând: Pocăiţi-vă, căci împărăţia cerurilor este aproape.
W )În zilele acelea a venit Ioan Botezătorul, predicând în pustia Iudeii
!;Şi el a venit şi a locuit într-o cetate numită Nazaret, casă se împlinească ce fusese vestit prin profeţi: Că El va fi chemat Nazarinean.
KDar când a auzit că Arhelau domneşte în Iudeea, în locul tatălui său Irod, s-a temut să se ducă acolo; şi fiind înştiinţat de Dumnezeu în vis, s-a dus în părţile Galileii.
eCŞi Iosif s-a sculat, a luat Copilul şi pe mama Lui şi a venit în ţara lui Israel.
'zicând: Scoală-te, ia Copilul şi pe mama Lui şi du-te în ţara lui Israel, căci au murit cei care căutau să ia viaţa Copilului.
q[Dar, după ce a murit Irod, iată, un înger al Domnului s-a arătat în vis lui Iosif, în Egipt,
'GUn ţipăt s-a auzit în Rama, plângere, jelire şi mari bocete: Rahela îşi plângea copiii şi nu voia să fie mângâiată, pentru că nu mai erau.
V%Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin profetul Ieremia, care zice:
Atunci Irod, văzând că fusese înşelat de magi, s-a mâniat foarte tare şi a trimis să omoare pe toţi copiii de parte bărbătească din Betleem şi din împrejurimile lui, de la doi ani în jos, potrivit cu timpul pe care îl aflase de la magi.
*MŞi a rămas acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească ce fusese vestit de Domnul prin profetul care zice: Am chemat pe Fiul Meu din Egipt;
a;Iosif s-a sculat, a luat Copilul şi pe mama Lui, noaptea, şi a plecat în Egipt.
y După ce au plecat magii, iată, un înger al Domnului s-a arătat în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Copilul şi pe mama Lui, fugi în Egipt şi rămâi acolo până îţi voi spune eu; căci Irod va căuta Copilul, ca să-L omoare.
  Şi fiind înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu se mai întoarcă pe la Irod, s-au dus în ţara lor pe un alt drum.
Z - Şi intrând în casă, au văzut Copilaşul cu Maria, mama Lui şi, aruncându-se cu faţa la pământ, I s-au închinat. Apoi şi-au deschis vistieriile şi I-au adus daruri: aur, tămâie şi smirnă.
F  Când au văzut ei steaua, s-au bucurat nespus de mult.
S  Şi după ce au ascultat pe rege, ei au plecat. Şi iată, steaua pe care o văzuseră în partea de est mergea înaintea lor, până ce a venit şi s-a oprit deasupra locului unde era Copilaşul.
I  Şi el i-a trimis la Betleem şi a zis: Duceţi-vă şi cercetaţi amănunţit despre Copil şi, când Îl veţi găsi, daţi-mi şi mie de ştire, ca să vin şi eu să mă închin Lui.
u cAtunci Irod a chemat în ascuns pe magi şi a aflat de la ei timpul exact în care se arătase steaua.
?wŞi tu Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nicidecum cel mai neînsemnat dintre domnitorii lui Iuda; căci din tine va ieşi un Domnitor, care va păstori pe poporul Meu Israel.
b=Şi ei i-au zis: în Betleemul din Iudeea, căci astfel a fost scris prin profetul:
3Şi adunând pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii poporului, a căutat să afle de la ei unde trebuia să Se nască Cristos;
lQCând a auzit regele Irod aceste lucruri, s-a tulburat; şi tot Ierusalimul împreună cu el.
zicând: Unde este Cel ce-a fost născut Rege al iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în est şi am venit să ne închinăm Lui.
 După ce S-a născut Isus în Betleemul din Iudeea, în zilele regelui Irod, iată, au venit nişte magi din est la Ierusalim,
s aşi n-a cunoscut-o până ce ea a născut pe Fiul ei Cel întâi-născut. Şi el I-a pus numele ISUS;
| sCând s-a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului; şi a luat la el pe soţia lui;
 !Iată, fecioara va fii însărcinată şi va naşte un fiu, şi îi vor pune numele Emanuel, care tradus înseamnă: Dumnezeu cu noi.
w iToate acestea s-au întâmplat ca să se împlinească ce-a fost spus de Domnul prin profetul, care zice:
|~ sŞi ea va naşte un Fiu şi-I vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Său de păcatele lui.
w} iDar pe când se gândea el la aceste lucruri, iată, un înger al Domnului i s-a arătat în vis, zicând: Iosif, fiu al lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, soţia ta, căci ce s-a conceput în ea este de la Duhul Sfânt.
| yŞi Iosif, soţul ei, fiind un om drept şi nevoind s-o facă de ruşine, şi-a pus în gând s-o lase pe ascuns;
9{ mIar naşterea lui Isus Cristos a fost aşa: Când Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif, înainte să locuiască împreună, s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt.
9~~c}},||c{{ zlyy>==<<;;::29988Z777665@44322R100?//.y. -,,+(*)(''q&&z& %%9$$+##""&!!h! nU W9 'w^0a<) z   h^<"I2 căci Ioan îi zicea: Nu-ţi este permis s-o ai de soţie.
1Căci Irod prinsese pe Ioan, îl legase şi-l pusese în închisoare, din cauza Irodiadei, soţia fratelui său, Filip;
0 şi a zis slujitorilor săi: Acesta este Ioan Botezătorul! A înviat dintre cei morţi şi de aceea se fac minuni prin el.
I/ În vremea aceea, tetrarhul Irod a auzit veşti despre Isus
W.' :Şi n-a făcut multe minuni în locul acela, datorită necredinţei lor;
/-W 9Şi găseau astfel în El o pricină de poticnire. Dar Isus le-a zis: Nicăieri nu este preţuit un profet mai puţin decât în patria şi în casa lui;
i,K 8Şi surorile lui nu sunt toate printre noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?
+ 7Oare nu este El fiul tâmplarului? Nu se numeşte mama Lui, Maria, şi fraţii Lui, Iacov şi Iose şi Simon şi Iuda?
J*  6Când a venit în patria Sa, a început să înveţe pe oameni în sinagoga lor, încât ei erau uimiţi şi ziceau: De unde are El înţelepciunea şi lucrările acestea pline de putere?
P) 5Şi după ce a sfârşit Isus aceste parabole, a plecat de acolo.
U(# 4Şi El le-a zis: De aceea, orice cărturar care a învăţat ce trebuie despre împărăţia cerurilor, se aseamănă cu un gospodar care scoate din comoara lui lucruri noi şi lucruri vechi;
f'E 3Isus le-a zis: Aţi înţeles voi toate aceste lucruri? Ei I-au zis: Da, Doamne.
n&U 2şi îi vor arunca în cuptorul cu foc; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.
% 1Tot aşa va fi şi la sfârşitul lumii: îngerii vor ieşi şi vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor drepţi
$ 0şi după ce s-a umplut, pescarii îl scot la mal, şed jos şi adună în vase ce este bun, iar ce este rău aruncă afară.
#  /Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care adună laolaltă tot felul de peşti;
w"g .Şi când găseşte un mărgăritar de mare preţ, se duce şi vinde tot ce are, şi-l cumpără.
r!] -Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase.
[ / ,Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-un ogor, pe care a găsit-o un om şi a ascuns-o; şi, de bucuria ei, se duce şi vinde tot ce are şi cumpără ogorul acela.
 +Atunci cei drepţi vor străluci ca soarele în împărăţia Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă;
nU *şi îi vor arunca în cuptorul cu foc; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor;
8i )Fiul omului îşi va trimite îngerii şi ei vor aduna din împărăţia Lui toate lucrurile, care sunt pricină de păcătuire, şi pe cei care fac fărădelegea
s_ (Deci, aşa cum se adună neghina şi este arsă în foc, aşa va fi şi la sfârşitul lumii.
 'Duşmanul care a semănat-o este Diavolul; secerişul este sfârşitul lumii, iar secerătorii sunt îngerii.
}s &şi ogorul este lumea. Sămânţa cea bună sunt fiii împărăţiei, iar neghina sunt fiii celui rău;
iK %Şi El a răspuns şi le-a zis: Cel ce seamănă sămânţa bună este Fiul omului;
!; $Atunci Isus, dând drumul mulţimilor, a intrat în casă. Şi ucenicii Lui au venit la El şi I-au zis: Explică-ne parabola cu neghina din ogor.
*M #ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul, care zice: îmi voi deschide gura în parabole, voi spune lucruri ascunse de la întemeierea lumii;
r] "Isus a spus mulţimilor toate aceste lucruri în parabole; şi nu le vorbea deloc fără parabolă;
J  !El le-a spus o altă parabolă: împărăţia cerurilor se aseamănă cu un aluat pe care l-a luat o femeie şi l-a ascuns în trei măsuri de făină, până ce a fost tot dospit.
jM Grăuntele acesta, în adevăr, este mai mic decât toate seminţele, dar când creşte este mai mare decât ierburile şi se face un copac, aşa că păsările cerului vin şi îşi fac cuiburi în ramurile lui.
E Isus le-a pus înainte o altă parabolă şi le-a zis: împărăţia cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muştar pe care l-a luat un om şi l-a semănat în Ogorul său;
zm Lăsaţi-le să crească amândouă împreună până la seceriş; şi, la vremea secerişului, voi spune secerătorilor: Adunaţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi ca s-o ardem, dar grâul strângeţi-l în grânarul meu.
r] Dar el a zis: Nu, ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeţi şi grâul împreună cu ea.
w Şi el le-a zis: Un duşman a făcut lucrul acesta. Sclavii i-au zis: Vrei, deci, să mergem s-o smulgem?
7 Sclavii stăpânului casei au venit la el şi au zis: Doamne, n-ai semănat sămânţă bună în ogorul tău? De unde are deci neghină?
mS Dar când au răsărit firele de grâu şi au făcut rod, atunci a apărut şi neghina.
} s Dar, pe când dormeau oamenii, a venit duşmanul lui şi a semănat neghină între grâu şi a plecat.
+ O Isus le-a pus înainte o altă parabolă, zicând: împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânţă bună în ogorul lui.
^ 5 Şi cel în care sămânţa a fost semănată pe pământ bun este cel care aude cuvântul şi-l înţelege; care, cu adevărat, aduce roadă şi produce: unul o sută, altul şaizeci, altul treizeci.
_ 7 Şi cel în care sămânţa a fost semănată între spini este cel care aude cuvântul, dar îngrijorările lumii acesteia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă acest cuvânt şi devine neroditor.
& E dar n-are rădăcină în sine, ci este numai până la o vreme; şi când vine un necaz sau o persecuţie din cauza cuvântului, cade îndată.
/ Şi cel în care sămânţa a fost semănată pe locuri stâncoase este omul care aude cuvântul şi-l primeşte îndată cu bucurie;
W' Când aude cineva cuvântul împărăţiei şi nu-l înţelege, cel rău vine şi răpeşte ce a fost semănat în inima lui. Acesta este cel în care sămânţa a fost semănată lângă drum;
>w Ascultaţi deci parabola semănătorului.
1[ Adevărat vă spun că mulţi profeţi şi oameni drepţi au dorit să vadă ce vedeţi voi, şi n-au văzut; şi să audă ce auziţi voi, şi n-au auzit.
ta Dar binecuvântaţi sunt ochii voştri, pentru că văd, şi urechile voastre, pentru că aud!
w Căci inima acestui popor s-a împietrit. Au ajuns tari de urechi şi şi-au închis ochii, ca nu cumva cu ochii să vadă şi cu urechile să audă şi cu inima să înţeleagă şi să se întoarcă la Dumnezeu şi Eu Să-i vindec;
G Şi cu privire la ei se împlineşte profeţia lui Isaia, care zice: Veţi auzi cu urechile voastre şi nu veţi înţelege; şi veţi privi cu ochii voştri şi nu veţi vedea,
 De aceea le vorbesc în parabole, pentru că ei măcar că văd, nu văd, şi, măcar că aud, nu aud, nici nu înţeleg.
y Căci celui ce are i se va da şi va avea din belşug; dar de la cel ce n-are, se va lua chiar şi ce are.
1 El a răspuns şi le-a zis: Pentru că vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele împărăţiei cerurilor, dar lor nu le-a fost dat.
U~# Ucenicii au venit la El şi I-au zis: De ce le vorbeşti în parabole?
8}k Cine are urechi de auzit să audă;
~|u Dar altele au căzut pe pământ bun şi au dat roadă, unele o sută, altele şaizeci, altele treizeci;
`{9 Şi altele au căzut între spini şi spinii au crescut şi le-au înecat.
tza Dar, când a răsărit soarele, s-au veştejit; şi pentru că n-aveau rădăcini, s-au uscat.
y7 Şi altele au căzut pe locuri stâncoase, unde n-aveau pământ mult; şi au răsărit îndată pentru că n-au avut un pământ adânc.
xy Şi pe când semăna el, unele seminţe au căzut lângă drum, şi au venit păsările şi le-au mâncat.
~wu Şi El le-a vorbit despre multe lucruri în parabole, zicând: Iată, semănătorul a ieşit să semene.
v S-au adunat la El mulţimi mari, aşa că S-a urcat ca să stea într-o corabie, iar mulţimea toată stătea pe ţărm.
Pu  În aceeaşi zi, Isus a ieşit din casă şi stătea lângă mare.
{to 2Căci oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela îmi este frate şi soră şi mamă.
jsM 1Şi întinzându-Şi mâna spre ucenicii Lui, a zis: Iată mama Mea şi fraţii Mei!
wrg 0Dar El a răspuns şi a zis celui care Îi vorbise: Cine este mama Mea şi cine sunt fraţii Mei?
xqi /Atunci cineva I-a zis: Iată, mama Ta şi fraţii Tăi stau afară şi caută să stea de vorbă cu Tine;
p .Pe când vorbea El încă mulţimilor, iată, mama Lui şi fraţii Lui stăteau afară şi căutau să-I vorbească.
{oo -Atunci se duce şi ia cu el alte şapte duhuri mai rele decât el şi intră în casă şi locuiesc acolo; şi starea din urmă a acestui om devine mai rea decât cea dintâi. Aşa se va întâmpla şi cu această generaţie rea.
n% ,Atunci zice: Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit. Şi când vine, o găseşte goală, măturată şi împodobită.
m{ +Când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă, şi n-o găseşte.
l  *Regina de la sud se va scula în ziua judecăţii alături de generaţia aceasta şi o va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată, aici este Unul mai mare decât Solomon.
ak; )Bărbaţii din Ninive se vor scula în ziua judecăţii alături de generaţia aceasta şi o vor condamna, pentru că ei s-au pocăit la vestirea lui Iona; şi iată, aici este Unul mai mare decât Iona;
Cj (căci, după cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pântecele peştelui celui mare, tot aşa va sta şi Fiul omului trei zile şi trei nopţi în inima pământului.
$iA 'Dar El a răspuns şi le-a zis: O generaţie vicleană şi adulteră caută un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul profetului Iona;
h  &Atunci unii din cărturari şi din Farisei au răspuns şi I-au zis: Învăţătorule, vrem să vedem un semn de la Tine;
igK %Căci din cuvintele tale vei fi justificat şi din cuvintele tale vei fi condamnat.
f $Dar Eu vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor pe care-l vor fi rostit.
e #Omul bun scoate lucruri bune din comoara bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din comoara rea a inimii lui.
d# "Pui de vipere! Cum aţi putea voi să spuneţi lucruri bune, când voi sunteţi răi? Căci din prisosul inimii vorbeşte gura.
c' !Ori faceţi pomul bun şi roadă lui bună, ori faceţi pomul rău şi roadă lui rea: căci pomul se cunoaşte după roadă lui.
Qb Şi oricine vorbeşte un cuvânt împotriva Fiului omului, îi va fi iertat; dar oricine vorbeşte împotriva Duhului Sfânt, nu va fi iertat, nici în veacul acesta, nici în cel viitor;
a1 De aceea, vă spun: Orice păcat şi blasfemie vor fi iertate oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului nu va fi iertată oamenilor;
i`K Cine nu este cu Mine este împotriva Mea; şi cine nu strânge cu Mine, risipeşte.
D_ Sau cum poate cineva să intre în casa unui om puternic şi să-i jefuiască gospodăria, dacă n-a legat mai întâi pe omul acela puternic? Numai atunci îi va jefui casa.
^ Dar, dacă Eu scot afară demonii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci împărăţia lui Dumnezeu a venit peste voi.
]) Şi dacă Eu scot afară demonii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voştri cu cine-i scot? De aceea, ei vor fi judecătorii voştri.
\ Şi dacă Satana scoate afară pe Satana, este dezbinat împotriva lui însuşi; deci, cum va dăinui împărăţia lui?
W[' Dar Isus, cunoscându-le gândurile, le-a zis: Orice împărăţie dezbinată împotriva ei înseşi este pustiită; şi orice cetate sau casă dezbinată împotriva ei înseşi, nu va dăinui.
Zw Dar Fariseii, auzind lucrul acesta, au zis: Omul acesta nu scoate demonii decât cu Beelzebul, domnul demonilor!
`Y9 Şi toate mulţimile erau mirate şi ziceau: Nu cumva este Acesta Fiul lui David?
X' Atunci a fost adus la El un om stăpânit de un demon, orb şi mut, şi El l-a vindecat, aşa că omul cel orb şi mut vorbea şi vedea.
5We Şi Neamurile vor spera în Numele Lui.
~Vu Nu va frânge o trestie ruptă şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruie judecata.
hUI El nu Se va lua la ceartă, nici nu va striga. Şi nimeni nu-l va auzi glasul pe străzi.
5Tc Iată Robul Meu pe care L-am ales, Preaiubitul Meu, în care sufletul Meu îşi găseşte plăcerea. Voi pune Duhul Meu peste El, şi El va vesti Neamurilor judecata.
WS' ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin profetul Isaia, care zice:
SR şi le-a poruncit cu tot dinadinsul să nu-L facă să fie cunoscut;
Q Dar Isus, cunoscând lucrul acesta, a plecat de acolo. Şi după El au mers mulţimi mari; şi El i-a vindecat pe toţi
SP Fariseii au ieşit afară şi s-au sfătuit cum să-L poată omorî.
O{ Atunci a zis acelui om: întinde-ţi mâna! El a întins-o şi ea s-a făcut sănătoasă ca şi cealaltă.
Ny Cu cât mai de preţ este deci un om decât o oaie! De aceea, este permis a face bine în zilele de Sabat.
3M_ Dar El le-a zis: Cine este omul acela dintre voi, care, dacă are o oaie şi-i cade într-o groapă în ziua Sabatului, să n-o apuce şi s-o scoată afară?
+LO Şi iată, acolo era un om care avea o mână uscată. Şi ei, ca să-L poată învinui, L-au întrebat, zicând: Este permis a vindeca în zilele de Sabat?
GK Când a plecat Isus de acolo, a intrat în sinagoga lor.
IJ  Căci Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.
I  Dacă aţi fi ştiut însă ce înseamnă: Milă doresc şi nu jertfă, n-aţi fi condamnat pe nişte nevinovaţi.
QH Dar Eu vă spun că aici este Unul mai mare decât templul.
G Sau n-aţi citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoţii încalcă Sabatul în templu şi totuşi sunt nevinovaţi?
TF! Cum au intrat în Casa lui Dumnezeu şi au mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, care nu le era permis să le mănânce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoţilor?
yEk Dar El le-a răspuns: N-aţi citit ce a făcut David când a flămânzit, el şi cei ce erau cu el?
D Dar Fariseii, când au văzut lucrul acesta, I-au zis: Iată, ucenicii Tăi fac ce nu este permis să se facă în ziua Sabatului.
6C g În vremea aceea, într-o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui erau flămânzi şi au început să smulgă spice de grâu şi să le mănânce.
MB Căci jugul Meu este bun şi sarcina Mea este uşoară.
/AW Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi umil în inimă; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre,
e@C Veniţi la Mine toţi cei trudiţi şi împovăraţi şi Eu vă voi da odihnă.
W?' Toate lucrurile Mi-au fost date de Tatăl Meu; şi nimeni nu cunoaşte pe Fiul afară de Tatăl; şi nimeni nu cunoaşte pe Tatăl afară de Fiul, şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere,
U># Da, Tată, Te laud pentru că aşa a fost plăcut înaintea Ta!
f=E În vremea aceea, Isus a luat cuvântul şi a zis: Te laud, Tată, Domn al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi învăţaţi şi le-ai descoperit pruncilor,
}<s De aceea, vă spun că în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei decât pentru tine;
l;Q Şi tu, Capernaum, care ai fost înălţat până la cer, vei fi coborât până în Hades; căci, dacă s-ar fi făcut în Sodoma minunile care au fost făcute în tine, ea ar fi rămas până în ziua de astăzi.
y:k De aceea, vă spun că în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi.
K9 Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaidă! Căci, dacă s-ar fi făcut în Tir şi în Sidon minunile care au fost făcute în voi, de mult s-ar fi pocăit în sac şi cenuşă.
#8? Atunci El a început să mustre cetăţile în care fuseseră făcute cele mai multe din minunile Lui pline de putere, pentru că nu se pocăiseră;
g7G A venit Fiul omului mâncând şi bând, şi ei zic: Iată un om mâncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor! Totuşi, înţelepciunea a fost justificată prin lucrările ei.
\61 Căci a venit Ioan, nici mâncând, nici bând, dar ei zic: Are demon!
p5Y şi zic: V-am cântat din fluier şi n-aţi jucat; v-am cântat de jale şi n-aţi plâns.
4# Dar cu cine voi asemăna generaţia aceasta? Seamănă cu nişte copilaşi care stau în pieţe şi strigă pe tovarăşii lor,
93m Cine are urechi de auzit, să audă;
^25 Şi dacă vreţi să înţelegeţi, el este Ilie care trebuia să vină.
R1 Căci toţi profeţii şi Legea au profeţit până la Ioan;
07 Şi din zilele lui Ioan Botezătorul până acum împărăţia cerurilor este luată cu năvală şi cei ce dau năvală o iau cu forţa;
S/ Adevărat vă spun că, dintre cei născuţi din femei, nu s-a ridicat nici unul mai mare decât Ioan Botezătorul; totuşi, cel mai mic în împărăţia cerurilor este mai mare decât el.
".= căci el este acela despre care s-a scris: Iată, Eu trimit înaintea feţei Tale pe mesagerul Meu, care-Ţi va pregăti calea înaintea Ta.
m-S Dar ce aţi ieşit să vedeţi? Un profet? Da, vă spun, şi mai mult decât un profet;
, Dar ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei care poartă haine moi sunt în casele regilor.
++O Pe când se duceau ei, Isus a început să vorbească mulţimilor despre Ioan: Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vânt?
a*; Şi binecuvântat este acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de cădere;
-)S Orbii primesc vederea şi şchiopii umblă; leproşii sunt curăţaţi şi surzii aud; morţii sunt înviaţi şi săracilor li se predică Evanghelia;
t(a Şi Isus a răspuns şi le-a zis: Duceţi-vă şi spuneţi lui Ioan ce auziţi şi ce vedeţi:
_'7 şi I-au zis: Eşti Tu Acela care trebuie să vină sau să aşteptăm pe altul?
& Şi Ioan, când a auzit în închisoare despre lucrările lui Cristos, a trimis pe doi dintre ucenicii lui ca să-L întrebe,
-% U Şi după ce Isus a terminat de dat porunci celor doisprezece ucenici ai Săi, a plecat de acolo, ca să înveţe pe oameni şi să predice în cetăţile lor.
E$ *Şi oricine va da de băut numai un pahar cu apă rece unuia dintre aceşti micuţi, pentru că este ucenicul Meu, adevărat vă spun că nu-şi va pierde nicidecum răsplata;
6#e )Cine primeşte un profet ca pe un profet, va primi răsplata unui profet; şi cine primeşte pe un om drept ca pe un om drept, va primi răsplata unui om drept.
" (Cine vă primeşte pe voi, Mă primeşte pe Mine; şi cine Mă primeşte pe Mine, primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
v!e 'Cine îşi va păstra viaţa, o va pierde, şi cine îşi pierde viaţa pentru Mine, o va găsi.
` 9 &Şi cine nu-şi ia crucea şi nu vine după Mine, nu este vrednic de Mine;
D %Cine iubeşte pe tată sau pe mamă mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine; şi cine iubeşte pe fiică sau pe fiu mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine;
M $Şi omul va avea ca duşmani chiar pe cei din casa lui.
{o #Căci am venit să despart pe om de tatăl său, şi pe fiică de mama ei, şi pe noră de soacra ei.
q[ "Să nu credeţi că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie.
+ !Dar de oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda şi Eu de el înaintea Tatălui Meu care este în ceruri.
) De aceea, pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri.
^5 Să nu vă temeţi deci: voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii.
dA Cât despre voi însă, până şi perii de pe cap, toţi vă sunt număraţi;
 Nu se vând oare două vrăbii pe un ban? Şi totuşi, nici una din ele nu va cădea pe pământ fără voia Tatălui vostru.
9k Nu vă temeţi de cei care ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Acela care poate să piardă şi sufletul şi trupul în gheenă.
#? Ce vă spun Eu în întuneric, voi să spuneţi în lumină; şi ce auziţi şoptindu-se la ureche, să predicaţi de pe acoperişul caselor.
! Să nu vă temeţi deci de ei. Căci nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit, şi nimic ascuns care nu va fi cunoscut.
mS Este de-ajuns pentru ucenic să devină ca învăţătorul lui, şi pentru sclav să devină ca stăpânul lui. Dacă pe Stăpânul casei L-au numit Beelzebul, cu cât mai mult îi vor numi aşa pe cei din casa Lui?
ve Ucenicul nu este mai presus de învăţătorul său, nici sclavul mai presus de stăpânul său.
L Dar când vă vor persecuta într-o cetate, să fugiţi într-alta: căci, adevărat vă spun, nu veţi fi sfârşit de trecut prin cetăţile lui Israel, până va veni Fiul omului.
 Şi voi veţi fi urâţi de toţi din cauza Numelui Meu, dar cine va răbda până la sfârşit, acela va fi mântuit;
0Y Şi fratele va da la moarte pe fratele său şi tatăl pe copilul său; şi copiii se vor ridica împotriva părinţilor şi îi vor da să fie omorâţi.
oW fiindcă nu voi sunteţi cei care veţi vorbi, ci Duhul Tatălui vostru va vorbi în voi.
/ W Dar, când vă vor da în mâna lor, să nu vă îngrijoraţi cum sau ce veţi vorbi; căci ce veţi avea de vorbit vă va fi dat chiar în ceasul acela;
 3 Şi din pricina Mea veţi fi duşi în faţa guvernatorilor şi a regilor, ca să slujiţi ca o mărturie pentru ei şi pentru Neamuri.
~ u Păziţi-vă de oameni, căci vă vor da în judecata sinedriilor şi vă vor biciui în sinagogile lor;
 ! Iată, Eu vă trimit ca pe nişte oi în mijlocul lupilor. Fiţi dar înţelepţi ca şerpii şi fără răutate ca porumbeii;
  Adevărat vă spun că în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei şi Gomorei decât pentru cetatea aceea.
C Şi dacă cineva nu vă va primi, nici nu va asculta cuvintele voastre, când ieşiţi din casa aceea, sau din cetatea aceea, să scuturaţi praful de pe picioarele voastre;
+O dacă este casa aceea vrednică, lăsaţi ca pacea voastră să vină peste ea, dar dacă nu este vrednică, pacea voastră să se întoarcă la voi.
J  Şi la intrarea voastră într-o casă, salutaţi-o;
 Şi în orice cetate sau sat veţi intra, cercetaţi cine este în el vrednic şi rămâneţi acolo până veţi pleca;
 nici traistă pentru drum, nici două haine, nici încălţăminte, nici toiag, căci vrednic este lucrătorul de hrana lui.
_7 Să nu luaţi nici aur, nici argint, nici aramă pentru brâiele voastre;
5 Vindecaţi bolnavi, curăţaţi leproşi, înviaţi morţi, scoateţi afară demoni. Fără plată aţi primit, fără plată să daţi.
]3 Şi pe drum, predicaţi, zicând: împărăţia cerurilor este aproape!
Y+ ci să mergeţi mai degrabă la oile pierdute ale casei lui Israel.
7g Pe aceşti doisprezece i-a trimis Isus, după ce le-a poruncit, zicând: Să nu mergeţi pe calea Neamurilor şi să nu intraţi în vreo cetate a samaritenilor,
N~ Simon, Canaanitul şi Iuda Iscarioteanul, cel care L-a vândut.
y}k Filip şi Bartolomeu; Toma şi Matei, vameşul; Iacov, fiul lui Alfeu, şi Levi, al cărui nume era Tadeu;
*|M Iar numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: Cel dintâi, Simon, zis Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui;
0{ [ Şi după ce a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi, El le-a dat autoritate să scoată duhurile necurate şi să vindece orice boală şi orice neputinţă.
cz? &Rugaţi deci pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui;
fyE %Atunci a zis ucenicilor Săi: Mare este secerişul dar puţini sunt lucrătorii!
x $Dar când a văzut mulţimile, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite ca nişte oi care n-au păstor;
^w5 #Şi Isus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţând în sinagogile lor şi predicând Evanghelia împărăţiei, şi vindecând orice fel de boală şi orice fel de neputinţă care era în popor.
Lv "Dar Fariseii ziceau: Cu prinţul demonilor scoate El demonii!
u !Şi după ce a fost scos demonul, mutul a vorbit. Şi mulţimile s-au mirat, zicând: Niciodată nu s-a văzut aşa ceva în Israel!
^t5 Şi pe când plecau ei, iată, au adus la El un om mut, stăpânit de un demon.
dsA Dar ei, cum au ieşit afară, au răspândit vestea despre El în tot ţinutul acela;
ry Şi li s-au deschis ochii; şi Isus le-a poruncit cu tot dinadinsul, zicând: Vedeţi să nu ştie nimeni!
fqE Atunci El S-a atins de ochii lor, zicând: Facă-vi-se după credinţa voastră.
p3 Şi după ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Şi Isus le-a zis: Credeţi că pot face lucrul acesta? Ei I-au zis: Da, Doamne!
o{ Când a plecat Isus de acolo, s-au luat după El doi orbi, strigând şi zicând: Ai milă de noi, Fiul lui David!
In  Şi vestea aceasta s-a răspândit în tot ţinutul acela.
m Dar, după ce a fost scoasă mulţimea afară, El a intrat înăuntru şi a luat-o de mână; şi fetiţa s-a sculat.
olW le-a zis: Daţi-vă la o parte, căci fetiţa n-a murit, ci doarme! Şi ei râdeau de El;
k Şi când a ajuns Isus în casa conducătorului sinagogii şi când a văzut pe cei ce cântau din fluier şi mulţimea bocind,
/jW Dar Isus, întorcându-Se şi văzând-o, a zis: îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a vindecat. Şi femeia a fost vindecată chiar în ceasul acela.
`i9 căci îşi zicea ea: Dacă mă voi atinge numai de haina Lui, voi fi vindecată.
h} Şi iată, o femeie care de doisprezece ani avea o hemoragie, a venit pe dinapoi şi s-a atins de poala hainei Lui;
Sg Şi Isus S-a sculat şi a mers după el, împreună cu ucenicii Lui.
Tf! Pe când le spunea El aceste lucruri, iată că a venit un conducător al sinagogii şi I s-a închinat, zicând: Fiica mea tocmai a murit; dar vino şi pune-Ţi mâinile peste ea, şi ea va trăi;
Ve% Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altfel burdufurile plesnesc, vinul se varsă şi burdufurile se distrug; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi, şi amândouă sunt păstrate.
d+ Şi nimeni nu pune un petic de stofă nouă la o haină veche, pentru că umplutura trage din haină şi ruptura ar fi şi mai rea.
+cO Şi Isus le-a zis: Se pot jeli nuntaşii câtă vreme este mirele cu ei? Vor veni însă zile când mirele va fi luat de la ei, şi atunci vor posti.
b Atunci ucenicii lui Ioan au venit la Isus şi au zis: De ce noi şi Fariseii postim des, iar ucenicii Tăi nu postesc?
/aW Duceţi-vă şi învăţaţi ce înseamnă: Milă voiesc, şi nu jertfă! Căci n-am venit să chem la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi;
x`i Dar Isus, când a auzit aceasta, le-a zis: Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi.
_- Şi când au văzut Fariseii lucrul acesta, au zis ucenicilor Lui: De ce mănâncă învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?
^7 Şi pe când stătea El la masă, în casă, iată că au venit mulţi vameşi şi păcătoşi şi au stat la masă cu Isus şi cu ucenicii Lui.
/]W Şi, pe când mergea de acolo, Isus a văzut pe un om, numit Matei, stând la vamă; şi El i-a zis: Urmează-Mă. Şi el s-a sculat şi a mers după El.
\ Când au văzut mulţimile lucrul acesta, s-au minunat şi au glorificat pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere.
3[a Şi el s-a sculat şi s-a dus acasă.
8Zi Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are autoritatea pe pământ să ierte păcatele, scoală-te, a zis celui paralizat, ridică-ţi patul şi du-te acasă.
vYe Căci ce este mai uşor? A zice: Păcatele îţi sunt iertate sau a zice: Scoală-te şi umblă?
kXO Dar Isus, cunoscându-le gândurile, a zis: De ce gândiţi rău în inimile voastre?
cW? Şi iată, unii din cărturari au zis în ei înşişi: Omul acesta spune blasfemii!
BV} Şi iată că I-au adus un paralitic care zăcea într-un pat. Şi Isus, văzându-le credinţa, a zis celui paralizat: îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sunt iertate!
}~~~/}}[||m{zz*yywy;x;wwHvvuuBttIssYrrAqqwq"pooonmmCllBkkCjjeiiDhhQhgg+ffedd,ccabbmaaB`_^^K]]\\v\[[*ZYY0XXaWWhVVRUUTtSSSARrQQPOON-MLLRKKJIIHHGG.FFEEDxD CC"BBAA)@!??@>>%=O<;;`;:I99d87655 433422 1d00/c..F--I,,+~+*)r((>''&&%%*$$ #k""! oXuI4,pJZYnY  r n $ |+~_ "Şi Isus, făcându-I-se milă, S-a atins de ochii lor şi îndată ochii lor şi-au primit vederea; şi ei au mers după El.
=u!Ei I-au zis: Doamne, să ni se deschidă ochii!
R Isus S-a oprit, i-a chemat şi a zis: Ce vreţi să vă fac?
Dar mulţimea îi certa ca să tacă, dar ei strigau şi mai tare, zicând: Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!
(IŞi iată, doi orbi care stăteau lângă drum, când au auzit că trecea Isus, au început să strige, zicând: Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!
MPe când ieşeau din Ierihon, o mare mulţime mergea după El.
 -Pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.
d Aşi oricare va vrea să fie cel dintâi între voi, să fie slujitorul vostru;
x iÎntre voi să nu fie aşa, ci oricare va vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru;
$ ADar Isus i-a chemat la El şi a zis: Ştiţi că domnitorii naţiunilor stăpânesc peste ele, şi cei mai mari ai lor au autoritate peste ei.
L Şi cei zece, când au auzit, s-au mâniat pe cei doi fraţi.
5Şi El le-a zis: Este adevărat că veţi bea paharul Meu şi că veţi fi botezaţi cu botezul cu care sunt botezat Eu, dar a sta la dreapta Mea şi la stânga Mea, nu este al Meu să-l dau, ci este păstrat pentru acei pentru care a fost pregătit de Tatăl Meu.
QDar Isus a răspuns şi a zis: Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care-l voi bea Eu, şi să fiţi botezaţi cu botezul cu care voi fi botezat Eu? Ei i-au zis: Putem;
'GŞi El i-a zis: Ce vrei? Ea I-a zis: Porunceşte ca în împărăţia Ta aceşti doi fii ai mei să stea unul la dreapta şi altul la stânga Ta.
}Atunci mama fiilor lui Zebedei s-a apropiat de El împreună cu fiii ei, I s-a închinat şi a cerut ceva de la El.
şi-L vor da în mâinile Neamurilor ca să-L batjocorească, să-L bată şi să-L crucifice; dar a treia zi El va învia;
/WIată că ne suim la Ierusalim şi Fiul omului va fi dat în mâinile preoţilor celor mai de seamă şi cărturarilor; şi ei îl vor condamna la moarte
s_Pe când Se suia Isus la Ierusalim, pe drum a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici şi le-a zis:
9Tot aşa, cei din urmă vor fi cei dintâi şi cei dintâi vor fi cei din urmă; pentru că mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.
mSNu pot să fac ce vreau cu ce-i al meu? Sau este ochiul tău rău fiindcă eu sunt bun?
s_Ia-ţi ce este al tău şi pleacă! Eu vreau să plătesc şi acestuia din urmă ca şi ţie.
~/ Dar el a răspuns şi a zis unuia dintre ei: Prietene, ţie nu-ţi fac nici o nedreptate; nu te-ai tocmit tu cu mine pentru un dinar?
$}A şi ziceau: Aceştia din urmă au lucrat un singur ceas şi la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, care am purtat greul şi zăduful zilei.
V|% Şi după ce l-au primit, murmurau împotriva stăpânului casei
{ Când au venit cei dintâi, au crezut că vor primi mai mult, dar şi ei au primit tot câte un dinar de fiecare.
gzG Când au venit cei din ceasul al unsprezecelea, au primit fiecare câte un dinar.
5ycCând s-a înserat, stăpânul viei a zis administratorului său: Cheamă lucrătorii şi dă-le plata, începând de la cei de pe urmă până la cei dintâi.
xEi i-au zis: Pentru că nu ne-a tocmit nimeni. El le-a zis: Duceţi-vă şi voi în vie şi vă voi da orice este drept.
'wGŞi când a ieşit pe la ceasul al unsprezecelea a găsit pe alţii stând fără lucru şi le-a zis: De ce staţi aici toată ziua fără lucru?
evCA ieşit iarăşi pe la ceasul al şaselea şi al nouălea şi a făcut la fel.
qu[Şi el le-a zis: Duceţi-vă şi voi în vie şi vă voi da orice este drept. Şi s-au dus.
rt]Şi pe la ceasul al treilea a ieşit şi a văzut pe alţii stând în piaţă fără lucru.
cs?S-a învoit cu lucrătorii cu câte un dinar pe zi şi i-a trimis în via sa.
r %Căci împărăţia cerurilor se aseamănă cu un gospodar care a ieşit dis-de-dimineaţă să tocmească lucrători la via sa.
q{Dar mulţi dintre cei dintâi vor fi cei de pe urmă, şi mulţi dintre cei de pe urmă vor fi cei dintâi;
EpŞi oricine a lăsat case sau fraţi sau surori sau tată sau mamă sau soţie sau copii sau pământuri pentru Numele Meu, va primi însutit şi va moşteni viaţa veşnică.
o7Şi Isus le-a zis: Adevărat vă spun că, atunci când va sta Fiul omului pe tronul gloriei Sale, la înnoirea tuturor lucrurilor, voi care M-aţi urmat, veţi sta şi voi pe douăsprezece scaune de domnie, judecând pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel;
xniAtunci Petru a răspuns şi I-a zis: Iată că noi am lăsat tot şi Te-am urmat; ce răsplată vom avea?
%mCDar Isus S-a uitat ţintă la ei şi le-a zis: Cu oamenii lucrul acesta este cu neputinţă, dar cu Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă;
xliCând au auzit ucenicii lucrul acesta au rămas foarte uimiţi şi au zis: Atunci cine poate fi mântuit?
7kgŞi vă mai spun iarăşi că este mai uşor pentru o cămilă să treacă prin urechile acului, decât pentru un bogat să intre în împărăţia lui Dumnezeu.
jyŞi Isus a zis ucenicilor Săi: Adevărat vă spun că greu va intra un bogat în împărăţia cerurilor;
iiKCând a auzit tânărul cuvântul acesta, a plecat întristat; căci avea multe bogăţii.
(hIIsus i-a zis: Dacă vrei să fii desăvârşit, du-te, vinde ce ai şi dă la săraci şi vei avea o comoară în cer! Apoi vino şi urmează-Mă.
egCTânărul I-a zis: Toate acestea le-am păzit din tinereţea mea; ce-mi mai lipseşte?
zfmSă cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta şi să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi!
eEl I-a zis: Care? Şi Isus a zis: Să nu ucizi! Să nu comiţi adulter! Să nu furi! Să nu faci o mărturisire mincinoasă!
,dQŞi El i-a zis: De ce Mă numeşti bun? Nu este nimeni bun afară de Unul singur, Dumnezeu. Dar dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile.
wcgŞi iată, un om a venit şi I-a zis: Bunule învăţător, ce bine să fac ca să am viaţă veşnică?
KbŞi după ce Şi-a pus mâinile peste ei, a plecat de acolo.
aDar Isus a zis: Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi; căci împărăţia cerurilor este a celor ca ei;
`w Atunci I-au adus nişte copilaşi, ca să-Şi pună mâinile peste ei şi să Se roage. Dar ucenicii îi certau.
_/ Căci sunt fameni care s-au născut aşa din pântecele mamei lor; şi sunt fameni care au fost făcuţi fameni de oameni; şi sunt fameni care singuri s-au făcut fameni pentru împărăţia cerurilor. Cine poate să primească lucrul acesta, să-l primească;
p^Y Dar El le-a zis: Nu toţi pot primi cuvântul acesta, ci numai acei cărora le-a fost dat.
] Ucenicii Lui I-au zis: Dacă aceasta este relaţia soţului cu soţia, atunci este mai bine să nu se căsătorească;
_\7 Şi Eu vă spun că oricine divorţează de soţie, afară de motiv de imoralitate sexuală, şi se căsătoreşte cu alta, comite adulter; şi cine se căsătoreşte cu cea divorţată comite adulter.
$[AEl le-a zis: Din cauza împietririi inimilor voastre v-a dat voie Moise să divorţaţi de soţiile voastre, dar de la început n-a fost aşa.
jZMEi I-au zis: Atunci de ce a poruncit Moise să-i dea un certificat de divorţ şi s-o lase?
sY_Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă.
X+şi a zis: De aceea va lăsa bărbatul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu soţia sa, şi cei doi vor fi un singur trup?
WŞi El a răspuns şi le-a zis: Oare n-aţi citit că Ziditorul, de la început i-a făcut bărbat şi femeie,
VFariseii au venit la El, ispitindu-L şi zicându-I: Oare îi este permis unui soţ să divorţeze de soţia lui pentru orice motiv?
WU'După El au mers multe mulţimi; şi acolo El a vindecat pe cei bolnavi;
T După ce a sfârşit Isus cuvintele acestea, a plecat din Galileea şi a venit în ţinutul Iudeii, dincolo de Iordan.
S#Tot aşa vă va face Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima greşelile fratelui său;
tRa"Şi stăpânul s-a mâniat şi l-a dat pe mâna chinuitorilor, până va plăti tot ce datora.
Q!Oare nu se cădea să ai şi tu milă de cel care este sclav împreună cu tine, cum am avut eu milă de tine?
P+ Atunci stăpânul a chemat la el pe sclavul acela şi i-a zis: Sclav viclean! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat.
:OmCând au văzut cei care erau sclavi împreună cu el cele întâmplate, s-au întristat foarte mult şi s-au dus şi au spus stăpânului lor toate cele petrecute.
qN[Dar el n-a vrut, ci s-a dus şi l-a aruncat în închisoare până când va plăti datoria.
M9Cel care era sclav împreună cu el s-a aruncat la picioarele lui şi îl ruga, zicând: Mai ai răbdare cu mine şi-ţi voi plăti totul.
fLEDar sclavul acela a ieşit afară şi a întâlnit pe unul dintre cei care erau sclavi cu el, care-i datora o sută de dinari. A pus mâna pe el şi-l strângea de gât, zicând: Plăteşte-mi ce eşti dator!
xKiAtunci stăpânul acelui sclav, făcându-i-se milă de el, i-a dat drumul şi i-a iertat datoria.
JSclavul s-a aruncat la pământ, i s-a închinat şi a zis: Doamne, mai ai răbdare cu mine şi-ţi voi plăti totul.
8IiDar fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpânul lui a poruncit să-l vândă pe el, pe soţia lui, pe copiii lui şi tot ce avea şi să i se plătească datoria.
zHmŞi când a început să facă socoteala, a fost adus la el unul care-i datora zece mii de talanţi.
GyDe aceea, împărăţia cerurilor se aseamănă cu un rege care a vrut să se socotească cu sclavii săi.
tFaIsus i-a zis: Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte.
E7Atunci Petru s-a apropiat de El şi a zis: Doamne, de câte ori să iert pe fratele meu când va păcătui împotriva mea? Până la şapte ori?
uDcCăci acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor.
-CSVă mai spun iarăşi că, dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri.
B3Adevărat vă spun că, orice veţi lega pe pământ, va fi legat în cer; şi orice veţi dezlega pe pământ, va fi dezlegat în cer.
(AIDacă nu vrea să asculte de ei, spune-l bisericii; şi dacă nu va asculta nici de biserică, să fie pentru tine ca un păgân şi ca un vameş;
$@ADar dacă nu te ascultă, mai ia cu tine pe unul sau doi fraţi, ca orice cuvânt să poată fi sprijinit pe mărturia a doi sau trei martori;
+?OŞi dacă fratele tău păcătuieşte împotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el singur. Dacă te ascultă, ai câştigat pe fratele tău.
s>_Tot aşa, nu este voia Tatălui vostru din ceruri să piară unul măcar din aceşti micuţi.
/=W Şi dacă se întâmplă s-o găsească, adevărat vă spun că are mai multă bucurie de ea decât de cele nouăzeci şi nouă care nu se rătăciseră;
E< Ce credeţi? Dacă un om are o sută de oi şi una dintre ele se rătăceşte, oare nu lasă el pe cele nouăzeci şi nouă pe munţi şi se duce să caute pe cea rătăcită?
S; Fiindcă Fiul omului a venit să mântuiască ce era pierdut.
A:{ Feriţi-vă să nu dispreţuiţi nici măcar pe unul din aceşti micuţi; căci vă spun că îngerii lor în ceruri văd pururea faţa Tatălui Meu, care este în ceruri.
f9E Şi dacă ochiul tău te face să cazi, scoate-l şi aruncă-l de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viaţă numai cu un ochi, decât să ai amândoi ochii şi să fii aruncat în focul gheenei.
8!Şi dacă mâna ta sau piciorul tău te face să cazi, taie-le şi aruncă-le de la tine. Căci este mai bine pentru tine să intri în viaţă şchiop sau ciung, decât să ai două mâini sau două picioare şi să fii aruncat în focul veşnic.
77gVai de lume, din cauza prilejurilor de cădere! Fiindcă nu se poate să nu vină prilejuri de cădere; dar vai de omul acela prin care vine prilejul de cădere!
P6Dar pentru oricine va face să cadă unul din aceşti micuţi care cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atârne de gât o piatră de moară şi să fie înecat în adâncul mării;
g5GŞi oricine va primi un copilaş ca acesta în Numele Meu, Mă primeşte pe Mine.
v4eDe aceea, oricine se va umili ca acest copilaş, va fi cel mai mare în împărăţia cerurilor.
E3şi a zis: Adevărat vă spun că dacă nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu veţi deveni ca nişte copilaşi, cu nici un chip nu veţi intra în împărăţia cerurilor.
I2 Isus a chemat la El lin copilaş, l-a pus în mijlocul lor
z1 oÎn ceasul acela ucenicii au venit la Isus şi I-au zis: Cine este cel mai mare în împărăţia cerurilor?
0Dar ca să nu-i facem să păcătuiască, du-te la mare, aruncă undiţa şi trage afară peştele care va veni primul; şi când îi vei deschide gura, vei găsi în ea o monedă, pe care ia-o şi dă-le-o lor pentru Mine şi pentru tine.
c/?Petru I-a zis: De la străini. Şi Isus i-a zis: Aşadar, fiii sunt scutiţi.
Q.El a zis: Ba da. Şi când a intrat în casă, Isus i-a vorbit primul, zicând: Ce crezi, Simone? Regii pământului de la cine primesc taxe sau biruri: de la fiii lor sau de la străini?
"-=Şi când au ajuns în Capernaum, cei care strângeau taxa pentru templu au venit la Petru şi i-au zis: învăţătorul vostru nu plăteşte taxa?
p,Yşi ei îl vor omorî, şi a treia zi va învia. Şi ucenicii s-au întristat foarte mult.
|+qPe când stăteau în Galileea, Isus le-a zis: Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor,
]*3Dar acest fel de demoni nu iese afară decât prin rugăciune şi post.
)Isus le-a zis: Din cauza necredinţei voastre. Căci adevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici acolo! Şi s-ar muta; şi nimic nu v-ar fi cu neputinţă;
j(MAtunci ucenicii au venit la Isus şi I-au zis deoparte: Noi de ce n-am putut să-l scoatem?
w'gIsus a certat demonul, care a ieşit afară din el. Şi băiatul a fost vindecat chiar în ceasul acela.
=&sAtunci Isus a răspuns şi a zis: O, generaţie necredincioasă şi pornită la rău, până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi? Aduceţi-l aici la Mine!
J% L-am adus la ucenicii Tăi dar ei n-au putut să-l vindece.
$ Doamne, ai milă de fiul meu, căci este epileptic şi suferă rău; de multe ori cade în foc şi de multe ori în apă.
m#SCând au ajuns la mulţime, s-a apropiat de El un om, îngenunchind înaintea Lui şi zicând:
T"! Atunci ucenicii au înţeles că le vorbise despre Ioan Botezătorul;
"!= Dar vă spun că Ilie a şi venit şi ei nu I-au cunoscut, ci au făcut cu el ce au vrut. Tot aşa va suferi şi Fiul omului din partea lor.
y Şi Isus a răspuns şi le-a zis: Este adevărat că întâi va veni Ilie şi va reaşeza toate lucrurile,
wg Şi ucenicii Lui L-au întrebat, zicând: Oare de ce zic cărturarii că întâi trebuie să vină Ilie?
'G Pe când coborau de pe munte, Isus le-a poruncit, zicând: Să nu spuneţi nimănui de viziunea aceasta, până va învia Fiul omului din morţi.
_7Şi când şi-au ridicat ochii, n-au mai văzut pe nimeni afară de Isus singur.
fEDar Isus a venit la ei, S-a atins de ei şi a zis: Sculaţi-vă, nu vă temeţi!
r]Şi când au auzit, ucenicii au căzut cu feţele la pământ şi s-au înspăimântat foarte tare.
QPe când vorbea el încă, iată că i-a acoperit un nor luminos. Şi din nor s-a auzit un glas care zicea: Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea: de El să ascultaţi!
6eŞi Petru a răspuns şi a zis lui Isus: Doamne, este bine să fim aici; dacă vrei, să facem aici trei colibe; una pentru Tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie.
QŞi iată, li s-au arătat Moise şi Ilie, stând de vorbă cu El.
Şi El S-a schimbat la faţă înaintea lor; faţa Lui a strălucit ca soarele şi hainele I s-au făcut albe ca lumina.
 Şi după şase zile Isus a luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus la o parte pe un munte înalt.
%CAdevărat vă spun că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până nu vor vedea pe Fiul omului venind în împărăţia Sa.
Căci Fiul omului va veni în gloria Tatălui Său, cu îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui;
5Căci ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul Său?
Pentru că oricine doreşte să-şi scape viaţa, o va pierde; şi oricine îşi pierde viaţa pentru Mine, o va găsi.
!;Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze.
T!Dar El S-a întors şi a zis lui Petru: înapoia Mea, Satano! Tu eşti o piatră de poticnire pentru Mine, căci gândurile tale nu sunt la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor.
'Şi Petru L-a luat deoparte şi a început să-L mustre, zicând: Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ţi se întâmple aşa ceva!
 De atunci încolo, Isus a început să arate ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim şi să sufere multe din partea bătrânilor şi a preoţilor celor mai de seamă şi a cărturarilor; şi să fie omorât, şi a treia zi să învie;
a ;Atunci a poruncit ucenicilor Lui să nu spună la nimeni că El este Isus Cristos.
: mŞi îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat în ceruri.
 )Şi Eu îţi spun: Tu eşti Petru, şi pe această piatră voi zidi biserica Mea şi porţile Locuinţei Morţilor nu o vor birui.
J  Şi Isus a răspuns şi i-a zis: Binecuvântat eşti tu, Simone, fiul lui Iona, fiindcă nu carnea şi sângele ţi-au descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu care este în ceruri.
d AŞi Simon Petru a răspuns şi a zis: Tu eşti Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!
A}El le-a zis: Dar voi, cine ziceţi că sunt?
{Şi ei au zis: Unii zic că eşti Ioan Botezătorul; şi alţii Ilie; şi alţii Ieremia sau unul dintre profeţi;
7 Când Isus a venit în părţile Cezareii lui Filip, El a întrebat pe ucenicii Săi, zicând: Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul omului?
 Atunci ei au înţeles că nu le zisese să se păzească de aluatul pâinii, ci de învăţătura Fariseilor şi a Saducheilor.
!; Cum de nu înţelegeţi că nu v-am vorbit în privinţa pâinilor, ci v-am spus să vă păziţi de aluatul Fariseilor şi al Saducheilor?
oW Nici de cele şapte pâini pentru cei patru mii de oameni şi câte coşuri aţi ridicat?
5 Tot nu înţelegeţi sau nu vă mai aduceţi aminte de cele cinci pâini pentru cei cinci mii de oameni, şi câte coşuri aţi ridicat?
Dar Isus, care cunoştea lucrul acesta, le-a zis: Puţin credincioşilor, pentru ce vă gândiţi că n-aţi luat pâini?
a;Şi ucenicii se gândeau în ei, zicând: Zice astfel pentru că n-am luat pâini!
q[Apoi Isus le-a zis: Luaţi seama şi păziţi-vă de aluatul Fariseilor şi al Saducheilor;
V~%Şi ucenicii au trecut pe celălalt ţărm şi uitaseră să ia pâini.
}-O generaţie rea şi adulteră cere un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul profetului Iona. Apoi i-a lăsat şi a plecat.
M|Şi dimineaţa, ziceţi: Astăzi va fi furtună, căci cerul este roşu-posomorât. Prefăcuţilor, ştiţi să deosebiţi faţa cerului, dar semnele timpurilor nu le puteţi deosebii
{Dar El a răspuns şi le-a zis: Când se înserează, voi ziceţi: Timpul va fi frumos căci cerul este roşu.
sz aFariseii şi Saducheii s-au apropiat de El şi, ispitindu-L, I-au cerut să le arate un semn din cer;
myS'Şi, după ce a dat drumul mulţimii, S-a urcat în corabie şi a venit în ţinutul Magdalei.
`x9&Şi cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii.
}ws%Şi au mâncat toţi şi s-au săturat; şi s-au ridicat şapte coşuri pline cu rămăşiţe de fărâmituri.
v5$A luat cele şapte pâini şi peştişorii şi, mulţumind, le-a frânt şi le-a dat ucenicilor Săi, iar ucenicii le-au împărţit mulţimii.
?uy#Şi El a poruncit mulţimii să stea pe pământ.
jtM"Isus le-a zis: Câte pâini aveţi? Şi ei au zis: Şapte, şi câţiva peştişori.
s !Atunci ucenicii Lui I-au zis: De unde să luăm în pustia aceasta atâtea pâini ca să saturăm o mulţime atât de mare?
urc Apoi Isus a chemat la El pe ucenicii Săi şi a zis: îmi este milă de mulţimea aceasta, căci de trei zile stau lângă Mine şi n-au ce mânca; şi nu vreau să le dau drumul flămânzi, ca nu cumva să leşine pe drum;
6qeaşa ca mulţimile se mirau, văzând pe muţi vorbind, pe ciungi sănătoşi, pe şchiopi umblând şi pe orbi văzând; şi ei au glorificat pe Dumnezeul lui Israel.
.pUAtunci au venit la El mulţimi mari, având cu ele şchiopi, orbi, muţi, ciungi şi mulţi alţii. Şi ei i-au pus la picioarele lui Isus şi El i-a vindecat,
noUŞi Isus a plecat de acolo şi a venit spre Marea Galileii; S-a suit pe munte şi a stat acolo.
4naAtunci Isus a răspuns şi i-a zis: O, femeie, mare este credinţa ta; facă-ţi-se după cum voieşti. Şi fiica ei a fost vindecată chiar în ceasul acela.
ymkDar ea a zis: Da, Doamne, dar şi căţeii mănâncă fărâmiturile care cad de la masa stăpânilor lor.
sl_Dar El a răspuns şi a zis: Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci la căţei!
OkDar ea a venit şi I s-a închinat, zicând: Doamne, ajută-mă!
tjaDar El a răspuns şi a zis: Eu n-am fost trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel.
i%Dar El nu i-a răspuns nici un cuvânt. Şi ucenicii Lui au venit la El şi L-au rugat, zicând: Dă-i drumul, căci strigă după noi.
KhŞi iată că o femeie canaaneancă a venit din ţinuturile acelea şi a strigat către El, zicând: Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este rău stăpânită de un demon.
egCŞi Isus, după ce a plecat de acolo, S-a dus în părţile Tirului şi ale Sidonului;
fAcestea sunt lucrurile care pângăresc pe om, dar a mânca fără să-ţi speli mâinile nu pângăreşte pe om.
e-Căci din inimă ies gândurile rele, omorurile, faptele de adulter, desfrânările, furturile, mărturiile mincinoase, blasfemiile;
\d1Dar cele ce ies din gură vin din inimă şi acelea pângăresc pe om;
rc]Nu înţelegeţi că orice intră în gură merge în pântece şi apoi este aruncat afară?
LbŞi Isus a zis: Şi voi sunteţi tot fără pricepere?
NaŞi Petru a răspuns şi I-a zis: Explică-ne parabola aceasta.
`1Lăsaţi-i: sunt nişte călăuze oarbe ale celor orbi; şi când un orb călăuzeşte pe un alt orb, amândoi vor cădea în groapă.
_ Dar El a răspuns şi a zis: Orice plantă pe care n-a sădit-o Tatăl Meu cel ceresc, va fi smulsă din rădăcină.
^ Atunci ucenicii Lui s-au apropiat şi I-au zis: Ştii că Fariseii au găsit pricină de poticnire, auzind cuvintele acestea?
w]g Nu ce intră în gură pângăreşte pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea pângăreşte pe om;
_\7 El a chemat mulţimea la Sine şi le-a zis: Ascultaţi şi înţelegeţi:
u[c Degeaba însă Mi se închină ei, învăţând ca învăţături nişte porunci ale oamenilor.
Z{Poporul acesta se apropie de Mine cu gura şi Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine;
UY#Prefăcuţilor! Bine a profeţit Isaia despre voi, când a zis:
#X?acela nu mai trebuie să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa. Şi aţi desfiinţat astfel porunca lui Dumnezeu prin tradiţia voastră.
WDar voi ziceţi: Cine va zice tatălui său sau mamei sale: Cu orice te-aş fi putut ajuta este un dar oferit lui Dumnezeu,
9VkCăci Dumnezeu a poruncit, zicând: Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta; şi Cine va vorbi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea.
{UoDar El a răspuns şi le-a zis: Dar voi de ce călcaţi porunca lui Dumnezeu prin tradiţia voastră?
wTgDe ce calcă ucenicii Tăi tradiţia bătrânilor? Căci nu-şi spală mâinile când mănâncă pâine;
fS GAtunci nişte Farisei şi nişte cărturari din Ierusalim au venit la Isus şi I-au zis:
R$şi ei îl rugau să le dea voie să se atingă numai de poala hainei Lui; şi toţi câţi s-au atins de El, au fost vindecaţi,
Q#Şi oamenii din locul acela, când L-au cunoscut, au trimis vorbă în tot ţinutul acela şi au adus la El pe toţi bolnavii;
QP"Şi după ce au trecut marea au venit în ţinutul Ghenezaretului.
|Oq!Şi cei ce erau în corabie au venit şi I s-au închinat, zicând: Cu adevărat, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!
FN Şi după ce s-au suit în corabie, vântul a încetat.
}MsŞi îndată Isus a întins mâna, l-a apucat şi a zis: Puţin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?
LDar, când a văzut că vântul era tare, s-a temut; şi, când a început să se scufunde, a strigat, zicând: Doamne, scapă-mă!
yKkŞi El a zis: Vino! Şi Petru s-a coborât din corabie şi a umblat pe ape, ca să meargă la Isus.
oJWŞi Petru I-a răspuns şi a zis: Doamne, dacă eşti Tu, porunceşte-mi să vin la Tine pe ape.
eICDar Isus le-a vorbit îndată, zicând: îndrăzniţi, Eu sunt; nu vă temeţi!
HŞi ucenicii, când L-au văzut umblând pe mare, s-au înspăimântat şi au zis: Este o nălucă! Şi de frică au ţipat.
WG'Dar în a patra strajă a nopţii, Isus a venit la ei, umblând pe mare;
nFUDar corabia era deja învăluită de valuri în mijlocul mării; căci vântul era împotrivă.
EŞi după ce a dat drumul mulţimilor, S-a urcat pe munte să Se roage, singur la o parte. Se înnoptase şi El era singur acolo.
D7Îndată Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui de partea cealaltă, până va da drumul mulţimilor.
iCKŞi cei care mâncaseră erau cam la cinci mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii.
B{Şi au mâncat toţi şi s-au săturat; şi au adunat douăsprezece coşuri pline cu rămăşiţe de fărâmituri.
{AoŞi după ce a poruncit mulţimilor să stea pe iarbă a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti, Şi-a ridicat ochii spre cer, le-a binecuvântat, a frânt pâinile şi le-a dat ucenicilor, iar ucenicii le-au împărţit mulţimilor.
8@kEl a zis: Aduceţi-le aici la Mine.
P?Dar ei I-au zis: Nu avem aici decât cinci pâini şi doi peşti.
[>/Dar Isus le-a zis: N-au nevoie să plece, daţi-le voi să mănânce.
P=Când s-a înserat, ucenicii Lui au venit la El şi I-au zis: Locul acesta este pustiu şi vremea, iată, a trecut; dă drumul mulţimilor să se ducă în sate şi să-şi cumpere de mâncare.
< Şi când a coborât din corabie, Isus a văzut o mulţime mare, I s-a făcut milă de ea, şi a vindecat pe cei bolnavi.
\;1 Când a auzit Isus vestea aceasta, a plecat de acolo cu corabia, retrăgându-Se la o parte într-un loc pustiu. Când au auzit mulţimile lucrul acesta, au ieşit din cetăţi şi au mers după El pe jos.
~:u Ucenicii lui Ioan au venit, i-au luat trupul şi l-au îngropat; şi ei au venit şi au dat de ştire lui Isus.
h9I Şi capul lui a fost adus pe o farfurie şi a fost dat fetei; şi ea l-a adus mamei sale.
D8 Şi a trimis să taie capul lui Ioan în închisoare.
7 Şi regele s-a întristat, dar din cauza jurămintelor şi a celor care stăteau cu el la masă, a poruncit să i-l dea.
t6aDar ea, fiind îndemnată de mama sa, a zis: Dă-mi aici, pe o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul!
M5De aceea i-a promis cu jurământ că îi va da orice va cere.
4yDar când se sărbătorea ziua naşterii lui Irod, fiica Irodiadei a dansat înaintea lor şi a plăcut lui Irod.
3wŞi Irod ar fi vrut să-l omoare, dar se temea de mulţime, pentru că mulţimea privea pe Ioan ca pe un profet.
,v~~#}}||W{zzwzyAxxOwvvgvu@tssSreqppuooHnnPmslkk$jjihhh:gffeeddCcc_bqaa``{__9^^/]b]\[[NZZZ1YyYXWWXWVVVUU:TTSSlRRRQQ`Q PPIOOVONuN0MMCLKKKJIII5HGG EEDDD:CCmC BAcA@6?>==`<++**))=('&&;%%8$$@##.""4!!o @EHX3hQRphWf a R %  wOzH,[x 1Şi după ce a sfârşit Isus toate cuvintele acestea, a zis ucenicilor Săi:
twa.Şi aceştia vor merge în pedeapsa veşnică, iar cei drepţi vor merge în viaţa veşnică.
Jv -Atunci El le va răspunde, zicând: Adevărat vă spun că ori de câte ori n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintre aceşti foarte neînsemnaţi, Mie nu Mi le-aţi făcut.
Ku,Atunci Îi vor răspunde şi ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut noi flămând, sau fiindu-Ţi sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în închisoare, şi nu Ţi-am slujit?
!t;+am fost străin şi nu M-aţi primit; am fost gol şi nu M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în închisoare şi n-aţi venit pe la Mine.
zsm*Căci am fost flămând şi nu Mi-aţi dat să mănânc; Mi-a fost sete şi nu Mi-aţi dat să beau;
/rW)Apoi va zice celor de la stânga Lui: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care a fost pregătit Diavolului şi îngerilor lui!
Pq(Şi Regele va răspunde şi le va zice: Adevărat vă spun că ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia dintre aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie Mi le-aţi făcut;
dpA'Şi când Te-am văzut noi bolnav sau în închisoare şi am venit pe la Tine?
doA&Şi când Te-am văzut străin şi Te-am primit? Sau gol şi Te-am îmbrăcat?
4na%Atunci cei drepţi îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi Ţi-am dat să mănânci? Sau însetat şi Ţi-am dat de ai băut?
m-$am fost gol şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în închisoare şi aţi venit pe la Mine.
l'#Căci am fost flămând şi Mi-aţi dat să mănânc; Mi-a fost sete şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin şi M-aţi primit;
Atunci Regele va zice celor de la dreapta Lui: Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu şi moşteniţi împărăţia care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii;
Mj!şi va pune oile la dreapta Lui şi caprele la stânga.
i- şi toate naţiunile vor fi adunate înaintea Lui, şi El îi va despărţi pe unii de alţii, cum desparte păstorul oile de capre;
h Dar când va veni Fiul omului în gloria Sa şi cu El toţi sfinţii îngeri, atunci va sta pe tronul gloriei Sale,
gŞi pe sclavul acela netrebnic aruncaţi-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor;
yfkCăci celui ce are i se va da şi va avea din belşug, dar de la cel ce n-are se va lua şi ce are.
[e/De aceea, luaţi-i talantul şi daţi-l celui care are zece talanţi.
!d;trebuia deci ca tu să fi dat banii mei celor ce schimbă banii şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu!
-cSŞi stăpânul său a răspuns şi i-a zis: Sclav viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n-am semănat şi că strâng de unde n-am vânturat;
xbimi-a fost teamă şi m-am dus şi ţi-am ascuns talantul în pământ; iată ceea ce este al tău.
>auŞi cel care primise un talant a venit şi el şi a zis: Doamne, am ştiut că eşti un om aspru, care seceri de unde n-ai semănat şi strângi de unde n-ai vânturat,
=`sStăpânul său i-a zis: Bine, sclav bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!
0_YŞi cel care primise cei doi talanţi a venit la el şi a zis: Doamne, mi-ai încredinţat doi talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi doi talanţi.
A^{Şi stăpânul său i-a zis: Bine, sclav bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!
O]Şi cel care primise cei cinci talanţi a venit şi a adus alţi cinci talanţi, zicând: Doamne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi cinci talanţi.
t\aŞi după multă vreme, stăpânul sclavilor acelora s-a întors şi a făcut socoteala cu ei.
[Dar cel ce primise un talant, s-a dus şi a făcut o groapă în pământ şi a ascuns acolo banii stăpânului său.
[Z/Tot aşa, cel ce primise doi talanţi, a câştigat şi el alţi doi.
YwCel ce primise cei cinci talanţi s-a dus îndată, a lucrat cu ei şi a câştigat alţi cinci talanţi.
XyŞi unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, iar altuia unul; fiecăruia după puterea lui; şi a plecat.
-WSCăci împărăţia cerurilor este ca un om care, înainte de a pleca într-o altă ţară, a chemat pe sclavii săi şi le-a încredinţat avuţia sa.
hVI De aceea, vegheaţi, căci nu ştiţi ziua, nici ceasul în care vine Fiul omului;
XU) Dar el a răspuns şi a zis: Adevărat vă spun că nu vă cunosc!
pTY Şi mai pe urmă, au venit şi celelalte fecioare şi au zis: Doamne, Doamne, deschide-ne!
S5 Şi pe când se duceau ele să cumpere untdelemn a venit mirele; cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă şi uşa a fost încuiată;
FR Dar cele înţelepte le-au răspuns, zicând: Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă, ci mai bine duceţi-vă la cei care vând untdelemn şi cumpăraţi-vă.
Q}Şi cele nechibzuite au zis celor înţelepte: Daţi-ne din untdelemnul vostru, căci ni se sting candelele.
`P9Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat şi şi-au pregătit candelele;
sO_Şi la miezul nopţii s-a auzit o strigare: Iată, mirele vine, ieşiţi-i în întâmpinare!
PNFiindcă mirele zăbovea, au aţipit toate şi au adormit.
kMOdar cele înţelepte, împreună cu candelele, au luat cu ele şi untdelemn în vase.
`L9Cele nechibzuite, când şi-au luat candelele, n-au luat cu ele untdelemn;
RKŞi cinci dintre ele erau înţelepte şi cinci nechibzuite.
J +Atunci împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care şi-au luat candelele şi au ieşit să-şi întâmpine mirele;
I!3şi îl va tăia în două, şi soarta lui va fi ca şi cea a prefăcuţilor; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor;
H2stăpânul sclavului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă şi în ceasul pe care nu-l ştie,
qG[1şi începe să bată pe colegul său de slujire şi să mănânce şi să bea cu beţivii,
uFc0Dar dacă sclavul acela este rău şi zice în inima lui: Stăpânul meu întârzie să vină!,
RE/Adevărat vă spun că îl va pune peste toate averile sale.
{Do.Binecuvântat este sclavul acela pe care stăpânul său îl va găsi, la venirea lui, făcând aşa!
(CI-Care este deci sclavul credincios şi înţelept, pe care l-a pus stăpânul său peste slujitorii săi, ca să le dea hrana la vremea potrivită?
sB_,De aceea, şi voi fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi.
3A_+Dar să ştiţi lucrul acesta: dacă ar fi ştiut stăpânul casei la ce ceas din noapte va veni hoţul, ar fi vegheat şi n-ar fi lăsat să-i spargă casa;
[@/*De aceea, vegheaţi, căci nu ştiţi în ce ceas vine Domnul vostru.
b?=)Două femei vor măcina la moară: una va fi luată şi alta va fi lăsată.
d>A(Atunci, doi bărbaţi vor fi la câmp: unul va fi luat şi altul va fi lăsat;
='şi n-au ştiut nimic, până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi. Tot aşa va fi şi la venirea Fiului omului.
&<E&Căci, aşa cum era în zilele dinainte de potop, mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie,
c;?%Căci cum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi şi la venirea Fiului omului.
: $Dar despre ziua aceea şi despre ceasul acela nu ştie nimeni, nici chiar îngerii din ceruri, ci numai Tatăl Meu.
f9E#Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele cu nici un chip nu vor trece;
}8s"Adevărat vă spun că nu va trece generaţia aceasta până nu se vor întâmpla toate aceste lucruri;
~7u!Tot aşa şi voi, când veţi vedea toate aceste lucruri, să ştiţi că El este aproape, este la uşi.
6# Învăţaţi de la smochin parabola lui: când îi frăgezeşte şi îi înfrunzeşte mlădiţa, ştiţi că vara este aproape.
S5Şi El îşi va trimite îngerii Săi cu sunetul mare al unei trompete, şi ei vor aduna împreună pe aleşii Săi din cele patru vânturi, de la o margine a cerurilor până la cealaltă.
N4Atunci semnul Fiului omului se va arăta în cer; şi atunci toate popoarele pământului se vor boci şi vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu glorie mare;
83iÎndată după acele zile de necaz, soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer şi puterile cerurilor vor fi clătinate.
O2Căci oriunde este cadavrul, acolo se vor aduna vulturii.
1Căci aşa cum iese fulgerul de la est şi se arată până la vest, aşa va fi şi la venirea Fiului omului.
.0UDeci, dacă vă vor zice: Iată-L, este în pustie, să nu vă duceţi acolo!, sau dacă vor zice: Iată-L, este în camere interioare, să nu credeţi!
3/aIată, v-am spus mai dinainte.
@.yCăci se vor scula cristoşi mincinoşi şi profeţi mincinoşi şi vor face semne mari şi minuni, ca să amăgească, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi.
s-_Atunci, dacă vă va spune cineva: Iată, Cristosul este aici, sau: Acolo, să nu-l credeţi.
,Şi dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scăpa; dar din cauza celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate.
+Căci atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi.
^*5Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat.
r)]Dar vai de femeile care vor fi însărcinate şi de cele care vor alăpta în zilele acelea!
T(!şi cine va fi la câmp să nu se întoarcă să-şi ia haina.
a';cine va fi pe acoperişul casei să nu se coboare să ia ceva din casa lui;
H& atunci cei ce sunt în Iudeea să fugă la munţi;
#%?Deci, când veţi vedea urâciunea pustiirii, despre care a vorbit profetul Daniel, stând în locul sfânt (cine citeşte să înţeleagă),
'$GŞi Evanghelia aceasta a împărăţiei va fi predicată în toata lumea, ca o mărturie pentru toate naţiunile; şi atunci va veni sfârşitul;
M# dar cine va răbda până la sfârşit, va fi mântuit;
^"5 Şi din cauza înmulţirii fărădelegii, dragostea multora se va răci,
Y!+ Se vor scula mulţi profeţi mincinoşi şi vor înşela pe mulţi.
m S Şi atunci mulţi vor cădea, se vor vinde unul pe altul şi se vor urî unul pe altul.
  Atunci vă vor da să fiţi chinuiţi şi vă vor omorî şi veţi fi urâţi de toate naţiunile pentru Numele Meu;
NDar toate aceste lucruri sunt doar începutul durerilor.
J Căci o naţiune se va ridica împotriva altei naţiuni şi o împărăţie împotriva altei împărăţii, şi prin unele locuri va fi foamete, epidemii şi cutremure de pământ;
GŞi veţi auzi de războaie şi veşti de războaie: vedeţi să nu vă tulburaţi, căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple, dar sfârşitul încă nu va fi atunci.
wgCăci vor veni mulţi în Numele Meu şi vor zice: Eu sunt Cristosul! Şi vor înşela pe mulţi.
`9Şi Isus a răspuns şi le-a zis: Luaţi seama să nu vă înşele cineva!
eCŞi pe când stătea pe Muntele Măslinilor, ucenicii Lui au venit la El deoparte, zicând: Spune-ne când se vor întâmpla aceste lucruri şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului acestuia?
&EDar Isus le-a zis: Vedeţi voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu va rămâne aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată;
 Şi Isus a ieşit şi, pe când Se depărta de templu, ucenicii Lui au venit la El ca să-I arate clădirile templului.
1'căci vă spun că de acum încolo nu Mă veţi mai vedea până când veţi zice: Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!
4c&Iată, vi se lasă casa pustie;
`9%Ierusalime, Ierusalime, cel care omori pe profeţi şi ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine! De câte ori am vrut să strâng pe copiii tăi cum îşi strânge găina puii sub aripi, şi n-aţi vrut!
]3$Adevărat vă spun că toate acestea vor veni peste generaţia aceasta.
nU#ca să vină asupra voastră tot sângele nevinovat care s-a vărsat pe pământ, de la sângele lui Abel, cel drept, până la sângele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-aţi omorât între templu şi altar;
wg"De aceea, iată, vă trimit profeţi, înţelepţi şi cărturari; şi pe unii dintre ei îi veţi omorî şi crucifica; şi pe unii dintre ei îi veţi bate în sinagogile voastre şi îi veţi urmări din cetate în cetate,
R!Şerpi, pui de vipere, cum veţi scăpa de judecata gheenei?
D Şi voi umpleţi măsura părinţilor voştri!
zmPrin aceasta mărturisiţi despre voi înşivă că sunteţi fiii celor care au omorât pe profeţi.
 #şi ziceţi: Dacă am fi trăit noi în zilele părinţilor noştri, nu ne-am fi unit cu ei la vărsarea sângelui profeţilor.
 -Vai de voi, cărturari şi Farisei prefăcuţi! Pentru că voi zidiţi mormintele profeţilor şi împodobiţi gropile celor drepţi
' GTot aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi drepţi în faţa oamenilor, dar pe dinăuntru sunteţi plini de prefăcătorie şi de fărădelege.
g GVai de voi, cărturari şi Farisei prefăcuţi! Pentru că voi sunteţi ca mormintele văruite, care pe dinafară par frumoase, dar pe dinăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţie;
 -Fariseu orb! Curăţă mai întâi partea interioară a paharului şi a farfuriei, pentru ca şi partea exterioară să fie curată.
GVai de voi, cărturari şi Farisei prefăcuţi! Pentru că voi curăţaţi partea exterioară a paharului şi a farfuriei, dar înăuntru sunt pline de jefuire şi necumpătare.
]3Călăuze oarbe, care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila!
<qVai de voi, cărturari şi Farisei prefăcuţi! Pentru că voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, dar aţi lăsat deoparte cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuia să le faceţi, iar pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute;
c?şi cine jură pe cer, jură pe tronul lui Dumnezeu şi pe Cel ce stă pe el.
^5şi cine jură pe templu, jură pe el şi pe Cel care locuieşte în el;
a;De aceea, cine jură pe altar, jură pe el şi pe tot ce este deasupra lui;
dANebuni şi orbi! Care este mai mare: darul sau altarul care sfinţeşte darul?
3Şi: Oricine jură pe altar nu este nimic, dar oricine jură pe darul care este pe el, este obligat să-şi împlinească jurământul.
dANebuni şi orbi! Care este mai mare: aurul sau templul care sfinţeşte aurul?
3_Vai de voi, călăuze oarbe, care ziceţi: Dacă jură cineva pe templu, nu este nimic, dar dacă jură pe altarul templului, este legat de jurământul lui.
~Vai de voi, cărturari şi Farisei prefăcuţi! Pentru că voi înconjuraţi marea şi pământul, ca să faceţi un prozelit, şi, când a devenit unul aşa, faceţi din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decât sunteţi voi înşivă.
R}Vai de voi, cărturari şi Farisei prefăcuţi! Pentru că voi mâncaţi casele văduvelor, în timp ce, de ochii lumii, faceţi rugăciuni lungi; de aceea, veţi lua o mai mare pedeapsă;
^|5 Dar vai de voi, cărturari şi Farisei prefăcuţi! Pentru că voi închideţi oamenilor împărăţia cerurilor; nici voi nu intraţi în ea şi nici pe cei ce vor să intre, nu-i lăsaţi să intre;
k{O Şi oricine se va înălţa, va fi smerit; şi oricine se va smeri, va fi înălţat;
Hz  Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru.
pyY Să nu vă numiţi învăţători, căci Unul singur este Învăţătorul vostru: Cristos.
x Şi Tată să nu numiţi pe nimeni pe pământ, pentru că Unul singur este Tatăl vostru: Acela care este în ceruri.
wDar voi să nu vă numiţi Rabi, fiindcă Unul singur este învăţătorul vostru: Cristos; şi voi toţi sunteţi fraţi;
vvele place să le facă oamenii plecăciuni prin pieţe şi să fie numiţi de oameni: Rabi! Rabi!
`u9şi le place locul dintâi la petreceri şi scaunele dintâi în sinagogi;
&tEŞi toate faptele lor le fac pentru a fi văzuţi de oameni. Astfel, îşi fac filacteriile late şi îşi măresc poalele îmbrăcămintei lor;
s-Căci ei leagă sarcini apăsătoare şi greu de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le mişte.
rDeci, tot ce vă spun ei să păziţi, păziţi şi faceţi, dar să nu faceţi după faptele lor! Căci ei zic, dar nu fac;
Rqzicând: Cărturarii şi Fariseii stau pe scaunul lui Moise.
Ap Atunci Isus a vorbit mulţimilor şi ucenicilor Lui,
o .Şi nimeni nu I-a putut răspunde un cuvânt, nici n-a mai îndrăznit cineva din ziua aceea să-I mai pună întrebări.
Pn-Deci, dacă David îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?
m,Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea până voi pune pe duşmanii Tăi aşternut sub picioarele Tale;
dlA+El le-a zis: Cum atunci David, vorbind în Duhul, îl numeşte Domn?, zicând:
okW*zicând: Ce credeţi voi despre Cristosul? Al cui Fiu este El? Ei I-au zis: Al lui David.
Mj)Pe când erau Fariseii adunaţi laolaltă, Isus i-a întrebat,
Oi(În aceste două porunci stau toată Legea şi Profeţii!
fhE'Şi a doua este asemenea ei: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi;
Ig &Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă.
f!%Dar Isus i-a zis: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, şi cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău.
Je $Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?
jdM#şi unul dintre ei, un învăţător al Legii, L-a întrebat ca să-L ispitească, zicând:
]c3"Dar Fariseii, auzind că El a închis gura Saducheilor, s-au adunat împreună
Nb!Şi mulţimile care ascultau erau uimite de învăţătura Lui.
a7 Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov? Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii;
s`_Dar, cât priveşte învierea morţilor, n-aţi citit ce vi s-a spus de Dumnezeu, când zice:
_Căci la înviere nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer;
^Şi Isus a răspuns şi le-a zis: Vă rătăciţi pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu!
j]MLa înviere, soţia căruia dintre cei şapte va fi ea, fiindcă toţi au avut-o de soţiei
?\yŞi la urmă, după ei toţi, a murit şi femeia.
M[Tot aşa şi al doilea şi al treilea, până la al şaptelea.
Z/Erau, deci, la noi şapte fraţi. Cel dintâi s-a căsătorit şi a murit şi, fiindcă nu avea copii, a lăsat fratelui său pe soţia lui.
%YCzicând: Învăţătorule, Moise a zis: Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe soţia fratelui său şi să-i ridice urmaş;
wXgÎn aceeaşi zi, au venit la Isus nişte Saduchei, care zic că nu există înviere, şi L-au întrebat,
XW)Şi, auzind cuvintele acestea, ei s-au mirat şi, lăsându-L, au plecat.
3V_Ei I-au zis: Ale lui Cezar. Atunci El le-a zis: Daţi deci lui Cezar lucrurile care sunt ale lui Cezar şi lui Dumnezeu lucrurile care sunt ale lui Dumnezeu.
WU'Şi El le-a zis: Ale cui sunt portretul şi inscripţia de pe el?
QTArătaţi-Mi moneda pentru taxe. Şi ei I-au adus un dinar.
iSKDar Isus, cunoscându-le răutatea, a zis: Pentru ce Mă ispitiţi, prefăcuţilor?
WR'De aceea, spune-ne, ce crezi? Se cade să plătim taxe lui Cezar sau nu?
|QqŞi ei au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu Irodienii, zicând: Învăţătorule, ştim că eşti adevărat şi că Tu înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr, şi nu-Ţi pasă de nimeni, pentru că nu cauţi la faţa oamenilor.
fPEAtunci Fariseii s-au dus şi s-au sfătuit cum să-L prindă pe Isus în cuvântul Lui.
JO Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi;
HN  Atunci regele a zis slujitorilor săi: Legaţi-i mâinile şi picioarele şi luaţi-l şi aruncaţi-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.
M} Şi el i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici fără să ai haina de nuntă? Omul acela n-a putut zice nimic.
Lw Când a venit regele să vadă oaspeţii, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat cu haina de nuntă;
Şi sclavii aceia au ieşit la răspântii de drumuri şi i-au adunat pe toţi acei pe care i-au găsit, şi buni şi răi; şi sala de nuntă s-a umplut de oaspeţi.
}Js De aceea, duceţi-vă la răspântiile drumurilor şi pe câţi îi veţi găsi, invitaţi-i la nuntă.
rI]Atunci le-a zis sclavilor săi: Nunta este gata, dar cei invitaţi n-au fost vrednici de ea.
HŞi regele, când a auzit, s-a mâniat şi a trimis armatele sale, a nimicit pe ucigaşii aceia şi le-a ars cetatea.
eGCŞi ceilalţi au pus mâna pe sclavi, şi-au bătut joc de ei şi i-au omorât.
F}Dar ei, fără să le pese de invitaţia lui, au plecat: unul la pământul lui şi altul la negustoria lui.
iEKA trimis iarăşi pe alţi sclavi, zicând: Spuneţi celor care au fost invitaţi: Iată, am pregătit prânzul meu; juncile şi vitele mele cele îngrăşate au fost tăiate; toate sunt gata, veniţi la nuntă.
tDaŞi a trimis pe sclavii săi să cheme pe cei invitaţi la nuntă; dar ei n-au vrut să vină.
hCIÎmpărăţia cerurilor se aseamănă cu un rege care a făcut nuntă fiului său.
WB )Şi Isus a luat cuvântul şi le-a vorbit iarăşi în parabole, zicând:
qA[.Şi ei căutau să-L prindă, dar se temeau de mulţimi, pentru că ele îl socoteau drept profet.
@}-Şi când au auzit preoţii cei mai de seamă şi Fariseii parabolele Lui, au înţeles că El vorbeşte despre ei.
~?u,Şi cine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit; iar peste oricine va cădea ea, îl va Spulbera;
>1+De aceea, vă spun că împărăţia lui Dumnezeu va fi luată de la voi şi va fi dată unei naţiuni care va aduce roadele cuvenite;
\=1*Isus le-a zis: N-aţi citit niciodată în Scripturi: Piatra pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului; Domnul a făcut acest lucru şi este minunat în ochii noştri?
<')Ei I-au răspuns: Pe ticăloşii aceia el îi va nimici groaznic şi via o va da altor viticultori, care-i vor da roadele la vremea lor;
\;1(Acum, când va veni stăpânul viei, ce va face el acelor viticultori?
[:/'Şi au pus mâna pe el, l-au aruncat afară din vie şi l-au omorât;
*9M&Dar viticultorii, când au văzut pe fiul, au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omoram şi să punem mâna pe moştenirea lui!
g8G%La urmă, a trimis la ei pe fiul său, zicând: Vor primi cu respect pe fiul meu!
y7k$A trimis iarăşi alţi sclavi, mai mulţi decât cei dintâi; şi ei i-au primit în acelaşi fel.
6#Şi viticultorii au luat pe sclavii lui, pe unul l-au bătut şi pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre;
x5i"Când s-a apropiat vremea roadelor, a trimis pe sclavii săi la viticultori ca să-şi ia roadele.
e4C!Ascultaţi o altă parabolă. Era un om, un gospodar, care a sădit o vie şi a împrejmuit-o cu un gard, a săpat un jgheab în ea şi a zidit un turn. Apoi a dat-o unor viticultori şi a plecat din ţară.
d3A Căci Ioan a venit la voi pe calea dreptăţii şi nu l-aţi crezut, dar vameşii şi prostituatele l-au crezut; şi voi, măcar că aţi văzut lucrul acesta, nu v-aţi căit după aceea ca să-l credeţi.
X2)Care din cei doi a făcut voia tatălui? Ei I-au zis: Cel dintâi. Isus le-a zis: Adevărat vă spun că vameşii şi prostituatele merg înaintea voastră în împărăţia lui Dumnezeu;
1 Şi ducându-se la cel de-al doilea, i-a spus la fel. Şi el a răspuns şi a zis: Mă duc, Doamne!, şi nu s-a dus.
e0CEl a răspuns şi a zis: Nu vreau. Dar mai târziu i-a părut rău şi s-a dus.
/Ce credeţi? Un om avea doi fii; şi ducându-se la cel dintâi, a zis: Fiule, du-te astăzi şi lucrează în via mea!
.%Şi ei au răspuns lui Isus şi au zis: Nu ştim! Şi El le-a zis: Nici Eu nu vă voi spune cu ce autoritate fac aceste lucruri.
w-gŞi dacă vom spune: De la oameni, ne temem de mulţime, pentru că toţi socotesc pe Ioan drept profet.
;,oBotezul lui Ioan de unde venea? Din cer sau de la oameni? Dar ei cugetau în sinea lor, zicând: Dacă vom zice: Din cer, ne va spune: Atunci de ce nu l-aţi crezut?
0+YŞi Isus a răspuns şi le-a zis: Vă voi pune şi Eu o întrebare şi dacă-Mi veţi răspunde, vă voi spune şi Eu cu ce autoritate fac aceste lucruri.
i*KŞi când a venit în templu, pe când învăţa poporul, au venit la El preoţii cei mai de seamă şi bătrânii poporului, zicând: Cu ce autoritate faci Tu lucrurile acestea, şi cine Ţi-a dat această autoritate?
T)!Şi tot ce cereţi cu credinţă prin rugăciune, veţi primi.
(#Şi Isus a răspuns şi le-a zis: Adevărat vă spun că, dacă aveţi credinţă şi nu vă îndoiţi, veţi face nu numai ce s-a făcut smochinului acestuia, ci chiar dacă aţi zice acestui munte: Ridică-te de aici şi aruncă-te în mare, se va face;
w'gUcenicii, văzând acest lucru, s-au mirat şi au zis: Cum de s-a uscat smochinul acesta într-o clipă?
R&Şi văzând un smochin lângă drum, a venit la el; dar n-a găsit decât frunze în el şi a zis: De acum încolo, în veac să nu mai dea rod din tine. Şi îndată smochinul s-a uscat.
L%Dimineaţa, pe când Se întorcea în cetate, I-a fost foame.
}$sŞi, lăsându-i, a ieşit afară din cetate şi S-a îndreptat spre Betania; şi a rămas acolo peste noapte;
#9şi I-au zis: Auzi ce zic aceştia? Şi Isus le-a zis: Da, n-aţi citit niciodată: Tu ai scos laude din gura copiilor şi a celor ce sug?
="sDar preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, când au văzut minunile pe care le făcea şi pe copii strigând în templu şi zicând: Osana, Fiul lui David!, s-au mâniat
Z!-Şi nişte orbi şi şchiopi au venit la El în templu şi El i-a vindecat.
  şi le-a zis: Este scris: Casa Mea se va chema o casă de rugăciune; dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari;
T! Şi Isus a intrat în templul lui Dumnezeu şi a scos afară pe toţi cei care vindeau şi cumpărau în templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor care vindeau porumbei
Y+ Şi mulţimile ziceau: Acesta este Isus, Profetul, din Nazaretul Galileii;
yk Şi când a intrat în Ierusalim, toată cetatea s-a pus în mişcare şi fiecare zicea: Cine este acesta?
O Şi mulţimile care mergeau înaintea lui Isus şi cele care veneau după El strigau: Osana Fiul lui David! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana, în cerurile preaînalte!
 Şi cei mai mulţi din mulţime îşi aşterneau hainele pe drum; alţii tăiau ramuri din copaci şi le presărau pe drum.
hIAu adus măgăriţa şi măgăruşul, şi-au pus hainele peste ei şi El a stat deasupra;
I Şi ucenicii s-au dus şi au făcut cum le poruncise Isus.
%Spuneţi fiicei Sionului: Iată, Regele tău vine la tine, blând şi călare pe un măgar, pe un măgăruş, mânzul unei măgăriţe.
taDar toate acestea s-au întâmplat ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul, care zice:
wŞi dacă vă va zice cineva ceva, să spuneţi că Domnul are nevoie de ei. Şi îndată îi va trimite.
Kzicându-le: Duceţi-vă în satul dinaintea voastră şi îndată veţi găsi în el o măgăriţă legată şi un măgăruş împreună cu ea; dezlegaţi-i şi aduceţi-i la Mine.
 Şi când s-au apropiat de Ierusalim şi au venit în Betfaghe, înspre Muntele Măslinilor, Isus a trimis doi ucenici,
A~~~0}}?||S{{Mzz)yy*xx/wtwvvOuu\ttsBrrCqq9p{ponncmm5lkkjtiiPhh,gff_eeRdd?cc6b5aa`p__3^^<]\\R[[[HZZ`YYmXX5WoVVrUUTTSS9RR(QQPPUOONNMM5LL.KJJOIIPHH#GGEFFQEDDD[CCBBdAAK@@s??J>>c>=v= <;;0::699q88c77=6455p4333@22J11 0C/..u.-,,v,$+**T*)o)(''/&|&'%%5$$r##e"")!!u 8(.m212H_vF!OxR5  5 e N)YQ]AncUŞi ei îl pândeau, să vadă dacă-l va vindeca în ziua Sabatului, ca să-L poată învinui.
\b 3Şi Isus a intrat din nou în sinagogă; şi acolo era un om cu mâna uscată.
Faaşa că Fiul omului este Domn şi al Sabatului;
]`3Şi El le-a zis: Sabatul a fost făcut pentru om, nu omul pentru Sabat;
f_ECum a intrat în casa lui Dumnezeu, în zilele marelui preot Abiatar, şi a mâncat pâinile pentru punerea înainte, pe care nu era voie să le mănânce decât preoţii, şi a dat şi celor care erau cu el?
#^?Şi El le-a zis: N-aţi citit niciodată ce a făcut David, când a fost în nevoie şi a flămânzit, el şi cei care erau împreună cu el?
^]5Şi Fariseii I-au zis: Vezi, de ce fac ei ce nu este permis în ziua Sabatului?
!\;Şi s-a întâmplat că, într-o zi de Sabat, El trecea prin lanurile de grâu. Şi ucenicii Lui, pe când mergeau, au început să smulgă spice.
K[Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altfel, vinul cel nou sparge burdufurile şi vinul se varsă, iar burdufurile se distrug; ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi.
*ZMŞi nimeni nu coase un petic de stofă nouă la o haină veche; altfel, peticul cel nou rupe o bucată din haina veche şi mai rea ruptură se face.
rY]Dar vor veni zile când va fi luat mirele de la ei şi atunci, în zilele acelea, vor posti.
XŞi Isus le-a zis: Pot nuntaşii posti cât timp mirele este cu ei? Cât timp au pe mire cu ei, nu pot posti.
OWŞi ucenicii lui Ioan şi cei ai Fariseilor obişnuiau să postească. Şi ei au venit şi au zis lui Isus: De ce ucenicii lui Ioan şi cei ai Fariseilor postesc, iar ucenicii Tăi nu postesc?
6VeCând a auzit Isus, le-a zis: Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Nu am venit să chem la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi;
KUŞi când L-au văzut cărturarii şi Fariseii că mănâncă la un loc cu vameşii şi cu păcătoşii, au zis ucenicilor Lui: De ce mănâncă El şi bea cu vameşii şi cu păcătoşii?
:TmŞi pe când stătea Isus la masă în casa lui Levi, mulţi vameşi şi păcătoşi stăteau şi ei la masă cu Isus şi cu ucenicii Lui; căci erau mulţi şi îl urmau;
#S?Şi trecând pe acolo, a văzut pe Levi, fiul lui Alfeu, stând la vamă, şi i-a zis: Urmează-Mă! Şi Levi s-a sculat şi a mers după El.
cR? Şi El a ieşit iarăşi la mare. Toată mulţimea venea la El şi El îi învăţa;
NQ Şi îndată el s-a sculat, şi-a ridicat patul şi a ieşit afară prin faţa tuturor, aşa că toţi au rămas uimiţi şi glorificau pe Dumnezeu, zicând: Niciodată n-am văzut aşa ceva!
[P/ Ţie îţi poruncesc, scoală-te, ridică-ţi patul şi du-te acasă!
O{ Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are autoritatea pe pământ să ierte păcatele, a zis celui paralizat:
N Ce este mai uşor: a zice paraliticului: Păcatele îţi sunt iertate, sau a zice: Scoală-te, ridică-ţi patul şi umblă?
(MIŞi îndată, cunoscând Isus în duhul Său că ei cugetau astfel în ei, le-a zis: Pentru ce cugetaţi la astfel de lucruri în inimile voastre?
uLcDe ce vorbeşte omul acesta asemenea blasfemii? Cine poate să ierte păcatele, decât numai Dumnezeu?
\K1Dar acolo erau câţiva cărturari care stăteau şi cugetau în inimile lor:
sJ_Când le-a văzut Isus credinţa, a zis celui paralizat: Fiule, păcatele îţi sunt iertate!
II Şi fiindcă nu puteau să ajungă până la El din cauza mulţimii, au desfăcut acoperişul casei unde era El şi, după ce l-au spart, au coborât patul în care zăcea cel paralizat.
fHEŞi au venit la El nişte oameni, care I-au adus un om paralizat purtat de patru inşi.
G#Şi s-au adunat îndată aşa de mulţi, încât nu mai era loc pentru ei nici chiar în apropierea uşii; şi El le vestea Cuvântul.
nF WŞi iarăşi, după câteva zile, Isus a intrat în Capernaum. Şi s-a auzit că este în casă.
yE m-Dar omul acela, după ce a plecat, a început să vestească şi să spună multora cuvântul acesta, încât Isus nu mai putea să intre pe faţă în cetate, ci a rămas afară în locuri pustii, şi veneau la El din toate părţile.
0D [,şi i-a zis: Vezi să nu spui nimănui nimic, ci du-te şi te arată preotului şi adu pentru curăţarea ta ce a poruncit Moise, ca o mărturie pentru ei.
VC '+Şi după ce i-a poruncit cu tot dinadinsul, i-a spus să plece îndată
RB *Şi pe când vorbea, îndată l-a lăsat lepra şi a fost curăţat.
|A s)Şi Isus, făcându-I-Se milă, a întins mâna, S-a atins de el şi i-a zis: Da, vreau; fii curăţat!
@  (Şi a venit la El un lepros, rugându-L şi îngenunchind înaintea Lui şi zicându-I: Dacă vrei, poţi să mă cureţi.
X? +'Şi El predica în sinagogile lor prin toată Galileea şi scotea demonii;
"> ?&Dar El le-a zis: Să mergem în altă parte, prin târgurile şi satele învecinate, ca să predic şi acolo; căci pentru aceasta am ieşit.
>= y%Şi când L-au găsit, I-au zis: Toţi Te caută.
E< $Şi Simon şi cei care erau cu el s-au dus să-L caute.
; 3#Şi a doua zi dimineaţa, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi acolo Se ruga;
': I"Şi El a vindecat pe mulţi care sufereau de felurite boli şi a scos mulţi demoni; şi, pentru că îl cunoşteau, nu-i lăsa pe demoni să vorbească.
69 i!Şi toată cetatea era adunată la uşă.
8  Seara, după asfinţitul soarelui, au adus la El pe toţi cei care erau bolnavi şi pe cei care erau stăpâniţi de demoni.
7 Şi El a venit, a luat-o de mână şi a ridicat-o; şi îndată febra a lăsat-o. Şi ea a început să le slujească.
l6 SSoacra lui Simon zăcea în pat, cuprinsă de febră; şi îndată au spus lui Isus despre ea.
5 Şi îndată, după ce au ieşit din sinagogă, au intrat împreună cu Iacov şi cu Ioan în casa lui Simon şi a lui Andrei.
N4 Şi îndată I s-a dus vestea în toate împrejurimile Galileii.
d3 CŞi toţi erau înmărmuriţi, aşa că se întrebau între ei, zicând: Ce este aceasta? Ce învăţătură nouă este aceasta? Căci El porunceşte cu autoritate chiar şi duhurilor necurate şi ele îl ascultă!
i2 MŞi duhul necurat, scuturându-l cu putere şi scoţând un strigăt mare, a ieşit din el.
P1 Şi Isus l-a certat, zicând: Taci şi ieşi afară din el!
0 Ha, ce avem noi de-a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne nimiceşti? Te ştiu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu.
f/ GŞi în sinagoga lor era un om cu un duh necurat. Şi el a început să strige, zicând:
. Şi ei erau uimiţi de învăţătura Lui, căci El îi învăţa ca Unul care avea autoritate, nu cum îi învăţau cărturarii;
w- iŞi ei s-au dus la Capernaum. Şi în ziua Sabatului, El a intrat îndată în sinagogă şi-i învăţa.
, !Şi îndată El i-a chemat; şi ei au lăsat pe tatăl lor Zebedei în corabie cu cei care lucrau pentru plată şi au mers după El.
+ ;Şi mergând puţin mai departe, a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui; şi ei erau într-o corabie dregându-şi mrejele;
@* }Şi îndată, lăsându-şi mrejele, ei L-au urmat.
l) SŞi Isus le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face să deveniţi pescari de oameni.
$( CŞi pe când trecea Isus pe lângă Marea Galileii, a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui, aruncând o mreajă în mare, căci ei erau pescari.
' şi zicând: S-a împlinit vremea şi împărăţia lui Dumnezeu este aproape; pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie;
|& sŞi după ce Ioan a fost închis, Isus a venit în Galileea, predicând Evanghelia împărăţiei lui Dumnezeu
%   Şi a fost în pustie patruzeci de zile, ispitit de Satana; şi acolo era cu fiarele sălbatice, şi îngerii îi slujeau;
<$ u Şi îndată Duhul a mânat pe Isus în pustie,
# y Şi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: Tu eşti Fiul Meu preaiubit, în Tine Îmi găsesc toată plăcerea.
|" s Şi îndată, ieşind din apă, El a văzut cerurile deschise şi Duhul coborându-Se peste El ca un porumbel;
n! W Şi în zilele acelea a venit Isus din Nazaretul Galileii şi a fost botezat de Ioan în Iordan.
Q  Eu, da, v-am botezat cu apă, dar El vă va boteza cu Duhul Sfânt;
. WŞi el predica, zicând: După mine vine Cel ce este mai puternic decât mine, Căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să-I dezleg cureaua încălţămintelor.
3 aŞi Ioan era îmbrăcat cu o haină de păr de cămilă şi împrejurul mijlocului era încins cu un brâu de piele. El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.
* OTot ţinutul Iudeii şi locuitorii Ierusalimului au început să iasă la el; şi toţi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan;
l SA venit Ioan botezând în pustie şi predicând botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor.
e EGlasul celui ce strigă în pustie: Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările;
 #După cum este scris în profeţi: Iată, Eu trimit înaintea feţei Tale pe mesagerul Meu, care îţi va pregăti calea înaintea Ta.
H Începutul Evangheliei lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu;
7învăţându-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.
/De aceea, duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate naţiunile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Duhului Sfânt,
Apoi Isus a venit la ei şi le-a vorbit, zicând: Toată autoritatea Mi-a fost dată Mie în cer şi pe pământ;
NŞi când L-au văzut, I s-au închinat; dar unii s-au îndoit.
c?Dar cei unsprezece ucenici s-au dus în Galileea, la muntele unde le poruncise Isus.
7Şi ei au luat banii şi au făcut aşa cum au fost învăţaţi. Şi cuvântul acesta s-a răspândit printre iudei până în ziua de astăzi.
yŞi dacă lucrul acesta va ajunge la urechile guvernatorului, îl vom convinge noi, şi vă vom scăpa de grijă.
kO zicând: Spuneţi aşa: Ucenicii Lui au venit noaptea, pe când dormeam noi, şi L-au furat.
w Şi după ce s-au adunat împreună cu bătrânii, au ţinut un sfat, au luat bani mulţi şi au dat ostaşilor,
,Q Şi pe când se duceau ele, iată că unii din gardă au intrat în cetate şi au dat de veste preoţilor celor mai de seamă despre toate cele întâmplate.
# Atunci Isus le-a zis: Nu vă temeţi; duceţi-vă şi spuneţi fraţilor Mei să meargă în Galileea, şi acolo Mă vor vedea.
E  Şi pe când mergeau ele să spună ucenicilor Lui, iată, Isus le-a întâmpinat şi le-a zis: Bucuraţi-vă! Ele s-au apropiat, I-au cuprins picioarele şi I s-au închinat;
x iŞi plecând repede de la mormânt, cu frică şi cu mare bucurie, au alergat să spună ucenicilor Săi.
< qŞi duceţi-vă repede şi spuneţi ucenicilor Lui că a înviat dintre cei morţi. Iată, El merge înaintea voastră în Galileea; acolo îl veţi vedea. Iată, v-am spus;
g GNu este aici, a înviat, după cum zisese. Veniţi să vedeţi locul unde zăcea Domnul!
 Dar îngerul a luat cuvântul şi a zis femeilor: Nu vă temeţi, căci ştiu că voi căutaţi pe Isus cel crucificat.
U#Şi gardienii au tremurat de frica lui şi au rămas ca nişte morţi.
a;Şi înfăţişarea lui era ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada;
8iŞi iată că s-a făcut un cutremur mare; căci un înger al Domnului s-a coborât din cer şi a venit şi a prăvălit piatra de la uşa mormântului şi a stat pe ea.
0 [La sfârşitul zilei Sabatului, când începeau a se ivi zorile zilei dintâi a săptămânii, Maria Magdalena şi cealaltă Marie, au venit să vadă mormântul;
c?BŞi ei au plecat şi au întărit mormântul, sigilând piatra şi punând o gardă;
Y+AŞi Pilat le-a zis: Aveţi o gardă; duceţi-vă şi păziţi cum ştiţi.
@De aceea, porunceşte să se păzească mormântul până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-L fure şi să zică poporului: A înviat din morţi! Atunci înşelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.
'?zicând: Domnule, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, pe când era încă în viaţă, a zis: După trei zile voi învia.
>A doua zi, care venea după ziua Pregătirii, preoţii cei mai de seamă şi Fariseii s-au adunat împreună la Pilat,
`9=Şi acolo era Maria Magdalena şi cealaltă Marie, stând în faţa mormântului.
%~C<şi l-a pus într-un mormânt nou al lui însuşi, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la uşa mormântului şi a plecat;
W}';Şi Iosif, luând trupul, l-a înfăşurat într-o pânză curată de in
f|E:El s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să-i fie dat trupul.
{y9Şi când s-a înserat, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care fusese şi el un ucenic al lui Isus.
qz[8Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov şi a lui Iose, şi mama fiilor lui Zebedei;
ry]7Şi acolo erau multe femei care priveau de departe; ele urmaseră pe Isus din Galileea, slujindu-I;
cx?6Dar centurionul şi cei care păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ şi cele întâmplate, s-au înfricoşat foarte tare şi au zis: Cu adevărat Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!
xwi5Şi ei au ieşit din morminte după învierea Lui, au intrat în sfânta cetate şi s-au arătat multora.
hvI4mormintele au fost deschise, şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră, au înviat.
u)3Şi iată, perdeaua templului a fost ruptă în două, de sus până jos; şi pământul s-a cutremurat, şi stâncile au fost despicate,
Lt2Şi Isus a strigat iarăşi cu glas tare şi Şi-a dat duhul.
Ws'1Dar ceilalţi ziceau: Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-L salveze.
r0Şi îndată, unul din ei a alergat, a luat un burete, l-a umplut cu oţet, l-a pus într-o trestie şi I-a dat să bea;
]q3/Şi unii din cei care stăteau acolo, când au auzit, au zis: Strigă pe Ilie!
Cp.Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare, zicând: Eli, Eli, Lama Sabactani, care înseamnă: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?
noU-De la ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată ţara.
bn=,Tâlharii care erau crucificaţi împreună cu El Îl batjocoreau în acelaşi fel.
rm]+S-a încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum, dacă-L vrea. Căci a zis: Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!
l5*Pe alţii i-a mântuit, iar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Regele lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce şi vom crede în El!
}ks)Preoţii cei mai de seamă împreună cu cărturarii şi bătrânii îşi băteau joc şi ei de El şi ziceau:
3j_(şi ziceau: Tu care strici templul şi-l zideşti la loc în trei zile, mântuieşte-Te pe Tine însuţi! Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!
Fi'Şi cei care treceau îşi băteau joc, dădeau din cap
phY&Împreună cu El au fost crucificaţi doi tâlhari: unul la dreapta şi celălalt la stânga Lui.
\g1%Şi deasupra capului I-au scris acuzaţia: Acesta este Isus, Regele Iudeilor.
,fS$Şi au stat jos şi-L păzeau.
yek#Şi după ce L-au crucificat, I-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi; ca să se împlinească ce s-a spus prin profetul, care zice: Şi-au împărţit hainele Mele între ei, şi pentru cămaşa Mea au tras la sorţi.
ddA"I-au dat să bea oţet amestecat cu fiere; dar, când l-a gustat, n-a vrut să-l bea.
_c7!Şi când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă Locul Căpăţânii,
b Pe când ieşeau afară din cetate, au găsit pe un om din Cirene, numit Simon, pe care I-au silit să ducă crucea lui Isus.
aŞi după ce L-au batjocorit, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L crucifice.
I` Şi scuipându-L, au luat trestia şi-L băteau peste cap.
H_ Şi, împletind o cunună de spini, I-au pus-o pe cap, şi o trestie în mâna dreaptă. Şi îngenunchind înaintea Lui, îşi băteau joc de El, zicând: Plecăciune, Regele Iudeilor!
\^1Şi L-au dezbrăcat de haina Lui şi L-au îmbrăcat într-o haină Stacojie.
~]uAtunci ostaşii guvernatorului au dus pe Isus în pretoriu şi au adunat în jurul lui toată ceata ostaşilor;
y\kAtunci le-a eliberat pe Baraba, iar pe Isus, după ce a pus să-L biciuiască, L-a dat să fie crucificat;
x[iŞi tot poporul a răspuns şi a zis: Sângele Lui să cadă asupra noastră şi asupra copiilor noştri.
mZSCând a văzut însă Pilat că n-ajungea la nimic, ci că se făcea mai mare tulburare, a luat apă şi şi-a spălat mâinile înaintea mulţimii, zicând: Eu sunt nevinovat de sângele Acestui Om drept. Treaba voastră.
mYSŞi guvernatorul a zis: Dar ce rău a făcut? Dar ei strigau şi mai tare: Să fie crucificat!
{XoPilat le-a zis: Dar ce să fac cu Isus, care se numeşte Cristos? Ei i-au zis cu toţii: Să fie crucificat!
WŞi guvernatorul a răspuns şi le-a zis: Pe care dintre cei doi voiţi să vi-l eliberez? Şi ei au zis: Pe Baraba.
VDar preoţii cei mai de seamă şi bătrânii au înduplecat mulţimea să ceară pe Baraba, iar pe Isus să-L omoare;
CUŞi pe când stătea Pilat pe scaunul de judecată, soţia lui a trimis să-i spună: Să n-ai nimic de-a face cu Omul acela drept, căci azi am suferit mult în vis din cauza Lui.
STCăci ştia că din invidie îl dăduseră pe Isus în mâinile lui.
S7Şi pe când erau ei deci adunaţi la un loc, Pilat le-a zis: Pe care voiţi să vi-l eliberez? Pe Baraba sau pe Isus, care se numeşte Cristos?
ERŞi pe atunci aveau un prizonier vestit, numit Baraba.
QLa fiecare sărbătoare a Paştelui guvernatorul avea obicei să elibereze mulţimii un prizonier pe care-l doreau ei.
ePCŞi Isus nu i-a răspuns la nici un cuvânt, încât guvernatorul se mira foarte tare.
VO% Atunci Pilat I-a zis: Nu auzi câte lucruri mărturisesc împotriva Ta?
hNI Şi când era acuzat de preoţii cei mai de seamă şi de bătrâni, nu răspundea nimic.
M7 Dar Isus stătea înaintea guvernatorului. Şi guvernatorul L-a întrebat, zicând: Eşti Tu Regele Iudeilor? Şi Isus i-a zis: Da, sunt;
_L7 şi i-au folosit ca să cumpere Ogorul olarului după cum îmi poruncise Domnul.
)KK Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin profetul Ieremia, care zice: Au luat cei treizeci de arginţi, preţul pus pe El de unii din copiii lui Israel,
ZJ-De aceea ogorul acela a fost numit până în ziua de azi Ogorul sângelui;
tIaŞi după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu ei Ogorul olarului ca loc pentru îngroparea străinilor.
H)Şi preoţii cei mai de seamă au luat argintii şi au zis: Nu se cuvine să-i punem în vistieria templului, căci este preţ de sânge.
hGIŞi, aruncând argintii în templu, Iuda a plecat de acolo şi s-a dus de s-a spânzurat.
vFezicând: Am păcătuit, căci am vândut sânge nevinovat. Dar ei au zis: Ce ne pasă nouă? Treaba ta!
[E/Atunci lui Iuda, care îl trădase, când a văzut că Isus fusese condamnat la moarte, i-a părut rău, a dus înapoi cei treizeci de arginţi şi i-a dat preoţilor celor mai de seamă şi bătrânilor,
[D/Şi după ce L-au legat, L-au dus şi L-au dat guvernatorului Pontius Pilat.
C -Când s-a făcut dimineaţă, toţi preoţii cei mai de seamă şi bătrânii poporului au ţinut sfat împotriva lui Isus ca Să-L omoare;
AB{KŞi Petru şi-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Isus: înainte de a cânta cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori. Şi a ieşit afară şi a plâns cu amar;
A JAtunci el a început să se blesteme şi să se jure, zicând: Nu cunosc pe Omul acesta. Şi îndată a cântat cocoşul;
&@EIPeste puţin însă, cei care stăteau acolo, s-au apropiat şi au zis lui Petru: Cu adevărat, şi tu eşti dintre ei, căci şi vorbirea ta O arată;
`?9HŞi iarăşi el s-a lepădat cu jurământ şi a zis: Nu-L cunosc pe omul acesta!
> GŞi când a ieşit în pridvor, l-a văzut o altă slujnică şi a zis celor de acolo: Şi acesta era cu Isus Nazarineanul.
\=1FDar el s-a lepădat înaintea tuturor şi i-a zis: Nu ştiu ce vrei să zici.
<EPetru însă stătea afară în curte. Şi o slujnică s-a apropiat de el, zicând: Şi tu erai cu Isus Galileeanul;
P;Dzicând: Profeţeşte-ne, Cristos! Cine este cel care Te-a lovit?
\:1CAtunci L-au scuipat în faţă. L-au bătut cu pumnii şi unii L-au pălmuit,
R9BCe credeţi? Şi ei au răspuns şi au zis: Este vrednic de moarte.
8)AAtunci marele preot şi-a rupt hainele, zicând: A rostit blasfemie! Ce nevoie mai avem de martori? Iată, acum aţi auzit blasfemia Lui.
)7K@Isus i-a zis: Da, sunt, ba mai mult, vă spun că de acum încolo veţi vedea pe Fiul omului stând la dreapta puterii şi venind pe norii cerului;
6-?Dar Isus tăcea. Şi marele preot a răspuns şi I-a zis: Te jur pe Dumnezeul cel viu să ne spui dacă eşti Cristosul, Fiul lui Dumnezeu;
5y>Şi marele preot s-a sculat în picioare şi I-a zis: Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceştia împotriva Ta?
n4U=şi au zis: Acesta a zis: Eu pot să stric templul lui Dumnezeu şi să-l zidesc în trei zile.
3#25;Şi preoţii cei mai de seamă şi bătrânii şi tot sinedriul căutau vreo mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să-L poată omorî,
1-:Şi Petru îl urma de departe, până la curtea marelui preot; şi, intrând înăuntru, a stat jos cu servitorii ca să vadă sfârşitul.
0y9Dar cei care L-au prins pe Isus, L-au dus la Caiafa, marele preot, unde erau adunaţi cărturarii şi bătrânii;
/18Dar toate acestea s-au întâmplat ca să se împlinească Scripturile profeţilor. Atunci toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit.
|.q7În ceasul acela, Isus a zis mulţimilor: Aţi ieşit ca după un hoţ, cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi. În toate zilele stăteam în mijlocul vostru şi învăţam poporul în templu, şi n-aţi pus mâna pe Mine.
g-G6Dar cum se vor împlini Scripturile, care zic că aşa trebuie să se întâmple?
,+5Sau crezi că n-aş putea să rog acum pe Tatăl Meu şi El Mi-ar pune la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?
y+k4Atunci Isus i-a zis: Pune-ţi sabia la locul ei; căci toţi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri.
*3Şi iată, unul din cei ce erau cu Isus a întins mâna, a scos sabia şi, lovind pe slujitorul marelui preot, i-a tăiat urechea.
)2Dar Isus i-a zis: Prietene, pentru ce ai venit? Atunci oamenii aceia s-au apropiat, au pus mâinile pe Isus şi L-au prins.
s(_1Şi îndată Iuda s-a apropiat de Isus şi I-a zis: Plecăciune, Învăţătorule! Şi L-a sărutat.
'0Şi el, cel care-L vânduse, le-a dat un semn, zicând: Pe care-L voi săruta eu, Acela este; să puneţi mâna pe El!
W&'/Şi pe când vorbea El încă, iată că Iuda, unul dintre cei doisprezece, şi cu el o mulţime mare cu săbii şi cu ciomege, a venit de la preoţii cei mai de seamă şi de la bătrânii poporului;
c%?.Sculaţi-vă, haideţi să mergem! Iată că s-a apropiat cel care Mă vinde.
3$_-Apoi a venit la ucenicii Săi şi le-a zis: Dormiţi de acum şi odihniţi-vă! Iată, a venit ceasul ca Fiul omului să fie dat în mâinile păcătoşilor.
h#I,Şi lăsându-i, S-a dus iarăşi şi S-a rugat a treia oară, zicând aceleaşi cuvinte.
r"]+Şi întorcându-Se iarăşi la ucenici, i-a găsit dormind, pentru că li se îngreuiaseră ochii.
)!K*S-a dus iarăşi a doua oară şi S-a rugat, zicând: Tatăl Meu, dacă nu se poate să treacă paharul acesta fără să-l beau, facă-se voia Ta!
 +)Vegheaţi şi rugaţi-vă ca să nu cădeţi în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă;
!(Şi apoi a venit la ucenici, i-a găsit dormind şi a zis lui Petru: Cum aşa, un ceas n-aţi putut veghea împreună cu Mine?
nU'Şi mergând puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ şi S-a rugat, zicând: Tatăl Meu, dacă este cu putinţă, lasă să treacă de la Mine paharul acesta! Totuşi, nu cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu;
&Atunci El le-a zis: Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneţi aici şi vegheaţi împreună cu Mine.
%Şi luând cu El pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zebedei, a început să Se întristeze şi să Se mâhnească foarte tare;
'$Atunci Isus a venit cu ei într-un loc numit Ghetsimani, şi a zis ucenicilor: Staţi aici până Mă voi duce acolo să Mă rog.
#Petru I-a zis: Chiar dacă ar trebui să mor cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine. Şi toţi ucenicii au spus acelaşi lucru.
'"Isus i-a zis: Adevărat îţi spun: chiar în noaptea aceasta, înainte de a cânta cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori;
!Şi Petru a răspuns şi I-a zis: Chiar dacă toţi se vor poticni în Tine, eu niciodată nu mă voi poticni în Tine.
Y+ Dar după ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea.
9kAtunci Isus le-a zis: în noaptea aceasta toţi veţi găsi în Mine o pricină de poticnire, căci este scris: Voi bate Păstorul şi oile turmei vor fi risipite.
T!Şi după ce au cântat o cântare, au ieşit la Muntele Măslinilor;
-SDar vă spun că de acum încolo nu voi mai bea din acest rod al viţei, până în ziua când îl voi bea cu voi, nou, în împărăţia Tatălui Meu.
căci acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou care se varsă pentru mulţi, spre iertarea păcatelor;
gGŞi apoi a luat paharul, a mulţumit şi li l-a dat, zicând: Beţi toţi din el;
;oŞi pe când mâncau ei, Isus a luat o pâine şi, după ce a binecuvântat-o, a frânt-o şi a dat-o ucenicilor, zicând: Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu;
Şi Iuda, care L-a vândut, a răspuns şi a zis: Nu cumva sunt eu, Învăţătorule? El i-a zis: Da, tu eşti!
KNegreşit, Fiul omului Se duce, după cum este scris despre El, dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru omul acela să nu se fi născut;
s_Dar El a răspuns şi a zis: Cel ce a întins mâna cu Mine în farfurie, acela Mă va vinde.
x iŞi ei, întristându-se foarte tare, au început să-I zică unul după altul: Nu cumva sunt eu, Doamne?
f EPe când mâncau, El a zis: Adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va vinde.
W 'Şi când s-a făcut seară, El S-a aşezat la masă cu cei doisprezece.
\ 1Şi ucenicii au făcut aşa cum le poruncise Isus, şi au pregătit Paştele.
6 eŞi El a zis: Duceţi-vă în cetate la cutare om şi spuneţi-i: învăţătorul zice: Vremea Mea este aproape, voi ţine Paştele cu ucenicii Mei în casa ta.
!În ziua dintâi a sărbătorii Azimilor, ucenicii au venit la Isus şi I-au zis: Unde vrei să-Ţi pregătim să mănânci Paştele?
^5Şi din clipa aceea, el căuta un prilej nimerit ca să-L dea în mâinile lor.
şi le-a zis: Ce vreţi să-mi daţi, şi-L voi da în mâinile voastre? Şi ei i-au cântărit treizeci de arginţi.
r]Atunci unul dintre cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la preoţii cei mai de seamă
*M Adevărat vă spun că oriunde va fi predicată Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune şi ce a făcut femeia aceasta, spre amintirea ei.
q[ Căci ea, turnând acest mir pe trupul Meu, a făcut aceasta în vederea îngropării Mele.
mS Pentru că pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna;
 Dar Isus, cunoscând lucrul acesta, le-a zis: De ce faceţi necaz femeii? Căci ea a făcut o faptă bună faţă de Mine.
c? Căci mirul acesta putea fi vândut foarte scump şi banii să se fi dat săracilor.
yDar, când au văzut lucrul acesta, ucenicii Lui s-au supărat şi au zis: Pentru ce s-a făcut această risipă?
~-a venit la El o femeie, având la ea un vas de alabastru cu mir foarte scump; şi pe când stătea El la masă, ea l-a turnat pe capul Lui.
N}Şi pe când era Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul,
a|;Dar ei ziceau: Nu în timpul sărbătorii, ca să nu se facă tulburare în popor.
a{;şi s-au sfătuit împreună cum să prindă pe Isus cu viclenie şi să-L omoare.
z Atunci preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrânii poporului s-au adunat în curtea marelui preot, numit Caiafa,
sy_Ştiţi că după două zile vor fi Paştele şi Fiul omului va fi dat ca să fie crucificat.
~~}}#|q{{azzzyy[yxxwwwvvuutt sZrr1qqq pp2onnn9mmll kZk jiihhagffBedd:ccbb&aaE``0__>^]][\\f[[0ZZ YYXX9WWVVHUUBTTWTSRRQ^PPPOkNNXMM*LLmKKjJJ}IIfIHbGG>FFGEEBDpCCUBBmAB@h??U>>M==l<;;e::/99B88-77%6i55244#3222!100// .v--6,,W+***i*)R((''P&&"%%S$$r##"! G|P$o hR \[;K6;dAG 4 U & %BrZx^\sO_Şi Isus l-a trimis acasă, zicând: Să nu intri în sat şi nici să nu spui cuiva din sat!
NApoi Şi-a pus din nou mâinile pe ochii lui şi i-a spus să se uite ţintă. Şi el a fost vindecat şi a văzut totul desluşit.
gMGŞi el s-a uitat şi a zis: Văd nişte oameni umblând, dar mi se par ca nişte copaci.
,LQŞi El a luat pe orb de mână şi l-a scos afară din sat; şi când i-a pus scuipat pe ochi şi Şi-a pus mâinile peste el, l-a întrebat dacă vede ceva;
eKCŞi El a venit în Betsaida. Şi I-au adus un orb şi L-au rugat să Se atingă de el.
FJŞi El le-a zis: Cum de nu înţelegeţi încă?
IŞi când am frânt cele şapte pâini la cei patru mii, câte coşuri pline cu fărâmituri aţi ridicat? Ei au zis: Şapte.
H9Când am frânt cele cinci pâini pentru cei cinci mii, câte coşuri pline cu fărâmituri aţi ridicat? Ei I-au răspuns: Douăsprezece.
oGWAveţi ochi şi nu vedeţi? Şi aveţi urechi şi nu auziţi? Şi nu vă aduceţi aminte?
KFŞi Isus, pentru că a înţeles lucrul acesta, le-a zis: De ce vă gândiţi că nu aveţi pâini? Încă nu înţelegeţi şi nici nu pricepeţi? Aveţi încă inima împietrită?
ZE-Şi ei se gândeau şi ziceau între ei: Spune aşa fiindcă n-avem pâini;
DyŞi El îi sfătuia zicând: Luaţi seama, să vă păziţi de aluatul Fariseilor şi de aluatul lui Irod!
cC?Şi ucenicii uitaseră să ia pâini şi nu aveau decât o pâine cu ei în corabie;
]B3 Şi i-a lăsat şi, intrând din nou în corabie, a trecut de cealaltă parte.
5Ac Şi El, suspinând adânc în duhul Său, a zis: De ce cere generaţia aceasta un semn? Adevărat vă spun că generaţiei acesteia nu i se va da nici un semn.
{@o Şi Fariseii au venit şi au început să-I pună întrebări; şi, ispitindu-L, I-au cerut un semn din cer.
l?Q Şi îndată a intrat într-o corabie cu ucenicii Săi şi au venit în părţile Dalmanutei.
\>1 Şi cei care mâncaseră erau aproape patru mii; şi El i-a lăsat să plece.
[=/Au mâncat şi s-au săturat; şi au ridicat şapte coşuri de fărâmituri.
<Şi mai aveau şi câţiva peştişori. Şi, după ce i-a binecuvântat, le-a poruncit să-i pună şi pe aceştia înaintea lor.
c;?Şi El a poruncit mulţimii să stea pe pământ, a luat cele şapte pâini şi, după ce a mulţumit, le-a frânt şi le-a dat ucenicilor Săi ca să le pună înaintea lor; şi ei le-au pus înaintea mulţimii.
^:5Şi El i-a întrebat: Câte pâini aveţi? Iar ei I-au răspuns: Şapte.
9Şi ucenicii Lui I-au răspuns: De unde ar putea cineva să sature cu pâine pe oamenii aceştia, aici, într-un loc pustiu?
8wşi dacă îi voi trimite flămânzi acasă, vor leşina pe drum, fiindcă unii dintre ei vin de departe.
j7MMi-e milă de mulţimea aceasta, căci sunt de trei zile cu Mine şi n-au ce mânca;
6 În zilele acelea, fiindcă mulţimea era foarte mare şi n-aveau ce mânca, Isus a chemat pe ucenicii Săi şi le-a zis:
5%%Şi ei erau uimiţi peste măsură, zicând: Toate lucrurile le-a făcut bine; pe surzi îi face să audă şi pe muţi să vorbească.
4$Şi El le-a poruncit să nu spună nimănui; dar, cu cât le poruncea El mai tare, cu atât îl vesteau ei mai mult.
e3C#Şi îndată urechile lui au fost deschise şi i s-a dezlegat limba şi a vorbit clar.
j2M"Şi uitându-Se spre cer, a suspinat şi i-a zis: Efata, adică: Deschide-te!
z1m!Şi El l-a luat la o parte din mulţime, i-a pus degetele în urechi şi scuipând, S-a atins de limba lui;
y0k Şi au adus la El un om care era surd şi care vorbea greu şi L-au rugat să-Şi pună mâinile peste el;
/)Şi iarăşi, plecând din ţinutul Tirului şi al Sidonului, Isus a venit la marea Galileii, trecând prin mijlocul ţinutului Decapole.
t.aŞi când a ajuns la casa ei, ea a găsit pe fetiţa ei culcată în pat; şi demonul ieşise din ea.
i-KAtunci Isus i-a zis: Pentru cuvântul acesta, du-te; a ieşit demonul din fiica ta.
,wDar ea a răspuns şi I-a zis: Da, Doamne, dar şi căţeii de sub masă mănâncă din fărâmiturile copiilor.
+/Dar Isus i-a zis: Lasă să se sature mai întâi copiii, pentru că nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci la căţei.
|*qFemeia aceasta era o grecoaică de origine siro-feniciană; şi ea Îl ruga să scoată demonul din fiica ei.
)wCăci o femeie, a cărei fetiţă avea un duh necurat, a auzit de El şi a venit şi a căzut la picioarele Lui.
P(Şi El S-a sculat din locul acela şi S-a dus în ţinutul Tirului şi al Sidonului. Şi a intrat într-o casă şi dorea să nu ştie nimeni că este acolo, dar n-a putut să rămână ascuns;
Y'+Toate aceste lucruri rele ies dinăuntru şi îl întinează pe om.
v&efurturi, lăcomii, viclenii, înşelătorii, imoralitate, invidie, blasfemie, mândrie, nebunie.
u%cCăci dinăuntru, din inima oamenilor ies gânduri rele, fapte de adulter, desfrânări, crime,
U$#Şi El le-a mai zis: Ce iese din om, aceea pângăreşte pe om.
#)Pentru că nu intră în inima lui, ci în pântece, şi apoi este dat afară. A zis astfel declarând toate mâncărurile curate.
"+Şi El le-a zis: Şi voi sunteţi fără pricepere? Nu înţelegeţi că nimic din ce intră în om de afară nu-l poate pângări?
r!]Şi după ce a intrat în casă, departe de mulţime, ucenicii Lui L-au întrebat despre parabolă.
A }Dacă are cineva urechi de auzit, să audă;
1Nu este nimic în afara omului care, intrând în el, să-l poată pângări, dar ce iese din om, acelea sunt cele care-l pângăresc.
q[Şi chemând la Sine toată mulţimea, El le-a zis: Ascultaţi-Mă toţi şi înţelegeţi!
1 Şi astfel, prin tradiţia hotărâtă de voi aţi desfiinţat Cuvântul lui Dumnezeu. Şi faceţi multe alte lucruri de felul acesta.
b= şi nu-l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl său sau pentru mama sa.
0Y Dar voi ziceţi: Dacă un om va zice tatălui său sau mamei sale: Orice ţi-aş oferi din lucrurile mele, este Corban, adică un dar oferit lui Dumnezeu,
(I Căci Moise a zis: Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta şi: Cine va vorbi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea;
{o Şi El le-a mai zis: Aţi respins prea bine porunca lui Dumnezeu, ca să ţineţi tradiţia voastră.
<qCăci lăsând porunca lui Dumnezeu, voi ţineţi tradiţia aşezată de oameni, precum: spălarea vaselor şi a paharelor; şi faceţi multe alte lucruri ca acestea.
gGŞi degeaba Mi se închină ei, dând drept învăţături porunci ale oamenilor.
FEl a răspuns şi le-a zis: Prefăcuţilor, bine a profeţit Isaia despre voi, după cum este scris: Poporul acesta Mă onorează cu buzele, dar inima lui este departe de Mine;
.UAtunci Fariseii şi cărturarii L-au întrebat: De ce nu umblă ucenicii Tăi potrivit cu tradiţia bătrânilor, ci mănâncă pâinea cu mâinile nespălate?
|qŞi când se întorc din piaţă, nu mănâncă decât după ce s-au spălat. Şi sunt încă multe alte obiceiuri pe care le-au primit să le urmeze, precum: spălarea paharelor şi a ulcioarelor şi a vaselor de aramă şi a paturilor.
 Pentru că Fariseii şi toţi iudeii nu mănâncă fără să-şi spele cu grijă mâinile, după tradiţia bătrânilor.
Şi când au văzut că unii din ucenicii Lui mănâncă pâine cu mâinile necurate, adică nespălate, i-au învinuit.
s aŞi Fariseii şi câţiva dintre cărturari, veniţi de la Ierusalim, s-au adunat împreună la Isus;
b=8Şi oriunde intra El, în sate, în cetăţi sau în cătune, puneau pe bolnavi prin pieţe şi-L rugau să-i lase să se atingă măcar de poalele hainei Lui. Şi toţi câţi se atingeau de El erau vindecaţi.
7au alergat prin toate împrejurimile şi au început să-i aducă pe bolnavi în paturi, acolo unde auzeau că era El.
S6Şi când au coborât din corabie, oamenii L-au recunoscut îndată,
g G5Şi după ce au trecut dincolo, au venit în ţinutul Ghenezaretului şi au tras la mal.
` 94Căci mi înţeleseseră minunea cu pâinile, fiindcă le era inima împietrită.
  3Şi S-a urcat la ei în corabie şi vântul a încetat. Şi ei au rămas foarte uimiţi în sinea lor şi înmărmuriţi.
 12căci toţi L-au văzut şi s-au înspăimântat. Şi El a vorbit îndată cu ei şi le-a zis: Îndrăzniţi, Eu sunt, nu vă temeţi!
f E1Când L-au văzut ei umblând pe mare, li s-a părut că este o nălucă şi au ţipat;
E0Şi El i-a văzut că se chinuiau vâslind; căci vântul le era împotrivă. Şi în a patra strajă din noapte, a venit la ei, umblând pe mare; şi voia să treacă pe lângă ei;
c?/Şi când s-a înserat, corabia era în mijlocul mării, iar El era singur pe uscat.
c?.Şi, după ce Şi-a luat rămas-bun de ia ei, S-a dus înspre munte ca să Se roage.
;o-Şi îndată i-a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida, în timp ce El avea să dea drumul mulţimii.
S,Şi cei ce mâncaseră pâinile erau aproape cinci mii de bărbaţi.
W'+Şi au adunat douăsprezece coşuri pline cu fărâmituri şi cu peşte.
5e*Şi au mâncat toţi şi s-au săturat.
}s)Şi când a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti, Şi-a ridicat ochii spre cer şi a binecuvântat şi a frânt pâinile şi le-a dat ucenicilor Săi, ca să le pună înaintea lor; şi cei doi peşti i-a împărţit între ei toţi;
T!(Şi s-au aşezat în grupuri de câte o sută şi de câte cincizeci.
T!'Şi le-a poruncit să-i aşeze pe toţi în grupuri, pe iarbă verde.
~}&El le-a zis: Câte pâini aveţi? Duceţi-vă de vedeţi. Şi când au aflat, au zis: Cinci, şi doi peşti.
:}m%Dar El a răspuns şi le-a zis: Daţi-le voi să mănânce. Şi ei I-au zis: Să mergem să cumpărăm pâini de două sute de dinari şi să le dăm să mănânce?
}|s$Dă-le drumul să plece prin cătunele şi satele din jur, ca să-şi cumpere pâine, fiindcă n-au ce mânca.
{#Şi pentru că ora era înaintată, ucenicii Lui s-au apropiat de El şi I-au zis: Locul este pustiu şi ora este deja înaintată;
Cz"Şi Isus, când a ieşit din corabie, a văzut mulţime mare şi I s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca nişte oi fără păstor; şi a început să-i înveţe multe lucruri.
9yk!Şi mulţimile i-au văzut plecând şi mulţi L-au recunoscut; şi din toate cetăţile au alergat acolo pe jos. Ei au ajuns înaintea lor şi au venit împreună la El.
Fx Şi s-au dus cu corabia ei singuri într-un loc pustiu,
FwŞi El le-a zis: Veniţi singuri la o parte, într-un loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin. Căci erau mulţi care veneau şi se duceau, şi ei n-aveau timp nici să mănânce.
uvcŞi apostolii s-au adunat la Isus şi I-au spus tot ce făcuseră şi tot ce învăţaseră pe oameni.
su_Şi ucenicii lui Ioan, când au auzit, au venit şi i-au luat trupul şi l-au pus într-un mormânt.
]t3i-a adus capul pe o farfurie şi l-a dat fiicei, iar fiica l-a dat mamei sale.
sŞi regele a trimis îndată un soldat cu porunca de a aduce capul lui Ioan. Şi el s-a dus şi i-a tăiat capul în închisoare,
rŞi regele s-a întristat foarte mult; dar din cauza jurămintelor şi a celor care stăteau cu el la masă, n-a vrut s-o refuze.
q!Şi îndată a intrat în grabă la rege şi a cerut, zicând: Vreau să-mi dai îndată, pe o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul.
rp]Şi ea a ieşit şi a zis mamei sale: Ce să cer? Şi mama ei i-a zis: Capul lui Ioan Botezătorul.
toaŞi el i-a jurat: Orice vei cere de la mine, îţi voi da, chiar şi jumătate din împărăţia mea.
:nmŞi când a venit fiica Irodiadei şi a dansat, a plăcut lui Irod şi celor care erau cu el la masă. Şi regele a zis fetei: Cere de la mine orice vrei şi îţi voi da.
7mgŞi a venit o zi cu bun prilej, când Irod, de ziua naşterii sale, a făcut o petrecere mai-marilor săi, conducătorilor armatei şi marilor conducători ai Galileii.
1l[căci Irod se temea de Ioan, pentru că îl ştia un om drept şi un sfânt; şi îl ocrotea şi, când îl auzea, făcea multe lucruri şi-l asculta cu plăcere.
NkDe aceea, Irodiada îl ura şi voia să-l omoare, dar nu putea,
Zj-Căci Ioan zisese lui Irod: Nu ai dreptul să ţii pe soţia fratelui tău!
2i]Căci Irod însuşi trimisese să-l prindă pe Ioan şi-l legase în închisoare din cauza Irodiadei, soţia fratelui său Filip, pentru că se căsătorise cu ea.
~huDar Irod, când a auzit lucrul acesta, a zis: Acesta este Ioan căruia i-am tăiat capul; a înviat din morţi;
ggGAlţii ziceau: Este Ilie; iar alţii ziceau: Este un profet sau ca unul dintre profeţi.
If Şi regele Irod a auzit despre El (pentru că numele Lui ajunsese vestit), şi a zis: Ioan Botezătorul a înviat dintre cei morţi şi de aceea lucrează aceste fapte puternice prin el.
deA şi scoteau mulţi demoni şi ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi şi îi vindecau.
Kd Şi ei au plecat şi predicau ca oamenii să se pocăiască;
+cO Şi dacă cineva nu vă va primi şi nu vă va asculta, când veţi pleca de acolo, să scuturaţi praful de pe picioarele voastre, ca o mărturie împotriva lor. Adevărat vă spun că în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Sodoma şi Gomora decât pentru cetatea aceea.
b Şi El le-a zis: Oriunde veţi intra într-o casă, să rămâneţi acolo până veţi pleca din locul acela.
Ua# dar să se încalţe cu sandale şi să nu se îmbrace cu două haine.
`El le-a poruncit să nu ia nimic cu ei pentru drum, decât un toiag; nici traistă, nici pâine, nici bani la brâu;
_Şi a chemat la El pe cei doisprezece şi a început să-i trimită doi câte doi şi le-a dat autoritate asupra duhurilor necurate.
l^QŞi Se mira de necredinţa lor. Şi Isus Se ducea prin satele din împrejurimi, învăţând.
]Şi acolo n-a putut face nici o faptă puternică, ci doar punându-Şi mâinile peste câţiva bolnavi, i-a vindecat;
\Dar Isus le-a zis: Un profet nu este dispreţuit decât în patria Lui şi între rudele Lui şi în casa Lui.
U[#Nu este acesta tâmplarul, fiul Mariei, fratele lui Iacov şi al lui Iose şi al lui Iuda şi al lui Simon? Şi nu sunt surorile Lui aici, între noi? Şi ei îşi găseau motive de poticnire în EL
&ZEŞi când a venit ziua Sabatului, a început să înveţe pe popor în sinagogă. Şi mulţi, auzindu-L, erau uimiţi şi ziceau: De unde are omul acesta aceste lucruri? Şi ce fel de înţelepciune este aceasta, care I-a fost dată şi se fac astfel de minuni prin mâinile Lui?
aY =Şi Isus a plecat de acolo şi a venit în patria Lui. Şi ucenicii Lui L-au urmat.
Xw+Şi El le-a poruncit cu tărie să nu ştie nimeni lucrul acesta şi a zis să se dea ceva de mâncare fetiţei;
W*Şi îndată fetiţa s-a sculat şi a umblat; căci era de doisprezece ani. Ei au rămas cuprinşi de o mare uimire.
V)Şi luând copila de mână, i-a zis: Talita cumi, care în traducere înseamnă: Fetiţo, scoală-te, îţi zic!
MU(Şi ei îşi băteau joc de El. Dar El, după ce i-a scos afară pe toţi, a luat cu Sine pe tatăl copilei şi pe mamă şi pe cei ce erau cu El şi a intrat acolo unde era culcată copila;
sT_'Şi intrând, El le-a zis: De ce vă tulburaţi şi plângeţi? Fetiţa n-a murit, ci doarme;
S &Şi El a venit la casa conducătorului sinagogii. Acolo a văzut tulburare şi pe unii care plângeau şi se văitau mult.
sR_%Şi n-a lăsat pe nimeni să-L însoţească, afară de Petru şi Iacov şi Ioan, fratele lui Iacov.
|Qq$Dar Isus, îndată ce a auzit acest cuvânt, a zis conducătorului sinagogii: Nu te teme, crede numai!
#P?#Pe când vorbea El încă, au venit nişte oameni de la conducătorul sinagogii, zicând: Fiica ta a murit; pentru ce mai superi pe Învăţătorul?
xOi"Şi El i-a zis: Fiică, credinţa ta te-a vindecat; du-te în pace şi fii vindecată de boala ta!
N3!Dar femeia, înfricoşată şi tremurând, ştiind ce s-a întâmplat cu ea, a venit şi s-a aruncat înaintea Lui şi I-a spus tot adevărul.
^M5 Şi El se uita de jur împrejur ca s-o vadă pe cea care făcuse lucrul acesta.
uLcŞi ucenicii I-au zis: Vezi că mulţimea Te îmbulzeşte şi mai zici: Cine s-a atins de Mine?
K+Şi Isus a cunoscut îndată că o putere ieşise din El şi, întorcându-Se spre mulţime, a zis: Cine s-a atins de hainele Mele?
{JoŞi îndată a secat izvorul sângelui ei. Şi a simţit în trupul ei că a fost vindecată de boala aceea.
jIMCăci ea îşi zicea: Dacă aş putea să mă ating doar de hainele Lui, voi fi vindecată.
hHIcând a auzit despre Isus, a venit pe dinapoi, prin mulţime, şi s-a atins de haina Lui.
Gşi care suferise mult umblând pe la mulţi doctori şi cheltuise tot ce avea, dar nu-i folosise la nimic, ci se simţea mai rău,
NFŞi o oarecare femeie, care de doisprezece ani avea o hemoragie
gEGŞi Isus a mers împreună cu el. Şi după El mergea o mulţime mare şi Îl îmbulzea.
&DEşi L-a rugat mult, zicând: Fetiţa mea este aproape să moară; te rog, vino şi pune-Ţi mâinile peste ea ca să fie vindecată şi să trăiască.
CwŞi unul din conducătorii sinagogii, numit Iair, a venit la El şi când L-a văzut, a căzut la picioarele Lui
B Şi când a trecut Isus iarăşi de cealaltă parte cu corabia, s-a adunat la El o mare mulţime. Şi El era lângă mare.
AyŞi el a plecat şi a început să vestească prin Decapole tot ce i-a făcut Isus; şi toţi oamenii se minunau.
@#Dar Isus nu i-a dat voie, ci i-a zis: Du-te acasă la ai tăi şi spune-le ce ţi-a făcut Domnul şi cum a avut milă de tine.
?}Şi pe când Se urca El în corabie, omul care fusese stăpânit de demoni îl ruga să-l lase să rămână cu El.
F>Şi au început să-L roage să plece din ţinutul lor.
=Şi cei care văzuseră cele întâmplate, le-au povestit ce se petrecuse cu cel stăpânit de demoni şi cu porcii.
9<kŞi ei au venit la Isus şi au văzut pe cel care fusese stăpânit de demoni şi avusese legiunea, stând jos, îmbrăcat şi întreg la minte; şi s-au înspăimântat.
";=Şi cei care păşteau porcii au fugit şi au dat de ştire prin cetate şi prin satele vecine. Şi oamenii au ieşit să vadă ce s-a întâmplat.
O: Şi îndată Isus le-a dat voie. Şi duhurile necurate au ieşit şi au intrat în porci; şi turma s-a aruncat de pe malul abrupt în mare (erau aproape două mii); şi s-au înecat în mare.
h9I Şi toţi demonii L-au rugat, zicând: Trimite-ne în porcii aceia ca să intrăm în ei.
P8 Acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci, care păşteau.
R7 Şi îl ruga insistent să nu-i trimită afară din ţinutul acela.
6 Şi El l-a întrebat: Care-ţi este numele? Şi el a răspuns, zicând: Numele meu este Legiune, pentru că suntem mulţi.
W5'Căci Isus îi zisese: Duh necurat, ieşi afară din omul acesta!
&4Eşi strigând cu glas tare, a zis: Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt? Te conjur în Numele lui Dumnezeu: Nu mă chinui!
U3#Dar, când a văzut pe Isus de departe, a alergat şi I s-a închinat,
u2cŞi totdeauna, zi şi noapte stătea prin morminte şi în munţi, strigând şi tăindu-se cu pietre.
1#Căci de multe ori fusese legat cu cătuşe şi lanţuri, dar rupea lanţurile şi sfărâma cătuşele; şi nimeni nu-l putea domoli.
0yOmul acesta îşi avea locuinţa în morminte şi nimeni nu mai putea să-l ţină legat, nici chiar cu lanţuri.
/Când a ieşit Isus din corabie, L-a întâmpinat îndată un om care ieşea din morminte, stăpânit de un duh necurat.
S. !Şi au ajuns pe celălalt ţărm al mării, în ţinutul Gadarenilor.
-)Şi i-a cuprins o mare frică şi ziceau unii către alţii: Cine este Acesta de Îl ascultă şi vântul şi marea?
c,?(Şi El le-a zis: De ce sunteţi aşa de fricoşi? De ce nu aveţi credinţă?
+#'Şi El S-a sculat, a certat vântul şi a zis mării: Taci, fii liniştită! Vântul a încetat şi s-a făcut o linişte mare.
*&Şi El dormea la cârmă pe căpătâi. Şi ei L-au deşteptat şi I-au zis: Învăţătorule, nu-Ţi pasă că pierim?
)%Şi s-a stârnit o mare furtună de vânt şi valurile loveau în corabie, încât corabia era aproape să se umple.
)(K$Şi după ce a dat drumul mulţimii, ucenicii L-au luat cu ei în corabie, aşa cum era. Şi împreună cu El mai erau şi alte corăbii, însă mai mici.
i'K#Şi în aceeaşi zi, când se însera, El le-a zis: Să trecem de partea cealaltă.
&"Nu le vorbea deloc fără parabolă, dar, când erau singuri la o parte, le explica ucenicilor Săi toate lucrurile.
|%q!Şi cu multe parabole de felul acesta El le vestea cuvântul, după cum erau ei în stare să-L înţeleagă.
7$g şi, după ce este semănat, creşte şi se face mai mare decât toate ierburile şi face ramuri mari, aşa că păsările cerului se pot adăposti la umbra lui.
"#=Se aseamănă cu un grăunte de muştar, care, atunci când este semănat în pământ, este mai mic decât toate seminţele de pe pământ;
x"iŞi El a mai zis: Cu ce vom asemăna împărăţia lui Dumnezeu sau cu ce parabolă o vom descrie?
r!]Şi când roadă este coaptă, trimite îndată secerătorii, pentru că a venit secerişul.
 {Pentru că pământul rodeşte singur: întâi un fir verde, apoi spicul, după care grâu deplin în spic.
 şi chiar dacă noaptea doarme sau ziua stă treaz, sămânţa încolţeşte şi creşte fără ca el să ştie cum.
ucŞi El a mai zis: împărăţia lui Dumnezeu este ca un om care aruncă sămânţa pe pământ;
dACăci celui ce are, i se va da; dar de la cel ce nu are, se va lua şi ce are.
,QŞi El le-a mai zis: Luaţi seama la ce auziţi! Cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura; şi vouă, celor care auziţi, vi se va da şi mai mult;
A}Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.
wgCăci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit şi nimic secret care nu va ieşi la lumină.
5Şi El le-a mai zis: Oare lumina este adusă ca să fie pusă sub baniţă sau sub pat? Nu este ea adusă ca să fie pusă în sfeşnic?
=sŞi aceia în care sămânţa a căzut pe pământ bun sunt cei care aud cuvântul şi îl primesc şi aduc roadă: unul treizeci şi altul şaizeci şi altul o sută.
;odar năvălesc în ei grijile acestei lumi şi înşelăciunea bogăţiilor şi poftele pentru alte lucruri, care înăbuşă cuvântul şi îl fac astfel neroditor.
{Şi alţii sunt cei în care sămânţa este semănată între spini; aceştia sunt cei care aud cuvântul,
'Gdar n-au rădăcină în ei, ci sunt până la o vreme; apoi, când vine un necaz sau o persecuţie din cauza cuvântului, îndată se poticnesc.
0YŞi tot astfel, cei în care sămânţa este semănată pe locuri stâncoase, sunt acei care, atunci când aud cuvântul, îl primesc îndată cu bucurie;
9kŞi cei de lângă drum sunt aceia în care este semănat cuvântul, dar când îl aud, vine Satana îndată şi ia cuvântul care a fost semănat în inimile lor.
7iSemănătorul seamănă cuvântul;
ta Şi El le-a zis: Nu pricepeţi parabola aceasta? Cum veţi înţelege atunci toate parabolele?
<q pentru ca, privind, să privească, dar să nu cunoască; şi auzind, să audă, dar să nu înţeleagă, ca nu cumva să se întoarcă şi să li se ierte păcatele.
1[ Şi El le-a zis: Vouă vi s-a dat să cunoaşteţi taina împărăţiei lui Dumnezeu; dar celor de afară, toate lucrurile le sunt prezentate în parabole,
|q Şi când a fost singur, cei care erau în jurul Lui şi cu cei doisprezece, L-au întrebat despre parabolă.
K  Şi El le-a zis: Cine are urechi de auzit, să audă.
- SŞi o altă parte a căzut în pământ bun; şi a dat roadă, care se înălţa şi creştea şi a adus: una treizeci, alta şaizeci şi alta o sută.
z mŞi o altă parte a căzut între spini; şi spinii au crescut, au înăbuşit-o şi n-a dat roadă.
r ]dar, când a răsărit soarele, s-a veştejit şi, pentru că n-avea rădăcină, s-a uscat.
# ?Şi o altă parte a căzut pe un loc stâncos, unde n-avea mult pământ; şi a răsărit îndată, pentru că n-a dat de un pământ adânc,
Şi pe când semăna, o parte din sămânţă a căzut lângă drum; şi au venit păsările cerului şi au mâncat-o.
KAscultaţi! Iată, semănătorul a ieşit să semene.
fEŞi El îi învăţa multe lucruri în parabole; şi în învăţătura Lui, le Spunea:
T #Şi El a început iarăşi să-i înveţe lângă mare. Şi s-a adunat la El o mare mulţime, aşa că S-a suit şi a stat într-o corabie, pe mare; şi toată mulţimea era pe ţărm, lângă mare.
c?#Căci oricine face voia lui Dumnezeu este fratele Meu şi sora Mea şi mamă.
{o"Şi El se uita la cei care stăteau de jur împrejurul Lui şi a zis: Iată mama Mea şi fraţii Mei!
X)!Şi El le-a răspuns, zicând: Cine este mama Mea sau fraţii Mei?
} Şi mulţimea stătea în jurul Lui, şi ei I-au zis: Iată că mama Ta şi fraţii Tăi sunt afară şi Te caută.
^5Atunci au venit mama şi fraţii Lui şi, stând afară, au trimis să-L cheme;
7ipentru că ei ziceau: Are un duh necurat.
~-dar oricine va rosti o blasfemie împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat niciodată, ci este sub condamnarea judecăţii veşnice;
}Adevărat vă spun că toate păcatele vor fi iertate fiilor oamenilor şi toate blasfemiile rostite vreodată,
.|UNimeni nu poate intra în casa unui om tare ca să i-o jefuiască, decât dacă îl leagă mai întâi pe omul acela tare, şi atunci îi va jefui casa.
{yŞi dacă Satan s-a ridicat împotriva lui însuşi şi este dezbinat, nu poate dăinui, ci s-a sfârşit.
lzQŞi dacă o casă este dezbinată împotriva ei înseşi, casa aceea nu poate dăinui.
}ysŞi dacă o împărăţie este dezbinată împotriva ei înseşi, împărăţia aceea nu poate dăinui.
zxmŞi Isus i-a chemat la El şi le-a vorbit în parabole: Cum poate Satan să scoată afară pe Satan?
wŞi cărturarii, care coborâseră din Ierusalim, ziceau: Este stăpânit de Beelzebul şi: Cu prinţul demonilor scoate El demonii;
xviŞi rudele Lui, când au auzit, au venit ca să pună mâna pe El, căci ziceau: Şi-a ieşit din minţi!
uyŞi au venit într-o casă şi mulţimea s-a adunat din nou, aşa că nu puteau să mănânce nici măcar pâine;
>twşi pe Iuda Iscarioteanul, care L-a şi vândut.
s'şi pe Andrei şi pe Filip şi pe Bartolomeu şi pe Matei şi pe Toma şi pe Iacov, fiul lui Alfeu, şi pe Tadeu şi pe Simon Canaanitul
r şi pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui Iacov, cărora le-a pus numele Boanerghes, adică fiii tunetului;
QqŞi El a ales doisprezece: pe Simon, căruia i-a pus numele Petru;
Spşi să aibă autoritate să vindece bolile şi să scoată demonii.
hoIŞi El a ales dintre ei doisprezece ca să-i aibă cu Sine şi să-i trimită să predice
an; Şi El S-a suit pe munte şi a chemat la El pe cine a vrut. Şi ei au venit la El.
Jm  Şi El le mustra aspru, ca să nu-L facă să fie cunoscut.
l Şi duhurile necurate, când Îl vedeau, cădeau la pământ înaintea Lui şi strigau, zicând: Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!
kw Căci El vindecase pe mulţi, aşa că toţi cei care aveau boli se înghesuiau spre El ca să se atingă de El.
j  Şi El a spus ucenicilor Săi să-I ţină la îndemână o corăbioară, din cauza mulţimii, ca să nu-L îmbulzească.
-iSşi o mulţime mare din Ierusalim şi din Idumeea şi de dincolo de Iordan şi din jurul Tirului şi al Sidonului, auzind despre tot ce făcea, a venit la El.
}hsŞi Isus S-a retras cu ucenicii Săi la mare. Şi după El a mers o mulţime mare din Galileea şi din Iudeea,
wggŞi Fariseii au ieşit şi îndată s-au sfătuit cu irodienii împotriva Lui cum ar putea să-L omoare.
Vf%Şi, rotindu-Şi privirile cu mânie peste ei şi mâhnit de împietrirea inimii lor, a zis omului: Întinde-ţi mâna! Şi el a întins-o şi mâna i s-a făcut sănătoasă ca şi cealaltă.
e/Şi El le-a zis: Se cuvine să faci bine în ziua Sabatului sau să faci rău, să scapi viaţa cuiva sau s-o pierzi? Dar ei tăceau.
bd=Şi El a zis omului care avea mâna uscată: Scoală-te şi vino în faţă!
K~~`}}|{{zVyyxww)vv=uu@tt!sirraqppvp oo!nammllkkj=iiahhth gFffXee2dccBbbLa`__^^l]]H\\/[qZZZ.YY6XXcXWW=VVTUTTSSZRR&QHPP,OLNN;MM&L4KMJIHH[GGGF`EEDCCoC BpAA @@??2>==<<;;A::V99,8\8 75655V4333$22K1Y00 /..a--W,,G+**=))=(('y'&&%%$#""m!!E 'RS~'O\qm[n / < Q 6@u-c6!4f(E Şi atunci vor vedea pe Fiul omului venind pe nori cu mare putere şi cu glorie;
i'K şi stelele cerului vor cădea şi puterile care sunt în ceruri vor fi clătinate.
|&q Dar, în zilele acelea, după necazul acela, soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina;
Z%- Dar voi, păziţi-vă! Iată că v-am spus toate lucrurile dinainte;
2$] Căci se vor scula cristoşi mincinoşi şi profeţi mincinoşi şi vor face semne şi minuni ca să înşele, dacă ar fi posibil, chiar şi pe cei aleşi.
{#o Şi dacă vă va zice cineva atunci: Iată, Cristos este aici! sau: Iată-L acolo, să nu-l credeţi.
)"K Şi dacă Domnul n-ar fi scurtat zilele acelea, nici unul n-ar scăpa, dar de dragul celor aleşi, pe care El i-a ales, El a scurtat zilele acelea.
E! pentru că în zilele acelea va fi un necaz aşa de mare, cum n-a mai fost de la începutul lumii, pe care a creat-o Dumnezeu, până azi, şi cum nici nu va mai fi vreodată.
D  Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna;
dA Şi vai de femeile însărcinate şi de cele ce vor alăpta în zilele acelea!
_7 Şi cel ce este în câmp, să nu se întoarcă înapoi să-şi ia haina.
  Şi cel ce este pe acoperişul casei, să nu se coboare în casă, nici să nu intre ca să-şi ia ceva din casă.
W' Iar când veţi vedea că urâciunea pustiirii, vestită de profetul Daniel, stă unde nu se cuvine, (cine citeşte să înţeleagă), atunci cei ce sunt în Iudeea să fugă în munţi.
  Şi veţi fi urâţi de toţi din cauza Numelui Meu, dar cine va răbda până la sfârşit, acela va fi mântuit;
 Şi fratele va da la moarte pe frate şi tatăl pe fiu; şi copiii se vor ridica împotriva părinţilor şi-i vor omorî,
/ Dar când vă vor duce şi vă vor da în mâinile lor, să nu vă gândiţi dinainte la ce veţi vorbi, nici să nu vă îngrijoraţi, ci să vorbiţi orice vi se va da să vorbiţi în ceasul acela; căci nu voi veţi fi cei care veţi vorbi, ci Duhul Sfânt;
b= Şi mai întâi trebuie ca Evanghelia să fie predicată la toate popoarele;
fE Dar luaţi seama la voi înşivă, căci vă vor duce în judecătorii şi veţi fi bătuţi în sinagogi şi, din cauza Mea, veţi fi duşi în faţa guvernatorilor şi regilor ca o mărturie împotriva lor.
nU Căci o naţiune se va ridica împotriva altei naţiuni şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; şi în unele locuri vor fi cutremure şi va fi foamete şi tulburări. Acestea vor fi începutul durerilor,
F Şi când veţi auzi despre războaie şi veşti de războaie, să nu vă înspăimântaţi, căci lucrurile acestea trebuie să se întâmple, dar încă nu va fi sfârşitul.
pY Căci vor veni mulţi în Numele Meu, zicând: Eu sunt Cristos şi vor înşela pe mulţi.
pY Şi Isus, răspunzându-le, a început să zică: Luaţi seama să nu vă înşele nimeni!
uc Spune-ne când vor fi aceste lucruri şi care va fi semnul când se vor împlini toate aceste lucruri?
 Şi cum stătea El pe muntele Măslinilor, în faţa templului, Petru şi Iacov şi Ioan şi Andrei L-au întrebat deoparte:
/ Şi Isus a răspuns şi i-a zis: Vezi tu clădirile acestea mari? Nu va rămâne aici piatră pe piatră care să nu fie dărâmată;
  Şi când a ieşit din templu, unul din ucenicii Lui I-a zis: Învăţătorule, priveşte ce pietre şi ce clădiri!
# ,căci toţi ceilalţi au dat din bogăţia lor, dar ea a dat din sărăcia ei tot ce avea, tot ce-i mai rămăsese pentru trai.
< q +Şi Isus, chemându-Şi ucenicii, le-a zis: Adevărat vă spun că această văduvă săracă a aruncat mai mult decât toţi ceilalţi care au aruncat în vistierie,
_ 7 *A venit şi o văduvă săracă şi a aruncat două monede, care fac cinci bani.
 1 )Şi Isus stătea în faţa vistieriei templului şi privea cum aruncau oamenii bani în vistierie. Şi mulţi care erau bogaţi aruncau mult;
 (care secătuiesc casele văduvelor şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. Aceştia vor primi o condamnare mai mare.
W ' 'şi primele scaune în sinagogă şi primele locuri la petreceri;
3_ &Şi în învăţătura Sa, El le zicea: Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să umble în haine lungi şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe
 %Dacă însuşi David îl numeşte Domn, atunci cum este El fiul său? Şi mulţimea mare îl asculta cu plăcere.
*M $Căci însuşi David a zis prin Duhul Sfânt: Domnul a zis Domnului meu: Stai la dreapta Mea, până voi pune pe duşmanii Tăi sub picioarele Tale.
 #Şi pe când îi învăţa în templu, Isus a răspuns şi a zis: Cum zic cărturarii că Cristos este fiul lui David?
=s "Şi Isus, văzând că a răspuns cu înţelepciune, i-a zis: Tu nu eşti departe de împărăţia lui Dumnezeu. Şi nimeni nu îndrăznea să-I mai pună întrebări;
gG !şi a-L iubi cu toată inima şi cu tot cugetul şi cu tot sufletul şi cu toată puterea şi să-ţi iubeşti aproapele ca pe tine însuţi înseamnă mai mult decât toate arderile-de-tot şi decât toate jertfele.
! Şi cărturarul I-a zis: Bine, Învăţătorule! Adevărat ai vorbit, căci Dumnezeu este Unul singur şi nu este altul afară de El;
 Şi a doua este aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Nu este mai mare poruncă decât aceasta,
A{ şi: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta şi cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău şi cu toată puterea ta. Aceasta este cea dintâi poruncă.
# Şi Isus i-a răspuns: Cea dintâi poruncă dintre toate este: Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru este un singur Domn;
?~w Şi unul din cărturari, care i-a auzit vorbind împreună, a venit la El şi înţelegând că le răspunsese bine, L-a întrebat: Care este cea dintâi poruncă dintre toate?
s}_ El nu este Dumnezeul celor morţi, ci Dumnezeul celor vii, aşa că tare vă mai rătăciţi!
z|m Iar în ce priveşte învierea morţilor, n-aţi citit în cartea lui Moise, în locul unde se vorbeşte despre rug, cum i-a vorbit Dumnezeu, zicând: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov?
%{C Căci atunci când vor învia dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu vor fi date în căsătorie; ci vor fi ca îngerii din ceruri;
z- Şi Isus a răspuns şi le-a zis: Nu vă rătăciţi voi pentru că nu înţelegeţi nici Scripturile şi nici puterea lui Dumnezeu?
y Aşadar, la înviere, când toţi vor învia, soţia căruia dintre ei va fi ea? Căci toţi şapte au avut-o de soţie.
yxk Şi toţi şapte au avut-o de soţie, dar nici unul n-a lăsat urmaş. După ei toţi, a murit şi femeia.
nwU Şi al doilea a luat-o de soţie şi, murind, n-a lăsat nici el urmaş; şi al treilea la fel.
fvE Erau deci şapte fraţi. Primul s-a căsătorit şi a murit fără să-şi lase urmaş.
@uy Învăţătorule, Moise ne-a scris că, dacă moare fratele cuiva şi-i rămâne soţia fără să aibă copii, fratele său să-i ia soţia şi să ridice urmaş fratelui său;
htI Şi Saducheii, care zic că nu este înviere, au venit la El şi L-au întrebat, zicând:
7sg Şi Isus a răspuns şi le-a zis: Daţi lui Cezar lucrurile care sunt ale lui Cezar şi lui Dumnezeu lucrurile care sunt ale lui Dumnezeu. Şi ei se mirau de El.
r Ei l-au adus. Şi El le-a zis: Ale cui sunt portretul şi inscripţia aceasta? Şi ei I-au zis: Ale lui Cezar.
q9 Să plătim sau să nu plătim? Dar El, cunoscându-le prefăcătoria, le-a zis: De ce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un dinar, ca să-l văd.
ypk Şi când au venit, I-au zis: Învăţătorule, ştim că Tu spui adevărul şi nu-Ţi pasă de nimeni, pentru că Tu nu cauţi la faţa oamenilor, ci înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cade să plătim taxe lui Cezar sau nu?
eoC Şi ei au trimis la El pe unii dintre Farisei şi Irodieni, ca să-L prindă cu vorba.
$nA Şi ei căutau să-L prindă, dar se temeau de mulţime; căci înţeleseseră că împotriva lor spusese El parabola. Şi L-au lăsat şi au plecat;
Um# Domnul a făcut acest lucru şi este minunat în ochii noştri?
l Oare n-aţi citit nici acest loc din Scriptură: Piatra pe care au lepădat-o zidarii a ajuns piatra din capul unghiului;
{ko Acum, ce va face stăpânul viei? Va veni şi va nimici pe viticultorii aceia şi via o va da altora.
^j5 Şi ei au pus mâna pe el, I-au omorât şi I-au aruncat afară din vie.
i Dar viticultorii aceia au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omoram şi moştenirea va fi a noastră.
h Mai avea un singur fiu preaiubit; la urmă, l-a trimis şi pe el la ei, zicând: Îl vor primi cu respect pe fiul meu.
g+ Şi el a trimis iarăşi pe altul; şi pe acela I-au omorât, şi pe mulţi alţii, pe unii i-au bătut şi pe alţii i-au omorât.
f- Şi a trimis iarăşi la ei un alt sclav şi ei, aruncând cu pietre în el, I-au rănit la cap şi I-au trimis de acolo batjocorit.
]e3 Dar ei I-au prins, I-au bătut şi I-au trimis înapoi cu mâna goală.
}ds Şi la vremea potrivită, a trimis la viticultori un sclav ca să primească de la ei din roadele viei.
]c 5 Şi El a început să le vorbească în parabole. Un om a plantat o vie şi a împrejmuit-o cu un gard, a săpat un jgheab în ea, a zidit un turn şi a dat-o unor viticultori şi a plecat din ţară;
"b= !Şi ei au răspuns şi au zis lui Isus: Nu ştim. Şi Isus a răspuns şi le-a zis: Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.
a Iar dacă spunem: De la oameni … – se temeau de mulţime, căci toţi erau convinşi că Ioan a fost într-adevăr un profet.
w`g Şi ei gândeau în sinea lor şi ziceau: Dacă spunem: Din cer, va zice: Atunci de ce nu l-aţi crezut?
U_# Botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni? Răspundeţi-Mi!
,^Q Şi Isus a răspuns şi le-a zis: Vă voi pune şi Eu o întrebare; răspundeţi-Mi şi apoi vă voi spune şi Eu cu ce autoritate fac aceste lucruri.
|]q şi I-au zis: Cu ce autoritate faci Tu aceste lucruri? Şi cine Ţi-a dat această autoritate ca să le faci?
&\E Şi ei au venit din nou la Ierusalim. Şi pe când se plimba Isus prin templu, au venit la El preoţii cei mai de seamă şi cărturarii şi bătrânii
|[q Dar dacă voi nu iertaţi, nici Tatăl vostru care este în ceruri nu vă va ierta greşelile voastre.
>Zu Şi oricând staţi şi vă rugaţi, să iertaţi dacă aveţi ceva împotriva cuiva, pentru ca şi Tatăl vostru care este în ceruri să vă ierte greşelile voastre.
Y De aceea vă spun că orice lucruri cereţi, când vă rugaţi, să credeţi că le primiţi şi le veţi avea;
mXS Căci adevărat vă spun că, oricine va zice acestui munte: Ridică-te şi aruncă-te în mare, şi nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că lucrurile pe care le cere se vor împlini, va avea ceea ce a cerut.
WW' Şi Isus a răspuns şi le-a zis: Aveţi credinţă în Dumnezeu!
zVm Şi Petru şi-a amintit şi I-a zis: Învăţătorule, uite că smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat.
eUC Şi dimineaţa, pe când treceau pe lângă smochin, I-au văzut uscat din rădăcini;
GT Şi când s-a înserat, Isus a ieşit afară din cetate.
7Sg Şi cărturarii şi preoţii cei mai de seamă, când au auzit, căutau cum să-L omoare; căci se temeau de El, pentru că tot poporul era uimit de învăţătura Lui.
=Rs Şi El îi învăţa, zicând: Oare nu este scris: Casa Mea se va chema casă de rugăciune pentru toate popoarele? Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari.
GQ Şi nu lăsa pe nimeni să poarte vreun vas prin templu.
nPU Şi ei au venit la Ierusalim; şi Isus a intrat în templu şi a început să scoată afară pe cei ce vindeau şi cumpărau în templu, a răsturnat mesele celor care schimbau bani şi scaunele celor care vindeau porumbei.
O1 Atunci Isus a luat cuvântul şi i-a zis: în veci să nu mai mănânce nimeni rod din tine! Şi ucenicii Lui au auzit aceste cuvinte.
PN Şi zărind de departe un smochin care avea frunze, a venit să vadă, poate va găsi ceva pe el. Şi când S-a apropiat de el, n-a găsit decât frunze; căci nu era încă vremea smochinelor.
NM Şi a doua zi, când au ieşit din Betania, Isus a flămânzit.
KL Şi Isus a intrat în Ierusalim şi S-a dus în templu. Şi după ce S-a uitat de jur împrejur la toate lucrurile şi, fiindcă era pe înserate, a plecat spre Betania cu cei doisprezece;
K  Binecuvântată este împărăţia părintelui nostru David, care vine în Numele Domnului! Osana în cerurile preaînalte!
J% Şi cei ce mergeau înainte şi cu cei ce mergeau după El strigau, zicând: Osana! Binecuvântat este Cel ce vine în numele Domnului!
yIk Şi mulţi îşi aşterneau hainele pe drum, iar alţii tăiau ramuri din copaci şi le presărau pe drum.
jHM Şi au adus măgăruşul la Isus, şi-au pus hainele peste el şi Isus a încălecat pe el.
[G/ Şi ei le-au răspuns aşa cum le poruncise Isus; şi i-au lăsat să plece.
^F5 Şi unii dintre cei ce stăteau acolo le-au zis: De ce dezlegaţi măgăruşul?
zEm Şi ei s-au dus şi au găsit măgăruşul legat afară lângă o uşă, la o răscruce; şi I-au dezlegat.
D Şi dacă va zice cineva: Pentru ce faceţi aceasta? să ziceţi: Domnul are nevoie de el. Şi îndată îl va trimite aici.
_C7 şi le-a zis: Duceţi-vă în satul dinaintea voastră şi îndată după ce veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n-a încălecat încă nici un om; dezlegaţi-l şi aduceţi-l.
B 9 Şi când s-au apropiat de Ierusalim, de Betfaghe şi de Betania, înspre muntele Măslinilor, Isus a trimis înainte pe doi dintre ucenicii Săi
A 4Şi Isus i-a zis: Du-te! Credinţa ta te-a vindecat. Şi îndată el şi-a primit vederea şi a mers pe drum după Isus.
{@o 3Şi Isus a răspuns şi i-a zis: Ce vrei să-ţi fac? Şi orbul I-a zis: Rabuni, să primesc vederea!
N? 2Şi orbul şi-a aruncat haina, s-a ridicat şi a venit la Isus.
> 1Şi Isus S-a oprit şi a poruncit să fie chemat. Şi ei l-au chemat pe orb zicându-i: Îndrăzneşte, ridică-te! El te cheamă.
p=Y 0Şi mulţi îl certau ca să tacă, dar el şi mai tare striga: Fiul lui David, ai milă de mine!
<  /Şi când a auzit că este Isus din Nazaret, a început să strige şi să zică: Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!
P; .Şi ei au venit la Ierihon. Şi pe când ieşea Isus din Ierihon cu ucenicii Săi şi cu o mare mulţime de oameni, orbul Bartimeu, fiul lui Timeu, stătea jos pe marginea drumului şi cerşea.
:# -Căci nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.
a9; ,şi oricare doreşte să fie primul între voi, să fie slujitorul tuturor.
}8s +Dar între voi să nu fie aşa, ci oricare doreşte să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru;
@7y *Dar Isus i-a chemat la El şi le-a zis: Ştiţi că cei care sunt puşi să guverneze peste popoare stăpânesc asupra lor şi cei mai mari ai lor au autoritate peste ei.
[6/ )Şi când au auzit, cei zece au început să se mânie pe Iacov şi pe Ioan;
5 (dar a sta la dreapta Mea şi la stânga Mea nu e dreptul Meu să-l dau, ci va fi dat celor pentru care a fost pregătit.
44a 'Şi ei I-au zis: Putem. Şi Isus le-a zis: Este adevărat că veţi bea paharul pe care îl beau Eu şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care sunt botezat Eu;
13[ &Dar Isus le-a zis: Voi nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care îl beau Eu şi să fiţi botezaţi cu botezul cu care sunt botezat Eu?
f2E %Ei I-au zis: Dă-ne să stăm în gloria Ta unul la dreapta Ta şi altul la stânga Ta.
D1 $Şi El le-a zis: Ce vreţi să fac pentru voi?
0 #Şi Iacov şi Ioan, fiii lui Zebedei, au venit la El şi au zis: Învăţătorule, am vrea să faci pentru noi ce-Ţi vom cere.
v/e "îl vor batjocori, îl vor biciui, îl vor scuipa şi-L vor omorî; dar a treia zi El va învia.
j.M !şi El le zicea: Iată, ne suim la Ierusalim şi Fiul omului va fi dat în mâinile preoţilor celor mai de seamă şi ale cărturarilor. Şi ei îl vor condamna la moarte şi îl vor da în mâinile naţiunilor.
- Şi ei erau pe drum, suindu-se la Ierusalim; şi Isus mergea înaintea lor. Ei erau tulburaţi şi mergeau după El plini de teamă. Şi Isus a luat iarăşi pe cei doisprezece la El şi a început să le spună despre lucrurile care aveau să I se întâmple;
m,S Dar mulţi din cei dintâi vor fi cei de pe urmă şi cei din urmă vor fi cei dintâi.
b+= şi să nu primească acum, în veacul acesta, de o sută de ori mai mult: case şi fraţi şi surori şi mame şi copii şi pământuri, împreună cu persecuţii; şi în veacul viitor viaţa veşnică.
m*S Şi Isus a răspuns şi a zis: Adevărat vă spun că nu este nimeni care să fi lăsat casă, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau soţie, sau copii, sau pământuri, pentru Mine şi pentru Evanghelie,
_)7 Atunci Petru a început să-I zică: Iată, noi am lăsat totul şi Te-am urmat.
-(S Şi Isus, uitându-Se la ei, le-a zis: La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar nu la Dumnezeu; pentru că toate sunt cu putinţă la Dumnezeu.
q'[ Şi ei au rămas şi mai uimiţi şi ziceau unii către alţii: Şi cine poate fi atunci mântuit?
&' Mai uşor este pentru o cămilă să treacă prin urechea acului decât pentru un bogat să intre în împărăţia lui Dumnezeu!
[%/ Şi ucenicii au rămas uimiţi de cuvintele Lui. Şi Isus a răspuns din nou şi le-a zis: Fiilor, cât de greu este pentru cei ce se încred în bogăţii să intre în împărăţia lui Dumnezeu!
-$S Şi Isus, uitându-Se de jur împrejur, a zis ucenicilor Săi: Cât de greu este pentru cei care au bogăţii să intre în împărăţia lui Dumnezeu!
f#E Dar el, întristat de acest cuvânt, a plecat mâhnit; pentru că avea multe bogăţii.
Y"+ Şi Isus, uitându-Se la el, l-a iubit şi i-a zis: Un lucru îţi mai lipseşte: du-te, vinde tot ce ai, dă săracilor şi vei avea o comoară în cer; şi vino, ia-ţi crucea şi urmează-Mă!
j!M El a răspuns şi I-a zis: Învăţătorule, toate acestea le-am păzit din tinereţea mea.
A { Cunoşti poruncile: Să nu comiţi adulter; să nu omori; să nu furi; să nu faci mărturisire mincinoasă; să nu înşeli; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta;
ta Şi Isus i-a zis: Pentru ce Mă numeşti bun? Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu.
A{ Şi tocmai când pornise la drum, a alergat la El un om care a îngenuncheat înaintea Lui şi L-a întrebat: Bunule învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?
^5 Şi luându-i în braţe şi punându-Şi mâinile peste ei, i-a binecuvântat.
 Adevărat vă spun că oricine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu nici un chip nu va intra în ea.
A{ Dar când a văzut Isus acest lucru, S-a mâniat şi le-a zis: Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci împărăţia lui Dumnezeu este a unora ca ei.
ve Şi I-au adus nişte copilaşi ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii au certat pe cei care îi aduceau.
kO şi dacă femeia îşi va lăsa soţul şi se va căsători cu altul, comite adulter.
w Şi El le-a zis: Oricine îşi va lăsa soţia şi se va căsători cu alta, comite adulter faţă de ea;
U# Şi în casă, ucenicii L-au întrebat iarăşi despre acelaşi lucru.
F Deci, ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă.
eC şi cei doi vor fi un singur trup. Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup.
fE De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu soţia sa;
uc Dar, de la începutul creaţiei, Dumnezeu i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască.
{o Şi Isus a răspuns şi le-a zis: Datorită împietririi inimii voastre v-a scris el porunca aceasta.
c? Şi ei au zis: Moise a dat voie ca soţul să scrie o carte de divorţ şi s-o lase.
L Şi El a răspuns şi le-a zis: Ce v-a poruncit Moise?
 Şi Fariseii au venit la El şi L-au întrebat: Este permis ca soţul să divorţeze de soţie? Voiau să-L ispitească.
9 m Şi sculându-Se de acolo a venit în ţinutul Iudeii, dincolo de Iordan. Şi mulţimile s-au adunat din nou la El şi, după cum îi era obiceiul, iarăşi îi învăţa.
( I 2Sarea este bună; dar dacă sarea îşi pierde gustul, cu ce i-l vei da înapoi? Să aveţi sare în voi şi să trăiţi în pace unii cu alţii;
h I 1Pentru că fiecare om va fi sărat cu foc şi orice jertfă va fi serată cu sare.
H   0unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge.
S  /Şi dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate-l; este mai bine să intri cu un ochi în împărăţia lui Dumnezeu, decât să ai doi ochi şi să fii aruncat în focul gheenei,
H   .unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge.
eC -Şi dacă piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-l; este mai bine să intri în viaţă şchiop, decât să ai două picioare şi să fii aruncat în gheenă, în focul care niciodată nu se stinge,
H  ,unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge.
U# +Şi dacă mâna ta te face să cazi în păcat, tai-o; este mai bine să intri ciung în viaţă, decât să ai două mâini şi să mergi în gheenă, în focul care niciodată nu se Stinge,
K *Şi oricine va face să se poticnească unul din aceşti micuţi care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el să i se lege de gât o piatră de moară şi să fie aruncat în mare.
/W )Căci oricine vă va da de băut un pahar cu apă, în Numele Meu, pentru că sunteţi ai lui Cristos, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata;
G (Cine nu este împotriva noastră este pentru noi.
&E 'Dar Isus a zis: Nu-l opriţi, căci nu este nimeni care să facă o minune în Numele Meu şi să Mă poată vorbi de rău îndată după aceea;
(I &Şi Ioan I-a răspuns, zicând: Învăţătorule, noi am văzut pe cineva scoţând demoni în numele Tău şi l-am oprit, pentru că nu venea după noi.
L %Oricine primeşte pe unul din aceşti copilaşi în Numele Meu, Mă primeşte pe Mine; şi oricine Mă primeşte pe Mine, nu pe Mine Mă primeşte, ci pe Cel care M-a trimis pe Mine.
nU $Şi luând un copilaş, l-a aşezat în mijlocul lor; şi luându-l în braţele Lui, le-a zis:
8~i #Şi stând jos, El a chemat pe cei doisprezece şi le-a zis: Dacă doreşte cineva să fie cel dintâi, să fie cel din urmă dintre toţi şi slujitorul tuturor.
e}C "Dar ei tăceau, pentru că pe drum se certaseră, ca să ştie cine este cel mai mare.
| !Şi El a venit la Capernaum. Şi când erau în casă i-a întrebat pe ucenici: Despre ce vorbeaţi unul cu altul pe drum?
U{# Dar ei nu înţelegeau cuvintele acestea şi se temeau să-L întrebe.
?zw Căci El îi învăţa pe ucenicii Săi şi le zicea: Fiul omului este dat în mâinile oamenilor şi ei îl vor omorî. Şi după ce-L vor omorî, va învia a treia zi.
fyE Şi ei au plecat de acolo şi au trecut prin Galileea; şi El voia să nu ştie nimeni.
jxM Şi El le-a zis: Acest fel de demoni nu poate ieşi decât prin rugăciune şi post.
{wo Şi când a intrat Isus în casă, ucenicii Lui L-au întrebat deoparte: Noi de ce n-am putut Să-l scoatem?
Pv Dar Isus l-a apucat de mână şi l-a ridicat; şi el s-a sculat.
u Şi duhul a ieşit, ţipând şi scuturându-l cu putere. Şi el a rămas ca mort, încât mulţi ziceau: Este mort.
St Când Isus a văzut că mulţimea vine în fuga mare, a mustrat duhul necurat şi i-a zis: Duh mut şi surd, îţi poruncesc să ieşi afară din copilul acesta şi să nu mai intri în el.
usc Şi îndată tatăl copilului a strigat şi a zis în lacrimi: Cred, Doamne, ajută necredinţei mele!
orW Isus i-a zis: Dacă poţi crede, toate lucrurile sunt cu putinţă pentru cel care crede;
q  Şi de multe ori, ca să-l omoare, îl arunca în foc şi în apă. Dar dacă poţi face ceva, fie-Ţi milă şi ajută-ne!
~pu Şi Isus a întrebat pe tatăl lui: De cât timp i se întâmplă aceasta? Şi el a zis: Din copilărie.
)oK Şi ei l-au adus la El. Şi când a văzut pe Isus, duhul îndată l-a scuturat; copilul a căzut la pământ zvârcolindu-se şi făcând spume la gură.
n1 El i-a răspuns şi a zis: O, generaţie necredincioasă, până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi? Aduceţi-l la Mine!
;mo Şi oriunde îl apucă, îl trânteşte şi face spume şi scrâşneşte din dinţi şi rămâne ţeapăn. Şi i-am rugat pe ucenicii Tăi să scoată duhul şi n-au putut.
l Şi un om din mulţime a răspuns şi a zis: Învăţătorule, am adus la tine pe fiul meu, care este stăpânit de un duh mut.
Sk Şi El i-a întrebat pe cărturari: Despre ce vorbiţi cu ei?
gjG Şi îndată ce a văzut mulţimea pe Isus, s-a mirat şi, alergând la El, L-a salutat.
iw Şi când a venit la ucenicii Săi, a văzut împrejurul lor o mare mulţime şi pe cărturari discutând cu ei;
h{ Dar Eu vă spun că Ilie a şi venit şi ei au făcut cu el tot ce au vrut, după cum este scris despre el;
]g3 Şi El a răspuns şi le-a zis: într-adevăr, Ilie venind primul va reaşeza toate lucrurile; iar despre Fiul omului, aşa cum este scris. El trebuie să sufere multe lucruri şi să fie batjocorit.
lfQ Şi ei L-au întrebat, zicând: Pentru ce zic cărturarii că trebuie să vină întâi Ilie?
e Şi ei au păstrat cuvântul acesta în ei, întrebându-se unul pe celălalt ce-ar putea să însemne: va învia dintre cei morţi.
3d_ Şi pe când coborau ei de pe munte, Isus le-a poruncit să nu spună nimănui despre lucrurile pe care le-au văzut, până când va învia Fiul omului din morţi.
vce Şi îndată, când s-au uitat împrejurul lor, n-au mai văzut pe nimeni, decât pe Isus singur cu ei.
b9 Şi a venit un nor şi i-a acoperit cu umbra lui; şi din nor s-a auzit un glas care zicea: Acesta este Fiul Meu preaiubit; de El să ascultaţi!
Ea Căci nu ştia ce să zică, pentru că le era frică.
/`W Şi Petru a răspuns şi a zis lui Isus: Învăţătorule, este bine să fim aici; să facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie.
S_ Şi Ilie li s-a arătat împreună cu Moise; şi ei vorbeau cu Isus.
^ Şi hainele Lui s-au făcut strălucitoare şi mai albe ca zăpada, aşa cum nici un înălbitor de pe pământ nu le poate albi.
<]q Şi după şase zile, Isus a luat cu El pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan şi i-a dus singuri la o parte, pe un munte înalt. Şi El a fost schimbat la faţă înaintea lor.
@\ { Şi El le-a zis: Adevărat vă spun că sunt unii dintre cei care stau aici, care nu vor gusta moartea până când vor vedea împărăţia lui Dumnezeu venind în putere;
f[E&Căci oricine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele în această generaţie adulteră şi păcătoasă, de acela Se va ruşina şi Fiul omului când va veni în gloria Tatălui Său cu sfinţii îngeri;
IZ %Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul său?
kYO$Căci ce-i va folosi unui om să câştige toată lumea, dacă îşi pierde sufletul?
'XG#Căci oricine va voi să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela o va mântui,
GW"Şi, chemând la El mulţimea împreună cu ucenicii Săi, le-a zis: Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine însuşi, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze.
LV!Dar El S-a întors şi, uitându-Se spre ucenicii Săi, a mustrat pe Petru, zicând: înapoia Mea, Satano, căci tu nu gândeşti la lucrurile lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor!
sU_ Şi le vorbea cuvântul acesta pe faţă. Şi Petru L-a luat la o parte şi a început să-L mustre.
dTAŞi a început să-i înveţe că Fiul omului trebuie să sufere multe lucruri şi să fie lepădat de bătrâni şi de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fie omorât şi după trei zile să învie.
]S3Şi El le-a poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrul acesta despre El;
~RuŞi El le-a zis: Dar voi cine ziceţi că sunt Eu? Şi Petru a răspuns şi I-a zis: Tu eşti Cristosul!
eQCŞi ei au răspuns: Ioan Botezătorul; alţii: Ilie; iar alţii: Unul dintre profeţi;
0PYŞi Isus şi ucenicii Lui au plecat în satele Cezareii lui Filip. Şi pe drum El a întrebat pe ucenicii Săi, zicându-le: Cine zic oamenii că sunt Eu?
1>~~}}3||7{QzzDyym==q<<4;;::99(887i665y544733222100//g..-,,h+++ **H))<(('&&3%$$W##V""W!!O !J\X$Lri&O )lEl 6 o 8 ; m Qs%rL)1oWGlorie lui Dumnezeu în locurile preaînalte, şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui;
y Şi deodată, împreună cu îngerul, s-a unit o mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu, şi zicând:
q[ Şi iată semnul pentru voi: veţi găsi un copil înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle.
mS căci astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, care este Cristos, Domnul;
  Şi îngerul le-a zis: Nu vă temeţi, căci iată, vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot poporul:
+O Şi iată că un înger al Domnului s-a înfăţişat înaintea lor, şi gloria Domnului a strălucit împrejurul lor. Şi ei s-au înfricoşat foarte tare;
Şi în ţinutul acela erau nişte păstori care stăteau afară în câmp, şi făceau de pază noaptea împrejurul turmei lor.
1[Şi a născut pe Fiul ei Cel întâi-născut, şi L-a înfăşat în scutece, şi L-a culcat într-o iesle, pentru că în casa de găzduire nu era loc pentru ei;
`9Şi pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele când trebuia să nască Maria.
tasă se înscrie împreună cu Maria, care era logodită cu el ca soţie, şi care era însărcinată.
.UIosif s-a suit şi el din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David, numită Betleem, căci el era din casa şi din seminţia lui David,
J Şi toţi mergeau să se înscrie, fiecare în cetatea lui.
pYRecensământul acesta a avut loc pentru prima dată pe când era Quirinius guvernator al Siriei;
f GÎn zilele acelea a ieşit o poruncă de la Cezar Augustus să se înscrie toată lumea.
 PŞi copilul creştea şi se întărea în duh. Şi a stat în locuri pustii până în ziua arătării lui înaintea lui Israel.
  Oca să lumineze peste cei ce stau în întunericul şi umbra morţii, şi să ne îndrepte picioarele pe calea păcii!
g  INprin marea îndurare a Dumnezeului nostru, cu care ne-a cercetat Soarele din înălţime,
_  9Mşi să dai poporului Său cunoştinţa mântuirii, prin iertarea păcatelor lui;
  LŞi tu, copilule, vei fi chemat profet al Celui Preaînalt. Căci vei merge înaintea feţei Domnului, ca să-I pregăteşti căile,
b  ?Ktrăind înaintea Lui în sfinţenie şi dreptate, în toate zilele vieţii noastre;
a =Jca, fiind scăpaţi din mâna duşmanilor noştri, să-I putem sluji fără frică,
K Ide jurământul pe care l-a făcut părintelui nostru Avraam,
 yHSă-Şi arate îndurarea faţă de părinţii noştri, şi să-Şi aducă aminte de legământul Său cel sfânt;
b ?Gca să fim salvaţi de duşmanii noştri şi din mâna tuturor celor care ne urăsc!
] 5Fdupă cum vorbise prin gura sfinţilor săi profeţi, care au fost din vechime;
U %Eşi ne-a ridicat un corn de mântuire în casa slujitorului Său David,
y mDBinecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru că a cercetat şi a răscumpărat pe poporul Său,
\ 3CŞi Zaharia, tatăl lui, s-a umplut de Duhul Sfânt, şi a profeţit, zicând:
 BToţi cei ce le auzeau, le păstrau în inima lor, zicând: Oare ce va fi copilul acesta? Şi mâna Domnului era cu el.
# AAŞi pe toţi cei care locuiau împrejurul lor i-a cuprins frica, şi, în tot ţinutul acela muntos al iudeii, se vorbea despre toate aceste lucruri;
{~ q@Îndată gura lui a fost deschisă şi limba dezlegată; şi a început să vorbească lăudând pe Dumnezeu;
t} c?Şi el a cerut o tăbliţă de scris şi a scris, zicând: Numele lui este Ioan. Şi toţi s-au uimit.
V| '>Şi ei făceau semne tatălui său, ca să ştie cum să-i pună numele.
R{ =Şi ei i-au zis: Nimeni din rudeniile tale nu poartă numele acesta.
Kz <Şi mama lui a răspuns şi a zis: Nu, ci el se va numi Ioan.
y ;Şi în ziua a opta, au venit să circumcidă copilul, şi voiau să-i pună numele Zaharia, după numele tatălui său.
x :Şi vecinii şi rudele ei au auzit că Domnul a arătat mare îndurare faţă de ea; şi ei se bucurau împreună cu ea.
Uw %9Iar Elisabetei i s-a împlinit timpul să nască; şi a născut un fiu.
ev E8Şi Maria a rămas cu Elisabeta aproximativ trei luni, şi apoi s-a întors la casa ei.
^u 77după cum a vorbit părinţilor noştri, lui Avraam, şi seminţei lui în veci;
Wt )6A ajutat pe robul său, Israel, căci Şi-a adus aminte de îndurarea Sa,
ss a5El a săturat pe cei flămânzi cu bunătăţi, şi pe cei bogaţi i-a scos afară cu mâinile goale.
ir M4El a coborât pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, şi a înălţat pe cei umili.
oq Y3El a arătat putere cu braţul Lui; a risipit pe cei mândri în felul de gândire al inimii lor.
_p 92Şi îndurarea Lui este din generaţie în generaţie, peste cei ce se tem de El,
ho K1pentru că Cel Atotputernic a făcut lucruri mari pentru mine, şi sfânt este Numele Lui.
n  0căci El a privit spre starea umilă a roabei Sale. Căci iată, de acum încolo toate generaţiile mă vor numi fericită,
Em /şi duhul mi se bucură în Dumnezeu, Mântuitorul meu,
?l {.Şi Maria a zis: Sufletul meu măreşte pe Domnul,
k  -Şi binecuvântată este cea care a crezut; pentru că lucrurile care i-au fost spuse din partea Domnului, se vor împlini.
wj i,Căci iată, cum mi-a ajuns la urechi vocea salutului tău, mi-a săltat copilul în pântece de bucurie.
Hi  +Cum mi-a fost dat mie să vină la mine mama Domnului meu?
h  *şi a strigat cu glas tare şi a zis: Binecuvântată eşti tu între femei, şi binecuvântat este rodul pântecelui tău.
g )Şi cum a auzit Elisabeta salutul Mariei, i-a săltat copilul în pântece, şi Elisabeta s-a umplut de Duhul Sfânt,
Lf (şi a intrat în casa lui Zaharia, şi a salutat pe Elisabeta.
ue e'Şi în zilele acelea Maria s-a sculat, şi a plecat în grabă spre munţi, într-o cetate a lui Iuda,
wd i&Şi Maria a zis: Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvântul tău! Şi îngerul a plecat de la ea.
8b k$Şi iată că Elisabeta, rudenia ta, a rămas şi ea însărcinată şi va avea un fiu la bătrâneţe; şi ea, căreia i se zicea stearpă, este acum în a şasea lună.
Va '#Şi îngerul a răspuns şi i-a zis: Duhul Sfânt Se va coborî peste tine, şi puterea Celui Preaînalt te va umbri. De aceea, şi Sfântul care se va naşte din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.
h` K"Dar Maria a zis îngerului: Cum se va face lucrul acesta, fiindcă eu nu ştiu de bărbat?
h_ K!Şi El va domni peste casa lui Iacov în veci, şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit;
~^ w El va fi mare, şi va fi chemat Fiul Celui Preaînalt; şi Domnul Dumnezeu Îi va da tronul tatălui Său David;
m] UŞi iată că vei rămâne însărcinată, şi vei naşte un fiu, şi îi vei pune numele Isus.
b\ ?Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Maria, căci ai găsit har înaintea lui Dumnezeu!
[  Dar ea, când l-a văzut, s-a tulburat la cuvântul lui şi se întreba în sinea ei ce fel de salutare putea fi aceasta,
Z 5Şi îngerul a venit la ea şi a zis: Bucură-te, tu, căreia ţi s-a dat mare har! Domnul este cu tine; binecuvântată eşti tu între femei!
Y la o fecioară logodită cu un bărbat, al cărui nume era Iosif, din casa lui David; şi numele fecioarei era Maria.
|X sŞi în luna a şasea, îngerul Gavril a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, numită Nazaret,
uW eIată ce mi-a făcut Domnul în zilele când a privit spre mine, ca să-mi ia dispreţul dintre oameni.
V }Şi după aceste zile, Elisabeta, soţia lui, a rămas însărcinată; şi s-a ascuns vreme de cinci luni, zicând:
UU %Şi când s-au împlinit zilele lui de slujbă, Zaharia s-a dus acasă.
#T ACând a ieşit afară, n-a putut să le vorbească; şi ei au înţeles că avusese o viziune în templu; căci el le făcea semne; şi a rămas mut.
dS CŞi poporul îl aştepta pe Zaharia şi se mira că zăbovea atât de mult în templu.
@R {Şi iată, vei fi mut şi nu vei putea vorbi, până în ziua când se vor întâmpla aceste lucruri, pentru că n-ai crezut cuvintele mele, care vor fi împlinite la vremea lor;
*Q OŞi îngerul a răspuns şi i-a zis: Eu sunt Gavril, care stau înaintea lui Dumnezeu; am fost trimis să-ţi vorbesc şi să-ţi aduc această veste bună;
P !Şi Zaharia a zis îngerului: Cum voi cunoaşte lucrul acesta? Căci eu sunt un om bătrân şi soţia mea este înaintată în zile.
mO UŞi el va merge înaintea Lui, în duhul şi puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor la copii, şi pe cei neascultători la înţelepciunea celor drepţi, ca să gătească pentru Domnul un popor pregătit.
ZN /Şi el va întoarce pe mulţi din copiii lui Israel la Domnul Dumnezeul lor;
.M WCăci el va fi mare înaintea Demnului şi nu va bea nici vin, nici băutură ameţitoare. Şi el va fi umplut de Duhul Sfânt încă din pântecele mamei sale.
jL OŞi el va fi pentru tine o bucurie şi o veselie; şi mulţi se vor bucura de naşterea lui.
.K W Dar îngerul i-a zis: Nu te teme Zaharia, fiindcă rugăciunea ta a fost ascultată şi soţia ta Elisabeta îţi va naşte un fiu şi îi vei pune numele Ioan;
UJ % Şi Zaharia s-a înspăimântat când l-a văzut şi l-a cuprins frica.
|I s Şi un înger al Domnului s-a arătat lui Zaharia, stând în picioare la dreapta altarului pentru tămâiere;
TH # Şi în ceasul tămâierii, toată mulţimea de oameni se ruga afară;
vG g potrivit obiceiului preoţesc, a ieşit la sorţi să intre şi să ardă tămâie în templul Domnului.
WF )Şi pe când slujea Zaharia înaintea lui Dumnezeu, la rândul cetei lui,
oE YŞi n-aveau copii, pentru că Elisabeta era stearpă; şi amândoi erau înaintaţi în vârstă.
D Şi amândoi erau drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblând fără vină în toate poruncile şi cerinţele Domnului,
+C QÎn zilele lui Irod, regele Iudeii, era un preot, cu numele Zaharia, din ceata lui Abia; şi soţia lui era dintre fiicele lui Aaron, şi se numea Elisabeta;
^B 7ca astfel să poţi cunoaşte temeinicia lucrurilor în care ai fost învăţat,
UA %mi s-a părut şi mie potrivit, prea-alesule Teofile, după ce-am făcut cercetări amănunţite asupra tuturor acestor lucruri, de la începutul lor, să ţi le scriu în ordine, unele după altele,
@  aşa cum ni le-au încredinţat cei care de la început au fost martori oculari, şi au devenit slujitori ai Cuvântului,
w? kDeoarece mulţi s-au apucat să alcătuiască o istorisire despre lucrurile pe deplin crezute printre noi,
>+Iar ei au plecat şi au predicat pretutindeni. Domnul lucra împreună cu ei şi întărea cuvântul prin semnele care-l însoţeau. Amin.
k=ODupă ce Domnul a vorbit cu ei, a fost înălţat la cer şi a stat la dreapta lui Dumnezeu;
.<Uvor lua în mână şerpi; şi dacă vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma; îşi vor pune mâinile peste bolnavi şi bolnavii se vor însănătoşi;
;Şi aceste semne îi vor însoţi pe cei ce vor fi crezut: în Numele Meu vor scoate demoni; vor vorbi în limbi noi;
f:ECine crede şi este botezat, va fi mântuit; dar cine nu crede, va fi condamnat;
n9UŞi El le-a zis: Mergeţi în toată lumea şi predicaţi Evanghelia la orice făptură.
J8 După aceea S-a arătat celor unsprezece, când stăteau la masă, şi i-a mustrat pentru necredinţa şi împietrirea inimii lor, pentru că nu crezuseră pe cei ce-L văzuseră înviat.
V7% Şi ei s-au dus şi au spus celorlalţi, dar nici pe ei nu i-au crezut.
c6? Dună aceea, S-a arătat într-alt fel, la doi dintre ei, când se duceau la ţară;
^55 Şi când au auzit ei că El este viu şi că a fost văzut de ea, n-au crezut;
u4c Ea s-a dus şi a dat de ştire celor care fuseseră împreună cu El, care erau trişti şi plângeau.
39 Isus, după ce a înviat, în dimineaţa zilei dintâi a săptămânii, S-a arătat mai întâi Mariei Magdalena, din care scosese şapte demoni.
#2?Şi ele au ieşit afară în grabă şi au fugit de la mormânt, pentru că tremurau şi erau uimite. Şi n-au spus nimănui nimic, căci se temeau;
15Dar mergeţi şi spuneţi ucenicilor Lui şi lui Petru că merge înaintea voastră în Galileea; şi acolo Îl veţi vedea, aşa cum v-a spus.
&0EDar el le-a zis: Nu vă înspăimântaţi! Căutaţi pe Isus din Nazaret care a fost crucificat. A înviat, nu este aici; iată locul unde-L puseseră.
/1Şi intrând în mormânt, au văzut pe un tinerel stând în partea dreaptă, îmbrăcat într-o haină albă; şi ele s-au înspăimântat.
o.WŞi când şi-au ridicat ochii, au văzut că piatra, care era foarte mare, fusese răsturnată.
c-?Şi ele ziceau una către alta: Cine ne va răsturna piatra de la uşa mormântului?
u,cŞi în prima zi a săptămânii, s-au dus la mormânt dis-de-dimineaţă, pe când răsărea soarele;
+ %Şi după ce a trecut ziua Sabatului, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, şi Salome au cumpărat miresme ca să vină să-L ungă.
^*5/Şi Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iose, se uitau să vadă unde-L puneau.
R).Şi Iosif a cumpărat o pânză de in, a dat jos pe Isus şi L-a înfăşurat în pânza de în şi L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă; şi a rostogolit o piatră la uşa mormântului.
U(#-Şi când a aflat de la centurion că a murit, a dat trupul lui Iosif.
',Şi Pilat s-a mirat că murise aşa de curând; şi chemând pe centurion, l-a întrebat dacă a murit de mult timp.
0&Y+a venit Iosif din Arimateea, un sfetnic renumit care aştepta şi el împărăţia lui Dumnezeu şi, plin de curaj, s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui ISUS;
f%E*Şi când s-a înserat, fiindcă era ziua pregătirii, adică ziua dinaintea Sabatului,
$)care, pe când era El în Galileea, mergeau după El şi-I slujeau; şi multe alte femei, care se suiseră cu El la Ierusalim.
"#=(Acolo erau şi nişte femei, care priveau de departe. Printre ele era Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iacov cel mic şi a lui Iose, şi Salome,
2"]'Centurionul care stătea în faţa lui Isus, când L-a văzut că a strigat şi că Şi-a dat astfel duhul, a zis: Cu adevărat, Omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!
Q!&Şi perdeaua templului a fost ruptă în două, de sus până jos.
D %Dar Isus a scos un strigăt tare şi Şi-a dat duhul.
@y$Şi unul din ei a alergat şi a umplut un burete cu oţet, l-a pus într-o trestie şi I-a dat să bea, zicând: Lăsaţi să vedem dacă va veni Ilie să-L coboare de pe cruce!
b=#Şi unii din cei ce stăteau acolo, când au auzit, ziceau: Iată, cheamă pe Ilie!
K"Şi la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare, zicând: Eloi, Eloi, lama sabachthani? care tradus înseamnă: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?
}s!Şi când s-a făcut ceasul al şaselea s-a făcut întuneric peste toată ţara până la ceasul al nouălea;
2] Cristos, Regele lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce, ca să vedem şi să credem! Şi cei care erau crucificaţi împreună cu El, îşi băteau joc de El.
7gTot astfel şi preoţii cei mai de seamă şi cărturarii îşi băteau joc de El între ei şi ziceau: Pe alţii i-a mântuit şi pe Sine însuşi nu Se poate mântui!
Lmântuieşte-Te pe Tine însuţi şi coboară-Te de pe cruce!
%CŞi acei care treceau pe acolo îşi băteau joc de El, dădeau din cap şi ziceau: Uă! Tu, care strici templul şi-l zideşti din nou în trei zile,
eCŞi s-a împlinit Scriptura care zice: Şi a fost pus în numărul celor fărădelege.
mSŞi împreună cu El au crucificat doi tâlhari: unul la dreapta Lui şi altul la stânga Lui.
A}Şi deasupra era scrisă vina Lui: Regele Iudeilor.
;qEra ceasul al treilea şi ei L-au crucificat.
Şi crucificându-L, I-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi pentru ele, ca să ştie ce să ia fiecare.
QŞi I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El nu l-a luat;
b=Şi au adus pe Isus la Golgota, un loc care tradus înseamnă: Locul Căpăţânii.
'Şi au silit să-I ducă crucea pe un trecător care se întorcea de la câmp, pe Simon din Cirena, tatăl lui Alexandru şi al lui Ruf.
5Şi după ce L-au batjocorit, L-au dezbrăcat de haina de purpură şi L-au îmbrăcat în hainele Lui; şi L-au dus afară ca să-L crucifice.
fEŞi Îl loveau în cap cu o trestie şi Îl scuipau şi, îngenunchind, I se închinau.
J  Şi au început să-L salute: Plecăciune, Regele Iudeilor!
u cŞi ei L-au îmbrăcat cu o haină de purpură, au împletit o cunună de spini şi I-au pus-o pe cap.
j MŞi ostaşii L-au adus în curtea care este numită Pretoriu; şi au adunat toată cohorta.
! ;Şi Pilat, dorind să mulţumească mulţimea, le-a eliberat pe Baraba, iar pe Isus, după ce a pus să-L biciuiască, L-a dat să fie crucificat.
c ?Şi Pilat le-a zis: Dar ce rău a făcut? Dar ei strigau şi mai tare: Crucifică-L!
7i Şi ei au strigat iarăşi: Crucifică-L!
{o Şi Pilat a răspuns din nou şi le-a zis: Dar ce voiţi să fac cu Acela pe care-L numiţi Regele Iudeilor?
~u Dar preoţii cei mai de seamă au agitat mulţimea ca să ceară lui Pilat să le elibereze mai bine pe Baraba;
c? Căci ştia că preoţii cei mai de seamă Îl dăduseră din invidie în mâna lui.
\1 Dar Pilat le-a răspuns, zicând: Vreţi să vă eliberez pe Regele Iudeilor?
pYŞi mulţimea, strigând, a început să-i ceară să facă după cum avea obiceiul dintotdeauna.
Şi în închisoare era unul numit Baraba, închis împreună cu prietenii lui, pentru că făcuse un omor într-o răscoală.
kOLa fiecare sărbătoare Pilat obişnuia să le elibereze un deţinut, pe care îl cereau ei.
FDar Isus n-a mai răspuns nimic, încât Pilat se mira.
wŞi Pilat L-a întrebat din nou, zicând: Nu răspunzi nimic? Iată câte lucruri mărturisesc ei împotriva Ta!
i~KŞi preoţii cei mai de seamă îl acuzau de multe lucruri, dar El nu le răspundea nimic.
{}oŞi Pilat L-a întrebat: Eşti Tu Regele Iudeilor? Şi El, răspunzând, i-a zis: Tu însuţi o spui;
A| }Şi dimineaţa, preoţii cei mai de seamă au făcut îndată sfat cu bătrânii, cărturarii şi cu tot sinedriul. Şi după ce au legat pe Isus, L-au dus şi L-au dat lui Pilat;
t{aHŞi cocoşul a cântat a doua oară. Şi Petru şi-a adus aminte de cuvântul pe care i-l spusese Isus: înainte de a cânta cocoşul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori. Şi gândindu-se la aceasta, plângea;
sz_GDar el a început să blesteme şi să jure, zicând: Nu cunosc pe Omul acesta despre care vorbiţi.
SyFDar el a negat din nou. Şi după scurt timp, cei care stăteau acolo au zis iarăşi lui Petru: Nu mai încape îndoială că eşti unul dintre ei, căci eşti galileean şi graiul tău o arată;
xyEŞi slujnica l-a văzut iarăşi şi a început să spună celor care stăteau acolo: Acesta este unul dintre ei.
wDDar el a negat, zicând: Nu ştiu, nici nu înţeleg ce vrei să zici. Şi s-a dus afară în pridvor; şi a cântat cocoşul.
}vsCşi, când l-a văzut pe Petru încălzindu-se, s-a uitat la el şi a zis: Şi tu ai fost cu Isus din Nazaret.
au;BŞi pe când stătea Petru jos în curte, a venit una din slujnicele marelui preot
t3AŞi unii au început să-L scuipe şi să-I acopere faţa şi să-L bată şi să-I zică: Profeţeşte! Şi servitorii Îl loveau cu palmele.
jsM@Aţi auzit blasfemia! Cum vi se pare? Şi toţi L-au condamnat să fie pedepsit cu moartea.
`r9?Atunci marele preot rupându-şi hainele, a zis: Ce nevoie mai avem de mărturii?
q>Şi Isus a zis: Eu sunt; şi veţi vedea pe Fiul omului stând la dreapta puterii şi venind pe norii cerului.
p!=Dar El tăcea şi nu răspundea nimic. Marele preot L-a întrebat din nou şi I-a zis: Eşti Tu, Cristosul, Fiul Celui Binecuvântat?
&oE<Şi marele preot, sculându-se în picioare în mijlocul lor, a întrebat pe Isus, zicând: Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceştia împotriva Ta?
Pn;Şi nici chiar în privinţa aceasta nu li se potrivea mărturia.
,mQ:Noi L-am auzit zicând: Eu voi dărâma templul acesta, făcut de mâini omeneşti şi în trei zile voi zidi altul, care nu este făcut de mâini omeneşti.
bl=9Şi unii s-au sculat şi au făcut o mărturie mincinoasă împotriva Lui, zicând:
rk]8Pentru că mulţi făceau mărturii mincinoase împotriva Lui, dar mărturiile lor nu se potriveau.
j#7Şi preoţii cei mai de seamă şi tot sinedriul căutau vreo mărturie împotriva lui Isus, ca să-L omoare; şi nu găseau nici una;
i6Şi Petru L-a urmat de departe până în curtea marelui preot; şi el stătea cu servitorii şi se încălzea la foc.
h5Şi pe Isus L-au dus la marele preot; şi cu el s-au adunat toţi preoţii cei mai de seamă şi bătrânii şi cărturarii.
Ng4dar el şi-a lăsat învelitoarea de în şi a fugit de ei gol.
f 3Şi un oarecare tânăr, având pe el o pânză de in, îmbrăcată pe trupul gol, mergea după El. Şi tinerii I-au prins;
7ei2Şi ei toţi L-au părăsit şi au fugit;
.dU1În toate zilele am fost cu voi, învăţând pe oameni în templu, şi nu M-aţi prins. Dar acestea s-au întâmplat ca să fie împlinite Scripturile.
c0Şi Isus a răspuns şi le-a zis: Aţi ieşit ca după un hoţ, cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi?
b/Şi unul din cei ce stăteau lângă El, a scos sabia şi a lovit pe slujitorul marelui preot şi i-a tăiat urechea.
7ai.Şi ei au pus mâna pe El şi L-au prins.
`y-Şi când a venit, s-a apropiat îndată de El şi I-a zis: Învăţătorule, Învăţătorule! Şi L-a sărutat.
_,Şi cel care Îl vânduse le dăduse un semn, zicând: Cel pe care-L voi săruta, Acela este; prindeţi-L şi duceţi-L sub pază.
[^/+Şi îndată, pe când vorbea El încă, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, şi cu el o mare mulţime cu săbii şi cu ciomege, trimişi de preoţii cei mai de seamă, de cărturari şi de bătrâni.
U]#*Sculaţi-vă; să mergem! Iată, se apropie cel ce M-a vândut!
8\i)Şi El a venit a treia oară şi le-a zis: Dormiţi de acum şi odihniţi-vă! Destul, a venit ceasul; iată că Fiul omului este dat în mâinile păcătoşilor.
[+(Şi întorcându-Se, i-a găsit iarăşi dormind, pentru că ochii le erau îngreuiaţi de somn. Şi ei nu ştiau ce să-I mai răspundă.
PZ'Şi El s-a dus iarăşi şi S-a rugat, zicând aceleaşi cuvinte.
Y+&Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită! Duhul este într-adevăr plin de râvnă, dar trupul este fără putere.
X%Şi El a venit şi i-a găsit dormind; şi a zis lui Petru: Simone, tu dormi? Un ceas n-ai fost în stare să veghezi?
3W_$Şi El zicea: Ava, Tată, pentru Tine toate lucrurile sunt cu putinţă; depărtează de la Mine paharul acesta! Totuşi, nu ce voiesc Eu, ci ce voieşti Tu.
V##Şi El a mers puţin mai înainte şi a căzut la pământ şi Se ruga ca, dacă este cu putinţă, să treacă de la El ceasul acela.
|Uq"Şi El le-a zis: Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneţi aici şi vegheaţi!
T!Şi a luat cu El pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan şi a început să Se tulbure şi să Se întristeze foarte tare;
S Şi ei au venit într-un loc numit Ghetsimani. Şi El a zis ucenicilor Săi: Staţi aici până Mă voi ruga.
R-Dar el zicea şi mai hotărât: Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine. Şi toţi spuneau la fel.
4QaŞi Isus i-a zis: Adevărat îţi spun că astăzi, chiar în noaptea aceasta, înainte de a cânta cocoşul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.
[P/Dar Petru I-a zis: Chiar dacă toţi Te vor părăsi, eu nu Te voi părăsi;
]O3Dar, după ce voi învia, Mă voi duce înaintea voastră în Galileea;
N3Şi Isus le-a zis: în noaptea aceasta toţi vă veţi poticni în Mine; căci este scris: Voi bate Păstorul şi oile vor fi risipite.
VM%Şi după ce au cântat o cântare, au ieşit spre muntele Măslinilor;
&LEAdevărat vă spun că de-acum încolo nu voi mai bea din rodul viţei, până în ziua în care îl voi bea nou în împărăţia lui Dumnezeu.
wKgŞi le-a zis: Acesta este sângele Meu, sângele noului legământ, care se varsă pentru mulţi.
fJEŞi El a luat un pahar şi, după ce a mulţumit, li l-a dat şi au băut toţi din el.
.IUŞi pe când mâncau, Isus a luat o pâine şi, după ce a binecuvântat, a frânt-o şi le-a dat-o şi a zis: Luaţi mâncaţi, acesta este trupul Meu.
OHFiul omului, negreşit, Se duce după cum este scris despre El, dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul omului! Ar fi fost mai bine pentru omul acela dacă nu s-ar fi născut.
~GuŞi El a răspuns şi le-a zis: Este unul din cei doisprezece, care întinde mâna cu Mine în farfurie.
F Şi ei au început să se întristeze şi să-I zică unul câte unul: Nu cumva sunt eu? Şi altul a zis: Nu cumva sunt eu?
E5Şi pe când stăteau ei şi mâncau, Isus a zis: Adevărat vă spun că unul din voi, care mănâncă împreună cu Mine, Mă va vinde.
6DgŞi El a venit seara cu cei doisprezece;
CŞi ucenicii Lui au plecat şi au venit în cetate şi au găsit aşa cum le spusese El; şi ei au pregătit Paştele.
vBeŞi vă va arăta o cameră mare, de sus, gata pregătită; acolo să le pregătiţi pentru noi.
,AQŞi unde va intratei, spuneţi stăpânului casei: învăţătorul zice: Unde este camera de oaspeţi, în care să mănânc Paştele cu ucenicii Mei?
<@q Şi El a trimis pe doi dintre ucenicii Săi şi le-a zis: Duceţi-vă în cetate şi acolo aveţi să întâlniţi un om ducând un ulcior cu apă; mergeţi după el.
3?_ Şi în prima zi a sărbătorii Azimilor, când se jertfeau Paştele, ucenicii Lui I-au zis: Unde voieşti să ne ducem să-Ţi pregătim ca să mănânci Paştele?
>! Şi ei, când au auzit, s-au bucurat şi au promis că-i vor da bani. Şi el căuta un moment potrivit ca să-L dea în mâinile lor.
= Şi Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece, s-a dus la preoţii cei mai de seamă ca să-L vândă pe Isus.
*<M Adevărat vă spun că oriunde va fi predicată Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune şi ce a făcut femeia aceasta, spre amintirea ei.
l;QEa a făcut ce a putut: A venit mai dinainte ca să-Mi ungă trupul pentru îngropare.
:căci pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi şi oricând vreţi le puteţi face bine, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.
y9kDar Isus a zis: Lăsaţi-o în pace; de ce o supăraţi? Ea a făcut o faptă bună faţă de Mine;
.8UCăci parfumul acesta s-ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de dinari şi banii să se fi dat săracilor. Şi vorbeau cu multă mânie în privinţa ei.
e7CŞi erau unii care s-au mâniat şi ziceau: De ce s-a făcut risipa aceasta de parfum?
6wŞi pe când era El în Betania, în casa lui Simon leprosul, şi pe când stătea la masă, a venit o femeie care avea un vas de alabastru cu parfum de nard curat, foarte scump; şi ea a spart vasul şi a turnat parfumul pe capul lui Isus.
Z5-Dar ei ziceau: Nu în ziua sărbătorii, ca să nu fie tulburare în popor.
=4 uDouă zile după aceea, era sărbătoarea Paştilor şi Azimile. Şi preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau cum să prindă pe Isus prin viclenie şi să-L omoare.
B3 %Şi ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheaţi!
Y2+ $ca nu cumva, venind fără să ştiţi, să vă găsească dormind.
+1O #De aceea, vegheaţi, pentru că nu ştiţi când va veni stăpânul casei: seara, sau la miezul nopţii, sau la cântatul cocoşilor, sau dimineaţa;
a0; "Căci Fiul omului se aseamănă cu un om care, plecând departe într-o călătorie, îşi lasă casa şi dă autoritate robilor săi şi fiecăruia sarcina sa şi portarului îi porunceşte să vegheze;
h/I !Luaţi seama: vegheaţi şi rugaţi-vă, căci nu ştiţi când este timpul acela;
. Iar despre ziua aceea şi ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii care sunt în cer, nici Fiul, ci numai Tatăl.
V-% Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
},s Adevărat vă spun că nu va trece generaţia aceasta până nu se vor întâmpla toate aceste lucruri.
+ Tot aşa şi voi: când veţi vedea aceste lucruri întâmplându-se, să ştiţi că El este aproape, este chiar la uşi.
*% Învăţaţi parabola aceasta de la smochin: când mlădiţa îi este fragedă şi înfrunzeşte, ştiţi că vara este aproape.
=)s Şi atunci El va trimite pe îngerii Săi şi îi va aduna împreună pe aleşii Săi, din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului.
R~~@}}{|| {mzzXyy0xx,wwwGvvuuAt{ssrr qq3pooonmmum2ll,k3jjilhh{gg fqf#eedccQbOaa+``_^^K]]]E\\\:[[[/ZZ~Z(YYsY*XXWWVVUU TgTSS6RRGQQNPOONNlMLLKKJnJI]IHH6GG+FiEEXDD+C|BAAGA@@?c>>7=<<`;; :99g88 766J5n54L33[211q000/q..--- ,1++0*))w(( '' &t%%,$$## ""%! :Jb&1#pli8$] ! # p $_b\:R!Şi Ioan, chemând la el pe doi dintre ucenicii săi, i-a trimis la Isus, zicând: Tu eşti Cel ce vine, sau să aşteptăm pe altul?
K~Şi ucenicii lui Ioan i-au spus despre toate aceste lucruri.
r}]Şi vestea aceasta despre El s-a răspândit în toată Iudeea şi în toate ţinuturile dimprejur.
'|GŞi pe toţi i-a cuprins frica, şi ei glorificau pe Dumnezeu, zicând: Un mare profet s-a ridicat între noi; şi: Dumnezeu a cercetat pe poporul Său.
m{SŞi cel care era mort a stat drept, şi a început a vorbi. Şi El l-a dat înapoi mamei sale.
zApoi S-a apropiat şi S-a atins de sicriu; şi cei care-l duceau, s-au oprit. Şi El a zis: Tinere, scoală-te, îţi zic!
eyC Şi când a văzut-o Domnul, I s-a făcut milă de ea, şi i-a zis: Nu plânge!
0xY Când S-a apropiat de poarta cetăţii, iată, duceau la groapă pe un mort, singurul fiu al mamei lui; şi ea era văduvă. Şi cu ea era mult popor din cetate.
w Şi în ziua următoare Isus Se ducea într-o cetate numită Nain; şi cu El mergeau mulţi din ucenicii Lui şi o mulţime mare.
mvS Şi când s-au întors acasă cei trimişi, au găsit sănătos pe sclavul care fusese bolnav.
Tu! Când a auzit Isus aceste cuvinte, S-a minunat de el şi S-a întors spre mulţimea care mergea după El şi a zis: Vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit o credinţă atât de mare.
@tyCăci şi eu care sunt un om pus sub autoritate, am ostaşi supuşi mie, şi îi zic unuia: Du-te! şi se duce; altuia: Vino! şi vine; şi sclavului meu: Fă aceasta! şi face.
vseDe aceea nici eu nu m-am socotit demn a veni la Tine; ci zi un cuvânt, şi sclavul meu va fi vindecat.
MrAtunci Isus a mers cu ei. Şi când nu era departe de casă, centurionul a trimis la El pe nişte prieteni, zicându-I: Doamne, nu Te obosi, căci nu sunt demn să intri sub acoperişul meu.
Hq căci iubeşte neamul nostru, şi el ne-a zidit sinagoga.
cp?Şi venind la Isus, ei L-au rugat insistent, zicând: Merită să-i faci acest bine;
o%Şi când a auzit despre Isus, centurionul a trimis la El pe bătrânii iudeilor, ca să-L roage să vină să vindece pe sclavul său.
_n7Şi sclavul unui centurion, la care el ţinea foarte mult, era bolnav pe moarte.
ym mCând a sfârşit toate cuvântările Sale înaintea poporului care-L asculta, Isus a intrat în Capernaum.
`l91Dar cine aude şi nu face, se aseamănă cu un om care şi-a zidit o casă pe pământ, fără temelie, în care a lovit şuvoiul, şi îndată s-a prăbuşit, şi prăbuşirea acestei case a fost mare.
{ko0El se aseamănă cu un om care, când a zidit o casă, a săpat adânc şi a aşezat temelia pe stâncă. A venit şuvoiul de apă şi s-a năpustit peste casa aceea, dar n-a putut s-o clatine, pentru că era zidită pe stâncă.
|jq/Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, şi aude cuvintele Mele, şi le face;
Vi%.Şi de ce-Mi ziceţi: Doamne, Doamne! şi nu faceţi ce spun Eu?
Bh}-Omul bun scoate ce este bun din comoara bună a inimii lui, şi omul rău scoate ce este rău din tezaurul rău al inimii lui; căci din prisosul inimii vorbeşte gura lui;
g-,Căci fiecare pom este cunoscut după roadele lui. Căci din spini nu se strâng smochine, nici nu se culeg struguri din mărăcini;
qf[+Căci nu este pom bun care să facă roadă rea, nici pom rău care să facă roadă bună.
,eQ*Sau cum poţi tu zice fratelui tău: Frate, lasă-mă să-ţi scot paiul care este în ochiul tău, şi tu însuţi nu-ţi vezi bârna din ochiul tău? Prefăcutule, scoate întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău;
pdY)Dar de ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, şi nu zăreşti bârna din ochiul tău?
c (Ucenicul nu este mai presus decât învăţătorul lui; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul lui.
b'Şi El le-a spus o parabolă: Oare poate un orb să călăuzească pe un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă?
ba=&Daţi, şi vi se va da; şi vi se va turna în sân o măsură bună, îndesată, clătinată, şi care se va vărsa pe deasupra. Deoarece, cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura înapoi.
` %Nu judecaţi, şi nu veţi fi judecaţi; nu condamnaţi şi nu veţi fi condamnaţi; iertaţi, şi vi se va ierta;
U_#$Fiţi dar îndurători, cum şi Tatăl vostru este îndurător.
}^s#Dar voi, iubiţi pe duşmanii voştri, faceţi bine şi daţi cu împrumut fără să speraţi la un câştig; şi răsplata voastră va fi mare, şi veţi fi fiii Celui Preaînalt; căci El este bun cu cei nemulţumitori şi răi;
R]"Şi dacă daţi cu împrumut acelora de la care speraţi să primiţi înapoi, ce răsplată aveţi?, Pentru că şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, tocmai ca să ia înapoi;
}\s!Dacă faceţi bine celor ce vă fac bine, ce răsplată aveţi? Pentru că şi păcătoşii fac la fel.
[% Căci dacă iubiţi pe cei care vă iubesc, ce răsplată aveţi? Pentru că şi păcătoşii iubesc pe cei care-i iubesc pe ei;
\Z1Şi cum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel.
gYGOricui îţi cere, dă-i; şi celui ce ia din ce-i al tău, nu i le cere înapoi;
#X?Celui care te loveşte peste un obraz, întoarce-i şi pe celălalt, şi celui care vrea să-ţi ia haina, nu-l opri să-ţi ia şi cămaşa.
iWKbinecuvântaţi pe cei ce vă blestemă şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc.
VDar Eu vă spun vouă, celor care ascultaţi: Iubiţi pe duşmanii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc,
U Vai de voi când toţi oamenii vă vor vorbi de bine! Căci tot aşa făceau părinţii lor cu profeţii mincinoşi!
(TIVai de voi care sunteţi sătui! Pentru că voi veţi flămânzi! Vai de voi care râdeţi acum, pentru că vă veţi întrista şi veţi plânge!
`S9Dar vai de voi, bogaţilor, pentru că voi vă primiţi aici mângâierea!
4RaBucuraţi-vă în ziua aceea şi săltaţi de veselie: căci, iată, răsplata voastră este mare în cer; căci tot aşa făceau părinţii lor cu profeţii;
FQBinecuvântaţi sunteţi voi când oamenii vă vor urî, şi când vă vor alunga şi vă vor batjocori, şi vor lepăda numele vostru ca pe ceva rău, din cauza Fiului omului!
EPBinecuvântaţi sunteţi voi, cei ce sunteţi flămânzi acum, căci voi veţi fi săturaţi! Binecuvântaţi sunteţi voi, cei ce plângeţi acum, pentru că voi veţi râde!
)OKŞi El Şi-a ridicat ochii spre ucenicii Lui şi a zis: Binecuvântaţi sunteţi voi cei săraci, căci împărăţia lui Dumnezeu este a voastră!
tNaŞi toată mulţimea căuta să-L atingă, pentru că din El ieşea o putere care-i vindeca pe toţi.
EMŞi cei chinuiţi de duhuri necurate, erau vindecaţi.
9LkŞi El S-a coborât împreună cu ei şi S-a oprit pe un loc neted; şi acolo se aflau mulţi ucenici de-ai Lui şi o mare mulţime de oameni care veniseră din toată Iudeea şi din Ierusalim, şi de pe lângă, marea Tirului şi a Sidonului, ca să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor.
`K9pe Iuda, fiul lui Iacov; şi pe Iuda Iscarioteanul, care a devenit un trădător;
ZJ-pe Matei şi pe Toma; pe Iacov, fiul lui Alfeu şi pe Simon, numit Zilotul;
Ipe Simon, pe care l-a numit şi Petru; şi pe Andrei, fratele lui; pe Iacov şi pe Ioan; pe Filip şi pe Bartolomeu;
Hw Când s-a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii Săi, şi a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit apostoli:
G  Şi în zilele acelea, Isus S-a dus în munte să Se roage, şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
bF= Ei s-au umplut de mânie şi se sfătuiau între ei ce ar putea să facă lui Isus.
&EE Şi privind împrejur peste toţi, a zis omului: Întinde-ţi mâna! Şi el a făcut aşa, şi mâna i s-a făcut sănătoasă ca şi cealaltă.
D' Atunci Isus le-a zis: Vă întreb: Este permis în ziua Sabatului a face bine ori a face rău? A scăpa o viaţă sau a o pierde?
'CGDar El le cunoştea gândurile, şi a zis omului care avea mâna uscată: Scoală-te, şi stai în mijloc. El s-a sculat şi a stat în picioare.
B!Cărturarii şi Fariseii îl pândeau să vadă dacă îl va vindeca în ziua Sabatului, ca să găsească vreo vină împotriva Lui.
(AIŞi în altă zi de Sabat, s-a întâmplat că Isus a intrat în sinagogă şi învăţa pe oameni. Şi acolo era un om care avea mâna dreaptă uscată;
N@Şi El le-a zis: Fiul omului este Domn şi al Sabatului.
\?1cum a intrat în Casa lui Dumnezeu şi a luat pâinile pentru punerea înainte, şi a mâncat din ele, şi a dat şi celor care erau cu el, măcar că nu era permis să le mănânce decât preoţii?
>Şi Isus le-a răspuns şi a zis: N-aţi citit ce a făcut David, când a flămânzit el şi cei ce erau cu el;
u=cDar unii dintre Farisei le-au zis: Pentru ce faceţi ce nu este permis să faceţi în ziua Sabatului?
8< kŞi într-o altă zi de Sabat, s-a întâmplat că Isus – trecea prin lanurile de grâu; şi ucenicii Lui smulgeau spice de grâu, le frecau cu mâinile şi le mâncau.
;w'Şi nimeni, după ce a băut vin vechi, nu voieşte îndată vin nou, căci zice: Este mai bun cel vechi.
_:7&ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi şi amândouă sunt păstrate.
9+%Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altfel, vinul cel nou sparge burdufurile şi se varsă, şi burdufurile se distrug;
U8#$Şi El le-a spus şi o parabolă: Nimeni nu rupe un petic dintr-o haină nouă ca să-l pună pe o haină veche; altfel, rupe haina cea nouă, şi nici peticul nu se potriveşte la cea veche.
q7[#Dar vor veni zilele când va fi luat mirele de la ei; atunci, în zilele acelea, vor posti.
w6g"Şi El le-a zis: Oare puteţi face pe nuntaşi să postească în timpul când mirele este cu ei?
5/!Şi ei I-au zis: De ce ucenicii lui Ioan postesc des, şi fac rugăciuni, şi la fel şi cei ai Fariseilor, iar ai Tăi mănâncă şi beau?
_47 N-am venit să chem la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi;
o3WŞi Isus a răspuns şi le-a zis: Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi.
"2=Dar cărturarii şi Fariseii lor murmurau împotriva ucenicilor Lui, zicând: De ce mâncaţi şi beţi împreună cu vameşii şi cu păcătoşii?
1Şi Levi I-a făcut un ospăţ mare la el în casă; şi o mulţime de vameşi şi de alţi oaspeţi stăteau cu ei la masă.
>0wŞi el a lăsat totul, s-a sculat şi L-a urmat.
/{După acestea, Isus a ieşit şi a văzut un vameş, numit Levi, stând la vamă şi i-a zis: Urmează-Mă!
.Şi toţi erau uimiţi, glorificau pe Dumnezeu şi erau plini de frică, zicând: Azi am văzut lucruri neobişnuite.
-{Şi îndată el s-a sculat în faţa lor, aluat patul pe care zăcea şi s-a dus acasă, glorificând pe Dumnezeu.
V,%Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are autoritatea pe pământ să ierte păcatele: – Ţie îţi poruncesc, a zis El celui paralizat, scoală-te, ridică-ţi patul, şi du-te acasă!
p+YCe este mai uşor a zice: Păcatele îţi sunt iertate, sau a zice: Ridică-te şi umblă?
y*kDar Isus, cunoscându-le gândurile, a răspuns şi le-a zis: De ce criticaţi în inimile voastre?
2)]Şi cărturarii şi Fariseii au început să vorbească, zicând: Cine este Acesta care vorbeşte blasfemii? Cine poate să ierte păcatele decât singur Dumnezeu?
g(GŞi când le-a văzut credinţa, El i-a zis: Omule, păcatele îţi sunt iertate!
W''Şi fiindcă nu găseau pe unde să-l ducă înăuntru, din cauza mulţimii, s-au urcat pe acoperişul casei, şi l-au coborât cu patul printre cărămizi, în mijlocul adunării, înaintea lui Isus.
&Şi iată că nişte oameni purtau pe un pat un om paralizat, şi căutau să-l ducă înăuntru, şi să-l pună înaintea Lui.
i%KŞi într-una din zile, pe când învăţa Isus, Fariseii şi învăţătorii Legii, care veniseră din toate satele Galileii şi Iudeii şi din Ierusalim, stăteau acolo; şi puterea Domnului era cu El ca să vindece.
=$uIar El Se ducea în locuri pustii, şi Se ruga.
#9Vestea despre El se răspândea tot mai mult, şi mulţimile se strângeau în număr mare, ca să-L asculte şi să fie vindecate de bolile lor.
0"YŞi El i-a poruncit să nu spună nimănui, ci: Du-te şi te arată preotului şi adu pentru curăţarea ta ce a poruncit Moise, ca o mărturie pentru ei.
}!s Şi El Şi-a întins mâna şi l-a atins, zicând: Vreau, fii curăţat! Şi îndată l-a lăsat lepra.
Z - Şi pe când era Isus într-una din cetăţi, iată, un om plin de lepră, când a văzut pe Isus, s-a aruncat cu faţa la pământ şi L-a rugat, zicând: Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti.
U# Şi aducând corăbiile la mal, au lăsat totul, şi au mers după El.
9k Tot aşa şi pe Iacov şi pe Ioan, fiii lui Zebedei, care erau partenerii lui Simon. Şi Isus a zis lui Simon: Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni.
~u Fiindcă îl cuprinsese spaima, pe el şi pe toţi cei ce erau cu el, din cauza pescuirii pe care o făcuseră.
Şi Simon Petru când a văzut, a căzut la genunchii lui Isus, şi a zis: Doamne, pleacă de la mine, căci sunt un om păcătos.
@yŞi au făcut semn pescarilor care erau în cealaltă corabie, să vină să le ajute. Şi ei au venit şi au umplut amândouă corăbiile, aşa că au început să se scufunde.
xiŞi făcând aceasta, au prins o aşa de mare mulţime de peşti încât începea să li se rupă mreaja.
)Şi Simon a răspuns şi I-a zis: Stăpâne, toată noaptea ne-am muncit, şi n-am prins nimic; dar la cuvântul Tău, voi arunca mreaja!
 Când a încetat să vorbească, a zis lui Simon: Depărteaz-o la adânc, şi aruncaţi-vă mrejele pentru pescuire;
4aŞi El S-a urcat într-una din corăbii, care era a lui Simon, şi l-a rugat s-o depărteze puţin de la ţărm. Apoi a stat jos şi învăţa mulţimea din corabie.
r]a văzut două corăbii la marginea lacului; pescarii ieşiseră din ele şi îşi spălau mrejele.
x kPe când Se afla lângă lacul Ghenezaret şi Îl îmbulzea mulţimea ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu,
5e,Şi El predica în sinagogile Galileii;
9+Dar El le-a zis: Trebuie să vestesc Evanghelia împărăţiei lui Dumnezeu şi în alte cetăţi; fiindcă pentru aceasta am fost trimis.
<q*Când s-a crăpat de ziuă, El a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi mulţimile îl căutau. Şi au venit la El; şi încercau să-L ţină ca să nu plece de la ei;
J )Şi din mulţi ieşeau şi demoni, care strigau şi ziceau: Tu eşti Cristosul, Fiul lui Dumnezeu. Dar El îi mustra şi nu-i lăsa să vorbească, pentru că ştiau că El era Cristosul;
*M(La asfinţitul soarelui, toţi cei care aveau bolnavi cu diferite boli, îi aduceau la El. Şi El, punându-Şi mâinile peste fiecare din ei, îi vindeca.
'Şi El S-a plecat spre ea, a certat febra şi ea a lăsat-o. Ea s-a sculat îndată şi a început să le slujească.
7&Şi după ce a ieşit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Şi soacra lui Simon era cuprinsă de o febră mare; şi L-au rugat pentru ea.
@ {%Şi I s-a dus vestea în toate locurile dimprejur.
H  $Şi toţi au fost cuprinşi de spaimă şi vorbeau unii cu alţii, zicând: Ce cuvânt este acesta! Căci El porunceşte cu autoritate şi putere duhurilor necurate, şi ele ies afară!
= s#Şi Isus l-a certat, zicând: Taci, şi ieşi afară din el! Şi demonul, după ce l-a trântit jos, în mijloc, a ieşit afară din el, fără să-i facă vreun rău.
 #"zicând: Ah! ce avem noi de-a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne nimiceşti? Te ştiu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu.
m S!Şi în sinagogă era un om, care avea un duh de demon necurat, şi el a strigat cu voce tare,
`9 Şi ei erau uimiţi de învăţătura Lui, căci Cuvântul Lui era cu autoritate.
veŞi El S-a coborât în Capernaum, o cetate din Galileea, şi învăţa pe oameni în zilele Sabatului.
EDar El, trecând prin mijlocul lor, a plecat de acolo.
/WŞi s-au sculat, L-au scos afară din cetate, şi L-au dus până la sprânceana muntelui, pe care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce jos, în prăpastie.
Y+Şi toţi cei din sinagogă, auzind aceste lucruri, s-au umplut de mânie.
1Şi mulţi leproşi erau în Israel, pe vremea profetului Elisei; şi nici unul din ei n-a fost curăţit, afară de Naaman, Sirianul.
 şi totuşi Ilie n-a fost trimis la nici una din ele, afară de o femeie care era văduvă, în Sarepta Sidonului.
`9Şi adevărat vă spun că în zilele lui Ilie, când a fost încuiat cerul să nu dea ploaie trei ani şi şase luni, şi când a venit o foamete mare peste toată ţara, erau multe văduve în Israel;
oWDar El le-a zis: Adevărat vă spun că nici un profet nu este primit bine în patria sa.
RŞi El le-a zis: Fără îndoială, îmi veţi spune proverbul acesta: Doctore, vindecă-te pe tine însuţi! Şi tot ce am auzit că s-a făcut în Capernaum, fă şi aici, în patria Ta;
~1Şi toţi vorbeau bine despre El şi se mirau de cuvintele pline de har care ieşeau din gura Lui, şi ziceau: Nu este acesta fiul lui Iosif?
q}[Şi a început să le spună: Astăzi, în auzul vostru, s-a împlinit această Scriptură.
|/Şi El a închis cartea şi a dat-o înapoi îngrijitorului; şi S-a aşezat. Şi ochii tuturor celor din sinagogă erau aţintiţi spre El.
D{şi să vestesc anul de îndurare al Domnului.
zDuhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia; M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc prinşilor de război eliberarea, şi orbilor căpătarea vederii; să dau drumul celor apăsaţi,
qy[Şi I s-a dat cartea profetului Isaia, şi, când a deschis cartea, a găsit locul unde era scris:
"x=Şi El a venit în Nazaret, unde fusese crescut; şi după obiceiul Său, în ziua Sabatului, a intrat în sinagogă. Şi S-a sculat să citească;
NwEl îi învăţa în sinagogile lor, fiind glorificat de toţi.
vyŞi Isus S-a întors, în puterea Duhului, în Galileea, şi s-a dus vestea despre El în tot ţinutul dimprejur;
fuE Şi după ce a sfârşit toate ispitele, Diavolul a plecat de la El, până la o vreme.
mtS Şi Isus a răspuns şi i-a zis: S-a spus: Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău.
gsG şi: Ei Te vor purta pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.
Qr căci este scris: El va porunci îngerilor Săi să Te păzească;
q3 Şi Diavolul L-a dus în Ierusalim, şi L-a aşezat pe aripa templului, şi I-a zis: Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos de aici;
)pKŞi Isus a răspuns şi i-a zis: înapoia Mea, Satano! Căci este scris: Să te închini Domnului, Dumnezeului tău, şi numai Lui Să-I slujeşti;
KoDacă deci Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta.
n)şi Diavolul I-a zis: Ţie îţi voi da toată această autoritate şi gloria lor; căci mie mi-a fost dată, şi eu o dau oricui voiesc.
tmaŞi Diavolul, urcându-L pe un munte înalt, I-a arătat într-o clipă, toate împărăţiile lumii,
l Şi Isus i-a răspuns, zicând: Este scris: Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu;
mkSŞi Diavolul I-a zis: Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, spune acestei pietre să se facă pâine.
j7fiind ispitit de Diavolul, timp de patruzeci de zile. Şi în zilele acelea n-a mâncat nimic; şi după ce au trecut acele zile, a flămânzit.
ii MŞi Isus, plin de Duh Sfânt, S-a întors de la Iordan, şi a fost dus de Duhul în pustie,
Eh&al lui Enos, al lui Set, al lui Adam, al lui Dumnezeu.
Zg-%al lui Metusala, al lui Enoh, al lui Iared, al lui Maleleel, al lui Cainan,
Sf$al lui Cainan, al lui Arfaxad, al lui Sem, al lui Noe, al lui Lameh,
Re#al lui Seruh, al lui Ragau, al lui Falec, al lui Eber, al lui Sala,
Td!"al lui Iacov, al lui Isaac, al lui Avraam, al lui Tara, al lui Nahor,
Uc#!al lui Aminadab, al lui Aram, al lui Esrom, al lui Fares, al lui Iuda,
Sb al lui Iese, al lui Obed, al lui Booz, al lui Salmon, al lui Naason,
Ua#al lui Melea, al lui Menan, al lui Matata, al lui Natan, al lui David,
W`'al lui Simeon, al lui Iuda, al lui Iosif, al lui Ionam, al lui Eliachim,
T_!al lui Iose, al lui Eliezer, al lui Iorim, al lui Matat, al lui Levi,
Q^al lui Melhi, al lui Adi, al lui Cosam, al lui Elmodam, al lui Er,
Z]-al lui Ioanan, al lui Resa, al lui Zorobabel, al lui Salatiel, al lui Neri,
T\!al lui Maat, al lui Matatia, al lui Semei, al lui Iosif, al lui Ioda,
S[al lui Matatia, al lui Amos, al lui Naum, al lui Esli, al lui Nagai,
SZal lui Matat, al lui Levi, al lui Melhi, al lui Ianai, al lui Iosif,
YŞi Isus era cam de treizeci de ani, când a început să înveţe; fiind, cum se credea, fiul lui Iosif, al lui Eli,
LXşi Duhul Sfânt S-a coborât peste El sub formă întrupată, ca un porumbel. Şi din cer s-a auzit o voce zicând: Tu eşti Fiul Meu preaiubit: în Tine îmi găsesc toată plăcerea Mea!
uWcDupă ce a fost botezat tot poporul, a fost botezat şi Isus, şi când Se ruga, a fost deschis cerul,
iVKa mai adăugat la toate celelalte rele şi pe acela că a aruncat pe Ioan în închisoare.
U/Dar Irod, tetrarhul, fiind; mustrat de el pentru Irodiada, soţia lui Filip, fratele său, şi pentru toate relele pe care le-a făcut Irod,
eTCŞi astfel predica el poporului Evanghelia, şi-i dădea încă multe alte îndemnuri.
6SeAcela are lopata în mână, şi Îşi va curaţi aria cu desăvârşire, şi Îşi va strânge grâul în grânarul Său, dar pleava o va arde cu foc ce nu se stinge;
}RsIoan a răspuns tuturor, zicând: Cât despre mine, eu vă botez cu apă, dar vine Acela care este mai puternic decât mine, Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintelor. El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc.
QPe când era poporul în aşteptare şi toţi cugetau în inimile lor, cu privire la Ioan, dacă nu cumva este el Cristosul,
LPŞi nişte ostaşi îl întrebau şi ei, zicând: Şi noi ce să facem? Şi el le-a zis: Nu asupriţi pe nimeni, nici nu acuzaţi pe nedrept, şi fiţi mulţumiţi cu câştigurile voastre.
YO+ Şi el le-a zis: Să nu luaţi cu nimic mai mult decât vă este poruncit;
vNe Şi au venit şi nişte vameşi să fie botezaţi. Şi ei i-au zis: Învăţătorule, noi ce să facem?
M# Şi el a răspuns şi le-a zis: Cel ce are două cămăşi, să împartă cu cine n-are; şi cel ce are de mâncare, să facă la fel;
JL  Şi mulţimile îl întrebau, zicând: Atunci ce să facem?
K' Şi securea a şi fost deja înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom care nu face roadă bună, este tăiat şi aruncat în foc.
PJFaceţi dar roade vrednice de pocăinţă şi nu începeţi a zice în voi înşivă: Avem ca tată pe Avraam! Căci vă spun că Dumnezeu, din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.
I!Atunci Ioan zicea mulţimilor care ieşeau să fie botezate de el: Pui de vipere, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare?
DHŞi toată făptura va vedea mântuirea lui Dumnezeu.
$GAOrice vale va fi umplută şi orice munte şi deal vor fi netezite; şi locurile strâmbe vor fi îndreptate, şi căile colţuroase vor fi netezite.
.FUdupă cum este scris în cartea cuvintelor profetului Isaia, care zice: Glasul celui ce strigă în pustie: Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările.
EŞi Ioan s-a dus prin tot ţinutul din împrejurimile Iordanului, predicând botezul pocăinţei, pentru iertarea păcatelor,
Dwîn zilele marilor preoţi Ana şi Caiafa, Cuvântul lui Dumnezeu a venit la Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie.
tC cÎn anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberius Cezar, când Pontius Pilat era guvernator al Iudeii, şi Irod tetrarh al Galileii, şi Filip, fratele lui, tetrarh al Ituriei şi al Trahonitei, şi Lisania tetrarh al Abilenei,
oBW4Şi Isus creştea în înţelepciune şi statură, şi în har faţă de Dumnezeu şi de oameni.
A3Şi El a coborât cu ei şi a venit la Nazaret; şi El le era supus. Şi mama Lui păstra toate cuvintele acestea în inima ei.
?@y2Şi ei n-au înţeles vorba pe care le-o spusese.
s?_1Şi El le-a zis: De ce M-aţi căutat? Nu ştiaţi că trebuie să fiu în casa Tatălui Meu?
>>u0Şi când L-au văzut, ei au rămas înmărmuriţi. Şi mama Lui I-a zis: Fiule, de ce Te-ai purtat aşa cu noi? Iată că tatăl Tău şi cu mine Te-am căutat îngrijoraţi.
b==/Şi toţi cei care-L auzeau rămâneau uimiţi de priceperea şi răspunsurile Lui;
<.Şi după trei zile, L-au găsit în templu, stând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi punându-le întrebări.
J; -Şi negăsindu-L, s-au întors la Ierusalim ca să-L caute.
: ,dar crezând că era între ceilalţi călători, au mers cale de o zi şi L-au căutat printre rudele şi cunoscuţii lor.
*9M+Apoi, după ce s-au sfârşit zilele sărbătorii, pe când se întorceau acasă, băiatul Isus a rămas în Ierusalim. Şi Iosif şi mama Lui n-au ştiut;
k8O*Şi când a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul sărbătorii.
e7C)Părinţii lui Isus se duceau la Ierusalim în fiecare an, la sărbătoarea Paştilor.
~6u(Iar Copilul creştea şi Se întărea în duh; era plin de înţelepciune; şi harul lui Dumnezeu era peste El.
5'Şi după ce au împlinit toate lucrurile potrivit Legii Domnului, s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret.
%4C&Şi a venit şi ea la aceeaşi oră şi a început să laude pe Domnul, şi vorbea despre El tuturor celor ce aşteptau răscumpărarea în Ierusalim.
43a%Rămasă văduvă, şi fiind în vârstă de optzeci şi patru de ani, Ana nu se depărta de la templu, şi zi şi noapte slujea lui Dumnezeu cu post şi rugăciuni.
A2{$Şi mai era acolo şi o profetesă, Ana, fiica lui Fanuel, din seminţia lui Aşer. Ea era foarte înaintată în vârstă, şi trăise cu soţul ei şapte ani după fecioria ei.
k1O#Chiar sufletul tău va fi străpuns de o sabie, ca să se descopere gândurile multor inimi;
R0"Şi Simeon i-a binecuvântat, şi a zis Mariei, mama Lui: Iată, Copilul acesta este rânduit spre prăbuşirea şi ridicarea multora în Israel, şi să fie un semn care va stârni împotrivire.
V/%!Şi Iosif şi mama Lui se mirau de lucrurile care se spuneau despre El.
b.= o Lumină care să aducă revelaţie naţiunilor, şi glorie poporului Tău Israel;
J- pe care ai pregătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor,
6,gCăci ochii mei au văzut mântuirea Ta,
Y++Acum, eliberează în pace pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău.
V*%Simeon L-a luat în braţe, şi a binecuvântat pe Dumnezeu, şi a zis:
%)CŞi el a venit la templu în Duhul. Şi, când au adus părinţii înăuntru pe Copilul Isus, ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea,
x(iŞi Duhul Sfânt îl înştiinţase că nu va vedea moartea înainte să fi văzut pe Cristosul Domnului.
''GŞi iată, în Ierusalim era un om numit Simeon; şi omul acesta era drept şi pios, aşteptând mângâierea lui Israel; şi Duhul Sfânt era peste el.
&şi ca să aducă jertfă o pereche de turturele sau doi pui de porumbei, după cum este poruncit în Legea Domnului.
%după cum este scris în Legea Domnului: Orice întâi-născut de parte bărbătească va fi numit sfânt pentru Domnul,
$/Şi, când s-au împlinit zilele pentru curăţirea ei, după Legea lui Moise, L-au adus la Ierusalim, ca să-L prezinte înaintea Domnului,
7#gŞi, când s-au împlinit cele opt zile ca să circumcidă Copilul, I-au pus numele ISUS, nume care fusese dat de înger înainte de a fi fost El conceput în pântece;
-"SŞi păstorii s-au întors, glorificând şi lăudând pe Dumnezeu, pentru toate lucrurile pe care le auziseră şi văzuseră, aşa după cum le-a fost spus.
\!1Dar Maria păstra toate cuvintele acelea, şi se gândea la ele în inima ei.
a ;Şi toţi cei care au auzit, s-au mirat de lucrurile pe care le spuneau păstorii.
]3După ce L-au văzut, au istorisit cuvântul care le-a fost spus despre Copil.
nUŞi au venit în grabă, şi au găsit pe Maria şi pe Iosif, şi Copilul culcat într-o iesle.
hIŞi după ce îngerii au plecat de la ei în cer, păstorii au zis unii către alţii: Haideţi să mergem până la Betleem, şi să vedem lucrul acesta care s-a întâmplat şi pe care Domnul ni l-a făcut cunoscut.
Zc~}}||{zzyxx|ww9vv4uu tCsTrrRqq@p>oognn~mmllAkk0jXiighhLgig fgedcc>baaa `__M^m]]F\[ZZ8YY==e<<;v::Y: 9877U66>55,4y4.3x221000;/A.."-,,++I**U))?((*'&&&%%<$$O##$""!M Xw0 {!E -@A  w ) 7ACFKZoSW Când omul cel tare şi bine înarmat îşi păzeşte casa, averile îi sunt la adăpost.
zRm Dar, dacă Eu scot dracii cu degetul lui Dumnezeu, împărăţia lui Dumnezeu a ajuns până la voi;
Q  Şi dacă Eu scot demonii cu Beelzebul, copiii voştri cu cine îi scot? De aceea, ei vor fi judecătorii voştri.
$PA Deci, dacă Satana este dezbinat împotriva lui însuşi, cum va dăinui împărăţia lui, fiindcă ziceţi că Eu scot demonii cu Beelzebul?
@Oy Dar El, cunoscându-le gândurile, le-a zis: Orice împărăţie dezbinată împotriva ei, este pustiită; şi o casă dezbinată împotriva altei case, se prăbuşeşte.
HN  Alţii, ca să-L ispitească, Îi cereau un semn din cer.
]M3 Dar unii dintre ei ziceau: El scoate demonii cu Beelzebul, prinţul demonilor.
L  Şi El a scos un demon dintr-un bolnav care era mut. După ce a ieşit demonul, mutul a vorbit, şi mulţimile s-au mirat.
=Ks Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!
?Jy Sau dacă cere un ou, îi va da o scorpie?
6Ie Cine este tatăl acela dintre voi, care, dacă-i cere fiul său pâine, îi va da o piatră? Sau dacă-i cere un peşte, îi va da un şarpe, în loc de peşte?
tHa Fiindcă oricine cere, primeşte; cine caută, găseşte; şi celui ce bate, i se va deschide.
zGm Şi Eu vă spun: Cereţi, şi vi se va da: căutaţi şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide;
CF vă spun: chiar dacă nu s-ar scula să i le dea pentru că-i este prieten, totuşi, pentru insistenţa lui supărătoare, tot se va scula şi-i va da atât cât are nevoie.
4Ea şi dacă dinăuntrul casei lui el ar zice: Nu mă tulbura; uşa a fost deja încuiată, şi copiii mei sunt cu mine în pat, nu mă pot scula să-ţi dau –
mDS căci a venit la mine, din călătorie, un prieten al meu, şi n-am ce-i pune înainte;
#C? Şi El le-a zis: Dacă unul dintre voi are un prieten, şi se duce la el la miezul nopţii, şi-i zice: Prietene, împrumută-mi trei pâini,
!B; şi ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă şi noi iertăm oricui ne este dator; şi nu ne duce în ispită, ci scapă-ne de cel rău.
YA+ Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă în fiecare zi;
U@# Şi El le-a zis: Când vă rugaţi, să ziceţi: Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ;
e? E Şi s-a întâmplat că pe când era El într-un anume loc şi Se ruga, după ce a sfârşit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I-a zis: Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, cum a învăţat şi Ioan pe ucenicii lui.
n>U *dar un singur lucru trebuie, iar Maria şi-a ales partea cea bună, care nu i se va lua.
=y )Dar Isus a răspuns şi i-a zis: Marta, Marta, pentru multe lucruri te îngrijorezi şi te frămânţi tu,
-<S (Dar Marta era ocupată cu slujirea; ea a venit la El şi a zis: Doamne, nu-Ţi pasă că sora mea m-a lăsat să slujesc singură? Spune-i deci să mă ajute.
u;c 'Şi ea avea o soră numită Maria, care stătea jos la picioarele lui Isus, şi asculta Cuvântul Lui.
:{ &Şi pe când mergeau ei, Isus a intrat într-un sat oarecare; şi o femeie, numită Marta, L-a primit în casa ei.
{9o %Şi el a zis: Cel căruia i s-a făcut milă de el. Atunci Isus i-a zis: Du-te şi fă şi tu la fel.
j8M $Care dintre cei trei ţi se pare că a fost aproapele celui ce căzuse între hoţi?
<7q #Şi a doua zi, când a pornit la drum, a scos doi dinari i-a dat gazdei, şi i-a zis: Ai grijă de el, şi orice vei mai cheltui, îţi voi da înapoi la întoarcere.
16[ "S-a apropiat şi i-a legat rănile, turnând peste ele untdelemn şi vin; apoi l-a pus pe animalul său, l-a dus la o casă de oaspeţi, şi l-a îngrijit.
x5i !Dar un samaritean care mergea în călătorie, a venit la el, şi văzându-l, i s-a făcut milă.
4 Şi tot la fel, un levit, când a ajuns la locul acela, a venit şi s-a uitat la el şi a trecut înainte pe cealaltă parte.
3  Din întâmplare, se cobora pe acelaşi drum un preot; şi când l-a văzut, a trecut înainte pe cealaltă parte;
W2' Isus a răspuns şi a zis: Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon, şi a căzut între nişte hoţi, care l-au dezbrăcat de hainele lui, l-au rănit, au plecat, şi l-au lăsat aproape mort.
d1A Dar el, voind să se îndreptăţească, a zis lui Isus: Şi cine este aproapele meu?
P0 Şi El i-a zis: Bine ai răspuns, fă aşa, şi vei trăi;
Z/- Şi El a răspuns şi a zis: Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi.
R. Şi El i-a zis: Ce este scris în Lege? Cum citeşti în ea?
4-a Şi iată, un oarecare învăţător al Legii s-a sculat şi a încercat să-L ispitească, zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?
+,O Căci Eu vă spun că mulţi profeţi şi regi au dorit să vadă ceea ce vedeţi voi, şi n-au văzut; şi să audă ce auziţi voi, şi n-au auzit;
+ Şi El S-a întors spre ucenici şi le-a zis deoparte: Binecuvântaţi sunt ochii care văd ceea ce vedeţi voi!
~*u Şi întorcându-Se spre ucenici, El a zis: Toate lucrurile Mi-au fost date de Tatăl Meu, şi nimeni nu ştie cine este Fiul, afară de Tatăl, şi nici cine este Tatăl, afară de Fiul şi acela căruia vrea Fiul să i-L reveleze;
")= În ora aceea, Isus S-a bucurat în Duhul, şi a zis: Te laud, Tată, Domn al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi, şi le-ai revelat copiilor. Da, Tată, fiindcă aşa ai găsit a fi plăcut înaintea Ta.
(7 Totuşi, să nu vă bucuraţi de faptul că duhurile vă sunt supuse; ci mai degrabă bucuraţi-vă că numele vostru este scris în cer;
'5 Iată, vă dau autoritatea să călcaţi peste şerpi şi scorpioni, şi peste toată puterea duşmanului: şi nimic nu vă va vătăma.
[&/ Şi Isus le-a zis: Am văzut pe Satana căzând ca un fulger din cer.
~%u Şi cei şaptezeci s-au întors cu bucurie, zicând: Doamne, chiar şi demonii ne sunt supuşi în Numele Tău;
?$w Cine vă ascultă pe voi, pe Mine Mă ascultă; şi cine vă respinge pe voi, pe Mine Mă respinge; iar cine Mă respinge pe Mine, respinge pe Cel ce M-a trimis pe Mine;
r#] Şi tu, Capernaume, care ai fost înălţat până la cer, vei fi coborât până în Hades!
^"5 Dar la judecată va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi.
]!3 Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon, lucrările puternice care au fost făcute în voi, de mult s-ar fi pocăit stând în sac şi cenuşă.
s _ Şi Eu vă spun că în ziua aceea va fi mai uşor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea.
H  Scuturăm împotriva voastră chiar şi praful din cetatea voastră, care s-a lipit de picioarele noastre; totuşi să ştiţi că împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi;
w Dar în orice cetate intraţi, şi oamenii nu vă primesc, să ieşiţi pe străzile ei, şi să ziceţi:
} şi vindecaţi pe bolnavii care sunt în ea, şi ziceţi-le: împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi;
nU Şi în orice cetate intraţi şi oamenii vă primesc, mâncaţi ce vi se pune înainte;
4a Să rămâneţi în casa aceea, şi să mâncaţi şi să beţi ce vă vor da ei; căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Nu umblaţi din casă în casă;
 Şi dacă va fi acolo un om al păcii, pacea voastră va rămâne peste el; iar dacă nu, se va întoarce la voi.
]3 Şi în orice casă intraţi, întâi să ziceţi: Pace casei acesteia!
 Să nu luaţi cu voi nici pungă, nici traistă, nici încălţăminte, şi pe drum să nu salutaţi pe nimeni;
\1 Duceţi-vă; iată, vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor.
-S Şi le zicea: Mare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii! De aceea rugaţi pe Domnul secerişului ca să scoată lucrători la secerişul Său.
; q După aceea Domnul a mai numit alţi şaptezeci de ucenici, şi i-a trimis doi câte doi înaintea feţei Sale, în toate cetăţile şi locurile, pe unde avea Să vină El;
 >Dar Isus i-a zis: Oricine pune mâna pe plug şi se uită înapoi, nu este destoinic pentru împărăţia lui Dumnezeu.
 =Şi un altul a zis: Doamne, Te voi urma, dar lasă-mă întâi să merg să-mi iau rămas bun de la cei din casa mea;
 Lasă morţii să-şi îngroape morţii, iar tu du-te şi vesteşte împărăţia lui Dumnezeu.
} ;Apoi a zis altuia: Urmează-Mă! dar el a zis: Doamne, lasă-mă întâi să merg să îngrop pe tatăl meu;
  :Şi Isus i-a zis: Vulpile au vizuini şi păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-Şi odihni capul.
_7 9Pe când erau ei pe drum, cineva I-a zis: Doamne, Te voi urma oriunde vei merge.
 8Căci Fiul omului n-a venit să piardă sufletele oamenilor, ci să le mântuiască. Şi ei s-au dus într-un alt sat;
 { 7Dar El S-a întors spre ei, i-a mustrat şi a zis: Voi nu ştiţi de ce fel de duh sunteţi însufleţiţi.
2 ] 6Şi când au văzut aceasta ucenicii Săi, Iacov şi Ioan, au zis: Doamne, vrei să spunem să se coboare foc din cer şi să-i nimicească, cum a făcut şi Ilie?
g G 5Dar ei nu L-au primit, pentru că faţa Lui era îndreptată să meargă spre Ierusalim.
" = 4şi a trimis înaintea feţei Sale nişte mesageri. Şi ei s-au dus şi au intrat într-un sat al samaritenilor, ca să facă pregătiri pentru El.
  3Când se împlineau zilele înălţării Lui la cer, El Şi-a îndreptat hotărât faţa, ca să meargă la Ierusalim;
q[ 2Şi Isus i-a zis: Nu-l opriţi, fiindcă cine nu este împotriva noastră, este pentru noi.
%C 1Şi Ioan a răspuns şi a zis: Învăţătorule, noi am văzut pe cineva scoţând demoni în Numele Tău şi l-am oprit, pentru că nu mergea cu noi.
uc 0şi le-a zis: Oricine primeşte pe acest copilaş în Numele Meu, Mă primeşte pe Mine; şi oricine Mă primeşte pe Mine, primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Căci cel care este mic între voi toţi, acela va fi mare;
_7 /Dar Isus, cunoscând gândul inimii lor, a luat un copilaş, l-a pus lângă El,
Z- .Apoi s-a stârnit o discuţie între ei; care dintre ei ar fi cel mai mare.
-S -Dar ei nu înţelegeau aceste cuvinte, căci erau ascunse pentru ei, ca să nu le înţeleagă; şi ei se temeau să-L întrebe în privinţa acestor cuvinte.
kO ,Voi, ascultaţi bine cuvintele acestea: Fiul omului va fi dat în mâinile oamenilor!
 +Şi toţi erau uimiţi de măreţia lui Dumnezeu. Şi pe când se mirau toţi de tot ce făcea Isus, El a zis ucenicilor Săi:
D *Şi pe când venea copilul, demonul l-a trântit la pământ şi l-a scuturat cu putere. Dar Isus a certat duhul necurat, şi a vindecat pe copil, şi l-a dat înapoi tatălui său.
1[ )Atunci Isus a răspuns şi a zis: O, generaţie necredincioasă şi pornită la rău, până când voi fi cu voi şi vă voi suferi? Adu aici pe fiul tău!
G~ (Am rugat pe ucenicii Tăi să-l scoată, dar n-au putut.
.}U 'Şi iată că îl apucă un duh, şi deodată strigă şi duhul îl scutură încât face spumă la gură, şi, după ce l-a zdrobit, cu greu se duce de la el.
|5 &Şi iată că un om din mulţime a strigat, zicând: Învăţătorule, rogu-Te, uită-Te cu îndurare la fiul meu, fiindcă îl am numai pe el.
k{O %Şi se făcea că a doua zi, când ei coborau de pe munte, L-a întâmpinat o mulţime mare.
"z= $Şi după ce a încetat glasul, Isus a fost găsit singur; şi ei au tăcut, şi în zilele acelea n-au spus nimănui nimic din cele ce văzuseră;
lyQ #Şi din nor s-a auzit un glas, zicând: Acesta este Fiul Meu preaiubit: de El să ascultaţi.
x# "Pe când vorbea el astfel, a venit un nor şi i-a acoperit cu umbra lui; şi ei s-au înspăimântat când aceştia au intrat în nor.
_w7 !Şi pe când se despărţeau aceştia de El, Petru a zis Lui Isus: Învăţătorule, este bine să fim aici; să facem trei colibe: una pentru Tine, şi una pentru Moise şi una pentru Ilie. Nu ştia ce zice.
4va Petru şi cei ce erau cu el erau biruiţi de somn; dar când s-au deşteptat bine, au văzut gloria lui Isus şi pe cei doi bărbaţi care stăteau împreună cu El.
zum care s-au arătat în glorie şi vorbeau despre plecarea Lui, pe care urma s-o împlinească în Ierusalim.
Kt Şi iată, doi bărbaţi vorbeau cu El; erau Moise şi Ilie,
s  Şi pe când Se ruga El, I s-a schimbat înfăţişarea feţei şi îmbrăcămintea Lui s-a făcut albă, strălucitoare.
r Cam la opt zile după cuvintele acestea, Isus a luat pe Petru şi pe Ioan şi pe Iacov, şi S-a urcat pe munte să Se roage.
q5 Adevărat vă spun, că sunt unii din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, până când nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu.
>pu Căci oricui îi este ruşine de Mine şi de cuvintele Mele, de el Se va ruşina şi Fiul omului, când va veni în gloria Sa, şi a Tatălui, şi a sfinţilor îngeri.
o Căci ce-i foloseşte omului să câştige toată lumea, dacă s-ar distruge sau s-ar pierde pe sine însuşi?
n Fiindcă oricine voieşte să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi pierde viaţa pentru Mine, o va mântui.
"m= Apoi a zis tuturor: Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi, şi să Mă urmeze;
2l] Fiul omului trebuie să sufere mult, şi să fie respins de bătrâni, de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fie omorât, şi a treia zi să învie;
\k1 Şi El le-a poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrul acesta, zicând:
yjk Şi El le-a zis: Dar voi cine ziceţi că sunt? Petru a răspuns şi a zis: Cristosul lui Dumnezeu!
i  Dar ei, răspunzând, I-au zis: Ioan Botezătorul; alţii, Ilie; alţii zic că a înviat un profet dintre cei din vechime.
(hI Şi s-a întâmplat că pe când era Isus singur şi Se ruga, ucenicii erau cu El, şi El i-a întrebat, zicând: Cine zic mulţimile că sunt Eu?
gy Şi ei au mâncat şi s-au săturat toţi; şi au ridicat douăsprezece coşuri cu fărâmituri rămase de la ei.
8fi Atunci, El a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti, şi privind spre cer le-a binecuvântat şi le-a frânt şi le-a dat ucenicilor să le pună înaintea mulţimii.
Fe Şi au făcut aşa, şi i-au pus pe toţi să stea jos.
d' Căci erau aproape cinci mii de bărbaţi. Şi Isus a zis ucenicilor Săi: Puneţi-i să stea jos în grupuri de câte cincizeci.
Jc  Dar El le-a zis: Daţi-le voi să mănânce! Şi ei au zis: N-avem decât cinci pâini şi doi peşti; afară doar dacă ne ducem să cumpărăm mâncare pentru tot poporul acesta.
ybk Când ziua era pe sfârşite, cei doisprezece au venit şi I-au zis: Dă drumul mulţimii, ca să meargă în satele şi cetăţile dimprejur, să găzduiască şi să-şi caute de mâncare; pentru că aici suntem într-un loc pustiu.
1a[ Şi când au aflat mulţimile, au mers după El. El le-a primit şi le vorbea despre împărăţia lui Dumnezeu şi vindeca pe cei care aveau nevoie de vindecare.
9`k Şi când s-au întors apostolii, I-au istorisit tot ce făcuseră. Şi El i-a luat cu Sine şi S-a dus la o parte, într-un loc pustiu al unei cetăţi numită Betsaida.
_ Şi Irod zicea: Lui Ioan i-am tăiat capul; atunci cine este Acesta, despre care aud astfel de lucruri? Şi căuta să-L vadă.
p^Y alţii ziceau că s-a arătat Ilie; şi alţii că a înviat vreun profet dintre cei din vechime.
]# Şi Irod tetrarhul a auzit de toate lucrurile făcute de El şi stătea nedumerit, deoarece unii ziceau că a înviat Ioan din morţi;
v\e Ei au plecat, şi au mers din sat în sat, predicând Evanghelia, şi făcând pretutindeni vindecări.
*[M Şi oricine nu vă va primi, când ieşiţi din cetatea aceea, scuturaţi până şi praful de pe picioarele voastre, ca o mărturie împotriva lor;
pZY Şi în orice casă veţi intra, să rămâneţi acolo, şi de acolo plecaţi mai departe.
Y Şi El le-a zis: Să nu luaţi nimic cu voi pe drum; nici toiag, nici traistă, nici pâine, nici bani, nici două haine.
hXI Şi i-a trimis să vestească împărăţia lui Dumnezeu, şi să vindece pe cei bolnavi.
W  Atunci Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat putere şi autoritate peste toţi demonii, şi să vindece bolile.
pVY8Părinţii ei au rămas uimiţi. Dar Isus le-a poruncit să nu spună nimănui cele întâmplate.
uUc7Şi duhul ei s-a întors, şi fetiţa s-a sculat numaidecât. Isus a poruncit să-i dea să mănânce.
Ty6Dar El, după ce i-a scos pe toţi afară, a luat-o de mână şi a strigat, zicând: Copilă, scoală-te!
xRi4Şi toţi plângeau şi o boceau. Dar El a zis: Nu plângeţi; fetiţa nu este moartă, ci doarme!
!Q;3Şi când a intrat în casă, n-a lăsat pe nici unul să intre cu El, decât pe Petru şi pe Iacov, şi pe Ioan, şi pe tatăl şi pe mama fetei.
wPg2Dar, când a auzit Isus, i-a răspuns, zicând: Nu te teme; crede numai, şi ea va fi vindecată.
O/1Pe când vorbea El încă, a venit unul din casa conducătorului sinagogii, zicându-i: Fiica ta a murit, nu mai supăra pe învăţătorul.
iNK0Şi El i-a zis: Fiică, îndrăzneşte, credinţa ta te-a vindecat; mergi în pace.
SM/Când a văzut femeia că n-a rămas ascunsă, a venit tremurând şi, căzând înaintea Lui, I-a spus tot în faţa întregului popor; de ce se atinsese de El şi cum fusese îndată vindecată.
pLY.Dar Isus a zis: Cineva s-a atins de Mine, căci am simţit că a ieşit din Mine o putere.
kKO-Şi Isus a zis: Cine s-a atins de Mine? Fiindcă toţi negau, Petru şi toţi cei ce erau cu El, au zis: Învăţătorule, mulţimile Te împresoară şi Te îmbulzesc, şi mai zici: Cine s-a atins de Mine?
kJO,a venit pe dinapoi şi s-a atins de poala hainei lui Isus, şi îndată hemoragia s-a oprit.
I++Şi era o femeie care de doisprezece ani avea o hemoragie; şi ea îşi cheltuise toată averea cu doctorii şi n-o putuse nimeni vindeca;
H-*pentru că avea o singură fetiţă, de vreo doisprezece ani, şi ea era pe moarte. Şi în timp ce Isus mergea, mulţimile îl îmbulzeau.
-GS)Şi iată că a venit un om, numit Iair, care era un conducător al sinagogii. Şi El s-a aruncat la picioarele lui Isus, şi L-a rugat să vină la el acasă
dFA(La întoarcere, Isus a fost primit cu bucurie de mulţime; căci toţi îl aşteptau.
#E?'Întoarce-te acasă şi spune ce lucruri mari ţi-a făcut Dumnezeu. Şi El a plecat, şi a vestit prin toată cetatea tot ce-i făcuse Isus.
nDU&Omul din care ieşiseră demonii, îl ruga să-l ia cu El. Dar Isus l-a trimis acasă, zicând:
-CS%Şi toată mulţimea ţinutului Gadarenilor L-a rugat să plece de la ei, căci erau cuprinşi de o mare frică. El a intrat într-o corabie, şi S-a întors.
lBQ$Cei ce văzuseră cele întâmplate, le-au spus cum fusese vindecat cel stăpânit de demoni.
]A3#Şi oamenii au ieşit să vadă ce se întâmplase, au venit la Isus şi au găsit pe omul din care ieşiseră demonii, stând la picioarele lui Isus, îmbrăcat şi întreg la minte; şi i-a cuprins teama.
|@q"Şi cei ce îi păşteau, văzând ce se întâmplase, au fugit şi au dat de veste în cetate şi prin sate.
?!Atunci demonii au ieşit din omul acela, au intrat în porci, şi turma s-a aruncat de pe malul abrupt în lac, şi s-a înecat.
>+ Acolo, pe munte, era o turmă mare de porci care păşteau, şi demonii L-au rugat să le dea voie să intre în ei. Şi El le-a dat voie.
Z=-Şi-L rugau cu insistenţă să nu le poruncească să se ducă în adânc;
<Isus l-a întrebat, zicând: Care-ţi este numele? Şi el a zis: Legiune, pentru că intraseră mulţi demoni în el.
q;[Căci Isus poruncise duhului necurat să iasă din omul acela. Căci de multe ori îl stăpânea; şi era păzit, legat cu cătuşe la mâini şi cu lanţuri la picioare, dar rupea legăturile, şi era dus de demon în pustie.
B:}Şi când L-a văzut pe Isus, a strigat, a căzut înaintea Lui şi a zis cu glas tare: Ce am eu de-a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt? Te rog nu mă chinui!
<9qCând a ieşit El la ţărm, L-a întâmpinat un om din cetate, care de mult timp era stăpânit de demoni şi nu purta haine, nici nu locuia într-o casă, ci în morminte.
W8'Şi ei au venit în ţinutul Gadarenilor, care este dincolo de Galileea.
G7Şi El le-a zis: Unde vă este credinţa? Iar ei înspăimântaţi se mirau, zicând unii către alţii: Cine este Acesta de porunceşte şi vânturilor şi apei şi-L ascultă?
[6/Şi ei au venit la El şi L-au deşteptat, zicând: Învăţătorule, Învăţătorule, pierim! Atunci El s-a sculat, a certat vântul şi valurile înfuriate şi ele s-au potolit şi s-a făcut linişte.
51Dar pe când vâsleau ei, Isus a adormit. Pe lac s-a stârnit o furtună de vânt, încât se umplea corabia cu apă; şi erau în primejdie.
4#Şi într-una din zile, Isus a intrat într-o corabie cu ucenicii Săi, şi le-a zis: Să trecem dincolo de lac. Şi au plecat.
3Dar El a răspuns şi le-a zis: Mama Mea şi fraţii Mei sunt aceştia care ascultă Cuvântul lui Dumnezeu şi-l împlinesc.
k2OŞi cineva I-a spus, zicând: Mama Ta şi fraţii Tăi stau afară, şi doresc să Te vadă.
l1QMama şi fraţii lui Isus au venit la El; dar nu se puteau apropia de El din cauza mulţimii.
01De aceea, luaţi seama cum ascultaţi; căci celui ce are, i se va da; dar celui ce nu are, i se va lua şi ceea ce i se pare că are.
/+Fiindcă nu este nimic ascuns, care nu va fi descoperit, nimic ţinut în secret, care nu va fi cunoscut şi nu va veni la lumină.
2.]Nimeni după ce a aprins o lumină, n-o acoperă cu un vas, sau n-o pune sub pat, ci o pune într-un sfeşnic, pentru ca aceia care intră să vadă lumina.
--SIar sămânţa, care a căzut pe pământ bun, sunt aceia care, auzind cuvântul îl ţin într-o inimă bună şi curată şi fac roadă în răbdare.
y,kIar sămânţa căzută între spini, sunt aceia care după ce au auzit cuvântul îşi văd de drum, şi-l lasă să fie înăbuşit sub grijile, bogăţiile şi plăcerile vieţii, şi nu aduc rod care să ajungă la coacere.
=+s Şi cea de pe stâncă, sunt cei care, când aud, primesc cuvântul cu bucurie; dar aceştia n-au, rădăcină, ci cred până la o vreme, şi în vremea ispitei, cad.
*5 Şi cea de lângă drum, sunt cei care aud; apoi vine Diavolul şi ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva crezând, să fie mântuiţi.
[)/ Iată, parabola este aceasta: Sămânţa este Cuvântul lui Dumnezeu.
^(5 Şi El a zis: Vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele împărăţiei lui Dumnezeu, dar celorlalţi li se vorbeşte în parabole, ca: văzând, să nu vadă şi, auzind, să nu înţeleagă;
W'' Ucenicii Lui L-au întrebat, zicând: Ce înţeles are parabola aceasta?
;&oDar alta a căzut pe pământ bun, şi a crescut, şi a făcut rod însutit. După ce a spus aceste lucruri, El a strigat: Cine are urechi de auzit să audă.
w%gŞi alta a căzut în mijlocul spinilor, şi spinii au crescut împreună cu ea şi au înecat-o.
r$]Şi alta a căzut pe stâncă; şi când a răsărit, s-a uscat pentru că n-avea umezeală.
S#Semănătorul a ieşit să-şi semene sămânţa. Şi pe când semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum, a fost călcată în picioare, şi au mâncat-o păsările cerului.
"Şi când s-a strâns o mulţime mare, şi alţii veneau la El din diferite cetăţi, El a vorbit printr-o parabolă:
!şi Ioana, soţia lui Cuza, administratorul lui Irod, şi Suzana, şi multe altele, care-L slujeau din bunurile lor.
 3şi mai erau şi nişte femei, care fuseseră vindecate de duhuri rele şi de boli: Maria, zisă Magdalena, din care ieşiseră şapte demoni,
2 _Şi după aceea, Isus umbla din cetate în cetate şi din sat în sat predicând şi vestind Evanghelia împărăţiei lui Dumnezeu; şi cei doisprezece erau cu El;
V%2Dar El a zis femeii: Credinţa ta te-a mântuit; du-te în pace.
1Şi cei ce stăteau cu El la masă, au început să zică între ei: Cine este Acesta care iartă chiar şi păcatele?
H 0Şi El a zis femeii: Iertate îţi sunt păcatele!
)/De aceea îţi spun: păcatele ei, care sunt multe, sunt iertate; căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puţin, iubeşte puţin.
[/.Capul nu Mi l-ai uns cu untdelemn; dar ea Mi-a uns picioarele cu mir;
ta-Tu nu Mi-ai dat sărutare; dar ea, de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele.
}s,Şi întorcându-Se spre femeie, a zis lui Simon: Vezi tu femeia aceasta? Am intrat în casa ta, şi nu Mi-ai dat apă pentru picioarele Mele; dar ea Mi-a stropit picioarele cu lacrimile ei, şi Mi le-a şters cu părul capului ei.
+Simon a răspuns şi a zis: Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult. Şi Isus i-a zis: Drept ai judecat.
*Fiindcă n-aveau de unde plăti, i-a iertat pe amândoi. De aceea, spune-Mi care din ei îl va iubi mai mult?
}s)Un creditor avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de dinari, iar celălalt cu cincizeci.
}s(Şi Isus a răspuns şi i-a zis: Simone, am să-ţi spun ceva. Şi el i-a zis: Spune, Învăţătorule.
jM'Când a văzut lucrul acesta, Fariseul, care-L invitase, a zis în sinea lui: Dacă Omul acesta ar fi fost un profet, ar fi ştiut cine şi ce fel de femeie este aceea care se atinge de El: căci ea este o păcătoasă;
X)&şi stând înapoi lângă picioarele Lui şi plângând, a început să-I stropească picioarele cu lacrimi, şi le ştergea cu părul capului ei; şi Îi săruta mult picioarele, şi le ungea cu mir.
%Şi iată, o femeie păcătoasă din cetate a aflat că El era la masă în casa Fariseului; a adus un vas de alabastru cu mir,
}s$Şi unul dintre Farisei L-a rugat să mănânce la el. Şi intrând în casa Fariseului, S-a aşezat la masă.
X)#Dar înţelepciunea a fost justificată de către toţi copiii ei.
$A"A venit Fiul omului mâncând şi bând, şi ziceţi: Iată un mâncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor.
u c!Căci a venit Ioan Botezătorul, nici mâncând pâine, nici bând vin, şi ziceţi: Are demon.
E  Ei seamănă cu nişte copii care stau în piaţă şi strigă unii către alţii, zicând: V-am cântat din fluier, şi n-aţi jucat; v-am cântat de jale, şi n-aţi plâns.
v eŞi Domnul a zis: Cu ce, dar, voi asemăna oamenii acestei generaţii? Şi cu cine seamănă ei?
Dar Fariseii şi învăţătorii Legii au respins planul lui Dumnezeu cu privire la ei, şi nu au fost botezaţi de el.
 Şi când L-a auzit tot poporul şi chiar vameşii, au dat dreptate lui Dumnezeu, şi au fost botezaţi cu botezul lui Ioan.
GCăci vă spun: între cei născuţi din femei nu este nici un profet mai mare decât Ioan Botezătorul; dar cel mai mic în împărăţia lui Dumnezeu, este mai mare decât el.
9Acesta este cel despre care s-a scris: Iată, Eu trimit înaintea feţei Tale pe mesagerul Meu, care Îţi va pregăti calea înaintea Ta;
mSDar ce aţi ieşit să vedeţi? Un profet? Da, vă spun, şi mai mult decât un profet.
0YAtunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei ce poartă haine moi, şi trăiesc în desfătări, sunt în casele regilor.
EŞi după ce au plecat trimişii lui Ioan, Isus a început să vorbească mulţimilor despre Ioan: Ce aţi vrut să vedeţi ieşind în pustie? O trestie clătinată de vânt?
PŞi binecuvântat este cel care nu se va poticni în Mine!
wgŞi Isus a răspuns şi le-a zis: Duceţi-vă şi spuneţi lui Ioan ce aţi văzut şi auzit: că orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţaţi, surzii aud, morţii învie, şi săracilor li se predică Evanghelia.
Şi chiar în ora aceea, El a vindecat pe mulţi de boli, şi de chinuri, şi de duhuri rele, şi multor orbi le-a dat vederea.
)Când au venit oamenii la El, I-au zis: Ioan Botezătorul ne-a trimis la Tine, zicând: Tu eşti Cel ce vine sau să aşteptăm pe altul?
MU~~}||5{zzYyKxqwvvuuItt3ssYrJqqp}oo4nmmbllkMjiivhh7gvffXee2dccNbb_aas``J_^^v]]$\^[[{ZYYYXXWVVVUUTnSSmS RMQQ~POO'N=MMJLL8KeJJ^II}H}HGnFFLEE-DCC.BByAA_@??0>\==:Voi sunteţi cei care vă îndreptăţiţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaşte inimile voastre; şi ceea ce este preţios între oameni, este o urâciune înaintea lui Dumnezeu.
y#kŞi Fariseii, care erau iubitori de bani, auzeau şi ei toate aceste lucruri, şi îşi băteau joc de El.
_"7 Nici un slujitor nu poate sluji la doi stăpâni, căci, sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt, sau va ţine la unul şi va dispreţui pe celălalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.
m!S Şi dacă n-aţi fost credincioşi în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?
  De aceea, dacă n-aţi fost credincioşi în bogăţiile nedrepte, cine vă va încredinţa pe cele adevărate?
)K Cel ce este credincios în puţine lucruri, este credincios şi în multe; şi cel ce este nedrept în puţine lucruri, este nedrept şi în multe;
/W Şi Eu vă zic: Faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor nedrepte, pentru ca atunci când veţi sfârşi, să fiţi primiţi în corturile veşnice.
MŞi stăpânul a lăudat pe administratorul nedrept, pentru că lucrase cu dibăcie. Deoarece fiii lumii acesteia, faţă de generaţia lor, sunt mai înţelepţi decât fiii luminii.
1Apoi a zis altuia: Dar tu, cât datorezi? Şi el a zis: O sută de măsuri de grâu. Şi el i-a zis: Ia-ţi actele, şi scrie optzeci.
El a zis: O sută de măsuri de untdelemn. Şi el i-a zis: Ia-ţi actele, şi stai repede şi scrie cincizeci.
}Şi chemând la el pe fiecare din datornicii domnului său, a zis celui dintâi: Cât datorezi domnului meu?
~uŞtiu ce voi face ca, atunci când voi fi scos din administraţie, ei să mă primească în casele lor.
#?Şi administratorul şi-a zis în sine: Ce voi face căci stăpânul meu îmi ia administraţia? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi-e ruşine.
&EŞi după ce l-a chemat, i-a zis: Ce aud vorbindu-se despre tine? Dă socoteală de administraţia ta, pentru că nu mai poţi fi administrator.
0 [Şi Isus a mai spus ucenicilor Săi: Era un om bogat care avea un administrator, şi acesta a fost învinuit înaintea sa că-i risipeşte bunurile.
/ Dar trebuia să ne veselim şi să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort şi a înviat, era pierdut şi a fost găsit.
jMDar el i-a zis: Fiule, tu eşti întotdeauna cu mine, şi tot ce am eu este al tău.
dar când a venit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat averea cu femeile desfrânate, i-ai tăiat viţelul cel îngrăşat.
eCDar el a răspuns, şi a zis tatălui său: Iată, eu îţi slujesc de atâţia ani, şi niciodată nu ţi-am călcat porunca; şi mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei;
wDar el s-a mâniat, şi nu voia să intre. De aceea tatăl său a ieşit afară, şi l-a rugat să intre.
+Şi el i-a zis: Fratele tău a venit şi tatăl tău a tăiat viţelul cel îngrăşat, pentru că l-a regăsit sănătos şi bine.
`9Şi chemând pe unul din sclavi, a întrebat ce înseamnă aceste lucruri.
wFiul său cel mai mare era la câmp. Când a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit muzică şi jocuri.
 căci acest fiu al meu era mort, şi iarăşi trăieşte; era pierdut şi a fost găsit. Şi au început să se veselească.
m SŞi aduceţi viţelul cel îngrăşat, şi tăiaţi-l. Să mâncăm şi să ne veselim;
, QDar tatăl a zis sclavilor săi: Aduceţi haina cea mai bună, şi îmbrăcaţi-l, şi puneţi-i un inel în deget, şi încălţăminte în picioare.
 Şi fiul i-a zis: Tată, am păcătuit împotriva cerului şi înaintea ta, şi nu mai sunt vrednic să fiu chemat fiul tău;
N Şi s-a sculat, şi a venit la tatăl său. Când era încă departe, tatăl său l-a văzut, şi i s-a făcut milă de el şi alergând, a căzut pe gâtul lui, şi l-a sărutat mult.
oWşi nu mai sunt vrednic să fiu chemat fiul tău; fă-mă ca pe unul din servitorii tăi.
Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu, şi îi voi zice: Tată, am păcătuit împotriva cerului şi înaintea ta,
Dar când şi-a venit în fire, a zis: Câţi sclavi ai tatălui meu au belşug de pâine, iar eu mor de foame!
wŞi mult ar fi dorit el să se sature cu roşcovele pe care le mâncau porcii, dar nimeni nu i le dădea.
Şi s-a dus şi s-a unit cu unul dintre locuitorii ţării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele sale să-i păzească porcii.
|qDupă ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă.
9k Şi nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a strâns totul, şi a plecat într-o ţară depărtată, şi acolo şi-a risipit averea, trăind în destrăbălare;
/ Şi cel mai tânăr dintre ei a zis tatălui său: Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine. Şi tatăl le-a împărţit averea.
2_ El a zis: Un om avea doi fii.
 Tot aşa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăieşte.
~! Şi găsind-o, cheamă prietenele şi vecinele ei, zicând: Bucuraţi-vă cu mine, căci am găsit drahma pe care o pierdusem.
(}ISau, care femeie, dacă are zece drahme, şi pierde o drahmă, nu aprinde o lumină, mătură casa, şi caută cu grijă până când o găseşte?
R|Tot aşa, vă spun că în cer va fi mai multă bucurie pentru un singur păcătos care se pocăieşte, decât pentru nouăzeci şi nouă de oameni drepţi care n-au nevoie de pocăinţă;
7{gşi, când se întoarce acasă, cheamă împreună pe prietenii şi vecinii săi, şi le zice: Bucuraţi-vă cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută.
Jz Şi când a găsit-o, o pune pe umeri bucurându-se;
LyCare om dintre voi, dacă are o sută de oi, şi pierde pe una dintre ele, nu lasă pe cele nouăzeci şi nouă în pustie, şi se duce după cea pierdută, până când o găseşte?
9xmŞi El le-a spus parabola aceasta, zicând:
wŞi Fariseii şi cărturarii murmurau, zicând: Omul acesta primeşte pe păcătoşi şi mănâncă împreună cu ei.
Sv !Toţi vameşii şi păcătoşii se apropiau de Isus ca să-L asculte;
u#Nu mai este bună nici pentru pământ, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit, să audă!
ltQ"Sarea este bună, dar dacă sarea îşi pierde gustul, cu ce va fi din nou asezonată?
qs[!Tot aşa, oricine dintre voi, care nu se leapădă de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu.
xri Sau altfel, pe când celălalt rege este încă departe, îi trimite un mesager să-i ceară pace.
Zq-Sau care rege, când merge la război cu un alt rege, nu stă mai întâi să se sfătuiască dacă va putea merge cu zece mii de oameni înaintea celui ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii?
[p/zicând: Omul acesta a început să zidească, şi n-a putut termina.
oCa nu cumva, după ce a pus temelia, să nu-l poată sfârşi, şi toţi cei ce-l vor vedea, să înceapă să râdă de el,
3n_Căci, cine dintre voi, când vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-şi calculeze cheltuiala, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârşească?
jmMŞi oricine nu-şi poartă crucea, şi nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul meu;
jlMDacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, şi pe mama sa, şi pe soţia sa, şi pe copiii săi, şi pe fraţii săi, şi pe surorile sale, şi chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu.
Zk-Şi împreună cu Isus mergeau mulţimi mari. El S-a întors, şi le-a zis:
vjeCăci vă spun că nici unul din oamenii aceia care au fost invitaţi, nu va gusta din cina mea.
i Şi stăpânul a zis sclavului: Ieşi la drumuri şi la garduri, şi sileşte-i să intre, ca să mi se umple casa.
bh=Şi sclavul a zis: Doamne, s-a făcut cum ai poruncit, şi tot mai este loc.
g!Şi când s-a întors sclavul, a spus stăpânului său aceste lucruri. Atunci stăpânul casei s-a mâniat, şi a zis sclavului său: Du-te degrabă în pieţele şi străzile cetăţii, şi adu aici pe cei săraci, şi schilozi, şi orbi, şi şchiopi.
Uf#Şi un altul a zis: M-am căsătorit, şi de aceea nu pot veni.
zemŞi altul a zis: Am cumpărat cinci perechi de boi şi mă duc să-i încerc: te rog să mă ierţi.
2d]Şi toţi, fără excepţie, au început să se scuze. Cel dintâi i-a zis: Am cumpărat un ogor, şi trebuie să mă duc să-l văd; te rog să mă ierţi.
cŞi la ora cinei, a trimis pe sclavul său să spună celor invitaţi: Veniţi, căci iată, toate sunt gata;
Xb)Şi El i-a zis: Un om a dat o cină mare, şi a invitat pe mulţi.
(aIŞi unul din cei care stăteau la masă cu El, auzind aceste cuvinte, I-a zis: Binecuvântat este cel ce va mânca pâine în împărăţia lui Dumnezeu!
`%Şi vei fi binecuvântat, pentru că ei n-au cu ce să-ţi răsplătească; dar ţi se va răsplăti la învierea celor drepţi.
c_? Ci, când dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe şchiopi, pe orbi;
'^G A zis şi celui ce-L invitase: Când dai un prânz sau o cină, să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe rudele tale, nici pe vecinii bogaţi, ca nu cumva să te invite şi ei la rândul lor pe tine, şi să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut.
h]I Căci oricine se înalţă, va fi umilit; şi cine se umileşte, va fi înălţat;
\ Ci, când eşti invitat, du-te şi te aşează în locul cel mai de pe urmă, pentru ca, atunci când va veni cel ce te-a invitat, să-ţi zică: Prietene, mută-te mai sus. Astfel, vei fi onorat înaintea celor ce stau la masă cu tine.
=[s şi cel ce te-a invitat, şi pe tine şi pe el, să vină să-ţi zică: Dă locul tău omului acestuia! şi apoi cu ruşine să trebuiască să iei locul de pe urmă.
EZCând eşti invitat de cineva la nuntă, să nu te aşezi la masă pe locul dintâi; ca nu cumva, printre cei invitaţi de el, să fie altul mai vrednic de cinste decât tine,
|YqApoi, când a văzut că cei invitaţi la masă alegeau locurile dintâi, le-a spus o parabolă, zicându-le:
>XwŞi n-au putut să-I răspundă la aceste vorbe.
%WCApoi El le-a răspuns, zicând: Cine dintre voi, dacă-i cade măgarul sau boul în fântână, nu-l scoate îndată afară în ziua Sabatului?
PVDar ei tăceau. Şi El l-a luat, l-a vindecat şi i-a dat drumul.
U!Şi Isus, răspunzând, a vorbit învăţătorilor Legii şi Fariseilor, zicând: Oare este voie a vindeca în ziua Sabatului?
ETŞi iată, înaintea Lui era un om bolnav de dropică.
S Şi într-o zi de Sabat, când Isus a intrat în casa unui conducător al Fariseilor, ca să mănânce pâine, ei îl pândeau.
GR #Iată, vi se va lăsa casa pustie; şi adevărat vă spun că nu Mă veţi mai vedea, până va veni vremea când veţi zice: Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!
]Q3 "Ierusalime, Ierusalime, care omori pe profeţi şi ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine; de câte ori am vrut să strâng pe copiii tăi, cum îşi strânge găina puii sub aripi, şi n-aţi vrut!
P !Dar trebuie să umblu astăzi, mâine şi poimâine, fiindcă nu se poate ca un profet să piară afară din Ierusalim.
,OQ Şi El le-a zis: Duceţi-vă, şi spuneţi vulpii aceleia: Iată, Eu scot demonii şi fac vindecări, astăzi şi mâine, iar a treia zi voi sfârşi;
N} În aceeaşi zi, au venit câţiva Farisei şi I-au zis: Pleacă, şi du-Te de aici, căci Irod vrea să Te omoare.
M' Şi iată că sunt unii din cei de pe urmă, care vor fi cei dintâi, şi sunt unii din cei dintâi, care vor fi cei de pe urmă.
L Vor veni de la est şi de la vest, de la nord şi de la sud, şi vor sta la masă în împărăţia lui Dumnezeu.
KK Va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor când veţi vedea pe Avraam, şi pe Isaac şi pe Iacov, şi pe toţi profeţii în împărăţia lui Dumnezeu, iar pe voi aruncaţi afară.
J Şi El va zice: Vă spun că nu ştiu de unde sunteţi; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi lucrătorii nedreptăţii;
I% Atunci veţi începe să ziceţi: Noi am mâncat şi am băut în faţa Ta, şi Tu ai învăţat pe oameni pe străzile noastre.
yHk Îndată ce Stăpânul casei Se va scula şi va închide uşa, şi voi veţi sta afară, şi veţi începe să bateţi la uşă, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne!, El va răspunde şi vă va zice: Nu ştiu de unde sunteţi;
G  Luptaţi-vă să intraţi pe uşa cea strâmtă. Căci vă spun că mulţi vor căuta să intre, şi nu vor putea;
cF? Cineva I-a zis: Doamne, oare sunt puţini cei care sunt mântuiţi? Dar El le-a zis:
rE] Şi Isus umbla prin cetăţi şi prin sate, învăţând pe norod, şi călătorind spre Ierusalim.
D Se aseamănă cu aluatul pe care l-a luat o femeie şi l-a îngropat în trei măsuri de făină, până s-a dospit tot.
[C/ Şi El a zis iarăşi: Cu ce voi asemăna împărăţia lui Dumnezeu?
^B5 Se aseamănă cu un grăunte de muştar pe care l-a luat un om şi l-a aruncat în grădina sa; şi a crescut, şi s-a făcut copac mare, şi păsările cerului şi-au făcut cuiburi în ramurile lui.
mAS Apoi El a zis: Cu ce se aseamănă împărăţia lui Dumnezeu, şi cu ce o voi compara?
,@Q Şi pe când vorbea El astfel, toţi potrivnicii Lui au rămas ruşinaţi; şi toată mulţimea se bucura de toate lucrurile glorioase, pe care le făcea El.
O? Dar femeia aceasta, care este o fiică a lui Avraam, şi pe care, iată, Satana a legat-o de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua Sabatului?
@>y Atunci Domnul i-a răspuns şi a zis: Prefăcuţilor, oare în ziua Sabatului nu îşi dezleagă fiecare dintre voi boul sau măgarul de la iesle, şi-l duce să-l adape?
p=Y Dar conducătorul sinagogii, mâniat pentru că Isus vindecase în ziua Sabatului, a zis mulţimii: Sunt şase zile în care trebuie să lucreze omul; veniţi dar în aceste zile să vă vindecaţi, şi nu în ziua Sabatului!
q<[ Şi El Şi-a întins mâinile peste ea: şi îndată ea s-a îndreptat, şi glorifica pe Dumnezeu.
p;Y Când a văzut-o Isus, a chemat-o, şi i-a zis: Femeie, eşti dezlegată de neputinţa ta.
!:; Şi iată, acolo era o femeie care de optsprezece ani avea un duh de neputinţă; era gârbovă, şi nu putea nicidecum să se îndrepte de spate.
O9 Şi în ziua Sabatului El învăţa pe oameni într-o sinagogă.
^85 Şi dacă va face roadă, bine, iar dacă nu, îl vei tăia după aceea.
7' Şi el a răspuns şi i-a zis: Doamne, mai lasă-l şi anul acesta până îl voi săpa de jur împrejur, şi îi voi pune gunoi.
D6 Atunci a zis îngrijitorului viei: Iată că sunt trei ani de când vin şi caut rod în smochinul acesta, şi nu găsesc. Taie-l. De ce să mai cuprindă pământul degeaba?
5# El a spus şi această parabolă: Un om avea un smochin sădit în via sa. Şi el a venit să caute rod în el, şi n-a găsit.
\41 Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri la fel.
:3m Sau acei optsprezece, peste care a căzut turnul din Siloam, şi i-a omorât, credeţi că au fost mai păcătoşi decât toţi oamenii, care locuiau în Ierusalim?
\21 Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri la fel.
=1s Şi Isus a răspuns şi le-a zis: Credeţi voi că aceşti galileeni au fost mai păcătoşi decât toţi ceilalţi galileeni, pentru că au suferit astfel de lucruri?
0 % Şi în vremea aceea erau de faţă unii care au spus lui Isus despre galileenii al căror sânge îl amestecase Pilat cu jertfele lor.
q/[ ;Îţi spun că nu vei ieşi de acolo, până nu vei plăti şi cel mai de pe urmă bănuţ.
{.o :Când te duci cu pârâşul tău înaintea magistratului, pe drum caută să te împaci cu el; ca nu cumva să te ducă înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna pazei, şi gărzile să te arunce în închisoare;
G- 9Şi de ce nu judecaţi voi singuri ce este drept?
, 8Prefăcuţilor, ştiţi să deosebiţi faţa cerului şi a pământului, dar cum se face că vremea aceasta n-o deosebiţi?
k+O 7Şi când suflă un vânt din sud, ziceţi: Va fi arşiţă! Şi aşa se întâmplă.
* 6El a mai zis mulţimilor: Când vedeţi un nor ridicându-se la vest, îndată ziceţi: Vine ploaia. Şi aşa se întâmplă;
N) 5Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului, şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei, şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva nurorii ei, şi nora împotriva soacrei ei.
(' 4Căci, de acum înainte, din cinci care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinaţi împotriva a doi, şi doi împotriva a trei.
r'] 3Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Eu vă spun: nu, ci mai degrabă dezbinare!
{&o 2Am un botez cu care trebuie să fiu botezat, şi cât de îngrijorat sunt până să fie îndeplinit!
p%Y 1Eu am venit să arunc un foc pe pământ. Şi cât aş vrea ca acesta să fie deja aprins!
e$C 0Dar cine n-a ştiut, şi a făcut lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, se va cere mult de la el; şi cui i s-a încredinţat mult, se va cere mai mult de la el.
$#A /Şi sclavul acela, care a ştiut voia stăpânului său, şi nu s-a pregătit, nici n-a făcut după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri.
W"' .Stăpânul sclavului aceluia va veni în ziua când el nu se aşteaptă, şi în ceasul pe care el nu-l cunoaşte, şi-l va tăia în bucăţi; şi soarta lui va fi soarta celor necredincioşi.
M! -Dar dacă sclavul acela zice în inima lui: Stăpânul meu întârzie să vină, şi va începe să bată pe slugi şi pe slujnice, şi să mănânce, şi să bea, şi să se îmbete,
Q  ,Adevărat vă spun, că îl va pune peste toată averea sa.
ve +Binecuvântat este sclavul acela pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa!
;o *Şi Domnul a zis: Cine este administratorul credincios şi înţelept, pe care-l va pune Domnul său peste slugile sale, ca să le dea la vreme partea lor de hrană?
\1 )Şi Petru I-a zis: Doamne, pentru noi spui parabola aceasta sau pentru toţi?
mS (Şi voi dar fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi;
 'Să ştiţi că, dacă ar şti stăpânul casei la ce oră vine hoţul, ar veghea, şi n-ar lăsa să-i spargă casa;
9 &Şi fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, binecuvântaţi sunt sclavii aceia, dacă-i va găsi aşa!
Y+ %Binecuvântaţi sunt sclavii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun, că el se va încinge, îi va pune să stea la masă, şi va veni şi le va sluji;
7g $Şi să fiţi ca nişte oameni care aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată, când va veni şi va bate la uşă.
J  #Mijlocul să vă fie încins, şi făcliile aprinse.
W' "Căci unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.
=s !Vindeţi ce aveţi şi daţi ca binefacere. Faceţi-vă pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoţul, nici nu strică molia;
kO Nu te teme, turmă mică; pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere împărăţia.
wg Dar voi, căutaţi împărăţia lui Dumnezeu, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
 Căci toate acestea, naţiunile lumii le caută; şi Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de lucrurile acestea.
iK Să nu căutaţi ce veţi mânca sau ce veţi bea, şi nu vă frământaţi mintea.
I  Deci, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe câmp, iar mâine este aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?
.U Uitaţi-vă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu ţes: totuşi vă spun că nici Solomon, în toată gloria lui, n-a fost îmbrăcat ca unul dintre ei.
s_ Deci, dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijoraţi de celelalte?
h I Şi cine dintre voi prin grija sa poate să adauge un cot la lungimea vieţii lui?
A { Uitaţi-vă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grânar: şi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai de preţ sunteţi voi decât păsările!
e C Viaţa este mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea.
d A Şi El a zis ucenicilor Săi: De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi cu privire la viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, nici cu privire la trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca;
y Tot aşa este şi cu cel care îşi adună comori pentru el, şi nu se îmbogăţeşte faţă de Dumnezeu.
'G Dar Dumnezeu i-a zis: Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul, şi lucrurile pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?
5 şi voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea şi veseleşte-te!
/W Şi el a zis: Iată ce voi face: îmi voi strica grânarele, şi le voi zidi mai mari; şi acolo voi strânge toate roadele şi toate bunătăţile mele;
q[ Şi se gândea în sine, zicând: Ce voi face? Fiindcă nu mai am unde să-mi adun roadele.
b= Şi El le-a spus o parabolă, zicând: Pământul unui om bogat rodise mult.
{ Şi El le-a zis: Vedeţi şi păziţi-vă de lăcomie; căci viaţa cuiva nu stă în belşugul averii lui.
iK Dar El i-a zis: Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?
~u Şi unul din mulţime I-a zis lui Isus: Învăţătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moştenirea.
fE căci Duhul Sfânt vă va învăţa chiar în ora aceea ce trebuie să vorbiţi.
F Când vă vor duce înaintea sinagogilor, şi a conducătorilor, şi a autorităţilor, să nu vă îngrijoraţi ce veţi răspunde în apărarea voastră, nici ce veţi vorbi;
*~M Şi oricui va vorbi un cuvânt împotriva Fiului omului, i se va ierta; dar celui care spune blasfemii împotriva Duhului Sfânt, nu-i va fi iertat;
}{ dar cine se leapădă de Mine înaintea oamenilor, va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
|/ Dar Eu vă spun: oricine Mă mărturiseşte înaintea oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu;
{ Şi chiar perii de pe cap, toţi vă sunt număraţi. Deci, nu vă temeţi: voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii.
z Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuşi, nici una din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.
Dar am să vă arăt de cine să vă temeţi: temeţi-vă de Acela care, după ce a ucis, are autoritatea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeţi.
x Vă spun vouă, prietenii Mei: să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, şi după aceea nu mai pot face nimic;
0wY De aceea, orice aţi spus la întuneric, va fi auzit la lumină; şi orice aţi vorbit la ureche, în cămăruţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor.
lvQ Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut.
pu [ În vremea aceea, când se adunaseră mulţimile cu miile, încât se călcau unul pe altul, El a început, înainte de toate, să le spună ucenicilor Săi: Păziţi-vă de aluatul Fariseilor, care este prefăcătoria;
ntU 6pândindu-L şi căutând să prindă vreo vorbă din gura Lui, pentru care să-L poată acuza.
0sY 5Şi pe când le spunea El aceste lucruri, cărturarii şi Fariseii au început să facă presiuni asupra Lui şi să-L facă să vorbească despre multe lucruri;
.rU 4Vai de voi, învăţători ai Legii! Pentru că voi aţi luat cheia cunoştinţei: voi n-aţi intrat, şi pe cei ce voiau să intre, i-aţi împiedicat;
(qI 3de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, care a pierit între altar şi templu; da, vă spun, va fi cerut de la generaţia aceasta!
p 2ca sângele tuturor profeţilor, care a fost vărsat de la întemeierea lumii, să se ceară de la generaţia aceasta:
(oI 1De aceea, înţelepciunea lui Dumnezeu a zis: Le voi trimite profeţi şi apostoli şi pe unii din ei îi vor ucide şi pe unii îi vor persecuta,
n 0Prin aceasta mărturisiţi că aprobaţi faptele părinţilor voştri; căci ei i-au ucis, iar voi le zidiţi mormintele.
rm] /Vai de voi! Pentru că voi zidiţi mormintele profeţilor, şi părinţii voştri i-au ucis.
Nl .Şi El a zis: Vai şi de voi, învăţători ai Legii, căci voi încărcaţi oamenii cu poveri grele de purtat, iar voi nu atingeţi poverile nici măcar cu unul din degetele voastre;
k -Atunci unul din învăţătorii Legii a răspuns şi I-a zis: Învăţătorule, spunând aceste lucruri, ne insulţi şi pe noi.
-jS ,Vai de voi, cărturari şi Farisei prefăcuţi! Pentru că voi sunteţi ca mormintele, care nu se văd, şi peste care oamenii umblă fără să Ştie;
i} +Vai de voi, Fariseilor! Pentru că voi iubiţi scaunele dintâi în sinagogi, şi plecăciunile prin pieţe!
h  *Dar vai de voi, Fariseilor! Pentru că voi daţi zeciuială din izmă, din rută şi din toate zarzavaturile, şi nesocotiţi judecata şi dragostea lui Dumnezeu: pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe celelalte să nu le lăsaţi nefăcute!
ggG )Daţi mai bine milă din lucrurile dinăuntru şi, iată toate vă vor fi curate.
kfO (Nebunilor, oare nu Cel ce a făcut partea din afară, a făcut şi pe cea dinăuntru?
,eQ 'Dar Domnul i-a zis: Voi, Fariseii, curăţiţi partea din afară a paharului şi a farfuriei, dar înăuntrul vostru este plin de hoţie şi răutate.
ad; &Şi când a văzut Fariseul, s-a mirat că Isus nu se spălase înainte de prânz;
tca %Şi pe când vorbea El, un Fariseu L-a rugat să ia masa la el; El a intrat şi S-a aşezat la masă.
Qb $Aşa că, dacă tot trupul tău este plin de lumină, fără să aibă vreo parte întunecată, va fi în totul luminat, ca atunci când te luminează lumina strălucitoare a unei lămpi.
Xa) #Ia seama deci, ca lumina care este în tine să nu fie întuneric.
E` "Ochiul este lumina trupului tău. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău este plin de lumină; dar dacă ochiul tău este rău, trupul tău este plin de întuneric;
/_W !Nimeni n-aprinde o lumină ca s-o pună într-un loc ascuns sau sub baniţă; ci o pune într-un sfeşnic, pentru ca aceia care intră, să vadă lumina.
U^# Bărbaţii din Ninive se vor scula în judecată cu această generaţie, şi o vor condamna, pentru că ei s-au pocăit la predica lui Iona; şi iată că aici este Unul mai mare decât Iona.
]  Regina de la sud se va scula în judecată cu bărbaţii acestei generaţii, şi îi va condamna; pentru că ea a venit de la capătul pământului ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată că aici este Unul mai mare decât Solomon;
\  Căci aşa cum Iona a fost un semn pentru cei din Ninive, tot aşa va fi şi Fiul omului pentru generaţia aceasta.
I[  Şi pe când se strângeau mulţimile laolaltă, El a început să zică: Generaţia aceasta este rea; ea caută un semn; dar nu i se va da alt semn decât semnul profetului Iona;
|Zq Dar El a zis: Binecuvântaţi sunt mai degrabă cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu, şi-l păzesc!
>Yu Şi pe când spunea Isus aceste cuvinte, o femeie şi-a ridicat glasul din mulţime şi I-a zis: Binecuvântat este pântecele care Te-a purtat şi sânii care Te-au alăptat!
KX Atunci se duce şi mai ia cu el alte şapte duhuri, mai rele decât el; şi ele intră şi locuiesc acolo; şi starea de pe urmă a omului aceluia devine mai rea decât cea dintâi.
NW Şi când vine, o găseşte măturată şi împodobită.
KV Când duhul necurat iese afară dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, şi caută odihnă. Şi fiindcă n-o găseşte, zice: Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit;
gUG Cine nu este cu Mine este împotriva Mea; şi cine nu adună cu Mine, risipeşte;
&TE Dar când vine peste el unul mai tare decât el şi îl biruie, îi ia toate armele în care se încredea, şi împarte prăzile luate de la el.
IX~~ }}9||{}zyxxwwwvuu1tssrr?qq p[ooo#nnmm@llskk)jj!ibhhggdffeeedd.ccGbbYaa``4__^v^]/\\[OZZYsXXyWW}VVEUUTTYT SLRR QQ6PP:OOO[NNcMMLLLJKK^JJNII HH'GRFFEDDPCCaCBB Aa@@q@.??,>>B=m<<<;;j;:699F88s776S55Q4493222G11G1 0//-..0-,,z++3*))'(l(0''H&&T%%$$f###P"".! [R~,<K=Z{'r k S | " F-g}0cI7 şi spuneţi stăpânului casei: învăţătorul îţi zice: Unde este camera de oaspeţi în care să mănânc Paştele cu ucenicii Mei?
-S Şi El le-a zis: Iată, când veţi intra în cetate, vă va întâmpina un om ducând un ulcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra,
:o Dar ei I-au zis: Unde vrei să le pregătim?
{Şi El a trimis pe Petru şi pe Ioan, zicând: Duceţi-vă şi pregătiţi-ne Paştele, ca să le mâncăm.
U#Şi a venit ziua Azimilor, în care trebuia să fie jertfite Paştele;
pYŞi el a promis şi căuta un prilej potrivit ca să-L dea în mâinile lor, în lipsa mulţimii.
I Şi ei s-au bucurat şi au căzut de acord să-i dea bani.
u cŞi mergând, a vorbit cu preoţii cei mai de seamă şi cu căpitanii cum să-L dea în mâinile lor.
m SŞi Satana a intrat în Iuda, pe nume Iscarioteanul, care era numărat între cei doisprezece.
w gŞi preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau cum să omoare pe Isus; căci se temeau de popor.
G  Şi sărbătoarea Azimilor, numită Paştele, se apropia;
[ /&Şi tot poporul venea la El în templu dis-de-dimineaţă, ca să-L asculte.
ta%Şi ziua Isus învăţa în templu, şi noaptea ieşea şi rămânea pe muntele numit al Măslinilor.
I $Vegheaţi deci rugându-vă tot timpul, ca să fiţi socotiţi vrednici să scăpaţi de toate acestea care se vor întâmpla, şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.
pY#Căci ea va veni ca o cursă peste toţi acei care locuiesc pe faţa întregului pământ.
W'"Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuneze inimile cu îmbuibare de mâncare şi băutură şi cu îngrijorările vieţii, şi ziua aceea să vină peste voi fără veste.
V%!Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
ve Adevărat vă spun că nu va trece generaţia aceasta până nu se vor întâmpla toate acestea.
 Tot aşa, când vedeţi aceste lucruri întâmplându-se, să ştiţi că împărăţia lui Dumnezeu este aproape.
hICând înfrunzesc, îi vedeţi şi ştiţi voi singuri că vara este deja aproape.
`9Şi El le-a spus o parabolă: Uitaţi-vă la smochin şi la toţi copacii;
1[Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus şi să vă ridicaţi capetele, pentru că răscumpărarea voastră se apropie;
^~5Atunci vor vedea pe Fiul omului venind pe nor cu putere şi glorie mare.
!};oamenii îşi vor da sufletul de groază, în aşteptarea lucrurilor care vor veni pe pământ; căci puterile cerurilor vor fi clătinate.
L|Şi vor fi semne în soare şi în lună şi în stele. Şi pe pământ va fi strâmtorare printre naţiuni, care nu vor şti ce să facă la auzul urletului mării şi al valurilor;
W{'Şi ei vor cădea sub ascuţişul săbiei şi vor fi luaţi captivi printre toate naţiunile; şi Ierusalimul va fi călcat în picioare de Neamuri, până se vor împlini timpurile Neamurilor.
/zWDar vai de femeile însărcinate şi de cele ce alăptează în zilele acelea! Căci va fi strâmtorare mare în ţară, şi mânie asupra acestui popor.
|yqcăci acestea sunt zilele răzbunării, pentru ca toate lucrurile care sunt scrise să fie împlinite;
)xKAtunci, cei din Iudeea să fugă la munţi; şi cei din mijlocul Ierusalimului să iasă afară din el, şi cei de prin ogoare să nu intre în el,
w}Dar când veţi vedea Ierusalimul înconjurat de armată, atunci să ştiţi că pustiirea lui este aproape.
PvPrin răbdarea voastră veţi câştiga sufletele voastre.
KuDar nici un fir de păr din capul vostru nu va pieri.
Jt şi veţi fi urâţi de toţi din cauza Numelui Meu.
$sADar veţi fi daţi în mâinile lor până şi de părinţii, şi fraţii, şi rudele şi prietenii voştri; şi vor omorî pe unii dintre voi
r!căci vă voi da o gură şi o înţelepciune căreia nu-i vor putea răspunde nici sta împotrivă toţi cei care vi se Opun;
}qsPuneţi deci la inimile voastre să nu vă îngrijoraţi mai dinainte cum veţi răspunde în apărare,
^p5 Dar lucrurile acestea vor deveni pentru voi un prilej de a fi mărturie;
Zo- Dar înainte de toate acestea, vor pune mâinile pe voi şi vă vor persecuta, predându-vă sinagogilor şi închisorilor, ducându-vă înaintea regilor şi guvernatorilor din cauza Numelui Meu;
n) Şi în diferite locuri vor fi cutremure mari, foamete şi epidemii, vor fi arătări înspăimântătoare şi semne mari din cer.
m Apoi El le-a zis: O naţiune se va ridica împotriva altei naţiuni şi o împărăţie împotriva altei împărăţii;
El Dar când veţi auzi de războaie şi tulburări, să nu vă înspăimântaţi, pentru că întâi trebuie să se întâmple aceste lucruri, dar sfârşitul nu va fi îndată.
Hk Şi El a zis: Vedeţi să nu vă amăgească cineva, căci vor veni mulţi în Numele Meu, zicând: Eu sunt Cristosul şi vremea s-a apropiat. De aceea, să nu mergeţi după ei;
j/Şi ei L-au întrebat, zicând: Învăţătorule, când vor fi aceste lucruri? Şi care va fi semnul când se vor întâmpla aceste lucruri?
i%Cât pentru acestea pe care le vedeţi, vor veni zile în care nu va rămâne piatră peste piatră care să nu fie dărâmată.
whgŞi pe când vorbeau unii despre templu, că era împodobit cu pietre frumoase, şi cu daruri, El a zis:
g7căci toţi aceştia au aruncat daruri lui Dumnezeu din surplusul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea ca să trăiască.
vfeŞi El a zis: Adevărat vă spun că această văduvă săracă a aruncat mai mult decât toţi;
We'Şi El a văzut şi pe o văduvă săracă aruncând acolo doi bănuţi.
od YCând Şi-a ridicat ochii, Isus a văzut pe nişte bogaţi aruncându-şi darurile în vistierie;
c/mâncând casele văduvelor, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. Aceştia vor primi o mai aspră condamnare.
Ab{.Păziţi-vă de cărturarii cărora le place a umbla în haine lungi, şi iubesc saluturile în pieţe şi primele scaune în sinagogi şi locurile de onoare la petreceri,
Ha -Atunci a zis ucenicilor Săi în auzul întregului popor:
N`,Deci David îl numeşte Domn; cum deci este El fiul lui?
V_%+până voi pune pe duşmanii tăi aşternut sub picioarele Tale.
v^e*Căci însuşi David zice în Cartea Psalmilor: Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea,
R])Şi El le-a zis: Cum zic ei că Cristos este Fiul lui David?
K\(Dar, după aceea, n-au mai îndrăznit să-L întrebe nimic.
`[9'Şi unii din cărturari au răspuns şi au zis: Învăţătorule, ai vorbit bine.
tZa&Căci El nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi trăiesc.
MY%Iar că morţii sunt înviaţi a arătat însuşi Moise în locul unde scrie despre rug când numeşte pe Domnul: Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.
X$nici nu vor mai putea muri, căci vor fi ca îngerii, şi ei sunt fii ai lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii;
2W]#dar cei găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu vor fi daţi în căsătorie,
gVG"Şi Isus a răspuns şi le-a zis: Fiii acestui veac se însoară şi se mărită,
pUY!Deci, la înviere a căruia dintre ei va fi ea soţie? Fiindcă toţi şapte au avut-o de soţie.
4Tc În cele din urmă a murit şi femeia.
fSEA luat-o şi al treilea; şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii.
IR Şi a luat-o al doilea de soţie şi a murit fără copii.
aQ;Erau deci şapte fraţi; şi primul şi-a luat o soţie, şi a murit fără copii.
GPzicând: Învăţătorule, iată ce ne-a scris Moise: Dacă moare fratele cuiva având soţie, şi moare fără copii, fratele lui să-i ia soţia, şi să ridice urmaş fratelui Său;
lOQŞi unii din Saduchei, care zic că nu este înviere, s-au apropiat de El şi L-au întrebat,
rN]Dar ei nu L-au putut prinde cu vorba în faţa poporului; şi miraţi de răspunsul Lui, au tăcut.
zMmŞi El le-a zis: Daţi deci Cezarului ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.
LArătaţi-Mi un dinar. Ale cui sunt portretul şi inscripţia de pe el? Ei au răspuns şi au zis: Ale Cezarului.
XK)Dar El, le-a înţeles viclenia şi le-a zis: De ce Mă ispitiţi?
8Jkse cuvine a plăti taxe Cezarului, sau nu?
6IeŞi ei L-au întrebat, zicând: Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi drept şi că nu cauţi la faţa omului, ci înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr:
AH{Ei Îl pândeau şi au trimis spioni care se prefăceau a fi oameni drepţi, ca să-L prindă în cuvintele Lui şi să-L dea pe mâna puterii şi a autorităţii guvernatorului;
?GwŞi chiar în ceasul acela, preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să-L prindă, dar se temeau de oameni; căci ştiau că a zis această parabolă împotriva lor.
~Fuoricine cade peste piatra aceasta, va fi zdrobit, dar pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?
3E_Şi El S-a uitat la ei şi a zis: Ce înseamnă cuvintele acestea care au fost scrise: Piatra pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie capul unghiului;
D El va veni şi va nimici pe viticultorii aceia şi via o va da altora. Când au auzit aceasta, ei au zis: Nicidecum!
mCSŞi I-au scos afară din vie şi I-au omorât. De aceea, ce le va face stăpânul viei?
/BWDar, când l-au văzut viticultorii s-au sfătuit între ei, zicând: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omoram, ca moştenirea să fie a noastră!
A Atunci stăpânul viei a zis: Ce voi face? Voi trimite pe fiul meu preaiubit; poate că văzându-l, îl vor respecta.
f@E Şi el a trimis pe al treilea; ei I-au rănit şi pe acela şi I-au scos afară.
? Şi el a mai trimis un alt sclav; dar ei I-au bătut şi pe acela, şi batjocorindu-l, l-au trimis înapoi fără nimic.
9>k Şi la vremea potrivită a trimis la viticultori un sclav ca să-i dea ceva din rodul viei, dar viticultorii I-au bătut şi I-au trimis înapoi cu mâinile goale.
4=a Şi El a început să spună mulţimii această parabolă: Un om a plantat o vie şi a lăsat-o unor viticultori, şi a plecat din ţară pentru multă vreme.
a<;Şi Isus le-a zis: Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.
:;oŞi ei au răspuns că nu ştiu de unde era.
:{Şi dacă zicem: De la oameni, tot poporul ne va omorî cu pietre, căci ei sunt convinşi că Ioan era un profet.
v9eŞi ei cugetau în ei înşişi, zicând: Dacă zicem: Din cer, va zice: Atunci de ce nu I-aţi crezut?
D8Botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni?
j7MDar El a răspuns şi le-a zis: Am să vă pun şi Eu o întrebare; răspundeţi-Mi:
6şi I-au vorbit, zicând: Spune-ne cu ce autoritate faci Tu aceste lucruri, sau cine este cel care Ţi-a dat această autoritate?
"5 ?Şi într-una din zilele acelea, când El învăţa pe popor în templu şi vestea Evanghelia, au venit marii preoţi şi cărturarii cu bătrânii,
h4I0şi nu găseau nimic ce să-I facă, căci tot poporul se ţinea după El, ascultându-L.
'3G/Şi El învăţa pe popor în templu în toate zilele, şi preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, şi conducătorii poporului căutau să-L omoare,
2.zicându-le: Este scris: Casa Mea este o casă de rugăciune, dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari;
r1]-Apoi S-a dus în templu şi a început să scoată afară pe cei care vindeau şi cumpărau în el,
@0y,şi te vor face una cu pământul, şi pe copiii tăi împreună cu tine, şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că nu ai cunoscut timpul cercetării tale;
./U+Căci vor veni peste tine zile când duşmanii tăi vor ridica întărituri împrejurul tău, te vor înconjura şi te vor închide din toate părţile,
#.?*zicând: Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în ziua aceasta a ta, lucrurile ce sunt spre pacea ta! Dar acum ele sunt ascunse de ochii tăi.
X-))Şi când S-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a plâns pentru ea,
s,_(Dar El a răspuns şi le-a zis: Vă spun că, dacă aceştia vor tăcea, pietrele vor striga;
e+C'Şi unii Farisei din mulţime au zis lui Isus: Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!
*}&zicând: Binecuvântat este Regele care vine în numele Domnului. Pace în cer şi glorie în locurile preaînalte!
`)9%Şi când S-a apropiat de poalele muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor a început să se bucure şi să laude pe Dumnezeu cu voce tare pentru toate lucrurile pline de putere pe care le văzuseră,
K($Şi pe când mergea El, ei îşi aşterneau hainele pe drum.
s'_#Şi ei l-au adus la Isus; apoi şi-au aruncat hainele pe măgăruş şi au aşezat pe Isus deasupra.
5&e"Şi ei au zis: Domnul are nevoie de el!
m%S!Şi pe când dezlegau ei măgăruşul, stăpânul lui le-a zis: De ce dezlegaţi măgăruşul?
Y$+ Şi mergând, cei care au fost trimişi, au găsit aşa cum le spusese El.
#yŞi dacă vă va întreba cineva: De ce-l dezlegaţi?, să-i spuneţi: Pentru că Domnul are nevoie de el.
P"zicând: Mergeţi în satul care este înaintea voastră în care, intrând, veţi găsi legat un măgăruş pe care niciodată n-a mai încălecat vreun om; dezlegaţi-l şi aduceţi-l.
!Şi pe când Se apropia de Betfaghe şi Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, El a trimis pe doi dintre ucenicii Săi,
S Şi spunând acestea, Isus mergea înainte suindu-Se spre Ierusalim;
Dar pe acei duşmani ai mei, care n-au vrut să domnesc peste ei, aduceţi-i aici şi tăiaţi-i înaintea mea.
taCăci eu vă spun, că celui ce are, i se va da, dar de la cel ce n-are, se va lua şi ce are.
?yŞi ei i-au zis: Doamne, el are zece mine!
wgŞi el a zis celor ce stăteau alături: Luaţi mina de la el şi daţi-o celui ce are zece mine.
q[Atunci de ce nu mi-ai dat argintul la bancă şi la venirea mea l-aş fi luat cu dobândă?
#?Dar el i-a zis: Sclav rău, te voi judeca după cuvintele tale! Ştiai că sunt un om aspru, care iau ce n-am pus şi secer ce n-am semănat!
xicăci m-am temut de tine, fiindcă eşti un om aspru; iei ce n-ai pus şi seceri ce n-ai semănat.
xiŞi a venit altul, zicând: Doamne, iată mina ta pe care am păstrat-o legată într-un ştergar,
\1Şi el i-a zis şi acestuia: Fii şi tu stăpân peste cinci cetăţi.
\1Şi a venit al doilea, zicând: Doamne, mina ta a mai adus cinci mine.
 Şi el i-a zis: Bine, sclav bun; fiindcă ai fost credincios în puţine lucruri, ai autoritate peste zece cetăţi.
Z-A venit primul, zicând: Doamne, mina ta a mai câştigat zece mine.
V%Şi când s-a întors, după ce a primit împărăţia, a poruncit să fie chemaţi la el sclavii cărora le dăduse argintii, ca să afle cât câştigase fiecare prin comerţul făcut cu ei.
Dar cetăţenii lui îl urau şi au trimis după el o delegaţie, zicând: Nu vrem ca omul acesta să domnească peste noi.
 Şi El a chemat pe zece dintre sclavii săi, le-a dat zece mine şi le-a zis: Faceţi comerţ cu ele până ce voi veni.
/ De aceea El a zis: Un om de neam mare s-a dus într-o ţară depărtată ca să-şi primească o împărăţie şi să se întoarcă.
P Dar pe când auzeau ei aceste lucruri, El a mai adăugat şi a spus o parabolă, pentru că era aproape de Ierusalim, şi ei credeau că împărăţia lui Dumnezeu urma a fi arătată îndată;
^5 Căci Fiul omului a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut.
} s Şi Isus i-a zis: Astăzi a intrat mântuirea în casa aceasta, căci şi el este un fiu al lui Avraam.
@ yDar Zacheu a stat înaintea Domnului şi I-a zis: Iată, Doamne, jumătate din averea mea o dau săracilor, şi dacă am înşelat pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit;
{ oŞi toţi cei care-au văzut lucrul acesta, murmurau, zicând: A intrat să fie oaspetele unui om păcătos;
K Şi el s-a grăbit şi a coborât şi L-a primit cu bucurie.
< qŞi când a venit Isus la locul acela, a privit în sus, l-a văzut şi i-a zis: Zachee, grăbeşte-te şi te coboară, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta!
xiA alergat înainte şi s-a urcat într-un sicomor ca să-L vadă; căci urma să treacă pe drumul acela.
lQcăuta să vadă care este Isus; şi nu putea din cauza mulţimii, căci era mic de statură.
T!Şi iată, un om bogat, numit Zacheu, care era mai-marele vameşilor,
C Şi Isus a intrat în Ierihon şi trecea prin cetate.
/W+Şi îndată el şi-a primit vederea şi a urmat pe Isus glorificând pe Dumnezeu. Şi tot poporul, când a văzut cele întâmplate, a dat glorie lui Dumnezeu.
]3*Atunci Isus i-a zis: Primeşte-ţi vederea; credinţa ta te-a mântuit;
a;)zicând: Ce vrei să-ţi fac? Şi el a zis: Doamne, să-mi primesc vederea.
nU(Şi Isus S-a oprit şi a poruncit să-l aducă la El; şi când s-a apropiat, El l-a întrebat,
{'Şi cei ce mergeau înainte îl certau ca să tacă, dar el striga şi mai tare: Fiul lui David, ai milă de mine!
R&Şi el a strigat, zicând: Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!
=~u%Şi ei i-au spus că trecea Isus, nazarineanul.
D}$Când a auzit mulţimea trecând, a întrebat ce era.
`|9#Şi pe când Se apropia Isus de Ierihon, un orb stătea lângă drum şi cerşea.
{"Dar ei n-au înţeles nimic din aceste lucruri, şi cuvântul acesta era ascuns pentru ei, şi nu înţelegeau nimic din cele spuse.
]z3!şi după ce-L vor biciui, îl vor omorî; şi a treia zi El va învia.
qy[ căci El va fi dat Neamurilor, şi va fi batjocorit, şi va fi insultat, şi va fi scuipat;
?xwŞi luând cu Sine pe cei doisprezece, El le-a zis: Iată, ne suim la Ierusalim şi vor fi împlinite toate lucrurile care au fost scrise de profeţi despre Fiul omului;
xwişi să nu primească mult mai mult în vremea aceasta, iar în lumea viitoare, viaţă veşnică.
9vkŞi El le-a zis: Adevărat vă spun că nu este nimeni care şi-a lăsat casă, sau părinţi, sau fraţi, sau soţie, sau copii pentru împărăţia lui Dumnezeu,
KuŞi Petru a zis: Iată, noi am lăsat totul şi Te-am urmat.
htIDar El a zis: Lucrurile care sunt imposibile la oameni, sunt posibile la Dumnezeu.
GsŞi cei ce au auzit, au zis: Atunci cine va fi mântuit?
rCăci mai uşor este să intre o cămilă prin urechea acului decât să intre bogatul în împărăţia lui Dumnezeu.
q7Şi când a văzut Isus că s-a întristat foarte tare, a zis: Cât de greu vor intra în împărăţia lui Dumnezeu cei ce au bogăţii!
fpEDar el, când a auzit aceste lucruri, s-a supărat foarte tare, căci era foarte bogat.
Io Când a auzit Isus aceste lucruri, i-a zis: Totuşi îţi mai lipseşte un lucru; vinde tot ce ai, împarte săracilor, şi vei avea o comoară în cer, şi vino şi urmează-Mă.
KnŞi el a zis: Toate acestea le-am păzit din tinereţea mea.
(mIŞtii poruncile: să nu comiţi adulter, să nu omori, să nu furi, să nu faci o mărturie mincinoasă, cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta;
llQIsus i-a zis: De ce Mă numeşti bun? Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu.
kŞi unul din conducători L-a întrebat, zicând: Bunule învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?
jAdevărat vă spun că oricine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu nici un chip nu va intra în ea.
'iGDar Isus i-a chemat la El şi a zis: Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci împărăţia lui Dumnezeu este a unora ca ei!
h'Şi ei I-au adus nişte copilaşi ca să Se atingă de ei, dar când au văzut ucenicii lucrul acesta i-au certat pe cei care-i aduceau.
?gwEu vă spun, mai degrabă omul acesta s-a coborât acasă justificat, decât celălalt. Căci oricine se înalţă, va fi umilit; şi cine se umileşte va fi înălţat.
.fU Vameşul stătea departe şi nu îndrăznea nici ochii să-i ridice spre cer, ci se lovea în piept, zicând: Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!
eeC Postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate câte câştig.
Od Fariseul stătea în picioare şi se ruga în sine astfel: Dumnezeule, îţi mulţumesc că nu sunt ca şi ceilalţi oameni, jefuitori, nedrepţi, adulteri sau chiar ca vameşul acesta.
ocW Doi oameni se duceau la templu să se roage; unul era un Fariseu şi celălalt un vameş.
b El a mai spus şi parabola aceasta unora care se încredeau în ei înşişi că sunt drepţi şi dispreţuiau pe ceilalţi.
aVă spun că le va face dreptate în curând. Dar când va veni Fiul omului, va găsi El oare credinţă pe pământ?
`+Şi Dumnezeu nu va face dreptate aleşilor Săi care strigă către El zi şi noapte, deşi este îndelung răbdător faţă de ei?
N_Şi Domnul a zis: Auziţi ce-a zis judecătorul nedrept?
^totuşi, pentru că văduva aceasta mă tot necăjeşte, îi voi face dreptate, ca să nu tot vină să-mi bată capul;
(]IŞi multă vreme n-a vrut să-i facă dreptate, dar până la urmă şi-a zis în sine: Chiar dacă de Dumnezeu nu mă tem şi pe om nu-l respect,
\Şi în cetatea aceea era şi o văduvă care tot venea la el, zicând: Fă-mi dreptate şi scapă-mă de pârâşul meu.
u[czicând: într-o cetate era un judecător care de Dumnezeu nu se temea şi pe om nu-l respecta.
qZ ]Şi El le-a spus o parabolă ca să le arate că trebuie să se roage totdeauna şi să nu se lase,
Y %Şi răspunzând, ucenicii I-au zis: Unde Doamne? Şi El le-a zis: Unde va fi trupul, acolo se vor aduna vulturii.
VX%$doi bărbaţi vor fi la câmp: unul va fi luat şi altul lăsat.
cW?#două femei vor măcina împreună: una va fi luată şi alta va fi lăsată;
Vy"Vă spun că, în noaptea aceea doi inşi vor fi în acelaşi pat: unul va fi luat şi altul va fi lăsat;
qU[!Oricine va căuta să-şi scape viaţa, o va pierde; şi oricine o va pierde, o va păstra;
;Tq Aduceţi-vă aminte de soţia lui Lot;
8SiÎn ziua aceea, cel ce va fi pe acoperişul casei şi bunurile lui în casă, să nu se coboare să le ia; şi cel de la câmp, de asemenea, să nu se întoarcă.
SRTot la fel va fi şi în ziua când Se va arăta Fiul omului.
~Qudar în ziua când a ieşit Lot din Sodoma, a plouat foc şi pucioasă din cer şi i-a nimicit pe toţi;
P{Tot aşa cum s-a întâmplat în zilele lui Lot; ei mâncau, beau, cumpărau, vindeau, plantau, construiau,
O1Mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie, şi a venit potopul şi i-a nimicit pe toţi.
eNCŞi cum a fost în zilele lui Noe, tot aşa va fi şi în zilele Fiului omului;
jMMDar mai întâi trebuie să sufere multe şi să fie respins de această generaţie.
:LmCăci aşa cum fulgerul, când luminează, străluceşte de sub un capăt al cerului până sub celălalt capăt al cerului, aşa va fi şi Fiul omului în ziua Sa;
rK]Şi ei vă vor zice: Iat-o aici, sau iat-o acolo; să nu vă duceţi, nici să nu-i urmaţi.
JŞi El a zis ucenicilor: Vor veni zile când veţi dori să vedeţi una din zilele Fiului omului, şi nu o veţi vedea.
zImNici nu vor zice: Iat-o aici, sau iat-o acolo. Căci iată, împărăţia lui Dumnezeu este în voi;
GHCând a fost întrebat de Farisei când va veni împărăţia lui Dumnezeu, El le-a răspuns şi a zis: împărăţia lui Dumnezeu nu vine în aşa fel ca să atragă privirile.
WG'Şi El i-a zis: Scoală-te şi du-te; credinţa ta te-a mântuit.
nFUNu s-a găsit decât străinul acesta să se întoarcă şi să dea glorie lui Dumnezeu?
lEQIsus a răspuns şi a zis: Oare nu zece au fost curăţaţi? Dar cei nouă, unde sunt?
dDAŞi a căzut cu faţa la picioarele Lui, şi I-a mulţumit; şi el era un samaritean.
}CsŞi unul dintre ei, când a văzut că a fost vindecat, s-a întors şi a glorificat pe Dumnezeu cu glas tare.
BŞi El văzându-i, le-a zis: Mergeţi şi arătaţi-vă preoţilor. Şi pe când mergeau, au fost curăţaţi.
_A7 Şi ei şi-au ridicat glasul, zicând: Isuse, Învăţătorule, ai milă de noi.
j@M Şi intrând într-un sat, L-au întâmpinat zece bărbaţi leproşi, care au stat departe.
c?? Şi pe când mergea El spre Ierusalim, a trecut prin mijlocul Samariei şi Galileii.
->S Tot aşa şi voi, când veţi face tot ce vi s-a poruncit, să ziceţi: Suntem nişte sclavi netrebnici, căci am făcut doar ce eram datori să facem;
n=U Va mulţumi el sclavului aceluia pentru că sclavul a făcut ce i s-a poruncit? Nu cred.
;<oNu-i va zice mai degrabă: Pregăteşte-mi ce să mănânc, încinge-te şi slujeşte-mi până voi mânca şi voi bea eu, şi după aceea vei mânca şi vei bea tu.
;3Dar care dintre voi, dacă are un sclav care ară sau paşte oile, îi va zice îndată când vine de la câmp: Vino şi stai la masă?
=:sDar Domnul a zis: Dacă aţi avea credinţă numai cât un bob de muştar, aţi zice acestui sicomor: Dezrădăcinează-te şi sădeşte-te în mare, şi v-ar asculta.
E9Şi apostolii au zis Domnului: Măreşte-ne credinţa!
'8GŞi dacă de şapte ori pe zi păcătuieşte împotriva ta şi de şapte ori pe zi se întoarce la tine, zicând: Mă pocăiesc, tu să-l ierţi.
7!Luaţi seama la voi înşivă. Dacă fratele tău păcătuieşte împotriva ta, mustră-l; şi dacă se pocăieşte, iartă-l;
<6qAr fi mai de folos pentru el să i se lege o piatră de moară de gât, şi să fie aruncat în mare, decât să facă pe unul din aceşti micuţi să păcătuiască.
5 Şi Isus a zis ucenicilor Săi: Este cu neputinţă să nu vină prilejuri de păcătuire, dar vai de cel prin care vin!
4#Şi Avraam i-a zis: Dacă nu ascultă de Moise şi de profeţi, nu vor fi convinşi nici chiar de s-ar scula cineva din morţi.
u3cDar el a zis: Nu, părinte Avraame, ci dacă se va duce la ei cineva din morţi, se vor pocăi.
W2'Avraam i-a zis: Au pe Moise şi pe profeţi; să-i asculte pe ei!
1 căci am cinci fraţi, şi el să le mărturisească aceste lucruri, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.
j0MŞi el a zis: Te rog atunci, părinte, să trimiţi pe Lazăr în casa tatălui meu,
X/)Şi pe lângă toate acestea, între noi şi voi este pusă o prăpastie mare, aşa ca aceia care ar vrea să treacă de aici la voi, să nu poată, nici cei de acolo să nu poată trece la noi.
K.Dar Avraam a zis: Fiule! adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai primit din plin cele bune, şi Lazăr, la fel, pe cele rele. Dar acum el este mângâiat, iar tu eşti chinuit.
^-5El a strigat şi a zis: Părinte Avraame, ai milă de mine şi trimite pe Lazăr ca să-şi pună vârful degetului său în apă, şi să-mi răcorească limba; căci mă chinui în această văpaie.
,#Şi pe când era el în chinuri în Hades, şi-a ridicat ochii şi a văzut de departe pe Avraam, şi pe Lazăr în sânul lui.
+Şi săracul a murit şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost îngropat.
*Şi dorea să se sature din fărâmiturile care cădeau de la masa bogatului; până şi câinii veneau şi-i lingeau bubele.
a);Şi un sărac plin de bube, numit Lazăr, era aruncat înaintea uşii sale.
~(uEra un om bogat care se îmbrăca în purpură şi în mătase, şi zi de zi se veselea în strălucire.
)'KOricine îşi lasă soţia şi se căsătoreşte cu alta, comite adulter; şi oricine se căsătoreşte cu cea lăsată de bărbat, comite adulter;
&Căci este mai uşor să treacă cerul şi pământul decât să cadă un singur semn de la o literă din Lege;
#%?Legea şi profeţii au ţinut până la Ioan; de atunci încoace împărăţia lui Dumnezeu este predicată şi fiecare dă năvală spre ea.
68~~Z}}D||{e{zz!yy"xwwawvSuuKttGsrrqq2ppSoonnjmm8llpl kjj2ii@hhiggHffeetddccc"bb7aa``-__&^^8]]"\\ [[?ZTYYvYXX%WWVVWVUgTTSSRRRQQPOO0NN>>)==6<;;:r99~88d77r76w6554m433322_11R00}0@/^/.--,,,+++h+**^*))~) ((V'''+&%%6$${##S""t!!w!. .-&II-xT\dLGB8M ' S % +/9mT;6'GVântul suflă încotro vrea şi-i auzi vuietul, dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge; tot aşa este cu oricine este născut din Duhul.
U#Nu te mira că ţi-am zis: Trebuie să fiţi născuţi din nou.
b=Ce este născut din carne, este carne şi ce este născut din Duh, este duh.
.UIsus a răspuns: Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în împărăţia lui Dumnezeu.
Nicodim I-a zis: Cum se poate naşte un om bătrân? Poate el intra a doua oară în pântecele mamei sale şi să se nască?
$ AIsus a răspuns şi i-a zis: Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea împărăţia lui Dumnezeu;
Z -Acesta a venit la Isus, noaptea, şi i-a zis: Învăţătorule, ştim că eşti un învăţător venit de la Dumnezeu, căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el;
Y  -Dar între Farisei era un om cu numele Nicodim, un conducător al iudeilor.
k Oşi n-avea nevoie să I Se mărturisească despre om, căci El însuşi ştia ce era în om.
[/Dar Isus însuşi nu se încredea în ei, pentru că îi cunoştea pe toţi;
Şi pe când era El în Ierusalim, la sărbătoarea Paştilor, mulţi au crezut în Numele Lui, văzând semnele pe care le făcea.
:mDe aceea, când a înviat El dintre cei morţi, ucenicii Lui şi-au amintit că le spusese aceste cuvinte; şi ei au crezut Scriptura şi cuvântul pe care-l spusese Isus;
9mDar El vorbea despre templul trupului Său;
{Atunci iudeii au zis: Templul acesta s-a zidit în patruzeci şi şase de ani şi Tu îl vei ridica în trei zile?
pYIsus a răspuns şi le-a zis: Dărâmaţi templul acesta şi în trei zile îl voi ridica.
iKAtunci iudeii au luat cuvântul şi I-au zis: Ce semn ne arăţi, că faci aceste lucruri?
hIŞi ucenicii Lui şi-au amintit că este scris: Zelul pentru casa Ta Mă mistuie pe Mine;
)Şi a zis celor care vindeau porumbeii: Luaţi lucrurile acestea de aici! Nu faceţi din casa Tatălui Meu, o casă de negustorie;
3_Şi făcând un bici din frânghii, i-a scos pe toţi afară din templu, împreună cu oile şi cu boii; a vărsat banii schimbătorilor şi le-a răsturnat mesele.
z~mŞi în templu a găsit pe cei ce vindeau boi şi oi şi porumbei, şi pe schimbătorii de bani stând jos.
R} Şi Paştele iudeilor erau aproape; şi Isus S-a suit la Ierusalim;
|  După aceea, S-a coborât la Capernaum, El şi mama Lui şi fraţii Lui şi ucenicii Lui; şi acolo n-au rămas multe zile.
{ Acest început al semnelor Lui l-a făcut Isus în Cana Galileii. Şi El Şi-a arătat gloria Sa şi ucenicii Lui au crezut în El.
?zw şi i-a zis: Orice om pune la masă întâi vinul cel bun; şi, după ce oamenii au băut destul, atunci pune pe cel mai puţin bun; dar tu ai ţinut vinul cel bun până acum.
3y_ Când a gustat însă conducătorul nunţii apa făcută vin – şi el nu ştia de unde era vinul, slugile însă, care scoseseră apa, ştiau – a chemat pe mire
kxOŞi El le-a zis: Scoateţi acum şi duceţi conducătorului nunţii. Şi ei i-au dus.
]w3Isus le-a zis: Umpleţi vasele cu apă! Şi ei le-au umplut până sus.
$vAŞi acolo erau sase vase de piatră, puse după obiceiul de curăţare al iudeilor; şi în fiecare încăpeau câte douăzeci sau treizeci de litri;
Ju Mama Lui a zis slujitorilor: Să faceţi orice vă va zice.
Zt-Isus i-a zis: Femeie, ce am Eu cu tine? Nu Mi-a venit încă ceasul;
Us#Şi când li s-a terminat vinul, mama lui Isus I-a zis: Nu mai au vin.
DrŞi la nuntă a fost chemat şi Isus cu ucenicii Lui.
Yq -Şi a treia zi era o nuntă în Cana Galileii; şi mama lui Isus era acolo;
>p w3Şi El i-a zis: Adevărat, adevărat vă spun că de acum încolo veţi vedea cerul deschis şi pe îngerii lui Dumnezeu urcându-se şi coborându-se peste Fiul omului;
o +2Isus a răspuns şi i-a zis: Pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Lucruri mai mari decât acestea vei vedea.
ln S1Natanael a răspuns şi I-a zis: Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti Regele lui Israel!
#m A0Natanael I-a zis: De unde mă cunoşti? Isus a răspuns şi i-a zis: înainte să te fi chemat Filip, când erai sub smochin, Eu te-am văzut.
l /Isus a văzut pe Natanael venind spre El şi a zis despre el: Iată cu adevărat un israelit în care nu este viclenie;
ck A.Şi Natanael i-a zis: Poate ieşi ceva bun din Nazaret? Filip i-a zis: Vino şi vezi!
"j ?-Filip a găsit pe Natanael şi i-a zis: Noi am găsit pe Acela despre care a scris Moise în Lege şi profeţi; pe Isus, fiul lui Iosif din Nazaret;
Mi ,Şi Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei şi a lui Petru.
wh i+A doua zi, Isus a vrut să Se ducă în Galileea; şi a găsit pe Filip şi i-a zis: Urmează-Mă!
$g C*Şi l-a adus la Isus. Şi, uitându-Se la el, Isus a zis: Tu eşti Simon, fiul lui Iona; tu vei fi chemat Chifa (care tradus înseamnă Petru);
f )Mai întâi el l-a găsit pe fratele său Simon şi i-a zis: Noi am găsit pe Mesia (care tradus înseamnă: Cristos).
e (Unul dintre cei doi care auziseră cuvintele lui Ioan şi merseseră după Isus era Andrei, fratele lui Simon Petru.
d ;'El le-a zis: Veniţi şi vedeţi. Ei s-au dus şi au văzut unde locuia, şi în ziua aceea au rămas la El. Era cam în ceasul al zecelea.
8c k&Dar Isus S-a întors şi, văzându-i că merg după El, le-a zis: Ce căutaţi? Ei I-au zis: Rabi – care tradus înseamnă Învăţătorule – unde locuieşti?
[b 1%Şi cei doi ucenici I-au auzit vorbind aceste cuvinte şi au mers după Isus.
Va '$Şi, pe când privea pe Isus umblând, a zis: Iată Mielul lui Dumnezeu!
J` #A doua zi, Ioan stătea iarăşi cu doi dintre ucenicii lui.
T_ #"Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu.
P^ !Şi eu nu-L cunoşteam, dar Cel ce m-a trimis să botez în apă mi-a zis: Acela peste care vei vedea Duhul coborându-Se şi rămânând peste El, Acela este Cel care botează în Duhul Sfânt.
{] q Şi Ioan a mărturisit, zicând: Am văzut Duhul coborându-Se din cer ca un porumbel; şi a rămas peste El;
\ Şi eu nu-L cunoşteam, dar tocmai de aceea am venit eu, botezând în apă: ca El să fie făcut cunoscut lui Israel;
}[ uEl este Acela despre care ziceam: După mine vine un Om care este înaintea mea, căci El era înainte de mine.
Z }A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind spre el, şi a zis: Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!
cY ALucrurile acestea s-au întâmplat în Betabara, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.
X %El este Acela care vine după mine şi care este înainte de mine, Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintelor.
~W wIoan le-a răspuns, zicând: Eu botez cu apă, dar în mijlocul vostru stă Unul, pe care voi nu-L cunoaşteţi.
zV oŞi ei I-au întrebat şi i-au zis: Atunci de ce botezi, dacă nu eşti Cristosul, nici Ilie, nici profetul?
EU Cei care fuseseră trimişi erau din partea Fariseilor.
wT iEl a zis: Eu sunt glasul celui ce strigă în pustie: Neteziţi calea Domnului, cum a zis profetul Isaia;
~S wAtunci i-au zis: Dar cine eşti? Ca să dăm un răspuns celor ce ne-au trimis. Ce zici tu despre tine însuţi?
~R wŞi ei I-au întrebat: Dar cine eşti? Eşti Ilie? Şi el a zis: Nu sunt. Eşti profetul? Şi el a răspuns: Nu.
YQ -Şi el a mărturisit şi n-a negat, ci a mărturisit: Nu sunt eu Cristosul,
P #Şi aceasta este mărturia lui Ioan, când iudeii au trimis din Ierusalim pe nişte preoţi şi leviţi să-l întrebe: Tu cine eşti?
O Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu născut, care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut.
fN Gcăci Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Cristos;
MM Şi noi toţi am primit din plinătatea Lui, şi har după har;
3L aIoan a mărturisit despre El şi a strigat, zicând: El este Acela despre care ziceam eu: Cel ce vine după mine este înaintea mea, pentru că era înainte de mine;
;K qŞi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi, şi noi am privit gloria Lui, o glorie întocmai ca gloria singurului născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr;
yJ m care au fost născuţi nu din sânge, nici din voia cărnii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.
I   Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să devină copii ai lui Dumnezeu;
;H s A venit la ai Săi şi ai Săi nu L-au primit.
[G 1 El era în lume şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut.
YF - Adevărata Lumină era aceea care, venind în lume, luminează pe orice om;
TE #Nu era el Lumina, ci el a venit ca să mărturisească despre Lumină.
oD YEl a venit ca martor, ca să mărturisească despre Lumină, pentru ca toţi să creadă prin el.
DC A venit un om trimis de Dumnezeu; numele lui era Ioan;
QB Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul n-a biruit-o;
?A {În El era viaţa şi viaţa era lumina oamenilor;
p@ [Toate lucrurile au fost făcute prin El şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El.
,? UEl era la început cu Dumnezeu;
b> ALa început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu.
_=75Şi erau neîncetat în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.
\<14Şi ei, după ce I s-au închinat, s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie.
`;93Şi pe când îi binecuvânta S-a despărţit de ei şi a fost înălţat la cer.
i:K2Şi El i-a dus afară până spre Betania şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat;
)9K1Şi iată, voi trimite peste voi promisiunea Tatălui Meu; dar rămâneţi în cetatea Ierusalimului până veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus.
A8}0Şi voi sunteţi martori ai acestor lucruri.
7/şi să se predice, în Numele Lui, pocăinţa şi iertarea păcatelor, către toate popoarele, începând din Ierusalim;
6 .Şi le-a zis: Aşa a fost scris şi aşa trebuia să sufere Cristosul şi să învie a treia zi dintre cei morţi,
J5 -Şi El le-a deschis mintea ca să înţeleagă Scripturile.
]43,Apoi El le-a zis: Acestea sunt cuvintele pe care vi le spuneam când încă eram cu voi, că trebuie împlinite toate lucrurile scrise despre Mine în Legea lui Moise şi în Profeţi şi în Psalmi.
93m+Şi luându-le, le-a mâncat înaintea lor;
P2*Şi ei I-au dat o bucată de peşte fript şi un fagure de miere.
}1s)Şi fiindcă ei, de bucurie, încă nu credeau şi se mirau, El le-a zis: Aveţi aici ceva de mâncare?
[0/(Şi după ce a zis aceste cuvinte le-a arătat mâinile şi picioarele Sale.
)/K'Uitaţi-vă la mâinile şi la picioarele Mele, căci Eu sunt; atingeţi-Mă şi vedeţi, căci un duh n-are carne şi oase, cum vedeţi că am Eu;
w.g&Şi El le-a zis: De ce sunteţi tulburaţi? Şi de ce vi se ridică astfel de gânduri în inimi?
U-#%Dar ei plini de frică şi înspăimântaţi, credeau că văd un duh;
u,c$Şi pe când vorbeau ei astfel, Isus Însuşi a stat în mijlocul lor şi le-a zis: Pace vouă!
i+K#Şi ei spuneau ce li se întâmplase pe drum, şi cum L-au cunoscut la frângerea pâinii.
P*"zicând: A înviat Domnul cu adevărat şi S-a arătat lui Simon!
#)?!Şi ei s-au sculat chiar în ceasul acela, s-au întors la Ierusalim şi au găsit adunaţi împreună pe cei unsprezece şi pe cei care erau cu ei,
}(s Şi au zis unul către altul: Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum, şi ne desluşea Scripturile?
i'KAtunci li s-au deschis ochii, şi L-au cunoscut. Şi El S-a făcut nevăzut dinaintea lor.
p&YŞi pe când stătea la masă cu ei, luând o pâine, a binecuvântat, a frânt-o şi le-a dat-o.
%Dar ei L-au îndemnat, zicând: Rămâi cu noi, căci este spre seară şi ziua aproape a trecut. Şi a intrat să rămână cu ei.
`$9Şi s-au apropiat de satul unde mergeau, şi El s-a făcut că merge mai departe.
# Şi începând de la Moise şi de la toţi profeţii, El le-a explicat în toate Scripturile, lucrurile cu privire la El;
a";Nu trebuia să sufere Cristosul aceste lucruri şi să intre în gloria Sa?
!Şi El le-a zis: O, nepricepuţilor şi înceţilor la inimă, când este să credeţi tot ce au spus profeţii!
 Şi unii dintre cei care erau cu noi s-au dus la mormânt, şi au găsit aşa cum au zis femeile, dar pe El nu L-au văzut.
zmşi negăsindu-I trupul, au venit zicând că ar fi avut o viziune de îngeri, care ziceau că El este viu.
r]Ba încă, nişte femei dintr-ale noastre ne-au uimit; ele s-au dus dis-de-dimineaţă la mormânt,
%CNoi speram că El era Acela care va răscumpăra pe Israel; dar cu toate acestea, astăzi este a treia zi de când s-au întâmplat lucrurile acestea.
şi cum preoţit cei mai de seamă şi conducătorii noştri L-au dat să fie condamnat la moarte şi L-au crucificat.
V%Şi El le-a zis: Ce lucruri? Şi ei I-au zis: Lucrurile cu privire la Isus nazarineanul, care era un profet puternic în faptă şi în cuvânt, înaintea lui Dumnezeu şi a întregului popor,
0YŞi unul dintre ei, numit Cleopa, a răspuns şi I-a zis: Tu eşti singurul străin în Ierusalim, de nu ştii ce lucruri s-au întâmplat în el zilele acestea?
Şi El le-a zis: Ce fel de vorbe sunt acestea pe care le schimbaţi între voi în timp ce mergeţi şi sunteţi trişti?
[/Dar ochii lor erau împiedicaţi să-L cunoască, aşa că nu L-au cunoscut.
lQPe când vorbeau ei şi se întrebau, Isus însuşi S-a apropiat şi mergea împreună cu ei;
Bşi vorbeau între ei despre tot ce se întâmplase.
 Şi iată, că, în aceeaşi zi, doi dintre ei mergeau într-un sat numit Emaus, la o depărtare de şaizeci de stadii de Ierusalim,
:m Dar Petru s-a sculat şi a alergat la mormânt, şi aplecându-se înăuntru a văzut fâşiile de pânză singure; şi a plecat de acolo mirându-se de cele întâmplate;
Y+ Şi lor li se păreau cuvintele acestea ca nişte basme şi nu le credeau.
 Şi cele care au spus aceste lucruri apostolilor erau Maria Magdalena, Ioana, Maria, mama lui Iacov, şi celelalte care erau cu ele;
}s Şi întorcându-se de la mormânt, au povestit toate aceste lucruri la cei unsprezece şi la toţi ceilalţi.
:oŞi ele şi-au adus aminte de cuvintele Lui;
zicând: Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoşi, să fie crucificat şi a treia zi să învie.
lQNu este aici, ci a înviat. Aduceţi-vă aminte cum v-a vorbit când era încă în Galileea,
 #Şi pe când erau îngrozite şi şi-au aplecat feţele la pământ, ei le-au zis: Pentru ce căutaţi pe Cel t viu între cei morţi?
 'Pe când nu ştiau ce să creadă despre lucrul acesta, iată, doi bărbaţi îmbrăcaţi în haine strălucitoare stăteau lângă ele.
B apoi au intrat şi n-au găsit trupul Domnului Isus.
? yŞi au găsit piatra răsturnată de pe mormânt,
'  IÎn ziua întâi a săptămânii, femeile acestea, şi altele cu ele, au venit la mormânt dis-de-dimineaţă, aducând aromele pe care le pregătiseră;
w8Şi după ce s-au întors, au pregătit arome şi uleiuri. Şi în ziua de Sabat s-au odihnit potrivit poruncii.
}7Dar şi femeile care veniseră cu El din Galileea, L-au urmat şi au văzut mormântul şi cum I-a fost pus trupul.
?y6Şi era ziua pregătirii, şi se apropia Sabatul;
55Şi dându-L jos, L-a înfăşurat într-o pânză de în şi L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă, în care nu mai fusese pus nimeni.
>w4El s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Isus.
%3nu căzuse de acord cu sfatul şi fapta lor. El era din Arimateea, o cetate a iudeilor, şi aştepta şi el împărăţia lui Dumnezeu.
Y+2Şi iată, un bărbat, numit Iosif, care era un sfetnic, om bun şi drept,
1Dar toţi cunoscuţii Lui şi femeile care-L însoţiseră din Galileea, stăteau departe, privind aceste lucruri de la distanţă.
0Şi toate mulţimile care veniseră la priveliştea aceea, când au văzut cele întâmplate, s-au întors bătându-se în piept.
/Centurionul, când a văzut ce se întâmplase, a glorificat pe Dumnezeu, zicând: Cu adevărat omul acesta era drept!
~5.Şi strigând cu voce tare, Isus a zis: Tată, în mâinile Tale îmi încredinţez duhul. Şi după ce a spus acestea, Şi-a dat duhul.
Z}--şi soarele s-a întunecat; şi perdeaua templului a fost ruptă în două.
r|],Şi era cam în a şasea oră, şi s-a făcut întuneric peste tot pământul până la ora a noua;
`{9+Şi Isus i-a zis: Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai.
jzM*Şi el a zis lui Isus: Adu-Ţi aminte de Mine, Doamne, când vei veni în împărăţia Ta!
y )Pentru noi este drept, căci noi primim răsplata cuvenită pentru faptele noastre, dar omul Acesta n-a făcut nimic rău.
x(Dar celălalt, răspunzând, l-a mustrat, zicând: Nu te temi nici de Dumnezeu, tu care eşti sub aceeaşi judecată?
w1'Şi unul dintre tâlharii crucificaţi îşi bătea joc de El, zicând: Dacă eşti Tu Cristos, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi, şi pe noi!
v&Şi deasupra Lui era şi o inscripţie scrisă cu litere greceşti, şi latineşti, şi evreieşti: ACESTA ESTE REGELE IUDEILOR.
\u1%şi ziceau: Dacă eşti Tu Regele Iudeilor, mântuieşte-Te pe Tine însuţi!
ltQ$Şi ostaşii, de asemenea, îşi băteau joc de El, se apropiau de El, şi îi dădeau oţet;
^s5#Şi poporul stătea şi privea, şi, împreună cu ei, conducătorii îşi băteau joc, şi ziceau: Pe alţii i-a mântuit; să Se mântuiască pe Sine însuşi, dacă este El Cristosul, Alesul lui Dumnezeu!
r"Şi Isus a zis: Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac! Şi ei au împărţit hainele Lui între ei, trăgând la sorţi;
q5!Şi când au ajuns la locul numit Căpăţâna, L-au crucificat acolo, împreună cu făcătorii de rele; unul la dreapta şi altul la stânga;
`p9 Şi cu El mai erau aduşi şi alţi doi făcători de rele, ca să fie omorâţi;
goGCăci dacă lemnului verde îi fac ei aceste lucruri, ce se va face cu cel uscat?
nnUAtunci vor începe a zice munţilor: Cădeţi peste noi!, şi dealurilor: Acoperiţi-ne!
m5Căci iată, vin zile în care vor zice: Binecuvântate sunt cele sterpe şi pântecele care n-au născut şi sânii care n-au alăptat.
0lYŞi întorcându-Se spre ele, Isus a zis: Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeţi pe Mine, ci plângeţi pentru voi însevă şi pentru copiii voştri.
kkOŞi după El mergea o mulţime mare de popor şi de femei care se văitau şi îl plângeau.
j9Şi pe când îl duceau, au pus mâna pe un anume Simon din Cirena, care venea de la câmp şi i-au pus crucea în spate ca s-o ducă după Isus.
"i=Şi el le-a eliberat pe cel ce fusese aruncat în închisoare pentru răscoală şi omor, pe care-l cereau ei, iar pe Isus L-a lăsat în voia lor.
EhŞi Pilat a hotărât să fie împlinită cererea lor.
|gqDar ei insistau cu glas tare ca El să fie crucificat. Şi strigătele lor şi ale marilor preoţi au biruit.
+fOŞi el le-a zis a treia oară: Dar ce rău a făcut Acesta? Eu n-am găsit nici o vină de moarte în El. De aceea, după ce-L voi pedepsi, îl voi elibera.
BeDar ei strigau, zicând: Crucifică-L, crucifică-L!
Td!De aceea, Pilat, dorind să-L elibereze pe Isus, le-a vorbit din nou.
wcgCare fusese aruncat în închisoare pentru o răscoală care avusese loc în cetate, şi pentru un omor.
lbQDar ei au strigat cu toţii deodată, zicând: Ia-l pe Acesta şi eliberează-ni-l pe Baraba!
ba=La fiecare sărbătoare a Paştilor Pilat trebuia să le elibereze un întemniţat.
D`De aceea, după ce-L voi pedepsi, eu îl voi elibera.
_Şi nici Irod nu I-a găsit nici o vină, căci v-am trimis la El, şi iată, nimic care să merite moartea n-a fost făcut de El.
f^Eşi le-a zis: Mi-aţi adus acest om ca pe unul care răzvrăteşte poporul la răscoală; şi iată, după ce L-am cercetat înaintea voastră, nu l-am găsit vinovat de nici unul din lucrurile de care îl acuzaţi;
]]3 Şi Pilat a chemat pe preoţii cei mai de seamă, pe conducători şi pe popor
h\I În ziua aceea Irod şi Pilat s-au împrietenit, căci înainte era duşmănie între ei;
$[A Şi Irod, cu ostaşii lui, bătându-şi joc de El şi dispreţuindu-L, L-a îmbrăcat într-o haină strălucitoare şi L-a trimis înapoi la Pilat.
iZK Şi preoţii cei mai de seamă şi cărturarii stăteau şi Îl acuzau cu înfierbântare.
\Y1 Şi el I-a pus întrebări în multe cuvinte, dar Isus nu i-a răspuns nimic.
1X[Şi când a văzut Irod pe Isus s-a bucurat mult, căci dorea de mult să-L vadă, pentru că auzise multe despre El, şi spera să vadă vreun semn făcut de El.
W Şi când a aflat că este sub stăpânirea lui Irod, L-a trimis la Irod, care era şi el la Ierusalim în zilele acelea,
]V3Când a auzit Pilat de Galileea, a întrebat dacă Omul Acesta este galileean.
UDar ei insistau, zicând: El întărâtă poporul învăţând prin toată Iudeea, începând din Galileea până aici.
xTiAtunci Pilat a zis preoţilor celor mai de seamă şi mulţimii: Nu găsesc nici o vină în omul acesta;
SŞi Pilat L-a întrebat, zicând: Eşti Tu Regele Iudeilor? Şi El i-a răspuns şi a zis: Da, sunt, după cum zici şi tu.
;RoŞi au început să-L acuze, zicând: Pe omul Acesta L-am găsit răzvrătind naţiunea şi oprind-o să plătească taxe Cezarului şi zicând că El este Cristos, Regele;
HQ Şi toată mulţimea lor s-a ridicat şi L-a dus la Pilat.
dPAGŞi ei au zis: Ce nevoie mai avem de mărturie? Noi înşine am auzit-o din gura Lui.
O FŞi ei au zis cu toţii: Deci Tu eşti Fiul lui Dumnezeu? Şi El le-a răspuns: Voi înşivă spuneţi că Eu sunt.
YN+EDe acum încolo Fiul omului va sta la dreapta puterii lui Dumnezeu.
bM=Dşi dacă vă voi întreba, nu-Mi veţi răspunde nici nu Mă veţi elibera.
oLWCDacă eşti Tu Cristosul, spune-ne. Şi El le-a zis: Dacă vă voi spune, nu veţi crede;
'KGBCând s-a făcut ziuă, s-au adunat împreună bătrânii poporului, preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, şi L-au dus la sinedriul lor, zicând:
>JwAŞi spuneau împotriva Lui multe alte batjocuri.
I@Şi legându-L la ochi, Îl loveau peste faţă, şi-L întrebau, zicând: Profeţeşte, cine este cel care te-a lovit?
QH?Şi oamenii, care-L păzeau pe Isus, Îl batjocoreau, bătându-L.
3Ga>Şi ieşind afară, a plâns cu amar.
JF =Şi Domnul S-a întors şi S-a uitat la Petru. Şi Petru şi-a adus aminte de Cuvântul Domnului, cum îi zisese: Înainte de a cânta cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori;
uEcD/;Şi după ce a trecut cam o oră, un altul întărea cu convingere, zicând: într-adevăr, şi omul acesta era cu El, căci este galileean.
}Cs:Şi după o vreme, l-a văzut altul şi i-a zis: Şi tu eşti unul dintre ei. Dar Petru a zis: Omule, nu sunt!
GB9Dar el s-a lepădat de El, zicând: Femeie, nu-L cunosc!
A8O slujnică, văzându-l pe când stătea la para focului, s-a uitat ţintă la el şi a zis: Şi omul acesta era cu El!
t@a7Au aprins un foc în mijlocul curţii, şi au stat împreună. Petru stătea şi el în mijlocul lor.
v?e6După ce L-au arestat, L-au adus şi L-au condus în casa marelui preot. Şi Petru îl urma de departe.
>5Când eram cu voi zi de zi în templu, n-aţi pus mâna pe Mine; dar acesta este ceasul vostru, şi puterea întunericului.
D=4Şi Isus a zis preoţilor celor mai de seamă, căpitanilor templului şi bătrânilor, care veniseră împotriva Lui: Aţi ieşit ca după un hoţ, cu săbii şi cu ciomege?
v<e3Dar Isus a răspuns şi a zis: Lăsaţi! Până aici! Şi El i-a atins urechea şi l-a vindecat.
a;;2Şi unul din ei a lovit pe sclavul marelui preot, şi i-a tăiat urechea dreaptă.
k:O1Cei ce erau în jurul Lui, văzând ce se întâmplă, I-au zis: Doamne, să lovim cu sabia?
U9#0Şi Isus i-a zis: Iuda, cu o sărutare vinzi tu pe Fiul omului?
68e/Şi pe când vorbea, iată că venea o mulţime, şi cel ce se chema Iuda, unul din cei doisprezece, mergea în fruntea lor. Şi s-a apropiat de Isus ca să-L sărute.
s7_.Şi El le-a zis: De ce dormiţi? Sculaţi-vă şi vă rugaţi ca să nu cădeţi în ispită;
t6a-Când S-a sculat de la rugăciune, şi a venit la ucenicii Săi, i-a găsit adormiţi de întristare.
5+,Şi fiind în agonie, Se ruga şi mai fierbinte; şi sudoarea Lui s-a făcut ca nişte picături mari de sânge, care cădeau pe pământ.
E4+Atunci I s-a arătat un înger din cer, întărindu-L.
3*zicând: Tată, dacă voieşti, depărtează de la Mine paharul acesta! Totuşi, facă-se nu voia Mea, ci a Ta!
g2G)Şi El S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat şi Se ruga,
p1Y(Şi când a ajuns la locul acela, El le-a zis: Rugaţi-vă ca să nu cădeţi în ispită;
q0['Şi după ce a ieşit, S-a dus ca de obicei spre Muntele Măslinilor; şi ucenicii Lui L-au urmat;
n/U&Atunci ei au zis: Doamne, iată, aici sunt două săbii. Şi El le-a zis: Este de ajuns.
J. %Căci vă spun că aceste cuvinte scrise trebuie să fie împlinite în Mine: El a fost socotit în numărul celor fărădelege; căci lucrurile privitoare la Mine au un sfârşit.
'-G$Atunci El le-a zis: Acum, cine are o pungă, s-o ia; şi la fel şi traista, şi cine n-are sabie, să-şi vândă haina şi să-şi cumpere una.
.,U#Şi El le-a zis: Când v-am trimis fără pungă şi fără traistă, şi fără încălţăminte, aţi dus voi lipsă de ceva? Şi ei au zis: De nimic;
+"Şi Isus i-a zis: Petru, îţi spun că nu va cânta astăzi cocoşul până te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoşti.
i*K!Şi el I-a zis: Doamne, cu Tine sunt gata să merg chiar şi la închisoare şi la moarte.
) Dar Eu M-am rugat pentru tine ca să nu piară credinţa ta; şi după ce te vei întoarce, să întăreşti pe fraţii tăi!
l(QŞi Domnul a zis: Simone, Simone, iată, Satana v-a cerut să vă cearnă ca pe grâu.
/'Wca voi să mâncaţi şi să beţi la masa Mea, în împărăţia Mea, şi să staţi pe scaune judecând pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel;
V&%Şi Eu vă dau împărăţia aşa cum Mi-a dat-o şi Mie Tatăl,
\%1Dar voi sunteţi acei care aţi rămas cu Mine în încercările Mele;
:$mCăci care este mai mare; cel ce stă la masă sau cel ce slujeşte? Nu este cel care stă la masă? Şi totuşi Eu sunt în mijlocul vostru ca unul care slujeşte;
#3Dar între voi să nu fie aşa, ci cel mai mare dintre voi să fie precum cel mai tânăr, şi cel ce conduce, ca acela care slujeşte.
"Şi El le-a zis: Regii naţiunilor stăpânesc peste ele şi cei ce au autoritate peste ele sunt chemaţi binefăcători.
g!GŞi a fost o ceartă între ei ca să ştie care dintre ei să fie socotit cel mai mare.
s _Şi au început a se întreba unul pe altul care dintre ei să fie acela care va face lucrul acesta.
ucŞi Fiul omului se duce precum este hotărât; dar vai de omul acela prin care este El vândut!
PDar iată, mâna vânzătorului Meu este cu Mine la masă.
&ETot astfel le-a dat şi paharul după ce au mâncat, zicând: Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu, care se varsă pentru voi;
3_Apoi a luat o pâine, a mulţumit, a frânt-o şi le-a dat-o lor, zicând: Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; faceţi aceasta în amintirea Mea!
xipentru că vă spun că nu voi mai bea din rodul viţei până va veni împărăţia lui Dumnezeu.
}Apoi a luat un pahar şi, mulţumind pentru el, a zis: Luaţi paharul acesta şi împărţiţi-l între voi;
 Căci vă spun că de acum încolo nu le voi mai mânca până ce nu se vor împlini în împărăţia lui Dumnezeu.
oWŞi El le-a zis: Am dorit mult să mănânc Paştele acestea cu voi înainte de a suferi.
gGCând a sosit timpul, El a stat la masă, şi cei doisprezece apostoli împreună cu El.
Y+ Şi mergând, ei au găsit aşa cum le spusese; şi au pregătit Paştele.
gG Şi vă va arăta o cameră mare de sus, gata pregătită; acolo să pregătiţi.
H2~~}||{{Pzyypxx^wwwvduuttussNrr]r qsppp\p"onnn8m|ll'kkjHiikihh>ggf|ee&ddTccTbbbJaaa`9__^]]w]%\l\[ZZ#YYXX*WW VxV UU'TSSRRHQQ~PPPONNoMMZLKJJzJI{HGGzGFFECDDKCC}BB Am@@\@ ??>>?==,<mS(Mulţi din mulţime, când au auzit aceste cuvinte, ziceau: Acesta este cu adevărat Profetul.
M'Dar El spunea cuvintele acestea despre Duhul pe care aveau să-L primească cei ce vor fi crezut în El. Căci Duhul Sfânt încă nu fusese dat, pentru că Isus nu fusese încă glorificat.
pY&Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, după cum zice Scriptura.
.~U%Şi în ultima zi, ziua cea mare a sărbătorii, Isus stătea în picioare şi striga, zicând: Dacă însetează cineva, să vină la Mine şi să bea.
})$Ce înseamnă cuvintele acestea pe care le-a spus: Mă veţi căuta şi nu Mă veţi găsi; şi unde sunt Eu, voi nu puteţi veni?
[|/#Iudeii ziceau deci între ei: Unde are de gând să Se ducă Omul Acesta, ca noi să nu-L putem găsi? Nu cumva are de gând să Se ducă la cei împrăştiaţi printre greci, şi să-i înveţe pe greci?
i{K"Voi Mă veţi căuta şi nu Mă veţi găsi; şi unde sunt Eu, voi nu puteţi veni.
qz[!Atunci Isus le-a zis: Mai sunt cu voi puţină vreme şi apoi Mă duc la Cel ce M-a trimis.
0yY Fariseii au auzit mulţimea spunând în şoaptă aceste lucruri despre El. Atunci Fariseii şi preoţii cei mai de seamă au trimis nişte gărzi să-L prindă.
xDar mulţi din mulţime au crezut în El şi ziceau: Când va veni Cristosul, va face mai multe semne decât a făcut Acesta?
nwUEi căutau deci să-L prindă; şi nimeni n-a pus mâna pe El, căci încă nu-I sosise ceasul;
Tv!Dar Eu Îl cunosc, pentru că sunt de la El şi El M-a trimis.
kuOŞi Isus striga, pe când învăţa pe mulţime în templu, zicând: Mă cunoaşteţi şi ştiţi de unde sunt! Şi Eu n-am venit de la Mine însumi, dar Cel ce M-a trimis este adevărat şi voi nu-L cunoaşteţi;
ttaDar noi ştim de unde este Omul acesta; dar, când va veni Cristosul, nimeni nu va şti de unde este.
$sAŞi totuşi, iată că vorbeşte pe faţă şi nimeni nu-I zice nimic! Nu cumva conducătorii vor fi cunoscut cu adevărat că Acesta este Cristosul?
jrMCâţiva dintre cei din Ierusalim ziceau: Nu este El acela pe care căutau ei să-L omoare?
Uq#Nu judecaţi după înfăţişare, ci judecaţi după dreptate.
MpDacă un om primeşte circumcizia în ziua Sabatului, ca să nu se calce Legea lui Moise, sunteţi mâniaţi pe Mine pentru că am făcut pe deplin sănătos un om în ziua Sabatului?
o7Moise v-a dat porunca circumciziei – nu că ea este de la Moise, ci de la patriarhi – şi voi circumcideţi pe om în ziua Sabatului;
mnSIsus a răspuns şi le-a zis: O singură lucrare am făcut şi toţi vă miraţi de ea.
SmMulţimea a răspuns şi a zis: Ai demon, cine caută să Te omoare?
lyOare nu v-a dat Moise Legea? Totuşi, nici unul din voi nu ţine Legea. De ce căutaţi să Mă omorâţi?
4kaCine vorbeşte de la sine însuşi caută gloria lui însuşi; dar cine caută gloria Celui ce L-a trimis, Acela este adevărat şi în El nu este nedreptate.
jDacă vrea cineva să facă voia Lui, va cunoaşte dacă învăţătura este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine.
wigIsus le-a răspuns şi a zis: învăţătura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M-a trimis pe Mine.
ehCŞi iudeii se mirau, zicând: Cum ştie Acesta carte, căci n-a învăţat niciodată?
Yg+Şi, pe la jumătatea sărbătorii, Isus S-a suit la templu şi învăţa.
Pf Totuşi, de frica iudeilor, nimeni nu vorbea despre El pe faţă;
e% Şi în mulţimi se vorbea mult în şoaptă despre El. Unii ziceau: Este un om bun; alţii ziceau: Nu, ci duce poporul în rătăcire;
Pd Iudeii Îl căutau în timpul sărbătorii şi ziceau: Unde este?
vce Dar după ce s-au suit fraţii Lui la sărbătoare, S-a suit şi El, dar nu pe fată, ci cam pe ascuns.
Hb  După ce le-a spus aceste lucruri, a rămas în Galileea.
aSuiţi-vă voi la sărbătoarea aceasta; Eu nu Mă sui la această sărbătoare, fiindcă nu Mi s-a împlinit încă vremea.
`Pe voi lumea nu vă poate urî, dar pe Mine Mă urăşte, pentru că mărturisesc despre ea că lucrările ei sunt rele.
p_YIsus le-a zis: Vremea Mea n-a sosit încă, dar vremea voastră este totdeauna prielnică.
7^iCăci nici fraţii Lui nu credeau în El;
]'Căci nimeni nu face ceva în ascuns, ci caută el însuşi să se facă cunoscut oamenilor. Dacă faci aceste lucruri, arată-Te lumii.
\Fraţii Lui I-au zis: Pleacă de aici şi du-Te în Iudeea, ca să vadă şi ucenicii Tăi lucrările pe care le faci.
Y[+Şi sărbătoarea iudeilor, sărbătoarea zisă a Corturilor, era aproape;
Z Şi după aceste lucruri, Isus umbla prin Galileea; căci nu voia să umble prin Iudeea, fiindcă iudeii căutau să-L omoare;
{YoGVorbea despre Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon; căci el avea să-L vândă; el, unul din cei doisprezece.
XwFIsus le-a răspuns: Nu v-am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Şi totuşi, unul dintre voi este un diavol;
dWAEŞi noi am crezut şi am cunoscut că Tu eşti Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu;
hVIDSimon Petru I-a răspuns: Doamne, la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice.
]U3CAtunci Isus a zis celor doisprezece: Nu vreţi să vă duceţi şi voi?
eTCBDin clipa aceea mulţi din ucenicii Lui s-au întors înapoi, şi nu mai umblau cu El.
S}AŞi El a zis: De aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu i-a fost dat de Tatăl Meu;
R3@Dar sunt unii dintre voi care nu cred. Căci Isus ştia de la început cine erau cei ce nu cred şi cine era cel ce avea să-L vândă.
Q?Duhul este cel care dă viaţa, carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh şi sunt viaţă.
ZP->Dar dacă aţi vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai înainte?
O!=Dar Isus, care ştia în Sine că ucenicii Săi murmurau împotriva acestor cuvinte, le-a zis: Vă supără cuvintele acestea?
N eMC;Isus a spus aceste lucruri în sinagogă, când îi învăţa pe oameni în Capernaum.
CL:Astfel este pâinea care a venit din cer, nu ca mana pe care au mâncat-o părinţii voştri şi totuşi au murit; cine mănâncă Pâinea aceasta va trăi pentru veşnicie;
'KG9După cum M-a trimis pe Mine Tatăl, care este viu, şi Eu trăiesc prin Tatăl, tot aşa, cine Mă mănâncă pe Mine va trăi şi el prin Mine.
fJE8Cine mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne în Mine şi Eu în el.
qI[7Căci trupul Meu este cu adevărat o hrană şi sângele Meu este cu adevărat o băutură.
H6Cine mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţa veşnică; şi Eu îl voi învia în ziua de pe urmă.
2G]5Isus le-a zis: Adevărat, adevărat vă spun că dacă nu mâncaţi trupul Fiului omului şi dacă nu beţi sângele Lui, n-aveţi viaţa în voi înşivă.
yFk4De aceea, iudeii se certau între ei, zicând: Cum poate Omul acesta să ne dea trupul Lui să-l mâncăm?
fEE3Eu sunt Pâinea vie, care S-a coborât din cer; dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta, va trăi pentru veşnicie; şi pâinea pe care o voi da Eu este trupul Meu, pe care îl voi da pentru viaţa lumii.
wDg2Aceasta este Pâinea care Se coboară din cer: ca oricine să mănânce din ea şi să nu moară.
RC1Părinţii voştri au mâncat mană în pustie şi au murit.
-BU0Eu sunt Pâinea vieţii.
bA=/Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine are viaţă veşnică;
{@o.Nu că cineva a văzut pe Tatăl, afară de Acela care este de la Dumnezeu; Acela a văzut pe Tatăl;
%?C-În profeţi este scris: Şi toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu. De aceea, oricine care a auzit şi a învăţat de la Tatăl, vine la Mine.
> ,Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis; şi Eu îl voi învia în ziua de pe urmă.
W='+De aceea, Isus a răspuns şi le-a zis: Nu murmuraţi între voi!
'<G*Şi ei ziceau: Oare nu este Acesta Isus, fiul lui Iosif, pe al cărui tată şi mamă îi cunoaştem? Deci cum zice El: Eu M-am coborât din cer?
s;_)Iudeii murmurau împotriva Lui, pentru că zisese: Eu sunt Pâinea care S-a coborât din cer.
2:](Şi aceasta este voia Celui ce M-a trimis, ca oricine vede pe Fiul şi crede în El să aibă viaţă veşnică; şi Eu îl voi învia în ziua de pe urmă.
9+'Şi aceasta este voia Tatălui care M-a trimis, ca să nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci să-l învii în ziua de pe urmă.
f8E&căci M-am coborât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis.
n7U%Tot ce-Mi dă Tatăl va veni la Mine; şi pe cel ce vine la Mine nu-l voi izgoni afară;
N6$Dar v-am spus că M-aţi şi văzut şi tot nu credeţi.
53#Isus le-a zis: Eu sunt Pâinea vieţii. Cine vine la Mine nu va flămânzi niciodată şi cine crede în Mine nu va înseta niciodată.
E4"Ei I-au zis: Doamne, dă-ne totdeauna această pâine.
j3M!căci pâinea lui Dumnezeu este Acela care Se coboară din cer şi dă lumii viaţa.
29 Atunci Isus le-a zis: Adevărat, adevărat vă spun că nu Moise v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pâine din cer,
{1oPărinţii noştri au mâncat mană în pustie, după cum este scris: Le-a dat să mănânce pâine din cer;
l0QDe aceea ei I-au zis: Ce semn faci Tu, ca să-l vedem şi să credem în Tine? Ce lucrezi Tu?
/Isus a răspuns şi le-a zis: Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: să credeţi în Acela pe care L-a trimis El;
T.!Ei I-au zis: Ce să facem ca să înfăptuim lucrările lui Dumnezeu?
C-Lucraţi nu pentru mâncarea pieritoare, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viaţa veşnică, pe care v-o va da Fiul omului; căci pe El L-a pecetluit Dumnezeu Tatăl;
I, Isus le-a răspuns şi a zis: Adevărat, adevărat vă spun că Mă căutaţi, nu pentru că aţi văzut semne, ci pentru că aţi mâncat din pâinile acelea şi v-aţi săturat.
t+aŞi când L-au găsit, de partea cealaltă a mării, I-au zis: Învăţătorule, când ai venit aici?
#*?Când a văzut mulţimea că nici Isus, nici ucenicii Lui nu erau acolo, s-au suit şi ei în corăbii şi au venit la Capernaum, căutând pe Isus.
)}Dar sosiseră alte corăbii din Tiberiada aproape de locul unde mâncaseră ei pâinea, după ce Domnul mulţumise.
( A doua zi, mulţimea care rămăsese de cealaltă parte a mării văzuse că acolo nu mai era altă corabie, decât cea în care se urcaseră ucenicii Lui, şi că Isus nu Se urcase în corabie cu ucenicii Săi, ci ucenicii plecaseră singuri cu ea.
o'WL-au primit deci cu bucurie în corabie şi îndată corabia a ajuns la locul spre care mergeau.
>&wDar El le-a zis: Eu sunt, nu vă temeţi!
%+După ce au vâslit cam cinci sau şase kilometri, au văzut pe Isus umblând pe mare şi apropiindu-Se de corabie; şi s-au înfricoşat.
U$#Şi marea a început să se agite, pentru că sufla un vânt puternic.
#şi, după ce au urcat într-o corabie, au trecut marea spre Capernaum. Se întunecase deja şi Isus încă nu venise la ei.
T"!Şi când s-a înserat, ucenicii Lui s-au coborât la marginea mării
!Isus, cunoscând că au de gând să vină să-L ia cu forţa ca să-L facă rege, S-a dus iarăşi spre munte, numai El singur.
 'Când au văzut oamenii aceia minunea pe care o făcuse Isus, au zis: Cu adevărat acesta este profetul care trebuia să vină în lume;
!; Le-au adunat deci şi au umplut douăsprezece coşuri cu fărâmituri care rămăseseră din cele cinci pâini de orz, după ce mâncaseră toţi.
 După ce s-au săturat, Isus a zis ucenicilor Săi: Strângeţi fărâmiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic.
X) Şi Isus a luat pâinile şi, după ce a mulţumit pentru ele, le-a împărţit ucenicilor, iar ucenicii le-au împărţit celor ce stăteau jos; tot la fel le-a dat şi din peşti atât cât au dorit.
(I Isus a zis: Spuneţi oamenilor să stea jos. În locul acela era multă iarbă. Deci bărbaţii s-au aşezat jos, în număr de aproape cinci mii.
ta Este aici un băieţel, care are cinci pâini de orz şi doi peşti; dar ce sunt acestea la atâţia?
PUnul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, I-a zis:
1Filip I-a răspuns: Pâinile pe care le-am putea cumpăra cu două sute de dinari n-ar ajunge ca fiecare să primească câte puţin din ele;
mSDar El spunea lucrul acesta ca să-l încerce, pentru că El ştia ce avea de gând să facă.
0YIsus Şi-a ridicat ochii şi, văzând că o mare mulţime vine spre El, a zis lui Filip: De unde să cumpărăm pâini ca să mănânce oamenii aceştia?
@{Şi Paştele, sărbătoarea iudeilor, era aproape.
OŞi Isus S-a urcat pe munte; şi stătea acolo cu ucenicii Săi.
nUŞi după El mergea o mare mulţime, pentru că vedea semnele pe care le făcea cu cei bolnavi.
` ;După aceea, Isus S-a dus dincolo de Marea Galileii, numită şi Marea Tiberiadei.
^5/Dar dacă nu credeţi cele scrise de el, cum veţi crede cuvintele Mele?
s_.Căci dacă aţi crede pe Moise, M-aţi crede şi pe Mine, pentru că el a scris despre Mine.
'-Să nu credeţi că vă voi învinui înaintea Tatălui; este cine să vă învinuiască: Moise, în care v-aţi pus încrederea;
/,Cum puteţi crede voi, care căutaţi să primiţi gloria unul de la altul şi nu căutaţi gloria care vine de la singurul Dumnezeu?
/+Eu am venit în Numele Tatălui Meu, şi voi nu Mă primiţi; dacă va veni altul, în numele lui însuşi, pe acela îl veţi primi.
L *Dar ştiu că n-aveţi în voi dragostea lui Dumnezeu.
7 i)Eu nu primesc gloria de la oameni;
N (Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!
 !'Voi cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţa veşnică; şi tocmai ele mărturisesc despre Mine.
t a&şi Cuvântul Lui nu rămâne în voi, pentru că nu credeţi în Acela pe care L-a trimis El.
+%Şi însuşi Tatăl, care M-a trimis, a mărturisit despre Mine. Voi nu I-aţi auzit vreodată glasul, nici nu I-aţi văzut faţa;
`9$Dar Eu am o mărturie mai mare decât a lui Ioan; căci lucrurile pe care Mi le-a dat Tatăl să le împlinesc, tocmai lucrurile acestea pe care le fac Eu mărturisesc despre Mine că Tatăl M-a trimis.
 #El era lumina care este aprinsă şi luminează, şi voi aţi vrut să vă bucuraţi pentru o vreme la lumina lui;
yk"Dar Eu nu primesc mărturia de la om, ci spun lucrurile acestea pentru ca voi să fiţi mântuiţi.
M!Voi aţi trimis la Ioan şi el a mărturisit adevărul.
 Este Altul care mărturiseşte despre Mine şi ştiu că mărturisirea pe care o face El despre Mine este adevărată.
c?Dacă Eu mărturisesc despre Mine însumi, mărturia Mea nu este adevărată.
9kEu nu pot face nimic de la Mine Însumi; judec după cum aud şi judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut să fac voia Mea, ci voia Tatălui care M-a trimis.
+şi vor ieşi din ele; cei ce au făcut binele, vor învia pentru viaţă, iar cei ce au făcut răul, vor învia pentru judecată;
zmNu vă miraţi de lucrul acesta; căci vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui,
Y~+şi I-a dat autoritatea să judece, pentru că El este Fiul omului;
w}gCăci, după cum Tatăl are viaţa în Sine, tot aşa a dat şi Fiului să aibă viaţa în Sine;
4|aAdevărat, adevărat vă spun că vine ceasul, şi acum a şi venit, când cei morţi vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu; şi cei care-l vor auzi, vor trăi.
H{ Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis, are viaţă veşnică şi nu vine la. judecată, ci a trecut din moarte la viaţă;
z/pentru ca toţi să cinstească pe Fiul cum cinstesc pe Tatăl. Cine nu cinsteşte pe Fiul, nu cinsteşte pe Tatăl, care L-a trimis.
[y/Căci Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului,
xxiCăci, după cum Tatăl învie morţii şi le dă viaţă, tot aşa şi Fiul dă viaţă cui vrea.
-wSCăci Tatăl iubeşte pe Fiul şi-l arată toate lucrurile pe care le face; şi-l va arăta lucrări mai mari decât acestea, ca voi să vă minunaţi.
`v9Atunci Isus a răspuns şi le-a zis: Adevărat, adevărat vă spun că Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decât ce vede pe Tatăl făcând; şi tot ce face Tatăl, face şi Fiul întocmai.
Hu De aceea iudeii căutau şi mai mult să-L omoare, nu numai fiindcă dezlega ziua Sabatului, ci şi pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său, făcându-Se astfel egal cu Dumnezeu.
ltQDar Isus le-a răspuns: Tatăl Meu a lucrat până acum; şi Eu de asemenea am lucrat.
s9Şi din cauza aceasta iudeii au început să urmărească pe Isus şi căutau să-L omoare, pentru că făcuse aceste lucruri în ziua Sabatului.
cr?Omul acela s-a dus şi a spus iudeilor că Isus este Acela care-l făcuse sănătos.
=qsDupă aceea, Isus l-a găsit în templu şi i-a zis: Iată că ai fost făcut sănătos; acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu ţi se întâmple ceva şi mai rău.
py Dar cel care fusese vindecat nu ştia cine este, căci Isus Se retrăsese din mulţimea care era în locul acela.
eoC Ei l-au întrebat: Cine este omul care ţi-a zis: Ridică-ţi patul şi umblă?
onW Dar el le-a răspuns: Cel ce m-a făcut sănătos mi-a zis: Ridică-ţi patul şi umblă.
my De aceea iudeii ziceau celui ce fusese vindecat: Este ziua Sabatului şi nu-ţi este permis să-ţi ridici patul;
zlm Şi îndată omul acela s-a făcut sănătos, şi-a luat patul şi umbla; şi ziua aceea era o zi de Sabat,
Hk Isus i-a zis: Scoală-te, ia-ţi patul şi umblă.
/jWBolnavul I-a răspuns: Doamne, n-am pe nimeni să mă bage în scăldătoare când se tulbură apa; şi, până să mă duc eu, se coboară altul înaintea mea.
iIsus, când l-a văzut zăcând şi pentru că ştia că este bolnav de multă vreme, i-a zis: Vrei să te faci sănătos?
Ah}Acolo era un om, bolnav de treizeci şi opt de ani.
Jg Căci un înger se cobora din când în când în scăldătoare şi tulbura apa. Şi cel dintâi care se cobora în ea după tulburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi avut.
~fuÎn pridvoarele acestea zăceau o mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, paralizaţi, aşteptând mişcarea apei.
eÎn Ierusalim, lângă Poarta Oilor, este o scăldătoare, numită în evreieşte Betesda, care are cinci pridvoare.
Xd +După aceea era o sărbătoare a iudeilor; şi Isus S-a suit la Ierusalim.
icK6Acesta este al doilea semn pe care L-a făcut Isus, când a venit din Iudeea în Galileea.
b5Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi zisese Isus: Fiul tău trăieşte. Şi a crezut el şi toată casa lui.
a-4Atunci el i-a întrebat de ceasul în care a început să-i fie mai bine. Şi ei i-au zis: Ieri, în ceasul al şaptelea, l-a lăsat febra.
{`o3Şi pe când se cobora el, l-au întâmpinat sclavii lui şi i-au dat vestea, zicând: Fiul tău trăieşte!
_2Isus i-a zis: Du-te, fiul tău trăieşte. Şi omul acela a crezut cuvintele pe care i le spusese Isus, şi a pornit la drum.
I^ 1Nobilul I-a zis: Doamne, vino până nu moare copilul meu.
m]S0Atunci Isus i-a zis: Dacă nu vedeţi semne şi minuni, cu nici un chip nu veţi crede.
\5/Când a auzit că Isus venise din Iudeea în Galileea, s-a dus la El şi L-a rugat să vină şi să vindece pe fiul său; căci era pe moarte.
2[].Isus a venit deci iarăşi în Cana din Galileea, unde prefăcuse apa în vin. Şi acolo era un oarecare nobil al regelui, al cărui fiu era bolnav, în Capernaum.
OZ-Când a venit în Galileea, a fost bine primit de galileeni, care văzuseră toate lucrurile pe care le făcuse la Ierusalim în timpul sărbătorii; căci se duseseră şi ei la sărbătoare,
\Y1,Căci Isus însuşi mărturisea că un profet nu este preţuit în patria sa;
ZX-+Dar după cele două zile, Isus a plecat de acolo şi S-a dus în Galileea.
4Wa*Şi ei ziceau femeii: Acum nu mai credem din cauza spuselor tale, căci L-am auzit noi înşine şi ştim că Acesta este cu adevărat Cristosul, Mântuitorul lumii.
NV)Şi mult mai mulţi au crezut în El datorită cuvântului Lui.
rU](Când au venit samaritenii la El, L-au rugat să rămână la ei. Şi El a rămas acolo două zile.
T'Şi mulţi samariteni din cetatea aceea au crezut în El din cauza cuvântului femeii, care mărturisea: Mi-a spus tot ce am făcut;
S &Eu v-am trimis să seceraţi acolo unde nu voi aţi lucrat; alţii au lucrat şi voi aţi intrat în lucrarea lor.
nRU%Căci în această privinţă este adevărată zicala: Unul seamănă şi altul seceră.
0QY$Şi cine seceră primeşte plată şi strânge roadă pentru viaţa veşnică; pentru ca şi cel ce seamănă şi cel ce seceră să se bucure împreună;
DP#Nu ziceţi voi că mai sunt încă patru luni şi vine secerişul? Iată, Eu vă spun: Ridicaţi-vă ochii şi priviţi câmpiile, căci sunt deja albe, gata pentru seceriş.
yOk"Isus le-a zis: Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis şi să împlinesc lucrarea Lui.
cN?!De aceea, ucenicii ziceau unul către altul: Nu cumva I-a adus cineva să mănânce?
`M9 Dar El le-a zis: Eu am de mâncat o mâncare pe care voi n-o cunoaşteţi.
[L/În timpul acesta ucenicii îl rugau, zicând: Învăţătorule, mănâncă!
9KmEi au ieşit din cetate şi veneau spre El.
jJMVeniţi să vedeţi un Om, care mi-a spus tot ce am făcut; nu cumva Acesta este Cristosul?
^I5Atunci femeia şi-a lăsat găleata şi s-a dus în cetate şi a zis oamenilor:
H+Şi atunci au venit ucenicii Lui şi se mirau că vorbea cu o femeie. Totuşi nici unul nu I-a zis: Ce cauţi? sau: De ce vorbeşti cu ea?
MGIsus i-a zis: Eu, Cel care vorbesc cu tine, sunt Acela.
}FsFemeia I-a zis: Ştiu că vine Mesia, care Se numeşte Cristos; când va veni El, ne va spune toate lucrurile;
xEiDumnezeu este Duh; şi cei ce se închină Lui, trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.
UD#Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; căci astfel de închinători caută şi Tatăl ca să I se închine;
CVoi vă închinaţi la ce nu cunoaşteţi; noi ne închinăm la ce cunoaştem, căci Mântuirea vine de la iudei;
B%Isus i-a zis: Femeie, crede-Mă că vine ceasul când nu vă veţi închina Tatălui nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim.
A%Părinţii noştri s-au închinat pe muntele acesta, şi voi ziceţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.
?@yFemeia I-a zis: Doamne, văd că eşti un profet.
|?qpentru că cinci soţi ai avut şi acela pe care îl ai acum nu-ţi este soţ. Aici ai spus adevărul.
f>EFemeia a răspuns şi a zis: N-am soţ. Isus i-a zis: Bine ai zis că n-ai soţ,
P=Isus i-a zis: Du-te, cheamă pe soţul tău şi vino aici.
<Femeia I-a zis: Doamne, dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete, nici să nu mai vin până aici ca să scot;
K;dar cine bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu va mai înseta niciodată, ci apa pe care i-o voi da Eu se va preface în el într-un izvor de apă, ţâşnind în viaţă veşnică;
d:A Isus a răspuns şi i-a zis: Oricine bea din apa aceasta, va înseta iarăşi;
"9= Eşti Tu cumva mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna aceasta şi a băut din ea el însuşi şi fiii lui şi vitele lui?
8 Femeia I-a zis: Doamne, n-ai nimic cu ce să scoţi apă şi fântâna este adâncă; de unde ai deci această apă vie?
D7 Isus a răspuns şi i-a zis: Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu şi Cine este Cel ce-ţi zice: Dă-Mi să beau, tu ai fi cerut de la El şi El ţi-ar fi dat apă vie;
76g Atunci femeia samariteancă I-a zis: Cum, Tu, care eşti iudeu, ceri să bei de la mine, care sunt femeie samariteancă? – Căci iudeii n-au legături cu samaritenii;
R5Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de mâncare.
c4?O femeie din Samaria a venit să scoată apă. Isus i-a zis: Dă-Mi să beau.
3#Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus deci, obosit de călătorie, S-a aşezat lângă fântână. Era cam pe la ceasul al şaselea.
2A venit deci într-o cetate din ţinutul Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul pe care-l dăduse Iacov fiului său, Iosif.
61gŞi El trebuia să treacă prin Samaria.
H0 a părăsit Iudeea şi S-a întors iarăşi în Galileea.
B/(deşi Isus nu boteza El însuşi, ci ucenicii Lui),
. {De aceea, când Domnul a cunoscut că Fariseii au auzit că Isus face şi botează mai mulţi ucenici decât Ioan,
-$Cine crede în Fiul are viaţă veşnică; dar cine nu crede în Fiul nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el;
O,#Tatăl iubeşte pe Fiul şi a dat toate lucrurile în mâna Lui.
+ "Căci Acela pe care L-a trimis Dumnezeu vorbeşte cuvintele lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu-I dă Duhul cu măsură;
`*9!Cine a primit mărturia Lui, a adeverit prin aceasta că Dumnezeu este adevărat.
g)G Şi El mărturiseşte ce a văzut şi ce a auzit; şi nimeni nu primeşte mărturia Lui.
7(gCel ce vine de sus este mai presus de toţi; cel ce este de pe pământ, este pământesc şi vorbeşte ca de pe pământ. Cel ce vine din cer este mai presus de toţi;
D'Trebuie ca El să crească, iar eu să mă micşorez.
E&Cine are mireasă este mire; dar prietenul mirelui, care stă şi-l ascultă, se bucură foarte mult când aude glasul mirelui; această bucurie deci, care este a mea, s-a împlinit;
r%]Voi înşivă îmi sunteţi martori că am zis: Nu sunt eu Cristosul, ci sunt trimis înaintea Lui.
c$?Ioan a răspuns şi a zis: Un om nu poate primi nimic dacă nu i-a fost dat din cer.
3#_Şi ei au venit la Ioan şi i-au zis: Învăţătorule, Cel ce era cu tine dincolo de Iordan, despre care ai mărturisit tu, iată, El botează şi toţi vin la El!
i"KÎntre ucenicii lui Ioan şi un iudeu s-a iscat o neînţelegere cu privire la curăţare.
B!Căci Ioan nu fusese încă aruncat în închisoare.
 Şi Ioan boteza şi el în Enon, aproape de Salim, pentru că acolo era apă multă; şi oamenii veneau şi erau botezaţi.
veDupă aceea Isus şi ucenicii Lui au venit în ţinutul Iudeii; şi El a rămas acolo cu ei şi boteza.
Dar cine lucrează după adevăr vine la lumină, pentru ca faptele lui să fie arătate, fiindcă sunt făcute în Dumnezeu.
ucCăci oricine face răul, urăşte lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i se vadă faptele.
.UŞi judecata aceasta stă în faptul că: Lumina a venit în lume şi oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, căci faptele lor erau rele.
/WCine crede în El nu este judecat; dar cine nu crede în El a fost deja judecat, pentru că n-a crezut în Numele singurului Fiu născut al lui Dumnezeu.
}Căci Dumnezeu n-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El;
:mFiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Său Fiu născut, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.
c?pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică;
}Şi, după cum Moise a înălţat şarpele în deşert, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul omului,
yk Şi nimeni nu s-a suit în cer, decât Cel ce S-a coborât din cer, Fiul omului, care este în cer.
! Dacă v-am vorbit despre lucruri pământeşti şi nu credeţi, cum veţi crede când vă voi vorbi despre lucrurile cereşti?
 Adevărat, adevărat îţi spun că noi vorbim ce ştim şi mărturisim ce am văzut; şi voi nu primiţi mărturia noastră.
{o Isus a răspuns şi i-a zis: Tu eşti învăţătorul lui Israel şi nu înţelegi lucrurile acestea?
K Nicodim a răspuns şi I-a zis: Cum se poate face aşa ceva?
T>~~Z~}}W}||?{{s{:zz5yyWxxwvv2uu tssXrrPqpp9oonmmllkk;jjQiibhhfh grff]eedicbbuaae```&_^^M]\\W\[ZZYYEXXuWWGVVNVU*TTTAA?@{@!??2>o>=C<<<;;W::99T88O877!6l55l44p33;2201100///!..9--(,,J+++ **9))v)((G( ''4&&J%%h$$.#"""}"8!! } kh(GR&^}M 1U:k  > A/&GBT>|w 'De aceea nu puteau crede, căci Isaia a mai zis:
'{G &ca să se împlinească cuvântul pe care l-a spus profetul Isaia: Doamne, cine a crezut predicarea noastră? Şi cui i-a fost revelat braţul Domnului?
Tz! %Dar deşi făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El,
(yI $Câtă vreme aveţi lumina, credeţi în lumină, ca să fiţi fii ai luminii. Isus le-a vorbit aceste lucruri apoi a plecat şi S-a ascuns de ei;
Zx- #Atunci Isus le-a zis: Lumina mai este puţină vreme în mijlocul vostru. Umblaţi până când aveţi lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul: cine umblă în întuneric nu ştie unde merge.
8wi "Mulţimea I-a răspuns: Noi am auzit din Lege că Cristosul rămâne în veci; şi cum zici Tu că Fiul omului trebuie să fie înălţat? Cine este acest Fiu al omului?
Hv  !Spunea aceasta ca să arate cu ce moarte avea să moară.
muS Şi Eu, după ce voi fi înălţat de ne pământ, voi atrage la Mine pe toţi oamenii.
ptY Acum are loc judecata acestei lumi, acum stăpânitorul acestei lumi va fi aruncat afară.
gsG Isus a răspuns şi a zis: Glasul acesta nu s-a auzit pentru Mine, ci pentru voi.
ry Mulţimea care stătea acolo şi care auzise, a zis că a fost un tunet. Alţii ziceau: Un înger a vorbit cu El.
q Tată, glorifică Numele Tău! Şi din cer s-a auzit un glas care zicea: L-am glorificat şi-L voi glorifica iarăşi!
'pG Acum sufletul Meu este tulburat. Şi ce voi zice? Tată, scapă-Mă de ceasul acesta? Dar tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta!
+oO Dacă îmi slujeşte cineva, să Mă urmeze; şi unde sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Şi dacă Îmi slujeşte cineva, Tatăl îl va cinsti.
n% Cine îşi iubeşte viaţa, o va pierde; şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta, o va păstra pentru viaţa veşnică;
-mS Adevărat, adevărat vă spun că, dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce multă roadă.
elC Dar Isus le-a răspuns, zicând: A sosit ceasul să fie glorificat Fiul omului;
ak; Filip a venit şi i-a spus lui Andrei; şi apoi Andrei şi Filip au spus lui Isus.
j aceştia deci s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, şi l-au rugat, zicând: Domnule, am vrea să vedem pe ISUS;
eiC Şi erau câţiva greci, dintre cei care se urcaseră să se închine la sărbătoare;
phY Fariseii au zis deci între ei: Vedeţi că nu câştigaţi nimic: iată, lumea se duce după El!
jgM De aceea poporul I-a ieşit în întâmpinare, pentru că auzise că făcuse semnul acesta.
f1 De aceea toţi cei care fuseseră împreună cu Isus, când chemase pe Lazăr din mormânt şi-l înviase din morţi, mărturiseau despre El.
Xe) Ucenicii Lui n-au înţeles aceste lucruri de la început; dar, după ce a fost glorificat Isus, şi-au amintit că lucrurile acestea erau scrise despre El şi că ei le împliniseră cu privire la El.
jdM Nu te teme, fiica Sionului; iată că Regele tău vine călare pe mânzul unei măgăriţe.
]c3 Şi Isus a găsit un măgăruş şi a încălecat pe el; după cum este scris:
"b= a luat ramuri de palmier şi I-a ieşit în întâmpinare şi striga: Osana! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului, Regele lui Israel!
paY A doua zi, o mulţime mare care venise la sărbătoare, când a auzit că vine Isus la Ierusalim,
U`# căci din cauza lui mulţi iudei plecau de la ei şi credeau în Isus.
T_! Dar preoţii cei mai de seamă au hotărât să omoare şi pe Lazăr,
'^G O mare mulţime de iudei a aflat că El era acolo şi a venit nu numai pentru Isus, ci ca să vadă şi pe Lazăr, pe care-l înviase dintre cei morţi,
h]I Căci pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.
d\A Atunci Isus a zis: Las-o, căci ea l-a păstrat pentru ziua îngropării Mele.
&[E Dar el zicea lucrul acesta nu pentru că le purta de grijă săracilor, ci pentru că era un hoţ şi, având punga cu bani, lua el ce se punea în ea;
hZI De ce nu s-a vândut parfumul acesta cu trei sute de dinari şi să se fi dat săracilor?
jYM Unul din ucenicii Săi, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care urma să-L vândă, a zis:
>Xu Atunci Maria a luat un litru de parfum de nard pur, de mare preţ, a uns picioarele lui Isus şi I-a şters picioarele cu părul ei; şi casa s-a umplut de mirosul parfumului.
{Wo Acolo I-au pregătit o cină; şi Marta slujea, iar Lazăr era unul dintre cei care stăteau la masă cu El;
V ) Cu şase zile înainte de Paşti, Isus a venit în Betania, unde era Lazăr, care fusese mort şi pe care îl înviase dintre cei morţi;
U 9Preoţii cei mai de seamă şi Fariseii porunciseră că, dacă va şti cineva unde este, să le spună, ca să-L poată prinde.
~Tu 8Ei căutau pe Isus şi vorbeau unii cu alţii stând în templu: Ce credeţi, nu va veni deloc la Sărbătoare?
S- 7Şi Paştele iudeilor era aproape. Şi mulţi oameni din ţinutul acela s-au suit la Ierusalim înainte de Paşti, ca să se curăţească;
;Ro 6De aceea Isus nu mai umbla pe faţă printre iudei, ci a plecat de acolo în ţinutul de lângă deşert, într-o cetate numită Efraim; şi a rămas acolo cu ucenicii Lui.
;Qq 5Din ziua aceea s-au sfătuit ca să-L omoare.
P 4Şi nu numai pentru naţiunea aceasta, ci şi ca să adune într-un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi;
O+ 3Dar lucrul acesta nu l-a zis de la el, ci, pentru că era mare preot în anul acela, a profeţit că Isus avea să moară pentru naţiune.
N  2nici nu vă gândiţi că este în folosul nostru să moară un singur om pentru popor şi să nu piară toată naţiunea.
nMU 1Dar unul dintre ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: Voi nu ştiţi nimic;
Lw 0Dacă-L lăsăm aşa, toţi vor crede în El şi vor veni romanii şi ne vor lua şi locul nostru şi naţiunea.
K /Atunci preoţii cei mai de seamă şi Fariseii au adunat sinedriul şi au zis: Ce facem? Omul acesta face multe minuni.
RJ .Dar unii din ei s-au dus la Farisei şi le-au spus ce făcuse Isus.
iIK -Mulţi din iudeii care veniseră la Maria şi au văzut ce făcuse Isus, au crezut în El.
NH ,Şi mortul a ieşit cu mâinile şi picioarele legate cu fâşii de pânză, şi faţa îi era înfăşurată într-un ştergar. Isus le-a zis: Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă.
fGE +Şi după ce a zis aceste cuvinte, a strigat cu glas tare: Lazăre, vino afară!
F! *Ştiam că totdeauna Mă asculţi; dar vorbesc astfel pentru mulţimea care stă împrejur, ca să creadă că Tu M-ai trimis.
"E= )Au luat deci piatra din locul unde era culcat mortul. Şi Isus a ridicat ochii în sus şi a zis: Tată, îţi mulţumesc că M-ai ascultat.
gDG (Isus i-a zis: Nu ţi-am spus că, dacă vei crede, vei vedea gloria lui Dumnezeu?
C 'Isus a zis: Daţi piatra la o parte. Marta, sora celui mort, I-a zis: Doamne, miroase greu, căci este mort de patru zile.
B &Isus S-a înfiorat iarăşi în Sine şi a venit la mormânt. Mormântul era o peşteră şi la intrarea ei era aşezată o piatră.
A  %Şi unii din ei au zis: Nu putea Omul Acesta, care a deschis ochii orbului, să facă astfel ca nici acesta să nu moară?
A@} $Atunci iudeii au zis: Iată cât de mult îl iubea!
?3 #Isus plângea;
U># "Şi a zis: Unde l-aţi pus? Ei I-au zis: Doamne, vino şi vezi!
=  !Când a văzut-o Isus plângând, pe ea şi pe iudeii care veniseră cu ea, S-a înfiorat în duhul Lui şi S-a tulburat.
&<E Maria, când a venit unde era Isus şi L-a văzut, s-a aruncat la picioarele Lui, zicându-I: Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu.
J;  Iudeii care erau cu Maria în casă şi o mângâiau, când au văzut-o sculându-se repede şi ieşind afară, au mers după ea, căci ziceau: Se duce la mormânt, ca să plângă acolo;
g:G Căci Isus nu intrase încă în sat, ci era tot în locul unde îl întâmpinase Marta.
G9 Maria, cum a auzit, s-a sculat repede şi a venit la El.
8 După ce a spus aceste cuvinte, s-a dus şi a chemat în ascuns pe sora ei, Maria, zicând: A venit învăţătorul şi te cheamă.
w7g Ea I-a zis: Da, Doamne, cred că Tu eşti Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.
k6O şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?
y5k Isus i-a zis: Eu sunt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi;
T4! Marta I-a zis: Ştiu că va învia la înviere, în ziua de pe urmă.
:3o Isus i-a zis: Fratele tău va învia.
[2/ Dar şi acum, ştiu că orice vei cere de la Dumnezeu, Dumnezeu Îţi va da;
e1C Atunci Marta a zis lui Isus: Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!
c0? Când a auzit Marta că vine Isus, I-a ieşit înainte; dar Maria stătea în casă.
p/Y Şi mulţi din iudei veniseră la Marta şi la Maria, ca să le mângâie din cauza fratelui lor.
K. Şi Betania era aproape de Ierusalim, cam la trei kilometri.
Z-- Când a venit Isus, a aflat că Lazăr era deja de patru zile în mormânt.
r,] Atunci Toma, zis Geamănul, a zis celorlalţi ucenici: Haideţi să mergem şi noi să murim cu El!
y+k Şi Mă bucur că n-am fost acolo, pentru voi, ca să credeţi. Dar acum haideţi să mergem la el.
G* Atunci Isus le-a spus pe faţă:, Lazăr a murit.
q)[ Isus vorbise despre moartea lui, ei însă credeau că vorbeşte despre odihna primită prin somn.
G( Ucenicii I-au zis: Doamne, dacă doarme se va face bine.
' A spus aceste lucruri şi după aceea le-a zis: Lazăr, prietenul nostru, a adormit, dar Mă duc să-l trezesc din somn;
h&I dar dacă cineva umblă noaptea, se împiedică, pentru că lumina nu este în el.
%9 Isus a răspuns: Nu sunt douăsprezece ceasuri în zi? Dacă umblă cineva ziua, nu se împiedică, pentru că vede lumina lumii acesteia;
$ Ucenicii I-au zis: Învăţătorule, acum de curând iudeii căutau să Te omoare cu pietre şi iarăşi Te duci acolo?
Y#+ şi apoi a zis ucenicilor: Haideţi să mergem iarăşi în Iudeea.
e"C Deci, când a auzit că Lazăr este bolnav, a mai rămas două zile în locul unde era
D! Şi Isus iubea pe Marta şi pe sora ei şi pe Lazăr.
/ W Dar Isus, când a auzit, a zis: Boala aceasta nu este spre moarte, ci pentru gloria lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie glorificat prin ea;
r] De aceea surorile au trimis la El, zicând: Doamne, iată că acela pe care-l iubeşti este bolnav.
 Şi Maria era aceea care a uns pe Domnul cu parfum şi I-a şters picioarele cu părul ei, şi Lazăr cel bolnav era fratele ei.
^ 7 Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei, era bolnav.
:o *Şi mulţi au crezut în El în locul acela;
  )Şi mulţi veneau la El şi ziceau: Ioan n-a făcut nici un semn; dar tot ce a spus Ioan despre Omul Acesta era adevărat.
yk (Şi Isus S-a dus iarăşi dincolo de Iordan, în locul unde botezase Ioan la început; şi a rămas acolo;
c? 'Din cauza aceasta ei căutau iarăşi să-L prindă; dar El a scăpat din mâna lor;
I  &Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeţi pe Mine, credeţi lucrările acestea, ca să ajungeţi să cunoaşteţi şi să credeţi că Tatăl este în Mine şi Eu sunt în El;
P %Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeţi.
#? $cum ziceţi voi despre Acela pe care Tatăl L-a sfinţit şi L-a trimis în lume: Spui blasfemii!, pentru că am zis: Sunt Fiul lui Dumnezeu?
 #Dacă pe aceia i-a nuntit dumnezei, cărora le-a vorbit Cuvântul lui Dumnezeu (şi Scriptura nu poate fi desfiinţată)
iK "Isus le-a răspuns: Nu este scris în Legea voastră: Eu am zis: Sunteţi dumnezei?
0Y !Iudeii I-au răspuns, zicând: Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru blasfemie şi pentru că Tu, care eşti om, Te faci Dumnezeu.
.U Isus le-a răspuns: V-am arătat multe lucrări bune care vin de la Tatăl Meu; pentru care din aceste lucrări vreţi să aruncaţi cu pietre în Mine?
E Atunci iudeii au luat iarăşi pietre ca să-L omoare.
.W Eu şi Tatăl una suntem.
 Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decât toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu.
wg Eu le dau viaţă veşnică, şi în veci nu vor pieri; şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea.
Y + Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc şi ele vin după Mine;
i K Dar voi nu credeţi, pentru că, după cum v-am spus, nu sunteţi dintre oile Mele.
 ) Isus le-a răspuns: V-am spus şi nu credeţi. Lucrările pe care le fac Eu în Numele Tatălui Meu, ele mărturisesc despre Mine.
 ' Iudeii L-au înconjurat şi I-au zis: Până când ne tot ţii sufletele în încordare? Dacă eşti Tu Cristosul, spune-ne-o pe faţă.
J   Şi Isus Se plimba prin templu, prin pridvorul lui Solomon.
fE În Ierusalim se sărbătorea atunci sărbătoarea înnoirii templului. Şi era iarnă.
{o Alţii ziceau: Cuvintele acestea nu sunt ale unui om demonizat. Poate un demon să deschidă ochii unui orb?
Y+ Şi mulţi dintre ei ziceau: Are demon şi este nebun, de ce-L ascultaţi?
T! Din cauza acestor cuvinte s-a făcut iarăşi dezbinare între iudei;
?w Nimeni nu o ia de la Mine, ci o dau Eu de la Mine. Am autoritatea s-o dau şi am autoritatea s-o iau iarăşi. Aceasta este porunca pe care am primit-o de la Tatăl Meu.
dA De aceea Mă iubeşte Tatăl, pentru că Îmi dau viaţa, ca iarăşi s-o iau.
>u Mai am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu şi va fi o singură turmă şi un singur Păstor;
{ aşa cum Mă cunoaşte pe Mine Tatăl şi cum cunosc Eu pe Tatăl; şi Eu îmi dau viaţa pentru oile Mele.
eC Eu sunt Păstorul cel bun. Eu îmi cunosc oile Mele şi ele Mă cunosc pe Mine,
V% Cel plătit fuge, pentru că este plătit, şi nu-i pasă de oi.
?~w Dar cel plătit, şi care nu este păstor, şi ale cărui oi nu sunt ale lui, când vede lupul venind, lasă oile şi fuge; şi lupul răpeşte oile şi le împrăştie.
_}7 Eu sunt Păstorul cel bun., Păstorul cel bun îşi dă viaţa pentru oi;
|' Hoţul nu vine decât să fure şi să omoare şi să distrugă. Eu am venit ca oile să aibă viaţă şi s-o aibă din belşug.
{ Eu sunt uşa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mântuit; şi va intra şi va ieşi şi va găsi păşune.
uzc Toţi cei care au venit înainte de Mine sunt hoţi şi tâlhari; dar oile n-au ascultat de ei.
eyC Isus deci le-a zis iarăşi: Adevărat, adevărat vă spun: Eu sunt uşa oilor.
\x1 Isus le-a spus această parabolă, dar ei n-au înţeles despre ce le vorbea.
nwU Dar ele nu merg după un străin, ci fug de el, pentru că nu cunosc glasul străinilor.
v Şi după ce şi-a scos toate oile, merge înaintea lor; şi oile merg după el, pentru că îi cunosc glasul.
|uq Portarul îi deschide şi oile aud glasul lui; şi el îşi cheamă oile pe nume şi le scoate afară.
Dt Dar cine intră pe uşă este păstorul oilor.
s ' Adevărat, adevărat vă spun că cine nu intră pe uşă în staulul oilor, ci sare pe altă parte, este un hoţ şi un tâlhar.
r  )Isus le-a zis: Dacă aţi fi orbi, n-aţi avea păcat; dar acum ziceţi: Vedem. De aceea, păcatul vostru rămâne;
q (Şi unii dintre Fariseii care erau lângă El, au auzit aceste cuvinte şi I-au zis: Şi noi suntem orbi, nu-i aşa?
p- 'Şi Isus a zis: Eu am venit în lumea aceasta pentru judecată: ca aceia care nu văd, să vadă, şi cei ce văd, să ajungă orbi.
=ou &Şi el a zis: Cred Doamne, şi I s-a închinat.
cn? %Şi Isus i-a zis: L-ai şi văzut şi Cel care vorbeşte cu tine, Acela este;
Rm $El a răspuns şi a zis: Şi cine este, Doamne, ca să cred în El?
vle #Isus a auzit că I-au dat afară şi, când l-a găsit, i-a zis: Crezi tu în Fiul lui Dumnezeu?
k "Ei au răspuns şi i-au zis: Tu eşti născut cu totul în păcate şi vrei să ne înveţi pe noi? Şi I-au dat afară;
Oj !Dacă Omul Acesta n-ar fi de la Dumnezeu, n-ar putea face nimic;
bi= De când este lumea nu s-a auzit să fi deschis cineva ochii unui orb din naştere.
h Ştim că Dumnezeu nu ascultă pe păcătoşi, ci, dacă este cineva temător de Dumnezeu şi face voia Lui, pe acela îl ascultă.
g  Omul a răspuns şi le-a zis: Aici este lucrul uimitor, că voi nu ştiţi de unde este şi totuşi El mi-a deschis ochii.
Yf+ Ştim că Dumnezeu i-a vorbit lui Moise, dar Acesta nu ştim de unde este;
be= Ei I-au mustrat şi i-au zis: Tu eşti ucenicul Lui; noi suntem ucenicii lui Moise.
)dK El le-a răspuns: V-am spus deja şi nu m-aţi ascultat. De ce vreţi să mai auziţi încă o dată? Doar nu vreţi să vă faceţi şi voi ucenicii Lui?
Qc Şi ei i-au zis din nou: Ce ţi-a făcut? Cum ţi-a deschis ochii?
ybk El a răspuns şi a zis: Dacă este un păcătos, nu ştiu; eu un lucru ştiu: că eram orb şi acum văd.
a! Ei au chemat a doua oară pe omul care fusese orb şi i-au zis: Dă glorie lui Dumnezeu! Noi ştim că Omul Acesta este un păcătos.
V`% De aceea au zis părinţii lui: Este în vârstă, întrebaţi-l pe el.
N_ Părinţii lui au zis aceste cuvinte pentru că se temeau de iudei, căci iudeii se hotărâseră deja că, dacă va mărturisi cineva că El este Cristosul, să fie dat afară din sinagogă;
%^C Dar cum vede acum, nu ştim, sau cine i-a deschis ochii, nu ştim. Este în vârstă; întrebaţi-l pe el, el singur poate vorbi pentru sine însuşi.
s]_ Părinţii lui le-au răspuns şi au zis: Ştim că acesta este fiul nostru şi că s-a născut orb.
\} Şi i-au întrebat, zicând: Este acesta fiul vostru, despre care spuneţi că s-a născut orb? Cum deci vede acum?
[) Dar iudeii n-au crezut că el fusese orb şi că îşi primise vederea până n-au chemat pe părinţii celui care îşi primise vederea.
Z} Au zis iarăşi orbului: Tu ce zici despre El, pentru faptul că ţi-a deschis ochii? Şi el a zis: Este un profet;
TY! De aceea unii dintre Farisei ziceau: Omul Acesta nu este de la Dumnezeu, pentru că nu ţine Sabatul. Alţii ziceau: Cum poate un om păcătos să facă asemenea semne? Şi era dezbinare între ei.
X Deci Fariseii l-au întrebat şi ei cum şi-a primit vederea. Şi el le-a zis: Mi-a pus noroi pe ochi, m-am spălat şi văd.
UW# Şi era o zi de Sabat când Isus făcuse noroi şi-i deschisese ochii.
DV Au adus la Farisei pe cel ce fusese orb mai înainte.
IU  Atunci i-au zis: Unde este Omul Acela? El a zis: Nu ştiu.
cT? El a răspuns şi a zis: Un om, care Se numeşte Isus, a făcut noroi şi mi-a uns ochii şi mi-a zis: Du-te la scăldătoarea Siloam şi spală-te. M-am dus deci şi m-am spălat şi mi-am primit vederea.
8Sk Deci i-au zis: Cum ţi s-au deschis ochii?
kRO Unii ziceau: El este. Alţii ziceau: Seamănă cu el. Şi el însuşi zicea: Eu sunt.
Q De aceea, vecinii şi cei ce-l văzuseră mai înainte că era orb, ziceau: Nu este acesta cel ce stătea şi cerşea?
P9 şi i-a zis: Du-te şi te spală în scăldătoarea Siloam (care se traduce Trimis). El s-a dus, s-a spălat şi a venit înapoi văzând.
O După ce a zis aceste cuvinte, a scuipat pe pământ şi a făcut noroi din scuipat şi a uns ochii orbului cu noroi,
;Nq Cât sunt în lume, sunt Lumina lumii.
M Cât este ziuă, trebuie să lucrez lucrările Celui care M-a trimis; vine noaptea, când nimeni nu poate să lucreze.
*LM Isus a răspuns: N-a păcătuit nici omul acesta, nici părinţii lui, ci s-a născut aşa ca să poată fi arătate în el lucrările lui Dumnezeu;
K Şi ucenicii Lui L-au întrebat, zicând: Învăţătorule, cine a păcătuit: omul acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?
HJ  Şi pe când trecea, Isus a văzut pe un orb din naştere.
0IY;Atunci au ridicat pietre ca să arunce în El. Dar Isus S-a ascuns şi a ieşit din templu, trecând prin mijlocul lor. Şi în felul acesta a trecut printre ei.
qH[:Isus le-a zis: Adevărat, adevărat vă spun că mai înainte de a fi fost Avraam, Eu sunt.
SG9Iudeii I-au zis: N-ai nici cincizeci de ani şi ai văzut pe Avraam!
sF_8Tatăl vostru Avraam s-a bucurat că urma să vadă ziua Mea; şi a văzut-o şi s-a bucurat.
Şi totuşi voi nu L-aţi cunoscut, dar Eu Îl cunosc. Şi dacă aş zice că nu-L cunosc, aş fi şi Eu un mincinos ca voi; dar îl cunosc şi păzesc Cuvântul Lui.
9Dk6Isus a răspuns: Dacă Eu Mă glorific pe Mine însumi, gloria Mea nu este nimic; Tatăl Meu Mă glorifică, El, despre care voi ziceţi că este Dumnezeul vostru.
C)5Eşti Tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care a murit, şi decât profeţii, care de asemenea au murit? Cine pretinzi Tu că eşti?
;Bo4Iudeii I-au zis: Acum cunoaştem că ai demon; Avraam a murit, şi profeţii la fel, şi tu zici: Dacă păzeşte cineva cuvântul Meu, în veci nu va gusta moartea;
xAi3Adevărat, adevărat vă spun, dacă păzeşte cineva cuvântul Meu, în veci nu va vedea moartea;
V@%2Eu nu caut gloria Mea; este Unul care o caută şi care judecă.
u?c1Isus a răspuns: Eu n-am demon, ci Eu cinstesc pe Tatăl Meu, dar voi nu Mă cinstiţi pe Mine.
h>I0Iudeii au răspuns şi I-au zis: Nu zicem noi bine că eşti samaritean şi că ai demon?
=/Cine este din Dumnezeu, ascultă cuvintele lui Dumnezeu; de aceea voi nu ascultaţi, pentru că nu sunteţi din Dumnezeu.
x<i.Cine dintre voi Mă poate învinui de păcat? Şi dacă vă spun adevărul, de ce nu Mă credeţi?
H; -Dar pentru că Eu spun adevărul, nu Mă credeţi.
8:i,Voi sunteţi din tatăl vostru. Diavolul, şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost un ucigaş şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii.
g9G+De ce nu înţelegeţi vorbirea Mea? Pentru că nu puteţi asculta cuvântul Meu;
18[*Isus le-a zis: Dacă ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, M-aţi iubi, căci Eu am ieşit şi vin de la Dumnezeu; n-am venit de la Mine însumi, ci El M-a trimis.
7)Voi faceţi faptele tatălui vostru. Ei I-au zis: Noi nu suntem născuţi din imoralitate; avem un singur Tată: pe Dumnezeu.
!6;(Dar acum căutaţi să Mă omorâţi pe Mine, un Om care v-a spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Aşa ceva Avraam n-a făcut.
5/'Ei au răspuns şi I-au zis: Tatăl nostru este Avraam. Isus le-a zis: Dacă aţi fi copiii lui Avraam, aţi face faptele lui Avraam.
q4[&Eu vorbesc ceea ce am văzut la Tatăl Meu şi voi faceţi ce aţi văzut la tatăl vostru.
3%Ştiu că sunteţi sămânţa lui Avraam; dar voi căutaţi să Mă omorâţi, pentru că nu pătrunde în voi cuvântul Meu.
X2)$Deci, dacă Fiul vă va face liberi, veţi fi cu adevărat liberi.
p1Y#Dar sclavul nu rămâne în casă pentru totdeauna; fiul însă rămâne pentru totdeauna.
0"Isus le-a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun că oricine trăieşte în păcat este sclav al păcatului.
/!Ei I-au răspuns: Noi suntem sămânţa lui Avraam şi n-am fost niciodată sclavii nimănui; cum zici Tu: Veţi fi liberi?
U.# şi veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi.
-Atunci Isus a zis iudeilor care crezuseră în El: Dacă rămâneţi în cuvântul Meu, sunteţi cu adevărat ucenicii Mei;
P,Pe când vorbea – Isus aceste cuvinte, mulţi au crezut în El.
+ Şi Cel ce M-a trimis este cu Mine; Tatăl nu M-a lăsat singur, pentru că Eu totdeauna fac ce-I este plăcut Lui;
K*Isus deci le-a zis: Când veţi fi înălţat pe Fiul omului, atunci veţi cunoaşte că Eu sunt şi că nu fac nimic de la Mine însumi, ci vorbesc după cum M-a învăţat Tatăl;
<)sEi n-au înţeles că le vorbea despre Tatăl.
"(=Am multe de spus şi de judecat în privinţa voastră, dar Cel ce M-a trimis este adevărat şi Eu, ce am auzit de la El, aceea spun lumii.
f'EEi I-au zis: Tu cine eşti? Şi Isus le-a spus: Ceea ce de la început vă spun.
&%De aceea v-am spus că veţi muri în păcatele voastre; căci, dacă nu credeţi că Eu sunt, veţi muri în păcatele voastre.
% Şi El le-a zis: Voi sunteţi de, jos, Eu sunt de sus; voi sunteţi din lumea aceasta, Eu nu sunt din lumea aceasta;
$wAtunci iudeii au zis: Nu cumva vrea să Se omoare, pentru că zice: Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni?
#3Isus le-a mai spus: Eu Mă duc şi voi Mă veţi căuta şi veţi muri în păcatul vostru; acolo unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni.
:"mIsus a spus aceste cuvinte pe când îi învăţa în templu, în locul unde era cutia pentru daruri; şi nimeni n-a pus mâna pe El, pentru că încă nu-I sosise ceasul.
M!Atunci ei I-au zis: Unde este Tatăl Tău? Isus a răspuns: Voi nu Mă cunoaşteţi nici pe Mine, nici pe Tatăl Meu. Dacă M-aţi cunoaşte pe Mine, aţi cunoaşte şi pe Tatăl Meu.
 {Eu sunt Cel ce mărturiseşte despre Mine Însumi, şi Tatăl, care M-a trimis, mărturiseşte despre Mine;
pYŞi în Legea voastră este de asemenea scris că mărturia a doi oameni este adevărată;
Şi chiar dacă judec, judecata Mea este adevărată, pentru că Eu nu sunt singur, ci Eu sunt cu Tatăl care M-a trimis.
LVoi judecaţi potrivit cărnii; Eu nu judec pe nimeni.
kOIsus a răspuns şi le-a zis: Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine însumi, mărturisirea Mea este adevărată, căci Eu ştiu de unde am venit şi unde Mă duc, dar voi nu ştiţi de unde vin sau unde Mă duc;
pY Fariseii I-au zis: Tu mărturiseşti despre Tine Însuţi; deci mărturia Ta nu este adevărată;
9 Isus le-a vorbit iarăşi, zicând: Eu sunt Lumina lumii. Cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.
}s Ea a zis: Nimeni, Doamne. Şi Isus i-a zis: Nici Eu nu te condamn. Du-te şi să nu mai păcătuieşti.
(I Când S-a ridicat Isus şi când n-a mai văzut pe nimeni, decât pe femeie, i-a zis: Femeie, unde sunt acuzatorii tăi? Nimeni nu te-a condamnat?
q[ Când au auzit ei cuvintele acestea, şi simţindu-se mustraţi de conştiinţa lor, au ieşit, unul câte unul, începând de la bătrâni până la cei din urmă. Şi Isus a fost lăsat singur; şi femeia, stând în mijloc;
=uApoi S-a aplecat din nou şi scria pe pământ.
%CFiindcă ei nu încetau să-L întrebe, El S-a ridicat şi le-a zis: Cel ce este fără păcat între voi, să arunce primul cu piatră în ea.
Dar ei spuneau lucrul acesta ca să-L ispitească şi să-L poată învinui. Dar Isus S-a aplecat şi scria cu degetul pe pământ.
gGMoise, în Lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei. Tu deci ce zici?
oWau zis lui Isus: Învăţătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar când făptuia adulterul.
ykAtunci cărturarii şi Fariseii I-au adus o femeie prinsă în adulter; şi, după ce au pus-o în mijloc,
Şi dis-de-dimineaţă a venit din nou în templu; şi tot poporul a venit la El; şi El a stat jos şi-i învăţa.
5 gDar Isus S-a dus la Muntele Măslinilor.
.W5Şi s-au întors fiecare acasă.
 #4Ei au răspuns şi i-au zis: Şi tu eşti din Galileea? Cercetează bine şi vei vedea că din Galileea nu s-a ridicat nici un profet.
^ 53Legea noastră judecă cumva omul înainte să-l asculte şi să ştie ce face?
^ 52Nicodim, cel care venise la Isus noaptea şi care era unul dintre ei, le-a zis:
P 1Dar mulţimea aceasta, care nu cunoaşte Legea, este blestemată!
N 0A crezut în El vreunul dintre conducători sau dintre Farisei?
V%/Fariseii le-au răspuns: Doar n-aţi fost duşi şi voi în rătăcire?
S.Gărzile au răspuns: Niciodată n-a vorbit vreun om ca Omul Acesta;
-Gărzile s-au întors deci la preoţii cei mai de seamă şi la Farisei, şi aceştia le-au zis: De ce nu L-aţi adus?
V%,Dar unii dintre ei voiau să-L prindă; dar nimeni n-a pus mâna pe El;
D+S-a făcut deci dezbinare în mulţime din cauza Lui.
ve*N-a zis Scriptura că Cristosul vine din sămânţa lui David şi din satul Betleem, de unde era David?
RF~~;}}c} |{{Dzzy:xx wwvv0uuBtt#ssrorqbq p,onnmmJll~kk6jjii7hggiffHee-dd=ccGbbgaa|`__p^^#]]]\X\ [ZZBYYXqX)W[VUU]TT?SS(RQQ#PwOOkNNJMM_LLKJJiJILHPGG=FF*EDDD=CC5BCAAh@@3??q?>==k<00 //.t. -d,,^+**))>(((5''P&&'%j$$#Y""&!q i v\~ TmGX#~w}v R # B Nl$O PPR]{Şi Pilat a scris o inscripţie pe care a pus-o deasupra crucii; şi era scris: Isus din Nazaret, Regele Iudeilor.
t\aunde L-au crucificat; şi împreună cu El alţi doi, câte umil de fiecare parte, iar Isus la mijloc
[wŞi Isus, ducându-Şi crucea, a ajuns la locul numit al Căpăţânii, care în evreieşte se numeşte Golgota,
yZkAtunci L-a dat în mâinile lor, ca să fie crucificat. Au luat deci pe Isus şi L-au dus să-L crucifice.
4YaDar ei strigau: Ia-L, ia-L, crucifică-L! Pilat le-a zis: Să crucific pe Regele vostru? Preoţii cei mai de seamă au răspuns: Noi n-avem alt rege decât pe Cezar!
XŞi era ziua Pregătirii Paştilor, şi cam pe la ceasul al şaselea. Şi Pilat a zis iudeilor: Iată Regele vostru!
9Wk Când a auzit Pilat aceste cuvinte, a scos afară pe Isus şi a stat pe scaunul de judecată, într-un loc care se numeşte Pardosit cu pietre, iar în evreieşte Gabata.
PV Din clipa aceea, Pilat căuta să-I dea drumul, dar iudeii strigau, zicând: Dacă dai drumul acestui Om, nu eşti prieten cu Cezar. Oricine se face pe sine rege vorbeşte împotriva Cezarului.
2U] Isus a răspuns: Nu ai avea nici o putere asupra Mea, dacă nu ţi-ar fi fost dată de sus. De aceea, cine M-a dat în mâinile tale are un mai mare păcat.
T Atunci Pilat I-a zis: Mie nu-mi vorbeşti? Nu ştii că am autoritatea să Te crucific şi am autoritatea să-Ţi dau drumul!
S şi a intrat iarăşi în sala de judecată şi a zis lui Isus: De unde eşti Tu? Dar Isus nu i-a dat nici un răspuns.
SRCând a auzit Pilat aceste cuvinte, a simţit o şi mai mare frică,
Q'Iudeii i-au răspuns: Noi avem o Lege şi potrivit Legii noastre El trebuie să moară, pentru că S-a făcut pe Sine Fiul lui Dumnezeu.
VP%Când L-au văzut preoţii cei mai de seamă şi servitorii, au strigat, zicând: Crucifică-L! Crucifică-L! Pilat le-a zis: Luaţi-L voi şi crucificaţi-L, căci eu nu găsesc nici o vină în El.
yOkIsus a ieşit deci afară, purtând cununa de spini şi haina de purpură. Şi Pilat le-a zis: Iată Omul!
NŞi Pilat a ieşit iarăşi afară şi le-a zis: Iată, vi-L aduc afară, ca să ştiţi că nu găsesc nici o vină în El;
MMşi ziceau: Plecăciune, Regele Iudeilor! Şi-I dădeau palme.
{LoŞi ostaşii au împletit o cunună de spini, I-au pus-o pe cap şi L-au îmbrăcat cu o haină de purpură;
9K oAtunci Pilat a luat pe Isus şi L-a biciuit;
oJW(Atunci toţi au strigat din nou, zicând: Nu pe Acesta, ci pe Baraba! Şi Baraba era un tâlhar.
Iy'Dar, fiindcă voi aveţi obicei să vă eliberez pe cineva de Paşti, vreţi să vă eliberez pe Regele Iudeilor?
H-&Pilat I-a zis: Ce este adevărul? Şi, spunând aceasta, a ieşit iarăşi afară la iudei şi le-a zis: Eu nu găsesc nici o vină în El.
G}%Pilat I-a zis: Atunci un Rege tot eşti! Isus a răspuns: Tu bine spui că sunt Rege. Eu pentru aceasta M-am născut şi pentru aceasta am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu.
uFc$Isus a răspuns: împărăţia Mea nu este din lumea aceasta. Dacă împărăţia Mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat, ca să nu fiu dat pe mâna iudeilor; dar acum, împărăţia Mea nu este de aici;
E #Pilat a răspuns: Sunt eu cumva iudeu? Naţiunea Ta şi preoţii cei mai de seamă Te-au dat în mâna mea. Ce ai făcut?
vDe"Isus i-a răspuns: De la tine însuţi zici lucrul acesta, sau ţi l-au spus alţii despre Mine?
zCm!Pilat deci a intrat iarăşi în sala de judecată, a chemat pe Isus şi I-a zis: Eşti Tu Regele Iudeilor?
B Aceasta s-a întâmplat pentru a se împlini cuvintele pe care le spusese Isus, arătând cu ce moarte avea să moară.
A'Atunci Pilat le-a zis: Luaţi-L voi şi judecaţi-L după legea voastră. Iudeii i-au zis: Nouă nu ne este permis să omoram pe nimeni.
z@mEi au răspuns şi i-au zis: Dacă n-ar fi fost un făcător de rele, nu L-am fi dat noi în mâinile tale.
j?MPilat deci a ieşit afară la ei şi le-a zis: Ce acuzaţie aduceţi împotriva acestui om?
@>yAu adus pe Isus de la Caiafa în sala de judecată; şi era dimineaţă. Însă ei n-au intrat în sala de judecată, ca să nu se pângărească şi să poată mânca Paştele;
G=Petru s-a lepădat iar. Şi îndată a cântat cocoşul.
<#Unul dintre sclavii marelui preot, o rudă a aceluia căruia îi tăiase Petru urechea, a zis: Nu te-am văzut eu cu El în grădină?
;-Dar Simon Petru stătea şi se încălzea. Ei i-au zis: Nu cumva eşti şi tu unul dintre ucenicii Lui? El s-a lepădat şi a zis: Nu sunt;
::oAna L-a trimis legat la marele preot Caiafa.
9Isus i-a răspuns: Dacă am vorbit rău, adu mărturie despre rău; dar dacă am vorbit bine, de ce Mă baţi?
8+Şi când a spus aceste cuvinte, unul dintre gărzile care stăteau acolo, a dat o palmă lui Isus, zicând: Aşa răspunzi marelui preot?
7De ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă pe cei care au auzit despre ce le-am vorbit; iată, ei ştiu ce am spus.
;6oIsus i-a răspuns: Eu am vorbit lumii pe faţă. Eu totdeauna am învăţat în sinagogă şi în templu, unde se adună toţi iudeii, şi n-am spus nimic pe ascuns;
b5=Marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui şi despre învăţătura Lui.
41Şi sclavii şi gărzile făcuseră un foc de cărbuni, căci era frig, şi se încălzeau. Şi Petru stătea şi el cu ei şi se încălzea.
3Atunci slujitoarea, portăreasa, a zis lui Petru: Nu cumva eşti şi tu unul din ucenicii Acestui Om? El a zis: Nu sunt.
52cPetru însă stătea afară la uşă. Celălalt ucenic, care era cunoscut de marele preot, a ieşit afară şi a vorbit cu portăreasa, şi a dus pe Petru înăuntru.
21]Simon Petru mergea după Isus; şi la fel făcea şi un alt ucenic. Dar ucenicul acesta era cunoscut de marele preot şi a intrat cu Isus în curtea marelui preot.
o0WŞi Caiafa era cel ce sfătuise pe iudei că este mai bine să moară un singur om pentru popor;
o/W Şi L-au dus întâi la Ana, căci el era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela.
g.G Ceata ostaşilor, căpitanul şi gărzile iudeilor au prins deci pe Isus şi L-au legat.
x-i Isus a zis lui Petru: Pune-ţi sabia în teacă! Să nu beau Eu paharul pe care Mi l-a dat Tatăl?
,+ Simon Petru, care avea o sabie, a scos-o şi a lovit pe sclavul marelui preot şi i-a tăiat urechea dreaptă. Numele sclavului era Malhu;
+) A spus lucrul acesta pentru a se împlini cuvântul pe care-l spusese: N-am pierdut pe nici unul din aceia pe care Mi i-ai dat Tu;
*Isus a răspuns: V-am spus că Eu sunt. Deci, dacă Mă căutaţi pe Mine, lăsaţi pe aceştia să se ducă.
f)EEl i-a întrebat din nou: Pe cine căutaţi? Şi ei au zis: Pe Isus din Nazaret.
`(9Când le-a zis El: Eu sunt, ei s-au dat înapoi şi au căzut la pământ.
'}Ei I-au răspuns: Pe Isus din Nazaret. Isus le-a zis: Eu sunt. Şi Iuda, care L-a trădat, era şi el cu ei.
}&sIsus, pentru că ştia tot ce urma să I se întâmple, a mers spre ei şi le-a zis: Pe cine căutaţi?
0%YAtunci Iuda, primind o ceată de ostaşi şi nişte gărzi de la preoţii cei mai de seamă şi de la Farisei, a venit acolo cu felinare, cu făclii şi cu arme;
$Şi Iuda, cel care L-a trădat, ştia şi el locul acesta, pentru că deseori Isus Se adunase acolo cu ucenicii Lui;
&# GDupă ce a spus aceste cuvinte, Isus a plecat cu ucenicii Săi dincolo de pârâul Chedron, unde era o grădină, în care a intrat El şi ucenicii Lui;
*"MŞi Eu le-am făcut cunoscut Numele Tău şi Îl voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu care M-ai iubit pe Mine să fie în ei şi Eu în ei.
}!sTată drept! Lumea nu Te-a cunoscut, dar Eu Te-am cunoscut şi aceştia au cunoscut că Tu M-ai trimis;
\ 1Tată, vreau ca acolo unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine şi acei pe care Mi i-ai dat Tu, ca ei să vadă gloria Mea pe care Mi-ai dat-o Tu; căci Tu M-ai iubit înainte de întemeierea lumii.
8iEu în ei şi Tu în Mine, pentru ca ei să fie în chip desăvârşit una, şi să cunoască lumea că Tu M-ai trimis şi că i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine;
wgŞi Eu le-am dat gloria pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei să fie una, cum şi Noi suntem una.
)Kca toţi să fie una, cum Tu, Tată, eşti în Mine şi Eu în Tine; ca şi ei să fie una în Noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis;
veŞi nu Mă rog numai pentru aceştia, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine prin cuvântul lor
gGŞi Eu însumi Mă sfinţesc pentru ei, ca şi ei să fie sfinţiţi în adevăr.
Z-Cum M-ai trimis Tu în lume, aşa i-am trimis şi Eu pe ei în lume;
U#Sfinţeşte-i prin adevărul Tău. Cuvântul Tău este adevăr.
NEi nu sunt din lume, după cum nici Eu nu sunt din lume.
SNu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău;
Eu le-am dat cuvântul Tău şi lumea i-a urât pentru că ei nu sunt din lume, după cum Eu nu sunt din lume;
y Dar acum Eu vin la Tine şi spun aceste lucruri în lume, pentru ca să aibă în ei bucuria Mea deplină.
`9 Când eram cu ei în lume, îi păzeam Eu în Numele Tău. Eu am păzit pe aceia pe care Mi i-ai dat Tu şi nici unul din ei nu s-a pierdut, afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura.
Q Eu nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume; şi Eu vin la Tine. Sfinte Tată, păzeşte-i în Numele Tău pe aceia pe care Mi i-ai dat Tu, pentru ca ei să fie una, cum suntem şi Noi;
{o Şi tot ce este al Meu, este al Tău şi ce este al Tău, este al Meu; şi Eu sunt glorificat în ei.
} Eu pentru ei Mă rog. Nu Mă rog pentru lume, ci pentru aceia pe care Mi i-ai dat Tu, căci ei sunt ai Tăi;
7gCăci lor le-am dat cuvintele pe care Mi le-ai dat Tu; şi ei le-au primit şi au ştiut cu adevărat că am ieşit de la Tine; şi au crezut că Tu M-ai trimis;
PAcum au cunoscut că tot ce Mi-ai dat Tu, vine de la Tine.
5Am făcut cunoscut Numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat din lume. Ai Tăi erau şi Tu Mi i-ai dat; şi ei au păzit cuvântul Tău;
 {Şi acum, Tată, glorifică-Mă la Tine însuţi, cu gloria pe care o aveam la Tine înainte de a fi lumea;
i KEu Te-am glorificat pe pământ. Am sfârşit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac;
 1Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Cristos, pe care L-ai trimis Tu.
 după cum I-ai dat autoritate peste orice făptură, ca să dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care I i-ai dat Tu;
3  aIsus a spus aceste cuvinte, Şi-a ridicat ochii spre cer şi a zis: Tată, a sosit ceasul! Glorifică pe Fiul Tău, ca şi Fiul Tău să Te glorifice pe Tine,
!V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. În lume veţi avea necazuri; dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea;
C Iată, vine ceasul şi acum a şi venit, când veţi fi împrăştiaţi fiecare la ale lui şi pe Mine Mă veţi lăsa singur; dar nu sunt singur, căci Tatăl este cu Mine.
7iIsus le-a răspuns: Acum credeţi?
Acum ştim că Tu cunoşti toate lucrurile şi n-ai nevoie să Te întrebe cineva; de aceea credem că ai ieşit de la Dumnezeu.
dAUcenicii Săi I-au zis: Iată, acum vorbeşti desluşit şi nu spui nici o parabolă.
iKAm ieşit de la Tatăl şi am venit în lume; acum las lumea şi Mă duc la Tatăl;
wcăci Tatăl însuşi vă iubeşte, pentru că M-aţi iubit şi aţi crezut că am ieşit de la Dumnezeu.
q[În ziua aceea veţi cere în Numele Meu, şi nu vă zic că voi ruga pe Tatăl pentru voi;
"=V-am spus aceste lucruri în parabole, însă vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în parabole, ci vă voi vorbi desluşit despre Tatăl.
 Până acum n-aţi cerut nimic în Numele Meu. Cereţi şi veţi primi, pentru ca bucuria voastră să fie deplină;
~9Şi în ziua aceea nu Mă veţi întreba nimic. Adevărat, adevărat vă spun că orice veţi cere de la Tatăl în Numele Meu, vă va da.
)}KTot aşa şi voi: acum sunteţi întristaţi; dar Eu vă voi vedea iarăşi şi inima voastră se va bucura şi nimeni nu va lua bucuria de la voi;
`|9Femeia, când este în durerile naşterii, se întristează, pentru că a venit ceasul ei; dar, după ce a născut copilul, nu-şi mai aminteşte de suferinţe, de bucurie că s-a născut un om pe lume;
D{Adevărat, adevărat vă spun că voi veţi plânge şi vă veţi văita, însă lumea se va bucura; vă veţi întrista, dar întristarea voastră se va preface în bucurie.
dzAIsus ştia că voiau să-L întrebe şi le-a zis: Vă întrebaţi între voi ce înseamnă cuvintele pe care le-am zis: încă puţin şi nu Mă veţi mai vedea; şi: apoi încă puţin şi Mă veţi vedea?
eyCEi ziceau deci: Ce înseamnă acest încă puţin? Nu ştim ce vrea să spună.
dxAAtunci unii din ucenicii Lui au zis între ei: Ce înseamnă cuvintele acestea: încă puţin şi nu Mă veţi mai vedea şi: apoi încă puţin şi Mă veţi vedea şi: Pentru că Mă duc la tatăl?
w Încă puţin şi nu Mă veţi mai vedea; şi apoi încă puţin şi Mă veţi vedea, pentru că Mă duc la Tatăl;
xviTot ce are Tatăl este al Meu; de aceea am zis că va lua din ce este al Meu şi vă va descoperi.
euCEl Mă va glorifica, pentru că va lua din ce este al Meu şi vă va descoperi.
Ut# Dar când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul; căci El nu va vorbi de la Sine însuşi, ci va vorbi tot ce va fi auzit, şi vă va descoperi lucrurile viitoare,
Vs% Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta.
erC În ce priveşte judecata: fiindcă stăpânitorul lumii acesteia este judecat;
lqQ În ce priveşte dreptatea: fiindcă Mă duc la Tatăl Meu şi nu Mă veţi mai vedea;
Np În ce priveşte păcatul: fiindcă ei nu cred în Mine;
{ooŞi când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul şi dreptatea şi judecata.
1n[Dar Eu vă spun adevărul: Vă este de folos să Mă duc, căci dacă nu Mă duc Eu, Mângâietorul nu va veni la voi; dar dacă Mă duc, vi-L voi trimite;
^m5Dar, pentru că v-am spus aceste lucruri, întristarea v-a umplut inima;
ulcDar acum Mă duc la Cel ce M-a trimis şi nici unul dintre voi nu Mă întreabă: Unde Te duci?
mkSDar lucrurile acestea vi le-am spus pentru ca, atunci când va veni ceasul să se împlinească, să vă aduceţi aminte că v-am spus despre ele. Şi acestea nu vi le-am spus de la început, pentru că eram cu voi.
kjOŞi se vor purta astfel cu voi pentru că n-au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine;
i!Vă vor da afară din sinagogi, ba încă va veni ceasul când oricine vă va ucide va crede că aduce o slujbă lui Dumnezeu.
Gh V-am spus aceste lucruri ca să nu vă poticniţi.
ggGŞi voi de asemenea veţi mărturisi, pentru că sunteţi cu Mine de la început;
&fEDar când va veni Mângâietorul, pe care vi-L voi trimite de la Tatăl, Duhul adevărului care iese de la Tatăl, El va mărturisi despre Mine.
eDar lucrul acesta s-a întâmplat ca să se împlinească cuvântul scris în Legea lor: M-au urât fără temei;
?dwDacă n-aş fi făcut între ei lucrările pe care nimeni altul nu le-a făcut, n-ar avea păcat; dar acum le-au şi văzut şi M-au urât şi pe Mine şi pe Tatăl Meu.
KcCine Mă urăşte pe Mine urăşte şi pe Tatăl Meu.
bDacă n-aş fi venit şi nu le-as fi vorbit, n-ar avea păcat; dar acum n-au nici o dezvinovăţire pentru păcatul lor.
|aqDar vă vor face toate aceste lucruri pentru Numele Meu, pentru că ei nu cunosc pe Cel ce M-a trimis.
w`gAduceţi-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Sclavul nu este mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au persecutat pe Mine şi pe voi vă vor persecuta; dacă au păzit cuvântul Meu şi pe al vostru îl vor păzi;
/_WDacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentru că nu sunteţi din lume, pentru că Eu v-am ales din lume, de aceea vă urăşte lumea.
e^CDacă vă urăşte lumea, să ştiţi că pe Mine M-a urât înaintea voastră;
U]#Vă poruncesc aceste lucruri, ca să vă iubiţi unul pe altul.
i\KNu voi M-aţi ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi să aduceţi roadă, şi roadă voastră să rămână, pentru ca orice veţi cere de la Tatăl, în Numele Meu, să vă dea;
S[Nu vă mai numesc sclavi, pentru că sclavul nu ştie ce face stăpânul său; ci v-am numit prieteni, pentru că v-am făcut cunoscute toate lucrurile pe care le-am auzit de la Tatăl Meu.
WZ'Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi orice vă poruncesc Eu;
xYi Nimeni nu are o dragoste mai mare decât aceasta; cineva să-şi dea viaţa pentru prietenii săi.
aX; Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul, cum v-am iubit Eu;
W{ V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să rămână în voi şi bucuria voastră să fie deplină.
'VG Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne în dragostea Mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân în dragostea Lui.
qU[ Cum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi. Rămâneţi în dragostea Mea.
T}Prin aceasta este Tatăl Meu glorificat: dacă aduceţi multă roadă; şi voi veţi fi astfel ucenicii Mei;
SyDacă rămâneţi în Mine şi i cuvintele Mele rămân în voi, cereţi orice veţi vrea şi vi se va da;
'RGDacă nu rămâne cineva în Mine, este aruncat afară ca mlădiţă şi se usucă; şi oamenii le strâng şi le aruncă în foc, şi sunt arse;
,QQEu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine şi Eu în el, aduce multă roadă; căci despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic.
pPYRămâneţi în Mine şi Eu voi rămâne în voi. După cum mlădiţă nu poate aduce roadă de la sine însăşi, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi nu puteţi aduce roadă, dacă nu rămâneţi în Mine.
[O/Voi sunteţi deja curaţi datorită cuvântului pe care vi l-am spus.
>NuPe orice mlădiţă, care este în Mine şi n-aduce roadă, El o taie; şi pe fiecare mlădiţă care aduce roadă, El o curăţă, ca să aducă şi mai multă roadă;
PM Eu sunt adevărata viţă şi Tatăl Meu este viticultorul.
L/dar vine, ca lumea să cunoască că Eu iubesc pe Tatăl şi că fac aşa cum Mi-a poruncit Tatăl. Sculaţi-vă, să mergem de aici!
zKmNu voi mai vorbi mult cu voi, căci vine stăpânitorul lumii acesteia şi el nu are nimic în Mine;
JŞi v-am spus aceste lucruri acum, înainte ca să se întâmple, pentru ca, atunci când se vor întâmpla, să credeţi.
MIAţi auzit că v-am spus: Mă duc şi Mă voi întoarce la voi. Dacă M-aţi iubi, v-aţi fi bucurat pentru că am spus: Mă duc la Tatăl; căci Tatăl Meu este mai mare decât Mine;
HVă las pacea Mea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte.
IG Dar Mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care Tatăl îl va trimite în Numele Meu, El vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aminti toate lucrurile pe care vi le-am spus;
DFV-am spus aceste lucruri cât mai sunt cu voi.
E1Cine nu Mă iubeşte, nu împlineşte cuvintele Mele; şi cuvântul pe care-l auziţi nu este al Meu, ci al Tatălui, care M-a trimis;
7DgIsus a răspuns şi i-a zis: Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu şi Tatăl Meu îl va iubi. Şi Noi vom veni la el şi vom locui împreună cu el.
pCYIuda, nu Iscarioteanul, I-a zis: Doamne, cum se face că Te vei face cunoscut nouă şi nu lumii?
8BiCine are poruncile Mele şi le păzeşte, acela Mă iubeşte; şi cine Mă iubeşte, va fi iubit de Tatăl Meu. Şi Eu îl voi iubi şi Mă voi face cunoscut lui.
|AqÎn ziua aceea, veţi cunoaşte că Eu sunt în Tatăl Meu, voi sunteţi în Mine şi Eu sunt în voi.
@ Încă puţin şi lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veţi vedea; pentru că Eu trăiesc, şi voi veţi trăi.
H? Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi.
>>uşi anume Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede şi nu-L cunoaşte; dar voi îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi şi va fi în voi.
w=gŞi Eu voi ruga pe Tatăl şi El vă va da un alt Mângâietor, ca să rămână cu voi în veci;
@<{Dacă Mă iubiţi, păziţi poruncile Mele.
E;Dacă veţi cere ceva în Numele Meu, voi face.
r:] Şi orice veţi cere în Numele Meu, voi face, pentru ca Tatăl să fie glorificat în Fiul;
R9 Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu; şi va face încă lucrări mai mari decât acestea, pentru că Eu Mă duc la Tatăl Meu.
8} Credeţi-Mă că Eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în Mine; credeţi cel puţin pentru lucrările acestea;
L7 Nu crezi că Eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în Mine? Cuvintele pe care vi le spun Eu, nu le spun de la Mine însumi, ci Tatăl, care locuieşte în Mine, El face lucrările Lui;
/6W Isus i-a zis: De atâta timp sunt cu voi şi nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl. Cum dar zici tu: Arată-ne pe Tatăl?
O5Filip I-a zis: Doamne, arată-ne pe Tatăl şi ne este de-ajuns.
4Dacă M-aţi fi cunoscut pe Mine, aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu. Şi de acum încolo îl cunoaşteţi şi L-aţi văzut.
v3eIsus i-a zis: Eu sunt calea şi adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.
b2=Toma I-a zis: Doamne, nu ştim unde Te duci; cum putem să ştim calea într-acolo?
M1Ştiţi unde Mă duc şi ştiţi şi calea într-acolo.
09Şi dacă Mă duc şi vă pregătesc un loc, Mă voi întoarce iarăşi şi vă voi lua la Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi;
/ În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc;
]. 5Să nu vi se tulbure inima! Credeţi în Dumnezeu şi credeţi în Mine!
/-W &Isus i-a răspuns: îţi vei da viaţa pentru Mine? Adevărat, adevărat îţi spun că nu va cânta cocoşul, până te vei lepăda de Mine de trei ori.
c,? %Petru I-a zis: Doamne, de ce nu Te pot urma acum? Eu îmi voi da viaţa pentru Tine;
+3 $Simon Petru I-a zis: Doamne, unde Te duci? Isus i-a răspuns: Unde Mă duc Eu, tu nu Mă poţi urma acum, dar Mă vei urma mai târziu.
{*o #Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă aveţi dragoste unii pentru alţii.
) "Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unul pe altul, cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi unul pe altul;
0(Y !Copilaşilor, mai sunt puţin cu voi. Mă veţi căuta; şi, cum am spus iudeilor: Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni, tot aşa vă spun şi vouă acum;
'  Dacă Dumnezeu este glorificat în El, şi Dumnezeu îl va glorifica în Sine însuşi, şi-L va glorifica îndată.
& După ce a ieşit Iuda afară, Isus a zis: Acum este glorificat Fiul omului şi Dumnezeu este glorificat în El.
R% După ce a primit bucăţica, a ieşit îndată afară. Era noapte.
-$S Căci unii credeau că, din moment ce Iuda avea punga, Isus i-a zis: Cumpără lucrurile de care avem nevoie pentru sărbătoare, sau să dea ceva săracilor;
h#I Dar nici unul din cei ce stăteau la masă n-a înţeles de ce îi zisese aceste cuvinte.
y"k Şi cum i-a dat bucăţica, a intrat Satana în el. Apoi Isus i-a zis: Ce ai de făcut, fă repede.
F! Isus a răspuns: Este acela căruia îi voi da bucăţica de pâine după ce o voi înmuia. Şi, după ce a înmuiat bucăţica, a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul.
a ; Şi ucenicul acela, rezemându-se pe pieptul lui Isus, I-a zis: Doamne, cine este?
c? Simon Petru i-a făcut deci semn să întrebe cine este acela despre care vorbeşte.
oW Unul dintre ucenicii Lui, cel pe care-l iubea Isus, stătea la masă culcat pe pieptul lui Isus.
Z- Ucenicii se uitau unii la alţii şi nu înţelegeau despre cine vorbeşte.
/W În timp ce spunea aceste cuvinte, Isus S-a tulburat în duh şi a mărturisit şi a zis: Adevărat, adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va vinde.
A{ Adevărat, adevărat vă spun că cine primeşte pe cel pe care-l trimit Eu, pe Mine Mă primeşte; şi cine Mă primeşte pe Mine, primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
 Vă spun lucrul acesta acum, înainte să se întâmple, pentru ca, atunci când se va întâmpla, să credeţi că Eu sunt.
Z- Nu vorbesc despre voi toţi; îi cunosc pe aceia pe care i-am ales, dar trebuie să se împlinească Scriptura, care zice: Cel ce mănâncă pâine cu Mine şi-a ridicat călcâiul împotriva Mea.
S Dacă ştiţi aceste lucruri, ferice de voi dacă le faceţi.
/ Adevărat, adevărat vă spun, că sclavul nu este mai mare decât stăpânul său, nici apostolul mai mare decât cel ce l-a trimis.
iK Căci Eu v-am dat un exemplu, ca şi voi să faceţi aşa cum v-am făcut Eu vouă.
'G De aceea, dacă Eu, Domnul şi învăţătorul vostru, v-am spălat picioarele, şi voi sunteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora;
a; Voi Mă numiţi: învăţătorul şi: Domnul, şi bine ziceţi, căci sunt.
5 După ce le-a spălat picioarele şi Şi-a luat hainele, S-a aşezat din nou la masă şi le-a zis: Înţelegeţi voi ce v-am făcut Eu?
pY Căci îl ştia pe cel care urma să-L vândă, de aceea a zis: Nu sunteţi toţi curaţi;
&E Isus i-a zis: Cine este spălat, nu are nevoie să-şi spele decât picioarele, ca să fie curat de tot; şi voi sunteţi curaţi, dar nu toţi.
[/ Simon Petru I-a zis: Doamne, nu numai picioarele, ci şi mâinile şi capul!
  Petru I-a zis: Niciodată nu-mi vei spăla picioarele! Isus i-a răspuns: Dacă nu te spăl Eu, nu ai parte cu Mine;
ta Isus a răspuns şi i-a zis: Ce fac Eu, tu nu înţelegi acum, dar vei înţelege după aceea,
c ? A venit deci la Simon Petru şi Petru I-a zis: Doamne, Tu îmi speli mie picioarele?
 + Apoi a turnat apă într-un lighean şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins.
o W S-a sculat de la masă, S-a dezbrăcat de hainele Lui, a luat un ştergar şi S-a încins cu el.
  Isus, ştiind că Tatăl îi dăduse toate lucrurile în mâini, şi că de la Dumnezeu a venit şi la Dumnezeu Se duce,
  Şi la terminarea cinei, după ce Diavolul pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gândul să-L vândă,
U % Înainte însă de sărbătoarea Paştilor, Isus, ştiind că I-a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl şi fiindcă i-a iubit pe ai Săi care erau în Iunie, i-a iubit până la capăt.
 2Şi ştiu că porunca Lui este viaţă veşnică. De aceea, lucrurile pe care le spun, le spun aşa cum Mi le-a spus Tatăl.
! 1Căci Eu n-am vorbit de la Mine însumi, ci Tatăl, care M-a trimis, El însuşi Mi-a poruncit ce să spun şi ce să vorbesc.
(I 0Pe cine Mă respinge şi nu primeşte cuvintele Mele, are cine-l judeca: Cuvântul pe care l-am spus Eu, acela îl va judeca în ziua de pe urmă;
- /Şi dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu crede, nu Eu îl judec; căci Eu n-am venit să judec lumea, ci ca să mântuiesc lumea.
xi .Eu am venit ca lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric,
S -Şi cine Mă vede pe Mine, vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine;
}s ,Dar Isus a strigat şi a zis: Cine crede în Mine, nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine;
S +Căci au iubit gloria oamenilor mai mult decât gloria lui Dumnezeu;
#? *Totuşi, chiar dintre conducători, mulţi au crezut în El; dar, din cauza Fariseilor, nu-L mărturiseau, ca să nu fie daţi afară din sinagogă.
_~7 )Aceste lucruri le-a spus Isaia când a văzut gloria Lui şi a vorbit despre El;
5}c (El le-a orbit ochii şi le-a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii şi să nu înţeleagă cu inima şi să nu se întoarcă la Dumnezeu şi astfel să-i vindec.
7~~Z}N|{zzxyyexwwOvvvuu@tss:rrqppooCnnRmmJlllkkjii>hWgff^eerddcbbaa0`` _^^@]]f\[[KZZ~YYXX1WLVUTSS0RRYQbPPOsNNMFLL$KJJ)IHH#G9FEE/DDCmBB5AA#@@!??@>>/==(<;;; :|: 99J8n7766C55D433"22110//.\--D,,r++;*))B((''^&&H%%7$y$##P""I!!N "(*]0 0EXV;y e * y  R LoO?.vV>z3m$Şi Iosif, numit de apostoli şi Barnaba, (care este tradus fiul mângâierii), un levit născut în Cipru,
k2O#şi-l puneau la picioarele apostolilor; şi se împărţea fiecăruia după cum avea nevoie.
$1A"Căci nu era nici unul printre ei care să ducă lipsă; şi toţi cei care aveau ogoare sau case le vindeau şi aduceau preţul lucrurilor vândute,
~0u!Şi cu mare putere apostolii dădeau mărturie despre învierea Domnului Isus. Şi mare har era peste ei toţi.
/+ Şi mulţimea celor care crezuseră era o inimă şi un suflet. Nici unul nu zicea că averile lui sunt ale lui, ci aveau toate în comun;
3._Şi pe când se rugau ei, s-a cutremurat locul unde erau adunaţi; şi toţi au fost umpluţi de Duhul Sfânt, şi vesteau Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.
}-sşi întinde-Ţi mâna ca să se facă vindecări, minuni şi semne prin Numele Robului Tău cel Sfânt, Isus;
,Şi acum, Doamne, uită-Te la ameninţările lor, dă putere robilor Tăi să predice Cuvântul Tău cu toată îndrăzneala
T+!ca să facă tot ce hotărâse mai dinainte mâna Ta şi sfatul Tău.
3*_În adevăr, împotriva Robului Tău cel Sfânt, Isus, pe care L-ai uns Tu, s-au strâns împreună Irod şi Pontius Pilat cu Neamurile şi cu popoarele lui Israel,
)Regii pământului s-au răsculat şi conducătorii s-au adunat împreună împotriva Domnului şi împotriva Cristosului Său.
( care ai zis prin gura robului Tău David: Pentru ce s-au înfuriat naţiunile, şi popoarele au cugetat lucruri deşarte?
X')Şi când au auzit ei aceste lucruri, şi-au ridicat glasul într-un gând către Dumnezeu şi au zis: Doamne, Tu eşti Dumnezeul, care ai făcut cerul şi pământul şi marea şi tot ce este în ele,
&După ce li s-a dat drumul, s-au dus la ai lor şi le-au istorisit tot ce le spuseseră preoţii cei mai de seamă şi bătrânii.
l%QCăci omul cu care se făcuse această minune de vindecare avea mai mult de patruzeci de ani.
H$ Şi după ce i-au ameninţat din nou, i-au lăsat să plece, căci nu ştiau cum să-i pedepsească, din cauza poporului, fiindcă toţi glorificau pe Dumnezeu pentru cele întâmplate;
V#%căci noi nu putem să nu vorbim despre cele ce am văzut şi am auzit;
,"QDar Petru şi Ioan au răspuns şi le-au zis: Judecaţi voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decât de Dumnezeu;
!}Şi după ce i-au chemat, le-au poruncit să nu mai vorbească deloc, nici să nu mai înveţe în Numele lui Isus;
/ WDar, ca să nu se răspândească vestea mai departe în popor, să-i ameninţăm aspru ca de acum încolo să nu mai vorbească nici unui om în Numele acesta.
.Uzicând: Ce vom face oamenilor acestora? Căci este ştiut de toţi locuitorii Ierusalimului că prin ei s-a făcut o minune evidentă, şi noi n-o putem nega.
]3După ce le-au poruncit să iasă afară din sinedriu, s-au sfătuit între ei
nUDar, fiindcă vedeau lângă ei pe omul care fusese vindecat, nu puteau zice nimic împotrivă.
9k Când au văzut ei îndrăzneala lui Petru şi a lui Ioan, s-au mirat, întrucât ştiau că erau oameni fără carte şi de rând; şi au cunoscut că fuseseră cu Isus.
 În nimeni altul nu este mântuire, căci nu este sub cer nici un alt nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi.
ta Acesta este Piatra care a fost lepădată de voi, zidarii, care a devenit piatra din capul unghiului.
 să vă fie cunoscut vouă tuturor şi întregului popor al lui Israel că omul acesta stă înaintea voastră pe deplin sănătos în Numele lui Isus Cristos din Nazaret, pe care voi L-aţi crucificat, dar pe care Dumnezeu L-a înviat dintre cei morţi.
 Fiindcă suntem traşi astăzi la răspundere pentru binele făcut unui om bolnav şi suntem întrebaţi cum a fost vindecat,
oWAtunci Petru, plin de Duhul Sfânt, le-a zis: Mai-mari ai poporului şi bătrâni ai lui Israel!
 Şi după ce au pus pe Petru şi pe Ioan în mijloc, au întrebat: Cu ce putere sau în numele cui aţi făcut voi aceasta?
}scu marele preot Ana, şi Caiafa, şi Ioan, şi Alexandru, şi toţi cei care erau din familia marilor preoţi.
hIA doua zi, mai-marii lor, bătrânii şi cărturarii s-au adunat împreună la Ierusalim,
wgDar mulţi din cei ce au auzit Cuvântul au crezut; şi numărul bărbaţilor a ajuns aproape cinci mii.
lQŞi au pus mâna pe ei şi i-au pus sub pază până în ziua următoare; căci se înserase.
fEfoarte necăjiţi că ei învăţau pe popor şi vesteau în Isus învierea din morţi.
m UŞi pe când vorbeau ei poporului, au venit la ei preoţii, căpitanul templului şi Saducheii,
7gDumnezeu, după ce L-a înviat pe Robul Său Isus, L-a trimis mai întâi vouă, ca să vă binecuvânteze, întorcând pe fiecare din voi de la fărădelegile voastre;
SVoi sunteţi fiii profeţilor şi ai legământului pe care l-a făcut Dumnezeu cu părinţii noştri, zicând lui Avraam: Şi în sămânţa ta vor fi binecuvântate toate familiile pământului;
De asemenea, toţi profeţii, de la Samuel şi ceilalţi, care au urmat după el şi au vorbit, au şi vestit zilele acestea.
^ 5Şi orice suflet care nu va asculta de Profetul, acela va fi nimicit din popor.
F Căci Moise a zis, într-adevăr, părinţilor noştri: Domnul Dumnezeul vostru vă va ridica dintre fraţii voştri un Profet ca mine; pe El să-L ascultaţi în tot ce vă va spune.
H  pe care cerul trebuie să-L primească până la vremurile aşezării din nou a tuturor lucrurilor, despre care Dumnezeu a vorbit prin gura tuturor sfinţilor Săi profeţi din vechime.
W 'şi să trimită pe Isus Cristos, Cel ce v-a fost mai înainte predicat,
5Pocăiţi-vă deci şi întoarceţi-vă la Dumnezeu, ca să vi se şteargă păcatele, ca să vină de la faţa Domnului vremuri de înviorare,
Dar Dumnezeu a împlinit astfel ce vestise mai înainte prin gura tuturor profeţilor Lui, că Cristosul Său va suferi.
jMŞi acum, fraţilor, ştiu că din neştiinţă aţi făcut aşa, ca şi mai-marii voştri;
]3Şi prin credinţa în Numele Lui, pe omul acesta, pe care-l priviţi şi-l cunoaşteţi, l-a întărit Numele Lui; şi credinţa care este în El i-a dat o vindecare deplină, înaintea voastră a tuturor.
şi voi L-aţi omorât pe Domnul vieţii, pe care Dumnezeu L-a înviat dintre cei morţi; noi suntem martori ai acestui lucru.
mSDar voi v-aţi lepădat de Cel Sfânt şi Drept i aţi cerut să vi se dăruiască un ucigaş,
`9 Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov, Dumnezeul părinţilor noştri a glorificat pe Robul Său Isus, pe care voi L-aţi dat şi v-aţi lepădat de El în faţa lui Pilat, deşi el hotărâse să-L elibereze.
 Şi când Petru a văzut aceasta, a început să vorbească poporului: Bărbaţi israeliţi, de ce vă miraţi de lucrul acesta? De ce vă uitaţi ţintă la noi, ca şi cum prin puterea sau evlavia noastră am fi făcut pe omul acesta să umble?
! Pentru că cel vindecat se ţinea de Petru şi de Ioan, tot poporul, foarte uimit, a alergat la ei, în pridvorul zis al lui Solomon.
:m şi îl cunoşteau că era cel ce stătea ca să cerşească la poarta Frumoasă a templului; şi s-au umplut de mirare şi de admiraţie pentru ceea ce i se întâmplase.
M~ Şi tot poporul l-a văzut umblând şi lăudând pe Dumnezeu;
%}CŞi dintr-o săritură a fost în picioare, şi a început să umble; şi a intrat cu ei în templu, umblând, şi sărind, şi lăudând pe Dumnezeu;
t|aŞi, apucându-l de mâna dreaptă, l-a ridicat; şi îndată i s-au întărit tălpile şi gleznele.
{ Dar Petru a zis: Argint şi aur n-am, dar ce am, îţi dau: în Numele lui Isus Cristos din Nazaret, scoală-te şi umblă!
^z5Şi el se uita la ei cu luare aminte, aşteptând să primească ceva de la ei.
Yy+Şi Petru, ca şi Ioan, uitându-se ţintă la el, a zis: Uită-te la noi!
fxEAcesta, văzând pe Petru şi pe Ioan pe cale să intre în templu, a cerut milostenie.
9wkŞi un om olog din pântecele mamei sale era adus şi pus în fiecare zi la poarta templului numită Frumoasă, ca să ceară milostenie de la cei care intrau în templu;
fv GPetru şi Ioan se suiau împreună la templu, la ceasul rugăciunii, ceasul al nouălea.
"u=/lăudând pe Dumnezeu şi fiind plăcuţi înaintea întregului popor. Şi Domnul adăuga în fiecare zi la adunarea lor pe cei ce erau mântuiţi;
t5.Şi ei perseverau în fiecare zi într-un gând în templu, şi frângând pâinea acasă, îşi luau hrana cu bucurie şi curăţie de inimă,
osW-Îşi vindeau bunurile şi averile şi le împărţeau între ei, după cum avea nevoie fiecare;
Rr,Şi toţi cei ce credeau erau împreună şi aveau toate în comun;
bq=+Şi fiecare era plin de frică şi prin apostoli se făceau multe minuni şi semne.
|pq*Şi ei perseverau în învăţătura apostolilor, în părtăşie, în frângerea pâinii şi în rugăciuni.
#o?)Cei ce au primit cuvântul lui cu bucurie, au fost botezaţi; şi, în ziua aceea, la numărul ucenicilor au fost adăugate cam trei mii de suflete.
n(Şi cu multe alte cuvinte el mărturisea şi îi îndemna, zicând: Fiţi mântuiţi din mijlocul acestei generaţii stricate.
(mI'Căci promisiunea este pentru voi şi pentru copiii voştri şi pentru toţi cei ce sunt departe acum, pe oricâţi îi va chema Domnul Dumnezeul nostru.
5lc&Atunci Petru le-a zis: Pocăiţi-vă şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Cristos, spre iertarea păcatelor; apoi veţi primi darul Duhului Sfânt.
k)%Când au auzit aceste cuvinte, ei au fost străpunşi în inimă, şi au zis lui Petru şi celorlalţi apostoli: Ce să facem, fraţilor?
j#$Să ştie sigur, deci, toată casa lui Israel că Dumnezeu a făcut şi Domn şi Cristos pe acest Isus, pe care voi L-aţi crucificat.
Ri#până voi pune pe duşmanii Tăi ca aşternut al picioarelor Tale.
xhi"Căci David nu s-a suit în ceruri, ci el însuşi zice: Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea,
1g[!Deci, fiind înălţat prin dreapta lui Dumnezeu, după ce a primit de la Tatăl promisiunea Duhului Sfânt, El a turnat aceasta, ce voi vedeţi şi auziţi acum;
^f5 Dumnezeu a înviat pe acest Isus şi noi toţi suntem martori ai acestui lucru.
3e_văzând aceasta mai dinainte, a vorbit despre învierea lui Cristos când a zis că sufletul Lui nu va fi lăsat în Hades, nici trupul Lui nu va vedea putrezirea.
GdDeci fiindcă David era un profet şi ştia că Dumnezeu i-a promis cu jurământ că din rodul coapselor lui, în ce priveşte carnea, va ridica pe Cristos, ca să stea pe tronul lui,
CcCât despre patriarhul David, să-mi fie permis, fraţilor, să vă spun fără sfială că a murit şi a fost îngropat; şi mormântul lui este între noi până în ziua de azi.
bb=Mi-ai făcut cunoscute căile vieţii şi mă vei umple de bucurie cu prezenţa Ta.
qa[căci nu-mi vei lăsa sufletul în Hades, nici nu vei lăsa ca Sfântul Tău să vadă putrezirea.
|`qDe aceea, mi se bucură inima şi mi se înveseleşte limba; chiar şi trupul mi se va odihni în speranţă,
_Căci David zice despre El: Eu vedeam totdeauna pe Domnul înaintea mea, pentru că El este la dreapta mea, ca să nu fiu clătinat;
^}pe El Dumnezeu L-a înviat, dezlegându-I legăturile morţii, pentru că nu era cu putinţă să fie ţinut de ea;
6]epe Acesta, dat în mâinile voastre după planul hotărât şi după preştiinţa lui Dumnezeu, voi L-aţi crucificat şi L-aţi omorât prin mâna celor fărădelege;
\Bărbaţi israeliţi, ascultaţi cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, Om adeverit de Dumnezeu înaintea voastră prin lucrări pline de putere, minuni şi semne, pe care le-a făcut Dumnezeu prin El în mijlocul vostru, după cum voi înşivă ştiţi,
P[Şi va fi aşa: oricine va chema Numele Domnului, va fi mântuit;
ZSoarele se va preface în întuneric şi luna în sânge, înainte de a veni ziua Domnului cea mare şi strălucită.
rY]Voi face să se arate minuni sus în cer şi semne jos pe pământ: sânge şi foc şi nori de fum;
X}Şi chiar şi peste robii Mei şi peste roabele Mele voi turna, în zilele acelea, din Duhul Meu: şi vor profeţi.
\W1În zilele de pe urmă, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste orice făptură: fiii voştri şi fiicele voastre vor profeţi, tinerii voştri vor avea viziuni şi bătrânii voştri vor visa visuri!
FVci aceasta este ceea ce a fost spus prin profetul Ioel:
uUcOamenii aceştia nu sunt beţi, cum vă închipuiţi voi, căci nu este decât al treilea ceas din zi,
WT'Dar Petru a stat în picioare cu cei unsprezece, şi-a ridicat glasul şi le-a vorbit: Bărbaţi iudei şi voi toţi cei care locuiţi în Ierusalim, să ştiţi aceasta şi ascultaţi cuvintele mele.
IS  Dar alţii, bătându-şi joc, ziceau: Sunt plini de must!
qR[ Toţi erau uimiţi şi nu ştiau ce să creadă, zicând unul către altul: Ce înseamnă aceasta?
lQQ cretani şi arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!
P în Frigia şi Pamfilia, în Egipt şi părţile Libiei, dinspre Cirena, oaspeţi din Roma, atât iudei cât şi prozeliţi,
Ow Părţi şi mezi şi elamiţi, şi cei ce locuiesc în Mesopotamia, în Iudeea şi Capadocia, în Pont şi Asia,
lNQŞi cum de îi auzim vorbind fiecăruia dintre noi în limba noastră în care ne-am născut?
M Şi toţi erau uimiţi şi se minunau, zicând unii către alţii: Iată, toţi aceştia care vorbesc, nu sunt galileeni?
L'Şi când s-a auzit sunetul acesta, mulţimea s-a adunat şi a rămas încremenită; pentru că fiecare îi auzea vorbind în limba lui.
kKOŞi în Ierusalim se aflau evrei, oameni evlavioşi, din toate naţiunile care sunt sub cer.
JŞi toţi au fost umpluţi cu Duhul Sfânt, şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească;
IŞi li s-au arătat nişte limbi ca de foc împărţindu-se printre ei; şi s-a aşezat câte una pe fiecare dintre ei.
H{Şi deodată a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic şi a umplut toată casa unde stăteau ei;
`G ;Şi în ziua Cincizecimii erau toţi împreună, într-un gând, în acelaşi loc;
yF mŞi ei au tras la sorţi, şi sorţul a căzut pe Matia; şi el a fost numărat cu cei unsprezece apostoli.
}E uca să primească partea în slujba şi apostolia aceasta din care a căzut Iuda, ca să meargă în locul lui;
}D uŞi rugându-se, au zis: Tu, Doamne, care cunoşti inimile tuturor, arată-ne pe care din aceşti doi l-ai ales
]C 5Şi ei au propus pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, numit şi Iust, şi pe Matia;
,B Sîncepând de la botezul lui Ioan până în ziua când El a fost înălţat de la noi, unul din aceştia să fie, împreună cu noi, martor al învierii Lui;
A #Trebuie deci ca, dintre bărbaţii care ne-au însoţit în tot timpul în care Domnul Isus a intrat şi a ieşit din mijlocul nostru,
@ /Căci în cartea Psalmilor este scris: Locuinţa lui să rămână pustie şi nimeni să nu locuiască în ea; şi: Slujba lui s-o ia altul!
+? QŞi lucrul acesta a ajuns cunoscut de toţi locuitorii din Ierusalim, aşa că ogorul acela a fost numit în limba lor: Acheldama, adică: Ogorul sângelui.)
'> I(Omul acesta câştigase un ogor cu plata nelegiuirii, a căzut cu capul în jos, a plesnit în două prin mijloc, şi i s-au vărsat toate măruntaiele;
b= ?pentru că era numărat împreună cu noi şi a primit o parte în această slujbă,
C< Fraţilor, trebuia să se împlinească Scriptura pe care Duhul Sfânt a spus-o mai înainte, prin gura lui David, despre Iuda, care a devenit călăuza celor care au prins pe Isus;
; 5Şi în zilele acelea, Petru s-a sculat în mijlocul ucenicilor (numărul celor adunaţi laolaltă era de aproape o sută douăzeci) şi a zis:
: 1Toţi aceştia, într-un gând, perseverau în rugăciune şi cereri, împreună cu femeile, şi cu Maria, mama lui Isus, şi cu fraţii Lui;
e9 E Şi când au intrat în casă, s-au suit în camera de sus, unde stăteau. Erau: Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip şi Toma, Bartolomeu şi Matei, Iacov, fiul lui Alfeu şi Simon Zelotul şi Iuda, fratele lui Iacov;
8 5 Atunci ei s-au întors la Ierusalim de la muntele numit al Măslinilor, care este aproape de Ierusalim, departe cât un drum de ziua Sabatului;
K7  şi au zis: Bărbaţi galileeni, de ce staţi uitându-vă la cer? Acest Isus, care a fost înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergând la cer;
6  Şi pe când se uitau ei ţintă la cer, pe când se înălţa El, iată, doi bărbaţi în veşminte albe au stat alături de ei
5  Şi după ce a spus aceste lucruri, pe când se uitau ei la El, a fost înălţat şi un nor L-a ascuns din faţa ochilor lor.
A4 }ci voi veţi primi putere, când va veni Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea şi Samaria, şi până la marginile pământului;
3 9Şi El le-a zis: Nu este treaba voastră să ştiţi timpurile sau vremurile, pe care Tatăl le-a hotărât prin însăşi autoritatea Sa;
%2 EDeci, pe când erau ei strânşi laolaltă, L-au întrebat, zicând: Doamne, în timpul acesta ai de gând să aşezi din nou împărăţia lui Israel?
t1 ccăci Ioan a botezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt.
D0 Şi pe când era împreună cu ei, le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte promisiunea Tatălui, pe care, le-a zis El, aţi auzit-o de la Mine;
N/ După ce suferise, El li S-a şi arătat viu prin multe dovezi convingătoare, arătându-li-Se timp de patruzeci de zile şi vorbind despre lucrurile privitoare la împărăţia lui Dumnezeu;
. până în ziua în care a fost înălţat la cer, după ce, prin Duhul Sfânt, dăduse porunci apostolilor pe care-i alesese.
- Teofile, am alcătuit cea dintâi istorisire despre tot ce a început Isus să facă şi să înveţe pe oameni, de la început
E,Şi mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus, care, dacă s-ar fi scris unul câte unul, cred că nici chiar lumea n-ar putea cuprinde cărţile care s-ar fi scris. Amin;
+Ucenicul acesta este cel ce mărturiseşte aceste lucruri şi care le-a scris; şi noi ştim că mărturia lui este adevărată.
r*]De aceea s-a răspândit zvonul acesta printre fraţi, că ucenicul acela nu va muri deloc. Însă Isus nu zisese lui Petru că nu va muri deloc, ci: Dacă vreau ca el să rămână până voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie?
{)oIsus i-a zis: Dacă vreau ca el să rămână până voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie? Tu urmează-Mă!
T(!Petru, văzându-l, I-a zis lui Isus: Doamne, dar cu acesta ce va fi?
?'wPetru, întorcându-se, a văzut pe ucenicul pe care-l iubea Isus venind după ei, acela care la cină se rezemase pe pieptul Său şi a zis: Doamne, cine este cel ce Te vinde?
&#A zis lucrul acesta ca să arate cu ce moarte va glorifica el pe Dumnezeu. Şi după ce a vorbit astfel, i-a zis: Urmează-Mă!
z%mAdevărat, adevărat îţi spun că atunci când erai mai tânăr, singur te încingeai şi te duceai unde doreai; dar când vei îmbătrâni, îţi vei întinde mâinile şi altul te va încinge şi te va duce unde nu vei dori.
$ Isus i-a zis a treia oară: Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti? Petru s-a întristat pentru că îi zisese a treia oară Mă iubeşti? şi I-a zis: Doamne, Tu toate le ştii; ştii că Te iubesc. Isus i-a zis: Paşte oile Mele;
-#SI-a zis a doua oară: Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti? El I-a zis: Da, Doamne, Tu ştii că Te iubesc. Isus i-a zis: Păstoreşte oile Mele;
`"9După ce au mâncat, Isus a zis lui Simon Petru: Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti tu mai mult decât aceştia? El I-a zis: Da, Doamne, ştii că Te iubesc. Isus i-a zis: Paşte mieluşeii Mei.
z!mAceasta era deja a treia oară când S-a arătat Isus ucenicilor Săi, după ce înviase dintre cei morţi.
d A Isus a venit, a luat pâinea şi le-a dat-o; şi tot la fel a făcut şi cu peştele.
!; Isus le-a zis: Veniţi şi mâncaţi. Şi nici unul dintre ucenici nu îndrăznea să-L întrebe: Cine eşti? Căci ştiau că este Domnul.
<q Simon Petru s-a urcat în corăbioară şi a tras mreaja la ţărm, plină cu o sută cincizeci şi trei de peşti mari; şi, cu toate că erau atâţia, nu s-a rupt mreaja.
T! Isus le-a zis: Aduceţi din peştii pe care i-aţi prins acum.
q[ Când au coborât pe ţărm, au văzut acolo jăratic de cărbuni, peşte pus deasupra şi pâine.
7Dar ceilalţi ucenici au venit în corăbioară, căci nu erau departe de ţărm, decât cam la două sute de coţi, trăgând mreaja cu peşti.
B}Atunci ucenicul pe care-l iubea Isus a zis lui Petru: Este Domnul! Când a auzit Simon Petru că este Domnul şi-a pus haina pe el, căci era dezbrăcat, şi s-a aruncat în mare.
+OŞi El le-a zis: Aruncaţi mreaja în partea dreaptă a corăbiei şi veţi găsi. Au aruncat-o deci şi n-o mai puteau trage de mulţimea peştilor;
a;Atunci Isus le-a zis: Copii, aveţi ceva de mâncare? Ei I-au răspuns: Nu;
q[Când s-a făcut dimineaţă însă, Isus stătea pe ţărm; dar ucenicii nu ştiau că este Isus.
:mSimon Petru le-a zis: Mă duc să pescuiesc. Ei i-au zis: Mergem şi noi cu tine. Au ieşit şi au intrat îndată într-o corabie; şi în noaptea aceea n-au prins nimic.
Simon Petru, Toma, zis Geamănul, Natanael din Cana Galileii, fiii lui Zebedei şi alţi doi din ucenicii lui Isus erau împreună.
s aDupă acestea, Isus S-a arătat iarăşi ucenicilor Săi la Marea Tiberiadei. Şi S-a arătat astfel:
"=Dar acestea au fost scrise pentru ca voi să credeţi că Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, şi, crezând, să aveţi viaţă în Numele Lui;
xiŞi Isus a mai făcut multe alte semne înaintea ucenicilor Săi, care nu sunt scrise în cartea aceasta;
yIsus i-a zis: Tomo, pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au văzut şi totuşi au crezut;
MŞi Toma a răspuns şi I-a zis: Domnul meu şi Dumnezeul meu!
1[Apoi a zis lui Toma: Adu-ţi degetul aici şi uită-te la mâinile Mele; şi adu-ţi mâna şi pune-o în coasta Mea şi nu fi necredincios, ci credincios;
EŞi după opt zile, ucenicii lui Isus erau iarăşi în casă; şi Toma era cu ei. Când uşile erau încuiate, a venit Isus şi a stat în mijlocul lor şi a zis: Pace vouă!
{ oDeci ceilalţi ucenici i-au zis: Am văzut pe Domnul. Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.
e CDar Toma, unul dintre cei doisprezece, zis Geamănul, nu era cu ei când a venit Isus.
 wCelor cărora le veţi ierta păcatele, vor fi iertate; şi celor cărora le veţi ţine, vor fi ţinute.
n UŞi după ce a spus aceste cuvinte, a suflat peste ei şi le-a zis: Luaţi Duhul Sfânt!
v eIsus le-a zis din nou: Pace vouă! Cum M-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi.
 Şi după ce a spus aceste cuvinte, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Ucenicii s-au bucurat când au văzut pe Domnul.
oWÎn seara aceleiaşi zile, cea dintâi a săptămânii, pe când uşile casei unde erau adunaţi ucenicii erau închise, căci le era frică de iudei, a venit Isus şi a stat în mijlocul lor şi le-a zis: Pace vouă!
taMaria Magdalena a venit şi a spus ucenicilor că a văzut pe Domnul şi că i-a spus aceste lucruri;
b=Isus i-a zis: Nu Mă ţine, căci încă nu M-am înălţat la Tatăl, ci du-te la fraţii Mei şi spune-le că Eu Mă înalţ la Tatăl Meu şi la Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu şi la Dumnezeul vostru;
veIsus i-a zis: Maria! Ea s-a întors şi I-a zis în evreieşte: Rabuni! adică Învăţătorule!
CIsus i-a zis: Femeie, de ce plângi? Pe cine cauţi? Ea, crezând că este grădinarul, i-a zis: Domnule, dacă L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus şi mă voi duce să-L iau.
}Şi zicând aceste cuvinte, s-a întors şi a văzut pe Isus stând acolo în picioare; şi nu ştia că este Isus;
y Şi ei i-au zis: Femeie, de ce plângi? Ea le-a zis: Pentru că au luat pe Domnul meu şi nu ştiu unde L-au pus.
  Şi a văzut doi îngeri în alb, stând, unul la cap şi unul la picioare, în locul unde fusese culcat trupul lui Isus.
 Dar Maria stătea plângând afară lângă mormânt şi, pe când plângea, s-a aplecat şi s-a uitat în mormânt;
<~s Apoi ucenicii s-au dus iarăşi la casele lor.
e}C Căci încă nu înţelegeau Scriptura, că Isus trebuia să învie dintre cei morţi.
u|cAtunci celălalt ucenic, care ajunsese primul la mormânt, a intrat şi el; şi a văzut şi a crezut.
{ Iar ştergarul, care fusese pe capul lui Isus, nu era cu fâşiile de pânză, ci înfăşurat şi pus singur într-un loc;
zzmSimon Petru, care venea după el, a ajuns şi a intrat în mormânt; şi a văzut fâşiile de pânză jos.
oyWŞi aplecându-se şi uitându-se înăuntru, a văzut fâşiile de pânză jos; dar n-a intrat.
xŞi cei doi alergau împreună, dar celălalt ucenic alerga mai repede decât Petru şi a venit cel dintâi la mormânt.
Aw}Petru şi celălalt ucenic au plecat spre mormânt;
+vOA alergat şi a venit la Simon Petru şi la celălalt ucenic, pe care-l iubea Isus, şi le-a zis: Au luat pe Domnul din mormânt şi nu ştiu unde L-au pus.
=u uÎn ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena a venit dis-de-dimineaţă la mormânt, pe când era încă întuneric; şi a văzut că piatra fusese luată de pe mormânt.
{to*Din cauză că era ziua Pregătirii iudeilor, şi pentru că mormântul era aproape, L-au pus pe Isus acolo.
s)În locul unde fusese crucificat Isus era o grădină şi în grădină era un mormânt nou, în care nu mai fusese pus nimeni.
r3(Apoi au luat trupul lui Isus şi l-au înfăşurat în fâşii de pânză de în cu balsamuri, după cum este obiceiul de îngropare la iudei;
q1'A venit şi Nicodim, care mai devreme venise la Isus noaptea, şi a adus o amestecătură de aproape o sută de litri de smirnă şi de aloe;
vpe&După aceea, Iosif din Arimateea, care era un ucenic al lui Isus, dar pe ascuns, de frica iudeilor, a rugat pe Pilat să-i dea voie să ia trupul lui Isus de pe cruce. Pilat i-a dat voie. El a venit deci şi a luat trupul lui Isus.
foE%Şi iarăşi, în altă parte, Scriptura zice: Vor privi la Cel pe care L-au străpuns.
n $Căci lucrurile acestea s-au întâmplat ca să poată fi împlinită Scriptura: Nici unul din oasele Lui nu va fi zdrobit.
"m=#Şi cel ce a văzut aceasta a depus mărturie şi mărturia lui este adevărată; şi el ştie că spune adevărul, pentru ca şi voi să credeţi.
vle"ci unul dintre ostaşi I-a străpuns coasta cu o suliţă şi îndată a ieşit din ea sânge şi apă.
[k/!Când au venit la Isus şi au văzut că murise, nu I-au zdrobit picioarele,
j Ostaşii au venit şi au zdrobit picioarele celui dintâi şi ale celuilalt care fusese crucificat împreună cu El.
i!De aceea iudeii, pentru că era ziua Pregătirii, şi ca trupurile să nu rămână pe cruce în ziua Sabatului – căci Sabatul acela era o zi mare – au rugat pe Pilat să li se zdrobească picioarele celor crucificaţi, ca să poată fi luaţi de pe cruce.
qh[Când a luat Isus oţetul, a zis: S-a sfârşit! Şi, plecându-Şi capul, Şi-a dat duhul.
gAcolo era un vas plin cu oţet. Şi ei au pus într-o ramură de isop un burete plin cu oţet şi I l-au dus la gură;
fDupă aceea Isus, care ştia că acum totul s-a sfârşit, ca să fie împlinită Scriptura, a zis: Mi-e sete;
re]Apoi a zis ucenicului: Iată mama ta! Şi, din ceasul acela, ucenicul a luat-o la el acasă.
dCând a văzut Isus pe mama Lui şi pe ucenicul pe care-l iubea stând lângă ea, a zis mamei Sale: Femeie, iată fiul tău!
zcmLângă crucea lui Isus stăteau mama Lui şi sora mamei Lui, Maria, soţia lui Clopa, şi Maria Magdalena;
EbDe aceea au zis unul către altul: Să n-o rupem, ci să tragem la sorţi pentru ea, ca să ştim a cui să fie. Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească Scriptura care zice: Şi-au împărţit hainele Mele între ei şi pentru cămaşa Mea au tras la sorţi. De aceea au făcut ostaşii aceste lucruri;
aIar ostaşii, când au crucificat pe Isus, I-au luat hainele şi le-au făcut patru părţi, câte d parte pentru fiecare ostaş; şi la fel şi cămaşa, dar cămaşa n-avea nici o cusătură, ci era dintr-o singură ţesătură de sus până jos.
6`gPilat a răspuns: Ce am scris, am scris.
_5Atunci preoţii cei mai de seama ai iudeilor au zis lui Pilat: Nu scrie Regele Iudeilor, ci scrie că El a zis: Eu sunt Regele Iudeilor.
D^Mulţi dintre iudei au citit această inscripţie, pentru că locul unde fusese crucificat Isus era aproape de cetate; şi era scrisă în evreieşte, în greceşte, în latineşte.
8~~}*|||{{:zmyy>==G<<1;;::98817766D65r44u332~2113000//..!-,,6+^+**1)((G''H&&%$$u##/""3!{ 8Ma>7?(-W<t+*ln  a ) _u}t?zolQ Şi pe când se gândea Petru la viziunea aceea, Duhul i-a zis: Iată, te caută trei oameni;
X) au strigat şi au întrebat dacă Simon, numit Petru, găzduieşte acolo.
X ) În timp ce Petru nu ştia ce să creadă despre înţelesul viziunii pe care o avusese, iată, oamenii care fuseseră trimişi de Corneliu, întrebând de casa lui Simon, şi stând înaintea porţii,
X ) Aceasta s-a făcut de trei ori, şi vasul a fost ridicat iarăşi la cer.
r ] Şi glasul i-a zis iarăşi a doua oară: Ce a curăţat Dumnezeu, să nu numeşti întinat;
k O Dar Petru a zis: Nicidecum, Doamne, căci niciodată n-am mâncat ceva întinat sau necurat;
R  Şi un glas i-a zis: Petre, scoală-te, taie şi mănâncă!
 În ea se aflau toate animalele cu patru picioare ale pământului şi fiare sălbatice şi târâtoare şi păsări ale cerului.
/ şi a văzut cerul deschis şi un vas ca o pânză mare, legată de cele patru colţuri, coborându-se spre el şi lăsându-se pe pământ.
q[ El a flămânzit şi dorea să mănânce. Pe când îi pregăteau mâncarea, el a căzut în extaz
 A doua zi, când erau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s-a suit pe acoperiş, pe la ceasul al şaselea, ca să se roage.
F şi, după ce le-a istorisit totul, i-a trimis la Iope.
)K Şi când a plecat îngerul care vorbise cu el, Corneliu a chemat pe doi dintre servitorii săi şi pe un ostaş pios dintre cei care-i slujeau tot timpul
 El găzduieşte la un tăbăcar numit Simon, a cărui casă este lângă mare. El îţi va spune ce trebuie să faci.
]3 Şi acum trimite oameni la Iope şi adu-l pe Simon, al cărui nume este Petru.
E Şi când s-a uitat la el, s-a înfricoşat şi a zis: Ce este, Doamne? Şi îngerul i-a zis: Rugăciunile şi milosteniile tale s-au suit ca o aducere-aminte înaintea lui Dumnezeu.
 Pe la ceasul al nouălea din zi, a văzut clar într-o viziune pe un înger al lui Dumnezeu intrând la el şi zicând: Corneliu!
~5 un om pios şi temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui, care făcea multe milostenii poporului şi se ruga neîncetat lui Dumnezeu.
`} ; În Cezareea era un om cu numele Corneliu, centurion din cohorta numită Italiana,
S| +Şi Petru a rămas multe zile în Iope la un tăbăcar, numit Simon;
h{I *Şi aceasta s-a făcut cunoscut în toată cetatea Iope, şi mulţi au crezut în Domnul.
kzO )El i-a dat mâna şi a ridicat-o şi, chemându-i pe sfinţi şi pe văduve, le-a dat-o vie.
Wy' (Dar Petru i-a scos pe toţi afară, a îngenuncheat şi s-a rugat; şi întorcându-se spre trup, a zis: Tabita, scoală-te! Şi ea a deschis ochii şi, când a văzut pe Petru, s-a ridicat pe şezut.
bx= 'Şi Petru s-a sculat şi a mers cu ei. Când a sosit, l-au dus în camera de sus. Toate văduvele l-au înconjurat plângând şi arătându-i hainele şi cămăşile pe care le făcea Dorea pe când era cu ele.
/wW &Şi fiindcă Lida era aproape de Iope, ucenicii, auzind că Petru este acolo, au trimis doi oameni la el să-l roage să nu şovăiască să vină până la ei.
v# %Şi s-a întâmplat în zilele acelea că ea s-a îmbolnăvit şi a murit. Şi după ce au spălat-o, au pus-o într-o cameră de sus.
u/ $În Iope era o ucenică numită Tabita, care tradus este Dorea. Această femeie era plină de fapte bune şi de caritate, pe care le făcea;
etC #Şi toţi care locuiau în Lida şi în Saron, l-au văzut şi s-au întors la Domnul.
{so "Şi Petru i-a zis: Enea, Isus Cristos te vindecă; scoală-te şi fă-ţi patul! Şi el s-a sculat îndată.
ar; !Şi acolo a găsit un om cu numele Enea, care zăcea în pat paralizat de opt ani.
sq_ Pe când trecea Petru prin toate ţinuturile, s-a coborât şi pe la sfinţii care locuiau în Lida.
9pk Bisericile de prin toată Iudeea şi Galileea şi Samaria aveau pace şi se zideau. Şi umblând în frica de Domnul şi prin mângâierea Duhului Sfânt, se înmulţeau.
Yo+ Când au aflat fraţii, l-au coborât la Cezareea şi l-au trimis la Tars.
n7 Şi predica plin de îndrăzneală în Numele Domnului Isus. Şi el vorbea şi discuta aprins cu evreii elenizaţi, dar ei căutau să-l omoare.
Em Şi el era cu ei, întrând şi ieşind din Ierusalim;
Cl Dar Barnaba l-a luat şi l-a adus la apostoli, şi le-a istorisit cum, pe drum, văzuse pe Domnul care i-a vorbit, şi cum în Damasc vorbise cu îndrăzneală în Numele lui Isus.
k3 Şi după ce a ajuns la Ierusalim, Saul încerca să se alăture ucenicilor, dar toţi se temeau de el, căci nu credeau că el era un ucenic.
ujc Dar într-o noapte, ucenicii l-au luat şi l-au coborât prin zid, lăsându-l jos într-un coş mare.
zim dar uneltirea lor s-a făcut cunoscută lui Saul. Şi porţile erau păzite zi şi noapte, ca să-l omoare;
Th! După ce au trecut mai multe zile, iudeii s-au sfătuit să-l omoare;
g Dar Saul se întărea din ce în ce mai mult şi îi confrunta pe iudeii care locuiau în Damasc, dovedind că Acesta este Cristos.
qf[ Şi toţi cei care-l auzeau se mirau şi ziceau: Nu este el acela care făcea prăpăd în Ierusalim printre cei care chemau Numele acesta, şi n-a venit el aici ca să-i ducă legaţi înaintea preoţilor celor mai de seamă?
jeM Şi îndată a început să predice pe Cristos în sinagogi, că El este Fiul lui Dumnezeu.
udc Şi după ce a mâncat, a prins putere. Şi el a rămas câteva zile cu ucenicii care erau în Damasc.
c+ Şi îndată a căzut de pe ochii lui ceva ca nişte solzi, şi el şi-a recăpătat pe loc vederea; şi el s-a sculat şi a fost botezat.
sb_ Şi Anania a plecat şi a intrat în casă; şi punându-şi mâinile peste el, a zis: Frate Saul, Domnul Isus, care ţi s-a arătat pe drumul pe care veneai, m-a trimis ca să capeţi vederea şi să fii umplut de Duhul Sfânt.
Ya+ căci Eu îi voi arăta câte trebuie să sufere pentru Numele Meu.
%`C Dar Domnul i-a zis: Du-te, căci el Îmi este vasul ales, ca să ducă Numele Meu înaintea Neamurilor şi a regilor şi a copiilor lui Israel;
_w şi aici are autoritate din partea preoţilor celor mai de seamă ca să lege pe toţi care cheamă Numele Tău;
^/ Dar Anania a răspuns: Doamne, am auzit de la mulţi despre toate relele pe care le-a făcut bărbatul acesta sfinţilor Tăi în Ierusalim;
]/ şi a văzut în viziune pe un bărbat, numit Anania, intrând la el şi punându-şi mâinile peste el, ca să-şi recapete vederea.
9\k Şi Domnul i-a zis: Scoală-te şi du-te pe strada care se numeşte Dreaptă şi caută în casa lui Iuda pe un om numit Saul, din Tars; căci iată, el se roagă,
[  În Damasc era un ucenic numit Anania. Şi Domnul i-a zis într-o viziune: Anania! Şi el a zis: Iată-mă, Doamne;
HZ  Şi trei zile n-a văzut şi n-a mâncat, nici n-a băut.
Y- Şi Saul s-a sculat de la pământ, dar deşi ochii îi erau deschişi, nu vedea pe nimeni. Şi ducându-l de mână, l-au adus în Damasc.
X Şi bărbaţii care călătoreau cu el au rămas încremeniţi; auzeau într-adevăr glasul, dar nu vedeau pe nimeni.
5Wc Tremurând şi plin de teamă, el a zis: Doamne, ce vrei să fac? Şi Domnul i-a zis: Scoală-te şi intră în cetate şi ţi se va spune ce trebuie să faci.
3V_ Şi el a zis: Cine eşti Tu, Doamne? Şi Domnul a zis: Eu sunt Isus, pe care-L persecuţi; ţi-ar fi greu să loveşti înapoi cu piciorul într-o ţepuşă.
yUk Şi a căzut la pământ şi a auzit un glas, care-i zicea: Saule, Saule, pentru ce Mă persecuţi?
{To Şi pe când călătorea, se apropia de Damasc, şi deodată a strălucit o lumină din cer împrejurul lui.
FS şi i-a cerut scrisori către sinagogile din Damasc pentru ca, dacă va găsi pe unii umblând pe Calea credinţei, atât bărbaţi, cât şi femei, să-i aducă legaţi la Ierusalim.
wR i Dar Saul, suflând încă ameninţare şi ucidere împotriva ucenicilor Domnului, s-a dus la marele preot
Q(Filip însă se afla la Azot şi predica Evanghelia în toate cetăţile prin care trecea, până a venit la Cezareea.
P1'Dar când au ieşit din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, şi famenul nu l-a mai văzut. Şi el şi-a continuat drumul plin de bucurie.
{Oo&Şi el a poruncit să stea carul şi s-au coborât amândoi în apă, Filip şi famenul, şi el l-a botezat.
N#%Şi Filip a zis: Dacă crezi din toată inima ta, se poate. Şi el a răspuns şi a zis: Cred că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu.
M $Şi pe când îşi urmau ei drumul, au ajuns la o apă, şi famenul a zis: Iată, apă; ce mă împiedică să fiu botezat?
mLS#Atunci Filip a luat cuvântul şi, începând de la Scriptura aceasta, i L-a predicat pe Isus.
K "Şi famenul a răspuns lui Filip şi a zis: Te rog, despre cine vorbeşte profetul astfel? Despre el sau despre altcineva?
J3!în umilinţa Lui, dreptatea I-a fost luată. Şi cine va spune despre răutatea generaţiei Lui? Căci viaţa îi este luată de pe pământ.
5Ic Locul din Scriptură pe care-l citea era acesta: El a fost dus ca o oaie la tăiere şi ca un miel fără glas înaintea celui ce-l tunde, aşa nu şi-a deschis gura;
H Şi el a zis: Cum aş putea dacă nu mă va călăuzi cineva? Şi a rugat pe Filip să se urce în car şi să stea cu el.
oGWŞi Filip a alergat şi l-a auzit citind pe profetul Isaia şi a zis: înţelegi tu ce citeşti?
ZF-Atunci Duhul a zis lui Filip: Apropie-te şi alătură-te carului acestuia!
XE)se întorcea de acolo şi, stând în carul lui, citea pe profetul Isaia.
SDEl s-a sculat şi a plecat. Şi iată, un etiopian, un famen cu mare putere la regina Candace a etiopienilor, care răspundea de toate bogăţiile ei şi care a venit la Ierusalim să se închine,
)CKDar un înger al Domnului a vorbit lui Filip, zicând: Scoală-te şi du-te spre sud, pe drumul care coboară de la Ierusalim la Gaza; acesta este pustiu.
-BSDupă ce au mărturisit şi au predicat Cuvântul Domnului, Petru şi Ioan s-au întors la Ierusalim, predicând Evanghelia prin multe sate ale samaritenilor.
AŞi Simon a răspuns şi a zis: Rugaţi-vă voi Domnului pentru mine, ca să nu vină peste mine nimic din ce aţi zis;
a@;căci văd că eşti încă plin de fiere amară şi în lanţurile fărădelegii;
?Pocăieşte-te deci de această răutate şi roagă-te lui Dumnezeu să ţi se ierte, dacă e cu putinţă, gândul inimii tale,
y>kTu n-ai nici parte, nici sorţ în treaba aceasta, căci inima ta nu este dreaptă înaintea lui Dumnezeu.
=!Dar Petru i-a zis: Banii tăi să piară împreună cu tine, pentru că ai crezut că darul lui Dumnezeu s-ar putea cumpăra cu bani!
< zicând: Daţi-mi şi mie autoritatea aceasta, pentru ca peste oricine-mi voi pune mâinile, să primească Duhul Sfânt.
r;]Când a văzut Simon că Duhul Sfânt era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le-a oferit bani,
a:;Atunci Petru şi Ioan şi-au pus mâinile peste ei, şi ei au primit Duhul Sfânt.
}9sCăci nu se coborâse încă peste nici unul dintre ei, ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus.
a8;care, după ce s-au coborât, s-au rugat pentru ei ca să primească Duhul Sfânt.
7Când au auzit apostolii care erau în Ierusalim că Samaria a primit Cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru şi pe Ioan;
$6A Chiar şi Simon a crezut şi, după ce a fost botezat, nu se mai despărţea de Filip; şi era uimit văzând semnele şi minunile care erau făcute.
25] Dar când au crezut pe Filip, care predica Evanghelia împărăţiei lui Dumnezeu şi Numelui lui Isus Cristos, au fost botezaţi, atât bărbaţi, cât şi femei;
o4W Şi ei îl ascultau cu luare aminte, pentru că de multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui.
3 şi pe care toţi, de la mic la mare, îl ascultau cu atenţie, zicând: Omul acesta este puterea mare a lui Dumnezeu.
2 Dar în cetate era un om numit Simon, care practicase vrăjitoria şi uimea poporul din Samaria, zicând că este un om însemnat;
81kŞi a fost bucurie mare în cetatea aceea.
,0QCăci din. mulţi, care erau stăpâniţi de duhuri necurate, ele ieşeau afară, scoţând mari ţipete; şi mulţi paralitici şi şchiopi erau vindecaţi;
/Şi mulţimile luau aminte cu un gând la cele spuse de Filip, când au auzit şi au văzut semnele pe care le făcea.
T.!Filip s-a coborât în cetatea Samariei şi le-a predicat pe Cristos;
V-%Cei împrăştiaţi deci mergeau din loc în loc, predicând Cuvântul.
},sDar Saul pustia biserica, intrând prin case şi luând cu sila bărbaţi şi femei, îi preda la închisoare;
`+9Nişte bărbaţi evlavioşi au îngropat pe Ştefan şi au plâns mult pentru el.
s* aŞi Saul se învoise la uciderea lui Ştefan. În ziua aceea s-a pornit o mare persecuţie împotriva bisericii care era în Ierusalim. Şi toţi, afară de apostoli, erau împrăştiaţi prin ţinuturile Iudeii şi ale Samariei.
) <Şi îngenunchind a strigat cu glas tare: Doamne, nu le ţine în seamă păcatul acesta! Şi spunând aceasta, a adormit.
n(U;Şi ei aruncau cu pietre în Ştefan care se ruga şi zicea: Doamne Isuse, primeşte duhul meu!
':şi l-au târât afară din cetate şi l-au ucis cu pietre. Şi martorii şi-au pus hainele la picioarele unui tânăr numit Saul;
& 9Atunci ei au început să strige cu glas tare, şi-au acoperit urechile şi au năvălit toţi într-un gând asupra lui,
k%O8şi a zis: Iată, văd cerurile deschise, şi pe Fiul omului stând la dreapta lui Dumnezeu.
"$=7Dar Ştefan, fiind plin de Duhul Sfânt, şi-a aţintit ochii spre cer şi a văzut gloria lui Dumnezeu şi pe Isus stând la dreapta lui Dumnezeu,
n#U6Când au auzit ei aceste vorbe, îi tăia în inimă şi scrâşneau din dinţi împotriva lui.
W"'5voi, care aţi primit Legea poruncită prin îngeri şi n-aţi păzit-o!
B!}4Pe care dintre profeţi nu i-au persecutat părinţii voştri? Şi ei au omorât pe cei ce vesteau mai dinainte venirea Celui Drept, pe care voi L-aţi vândut şi L-aţi omorât,
9 k3Oameni cu gâtul înţepenit şi necircumcişi la inimă şi la urechi! Voi totdeauna vă împotriviţi Duhului Sfânt. Voi faceţi aşa cum au făcut părinţii voştri;
8k2N-a făcut mâna Mea toate aceste lucruri?
0Y1Cerul este tronul Meu şi pământul este aşternutul picioarelor Mele. Ce fel de casă îmi veţi zidi voi Mie, zice Domnul, sau care este locul Meu de odihnă?
mS0Însă Cel Preaînalt nu locuieşte în temple făcute de mâini omeneşti, cum zice profetul:
,S/Dar Solomon I-a zidit o casă.
}.care a căpătat trecere înaintea lui Dumnezeu şi a cerut să găsească o locuinţă pentru Dumnezeul lui Iacov.
\1-Şi părinţii noştri, la rândul lor, l-au adus cu Iosua în ţara stăpânită de Neamurile, pe care Dumnezeu le-a alungat dinaintea părinţilor noştri; şi a rămas acolo până în zilele lui David,
)K,Părinţii noştri aveau cu ei în pustie cortul mărturiei, aşa cum îl rânduise Cel care a spus lui Moise să-l facă după modelul pe care-l văzuse.
C+Aţi purtat cortul lui Moloh şi steaua dumnezeului vostru Remfan, chipurile acelea pe care le-aţi făcut ca să vă închinaţi lor! De aceea, vă voi deporta dincolo de Babilon.
uc*Atunci Dumnezeu S-a întors de la ei şi i-a dat să se închine oştirii cerului, după cum este scris în cartea profeţilor: Mi-aţi adus voi vite înjunghiate şi jertfe timp de patruzeci de ani în pustie, casă a lui Israel?
)Şi în zilele acelea ei au făcut un viţel şi au adus jertfă idolului şi s-au bucurat de lucrările mâinilor lor.
4a(zicând lui Aaron: Fă-ne nişte dumnezei care să meargă înaintea noastră, căci acestui Moise care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce i s-a întâmplat;
'Pe care părinţii noştri n-au vrut să-l asculte, ci l-au nesocotit şi, în inimile lor, s-au întors spre Egipt,
Z-&El este acela care a fost în adunarea din pustie, împreună cu îngerul care i-a vorbit pe Muntele Sinai, şi care a fost cu părinţii noştri, şi care a primit cuvintele vii, ca să ni le dea nouă;
'G%Acesta este Moise care a zis copiilor lui Israel: Domnul, Dumnezeul vostru vă va ridica dintre fraţii voştri un Profet ca mine; de El să ascultaţi.
 $El i-a scos din Egipt, făcând minuni şi semne în ţara Egiptului şi la Marea Roşie şi în deşert patruzeci de ani;
dA#Pe acest Moise, de care se lepădaseră ei, zicând: Cine te-a pus pe tine stăpânitor şi judecător? pe acesta Dumnezeu l-a trimis ca stăpânitor şi eliberator, cu mâna îngerului care i se arătase în rug.
'G"Am văzut suferinţa poporului Meu care este în Egipt, le-am auzit suspinele şi M-am coborât să-i eliberez. Şi acum vino, te voi trimite în Egipt;
w!Atunci Domnul i-a zis: Scoate-ţi încălţămintea din picioare, căci locul pe care stai este pământ sfânt.
: m zicând: Eu sunt Dumnezeul părinţilor tăi, Dumnezeul lui Avraam, şi Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov. Dar Moise a tremurat şi n-a îndrăznit să se uite.
Moise, când l-a văzut, s-a mirat de arătarea aceasta şi, pe când se apropia să vadă ce este, a auzit glasul Domnului,
 5Şi după ce au trecut patruzeci de ani, un înger al Domnului i s-a arătat în deşertul Muntelui Sinai, într-o flacără de foc a unui rug;
u cLa vorba aceasta, Moise a fugit şi a locuit ca străin în ţara Madian, unde i s-au născut doi fii;
N Vrei să mă omori şi pe mine cum ai omorât ieri pe egiptean?
Dar cel ce nedreptăţea pe aproapele său, l-a îmbrâncit, zicând: Cine te-a pus pe tine stăpânitor şi judecător peste noi?
DŞi a doua zi, pe când se băteau ei, Moise a venit în mijlocul lor şi i-a îndemnat la pace, zicând: Bărbaţilor, voi sunteţi fraţi; de ce vă nedreptăţiţi unul pe altul?
{Căci credea că fraţii lui vor înţelege că Dumnezeu, prin mâna lui, le va da eliberarea; dar n-au înţeles.
Şi când a văzut că unul dintre ei suferă pe nedrept, i-a luat apărarea, a răzbunat pe cel asuprit şi a omorât pe egiptean.
yDar pe când împlinea patruzeci de ani, i-a venit în inimă să viziteze pe fraţii săi, pe copiii lui Israel;
veŞi Moise a fost educat în toată înţelepciunea egiptenilor, şi era puternic în cuvinte şi fapte.
a;Şi când a fost aruncat, l-a luat fiica lui Faraon şi l-a crescut ca pe fiul ei;
 Pe vremea aceea s-a născut Moise, şi el a fost plăcut lui Dumnezeu. El a fost hrănit trei luni în casa tatălui său.
7gRegele acesta a uneltit cu vicleşug împotriva poporului nostru şi a asuprit pe părinţii noştri, până acolo încât să-şi arunce pruncii, ca să nu trăiască.
Ppână când s-a ridicat un alt rege, care nu cunoştea pe Iosif.
~Dar pe când se apropia timpul promisiunii pe care o făcuse Dumnezeu lui Avraam, poporul a crescut şi s-a înmulţit în Egipt,
+}OŞi de acolo au fost duşi înapoi la Sihem şi puşi în mormântul pe care îl cumpărase Avraam cu preţ de argint de la fiii lui Emor, tatăl lui Sihem;
Y|+Aşa Iacov s-a coborât în Egipt, unde a murit el şi părinţii noştri.
{Apoi Iosif a trimis să cheme la el pe tatăl său Iacov şi pe toate rudeniile lui, şaptezeci şi cinci de suflete.
~zu şi a doua oară, Iosif s-a făcut cunoscut fraţilor săi, şi familia lui Iosif a ajuns cunoscută de Faraon;
tya Dar când Iacov a auzit că în Egipt era grâu, a trimis acolo pe părinţii noştri întâia oară;
x Dar a venit o foamete peste toată ţara Egiptului şi Canaanului, şi necaz mare; şi părinţii noştri nu găseau hrană.
@wy şi l-a scos din toate necazurile lui şi i-a dat har şi înţelepciune înaintea lui Faraon, regele Egiptului; şi el l-a pus guvernator peste Egipt şi peste toată casa lui;
hvI Şi patriarhii au invidiat pe Iosif şi l-au vândut în Egipt. Dar Dumnezeu a fost cu el
QuŞi El i-a dat legământul circumciziei; şi astfel lui Avraam i s-a născut Isaac şi l-a circumcis în ziua a opta; şi lui Isaac i s-a născut Iacov, şi lui Iacov cei doisprezece patriarhi;
t)Şi pe naţiunea căreia îi vor fi sclavi, o voi judeca Eu, a zis Dumnezeu. Şi după aceea vor ieşi şi-Mi vor sluji în locul acesta.
s!Şi aşa a vorbit Dumnezeu: Sămânţa lui va locui într-o ţară străină, va fi înrobită şi va fi asuprită patru sute de ani.
KrŞi Dumnezeu nu i-a dat moştenire în ea, nici cât să-şi pună piciorul, ci i-a promis că i-o va da în stăpânire lui şi seminţiei lui după el, deşi Avraam n-avea nici un copil.
6qeEl a ieşit atunci din ţara caldeilor şi a locuit în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l-a mutat în ţara aceasta, în care locuiţi voi acum.
ppYşi i-a zis: Ieşi din ţara ta şi din neamul tău, şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta;
:n qMarele preot a zis: Oare aşa stau lucrurile?
}msŞi toţi cei care stăteau în sinedriu, uitându-se ţintă la el, au văzut faţa lui ca faţa unui înger.
lcăci l-am auzit zicând că acest Isus din Nazaret va dărâma locul acesta şi va schimba obiceiurile pe care ni le-a dat Moise;
+kO Şi au pus nişte martori mincinoşi, care au zis: Omul acesta nu încetează să rostească cuvinte de blasfemie împotriva acestui loc sfânt şi a Legii;
j Şi au întărâtat poporul, pe bătrâni şi pe cărturari, au năvălit asupra lui, au pus mâna pe el şi l-au dus în sinedriu.
i) Atunci au pus pe ascuns pe nişte oameni să zică: Noi l-am auzit spunând cuvinte de blasfemie împotriva lui Moise şi a lui Dumnezeu.
_h7 Şi nu puteau să stea împotriva înţelepciunii şi Duhului cu care vorbea el.
9gk Atunci s-au ridicat unii din sinagoga numită a libertinilor, şi a cirenienilor şi a alexandrinilor, şi din Cilicia şi din Asia, şi au început o ceartă cu Ştefan.
efCŞi Ştefan, plin de credinţă şi de putere, făcea minuni şi semne mari în popor.
;eoŞi Cuvântul lui Dumnezeu se răspândea tot mai mult şi numărul ucenicilor se înmulţea foarte mult în Ierusalim; şi o mare mulţime de preoţi veneau la credinţă.
kdOPe care i-au adus înaintea apostolilor şi, când s-au rugat, şi-au pus mâinile peste ei.
zcmŞi vorbirea aceasta a plăcut întregii mulţimi şi au ales pe Ştefan, bărbat plin de credinţă şi de Duh Sfânt, şi pe Filip, şi pe Prohor, şi pe Nicanor, şi pe Timon, şi pe Parmena şi pe Nicolae, un prozelit din Antiohia;
Xb)Iar noi ne vom devota neîncetat rugăciunii şi predicării Cuvântului;
0aYDe aceea, fraţilor, căutaţi între voi şapte bărbaţi vorbiţi de bine, plini de Duhul Sfânt şi de înţelepciune, pe care să-i punem în slujba aceasta.
`9Cei doisprezece au chemat mulţimea ucenicilor şi au zis: Nu este potrivit pentru noi să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu şi să servim la mese;
S_ !În zilele acelea, când se înmulţea numărul ucenicilor, evreii care vorbeau greceşte murmurau împotriva evreilor, pentru că văduvele lor erau neglijate la împărţirea ajutoarelor zilnice;
|^q*Şi în fiecare zi, în templu şi în case, nu încetau să înveţe şi să predice pe Isus ca şi Cristos.
])Şi ei au plecat deci dinaintea sinedriului, bucurându-se că au fost socotiţi vrednici să fie batjocoriţi pentru Numele Lui.
'\G(Şi ei au ascultat de el şi, după ce au chemat pe apostoli, i-au bătut şi le-au poruncit să nu vorbească în Numele lui Isus şi le-au dat drumul;
['dar dacă este de la Dumnezeu, n-o veţi putea nimici; nu cumva să fiţi găsiţi că luptaţi împotriva lui Dumnezeu.
/ZW&Şi acum eu vă spun: Depărtaţi-vă de aceşti oameni şi lăsaţi-i în pace, căci dacă planul acesta sau lucrarea aceasta este de la oameni, se va nimici,
AY{%După el s-a ridicat Iuda galileeanul, în zilele recensământului, şi a atras mult popor de partea lui; şi acela a pierit şi toţi cei care l-au ascultat s-au împrăştiat.
dXA$Căci nu de mult s-a ridicat Teuda, care zicea că este cineva şi la care s-au alăturat aproape patru sute de bărbaţi. El a fost omorât şi toţi cei ce l-au ascultat s-au împrăştiat şi au fost nimiciţi.
W #şi le-a zis: Bărbaţi israeliţi, luaţi bine seama la voi înşivă, ce aveţi de gând să faceţi oamenilor acestora.
JV "Dar un Fariseu din sinedriu, numit Gamaliel, un învăţător al Legii, onorat de tot poporul, s-a ridicat în picioare şi a poruncit să-i scoată afară pe apostoli pentru puţin timp,
]U3!Când au auzit ei acestea, îi tăia la inimă şi s-au sfătuit să-i Omoare;
T Şi noi suntem martorii Lui despre aceste lucruri, precum şi Duhul Sfânt, pe care L-a dat Dumnezeu celor ce ascultă de El.
S+Pe El, Dumnezeu L-a înălţat la dreapta Sa şi L-a făcut Domn şi Mântuitor, ca să dea lui Israel pocăinţă şi iertare de păcate.
sR_Dumnezeul părinţilor noştri a înviat pe Isus, pe care voi L-aţi omorât, atârnându-L pe lemn.
{QoDar Petru şi apostolii au răspuns şi au zis: Trebuie să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de oameni!
pPYzicând: Nu v-am poruncit noi cu tot dinadinsul să nu învăţaţi poporul în Numele acesta? Şi iată, voi aţi umplut Ierusalimul cu învăţătura voastră şi căutaţi să aruncaţi asupra noastră sângele acestui Om;
fOEŞi după ce i-au adus, i-au pus înaintea sinedriului. Şi marele preot i-a întrebat,
NAtunci căpitanul a plecat cu ofiţerii şi i-au adus, dar nu cu forţa, căci se temeau să nu fie ucişi cu pietre de popor.
MDar a venit cineva şi le-a zis: Iată, bărbaţii, pe care i-aţi pus în închisoare, stau în templu şi învaţă poporul.
GLCând au auzit aceste cuvinte, marele preot, căpitanul templului şi preoţii cei mai de seamă au rămas înmărmuriţi cu privire la ei şi se întrebau la ce-ar putea duce aceasta;
:Kmzicând: Am găsit închisoarea încuiată în toată siguranţa şi pe păzitori stând afară înaintea uşilor; dar, când am deschis, n-am găsit pe nimeni înăuntru.
sJ_Dar când au venit ofiţerii, şi nu i-au găsit în închisoare, s-au întors şi au dat de ştire,
I1Când au auzit ei aceasta, au intrat dis-de-dimineaţă în templu şi au început să înveţe pe popor. Când a venit marele preot şi cei ce erau cu el, au adunat sinedriul şi toţi bătrânii copiilor lui Israel şi au trimis la închisoare să aducă pe apostoli.
cH?Mergeţi, staţi în templu şi vestiţi poporului toate cuvintele Vieţii acesteia.
kGODar, noaptea, un înger al Domnului a deschis uşile închisorii, i-a scos afară şi a zis:
UF#şi au pus mâinile pe apostoli şi i-au pus în închisoarea comună;
EDar marele preot şi toţi cei care erau împreună cu el, adică partida Saducheilor, s-au sculat plini de invidie,
1D[Şi în Ierusalim se mai aduna şi mulţimea din cetăţile dimprejur, aducând pe cei bolnavi şi pe cei chinuiţi de duhuri necurate, şi toţi erau vindecaţi.
:Cmîncât scoteau bolnavii pe străzi şi îi puneau pe paturi şi pe aşternuturi, pentru ca, atunci când va veni Petru, măcar umbra lui să treacă peste vreunul din ei.
dBAŞi numărul credincioşilor în Domnul, bărbaţi şi femei, se mărea tot mai mult;
hAI Şi nici unul dintre ceilalţi nu îndrăznea să li se alăture; dar poporul îi lăuda.
@ Şi prin mâinile apostolilor se făceau multe semne şi minuni în popor. Şi toţi erau într-un gând în pridvorul lui Solomon.
n?U Şi o mare frică a venit peste toată adunarea şi peste toţi cei ce au auzit aceste lucruri.
:>m Şi îndată ea a căzut la picioarele lui şi şi-a dat sufletul. Când au intrat tinerii, au găsit-o moartă; şi au scos-o afară şi au îngropat-o lângă soţul ei.
H=  Şi Petru i-a zis: De ce v-aţi înţeles între voi să ispitiţi pe Duhul Domnului? Iată, picioarele celor care au îngropat pe soţul tău sunt la uşă şi te vor duce şi pe tine.
n<UŞi Petru i-a zis: Spune-mi dacă aţi vândut pământul cu atât? Şi ea a zis: Da, cu atât.
i;KŞi după ce au trecut cam trei ore, a intrat şi soţia sa, neştiind ce s-a întâmplat.
_:7Şi tinerii s-au sculat, l-au înfăşurat, l-au scos afară şi l-au îngropat;
)9KŞi Anania, auzind cuvintele acestea, a căzut la pământ şi şi-a dat sufletul. Şi o mare frică a venit peste toţi cei care au auzit aceste lucruri;
b8=Dacă nu îl vindeai, nu rămânea el al tău? Şi, după ce l-ai vândut, nu puteai să faci ce vrei cu preţul lui? Cum s-a putut naşte un astfel de gând în inima ta? N-ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu!
7+Dar Petru a zis: Anania, de ce ţi-a umplut Satana inima ca să minţi pe Duhul Sfânt şi să păstrezi o parte din preţul pământului?
6şi a oprit o parte din preţ, ştiind şi soţia, şi, aducând partea cealaltă, a pus-o la picioarele apostolilor;
\5 3Dar un om numit Anania, cu Safira, soţia lui, a vândut o bucată de pământ
d4A%a vândut un ogor pe care-l avea, a adus banii şi i-a pus la picioarele apostolilor.
~}}M||C{{zz@ytxx*wsvvv u|tsssrUqqTpp>a>$==+<};;V::]99n98U766y544[33d22/11A0///..P--L,,+**b)6(( '&&>%$$Z$ ##!""7! s?{ ^V[Q?;)E  = e 2 AB5<Z8EjŞi o femeie numită Lidia, o vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, care se închina lui Dumnezeu, asculta. Domnul i-a deschis inima ca să ia aminte la cele spuse de Pavel.
=is Şi în ziua Sabatului am ieşit în afara cetăţii lângă un râu, unde se ţinea de obicei rugăciune. Şi am stat jos şi am vorbit femeilor care erau adunate laolaltă.
%hC şi de acolo la Filipi, care este principala cetate din ţinutul acela al Macedoniei, o colonie romană. Şi în cetatea aceasta am stat câteva zile;
wgg Aşa că, pornind cu corabia din Troa, am mers drept la Samotracia, iar în ziua următoare la Neapolis,
"f= Şi după ce Pavel a avut viziunea, am căutat să ne ducem imediat în Macedonia, înţelegând că Domnul ne chemase să le predicăm Evanghelia.
e# Şi noaptea, Pavel a avut o viziune: un om din Macedonia stătea în picioare şi îl ruga, zicând: Vino în Macedonia şi ajută-ne!
Ddşi trecând pe lângă Misia, s-au coborât la Troa.
kcOŞi când au ajuns la Misia, au încercat să intre în Bitinia, dar Duhul nu le-a dat voie;
bCând au trecut prin ţinutul Frigiei şi al Galatiei, au fost opriţi de Duhul Sfânt să predice Cuvântul în Asia.
gaGAşa că bisericile se întăreau în credinţă şi creşteau la număr în fiecare zi;
`3Şi în timp ce treceau prin cetăţi, ei prezentau fraţilor hotărârile care fuseseră luate de apostolii şi de prezbiterii din Ierusalim;
%_CPavel a vrut să-l ia cu el. Şi l-a luat şi l-a circumcis din cauza iudeilor care erau în acele locuri, căci toţi ştiau că tatăl lui era grec.
Q^El avea o bună mărturie de la fraţii din Listra şi din Iconia.
] 1Apoi Pavel a venit la Derbe şi la Listra; şi iată, acolo era un ucenic numit Timotei, fiul unei iudeice credincioase, dar tatăl era grec.
M\)Şi el a trecut prin Siria şi Cilicia, întărind bisericile.
k[O(Dar Pavel l-a ales pe Sila şi a plecat, fiind încredinţat de fraţi harului lui Dumnezeu.
?Zw'De aceea, s-a născut între ei o neînţelegere aşa de mare, încât s-au despărţit unul de celălalt. Şi Barnaba a luat cu el pe Marcu şi au plecat cu corabia în Cipru.
Y &dar Pavel socotea că nu este bine să ia cu ei pe acela care îi părăsise în Pamfilia şi nu-i însoţise în lucrare;
FX%Şi Barnaba voia să ia cu el pe Ioan, numit şi Marcu,
@Wy$După câteva zile, Pavel a zis lui Barnaba: Să ne întoarcem acum şi să vizităm fraţii din toate cetăţile în care am vestit Cuvântul Domnului, ca să vedem ce mai fac.
V #Dar Pavel şi Barnaba au rămas în Antiohia, învăţând şi predicând Cuvântul Domnului, împreună cu mulţi alţii.
>Uw"Totuşi, Sila s-a hotărât să rămână acolo.
oTW!Şi după ce au stat acolo pentru o vreme, fraţii i-au trimis înapoi cu salutări la apostoli.
tSa Iuda şi Sila, care erau şi ei profeţi, au îndemnat pe fraţi şi i-au întărit cu multe cuvinte.
hRICând au citit-o, fraţii s-au bucurat de îmbărbătarea pe care le-o aducea scrisoarea.
%QCDeci după ce şi-au luat rămas bun de la Biserică, s-au coborât la Antiohia; şi, după ce au adunat mulţimea credincioşilor, au dat scrisoarea.
"O=Căci Duhului Sfânt i S-a părut, ca şi nouă, că este bine să nu se mai pună peste voi nici o altă sarcină, decât aceste lucruri necesare:
hNIAm trimis deci pe Iuda şi pe Sila, care vă vor spune, prin viu grai, aceleaşi lucruri.
dMAoameni care şi-au pus în pericol viaţa pentru Numele Domnului nostru Isus Cristos.
=Lsnoi, după ce ne-am adunat cu toţii într-un gând, am hotărât să alegem nişte bărbaţi şi să-i trimitem la voi, împreună cu preaiubiţii noştri Barnaba şi Pavel,
oKWFiindcă am auzit că unii plecaţi dintre noi, fără vreo însărcinare din partea noastră, v-au tulburat prin cuvintele lor şi v-au zdruncinat sufletele, zicând că trebuie să vă circumcideţi şi să păziţi Legea;
FJAu scris această scrisoare şi au trimis-o prin ei: Apostolii, prezbiterii şi fraţii, către fraţii dintre Neamuri care sunt în Antiohia şi în Siria şi în Cilicia: Salutări!
I#Atunci apostolii şi prezbiterii, cu toată adunarea, au hotărât să aleagă câţiva bărbaţi dintre ei şi să-i trimită la Antiohia, împreună cu Pavel şi cu Barnaba. Şi au ales pe Iuda, numit şi Barsaba, şi pe Sila, bărbaţi cu vază între fraţi.
HCăci de-a lungul generaţiilor, Moise are în fiecare cetate oameni care-l predică, fiind citit în sinagogi în fiecare Sabat.
Gci să le scriem să se ferească de lucrurile pângărite de idoli, şi de desfrânare, şi de ce este sugrumat, şi de sânge;
zFmDe aceea, eu sunt de părere să nu se pună greutăţi acelora dintre Neamuri care se întorc la Dumnezeu,
VE%Toate lucrările acestea îi sunt cunoscute lui Dumnezeu din veşnicie.
+DOpentru ca rămăşiţa de oameni să caute pe Domnul, ca şi toate Neamurile peste care este chemat Numele Meu, zice Domnul, care face toate aceste lucruri.
C/După aceea, Mă voi întoarce şi voi zidi din nou cortul lui David cel căzut; îi voi zidi din nou dărâmăturile şi îl voi înălţa,
WB'Şi cu aceasta se potrivesc cuvintele profeţilor, după cum este scris:
A!Simon a istorisit cum, mai întâi, Dumnezeu a cercetat Neamurile, ca să aleagă din mijlocul lor un popor care să-I poarte Numele;
k@O Când au încetat ei de vorbit, Iacov a luat cuvântul şi a zis: Fraţilor, ascultaţi-mă!
'?G Şi toată adunarea a tăcut şi a ascultat pe Barnaba şi pe Pavel, istorisind câte semne şi minuni făcuse Dumnezeu prin ei în mijlocul Neamurilor.
m>S Dar noi credem că prin harul Domnului Isus Cristos suntem mântuiţi, la fel cum sunt şi ei.
=) Acum deci, de ce ispitiţi pe Dumnezeu punând pe gâtul ucenicilor un jug pe care nici părinţii noştri, nici noi nu l-am putut purta?
i<K şi n-a făcut nici o deosebire între noi şi ei, curăţindu-le inimile prin credinţă;
k;OŞi Dumnezeu, care cunoaşte inimile, le-a mărturisit, dându-le Duhul Sfânt ca şi nouă,
d:AŞi după multă vorbă, Petru s-a sculat şi le-a zis: Fraţilor, ştiţi că Dumnezeu, de multă vreme, a făcut o alegere între voi ca, prin gura mea, Neamurile să audă cuvântul Evangheliei şi să creadă;
^95Apostolii şi prezbiterii s-au adunat laolaltă ca să vadă ce este de făcut.
:8mDar câţiva din partida Fariseilor, care crezuseră, s-au ridicat şi au zis că Neamurile trebuie să fie circumcise şi să li se ceară să păzească Legea lui Moise;
57cŞi când au ajuns la Ierusalim, au fost primiţi de biserică şi de apostoli şi de prezbiteri, şi au istorisit toate lucrurile pe care le-a făcut Dumnezeu cu ei.
66eAşa că după ce au fost trimişi de biserică, au trecut prin Fenicia şi Samaria, istorisind convertirea Neamurilor. Şi au făcut o mare bucurie tuturor fraţilor;
5Şi după ce Pavel şi Barnaba au avut cu ei nu puţine neînţelegeri şi dezbateri, fraţii au hotărât ca Pavel şi Barnaba şi câţiva dintre ei să se suie la Ierusalim, la apostoli şi la prezbiteri, ca să-i întrebe în privinţa acestei probleme;
*4 OŞi câţiva oameni au venit din Iudeea şi învăţau pe fraţi, zicând: Dacă nu sunteţi circumcişi după obiceiul lui Moise, nu puteţi fi mântuiţi;
F3Şi au rămas acolo cu ucenicii destul de multă vreme.
2/Şi după ce au venit şi au adunat biserica, au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei, şi cum El a deschis Neamurilor uşa credinţei;
1Şi de acolo au navigat la Antiohia, de unde fuseseră încredinţaţi harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care o împliniseră.
O0După ce au vestit Cuvântul în Perga, s-au coborât la Atalia.
J/ Şi după ce au trecut prin Pisidia, au venit în Pamfilia.
.Şi după ce au ales presbiteri în fiecare biserică şi s-au rugat cu post, i-au încredinţat Domnului în care crezuseră;
3-_întărind sufletele ucenicilor, îndemnându-i să continue în credinţă, şi zicând că în împărăţia lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri.
,#Şi după ce au predicat Evanghelia în cetatea aceea şi au făcut mulţi ucenici, s-au întors la Listra, la Iconia şi la Antiohia,
+Dar când l-au înconjurat ucenicii, el s-a sculat şi a intrat în cetate. Şi în ziua următoare a plecat cu Barnaba la Derbe.
B*}Dar au venit din Antiohia şi din Iconia nişte iudei, au înduplecat mulţimile şi, după ce l-au lovit pe Pavel cu pietre, l-au târât afară din cetate, crezând că a murit.
l)QZicând aceste cuvinte, abia au putut să împiedice mulţimile, ca să nu le aducă jertfă.
C(şi totuşi nu S-a lăsat fără mărturie, întrucât v-a făcut bine şi v-a dat ploi din cer şi timpuri roditoare, v-a dat hrană din belşug şi v-a umplut inimile de bucurie;
`'9care, în generaţiile trecute, a lăsat toate Neamurile să umble pe căile lor,
'&Gşi zicând: Oamenilor, de ce faceţi aceste lucruri? Şi noi suntem oameni cu aceleaşi patimi ca voi; noi vă predicăm o veste bună, ca să vă întoarceţi de la aceste lucruri deşarte la Dumnezeul cel viu, care a făcut cerul, pământul şi marea, şi tot ce este în ele,
% Dar apostolii, Barnaba şi Pavel, când au auzit aceasta, şi-au rupt hainele, au fugit în mijlocul mulţimii, strigând,
6$e Preotul lui Jupiter, al cărui templu era la intrarea cetăţii, a adus tauri şi coroane înaintea porţilor şi voia să le aducă jertfă, împreună cu mulţimile.
l#Q Pe Barnaba îl numeau Jupiter, iar pe Pavel, Mercur, pentru că el era predicatorul mai mare.
'"G Şi când au văzut mulţimile ceea ce a făcut Pavel, şi-au ridicat glasul şi au zis în limba licaoneană: Zeii s-au coborât la noi în chip de om!
!y a zis cu glas tare: Scoală-te drept în picioare! Şi el s-a sculat dintr-o săritură şi a început să umble;
 Omul acesta îl asculta pe Pavel vorbind. Pavel s-a uitat ţintă la el şi, văzând că are credinţă ca să fie vindecat,
oWŞi în Listra era un om neputincios de picioare, olog din naştere, care nu umblase niciodată;
/YŞi au predicat Evanghelia acolo.
{oei au înţeles aceasta şi au fugit în cetăţile Licaoniei: Listra şi Derbe, şi în ţinutul dimprejur.
 Şi când Neamurile şi iudeii, împreună cu mai-marii lor, au încercat să-i batjocorească şi să-i omoare cu pietre,
gGDar mulţimea din cetate s-a dezbinat: şi unii erau cu iudeii, iar alţii cu apostolii.
CTotuşi ei au rămas mult timp acolo şi au vorbit cu îndrăzneală, încrezându-se în Domnul, care adeverea Cuvântul harului Său, făcând prin mâinile lor semne şi minuni.
zmDar iudeii, care n-au crezut, au întărâtat şi au răzvrătit sufletele Neamurilor împotriva fraţilor.
 9Şi în Iconia, Pavel şi Barnaba au intrat în sinagoga iudeilor şi au vorbit în aşa fel că o mare mulţime de iudei şi de greci au crezut.
F 4şi ucenicii erau plini de bucurie şi de Duhul Sfânt.
c? 3Dar ei şi-au scuturat praful de pe picioare împotriva lor şi au venit în Iconia;
I  2Dar iudeii au întărâtat pe femeile mai pioase şi cu vază şi pe mai-marii cetăţii, au stârnit o persecuţie împotriva lui Pavel şi a lui Barnaba şi i-au scos din ţinutul lor;
G 1Şi Cuvântul Domnului era răspândit în tot ţinutul.
'G 0Când Neamurile au auzit aceasta s-au bucurat şi au glorificat Cuvântul Domnului. Şi toţi cei ce erau hotărâţi pentru viaţa veşnică au crezut.
 /Căci aşa ne-a poruncit Domnul: Te-am pus ca să fii Lumina Neamurilor, ca să duci mântuirea până la marginile pământului.
ve .Pavel şi Barnaba au prins curaj şi le-au zis: Cuvântul lui Dumnezeu trebuie vestit mai întâi vouă; dar, fiindcă voi îl respingeţi şi singuri vă judecaţi nevrednici de viaţa veşnică, iată, ne întoarcem spre Neamuri.
  -Dar iudeii, când au văzut mulţimile, s-au umplut de invidie, vorbeau împotriva celor spuse de Pavel şi-l batjocoreau.
jM ,În Sabatul următor, aproape toată cetatea s-a adunat să asculte Cuvântul lui Dumnezeu.
X) +Şi după ce s-a împrăştiat adunarea, mulţi dintre iudei şi dintre prozeliţii evlavioşi au urmat pe Pavel şi pe Barnaba, care, vorbind cu ei, îi îndemnau să rămână în harul lui Dumnezeu;
 *Şi când au ieşit iudeii din sinagogă, Neamurile i-au rugat să le predice despre aceste lucruri şi în Sabatul următor.
8 i )Uitaţi-vă, dispreţuitorilor, miraţi-vă şi pieriţi; căci în zilele voastre Eu fac o lucrare pe care n-aţi crede-o cu nici un chip, dacă v-ar istorisi-o cineva.
X ) (Deci, luaţi seama să nu vină peste voi ceea ce s-a spus prin profeţi:
  'şi prin El oricine crede este justificat de toate lucrurile de care n-aţi putut fi justificaţi prin Legea lui Moise.
` 9 &Să vă fie cunoscut, fraţilor, că prin El vi se vesteşte iertarea păcatelor;
K %Dar El, pe care L-a înviat Dumnezeu, n-a văzut putrezirea.
%C $Căci David, după ce a slujit generaţiei sale după voia lui Dumnezeu, a murit şi a fost îngropat lângă părinţii lui, şi a văzut putrezirea.
iK #Pentru că mai zice şi în alt psalm: Nu vei lăsa ca sfântul Tău să vadă putrezirea.
5c "Şi că L-a înviat dintre cei morţi, ca să nu Se mai întoarcă în putrezire, a spus-o astfel: Vouă vă voi da binecuvântările sfinte şi sigure ale lui David.
)K !Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, înviind pe Isus, după cum este scris şi în psalmul al doilea: Tu eşti Fiul Meu, astăzi Te-am născut.
U# Şi noi vă predicăm vestea bună a promisiunii făcute părinţilor;
/ El S-a arătat, timp de mai multe zile, celor ce se suiseră cu El din Galileea la Ierusalim şi care sunt martorii Lui înaintea poporului;
9m Dar Dumnezeu L-a înviat dintre cei morţi.
}s Şi, după ce au împlinit tot ce era scris despre El, L-au dat jos de pe lemn şi L-au pus într-un mormânt;
uc Şi măcar că n-au găsit în El nici o vină de moarte, ei au cerut lui Pilat ca El să fie omorât.
a~; Căci locuitorii din Ierusalim şi mai-marii lor, pentru că nu L-au cunoscut nici pe Isus şi nici cuvintele profeţilor care se citesc în fiecare Sabat, le-au împlinit prin faptul că L-au condamnat;
} Fraţilor, fii ai neamului lui Avraam şi cei ce vă temeţi de Dumnezeu, vouă v-a fost trimis Cuvântul acestei mântuiri.
L| Şi Ioan, când îşi sfârşea misiunea, a zis: Cine credeţi că sunt Eu? Nu sunt El; ci iată, după mine vine Unul căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg încălţămintea picioarelor;
e{C Înainte de venirea Lui, Ioan predicase botezul pocăinţei la tot poporul lui Israel.
}zs Din sămânţa acestui om, Dumnezeu, după promisiunea Sa, a ridicat lui Israel un Mântuitor, care este Isus.
Jy  Şi, după ce l-a înlăturat, le-a ridicat ca rege pe David, despre care a mărturisit şi a zis: Am găsit pe David, fiul lui Iese, om după inima Mea, care va împlini toată voia Mea;
x1 Şi apoi ei au cerut un rege. Şi, timp de patruzeci de ani, Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chis, un bărbat din seminţia lui Beniamin;
}ws Şi, după aceea, timp de aproape patru sute cincizeci de ani, le-a dat judecători până la profetul Samuel.
rv] Şi, după ce a nimicit şapte popoare în ţara Canaanului, le-a dat ca moştenire pământul lor.
Uu# Şi timp de aproape patruzeci de ani le-a răbdat purtarea în pustie;
[t/ Dumnezeul acestui popor. Israel, a ales pe părinţii noştri şi a înălţat în cinste pe poporul acesta în timpul şederii lui în ţara Egiptului şi l-a scos din Egipt cu braţul Său cel puternic.
s Şi Pavel s-a sculat, a făcut semn cu mâna, şi a zis: Bărbaţi israeliţi şi voi care vă temeţi de Dumnezeu, ascultaţi!
.rU Şi, după citirea Legii şi a Profeţilor, mai-marii sinagogii au trimis la ei, zicând: Fraţilor, dacă aveţi un cuvânt de îndemn pentru popor, vorbiţi;
q Dar când au plecat din Perga, au venit la Antiohia din Pisidia; şi în ziua Sabatului au intrat în sinagogă şi au stat jos.
)pK Pavel şi cei ce erau cu el au pornit cu corabia din Pafos şi au venit la Perga în Pamfilia; şi Ioan, despărţindu-se de ei, s-a întors la Ierusalim.
}os Atunci proconsulul, când a văzut ce se întâmplase, a crezut şi a rămas uimit de învăţătura Domnului.
hnI Şi acum, iată, mâna Domnului este asupra ta, vei fi orb şi nu vei vedea soarele până la o vreme. Şi îndată a căzut peste el ceaţă şi întuneric, şi căuta bâjbâind pe cineva care să-l ducă de mână.
:mm şi a zis: Om plin de toată viclenia şi de toată răutatea, fiu al Diavolului, duşman al oricărei dreptăţi, nu încetezi tu să strâmbi căile drepte ale Domnului?
elC Atunci Saul, care se numeşte şi Pavel, plin de Duhul Sfânt, s-a uitat ţintă la el
k! Dar Elima, vrăjitorul (căci aşa se traduce numele lui) le stătea împotrivă, căutând să abată pe proconsul de la credinţă.
j/ care era cu proconsulul Sergius Paulus, un om înţelept. Acesta a chemat pe Barnaba şi pe Saul şi dorea să audă Cuvântul lui Dumnezeu.
"i= Şi după ce au străbătut toată insula până la Pafos, au găsit pe un anume vrăjitor, profet mincinos, un iudeu, al cărui nume era Bar-Isus,
h Şi când au ajuns la Salamina, au vestit Cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor; şi îl aveau şi pe Ioan ca ajutor.
|gq Dar ei, fiind trimişi de Duhul Sfânt, s-au coborât la Seleucia şi de acolo au plecat cu corabia la Cipru;
rf] Atunci, după ce au postit şi s-au rugat, şi-au pus mâinile peste ei, şi i-au lăsat să plece.
e9 Şi pe când slujeau ei Domnului şi posteau, Duhul Sfânt a zis: Puneţi-Mi deoparte pe Barnaba şi pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat;
Md  În biserica din Antiohia erau nişte profeţi şi învăţători: Barnaba, Simeon, care era numit Niger, Luciu din Cirena, Manaen, care fusese crescut împreună cu tetrarhul Irod, şi Saul;
c Şi Barnaba şi Saul, după ce şi-au împlinit lucrarea, s-au întors la Ierusalim, luând cu ei pe Ioan, care era numit Marcu;
Sb Dar Cuvântul lui Dumnezeu creştea şi se răspândea tot mai mult.
a Şi îndată l-a lovit un înger al Domnului pentru că nu a dat glorie lui Dumnezeu. Şi a murit mâncat de viermi.
J`  Şi poporul a strigat: Glasul unui dumnezeu, nu al unui om!
_} Şi într-o zi hotărâtă, Irod s-a îmbrăcat cu hainele lui regeşti, a stat pe tronul lui regesc şi le vorbea.
(^I Şi Irod era în mare duşmănie cu cei din Tir şi din Sidon. Dar aceştia au venit toţi într-un gând la el şi, după ce au câştigat de partea lor pe Blast, care era mai-mare peste camera de dormit a regelui, au cerut pace, pentru că ţara lor se hrănea din ţara regelui.
2]] Şi Irod, după ce l-a căutat şi nu l-a găsit, a cercetat pe paznici şi a poruncit să-i omoare. Şi el s-a coborât de la Iudeea la Cezareea şi a stat acolo.
{\o Şi când s-a făcut ziuă, ostaşii au fost într-o mare tulburare despre ceea ce se întâmplase cu Petru.
\[1 Dar el le-a făcut semn cu mâna să tacă, le-a istorisit felul cum îl scosese Domnul din închisoare şi a zis: Spuneţi lucrurile acestea lui Iacov şi fraţilor. Apoi a ieşit şi s-a dus în alt loc;
iZK Dar Petru a continuat să bată. Când au deschis uşa şi l-au văzut, au rămas uimiţi.
{Yo Dar ei i-au zis: Ţi-ai ieşit din minţi! Ea însă insista că aşa era. Şi ei au zis: Este îngerul lui.
X# Şi când a cunoscut glasul lui Petru, de bucurie nu a deschis uşa, ci a alergat înăuntru şi le-a spus că Petru stătea la uşă.
zWm Şi după ce Petru a bătut la uşa care dădea în pridvor, o servitoare numită Roda a venit să asculte.
V Şi când şi-a dat bine seama, a venit la casa Mariei, mama lui Ioan, numit şi Marcu, unde erau adunaţi mulţi şi se rugau.
?Uw Şi Petru, venindu-şi în fire, a zis: Acum ştiu cu adevărat că Domnul a trimis pe îngerul Său şi m-a scăpat din mâna lui Irod şi de la tot ce aştepta poporul iudeu;
gTG Şi după ce au trecut de întâia strajă şi de a doua, au ajuns la poarta de fier care duce în cetate şi care li s-a deschis singură. Au ieşit şi au mers pe o stradă; şi îndată îngerul a plecat de la el.
S Şi el a ieşit şi l-a urmat, dar nu ştia că era adevărat ceea ce se făcea prin înger, ci i se părea că are o viziune.
$RA Şi îngerul i-a zis: încinge-te şi leagă-ţi încălţămintele. El a făcut aşa. Şi îngerul i-a zis: Pune-ţi haina pe tine şi urmează-mă.
dQA Şi iată, un înger al Domnului a stat lângă el, şi o lumină a strălucit în închisoare. Şi el a lovit pe Petru în coastă, l-a trezit, zicând: Scoală-te repede! Şi lanţurile i-au căzut de pe mâini.
VP% Şi în noaptea dinaintea zilei când Irod avea de gând să-l înfăţişeze la judecată, Petru dormea între doi ostaşi, legat cu două lanţuri, şi nişte ostaşi păzeau închisoarea la uşă.
O Petru deci era păzit în închisoare, dar biserica nu înceta să înalţe rugăciuni fierbinţi către Dumnezeu pentru el.
6Ne Şi după ce l-a prins, l-a pus în închisoare şi l-a pus sub paza a patru străji a câte patru ostaşi, cu gând ca după Paşti să-l scoată înaintea poporului.
M Şi pentru că a văzut că aceasta a plăcut iudeilor, a mai pus mâna şi pe Petru. Era în timpul zilelor sărbătorii Azimilor.
=Lu şi a ucis cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan.
dK C Şi pe vremea aceea, regele Irod a pus mâna pe unii din biserică, pentru a-i chinui,
nJU ceea ce au şi făcut, şi l-au trimis bătrânilor prin mâinile lui Barnaba şi ale lui Saul.
~Iu Şi ucenicii au hotărât să trimită, fiecare după puterea lui, un ajutor fraţilor care locuiau în Iudeea,
5Hc Şi unul dintre ei, numit Agab, s-a ridicat şi a vestit, prin Duhul, că va fi o foamete mare în toată lumea, care a şi fost în zilele domniei lui Claudiu Cezar.
]G3 Şi în zilele acelea s-au coborât nişte profeţi din Ierusalim la Antiohia;
SF şi, când l-a găsit, l-a adus la Antiohia. Un an întreg ei s-au adunat în biserică şi au învăţat o mare mulţime. Şi pentru prima dată, ucenicii au fost numiţi creştini, în Antiohia.
DE Atunci Barnaba s-a dus la Tars, ca să caute pe Saul;
Dw pentru că el era un om bun, plin de Duhul Sfânt şi de credinţă. Şi o mare mulţime s-a alăturat Domnului.
C! Când a venit şi a văzut harul lui Dumnezeu, s-a bucurat şi i-a îndemnat pe toţi să rămână în Domnul cu inimă hotărâtă;
uBc Şi vestea despre ei a ajuns la urechile bisericii din Ierusalim şi au trimis pe Barnaba la Antiohia;
cA? Şi mâna Domnului era cu ei; şi un mare număr a crezut şi s-a întors la Domnul.
@ Dar unii din ei erau oameni din Cipru şi din Cirena, care, venind în Antiohia, au vorbit grecilor, predicând pe Domnul Isus;
C? Cei ce au fost împrăştiaţi după persecuţia care avuse loc împotriva lui Ştefan, au ajuns până în Fenicia şi în Cipru şi Antiohia, predicând Cuvântul numai iudeilor;
$>A După ce au auzit aceste lucruri, s-au liniştit şi au glorificat pe Dumnezeu, zicând: Dumnezeu a dat deci şi Neamurilor pocăinţa, spre viaţă.
=7 Deci, dacă Dumnezeu le-a dat acelaşi dar ca şi nouă, care am crezut în Domnul Isus Cristos, cine eram eu să mă împotrivesc lui Dumnezeu?
<! Atunci mi-am adus aminte de Cuvântul Domnului, cum a zis: Ioan a botezat cu apă, dar voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt;
s;_ Şi când am început să vorbesc, Duhul Sfânt S-a coborât peste ei, ca şi peste noi la început.
Z:- care-ţi va spune cuvinte prin care vei fi mântuit, tu şi toată casa ta.
!9; Şi el ne-a istorisit cum a văzut un înger stând în casa lui, care i-a zis: Trimite oameni la Iope şi adu-l pe Simon, care se numeşte Petru,
81 Şi Duhul mi-a spus să plec cu ei, fără să am vreo îndoială. Aceşti şase fraţi m-au însoţit şi ei, şi am intrat în casa omului.
y7k Şi iată, îndată, trei bărbaţi, trimişi din Cezareea la mine, au stat la poarta casei în care eram.
d6A Şi aceasta s-a întâmplat de trei ori, apoi toate au fost ridicate iarăşi la cer.
s5_ Dar glasul mi-a răspuns iarăşi din cer: Ce a curăţat Dumnezeu, să nu numeşti întinat.
t4a Dar eu am zis: Nicidecum, Doamne, căci nimic întinat sau necurat n-a intrat vreodată în gura mea.
`39 Şi am auzit un glas, zicându-mi: Petre, scoală-te, taie şi mănâncă.
23 Când m-am uitat în ea, am văzut animalele cu patru picioare de pe pământ şi fiarele sălbatice şi târâtoarele şi păsările cerului.
U1# Eram în cetatea Iope şi, pe când mă rugam, am căzut într-un extaz şi am avut o viziune: un vas ca o pânză mare, legată de cele patru colţuri, se cobora din cer şi a venit până la mine.
V0% Dar Petru a început să le spună pe rând cele întâmplate, zicând:
O/ zicând: Ai intrat la oameni necircumcişi şi ai mâncat cu ei!
R. Şi când Petru s-a suit la Ierusalim, cei circumcişi îl mustrau,
v- g Apostolii şi fraţii care erau în Iudeea, au auzit că şi Neamurile au primit Cuvântul lui Dumnezeu.
, 0Şi a poruncit să fie botezaţi în Numele Domnului Isus Cristos. Atunci ei l-au rugat să mai rămână câteva zile.
n+U /Poate cineva opri apa ca să nu fie botezaţi aceştia, care au primit Duhul Sfânt ca şi noi?
g*G .căci îi auzeau vorbind în limbi şi preamărind pe Dumnezeu. Atunci Petru a răspuns:
()I -Şi toţi credincioşii circumcişi, care veniseră cu Petru, au rămas uimiţi când au văzut că darul Duhului Sfânt s-a revărsat şi peste Neamuri;
z(m ,Pe când spunea Petru cuvintele acestea, Duhul Sfânt S-a coborât peste toţi cei care ascultau Cuvântul.
'w +Toţi profeţii mărturisesc despre El că oricine crede în El primeşte, prin Numele Lui, iertarea păcatelor;
)&K *Şi El ne-a poruncit să predicăm poporului şi să mărturisim că El este Cel hotărât de Dumnezeu să fie Judecătorul celor vii şi al celor morţi;
%9 )nu la tot poporul, ci nouă, martorilor aleşi mai dinainte de Dumnezeu, care am mâncat şi am băut cu El după ce a înviat dintre cei morţi;
Q$ (Pe El Dumnezeu L-a înviat a treia zi şi L-a făcut să Se arate,
#9 'Şi noi suntem martori la toate lucrurile pe care le-a făcut El în ţinutul iudeilor şi în Ierusalim. Ei L-au omorât, atârnându-L pe lemn.
U"# &cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfânt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcând bine şi vindecând pe toţi cei care erau asupriţi de Diavolul; căci Dumnezeu era cu El;
! %Ştiţi lucrurile care s-au întâmplat prin toată Iudeea, începând din Galileea, după botezul pe care l-a predicat Ioan:
} s $El a trimis Cuvântul Său copiilor lui Israel, predicând pacea, prin Isus Cristos, (El este Domnul tuturor);
c? #ci în orice naţiune, cine se teme de El şi lucrează dreptatea este primit de El;
zm "Atunci Petru a început să vorbească şi a zis: Cu adevărat, înţeleg că Dumnezeu nu este părtinitor,
2] !Am trimis deci îndată la tine şi bine ai făcut că ai venit. Acum deci, toţi suntem aici, înaintea lui Dumnezeu, ca să auzim tot ce ţi-a poruncit Dumnezeu.
=s De aceea trimite la Iope şi cheamă aici pe Simon, al cărui nume este Petru. El găzduieşte în casa lui Simon tăbăcarul, lângă mare. Când va veni el, îţi va vorbi.
 şi a zis: Corneliu, rugăciunea ta a fost ascultată şi milosteniile tale au fost amintite înaintea lui Dumnezeu.
G Şi Corneliu a zis: Acum patru zile postisem până la ceasul acesta şi la ceasul al nouălea mă rugam în casa mea; şi iată, un om cu o haină strălucitoare a stat înaintea mea,
 De aceea am venit fără să mă împotrivesc când m-aţi chemat. Deci, vă întreb: pentru ce motiv aţi trimis după mine?
F Şi el le-a zis: Ştiţi că nu este permis unui iudeu să se alăture sau să vină la unul din alt popor, dar Dumnezeu mi-a arătat să nu numesc pe nici un om întinat sau necurat;
U# Şi vorbind cu el, a intrat în casă şi a găsit pe mulţi adunaţi.
J  Dar Petru l-a ridicat, zicând: Scoală-te, şi eu sunt om!
ve Şi pe când intra Petru, Corneliu l-a întâmpinat şi a căzut la picioarele lui şi i s-a închinat.
 Şi în ziua următoare au intrat în Cezareea. Corneliu îi aştepta cu rudele şi prietenii apropiaţi, pe care-i chemase.
  El i-a chemat deci înăuntru şi i-a găzduit. A doua zi Petru s-a dus cu ei, şi câţiva fraţi din Iope au mers cu el.
uc Şi ei au zis: Centurionul Corneliu, om drept şi temător de Dumnezeu şi vorbit de bine de tot poporul iudeu, a fost îndemnat de un înger sfânt să trimită după tine ca să vii în casa lui şi să audă cuvinte de la tine.
3_ Şi Petru a coborât la oamenii care au fost trimişi la el de Corneliu şi a zis: Iată, eu sunt cel pe care-l căutaţi, care este motivul pentru care aţi venit?
oW scoală-te, coboară-te şi du-te cu ei fără să te îndoieşti de ceva, căci Eu i-am trimis;
;~}||K{{Szz8yyxIww#vv7uunttFss0r8qqCpp*onnbmBlzkkk jii-hhgIff(e#dd ckbaa`q__(^]]\W[[|ZZYYXXW1VUU{TTSS]RRQQPOO=NWMM@LKKJ]IIPHHRGGZFFEDDCCCPBBA@@L??>==O<`: ;Bărbaţi, fraţi şi părinţi, ascultaţi acum apărarea mea înaintea voastră!
B9}(Şi după ce i-a dat voie, Pavel a stat în picioare pe trepte şi a făcut semn poporului cu mâna. S-a făcut o mare tăcere şi Pavel le-a vorbit în limba evreiască, zicând:
+8O'Dar Pavel a zis: Eu sunt iudeu, din Tarsul Ciliciei, un cetăţean al unei cetăţi nu fără însemnătate; şi, te rog, dă-mi voie să vorbesc poporului.
7&Nu eşti tu egipteanul care cu câtva timp în urmă s-a răsculat şi a dus în pustie pe cei patru mii de ucigaşi?
&6E%Şi pe când voiau să-l bage în fortăreaţă, Pavel a zis căpitanului: Îmi este permis să-ţi vorbesc? Şi căpitanul a zis: Vorbeşti greceşte?
U5#$căci mulţimea poporului venea în urmă, strigând: La moarte cu el!
v4e#Şi când a ajuns pe trepte, Pavel a trebuit să fie purtat de ostaşi, din cauza violenţei mulţimii;
=3s"Dar din mulţime unii strigau într-un fel, alţii într-alt fel. Şi pentru că nu putea înţelege adevărul din cauza zgomotului, a poruncit să fie dus în fortăreaţă.
2)!Atunci căpitanul s-a apropiat, a pus mâna pe el şi a poruncit să-l lege cu două lanţuri. Şi a întrebat cine este şi ce a făcut.
*1M Acesta a luat îndată cu el, ostaşi şi centurioni şi a alergat la ei. Când au văzut pe căpitan şi pe ostaşi, au încetat să-l mai bată pe Pavel;
w0gPe când încercau să-l omoare, s-a dus vestea la căpitanul cohortei că tot Ierusalimul s-a tulburat.
@/yŞi toată cetatea s-a pus în mişcare; şi poporul s-a strâns din toate părţile, au pus mâna pe Pavel şi l-au scos afară din templu, şi imediat uşile au fost închise.
. (Căci văzuseră mai înainte pe Trofim efeseanul împreună cu el în cetate, şi credeau că Pavel l-a adus în templu.)
-3şi au început să strige: Bărbaţi israeliţi, daţi ajutor! Acesta este omul care învaţă pretutindeni pe toţi împotriva poporului, şi a Legii, şi a lăcaşului acestuia; ba încă a mai adus şi pe nişte greci în templu şi a pângărit locul acesta sfânt;
,7Dar către sfârşitul celor şapte zile, iudeii din Asia, văzând pe Pavel în templu, au întărâtat toată mulţimea, au pus mâinile pe el
R+Atunci Pavel a luat pe oamenii aceia, s-a curăţat şi a intrat cu ei a doua zi în templu, ca să vestească sfârşitul zilelor curăţirii, când se va aduce jertfă pentru fiecare dintre ei.
K*Dar cu privire la Neamurile care au crezut, noi am hotărât şi le-am scris că trebuie să se ferească de lucrurile jertfite idolilor, de sânge, de ce este sugrumat şi de desfrânare.
")=Ia-i cu tine, curăţeşte-te împreună cu ei şi plăteşte-le cheltuielile, ca să-şi poată rade capul. Şi astfel toţi să ştie că acele lucruri pe care le-au auzit despre tine nu sunt adevărate, şi că şi tu umbli întocmai după rânduială şi păzeşti Legea.
j(MDe aceea, fă ce-ţi vom spune noi. Avem aici patru bărbaţi care au făcut un jurământ.
`'9Ce este de făcut? Negreşit, mulţimea se va aduna, căci vor auzi că ai venit.
`&9Dar ei au auzit despre tine că înveţi pe toţi iudeii care trăiesc printre Neamuri să se lepede de Moise, spunându-le să nu-şi circumcidă copiii, nici să nu trăiască potrivit cu obiceiurile.
%7Când au auzit, au glorificat pe Domnul. Şi ei i-au zis: Vezi, frate, câte mii de iudei au crezut şi toţi sunt plini de râvnă pentru Lege.
$/Şi după ce i-a salutat, le-a istorisit amănunţit despre lucrurile pe care le făcuse Dumnezeu, prin slujba lui, în mijlocul Neamurilor;
`#9A doua zi, Pavel a mers cu noi la Iacov, şi toţi prezbiterii s-au adunat acolo.
P"Şi când am ajuns la Ierusalim, fraţii ne-au primit cu bucurie;
'!GCâţiva ucenici din Cezareea au venit şi ei cu noi, şi au adus cu ei pe unul numit Mnason, din Cipru, un ucenic mai vechi, la care urma să găzduim.
^ 5Şi după zilele acelea ne-am pregătit de plecare şi ne-am suit la Ierusalim.
eCPentru că nu-l puteam convinge, n-am mai insistat şi am zis: Facă-se voia Domnului.
@y Atunci Pavel a răspuns: Ce faceţi de plângeţi aşa şi-mi rupeţi inima? Eu sunt gata nu numai să fiu legat, ci chiar şi să mor în Ierusalim pentru Numele Domnului Isus;
 Când am auzit lucrurile acestea, atât noi, cât şi cei de acolo, l-am rugat pe Pavel să nu se suie la Ierusalim.
w Şi când a venit la noi, a luat brâul lui Pavel, şi-a legat mâinile şi picioarele şi a zis: Iată ce zice Duhul Sfânt: Aşa vor lega iudeii în Ierusalim pe omul acela al cui este brâul acesta şi îl vor da în mâinile Neamurilor.
mS Şi fiindcă stăteam de mai multe zile acolo, un profet, numit Agab, s-a coborât din Iudeea.
:o El avea patru fete fecioare care profeţeau.
>uA doua zi, Pavel şi cei care eram cu el, am plecat şi am ajuns la Cezareea, am intrat în casa lui Filip evanghelistul, care era unul dintre cei şapte, şi am rămas la el;
Şi după ce ne-am sfârşit călătoria, din Tir am plecat la Ptolemaida, unde am salutat pe fraţi şi am rămas la ei o zi.
ykDupă ce ne-am luat rămas bun unii de la alţii, noi ne-am urcat în corabie, iar ei s-au întors acasă.
c?Dar când s-au împlinit acele zile, ne-am despărţit şi ne-am văzut de drumul nostru; şi ne-au condus toţi, cu soţiile şi copiii, până afară din cetate. Şi noi am îngenuncheat pe mal şi ne-am rugat;
#După ce i-am găsit pe ucenici, am rămas acolo şapte zile. Ucenicii, prin Duhul, îi spuneau lui Pavel să nu se suie la Ierusalim;
2]Când am zărit insula Cipru, am trecut pe lângă ea pe partea stângă, am plecat spre Siria şi ne-am dat jos în Tir; căci acolo urma să se descarce corabia.
_7Şi, găsind o corabie care pleca în Fenicia, ne-am urcat în ea şi am plecat.
 Şi, după ce ne-am despărţit de ei, am plecat pe apă şi ne-am dus drept la Cos, a doua zi la Rodos şi de acolo la Patara.
&Întristaţi mai ales pentru vorbele pe care le spusese, că nu îi vor mai vedea faţa. Şi l-au însoţit până la corabie.
fE%Şi au izbucnit cu toţii în lacrimi, au căzut pe gâtul lui Pavel şi l-au sărutat.
b=$Şi după ce a vorbit astfel, a îngenuncheat şi s-a rugat împreună cu ei toţi.
~u#În toate privinţele, v-am arătat că, lucrând în felul acesta, trebuie să ajutaţi pe cei slabi şi să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Isus, pe care El le-a spus: Mai binecuvântat este să dai decât să primeşti;
v e"Voi înşivă ştiţi că mâinile acestea au lucrat pentru nevoile mele şi ale celor ce erau cu mine.
I  !N-am poftit nici argintul, nici aurul, nici hainele cuiva.
9 k Şi acum, fraţilor, vă încredinţez lui Dumnezeu şi Cuvântului harului Său, care vă poate întări şi vă poate da moştenirea împreună cu toţi cei Sfinţiţi;
! ;De aceea, vegheaţi şi aduceţi-vă aminte că, timp de trei ani, zi şi noapte, n-am încetat să sfătuiesc, cu lacrimi, pe fiecare dintre voi;
| qŞi din mijlocul vostru se vor scula oameni vorbind lucruri perverse, ca să tragă pe ucenici de partea lor.
xiCăci ştiu că, după plecarea mea, se vor strecura între voi lupi răpitori, care nu vor cruţa turma;
KLuaţi seama la voi înşivă şi la toată turma peste care v-a pus Duhul Sfânt supraveghetori, ca să păstoriţi Biserica lui Dumnezeu, pe care a câştigat-o cu însuşi sângele Lui;
Ppentru că nu m-am ferit să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu;
_7De aceea, vă mărturisesc astăzi că sunt curat de sângele tuturor oamenilor,
'Şi acum, iată, ştiu că voi toţi, în mijlocul cărora am umblat predicând împărăţia lui Dumnezeu, nu-mi veţi mai vedea faţa;
pYDar eu nu ţin numaidecât la viaţa mea, ca şi cum mi-ar fi scumpă, ci vreau doar să-mi sfârşesc alergarea cu bucurie şi lucrarea pe care am primit-o de la Domnul Isus, să mărturisesc Evanghelia harului lui Dumnezeu;
{decât că Duhul Sfânt mă înştiinţează în fiecare cetate, zicând că mă aşteaptă lanţuri şi necazuri;
oWŞi acum, iată, împins de duhul, mă duc la Ierusalim, neştiind ce mi se va întâmpla acolo,
 mărturisind atât iudeilor cât şi grecilor pocăinţa faţă de Dumnezeu şi credinţa în Domnul nostru Isus Cristos;
Ştiţi că n-am ascuns nimic din ce vă era de folos, ci v-am predicat şi v-am învăţat în public şi din casă în casă,
~Am slujit Domnului cu toată umilinţa, cu multe lacrimi şi prin încercări care au venit peste mine prin uneltirile iudeilor.
} Şi când au venit la el, le-a zis: Voi ştiţi cum am trăit între voi tot timpul, din prima zi când am venit în Asia.
`|9Şi din Milet Pavel a trimis la Efes şi a chemat la el pe prezbiterii bisericii.
B{}Căci Pavel se hotărâse să treacă pe lângă Efes, ca să nu mai piardă vremea în Asia; căci se grăbea ca, dacă va fi posibil, să fie în Ierusalim de ziua Cincizecimii;
hyIŞi când s-a întâlnit cu noi la Asos, l-am luat în corabie şi ne-am dus la Mitilene.
Hx  Dar noi ne-am dus înainte la corabie şi am plecat cu corabia la Asos. Acolo trebuia să-l luăm pe Pavel, după cum ne înţeleseserăm; pentru că el trebuia să facă drumul pe jos.
]w3 Şi pe tânăr l-au adus viu şi au fost foarte mângâiaţi de lucrul acesta.
v Şi după ce s-a suit iarăşi, a frânt pâinea, a mâncat şi a mai vorbit cu ei multă vreme, până în zori. Apoi a plecat.
u Dar Pavel s-a coborât, s-a repezit la el, l-a luat în braţe şi a zis: Nu vă tulburaţi, căci sufletul lui este în el.
Tt! Şi un tânăr, numit Eutih, stătea pe fereastră şi s-a cufundat într-un somn adânc. Şi în timp ce Pavel le vorbea, biruit de somn, a căzut de la etajul al treilea, şi a fost ridicat mort.
Hs În camera de sus, unde eram adunaţi, erau multe lumini.
Br}În ziua dintâi a săptămânii eram adunaţi laolaltă ca să frângem pâinea. Pavel, gata să plece a doua zi, le vorbea şi şi-a prelungit vorbirea până la miezul nopţii;
%qCIar noi, după zilele sărbătorii Azimilor, am plecat cu corabia din Filipi şi, în cinci zile, am venit la ei în Troa, unde am rămas şapte zile;
DpAceştia, plecând înainte, ne-au aşteptat la Troa.
%oCŞi până în Asia a fost însoţit de Sopater din Bereea, Aristarh şi Secund din Tesalonic, Gaiu din Derbe, Timotei şi Tihic şi Trofim, din Asia;
Hn şi a rămas acolo trei luni. Şi pentru că iudeii au încercat să-i întindă curse, pe când era gata să plece cu corabia în Siria, s-a hotărât să se întoarcă prin Macedonia.
lmQDupă ce a trecut prin ţinutul acela şi i-a încurajat cu multe cuvinte, a venit în Grecia
l După ce a încetat tulburarea, Pavel a chemat ucenicii la el, şi-a luat rămas bun de la ei şi a plecat în Macedonia.
Jk )Şi după ce a spus aceste lucruri, a dat drumul adunării.
5jc(Căci şi aşa noi suntem în pericol să fim acuzaţi pentru răscoala de astăzi, căci n-avem nici un motiv pe baza căruia să putem justifica tulburarea aceasta.
Si'Dar dacă căutaţi altceva, se va hotărî într-o adunare legală.
8hi&Aşa că dacă Dimitrie şi meşterii lui au ceva împotriva cuiva, curţile de judecată sunt deschise şi acolo sunt proconsuli; lăsaţi-i să se acuze unul pe altul.
g%Căci aţi adus aici pe oamenii aceştia, care nu sunt nici jefuitori de temple, nici blasfemiatori ai zeiţei voastre.
f}$Deci, fiindcă lucrurile acestea nu pot fi negate, trebuie să vă liniştiţi şi să nu faceţi nimic în pripă.
neU#Şi după ce judecătorul cetăţii a potolit mulţimea, a zis: Bărbaţi efeseni, care este omul acela care nu ştie că cetatea efesenilor este păzitoarea templului marii zeiţe Diana şi a chipului ei căzut de la Zeus?
d"Dar, când au aflat că este iudeu, au strigat cu toţii într-un glas, timp de aproape două ceasuri: Mare este Diana efesenilor!
)cK!Şi au scos din mulţime pe Alexandru, pe care iudeii îl împingeau înainte. Alexandru a făcut semn cu mâna şi voia să se apere înaintea poporului.
b Unii strigau una, alţii alta, căci adunarea era în învălmăşeală, iar cei mai mulţi nu ştiau pentru ce se adunaseră.
aŞi chiar şi unii din mai-marii Asiei, care-i erau prieteni, au trimis la el să-l roage să nu se ducă în teatru.
U`#Pavel voia să vină înaintea poporului, dar ucenicii nu l-au lăsat.
B_}Aşa că toată cetatea s-a tulburat. Au năvălit cu toţii într-un gând în teatru şi au luat cu ei pe macedonenii Gaiu şi Aristarh, tovarăşii de călătorie ai lui Pavel;
~^uŞi când au auzit ei aceste cuvinte s-au umplut de mânie şi au strigat, zicând: Mare este Diana efesenilor!
z]mPrimejdia care vine din acest fapt nu este numai că meseria noastră cade în dispreţ, dar şi că templul marii zeiţe Diana poate fi dispreţuit şi măreţia ei, care este cinstită în toată Asia şi în toată lumea, nimicită.
I\ şi vedeţi şi auziţi că acest Pavel a înduplecat şi a întors o mare mulţime, nu numai în Efes, dar aproape în toată Asia, zicând că zeii făcuţi de mâini nu sunt dumnezei.
/[WPe aceştia i-a adunat laolaltă, împreună cu lucrătorii de meserii asemănătoare, şi a zis: Bărbaţi, ştiţi că din acest lucru este câştigul nostru;
Z%Căci un om numit Dimitrie, un argintar, care făcea temple de argint pentru Diana aducea lucrătorilor săi nu puţin câştig cu ele;
dYAŞi în vremea aceea, acolo s-a făcut o mare tulburare cu privire la Calea Domnului.
XŞi a trimis în Macedonia pe două dintre ajutoarele lui, pe Timotei şi pe Erast, iar el a mai rămas în Asia pentru o vreme.
]W3După ce s-au întâmplat aceste lucruri, Pavel a hotărât în duhul ca, după ce va trece prin Macedonia şi Ahaia, să se ducă la Ierusalim, zicând: După ce voi merge acolo, trebuie să văd şi Roma;
SVCu atâta putere se răspândea şi se întărea Cuvântul Domnului.
DUŞi unii dintre cei ce practicaseră vrăjitoria şi-au adus cărţile şi le-au ars înaintea tuturor; ei au socotit valoarea lor şi le-au evaluat la cincizeci de mii de arginţi.
cT?Şi mulţi dintre cei ce crezuseră au venit mărturisind şi spunând ce au făcut.
(SILucrul acesta a ajuns cunoscut de toţi iudeii şi grecii care locuiau în Efes, şi pe toţi i-a cuprins frica; şi Numele Domnului Isus era preamărit;
R-Şi omul în care era duhul cel rău a sărit asupra lor, i-a biruit şi i-a schingiuit, aşa că au fugit goi şi răniţi din casa aceea.
zQmŞi duhul cel rău a răspuns şi a zis: Pe Isus Îl cunosc şi pe Pavel îl ştiu, dar voi, cine sunteţi?
iPKCei ce făceau aceasta erau şapte fii ai lui Sceva, un preot iudeu din cei mai de seamă.
HO  Dar nişte exorcişti iudei, care umblau din loc în loc, au încercat să cheme Numele Domnului Isus peste cei ce aveau duhuri rele, zicând: Vă jur pe Isus, pe care-L predică Pavel!
N5 încât dacă peste cei bolnavi se aduceau batiste sau şorţuri atinse de trupul lui, îi lăsau bolile, şi ieşeau din ei duhurile necurate;
LM Şi Dumnezeu făcea minuni deosebite prin mâinile lui Pavel,
L  Şi aceasta a continuat doi ani, aşa că toţi cei ce locuiau în Asia, iudei şi greci, au auzit Cuvântul Domnului Isus.
wKg Dar fiindcă unii erau împietriţi şi n-au crezut, dar vorbeau de rău Calea Domnului înaintea mulţimii, Pavel a plecat de la ei şi a despărţit pe ucenici de ei şi a stat de vorbă cu ei în fiecare zi în şcoala lui Tiran.
IJ Şi Pavel a intrat în sinagogă şi le-a vorbit cu îndrăzneală timp de trei luni, stând de vorbă cu ei şi convingându-i despre lucrurile privitoare la împărăţia lui Dumnezeu.
7IiErau cu toţii cam doisprezece bărbaţi.
HwŞi când Pavel şi-a pus mâinile peste ei, Duhul Sfânt a venit peste ei şi vorbeau în limbi şi profeţeau.
ZG-Când au auzit ei aceste vorbe, au fost botezaţi în Numele Domnului Isus;
F#Atunci Pavel a zis: Ioan a botezat cu botezul pocăinţei şi spunea poporului să creadă în Cel ce venea după el, adică în Isus;
mESŞi el le-a zis: Dar cu ce botez aţi fost botezaţi? Şi ei au răspuns: Cu botezul lui Ioan;
D le-a zis: Aţi primit voi Duhul Sfânt când aţi crezut? Şi ei i-au zis: Nici n-am auzit măcar că este un Duh Sfânt.
C Pe când Apolo era în Corint, Pavel, după ce a trecut prin ţinuturile de sus, a venit în Efes. Şi găsind câţiva ucenici
wBgcăci înfrunta cu putere pe iudei înaintea poporului, arătând din Scripturi că Isus este Cristosul.
;AoŞi când a vrut să treacă în Ahaia, fraţii l-au încurajat şi au scris ucenicilor să-l primească. După ce a ajuns, a ajutat mult pe cei care, prin har, crezuseră;
?@wAşa că el a început să vorbească cu îndrăzneală în sinagogă. Când l-au auzit Acuila şi Priscila, l-au luat la ei şi i-au explicat şi mai exact Calea lui Dumnezeu.
T?!El era învăţat în ce priveşte Calea Domnului şi, cu un duh înflăcărat, vorbea şi învăţa cu exactitate lucrurile privitoare la Domnul, cu toate că nu cunoştea decât botezul lui Ioan.
>{La Efes a venit un iudeu, numit Apolo, născut în Alexandria, un om cu darul vorbirii şi puternic în Scripturi.
= Şi, după ce a petrecut o vreme acolo, a plecat prin tot ţinutul Galatiei şi al Frigiei, întărind pe toţi ucenicii.
<Şi după ce s-a dat jos în Cezareea, s-a suit la Ierusalim şi, după ce a salutat biserica, a coborât la Antiohia.
a;;ci şi-a luat rămas-bun de la ei, zicând: Trebuie cu orice preţ să ţin sărbătoarea următoare la Ierusalim; dar, cu voia lui Dumnezeu, mă voi întoarce iarăşi la voi. Şi a plecat cu corabia din Efes;
V:%Şi când l-au rugat să rămână la ei mai multă vreme, el n-a vrut,
|9qPavel a ajuns la Efes, şi i-a lăsat acolo. El însă a intrat în sinagogă şi a stat de vorbă cu iudeii.
r8]Pavel, după ce a mai rămas multă vreme la Corint, şi-a luat rămas-bun de la fraţi şi a plecat cu corabia spre Siria, împreună cu Priscila şi Acuila, după ce şi-a tuns capul în Chencrea, căci făcuse un jurământ.
37_Atunci toţi grecii au pus mâna pe Sosten, mai-marele sinagogii, şi l-au bătut înaintea scaunului de judecată. Dar Galion n-a băgat în seamă aceste lucruri.
96mŞi i-a alungat de la scaunul de judecată.
51Dar dacă sunt probleme legate de cuvinte, de nume şi de Legea voastră, vă priveşte; eu nu vreau să fiu judecător peste aceste lucruri.
44aŞi pe când voia Pavel să vorbească, Galion a zis iudeilor: Dacă ar fi fost o problemă de nedreptate sau de omor, aş fi avut un motiv să vă ascult, iudeilor!
|3q zicând: Omul acesta convinge pe oameni să se închine lui Dumnezeu într-un fel care este împotriva Legii.
27 Dar pe când era Galion proconsul al Ahaiei, iudeii s-au ridicat cu un gând împotriva lui Pavel şi l-au dus înaintea scaunului de judecată,
j1M Şi el a rămas acolo un an şi şase luni, învăţând printre ei Cuvântul lui Dumnezeu.
0 pentru că Eu sunt cu tine şi nimeni nu va încerca să-ţi facă rău; căci am mult popor în această cetate.
t/a Şi Domnul a vorbit lui Pavel noaptea într-o viziune: Nu te teme, ci vorbeşte şi nu tăcea,
(.IŞi Crisp, mai-marele sinagogii, a crezut în Domnul împreună cu toată casa lui. Şi mulţi dintre corinteni, auzind, au crezut şi au fost botezaţi;
-Şi a plecat de acolo şi a intrat în casa unui om numit Iust, temător de Dumnezeu, a cărui casă era vecină cu sinagoga.
R,Şi când i s-au împotrivit şi l-au batjocorit, el şi-a scuturat hainele şi le-a zis: Sângele vostru să cadă asupra capului vostru! Eu sunt curat. De acum încolo, mă voi duce la Neamuri.
+!Dar când au venit Sila şi Timotei din Macedonia, Pavel a fost constrâns de Duhul şi mărturisea iudeilor că Isus este Cristosul;
n*UŞi Pavel vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat şi convingea şi pe iudei şi pe greci;
)Şi, pentru că era de aceeaşi meserie, a rămas cu ei şi a lucrat; căci ei erau de meserie constructori de corturi;
f(EŞi a găsit pe un iudeu, numit Acuila, născut în Pont, care venise de curând din Italia, împreună cu soţia lui, Priscila, (deoarece Claudiu poruncise ca toţi iudeii să plece din Roma); şi el a venit la ei.
J' După aceea, Pavel a plecat din Atena şi s-a dus la Corint.
&9"Totuşi unii au trecut de partea lui şi au crezut; între ei era şi Dionisie areopagitul, o femeie numită Damaris şi alţii împreună cu ei.
6%g!Astfel, Pavel a ieşit din mijlocul lor.
$1 Şi când au auzit ei de învierea morţilor, unii îşi băteau joc, iar alţii au zis: Despre lucrurile acestea te vom asculta altă dată.
B#}pentru că a hotărât o zi în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul pe care L-a rânduit şi despre care a dat tuturor o dovadă prin faptul că L-a înviat din morţi;
")De aceea, Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă, ci porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască;
L!Deci, fiindcă suntem vlăstare ale lui Dumnezeu, nu trebuie să credem că Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau a pietrei cioplite prin îndemânarea şi iscusinţa omului.
 'Căci în El trăim, şi ne mişcăm şi suntem, după cum au zis şi unii dintre poeţii voştri. Căci şi noi suntem vlăstarele Lui.
|qca ei să caute pe Dumnezeu şi, bâjbâind, să-L găsească, măcar că nu este departe de fiecare din noi.
DŞi El a făcut fiecare naţiune de oameni dintr-un singur sânge, ca să locuiască pe toată faţa pământului; le-a aşezat vremuri hotărâte şi a pus graniţe locuinţei lor,
-nici nu este slujit de mâini omeneşti, ca şi când ar avea nevoie de ceva, El, care dă tuturor viaţă şi suflare şi toate lucrurile;
-Dumnezeu care a făcut lumea şi tot ce este în ea este Domnul cerului şi al pământului şi nu locuieşte în temple făcute de mâini,
3căci, pe când străbăteam cetatea voastră şi examinam cu atenţie lucrurile la care vă închinaţi voi, am găsit chiar şi un altar, cu această inscripţie: Unui Dumnezeu necunoscut. Eu vi-L vestesc pe Acela căruia voi vă închinaţi fără să-L cunoaşteţi.
#Pavel a stat în picioare în mijlocul Areopagului şi a zis: Bărbaţi atenieni! În toate privinţele vă găsesc foarte religioşi;
3Pentru că toţi atenienii şi străinii care erau acolo, nu-şi petreceau timpul cu nimic altceva decât să spună sau să asculte ceva nou.
ykCăci tu ne aduci ceva ciudat la urechile noastre. Am vrea deci să ştim ce înseamnă lucrurile acestea.
!Şi l-au luat şi l-au dus la Areopag, zicând: Putem să ştim şi noi ce învăţătură nouă este aceasta pe care o vesteşti tu?
yUnii dintre filosofii epicurieni şi stoici au intrat în vorbă cu el. Şi unii ziceau: Ce vrea să spună palavragiul acesta? Alţii ziceau: Se pare că este un vestitor al dumnezeilor străini, pentru că el predica pe Isus şi învierea.
în sinagogă stătea de vorbă cu iudeii şi cu prozeliţii, şi în piaţă stătea în fiecare zi cu aceia pe care-i întâlnea.
Dar în timp ce Pavel îi aştepta în Atena, se întărâta duhul în el când vedea că cetatea era plină de idoli;
7gCei ce-l însoţeau pe Pavel l-au dus până la Atena. Apoi s-au întors cu însărcinarea să ducă lui Sila şi lui Timotei poruncă să vină cât mai curând la el.
zmAtunci fraţii l-au trimis imediat pe Pavel ca să meargă spre mare, dar Sila şi Timotei au rămas acolo;
%C Dar când iudeii din Tesalonic au aflat că Pavel vestea Cuvântul lui Dumnezeu şi în Bereea, au venit şi acolo agitând şi tulburând mulţimile.
 De aceea mulţi dintre ei au crezut, şi, de asemenea, nu puţini dintre greci, atât femei cu vază cât şi bărbaţi.
U# Iudeii aceştia aveau o inimă mai bună decât cei din Tesalonic. Ei au primit Cuvântul cu toată bunăvoinţa, şi cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să afle dacă aceste lucruri erau aşa.
  Şi fraţii au trimis îndată, noaptea, pe Pavel şi pe Sila la Bereea. Când au sosit, au intrat în sinagoga iudeilor.
i K Şi după ce au primit o garanţie de la Iason şi de la ceilalţi, i-au lăsat să plece.
b =Când au auzit aceste lucruri, mulţimea şi conducătorii cetăţii s-au tulburat.
 }şi Iason i-a găzduit. Ei toţi lucrează împotriva poruncilor lui Cezar, spunând că este un alt Rege – Isus.
C Dar fiindcă nu i-au găsit, au târât pe Iason şi pe câţiva fraţi înaintea conducătorilor cetăţii, strigând: Oamenii aceştia, care au răscolit lumea, au venit şi aici
 /Dar iudeii care nu crezuseră, din invidie, au luat din mulţime nişte oameni fără căpătâi, au făcut o învălmăşeală şi au tulburat cetatea. S-au năpustit asupra casei lui Iason şi căutau pe Pavel şi pe Sila, ca să-i aducă afară înaintea poporului.
!Şi unii dintre ei au crezut şi s-au alăturat lui Pavel şi lui Sila o mare mulţime de greci evlavioşi şi multe femei de frunte.
'Gexplicând şi dovedind că Cristos trebuia să sufere şi să învie dintre cei morţi, şi zicând: Acest Isus, pe care vi-L vestesc eu, este Cristos.
wŞi Pavel, după obiceiul său, a intrat la ei şi în trei zile de Sabat la rând a vorbit cu ei din Scripturi,
 După ce au trecut prin Amfipoli şi Apolonia, Pavel şi Sila au venit în Tesalonic, unde era o sinagogă a iudeilor.
(Ei au ieşit din închisoare şi au intrat în casa Lidiei; şi după ce au văzut pe fraţi şi i-au încurajat, au plecat;
lQ'Apoi au venit să-i liniştească, i-au scos afară şi i-au rugat să părăsească cetatea;
y&Şi ofiţerii au spus aceste cuvinte conducătorilor. Şi aceştia s-au temut, când au auzit că ei erau romani.
s_%Dar Pavel le-a zis: După ce ne-au bătut cu nuiele în faţa tuturor, fără să fim judecaţi, pe noi, care suntem romani, ne-au aruncat în închisoare şi acum ne scot afară pe ascuns? Să vină ei înşişi să ne scoată!
'$Şi temnicerul a spus lui Pavel aceste cuvinte: Conducătorii au trimis să vi se dea drumul; acum deci, ieşiţi şi mergeţi în pace.
ve#Şi când s-a făcut ziuă, conducătorii au trimis pe ofiţeri, zicând: Dă drumul oamenilor acelora.
~}"Şi când i-a adus în casa lui, le-a pus masa; şi s-a bucurat, după ce a crezut în Dumnezeu cu toată casa lui;
}1!Şi temnicerul i-a luat cu el chiar în ceasul acela din noapte şi le-a spălat rănile. Şi îndată el şi toţi ai lui au fost botezaţi.
`|9 Şi i-au vestit Cuvântul Domnului atât lui cât şi tuturor celor din casa lui.
a{;Şi ei au zis: Crede în Domnul Isus Cristos, şi vei fi mântuit, tu şi casa ta.
bz=Şi i-a scos afară şi le-a zis: Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?
y{Atunci el a cerut o lumină, a sărit înăuntru şi a căzut tremurând la picioarele lui Pavel şi ale lui Sila.
pxYDar Pavel a strigat cu glas tare, zicând: Să nu-ţi faci nici un rău, căci toţi suntem aici!
-wSŞi temnicerul, trezindu-se din somn şi văzând uşile închisorii deschise, presupunând că prizonierii au fugit, a scos sabia şi era gata să se omoare.
QvŞi dintr-o dată s-a făcut un mare cutremur de pământ, aşa că s-au clătinat temeliile închisorii; şi îndată au fost deschise toate uşile şi au fost dezlegate legăturile fiecăruia.
uŞi pe la miezul nopţii, Pavel şi Sila se rugau şi cântau cântări de laudă lui Dumnezeu, iar prizonierii îi ascultau.
tAcesta, primind o astfel de poruncă, i-a aruncat în închisoarea dinăuntru şi le-a băgat picioarele în butuci.
s}Şi, după ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în închisoare, poruncind temnicerului să-i păzească bine.
rŞi mulţimea s-a ridicat împreună împotriva lor şi conducătorii le-au smuls hainele şi au poruncit să-i bată cu nuiele.
xqişi vestesc nişte obiceiuri pe care noi, fiind romani, nu trebuie nici să le primim, nici să le facem.
xpiŞi i-au dat pe mâna conducătorilor şi au zis: Oamenii aceştia, care sunt iudei, ne tulbură cetatea;
+oOCând au văzut stăpânii ei că s-a dus speranţa câştigului lor, au apucat pe Pavel şi pe Sila şi i-au târât în piaţă înaintea autorităţilor;
^n5Şi ea a făcut aşa timp de mai multe zile. Pavel însă, care era necăjit, s-a întors şi a zis duhului: în Numele lui Isus Cristos îţi poruncesc să ieşi din ea! Şi a ieşit chiar în ceasul acela.
%mCEa s-a luat după Pavel şi după noi şi striga, zicând: Oamenii aceştia sunt robii Dumnezeului Celui Preaînalt, care ne vestesc calea mântuirii.
.lUŞi pe când ne duceam la rugăciune, ne-a ieşit înainte o sclavă, care avea un duh de ghicire şi care, prin ghicire, aducea mult câştig stăpânilor ei.
@kyŞi după ce a fost botezată ea şi casa ei, ne-a rugat, zicând: Dacă mă socotiţi credincioasă Domnului, intraţi şi rămâneţi în casa mea. Şi ne-a silit să intrăm.
~~r}||z{{fzzyxxHwwXvvCuutssrrGqqSpoonRmm@ll1k?jj4i#h8gZffKedccebb9a`` _1^^l^]u]\g[v[ZwYYiXX.W=VV]UU/TT%SRRYQQmPPOO%NN#MML5K~JJIkHHbGGJFFEnDDCNBAh@@h??:>7==<];;:9887*66544D3332_2 10//M.--,C+**y))#(+'&&u%%a$$<##"!!# v|A 83@MU $vL 9 / s S h4WVoW Ei ne-au onorat în multe feluri; şi, când am plecat, ne-au dat tot ce ne trebuia pentru drum;
}s Şi după ce s-a întâmplat acest lucru, au venit şi ceilalţi bolnavi de pe insulă şi au fost vindecaţi.
FŞi s-a întâmplat ca tatăl lui Publius să zacă în pat, bolnav de friguri şi de dizenterie. Pavel a intrat la el şi s-a rugat şi, punându-şi mâinile peste el, l-a vindecat;
0YŞi împrejurul acelui loc erau proprietăţile mai-marelui insulei, numit Publius, care ne-a primit şi ne-a găzduit cu multă bunăvoinţă timp de trei zile.
X)Ei se aşteptau să-l vadă umflându-se sau căzând deodată mort; dar după ce au aşteptat mult şi au văzut că nu i se întâmpla nimic rău, şi-au schimbat părerea şi au zis că este un zeu.
MDar el a scuturat vipera în foc şi n-a simţit nici un rău.
^5Când au văzut barbarii vipera atârnată de mâna lui, au zis unii către alţii: Cu adevărat omul acesta este un ucigaş, căci Dreptatea nu vrea să-l lase să trăiască, măcar că a scăpat din mare.
1Când Pavel a strâns o grămadă de uscături şi le-a pus pe foc, o viperă a ieşit afară din cauza căldurii şi s-a prins de mâna lui.
&~EIar barbarii ne-au arătat o bunăvoinţă neobişnuită: căci au făcut un foc şi ne-au primit pe toţi, din cauza ploii care cădea şi a frigului.
J} Şi după ce am scăpat, am aflat că insula se numea Malta;
|,iar ceilalţi să se aşeze unii pe scânduri, alţii pe bucăţi din corabie. Aşa au ajuns toţi pe uscat în siguranţă;
<{q+Dar centurionul, care voia să-l scape pe Pavel, i-a oprit de la gândul acesta şi a poruncit ca aceia care puteau înota să sară primii în apă şi să iasă la ţărm,
tza*Ostaşii au fost de părere să omoare pe deţinuţi, ca nici unul dintre ei să nu scape prin înot.
Uy#)Dar corabia a lovit o barieră de nisip şi s-a înţepenit; şi partea dinainte s-a înfipt repede şi stătea neclintită, în timp ce partea dinapoi a început să se rupă de izbitura valurilor.
Ix (Au tăiat ancorele, ca să le lase în mare, şi au slăbit în acelaşi timp funiile cârmelor; apoi au ridicat pânza cea mică după cum sufla vântul şi s-au îndreptat spre ţărm.
7wg'Şi când s-a făcut ziuă, n-au recunoscut pământul, dar au văzut un golf care avea maluri nisipoase, şi au hotărât să încerce să împingă corabia la ţărm.
Uv#&După ce s-au săturat, au uşurat corabia, aruncând grâul în mare.
Xu)%Şi în corabie eram de toţi două sute şaptezeci şi şase de suflete.
Qt$Atunci s-au îmbărbătat toţi şi au luat şi ei şi au mâncat.
s+#Şi după ce a spus aceste cuvinte, a luat pâine şi a mulţumit lui Dumnezeu înaintea tuturor, a frânt-o şi a început să mănânce;
)rK"De aceea, vă îndemn să mâncaţi, căci lucrul acesta este pentru salvarea voastră; căci nici unuia dintre voi nu-i va cădea un fir de păr din cap;
Bq}!Şi înainte să se facă ziuă, Pavel i-a rugat pe toţi să mănânce, zicând: Astăzi sunt paisprezece zile de când staţi în permanenţă de veghe şi n-aţi mâncat nimic.
Sp Atunci ostaşii au tăiat funiile luntrei şi au lăsat-o să cadă.
wogPavel a zis centurionului şi ostaşilor: Dacă aceştia nu rămân în corabie, nu puteţi fi salvaţi.
3n_Dar, deoarece marinarii căutau să fugă din corabie şi lăsaseră luntrea în mare, sub pretext că ar vrea să arunce ancorele spre partea dinainte a corăbiei,
m/Şi temându-se să nu ne lovim de locuri stâncoase, au aruncat patru ancore din partea dinapoi a corăbiei, şi doreau să se facă ziuă.
)lKAu măsurat adâncimea apei şi au găsit douăzeci de stânjeni; au mers puţin mai departe, au măsurat-o din nou şi au găsit cincisprezece stânjeni.
@kyIar în noaptea a paisprezecea, în timp ce eram împinşi încoace şi încolo pe Marea Adriatică, pe la miezul nopţii, marinarilor li s-a părut că ne apropiem de pământ.
3jaDar trebuie să dăm peste o insulă;
iyDe aceea, bărbaţilor, aveţi curaj, căci am încredere în Dumnezeu că se va întâmpla aşa cum mi s-a spus.
+hOzicând: Nu te teme, Pavele! Tu trebuie să stai înaintea lui Cezar; şi, iată, ţi-a dăruit Dumnezeu pe toţi cei ce merg cu corabia împreună cu tine.
gwCăci în noaptea aceasta mi s-a arătat un înger al lui Dumnezeu, al Căruia sunt eu şi Căruia îi, slujesc,
qf[Şi acum vă îndemn să aveţi curaj, pentru că nici unul din voi nu va pieri, ci numai corabia.
neUŞi după ce nu au mâncat multă vreme, Pavel s-a sculat în mijlocul lor şi a zis: Bărbaţilor, trebuia să mă ascultaţi şi să nu fi pornit cu corabia din Creta, ca să fi scăpat de această nenorocire şi pagubă.
d!Soarele şi stelele nu s-au văzut mai multe zile, iar furtuna era aşa de puternică încât pierdusem orice speranţă de scăpare.
Vc%Şi a treia zi, noi cu mâinile noastre, am aruncat uneltele corăbiei;
~buŞi pentru că eram bătuţi foarte tare de furtună, a doua zi au început să arunce încărcătura în mare.
Va%După ce au ridicat-o, au întrebuinţat mijloace de ajutor, au legat corabia cu frânghii şi, temându-se să nu fie aruncaţi peste Sirta, au coborât pânzele şi aşa s-au lăsat duşi de vânt.
` Am trecut repede pe lângă adăpostul unei insule mici numită Clauda şi cu mare greutate am putut pune mâna pe luntre.
x_iCorabia a fost smulsă, fără să poată lupta împotriva vântului şi ne-am lăsat duşi în voia lui.
_^7Dar nu după multă vreme, s-a dezlănţuit un vânt puternic, numit Eurachilon.
3]_ Şi când a început să sufle un vânt uşor dinspre sud, crezând că sunt stăpâni pe ţintă, au ridicat ancorele şi au navigat pe lângă ţărmurile Cretei.
\{ Şi fiindcă portul nu era potrivit pentru iernat, cei mai mulţi au fost de părere să plece cu corabia de acolo şi să încerce cumva să ajungă la Fenix, un port din Creta cu deschidere spre sud-vest şi nord-vest, ca să ierneze acolo.
y[k Dar centurionul a ascultat mai mult de cârmaci şi de stăpânul corăbiei decât de cele spuse de Pavel.
LZ zicând: Bărbaţilor, prevăd că această călătorie se va sfârşi cu dezastru şi cu multă pagubă, nu numai pentru încărcătură şi pentru corabie, ci şi pentru vieţile noastre.
"Y= Şi pentru că trecuse multă vreme şi călătoria pe mare devenea primejdioasă, pentru că trecuse deja şi vremea postului, Pavel i-a sfătuit,
XDupă ce am trecut cu greu de-a lungul ţărmului, am ajuns la un loc numit Limanuri Bune, de care era aproape cetatea Lasea.
7WgTimp de mai multe zile am navigat încet şi, după ce am ajuns cu greu lângă Cnid, vântul nu ne-a lăsat să ne oprim şi am navigat pe lângă Creta, spre Salmona.
{VoŞi acolo centurionul a găsit o corabie din Alexandria, care mergea în Italia, şi ne-am îmbarcat în ea.
|UqŞi după ce am trecut marea de-a lungul coastei Ciliciei şi Pamfiliei, am venit la Mira, o cetate a Liciei.
vTeŞi după ce am plecat de acolo, am navigat pe lângă Cipru, pentru că vânturile ne erau potrivnice.
(SIŞi a doua zi am ajuns la Sidon; şi Iuliu l-a tratat pe Pavel cu respect şi i-a dat voie să meargă pe la prietenii săi ca să primească îngrijire;
+RONe-am urcat într-o corabie de la Adramit, care urma să navigheze pe lângă coasta Asiei, şi am pornit. Cu noi era Aristarh, un macedonean din Tesalonic;
9Q mŞi după ce s-a hotărât să plecăm cu corabia în Italia, pe Pavel şi pe alţi câţiva deţinuţi i-au dat pe mâna unui centurion, numit Iuliu, din cohorta Augusta;
P Şi Agripa a zis lui Festus: Omului acestuia i s-ar fi putut da drumul, dacă n-ar fi cerut să fie judecat de Cezar;
Oşi când s-au tras deoparte, vorbeau unul cu altul, zicând: Omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte sau de lanţuri.
NŞi când a spus aceste lucruri, regele, guvernatorul şi Berenice, şi toţi cei ce stăteau împreună cu ei, s-au ridicat;
>MuŞi Pavel a zis: Fie curând, fie târziu, să dea Dumnezeu ca nu numai tu, ci toţi cei care mă ascultaţi astăzi, să fiţi aşa cum sunt eu, afară de lanţurile acestea;
^L5Şi Agripa a zis lui Pavel: Aproape că mă convingi să devin şi eu creştin!
BKCrezi tu în Profeţi, rege Agripa? Ştiu că crezi.
IJ Căci regele, căruia îi vorbesc cu îndrăzneală, ştie aceste lucruri; căci sunt convins că nu-i este nimic necunoscut din aceste lucruri, fiindcă nu s-au petrecut într-un colţ.
zImDar Pavel a zis: Nu sunt nebun, prea-alesule Festus, dimpotrivă rostesc cuvinte adevărate şi raţionale.
HPe când vorbea el astfel ca să se apere, Festus a zis cu glas tare: Pavel, eşti nebun! Învăţătura multă te duce la nebunie!
G1că Cristos trebuie să sufere şi că El va fi Cel dintâi care va învia din morţi şi va vesti lumină poporului acestuia şi Neamurilor;
sF_Dar, dobândind ajutor de la Dumnezeu, am rămas în viaţă până în ziua aceasta, mărturisind celor mici şi celor mari, spunând nimic altceva decât lucrurile despre care au spus profeţii şi Moise că se vor întâmpla,
gEGDin cauza acestor lucruri, iudeii m-au prins în templu şi au încercat să mă omoare.
fDEci am vestit întâi celor din Damasc, şi în Ierusalim, şi pretutindeni împrejurul ţinutului Iudeii, şi la Neamuri, să se pocăiască şi să se întoarcă la Dumnezeu, făcând fapte vrednice de pocăinţă;
PCDe aceea, rege Agripa, n-am fost neascultător viziunii cereşti,
~Buca să le deschizi ochii şi să se întoarcă de la întuneric la lumină şi de la puterea Satanei la Dumnezeu, ca să primească iertarea păcatelor şi o moştenire împreună cu cei care sunt sfinţiţi prin credinţa în Mine;
oAWTe-am scos din mijlocul acestui popor şi din mijlocul Neamurilor la care acum te trimit,
T@!Dar scoală-te şi stai în picioare, căci M-am arătat ţie ca să te pun slujitor şi martor atât al lucrurilor pe care le-ai văzut, cât şi al lucrurilor în care Mă voi arăta ţie;
o?WŞi eu am zis: Cine eşti, Doamne? Şi El a zis: Eu sunt Isus, pe care tu îl persecuţi.
w>gŞi când am căzut cu toţii la pământ, eu am auzit un glas care-mi vorbea şi zicea în limba evreiască: Saule, Saule, pentru ce Mă persecuţi? Îţi este greu să loveşti cu piciorul înapoi în vârful unei ţepuşe.
==s pe la amiază, rege, pe drum, am văzut strălucind împrejurul meu şi împrejurul celor ce erau cu mine o lumină din cer, a cărei strălucire întrecea pe cea a soarelui.
}<s Şi când m-am dus la Damasc cu acest scop, cu autoritate şi împuternicire de la preoţii cei mai de seamă,
>;u Şi de multe ori îi pedepseam în toate sinagogile şi îi obligam să hulească; şi în furia mea nebună împotriva lor, îi persecutam până şi în cetăţile străine;
:  Şi aşa am şi făcut în Ierusalim; şi nu numai că pe mulţi dintre sfinţi i-am închis în închisoare, după ce primeam autoritatea aceasta de la preoţii cei mai de seamă, dar când erau condamnaţi la moarte, îmi dădeam şi eu aprobarea.
h9I Şi eu credeam că trebuie să fac multe lucruri împotriva Numelui lui Isus din Nazaret.
Q8De ce vi se pare un lucru de necrezut că Dumnezeu învie morţii?
O7şi a cărei împlinire o aşteaptă cele douăsprezece seminţii ale noastre, care slujesc necurmat lui Dumnezeu, zi şi noapte. Pentru această speranţă, rege Agripa, sunt acuzat de iudei;
s6_Şi acum stau să fiu judecat pentru speranţa promisiunii făcute de Dumnezeu părinţilor noştri,
5#Dacă vor să mărturisească, ei ştiu de la început că am trăit ca Fariseu, după cea mai riguroasă partidă a religiei noastre.
49Felul meu de viaţă este cunoscut din tinereţe de toţi iudeii, pentru că am trăit de la început în Ierusalim, în mijlocul naţiunii mele.
35mai ales pentru că tu cunoşti foarte bine toate obiceiurile şi neînţelegerile dintre iudei. De aceea, te rog să mă asculţi cu răbdare.
2 Mă simt fericit, rege Agripa, că astăzi mă pot apăra înaintea ta pentru toate lucrurile de care sunt acuzat de iudei;
1 Şi Agripa a zis lui Pavel: Ai voie să te aperi. Atunci Pavel a întins mâna şi a început să se apere, zicând:
0Căci mi se pare lipsit de raţiune să trimit pe un deţinut, fără să specific acuzaţiile aduse împotriva lui.
X/)Eu n-am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el; de aceea l-am adus înaintea voastră şi în mod deosebit înaintea ta, rege Agripa, ca, după ce se va face cercetarea, să am ce scrie.
.1Dar când am înţeles că n-a făcut nimic vrednic de moarte şi fiindcă singur a cerut să fie judecat de rege, am hotărât să-l trimit.
x-iŞi Festus a zis: Rege Agripa, şi voi toţi bărbaţii care sunteţi de faţă cu noi, îl vedeţi pe omul acesta, despre care toată mulţimea iudeilor mi-a cerut în Ierusalim şi aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască.
[,/A doua zi deci, când Agripa şi Berenice au venit cu mare pompă şi au intrat în auditoriu împreună cu căpitanii şi cu oamenii mai însemnaţi ai cetăţii, la porunca lui Festus a fost adus Pavel.
{+oŞi Agripa a zis lui Festus: Aş vrea să aud şi eu pe omul acela. Mâine, a răspuns Festus, îl vei auzi;
*Dar când Pavel a cerut să fie ţinut ca să fie judecat de rege, am poruncit să fie păzit până când îl voi trimite la Cezar.
<)qŞi fiindcă nu ştiam ce hotărâre să iau în neînţelegerea aceasta, l-am întrebat dacă vrea să meargă la Ierusalim şi să fie judecat acolo pentru aceste lucruri.
.(Uci aveau împotriva lui numai nişte neînţelegeri cu privire la religia lor şi la un oarecare Isus, care a murit, şi despre care Pavel spunea că este viu.
'}Când s-au înfăţişat acuzatorii lui, nu l-au acuzat de nici unul dintre lucrurile pe care mi le închipuiam eu,
&/Au venit deci împreună aici şi, fără întârziere, a doua zi am stat pe scaunul de judecător şi am poruncit să fie adus omul acesta.
~%uLa aceasta le-am răspuns că la romani nu este obiceiul să se dea la moarte un om până când cel acuzat nu este pus faţă în faţă cu acuzatorii lui, ca să aibă posibilitatea de a se apăra în privinţa acuzării care i se aduce.
$)împotriva căruia, când eram în Ierusalim, mi s-au plâns preoţii cei mai de seamă şi bătrânii iudeilor, cerând condamnarea lui;
#Şi, fiindcă au stat acolo mai multe zile, Festus a spus regelui despre Pavel, zicând: Felix a lăsat în închisoare un om
m"S După câteva zile, regele Agripa şi Berenice au sosit la Cezareea ca să-l salute pe Festus.
!  Atunci Festus, după ce s-a sfătuit cu consiliul lui, a răspuns: Ai cerut să fii judecat de Cezar, la Cezar te vei duce.
 ' Dacă am făcut vreo nedreptate, sau am făcut ceva vrednic de moarte, nu mă feresc de moarte; dar dacă nu este nimic adevărat în lucrurile de care mă acuză oamenii aceştia, nimeni n-are dreptul să mă dea în mâinile lor. Eu cer să fiu judecat de Cezar;
E Dar Pavel a zis: Eu stau înaintea scaunului de judecată al lui Cezar, acolo ar trebui să fiu, judecat. Pe iudei nu i-am nedreptăţit cu nimic, după cum ştii şi tu foarte bine.
>u Dar Festus, care voia să facă pe placul iudeilor, a răspuns lui Pavel şi a zis: Vrei să te sui la Ierusalim şi acolo să fii judecat înaintea mea pentru aceste lucruri?
-Pavel s-a apărat şi a zis: N-am păcătuit cu nimic nici împotriva Legii iudeilor, nici împotriva templului, nici împotriva lui Cezar;
9kŞi când a venit el, iudeii care coborâseră de la Ierusalim au stat împrejurul lui şi au adus împotriva lui multe şi grele învinuiri, pe care nu le puteau dovedi;
+OŞi după ce a rămas între ei mai mult de zece zile, s-a dus la Cezareea. Şi a doua zi a stat pe scaunul de judecător şi a poruncit să fie adus Pavel.
9De aceea, a zis el, cei cu mai mare influenţă între voi să se coboare cu mine şi, dacă este ceva rău în omul acesta, să-l învinuiască;
}Dar Festus a răspuns că Pavel trebuia păzit în Cezareea şi că în curând el însuşi urma să meargă acolo.
cerând o favoare împotriva lui, să-l trimită la Ierusalim, ca în acest timp să-i întindă o cursă ca să-l omoare pe drum.
~uPreoţii cei mai de seamă şi conducătorii iudeilor i-au adus plângeri împotriva lui Pavel; şi l-au rugat,
j ODeci Festus, venind în ţinutul său, după trei zile s-a suit de la Cezareea la Ierusalim.
%Dar după doi ani, în locul lui Felix a venit Porcius Festus; Felix a vrut să facă pe plac iudeilor şi l-a lăsat pe Pavel închis.
)Totodată el spera că Pavel îi va da bani, ca să-l elibereze. De aceea, trimitea şi mai des să-l cheme, ca să stea de vorbă cu el.
NŞi pe când vorbea el despre dreptate, despre înfrânare şi despre judecata viitoare, Felix s-a îngrozit şi a răspuns: Du-te de data aceasta; când voi mai avea un prilej, te voi chema.
5Dar după câteva zile, a venit Felix cu soţia sa Drusila, care era iudeică; a chemat pe Pavel şi l-a ascultat despre credinţa în Cristos.
2]Şi a poruncit centurionului să-l păzească pe Pavel, dar să-l lase mai liber şi să nu oprească pe nimeni dintre ai lui să-i slujească sau să vină la el.
MDar când Felix a auzit aceste lucruri, având cunoştinţe mai exacte despre Cale, i-a amânat şi a zis: Când va veni căpitanul Lisias, voi lua o hotărâre în privinţa cazului vostru.
%afară doar de strigătul acesta pe care l-am scos, stând în mijlocul lor: Pentru învierea morţilor sunt eu judecat astăzi de voi;
}sSau să spună aceştia singuri dacă au găsit vreo nelegiuire în mine, când am stat înaintea sinedriului,
 Ei înşişi ar fi trebuit să se înfăţişeze înaintea ta şi să mă acuze, dacă ar fi avut ceva împotriva mea.
t aTocmai atunci nişte iudei din Asia m-au găsit purificat în templu, nu cu mulţime, nici cu zarvă;
[ /Şi după mulţi ani, am venit să aduc milostenii şi daruri poporului meu;
y kDe aceea, eu mă lupt întotdeauna să am o conştiinţă curată faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni;
 %şi am speranţa în Dumnezeu, pe care şi ei o au, că va fi o înviere a morţilor, atât a celor drepţi cât şi a celor nedrepţi.
LDar îţi mărturisesc aceasta, că potrivit Căii, pe care ei o numesc sectă, eu slujesc Dumnezeului părinţilor mei, crezând toate lucrurile care sunt scrise în Lege şi în Profeţi;
I  Nici nu pot dovedi lucrurile de care mă învinuiesc acum.
- Şi nu m-au găsit nici în templu, nici în sinagogi, nici în cetate, stând de vorbă cu cineva sau îndemnând mulţimea la răscoală;
} Aşa cum poţi şi tu afla, nu sunt mai mult de douăsprezece zile de când m-am suit să mă închin la Ierusalim.
W' Atunci Pavel, după ce guvernatorul i-a făcut semn să vorbească, a răspuns: Fiindcă ştiu că de mulţi ani eşti judecătorul acestui popor, răspund cu mai mare încredere pentru apărarea mea.
eC Şi iudeii au aprobat şi ei învinuirea aceasta, zicând că aşa stăteau lucrurile.
&Eşi a poruncit acuzatorilor lui să vină înaintea ta. Dacă-l vei cerceta, tu însuţi vei putea afla de la el toate lucrurile de care-l acuzăm noi;
[/dar a venit căpitanul Lisias, l-a luat din mâinile noastre cu mare forţă
}sşi a încercat să profaneze şi templul. Am pus mâna pe el şi am vrut să-l judecăm după Legea noastră;
(IAm găsit pe omul acesta că este o adevărată ciumă; face dezbinare printre toţi iudeii, de pe tot pământul, este mai-marele partidei nazarinenilor
~{Totuşi, ca să nu te ţin prea mult, te rog să asculţi, în bunătatea ta, câteva cuvinte din partea noastră.
V}%recunoaştem acest lucru cu mulţumire pe orice cale şi în tot locul.
l|QŞi când a fost chemat Pavel, Terţul a început să-l acuze, zicând: Prea-alesule Felix, văzând că prin tine ne bucurăm de mare pace şi prin purtarea ta de grijă s-au făcut multe schimbări bune în acest popor,
4{ cDupă cinci zile, marele preot Anania a coborât cu unii din bătrâni şi cu un orator numit Terţul; aceştia au adus guvernatorului acuzaţii împotriva lui Pavel;
~zu#a zis: Te voi asculta când vor veni şi acuzatorii tăi. Şi a poruncit să fie ţinut în Pretoriul lui Irod.
y"Şi după ce guvernatorul a citit scrisoarea, l-a întrebat pe Pavel din ce provincie era. Şi când a aflat că era din Cilicia,
uxc!Când au ajuns în Cezareea, ei au dat scrisoarea guvernatorului şi l-au adus pe Pavel înaintea lui.
w Dar a doua zi au lăsat pe călăreţi să-şi continue drumul împreună cu el, iar ei s-au întors în fortăreaţă.
pvYOstaşii, după cum li se poruncise, au luat pe Pavel şi l-au dus noaptea până la Antipatrida.
luQŞi când mi s-a dat de ştire că iudeii pregătesc o uneltire împotriva acestui om, l-am trimis îndată la tine şi am poruncit şi celor care-l învinuiesc să spună înaintea ta ce au împotriva lui. Fii sănătos!
t#Şi am găsit că era acuzat pentru lucruri privitoare la Legea lor, dar că nu avea nici o vină vrednică de moarte sau de lanţuri.
psYŞi pentru că voiam să ştiu cauza pentru care îl acuzau, l-am adus înaintea sinedriului lor.
r/Acest om a fost prins de iudei şi era să fie omorât de ei. Atunci am venit cu trupe şi l-am scăpat, pentru că am aflat că este roman.
SqClaudius Lisias către excelenţa sa, guvernatorul Felix: Salutări!
>pwŞi el a scris o scrisoare având acest cuprins:
owAduceţi animale şi pentru Pavel, ca să-l pună călare şi să-l ducă în siguranţă la guvernatorul Felix.
Vn%Şi a chemat la el pe doi dintre centurioni, zicând: Pregătiţi două sute de ostaşi, şaptezeci de călăreţi şi două sute de suliţaşi, ca să meargă la Cezareea la a treia oră din noapte.
mCăpitanul a lăsat pe tânăr să plece şi i-a poruncit: Să nu spui nimănui că mi-ai dezvăluit aceste lucruri.
sl_Dar tu să nu-i asculţi, pentru că mai mult de patruzeci de bărbaţi îl pândesc şi s-au legat cu jurământ să nu mănânce, nici să nu bea, până nu-l vor omorî; şi acum sunt gata, aşteptând promisiunea de la tine.
(kIŞi el a zis: Iudeii s-au sfătuit să te roage să aduci mâine pe Pavel înaintea sinedriului, ca şi cum ar vrea să-l cerceteze mai cu de-amănuntul.
kjOAtunci căpitanul l-a luat de mână, l-a dus deoparte şi l-a întrebat: Ce ai să-mi spui?
8iiAcesta l-a luat şi l-a adus la căpitan şi a zis: Pavel, cel închis, m-a chemat la el şi m-a rugat să-l aduc la tine pe acest tânăr, care are să-ţi spună ceva.
hŞi Pavel a chemat la el pe unul dintre centurioni şi a zis: Du pe tânărul acesta la căpitan, pentru că are ceva să-i spună.
gŞi fiul surorii lui Pavel, a auzit despre această uneltire, s-a dus şi a intrat în fortăreaţă, şi i-a spus lui Pavel.
fyAcum deci, voi, împreună cu sinedriul, daţi de ştire căpitanului ca mâine să-l aducă jos la voi, ca şi cum aţi vrea să cercetaţi mai cu amănuntul lucrurile privitoare la el; şi noi suntem gata să-l omoram înainte să ajungă.
4eaŞi ei s-au dus la preoţii cei mai de seamă şi la bătrâni şi le-au zis: Noi ne-am legat cu mare jurământ să nu mâncăm până când nu vom omorî pe Pavel.
Vd% Şi cei care făcuseră uneltirea aceasta erau mai mulţi de patruzeci.
0cY Şi când s-a făcut ziuă, iudeii au uneltit împreună şi s-au legat prin jurământ zicând că nu vor mânca, nici nu vor bea până nu vor omorî pe Pavel;
Yb+ Şi în noaptea următoare, Domnul a stat lângă el şi a zis: îndrăzneşte, Pavele, căci după cum ai mărturisit despre Mine în Ierusalim, tot aşa trebuie să mărturiseşti şi în Roma.
faE Şi pentru că neînţelegerea creştea, căpitanul, temându-se ca Pavel să nu fie rupt în bucăţi de ei, a poruncit ostaşilor să coboare şi să-l smulgă din mijlocul lor, şi să-l aducă în fortăreaţă.
` Şi acolo s-a făcut o mare zarvă. Şi cărturarii din partida Fariseilor s-au ridicat în picioare şi s-au certat, zicând: Noi nu găsim nici o vină în omul acesta; iar dacă i-a vorbit un duh sau un înger, să nu luptăm împotriva lui Dumnezeu;
{_oCăci Saducheii zic că nu este înviere, nici înger, nici duh; dar Fariseii le mărturisesc pe amândouă;
^Şi când a zis cuvintele acestea, s-a stârnit o neînţelegere între Farisei şi Saduchei şi mulţimea s-a dezbinat.
m]SDar când Pavel a înţeles că o parte din ei erau Saduchei, iar cealaltă Farisei, a strigat în sinedriu: Bărbaţi şi fraţi, eu sunt Fariseu, fiu de Fariseu; sunt judecat din cauza speranţei în învierea morţilor;
\5Atunci Pavel a zis: N-am ştiut, fraţilor, că el este marele preot; căci este scris: Să nu-l vorbeşti de rău pe mai-marele poporului tău
h[IŞi cei care stăteau lângă el au zis: Îţi baţi joc de marele preot al lui Dumnezeu?
Z1Atunci Pavel i-a zis: Te va bate Dumnezeu, perete văruit! Tu stai să mă judeci după Lege şi porunceşti să fiu lovit, împotriva Legii?
mYSŞi marele preot Anania a poruncit celor care stăteau lângă el să-l lovească peste gură.
+X QŞi Pavel, uitându-se ţintă la sinedriu, a zis: Bărbaţi şi fraţi, am trăit cu o conştiinţă curată înaintea lui Dumnezeu până în ziua aceasta;
_W7Dar a doua zi, fiindcă voia să ştie sigur de ce era acuzat de iudei, l-a dezlegat şi a poruncit să se adune preoţii cei mai de seamă şi tot sinedriul; apoi l-a adus pe Pavel şi l-a pus înaintea lor.
AV{Atunci, cei ce voiau să-l cerceteze bătându-l, s-au îndepărtat imediat de el; căpitanul, de asemenea, s-a temut când a aflat că Pavel era roman şi pentru că îl legase.
"U=Şi căpitanul a răspuns: Eu am obţinut cu o mare sumă de bani cetăţenia aceasta. Şi Pavel a zis: Dar eu sunt chiar născut cetăţean roman.
aT;Căpitanul a venit şi i-a zis lui Pavel. Spune-mi, eşti roman? Şi el a zis: Da.
S Când a auzit centurionul, s-a dus şi a spus căpitanului, zicând: Ce ai de gând să faci, căci omul acesta este roman?
$RAŞi pe când îl legau pentru a fi biciuit, Pavel a zis centurionului care era acolo: Vă este permis să bateţi pe un roman care nu este condamnat?
Q3căpitanul a poruncit să fie dus în fortăreaţă şi să-l cerceteze, bătându-l cu biciul, ca să afle de ce strigau aşa împotriva lui.
\P1Şi când strigau ei, îşi rupeau hainele şi aruncau cu ţărână în aer,
5OcŞi ei l-au ascultat până la cuvântul acesta, dar atunci şi-au ridicat glasul şi au zis: Ia de pe pământ pe un astfel de om, căci nu se cuvine să trăiască!
WN'Şi El mi-a zis: Du-te, căci te voi trimite departe, la Neamuri.
&MEŞi când se vărsa sângele lui Ştefan, martorul Tău, eram şi eu de faţă, învoindu-mă la omorârea lui şi păzind hainele celor care-l omorau;
LŞi eu am zis: Doamne, ei ştiu că eu trimiteam la închisoare şi băteam în fiecare sinagogă pe cei ce credeau în Tine.
K!şi L-am văzut pe El, zicându-mi: Grăbeşte-te şi ieşi repede din Ierusalim, căci nu vor primi mărturia ta despre Mine.
xJiŞi s-a întâmplat că, după ce m-am întors la Ierusalim şi mă rugam în templu, am căzut în extaz
IwŞi acum, de ce zăboveşti? Scoală-te şi fii botezat şi spălat de păcatele tale, chemând Numele Domnului;
iHKCăci tu îi vei fi martor înaintea tuturor oamenilor pentru ceea ce ai văzut şi auzit.
G!Şi el a zis: Dumnezeul părinţilor noştri te-a ales ca să cunoşti voia Lui, să vezi pe Cel Drept şi să auzi glasul gurii Lui;
.FU a venit la mine şi, stând alături de mine, mi-a zis: Frate Saul, primeşte-ţi vederea. Şi chiar în clipa aceea mi-am primit vederea şi m-am uitat la el.
zEm Şi unul numit Anania, un om evlavios, în ce priveşte Legea, apreciat de toţi iudeii care locuiau acolo,
D Şi fiindcă nu puteam să văd din cauza gloriei acelei lumini, cei care erau cu mine m-au luat de mână şi am venit la Damasc.
9Ck Şi am zis: Ce să fac, Doamne? Şi Domnul mi-a zis: Scoală-te, du-te la Damasc şi acolo ţi se va spune despre toate lucrurile care sunt hotărâte să le faci.
B Cei ce erau cu mine au văzut într-adevăr lumina şi s-au înfricoşat, dar n-au auzit glasul Celui care mi-a vorbit.
AŞi eu am răspuns: Cine eşti, Doamne? Şi El mi-a zis: Eu sunt Isus din Nazaret, pe care tu îl prigoneşti.
v@eAm căzut la pământ şi am auzit o voce, zicându-mi: Saule, Saule, pentru ce Mă prigoneşti?
? Când eram pe drum şi mă apropiam de Damasc, pe la amiază, deodată a strălucit din cer o lumină mare împrejurul meu;
j>MMarele preot şi toată adunarea bătrânilor îmi sunt martori. De la ei am primit şi scrisori către fraţi şi m-am dus la Damasc să aduc la Ierusalim în lanţuri pe cei care se aflau acolo, ca să fie pedepsiţi;
s=_Am prigonit până la moarte această Cale, legând şi punând în închisoare bărbaţi şi femei.
<Eu sunt iudeu, născut în Tarsul Ciliciei, dar am fost crescut în cetatea aceasta, am învăţat la picioarele lui Gamaliel să cunosc cu stricteţe Legea părinţilor noştri, şi am fost plin de râvnă pentru Dumnezeu, cum sunteţi şi voi toţi astăzi.
q$~g}} |[{Bzz/yxx?wAvvurttss"rwrqqpponnVmm$llk6jj@ihh,gffeedocbaa=`d__o^]]M\[[@ZZ~ZYYXX*WW VEUU8TTXSS@RR^QQAPOOfNNRMMuLKKJJIIIhHH_GGGNGFFEEBDDCCOB\AA[@@t??f?>>==(<<;;:o9^877U6554\33 22L11X00d//]..\--],,>+}**&)('&& %${##)""q!!" }WT?W4cU|)cJ  I f q lmhzL6B^} Dar voi însă, nu mai sunteţi în carne, ci în duh, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte cu adevărat în voi. Acum, dacă cineva nu are Duhul lui Cristos, acela nu este al Lui;
P]Aşadar, cei ce sunt în carne, nu pot fi plăcuţi lui Dumnezeu.
\)Fiindcă mintea carnală este duşmănie împotriva lui Dumnezeu, căci ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, şi nici nu poate fi supusă.
u[cCăci a avea o gândire carnală este moarte, dar a avea o gândire spirituală este viaţă şi pace.
Z)Căci cei ce trăiesc potrivit cărnii, cugetă la lucrurile cărnii, dar cei ce trăiesc potrivit Duhului, cugetă la lucrurile Duhului.
Ypentru ca cerinţa dreaptă a Legii să poată fi împlinită în noi, care nu umblăm potrivit cărnii, ci potrivit Duhului;
iXKCăci ceea ce Legea n-a putut face, pentru că era slabă prin carne, a făcut Dumnezeu trimiţând pe însuşi Fiul Său, din cauza păcatului, în asemănare cu carnea păcătoasă; El a condamnat păcatul în carne,
oWWCăci legea Duhului vieţii în Cristos Isus m-a eliberat de sub legea păcatului şi a morţii.
V Dar acum nu este nici o condamnare pentru cei care sunt în Cristos Isus, care nu umblă potrivit cărnii, ci potrivit Duhului;
#U?Mulţumesc lui Dumnezeu prin Isus Cristos, Domnul nostru. Aşadar, cu mintea, eu slujesc Legii lui Dumnezeu, dar cu carnea slujesc legii păcatului.
STO, nenorocitul de mine! Cine mă va elibera de acest trup de moarte?
/SWDar văd în membrele mele o altă lege, care luptă împotriva legii minţii mele şi mă ţine în captivitatea legii păcatului, care este în membrele mele.
MRCăci după omul dinăuntru, mă bucur în Legea lui Dumnezeu;
lQQGăsesc deci în mine legea aceasta: când vreau să fac binele, răul este prezent în mine.
PyAcum, dacă fac ceea ce nu vreau, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine.
uOcCăci binele pe care vreau să-l fac, nu-l fac; ci răul pe care nu vreau să-l fac, pe acela îl fac.
#N?Căci ştiu că nimic bun nu locuieşte în mine, (adică în carnea mea), căci voinţa de a face binele este în mine, dar n-am puterea să-l fac.
gMGAşadar, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine.
SLDeci, dacă fac ceea ce nu vreau, mărturisesc că Legea este bună.
iKKCăci ce fac, nu înţeleg. Căci ce vreau să fac, nu fac; dar ceea ce urăsc, aceea fac;
bJ=Căci noi ştim că Legea este spirituală, dar eu sunt carnal, vândut păcatului.
{Io Deci atunci, ceea ce este bun mi-a dat moartea? Nicidecum. Dar păcatul, ca să se poată vedea păcat, a produs moartea în mine printr-un lucru care este bun, ca astfel păcatul, prin poruncă, să ajungă peste măsură de păcătos.
aH; De aceea, Legea este sfântă, şi porunca este sfântă, şi dreaptă, şi bună.
fGE Căci păcatul, luând prilejul prin poruncă, m-a înşelat şi, prin ea, m-a omorât.
[F/ Şi porunca, care trebuia să-mi dea viaţa, am aflat că-mi aducea moartea.
|Eq Căci cândva, când nu aveam Legea, trăiam; dar când a venit porunca, păcatul a înviat, iar eu am murit;
D!Dar păcatul, folosindu-se de prilejul dat prin poruncă, a produs în mine tot felul de pofte. Căci fără Lege, păcatul era mort.
AC{Ce vom zice dar? Este Legea păcat? Nicidecum. Dimpotrivă, păcatul nu l-aş fi cunoscut decât prin Lege. Căci n-aş fi cunoscut pofta dacă Legea nu spunea: Să nu pofteşti!
B7Dar acum am fost eliberaţi de Lege, fiindcă am murit faţă de ceea ce ne ţinea, ca să slujim într-un Duh nou, şi nu după vechea literă.
*AMCăci atunci când trăiam în carne, dorinţele păcatelor, care erau stimulate prin Lege, lucrau în membrele noastre ca să aducă roadă pentru moarte.
T@!De aceea, fraţii mei, prin trupul lui Cristos şi voi aţi murit faţă de Lege, ca să puteţi fi ai altuia, adică ai Aceluia care a fost înviat din morţi, ca să aducem roade pentru Dumnezeu;
? Dacă deci, cât timp îi trăieşte soţul, ea se căsătoreşte cu un alt bărbat, se va numi adulteră; dar dacă soţul ei moare, ea este dezlegată de legea aceea; aşa că nu mai este o femeie adulteră, deşi s-a căsătorit cu un alt bărbat.
.>UCăci femeia căsătorită este legată prin Lege de soţul ei atâta timp cât el trăieşte; dar dacă soţul ei moare, este dezlegată de legea soţului ei.
= !Sau nu ştiţi, fraţilor (căci le vorbesc celor care cunosc Legea) că Legea are stăpânire asupra omului câtă vreme trăieşte?
<{Căci plata păcatului este moartea, dar darul lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Cristos, Domnul nostru.
;!Dar acum, fiind eliberaţi de păcat, şi devenind robi ai lui Dumnezeu, aveţi ca rod sfinţirea, iar ca sfârşit viaţa veşnică.
:Ce roade aduceaţi atunci, din lucrurile de care acum vă este ruşine? Căci sfârşitul acelor lucruri este moartea.
^95Căci atunci când eraţi robi ai păcatului, eraţi liberi faţă de dreptate;
)8KVorbesc în felul oamenilor datorită slăbiciunii cărnii voastre. Căci aşa cum aţi făcut membrele voastre roabe ale necurăţiei şi fărădelegii, ca să faceţi fărădelegea, tot astfel acum, faceţi membrele voastre roabe ale dreptăţii, care duce la sfinţirea voastră.
T7!Şi fiind eliberaţi de sub păcat, aţi devenit robi ai dreptăţii.
<6qDar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru că voi, deşi aţi fost robi ai păcatului, aţi ascultat din inimă de modelul învăţăturii, căreia v-aţi încredinţat;
\51Nu ştiţi că dacă vă supuneţi robi cuiva ca să-l ascultaţi, sunteţi robii aceluia de care ascultaţi; fie că sunteţi ai păcatului, care duce la moarte, sau ai ascultării, care duce la dreptate?
o4WAşadar, ce să facem? Să păcătuim, pentru că nu mai suntem sub Lege, ci sub har? Nicidecum;
w3gCăci păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră; pentru că voi nu mai sunteţi sub Lege, ci sub har;
{2o Nici nu oferiţi membrele voastre păcatului, ca unelte ale nedreptăţii, ci daţi-vă pe voi înşivă lui Dumnezeu, ca acei care sunteţi vii din morţi, iar membrele voastre daţi-le lui Dumnezeu ca pe nişte unelte ale dreptăţii;
1 De aceea, nu lăsaţi ca păcatul să mai domnească în trupul vostru muritor, ca să ascultaţi de dorinţele lui.
0 Tot aşa şi voi, socotiţi-vă a fi morţi faţă de păcat, dar vii pentru Dumnezeu în Isus Cristos, Domnul nostru.
)/K Pentru că prin moartea de care a murit, El a murit pentru păcat, o dată pentru totdeauna; dar viata pe care o trăieşte, o trăieşte pentru Dumnezeu!
}.s ştiind că Cristos, fiind înviat din morţi, nu mai moare; moartea nu mai are nici o stăpânire asupra Lui.
i-KAcum, dacă am murit împreună cu Cristos, noi credem că vom şi trăi împreună cu El,
?,ycăci cel care a murit a fost eliberat de păcat;
=+sştiind bine, că omul nostru cel vechi a fost crucificat împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să poată fi nimicit, ca să nu mai fim robi care slujesc păcatului;
*/Căci dacă am fost uniţi cu El printr-o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi uniţi cu El şi printr-o înviere asemănătoare cu a Lui,
Q)De aceea, am fost îngropaţi împreună cu El prin botezul în moarte, pentru că, aşa cum Cristos a fost înviat din morţi, prin gloria Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă;
u(cSau nu ştiţi că toţi câţi am fost botezaţi în Isus Cristos, am fost botezaţi în moartea Lui?
\'1Nicidecum. Noi care am murit faţă de păcat, cum să mai trăim în păcat?
T& #Ce vom zice dar? Să păcătuim mereu, ca să se înmulţească harul?
6%epentru că, aşa cum păcatul a stăpânit dând moartea, tot aşa să stăpânească şi harul prin dreptate dând viaţă veşnică prin Isus Cristos, Domnul nostru.
$Pe deasupra, Legea a venit ca să se înmulţească greşeala. Dar unde s-a înmulţit păcatul, harul s-a înmulţit şi mai mult,
#5Căci aşa cum, prin neascultarea unui om, mulţi au fost făcuţi păcătoşi, tot aşa prin ascultarea Unuia, mulţi vor fi făcuţi drepţi.
h"IDe aceea, aşa cum prin greşeala unuia judecata a venit peste toţi oamenii, aducând condamnarea, tot aşa prin dreptatea unuia, darul fără plată a venit peste toţi oamenii aducând justificarea care dă viaţa;
L!Căci dacă prin greşeala unui singur om moartea a domnit printr-unul, cu mult mai mult cei ce primesc pe deplin harul şi darul dreptăţii vor domni în viaţă prin Unul, Isus Cristos.)
{ oŞi darul nu este ca ceea ce a venit prin acel unul care a păcătuit. Căci judecata care a venit printr-o singură greşeală, a rezultat m condamnare, dar darul fără plată care a venit în urma multor greşeli, a adus justificare.
Dar cu darul fără plată nu este ca şi cu greşeala. Căci dacă prin greşeala unuia singur mulţi au murit, cu mult mai mult harul lui Dumnezeu, şi darul prin har, care este al unui singur Om, Isus Cristos, a fost dat multora din belşug.
J Totuşi, moartea a domnit de la Adam până la Moise, chiar şi peste cei ce nu păcătuiseră printr-un păcat asemănător cu al lui Adam, care este o imagine a Celui ce avea să vină.
oW (Căci până la Lege păcatul era în lume, dar păcatul nu este imputat când nu există lege.
@y De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat moartea; şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, pentru că toţi au păcătuit
 Şi nu numai atât, dar ne şi bucurăm în Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Cristos, prin care am primit acum reconcilierea.
<q Căci dacă, atunci când eram duşmani, am fost reconciliaţi cu Dumnezeu prin moartea Fiului Său, cu mult mai mult, fiind reconciliaţi, vom fi mântuiţi în viaţa Lui;
} Deci cu mult mai mult acum, fiind justificaţi prin sângele Lui, vom fi mântuiţi prin El de mânia lui Dumnezeu;
Dar Dumnezeu îşi arată dragostea faţă de noi, în faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Cristos a murit pentru noi;
}sCăci cu greu ar muri cineva pentru un om drept; dar pentru un om bun, poate că s-ar găsi cineva să moară.
zmCăci pe când eram noi încă fără putere, Cristos, la vremea cuvenită, a murit pentru cei nelegiuiţi.
+şi speranţa nu înşeală, pentru. că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt, care ne-a fost dat;
_7şi răbdarea, un caracter încercat, şi un caracter încercat aduce speranţa:
c?Ba mai mult, ne bucurăm chiar şi în necazuri, ştiind că necazul aduce răbdare;
/prin care avem şi intrarea, prin credinţă, în această stare de har în care suntem, şi ne bucurăm în speranţa gloriei lui Dumnezeu.
r _De aceea, fiind justificaţi prin credinţă, avem pace cu Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos,
zmcare a fost dat din cauza fărădelegilor noastre, şi a fost înviat din nou pentru justificarea noastră;
#ci şi pentru noi, cărora, de asemenea, ne va fi socotită, dacă credem în Cel care a înviat dintre morţi pe Isus, Domnul nostru,
V%Dar nu numai pentru el a fost scris că i-a fost socotită ca dreptate;
M Şi de aceea credinţa aceasta i-a fost socotită ca dreptate.
i Kşi fiind pe deplin încredinţat că ceea ce El a promis, El poate să şi împlinească.
 El nu s-a îndoit de promisiunea lui Dumnezeu, prin necredinţă, ci a fost întărit în credinţă, dând glorie lui Dumnezeu,
9 kŞi fiindcă n-a fost slab în credinţă, nu s-a uitat la trupul său îmbătrânit, când avea aproape o sută de ani, nici la faptul că Sara nu putea să aibă copii.
$ Acare sperând împotriva oricărei speranţe, a crezut şi a devenit astfel tatăl multor naţiuni, după cum i se spusese: Aşa va fi sămânţa ta;
U#(după cum este scris: Te-am rânduit să fii tatăl multor naţiuni) înaintea lui Dumnezeu, în care a crezut, care învie morţii, şi care cheamă lucrurile care nu există ca şi cum ar exista:
De aceea moştenirea este prin credinţă, ca să poată fi prin har, ca astfel promisiunea să fie sigură pentru toată seminţia; nu numai pentru cei care sunt sub Lege, ci şi pentru cei care au credinţa lui Avraam, care este tatăl nostru al tuturor,
^5pentru că Legea aduce mânie; şi unde nu este Lege, nu este nici încălcare;
yCăci dacă moştenitori sunt cei care sunt ai Legii, credinţa este degeaba, şi promisiunea este desfiinţată;
$A Căci promisiunea făcută lui Avraam sau seminţei lui, că el va fi moştenitorul lumii, n-a fost făcută prin Lege, ci prin dreptatea credinţei.
V% şi ca să fie şi tatăl celor circumcişi, adică al celor care, nu numai că sunt circumcişi, dar care şi calcă pe urmele credinţei pe care o avea tatăl nostru Avraam, când nu era circumcis.
 Şi a primit semnul circumciziei, ca o pecete a dreptăţii credinţei, pe care a avut-o când era necircumcis: ca astfel să poată fi tatăl tuturor celor care cred, cu toate că nu sunt circumcişi; ca să li se socotească şi lor dreptatea aceasta;
 Dar cum i-a fost socotită? Când era circumcis, sau când era încă necircumcis? Nu când era circumcis, ci când era necircumcis.
6e Deci, binecuvântarea aceasta este numai pentru cei circumcişi, sau şi pentru cei necircumcişi? Căci zicem că lui Avraam credinţa i-a fost socotită ca dreptate.
U#Binecuvântat este omul căruia Domnul nu-i ţine în seamă păcatul.
~ycând zice: Binecuvântaţi sunt acei ale căror fărădelegi sunt iertate şi ale căror păcate sunt acoperite;
}Tot astfel vorbeşte şi David despre binecuvântarea omului căruia Dumnezeu îi socoteşte dreptatea fără fapte,
|dar celui care nu lucrează, ci crede în Cel ce justifică pe păcătos, credinţa lui îi este socotită ca dreptate.
f{EÎnsă celui ce lucrează, răsplata lui nu i se socoteşte ca un har, ci ca o datorie;
kzOCăci ce zice Scriptura? Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi aceasta i s-a socotit ca dreptate.
pyYDacă Avraam a fost justificat prin fapte, are cu ce să se laude, dar nu înaintea lui Dumnezeu.
bx ?Deci, ce vom zice că a aflat prin puterea lui trupească strămoşul nostru Avraam?
iwKDeci, prin credinţă desfiinţăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea.
v1deoarece Dumnezeu este Unul singur, şi El va justifica prin credinţă pe cei circumcişi, şi tot prin credinţă şi pe cei necircumcişi.
tuaSau Dumnezeu este numai al iudeilor? Nu este El şi Dumnezeul Neamurilor? Da, este şi al Neamurilor;
ktODe aceea, noi credem că omul este socotit justificat prin credinţă, fără faptele Legii.
ksODeci unde este lauda? Este exclusă. Prin ce lege? A faptelor? Nu; ci prin legea credinţei.
rpentru ca în vremea de acum să-Şi arate dreptatea Lui, ca să poată fi drept şi să justifice pe cel care crede în Isus.
nqUpe care Dumnezeu L-a rânduit să fie jertfa de împăcare, prin credinţa în sângele Lui, ca să-Şi arate dreptatea Lui, căci Dumnezeu în îndelunga Sa răbdare trecuse cu vederea peste păcatele făcute mai înainte;
rp]fiind justificaţi fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Cristos ISUS:
RoCăci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de gloria lui Dumnezeu,
,nQŞi anume, dreptatea lui Dumnezeu care este dată prin credinţa în Isus Cristos pentru toţi şi peste toţi cei care cred; căci nu este nici o deosebire.
rm]Dar acum dreptatea lui Dumnezeu s-a arătat, fără Lege, fiind mărturisită de Lege şi profeţi;
lDe aceea, prin faptele Legii nimeni nu va fi justificat înaintea Lui: căci prin Lege vine cunoaşterea deplină a păcatului.
>kuAcum ştim că orice spune Legea, o spune celor care sunt sub Lege, ca orice gură să poată fi închisă, şi toată lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu;
?jynu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lor;
0i[şi calea păcii nu au cunoscut-o;
;hqdistrugerea şi sărăcia sunt pe drumul lor;
Bfgura lor este plină de blestem şi de amărăciune;
e Gâtul lor este un mormânt deschis; s-au folosit de limbile lor ca să înşele; sub buzele lor este venin de viperă;
d+ Toţi s-au abătut de la drum, şi toţi împreună au ajuns nişte netrebnici; nu este nici unul care să facă binele, nici unul măcar.
gcG nu este nici unul care să înţeleagă, nu este nici unul care să-L caute pe Dumnezeu.
Ob după cum este scris: Nu este nici unul drept, nici unul măcar;
a  Atunci ce? Suntem noi mai buni decât ei! Nicidecum. Fiindcă am dovedit deja că iudeii şi grecii sunt toţi sub păcat,
*`MŞi de ce nu zicem: Să facem răul ca să vină binele? (cum pretind unii, care ne vorbesc de rău, şi susţin că zicem.) Condamnarea lor este dreaptă.
_+Şi dacă, prin minciuna mea, adevărul lui Dumnezeu a strălucit şi mai mult spre gloria Sa, de ce mai sunt eu judecat ca şi păcătos?
K^Nicidecum. Pentru că, altfel, cum va judeca Dumnezeu lumea?
;]oDar dacă nedreptatea noastră scoate la lumină dreptatea lui Dumnezeu, ce vom zice noi? Este Dumnezeu nedrept când Îşi dezlănţuie mânia? (Vorbesc în felul omului),
K\Nicidecum. Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat şi fiecare om mincinos, după cum este scris: Ca să fii găsit justificat în cuvintele Tale, şi să birui când eşti judecat;
j[MCăci ce dacă unii n-au crezut? Va nimici oare necredinţa lor credincioşia lui Dumnezeu?
kZOOricum, sunt mari. Mai întâi, pentru că lor li s-au încredinţat cuvintele lui Dumnezeu.
TY #Care este deci avantajul iudeului? Sau care este folosul circumciziei?
7Xgci acela este iudeu care este unul pe dinăuntru, şi circumcizia este aceea a inimii, în Duh, nu în literă; a cărui laudă nu este de la oameni, ci de la Dumnezeu;
WCăci nu acela este iudeu care se arată pe dinafară, şi circumcizia nu este aceea care este pe dinafară, în carne,
2V]Şi dacă cel, care fizic este necircumcis, împlineşte Legea, nu te va judeca el pe tine, care având Legea scrisă şi circumcizia, eşti cel care calcă Legea?
U!De aceea, dacă cel necircumcis împlineşte cerinţele drepte ale Legii, necircumcizia lui nu i se va socoti oare drept circumcizie?
$TACăci, negreşit, circumcizia este folositoare, dacă împlineşti ce spune Legea; dar dacă tu încâlci Legea, circumcizia ta devine necircumcizie;
pSYCăci din cauza voastră este defăimat Numele lui Dumnezeu între Neamuri, după cum este scris.
dRATu care te lauzi cu Legea, îl dezonorezi pe Dumnezeu prin încălcarea acestei Legi?
vQeTu care zici: Să nu comiţi adulter, comiţi adulter? Tu care urăşti idolii, le jefuieşti templele?
|Pqtu, deci, care înveţi pe altul, pe tine însuţi nu te înveţi? Tu care predici ca omul să nu fure, furi?
Oun sfătuitor al celor fără minte, un învăţător al celor neştiutori, având modelul cunoaşterii şi al adevărului în Lege;
jNMşi eşti convins că eşti călăuza orbilor, o lumină pentru cei ce sunt în întuneric,
nMUşi cunoşti voia Lui, şi deosebeşti lucrurile care sunt mai bune, fiind învăţat din Lege;
pLYIar tu care te numeşti iudeu, şi care îţi pui încrederea în Lege, şi te lauzi cu Dumnezeu,
K!aceasta se va vedea în ziua când, potrivit Evangheliei mele, Dumnezeu va judeca lucrurile ascunse ale oamenilor, prin Isus Cristos;
CJşi ele arată că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor, conştiinţa lor mărturisind acest lucru, şi gândurile lor se învinovăţesc sau se dezvinovăţesc între ele,)
ICăci, când Neamurile, care n-au Lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o Lege, îşi sunt singuri lege;
H (Pentru că nu cei ce aud Legea sunt drepţi înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce împlinesc Legea vor fi justificaţi.
G+ Căci toţi câţi au păcătuit fără Lege, vor pieri fără Lege, şi toţi câţi au păcătuit sub Lege, vor fi judecaţi după Lege:
sE_ dar glorie, onoare şi pace va da oricărui om care face binele, întâi iudeului şi apoi grecului.
D} necaz şi strâmtorare va veni peste orice suflet omenesc care face răul, întâi peste iudeu şi apoi peste grec;
tCadar mânie şi urgie celor care fac dezbinări şi nu ascultă de adevăr, ci ascultă de nedreptate;
zBmcelor care prin răbdare în a face fapte bune caută gloria, şi onoarea şi nemurirea: viaţă veşnică;
@A{care va răsplăti fiecărui om după faptele lui;
%@CDar datorită împietririi tale şi inimii tale nepocăite, îţi aduni mânie pentru ziua mâniei şi a arătării judecăţii drepte a lui Dumnezeu,
D?Sau dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii, şi ale bunăvoinţei, şi ale îndelungii Lui răbdări, fără să ştii că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?
>#Şi crezi tu, omule, care judeci pe cei ce fac astfel de lucruri, şi pe care le faci şi tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?
~=uDar noi ştim că judecata lui Dumnezeu împotriva celor ce fac astfel de lucruri este potrivită cu adevărul.
V< 'Aşadar, omule, oricine ai fi tu, care judeci pe altul, nu te poţi dezvinovăţi; căci prin faptul că judeci pe altul, te condamni pe tine însuţi; fiindcă tu care judeci, faci aceleaşi lucruri;
@; { care, cunoscând judecata dreaptă a lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totuşi nu numai că le fac, dar şi găsesc de buni pe cei ce le fac;
a: =neînţelegători, nu se ţin de cuvânt, fără dragoste, neiertători, nemiloşi;
9 calomniatori, urători de Dumnezeu, obraznici, îngâmfaţi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi;
T8 #fiind plini de orice fel de nedreptate, de imoralitate, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de invidie, de ucidere, de ceartă, de înşelătorii, de porniri răutăcioase; sunt şoptitori,
*7 OŞi fiindcă au refuzat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri nepermise;
6  tot astfel şi bărbaţii, părăsind întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii; bărbaţi cu bărbaţi săvârşind lucruri josnice şi au primit în ei înşişi răsplata cuvenită pentru rătăcirea lor.
:5 oDin cauza aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scârboase; căci femeile lor au schimbat întrebuinţarea firească a lor într-una care este împotriva firii;
34 acăci au schimbat adevărul lui Dumnezeu pentru o minciună şi s-au închinat şi au slujit creaturii în locul Creatorului, care este binecuvântat în veci. Amin.
3 De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă poftelor inimii lor, spre necurăţie, ca să-şi necinstească trupurile între ei înşişi;
<2 sşi au schimbat gloria Dumnezeului nemuritor într-o icoană făcută în asemănare cu omul muritor, şi cu păsările, şi cu animale cu patru picioare, şi cu târâtoare;
:1 qZicând că sunt înţelepţi, au înnebunit;
H0  căci, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au glorificat ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit; ci s-au dedat la gândire deşartă şi inima lor fără pricepere a fost întunecată.
T/ #Căci însuşirile Lui nevăzute, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit de la crearea lumii, fiind înţelese prin lucrurile făcute de El, aşa încât nu se pot dezvinovăţi;
~. wfiindcă ceea ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu este descoperit în ei; căci le-a fost arătat de Dumnezeu.
)- MCăci mânia lui Dumnezeu este descoperită din cer împotriva oricărei necinstiri şi nedreptăţi a oamenilor care înăbuşă adevărul în nedreptate;
#, Adeoarece în ea este descoperită o dreptate a lui Dumnezeu, prin credinţă la credinţă; după cum este scris: Cel drept va trăi prin credinţă.
9+ mCăci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede; întâi a iudeului şi apoi a grecului;
* Astfel, atât cât mă priveşte pe mine, eu sunt gata să vă predic Evanghelia şi vouă celor ce sunteţi în Roma.
i) MEu sunt dator şi grecilor şi barbarilor; şi celor înţelepţi şi celor neînţelepţi;
Y( - şi nu vreau să nu ştiţi, fraţilor, că de multe ori mi-am pus în gând să vin la voi (dar am fost împiedicat până acum), ca să culeg vreun rod şi printre voi ca şi printre celelalte Neamuri.
'  adică, să ne îmbărbătăm laolaltă în mijlocul vostru, fiecare prin credinţa celuilalt, atât a voastră cât şi a mea.
z& o Căci doresc să vă văd, ca să vă dau vreun dar spiritual, ca să fiţi întăriţi până la sfârşit;
%   cerând totdeauna ca acum, într-un anume fel, să am, prin voia lui Dumnezeu, în sfârşit, cale liberă să vin la voi.
$ ; Căci Dumnezeu, căruia îi slujesc în duhul meu, în Evanghelia Fiului Său, îmi este martor că vă amintesc neîncetat în rugăciunile mele;
# Mai întâi, mulţumesc Dumnezeului meu prin Isus Cristos pentru voi toţi, căci credinţa voastră este vestită în toată lumea;
=" ucătre toţi cei ce sunteţi în Roma, preaiubiţi ai lui Dumnezeu, chemaţi să fiţi sfinţi: har vouă şi pace de ia Dumnezeu, Tatăl nostru şi de la Domnul Isus Cristos;
M! între care sunteţi şi voi, cei chemaţi ai lui Isus Cristos;
  prin care am primit har şi apostolie, ca să aducem, pentru Numele Lui, ascultarea credinţei printre toate Neamurile
 şi care a fost dovedit cu putere a fi Fiul lui Dumnezeu, în ce priveşte duhul sfinţeniei, prin învierea din morţi,
 care priveşte pe Fiul Său, Isus Cristos, Domnul nostru care a fost născut din sămânţa lui David, în ce priveşte trupul,
X +pe care a promis-o mai înainte prin profeţii Săi în Sfintele Scripturi
q _Pavel, rob al lui Isus Cristos, chemat să fie apostol, pus deoparte pentru Evanghelia lui Dumnezeu,
&Epredicând împărăţia lui Dumnezeu şi învăţând cu toată îndrăzneala şi fără nici o piedică, lucrurile privitoare la Domnul Isus Cristos.
vePavel a rămas doi ani într-o casă, pe care o luase cu chirie, şi primea pe toţi care veneau la el,
b=Şi când a zis aceste cuvinte, iudeii au plecat şi s-au contrazis mult între ei.
|qDe aceea, să ştiţi că mântuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisă Neamurilor şi ele o vor asculta;
kOCăci inima acestui popor s-a împietrit; ei aud greu cu urechile, şi-au închis ochii, pentru ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima şi să se întoarcă, şi Eu să-i vindec.
%Czicând: Du-te la poporul acesta şi spune-i: Veţi auzi cu urechile voastre şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri şi nu veţi vedea;
GEi nu s-au înţeles între ei şi au început să plece, aşa că Pavel a mai zis aceste cuvinte: Duhul Sfânt a spus adevărul părinţilor voştri, când a spus prin profetul Isaia,
U#Şi unii au fost convinşi de ce le spunea el, dar alţii n-au crezut.
ykŞi după ce i-au hotărât o zi, au venit mai mulţi la locuinţa lui. Şi de dimineaţă până seara, Pavel le-a explicat şi le-a vestit împărăţia lui Dumnezeu convingându-i despre Isus, prin Legea lui Moise şi din Profeţi.
-Dar noi am vrea să auzim de la tine ce gândeşti, pentru că despre partida aceasta ştim, căci pretutindeni se vorbeşte împotriva ei;
:mŞi ei i-au zis: Noi n-am primit din Iudeea nici o scrisoare cu privire la tine şi n-a venit aici nici un frate, care să fi spus sau să fi vorbit ceva rău despre tine.
De aceea, v-am chemat să vă văd şi să vorbesc cu voi, căci din cauza speranţei lui Israel sunt legat eu cu acest lanţ;
 Dar când iudeii s-au împotrivit, am fost nevoit să apelez la Cezar, fără să am de gând să învinuiesc poporul meu;
ycare, după ce m-au cercetat, voiau să mă elibereze, fiindcă nu era în mine nici o vină vrednică de moarte;
 !După trei zile, Pavel a chemat pe mai-marii iudeilor şi când s-au adunat, le-a zis: Bărbaţi şi fraţi, deşi n-am făcut nimic împotriva poporului nostru sau a obiceiurilor părinţilor noştri, am fost legat în Ierusalim şi dat în mâinile romanilor,
, QCând am ajuns la Roma, centurionul a dat pe cei închişi căpitanului oastei; dar lui Pavel i s-a dat voie să rămână singur, cu ostaşul care-l păzea.
Y +Şi de acolo, când au auzit fraţii de noi, au venit să ne întâmpine până în Forul lui Apius şi până la Cele trei Cârciumi. Când i-a văzut, Pavel a mulţumit lui Dumnezeu şi a prins curaj.
y kunde am găsit nişte fraţi, care ne-au rugat să rămânem şapte zile cu ei. Şi apoi am venit la Roma.
8 i De acolo am mers de-a lungul coastei şi am ajuns la Regium. Şi la o zi după aceea, a început să sufle un vânt din partea de sud; şi a doua zi am venit la Putioli,
I  Şi când am ajuns la Siracuza, am rămas acolo trei zile.
  Şi după trei luni, am pornit cu o corabie din Alexandria, care iernase lângă insulă şi care purta semnul Dioscurilor.
o~~}}:||.{GzzGyy;xxw`vv3utt+slrrDqq6p|ponn-mm^llk[jj>{==l=<;:9998b766655,44p43_22100//?.n-|-,~++8*&))(v''M&&f%%$u#C""6! N5 FKike M2|S H h VjJsA8{Salutaţi pe Andronicus şi pe Iunia, rudele mele şi tovarăşii mei de închisoare, care sunt însemnaţi între apostoli, care, de asemenea, au venit la Cristos înaintea mea;
@7{Salutaţi pe Maria, care a lucrat mult pentru noi.
!6;De asemenea, salutaţi şi Biserica adunată în casa lor. Salutaţi pe Epenetus, preaiubitul meu, care a fost primul rod al Asiei pentru Cristos.
5care şi-au pus gâtul în joc pentru a-mi scăpa viaţa, cărora le mulţumesc, nu numai eu, ci şi toate Bisericile Neamurilor.
U4#Salutaţi pe Priscila şi Acuila, conlucrătorii mei în Cristos Isus,
R3s-o primiţi în Domnul, într-un fel care se cuvine sfinţilor, şi s-o ajutaţi în orice, când are nevoie de voi; căci şi ea a fost un ajutor pentru mulţi, şi de asemenea şi pentru mine.
j2 OVă dau în grijă pe Fibi, sora noastră, care este o slujitoare în biserica din Chencrea;
:1o!Dumnezeul păcii să fie cu voi toţi! Amin;
p0Y ca să vin la voi cu bucurie prin voia lui Dumnezeu, şi să mă împrospătez împreună cu voi.
(/Ica să fiu eliberat de cei care sunt răzvrătiţi în Iudeea, şi pentru ca slujba mea, pe care o am pentru Ierusalim, să fie bine primită de sfinţi;
B.}Acum vă rog, fraţilor, pentru Domnul nostru Isus Cristos, şi pentru dragostea Duhului, să vă luptaţi împreună cu mine în rugăciunile voastre către Dumnezeu pentru mine,
t-aDar ştiu că dacă voi veni la voi, voi veni cu o deplină binecuvântare a Evangheliei lui Cristos;
),KAşadar, după ce-mi voi îndeplini însărcinarea aceasta, şi după ce-mi voi pune sigiliul peste roadele lor, voi trece pe la voi în drum spre Spania.
^+5Negreşit, ei au avut bunătatea; şi era şi o datorie faţă de ei; pentru că dacă Neamurile au avut parte de lucrurile lor spirituale, este de datoria lor să-i ajute şi ele cu lucrurile lor materiale;
!*;Căci cei din Macedonia şi Ahaia au fost încântaţi să facă o strângere de ajutoare pentru săracii dintre sfinţii care sunt în Ierusalim.
H) Dar acum mă duc la Ierusalim, ca să slujesc sfinţilor.
i(Koricând voi călători în Spania, voi veni la voi. Căci sper să vă văd în călătoria mea, şi să fiu ajutat de voi în drumul meu spre acolo, după ce mai întâi mă voi bucura să stau cu voi pentru o vreme;
'1Dar acum, fiindcă nu mai am nimic care să mă ţină pe aceste meleaguri, şi pentru că de ani de zile am o mare dorinţă să vin la voi,
Q&Din cauza aceasta am fost de multe ori împiedicat să vin la voi.
%ci după cum este scris: Aceia cărora nu li se predicase despre El vor vedea; şi cei care n-au auzit, vor înţelege;
$ Şi am căutat să predic Evanghelia acolo unde Cristos nu fusese mărturisit, ca să nu zidesc pe temelia pusă de altul,
?#wprin puterea semnelor şi minunilor, prin puterea Duhului Sfânt; aşa că de la Ierusalim şi împrejurimi până la Iliric, am predicat în întregime Evanghelia lui Cristos.
4"aCăci n-aş îndrăzni să vorbesc despre nici un lucru, pe care să nu-l fi făcut Cristos prin mine, ca să aducă Neamurile la ascultare, prin cuvânt şi faptă,
f!EDe aceea, eu mă pot lăuda în Isus Cristos, în lucrurile care sunt ale lui Dumnezeu;
: mca să fiu slujitorul lui Isus Cristos între Neamuri, slujind Evangheliei lui Dumnezeu, pentru ca Neamurile să-I fie o jertfă bine primită, sfinţită de Duhul Sfânt;
1[Cu toate acestea, fraţilor, asupra unor lucruri v-am scris cu mai multă îndrăzneală, ca să vă reamintesc, datorită harului care mi-a fost dat de Dumnezeu,
EÎn ce vă priveşte pe voi, fraţii mei, eu însumi sunt încredinţat că sunteţi plini de bunătate, plini cu toată cunoştinţa, şi în stare să vă sfătuiţi unul pe altul.
#? Dumnezeul speranţei să vă umple cu toată bucuria şi pacea în credinţă; că să puteţi rămâne în speranţă, prin puterea Duhului Sfânt.
$A Şi din nou, Isaia zice: Din Iese va ieşi o Rădăcină care se va ridica să domnească peste Neamuri; În El îşi vor pune Neamurile încrederea.
^5 Şi iarăşi: Lăudaţi pe Domnul toate Neamurile, lăudaţi-L toate popoarele;
W' Şi din nou el zice: Bucuraţi-vă, Neamuri, împreună cu poporul Său;
/W şi ca Neamurile să glorifice pe Dumnezeu pentru îndurarea Lui; după cum este scris: De aceea Te voi mărturisi printre Neamuri, şi voi cânta Numelui Tău.
"=Dar eu zic că Isus Cristos a fost un slujitor al circumciziei, pentru adevărul lui Dumnezeu, ca să întărească promisiunile date părinţilor;
s_Aşadar, primiţi-vă unul pe altul, cum ne-a primit şi Cristos pe noi, pentru gloria lui Dumnezeu.
 pentru ca împreună, cu un singur gând şi cu o gură, să glorificaţi pe Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Cristos.
%Dumnezeul răbdării şi al mângâierii să vă facă să aveţi aceleaşi sentimente unul faţă de altul, potrivit lui Cristos Isus,
9kCăci orice lucruri care au fost scrise mai înainte, au fost scrise pentru învăţătura noastră, ca prin răbdarea şi mângâierea Scripturilor, să avem speranţă.
9Căci nici Cristos nu Şi-a plăcut Lui însuşi; ci, după cum este scris: Batjocurile celor care Te-au batjocorit pe Tine au căzut peste Mine.
Y+Fiecare din noi să placă aproapelui său, în ce este bine, spre zidire;
 {Noi deci, care suntem tari, ar trebui să purtăm slăbiciunile celor slabi, şi să nu ne plăcem nouă înşine.
'GŞi cel ce este îndoielnic este condamnat, dacă mănâncă, pentru că nu mănâncă din credinţă; căci tot ce nu vine din credinţă, este păcat;
1Ai credinţă? Păstreaz-o pentru tine înaintea lui Dumnezeu. Ferice de cel ce nu se condamnă singur în lucrul pe care îl consideră bun.
)KBine este să nu mănânci carne, nici să nu bei vin, nici să nu faci orice altceva prin care fratele tău poate cădea sau este ofensat sau slăbeşte.
C Nu nimici lucrarea lui Dumnezeu de dragul unei mâncări. Într-adevăr, toate lucrurile sunt curate, dar este rău ca omul să mănânce din ele dând altuia un prilej de cădere.
v eAşadar, să urmărim lucrurile care duc la pace, şi lucrurile prin care unul poate zidi pe celălalt.
} sCăci cel care în lucrurile acestea slujeşte lui Cristos, este plăcut lui Dumnezeu şi respectat de oameni.
 Căci împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci dreptate, şi pace, şi bucurie în Duhul Sfânt;
B Nu lăsaţi ca binele vostru să fie vorbit de rău;
+ODar dacă din cauza mâncării tale fratele tău este mâhnit, tu nu mai umbli în dragoste. Nu nimici prin mâncarea ta pe cel pentru care a murit Cristos!
(IŞtiu, şi sunt încredinţat în Domnul Isus, că nimic nu este necurat în sine; dar pentru cel care socoteşte totul necurat, pentru el sunt necurate;
2] De aceea, să nu ne mai judecăm unul pe altul, ci mai bine judecaţi ca nimeni să nu fie o piatră de poticnire sau un prilej de cădere în calea fratelui său.
^5 Aşadar, fiecare dintre noi va da socoteală pentru sine însuşi lui Dumnezeu.
% Căci este scris: Pe viaţa Mea, zice Domnul, că orice genunchi se va pleca în faţa Mea, şi orice limbă va mărturisi pe Dumnezeu.
*M Dar de ce judeci tu pe fratele tău? Sau de ce dispreţuieşti tu pe fratele tău? Căci noi toţi vom sta înaintea scaunului de judecată al lui Cristos;
+ Căci Cristos pentru aceasta a murit, şi a înviat, şi a trăit iarăşi, ca să fie Domn, atât al celor morţi, cât şi al celor vii.
/Căci dacă trăim, pentru Domnul trăim; şi dacă murim, pentru Domnul murim. Deci, fie că trăim, fie că murim, noi suntem ai Domnului.
iKCăci nici unul dintre noi nu trăieşte pentru sine, şi nici un om nu moare pentru sine;
-SCine deosebeşte o zi, pentru Domnul o face; şi cine nu deosebeşte o zi, pentru Domnul nu o deosebeşte. Cine mănâncă, pentru Domnul mănâncă, pentru că aduce mulţumiri lui Dumnezeu; şi cine nu mănâncă, pentru Domnul nu mănâncă, şi aduce şi el mulţumiri lui Dumnezeu.
~'Unul judecă o zi mai presus decât alta; altul judecă fiecare zi la fel. Lăsaţi ca fiecare să fie pe deplin convins în mintea lui.
(}ICine eşti tu care judeci pe slujitorul altuia? Faţă de stăpânul său el stă sau cade; totuşi, va sta, pentru că Dumnezeu îl poate face să stea.
#|?Cine mănâncă să nu dispreţuiască pe cine nu mănâncă, şi cine nu mănâncă să nu judece pe cine mănâncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit.
{{oCăci unul crede că poate să mănânce de toate, dar cel care este slab, nu mănâncă decât zarzavaturi;
dz CPrimiţi pe cel slab în credinţă, şi nu-l judecaţi pentru părerile îndoielnice.
|yq ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Cristos, şi nu purtaţi de grijă cărnii, ca să-i împliniţi poftele;
$xA Să trăim frumos ca în timpul zilei, nu în petreceri şi în beţii; nu în desfrânări şi în fapte de ruşine; nu în certuri şi în invidie;
w1 Noaptea aproape a trecut, ziua este aproape. Aşadar, să ne dezbrăcăm de faptele întunericului, şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii;
*vM Şi faceţi aceasta, ştiind vremea, că acum este ora de a ne trezi din somn; căci acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am crezut.
\u1 Dragostea nu face rău aproapelui; de aceea dragostea este împlinirea Legii.
t Căci poruncile: Să nu comiţi adulter, să nu omori, să nu furi, să nu faci o mărturisire mincinoasă, să nu pofteşti; şi dacă ar mai fi orice altă poruncă, sunt cuprinse în porunca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi;
s Să nu datoraţi nimănui nimic, decât să vă iubiţi unul pe altul; căci cine iubeşte pe altul a împlinit Legea;
7rg De aceea, daţi tuturor ce sunteţi datori să daţi; taxele, cui datoraţi taxele; vama, cui datoraţi vama; frica, cui datoraţi frica; onoarea cui datoraţi onoarea.
q Tot pentru aceasta să plătiţi şi taxele, căci ei sunt slujitorii lui Dumnezeu, făcând neîncetat tocmai slujba aceasta.
hpI De aceea, trebuie să fiţi supuşi, nu numai de frica mâniei, ci şi din conştiinţă.
moS Căci el este slujitorul lui Dumnezeu pentru binele tău. Dar, dacă faci răul, teme-te, căci nu degeaba poartă el sabia; căci el este slujitorul lui Dumnezeu, un răzbunător care aduce mânia peste cel ce face răul.
Ln Deoarece conducătorii nu sunt de temut pentru o faptă bună, ci pentru una rea. Vrei deci să nu-ţi fie frică de autorităţi? Fă ceea ce este bine, şi vei avea laudă din partea lor;
,mQ De aceea, oricine se împotriveşte autorităţii, se împotriveşte hotărârii făcute de Dumnezeu, şi cei ce se împotrivesc îşi vor primi condamnarea;
Ik  Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul prin bine.
Dj De aceea, dacă îi este foame duşmanului tău, dă-i să mănânce; dacă-i este sete, dă-i să bea; căci dacă vei face astfel, vei îngrămădi cărbuni aprinşi pe capul lui;
;io Preaiubiţilor, nu vă răzbunaţi voi înşivă; ci lăsaţi să se răzbune mânia lui Dumnezeu, căci este scris: Răzbunarea este a mea; Eu voi răsplăti, zice Domnul.
ah; Dacă este posibil, atât cât depinde de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii.
ogW Nu răsplătiţi nimănui rău pentru rău. Urmăriţi ce este bine în faţa tuturor oamenilor.
5fc Aveţi aceleaşi simţăminte unii faţă de alţii. Nu umblaţi după lucrurile înalte, ci rămâneţi, la cele umile. Să nu vă consideraţi singuri înţelepţi.
Se Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură, şi plângeţi cu cei ce plâng;
]d3 Binecuvântaţi pe cei ce vă persecută; binecuvântaţi, şi nu blestemaţi;
Wc' ajutaţi pe sfinţi, când sunt în nevoie; fiţi primitori de oaspeţi.
`b9 bucuraţi-vă în speranţă, răbdători în necaz, perseveraţi în rugăciune;
aw nu rămâneţi în urmă în dorinţa cu care faceţi lucrurile, ci înflăcăraţi în duh, slujiţi pe Domnul;
u`c Iubiţi-vă unul pe altul cu o dragoste frăţească; în onoare, fiecare să dea întâietate altuia;
m_S Dragostea să fie fără prefăcătorie. Fie-vă groază de rău şi lipiţi-vă tare de bine.
M^ sau cine sfătuieşte pe alţii, să continue să sfătuiască; cine dă, să dea fără prejudecăţi; cine conduce, să conducă plin de sârguinţă; cine dă de milă, s-o facă bucuros;
] sau cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui: sau cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură;
\- Având daruri diferite, potrivit harului care ne este dat, cine are darul profeţiei, să-l folosească potrivit cu măsura credinţei lui;
|[q tot aşa, şi noi, fiind mulţi, alcătuim un singur trup în Cristos; şi fiecare suntem membre unii altora.
nZU Căci aşa cum într-un trup avem mai multe membre, dar membrele nu au toate aceeaşi funcţie,
Y Căci prin harul care mi-a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi, să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine, ci să fie cumpătat în gândire, potrivit cu măsura de credinţă pe care a împărţit-o Dumnezeu fiecăruia.
LX Şi să nu vă conformaţi cu lumea aceasta, ci să vă transformaţi prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu cea bună, plăcută şi desăvârşită.
NW  De aceea, vă îndemn, fraţilor, prin îndurările lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu, aceasta este slujirea voastră spirituală.
uVc $Căci de la El, şi prin El, şi pentru El, sunt toate lucrurile. A Lui să fie gloria în veci! Amin.
MU #Sau cine I-a dat ceva întâi, ca să aibă de primit înapoi?
XT) "Căci cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine a fost sfătuitorul Lui?
.SU !O, adâncimile bogăţiilor de înţelepciune şi cunoaştere ale lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui, şi cât de neînţelese căile Lui!
fRE Căci Dumnezeu a închis pe toţi oamenii în neascultare, ca să aibă milă de toţi.
}Qs tot aşa şi aceştia n-au ascultat acum, ca prin îndurarea arătată vouă, să primească şi ei îndurare.
}Ps Căci aşa cum altădată n-aţi ascultat de Dumnezeu, dar acum, prin neascultarea lor, aţi primit îndurare,
JO  Căci darurile şi chemarea lui Dumnezeu nu se pot schimba.
N+ În ce priveşte Evanghelia, ei sunt duşmani spre binele vostru; dar în ce priveşte alegerea, sunt iubiţi, din cauza părinţilor lor.
YM+ căci acesta va fi legământul Meu cu ei, când le voi şterge păcatele.
L% Şi astfel tot Israelul va fi mântuit, după cum este scris: Eliberatorul va veni din Sion şi va îndepărta nelegiuirea de la Iacov;
XK) Căci nu vreau, fraţilor, să nu cunoaşteţi acest mister, ca să nu vă consideraţi singuri înţelepţi; o parte din Israel a căzut în împietrire, până va intra numărul deplin al Neamurilor.
J Căci dacă tu ai fost tăiat dintr-un măslin, care prin natura sa este sălbatic, şi ai fost altoit, împotriva naturii tale, într-un măslin bun, cu cât mai mult vor fi aceştia, care sunt ramuri fireşti, altoiţi în propriul lor măslin?
I Şi ei la fel; dacă nu continuă în necredinţă, vor fi altoiţi; căci Dumnezeu poate să-i altoiască iarăşi;
^H5 De aceea, uită-te la bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu; asprime faţă de cei care au căzut, dar bunătate faţă de tine, dacă vei continua să rămâi în bunătatea Lui; altfel vei fi tăiat şi tu.
`G9 Căci dacă n-a cruţat Dumnezeu ramurile fireşti, nu te va cruţa nici pe tine.
F Adevărat, au fost tăiate din cauza necredinţei lor, şi tu stai în picioare prin credinţă. Nu te îngâmfa, ci teme-te!
RE Dar tu vei zice: Ramurile au fost tăiate, ca să pot fi eu altoit.
D nu te lăuda faţă de ramuri. Dar dacă te lauzi, să ştii că nu tu ţii rădăcina, ci rădăcina te ţine pe tine;
@Cy Şi dacă unele dintre ramuri au fost tăiate, şi tu, fiind un măslin sălbatic, ai fost altoit între ei, şi cu ei ai devenit părtaş rădăcinii şi grăsimii măslinului,
B Iar dacă primele roade sunt sfinte, şi plămădeala este sfântă; şi dacă rădăcina este sfântă, şi ramurile sunt sfinte.
{Ao Căci dacă lepădarea lor a adus reconcilierea lumii, ce va fi reprimirea lor, dacă nu viaţă din morţi?
@ şi caut ca prin orice mijloc să pot provoca la gelozie pe cei care sunt din neamul meu, şi să mântuiesc pe unii din ei.
q?[ Căci vă vorbesc vouă Neamurilor; întrucât sunt apostol al Neamurilor, îmi glorific lucrarea,
&>E Dacă deci căderea lor este o bogăţie pentru lume, şi pagubele lor o bogăţie pentru Neamuri; cu cât mai mult va fi plinătatea întoarcerii lor?
=) Zic deci: S-au împiedicat ei ca să cadă? Nicidecum. Dar prin căderea lor mântuirea a venit la Neamuri, ca să facă pe Israel gelos;
d<A să li se întunece ochii, ca să nu vadă, şi spatele lor să-l ţii mereu îndoit;
;1 Şi David zice: Să li se prefacă masa într-o cursă, şi într-un laţ, şi într-un prilej de cădere, şi într-o dreaptă răsplătire:
:% (După cum este scris: Dumnezeu le-a dat un duh de adormire, ochi ca să nu vadă, şi urechi ca să nu audă), până în ziua de azi;
9 Deci ce vom zice? Că Israel n-a primit ceea ce căuta; dar cei aleşi au primit, iar ceilalţi au fost împietriţi;
98k Şi dacă este prin har, atunci nu mai este prin fapte; altfel, harul nu mai este har. Dar dacă este prin fapte, nu mai este prin har; altfel, faptele nu mai sunt fapte.
e7C Tot aşa, şi în vremea de acum este o rămăşiţă datorită unei alegeri prin har;
61 Dar care este răspunsul lui Dumnezeu pentru el? Mi-am păstrat şapte mii de bărbaţi care nu şi-au îndoit genunchiul înaintea lui Baal;
5 Doamne, pe profeţii Tăi i-au omorât, şi altarele Tale le-au dărâmat; şi am rămas eu singur, şi ei caută să-mi ia viaţa.
94k Dumnezeu n-a lepădat pe poporul Său, pe care l-a cunoscut mai dinainte. Nu ştiţi ce zice Scriptura despre Ilie, cum vorbea cu Dumnezeu împotriva lui Israel, zicând:
3 7 Aşadar, zic: A lepădat Dumnezeu pe poporul Său? Nicidecum. Căci şi eu sunt israelit, din sămânţa lui Avraam, din seminţia lui Beniamin.
y2k Dar despre Israel, zice: Toată ziua Mi-am întins mâinile spre un popor neascultător şi împotrivitor;
1! Dar Isaia îndrăzneşte şi zice: Am fost găsit de cei ce nu Mă căutau; am ajuns să fiu cunoscut de cei ce nu întrebau de Mine.
80i Dar eu zic: N-a ştiut Israel? Prima dată Moise a zis: Vă voi provoca la gelozie prin cei care nu sunt o naţiune, vă voi mânia printr-o naţiune neînţelegătoare.
/ Dar eu zic: N-au auzit ei? Ba da; căci vocea lor a răsunat pe tot pământul, şi cuvintele lor până la marginile lumii.
_.7 Astfel dar, credinţa vine prin auzire, iar auzirea prin Cuvântul lui Dumnezeu.
s-_ Dar nu toţi au ascultat Evanghelia. Căci Isaia zice: Doamne, cine a crezut mărturisirea noastră?
Q, Şi cum vor predica, dacă nu sunt trimişi? După cum este scris: Cât de frumoase sunt picioarele celor care predică Evanghelia păcii, şi ale celor care predică Evanghelia lucrurilor bune!
!+; Dar cum vor chema pe Acela în care n-au crezut? Şi cum vor crede în Acela despre care n-au auzit? Şi cum vor auzi despre El fără predicator?
H*  Fiindcă oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit.
#)? Pentru că nu este nici o deosebire între iudeu şi grec: căci toţi au acelaşi Domn care este bogat în îndurare pentru toţi cei ce-L cheamă;
V(% Căci Scriptura spune: Oricine crede în El nu va fi făcut de ruşine.
}'s Căci prin credinţa din inimă se primeşte dreptatea, şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire.
&% Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit.
&%E Dar atunci ce zice? Cuvântul este aproape de tine; este chiar în gura ta, şi în inima ta. Acesta este cuvântul credinţei pe care-l predicăm noi;
_$7 sau: Cine se va coborî în Adânc? (adică să-L aducă pe Cristos din morţi).
##? Dar dreptatea pe care o dă credinţa vorbeşte astfel: Să nu spui în inima ta: Cine se va urca în cer? (adică să-L coboare pe Cristos din cer)
y"k Căci Moise scrie despre dreptatea pe care o dă Legea: Omul care face lucrurile acelea va trăi prin ele;
e!C Căci Cristos este sfârşitul Legii pentru dreptate, pentru oricine care crede în El
% C Pentru că, necunoscând dreptatea lui Dumnezeu şi căutând să-şi stabilească o dreptate a lor înşişi, nu s-au supus dreptăţii lui Dumnezeu.
a; Căci le mărturisesc că ei au zel pentru Dumnezeu, dar nu potrivit cunoaşterii;
{ q Fraţilor, dorinţa inimii mele şi rugăciunea către Dumnezeu pentru Israel, este ca ei să fie mântuiţi.
9 !După cum este scris: Iată că pun în Sion o Piatră de poticnire şi o Stâncă de cădere; şi oricine crede în El, nu va fi dat de ruşine.
  De ce? Pentru că ei n-au căutat-o prin credinţă, ci prin faptele Legii. Căci s-au împiedicat în piatra de poticnire;
W' dar Israel, care urma Legea dreptăţii, n-a ajuns la Legea dreptăţii.
% Deci ce vom zice? Neamurile, care nu umblă după dreptate, au primit dreptatea, şi anume dreptatea care se primeşte prin credinţă;
9 Şi cum a zis Isaia mai înainte: Dacă nu ne-ar fi lăsat Domnul Savaot o sămânţă, am fi ajuns ca Sodoma, şi am fi fost făcuţi ca Gomora;
 Căci Domnul va sfârşi lucrarea şi o va scurta în dreptate; pentru că Domnul va face un lucru scurt pe pământ.
&E Isaia, de asemenea, striga cu privire la Israel: Chiar dacă numărul copiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, numai rămăşiţa va fi mântuită.
 Şi în locul unde li se zicea: Voi nu sunteţi poporul Meu, acolo ei vor fi numiţi copii ai Dumnezeului celui viu.
 După cum zice El în Osea: Voi chema popor al Meu pe cel ce nu este poporul Meu, şi preaiubită pe cea care nu era preaiubită.
`9 adică pe noi, pe care ne-a chemat, nu numai dintre iudei, ci şi dintre Neamuri?
 şi să-Şi arate bogăţiile gloriei Sale faţă de vasele îndurării, pe care le-a pregătit dinainte pentru glorie;
@y Şi ce putem spune dacă Dumnezeu, dorind să-Şi arate mânia şi să-Şi descopere puterea, a îndurat cu multă răbdare nişte vase ale mâniei pregătite pentru distrugere:
 Nu are oare olarul putere asupra lutului, ca din aceeaşi frământătură să facă un vas pentru onoare, şi altul pentru ruşine?
,Q Dar mai degrabă, cine eşti tu, omule, ca să răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Nu cumva lucrul făcut va zice celui ce l-a făcut: De ce m-ai făcut aşa?
jM Dar tu îmi vei zice: De ce mai găseşte vină? Căci cine poate sta împotriva voii Sale?
R De aceea, El are milă de cine vrea şi împietreşte pe cine vrea.
* M Căci Scriptura zice lui Faraon: Te-am ridicat înadins ca să-Mi arăt în tine puterea Mea, şi pentru ca Numele Meu să fie proclamat pe tot pământul.
t a Aşadar, nu este nici a celui ce vrea, nici a celui ce aleargă, ci a lui Dumnezeu care arată milă.
  Căci El a zis lui Moise: Voi avea milă de oricine voi vrea să am milă, şi Mă voi îndura de oricine voi vrea să Mă îndur;
M  Ce vom zice dar? Este oare nedreptate în Dumnezeu? Nicidecum;
Q  după cum este scris: Pe Iacov l-am iubit, dar pe Esau l-am urât.
=u i s-a zis: Cel mai mare va sluji celui mai mic,
W' (căci, măcar că cei doi gemeni nu se născuseră încă şi nu făcuseră nici bine, nici rău, ca să rămână hotărârea lui Dumnezeu, potrivit alegerii, nu prin fapte, ci prin Cel ce cheamă),
xi Şi nu numai aceasta, dar când Rebeca a conceput doi gemeni numai din unul, din Isaac, părintele nostru
uc Căci acesta este cuvântul promisiunii: Pe vremea aceasta Mă voi întoarce, şi Sara va avea un fiu;
 Aceasta înseamnă că nu copiii cărnii sunt copiii lui Dumnezeu; ci copiii promisiunii sunt socotiţi ca sămânţă;
 Nici nu sunt toţi copiii lui Avraam, pentru că sunt sămânţa lui Avraam, ci: în Isaac va fi numită sămânţa ta.
 Dar aceasta nu înseamnă că a rămas fără efect Cuvântul lui Dumnezeu; căci nu toţi care sunt ai lui Israel, sunt Israel.
/W ai lor sunt patriarhii, şi de la care, în ce priveşte trupul, a venit Cristos care este mai presus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvântat în veci. Amin.
9 care sunt israeliţi, cărora le aparţine înfierea, şi gloria, şi legămintele, şi darea Legii, şi slujbele lui Dumnezeu, şi promisiunile;
%C Căci aş fi în stare să doresc ca eu însumi să fi fost anatema, despărţit de Cristos, pentru fraţii mei, rudele mele, în ce priveşte carnea,
S~ că simt o mare întristare şi am o durere neîncetată în inimă.
t} c Spun adevărul în Cristos, nu mint; conştiinţa mea de asemenea îmi este martoră în Duhul Sfânt,
.|U'nici înălţimea, nici adâncimea, nici un alt lucru creat, nu vor putea să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în Cristos Isus, Domnul nostru.
#{?&Căci sunt convins că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici lucrurile viitoare,
uzc%Totuşi, în toate lucrurile acestea noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit;
wyg$După cum este scris: Pentru Tine suntem omorâţi toată ziua; suntem socotiţi ca nişte oi de tăiat.
5xc#Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Cristos? Necazul, sau suferinţa, sau persecuţia, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia?
w+"Cine-i va condamna? Cristos este Cel care a murit, ba mai mult, El a şi înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi;
lvQ!Cine va aduce acuzaţie împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Cel care justifică.
u1 El, care n-a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da, fără plată, împreună cu El, toate lucrurile?
t}Deci, ce vom zice noi în faţa acestor lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine poate fi împotriva noastră?
:smŞi pe aceia pe care i-a predestinat, pe aceia i-a şi chemat; şi pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi justificat; şi pe aceia pe care i-a justificat, i-a şi glorificat
5rcCăci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi predestinat ca să fie asemenea imaginii Fiului Său, ca El să fie primul născut între mai mulţi fraţi;
(qIDar noi ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor care iubesc pe Dumnezeu, spre binele celor care sunt chemaţi după planul Său.
p1Şi El, care cercetează inimile, cunoaşte care este gândirea Duhului, pentru că El mijloceşte pentru sfinţi potrivit voii lui Dumnezeu;
>ouŞi tot astfel şi Duhul ne ajută în slăbiciunile noastre. Căci nu ştim să ne rugăm, aşa cum ar trebui, dar însuşi Duhul mijloceşte pentru noi cu suspine negrăite;
fnEDar dacă sperăm în ceea ce nu vedem, atunci lucrul acela îl aşteptăm cu răbdare.
4maCăci în speranţa aceasta am fost mântuiţi, dar o speranţă care se vede, nu mai este speranţă; căci de ce ar mai spera cineva pentru ceea ce se poate vedea?
6leŞi nu numai ea, dar şi noi, care avem cele dintâi roade ale Duhului, suspinăm în noi, aşteptând cu nerăbdare înfierea, adică răscumpărarea trupului nostru;
ck?Căci ştim că până acum toată creaţia suspină şi suferă durerile naşterii;
j{că şi creaţia însăşi, va fi eliberată de sub robia corupţiei în libertatea gloriei copiilor lui Dumnezeu.
i{Căci creaţia a fost supusă deşertăciunii, nu de voie, ci din cauza celui care a supus-o; în speranţa însă
bh=Căci însăşi creaţia aşteaptă cu nerăbdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu.
g#Căci eu cred că suferinţele din vremea de acum, nu sunt vrednice să fie comparate cu gloria care va fi descoperită faţă de noi.
bf=şi dacă suntem copii, suntem şi moştenitori; moştenitori ai lui Dumnezeu şi moştenitori împreună cu Cristos, dacă, într-adevăr, suferim împreună cu El, ca să fim şi glorificaţi împreună cu El;
jeMÎnsuşi Duhul mărturiseşte împreună cu duhul nostru, că suntem copii ai lui Dumnezeu,
d+Căci voi n-aţi primit un duh de robie, ca iarăşi să vă fie frică, ci aţi primit un Duh de înfiere prin care strigăm: Ava, Tată!
^c5Căci toţi cei ce sunt conduşi de Duhul lui Dumnezeu, sunt fiii lui Dumnezeu;
}bs Căci dacă trăiţi potrivit cărnii, veţi muri; dar dacă prin Duh omorâţi faptele trupului, veţi trăi.
eaC De aceea, fraţilor, noi nu mai suntem datori cărnii, ca să trăim potrivit cărnii;
d`A Dar dacă Duhul Celui care L-a înviat pe Isus din morţi locuieşte în voi, El, Cel care L-a înviat pe Cristos din morţi, va da viaţă şi trupurilor voastre muritoare prin Duhul Său care locuieşte în voi;
_ Şi dacă Cristos este în voi, trupul este mort, din cauza păcatului, dar duhul vostru este viaţă, din cauza dreptăţii.
R~~u}}}||{ezyyExxwwwvvuu3tFsscrrrqqpoonnmmXllkjjiiChh.g~ffee#dd6ccabb:a}``%_H^]]?\i[[>G=<<;::H99!8s77R66J554%322,1I004//W..-f,,j++U*9))W((O''K&&%V$$#j""A!!E + < sI,FB*" y j ; E Mu-*eC şi faţă de iudei am devenit un iudeu, ca să câştig pe iudei; cu cei care sunt sub Lege, m-am făcut ca şi când aş fi fost sub Lege, (măcar că nu sunt sub Lege), ca să câştig pe cei care sunt sub Lege;
w Căci, măcar că sunt liber faţă de toţi, m-am făcut slujitorul tuturor, ca să câştig pe cei mai mulţi;
>u Care este atunci răsplata mea? Este aceasta: atunci când predic Evanghelia, să prezint Evanghelia lui Cristos fără plată, ca să nu-mi abuzez autoritatea în Evanghelie;
3 Căci dacă fac lucrul acesta de bunăvoie, am o răsplată; dar dacă nu-l fac de bunăvoie, mă descarc doar de sarcina încredinţată mie;
 + Căci dacă predic Evanghelia, n-am de ce să mă laud, căci este o datorie a mea s-o predic; şi vai de mine dacă nu predic Evanghelia!
T ! Dar eu nu m-am folosit de nici unul din aceste drepturi. Şi nu vă scriu aceste lucruri ca să se facă aşa cu mine; căci aş vrea mai bine să mor decât să-mi ia cineva motivul meu de laudă.
k O Tot aşa, Domnul a rânduit ca aceia care predică Evanghelia să trăiască din Evanghelie.
! ; Nu ştiţi că cei ce îndeplinesc slujbele sfinte sunt hrăniţi din lucrurile de la templu, şi cei care slujesc altarului au parte de la altar?
` 9 Dacă alţii se folosesc de acest drept asupra voastră, nu îl avem noi cu atât mai mult? Dar noi nu ne-am folosit de dreptul acesta, ci răbdăm totul, ca să nu punem vreo piedică Evangheliei lui Cristos;
w Dacă am semănat printre voi bunurile spirituale, mare lucru este dacă vom secera bunurile voastre vremelnice?
E Sau El vorbeşte pentru noi? Da, pentru noi este scris acest lucru; pentru ca plugarul să are cu speranţă şi treierătorul să treiere cu speranţa că va avea parte de recoltă;
 Căci în Legea lui Moise este scris: Să nu legi gura boului care treieră grâul! Oare pe boi îi are în vedere Dumnezeu aici?
_7 Spun eu oare lucrurile acestea în felul omului? Sau nu spune şi Legea aceasta?
'G Cine merge la război pe cheltuiala sa? Cine plantează o vie şi nu mănâncă din rodul ei? Cine paşte o turmă şi nu mănâncă din laptele turmei?
F Sau numai eu şi Barnaba n-avem dreptul să nu lucrăm?
 N-avem dreptul să ducem cu noi o soră, care să fie soţia noastră, cum fac ceilalţi apostoli, şi fraţii Domnului, şi Chifa?
6g N-avem dreptul să mâncăm şi să bem?
Z- Acesta este răspunsul meu de apărare împotriva celor ce mă cercetează:
} Dacă nu sunt apostol pentru alţii, sunt măcar pentru voi; căci voi sunteţi pecetea apostoliei mele în Domnul.
~  Nu sunt eu apostol? Nu sunt eu liber? N-am văzut eu pe Isus, Domnul nostru? Nu sunteţi voi lucrarea mea în Domnul?
$}A De aceea, dacă o mâncare face pe fratele meu să păcătuiască, nu voi mai mânca în veci carne, ca să nu fac pe fratele meu să păcătuiască.
| Dar când păcătuiţi astfel împotriva fraţilor şi le răniţi conştiinţa lor slabă, păcătuiţi împotriva lui Cristos.
p{Y Şi din cauza cunoştinţei tale se va pierde fratele tău mai slab, pentru care a murit Cristos!
bz= Căci dacă te vede cineva pe tine, care ai cunoştinţă, stând la masă într-un templu de idoli, oare conştiinţa lui, care este slabă, nu-l va împinge pe el să mănânce din lucrurile jertfite idolilor?
~yu Dar luaţi seama ca nu cumva această libertate a voastră să ajungă o piatră de poticnire pentru cei slabi.
*xMDar nu mâncarea ne face pe noi plăcuţi lui Dumnezeu; căci nici dacă mâncăm din ea nu suntem mai buni, şi nici nu suntem mai răi dacă nu mâncăm.
Vw%Dar nu în toţi este cunoştinţa aceasta; căci unii, fiind obişnuiţi până acum cu idolul, mănâncă un lucru ca fiind jertfit unui idol, şi conştiinţa lor, fiind slabă, este pângărită.
Wv'totuşi, pentru noi este numai un singur Dumnezeu: Tatăl, de la care sunt toate lucrurile şi pentru care noi trăim; şi un singur Domn: Isus Cristos, prin care sunt toate lucrurile şi noi prin El;
u'Căci chiar dacă ar fi aşa-numiţi dumnezei, fie în cer, fie pe pământ (cum şi sunt în adevăr mulţi dumnezei şi mulţi domni),
,tQDeci, în ce priveşte mâncatul lucrurilor jertfite idolilor, noi ştim că în lume un idol este totuna cu nimic şi că nu este decât un singur Dumnezeu.
PsDar dacă iubeşte cineva pe Dumnezeu, acela este cunoscut de El;
grGŞi dacă i se pare cuiva că ştie ceva, încă n-a cunoscut cum trebuie să cunoască.
q -În ce priveşte lucrurile jertfite idolilor, ştim că toţi avem cunoştinţă. Dar cunoştinţa îngâmfă, pe când dragostea zideşte;
p(Dar, după părerea mea, va fi mai fericită dacă rămâne aşa cum este. Şi cred că şi eu am Duhul lui Dumnezeu.
*oM'O soţie este legată de lege atâta timp cât îi trăieşte soţul; dar dacă-i moare soţul, este liberă să se mărite cu cine vrea, numai în Domnul.
jnM&Astfel, cine se căsătoreşte, bine face, şi cine nu se căsătoreşte face şi mai bine.
&mE%Şi cine stă tare în inima lui, neavând nevoie, ci este stăpân pe voinţa sa, şi a hotărât în inima lui să-şi păstreze fecioria, face bine.
?lw$Dar dacă crede cineva că nu se cuvine pentru fecioria lui să treacă de floarea vârstei, şi nevoia cere aşa, să facă ce vrea: nu păcătuieşte; să se căsătorească.
6ke#Şi lucrul acesta îl spun pentru binele vostru, nu ca să pun un laţ asupra voastră, ci pentru ceea ce este frumos şi ca să puteţi sluji Domnului fără piedici.
j"Este o deosebire între o soţie şi o fecioară. Femeia necăsătorită se îngrijeşte de lucrurile Domnului, ca să fie sfântă şi în trup şi în suflet. Dar cea care este căsătorită se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă soţului ei;
diA!Dar cine este căsătorit se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă soţiei.
h) Dar eu aş vrea ca voi să fiţi fără griji. Cel necăsătorit se îngrijeşte de lucrurile Domnului, cum ar putea să placă Domnului.
}gsşi cei care se folosesc de lumea aceasta, ca şi cum nu s-ar folosi de ea. Căci chipul lumii acesteia trece;
fcei ce plâng, ca şi cum n-ar plânge; cei ce se bucură, ca şi cum nu s-ar bucura; cei ce cumpără, ca şi cum nu ar avea,
e)Iată ce vreau să spun, fraţilor: timpul este scurt, aşa că de acum înainte chiar şi cei ce au soţii să fie ca şi cum n-ar avea,
LdDar chiar dacă te căsătoreşti, n-ai păcătuit; şi dacă o fecioară se căsătoreşte, n-a păcătuit. Dar unii ca aceştia vor avea necazuri în trup şi eu aş vrea să vi le cruţ.
qc[Eşti legat de o soţie? Nu căuta să fii dezlegat. Nu eşti legat de o soţie? Nu căuta soţie.
bSocotesc deci că aceasta este bine, având în vedere strâmtorarea de acum – că este bine ca omul să rămână aşa cum este;
*aMCât despre fecioare, nu am o poruncă din partea Domnului, Le dau însă un sfat, ca unul care am primit de la Domnul harul să fiu vrednic de încredere.
_`7Fiecare, fraţilor, să rămână cu Dumnezeu în starea în care a fost chemat;
Y_+Voi aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Nu vă faceţi deci robi oamenilor.
8^iCăci cel care este chemat în Domnul pe când este rob, este un om eliberat al Domnului. Tot aşa, cel care este chemat pe când este liber, este un rob al lui Cristos;
]/Ai fost chemat când erai rob? Să nu te nelinişteşti de lucrul acesta; dar dacă poţi să devii liber, foloseşte-te de această ocazie.
X\)Fiecare să rămână în chemarea pe care o avea pe când a fost chemat.
[Circumcizia nu este nimic şi necircumcizia nu este nimic, ci păzirea poruncilor lui Dumnezeu este ceea ce contează.
Z-A fost cineva chemat pe când era circumcis? Să rămână circumcis. A fost cineva chemat pe când era necircumcis? Să nu se circumcidă.
Y+Dar fiecare să trăiască aşa cum i-a împărţit Dumnezeu şi aşa cum l-a chemat Domnul. Şi astfel poruncesc eu în toate bisericile.
XCăci cum ştii tu, soţie, dacă îţi vei mântui soţul? Sau cum ştii tu, soţule, dacă îţi vei mântui soţia?
?WwDar dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; în împrejurarea aceasta, fratele sau sora nu sunt legaţi, căci Dumnezeu ne-a chemat să trăim în pace.
7VgCăci soţul necredincios este sfinţit prin soţie şi soţia necredincioasă este sfinţită prin soţ; altfel, copiii voştri ar fi necuraţi, dar acum sunt sfinţi.
U Şi dacă o femeie are un soţ necredincios şi el vrea să trăiască mai departe cu ea, ea să nu divorţeze de el.
+TO Dar celorlalţi eu, nu Domnul, le zic: Dacă un frate are o soţie necredincioasă şi ea vrea să trăiască mai departe cu el, el să nu divorţeze de ea.
S% Dar dacă totuşi este despărţită, să rămână necăsătorită sau să se împace cu soţul ei. Şi soţul să nu-şi lase soţia.
eRC Celor căsătoriţi le poruncesc nu eu, ci Domnul: Soţia să nu se despartă de soţ;
Q Dar dacă nu se pot înfrâna, să se căsătorească, pentru că este mai bine să se căsătorească decât să ardă în pofte.
nPUDar celor necăsătoriţi şi văduvelor le spun că este bine pentru ei să rămână ca mine.
OCăci aş vrea ca toţi oamenii să fie ca mine, dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul într-un fel, altul într-altul;
JN Şi lucrul acesta îl spun ca un sfat şi nu ca o poruncă.
M'Să nu vă lipsiţi unul pe celălalt de datoria de soţi, decât doar prin bună învoială, pentru un timp, ca să vă dedicaţi postului şi rugăciunii; şi apoi să fiţi iarăşi împreună, ca să nu vă ispitească Satana, din cauza nestăpânirii voastre;
L Soţia nu are autoritate peste trupul ei, ci soţul. Tot astfel, nici soţul nu are autoritate peste trupul lui, ci soţia.
K{Soţul să-şi îndeplinească faţă de soţie datoria de soţ; şi tot aşa să facă şi soţia faţă de soţ.
J}Totuşi din cauza adulterului, fiecare bărbat să-şi aibă soţia lui şi fiecare femeie să-şi aibă soţul ei.
qI ]Dar cu privire la lucrurile despre care mi-aţi scris, este bine ca omul să nu se căsătorească;
H3Căci voi aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Glorificaţi deci pe Dumnezeu în trupul vostru şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu!
'GGSau nu ştiţi că trupul vostru este templul Duhului Sfânt, care este în voi şi pe care-L aveţi de la Dumnezeu; şi că voi nu sunteţi ai voştri?
F5Fugiţi de adulter! Orice alt păcat pe care-l face omul este afară din trup, dar cine comite adulter păcătuieşte împotriva trupului Său;
GEDar cine se lipeşte de Domnul este un singur duh cu El;
DNu ştiţi că cine se lipeşte de o desfrânată este un singur trup cu ea? Căci El zice: Cei doi vor deveni un singur trup.
/CWNu ştiţi că trupurile voastre sunt membre ale lui Cristos? Voi lua eu membrele lui Cristos şi voi face din ele membre ale unei femei desfrânate? Nicidecum!
]B3Şi Dumnezeu a înviat pe Domnul, şi ne va învia şi pe noi prin puterea Sa;
^A5 Mâncărurile sunt pentru pântece şi pântecele este pentru mâncăruri, însă Dumnezeu va nimici şi pe unul şi pe celelalte. Dar trupul nu este pentru adulter, ci pentru Domnul; şi Domnul pentru trup;
)@K Toate lucrurile îmi sunt permise, dar nu toate îmi sunt de folos; toate lucrurile îmi sunt permise, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine.
2?] Şi aşa eraţi unii dintre voi! Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost justificaţi, în Numele Domnului Isus şi prin Duhul Dumnezeului nostru.
> nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici batjocoritorii, nici hrăpăreţii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu.
f=E Sau nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă lăsaţi înşelaţi! Nici desfrânaţii, nici idolatrii, nici cei adulteri, nici cei perverşi cu ei înşişi, nici homosexualii,
u<cVoi însă sunteţi cei care nedreptăţiţi şi păgubiţi, şi acestea le faceţi fraţilor voştri!
<;qChiar faptul că aveţi judecăţi între voi, este deja o vină pe care o aveţi. De ce nu suferiţi mai bine să fiţi nedreptăţiţi? De ce nu răbdaţi mai bine paguba?
d:ACi un frate se duce la judecată cu alt frate şi încă înaintea necredincioşilor.
9/Spre ruşinea voastră zic lucrul acesta. Nu este între voi nici unul înţelept, care să fie în stare să judece între frate şi frate?
(8IDeci, când aveţi neînţelegeri pentru lucrurile care ţin de viaţa aceasta, voi îi puneţi să judece pe cei pe care biserica nu-i bagă în seamă?
p7YNu ştiţi că noi vom judeca pe îngeri? Cu cât mai mult lucrurile care ţin de viaţa aceasta!
)6KNu ştiţi că sfinţii vor judeca lumea? Şi dacă lumea va fi judecată de voi, nu sunteţi voi în stare să judecaţi lucrurile cele mai neînsemnate?
%5 EDoar nu îndrăzneşte vreunul dintre voi, care are vreo neînţelegere cu altul, să se judece cu el la cei nedrepţi, şi nu înaintea celor sfinţi?
y4k Dar pe cei de afară, îi judecă Dumnezeu. De aceea, daţi afară din mijlocul vostru pe omul acela rău.
u3c Căci ce am eu să-i judec pe cei de afară? Nu este datoria voastră să judecaţi pe cei dinăuntru?
2w Ci v-am scris să nu aveţi nici un fel de legături cu unul care, măcar că îşi zice frate, este un desfrânat, sau lacom, sau idolatru, sau batjocoritor, sau beţiv, sau hrăpăreţ; cu un astfel de om nici să nu mâncaţi împreună;
?1w Însă nu m-am referit deloc la oamenii adulteri ai lumii acesteia, sau cu cei lacomi, sau cu cei zgârciţi, sau cu cei idolatri, căci atunci ar trebui să ieşiţi din lume;
^05 V-am scris în epistola mea să n-aveţi nici o legătură cu oamenii adulteri,
%/CSă sărbătorim deci sărbătoarea nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de răutate şi viclenie, ci cu azimile sincerităţii şi ale adevărului.
-.SDe aceea, curăţaţi aluatul cel vechi ca să fiţi o frământătură nouă, cum şi sunteţi, fără aluat; căci Cristos, Paştele nostru, a fost jertfit;
j-MLauda voastră nu este bună. Nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată frământătura?
,să daţi pe un astfel de om pe mâna Satanei, pentru nimicirea cărnii, ca duhul lui să fie mântuit în ziua Domnului Isus.
+În Numele Domnului nostru Isus Cristos, fiind adunaţi laolaltă, voi şi duhul meu, cu puterea Domnului nostru Isus Cristos,
9*kCăci eu, măcar că n-am fost la voi cu trupul, dar fiind de faţă în duh, am şi judecat, ca şi când aş fi fost de faţă, pe cel care a făcut o astfel de faptă;
)-Şi voi v-aţi lăudat, în loc să vă fi mâhnit, pentru ca acela care a făcut fapta aceasta să fi fost dat afară din mijlocul vostru!
T( #Din toate părţile se aude că între voi este adulter; şi încă un astfel de adulter care nici chiar la păgâni nu se află, până acolo că unul dintre voi trăieşte cu soţia tatălui Său;
`'9Ce voiţi? Să vin la voi cu nuiaua sau în dragoste şi cu un duh de blândeţe?
S&Căci împărăţia lui Dumnezeu nu stă în cuvinte, ci în putere.
%Dar dacă va voi Domnul, voi veni în curând la voi şi atunci voi cunoaşte nu cuvintele celor care sunt îngâmfaţi, ci puterea.
G$Unii s-au îngâmfat, de parcă n-am să mai vin la voi.
x#iPentru aceasta v-am trimis pe Timotei, care este copilul meu preaiubit şi credincios în Domnul, care vă va aduce aminte de căile mele care sunt în Cristos, după cum învăţ eu pe oameni pretutindeni în orice biserică.
<"sDe aceea vă rog să călcaţi pe urmele mele;
3!_Căci chiar dacă aţi avea zece mii de învăţători în Cristos, totuşi nu aveţi mai mulţi părinţi; căci eu v-am născut în Cristos Isus, prin Evanghelie;
v eNu vă scriu aceste lucruri ca să vă ruşinez, ci ca să vă sfătuiesc ca pe copiii mei preaiubiţi.
 când suntem vorbiţi de rău, ne rugăm. Până în ziua de azi am ajuns ca gunoiul lumii, ca lepădătura tuturor.
 Şi ne ostenim, lucrând cu mâinile noastre. Când suntem batjocoriţi, binecuvântăm; când suntem persecutaţi, răbdăm;
 Până în clipa aceasta suferim de foame şi de sete, şi suntem rău îmbrăcaţi, şi suntem bătuţi şi, fără adăpost;
5c Noi suntem nebuni pentru Cristos, dar voi sunteţi înţelepţi în Cristos. Noi suntem slabi, dar voi sunteţi tari! Voi sunteţi onoraţi, noi suntem dispreţuiţi!
V% Căci parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, nişte condamnaţi la moarte; fiindcă am ajuns o privelişte pentru lume, atât pentru îngeri cât şi pentru oameni;
/WSunteţi deja sătui! Sunteţi deja bogaţi! Aţi domnit ca regi fără noi! Şi măcar de aţi domni cu adevărat ca să putem domni şi noi împreună cu voi!
+Căci cine te deosebeşte de alţii? Şi ce ai pe care să nu-l fi primit? Dar dacă ai primit, de ce te lauzi ca şi cum nu ai fi primit?
Lucrurile acestea, fraţilor, le-am aplicat la mine şi la Apolo, de dragul vostru, ca din exemplul nostru să învăţaţi să nu gândiţi mai mult decât ce este scris, ca nici unul dintre voi să nu se laude deloc cu unul împotriva celuilalt;
s_De aceea, să nu judecaţi nimic înainte de vreme, până va veni Domnul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse ale întunericului şi va descoperi gândurile inimilor. Atunci, fiecare îşi va primi lauda de la Dumnezeu;
Căci nu mă ştiu vinovat de nimic, totuşi nu pentru aceasta sunt socotit justificat; dar Cel care mă judecă este Domnul;
!;Iar pentru mine, este cel mai neînsemnat lucru să fiu judecat de voi sau de o judecată omenească. Ba încă, nici eu însumi nu mă mai judec.
hIPe lângă aceasta, de la administratori este cerut ca fiecare să fie găsit credincios.
 Iată cum trebuie să fim priviţi noi: ca nişte slujitori ai lui Cristos şi ca nişte administratori ai misterelor lui Dumnezeu.
Qşi voi sunteţi ai lui Cristos, şi Cristos este al lui Dumnezeu.
#fie Pavel, fie Apolo, fie Chifa, fie lumea, fie viaţa, fie moartea, fie lucrurile de acum, fie cele viitoare; toate sunt ale voastre;
b=De aceea, nimeni să nu se laude cu oameni, căci toate lucrurile sunt ale voastre:
eCŞi iarăşi: Domnul cunoaşte gândurile celor înţelepţi, ştie că sunt deşarte;
-Căci înţelepciunea acestei lumi este o nebunie înaintea Lui Dumnezeu. Căci este scris: El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor;
 'Nimeni să nu se înşele: dacă cineva dintre voi se crede înţelept în veacul acesta, să se facă nebun, ca să ajungă înţelept.
 -Dacă întinează cineva templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu; căci templul lui Dumnezeu, care sunteţi voi, este sfânt.
n UNu ştiţi că voi sunteţi templul lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi?
w gDacă lucrarea cuiva este arsă, el va suferi pierderi, iar el însuşi va fi mântuit, dar ca prin foc.
d ADacă lucrarea zidită de cineva pe temelia aceea rămâne, el va primi o răsplată,
0Y lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă; căci Ziua o va face cunoscută, pentru că se va descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia;
nU Şi dacă cineva zideşte pe această temelie: aur, argint, pietre scumpe, lemn, fân, trestie,
oW Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă, care este Isus Cristos.
>u După harul lui Dumnezeu care mi-a fost dat, eu, ca un arhitect înţelept, am pus temelia şi un altul zideşte deasupra. Dar fiecare să ia bine seama cum zideşte deasupra;
|q Căci noi suntem împreună lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu.
q[Dar cel ce sădeşte şi cel ce udă sunt una; şi fiecare îşi va lua răsplata după munca lui.
r]Aşa că nici cel ce sădeşte, nici cel ce udă nu sunt nimic, ci Dumnezeu care face să crească.
NEu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească;
wCine este Pavel? Şi cine este Apolo? Nişte slujitori prin care aţi crezut, după cum a dat Domnul fiecăruia,
zmDeoarece, când unul zice: Eu sunt al lui Pavel! şi altul: Eu sunt al lui Apolo!, nu sunteţi voi carnali?
/~Wpentru că tot carnali sunteţi. Căci, dacă între voi este gelozie şi ceartă şi dezbinări, nu sunteţi voi carnali, şi nu trăiţi voi în felul omului?
}V-am hrănit cu lapte, nu cu bucate tari; căci până acum nu le puteaţi primi; şi nici chiar acum nu le puteţi,
| Şi eu, fraţilor, nu v-am putut vorbi ca unor oameni spirituali, ci ca unor oameni carnali, ca unor prunci în Cristos.
{wCăci cine a cunoscut gândul Domnului, ca să-I poată da învăţătură? Noi însă avem gândul lui Cristos;
qz[Dar omul spiritual poate să judece totul, cu toate că el însuşi nu poate fi judecat de nimeni.
3y_Dar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie; şi nici nu le poate înţelege, pentru că trebuie judecate spiritual.
Qx Despre lucrurile acestea vorbim, nu în cuvintele învăţate de înţelepciunea omului, ci în cuvintele învăţate de la Duhul Sfânt, comunicând lucruri spirituale prin mijloace spirituale.
#w? Dar noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care este de la Dumnezeu, ca să putem cunoaşte lucrurile care ne-au fost date de Dumnezeu fără plată,
Bv} Căci, dintre oameni, cine cunoaşte lucrurile omului, afară de duhul omului, care este în el? Tot aşa nimeni nu cunoaşte lucrurile lui Dumnezeu, afară de Duhul lui Dumnezeu;
u# Nouă însă Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Său; căci Duhul cercetează totul, chiar şi lucrurile adânci ale lui Dumnezeu;
Xt) Dar după cum este scris: Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, şi urechea nu le-a auzit, şi la inima omului nu s-au suit, aşa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc.
s1şi pe care n-a cunoscut-o nici unul din conducătorii veacului acestuia, căci dacă ar fi cunoscut-o, n-ar fi crucificat pe Domnul gloriei;
2r]ci noi vorbim înţelepciunea lui Dumnezeu, cea misterioasă şi ţinută ascunsă, pe care o hotărâse Dumnezeu, pentru gloria noastră, mai înainte de veacuri,
8qiTotuşi noi vestim înţelepciune printre cei ce sunt maturi, dar nu o înţelepciune a veacului acestuia, nici a conducătorilor veacului acestuia, care ajung de nimic,
}pspentru ca credinţa voastră să fie întemeiată nu pe înţelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu.
!o;Şi cuvântul meu şi predicarea mea nu stăteau în cuvinte convingătoare ale înţelepciunii umane, ci într-o dovadă a Duhului şi a puterii,
\n1Şi eu, când am venit la voi, am fost slab şi fricos şi în mare cutremur.
qm[Căci n-am avut de gând să ştiu între voi altceva decât pe Isus Cristos şi pe El crucificat.
l Şi eu, fraţilor, când am venit la voi, n-am venit să vestesc mărturia lui Dumnezeu cu o vorbire sau înţelepciune aleasă;
Vk 'pentru ca, după cum este scris: Cine se laudă să se laude în Domnul.
$j CDar voi, prin El, sunteţi în Cristos Isus, care a devenit pentru noi înţelepciune de la Dumnezeu, şi dreptate, şi sfinţire, şi răscumpărare,
Fi pentru ca nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu.
h 9Şi Dumnezeu a ales lucrurile neînsemnate ale lumii, şi lucrurile dispreţuite, şi lucrurile care nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt;
?g yDar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de ruşine pe cei înţelepţi, şi Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari.
+f QCăci, fraţilor, uitaţi-vă la chemarea voastră: printre voi nu sunt mulţi înţelepţi în felul lumii, nici mulţi puternici, nici mulţi de neam ales;
e Căci nebunia lui Dumnezeu este mai înţeleaptă decât oamenii, şi slăbiciunea lui Dumnezeu este mai tare decât oamenii.
d {dar pentru cei chemaţi, fie iudei, fie greci, Cristos este puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu.
c dar noi predicăm pe Cristos cel crucificat, care pentru iudei este o pricină de poticnire, iar pentru greci o nebunie,
Fb Căci iudeii cer semne şi grecii caută înţelepciune,
Ta #Căci întrucât lumea prin înţelepciunea ei n-a cunoscut pe Dumnezeu în înţelepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a găsit cu cale să mântuiască pe cei care cred prin nebunia mesajului predicat;
` -Unde este înţeleptul? Unde este cărturarul? Unde este vorbăreţul acestui veac? N-a înnebunit Dumnezeu înţelepciunea lumii acesteia?
~_ wCăci este scris: Voi nimici înţelepciunea celor înţelepţi şi voi zădărnici priceperea celor pricepuţi.
^ Fiindcă predicarea crucii este o nebunie pentru cei care pier, dar pentru noi, care suntem mântuiţi, este puterea lui Dumnezeu;
-] UCăci Cristos nu m-a trimis să botez, ci să predic Evanghelia, nu cu înţelepciunea cuvântului, ca nu cumva crucea lui Cristos să fie făcută zadarnică.
e\ EAm mai botezat şi casa lui Ştefana; încolo nu ştiu să mai fi botezat pe altcineva.
Z[ /pentru ca nimeni să nu poată spune că aţi fost botezaţi în numele meu.
jZ OMulţumesc lui Dumnezeu că n-am botezat pe nici unul dintre voi, afară de Crisp şi Gaius,
Y  A fost Cristos împărţit? A fost cumva Pavel crucificat pentru voi? Sau aţi fost voi botezaţi în numele lui Pavel?
X # Şi vreau să spun că fiecare dintre voi zice: Eu sunt al lui Pavel! Şi eu al lui Apolo! Şi eu al lui Chifa! Şi eu al lui Cristos!
dW C Căci, fraţilor, am aflat despre voi de la cei ai Cloei, că între voi sunt certuri.
}V u Vă îndemn, fraţilor, pentru Numele Domnului nostru Isus Cristos, să aveţi toţi acelaşi fel de vorbire şi să n-aveţi dezbinări între voi, ci să fiţi uniţi în chip desăvârşit, în acelaşi gând şi în aceeaşi judecată;
}U u Credincios este Dumnezeu, prin care aţi fost chemaţi la părtăşia cu Fiul Său Isus Cristos, Domnul nostru.
|T scare vă va şi întări până la sfârşit, ca să fiţi fără vină în ziua Domnului nostru Isus Cristos.
sS aaşa că nu duceţi lipsă de nici un fel de dar, aşteptând arătarea Domnului nostru Isus Cristos,
PR În felul acesta mărturia lui Cristos a fost întărită în voi,
yQ mcăci în El aţi fost îmbogăţiţi în toate privinţele, în orice cuvânt şi în orice cunoştinţă.
P Mulţumesc Dumnezeului meu totdeauna, cu privire la voi, pentru harul lui Dumnezeu care v-a fost dat în Cristos Isus;
VO 'Har vouă şi pace de la Dumnezeu Tatăl nostru şi Domnul Isus Cristos;
hN Kcătre biserica lui Dumnezeu care este în Corint, celor ce sunt sfinţiţi în Cristos Isus, chemaţi să fie sfinţi, şi către toţi cei care cheamă în vreun loc Numele lui Isus Cristos, Domnul lor şi al nostru:
sM cPavel, chemat să fie apostol al lui Isus Cristos, prin voia lui Dumnezeu, şi Sosten, fratele nostru,
eLCa lui Dumnezeu, singurul înţelept, să fie gloria prin Isus Cristos, în veci. Amin.
@Kydar acum a fost arătat, şi prin scripturile profeţilor, după porunca Dumnezeului celui veşnic, a fost adus la cunoaşterea tuturor naţiunilor pentru ascultarea credinţei,
EJIar Aceluia care poate să vă întărească, după Evanghelia mea şi predicarea lui Isus Cristos, potrivit cu descoperirea misterului care a fost ţinut în ascuns timp de veacuri,
II Harul Domnului Isus Cristos să fie cu voi cu toţi. Amin.
HGaiu, gazda mea şi a întregii Biserici, vă salută. Erast, vistierul cetăţii, vă salută, şi Cuart, un frate.
SGEu, Terţiu, care am scris această epistolă, vă salut în Domnul.
sF_Timotei, conlucrătorul meu, şi Luciu, şi Iason, şi Sosipater, rudele mele, vă trimit salutări.
E!Şi Dumnezeul păcii va zdrobi în curând pe Satana sub picioarele voastre. Harul Domnului nostru Isus Cristos să fie cu voi. Amin;
NDCât despre voi, ascultarea voastră este cunoscută de toţi. De aceea, mă bucur de voi, şi doresc să fiţi înţelepţi, în ce priveşte binele, şi neştiutori, în ce priveşte răul.
/CWCăci astfel de oameni nu slujesc Domnului nostru Isus Cristos, ci pântecelui lor; şi prin cuvinte dulci şi amăgitoare, înşeală inimile oamenilor simpli.
/BWAcum, vă îndemn fraţilor, să vă feriţi de cei ce fac diviziuni şi tulburări împotriva învăţăturii pe care aţi învăţat-o; depărtaţi-vă de ei;
pAYSalutaţi-vă unul pe altul cu o sărutare sfântă. Bisericile lui Cristos vă trimit salutări.
@Salutaţi pe Filologus şi pe Iulia, pe Nereus şi pe sora lui, şi pe Olimpas, şi pe toţi sfinţii care sunt cu ei.
t?aSalutaţi pe Asincritus, pe Flegon, pe Hermas, pe Patrobas, pe Hermes şi-pe fraţii care sunt cu ei.
S> Salutaţi pe Rufus, cel ales în Domnul, şi pe mama lui, şi a mea;
=  Salutaţi pe Trifena şi Trifosa, care au lucrat în Domnul. Salutaţi pe preaiubita Persis, care a lucrat mult în Domnul.
l<Q Salutaţi pe Ierodion, ruda mea. Salutaţi pe cei din casa lui Narcis, care sunt ai Domnului.
i;K Salutaţi pe Apeles, cel încercat în Cristos. Salutaţi pe cei din casa lui Aristobulus.
g:G Salutaţi pe Urbanus, conlucrătorul nostru în Cristos, şi pe Stahis, preaiubitul meu.
?9ySalutaţi pe Amplias, preaiubitul meu în Domnul.
l+~~7}||{{zzkyyZxx1ww8vvutt==<<;;@::`99(88l7716554{322 111006//}..@--E,,,;++6**L*)g)(($'Q&&m&%$$O##t"""+!!O >B_&ZI24.wH$ \  F \ |al72gl #Binecuvântat să fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul tuturor mângâierilor,
^ 7Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Cristos;
F Pavel, apostol al lui Isus Cristos, prin voia lui Dumnezeu, şi fratele Timotei, către biserica lui Dumnezeu care este în Corint, şi către toţi sfinţii care sunt în toată Ahaia:
I Dragostea mea este cu voi cu toţi în Cristos Isus. Amin.
9mHarul Domnului Isus Cristos să fie cu voi;
wgDacă nu iubeşte cineva pe Domnul nostru Isus Cristos, să fie anatema. Maranatha (Domnul nostru vine)!
D~Salutarea este scrisă cu însăşi mâna mea: Pavel.
^}5Toţi fraţii vă salută. Salutaţi-vă unul pe altul cu o sărutare sfântă;
|Bisericile din Asia vă salută. Acuila şi Priscila, împreună cu biserica din casa lor, vă salută mult în Domnul.
f{ECăci ei au înviorat duhul meu şi al vostru; să preţuiţi deci pe astfel de oameni.
zMă bucur de venirea lui Ştefana, a lui Fortunat şi a lui Ahaic, căci ei au împlinit ce lipsea din partea voastră.
uycFiţi şi voi supuşi unor astfel de oameni, şi fiecăruia care ajută la lucru şi lucrează cu noi.
x3Vă mai îndemn, fraţilor: Ştiţi casa lui Ştefana, că este cel dintâi rod al Ahaiei şi că s-au dedicat cu totul în slujba sfinţilor;
8wkTot ce faceţi să fie făcut cu dragoste;
Tv! Vegheaţi, staţi tari în credinţă, fiţi oameni, întăriţi-vă!
!u; Cât despre fratele Apolo, l-am rugat mult să vină la voi cu fraţii, dar n-a vrut să vină acum; va veni însă când va avea prilej potrivit;
!t; Nimeni deci să nu-l dispreţuiască, ci să-l trimiteţi în călătorie în pace, ca să vină la mine; căci îl aştept împreună cu fraţii;
sy Dacă soseşte Timotei, aveţi grijă să stea cu voi fără frică; căci el face lucrarea Domnului ca şi mine;
ar; căci mi s-a deschis aici o uşă mare şi eficientă, dar sunt mulţi potrivnici;
=quVoi rămâne însă în Efes până la Rusalii,
pyCăci de data aceasta nu vreau să vă văd în trecere, ci sper să rămân o vreme cu voi, dacă va voi Domnul.
oŞi poate voi rămâne la voi, sau poate chiar voi ierna la voi, ca apoi voi să mă pregătiţi de călătorie, oriunde m-aş duce.
gnGLa voi am să vin când voi trece prin Macedonia, (pentru că voi trece prin Macedonia).
Im Şi dacă se va cuveni să merg şi eu, vor merge cu mine.
lŞi când voi veni, pe oricine veţi hotărî prin scrisorile voastre, îi voi trimite să ducă darurile voastre la Ierusalim.
+kOÎn ziua dintâi a săptămânii, fiecare din voi să pună deoparte ce va putea, după câştigul lui, ca să nu se strângă ajutoarele când voi veni eu;
j {În ce priveşte strângerea de ajutoare pentru sfinţi, să faceţi şi voi cum am poruncit bisericilor Galatiei;
/iW:De aceea, preaiubiţii mei fraţi, fiţi tari, neclintiţi, sporind totdeauna în lucrul Domnului, ştiind că osteneala voastră în Domnul nu este zadarnică.
lhQ9Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Cristos!
Ng8Boldul morţii este păcatul şi puterea păcatului este Legea.
Qf7Unde îţi este boldul, moarte? Unde îţi este biruinţa, moarte?
geG6Când trupul acesta supus putrezirii se va îmbrăca în neputrezire şi trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: Moartea a fost înghiţită de biruinţă.
d'5Căci trebuie ca trupul acesta supus putrezirii să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire;
2c]4într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trompetă. Căci trompeta va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi;
[b/3Iată, vă spun un mister: nu toţi vom adormi, dar toţi vom fi schimbaţi,
"a=2Şi aceasta spun eu, fraţilor: că sângele şi carnea nu pot moşteni împărăţia lui Dumnezeu, nici putrezirea nu poate moşteni neputrezirea.
l`Q1Şi după cum am purtat chipul celui pământesc, tot aşa vom purta şi chipul Celui ceresc.
_ 0Cum este omul pământesc, aşa sunt şi cei făcuţi din ţărână; şi cum este Cel ceresc, aşa sunt şi cei cereşti;
g^G/Omul dintâi este din pământ, făcut din ţărână; al doilea om este Domnul din cer;
d]A.Dar nu cel spiritual este cel dintâi, ci cel natural, şi după aceea cel spiritual.
\-De aceea este scris: Omul dintâi, Adam, a devenit un suflet viu. Al doilea Adam a devenit un duh dătător de viaţă.
[,Este semănat în trup natural şi învie în trup spiritual. Există un trup natural şi există un trup spiritual.
uZc+este semănat în necinste şi învie în glorie; este semănat în slăbiciune şi învie în putere.
pYY*Aşa este şi învierea morţilor. Trupul este semănat în putrezire şi învie în neputrezire;
"X=)Una este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii, şi alta strălucirea stelelor; căci o stea se deosebeşte în strălucire de altă stea.
W)(Tot aşa, sunt trupuri cereşti şi trupuri pământeşti; dar alta este strălucirea trupurilor cereşti şi alta a celor pământeşti.
V+'Nu orice trup este la fel; ci unul este trupul oamenilor, altul este trupul animalelor, altul este trupul păsărilor, altul al peştilor.
oUW&Dar Dumnezeu îi dă un trup, după cum îi place; şi fiecărei seminţe îi dă un trup al ei.
wTg%Şi ce semeni, nu semeni trupul care va fi, ci doar un grăunte, fie de grâu, fie de altă sămânţă.
MS$Nebunule! Ce semeni tu, nu învie, dacă nu moare mai întâi.
WR'#Dar va zice cineva: Cum învie morţii? Şi cu ce trup se vor întoarce?
Q "Treziţi-vă cum se cuvine şi nu păcătuiţi! Căci unii nu au cunoştinţa de Dumnezeu; spre ruşinea voastră o spun.
MP!Nu vă înşelaţi: Prieteniile rele strică obiceiurile bune.
2O] Dacă, în felul oamenilor, m-am luptat cu fiarele în Efes, care-mi este folosul? Dacă morţii nu învie, atunci să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri;
N Vă jur solemn, fraţilor, pe lauda mea cu voi în Cristos Isus, Domnul nostru, că zilnic eu sunt în primejdie de moarte;
BMŞi de ce suntem noi în primejdie în fiecare ceas?
L7Altfel, ce vor face cei care sunt botezaţi pentru cei morţi? Dacă morţii nu învie nicidecum, de ce mai sunt ei botezaţi pentru cei morţi?
.KUŞi când toate lucrurile îi vor fi supuse, atunci chiar şi Fiul Se va supune Celui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toţi.
+JOCăci El a pus toate lucrurile sub picioarele Lui. Dar când zice: toate lucrurile I-au fost supuse, se înţelege că Cel ce I-a supus totul este exceptat.
HI Duşmanul cel din urmă care va fi nimicit va fi moartea.
hHICăci trebuie ca El să domnească până va pune pe toţi duşmanii sub picioarele Sale.
G9Apoi va veni sfârşitul, când El va da împărăţia lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, şi orice autoritate şi putere;
zFmdar fiecare la rândul lui. Cristos este cel dintâi rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Cristos.
ZE-Căci după cum toţi mor în Adam, tot aşa, toţi vor învia în Cristos;
`D9Căci dacă moartea a venit prin om, tot prin om a venit şi învierea morţilor.
UC#Dar acum, Cristos a înviat dintre cei morţi, pârga celor adormiţi;
BDacă numai pentru viaţa aceasta ne-am pus speranţa în Cristos, atunci suntem cei mai de plâns dintre toţi oamenii.
RAşi, prin urmare, şi cei ce au adormit în Cristos sunt pierduţi.
@yŞi dacă Cristos n-a fost înviat, credinţa voastră este zadarnică; voi sunteţi încă în păcatele voastre
T?!Căci dacă morţii nu sunt înviaţi, nici Cristos n-a fost înviat.
W>'Şi noi suntem găsiţi ca martori mincinoşi ai lui Dumnezeu, fiindcă am mărturisit despre Dumnezeu, că El a înviat pe Cristos, pe care nu L-a înviat, dacă este adevărat că morţii nu învie;
= Şi dacă Cristos n-a fost înviat, atunci predicarea noastră este zadarnică, şi zadarnică este şi credinţa voastră.
W<' Dar dacă nu este o înviere a morţilor, nici Cristos n-a fost înviat;
;  Şi dacă se predică că Cristos a înviat dintre cei morţi, cum zic unii dintre voi că nu este o înviere a morţilor?
R: Deci, fie eu, fie ei, noi aşa predicăm, şi voi aşa aţi crezut.
N9 Dar prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt. Şi harul Lui faţă de mine n-a fost zadarnic, ci am lucrat mai mult decât ei toţi, totuşi nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în mine.
89 Căci eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli, care nu sunt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am persecutat biserica lui Dumnezeu;
K7După ei toţi, ca unei stârpituri, mi S-a arătat şi mie.
K6După aceea S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor.
5'După aceea S-a arătat la peste cinci sute de fraţi deodată, dintre care cei mai mulţi sunt încă în viaţă, iar unii au adormit.
E4şi că S-a arătat lui Chifa, apoi celor doisprezece;
R3că a fost îngropat şi că a înviat a treia zi, după Scripturi;
2Căci v-am învăţat înainte de toate ceea ce am primit şi eu: că Cristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi;
1wşi prin care sunteţi mântuiţi, dacă o ţineţi aşa după cum v-am predicat-o; altfel, degeaba aţi crezut.
~0 wVă fac cunoscut, fraţilor, Evanghelia pe care v-am predicat-o, pe care aţi şi primit-o, în care şi staţi,
S/(Dar toate lucrurile să se facă în chip cuviincios şi în ordine.
i.K'Astfel dar, fraţilor, râvniţi după profeţie, şi nu împiedicaţi vorbirea în limbi.
B-&Dar dacă cineva nu înţelege, să nu înţeleagă!
,%Dacă crede cineva că este profet sau spiritual, să înţeleagă că lucrurile pe care vi le scriu eu sunt porunci ale Domnului.
a+;$Sau de la voi a pornit Cuvântul lui Dumnezeu? Sau numai până la voi a ajuns el?
2*]#Şi dacă vor să primească învăţătură asupra unui lucru, să întrebe pe soţii lor acasă; căci este ruşine pentru o femeie să vorbească în biserică.
){"Femeile să tacă în biserici, căci lor nu le este permis să vorbească, ci să fie supuse, cum zice şi Legea;
r(]!căci Dumnezeu nu este un Dumnezeu al dezordinii, ci al păcii, ca în toate bisericile sfinţilor;
?'y Şi duhurile profeţilor sunt supuse profeţilor;
&Fiindcă puteţi să profeţiţi toţi, unul câte unul, pentru ca toţi să capete învăţătură şi toţi să fie încurajaţi.
`%9Şi dacă este făcută o descoperire unuia care stă jos, cel dintâi să tacă.
[$/Cât despre profeţi, să vorbească doi sau trei, şi ceilalţi să judece;
#Dar dacă nu este cine să interpreteze, să tacă în biserică şi să-şi vorbească numai lui însuşi şi lui Dumnezeu.
"Dacă vorbeşte cineva într-o altă limbă, să vorbească doi sau cel mult trei, fiecare la rând, şi unul să interpreteze.
p!YAtunci ce este de făcut, fraţilor? Când vă adunaţi laolaltă, fiecare are un psalm, are o învăţătură, are o descoperire, are un cuvânt în altă limbă, are o interpretare. Toate lucrurile să se facă spre zidire;
N Şi astfel secretele inimii lui sunt descoperite; şi aşa, căzând cu faţa la pământ, se va închina lui Dumnezeu şi va mărturisi că, într-adevăr, Dumnezeu este în mijlocul vostru.
Dar dacă toţi profeţesc şi intră vreun necredincios sau vreunul neînvăţat, el este convins de toţi, este judecat de toţi.
7gDeci, dacă toată biserica s-ar aduna la un loc şi toţi ar vorbi în limbi, şi ar intra oameni necunoscători sau necredincioşi, nu ar zice ei că sunteţi nebuni?
8iPrin urmare, limbile sunt un semn, nu pentru cei credincioşi, ci pentru cei necredincioşi. Dar profeţia nu este pentru cei necredincioşi, ci pentru cei credincioşi.
!;În Lege este scris: Voi vorbi poporului acestuia prin oameni de alte limbi şi prin buze străine, şi nici aşa nu Mă vor asculta, zice Domnul.
wFraţilor, nu fiţi copii la minte, ci la răutate fiţi ca nişte prunci, dar în gândire fiţi oameni maturi.
3_Dar în biserică doresc mai degrabă să spun cinci cuvinte cu mintea mea, ca să învăţ şi pe alţii, decât să spun zece mii de cuvinte într-o altă limbă.
]3Mulţumesc Dumnezeului meu că eu vorbesc în limbi mai mult decât voi toţi.
W'Căci tu, într-adevăr, mulţumeşti bine, dar celălalt nu este zidit.
1Altfel, dacă binecuvântezi cu duhul, cum va zice cel neînvăţat Amin la mulţumirile pe care le aduci tu, când el nu înţelege ce spui?
Ce este de făcut atunci? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga şi cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta şi cu mintea.
jMCăci, dacă mă rog în altă limbă, duhul meu se roagă, dar mintea mea este fără rod.
nU De aceea, cine vorbeşte în altă limbă, să se roage să aibă şi darul să o interpreteze.
! Tot aşa şi voi, fiindcă râvniţi după daruri spirituale, să căutaţi să le aveţi din belşug, în vederea zidirii bisericii.
"= De aceea dar, dacă nu cunosc înţelesul limbii, voi fi un străin pentru cel care vorbeşte, şi cel care vorbeşte va fi un străin pentru mine.
fE Sunt multe feluri de limbi în lume, totuşi nici una din ele nu este fără înţeles.
"= Tot aşa şi voi, dacă prin limba voastră nu spuneţi cuvinte uşor de înţeles, cum se va înţelege ce spuneţi? Atunci veţi vorbi în vânt.
U#Şi dacă trompeta dă un sunet neclar, cine se va pregăti de luptă?
4aChiar şi lucrurile neînsufleţite, fie un fluier, fie o harpă, care produc un sunet, dacă nu dau sunete distincte cine va cunoaşte dacă este fluier sau harpă?
M Dar acum, fraţilor, de ce folos v-aş fi, dacă aş veni la voi vorbind în limbi şi nu v-aş vorbi fie prin revelaţie, fie prin cunoaştere, fie prin profeţie, fie prin învăţătură?
y kAş dori ca toţi să vorbiţi în limbi, dar mai ales să profeţiţi; căci cine profeţeşte este mai mare decât cine vorbeşte în limbi, afară numai dacă interpretează, pentru ca biserica să poată primi zidire sufletească.
l QCine vorbeşte în altă limbă se zideşte pe sine, dar cine profeţeşte zideşte biserica.
b =Dar cine profeţeşte, vorbeşte oamenilor spre zidire, îndemnare şi mângâiere.
 5Căci cine vorbeşte în altă limbă nu vorbeşte oamenilor, ci lui Dumnezeu, căci nimeni nu-l înţelege şi, în duh, el vorbeşte mistere;
l SUrmăriţi dragostea şi umblaţi şi după darurile spirituale, dar mai ales să profeţiţi.
}s Acum deci rămân aceste trei: credinţa, speranţa şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.
?w Căci acum vedem ca într-o oglindă, în chip neclar; dar atunci vom vedea faţă în faţă. Acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte aşa cum am fost şi eu cunoscut;
!; Când eram copil, vorbeam ca un copil, înţelegeam ca un copil, gândeam ca un copil; dar când am devenit matur, am lepădat ce era copilăresc.
W' dar când va veni ce este desăvârşit, acest în parte se va sfârşi.
A} Căci cunoaştem în parte şi profeţim în parte;
w Dragostea nu piere niciodată. Profeţiile se vor sfârşi; limbile vor înceta; cunoştinţa va avea sfârşit.
G acoperă totul, crede totul, speră totul, rabdă totul.
E nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,
hI nu se poartă necuviincios, nu caută folosul ei, nu se mânie, nu se gândeşte la rău,
~9 Dragostea este îndelung-răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu este invidioasă; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie,
<}q Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, şi chiar dacă mi-aş da trupul ca să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic;
`|9 Şi dacă aş avea darul profeţiei, şi aş cunoaşte toate misterele şi toată ştiinţa, şi chiar dacă aş avea toată credinţa, aşa încât să mut şi munţii, şi n-aş avea dragoste, nu sunt nimic;
{ ) Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor.
fzE Umblaţi deci după darurile cele mai bune. Şi vă voi arăta o cale nespus mai bună.
`y9 Toţi au darul vindecărilor? Toţi vorbesc în alte limbi? Toţi interpretează?
jxM Oare toţi sunt apostoli? Toţi sunt profeţi? Toţi sunt învăţători? Toţi fac minuni?
Nw Şi Dumnezeu a rânduit în biserică, întâi, apostoli; al doilea, profeţi; al treilea, învăţători; apoi, minuni; apoi, daruri de vindecări, ajutorări, administrări, diferite limbi;
Rv Voi sunteţi trupul lui Cristos şi fiecare în parte membrele Lui;
u5 Şi dacă suferă un membru, toate membrele suferă împreună cu el; dacă un membru este cinstit, toate membrele se bucură împreună cu el.
rt] ca să nu fie nici o dezbinare în trup, ci membrele să îngrijească deopotrivă unele de altele.
$sA dar cele frumoase n-au nevoie să fie împodobite. Dumnezeu a întocmit trupul în aşa fel ca să dea mai multă cinste membrelor lipsite de cinste:
Jr  Şi părţile trupului care par vrednice de mai puţină cinste, le îmbrăcăm cu mai multă cinste; şi părţile mai puţin frumoase ale trupului nostru capătă mai multă frumuseţe,
Vq% Ba mai mult, membrele trupului care par mai slabe, sunt de mare nevoie.
pw Şi ochiul nu poate zice mâinii: N-am nevoie de tine, nici capul nu poate zice picioarelor: N-am nevoie de voi.
=ou Dar acum sunt multe membre, dar un singur trup.
En Dacă toate ar fi un singur membru, unde ar fi trupul?
Ym+ Dar acum, Dumnezeu a pus membrele în trup, pe fiecare aşa cum a voit El;
klO Dacă tot trupul ar fi un ochi, unde ar fi auzul? Dacă totul ar fi auz, unde ar fi mirosul?
ukc Şi dacă urechea ar zice: Pentru că nu sunt ochi, nu sunt din trup, nu este pentru aceasta din trup?
tja Dacă piciorul ar zice: Pentru că nu sunt mână, nu sunt din trup, nu este pentru aceasta din trup?
Ei Astfel, trupul nu este un singur membru, ci mai multe.
Eh Căci noi toţi am fost botezaţi într-un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup, fie iudei, fie greci, fie sclavi, fie liberi; şi toţi am fost adăpaţi dintr-un singur Duh;
.gU Căci, după cum trupul este unul şi are multe membre, dar toate membrele trupului, măcar că sunt mai multe, sunt un singur trup, tot aşa este şi Cristos.
sf_ Dar toate aceste lucruri le face unul şi acelaşi Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voieşte.
e3 altuia, puterea de a face minuni; altuia, profeţia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, diferite limbi; dar altuia, interpretarea limbilor;
ad; altuia credinţă, prin acelaşi Duh; altuia darul vindecării, prin acelaşi Duh;
c Căci unuia, prin Duhul, îi este dat cuvântul înţelepciunii; iar altuia, cuvântul cunoştinţei, potrivit aceluiaşi Duh;
Qb Dar manifestarea Duhului i se dă fiecăruia spre folosul tuturor.
ba= sunt diferite lucrări, dar este acelaşi Dumnezeu, care lucrează totul în toţi.
;`q sunt diferite slujbe, dar este acelaşi Domn;
:_o Sunt diferite daruri, dar este acelaşi Duh;
=^s De aceea vă fac cunoscut că nimeni, vorbind prin Duhul lui Dumnezeu, nu-L numeşte pe Isus anatema, şi nimeni nu poate zice că Isus este Domnul, decât prin Duhul Sfânt;
v]e Ştiţi că eraţi Neamuri, duşi în rătăcire la aceşti idoli muţi, după cum eraţi călăuziţi.
f\ G În ce priveşte darurile spirituale, fraţilor, nu vreau să fiţi în necunoştinţă.
[- "Dar dacă-i este foame cuiva, să mănânce acasă, ca să nu vă adunaţi spre judecată. Celelalte lucruri le voi rândui când voi veni;
jZM !De aceea, fraţii mei, când vă adunaţi să mâncaţi, aşteptaţi-vă unul pe celălalt.
nYU Dar când suntem judecaţi, suntem disciplinaţi de Domnul, ca să nu fim condamnaţi cu lumea;
BX Căci dacă ne-am judeca singuri, n-am fi judecaţi.
cW? Din cauza aceasta între voi sunt mulţi neputincioşi şi bolnavi, şi mulţi dorm.
V/ Căci cine mănâncă şi bea într-un chip nevrednic, îşi mănâncă şi bea judecata lui însuşi, dacă nu deosebeşte trupul Domnului.
U  Deci, fiecare să se cerceteze pe sine însuşi, şi aşa să mănânce din pâinea aceasta şi să bea din paharul acesta.
T% De aceea, oricine mănâncă pâinea aceasta sau bea paharul Domnului în chip nevrednic va fi vinovat de trupul şi sângele Domnului;
S Pentru că, ori de câte ori mâncaţi pâinea aceasta şi beţi paharul acesta, vestiţi moartea Domnului, până va veni El.
PR Tot astfel, după cină, a luat paharul şi a zis: Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu; să faceţi lucrul acesta în amintirea Mea, ori de câte ori veţi bea din el.
8Qi şi, după ce a mulţumit, a frânt-o şi a zis: Luaţi mâncaţi, acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi; să faceţi lucrul acesta în amintirea Mea.
P Căci am primit de la Domnul ce v-am învăţat: şi anume că Domnul Isus, în noaptea în care a fost vândut, a luat o pâine
gOG Ce! N-aveţi case ca să mâncaţi şi să beţi acolo? Sau dispreţuiţi biserica lui Dumnezeu şi vreţi să faceţi de ruşine pe cei ce n-au nimic? Ce să vă zic? Să vă laud? În privinţa aceasta nu vă laud.
N fiindcă atunci când mâncaţi, fiecare îşi ia cina adusă de el, înaintea altuia; şi unul este flămând, iar altul este beat.
UM# Deci, când vă adunaţi în acelaşi loc, nu mâncaţi cina Domnului,
xLi Căci trebuie să fie şi partide între voi, ca să poată fi recunoscuţi între voi cei găsiţi buni;
K Căci mai întâi de toate, când vă adunaţi laolaltă ca şi biserică, aud că între voi sunt dezbinări; şi în parte o cred.
J Dar dându-vă aceste învăţături, nu vă laud, pentru că vă adunaţi laolaltă nu spre mai bine, ci spre mai rău.
rI] Dar dacă iubeşte cineva cearta, noi nu avem un astfel de obicei şi nici bisericile lui Dumnezeu.
H Dar dacă o femeie are părul lung, pentru ea este o podoabă. Pentru că părul lung i-a fost dat ca o învelitoare.
jGM Nu vă învaţă chiar şi firea că este ruşine pentru un bărbat să poarte părul lung?
pFY Judecaţi voi singuri: este cuviincios ca o femeie să se roage lui Dumnezeu cu capul descoperit?
E Căci, după cum femeia a fost din bărbat, tot aşa şi bărbatul este prin femeie; dar toate lucrurile sunt de la Dumnezeu.
Dw Totuşi, în Domnul, nici femeia nu este independentă de bărbat, nici bărbatul nu este independent de femeie.
lCQ De aceea, femeia ar trebui să aibă pe cap un simbol al autorităţii, din cauza îngerilor.
UB# Nici n-a fost bărbatul creat pentru femeie, ci femeia pentru bărbat.
IA  Căci nu bărbatul este din femeie, ci femeia din bărbat.
@ Bărbatul nu trebuie să-şi acopere capul, pentru că el este chipul şi gloria lui Dumnezeu, dar femeia este gloria bărbatului.
!?; Căci dacă o femeie nu se înveleşte, să se şi tundă. Dar dacă este o ruşine pentru o femeie să fie tunsă sau rasă, să se învelească.
>! Dar orice femeie care se roagă sau profeţeşte cu capul descoperit, îşi necinsteşte capul ei, căci este ca şi cum ar fi rasă.
n=U Orice bărbat care se roagă sau profeţeşte cu capul acoperit, îşi necinsteşte Capul său.
<1 Dar vreau să ştiţi că Cristos este Capul oricărui bărbat, şi că bărbatul este capul femeii, şi că Dumnezeu este Capul lui Cristos;
;) Vă laud, fraţilor, că în toate privinţele vă aduceţi aminte de mine, şi că ţineţi învăţăturile întocmai cum vi le-am dat.
U: % Călcaţi pe urmele mele, întrucât şi eu calc pe urmele lui Cristos;
9 !după cum şi eu plac tuturor în toate lucrurile, căutând nu folosul meu, ci al celor mai mulţi, ca ei să fie mântuiţi.
x8i Să nu fiţi pricină de cădere nici pentru iudei, nici pentru greci, nici pentru Biserica lui Dumnezeu,
}7s Deci, fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva, să faceţi totul pentru gloria lui Dumnezeu.
y6k Dacă mănânc, aducând mulţumiri, de ce să fiu vorbit de rău pentru mâncarea pentru care mulţumesc?
5 Vorbesc aici nu de conştiinţa ta, ci de a altuia. Căci de ce să fie judecată libertatea mea de conştiinţa altuia?
`49 Dar dacă vă zice cineva: Lucrul acesta a fost jertfit idolilor, să nu mâncaţi, din cauza celui care v-a înştiinţat şi din cauza conştiinţei; căci al Domnului este pământul şi tot ce cuprinde el;
53c Dacă vă invită la masă un necredincios şi vreţi să vă duceţi, să mâncaţi din tot ce vă pune înainte, fără să cercetaţi ceva din cauza conştiinţei;
H2  Căci al Domnului este pământul şi tot ce cuprinde el.
p1Y Să mâncaţi din tot ce se vinde pe piaţă, fără să cercetaţi ceva din cauza conştiinţei,
X0) Nimeni să nu-şi caute folosul lui, ci fiecare să caute folosul altuia;
/ Toate lucrurile îmi sunt permise, dar nu toate sunt de folos, toate lucrurile îmi sunt permise, dar nu toate zidesc.
Z.- Sau vrem să provocăm pe Domnul la gelozie? Suntem noi mai tari decât El?
-} Nu puteţi bea paharul Domnului şi paharul demonilor; nu puteţi lua parte la masa Domnului şi la masa demonilor.
/,W Dar eu spun că lucrurile pe care le jertfesc Neamurile, le jertfesc demonilor şi nu lui Dumnezeu; şi eu nu vreau ca voi să fiţi în părtăşie cu demonii.
b+= Deci ce zic eu? Că un lucru jertfit idolilor este ceva, sau că un idol este ceva?
x*i Uitaţi-vă la Israel după trup: oare cei ce mănâncă jertfele, nu sunt ei în părtăşie cu altarul?
) Căci noi, fiind mulţi, suntem o singură pâine şi un singur trup; căci toţi luăm o parte din aceeaşi singură pâine.
A({ Paharul binecuvântării, pe care-l binecuvântăm, nu este el părtăşia cu sângele lui Cristos? Pâinea pe care o frângem, nu este ea împărtăşirea cu trupul lui Cristos?
V'% Vă vorbesc ca unor oameni cu judecată: judecaţi voi singuri ce spun;
K& De aceea, preaiubiţii mei, fugiţi de închinarea la idoli.
%1 Nu v-a ajuns nici o ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va lăsa să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi îndura;
_$7 De aceea, cel căruia i se pare că stă în picioare să ia seama să nu cadă;
4#a Şi toate aceste lucruri li s-au întâmplat ca să ne fie exemple, şi au fost scrise pentru învăţătura noastră, peste care au venit sfârşiturile veacurilor;
l"Q Nici să nu murmuraţi, cum au murmurat unii dintre ei, şi au fost nimiciţi de Nimicitorul.
j!M Nici să nu ispitim pe Cristos, cum L-au ispitit unii dintre ei, şi au pierit prin şerpi,
  Nici să nu comitem adulter, cum au făcut unii dintre ei, şi într-o singură zi au căzut douăzeci şi trei de mii;
&E Nici să nu fiţi închinători la idoli, ca unii dintre ei, după cum este scris: Poporul a stat să mănânce şi să bea; şi s-au sculat să joace.
zm Şi lucrurile acestea au devenit exemple pentru noi, ca să nu poftim după lucruri rele, cum au poftit ei.
mS Totuşi cei mai mulţi dintre ei n-au fost plăcuţi lui Dumnezeu, căci au pierit în pustie;
/ şi toţi au băut aceeaşi băutură spirituală. Căci au băut dintr-o Stâncă spirituală care venea după ei, şi Stânca era Cristos.
A} şi toţi au mâncat aceeaşi mâncare spirituală;
N şi toţi au fost botezaţi în nor şi în mare, pentru Moise;
| s Fraţilor, nu vreau să nu ştiţi că toţi părinţii noştri au fost sub nor şi toţi au trecut prin mare;
% Ci mă port aspru cu trupul meu, şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am predicat altora, eu însumi să fiu descalificat;
{ De aceea, eu alerg, dar nu ca şi cum n-aş şti încotro alerg. Mă lupt, dar nu ca unul care loveşte în vânt;
`9 Şi toţi cei ce se luptă la jocuri se înfrânează de la tot felul de lucruri. Şi ei fac lucrul acesta ca să primească o cunună pieritoare; dar noi să facem lucrul acesta pentru o cunună nepieritoare,
*M Nu ştiţi că cei ce aleargă pe pista de alergare, toţi aleargă, dar numai unul primeşte premiul? Alergaţi deci în aşa fel ca să primiţi premiul!
J  Fac toate acestea pentru Evanghelie, ca să am parte de ea.
!; Faţă de cei slabi m-am făcut slab, ca să câştig pe cei slabi. M-am făcut tuturor totul, ca să pot, cu orice preţ, mântui pe unii din ei;
P cu cei care sunt fără Lege m-am făcut ca şi cum aş fi fost fără Lege (măcar că nu sunt fără o lege a lui Dumnezeu, ci sunt sub legea lui Cristos), ca să câştig pe cei fără lege.
 7~}||{{z*y"xxwvv utt$ssZrr9qqXpionnmmmlckkmjjihh>?=N<TP! De vreme ce mulţi se laudă potrivit cărnii, mă voi lăuda şi eu.
Oy Ceea ce spun în această îndrăzneală, ca să mă laud, n-o spun după cum ar spune Domnul, ci ca în nebunie.
N Iarăşi spun: Să nu mă creadă nimeni nebun. Sau altfel, primiţi-mă cel puţin ca pe unul nebun, ca să mă laud şi eu puţin.
M! De aceea, nu e mare lucru dacă şi lucrătorii lui se prefac în lucrători ai dreptăţii. Sfârşitul lor va fi după faptele lor.
_L7 Şi nu-i de mirare! Căci Satana însuşi se preface într-un înger de lumină;
K Căci oamenii aceştia sunt nişte apostoli mincinoşi, nişte lucrători înşelători, care se prefac în apostoli ai lui Cristos.
'JG Dar ceea ce fac voi continua să fac, ca să retez prilejul celor ce caută un prilej ca să fie priviţi la fel ca noi în lucrurile cu care se laudă;
>Iw De ce? Pentru că nu vă iubesc? Ştie Dumnezeu!
yHk Pe adevărul lui Cristos care este în mine, nimeni nu-mi va răpi această laudă în ţinuturile Ahaiei;
hGI Şi când am fost la voi şi am ajuns în nevoie, n-am fost povara nimănui, căci de nevoile mele s-au îngrijit fraţii care veniseră din Macedonia. Şi în toate m-am ferit, şi mă voi feri să vă fiu o povară;
aF; Am despuiat alte biserici, primind de la ele o plată, ca să vă pot sluji vouă.
E# Sau am făcut un păcat umilindu-mă eu însumi, ca voi să fiţi înălţaţi, şi v-am vestit fără plată Evanghelia lui Dumnezeu?
'DG Chiar dacă sunt un neînvăţat în vorbire, nu sunt însă şi în cunoaştere; şi v-am arătat lucrul acesta în tot felul şi în orice privinţă;
eCC Căci socotesc că nu sunt cu nimic mai prejos de apostolii aceştia nespus de aleşi.
kBO Căci, într-adevăr, dacă vine cineva să vă predice un alt Isus pe care noi nu L-am predicat, sau dacă primiţi un alt duh pe care nu l-aţi primit, sau o altă evanghelie pe care n-aţi primit-o, îl primiţi bine!
=As Dar mă tem ca nu cumva, după cum şarpele a amăgit pe Eva prin viclenia lui, gândurile voastre să fie rătăcite de la curăţia şi credincioşia care este în Cristos;
6@e Căci sunt gelos pentru voi cu o gelozie din Dumnezeu, pentru că v-am logodit cu un bărbat, ca să vă înfăţişez înaintea lui Cristos ca pe o fecioară curată;
g? I O, de aţi putea suferi puţină nebunie din partea mea! Dar, de fapt, voi mă suferiţi!
b>= Căci nu cine se laudă singur este găsit bun, ci acela pe care îl laudă Domnul.
==u Ci, oricine se laudă, să se laude în Domnul.
I<  Aşa că vom putea să predicăm Evanghelia şi în ţinuturile care sunt dincolo de voi, fără să intrăm în câmpul de lucru al altuia şi să ne lăudăm cu lucrurile făcute deja.
X;) Nu ne lăudăm peste măsură, adică, nu ne lăudăm cu ostenelile altuia, ci avem speranţă că, dacă credinţa voastră creşte, veţi face să crească nespus de mult şi câmpul nostru de lucru;
: Căci nu ne întindem prea mult, (ca şi cum n-am fi ajuns la voi), căci noi am venit până la voi cu Evanghelia lui Cristos.
.9U Noi însă nu ne lăudăm dincolo de măsura noastră, ci în limitele câmpului pe care Dumnezeu ni l-a împărţit nouă – câmp care ajunge până la voi.
X8) Căci nu îndrăznim să ne punem alături sau să ne comparăm cu acei care se laudă singuri. Dar ei, pentru că se măsoară cu ei înşişi şi se compară ei cu ei înşişi, nu sunt înţelepţi;
77g Cine judecă aşa să ştie că, aşa cum suntem în cuvânt prin epistolele noastre, când nu suntem de faţă, tot aşa vom fi şi în faptă, când vom fi de faţă.
#6? Pentru că epistolele lui, zic ei, sunt cu greutate şi pline de putere, dar când este de fată în trup este moale şi vorbirea lui dispreţuită;
Z5- Zic aşa ca să nu par că vreau să vă înfricoşez prin epistolele mele.
84i Căci chiar dacă m-aş lăuda ceva mai mult cu autoritatea noastră, pe care ne-a dat-o Domnul pentru zidire şi nu pentru dărâmarea voastră, tot nu mă voi ruşina.
l3Q Vă uitaţi la lucruri potrivit cu înfăţişarea lor? Dacă cineva crede că este al lui Cristos, să socotească iarăşi în sine însuşi că, după cum el este al lui Cristos, tot aşa suntem şi noi ai lui Cristos.
q2[ Şi când ascultarea voastră va fi făcută deplină, suntem gata să pedepsim orice neascultare.
11[ răsturnând argumentele minţii şi orice înălţime care se ridică împotriva cunoaşterii lui Dumnezeu, şi orice gând îl facem rob ascultării de Cristos.
0 Căci armele cu care ne luptăm noi nu sunt carnale, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu, ca să surpe întăriturile,
U/# Căci, cu toate că umblăm în carne, nu ne luptăm potrivit cărnii.
].3 Vă rog ca, atunci când voi fi de faţă, să nu mă faceţi să îndrăznesc cu acea încredere pe care mi-am propus s-o întrebuinţez împotriva unora care cred despre noi că am umbla potrivit cărnii.
R-  Iar eu însumi, Pavel, vă rog prin blândeţea şi bunătatea lui Cristos, eu, cel umil când sunt de faţă în mijlocul vostru şi plin de îndrăzneală împotriva voastră când sunt departe.
Q, Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru darul Lui nespus de mare!
+ şi-i face să se roage pentru voi şi să vă iubească din inimă, pentru harul nespus de mare al lui Dumnezeu faţă de voi.
*} Aşa că dovada dată de voi prin ajutorul acesta îi face să glorifice pe Dumnezeu pentru ascultarea pe care mărturisiţi că o aveţi faţă de Evanghelia lui Cristos şi pentru dărnicia ajutorului vostru faţă de ei şi faţă de toţi;
)3 Căci ajutorul dat de darurile acestea, nu numai că acoperă nevoile sfinţilor, dar este şi o pricină de multe mulţumiri către Dumnezeu;
( fiind îmbogăţiţi în toate privinţele, pentru orice dărnicie, care, prin noi, va face să se aducă mulţumiri lui Dumnezeu.
D' Cel ce dă sămânţă semănătorului şi pâine pentru hrană vă va da şi vă va înmulţi şi vouă sămânţa de semănat şi va face să crească roadele dreptăţii voastre;
h&I după cum este scris: A împrăştiat, a dat săracilor, dreptatea lui rămâne în veac.
%5 Şi Dumnezeu poate să vă umple de orice har, pentru ca, având totdeauna în toate lucrurile din destul, să sporiţi în orice faptă bună,
$' Fiecare să dea după cum a hotărât în inima lui, nu cu părere de rău sau de silă, căci Dumnezeu iubeşte pe cine dă cu bucurie;
}#s Dar aceasta să ştiţi: Cine seamănă puţin, puţin va secera, şi cine seamănă mult, mult va şi secera.
h"I De aceea am socotit necesar să-i îndemn pe fraţi să meargă la voi mai devreme, şi să pregătească strângerea darurilor promise de voi mai dinainte, ca ea să fie gata, ca o binecuvântare, nu ca o zgârcenie.
F! ca nu cumva, dacă vor veni macedonenii împreună cu mine şi vă vor găsi nepregătiţi, noi (ca să nu zicem: voi) să fim daţi de ruşine în lauda aceasta plină de încredere.
# ? Am trimis totuşi pe fraţi, pentru ca lauda noastră despre voi să nu fie în zadar în această privinţă, ci să fiţi gata, după cum am spus,
J  Căci ştiu bunăvoinţa voastră, cu care mă laud cu privire la voi către macedoneni, că Ahaia este gata de acum un an; şi râvna voastră a îmbărbătat pe foarte mulţi dintre ei.
d C Cu privire la strângerea de ajutoare pentru sfinţi este de prisos să vă mai scriu;
wDe aceea, arătaţi faţă de ei şi în faţa bisericilor dovada dragostei voastre şi a laudei noastre cu voi;
EÎn ce priveşte pe Tit, el este părtaşul şi împreună lucrător cu mine faţă de voi. În ce priveşte pe fraţii noştri, ei sunt trimişii bisericilor şi gloria lui Cristos.
\1Am trimis împreună cu ei pe fratele nostru, pe care de multe ori l-am găsit plin de râvnă în multe lucruri, dar acum este şi mai plin de râvnă din cauza marii lui încrederi pe care o are în voi.
jMCăci căutăm să lucrăm cinstit nu numai înaintea Domnului, ci şi înaintea oamenilor.
În felul acesta, ne ferim ca nimeni să nu ne defaime cu privire la acest belşug de ajutoare de care ne îngrijim.
QŞi pe lângă aceasta este şi ales de biserici să ne însoţească în călătoria noastră cu acest dar, pe care o săvârşim spre gloria Domnului şi ca să arătăm bunăvoinţa voastră.
mSŞi noi am trimis cu el pe fratele a cărui laudă este în Evanghelie, prin toate bisericile.
xiCăci el nu numai că a primit îndemnul nostru, ci, având mai mare râvnă, a mers de bunăvoie la voi;
oWDar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care a pus în inima lui Tit aceeaşi râvnă pentru voi.
}după cum este scris: Cel ce strânsese mult, n-avea nimic de prisos, şi cel ce strânsese puţin nu ducea lipsă;
Eci să fie egalitate; în vremea de acum, prisosul vostru să acopere nevoile lor, pentru ca şi prisosul lor, la rândul lui, să acopere nevoile voastre, aşa ca să fie egalitate,
T! Căci eu nu vreau ca alţii să fie uşuraţi, iar voi împovăraţi,
mS Căci, dacă este bunăvoinţă, darul este primit, potrivit cu ce are cineva, nu cu ce n-are.
7g dar acum să şi terminaţi de făcut; pentru ca, după cum aţi fost gata să doriţi s-o faceţi, tot aşa să fie şi o înfăptuire, potrivit cu mijloacele voastre.
&E Şi în această privinţă vă dau un sfat: Este spre folosul vostru nu numai să faceţi ceea ce aţi început şi aţi dorit să faceţi acum un an,
;o Căci cunoaşteţi harul Domnului nostru Isus Cristos că El, măcar că era bogat, S-a făcut sărac pentru voi, pentru ca, prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi.
 Nu vă spun lucrul acesta ca pe o poruncă, ci vreau ca prin râvna altora să pun la încercare sinceritatea dragostei voastre.
R Dar, aşa cum sporiţi în toate lucrurile: în credinţă, în cuvânt, în cunoaştere, în orice râvnă şi în dragostea voastră pentru noi, aşa să creşteţi şi în această binefacere.
 Aşa că am rugat pe Tit ca, aşa cum începuse mai înainte, aşa să şi sfârşească între voi această strângere de ajutoare.
 #Şi au făcut aceasta nu numai cum sperasem, ci s-au dat mai întâi pe ei înşişi Domnului, şi apoi nouă, prin voia lui Dumnezeu.
k Ocerându-ne cu multe rugăminţi ca să primim darul şi părtăşia slujbei pentru sfinţi;
nUCăci vă mărturisesc că au dat de bunăvoie, după puterea lor şi chiar peste puterile lor,
(Ică în mijlocul multelor necazuri, bucuria lor peste măsură de mare şi sărăcia lor lucie au dat naştere la un belşug de dărnicie din partea lor.
r _Fraţilor, vă aducem la cunoştinţă harul lui Dumnezeu care a fost dat în bisericile Macedoniei,
LMă bucur că mă pot încrede în voi în toate privinţele.
@yŞi dragostea lui faţă de voi este şi mai mare, când îşi aduce aminte de ascultarea voastră a tuturor, şi de primirea pe care i-aţi făcut-o, cu frică şi cu cutremur;
gGCăci, dacă m-am lăudat puţin cu voi înaintea lui, n-am fost făcut de ruşine, ci, după cum în toate lucrurile v-am spus adevărul, tot aşa şi lauda noastră cu voi înaintea lui Tit s-a arătat adevărată.
3_ De aceea, noi am fost mângâiaţi în mângâierea voastră. Şi ne-am bucurat şi mai mult de bucuria lui Tit, pentru că duhul lui a fost înviorat de voi toţi;
kO Aşa că, dacă v-am scris, nu v-am scris nici din cauza celui care a făcut rău, nici din pricina celui ce a suferit răul, ci pentru ca să vi se arate purtarea noastră de grijă faţă de voi înaintea lui Dumnezeu;
 Căci iată, tocmai întristarea aceasta după voia lui Dumnezeu, ce silinţă a trezit în voi, ce dezvinovăţire, ce indignare, ce teamă, ce dorinţă aprinsă, ce râvnă, ce pedeapsă! In toate voi aţi arătat că sunteţi curaţi în privinţa aceasta.
.U Căci întristarea după voia lui Dumnezeu produce o pocăinţă care conduce la mântuire şi de care nu-ţi pare rău; dar întristarea lumii produce moarte.
r~] totuşi acum mă bucur, nu pentru că aţi fost întristaţi, ci pentru că întristarea voastră v-a dus la pocăinţă. Căci aţi fost întristaţi după voia lui Dumnezeu, ca să n-aveţi nici o pagubă din partea noastră.
C}Căci chiar dacă v-am întristat prin epistola mea, nu-mi pare rău, cu toate că mi-a părut rău, căci văd că epistola aceea v-a întristat, chiar dacă numai pentru o vreme,
|Şi nu numai prin venirea lui, ci şi prin mângâierea cu care a fost mângâiat şi el de voi, când ne-a istorisit despre dorinţa voastră arzătoare, despre lacrimile voastre, despre râvna voastră pentru mine, aşa că bucuria mea a fost şi mai mare;
_{7Dar Dumnezeu, care mângâie pe cei umili, ne-a mângâiat prin venirea lui Tit;
/zWCăci şi după ce am venit în Macedonia, trupul nostru n-a avut nici o odihnă, ci am fost necăjiţi în toate felurile; din afară lupte, dinăuntru temeri,
"y=Mare este îndrăzneala mea faţă de voi, mare este lauda mea cu voi! Sunt plin de mângâiere. Sunt plin de bucurie în toate necazurile noastre;
x Nu spun aceasta ca să vă condamn; căci am spus mai înainte că sunteţi în inimile noastre pe viaţă şi pe moarte.
{woÎnţelegeţi-ne bine! N-am nedreptăţit pe nimeni, n-am făcut pagubă nimănui, n-am înşelat pe nimeni.
Gv Deci, fiindcă avem astfel de promisiuni, preaiubiţilor, să ne curăţim de orice întinăciune a cărnii şi a duhului, ducându-ne sfinţirea până la capăt în frica de Dumnezeu.
iuKŞi Eu vă voi fi Tată şi voi îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.
tDe aceea: Ieşiţi din mijlocul lor şi depărtaţi-vă de ei, zice Domnul, nu vă atingeţi de ce este necurat şi vă voi primi.
lsQŞi ce înţelegere are templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci voi sunteţi templul Dumnezeului celui viu, cum a zis Dumnezeu: Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor şi ei vor fi poporul Meu;
{roŞi ce înţelegere poate fi între Cristos şi Belial? Sau ce parte are cel credincios cu cel necredincios?
dpA Faceţi-ne şi voi la fel, vă vorbesc ca unor copii ai mei, fiţi şi voi deschişi!
goG Voi nu sunteţi strâmtoraţi de noi, ci sunteţi strâmtoraţi de sentimentele voastre.
On V-am vorbit deschis, corintenilor, inima ne este larg deschisă;
-mS ca nişte întristaţi, dar bucurându-ne totdeauna; ca nişte săraci, dar îmbogăţind pe mulţi; ca neavând nimic, şi totuşi posedând toate lucrurile.
l+ ca nişte necunoscuţi, măcar că suntem bine cunoscuţi; ca unii care murim, şi, iată, trăim; ca nişte pedepsiţi, dar nu omorâţi;
k'prin glorie şi ruşine, prin vorbire de rău şi vorbire de bine; suntem priviţi ca nişte înşelători, măcar că spunem adevărul;
jyîn cuvântul adevărului, în puterea lui Dumnezeu, prin armele dreptăţii din mâna dreaptă şi cea stângă,
iîn curăţie, în cunoştinţă, în îndelungă-răbdare, în bunătate, în Duhul Sfânt, în dragoste neprefăcută,
hhIîn bătăi, în închisori, în răscoale, în munci grele, în privegheri, în posturi,
g+Ci, în toate privinţele, arătăm că suntem slujitori ai lui Dumnezeu: în multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strâmtorări,
pfYNoi nu dăm nimănui nici un prilej de cădere, pentru ca slujba noastră să nu fie defăimată.
0eYCăci El zice: La vremea potrivită te-am ascultat, în ziua mântuirii te-am ajutat. Iată că acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mântuirii.
d Ca unii care lucrăm împreună cu El, vă sfătuim să faceţi astfel încât să nu fi primit harul lui Dumnezeu în zadar.
cCăci pe Cel ce n-a cunoscut nici un păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să devenim dreptatea lui Dumnezeu în El;
:bmDe aceea, noi suntem ambasadori pentru Cristos; şi, ca şi cum Dumnezeu v-ar îndemna prin noi, vă rugăm fierbinte, în Numele lui Cristos: împăcaţi-vă cu Dumnezeu!
3a_că adică Dumnezeu era în Cristos, împăcând lumea cu Sine, neţinându-le în socoteală păcatele, şi ne-a încredinţat nouă cuvântul acestei împăcări.
`)Şi toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu El prin Isus Cristos, şi ne-a încredinţat slujba împăcării;
_Căci dacă este cineva în Cristos, este o făptură nouă; cele vechi s-au dus; iată că toate lucrurile s-au făcut noi.
>^uDe aceea, de acum încolo nu mai cunoaştem pe nimeni potrivit cărnii; chiar dacă am cunoscut pe Cristos potrivit cărnii, totuşi acum nu-L mai cunoaştem în felul acesta.
(]IŞi El a murit pentru toţi, pentru ca aceia care trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înşişi, ci pentru Cel care a murit şi a înviat pentru ei;
\Căci dragostea lui Cristos ne constrânge, fiindcă socotim că, dacă Unul singur a murit pentru toţi, toţi deci au murit.
[  Căci dacă ne-am ieşit din minţi, pentru Dumnezeu ne-am ieşit; sau dacă suntem întregi la minte, pentru voi suntem.
[Z/ Cu aceasta nu ne recomandăm iarăşi înaintea voastră, ci vă dăm un motiv de laudă cu privire la noi, ca să aveţi cu ce răspunde acelora care se laudă cu ce se vede şi nu cu ce este în inimă.
]X3 Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Cristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.
tWa De aceea ne şi silim să-I fim plăcuţi, fie că rămânem acasă, fie că suntem departe de casă.
V}Da, suntem plini de încredere şi ne place mult mai mult să părăsim trupul acesta şi să fim acasă cu Domnul;
@U{Căci noi umblăm prin credinţă, nu prin vedere.
T!Aşadar, noi totdeauna suntem plini de încredere, ştiind că, dacă suntem acasă în trup, suntem absenţi din prezenţa Domnului.
gSGŞi Cel ce ne-a făcut pentru aceasta este Dumnezeu, care ne-a dat Duhul ca o garanţie.
~RuCăci noi care suntem în cortul acesta suspinăm, fiind apăsaţi, nu că dorim să fim dezbrăcaţi de trupul acesta, ci să fim îmbrăcaţi cu trupul celălalt peste acesta, astfel încât ce este muritor să fie înghiţit de viaţă.
^Q5dacă, într-adevăr, atunci când vom fi îmbrăcaţi, nu vom fi găsiţi goi;
uPcŞi suspinăm în cortul acesta, plini de dorinţa să fim îmbrăcaţi cu locuinţa noastră din cer,
8O kCăci ştim că dacă se desface cortul pământesc care este casa noastră, avem în ceruri o clădire de la Dumnezeu, o casă veşnică care nu este făcută de mâini.
=Nspentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele care nu se văd; căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele care nu se văd sunt veşnice.
M{Căci întristările noastre uşoare de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veşnică de glorie,
LDe aceea, noi nu ne descurajăm, ci chiar dacă omul nostru de afară piere, totuşi omul dinăuntru se înnoieşte din zi în zi;
,KQCăci toate lucrurile se întâmplă în folosul vostru, pentru ca harul, fiind împărţit prin mulţi, să sporească mulţumirea spre gloria lui Dumnezeu.
Jştiind că Cel care a înviat pe Domnul Isus, ne va învia şi pe noi împreună cu Isus şi ne va înfăţişa împreună cu voi.
I1 Însă, fiindcă avem acelaşi duh de credinţă, după cum este scris: Am crezut şi de aceea am vorbit, şi noi credem şi de aceea vorbim,
HH  Astfel că în noi lucrează moartea, iar în voi viaţa.
!G; Căci noi, care trăim, totdeauna suntem daţi la moarte din cauza lui Isus, pentru ca şi viaţa lui Isus să se arate în trupul nostru muritor.
F Purtăm întotdeauna, în trupul nostru, omorârea Domnului Isus, pentru ca şi viaţa lui Isus să se arate în trupul nostru;
YE+ suntem persecutaţi, dar nu părăsiţi; trântiţi jos, dar nu omorâţi;
yDkSuntem apăsaţi din toate părţile, dar nu zdrobiţi; suntem nedumeriţi, dar nu lipsiţi de speranţă;
CDar comoara aceasta o avem în nişte vase de lut, pentru ca această putere nemaipomenită să fie a lui Dumnezeu şi nu de la noi.
UB#Căci Dumnezeu, care a zis: Să lumineze lumina din întuneric, a strălucit în inimile noastre, ca să facem să strălucească lumina cunoştinţei gloriei lui Dumnezeu pe faţa lui Isus Cristos.
ACăci noi nu ne predicăm pe noi înşine, ci pe Cristos Isus Domnul, iar noi înşine suntem robii voştri pentru Isus.
>@ua căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca lumina Evangheliei gloriei lui Cristos, care este chipul lui Dumnezeu, să nu strălucească peste ei;
u?cŞi dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită pentru cei ce sunt pe calea pierzării,
x>ici ne-am lepădat de lucrurile ascunse ale ruşinii şi nu umblăm cu viclenie, nici nu falsificăm Cuvântul lui Dumnezeu, ci prin arătarea adevărului, ne recomandăm conştiinţei tuturor oamenilor, înaintea lui Dumnezeu.
w= iDe aceea, fiindcă avem slujba aceasta, după îndurarea pe care am primit-o, noi nu suntem descurajaţi,
4<aDar noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, gloria Domnului şi suntem schimbaţi în acelaşi chip, din glorie în glorie, prin Duhul Domnului;
Z;-Căci Domnul este Duhul şi unde este Duhul Domnului, acolo este libertate.
H: Dar când un om se întoarce la Domnul, vălul este luat.
\91Căci până astăzi, când este citit Moise, zace un văl peste inimile lor.
H8 Dar ei au rămas împietriţi la minte, căci până în ziua de astăzi, la citirea Vechiului Testament, acelaşi văl rămâne neridicat, fiindcă vălul este desfiinţat în Cristos;
37_ şi nu facem ca Moise, care îşi punea un văl peste faţă, pentru ca fiii lui Israel să nu-şi poată pironi ochii asupra sfârşitului a ceea ce era trecător.
g6G Fiindcă avem deci o astfel de speranţă, noi folosim multă îndrăzneală în vorbire
p5Y Căci dacă ceea ce era trecător era glorios, cu cât mai mult ceea ce rămâne este în glorie.
4y Căci, în privinţa aceasta, ce fusese glorificat nici nu are glorie, din cauza gloriei care o întrece cu mult.
y3k Căci dacă slujba condamnării era glorioasă, slujba dreptăţii o întrece cu mult mai mult în glorie;
92mcum nu va fi mai glorioasă slujba Duhului?
r1]Dar dacă slujba aducătoare de moarte, scrisă şi săpată în pietre, era atât de glorioasă încât fiii lui Israel nu puteau să se uite ţintă la faţa lui Moise, din cauza strălucirii feţei lui, care era trecătoare,
05care ne-a şi făcut destoinici ca slujitori ai unui legământ nou, nu al literei, ci al Duhului; căci litera omoară, dar Duhul dă viaţă;
/Nu că am fi noi înşine în stare să gândim ceva ca fiind de la noi înşine, ci destoinicia noastră este de la Dumnezeu,
K.Şi avem încrederea aceasta tare prin Cristos în Dumnezeu.
S-Voi sunteţi arătaţi ca fiind epistola lui Cristos, lucrată de noi, scrisă nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu; nu pe nişte table de piatră, ci pe tablele de carne ale inimii.
t,aVoi sunteţi epistola noastră, scrisă în inimile noastre, cunoscută şi citită de toţi oamenii;
+ )Începem noi iarăşi să ne recomandăm singuri? Sau nu cumva avem nevoie, ca unii, de scrisori de recomandare către voi sau de la voi?
)*KCăci noi nu falsificăm Cuvântul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulţi, ci vorbim cu sinceritate, ca de la Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Cristos.
)3Pentru unii suntem o mireasmă a morţii, iar pentru alţii, o mireasmă a vieţii spre viaţă. Şi cine este de ajuns pentru aceste lucruri?
(Căci, pentru Dumnezeu, noi suntem o mireasmă a lui Cristos printre cei care sunt mântuiţi şi printre cei care pier.
4'aDar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu care totdeauna ne conduce în biruinţa în Cristos, şi care răspândeşte prin noi în orice loc mireasma cunoştinţei Lui;
&' n-am avut linişte în duhul meu, fiindcă n-am găsit pe Tit, fratele meu, ci, luându-mi rămas bun de la ei, am plecat în Macedonia;
o%W Când am ajuns la Troa pentru Evanghelia lui Cristos, deşi mi se deschisese o uşă în Domnul,
$w ca să nu lăsăm pe Satana să aibă câştig de la noi; căci nu suntem în neştiinţă despre planurile lui.
+#O Dar pe cine iertaţi voi, îl iert şi eu. Căci dacă într-adevăr am iertat ceva, cel pe care l-am iertat, pentru voi l-am iertat, în faţa lui Cristos,
|"q căci v-am scris şi cu gândul să vă pun la încercare şi să văd dacă sunteţi ascultători în totul.
W!'De aceea, vă îndemn să vă arătaţi iarăşi dragostea faţă de el;
! ;aşa că voi, dimpotrivă, trebuie să-l iertaţi şi să-l mângâiaţi, pentru ca unul ca acesta să nu fie doborât de prea multă întristare.
]3Este destul pentru omul acesta pedeapsa care i-a fost dată de cei mai mulţi;
(IDar dacă a fost cineva o pricină de întristare, nu m-a întristat numai pe mine, ci, într-o oarecare măsură, pe voi toţi, ca să nu zic prea mult.
B}Căci v-am scris din mult necaz şi strângere de inimă, cu multe lacrimi, nu ca să vă întristaţi, ci ca să cunoaşteţi dragostea nespus de mare pe care o am faţă de voi;
jMŞi v-am scris acest lucru, ca, atunci când voi veni, să nu am întristare din partea celor de care trebuia să mă bucur, având încredere cu privire la voi toţi că bucuria mea este şi bucuria voastră a tuturor;
wCăci dacă vă întristez pe voi, cine este atunci cel care mă înveseleşte, dacă nu cel întristat de mine?
Z /Dar am hotărât în mine însumi să nu vin iarăşi la voi cu întristare.
 /Nu că am avea stăpânire peste credinţa voastră, ci suntem împreună-lucrători ai bucuriei voastre; căci prin credinţă staţi tari;
~ wIau pe Dumnezeu ca martor faţă de sufletul meu, că n-arm venit până acum la Corint tocmai ca să vă cruţ.
V 'care ne-a şi pecetluit şi ne-a dat arvuna Duhului în inimile noastre;
l SŞi Cel care ne întăreşte împreună cu voi, în Cristos, şi care ne-a uns, este Dumnezeu,
 5Căci, oricâte ar fi promisiunile lui Dumnezeu, în El toate sunt da; şi în El amin-ul, pe care-l spunem noi, este spre gloria lui Dumnezeu.
D Căci Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, care a fost predicat de noi în mijlocul vostru, prin mine, prin Silvan şi prin Timotei, n-a fost da şi nu, ci în El a fost numai da;
x kDar credincios este Dumnezeu că vorbirea noastră faţă de voi n-a fost şi da şi nu în acelaşi timp.
R Aşadar, când am luat hotărârea aceasta, am lucrat eu cu uşurătate? Sau lucrurile pe care mi le propun, mi le propun potrivit cărnii, ca să fie în mine da, da şi nu, nu în acelaşi timp?
+ Qşi să trec pe la voi, ca să mă duc în Macedonia, şi din Macedonia să mă întorc iarăşi la voi şi să fiu ajutat de voi în drumul meu spre Iudeea.
j OŞi cu această încredere voiam să vin mai întâi la voi, ca să aveţi un al doilea har;
 cum ne-aţi şi cunoscut în parte, că noi suntem lauda voastră, după cum şi voi veţi fi lauda noastră în ziua Domnului Isus;
  Căci noi nu vă scriem altceva decât ce citiţi şi cunoaşteţi; şi sper că le veţi cunoaşte până la sfârşit,
   Căci lauda noastră este aceasta: mărturia conştiinţei noastre că ne-am purtat în lume, şi mai ales faţă de voi, în simplitate şi sinceritate plăcută lui Dumnezeu, nu cu o înţelepciune trupească, ci în harul lui Dumnezeu.
U  % Şi voi înşivă ne veţi ajuta prin rugăciunile voastre, pentru ca harul care se revarsă peste noi prin rugăciunile multora să fie pentru mulţi un prilej de mulţumiri lui Dumnezeu pentru noi;
w  i care ne-a scăpat şi ne scapă dintr-o astfel de moarte; şi în care ne încredem că ne va mai scăpa.
  # Ba încă noi înşine aveam în noi sentinţa morţii, ca să nu ne încredem în noi înşine, ci în Dumnezeu, care învie morţii,
X  +Căci nu vrem să nu ştiţi, fraţilor, despre necazul care ni s-a întâmplat în Asia: că am fost împovăraţi peste măsură de mult, şi peste puterile noastre, aşa că nu mai speram să trăim.
 /Şi speranţa noastră pentru voi este neclintită, pentru că ştim că, dacă aveţi parte de suferinţe, aveţi parte şi de mângâiere.
 Prin urmare, dacă suntem în necaz, suntem pentru mângâierea şi mântuirea voastră, care se arată prin faptul că răbdaţi aceleaşi suferinţe ca şi noi. Sau, dacă suntem mângâiaţi, suntem pentru mângâierea şi mântuirea voastră;
 %Căci, după cum avem parte din belşug de suferinţele lui Cristos, tot aşa, prin Cristos, avem parte din belşug şi de mângâiere.
D care ne mângâie în tot necazul nostru, pentru ca, prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu, să putem mângâia pe cei care se află în orice necaz!
4?~~"}7||#zzGyy~yxx+wwMvvutts6rqq*pVoonmjllkjihh4g;feedcccb!aca``h___.^^I]]M\\[IZZcYY!XX#WWVV-UUyTTT:S\RRQPOOpNNMLL KJIHHpHFFpEEBDD>CCKBBA@@]??:>==#<,;::C988N777)665444033[22Z10007//X.--,,,++(**&)h((|''=&&%%$$&##O""n"%!!O XCM@\k,Y($%:>L5  F T  %J(4"0=0în care trăiaţi odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării;
I/ 0Şi voi eraţi morţi în greşelile şi păcatele voastre,
V. '0care este trupul Lui, plinătatea Celui ce împlineşte totul în toţi;
- y0Şi El I-a pus toate lucrurile sub picioarele Lui, şi pe El L-a pus să fie Cap peste toate lucrurile Bisericii,
/, Y0mai presus de orice stăpânire, şi autoritate, şi putere, şi domnie, şi de orice nume care se poate numi, nu numai în veacul acesta, ci şi în cel viitor;
+ 0pe care a lucrat-o în Cristos, când L-a înviat dintre cei morţi şi L-a pus să stea la dreapta Sa, în locurile cereşti,
* 0şi care este nemărginita mărime a puterii Sale faţă de noi, care credem, potrivit lucrării tăriei puterii Lui,
3) a0şi să vă lumineze ochii înţelegerii voastre, ca să cunoaşteţi care este speranţa chemării Lui, care este bogăţia gloriei moştenirii Lui în cei sfinţi,
( '0ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Cristos, Tatăl gloriei, să vă dea un duh de înţelepciune şi de descoperire în cunoaşterea Lui,
^' 70nu încetez să aduc mulţumiri pentru voi, amintindu-vă în rugăciunile mele,
& 0De aceea şi eu, după ce am auzit despre credinţa voastră în Domnul Isus şi despre dragostea voastră faţă de toţi sfinţii,
% 0care este garanţia moştenirii noastre, până la răscumpărarea celor ce sunt stăpânirea lui Dumnezeu, spre lauda gloriei Lui;
\$ 30 În El v-aţi pus şi voi încrederea, după ce aţi auzit Cuvântul adevărului, Evanghelia mântuirii voastre; şi în care aţi şi fost pecetluiţi, după ce aţi crezut, cu Duhul Sfânt al promisiunii,
l# S0 ca noi, care am fost primii care ne-am încrezut în Cristos, să fim spre lauda gloriei Sale.
" '0 În El am primit şi o moştenire, fiind predestinaţi potrivit cu scopul Aceluia care lucrează toate lucrurile după sfatul voii Sale,
/! Y0 pentru ca la împlinirea vremurilor să-l ducă la îndeplinire, pentru a-Şi uni iarăşi în unul, în Cristos, toate lucrurile, din ceruri şi de pe pământ;
  0 după ce ne-a făcut cunoscut misterul voii Sale, potrivit cu buna Lui plăcere pe care a hotărât-o în Sine însuşi,
c A0pe care l-a dăruit din belşug peste noi, în toată înţelepciunea şi priceperea,
w i0În El avem răscumpărarea, prin sângele Lui iertarea păcatelor, potrivit cu bogăţiile harului Său,
V '0spre lauda gloriei harului Său, pe care ni l-a dat în Preaiubitul Lui;
y m0ne-a predestinat să fim adoptaţi ca fii, prin Isus Cristos, pentru Sine, după buna plăcere a voii Sale,
 +0după cum ne-a ales în El înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără vină înaintea Lui, după ce, în dragostea Lui,
7 i0Binecuvântat să fie Dumnezeul şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care ne-a binecuvântat cu orice binecuvântare spirituală, în locurile cereşti, în Cristos,
W )0har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru şi de la Domnul Isus Cristos;
 0Pavel, apostol al lui Isus Cristos prin voia lui Dumnezeu, către sfinţii care sunt în Efes şi credincioşii în Cristos Isus:
[/&Fraţilor, harul Domnului nostru Isus Cristos să fie cu duhul vostru! Amin.
xi&De acum încolo nimeni să nu mă mai necăjească, pentru că port în trupul meu semnele Domnului Isus;
|q&Să fie pace şi îndurare peste toţi cei care umblă după regula aceasta, şi peste Israelul lui Dumnezeu!
nU&Căci în Cristos Isus nu circumcizia sau necircumcizia sunt importante, ci făptura cea nouă;
P&În ceea ce mă priveşte, departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Cristos, prin care lumea este crucificată faţă de mine şi eu faţă de lume;
7& Căci nici ei, care sunt circumcişi, nu păzesc Legea, ci vor doar să fiţi voi circumcişi, ca ei să se poată lăuda apoi cu trupul vostru.
'G& Toţi cei ce vor să placă oamenilor, încearcă să vă oblige să vă circumcideţi, numai ca să nu sufere ei persecuţie pentru crucea lui Cristos.
O& Uitaţi-vă cu ce litere mari v-am scris cu însăşi mâna mea!
r]& Aşadar, cât avem prilej, să facem bine tuturor oamenilor, şi mai ales fraţilor în credinţă.
|q& Şi să nu obosim în facerea binelui, căci la timpul potrivit vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală;
 &Căci cine seamănă în carne, va secera din carne putrezirea; dar cine seamănă în Duhul, va secera din Duhul viaţa veşnică.
s _&Nu vă înşelaţi: Dumnezeu nu se lasă să fie batjocorit. Ce seamănă omul, aceea va şi secera;
z m&Cine primeşte învăţătura în Cuvânt, să facă parte din toate bunurile lui şi celui ce-l învaţă.
@ {&Căci fiecare îşi va purta sarcina lui însuşi.
 )&Dar fiecare să-şi cerceteze fapta lui şi atunci va avea cu ce să se laude numai în ce-l priveşte pe el şi nu cu privire la alţii.
lQ&Căci dacă vreunul socoteşte că este ceva, măcar că nu este nimic, se amăgeşte singur.
^5&Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi astfel veţi împlini Legea lui Cristos;
N &Fraţilor, chiar dacă un om ar fi prins în vreo greşeală, voi care sunteţi spirituali să-l îndreptaţi cu duhul blândeţii; şi ia seama la tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu;
uc&Să nu umblăm după o glorie deşartă, provocându-ne unul pe altul şi invidiindu-ne unul pe altul;
B&Dacă trăim prin Duhul, să şi umblăm prin Duhul.
|q&Şi cei ce sunt ai lui Cristos şi-au crucificat firea păcătoasă împreună cu patimile şi cu poftele ei.
[/&blândeţea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este Lege.
&Roadă Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia,
_7&invidiile, crimele, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că aceia care fac astfel de lucruri nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu;
 &idolatria, vrăjitoria, duşmăniile, certurile, geloziile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide,
z~m&Şi faptele cărnii sunt cunoscute şi sunt acestea: adulterul, desfrânarea, necurăţia, destrăbălarea,
N}&Dar dacă sunteţi călăuziţi de Duhul, nu sunteţi sub Lege.
|7&Căci carnea pofteşte împotriva Duhului şi Duhul împotriva cărnii; şi acestea sunt opuse una alteia, ca să nu puteţi face tot ce voiţi.
[{/&Deci zic: Umblaţi călăuziţi de Duhul şi nu împliniţi poftele cărnii;
xzi&Iar dacă vă muşcaţi şi vă mâncaţi unul pe altul, luaţi seama să nu vă nimiciţi unul pe altul.
yw&Căci toată Legea este cuprinsă într-o singură poruncă: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi;
2x]& Fraţilor, voi aţi fost chemaţi la libertate; numai să nu faceţi din libertate o ocazie ca să trăiţi pentru carne, ci slujiţi-vă unii altora în dragoste,
Rw& Cât despre cei care vă tulbură, măcar dacă s-ar mutila de tot!
v1& Şi eu, fraţilor, dacă mai predic circumcizia de ce mai sunt persecutat? În acest caz pricina de poticnire a crucii a fost îndepărtată;
u& Eu sunt încrezător în Domnul că voi nu veţi gândi altfel. Dar cel care vă tulbură îşi va lua pedeapsa, oricine ar fi el.
Es&Convingerea aceasta nu vine de la Cel care v-a chemat.
Nr&Voi alergaţi bine; cine v-a oprit să n-ascultaţi de adevăr?
q &Căci în Cristos Isus nici circumcizia, nici necircumcizia nu înseamnă nimic, ci credinţa care lucrează prin dragoste.
Wp'&Căci noi, prin Duhul, aşteptăm prin credinţă speranţa dreptăţii.
xoi&Voi, care încercaţi să vă justificaţi prin Lege, v-aţi despărţit de Cristos; aţi căzut din har.
nw&Şi mărturisesc iarăşi oricărui om care primeşte circumcizia că este dator să împlinească toată Legea;
lmQ&Iată, eu, Pavel, vă spun că dacă vă veţi circumcide, Cristos nu vă va folosi la nimic.
l &Rămâneţi deci tari în libertatea pentru care ne-a eliberat Cristos, şi nu vă lăsaţi iarăşi ţinuţi în jugul robiei!
Vk%&De aceea, fraţilor, noi nu suntem copiii sclavei, ci ai femeii libere.
j&Dar ce zice Scriptura? Alungă pe sclavă şi pe fiul ei, căci fiul sclavei nu va moşteni împreună cu fiul celei libere.
#i?&Dar aşa cum s-a întâmplat atunci, când cel ce s-a născut potrivit cărnii persecuta pe cel ce s-a născut potrivit Duhului, aşa este şi acum.
[h/&Acum noi, fraţilor, aşa cum a fost şi Isaac, suntem copii ai promisiunii.
[g/&Căci este scris: Bucură-te, stearpo, care nu naşti! Izbucneşte de bucurie şi strigă, tu, care nu eşti în durerile naşterii! Căci cea părăsită are mai mulţi copii decât cea care are un soţ;
Lf&Dar Ierusalimul de sus este liber, şi el este mama noastră.
e'&pentru că Agar este Muntele Sinai în Arabia şi corespunde Ierusalimului de acum care este în sclavie împreună cu toţi copiii lui.
9dk&Lucrurile acestea pot fi spuse cu sens figurativ, căci femeile reprezintă două legăminte: unul de pe Muntele Sinai, care dă naştere sclaviei, şi care este Agar –
c&Dar cel care a fost din sclavă s-a născut potrivit cărnii, iar cel din femeia liberă s-a născut prin promisiune;
ubc&Căci este scris că Avraam a avut doi fii: unul din femeie sclavă, iar celălalt din femeie liberă;
^a5&Spuneţi-mi, voi care doriţi să fiţi sub Lege, n-auziţi voi ce spune Legea?
z`m&O, cât aş vrea să fiu acum prezent cu voi şi să-mi schimb tonul vocii; căci nu ştiu ce să mai cred!
v_e&Copilaşii mei, pentru care iarăşi simt durerile naşterii, până când Cristos va lua chip în voi!
x^i&Este bine să fiţi totdeauna plini de râvnă pentru un lucru bun, nu numai când sunt de faţă la voi.
]+&Ei sunt plini de râvnă ca să vă câştige, dar nu cu gând bun; vor să vă despartă de noi, ca să fiţi plini de râvnă pentru ei.
P\&M-am făcut oare duşmanul vostru, pentru că vă spun adevărul?
[3&Unde este fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost cu putinţă, v-aţi fi scos până şi ochii şi mi i-aţi fi dat.
AZ{&Şi nu m-aţi dispreţuit în încercarea pe care o aveam în carnea mea, nici nu m-aţi alungat cu dispreţ, ci m-aţi primirea pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Cristos Isus;
gYG& Voi ştiţi că din cauză că eram bolnav, v-am predicat Evanghelia pentru prima dată.
pXY& Fraţilor, vă rog, fiţi ca mine, căci şi eu sunt ca voi. Nu mi-aţi făcut nici o nedreptate.
TW!& Mă tem pentru voi, ca nu cumva să mă fi luptat degeaba pentru voi.
7Vi& Voi ţineţi zile, luni, vremuri şi ani;
U & Dar acum, după ce aţi cunoscut pe Dumnezeu, sau mai degrabă sunteţi cunoscuţi de Dumnezeu, cum se face că vă întoarceţi iarăşi la învăţăturile începătoare, slabe şi sărăcăcioase, cărora vreţi iarăşi să le slujiţi ca sclavi?
~Tu&Dar odinioară, când nu-L cunoşteaţi pe Dumnezeu, eraţi robi acelora care prin natura lor nu sunt dumnezei;
}Ss&De aceea nu mai eşti sclav, ci fiu; şi dacă eşti fiu, eşti şi moştenitor al lui Dumnezeu, prin Cristos.
|Rq&Şi pentru că voi sunteţi fii, Dumnezeu ne-a trimis în inimă Duhul Fiului Său, care strigă: Ava, Tată!
SQ&ca să răscumpere pe cei ce erau sub Lege, ca să primim înfierea;
zPm&Dar când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege,
`O9&Aşa şi noi, când eram copii, eram sub robia principiilor elementare ale lumii.
^N5&ci este sub tutore şi îngrijitori, până la timpul hotărât de tatăl său.
M &Dar zic că atâta timp cât moştenitorul este copil, nu se deosebeşte cu nimic de un sclav, deşi este stăpân peste toate;
L}&Şi dacă sunteţi ai lui Cristos, atunci sunteţi sămânţa lui Avraam, şi moştenitori potrivit cu promisiunea;
.KU&Nu este nici iudeu, nici grec; nu este nici rob, nici liber; nu este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toţi sunteţi una în Cristos;
cJ?&căci toţi acei care aţi fost botezaţi în Cristos, v-aţi îmbrăcat cu Cristos.
YI+&Căci toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu, prin credinţa în Cristos Isus,
HH &Dar după ce a venit credinţa, nu mai suntem sub tutore.
xGi&Astfel Legea a fost tutorele nostru ca să ne aducă la Cristos, ca să fim justificaţi prin credinţă;
F&Înainte de venirea credinţei, eram ţinuţi sub pază de către Lege, ţinuţi pentru credinţa care trebuia să fie revelată.
E'&Dar Scriptura a închis pe toţi oamenii sub păcat, pentru ca promisiunea să fie dată celor ce cred, prin credinţa în Isus Cristos;
?Dw&Este Legea atunci împotriva promisiunilor lui Dumnezeu? Nicidecum! Căci dacă s-ar fi dat o Lege care să poată da viaţa, atunci, într-adevăr, dreptatea ar veni din Lege;
`C9&Dar mijlocitorul nu mijloceşte numai pentru unul, dar Dumnezeu este Unul singur.
mBS&Atunci care mai este scopul Legii? Ea a fost adăugată din cauza fărădelegilor, până când avea să vină Sămânţa, căreia îi fusese făcută promisiunea; şi a fost dată prin îngeri, prin mâna unui mijlocitor;
A&Căci dacă moştenirea se bazează pe Lege, nu se mai bazează pe promisiune; dar Dumnezeu a dat-o lui Avraam prin promisiune.
r@]&Iată ce vreau să zic: Un testament pe care l-a confirmat Dumnezeu mai înainte în Cristos nu poate fi desfiinţat de o Lege care s-a dat cu patru sute treizeci de ani mai târziu, pentru ca astfel să se anuleze promisiunea;
8?i&Totuşi, promisiunile au fost făcute lui Avraam şi seminţei lui. Nu zice: şi seminţelor, ca despre mai multe, ci ca fiind una şi seminţei tale, care este Cristos;
->S&Fraţilor, vorbesc în felul omului: chiar dacă un legământ este numai al unui om, dacă este confirmat, nimeni nu-l anulează, nici nu-i mai adaugă ceva;
#=?&pentru ca binecuvântarea dată lui Avraam să vină peste Neamuri în Cristos Isus, pentru ca noi să primim, prin credinţă, promisiunea Duhului.
<7& Cristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi (căci este scris: Blestemat este oricine care atârnă pe lemn)
{;o& Dar Legea nu se bazează pe credinţă, ci ea zice: Cel ce împlineşte cerinţele legii, va trăi prin ele;
:& Dar că nimeni nu este justificat prin Lege înaintea lui Dumnezeu, este clar, căci cel drept prin credinţă va trăi.
69e& Căci cei ce se bazează pe lucrările Legii sunt sub blestem, pentru că este scris: Blestemat este oricine care nu continuă să facă tot ce scrie în cartea Legii.
o8W& Aşa că cei care sunt ai credinţei sunt binecuvântaţi împreună cu Avraam, omul credinţei.
U7#&Şi Scriptura, fiindcă prevedea că Dumnezeu va justifica naţiunile prin credinţă, a vestit mai dinainte lui Avraam această Evanghelie, zicând: Toate naţiunile vor fi binecuvântate în tine;
V6%&Să ştiţi dar că fii ai lui Avraam sunt numai acei ce au credinţă.
`59&Tot aşa, Avraam a crezut pe Dumnezeu şi aceasta i-a fost socotită ca dreptate.
4 &De aceea, Cel ce vă dă Duhul şi face minuni printre voi, le face oare prin lucrările Legii sau prin auzirea credinţei?
a3;&Aţi suferit atâtea lucruri în zadar – dacă, într-adevăr, a fost în zadar?
2-&Aşa de nechibzuiţi sunteţi? După ce aţi început prin Duhul, vreţi acum să fiţi făcuţi desăvârşiţi prin firea pământească?
~1u&Aş vrea să ştiu de la voi un singur lucru: aţi primit Duhul prin faptele Legii sau prin auzirea credinţei?
'0 I&O, galateni nechibzuiţi! Cine v-a fermecat, ca să nu ascultaţi de adevăr? În faţa ochilor voştri Isus Cristos a fost clar zugrăvit ca crucificat.
/}&Nu vreau să pun deoparte harul lui Dumnezeu; căci dacă dreptatea vine prin Lege, atunci degeaba a murit Cristos.
.&Am fost crucificat cu Cristos; şi cu toate că trăiesc, nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăieşte în mine. Şi viaţa pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc prin credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine;
]-3&Căci, prin Lege, eu am murit faţă de Lege, ca să trăiesc pentru Dumnezeu;
{,o&Căci dacă zidesc iarăşi lucrurile pe care odată le-am nimicit, mă dovedesc a fi un călcător de lege.
2+]&Dar dacă, în timp ce căutăm să fim justificaţi în Cristos, noi înşine suntem găsiţi păcătoşi, este oare Cristos un slujitor al păcatului? Nicidecum!
*&ştiind că omul nu este justificat prin faptele Legii, ci prin credinţa în Isus Cristos, am crezut şi noi în Cristos Isus, ca să fim justificaţi prin credinţa în Cristos, nu prin faptele Legii; căci prin faptele Legii nici un om nu va fi justificat;
Q)&Noi care suntem iudei din naştere, nu păcătoşi dintre Neamuri,
v(e&Dar când am văzut că nu umbla drept după adevărul Evangheliei, i-am spus lui Petru în faţa tuturor: Dacă tu, care eşti iudeu, trăieşti ca Neamurile, nu ca iudeii, de ce obligi Neamurile să trăiască în felul iudeilor?
'!& Şi împreună cu el au început să se prefacă şi ceilalţi iudei, încât până şi Barnaba a fost atras în prefăcătoria lor.
`&9& Căci, înainte să fi venit câţiva oameni de la Iacov, el obişnuia să mănânce cu Neamurile; dar când au venit ei, el a început să dea înapoi şi să se separe de Neamuri, de teama celor circumcişi;
t%a& Dar când a venit Petru în Antiohia, l-am înfruntat pe faţă, pentru că merita să fie învinuit.
x$i& Ne-au spus doar să ne aducem aminte de cei săraci, lucru pe care şi eu am fost nerăbdător să-l fac;
l#Q& şi când au recunoscut harul care-mi fusese dat, Iacov, Chifa şi Ioan, care sunt socotiţi ca stâlpi, mi-au dat mie şi lui Barnaba mâna dreaptă a părtăşiei ca noi să mergem la Neamuri, iar ei la cei circumcişi;
w"g&(căci Cel ce lucrase în Petru apostolia pentru cei circumcişi, a lucrat şi în mine pentru Neamuri),
D!&Ba dimpotrivă, când au văzut că mie mi-a fost încredinţată Evanghelia pentru cei necircumcişi, după cum lui Petru i-a fost încredinţată Evanghelia pentru cei circumcişi
b =&Cât despre cei care păreau a fi ceva – orice ar fi fost ei nu înseamnă nimic pentru mine; Dumnezeu nu caută la faţa oamenilor – pentru că cei care păreau a fi ceva n-au adăugat nimic la mesajul meu;
xi&cărora nu ne-am supus nici măcar pentru o clipă, pentru ca adevărul Evangheliei să rămână cu voi;
J &Dar problema aceasta s-a ridicat din cauza fraţilor mincinoşi, care s-au furişat printre noi (ca să pândească libertatea pe care o avem în Cristos Isus, ca să ne aducă la robie),
r]&Totuşi, nici chiar Tit, care era cu mine, cu toate că era grec, n-a fost silit să fie circumcis.
Y+&M-am suit în urma unei revelaţii şi am pus înaintea lor Evanghelia pe care o vestesc între Neamuri, dar am pus-o înaintea celor mai însemnaţi, ca nu cumva să alerg sau să fi alergat în zadar.
n W&După paisprezece ani, m-am suit din nou la Ierusalim cu Barnaba şi am luat şi pe Tit cu mine;
6 i&Şi ei lăudau pe Dumnezeu din cauza mea.
 &Ele însă auzeau doar că acela care odată le persecuta, predică acum credinţa, pe care altădată încerca s-o nimicească.
a =&Şi eram încă necunoscut la faţă bisericilor din Iudeea, care erau în Cristos.
K &După aceea am venit în ţinuturile Siriei şi ale Ciliciei.
n W&(Cât despre lucrurile pe care vi le scriu, iată, înaintea lui Dumnezeu vă spun că nu mint.)
a =&Dar n-am văzut pe nimeni altul dintre apostoli, decât pe Iacov, fratele Domnului.
~ w&După trei ani, m-am suit la Ierusalim ca să fac cunoştinţă cu Chifa şi am rămas cu el cincisprezece zile;
 +&nici nu m-am suit la Ierusalim, la cei care erau apostoli înainte de mine, ci am plecat în Arabia, apoi m-am întors iarăşi la Damasc.
z o&să reveleze pe Fiul Său în mine, ca să-L predic între Neamuri, nu m-am sfătuit îndată cu nici un om,
| s&Dar când Dumnezeu, care m-a pus deoparte din pântecele mamei mele şi m-a chemat prin harul Său, a binevoit
( K&şi cum avansam în iudaism mai mult decât mulţi iudei de o vârstă cu mine din poporul meu şi eram foarte zelos pentru tradiţiile strămoşilor mei.
 & Căci aţi auzit de purtarea mea de altădată, în iudaism, cum persecutam peste măsură Biserica lui Dumnezeu, ca s-o nimicesc;
h K& Căci n-am primit-o, nici n-am învăţat-o de la om, ci prin revelaţia lui Isus Cristos.
v  g& Dar vă fac cunoscut, fraţilor, că Evanghelia care v-a fost predicată de mine nu este făcută de om;
N  & Căci caut eu oare, în clipa aceasta, favoarea oamenilor, sau a lui Dumnezeu? Sau caut eu să plac oamenilor? Căci dacă încă aş căuta să plac oamenilor, n-aş mai fi robul lui Cristos;
  & Cum am mai spus, o spun şi acum: dacă vă predică cineva o evanghelie, diferită de cea pe care aţi primit-o, să fie anatema.
  )&Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar predica o altă evanghelie, diferită de cea pe care v-am predicat-o noi, să fie anatema!
v  g&care nu este alta; dar că sunt unii care vă tulbură şi vor să pervertească Evanghelia lui Cristos;
~ w&Sunt uimit că vă abateţi aşa de repede de la Cel ce v-a chemat în harul lui Cristos, la o altă evanghelie,
> y&a căruia să fie gloria în vecii vecilor! Amin.
 7&care S-a dat pe Sine însuşi pentru păcatele noastre, ca să ne elibereze din acest veac rău, potrivit cu voia Dumnezeului nostru şi Tatăl,
\ 3&Har vouă şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul nostru Isus Cristos,
N &şi toţi fraţii care sunt cu mine, către bisericile Galatiei:
 &Pavel, apostol (nu de la oameni, nici prin om, ci prin Isus Cristos şi Dumnezeu Tatăl, care L-a înviat din morţi),
 Harul Domnului Isus Cristos şi dragostea lui Dumnezeu şi părtăşia Duhului Sfânt să fie cu voi cu toţi! Amin.
)M Toţi sfinţii vă salută.
B Salutaţi-vă unul pe altul cu o sărutare sfântă;
9k Încolo, fraţilor, fiţi sănătoşi, desăvârşiţi-vă, îmbărbătaţi-vă, fiţi cu un cuget, trăiţi în pace, şi Dumnezeul dragostei şi al păcii va fi cu voi;
[~/ De aceea vă scriu aceste lucruri, când nu sunt de faţă, ca să nu mă port cu asprime când voi fi de faţă, potrivit cu autoritatea pe care mi-a dat-o Domnul pentru zidire, şi nu pentru dărâmare;
}} Căci noi ne bucurăm când noi suntem slabi, iar voi sunteţi tari; şi ne rugăm pentru desăvârşirea voastră;
Y|+ Căci nu putem face nimic împotriva adevărului, ci numai pentru adevăr.
D{ Acum mă rog lui Dumnezeu să nu faceţi nimic rău; nu pentru ca noi să ne arătăm a fi destoinici, ci ca să faceţi ce este bine, chiar dacă noi am trece drept descalificaţi;
Oz Dar sper că veţi recunoaşte că noi nu suntem descalificaţi.
Iy  Cercetaţi-vă pe voi înşivă dacă sunteţi în credinţă. Puneţi-vă la încercare. Nu recunoaşteţi voi că Isus Cristos este în voi? Decât numai dacă sunteţi descalificaţi;
Kx Căci deşi a fost crucificat în slăbiciune, totuşi trăieşte prin puterea lui Dumnezeu. Căci şi noi suntem slabi în El, dar vom trăi cu El prin puterea lui Dumnezeu faţă de voi.
w' căci căutaţi o dovadă a faptului că Cristos vorbeşte în mine; El care nu este slab faţă de voi, ci este plin de putere în voi.
tva Cum am mai spus, când am fost de faţă a doua oară, tot aşa şi azi, când nu sunt de faţă, spun iarăşi mai dinainte celor care au păcătuit mai înainte şi tuturor celorlalţi că, dacă voi veni la voi, nu voi cruţa,
u { Aceasta va fi a treia oară când vin la voi. Orice cuvânt să fie sprijinit pe mărturia a doi sau trei martori;
t Ca nu cumva, când voi veni iarăşi, să mă umilească din nou Dumnezeul meu cu privire la voi, şi să plâng pe mulţi dintre cei care au păcătuit mai înainte şi nu s-au pocăit de necurăţia, desfrânarea şi destrăbălarea pe care le-au făcut.
s Căci mă tem ca nu cumva, la venirea mea, să vă găsesc aşa cum n-aş vrea, şi eu însumi să fiu găsit de voi aşa cum n-aţi vrea. Mă tem să nu găsesc ceartă, invidie, mânii, dezbinări, vorbiri de rău, bârfeli, îngâmfări, tulburări.
Jr  Iarăşi, credeţi că vrem să ne apărăm înaintea voastră? Noi vorbim înaintea lui Dumnezeu în Cristos şi toate lucrurile acestea le spunem, preaiubiţilor, spre zidirea voastră;
Rq Am rugat pe Tit să vină să vă vadă şi împreună cu el am trimis pe un frate. A cerut Tit ceva de la voi? N-am fost noi călăuziţi de acelaşi Duh, şi n-am călcat noi pe aceleaşi urme?
jpM Am tras eu oare vreun câştig de la voi prin vreunul din aceia pe care i-am trimis la voi?
uoc Dar fie şi aşa! Nu v-am fost sarcină deloc. Dar, zic ei, ca un om isteţ, v-am prins prin viclenie.
n7 Şi eu voi cheltui cu bucurie şi mă voi cheltui în totul pentru sufletele voastre. Dacă vă iubesc mai mult, sunt iubit cu atât mai puţin?
qm[ Iată că sunt gata să vin a treia oară la voi şi tot nu vă voi fi o sarcină; căci nu caut bunurile voastre, ci pe voi înşivă. Căci nu copiii sunt datori să agonisească pentru părinţi, ci părinţii pentru copii;
Cl Căci în ce privinţă aţi fost voi trataţi mai prejos decât celelalte biserici, afară de faptul că numai eu însumi nu v-am fost o sarcină? Iertaţi-mi nedreptatea aceasta;
k Semnele unui apostol au fost săvârşite printre voi în toată răbdarea, prin semne, minuni şi lucrări cu putere;
Oj Am devenit un nebun, lăudându-mă; voi m-aţi silit. Căci ar fi trebuit să fiu lăudat de voi; căci, măcar că nu sunt nimic, cu nimic n-am fost mai prejos ca aceşti apostoli minunaţi.
0iY De aceea, simt plăcere în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în persecuţii, în strâmtorări pentru Cristos; căci, când sunt slab, atunci sunt tare.
yhk Şi El mi-a zis: Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită. Deci mă voi lăuda mult mai bucuros în slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Cristos să rămână în mine.
Ug# Pentru aceasta am rugat pe Domnul de trei ori, ca să-l ia de la mine.
Zf- Şi ca să nu mă umflu de mândrie din cauza strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un ţepuş în carne, un mesager al Satanei, ca să mă pălmuiască şi să mă împiedice să mă îngâmf.
]e3 Căci chiar dacă voi dori să mă laud, nu voi fi nebun, pentru că voi spune adevărul. Dar mă feresc ca să n-aibă nimeni despre mine o părere mai înaltă decât ce vede în mine sau aude de la mine;
d Cu un astfel de om mă voi lăuda; dar întrucât mă priveşte pe mine însumi, nu mă voi lăuda decât cu slăbiciunile mele.
c a fost răpit în rai şi a auzit cuvinte care nu se pot spune şi pe care nu-i este permis unui om să le rostească;
jbM Şi ştiu că omul acesta (dacă a fost în trup sau fără trup, nu ştiu; Dumnezeu ştie)
Ea Cunosc un om în Cristos, care acum paisprezece ani a fost răpit până în al treilea cer (dacă a fost în trup, nu ştiu; dacă a fost afară din trup, nu ştiu: Dumnezeu ştie);
i` M Nu-mi este de folos să mă laud. Voi veni totuşi la viziunile şi descoperirile Domnului.
m_S !dar am fost dat jos pe o fereastră, într-un coş, prin zid, şi am scăpat din mâinile lui.
f^E În Damasc, guvernatorul regelui Areta păzea cetatea damascenilor, ca să mă prindă,
u]c Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care este binecuvântat în veci, ştie că nu mint!
l\Q Dacă e vorba să mă laud, mă voi lăuda numai cu lucrurile privitoare la slăbiciunea mea.
a[; Cine este slab şi să nu fiu şi eu slab? Cine cade în păcat şi eu Să nu ard?
`Z9 Pe lângă lucrurile din afară, zilnic mă apasă grija pentru toate bisericile.
Y) În oboseală şi muncă, în nedormire de multe ori, în foame şi sete, în posturi adesea, în frig şi în lipsă de îmbrăcăminte.
:Xm Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe râuri, în primejdii din partea jefuitorilor, în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din partea păgânilor, în primejdii în cetăţi, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii mincinoşi;
8Wi de trei ori am fost bătut cu nuiele; o dată am fost împrăştiat cu pietre; de trei ori s-a sfărâmat corabia cu mine; o noapte şi o zi am fost în adâncul mării.
SV De cinci ori am primit de la iudei patruzeci de lovituri fără una;
fUE Sunt ei slujitori ai lui Cristos? – vorbesc ca un ieşit din minţi – eu sunt şi mai mult. În osteneli, şi mai mult; în închisori, şi mai mult; în lovituri, peste măsură; deseori în pericole de moarte.
zTm Sunt ei evrei? Şi eu sunt. Sunt ei israeliţi? Şi eu sunt. Sunt ei sămânţă a lui Avraam? Şi eu sunt.
S- Spre ruşinea noastră o spun, că am fost prea slabi! Dar în orice îndrăzneşte cineva – vorbesc în nebunie – îndrăznesc şi eu;
@8~~:}}#||e{{ z8yy$xZwwBvv?uuLttxtsxrrFqqpWonnnmm(llCkkjiihhrhgg@ffKeeYddBccbTa``M__^^L]]l\\D[[[ ZqYYDXXkWW*VUU.TThTSS8RRMQQ[QPPNOO4NNN,MM+LLKxJJ|III$HH[H G~FF2EEkDDECBB"AA_@@m??">>==$<<;;c;::9 88&779665h44f33P211x10q0)//--,,,>++*^)))((''!&%%G$$8## ""!!!Y R N lWI6+_R; w  n = ;i;MM@( KDcătre sfinţii şi fraţii credincioşi în Cristos care sunt în Colose: har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru şi de la Domnul Isus Cristos.
\ 5DPavel, apostol al lui Isus Cristos prin voia lui Dumnezeu, şi fratele Timotei,
F:Harul Domnului Isus Cristos să fie cu voi toţi. Amin.
K:Toţi sfinţii vă salută, mai ales cei din casa lui Cezar.
c?:Salutaţi pe fiecare sfânt în Cristos Isus. Fraţii care sunt cu mine vă salută;
V%:A Dumnezeului nostru şi Tatăl să fie gloria în vecii vecilor! Amin;
:Şi Dumnezeul meu să îngrijească din plin de toate nevoile voastre, potrivit bogăţiilor Sale, în glorie, în Cristos Isus.
B}:Am de toate şi sunt în belşug. Sunt bogat, de când am primit prin Epafrodit ce mi-aţi trimis, un miros de bună mireasmă, o jertfă bine primită şi plăcută lui Dumnezeu.
c?:Nu pentru că aş dori un dar, ci doresc roadă care prisoseşte în folosul vostru.
lQ:Căci mi-aţi trimis în Tesalonic, o dată şi chiar de două ori, ceva pentru nevoile mele.
O:Şi ştiţi şi voi, filipenilor, că, la începutul Evangheliei, când am plecat din Macedonia, nici o biserică n-a avut legătură cu mine în ce priveşte darea şi primirea afară de voi.
K:Dar bine aţi făcut că aţi luat parte la necazurile mele.
;q: Pot totul în Cristos, care mă întăreşte;
C: Ştiu cum să sufăr lipsa şi ştiu cum să trăiesc în belşug. În totul şi pretutindeni m-am deprins să fiu sătul şi flămând, să fiu în belşug şi să fiu în lipsă.
}s: Nu o spun având în vedere nevoile mele, căci m-am deprins să fiu mulţumit cu starea în care mă găsesc;
4 a: Dar am avut o mare bucurie în Domnul că, în sfârşit, a crescut iarăşi grija voastră faţă de mine. Vă gândeaţi voi la aşa ceva, dar vă lipsea prilejul;
% C: Ce aţi învăţat şi ce aţi primit şi auzit de la mine, şi ce aţi văzut în mine, pe acestea să le faceţi. Şi Dumnezeul păcii va fi cu voi;
 }:Încolo, fraţilor, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună şi orice laudă, acestea să vă însufleţească;
| q:Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile prin Cristos Isus.
# ?:Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci în orice lucru, prin rugăciune şi cerere cu mulţumire, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu;
]3:Blândeţea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii. Domnul este aproape;
O:Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul! Iarăşi zic: bucuraţi-vă!
 :Şi pe tine, adevărat tovarăş de jug, te îndemn să vii în ajutorul femeilor acestora care au lucrat împreună cu mine pentru Evanghelie, cu Clement şi cu ceilalţi lucrători împreună cu mine, ale căror nume sunt scrise în cartea vieţii;
_7:Îndemn pe Evodia şi îndemn pe Sintichia să fie cu acelaşi gând în Domnul.
 :De aceea, preaiubiţii şi mult doriţii mei fraţi, bucuria şi coroana mea, staţi astfel tari în Domnul, preaiubiţilor!
1[:care va schimba trupul stării noastre umilite şi-l va face asemenea trupului Sau de glorie, prin lucrarea puterii pe care o are de a-Şi supune toate lucrurile;
wg:Căci cetăţenia noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Cristos,
0Y:al căror sfârşit este pierzarea, al căror dumnezeu este pântecele şi a căror glorie este în ruşinea lor – care se gândesc la lucrurile pământeşti,
3:Căci mulţi, despre care v-am spus de multe ori şi vă mai spun şi acum, plângând, se comportă ca nişte duşmani ai crucii lui Cristos,
~u:Urmaţi-mă pe mine, fraţilor, şi uitaţi-vă bine la cei ce umblă după modelul pe care îl aveţi în noi;
~:Dar în lucrurile în care am ajuns de aceeaşi părere să umblăm după aceeaşi regulă, să fim în acelaşi gând.
G}:Gândul acesta deci, să ne însufleţească pe toţi care suntem desăvârşiţi; şi dacă în vreo privinţă sunteţi de altă părere, Dumnezeu vă va descoperi chiar şi aceasta.
f|E:alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Cristos Isus.
{1: Fraţilor, eu nu cred că l-am apucat încă, dar fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea şi aruncându-mă spre ce este înainte,
/zW: Nu că am şi câştigat premiul sau că am şi ajuns desăvârşit; dar alerg înainte, căutând să-l apuc, întrucât şi eu am fost apucat de Cristos Isus.
[y/: ca să ajung cu orice chip, dacă voi putea, la învierea dintre cei morţi;
x : ca să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui şi părtăşia suferinţelor Lui, şi să fiu făcut asemenea morţii Lui;
ovW:Ba mai mult, toate lucrurile le privesc ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Cristos Isus, Domnul meu, pentru care le-am pierdut pe toate şi le socotesc ca un gunoi, ca să câştig pe Cristos
su_:Dar lucrurile, care pentru mine erau câştig, le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Cristos.
~tu:în ce priveşte râvna, prigonitor al Bisericii; în ce priveşte dreptatea care este prin Lege, fără vină;
s :circumcis a opta zi, din neamul lui Israel, din seminţia lui Beniamin, evreu din evrei; în ce priveşte Legea, Fariseu;
r:măcar că eu aş avea pricină de încredere şi în carne. Dacă altul crede că se poate încrede în carne, eu şi mai mult;
+qO:Căci cei circumcişi suntem noi, care ne închinăm lui Dumnezeu prin Duhul şi ne lăudăm în Cristos Isus, şi nu ne punem încrederea în noi înşine;
wpg:Păziţi-vă de câinii aceia! Păziţi-vă de lucrătorii aceia răi! Păziţi-vă de mutilaţii aceia!
o %:Încolo, fraţii mei, bucuraţi-vă în Domnul. Mie nu-mi este greu să vă scriu mereu aceleaşi lucruri, iar vouă vă este de folos;
*nM:Căci pentru lucrul lui Cristos a fost el aproape de moarte şi şi-a pus viaţa în primejdie, ca să împlinească ce lipsea slujbei voastre pentru mine.
am;:Primiţi-l deci în Domnul, cu toată bucuria, şi preţuiţi pe astfel de oameni.
l:L-am trimis deci cu atât mai repede, ca, văzându-l, să vă bucuraţi iarăşi şi să fiu şi eu mai puţin mâhnit.
:km:Căci, într-adevăr, a fost bolnav şi aproape de moarte, dar Dumnezeu a avut milă de el; şi nu numai de el, ci şi de mine, ca să nu am întristare peste întristare.
jw:Căci dorea fierbinte să vă vadă pe toţi; şi era foarte mâhnit, pentru că auziserăţi că a fost bolnav;
/iW:Dar am socotit necesar să vă trimit pe Epafrodit, fratele şi însoţitorul meu de lucru şi de luptă, dar trimisul vostru şi cel ce a slujit nevoilor mele;
Lh:Dar am încredere în Domnul că în curând voi veni şi eu.
ogW:Pe el deci, sper să vi-l trimit de îndată ce voi vedea cum stau lucrurile cu privire la mine.
f:Dar voi cunoaşteţi râvna lui încercată: cum, ca un fiu cu tatăl lui, a slujit împreună cu mine în lucrarea Evangheliei.
Ze-:Căci toţi umblă după foloasele lor, nu după cele ale lui Isus Cristos.
fdE:Căci n-am pe nimeni de aceeaşi părere, care să se îngrijească de starea voastră.
c:Dar sper în Domnul Isus să vă trimit în curând pe Timotei, ca să fiu şi eu încurajat când voi avea ştiri despre voi.
Tb!:Tot aşa şi voi bucuraţi-vă, şi bucuraţi-vă împreună cu mine.
a+:Şi chiar dacă sunt turnat ca o jertfă de băutură peste jertfa şi slujba credinţei voastre, eu mă bucur şi mă bucur cu voi toţi.
` :ţinând Cuvântul vieţii, aşa ca, în ziua lui Cristos, să mă pot lăuda că n-am alergat, nici n-am lucrat în zadar;
=_s:ca să fiţi drepţi şi curaţi, copii ai lui Dumnezeu fără vină în mijlocul unei generaţii ticăloase şi stricate, între care străluciţi ca nişte lumini în lume,
I^ :Faceţi toate lucrurile fără murmur şi fără cârtiri,
]: Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi şi vă dă, după bunăvoinţa Lui, şi voinţa şi înfăptuirea.
V\%: De aceea, preaiubiţii mei, după cum totdeauna aţi ascultat, duceţi până la capăt mântuirea voastră, cu frică şi tremur, nu numai în prezenţa mea, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea;
s[_: şi orice limbă să mărturisească, spre gloria lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Cristos este Domnul;
Z: pentru ca în Numele lui Isus să se plece orice genunchi, al celor din ceruri şi de pe pământ şi de sub pământ,
kYO: De aceea şi Dumnezeu L-a înălţat şi I-a dat un Nume care este mai presus de orice nume,
X:Şi la înfăţişare fiind găsit ca un om, S-a umilit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce;
jWM:ci S-a dezbrăcat pe Sine însuşi şi a luat chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor;
V:Care, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuşi n-a socotit ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu,
PU:Să aveţi în voi gândul acesta, care era şi în Cristos Isus:
aT;:Fiecare din voi să se uite nu numai la foloasele lui, ci şi la foloasele altora.
S5:Nu faceţi nimic din ambiţie egoistă sau din glorie deşartă, ci, în umilinţă, fiecare să privească pe altul mai presus de el însuşi.
R{:faceţi-mi bucuria deplină şi fiţi de aceeaşi părere, având aceeaşi dragoste, cu un suflet şi cu un gând;
2Q _:Deci, dacă este vreo îndemnare în Cristos, dacă este vreo mângâiere în dragoste, dacă este vreo părtăşie a Duhului, dacă este vreo afecţiune şi milă,
hP K:ducând aceeaşi luptă pe care aţi văzut-o în mine şi acum auziţi că este în mine;
~O w:Căci vouă vi s-a dat harul cu privire la Cristos nu numai să credeţi în El, ci să şi suferiţi pentru El,
KN :şi în nici un fel să nu vă lăsaţi înspăimântaţi de cei care vi se împotrivesc; care este pentru ei o dovadă de pierzare, dar pentru voi de mântuire, şi aceasta de la Dumnezeu.
M /:Numai, purtaţi-vă într-un chip vrednic de Evanghelia lui Cristos, pentru ca, fie că vin să vă văd, fie că lipsesc dintre voi, să aud despre voi că rămâneţi tari într-un singur duh, luptându-vă împreună cu un singur gând pentru credinţa Evangheliei,
nL W:pentru ca, prin venirea mea iarăşi la voi, lauda voastră cu mine să abunde în Cristos Isus.
K ):Şi, având această încredere, ştiu că voi rămâne şi voi continua cu voi toţi pentru înaintarea voastră şi bucuria credinţei,
DJ :dar pentru voi să rămân în trup este mai de folos.
I :Căci sunt strâns din două părţi: am dorinţa să mă mut şi să fiu împreună cu Cristos, căci ar fi cu mult mai bine,
rH _:Dar dacă trăiesc în trup, aceasta va însemna roadă în lucrarea mea; şi nu ştiu ce voi alege.
NG :Căci pentru mine a trăi este Cristos şi a muri este câştig.
kF Q:potrivit cu aşteptarea şi speranţa mea sinceră că în nimic nu voi fi dat de ruşine, ci, cu toată îndrăzneala, ca întotdeauna, şi acum Cristos va fi preamărit în trupul meu, fie prin viaţă, fie prin moarte.
E :căci ştiu că aceasta se va, întoarce spre eliberarea mea, prin rugăciunea voastră şi prin ajutorul Duhului lui Isus Cristos,
D 1:Ce ne pasă? Oricum, în orice fel, fie de ochii lumii, fie în adevăr, Cristos este vestit. Şi eu mă bucur de aceasta şi mă voi bucura,
rC _:dar cei din urmă lucrează din dragoste, ştiind că eu sunt însărcinat cu apărarea Evangheliei;
B :Cei dintâi vestesc pe Cristos din ambiţie egoistă, nu cu gând curat, socotind că mai adaugă un necaz la lanţurile mele;
mA U:Unii, într-adevăr, predică pe Cristos din invidie şi ceartă, şi alţii din bunăvoinţă;
+@ Q:Şi cei mai mulţi dintre fraţii în Domnul, încurajaţi de lanţurile mele, îndrăznesc şi mai mult să vestească fără teamă Cuvântul lui Dumnezeu.
? ): aşa că a devenit bine cunoscut în toată curtea de gardă şi între toţi ceilalţi că lanţurile mele sunt din pricina lui Cristos.
> {: Dar vreau să ştiţi, fraţilor, că ceea ce mi s-a întâmplat mai degrabă a lucrat la înaintarea Evangheliei,
r= _: fiind plini de roadele dreptăţii, care sunt prin Isus Cristos, spre gloria şi lauda lui Dumnezeu;
s< a: ca să deosebiţi lucrurile alese, ca să fiţi curaţi şi fără vină până în ziua lui Cristos,
n; W: Şi mă rog ca dragostea voastră să crească tot mai mult în cunoaştere şi orice pricepere,
m: U:Căci martor îmi este Dumnezeu cât de mult vă iubesc pe toţi cu dragostea lui ISUS Cristos;
w9 i:Este drept să gândesc astfel despre voi toţi, pentru că vă port în inima mea, întrucât, atât în lanţurile mele cât şi în apărarea şi întărirea Evangheliei, voi sunteţi toţi părtaşi ai harului împreună cu mine;
8 1:fiind încredinţat de acest lucru: că Acela care a început în voi această bună lucrare, o va sfârşi până în ziua lui Isus Cristos.
Y7 -:pentru părtăşia voastră în Evanghelie, din cea dintâi zi până acum,
]6 5:întotdeauna, în toate rugăciunile mele mă rog pentru voi toţi, cu bucurie,
N5 :Mulţumesc Dumnezeului meu pentru toată aducerea-aminte de voi;
^4 7:har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Cristos!
3 5:Pavel şi Timotei, robi ai lui Isus Cristos, către toţi sfinţii în Cristos Isus care sunt în Filipi, împreună cu episcopii şi diaconii:
h2I0Harul să fie cu toţi cei care iubesc pe Domnul nostru Isus Cristos în curăţie. Amin.
y1k0Pace fraţilor, şi dragoste împreună cu credinţa, de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul Isus Cristos;
j0M0vi l-am trimis chiar pentru aceasta, ca să ştiţi cum suntem, şi ca să vă încurajeze;
/0Dar, ca să ştiţi şi voi despre mine, Tihic, fratele preaiubit şi slujitor credincios în Domnul, vă va face cunoscut totul;
z.m0pentru care sunt un ambasador în lanţuri; ca să vorbesc cu îndrăzneală, aşa cum trebuie să vorbesc;
-)0şi pentru mine, ca ori de câte ori îmi deschid gura să mi se dea cuvânt, ca să fac cunoscut cu îndrăzneală misterul Evangheliei,
),K0făcând tot timpul, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta cu toată perseverenţa şi cu rugăciune pentru toţi sfinţii,
e+C0Şi luaţi şi coiful mântuirii, şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu,
*0Pe deasupra tuturor, luaţi scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău.
K)0având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii.
p(Y0Staţi deci gata, având mijlocul încins cu adevărul, şi îmbrăcaţi cu platoşa dreptăţii,
,'Q0 De aceea, luaţi toată armura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul.
u&c0 căci noi nu luptăm împotriva sângelui şi a cărnii, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti;
t%a0 Îmbrăcaţi-vă cu toată armura lui Dumnezeu, ca să puteţi sta împotriva uneltirilor Diavolului,
W$'0 Încolo, fraţii mei, fiţi tari în Domnul şi în puterea tăriei Lui.
F#0 Şi voi, stăpânilor, purtaţi-vă la fel faţă de ei, lăsând ameninţarea, ştiind că şi Stăpânul vostru este în cer şi că înaintea Lui nu se are în vedere faţa omului;
u"c0ştiind că fiecare, fie sclav, fie liber, va primi de la Domnul, după binele pe care-l va fi făcut.
J! 0Slujiţi-le cu bunăvoinţă, ca Domnului, nu ca oamenilor,
4 a0Slujiţi-le nu numai când sunteţi sub ochii lor, ca şi cei care vor să placă oamenilor, ci ca nişte robi ai lui Cristos, făcând din inimă voia lui Dumnezeu.
0Sclavilor, ascultaţi de stăpânii voştri pământeşti, cu frică şi cutremur, în curăţia inimii voastre, ca de Cristos;
 0Şi voi, taţilor, nu provocaţi la mânie pe copiii voştri, ci creşteţi-i în disciplina şi învăţătura Domnului;
L0ca să fii fericit şi să trăieşti mulţi ani pe pământ.
nU0Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta este cea dintâi poruncă însoţită de o promisiune:
S !0Copii, ascultaţi în Domnul de părinţii voştri, căci este drept.
mS0!Încolo, fiecare din voi să-şi iubească soţia ca pe sine şi soţia să se teamă de soţ.
Z-0 Misterul acesta este mare, dar vorbesc despre Cristos şi despre Biserică.
0De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va alipi de soţia sa, şi cei doi vor fi un singur trup;
a;0pentru că noi suntem membre ale trupului Său, din carnea Lui şi din oasele Lui.
0Căci nimeni nu şi-a urât vreodată trupul lui însuşi, ci îl hrăneşte şi îl îngrijeşte cu drag, ca şi Cristos Biserica;
30Tot aşa trebuie şi soţii să-şi iubească soţiile, ca pe propriile lor trupuri. Cine îşi iubeşte soţia, se iubeşte pe sine însuşi.
)K0ca s-o înfăţişeze înaintea Sa ca o Biserică glorioasă, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără vină;
_70ca s-o sfinţească, după ce a curăţat-o prin spălarea cu apă prin Cuvânt,
}s0Soţilor, iubiţi-vă soţiile, după cum şi Cristos a iubit Biserica şi S-a dat pe Sine însuşi pentru ea,
|q0Şi după cum Biserica este supusă lui Cristos, tot aşa şi soţiile să fie supuse soţilor lor în toate;
ve0Căci soţul este capul soţiei, după cum şi Cristos este Capul Bisericii, El, Mântuitorul trupului.
F0Soţiilor, supuneţi-vă soţilor voştri, ca Domnului;
@{0supunându-vă unul altuia în frica lui Dumnezeu.
y k0mulţumind totdeauna lui Dumnezeu Tatăl, pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Cristos,
 )0vorbind între voi cu psalmi, şi cântări de laudă, şi cântări spirituale, cântând şi aducând laudă Domnului din toată inima,
k O0Şi nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh,
Y +0De aceea, nu fiţi nepricepuţi, ci înţelegeţi care este voia Domnului.
= u0răscumpărând vremea, căci zilele sunt rele;
pY0Luaţi seama deci să umblaţi cu grijă, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi,
zm0De aceea zice: Deşteaptă-te, tu care dormi, ridică-te dintre cei morţi şi Cristos îţi va da lumină;
'0 Dar toate aceste lucruri, când sunt demascate, sunt date la iveală de lumină; pentru că lumina este ceea ce scoate totul la iveală;
K0 Căci este ruşine numai să se spună ce fac ei în ascuns.
yk0 Şi să nu luaţi deloc parte la lucrările neroditoare ale întunericului, ci mai degrabă demascaţi-le;
O0 Încercând să învăţaţi ce este plăcut înaintea Domnului.
\10 (căci roadă Duhului este în orice bunătate, în dreptate şi în adevăr)
}s0Căci odinioară eraţi întuneric, dar acum sunteţi lumină în Domnul. Umblaţi ca nişte copii ai luminii,
A}0De aceea, să nu vă faceţi deloc părtaşi cu ei.
0Nimeni să nu vă înşele prin cuvinte deşarte, căci din cauza acestor lucruri mânia lui Dumnezeu vine peste fiii neascultării;
A~{0Căci ştiţi bine că nici un desfrânat, sau necurat, sau lacom, care este un închinător la idoli, n-are parte de moştenire în împărăţia lui Cristos şi a lui Dumnezeu;
}+0să nu se audă nici cuvinte murdare, nici vorbe nechibzuite, nici glume care nu sunt cuviincioase, ci mai degrabă cuvinte de mulţumire;
|10Dar desfrânarea şi orice alt fel de necurăţie sau lăcomie de avere nici să nu fie pomenite între voi, aşa cum se cuvine unor sfinţi;
{/0Şi trăiţi în dragoste, după cum şi Cristos ne-a iubit şi S-a dat pe Sine pentru noi, ca dar şi ca jertfă de bun miros lui Dumnezeu.
Mz 0Urmaţi deci exemplul lui Dumnezeu ca nişte copii preaiubiţi.
y0 Şi fiţi buni unii cu alţii, miloşi, iertându-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Cristos;
"x=0Orice amărăciune, şi iuţime, şi mânie, şi strigare, şi vorbire de rău să piară din mijlocul vostru, împreună cu orice fel de răutate;
w{0Şi nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării;
v!0Nici un cuvânt stricat să nu vă iasă din gură, ci unul bun, pentru zidire, după cum este nevoie, ca să dea har celor care aud;
u50Cine fură să nu mai fure, ci mai degrabă să muncească, lucrând cu mâinile lui la ce este bine, ca să aibă să dea celui ce are nevoie;
1t]0şi să nu daţi prilej Diavolului.
^s50Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi. Să nu apună soarele peste mânia voastră,
r%0De aceea, lăsându-vă de minciună, fiecare din voi să vorbească adevărul cu aproapele său, pentru că suntem membre unul altuia;
q 0şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, în dreptate şi în sfinţenia adevărului;
>pw0şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre;
o+0în ce priveşte felul vostru de viaţă din trecut, să vă dezbrăcaţi de omul cel vechi, care se strică după poftele înşelătoare,
n0dacă, într-adevăr, L-aţi ascultat şi dacă, potrivit adevărului care este în Isus, aţi fost învăţaţi în El
l0care, pierzându-şi orice pic de simţire, s-au dedat la desfrânare, ca să practice cu lăcomie orice fel de necurăţie.
!k;0având înţelegerea întunecată, fiind străini de viaţa lui Dumnezeu din cauza neştiinţei care este în ei în urma împietririi inimii lor;
j'0De aceea, vă spun aceasta şi vă mărturisesc în Domnul: să nu mai trăiţi cum trăiesc Neamurile, în deşertăciunea minţii lor,
kiO0din care tot trupul, bine alcătuit şi strâns legat prin ceea ce dă fiecare încheietură, potrivit cu lucrarea eficientă prin care contribuie fiecare parte, produce creşterea trupului spre zidirea lui în dragoste;
whg0ci, spunând adevărul în dragoste, să creştem în orice privinţă, în El care este Capul, Cristos,
Eg0ca să nu mai fim copii, plutind încoace şi încolo şi purtaţi de orice vânt de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia cu care urmăresc să rătăcească;
+fO0 până vom ajunge toţi la unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu, la starea de om matur, la măsura staturii plinătăţii lui Cristos;
peY0 pentru echiparea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, spre zidirea trupului lui Cristos,
d0 Şi El a dat pe unii apostoli; şi pe alţii profeţi; şi pe alţii evanghelişti; şi pe alţii păstori şi învăţători,
cy0 Cel ce S-a coborât este Acelaşi cu Cel ce S-a suit mai presus de toate cerurile, ca să umple toate lucrurile.)
by0 (Dar acest S-a suit, ce înseamnă decât că mai întâi Se coborâse în părţile mai de jos ale pământului?
iaK0De aceea se zice: S-a suit la înălţime, a luat robia roabă şi a dat daruri oamenilor.
\`10Dar fiecăruia din noi, harul i-a fost dat după măsura darului lui Cristos;
_0este un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor, care este mai presus de toţi şi lucrează prin toţi şi care este în voi toţi;
K^0este un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez;
] 0Este un singur trup şi un singur Duh, după cum şi voi aţi fost chemaţi la o singură speranţă a chemării voastre;
R\0străduindu-vă să păstraţi unirea Duhului în legătura păcii,
y[k0cu toată umilinţa şi blândeţea, cu îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă unul pe altul în dragoste,
Z 0Vă îndemn deci, eu, cel întemniţat pentru Domnul, să vă purtaţi într-un chip vrednic de chemarea pe care aţi primit-o,
uYc0a Lui să fie gloria în Biserică, în Cristos Isus, în toate generaţiile, în vecii vecilor! Amin.
X0Iar a Celui care, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi,
W!0şi să cunoaşteţi dragostea lui Cristos, care întrece orice cunoştinţă, ca să fiţi plini de toată plinătatea lui Dumnezeu.
V0să puteţi înţelege împreună cu toţi sfinţii care este lăţimea şi lungimea şi adâncimea şi înălţimea;
U-0aşa încât Cristos să locuiască, prin credinţă, în inimile voastre; pentru ca, fiind înrădăcinaţi şi întemeiaţi în dragoste,
T0şi-L rog ca, potrivit cu bogăţia gloriei Sale, să fiţi întăriţi în putere, prin Duhul Lui, în omul dinăuntru,
US#0din care îşi trage numele orice familie, în ceruri şi pe pământ,
]R30De aceea, îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Isus Cristos,
Q 0 De aceea, vă rog să nu vă pierdeţi curajul din cauza necazurilor mele pentru voi, căci acestea sunt gloria voastră.
lPQ0 în care avem, prin credinţa în El, îndrăzneala şi apropierea cu încredere de Dumnezeu.
]O30 potrivit cu planul veşnic pe care l-a făcut în Cristos Isus, Domnul nostru;
!N;0 pentru ca domniile şi stăpânirile din locurile cereşti să cunoască acum, prin Biserică, înţelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu,
EM0 şi să pun în lumină înaintea tuturor care este administrarea acestui mister care din veşnicii a fost ţinut ascuns în Dumnezeu, care a creat toate lucrurile prin Isus Cristos,
&LE0Da, mie, care sunt cel mai neînsemnat dintre toţi sfinţii, mi-a fost dat harul acesta să predic Neamurilor bogăţiile nepătrunse ale lui Cristos,
Ky0al cărei slujitor am fost făcut eu, după darul harului lui Dumnezeu care mi s-a dat prin lucrarea puterii Lui;
:Jm0că adică Neamurile sunt împreună moştenitoare cu noi, alcătuiesc un singur trup cu noi şi iau parte cu noi la aceeaşi promisiune în Cristos Isus, prin Evanghelie,
(II0care, în celelalte generaţii, n-a fost descoperit fiilor oamenilor, în felul cum a fost revelat acum, de Duhul, sfinţilor Săi apostoli şi profeţi:
Hy0prin care, când le veţi citi, veţi putea înţelege cunoaşterea pe care o am eu despre misterul lui Cristos),
G0şi cum prin revelare mi s-a făcut cunoscut misterul acesta, (după cum v-am scris mai înainte în câteva cuvinte,
sF_0dacă într-adevăr aţi auzit de administrarea harului lui Dumnezeu, care mi-a fost dat pentru voi,
\E 30De aceea eu, Pavel, întemniţat al lui Isus Cristos pentru voi, Neamurile –
pDY0în care sunteţi şi voi zidiţi împreună, ca să fiţi o locuinţă a lui Dumnezeu în Duhul.
oCW0În El toată clădirea, bine legată laolaltă, creşte ca să fie un templu sfânt în Domnul;
|Bq0fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi profeţilor, piatra din capul unghiului fiind Însuşi Isus Cristos;
A10Aşadar, voi nu mai sunteţi nici străini, nici oaspeţi, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii şi membri ai familiei lui Dumnezeu,
^@50Căci prin El şi unii şi alţii avem intrare la Tatăl, printr-un singur Duh;
?%0Şi El a venit şi v-a predicat vestea bună a păcii atât vouă, celor care eraţi departe, cât şi vouă celor care eraţi aproape;
y>k0şi a împăcat pe cei doi cu Dumnezeu într-un singur trup, prin cruce, prin care a nimicit vrăjmăşia;
E=0şi în carnea Lui a înlăturat vrăjmăşia dintre ei, Legea poruncilor şi hotărârile ei, ca să facă pe cei doi să fie în El însuşi un singur om nou, făcând astfel pace;
<0Căci El însuşi este pacea noastră, care din doi a făcut unul şi a dărâmat zidul de la mijloc care-i despărţea,
;0 Dar acum, în Cristos Isus, voi, care odinioară eraţi depărtaţi, aţi fost apropiaţi prin sângele lui Cristos.
O:0 aduceţi-vă aminte că în vremea aceea eraţi fără Cristos, fără drept de cetăţenie în Israel şi străini de legămintele promisiunii, fără speranţă şi fără Dumnezeu în lume.
09Y0 De aceea voi, care altădată eraţi Neamuri din naştere, numiţi necircumcişi de către cei care se numesc circumcişi, circumcişi în carne de mâna omului,
870 Căci noi suntem lucrarea Lui, creaţi în Cristos Isus pentru fapte bune, pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele;
77i0 Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni;
6w0Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu;
5)0ca în veacurile viitoare să poată arăta nemărginitele bogăţii ale harului Său, în bunătatea Sa faţă de noi, în Cristos Isus.
v4e0şi ne-a înviat împreună, şi ne-a pus să stăm împreună în locurile cereşti, în Cristos Isus,
3 0măcar că eram morţi în greşelile noastre, ne-a adus la viaţă împreună cu Cristos (prin har sunteţi mântuiţi),
m2S0Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea Lui cea mare cu care ne-a iubit,
C10între care eram şi noi toţi odinioară, când trăiam în poftele cărnii noastre, făcând voia cărnii şi a gândurilor, şi eram din fire copii ai mâniei, ca şi ceilalţi;
~~g}}|{{zzyy>xwwovvquu3tsrrVqq)pmooPntnmllkk"jjgihhFggfqfedYcchbaaC```_q_^^]]*\|[ZZrYXX+WW}WVUUQTT\SSRRyRQPPrOON?MWLLL-KcJJnII/HiH GDFFSE|DD;CC BAAR@@M?>>*==/<;:p99#8877S6s55^433 22 11 0V/..i---1,P++f**)m((X''&c%%Y$$##W""""!q z!rHR u0w?) 0J4n9 [ F D cCO~VfzX Căci auzim că între voi sunt unii care umblă în neorânduială, nu lucrează nimic, dar se amestecă în treburile altora.
wygX Căci, atunci când eram la voi, v-am poruncit aceasta: Cine nu vrea să lucreze, nici să nu mănânce;
qx[X Nu că nu am fi avut autoritate, ci ca să vă dăm în noi înşine un exemplu ca să ne urmaţi.
$wAXnici n-am mâncat fără plată pâinea nimănui, ci am lucrat zi şi noapte cu osteneală şi trudă, ca să nu fim o povară nici unuia dintre voi.
{voXCăci voi înşivă ştiţi cum trebuie să ne urmaţi, căci noi n-am trăit în neorânduială între voi,
LuXÎn Numele Domnului nostru Isus Cristos, vă poruncim, fraţilor, să vă depărtaţi de orice frate care umblă în neorânduială şi nu după învăţătura pe care a primit-o de la noi;
otWXŞi Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Cristos!
}ssXŞi cu privire la voi, avem încredere în Domnul că faceţi şi veţi face lucrurile pe care vi le poruncim;
]r3XDar credincios este Domnul, care vă va întări şi vă va păzi de cel rău;
iqKXşi ca noi să fim scăpaţi de oamenii cei răi şi vicleni; căci nu toţi au credinţa.
p !XÎncolo, fraţilor, rugaţi-vă pentru noi, ca să se răspândească şi să fie glorificat Cuvântul Domnului, cum este şi la voi,
bo=Xsă vă mângâie inimile şi să le întărească în orice lucru şi cuvânt bun!
/nWXŞi însuşi Domnul nostru Isus Cristos, şi Dumnezeu şi Tatăl nostru, care ne-a iubit şi ne-a dat, prin har, o mângâiere veşnică şi o bună speranţă,
m/XAşadar, fraţilor, staţi tari şi ţineţi învăţăturile în care aţi fost învăţaţi, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră;
zlmXIată la ce v-a chemat El prin Evanghelia noastră: ca să căpătaţi gloria Domnului nostru Isus Cristos.
bk=X Noi însă, fraţi preaiubiţi de Domnul, suntem datori să mulţumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, căci de la început Dumnezeu v-a ales pentru mântuire, în sfinţirea Duhului şi credinţa adevărului.
xjiX pentru ca, toţi cei care n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie judecaţi;
miSX Şi din această cauză, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă minciuna,
hX şi cu toată amăgirea nedreptăţii între cei ce pier, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi.
igKX Venirea lui este prin lucrarea Satanei, cu toată puterea şi semne şi minuni mincinoase,
#f?XŞi atunci va fi descoperit acel nelegiuit, pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale şi îl va nimici cu strălucirea venirii Sale;
eXCăci misterul fărădelegii este deja la lucru; numai acela care îl opreşte acum să fie dat la o parte din drum;
RdXŞi acum ştiţi ce-l opreşte ca să fie descoperit la timpul lui.
\c1XNu vă aduceţi aminte că atunci când eram cu voi v-am spus aceste lucruri?
PbXcare se împotriveşte şi se înalţă mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu sau de ce este vrednic de închinare. Aşa că se va aşeza în templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu;
Aa{XNimeni să nu vă înşele în vreun fel, căci ziua aceea nu va veni înainte de a veni o îndepărtare de la credinţă şi de a fi descoperit omul păcatului, fiul pierzării,
[`/Xsă nu vă lăsaţi clătinaţi aşa de repede în mintea voastră şi să nu vă tulburaţi de vreun duh, nici de vreun cuvânt, nici de vreo epistolă de la noi, ca şi cum ziua lui Cristos ar fi venit.
_ XCât priveşte venirea Domnului nostru Isus Cristos şi strângerea noastră laolaltă cu El, vă rugăm, fraţilor,
*^ OX pentru ca Numele Domnului nostru Isus Cristos să fie glorificat în voi, şi voi în El, potrivit cu harul Dumnezeului nostru şi al Domnului Isus Cristos;
a] =X De aceea, ne şi rugăm neîncetat pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă găsească vrednici de chemarea Lui şi să împlinească în voi cu putere orice dorinţă de bunătate şi orice lucrare a credinţei,
V\ 'X când va veni, în ziua aceea, ca să fie glorificat în sfinţii Săi şi să fie privit cu uimire între toţi cei care au crezut; căci mărturia făcută de noi înaintea voastră a fost crezută;
s[ aX Aceştia vor fi pedepsiţi cu o pierzare veşnică de la faţa Domnului şi de la gloria puterii Lui,
"Z ?Xîntr-o flacără de foc răzbunându-Se pe cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu şi pe cei care nu ascultă de Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos;
Y 1Xşi vouă, care sunteţi întristaţi, să vă dea odihnă împreună cu noi, la descoperirea Domnului Isus din cer, cu îngerii puterii Lui,
rX _XÎntrucât este un lucru drept ca Dumnezeu să răsplătească cu necaz celor care vă întristează
W ;Xcare este o dovadă a dreptei judecăţi a lui Dumnezeu, ca să fiţi socotiţi vrednici de împărăţia lui Dumnezeu, pentru care şi suferiţi;
8V kXaşa că noi înşine ne lăudăm cu voi în bisericile lui Dumnezeu, pentru răbdarea şi credinţa voastră în toate persecuţiile şi necazurile pe care le suferiţi,
`U ;XSuntem datori să mulţumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, fraţilor, cum se cuvine, deoarece credinţa voastră creşte peste măsură şi dragostea fiecăruia dintre voi toţi faţă de ceilalţi abundă,
^T 7XHar vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Cristos!
S XPavel, Silvan şi Timotei către biserica tesalonicenilor care este în Dumnezeu, Tatăl nostru, şi în Domnul Isus Cristos.
GRNHarul Domnului nostru Isus Cristos să fie cu voi. Amin.
jQMNVă rog fierbinte în Domnul ca epistola aceasta să fie citită tuturor fraţilor sfinţi;
AP}NSalutaţi pe toţi fraţii cu o sărutare sfântă;
0O[NFraţilor, rugaţi-vă pentru noi.
MNNCel care v-a chemat este credincios şi va face lucrul acesta;
WM'NDumnezeul păcii să vă sfinţească El însuşi pe deplin; şi tot duhul vostru şi sufletul vostru şi trupul vostru să fie păzite întregi, fără vină, la venirea Domnului nostru Isus Cristos.
/LYNFeriţi-vă de orice fel de rău.
EKNCercetaţi toate lucrurile şi păstraţi ce este bun.
+JQNNu dispreţuiţi profeţiile.
!I=NNu stingeţi Duhul;
uHcNMulţumiţi pentru toate lucrurile, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Cristos Isus pentru voi;
%GENRugaţi-vă neîncetat;
&FGNBucuraţi-vă totdeauna.
*EMNLuaţi seama ca nimeni să nu întoarcă altuia rău pentru rău, ci căutaţi totdeauna să faceţi ce este bine unul faţă de altul şi faţă de toţi;
YD+NVă îndemnăm de asemenea, fraţilor, să mustraţi pe cei ce trăiesc în neorânduială, să mângâiaţi pe cei deznădăjduiţi, să sprijiniţi pe cei slabi, să fiţi răbdători faţă de toţi;
wCgN Şi să-i preţuiţi foarte mult, în dragoste, din pricina lucrării lor. Trăiţi în pace între voi.
B!N Şi vă rugăm, fraţilor, să recunoaşteţi pe cei care se ostenesc printre voi, care vă cârmuiesc în Domnul şi vă sfătuiesc;
lAQN De aceea, mângâiaţi-vă unul pe altul şi zidiţi-vă unul pe altul, aşa cum şi faceţi;
o@WN care a murit pentru noi, pentru ca, fie că veghem, fie că dormim, să trăim împreună cu El;
w?gN Căci Dumnezeu nu ne-a rânduit la mânie, ci ca să primim mântuirea, prin Domnul nostru Isus Cristos,
,>QNDar noi, fiindcă suntem fii ai zilei, să fim treji, să ne îmbrăcăm cu platoşa credinţei şi a dragostei şi să avem drept coif speranţa mântuirii.
\=1NCăci cei ce dorm, dorm noaptea; şi cei ce se îmbată, se îmbată noaptea;
Y<+NDe aceea, să nu dormim ca şi ceilalţi, ci să veghem şi să fim treji,
t;aNVoi toţi sunteţi fii ai luminii şi fii ai zilei. Noi nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului.
o:WNDar voi, fraţilor, nu sunteţi în întuneric, pentru ca ziua aceea să vă prindă ca un hoţ.
<9qNCând vor zice: Pace şi linişte!, atunci o nenorocire neaşteptată va veni peste ei, ca durerile naşterii peste femeia însărcinată; şi cu nici un chip nu vor scăpa.
g8GNCăci voi înşivă ştiţi foarte bine că ziua Domnului va veni ca un hoţ în noapte;
_7 9NDar cât despre timpuri şi perioade, n-aveţi nevoie să vi se scrie, fraţilor.
G6NMângâiaţi-vă, deci, unul pe altul cu aceste cuvinte.
:5mNApoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul;
14[NCăci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trompeta lui Dumnezeu, Se va coborî din cer şi întâi vor învia cei morţi în Cristos.
$3ANCăci aceasta vă spunem prin Cuvântul Domnului: că noi cei vii, care rămânem până la venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiţi.
2NCăci dacă credem că Isus a murit şi a înviat din nou, credem şi că Dumnezeu va aduce cu El pe cei care au adormit în Isus.
17N Nu vrem, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă despre cei care au adormit, ca să nu vă întristaţi ca şi ceilalţi, care n-au speranţă.
m0SN Şi astfel să umblaţi cuviincios faţă de cei de afară şi să nu aveţi nevoie de nimeni;
/9N şi să vă străduiţi să trăiţi liniştit, şi să vă vedeţi de lucrurile voastre şi să lucraţi cu mâinile voastre, cum v-am poruncit.
&.EN şi într-adevăr faceţi aşa faţă de toţi fraţii care sunt în toată Macedonia. Dar vă îndemnăm, fraţilor, să sporiţi tot mai mult în ea,
$-AN Cât despre dragostea frăţească, nu aveţi nevoie să vă scriu, căci voi singuri sunteţi învăţaţi de Dumnezeu să vă iubiţi unul pe altul
,!NDe aceea, cine nesocoteşte aceste învăţături, nesocoteşte nu pe un om, ci pe Dumnezeu, care ne-a dat şi Duhul Său cel Sfânt.
M+NCăci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăţie, ci la Sfinţire;
\*1Nşi nimeni să nu fie cu viclenie şi cu nedreptate în treburi faţă de fratele său, pentru că Domnul este Răzbunătorul tuturor acestor lucruri, după cum v-am spus mai dinainte şi v-am mărturisit.
Q)Nnu în aprinderea poftei, ca Neamurile care nu cunosc pe Dumnezeu;
k(ONşi fiecare dintre voi să ştie să-şi stăpânească vasul în sfinţenie şi în cinste,
p'YNCăci aceasta este voia lui Dumnezeu: sfinţirea voastră; adică să vă feriţi de desfrânare;
A&}Ncăci ştiţi ce porunci v-am dat prin Domnul Isus.
Z% /NÎncolo fraţilor, după cum aţi învăţat de la noi cum să umblaţi şi să fiţi plăcuţi lui Dumnezeu, vă rugăm şi vă îndemnăm în Domnul Isus să sporiţi tot mai mult în privinţa aceasta;
D$N ca să vi se întărească inimile şi să fie fără vină în sfinţenie, înaintea lui Dumnezeu şi Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Isus Cristos cu toţi sfinţii Săi;
2#]N Şi facă Domnul să creşteţi şi să vă îmbogăţiţi tot mai mult în dragoste unul faţă de celălalt şi faţă de toţi, cum facem şi noi faţă de voi,
r"]N însuşi Dumnezeu şi Tatăl nostru, şi Domnul nostru Isus Cristos să ne îndrepte drumul la voi!
!{N Zi şi noapte Îl rugăm nespus ca să vă vedem faţa şi să putem împlini ce mai lipseşte credinţei voastre;
7 gN Căci cum putem noi oare să mulţumim îndeajuns lui Dumnezeu cu privire la voi, pentru toată bucuria pe care o avem din partea voastră înaintea Dumnezeului nostru?
BNCăci acum trăim, dacă voi staţi tari în Domnul;
%NDe aceea, fraţilor, în toate strâmtorările şi necazurile noastre, am fost mângâiaţi cu privire la voi, prin credinţa voastră;
veNDar acum a venit Timotei de la voi la noi şi ne-a adus veşti bune despre credinţa şi dragostea voastră, şi că totdeauna aveţi o bună aducere aminte despre noi, dorind să ne vedeţi, cum dorim şi noi să vă vedem pe voi.
8iNAstfel, nemaiputând răbda, am trimis să-mi aducă ştiri despre credinţa voastră, ca nu cumva să vă fi ispitit Ispititorul şi munca noastră să fi fost degeaba;
NDeoarece, când eram la voi, v-am spus mai dinainte că vom avea necazuri, ceea ce s-a şi întâmplat, şi voi ştiţi.
Npentru ca nimeni să nu se clatine în aceste necazuri, căci voi înşivă ştiţi că la acestea suntem rânduiţi;
[/Nşi am trimis pe Timotei, fratele nostru şi slujitorul lui Dumnezeu şi împreună lucrător cu noi în Evanghelia lui Cristos, ca să vă întărească şi să vă îmbărbăteze în credinţa voastră,
n WNDe aceea, fiindcă nu mai puteam răbda, am socotit mai bine să fim lăsaţi singuri în Atena,
<sNCăci voi sunteţi lauda şi bucuria noastră.
5NCăci cine este speranţa, sau bucuria, sau cununa noastră de laudă? Nu sunteţi voi, înaintea Domnului nostru Isus Cristos, la venirea Lui?
wgNAstfel, o dată şi chiar de două ori, am voit să venim la voi, eu, Pavel, dar ne-a împiedicat Satan;
$ANDar noi, fraţilor, fiind despărţiţi de voi pentru puţin timp, cu faţa, dar nu cu inima, am avut cu atât mai mult dorinţa să vă vedem faţa.
7Noprindu-ne să vorbim Neamurilor, ca să fie mântuite. Astfel, ei totdeauna umplu măsura păcatelor lor; dar mânia a venit peste ei din plin;
"=Ncare au omorât pe Domnul Isus şi pe profeţii lor, şi pe noi ne-au persecutat; şi ei nu plac lui Dumnezeu şi sunt duşmanii tuturor oamenilor,
gGNCăci voi, fraţilor, aţi devenit urmaşii bisericilor lui Dumnezeu care sunt în Cristos Isus în Iudeea, pentru că şi voi aţi suferit aceleaşi lucruri din partea celor de un neam cu voi, ca şi ei de la iudei,
'GN Şi de aceea mulţumim fără încetare lui Dumnezeu, deoarece, când aţi primit Cuvântul lui Dumnezeu, pe care l-aţi auzit de la noi, l-aţi primit nu ca pe cuvântul oamenilor, ci, aşa cum este într-adevăr, Cuvântul lui Dumnezeu, care şi lucrează în voi care credeţi.
mSN să umblaţi într-un chip vrednic de Domnul, care vă cheamă la împărăţia şi gloria Sa;
N ştiţi cum vă îndemnam, vă mângâiam şi vă mărturiseam pe fiecare dintre voi, cum face un tată cu copiii lui:
 +N Voi sunteţi martori, şi Dumnezeu de asemenea, că am avut o purtare sfântă şi dreaptă şi fără vină faţă de voi, care credeţi;
H  N Căci vă aduceţi aminte, fraţilor, de oboseala şi de munca noastră: căci, lucrând zi şi noapte, ca să nu fim povara nici unuia dintre voi, vă predicam Evanghelia lui Dumnezeu;
3 _NAstfel, în dragostea noastră pentru voi, eram gata să vă dăm nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, ci chiar şi viaţa noastră, pentru că ne-aţi devenit scumpi.
c ?Nci am fost blânzi în mijlocul vostru, ca o doică ce îşi creşte cu drag copiii;
 +NN-am căutat laudă nici de la oameni, nici de la voi, nici de la alţii, deşi, ca apostoli ai lui Cristos, am fi putut să cerem cinste,
NCăci niciodată n-am întrebuinţat cuvinte linguşitoare, cum ştiţi, nici haina lăcomiei: martor este Dumnezeu.
CNCi, fiindcă Dumnezeu ne-a găsit vrednici să ne fie încredinţată Evanghelia, căutăm să vorbim aşa ca să plăcem nu oamenilor, ci lui Dumnezeu, care ne încearcă inimile.
dANCăci predicarea noastră nu venea din rătăcire sau necurăţie, nici din viclenie.
B}NDar şi după ce am suferit şi am fost batjocoriţi în Filipi, cum ştiţi, am îndrăznit în Dumnezeul nostru să vă vestim Evanghelia lui Dumnezeu în mijlocul multor lupte;
f GNCăci voi înşivă ştiţi, fraţilor, că venirea noastră la voi n-a fost zadarnică.
 N şi să aşteptaţi din ceruri pe Fiul Său, pe care L-a înviat dintre cei morţi, pe Isus, care ne scapă de mânia viitoare.
* ON Căci ei înşişi istorisesc ce primire ne-aţi făcut şi cum de la idoli v-aţi întors la Dumnezeu, ca să slujiţi Dumnezeului Celui viu şi adevărat,
R NCăci de la voi Cuvântul Domnului a răsunat nu numai prin Macedonia şi Ahaia, ci credinţa voastră în Dumnezeu s-a făcut cunoscută în tot locul, aşa că n-avem nevoie să mai vorbim ceva.
a =Naşa că aţi ajuns exemplu pentru toţi credincioşii din Macedonia şi din Ahaia.
  NŞi voi aţi călcat pe urmele noastre şi ale Domnului, primind Cuvântul în multe necazuri, cu bucuria Duhului Sfânt,
W~ )NCăci Evanghelia noastră n-a venit la voi numai în cuvânt, ci şi în putere, şi în Duhul Sfânt, şi în mare siguranţă. Căci ştiţi că din dragoste pentru voi ne-am purtat aşa printre voi;
E} Nştiind, fraţi iubiţi, alegerea voastră de Dumnezeu.
A| }NAmintind fără încetare, înaintea lui Dumnezeu şi Tatăl nostru, lucrarea credinţei voastre, munca dragostei voastre, şi răbdarea speranţei în Domnul nostru Isus Cristos,
h{ KNMulţumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi toţi, amintindu-vă în rugăciunile noastre.
Nz NPavel, Silvan şi Timotei către biserica tesalonicenilor, care este în Dumnezeu Tatăl şi Domnul Isus Cristos: har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru şi de la Domnul Isus Cristos;
yyDSalutarea este cu însăşi mâna mea, Pavel. Aduceţi-vă aminte de lanţurile mele. Harul să fie cu voi! Amin;
lxQDŞi spuneţi lui Arhip: Ia seama să împlineşti bine slujba pe care ai primit-o în Domnul!
EwDŞi după ce va fi citită această epistolă printre voi, faceţi aşa ca să fie citită şi în biserica laodiceenilor; şi voi, la rândul vostru, citiţi epistola din Laodiceea;
Yv+DSalutaţi pe fraţii din Laodiceea şi pe Nimfa şi biserica din casa lui.
=uuDLuca, doctorul preaiubit, şi Dima vă salută.
tD Căci vă mărturisesc despre el că are un mare zel pentru voi, pentru cei din Laodiceea şi pentru cei din Hierapolis.
cs?D Vă salută Epafras, care este dintre ai voştri, rob al lui Cristos, care se luptă pentru voi totdeauna în rugăciunile sale, ca să staţi desăvârşiţi şi deplin încrezători în toata voia lui Dumnezeu;
KrD şi Isus, zis Iust, care sunt dintre cei circumcişi. Aceştia sunt singurii care au lucrat împreună cu mine pentru împărăţia lui Dumnezeu şi care au fost o mângâiere pentru mine.
p3D L-am trimis împreună cu Onisim, un frate credincios şi preaiubit, care este dintre ai voştri. Ei vă vor spune tot ce se întâmplă aici;
oDpe care vi l-am trimis înadins, ca să cunoască împrejurările în care vă aflaţi şi să vă mângâie inimile;
nDTot ce este cu privire la mine, vă va spune Tihic, fratele preaiubit, slujitorul credincios şi rob împreună cu mine în Domnul,
mDVorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare, ca să ştiţi cum trebuie să răspundeţi fiecăruia.
[l/DUmblaţi în înţelepciune faţă de cei de afară, răscumpărând vremea.
LkDca să-l fac cunoscut aşa cum trebuie să vorbesc despre el.
=jsDrugându-vă totodată şi pentru noi, ca Dumnezeu să ne deschidă o uşă pentru Cuvânt, ca să putem vesti misterul lui Cristos, pentru care mă şi găsesc în lanţuri,
GiDDevotaţi-vă rugăciunii, veghind în ea cu mulţumire,
h }DStăpânilor, daţi sclavilor voştri ce este drept şi cinstit, ştiind că şi voi aveţi un Stăpân în ceruri;
~guDDar cel ce face răul, va fi răsplătit după răul pe care l-a făcut; şi nu se are în vedere faţa omului;
ofWDştiind ca veţi primi de la Domnul răsplata moştenirii; căci voi slujiţi pe Domnul Cristos.
eeCDŞi orice faceţi, să faceţi cu toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni,
ddADSclavilor, ascultaţi în toate lucrurile pe stăpânii voştri pământeşti, nu numai când sunteţi sub ochii lor, ca şi cei care caută să placă oamenilor, ci cu o inimă sinceră, temându-vă de Dumnezeu;
\c1DTaţilor, nu întărâtaţi pe copiii voştri, ca să nu-şi piardă curajul.
vbeDCopii, ascultaţi de părinţii voştri în toate lucrurile, căci lucrul acesta este plăcut Domnului.
OaDSoţilor, iubiţi-vă soţiile şi nu ţineţi supărare pe ele;
W`'DSoţiilor, fiţi supuse soţilor voştri, aşa cum se cuvine în Domnul;
_DŞi orice faceţi în cuvânt sau în faptă, să faceţi totul în Numele Domnului Isus, mulţumind prin El lui Dumnezeu Tatăl;
^DCuvântul lui Cristos să locuiască în voi din belşug, în toată înţelepciunea. Învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unul pe altul cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări spirituale, cântând cu har Domnului în inimile voastre.
$]ADŞi pacea lui Dumnezeu, la care aţi fost chemaţi ca să alcătuiţi un singur trup, să stăpânească în inimile voastre; şi fiţi mulţumitori.
z\mDDar mai presus de toate aceste lucruri, îmbrăcaţi-vă cu dragostea, care este legătura desăvârşirii;
4[aD înţelegându-vă unul pe altul şi, dacă unul are vreo plângere împotriva altuia, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Cristos, aşa iertaţi-vă şi voi.
NZD Astfel, deci, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi preaiubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu umilinţă, cu blândeţe, cu îndelungă-răbdare,
)YKD unde nu este nici grec, nici iudeu, nici circumcizie, nici necircumcizie, nici barbar, nici scit, nici sclav, nici liber, ci Cristos este totul în toţi;
}XsD şi v-aţi îmbrăcat cu omul cel nou, care este reînnoit în cunoaştere, după chipul Celui care l-a creat,
mWSD Nu vă minţiţi unul pe altul, întrucât v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi cu faptele lui,
V9DDar acum lăsaţi-vă de toate acestea: de mânie, de duşmănie, de răutate, de blasfemie, de vorbe ruşinoase care v-ar putea ieşi din gură;
MUDîn care umblaţi şi voi odinioară, când trăiaţi în ele.
[T/DDin cauza acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării,
S-DDe aceea, omorâţi membrele voastre care sunt pe pământ: desfrânarea, necurăţia, patima, pofta rea şi lăcomia, care este idolatrie;
xRiDCând Se va arăta Cristos, viaţa voastră, atunci vă veţi arăta şi voi împreună cu El în glorie;
^Q5DCăci voi aţi murit şi viaţa voastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu;
QPDGândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la lucrurile de pe pământ.
O DDacă deci aţi fost înviaţi împreună cu Cristos, căutaţi lucrurile de sus, unde Cristos stă la dreapta lui Dumnezeu.
qN[DÎntr-adevăr, toate lucrurile acestea au o aparenţă de înţelepciune, printr-o închinare voită şi o umilinţă prefăcută şi o neglijare aspră a trupului, dar nu sunt de nici un preţ împotriva satisfacerii cărnii.
M/Dcare au de-a face cu lucruri care pier o dată cu întrebuinţarea lor, şi sunt întemeiate după poruncile şi învăţăturile oamenilor?
*LODNu lua, nu gusta, nu atinge,
>KuDDe aceea, dacă aţi murit împreună cu Cristos fată de învăţăturile începătoare ale lumii, de ce, ca şi cum aţi trăi în lume, vă supuneţi la porunci ca acestea:
5JcDşi nu se ţine strâns de Capul, din care tot trupul, hrănit şi strâns legat prin încheieturi şi legături, îşi primeşte creşterea pe care i-o dă Dumnezeu.
}IsDNimeni să nu vă răpească premiul, făcându-şi voia lui însuşi printr-o umilinţă prefăcută şi închinare la îngeri, amestecându-se în lucruri pe care nu le-a văzut, umflat de o mândrie deşartă, prin mintea lui carnală,
XH)Dcare sunt o umbră a lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Cristos;
!G;DNimeni deci să nu vă judece cu privire la mâncare sau la băutură, sau cu privire la o zi de sărbătoare, sau lună nouă, sau o zi de Sabat,
FDDezbrăcând domniile şi stăpânirile, le-a făcut de ruşine înaintea lumii, ieşind biruitor asupra lor prin cruce;
E5Dştergând înscrisul cerinţelor care stătea împotriva noastră, care era împotriva noastră. Şi l-a dat la o parte, pironindu-l pe cruce;
3D_D Şi pe voi, fiind morţi în greşelile voastre şi în carnea voastră necircumcisă, Dumnezeu v-a adus la viaţă împreună cu El, iertându-ne toate greşelile,
=CsD fiind îngropaţi împreună cu El în botez, în care aţi şi fost înviaţi împreună cu El prin credinţă în lucrarea lui Dumnezeu, care L-a înviat dintre cei morţi;
"B=D În El aţi fost circumcişi, nu cu o circumcizie făcută de mână, ci cu circumcizia lui Cristos, în dezbrăcarea de trupul păcatelor cărnii,
cA?D şi voi sunteţi compleţi în El, care este Capul oricărei domnii şi Stăpâniri;
P@D Căci în El locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii;
L?DLuaţi seama ca nimeni să nu vă fure cu filosofia şi cu o amăgire deşartă, după tradiţia oamenilor, potrivit cu învăţăturile începătoare ale lumii şi nu potrivit lui Cristos.
>-Dfiind înrădăcinaţi şi zidiţi în El, şi întăriţi în credinţă, după cum aţi fost învăţaţi, sporiţi în ea cu mulţumire.
g=GDAstfel dar, după cum aţi primit pe Cristos Isus, Domnul, aşa să şi umblaţi în El,
3<_DCăci, măcar că sunt absent în trup, totuşi în duh sunt cu voi, bucurându-mă şi văzând buna voastră organizare şi tăria credinţei voastre în Cristos.
^;5DŞi spun aceasta pentru ca nimeni să nu vă înşele prin vorbiri amăgitoare;
Y:+Dîn care sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale cunoaşterii.
W9'Dca să le fie încurajate inimile, să fie uniţi în dragoste şi să primească toate bogăţiile siguranţei depline a înţelegerii, că să cunoască misterul lui Dumnezeu Tatăl, adică Cristos,
8 7DCăci vreau să ştiţi cât de mare luptă duc pentru voi, şi pentru cei din Laodiceea şi pentru toţi cei ce nu mi-au văzut faţa în trup;
v7 gDPentru aceasta lucrez şi eu şi mă lupt după lucrarea puterii Lui, care lucrează în mine cu putere;
76 iDPe El Îl vestim noi, îndemnând pe orice om şi învăţând pe orice om, în toată înţelepciunea, ca să înfăţişăm pe orice om desăvârşit în Cristos ISUS;
-5 UDcărora Dumnezeu a vrut să le aducă la cunoştinţă care sunt bogăţiile gloriei acestui mister între Neamuri, adică: Cristos în voi, speranţa gloriei;
w4 iDadică misterul ţinut ascuns din veşnicii şi de generaţii, dar acum a fost descoperit sfinţilor Lui,
3 1Dal cărei slujitor am devenit eu, potrivit cu administrarea pe care mi-a dat-o Dumnezeu pentru voi, ca să întregesc Cuvântul lui Dumnezeu,
-2 UDMă bucur acum în suferinţele mele pentru voi şi împlinesc în carnea mea ceea ce lipseşte necazurilor lui Cristos, pentru Trupul Lui, care este Biserica,
~1 wDdacă, într-adevăr, rămâneţi întemeiaţi şi neclintiţi în credinţă, şi neclintiţi de la speranţa Evangheliei, pe care aţi auzit-o, care a fost predicată întregii creaţii de sub cer, al cărei slujitor am devenit eu, Pavel;
0 Dîn trupul Lui de carne, prin moarte, ca să vă înfăţişeze înaintea Lui sfinţi, fără cusur şi fără vină,
/ %DŞi pe voi, care odată eraţi străini şi duşmani prin felul vostru de gândire şi prin faptele voastre rele, acum El v-a împăcat
. 9Dşi prin El să împace toate lucrurile cu Sine, atât lucrurile de pe pământ cât şi cele din ceruri, făcând pace prin sângele crucii Lui.
M- DCăci Tatăl a vrut ca toată plinătatea să locuiască în El
(, KDŞi El este Capul trupului, al Bisericii. El este începutul, cel întâi-născut dintre cei morţi, pentru ca în toate lucrurile să aibă întâietate;
T+ #DŞi El este mai înainte de toate lucrurile şi toate se ţin prin El;
* Dpentru că prin El au fost create toate lucrurile, cele care sunt în ceruri şi cele care sunt pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie stăpâniri, fie autorităţi. Toate lucrurile au fost create prin El şi pentru El;
a) =DEl este chipul Dumnezeului Celui nevăzut, Cel întâi-născut din toată creaţia;
S( !Dîn care avem răscumpărarea, prin sângele Lui iertarea păcatelor;
x' kD El ne-a eliberat de sub puterea întunericului şi ne-a transferat în împărăţia Fiului dragostei Lui,
o& YD mulţumind Tatălui, care ne-a învrednicit să avem parte de moştenirea sfinţilor în lumină.
%  D întăriţi cu toată puterea, potrivit cu tăria gloriei Lui, pentru orice răbdare şi îndelungă-răbdare, cu bucurie,
@$ {D ca să umblaţi într-un chip vrednic de Domnul, ca să-I fiţi plăcuţi în orice lucru, fiind roditori în tot felul de fapte bune şi crescând în cunoaşterea lui Dumnezeu,
o# YD De aceea şi noi, din ziua când am auzit aceste lucruri, nu încetăm să ne rugăm pentru voi şi să cerem să vă umpleţi de cunoaşterea deplină a voii Lui, în orice fel de înţelepciune şi de pricepere spirituală,
C" Dcare ne-a vorbit despre dragostea voastră în Duhul.
! %Dcum aţi învăţat de la Epafras, preaiubitul nostru tovarăş de slujbă, care este un credincios slujitor al lui Cristos pentru voi,
7  iDcare a ajuns la voi si este în toată lumea, unde dă roade şi creşte, ca şi în voi, din ziua în care aţi auzit şi aţi cunoscut harul lui Dumnezeu, în adevăr,
 Dpentru speranţa care vă este păstrată în ceruri şi despre care aţi auzit mai înainte în cuvântul adevărului Evangheliei,
 Dde când am auzit despre credinţa voastră în Cristos Isus şi despre dragostea pe care o aveţi faţă de toţi sfinţii,
p [DMulţumim lui Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, rugându-ne neîncetat pentru voi,
Q~X}}}|| {{zz yy,xxgwTvvutt%slrqq5pp)oonn&mm(lkk=jjjii]hhJgfffeddWdcwbbqaax`__8^^]]'\S[[8ZZYY%XXWVVJUUTT SS^RRQ&PP?OrNNhMLLcKKJJ3II)HGFF/EaDD\CCBBA}@@ ??>?=M<dYAvca să îndemne pe femeile tinere să-şi iubească soţii, să-şi iubească copiii,
5Xcvtot la fel, femeile mai în vârstă să aibă o purtare cum se cuvine femeilor sfinte, nu clevetitoare, nici dedate la vin mult, să înveţe pe alţii ce este bine,
Wvcă cei mai în vârstă să fie treji, vrednici de cinste, cumpătaţi, sănătoşi în credinţă, în dragoste, în răbdare;
XV +vDar tu vorbeşte lucruri care se potrivesc cu învăţătura sănătoasă:
4U cvEi mărturisesc că îl cunosc pe Dumnezeu, dar prin faptele lor îl neagă, fiind o urâciune şi nişte neascultători şi descalificaţi pentru orice faptă bună.
-T UvTotul este curat pentru cei curaţi, dar pentru cei necuraţi şi necredincioşi, nimic nu este curat, ci până şi mintea şi conştiinţa le sunt întinate.
sS avfără să iei aminte la basmele evreieşti şi la poruncile oamenilor care se întorc de la adevăr;
rR _v Mărturia aceasta este adevărată. De aceea mustră-i aspru, ca să fie sănătoşi în credinţă,
Q }v Unul dintre ei, un profet de-al lor, a zis: Cretanii sunt totdeauna mincinoşi, fiare sălbatice, pântece leneşe.
>P wv a căror gură trebuie închisă, pentru că ei răstoarnă familii întregi, învăţând pe oameni, pentru un câştig necinstit, lucruri pe care n-ar trebui să le înveţe;
O v Căci sunt mulţi oameni răzvrătiţi, vorbăreţi fără rost şi înşelători, mai ales printre cei circumcişi,
NN v ţinându-se de Cuvântul vrednic de crezut, care este potrivit cu învăţătura, ca să fie în stare atât să îndemne în învăţătura sănătoasă cât şi să înfrunte pe potrivnici;
\M 3vci primitor de oaspeţi, iubitor de bine, cumpătat, drept, sfânt, controlat;
SL !vCăci supraveghetorul, ca administrator al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără vină, nu încăpăţânat, nici iute la mânie, nici dedat la vin, nici bătăuş, nici lacom de câştig necinstit,
#K AvDacă este cineva fără vină, soţ al unei singure soţii, având copii credincioşi care să nu fie învinuiţi de destrăbălare sau neascultare.
)J MvDe aceea te-am lăsat în Creta, ca să pui în ordine ce-a mai rămas de rânduit şi să aşezi presbiteri în fiecare cetate, după cum ţi-am poruncit:
&I Gvcătre Tit, adevăratul meu copil în credinţa noastră comună: har şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul Isus Cristos, Mântuitorul nostru;
(H Kvdar la vremea potrivită Şi-a descoperit Cuvântul Său, prin predicarea care mi-a fost încredinţată, după porunca lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru,
G yvîn speranţa vieţii veşnice, pe care Dumnezeu, care nu poate să mintă, a promis-o mai înainte de veşnicii,
2F avPavel, rob al lui Dumnezeu şi apostol al lui Isus Cristos, potrivit cu credinţa aleşilor lui Dumnezeu şi cunoştinţa adevărului, care este potrivit cu evlavia,
UE#lDomnul Isus Cristos să fie cu duhul tău! Harul să fie cu voi! Amin;
uDclSileşte-te să vii înainte de iarnă. Eubul şi Pudens, Linus, Claudia şi toţi fraţii te salută.
UC#lErast a rămas în Corint, iar pe Trofim l-am lăsat bolnav în Milet;
GBlSalută pe Priscila şi pe Acuila şi casa lui Onisifor.
!A;lŞi Domnul mă va scăpa din orice lucru rău şi mă va păstra pentru împărăţia Lui cerească. A Lui să fie gloria în vecii vecilor! Amin;
C@lDar Domnul a stat lângă mine şi m-a întărit, pentru ca mesajul să poată fi predicat pe deplin prin mine şi să-l audă toate Neamurile. Şi am fost scăpat din gura leului;
?+lLa întâiul meu răspuns de apărare, nimeni n-a fost cu mine, ci toţi m-au părăsit. Să nu li se ţină în socoteală lucrul acesta!
V>%lPăzeşte-te şi tu de el, pentru că s-a opus mult cuvintelor noastre.
n=UlAlexandru, căldărarul, mi-a făcut mult rău. Domnul să-i răsplătească după faptele lui.
z<ml Când vei veni, adu-mi mantaua pe care am lăsat-o în Troa, la Carp, şi cărţile, mai ales pergamentele.
/;Yl Şi pe Tihic l-am trimis la Efes.
r:]l Numai Luca este cu mine. Ia pe Marcu şi adu-l cu tine, căci el îmi este de folos pentru lucrare.
9'l căci Dima, din dragoste pentru lumea de acum, m-a părăsit şi a plecat la Tesalonic. Crescens s-a dus în Galatia, Tit în Dalmaţia.
-8Ul Caută să vii curând la mine,
@7ylDe acum mă aşteaptă cununa dreptăţii, pe care mi-o va da în ziua aceea, Domnul, Judecătorul cel drept; şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui;
X6)lM-am luptat lupta cea bună, am sfârşit alergarea, am păzit credinţa;
q5[lCăci eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură şi clipa plecării mele este aproape.
4lDar tu fii treaz în toate lucrurile, rabdă suferinţele, fă lucrul unui evanghelist şi împlineşte-ţi bine slujba.
o3WlŞi îşi vor întoarce urechile de la adevăr şi se vor îndrepta spre istorisiri închipuite.
F2lCăci va veni vremea când oamenii nu vor suferi învăţătura sănătoasă, ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute şi îşi vor da învăţători după poftele lor.
1 lVesteşte cuvântul, fii gata la timp şi nelatimp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândeţea şi învăţătura.
'0 IlDe aceea te rog fierbinte înaintea lui Dumnezeu şi a Domnului Isus Cristos, care va judeca viii şi morţii, la arătarea Sa şi a împărăţiei Sale:
s/_lpentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.
.+lToată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în dreptate,
$-Alşi pentru că din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mântuire, prin credinţa în Cristos Isus;
,#lDar tu să rămâi în lucrurile pe care le-ai învăţat şi de care eşti deplin încredinţat, ştiind de la cine le-ai învăţat;
u+cl Dar oamenii răi şi înşelători vor merge din rău în mai rău, înşelând şi fiind înşelaţi.
a*;l Şi toţi cei ce vor să trăiască evlavios în Cristos Isus vor fi persecutaţi;
7)gl persecuţiile şi suferinţele care au venit peste mine în Antiohia, în Iconia, în Listra, ştii ce persecuţii am răbdat. Şi din toate acestea Domnul m-a scăpat;
(l Tu însă mi-ai urmat îndeaproape învăţătura, purtarea, hotărârea, credinţa, îndelunga-răbdare, dragostea, răbdarea,
u'cl Dar nu vor mai înainta, căci nebunia lor va fi arătată tuturor, aşa cum a fost arătată şi lor.
?&wlDar după cum Iane şi Iambre s-au împotrivit lui Moise, tot aşa şi aceştia se împotrivesc adevărului, oameni corupţi la minte şi nevrednici în ce priveşte credinţa;
a%;lcare totdeauna învaţă şi nu pot ajunge niciodată la cunoaşterea adevărului;
#$?lCăci dintre aceştia sunt cei care se vâră prin case şi ademenesc femeile uşuratice, împovărate de păcate şi călăuzite de diferite pofte,
k#Olavând doar o formă de evlavie, dar negându-i puterea. Depărtează-te de asemenea oameni;
o"Wltrădători, obraznici, îngâmfaţi, iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu,
!}lfără dragoste firească, neînduplecaţi, vorbitori de rău, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine,
* Mlcăci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, mândri, defăimători, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie,
J lDar să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele,
lşi să-şi vină iarăşi în fire şi să se desprindă din cursa Diavolului, în care au fost prinşi, ca să-i facă voia;
lsă îndrepte cu blândeţe pe potrivnici, în speranţa că Dumnezeu le va da pocăinţa, ca să cunoască adevărul
ylŞi robul Domnului nu trebuie să se certe, ci să fie blând cu toţi, în stare să înveţe, plin de răbdare,
jMlFereşte-te de întrebările nebune şi nefolositoare, ştiind că dau naştere la certuri.
9lFugi de poftele tinereţii şi urmăreşte dreptatea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată;
%ClDeci, dacă cineva se curăţeşte de acestea, va fi un vas de cinste, sfinţit şi folositor Stăpânului său, destoinic pentru orice lucrare bună.
I lDar într-o casă mare nu sunt numai vase de aur şi de argint, ci şi de lemn şi de lut. Unele sunt pentru o întrebuinţare de cinste, iar altele pentru o întrebuinţare de necinste.
PlTotuşi temelia tare a lui Dumnezeu stă neclintită, având pecetea aceasta: Domnul cunoaşte pe cei ce sunt ai Lui şi: Oricine rosteşte Numele lui Cristos să se depărteze de fărădelege;
yklcare s-au abătut de la adevăr, zicând că învierea a şi trecut deja, şi răstoarnă credinţa unora.
\1lŞi cuvântul lor va roade ca o cangrenă. Dintre care sunt Imeneu şi Filet,
~ulFereşte-te de vorbăriile goale şi lumeşti, căci cei care le ţin vor înainta tot mai mult în nelegiuire.
8ilCaută să te înfăţişezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrător care n-are de ce să-i fie ruşine şi care împarte drept cuvântul adevărului.
NlAminteşte-le de aceste lucruri şi avertizează-i în prezenţa Domnului să se ferească de certurile pentru cuvinte, care n-aduc nici un folos, ce sunt spre pieirea celor care le ascultă.
pYl dacă îi suntem necredincioşi, El rămâne credincios, căci nu Se poate nega pe Sine însuşi.
|ql dacă răbdăm, vom şi împărăţi împreună cu El; dacă ne lepădăm de El, şi El se va lepăda de noi;
pYl Adevărat este cuvântul acesta: dacă am murit împreună cu El, vom şi trăi împreună cu El;
3l De aceea rabd totul de dragul celor aleşi, pentru ca şi ei să capete mântuirea care este în Cristos Isus, împreună cu gloria veşnică.
l pentru care sufăr până acolo că sunt legat în lanţuri ca un făcător de rele; dar Cuvântul lui Dumnezeu nu este legat.
~ ulAdu-ţi aminte de Isus Cristos, din sămânţa lui David, înviat dintre cei morţi, potrivit Evangheliei mele,
^ 5lÎnţelege ce-ţi spun şi Domnul să-ţi dea înţelegere în toate lucrurile.
R lFermierul trebuie să muncească înainte de a avea parte de roade.
^ 5lŞi cine luptă la jocuri, nu este încununat dacă nu s-a luptat după reguli;
{olNici un ostaş nu se încurcă cu treburile vieţii, dacă vrea să placă celui care l-a înscris la oaste;
DlTu deci suferă ca un bun ostaş al lui Isus Cristos.
9lŞi ce-ai auzit de la mine în faţa multor martori, încredinţează la oameni de încredere, care să fie în stare să înveţe şi pe alţii.
Y -lTu deci, copilul meu, întăreşte-te în harul care este în Cristos Isus.
 lDomnul să facă să găsească îndurare de la Domnul în ziua aceea. Tu ştii foarte bine cât ajutor mi-a dat el în Efes.
Y -lci, când a ajuns în Roma, m-a căutat cu multă silinţă şi m-a găsit.
 !lDomnul să-Şi reverse mila peste casa lui Onisifor, căci de multe ori el m-a mângâiat şi nu i-a fost ruşine de lanţurile mele,
m UlŞtii că toţi cei care sunt în Asia m-au părăsit, printre care sunt şi Figel şi Ermogen.
q ]lLucrul acela bun care ti s-a încredinţat, păzeşte-l prin Duhul Sfânt, care locuieşte în noi.
  l Ţine modelul cuvintelor sănătoasele care le-ai auzit de la mine, în credinţa şi dragostea care sunt în Cristos Isus.
[~ 1l Căci din pricina aceasta şi sufăr aceste lucruri; dar nu mi-e ruşine, căci ştiu în Cine am crezut şi sunt încredinţat că El are putere să păzească ce I-am încredinţat până în ziua aceea.
a} =l pentru care am fost eu pus predicator şi apostol, şi învăţător al Neamurilor;
7| il dar care a fost descoperit acum prin arătarea Mântuitorului nostru Isus Cristos, care a nimicit moartea şi a adus la lumină viaţa şi neputrezirea, prin Evanghelie,
A{ }l care ne-a mântuit şi ne-a chemat cu o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea Lui şi harul care ne-a fost dat în Cristos Isus, înainte de veşnicii,
:z olAşadar, să nu-ţi fie ruşine de mărturisirea Domnului nostru, nici de mine, prizonierul Lui, ci suferă împreună cu mine pentru Evanghelie, prin puterea lui Dumnezeu,
ly SlCăci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere şi de dragoste şi de chibzuinţă.
~x wlDe aceea îţi aduc aminte să înflăcărezi darul lui Dumnezeu care este în tine prin punerea mâinilor mele.
'w IlÎmi aduc aminte de credinţa ta neprefăcută, care a locuit întâi în bunica ta Lois şi în mama ta Eunice, şi sunt încredinţat că şi în tine.
iv Mlcăci mi-aduc aminte de lacrimile tale şi doresc să te văd, ca să mă umplu de bucurie.
6u glMulţumesc lui Dumnezeu, Căruia îi slujesc cu o conştiinţă curată, cum au tăcut strămoşii mei, că neîncetat te amintesc în rugăciunile mele, noapte şi zi;
t lcătre Timotei, copilul meu preaiubit: har, îndurare, pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Cristos Isus, Domnul nostru.
s lPavel, apostol al lui Isus Cristos prin voia lui Dumnezeu, potrivit cu promisiunea vieţii care este în Cristos Isus,
hrIbpe care unii, mărturisind-o, s-au abătut de la credinţă. Harul să fie cu tine. Amin.
%qCbTimotei, păzeşte ce ţi s-a încredinţat, fereşte-te de vorbirile lumeşti şi profane şi de împotrivirile ştiinţei pe nedrept numită astfel,
mpSbstrângându-şi pentru vremea viitoare o bună temelie, ca să poată apuca viaţa veşnică.
o}bÎndeamnă-i să facă bine, să fie bogaţi în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alţii,
mnSbPorunceşte bogaţilor din veacul acesta să nu se îngâmfe, nici să nu-şi pună speranţa în nişte bogăţii nestatornice, ci în Dumnezeul cel viu, care ne dă toate lucrurile din belşug, ca să ne bucurăm de ele;
Zm-bsingurul care are nemurirea, care locuieşte într-o lumină de care nu te poţi apropia, pe care nici un om nu L-a văzut, nici nu-L poate vedea, ale Căruia să fie cinstea şi onoarea veşnică! Amin;
tlabpe care o va face la vreme Cel binecuvântat şi singur Stăpân, Regele regilor şi Domnul domnilor,
rk]bsă păzeşti porunca fără pată, fără vină, până la arătarea Domnului nostru Isus Cristos,
2j]b Te îndemn, înaintea lui Dumnezeu, care dă viaţă tuturor şi înaintea lui Cristos Isus, care a făcut acea frumoasă mărturisire înaintea lui Pontius Pilat,
5icb Luptă-te lupta cea bună a credinţei, apucă viaţa veşnică la care ai fost chemat şi pentru care ai făcut acea frumoasă mărturisire înaintea multor martori;
hb Dar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri şi urmăreşte dreptatea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blândeţea.
/gWb Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor şi unii care au umblat după ea au rătăcit de la credinţă şi s-au străpuns singuri cu multe dureri.
7fgb Dar cei ce vor să se îmbogăţească cad în ispită şi în cursă, şi în multe pofte nebune şi vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd şi pierzare.
meSbŞi dacă avem cu ce să ne hrănim şi cu ce să ne îmbrăcăm, să ne mulţumim cu acestea.
bd=bCăci noi n-am adus nimic în lume şi nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea.
KcbDar evlavia însoţită de mulţumire este un mare câştig.
1b[bdisputele deşarte ale oamenilor stricaţi la minte şi lipsiţi de adevăr, care cred că evlavia este un izvor de câştig. Depărtează-te de astfel de oameni;
Ia beste plin de mândrie şi nu ştie nimic, ba încă are boala cercetărilor fără rost şi a certurilor de cuvinte, din care se nasc invidia, certurile, defăimările, bănuielile rele,
3`_bDacă cineva învaţă pe oameni într-alt fel şi nu se ţine de cuvintele sănătoase ale Domnului nostru Isus Cristos şi de învăţătura care duce la evlavie,
_ bIar cei ce au stăpâni credincioşi să nu-i dispreţuiască, pentru că sunt fraţi, ci mai bine să le slujească, pentru că cei ce se bucură de binefacerile slujbei lor sunt credincioşi şi preaiubiţi, învaţă aceste lucruri şi îndeamnă;
8^ kbToţi cei care sunt sub jugul sclaviei să socotească pe stăpânii lor vrednici de toată cinstea, ca Numele lui Dumnezeu şi învăţătura să nu fie vorbite de rău;
s]_bTot aşa şi faptele bune sunt arătate dinainte; şi cele care sunt altfel nu pot rămâne ascunse.
y\kbPăcatele unor oameni sunt arătate dinainte, mergând înainte la judecată, iar ale altora vin pe urmă;
[ bSă nu mai bei numai apă, ci să iei şi câte puţin vin, din pricina stomacului tău şi a deselor tale îmbolnăviri;
Z#bSă nu-ţi pui mâinile peste nimeni cu grabă, nici să nu te faci părtaş la păcatele altora; păzeşte-te curat pe tine însuţi.
>YubTe rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu şi a lui Isus Cristos şi a îngerilor aleşi, să păzeşti aceste lucruri fără prejudecată, şi să nu faci nimic cu părtinire.
eXCbPe cei ce păcătuiesc mustră-i înaintea tuturor, ca şi ceilalţi să aibă teamă.
fWEbÎmpotriva unui bătrân să nu primeşti învinuire decât de la doi sau trei martori.
VbCăci Scriptura zice: Să nu legi gura boului când treieră bucate, şi Vrednic este lucrătorul de plata lui;
U-bBătrânii care conduc bine să fie socotiţi vrednici de îndoită cinste, mai ales cei care lucrează cu cuvântul şi cu învăţătura.
WT'bDacă vreun credincios, fie bărbat, fie femeie, are văduve în familie, să le ajute, şi să nu lase biserica să fie împovărată cu ele, ca să poată veni în ajutor celor cu adevărat văduve.
?SybCăci unele s-au şi întors să urmeze pe Satan.
BR}bDe aceea, vreau ca văduvele tinere să se căsătorească şi să aibă copii, să fie gospodine la casa lor, ca să nu dea potrivnicului nici un prilej de a vorbi dispreţuitor.
HQ b Şi totodată, se învaţă să fie leneşe, umblând fără nici o treabă din casă în casă; şi nu numai că sunt leneşe, dar sunt şi limbute şi curioase, vorbind ce nu trebuie;
NPb se fac vinovate pentru că şi-au încălcat credinţa dintâi.
Ob Dar pe văduvele tinere să nu le primeşti; pentru că, atunci când pofta le desparte de Cristos, vor să se recăsătorească,
iNKb să fie cunoscută pentru faptele ei bune: dacă a crescut copii, dacă a fost primitoare de oaspeţi, dacă a spălat picioarele sfinţilor, dacă a ajutat pe cei nenorociţi, dacă a dat ajutor la orice faptă bună;
M3b O văduvă, ca să fie trecută pe lista văduvelor, trebuie să nu aibă mai puţin de şaizeci de ani, să nu fi avut decât un singur soţ;
#L?bDar dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credinţă şi este mai rău decât un necredincios;
JK bŞi porunceşte aceste lucruri, ca ei să fie fără vină.
YJ+bDar cea care trăieşte în plăceri, măcar că trăieşte, este moartă;
I#bDar cea cu adevărat văduvă, care a rămas singură, se încrede în Dumnezeu şi continuă zi şi noapte în cereri şi rugăciuni.
cH?bDar dacă o văduvă are copii sau nepoţi, aceştia să înveţe mai întâi să fie evlavioşi faţă de cei din casa lor şi să răsplătească pe părinţi, căci aceasta este plăcut înaintea lui Dumnezeu;
FGbCinsteşte pe văduvele care sunt cu adevărat văduve.
qF[bpe femeile bătrâne, ca pe nişte mame; pe cele tinere, ca pe nişte surori, cu toată curăţia.
E bNu mustra cu asprime pe un bătrân, ci sfătuieşte-l ca pe un tată; pe tineri sfătuieşte-i ca pe nişte fraţi;
1D[bFii cu luare aminte asupra ta şi asupra învăţăturii. Continuă în ele, căci făcând aşa, te vei mântui şi pe tine însuţi şi pe cei care te ascultă;
CbCugetă la aceste lucruri, îndeletniceşte-te în totul cu ele, pentru ca înaintarea ta să fie văzută de toţi.
B/bNu fi nepăsător faţă de darul care este în tine, care ţi-a fost dat prin profeţie, cu punerea mâinilor de către ceata bătrânilor;
rA]b Până voi veni, ia seama bine la citire, la îndemnare şi la învăţătura pe care o dai altora.
3@_b Nimeni să nu-ţi dispreţuiască tinereţea, ci fii un exemplu pentru credincioşi: în vorbire, în purtare, în dragoste, în duh, în credinţă, în curăţie;
7?ib Porunceşte şi învaţă aceste lucruri!
N>b Căci pentru aceasta luptăm şi suferim împotrivire, pentru că noi ne punem încrederea în Dumnezeul cel viu, care este Mântuitorul tuturor oamenilor, şi mai ales al celor credincioşi.
I= b Iată un cuvânt adevărat şi cu totul vrednic de primit!
8<ibCăci deprinderea trupească este de puţin folos, dar evlavia este folositoare în orice privinţă, întrucât ea are promisiunea vieţii de acum şi a celei viitoare.
Z;-bDar fereşte-te de basmele lumeşti şi băbeşti. Caută să fii evlavios;
O:bDacă vei pune aceste lucruri înaintea fraţilor, vei fi un bun slujitor al lui Isus Cristos, fiind hrănit cu cuvintele credinţei şi ale bunei învăţături, pe care ai urmat-o cu grijă;
U9#bcăci este sfinţită prin Cuvântul lui Dumnezeu şi prin rugăciune.
~8ubCăci orice făptură a lui Dumnezeu este bună şi nimic nu este de lepădat, dacă este primit cu mulţumire;
>7ubinterzicând căsătoria şi propunând abţinerea de la mâncăruri pe care Dumnezeu le-a creat ca să fie primite cu mulţumire de către cei care cred şi cunosc adevărul;
o6Wbvorbind minciuni în prefăcătorie, însemnaţi cu fierul roşu în însăşi conştiinţa lor,
55 ebDar Duhul spune explicit că în vremurile de pe urmă unii se vor îndepărta de la credinţă, ascultând de duhuri înşelătoare şi de învăţăturile demonilor,
M4bŞi fără îndoială, mare este misterul evlaviei: Dumnezeu a fost arătat în trup, justificat în Duh, văzut de îngeri, predicat printre Neamuri, crezut în lume, înălţat în glorie;
/3Wbdar dacă voi întârzia, să ştii cum trebuie să te porţi în casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului Celui viu, stâlpul şi temelia adevărului.
X2)bÎţi scriu aceste lucruri cu speranţa că voi veni în curând la tine;
1)b pentru că cei ce slujesc bine ca diaconi dobândesc un loc de cinste şi o mare îndrăzneală în credinţa care este în Cristos Isus.
q0[b Diaconii să fie bărbaţi ai unei singure soţii şi să-şi conducă bine copiii şi casele lor;
/b Soţiile lor, de asemenea, trebuie să fie cinstite, să nu vorbească de rău, cumpătate, credincioase în toate lucrurile.
.b Dar şi aceştia trebuie cercetaţi întâi şi, numai dacă sunt fără vină, să îndeplinească slujba de diaconi.
R-b ci să păstreze misterul credinţei într-o conştiinţă curată.
,bDiaconii, de asemenea, trebuie să fie cinstiţi, nu cu două feţe, nu băutori de mult vin, nu doritori de câştig necinstit,
+bTrebuie însă să aibă şi o bună mărturie din partea celor de afară, ca să nu cadă în dispreţ şi în cursa Diavolului;
*bSă nu fie întors la Dumnezeu de curând, ca nu cumva să se îngâmfe şi să cadă în aceeaşi condamnare ca şi Diavolul.
v)eb(Căci dacă cineva nu ştie să-şi conducă bine casa lui, cum va îngriji de Biserica lui Dumnezeu?)
e(Cbsă-şi conducă bine casa şi să-şi ţină copiii în supunere cu toată cuviinţa;
'bSă nu fie nici beţiv, nici bătăuş, nici doritor de un câştig necinstit, ci să fie blând, nu certăreţ, nu iubitor de bani;
8&ibDar episcopul trebuie să fie fără vină, soţul unei singure soţii, cumpătat, înţelept, vrednic de cinste, primitor de oaspeţi, în stare să înveţe pe alţii.
y% mbAdevărat este cuvântul acesta: Dacă râvneşte cineva după slujba de episcop, doreşte o lucrare bună;
$bTotuşi ea va fi mântuită prin naştere de copii, dacă ei rămân în credinţă, în dragoste şi în sfinţire cu cumpătare.
u#cbŞi nu Adam a fost amăgit, ci femeia, fiind amăgită, s-a făcut vinovată de încălcarea poruncii.
9"mb Căci întâi a fost făcut Adam, apoi Eva.
!{b Şi femeii nu-i dau voie să dea învăţătură sau să aibă autoritate peste vreun om, ci să stea în tăcere;
D b Femeia să înveţe în tăcere, cu toată supunerea.
X)b ci cu fapte bune, (cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase);
:mb Tot aşa şi femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu modestie şi sfială, nu cu împletituri de păr sau cu aur sau mărgăritare sau haine costisitoare,
ybVreau deci ca bărbaţii să se roage în orice loc, ridicând mâini sfinte, fără mânie şi fără îndoieli;
"=bpentru care am fost pus predicator şi apostol (spun adevărul în Cristos, nu mint) un învăţător al Neamurilor în credinţă şi în adevăr;
{bcare S-a dat pe Sine însuşi ca preţ de răscumpărare pentru toţi, ca să fie mărturisit la vremea cuvenită,
tabCăci este un singur Dumnezeu şi un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Cristos Isus,
kObcare doreşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoaşterea adevărului.
hIbCăci lucrul acesta este bun şi bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru,
#?bpentru regi şi pentru toţi cei care sunt în putere, ca să putem duce astfel o viaţă paşnică şi liniştită, în toată evlavia şi cinstea;
| sbVă îndemn deci înainte de toate să faceţi cereri, rugăciuni, mijlociri, mulţumiri Pentru toţi oamenii,
 {bDin numărul lor sunt Imeneu Şi Alexandru, pe care i-am dat lui Satan, ca sa înveţe sa nu mai spună blasfemii;
 bpăstrând credinţa şi o conştiinţă bună, pe care unii au pierdut-o, iar în ce priveşte credinţa au căzut.
 9bPorunca pe care ţi-o dau, fiule Timotei, potrivit profeţiilor făcute mai înainte despre tine, este ca prin ele să te lupţi lupta cea bună,
' IbIar a Regelui veşniciilor, a Celui nemuritor, a Celui nevăzut şi a singurului Dumnezeu înţelept, să fie cinstea şi gloria în vecii vecilor! Amin;
b ?bDar, de aceea, am căpătat îndurare, pentru ca Isus Cristos să-Şi arate mai întâi în mine toată îndelunga Lui răbdare, ca un exemplu pentru cei care vor crede în El, ca să primească viaţa veşnică;
4 cbO, adevărat şi cu totul vrednic de primit este cuvântul care zice: Cristos Isus a venit în ca sa mântuiască pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu;
 bŞi harul Domnului nostru s-a înmulţit peste măsură de mult împreună cu credinţa şi cu dragostea care sunt în Cristos Isus;
B b cu toate că mai înainte eram unul care rostea blasfemii şi un persecutor şi un batjocoritor. Dar am primit îndurare, pentru că am făcut-o din neştiinţă, în necredinţă;
  %b Şi mulţumesc lui Cristos Isus, Domnul nostru, care m-a întărit, că m-a socotit vrednic de încredere, punându-mă în slujba Lui,
l  Sb potrivit cu Evanghelia gloriei binecuvântatului Dumnezeu, care mi-a fost încredinţată mie.
B  b pentru desfrânaţi, pentru sodomiţi, pentru vânzătorii de oameni, pentru mincinoşi, pentru cei care jură strâmb şi pentru orice este împotriva învăţăturii sănătoase,
  b ştiind aceasta: că Legea nu este dată pentru cel drept, ci pentru cei fărădelege şi nesupuşi, pentru cei nelegiuiţi şi păcătoşi, pentru cei fără evlavie şi necuraţi, pentru ucigaşi de tată şi ucigaşi de mamă, pentru ucigaşi de oameni,
S  !bNoi ştim că Legea este bună dacă cineva o întrebuinţează bine,
j Obdorind să fie învăţători ai Legii, deşi nu înţeleg nici ce vorbesc, nici ce afirmă;
` ;bde la care unii, abătându-se, s-au rătăcit şi s-au dedat la vorbiri deşarte,
 bDar ţinta poruncii este dragostea care vine dintr-o inimă curată, dintr-un cuget bun şi dintr-o credinţă neprefăcută,
- Ubnici să ia aminte la basme şi la genealogii nesfârşite, care mai degrabă dau naştere la certuri şi nu la o zidire evlavioasă care este prin credinţă;
$ CbDupă cum te-am sfătuit la plecarea mea în Macedonia, să rămâi în Efes ca să porunceşti unora să nu înveţe pe alţii altă învăţătură,
 ;bcătre Timotei, adevăratul meu copil în credinţă: har, îndurare şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru şi de la Isus Cristos, Domnul nostru!
 bPavel, apostol al lui Isus Cristos, după porunca lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru şi a Domnului Isus Cristos, speranţa noastră,
MXHarul Domnului nostru Isus Cristos să fie cu voi toţi! Amin.
~uXSalutarea este scrisă cu însăşi mâna mea, a lui Pavel, care este semnul fiecărei epistole; aşa scriu eu;
q[XŞi însuşi Domnul păcii să vă dea totdeauna pacea în orice fel. Domnul să fie cu voi toţi.
V~%XSă nu-l socotiţi ca pe un duşman, ci să-l mustraţi ca pe un frate.
)}KXŞi dacă cineva n-ascultă de cuvântul nostru din această epistolă, pe acela să-l însemnaţi şi să nu vă însoţiţi cu el, ca să-i fie ruşine.
G|X Dar voi, fraţilor, să nu obosiţi în facerea binelui;
*{MX Dar unora ca aceştia le poruncim şi îi îndemnăm, în Domnul nostru Isus Cristos, să lucreze în linişte ca să-şi poată mânca propria lor pâine.
~}}B||B{zzyyexx wVvvwuttwtsirr~qqqppp,oon{nmqmllXkkIjjii>hhTggRfffeeeBdWcc4bb8aa``5__^^!]v\\ [[!ZYXX W|W VUU*TSSPRRQjPPNOO8NNKMMiLL KKJoIIkIHlGFF+EEDaCCC B~Ay@@>;==8<<;::O99h8876655844;3~224100D//!.._--,*++*X)((G'n&&%%~%$ ##"z"!!* qs@5#rAKUT+R N  \ KvZ2- Căci Cristos n-a intrat în sanctuare făcute de mână omenească, şi care sunt o copie a celui adevărat, ci a intrat chiar în cer, ca să Se înfăţişeze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu;
H1  Era necesar deci ca toate copiile lucrurilor care sunt în ceruri să fie curăţate în felul acesta, dar lucrurile cereşti înseşi trebuiau curăţate cu jertfe mai bune ca acestea;
v0e Şi, după Lege, aproape totul este curăţat cu sânge; şi fără vărsare de sânge nu este iertare.
W/' De asemenea, a stropit cu sânge cortul şi toate vasele pentru slujbă;
g.G şi a zis: Acesta este sângele legământului pe care l-a poruncit Dumnezeu pentru voi.
c-? Căci Moise, după ce a rostit înaintea întregului popor fiecare poruncă a Legii, a luat sânge de viţei şi de ţapi, cu apă, lână stacojie şi isop, şi a stropit atât cartea însăşi, cât şi poporul
X,) De aceea, nici chiar legământul dintâi n-a fost dedicat fără sânge;
+ pentru că un testament nu primeşte putere decât după moarte; n-are nici o putere câtă vreme trăieşte cel ce l-a făcut.
g*G Căci acolo unde este un testament, trebuie să aibă loc moartea celui care l-a făcut,
) Şi tocmai pentru acest motiv El este mijlocitorul unui legământ nou, pentru ca, prin moartea Lui pentru răscumpărarea din abaterile făcute sub legământul dintâi, cei care au fost chemaţi să primească promisiunea moştenirii veşnice.
m(S cu cât mai mult sângele lui Cristos, care, prin Duhul cel veşnic, S-a adus pe Sine însuşi jertfă fără pată lui Dumnezeu, nu va curăţi conştiinţa voastră de faptele moarte, ca să slujit Dumnezeului Celui viu!
'5 Căci dacă sângele taurilor şi al ţapilor şi cenuşa unei vaci stropită peste cei întinaţi îi sfinţeşte pentru curăţarea trupului,
A&{ şi a intrat, o dată pentru totdeauna, în Locul Preasfânt, nu cu sânge de ţapi sau de viţei, ci cu însuşi sângele Său, după ce a câştigat o răscumpărare veşnică;
4%a Dar Cristos a venit ca Mare Preot al bunurilor viitoare, cu acel cort mai mare şi desăvârşit, care nu este făcut de mâini, adică nu este din creaţia aceasta,
$# din moment ce ele privesc numai mâncarea şi băutura, feluritele spălări şi reguli carnale impuse până la o vreme de reformare;
#- Aceasta era un simbol pentru vremea de acum, când se aduc daruri şi jertfe care nu pot desăvârşi conştiinţa celui care se închină;
"3 Prin aceasta, Duhul Sfânt arată că drumul spre Locul Preasfânt nu era încă deschis atâta timp cât stătea în picioare cortul dintâi.
D! Dar în partea a doua intra numai marele preot, o dată pe an, şi nu fără sânge, pe care îl aducea pentru sine însuşi şi pentru păcatele poporului făcute în neştiinţă;
 ! Când lucrurile acestea au fost astfel pregătite, preoţii intrau totdeauna în partea dintâi a cortului, făcând slujbele divine.
- Deasupra erau heruvimii gloriei care umbreau scaunul îndurării. Despre lucrurile acestea nu este vremea acum să vorbim cu de-amănuntul.
P având un altar de aur pentru tămâie şi chivotul legământului, acoperit peste tot cu aur, în care era vasul de aur cu mană, toiagul lui Aaron care înmugurise şi tablele legământului;
a; dar după perdeaua a doua se afla partea cortului care se numea: Locul Preasfânt,
) Căci s-a făcut un cort. În partea dinainte, numită Locul sfânt, era sfeşnicul, masa şi pâinile pentru punerea înaintea Domnului;
  Deci şi legământul dintâi avea porunci privitoare la slujba dumnezeiască şi la un locaş pământesc de închinare.
7 Prin faptul că zice: Un nou legământ a mărturisit că este vechi cel dintâi; iar ce este vechi şi a îmbătrânit, este aproape de pieire;
 Căci voi fi plin de milă faţă de nedreptăţile lor şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele şi de fărădelegile lor;
F Şi nu vor mai învăţa fiecare pe vecinul său şi pe fratele său, zicând: Cunoaşte pe Domnul!, căci toţi Mă vor cunoaşte, de la cel mai mic până la cel mai mare dintre ei.
q[ Pentru că acesta este legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel, după acele zile, zice Domnul: Voi pune legile Mele în mintea lor şi le voi scrie în inimile lor; Eu voi fi Dumnezeul lor şi ei vor fi poporul Meu.
q[ nu ca legământul pe care l-am făcut cu părinţii lor, în ziua când i-am apucat de mână ca să-i scot din ţara Egiptului, pentru că n-au rămas în legământul Meu, şi nici Eu nu le-am purtat de grijă, zice Domnul.
)KDeoarece, ca o mustrare a zis Dumnezeu lui Israel: Iată, vin zile, zice Domnul, când voi face cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda un legământ nou,
wCăci dacă legământul dintâi ar fi fost fără cusur, atunci nu s-ar mai fi căutat loc pentru un al doilea;
,QDar acum Cristos a primit o slujbă cu atât mai înaltă, cu cât este şi Mijlocitorul unui legământ mai bun, care a fost aşezat pe promisiuni mai bune.
lQcare slujesc chipului şi umbrei lucrurilor cereşti, după poruncile dumnezeieşti primite de Moise, când avea să înalţe cortul. Căci ia seama, a zis El, să faci totul după chipul care ţi-a fost arătat pe munte;
nUDacă ar fi pe pământ, nici n-ar mai fi preot, fiindcă sunt cei ce aduc darurile după Lege;
*MCăci orice mare preot este pus să aducă lui Dumnezeu atât daruri, cât şi jertfe. De aceea era necesar ca şi Acest Mare Preot să aibă ceva de adus.
taca slujitor al sanctuarului şi al adevăratului cort, care a fost ridicat de Domnul şi nu de un om.
 Punctul cel mai important în cele spuse este că avem un Mare Preot, care S-a aşezat la dreapta tronului Măririi, în ceruri,
R Căci Legea pune ca mari preoţi pe nişte oameni supuşi slăbiciunii; dar cuvântul jurământului, făcut după ce a fost dată Legea, pune pe Fiul, care a fost desăvârşit pentru veşnicie.
 care n-are nevoie, ca ceilalţi mari preoţi, să aducă jertfe în fiecare zi, întâi pentru păcatele Sale şi apoi pentru păcatele poporului, căci lucrul acesta l-a făcut o dată pentru totdeauna, când S-a adus jertfă pe Sine însuşi;
 +Căci un astfel de Mare Preot ne trebuia: sfânt, nevinovat, fără pată, despărţit de păcătoşi şi înălţat mai presus de ceruri,
1 [De aceea şi poate să mântuiască în mod desăvârşit pe cei care se apropie de Dumnezeu prin El, pentru că trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei;
p YDar El, fiindcă rămâne în veci, are o preoţie care nu poate fi trecută de la unul la altul.
Şi preoţii dintâi erau în mare număr, pentru că erau împiedicaţi prin moarte sa rămână pururea în slujbă.
Qcu atât mai mult Isus a devenit garantul unui legământ mai bun;
dA(căci pe când leviţii se făceau preoţi fără jurământ, Isus S-a făcut Preot prin jurământul Celui ce I-a zis: Domnul a jurat şi nu Se va căi: Tu eşti Preot în veci, după rânduiala lui Melhisedec),
LŞi cu cât lucrul acesta nu s-a făcut fără jurământ –
'căci Legea n-a făcut nimic desăvârşit, dar pe de altă parte se introduce o speranţă mai mare, prin care ne apropiem de Dumnezeu;
 Căci, pe de o parte, aici are loc desfiinţarea unei porunci de mai înainte, din cauza neputinţei şi inutilităţii ei,
a;Căci El mărturiseşte: Tu eşti preot în veci, după rânduiala lui Melhisedec.
oWcare n-a fost pus după legea unei porunci trupeşti, ci după puterea unei vieţi nepieritoare.
taŞi lucrul acesta este şi mai adeverit când, în asemănare cu Melhisedec, se ridică un alt Preot,
 Căci este adeverit că Domnul nostru a ieşit din Iuda, seminţie despre care Moise n-a zis nimic cu privire la preoţie;
~  Căci Acela despre care sunt zise aceste lucruri face parte dintr-o altă seminţie din care nimeni n-a slujit altarului.
s}_ Deoarece, când este schimbată preoţia, trebuie numaidecât să aibă loc şi o schimbare a Legii.
|  De aceea, dacă desăvârşirea ar fi fost prin preoţia levitică, (deoarece sub preoţia aceasta a primit poporul Legea), ce nevoie mai era să Se ridice un alt Preot, după rânduiala lui Melhisedec şi să nu fie numit după rânduiala lui Aaron?
`{9 căci era încă în coapsele părintelui său când l-a întâmpinat Melhisedec.
lzQ Şi, ca să zicem aşa, prin Avraam, însuşi Levi, care ia zeciuială, a plătit zeciuială;
yŞi aici cei care iau zeciuială sunt nişte oameni muritori, pe când acolo o ia unul despre care se mărturiseşte că este viu.
Ux#Dar fără îndoială, cel mai mic este binecuvântat de cel mai mare.
wDar el, a cărui genealogie nu este din ei, a luat zeciuială de la Avraam şi a binecuvântat pe cel care avea promisiunile.
Tv!Şi acei dintre fiii lui Levi care primesc slujba de preoţi, după Lege, au poruncă să ia zeciuială de la popor, adică de la fraţii lor, cu toate că şi ei au ieşit din coapsele lui Avraam.
uVedeţi deci cât de mare a fost acest om, dacă până şi patriarhul Avraam i-a dat zeciuială din prada de război!
Gtfără tată, fără mamă, fără genealogie, neavând nici început al zilelor, nici sfârşit al vieţii, dar care a fost asemănat cu Fiul lui Dumnezeu, rămâne un preot în veci.
6secăruia Avraam i-a dat zeciuială din toate, era mai întâi, după semnificaţia numelui său, Rege al dreptăţii, şi apoi Rege al Salemului, adică Rege al păcii,
Br Căci acest Melhisedec, rege al Salemului, preot al Dumnezeului Preaînalt – care a întâmpinat pe Avraam când acesta se întorcea de la măcelul regilor şi l-a binecuvântat,
qunde Isus a intrat pentru noi ca înainte Mergător, devenind Mare Preot pentru veci, după rânduiala lui Melhisedec.
}pspe care o avem ca o ancoră a sufletului; o speranţă tare şi neclintită, care pătrunde dincolo de perdea,
joMpentru ca, prin două lucruri care nu se pot schimba, în care este imposibil ca Dumnezeu să mintă, să avem o puternică îmbărbătare, noi, a căror scăpare a fost să apucăm speranţa care ne era pusă înainte,
#n?De aceea Dumnezeu, vrând să dovedească cu mai multă tărie moştenitorilor promisiunii, neschimbarea hotărârii Sale, a venit cu un jurământ;
m+Căci oamenii, într-adevăr, jură pe cineva mai mare şi, pentru ei, jurământul este un sfârşit la toată neînţelegerea dintre ei.
RlŞi astfel, fiindcă a aşteptat cu răbdare, a primit promisiunea.
hkIzicând: Cu adevărat te voi binecuvânta şi îţi voi înmulţi foarte mult sămânţa.
j Căci Dumnezeu, când a făcut o promisiune lui Avraam, fiindcă nu putea să jure pe nimeni mai mare, S-a jurat pe Sine însuşi,
i  ca să nu deveniţi leneşi, ci să urmaţi pe cei care prin credinţă şi îndelungă-răbdare moştenesc promisiunile;
h  Şi dorim ca fiecare dintre voi să arate aceeaşi râvnă, spre o deplină siguranţă a speranţei până la sfârşit,
Eg Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite lucrarea voastră şi munca dragostei pe care aţi arătat-o pentru Numele Lui, prin faptul că aţi slujit sfinţilor şi încă slujiţi;
f! Dar în privinţa voastră, preaiubiţilor, deşi vorbim astfel, suntem convinşi de lucruri mai bune şi care însoţesc mântuirea.
eDar dacă aduce spini şi pălămidă, este lepădat şi aproape să fie blestemat, şi sfârşeşte prin a i se da foc;
9dkCăci un pământ care este adăpat de ploaia care cade adesea pe el şi rodeşte o iarbă folositoare celor de care este lucrat, primeşte binecuvântare de la Dumnezeu;
8cişi totuşi au căzut, să fie înnoiţi iarăşi şi aduşi la pocăinţă, fiindcă ei crucifică din nou pentru ei pe Fiul lui Dumnezeu, şi-L dau să fie batjocorit.
[b/şi au gustat cuvântul cel bun al lui Dumnezeu şi puterile veacului viitor
a+Căci este cu neputinţă ca aceia care au fost luminaţi odată şi au gustat darul ceresc şi au fost făcuţi părtaşi Duhului Sfânt,
E`Şi vom face lucrul acesta, dacă Dumnezeu va permite.
_}învăţătura despre botezuri, despre punerea mâinilor, despre învierea morţilor şi despre judecata veşnică;
S^ !De aceea, lăsând adevărurile începătoare ale lui Cristos, să mergem spre cele desăvârşite, fără să mai punem din nou temelia pocăinţei de faptele moarte şi a credinţei în Dumnezeu,
]-Dar hrana tare este pentru oamenii maturi, pentru aceia a căror judecată s-a deprins, prin exerciţiu, să deosebească binele şi răul;
}\s Şi oricine nu se hrăneşte decât cu lapte, nu este obişnuit cu cuvântul dreptăţii, căci este un prunc;
j[M Căci voi, care de mult trebuia să fiţi învăţători, aveţi iarăşi nevoie să vă înveţe cineva cele dintâi adevăruri ale cuvintelor lui Dumnezeu; şi aţi ajuns să aveţi nevoie de lapte, nu de hrană tare.
uZc Despre acestea avem multe de zis şi lucruri grele de explicat, fiindcă aţi devenit greoi la auzire.
ZY- căci a fost numit de Dumnezeu Mare Preot, după rânduiala lui Melhisedec.
X Şi dună ce a fost făcut desăvârşit, a devenit pentru toţi cei care-L ascultă Autorul unei mântuiri veşnice,
bW=cu toate că era Fiu, a învăţat să asculte prin lucrurile pe care le-a suferit;
eVCEl este Acela care, în zilele vieţii Sale pământeşti, aducând rugăciuni şi cereri cu strigăte mari şi cu lacrimi către Cel care putea să-L scape de la moarte, şi fiind ascultat, din cauza evlaviei Lui,
lUQŞi, cum zice iarăşi în alt loc: Tu eşti preot în veci, după rânduiala lui Melhisedec.
T7Tot aşa şi Cristos, nu Şi-a luat singur gloria de a fi Mare Preot, ci o are de la Cel care I-a zis: Tu eşti Fiul Meu, astăzi Te-am născut.
SyŞi nimeni nu-şi ia onoarea aceasta singur, ci o ia dacă este chemat de Dumnezeu, aşa cum a fost chemat Aaron;
RŞi, din cauza acestei slăbiciuni, trebuie să aducă jertfe atât pentru păcatele lui, cât şi pentru ale poporului.
sQ_El poate avea milă de cei neştiutori şi rătăciţi, fiindcă şi el este cuprins de slăbiciune.
$P CCăci orice mare preot luat dintre oameni este pus pentru oameni în lucrurile privitoare la Dumnezeu, ca să aducă daruri şi jertfe pentru păcate;
%OCSă ne apropiem deci cu deplină încredere de tronul harului, ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.
)NKCăci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci Unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat;
%MCAstfel, fiindcă avem un Mare Preot însemnat, care a străbătut cerurile, pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, să rămânem tari în mărturisirea noastră;
L Şi nici o făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol şi descoperit înaintea ochilor Aceluia cu care avem de-a face.
Ky Deoarece Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător şi mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri; pătrunde până acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, şi judecă gândurile şi intenţiile inimii;
J  Să ne grăbim deci să intrăm în odihna aceasta, pentru ca nimeni să nu cadă urmând acelaşi exemplu de neascultare.
I  Fiindcă cine a intrat în odihna Lui, s-a odihnit şi el de lucrările lui, cum S-a odihnit Dumnezeu de lucrările Sale.
WH' Rămâne deci o odihnă ca şi cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu.
iGKCăci, dacă le-ar fi dat Iosua odihna, Dumnezeu n-ar mai vorbi după aceea de o altă zi.
8FiEl hotărăşte din nou o zi: Astăzi, zicând, în David, după atâta vreme, cum s-a spus mai înainte: Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile!
>EuDeci, fiindcă rămâne ca unii să intre în odihna aceasta, şi pentru că aceia cărora li s-a predicat întâi vestea bună n-au intrat în ea din cauza neascultării lor,
FDŞi aici se spune din nou: Nu vor intra în odihna Mea!
C Căci într-un loc a vorbit astfel despre ziua a şaptea: Dumnezeu S-a odihnit în ziua a şaptea de toate lucrările Lui.
_B7Pe când noi, cei care am crezut, intrăm în odihna, despre care a zis: Am jurat în mânia Mea că nu vor intra în odihna Mea! măcar că lucrările Lui fuseseră terminate încă de la întemeierea lumii.
JA Căci şi nouă ni s-a predicat vestea bună ca şi lor, dar cuvântul pe care l-au auzit ei predicat nu le-a ajutat la nimic, pentru că nu s-a unit cu credinţa în cei care l-au auzit.
(@ KDe aceea, să ne temem ca nu cumva, atâta vreme cât rămâne promisiunea intrării în odihna Lui, vreunul din voi să se trezească venit prea târziu.
N?Vedem deci că n-au putut să intre din cauza necredinţei lor.
i>KŞi cui S-a jurat El că n-au să intre în odihna Lui, dacă nu celor care n-au ascultat?
=Şi pe cine S-a mâniat El patruzeci de ani? Nu oare pe cei care păcătuiseră şi ale căror trupuri moarte au căzut în pustie?
<Căci cine au fost cei ce s-au răzvrătit după ce auziseră? N-au fost oare toţi aceia care ieşiseră din Egipt prin Moise?
};sîntrucât se zice: Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii.
:Căci am devenit părtaşi ai lui Cristos, dacă păstrăm până la sfârşit încrederea neclintită de la început,
49a Ci îndemnaţi-vă unul pe altul în fiecare zi, cât timp se zice: Astăzi, pentru ca nici unul dintre voi să nu se împietrească prin înşelăciunea păcatului.
85 Luaţi seama, fraţilor, ca în nici unul dintre voi să nu fie o inimă rea şi necredincioasă, care să vă depărteze de Dumnezeul cel viu.
L7 Am jurat deci în mânia Mea că nu vor intra în odihna Mea.
6 De aceea, M-am mâniat pe generaţia aceea şi am zis: Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor şi n-au cunoscut căile Mele!
~5u unde părinţii voştri M-au ispitit şi M-au pus la încercare şi au văzut lucrările Mele patruzeci de ani.
g4Gnu vă împietriţi inimile ca în ziua răzvrătirii, ca în ziua ispitirii în pustie,
W3'De aceea, aşa cum zice Duhul Sfânt: Astăzi, dacă auziţi glasul Lui,
62edar Cristos este credincios ca Fiu peste casa lui Dumnezeu. Şi casa Lui suntem noi, dacă păstrăm până la sfârşit încrederea şi speranţa cu care ne lăudăm;
)1KŞi Moise, într-adevăr, a fost credincios în toată casa lui Dumnezeu, ca slujitor, ca o mărturie a lucrurilor care aveau să fie vestite mai târziu,
j0MCăci orice casă este zidită de cineva, dar Cel ce a zidit toate lucrurile este Dumnezeu.
./UCăci El a fost găsit vrednic să aibă o glorie cu atât mai mare ca a lui Moise, cu cât cel ce a zidit o casă are mai multă cinste decât casa însăşi.
z.mcare a fost credincios Celui ce L-a rânduit, cum a fost şi Moise credincios în toată casa lui Dumnezeu;
0- [De aceea, fraţi sfinţi, care aveţi parte de chemarea cerească, aţintiţi-vă privirea la Apostolul şi Marele Preot al mărturisirii noastre, adică la Isus,
,yCăci prin faptul că El însuşi a suferit, fiind ispitit, poate să vină în ajutorul celor ce sunt ispitiţi.
b+=De aceea, trebuia să Se asemene fraţilor Lui în toate lucrurile, ca să poată fi, în lucrurile privitoare la Dumnezeu, un Mare Preot milos şi credincios, ca să facă ispăşire pentru păcatele poporului;
j*MCăci negreşit, nu în ajutorul îngerilor vine El, ci în ajutorul seminţiei lui Avraam.
p)Yşi să elibereze pe toţi aceia care, prin frica morţii, erau supuşi robiei toată viaţa lor.
_(7Astfel deci, deoarece copiii sunt părtaşi sângelui şi cărnii, tot aşa şi El însuşi a fost părtaş la ele, pentru ca, prin moarte, să nimicească pe cel care are puterea morţii, adică pe Diavolul,
'} Şi iarăşi: îmi voi pune încrederea în El. Şi iarăşi: Iată-Mă, Eu şi copiii pe care Mi i-a dat Dumnezeu.
o&W când zice: Voi vesti Numele Tău fraţilor Mei, îţi voi cânta laudă în mijlocul adunării.
% Căci Cel ce sfinţeşte şi cei ce sunt sfinţiţi sunt dintr-unul. De aceea, Lui nu-I este ruşine să-i numească fraţi,
R$ Căci se cuvenea ca Acela pentru care sunt toate lucrurile şi prin care sunt toate lucrurile, aducând pe mulţi fii la glorie, să desăvârşească, prin suferinţe, pe Autorul mântuirii lor;
y#k Dar îl vedem pe Isus, care a fost făcut pentru puţină vreme mai prejos decât îngerii, încununat cu glorie şi onoare, din cauza morţii pe care a suferit-o, pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, El să guste moartea pentru toţi;
"9Toate le-ai supus sub picioarele lui. Şi dacă i-a supus toate, nu i-a lăsat nimic nesupus. Dar acum încă nu vedem că toate îi sunt supuse;
!%L-ai făcut cu puţin mai prejos decât îngerii, l-ai încununat cu glorie şi cu onoare şi l-ai pus peste lucrările mâinilor Tale:
 Ba încă cineva a mărturisit undeva, zicând: Ce este omul, ca să-Ţi aduci aminte de el, sau fiul omului, ca să-l cercetezi?
SCăci nu unor îngeri a supus El lumea viitoare, despre care vorbim;
"=în timp ce Dumnezeu întărea mărturia lor cu semne şi minuni şi felurite puteri, şi prin darurile Duhului Sfânt, împărţite după voia Sa!
=scum vom scăpa noi, dacă stăm nepăsători faţă de o mântuire aşa de mare care, după ce a fost întâi vestită de Domnul, ne-a fost adeverită de cei care au auzit-o,
&ECăci, dacă acel cuvânt vestit prin îngeri s-a dovedit nezguduit şi dacă orice abatere şi orice neascultare şi-a primit o dreaptă răsplătire,
 De aceea, cu atât mai mult trebuie să ne ţinem de lucrurile pe care le-am auzit, ca, să nu ne depărtăm de ele.
p [Nu sunt ei oare toţi duhuri slujitoare trimise să slujească celor care vor moşteni mântuirea?
  Dar căruia dintre îngeri i-a zis el vreodată: Şezi la dreapta Mea, până voi pune pe duşmanii Tăi aşternut picioarelor Tale?
~ w şi le vei face sul ca pe o manta, şi vor fi schimbate. Dar Tu eşti Acelaşi şi anii Tăi nu se vor sfârşi.
S ! Ele vor pieri, dar Tu rămâi; şi toate se vor învechi ca o haină;
x k Şi iarăşi: La început, Doamne, Tu ai întemeiat pământul, şi cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale.
% E Tu ai iubit dreptatea şi ai urât nelegiuirea: de aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te-a uns cu untdelemn de bucurie mai presus de însoţitorii Tăi;
 }dar Fiului I-a zis: Tronul Tău, Dumnezeule, este în veci de veci; toiagul domniei Tale este un toiag de dreptate;
w iŞi despre îngeri zice: Din vânturi face îngeri ai Lui, şi dintr-o flacără de foc slujitori ai Lui;
} uŞi iarăşi, când aduce în lume pe Cel întâi-născut, zice: Toţi îngerii lui Dumnezeu să I se închine!
" ?Căci, căruia dintre îngeri a zis El vreodată: Tu eşti Fiul Meu; astăzi Te-am născut? Şi iarăşi: Eu îi voi fi Tată şi El îmi va fi Fiu?
x kajungând cu atât mai presus decât îngerii, cu cât a moştenit un Nume mult mai minunat decât al lor.
f GEl, care este oglindirea gloriei Lui şi întipărirea Fiinţei Lui, şi care ţine toate lucrurile prin cuvântul puterii Lui, a făcut curăţarea păcatelor şi a stat la dreapta Măririi în locurile preaînalte,
 +la sfârşitul acestor zile ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a pus moştenitor al tuturor lucrurilor şi prin care a făcut şi veacurile.
  Dumnezeu, după ce a vorbit în vechime părinţilor noştri prin profeţi, în multe rânduri şi în multe feluri,
O  Harul Domnului nostru Isus Cristos să fie cu duhul vostru! Amin;
@  }Marcu, Aristarh, Dima, Luca, conlucrători cu mine.
R  Te salută Epafras, cel închis împreună cu mine în Cristos Isus.
  Totodată însă, pregăteşte-mi un loc de găzduire, căci sper că, prin rugăciunile voastre, voi fi dăruit vouă.
t cŢi-am scris încrezându-mă în ascultarea ta, ştiind că vei face chiar mai mult decât îţi zic.
j ODa, frate, lasă-mă să am bucurie de la tine în Domnul; înviorează-mi inima în Domnul!
x kEu Pavel, scriu cu însăşi mâna mea, eu voi plăti, ca să nu-ţi zic că tu însuţi îmi eşti dator.
p [Şi dacă te-a nedreptăţit cu ceva sau îţi este dator cu ceva, pune aceasta în socoteala mea.
\ 3Dacă mă socoteşti deci ca părtaş al tău, primeşte-l ca pe mine însumi;
? ydar de acum nu ca pe un sclav, ci mult mai presus decât un sclav: ca pe un frate preaiubit, mai ales de mine şi cu atât mai mult de tine, fie în chip firesc, fie în Domnul!
o YCăci poate de aceea s-a despărţit de tine pentru o vreme, tocmai ca să-l ai pentru veşnicie,
  Dar n-am vrut să fac nimic fără învoirea ta, pentru ca binele tău să nu fie făcut din obligaţie, ci de bunăvoie;
 y pe care am dorit să-l ţin la mine ca să-mi slujească în locul tău cât sunt în lanţuri pentru Evanghelie.
I   Îl trimit înapoi. Tu deci primeşte-l, el este inima mea,
j~ O care altădată ţi-a fost nefolositor, dar care acum îţi este folositor şi ţie şi mie.
Z} / Te rog pentru copilul meu, Onisim, pe care l-am născut în lanţurile mele,
|  vreau mai degrabă să te rog în numele dragostei, eu, aşa cum sunt, bătrânul Pavel, iar acum şi deţinut pentru Isus Cristos.
p{ [De aceea, măcar că aş avea multă îndrăzneală în Cristos ca să-ţi poruncesc ce se cuvine,
z %Căci am avut o mare bucurie şi mângâiere datorită dragostei tale, fiindcă inimile sfinţilor au fost înviorate prin tine, frate.
y )astfel ca părtăşia credinţei tale să devină lucrătoare în recunoaşterea fiecărui lucru bun care este în voi, în Cristos Isus;
wx iauzind despre dragostea şi credinţa ta pe care o ai faţă de Domnul Isus şi faţă de toţi sfinţii,
fw GMulţumesc Dumnezeului meu, aducându-mi totdeauna aminte de tine în rugăciunile mele,
^v 7Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Cristos;
uu ecătre preaiubita Apfia şi către Arhip, împreună luptător cu noi, şi către biserica din casa ta:
{t sPavel, deţinut al lui Cristos Isus, şi fratele Timotei, către fratele Filimon, împreună lucrător cu noi,
s vToţi cei ce sunt cu mine te salută. Salută-i pe cei care ne iubesc în credinţă. Harul să fie cu voi cu toţi! Amin.
orWvŞi ai noştri să înveţe să facă fapte bune pentru cele necesare, ca să nu fie neroditori;
tqav Ajută degrabă pe Zena, avocatul, şi pe Apolo în călătoria lor, ca să nu ducă lipsă de nimic;
p%v Când voi trimite la tine pe Artema sau pe Tihic, dă-ţi silinţa să vii la mine în Nicopole, căci acolo m-am hotărât să iernez.
ooWv ştiind că unul ca acesta este un stricat şi păcătuieşte, fiind condamnat de sine însuşi,
\n1v Respinge-l pe omul care aduce dezbinări, după întâia şi a doua mustrare,
#m?v Dar fereşte-te de întrebări nebune, şi de genealogii, şi de certuri, şi de contraziceri privind Legea, căci sunt nefolositoare şi zadarnice;
sl_vAcesta este un cuvânt vrednic de crezut; şi vreau să vorbeşti neîncetat despre aceste lucruri, pentru ca aceia care au crezut în Dumnezeu să caute să facă fapte bune. Aceste lucruri sunt bune şi de folos pentru oameni!
vkevca, fiind justificaţi prin harul Lui, să devenim moştenitori potrivit cu speranţa vieţii veşnice;
aj;vpe care l-a vărsat din belşug peste noi, prin Isus Cristos, Mântuitorul nostru;
1i[vEl ne-a mântuit, nu pe baza faptelor făcute de noi în dreptate, ci potrivit cu îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi reînnoirea Duhului Sfânt,
sh_vDar când bunătatea şi dragostea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, s-au arătat faţă de oameni,
]g3vCăci şi noi eram altădată fără minte, neascultători, rătăciţi, robiţi de tot felul de pofte şi plăceri, trăind în răutate şi în invidie, demni de a fi urâţi şi urându-ne unul pe altul.
fvsă nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie certăreţi, ci să fie cumpătaţi, arătând blândeţe faţă de toţi oamenii;
e }vAminteşte-le să fie supuşi stăpânirilor şi autorităţilor, să asculte, să fie gata pentru orice lucru bun,
wdgvSpune lucrurile acestea, îndeamnă şi mustră cu toată autoritatea. Nimeni să nu te dispreţuiască.
>cuvcare S-a dat pe Sine însuşi pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege şi să-şi curăţească un popor care sa ne al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune;
bwv aşteptând binecuvântata speranţă şi arătarea gloriei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor Isus Cristos,
a-v învăţându-ne ca, lăsându-ne de nelegiuire şi de poftele lumeşti, să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate şi evlavie,
]`3v Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire, s-a arătat tuturor oamenilor,
*_Mv să nu fure nimic, ci în toate să arate o bună credincioşie, ca să facă cinste învăţăturii lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru în toate lucrurile.
^ v Îndeamnă pe sclavi să fie supuşi stăpânilor lor, să le fie pe plac în toate lucrurile, să nu le întoarcă vorba,
]/vde vorbire sănătoasă care nu poate fi condamnată, ca potrivnicul să rămână de ruşine şi să nu poată spune nimic rău despre noi;
\!vÎn toate lucrurile dă-te pe tine însuţi un model de fapte bune, iar în învăţătură dă dovadă de curăţie, de seriozitate,
D[vÎndeamnă de asemenea pe tineri să fie cumpătaţi.
G~t}})|{\zzzyyBxwwjvvVuu}utotss)rrgqqppoynnmmll0kwjj8iiOhh=gg\fedd"bbBap``:_^^L]]"\s\ [[ZqYY XXWfVV UUT~SSHRQQPPOO NM5LWKKPJJEIHH+GaGFhEE-DCCCBBA@@,?>==<^<;;V::9@8876655|5!44-322100&//-..---4,++"**w*$))([''H&&%%X$$##o""w! 8;a|eZURvgN& ! o 6 lFWdr ] Nu vă vorbiţi de rău unul pe altul, fraţilor! Cine vorbeşte de rău pe un frate sau judecă pe fratele său, vorbeşte de rău Legea şi judecă Legea. Şi, dacă judeci Legea, nu eşti împlinitor al Legii, ci judecător;
G  Umiliţi-vă înaintea Domnului şi El vă va înălţa.
  Simţiţi-vă ticăloşia şi jeliţi şi plângeţi! Râsul vostru să se prefacă în jale şi bucuria voastră în întristare!
. UApropiaţi-vă de Dumnezeu şi El se va apropia de voi. Curăţaţi-vă mâinile, păcătoşilor –, şi purificaţi-vă inima, oameni cu inima împărţită!
f ESupuneţi-vă deci lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă Diavolului şi el va fugi de la voi.
Dar El ne dă un har şi mai mare. De aceea El zice: Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor umili.
!Sau credeţi că Scriptura vorbeşte degeaba? Duhul, pe care l-a pus Dumnezeu să locuiască în noi, ne vrea cu gelozie pentru Sine.
(ISufletelor adultere! Nu ştiţi că prietenia lumii este duşmănie cu Dumnezeu? Aşa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face duşman cu Dumnezeu.
pYVoi cereţi şi nu căpătaţi, pentru că cereţi rău, ca să risipiţi în plăcerile voastre;
*MVoi poftiţi şi nu aveţi. Voi ucideţi şi invidiaţi şi nu puteţi să căpătaţi; vă certaţi şi vă luptaţi şi nu aveţi, pentru că nu cereţi.
 }De unde vin luptele şi certurile între voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se luptă în membrele voastre?
X)Şi roadă dreptăţii este semănată în pace pentru cei care fac pace;
EDar înţelepciunea care vine de sus este mai întâi curată, apoi paşnică, blândă uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roade bune, fără părtinire, neprefăcută;
^5Căci acolo unde este invidie şi ceartă, este tulburare şi orice lucru rău;
dAÎnţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, firească, demonică.
~/Dar dacă aveţi în inimile voastre invidie amară şi un duh de ceartă, să nu vă lăudaţi şi să nu minţiţi împotriva adevărului.
}! Cine dintre voi este înţelept şi priceput? Să-şi arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blândeţea înţelepciunii.
-|S Fraţii mei, poate oare un smochin să facă măsline sau o viţă să facă smochine? Tot astfel nici un izvor nu poate să dea apă sărată şi apă dulce.
_{7 Oare din aceeaşi gură a izvorului ţâşneşte şi apă dulce şi apă amară?
ozW Din aceeaşi gură iese şi binecuvântarea şi blestemul. Nu trebuie să fie aşa, fraţii mei!
y) Cu ea binecuvântăm pe Dumnezeu şi Tatăl nostru, şi tot cu ea blestemăm pe oameni care sunt făcuţi după asemănarea lui Dumnezeu.
xDar pe limbă nici un om n-o poate îmblânzi. Ea este un rău care nu se poate înfrâna, este plină de o otravă de moarte.
w-Căci toate soiurile de fiare şi de păsări, de târâtoare, de vieţuitoare din mare se îmblânzesc şi au fost îmblânzite de oameni.
RvŞi limba este un foc, o lume a nedreptăţii. Limba este aşa pusă între membrele noastre încât întinează tot trupul şi aprinde cursul vieţii noastre, şi este aprinsă de focul iadului;
uwTot aşa şi limba, este un membru mic şi se laudă cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde.
3t_Iată, şi corăbiile, cât de mari sunt şi, măcar că sunt mânate de vânturi iuţi, totuşi sunt cârmuite de o cârmă foarte mică, încotro vrea cârmaciul.
ss_Iată, dacă punem cailor frâul în gură ca să ne asculte, le cârmuim în întregime şi trupul.
$rACăci toţi greşim în multe feluri. Dacă nu greşeşte cineva în vorbire, este un om desăvârşit şi poate să-şi ţină în frâu tot trupul;
lq SFraţii mei, să nu fiţi mulţi învăţători, ştiind că vom primi o judecată mai aspră;
mpSCăci după cum trupul fără duh este mort, tot aşa şi credinţa fără fapte este moartă.
o+Şi oare nu tot la fel a fost şi prostituata Rahav justificată prin fapte, când a primit pe mesageri şi i-a scos afară pe altă cale?
^n5Vedeţi deci că omul este justificat prin fapte, şi nu numai prin credinţă.
)mKşi astfel a fost împlinită Scriptura, care zice: Avraam a crezut pe Dumnezeu şi i s-a socotit ca dreptate; şi el a fost numit prietenul lui Dumnezeu;
tlaVezi că credinţa lucra împreună cu faptele lui şi, prin fapte, credinţa a ajuns desăvârşită
~kuAvraam, părintele nostru, n-a fost el justificat prin fapte, când a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar?
^j5Vrei dar să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este moartă?
liQTu crezi că Dumnezeu este Unul singur şi bine faci; dar şi demonii cred şi se cutremură!
"h=Dar cineva va zice: Tu ai credinţa şi eu am faptele. Arată-mi credinţa ta fără fapte, şi eu îţi voi arăta credinţa mea din faptele mele;
Xg)Tot aşa şi credinţa: dacă n-are fapte, este moartă în ea însăşi.
#f?şi unul dintre voi le zice: Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!, dar nu le dă cele necesare trupului, care le este folosul?
Ye+Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana de toate zilele,
d!Fraţii mei, ce-i foloseşte cuiva să spună că are credinţă, dacă n-are fapte? Poate oare credinţa aceasta să-l mântuiască?
ncU Căci judecata este fără milă pentru cel ce n-a arătat milă; dar mila biruieşte judecata.
mbS Aşa să vorbiţi şi aşa să lucraţi ca cei care vor fi judecaţi de o lege a libertăţii;
!a; Căci Cel ce a zis: Să nu comiţi adulter, a zis şi: Să nu ucizi. Acum, dacă nu comiţi adulter, dar ucizi, ai devenit un călcător al Legii;
v`e Căci, cine păzeşte toată Legea, dar greşeşte într-o singură poruncă, se face vinovat de toate.
_  dar dacă aveţi în vedere faţa omului, faceţi păcat, şi sunteţi condamnaţi de Lege ca nişte călcători de lege;
^!Dacă într-adevăr împliniţi Legea regală, potrivit Scripturii: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi, bine faceţi,
A]}Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care-l purtaţi?
\wDar voi aţi dispreţuit pe cel sărac! Oare nu bogaţii vă asupresc şi vă târăsc înaintea judecătorilor?
S[Ascultaţi, preaiubiţii mei fraţi: Oare n-a ales Dumnezeu pe săracii lumii acesteia, ca să fie bogaţi în credinţă şi moştenitori ai împărăţiei pe care a promis-o celor care-L iubesc?
{Zon-aţi făcut voi oare o deosebire între voi înşivă şi nu vă faceţi voi judecători cu gânduri rele?
WY'şi voi puneţi ochii pe cel care poartă haina strălucitoare şi-i ziceţi: Tu şezi în locul acesta bun! şi apoi ziceţi săracului: Tu stai acolo în picioare! sau: Stai jos, la picioarele mele!
X/Căci, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur şi cu o haină strălucitoare, şi intră şi un sărac îmbrăcat prost,
}W uFraţii mei, să nu ţineţi credinţa Domnului nostru Isus Cristos, Domnul gloriei, căutând la faţa omului.
?V yReligia curată şi neîntinată înaintea lui Dumnezeu şi Tatăl este aceasta: să cercetezi pe orfani şi pe văduve în necazurile lor şi să te păzeşti nepătat de lume.
U +Dacă crede cineva că este religios şi nu-şi înfrânează limba, ci îşi înşeală inima, religia unui astfel de om este zadarnică.
YT -Dar cine îşi va adânci privirile în legea desăvârşită, adică cea a libertăţii, şi va rămâne în ea nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui.
KS şi, după ce s-a privit, pleacă şi uită îndată cum era.
$R CCăci dacă cineva este un ascultător al cuvântului şi nu un împlinitor, seamănă cu un om care îşi priveşte faţa naturală într-o oglindă;
eQ EDar fiţi împlinitori ai cuvântului, nu numai ascultători, înşelându-vă singuri;
2P _De aceea, daţi la o parte orice necurăţie şi orice revărsare de răutate şi primiţi cu blândeţe cuvântul sădit în voi, care vă poate mântui sufletele.
FO căci mânia omului nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu.
{N qAşadar, preaiubiţii mei fraţi, orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, încet la mânie,
M El, după voia Lui, ne-a născut prin cuvântul adevărului, ca să putem fi un fel de primul rod al creaturilor Lui;
#L AOrice ni se dă bun şi orice dar desăvârşit este de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este schimbare, nici umbră de mutare;
CK Nu vă lăsaţi înşelaţi, preaiubiţii mei fraţi.
uJ eApoi, pofta, când a conceput, dă naştere păcatului şi păcatul, odată săvârşit, aduce moartea.
]I 5Căci fiecare este ispitit când este atras de pofta lui însuşi şi ademenit.
-H U Nimeni, când este ispitit, să nu zică: Sunt ispitit de Dumnezeu, căci Dumnezeu nu poate fi ispitit să facă rău, şi El însuşi nu ispiteşte pe nimeni.
$G C Binecuvântat este omul care rabdă ispita, căci, după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieţii, pe care Domnul a promis-o celor care-L iubesc;
=F u Căci răsare soarele cu căldura lui arzătoare şi usucă iarba; floarea ei cade şi frumuseţea înfăţişării ei piere: aşa se va vesteji şi bogatul în umbletele lui.
ZE / şi bogatul să se laude în umilirea lui, căci va trece ca floarea ierbii;
OD  Dar fratele dintr-o stare de jos să se laude cu înălţarea lui
QC căci este un om nehotărât şi nestatornic în toate căile sale.
RB Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva de la Domnul;
:A oDar s-o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască de nimic; căci cel ce se îndoieşte seamănă cu valul mării, tulburat şi împins de vânt încoace şi încolo.
0@ [Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată;
? -Dar lăsaţi ca răbdarea să-şi aibă lucrarea ei desăvârşită, ca să fiţi desăvârşiţi şi compleţi, neducând lipsă de nimic.
L> ştiind că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare.
f= GFraţii mei, socotiţi totul ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări,
< Iacov, rob al lui Dumnezeu şi al Domnului Isus Cristos, către cele douăsprezece seminţii care sunt împrăştiate: Salutare!
2;_ Harul să fie cu voi cu toţi. Amin;
s:_ Transmiteţi salutări la toţi mai-marii voştri şi la toţi sfinţii. Cei din Italia vă salută.
9 Să ştiţi că fratelui nostru Timotei i s-a dat drumul. Daca vine curând, voi veni împreună cu el să vă văd.
m8S Şi vă rog, fraţilor, să primiţi bine acest cuvânt de îndemn, căci v-am scris pe scurt.
N7 să vă facă desăvârşiţi în orice lucru bun ca să faceţi voia Lui, lucrând în voi ce este plăcut înaintea Lui, prin Isus Cristos, a căruia să fie gloria în vecii vecilor! Amin;
%6C Şi Dumnezeul păcii, care prin sângele legământului celui veşnic a adus înapoi dintre cei morţi pe Domnul nostru Isus, Marele Păstor al oilor,
q5[ Şi vă îndemn cu atât mai mult să faceţi lucrul acesta, ca să vă fiu înapoiat mai curând,
4 Rugaţi-vă pentru noi; căci suntem încredinţaţi că avem o conştiinţă bună, dorind să ne purtăm bine în toate lucrurile.
3} Ascultaţi de mai-marii voştri şi fiţi-le supuşi, căci ei veghează asupra sufletelor voastre, ca unii care vor da socoteală de ele. Lăsaţi-i să facă lucrul acesta cu bucurie, nu cu tristeţe, căci aşa ceva nu v-ar folosi la nimic.
r2] Şi să nu daţi uitării binefacerea şi dărnicia, căci lui Dumnezeu jertfe ca acestea îi plac;
1 Prin El, deci, să aducem totdeauna lui Dumnezeu o jertfă de laudă, adică rodul buzelor care mărturisesc Numele Lui;
d0A Căci noi n-avem nici o cetate care rămâne, ci suntem în căutarea celei viitoare.
W/' Să ieşim deci la El afară din tabără şi să suferim batjocura Lui;
u.c De aceea şi Isus, ca să sfinţească poporul cu însuşi sângele Lui, a suferit dincolo de poartă.
-+ căci trupurile animalelor, al căror sânge este adus de marele preot în Locul Preasfânt, pentru păcat, sunt arse afară din tabără;
],3 Noi avem un altar din care n-au drept să mănânce cei care slujesc în cort;
W+' Să nu vă lăsaţi amăgiţi de orice fel de învăţături străine; căci este bine ca inima să fie întărită prin har, nu prin mâncări, care n-au folosit la nimic celor care au umblat cu ele;
@*{ Isus Cristos este acelaşi ieri, azi şi în veci.
')G Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu, şi luând în seamă rezultatul purtării lor, urmaţi-le credinţa!
|(q Aşa că putem zice plini de încredere: Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme: ce mi-ar putea face omul?
A'{ Lăsaţi ca purtarea voastră să fie fără iubire de bani. Mulţumiţi-vă cu ce aveţi, căci El însuşi a zis: Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi;
&% Căsătoria să fie ţinută în toată cinstea şi patul să fie neîntinat, căci Dumnezeu va judeca pe desfrânaţi şi pe adulteri.
0%Y Aduceţi-vă aminte de cei care sunt în lanţuri, ca şi cum aţi fi şi voi legaţi împreună cu ei; de cei chinuiţi, ca unii care şi voi sunteţi în trup;
x$i Să nu daţi uitării primirea de oaspeţi, căci unii prin ea au găzduit, fără să ştie, pe îngeri.
F#  Lăsaţi ca dragostea frăţească să rămână.
>"w fiindcă Dumnezeul nostru este un foc mistuitor.
:!m Fiindcă primim deci o împărăţie care nu poate fi clătinată, să ne arătăm mulţumitori, şi să aducem lui Dumnezeu o slujire plăcută, cu evlavie şi cu frică;
D  Cuvintele acestea încă o dată arată îndepărtarea acelor lucruri care sunt clătinate, adică a lucrurilor făcute, pentru ca lucrurile care nu pot fi clătinate Să rămână;
9 al cărui glas a clătinat atunci pământul, dar care acum a promis, zicând: Voi mai clătina încă o dată nu numai pământul, ci şi cerul.
# Luaţi seama ca nu cumva să nu vreţi să ascultaţi pe Cel care vă vorbeşte! Căci dacă n-au scăpat cei care n-au vrut să asculte pe Cel care vorbea pe pământ, cu atât mai mult nu vom scăpa noi, dacă ne întoarcem de la Cel care vorbeşte din ceruri,
} de Isus, Mijlocitorul noului legământ, şi de sângele stropirii, care vorbeşte mai bine decât cel al lui Abel;
F de adunarea în sărbătoare şi biserica celor întâi-născuţi, care sunt scrişi în ceruri, de Dumnezeu, Judecătorul tuturor, de duhurile celor drepţi făcuţi desăvârşiţi,
 Ci v-aţi apropiat de Muntele Sionului şi de cetatea Dumnezeului celui viu, Ierusalimul ceresc, de zecile de mii de îngeri,
uc Şi priveliştea aceea era aşa de înfricoşătoare încât Moise a zis: Sunt îngrozit şi tremur!).
"= (pentru că nu puteau să sufere ce li se poruncise: Chiar dacă un animal se va atinge de munte, să fie ucis cu pietre sau străpuns cu săgeata;
% nici de sunetul de trompetă, nici de glasul care vorbea în aşa fel încât cei care l-au auzit au cerut să nu li se mai vorbească,
1 Căci voi nu v-aţi apropiat de muntele care se putea atinge şi care era cuprins de foc, şi de negură, şi de întuneric, şi de furtună,
2] Căci ştiţi că mai pe urmă, când a vrut să moştenească binecuvântarea, a fost respins, căci n-a găsit loc pentru pocăinţă, deşi o căuta cu lacrimi.
 Vegheaţi ca nimeni să nu fie desfrânat sau lumesc ca Esau, care pentru o mâncare şi-a vândut dreptul de întâi-născut.
M Luaţi seama bine ca nimeni să nu fie lipsit de harul lui Dumnezeu, ca nu cumva vreo rădăcină de amărăciune dând lăstari să vă aducă tulburare şi mulţi să fie întinaţi de ea.
eC Urmăriţi pacea cu toţi şi sfinţirea, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul.
#? croiţi cărări drepte pentru picioarele voastre, pentru ca acela care şchiopătează să nu se abată din cale, ci mai degrabă să fie vindecat.
M Întăriţi-vă deci mâinile obosite şi genunchii slăbiţi;
E Orice disciplinare, deocamdată, pare un motiv de întristare şi nu de bucurie; dar mai pe urmă aduce, celor ce au trecut prin şcoala ei, roadă dătătoare de pace a dreptăţii.
D Căci ei, într-adevăr, ne disciplinau pentru puţine zile, cum credeau ei că e bine; dar Dumnezeu ne disciplinează pentru binele nostru, ca să fim părtaşi ai sfinţeniei Lui.
G Şi apoi, dacă părinţii noştri trupeşti ne-au disciplinat şi tot le-am dat cinstea cuvenită, nu trebuie oare cu atât mai mult să ne supunem Tatălui duhurilor, şi Să trăim?
y Dar dacă sunteţi scutiţi de disciplinare, de care toţi au parte, sunteţi nişte copii nelegitimi şi nu fii.
  Suferiţi disciplinare! Dumnezeu Se poartă cu voi ca şi cu nişte fii; căci care este fiul pe care nu-l disciplinează tatăl?
r ] Căci Domnul disciplinează pe cine-l iubeşte şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primeşte.
 3 Şi aţi uitat sfatul pe care vi-l dă ca unor fii: Fiul meu, nu dispreţui disciplina Domnului şi nu te descuraja când eşti mustrat de El;
a ; Voi nu v-aţi împotrivit încă până la sânge, luptând împotriva păcatului.
Y+ Uitaţi-vă deci bine la Cel care a suferit din partea păcătoşilor o împotrivire aşa de mare faţă de Sine, ca nu cumva să vă pierdeţi inima şi să cădeţi de oboseală în sufletele voastre;
_7 uitându-ne ţintă la Isus, Autorul şi Desăvârşirea credinţei noastre, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea şi stă la dreapta tronului lui Dumnezeu;
o Y Şi noi, deci, fiindcă suntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoară aşa de uşor şi să alergăm cu răbdare în cursa care ne stă înainte,
{ (pentru că Dumnezeu avea în vedere ceva mai bun pentru noi, ca ei să nu fie făcuţi desăvârşiţi fără noi;
y 'Şi toţi aceştia, măcar că au primit o mărturie bună prin credinţă, totuşi n-au primit ce fusese promis;
 &ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit prin pustiuri, prin munţi, prin peşteri şi prin crăpăturile pământului.
[/ %au fost ucişi cu pietre, tăiaţi în două cu fierăstrăul, ispitiţi; au murit ucişi de sabie, au pribegit îmbrăcaţi în piei de oaie şi de capre, lipsiţi de toate, persecutaţi, maltrataţi –
N $Alţii au suferit batjocuri, bătăi, lanţuri şi închisoare;
4a #Femeile şi-au primit înapoi morţii lor prin înviere; şi alţii au fost chinuiţi, nedorind să primească eliberarea, ca să dobândească o înviere mai bună;
-S "au stins puterea focului, au scăpat de ascuţişul săbiei, din slabi au fost făcuţi tari au fost viteji în războaie, au pus pe fugă oştirile duşmane;
~{ !care prin credinţă au cucerit împărăţii, au făcut dreptate, au primit promisiuni, au închis gurile leilor,
+}O Şi ce voi mai zice? Căci nu mi-ar ajunge vremea dacă aş vrea să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Iefta, de David, de Samuel şi de profeţi,
| Prin credinţă n-a pierit prostituata Rahav împreună cu cei care au fost răzvrătiţi, pentru că primise cu pace pe spioni.
i{K Prin credinţă au căzut zidurile Ierihonului, după ce au fost înconjurate şapte zile.
z Prin credinţă au trecut ei Marea Roşie ca pe uscat, iar egiptenii, care au încercat s-o treacă, au fost înecaţi.
"y= Prin credinţă a sărbătorit el Paştele şi a făcut stropirea sângelui, pentru ca Nimicitorul celor întâi-născuţi să nu se atingă de ei;
0xY Prin credinţă a părăsit el Egiptul, fără să se teamă de mânia regelui, pentru că a rămas neclintit, ca şi cum ar fi văzut pe Cel care este nevăzut.
w/ El socotea batjocura pentru Cristos ca o mai mare bogăţie decât comorile Egiptului, pentru că el avea ochii pironiţi spre răsplătire.
v ci a ales mai degrabă să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului.
luQ Prin credinţă Moise, când s-a făcut mare, a refuzat să fie numit fiul fiicei lui Faraon,
@ty Prin credinţă Moise, când a fost născut, a fost ascuns trei luni de părinţii lui, pentru că vedeau că era frumos copilul; şi nu s-au înspăimântat de porunca regelui.
s- Prin credinţă Iosif, când era pe moarte, a amintit de ieşirea copiilor lui Israel din Egipt şi a dat porunci cu privire la oasele lui;
r- Prin credinţă Iacov, când a murit, a binecuvântat pe fiecare dintre fiii lui Iosif şi s-a închinat rezemat pe vârful toiagului său.
mqS Prin credinţă Isaac a binecuvântat pe Iacov şi Esau, având în vedere lucrurile viitoare;
p El socotea că Dumnezeu îl poate învia, chiar şi din morţi; de unde l-a şi primit înapoi într-un sens figurativ;
co? el, căruia i se spusese: în Isaac vei avea o sămânţă care-ţi va purta numele.
*nM Prin credinţă a adus Avraam jertfă pe Isaac, când a fost pus la încercare; el, care primise promisiunile, a adus jertfă pe singurul său fiu născut;
-mS Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea, lui Dumnezeu nu-I este ruşine să fie numit Dumnezeul lor, căci le-a pregătit o cetate.
tla Dacă ar fi avut în vedere pe aceea din care ieşiseră, ar fi avut ocazia să se întoarcă în ea.
dkA Căci cei ce vorbesc în felul acesta arată clar că sunt în căutarea unei patrii.
Gj În credinţă au murit toţi aceştia, fără să fi primit promisiunile, ci doar le-au văzut şi le-au salutat de departe, mărturisind că sunt străini şi călători pe pământ.
5ic De aceea, dintr-un singur om, şi încă un om aproape mort, s-a născut o mulţime mare, ca stelele cerului, ca nisipul de pe malul mării, care nu se poate număra.
qg[ Căci el aştepta cetatea care are temelii tari, al cărei Arhitect şi Constructor este Dumnezeu.
Mf Prin credinţă a venit el şi s-a aşezat în ţara promisiunii, ca într-o ţară străină, locuind în corturi cu Isaac şi Iacov, moştenitori împreună cu el ai aceleiaşi promisiuni,
.eU Prin credinţă Avraam, când a fost chemat să plece într-un loc pe care avea să-l ia ca moştenire, a ascultat şi a plecat fără să ştie unde se ducea.
(dI Prin credinţă Noe, când a fost înştiinţat de Dumnezeu despre lucrurile care încă nu se vedeau şi plin de o teamă sfântă, a pregătit o corabie ca să-şi scape casa; prin ea, el a condamnat lumea şi a ajuns moştenitor al dreptăţii care se primeşte prin credinţă;
?cw Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că El răsplăteşte pe cei ce-L caută.
cb? Prin credinţă a fost mutat Enoh de pe pământ, aşa că n-a văzut moartea, şi n-a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu îl mutase. Căci înainte de mutarea lui, primise mărturia că a plăcut lui Dumnezeu.
aa; Prin credinţă Abel a adus lui Dumnezeu o jertfă mai bună decât Cain, prin care a primit mărturia că era drept, căci Dumnezeu a primit darurile lui; şi prin ea vorbeşte el încă, măcar că este mort.
#`? Prin credinţă înţelegem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd;
N_ Pentru că prin ea cei din vechime au primit o bună mărturie;
^  Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile sperate, o puternică convingere despre lucrurile care nu se văd;
] 'Noi însă nu suntem dintre aceia care dau înapoi spre pierzare, ci dintre aceia care au credinţă pentru mântuirea sufletului;
x\i &Dar cel drept va trăi prin credinţă; şi dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găseşte plăcere în el;
^[5 %Încă puţin, foarte puţin timp şi Cel ce vine va veni şi nu va întârzia.
Z} $Căci aveţi nevoie de răbdare, pentru ca, după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să căpătaţi promisiunea;
hYI #Să nu vă părăsiţi deci încrederea voastră, pe care o aşteaptă o mare răsplată!
NX "Căci aţi arătat milă faţă de cei din închisoare şi aţi primit cu bucurie jefuirea bunurilor voastre, ca unii care ştiţi că aveţi în ceruri o avuţie mai bună şi care rămâne;
4Wa !pe de o parte, eraţi puşi ca privelişte în mijlocul batjocurilor şi necazurilor, şi, pe de alta, v-aţi făcut una cu aceia care aveau aceeaşi soartă ca voi.
V Dar aduceţi-vă aminte de zilele de la început, când, după ce aţi fost luminaţi, aţi dus o mare luptă de suferinţe:
MU Grozav lucru este să cazi în mâinile Dumnezeului Celui viu!
T Căci ştim pe Cel ce a zis: A Mea este răzbunarea, Eu voi răsplăti, zice Domnul! Şi iarăşi: Domnul va judeca pe poporul Său;
_S7 Cu cât mai aspră pedeapsă credeţi că va lua cel care a călcat în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, şi a socotit ca necurat sângele legământului cu care a fost sfinţit, şi a batjocorit Duhul harului?
jRM Cine a încălcat Legea lui Moise, moare fără milă, pe mărturia a doi sau trei martori.
zQm ci doar o aşteptare înfricoşată a judecăţii şi văpaia unui foc care va mistui pe cei răzvrătiţi.
P  Căci dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămâne nici o jertfă pentru păcate,
%OC Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei, ci să ne îndemnăm unul pe altul, şi cu atât mai mult cu cât vedeţi că ziua se apropie;
dNA şi să veghem unii asupra altora ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune.
M} Să ţinem fără şovăire de mărturisirea speranţei noastre, căci Cel ce a făcut promisiunea este credincios;
AL{ să ne apropiem cu o inimă curată, într-o siguranţă deplină a credinţei, cu inimile stropite şi curăţate de o conştiinţă rea şi cu trupul spălat cu o apă curată.
HK  şi, fiindcă avem un Mare Preot peste casa lui Dumnezeu,
rJ] pe calea cea nouă şi vie pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său,
oIW Aşadar, fraţilor, fiindcă prin sângele lui Isus avem o intrare liberă în Locul Preasfânt,
bH= Şi acolo unde este iertare de păcate nu mai este nevoie de jertfă pentru păcat.
iGK apoi adaugă: Şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor, nici de fărădelegile lor.
#F? Acesta este legământul pe care-l voi face cu ei după acele zile, zice Domnul: Voi pune legile Mele în inima lor şi le voi scrie în mintea lor,
bE= Şi despre lucrul acesta ne mărturiseşte şi Duhul Sfânt; căci, după ce a zis:
mDS Căci printr-o singură jertfă El a desăvârşit pentru totdeauna pe cei ce sunt sfinţiţi,
dCA aşteptând de atunci ca duşmanii Lui să fie făcuţi aşternut al picioarelor Lui.
Bw dar El, după ce a adus o singură jertfă pentru păcate, S-a aşezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu,
A Şi orice preot face slujba în fiecare zi şi aduce de multe ori aceleaşi jertfe, care niciodată nu pot şterge păcatele,
@ Prin această voie am fost sfinţiţi, şi anume prin jertfirea trupului lui Isus Cristos, o dată pentru totdeauna.
? apoi zice: Iată-Mă, vin să fac voia Ta, Dumnezeule. El desfiinţează astfel pe cea dintâi, ca să pună în loc pe a doua.
8>i După ce a zis întâi: Tu n-ai voit nici n-ai găsit plăcere în jertfe şi în daruri şi în arderi-de-tot şi în jertfe pentru păcat (care sunt aduse după Lege),
{=o Atunci am zis: Iată-Mă, – în sulul cărţii este scris despre Mine – vin să fac voia Ta, Dumnezeule!
Z<- n-ai găsit plăcere nici în arderi-de-tot, nici în jertfe pentru păcat;
w;g De aceea, când vine în lume, El zice: Tu n-ai voit nici jertfă, nici dar, ci Mi-ai pregătit un trup;
a:; Căci este imposibil ca sângele taurilor şi al ţapilor să şteargă păcatele.
Y9+ Dar în jertfele acelea este o aducere-aminte în fiecare an a păcatelor.
<8q Altfel, n-ar fi încetat ele oare să fie aduse, pentru că aceia care le aduceau, o dată curăţaţi, n-ar mai fi trebuit să aibă cunoştinţă de existenţa păcatelor?
7  Căci Legea, din moment ce are numai umbra lucrurilor viitoare şi nu înfăţişarea adevărată a lucrurilor, nu poate niciodată, prin aceleaşi jertfe care se aduc neîncetat în fiecare an, să facă desăvârşiţi pe cei ce se apropie;
N6 tot aşa Cristos, după ce S-a adus jertfă o singură dată ca să poarte păcatele multora, Se va arăta a doua oară, celor ce-L aşteaptă, nu în vederea păcatului, ci pentru mântuire.
t5a Şi, după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata,
N4 fiindcă atunci ar fi trebuit să sufere de mai multe ori de la întemeierea lumii; dar acum, la sfârşitul veacurilor, S-a arătat o singură dată ca să şteargă păcatul prin jertfa Sa;
43a Şi nu ca să Se aducă de mai multe ori jertfă pe Sine însuşi, aşa cum intră marele preot în fiecare an în Locul Preasfânt cu un sânge care nu este al lui,
y~~3}}G||z|{\zzyxx`wwSvuutyss0rr.qqp|onn@mm l&kxkjtihggeffeeNddocbb.aa'``__V^]]&\[{ZZ(Y?XX'WVVUUOTdSSuRRQPPOOONN-M0LKK=JJ)II!HZGGFEEE DCBB7Ab@@??S>>p=<;;@:99m88:766.55P4l3322K1g10I//J.z.-a,,++T**)^((''&%%!$##C"!!% eL8ko}#'o C  u >(.V  Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nedreptate.
jU ODacă zicem că n-avem păcat, ne înşelăm pe noi înşine, şi adevărul nu este în noi.
8T kDar dacă umblăm în lumină, aşa cum El este în lumină, avem părtăşie unul cu altul; şi sângele lui Isus Cristos, Fiul Său, ne curăţeşte de toate păcatele.
qS ]Dacă zicem că avem părtăşie cu El şi umblăm în întuneric, minţim şi nu trăim adevărul.
R -Şi acesta este mesajul pe care l-am auzit de la El şi pe care vi-l vestim: că Dumnezeu este lumină şi în El nu este deloc întuneric;
XQ +Şi vă scriem aceste lucruri pentru ca bucuria noastră să fie deplină,
BP ceea ce am văzut şi auzit, vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi; şi părtăşia noastră este, într-adevăr, cu Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Cristos.
O 1(şi viaţa a fost arătată şi noi am văzut şi mărturisim şi vă vestim viaţa veşnică, care era cu Tatăl, şi ne-a fost arătată;)
*N QCeea ce era de la început, ceea ce am auzit ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi am pipăit cu mâinile noastre, cu privire la Cuvântul vieţii,
!M;ci creşteţi în harul şi cunoaşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Cristos. A Lui să fie gloria acum şi în ziua veşniciei! Amin.
PLVoi deci, preaiubiţilor, ştiind mai dinainte aceste lucruri, păziţi-vă ca nu cumva să vă lăsaţi ademeniţi de rătăcirea acestor nelegiuiţi şi să cădeţi din statornicia voastră,
vKeca şi în toate epistolele sale, vorbind în ele despre aceste lucruri. Printre ele sunt unele lucruri greu de înţeles, pe care cei neştiutori şi nestatornici le denaturează, ca şi pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor.
I/De aceea, preaiubiţilor, fiindcă aşteptaţi aceste lucruri, siliţi-vă să fiţi găsiţi de El în pace, fără pată şi fără cusur;
|Hq Dar noi, potrivit cu promisiunea Lui, aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, în care va locui dreptatea.
)GK aşteptând şi grăbind venirea zilei lui Dumnezeu, din cauza căreia cerurile aprinse vor pieri şi elementele cereşti se vor topi de căldura focului?
F Deci, fiindcă toate aceste lucruri vor fi desfiinţate, ce fel de oameni ar trebui să fiţi, în purtare sfântă şi evlavioasă,
WE' Ziua Domnului însă va veni ca un hoţ noaptea; în ziua aceea cerurile vor trece cu un trosnet mare şi elementele cereşti se vor topi de mare căldură şi pământul cu tot ce este pe el va arde.
YD+ Domnul nu întârzie în împlinirea promisiunii Lui, cum cred unii că întârzie, ci este îndelung-răbdător faţă de noi şi doreşte ca nici unul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă.
CyDar, preaiubiţilor, nu uitaţi un lucru: că, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani şi o mie de ani ca o zi;
*BMDar cerurile şi pământul de acum sunt ţinute prin acelaşi Cuvânt, păstrate pentru focul din ziua judecăţii şi a pierzării oamenilor nelegiuiţi.
KAprin care lumea de atunci a pierit, fiind inundată cu apă.
(@ICăci în mod voit ei uită că odinioară cerurile au existat prin Cuvântul lui Dumnezeu şi că pământul a fost format afară din apă şi în apă,
%?Cşi zicând: Unde este promisiunea venirii Lui? Căci, de când au adormit părinţii voştri, toate rămân aşa cum erau de la începutul creaţiei;
n>UŞtiind mai întâi că în zilele din urmă vor veni batjocoritori, umblând după poftele lor
!=;ca să vă amintiţi de cuvintele vestite mai dinainte de sfinţii profeţi şi de porunca Domnului şi Mântuitorului, dată prin noi, apostolii;
< 1Preaiubiţilor, aceasta este a doua epistolă pe care v-o scriu. În amândouă caut să vă trezesc mintea sănătoasă prin aducere-aminte,
0;YDar cu ei s-a întâmplat cum spune proverbul adevărat: Câinele s-a întors la ce vărsase şi scroafa spălată s-a întors să se tăvălească în mocirlă.
7:gCăci ar fi fost mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptăţii, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă care le fusese dată.
r9]Căci dacă, după ce au scăpat de stricăciunile lumii prin cunoaşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Cristos, se încurcă iarăşi şi sunt biruiţi de ele, starea lor de pe urmă este mai rea decât cea dintâi;
8promiţându-le libertatea, în timp ce ei înşişi sunt robi ai stricăciunii; căci omul este robul lucrului care l-a biruit;
97kCăci, vorbind cu îngâmfare cuvinte ale deşertăciunii, ademenesc cu poftele cărnii, prin desfrânări, pe cei ce abia au scăpat de cei care trăiesc în rătăcire,
6'Oamenii aceştia sunt nişte fântâni fără apă, nori alungaţi de furtună, cărora li se păstrează negura întunericului pe veci.
5%Dar a fost mustrat pentru fărădelegea lui: o măgăriţă necuvântătoare, vorbind cu glas omenesc, a pus frâu nebuniei profetului.
4Au părăsit calea cea dreaptă şi au rătăcit, urmând calea lui Balaam, fiul lui Beor, care a iubit răsplăţile nedreptăţii.
:3mavând ochii plini de adulter şi nu încetează să păcătuiască, ademenind sufletele nestatornice. Au inima deprinsă la lăcomie şi sunt nişte copii ai blestemului;
w2g şi îşi vor primi plata pentru nedreptatea lor. Fericirea lor este să trăiască în plăceri ziua în amiaza mare. Ca nişte întinaţi şi stricaţi, se desfătează în înşelăciunile lor când ospătează împreună cu voi,
*1M Dar aceştia, ca nişte animale fără minte, născute să fie prinse şi nimicite, vorbind de rău ce nu cunosc, vor pieri în însăşi stricăciunea lor
0- pe când îngerii, care sunt mai mari în tărie şi în putere, nu aduc înaintea Domnului nici o judecată batjocoritoare împotriva lor;
V/% şi mai ales pe acei care, în pofta lor necurată, umblă potrivit cărnii şi dispreţuiesc stăpânirea; îndrăzneţi şi încăpăţânaţi ce sunt, ei nu se tem să vorbească de rău domniile,
.7 Domnul ştie să scape din încercare pe oamenii temători de Dumnezeu şi să păstreze pe cei nedrepţi sub pedeapsă pentru ziua judecăţii,
-7(căci dreptul acesta, locuind în mijlocul lor, îşi chinuia în toate zilele sufletul lui drept, văzând şi auzind faptele lor nelegiuite.)
l,Qşi a scăpat pe Lot cel drept, care era apăsat de viaţa destrăbălată a celor stricaţi;
-+Sşi prefăcând cetăţile Sodomei şi Gomorei în cenuşă, le-a condamnat la pierzare, făcând din ele un exemplu pentru cei care vor trăi în nelegiuire;
"*=şi n-a cruţat lumea veche, ci a păstrat pe Noe, unul dintre cei opt, un predicator al dreptăţii, aducând potopul peste o lume de nelegiuiţi;
;)oCăci dacă n-a cruţat Dumnezeu pe îngerii care au păcătuit, ci i-a aruncat în iad şi i-a legat în lanţurile întunericului, ca să fie păstraţi pentru judecată;
;(oŞi în lăcomia lor, vor căuta ca, prin cuvinte înşelătoare, să aibă un câştig de la voi. Dar judecata îi paşte de multă vreme şi nimicirea lor nu dormitează.
t'aŞi mulţi le vor urma destrăbălările, din cauza cărora calea adevărului va fi vorbită de rău.
& Dar în popor s-au ridicat şi profeţi mincinoşi, aşa cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor aduce pe furiş erezii nimicitoare, lepădând chiar pe Domnul care i-a răscumpărat, aducând asupra lor o pierzare năprasnică;
% #Căci nici o profeţie n-a venit vreodată prin voia omului, ci oameni sfinţi ai lui Dumnezeu au vorbit călăuziţi de Duhul Sfânt.
n$ Wcunoscând mai întâi aceasta, că nici o profeţie din Scriptură nu este interpretarea cuiva.
# Şi avem cuvântul profeţiei făcut şi mai sigur, la care bine faceţi că luaţi aminte, ca la o lumină care străluceşte într-un loc întunecos, până se va crăpa de ziuă şi va răsări luceafărul de dimineaţă în inimile voastre;
a" =Şi noi am auzit acest glas venind din cer, când eram cu El pe muntele cel sfânt.
M! Căci El a primit de la Dumnezeu Tatăl onoare şi glorie, atunci când din gloria minunată s-a auzit un glas care îi zicea: Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care îmi găsesc plăcerea.
3  aCăci nu urmând nişte basme meşteşugit alcătuite v-am făcut cunoscut puterea şi venirea Domnului nostru Isus Cristos, ci ca martori oculari ai măreţiei Lui;
j OÎmi voi da silinţa ca şi după moartea mea să vă amintiţi totdeauna de aceste lucruri.
 }ştiind că dezbrăcarea de cortul meu pământesc este aproape, după cum mi-a arătat Domnul nostru Isus Cristos.
{ q Dar socotesc că este drept, atât cât mai sunt în cortul acesta, să vă ţin treji, aducându-vă aminte;
# A De aceea, voi fi gata să vă amintesc totdeauna de aceste lucruri, deşi le ştiţi şi sunteţi întăriţi în adevărul care este prezent cu voi;
 ! căci în felul acesta vi se va da din belşug intrare în împărăţia veşnică a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Cristos.
6 g De aceea, fraţilor, siliţi-vă cu atât mai mult să vă întăriţi chemarea şi alegerea voastră, căci, dacă faceţi aceste lucruri, nu veţi aluneca niciodată;
 } Dar cel ce nu are aceste lucruri este orb, nu vede departe şi a uitat că a fost curăţat de vechile lui păcate;
0 [Căci, dacă lucrurile acestea sunt ale voastre şi sporesc, nu veţi fi nici leneşi, nici neroditori în ce priveşte cunoaşterea Domnului nostru Isus Cristos.
U %şi cu evlavia, iubirea de fraţi; şi cu iubirea de fraţi, dragostea.
k Qşi cu cunoştinţa, înfrânarea; şi cu înfrânarea, răbdarea; şi cu răbdarea, evlavia;
s aDe aceea, dându-vă toată silinţa, uniţi cu credinţa voastră fapta, şi cu fapta, cunoştinţa;
I  prin care El ne-a dat promisiunile Lui nespus de mari şi scumpe, ca prin acestea să deveniţi părtaşi ai naturii dumnezeieşti, fugind de stricăciunea care este în lume prin poftă;
 5Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celui care ne-a chemat prin gloria şi puterea Lui,
s aHarul şi pacea să vă fie înmulţite prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi a lui Isus, Domnul nostru.
K Simon Petru, rob şi apostol al lui Isus Cristos, către cei ce au primit o credinţă la fel de preţioasă ca a noastră, prin dreptatea Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Cristos:
}Salutaţi-vă unul pe altul cu o sărutare de dragoste. Pacea să fie cu voi toţi care sunteţi în Cristos. Amin;
ta Biserica aleasă împreună cu voi, care este în Babilon, vă salută. Tot aşa şi Marcu, fiul meu;
M V-am scris pe scurt prin Silvan, pe care îl socotesc un frate credincios, îndemnându-vă şi mărturisindu-vă că adevăratul har al lui Dumnezeu este acesta în care vă aflaţi;
H   A Lui să fie gloria şi puterea în vecii vecilor! Amin.
_ 7 Dar Dumnezeul oricărui har, care ne-a chemat în Cristos Isus la gloria Sa veşnică, după ce aţi suferit puţină vreme, vă va desăvârşi, vă va întări, vă va da putere şi vă va face neclintiţi.
 + Împotriviţi-vă lui, tari în credinţă, ştiind că aceleaşi suferinţe sunt experimentate şi de fraţii voştri care sunt în lume.
 +Fiţi treji, vegheaţi, pentru că potrivnicul vostru, Diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită.
q [aruncând asupra Lui toată îngrijorarea voastră, pentru că El însuşi Se îngrijeşte de voi.
lQUmiliţi-vă deci sub mâna tare a lui Dumnezeu, ca El să vă înalţe la vremea potrivită,
_7Tot aşa şi voi, tinerilor, fiţi supuşi celor bătrâni. Şi toţi fiţi supuşi unul altuia şi încingeţi-vă cu umilinţa, pentru că Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar celor umili le dă har.
q[Şi când Se va arăta Păstorul cel Mare, veţi căpăta cununa gloriei, care nu se veştejeşte.
eCnu ca şi cum aţi stăpâni peste cei încredinţaţi vouă, ci fiind exemple turmei;
6ePăstoriţi turma lui Dumnezeu, care este între voi, slujind ca veghetori nu din constrângere, ci de bunăvoie; nu pentru un câştig necinstit, ci cu dragă inimă;
> wÎndemn pe prezbiterii care sunt între voi, eu care sunt un prezbiter împreună cu ei şi martor al suferinţelor lui Cristos şi părtaş al gloriei care va fi descoperită:
 De aceea, cei ce suferă după voia lui Dumnezeu să-şi încredinţeze sufletele credinciosului Creator, făcând binele.
nUŞi dacă cel drept este mântuit cu greu, ce se va face cu cel nelegiuit şi cu cel păcătos?
<qPentru că este vremea ca judecata să înceapă de la casa lui Dumnezeu. Şi dacă începe cu noi, care va fi sfârşitul celor care nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu?
 Dar dacă unul suferă pentru că este creştin, să nu-i fie ruşine, ci să glorifice pe Dumnezeu în privinţa aceasta;
~)Şi nimeni din voi să nu sufere ca un ucigaş sau ca un hoţ sau ca un răufăcător sau ca unul care se amestecă în treburile altuia.
#}?Dacă sunteţi batjocoriţi pentru Numele lui Cristos, sunteţi binecuvântaţi, fiindcă Duhul gloriei şi al lui Dumnezeu Se odihneşte peste voi.
|# ci bucuraţi-vă, deoarece aveţi parte de suferinţele lui Cristos, ca la descoperirea gloriei Lui, să vă bucuraţi nespus de mult.
4{a Preaiubiţilor, nu vă miraţi de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca şi cum vi s-ar întâmpla ceva neobişnuit,
7zg Dacă vorbeşte cineva, să vorbească aşa ca şi cum ar vorbi cuvintele lui Dumnezeu. Dacă slujeşte cineva, să slujească după puterea pe care i-o dă Dumnezeu, ca în toate lucrurile să fie glorificat Dumnezeu, prin Isus Cristos, a Căruia este gloria şi puterea în vecii vecilor! Amin.
y1 După cum fiecare aţi primit un dar, slujiţi-vă de el unul pentru altul, ca nişte buni administratori ai harului felurit al lui Dumnezeu;
Ex Fiţi primitori de oaspeţi între voi, fără murmur;
w#Şi mai presus de toate lucrurile, să aveţi o dragoste fierbinte unul pentru altul, căci dragostea acoperă o sumedenie de păcate;
uvcDar sfârşitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiţi înţelepţi deci şi vegheaţi în rugăciune.
6ueCăci tocmai de aceea a fost vestită Evanghelia şi celor morţi, ca să fie judecaţi în carne potrivit oamenilor, dar să trăiască în duh potrivit lui Dumnezeu;
^t5Dar vor da socoteală înaintea Celui ce este gata să judece viii şi morţii;
uscDe aceea se miră ei că nu alergaţi cu ei la acelaşi potop de desfrânare, şi vă vorbesc de rău.
PrCăci este destul că în viaţa noastră din trecut am făcut voia Neamurilor, când am trăit în desfrânări, în pofte, în beţii, în petreceri, în chefuri şi în idolatrii scârboase;
q-pentru ca, în timpul cât îi mai rămâne de trăit în carne, să nu mai trăiască după poftele oamenilor, ci după voia lui Dumnezeu;
o}care S-a înălţat la cer şi este la dreapta lui Dumnezeu şi I-au fost supuşi îngeri, autorităţi şi puteri.
hnIAceastă imagine ne mântuieşte acum şi pe noi, anume botezul, (care nu este o curăţare de întinăciunile trupeşti, ci mărturia unei conştiinţe curate înaintea lui Dumnezeu), prin învierea lui Isus Cristos,
dmAcare fuseseră neascultătoare odinioară, când îndelunga-răbdare a lui Dumnezeu aştepta, în zilele lui Noe, când se făcea corabia, în care a fost scăpat prin apă un număr mic de suflete, şi anume opt;
Mlîn care S-a şi dus şi a predicat duhurilor în închisoare,
8kiCăci Cristos, de asemenea, a suferit o dată pentru păcate, Cel Drept pentru cei nedrepţi, ca să ne aducă la Dumnezeu; fiind omorât în carne, dar înviat în duh,
jCăci este mai bine, dacă aşa este voia lui Dumnezeu, să suferiţi pentru că faceţi binele, decât pentru că faceţi răul.
>iuavând o conştiinţă curată, pentru ca aceia care bârfesc purtarea voastră bună în Cristos să rămână de ruşine tocmai în ceea ce se vorbeşte împotriva voastră.
Bh}ci sfinţiţi în inimile voastre pe Domnul Dumnezeu şi fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de speranţa care este în voi, cu blândeţe şi teamă,
)gKDar chiar şi dacă aţi suferi din cauza dreptăţii, sunteţi binecuvântaţi! Şi să nu vă temeţi de ameninţările lor, nici să nu vă tulburaţi,
Vf% Şi cine vă va face rău, dacă sunteţi plini de râvnă pentru bine?
'eG Pentru că ochii Domnului sunt peste cei drepţi şi urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor. Dar faţa Domnului este împotriva celor ce fac răul.
ddA Să se depărteze de rău şi să facă binele, să caute pacea şi s-o urmărească;
c3 Căci: Cel ce vrea să iubească viaţa şi să vadă zile bune, să-şi înfrâneze limba de la rău şi buzele de la cuvinte înşelătoare.
Bb} Nu întoarceţi rău pentru rău, sau batjocură pentru batjocură; ci dimpotrivă, binecuvântaţi: ştiind că la aceasta aţi fost chemaţi, ca să moşteniţi binecuvântarea;
aÎn cele din urmă, toţi să fiţi cu acelaşi gând, având milă unii de alţii, iubind ca fraţii, miloşi, umili;
x`iLa fel şi voi, soţilor, purtaţi-vă cu înţelepciune cu soţiile voastre, dând onoare soţiei ca unui vas mai slab, şi ca unora care vor moşteni împreună cu voi harul vieţii, ca să nu fie împiedicate rugăciunile voastre;
_!ca Sara, care asculta de Avraam şi-l numea domn, ale cărei fiice sunteţi voi, dacă faceţi binele fără să vă temeţi de ceva.
^Căci astfel se împodobeau odinioară şi sfintele femei care se încredeau în Dumnezeu, fiind supuse soţilor lor,
]ci omul ascuns al inimii, cu podoaba nepieritoare a unui duh blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu.
\5Podoaba voastră să nu fie cea de afară, care stă în împletirea părului şi în purtarea de podoabe de aur sau în îmbrăcarea hainelor,
T[!când vă vor vedea felul vostru de purtare curată, unită cu frica.
3Z aTot astfel, soţiilor, fiţi supuse soţilor voştri, pentru ca, dacă unii nu ascultă de cuvânt, să fie câştigaţi fără cuvânt, prin purtarea soţiilor lor,
{YoCăci eraţi ca nişte oi rătăcite, dar acum v-aţi întors la Păstorul şi Episcopul sufletelor voastre.
AX{El însuşi a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru dreptate; prin rănile Lui aţi fost vindecaţi.
WCând era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri; şi, când era chinuit, nu ameninţa, ci Se încredinţa Celui care judecă drept.
NVEl n-a făcut păcat, nici nu s-a găsit viclenie în gura Lui.
U)Căci la aceasta aţi fost chemaţi, fiindcă şi Cristos a suferit pentru voi, lăsându-vă un exemplu, ca să călcaţi pe urmele Lui;
fTECăci ce laudă este dacă atunci când sunteţi bătuţi pentru că aţi făcut rău, suferiţi cu răbdare? Dar dacă suferiţi cu răbdare când aţi făcut ce este bine, lucrul acesta este un har de la Dumnezeu,
SCăci este un har, dacă cineva, pentru conştiinţa lui faţă de Dumnezeu, îndură întristare, suferind pe nedrept.
%RCSlugilor, fiţi supuşi stăpânilor voştri cu toată frica, nu numai celor ce sunt buni şi blânzi, ci şi, celor ce sunt greu de mulţumit.
pQYDaţi onoare tuturor oamenilor, iubiţi pe fraţi, temeţi-vă de Dumnezeu; daţi onoare regelui!
P5Purtaţi-vă ca nişte oameni liberi, fără să folosiţi libertatea aceasta ca pe o haină a răutăţii, dar ca nişte robi ai lui Dumnezeu.
OPentru că voia lui Dumnezeu este ca, făcând ce este bine, să aduceţi la tăcere neştiinţa oamenilor fără minte.
Ncât şi guvernatorilor, ca unii care sunt trimişi de el ca să pedepsească pe răufăcători şi să laude pe cei ce fac bine.
Mw Fiţi supuşi deci oricărei stăpâniri omeneşti, pentru Domnul: atât regelui, fiind mai înalt stăpânitor,
dLA având o purtare bună în mijlocul Neamurilor, pentru ca, atunci când vorbesc împotriva voastră ca despre nişte răufăcători, văzând faptele voastre bune, să slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării.
K5 Preaiubiţilor, vă sfătuiesc, ca pe nişte străini şi călători, să vă feriţi de poftele cărnii, care se luptă împotriva sufletului,
+JO voi, care odinioară nu eraţi un popor, dar acum sunteţi poporul lui Dumnezeu; voi, care nu căpătaserăţi îndurare, dar acum aţi căpătat îndurare.
I{ Voi însă sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie regală, o naţiune sfântă, un popor pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată;
H9şi: O piatră de poticnire şi o stâncă de cădere. Ei se poticnesc, pentru că nu ascultă de cuvânt, şi la aceasta au şi fost rânduiţi;
3G_De aceea pentru voi, cei ce credeţi, El este de mare preţ, dar pentru cei care nu cred: Piatra pe care au lepădat-o zidarii a devenit piatra din capul unghiului;
3F_Pentru că este scris în Scriptură: Iată, pun în Sion o piatră din capul unghiului, aleasă, scumpă; şi cel ce se încrede în El nu va fi făcut de ruşine;
;Eoşi voi, ca nişte pietre vii sunteţi zidiţi să fiţi o casă spirituală, o preoţie sfântă, ca să aduceţi jertfe spirituale, primite de Dumnezeu prin Isus Cristos.
rD]Şi venind la El, Piatra vie, lepădată de oameni, dar aleasă şi scumpă înaintea lui Dumnezeu,
BCdacă aţi gustat într-adevăr că Domnul este bun.
B ca nişte prunci născuţi de curând, să doriţi laptele curat al cuvântului, ca prin el să creşteţi spre mântuire,
A De aceea, lepădând orice răutate, orice viclenie, orice fel de prefăcătorie, de invidie şi de vorbire de rău,
w@ idar Cuvântul Domnului rămâne în veci. Şi acesta este cuvântul care v-a fost vestit prin Evanghelie;
?  Pentru că orice făptură este ca iarba şi toată gloria omului ca floarea ierbii. Iarba se usucă şi floarea ei cade,
7> ifiindcă aţi fost născuţi din nou nu dintr-o sămânţă pieritoare, ci dintr-una nepieritoare, prin Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu şi care rămâne în veci.
T= #Deci, ca unii care v-aţi curăţat sufletele în ascultare de adevăr prin Duhul ca să aveţi o dragoste neprefăcută faţă de fraţi, iubiţi-vă cu căldură unul pe altul cu o inimă curată,
'< Icare prin El credeţi în Dumnezeu, care L-a înviat dintre cei morţi şi I-a dat glorie, încât credinţa şi speranţa voastră să fie în Dumnezeu;
; ycare a fost cunoscut mai înainte de întemeierea lumii, dar a fost arătat la sfârşitul vremurilor pentru voi,
X: +ci cu sângele scump al lui Cristos, Mielul fără cusur şi fără pată,
,9 Sştiind că aţi fost răscumpăraţi, nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, din felul vostru deşert de viaţă moştenit de la părinţii voştri,
"8 ?Şi dacă chemaţi ca Tată pe Cel care judecă fără părtinire pe fiecare după faptele lui, purtaţi-vă cu frică în timpul pribegiei voastre;
I7  pentru că este scris: Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt.
n6 WCi, după cum Cel ce v-a chemat este sfânt, fiţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră,
5 Ca nişte copii ascultători, nu vă conformaţi poftelor pe care le aveaţi altădată, când eraţi în neştiinţă;
-4 U De aceea, încingeti-vă coapsele minţii voastre, fiţi treji şi puneţi-vă toată speranţa în harul care vă va fi adus la descoperirea lui Isus Cristos.
{3 q Lor le-a fost descoperit că nu pentru ei înşişi, ci pentru noi spuneau ei lucrurile care acum v-au fost vestite prin cei care v-au predicat Evanghelia, prin Duhul Sfânt trimis din cer; lucruri la care îngerii doresc să privească;
N2  căutând să cunoască ce vreme sau ce împrejurări avea în vedere Duhul lui Cristos, care era în ei, când vestea mai dinainte suferinţele lui Cristos şi gloriile care aveau să urmeze;
#1 A în privinţa acestei mântuiri, profeţii care au profeţit despre harul care vă era păstrat vouă, au făcut cercetări şi căutări insistente,
X0 + primind ca sfârşit al credinţei voastre, mântuirea sufletelor voastre;
)/ Mpe care voi îl iubiţi fără să-L fi văzut şi, deşi nu-L vedeţi acum, dar credeţi în El, vă bucuraţi cu o bucurie nespusă şi plină de glorie,
_. 9pentru ca încercarea credinţei voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere şi care totuşi este încercat prin foc, să fie găsită spre laudă şi glorie şi cinste la arătarea lui Isus Cristos,
- /În aceasta voi vă bucuraţi mult, cu toate că acum, dacă trebuie, sunteţi întristaţi pentru puţină vreme prin felurite încercări,
, care sunteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu, prin credinţă, pentru mântuirea gata să fie descoperită în vremea de pe urmă.
~+ wla o moştenire nestricăcioasă şi nepătată şi care nu se poate veşteji, păstrată în ceruri pentru voi,
X* +Binecuvântat să fie Dumnezeul şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou, prin învierea lui Isus Cristos dintre cei morţi, la o Speranţă vie,
X) +aleşi după ştiinţa mai dinainte a lui Dumnezeu Tatăl, prin lucrarea de sfinţire a Duhului, spre ascultarea şi stropirea cu sângele lui Isus Cristos: har vouă şi pacea să vă fie înmulţită;
( +Petru, apostol al lui Isus Cristos, către cei care trăiesc ca străini, împrăştiaţi prin Pont, Galatia, Capadocia, Asia şi Bitinia,
$'Asă ştiţi că cel ce întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui, va mântui un suflet de la moarte şi va acoperi o mulţime de păcate;
i&KFraţilor, dacă vreunul dintre voi se rătăceşte de la adevăr şi îl întoarce altul,
\%1Şi iarăşi s-a rugat şi cerul a dat ploaie şi pământul şi-a dat rodul;
$3Ilie era un om cu aceleaşi slăbiciuni ca şi noi, şi s-a rugat fierbinte să nu plouă, şi n-a plouat pe pământ trei ani şi şase luni.
'#GMărturisiţi-vă unii altora păcatele şi rugaţi-vă unii pentru alţii ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui drept;
")Şi rugăciunea cu credinţă va vindeca pe cel bolnav şi Domnul îl va însănătoşi; şi, dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate.
!7Este vreunul printre voi bolnav? Să cheme pe prezbiterii bisericii şi ei să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, în Numele Domnului.
| q Este vreunul printre voi în suferinţă? Să se roage! Este vreunul bucuros? Să cânte cântări de laudă!
eC Dar mai presus de toate, fraţii mei, să nu vă juraţi nici pe cer, nici pe pământ, nici cu vreun alt fel de jurământ. Ci da al vostru să fie da şi nu al vostru să fie nu, ca să nu cădeţi sub judecată.
G Iată, noi numim binecuvântaţi pe cei care au răbdat. Aţi auzit de răbdarea lui Iov, şi aţi văzut ce sfârşit i-a dat Domnul, căci Domnul este plin de milă şi de îndurare.
}s Fraţii mei, luaţi ca exemplu de suferinţă şi de răbdare pe profeţii care au vorbit în Numele Domnului.
 Nu vă plângeţi unii împotriva altora, fraţilor, ca să nu fiţi judecaţi. Iată, Judecătorul este chiar la uşă!
q[Fiţi şi voi îndelung-răbdători, întăriţi-vă inimile, căci venirea Domnului este aproape.
\1Fiţi deci îndelung răbdători, fraţilor, până la venirea Domnului. Iată, plugarul aşteaptă roadă scumpă a pământului, şi o aşteaptă cu răbdare până primeşte ploaie timpurie şi târzie;
W'Aţi condamnat şi aţi omorât pe cel drept, care nu vi se împotrivea!
}Aţi trăit pe pământ în plăceri şi în desfătări. V-aţi săturat inimile chiar ca într-o zi de junghiere;
?wIată, plata lucrătorilor care v-au secerat câmpiile şi pe care le-aţi oprit-o pe nedrept, strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştirilor;
>uAurul şi argintul vostru au ruginit şi rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră, şi are să vă mănânce carnea ca focul! V-aţi strâns comori în zilele din urmă!
W'Bogăţiile voastre au putrezit şi hainele voastre sunt roase de molii.
x kAscultaţi acum voi, bogaţilor! Plângeţi şi vă tânguiţi din cauza nenorocirilor care vin peste voi!
MDeci, cine ştie să facă bine şi nu-l face, păcătuieşte;
gGDar acum voi vă lăudaţi în mândria voastră! Orice laudă de felul acesta este rea.
}sVoi, dimpotrivă, ar trebui să ziceţi: Dacă va vrea Domnul, vom trăi şi vom face cutare sau cutare lucru.
-Şi voi nu ştiţi ce va aduce ziua de mâine! Căci ce este viaţa voastră? Nu este decât un abur, care se arată puţin şi apoi piere.
"= Ascultaţi acum, voi care ziceţi: Astăzi sau mâine ne vom duce în cutare cetate şi vom sta acolo un an şi vom face comerţ şi vom câştiga!
} Unul singur este Dătătorul Legii, care poate să mântuiască şi să piardă. Cine eşti tu să judeci pe altul?
[~~c~ }||{{)zzByy2xEwWvvBuut=ssFrrBqq%ponnrmlll&kk8jii@hhg\gf}eeTddHccMbblaa!``_^^`^]D\\1[ZZ^YYGXX`WVVUTThSSQRRCQQPPOWNNMLLaKJJIIHHXGGPFFEzDD,CBBcB A8@@@?~?>>==%<;;:[99<88X7X6N5433P2~11///>.-,,D++p**m*.)) (u'&&Q%$$#["!!P T^{z'`4L$ 1 3  : ` b}eC[c"?Şi îngerului bisericii din Filadelfia scrie-i: Iată ce zice Cel sfânt, Cel adevărat, Cel ce ţine cheia lui David, Cel ce deschide şi nimeni nu va închide, Cel ce închide şi nimeni nu va deschide:
Q!Cine are urechi să asculte ceea ce Duhul zice bisericilor.
H  Cel ce va birui va fi îmbrăcat în haine albe şi nu-i voi şterge numele din cartea vieţii, ci îi voi mărturisi numele înaintea Tatălui Meu şi înaintea îngerilor Săi;
%CTotuşi, ai în Sardes câteva nume care nu şi-au mânjit hainele. Ei vor umbla împreună cu Mine, îmbrăcaţi în alb, căci sunt vrednici;
5cAdu-ţi aminte deci cum ai primit şi auzit; ţine şi pocăieşte-te! Dacă nu veghezi, voi veni ca un hoţ şi nu vei şti în care ceas voi veni peste tine;
/WVeghează şi întăreşte lucrurile care rămân, care erau pe cale să moară, căci n-am găsit faptele tale desăvârşite înaintea Dumnezeului Meu.
` ;Şi îngerului bisericii din Sardes scrie-i: Iată ce zice Cel ce are cele şapte Duhuri ale lui Dumnezeu şi cele şapte stele: Ştiu faptele tale, că îţi merge numele că trăieşti, dar eşti mort;
LCine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul.
?yŞi îi voi da luceafărul de dimineaţă.
Le va cârmui cu un toiag de fier şi le va zdrobi ca pe nişte vase de lut, cum am primit şi Eu putere de la Tatăl Meu.
Şi celui ce va birui şi va păzi până la sfârşit lucrările Mele, îi voi da stăpânire peste Neamuri.
J Numai ţineţi cu tărie ce aveţi, până voi veni!
U#Vouă însă, şi la toţi ceilalţi din Tiatira, care nu aveţi această învăţătură şi n-aţi cunoscut adâncimile Satanei, cum le numesc ei, vă spun: Nu pun peste voi altă greutate.
QŞi voi lovi cu moartea pe copiii ei. Şi toate bisericile vor cunoaşte că Eu sunt Cel care cercetează minţile şi inimile. Şi voi răsplăti pe fiecare dintre voi după faptele lui;
0YIată că am s-o arunc bolnavă în pat; şi pe cei care au săvârşit adulter cu ea îi arunc într-un necaz mare, dacă nu se pocăiesc de faptele lor.
jMŞi i-am dat vreme să se pocăiască de faptele ei adultere, şi ea nu s-a pocăit.
ykDar iată ce am împotriva ta: Tu laşi pe Izabela, femeia aceea, care îşi zice profetesă, să înveţe şi să amăgească pe robii Mei să săvârşească fapte de adulter şi să mănânce din lucrurile jertfite idolilor;
#?Ştiu faptele tale, dragostea ta, credinţa ta, slujba ta, răbdarea ta şi faptele tale de pe urmă, că sunt mai multe decât cele dintâi.
3_Şi îngerului bisericii din Tiatira scrie-i: Iată ce zice Fiul lui Dumnezeu, care are ochii ca para focului şi ale cărui picioare sunt ca arama aprinsă:
#Cine are urechi să asculte ceea ce Duhul zice bisericilor: Celui ce va birui îi voi da să mănânce din mana ascunsă; şi-i voi da o piatră albă, şi pe piatra aceasta este scris un nume nou, pe care nu-l ştie nimeni, decât acela care-l primeşte.
ucPocăieşte-te sau altfel voi veni la tine curând şi Mă voi lupta cu ei cu sabia gurii Mele;
h IAstfel şi tu ai pe cei ce ţin învăţătura nicolaiţilor, pe care Eu o urăsc;
' GDar am câteva lucruri împotriva ta. Tu ai acolo nişte oameni care ţin învăţătura lui Balaam, care a învăţat pe Balac să pună o piatră de poticnire înaintea copiilor lui Israel, ca să mănânce din lucrurile jertfite idolilor şi să se dedea la desfrânare;
  Ştiu faptele tale şi unde locuieşti: acolo unde este tronul Satanei. Dar tu ţii Numele Meu şi n-ai lepădat credinţa Mea, nici chiar în zilele când Antipa, martorul meu credincios, a fost ucis la voi, acolo unde locuieşte Satana;
 } Şi îngerului bisericii din Pergam scrie-i: Iată ce zice Cel care are sabia ascuţită cu două tăişuri:
  Cine are urechi să asculte ceea ce Duhul zice bisericilor: Cel ce va birui nicidecum nu va fi vătămat de moartea a doua.
wg Nu te teme nicidecum de ce vei suferi. Iată că Diavolul va arunca în închisoare pe unii dintre voi, ca să vă încerce. Şi veţi avea un necaz de zece zile. Fii credincios până la moarte şi-ţi voi da cununa vieţii;
<q Ştiu faptele tale, necazul tău şi sărăcia ta (dar eşti bogat) şi batjocurile din partea celor ce zic că sunt iudei şi nu sunt, ci sunt o sinagogă a Satanei.
Şi îngerului bisericii din Smirna, scrie-i: Iată ce zice Cel dintâi şi Cel de pe urmă, Cel ce a murit şi a înviat:
3_Cine are urechi să asculte ceea ce Duhul zice bisericilor: Celui care va birui îi voi da să mănânce din pomul vieţii, care este în raiul lui Dumnezeu.
pYAi însă lucrul acesta bun: că urăşti faptele nicolaiţilor, pe care şi Eu le urăsc;
B}Adu-ţi deci aminte de unde ai căzut, pocăieste-te şi fă faptele dintâi. Altfel, voi veni la tine şi-ţi voi lua sfeşnicul din locul lui – dacă nu te pocăieşti.
Z-Dar ce am împotriva ta este că ţi-ai părăsit dragostea dintâi.
b=Ştiu că ai răbdare şi ai suferit din cauza Numelui Meu, şi n-ai obosit;
KŞtiu faptele tale, munca ta şi răbdarea ta, şi că nu poţi suferi pe cei răi; că ai pus la încercare pe cei ce zic că sunt apostoli şi nu sunt, şi i-ai găsit mincinoşi.
: oÎngerului bisericii din Efes scrie-i: Iată ce zice Cel ce ţine cele şapte stele în mâna dreaptă şi Cel ce umblă prin mijlocul celor şapte sfeşnice de aur:
|~ sMisterul celor şapte stele pe care le-ai văzut în mâna Mea dreaptă şi a celor şapte sfeşnice de aur: Cele şapte stele sunt îngerii celor şapte biserici şi cele şapte sfeşnice pe care le-ai văzut sunt şapte biserici.
}  Scrie deci lucrurile pe care le-ai văzut, şi lucrurile care sunt, şi lucrurile care vor avea loc după acestea.
| Cel viu. Am fost mort, şi iată că sunt viu în vecii vecilor. Şi Eu ţin cheile morţii şi ale Locuinţei Morţilor;
?{ yŞi când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui ca mort. Dar El Şi-a pus mâna dreaptă peste mine, zicându-mi: Nu te teme!, Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă,
2z _În mâna dreaptă ţinea şapte stele; din gura Lui ieşea o sabie ascuţită cu două tăişuri; şi faţa Lui era ca soarele când străluceşte în puterea lui.
y şi picioarele Lui erau ca o aramă aprinsă, ca atunci când este arsă în cuptor; şi glasul Lui era ca vuietul unor ape multe.
lx SCapul şi părul Lui erau albe ca lâna albă, ca zăpada; şi ochii Lui erau ca para focului;
7w i Şi în mijlocul celor şapte sfeşnice, pe Cineva care semăna cu Fiul omului, îmbrăcat cu o haină lungă până la picioare şi încins la piept cu un brâu de aur.
zv o Apoi m-am întors să văd glasul care-mi vorbea. Şi când m-am întors, am văzut şapte sfeşnice de aur.
wu i care zicea: Eu sunt Alfa şi Omega, Cel dintâi şi Cel de pe urmă, şi: Ce vezi, scrie într-o carte şi trimite-o celor şapte biserici care sunt în Asia: la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia şi Laodiceea.
ut e în ziua Domnului eram în Duhul, şi am auzit înapoia mea un glas puternic, ca sunetul unei trompete,
ms U Eu, Ioan, fratele vostru şi părtaş împreună cu voi la necaz, la împărăţie şi la răbdarea în Isus, mă aflam pe insula numită Patmos, din cauza Cuvântului lui Dumnezeu şi din cauza mărturiei lui Isus Cristos.
r 1Eu sunt Alfa şi Omega, începutul şi Sfârşitul, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era şi Cel care vine, Cel Atotputernic;
0q [Iată, El vine pe nori şi orice ochi îl va vedea, chiar şi cei care L-au străpuns. Şi toate seminţiile pământului se vor văita din pricina Lui! Da, Amin;
p 'şi a făcut din noi o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl Său; a Lui să fie gloria şi puterea în vecii vecilor! Amin;
Wo )şi de la Isus Cristos, martorul credincios, Cel întâi-născut dintre cei morţi şi Domnul regilor pământului. A Lui, care ne iubeşte şi care ne-a spălat de păcatele noastre în sângele Său,
En Ioan, către cele şapte biserici care sunt în Asia: har vouă şi pace de la Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine, şi de la cele şapte Duhuri care stau înaintea tronului Său,
$m CBinecuvântat este cel care citeşte şi cei care ascultă cuvintele acestei profeţii şi păzesc lucrurile scrise în ea, căci vremea este aproape!
l }care a mărturisit despre Cuvântul lui Dumnezeu şi despre mărturia lui Isus Cristos, şi a spus tot ce a văzut;
pk ]Descoperirea lui Isus Cristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile care trebuie să se întâmple în curând. Şi El le-a adus-o la cunoştinţă trimiţând-o prin îngerul Său la robul Său Ioan,
j !singurului Dumnezeu înţelept, Mântuitorul nostru, să-I fie glorie şi măreţie, putere şi stăpânire, acum şi în veci. Amin.
i -Iar a Aceluia care poate să vă păzească de orice cădere şi să vă prezinte fără vină şi plini de bucurie înaintea gloriei Sale,
h yiar pe alţii căutaţi să-i mântuiţi, smulgându-i din foc, urând până şi cămaşa pângărită de carne;
;g sŞi de unii fie-vă milă, făcând deosebire,
f ţineţi-vă în dragostea lui Dumnezeu, aşteptând îndurarea Domnului nostru Isus Cristos pentru viaţa veşnică.
we iDar voi, preaiubiţilor, zidindu-vă în credinţa voastră cea sfântă, rugându-vă prin Duhul Sfânt,
Yd -Aceştia sunt cei ce fac dezbinări, oameni supuşi firii, care n-au Duhul;
sc acum v-au spus că în vremurile din urmă vor fi batjocoritori, trăind după poftele lor nelegiuite;
b  Dar voi, preaiubiţilor, aduceţi-vă aminte de cuvintele vestite mai dinainte de apostolii Domnului nostru Isus Cristos,
6a gAceştia sunt nişte cârtitori, nemulţumiţi cu soarta lor, care trăiesc după poftele lor; gura lor vorbeşte cuvinte trufaşe şi laudă pe oameni pentru câştig.
` ca să facă judecată împotriva tuturor şi să condamne pe toţi cei nelegiuiţi pentru toate faptele lor pe care le-au făcut în chip nelegiuit şi pentru toate cuvintele de batjocură pe care le-au rostit împotriva Lui aceşti păcătoşi nelegiuiţi.
_ -Şi Enoh, al şaptelea patriarh de la Adam, a profeţit despre acestea, zicând: Iată, a venit Domnul cu zecile de mii de sfinţi ai Săi,
+^ Q nişte valuri înfuriate ale mării, care îşi spumegă ruşinile, nişte stele rătăcitoare cărora le este păstrată negura întunericului pentru vecie.
<] s Sunt nişte stânci ascunse la mesele voastre de dragoste, unde se ospătează fără ruşine împreună cu voi, purtându-şi de grijă doar lor înşişi; sunt nişte nori fără apă, mânaţi încoace şi încolo de vânturi; nişte pomi tomnatici fără rod, de două ori morţi, dezrădăcinaţi;
4\ c Vai de ei! Pentru că au mers pe calea lui Cain şi, din dorinţa de câştig, s-au aruncat în rătăcirea lui Balaam şi au pierit într-o răscoală ca a lui Core.
[  Dar aceştia vorbesc de rău ceea ce nu cunosc; şi, în ceea ce ştiu din instinct, ca animalele fără minte, se strică singuri.
MZ  Dar arhanghelul Mihail, când se împotrivea Diavolului şi se certa cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să aducă împotriva lui nici o acuzaţie, ci a zis: Domnul să te mustre!
Y )Cu toate acestea, aceşti visători îşi pângăresc în acelaşi fel trupul, nesocotesc stăpânirea şi vorbesc de rău conducătorii.
VX 'Tot aşa, Sodoma şi Gomora şi cetăţile dimprejurul lor, care dându-se ca şi ele la desfrânare şi poftind trupul altuia, ne sunt puse înainte ca un exemplu, suferind pedeapsa unui foc veşnic.
CW Şi pe îngerii, care nu şi-au păzit starea de la început, ci şi-au părăsit locuinţa, El i-a păstrat în lanţuri veşnice, în întuneric, pentru judecata zilei celei mari.
:V oVreau să vă aduc aminte, deşi odată ştiaţi toate aceste lucruri, că Domnul, după ce a eliberat pe poporul Său din ţara Egiptului, a nimicit pe cei ce n-au crezut;
U Căci s-au strecurat printre voi unii oameni, care mai demult erau hotărâţi pentru această condamnare, oameni necredincioşi, care schimbă în desfrânare harul Dumnezeului nostru şi neagă pe singurul nostru Stăpân şi Domn, Isus Cristos;
{T qPreaiubiţilor, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră comună, m-am văzut silit să vă scriu şi să vă îndemn să luptaţi pentru credinţa care a fost dată sfinţilor o dată pentru totdeauna.
FS Îndurarea, pacea şi dragostea să vă fie înmulţite!
R 'Iuda, rob al lui Isus Cristos şi frate al lui Iacov, către cei chemaţi, sfinţiţi de Dumnezeu Tatăl şi păstraţi de Isus Cristos:
4Q csper însă să te văd în curând şi atunci vom vorbi gură către gură. Pacea să fie cu tine! Prietenii îţi trimit salutări. Salută prietenii pe nume. Amin.
bP ? Aş avea multe să-ţi scriu, dar nu vreau să ţi le scriu cu toc şi cu cerneală;
!O = Toţi, chiar şi Adevărul, au adus o mărturie bună despre Dimitrie. Şi noi aducem mărturie; şi ştii că mărturia noastră este adevărată.
N 1 Preaiubitule, nu urma ceea ce este rău, ci ce este bine. Cel ce face binele este din Dumnezeu, dar cel ce face răul n-a văzut pe Dumnezeu;
M  De aceea, dacă voi veni, îi voi aduce aminte de faptele pe care le face, căci ne acuză cu vorbe rele; şi nu se mulţumeşte cu atât, dar nici nu primeşte pe fraţi, iar pe cei ce vor să-i primească, îi opreşte, şi-i dă afară din Biserică.
pL [ Am scris Bisericii, dar Diotref, căruia îi place să fie cel dintâi între ei, nu ne primeşte.
wK iDe aceea, noi trebuie să primim bine pe astfel de oameni, ca să fim împreună lucrători cu adevărul.
_J 9pentru că au plecat pentru Numele Lui, fără să primească ceva de la Neamuri.
)I Mcare au mărturisit înaintea Bisericii despre dragostea ta; şi vei face bine dacă îi vei trimite în călătoria lor, într-un fel vrednic de Dumnezeu,
iH MPreaiubitule, tu lucrezi cu credincioşie în orice faci pentru fraţi şi pentru străini,
\G 3N-am bucurie mai mare decât să aud despre copiii mei că umblă în adevăr.
F %Căci m-am bucurat foarte mult când au venit fraţii şi au mărturisit despre adevărul care este în tine şi că umbli în adevăr.
~E wPreaiubitule, mă rog să prosperi în toate lucrurile şi să ai sănătate, după cum prosperă sufletul tău.
QD Prezbiterul, către preaiubitul Gaius, pe care-l iubesc în adevăr;
EC  Copiii surorii tale alese îţi trimit salutări. Amin.
OB  Având multe lucruri să vă spun, nu vreau să le scriu pe hârtie şi cu cerneală, ci sper să vin la voi şi să vă vorbesc gură către gură, pentru ca bucuria noastră să fie deplină.
SA ! Căci cel ce-i zice: Bun venit!, se face părtaş faptelor sale rele.
@  Dacă vine cineva la voi şi nu vă aduce învăţătura aceasta, să nu-l primiţi în casă şi să nu-i ziceţi: Bun venit!
1? ] Oricine calcă porunca şi nu rămâne în învăţătura lui Cristos nu are pe Dumnezeu. Cel ce rămâne în învăţătura lui Cristos are pe Tatăl şi pe Fiul;
~> wLuaţi seama la voi înşivă ca să nu distrugeţi rodul muncii noastre, ci să primiţi o răsplată deplină.
&= GCăci în lume s-au răspândit mulţi înşelători, care nu mărturisesc pe Isus Cristos venind în carne. Acesta este înşelătorul şi anticristul.
< 7Şi aceasta este dragostea: să umblăm potrivit poruncilor Lui, Aceasta este porunca, după cum aţi auzit de la început: să umblaţi în ea;
; /Şi acum te rog, doamnă, nu ca şi cum ţi-aş scrie o poruncă nouă, ci aceea pe care o aveam de la început: să ne iubim unul pe altul!
: M-am bucurat foarte mult că am găsit pe unii din copiii tăi umblând în adevăr, după porunca pe care am primit-o de la Tatăl;
9 1Harul, îndurarea şi pacea să fie cu voi, de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul Isus Cristos, Fiul Tatălui, în adevăr şi în dragoste!
^8 7din pricina adevărului care rămâne în noi şi va fi cu noi pentru totdeauna:
!7 ?Prezbiterul, către aleasa doamnă şi către copiii ei, pe care-i iubesc în adevăr – şi nu numai eu, ci toţi cei ce au cunoscut adevărul –
86kCopilaşilor, păziţi-vă de idoli. Amin;
m5SŞi ştim că Fiul lui Dumnezeu a venit şi ne-a dat pricepere ca să cunoaştem pe Cel adevărat. Şi, noi suntem în Cel adevărat, adică în Fiul Său Isus Cristos. Acesta este Dumnezeul adevărat şi viaţa veşnică;
T4!Ştim că suntem din Dumnezeu şi că toată lumea zace în cel rău;
35Noi ştim că oricine este născut din Dumnezeu nu păcătuieşte, căci Cel născut din Dumnezeu se păzeşte şi cel rău nu se atinge de el.
T2!Orice nedreptate este păcat; şi este păcat care nu duce la moarte;
11Dacă vede cineva pe fratele său făcând un păcat care nu duce la moarte, să se roage; şi Dumnezeu va da viaţa, şi anume acelora care n-au făcut un păcat care duce la moarte. Este un păcat care duce la moarte. Nu zic să se roage pentru păcatul acela;
c0?Şi dacă ştim că ne ascultă, orice I-am cere, ştim că avem ceea ce I-am cerut.
y/kŞi aceasta este îndrăzneala pe care o avem în El: dacă cerem orice potrivit cu voia Lui, ne ascultă;
J.  V-am scris aceste lucruri ca să ştiţi că voi, care credeţi în Numele Fiului lui Dumnezeu, aveţi viaţa veşnică şi ca să continuaţi să credeţi în Numele Fiului lui Dumnezeu.
_-7 Cel ce are pe Fiul are viaţa; cel ce nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viaţa.
v,e Şi mărturia este aceasta: Dumnezeu ne-a dat viaţa veşnică şi această viaţă este în Fiul Său.
H+  Cel ce crede în Fiul lui Dumnezeu are mărturia în el; cel ce nu crede pe Dumnezeu, L-a făcut mincinos, pentru că nu a crezut mărturia pe care a făcut-o Dumnezeu despre Fiul Său.
,*Q Dacă primim mărturia oamenilor, mărturia lui Dumnezeu este mai mare; pentru că mărturia lui Dumnezeu este mărturia pe care a făcut-o despre Fiul Său.
)Şi trei sunt care mărturisesc pe pământ: Duhul, apa şi sângele; şi acestea trei sunt una în încuviinţarea lor.
y(kCăci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Duhul Sfânt; şi aceştia trei sunt una.
A'{Acesta este Cel ce a venit cu apă şi cu sânge, Isus Cristos; nu numai cu apă, ci cu apă şi cu sânge. Şi Duhul este cel ce mărturiseşte, pentru că Duhul este adevărul;
h&IŞi cine este cel ce biruie lumea, dacă nu cel ce crede că Isus este Fiul lui Dumnezeu?
%pentru că oricine este născut din Dumnezeu biruie lumea; şi aceasta este biruinţa care a învins lumea: credinţa noastră.
w$gCăci aceasta este dragostea lui Dumnezeu: să împlinim poruncile Lui; şi poruncile Lui nu sunt grele;
p#YCunoaştem că iubim pe copiii lui Dumnezeu, când iubim pe Dumnezeu şi împlinim poruncile Lui.
" 7Oricine crede că Isus este Cristosul este născut din Dumnezeu; şi oricine iubeşte pe Cel ce L-a născut, iubeşte şi pe cel născut din El;
{!oŞi aceasta este porunca pe care o avem de la El: cel ce iubeşte pe Dumnezeu, iubeşte şi pe fratele Său;
X )Dacă zice cineva: Eu iubesc pe Dumnezeu şi urăşte pe fratele său, este un mincinos; căci cel ce nu iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, cum poate iubi pe Dumnezeu, pe care nu L-a văzut?
=uNoi îl iubim pentru că El ne-a iubit întâi.
;oÎn dragoste nu este frică; ci dragostea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu ea pedeapsa. Şi cel ce se teme n-a fost făcut desăvârşit în dragoste.
A{În privinţa aceasta dragostea este desăvârşită în noi, ca să avem îndrăzneală în ziua judecăţii; pentru că aşa cum este El, aşa suntem şi noi în această lume.
PŞi noi am ajuns să cunoaştem şi am crezut dragostea pe care o are Dumnezeu faţă de noi. Dumnezeu este dragoste; şi cel ce rămâne în dragoste rămâne în Dumnezeu şi Dumnezeu în el.
taOricine mărturiseşte că Isus este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu rămâne în el şi el în Dumnezeu.
kOŞi noi am văzut şi mărturisim că Tatăl a trimis pe Fiul ca să fie Mântuitorul lumii.
oW Prin aceasta cunoaştem că rămânem în El şi El în noi, pentru că ne-a dat din Duhul Său;
7 Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; dacă ne iubim unul pe altul, Dumnezeu rămâne în noi şi dragostea Lui este desăvârşită în noi;
lQ Preaiubiţilor, dacă astfel ne-a iubit Dumnezeu, şi noi trebuie să ne iubim unul pe altul.
1[ Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci că El ne-a iubit şi a trimis pe Fiul Său ca o jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre,
(I Dragostea lui Dumnezeu faţă de noi a fost arătată prin faptul că Dumnezeu a trimis în lume pe singurul Său Fiu născut, ca noi să trăim prin El;
^5Cel ce nu iubeşte nu cunoaşte pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste.
,QPreaiubiţilor, să ne iubim unul pe altul, pentru că dragostea este din Dumnezeu. Şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi cunoaşte pe Dumnezeu.
>uNoi suntem din Dumnezeu. Cel ce cunoaşte pe Dumnezeu ne ascultă; cel ce nu este din Dumnezeu nu ne ascultă. Prin aceasta cunoaştem duhul adevărului şi duhul rătăcirii.
U#Ei sunt din lume; de aceea vorbesc ca din lume şi lumea îi ascultă.
#Voi, copilaşilor, sunteţi din Dumnezeu şi le-aţi biruit, pentru că Cel ce este în voi este mai mare decât cel ce este în lume.
Oşi orice duh care nu mărturiseşte că Isus Cristos a venit în trup nu este de la Dumnezeu; şi acesta este duhul lui anticrist, despre care aţi auzit că vine şi acum este deja în lume.
Prin aceasta să cunoaşteţi Duhul lui Dumnezeu: orice duh care mărturiseşte că Isus a venit în trup este de la Dumnezeu;
<  sPreaiubiţilor, să nu daţi crezare oricărui duh, ci cercetaţi duhurile ca să vedeţi dacă sunt de la Dumnezeu; pentru că în lume au ieşit mulţi profeţi mincinoşi;
& EŞi cel ce păzeşte poruncile Lui, rămâne în El, şi El în el. Şi prin aceasta cunoaştem că El rămâne în noi: prin Duhul pe care ni L-a dat;
 /Şi aceasta este porunca Lui: să credem în Numele Fiului Său Isus Cristos şi să ne iubim unul pe altul, după cum ne-a dat El poruncă;
t aŞi orice îi cerem, primim, pentru că păzim poruncile Lui şi facem ce este plăcut înaintea Lui;
e CPreaiubiţilor, dacă inima noastră nu ne condamnă, avem îndrăzneală la Dumnezeu.
căci dacă inima noastră ne condamnă; Dumnezeu este mai mare decât inima noastră şi cunoaşte toate lucrurile.
oWŞi prin aceasta vom cunoaşte că suntem din adevăr şi ne vom linişti inimile înaintea Lui,
_7Copilaşii mei, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci în faptă şi adevăr;
$ADar cine are bogăţiile lumii şi vede pe fratele său în nevoie şi îşi închide inima faţă de el, cum rămâne în el dragostea lui Dumnezeu?
Noi cunoaştem dragostea prin faptul că El Şi-a dat viaţa pentru noi; şi noi suntem datori să ne dăm viaţa pentru fraţi.
Oricine urăşte pe fratele său este un ucigaş; şi voi ştiţi că nici un ucigaş nu are viaţa veşnică rămânând în el;
Noi ştim că am trecut din moarte la viaţă, pentru că iubim pe fraţi. Cel ce nu iubeşte pe fratele său rămâne în moarte.
E Nu vă miraţi, fraţii mei, dacă vă urăşte lumea.
1[ nu cum a fost Cain, care era din cel rău şi a omorât pe fratele său. Şi de ce l-a omorât? Pentru că lucrările lui erau rele, iar ale fratelui său drepte.
nU Pentru că acesta este mesajul pe care l-aţi auzit de la început: să ne iubim unul pe altul;
7~g Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu şi copiii Diavolului: oricine nu trăieşte în dreptate, nu este din Dumnezeu; şi nici cel ce nu iubeşte pe fratele său.
0}Y Oricine este născut din Dumnezeu nu practică păcatul, pentru că sămânţa Lui rămâne în el; şi nu poate păcătui, pentru că este născut din Dumnezeu.
B|}Cel ce practică păcatul este de la Diavolul, pentru că Diavolul păcătuieşte de la început. De aceea S-a arătat Fiul lui Dumnezeu, ca să nimicească lucrările Diavolului;
x{iCopilaşilor, nimeni să nu vă înşele! Cel ce practică dreptatea este drept, după cum El este drept;
uzcOricine rămâne în El nu păcătuieşte; oricine păcătuieşte nu L-a văzut, nici nu L-a cunoscut.
qy[Şi voi ştiţi că El S-a arătat ca să înlăture păcatele noastre; şi în El nu este păcat;
gxGOricine practică păcatul, practică şi fărădelegea; şi păcatul este fărădelege.
_w7Şi oricine are speranţa aceasta în El, se curăţă, după cum El este curat;
Iv Preaiubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi nu s-a arătat încă, dar ştim că, atunci când Se va arăta El, vom fi ca El, pentru că Îl vom vedea aşa cum este;
+u QVedeţi ce fel de dragoste ne-a arătat Tatăl: să fim numiţi copii ai lui Dumnezeu! De aceea lumea nu ne cunoaşte, pentru că nu L-a cunoscut nici pe El;
xtiDacă ştiţi că El este drept, să ştiţi şi că oricine trăieşte în dreptate este născut din El.
.sUŞi acum, copilaşilor, rămâneţi în El, pentru ca noi, când Se va arăta El, să avem îndrăzneală şi la venirea Lui să nu ne ruşinăm înaintea Lui.
!r;Cât despre voi, ungerea pe care aţi primit-o de la El rămâne în voi şi nu aveţi nevoie să vă înveţe cineva; ci, după cum ungerea Lui vă învaţă despre toate lucrurile şi este adevărată şi nu este minciună, rămâneţi în El, după cum v-a învăţat ea.
Zq-V-am scris aceste lucruri în vederea celor ce încearcă să vă înşele;
Wp'Şi aceasta este promisiunea pe care ne-a făcut-o El: viaţa veşnică;
=osDe aceea, ce aţi auzit de la început, aceea să rămână în voi. Dacă rămâne în voi ceea ce aţi auzit de la început, şi voi veţi rămâne în Fiul şi în Tatăl.
onWOricine neagă pe Fiul, nu are nici pe Tatăl. Cel ce mărturiseşte pe Fiul, are şi pe Tatăl;
mCine este mincinosul, dacă nu cel ce neagă că Isus este Cristosul? El este anticristul: care neagă pe Tatăl şi pe Fiul.
l%Nu v-am scris pentru că nu cunoaşteţi adevărul, ci pentru că îl cunoaşteţi şi pentru că nici o minciună nu este din adevăr.
Xk)Dar voi aveţi ungerea de la Cel Sfânt şi cunoaşteţi toate lucrurile;
DjEi au ieşit dintre noi, dar nu erau de-ai noştri; pentru că dacă ar fi fost de-ai noştri, ar fi rămas cu noi; dar ei au ieşit ca să se arate că nu toţi sunt de-ai noştri.
FiCopilaşilor, este ceasul cel din urmă; şi, după cum aţi auzit că vine anticristul, chiar acum s-au ridicat mulţi anticrişti; prin aceasta cunoaştem că este ceasul din urmă;
mhSŞi lumea trece şi pofta ei de asemenea; dar cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne în veci.
g!Pentru că tot ce este în lume, pofta cărnii şi pofta ochilor şi lăudăroşenia vieţii, nu este de la Tatăl, ci este din lume.
xfiNu iubiţi lumea nici lucrurile din lume! Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el;
ieKV-am scris vouă, părinţilor, pentru că aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. V-am scris vouă, tinerilor, pentru că sunteţi tari şi Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi şi voi aţi biruit pe cel rău;
hdI Vă scriu vouă, părinţilor, pentru că aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. Vă scriu vouă, tinerilor, pentru că aţi biruit pe cel rău. Vă scriu vouă, copilaşilor, pentru că aţi cunoscut pe Tatăl;
`c9 Vă scriu, copilaşilor, pentru că păcatele vă sunt iertate pentru Numele Lui;
'bG Dar cel ce urăşte pe fratele său, este în întuneric şi umblă în întuneric şi nu ştie încotro merge, pentru că întunericul i-a orbit ochii;
qa[ Cel ce iubeşte pe fratele său rămâne în lumină şi în el nu este nici un prilej de cădere.
n`U Cel ce zice că este în lumină şi urăşte pe fratele său, este în întuneric până acum.
*_MVă scriu apoi şi o poruncă nouă, lucru care este adevărat în El şi în voi, pentru că întunericul trece şi lumina adevărată deja străluceşte.
2^]Fraţilor, nu vă scriu o poruncă nouă, ci o poruncă veche pe care aţi avut-o de la început. Porunca veche este Cuvântul pe care l-aţi auzit de la început.
`]9Cel ce zice că rămâne în El, trebuie să umble şi el aşa cum a umblat Isus;
\+Dar în cel ce păzeşte Cuvântul Lui, dragostea lui Dumnezeu a ajuns cu adevărat desăvârşită; prin aceasta ştim că suntem în El;
u[cCel ce zice: îl cunosc şi nu păzeşte poruncile Lui, este un mincinos şi adevărul nu este în el;
UZ#Şi prin aceasta ştim că îl cunoaştem, dacă păzim poruncile Lui.
YŞi El este ispăşirea pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci şi pentru ale întregii lumi;
(X KCopilaşii mei, vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi. Şi dacă cineva păcătuieşte, avem la Tatăl un Mijlocitor: pe Isus Cristos Cel drept;
dW C Dacă zicem că n-am păcătuit, îl facem mincinos şi Cuvântul Lui nu este în noi.
)~K}}{{zziyySxMww3vvAu2tts4rqpoo9nhmmllk}jiiThSg:fee>d,cubba``_5^]\[[Z1YYXOWW[VoUTTFSSRoQPPO2NMM4LLKVJJ`IoHH+GFEEfDCBAA7@??J>>)=k=sU_Şi am văzut un alt înger, care zbura prin mijlocul cerului, având o Evanghelie veşnică pentru ca s-o vestească celor care locuiesc pe pământ, oricărei naţiuni, oricărei seminţii, oricărei limbi şi oricărui popor!
qT[Şi în gura lor nu s-a găsit minciună, căci sunt fără vină înaintea tronului lui Dumnezeu;
~SuAceştia sunt aceia care nu s-au întinat cu femei, căci sunt feciori. Aceştia sunt aceia care urmează pe Mielul oriunde merge El. Aceştia au fost răscumpăraţi dintre oameni, ca fiind cel dintâi rod pentru Dumnezeu şi pentru Miel.
RŞi ei cântau o cântare nouă, înaintea tronului, înaintea celor patru făpturi vii şi înaintea bătrânilor. Şi nimeni nu putea să înveţe cântarea, afară de cei o sută patruzeci şi patru de mii care fuseseră răscumpăraţi de pe pământ;
0QYŞi din cer am auzit un glas ca glasul unor ape multe şi ca glasul unui tunet puternic. Şi am auzit glasul celor ce cântă cu harfa, cântând cu harfele lor;
QP Apoi m-am uitat şi iată, Mielul stătea pe Muntele Sion; şi împreună cu El stăteau o sută patruzeci şi patru de mii care aveau scris pe frunţile lor Numele Său şi Numele Tatălui Său;
.OU Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei. Căci este numărul unui om; şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase.
N  şi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei sau numărul numelui ei.
M Şi face ca toţi, mici şi mari, bogaţi şi săraci, liberi şi sclavi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte,
GL Şi i s-a dat putere să dea suflare chipului fiarei, pentru ca acest chip al fiarei să şi vorbească şi să facă să fie omorâţi toţi cei ce nu se vor închina chipului fiarei.
gKG Şi înşeală pe cei ce locuiesc pe pământ prin acele semne care i s-a dat să le facă în faţa fiarei. Ea a zis celor care locuiesc pe pământ să facă un chip fiarei care fusese rănită de sabie şi trăia;
vJe Şi ea face semne mari, încât face chiar să se coboare foc din cer pe pământ, în faţa oamenilor;
NI Ea lucrează cu toată autoritatea fiarei celei dintâi în prezenţa ei, şi face ca pământul şi locuitorii lui să se închine fiarei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată.
H  Apoi am văzut ridicându-se din pământ o altă fiară, care avea două coarne ca ale unui miel şi vorbea ca un balaur.
)GK Cine duce pe alţii în robie va merge şi el în robie; cine ucide cu sabia, trebuie să fie ucis cu sabia. Aici este răbdarea şi credinţa sfinţilor,
(FK Cine are urechi să audă!
"D= Şi i s-a dat să facă război cu sfinţii şi să-i biruiască. Şi i s-a dat autoritate peste orice seminţie şi popor şi limbă şi naţiune;
/CW Ea şi-a deschis gura şi a început să rostească blasfemii împotriva lui Dumnezeu, ca să-I blasfemeze Numele şi cortul Lui şi pe cei ce locuiesc în cer.
B! Şi i s-a dat o gură ca să vorbească lucruri mari şi blasfemii. Şi i s-a dat autoritate să lucreze patruzeci şi două de luni;
VA% Şi au început să se închine balaurului, pentru că dăduse autoritatea lui fiarei. Şi au început să se închine fiarei, zicând: Cine se poate asemăna cu fiara? Şi cine se poate lupta cu ea?
@/ Şi unul din capetele ei părea rănit de moarte, dar rana de moarte fusese vindecată. Şi lumea toată s-a mirat şi s-a dus după fiară.
9?k Şi fiara pe care am văzut-o semăna cu un leopard, avea labe ca de urs şi gura ei era ca gura unui leu. Şi balaurul i-a dat puterea lui, tronul şi o autoritate mare;
@> { Apoi am stat pe nisipul mării. Şi am văzut ridicându-se din mare o fiară cu zece coarne şi şapte capete: pe coarne avea zece diademe şi pe capetele ei avea nume de hulă.
,=Q Şi balaurul s-a mâniat pe femeie şi s-a dus să facă război cu rămăşiţa seminţei ei, care păzea poruncile lui Dumnezeu şi are mărturia lui Isus.
< Dar pământul a ajutat femeia. Şi pământul şi-a deschis gura şi a înghiţit râul pe care-l aruncase balaurul din gură.
v;e Şi şarpele a aruncat din gura lui apă, ca un râu, după femeie, ca s-o facă să fie dusă de râu.
a:; Dar femeii i-au fost date cele două aripi ale vulturului celui mare, ca să zboare cu ele în pustie, în locul ei, unde este hrănită o vreme şi vremuri şi o jumătate de vreme, departe de faţa şarpelui;
9# Când a văzut balaurul că a fost aruncat pe pământ, a început să persecute femeia care născuse copilul de parte bărbătească,
e8C De aceea, bucuraţi-vă, ceruri, şi voi care locuiţi în ele! Vai de voi locuitorii pământului şi ai mării! Căci Diavolul s-a coborât la voi, cuprins de o mânie mare, fiindcă ştie că are puţină vreme.
7 Ei l-au biruit prin sângele Mielului şi prin cuvântul mărturisirii lor, şi nu şi-au iubit viaţa chiar până la moarte.
65 Şi în cer am auzit un glas puternic, zicând: Acum a venit mântuirea, puterea şi împărăţia Dumnezeului nostru şi autoritatea Cristosului Său, pentru că acuzatorul fraţilor noştri, care zi şi noapte îi acuza înaintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat jos;
N5 Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit Diavolul şi Satan, acela care înşeală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ; şi împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui;
L4 dar n-au putut birui şi locul lor nu s-a mai găsit în cer.
3! Şi în cer s-a făcut un război. Mihail şi îngerii lui s-au luptat cu balaurul. Şi balaurul şi îngerii lui s-au luptat şi ei,
2 Apoi femeia a fugit în pustie, într-un loc pregătit de Dumnezeu, ca să fie hrănită acolo o mie două sute şaizeci de zile;
;1o Şi ea a născut un fiu, un copil de parte bărbătească, el va păstori toate naţiunile cu un toiag de fier; şi copilul ei a fost răpit la Dumnezeu şi la tronul Său;
c0? Cu coada lui trăgea după el a treia parte din stelele cerului şi le arunca pe pământ. Şi balaurul a stat înaintea femeii, care era pe cale să nască, pentru ca să-i mănânce copilul când îl va naşte.
&/E În cer s-a mai arătat un alt semn: şi iată, s-a văzut un mare balaur roşu, având şapte capete, zece coarne, şi pe capetele lui şapte diademe;
g.G Ea era însărcinată, ţipa în durerile naşterii şi avea un mare chin ca să nască.
- / În cer s-a arătat un semn mare: o femeie învăluită în soare, cu luna sub picioarele ei şi cu o cunună de douăsprezece stele pe cap.
^,5 Şi templul lui Dumnezeu care este în cer a fost deschis, şi chivotul legământului Său a fost văzut în templul Său. Şi au fost fulgere, glasuri, tunete, un cutremur de pământ şi o grindină mare;
+ Şi Neamurile se mâniaseră, dar a venit mânia Ta şi vremea ca morţii să fie judecaţi; şi să răsplăteşti pe robii Tăi, profeţii, pe sfinţi şi pe cei ce se tem de Numele Tău, mici şi mari, şi să nimiceşti pe cei ce nimicesc pământul!
2*] zicând: îţi mulţumim Doamne, Dumnezeule Atotputernice, care eşti, care erai şi care vii, că ai luat puterea Ta cea mare şi ai început să împărăteşti.
>)u Şi cei douăzeci şi patru de bătrâni, care stăteau înaintea lui Dumnezeu pe tronurile lor de domnie, s-au aruncat cu feţele la pământ şi s-au închinat lui Dumnezeu,
^(5 Îngerul al şaptelea a sunat din trompetă. Şi în ceruri s-au auzit glasuri puternice, care ziceau: Împărăţia lumii a ajuns a Domnului nostru şi a Cristosului Său; şi El va domni în vecii vecilor.
Y'+ A doua nenorocire a trecut, iată că a treia nenorocire vine în curând.
&} Şi în ceasul acela s-a făcut un mare cutremur de pământ şi s-a prăbuşit a zecea parte din cetate. Şapte mii de oameni au fost omorâţi în cutremurul de pământ. Şi cei rămaşi s-au îngrozit şi au dat glorie Dumnezeului cerului.
%- Şi au auzit din cer un glas puternic care le zicea: Urcaţi-vă aici! şi s-au urcat într-un nor spre cer, şi duşmanii lor i-au văzut;
7$g Dar după cele trei zile şi jumătate, duhul de viaţă de la Dumnezeu a intrat în ei şi s-au ridicat în picioare, şi o mare frică a apucat pe cei care-i priveau.
Y#+ Şi cei care locuiesc pe pământ se vor bucura şi vor fi plini de veselie pentru ei; şi îşi vor trimite daruri unii altora, pentru că aceşti doi profeţi chinuiseră pe locuitorii de pe pământ;
_"7 Şi oameni din orice popor, din orice seminţie, de orice limbă şi din orice neam vor privi trupurile lor moarte trei zile şi jumătate şi nu vor da voie ca trupurile lor moarte să fie puse în mormânt.
*!M Şi trupurile lor moarte vor zăcea pe strada cetăţii celei mari, care spiritual este numită Sodoma şi Egipt, unde a fost crucificat şi Domnul nostru.
  Şi când îşi vor termina mărturia lor, fiara care se ridică din Adânc va face război cu ei, îi va birui şi-i va omorî.
b= Aceştia au putere să închidă cerul, ca să nu cadă ploaie în zilele profeţiei lor; şi au putere să prefacă apele în sânge şi să lovească pământul cu orice fel de urgie, ori de câte ori vor voi.
F Şi dacă voieşte cineva să le facă rău, le iese din gură un foc care mistuie pe duşmanii lor; şi dacă vrea cineva să le facă rău, trebuie să fie omorât în felul acesta.
q[ Aceştia sunt cei doi măslini şi cele două sfeşnice care stau înaintea Domnului pământului.
w Şi voi da celor doi martori ai mei să profeţească, îmbrăcaţi în saci, o mie două sute şaizeci de zile.
<q Dar curtea de afară a templului las-o la o parte şi n-o măsura, căci a fost dată Neamurilor. Şi ele vor călca în picioare sfânta cetate patruzeci şi două de luni;
) M Şi apoi mi s-a dat o trestie asemenea unui toiag şi mi s-a zis: Scoală-te şi măsoară templul lui Dumnezeu, altarul şi pe cei ce se închină în el.
wg Şi el mi-a zis: Trebuie să profeţeşti din nou cu privire la multe popoare, naţiuni, limbi şi regi.
5c Şi am luat cărticica din mâna îngerului şi am mâncat-o; în gura mea a fost dulce ca mierea, dar, după ce am mâncat-o, mi s-a umplut stomacul de amărăciune.
/W M-am dus la înger şi i-am zis: Dă-mi cărticica. Şi el mi-a zis: Ia-o şi mănânc-o; ea îţi va face stomacul amar, dar în gura ta va fi dulce ca mierea.
6e Şi glasul pe care-l auzisem din cer mi-a vorbit din nou şi a zis: Du-te, ia cărticica deschisă din mâna îngerului care stă în picioare pe mare şi pe pământ!
.U şi că în zilele în care îngerul al şaptelea va suna din trompeta lui, se va sfârşi misterul lui Dumnezeu, după cum vestise El robilor Săi, profeţii.
T! şi a jurat pe Cel ce este viu în vecii vecilor, care a creat cerul şi cele ce sunt în el, pământul şi cele ce sunt pe el, marea şi cele ce sunt în ea, că nu va mai fi nici o întârziere,
s_ Şi îngerul pe care-l văzusem stând pe mare şi pe pământ şi-a ridicat mâna dreaptă spre cer
O Şi când au făcut cele şapte tunete să se audă glasurile lor, eram gata să scriu, dar am auzit un glas din cer, spunându-mi: Pecetluieşte ce au spus cele şapte tunete şi nu le scrie.
 şi a strigat cu glas tare, cum răcneşte un leu. Şi când a strigat el, şapte tunete au făcut să se audă glasurile lor;
{o Şi în mână ţinea o cărticică deschisă. A pus piciorul drept pe mare şi piciorul stâng pe pământ,
W ) Şi am văzut un alt înger puternic coborându-se din cer, învăluit într-un nor. Şi deasupra capului lui era un curcubeu, faţa lui era ca soarele şi picioarele lui erau ca nişte Stâlpi de foc.
}s Şi nu s-au pocăit de crimele lor, nici de vrăjitoriile lor, nici de desfrânarea lor, nici de hoţiile lor;
 5 Şi cei rămaşi dintre oameni, care n-au fost ucişi de aceste urgii, nu s-au pocăit de faptele mâinilor lor, ca să nu se închine demonilor şi idolilor de aur, de argint, de aramă, de piatră şi de lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble.
  Căci puterea cailor era în gura lor şi în cozile lor; căci cozile lor erau ca nişte şerpi cu capete; şi cu ele vătămau;
 A treia parte din oameni a fost ucisă de aceste trei urgii: de focul, de fumul şi de pucioasa care ieşeau din gurile lor.
n U Şi iată cum mi s-au arătat în viziune caii şi călăreţii: aveau platoşe ca focul şi ca hiacintul şi ca pucioasa. Şi capetele cailor erau ca nişte capete de lei, şi din gurile lor ieşeau foc, fum şi pucioasă.
h I Şi numărul oştirii de călăreţi era de două sute de milioane; le-am auzit numărul.
&E Şi cei patru îngeri, care fuseseră pregătiţi pentru ceasul, ziua, luna, şi anul acela, au fost dezlegaţi ca să omoare a treia parte din oameni.
yk zicând îngerului al şaselea: Dezleagă pe cei patru îngeri care sunt legaţi la râul cel mare Eufrat!
!; Şi îngerul al şaselea a sunat din trompetă. Şi am auzit un glas din cele patru coarne ale altarului de aur, care este înaintea lui Dumnezeu,
`9 Cea dintâi nenorocire a trecut. Iată, mai vin încă două urgii după acestea;
  Şi peste ele aveau ca rege pe îngerul Adâncului, al cărui nume în evreieşte este Abadon, iar în greceşte Apolion.
  Aveau cozi ca de scorpioni şi pe cozile lor aveau ţepi. Şi puterea lor era să rănească pe oameni timp de cinci luni.
1 Ele aveau platoşe ca nişte platoşe de fier, şi vuietul aripilor lor era ca vuietul unor care trase de mulţi cai care aleargă la luptă.
U# Aveau păr ca părul de femeie şi dinţii lor erau ca dinţii de lei;
9k Şi înfăţişarea lăcustelor era ca a unor cai pregătiţi de luptă; şi pe cap aveau cununi de ceva ca şi aurul, şi feţele lor semănau cu nişte feţe de oameni.
{o În acele zile oamenii vor căuta moartea şi nu o vor găsi; vor dori să moară şi moartea va fugi de ei;
~3 Şi li s-a poruncit să nu-i omoare, ci să-i chinuiască cinci luni. Şi chinul lor era cum e chinul scorpionului, când înţeapă pe un om;
)}K Şi li s-a zis să nu vatăme iarba pământului, nici vreo verdeaţă, nici vreun copac, ci numai pe oamenii care n-aveau pe frunte pecetea lui Dumnezeu.
| Din fum au ieşit nişte lăcuste pe pământ. Şi li s-a dat o putere ca puterea pe care o au scorpionii pământului.
/{W Şi a deschis fântâna Adâncului. Din fântână s-a ridicat un fum, ca fumul unui cuptor mare. Şi soarele şi văzduhul s-au întunecat de fumul fântânii.
z 9 Şi îngerul al cincilea a sunat din trompetă. Şi am văzut o stea care căzuse din cer pe pământ, şi i s-a dat cheia fântânii Adâncului;
jyM Şi m-am uitat şi am auzit un vultur care zbura prin mijlocul cerului şi zicea cu glas tare: Vai, vai, vai de locuitorii pământului, din cauza celorlalte sunete de trompetă ale celor trei îngeri care vor mai suna!
"x= Şi al patrulea înger a sunat din trompetă. Şi a fost lovită a treia parte din soare, şi a treia parte din lună, şi a treia parte din stele, pentru ca a treia parte din ele să fie întunecată, ziua să-şi piardă a treia parte din lumina ei şi noaptea de asemenea.
0wY Şi numele stelei este Pelin; şi a treia parte din ape s-a prefăcut în pelin. Şi mulţi oameni au murit din cauza apelor, pentru că fuseseră făcute amare.
;vo Şi al treilea înger a sunat din trompetă. Şi din cer a căzut o stea mare, arzând ca o făclie; şi a căzut peste a treia parte din râuri şi peste izvoarele apelor.
u Şi a treia parte din făpturile care erau în mare şi aveau viaţă au murit; şi a treia parte din corăbii a fost distrusă.
(tIŞi al doilea înger a sunat din trompetă. Şi ceva ca un munte mare de foc aprins a fost aruncat în mare; şi a treia parte din mare a devenit sânge,
sŞi îngerul dintâi a sunat din, trompetă. Şi a venit grindină şi foc amestecat cu sânge, care au fost aruncate pe pământ; şi a treia parte a pământului a fost arsă, şi a treia parte din copaci a fost arsă, şi toată iarba verde a fost arsă;
krOŞi cei şapte îngeri care aveau cele şapte trompete s-au pregătit să sune din trompete.
5qcApoi îngerul a luat cădelniţa, a umplut-o cu focul de pe altar şi l-a aruncat pe pământ. Şi s-au stârnit tunete, glasuri, fulgere şi un cutremur de pământ.
pŞi fumul de tămâie, împreună cu rugăciunile sfinţilor, s-a ridicat din mâna îngerului înaintea lui Dumnezeu.
loQApoi a venit un alt înger şi a stat lângă altar, având o cădelniţă de aur; şi i s-a dat tămâie multă, ca s-o aducă împreună cu rugăciunile tuturor sfinţilor pe altarul de aur care este înaintea tronului.
ynkŞi am văzut pe cei şapte îngeri care stăteau înaintea lui Dumnezeu; şi li s-au dat şapte trompete;
um eŞi când a rupt Mielul pecetea a şaptea, s-a făcut în cer o tăcere de aproape o jumătate de oră;
6lepentru că Mielul, care stă în mijlocul tronului, va fi Păstorul lor, îi va duce la izvoarele apelor vieţii, şi Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor.
wkgNu le va mai fi foame, nu le va mai fi sete; nu-i va mai dogori nici soarele, nici vreo altă arşiţă,
#j?De aceea ei stau în faţa tronului lui Dumnezeu şi-I slujesc zi şi noapte în templul Lui. Cel ce stă pe tron îşi va întinde cortul peste ei.
5icŞi eu i-am spus: Doamne, Tu ştii. Şi El mi-a zis: Aceştia sunt cei care vin din necazul cel mare; ei şi-au spălat hainele şi le-au albit în sângele Mielului.
h3 Şi unul dintre bătrâni a luat cuvântul şi mi-a zis: Aceştia, care sunt îmbrăcaţi în haine albe, cine sunt oare şi de unde au venit?
g3 zicând: Amin! A Dumnezeului nostru să fie lauda, gloria, înţelepciunea, mulţumirile, cinstea, puterea şi tăria în vecii vecilor! Amin.
Lf Şi toţi îngerii stăteau împrejurul tronului, a bătrânilor şi a celor patru făpturi vii. Şi s-au aruncat cu feţele la pământ în faţa tronului, şi s-au închinat lui Dumnezeu,
yek şi striga cu glas tare, zicând: Mântuirea este a Dumnezeului nostru, care stă pe tron, şi a Mielului!
:dm După aceste lucruri m-am uitat şi iată că era o mulţime mare, pe care nimeni nu putea s-o numere, din orice neam, din orice seminţie, din orice popor şi de orice limbă, stând în picioare înaintea tronului şi înaintea Mielului, îmbrăcată în haine albe, cu ramuri de finic în mâini;
+cOdin seminţia lui Zabulon, douăsprezece mii; din seminţia lui Iosif, douăsprezece mii; din seminţia lui Beniamin, douăsprezece mii au fost pecetluiţi.
bdin seminţia lui Simeon, douăsprezece mii; din seminţia lui Levi, douăsprezece mii; din seminţia lui Isahar, douăsprezece mii;
a#din seminţia lui Aşer, douăsprezece mii; din seminţia lui Neftali, douăsprezece mii; din seminţia lui Manase, douăsprezece mii;
`9Din seminţia lui Iuda, douăsprezece mii erau pecetluiţi; din seminţia lui Ruben, douăsprezece mii; din seminţia lui Gad, douăsprezece mii;
!_;Şi am auzit numărul celor care fuseseră pecetluiţi: o sută patruzeci şi patru de mii, pecetluiţi din toate seminţiile copiilor lui Israel.
^zicând: Nu vătămaţi pământul, nici marea, nici copacii, până nu vom pune pecetea pe fruntea slujitorilor Dumnezeului nostru.
f]EŞi am văzut un alt înger suindu-se dinspre răsăritul soarelui şi care avea pecetea Dumnezeului Celui viu. El a strigat cu glas tare la cei patru îngeri, cărora le fusese dat să vatăme pământul şi marea,
g\ IDupă aceste lucruri am văzut patru îngeri stând în cele patru colţuri ale pământului. Ei ţineau cele patru vânturi ale pământului, ca vântul să nu sufle pe pământ, nici pe mare, nici peste vreun copac.
Z[-căci a venit ziua cea mare a mâniei Lui, şi cine poate sta în picioare?
ZŞi ziceau munţilor şi stâncilor: Cădeţi peste noi şi ascundeţi-ne de faţa Aceluia ce stă pe tron şi de mânia Mielului;
CYŞi regii pământului, domnitorii, căpitanii oştilor, cei bogaţi şi cei puternici, toţi sclavii şi toţi oamenii liberi s-au ascuns în peşteri şi în stâncile munţilor.
XŞi cerul s-a strâns ca o carte de piele pe care o faci sul, şi orice munte şi insulă au fost mişcate din locurile lor.
W Şi stelele cerului au căzut pe pământ, cum cad smochinele verzi din pom, când este scuturat de un vânt puternic.
OV Şi când a rupt Mielul pecetea a şasea, m-am uitat şi iată că s-a făcut un mare cutremur de pământ; şi soarele s-a făcut negru, ca un sac de păr, luna s-a făcut toată ca sângele;
uUc Şi fiecăruia dintre ei i s-a dat o haină albă şi li s-a spus să se mai odihnească puţină vreme, până se va împlini numărul celor împreună slujitori cu ei şi al fraţilor lor, care urmau să fie omorâţi ca şi ei;
RT Şi ei strigau cu glas tare, zicând: Până când, Stăpâne, Tu, care eşti sfânt şi adevărat, zăboveşti să judeci şi să răzbuni sângele nostru asupra celor care locuiesc pe pământ?
LS Şi când a rupt Mielul pecetea a cincea, am văzut sub altar sufletele celor care fusesem înjunghiaţi din cauza Cuvântului lui Dumnezeu şi din cauza mărturisirii pe care o ţinuseră;
RM-am uitat şi iată că s-a arătat un cal gălbui. Cel ce stătea pe el se numea Moartea; şi Locuinţa Morţilor venea după el. Li s-a dat putere peste a patra parte a pământului, ca să ucidă cu sabie, cu foamete, cu moarte şi cu fiarele pământului.
rQ]Şi când a rupt Mielul pecetea a patra, am auzit glasul făpturii a patra, zicând: Vino şi vezi!
JP Şi în mijlocul celor patru făpturi vii, am auzit un glas care zicea: O măsură de grâu pentru un dinar! Trei măsuri de orz pentru un dinar! Dar să nu vatămi untdelemnul şi vinul!
SOCând a rupt Mielul pecetea a treia, am auzit pe a treia făptură vie, zicând: Vino şi vezi! M-am uitat şi iată că s-a arătat un cal negru. Cel ce stătea pe el avea în mână o cumpănă.
?NwŞi s-a arătat un alt cal, un cal roşu. Cel ce stătea pe el a primit puterea să ia pacea de pe pământ, ca oamenii să se omoare unul pe altul; şi i s-a dat o sabie mare;
oMWŞi când a rupt Mielul a doua pecete, am auzit pe a doua făptură vie, zicând: Vino şi vezi!
,LQŞi m-am uitat şi iată că s-a arătat un cal alb. Cel care stătea pe el avea un arc şi i s-a dat o cunună; şi a pornit biruitor şi ca să biruiască;
,K SŞi când a rupt Mielul una din cele şapte peceţi, m-am uitat şi am auzit pe una din cele patru făpturi vii zicând cu un glas ca de tunet: Vino şi vezi!
2J]Şi cele patru făpturi vii ziceau: Amin! Şi cei douăzeci şi patru de bătrâni s-au aruncat la pământ şi s-au închinat Celui ce este viu în vecii vecilor.
I Şi pe toate făpturile, care sunt în cer, pe pământ, sub pământ, pe mare şi tot ce se află în aceste locuri, le-am auzit zicând: A Celui ce stă pe tron şi a Mielului să fie binecuvântarea, cinstea, gloria şi stăpânirea în vecii vecilor!
+HO Ei ziceau cu glas tare: Vrednic este Mielul, care a fost înjunghiat, să primească puterea, bogăţia, înţelepciunea, tăria, cinstea, gloria şi lauda!
KG M-am uitat şi, împrejurul tronului, în jurul făpturilor vii şi în jurul bătrânilor, am auzit glasul multor îngeri; şi numărul lor era de zece mii de ori zece mii şi mii de mii;
xFi Ai făcut din ei o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeul nostru, şi ei vor împăraţi pe pământ;
E! Şi ei cântau o cântare nouă, zicând: Vrednic eşti Tu să iei cartea şi să-i rupi peceţile, căci ai fost înjunghiat şi ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din orice seminţie, de orice limbă, din orice popor şi de orice neam;
|DqŞi când a luat cartea, cele patru făpturi vii şi cei douăzeci şi patru de bătrâni s-au aruncat la pământ înaintea Mielului, având fiecare câte o harfă şi potire de aur, pline cu tămâie, care sunt rugăciunile sfinţilor;
^C5Şi El a venit şi a luat cartea din mâna dreaptă a Celui ce stătea pe tron;
B{Şi în mijlocul tronului şi al celor patru făpturi vii, şi în mijlocul bătrânilor, am văzut un Miel stând ca înjunghiat, având şapte coarne şi şapte ochi, care sunt cele şapte Duhuri ale lui Dumnezeu, trimise pe tot pământul;
@Şi am plâns mult, pentru că nimeni nu fusese găsit vrednic să deschidă şi să citească din carte, sau să se uite la ea.
x?iŞi nimeni în cer sau pe pământ sau sub pământ, nu putea să deschidă cartea sau să se uite la ea;
>Şi am văzut un înger puternic care vestea cu glas tare: Cine este vrednic să deschidă cartea şi să-i rupă peceţile?
= -Şi am văzut în mâna dreaptă a Celui ce stătea pe tron, o carte scrisă pe dinăuntru şi pe dinafară, pecetluită cu şapte peceţi.
(<I Vrednic eşti, Doamne, să primeşti gloria, cinstea şi puterea, pentru că Tu ai creat toate lucrurile şi prin voia Ta ele există şi au fost create!
L; cei douăzeci şi patru de bătrâni cădeau înaintea Celui ce stă pe tron şi se închinau Celui ce este viu în vecii vecilor, şi îşi aruncau coroanele în faţa tronului şi ziceau:
: Ori de câte ori făpturile vii aduceau glorie şi cinste şi mulţumire Celui care stă pe tron, Care este viu în vecii vecilor,
9 Şi cele patru făpturi vii, având fiecare câte şase aripi, erau pline cu ochi de jur împrejur şi pe dinăuntru. Zi şi noapte ziceau fără încetare: Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este, care vine!
R8Cea dintâi făptură vie semăna cu un leu; a doua făptură vie semăna cu un viţel; a treia făptură vie avea faţa ca a unui om; şi a patra făptură vie semăna cu un vultur care zboară.
Q7În faţa tronului mai era un fel de mare de sticlă, asemenea unui cristal; şi în mijlocul tronului şi împrejurul tronului erau patru făpturi vii, pline cu ochi pe dinainte şi pe dinapoi.
$6AŞi din tron ieşeau fulgere, tunete şi glasuri. Şi înaintea tronului ardeau şapte făclii de foc, care sunt cele şapte Duhuri ale lui Dumnezeu;
I5 Împrejurul tronului erau douăzeci şi patru de tronuri, şi pe aceste tronuri stăteau douăzeci şi patru de bătrâni, îmbrăcaţi în haine albe, şi pe capete aveau cununi de aur;
.4UŞi Cel ce stătea pe el avea înfăţişarea unei pietre de iaspis şi de sardiu; şi tronul era înconjurat cu un curcubeu ca o piatră de smarald la vedere;
y3kŞi îndată am fost în Duhul; şi iată că în cer era pus un tron şi pe tronul acesta stătea Cineva.
2 După aceste lucruri, m-am uitat şi iată, o uşă era deschisă în cer. Şi glasul cel dintâi pe care-l auzisem era ca sunetul unei trompete care-mi vorbea, zicând: Suie-te aici şi-ţi voi arăta ce trebuie să se întâmple după aceste lucruri;
L1Cine are urechi să asculte ce zice Duhul bisericilor.
03Celui care va birui îi voi da să stea cu Mine pe tronul Meu, după cum şi Eu am biruit şi M-am aşezat cu Tatăl Meu pe tronul Lui;
/%Iată, Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el şi el cu Mine.
{.oEu mustru şi pedepsesc pe toţi aceia pe care-i iubesc. Fii plin de râvnă deci şi pocăieşte-te!
-{te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curăţat prin foc, ca să te îmbogăţeşti, şi haine albe, ca să fii îmbrăcat şi să nu ţi se vadă ruşinea goliciunii tale, şi alifie pentru ochi, ca să-ţi ungi ochii şi Să vezi;
!,;Pentru că zici: Sunt bogat, m-am îmbogăţit şi nu duc lipsă de nimic, şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol,
l+QDar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, te voi vărsa din gura Mea.
v*eŞtiu faptele tale: că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot!
+)OŞi îngerului bisericii din Laodiceea scrie-i: Iată ce zice Cel ce este Amin, Martorul credincios şi adevărat, începutul creaţiei lui Dumnezeu:
L( Cine are urechi să asculte ce zice Duhul bisericilor,
6'e Pe cel ce va birui îl voi face un stâlp în templul Dumnezeului Meu şi nu va mai ieşi afară din el. Voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu şi numele cetăţii Dumnezeului Meu, noul Ierusalim – care se va coborî din cer de la Dumnezeul Meu. Şi voi scrie pe el Numele Meu cel nou;
_&7 Iată, Eu vin curând. Păstrează ce ai, ca nimeni să nu-ţi ia cununa,
E% Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele, te voi păzi şi Eu de ceasul încercării care va veni peste lumea întreagă, ca să încerce pe cei care locuiesc pe pământ.
Y$+ Iată ce voi face cu cei din sinagoga Satanei, cu cei care zic că sunt iudei şi nu sunt, ci mint; iată, îi voi face să vină să se închine la picioarele tale şi să ştie că te-am iubit.
R#Ştiu faptele tale. Iată, ţi-am pus înainte o uşă deschisă, pe care nimeni n-o poate închide, căci ai puţină putere şi totuşi ai păzit cuvântul Meu şi n-ai negat Numele Meu.
sJ~}}|{{ z5yyPx;wvv+u_tmssr^qpp-omnnGmmllkDjiiVhggIff?e~ddGcXbb aS`__F^]\\\N[[ZYYaXWWpVUUTNSS2RVQPPMONN6MLL5KpKJ IcHG`FlEED5CCBAA7@?>> =h<<;;3:S987756645?3322R110e/.--,,1+**)d(''&%%$##9""!9 9psEsrT^x9p ? sM~Harul Domnului nostru Isus Cristos să fie cu voi toţi! Amin.
w}gCel care mărturiseşte despre aceste lucruri zice: Da, Eu vin curând. Amin! Vino, Doamne Isuse!
F|şi dacă scoate ceva din cuvintele cărţii acestei profeţii, Dumnezeu îi va scoate partea lui din cartea vieţii, din cetatea sfântă şi din lucrurile scrise în cartea aceasta.
9{kCăci mărturisesc oricui aude cuvintele profeţiei acestei cărţi: Dacă adaugă cineva la aceste lucruri, Dumnezeu îi va adăuga la urgiile scrise în cartea aceasta;
#z?Şi Duhul şi Mireasa zic: Vino! şi cine aude, să zică: Vino! Şi celui ce îi este sete, să vină; cine vrea, să ia apa vieţii fără plată!
DyEu, Isus, am trimis pe îngerul Meu să vă mărturisească aceste lucruri în biserici. Eu sunt Rădăcina şi Sămânţa lui David, Luceafărul strălucitor de dimineaţă;
x9Dar afară sunt câinii, vrăjitorii, desfrânaţii, ucigaşii, închinătorii la idoli şi oricine iubeşte şi trăieşte în minciună!
w#Binecuvântaţi sunt cei care împlinesc poruncile Lui, ca să aibă drept la pomul vieţii şi să intre pe porţi în cetate.
jvM Eu sunt Alfa şi Omega, Cel dintâi şi Cel de pe urmă, începutul şi Sfârşitul.
tua Iată, Eu vin curând şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după faptele lui.
qt[ Cine este nedrept, să fie nedrept şi mai departe; cine este întinat, să se întineze şi mai departe; cine este drept, să trăiască şi mai departe în dreptate; şi cine este sfânt, să se sfinţească şi mai departe.
ss_ Apoi mi-a zis: Să nu pecetluieşti cuvintele profeţiei acestei cărţi, căci vremea este aproape.
_r7 Dar el mi-a zis: Fereşte-te să faci una ca aceasta. Căci eu sunt slujitor împreună cu tine şi cu fraţii tăi, profeţii, şi cu cei care păzesc cuvintele din cartea aceasta. Închină-te lui Dumnezeu;
>quEu, Ioan, am auzit şi am văzut lucrurile acestea. Şi după ce le-am auzit şi le-am văzut, m-am aruncat la picioarele îngerului care mi le arăta, ca să mă închin lui;
pwŞi iată, Eu vin curând! Binecuvântat este cel care păzeşte cuvintele profeţiei din cartea aceasta.
moSŞi îngerul mi-a zis: Aceste cuvinte sunt vrednice de crezare şi adevărate. Şi Domnul Dumnezeul profeţilor sfinţi a trimis pe îngerul Său să arate robilor Săi lucrurile care trebuie să se întâmple în curând.
:nmAcolo nu va mai fi noapte şi ei nu vor mai avea nevoie nici de lampă, nici de lumina soarelui, căci Domnul Dumnezeu le va da lumina. Şi ei vor domni în vecii vecilor;
LmEi vor vedea faţa Lui şi Numele Lui va fi pe frunţile lor.
lŞi acolo nu va mai fi nimic vrednic de blestem, ci tronul lui Dumnezeu şi al Mielului va fi în ea. Şi robii Lui Îi vor sluji.
bk=În mijlocul străzii cetăţii, şi pe fiecare mal al râului, era pomul vieţii, rodind douăsprezece feluri de roade, aducând roade în fiecare lună; şi frunzele pomului erau pentru vindecarea naţiunilor;
j }Şi mi-a arătat un râu cu apa vieţii, limpede ca cristalul, care ieşea din tronul lui Dumnezeu şi al Mielului;
.iUDar cu nici un chip nu va intra nimic întinat în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi minciună, ci numai cei scrişi în cartea vieţii Mielului;
FhŞi ei vor aduce în ea gloria şi cinstea naţiunilor;
KgPorţile ei nu se vor închide ziua (acolo nu va fi noapte).
fŞi naţiunile celor mântuiţi vor umbla în lumina ei şi regii pământului îşi vor aduce gloria şi cinstea lor în ea.
e)Şi cetatea n-are nevoie nici de soare, nici de lună, ca s-o lumineze, căci o luminează gloria lui Dumnezeu şi Mielul este Lumina ei.
sd_Dar în ea n-am văzut templu, fiindcă Domnul Dumnezeu Cel Atotputernic şi Mielul sunt templul ei;
6ceŞi cele douăsprezece porţi erau douăsprezece perle. Fiecare poartă era dintr-un singur mărgăritar. Şi strada cetăţii era din aur curat, ca sticla străvezie.
Fba cincea, de sardonix; a şasea, de sardiu; a şaptea, de crisolit; a opta, de berii; a noua, de topaz; a zecea, de crisopraz; a unsprezecea, de hiacint; a douăsprezecea, de ametist.
DaŞi temeliile zidului cetăţii erau împodobite cu tot felul de pietre preţioase; cea dintâi temelie era din iaspis; a doua, de safir; a treia, de halchedon; a patra, de smarald;
_`7Şi zidul era construit din iaspis şi cetatea din aur curat, ca sticla curată.
_)Apoi i-a măsurat şi zidul şi a găsit şaizeci şi cinci de metri, după măsura oamenilor, căci cu măsura aceasta măsura îngerul.
W^'Şi cetatea era aşezată în forma unui pătrat, şi lungimea ei era cât lăţimea. A măsurat cetatea cu trestia: două mii cinci sute de kilometri. Lungimea, lăţimea şi înălţimea erau egale.
] Şi cel care vorbea cu mine avea ca măsurătoare o trestie de aur, ca să măsoare cetatea, porţile ei şi zidurile ei.
\Şi zidul cetăţii avea douăsprezece temelii, şi pe ele erau cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.
t[a Spre est erau trei porţi; spre nord, trei porţi; spre sud, trei porţi; şi spre vest, trei porţi.
[Z/ Era înconjurată cu un zid mare şi înalt. Avea douăsprezece porţi şi la porţi, doisprezece îngeri. Şi pe ele erau scrise nişte nume: numele celor douăsprezece seminţii ale copiilor lui Israel.
Y  având gloria lui Dumnezeu. Şi lumina ei era ca o piatră prea-scumpă, ca o piatră de iaspis, curată ca şi cristalul.
X# Şi m-a dus, în Duhul, pe un munte mare şi înalt. Şi mi-a arătat sfânta cetate, Ierusalim, coborându-se din cer de la Dumnezeu,
YW+ Apoi unul dintre cei şapte îngeri care ţineau cele şapte potire pline cu cele din urmă şapte urgii, a venit la mine şi a vorbit cu mine, zicând: Vino şi-ţi voi arăta mireasa, soţia Mielului!
jVMDar cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, desfrânaţi, vrăjitori, închinători la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi pucioasă, care este moartea a doua;
lUQCel care va birui va moşteni toate lucrurile. Eu voi fi Dumnezeul lui şi el va fi fiul Meu;
5TcApoi mi-a zis: S-a sfârşit! Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul. Celui care îi este sete, îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieţii;
/SWApoi Cel care stătea pe tron, a zis: Iată, Eu fac toate lucrurile noi. Şi El mi-a zis: Scrie, fiindcă aceste cuvinte sunt adevărate şi vrednice de crezut;
0RYŞi Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor; moartea nu va mai exista; nici tristeţe, nici durere, nici plâns, pentru că lucrurile dintâi au trecut.
RQŞi din cer am auzit un glas tare, zicând: Iată, cortul lui Dumnezeu este cu oamenii, şi El va locui cu ei şi ei vor fi poporul Lui, şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei şi va fi Dumnezeul lor.
)PKŞi eu, Ioan, am văzut coborându-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea cea sfântă, noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru soţul ei;
O Apoi am văzut un cer nou şi un pământ nou, pentru că cerul dintâi şi pământul dintâi pieriseră, şi marea nu mai era;
eNCŞi oricine n-a fost găsit scris în cartea vieţii, a fost aruncat în iazul de foc;
rM]Apoi Moartea şi Locuinţa morţilor au fost aruncate în iazul de foc. Aceasta este a doua moarte.
6Le Marea a dat înapoi pe morţii care erau în ea, Moartea şi Locuinţa morţilor au dat înapoi pe morţii care erau în ele. Fiecare a fost judecat după faptele lui.
*KM Şi am văzut pe morţi, mici şi mari, stând în picioare înaintea lui Dumnezeu; şi nişte cărţi au fost deschise. Şi o altă carte a fost deschisă, care este cartea vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după lucrurile care erau scrise în acele cărţi.
$JA Apoi am văzut un tron mare şi alb şi pe Cel care stătea pe el. Pământul şi cerul au fugit dinaintea Lui, şi nu s-a mai găsit loc pentru ele;
=Is Şi Diavolul, care-i înşela, a fost aruncat în iazul cu foc şi cu pucioasă, unde este fiara şi profetul mincinos. Şi vor fi chinuiţi zi şi noapte, în vecii vecilor;
5Hc Şi ei s-au suit pe faţa pământului şi au înconjurat tabăra sfinţilor şi cetatea preaiubită. Şi din cer, de la Dumnezeu s-a coborât un foc şi i-a mistuit;
HG şi va ieşi să înşele naţiunile care sunt în cele patru colţuri ale pământului, pe Gog şi pe Magog, ca să-i adune pentru război şi al căror număr va fi ca nisipul mării;
bF=Când se vor împlini cei o mie de ani, Satana va fi dezlegat din închisoarea lui,
[E/Binecuvântaţi şi sfinţi sunt cei care au parte de prima înviere! Asupra lor a doua moarte nu are nici o putere, ci vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Cristos, şi vor domni cu El o mie de ani.
xDiDar ceilalţi morţi n-au înviat până nu s-au sfârşit cei o mie de ani. Aceasta este prima înviere.
CŞi am văzut nişte scaune de domnie; şi ei au stat pe ele şi li s-a dat judecata. Şi am văzut sufletele celor ce li se tăiase capul din cauza mărturiei lui Isus şi din cauza Cuvântului lui Dumnezeu, şi ale celor care nu se închinaseră fiarei şi chipului ei, şi nu primiseră semnul ei pe frunte sau pe mână. Şi ei au înviat şi au domnit cu Cristos o mie de ani;
pBYŞi l-a aruncat în Adânc, a închis şi a pecetluit intrarea deasupra lui, ca să nu mai înşele naţiunile, până se vor împlini cei o mie de ani. Dar după aceste lucruri trebuie să fie dezlegat pentru puţină vreme.
AŞi el a pus mâna pe balaur, pe şarpele cel vechi, care este Diavolul şi Satan, şi l-a legat pentru o mie de ani.
t@ cŞi am văzut coborându-se din cer un înger care avea cheia Adâncului şi un lanţ mare în mână;
?7Şi ceilalţi au fost ucişi cu sabia care ieşea din gura Celui care stătea călare pe cal. Şi toate păsările s-au săturat din carnea lor;
>3Apoi fiara a fost prinsă şi împreună cu ea profetul mincinos care făcea semnele în prezenţa ei, cu care amăgise pe cei care primiseră semnul fiarei şi se închinaseră chipului ei. Aceştia doi au fost aruncaţi de vii în iazul de foc, care arde cu pucioasă.
=Şi am văzut fiara, regii pământului şi ostile lor adunate ca să facă război cu Cel care stă călare şi cu oastea Lui.
@<yca să mâncaţi carnea regilor, carnea căpitanilor, carnea celor viteji, carnea cailor şi a călăreţilor şi carnea a tot felul de oameni, liberi şi sclavi, mici şi mari!
[;/Apoi am văzut un înger care stătea în soare; şi el a strigat cu glas tare şi a zis tuturor păsărilor care zburau prin mijlocul cerului: Veniţi, adunaţi-vă la ospăţul cel mare al lui Dumnezeu,
g:GŞi pe haina Sa şi pe coapsă avea scris un nume: Rege al regilor şi Domn al domnilor.
l9QŞi din gura Lui ieşea o sabie ascuţită, ca să lovească Neamurile cu ea; şi El însuşi le va păstori cu un toiag de fier. Şi va călca în picioare teascul vinului mâniei aprinse a lui Dumnezeu Cel Atotputernic.
l8QŞi ostile din cer Îl urmau călare pe cai albi, îmbrăcate cu în subţire, alb şi curat.
e7C Era îmbrăcat cu o haină muiată în sânge. Numele lui este Cuvântul lui Dumnezeu.
67 Şi ochii lui erau ca o flacără de foc şi pe capul lui erau multe cununi. El avea scris un nume, pe care nimeni nu-l ştia, decât El singur;
?5w Apoi am văzut cerul deschis şi iată, s-a arătat un cal alb! Şi cel care stătea pe el era numit Cel Credincios şi Cel Adevărat, şi El judecă şi se luptă cu dreptate;
4+ Şi m-am aruncat la picioarele lui ca să mă închin lui, dar el mi-a zis: Fereşte-te să faci una ca aceasta! Eu sunt un slujitor al tău şi al fraţilor tăi, care au mărturia lui Isus. Închină-te lui Dumnezeu! Căci mărturia lui Isus este duhul profeţiei.
(3I Apoi mi-a zis: Scrie: Binecuvântaţi sunt cei chemaţi la ospăţul nunţii Mielului. Apoi mi-a zis: Acestea sunt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu!
2'Şi i s-a dat să se îmbrace cu în subţire, strălucitor şi curat, fiindcă inul subţire reprezintă faptele drepte ale sfinţilor.
1Să ne bucurăm şi să ne veselim şi să-I dăm glorie, căci a venit nunta Mielului şi soţia Lui s-a pregătit!
=0sŞi am auzit ca un glas de mulţime mare, ca vuietul unor ape multe, ca sunetul unor tunete puternice, zicând: Aleluia! Domnul, Dumnezeul nostru Cel Atotputernic, domneşte.
/!Şi din tron a ieşit un glas care zicea: Lăudaţi pe Dumnezeul nostru, toţi robii Lui şi cei ce vă temeţi de El, mici şi mari!
8.iŞi cei douăzeci şi patru de bătrâni şi cele patru făpturi vii s-au aruncat la pământ şi s-au închinat lui Dumnezeu, care stă pe tron, zicând: Amin! Aleluia!
Z--Şi au zis a doua oară: Aleluia! Şi fumul ei se ridica în vecii vecilor!
a,;Căci judecăţile Lui sunt adevărate şi drepte, pentru că El a judecat pe prostituata cea, mare, care a stricat pământul cu desfrâul ei; şi El a răzbunat asupra ei sângele robilor Săi, vărsat de ea;
<+ sDupă aceste lucruri am auzit în cer un glas puternic al unei mulţimi mari, zicând: Aleluia! Ale Domnului, Dumnezeului nostru sunt mântuirea, gloria, cinstea şi puterea,
*Şi în ea a fost găsit sângele profeţilor şi al sfinţilor şi al tuturor celor care au fost înjunghiaţi pe pământ.
o)WŞi lumina lămpii nu va mai lumina în tine. Şi glasul mirelui şi al miresei nu se va mai auzi în tine, pentru că negustorii tăi erau mai-marii pământului, căci toate naţiunile au fost amăgite prin vrăjitoria ta;
)(KŞi nu se va mai auzi în tine nici sunetul cântăreţilor la harfe, nici al muzicanţilor, nici al cântăreţilor din fluiere, nici al cântăreţilor din trompete; nu se va mai găsi la tine nici un meşter într-un meşteşug oarecare. Nu se va mai auzi în tine vuietul morii;
P'Atunci un înger puternic a ridicat o piatră ca o piatră mare de moară, a aruncat-o în mare şi a zis: Cu aşa violenţă va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare, şi nu va mai fi găsit!
!&;Bucură-te de ea, cerule! Bucuraţi-vă şi voi, sfinţilor, apostolilor şi profeţilor, pentru că Dumnezeu v-a făcut dreptate şi a judecat-o;
w%gŞi îşi aruncau ţărână în cap, plângeau, se jeleau, ţipau şi ziceau: Vai! Vai! Cetatea cea mare, al cărei belşug a îmbogăţit pe toţi cei care aveau corăbii pe mare, într-o clipă a fost prefăcută într-un pustiu!
g$Gşi, când au văzut fumul arderii ei, strigau: Care cetate era ca şi cetatea cea mare?
@#yCăci într-un ceas s-au distrus atâtea bogăţii! Şi fiecare cârmaci, toţi cei care navighează pe mare, marinarii şi toţi cei care câştigau din mare, stăteau departe;
1"[şi zicând: Vai! Vai! Cetatea cea mare, care era îmbrăcată cu în foarte subţire, cu purpură şi stacojiu, şi împodobită cu aur, pietre scumpe şi perle!
!!Negustorii acestor lucruri, care s-au îmbogăţit de pe urma ei, vor sta departe de ea, de teama chinului ei, plângând şi jelind,
- SŞi roadele atât de dorite sufletului tău s-au dus de la tine; şi toate lucrurile alese şi strălucite sunt pierdute pentru tine, şi nu le vei mai găsi.
.U şi scorţişoară şi balsam, mirodenii şi parfum, vin şi untdelemn, făină bună şi grâu, vite şi oi, cai şi căruţe, robi şi suflete ale oamenilor.
mS marfă de aur şi argint, pietre scumpe şi perle, în subţire şi purpură, mătase şi stacojiu, tot felul de lemn de tuia, tot felul de vase de fildeş, tot felul de vase de lemn foarte scump, bronz, fier şi marmură;
nU Şi negustorii pământului o plâng şi o jelesc, pentru că nimeni nu le mai cumpără marfa:
!; Ei vor sta departe, de teama chinului ei, şi vor zice: Vai, vai, Babilon, cetatea cea mare, cetatea cea tare! Într-un ceas ţi-a venit judecata!
5 Şi regii pământului care s-au desfrânat cu ea şi au trăit în desfătare, când vor vedea fumul arderii ei, o vor plânge şi o vor jeli;
;oDe aceea, într-o singură zi vor veni urgiile ei: moartea, jalea şi foametea. Şi va fi arsă de tot în foc, pentru că Domnul Dumnezeu, care a judecat-o, este puternic;
W'Pe cât s-a glorificat pe sine însăşi şi a trăit în desfătare, pe atât daţi-i chin şi jale! Pentru că zice în inima ei: Stau ca regină şi nu sunt văduvă, şi nu voi şti ce este jalea!
9Răsplătiţi-i cum v-a răsplătit ea, şi răsplătiţi-i îndoit după faptele ei; în potirul în care a amestecat ea, amestecaţi-i îndoit!
s_Pentru că păcatele ei au ajuns până la cer; şi Dumnezeu Şi-a adus aminte de nedreptăţile ei.
2]Şi am auzit din cer un alt glas, zicând: Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei şi să nu fiţi loviţi cu urgiile ei!
Opentru că toate Neamurile au băut din vinul mâniei desfrâului ei, regii pământului au comis adulter cu ea şi negustorii pământului s-au îmbogăţit prin abundenţa desfătărilor ei.
r]Şi el a strigat cu un glas puternic, zicând: A căzut, a căzut Babilonul cel mare, şi a devenit o locuinţă a demonilor, o închisoare a oricărui duh necurat şi o închisoare a oricărei păsări necurate şi urâcioase,
 1După aceste lucruri am văzut coborându-se din cer un alt înger, care avea o mare autoritate; şi pământul a fost luminat de gloria lui.
lQŞi femeia pe care ai văzut-o este cetatea cea mare care domneşte peste regii pământului.
DCăci Dumnezeu le-a pus în inimi să ducă la îndeplinire planul Lui: să fie într-un gând şi să dea fiarei împărăţia lor, până vor fi împlinite cuvintele lui Dumnezeu.
3_Cele zece coarne pe care le-ai văzut pe fiară, acestea vor urî pe prostituată, o vor pustii şi o vor lăsa goală; carnea i-o vor mânca şi o vor arde cu foc;
Şi el mi-a zis: Apele pe care le-ai văzut, pe care stă prostituata, sunt popoare şi mulţimi şi naţiuni şi limbi.
A{Aceştia vor face război cu Mielul şi Mielul îi va birui, pentru că El este Domnul domnilor şi Regele regilor; şi cei ce sunt cu El sunt chemaţi, aleşi, şi credincioşi;
\ 1 Aceştia au un singur gând şi ei vor da puterea şi autoritatea lor fiarei.
4 a Şi cele zece coarne pe care le-ai văzut sunt zece regi care n-au primit încă împărăţia, ci ei primesc autoritate ca regi timp de un ceas împreună cu fiara.
~ u Şi fiara care era şi nu mai este, ea însăşi este al optulea; este dintre cei şapte şi merge la pierzare;
  Sunt şi şapte regi; cinci au căzut, unul este, celălalt n-a venit încă. Şi când va veni, trebuie să rămână puţin timp.
s _ Aici este mintea care are înţelepciune: Cele şapte capete sunt şapte munţi pe care stă femeia;
1[Fiara pe care ai văzut-o era, şi nu mai este, şi se va ridica din Adânc şi se va duce la pierzare. Şi cei care locuiesc pe pământ, ale căror nume n-au fost scrise de la întemeierea lumii în cartea vieţii, se vor mira când vor vedea că fiara era şi nu mai este, şi va reveni;
/WDar îngerul mi-a zis: De ce te miri? Îţi voi spune misterul acestei femei şi al fiarei care o poartă, şi care are cele şapte capete şi cele zece coarne.
+OŞi am văzut pe femeia aceasta îmbătată de sângele sfinţilor şi de sângele martirilor lui Isus. Când am văzut-o, am fost cuprins de o mare uimire.
Şi pe fruntea ei era scris un nume: Mister, Babilonul cel mare, mama prostituatelor şi a urâciunilor pământului.
OFemeia era îmbrăcată cu purpură şi stacojiu; era împodobită cu aur şi pietre scumpe şi perle. Ţinea în mână un potir de aur, plin cu urâciuni şi cu necurăţiile desfrâului ei.
5cŞi m-a dus în Duhul într-o pustie. Şi am văzut o femeie stând pe o fiară de culoare stacojie plină cu nume de blasfemie, având şapte capete şi zece coarne;
}sCu ea s-au desfrânat regii pământului şi locuitorii pământului s-au îmbătat de vinul desfrânării ei!
E Apoi unul din cei şapte îngeri care ţineau cele şapte potire a venit şi a vorbit cu mine, zicându-mi: Vino să-ţi arăt judecata prostituatei celei mari care stă pe ape multe;
jMŞi din cer a căzut o grindină mare peste oameni, ale cărei boabe cântăreau aproape patruzeci de kilograme fiecare. Şi oamenii blasfemau pe Dumnezeu din cauza urgiei grindinii, pentru că urgia ei era foarte mare;
J Şi toate insulele au fugit şi munţii nu s-au mai găsit.
d~ACetatea cea mare a fost împărţită în trei părţi, şi cetăţile Neamurilor s-au prăbuşit. Şi Babilonul cel mare a fost amintit înaintea lui Dumnezeu, ca să-i dea potirul de vin al iuţimii mâniei Lui;
<}qŞi au fost fulgere şi glasuri şi tunete; şi a fost un mare cutremur de pământ, aşa de tare cum, de când este omul pe pământ, n-a mai fost un cutremur aşa de mare;
|/Al şaptelea înger a vărsat potirul lui în văzduh, şi din templul cerului, din tron, a ieşit un glas puternic, zicând: S-a isprăvit!
f{EŞi duhurile cele rele i-au strâns în locul care pe evreieşte se cheamă Armaghedon.
$zAIată, Eu vin ca un hoţ. Binecuvântat este cel ce veghează şi îşi păzeşte hainele, ca să nu umble gol şi să nu i se vadă ruşinea;
CyCăci ele sunt duhuri de demoni care fac semne şi care se duc la regii pământului întreg, ca să-i strângă pentru războiul zilei celei mari a Dumnezeului Celui Atotputernic;
x' Şi am văzut ieşind din gura balaurului şi din gura fiarei şi din gura profetului mincinos trei duhuri necurate, ca nişte broaşte;
w- Al şaselea înger a vărsat potirul lui peste fluviul cel mare, Eufrat. Şi apa lui a secat, ca să fie pregătită calea regilor din est.
v Şi ei au blasfemat pe Dumnezeul cerului din cauza durerilor lor şi din cauza rănilor lor, şi nu s-au pocăit de faptele lor;
6ue Şi al cincilea înger a vărsat potirul lui peste tronul fiarei; şi împărăţia ei a fost acoperită de întuneric; şi ei îşi muşcau limbile din cauza durerii.
9tk Şi oamenii au fost dogorâţi cu o arşiţă mare; şi au blasfemat Numele lui Dumnezeu care are stăpânire peste aceste urgii; şi nu s-au pocăit ca să-I dea glorie.
~suŞi al patrulea înger a vărsat potirul lui peste soare şi i s-a dat putere să dogorească pe oameni cu foc.
r Şi am auzit pe altul din altar, zicând: Da, Doamne Dumnezeule Atotputernic, adevărate şi drepte sunt judecăţile Tale!
qFiindcă aceştia au vărsat sângele sfinţilor şi al profeţilor, le-ai dat şi Tu să bea sânge; şi sunt vrednici;
#p?Şi am auzit pe îngerul apelor zicând: Drept eşti Tu, Doamne, Cel care eşti şi care erai, şi Cel sfânt, pentru că ai judecat aceste lucruri.
zomŞi al treilea înger a vărsat potirul lui în râuri şi în izvoarele apelor şi ele s-au făcut sânge.
#n?Şi al doilea înger a vărsat potirul lui în mare şi marea s-a făcut sânge, ca sângele unui om mort; şi orice făptură vie din mare a murit.
;moŞi cel dintâi s-a dus şi a vărsat potirul lui pe pământ. Şi o rană rea şi dureroasă a lovit pe oamenii care aveau semnul fiarei şi care se închinau chipului ei;
4l cŞi am auzit un glas puternic, care venea din templu, zicând celor şapte îngeri: Duceţi-vă şi vărsaţi pe pământ cele şapte potire ale mâniei lui Dumnezeu!
Jk Şi templul a fost umplut de fum, din gloria lui Dumnezeu şi din puterea Lui. Şi nimeni nu putea să intre în templu, până se vor sfârşi cele şapte urgii ale celor şapte îngeri;
$jAApoi una din cele patru făpturii vii a dat celor şapte îngeri şapte potire de aur, pline cu mânia lui Dumnezeu, care este viu în vecii vecilor.
9ikŞi din templu au ieşit cei şapte îngeri care ţineau cele şapte urgii, îmbrăcaţi în in curat, strălucitor, şi încinşi împrejurul pieptului cu brâie de aur.
mhSDupă aceste lucruri m-am uitat şi iată, templul cortului mărturiei în cer a fost deschis.
[g/Cine nu se va teme de Tine, Doamne, şi cine nu va slăvi Numele Tău? Căci numai Tu eşti sfânt şi toate naţiunile vor veni şi se vor închina înaintea Ta, căci judecăţile Tale au fost arătate!
mfSŞi ei cântau cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, şi cântarea Mielului, zicând: Mari şi minunate sunt lucrările Tale, Doamne Dumnezeule, Atotputernice! Drepte şi adevărate sunt căile Tale, Rege al Neamurilor!
GeŞi am văzut ceva ca o mare de sticlă amestecată cu foc; şi pe biruitorii fiarei, ai chipului şi ai numărului numelui ei, stând pe marea de sticlă, având harfele lui Dumnezeu;
*d OApoi am văzut în cer un alt semn mare şi minunat: şapte îngeri care aveau şapte urgii, cele din urmă, căci cu ele s-a sfârşit mânia lui Dumnezeu;
8ciŞi teascul a fost călcat în picioare afară din cetate; şi din teasc a ieşit sânge, până la frâiele cailor, pe o întindere de trei sute douăzeci de kilometri.
b7Şi îngerul şi-a aruncat secera pe pământ şi a cules via pământului şi a aruncat strugurii în teascul cel mare al mâniei lui Dumnezeu,
aŞi un alt înger, care avea autoritate asupra focului, a ieşit din altar şi a strigat cu glas puternic către cel ce avea secera ascuţită, zicând: Trimite secera ta cea ascuţită şi culege strugurii viei pământului, căci strugurii ei sunt copţi;
p`YApoi din templul care este în cer a ieşit un alt înger, care avea şi el o seceră ascuţită.
m_SAtunci Cel care stătea pe nor Şi-a aruncat secera pe pământ şi pământul a fost secerat.
P^Şi un alt înger a ieşit din templu, strigând cu glas tare Celui ce stătea pe nor: Trimite secera Ta şi seceră, pentru că a venit ceasul să seceri şi secerişul pământului este copt;
.]UApoi m-am uitat şi iată, un nor alb, şi pe nor stătea Cineva care semăna cu Fiul omului; pe cap avea o cunună de aur şi în mână o seceră ascuţită,
R\ Apoi am auzit un glas din cer, zicându-mi: Scrie: Binecuvântaţi sunt de acum încolo morţii care mor în Domnul! Da, zice Duhul, ei se vor odihni de muncile lor, şi faptele lor îi urmează!
i[K Aici este răbdarea sfinţilor care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.
EZ Şi fumul chinului lor se înalţă în vecii vecilor. Şi nici ziua, nici noaptea n-au odihnă cei care se închină fiarei şi chipului ei, şi oricine primeşte semnul numelui ei;
FY va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui. Şi va fi chinuit în foc şi pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului;
/XW Apoi a urmat un alt înger, al treilea, zicând cu glas tare: Dacă se închină cineva fiarei şi chipului ei, şi primeşte semnul ei pe frunte sau pe mână,
1W[Apoi a urmat un alt înger, al doilea, zicând: A căzut, a căzut Babilonul, cetatea cea mare, care a adăpat toate Neamurile din vinul mâniei desfrânării ei!
{ri`WNE<3*!~~~~~~~~~~~~~~~~t~j~`~V~L~B~8~.~$~~~}}}}}}}}}}}}}}{}q}g}]}S}I}?}5}+}!}} }||||||||||||||x|n|d|Z|P|F|<|2|(||| |{{{{{{{{{{{{{{u{k{a{W{M{C{9{/{${{{zzzzzzzzzzzzzuzjz_zTzIz>z3z(zzzyyyyyyyyyyyyyyynycyXyMyBy7y,y!yy yxxxxxxxxxxxx}xrxgx\xQxFx;x0x%xxxwwwwwwwwwwwwwvwkw`wUwJw?w4w)wwwvvvvvvvvvvvvvzvovdvYvNvCv8v-v"vv vuuuuuuuuuuuu}urugu\uQuFu;u0u&uuutttttttttttttvtkt`tUtJt?t4t)tttssssssssssssszsosdsYsNsCs8s-s"ss srrrrrrrrrrrr~rsrhr]rRrGro3o(ooonnnnnnnnnnnnnxnmncnXnMnBn7n,n!nn nmmmmmmmmmmmm|mqmfm[mPmEm:m/m$mmmllllllllllllluljl_lTlIl>l3l(lllkkkkkkkkkkkkkxkmkbkXkMkBk7k,k!kk kjjjjjjjjjjjj}jrjgj\jQjFj;j0j%jjjiiiiiiiiiiiiiuiji_iTiIi>i3i(iiihhhhhhhhhhhhhyhnhchXhMhBh7h,h!hh hgggggggggggg}grggg\gQgFgc3c(cccbbbbbbbbbbbbbybnbcbXbMbBb7b,b!bb baaaaaaaaaaaa|aqaga\aQaFa;a0a%aaa`````````````u`j`_`T`I`>`3`(```_____________x_n_c_X_M_B_7_,_!__ _^^^^^^^^^^^^}^r^g^\^Q^F^;^0^%^^^]]]]]]]]]]]]]u]j]_]T]I]>]3](]]]\\\\\\\\\\\\\y\n\c\X\M\B\7\,\!\\ \[[[[[[[[[[[[|[q[f[[[P[E[:[/[%[[[ZZZZZZZZZZZZZuZjZ_ZTZIZ>Z3Z(ZZZYYYYYYYYYYYYYxYmYbYWYLYAY6Y+Y YY XXXXXXXXXXXXX|XqXfX[XPXEX:X/X$XXXWWWWWWWWWWWWWtWjW_WTWIW>W3W(WWWVVVVVVVVVVVVVyVnVcVXVMVBV7V,V!VV VUUUUUUUUUUUU|UqUfU[UPUEU;U0U%UUUTTTTTTTTTTTTTuTjT_TTTIT>T3T(TTTSSSSSSSSSSSSSySnScSXSMSBS7S,S!SS SRRRRRRRRRRRR|RqRfR[RPRER:R/R%RRRQQQQQQQQQQQQQuQjQ_QTQIQ>Q3Q(QQQPPPPPPPPPPPPPyPnPcPXPMPBP7P,P!PP POOOOOOOOOOOO|OqOfO[OQOFO;O0O%OOONNNNNNNNNNNNNuNjN_NUNJN?N4N)NNNMMMMMMMMMMMMMyMnMcMYMNMCM8M-M"MM MLLLLLLLLLLLL}LrLgL\LQLFL;L0L%LLLKKKKKKKKKKKKKuKjK_KTKIK>K3K(KKKJJJJJJJJJJJJJyJnJcJXJMJBJ7J,J!JJ JIIIIIIIIIIII|IqIfI[IPIFI;I0I%IIIHHHHHHHHHHHHHuHjH_HTHIH>H3H(HHHGGGGGGGGGGGGGyGnGcGXGMGBG7G,G!GG GFFFFFFFFFFFF|FqFfF\FQFFF;F0F%FFFEEEEEEEEEEEEEuEjE_ETEIE>E3E)EEEDDDDDDDDDDDDDyDnDcDXDMDBD7D,D!DD DCCCCCCCCCCCC}CrCgC\CQCFC;C0C%CCCBBBBBBBBBBBBBuBjB`BUBJB?B4B)BBBAAAAAAAAAAAAAyAoAdAYANACA8A-A"AA A@@@@@@@@@@@@}@r@g@\@Q@F@;@0@%@@@?????????????v?k?`?U?J???4?)???>>>>>>>>>>>>>>{>q>g>]>S>I>?>5>+>!>> >============~=s=h=]=R=G=<=1=&===<<<<<<<<<<<<737(7776666666666666x6m6b6W6L6A666+6 66 6555555555555|5q5f5[5P5E5:5/5$5554444444444444u4j4_4T4I4>434(4443333333333333x3m3b3W3L3B373,3!33 3222222222222}2r2g2\2Q2F2;202%2221111111111111u1j1_1T1I1>131(1110000000000000y0n0c0X0M0B070,0!00 0////////////}/r/g/\/Q/F/;/0/%///.............u.j.`.U.J.?.4.)...-------------y-n-c-X-M-B-8---"-- -,,,,,,,,,,,,},r,g,\,Q,F,;,0,%,,,+++++++++++++v+k+`+U+J+?+4+)+++*************z*o*d*Y*N*C*8*-*"** *))))))))))))~)s)h)])R)G)<)1)&)))(((((((((((((w(l(a(V(K(@(5(*((( '''''''''''''{'p'e'Z'O'D'9'.'#'' '&&&&&&&&&&&&~&s&h&]&R&G&<&1&&&&&%%%%%%%%%%%%%w%l%a%V%K%@%5%*%%% $$$$$$$$$$$$${$p$e$Z$O$D$9$.$#$$ $############~#s#h#^#S#H#=#2#'###"""""""""""""x"m"b"W"L"A"6"+" "" !!!!!!!!!!!!!{!p!e!Z!O!D!9!.!#!! !  t i ^ S H = 2 '   wlaVLA6+  {pf[PE:/$ti^SH=2'xmbWLA6+  {peZOD9.# ti^SH=2'wlaVK@5* {peZOD9/$ti^SH=2'xmbWLA6+  |qf[PE:/$ti^SH=3( # # # # # # #  # "# "" "! " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " "  " ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !  !  #  "  !                                                                      ~  }  |  {  z  y  x  w   v & u % t $ s # r " q ! p  o  n  m  l  k  j  i  h  g  f  e  d  c  b  a  `  _  ^  ]  \  [  Z  Y  X  W  V  U  T  S  R  Q   P . O - N , M + L * K ) J ( I ' H & G % F $ E # D " C ! B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #   " + ! * )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                                % $ # " !                                        ( ' & % $ # " !                                                                !     ~ } | { z y x w v u t s r q p o  n  m  l  k  j i h g f e d c  b a ` _ ^ ] \ [ Z Y X W V U T S R Q P  O  N  M  L  K J I H G F E D  C $B #A "@ !?  > = < ; : 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 / . - ,  +  *  )  (  ' & % $ # " !                                                                                                                          $ # " !                                                                            ~ } | { z y x w v u t s r q p  o  n  m  l  k j i h g f e d  c  b  a  `  _  ^  ]  \  [  Z  Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O  N   M  3L  2K  1J  0I  /H  .G  -F  ,E  +D  *C  )B  (A  '@  &?  %>  $=  #<  ";  !:  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                                                 #  "  !                                                                                                                                                                     ~ } | { z  y x w v u t s r q p o  n  m  l  k  j i h g f e d c  b a ` _ ^ ] \ [ Z Y X W V U T S R Q P  O  N  M  L  K J I H G F E D  C B A @ ? > = < ; :  9  8  7  6  5 4 3 2 1 0 / .  - , + * ) ( ' & % $ # " !                                                                     2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2   2   2   2   2   2  2  2  2  2  2  2   2  1!  1   1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1   1   1   1   1   1  1  1  1  1  1  1   1  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0   0   0   0   0   0  0  0  0  0  0  0   0  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /   /   /   /   /   /  /  /  /  /  /  /   /  ."  .!  .   .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .~  .}  .|  .{  .z  .y  . x  . w  . v  . u  . t  .s  .r  .q  .p  .o  .n  .m   .l  -k  -j  -i  -h  -g  -f  -e  -d  -c  -b  -a  -`  -_  -^  -]  - \  - [  - Z  - Y  - X  -W  -V  -U  -T  -S  -R  -Q   -P  ,"O  ,!N  , M  ,L  ,K  ,J  ,I  ,H  ,G  ,F  ,E  ,D  ,C  ,B  ,A  ,@  ,?  ,>  ,=  ,<  ,;  , :  , 9  , 8  , 7  , 6  ,5  ,4  ,3  ,2  ,1  ,0  ,/   ,.  +"-  +!,  + +  +*  +)  +(  +'  +&  +%  +$  +#  +"  +!  +  +  +  +  +  +  +  +  +   +   +   +   +   +  +  +  +  +  +  +   +  *&  *%  *$  *#  *"  *!  *   *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *   *   *   *   *   *  *  *  *  *  *  *   *  )9  )8  )7  )6  )5  )4  )3  )2  )1  )0  )/  ).  )-  ),  )+  )*  ))  )(  )'  )&  )%  )$  )#  )"  )!  )   )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )   )   )   )   )   )  )  )  )  )  )  )   )  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (   (   (   (   (   (  (  (  (  (  (  (   (  '  '  '  '  '  '  '  '  '  '  '   '   '   '   '   '  '  '  '  '  '  '   '  &~  &}  &|  &{  &z  &y  &x  &w  &v  &u  &t  &s  &r  &q  &p  &o  &n  & m  & l  & k  & j  & i  &h  &g  &f  &e  &d  &c  &b   &a  %$`  %#_  %"^  %!]  % \  %[  %Z  %Y  %X  %W  %V  %U  %T  %S  %R  %Q  %P  %O  %N  %M  %L  %K  %J  % I  % H  % G  % F  % E  %D  %C  %B  %A  %@  %?  %>   %=  $+<  $*;  $):  $(9  $'8  $&7  $%6  $$5  $#4  $"3  $!2  $ 1  $0  $/  $.  $-  $,  $+  $*  $)  $(  $'  $&  $%  $$  $#  $"  $!  $  $  $   $   $   $   $   $  $  $  $  $  $  $   $  #  #  #  #  #  #  #  #  #  #  #  #  #  #  #  #  #   #   #   #   #   #  #  #  #  #  #  #   #  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "  "   "   "   "   "   "  "  "  "  "  "  "   "  !  !  !  !  !  !  !  !   !   !   !   !   !  !  !  !  !  !  !   !                                                                   7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                           ~  }  |  {  z  y  x   w   v   u   t   s  r  q  p  o  n  m  l   k  +j  *i  )h  (g  'f  &e  %d  $c  #b  "a  !`   _  ^  ]  \  [  Z  Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O  N  M   L   K   J   I   H  G  F  E  D  C  B  A   @  #?  ">  !=   <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *   )   (   '   &   %  $  #  "  !                                                             .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                         #  "  !                                                                         "  !                                                                         C  B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .~  -}  ,|  +{  *z  )y  (x  'w  &v  %u  $t  #s  "r  !q   p  o  n  m  l  k  j  i  h  g  f  e  d  c  b  a  `  _  ^   ]   \   [   Z   Y  X  W  V  U  T  S  R   Q  P  O  N  M  L  K  J   I   H   G   F   E  D  C  B  A  @  ?  >   =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2   1   0   /   .   -  ,  +  *  )  (  '  &   %  "$  !#   "  !                                                                                                              &  %  $  #  "  !                                                                         !                                                                                                                                                                           ~  }  |  {  z  y  x  w   v   u   t   s   r  q  p  o  n  m  l  k   j  i  h  g  f  e  d  c  b  a  `  _   ^   ]   \   [   Z  Y  X  W  V  U  T  S   R  Q  P  O  N  M  L  K  J  I  H  G  F  E  D  C  B  A   @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -   ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ~  }  |  {  z  y  x   w   v   u   t   s  r  q  p  o  n  m  l  k  j  i  h  g  f  e  d  c  b  a  `  _  ^   ]   \   [   Z   Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O  N  M  L  K  J  I  H  G  F   E   D   C   B   A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -   ,   +   *   )   (  '  &  %  $  #  "  !                                                                |qf[PE:/$~~~~~~~~~~~~~u~j~_~T~I~>~3~(~~~}}}}}}}}}}}}}x}m}b}W}L}A}6},}!}} }||||||||||||||q|f|[|P|E|:|/|$|||{{{{{{{{{{{{{u{j{_{T{I{>{3{({{{zzzzzzzzzzzzzyznzczXzMzBz7z,z!zz zyyyyyyyyyyyy|yqyfy[yPyEy:y/y$yyyxxxxxxxxxxxxxuxjx_xTxIx>x3x(xxxwwwwwwwwwwwwwxwmwbwWwLwAw6w+w"wwwvvvvvvvvvvvvvvxvmvbvWvLvAv6v+v vv uuuuuuuuuuuuu|uqufu[uPuEu:u/u$uuutttttttttttttutjt_tTtIt>t3t(tttsssssssssssssysnscsXsMsBs7s,s!ss srrrrrrrrrrrr}rrrgr\rQrFr;r0r%rrrqqqqqqqqqqqqqvqkq`qUqJq?q4q)qqqpppppppppppppypnpcpXpMpBp7p,p!pp poooooooooooo}orogo\oQoFo;o0o%ooonnnnnnnnnnnnnunjn_nTnJn?n4n)nnnmmmmmmmmmmmmmymnmcmXmMmCm8m-m"mm mllllllllllll}lrlhl]lRlGle3e(eeedddddddddddddydndcdXdMdBd7d,d!dd dcccccccccccc}crcgc\cQcFc;c0c%cccbbbbbbbbbbbbbubjb_bTbIb>b4b)bbbaaaaaaaaaaaaazaoadaYaNaCa8a-a"aa a````````````}`r`g`\`Q`F`<`1`&```_____________v_k_`_U_J_?_4_)___^^^^^^^^^^^^^z^o^d^Y^N^C^8^-^"^^ ^]]]]]]]]]]]]~]s]h]]]R]G]<]1]&]]]\\\\\\\\\\\\\w\l\a\V\K\@\5\*\\\ [[[[[[[[[[[[[z[o[d[Y[N[C[8[-["[[ [ZZZZZZZZZZZZ~ZsZhZ]ZRZGZP3P(PPPOOOOOOOOOOOOOxOmObOWOLOAO6O+O OO NNNNNNNNNNNNN|NqNfN[NPNEN:N/N$NNNMMMMMMMMMMMMMtMiM^MSMHM=M2M'MMMLLLLLLLLLLLLLxLmLbLWLLLAL6L+L LL KKKKKKKKKKKKK{KpKeKZKOKDK9K.K#KK KJJJJJJJJJJJJJtJiJ^JSJHJ=J2J'JJJIIIIIIIIIIIIIwIlIaIVIKI@I6I+I II HHHHHHHHHHHHH{HpHeHZHOHDH9H.H#HHHGGGGGGGGGGGGGtGiG^GSGHG=G2G'GGGFFFFFFFFFFFFFwFlFaFVFKF@F5F*FFF EEEEEEEEEEEEEzEoEdEYENECE8E-E"EE EDDDDDDDDDDDD}DrDgD\DQDFD>>>>>>>>>>>~>s>i>^>S>H>=>2>'>>>=============w=l=a=V=K=@=5=*=== <<<<<<<<<<<<<{,3,(,,,+++++++++++++x+m+b+W+L+A+6+++ ++ *************{*p*e*Z*O*D*9*.*#** *)))))))))))))t)i)^)S)H)=)2)')))(((((((((((((x(m(b(W(L(A(6(+( (( '''''''''''''|'q'f'['P'E':'/'$'''&&&&&&&&&&&&&t&i&^&S&H&=&2&'&&&%%%%%%%%%%%%%x%m%b%W%L%A%6%,%!%% %$$$$$$$$$$$$|$q$f$[$P$E$:$/$$$$$#############t#i#^#S#H#=#2#'###"""""""""""""x"m"b"W"L"A"6"+" "" !!!!!!!!!!!!!{!p!e!Z!O!D!9!.!#!!!  t i ^ S H = 2 '   wlaVK@5* {peZOD9.# ~si^SH=2'wlaVK@5* {pg]SI?5+! wmcYOE;1' zodYNC8-" }rg\QF;0%vk`UJ?4)zodYNC8-" }rg\QF;0%vk`UJ?4) 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 21 20 2/ 2. 2- 2, 2+ 2* 2) 2( 2' 2& 2% 2$ 2# 2" 2! 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2~ 2 } 2 | 2 { 2 z 2 y 2x 2w 2v 2u 2t 2s 2r  2q 2%p 2$o 2#n 2"m 2!l 2 k 2j 2i 2h 2g 2f 2e 2d 2c 2b 2a 2` 2_ 2^ 2] 2\ 2[ 2Z 2Y 2 X 2 W 2 V 2 U 2 T 2S 2R 2Q 2P 2O 2N 2M  2L  2.K  2-J  2,I  2+H  2*G  2)F  2(E  2'D  2&C  2%B  2$A  2#@  2"?  2!>  2 =  2<  2;  2:  29  28  27  26  25  24  23  22  21  20  2/  2.  2-  2,  2+  2 *  2 )  2 (  2 '  2 &  2%  2$  2#  2"  2!  2  2 2 ($  ($  ($  ($  ($  ($ ($ ($ ($ ($ ($ ($  ($ (#" (#! (#  (# (# (# (# (# (# (# (# (# (# (# (# (# (# (# (# (# (# (#  (#  (#  (#  (#  (# (# (# (# (# (# (#  (# (" (" (" (" (" (" (" (" (" (" (" (" (" (" (" (" ("  ("  ("  ("  ("  (" (" (" (" (" (" ("  (" (!8 (!7 (!6 (!5 (!4 (!3 (!2 (!1 (!0 (!/ (!. (!- (!, (!+ (!* (!) (!( (!' (!& (!% (!$ (!# (!" (!! (!  (! (! (! (! (! (! (! (! (! (! (! (! (! (! (! (! (! (! (!  (!  (!  (!  (!  (! (! (! (! (! (! (!  (! ( * ( ) ( ( ( ' ( & ( % ( $ ( # ( " ( ! (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  ( ~ ( } ( | ( { ( z ( y ( x ( w ( v ( u ( t ( s ( r ( q  ( p (6o (5n (4m (3l (2k (1j (0i (/h (.g (-f (,e (+d (*c ()b ((a ('` (&_ (%^ ($] (#\ ("[ (!Z ( Y (X (W (V (U (T (S (R (Q (P (O (N (M (L (K (J (I (H (G ( F ( E ( D ( C ( B (A (@ (? (> (= (< (;  (: (9 (8 (7 ( 6 ( 5 ( 4 ( 3 ( 2 (1 (0 (/ (. (- (, (+  (* (() ('( (&' (%& ($% (#$ ("# (!" ( ! ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( (A (@ (? (> (= (< (; (: (9 (8 (7 (6 (5 (4 (3 (2 (1 (0 (/ (. (- (, (+ (* () (( (' (& (% ($ (# (" (! (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( (~ (} (| ({ (z  (y (x (w (v (u (t (s (r (q (p (o (n (m ( l ( k ( j ( i ( h (g (f (e (d (c (b (a  (` (_ (^ (] (\ ([ (Z (Y (X (W (V (U (T (S (R (Q (P (O ( N ( M ( L ( K ( J (I (H (G (F (E (D (C  (B ()A ((@ ('? (&> (%= ($< (#; (": (!9 ( 8 (7 (6 (5 (4 (3 (2 (1 (0 (/ (. (- (, (+ (* () (( (' (& ( % ( $ ( # ( " ( ! ( ( ( ( ( ( (  ( (# (" (! (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( (2 (1 (0 (/ (. (- (, (+ (* () (( (' (& (% ($ (# (" (! (  ( ( ( ( (~ (} (| ({ (z (y (x (w (v (u (t (s (r (q ( p ( o ( n ( m ( l (k (j (i (h (g (f (e  (d ()c ((b ('a (&` (%_ ($^ (#] ("\ (![ ( Z (Y (X (W (V (U (T (S (R (Q (P (O (N (M (L (K (J (I (H ( G ( F ( E ( D ( C (B (A (@ (? (> (= (<  (; (-: (,9 (+8 (*7 ()6 ((5 ('4 (&3 (%2 ($1 (#0 ("/ (!. ( - (, (+ (* () (( (' (& (% ($ (# (" (! ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( ( ! (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (   (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (   (  ( # ( " ( ! (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (   (  ( $ ( # ( " ( ! (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (   (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (  (   (  (~ (} (| ({ (z (y (x (w (v (u (t (s (r ( q ( p ( o ( n ( m (l (k (j (i (h (g (f  (e (Yd (Xc (Wb (Va (U` (T_ (S^ (R] (Q\ (P[ (OZ (NY (MX (LW (KV (JU (IT (HS (GR (FQ (EP (DO (CN (BM (AL (@K (?J (>I (=H (<G (;F (:E (9D (8C (7B (6A (5@ (4? (3> (2= (1< (0; (/: (.9 (-8 (,7 (+6 (*5 ()4 ((3 ('2 (&1 (%0 ($/ (#. ("- (!, ( + (* () (( (' (& (% ($ (# (" (! ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( (1 (0 (/ (. (- (, (+ (* () (( (' (& (% ($ (# (" (! (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( (  ( (3 (2 (1 (0 (/ (. (- (, (+ (* () (( (' (& (% ($ (# (" (! (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (~ (} (| ({ ( z ( y ( x ( w ( v (u (t (s (r (q (p (o  (n ("m (!l ( k (j (i (h (g (f (e (d (c (b (a (` (_ (^ (] (\ ([ (Z (Y ( X ( W ( V ( U ( T (S (R (Q (P (O (N (M  (L  (6K  (5J  (4I  (3H  (2G  (1F  (0E  (/D  (.C  (-B  (,A  (+@  (*?  ()>  ((=  ('<  (&;  (%:  ($9  (#8  ("7  (!6  ( 5  (4  (3  (2  (1  (0  (/  (.  (-  (,  (+  (*  ()  ((  ('  (&  (%  ($  (#  ( "  ( !  (   (   (   (  (  (  (  (  (  ( ( " !                                    . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                  7 6 5 4 3 2 1 0 / . - , + * ) ( ' & % $ # " !                                                    ~  }  |  {  z  y   x , w + v * u ) t ( s ' r & q % p $ o # n " m ! l  k  j  i  h  g  f  e  d  c  b  a  `  _  ^  ]  \  [  Z  Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O  N  M   L ! K  J  I  H  G  F  E  D  C  B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,   +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                      % $ # " !                                                                                  " !                                  !      ~  }  |  {  z  y  x  w  v  u  t  s  r  q  p  o  n  m  l  k  j  i  h  g  f  e  d  c   b 9 a 8 ` 7 _ 6 ^ 5 ] 4 \ 3 [ 2 Z 1 Y 0 X / W . V - U , T + S * R ) Q ( P ' O & N % M $ L # K " J ! I  H  G  F  E  D  C  B  A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *   )  ; (  : '  9 &  8 %  7 $  6 #  5 "  4 !  3  2   1   0   /   .   -   ,   +   *   )   (   '   &   %   $   #   "   !                                                                                     /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $  #  "  !                                                                                                                                         $ # " !           ~  }  |  {  z  y  x  w  v  u  t  s  r  q  p  o  n  m  l  k  j  i  h   g & f % e $ d # c " b ! a  `  _  ^  ]  \  [  Z  Y  X  W  V  U  T  S  R  Q  P  O  N  M  L  K  J  I  H  G  F  E  D  C  B   A  @  ?  >  =  <  ;  :  9  8  7  6  5  4  3  2  1  0  /  .  -  ,  +  *  )  (  '  &  %  $   #  "  !                                   #  "  !                                                                                                               (& (% ($ (# (" (! ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  ( '+ '* ') '( '' '& '% '$ '# '" '! ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '  ' ~ ' } ' | ' { ' z ' y ' x ' w ' v ' u ' t ' s ' r ' q ' p ' o ' n ' m ' l ' k  ' j & i & h & g & f & e & d & c & b & a & ` & _ & ^ & ] & \ & [ & Z & Y & X & W & V & U & T & S & R & Q & P & O & N & M & L  & K % J % I % H % G % F % E % D % C % B % A % @ % ? % > % = % < % ; % : % 9 % 8 % 7 % 6 % 5 % 4 % 3 % 2 % 1 % 0 % /  % . $& - $% , $$ + $# * $" ) $! ( $ ' $ & $ % $ $ $ # $ " $ ! $ $  $  $  $  $  $  $  $  $  $  $  $  $  $  $  $  $  $  $ $ $ $ $  $  ##  #"  #!  #  #  #  #  # # # # # # # # # # # # # # # # # # # 2 |rg\QF;0%~~~~~~~~~~~~~u~j~`~U~J~?~4~)~~~}}}}}}}}}}}}}y}n}c}X}M}C}8}-}"}} }||||||||||||}|r|h|]|R|G|<|1|&|||{{{{{{{{{{{{{v{k{`{U{J{?{4{*{{{ zzzzzzzzzzzzzzzozdzYzNzCz9z.z#zz zyyyyyyyyyyyy~ysyhy]yRyGys3s(sssrrrrrrrrrrrrryrnrcrXrMrBr7r,r!rr rqqqqqqqqqqqq}qrqgq\qQqFq;q0q%qqqpppppppppppppvpkp`pUpJp?p4p)pppooooooooooooozooodoYoNoCo8o-o"oo onnnnnnnnnnnn~nsnhn]nRnGnh3h(hhhgggggggggggggxgmgbgWgLgAg6g+g gg fffffffffffff{fpfefZfOfDf9f.f#fffeeeeeeeeeeeeeteie^eSeHe=e2e'eeedddddddddddddxdmdbdWdLdAd6d+d dd ccccccccccccc|cqcfc[cPcEc:c/c$cccbbbbbbbbbbbbbubjb_bTbIb>b3b(bbbaaaaaaaaaaaaaxamabaWaLaAa6a+a aa `````````````{`q`f`[`P`E`:`/`$```_____________t_i_^_S_H_=_3_(___^^^^^^^^^^^^^^u^k^a^W^M^C^9^/^%^^^]]]]]]]]]]]]]y]n]c]X]M]B]7],]!]] ]\\\\\\\\\\\\}\r\g\\\Q\F\<\1\&\\\[[[[[[[[[[[[[v[k[`[U[J[?[5[*[[[ ZZZZZZZZZZZZZ{ZpZeZZZOZDZ9Z.Z#ZZ ZYYYYYYYYYYYY~YsYiY^YSYHY=Y2Y'YYYXXXXXXXXXXXXXwXlXaXVXLXAX6X+X XX WWWWWWWWWWWWW{WpWeWZWOWDW9W.W#WW WVVVVVVVVVVVVVtViV^VSVHV=V2V'VVVUUUUUUUUUUUUUxUmUbUWULUAU6U+U UU TTTTTTTTTTTTT{TpTeTZTOTDT9T.T#TT TSSSSSSSSSSSSStSiS^SSSHS=S2S'SSSRRRRRRRRRRRRRxRmRbRWRLRAR6R+R RR QQQQQQQQQQQQQ|QqQfQ[QPQEQ:Q/Q$QQQPPPPPPPPPPPPPtPiP_PTPIP>P3P(PPPOOOOOOOOOOOOOyOnOcOXOMOBO7O,O!OO ONNNNNNNNNNNN|NqNfN[NPNEN:N/N$NNNMMMMMMMMMMMMMtMiM^MSMHM=M2M'MMMLLLLLLLLLLLLLyLnLcLXLMLBL7L,L!LL LKKKKKKKKKKKK}KrKgK\KQKFK;K0K%KKKJJJJJJJJJJJJJvJkJ`JUJJJ?J4J)JJJIIIIIIIIIIIIIyInIcIXIMIBI7I,I!II IHHHHHHHHHHHH|HrHgH\HQHFH;H0H%HHHGGGGGGGGGGGGGvGkG`GUGJG?G4G)GGGFFFFFFFFFFFFFyFnFcFXFMFBF7F,F"FF FEEEEEEEEEEEE}ErEgE\EQEFE;E0E%EEEDDDDDDDDDDDDDvDkD`DUDJD?D4D)DDDCCCCCCCCCCCCCzCoCdCYCNCCC8C-C"CC CBBBBBBBBBBBBBwBmBcBYBOBEB;B1B'BBB AAAAAAAAAAAAAA}AsAiA_AUAKAAA7A-A"AA A@@@@@@@@@@@@}@r@g@\@Q@F@;@1@&@@@?????????????v?k?`?U?J???4?)???>>>>>>>>>>>>>z>o>d>Y>N>C>8>->">> >============~=s=h=]=R=G=<=1=&===<<<<<<<<<<<<.3.(...-------------y-n-c-X-M-B-7-,-!-- -,,,,,,,,,,,,},r,g,\,Q,F,;,0,%,,,+++++++++++++u+j+`+U+J+?+4+)+++*************y*n*c*X*M*B*7*,*!** *))))))))))))|)q)f)[)Q)F);)0)%)))(((((((((((((u(j(_(T(I(@(6(,("(((''''''''''''''x'n'd'Y'N'C'8'-'"'' '&&&&&&&&&&&&}&r&h&]&R&G&<&1&&&&&%%%%%%%%%%%%%w%l%a%V%K%@%5%*%%% $$$$$$$$$$$$$$w$m$c$Y$O$E$;$1$'$$$ ##############z#o#d#Y#N#C#8#-#"## #""""""""""""}"r"g"\"Q"F";"0"%"""!!!!!!!!!!!!!v!k!`!U!J!?!4!*!!! z o d Y N C 9 . #  ti^SH=2'xmbWLA6+  |qf[PE:/%uj_TI>3(yncXMB7,! }rg\QF;1&vk`UJ?4) zodYNC8-# ~sh]RG<1&vk`UJ?4)zodYNC8-" }rh]RG<1& Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z# Z" Z! Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z4 Z3 Z2 Z1 Z0 Z/ Z. Z- Z, Z+ Z* Z)~ Z(} Z'| Z&{ Z%z Z$y Z#x Z"w Z!v Z u Zt Zs Zr Zq Zp Zo Zn Zm Zl Zk Zj Zi Zh Zg Zf Ze Zd Zc Z b Z a Z ` Z _ Z ^ Z] Z\ Z[ ZZ ZY ZX ZW  ZV Z U Z T Z S Z R Z Q Z P Z O Z N Z M Z L Z K Z J Z I Z H Z G Z F Z E Z D Z C Z B Z A Z @  Z ? Z > Z = Z < Z ; Z : Z 9 Z 8 Z 7 Z 6 Z 5 Z 4 Z 3 Z 2 Z 1 Z 0 Z / Z . Z - Z , Z + Z * Z ) Z ( Z '  Z & Z % Z $ Z # Z " Z ! Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z   Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z   Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z   Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z~ Z} Z| Z{ Z z Z y Z x Z w Z v Zu Zt Zs Zr Zq Zp Zo  Zn Z$m Z#l Z"k Z!j Z i Zh Zg Zf Ze Zd Zc Zb Za Z` Z_ Z^ Z] Z\ Z[ ZZ ZY ZX ZW Z V Z U Z T Z S Z R ZQ ZP ZO ZN ZM ZL ZK  ZJ  ZI  ZH  ZG  ZF  ZE  ZD  ZC  ZB  ZA  Z@  Z?  Z>  Z=  Z<  Z;  Z :  Z 9  Z 8  Z 7  Z 6  Z5  Z4  Z3  Z2  Z1  Z0  Z/ Z. P- P, P+ P* P) P( P' P& P% P $ P # P " P ! P  P P P P P P P  P P P P P P P  P  P  P  P  P P P P P P P  P P P P P P P P P P P P  P  P  P  P  P P P P P P P  P  P  P  P  P  P  P  P  P  P  P   P   P   P   P   P  P  P  P  P  P  P P F F F F F F F F F F F F F  F  F  F  F  F F F F F F F  F F0 F/ F. F- F, F+ F* F) F( F' F& F% F$ F# F" F! F  F F F F F F F F F F F F F F F F F F F  F  F  F  F  F F F F F F F  F F F F F F F F F F F F F F F F F F F ~ F } F | F { F z Fy Fx Fw Fv Fu Ft Fs  Fr Fq Fp Fo Fn Fm Fl Fk Fj Fi Fh Fg Ff Fe Fd Fc Fb Fa F` F _ F ^ F ] F \ F [ FZ FY FX FW FV FU FT  FS F R F Q F P F O F N FM FL FK FJ FI FH FG  FF FE FD FC FB FA F@ F? F> F= F< F; F: F9 F8 F7 F6 F5 F4 F 3 F 2 F 1 F 0 F / F. F- F, F+ F* F) F(  F' F& F% F$ F# F" F! F F  F  F  F  F  F F F F F F F  F F F F F F F F F  F  F  F  F  F F F F F F F  F F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F   F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F   F  F ( F ' F & F % F $ F # F " F ! F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F   F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F   F  F 9 F 8 F 7 F 6 F 5 F 4 F 3 F 2 F 1 F 0 F / F . F - F , F + F * F ) F ( F ' F & F % F $ F # F " F ! F  F  F  F  F  F ~ F } F | F { F z F y F x F w F v F u F t F s F r F q F p F o F n F m F l F k F j F i F h F g F f F e  F d F#c F"b F!a F ` F_ F^ F] F\ F[ FZ FY FX FW FV FU FT FS FR FQ FP FO FN F M F L F K F J F I FH FG FF FE FD FC FB  FA F@ F? F> F= F< F; F: F9 F8 F7 F6 F5 F 4 F 3 F 2 F 1 F 0 F/ F. F- F, F+ F* F)  F( F(' F'& F&% F%$ F$# F#" F"! F! F  F F F F F F F F F F F F F F F F F F F  F  F  F  F  F F F F F F F  F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F  F  F  F  F  F F F F F F F  F F F F F F F F F F F F F  F  F  F  F  F F F F F F F  F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F  F  F  F  F  F F F F F F F  F F F F F F F F F F F F  F  F  F  F  F F F F F F F  F  F$  F#  F"  F!  F   F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F  F~  F}  F|  F {  F z  F y  F x  F w  Fv  Fu  Ft  Fs  Fr  Fq  Fp Fo <!n < m <l <k <j <i <h <g <f <e <d <c <b <a <` <_ <^ <] <\ <[ < Z < Y < X < W < V <U <T <S <R <Q <P <O  <N <M <L <K < J < I < H < G < F <E <D <C <B <A <@ <?  <> <"= <!< < ; <: <9 <8 <7 <6 <5 <4 <3 <2 <1 <0 </ <. <- <, <+ <* <) < ( < ' < & < % < $ <# <" <! < < < <  < <- <, <+ <* <) <( <' <& <% <$ <# <" <! <  < < < < < < < < < < < < < < < < < < <  <  <  <  <  < < < < < < <  < <  < < < < < < <  < <3 <2 <1 <0 </ <. <- <, <+ <* <) <( <' <& <% <$ <# <" <! <  < < < < < < < < < < < < < < < < < < <  <  <  <  <  < < < < < < <  < < < < < < < < < < < < < < < < <  <  <  <  <  < < < < < < <  < < < < < < <  <  <  <  <  < < < < < < <  < <  <  < < < < <~ <} <|  <{ <?z <>y <=x <<w <;v <:u <9t <8s <7r <6q <5p <4o <3n <2m <1l <0k </j <.i <-h <,g <+f <*e <)d <(c <'b <&a <%` <$_ <#^ <"] <!\ < [ <Z <Y <X <W <V <U <T <S <R <Q <P <O <N <M <L <K <J <I < H < G < F < E < D <C <B <A <@ <? <> <=  << <; <: < 9 < 8 < 7 < 6 < 5 <4 <3 <2 <1 <0 </ <.  <- < !, < + < * < ) < ( < ' < & < % < $ < # < " < ! <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <   <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <   <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <   <  < + < * < ) < ( < ' < & < % < $ < # < " < ! <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <   <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <  <   <  <# <" <! <  < < < < < < < < < < < < < < < < < < <  <  < ~ < } < | <{ <z <y <x <w <v <u  <t <s <r <q <p <o <n <m <l <k <j <i <h <g < f < e < d < c < b <a <` <_ <^ <] <\ <[  <Z <Y <X <W <V <U <T <S <R <Q <P <O <N <M <L < K < J < I < H < G <F <E <D <C <B <A <@  <? <> <= < < < ; < : < 9 < 8 <7 <6 <5 <4 <3 <2 <1  <0 </ <. <- <, <+ <* <) <( <' <& <% < $ < # < " < ! <  < < < < < < <  < < < < < <  <  <  <  <  < < < < < < <  < < < < < < < < < < < < <  <  <  <  <  < < < < < < <  <  <  <  <  <  <  <   <   <   <   <   <  <  <  <  <  <  < < 2"  2"  2"  2"  2" 2" 2" 2" 2" 2" 2"  2" 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2! 2!  2!  2!  2!  2!  2! 2! 2! 2! 2! 2! 2!  2! 2 4 2 3 2 2 2 1 2 0 2 / 2 . 2 - 2 , 2 + 2 * 2 ) 2 ( 2 ' 2 & 2 % 2 $ 2 # 2 " 2 ! 2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2   2  2 2~ 2} 2| 2{ 2z 2y 2x 2w 2v 2u 2t 2s 2r 2q 2p 2o 2 n 2 m 2 l 2 k 2 j 2i 2h 2g 2f 2e 2d 2c  2b 2a 2` 2_ 2^ 2] 2\ 2[ 2 Z 2 Y 2 X 2 W 2 V 2U 2T 2S 2R 2Q 2P 2O  2N 2M 2L 2K 2J 2I 2H 2G 2F 2E 2D 2C 2B 2A 2@ 2? 2> 2 = 2 < 2 ; 2 : 2 9 28 27 26 25 24 23 22  21 2D0 2C/ 2B. 2A- 2@, 2?+ 2>* 2=) 2<( 2;' 2:& 29% 28$ 27# 26" 25! 24 23 22 21 20 2/ 2. 2- 2, 2+ 2* 2) 2( 2' 2& 2% 2$ 2# 2" 2! 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2~ 2} 2| 2{ 2z 2y 2x 2w 2v 2u 2t 2s 2r 2q 2p 2o 2n 2m 2 l 2 k 2 j 2 i 2 h 2g 2f 2e 2d 2c 2b 2a  2` 2_ 2^ 2] 2\ 2[ 2Z 2Y 2X 2W 2V 2 U 2 T 2 S 2 R 2 Q 2P 2O 2N 2M 2L 2K 2J  2I 2H 2G 2F 2E 2D 2C 2B 2 A 2 @ 2 ? 2 > 2 = 2< 2; 2: 29 28 27 26  25 24 23 22 21 20 2/ 2. 2- 2 , 2 + 2 * 2 ) 2 ( 2' 2& 2% 2$ 2# 2" 2!  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2   2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2  2 ~ 2 } 2 | 2 {  2 z 2 y 2 x 2 w 2 v 2 u 2 t 2 s 2 r 2 q 2 p 2 o 2 n 2 m 2 l 2 k 2 j 2 i 2 h 2 g 2 f 2 e 2 d 2 c 2 b 2 a 2 ` 2 _ 2 ^ 2 ] 2 \ 2 [  2 Z 2 Y 2 X 2 W 2 V 2 U 2 T 2 S 2 R 2 Q 2 P 2 O 2 N 2 M 2 L 2 K 2 J 2 I 2 H 2 G 2 F 2 E  2 D 2 C 2 B 2 A 2 @ 2 ? 2 > 2 = 2 < 2 ; 2 : 2 9 2 8 2 7 2 6 2 5 2 4 2 3 2 2 2 1 2 0 2 / 2 . 2 - 2 , 2 + 2 * 2 ) 2 (  2 ' 2& 2% 2$ 2# 2" 2! 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2  2 2! 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 Z }rg\QF;0%~~~~~~~~~~~~~u~j~_~T~I~>~3~(~~~}}}}}}}}}}}}}x}m}b}W}L}A}6}+}!}} }||||||||||||||q|f|[|P|E|:|/|$|||{{{{{{{{{{{{{u{j{_{T{I{>{3{({{{zzzzzzzzzzzzzyznzczXzMzBz7z,z!zz zyyyyyyyyyyyy|yqyfy[yPyEy:y/y$yyyxxxxxxxxxxxxxuxjx`xUxJx?x4x)xxxwwwwwwwwwwwwwywnwdwYwNwCw8w-w"ww wvvvvvvvvvvvv}vrvgv\vQvFv;v0v&vvvuuuuuuuuuuuuuvuku`uUuJu?u5u*uuu tttttttttttttztotdtYtNtCt8t-t"tt tssssssssssss}srsgs\sRsGsn4n*n nn nmmmmmmmmmmmmmmvmlmbmXmNmDm9m.m#mm mllllllllllll~lslhl]lRlGlf3f(fffeeeeeeeeeeeeeyeneceXeMeBe7e,e!ee edddddddddddd}drdgd\dQdGdN3N(NNNMMMMMMMMMMMMMxMmMbMWMLMAM6M+M MM LLLLLLLLLLLLL|LqLfL[LPLEL:L/L$LLLKKKKKKKKKKKKKtKjK_KTKIK>K3K(KKKJJJJJJJJJJJJJxJmJbJWJLJAJ6J+J JJ IIIIIIIIIIIII|IqIfI[IPIEI:I0I%IIIHHHHHHHHHHHHHuHjH_HTHIH>H3H(HHHGGGGGGGGGGGGGyGnGcGXGMGBG7G,G!GG GFFFFFFFFFFFF|FqFfF[FPFEF:F/F$FFFEEEEEEEEEEEEEtEiE_ETEIE>E3E(EEEDDDDDDDDDDDDDxDmDbDWDLDAD6D+D DD CCCCCCCCCCCCC{CpCeCZCOCDC9C.C#CC CBBBBBBBBBBBBBtBiB^BSBHB=B2B'BBBAAAAAAAAAAAAAwAlAaAWALAAA6A+A AA @@@@@@@@@@@@@{@p@e@Z@O@D@9@.@#@@@?????????????t?i?^?S?H?=?2?'???>>>>>>>>>>>>>w>l>a>V>K>A>6>+> >> ============={=p=e=Z=O=D=9=.=#== =<<<<<<<<<<<<333(3332222222222222x2m2b2W2L2A262+2 22 1111111111111{1p1f1[1P1E1:1/1$1110000000000000t0i0^0S0H0=020(000/////////////x/m/b/W/L/A/6/+/ // .............{.p.e.Z.O.D.9...#.. .--------------u-k-a-W-M-C-9-/-$---,,,,,,,,,,,,,t,i,^,S,H,=,2,',,,+++++++++++++x+m+b+W+L+A+6+++ ++ *************|*q*f*[*P*E*:*/*$***)))))))))))))t)i)^)S)H)=)2)')))(((((((((((((x(m(b(W(L(A(6(+( (( '''''''''''''|'q'f'['P'E':'/'$'''&&&&&&&&&&&&&u&j&_&T&I&>&3&(&&&%%%%%%%%%%%%%y%n%c%X%M%B%7%,%!%% %$$$$$$$$$$$$|$q$g$\$Q$F$;$0$%$$$#############u#j#_#T#I#>#3#(###"""""""""""""y"n"c"X"M"B"7","!"" "!!!!!!!!!!!!|!q!f![!P!F!;!0!%!!! u j ` U J ? 4 )   zodYNC8-" }rh]RG<1&vk`UJ?4* zodYNC8-" ~sh]RG<1&wlaVK@5* zodYNC8-" ~sh]RG<1&vk`VK@5* zodYNC8-" ~sh]RG<1&wlaVK@5*  x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x ' x ' x ' x ' x ' x' x' x' x' x' x' x'  x' x' x' x' x' x' x' x' x' x ' x ' x '~ x '} x '| x'{ x'z x'y x'x x'w x'v x'u  x't x%'s x$'r x#'q x"'p x!'o x 'n x'm x'l x'k x'j x'i x'h x'g x'f x'e x'd x'c x'b x'a x'` x'_ x'^ x'] x'\ x '[ x 'Z x 'Y x 'X x 'W x'V x'U x'T x'S x'R x'Q x'P  x'O x%'N x$'M x#'L x"'K x!'J x 'I x'H x'G x'F x'E x'D x'C x'B x'A x'@ x'? x'> x'= x'< x'; x': x'9 x'8 x'7 x '6 x '5 x '4 x '3 x '2 x'1 x'0 x'/ x'. x'- x', x'+  x'* x)') x('( x''' x&'& x%'% x$'$ x#'# x"'" x!'! x ' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x ' x ' x ' x ' x ' x' x' x' x' x' x' x'  x' x' x& x& x& x& x& x& x & x & x & x & x & x& x& x& x& x& x& x&  x& x&& x%& x$& x#& x"& x!& x & x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x & x & x & x & x & x& x& x& x& x& x& x&  x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x & x & x & x & x & x& x& x& x& x& x& x&  x& x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x &  x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x & x &~ x &}  x &| x &{ x &z x &y x &x x &w x &v x &u x &t x &s x &r x &q x &p x &o x &n x &m x &l x &k x &j x &i x &h  x &g x $&f x #&e x "&d x !&c x &b x &a x &` x &_ x &^ x &] x &\ x &[ x &Z x &Y x &X x &W x &V x &U x &T x &S x &R x &Q x &P x &O x &N x &M x &L x &K x &J x &I x &H x &G x &F x &E x &D  x &C x %&B x $&A x #&@ x "&? x !&> x &= x &< x &; x &: x &9 x &8 x &7 x &6 x &5 x &4 x &3 x &2 x &1 x &0 x &/ x &. x &- x &, x &+ x &* x &) x &( x &' x && x &% x &$ x &# x &" x &! x & x &  x & x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x& x & x & x & x & x & x& x& x& x& x& x& x&  x& x& x% x% x% x% x% x% x % x % x % x % x % x% x% x% x% x% x% x%  x% x!% x % x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x % x % x % x % x % x% x% x% x% x% x% x%  x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x % x % x % x % x % x% x% x% x% x% x% x%  x% x,% x+% x*% x)% x(% x'% x&% x%% x$% x#% x"% x!% x % x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x% x % x % x % x % x % x% x% x% x% x% x% x%  x% x% x% x% x% x% x% x%~ x%} x%| x%{ x%z x%y x%x x%w x %v x %u x %t x %s x %r x%q x%p x%o x%n x%m x%l x%k  x%j x%i x%h x%g x%f x%e x%d x%c x%b x%a x%` x%_ x%^ x %] x %\ x %[ x %Z x %Y x%X x%W x%V x%U x%T x%S x%R  x%Q  x%P  x%O  x%N  x%M  x%L  x %K  x %J  x %I  x %H  x %G  x%F  x%E  x%D  x%C  x%B  x%A  x%@ x%? n5%> n4%= n3%< n2%; n1%: n0%9 n/%8 n.%7 n-%6 n,%5 n+%4 n*%3 n)%2 n(%1 n'%0 n&%/ n%%. n$%- n#%, n"%+ n!%* n %) n%( n%' n%& n%% n%$ n%# n%" n%! n% n% n% n% n% n% n% n% n% n% n % n % n % n % n % n% n% n% n% n% n% n%  n% n% n% n% n% n% n% n% n% n% n% n$ n$ n$ n$ n$ n$ n $ n $ n $ n $ n $ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$  n$ n+$ n*$ n)$ n($ n'$ n&$ n%$ n$$ n#$ n"$ n!$ n $ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n $ n $ n $ n $ n $ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$  n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n $ n $ n $ n $ n $ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$  n$ n.$ n-$ n,$ n+$ n*$ n)$ n($ n'$ n&$ n%$ n$$ n#$ n"$ n!$ n $ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n $ n $ n $ n $ n $ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$  n$ n$~ n$} n$| n${ n$z n$y n$x n$w n$v n$u n$t n $s n $r n $q n $p n $o n$n n$m n$l n$k n$j n$i n$h  n$g n"$f n!$e n $d n$c n$b n$a n$` n$_ n$^ n$] n$\ n$[ n$Z n$Y n$X n$W n$V n$U n$T n$S n$R n $Q n $P n $O n $N n $M n$L n$K n$J n$I n$H n$G n$F  n$E n"$D n!$C n $B n$A n$@ n$? n$> n$= n$< n$; n$: n$9 n$8 n$7 n$6 n$5 n$4 n$3 n$2 n$1 n$0 n $/ n $. n $- n $, n $+ n$* n$) n$( n$' n$& n$% n$$  n$# n$" n$! n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n $ n $ n $ n $ n $ n$ n$ n$ n$ n$ n$ n$  n$ n "$ n !$ n $ n $ n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n #  n # n !# n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n #  n # n +# n *# n )# n (# n '# n &# n %# n $# n ## n "# n !# n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n #  n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n # n #~ n #} n #| n #{ n #z  n #y n #x n #w n #v n #u n #t n #s n #r n #q n #p n #o n #n n #m n #l n #k n #j n #i n #h n #g n #f n #e n #d n #c n #b n #a n #` n #_ n #^  n #] nB#\ nA#[ n@#Z n?#Y n>#X n=#W n<#V n;#U n:#T n9#S n8#R n7#Q n6#P n5#O n4#N n3#M n2#L n1#K n0#J n/#I n.#H n-#G n,#F n+#E n*#D n)#C n(#B n'#A n&#@ n%#? n$#> n##= n"#< n!#; n #: n#9 n#8 n#7 n#6 n#5 n#4 n#3 n#2 n#1 n#0 n#/ n#. n#- n#, n#+ n#* n#) n#( n #' n #& n #% n #$ n ## n#" n#! n# n# n# n# n#  n# n3# n2# n1# n0# n/# n.# n-# n,# n+# n*# n)# n(# n'# n&# n%# n$# n## n"# n!# n # n# n# n# n# n# n# n# n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n " n " n " n " n " n" n" n" n" n" n" n"  n" n&" n%" n$" n#" n"" n!" n " n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n " n " n " n " n " n" n" n" n" n" n" n"  n" n" n" n" n" n" n " n " n " n " n " n" n" n" n" n" n" n"  n" n"" n!" n " n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n " n " n " n " n " n" n" n" n" n" n" n"  n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n" n "~ n "} n "| n "{ n "z n"y n"x n"w n"v n"u n"t n"s  n"r n."q n-"p n,"o n+"n n*"m n)"l n("k n'"j n&"i n%"h n$"g n#"f n""e n!"d n "c n"b n"a n"` n"_ n"^ n"] n"\ n"[ n"Z n"Y n"X n"W n"V n"U n"T n"S n"R n"Q n "P n "O n "N n "M n "L n"K n"J n"I n"H n"G n"F n"E  n"D  n5"C  n4"B  n3"A  n2"@  n1"?  n0">  n/"=  n."<  n-";  n,":  n+"9  n*"8  n)"7  n("6  n'"5  n&"4  n%"3  n$"2  n#"1  n""0  n!"/  n ".  n"-  n",  n"+  n"*  n")  n"(  n"'  n"&  n"%  n"$  n"#  n""  n"!  n"  n"  n"  n"  n"  n "  n "  n "  n "  n "  n"  n"  n"  n"  n"  n"  n" n" d" d" d" d" d" d" d" d" d" d" d" d" d " d " d " d ! d ! d! d! d! d! d! d! d!  d! d'! d&! d%! d$! d#! d"! d!! d ! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d ! d ! d ! d ! d ! d! d! d! d! d! d! d!  d! d3! d2! d1! d0! d/! d.! d-! d,! d+! d*! d)! d(! d'! d&! d%! d$! d#! d"! d!! d ! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d ! d ! d ! d ! d ! d! d! d! d! d! d! d!  d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d ! d ! d ! d ! d ! d! d! d! d! d! d! d!  d! d! d! d! d! d! d! d! d!~ d!} d!| d!{ d!z d!y d !x d !w d !v d !u d !t d!s d!r d!q d!p d!o d!n d!m  d!l d+!k d*!j d)!i d(!h d'!g d&!f d%!e d$!d d#!c d"!b d!!a d !` d!_ d!^ d!] d!\ d![ d!Z d!Y d!X d!W d!V d!U d!T d!S d!R d!Q d!P d!O d!N d !M d !L d !K d !J d !I d!H d!G d!F d!E d!D d!C d!B  d!A d!!@ d !? d!> d!= d!< d!; d!: d!9 d!8 d!7 d!6 d!5 d!4 d!3 d!2 d!1 d!0 d!/ d!. d!- d !, d !+ d !* d !) d !( d!' d!& d!% d!$ d!# d!" d!!  d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d! d ! d ! d ! d ! d ! d! d! d! d! d! d! d!  d! d! d! d! d d d d d d d d d d d d d d d d d d d  d d% d$ d# d" d! d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d  d d! d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d  d d ' d & d % d $ d # d " d ! d d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d d d d d d  d  d  d  d  d  d   d  d  ~ d  } d  | d  { d  z d  y d  x d  w d  v d  u d  t d  s d  r d  q d  p d  o d  n d  m d l d k d j d i d h d  g d  f d  e d  d d  c d  b d  a  d ` d  _ d  ^ d  ] d  \ d  [ d  Z d  Y d  X d  W d  V d  U d  T d  S d  R d Q d P d O d N d M d  L d  K d  J d  I d  H d  G d  F  d E d  D d  C d  B d  A d  @ d  ? d > d = d < d ; d : d  9 d  8 d  7 d  6 d  5 d  4 d  3  d 2 d 1 d 0 d / d . d - d  , d  + d  * d  ) d  ( d  ' d  &  d % d $ d # d " d ! d d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d  d   d  d  d  d  d  d  d d d d d d  d  d  d  d  d  d  d  d d  d  d d d d d d d  d d d d d d d d d d d d  d  d  d  d  d d d d d d d  d d d d d d d d d d d d d d  d  d  d  d  d d d d d d d  d d  d  d  d  d d d d d d d  d d' d& d% d$ d# d" d! d  d d d d d d d d d d d d d d d d d d d  d  d  d  d  d d d d d d d  d d  d d d d d d d d d d d d d d d d d d d  d ~ d } d | d { dz dy dx dw dv du dt  ds  dr  dq  dp  do  dn  dm  dl  dk  dj  di  dh  dg  df  de  d d  d c  d b  d a  d `  d_  d^  d]  d\  d[  dZ  dY dX Z W Z V Z U Z T Z S ZR ZQ ZP ZO ZN ZM ZL  ZK ZJ ZI ZH ZG ZF ZE ZD ZC ZB ZA Z@ Z? Z> Z= Z< Z; Z: Z9 Z 8 Z 7 Z 6 Z 5 Z 4 Z3 Z2 Z1 Z0 Z/ Z. Z-  Z, Z + Z * Z ) Z( Z' Z& Z% Z$ Z# Z"  Z! Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z, Z+ Z* Z) Z( Z' Z& Z% Z$ Z# Z" Z! Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z Z~ Z} Z| Z{ Zz Z y Z x Z w Z v Z u Zt Zs Zr Zq Zp Zo Zn  Zm Zl Zk Z j Z i Z h Z g Z f Ze Zd Zc Zb Za Z` Z_  Z^ Z*] Z)\ Z([ Z'Z Z&Y Z%X Z$W Z#V Z"U Z!T Z S ZR ZQ ZP ZO ZN ZM ZL ZK ZJ ZI ZH ZG ZF ZE ZD ZC ZB ZA Z @ Z ? Z > Z = Z < Z; Z: Z9 Z8 Z7 Z6 Z5  Z4 Z3 Z2 Z1 Z0 Z/ Z. Z- Z, Z+ Z* Z) Z ( Z ' Z & Z % Z $ Z# Z" Z! Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z: Z9 Z8 Z7 Z6 Z5 Z4 Z3 Z2 Z1 Z0 Z/ Z. Z- Z, Z+ Z* Z) Z( Z' Z& Z% Z$ Z# Z" Z! Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z Z Z x' 8}rg\QF;0%~~~~~~~~~~~~~v~k~`~U~J~?~4~)~~~}}}}}}}}}}}}}z}o}d}Y}N}C}8}-}"}} }||||||||||||~|s|h|]|R|G|<|1|&|||{{{{{{{{{{{{{v{k{a{V{K{@{5{*{{{ zzzzzzzzzzzzzzzozdzYzNzCz8z-z"zz zyyyyyyyyyyyy}yrygy\yQyFy;y0y%yyyxxxxxxxxxxxxsxgx[xOxCx7x+xxxwwwwwwwwwwwwwwkw_wSwGw;w/w#ww vvvvvvvvvvvv|vpvdvXvLv@v4v(vvvuuuuuuuuuuuutuhu]uQuEu9u-u!uu ttttttttttttytmtatUtIt=t1t%tt tsssssssssss}sqsesZsNsBs6s*sssrrrrrrrrrrrrvrjr^rRrFr:r.r#rr qqqqqqqqqqqq{qoqcqWqKq?q3q'qqqppppppppppppspgp[pOpCp7p+pppoooooooooooowoko_oSoGo;o/o#oo nnnnnnnnnnnn{noncnXnLn@n4n(nnnmmmmmmmmmmmmtmhm\mPmDm8m,m mmllllllllllllylmlalUlIl=l1l%ll lkkkkkkkkkkk}kqkekYkMkAk5k)kkkjjjjjjjjjjjjvjjj^jRjFj:j.j"jj iiiiiiiiiiiizinibiViJi>i2i&iiihhhhhhhhhhhhshgh[hOhCh7h+hhhggggggggggggxglg`gTgHgU2U&UUUTTTTTTTTTTTTsTgT[TOTCT7T+TTTSSSSSSSSSSSSxSlS`STSHSP2P&PPPOOOOOOOOOOOOvOkO`OUOJO?O4O)OOONNNNNNNNNNNN}NqNeNYNMNAN5N)NNNMMMMMMMMMMMMvMjM^MRMFM:M/M#MM LLLLLLLLLLLL{LoLcLWLKL?L3L(LLLKKKKKKKKKKKKuKiK]KQKEK9K-K!KK JJJJJJJJJJJJyJmJaJUJIJ=J1J%JJ JIIIIIIIIIII~IrIfIZINIBI6I*IIIHHHHHHHHHHHHwHkH_HSHGH;H/H#HH GGGGGGGGGGGG|GpGdGXGLG@G4G(GGGFFFFFFFFFFFFtFhF\FPFDF9F-F!FF EEEEEEEEEEEEyEmEaEVEJE>E2E&EEEDDDDDDDDDDD~DrDfDZDNDCD7D+DDDCCCCCCCCCCCCxClC`CTCHC>>>>>>>>>>>y>m>a>U>I>=>1>%>> >===========~=r=f=Z=N=C=7=+===<<<<<<<<<<<929&999888888888888s8g8[8O8C878+888777777777777x7l7`7T7H7<707$77 766666666666}6q6e6Y6M6A656)666555555555555u5j5^5R5F5:5.5"55 444444444444{4o4c4W4K4?434'444333333333333t3h3\3P3D383,3 33222222222222x2l2`2T2H2<202$22 211111111111}1q1e1Y1M1A151)111000000000000v0j0^0R0F0:0.0"00 ////////////{/o/c/W/K/?/3/'///............s.g.[.O.D.8.,. ..------------x-l-`-T-H-<-0-$-- -,,,,,,,,,,,},q,e,Y,M,A,5,),,,++++++++++++v+j+^+R+F+:+.+"++ ************z*n*b*V*K*?*3*'***))))))))))))s)g)[)O)C)9).)#)) )((((((((((((x(l(`(T(H(<(0($(( ('''''''''''|'p'd'X'L'@'4'('''&&&&&&&&&&&&t&h&\&P&D&8&,& &&%%%%%%%%%%%%y%m%a%U%I%=%1%%%% %$$$$$$$$$$$~$r$f$Z$N$B$6$*$$$############w#k#_#S#G#;#/#### """"""""""""|"p"d"X"L"@"4"("""!!!!!!!!!!!!u!i!]!Q!E!9!-!!!! z n b V J > 2 &   ~rfZNB6*wk_SG<0$ |pdXL@4(th\PD8.# ymaUI=1% ~rfZNB6*vj^RG;/# {ocWK?4(th\QE9-! ynbVJ>2&~rfZNB6*vj^RF:." znbVJ>2&  0  0  0  0 0 0 0 0 0 0 0  0 I0 H0 G0 F0 E0 D0 C0 B0 A0 @0 ?0 >0 =0 <0 ;0 :0 90 80 70 60 50 40 30 20 10 00 /0 .0 -0 ,0 +0 *0 )0 (0 '0 &0 %0 $0 #0 "0 !0  0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0  0  0  0  0  0 0 0 0 0 0 0 0  0 0 0 0 0 0 0  0  0~  0}  0|  0{ 0z 0y 0x 0w 0v 0u 0t  0s 0r 0q 0p 0o 0n 0m  0l  0k  0j  0i  0h 0g 0f 0e 0d 0c 0b 0a  0` 0_ 0^ 0] 0\ 0[ 0Z 0Y 0X 0W 0V  0U  0T  0S  0R  0Q 0P 0O 0N 0M 0L 0K 0J  0I  0H 0G 0F 0E 0D 0C 0B 0A 0@ 0? 0> 0= 0< 0; 0: 09 08 07 06  05  04  03  02  01 00 0/ 0. 0- 0, 0+ 0*  0) 0( 0' 0& 0% 0$ 0# 0"  0!  0  0  0  0 0 0 0 0 0 0 0  0   0   0   0  0  0  0  0  0  0  0  0  ,0  +0  *0  )0  (0  '0  &0  %0  $0  #0  "/  !/  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /   /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /  /   / $/ #/ "/ !/  / / / / / / / / / / / / / / / / / / /  /  /  /  /  / / / / / / / /  / / / / / / / / / / / / / / / /  /  /  /  /  / / / / / / / /  / / / / / / / / / /  /  /  /  /  / / / /~ /} /| /{ /z  /y /x /w /v /u  /t  /s  /r  /q  /p /o /n /m /l /k /j /i  /h /g /f /e /d /c /b /a /` /_ /^ /]  /\  /[  /Z  /Y  /X /W /V /U /T /S /R /Q  /P  /O  /N  /M  /L  /K /J /I /H /G /F /E /D  /C F/B E/A D/@ C/? B/> A/= @/< ?/; >/: =/9   .= .< .; .: .9 .8 .7 .6  .5 $.4 #.3 ".2 !.1  .0 ./ .. .- ., .+ .* .) .( .' .& .% .$ .# ." .! . . .  .  .  .  .  . . . . . . . .  . . . . . . . . . . . . . . .  .  .  .  -  - - - - - - - -  -  - - - - - - - -  - - - - - - - - - - -  -  -  -  -  - - - - - - - -  - - - - - - - - - - - - - - - -  -  -  -  -  - - - - - - - -  - - - - - - - - - - - - - - -  -  -  -  -  - - - - - - - -  - - - - - - - - -  -  -  -  -  - - - - - - - -  -  -  -  -  - - - - - - - -  -~ -} -| -{ -z -y -x -w  -v  -u  -t  -s  -r -q -p -o -n -m -l -k  -j %-i $-h #-g "-f !-e  -d -c -b -a -` -_ -^ -] -\ -[ -Z -Y -X -W -V -U -T -S -R  -Q  -P  -O  -N  -M -L -K -J -I -H -G -F  -E  -D  -C  -B -A -@ -? -> -= -< -;  -: "-9 !-8  -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 -0 -/ -. -- -, -+ -* -) -( -' -& -%  -$  -#  -"  -!  - - - - - - - -  - - - - - - -  -  -  -  -  - - - - - - - -  - -  -  -  -  -  , , , , , , , ,  , , , , , , ,  ,  ,  ,  ,  , , , , , , , ,  , , ,  ,  ,  ,  ,  , , , , , , , ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,   ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,   ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,   ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,   ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,~  ,}  ,|  ,{  ,z  ,y  ,x  ,w  ,v  ,u  ,t  ,s  ,r  ,q  ,p  ,o  ,n  ,m  ,l  ,k  ,j  ,i  ,h  ,g   ,f ,e ,d ,c ,b ,a  ,`  ,_  ,^  ,]  ,\ ,[ ,Z ,Y ,X ,W ,V ,U  ,T ,S ,R ,Q ,P ,O ,N ,M ,L ,K  ,J  ,I  ,H  ,G  ,F ,E ,D ,C ,B ,A ,@ ,?  ,> *,= ),< (,; ',: &,9 %,8 $,7 #,6 ",5 !,4  ,3 ,2 ,1 ,0 ,/ ,. ,- ,, ,+ ,* ,) ,( ,' ,& ,% ,$ ,# ," ,!  ,  ,  ,  ,  , , , , , , , ,  , ,  ,  ,  ,  ,  , , , , , , , ,  , , , , , , , + + +  +  +  +  +  + + + + + + + +  + + + + +  +  +  +  +  + + + + + + + +  + + + + + +  +  +  +  +  + + + + + + + +  +  +  +  +  +   +   +   +   +   +  +  +  +  +  +  +  +  + + + + + + + + + + + + + + + + + +  +  +  +  +  + + + + + + + +  + + + + + + + + +  +  +  +  +  + + + + + + + +  + "+ !+  + + + + + + + + +~ +} +| +{ +z +y +x +w +v +u +t  +s  +r  +q  +p  +o +n +m +l +k +j +i +h  +g  +f +e +d +c +b +a +` +_ +^ +] +\ +[ +Z +Y +X +W +V +U +T  +S  +R  +Q  +P  +O +N +M +L +K +J +I +H  +G +F +E +D +C +B +A +@ +? +> += +< +; +: +9 +8 +7 +6 +5  +4  +3  +2  +1  +0 +/ +. +- +, ++ +* +)  +( +' +& +% +$ +# +" +! + + + + + + + + + + +  +  +  +  +  + + + + + + + +  +  + + + + + + + + + * * * * * * * * * *  *  *  *  *  * * * * * * * *  * * * * * * *  *  *  *  *  * * * * * * * *  * * * * * * * * * * * * * * * * * *  *  *  *  *  * * * * * * * *  * * * * * * * *  * * * * * * *  *  *  *  *  * * * * * * * *  * * * * *  *  *  *  *  * * * * * * * *  * * * * * * * * * * * * * * *~  *}  *|  *{  *z  *y *x *w *v *u *t *s *r  *q +*p **o )*n (*m '*l &*k %*j $*i #*h "*g !*f  *e *d *c *b *a *` *_ *^ *] *\ *[ *Z *Y *X *W *V *U *T *S  *R  *Q  *P  *O  *N *M *L *K *J *I *H *G  *F *E *D *C *B *A *@ *? *> *= *< *; *: *9 *8 *7 *6  *5  *4  *3  *2  *1 *0 */ *. *- *, *+ **  *) *( *' *& *%  *$  *#  *"  *!  * * * * * * * *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *   *  (*  '*  &*  %*  $*  #*  "*  !*  *  *  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )   )  /)  .)  -)  ,)  +)  *)  ))  ()  ')  &)  %)  $)  #)  ")  !)  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )   )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )   )  ,)  +)  *)  ))  ()  ')  &)  %)  $)  #)  ")  !)  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )  )~  )}  )|  ){  )z   )y ()x ')w &)v %)u $)t #)s ")r !)q  )p )o )n )m )l )k )j )i )h )g )f )e )d )c )b )a )` )_ )^  )]  )\  )[  )Z  )Y )X )W )V )U )T )S )R  )Q ()P ')O &)N %)M $)L #)K ")J !)I  )H )G )F )E )D )C )B )A )@ )? )> )= )< ); ): )9 )8 )7 )6  )5  )4  )3  )2  )1 )0 )/ ). )- ), )+ )*  )) Q)( P)' O)& N)% M)$ L)# K)" J)! I) H) G) F) E) D) C) B) A) @) ?) >) =) <) ;) :) 9) 8) 7) 6) 5) 4) 3) 2) 1) 0) /) .) -) ,) +) *) )) (( '( &( %( $( #( "( !(  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( ( (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( ( (  ( +( *( )( (( '( &( %( $( #( "( !(  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( ( ( (  ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (  (  (  (  (  ( ( ( ( ( (~ (} (|  ({ 7(z 6(y 5(x 4(w 3(v 2(u 1(t 0(s /(r .(q -(p ,(o +(n *(m )(l ((k '(j &(i %(h $(g #(f "(e !(d  (c (b (a (` (_ (^ (] (\ ([ (Z (Y (X (W (V (U (T (S (R (Q  (P  (O  (N  (M  (L (K (J (I (H (G (F (E  (D  6(C  5(B  4(A  3(@  2(?  1(>  0(=  /(<  .(;  -(:  ,(9  +(8  *(7  )(6  ((5  '(4  &(3  %(2  $(1  #(0  "(/  !(.   (-  (,  (+  (*  ()  ((  ('  (&  (%  ($  (#  ("  (!  (  (  (  (  (  (   (   (   (   (   (  (  (  (  (  (  (  (  ( x( x( x( x( x( x( x( x( x( x( x( x( x( x( x' x' x' x ' x ' x ' x ' x ' x' x' x' x' x' x' x'  x' x' x' x' x' x' x' x' x ' x ' x ' x ' x ' x' x' x' x' x' x' x'  x' x%' x$' x#' x"' x!' x ' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x' x ' x ' x ' x ' x ' x' x' x' x' x' x' x'  x' x' x' x' x' x' x' x' x ' x ' x ' x ' x ' x' x' x' x' x' x' x'  x' 0k}qeYMA5)~~~~~~~~~~~~u~i~]~Q~E~9~-~!~~ }}}}}}}}}}}}z}n}b}V}J}>}2}&}}}|||||||||||~|r|f|Z|N|B|6|*|||{{{{{{{{{{{{w{k{_{S{G{;{/{#{{ zzzzzzzzzzzz{zozdzXzLz@z4z(zzzyyyyyyyyyyyytyhy\yPyDy8y,y yyxxxxxxxxxxxxxxlx`xTxHx_2_&___^^^^^^^^^^^~^r^f^Z^N^B^6^*^^^]]]]]]]]]]]]w]k]_]S]G];]/]#]] \\\\\\\\\\\\|\p\d\X\L\@\4\(\\\[[[[[[[[[[[[u[i[][Q[E[9[-["[[ ZZZZZZZZZZZZzZnZbZVZJZ>Z2Z&ZZZYYYYYYYYYYYYsYgY[YOYCY7Y+YYYXXXXXXXXXXXXwXlX`XTXHXU2U&UUUTTTTTTTTTTTTsTgT[TOTCT7T+TTTSSSSSSSSSSSSxSlS`STSHSA2A&AAA@@@@@@@@@@@@s@g@[@O@C@7@+@@@????????????x?l?`?T?H?>>>>>>>>>>|>p>d>X>L>@>4>(>>>============u=i=]=Q=E=9=-=#== =<<<<<<<<<<<*2*&***))))))))))))s)g)[)O)D)8),) ))((((((((((((x(l(`(T(H(=(1(%(( ('''''''''''}'q'e'Y'M'A'6'*'''&&&&&&&&&&&&v&j&^&R&F&:&.&"&& %%%%%%%%%%%%{%o%c%X%L%@%4%(%%%$$$$$$$$$$$$t$h$\$P$D$8$,$ $$############y#m#a#U#I#=#1#%## #"""""""""""}"r"f"Z"N"B"6"*"""!!!!!!!!!!!!w!k!_!S!G!;!/!#!! ! | q e Y M A 5 )   wk_SG;/# |pdXL@4(ui]QE9." {ocWK?3'th\PD8-! ymaUI=1%~rfZNB7+ymaUI=2&~rfZNB6*xl`TH<0$ ~rfZNB6*wk_SG;/$ }qeYMA6*wk @: @: @: @: @: @:  @: ? : ? : ? : ?: ?9 ?9 ?9 ?9 ?9 ?9  ?9 > 9 > 9 > 9 > 9 >9 >9 >9 >9 >9 >9 >9  >9 =9 =9 =9 =9 =9 =9 =9  =9 < 9 < 9 < 9 < 9 <9 <9 <9 <9 <9 <9 <9  <9 ;9 ;9 ;9 ;9 ; 9 ; 9 ; 9 ; 9 ; 9 ;9 ;9 ;9 ;9 ;9 ;9 ;9  ;9 : 9 : 9 : 9 :9 :9 :9 :9 :9 :9 :9  :9 9 9 9 9 9 9 99 99 99 99 99 99 99  99 8 9 8 9 8 9 8 9 8 9 89 89 89 89 89 89 89  89 79 79 79 79 79 79 79 79 79 79 7 9 7 9 7 9 7 9 7 9 79 79 79 79 79 79 79  79 69 69 69 69 69 69  69 59 59 59 59 59  59 4 9 49 49~ 49} 49| 49{ 49z 49y  49x 39w 39v 39u 39t 39s 39r 3 9q 3 9p 3 9o 3 9n 3 9m 39l 39k 39j 39i 39h 39g 39f  39e 29d 29c 29b 29a 29` 29_ 29^ 29] 29\ 29[ 2 9Z 2 9Y 2 9X 2 9W 2 9V 29U 29T 29S 29R 29Q 29P 29O  29N 19M 19L 19K 19J 19I 19H 19G 1 9F 1 9E 1 9D 1 9C 1 9B 19A 19@ 19? 19> 19= 19< 19;  19: 099 0 98 0 97 0 96 0 95 0 94 093 092 091 090 09/ 09. 09-  09, / 9+ /9* /9) /9( /9' /9& /9% /9$  /9# . 9" . 9! . 9 .9 .9 .9 .9 .9 .9 .9  .9 -9 -9 -9 -9 - 9 - 9 - 9 - 9 - 9 -9 -9 -9 -9 -9 -9 -9  -9 ,9 ,9 ,9 ,9 ,9 ,9 ,9 ,8 ,8 ,8 ,8 ,8 ,8 , 8 , 8 , 8 , 8 , 8 ,8 ,8 ,8 ,8 ,8 ,8 ,8  ,8 +8 +8 +8 +8  +8 * 8 * 8 * 8 *8 *8 *8 *8 *8 *8 *8  *8 ) 8 ) 8 ) 8 ) 8 ) 8 )8 )8 )8 )8 )8 )8 )8  )8 (8 (8 (8 (8 ( 8 ( 8 ( 8 ( 8 ( 8 (8 (8 (8 (8 (8 (8 (8  (8 ' 8 ' 8 ' 8 ' 8 ' 8 '8 '8 '8 '8 '8 '8 '8  '8 &8 &8 &8 &8 &8 &8 &8 &8 &8 & 8 & 8 & 8 & 8 & 8 &8 &8 &8 &8 &8 &8 &8  &8 %(8 %'8 %&8 %%8 %$8 %#8 %"8 %!8 % 8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 %8 % 8 % 8 % 8~ % 8} % 8| %8{ %8z %8y %8x %8w %8v %8u  %8t $ 8s $ 8r $ 8q $ 8p $8o $8n $8m $8l $8k $8j $8i  $8h #8g #8f #8e #8d #8c #8b #8a #8` #8_ #8^ #8] #8\ #8[ #8Z #8Y # 8X # 8W # 8V # 8U # 8T #8S #8R #8Q #8P #8O #8N #8M  #8L "8K "8J "8I "8H "8G "8F "8E "8D "8C " 8B " 8A " 8@ " 8? " 8> "8= "8< "8; "8: "89 "88 "87  "86 !85 !84 !83 !82 !81 !80 !8/ !8. !8- ! 8, ! 8+ ! 8* ! 8) ! 8( !8' !8& !8% !8$ !8# !8" !8!  !8  8  8  8  8  8  8  8  8  8  8   8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8  8  8  8  8  8 8 8 8 8 8 7 7  7  7  7  7  7 7 7 7 7 7 7 7  7  7  7  7 7 7 7 7 7 7 7  7  7 7 7 7 7 7 7 7  7 7  7  7  7  7  7 7 7 7 7 7 7 7  7  7  7  7  7 7 7 7 7 7 7 7  7 7 7 7 7 7 7 7 7 7  7  7  7  7  7 7 7 7 7 7 7 7  7  7  7 7 7 7 7 7 7 7  7 7 7 7 7 7  7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7  7  7  7  7  7 7 7 7 7 7 7 7  7~  7}  7|  7{  7z  7y 7x 7w 7v 7u 7t 7s 7r  7q  7p 7o 7n 7m 7l 7k 7j 7i  7h 7g  7f  7e  7d  7c  7b 7a 7` 7_ 7^ 7] 7\ 7[  7Z 27Y 17X 07W /7V .7U -7T ,7S +7R *7Q )7P (7O '7N &7M %7L $7K #7J "7I !7H  7G 7F 7E 7D 7C 7B 7A 7@ 7? 7> 7= 7< 7; 7: 79 78 77 76 75  74  73  72  71  70 7/ 7. 7- 7, 7+ 7* 7)  7( 7' 7&  7%  7$  7#  7"  7! 7 7 7 7 7 7 7  7  7  7  7 7 7 7 7 7 7 7  7 7 7 7 7  7 7 7 7 7 7 7  7  7  7  6  6  6   6  6  6  6  6  6  6  6   6  6  6  6  6  6  6   6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6   6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6  6   6  6 6 6 6 6 6 6 6  6 6 6 6 6  6  6  6  6  6 6 6 6 6 6 6 6  6  6  6 6 6 6 6 6 6 6  6  6  6  6  6 6 6 6 6 6 6 6  6 6 6 6 6 6 6 6  6 6 6 6 6 6 6 6  6  6  6  6  6 6 6 6 6 6~ 6} 6|  6{  6z  6y  6x  6w  6v  6u *6t *6s *6r *6q * 6p * 6o * 6n * 6m * 6l *6k *6j *6i *6h *6g *6f *6e  *6d )"6c )!6b ) 6a )6` )6_ )6^ )6] )6\ )6[ )6Z )6Y )6X )6W )6V )6U )6T )6S )6R )6Q )6P )6O ) 6N ) 6M ) 6L ) 6K ) 6J )6I )6H )6G )6F )6E )6D )6C  )6B (6A (6@ (6? (6> (6= (6< (6; (6: (69 (68 (67 ( 66 ( 65 ( 64 ( 63 ( 62 (61 (60 (6/ (6. (6- (6, (6+  (6* '6) '6( '6' '6& '6% '6$ '6# '6" '6! '6 '6 '6 '6 '6 '6 '6 '6 ' 6 ' 6 ' 6 ' 6 ' 6 '6 '6 '6 '6 '6 '6 '6  '6 &)6 &(6 &'6 &&6 &%6 &$6  &"6 &!6 & 6 &6 &6 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 & 5 & 5 & 5 & 5 & 5 &5 &5 &5 &5 &5 &5 &5  &5 %5 %5 %5 %5 %5 %5 %5 %5 %5 %5 %5 % 5 % 5 % 5 % 5 % 5 %5 %5 %5 %5 %5 %5 %5  %5 $!5 $ 5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $ 5 $ 5 $ 5 $ 5 $ 5 $5 $5 $5 $5 $5 $5 $5  $5 #5 #5 #5 # 5 # 5 # 5 # 5 # 5 #5 #5 #5 #5 #5 #5 #5  #5 "%5 "$5 "#5 ""5 "!5 " 5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 "5 " 5 " 5 " 5 " 5~ " 5} "5| "5{ "5z "5y "5x "5w "5v  "5u !!5t ! 5s !5r !5q !5p !5o !5n !5m !5l !5k !5j !5i !5h !5g !5f !5e !5d !5c !5b !5a ! 5` ! 5_ ! 5^ ! 5] ! 5\ !5[ !5Z !5Y !5X !5W !5V !5U  !5T  5S  5R  5Q  5P  5O  5N  5M  5L  5K  5J  5I  5H  5G  5F  5E  5D  5C  5B  5A  5@  5?   5> (5= '5< &5; %5: $59 #58 "57 !56  55 54 53 52 51 50 5/ 5. 5- 5, 5+ 5* 5) 5( 5' 5& 5% 5$ 5#  5"  5!  5  5  5 5 5 5 5 5 5 5  5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5  5  5  5  5  4 4 4 4 4 4 4 4  4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4  4  4  4  4  4 4 4 4 4 4 4 4  4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4  4  4  4  4  4 4 4 4 4 4 4 4  4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4  4  4  4  4  4 4 4 4 4 4 4 4  4 4  4  4  4  4  4 4 4 4 4 4 4 4  4 4 4 4 4 4  4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4  4  4  4  4  4 4 4 4 4 4 4 4  4~ 4} 4| 4{ 4z  4y  4x  4w  4v  4u 4t 4s 4r 4q 4p 4o 4n  4m 4l 4k 4j 4i 4h 4g 4f 4e 4d 4c 4b 4a 4` 4_ 4^ 4] 4\  4[  4Z  4Y  4X  4W 4V 4U 4T 4S 4R 4Q 4P  4O "4N !4M  4L 4K 4J 4I 4H 4G 4F 4E 4D 4C 4B 4A 4@ 4? 4> 4= 4< 4; 4:  49  48  47  46  45 44 43 42 41 40 4/ 4.  4- 4, 4+ 4* 4) 4( 4' 4& 4% 4$ 4# 4" 4! 4 4 4 4  4  4  4  4  4 4 4 4 4 4 4 4  4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4  3  3  3  3  3 3 3 3 3 3 3 3  3 3 3 3 3 3 3 3 3  3  3  3  3  3 3 3 3 3 3 3 3  3 3 3 3  3  3  3  3  3 3 3 3 3 3 3 3  3 3 3 3 3 3 3 3 3 3  3  3  3  3  3 3 3 3 3 3 3 3  3 #3 "3 !3  3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3  3  3  3  3  3 3 3 3 3 3 3 3  3 3 3 3 3 3 3 3 3 3  3  3  3  3  3 3 3 3 3 3 3 3  3  3~  3}  3|  3{  3z  3y  3x  3w  3v  3u  3t  3s  3r  3q  3p  3o  3n  3m  3l  3k  3j  3i  3h  3g  3f  3e  3d   3c  3b  3a  3`  3_  3^  3]  3\  3[  3Z  3Y  3X  3W  3V  3U  3T  3S  3R  3Q  3P  3O  3N  3M  3L  3K   3J  3I  3H  3G  3F  3E  3D  3C  3B  3A  3@  3?  3>  3=  3<  3;  3:  39  38  37   36  35  34  33  32  31  30  3/  3.  3-  3,  3+  3*  3)  3(  3'  3&  3%  3$  3#  3"  3!   3  #3  "3  !3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  2  2   2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2~ 2} 2| 2{ 2z 2y 2x 2w  2v  2u  2t  2s  2r 2q 2p 2o 2n 2m 2l 2k  2j  2i  2h  2g  2f  2e 2d 2c 2b 2a 2` 2_ 2^  2]  2\  2[  2Z  2Y  2X  2W  2V  2U  2T   2S   2R   2Q   2P   2O  2N  2M  2L  2K  2J  2I  2H  2G  2F  2E   2D  2C  2B  2A  2@  2?  2>  2=  2<  2;  2:  29  28  27  26  25  24  23  22  21  20  2/  2.  2-  2,  2+  2*  2)  2(  2'  2&  2%   2$ 2# 2" 2! 2  2  2  2  2  2 2 2 2 2 2 2 2  2  2  2 2 2 2 2 2 2 2  2 2  2  2  2  2  2 2 2 2 1 1 1 1  1 1  1  1  1  1  1 1 1 1 1 1 1 1  1 1 1 1 1  1  1  1  1  1 1 1 1 1 1 1 1  1 1 1  1  1  1  1  1 1 1 1 1 1 1 1  1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1  1  1  1  1  1 1 1 1 1 1 1 1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1   1   1   1   1   1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1   1  /1  .1  -1~  ,1}  +1|  *1{  )1z  (1y  '1x  &1w  %1v  $1u  #1t  "1s  !1r  1q  1p  1o  1n  1m  1l  1k  1j  1i  1h  1g  1f  1e  1d  1c  1b  1a  1`  1_  1^  1]  1\  1[  1Z  1Y  1X  1W  1V  1U  1T  1S   1R  $1Q  #1P  "1O  !1N  1M  1L  1K  1J  1I  1H  1G  1F  1E  1D  1C  1B  1A  1@  1?  1>  1=  1<  1;  1:  19  18  17  16  15  14  13  12  11  10  1/   1.  '1-  &1,  %1+  $1*  #1)  "1(  !1'  1&  1%  1$  1#  1"  1!  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1  1   1  &1  %1  $1  #1  "1  !1  1  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0   0 0 0 0 0 0 @: ;}qeYMB6*~~~~~~~~~~~~v~j~^~S~G~;~/~#~~ ~}}}}}}}}}}}|}p}d}X}L}@}4}(}}}||||||||||||t|h|]|Q|E|9|-|!|| {{{{{{{{{{{{y{m{a{U{I{={1{%{{ {zzzzzzzzzzz~zszgz[zOzCz7z+zzzyyyyyyyyyyyywyky_yTyHyv2v&vvvuuuuuuuuuuuutuhu\uPuDu8u,u uuttttttttttttytmtatUtIt=t1t%tttsssssssssss~srsfsZsNsBs6s*sssrrrrrrrrrrrrvrjr^rRrFr:r.r"rr qqqqqqqqqqqqzqnqbqVqJq>q2q&qqqppppppppppppspgp[pOpCp7p+pppooooooooooooxolo`oToHoZ2Z&ZZZYYYYYYYYYYY~YrYfYZYNYBY6Y*YYYXXXXXXXXXXXXwXkX_XSXGX;X/X#XX WWWWWWWWWWWW{WoWcWWWKW?W3W'WWWVVVVVVVVVVVVtVhV\VPVDV8V,V VV UUUUUUUUUUUUyUmUaUUUIU=U1U%UU UTTTTTTTTTTT~TrTfTZTOTCT7T+TTTSSSSSSSSSSSSxSlSaSUSIS=S1S%SS SRRRRRRRRRRRRsRgR[RORCR7R+RRRQQQQQQQQQQQQxQlQ`QTQHQH1H$HH GGGGGGGGGGG{GnGaGTGGG:G-G GGFFFFFFFFFFFFxFlF`FTFIF=F1F%FF FEEEEEEEEEEEEsEgE[EPEDE8E,E EE DDDDDDDDDDDDxDkD^DQDED8D+DDDCCCCCCCCCCCwCjC]CQCDC7C*CCCBBBBBBBBBBBtBhB[BNBBB5B(BBBAAAAAAAAAAAsAfAYALA?A2A%AA @@@@@@@@@@@}@p@c@V@I@<@/@"@@???????????z?m?`?S?G?:?-? ??>>>>>>>>>>>x>k>^>Q>D>7>*>>>===========u=h=[=N=A=4='== =<<<<<<<<<<525&55544444444444~4r4f4Z4O4C474+444333333333333w3k3_3S3G3;3/3#33 222222222222|2p2d2X2L2@242(222111111111111t1i1]1Q1E191-1!11 000000000000y0m0a0V0J0>020&000///////////~/r/f/Z/N/B/6/*///............w.k._.S.G.;./.#.. ------------{-p-d-X-L-@-4-(---,,,,,,,,,,,,t,h,\,P,D,8,,, ,,++++++++++++y+m+a+U+I+=+1+%++ +***********~*r*f*Z*N*B*6*****))))))))))))v)k)_)S)G);)/)#)) (((((((((((({(o(c(W(K(?(3('(((''''''''''''t'h'\'P'D'8',' ''&&&&&&&&&&&&y&m&a&U&I&=&1&%&& &%%%%%%%%%%%~%r%f%Z%N%B%6%*%%%$$$$$$$$$$$$v$j$^$R$F$:$.$"$$ ############{#o#c#W#K#?#3#'###""""""""""""s"g"["P"D"8"," ""!!!!!!!!!!!!x!l!`!T!H!2&sg[OC7+wk_SG;/$ |pdXL@4(ui]QE9-! ymaUI>2&~rfZNB6*wk_SG; C" C! C  C  C  C  C  C C C C C C C C  C C C C C C C C C C C C C C C C  C  C  C  C  B B B B B B B B  B B B B B B B B B B B B B B B B  B  B  B  B  B B B B B B B B  B "B !B  B B B B B B B B B B B B B B B B B B B  B  B  B  B  B B B B B B B B  B #B "B !B  B B B B B B B B B B B B B B B B B B B  B  B  B  B  B B B B B B B B  B B B B B B B B B B B B B B B B B  B  B  B  B  B B B B~ B} B| B{ Bz  By Bx Bw Bv Bu Bt Bs Br Bq Bp Bo Bn Bm Bl Bk Bj Bi Bh Bg  Bf  Be  Bd  Bc  Bb Ba B` B_ B^ B] B\ B[  BZ BY BX BW BV BU BT BS BR BQ BP BO BN BM BL BK BJ BI  BH  BG  BF  BE  BD BC BB BA B@ B? B> B=  B< B; B: B9 B8 B7 B6 B5 B4 B3 B2 B1 B0 B/ B. B- B,  B+  B*  B)  B(  B' B& B% B$ B# B" B! B  B B B B B B B B B B B B  B  B  B  B  B B B B B B B B  B B B B B B B B A A A A A A A A  A  A  A  A  A A A A A A A A  A !A  A A A A A A A A A A A A A A A A A A A  A  A  A  A  A A A A A A A A  A !A  A A A A A A A A A A A A A A A A A A A  A  A  A  A  A A A A A A A A  A #A "A !A  A A A A A A A A A A A A A A A A A A A  A  A  A  A  A A A A A A A A  A  A  A  A  A  A  A  A  A~  A}  A|  A{  Az  Ay  Ax  Aw  Av  Au  At  As  Ar  Aq  Ap  Ao  An   Am  Al  Ak  Aj  Ai  Ah  Ag  Af  Ae  Ad  Ac  Ab  Aa  A`  A_  A^  A]  A\  A[  AZ  AY  AX  AW  AV  AU  AT  AS  AR   AQ  AP  AO  AN  AM  AL  AK  AJ  AI  AH  AG  AF  AE  AD  AC  AB  AA  A@  A?  A>  A=  A<  A;  A:  A9  A8  A7  A6  A5  A4  A3   A2  A1  A0  A/  A.  A-  A,  A+  A*  A)  A(  A'  A&  A%  A$  A#  A"  A!  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A   A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A  A   A $@ #@ "@ !@  @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @  @  @  @  @  @ @ @ @ @ @ @ @  @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @  @  @  @  @  @ @ @ @ @ @ @ @  @ #@ "@ !@  @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @  @  @  @  @  @ @ @ @ @ @ @ @  @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @  @  @  @  @  @ @ @ @ @ @ @ @  @ @ @ @ @ @ @ @ @ @~ @} @| @{ @z @y  @x  @w  @v  @u  @t @s @r @q @p @o @n @m  @l #@k "@j !@i  @h @g @f @e @d @c @b @a @` @_ @^ @] @\ @[ @Z @Y @X @W @V  @U  @T  @S  @R  @Q @P @O @N @M @L @K @J  @I @H @G @F @E @D @C @B @A @@  @?  @>  @=  @<  @; @: @9 @8 @7 @6 @5 @4  @3  !@2   @1  @0  @/  @.  @-  @,  @+  @*  @)  @(  @'  @&  @%  @$  @#  @"  @!  @  @   @   @   @   @   @  @  @  @  @  @  @  @  @ @ @ @ @ @  @  @ @ @ @ @ @ @ @  @ @  @  @  ?  ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ?  ?  ?  ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ?  ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ? ? ? ? ? ? ? ? ?  ?  ?  ?  ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ? ? ?  ?  ?  ?  ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ?  ?  ?  ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ? ? ? ? ? ? ?  ?  ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ?  ?  ?  ?  ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ?~  ?}  ?|  ?{  ?z  ?y ?x ?w ?v ?u ?t ?s ?r  ?q ?p ?o ?n ?m ?l ?k ?j  ?i  ?h ?g ?f ?e ?d ?c ?b ?a  ?` ?_ ?^ ?] ?\ ?[ ?Z ?Y ?X ?W ?V ?U ?T ?S  ?R  ?Q  ?P  ?O  ?N ?M ?L ?K ?J ?I ?H ?G  ?F ?E ?D ?C ?B ?A ?@ ?? ?>  ?=  ?<  ?;  ?:  ?9 ?8 ?7 ?6 ?5 ?4 ?3 ?2  ?1 ?0 ?/  ?. ?- ?,  ?+ ?* ?) ?( ?' ?&  ?%  ?$  ?#  ?"  ?! ? ? ? ? ? ? ?  ? ? ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ? ? ? ? ? ? ? ?  ? ? ? ? ? ?  ? > > > >  > ~> ~> ~> ~> ~>  ~> }> }> }> }>  }> |> |> |> |> |> |> |>  |> {> {> {>  {> z > z> z> z> z> z> z> z>  z> y> y> y> y> y> y> y>  y> x> x> x> x> x> x>  x> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w> w~> w}> w|> w{> wz> wy> wx> ww> wv> wu> wt> ws> wr> wq> wp> wo> wn> wm> wl> wk> wj> wi> wh> wg> wf> we> wd> wc>~ wb>} wa>| w`>{ w_>z w^>y w]>x w\>w w[>v wZ>u wY>t wX>s wW>r wV>q wU>p wT>o wS>n wR>m wQ>l wP>k wO>j wN>i wM>h wL>g wK>f wJ>e wI>d wH>c wG>b wF>a wE>` wD>_ wC>^ wB>] wA>\ w@>[ w?>Z w>>Y w=>X w<>W w;>V w:>U w9>T w8>S w7>R w6>Q w5>P w4>O w3>N w2>M w1>L w0>K w/>J w.>I w->H w,>G w+>F w*>E w)>D w(>C w'>B w&>A w%>@ w$>? w#>> w">= w!>< w >; w>: w>9 w>8 w>7 w>6 w>5 w>4 w>3 w>2 w>1 w>0 w>/ w>. w>- w>, w>+ w>* w>) w >( w >' w >& w >% w >$ w># w>" w>! w> w> w> w>  w> v> v> v> v> v> v> v> v> v> v> v> v> v> v> v> v> v > v > v > v > v > v> v> v> v> v> v> v>  v= u=  u= t= t= t= t= t= t= t = t = t = t = t = t= t= t= t= t= t= t=  t= s= s= s= s= s= s = s = s = s = s = s= s= s= s= s= s= s=  s= r= r= r= r= r= r= r=  r= q = q= q= q= q= q= q= q=  q= p = p = p= p= p= p= p= p= p=  p= o = o = o= o= o= o= o= o= o=  o= n= n= n= n= n= n=  n= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m= m = m = m = m = m = m= m= m= m= m= m= m=  m= l = l = l = l = l = l= l= l= l= l= l= l=  l= k+= k*=~ k)=} k(=| k'={ k&=z k%=y k$=x k#=w k"=v k!=u k =t k=s k=r k=q k=p k=o k=n k=m k=l k=k k=j k=i k=h k=g k=f k=e k=d k=c k=b k =a k =` k =_ k =^ k =] k=\ k=[ k=Z k=Y k=X k=W k=V  k=U j0=T j/=S j.=R j-=Q j,=P j+=O j*=N j)=M j(=L j'=K j&=J j%=I j$=H j#=G j"=F j!=E j =D j=C j=B j=A j=@ j=? j=> j== j=< j=; j=: j=9 j=8 j=7 j=6 j=5 j=4 j=3 j=2 j =1 j =0 j =/ j =. j =- j=, j=+ j=* j=) j=( j=' j=&  j=% i-=$ i,=# i+=" i*=! i)= i(= i'= i&= i%= i$= i#= i"= i!= i = i= i= i= i= i= i= i= i= i= i= i= i= i= i= i= i= i= i= i = i = i = i = i = i< i< i< i< i< i< i<  i< h#< h"< h!< h < h< h< h< h< h< h< h< h< h< h< h< h< h< h< h< h< h< h< h < h < h < h < h < h< h< h< h< h< h< h<  h< g< g< g< g< g< g< g< g< g< g < g < g < g < g < g< g< g< g< g< g< g<  g< f< f< f< f< f< f< f< f< f< f< f< f< f< f< f< f < f < f < f < f < f< f< f< f< f< f< f<  f< e< e< e< e< e< e< e<  e< d< d< d< d<  d< c < c< c< c< c< c< c< c<  c< b < b< b< b< b< b< b< b<  b< a < a < a < a < a< a<~ a<} a<| a<{ a \ <= \<< \<; \<: \<9 \<8 \<7 \<6  \<5 [<4 [<3 [<2 [ <1 [ <0 [ ;H N=;G N<;F N;;E N:;D N9;C N8;B N7;A N6;@ N5;? N4;> N3;= N2;< N1;; N0;: N/;9 N.;8 N-;7 N,;6 N+;5 N*;4 N);3 N(;2 N';1 N&;0 N%;/ N$;. N#;- N";, N!;+ N ;* N;) N;( N;' N;& N;% N;$ N;# N;" N;! N; N; N; N; N; N; N; N; N; N ; N ; N ; N ; N ; N; N; N; N; N; N; N;  N; M; M; M; M; M; M; M; M ; M ; M ; M ; M : M: M: M: M: M: M: M:  M: L : L : L : L : L: L: L: L: L: L: L:  L: K : K : K: K: K: K: K: K: K:  K: J: J: J: J: J: J: J: J: J: J: J : J : J : J : J : J: J: J: J: J: J: J:  J: I: I: I: I: I: I: I: I: I: I: I: I: I: I: I: I : I : I : I : I : I: I: I: I: I: I: I:  I: H: H: H: H: H: H: H: H : H : H : H : H : H: H: H: H: H: H: H:  H: G: G: G: G: G: G: G: G: G: G: G: G : G : G : G : G : G: G: G: G: G: G: G:  G: F: F: F: F:~  F:} E$:| E#:{ E":z E!:y E :x E:w E:v E:u E:t E:s E:r E:q E:p E:o E:n E:m E:l E:k E:j E:i E:h E:g E:f E :e E :d E :c E :b E :a E:` E:_ E:^ E:] E:\ E:[ E:Z  E:Y D#:X D":W D!:V D :U D:T D:S D:R D:Q D:P D:O D:N D:M D:L D:K D:J D:I D:H D:G D:F D:E D:D D:C D :B D :A D :@ D :? D :> D:= D:< D:; D:: D:9 D:8 D:7  D:6 C:5 C:4 C:3 C:2 C:1 C:0  C:/ B:. B:- B:, B:+ B:* B:) B:( B :' B :& B :% B :$ B :# B:" B:! B: B: B: B: B:  B: A : A : A : A : A : A: A: A: A: A: A: A:  A: @ : C# 2p}qeYMA5)~~~~~~~~~~~~u~i~]~Q~E~9~.~"~~ }}}}}}}}}}}}z}n}b}V}J}>}2}&}}}||||||||||||s|g|[|O|C|7|+|||{{{{{{{{{{{{w{k{`{T{H{<{0{${{ {zzzzzzzzzzz|zpzdzXzLz@z4z(zzzyyyyyyyyyyyyyuyjy_yTyIy>y3y(yyyxxxxxxxxxxxxtxhx\xPxDx8x,x xxwwwwwwwwwwwwywmwawUwIw=w1w%ww wvvvvvvvvvvv~vrvfvZvNvBv6v+vvvuuuuuuuuuuuuwuku_uSuGup2p&pppooooooooooooxomoboWoLoAo6o+o oo nnnnnnnnnnnn}nqnenYnMnAn5n)nnnmmmmmmmmmmmmwmkm_mSmGm;m/m#mm llllllllllll|lpldlXlLl@l4l(lllkkkkkkkkkkkkvkjk^kRkFk:k.k"kk jjjjjjjjjjjj{jojcjWjKjAj6j+j jj iiiiiiiiiiiii{ipieiZiOiDi9i.i#ii ihhhhhhhhhhhhthhh\hPhDh8h,h hhggggggggggggygmgagUgIg=g1g%gg gfffffffffff~frfgf[fOfCf7f+fffeeeeeeeeeeeeweke_eSeGe;e/e#ee eddddddddddd|dpdedYdMdAd5d)dddccccccccccccucic]cQcEc:c.c"cc bbbbbbbbbbbbzbnbbbVbJb>b3b'bbbaaaaaaaaaaaasaga[aOaCa8a,a aa````````````x`l```T`H`<`0`$`` `___________}_q_e_Y_M_A_5_)___^^^^^^^^^^^^w^k^_^S^G^;^/^#^^ ]]]]]]]]]]]]|]p]d]X]L]@]4](]]]\\\\\\\\\\\\t\h\\\P\D\8\,\ \\ [[[[[[[[[[[[z[n[b[V[J[>[2[&[[[ZZZZZZZZZZZZsZgZ\ZPZDZ8Z,Z ZZ YYYYYYYYYYYYyYmYaYUYIY=Y1Y%YY YXXXXXXXXXXXXsXgX[XOXCX7X+XXXWWWWWWWWWWWWxWlW`WTWHWR2R&RRRQQQQQQQQQQQ~QrQfQZQNQBQ7Q+QQQPPPPPPPPPPPPwPkP_PSPGP;P/P#PP POOOOOOOOOOO|OpOdOXOLO@O4O(OOONNNNNNNNNNNNuNiN]NQNEN9N-N"NN MMMMMMMMMMMMzMnMbMVMJM>M3M'MMMLLLLLLLLLLLLsLgL[LOLCL7L+LLLKKKKKKKKKKKKxKlK`KTKIK=K1K%KK KJJJJJJJJJJJ~JrJfJZJNJBJ6J*JJJIIIIIIIIIIIIwIkI_ISIGI;I/I#II HHHHHHHHHHHH{HoHcHWHKH?H3H'HHHGGGGGGGGGGGGtGhG\GPGDG8G,G GGFFFFFFFFFFFFzFnFbFVFJF>F2F&FFFEEEEEEEEEEE~ErEfEZENEBE6E+EEEDDDDDDDDDDDDwDkD_DSDGD;D/D#DD CCCCCCCCCCCC|CpCdCXCLC@C4C(CCCBBBBBBBBBBBBuBiB]BQBEB9B-B!BB AAAAAAAAAAAAyAmAaAVAJA>A2A&AAA@@@@@@@@@@@~@r@f@Z@N@B@6@*@@@????????????w?k?_?S?G?;?/?#?? >>>>>>>>>>>>|>p>d>X>L>A>5>)>>>============v=j=^=R=F=:=.="== <<<<<<<<<<<<{323&333222222222222s2g2\2P2D282,2 22111111111111y1m1a1U1I1=111%11 100000000000~0r0f0[0O0C070+000////////////w/k/_/S/G/;/0/$// /...........|.p.d.X.L.@.4.(...-------------x-m-b-W-L-A-5-)---,,,,,,,,,,,,u,i,],Q,E,9,-,!,, ++++++++++++z+n+b+V+J+>+2+&+++***********~*r*f*[*O*C*7*+***))))))))))))w)k)_)S)G);)/)#)) ((((((((((((|(p(d(X(L(@(4(((((''''''''''''u'i']'Q'E'9'-'!'' &&&&&&&&&&&&y&m&a&U&I&=&1&%&&&%%%%%%%%%%%~%r%f%Z%N%B%6%*%%%$$$$$$$$$$$$w$k$_$S$G$;$/$#$$ ############{#p#d#X#L#@#4#(###""""""""""""t"h"\"P"D"9"-"!"" !!!!!!!!!!!!y!m!a!U!I!=!1!%!!! ~ r f Z N B 6 *   wk_SG;0$ |pdXL@4(ui]QE9-! znbVJ>2&sg[OC7+xl`TH<0$ }qeYMA5)vj^RF:." {ocWK?3'ti]QE9-! ymaUI=1% ~rfZNB6*vj^RF:.# |p ,LU ,LT ,LS ,LR ,LQ  ,LP , LO , LN ,LM ,LL ,LK ,LJ ,LI ,LH ,LG  ,LF ,(LE ,'LD ,&LC ,%LB ,$LA ,#L@ ,"L? ,!L> , L= ,L< ,L; ,L: ,L9 ,L8 ,L7 ,L6 ,L5 ,L4 ,L3 ,L2 ,L1 ,L0 ,L/ ,L. ,L- ,L, ,L+ , L* , L) , L( , L' , L& ,L% ,L$ ,L# ,L" ,L! ,L ,L  ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L , L , L , L , L , L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L  ,L ,K , K , K , K , K , K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K  ,K ,K ,K ,K ,K ,K , K , K , K , K , K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K  ,K ,K ,K , K , K , K , K , K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K  ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K , K , K , K , K , K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K  ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K , K , K , K , K , K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K  ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K , K , K , K , K , K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K  ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K ,K , K , K , K , K~ , K} ,K| ,K{ ,Kz ,Ky ,Kx ,Kw ,Kv  ,Ku ,Kt ,Ks ,Kr ,Kq ,Kp ,Ko ,Kn ,Km ,Kl , Kk , Kj , Ki , Kh , Kg ,Kf ,Ke ,Kd ,Kc ,Kb ,Ka ,K`  ,K_ , K^ , K] , K\ , K[ , KZ , KY , KX , KW , KV , KU , KT , KS , KR , KQ , KP , KO , KN , KM , KL , KK , KJ , KI , KH , KG , KF , KE  , KD , KC , KB , KA , K@ , K? , K> , K= , K< , K; , K: , K9 , K8 , K7 , K6 , K5 , K4  , K3 , K2 , K1 , K0 , K/ , K. , K- , K, , K+ , K* , K) , K( , K' , K& , K% , K$ , K# , K" , K! , K , K , K , K  , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K , K  , K , K , K , K , J , J , J , J , J , J , J , J , J , J , J , J , J , J , J , J , J , J , J , J , J , J  , J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J , J , J , J , J , J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J  ,J ,"J ,!J , J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J , J , J , J , J , J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J  ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J , J , J , J , J , J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J  ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J , J , J , J~ , J} , J| ,J{ ,Jz ,Jy ,Jx ,Jw ,Jv ,Ju  ,Jt ,Js ,Jr ,Jq ,Jp ,Jo ,Jn ,Jm ,Jl ,Jk ,Jj ,Ji ,Jh ,Jg ,Jf ,Je ,Jd ,Jc ,Jb , Ja , J` , J_ , J^ , J] ,J\ ,J[ ,JZ ,JY ,JX ,JW ,JV  ,JU ,JT ,JS ,JR ,JQ ,JP ,JO ,JN ,JM ,JL ,JK ,JJ ,JI , JH , JG , JF , JE , JD ,JC ,JB ,JA ,J@ ,J? ,J> ,J=  ,J< ,%J; ,$J: ,#J9 ,"J8 ,!J7 , J6 ,J5 ,J4 ,J3 ,J2 ,J1 ,J0 ,J/ ,J. ,J- ,J, ,J+ ,J* ,J) ,J( ,J' ,J& ,J% ,J$ , J# , J" , J! , J , J ,J ,J ,J ,J ,J ,J ,J  ,J  ,J  ,J  ,J  ,J  ,J  ,J  , J  , J  , J  , J  , J  ,J  ,J  ,J  ,J  ,J  ,J  ,J  ,J "BJ "BJ "BJ "BJ "BI "BI "BI "BI "BI "BI "BI "B I "B I "B I "B I "B I "BI "BI "BI "BI "BI "BI "BI  "BI "AI "AI "AI "AI "AI "AI "AI "AI "AI "AI "AI "AI "A I "A I "A I "A I "A I "AI "AI "AI "AI "AI "AI "AI  "AI "@ I "@ I "@ I "@ I "@I "@I "@I "@I "@I "@I "@I  "@I "?I "?I "?I "?I "?I "?I "? I "? I "? I "? I "? I "?I "?I "?I "?I "?I "?I "?I  "?I "> I "> I "> I "> I ">I ">I ">I ">I ">I ">I ">I  ">I "= I "= I "= I "=I "=I "=I "=I "=I "=I "=I  "=I "<I "<I "<I "<I "<I "<I "<I "<I "<I "< I "< I "< I "< I "< I "<I "<I "<I "<I "<I "<I "<I  " "7I= "7I< "7I; "7I: "7I9 "7I8 "7I7  "7I6 "6I5 "6I4 "6I3 "6I2 "6 I1 "6 I0 "6 I/ "6 I. "6 I- "6I, "6I+ "6I* "6I) "6I( "6I' "6I&  "6I% "5 I$ "5 I# "5 I" "5 I! "5I "5I "5I "5I "5I "5I "5I  "5I "4I "4I "4 I "4 I "4 I "4 I "4 I "4I "4I "4I "4I "4I "4I "4I  "4I "3I "3I "3I "3I "3I "3I "3I "3I "3I "3I "3 H "3 H "3 H "3 H "3 H "3H "3H "3H "3H "3H "3H "3H  "3H "2 H "2 H "2 H "2H "2H "2H "2H "2H "2H "2H  "2H "1H "1H "1H "1H "1H "1H "1H "1H "1H "1H "1H "1H "1H "1 H "1 H "1 H "1 H "1 H "1H "1H "1H "1H "1H "1H "1H  "1H "0H "0H "0H "0H "0H "0H "0H "0H "0H "0 H "0 H "0 H "0 H "0 H "0H "0H "0H "0H "0H "0H "0H  "0H "/H "/H "/ H "/ H "/ H "/ H "/ H "/H "/H "/H "/H "/H "/H "/H  "/H ". H ". H ". H ". H ". H ".H ".H ".H ".H ".H ".H ".H  ".H "-H "-H "-H "-H "-H "-H "-H "-H "-H "-H "-H "-H "- H "- H "- H "- H "- H "-H "-H "-H "-H "-H "-H "-H  "-H ",H ",H ",H ",H ",H~ ",H} ",H| ",H{ ",Hz ",Hy ",Hx ",Hw ",Hv ",Hu ",Ht ", Hs ", Hr ", Hq ", Hp ", Ho ",Hn ",Hm ",Hl ",Hk ",Hj ",Hi ",Hh  ",Hg "+Hf "+He "+Hd "+Hc "+Hb "+Ha "+H` "+H_ "+H^ "+H] "+H\ "+H[ "+HZ "+HY "+HX "+ HW "+ HV "+ HU "+ HT "+ HS "+HR "+HQ "+HP "+HO "+HN "+HM "+HL  "+HK "*HJ "*HI "*HH "*HG "*HF "*HE "*HD "*HC "*HB "*HA "*H@ "*H? "* H> "* H= "* H< "* H; "* H: "*H9 "*H8 "*H7 "*H6 "*H5 "*H4 "*H3  "*H2 ")H1 ")H0 ")H/ ")H. ")H- ")H, ")H+ ")H* ")H) ")H( ")H' ")H& ")H% ")H$ ")H# ")H" ") H! ") H ") H ") H ") H ")H ")H ")H ")H ")H ")H ")H  ")H "(H "(H "(H "(H "(H "(H "(H "(H "(H "(H "(H "(H "(H "(H "(H "(H "(H "(H "( H "( H "( H "( G "( G "(G "(G "(G "(G "(G "(G "(G  "(G "'G "'G "'G "'G "'G "'G "'G  "'G "&G "&G "&G "&G "&G "&G "&G "&G "&G "& G "& G "& G "& G "& G "&G "&G "&G "&G "&G "&G "&G  "&G "%&G "%%G "%$G "%#G "%"G "%!G "% G "%G "%G "%G "%G "%G "%G "%G "%G "%G "%G "%G "%G "%G "%G "%G "%G "%G "%G "% G "% G "% G "% G "% G "%G "%G "%G "%G "%G "%G "%G  "%G "$G "$G "$G "$G "$G "$G "$G "$G "$G "$ G "$ G "$ G "$ G "$ G "$G "$G "$G "$G "$G "$G "$G  "$G "# G "# G "#G "#G "#G "#G "#G "#G "#G  "#G ""G ""G ""G ""G "" G "" G "" G "" G "" G ""G ""G ""G ""G ""G ""G ""G  ""G "!G "!G "!G~ "!G} "!G| "!G{ "!Gz "!Gy "!Gx "!Gw "!Gv "! Gu "! Gt "! Gs "! Gr "! Gq "!Gp "!Go "!Gn "!Gm "!Gl "!Gk "!Gj  "!Gi " Gh " Gg " Gf " Ge " Gd " Gc " Gb " Ga " G` " G_ " G^ " G] " G\ " G[ " GZ " GY " GX " GW " GV  " GU " GT "GS "GR "GQ "GP "GO "GN "GM  "GL "!GK " GJ "GI "GH "GG "GF "GE "GD "GC "GB "GA "G@ "G? "G> "G= "G< "G; "G: "G9 "G8 " G7 " G6 " G5 " G4 " G3 "G2 "G1 "G0 "G/ "G. "G- "G,  "G+ "G* "G) "G( "G' "G& "G% "G$ "G# "G" "G! "G " G " G " G " G " G "G "G "G "G "G "G "G  "G "G "G "G "G "G "G "G "G "G "G "G "G "G "G "G "G " G " G " G " F " F "F "F "F "F "F "F "F  "F " F " F " F " F " F "F "F "F "F "F "F "F  "F "F "F "F "F "F "F "F "F " F " F " F " F " F "F "F "F "F "F "F "F  "F " F " F " F " F "F "F "F "F "F "F "F  "F "F "F "F "F "F "F "F "F "F "F " F " F " F " F " F "F "F "F "F "F "F "F  "F "F "F "F "F "F " F " F " F " F " F "F "F "F "F "F "F "F  "F "F "F "F "F "F "F "F "F "F "F "F "F " F " F " F " F " F "F "F "F "F "F "F "F  "F "F "F "F "F " F " F " F " F~ " F} "F| "F{ "Fz "Fy "Fx "Fw "Fv  "Fu "Ft "Fs "Fr "Fq "Fp  "Fo "Fn "Fm "Fl "Fk "Fj "Fi "Fh "Fg "Ff "Fe "Fd "Fc " Fb " Fa " F` " F_ " F^ "F] "F\ "F[ "FZ "FY "FX "FW  "FV "FU "FT "FS "FR "FQ "FP  "FO "FN " FM " FL " FK " FJ " FI "FH "FG "FF "FE "FD "FC "FB  "FA "F@ " F? " F> " F= " F< " F; "F: "F9 "F8 "F7 "F6 "F5 "F4  "F3 " F2 "F1 "F0 "F/ "F. "F- "F, "F+  "F* " F) "F( "F' "F& "F% "F$ "F# "F" "F! "F "F "F "F "F "F "F "F "F "F " F " F " F " F " F "F "F "F "F "F "F "F  "F " F " F " F " F " F " F " F " F " F " F " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E  " E " E " E " E " E " E  " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E  " E " "E " !E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E  " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E " E  " E "E "E "E "E "E "E "E "E "E " E " E " E " E " E "E "E "E "E "E "E "E  "E "E "E "E "E "E "E "E "E "E "E "E "E " E " E " E " E " E "E "E~ "E} "E| "E{ "Ez "Ey  "Ex " Ew " Ev " Eu " Et " Es "Er "Eq "Ep "Eo "En "Em "El  "Ek "Ej "Ei "Eh "Eg "Ef "Ee "Ed "Ec "Eb "Ea "E` "E_ "E^ "E] "E\ "E[ "EZ " EY " EX " EW " EV " EU "ET "ES "ER "EQ "EP "EO "EN  "EM "EL "EK "EJ "EI "EH  "EG "EF "EE "ED "EC "EB "EA "E@ "E? "E> "E= "E< "E; "E: " E9 " E8 " E7 " E6 " E5 "E4 "E3 "E2 "E1 "E0 "E/ "E.  "E- "E, "E+ "E* "E) "E( "E' "E& "E% "E$ " E# " E" " E! " E " E "E "E "E "E "E "E "E  "E  "E  "E  "E  "E  "E  "E  "E  "E  "E  "E  "E  "E  "E  "E  "E  "E  "E  "E  " E  " E  " E  " E  " E  "D  "D  "D  "D  "D  "D  "D  "D D  D  D  D  D  D D D D D D D D  D  D  D  D  D  D D D D D D D D  D  D  D  D  D  D D D D D D D D  D D D D  D  D  D  D  D D D D D D D D  D D D D  D  D  D  D  D D D D D D D D  D  D  D  D D D D D D D D  D D D D D  D  D  D  D  D D D D D D D D  D  D  D  D  D   D   D   D   D   D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D~  D}  D|  D{  Dz  Dy  Dx  Dw  Dv   Du  Dt  Ds  Dr  Dq  Dp  Do  Dn  Dm  Dl   Dk  Dj  Di  Dh  Dg  Df  De  Dd  Dc  Db  Da  D`  D_  D^  D]  D\  D[  DZ  DY  DX   DW  DV  DU  DT  DS  DR  DQ  DP  DO  DN  DM  DL  DK  DJ  DI  DH  DG  DF   DE DD DC DB DA  D@  D?  D>  D=  D< D; D: D9 D8 D7 D6 D5  D4 D3 D2 D1 D0 D/ D. D- D, D+ D* D) D( D' D& D% D$  D#  D"  D!  D  D D D D D D D D  D  D  D  D  D D D D D D D D  D D D D D D D D  D  D  D  D  C C C C C C C C  C C C C  C  C  C  C  C C C C C C C C  C C C C C C C C C C  C  C  C  C  C C C C C C C C  C C C C C C C C C C C C C C  C  C  C  C  C C C C C C C C  C  C  C  C  C  C   C   C   C   C   C  C  C  C  C  C  C  C  C C C C C C C C C C C C C C C C C C C  C  C  C  C  C C C C C C C C  C !C  C C C C C C C~ C} C| C{ Cz Cy Cx Cw Cv Cu Ct Cs Cr  Cq  Cp  Co  Cn  Cm Cl Ck Cj Ci Ch Cg Cf  Ce Cd Cc Cb Ca C` C_ C^ C] C\ C[ CZ CY CX CW  CV  CU  CT  CS  CR CQ CP CO CN CM CL CK  CJ CI CH CG CF CE CD CC CB CA C@ C? C> C= C< C;  C:  C9  C8  C7  C6 C5 C4 C3 C2 C1 C0 C/  C. C- C, C+ C* C) C( C' C& C% ,LV /h|pdXL@4(~~~~~~~~~~~~u~i~]~Q~E~9~-~!~~ }}}}}}}}}}}}y}m}b}V}J}>}2}&}}}|||||||||||~|r|f|[|O|C|7|+|||{{{{{{{{{{{{x{l{`{T{H{<{0{${{ {zzzzzzzzzzz|zpzdzXzLz@z4z(zzzyyyyyyyyyyyyuyiy]yQyEy9y-y!yy xxxxxxxxxxxxzxnxbxVxJx>x2x&xxxwwwwwwwwwww~wrwfwZwNwBw6w*wwwvvvvvvvvvvvvwvkv_vSvGv;v/v#vv uuuuuuuuuuuu{uoucuWuKu?u3u'uuuttttttttttttttht\tPtDt8t,t ttssssssssssssysmsasUsIs=s1s%ss srrrrrrrrrrr~rrrfrZrNrBr6r*rrrqqqqqqqqqqqqwqkq_qSqGq;q/q#qq pppppppppppp{popdpXpLp@p4p(pppooooooooooootoio]oQoEo9o-o!oo nnnnnnnnnnnnynmnanUnIn=n1n%nnnmmmmmmmmmmm~mrmfmZmNmCm7m+mmmllllllllllllxlll`lTlHl_2_&___^^^^^^^^^^^~^r^f^Z^N^B^6^*^^^]]]]]]]]]]]]w]k]_]S]G];]/]#]] \\\\\\\\\\\\{\o\c\W\K\?\3\'\\\[[[[[[[[[[[[[v[k[`[U[J[?[4[)[[[ZZZZZZZZZZZZwZkZ_ZSZGZ;Z/Z#ZZ ZYYYYYYYYYYY|YpYdYXYLY@Y4Y(YYYXXXXXXXXXXXXtXhX\XPXDX8X,X XXWWWWWWWWWWWWxWlW`WTWHWN2N&NNNMMMMMMMMMMMMsMgM[MOMCM7M+M MMLLLLLLLLLLLLxLlL`LTLHLD2D'DDDCCCCCCCCCCCCsCgC[COCCC7C+CCCBBBBBBBBBBBBxBlB`BTBHB?2?&???>>>>>>>>>>>>s>g>[>O>C>7>+>>>============w=k=_=S=G=;=/=#== =<<<<<<<<<<<|020&000///////////~/r/f/Z/N/B/6/*///............w.k._.S.G.;./.#.. ------------{-o-c-X-L-@-4-(---,,,,,,,,,,,,t,h,\,P,D,8,,, ,,++++++++++++y+m+a+U+I+=+2+&+++***********~*r*f*Z*N*B*6*****))))))))))))v)k)_)S)G);)/)#)) (((((((((((({(o(c(W(K(?(3('(((''''''''''''t'h'\'P'D'8',' '' &&&&&&&&&&&&y&m&a&U&I&=&1&%&& &%%%%%%%%%%%~%r%f%Z%N%B%6%*%%%$$$$$$$$$$$$v$j$^$R$F$:$.$"$$ ############z#n#c#W#K#?#3#'###""""""""""""s"g"["O"C"7"," ""!!!!!!!!!!!!x!l!`!T!H!=!1!%!! ! } q e Y M A 5 )   vj^RF:." {ocWK?3'sg\PD8, xl`TH=1% }qeYMA5*vj^RF:." }rg\QF;0%}qeYMA5)ui]QE9-! ymaVJ>2&~rfZNB6*wk_SG;/# {ocWK?4(th TU TU TU TU TU T U T U T U~ T U} T U| TU{ TUz TUy TUx TUw TUv TUu  TUt T%Us T$Ur T#Uq T"Up T!Uo T Un TUm TUl TUk TUj TUi TUh TUg TUf TUe TUd TUc TUb TUa TU` TU_ TU^ TU] TU\ T U[ T UZ T UY T UX T UW TUV TUU TUT TUS TUR TUQ TUP  TUO TUN TUM TUL TUK TUJ TUI TUH TUG TUF TUE TUD TUC TUB TUA TU@ TU? TU> T U= T U< T U; T U: T U9 TU8 TU7 TU6 TU5 TU4 TU3 TU2  TU1 T1U0 T0U/ T/U. T.U- T-U, T,U+ T+U* T*U) T)U( T(U' T'U& T&U% T%U$ T$U# T#U" T"U! T!U T U TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU T U T U T U T U T U TU TU TU TU TU TU TU  TU  TT  TT  TT  TT  TT  TT  TT  TT  T T  T T  T T  T T  T T  TT  TT  TT  TT  TT  TT  TT  TT J0#T J0"T J0!T J0 T J0T J0T J0T J0T J0T J0T J0T J0T J0T J0T J0T J0T J0T J0T J0T J0T J0T J0T J0 T J0 T J0 T J0 T J0 T J0T J0T J0T J0T J0T J0T J0T  J0T J/T J/T J/T J/T J/T J/T J/T J/T J/T J/T J/ T J/ T J/ T J/ T J/ T J/T J/T J/T J/T J/T J/T J/T  J/T J.T J.T J.T J.T J.T J.T J.T J.T J.T J.T J.T J. T J. T J. T J. T J. T J.T J.T J.T J.T J.T J.T J.T  J.T J-T J-T J-T J-T J-T J-T J-T J-T J-T J-T J-T J-T J- T J- T J- T J- T J- T J-T J-T J-T J-T J-T J-T J-T  J-T J,T J,T~ J,T} J,T| J,T{ J,Tz J,Ty J,Tx J,Tw J,Tv J,Tu J,Tt J,Ts J,Tr J,Tq J,Tp J,To J,Tn J, Tm J, Tl J, Tk J, Tj J, Ti J,Th J,Tg J,Tf J,Te J,Td J,Tc J,Tb  J,Ta J+T` J+T_ J+T^ J+T] J+T\ J+T[ J+TZ J+TY J+TX J+TW J+TV J+TU J+TT J+TS J+ TR J+ TQ J+ TP J+ TO J+ TN J+TM J+TL J+TK J+TJ J+TI J+TH J+TG  J+TF J*TE J*TD J*TC J*TB J*TA J*T@ J*T? J* T> J* T= J* T< J* T; J* T: J*T9 J*T8 J*T7 J*T6 J*T5 J*T4 J*T3  J*T2 J)T1 J)T0 J)T/ J)T. J)T- J)T, J)T+ J)T* J)T) J)T( J)T' J)T& J)T% J) T$ J) T# J) T" J) T! J) T J)T J)T J)T J)T J)T J)T J)T  J)T J(1T J(0T J(/T J(.T J(-T J(,T J(+T J(*T J()T J((T J('T J(&T J(%T J($T J(#T J("T J(!T J( T J(T J(T J(T J(T J(T J(T J(S J(S J(S J(S J(S J(S J(S J(S J(S J(S J(S J(S J( S J( S J( S J( S J( S J(S J(S J(S J(S J(S J(S J(S  J(S J'S J'S J'S J'S J'S J'S J'S J'S J'S J'S J'S J'S J'S J'S J'S J'S J' S J' S J' S J' S J' S J'S J'S J'S J'S J'S J'S J'S  J'S J&S J&S J&S J&S J&S J&S J&S J&S J&S J&S J& S J& S J& S J& S J& S J&S J&S J&S J&S J&S J&S J&S  J&S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J% S J% S J% S J% S J% S J%S J%S J%S J%S J%S J%S J%S  J%S J$&S J$%S J$$S J$#S J$"S J$!S J$ S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S J$S~ J$ S} J$ S| J$ S{ J$ Sz J$ Sy J$Sx J$Sw J$Sv J$Su J$St J$Ss J$Sr  J$Sq J#Sp J#So J# Sn J# Sm J# Sl J# Sk J# Sj J#Si J#Sh J#Sg J#Sf J#Se J#Sd J#Sc  J#Sb J"Sa J"S` J"S_ J"S^ J"S] J"S\ J"S[ J"SZ J"SY J"SX J"SW J"SV J"SU J"ST J"SS J"SR J"SQ J"SP J" SO J" SN J" SM J" SL J" SK J"SJ J"SI J"SH J"SG J"SF J"SE J"SD  J"SC J!!SB J! SA J!S@ J!S? J!S> J!S= J!S< J!S; J!S: J!S9 J!S8 J!S7 J!S6 J!S5 J!S4 J!S3 J!S2 J!S1 J!S0 J!S/ J! S. J! S- J! S, J! S+ J! S* J!S) J!S( J!S' J!S& J!S% J!S$ J!S#  J!S" J S! J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S J S  J S JS JS JR JR JR J R J R J R J R J R JR JR JR JR JR JR JR  JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR J R J R J R J R J R JR JR JR JR JR JR JR  JR JR JR JR JR JR JR JR JR J R J R J R J R J R JR JR JR JR JR JR JR  JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR J R J R J R J R J R JR JR JR JR JR JR JR  JR J$R J#R J"R J!R J R JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR J R J R J R J R J R JR JR JR JR JR JR JR  JR JR JR JR JR JR~ JR} JR| JR{ J Rz J Ry J Rx J Rw J Rv JRu JRt JRs JRr JRq JRp JRo  JRn JRm JRl JRk JRj J Ri J Rh J Rg J Rf J Re JRd JRc JRb JRa JR` JR_ JR^  JR] JR\ JR[ JRZ JRY JRX JRW JRV JRU JRT JRS JRR JRQ JRP JRO J RN J RM J RL J RK J RJ JRI JRH JRG JRF JRE JRD JRC  JRB J1RA J0R@ J/R? J.R> J-R= J,R< J+R; J*R: J)R9 J(R8 J'R7 J&R6 J%R5 J$R4 J#R3 J"R2 J!R1 J R0 JR/ JR. JR- JR, JR+ JR* JR) JR( JR' JR& JR% JR$ JR# JR" JR! JR JR JR J R J R J R J R J R JR JR JR JR JR JR JR  JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JR JQ J Q J Q J Q J Q J Q JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ  JQ J Q JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ J Q J Q J Q J Q J Q JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ  JQ J1Q J0Q J/Q J.Q J-Q J,Q J+Q J*Q J)Q J(Q J'Q J&Q J%Q J$Q J#Q J"Q J!Q J Q JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ J Q J Q J Q J Q J Q JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ  JQ JQ J Q J Q J Q J Q J Q JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ  JQ J Q JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ J Q J Q~ J Q} J Q| J Q{ JQz JQy JQx JQw JQv JQu JQt  JQs JQr JQq JQp JQo JQn JQm JQl JQk JQj JQi JQh J Qg J Qf J Qe J Qd J Qc JQb JQa JQ` JQ_ JQ^ JQ] JQ\  JQ[ J?QZ J>QY J=QX J J"Q= J!Q< J Q; JQ: JQ9 JQ8 JQ7 JQ6 JQ5 JQ4 JQ3 JQ2 JQ1 JQ0 JQ/ JQ. JQ- JQ, JQ+ JQ* JQ) J Q( J Q' J Q& J Q% J Q$ JQ# JQ" JQ! JQ JQ JQ JQ  JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ  JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ JQ J Q J Q J Q J Q J Q JQ JQ JQ JQ JQ JP JP  JP J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P  J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P  J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P  J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P  J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P J P  J P JP JP JP JP JP J P J P J P J P J P JP JP JP JP JP JP JP  JP~ JP} JP| JP{ JPz JPy JPx JPw JPv JPu JPt JPs JPr JPq JPp J Po J Pn J Pm J Pl J Pk JPj JPi JPh JPg JPf JPe JPd  JPc JPb J Pa J P` J P_ J P^ J P] JP\ JP[ JPZ JPY JPX JPW JPV  JPU JPT JPS JPR JPQ J PP J PO J PN J PM J PL JPK JPJ JPI JPH JPG JPF JPE  JPD JPC JPB JPA JP@ J P? J P> J P= J P< J P; JP: JP9 JP8 JP7 JP6 JP5 JP4  JP3 JP2 JP1 JP0 JP/ JP. JP- JP, JP+ JP* JP) JP( JP' JP& JP% J P$ J P# J P" J P! J P JP JP JP JP JP JP JP  JP J P J P JP JP JP JP JP JP JP  JP  JP  JP  JP  JP  JP  JP  JP  JP  JP  JP  JP  JP  JP  JP  JO  J O  J O  J O  J O  J O  JO  JO  JO  JO  JO  JO  JO  JO 6O 6O 6O 6O 6O 6O 6O 6O 6O 6 O 6 O 6 O 6 O 6 O 6O 6O 6O 6O 6O 6O 6O  6O 6O 6O 6O 6O 6O 6O 6O 6O 6O 6 O 6 O 6 O 6 O 6 O 6O 6O 6O 6O 6O 6O 6O  6O 6BO 6AO 6@O 6?O 6>O 6=O 6 ,4O= ,4O< ,4O; ,4O: ,4O9 ,4O8 ,4O7  ,4O6 ,3@O5 ,3?O4 ,3>O3 ,3=O2 ,3 ,,N= ,,N< ,,N; ,,N: ,,N9 ,, N8 ,, N7 ,, N6 ,, N5 ,, N4 ,,N3 ,,N2 ,,N1 ,,N0 ,,N/ ,,N. ,,N-  ,,N, ,+ N+ ,+ N* ,+ N) ,+ N( ,+ N' ,+N& ,+N% ,+N$ ,+N# ,+N" ,+N! ,+N  ,+N ,*N ,*N ,*N ,*N ,*N ,*N ,*N ,*N ,*N ,* N ,* N ,* N ,* N ,* N ,*N ,*N ,*N ,*N ,*N ,*N ,*N  ,*N ,)N ,)N ,)N ,)N ,)N ,) N ,) N ,) N ,) N ,) M ,)M ,)M ,)M ,)M ,)M ,)M ,)M  ,)M ,(M ,(M ,(M ,( M ,( M ,( M ,( M ,( M ,(M ,(M ,(M ,(M ,(M ,(M ,(M  ,(M ,'M ,'M ,'M ,'M ,'M ,' M ,' M ,' M ,' M ,' M ,'M ,'M ,'M ,'M ,'M ,'M ,'M  ,'M ,&M ,&M ,&M ,&M ,&M ,&M ,&M ,&M ,&M ,&M ,&M ,&M ,&M ,&M ,&M ,& M ,& M ,& M ,& M ,& M ,&M ,&M ,&M ,&M ,&M ,&M ,&M  ,&M ,%M ,%M ,%M ,%M ,%M ,%M ,%M ,%M ,% M ,% M ,% M ,% M ,% M ,%M ,%M ,%M ,%M ,%M ,%M ,%M  ,%M ,$ M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$ M ,$ M ,$ M ,$ M ,$ M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M ,$M  ,$M ,#M ,#M ,#M ,#M ,#M ,#M~ ,# M} ,# M| ,# M{ ,# Mz ,# My ,#Mx ,#Mw ,#Mv ,#Mu ,#Mt ,#Ms ,#Mr  ,#Mq ,"Mp ,"Mo ,"Mn ,"Mm ,"Ml ,"Mk ,"Mj ,"Mi ,"Mh ," Mg ," Mf ," Me ," Md ," Mc ,"Mb ,"Ma ,"M` ,"M_ ,"M^ ,"M] ,"M\  ,"M[ ,!MZ ,!MY ,!MX ,!MW ,!MV ,!MU ,!MT ,!MS ,!MR ,!MQ ,!MP ,!MO ,!MN ,! MM ,! ML ,! MK ,! MJ ,! MI ,!MH ,!MG ,!MF ,!ME ,!MD ,!MC ,!MB  ,!MA , ,M@ , +M? , *M> , )M= , (M< , 'M; , &M: , %M9 , $M8 , #M7 , "M6 , !M5 , M4 , M3 , M2 , M1 , M0 , M/ , M. , M- , M, , M+ , M* , M) , M( , M' , M& , M% , M$ , M# , M" , M! , M , M , M , M , M , M , M , M , M , M , M  , M ,(M ,'M ,&M ,%M ,$M ,#M ,"M ,!M , M ,M ,M ,M ,M ,M ,M ,M ,M ,M ,M ,M ,M ,L ,L ,L ,L ,L ,L , L , L , L , L , L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L  ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L , L , L , L , L , L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L  ,L , L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L , L , L , L , L , L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L  ,L ,L ,L ,L ,L , L , L , L , L , L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L  ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L , L , L , L , L , L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L  ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L ,L , L , L , L , L , L~ ,L} ,L| ,L{ ,Lz ,Ly ,Lx ,Lw  ,Lv ,&Lu ,%Lt ,$Ls ,#Lr ,"Lq ,!Lp , Lo ,Ln ,Lm ,Ll ,Lk ,Lj ,Li ,Lh ,Lg ,Lf ,Le ,Ld ,Lc ,Lb ,La ,L` ,L_ ,L^ ,L] , L\ , L[ , LZ , LY , LX TU >|peYMA5)~~~~~~~~~~~~u~i~]~Q~E~9~-~!~~ }}}}}}}}}}}}z}n}b}V}J}>}2}&}}}||||||||||||s|g|[|O|C|7|+|||{{{{{{{{{{{{x{l{`{T{H{<{0{${{ {zzzzzzzzzzz|zpzdzXzLzAz5z)zzzyyyyyyyyyyyyuyiy]yQyFy:y.y"yy xxxxxxxxxxxxzxnxbxVxJx>x2x&xxxwwwwwwwwwww~wrwfwZwNwBw6w+wwwvvvvvvvvvvvv{vpvevZvOvDv9v.v#vv vuuuuuuuuuuu|upuduXuLu@u4u(uuuttttttttttttvtjt^tRtFt:t.t"tt ssssssssssss{soscsWsKs?s4s(sssrrrrrrrrrrrrurir]rQrEr9r-r!rr qqqqqqqqqqqqzqnqbqVqKq?q3q'qqqpppppppppppptphp\pPpDp8p,p ppooooooooooooyomoaoUoIo>o2o&ooonnnnnnnnnnnnsngn[nOnCn7n+nnnmmmmmmmmmmmmxmnmcmXmMmBm7m,m!mm mllllllllllllzlnlblVlJl>l2l&lllkkkkkkkkkkk~krkfkZkNkBk6k*kkkjjjjjjjjjjjjwjkj_jSjGj;j/j#jjjiiiiiiiiiiiiitihi\iPiDi8i,i iihhhhhhhhhhhhyhmhahUhIh=h1h%hh hggggggggggg~grggg[gOgCg7g+gggffffffffffffwfkf_fSfGf;f/f$ff feeeeeeeeeee}eqeeeYeMeAe5e)eeeddddddddddddvdjd^dRdFd:d.d"dd cccccccccccc{cocccYcNcCc8c-c"cc cbbbbbbbbbbbb}bsbhb]bRbGb^2^&^^^]]]]]]]]]]]]s]g][]O]C]7]+] ]]\\\\\\\\\\\\x\l\a\U\I\=\1\%\\ \[[[[[[[[[[[}[s[h[][R[G[<[1[&[[[ZZZZZZZZZZZZzZnZbZVZJZ>Z3Z'ZZZYYYYYYYYYYYYsYgY[YQYFY;Y0Y%YYYXXXXXXXXXXXX~XrXfXZXNXBX6X*XXXWWWWWWWWWWWWwWkW_WSWGW;W/W#WW VVVVVVVVVVVVVxVmVbVWVLVAV6V+V VV UUUUUUUUUUUU{UoUcUWULU@U4U(UUUTTTTTTTTTTTTtThT^TSTHT=T2T'TTTSSSSSSSSSSSS}SqSeSYSMSAS5S)SSSRRRRRRRRRRRR{RpReRZRORDR9R.R#RR RQQQQQQQQQQQQxQlQ`QTQHQD2D&DDDCCCCCCCCCCC~CsCgC[COCCC7C+CCCBBBBBBBBBBBBwBkB_BSBHB>>>>>>>>>>}>r>f>Z>N>B>6>*>>>============v=j=^=R=F=:=.="== <<<<<<<<<<<<{727&77766666666666~6r6f6[6O6C676+666555555555555w5k5_5S5G5;5/5#55 444444444444{4o4c4W4K4?434'444333333333333t3h3\3P3D383,3 33222222222222x2l2`2T2H2<202$22 211111111111|1p1d1X1M1A151)111000000000000u0i0]0Q0E090-0!00 ////////////z/n/b/V/J/>/2/&///...........~.r.f.Z.N.B.6.*...------------w-k-_-S-G-;-/-#-- ,,,,,,,,,,,,|,p,d,X,L,@,4,(,,,++++++++++++t+h+\+P+D+9+-+!++ ************y*m*a*U*I*=*1*%** *)))))))))))~)r)f)Z)N)B)6)*)))((((((((((((v(j(^(R(F(:(/(#(( ''''''''''''{'o'c'W'K'?'3'''''&&&&&&&&&&&&t&h&\&P&D&8&,& &&%%%%%%%%%%%%x%l%`%T%H%<%0%$%% %$$$$$$$$$$$|$q$e$Y$M$A$5$)$$$############u#i#]#Q#E#9#-#!## """"""""""""y"m"a"U"J">"2"&"""!!!!!!!!!!!~!r!f!Z!N!B!6!*!!! w k _ S G ; / #  {ocWK?3'sg[OC7+xl`TH<0$ |pdXL@4(ui]QE9-! ymaUI=1% }qeYMA5)uj^RF:." znbVJ>2&~rfZNB6*vj^SG;/# {oeZOD9.# ~sh]RG<1&  ,^  +^  *^  )^  (^  '^  &^  %^  $^  #^  "^  !^   ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^   ^   ^   ^   ^   ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^  ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^  ^  ^  ^  ^  ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^  ^ B^ A^ @^ ?^ >^ =^ <^~ ;^} :^| 9^{ 8^z 7^y 6^x 5^w 4^v 3^u 2^t 1^s 0^r /^q .^p -^o ,^n +^m *^l )^k (^j '^i &^h %^g $^f #^e "^d !^c  ^b ^a ^` ^_ ^^ ^] ^\ ^[ ^Z ^Y ^X ^W ^V ^U ^T ^S ^R ^Q ^P  ^O  ^N  ^M  ^L  ^K ^J ^I ^H ^G ^F ^E ^D  ^C K^B J^A I^@ H^? G^> F^= E^< D^; C^: B^9 A^8 @^7 ?^6 >^5 =^4 <^3 ;^2 :^1 9^0 8^/ 7^. 6^- 5^, 4^+ 3^* 2^) 1^( 0^' /^& .^% -^$ ,^# +^" *^! )^ (^ '^ &^ %^ $^ #^ "^ !^  ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^  ^  ^  ^  ^  ^ ] ] ] ] ] ] ]  ] .] -] ,] +] *] )] (] '] &] %] $] #] "] !]  ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ]  ]  ]  ]  ]  ] ] ] ] ] ] ] ]  ] 3] 2] 1] 0] /] .] -] ,] +] *] )] (] '] &] %] $] #] "] !]  ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ]  ]  ]  ]  ]  ] ] ] ] ] ] ] ]  ] '] &] %] $] #] "] !]  ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ]~ ]}  ]|  ]{  ]z  ]y  ]x ]w ]v ]u ]t ]s ]r ]q  ]p .]o -]n ,]m +]l *]k )]j (]i ']h &]g %]f $]e #]d "]c !]b  ]a ]` ]_ ]^ ]] ]\ ][ ]Z ]Y ]X ]W ]V ]U ]T ]S ]R ]Q ]P ]O  ]N  ]M  ]L  ]K  ]J ]I ]H ]G ]F ]E ]D ]C  ]B .]A -]@ ,]? +]> *]= )]< (]; ']: &]9 %]8 $]7 #]6 "]5 !]4  ]3 ]2 ]1 ]0 ]/ ]. ]- ], ]+ ]* ]) ]( ]' ]& ]% ]$ ]# ]" ]!  ]  ]  ]  ]  ] ] ] ] ] ] ] ]  ] "] !]  ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] ] \  \  \  \  \  \ \ \ \ \ \ \ \  \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \  \  \  \  \  \ \ \ \ \ \ \ \  \ #\ "\ !\  \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \  \  \  \  \  \ \ \ \ \ \ \ \  \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \  \  \  \  \  \ \ \ \ \ \ \ \  \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \  \  \  \  \  \ \ \ \ \~ \} \| \{  \z '\y &\x %\w $\v #\u "\t !\s  \r \q \p \o \n \m \l \k \j \i \h \g \f \e \d \c \b \a \`  \_  \^  \]  \\  \[ \Z \Y \X \W \V \U \T  \S $\R #\Q "\P !\O  \N \M \L \K \J \I \H \G \F \E \D \C \B \A \@ \? \> \= \<  \;  \:  \9  \8  \7 \6 \5 \4 \3 \2 \1 \0  \/  :\.  9\-  8\,  7\+  6\*  5\)  4\(  3\'  2\&  1\%  0\$  /\#  .\"  -\!  ,\  +\  *\  )\  (\  '\  &\  %\  $\  #\  "\  !\  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  \  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [   [  2[  1[  0[  /[  .[  -[  ,[  +[  *[  )[  ([  '[  &[  %[  $[  #[  "[  ![  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [   [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [   [  *[  )[  ([  '[  &[  %[  $[  #[  "[  ![  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [  [~  [}  [|   [{  &[z  %[y  $[x  #[w  "[v  ![u  [t  [s  [r  [q  [p    [n  [m  [l  [k  [j  [i  [h  [g  [f  [e  [d  [c  [b  [a  [`  [_  [^  []  [\  [[  [Z  [Y  [X  [W  [V   [U "[T ![S  [R [Q [P [O [N  [L [K [J [I [H [G [F [E [D [C [B [A [@  [?  [>  [=  [<  [; [: [9 [8 [7 [6 [5 [4  [3 [2 [1 [0 [/ [. [- [, [+ [* [) [( [' [& [% [$ [#  ["  [!  [  [  [ [ [ [ [ [ [ [  [ "[ ![  [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [  [  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z Z  Z 0Z /Z .Z -Z ,Z +Z *Z )Z (Z 'Z &Z %Z $Z #Z "Z !Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z Z  Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z Z Z Z Z Z Z Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z~  Z}  Z|  Z{  Zz  Zy  Zx  Zw   Zv   Zu   Zt   Zs   Zr  Zq  Zp  Zo  Zn  Zm  Zl  Zk  Zj Zi Zh Zg Zf Ze  Zd Zc Zb Za Z` Z_  Z^  Z]  Z\  Z[  ZZ ZY ZX ZW ZV ZU ZT ZS  ZR ZQ ZP ZO ZN  ZM  ZL  ZK  ZJ  ZI ZH ZG ZF ZE ZD ZC ZB  ZA  Z@   Z?   Z>   Z=   Z<   Z;  Z:  Z9  Z8  Z7  Z6  Z5  Z4  Z3 Z2 Z1 Z0 Z/ Z. Z- Z, Z+  Z*  Z)  Z(  Z'  Z& Z% Z$ Z# Z" Z! Z Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z   Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z   Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Z  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y   Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y   Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y   Y Y Y Y Y Y Y Y Y Y Y  Y  Y  Y  Y  Y Y Y Y Y Y Y Y  Y Y  Y  Y  Y  Y  Y Y Y Y Y Y Y Y  Y Y Y  Y  Y  Y  Y  Y Y Y Y Y Y Y Y  Y  Y  Y  Y Y Y Y Y Y Y Y  Y Y  Y  Y  Y  Y  Y Y Y Y Y Y Y Y  Y  Y  Y Y Y Y Y Y Y Y  Y  Y  Y  Y  Y~  Y} Y| Y{ Yz Yy Yx Yw Yv  Yu  Yt  Ys  Yr  Yq  Yp  Yo  Yn  Ym   Yl   Yk   Yj   Yi   Yh  Yg  Yf  Ye  Yd  Yc  Yb  Ya  Y` Y_ Y^ Y] Y\ Y[ YZ YY YX YW YV  YU  YT  YS  YR  YQ YP YO YN YM YL YK YJ  YI  YH  YG   YF   YE   YD   YC   YB  YA  Y@  Y?  Y>  Y=  Y<  Y;  Y: Y9 Y8 Y7 Y6 Y5 Y4 Y3  Y2  Y1  Y0  Y/  Y. Y- Y, Y+ Y* Y) Y( Y'  Y& Y% Y$  Y#  Y"  Y!  Y  Y Y Y Y Y Y Y Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y   Y   Y   Y   Y   Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y  Y Y Y Y Y Y X  X  X  X  X  X X X X X X X X  X X X X X X X X  X  X  X  X  X X X X X X X X  X  X  X  X  X   X   X   X   X   X  X  X  X  X  X  X  X  X X X X X X X  X  X  X  X  X X X X X X X X  X  X  X  X  X  X X X X X X X X  X  X  X   X   X   X   X   X  X  X  X  X  X  X  X  X X X X X X X X  X  X  X  X  X X X X X X X X  X X X X  X  X  X  X  X X X X X~ X} X| X{  Xz Xy Xx  Xw  Xv  Xu  Xt  Xs Xr Xq Xp Xo Xn Xm Xl  Xk  Xj  Xi  Xh  Xg  Xf Xe Xd Xc Xb Xa X` X_  X^  X]  X\  X[  XZ XY XX XW XV XU XT XS  XR  XQ  XP  XO  XN  XM XL XK XJ XI XH XG XF  XE  XD  XC  XB   XA   X@   X?   X>   X=  X<  X;  X:  X9  X8  X7  X6  X5  X4  X3  X2 X1 X0 X/ X. X- X, X+  X*  X)  X( X' X& X% X$ X# X" X!  X  X  X X X X X X X X  X  X  X  X  X   X   X   X   X   X  X  X  X  X  X  X  X  X  |X  |X  |X  |X  |X  |W  |W  |W  | W  | W  | W  | W  | W  |W  |W  |W  |W  |W  |W  |W  |W r W r W r W r W r W r W r W r W r W r W r W r W r W r W  r W rW r W r W r W r W r W rW rW rW rW rW rW rW  rW rW rW rW rW r W r W r W r W r W rW rW rW rW rW rW rW  rW rW r W r W r W r W r W rW rW rW rW rW rW rW  rW rW rW rW rW rW rW rW rW rW rW rW rW rW rW r W r W r W r W r W rW rW rW rW rW rW rW  rW r W r W r W r W r W rW rW rW rW rW rW rW  rW rW rW r W r W r W r W r W rW rW rW rW rW rW rW~  rW} rW| rW{ rWz r Wy r Wx r Ww r Wv r Wu rWt rWs rWr rWq rWp rWo rWn  rWm  rWl  rWk  r Wj  r Wi  r Wh  r Wg  r Wf  rWe  rWd  rWc  rWb  rWa  rW`  rW_  rW^ hW] hW\ hW[ hWZ hWY hWX hWW hWV h WU h WT h WS h WR h WQ hWP hWO hWN hWM hWL hWK hWJ  hWI h WH hWG hWF hWE hWD hWC hWB hWA hW@ hW? hW> hW= hW< hW; hW: hW9 hW8 hW7 hW6 h W5 h W4 h W3 h W2 h W1 hW0 hW/ hW. hW- hW, hW+ hW*  hW)  hW(  hW'  hW&  hW%  hW$  hW#  hW"  h W!  h W  h W  h W  h W  hW  hW  hW  hW  hW  hW  hW  hW ^ W ^W ^W ^W ^W ^W ^W ^W  ^W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ W ^ V ^ V ^ V  ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V  ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V  ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V  ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V  ^ V ^V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V  ^V ^V ^V ^V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V  ^V ^ V ^ V ^ V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V  ^V ^V ^V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V  ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^V ^ V ^ V ^ V ^ V ^ V ^V~ ^V} ^V| ^V{ ^Vz ^Vy ^Vx  ^Vw ^Vv ^Vu ^Vt ^Vs  ^Vr ^Vq ^Vp ^Vo ^Vn ^Vm ^Vl ^Vk ^Vj ^Vi ^Vh ^ Vg ^ Vf ^ Ve ^ Vd ^ Vc ^Vb ^Va ^V` ^V_ ^V^ ^V] ^V\  ^V[  ^ VZ  ^ VY  ^ VX  ^VW  ^VV  ^VU  ^VT  ^VS  ^VR  ^VQ  ^VP T VO T VN T VM T VL T VK T VJ T VI T VH T VG T VF T VE T VD  T VC T -VB T ,VA T +V@ T *V? T )V> T (V= T 'V< T &V; T %V: T $V9 T #V8 T "V7 T !V6 T V5 T V4 T V3 T V2 T V1 T V0 T V/ T V. T V- T V, T V+ T V* T V) T V( T V' T V& T V% T V$ T V# T V" T V! T V T V T V T V T V T V T V T V T V T V  T V T V T V T V T V T V T V T V T V T V T V T V T V T V T V T V T V T V T V T V T V  T V T V T U T U T U T U T U T U T U T U T U T U T U T U T U T U T U T U T U T U T U T U T U T U T U T U T U  T U TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU T U T U T U T U T U TU TU TU TU TU TU TU  TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU T U T U T U T U T U TU TU TU TU TU TU TU  TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU T U T U T U T U T U TU TU TU TU TU TU TU  TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU TU  -^  0j}qeYMA5)~~~~~~~~~~~~v~j~^~R~F~:~.~"~~ }}}}}}}}}}}}z}n}b}V}J}>}2}&}}}||||||||||||s|g|[|O|C|7|+|||{{{{{{{{{{{{w{k{_{S{G{;{/{#{{ {zzzzzzzzzzz|zpzdzXzLz@z4z(zzzyyyyyyyyyyyytyhy\yPyDy8y,y yy xxxxxxxxxxxxyxmxaxUxIx=x1x%xx xwwwwwwwwwww}wqwewYwMwAw5w)wwwvvvvvvvvvvvvvvjv^vRvFv:v.v"vv uuuuuuuuuuuuzunubuVuJu>u2u&uuuttttttttttttstgt[tOtCt7t+tttsssssssssssswsks_sSsGs;s/s#ss rrrrrrrrrrrr|rprdrXrLr@r4r(rrrqqqqqqqqqqqqtqhq\qPqDq8q,q qqppppppppppppypmpapUpIp=p1p%pp pooooooooooo}oqoeoYoMoAo5o)ooonnnnnnnnnnnnunin]nQnEn9n.n"nn mmmmmmmmmmmmzmnmbmVmJm>m2m&mmmllllllllllllslgl[lOlCl7l+lllkkkkkkkkkkkkwkkk_kSkGk;k/k#kk jjjjjjjjjjjj|jpjdjXjLj@j4j(jjjiiiiiiiiiiiitihi\iPiDi8i,i iihhhhhhhhhhhhyhmhahUhIh=h1h%hh hggggggggggg}gqgegYgMgAg5g)gggffffffffffffufif]fQfEf9f-f!ff eeeeeeeeeeeezenebeVeJe>e2e&eeeddddddddddd~drdfdZdNdBd6d*dddccccccccccccvcjc^cRcGc;c/c#cc bbbbbbbbbbbb{bobcbYbNbCb8b-b"bb baaaaaaaaaaaa}araga\aQaFa;a0a%aaa`````````````u`j`_`T`I`>`3`(```_____________x_m_b_W_L_A_6_+_ __ ^^^^^^^^^^^^}^q^e^Y^M^A^5^)^^^]]]]]]]]]]]]u]i]]]Q]E]9]-]!]] \\\\\\\\\\\\z\n\b\V\J\>\2\&\\\[[[[[[[[[[[~[r[f[Z[N[B[6[*[[[ZZZZZZZZZZZZwZkZ_ZSZGZ;Z/Z#ZZ YYYYYYYYYYYY{YoYcYWYKY?Y3Y'YYYXXXXXXXXXXXXtXhX\XPXDX8X,X XXWWWWWWWWWWWWxWlW`WTWHWT2T&TTTSSSSSSSSSSS~SrSfSZSNSBS6S*SSSRRRRRRRRRRRRvRjR^RRRFR:R/R#RR QQQQQQQQQQQQ{QoQcQWQKQ?Q3Q'QQQPPPPPPPPPPPPsPgP[POPCP7P+PPPOOOOOOOOOOOOxOlO`OTOHOI2I&IIIHHHHHHHHHHH~HrHfHZHNHBH6H+HHHGGGGGGGGGGGGwGkG_GSGGG;G/G#GG FFFFFFFFFFFF{FoFcFWFKF?F3F'FFFEEEEEEEEEEEEsEhE\EPEDE8E,E EEDDDDDDDDDDDDxDlD`DTDHDA2A&AAA@@@@@@@@@@@@s@g@[@O@C@7@+@@@????????????w?k?_?S?G?;?0?$?? ?>>>>>>>>>>>|>p>d>X>L>@>4>(>>>============u=i=]=Q=E=9=-=!== <<<<<<<<<<<939'999888888888888s8g8[8O8C878+888777777777777w7k7_7S7G7;7/7#77 766666666666|6p6d6X6L6@646(666555555555555t5h5\5P5D595-5!55 444444444444y4m4a4U4I4=414%44 433333333333}3q3e3Y3M3A353)333222222222222u2i2]2Q2E292-2!22 111111111111z1n1b1V1J1>121&11100000000000~0r0f0Z0N0B060*000////////////v/j/^/R/G/;///#// ............{.o.c.W.K.?.3.'...------------s-g-[-O-C-7-+---,,,,,,,,,,,,,u,j,_,T,I,>,3,(,,,+++++++++++++x+m+b+W+L+A+6+++ ++ *************x*l*`*T*H*<*0*$** *)))))))))))|)q)e)Y)M)A)5)))))((((((((((((u(i(](Q(E(9(-(!(( ''''''''''''z'n'b'V'J'>'2'&'''&&&&&&&&&&&~&r&f&Z&N&B&6&*&&&%%%%%%%%%%%%v%j%^%R%F%;%/%#%% $$$$$$$$$$$${$o$c$W$K$?$3$'$$$############s#g#[#O#C#7#+###""""""""""""x"l"`"T"H"<"0"$"" "!!!!!!!!!!!|!p!d!X!L!@!4!(!!! t h \ P D 8 ,  ymaUI=1% }qeYMA5)ui]QE:." znbVJ>2&~rfZNB6*wk_SG;/# {ocWK?3'th\PD8, xl`TH<0$ }qeYMA5)ui]QE9-! ymaUI=1% ~rfZNB6*vj   !g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g   g  9g  8g  7g  6g  5g  4g  3g  2g  1g  0g  /g  .g  -g  ,g  +g  *g  )g  (g  'g  &g  %g  $g  #g  "g  !g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g   g  *g  )g  (g  'g  &g  %g  $g  #g  "g  !g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g  g~  g}  g|  g{  gz  gy  gx  gw  gv  gu  gt   gs  )gr  (gq  'gp  &go  %gn  $gm  #gl  "gk  !gj  gi  gh  gg  gf  ge  gd  gc  gb  ga  g`  g_  g^  g]  g\  g[  gZ  gY  gX  gW  gV  gU  gT  gS  gR  gQ  gP  gO  gN  gM  gL  gK   gJ ;gI :gH 9gG 8gF 7gE 6gD 5gC 4gB 3gA 2g@ 1g? 0g> /g= .g< -g; ,g: +g9 *g8 )g7 (g6 'g5 &g4 %g3 $g2 #g1 "g0 !g/  g. g- g, g+ g* g) g( g' g& g% g$ g# g" g! g g g g g  g  g  g  g  g g g g g g g g  g 5g 4g 3g 2g 1g 0g /g .g -g ,g +g *g )g (g 'g &f %f $f #f "f !f  f f f f f f f f f f f f f f f f f f f  f  f  f  f  f f f f f f f f  f Gf Ff Ef Df Cf Bf Af @f ?f >f =f  f= f< f;  f:  f9  f8  f7  f6 f5 f4 f3 f2 f1 f0 f/  f. $f- #f, "f+ !f*  f) f( f' f& f% f$ f# f" f! f f f f f f f f f f  f  f  f  f  f f f f f f f f  f f f f f f f f f f f e e  e  e  e  e  e e e e e e e e  e  3e  2e  1e  0e  /e  .e  -e  ,e  +e  *e  )e  (e  'e  &e  %e  $e  #e  "e  !e   e  e  e  e  e  e  e  e  e  e  e  e  e  e  e  e  e  e  e   e   e   e   e   e  e  e  e  e  e  e  e  e 5e 4e 3e 2e 1e 0e /e .e -e ,e +e *e )e (e 'e &e %e $e #e "e !e  e e e e e e e e e e e e e e e e e e e  e  e  e  e  e e e e e e e e  e 8e 7e 6e 5e 4e 3e 2e 1e 0e /e .e~ -e} ,e| +e{ *ez )ey (ex 'ew &ev %eu $et #es "er !eq  ep eo en em el ek ej ei eh eg ef ee ed ec eb ea e` e_ e^  e]  e\  e[  eZ  eY eX eW eV eU eT eS eR  eQ GeP FeO EeN DeM CeL BeK AeJ @eI ?eH >eG =eF  4e= 3e< 2e; 1e: 0e9 /e8 .e7 -e6 ,e5 +e4 *e3 )e2 (e1 'e0 &e/ %e. $e- #e, "e+ !e*  e) e( e' e& e% e$ e# e" e! e e e e e e e e e e  e  e  e  e  e e e e e e e e  e &e %e $e #e "e !e  e e e e d d d d d d d d d d d d d d d  d  d  d  d  d d d d d d d d  d /d .d -d ,d +d *d )d (d 'd &d %d $d #d "d !d  d d d d d d d d d d d d d d d d d d d  d  d  d  d  d d d d d d d d  d 0d /d .d -d ,d +d *d )d (d 'd &d %d $d #d "d !d  d d d d d d d d d d d d d d d d d d d  d  d  d  d  d d d d d d d d  d +d *d )d (d 'd &d %d~ $d} #d| "d{ !dz  dy dx dw dv du dt ds dr dq dp do dn dm dl dk dj di dh dg  df  de  dd  dc  db da d` d_ d^ d] d\ d[  dZ %dY $dX #dW "dV !dU  dT dS dR dQ dP dO dN dM dL dK dJ dI dH dG dF dE dD dC dB  dA  d@  d?  d>  d= d< d; d: d9 d8 d7 d6  d5 d4 d3 d2 d1 d0 d/ d. d- d, d+ d* d) d( d' d& d% d$ d#  d"  d!  d  d  d d d d d d d d  d  d d d d d d d d d d d d d d d d d d d  d  d  d  c  c c c c c c c c  c #c "c !c  c c c c c c c c c c c c c c c c c c c  c  c  c  c  c c c c c c c c  c  #c  "c  !c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c   c  ;c  :c  9c  8c  7c  6c  5c  4c  3c  2c  1c  0c  /c  .c  -c  ,c  +c  *c  )c  (c  'c  &c  %c  $c  #c  "c  !c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c~  c}  c|  c{  cz  cy  cx  cw  cv   cu  6ct  5cs  4cr  3cq  2cp  1co  0cn  /cm  .cl  -ck  ,cj  +ci  *ch  )cg  (cf  'ce  &cd  %cc  $cb  #ca  "c`  !c_  c^  c]  c\  c[  cZ  cY  cX  cW  cV  cU  cT  cS  cR  cQ  cP  cO  cN  cM  cL  cK  cJ  cI  cH  cG  cF  cE  cD  cC  cB  cA  c@   c?  *c>  )c=  (c<  'c;  &c:  %c9  $c8  #c7  "c6  !c5  c4  c3  c2  c1  c0  c/  c.  c-  c,  c+  c*  c)  c(  c'  c&  c%  c$  c#  c"  c!  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c  c   c  >c  =c  b=  b< 'b; &b: %b9 $b8 #b7 "b6 !b5  b4 b3 b2 b1 b0 b/ b. b- b, b+ b* b) b( b' b& b% b$ b# b"  b!  b  b  b  b b b b b b b b  b ,b +b *b )b (b 'b &b %b $b #b "b !b  b b b b b b b b b a a a a a a a a a a  a  a  a  a  a a a a a a a a  a &a %a $a #a "a !a  a a a a a a a a a a a a a a a a a a a  a  a  a  a  a a a a a a a a  a 4a 3a 2a 1a 0a /a .a -a ,a +a *a )a (a 'a &a %a $a #a "a !a  a a a a a a a a a a a a a a a a a a a  a  a  a  a  a a a a a a a a  a  Pa  Oa  Na  Ma  La  Ka  Ja  Ia  Ha  Ga  Fa  Ea  Da  Ca  Ba  Aa  @a~  ?a}  >a|  =a{   a= a< a; a: a9 a8  a7  a6  a5  a4  a3 a2 a1 a0 a/ a. a- a,  a+ /a* .a) -a( ,a' +a& *a% )a$ (a# 'a" &a! %a $a #a "a !a  a a a a a a a a a a a a a a a a a a a  a  a  a  a  a a a a a ` ` `  ` H` G` F` E` D` C` B` A` @` ?` >` =` <` ;` :` 9` 8` 7` 6` 5` 4` 3` 2` 1` 0` /` .` -` ,` +` *` )` (` '` &` %` $` #` "` !`  ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` `  `  `  `  `  ` ` ` ` ` ` ` `  `  %`  $`  #`  "`  !`  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `   `  ,`  +`  *`  )`  (`  '`  &`  %`  $`  #`  "`  !`  `  `  `  `  `~  `}  `|  `{  `z  `y  `x  `w  `v  `u  `t  `s  `r  `q  `p  `o  `n  `m  `l  `k  `j  `i  `h  `g  `f  `e  `d   `c  !`b  `a  ``  `_  `^  `]  `\  `[  `Z  `Y  `X  `W  `V  `U  `T  `S  `R  `Q  `P  `O  `N  `M  `L  `K  `J  `I  `H  `G  `F  `E  `D  `C   `B  4`A  3`@  2`?  1`>  0`=  /`<  .`;  -`:  ,`9  +`8  *`7  )`6  (`5  '`4  &`3  %`2  $`1  #`0  "`/  !`.  `-  `,  `+  `*  `)  `(  `'  `&  `%  `$  `#  `"  `!  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `  `   `  2`  1`  0`  /`  .`  -`  ,`  +`  *`  )`  (`  '`  &`  %`  $_  #_  "_  !_  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _  _   _ &_ %_ $_ #_ "_ !_  _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _  _  _  _  _  _ _ _ _ _ _ _ _  _ %_ $_ #_ "_ !_  _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _  _  _  _  _  _ _ _ _ _ _ _ _  _ 8_ 7_ 6_ 5_ 4_ 3_ 2_ 1_ 0_ /_ ._ -_ ,_ +_ *_ )_ (_ '_ &_~ %_} $_| #_{ "_z !_y  _x _w _v _u _t _s _r _q _p _o _n _m _l _k _j _i _h _g _f  _e  _d  _c  _b  _a _` __ _^ _] _\ _[ _Z  _Y +_X *_W )_V (_U '_T &_S %_R $_Q #_P "_O !_N  _M _L _K _J _I _H _G _F _E _D _C _B _A _@ _? _> _= _< _;  _:  _9  _8  _7  _6 _5 _4 _3 _2 _1 _0 _/  _. )_- (_, '_+ &_* %_) $_( #_' "_& !_%  _$ _# _" _! _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _  _  _  _  _  _ _ _ _ _ _ _ _  _ #_ "_ !_  _ _ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^  ^  ^  ^  ^  ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^  ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^  ^  ^  ^  ^  ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^  0s|pdXL@4)~~~~~~~~~~~~u~i~]~Q~E~9~-~!~~ }}}}}}}}}}}}y}m}b}V}J}>}2}&}}}|||||||||||~|r|f|Z|N|B|6|*|||{{{{{{{{{{{{w{k{_{S{G{;{/{#{{ zzzzzzzzzzzz|zpzdzXzLz@z4z(zzzyyyyyyyyyyyytyhy\yPyDy8y,y!yy xxxxxxxxxxxxyxmxaxUxIx=x1x%xx xwwwwwwwwwww~wrwfwZwNwBw6w*wwwvvvvvvvvvvvvvvjv^vRvFv:v.v"vv uuuuuuuuuuuu{uoucuWuKu?u3u'uuuttttttttttttstgt[tOtCt7t+tttssssssssssssxsls`sTsHsf2f&fffeeeeeeeeeeeesege[eOeCe7e+eeeddddddddddddwdkd_dSdGd;d/d#dd cccccccccccc|cpcdcXcLc@c4c(cccbbbbbbbbbbbbtbhb\bPbDb8b,b bbaaaaaaaaaaaayamaaaUaIa=a1a%aa a```````````}`q`e`Y`M`A`5`)```____________v_j_^_R_F_:_._"__ ^^^^^^^^^^^^z^n^b^V^J^>^3^'^^^]]]]]]]]]]]]s]g][]O]C]7]+]]]\\\\\\\\\\\\x\l\`\T\H\<\0\$\\ \[[[[[[[[[[[|[p[d[X[L[@[4[([[[ZZZZZZZZZZZZuZiZ]ZQZEZ9Z-Z!ZZ YYYYYYYYYYYYyYmYaYUYJY>Y2Y&YYYXXXXXXXXXXX~XrXfXZXNXBX6X*XXXWWWWWWWWWWWWvWjW_WSWGW;W/W#WW VVVVVVVVVVVV{VoVcVWVKV?V3V'VVVUUUUUUUUUUUUtUhU\UPUDU8U,U UUTTTTTTTTTTTTxTlT`TTTHTQ2Q&QQQPPPPPPPPPPPPsPgP[POPCP7P+PPPOOOOOOOOOOOOwOkO_OSOGO;O/O#OO NNNNNNNNNNNN|NpNdNXNLN@N4N(NNNMMMMMMMMMMMMtMhM\MPMDM8M,M MM LLLLLLLLLLLLyLmLaLULIL=L1L%LL LKKKKKKKKKKK~KrKfKZKNKBK6K*KKKJJJJJJJJJJJJvJjJ^JRJFJ:J.J"JJ IIIIIIIIIIII{IoIcIWIKI?I3I'IIIHHHHHHHHHHHHtHhH\HPHDH8H,H HHGGGGGGGGGGGGyGmGaGUGIG=G1G%GG GFFFFFFFFFFF}FqFeFYFMFAF5F)FFFEEEEEEEEEEEEvEjE^EREFE:E.E"EE DDDDDDDDDDDDzDnDbDVDJD>D2D&DDDCCCCCCCCCCCCsCgC[COCCC7C+CCCBBBBBBBBBBBByBnBcBXBMBBB7B,B!BB BAAAAAAAAAAAA|AqAfA[APAEA:A/A$AA A@@@@@@@@@@@}@q@e@Y@M@A@5@)@@@????????????v?j?^?R?F?:?.?"?? >>>>>>>>>>>>z>n>b>V>K>?>3>'>>>============s=g=[=O=C=7=+= ==<<<<<<<<<<<424&444333333333333s3g3[3O3C373+333222222222222x2l2`2T2H2=212%22 211111111111}1q1e1Y1M1A151*111000000000000v0j0^0R0F0:0.0"00 ////////////{/o/c/W/K/?/3/'///............s.g.].R.G.<.1.&...-------------v-k-`-U-J-?-4-)---,,,,,,,,,,,,x,l,`,T,I,=,1,%,, ,+++++++++++}+q+e+Y+M+A+6+*+++************v*j*^*R*F*;*/*#** ))))))))))))|)p)d)X)L)@)4)()))((((((((((((u(i(](Q(E(9(-(!(( ''''''''''''y'm'a'U'I'='1'%'' '&&&&&&&&&&&~&r&f&Z&N&B&7&+&&&%%%%%%%%%%%%w%k%_%S%G%;%/%#%% $$$$$$$$$$$$|$p$d$X$L$@$4$($$$############t#i#]#Q#E#9#-#!## """"""""""""y"m"a"U"I"="1"%"" "!!!!!!!!!!!~!r!f!Z!N!B!6!*!!! v j _ S G ; / #  |pdXL@4(th\PD8, ymaUI=1% }qeYMA5)ui]QE9." znbVJ>2&vk`UJ?4)xl`TH=1% }qfZNB6*wk_SG;/# |pdXL@4(ui]QE9-! znbVJ>2&s  q'  q&  q%  q$  q#  q"  q!  q  q   q q q q q q q q q q q q  q  q  q  q  q q q q q q q q  q q q q  q  q  q  p  p p p p p p p p  p p p p p p  p  p  p  p  p p p p p p p p  p p p p p p p p p  p  p  p  p  p p p p p p p p  p p p p p p  p  p  p  p  p p p p p p p p  p p p p p p  p  p  p  p  p p p p p p p p  p p p p p  p  p  p  p  p p p p p p p p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  p   p   p   p   p   p  p  p  p  p  p  p  p  p p p p p~ p} p| p{ pz py px pw  pv  pu  pt  ps  pr pq pp po pn pm pl pk  pj :pi 9ph 8pg 7pf 6pe 5pd 4pc 3pb 2pa 1p` 0p_ /p^ .p] -p\ ,p[ +pZ *pY )pX (pW 'pV &pU %pT $pS #pR "pQ !pP  pO pN pM pL pK pJ pI pH pG pF pE pD pC pB pA p@ p? p> p=  p<  p;  p:  p9  p8 p7 p6 p5 p4 p3 p2 p1  p0 (p/ 'p. &p- %p, $p+ #p* "p) !p(  p' p& p% p$ p# p" p! p p p p p p p p p p p p  p  p  p  p  p p p p p p p p  p  p  p  p  p  p  p  p  p  o  o  o  o   o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o   o  "o  !o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o   o  !o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o   o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o  o   o~  o}  o|  o{  oz  oy ox ow ov ou ot os or  oq (op 'oo &on %om $ol #ok "oj !oi  oh og of oe od oc ob oa o` o_ o^ o] o\ o[ oZ oY oX oW oV  oU  oT  oS  oR  oQ oP oO oN oM oL oK oJ  oI oH oG oF oE oD oC oB  oA  o@  o?  o>  o= o< o; o: o9 o8 o7 o6  o5  o4  o3  o2  o1  o0 o/ o. o- o, o+ o* o)  o( o' o& o% o$ o# o" o! o  o  o  o  o  o o o o o o o o  o o o o o o o o o o o  o  o  o  o  o o o o o n n n  n n n n  n  n  n  n  n n n n n n n n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n   n   n   n   n   n  n  n  n  n  n  n  n  n n n n n n n n n n n n n n n  n  n  n  n  n n n n n n n n  n !n  n n n n n n n n n n n n n n n n n n n  n  n  n  n  n n n n n n n n  n n n n n n n n n n n  n  n  n  n  n n n n n~ n} n| n{  nz  ny  nx  nw  nv  nu  nt  ns  nr  nq  np  no  nn  nm   nl  nk  nj  ni  nh  ng  nf  ne  nd  nc  nb  na  n`  n_  n^  n]  n\  n[  nZ  nY  nX   nW  $nV  #nU  "nT  !nS  nR  nQ  nP  nO  nN  nM  nL  nK  nJ  nI  nH  nG  nF  nE  nD  nC  nB  nA  n@  n?  n>  n=  n<  n;  n:  n9  n8  n7  n6  n5  n4   n3  n2  n1  n0  n/  n.  n-  n,  n+  n*  n)  n(  n'  n&  n%  n$  n#  n"  n!  n  n   n  !n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  n  m  m   m 'm &m %m $m #m "m !m  m m m m m m m m m m m m m m m m m m m  m  m  m  m  m m m m m m m m  m m m m m m m m m m m m m  m  m  m  m  m m m m m m m m  m m m m m m m m m m m  m  m  m  m  m m m m m m m m  m m m m m m m m m  m  m  m  m  m m m m m m m m  m m m m m m m m m m m m m  m  m  m  m  m m m~ m} m| m{ mz my  mx mw mv mu mt ms mr mq mp mo mn mm ml mk mj mi mh mg mf  me  md  mc  mb  ma m` m_ m^ m] m\ m[ mZ  mY mX mW mV mU mT mS mR mQ mP mO mN mM mL mK mJ mI  mH  mG  mF  mE  mD mC mB mA m@ m? m> m=  m<   m;  m:  m9  m8  m7  m6  m5  m4  m3  m2  m1  m0  m/  m.  m-  m,  m+  m*  m)   m(   m'   m&   m%   m$  m#  m"  m!  m  m  m  m  m m m m m m m m m m m m m m m m m m m  m  m  m  m  m m m m m m l l  l ,l +l *l )l (l 'l &l %l $l #l "l !l  l l l l l l l l l l l l l l l l l l l  l  l  l  l  l l l l l l l l  l  l l l l l l l l l l l l l l l l l l l  l  l  l  l  l l l l l l l l  l l l l l l l l l l l l l l l  l  l  l  l  l l l l l l l l  l l l l l l l l l l l l l l l  l  l  l  l  l l l l l l~ l} l|  l{ #lz "ly !lx  lw lv lu lt ls lr lq lp lo ln lm ll lk lj li lh lg lf le  ld  lc  lb  la  l` l_ l^ l] l\ l[ lZ lY  lX lW lV lU lT lS lR lQ lP lO lN lM lL lK lJ lI lH lG  lF  lE  lD  lC  lB lA l@ l? l> l= l< l;  l: (l9 'l8 &l7 %l6 $l5 #l4 "l3 !l2  l1 l0 l/ l. l- l, l+ l* l) l( l' l& l% l$ l# l" l! l l  l  l  l  l  l l l l l l l l  l &l %l $l #l "l !l  l l l l l l l l l l l l k k k k k k k  k  k  k  k  k k k k k k k k  k )k (k 'k &k %k $k #k "k !k  k k k k k k k k k k k k k k k k k k k  k  k  k  k  k k k k k k k k  k k k k k k k k k k k k k k k k  k  k  k  k  k k k k k k k k  k "k !k  k k k k k k k k k k k k k k k k k k k  k  k  k  k  k k k k k k k k  k (k 'k &k %k $k #k "k~ !k}  k| k{ kz ky kx kw kv ku kt ks kr kq kp ko kn km kl kk kj  ki  kh  kg  kf  ke kd kc kb ka k` k_ k^  k] )k\ (k[ 'kZ &kY %kX $kW #kV "kU !kT  kS kR kQ kP kO kN kM kL kK kJ kI kH kG kF kE kD kC kB kA  k@  k?  k>  k=  k< k; k: k9 k8 k7 k6 k5  k4 k3 k2 k1 k0 k/ k. k- k, k+ k* k) k( k' k& k%  k$  k#  k"  k!  k k k k k k k k  k  4k  3k  2k  1k  0k  /k  .k  -k  ,k  +k  *k  )k  (k  'k  &k  %k  $k  #k  "k  !k  k  k  k  k  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j   j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j   j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j   j  0j  /j  .j  -j  ,j  +j  *j  )j  (j  'j  &j  %j  $j  #j  "j  !j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j  j~   j}  +j|  *j{  )jz  (jy  'jx  &jw  %jv  $ju  #jt  "js  !jr  jq  jp  jo  jn  jm  jl  jk  jj  ji  jh  jg  jf  je  jd  jc  jb  ja  j`  j_  j^  j]  j\  j[  jZ  jY  jX  jW  jV  jU  jT  jS   jR (jQ 'jP &jO %jN $jM #jL "jK !jJ  jI jH jG jF jE jD jC jB jA j@ j? j> j= j< j; j: j9 j8 j7  j6  j5  j4  j3  j2 j1 j0 j/ j. j- j, j+  j*   i=  i<  i;  i:   i9   i8   i7   i6   i5  i4  i3  i2  i1  i0  i/  i.  i- i, i+ i* i) i( i' i& i% i$ i# i" i!  i  i  i  i  i i i i i i i i  i i i i i i i i i i i i i i i i i i i  i  i  h  h  h h h h h h h h  h *h )h (h 'h &h %h $h #h "h !h  h h h h h h h h h h h h h h h h h h h  h  h  h  h  h h h h h h h h  h (h 'h &h %h $h #h "h !h  h h h h h h h h h h h h h h h h h h h  h  h  h  h  h h h h h h h h  h h h h h h h h h h h h h h  h  h  h  h  h h h h h h h h  h !h  h h h h h h h h h h~ h} h| h{ hz hy hx hw hv hu  ht  hs  hr  hq  hp ho hn hm hl hk hj hi  hh hg hf he hd hc hb ha h` h_ h^ h] h\ h[ hZ  hY  hX  hW  hV  hU hT hS hR hQ hP hO hN  hM hL hK hJ hI hH hG hF hE hD hC hB hA h@ h? h> h= h< h;  h:  h9  h8  h7  h6 h5 h4 h3 h2 h1 h0 h/  h.  &h-  %h,  $h+  #h*  "h)  !h(  h'  h&  h%  h$  h#  h"  h!  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h  h   h  2h  1h  0h  /h  .h  -h  ,h  +h  *g  )g  (g  'g  &g  %g  $g  #g V}qeYMA5)~~~~~~~~~~~~v~j~^~R~F~:~.~"~~ }}}}}}}}}}}}z}n}c}W}K}?}3}'}}}||||||||||||s|h|\|P|D|8|,| ||{{{{{{{{{{{{{u{j{_{T{I{>{3{({{{zzzzzzzzzzzz~zrzfzZzNzBz6z*zzzyyyyyyyyyyyywyky_ySyGy;y/y#yy xxxxxxxxxxxx{xoxdxXxLx@x4x(xxxwwwwwwwwwwwwtwhw\wPwDw8w,w wwvvvvvvvvvvvvyvmvavUvIv=v1v%vv vuuuuuuuuuuu~urufuZuNuBu6u*uuutttttttttttttvtkt`tUtJt?t4t)tttssssssssssss{soscsWsKs?s3s'sssrrrrrrrrrrrrtrhr\rPrDr8r,r rrqqqqqqqqqqqqyqmqaqUqIq=q1q%qq qppppppppppp}pqpfpZpNpBp6p*pppoooooooooooovojo^oRoFo:o.o"oo nnnnnnnnnnnn{noncnWnKn?n3n'nnnmmmmmmmmmmmm{mpmemZmOmDm9m.m#mm mllllllllllll~lslgl[lOlCl7l+lllkkkkkkkkkkkkwkkk_kSkGk;k/k#kk kjjjjjjjjjjj|jpjdjXjLj@j4j(jjjiiiiiiiiiiiiuiii]iQiEi9i-i!ii hhhhhhhhhhhhh{hphehZhOhDh9h.h#hh hggggggggggggxglg`gTgHgd2d&dddccccccccccc~crcfcZcOcCc7c+cccbbbbbbbbbbbbxblb`bTbHb^3^(^^^]]]]]]]]]]]]]v]j]^]R]F]:].]"]] \\\\\\\\\\\\{\o\c\W\K\?\3\'\\\[[[[[[[[[[[[t[h[][Q[E[9[-[![[ ZZZZZZZZZZZZyZmZaZUZIZ=Z2Z&ZZZYYYYYYYYYYY~YrYfYZYNYBY8Y-Y"YY YXXXXXXXXXXXX}XrXfXZXNXBX6X*XXXWWWWWWWWWWWWvWjW^WRWFW;W/W#WW VVVVVVVVVVVV{VpVdVXVLV@V4V(VVVUUUUUUUUUUUUtUjU_UTUIU>U3U(UUUTTTTTTTTTTTT~TrTfTZTNTBT6T*TTTSSSSSSSSSSSSwSkS_SUSJS?S4S)SSSRRRRRRRRRRRRRyRnRcRXRMRCR8R-R"RR RQQQQQQQQQQQQyQmQaQUQIQ=Q1Q%QQ QPPPPPPPPPPP~PrPfPZPNPBP6P*PPPOOOOOOOOOOOOwOkO_OSOGO;O0O$OO ONNNNNNNNNNN}NqNeNYNMNAN5N)NNNMMMMMMMMMMMMvMjM^MRMFM:M.M"MM LLLLLLLLLLLLzLnLbLVLKL?L3L'LLLKKKKKKKKKKKKtKhK\KPKDK8K,K KKJJJJJJJJJJJJxJlJaJUJIJ=J1J%JJ JIIIIIIIIIII}IqIeIYIMIAI5I)IIIHHHHHHHHHHHHvHjH^HRHFH:H.H"HH GGGGGGGGGGGGzGnGbGVGJG>G2G&GGGFFFFFFFFFFFFsFgF[FOFCF7F+FFFEEEEEEEEEEEEwEkE_ETEHE>>>>>>>>>>>>t>i>^>S>H>=>2>'>>>============s=g=[=O=C=7=+===<<<<<<<<<<<626&666555555555555s5g5[5O5C575+555444444444444x4l4`4T4H4<404$44 433333333333}3q3e3Y3M3A353)333222222222222~2s2h2]2R2G2=222'2221111111111111x1m1b1W1L1A161+1 11 0000000000000|0q0f0[0P0E0:0/0$000////////////z/n/b/V/J/>/2/&///...........~.r.f.[.O.C.7.+...------------w-k-_-T-H-<-0-$-- -,,,,,,,,,,,},q,e,Y,M,A,5,*,,,++++++++++++v+j+_+S+G+;+/+#++ ************|*p*d*X*L*@*4*(***))))))))))))u)i)])Q)E)9)-)!)) (((((((((((({(o(c(W(K(?(3('(((''''''''''''t'h'\'P'D'8',' ''&&&&&&&&&&&&y&m&a&U&I&=&1&%&& &%%%%%%%%%%%~%r%f%Z%N%B%6%*%%%$$$$$$$$$$$$x$l$`$T$H$<$0$$$$ $###########}#q#e#Y#M#A#5#)###""""""""""""v"j"^"R"F":"."""" !!!!!!!!!!!!{!o!c!W!K!?!3!'!!! t h \ P D 8 ,  ymaUI=1% ~rfZNB6* y~ y} y| y{ yz yy yx yw  yv  yu  yt  ys  yr yq yp yo yn ym yl yk  yj yi yh yg yf ye yd yc yb ya y` y_ y^ y] y\  y[  yZ  yY  yX  yW yV yU yT yS yR yQ yP  yO yN yM  yL  yK  yJ  yI  yH yG yF yE yD yC yB yA  y@ y? y> y= y< y; y: y9 y8  y7  y6  y5  y4  y3 y2 y1 y0 y/ y. y- y,  y+ y* y) y( y' y& y% y$ y# y" y! y  y  y  y  y  y y y y y y y y  y y y y y y  y  y  y  y  y y y y y y y y  y y x x x x x x x  x  x  x  x  x x x x x x x x  x x x x x x x x  x x x x x x x x  x  x  x  x  x x x x x x x x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x   x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x   x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x   x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x   x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x~  x}  x|  x{   xz  xy  xx  xw  xv  xu xt xs xr xq xp xo xn  xm xl xk xj xi  xh  xg  xf  xe  xd xc xb xa x` x_ x^ x]  x\ x[ xZ xY xX  xW  xV  xU  xT  xS xR xQ xP xO xN xM xL  xK xJ  xI  xH  xG  xF  xE xD xC xB xA x@ x? x>  x=  x<  x;  x: x9 x8 x7 x6 x5 x4 x3  x2 x1 x0 x/ x. x- x, x+ x* x)  x(  x'  x&  x%  x$ x# x" x! x x x x  x x x x x x x x x x x x x x x x x  x  x  x  x  x x x x x x x x  w  w  w  w  w  w  w  w   w   w   w   w   w  w  w  w  w  w  w  w  w  w  w  w  w  w  w  w  w  w  w  w  w   w   w   w   w   w  w  w  w  w  w  w  w  w  w   w   w   w   w   w  w  w  w  w  w  w  w  w   w   w   w   w   w  w  w  w  w  w  w  w  w w w w w w w w w  w  w  w  w  w w w w w w w w  w w w w w w w w w  w  w  w  w  w w w w w w w w  w w w w w w w w w w w w  w  w  w  w~  w} w| w{ wz wy wx ww wv  wu wt ws wr wq wp wo wn wm wl wk wj wi wh wg wf we  wd  wc  wb  wa  w` w_ w^ w] w\ w[ wZ wY  wX   wW   wV  wU  wT  wS  wR  wQ  wP  wO  wN wM wL wK wJ wI  wH  wG  wF  wE  wD wC wB wA w@ w? w> w=  w< w; w: w9 w8 w7 w6 w5 w4 w3  w2  w1  w0  w/  w. w- w, w+ w* w) w( w'  w&  w%  w$  w#  w"  w!  w  w  w   w   w   w   w   w  w  w  w  w  w  w  w  w w  w  w  w  w  w w w w w w w w  w w w w v v v  v  v  v  v  v v v v v v v v  v v v v v v v v v v  v  v  v  v  v v v v v v v v  v v v v v v v v v v v v v  v  v  v  v  v v v v v v v v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v   v   v   v   v   v  v  v  v  v  v  v  v  v v v v v v v v  v  v  v  v  v v v v v v v v  v v v v v  v  v  v  v  v v v v v v v v  v v v v v v~  v}  v|  v{  vz  vy vx vw vv vu vt vs vr  vq vp vo vn vm vl vk vj vi vh vg vf ve vd  vc  vb  va  v`  v_ v^ v] v\ v[ vZ vY vX  vW  vV  vU  vT  vS  vR  vQ  vP  vO  vN  vM  vL  vK  vJ  vI   vH   vG   vF   vE   vD  vC  vB  vA  v@  v?  v>  v=  v<  v;  v:  v9  v8  v7  v6  v5  v4  v3  v2  v1  v0  v/  v.  v-  v,  v+  v*  v)  v(  v'  v&  v%  v$   v#  v"  v!  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v  v   v  (v  'v  &v  %v  $v  #v  "u  !u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u   u  'u  &u  %u  $u  #u  "u  !u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u   u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u   u  u  u  u  u  u u u u u u u u  u u u u u u u u u u u u u u u u  u~  u}  u|  u{  uz uy ux uw uv uu ut us  ur uq up uo un um ul uk  uj  ui  uh  ug  uf ue ud uc ub ua u` u_  u^ u]  u\  u[  uZ  uY  uX uW uV uU uT uS uR uQ  uP uO uN uM  uL  uK  uJ  uI  uH uG uF uE uD uC uB uA  u@ u? u> u= u< u; u:  u9  u8  u7  u6  u5 u4 u3 u2 u1 u0 u/ u.  u- u, u+ u* u) u(  u'  u&  u%  u$  u# u" u! u u u u u  u  u   u   u   u   u   u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u  u   u   t   t   t   t  t  t  t  t  t  t  t  t vt vt v t v t v t v t v t vt vt vt vt vt vt vt  vt vt vt v t v t v t v t v t vt vt vt vt vt vt vt  vt  vt  vt  vt  v t  v t  v t  v t  v t  vt  vt  vt  vt  vt  vt  vt  vt lt lt lt lt lt lt lt lt lt l t l t l t l t l t lt lt lt lt lt lt lt  lt lt lt lt lt l t l t l t l t l t lt lt lt lt lt lt lt  lt lt lt lt lt lt lt lt lt lt lt lt lt lt l t l t l t l t l t lt lt lt lt lt lt lt  lt  lt  lt  lt  lt  lt  l t  l t~  l t}  l t|  l t{  ltz  lty  ltx  ltw  ltv  ltu  ltt  lts btr btq btp bto btn btm btl btk b tj b ti b th b tg b tf bte btd btc btb bta bt` bt_  bt^ bt] bt\ bt[ btZ btY btX btW btV btU btT btS btR b tQ b tP b tO b tN b tM btL btK btJ btI btH btG btF  btE btD btC btB b tA b t@ b t? b t> b t= bt< bt; bt: bt9 bt8 bt7 bt6  bt5 bt4 bt3 bt2 b t1 b t0 b t/ b t. b t- bt, bt+ bt* bt) bt( bt' bt&  bt% bt$ bt# b t" b t! b t b t b t bt bt bt bt bt bt bt  bt  bt  bt  bt  bt  bt  bt  bt  b t  b t  b t  b t  b t  bt  bt  bt  bt  bt  bt  bt  bt Xt Xt Xs Xs Xs X s X s X s X s X s Xs Xs Xs Xs Xs Xs Xs  Xs Xs Xs Xs Xs X s X s X s X s X s Xs Xs Xs Xs Xs Xs Xs  Xs  X s  X s  X s  X s  Xs  Xs  Xs  Xs  Xs  Xs  Xs  Xs Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns N s N s N s N s N s Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns  Ns Ns Ns Ns Ns Ns N s N s N s N s N s Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns  Ns N s N s N s N s N s Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns  Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns N s N s N s N s N s Ns Ns Ns Ns Ns Ns Ns  Ns  N s  N s  Ns  Ns  Ns  Ns~  Ns}  Ns|  Ns{  Nsz Dsy Dsx Dsw Dsv Dsu D st D ss D sr D sq D sp Dso Dsn Dsm Dsl Dsk Dsj Dsi  Dsh Dsg Dsf Dse Dsd Dsc Dsb Dsa Ds` Ds_ Ds^ Ds] Ds\ D s[ D sZ D sY D sX D sW DsV DsU DsT DsS DsR DsQ DsP  DsO DsN DsM DsL DsK DsJ DsI DsH DsG DsF DsE D sD D sC D sB D sA D s@ Ds? Ds> Ds= Ds< Ds; Ds: Ds9  Ds8  Ds7  Ds6  Ds5  Ds4  Ds3  Ds2  Ds1  Ds0  Ds/  Ds.  Ds-  Ds,  Ds+  Ds*  Ds)  Ds(  D s'  D s&  D s%  D s$  D s#  Ds"  Ds!  Ds  Ds  Ds  Ds  Ds  Ds :s :s :s :s :s :s :s :s :s :s : s : s : s : s : s :s :s :s :s :s :s :s  :s :s :s :s :s :r :r :r :r : r : r : r : r : r :r :r :r :r :r :r :r  :r :r :r :r :r :r :r :r :r :r :r :r :r :r :r :r :r :r : r : r : r : r : r :r :r :r :r :r :r :r  :r  :r  :r  :r  :r  :r  :r  :r  :r  :r  :r  :r  :r  :r  :r  :r  :r  :r  : r  : r  : r  : r  : r  :r  :r  :r  :r  :r  :r  :r  :r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0 r 0 r 0 r 0 r 0 r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r  0r 0!r 0 r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0r 0 r 0 r 0 r 0 r 0 r 0r 0r 0r 0r~ 0r} 0r| 0r{  0rz 0 ry 0rx 0rw 0rv 0ru 0rt 0rs 0rr 0rq 0rp 0ro 0rn 0rm 0rl 0rk 0rj 0ri 0rh 0rg 0 rf 0 re 0 rd 0 rc 0 rb 0ra 0r` 0r_ 0r^ 0r] 0r\ 0r[  0rZ 0rY 0rX 0rW 0rV 0rU 0rT 0rS 0rR 0 rQ 0 rP 0 rO 0 rN 0 rM 0rL 0rK 0rJ 0rI 0rH 0rG 0rF  0rE 0rD 0rC 0rB 0rA 0r@ 0r? 0r> 0r= 0r< 0 r; 0 r: 0 r9 0 r8 0 r7 0r6 0r5 0r4 0r3 0r2 0r1 0r0  0r/  0r.  0r-  0r,  0r+  0r*  0r)  0r(  0r'  0r&  0r%  0 r$  0 r#  0 r"  0 r!  0 r  0r  0r  0r  0r  0r  0r  0r  0r &r &r &r &r &r & r & r & r & r & r &r &r &r &r &r &r &r  &r &r &r &r &r &r &r &q &q &q &q &q &q &q & q & q & q & q & q &q &q &q &q &q &q &q  &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q & q & q & q & q & q &q &q &q &q &q &q &q  &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q &q & q & q & q & q & q &q &q &q &q &q &q &q  &q &q &q &q &q &q &q &q &q & q & q & q & q & q &q &q &q &q &q &q &q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  & q  & q  & q  & q  & q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  &q  q  q  q  q  q~  q}  q|  q{  qz  qy  qx  qw  qv   qu  qt  qs  qr  qq  qp  qo  qn  qm  ql  qk  qj  qi  qh  qg  qf  qe  qd  qc  qb  qa   q`  !q_  q^  q]  q\  q[  qZ  qY  qX  qW  qV  qU  qT  qS  qR  qQ  qP  qO  qN  qM  qL  qK  qJ  qI  qH  qG  qF  qE  qD  qC  qB  qA  q@   q?  q>  q=  q<  q;  q:  q9  q8  q7  q6  q5  q4  q3  q2  q1  q0  q/  q.   q-  q,  q+  q*  q) MqL3 ~~~~~~h~L~}}}}}}x}N}#} |||||`|D|(| {{{{k{<{zzzz{zezCzyyyytyQy6yxxxxx^x$xwwwwXw6w vvvvv|vYv2vuuuuuiuQu7uutttttitNt6t ssssksJs/rrrr_r;rqqqoqSq&qpppkp6pooooo^oAonnnnnjn;n mmmm}mhmKm3mlllllxlPl2lkkkkakEk.jjjjjjXj5j iiiisiPi0ihhhhhVh;hggggggcg8gfffffsfGfeeeeeeXe8eddddddCd(cccccpcDc)cbbbbbnbIb"aaaavaOa'`````d`3_____c_Q_)_^^^^a^<^]]]]]e]D]-]\\\\\j\:\[[[[{[a[D[)ZZZZZlZ[Z>>>z>Y>8> =====v=M= <<<<<_)(((((~(a(I(,( ''''k'D'&&&&&p&J& &%%%%}%k%=% $$$$$g$@$0$#####^#8#""""{"Y"B"!!!!z!S!1! v S 0 HmN$ |\>!kF'dDh8b,uS2vO!oP(f@Q-zX8hK&{=lL"`:b8 e G *  f B   Z :  u R 1  k F "U0 {U4%M EDecret în favoarea iudeilorL -Haman spânzurat#K ACinstea dată lui MardoheuJ - Planul lui HamanI 7Estera intră la rege#H AGroaza şi postul iudeilor0G [Complotul lui Haman împotriva iudeilor?F wMardoheu descoperă o conspiraţie împotriva regeluiE )Estera regină#D  A Neascultarea reginei Vasti"C APetrecerea lui Ahaşveroş+B O Mustrarea pentru femeile străineA 5 Sfinţirea Sabatului#@ ? Zeciuielile aduse din nou!? = Eliaşib încalcă legea1> ] Numărătoarea preoţilor şi leviţilor!= = Locuitorii Ierusalimului"< = &Înnoirea legământului,; S Postul şi mărturisirea păcatelor*: M Ţinerea Sărbătorii Corturilor9 'Citirea Legii28 _Numărul israeliţilor întorşi din exil7 -Noi împotriviri6 7Plângerile poporului 5 ;Continuarea lucrărilor*4 ORepararea zidurilor Ierusalimului*3 M Neemia îmbărbătează pe popor2 3Neemia la Ierusalim1 9Rugăciunea lui Neemia(0 K Înlăturarea femeilor străine/ 5 Rugăciunea lui Ezra". ?Cei care au venit cu Ezra&- GVenirea lui Ezra la Ierusalim, 1Porunca lui Darius++ QZidirea templului începe iarăşi$* CAmânarea zidirii templului$) APunerea temeliei templului!( =Altarul arderilor-de-tot<' sNumărul israeliţilor întorşi în ţara lui Iuda:& qPorunca lui Cirus – întoarcerea din captivitate% /$Porunca lui Cirus$ $ Zedechia# $ Ioiachin" /$Domnia lui Ioahaz! /#Moartea lui Iosia  ;#Sărbătorirea Pastelor" ="Înnoirea legământului! ;"Găsirea cărţii Legii 9"Iosia, regele lui Iuda 7!Amon, regele lui Iuda  ;!Manase, regele lui Iuda' G Boala şi moartea lui Ezechia( K Sanherib ameninţă Ierusalimul* OContinuarea reformelor religioase  ;Sărbătorirea Pastelor6 eEzechia restabileşte închinarea în templu! =Ezechia, regele lui Iuda# ?Pedepsele asupra lui Ahaz 7Ahaz, regele lui Iuda 9Iotam, regele lui Iuda 7Îngâmfarea lui Ozia +Domnia lui Ozia /Războiul cu Ioas! =Amaţia, regele lui Iuda'  GIoas şi închinarea la idoli  5Ioas repară templul8  kÎncoronarea lui Ioas şi aşezarea lui pe tron!  ; Atalia, regina lui Iuda  ;Ahazia, regele lui Iuda  9Ioram, regele lui Iuda) KSfârşitul domniei lui Iosafat; qBiruinţa lui Iosafat asupra Moabului şi Amonului  ;Iehu mustră pe Iosafat -Moartea lui Ahab% EAlianţa lui Iosafat cu Ahab! =Iosafat, regele lui Iuda 1Mustrarea lui Aşa" ?Tratatul lui Asa cu Siria /Reformele lui Asa!~ ;Domnia lui Asa în Iuda!} = Domnia lui Abia în Iuda| 3 Egiptul atacă Iuda{ 1 Familia lui Roboam"z ? Măsurile luate de Roboam"y ? Dezbinarea împărăţieix 3 Moartea lui Solomonw 7 Măreţia lui Solomonv + Regina din Seba%u ECetăţile zidite de Solomon 3Urmaşii lui Isahar"= =6Locurile date leviţilor< /1Familia lui Aaron&; EMuzicienii din Casa Domnului": =Urmaşii fiilor lui Levi9 /Urmaşii lui Levi*8 MJumătatea seminţiei lui Manase7 - Urmaşii lui Gad6 1Urmaşii lui Ruben5 3Urmaşii lui Simeon4 -Familia lui Iuda3 3 Familia lui Solomon2 /Familia lui David1 )Fiii lui Caleb0 )Fiii lui Iacov/  )+Regii Edomului'.  I"Fiii lui Isaac şi ai lui Esau-  3Urmaşii lui Avraam6,  gCei zece patriarhi de la Sem până la Avraam.+ YCronologie de la Adam până la Avraam<* sxCaptivitatea lui Ioiachin uşurată de Evil-Merodac/) YxGhedalia făcut guvernator al lui IudaU( #xDărâmarea Ierusalimului şi a templului. Poporul este dus în captivitate$' ExCăderea şi exilul lui Iuda& xZedechia-% UxIoiachin – Asedierea Ierusalimului"$ ?x$Ioiachim, regele lui Iuda # ;xIoahaz, regele lui Iuda " ;xSărbătorirea Pastelor'! IxMormântul profetului din Iuda+  SxRestaurarea adevăratei închinări 7xCartea Legii găsită 9xIosia, regele lui Iuda 7xAmon, regele lui Iuda ;xManase, regele lui Iuda$ Cx Lăudăroşenia lui Ezechia/ [xBoala şi însănătoşirea lui Ezechia 5xIerusalimul eliberat  ;xAsedierea Ierusalimului. Wx Cucerirea Samariei de către asirieni  =xEzechia, regele lui Iuda #xSamaritenii 9xCaptivitatea asiriană. YxOsea, cel din urmă rege al lui Israel 7xAhaz, regele lui Iuda 9x Iotam, regele lui Iuda! =xPecah, regele lui Israel# AxPecahia, regele lui Israel# AxMenahem, regele lui Israel"  ?x Şalum, regele lui Israel#  AxZaharia, regele lui Israel"  AxDomnia lui Azaria în Iuda  1xIeroboam al doilea#  CxDomnia lui Amaţia în Iuda 1x Moartea lui Elisei  x Ioas$ Ex Domnia lui Ioahaz în Israel /x Uciderea lui Ioas" Ax Domnia lui Ioas peste Iuda 1x Ioas este uns rege 5x Conspiraţia Ataliei$ Ex Iehu este rege al lui Israel- Ux Izabela este aruncată pe fereastră+ Sx Iehu este uns ca rege al lui Israel~ xAhazia} -xDomnia lui Ioram| 9xHazael, rege al Siriei({ MxSunamita este ajutată de Eliseiz -xAsediul Samarieiy 1xOrbirea sirienilor'x KxSecurea unui fiu al profeţilor#w AxGhehazi pedepsit cu lepră'v KxVindecarea lui Naaman de leprău /x&Moartea în oalăt )xFiul sunamitei"s AxÎnmulţirea untdelemnului r =xIoram, regele lui Israel(q KxVindecarea apelor de la Ierihon$p ExÎnălţarea lui Ilie la cer#o ExBoala şi moartea lui Ahazian /n3Domnia lui Ahazia=m un)Iosafat domneşte peste Iuda şi Ahazia peste Israell -nMoartea lui Ahabk ;nLegământul cu Iosafatj /nVestirea pedepseii 'nVia lui Naboth 1nBiruinţa lui Ahab"g ?nElisei, ucenicul lui Ilief 1n Dumnezeu Se arată!e ?nFuga lui Ilie în deşertd n)Ploaiac 5n%Rugăciunea lui Ilie$b CnIlie şi profeţii lui Baala ;nIlie înaintea lui Ahab"` ?nÎnvierea fiului văduvei_ 3nVăduva din Sarepta^ 'nProfetul Ilie] -nAhab şi Izabela\ +nDomnia lui Omri[ nZimriZ )nDomnia lui ElaY /n!Domnia lui BaeşaX -nDomnia lui Nadab W n Asa V nAbiamU /nDomnia lui Roboam,T UnSoţia lui Ieroboam la profetul AhiaConsacrarea templului G ;nRugăciunea lui Solomon*F On Solomon binecuvântează adunarea&E InAducerea chivotului în templu&D GnMarea şi lighenele din bronz!C =n Cei doi stâlpi de bronz!B ?nZidirea casei lui SolomonA /nZidirea templului+@ SnPregătiri pentru zidirea templului&? GnMăreţia domniei lui Solomon$> EnCurtea regală a lui Solomon= 5nJudecata lui Solomon#< CnSolomon cere înţelepciune; 5n$Omorârea lui Şimei: 1nOmorârea lui Ioab!9 =nAbiatar scos din slujbă8 5n Omorârea lui Adonia27 anÎnvăţăturile date de David lui Solomon6  /n Solomon este rege 5  =nAdonia vrea să fie rege4 ;nBătrâneţea lui David3 d Ciuma 2 =dNumărătoarea poporului1 /dVitejii lui David,0 UdCele din urmă cuvinte ale lui David/ 3dCântarea lui David*. OdRăzboiul împotriva filistenilor- 5dFoametea de trei ani, 3dOmorârea lui Şeba+ 7dIoab omoară pe Amasa,* Sd Întoarcerea lui David la Ierusalim) )dDoliul regelui'( IdDoliul lui David după Absalom!' ?dAbsalom este ucis de Ioab& /dDavid la Mahanaim% 5dMoartea lui Ahitofel7$ kdSfatul lui Ahitofel este zădărnicit de Huşai# /dHuşai la Absalom" -dŞimei blestemă#! CdŢiba, slujitorul prefăcut  )d Fuga lui David 7dRăscoala lui Absalom) OdAbsalom se întoarce la Ierusalim 1d Amnon este omorât +d Amnon şi Tamar, Ud Dumnezeu mustră pe David prin Natan% Gd Bat-Şeba, păcatul lui David 9d Războiul cu amoniţii 5d David şi Mefiboşet 7dBiruinţele lui David 7dRugăciunea lui David* QdLegământul lui Dumnezeu cu David) Md Aducerea chivotului la Ierusalim 7dChivotul la Obed-Edom' IdVictoriile asupra filistenilor  ;dCucerirea Ierusalimului, UdDavid ajunge rege peste tot Israelul 5dIş-Boşet este ucis# AdAbner este omorât de Ioab%  EdAbner se alătură lui David  /dFamilia lui David$  Cd Israel şi Iuda în război&  GdIş-Boşet, regele lui Israel&  IdDavid este uns rege peste Iuda>  ydCântarea de doliu a lui David pentru Saul şi Ionatan ;dVestea morţii lui Saul8 mZSfârşitul tragic al lui Saul şi al fiilor lui) OZÎntoarcerea lui David la Ţiclag; sZFilistenii pun la îndoială devotamentul lui David ;ZRăzboiul cu filistenii ;ZDavid fuge la filisteni% GZDavid cruţă din nou pe Saul* QZAsprimea lui Nabal faţă de David% GZDavid cruţă viaţa lui Saul ~ =ZDavid eliberează Cheila$} CZSaul ucide preoţii din Nob4| eZDavid fuge în peştera Adulam şi la Miţpa{ /Z David fuge la Gatz 7ZFuga lui David la Nob)y OZLegământul lui David cu Ionatan#x CZDavid este prigonit de Saul/w YZ Saul se întoarce împotriva lui Davidv /ZIonatan şi Davidu -ZDavid şi Goliat*t OZDavid cântă din harpă lui Saul)s OZDavid este uns rege al lui Israelr 7ZNeascultarea lui Saul-q UZ/Războaiele lui Saul şi familia luip 3ZVitejia lui Ionatano ;Z Războiul cu filisteniin 3Z Confirmarea regelui"m AZ Samuel vorbeşte poporului!l ?Z Înfrângerea amoniţilork 7Z Saul este uns ca regej )Z Saul la Samuel(i KZ Avertismente cu privire la regeh 3ZIsrael cere un rege,g UZDucerea chivotului la Chiriat-Iearim,f UZReîntoarcerea chivotului în Israel/e [ZCăderea lui Dagon înaintea chivotului1d _ZCapturarea chivotului de către filisteni(c MZChemarea profetică a lui Samuel!b =ZEli îşi mustră copiii#a AZSamuel în slujba Domnului ` ;Z Păcatul fiilor lui Eli_ )ZCântarea Anei^ 5ZNaşterea lui Samuel-] UP Aici a început genealogia lui David#\ CPCăsătoria lui Boaz cu Rut)[ OPRut ascultă de sfatul soacrei ei,Z UPRut culege spice în ogorul lui Boaz Y PNaomi.X YFReînmulţirea seminţiei lui Beniamin*W QFPedepsirea seminţiei lui Beniamin&V IFRăutatea oamenilor din Ghibea!U =FCucerirea cetăţii Lais"T AFMica şi seminţia lui Dan S FMica+R QFRăzbunarea şi moartea lui SamsonQ FDalila(P KF Samson ucide o mie de filisteniO 9FRăzbunarea lui SamsonN 9FCăsătoria lui SamsonM 5F Naşterea lui Samson'L KF Anunţarea naşterii lui SamsonK 3F Ibţan, Elon, Abdon2J aF Războiul dintre efraimiţi şi galaadiţiI 9F Jurământul lui Iefta$H EF Iefta, judecător în Israel-G WF Tola şi Iair, judecători în IsraelF 9F Uneltirea lui AbimelecE 3FMoartea lui GhedeonD 1FZebah şi Ţalmuna&C IFBiruinţa asupra madianiţilor'B IFDărâmarea altarului lui BaalA FGhedeon%@ GFCântarea de laudă a Deborei? -FDebora şi Barac> FŞamgar = F Ehud< FOtniel$; EFPopoarele rămase în ţară: %F Judecătorii!9 ?FÎngerul Domnului mustră8  ;FCruţarea canaaniţilor37 eFIuda învinge pe canaaniţi şi pe fereziţi6 /<Moartea lui Iosua45 c<Promisiunea poporului că va sluji Domnului/4 [<Iosua recapitulează istoria lui Israel,3 U<Cuvântul de rămas bun al lui IosuaG2 <Cele două seminţii şi jumătate din est sunt trimise acasă 1 ;<+Împlinirea promisiunii0 7<Cetăţile Leviţilor&/ I<Cele şase cetăţi de refugiu. -<1Partea lui Iosua- )<(Partea lui Dan, 1< Partea lui Neftali+ -<Partea lui Aşer* /<Partea lui Isahar) 1< Partea lui Zabulon( /<Partea lui Simeon' 3< Partea lui Beniamin)& O<Împărţirea pământului rămas,% U<Ţinutul dat jumătăţii lui Manase&$ I<Ţinutul seminţiei lui Efraim# /<Ţinutul lui Iuda$" C<Caleb moşteneşte Hebronul=! w<Împărţirea ţării din partea de vest a Iordanului(  M< Împărţirea ţării Canaanului3 a< Regii biruiţi de Iosua dincoace de Iordan ;< Regii biruiţi de Moise# C< Cuceriri în partea de nord% E< Alte biruinţe ale lui Iosua" ?< Uciderea celor cinci regi# A< Soarele şi luna se opresc! ?< Marea luptă de la Gabaon 9< Viclenia gabaoniţilor# A<Altarul de pe Muntele Ebal 9<Cucerirea cetăţii Ai 3< Pedepsirea lui Acan /<Păcatul lui Acan 5<Căderea Ierihonului' I< Conducătorul armatei Domnului #<Circumcizia  =<Pietre de aducere-aminte 3<Trecerea Iordanului! ?<Cei doi spioni la Ierihon"  C [( Jertfele pentru Sărbătoarea Colibelor'= I(Jertfe pentru Ziua Ispăşirii#< C(Jertfe în Ziua Trompetelor; 7(Jertfele Cincizecimii: 1(Jertfele de Paşti-9 U( Jertfele de Sabat şi de lună nouă8 +(Jertfa zilnică.7 W( Iosua este ales să-l urmeze pe Moise"6 A(Legea asupra moştenirilor"5 ?(9Numărătoarea Leviţilor4 5(A doua numărătoare 3 ;(Omorârea madianiţilor2 5(Închinarea la idoli1 -(Steaua lui Iacov-0 U( Balaam binecuvântează a doua oară/ ;(Balaam binecuvântează%. E(Îngerul Domnului şi Balaam"- A(Balac trimite după Balaam, %(Sihon şi Og++ Q( Alte călătorii ale israeliţilor* 1(Şerpii înfocaţi-) W(Israeliţii în luptă cu canaaniţii#( A(Moartea lui Aaron. Eleazar"' ?(Edomiţii şi Israeliţii& -(Apa de la Meriba*% Q(Viţeaua roşie, apa de curăţare$ 5(Zeciuiala Leviţilor# /(Partea Leviţilor" /(Partea preoţilor! 7(Preoţii şi Leviţii  /(Toiagul lui Aaron( K()A doua răzvrătire a poporului 9(Core, Datan şi Abiram, S( Pedeapsa pentru călcarea Sabatului 7(Păcatele fără voie( K(Cel dintâi rod al plămădelii* O(Legea pentru străinul din ţară 7(Legi asupra jertfelor$ E(Patruzeci de ani în deşert2 a( Cei doisprezece oameni trimişi în Canaan )( Lepra Miriamei %( Prepeliţele )( Focul Domnului 1( Plecarea din Sinai 5( Trompetele de argint ( Norul$ E( Paştele în Deşertul Sinai( K(Timpul de slujire al leviţilor 5(Dedicarea leviţilor  3(Aşezarea lămpilor*  Q(Darurile pentru dedicarea cortului  +(Binecuvântarea  1(Legea nazireatului  )( Apa de gelozie 1(Legea restituţiei  =(Izolarea celor necuraţi( K(Îndatoririle fiilor lui Merari& G(Îndatoririle gherşoniţilor' K(Îndatoririle fiilor lui Chehat- U((Răscumpărarea întâilor-născuţi 5(Familiile leviţilor /(Slujba leviţilor /(Familia lui Aaron 3(Aşezarea taberelor#~  C(/Leviţii nu sunt număraţi#} E(Numărătoarea israeliţilor| #Zeciuielile{ 7Ce nu se poate dedicaz 5Dedicarea lucrurilory 7Legi despre dedicărix -(Primirea din nou%w EPedepsele pentru neascultare%v GBinecuvântările ascultării(u MAnul Sabatic şi Anul de Jubileu"t ? Pedeapsa pentru blasfemie)s MPâinile pentru punerea înainte)r OHotărâri cu privire la sfeşnicq -Ziua Ispăşirii(p MLegile sărbătorilor religioase&o GJertfele să fie fără cusur%n GPorunci cu privire la preoţim Pedepse,l ULegi ale sfinţeniei şi dreptăţii#k CLegea moralităţii sexuale#j A Să nu se mănânce sângei 3Locul pentru jertfe4h eLegea pentru ziua ispăşirii din fiecare an.g YLegi cu privire la scurgerile din trup&f G!Curăţarea leprei de pe case,e URitualul curăţirii leprei de pe om#d A /Semnele leprei de pe hainec + Lepra oamenilor(b M Ritualul femeilor după naştere%a G Animalele curate şi necurate$` E Păcatul lui Nadab şi Abihu-_ W Jertfele lui Aaron şi ale fiilor lui-^ WSfinţirea lui Aaron şi a fiilor lui$] C Legea jertfei de mulţumire"\ ALegea jertfei pentru vină$[ CLegea jertfei pentru păcat"Z ?Legea darului de mâncareY 5Legea arderii-de-totX 7Jertfele pentru vinăW 9Jertfele pentru păcatV 9Jertfele de mulţumireU 5Jertfele de mâncareT +Arderile-de-totS +("Gloria Domnului)R O(Aşezarea şi sfinţirea cortului!Q =' Lucrarea este terminată(P K'Facerea altor haine preoţeştiO 3'Facerea pieptaruluiN 3'Hainele preoţeşti)M M&Inventarul cortului întâlniriiL +& Facerea curţii=K w&Altarul pentru arderile-de-tot şi ligheanul de bronz J ;%Altarul pentru tămâieI 5%Facerea sfeşniculuiH '% Facerea meseiG 1%Facerea chivotuluiF 1$Clădirea cortuluiE 3$Dărnicia poporuluiD 5#Chemarea meşterilor'C I#Daruri pentru facerea cortuluiB #Sabatul)A M"Faţa strălucitoare a lui Moise@ '"Sărbătorile!? ="Înnoirea legământului> #"Noile table1= ]! Moise cere să vadă gloria lui Dumnezeu)< M!Moise se întâlneşte cu Domnul$; E!Moise se roagă pentru popor%: E Moise se roagă pentru popor9 - Mânia lui Moise8 + Viţelul de aur7 1 Ţinerea Sabatului6 ;Organizarea meşterilor(5 KUntdelemnul sfânt şi tămâia4 9 Darurile pentru locaş3 3Altarul tămâierii2 /&Jertfa necurmată1  Jertfele0 9Consacrarea preoţilor%/ GÎmbrăcămintea preoţească. 1Untdelemnul sfânt- + Curtea cortului&, IAltarul pentru arderile-de-tot+ Cortul* !Sfeşnicul1) ]Masa cu pâinile pentru punerea înainte)( M Chivotul şi capacul ispăşirii'' KPorunci pentru facerea cortului& 5 Pe munte cu Dumnezeu % =Legământul cu Dumnezeu/$ YÎngerul lui Dumnezeu şi promisiunile # ;Trei sărbători anuale" + Legea Sabatelor#! CLegi privitoare la dreptate)  MPrincipii morale şi ceremoniale  =Legi cu privire la avere$ EDespre libertate şi viaţă /Cele zece porunci# CDeşertul şi Muntele Sinai )Ietro la Moise! =Înfrângerea lui Amalec- WRefidim – Apa din stânca din Horeb %Mana din cer -Apele de la Mara1 _Cântarea de laudă a copiilor lui Israel 9Trecerea Mării Roşii! = Călătoria spre deşert( M Consacrarea întâilor-născuţi* O +Modul de sărbătorire a Pastelor 1 %Plecarea din Egipt% E Moartea întâilor-născuţi 5 Instituirea Pastelor( M Ameninţarea cu pedeapsa a zecea  ; Întuneric de trei zile  ! Lăcustele  1 Grindina şi focul  + Vărsatul negru  ' Ciuma vitelor /Muşte câineşti Păduchii !Broaştele4 cPrima pedeapsă: Prefacerea apei în sânge# AMoise şi Aaron fac minuni /Cele zece pedepse- UGenealogia lui Moise şi a lui Aaron, UReînnoirea promisiunii lui Dumnezeu, UMoise şi Aaron înaintea lui Faraon 5Şovăirea lui Moise~ 5 Trimiterea lui Moise} %Rugul aprins/| YDumnezeu aude strigătul israeliţilor"{ ? Fuga lui Moise în Madianz 3Naşterea lui Moise+y UÎnmulţirea israeliţilor în Egiptx / 2Moartea lui Iosifw 7 2Bunătatea, lui Iosifv 7 2Îngroparea lui Iacovu / 1Moartea lui Iacov2t a 1Binecuvântarea dată de Iacov fiilor săi3s a 0Binecuvântarea celor doi fii ai lui Iosif)r O 0Iacov înfiază pe fiii lui Iosif/q Y /Jurământul lui Iosif faţă de Iacov9p m / Iosif administrează Egiptul în timpul foametei"o A /Iacov înaintea lui Faraon+n Q .Primirea lui Iacov de către Iosifm / .Copiii lui Israel:l q .Sosirea şi aşezarea familiei lui Iacov în Egipt4k c -Întoarcerea fiilor lui Iacov la tatăl lor-j W -Iosif se face cunoscut fraţilor săi)i M ,Iuda mijloceşte pentru Beniamin"h A ,Spaima fraţilor lui Iosif.g W +Venirea fraţilor lui Iosif în Egipt7f k +A doua călătorie a fiilor lui Iacov în Egipt)e M *Întoarcerea fraţilor lui Iosif:d o *Întâia călătorie a fiilor lui Iacov în Egiptc / *Fraţii lui Iosifb 9 )%Înălţarea lui Iosif0a ] )Iosif interpretează visurile lui Faraon5` g (Iosif interpretează visurile în închisoare_ 7 'Iosif în închisoare^ + 'Iosif în Egipt'] I & Păcătuirea lui Iuda cu Tamar\ ) &Iuda şi Tamar[ - %Doliul lui Iacov%Z G %Iosif vândut de fraţii săiY ) $Regii EdomuluiX / $Urmaşii lui SeirW / $ Urmaşii lui EsauV ; $Esau se aşază la SeirU / #Moartea lui IsaacT ) #Fiii lui IacovS + #Moartea RaheleiR ) #Iacov la BetelQ ) "Dina şi Sihem"P ? !Iacov se aşază la Sihem%O G !Împăcarea lui Iacov cu Esau#N A Lupta lui Iacov – IsraelM 7 Rugăciunea lui IacovL ; Frica lui Iacov de Esau%K G Plecarea lui Iacov în Canaan!J = Îmbogăţirea lui IacovI - Copiii lui Iacov+H Q Copiii născuţi lui Iacov de LeeaG + Leea şi RahelaF ) Iacov la LabanE '  Scara cerului'D I )Fuga lui Iacov în Mesopotamia C = Binecuvântarea lui EsauAB  Isaac în ţara filistenilor – Legământul cu Abimelec4A c Esau îşi vinde dreptul de întâi-născut@ ) Esau şi Iacov? 3  Urmaşii lui Ismael> 1 Moartea lui Avraam8= m Rebeca este cerută în căsătorie pentru Isaac%< G Moartea şi îngroparea Sarei ; ; Descendenţii lui Nahor: 3 Jertfirea lui Isaac,9 S Legământul lui Avraam cu Abimelec%8 E Alungarea Agarei în deşert7 3 Naşterea lui Isaac6 / Avraam în Gherar!5 = Păcatul fetelor lui Lot&4 G  Nimicirea Sodomei şi Gomorei!3 ? Cei doi îngeri la Sodoma)2 M Avraam mijloceşte pentru Sodoma(1 M Isaac este promis încă o dată-0 U Avraam şi casa lui sunt circumcişi / ; Sarai este numită Sara. #  Circumcizia,- U Numele lui Avram schimbat în Avraam-, U Fuga Agarei – Naşterea lui Ismael+ ) Sarai şi Agar+* Q Ţara promisă seminţei lui Avram) 7 Legământul cu Avram-( U Melhisedec binecuvântează pe Avram' 9 Avram învinge pe regi$& C Promisiunea dată lui Avram?% { Întoarcerea lui Avram în Canaan. Despărţirea de Lot$ + Avram în Egipt# 1 Chemarea lui Avram" / Familia lui Terah!- Urmaşii lui SemB   STRĂMOŞII POPORULUI ISRAEL DE LA AVRAAM PÂNĂ LA IOSIF % Turnul Babel - Urmaşii lui Sem - Urmaşii lui Ham 1 Urmaşii lui Iafet % Fiii lui Noe) M Legământul lui Dumnezeu cu Noe( M Dumnezeu binecuvântează pe Noe% E Ieşirea lui Noe din corabie 7 Sfârşitul potopului   Potopul 9 Noe intră în corabie   Noe 3 Răutatea oamenilor/ [ Urmaşii lui Adam prin Set până laNoe / Naşterea lui Set 7 Cain şi urmaşii lui /  Pedeapsa lui Cain ' Cain şi Abel  / Păcatul lui Adam  - Ispitirea femeii  ) Facerea femeii   Raiul  ) Facerea omului + Ziua de odihnă#  C Vieţuitoarele pământului  7 Vieţuitoarele mării!  ? Soarele, luna şi stelele  ! Pământul    Cerul   Lumina / Istoria creaţiei qT.~~~~~V~/~}}}}}n}D}&|||||k|M|{{{{^{4{zzzz\z=zyyyyyCxx}xwwQvvv@uuuusuOtit%sss1srrrrrjrIqqqq ppprp;ooohoOnnmmm.lllkk]kj7ii#hhOgffeee@ddd@ccc3cbbbbYaaanaN```i`=___k_7^^w^]^$]]]]](]\\\x\V\4\[[[[d[A[ZZZZiZFZ YYYY>YXXXXWX2XWWWWuWQW.WVVVVYV7V UUUUbU>UTTTTThT7TSSSSStSSS4SRRRRRsR=RQQQQQ\Q?Q PPPPPkPMP/P OOOOOfO@O#ONNNNqNPNMMMMhMLLLqL*L KKKKVK"KJJJTJ;JIIII|IZIEI$HHHHH{HQH(GGGG|GWG6GFFFF}FGFEEEEOE3EDDDDsDMD.DCCCCzCGCBBBBBVB.BAAAAuAOA@@@@w@8@????m?>?>>>>>]>====j=?=<<<9888}8Y8<8#7777[7$6666v6566555m5Q54444y4J4%33333r3=22222o2:2111\100000a0.////|/T/....z.I.&.----I-#-,,,p,J,&,++++l+F+&*****R*#*))))O)/) (((r(I(('''''t'M'&&&&f&B& %%%%%`%9%$$$K$,$####p#Q#)#"""""^"<"!!!!!r!G!&! v M #xPP!yX3oL,j@xFy]4 pM0M.zcDvU7k@q7 c> uL. y[; Z/Y d C  b > " S ) w J  c 5 _9 zO8X1 +Despre înviere -Taxele Cezarului! ; Parabola viticultorilor 5Autoritatea lui Isus- S-Scoaterea vânzătorilor din templu$ A)Isus plânge pentru cetate) KIntrarea lui Isus în Ierusalim - Parabola minelor~ -Vizita la Zacheu(} I#Vindecarea unui orb la Ierihon1| [Isus vesteşte moartea şi învierea Sa{ +Tânărul bogatz !Copilaşii(y KParabola judecătorului nedrept-x SVenirea împărăţiei lui Dumnezeuw / Cei zece leproşi!v =Prilejuri de păcătuireu 1Bogatul şi Lazăr+t QParabola administratorului nedrept#s ? Parabola fiului risipitor7r iParabola cu oaia rătăcită şi banul pierdut/q WCum trebuie să fie ucenicul lui Isus+p OParabola celor invitaţi la cinăo / Despre binefaceren /Despre umilinţă+m QVindecarea unui bolnav de dropică3l _ Nedreptăţile şi pedeapsa Ierusalimuluik 1 Uşa cea strâmtă9j k Parabola grăuntelui de muştar şi a aluatului(i I Vindecarea unei femei gârbove(h I Parabola smochinului neroditor*g O Galileenii măcelăriţi de Pilatf 1 6Semnele vremurilore + 1Foc pe pământd 1 #Îndemn la vegherec + Îngrijorările9b k Parabola bogatului căruia i-a rodit pământul'a I Păzeşte-te de prefăcătorie2` ] %Mustrarea cărturarilor şi a Fariseilor_  !Lumina^ + Minunea cu Iona%] C Duhul necurat ieşit din om'\ G Vindecarea unui demonizat mut[ ' Tatăl nostruZ + &Marta şi Maria!Y ; Parabola samariteanului'X G Întoarcerea celor şaptezeci/W Y Trimiterea celor şaptezeci de ucenici V 9 9Cum să urmăm pe IsusU # 3Foc din cer!T ; .Cine este cel mai mare?#S ? %Vindecarea unui demonizatR 5 Schimbarea la faţă Q 9 Cum să urmăm pe IsusP 3 Mărturia lui Petru O 9 Înmulţirea pâinilorN 5 Nedumerirea lui Irod-M U Trimiterea celor doisprezece ucenici;L o(Învierea fiicei lui Iair – Femeia cu hemoragie#K ?Vindecarea unui demonizatJ 5Liniştirea furtunii#I ?Mama şi fraţii lui Isus"H =Parabola semănătorului!G =Isus predică EvangheliaF 3$Femeia păcătoasă(E IMărturia lui Isus despre Ioan)D KTrimişii lui Ioan Botezătorul,C Q Învierea fiului văduvei din Nain/B YVindecarea slujitorului unui centurion"A =.Casa zidită pe stâncă,@ Q%Paiul şi bârna, pomul şi roadă? 3Iubirea duşmanilor> /Binecuvântările= 3Felurite vindecări$< A Alegerea celor doisprezece; 7Omul cu mâna uscată%: ESpicele de grâu şi Sabatul!9 ;!Întrebarea despre post8 /Chemarea lui Levi&7 EVindecarea unui om paralizat 6 9 Vindecarea unui lepros5 3Pescuirea minunată'4 G(Vindecarea mai multor bolnavi&3 E&Vindecarea soacrei lui Simon12 [Vindecarea unui demonizat în Capernaum"1 =Isus predică la Nazaret0 /Isus în Galileea#/ AIspitirea lui Isus Cristos%. CGenealogia lui Isus Cristos- -Botezul lui Isus, 5Închiderea lui Ioan'+ ILucrarea lui Ioan Botezătorul7* g)Isus în templu la vârsta de doisprezece ani!) ;'Întoarcerea la Nazaret( 5Cântarea lui Simeon' 5Isus adus în templu& 7Păstorii din Betleem#% ANaşterea lui Isus Cristos$  7CCântarea lui Zaharia(#  K9Naşterea lui Ioan Botezătorul"  -'Cântarea Mariei,!  SVestirea naşterii lui Isus Cristos3   aAnunţarea naşterii lui Ioan Botezătorul -Cuvânt înainte- S Arătările lui Isus după înviere 1Învierea lui Isus 5*Îngroparea lui Isus -!Moartea lui Isus %Crucificarea) KMulţimea cere moartea lui Isus! =Isus înaintea lui Pilat 5BLepădarea lui Petru$ A5Isus condamnat de Sinedriu 1+Arestarea lui Isus ! Ghetsimani# ?Înştiinţarea lui Petru 'Cina Domnului" = Sărbătorirea Paştilor& EUngerea lui Isus în Betania# ASfatul împotriva lui Isus 1 Îndemn la veghere<  s Dărâmarea Ierusalimului şi venirea Fiului omului  - )Văduva săracă!  ; &Mustrarea cărturarilor"  = #Al cui Fiu este Cristos?  7 Cea mai mare poruncă + Despre înviere - Taxele lui Cezar  ; Parabola viticultorilor 5 Autoritatea lui Isus 1 Puterea credinţei 3 Smochinul blestemat 9 Intrarea în Ierusalim ) .Orbul Bartimeu$ A #Cererea fiilor lui Zebedei& E Moştenirea vieţii veşnice~ + Tânărul bogat*} M Isus binecuvântează copilaşii/| Y Învăţătura lui Isus despre divorţ5{ c &Determinându-l pe altul să păcătuiască3z _ !Umilinţa; secretul adevăratei măreţii/y W Isus prezice moartea şi învierea Sa#x ? Vindecarea unui demonizatw 5 Schimbarea la faţă2v ]Isus prezice suferinţele şi moartea Sau 3Mărturia lui Petru)t KVindecarea unui orb la Betsaida's IA doua înmulţire a pâinilor#r ?Vindecarea unui surdo-mut q 9Femeia siro-feniciană"p =Ce-i pângăreşte pe om,o SFariseii şi tradiţia bătrânilor"n =5Vindecări la Ghenezaretm 3-Isus umblă pe mare l 9Înmulţirea pâinilor'k GMoartea lui Ioan Botezătorul&j ETrimiterea celor doisprezece5i eIsus la Nazaret – Necredinţa locuitorilor6h eVindecarea femeii bolnave de doisprezece ani"g ?Vindecarea unui demonizatf 5#Liniştirea furtunii)e KParabola grăuntelui de muştard 1Parabola seminţeic Lumina!b =Parabola semănătorului#a ?Mama şi fraţii lui Isus,` QPăcatul împotriva Duhului Sfânt-_ S Alegerea celor doisprezece apostoli ^ 9Isus vindecă bolnavii] 7Omul cu mâna uscată&\ ESpicele de grâu şi Sabatul![ ;Întrebarea despre postPecetluirea mormântuluiM 59Îngroparea lui Isus(L I3Perdeaua templului este ruptăK %-Întunericul#J ?'Batjocurile trecătorilorI % Crucificarea H 9Batjocurile ostaşilor"G = Isus înaintea lui Pilat'F GCăinţa şi moartea lui IudaE 9Isus este dus la PilatD 5ELepădarea lui Petru$C A9Isus înaintea SinedriuluiB 1/Prinderea lui IsusA !$Ghetsimani0@ YIsus înştiinţează pe ucenicii Săi? 'Cina Domnului%> CDescoperirea vânzătorului= 1Vânzarea lui Isus(< IMirul turnat pe capul lui Isus'; ISfătuirea împotriva lui Isus: /Judecata viitoare9 5Parabola talanţilor%8 EParabola celor zece fecioare7 1$Îndemn la veghere;6 oNimicirea Ierusalimului şi venirea Fiului omuluiU5 #Prezicerea distrugerii Ierusalimului şi semnele reîntoarcerii lui Cristos 4 9%Pedeapsa Ierusalimului23 _Isus mustră pe cărturari şi pe Farisei$2 A)Al cui Fiu este Cristosul?1 5"Porunca cea mai mare0 +Despre înviere/ -Taxele Cezarului(. KParabola nunţii fiului de rege!- ;!Parabola viticultorilor6, eAutoritatea lui Isus. Parabola celor doi fii!+ ;Blestemarea smochinului-* S Alungarea vânzătorilor din templu() KIntrarea lui Isus în Ierusalim(( IDoi orbi vindecaţi la Ierihon*' MCererea mamei fiilor lui Zebedei1& [Isus vesteşte moartea şi învierea Sa$% CParabola lucrătorilor viei$ 5Răsplata ucenicilor# +Tânărul bogat" 3 Isus şi copilaşii)! MDespărţirea soţului de soţie(  IParabola sclavului neiertător 5Iertarea greşelilor& E Parabola cu oaia rătăcită1 ]Cel mai mare în împărăţia cerurilor, QIsus plăteşte taxa pentru templu1 [Isus vesteşte moartea şi învierea Sa# ?Vindecarea unui epileptic 5Schimbarea la faţă4 aIsus vesteşte suferinţele şi moartea Sa. U Isus în ţinutul Cezareii lui Filip 1Aluatul Fariseilor( IA doua înmulţire a pâinilor  9Femeia siro-feniciană, Q Lucrurile care-l pângăresc pe om, SFariseii şi tradiţia bătrânilor 3Isus umblă pe mare  9 Înmulţirea pâinilor& GMoartea lui Ioan Botezătorul6 e 5Isus la Nazaret – Necredinţa locuitorilor  3 /Parabola năvodului#  ? -Parabola mărgăritarului"  = ,Parabola comorii ascunse)  K $Explicarea parabolei cu neghina  1 !Parabola aluatului) K Parabola grăuntelui de muştar / Parabola neghinei! = Parabola semănătorului# ? .Mama şi fraţii lui Isus" = &Minunea cu profetul IonaH  Vindecarea unui demonizat. Păcatul împotriva Duhului Sfânt 5 Isus, Robul Domnului 7 Omul cu mâna uscată# A Spicele şi ziua Sabatului< q Lucrurile descoperite pruncilor. Jugul lui Cristos*~ M Mustrarea cetăţilor nepocăite(} I Mărturia lui Isus despre Ioan#| A Mesagerii trimişi de Ioan{ 3 (Primirea ucenicilor z 9 Venirea persecuţiilor.y W Trimiterea celor doisprezece apostoli-x S #Lui Isus îi este milă de mulţimi'w G Vindecarea unui mut demonizatv 7 Vindecarea a doi orbi#u ? Învierea fiicei lui Iair5t c Întrebarea ucenicilor lui Ioan despre post%s E Vindecarea unui om paralizat)r KDoi demonizaţi sunt vindecaţiq 5Liniştirea furtunii p 9Cum să urmăm pe Isus?o wVindecarea soacrei lui Petru şi a mai multor bolnavi0n YVindecarea slujitorului unui centurionm 9Vindecarea unui lepros"l =Casa zidită pe stâncăk 5Profeţii mincinoşij 5 Poarta cea strâmtă%i CPerseverarea în rugăciuneGh Despre judecăţile aspre. Bârna şi paiul. Lucrurile sfintehg GAdevăratele comori. Imposibilitatea de a sluji la doi stăpâni. Grijile şi îngrijorărilef #Despre post-e STatăl nostru. Iertarea greşelilor(d KDespre dărnicie şi rugăciune2c ]&Suferă răul şi iubeşte-ţi duşmanulb /!Despre jurământ$a ADespre adulter şi divorţ` )Despre ucidere-_ SÎmplinirea Legii şi a Profeţilor;^ o Ucenicii sunt sarea pământului şi lumina lumii2] _Predica de pe munte – Binecuvântările$\ AIsus cheamă patru ucenici[ 1 Isus în CapernaumZ 1Ispitirea lui Isus"Y = Botezul lui Isus Cristos'X ILucrarea lui Ioan Botezătorul"W =Întoarcerea în Nazaret,V Q Fuga în Egipt. Omorârea copiilor.U WVenirea magilor la Ierusalim – Irod#T  ANaşterea lui Isus Cristos#S CGenealogia lui Isus Cristos R ;Marea zi a lui Dumnezeu5Q c Împotriva căsătoriilor cu femei străineP -Preoţi corupţi4O c Apărarea lui Israel împotriva duşmanilor3N aIerusalimul, Cetatea Sfântă a viitorului$M CPosturi şi binecuvântăriL  ViziuniK 9Îndemn la pocăinţă>J uNimicirea duşmanilor şi înălţarea lui Zorobabel%I C Binecuvântarea promisiunii)H MGloria celui de al doilea templu)G OPoruncă pentru zidirea templului+F QPedeapsa Ierusalimului Promisiuni.4E cAmeninţări împotriva popoarelor străine ?Dumnezeul înfricoşător4= cPărere de rău pentru păcatele lui Israel@< {Judecata Domnului cu poporul Său. Îndurarea Domnului.; /Venirea lui Mesia': IStăpânirea Domnului în Sion9 Mustrări 8 ;Vai de cei ce fac răul!7 ?Ameninţări cu judecată86 kNemulţumirea lui Iona şi mustrările Domnului!5 =Iona predică în Ninive4 5Rugăciunea lui Iona3 7Neascultarea lui Iona,2  S|Ziua Domnului şi biruinţa finală%1 G|Judecată împotriva Edomului0 5r Nimicirea lui Israel// YrViziuni despre prăbuşirea lui Israel,. SrAvertizări pentru Sion şi Samaria'- IrCăutaţi-Mă şi veţi trăi!#, ArMustrări şi ameninţări7+ irJudecată împotriva lui Iuda şi a lui Israel%*  ErJudecată asupra naţiunilor&) GhDumnezeu va judeca naţiunile( !hPromisiuni' 9hÎndemn la pocăinţă&& IhDistrugerea adusă de lăcuste/% Y^Binecuvântări viitoare pentru Israel$ 5^ Idolatria lui Efraim<# q^ Mânia lui Dumnezeu împotriva păcatului lui Iuda-" U^ Dragostea lui Dumnezeu pentru Israel-! U^ Păcatul şi captivitatea lui Israel(  K^ Judecarea păcatului lui Israel 5^Apostazia lui Israel* M^Nepocăinţa lui Israel şi Iuda 9^Chemare la pocăinţă5 e^Judecată care ameninţă pe Israel şi IudaI ^Nelegiuirea lui Israel şi a lui Iuda. Mustrări şi promisiuni+ Q^Israel se va întoarce la Dumnezeu  9^Restaurarea lui Israel0 [^Condamnarea necredincioşiei lui Israel -^Familia lui Osea 1T Conflicte viitoare! =T Viziunea cu Omul Glorios, ST Rugăciunea lui Daniel pentru popor( KTViziunea cu berbecul şi ţapul 5TViziunile lui Daniel! =TDaniel în groapa cu lei= uTPetrecerea lui Beltşaţar şi cucerirea Babilonului -TCopacul cel mare< sTCei trei prieteni ai lui Daniel în cuptorul cu foc  ;TVisul lui Nebucadneţar5  gTDaniel şi prietenii lui ascultă de Dumnezeu  7J0Împărţirea ţării(  KJ/Apele vindecătoare şi copacii.  WJ-Partea sfântă din ţară a Domnului# AJ,Poarta de est şi prinţul' IJ+Gloria lui Dumnezeu din templu 1J*Camerele templului" ?J)Dimensiunile sanctuarului" ?J(Viziunea noului Ierusalim$ CJ'Nimicirea armatelor lui Gog% EJ&Profeţie împotriva lui Gog& GJ%Viziunea văii oaselor uscate) MJ$Binecuvântare asupra lui Israel$ CJ#Judecata de pe Muntele Seir~ 7J"Păstori nechibzuiţi"} ?J!Santinela şi mesajul lui,| SJ Lamentaţie pentru Faraon şi Egipt0{ [JEgiptul este tăiat asemenea unui copac!z =JLamentaţie pentru Egipty 5JÎmpotriva Egiptului#x AJÎmpotriva regelui Tiruluiw 9JLamentaţie pentru Tir%v EJJudecată împotriva Tiruluiu 3JCazanul care fierbe#t AJPăcatul celor două femei!s =JMustrări şi promisiuni.r WJPlângere pentru mai-marii lui Israel&q GJCel ce păcătuieşte va murip 1JVulturii şi viţa!o =JIerusalimul necredinciosn -JLemnul de viţă2m _JÎmpotriva celor care se alipesc de idoli*l OJ Împotriva profeţilor mincinoşi&k GJ Pregătiri pentru captivitate1j ]J Judecată împotriva sfătuitorilor răi6i gJ Gloria lui Dumnezeu se depărtează de Templu3h aJProfeţie despre dărâmarea Ierusalimuluig 3JChemarea profetuluif 7JChemarea lui Ezechiel#e A6Rugăciune în suferinţă+d Q6Necazurile asedierii Ierusalimului#c A6Suferinţe şi mângâierib 76Ziua mâniei Domnului"a A6Nenorocirile Ierusalimului*` O,4Revizuirea căderii Ierusalimului)_ K,1Judecată împotriva Damascului'^ G,1Judecată împotriva Edomului&] G,1Judecată împotriva Amonului&\ G,0Judecată împotriva Moabului'[ I,/Judecată împotriva FilistieiZ %,.Despre EgiptY %,-Către Baruc%X E,,Mustrarea iudeilor în Egipt$W C,+Ieremia este luat în Egipt'V I,*Împotrivire la fuga în EgiptU 7,)Uciderea lui GhedaliaT ,(GhedaliaS 9,(Eliberarea lui IeremiaR 9,'Căderea Ierusalimului)Q M,&Ieremia este aruncat în groapă#P A,%Întemniţarea lui Ieremia%O E,$Arderea cărţii lui Ieremia N ;,#Ascultarea recabiţilorM %,"Ameninţări0L [,"Profeţie asupra destinului lui Ezechia!K =,!Promisiunea restaurăriiVJ %, Începutul istoriei celor doi ani care au precedat dărâmarea IerusalimuluiI /,Un nou legământ1H [,Israel şi Iuda vor prospera împreună*G O,Salvarea rămăşiţei lui Israel%F E,Întoarcerea din captivitate&E G,Scrisoare către cei din exil5D e,Profeţia lui Ieremia împotriva lui HananiaC 1,Sfatul lui IeremiaDB ,Profeţie despre dărâmarea Ierusalimului şi a templului`A 9,Cei şaptezeci de ani de captivitate. Pedepsirea Babilonului şi a tuturor naţiunilor'@ I,Cele două coşuri cu smochine? 5,Păstorii lui IsraelG> ,Ameninţări îndreptate împotriva casei regeşti a lui Iuda.= W,Profeţie despre luarea Ierusalimului!< ;,Plângerile lui Ieremia!; ;,Închiderea lui Ieremia7: i,Vasul sfărâmat şi dărâmarea Ierusalimului29 _,Vasul olarului şi nepocăinţa poporului8 5,Sfinţirea Sabatului'7 I,Păcatul şi pedeapsa lui Iuda 6 ;,Pedepse şi captivitate"5 ?, Prezicerea captivităţii4 5, Legământul călcat3 3, Apropierea pedepsei2 /, Idolii şi Domnul#1 A,Mustrări şi ameninţări 0 9,O năvălire străină / 9,Chemare la pocăinţă. 3,Mustrarea poporului-  3,Chemarea profetului , ;"ARăsplătirile Domnului+ 7"?Rugăciunea poporului* 1"?O zi de răzbunare) 1">Venirea mântuirii( 3"=Vestirea mântuirii' 3" 5IUn psalm al lui Asaf= )ICARTEA A TREIA < ;HUn psalm al lui SolomonX; )FCătre mai-marele cântăreţilor. Un psalm al lui David, spre aducere-aminte.]: 3ECătre mai-marele cântăreţilor. De cântat ca şi Crinii. Un psalm al lui David.O9 DCătre mai-marele cântăreţilor. Un psalm al lui David. O cântare.g8 GCCătre mai-marele cântăreţilor. De cântat pe instrumente cu coarde. Un psalm. O cântare.A7 }BCătre mai-marele cântăreţilor. O cântare. Un psalm.O6 ACătre mai-marele cântăreţilor. Un psalm al lui David. O cântare.B5 @Către mai-marele cântăreţilor. Un psalm al lui David.A4 }?Un psalm al lui David, când era în Deşertul lui Iuda.R3 >Către mai-marele cântăreţilor. După Iedutun. Un psalm al lui David.h2 I=Către mai-marele cântăreţilor. De cântat pe instrumente cu coarde. Un psalm al lui David.+1 Om wDiscursul lui Iov despre înţelepciune şi pricepere(l KIov îşi menţine integritateak 1Răspunsul lui Iov(j KA treia cuvântare a lui Bildad7i iIov vesteşte judecata dreaptă a lui Dumnezeuh 1Răspunsul lui Iov(g KA treia cuvântare a lui Elifazf 1Răspunsul lui Iov'e IA doua cuvântare a lui Ţofard 1Răspunsul lui Iov'c IA doua cuvântare a lui Bildadb 1Răspunsul lui Iov'a IA doua cuvântare a lui Elifaz` 1 Răspunsul lui Iov_ 9 Cuvântarea lui Ţofar^ 1 Răspunsul lui Iov] 9Cuvântarea lui Bildad \ ;Iov este deznădăjduit[ 1Răspunsul lui Iov$Z ALa adăpostul lui Dumnezeu&Y EAjutorul este de la DumnezeuX /Nelegiuitul piere&W E Toţi oamenii sunt vinovaţiV 9Cuvântarea lui ElifazU 1Plângerea lui Iov&T E Cei trei prieteni ai lui Iov#S ASatan învinuieşte pe IovR  / Răbdarea lui Iov'Q  ISatan cere să încerce pe IovP 7Prosperitatea lui Iov"O ? Înălţarea lui MardoheuN 5 Răzbunarea iudeilor T[3~~~~~_~,~ }}}}v}K})||||||W|8|{{{{i{M{zzzzzsz8zyyyyzyQy%xxxxx`x8xwwww_w2wvvvvpvJv*vuuuuzuIu'uttttgtNt'tsssspsGsrrrnrLr*qqqqqNq1qpppppRp'poooocoCo%onnn~n]n@nmmmmfm=mlllulKl%lkkkkkmkNkjjjjjYj+j iiiihi:ihhhhzhSh6hggggygSg-gffffZf9feeeede2edddid0dccccPc!bbbzbOb$aaaaaZa2a````e`6` ____k_T_D_^^^^r^Q^4]]]]]k]5] \\\\a\@\[[[[[[W[&ZZZZZZ[Z"YYYYYcYBY!YXXXXeX>XWWWWWcWBWWVVVV|VVV7VUUUUoU?UTTT  5Umblarea în adevăr( MIntroducere. Cuvântul întrupat# ?&Fii darnic şi fă binele+ Q&Purtaţi-vă unii altora sarcinile- S&Faptele firii păcătoase şi Duhul 7&Libertatea creştină& E&Exemplul Agarei şi al Sarei2 ]&Galatenii şi învăţătorii mincinoşi$ C&Moştenitorul şi credinţa 7&Promisiunea şi Legea 3&Legea şi credinţa# ?& Pavel înfruntă pe Petru$ C&Încuviinţarea apostolilor%  E& Pavel îşi apără lucrarea  7&O singură Evanghelie #&Introducere  Salutări' I Cele din urmă înştiinţări 5 Semnele unui apostol  9 Revelaţiile lui Pavel  9 Necazurile apostolului  5 Apostolii mincinoşi#  ? Pavel şi potrivnicii lui#  A Pavel îşi apără slujba' I Răsplata dărniciei creştine$ AA doua trimitere a lui Tit  ;Dărnicia macedonenilor /Bucuria lui Pavel+ OCredincioşii şi necredincioşii+ QRâvna lui Pavel pentru slujba lui 1 Făptura cea nouă 5Motive de încredere 5Greutăţile slujbei' ILumina Evangheliei lui Cristos,~ QLegământul cel nou şi cel vechi } ;Destoinicia apostolului| 1Slujba apostolului!{ ;Iertarea celui pedepsit6z  g Motive pentru întârzierea vizitei lui Pavel$y  CMângâiere în suferinţăx Salutăriw ! Îndemnuri v ;Strângerea de ajutoare!u ;#Cum vor învia morţii?-t S Semnificaţia învierii lui Cristos.s WÎnvierea şi arătările lui Cristos)r MDarul limbilor şi al profeţieiq  Dragosteap / Membrele trupuluio 3 Darurile spiritualen 5 Despre cina Domnuluim 7 Ţinuta în biserică&l E Cugetul nostru şi al altorak 5 Despre cina Domnului&j G Exemple din Vechiul Testament&i E Felul de luptă al lui Pavel-h S Pavel nu s-a folosit de dreptul lui'g I Dreptul lucrătorului creştin%f ECarnea rămasă de la jertfe3e _Despre fetele fecioare şi despre văduve%d CTrăiţi potrivit chemăriic 1Despre căsătorieb ) Despre adulter-a UJudecăţile din Biserica din Corint5` ePăcatul adulterului în biserica din Corint_ /Ce sunt apostolii^ 5Templul lui Dumnezeu] 3 Încercarea focului \ ;Dezbinările din Corint[ 5Predicarea lui Pavel?Z  yÎnţelepciunea lumii şi înţelepciunea lui Dumnezeu*Y  OMulţumire şi îndemn la unitate X UrareW !Încheiere"V =Feriţi-vă de diviziuniU 5Urări de sănătateT 7Planurile apostolului4S aObservaţiile lui Pavel asupra slujbei lui*R MCristos a întărit promisiunile,Q SCei tari să-i accepte pe cei slabi)P K Să nu jignim pe fratele nostru#O APrincipii de conştiinţăN 7 Veghere şi curăţie*M M Dragostea este împlinirea Legii)L M Supunerea faţă de autorităţi%K C Răzbunarea este a Domnului*J M Dragostea să se arate în toate)I M Predarea în slujba lui Dumnezeu$H A Înştiinţarea Neamurilor G ; Rămăşiţa lui Israel$F A Israel respinge Evanghelia(E K Israel are nevoie de Evanghelie(D I Neamurile au primit mântuirea5C c Dumnezeu se îndură de cel pe care-l alege,B Q Dumnezeu este stăpân să aleagă=A u Suveranitatea şi dreptatea lui Dumnezeu în alegere,@ QBiruinţa creştinului în Cristos-? S Creştinul trăieşte pentru glorie'> ICreştinul trăieşte prin Duh*= MLupta cărnii împotriva Duhului+< OLegea dă cunoaşterea păcatului(; KCreştinul eliberat de sub Lege6: eDe la robia păcatului la robia lui Dumnezeu69 gMort faţă de păcat – viu pentru Dumnezeu.8 U Moartea în Adam, viaţa în Cristos.7 WRoadele justificării prin credinţă+6 O Promisiunea dată prin credinţă/5 YAvraam este justificat prin credinţă04 YDreptatea lui Dumnezeu prin credinţă23 ] Iudeii şi Neamurile păcătuiesc la fel2 1Avantajul iudeului!1 ;Circumcizia adevărată(0 IIudeii nu se pot dezvinovăţi/ 7Nepocăinţa iudeilor$.  CStarea de păcat a omenirii2-  _Justificarea se primeşte prin credinţă&,  GPavel şi creştinii din Roma/+ [Introducere, urare şi scopul epistolei* + Sosirea la Roma#) ATrei luni în insula Malta#( APlecarea lui Pavel la Roma#' APavel înaintea lui Agripa#& ? Regele Agripa la Cezareea$% APavel înaintea lui Festus'$ GPavel stă de vorbă cu Felix# 3 Apărarea lui Pavel" /Pavel la Cezareea$! A Pavel este dus la Cezareea%  CPavel înaintea sinedriului) KCetăţenia romană a lui Pavel 7Cuvântarea lui Pavel( I%Pavel cere voie să vorbească 3Prinderea lui Pavel+ OPavel în templul de la Ierusalim/ WPavel la Cezareea. Profeţia lui Agab- UCălătoria lui Pavel spre Ierusalim# ?Cuvântarea de rămas bun ) Pavel la Milet 3Învierea lui Eutih+ QPavel în Macedonia şi în Grecia) KRăscoala argintarului Dimitrie / Minunile din Efes+ OPavel învaţă pe popor în Efes 'Pavel la Efes2 ]A treia călătorie misionară – Apolo, QPavel la Ierusalim şi la Antiohia 1 Răscoala iudeilor  +Pavel la Corint  )Pavel la Atena  + Pavel la Bereea  1Pavel la Tesalonic#  ?#Pavel şi Sila eliberaţi 7Temnicerul din Filipi# ? Pavel la Filipi – Lidia' ITimotei – Viziunea lui PavelL $Despărţirea lui Pavel de Barnaba. A doua călătorie misionară( IHotărârea dusă în Antiohia 7 Hotărârea bisericii) MAdunarea Bisericii din Ierusalim& EPavel în Derbe şi Antiohia% CVindecarea unui neputincios -Pavel în Iconia ~ 9 *Persecuţiile iudeilor3} _ Pavel în Perga şi în Antiohia Pisidiei:| o Barnaba şi Saul în prima călătorie misionară{ - Moartea lui Irodz 7 Petru în închisoare'y G Barnaba şi Saul în Antiohia(x K Petru îşi justifică purtarea/w W Întoarcerea lui Corneliu la Dumnezeuv 5 Centurionul Corneliuu / $Învierea Tabiteit 3 Vindecarea lui Enea,s Q Iudeii caută să-l omoare pe Saul r ; Isus se arată lui Saul$q AFilip şi famenul etiopian$p APetru şi Ioan în Samaria!o =Persecuţia creştinilor(n I3Uciderea lui Ştefan cu pietre3m _Dumnezeu eliberează pe Israel prin Moise l ;Cuvântarea lui Ştefan!k ;Învinuirea lui Ştefanj 1Cei şapte diaconi i 9Prigonirea apostolilorh 5 Izbânda apostolilorg /Anania şi Safira0f Y Unitatea şi dragostea credincioşilor(e IRugăciunea celor credincioşi-d UPetru şi Ioan înaintea sinedriuluic 7 Cuvântarea lui Petru)b MVindecarea ologului din naşterea 7%Cei dintâi creştini` 7Cuvântarea lui Petru"_ ?Coborârea Duhului Sfânt^  1Alegerea lui Matiaf] GProlog. Ultimele porunci ale Domnului nostru pentru ucenicii Săi înainte de înălţarea Sa*\ MIsus vesteşte moartea lui Petru&[ GArătarea la Marea Tiberiadei%Z CIsus se arată şi lui Toma#Y ?Isus se arată ucenicilorX 7 Isus se arată Mariei#W AÎnvierea lui Isus CristosV 5&Îngroparea lui Isus$U AMoartea lui Isus dovedităT %Crucificarea,S SIsus este dat în mâinile iudeilor"R =Isus înaintea lui Pilat+Q O Isus înaintea lui Ana şi CaiafaP 1Prinderea lui IsusO 5Rugăciunea lui IsusN 7Cuvinte de rămas bun.M UÎntristarea prefăcută în bucurie#L ?Lucrarea Mângâietorului K ;Persecutarea ucenicilorJ 5Ura din partea lumii I 9 Dragostea frăţească H ;Isus, adevărata viţăG 3Păzirea poruncilor#F AÎmbărbătarea ucenicilor#E ? $Înştiinţarea lui PetruD 5 Iubirea frăţească%C C Descoperirea trădătorului/B Y Isus spală picioarele ucenicilor SăiA 5 %Necredinţa iudeilor*@ M Isus vorbeşte despre moartea Sa)? K Intrarea lui Isus în Ierusalim-> U Maria Îi toarnă parfum pe picioare*= M 7Isus este aşteptat la Ierusalim-< S /Sinedriul hotărăşte să-L omoare; 5 Învierea lui Lazăr%: C (Plecarea lui Isus în Perea)9 K Isus la sărbătoarea Înnoirii8 - Isus, uşa oilor7 / Păstorul cel bun26 ] #Isus îl întâlneşte pe orb în templu'5 G Cercetarea orbului de Farisei)4 M Vindecarea unui orb din naştere&3 E0Isus este înainte de Avraam&2 EAdevărul vă va face liberi1 1 Isus, Lumina lumii#0 AFemeia prinsă în adulter// W(Încercări pentru prinderea lui Isus. /%Isus, apa vieţii8- i Isus în Ierusalim la sărbătoarea Corturilor', INecredinţa fraţilor lui Isus!+ ;